1

Mercier şi Camier

Dramatizare de Mihai Cosmin Borodan după nuvela omonimă a lui

Samuel Beckett

Scena I

Mercier şi Camier intră pe rand cu diferite lucruri. Dintr-un indicator improvizează un avizier
pe care scriu de fiecare dată când intră în scenă.
Sos. Plec. Sos. Plec. Sos. Plec. Sos
Camier.... 9,05 9,10 9,25 9,30 9,40 9,45 9,50
Mercier... 9,15 9,20 9,35 9,40 9,50

Camier - Nu te apropia! Eu mă întorc acasă.

Mercier - De ce?

Camier - M-ai făcut să aştept.

Mercier - Din contră, tu m-ai făcut să aştept.

Camier - Am sosit la nouă şi cinci.

Mercier - Eu la nouă şi un sfert.

Camier - Vezi bine că tu m-ai făcut să aştept.

Mercier - Nimeni nu aşteaptă nici nu face pe altul să aştepte, decît în funcţie de-o oră
dinainte stabilită

Camier - Şi la ce oră era întîlnirea, după tine?

Mercier - Pentru sfertul lui nouă.

Camier - Nu-nţeleg.

Mercier - Ce nu-nţelegi?

Camier - Ce vrea să spună asta, sfertul lui nouă.

Mercier - Asta vrea să spună nouă şi cincisprezece minute.

Camier - Atunci te înşeli cu totul şi cu totul

 2

Mercier - Adică

Camier - Cînd vei sfîrşi să mă nedumereşti?

Mercier - Explică-te.

Camier - Închid ochii şi revăd scena, eu în cabina telefonică, lacrimile ce mă năpădeau la

gândul că vei fi din nou liber şi glasul meu care zicea: Aşa să fie, pe mâine, la nouă. Mi-
amintesc perfect, chiar în momentul acela o beţivancă a trecut cîntînd un cîntec obscen
ridicîndu-şi fusta.

Mercier - Vezi, ţi-a luat beţivanca minţile. (Scoate o agendă) Luni , Saint-Macaire, Camier
sfertul lui nouă, scuar Saint-Ruth. Înainte căutat umbrelă,

Camier - Şi ce dovedeşte asta?

Mercier - Buna mea credinţă.

.Camier - Asta-i adevărat.

Mercier - Nu pot sta în picioare fără să fac nimic.

Camier - Să ne-aşezăm.

Mercier – Am stat jos destul acolo…Aş avea chef de-o prăjitură cu cremă. Nu ţin neapărat,
dar aş mînca-o.

Camier - Cu fragi.

Mercier - Mai degrabă cu branza.

Camier – Cu zahar vanilat?

Mercier - Si stafide..

Camier - Nu am.

Mercier – Ploua

Camier – Stiu

Mercier - E cel mai rău.

Camier - Atunci să mergem încolo şi-ncoace. Braţ la braţ să dăm o raită. Spaţiul e strîmt, dar
ar putea fi şi mâi strimt. Un doi un doi… Ce e? Iartă-mă. Asta, iţi aduce aminte de….?

Mercier - Nu…Mă deranjează câinii.

Camier - Nu privi.
 3

Mercier - Îmi ajunge că aud.

Camier - Asta-i adevărat. Răbdare şi tutun..

Mercier - De ce nu se opresc?

Camier - Nu pot.

Mercier - De ce?

Camier - O predispoziţie oarecare, fără-ndoială ca să asigure reproducerea. Întîi unul

deasupra altuia apoi încîrligaţi spate-n spate.Ce vrei? Extazul s-a sfîrşit, ar vrea să se despartă,
să alerge să se pişe pe-un copac sau să înfulece o bucată de rahat, dar nu pot. Atunci îşi întorc
spatele. În locul lor ai face la fel.

Mercier - Delicateţea m-ar împiedica.

Camier - Şi ce-ai face?

Mercier - M-aş preface, că regret că nu pot să iau numaidecît totul de la cap, într-atît fusese
de grozav.

Camier - Ce-ar fi dacă ne-am aşeza, asta m-a epuizat.

Mercier - Vrei să spui să stăm jos.

Camier - Vreau să spun să ne-aşezăm

Mercier – Sa ne-asezam.

Camier - M-ai făcut să aştept.

Mercier - Nu vom şti niciodată, la ce oră ne-am dat întîlnire astăzi. Să nu mai căutăm
zadarnic.

Un sergent - A cui e bicicleta aceea?

Mercier - N-avem nevoie de-aşa ceva.

Un sergent – Luaţi-o de acolo.

Camier - off

Un sergent – Nu aveţi voie cu bicicleta în parc. Aveţi cinci minute la dispoziţie.Ai cui sînt
cîinii?

Mercier - In ce mă priveşte, vom fi siliţi s-o ştergem.

Un sergent - Ori preferaţi să chem un mecanic ca să spargă lacătul? Sau îi trag cîteva şuturi
cu bocancul în spiţe?
 4

Camier - Tu-nţelegi ceva din toate aiurelile-astea?

Mercier - E vorba, după cum s-ar părea, de-o bicicletă.

Camier – Si atunci?

Mercier - Prezenţa unei biciclete aici, ar contraveni legii.

Camier – Atunci sa o ridice!

Mercier - Nu poate. E legata cu un sistem de siguranta oarecare, cu un lacat sau cu un cablu,

poate cu un lant! Cel putin asta e parerea mea.

Camier - E plauzibil.

Mercier – Din nefericire nu-i vorba numai de bicicleta. Mai sunt si cainii.

Camier – Pe ei de ce nu ii ridica? nu sunt legati de nimic… cel mult unul de altul.

Mercier – Atunci sa-si faca datoria, sa-i ridice imediat.

Camier - Atunci o luăm. Să luăm şi câinii?

Un sergent – Cîinii mai pot aştepta.

Camier - Haha!

Un sergent – Vă opresc eu rîsu-n gît.

Camier - Tata îmi spunea mereu, să-ţi scoţi pipa din gură cînd te-adresezi unui străin, cît de

umil ar fi el.

Camier - Cred că ne va ataca,

Mercier - Tu cu boasele, ca de-obicei.

Camier - Iubite sergent, ce doriţi de la noi, fiţi mai precis?

Un sergent - Vedeţi bicicleta asta?

Camier - Nu văd nimic, Mercier, vezi tu vreo bicicletă?

Un sergent - Este a voastră?

Mercier - De ce-ar fi a noastră?. Cîinii ăştia sînt ai noştri? Nu. Azi îi vedem pentru întîia dată.

Şi doriţi ca bicicleta, dacă există vreo bicicletă pe-aici, să fie a noastră. Totuşi cîinii nu sînt
 5

ai noştri.

Un sergent - Nu-mi pasă de cîinii voştri

Mercier - Ploaia îi va descîrliga în curînd,

Camier - Abrutizaţi de dragoste nu întrevăzuseră această posibilitate. în concluzie, le-a făcut

un serviciu.

Mercier - Să fim un pic amabili cu el, Să admitem că această aşa-zisă bicicletă ar fi a noastră.

Ce-i rău în asta?

Camier - Să fim sinceri, este a noastră.

Un sergent – Vă dau cinci minute ca s-o ridicaţi.

Mercier - Să recapitulăm. Rochia?… Flori ?…Ai luat Flori ?

Camier - Luăm în drum.

Mercier - Ai dreptate !

Camier - Credeam că totul e gata.

Mercier - Nu chiar totul. Nu mai ştiu unde am pus fotografia lui Helena. Aceea în costum de

baie. E atât de frumoasă. Era uşoară ca un fulg.

Un sergent – O luaţi sau nu? Dacă nu vă iau pe voi.

Mercier - Oare bunăvoinţa dumneavoastră s-ar putea cumpăra, fiindcă văd că sînteţi

imun la raţiune.

Un sergent – Desigur.

Mercier - Dă-i un şiling. Păcat totuşi că prima noastră cheltuială stă sub semnul unui şantaj

ordinar.

Un sergent – Criminalilor. În cinci minute să vă căraţi!

Mercier - Şi-acum la treabă.

Camier - Dacă-am lua o-nghiţitură. Chiar aşa, sau … să ne-apucăm de lucruri serioase.

Mercier - Aş avea chef de-o prăjitură cu cremă. Nu ţin neapărat, dar aş mînca-o.
 6

Camier - Cu fragi.

Mercier - Mai degrabă cu branza.

Camier – Cu zahar vanilat?

Mercier - Si stafide..

Camier - Poate cu visine?

Mercier – Dulci –acrisoare?

Camier - Nu am.

Mercier – Ploua

Camier – Stiu

Mercier - Umbrela.

Camier - Sacul.

Mercier – Rochia

Camier – bomboanele?

Mercier – Jucariile?

Camier – Verighetele?

Mercier - Impermeabilul.

Camier - E la mine.

Mercier – Ce?

Camier – Poftim?

Mercier - Nu le ai?

Camier – Sunt la tine..

Mercier - Mă-ncurci mai mult decît m-ajuţi. Nu mai e nimic altceva pe-aici?

Camier - Nici nu mă gîndesc să te-ajut, încerc să m-ajut doar pe mine.

Mercier - Atunci totul e-n regulă.

Camier - Ce-ar fi să mergem să bem ceva? Dar nu-i vorba să bem, ci doar să luăm un
 7

păhărel, pe fugă, ca să ne mai venim în fire.

Mercier - Credeam c-am stabilit să nu bem decît din întîmplare sau la proastă dispoziţie.

Hai, la drum!

Camier - Haidem!

Scena II

În stradă
Braţ la braţ. După cîteva sute de metri Mercier observă că nu erau în pas.

Mercier - Tu ai ritmul tău, eu pe-al meu.

Camier - Nu-ţi fac nici un reproş. Dar e obositor să înaintezi atît de sacadat.

Mercier - Aş prefera, să-mi ceri direct şi fără ocolişuri, fie să nu te mai ţin de braţ şi să mă-

ndepărtez, fie să mă adaptez bîjbîielilor tale. Camier… Camier, cred că ne-am rătăcit. Nu-mi

mai amintesc nimic..

Camier - Să azvîrlim în aer umbrela. Va cădea într-un anume mod, urmînd legi pe care le

ignorăm. Nu ne rămîne decît să ne lansăm în direcţia indicată. (Umbrela refuza sa se

deschidă.) La ce bun să mai cari o umbrelă dacă nu se deschide atunci când ai nevoie?

Mercier - Deschide-o, pentru Dumnezeu.

Camier - Nu pot.

Mercier - Dă-mi-o.

Camier - S-a blocat. N-o forţa în nici un caz.

Mercier - Mortăciune.

Camier - Cine, eu? .

Mercier - Nu, umbrela. Piei din ochii mei, tîrfă. Rahat! Un rahat de umbrelă chinezească! Ma

pis pe tine!

Camier – Pe mine? Ai zbarcit-o. El se pisa pe tine.

 8

Mercier - Stai! Uită-te la bucata asta de mochetă.A fost un covor drăguţ. Covorul lui Helena.

Am ajuns!!!

Camier - Nemaipomenit. S-ar zice că-1 vezi pentru prima dată. Doar v-aţi tăvălit destul pe

el.

Mercier -. Nu-1 voi uita niciodată. Pe această bucată de covor au fost concepuţi gemenii

nostri.

Camier - Dacă zici tu..

Mercier - Ssst! Aud un cîntec. E Helena.

Camier - N-aud nimic.

Mercier - Totuşi ai un auz fin.

Camier - Mulţumitor.

Mercier - Ciudat, cântecul e al ei dar vocea parcă e a altcuiva .

Camier - O fi un cor mixt.

Mercier – Nu, nu-i o iluzie.

Camier - Ei, hai curaj, intră!

Mercier intră. Se aud fraze neinteligibile, apoi Mercier reapare tăvălit.

Vocea Helenei – Nenorocitule. Să nu mai vii aici niciodată. Apare Helen care e grasa, în

papuci, cu parul vâlvoi.

Mercier – Helena,. Vreau să ne căsătorim!

Helena - Cu puşcăria să te căsătoreşti jegosule, nu cu mine.

Mercier – Vreau sa-i vad….

Helena - Pe Cine?

Mercier – Gemenii noştri.

Helena - Gemenii tai au murit la cinci luni după naştere idiotule. N-am mai avut ce să le dau

de mâncare.
 9

Mercier – Imi pare rău!

Helena - Îţi pare rău? Atunci spânzură-te! Şi tu şi el.

Mercier – Mi-au dat drumul de la închisoare doar două zile… Ştiu că mâine e ziua ta. Macar

primeşte rochia

Helena - Cu rochia asta s-o îmbraci pe măta din groapă!

Camier - Helena…

Helena - Poliţiaaaa! Să cheme cineva poliţia!!

Cei doi aleargă. Ţipetele lui Helena se aud din ce în ce mai departe.

Camier - De fapt ce se afla în sac?

Mercier –Obiecte de toaletă.

Camier - Lux inutil.

Mercier –Cîteva perechi de şosete şi un chilot.

Camier - M-am saturat de cerul acesta pişărcos. Fără umbrelă o să ne murăm ca nişte

şobolani.

Mercier –Vrei să spui ca nişte câini.

Camier - Vreau să spun ca şobolanii. Dacă-am fi avut umbrela… Apropo, ce-ţi mai face

chistul?

Mercier - E amorţit. Dar sub această aparenţă se pregăteşte un dezastru.

Camier - Şi ce-ai de gînd să faci acum?

Mercier - Nici nu-ndrăznesc să mă gîndesc la asta . Aş avea chef de-o prăjitură…

Camier - Cu fragi.

Mercier - Mai degrabă cu branza.

Camier - Mă duc să ţi-o aduc. Aşteaptă-mă.

Mercier - Nu, nu. nu mă părăsi, să nu ne despărţim!

 10

Camier - Linişteşte-te. Deocamdată eu am impermeabilul. Deci e cazul să mă duc eu. Vin în

două minute.

Mercier - Camier! Camier!! Un marţipan!

Camier - Ce?

Mercier - Un marţipan!

Camier - Vrei să mă calce vreo maşină. Ce naiba vrei?

Mercier - Un marţipan.

Camier - Un marţipan, un marţipan. Ce mai e şi asta, marţipan?

Mercier - E facut din făină de migdale. E foarte dulce.

Camier - Şi cu cremă multă.

Mercier - Dar bineînţeles, cu cremă! Pleacă, şterge-o. Ce mai aştepţi?

Camier - Mă pregăteam să cuget. Îmi ziceam, Camier, trebuie sau nu trebuie să ne ofuscăm?

Mercier - Atunci cugetă în altă parte.

Camier - În locul meu oricare altul s-ar ofusca.

Mercier - Eu nu, dacă cumpănesc bine lucrurile, căci îmi spun: E-un moment grav şi Mercier
nu-i în apele lui.

Camier - Vream doar să te-mbrăţişez. O voi face altădată, cînd vei fi mai în formă, dacă mă
gîndesc mai bine. (Pleacă)

Doi copii, un băieţel şi o fetiţă vin, vin şi-l privesc curioşi pe Mercier.Au mici pelerine negre
cu glugă, identice, iar băiatul duce în spate un săculeţ. Se ţin de mînă.
Copiii - Tată!

Mercier - Bună seara, copiii mei…şi acum duceţi-vă.

Dar ei nu se mişcă, îşi balansează uşor mîinile împreunate.

Fetiţa face un pas întinde braţele către el, cerşindu-i parcă un sărut, sau măcar o
mîngîiere. Băiatul o urmează, vizibil neliniştit.

Mercier - (urlând) Căraţi-vă! Pieriţi din faţa mea

Copii fug

Camier - Gata, sper că... Poftim!

Mercier - desface hîrtia şi scoate prăjitura, o ţine în palmă o duse la nas, la ochi,
aplecîndu-se mult. Îi aruncă lui Camier o privire furişă, plină de neîncredere.
 11

Camier - E-o savarină. E tot ce-am putut găsi.

Mercier - se trage mai către lumină, şi examinează din nou prăjitura.

Camier - E îmbibată de rom.

Mercier - Strînge lent pumnul, şi prăjitura îi ţîşneşte printre degete. Ochii holbaţi i se
umplu de lacrimi.

Camier - Dacă n-o voiai, n-aveai decît s-o dai unui cîine sau unui copil.

Mercier - Plîng, nu mă deranja.

Camier - Ţine, batista noastră.

Mercier - Sînt zile, cînd în orice clipă îţi pare că te naşti. Şi atunci peste tot dai peste
micuţi Mercieri căcăcioşi. E înspăimîntător. Nu crapi niciodată.

Camier - Destul, gata, hai potoleşte-te. Ia te uită, parcă-ai fi majuscula S. S-ar zice că ai
optzeci de ani.

Mercier - Optzeci de ani! Ar fi fost un cadou splendid. Îmi vine să m-aşez în patru labe.

Camier - Mă duc.

Mercier - Mă părăseşti, ştiu.

Camier - Îmi cunoşti caracterul.

Mercier - Dă-l încolo de caracter. Contam pe afecţiunea ta. Credeam c-o să m-ajuţi să-
mi ispăşesc pedeapsa.

Camier - Te pot ajuta, dar nu te pot reînvia.

Mercier - Ia-mă de mînă, şi du-mă cît mai departe. Voi tropăi cuminte pe lîngă tine, ca
un căţeluş, ori ca un bebeluş. Şi va veni ziua…
Zgomotul îngrozitor al unei frîne sfîşie aerul, apoi un urlet şi-o izbitură răsunătoare.
Mercier şi Camier se reped (după o scurtă ezitare)în culise. Revin.

Camier – Ai văzut cum îi ţâşnea sângele din răni şi se scurgea în rigolă?

Mercier - O, iată de ce aveam nevoie. Mă simt complet înviorat.

Camier - Asta să ne fie-nvăţătură de minte.

Mercier - Adică

Camier - Nu trebuie niciodată să disperi. Trebuie să te-ncrezi în viaţă.

 12

Mercier - Minunat. Mă temeam să nu te fi-nţeles greşit.

O ambulanţă se-ndrepta spre locul accidentului.

Camier - Ce zici?

Mercier - O ruşine.

Camier - Nu te înţeleg.

Mercier - Un V-8.

Camier - Ei şi?

Mercier - Şi ni se mai vorbeşte de lipsa de carburanţi.

Camier - Poate sînt mai multe victime.

Mercier – Mai am timp să prind expresul de noapte.

Camier – - Poftim?

Mercier Ce?

Camier – Ziceai ceva..

Mercier –Nu.. nu are nici o importanta..

Camier- Nu conteaza, da-i drumul…

Mercier –Camier…

Camier – Te rog…

Mercier – Crede-ma

Camier – Dar te rog..

Mercier – Dupa tine…

Camier – Te-am intrerupt…

Mercier – Eu te-am intrerupt pe tine…

Camier - Fii serios…

Camier - Ba nu..
 13

Mercier - Ba da…

Camier – Spuneai ceva..

Mercier – Ploua..

Camier – Stiu..

Mercier –Ce rost mai are.

Camier – Atunci adio…

Mercier – Adio prietene..

Ploaia cădea lent, ca dintr-o stropitoare foarte fină. Mercier merge cu capul dat pe spate.
Din cînd în cînd îşi ştergea faţa cu mîna liberă. Nu se spălase de cîtva timp.