NOTĂ: prezenta lucrare este o traducere a ” EPIPHANIUS – MASONERIA ȘI SECTELE SECRETE – Fața

ocultă a istoriei”, constituind o adaptare a respectivei scrieri, în sensul că, anumite pasaje care nu interesează cititorul
român, au fost înlăturate (e: evenimentele istoriei italiene de la !"#"$, adău%ându&se în sc'im, alte capitole care privesc
în mod direct pe respectivul cititor: o parte din aparatul politic românesc, )iserica – văzută ca institu*ie, +on iriac -i un
capitol final dedicat lui .dolf /itler, mai ine zis, influen*ei eercitate de ”ma%ie” la ascensiunea nazismului0

1234.Ă

/onor5 de )alzac (el însu-i martinist$ scria în romanul ” Iluziile pierdute”: ”Există două fațete ale istoriei, cea
oficială, mincinoasă, care ne este adusă la cunoștiință pentru a fi învățată – ad usum delphini – și fațeta secretă, în care se
găsesc adevăratele cauze ale evenimentelor”0.ceastă ”fa*etă ascunsă” este suiectul tratat de cartea de fa*ă03ste descris în
detaliu (plecând de la documente si%ure$ cum de diverse secole, puternice %rupuri de interese – )6nai )6rit', 7asoneria,
8rupul )ilderer%, 9omisia Trilaterală, de inspira*ie ocult – caalistică încearcă, cu destulă eficien*ă, să înlăture -i să
distru%ă azele civiliza*iei -i vie*ii umane0 +nspirată de puteri teneroase, această ”tendin*ă” a luat în stăpânire, pu*in câte
pu*in, fiecare centru al puterilor reli%ioasă, politică, economică, respectiv culturală0.ceastă ac*iune se desfă-oară cu
ajutorul a două instrumente:
 ;O<. =N.;TĂ – 7asoneria – dominată de ma%ie, care planifică, dirijează -i corectează (la nevoie$ calea de urmat>
 4+N.N. =N.;TĂ – 7area 4inan*ă care, prin concentrarea în mâinile ei, cu fiecare zi care trece, a tuturor
o%ă*iilor mondiale, le transformă în mijloace de dominare mondială su olăduirea 7asoneriei ?uperioare0
?unt pu*ini cei care, c'iar dintre persoanele cele mai culte, reu-esc să în*elea%ă ce înseamnă, în termeni de putere,
posiilitatea de a&i impune unui popor o anumită viziune, un anumit punct de vedere privitor la istorie0. indica umanită*ii
un drum sau altul de urmat, înseamnă a pune în eviden*ă ”linia de sosire”, stailindu&i în acela-i timp termenii de
compara*ie (scara de valori$ -i implicit, comportamentul0.cest lucru este un fapt adevărat, mai ales în epoca modernă, în
care fiecare re%im politic – na*ional&socialist, na*ionalist, fascist, comunist sau lier&democrat – a avut o proprie interpretare
a istoriei, făcînd loc la diverse puncte de vedere le%ate de dualismul ”ine – rău”, ”drept – injust”, ”liertate – sclavie”0
9on-tient de acest lucru, 8eor%e Or@ell, în al său roman profetic 1984, punea ca ază în statul utopic creat de el
(unde c'iar -i %ândurile -i emo*iile erau controlate de ”fratele cel mare”$ ideea că: ine controlează trecutul are în m!nă
viitorul -i ima%inează o activitate prin care, pentru a sluji interesele prezentului, sunt rescrise ziarele -i revistele epocilor
anterioare01rin urmare, tot ceea ce *ine de trecut este vec"i, antic, fiind judecat ca #un doar în măsura în care sluje-te
prezentului, respectiv rău, atunci când contravine normelor prezentului0.pare evident faptul că o astfel de interpretare a
istoriei (perspectiva "egeliană a istoriei$ este func*ională în fiecare re%im politic care de*ine puterea la momentul
respectiv0=n această ordine de idei, orice aplecare spre studiul trecutului pentru a scoate la iveală fapte, pentru a su%era
solu*ii, pentru a pune în eviden*ă erori sau c'iar devia*ii artificiale, deci voite, este considerată -i catalo%ată ca fiind
anacronică09uvintele fatale înapoi nu se mai întoarce, în contetul doctrinei progresului nedefinit -i al infaili#ilității
istoriei, narcotizează orice spirit critic -i face în a-a fel încât cei con-tien*i de cursul actual al istoriei (educa*i de -coală -i
de mass&media cu această filosofie$ să nu se mai poată întoarce înapoi pentru a re%ăsi drumul pierdut0Ain acest punct de
vedere, umanitatea se poate împăr*i în două cate%orii:
 a eliti-tilor, restrânsă, manipulatoare, a piloților,
 %loata masivă a manipula*ilor, a pilotaților, victime ale jocului de iluzii: $u există sclavie mai mare dec!t acea în
care fiecare se consideră li#er, dar nu ține cont de lungimea lanțului cu care este legat0
=mpăr*ită lumea între piloți -i pilotați apare evident că reu-ita opera*iunii celor dintâi *ine de caracterul secret al
celor întreprinse, de cât de mult cunoa-te %loata despre planurile elitei0%ecretul este, deci, prima condi*ie fundamentală a
manipulării0. doua condi*ie, -i ea fundamentală, este deplina posesie a puterii financiare, politice (-i intrinsec al educa*iei
-i al mass&mediei$0Aar %estiunea acestor p!rg"ii de control – secret, finan*e, politic, educa*ie, mass&media – câteodată lasă
loc -i scăpărilor, rateurilor0?unt persoane care sătule să măn!nce ceea ce au mestecat alții scot la iveală documente uitate
prin ar'ive,
ziare, reviste,nudocumente
neapărat secrete ci inaccesiile
audio&video0Ain cauzamarelui
multorpulic,
situa*iivalorifică -tiri,
de acest fel note, informa*ii
(actuale sau trecute$aparent fără la
privitoare importan*ă,
înt!mplăridin
care agită și dau fiori, a apărut necesitatea de&a ridica noi ariere în afară de tăcerea mass&media, prin modalită*i care să
controleze -i să discrediteze orice încercare de&a scoate adevărul la lumină, pe oricine ar încerca să facă acest lucru0
;ovitura de %eniu a constituit&o apari*ia a două cuvinte exorcizatoare care au scopul (de multe ori reu-it$ de&a neutraliza din
start imitiunea în culisele istoriei economisind for*ele celor care au %rijă de adevărul oficial -i ferindu&i de ridicole
contradic*ii (documentate$, comunicate de presă, luări de pozi*ii: complotist -i dietrolog0
Ain curiozitate firească ne putem întrea, dacă cei răi sunt dietrolo%ii -i comploti-tii, cine sunt atunci cei uniB
2ăspunsul la această întreare este lo%ic -i inevitail: cei #uni sunt cetă*enii care au încredere în istoria -i documentele
oferite de clasa conducătoare, încolona*i în ordine, disciplina*i, în diverse partide politice, sindicate, cei cărora nici măcar
nu le trece prin cap că -tirile, toate manifestările mass&media, pot fi manevrate cu un scop anume0
9artea este adresată tuturor celor care doresc să cunoască -i altceva decât ceea ce se prezintă ca informație:
8rupul )ilderer%, 9onsiliul pentru 2ela*ii 3terne – 9ouncil of 4orei%n 2elation – 942, 9omisia Trilaterală, ?ocietatea
1il%rim sco*ând în eviden*ă secole de istorie, diversă decât cea scrisă în manuale0Ci mai este un motiv pentru care se
!
 recomandă citirea acestei căr*i0 9u noua decizie&cadru privind mandatul de arest european -i delictele inedite introduse,
Dniunea 3uropeană pare decisă să suprime orice voce în dezarmonie cu linia de conduită principală0Nu vor mai fi cuvinte
eorcizatoare ci un periculos clinc'et de cătu-e0Ci e cazul de&a ne întrea pentru cât timp va fi posiil să se scrie -i să se
documenteze despre ar%umente spinoase, incorecte politic, neplăcute eurocraților -i în %eneral ar"itecților $oii 'rdini
(ondiale0

.;)32T 1+E3 (!"FG – !"G!$, %radul HH, 7are 9omandor al 2itului ?co*ian .ntic -i .cceptat
pentru <urisdic*ia 7eridională a ?tatelor Dnite0

§ PARTEA !NT"I

M#STERIUM INI$UITATIS

CAPITOLUL %: E&IST' CON(UCERE SU)*ERSI*' OCULT' +

3ste demn de re*inut cele spuse de 1ierre Iirion (!"G"&!G""$, una din somită*ile reli%ioase implicate în studiul
%loalizării, care, împreună cu monsi%norul 3rnest <ouin (!"##&!GHJ$ – deplin cunoscător al fenomenului masonic, au
condus celera -i documentata revistă fondată la 1aris în !G!J – )evues Internationales des %oci*t*s %ecr+tes: Eu nu admit,
din punctul meu de vedere, acțiunea directă a demonului în guvernul masonic, dar înțeleg că studiul inițierilor înclină
spiritul către această soluție mistică, căreia, toate acțiunile masoneriei moderne îi aduc o aparentă confirmare (000$0șa
cum -ivinitatea se manifestă prin reprezentanții ei, în mod egal, cred că %atana, căpetenia invizi#ilă a armatei răului nu
comandă soldaților lui dec!t prin acoliții lui, cu suflete condamnate și proscrise, li#eri de altfel de&a se sustrage ordinelor
lui distructive (!$09ât despre puterea, mai mult sau mai pu*in ocultă a 7asoneriei -i a ?ocietă*ilor ?ecrete care urmăresc
acela-i scop, această putere se poate spune că eistă pentru simplul motiv că nu poate fi un corp fără cap, o societate fără
%uvern,o armată fără conducere01roverul roman .olle unum est tur#a, adde unum est populus î-i %ăse-te aici deplina
justificare: fără
descompune de putere
la sineconducătoare, 7asoneria ar
în loc să fie dominatoare în fi o masă
lume (J$0 neuniformă -i împră-tiată, cu câteva idei suversive, care s&ar
7ultora această opinie le&ar apărea ca fiind suiectivă, dar iată câteva din opiniile unor prota%oni-ti:

)e,-a.i, (israeli (!"F#&!""!$, cunoscut drept ;ord )eaconsfield, fiu al unor evrei din 4errara&
+talia, pleacă în .n%lia unde devine prim&ministru, mason (din cele sus*inute de 3u%en ;enn'off în
-icționarul (asonic /rancez$, scria în unul din romanele lui politice (compuse la !"#F$: 0umea e
guvernată de cu totul alte personae pe care nici nu și le pot imagina cei care nu văd în culise (H$0Ci
dintr&un discurs *inut la .KlesurK, la JF noiemrie !"LM: 2uvernele acestui secol nu sunt în legătură
numai cu alte guverne, împărați, regi și miniștri, ci și cu organizații secrete, elemente de care tre#uie
să se țină seama și care în ultimul moment pot anula orice acord cu agenți fără scrupule, capa#ili de
asasinate și care, dacă e nevoie, pot provoca masacre (#$0

J
 /alter Rat0e,au (!"ML&!GJJ$, om politic israelit, ministru al 2econstruc*iei -i de la H! ianuarie !GJJ
ministru pentru .faceri 3terne al 2epulicii de la eimar până la J# iunie !GJJ, ziua când a fost
asasinat0 .sasinare care vine la câteva săptămâni după încercarea lui de&a scoate 8ermania di
strânsoarea tratatului an%lo&franco&american, .ratatul de la 3ersailles07are industria- (se afla în
conducerea a peste o sută de societă*i$, avea strânse le%ături cu 7area 4inan*ă de pe all ?treet: .rei
sute de oameni care cunosc totul despre fiecare dintre ei guvernează destinele continentului european
și își aleg succesorii dintre cei aflați în anturaul lor ($0

/0i,sto, C0urc0ill (M$ într&un articol intitulat ionism versus 5ols"evism6 struggle for t"e soul of t"e e7is" people,
apărut la pa%ina  a Illustrated %unda erald din " feruarie !GJF, descrie diversele aspecte ale eraismului din timpurile
respective, identificând o componentă ună – asimilații – na*ională, fidelă, respectiv o componentă interna*ionalistă – rea –
prin felul ei de&a fi0Aespre cea din urmă spunea: :ncep!nd din zilele lui %;).<% = >eis"aupt și p!nă la ?arl (arx,
.roț@ = )usia, 5ela ?u"n = <ngaria, )osa 0uxem#urg = 2ermania și Emma 2oldmann = %tatele <nite (L$ complotul
pentru distrugerea civilizației și de reconstrucție a societății pe #aza opririi progresului, a ostilității invidioase și a
egalității imposi#ile, s&a dezvoltat în continuu6 cesta a ucat = după cum a demonstrat foarte #ine o scriitoare modernă,
(rs6 >e#ster = un rol foarte ușor de recunoscut în tragedia )evoluției /ranceze6El a stat la #aza tuturor mișcărilor
su#versive ale secolului al AIA&lea și acum, în cele din urmă, acest grup de personalități extraordinare ale lumii su#terane
din marele orașe europene și americane, a luat de păr poporul rus și a devenit, practic, dominatorul de netăgăduit al
acestui enorm imperiu0

%123 – :n momentele cruciale ale istoriei, un @a"al misterios scotea în față omul BinspiratB, ales cu mult timp înainte
pentru a deveni instrumentul (arii 'pere6El poate agita un stat, poate răsturna cusrul evenimentelor, poate sfida opoziții,
poate înșela popoare cu răsturnări dramatice și spectaculoase de situații, uimind mulțimea care nu ia în seamă că drumul
de parcurs i&a fost trasat de alte mîini, fiind susținut de forțe oculte p!nă în ziua sta#ilită a căderii lui, o dată misiunea lui
îndeplinită, sau atunci c!nd pretențiile lui depășesc ceea ce i&a fost oferit0
Eadmi 9o'en – 0Ca#omination m*ricaine, 3d0 4lamarion, !GHF ("$0

Sir Sta,le4 )al56i,7 %128, constata: %tatele D<nite, coloane ale oroanei 5ritanice nu mai sunt ar#itrare în destinul
lor6;uteri care scapă controlului fac ocul, în țările noastre, unor interese particulare scoț!nd la iveală un idealism a#erant
(G$0

9a.es )ur,0a.7 %1:%, memru al )6nai )6rit' -i al ?ocietă*ii 1il%rims (!F$, referindu&se la liniile directoare, spunea:
onducătorii nominaliF președinți, regi, congressmani, deputați, generali nu sunt adevărații conducători (!!$0Ci în plin
răzoi, în cartea lui ."e (anagerial )evolution (!J$, tratând despre eisten*a unei conspira*ii care coordona na*ional&
socialismul, ca de altfel -i celelalte ideolo%ii (sau state$, declara: )ăz#oiul, ca și răz#oaiele viitoare, sunt în realitate un
episod al )evoluției (!H$0

C0arles Ria,5e47 %1:;, 7are 9omandor al ?upremului 9onsiliu (al %radelor HH al 2itului ?co*ian .ntic -i .cceptat –
2?..$ al 4ran*ei, spunea: D666 necesitatea unei organizări totale a lumii, din care va fi exclusă orice noțiune de primat al
vreunei națiuni oricum există6Ea se va îndeplini inevita#il, la timpul ei, care încă nu a sosit și nu folosește la nimic dacă
anticipăm, din moment ce vor fi recoltate doar fructele mature D6666ceastă trecere Dde la particular la colectiv D666 nu va
fi pe deplin îndeplinită dec!t atunci c!nd lumea va fi recunoscut autoritatea unei singure entități, coordonatoare
universală6;rin ce miloace se va impune această entitate ca organism conducătorG;ro#a#il printr&un răz#oi, al III&lea, și
să sperăm că și ultimul răz#oi mondial, pentru că umanitatea e condamnată, ca tot ceea ce este viu, de&a se naște prin
s!nge și durere (!#$0

9a.es Paul /ar<ur=7 %183, (!"GM&!GMG$, personalitate a =naltei 4inan*e evreie-ti cosmopolite, administrator al )ăncii
Eu'n P ;oe, marea finan*atoare a 2evolu*iei 2use, memru al 942, al 8rupului )ilderer% (un fel de supra&parlament
reprezentat pe cele două maluri ale .tlanticului$, care, adresându&se ?enatului .merican la !L feruarie !GF, spunea: >E
%00
vom avea3E  >')0-
un guvern 2'3E)$(E$.,
mondial, >E.E)
fie că vă place, fie că nu,')
cu $'.
#ineleH'<
sau 0I?E I. = 5H '$<E%. ') 5H '$%E$. & $oi
cu forța0

8iovanni .ntonio )or%'ese, !GH, (so*ul lui 3lisaet' 7ann, fiica lui T'omas 7ann$, profesor al Dniversită*ii din 9'ica%o
-i secretar %eneral al 9omitetului pentru 3laorarea unei 9onstitu*ii 7ondiale, în !GH dădea tiparului /oundations of t"e
>orld )epu#lic = 5azele )epu#licii (ondiale în care se spune: 2<3E)$<0 ('$-I0 (!$ este inevita#il6%e va naște în
unul din următoarele moduri6/ie ca Imperiu (ondial, cu sclavie de masă, impusă de victoria dintr&o a III&a conflagrație
mondială, sau su# formă de )epu#lică /ederală (ondială, instaurată printr&o integrare treptată în $ațiunile <nite (!M$0

Harol5 /ilso,, !GM", om politic en%lez, memru al puternicului 2oKal +nstitut of +nternational .ffairs – 2++., al ?ocietă*ii
4aian (cercul superior al 1uterii -i centru mondialist încă de la apari*ia socialismului, în !""#$, declara: onservatorii lasă
impresia că guvernează lumea, în timp ce adevăratele decizii sunt luate în afara parlamentului de lore, de 0azard, de
>ar#urg666 (finan*i-ti evrei$ (!L$0

H
Saul H Me,5lo6it>7 %1?8, director al ;roiectului de (odel pentru o 'rdine (ondială, memru al 942, ;olit#uro&ul
capitalismului cu sediul la Ne@ QorR, spunea: :ntre#area dacă va fi sau nu un guvern mondial p!nă spre JKKK nu mai are
rost6-upă părerea mea, între#ările la care tre#uie să răspundem suntF cum se va înt!mpla = după vreun cataclism, mișcare
Drevoluționară, după o programare mai mult sau mai puțin rațională, și dacă va avea un caracter totalitar, elitist, #enevol
sau participativ (!"$0

T0ierr4 5e Mo,t<rial7 %1@%, memru al 9omisiei Trilaterale, pre-edinte al +42+ – Institutul /rancez pentru )elații
Internaționale -i mason, memru al celerului clu elitist francez Le Siècle declara: 0a un moment dat, conținutul și stilul
politicii internaționale sunt influențate de ceea ce g!ndește și spune un număr relativ mic de experți6Li asta la nivelul
glo#ului terestru6E o pură constatare care nu e dictată de nici o doctrină elitistă6-e exemplu, în %tatele <nite, cam o sută
de persoane oacă un rol important în milocul Institutelor de ercetare și în cercurile urnalistice, iar influența lor e
considera#ilă D666 0a (oscova, Institutul de %tudii Internaționale care sunt omologii și interlocutorii noștri, participă la
ela#orarea politicii sovietice (!G$0

Louis Pau6els, (!GJF&!GGL$, mason, ocultist, discipol al lui 8urdjieff, director de reviste ezoterice -i al /igaro (agazine,
căruia îi plăcea să&-i ”trâmi*eze” convertirea la cre-tinism, declara: Există un complot mondial de forțe anticreștine care
urmăresc să slă#ească Dși dacă e posi#il să dizolve într&un tot de cuvinte frumoase, dar fără sens credința catolică, să
dividă 5iserica pentru a se aunge la o %c"ismă (JF$0

<ames 8arrison, !GG, declara: ;unctul terminus va fi 2uvernul (ondial6E inevita#il D66663or exista conflicte, constr!ngeri
și consensuri6.otul face parte din tot ceea ce e necesar pentru a da naștere primei civilizații glo#ale (J!$0

O parte din componen*ii 9luului Le Sicle0

NOTE:
! – ?f0 Toma, spunea: :nțelegerea între demoni, o#ținută prin supunerea unul altuia, nu reiese din dragostea împărtășită, ci
din răutatea lor comună cu care îi urăsc pe oameni și se ridică împotriva dreptății lui -umnezeu6-e fapt, e o
caracteristică a oamenilor fără credință de&a se reuni și de&a se supune celor care văd ei că dețin puterea cea mai mare,
d!nd fr!u li#er propriei răutăți0
J – 1 Iirion – 5ientMt un gouvernement mondial G, ?aint 9en5r5, Sd0 T5ui, !GML, p J!L, J!"0
H – onings#, 1aris, !""#, p !"H, !"#0
# – Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"!0
 – >iener /reie ;resse, J# decemrie !G!J0
M – 9ariera politică a lui 9'urc'ill a primit sprijinul 7asoneriei, după cum dezvăluie revista oficială a masoneriei ritanice
."e /reemason din J mai !GJG, ;ondon, p G!G09'urc'ill a devenit (aestru al 2?.. în !GFJ0
L – 2evolu*ionară lituaniană, !"MG&!G#F, una din marile ”fi%uri” din istoria anar'ismului, editoare a ('.E) E).
(tema de ază a campaniilor ecolo%iste de azi$, ziar anar'ic influent, precursor al metodelor pentru controlul na-terilor0
#
" – 1 Iirion, cit0, p J!!0
G – Q 7oncomle, cit0, iidem0
!F – ;ordul )urn'am în realitate se numea ;evK&;a@son (vezi Q 7oncomle 0es ;rofessionnels de lCanti&racisme, 1aris,
Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p J$0
!! – 1 Iirion, cit0, p "H0
!J – < )urn'am ."e (anagerial )evolution, Ne@ QorR, T'e <o'n AaK 9ompanK, !G#!0
!H – 9onform 1ierre 4aillant de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr!FU!G"L0
!# – 2evista masonică 0e .emple, p F, !, citată în 1 Iirion 5ientMt un666, p J0
! – 9u majuscule -i în ori%inal0
!M – illiam 4 <asper 2lo#al .rann666%tep # %tep.ppleton (isconsin$, estern +slands, !GGJ, p ""0
!L – 9itat din Q 7oncomle 0a .rilat*rale et les secrets du mondialisme, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"F, p JH0
!" – 9onform  4 <asper 2lo#al .rann666, cit0, p "H0
!G – 0e /igaro, !M ianuarie !G"!
JF – I 7essori – Inc"iesta sul ristianesimo = nc"etă asupra reștinismului, Torino, ?3+ 3ditrice, !G"L, p !!, !J0
J! – 1re-edintele ramurii americane a /undației 2or#aciov, citat în -ail )ecord, Aunn, N9, !L octomrie !GG, p #0

CAPITOLUL B: NODA

,o>a, spunea ilustrul 0: 4rate :0 .lert 1iRe, este ese,ța i .ă5ua .aso,eriei (!$0
Maso,eria i ,o>a> (masonii sunt$ su,t a5eărații =,ostici care co,ti,uă tra5iția ei .ile,ară (J$0

lexandrian, poate un pseudonim al unui înalt ini*iat, scria în Istoria /ilosofiei 'culte (H$, citând una din marele
personalită*i ale %ândirii %nostice, /enri&9'arles 1uec':  avea 2$' Dcunoașterea înseamnă că știm cine suntem, de
unde venim și încotro mergem, ce anume ne poate salva, care este nașterea noastră și ca va fi renașterea noastră0Ci la
întreările: -e ce pe ;ăm!nt există at!tea religii în loc de o singură credințăG ;e care dintre ele să o alegem și după ce
criteriu, dintre celelalteG um să știm cine are dreptate dintre păg!n, evreu și creștin, dintre care religie acceptă
metempsi"oza (mi%ra*ia sufletelor prin reîncarnare$ și care crede în Nudecata <niversalăG, urmează un punct de vedere
demn de aten*ie: <n răspuns prea rapid la aceste între#ări dramatice și pro#lematice poate transforma individul în ateu,
care refuză din start toate religiile, tocmai pentru divergențele dintre ele, sau într&un fanatic care se înc"ide rigid în
propria lui credință, evit!nd să le analizeze pe celelalte, de frica ofensării propriei credințe62nosticul în sc"im#, folosește
2$' ca pe un filtru prin intermediul căreia cerne și analizează religiile și filosofiile pentru a reține doar ce e mai #un
din fiecare6Ela#orează în acest fel o religie intelectuală #azată pe o cultură riguroasă, în loc de o religie revelată, care
ustifică propriile postulate neverosimile și a#surde, făc!nd uz de viziuni, extaze, "alucinații auditive (#$0

A NODA ȘI (OCTRINA NOSTIC'

8noza este o doctrină sincretică, apărută aproape o dată cu cre-tinismul în mediile evreie-ti (samariteanul ?imon
7a%ul, despre care se vore-te în /aptele %finților poate fi considerat ca fiind un prim maestru$ prin puternice influen*e
neoplatoniene, dar -i de la alte reli%ii, în particular cele iraniene ($0Numele derivă din cuvântul %recesc gnosis –
cunoa-tere0 .cest cuvânt însă, nu treuie să în-ele: cunoa-terea pe care adep*ii sus*in că o posedă nu e fondată pe aze
ra*ionale, ci pe con-tientizarea propriei divinită*i, pe convin%erea de&a avea la interior o scânteie divină înlăn*uită în corpul
material sau mai ine spus, în lumea materială, o lume %rea -i teneroasă, o lume a eilului creată de un Aumnezeu
identificat cu reatorul din Iec'iul Testament al cre-tinilor0Aoctrinele %nostice au ajuns până în zilele de azi eprimate su
formă de mituri sinuoase -i etrava%ante, toate având în comun trăsături u-or de individuat0=n sinteză: 0a #aza experienței
fiecărui gnostic, care se simte străin în lumea materială care&l înconoară și&l condiționează, o lume străină de propriul
E<, stă convingerea că este păstrătorul unei revelații divine, destinată la puțini aleși6ceastă revelație, în modul cel mai
autentic, este
material, un germen,
din care o particulă
încearcă de su#stanță
să se eli#ereze pentru adivină, degradată
se întoarce și căzută
în lumea divinăîndelumea materială,
srcine6-ar prizonieră
eli#erarea în corpul
este posi#ilă
numai prin milocirea unui E0I5E).') -I3I$, care co#oară din ceruri su# înfățișare umană, sau își face simțită
prezența într&un alt mod, printr&o persoană = I%<%, anume aleasă, ca instrument din opera divină de eli#erare6ceastă
operă eli#erează omul, păstrător al Bsc!nteii divineB din sclavia în care era ținut în lumea materială6ceastă BsclavieB își
avea srcinea în eroare sau în păcatul unei ființe divine, feminine = %';I (cunoa-terea$, ”sclavie” înfăptuită de un
-umnezeu Inferior, -emiurgul, identificat cu -umnezeul creator al 3ec"iului .estament6)ecuperarea treptată a Bsc!nteii
divineB, degradată și prizonieră în lumea materială, va face superfluă existența acestui -emiurg, care p!nă la urmă va
avea un sf!rșit (M$0
.ceastă succintă prezentare a profesorului 7anlio ?imonetti (unul din cercetătorii actuali ai %nosticismului antic$
nu ar fi completă dacă nu s&ar lua în considerare profunda separare pe care %nosticul o vede între persoana proprie -i
celelalte fiin*e umane0%c!nteia divină, de fapt, nu ar fi prezentă în toate fiin*ele umane, ci numai în pu*ini, tocmai în
gnostici, care se autodefinesc pneumatici, sau purtători ai spiritului divin0=n %rece-te, pneuma înseamnă spirit02estul
umanită*ii ar putea fi împăr*ită în:

  psi"ici – persoane dotate cu suflet, dar nu -i cu spirit ( psc"*, în %reacă înseamnă suflet$, -i
 "ilici – fiin*e strict materiale ( în %reacă "le, înseamnă materie$, to*i ace-tia fiind rodul 9rea*iei Aemiur%ului0
=n acest contet ideal, %nosticul, fiind de natură divină, se consideră exonerat de poruncile Aumnezeului 9reator,
pe care, dimpotrivă, îl dispre*uie-te -i&l critică permanent ca uzurpator -i violator al propriei divinită*i a %nosticului,
divinitate încarcerată în lumea materială, demiur%ică0.ceastă concep*ie privitoare la lume ascunde (-i în unele tete se
eprimă$ nu numai un profund dispre* pentru restul umanită*ii, aisal inferioară, ci -i o adevărată ură pentru indivizi (numai
în aparen*ă umani$, fiin*e ale întunericului, fii (ai unui Aumnezeu răutăcios$ care, prin coinciden*ă, î-i aro%ă o inadmisiilă
egalitate cu pneumaticii, unicii oameni adevăra*i (în sensul propriu$03ste inutil de relevat cum îi domină, de drept,
pneumaticii pe psi"ici0O a treia cate%orie, cea a celor fără importanță – trecuți cu vederea nici măcar nu este luată în seamă
(L$0
1entru a clarifica ideile privitoare la natura Aemiur%ului, în antiteză cu -umnezeu cel 5un, din care spiritele
pneumaticilor ar fi sc!ntei exilate, merită adău%at că teo%onia %nostică tinde să identifice pe cel din urmă cu un ;rincipiu
$egenerat – numit câteodată #is, .ată %uprem, ;leroma (cu sensul de -eplinătate$, despre care nu se -tie nimic, despre
care nu se -tie ce ar putea fi, analo% cu E$&%'/&ul din 9aală, epresia evreiască a %nozei09onform miturilor %nostice, la
un moment dat, acest .ată $egenerat încearcă să se manifeste -i o face prin emana*ii succesive de cupluri celeste, a-a
numitele sizigie, constituite dintr&o particulă feminină, respectiv una masculină0.ceste cupluri, provenind direct din centrul
andro%in al Aivinită*ii, numite de către %nostici -i eoni se în-iruie diferen*iate prin perfec*iunea din ce în ce mai scăzută,
până la ultimul eon, %op"ia, cel mai imperfect, ultima treaptă dintr&un proces de de%enerare emanatistă (emanatism –
doctrină filosofică potrivit căreia Dniversul este o emanare a lui Aumnezeu0+nteresantă analo%ia cu emanații evenimentelor
din decemrie !G"G din 2omânia$ care tulură lumea divină printr&o dramă – căderea srcinală 0?e desc'ide astfel calea
către un cosmos material corupt, opera unui eu = -umnezeu răutăcios -i i%norant care, pentru a făuri materia rea, nu a
ezitat să ceară ajutorul unor entită*i, numite ar"onți01ervertită în acest fel, imaculata perfec*iune ori%inală, ca operă a
Aemiur%ului cre-tinilor, .atăl %uprem încearcă să&i adune pe ale-i prin trimiterea unui ristos căruia îi acordă misiunea de
a&i sustra%e tiraniei Aemiur%ului, dotându&i cu mijloacele necesare salvării lor, misiune văzută ca o reîntre%ire cu pleroma
ori%inală0.ceste mijloace, care sunt azele revelării unui ristos 2nostic, se manifestă ca învă*ături ezoterice fondate pe
ma%ie, capaile să conducă ini*iatul către trezirea sa, la con-tiin*a divinită*ii sale, punându&l în contact direct cu entită*i
spirituale superioare ("$03ste elocventă în acest sens declara*ia unui satanist din )olo%na – +talia, care se proclama fiu al
%atanei -i care&-i ini*ia adep*ii trasându&le cu propriul lui sân%e, pe frunte, de trei ori cifra O, autodefinindu&se: <nul care
crede în principiul filosofic al satanismului, adică acela că divinitatea se află la interiorul #ăr#atului și al femeii, nu într&o
entitate a#stractă (G$0
9u asemenea premize nu se pot trece cu vederea faptele une ale umanită*ii, a cărei salvare oricum e ruinată dacă
nu are credin*ă infinită într&un depositum ini*iatic0.finită*ile cu %ândirea lui ;uter ies în eviden*ă imediat, la fel apărând,
ine%alailă, instrumentalitatea psi'analizei lui 4reud care tinde să ridice omul din mijlocul 5inelui sau al )ăului,
revelându&se din acest punct de vedere, ca o prelun%ire ezoterică a ideilor %nostice01si'analiza modernă, de fapt, atriuie
unui inconștient nedefinit, situat în psi'ic, responsailitatea ac*iunilor caracterizate de&o anume răutate, înfăptuite de către
Ego – eu01entru psi'anali-ti, sucon-tientul sau Es a cărui victimă este individul inocent, ar fi sediul acelor pulsiuni
instinctive cărora e ine ca omul să le de&a frâu lier, pentru a nu&-i crea complexe de vinovăție0Ae aici inducerea ideii de&a
păcătui prin li#ertate sexuală, dro%uri -i orice altă perversiune (perversiune privită, nu neapărat, în sens erotic$ (!F$0

) ACTUALITATEA "N(IRII NOSTICE

9ât de actuală redevine astăzi vec'ea %ândire %nosticăVOmul modern, de fapt, este ini*iat în gnoză fără să a%e de
seamă0.spectul cel mai preocupant -i mai evident din epansiunea de neoprit a %nozei în societatea modernă derivă din
difuzarea cu o ailitate perfidă a unei anume *tat dCesprit – stare de spirit, favorailă afirmării -i %lorificării răului,
distru%erii, pervertirii -i ira*ionalului, stare de spirit ostilă oricărei forme de )+N3, de NO27.;, de ac*iune constructivă,
de virtute, de ra*ionalitate, de armonie -i în*ele%ere04olosind ca punct de plecare consumismul, spiritul de emulare – copiere
– -i instinctul gregar al omului (de pasivitate, de dependen*ă de ceilal*i$, omului îi este indusă conformarea la această stare
de spirit, caracterizată de comportamente instinctuale -i autodistructive, nefire-ti0Totul se întâmplă fără ca omul să fie
con-tient, fără a&-i da seama, c'iar dacă acesta reu-e-te să con-tientizeze un anumit deran, căruia, de multe ori nu reu-e-te
să&i recunoască -i să&i definească cauzele, -i care determină, în mod crescător, crize, depresii, tendin*e suicide -i criminale0
Dn rol util, de depistare,
(dezvinovă*esc$ e jucat
-i, ca antidot al de psi"analiză
răului, su%erează-i psi"oterapie,
doze ulterioarecaredindupă cum
acela-i s&a văzut scotcare
comportament de su răspundere
a provocat răul ini*ial0
1entru a crea acest *tat dCesprit, artizanii se azează pe te'nici verificate de manipulare a con-tiin*ei, servindu&se
de personaje care&-i interpretează strict rolul desemnat, su privirea atentă a re%izorilor0Iedete din lumea spectacolului,
televiziunii, muzicii, sportului, politicii, a -tiin*ei -i literaturii se succed fără încetare în luminile scenei, utili unor anumite
păr*i ale tra%i&comediei, con-tien*i sau nu de rolul lor03fectele devastatoare de imersiune totală -i constantă a omenirii, de&a
lun%ul anilor, într&o amian*ă artificială, finalizate cu difuzarea de modele anale, imorale, ne%ative, perverse -i pervertite,
sunt văzute la adevărata valoare de către oameni, cei drept o minoritate, care lăsând deoparte cinema&ul, Tv&ul, discotecile
-i alte asemenea, percep de%radarea pro%resivă, morală -i intelectuală a celor care&i înconjoară0Ain caracterul totalitar al
acestei scufundări de masă a societă*ii reiese -i incapacitatea omului modern de a&-i aminti, de&a pune în practică modele
comportamentale virtuoase, care cu pu*in timp în urmă eistau peste tot, -i care au fost distruse0Ae la modelele care
asi%urau o via*ă lini-tită -i senină a mai rămas doar o va%ă -i nostal%ică amintire care se face sim*ită, mai ales, în rarele
pauze ale eisten*ei convulsive -i artificiale0.versiunea -i refuzul oricărei le%i – "istoria docet – de%enerează încet în
ni'ilism, devastator pentru individ -i societate, -i în sincretism, o amestecătura, care poate constitui motiv de conflict sau de
M
dominare0
=n realitate, adevăratul %nostic este cel care a primit în plin urletul lui ;ucifer08nosticul este perpetuatorul
spiritului de revoltă care a animat vec'ea creatură care i&a tentat pe .dam -i 3va, susurându&le la urec'e acel 3ritis %icut
-ei numai dacă %usta*i din 9opacul 9unoa-terii03ste suficient de adău%at că adep*ii sectelor %nostice '/IPII -i
$%%E$II (în %rece-te op"is, respectiv în eraică, naas înseamnă -arpe$, admiteau: $oi venerăm șarpele pentru că
-umnezeu l&a pus la srcinea gnozei pentru folosul umanitățiiF el însuși i&a învățat pe #ăr#at și pe femeie cunoașterea
completă a celorlalte mistere (!!$0.stfel, conclude 9ouvert, totul este clar04iecare elucura*ie nu face decât să dezorienteze
omul, ducându&l spre adorarea -arpelui, scopul suprem al sectei (!J$0 Ofi*ii erau memrii unei secte antice, cu numero-i
adep*i, mai ales, în .sia 7ică, care credeau că -arpele din 8eneză (dotat de cunoa-terea 5inelui -i a )ăului$ este mesa%erul
care a adus oamenilor cunoașterea salvatoare0

C NODA !N LUMEA ANTIC'

2eprezentant de seamă al %nozei, ridicată la suprafa*ă în amian*a mediului iudeo&cre-tin -i despre care povestesc
/aptele %finților, a fost considerat ?imon 7a%ul din ?amaria, catalo%at de întemeietorii )isericii ca fiind prim eretic -i prim
%nostic0+rineu îl indica drept artizanul unei teolo%ii ini*iatice, al unei -coli su#terane, care s&a perpetuat timp de mai mult de
trei secole datorită elaorării unui sistem intelectual în care ma%ia se întrepătrundea cu o formă de contempla*ie mistică0
(2ămâne de văzut ce crede )iserica despre slujitorii ei, afilia*i la 7asonerie, deci care s&au înfruptat din fructul gnostic0;a
fel, rămâne de văzut prin ce fel de contemplare o multitudine de sfinți -i&au înscris numele în calendare – nota
traducătorului$0=n doctrina simoniană sunt deja prezentate câteva no*iuni %nostice fundamentale: ;rincipiul <niversal,
Emanația – ca metodă de apari*ie a fiin*elor, -emiurgul – ca or%anizator al materiei eterne, omul care încearcă să se
despartă de propria natură alterată, contemplarea mistică – ca sursă a cunoa-terii0Aupă moartea lui ?imon, în ?amaria,
dintre adep*ii cei mai activi s&a impus 7enandro, care a insistat pe lân%ă discipolii lui mai ales asupra rolului jucat de
ma%ie0Aupă părerea aceluia-i +rineu, au fost doi discipoli – ?aturnino -i )asilide – care au răspândit %noza până în .ntio'ia
-i .leandria0?aturnino sus*inea opozi*ia dintre zeul iudeilor – <a've – -i /ristos, al cărui merit era, după spusele lui, că a
adus în lume scânteia ne%ată de către <a've0
)asilide a fost, în sc'im, artizanul unei construc*ii intelectuale complicată, articulată pe trei lumi suprapuse
(coroana papală BVBV$, în care doar cea intermediară avea HM de cicluri, la rândul lor populate de către eoni – cum erau
numite emanațiile zeului suprem, ale Weului&Tot (a nu se confunda cu Tot', e%iptean$01ărinte al docetismului – element
doctrinal conform căruia +sus nu s&ar fi încarnat cu adevărat, )asilide sus*ine o elierare sui&generis din păcatul ori%inar, în
care,un învă*at numit (esagerul (din %recescul evang"elos – care aduce ve-ti$, coora din Entitatea Inițială, din cer în cer,
până în lumea sulunară a omenirii, aducând cu el, omenirii, cunoașterea care caracteriza divinitatea lui0
.ceastă gnoză egipteană sau alexandrină a %enerat prin 9arpocrate o ramură distinctă, el fiind cel care a introdus
în %noză metempsi"oza – trecerea spiritului, a sufletului de la un corp la altul – dezvoltată de către 1ita%ora01entru
9arpocrate, +sus, fiul carnal al 7ariei -i al lui +osif, amintindu&-i de via*a lui anterioară, s&a a-ezat la conducerea
comunită*ii pentru a lupta împotriva zeului rău al evreilor, care ar fi dorit un om supus, docil -i umil> răscoala împotriva
acestui zeu a fost asociată cu nesupunerea fa*ă de 0ege -i carpocra*ienii s&au distins prin violen*a cu care î-i sus*ineau
punctele de vedere0
1rin Ialentino se ajun%e la apo%eul maturită*ii %nostice03%iptean, discipol al -colii aleandrine, era un om de
mare cultură, profund cunoscător al lumii antice03l readuse în aten*ie concep*ia predecesorilor săi, aceea a unui sistem cu
trei lumi, cea divină, numită de el ;leroma – -eplinătate – lăca- al ;rincipiului $ecreat, care se multiplică prin emanări
succesive, o lume intermediară populată de eoni -i o lume umană09oncep*ia lui Ialentino este populată de cupluri eoni ,
emanații, cu doi riști care controlează lumea intermediară, respectiv lumea umană09'iar -i -emiurgii sunt în număr de
trei0O doctrină fantastică care&-i are ori%inea, mai ales, în scrierile antice e%iptene ale ocultismului, atriuite lui ermes
.rismegistus, autor în mare vo%ă în cercurile care azi s&ar numi intelectuale0To*i mae-trii %nostici – -i Ialentino nu făcea
ecep*ie – dădeau o mare importan*ă cunoașterii intuitive directe a divinită*ii, metodă prin care se încerca contactul cu
entități superioare prin intermediul ma%iei -i al astrolo%iei, pentru a o*ine informa*ii supraumane0
1rin călătoriile lui Ialentino, %noza ajun%e la 2oma unde 7arcione, -i el un mare om de cultură, a reu-it să&i dea
o importantă structură or%anizatorică, cu lăca-uri -i dioceze, care aveau să supravie*uiască până în secolul al I&lea0
Aoctrina, men*inând liniile directoare ale %nozei clasice – panteismul, -umnezeu 5un, -umnezeu )ău, -ocetismul,
inițierea
timp prin Bcunoașterea
ce dintre intuitivăB,
Evang"elii, oportun magie –eraî-imen*inută
cenzurată, îmo%ă*e-te
doarforma,
aceeastructura prin refuzul
a lui ;uca0Totul total alcu3ec"iului
amestecat doză de, în
.estament
o profundă
dispre* -i de fanatism0

( E*ANHELIILE APOCRIFE

9ele H de manuscrise %ăsite în decemrie !G#, în%ropate în nisipurile e%iptene la Na% /ammadi, aproape de
;uor, o adevărată iliotecă în lima coptă, constituie cel mai mare corpus disponiil astăzi de opere %nostice ajunse până
în prezent, în forma ori%inală0.naliza lor atentă poate fi considerată înc'eiată spre finele anilor 6LF ai secolului trecut (!H$0
1ăstrate timp de o mie cinci sute de ani în vase de lut, ele se prezintă su formă literară de epistole, apocalipse -i
Evang"elii pocrife (apocrif – nerecunoscut$, o*inând imediat ca prim rezultat, îndepărtarea oricărui duiu asupra
veridicită*ii unicelor surse disponiile despre %noză în acel moment, adică cele furnizate de +rineu din ;Kon, /ippolit
2omanul, 3pifanie din ?alamina, 9lemente .leandrinul, Ori%ene -i Tertulian, pentru a ne limita doar la cei mai
importan*i0Treuie oservat că "a#itatul normal pentru %nostici era mimetizarea cu cre-tinii, pentru a atra%e un număr cât
L
mai mare de adep*i09ând se trata de&a face să coincidă Evangeliile cu propriile doctrine, devenea inevitailă interpretarea
tenden*ioasă0 1rin redactarea de pseudo&scrieri ex novo, acestea erau prezentate credincio-ilor ca fiind autentice0<ocul
respectiv avea mari -anse de reu-ită09re-tinismul, aflat în plină epansiune, făcea să apară scrierile – mai ales în oc'ii
oamenilor simpli (oare câ*i dintre ei -tiau să citească ce era scris$ & ca presti%ioase -i demne de venerat0.pare, în acest fel o
Evang"elie a lui .oma, una a lui /ilip, una a lui (atei, la care se adau%ă false epistole -i apocalipse0;upta sus*inută de
către )iserică a fost dură, victoria acesteia fiind consfiin*ită prin onciliul din alcedonia, #! d/0(1rin respectivul
onciliu, se comate monofizismul, stailindu&se că /ristos este constituit din două păr*i, una umană -i una divină0?&a
ajuns ca omul, în micimea lui, să ”reglementeze afacerile cu cele sfinte” BBB & nota traducătorului$08noza a constituit un
pericol pentru )iserică pentru că nu se mul*umea doar cu difuzarea ereziilor, ci inten*iona să se sustituie )isericii0<ean
Iaui5, cercetător al fenomenului %nostic, sus*inea: ;rin unificarea politeismului, a filosofiei, a iudaismului și a
Evang"eliei, gnoza vrea să sustragă 5isericii universalitatea ei62noza are am#iția să înlocuiască și să domine 5iserica6:n
acest fel, 5iserica se reduce doar la un caz particular al gnozei universale (!#$03act proiectul ecumenic al 9onciliulu
Iatican ++0

E ȘCOALA NEOPLATONIAN' MANIHEII – MANIHEISMUL

Ccoala neoplatoniană din .leandria se poate descrie prin patru personaje: 1lotino, 1orfirio, 8iamlico –
discipolul lui 1orfirio, -i 1roclu, un %rup inseparail de erudi*i, de o cultură rafinată01lotino modifică platonismul ridicând
<nitatea .otală, în care fiecare diferen*ă dispare -i se contope-te, la un nivel superior cu 5inele %uveran al lui 1laton03l
adau%ă că această pert"eos – Aivinitate, poate fi percepută de către om prin contemplarea mistică -i deta-area de sine
prin etaz08iamlico reia panteismul emanatist plotinian, în timp ce 1roclu pune accentul, mai ales, pe sincretismul
filosofic care se nutre-te cu spiritul tuturor reli%iilor0
1e timpul -colii aleandrine apare în prim plan un alt personaj, 7anes sau 7ani, a cărui scriere, cunoscută su
numele de mani"eism, ar fi dat na-tere unei %noze suterane, ascunse care, după înfrân%erea definitivă din secolul al I&lea,
ar fi apărut ca ază a doctrinelor catare ale 3vului 7ediu07anes apar*inea -colii %nostice -i sus*inea, după re%ulile
oi-nuite, că universul era opera a două principii, unul un -i etern, al doilea rău, Aemiur%ul, la fel de etern -i independent0
9u trecerea timpului, cre-tinismul s&a împus făcând în a-a fel încât -tiin*a %nostică, cu a%ajul ei de asurdită*i, idei -i erori
ira*ionale, de fanatism să fie uitată, -i timp de secole, învinsă, să trăiască în umră0

NOTEG
! – 2en5 8u5non %tudi sulla massoneria e il compagnonaggio = %tudii despre masonerie și tovărășie, 9arma%nola, 3d0
.rRtos – O%%ero, !GG!, Iol ++, p !MH0
J – 3lvio ?ciua, memru al %upremului onsiliu de %rad HH al 2?.. din +talia, în ommento a Q(orals and -ogmaB &
omentarii la B(orals and -ogmaB de . 1iRe, cit0, vol I, p!HH,!H#0
H – 7ilano, 7ondadori, !G"#0
# – +idem, p #M0
 – .ceastă defini*ie a %nozei nu întrune-te părerile tuturor01entru o tratare clară -i ri%uroasă, de văzut 7 Taufer 2nosi e
2nosticismo = 2noză și 2nosticism 2imini, documentele celui de&al +X&lea 9onvent de ?tudii 9atolice, 0a .radizione
attolica, JFFJ, p HG&!0
M – 7 ?imonetti .esti gnostici in lingua greca e latina = .exte gnostice în lim#ile greacă și latină , Iicenza, 4ondazione
;orenzo Iilla, . 7ondadori 3ditore, !GGH, p X++ -i X+++0
L – .rt'ur 7ac'en, ini*iat al secolului al X+X&lea, adept al 8olden Aa@n, făcea o împăr*ire a umanită*ii în trei cate%orii:
spectre, sfinți -i trecuți cu vederea, în directă coresponden*ă cu pneumaticii, psi"icii salvați -i "ilicii (oare se poate folosi -i
varianta ilicii – nota traducătorului$, cei din urmă acoperi*i de noroiul cotidian09itat în 1au@els -i )er%ier Il mattino dei
mag"i = -imineața magicienilor, 7ilano, !G"M, p J"!0
" – 9 8 <un%, psi'olo%ul decedat în !GM!, unul dintre întemeietorii psi'analizei -i studios al ezoterismului, afiliat la )itul
%coțian )ectificat, la întrearea -ar în -umnezeu, credețiG, răspundea 666nu am nevoie să cred6cum știuR 9onform ziarului
Il 2iornale din " decemrie !G"M0
G – Ain ziarul 0a %tampa, din H noiemrie !GG0
!F – eea ce este surprinzător în sistemele gnostice este că acestea se #azează exclusiv pe manifestările su#conștientului și
că învățăturile
dacă declarăm lor morale
că omul nu daucomparativ
modern, înapoi în fața aspectelor
cu omul mai al
secolului puțin clare se
AIA&lea, aleadresează
vieții6$u credem că mergem
psi"iatriei cu mari prea departe
speranțe Dfără a
face nici o referire la credința tradițională ca unei experiențe gnostico&religioasă09 8 <un% ;ro#l+mes de lC!me moderne =
;ro#lemele sufletului modern, 1aris, 3d )uc'et&9'astel, !G"L, p #MM0Ae văzut -i 3nnio +nnocenti ritica alla psicanalisi =
ritică la adresa psi"analizei, %acra /raternitas urigarum in <r#e, !GG!0 $u se putea spune mai #ine – comenta 9ouvert
– gnoza, prin psi"analiză și&a făcut intrarea în forță într&o lume din ce în ce mai puțin creștină6-e fapt, gnoza se lovea de
incoerențe, de contradicții dificil de explicat6;si"analiza r!de de aceste dificultăți6-e exemplu, pro#lema BrăuluiB6
2nosticii nu știau cum să împace B#ineleB și BrăulB în cadrul -ivinității6B$u este diferență între #ine și răuB, spun
psi"analiștii6:n -ivinitate, BrăulB apare ca perfecțiune a B#ineluiB, ca împlinire a divinității6%atana însuși e parte
integrantă din -ivinitate6.ocmai el i&a învățat pe oameni că erau proprii lor stăp!ni, capa#ili să discearnă între B#ineB și
BrăuB62nosticii afirmă că spiritul nostru = pneuma, sc!nteia divină = tre#uie să răm!nă impasi#ilă la agitațiile și
pulsiunile psi"icului6;si"analiștii, dimpotrivă, susțin că omul tre#uie să dea fr!u li#er acelor pulsiuni, tocmai acele
BmișcăriB ale psi"icului constituind sim#oluri ale Bperfecțiunii divineB6eea ce cu mult timp în urmă era destinat doar
inițiaților în cursul unor ceremonii sacre, astăzi poate fi practicat, în mod corect, de către oricine6-acă pentru gnosticii de
"
altădată asceza nu era un miloc pentru a aunge la -ivinitate, ci semnul că acea -ivinitate a fost aunsă, că Bomul
îndeplinise unirea perfectă cu -umnezeuB, practica neimplicării, conform gnosticilor moderni, va fi deci semnul că Bomul
a trecut dincolo de #ine și răuB, că a auns, în sf!rșit, la o totală stăp!nire a propriei persoane, capa#il el însuși să facă
legi, să sta#ilească norme fără a da socoteală nimănuiF li#ertatea totală fără nici o responsa#ilitate6a o su#versiune la
adresa ordinii naturale și firești, nu se putea găsi altceva mai #un6660Stienne 9ouvert -e la gnose a lCoecumenisme, Iouill5,
Sditions de 9'ir5, !G"H, p #J, #H0
!! – Stienne 9ouvert, cit0, p J!0
!J – +idem0
!H – Dnul din tetele %ăsite se nume-te %ofia lui Isus ristos în care acesta este descris în timp ce&-i instruia discipolii03ste
interesant de aflat că dialo%ul a fost intrepretat ca o transpunere fidelă a unui tet %nostic din secolul + î /, Eugnosto cel
5inecuv!ntat ceea ce ar demonstra ori%inea, nu neapărat cre-tină, a %nosticii0
!# – 0ectures et .raditions revistă pe teme prevalent reli%ioase a -iffusion de la ;ens*e, Iouill5, nr0 !!F, noiemrieU decem
rie !G"#, p !H0

CAPITOLUL 2G MAREA RE!NTOARCERE A NODEI !N E*UL ME(IU T"RDIU CA) ALA

Aacă lăsăm la o parte diferitele epoci, pe 8ioacc'ino Aa 4iore (!!HF&!JFJ$, teolo% -i mistic căruia îi este atriuit
darul profe*iilor stranii (astăzi pe cale să fie sanctificat$ -i pe 7eister 3cRart (!JMF&!HJL$, călu%ăr dominican %erman,
teosof -i panteist, -i trecem direct la secolul al XI&lea, asistăm la o mare intrare în for*ă a %nosticismului în %ândirea
cre-tină pe lân%ă elitele culte ale societă*ii, premer%ătoare dezvoltării fără precedent a Dmanismului09um s&a putut
întâmpla acest lucru nu se poate în*ele%e, dacă nu se ia în considerare %noza caalistică a rainilor secolului al XI&lea0=n
primele secole, %nosticii încercau să se infiltreze în iudaismul din diasporă, cu inten*ia de&ai desprinde pe raini de Iec'iul
Testament, -i ca urmare de adevăratul zeu, sus*inând că <a've era, în realitate, -emiurgul rău, care&i împră-tiase -i favoriză
sclavia poporului evreu, %nosticii introducând doctrine panteiste -i emanatiste09a rezultat, este elaorată în vremurile
3vului 7ediu a-a&numita a#ala & .radiție a cărei formă definitivă este con*inută în o"ar, un comentariu al ;entateucului
din anii !J"F&!J"M care, printr&o eprimare ini*iatică -i neuloasă, pretindea că aduce completări )evelației din Iec'iul
Testament0=n realitate, era un scop fals pentru a nu alerta rainii fideli Iec'iului Testament, căruia de fapt, i se dorea
dispariția> sensul cuvintelor din Iec'iul Testament era altul, înlocuit cu sensul atriuit de %noză0 2eprezentativă pentru
perioada secolelor XI -i XI+ este %noza caalistică evreiască, apărută mai înainte în medii provensale (provincia franceză
1rovence$ -i spaniole, cu rădăcini în antic'itate02eferitor la con*inutul căr*ilor caalistice, ;leroma, ;rincipiul, #is din
doctrina %nostică, în o"ar = artea %plendorii se transformă în En&%of, un fel de :nsuși văzut în sensul de nelimitat0En&
%of&ul caali-tilor %enerează o serie de emana*ii descendente, numite %ep"irot", dispuse într&o ordine ce formează a-a
numitul r#ore al 3ieții, care constituie însă-i esen*a 9aalei02espectivele %ep"irot" sunt reprezentate printr&o serie de
cercuri a-ezate pe coloane, cercuri unite între ele prin le%ături numite căi04iecare din acest cerc ar reprezenta un număr
primordial de care Aivinitatea, prin pronun*are, s&ar fi folosit pentru a crea – emana – universul0

%im#olul transmigrării sufletelor, această vec"e rună anglo&saxonă

este compusă din Bsemnul dropieiB, adică din amprenta lăsată pe teren
de pasărea tipică a Europei entrale, înc"isă în cercul care sim#olizează
eternitatea6I se mai atri#uie și semnificațiile de pace, liniște și progres0

=nflore-te aici doctrina plotiniană a-ezată la aza multiplicării emanțiilor datorită ac*iunii unor serii de
manifestări intermediare provenite de la ;rincipiul $egenerat0.vând la ază analo%ia cu principiile %nostice, antropolo%ia
caalistică
 N343?/ vede eisten*a umană împăr*ită în trei păr*i:
– materială0
 2D6./ – suflet, -i
 N3?/.7./ – spirit09onform clasificării, "ilicii sau cei trecuți cu vedereasunt caracteriza*i numai de $efes", psi"icii
sunt caracteriza*i -i de )uC" -i numai pneumaticii de*in $es"ama", a cărui ori%ine se află în lumea sferelor %ep"irot" (!$0

/rontispiciul cărții ;').E 0<I% = ;'). 0<(I$II, tradusă în latină de ;aulus )icius6<n om, o persoană
susține ar#rele cu cele zece sep"irot Dla singular sep"ira = sferă care conțin numerele divine ale reației6-ivinitatea
și&ar fi înfăptuit opera prin pronunțarea anumitor cuvinte a căror simplă evocare avea o putere creatoare6' sefiră
poate avea un atri#ut, o caracteristică mai mult sau mai puțin personalizată6Entitățile care compun r#orele
%ep"irotic, se spune, sunt împărțite în două grupeF grupul masculin la dreapta, respectiv cel feminin la st!nga6:n
acest fel r#orele %ep"irotic are caracter androgin dețin!nd o latură masculină și una feminină6onform opiniei
evreilor ca#aliști, -umnezeu, ca emanație a .'.<0<I, este androgin (J$0

G
 o"arul, tetul fundamental al caalismului sus*ine că forma omului înc'ide
în ea tot ce este în cer -i pe pământ, readucând în aten*ie conceptul %nostic al
omului ca divinitate încarnată0

'mul 3itruvian al lui 0eonardo -a 3inci

înscris într&un cerc, cu mem#rele desfă
șurate, reprezintă sim#olul inițiatului ca
Bmăsură a lumiiB, de -umnezeu, conform
învățăturilor din o"ar6

Nu putea lipsi simolul -arpelui văzut de caali-ti ca inspirator -i protector al omului împotriva răută*ilor
Aemiur%ului, or%anizatorul lumii materiale0

Larpele, din punct de vedere ezoteric, poate avea o du#lă semnificațieF șarpele ';I% este sim#olul înțelepciunii
în grecește %';I, dar poate avea și o valență malefică, ca reprezentant al %atanei6ei doi șerpi reuniți sim#olizează
forțele antagoniste ale B5ineluiB și ale B)ăuluiB în mișcarea perpetuă de urcare = evoluție și co#or!re = involuție, ciclică
a /orței <niversale (H$, care, înfășur!ndu&se pe xa 0umii = direcția verticală de la minim = .erra, <manitate către cer =
văzută ca o regenerare a inițiatului, constituie -<E<0 lui E)(E%6ceasta este explicația oferită de 2u*non6:n
relitate, caduceul reprezintă ec"ili#rul, indiferența față de B5ineB și față de B)ăuB, Bcoincidentia oppositorumB a
masoneriei care în teologia gnostică susține cu înt!mplări ciclice drumul umanității de&a lungul unei direcții fixate = A
0<(II = spre lumea celestă, înțeleasă ca o autodivinizare a inițiatului6ripile reprezintă, întocmai, destinația finală0

numite catedrale catolice au deasupra frontispiciului diverse

ornamente, iar printre ele și statui60a fel este și în cazul
catedralei %an 2iovanni in 0aterano din )oma = Italia6;riviți
la capătul #astonului pe care îl ține în m!nă B#ăr#osulB din
dreapta6;are cunoscutGLi asta nu e totul RRR

!F
 A UMANISMUL RENAȘTERII

+nfluen*a %ândirii evreie-ti în literatura italiană a fost considerailă -i a început cu secolul al X+++&lea când
4rederic al ++&lea /o'enstaufen l&a invitat la curtea lui pe medicul -i scriitorul evreu provensal .natoli <a6aov pentru a
traduce, în eraică operele lui .verroY, respectiv în latină pe cele ale lui 7aimonide0;a începutul secolului al XI+&lea,
evreii epulza*i din ?pania (sefarzii sau sefardi*ii$ s&au alăturat în număr mare cur*ilor principilor italieni din acele vremuri,
aducând cu ei contriu*ia ori%inală a doctrinei lor03lia Ael 7edi%o a predat la 1adova -i la 4loren*a, -i s&a ucurat de&o
mare apreciere din partea familiei 7edici din 4loren*a0=mpreună cu <o'anan .lemanno, ace-tia l&au ini*iat în misterele
9aalei, ale -tiin*ei numerelor -i a .lc'imiei, pe tânărul 8iovanni 1ico, conte de 7irandola (!#MH&!#G#$, autor în !#"M al
-e ominis -ignitate, lucrare cu inten*ii sincretice, lăudată de cardinalul iezuit ;uac (#$01rintr&o ac*iune de mistificare cu
ajutorul simolurilor, al ale%oriilor -i fi%urilor ermetice, se pretindea descoperirea în 9aală, considerată rezultatul direct al
iluminării divine, încarnarea 3er#ului, divinitatea lui 7esia, +erusalimul ceresc, dar mai ales, căile de în*ele%ere a misterelor
care s&ar ascunde, în mod simolic, în spatele cuvintelor, ale literelor, în frazele din ?cripturi0=n acest fel, )ilia era
dez%olită de semnifica*ia ei, doândind rolul de cule%ere de mesaje oculte pentru ini*ia*ii de limă eraică0 (Treuie *inut
cont de un fapt0;a vremea respectivă, cei care -tiu să scrie -i să citească, apar*ineau clerului sau clasei conducătoare0Aespre
tipar, încă mai era nevoie de timp până la descoperirea lui0+ar de tradus, fiecare, în func*ie de interes, putea adău%a ceea ce
putea să aducă un folos, sau omite, dacă era un su#iect delicat01lus că majoritatea iliotecilor se aflau pe lân%ă centrele
reli%ioase sau palatele noilimii0Aacă autorită*ile ecleziastice confiscau anumite căr*i, nu era neapărat necesară distru%erea
lor0Iezi -i Dmerto 3co – $umele .randafirului$0
2eprezentativi sunt 2euc'lin (!#&!JJ$, unc'iul lui 7elantone ($, 9ornelius .%rippa von Nettens'eim (!#"M&
!HH$, ini*iat în 9aală -i ocultism de către aatele <o'annes Trit'emius (preot modernist ante litteram -i maestru al lui
1aracelsus$09ornelius, opozant feroce al lo%icii lui .ristotel, panteist profund, reia -i dezvoltă învă*ăturile neoplatoniene,
mai ales în lucrarea lui -e 'culta ;"ilosop"ia, operă impre%nată de ezoterism -i 9aală eraică0
Aemn de aten*ie este -i T'omas 7ore, care în lucrarea lui <topia descrie, înfluen*at
de )epu#lica lui 1laton, ora-ul ideal al umani-tilor0<topia are formă ovală,
amintind de oul %nostic primitiv, ca celulă ori%inală %eneratoare a lumii: celula e
însă-i Aumnezeu, care prin emanare se etinde în toate fiin*ele, conform
învă*ăturilor panteismului %nostic02e%imul politic al locuitorilor acelei lumi este
socialismul pur, persoana în sine nu are nici un drept, totul este comun0O sin%ură
liertate este proclamată, încă de la început de re%ele <topo: li#ertatea religioasă0
Ae fapt, <topo auzind că D666 locuitorii erau agitați din diferite motive religioase
D666 sta#ili că fiecare va putea să urmeze religia cere&i va place , re%lementând că
;"ilipp %c"7arzerd, numit și fiecare are posi#ilitatea de&al concepe pe -umnezeu așa cum dore-te (M$0=n esen*ă
(elantone, elenist, umanist neamț, se afirmă, ca dacă Aumnezeu este autorul atâtor reli%ii, -i dacă în fiecare dintre ele
cola#orator al lui 0uter, se confesaF eistă devăr, atunci nu eistă un devăr <nic0=n cele din urmă, 3rasmus din
B;oporul nu ne placeB0 2otterdam (!#ML&!HM$, este 'irotonisit sacerdot în !#GJ de către episcopul de
9amrai01rieten al lui T'omas 7ore, i&a dedicat acestuia o lucrare, numită Elogiu
$e#uniei01recursor al lui ;uter, a avut o atitudine etrem de ostilă la adresa doctrinei catolice, a cre-tinismului, criticând
posturile, zilele de sărătoare, cultul 4ecioarei, cultul icoanelor (ima%inilor$, al indul%en*elor, ritualul călu%ăriei, secretul
confesiunii0.vea duii privitor la divinitatea lui /ristos -i a Trinită*ii, cerând papei, pentru preo*i, posiilitatea ca ace-tia să
se poată căsători, respectiv ran%uri ecleziastice pentru laici04iind de acord cu erezia ariană (a lui .ries$, poate fi considerat
un modernist autentic, dar vor mai treui să treacă secole pentru îndeplinirea aspira*iilor lui0Ci poate nu de%eaa, astăzi,
mul*i tineri fac ”sc'im de universită*i” în cadrul ;rogramelor Erasmus (vrea cineva -i o 5ursă Erasmus B & nota
traducătorului$0
2edescoperirea lui 1laton a fost rezultatul umani-tilor impre%na*i de e#raism, care nu au ezitat să asocieze în mod
impropriu pe autorul )epu#licii, în perfectă sintonie, cu %ândirea filosof – caalistică a vremii, alternându&i mesajul -i
adoptând&o propriilor necesită*i (L$0Dmani-tii neoplatonieni sus*ineau că sim*urile noastre sunt în-elătoare, oferindu&ne
doar aparen*e ale realită*ii0Numai pe calea cunoa-terii ini*iatice, rezervată doar pneumaticilor, ar fi posiilă ridicarea până la
re%atul platonic al ideilor pure0.cest itinerar in*iatic s&ar fi putut parcur%e renun*ând la ra*iune, înlocuită cu intui*ii, ima%ini
-i simoluri ("$02enun*area la ra*iune nu este un fapt surprinzător, fiind un proces în le%ătură cu filosofia %nostică0 :n
viziunea
sursa inițiatică,
oricărei idei, de fapt,
fiind de dacă sufletul
aceeași naturăestecao-ivinitatea,
sc!nteie divină cui#ărită
atunci, în corpulprin
acea sc!nteie, uman, fiind sediul
definiție oricărei
are dea cunoașteri,
înglo#at în ea
BdevărulB6pare deci inutilă folosirea rațiunii în eforturi zadarnice, cu riscul continuu de&a greși, pentru a aunge la un
BdevărB pe care dea îl știm6r fi suficientă BextragereaB prin te"nici magice oportune de care se folosește inițierea,
pentru aduce la suprafață conținutul sufletului0
Aispre*ul pentru ra*iune va fi o caracteristică constantă a %nozei, ealtată de ;uter, dar la fel de ine reprezentată
în romanticism -i în %ândirea modernă01rin camuflarea neoplatoniană -i caalistică se asistă, în spatele reîntoarcerii la
clasicism, respectiv în spatele ideilor frumoase ale Dmanismului, la revi%orarea curentului %nostic care anima începuturile
cre-tinismului09entru de răspândire a neoplatonismului a fost, fără îndoială, 4loren*a, condusă în acele vremuri de familia
7edici, care a înfiin*at ccademia ;latonica, prin readucerea la o nouă via*ă a ideilor trecute în adormire la sfăr-itul
perioadei aleandriene0, cu ajutorul lui 7arsilio 4icino, (!#HH&!#GG$ (G$0
=ncepând din acel moment, elitele intelectuale s&au declarat fidele, fie ideilor lui .ristotel (-i implicit, ?f Toma$,
fie ideilor lui 1laton (%ândirii %nostice$0=n !#MF, 9osimo de 7edici, fondatorul ccademia ;latonica, îi ceru lui 7arsilio
4icino să traducă din %reacă orpus ermeticum, o cule%ere de !L tratate de provenien*ă aleandrină, atriuite lui /ermes
!!
 Trisme%istus (de trei ori BmărețulB$, personaj mitic care ar fi trăit de trei ori în 3%ipt, acumulând cunoa-terea din vie*ile
anterioare -i identificat de 8iamlico cu zeul e%iptean Tot'0Ain acel moment, %noza pătrunse în umanismul pe cale de
apari*ie, contriuind la răspândirea mitului ermetic care a supravie*uit până în zilele de azi0;orenzo 7a%nificul a fost
continuatorul muncii tatălui său, 9osimo0Aiscipol fidel al lui 7arsilio, ;orenzo l&a avut alături pe post de consilier pe 1ico
de la 7irandola09a autor, ;orenzo se remarcă prin imnuri -i scrieri panteiste impre%nate de %noză, precum 'da il sacro
inno tutta la natura, natură vazută ca o pars magna a ;rincipiului $egenerat0.nii !FF reprezintă anii ecumenismului
ecesiv, când umani-tii, influen*a*i de %ândirea caalistică -i talmudică, admirau în mod discret islamul căruia îi atriuiau
idealuri de %enerozitate, mândrie, mărinimie -i demnitate, elo%iau faptele lui ?aladin (!F$ – %ala"&ed&-in – -i când papa
1ius al ++&lea 1iccolomini, el însu-i umanist, a anun*at cruciada împotriva necredincio-ilor, umani-tii au reac*ionat cu
furie0=ntre timp, astrolo%ia venea în ajutorul ecumenismului: autori evrei -i arai lansară ideea potrivit căreia, fiecare dintre
cele două reli%ii ar depinde de stele0Ci, dacă în doctrina %nostică, stelele erau sus*inute de către .r"onți, sau de sferele
%ep"irot" eraice, rezultă că reli%iile depindeau, în mod direct, de aceste divinități0.stfel spuneau ei, r"ontele (aestru al
cre-tinismului este 7ercur, /ermes, de trei ori măreț, sau trismegistus> reli%ia e%ipteană era fructul conjunc*iei dintre
<upiter -i ?oare> islamul -i&ar fi avut ori%inea în conjunc*ia dintre<upiter -i Ienus, în timp ce reli%ia eraică ar fi apărut ca
urmare a conjunc*iei dintre <upiter -i ?aturn0Ae fapt, toate reli%iile erau adevărate având în vedere ori%inea astrolo%ică
comună, dar de un adevăr relativ -i complementar, în realitate forme particulare -i demne de respect ale unei indefinite
)eligii <niversale0Arept urmare, reli%ia catolica (cre-tină, în %eneral$, care se proclama unica reli%ie adevărată, în virtutea
acestei lo%ici, înainta preten*ii -i pretete false0Ae aici -i reticen*a cu care umani-tii au privit spre )evelație -i spre do%me,
opinii eprimate în mod desc'is precum a făcut ;elio ?ozzini (sau %ocinus$ printr&o răscoală – !#, Iicenza – unde a
fondat o mi-care secretă pentru distru%erea cre-tinismului0Treuie amintit că fiul acestuia – 4austo, a fost continuatorul
ac*iunilor paterne -i pentru aceste merite, .driano ;emmi, în ziua când a fost ales drept (are (aestru al (arelui 'rient
din +talia, la JG septemrie !"GH, îl indica drept adevărat creator al 7asoneriei0

) (E LA UMANISMUL RENAȘTERII LA ERE DIA PROTESTANT'

Trecerea a fost făcută de ;uter care îmră*i-ă cu ra*ele desc'ise teoriile neopita%oreice -i neoplatoniene, în mod
particular lucrarea artea celor J4 de /ilosofi a unui pseudo ermes .rismegistus, o alcătuire de scrieri cu caracter oculto&
astrolo%ic, primită în !#L! de la academia ini*iatică a lui 7arsilio 4icino, idei pe care le&a aplicat doctrinei lui (!!$0 3ste
cazul de precizat, printre altele, că justificarea unei sin%ure credin*e este o %noză: salvarea apare numai printr&o călătorie
inițiatică, la fel ca cele profetizate de eraismul talmudic, respectiv de reli%ia islamică0Nu putem să nu fim surprin-i de o
declara*ie, de ori%ine eraică: !nd se privește la istoria )eformei și la a#soluta necesitate care se simțea pentru
rec"emarea la viață a profundelor mesae ale 5i#liei D666 suntem nevoiți să admitem că Bfără evrei nu ar fi fost )eformăB,
ei fiind și singurii cunoscători ai lim#ii în care a fost scrisă 5i#lia (!J$0.teul -i sionistul )ernard ;azare, care detesta ce
era cre-tin adău%a că evreii au fost cei care au creat exegeza #i#lică și studiul li#er furniz!nd, de fapt, suportul ideologic
pentru )eformă (!H$0 (234O27Ă VB, sună foarte cunoscut, mai ales când un ateu -i un trădător – +lici +liescu a o*inut în
!G"G puterea – nota traducătorului$0
1rotestantismul, ca o consecin*ă naturală a %ândirii umaniste pe tărâm reli%ios, intră în luptă cu ra*iunea umană
prin profundele specula*ii asupra do%melor, prin sutilele dizerta*ii făcute pe aza %cripturilor02eformatorii considerau că
)ilia treuia interpretată personal, dat fiind că sufletul cititorului era deja îndreptat, sau mai ine zis în contact direct cu
divinitatea ( prin cercetare lieră$02ezultă că interpretarea va fi mult mai corectă doar atunci când cititorul va -ti cât mai
mult din limile ori%inare, respectiv din istoria -i cunoa-terea antică0=n acest fel apare critica %cripturilor, care nu mai este
deloc oiect de lectură în lumina credin*ei, ci arenă desc'isă pentru orice ipoteză sau discu*ie interpretativă01unctul de
conjunc*ie al 2nozei cu )eforma poate fi considerat felul cum a fost văzut sufletul uman, ca o sc!nteie divină, particulă din
%ufletul 0umii, din -umnezeu&.ot0
.ceastă doctrină este reluată de 7eister 3cRart -i intră treptat în %ândirea 2eformatorilor03i au văzut în asta proa
că sufletul era în contact direct cu Aumnezeu, că vocea con-tiin*ei – justă sau injustă, după cum este interpretată – era în
oameni însă-i vocea lui Aumnezeu0Ae aici -i până la a afirma că omul este un instrument pasiv în mâinile lui Aumnezeu,
ne%ând lierul aritru, -i atriuindu&i lui Aumnezeu responsailitatea 5inelui sau )ăului din noi, distan*a nu e prea mare0
Aumnezeu este astfel detronat -i înlocuit în mod %nostic cu con-tiin*e unice care la rândul lor participă la 9on-tiin*a
Dniversală04ără ec'ivoc, )eforma apare ca panteistă, ale%ându&-i, cu două secole mai târziu, propriul filosof: Eant0=n
lucrarea )eligia
credinței, Eant seînface
limitele rațiunii simple
întemeietorul (!#$, la începutul
determinismului capitolului
care lea%ă ;e fiin*a
voin*a de firul conducător al conștiinței
umană: conștiința unuia (îna afacerile
unei sin%ure
entită*i$ devine imperativ asolut, adică voință divină, total autonomă, lieră de orice interac*iune cu voin*a persoanei0
9onsecin*ele unei astfel de doctrine sunt tra%ice09'iar în fa*a unei le%i sau a unui percept nu se lasă spa*iu lierii ale%eri09a
urmare, nu mai eistă oiectivitate în judecată (decizie$ -i nici 0egiuitor <nic0-reptatea -i devărul rămân la latitudinea
con-tiin*ei personale, adică ceea ce pentru unul e 5ine, pentru un altul poate fi )ău, cu toată confuzia ulterioară0Aar, dacă
nu eistă o diferen*iere între 5ine -i )ău, atunci nu poate eista nici responsailitate0
4iin*ei umane, îndepărtată -i izolată de starea ei naturală, lieră să creadă în propriul Aumnezeu -i să se
conformeze normelor ;ui, decăzută la o sărmană sc!nteie pierdută -i indeterminată din (arele .ot, nu&i mai rămâne decât
să se înc'ine -i să adore <manitatea din care face parte0Omul devine astfel cetă*ean -i prizonier al ora-ului <topia, sau a
)epu#licii lui 1laton, sau al socialismului modern te'nocratic, unde orice plăcere este un drept în numele apartenen*ei la
Dmanitate0Dn ora- construit su semnul liertă*i reli%ioase -i, după cum anun*ase -i -arpele cu acel Eritis %icut -ei se
poate adău%a servitorii mei = servitorii lui -umnezeu0=n sensul propriu al cuvântului, divinizarea pare să nu mai eiste, în
timp ce sclavia a devenit realitate cotidiană, anticameră a infernului0
!J
 NOTEG
! – 9onform lui 8ers'om ?c'olem 0a a#ala = a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ, p !" -i următoarele0
J – +dem, dar vezi -i 9 . .%noli 0a a#ala, radice occulta della filosofia e della politica moderne = a#ala, rădăcina
ocultă a filosofiei și politicii moderne, în tti del 4S onvegno di %tudi attolici = -ocumentele celei de&a I3&a dunări de
%tudii atolice, 2imini,;a Tradizione 9attolica, !GGM0
H – /orța <niversală provine din -umnezeu .ot -i animează toate fiin*ele0(8eor%e ;ucas, cu al său Oi an Eenoi,
”ănuia” ceva despre /orță BV
# – 9onform / de ;uac, 0Cal#a incompiuta del )inascimento6;ico della (irandola = orii neîmpliniți al )enașterii6 ;ico
de la (irandola, 7ilano, <aca )ooR, !GLL0=n nota introductivă, /enri de ;uac este prezentat drept părinte -i maestru de
necontestat al reînnoirii teolo%ice din acest secol, întemeietorul $oii .eologii0
 – 4ilippo 7elantone (!#GL&!MF$, după moartea tatălui său s&a mutat la unica lui, sora umanistului 2euc'lin care se
ocupă de educa*ia lui -i la a cărui indica*ie î-i grecizează numele din %c"7arzerd în (elanc"t"on cu care devine celeru
(Enciclopedia Italiana, 2oma, Treccani, !GH#, vol X++, rurica (elantone$07elantone a formulat tezele despre )ilie
considerându&le supremă autoritate doctrinară, a fost principalul colaorator al lui ;uter, devenind succesorul lui firesc0
7erită men*ionat că 7elantone a fost unul din cei care a semnat arta de la ?Tln, cel mai vec'i document, autentic privitor
la lojile masonice, document datat în secolul al XI+&lea, conform lui N Aesc'amps (3 Aelassus Il pro#lema dellCora
presente = ;ro#lema orei prezente, 2oma, Aescl5e, !GFL, vol +, p L", LG$04aimoasa cercetătoare a >ar#urg <niversit –
4rances . Qates, în lucrarea a#ala și ocultismul în epoca elisa#etană, !G"J, îl considera pe ;uter ca fiind personalitate
desc"isă a filosofiei occidentale a lui ornelius grippa von $ettes"eim, iar anturajul acestuia din urmă drept școală a
credinței reformate(p J$01e de altă parte, .rturo 2e%'ini (!"L"&!GM$, %radul HH în 2?.. -i afiliat al 2itului de 7emp'is
&7israZm, faimos pentru studiile lui ezoterice -i eperien*ele ma%ice, aminte-te că .%rippa, scriindu&i lui 7elantone, îl ru%a
să&l salute pe ;uter, (arele eretic neînvins (. 2e%'ini 0a filosofia occulta o la magia di E  grippa = /ilosofia ocultă
sau magia lui E  grippa, 2oma, 7editerranee, !G"", vol +, pa% ;XI+ a prefa*ei$0
M – T 7ore <topia, )ari, ;aterza, !G"J, p !!L> de văzut !!"&!!G -i !JM0
L – 3ste cunoscută concep*ia dualistă a lui 1laton privitoare la om: 'mul este dotat cu un corp, ca sediu vremelnic pentru
suflet pentru a trăi în lumea păm!nteană01entru 1laton, corpul -i sufletul au ori%ini diverse: sufletul = rațional, venea din
lumea pură a ideilor, în timp ce corpul își avea srcinea în lumea materială 0Ci destinul celor două componente este divers:
la moarte, sufletul, încorsetat în corp se elierează -i printr&un proces de reîncarnare se purifică pentu a se întoarce în lumea
ideilor, cu scopul final de o*inere a formei divine0
" – 7o-tenitoarea directă -i continuatoarea %nozei, în prezent, este 7asoneria09um era apreciată rațiunea de către %nosticii
tuturor timpurilor o face cunoscut un înalt ini*iat, 4rancesco )runelli în ;rincipi di massoneria operativa = ;rincipii ale
masoneriei operative, 4o%%ia, )asto%i, !G"J, p "#: Inițierea ne învață și susține (').E )PI<$II (cu majuscule în
tetul ori%inal$ $umai atunci c!nd rațiunea va fi moartă se va putea naște omul $oii Ere, adevăratul inițiat6$umai atunci
pereții templelor se vor dăr!ma pentru ca zorile unei noi umanități vor fi apărut la orizont0
G – Ae văzut -i lucrările lui 4rances . Qates 2iordano 5runo e la tradizione ermetica = 2iordano 5runo și tradiția
ermetică, ;aterza, !GGJ, -i a#ala e occultismo nellCetU elisa#ettiana = a#ala și ocultismul în epoca elisa#etană, Torino,
3inaudi, !G"J0
!F – .u fost mul*i scriitori umani-ti care l&au elo%iat pe ?aladin04rancesco 1etrarca – .riump"us /ame J !!> )occaccio cu
nuvela despre (esser .orello -i %aladin – -ecameronul, zilele ! -i !F> 7ac'iavelli în Istorii florentine, cartea +, cap !L0
!! – Aespre acest ar%ument se poate consulta articolul apărut în revista VK de zile din feruarie !GGJ care face cunoscută
această descoperire în cursul unui interviu acordat de un erudit ecleziast %erman, T'eoald )eer, ale cărui studii se ucurau
de aprecierea (pe atunci$ cardinalulului 2atzin%er0
!J – 7 < ?c'leiden 2li israeliti in rapporto alla scienza nel (edioevo = Israeliții în raport cu știința Evului (ediu,
7ilano, Tipo%rafia .lessandro ;omardi, !"L", p ##0=n aceea-i lucrare se face cunoscut că 7a'omed, la redactarea
oranului ar fi fost ajutat de către doi în*elep*i evrei0
!H – )ernard ;azare 0Cntis*mitisme son "istoire et ses causes, 1aris, Sd0 ;a Iieille Taupe, !G", p !MH&!M0
!# – +mmanuel Eant 0a religione nei limiti della semplice ragione = )eligia în limitele rațiunii simple, 7ilano, T3., !GGL0

CAPITOLUL :G RODACRUCIENII sau RODACRUCIANII

1rin termenul, prea pu*in cunoscut, de mondialism sinar"ic (!$ se în*ele%e o doctrină elaorată în secret de o
parte restrânsă a conducerii oculte (a directoratului ocult$ răspândită pe mai multe nivele, care, cu o impresionantă coeren*ă
-i continuitate a ac*ionat de&a lun%ul ultimelor trei secole, etinzându&-i pro%resiv influen*a pe plan reli%ios, politic -i
economic asupra între%ii comunită*i umane, eercitând asupra acesteia o domina*ie din ce în ce mai puternică -i mai
eclusivă0.rcanele acestei doctrine sunt necunoscute marelui pulic, în ciuda cercetărilor atente -i a dezvăluirilor câtorva
erudi*i, mai ales francezi, care au permis conturarea cadrului %eneral0.stăzi, în pra%ul unei conduceri mondiale, realizată
mai ales prin concentrarea nemăsurată de unuri -i de o%ă*ii (J$, ac*iunea seculară a acestei doctrine suversive se
concretizează în fiecare aspect al vie*ii noastre cotidiene -i într&un mod atât de natural -i firesc, încât omul modern nu mai
reu-e-te să con-tientizeze cele ce se întâmplă, fiind g"idat spre a renun*a la căutarea de eplica*ii, în afara celor oficiale0
1unctul de ruptură dintre creștinism – ca reli%ie -i antropocentrism – în sensul de modernitate, se află în %ândirea
!H
Dmanistă -i în 2eformă, în timp ce partea cea mai consistentă a arorelui multisecular al mondialismului sinar"ic pare să
aiă rădăcinile în doctrinele caalistico – rozacruciene ale secolului al XI++&lea, doctrine dezvoltate în societă*i cu caracter
mistic, de ori%ini protestante02espectivele societă*i sus*ineau că de*in cuno-tiin*e ini*iatice, adep*ii fiind reuni*i în mici
cercuri de înțelepți, numi*i )oza&ruce0?imolul lor distinctiv apare -i pe emlema adoptată de ;uter: un trandafir ro-u în
centrul căruia se %ăsea o cruce0
1entru istoricul masoneriei ?er%e /utin, semnifica*ia duce cu %ândul la lemnul crucii –
calvarul,agonia – udat de sân%ele lui /ristos (H$0.u fost înaintate diverse eplica*ii, dar până
acum, cea mai convin%ătoare pare să rămână aceea a lui 1ierre Iirion, unul din cercetătorii (pe
tărâm reli%ios$ sinar'iei0=n lucrarea lui (st+re dCiniWuit*,(#$ Iirion consideră trandafirul ca
emlemă a -tiin*ei ma%ilor, iar unirea trandafirului cu crucea formează emlema
creștinismului gnostic, BștiințificB0 (?e discuta, la un moment dat -i de ”socialism -tiin*ific” &
nota traducătorului$0

Em#lema lui (artin 0uter ($, era însoțită de versurile B-es "risten erz auf )osen ge"t X >ennCs mitten unterCm
?reuze ste"tB6;otrivit opiniei altor autori, sigiliul lui ar diferi cu puțin față de cel prezentat mai sus, conform ?urt
%eligmann B0o specc"io della magia = 'glinda magieiB, /lorența, 19YJ, 2"erardo asini Editore, p 4VJ6;entru
martinistul ;ierre (ariel, în realiate, deviza lui 0uter i&ar aparține de fapt lui No"ann 3alentin ndreae0
=n !M!# apărea în ora-ul %erman Eassel un manifest cu un titlu destul de lun%, înso*it %rafic de o ancoră în jurul
căreia se încolăcea un -arpe: )eforma universală și generală a întregii lumi urmărită de către B/ama /raternitasB a #ine&
intenționatului ordin al )oza&rucii, adresată tuturor înțelepților și conducătorilor din Europa, dă un scurt răspuns operei
lui aselmaer care a fost arestat și înlănțuit de către iezuiți pe o galeră6;u#licat acum, imprimat și comunicat tuturor
inimilor credincioase0No*iunea de fama, după cum oserva 2en5 .lleau (unul din reprezentan*ii contemporani ai %ândirii
%u5noniene$ e greacă, dar cu intenții criptografice, procedeu cunoscut alc"imiștilor, prin care autorii doreau să disimuleze
semnificația printr&un cuv!nt BlatinB, astfel ca numai cei inițiați să înțeleagă6:n greacă, fama înseamnă BrevelareB,
Bmesa al zeilorB, dar și BtradițieB (M$0

;entru cine ar putea să viziteze la )oma, este indicat de văzut 5azilica B%an lementeB, în care, pe un perete apare
pe un însemn "eraldic, un șarpe, iar la exterior, pe un alt perete, apare și o ancoră Ddeasupra sim#olului cu ancora este o
altă placă pe care este reprezentată o cruce care are de&o parte și de alta două persoane6;ersoana din dreapta este o
femeie și are plete R0
7anifestul cuprinde trei păr*i01rima parte ar fi adresată împăratului +ustinian de către -apte în*elep*i ai 8reciei,
printre care ?eneca -i Aionisos 9ato, prin care s&ar aduce remedii la răul eistent în societate0=mpăratul va treui să
stailească: <n plan de redistri#uire a #ogățiilor, de anulare a valorii aurului și renunțarea la folosirea #anilor, de luptă
împotriva ipocrizieiZ se considera necesară edificarea societății pe merite, pe virtute, pe fidelitate6-ar, răm!n!nd
descuraați de imensitatea acțiunii de îndeplinit, ato propunea de&a cere de la -umnezeu un alt potop sau ceva
asemănător, care parte
. doua să&i îndepărteze
rezumă via*adintr&o dată pe toți
unui ma%ician, cei răi (L$0
9'ristian 2osenRreutz (care a trăit mai ine de o sută de ani, !HL"&
!#"#$0Aupă ce -i&ar fi petrecut o ună parte a vie*ii la Aamasc, unde ar fi fost ini*iat în secretele naturii -i ale astrolo%iei, se
reîntoarce în 8ermania pentru a înfiin*a asocia*ia ezoterică %ocietatea și /raternitatea, trimi*ând mesa%eri în lume pentru a
difuza noua credin*ă0$oi știm sc"im#ările care se pregătesc se cite-te în continuare, și suntem gata să le dezvăluim cu toată
inima înțelepților inițiați în cunoașterea lui -umnezeuZ aceștia vor recunoaște cu ușurință că filosofia noastră nu este
nouă, fiind aceeași primită de dam după BcădereB și pe care au practicat&o și (oise, și %olomon ("$0(+nteresant că ”pe
drumul Aamascului” -i al*ii au avut ”iluminări” VVV & nota traducătorului$0
1artea a treia a scrierii – .eozofii )oza&ruce– adresându&se autorului manifestului, miticul .dam /aselmaKer,
tonul comunicării devine mai pu*in criptic, anun*ându&se: .impurile care vor urma venirii lui -umnezeu vor aduce mari
sc"im#ări, gră#indu&se căderea papei = inamicul lui ristos, și a Bcavaleriei #a#ilonieneB, adică a preoților și a iezuiților6
El îi va condamna pe necredincioși și va salva micul grup al drept&credincioșilor după venirea B0eului de la (iază&
$oapteB, a unui Isus triumfător, pentru a Breînvia tot ceea ce mortB (G$01rin îndepărtarea a#urilor alegoriei și ai metaforei,
.lleau dezvăluie însemnătatea cuvintelor0)eînvierea este adresată ini*iatului în timp ce mort reprezintă restul
!#
umanită*ii (!F$, pe care ini*ia*ii, ma%ii vor treui să o trezească la o nouă via*ă pe temeliile ma%ice al alc'imiei văzută ca
un catalizator, în vreun fel sau altul, pentru reacțiile, adesea violente ale sentimentului religios (!!$0=n acest mod, ini*ialele
din 2oza&9ruce, ) -i  ascund de fapt )esurrectio "risti, în*eleasă ca asceză a omului decăzut, către divinitate, cu
propriile lui for*e prin tentativa prometeică de&a înăl*a întrea%a umanitate împotriva lui Aumnezeu0.stfel, Dmanitatea se
sustituie -ivinității, -i fără îndoială, î-i elaorează propriile le%i0

.randafirul alăturat crucii învie lemnul mort al credințelor acceptate fără control6
)aza&crucianul nu este un credincios supus or#ește tradiției dogmatice, ci un
cercetător independent pe care studiile și reflecțiile l&au instruit în misterele religiei6
El interpretează în felul său sim#olurile sacre și propune diverse formule, aplic!nd
inițialelor I $ ) I formularea BI2$E $.<) )E$'3.<) I$.E2)B & B$atura
integră se reînnoiește cu autorul focului (!J$0

3sen*a %ândirii roza&cruciene poate fi condensată în aser*iunea 'mul e

-umnezeu, /iu al lui -umnezeu și nu există alt -umnezeu dec!t 'mul0
(!H$0
Aupă manifestul /amei, în !M!F apare la ?trasour% o ro-ură cu
un titlu curios: $unta c"imică a lui "ristian )osen@reurz = anul 14[9,
scriere ezoterică -i ale%orică în care se descrie drumul miticului ma%ician
spre iluminare, în*eleasă ca o profundă cunoa-tere a naturii -i a aspectelor ei
ascunse prin mijlocirea ma%iei0

ltarul 5azilicii B%an nselmoB, tot din )oma,

prezintă o BpasăreB care se auto&rănește
pentru a&și putea "răni puiul Dîn partea
de os a imaginii și a altarului6
BoincidențăB sau Bsrcini comuneB GGG

AG 9OHANN *ALENTIN AN(REAE

1are un fapt atestat istoric că cele două lucrări prezentate anterior ar proveni de la unul -i acela-i autor, <o'ann
Ialentin .ndreae, nepotul lui <aco .ndreae – rector al Dniversită*ii din T[in%en (aceea-i la care se făcuse remarcat -i
7elantone$, fiu al 7ariei -i <o'ann .ndreae – la rândul lui ocultist -i alc'imist0?&a născut la !L au%ust !"M la /errener%
(în [rtener%$ -i devine diacon în !M!#0;ui îi sunt atriuite ideile despre 2oza&9ruce, idei înfiripate în enaclul de la
.\#ingen, unde diaconul .ndreae se întâlnea cu austriacul Toias /ess, respectiv cu fidelul său prieten – 9ristop' )esold,
pita%orist, caalist, -i printre altele -i jurist&consult al Dniversită*ii0=n !M!L .ndreae trece la ac*iune -i înfiin*ează cu
importante personalită*i luterane <niunea reștină, mi-care care, reluând con*inutul celor două manifeste, se dorea
destinată pentru a pregăti venirea lui ristos (!#$0
=n acel timp, .ndreae era puternic influen*at de utopiile din -e civitate solis poetica a lui
Tommasso 9ampanella (!$, în acea perioadă de*inut la Napoli -i care&i dădu manuscrisul prin
Toias .dami, o persoană de încredere care în acela-i timp s&a ocupat de traducerea lucrării în
%ermană0
Drmează, în !M!G, o altă scriere, -escrierea )epu#licii osmopolitane pe care .ndreae
dedică maestrului său spiritual, pastorul reformat <o'ann .rndt (!M"&!MHG$, autor al
oloniilor din Nerusalim – lucrare din care acela-i .ndreae sus*inea că -i&a ast!mpărat setea0=n
!MHJ, olnav
(oraviei, <an-i.mos
oosit, <o'ann Ialentin
EominsRK, cunoscut.ndreae
mai alestrimite o scrisoare
cu numele episcopului
de 9omenius, 'rdinului /rații
ale%ându&l
continuatorul lui spiritual0

No"ann 3alentin ndreae, luteran, doctrina lui s&a inspirat în principal dintr&o lungă serie de mistici germani care,
prin (eister Ec@art și )us#roec@, reluau noțiunile elenistice și "ermetice privitoare la divinitatea omului, respectiv la
posi#ilitatea de&a atinge divinitatea prin practici ezoterice6

)G (ESPRE E&ISTENJA RODAKCRUCE

+storicul mason .ntoine 4aivre, în studiul lui dedicat ezoterismului cre-tin dintre secolele al XI+&lea -i al XX&lea,
în capitolul dedicat 2ozacrucienilor secolului al XI++&lea, sus*ine teza conform căreia <o'ann Ialentin .ndreae -i prietenii
lui, în adunările lor, au practicat un joc literar, un joc între intelectuali (!M$, ne%ând orice aspect care ar putea
!
conduce la o or%anizare ezoterică0.cela-i .ndreae, în scrieri precum (enippus sive -ialogorum %atricorum enturia, din
!M!L, define-te /răția )oza&rucii ca un ludi#rium curiosorum în tentativa proailă de&a circumscrie epansiunea
doctrinelor secrete, al căror succes depindea de secret0=n realitate, istoricul ?er%e /utin semnalează că încă din !MHH ideile
2oza&9rucii au ajuns în .n%lia, cunoscând o puternică dezvoltare mai ales prin contriu*ia medicului 2oert 4ludd (!L#&
!MHL$, adău%ând că, în !MF, confraternitatea era deja puternic or%anizată (!L$0.stăzi, o societate ini*iatică este considerată
organizată atunci când are deja o metodă verificată pentru ini*iere, rituri, ritualuri, dar -i o ierar'ie01re*ioasă este mărturia
unui alt scriitor, mason de presti%iu, 3rnesto NKs, care la începutul secolului XX afirma: /ie că rozacrucienii au fost
izolați, că au constituit o asociație unică, sau fie că au constituit diverse societăți în 2ermania, Italia, Elveția, nglia,
Pările de Nos, un fapt este sigurF ei au exercitat o acțiune considera#ilă (!"$, în măsura în care autorul le atriuie lor ideea
de progres preluată succesiv de masonerie (!G$01au@els -i )er%ier (mason primul -i înalt ini*iat martinist, cel de&al doilea$,
în lucrarea ezoterică -imineața (agicienilor, afirmă în termeni inec'ivocaili: %ă spunem mai degra#ă că legenda )oza&
rucii a fost mai degra#ă ca un spriin al realitățiiF o societate secretă permanentă a oamenilor superiori, iluminați, o
conspirație în plină lumină a zilei (JF$0

)E5I% = %im#olul alc"imic al )oza&rucii6pare în B.ratatul zot"B & pu#licat în

1O[9, scriere a alc"imistului 5asilio 3alentino Dpersona neverificat istoric, poate
un călugăr #enedictin saxon care ar fi trăit în secolul al A3&lea6(esaul criptic ar
putea fi următorulF -umnezeul ivilizator = ;rincipiul (asculin, la st!nga, în
negru, respectiv unoașterea = ;rincipiul /eminin, la dreapta, în al#, cele două
aspecte opuse și complementare ale ;rincipiului 5un = reprezentat de androgin &
oferă inițiaților instrumentele prin care vor tre#ui să scoată lumea de su# tirania
dragonului, -emiurgul6ele două capete se află su# o coroană unică deasupra
căreia tronează lumina înaltei inițieri reprezentată su# forma unei stele cu șase
v!rfuri6:n alte reprezentări ale )E5I%&ului, dragonul apare cu trei capete, cu
referință la trinitatea creștină (J!$0

' altă reprezentare a aceluiași )E5I%, în care eul ivilizator și unoașterea

arată inițiaților ec"erul și compasul, ca sim#oluri ale științei Dcunoașterii cu
care aceștia vor eli#era lumea Dglo#ul păm!ntesc de tirania -emiurgului,
reprezentat prin -ragon6

9onspira*ii secrete, deci, puse în practică de inteli%en*e superioare, care au o totală posesie a cunoașterii și a
înțelepciunii (JJ$, reuni*i prin însăși puterea faptelor în societă*i secrete, comparativ cu care, alte societăți secrete,
nenumărate, dar care au fost descoperite, mai mult sau mai puțin puternice și pitorești, nu sunt în oc"ii noștri dec!t
imitații, ocuri de copii care îi copie pe adulți (JH$0

NOTEG
! – ?inar'ia derivă din %recescul sn – împreună -i arc"+ – %uvern> în cazul de fa*ă, elementele adunate laolaltă pentru

J%uvernare
– Aeja însunt puterea
!G"", reli%ioasă,
pe aza respectiv
indica*iilor emise cea politică0
la %impozioanele nuale ale /orumurilor Economice de la Aavos – 3lve*ia, se
prevedea că începând de atunci, controlul între%ii economii mondiale ar fi apar*inut la nu mai mult de HFF de multina*ionale
la rândul lor controlate de circa JF de ănci mari – conform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 J din !G""0
H – ?er%e /utin 0o spiritismo e la societU teosofica = %piritismul și %ocietatea teozofică, în / 9 1uec' %toria delle religioni
= Istoria religiilor, )ari, ;aterza, !GLL, Iol +++, p MHM0
# – ?aint&9en5r5, Sd0 ?aint&7ic'el, !GLL, p !ML0
 – .ceastă emlemă este confirmată de Aaniel ;i%ou în -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie = -icționarul
francmasoneriei, 1aris, Sd0 1resses Dniversitaires de 4rance – 10D040, !GG", p !FM"0
M – 2en5 .lleau itler et les soci*t*s secr+tes = itler și societățile secrete, 1aris, Sd0 )ernard 8rasset, !GMG, p "!0
L – 9itat din lucrarea masonului 1aul .rnold 0a )ose roix et ses rapports avec la /ranc&(a]onnerie = )oza ruce și
raporturile cu francmasoneria, 1aris, Sd0 8 1 7aisonneuve, !GLF, p L0
" – /enrK 9oston 0a onuration des Ilumin*s = onurația Iluminaților, 1aris, 1ulications /enrK 9oston, !GLG, p X++0
G – 1aul .rnold, cit0, p "M0
!M
!F – 2en5 .lleau, cit0, p "#0
!! – +dem, p "L0
!J – Os@ald irt' I .arocc"i = .arotul, 2oma, 7editerranee, !GGF, p HMM0
!H – .lert 1iRe (orals,-ogma and lausenCs ommentaires = B(orala și -ogmaB și omentariile lui lausen, 4o%%ia,
)asto%i, !G"#, vol +I,apitolul )oza&ruce, p !LJ0
!# – .ntoine 4aivre 0Cesoterismo cristiano dal A3I al AA secolo = Ezoterismul creștin din secolul al A3I&lea p!nă în
secolul al AA&lea, în / 9 1uec' cit0, vol +++, p"F0
! – 1aul .rnold, cit0, p #, scrie drept comentariu la tetul lui 9ampanella: :n această cetate perfectă, -umnezeu este
marele metafizic ales de către popor, guvern!nd prin reprezentanții lui = /orța, :nțelepciunea și -ragostea6Egoismul
individual face loc interesului general ceea ce duce la anularea proprietății private și la instalarea unui fel de comunism
integral0
!M – / 9 1uec', cit0, p LG0
!L – 9itat în <acues )ordiot 0e 2ouvernement (ondial = 2uvernul (ondial, 1aris, 1ulications /enrK 9oston, !G"H, p
!H0
!" – 3rnesto NKs (asoneria e societU moderna = (asoneria și societatea modernă, 4o%%ia, )asto%i, !G"", p HM0
!G – +dem, p !!M0
JF – 7ondadori, !G"M, pLF0
J! – 9onform <ean&9laude ;ozac6'meur, )ernaz Ae Earer -e la )*volution = -espre )evoluție, Iille%enon, Sditions
?ainte <eanne d6.rc, !GGJ, p !"" -i următoarele0
JJ – Il mattino dei mag"i = -imineața magicienilor, cit0, p LF0
JH – +dem, p L!0

CAPITOLUL 8G 9AN AMOS COMENIUS

9omenius, continuatorul spiritual al lui <o'ann Ialentin .ndreae -i portavoce a rozacrucienilor, î-i va asuma rolul
de&a pune azele mondialismului (în sensul actual al cuvântului$ prin sc'i*area cadrului unei societă*i care să cuprindă toate
popoarele, un adevărat plan de ecumenism politic, prin centralizarea oricărei activită*i politico&reli%ioase printr&o reformă
universală a sociată*ii umane0Dn profesor de psi'olo%ie de la ?orona, elve*ianul <ean 1ia%et (!"GM&!G"F$, director al
5ureau International dC^ducation (su tutela <$E%'$, în prefa*a unei căr*i despre 9omenius, editată în !GL cu ocazia
tricentenarului pulicării la .msterdam a lucrării 'pera -idactica 'mnia, ne aduce la cuno-tiin*ă etapele pe care
9omenius ar fi inten*ionat să le parcur%ă prin pro%ramul lui:
!0Dnificarea -tiin*elor -i propa%area acestui ”tot” printr&un sistem educa*ional perfec*ionat aflat su tutela unui fel de
”academie interna*ională”>
J0coordonarea politică su suprave%'erea unei direc*ii de institu*ii interna*ionale care să aiă ca scop men*inerea păcii
între popoare>
H0reconcilierea reli%ioasă dintre culte su patronajul unui cre-tinism tolerant (!$0
+mportan*a specifică a acestui plan, cu toate modificările superficiale din secolele X+X -i XX, a ajuns
nesc'imată până în zilele noastre03ste important de amintit că Dnesco l&a numit pe 9omenius drept apostol al înțelegerii
mondiale, recunoscând în el un mare strămoș spiritual, unul din primii propa%atori ai ideilor care au inspirat Dnesco încă
de la înfiin*are (J$0

omenius tre#uie considerat, deci, ca un mare precursor al actualelor tentative de cola#orare

mondială pe tăr!mul educației, științei și culturiiF nu este înt!mplător faptul că a ela#orat
astfel de concepte care, în acest caz, ar concorda într&o manieră fortuită cu una sau alta din
realizările actuale,ci în virtutea concepției lui Dsistematizatoare și generalizatoare sunt
cuprinse într&un singur tot natura, munca umană și procesul educativ6-e aceea, <nesco și
5ureau International
recunoștiința pe care dC^ducation = 5iroul
o merită un mare Internațional
strămoș spiritual al
(H$0Educației îi datorează respectul și

Nan mos ?omins@ = omenius D1[9J&1OYK0

9omenius se nă-tea la Ni@nitz, în 7oravia, la J" martie !GJ din părin*i care făceau parte din 'rdinul /rații
5oemiei, o sectă care în !L î-i sc'imă numele în /rații (oraviei ca urmare a fuziunii cu cultele cre-tine luterane,
respectiv 'usite (ale lui <an /uss$0;a izucnirea )ăz#oiului de VK de ani, prin e-uarea unei tentative de insurec*ie împotriva
'asur%ilor, /rații (oraviei sunt împră-tia*i -i persecuta*i, iar în !MJ", su conducerea lui 9omenius (devenit între timp
”episcop” al acestora$, ace-tia sunt primi*i la ;ezno, în 1omerania de cei din familia ;eszczKnsRi, partizani înfoca*i ai
2eformei0.ici, 9omenius -i&a scris o ună parte din lucrările lui de peda%o%ie, etică -i reli%ie care i&au adus o mare
notorietate pe lân%ă ”elitele timpului”, până la situa*ia că unii principi se adresau lui pentru ”consultan*ă” în reformarea
propriilor institu*ii0=n această perioadă 9omenius este cooptat de rozacrucieni -i începe pere%rinările prin 3uropa0;a
/eideler% a fost influențat de protestanții care credeau că oamenii și&ar fi putut găsi salvarea pe păm!nt (#$, după care,
!L
între !M#! -i !M#J se află la ;ondra c'emat de rozacrucianul %erman ?amuel /artlie, unde i&a cunoscut pe 4racis )acon
(a cărui operă o admira$, pe 2oert 4ludd, medic en%lez dedicat profund 9aalei evreie-ti, adevăratul 7are 7aestru al
ramurii ritanice a rozacrucienilor, cunoscut cu numele ezoteric de %ummum 5onum ($0=n această perioadă, din spusele lui
7arcelle Aenis (M$, 9omenius devine mason acceptat, dă sfaturi politice parlamentului, lucrează la aproprierea cultelor
protestante -i mai ales, preconizează înfiin*area la ;ondra a unui .emplu al :nțelepciunii-i al unui ollegium 0ucis, în
vederea fondării unei ccademia eleste pentru care, /răția )oza&ruciană a însemnat punctul de plecare dea de
umătate de secol (L$0
3pulzat din .n%lia, în !M#J este c'emat în ?uedia de către olandezul ;ouis Ian%reer care îi oferă adăpost, un
rozacrucian care va deveni finan*atorul -i protectorul lui02eîntors în 1olonia este epatriat din nou (de această dată către
ările de <os$ după incendiul de la ;ezno în care -i&a pierdut unurile -i manuscrisele0;a .msterdam a fost primit cu
onoruri -i senatul i&a asi%urat, pe lân%ă suma de cinci sute de florini pe an, -i pulicarea completă a lucrărilor sale (!ML$0.
murit în acest ora- la ! noiemrie !MLF, nu înainte de&a se ucura de înfiin*area la ;ondra a )oal %ociet (de inspira*ie
rozacruciană$ – pentru dezvoltarea -tiin*elor, salutată de 9omenius ca fiind modelul unei viitoare instituții universale0

AG SCRIERILE LUI COMENIUS

3lementul de le%ătură care permite urmărirea %ândirii -i ac*iunilor sale, îl constituie filosofia rozacruciană0
7i-carea 2oza&9ruciană, inspirată din 9aală -i din 8nostică, se sprijinea pe conceptul unită*ii lumii, a le%ăturilor
eistente eistente între micro&cosmos -i macro&cosmos, -i avea ca oiectiv pro%resul cunoa-terii -i instituirea unei
monar'ii sacre universale0+nspirându&se din pocalipsă -i din alte tradi*ii, 9omenius a-tepta reîntoarcerea unei 3!rste de
ur, definită ca adevăratul )egat al lui ristos, prin convertirea tuturor popoarelor la o sin%ură credin*ă -i unirea acestor
popoare într&o sin%ură na*iune09a -i %nosticii, 9omenius pleacă de la o constatare ne%ativă: realitatea în lumea reală este
incoerentă doar pentru cine prive-te la suprafa*a lucrurilor0=n ciuda acestui aspect, de aparentă dezor%anizare, lumea are o
unitate armonioasă fundamentală dacă se iau în considerare ori%inile -i scopurile principale0Ae aceea, e nevoie de
descoperit -i de aprofundat cunoa-terea realită*ii cu ajutorul -tiin*ei printr&o reînnoire totală a credin*ei, a culturii, a
societă*ii0Ae aici apare evidentă -i folosirea epresiei %rece-ti pan – tot – care domină cele -apte capitole ale lucrării
onsultatio (!M##$: ;anergesia, ;anaugia, ;ansop"ia, ;anpedia, ;anglottia, ;anort"osia, ;anut"esia, cuvinte care
definesc: .rezirea, reșterea, :nțelepciunea <niversală, Educația, 0im#a Domunicarea, orecția -isciplinară , respectiv
;edeapsa: 0a #aza conceptului său educativ stă idealul Bpansop"ieiB, adică a unei științe universale, îm#rățișată de toți
oamenii, înfrățiți prin ea într&o inteligență și dragoste dincolo de orice distincție religioasă și națională0
(Enciclopedia Italiana = Enciclopedia Italiană, 2oma, !GL, vol I+, p "L$0
?crierile peda%o%ice ale lui 9omenius, con*inute în principal în -idactica (agna (!MHH&!MH"$, sunt inseparaile
de restul %ândirii, influen*ată de puternice accente %nostice03l însu-i recunoa-te când afirmă ceea ce am scris despre tema
tinereții, nu am făcut&o din punct de vedere al pedagogului, ci al teologului ('pera -idactica 'mnia, I3, JY$0=n realitate,
9omenius a în*eles foarte ine că modificările sociale în sensul dorit ar fi avut sor*i de izândă doar ca urmare a unei
îndoctrinări controlate a tuturor cetă*enilor, încă din copilărie0?e poate spune că mo-tenirea lui spirituală, transmisă,
adaptată -i amplificată de peda%o%i de faima lui <o'ann /einric' 1estalozzi (!L#M&!"JL$ -i 7aria 7ontessori (!"LF&!GLJ$,
nu s&a pierdut din moment ce această mo-tenire caracterizează educa*ia oli%atorie contemporană0+storicul -i scriitorul
martinist 1ierre 7ariell (!GFF&!G"F$, maestrul venerail al lojei 3illard de onnecourt, proând ideea unei continuită*i
seculare, revendică pentru rozacrucieni următoarele precepte didactice tratate în scrierele lui 9omenius:
1 = copiii să participe la lecțiile pu#lice un număr de ore c!t mai mic posi#il, pentru a le lăsa lor timp pentru studiul
individual6
J = memoria tre#uie supra&încărcată c!t mai puțin posi#il6opiii tre#uie să memoreze numai ceea ce au înțeles perfect6
V = analizează și adaptează progresele învățării în funcție de v!rstă și de rezultatele o#ținute6Individualizează fiecare
lecție6
4 = învață&i să scrie scriind, să vor#ească vor#ind, să g!ndească rațion!nd6
[ = și regula de aurF tot ceea ce privește inteligența, memoria, educarea, va fi căutat de elevi singuri6Ei vor tre#ui să
descopere, să discute, să&și pună între#ări și să&și dea răspunsuri6;rofesorul se va limita doar să g"ideze procesul de
cunoaștere (G$0
.cum apare evident că la aza oricărei educa*ii stă memorizarea0;ipsa fiării conceptelor, a le%ăturilor dintre
concepte (făcute
posiilită*ilor în mod pro%resiv,studentul
intelectuale03levul, în afara celor aflate prin
acumulează eperien*ă
lacune, directă$,fra%mentară
are o pre%ătire constituie uncare
factor limitativ
îl duc -i dispersiv
la privarea de al
capacitatea să scrie corect în propria limă, să facă coneiuni, ra*ionamente astracte, respectiv să %ândească în mod lo%ic0
8ândirea lui 9omenius apare de&o etraordinară actualitate, ajutând la în*ele%erea conceptului de cultură de masă, lipsită
de azele fundamentale c'iar pentru cei din cursurile superioare03ste suficient să ne %ândim la stupiditatea metodelor care
în numele studiului personal oli%ă elevii la copierea fără sens a lec*iilor după ce au uitat normele cali%rafiei, ale %ramaticii,
ale analizei -i lo%icii, discipline care cer proceduri serioase -i drastice, capaile să îndrume %ândirea spre sc'eme ordonate
-i folositoare0.cestea din urmă sunt înlocuite cu idei ciudate, precum cele de creștere democratică, cu consilii de clasă care
propun modele de discu*ie, de descoperire, de cercetare, de forme de -coală de tip timp plin, care alienează mintea elevilor
-i a familiilor, ore de educație sexuală (care poate constitui un instrument institu*ional de deza%re%are morală a
adolescen*ilor$, sau prin alte metode – motive cu mică importan*ă, fără prea multe oli%a*ii, dar care răpesc timp pre*ios
disciplinelor fundamentale0
.cum este u-or de oservat -i de răspuns cui prodest (”cui folose-te”$, în mod pra%matic, o masă coruptă -i
îndoctrinată, cu o pre%ătire slaă, conformistă, capailă să&-i suprime viitorul (prin dro%uri, avorturi necontrolate$, prin
!"
opinia, destul de dezvoltată, că delictul coincide cu democrația0+ată ce credea Nic'olas 7urraK )utler: omenius are o
importanță capitală în istoria educației6El introduce și domină toată mișcarea modernă pe tăr!mul educației primare și
secundare6 )aporturile lui cu prezentul sunt similare cu cele ale lui opernic, respectiv $e7ton pe tăr!mul științelor
exacte moderne sau 5acon și -escartes în privința filosofiei moderne (."e place of omenius in t"e "istor of education,
?Kracuse, !"GJ$ (!F$0+sraelitul )uttler era la momentul respectiv o persoană respectailă pe firmamentul mondial: mason
de ran% înalt, memru al +lumina*ilor din )avaria, în pu*ini ani va deveni conducător al )ritis' +srael, pre-edinte al
?ocietă*ii 1il%rims, al 942 american, al Dniversită*ii 9olumia, administrator al celerei 4unda*ii 9arne%ie -i colaorator
al anc'erului evreu <aco ?c'iff la finan*area revolu*iei ol-evice de la !G!L> pentru toate acestea, va primi premiul Noel
pentru pace în !GH!0
<acues 7itterand, de două ori (are maestru al (arii 0oi /ranceze, de partea lui, elo%ia meritul masoneriei de&
a fi smuls reli%iei educa*ia -colară, în realitate de&a lua în stăpânire -i conștiințele: 0oile masonice s&au #ătut pentru ca
educația să fie o#ligatorie, laică și gratuită6Ei au luptat și continuă să lupte împotriva școlii confesionale pentru că
aceasta generează respectul pentru autoritate, pentru maestru sau pentru dogmă, lucru care duce la acceptare cu
resemnare a oricărui fapt6.impurile inculturii au trecut, însemnătatea filosofiei și rațiunii strălucesc în oc"ii universului și
(asoneria nu poate să nu susțină că nu a contri#uit la îndepărtarea lucrurilor care #locau lumina D6666%alvgardarea
drepturilor t!nărului cere ca el să primească o educație care să respecte, pe deplin, li#ertatea proprie6$umai învățăm!ntul
laic poate da t!nărului posi#ilitatea unui viitor care să&i permită, la o v!rstă adultă, să&și aleagă singur propriile opțiuni
religioase, morale și politice D666 (!!$0

)G PANORTHOSIA %;::

=n al I+&lea capitol al lucrării -e rerum "umanarum emendatione onsultatio cat"olica, 9omenius concepe o
structură coerentă, ra*ională -i pra%matică la nivel european, căreia să circumscrie proiectele lui de reformare a -tiin*ei -i
educa*iei03l prevedea o academie mondială, un collegium lucis – un fel de institu*ie interna*ională a educa*iei pentru
unificarea cunoa-terii, o limă universală pentru înlocuirea limii latine (folosită în acele vremuri$ pentru a favoriza
realizarea unei concilieri mondiale a reli%iilor care să se îm#rățișeze în mod sincretic în numele umanismului comun, -i în
cele din urmă, a unui triunal de pace, un fel de curte interna*ională de justi*ie care să ve%'eze la una func*ionare a
primelor două or%anisme, prevenind răzoaiele -i orice devia*ie01ierre 7ariel este promotorul tezelor conform cărora
;anort"osia nu i&ar apar*ine lui 9omenius, fiind de fapt un simplu manifest al rozacrucienilor căruia 9omenius i&ar fi dat
doar numele -i câteva date, pe cât timp era reprezentantul unei comisii a în*elep*ilor ai cărei memri au rămas0 =n mod
voluntar, în umră (!J$0
=n ;anort"osia (din %recescul pan = tot, universal -i ort"os = drept, ust$ 9omenius epune în mod fidel %ândirea
rozacruciană, repropunând idei -i concepte din )epu#lica lui 1laton, din socialismul utopic al ivitas %olis ;oetica a lui
Tomasso 9ampanella (!M"&!MHG$, inspirat din oloniile din Nerusalim a lui <o'ann.rndt (!&!MJ!$, trecând la
)epu#lica osmopolitana de < I .ndreae, inclusiv din scrierea incompletă $e7 tlantis de 4rancis )acon (!M!&!MJM$,
lucrări în care apăreau ideile unor state ideale fondate pe comunismul cel mai intransi%ent, dar nu din acest punct de vedere
refractare oricărei reli%ii (sau erezii$,ci reunindu&le pe toate într&o sinteză superioară a unei viziuni panteistice a naturii,
reliefând concep*ia %nostică a naturii umane0O rapidă trecere în revistă a câtorva citate va da posiilitatea cititorului să vadă
în toate concrete*ea ei prezentarea ideilor sinar'ice care stau la aza suju%ării umane:
! – un consiliu cultural internațional care să stailească noile direc*ii de dezvoltare în domeniul culturii>
J – o #iserică universală care, prin în%loarea cre-tinismului să transmită în mod fidel (în domeniul reli%iei$ doctrina
dezvoltată>
H – un tri#unal de pace (care să impună respectarea doctrinei transmise$ în domeniul politicii0 #ia atunci c!nd condiția
umană va fi îm#unătățită în așa fel înc!t filosofia, religia și politica vor fi aceleași pentru toți, învățații vor putea aduna și
clasifica adevărul pentru a fi inoculat spiritului uman, sacerdoții vor îndruma sufletele către divinitate, oamenii politici
vor putea instaura peste tot pacea și liniștea6' sacră dorință îi va anima pe toți laolaltă să contri#uie c!t mai #ine, fiecare
în domeniul lui, la progresul existenței ființei umane (!H$0
Treuie clarificat că ;anort"osia împarte societatea în trei clase, învățați, sacerdoți, respectiv oameni politici0
0iteraților, ca depozitari ai adevărului le este rezervată utoritatea, domeniu la care sacerdoții vor treui să ve%'eze pentru
răspândirea principiilor învă*a*ilor, în timp ce ;uterea va fi eercitată de oamenii politici care vor treui să ajute la
formarea
sunt lieristructurilor
să se supunănecesare
numai activită*ii sacerdo*ilor0.stfel,
politicii impuse în sistemuldo%matice
de cercurile superioare, mondialist-i-iimpenetraile0.r
sinar'ic al ;anort"osiei,
treui să conducătorii
ne întreăm
ce rol vor avea cei care nu apar*in clasei ini*ia*ilor, iar răspunsul e u-or de dat03i vor treui să se supună artizanilor -i
cetă*enilor din )epu#lica lui 1laton, cu atât mai mult cu cât ei formează partea de trecuți cu vederea, după defini*ia dată de
un înalt ini*iat în 2olden -a7n (societate eclusivistă rozacruciană$ (!#$, care folosea din omenire doar sfinții -i magii,
adică cei care aveau o viziune clară despre adevăratele fundamente ale rela*iilor umane0Aar, continuă 9omenius, până când
totul va fi în comun, vor treui să se constituie paznici permanenți la ordinea care a fost creată6Ei vor veg"ea fără încetare
ca școlile să ilumineze spiritele, ca religia să încălzească inimile, guvernele să mențină pacea și să nu permită infracțiuni
sau devieri de la ordinea instituită (!$01rin urmare, în fiecare din cele trei domenii ale vieții umane = Educație Dșcoală,
5iserică Dreligie, %tat Dpolitică vom institui colegii de conducători6onducătorul acestora va fi unul singur, un fel de
ermes .rismegistus Dinterpretat ca de trei ori voința lui -umnezeu = ;rofet %uprem, %acerdote %uprem și )ege %uprem
care e ristos (!M$, unicul și puternicul g"id mondial (!L$0
9omenius continuă întreându&se dacă nu ar fi mai #ine să se reunească reprezentanții cei mai înalți ai colegiilor
în trei tri#unale mondiale care să ducă la #un sf!rșit divergențele care ar putea apărea între învățați, sacerdoți și
!G
principi Dconducătorii politici6;rin gria acestor tri#unale, nu s&ar reuși, poate, să se împiedice litigiile apărute în fiecare
din cele trei domeniiG;acea și liniștea ar fi menținute (!"$03a fi utilă distingerea acestor tri#unale cu apelative diverse,
numind Bonsiliul 0uminiiB & tri#unalul învățaților, BonsistoriuB & tri#unalul ecleziastic, respectiv B.ri#unalul ;ăciiB &
pentru domeniul politic6Bonsiliul 0uminiiB va garanta tuturor oamenilor din lume posi#ilitatea de&a primi o educație
Dmăcar cea indispensa#ilă, și de&a fi iluminați de cuv!ntul lui -umnezeu63a da posi#ilitatea fiecărei persoane să&și
îndrepte privirea spre acea lumină în care vor vedea adevărul și nu vor mai putea lua în seamă erori și "imere6onsiliul s&
ar putea numi și BInstitutul Educațional al /iinței <maneB (!G$0 3ste filosofia care a stat la aza %ecolului 0uminilor –
Iluminismului, iar în zilele noastre stă la aza Dnesco, care are rolul să elaoreze o cultură laică, respectiv difuzarea ei la
nivel universal, până în cel mai îndepărtat loc al planetei prin mijloacele de comunicare, să orienteze încă din copilărie,
într&un anume fel, umanitatea pe drumul dorit de re%izorii ocul*i0
3a fi sarcina BonsistoriuluiB ca unirea sufletelor întru -umnezeu să se facă în mod li#er, #enevol, la orice
nivel, în orice condiție și în orice caz persoanele s&ar aflaZ ca regatul lui ristos să se păstreze prin 5iserică și adunarea
tuturor sfinților să fie cunoscută în lumea întreagă, în mod universal și li#er Dprin supunerea tuturor mem#rilor 5isericii
unui singur conducător, ristos6BonsistoriulB s&ar putea numi B;rez#iteriul <niversalB, B%an"edrinul 0umiiB,
B;ăstrătorii %ionuluiB (JF$0Nu este dificil de întrezărit trăsăturile 0eviatanului, al -umnezeului mortal zu%răvit de
contemporanul lui 9omenius, en%lezul T'omas /oes, în stare să învin%ă orice voin*ă printr&o for*ă imensă -i irezistiilă0
3ste c"ipul ?inar'iei din zilele de azi, te'nocrată -i totalitară care&-i aro%ă dreptul de&a staili ceea ce este just sau injust
pentru popoare, care adună în ea orice putere care să&l ajute pe om în proiectele lui de domina*ie09omenius declară deci,
ideea unei iserici universale, un fel de OND la reli%iilor, a cărei natură o va descrie ?aint Qves d6.lveKdre la sfâr-itul
secolului al X+X&lea, -i definită de sinar'icii secolului XX drept 'rdinea ulturală (ondială, ca ori%ine a normalei -i
seducătoarei democrații culturale0Triunalul ecleziastic, consistoriul mondial va veg"ea pentru ca D666 orașul Nerusalim să
nu mai fie un oraș interzis, ci unul desc"is și li#er (Wc !#,!!$ -i oriunde se vor afla sim#oluri sacre, ele să constituie
material de pioase meditații Dreflecții (J!$09omenius face referire la versetele ultimului capitol al ărții a AI3&a a lui
a"aria, în care lupta apocaliptică se înc'eie cu victoria lui +srael: -omnul va fi stăp!nul întregului ;ăm!nt D666Nerusalim
se va ridica D666Ei vor locui și nu va mai fi exterminare și Nerusalimul va fi liniștit și sigur D666tunci, dintre at!tea
persoane care au luptat împotriva Nerusalimului, supraviețuitorii vor merge în fiecare an pentru a&l săr#ători pe )ege,
-umnezeul armatelor, la săr#ătoarea .a#ernacolelor09omenius atriuia, deci, onsistoriului (ondial o autoritate
eclusivă, cu jurisdic*ie peste toate popoarele lumii0Dn faimos cercetător al fenomenului mondialist comenta: $u va fi nici
o derogare, nici o deviere de la doctrina dogmatico&sincretică fixată de onsiliul 0uminii, at!t pentru )eligie, c!t și pentru
/ilosofie (JJ$0
+ată, în cele din urmă, cum concepe 9omenius ac*iunea .ri#unalului ;ăcii: B.ri#unalul ;ăciiB va tre#ui să
veg"eze asupra g!ndirii umane = virtute pe care tre#uie să știm să o dominăm în orice fel, în orice caz și în orice condiție
= pentru a menține nealterate, din orice punct de vedere, societatea umană și sistemul ei de relațiiZ va tre#ui, cu alte
cuvinte, să promoveze răsp!ndirea ustiției și a păcii în toate țările lumii6cest colegiu s&ar putea numi B-irectoratul
;uterilor 0umiiB, B%enatul 0umiiB sau Breopagul 0umiiB (JH$0
=n timp ce Dnesco aniversa tri&centenarul lui 9omenius, Aavid )en&8urion,
primul pre-edinte al statului +srael, declara la <erusalim: $u va mai fi nici o
armată și nu va mai fi nici un răz#oi60a Nerusalim, $ațiunile <nite Dadevăratele
$ațiuni <nite vor construi un B%anctuar al ;rofețilorB care va asista la
formarea unei uniuni federale a tuturor continentelorZ acola va fi urtea
%upremă a <manității care va rezolva în mod definitiv contradicțiile și
conflictele în confederația continentelor, așa cum a profetizat Isaia (J#$0

/rontispiciul ;anort"osiei, re&editată la ;raga de Editura ')5I% în 19[K6.extul

în latină înseamnă B/ie ca toate să ai#ă o direcție convergentă și violența să fie
departe de noi0

ine&și mai aduce aminte, în anii comunismului, postul tv al )om!niei a difuzat,

în serial, filmul ce"oslovac B-rumul lui Nan mosB0

CG LU& IN TENE)RIS

;ucrarea 0ux In .ene#ris a fost dată tiparului de către 9omenius la .msterdam, în !ML, la o vârstă deja matură0
7ulte coinciden*e doctrinale duc la presupunerea că aceste scrieri ar fi fost puternic influen*ate de profe*iile mesianice ale
rainului #ardanel (!#HL&!F"$ (J$, pulicate la .msterdam în !M##, în acela-i an cu edi*ia ;anort"osiei0=n acele profe*ii
se ima%ina distru%erea )isericii -i a 1apatului, văzute ca nticrist, printr&o alian*ă ine pusă la punct, între popoarele
nordice, turci -i tătari0Titlul lucrării a fost împrumutat din Evang"elia lui Ioan, dar opt ani mai târziu, în !MM,titlul va fi
modificat în 0uce e tene#ris, lumina care iese din întuneric, titlu mai apropiat de divinitatea suversivă a rozacrucienilor
(JM$0
=n pro%ramul lui 9omenius, precursor al mondialismului modern, ar fi treuit să iasă din întuneric, ca o sursă de
lumină, o super#iserică, care să inte%reze fiecare reli%ie prin onsistoriile $aționale – 5isericile naționale (JL$,
JF
adău%ându&se, în numele unui umanism pozitiv cu caracter filantropic -i tolerant, proclamarea e%alită*ii, în accea-i măsură a
tuturor reli%iilor -i cultelor0Aar acest proiect întâlnea două ostacole redutaile – catolicismul, ierar'ia acestuia, func*ia de
educator atotștiutor al papei (reli%ie catolică drept unica rămasă după destrămarea fostului +mperiu 2oman – nota
traducătorului$, iar pe plan politic, ostacolul era reprezentat de asa )egală de a#s#urg (ca ultimă conducătoare a ceea
ce&a mai rămas din %acrul Imperiu )oman$09omenius se va ridica împotriva lor prezicând -i dorind distrugerea a ceea ce el
numea %plendoarea lui nticrist, Idolatra -i la îndepărtarea reprezentantului ei, papa, supranumit Idolul07ai jos, în
foto%rafie, este reprezentat un fra%ment din prefa*a 0ux in .ene#ris, păstrată în copie la )ilioteca Na*ională din 2oma (în
latină$0

++ ––;apa
+++ 5estiaeste marele
care ajută nticrist -i ;rostituata
;rostituata este %acrul din )ailonia>
Imperiu )oman, asa de ustria>
+I – Aumnezeu nu va tolera pentru mult timp această stare de fapte, distru%ând lumea necredincio-ilor printr&un potop de
sân%e>
I – pentru aceasta va face să tremure erul -i ;ăm!ntul, va ridica pe unii împotriva altora pentru a provoca un 'aos cum
nu s&a mai văzut>
I+ – urmarea acestor răzoaie va fi moartea papei -i dispari*ia asei de ustria>
I++& aceasta se va întâmpla cu ajutorul popoarelor stăpânite de tiranie, care se vor împră-tia în cele patru col*uri ale lumii>
I+++ – primele vor fi popoarele $ordului -i ale 'rientului>
X – ei vor încerca, fiecare în parte, dar prin unirea lor se va înfăptui 'pera lui -umnezeu>
X+ – -i cu o rapiditate nemaivăzută, într&un sin%ur an, într&o sin%ură lună, într&o sin%ură zi, într&o sin%ură oră, spre mirarea
între%ii lumi>
X++ – vor interveni turcii -i tătarii pentru a înfăptui această 'peră>
X+++ – ei vor fi cei care vor aduce 0umina Evang"eliei>
X+I – va fi o )eformă <niversală a 0umii înainte de sfâr-itul secolelor>
XI – cu această reformă vor fi scrise le%ile: să moară Idolii -i Idolatrii -i pretutindeni să înflorească adevăratul cult al lui
Aumnezeu0
Tet profetic -i de mare actualitate în care se dezvăluie arcanele rozacruciene, suficiente pentru a justifica
eisten*a
confuziei unui plan acestuia03ste
din jurul -i a continuită*ii lui seculare
descris (în desfă-urare$,
primul răzoi mondial caredincolo de secretul
va îndepărta din cu care9asa
istorie este înconjurat,
de .ustria, respectiv a
atacul masonic
asupra papatului (din !"LF$03ste curios de constatat cum tema distru%erii catolicismului a fost reluată – cu mult mai multă
%raă – într&un tet rozacrucian contemporan: 0ic"idarea )omei, -omnul fie lăudat se va înfăptui su# influența unor tineri
sacerdoți care peste puțin timp nu vor mai avea nimic în comun cu o#scurantismul clerical dintre secolele AIA și AA6;etru
și ai lui vor tre#ui să fie din nou gata să&i reconsidere pe Iosif, Ioan și ai lor, fără să se g!ndească să BtreacăB peste
vreunul D666$umai atunci )oma creștină, va fi, înung"iată Balc"imicB D666 în mai puțin de&o oră, de șaizeci de minute D666,
toate datorită unui impuls de neoprit dat din exteriorul )omei papale (J"$09ititorului care ar dori să oiecteze la această
prezentare a ideilor lui 9omenius, că ele pot fi afectate de distorsiuni sau de suiectivisme, se pot aduce contraar%umentele
lui Qann 7oncomle, care pe aza documentelor masonice, afirma: El dea întrevedea după regele 2eorge ;odie#rad al
5oemiei (re%e din )oemia, adept al lui <an /uss, teolo%ul or%anizator al )isericii Na*ionale a )oemiei$ o Europă <nită 6
omenius, pe care (ic"elet îl numea B2alileo al pedagogieiB, se demonstrează prin aceasta un mare internaționalist,
g!ndindu&se c"iar să creeze o lim#ă mai flexi#ilă dec!t latina6.oate aceste idei se pot găsi ca fiind comune pentru mulți
masoni Dprecum cele menționate de amen"of (JG$, dar sunt caracteristice mai ales gradului18 al )itului %coțian, și de
J!
aceea, (asoneria poate considera acest om , pe drept cuv!nt, ca fiind în mod extraordinar Bînaintea timpurilor luiB, dacă
nu ca un strămoș direct, cel puțin ca unul din g"izii spirituali (HF$07asoneria însă-i este cea care confirmă apartenen*a lui
9omenius la %ocietatea 2nostică a )ozacrucienilor, mai ales dacă *inem cont că al !"&lea %rad al 2itului ?co*ian este numit
%radul avaler sau ;rincipe %uveran al )oza&rucii -i proclamă, pe urmele celei mai vec'i -i autentice doctrine rozacruci&
ene, emanciparea umanității prin gnosticism (H!$0.cest %rad este unul din cele mai importante grade masonice,
caracteristic masoneriei de )it %coțian, dar și altor rituri (HJ$0
?e poate concluziona că centrul universului lui 9omenius este omul, ca ima%ine a micro&cosmosului, conducător
– în func*ie – al lumii viziile care&l înconjoară – macro&cosmosul01entru 9omenius, omul are la interiorul lui mijloacele
necesare pentru propria lui salvare: $u e necesar să se aducă omului ceva din exterior, este suficient de extras ceea ce are
el la interior, să dezvolte și să arate Bacel cevaBîn toată importanța lui (”-idactica (agnaB, I, $, în timp ce în altă
lucrare sus*inea: -e ce are nevoie omulG -e el însușiGEl tre#uie să învețe să se cunoască și să se aprecieze D666El nu mai
tre#uie să caute #inele la alții6:n tine însuți se odi"nește o lume, nu o căuta în afara ta (”<num $eccesariumB, I, J&#$0Ain
acest punct de vedere, scrierile lui 9omenius apar ca un imn prometeic adresat %loriei umane, artizan unic de sine însu-i, ,
a-a cum o recuno-tea -i profesorul ?oronei – <ean 1ia%et, memru al Dnesco, atunci când scria: :n pedagogia disciplinară
se regăsește același spirit al filosofiei sale, în care acest teolog insistă foarte puțin pe Bpăcatul srcinarBpentru a proslăvi,
neîncetat, natura în continuu progres (HH$0
.cest profet al unei dictaturi mondiale a ini*ia*ilor – dictatura elitelor care se cred iluminate în mod direct, de sus,
dictatură fondată pe o super&reli%ie ecumenică, a fost aclamat cu entuziasm, din nou, la 2oma, la !M apilie !GGH, în cursul
unei adunări interna*ionale de studii pe tema (oștenirea lui omenius = #ilanțul unui centenar09eea ce este surprinzător
este că ealtarea laudelor la adresa lui 9omenius nu venea, de această dată, de la vreun mason, ci de la un cardinal –
cardinalul 1oupard, pre-edintele onsiliului ;ontifical al ulturii,care în cursul unui seminar de studii le%at de 9omenius,
l&a prezentat ca pionier al noii educații, Ba omului pentru omB (H#$0Aeclara*ie care sin%ură stă mărturie la cât drum au
străătut, în rândurile )isericii, idealurile elaorate -i urmate de&a lun%ul secolelor în lini-tea discretă a lojelor0

NOTEG
! – 2iovanni mos omenius = 1[9J&1OYK01a%ini alese pulicate prin %rija Dnesco, 4loren*a, )emporad – 7arzocco,
!GM!, p H! -i Aaniel ;i%ou -ictionnaire666, cit0, p !FM" unde 9omenius este definit ca precursor al <nesco0
J – +dem, p M0
H – +dem, p HH0
# – ."e $e7 Encclopedia 5ritannica, edi*ia din !GL, vol +I, p GML0
 – ?pre !MF, 'rdinul )oza&rucian era deja puternic or%anizat în 7area )ritanie0
M – 7arcelle Aenis <n certain omenius = <n anume omenius, 1aris, Sd0 10D040, !GGJ, pH0
L – <ean ;omard 0a cara oculta de la "ist_ria moderna = 0atura ocultă a istoriei moderne, 4uerza Nueva, !GLG, #
volume, volumul +, p !#L0<ean ;omard, jurnalist -i înalt func*ionar al lumii ancare franceze, a murit în !G"G0=ntre !G#J -i
!GMM a compus lucrarea citată care con*ine o o%ată -i documentată ilio%rafie privitoare la =nalta 4inan*ă, respectiv
societă*ile secrete0
" – 7aria 7ontessori a elaorat metoda didactică care îi poartă numele -i care a fost propa%ată de %ocietatea .eosoficăa
/elenei 1etrovna )lavatsRK, societate la care 7ontessori era afiliată (conform 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eosofismul,
Torino, .rRtos, !G"L, vol ++, p J"!$0
G – 1ierre 7ariel 0e societ` segrete c"e dominano il mondo = %ocietățile secrete care domină lumea, 4loren*a, Iallec'i,
!GLM, p J" -i 2iovanni mos 666, cit0, p !M&J!0
!F – Ain ro-ura Nan mos ?omens@ de OtaRar OdloziliR, 9'ica%o, zec"oslova@ $ational ouncil of merica, !G#J0
!! – <acues 7itterand 0a politiWue des franc&ma]ons = ;olitica francmasonilor, 1aris, Sd0 2olot, !GLJ, p !G, !F! -i JF0
!J – 1 7ariel, cit0, p JG0
!H – 2iovanni mos omenio, cit0, prin %rija Dnesco, p !GH0
!# – 1au@els -i )er%ier Il matino dei (ag"i = -imineața (agicienilor, 7ilano, 7ondadori, !G"M, p J"!0
! – 2iovanni mos omenio, cit0, p !G#0
!M – 1rin asemănarea lui /ristos cu /ermes Trisme%istus apare clară prezen*a %ândirii %nostice în sustraturile
;anort"osiei0;ui Trisme%istus, personaj mitic care ar fi trăit, după opinia %nosticilor, în 3%ipt, îi este atriuită formula ceea
ce este sus la fel cu ceea ce este os și ceea ce este os la fel cu ceea ce este în înalt, prin miracolele unei unice (ari 'pere
(.leandrian
formularea %toriaîndecer
precum la așa
filosofia
și peocculta = Istoria filosofiei oculte, 7ilano, 7ondadori, !G"#, p #J$0Ci totu-i, cre-tinii au
păm!nt000
!L – 2iovanni mos omenio, cit0, p !G0
!" – +dem, p !GM0
!G – +dem, p !GM, JFF0
JF – +dem, p J!J0
J! – +dem, p !GM0
JJ – / 9oston 0a conuration des Illumin*s = onurația Iluminaților, cit0, p XI+++0
JH – 2iovanni mos omenio, cit0, p JF!0
J# – -avid 5en&2urion in its o7n 7ords = -avid 5en&2urion prin propriile cuvinte, Ne@ QorR, .mran Auc'ovnK, 1opular
;irarK, !GM", p !FG&!!F0
J – ?e ocupa de finan*ele re%elui .lfons al I&lea al 1ortu%aliei, respectiv ale lui 4erdinand 9atolicul04u%ărit din ?pania va
muri la Iene*ia03ste actuală dar -i interesantă o profe*ie de&a lui: !nd (esia va veni D666 va restitui evreilor sceptrul regal
al lumii D6666-ar acea epocă va fi precedată de un mare răz#oi în care două treimi din populație va pieri (.u%usto
JJ
2o'lin% 0Ce#reo talmudista = Evreul talmudist, 2oma, ;6idea di 2oma, s d, p J!$0
JM – 1 Iirion 0CEurope apr+s sa derni+re c"ance, son destin = Europa dupa ultima ei șansă, destinul ei, ?aint&95n5r5, Sd0
1ierre T5ui, !G"#, p !M&!"0
JL – Treuie men*ionat că una din condi*iile de&a intra -i de&a face parte din >orld ouncil of "urc"es = onsiliul
(ondial al 5isericilor, cu sediul la 8eneva, care astăzi reune-te peste HHF de iserici din !JF de *ări, constă în
demonstrarea din partea isericii candidate, că are un caracter național0
J" – <acues )reKer rcanes %olaire = rcanele %olare, 1aris, Sd0 Ae la 9olome, !GG, citată în 10 Iirion 5ientMt666, cit0, p
!"J0
JG – 7ason care, în !""L, a fost inițiatorul, din cele declarate c'iar de el, unei limi interna*ionale numite esperanto0=n
!GL, Dnesco decide să atriuie titlul de 5inefăcător al <manității unui anumit număr de personalită*i01rintre ei, -i doctorul
;ud@iR ;ejzer Wamen'of, medic -i filolo% evreu de ori%ini poloneze, care a trăit între !"G -i !G!L0?imolul cercurilor
esperantiste era o stea verde cu cinci vârfuri, emlema umanismului ini*iatic0
HF – Ain Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion666, cit0, p !0
H! – ?alvatore 4arina Il li#ro dei rituali del )ito %cozzese ntico ed ccettato = (anualul ritualurilor )itului %coțian ntic
și cceptat, 2oma, 1iccinelli, !G#M, p HFL04arina (în italiană farina înseamnă făină$ a fost mason de %rad HH în 2?..0
HJ – 9onform Dmerto 8orel 1orciatti (%rad HH în 2?..$ %im#ologia massonica62radi scozzesi = %im#ologia masonică6
2rade scoțiene, 2oma, .tan\r, !G#", p !J0
HH – 9itatele sunt etrase din 0a ontre&Encclop*die = ontra&Enciclopedia, pulicată în numărul ##L&##" ale 0ectures
/ran]aises = 0ecturi /ranceze0
H# – Iezi ^sprit et 3ie = %pirit și 3iață, revistă vatolică franceză, numărul din !H mai !GGH0

CAPITOLUL ;G SPRE SECOLUL LUMINILOR MASONERIA ȘI RODAKCRUCE

?e poate spune, fără a %re-i, că influen*a rozacruciană în masonerie a fost profundă -i de durată0Ci astăzi, în afară
de ritualul pentru ini*ierea în %radul !" al 2?.., ea se manifestă:
! – în camera de reflecție a tuturor lojilor, unde, pe peretele dinspre nord, apare scris 3I.)I'0 = 3isita Interiora .errae
)ectificando Invenies 'ccultum 0apidem = vizitează interiorul păm!ntului și rectific!nd vei găsi piatra ocultă (!$ spre care
este condus neofitul, fiind deviza vec'ilor rozacrucieni alc'imi-ti, ca o invita*ie la descoperirea esen*ei propriului suflet (J$0
J – prin adoptarea ideolo%iei mesianice con*inută în ;anort"osia lui 9omenius din partea or%aniza*iilor interna*ionale
precum, OND, Dnesco, etc0
3ste lucru -tiut că masoneria speculativă actuală a văzut, în mod oficial, lumina la J# iunie !L!L, în ziua de %f6
Ioan Evang"elistul, la ;ondra0+ată cum caracteriza această naștere un document rezervat %radelor înalte, apărut după al ++&
lea răzoi mondial, la 4loren*a: $aturalistul rozacrucian Nean ."*op"ile -esaguliers și Names nderson Dministru
protestant împreună cu alte persoane, au convocat la J4 iunie 1Y1Y, la 0ondra, pe mem#rii celor patru loe operative în
acele vremuri6Această reuniune avea ca scop crearea unei fuziuni între ”Frăția Masonilor Liberi și Acceptați” și
”Societatea Alchimistă oza!"ruciană”# d$nd posibilitatea rozacrucienilor să pună la loc si%ur cercetările lor
alchimice# ideile %nostice și raționaliste# în spatele fațadei respectabile a ”Frăției” , oferind (asonilor 0i#eri și cceptați
avantaele pe care doar adepții #ogați, influenți și am#ițioși ai )oza&rucii le puteau oferi, văz!ndu&se ca sigură
decadența care amenința antica /răție6dunarea acceptă în unanimitate această fuziune, (asoneria născ!ndu&se în urma
acestui compromis, fapt care a dus la dispariția, pentru totdeauna, a B/răției onstructorilorB6:n 1YJV, nderson redacta
și făcea să apară Bonstituția (asonilor 0i#eri și cceptațiB(J is$0
-enumirea de Bli#eri și acceptațiB este conservată cu scopul îndepărtării oricărei suspiciuni referitoare la
scopurile finale ale a#ia apărutei (asonerii6;entru a da impresia că noua (asonerie nu era dec!t continuarea B/răției
(asonilor 0i#eri și cceptațiB, titlurile, ceremoniile și particularitățile pe care (asoneria le&a primit de la B/răția
onstructorilorB au fost respectate cu rigurozitate6Este acceptată o singură derogareFBmaeștriiB vor constitui un grup
separat și distinct față de BcalfeB6%u# numele de BuceniciB, BcalfeB și BmaeștriB, armata gnosticismului pur se lansa în
cucerirea lumii (H$0 (edalion și șorț masonic, din trecut, aparțin!nd gradului 18 al )% = ;rincipe
Davaler al )oza&rucii6%u# compasul desc"is la OKS se află un pelican cu șapte pui în
cui#F Bel se rănește, cu ciocul, pe a#domen, de unde ț!șnesc șapte firișoare de s!nge,
sim#ol al devotamentului de care, masonul dedicat emancipării <manității, tre#uie să
de&a dovadă, dedic!ndu&și scopului propus toată vitalitatea lui6%!ngele păsării
sim#olice666înseamnă principiul emancipator care informează despre scopul social
și politic al gradului (vezi 0a (assoneria = (asoneria, 4loren*a, !G#, p L$0;e laturi
se află șarpele care&și mușcă coada, respectiv coroana du#lă de spini60ucrările gradului
18, conduse de către un B;rea&:nțeleptB, se înc"id întotdeauna cu Bina )itualicăB6
)ozacrucienii se adună în urul mesei și B;rea&:nțeleptulB spuneF Brana pe care o
vom consuma acum reprezintă corpul și s!ngele nostru6/ie ca el să mărească forțele
vieții RB(#$03asul cu p!inea și cupa de vin sunt trecute de la frate la frate după care revin

JH
la B;rea&:nțeleptB6cesta, după ce a m!ncat o #ucățică de p!ine și a #ăut o sor#itură de vin, va arunca resturile pe foc,
spun!ndF Bonsummatum EstB & B.otul s&a îndeplinitB (idem$0
1rivitor la esen*a doctrinei, datoria avalerului )ozacrucian este să lupte împotriva gnosticismului #astard
înc"is în creștinism Dcatolicism care face din credință o Bor#ireB, din speranță un BpiedestalB și din caritate BegoismB6
$umai (asoneria deține adevărata religie, gnosticismulZ toate celelalte religii au luat de la (asonerie tot ceea ce putea fi
adevărat6Ele nu au dec!t teorii a#surde și false D666 ($0:nvățătura secretă a onducătorilor %upremi ai (asoneriei se
poate rezuma astfelF să scoată în evidență toate drepturile omului D666, revendicarea în numele omului și luarea în posesie
a tuturor acestor drepturiZ privarea de aceste drepturi constituie uzurpare împotriva căreia sunt admise toate miloacele de
acțiuneZ revelarea , prin orice metode a erorilor și ororilor creștinismului care a făcut Ba#uz de încredereB6

-ocument pentru uz intern, dactilografiat, cu 191 de pagini, în afara circuitului comercial

editat la /lorența în 194[6onform opiniei monsignorului /lorido 2iantulli %6 N6,
cercetător al fenomenului masonic, acest volum constituie un Bdocument ultra&secret
redactat în euforia renașterii (asoneriei Italiene D666, destinat 2radelor :nalte
dministrative ale %ocietățiiB (vezi 0Cessenza della (asoneria ItalianaF il naturalismo &
Esența (asoneriei Italiene = naturalismul, de acela-i 8iantulli, 4loren*a, 1ucci 9ipriani
Editore, 19YV, p 4O6

(asoneria, care nu este dec!t o revoluție în plină acțiune, o conspirație permanentă împotriva despotismului
politic și religios, nu și&a atri#uit singură sim#olurile, după cum fac preoții să principii în societateZ oricum principii și
preoții, neput!nd înfr!nge BInstituțiaB ostilă lor dar și temută pentru organizarea ei, vor încerca, în epoci diferite D666 să
adere la (asonerie și să introducă uzanțe, costume, formule, titluri, legende care să falsifice spiritul BInstituțieiB și care,
în loc să favorizeze doctrinele li#erale și democratice, ar fi dezvoltat mai degra#ă tendințe religioase și aristocratice6:n
fața acestor pericole, Bcapii (asonerieiB au str!ns legăturile între adevărații frați, dorind să se asigure, dacă nu de
protecție, cel puțin de toleranță din partea BputernicilorB lumiiF BmaeștriiB îi vor lăsa pe BputerniciB să participe la
lucrările BatelieruluiB unde va fi dezvăluit doar ceea ce este oportun de dezvăluit63ăz!nd astfel transformarea (asoneriei
într&o societate oarecare, în aparență fără importanță, ar fi crezut că, în realitate, religia și politica erau a#sente6semenea
paradox în fața căruia se aflau BputerniciiB a devenit ca un văl su# care (asoneria poate acționa oriunde, în um#ră și în
secret, spre a duce la îndeplinire adevăratele și su#limele scopuri (M$0?copuri între care se poate re%ăsi -i ocultismul, cel
pu*in după tonurile înflăcărate ale unui cronicar de ran% înalt al 7asoneriei, %radul HH] <aime .Kala 1once, memru activ al
%upremului onsiliu al (exicului, într&o carte, numai pentru masoni și clerici cu orizonturi foarte ample (în%ro-area
literelor vine din tetul ori%inal$: &umele de ”ocultism” provine din latină ' occultus ' care nu se vede 6Este știința care
studiază misterele naturii și dezvoltarea puterilor psi"ice latente în om6'cultismul reprezintă un amalgam de cunoștiințe și
metode, precum ma%netismul, %noza, cabala, teosofia, oza!"rucianismul, etc, totul, în mod evident, din punct de vedere
speculativ6:n prezent, operative, avem ma%ia, astrolo%ia, alchimia, (o%a, inclusiv fenomenele psi"ofizice precum
spiritismul și alte desfășurări, înt$mplări,considerate ca parte esențială a paranormalului, precumF clarviziunea,
clarauzul, dia%nosticarea și tratamentul la distanță, amprenta ener%etică a m$inilor, cu scopul studierii lor, a explicării,
respectiv de pătrundere a secretelor lor6-in moment ce nu este posi#il să fie definite prin miloacele naturale, cunoscute
sau științifice, știința actuală dedică o parte din timpul ei acestora printr&o nouă ramură, numită Bparapsi"ologieB, care
nu este altceva dec!t o nouă denumire științifică a ocultismului, pentru a nu provoca frica în oameni6
)n mod clar# ocultismul este știința care se dedică studiului fenomenelor e*tra!senzoriale# cu o referire
specială la acele fapte la care le%ile naturii și ale științei# cunoscute și aplicate de toți# nu se aplică# dar ale căror cauze
sunt imaginare,
sunt un mister pentru cei care
după cum sunt nu au aflat
descrise marele secret al
de enciclopediile naturiiSunt
comune6 6Estereale
necesar de luat în dar
și adevărate# seamă că științele
e*trem oculte nu
de alarmante și
periculoase în m$inile celor care nu știu să le folosească 6Ele aută la învățarea utilizării secretelor naturii pentru a mări
facultățile latente ale omului, lucru care&l pune într&un avanta nedrept în relație cu cei mai neștiutori pe această temă6
+cultismul consideră viața care se manifestă prin formele ei multiple# în timp ce știința studiază numai aparența fizică
e*terioară D6666-acă ocultistul, în loc să pună în serviciul umanității cunoștiințele sale, forța voinței sale, cu umilință și
a#negație, lucr!nd cu un ideal moral ridicat, o face în sc"im# pentru un profit propriu, din egoism, se transformă într&un
inamic teri#il al umanității at!ta timp c!t cunoștiințele și puterile do#!ndite îl situează deasupra oricărei persoane,
oarecare, din viața de zi cu cu zi6+ricine dorește să se folosească de ocultism fără o cunoaștere profundă a motivelor
filosofice ale puterilor citate# se aseamănă cu o rachetă nucleară# lansată# dar fără a avea un adversar precis,Luați
aminte la -itler și la al ..!lea război mondial (L$0
1once nu ea%erează -i nici nu %lorifică, limitându&se doar să repete mesajul elaorat -i pus în practică de
mae-trii care au fost înaintea lui03ste -i cazul lui .lert 1iRe – maimă somitate în -tiin*ele oculte, din 7asonerie – care, în
învă*ăturile care stau la aza acestei societă*i (căreia îi place să apară -i să fie văzută ca o societate filantropică$, rezervă
J#
un loc principal ma%iei03 ine de meditat la aceste cuvinte: :nvățătura fundamentală exprimată în mod voalat în
B)evelațieB este transmisă în timp prin a#ala sacerdoților lui Israel6-octrina ca#alistică, care era și dogma magilor și a
lui ermes, este conținută în B%ep"er Hetsira"B, în Bo"arB și în B.almudB D6666(agia este magică prin ea însăși, precum
matematica, care este știința exactă a naturii și a legilor ei6Ma%ia a reunit în ea sin%ură diverse școli filosofice#
recunosc$ndu!se în reli%ia "/L0. F11 2/ 3/4/AL1 și a /5/&0L0.,Ea reconciliază perfect și incontesta#il
termeni care la prima vedere par opuși între eiF credință și rațiune, știință și religie, autoritate și li#ertate6;rintre altele ,
dă minții umane un instrument de cercetare speculativă și spirituală, riguros ca matematica și garant, însăși, al
matematicii6
stfel, există un 5%'0<. = ca termen limită al inteligenței și al )E-I$PEI6%uprema rațiune nu a lăsat ca
spiritul șovăitor al g!ndirii umane să #!#!ie printre incertitudini6/*istă un adevăr incontestabil și o metodă care nu dă
%reș pentru a a6un%e la ea,"ei care o acceptă ca pe o re%ulă pot da voinței lor o putere suverană care îi va face
stăp$nitorii tuturor lucrurilor și a tuturor spiritelor pele%rine 7care umblă încoace și!ncolo# fără lo%ică8# îi va face
6udecătorii și stăp$nii lumii6 D666.radiția dă magilor titlul de )E2E, pentru că inițierea în magie constituie o adevărată
regalitate și marea artă a magilor este definită de toți adepții drept ). )E20 = )% )E2I, )E2.<0 sau
I(;E)I<0 %/b$., %$.<( )E2$<( ("$0+ată un om care -tia ce spune0Dn alt maniacBAacă da, treuie considerat că
ocupa o pozi*ie destul de importantă0
AG MARTINEDISM ȘI MARTINISM

=n secolul al XI+++&lea, <acues 7artinez de 1asuallK (!LJL&!LL#$, rozacrucian (G$ israelit portu%'ez, destul de
versat în -tiin*ele oculte, după ce a înfiin*at Ordinul 9avalerilor .le-i 9o'en (!F$, elaorează o doctrină proprie pe care o
face cunoscută prin lucrarea numită .ratatul despre )eintegrarea /iințelor (!!$0

Em#lema B'rdinului avalerilor leși o"enB0

.cea doctrină, cunoscută su numele de martinezism, era un amestec neulos de caală,
ma%ie, teur%ie (!J$, cu influen*e din filosofia %reacă, platoniană, ezoterism oriental, care
constituie un sistem %nostic conver%ent către un cre-tinism iudaizant, cu scopul declarat de
reconducere a adeptului la starea de om&zeu, conform canoanelor %nostice0.ceste idei au fost
reluate de către ;ouis&9laude de ?aint&7artin (!L#H&!"FH$, imediat după ce a fost ini*iat în
această doctrină, în !LM"02efuzând partea teur%ică (acceptată, în sc'im de către <ean
)aptiste illermoz, !LHF&!"H#, elev al lui 7artinez$, ?aint&7artin aandonează
martinezismul pentru a elaora un corpus doctrinal propriu, corpus con*inut în diferite scrieri0
?aint&7artin afirma că, -i după căderea primară, oamenii au conservat o unătate de fond, ca depozitari ai le%ilor
naturale0;a un anumit punct – -i nu se eplică din ce motiv – oamenii ar fi con-tientizat prezen*a în ei în-i-i a inelui -i a
răului, fapt care comporta o or%anizare socială, un %uvern, o politică ale căror interac*iuni erau (din cele sus*inute de ?aint&
7artin$ independente de voin*a umană, depinzând de&o nu prea ine eplicată natură a lucrurilor09ontinuând în această
lo%ică, el sus*inea că suveranitatea popoarelor constituie neputința lor, unde istoria națiunilor este un fel de țesut viu și
mo#il în care ;)'3I-E$P veg"ează fără întrerupere la ustiția eternă0Dn re%im astfel conceput a fost denumit de ?aint&
7artin teocrație (capailă$ în antiteză cu democrație – ca epresie a suveranită*ii populare (dar neputincioasă$01e aceste
aze el staile-te e%alitatea dintre orice formă de %uvernământ0=n locul adevăra*ilor conducători ai na*iunilor s&ar fi aflat
omisarii -ivini (mai erau -i ni-te omisari ai ;oporului, odată$, identici cu oamenii dar diferen*ia*i de ace-tia prin
superioritatea dotării și iluminării lor0Ci în fa*a lor, su#ugați, tre#uie să se înc"ine popoarele, din cauza caracteristicilor și
dorințelor acestora0?aint&7artin a fost ostil papatului -i imperiului, salutând )evoluția /ranceză ca pe o manifestare a
;rovidenței care ar fi dus la instaurarea teocrației, unicul re%im capail să unifice, conform doctrinelor lui, societatea0
Aoctrina teocrației s&a propa%at mai ales prin scrierile %ermanului <o'ann 8eor% ?c'@arz, respectiv prin contele mason
<osep' 7arie de 7aistre (!H$ care vedea în ?aint&7artin pe cel mai instruit, cel mai înțelept și cel mai elegant dintre
teozofi (!#$0Aupă !L", această doctrină a stat la aza societă*ilor cu anumit specific din 2usia, după ce s&a răspândit în
rândurile elitei culturale su denumirea de creștinism transcedental (!$0
=n realitate, Ordinul 7artinist propriu&zis, a fost creat (c'iar dacă se face referire
la ?aint&7artin$
!"GL, la 1aris, în !""#,
ma%ician rozacrucian care ade către
creat marc'izul
Ordinul ?tanislas
9aalistic de 8uaita, !"M!&
al 2oza&9rucii,
rezervat doar %radelor înalte din Ordinul 7artinist0Ae 8uaita, care a fost autor
al unor lucrări cu titlul .emplul %atanei, urs de Ltiințe 'culte, "eia (agiei
$egre, Larpele 2enezei (!M$ a murit la HM de ani din cauza dro%urilor, locul lui
fiind luat de către prietenul său – 85rard 3ncausse – cunoscut mai de%raă cu
apelativul de magul ;apus (!"M&!G!M$, asupra căruia de 8uaita eercitase o
influen*ă enormă0Aiscipol (în afara lui de 8uaita$ -i a lui 1'ilippe de ;Kon, 1apus
era dotat cu o inteli%en*ă ie-ită din comun care i&a permis să elaoreze o sinteză
Em#lema 'rdinului (artinist a numeroaselor curente ezoterico&oculte ale vremii, sinteză care încă are
rezonan*e în lumea modernă0irotonisit episcop al nou&apărutei 5iserici 2nostice de către 3alentin al II&lea (alias <ules
Aoinel, !"#J&!GFJ$, 1apus a devenit %uperior $ecunoscut al 7artinismului în !""J, a aderat la ?ocietatea Teozofică de
care s&a desprins în !"GF, pentru a pune azele, în !"G!, unui nou curent în martinism0=n !"ML lea%ă o strânsă prietenie cu
?aint&Qves d6.lveKdre, care vede în 1apus maestrul său intelectual0
J
 Aespre 1apus, documentatul -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie a scris: mag desăv!rșit,
era grafolog, a făcut profeții despre viitorul )usiei, a făcut evocări în prezența
suveranilor, a transmis puteri și a scris c!te puțin din toate D666 (!L$0

)G (OCTRINA MARTINIST'

9e poate fi martinismulB9arlo 8entile, %uperior $ecunoscut -i teozof martinist,

afirma că martinismul este un ordin iluministic ce asigură legătura între masonerie și
lumea spirituală ocultă, iar srcinea este, în mod normal, rozacruciană (!"$0=ntr&un alt
articol (!G$ adău%a că la aza martinismului stă o parte din dorința fundamentală a omului
de&a se reintegra în esența lui divină (JF$01apus, în lucrarea lui (artin*sisme,
>illermosisme, (artinisme et /ranc&(a]onnerie (J!$, o lucrare clasică cunoscută tuturor
celor interesa*i, reliefează diferen*a între societă*ile iluministice – între care î-i face loc -i
martinismul – -i masonerie: %ocietatea iluminaților este legată de lumea invizi#ilă prin unul
sau mai mulți conducători6;rincipiul de existență și de durată în timp aunge la nivele
supra&umane6%ocietatea masonilor nu este legată cu nimic de invizi#il666 -eci nu se poate
sta#ili o paralelă între iluminatism = ca centru superior de studii ermetice, și masonerie = ca
centru inferior de conservare, rezervat de#utanților D6660=n !GJ! apare (anifestul 'rdinului (artinist care, adău%ându&se
(anifestului %uperiorilor $ecunoscuți din !LGH, declară, în mod oficial, scopul martinismului: Instaurarea pe suprafața
păm!ntului a unei Bsociații a tuturor IntereselorB, o B/ederație a tuturor $ațiunilorB, o Blianță a tuturor ultelorB și o
B%olidaritate <niversalăB0
3ste acela-i concept, eprimat în termeni mai pu*ini ermetici
care reflectă etrem de ine doctrina lui 9omenius, ca o
continuitate a milenarismului %nostic: 3a veni o zi– spune
Aoctrina 8nostică – în care se va surpa falsa ordine socială
politică, economică și etică care astăzi suprimă și ofensează
demnitatea existenței umane6ei care vor determina această
cădere, această înlăturare a (inciunii, vor fi oamenii
înșiși atunci c!nd B%piritul %f!nt al lui ristosB își va
începe acțiunea lui colectivă6Li pe ruinele falsei ordini se va
sta#ili definitiv adevărata ordine, B)egatul lui -umnezeuB
pe păm!nt, ceea ce va constitui îndeplinirea Marii +pere
terestre6#ia atunci lumea va fi armonioasă și #ună D6666$u
vor fi precum astăzi, o sută sau două sute de #iserici rivale,
ci doar o singură Mare 9iserică 0niversală a tuturor
oamenilor, adunați îneli%ia 0nică, și va fi doar 0nul
singur cel care acum se ascunde în diversele culte su#
diversele formule dogmatice (JJ$0 Ne aflăm în fa*a
dorin*ei arzătoare a lui 9omenius pentru o sin%ură reli%ie,
-e la st!nga la dreapt, ;apus, (arc aven 666 aflată su o sin%ură conducere, dorin*ă eprimată prin
cuvinte ini*iatice, în termeni ami%ui -i ermetici, în care semnifica*iile sunt altele decât cele cunoscute în mod oi-nuit:
%f!ntul -u" nu ar mai fi parte din .rinitate, ci mai de%raă o nu prea ine definită :nțelepciune care&l iluminează -i&l
sus*ine în înfăptuirea operei lui pe omisarul -ivin al lui 1asuallK, sau /ilosoful $ecunoscut al lui ?aint&7artin> nici
/ristos nu mai este (aestrul -ivin al cre-tinismului, %alvatorul oamenilor, ci o specie de tratat de alianță care realizează
oincidentia 'ppositorum dintre cre-tinismul transcendent, do%matic, tradi*ional, -i un umanism laic, prin transmutarea
alc"imică de la starea materială la cea divină0 ristos al martini-tilor este un om ca to*i ceilal*i, un model care prin iluminări
succesive a reu-it să devină divin, prototip al (arii 'pere, care vede metalul cel mai ordinar (simolizat de umanitatea în
adormire$ transformându&se în aur (umanitatea ridicată la ran% divin$0ristosul martinist va realiza, pe lân%ă altele, sinteza
dintre orice lucru opus, dând na-tere unui cre-tinism nou, sincretist -i totalizant în care noua reli%ie î-i va pune propriile
aze în stat0)egatul lui -umnezeu va coincide atunci cu dam ?admon&ul caali-tilor evrei, cu umanitatea reintegrată prin
triumful(JH$0
politică %inar"iei realizat prin fuzionarea într&o conducere restrânsă a celor două puteri, cea reli%ioasă, respectiv cea

3ste necesară o mică paranteză02ândurile suliniate sunt preluate din tetul ori%inal -i reprezintă lamentarea
autorului la cum va decădea )iserica0Aar respectivul autor nu ia în considerare un fapt care stă în milocul 5isericii0Ie*i
vedea în continuare câteva foto%rafii, realizate într&o catedrală iezuită din 2oma (tocmai cei care&-i propuneau să apere
creștinismul cu orice pre*, fa*ă de orice amenin*are$0+ma%inile sunt proa tan%iilă a realizării 5isericii <niversale su
conducerea unui ristosVB, )ege al 0umiiVB O concluzie stă undeva, pe aproape: poate că 5iserica se adresează oamenilor
simpli, iar masoneria, poate, că se adresează oamenilor cu o anumită Bcondiție intelectualăB6Li poate că de mult timp se
știa cum vor decurge evenimentele, către scopul comun, și al B)eligieiB și al B(asonerieiB6 Ain partea mea, as, ,ici cu
u,a i ,ici cu alta0

JM
JL
 CG STRICTA O)SER*ARE ȘI
MARTINISMUL

;a sfâr-itul secolului al XI+++&lea,

mare parte din elita europeană, intelectuală
-i socială, era impre%nată de tendințe
anticlericale -i pe aceste aze a fost
posiilă apari*ia 7asoneriei în ziua
solsti*iului de vară a anului !L!L, ca
instrument care nu se mai adresa anumitor
cercuri doctrinare, înțelepților precum &
cademia )enașterii, sau cenaclurilor
secolului al XI++&lea, ci -i elitelor0 9u
ajutorul 7asoneriei ideile propa%andistice
î-i vor mări intensitatea ajun%ând la popor
su formă de sute de societăți de lectură
care ve%'eau la difuzarea ideilor masonice0
4oarte curând se trecu de la cercurile
politice rezervate anumitor cate%orii
sociale la ideea infiltrării în popor, văzut
prin conceptul de masă,în ac*iunea
împotriva .ronului care nu putea fi în*eles
ca separat de ltar0
1rintre principalele societă*i de
inspira*ie mistico&ezoterică care în acea
perioadă colcăiau prin 3uropa se numără -i
%ocietatea )oza&rucii .emplare, cunoscu&
tă -i su denumirea de %tricta '#servare
.emplară, care î-i sus*inea descenden*a direct din avalerii .emplari, considerându&se păstrătoarea tradi*iilor lor, dar
cercetătorii de astăzi sunt de acord că aceste afirma*ii sunt nefondate (J#$0 %tricta '#servare era un sistem masonic
pan%ermanic, dedicat %radelor înalte, fiind fondată de aronul Earl 8oett'el von /und (!LJJ&!LLM$ -i a atins apo%eul
activită*ii spre !L!0Ion /und, una din marile fi%uri ale masoneriei %ermane face din %tricta '#servare un scop în via*ă, -i
nu după mult timp, %tricta '#servare se va afirma în societatea cultă %ermană ca una din mi-cările cele mai numeroase, dar
-i cele mai importante (J$0;a dunarea (asonică de la il'elmsad (JM$ din !L"J, se putea aza pe zece prin*i
conducători, afilia*i -i condu-i de (arele (aestru, principele 4erdinand, duce de )runs@icR0;a %tricta '#servare era
afiliat -i prin*ul 9arol de /essen, memru al +lumina*ilor din )avaria, al cărui nume apare -i printre cei ai finan*atorilor
onurației Egalilor din !LGM0
lte sim#oluri ale 'rdinului (artinist0

O aten*ie aparte treuie acordată lui <o'ann 9ristop' von ^lner

(!LHJ&!"FF$, pastor luteran, (devenit ministru al cultelor pe timpul lui
4rederic il'elm al ++&lea$, rozacrucian, memru al %trictei '#servări (JL$,
care în !LG! a fost ales (are (aestru al 0oei $aționale = (amă a 2ermaniei
&  elor .rei 2lo#uri0Ion ^lner a fost cel care l&a ini*iat pe 4rederic
il'elm al ++&lea în evocarea spiritelor, prin -edin*ele de ma%ie *inute la
castelul din 9'arlottemur%0%tricta '#servare rezerva adep*ilor de %rade superioare, titluri cavalere-ti0.stfel, ultimul %rad,
cel de avaler al .emplului însemna c'iar aandonarea propriului nume pentru a lua un nume de #ătălie, compus din
termenul E<E% la care se adău%a -i un atriut 'eraldic: de eemplu, EWues ad Eremo = EWues al na"oretului ca în cazul
lui <ean&)aptiste illermoz, unul din masonii cei mai convin-i ai secolului (o analo%ie la sc'imarea numelui cu o anumită
titulatură, poate fi considerat -i oiceiul ritanic al numirii lorzilor$0Dltimul %rad, de avaler al .empluluinu se va pierde,
ci se%rad
lea va amesteca
– avalercu diverse(@ados"
?ados" alte rituri, printrepur
înseamnă care,
darcel
-i mai important,
pedepsitor )itul %coțian
08ândi*i&vă la cinentic în !G"G,îlcaare
și cceptat
a apărut dincaneant,
fiind al HF_&
pentru
a&l pedepsi pe 9eau-escu pentru nesupunerea fa*ă de or%anismele financiare mondiale BBB$0
.cest %rad, proclamat al răz#unării, era astfel eplicat de către 1apus, la acea vreme conducător al %upremului
onsiliu al 'rdinului (artinist: (arele apitol al (asoneriei, fondată în secolul al AIII&lea, a fost constituit su#
BtemplariB, mem#rii lor cei mai înalți în grad fiind animați de dorința de&al răz#una pe NacWues 5urgundus de (ola și
camarazii lui care au fost asasinați, victime a două puteri tiranice care se numeau ('$)IE și ;;. (J"$0Ci istoricul
7asoneriei, ?er%e /utin, într&o manieră mai pu*in eplicită, dar cu mai multe conota*ii, tratează despre acest ar%ument: Li
c!te alte înt!mplări neliniștitoare în ;aris, în vara anului 1Y9JR(ai ales alegerea aceluiași turn, al B.empluluiB ca
înc"isoare pentru familia regală6Era într&adevăr o înt!mplare încarcerarea ultimului ultimului descendent al lui /ilip cel
/rumos în acea fortăreață care a aparținut Bordinului martirizatB, sau o s!ngeroasă răz#unare, de dincolo de moarteG
(JG$0

J"
 (G SUPERIORII NECUNOSCUJI

%tricta '#servare adoptă conceptul martinist de %uperior $ecunoscut, ca o entitate fără o defini*ie precisă, dar
dotată cu puteri supranaturale care ar conduce din umră ordinele -i societățile secrete07artinistul 1ierre 7ariel, în lucrarea
lui deja prezentată, îi descria astfel: -e fapt (asoneria Dîn afară de anumite cazuri de Bgrade înalteB, necunoscute
BfrațilorB mai puțin avansați este anticamera = vesti#ului pentru alte grupuri înc"ise, mai active și mai puternice6;entru
a folosi un termen pitoresc, (asoneria este ca o BcrescătorieB6B;escariiB cei mai pricepuți știu să pescuiască numai peștii
cei mari și să&i pună la loc sigur6ine sunt acești BpescariB, cei care în B%tricta '#servare .emplarăB și în B)itul %coțian
)ectificatBsunt numiți B%uperiorii $ecunoscuțiB despre care se vor#ește doar prin umătăți de cuvinte, cu voce oasă, cu
frică și tremurături B (HF$03rnesto NKs aduce o eplica*ie sin%ulară citând din cartea contelui de 7iraeau – (onar"ia
;rusiană su# /rederic cel (are – scrisă în !L"" în colaorare cu <aco 7auvillon: :n acele vremuri – spunea vorind
despre a doua jumătate a secolului al XI+++&lea – toți doreau să devină masoniZ mai ales principii, prinții, regii, toți intrau
în această societate (H!$0-ar se pare că nu era posi#ilă conducerea unei societăți așa de numeroase fără devieri de la
doctrină6tunci apărură, ca și cum ar fi ieșit din păm!nt, oameni trimiși – spuneau ei – de necunoscuți superiori, dotați cu
putere pentru reformarea ordinelor și pentru resta#ilirea purității antice (HJ$0

%im#olul martinist al B%uperiorilor $ecunoscuțiB0

Dn alt mason, <ean&1iere )aKard, în cartea lui, ne precizează natura acestora, definindu&i
existențe invizi#ile care, fără corp fizic, transmit puteri Dcunoștiințe adepților, ca și în cazul celor
de la 2olden -a7n (HH$0Oricum, părerile sunt împăr*ite01entru înaltul ini*iat 2en5 8u5non, și în
acest caz se tratează numai de oameni vii, care posedă anumite facultăți transcedentale sau
supranaturale (H#$0Totu-i, este oportun de precizat că titlul de %uperior $ecunoscut, în 7asonerie
are -i un sens reductiv, de acceptare a unui grad particular de inițiere -i (sau$ de autoritate pe lân%ă alte ordine masonice0

EG RITUL SCOJIAN R ECTIFICAT

=n anul mor*ii maestrului său – 7artinez de 1asuallK, <ean )aptiste illermoz fonda la ;Kon o ramură nouă a
%trictei '#servări .emplarepe care a numit&o avalerii 5inefăcători ai %f!ntului 'raș, care mai târziu în timp s&a dizolvat
în )itul %coțian )ectificat, în care principiile lui 1asuallK au fost revăzute -i adaptate0Aoctrina esen*ială era transmisă
numai adeptului aflat în %radele cele mai înalte, de ;rofet, respectiv de (are ;rofet (cel din urmă o*inut de <osep' de
7aistre$ (H$0illermoz, mai mult decât 1asuallK, era preocupat de armonizarea practicilor ca#alistice cu dogmele
creștinismului0 =nainte de desc'iderea lucrărilor, în afară de ;salmii ilici -i rugăciunile sfin*ilor, se recita -i -e
;rofundis, în așa fel înc!t să&i facă pe B;rofețiB să ai#ă intima convingere că ei sunt adevărații sacerdoți, în contact direct
cu divinitatea unei credințe în care clerul creștin reprezenta doar fațada externă și decorativă (HM$0=n realitate, >illermoz a
o#ținut ca #azele %trictei '#servări .emplaresă servească învățăturilor leșilor o"en (HL$, în ideea unei continuită*i a
doctrinelor rozacruciene martiniste, respectiv a masoneriei templare, idee consacrată prin dunarea (asonică de la
il'elmsad din !L"J0
2evolu*ia 4ranceză era aproape -i pro%ramul de la !MFF al rozacrucienilor, fidel transmis timp de un secol, făcea
să se vadă luminile unei alte a-ezări politice0+lumina*ii din )avaria, ca ază a $oului 'rdin î-i *eseau propria re*ea000

%im#olul gradului VK al )itului %coțian, numit și al B2nosticului

%uperiorB prin care se o#ținea titlul de Bavaler ?ados"B6Este unul din
cele mai înalte grade sim#olice ale )itului în care inițiatului în
(asonerie îi este dezvăluit propriul program politic, #azat pe distrugerea
B(onar"ieiB și a B;apatuluiB prin înlocuirea acestora cu ideile
filosofice de B)ealizare materială a doctrinelor gnosticeB (H"$0raniul
din miloc, mai înalt ca poziție și cu g"irlandă pe cap, îl reprezintă pe
(arele (aestru al 'rdinului .emplar = NacWues de (ola, udecat și
condamnat de către /ilip cel /rumos Dcraniul cu coroană, respectiv
de papă
os Dși el dec!t
ca poziție cu BcoroanăB,
craniul luidar
de în dreapta imaginii,
(ola6ceasta a fostam#ele cranii mai
semnificația
detenției lui 0udovic al A3I&lea în .urnul .emplului, ultima vestigie
pariziană din 'rdinul .emplarilor, după cum preciza și revista masonică
BiramB din noiem#rie&decem#rie 19886;oate avea o semnificație și
faptul că în cursul inițierii în grad, este sta#ilită o ierar"ie a științelor
Bpentru educarea spirituluiB adeptului, pe șapte trepte, în urcare6
0ocurile de la #ază sunt ocupate de științele matematice, de cele fizice,
de științele naturale, de psi"ologie și în v!rf sociologia, Bcea mai
completă dintre toate științele, cuprinz!nd în ea fizica comportamentelor,
cultura sentimentelor și acțiunea masonerieiB (HG$0

NOTEG
! – 1iatra ascunsă, piatra de temelie sau în sens metaforic adevărul, conform diver-ilor autori din 0a 0i#era (uratoria &
JG
onstructorii Dzidarii 0i#eri, 7ilano, ?u%arco, !GL", p JHF0
J – .lain 8uic'ard 0es /ranc&(a]ons = /rancmasonii, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG, p #J&#H0
J is – 7asoneria revendică pentru ea însă-i accea-i descenden*ă cu a corpora*iei zidarilor lieri care a construit marele
catedrale europene0?e pare că o dată cu afirmarea Dmanismului, terminându&-i misiunea lor de constructori, ace-tia au
admis în loile lor, locurile în care de&a lun%ul secolelor au păstrat -i transmis mai departe ailită*ile lor te'nice, personaje
care nu aveau nici o le%ătură cu domeniul construc*iilor, a-a numi*ii acceptați0
H – 9itat din 0a (assoneria = (asoneria, 4loren*a, !G#, p !#&!0
# – ?alvatore 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici = (anualul complet al ritualurilor masonice, 8enova, 4ratelli
7elita 3ditori, !G"", p HH#0
 – Ain 0a (assoneria = (asoneria, cit0, p MG0
M – +dem, p !LL&!L"0
L – <aime .Kala 1once Introduccion a la francmasonera = Introducere în /rancmasonerie, partea a ++&a, ?an ;orenzo No
HL, 9olonia ;os .n%eles 4emenina, +ztapalapa, c0p0 FG"HF, 7eic, A040, 8omez&8omez&/nos0, !G", p #G0
" – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaries & B(orala și -ogmaB și omentariile lui lausen, 4o%%ia,
)asto%i, !G"#, vol I+, p JF&JFM0
G – )ernard ;azare 0Cantis*mitisme, son "istoire et ses causes = ntisemitismul, istoria și cauzele lui, 1aris, Sd0 de la
Iieille Taupe, !G", p !ML0
!F – ^lus = leșii reprezintă o elită care primește semne Dde la divinitate care îi duc pe drumul reîncarnării spre condiția
umană srcinară, fericită și una cu divinitatea , 3rica <0 7annucci 2li altri lumi = lte lumini, 1alermo, ?ellerio 3ditore,
!G"", p MF0
!! – .rait* de la )*integration des tres = .ratat despre )eintegrarea /iințelor, 1aris, Sd0 Traditionelles, !GL#0 1asuallK
apare dintr&o dată în 1Y[4, îndeplinind o carieră de taumaturg și mai ales de teurg, impun!ndu&se imediat ca magician
deplin și teozof dotat cu puteri miraculoase, /enri 9'arles 1uec' %toria delle religioni = Istoria )eligiilor, )ari, ;aterza,
vol +++, !GLL, p MF!0
!J – Termen %recesc cu semnifica*ia de fa#ricare de zei -i constă în practici ma%ice care, conform doctrinelor
neoplatoniene ale 2ena-terii, ar influen*a divinitatea într&un mod ca ea să se poată manifesta sau c'iar încarna pentru o
scurtă perioadă de timp0
!H – .semenea afirma*ii au stârnit comentarii dure din partea catolicilor0Ae 7aistre (!L#&!"J!$, eponent al
ontrarevoluției, mason -i martinistV9ercetătorii fenomenului masonic nu sunt de acord între ei0;5on de 1oncis – azul lui
de (aistre ca mason este destul de curios demonstr!nd că în acea epocă existau loi cu su#strat creștin prin care multe
persoane ale secolului al A3III&lea și de la începutul secolului al AIA&lea au fost induse în eroare ( 0a /6F (6F dCapr+ ses
documents secrets = /6F (6Fdin documentele sale secrete , Iouill5, !GLJ,A01040, p ##$0.partenen*a lui de 7aistre la
7asonerie;aapare
4loren*a, Nuovaine documentată
+talia, în 9arlo 4rancovic'
!GL, p JJ&JH, %toria
J"!, HGG notaM, della
#HF0, massoneria
respectiv in Italia
în ?er%e /utin= 0a
Istoria (asoneriei
(assoneria în Italia,
= (asoneria,
7ilano, 7ondadori, !GM!, p GM0/ 9oston, în lucrarea lui 0a onuration des Illumin*s = onurația Iluminaților (p X&X+$,
face cunoscut în mod oportun: inițiat în masonerie în 1YYV prin loa B0es .rois (ortiersB din "am#*r6B'ratorB al 0oii
B0a %incerit*B din același oraș, în 1YY8 apare ca B(are %acerdotB al B'rdinului (artinist al leșilor o"enB, după care
BEWues a /lori#usB al Bavalerilor 5inefăcători ai %f!ntului 'rașB de inspirație roza&cruciană, și în același timp
martinistă6Este același care apare ca apărător a teocrației spirituale și temporale a B%f!ntului %caunB prin cele#ra lui
scriere B-el ;apaB & 181909oston continuă citându&l pe acela-i de 7aistre: la ce #un o religie divină din moment ce Bnoi
am rupt "aina fără cusăturiB, că adoratorii lui ristos, divizați prin interpretarea legilor sfinte, au făcut excese care ar
face să roșească și siaGIslamismul nu are dec!t două curente Dtendințe, creștinismul are cam treizeciRAe 7aistre coincide
că doar (asoneria poate pune reconcilierea în aplicare0Aespre eperien*ele masonice ale lui de 7aistre se poate vedea -i
Aaniel ;i%ou -ictionnaire 666, cit0, p LG&LMF0
!# – / 9 1uec', cit0, p GM0
! – O lojă martinistă a fost creată la curtea *arului, fiind frecventată, pe lân%ă *ar -i *arină, -i de principele EuraRin,
ministrul internelor 1rotopopov -i ministrul justi*iei AorovolsRi, conform < )ordiot <ne main cac"*e dirige = ' m!nă
ascunsă conduce, 9ond5&sur&Noireau, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !GLM, p JLJ0
!M – 9onform 8astone Ientura .utti gli uomini del (artinismo = .oți oamenii (artinismului, 2oma, .tan\r, !GL", p HL&
nota H0
!L
!" –– Aaniel
2evista;i%ou -ictionnaire
0a /enice 666, cit0,nrp!&J,
= ;"oenix&ul, G!F0vol +, feruarie&aprilie !G#G, p M -i următoarele
!G – +dem, c0s0, nr H, p MM0
JF – 2ozacrucienii, conform martinistului 8astone Ientura (cit0, p !MF$, sunt realizații, cei care au cunoscut reintegrarea0
J! – 1aris, Sd0 ;ucien 9'amuel, !"GG0
JJ – Iincenzo ?oro – alias (arsilius, ?uperior Necunoscut, 0a c"iesa del ;aracleto6%tudi sullo gnosticismo = 5iserica lui
;araclet6%tudii despre gnosticism, Todi, .tan\r, !GJJ, p GJ0
JH – / 9 1uec' nota ca ?tanislas de 8uaita definea ?inar'ia drept o mișcare spiritualistă care culmina cu regatul lui
-umnezeu (/ 9 1uec', cit0, p MFM$0
J# – / 9 1uec', cit0, p GG0
J – ”%tricta '#servareB acapară toată masoneria germană, reușind să se infiltreze, în mare parte, și în cea franceză,
8astone Ientura .emplari e .emplarismo = .emplari și .emplarism , 2oma, .tan\r, p J#, dar -i 2en5 .lleau itler et les666 ,
1aris, !GMG, p !FH> / 9 1uec', cit0, p MM!0
JM – dunare – în sensul de întâlnire %enerală a reprezentan*ior diverselor loji, capitole ale unei oedien*e masonice0
HF
JL – 9onform 2en5 .lleau, cit0, p !FJ&!FH -i / 9 1uec', cit0, p MFF0
J" – 1apus (artinez de ;asWuall, 1aris, !"G, Sd0 9'amuel, p !#F0
JG – ?er%e /utin 2overni 'cculti e %ocietU %egrete = 2uverne 'culte și %ocietăți %ecrete, 2oma, 7editerranee, !GLH, p
!#M0
HF – 1 7ariel, cit0, p H!0
H! – 9um să nu fie de mirare efectul 2evolu*iei 4ranceze dacă principii, în primul rând, au trădat mandatul lor punându&se
pe ei în-i-i dar -i propriile re%ate în mâinile celor care i&ar fi distrusB 9onform 3rnesto NKs, cit0, p "!, pentru o listă
impresionantă cu re%ii masoni din 3uropa secolelor al XI+++&lea -i al X+X&lea0
HJ – 3rnesto NKs, cit0, p MG&LF0
HH – < 1 )aKard 0a /ranc&Nuges de la %ainte 3e"me, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el, !GL!, p !MJ0
H# – 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, vol +, p M0
H – / 9 1uec', cit0, p MMJ0
HM – 9arlo 4rancovic' %toria della massoneria 666, cit0, p J"L&J""0
HL – / 9 1uec', cit0, p MF!0
H" – ? 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici = (anualul complet al ritualurilor masonice, cit0, p H"J0
HG – +dem, p HG"0

CAPITOLUL ?G ASALTUL ASUPRA TRONULUI ILUMINAJII (IN )A*ARIA

;a ! mai !LLM, un profesor de doar J" de ani, care preda juris&pruden*a la Dniversitatea +ezuită din +n%olstadt
()avaria$ – .dam eiss'aupt, aduna în jurul lui primii adep*i ai unui nou ordin, numit Illuminati 2ermaniae sau 'rdo
Illuminatorum09a o primă precau*ie, fiecare dintre adep*i a primit un pseudonim0eiss'aupt î-i alesese %partacus (!$,
numele anticului răsculat trac, în timp ce ceilal*i discipoli aveau pseudonimele clasice de: NA – în acea vreme
7asse'ausen, .I5E)I< – 7erz, 2.'$ – )au'of -i %<.') – al cărui nume real nu se cunoa-te0=n anii următori,
ordinul se dezvoltă conform modelului cercurilor concentrice, având ca memri personaje cu faimă din lumea culturală -i
politică a vremii, precum 8oet'e – 5)I% (J$, /erder – -(%<% ;'$.I/EA, sau principele 4erdinand de )runs@icR –
)'$, 7are 7aestru al %trictei '#servări .emplare01rota%oni-ti de primă mărime ai ordinului au fost ?averio W@acR, al
cărui nume de #ătălie era 4ilippo ?trozzi (H$, sc'imat ulterior în .'$E, dar mai ales aronul .dolp' 4ranz 4riedric'
;ud@i% von Eni%%e (sau ;I0'$$, faimos în lumea masonică prin contriu*ia adusă0Numele ales de Illuminati = Iluminați
era de folosin*ă comună printre %nosticii primelor secole, fiind adoptat ulterior de către o sectă %ermană (pe la !#FF$ care
practica satanismul (#$0
9onform opiniei istoricului francez <ean ;omard, numele era de ori%ine mani"eistă, desemnând o sectă %nostică
care se proclama iluminată de către cer01entru o conectare în mod direct cu această tradi*ie, noii iluminați au adoptat era
persană, al cărei început se afla în anul MHF d /, stailind anul !!#M ca dată de na-tere a ordinului ($0?imolul ordinului
era trunc'iul de piramidă împăr*it pe !H nivele (M$, peste care veg"ea oc'iul atoatevăzător din curentele ezoterice e%iptene0
;a aza trunc'iului, %ravată cu caractere romane, se afla data fondării0?imolul este preluat de către 7asonerie după
trecerea în adormirea ordinului în !L"M, reapărând în !G!G ca emlemă a )ritis' +srael, o or%aniza*ie puternică, care reia
inten*iile -i destinele sinar'ice ale ilumina*ilor0=n cele din urmă, aceea-i piramidă va apare -i pe (arele %igiliu al .mericii,
adoptat în mod oficial la JF iunie !L"J -i tipărit în !GH pe ancnota de ! dolar0

AG /EISSHAUPT

?&ar fi născut la M feruarie !L#" la +n%olstadt, într&o familie de peda%o%i, ceea ce face proailă o apropiere a lui
de scrierile lui 9omenius0:și face studiile la Ingolstadt și în anul 1YYJ îm#rățișează religia, ca profesiune, devenind, trei
ani mai t!rziu, titular al catedrei de drept natural și canonic (L$0?e afirmă că eiss'aupt ar fi fost ini*iat în misterele oculte
e%iptene, în !LL#, de un ne%ustor al <utland, un anume E^lmer, fiind incitat de către acesta să pună azele unei societă*i
secrete,deîncinci
ajutat !LLMevrei:
("$, dar al*i autori
esselK, sus*in, în–sc'im,
trei anc'eri că eiss'aupt
Aaniel +tzi%, nu -i
4riedlander ar 7eKer
fi fost sin%urul fondator
(G$ – -i 7oses al ilumina*ilor,
7endelsso'n – uncievreu
a fost
o%at, traducător și propagator al B-iscursurilorB lui Nean NacWues )ousseau împotriva dreptului de proprietateZ
B-iscursuriB din care comunismul și&a tras propria inspirație (!F$0 +poteză plauziilă, mai ales că )ernard ;azare (!"M&
!GFH$ semnala prezen*a evreilor în anturajul lui eiss'aupt (!!$01ersonalitate intri%antă,
eiss'aupt (în foto alăturat$ se manifestă mai întâi ca om al reli%iei, după aceea ca ateu, -i în cele
din urmă ca materialist09u caracter introvertit dar ami*ios, tenace în urmărirea scopurilor
propuse dar cu stranii caren*e or%anizatorice până în punctul că doar întâlnirea cu von Eni%%e
(spre !L"F$, a făcut posiil eliminarea riscului de dizolvare a ordinului0Teoretician al
suversiunii, eiss'aupt este ini*iat cu %radul minim în loja 0a ;rudenza din cadrul %trictei
'#servări la " feruarie !LLL, la 7[nc'en04apt paradoal în sine dacă se iau în considerare
cuno-tiin*ele masonice profunde, putând constitui un motiv în decizia lui de spriinire, în cadrul
(asoneriei, a asociației pe care el a creat&o (!J$0

H!
 2eprezentare a ancnotei de un dolar cu trunc'iul de piramidă peste care se
află oc'iul atoatevăzător, simolul +lumina*ilor din )avaria0Aata %ravată
la aza piramidei nu reprezintă anul înfiin*ării ?tatelor Dnite (după cum se
crede în mod normal$, ci anul de în*iin*are a respectivului ordin01e lân%ă
celelalte detalii cunoscute, e-arfa inscrip*ionată aflată su trunc'iul de
piramidă con*ine o evidentă eroare orto%rafică, introdusă pentru ca scrierea
$ovus 'rdo %eclorum să fie compusă din !L litere în loc de !"0Ialoarea
simolică a numărului !L înseamnă lipsa perfecțiunii celeste, perfec*iune
reprezentată de numărul !"0nnuit oeptis înseamnă apro#ă lucrurile
începute, adică a celor stailite su suprave%'erea oc'iului atoatevăzător al
7asoneriei (!H$01iramida apare construită din pietre prelucrate (de (arele
r"itect al <niversului$ – care reprezintă noua umanitate a ini*ia*ilor, în
contrast cu piatra neșlefuită – caracteristică a muritorilor de rând0

Ion Eni%%e – sau ;I0'$ – de*inea %rade masonice ridicate în diverse ordine, printre care cel de avaler
.emplar al ?trictei Oservări, respectiv (are ;rofet al 2itului ?co*ian 2ectificat al martinistului illermoz09ontinuitatea
este evidentă000?pirit aventurier, însetat de ocultism, a 'oinărit îndelun% prin 3uropa înainte să&-i facă intrarea triumfală la
curtea princiară din )avaria03l a fost artizanul or%anizării perfecte -i a ierar'iei in%enioase teoretizate de către eiss'aupt
pentru ordin, copiind modelul ompaniei lui Isus = Iezuiții01otrivit masonului 8erson, von Eni%%e a fost animat de o ură
profundă la adresa cre-tinismului, până la punctul în care sus*inea pe oriunde treci, seamănă discordia (!#$0

)G ORANIDAREA OR(INULUI

'rdo Illuminatorum a împrumutat de la iezui*i disciplina morală rigidă, ca scop pentru formarea în adepți a
acelor însușiri necesare ducerii la #un sf!rșit a ceea ce se propunea de făcut și lu!nd din (asonerie te"nica generală a
societăților secrete, conform căruia adeptul este adus la cunoștiința doctrinelor puțin c!te puțin, în măsura în care
superiorii secreți din ordin îl consideră demn Dsau nu de scopurile finale propuse (!$0
+nterven*ia lui von Eni%%e (alăturat, în foto%rafie, !LJ&!LGM$ a dus la lăr%irea azelor societă*ii
avareze prin constituirea unui sistem masonic formidail, care în pu*ini ani se va fi întrepătruns cu
?tricta Oservare -i cu 2itul ?co*ian 2ectificat, trecând peste frontierele 8ermaniei -i %ăsindu&-i
ecou la 1aris, în 3lve*ia, polonia -i 2usia (!M$0:n mai puțin de cinci ani – sus*inea 7ariel – au
devenit stăp!nii oculți nu numai ai 5avariei, dar și statelor care au făcut parte din fostul B%acru
Imperiu )omanB (!L$0.cela-i cunoscut dic*ionar al lui Aaniel ;i%ou, citându&l pe ;e 4orestier pe
care acela-i dic*ionar nu ezita să&l numească pro#a#il unul din cei mai #uni istorici ai ordinului,
c"iar dacă nu a fost mason D666 "iar dacă nu era inițiat, ) 0e /orestier știa, în mod admira#il,
despre ce vor#ește , p L!Fb, făcea cunoscut: Istoricii care au văzut în 'rdinul Iluminaților o mașină
de răz#oi inventată de un fost elev al iezuiților, pentru a lupta împotriva lor cu aceleași arme, nu
s&au înșelat prea mult6'rdinul era admira#il adaptat la mentalitatea celor care vroiau să com#ată BfanatismulB, inamicii
B)ațiunii și ai <manitățiiB în #aroca și catolica 5avarie (!"$0=n ianuarie !L"J, ordinul era a-ezat pe diverse %rade, la
rândul lor %rupate pe două clase: edificiul inferior – pre%ătitor pentru clasa a doua & sau edificiul superior, care cuprindea
adevăratele mistere01lecând de la ordinele inferioare, spre cele superioare, scara ierar'ică a Ordinului +lumina*ilor, era
următoarea: ;ostulant sau $eofit, (inerval, Iluminat (inor, Iluminat (aor, Epopt sau ;reot Iluminat, )egent sau
;rincipe, ;rinț Iluminat, (ag = /ilosof -i 'm = )ege01e măsură ce înainta pe scara ini*iatică, iluminatul vedea ridicându&se
vălurile care ascundeau scopul suprem al ordinului: distru%erea societă*ilor, înlocuirea acestora cu o or%anizare fără clase,
fără o altă ierar'ie decât virtutea fiecărui cetă*ean0+lumina*ii ajun-i la %radul de Epopt -tiau că ar fi contriuit la căderea
cre-tinismului -i a re%alită*ii, înlocuite de ateism, respectiv de e%alitarism (!G$0;a %radul de (ag = /ilosof , istoricul mason
?er%e /utin informa că se studia o metafizică panteistă, potrivit căreia -umnezeu și lumea sunt unul și același lucru (JF$0
=n !L"J, între prima -i a doua clasă, au fost introduse primele trei %rade inferioare ale masoneriei sco*iene care
permiteau ilumina*ilor să devină parte din multitudinea de ordine masonice, dar mai ales să creeze în acest fel, linii moarte
pe care%ermanist
!G!$, erau parcați cei care
-i istoric erau recunoscu*i
masonic ca incapa#ili
foarte documentat, să urcede
în lucrarea spre %radeleIluminații
diplomă superioare
din(J!$02en5 ;e(asoneria
5avaria și 4orestier (!"M"&
2ermană (JJ$, prezentată la 1aris în !G!, tratând condi*iile pe care însu-i eiss'aupt treuia să le îndeplinească pentru a
ajun%e la %radul de )egent (p HFH&HF#$, scria: mare parte din forța noastră stă în secret6:n acest fel, tre#uie să ne
BacoperimB cu numele altor societăți60oile masonice sunt miloacele cele mai comode pentru disimularea scopurilor
noastre înalte, pentru că lumea dea s&a o#ișnuit să nu se mai aștepte la nimic deose#it din partea ei Da masoneriei6
$umele societăților, al personalităților este, printre altele, o excelentă BmascăB pentru gradele noastre inferioare și în
spatele căreia ne putem ascunde dacă se află ceva despre adunările noastre0?tructura ordinului era cea clasică, după
modelul cercurilor concentrice0Aupă opinia lui )arruel – confirmată de /utin – cercul interior număra J! de memri, care
la rândul lor ale%eau un onsiliu Interior format din H memri, consiliu care avea oli%a*ia să&l alea%ă pe (arele (aestru,
autocrat -i cu puteri depline (JH$0Or%anizarea era tipică societă*ilor secrete revolu*ionare, din %rupuri mici, dispuse în celule
suprapuse, fără contacte între ierar'iile de %rad înalt -i cele de %rad inferior, vizându&se crearea de compartimente ermetice,
foarte utile în cazuri de trădări sau tentative de infiltrare09ât despre metodele de lucru, dacă ar treui crezut 7ariel, ca în
șa", este nevoie să se araneze piesele principale în locurile c"eie, la posturile de comandă6stfel, prin osmoză, aceste
HJ
grupuri să poată controla mecanismele cele mai importante ale statului (J#$0Treuie adău%at că era nevoie de lini-te -i de
discre*ie: secretul și liniștea sunt însăși sufletul ordinului, su%era odul $ovicilor
()arruel$, și adepții erau o#ligați de fiecare dată să nege, at!t apartenența la ordin,
c!t și existența ordinului0

CG (OCTRINA ILUMINIST'

Aoctrina iluministă practicată avea caracter radical ( -i conform le%ii masonice

(triadei$ .eză = ntiteză = %intezăcare pe tărâm politic se rezolva prin alternarea
ciclică 2reapta = onservatorism, St$n%a = ;rogres, "entru = ompromis între
cele două$, cu tendin*e z%omotoase -i compromi*ătoare (J$, situându&se spre
etrema stân%ă, având 2itul ?co*ian la centru, -i sistemele rozacruciene (tip
?tricta Oservare$ la dreapta0+luminatismul proclama continuarea distrugerii
a#uzurilor introduse în organismele sociale, prin cucerirea funcțiilor pu#lice cu
autorul interpușilor, pentru a avea B%tatulB în stăp!nire D6666Iluminatismul indica
Bdreptul de proprietateB ca un prim atentat împotriva egalității, respectiv
BguverneleB & unic spriin al proprietății, ca entități care atentau la li#ertate ,
Diluminatismul propun!ndu&se ca eli#erator al popoarelor de su# titania regilor și
a preoților (JM$09oncept pe care 9ondorcet îl eprima cinic prin fraza %ă g!tuim
ultimul rege cu mațele ultimului papă (JL$0

/rontispiciu al unei lucrări a Iluminaților6

=n rest, ce era moral pentru eiss'auptB +luminatismul ne este altceva dec!t arta care&i învață pe oameni să
devină conștienți, să scuture ugul stăp!nirii, să se simtă autonomi și să facă altceva dec!t ceea ce dictează principii și
guvernele (J"$0Masonii, spunea eiss'aupt, trebuie să!și e*ercite autoritatea asupra oamenilor# asupra fiecărui stat#
asupra fiecărei națiuni# fără deosebire de reli%ie# să!i domine fără nici o condiționare e*ternă# să!i țină uniți prin
le%ături durabile# înspir$ndu!i pe toți în același spirit# în cea mai mare liniște și cu c$t mai mare eficiență# conduc$nd
oamenii de pe păm$nt spre același ideal,)n intimitatea societăților secrete este nevoie să se învețe cum trebuie pre%ătită
”opinia”(JG$0Aacă la acest tet se alătură cel care descrie condi*ia umană în ;anort"osia lui 9omanius, nu se pot trece cu
vederea strânsa le%ătură care le face să devină o unică concep*ie, o unică ază a 8uvernului 7ondial, %uvern în*eles ca o
dictatură totalitară pentru individ: ori%inile rozacruciene ale ilumina*ilor apar în lumină netă, c'iar dacă sunt filtrate prin
intermediul ?trictei Oservări0Ci nici nu treuie uitat că tocmai aceasta din urmă avea printre protectori pe ducele
4erdinand de )runs@icR (HF$, finan*ator al +lumina*ilor -i martinist al 2itului ?co*ian 2ectificat0.ceastă continuitate este
descrisă perfect de cuvintele lui <acues )ordiot (H!$: :n ideologia Iluminaților se regăsește afirmația martinistă a
superiorității societății naturale, înlocuită după BcădereaB cosmică cu societatea convențională = fantomă a adevărului,
pavăză inutilă în spatele căreia s&au ascuns oamenii0Aar pentru restailirea religia rațiunii -i starea de natură pură,
1asuallK preconiza reintegrarea omului cu ajutorul căii active al ocultismului -i al ascezei, în timp ce revolu*ionarul
eiss'aupt propunea distru%erea or#ească și totală a fiecărei structuri sociale existente, c"iar prin recurgerea la violență
(HJ$0
1entru eiss'aupt, ca -i pentru 9omenius, educa*ia ar fi avut un rol fundamental: /aceți educația accesi#ilă
tuturor, spunea el, astfel și sentimentul de încredere reciprocă va deveni general6cum, încrederea și educația sunt
suficiente pentru a nu mai fi nevoie de principi și de guverne (HH$0Noutatea introdusă de +lumina*i stă, poate, în căutarea
pentru ordin de noi forme or%anizatorice cu finalizare într&o revolu*ie permanentă (concretizată mai întâi su forma
2evolu*iei 4ranceze care datorează +lumina*ilor pre%ătirea liniilor %enerale -i infiltrarea cu idei socialiste$, /utin
recunoscând în ace-tia pe fondatorii socialismului modern (H#$, precursori direc*i ai lui )aeuf, )uonarotti, )aRunin,
EropotRin, )lanui, TrotzRi -i ;enin (H$09ând 1oli*ia )avareză a descoperit în octomrie !L"M eisten*a or%aniza*iei,
multe din documentele societă*ii au fost pulicate din ordinul re%elui )avariei (HM$0;a pu*in timp după s&a decretat
dizolvarea ordinului recunoscându&se în el o societate cu scopuri suversive0Ain documentele %ăsite reie-ea un plan
structurat pe -ase etape:
! – aolirea monar'iei -i a oricărui alt %uvern le%al>
JH –– aolirea proprietă*iideprivate>
aolirea dreptului mo-tenire privată>
# – aolirea patriotismului -i a onoarei militare>
 – aolirea familiei – a căsătoriei ca le%ătură permanentă -i a moralei familiei, permi*ându&se dragostea li#eră, educa*ia
copiilor fiind atriuită comunită*ii>
M – aolirea oricărei reli%ii (HL$03ste o coinciden*ă remarcailă, peste LF de ani în timp cu (anifestul lui 7ar, cu
enun*urile socialismului (H"$, sus*inător al unei societă*i laice -i liertine, în care individul, redus la entitate anonimă -i fără
personalitate, se dizolvă în mod panteistic în colectiv, fără nici o responsailitate fa*ă de el însu-i -i fa*ă de ceilal*i0+storicul
american 8arK .llen oserva: ?arl (arx a fost cooptat de un grup misterios, numit B0iga 'amenilor -repțiB pentru a
redacta B(anifestul omunistB, un fel de Batrage gură cascăB destinat seducerii populației D6666.ot ceea ce a făcut (arx
cu adevărat a fost adaptarea la tendințele vremii, codificarea în mod exact a programului și principiilor revoluționare
sta#ilite cu șaptezeci de ani mai înainte de către dam >eiss"aupt, fondatorul Iluminaților6E un fapt recunoscut și știut de
specialiștii în astfel de pro#leme că B0iga 'amenilor -repțiB nu era dec!t o succesiune a Iluminaților, constr!nși să
dispară în clandestinitate după ce în 1Y8O i&ar fi demascat ;oliția 5avareză (HG$0
HH
 4oarte semnificativă este opinia lui /utin despre o frază %ăsită printre adnotările lui eiss'aupt: .re#uie să
distrugem totul fără deose#ire, g!ndindu&ne numai la un lucruF c!t mai repede posi#il și în orice fel posi#il (#F$01rincipele
anar'ic 7ic'el .0 )aRunin (!"!#&!"LM$, %radul HJ în (arele 'rient al Italiei, prieten al lui 7azzini, animator al mi-cării
ni'iliste -i comuniste din secolul al X+X&lea, făcându&se ecoul ;rincipiilor )evoluției, spunea: -eci, ca necesitate
stringentă și pentru ustețea cauzei, tre#uie să ne dedicăm în totalitate dificilei opere de distrugere totală, într&un ritm
crescut, p!nă c!nd nu va mai răm!ne nimic din formele sociale existente D66662enerația actuală tre#uie să înceapă
adevăratele revoluții, să sc"im#e de la v!rf p!nă la #ază condițiile de viață socială6eea ce semnifică că generația actuală
tre#uie să distrugă or#ește, de la rădăcină, tot ceea ce există, cu un singur g!ndF totul c!t mai repede posi#il (#!$0

(arx 0enin %talin .rotz@i

(G FINANJAREA

/utin, în lucrarea citată, men*iona că adeptul %radelor superioare din Ordinului +lumina*ilor fără o sursă de venit
era suven*ionat c'iar de către ordin, -i citându&l pe )arruel (#J$, se poate spune că ordinul dispunea de o re*ea deasă de
oameni de încredere, la distan*e mici unii fa*ă de al*ii pe teritoriul statelor europene, într&un mod în care ace-tia puteau
primi mesajele de la conducere cu o viteză superioară fa*ă de mijloacele de po-tă ale vremii0.pare ca firească întrearea,
-tiind că eiss'aupt nu dispunea de mari resurse financiare cu toate personajele care %ravitau în jurul lui, totu-i de unde
veneau aniiB mi-cării
instrumentele (#H$0/utin lansa întrearea
derivate din alian*adar nu se
dintre 'azardează
0oa :naltă -i să dea /inanță
:nalta răspunsuri0.u fostcăoare
B?e pare +lumina*ii
da0.lte din )avariacă în
surse informează
acela-i an în care s&a dizolvat (doar aparent$ ompania lui Isus = Iezuiții, în !LLH, finan*istul evreu (avea circa treizeci de
ani la acea vreme$ 7aKer .msc'el )auer, fondatorul dinastiei 2ot'sc'ild, reunea la 4ranRfurt, doisprezece din cei mai mari
reprezentan*i ai lumii ancare, economice -i -tiin*ifice, informându&i despre un plan de dominare mondială -i trasând liniile
directoare (##$0

-ați&mi voie să controlez moneda unei țări – sus*inea 7aKer – și nu mă

interesează cine conduce țara (#$0Ci pentru că unei conspira*ii de a-a
anver%ură îi treuiau instrumentele adecvate -i mijloacele necesare pentru a o
pune în practică, nu e de mirare că 2ot'sc'ild l&a ales -i la finan*at tocmai pe
eiss'aupt, care a a-teptat trei ani până la aplicarea planului0

%alomon )ot"sc"ild6

EG ACJIUNEA ILUMINAJILOR ȘI SUPRA*IEJUIREA LOR

4or*ele puse în aplicare de 2ot'sc'ild prin eiss'aupt, dacă ar fi func*ionat, ar fi dus la pulverizarea
cre-tinismului, respectiv a func*ionării societă*ilor europene ante&revolu*ionare0=ntârzierea în aplicare s&a datorat mai
de%raă infiltrării ideilor +lumina*ilor, în concep*iile celorlalte societă*i în mod capilar -i continuu03ste suficient de luat în
considerare că la dunarea = onventul (asonic de la il'elmsad, de lân%ă 4ranRfurt, dintre !M iulie -i ! septemrie
!L"J, eiss'aupt -i von Eni%%e au reu-it, ascunzându&se în spatele apartenen*ei la o societate culturală -i umanitară
desc'isă marelui pulic, să se apropie de participan*ii înalt ini*ia*i ai 7asoneriei, să&i informeze despre adevăratele scopuri
& radicale -i anar'ice, despre ordin, având un rol important în pre%ătirea evenimentelor succesive: eea ce s&a înt!mplat
H#
la acest teri#il congres nu va fi cunoscut de lumea întreagă, pentru că și cei care au fost implicați în mod involuntar în
această mișcare, simțind pentru prima dată adevăratele scopuri către care ținteau conducătorii lor, erau legați prin
urăm!nt să nu spună nimic D6666Istoricii nu au dat acestui congres importanța pe care a avut&o pentru istoria viitoare a
omenirii (#M$01entru sus*inere poate fi adusă -i mărturia unui martinist din ;Kon, contele 4ran`ois&/enri de Iirieu,
confirmată de contele /au%@itz (!LJ&!"H!$, ministru al 1rusiei -i afiliat la ?tricta Oservare Templară0;a întoarcerea de
la con%res, unde +lumina*ii au triumfat asupra ?trictei Oservări, Iirieu, interpelat de un prieten care&l întrea despre ce s&a
discutat, a răspuns: $u vă voi revela tragicul adevăr6onspirația e așa de #ine pusă la punct că monarhiei și bisericii, le va
fi imposi#il să scape din încleștare (#L$0
2evolu*ia 4ranceză a fost opera +lumina*ilorB 3ec"iul )egim a căzut ajutat din afară sau dinăuntruB.pare din ce în
ce mai dificil, în ciuda prejudecă*ilor ideolo%ice, să se treacă cu vederea tezele complotului> sunt destui de mul*i istoricii
care acceptă în mod pacific eisten*a unei coneiuni suterane, a unei ac*iuni eterne concertate, decât slăiciunea
intrinsecă a sistemului0+luminatismul, 7asoneria, crema culturii franceze conver%ente în jacoinism au constituit motorul
2evolu*iei 4ranceze, -i nu este %re-it dacă se afirmă că rolul de păpușari l&au avut oamenii lui eiss'aupt (#"$0+storicul
francez 8aston 7artin, %radul H! al 2?.., autor a două lucrări în acest domeniu, recuno-tea (#G$: :n această transformare
a societății prin idei, (asoneria nu s&a mulțumit să&și adapteze principiile la individ6:n mod rapid, ea a încercat să caute
miloacele necesare pentru realizarea acestor idei6Ea a fost adevărata creatoare a acestor fundamente, dar nu al
principiilor, ci ale practicii revoluționare (F$0Aeclara*ie completată de cea a lui 3rnesto NKs, istoric -i cercetător de drept
interna*ional, mason de la începutul secolului trecut, care admitea cu sinceritate: D666 nu se greșește atunci c!nd se spune că
(asoneria a pregătit mișcarea formida#ilă de la 1Y89 (!$0O ulterioară mărturie este accea a unuia din prota%oni-tii
evenimentelor, masonul 9amillo Aesmoulins (!LM!&!LG!$, care înainte cu pu*in timp înainte să urce pe e-afod – conform
principiului că )evoluția își devora proprii fii – scria în lucrarea /ragmente din istoria secretă a )evoluțieiF Bse poate oare
nega că rădăcinile )evoluției /ranceze erau toate de proveniență aristocraticăG %e poate oare nega cine au fost mașiniștii
din inima )evoluțieiG (J$0
Nici .lert 1iRe nu ezita să atriuie 7asoneriei un rol&c'eie: :n secolul al A3III&lea, Inițiații s&au g!ndit că
sosise momentul, pentru unii = să întemeieze o nouă ierar"ie, pentru alții = să răstoarne autoritățile dea constituite și să
distrugă ordinea socială, aduc!ndu&i pe toți la nivel de egalitate D666 Inspiratorii, filosofii și conducătorii istorici ai
)evoluției /ranceze au urat să așeze coroana re%ală și tiara papală pe morm!ntul lui NacWues de (ola (H$0;a toate
acestea se adau%ă citatul lui )ernard 4a, strălucit istoric (!"GH&!GL"$ (#$, care făcea aluzie la anii premer%ători revolu*iei:
Este o forță prea mare care să nu&și fi adus contri#uția la cursul evenimentelor și e natural să se vadă în (asonerie mama
sau nașa revoluțiilor care au caracterizat ultimul sfert de secol6Ipoteza era prea adevărată pentru a nu fi luată în seamă de
istorici, dar nu din această cauză dificil de verificat Ddat fiind că regula istoriei moderne este să se creadă doar sursele
scrise și în pro#ele materiale, ci din faptul că regula (asoneriei constă în aplicarea disciplinei secretului în tot ceea ce&o
interesează D6666Idealul unui istoric, de cincizeci de ani încoace, a fost de&a vedea fără să încerce să încerce să înțeleagă
D666, dar iată o zonă unde este imposi#il de&a vedea dacă nu se înțelege și unde destul de des e nevoie de&a înțelege la
prima aluzie, fără să fi văzut vreodată, fără a vedea vreodată D6666!nd ne aducem aminte de doctrina masonică D666,
țin!ndu&se cont de oameni dec!t de documente, atunci totul se va vedea cu claritate ($0
1e durata eilului for*at în 4ran*a, după controlul 1oli*iei )avareze din
!L"M, eiss'aupt intră în contact -i colaorează cu intelectualii timpului, în mod
particula cu 9a%liostro0.cum este un fapt cunoscut că prin a sa celeră 0ettera al
popolo francese = %crisoare către poporul francez din J iunie!L"M (scrisă din
.n%lia$, 9a%liostro era ine informat despre pre%ătirile revolu*ionare în desfă-u&
rare (M$0;ui eiss'aupt nu i&a fost %reu să&-i lăr%ească cercul de prozeli*i:
istoricul .lan ?tan% pretinde c'iar că în !L"", toate cele JMM de loji ale (arelui
'rient al /ranței ar fi fost su controlul +lumina*ilor (L$, în timp ce <ean ;om&
ard aminte-te de&o listă dată de ministrul avarez – contele Iiere%%, contelui
;e'rac' – amasador imperial la 7[nc'en, în care printre, +lumina*i se numărau
-i următoarele personalită*i franceze ale vremii: NecRer, ducele de Orl5ans,
marc'izul ;a 4aKette ("$, )arnave, ducele Ae ;a 2oc'efoucauld, contele
7iraeau, T'omas 1aine, 4auc'et, practic, tot statul&maor al 2evolu*iei
4ranceze0
Em#lemă a gradului
Ae partea VV din )%6
lui, istoricul ?er%e /utin, oserva: -acă examinăm evenimentele istorice ale )evoluției /ranceze, fie
cea cunoscută, fie cea secretă, putem înt!lni influența cresc!ndă a Iluminaților din 5avaria D6666Este de remarcat că, deși
/ranța a fost, de fapt, srcinea și locul de desfășurare a )evoluției, această acțiune a fost concepută ca parte dintr&un plan
internațional, la scară europeană6BExpediția de pedepsireB condusă de către Iluminații din 5avaria a auns p!nă și în
%uedia, unde au avut loc două evenimente s!ngeroaseF uciderea regelui 2ustav al I3&lea (! martie !LGJ$ și a lui /ersen,
un no#il suedez, prieten al (ariei ntonietta D666 (G$0+storicul Nesta / ester (MF$ a cărei validitate a studiilor privitoare
la suversiune a fost recunoscută pulic de 0 ?0 9'urc'ill (men*ionează editorul vienez ;eopold .lois /offman în
periodicul vienez Nournal de 3ienne$, scris: el care a conceput marele plan de sc"im#are la față a lumii nu este francezulZ
este o onoare adresată germanului6/rancezul poate reclama onoarea de&a o începe, de&a o actualiza duc!nd&o la
consecințe extreme D66662"ilotina, intriga, asasinatele și c"iar cani#alismul D6666-ar de unde apar ideile iaco#inilor care
decantează BuniversaleleB li#ertatea și egalitatea, eliminarea regilor și a principilor = văzuți ca simpli tirani, oprimarea
clerului, necesitatea de&a reduce filosofia religioasă, lait!motive care aduc aminte de apropierea de IluminațiGD666$u voi
înceta niciodată să repet că revoluția a fost opera (asoneriei, fiind făcută de către intelectuali și de către Iluminați0
H
 operta cărții lui N )o#inson & B;ro#e ale unui complot împotriva tuturor
religiilor și guvernelor din EuropaB
Aupă dizolvarea ordinului, oficial, Illuminati 2ermaniae -i&au încetat
activitatea0-ar – oserva 7ariel – rezultatul a fost că ordinul a devenit și mai
influent, c"iar împărțit în su#unități, rivale în aparență6&oțiunea de disensiune#
care implică rebeliune# ostilitate# nu are nici o valoare pe tăr$mul sectelor,2in
motive de strate%ie politică# marile secte# atunci c$nd sunt identificate# prolife!
rează adesea în alte societăți# fără a se putea vorbi de sciziune sau separare,(ai
adaptate ar fi cuvintele preluate din "orticultură, privitoare la reproducerea prin
BaltoireB sau BmarcotaB(M!$0Dn cunoscător confirma, dacă ar mai fi nevoie,
<nicitatea %istemului, care la un nivel superior, tinde să împace în el însu-i orice
aparentă opozi*ie care apare la un nivel inferior01oate constitui o eplica*ie, de
eemplu, comportamentul masonului <o'ann 1eter 4ranR (!L#&!"J!$, (MJ$, la
vremea respectivă director al unui cenaclu rozacrucian din 7[nc'en, care a dat
lista cu +lumina*ii lui ^lner, ministru al lui 4rederic il'elm al ++&lea0^lner
conducea -i el roza&rucienii din )erlin, care pe la !LFF au penetrat masoneria
%ermană0Ci tot ^lner a fost artizanul campaniei violente împotriva lui
eiss'aupt (MH$0Aupă acest punct, nu sunt u-or de urmărit semnele lăsate de
+lumina*i de&a lun%ul timpului, fiind necesară limitarea la înre%istrarea prezen*ei
ici -i colo0Aupă opinia lui ;omard (cit0, p J"J$, von Eni%%e -i )a'rdt de /alle ar
fi reconstituit Ordinul în !L"" su numele de -ie -eutsc"e <nion – Dniunea 2ermană, supusă controlului a JJ de adep*i0
9onform enciclopediei 0arousse du AA&+me si+cle (M#$, 'rdinul s&ar fi reorganizat în secolul al AIA&lea și are sediul la
-resda03istă printre altele, un document discret dar crediil al primului pre-edinte al ?D. mason cu %radul de "arter
(aster – (aestru 3enera#il al lojii lexandria nr6 V9 din Iir%inia (M$, prota%onist de prim ran% al 2evolu*iei .mericane –
finan*ată -i de anc'erul /aKm ?olomon (MM$, evreu născut în 1olonia, la rândul lui mason în ;oja nr0 J din 1'iladelp'iab,
care scriind pastorului 8  ?nKder, în !LG", spunea:
B)everende, nu era intenția mea să pun la îndoială faptul că doctrina Iluminaților și principiile Naco#inismului
nu s&ar fi extins și în %tatele <nite6-impotrivă, nimeni mai mult dec!t mine nu e convins de acest lucru6Ideea pe care
doream să 3&o prezint era că nu credeam că loile francmasonilor din țara noastră ar fi încercat, ca asociație, să propage
doctrinele dia#olice ale primilor, respectiv principiile dăunătoare ale celor din urmă, dacă ar fi posi#ilă această separare
vreodată6ă personalități au făcut&o, că fondatorul sau intermediarii implicați în înființarea societății democratice în
%tatele <nite s&ar fi g!ndit la acest proiect și că ar fi dorit să separe guvernul de propriul popor, e un fapt prea evident
0
pentru a fi pus la îndoială u considerație, 2eorge >as"ington(ML$0
.pare cu destulă claritate că:
& la treisprezece ani de la dizolvarea Ordinului, acesta era puternic reprezentat în ?tatele Dnite, fapt care confirmă
eficacitatea sistemului tip vase comunicante, la nivel masonic>
& +lumina*ii au penetrat foarte ine lojile masonice>
& ace-tia aveau scopuri revolu*ionare (separarea poporului de conducători$>
& identitatea, conform opiniei lui as'in%ton, dintre +lumina*i -i <acoini, confirmă influen*a determinantă a acestora în
revolu*iile vremii0?er%e /utin făcea cunoscut că nimeni altul decât Napoleon ar fi o*inut cel mai înalt %rad al Ordinului
(M"$0+nfluen*a +lumina*ilor apare cu claritate -i în spatele onurației Egalilor, din HF martie !LGM, prin implicarea lui
4ran`ois N0 )aeuf (!LMF&!LGL$ -i a car#onarului 4ilippo 70 )unarotti (!LM!&!"HL$ (MG$, conjura*ie finan*ată de principele
9arol de /essen, unul din adep*ii lui eiss'aupt (LF$> în spatele revoltei -ecem#riștilor Dsau -eca#riștilor din !"J din
2usia, -i destul de proail, în conducerea ar#oneriei0
;iața )evoluției cu %'ilotina în func*iune0.stăzi,
numită ;lace de la oncorde, a fost martora a !H#H
decapitări, printre care ;udovic al XI+&lea -i
7aria .ntonietta, în !LGJ08'ilotina (care nu apare ca
o inven*ie franceză, dat fiind că la Napoli, în !#"L,
era deja folosită$
3ăduva, acela-i peîncare
4ran*a primise apelativul
7asoneria de ea
îl avea pentru
însă-i – masonii î-i spun /ii 3ăduvei0?imol al unei
ferocită*i etreme, %'ilotina avea (în ritualul maca#ru
celerat în fa*a mul*imii dispusă în jur, la fel ca
poporul adunat în jurul altarului de sacrificiu, care
avea ca finalitate arătarea capului tăiat$ o valen*ă
ma%ică, dat fiind că în acele vremuri apăru sim#olul
unei maternități răsturnate = BmoarteaB unui individ
era văzută ca o BnaștereB a mulțimii (conform
ziarului italian Il 2iornale din J noiemrie !G"M$0
ceeași interpretare a fost făcută de către cei loiali /ranței cu ocazia săr#ătoririi 5icentenarului )evoluției
/ranceze, după cum informează aceeași sursă, dar din JV iulie 1989Z deși voalată, declarația este reprezentativăF BErau
masoni D666 c"iar și oamenii pe care 2uillotin ia ales ca adutanțiF fa#ricantul german de piane .o#ias %c"mitt, doctorul
HM
parizian 0ouis, care, la început, dădu numele g"ilotinei60a ospiciul 5ictre s&au făcut experiențe ori#ile6u autorul
mașinăriei infernale și cu scuza pro#ării funcționării ei, în decem#rie 1Y89 s&au decapitat 1KK de viței vii, în ceea ce în
realitate a fost un sacrificiu inițiatic către eița )ațiune și către Existența %upremă6"iar și sutele de no#ili decapitați au
fost victime de sacrificiu, alături de cei 1[K6KKK de țărani masacrați în 3andea, oferiți Existenței %upreme, pentru
înlăturarea răului și pentru instaurarea v$rstei de aur a )epu#licii0)ealitate recunoscută și de către un înalt inițiat $e7
ge Dcare astăzi își găsește din ce în ce mai mulți adepți, El*mire olla, care în lucrarea lui B<scite dal (ondo = Ieșite
Dsau ar putea fi și imperativul Ieșiți din666 din 0umeB, (ilano, delp"i, 1998, la pag6 4O8, scriaF Ba sociologie a
sacrului, orice alianță civilă se #azează pe o efuziune gratuită și atroce de s!ngeZ )epu#lica își trage forța ei din ritualul
de magie neagră constituit prin decapitarea lui 0udovic al A3I&leaB6Li sociologul israelian Edgar (orin Dpe adevăratul
nume Edgar -avid $a"um recunoaște în mod expres că decapitarea lui 0udovic al A3I&lea a fost Bun fel de asasinat
politic, care din punct de vedere moral și uridic, nu avea ustificareB6BExecutarea = adaugă el = apare legitimă, c"iar
exemplară în plan ideal, deoarece tre#uie înțeleasă ca un sacrificiu fondator care face trecerea completă a suveranității de
la monar" = ca drept divin, către popor = ca drept umanB (L!$ (+nteresant ritualul sacrificării lui 9eau-escu VVV$0 Execuția
lui 0udovic al A3I&lea nu a fost deci, numai, un asasinat impus de o sentință dată de o minoritate fanatică pentru o
maoritate a celor sla#i, ci o adevărată ceremonie inițiatică care a culminat cu sacrificiul uman6ceeași minoritate a fost
cea care a condus ocurile în spatele scenei și despre care, cu o oarecare îndrăzneală, dar în mod voalat, Nules (ic"elet,
persona cu posi#ile legături în lumea sectară și luciferină Ddupă cum se poate înțelege din citirea cărții lui B0a %trega =
3răitoareaB, (ilano, )izzoli, 198YF B(ulți crezură că nu se putea trece peste limita impusă de corpul )egelui, că de fapt
ar fi nevoie de un sacrificiu uman, un om dedicat sacrificării pentru eul )ăz#oaielorB (1aul 9astelle 0e secret de la
)*volution /ran]aise, 1aris, Sd0 lit5raires artistiues, !G#H, p H!#$0

FG ILUMINATISMUL !N DILELE (E ADI

1olitolo%ul francez 1 4 de Iillemarest, cercetător cunoscut al lumii sovietelor, respectiv al mondialismului, făcea
cunoscut în uletinul său periodic 0a lettre dCinformation, un profil curios al fostului pre-edinte al ?D., 8eor%e )us' ?r:
:n spatele fațadei de la /) și de la .rilaterală (LJ$, 5us" este unul dintre inițiații unui grup de la <niversitatea Hale, grup
numit Braniul și 'aseleB & B%@ull  5onesB (LH$,o societate cu numai cincisprezece inițiați în fiecare promoție, regulă
vala#ilă și în ziua de azi6'rice clasă anuală de cincisprezece inițiați din fiecare promoție formează o BcelulăB numerotată6
D-e exemplu, 2::; pentru aleșii anului 191Y, 2:<= pentru aleșii anului 19840
.cest %rup – ?Rull P )ones – împreună cu societatea %eamănă din 7area )ritanie,
denumită 8rupul, constituie elementele de ază ale unei societă*i mondialiste denumit
su numele %eneric de Ordinul03 un lucru cunoscut că 942 -i 2++. servesc de paravan
acestor %rupuri elitiste, despre care ar fi o prostie să se creadă că #at c!mpii sau taie
frunze la c!ini0.ce-tia sunt, în realitate, continuatorii direc*i ai celulelor secrete create în
secolul al XI+++&lea de către +lumina*ii din )avaria, care între !"FF -i !" au ajuns -i în
.n%lia0.nt'onK 9 ?utton (L#$ a demonstrat, pe ază de documente de epocă, că Timot'K
A@i%'t (primul pre-edinte al Dniversită*ii 9alifornia, după care al <o'n /opRins
DniversitK$, respectiv Aaniel 9oit 8ilman au fost ini*ia*i în Ordin, în 8ermania, primul
în !"#G, secundul în !"J, înainte să creeze -i ei, la rândul lor, celule în interiorul
mediului universitar din ?tatele Dnite0il'elm undt, mort în !GJF, cel care a format
conducătorii <niunii .eologice ;rotestantedin Ne@ QorR, în cercurile +lumina*ilor se
2 5us" %r și Nerr /al7ell numea )ap"ael01astorul unitarian illiam ?loan 9offin, întemeietorul pro%resismului în
lumea intelectuală, a fost ini*iat al 8rupului ritanic0.rc'iald 7acleis', unul din cei care a redactat arta <nesco era -i el
înalt ini*iat0?tanleK /all, mentorul anc'erului evreu ?eli%man (unul din finan*atorii )evoluției 5olșevice -i în acela-i timp,
al na*ional&socialismului$ a apar*inut Ordinului0Ainastia )us', începând cu 1rescott ? )us' – ini*iat în !G!L cu numărul
2::;, fiul lui – 8 )us' ?r, ini*iat în !G#G cu 2:>?, nepotul – 8 )us' jr, ini*iat în !GM" cu 2:@@, inston ;ord,
pre-edintele eecutiv al 942 între !GLG -i !G"J, to*i provin din %rupurile anuale de cincisprezece de la ?Rull P )ones (L$0
9alitatea de memru al %@ull  5ones a lui 8 )us' ?r (pre-edintele american care
-i&a le%at numele de răzoiul din 8olful 1ersic, din anii 6GF ai secolului trecut$, îl
face apropiatul unei alte societă*i – 2'odes Trust – care din cele sus*inute de
revista ritanică
Ordinul ."e Economist
+lumina*ilor (LM$, constituie
din )avaria0?Rull P )ones,-icunoscută
ea o descenden*ă directă dinde
-i su denumirea
9apitolul HJJ, a apărut ca o succesiune a unei societă*i secrete %ermane, proail
9apitolul HJ!, fiind adusă în ?tatele Dnite în secolul al X+X&lea de către
illiam 2ussell, după o perioadă de studiu în 8ermania0Ain motive le%ale, în
!"M, %@ull  5ones a fost încorporată în 2ussell Trust, cu centrul la Dniversitatea
Qale0To*i memrii ?Rull P )ones sunt numai ăra*i,  . ? 1 – >"ite nglo
%axon ;rotestant = nglo %axoni l#i și ;rotestanți, descenden*i în mare parte din
familiile puritane en%leze, ajunse între !MHF -i !MMF în ?tatele Dnite – ;ilgrims &
;elerinii09ercetător al centrelor superioare din ona ;uterii este istoricul
Dniversită*ii ?tanford din 9alifornia, .nt'onK 9 ?utton (în foto%rafia din stân%a,
preluată din lucrarea mericaCs %ecret Esta#lis"ment se află americanizarea, mai
ine zis etapele prin care au apărut influen*e ale Iluminaților în ?tatele Dnite$

mericanizarea lui >il"elm >undt HL

 =n cartea lui mericaCs %ecret Esta#lis"ment, ?utton face referire tocmai la societă*ile din ona ;uterii: ?ocietatea
1il%rims, /)&ul american, )II&ul ritanic, 9omisia Trilaterală, 9ercul )ilderer% toate împreună, adevărate entită*i
intelectuale -i financiare, unice în felul lor, adevăratele personae care dictează politica %uvernelor03ste demn de re*inut, că
pe la jumătatea anilor 6"F ai secolului XX, ?Rull P )ones era o societate cu circa "FF de memri, cu le%ături în (ișcarea
$e7&ge, de care nu erau străine – din cele sus*inute de ?utton, anumite aspecte satanice (LG$0

0egătura dintre apitolul VJJ și celelalte organizații6

%tructura este aceea a cercurilor concentrice, tipică
societăților secrete, cu înalții inițiați la centru (LL$ și
organele executive externe infiltrate de personae ale
'rdinului6(are parte din cei care fac parte din aceste
societăți elitiste, sunt prezente și la întrunirile 5o"emian
lu# (L"$ din %an /rancisco, clu# la ale cărui întruniri a
participat și fostul președinte al %<, 5ill linton0

;a interiorul ramurii americane a +lumina*ilor î-i %ăse-te loc istoria Dniversită*ii <o'n /opRins care devine mult
mai interesantă dacă se *ine cont că împreună cu Dniversitatea Qale -i Dniversitatea 9ornell, a(u$ contriuit la trasarea liniei
directivă în învă*ământul universitar american al secolului XX, modalitate de educa*ie care s&a etins în toată lumea
occidentală, contriuind la difuzarea culturii antropocentrice -i ra*ionaliste mai ales între personajele conducătoare ale
societă*ii, personaje necesare -i utile 8uvernului 7ondial0Dniversitatea <o'n /opRins ia fiin*ă în !"LM cu un fond de L
milioane de dolari, fond constituit prin contriu*ia unui ne%ustor&anc'er o%at din )altimore, ?D., <o'n /opRins ("F$0Ae
fapt, pe tărâmul cultural nord&american care se înfiripa în ultima parte a secolului al X+X&lea, Dniversitatea <o'n /opRins
era considerată cap de listă ca importan*ă0Ae la înfiin*are -i până în !GF!, pre-edinte la Dniversitatea <o'n /opRins a fost
Aaniel 9oit 8ilman (alăturat în foto%rafia preluată din lucrarea lui ?utton$, care în
aceea-i perioadă era -i prim&pre-edinte al 4unda*iei 9arne%ie, -i ulterior, prim&
pre-edinte al Dniversită*ii 9alifornia ("!$0=mpreună cu al*i ini*ia*i, precum T0 A@i%'t,
respectiv .ndre@ AicRinson 'ite, 8ilman a fost la ori%inea, în marile universită*i
americane, faimoaselor -i renumitelor .I$? .$?%, rezervoare de g!ndirecare au
influen*at -i influen*ează foarte mult politica -i societatea americană0Nimic nu s&a oprit
la 8ilman, acesta ale%ându&-i persoane care să ducă mai departe tradiția:
/illia. H /elc0, ini*iat, a condus departamentul de medicină0=ncepând cu !GF!, timp
de J de ani a fost pre-edintele 2ocRefeller +nstitute for 7edical 2esearc', -i din !GFM a
devenit -i administrator al 4unda*iei 9arne%ie ("J$0
Sta,le4 Hall, a fost numit la catedra de 1si'olo%ie -i 1eda%o%ie în !""!0/all a studiat
filosofia timp de doi ani, la )erlin, su suprave%'erea "egelianului Trendelener%, care
a fost -i profesorul lui 8ilman0=ntre !"LF -i !""J, /all a petrecut, în intervale, timp de
-ase ani în 8ermania, în mod particular la ;eipzi%, pe c'eltuiala Ordinului, unde la&
cunoscut pe profesorul il'elm 7aimilian undt0undt a predat la Dniversitatea din
;eipzi%, din !"L până în !GJF, unde, aplicând psi'olo%ia eperimentală în mediul social (în*eles din punct de vedere
'e%elian$,pe
profesori a reu-it
/e%elsă– pe
aplice teoriile
partea 'e%eliene
socială, în educa*ie,
respectiv înfiin*ând
<o'ann /erart faimoasa
– filosof ”Ccoală
%erman din prin
celeru ;eipzi%”0undt i&apeda%o%ie
studiile lui de avut ca -i
psi'olo%ie03 ine de amintit că /erart, în timpul studiilor de la +nterlaRen – 3lve*ia, a avut le%ături strânse cu <o'ann /
1estalozzi (!L#M&!"JL$, adept al +lumina*ilor din )avaria cu pseudonimul 0/)E-, care la rândul lui, în didactică, avea
asemănări izitoare cu %ândirea roza&cruciană a lui 9omenius0)unicul lui undt – Earl Easimir, pastor protestant -i
profesor la Dniversitatea din /eideler%, era -i el memru al +lumina*ilor cu pseudonimul de );E00
.cum apare evident că 'e%elismul a constituit suportul ideolo%ic care i&au permis evreului Earl 7ar, să codifice
corect, pe tărâm politic, principiile revolu*ionare stailite cu -aptezeci de ani înainte de aceea-i +lumina*i01e tărâm
educa*ional, /erart -i undt au fost cei care au avut rolul să pună în practică doctrina +lumina*ilor0+deile propa%ate de
/erart, undt -i /all erau -i ideile lui /e%el, -i prin 1estalozzi, ale anticului maestru 9omenius: individul în sine nu era
important -i scopul educa*iei nu era acela de&a dezvolta capacită*ile latente din individ (prin folosirea cunoa-terii, a
ra*ionamentului, prin utilizarea memoriei, a inteli%en*ei, respectiv a voin*ei$, ci să modeleze moralitatea -i caracterul
personal în func*ie de nevoile sociale, nevoi care pentru /erart coincideau cu ceea ce pentru +lumina*i era re*inut ca un -i
util pentru societate0Teoriile lui /all au avut un mare succes -i, după !GHF, datorită finan*ărilor primite de la diverse
H"
funda*ii, s&au răspândit în ?tatele Dnite, formându&se mai mult de !!L laoratoare de psi'olo%ie eperimentală, dintre care
cele mai faimoase sunt cele de la Dniversitatea 9olumia -i de la 9'ica%o ?c'ool of 3ducation (amele fondate de către
2ocRefeller$ care, asociate cu departamentele de psi'olo%ie unite în .merican 1sK'olo%ical .ssociation de la ?tanleK,
domină câmpul educa*ional american07ijloc eficace de difuzare al ideilor în mediul universitar este -i astăzi <o'n /opRins
1ress (3ditura <o'n /opRins$, or%anul de informare cel mai vec'i din ?tatele Dnite, de acest fel, care include numeroase
ziare -i reviste, -tiin*ifice -i literare0
Imagine de familie a lui 2eorge 5us" %r,
realizată în 198O și pu#licată în periodicul
B3enerdiB al ziarului italian B0a
)epu##licaB, nr6 48, din 18 noiem#rie 19886
%e notează că piramida = nu din înt!mplare
la vedere = este neagră și mată în partea
inferioară, în timp ce spre v!rf, este aurie
și strălucitoare6%im#olizează, la fel ca pe
#ancnota de un dolar, Blumina masonicăB
care tre#uie să ilumineze societatea, stratu&
rile întunecate ale piramidei în care se află
BgomiiB6;ersona de frunte al %inar"iei
Internaționale DInternational Esta#lis"ment
este mem#ru al %@ull  5ones, l /), al
.rilateralei, al %ocietății ;ilgrims6-acă ar
tre#ui să credem cele spuse de fostul (are
(aestru al (asoneriei Italiene, gradul VV
al )% = 2iuliano di 5ernardo, și președintele 5us" are gradul VV Dconform ziarului B0a %tampaB din JV martie 199K6
0a r!ndul lui, cotidianul mexican BExcelsiorB, într&un articol din perioada răz#oiului di 2olf DJ9 ianuarie, articol semnat
de ( -orn#ierer, denunță Bsionismul nemăsuratB al lui 5us", revel!nd că, din cele conținute în BEnciclopedia Nudaica
astellana = Enciclopedia Evreiască astiglianăB, familia lui 5us" ar fi de srcini evreiești6;rintre altele, 5us" este un
>%;, un american convins că srcinea lui rasială și convingerile lui religioase îl așează deasupra celorlalți oameni6
Ric0ar5 T El4 a fost numit să ocupe catedra de 3conomie 1olitică în anul !""F0=n !"LM, student fiind la Dniversitatea din
/eideler%, 3lK era admiratorul -i prietenul lui .ndre@ A 'ite, primul pre-edinte de la .merican /istorical .ssociation,
pre-edinte al Dniversită*ii 9ornell, amasador american în 8ermania03lK respin%ea economia clasică lierală, inclusiv
lierul sc'im, oservând că acest lier sc'im era puternic #oicotat de Lcoala de 2!ndire 2ermană, de care era puternic
influențat ("H$0u alte cuvinte – continuă ?utton – la fel cum %tanle all adoptase "egelismul lui >undt în psi"ologie, El
adoptase ideile "egeliene ale primului său maestru = profesorul ?arl ?nies de la <niversitatea din eidel#erg6El,
instrument al 'rdinului, devine fondatorul și primul secretar al Bmerican Economic ssociationB0

G ELE*I CELE)RI (E LA 9OHN HOPINS

9o0, (e6e4 a frecventat&o între !""J -i !""M su conducerea filosofului 'e%elian 8eor%e ? 7orris (7orris la
rândul lui, s&a format -i el la Dniversitatea din )erlin la școala lui .dolp' Trendelener%, ca -i 8ilman, -i 8ilman a fost cel
care l&a adus pe 7orris la /opRins ("#$01si'olo%ia în sc'im, Ae@eK a deprins&o de la ?tanleK /all, primul american care
-i&a o*inut doctoratul în psi"ologie experimentală cu undt la ;eipzi%07ai întâi profesor de filosofie la Dniversitatea din
7ic'i%an, în !"G# Ae@eK trece la Dniversitatea din 9'ica%o (înfiin*ată de 2ocRefeller$, unde în !GFJ este numit director al
noii ?c'ool of 3ducation01entru Ae@eK, ca -i pentru mae-trii lui, tânărul nu treuia să mear%ă la -coală pentru a&-i dezvolta
talentele, ci pentru a fi pre%ătit să devină o unitate în societatea or%anică, %ata să reac*ioneze în modul pro%ramat la stimulii
care proveneau din mediul eterior, în societatea care azi e cunoscută su numele de %atul 2lo#al (Ci cum un %at 2lo#al
are -i popula*ie, aceasta poartă numele de 000 3illage ;eople0?ună cunoscutBV =ncerca*i să&i vede*i pe cei de la 3illage ;eople
-i să fredona*i H (   – nota traducătorului$09a o sinteză, se poate afirma că merican Economic ssociation, merican
istorical ssociation -i merican ;si"ological ssociation î-i au toate ori%inea în aceea-i perioadă, în Ordin, care la
nevoie se putea folosi de funda*ii -i de universită*i – unde <o'n /opRins avea un rol important – ca elemente decisive de
condi*ionare a societă*ii prin controlul eercitat prin educa*ie0

2eorge 5us" %r, mem#ru al B%@ull  5onesB Dprimul

de l!ngă ceas, în st!nga6

HG
 E56ar5 Ma,5ell House, evreu din na-tere (al cărui nume era 7endel /aus$ î-i îndreaptă primii pa-i spre
/opRins 8rammar ?c'ool din Ne@ /aven – 9onnecticut care&l ca
proiecta spre vârful ;uterii, până la a deveni omul misterios al
pre-edintelui ilson0;a Ne@ /aven /ouse făcu cuno-tiin*ă cu unul din
reprezentan*ii Ordinului în persoana unuia din cole%ii lui de clasă,
.rt'ur T /adleK, personaj care între !"GG -i !GJ! ar fi fost pre-edintele
Dniversită*ii Qale0olonelul /ouse devine un înalt reprezentant al
7asoneriei +luministe prin (asters of >isdom = (aeștrii :nțelepciunii,
participând la înfiin*area societă*ilor 2ound Tale, 1il%rims, 9420
/oo5ro6 /ilso, (în foto%rafia alăturată cu 7andell /ouse$,
-i&a dat doctoratul la <o'n /opRins la pu*in timp după <o'n Ae@eK, -i
ajun%e în scurt timp la pre-edin*ia Dniversită*ii 1rinceton, după care la
conducerea ?D.0ilson reprezintă prima fi%ură politică din cuptorul de
creiere al elitei: pe durata -ederii la pre-edin*ia statului a fost suprave%'eat
de consilierul 7andell /ouse, controlat -i el, la rândul lui, de către Ordin0
ilson era mason, creatură docilă în mâinile evreilor ca /ouse, )ernard
)aruc' – anc'erul de pe all ?treet -i ?tep'en ise (rain$, care l&au
îndrumat în întemeierea %ocietății $ațiunilor, primă etapă pe calea spre
8uvernul 7ondial0.miralul illiam 8uK 9arr, în cartea ;a7ns in t"e
2ame, scrisă în !G", făcea cunoscut că una din preocupările +lumina*ilor,
dar -i ai succesorilor lor din acei ani, era selectarea studen*ilor foarte dota*i
intelectual, proveni*i din marile familii interna*ionale, cu posiilitate să fie
îndoctrina*i, să accepte ideea că numai un 2uvern (ondial poate pune
capăt răz#oaielor fără sf!rșit și tuturor agitațiilor6Ei – continuă 9arr –
tre#uiau să fie convinși că oamenii cu capacități speciale aveau dreptul să dicteze legile celor mai puțin dezvoltați din
moment ce gomii Dnon&evreii nu știau ce este #ine pentru ei din punct de vedere material, mental și spiritual6stăzi, trei
din aceste școli speciale suntF la E02I$ = 2ordonstoun %c"ool = în %coția, %0E( în 2ermania și $3)H. în
2recia6;rincipele /ilip, soțul reginei Elisa#eta a ngliei, a fost educat la 2ordonstoun, la solicitarea lordului 0ouis
(ount#atten, unc"iul lui (p X+$02eferitor la asa )egală 5ritanică, pu*ini -tiu (poate$ că denumirea ei ini*ială era asa de
%axa = o#urg = 2ot"a -i avea ori%ini %ermane01e durata primului răzoi mondial, această denumire a fost sc'imată în
asa de >indsor (mai mult din ra*iuni de pu#lic relations, en%lezii luptând cu %ermanii în nordul 4ran*ei$0Ci numele altui
reprezentant ritanic a fost an%licizat, trecând din 5atten#erg în 000 (ount#atten07erită amintit că so*ul re%inei 3lisaeta
a ++&a, 4ilip 7ountatten, de ori%ini %rece-ti, este principe de 8recia -i Aanemarca, aron de 8reen@ic', conte de
7erionet' -i duce de 3dimur%0Aupă ce a fost pre-edintele ?ocietă*ii Xoolo%ice din ;ondra, în !GM! s&a numărat printre
fondatorii //F – orld ildlife 4und, devenit ulterior orld ide 4und for t'e Nature, unul din instrumentele, mai mult
decât de protec*ie a naturii, de păstrare a supremației #ritanice în lume0
4 apare ocupat, printre altele, cu campaniile antidemo%rafice – văzând că protec*ia este acordată doar
speciilor animale (ar fi interesant de văzut cine sunt cei care încuraează raconajul mondial$ – dar -i mai intrigant pentru o
societate protec*ionistă, dar -i cu asi%urarea controlului mondial de materii prime necesare multina*ionalelor ("$0;a "
au%ust !G"", Aeutsc'e 1ress .%entur – A1., pulica o afirma*ie a masonului de ran% înalt (unii sus*in -i reprezentant al
$o#ilimii $egre$ 4ilip 7ountatten, destul de elocventă pentru a clarifica g!ndirea -i preocupările imperative în
prolemele amientale ale a-a&numitei elite mondiale: 2acă ar fi să mă reîncarnez# mi!ar plăcea să fiu un virus mortal#
pentru a contribui# într!un fel sau altul la rezolvarea problemei suprapopulării 0
)eproducere a unui manifest care c"eamă la o BadunareB a B%ocietății
%tudenților 5i#lieiB, care ar fi avut loc în B%ala (asonică a celor Lapte
%teariB6-in numita societate de studiu se va desprinde, la JO iulie 19V1, o
parte care va deveni cunoscută cu numele de B(artorii lui Ne"ovaB, am!ndouă
societățile av!nd la #ază învățăturile fondatorului B>atc"to7er %ocietB &
B%ocietatea .urnul de 3eg"ereB Ddupă cum se numește concernul multinațional
care g"idează destinele B(artorilor lui Ne"ovaB, "arles .aze )ussell D18[J&
191O6Este de remarcat
și coroanaB,este acelașicălogo
sim#olul care
pe care aparel&ar
)ussel în centrul
fi așezatmanifestului, Bcrucea
pe revista B.urnul de
3eg"ereB, și în prezent, revista oficială a acestei secte6%im#olul reprezintă
gradul cel mai înalt din )itul de Hor@ & Bavaler .emplarB & un rit paralel cu
)%6/ritz %pringmeier, un cercetător american, într&un studiu intitulat B."e
>atc"to7er  t"e (asonsB & B.urnul de 3eg"ere și masoniiB, susține că
)ussell ar fi fost un cavaler templar, aduc!nd în susținerea ipotezei multe și
surprinzătoare coincidențe6-in cele prezentate de el, în e#raică la
B7atc"to7erB se spune Bmizpa"B, prin care autorul definește Bo parte
esențialăB a magiei enoc"iene practicată de Iluminații din 5avaria, dar și de
multe alte secte, adepte ale doctrinei $e7&ge6$u numai at!t, este semnalat
că trei loi ai avalerilor .emplari, toate cu numele de B(izpa"B erau active
în zonele în care opera )ussell ("M$0;rintre altele, )ussell ar fi primit finanțare
de la (asonerie, dar și de la 5Cnai5Crit", înalta masonerie evreiască ("L$0=n
#F
cele din urmă, surprinzător este faptul că )ussell a fost îngropat alături de un recipient sigilat ermetic Dcare conține
scrierile lui, su# o piramidă de granit roșu, pe ale cărei fețe se află, în partea superioară, sim#olul avalerilor .emplari6
<n alt mic detaliu, v!rful piramidei este acoperit cu zăpadă, în contrast cu partea întunecată a corpului (""$ (vezi foto cu
piramida lui )us'$0
0a c!țiva metri distanță de piramidă se află o piatră mortuară, care
pe l!ngă generalitățile și datele legate de "arles . )ussell, are și o
inscripțieF B."e 0aodicean (essengerB & Bl șaptelea mesagerB,
adepții lui consider!ndu&l Bal șapteleaB după %f6 ;avel, %f6 Ioan, ries,
3aldo, >cliffe și 0uter ("G$0

"iar dacă unica sursă care&l indică pe )ussell ca posi#il mason Dinclusiv gradul acestuia este lucrarea
B'ccult ."eocracB a 0ad ueens#oroug"(GF$ și se pot #ănui doar legăturile rudelor lui )ussell cu lumea masonică, nu
se poate trece cu vederea locul în care este îngropat )ussell6Li piramida și piatra funerară sunt așezate pe un teren colinar
cu aspect de parc Dunde se află și mormintele altor adepți ai lui )ussell, într&o su#ur#ie la circa 8 @m de ;itts#urg"6
proape de piramidă se află B2reater ;itts#urg" (asonic enterB (G!$0

2lo#ul solar înaripat = )a = sim#olul antic al magiei

egiptene6onform opiniei lui l#ert "urc"7ard, gradul VK
în (asonerie, numai celor apartenenți la gradul VV le este
dat să cunoască pe deplin semnificația acestui sim#ol, dea
folosit de rozacrucieni D6 "urc"7ard B."e signs and t"e
sm#ols of t"e primordial man6."e evolution of religions
from esc"atolog of t"e ancient egptiansB, 0ondon, 2eorge llen  o 0td, 191V, p V446"arles . )ussell a așezat acest
sim#ol la vedere, pe coperțile cărților pe care le scria6-ar cu ce scopG

NOTEG

! – 2eferire la faimosul %ladiator trac care s&a născut în anul L î0/0, ca mărturie a voin*ei revolu*ionare a lui eiss'aupt0
.ceea-i denumire este atriuită în !G!M de către evreul Earl ;ieRnec't – mai precis %parta@us 5und – %rupurilor de
comuni-ti %ermani, infiltra*i din 2usia, pentru a a%ita masele0Aintre ei făcea parte -i filosoful evreu /erert 7arcuse (!"G"&
!GLG$, fost a%ent secret american în !G#J, mentor, împreună cu co&reli%ionarii /orR'eimer -i .dorno, al Lcolii de la
/ran@furt (de care 4reud avea cuno-tiin*ă$, -coală care a servit ca sursă de inspira*ie pentru demonstra*iile tinerilor din
!GM", susecretă,
societate conducerea
1aris,unui
Sd0alt evreu, Aaniel
)elfond, !GLM, p9o'n )endit8erson
#"0erner (vezi -iera
erner 8erson lui
pseudonimul 0e $azisme, soci*t*
1ierre 7ariel, secr+te
mason = $azismul,
-i martinist$0
J – Ain documentatul -ictionnaire 666 , cit0, care îl considera pe 8oet'e ca fiind rozacrucian, p !FM"0
H – .cela-i pseudonim adoptat mai târziu de 8iuseppe 7azzini0
# – Nesta / ester, cercetătoare a istorie en%leze, >orld )evolution, numărul din G iulie !GJ! al ."e %aturda )evie7din
;ondra, p !F0
 – <ean ;omard 0a care oculta de la "ist_ria moderna = 0atura ocultă a istoriei moderne, 7adrid, 4uerza Nueva, !GLG,
tomul +, p JL"0
M – 1V e un număr caalistic care în contetul de fa*ă indică cele treisprezece etape ale drumului ini*iatic necesare pentru a
ajun%e la adevărul unic, acela propa%at de 0oa :naltă, conform 1 Iirion 5ientMt 666 , cit0, p G#&G0
L – Encclop*die 0arousse du AA si+cle, !GHH, vol I+, p !FLJ0
" – 7arie&4rance <ames 0es pr*curseurs de lC^re du 3erseau = ;recursorii Erei 3ărsătorului, ?'errooRe, u5ec, Sd0
1aulines, p !! -i 1aolo 9alliari ;io 5runo 0anteri e la ontrorivoluzione = ;io 5runo 0anteri și ontrarevoluția, Torino,
;anteriana, !GLM, p !HF0
#!
G – 0a 3ieille /rance, H! martie&M aprilie !GJ!, citat de +nuire it'in ."e .rail of t"e %erpent, 9'ristian )ooR, 9lu of
.merica, /a@t'orne, 9alifornia, s0 d0 1 MG0
!F – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les de la troisi+me guerre mondiale = devărații responsa#ili ai celui de&al III&lea
răz#oi mondial, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"J, p !H0
!! – ) ;azare 0Cantis*mitisme 666 , cit0, p !ML0
!J – 3rnesto NKs, cit0, p LM0=n lucrarea lui <an 2ac'old -ie Illuminaten, .Rademie Ierla%, !G"#, p!!, +lumina*ii erau
defini*i o alianță secretă iluministă, în str!nsă legătură cu masoneria0
!H – =n mod normal, seclorum nu ar fi %re-it0=n latină, secol apare scris mai de%raă su forma saeculum, dar nu este %re-ită
nici forma seculum0;a reprezentarea %rafică a dolarului s&a utilizat o formă mai pu*in folosită a cuvântului0
!# – erner 8erson, cit0, p #L0
! – 9arlo 4rancovic' %toria delle (asoneria = Istoria (asoneriei, cit0, p H!0
!M – proape două mii de adepți au fost atrași scopului> memri ai Iluminaților, în 1aris, au fost 7iraeau, 9azotte,
2oespierre -i ;avoisier (3 NKs (assoneria e societU 666 , cit0, p LL&L"$09onform opiniei lui <ean ;omard (cit0, vol0 +, p
JLG$, la trei ani de la constituirea ordinului erau deja JFF de adep*i0
!L – 1 7ariel 0e societU segrete 666, cit0, p 0
!" – A ;i%ou -ictionnaire 666, cit0, p "JF0
!G – +dem, p ##0
JF – ?er%e /utin, cit0, p !H"0
J! – 9onform 9 4rancovic' %toria della (assoneria 666 , cit0, p HJ!0
JJ – 2 ;e 4orestier 0es Illumin*s de 5avi+re et la /ranc&(a]onnerie allemande = Iluminații din 5avaria și franc&
masoneria germană, 1aris, Sd0 .rc'Y, JFF!0
JH – ?er%e /utin 2overni occulti 666, cit0, p !#H0
J# – 1 7ariel 0e societ` segrete 666, cit0, p G0
J – 2 ;e 4orestier, cit0, p JJ0
JM – 3 NKs, cit0, p LM&LL> conform / 9 1uec', cit0, p M!0
JL – 1 9alliari ;io 5runo 0anteri 666 , cit0, p G0
J" – ?er%e /utin 2overni occulti 666 ,cit0, p !HL0
JG – 9itat din aatele 3mmanuel )arier 0es infiltrations ma]onniWues dans lC^glise = Infiltrațiile masonice în 5iserică,
1aris, Sd0 Aescl5e de )rou@er et 9ie, !G!F, p H0
HF – 9itat din cartea istoricului < ) 1alou 0a franc&ma]onnerie, 1aris, Sd0 1aKot, !GM#, p !L#0<ean )ernard 1alou (!G!L&
!GML$ a de*inut %radul HH în 2?.., -i a fost fondatorul unei loji, în !GM, în +ran0
H! – +n%iner electrote'nic francez decedat în !G"# la o vârstă înaintată0. fost -i un jurnalist de succes, autor a numeroase
lucrări despre mondialism, deseori citat în această carte0
HJ – / 9oston 0a onuration 666 , cit0, p XXX+++0
HH – 1 7ariel 0e societU segrete 666 , cit0, p H0
H# – ? /utin, cit0, p !HG&!#F0
H – 9onform erner 8erson 0e $azisme 666 , cit0, p #0
HM – Tetul acestor documente se pot %ăsi în cartea lui <an 2ac'old -ie Illuminaten = uellen und .exte zur uf@lrungs&
ideologie des Illuminatenordens 1YYO&1Y8[, )erlin, .Rademie Ierla%, !G"#, -i în / 9oston 0a onuration 666 , cit0, cu o
prefa*ă interesantă -i documentată0;a început, documentele au fost tipărite de către . 4ranz, tipo%raful cur*ii, 7[nc'en,
!L"M0
HL – 1 9alliari, cit0, p !HH0
H" – 9onform +%or ?afarevici Il %ocialismo come fenomeno storico mondiale = %ocialismul ca fenomen istoric mondial,
7ilano, ;a 9asa di 7atriona, !G"F, p JM!&JMG0
HG – 8arK .llen $on dare call it onspirac = %ă nu îndrăzniți să&l numiți omplot, ?eal )eac', 9alifornia, 9oncord 1ress,
!GL!, p J,JM0
#F – ?er%e /utin, cit0, p !HG0
#! – +%or ?afarevici, cit0, p H#&H> de văzut -i 8aston Ientura .utti gli <omini 666 , cit0, p JM0
#J – +ezuit antirevolu*ionar al secolului XI+++ pe care diver-i cercetători îl indică drept un fost mason0.utor al unei o%ate
scrieri despre implicarea societă*ilor secrete în pre%ătirea 2evolu*iei 4ranceze0Ae văzut -i aatele .u%ustin )arruel %toria
del 2iaco#inismo6(assoneria
ori%inal (*moires puor servir Ue Illuminati di Naco#inisme,
lC"istoire du 5aviera = Istoria Naco#inismului6(asoneria
;ondra, și Illuminații
!LGL, 9arma%nola, 3dizioni din 5avaria
.rRtos&O%%ere, (titlul
!G"G$0
#H – ?er%e /utin, cit0, p !#!0
## – 2eprodus din illiam 8uK 9arr ;a7ns in t"e 2ame = ;ieptene în Noc, 1 O )o GFFMM, 1almdale, 9. GHGF, D?.,
OmniU9'ristian )ooR 9lu, s0 d0 1 J": .cest tip de informa*ie reiese -i dintr&un comunicat al episcopilor francezi de la
;ourdes> vezi -i 7 ?ervant 3eillez et priez car lC"eure est proc"e = 3eg"eați și rugați&vă căci ora este aproape , ?ervant
autor -i editor, !GLJ, vol +, p !J0
# –  8 9arr, cit0, p !0
#M – Nesta ester >orld )evolution 666, cit0, p !"0
#L – +dem dar -i /enri Aaniel&2ops %toria della c"iesa del risto60a c"iesa nei tempi classici = Istoria #isericii lui
ristos65iserica în perioada clasică, Torino, 7arietti, tomul ++, !GM!, p M"0
#" – 9onform scrierilor profesorului sco*ian <o'n 2oinson . 7 ;roofs of a conspirac against all t"e religions and
governments of Europe = ;ro#ele unei conspirații împotriva religiilor și a guvernelor din Europa, Ne@ QorR, !LG", p J!"0
=n această lucrare, 2oinson trăgea concluzia că tratatele mistice precum cele ale lui laude de %aint&(artin, nu aveau alt
#J
scop dec!t distrugerea cultelor, și acuza de impietate pe masonii mistici0(A ;i%ou -ictionnaire 666, cit0, p !FM!, dar -i 7a
+ntrovi%ne 0a )ivoluzione /rancese verso unCintrepretazione teologica = )evoluția /ranceză ca interpretare teologică, din
uaderni di ristianitU = aietele reștinătății, 1iacenza, vara, !G"> 3 Aelassus Il pro#lema dellCora presente =
;ro#lema orei prezente, 2oma, Aescl5e, !GFL, vol +, p LH0<o'n 2oinson (!LHG&!"F$, ini*iat al unei loje din ?anRt
1etersur% -i memru al unei loji din ;iY%e avea %radul de )ozacruce după opinia lui )arruel, respectiv (aestru %coțian
din cele sus*inute de ;e 4orestier0
#G – 8aston 7artin 0a /ranc&(a]onnerie et la pr*paration de la )*volution de 1Y89 = /rancmasoneria și pregătirea
)evoluției de la 1Y89, 1aris, Sd0 1D4 !GJM, (anuel dC"istoire de la /ranc&(a]onnerie = (anual de istorie al
/rancmasoneriei, 1aris, Sd0 1D4, !GHJ0
F – < )ordiot 0e gouvernement invisi#le = onducerea invizi#ilă, 1aris, 1ulications / 9oston, !G"H, p L0
! – 3rnesto NKs, cit0, p !FH0
J – ;a pa%ina " a pamfletului men*ionat, citat în cule%erea de documente 0es -ocuments (a]onniWues = -ocumentele
masonice, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !G"M, p JJ01entru o mai ună -i mai documentată încadrare a acelei perioade,
vezi -i 9 . .%noli 0a )ivoluzione /rancese nellCopera della (assoneria = )evoluția /ranceză prin opera (asoneriei,
)rescia, 3dizioni 9ivilt, !GG#0
H – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaires, cit0, vol I+, p !H,!M0
# – )ernard 4a, opozant al masoneriei, profesor universitar, istoric -i filolo%, pe durata ocupa*iei %ermane a condus
5i#lioteca $ațională -i omitetul nti Iudeo&(asonic, ale căror irouri se aflau în sediul (arelui 'rient la /ranței, în
strada adet, nr0 !M0(A ;i%ou -ictionnaire 666 , cit0, p #MJ$04a a profitat transferând ar'ivele (arelui 'rient al /ranței la
5i#lioteca $ațională pentru a le eamina0. fost director al pulica*iei 0es -ocuments (a]onniWues = -ocumentele
(asonice (!G#!&!G##$ împreună cu <ean 7arues&2iviYre0Aupă răzoi este condamnat la muncă for*ată pe via*ă su
acuza*ia de colaora*ionism, dar în realitate fiind un adversar al %inar"iei /ranceze, conform / 9oston 0es /inanciers Wui
m+nent le monde = /inanțiștii care conduc lumea, 1aris, 1ulications / 9oston, !G"G, p !!H0
 – ) 4a 0a (assoneria e la rivoluzione intelletuale del secolo A3III = (asoneria și revoluția intelectuală a secolului
A3III, Torino, 8iulio 3inaudi, !G#, p JJH, JJ#09artea a fost pulicată ini*ial în 4ran*a, în !GH0
M – 9onform 9 4rancovic' %toria 666 cit0, ##L, #"F> 8ianni Iannoni 0e societU segrete = %ocietățile %ecrete, 4loren*a,
?ansoni, !G", 9ap XI dedicat lui 9a%liostro0
L – .lan ?tan% ."e (anifesto = (anifesto, în merican 'pinion – revista conservatorilor de la <o'n )irc' ?ocietK,
feruarie !GLJ, p F0
" – ;a 4aKette, (!LL&!"H#$, făcea parte dintre cei de la conducerea ar#oneriei italiene, dar avea -i %radul HH al 2?..
(0ectures /ran]aises, nr0 H"# din aprilie !G"G$0
G – ?er%e /utin, cit0, p !#, !#L0Ae văzut -i Aesc'amps et <annet 0es %oci*t*s secr+tes et la %'I^.^ = %ocietățile
secrete și %'IE..E, .vi%non -i 1aris, Sd0 ?e%uin et Oudin, !""!, tomul ++, p !H#0.ce-ti doi istorici, ostili masoneriei,
afirmară că tocmai la 9on%resul de la il'elmsad s&a decis moartea lui 8ustav al +I&lea -i a lui ;udovic al XI+&lea03ste
semnificativ de remarcat că ;udovic al XI+&lea -i fra*ii lui au fost, cu to*ii, masoni (Norman 9o'n 0icenza per un
genocidio = 0icență pentru un genocid, Torino, 3inaudi, !GMG, p L$0=n ajunul 2evolu*iei, (arele 'rient la /ranței su
conducerea ducelui de Orl5ans, se aza pe FF de loji -i circa HF0FFF de masoni, recruta*i dintre aristocrați7 <ur=0e>i i
.e.<ri ai clerului0.ce-tia din urmă, poveste-te 2ops, cistercensii lui 9lairvau, aveau o lojă c'iar în interiorul propriei
aa*ii (%toria della "iesa 000 , cit0, p LF&L!$0
MF – N ester -i . 8ittens >orld )evolution, cit0, p F0
M! – 1 7ariel 0e societU segrete 666, cit0, p M0
MJ – < ;omard, cit0, p J"J0
MH – 2en5 .lleau, cit0, p !FH0.lleau poate fi considerat unul dintre eper*ii contemporani ai %ândirii %nostice a lui 8uenon0
M# – 1aris, !GH!, tomul +I, p !G0
M – 9onform opiniei lui )ernard 4a, 8 as'in%ton a fost un proprietar foarte o%at care a acumulat o mare avere
folosindu&se de J!M sclavi ne%ri care lucrau pe planta*iile lui () 4a >as"ington gentil"omme = >as"ington gentilom,
1aris, !GHJ, p JJ$0
MM – / 9oston 0e veau dCor est touours de#out = 3ițelul de aur este întotdeauna în picioare, 1aris, 1ulications / 9oston,
!G"L, p HL0
ML – ?crisoarea respectivă se află înclusă în ."e 7ritings of 2eorge >as"ington6/rom t"e srcinal manuscript sources =
-ocumentele
M" – ? /utin, lui 2 >as"ington6-in
cit0Aespre Napoleon, camanuscrisele srcinale
mason, de văzut , D?, vari&0a
-i utori >as"ington 5icentennial
li#era (uratoria ommission, !G#!0
= -iverși autori&onstructorii
0i#eri, 7ilano, !GL", p H!"0=n documentul citat -i dactilo%rafiat 0a (assoneria, 4loren*a, !G#, se spune că în
documentele oficiale, $apoleon era numit rea uternic Frate și rotector al +rdinului D 1O, iar la pagina 1[4 se face
cunoscut că apelativul de rea uternic Frate este rezervat gradului VV al )itului %coțian0Ae văzut -i 2osario 3sposito,
capelan al (asoneriei, care&l trece pe Napoleon printre mae-trii 7asoneriei (conform pulica*iei VK 2iorni, feruarie
!G"", p MF$ -i 4ran`ois 9ollaveri $apoleone, Imperatore e (assone = $apoleon, :mpărat și (ason, 4loren*a, Nardini,
!G"M0
MG – 9onform 8 Iannoni0e %ociettU segrete = %ocietățile secrete, cit, p !"0
LF – <acues )ordiot 0e pouvoir occulte fourrier du communisme = ;uterea ocultă, mesager al comunismului, Iouill5, Sd0
de 9'ir5, !GLM, p JM0
L! – .. II 0CEuropa nellCera planetaria = Europa în era planetară, 7ilano, ?perlin% P Eupfer, !GG!, p J#&J0
LJ – /) = ouncil of /oreign )elations = onsiliul de )elații Externe, )II = )oal Institute of International ffairs =
Institutul )egal de faceri Internaționale (mai este cunoscută -i cu numele de "at"am ouse$, amele operează, în *ările
#H
 de ori%ine (?D., respectiv .n%lia$ pe post de %uverne din umră, constituind pepiniera inteligențelor na*ionale, a
reprezentan*ilor -i func*ionarilor %uvernamentali09onstituie le%ăturile cu societă*ile mult mai înalte, precum %@ull  5ones,
ercul )"odes, %ocietatea ;ilgrims, )ound .a#le 0omisia .rilaterală este, în sc'im, o societate secretă cu sediul la Ne@
QorR, cu coneiuni în ?tatele Dnite – 3uropa -i <aponia, -i are rolul de concentrare -i control ale o%ă*iilor mondiale01rintre
memri se află anc'eri, oameni politici, industria-i, profesori universitari de pe cele trei continente0
LH – Ctire semnalată -i de pulica*iile vvenire din !! octomrie !G"", respectiv Il 2iornale din J octomrie !G""0
?imolistica oaselor și a craniului este folosită des în simolo%ia masonică, făcând (poate$ referin*ă la le%enda lui /iram0
L# – 1rofesor american de istorie la Dniversitatea ?tanford din 9alifornia0
L – 0a lettre deCinformation, nr0 G din !G""0+nforma*iile lui de Iillemarest sunt etrase din cartea lui .nt'onK 9 ?utton
mericaCs %ecret Esta#lis"ement = onducerea %ecretă a mericii, !G"M, ;iertK /ouse 1ress, JFJL +ris )illin%s, 7ontana
G!FJ0
LM – Numărul din J decemrie !GGJ0
LL – Aespre structura societă*ilor secrete, a se vedea -i partea a +++&a a acestei lucrări0
L" – 9lu eclusivist american, fondat în !"LJ, din care face parte elita politico&financiară din ?tatele Dnite0;a întâlnirile
care au loc într&o zonă rurală a 9aliforniei, în anii trecu*i, printre participan*i, s&au aflat: /enrK Eissin%er, 2onald 2ea%an,
8eor%e )us', Aavid 2ocRefeller, 8eor%e ?c'ulz -i al*ii (ziarul Il 2iornale din !L au%ust !GG$0.ceea-i sursă men*ionează
printre participan*i -i pe Ne@ton ;eroK 8in%ric' – memru al 942, lider al repulicanilor americani -i elev al lui
Eissin%er, illiam )ucRleK <r – memru -i el al %@ull  5ones0Wiarul continuă, comunicând în termeni ironici -tirea
conform căreia, elitele care participă acolo ar pune în practică un fel de saturnalii nocturne, în costume ciudate, printre
arorii de la )o'emian 8roove (unele opinii lansează ipoteza de or%ii 'omoseuale, cu tineri special educa*i pentru acest
scop$0
LG – . ?utton, cit0, p JFL0
"F – 9onform Enciclopedia Italiana, 2oma, !GHH, vol X+X, respectiv ."e $e7 Encclopedia 5ritannica, vol I, !GL0
"! – . ?utton, cit0, p JL, MJ0
"J – +dem, p GF, GL0
"H – +dem, p G0
"# – +dem, p !F!0
" – 9onform E6I6)6 nr0 #H, iesaden, !GG#0
"M – 4ritz ?prin%meier ."e >atc"to7er  t"e (asons = .urnul de veg"ere și (asonii , !GGH, 1 O )o "MMG#, 1ortland, O2
GLJ"M,  "ristian (inistr, p I++0.utorul semnalează că -i A@i%'t 3isen'o@er a fost (artor al lui Ne"ova, fiu al unei
femei din aceea-i sectă, -i a rămas cu aceea-i reli%ie pentru toată via*a (p !G$0
"L – +dem, p X0
"" – +dem, p !J" -i !H#0
"G – 9onform ."e /inis"ed (ister = (isterul terminat, 3di*ie Earatol (edi*ie în imita*ie de piele$, !G!L03ste vora de o
caret de MF" pa%ini pulicată postum de către adep*ii lui 2ussell, ca fiind al -aptelea volum al interpretărilor ilice ale lui
2ussell0?f0 1avel este men*ionat la pa%ina JH, ?f0 +oan la pa%ina JL, .ries la pa%ina HF, Ialdo (sau aldo, cel care a dat
denumirea 5isericii 3aldeze$ la pa%ina HL, Kcliffe la pa%ina #F, ;uter la pa%ina #" -i 2ussell la pa%ina H0
GF – ;adK ueensorou%' 'ccult ."eocrac = .eocrația ocultă, /a@t'orne, 9alifornia, T'e 9'ristian )ooR 9lu of
.merica, !GM", p HG0
G! – 1a%ina de referin*ă: 'ttp:UUpa%es0%loetrotter0netUmlelanRU@tUdpKramide0'tml 0

CAPITOLUL @G PALLA(ISMUL SAU NEC ESITATEA UNEI CON(UCERI

Palla5is.ul, definit de enciclopedia 0arousse du AA&+me si+cle, este cultul %atanei, al lui 0ucifer, considerat ca
în%er al luminii Daducător, purtător de lumină, zeu uman și #enefic (!$ a fost ( -i poate este$ o societate teur%ică (teurgia –
consta în arta sau modalitatea de&a îndeplini anumite lucruri, fapte cu ajutorul unei divinită*i, ajutor o*inut prin procedee
ma%ice, )izzoli
compusă emeriți0Ae7ilano,
= 0arousse,
doar din !GL!,
preferin*ă, voladmi-i
erau XI$ (J$ foarte
doar secretă,?ados"
avalerii necunoscută c'iar
– %radul -i 2?..,
HF al de masonii
sau de ran%ec'ivalente
%rade înalt, fiinddin
2itul de 7emp'is&7israZm0Numele folosit de 2itul 1alladist era acela de )egi & .eurgiști leși (în italiană )* = .eurgisti
'ttimati> în 2oma antică, ottimate – la sin%ular -i ottimati – la plural, erau cetă*eni care ecelau prin noilitate, putere -i
o%ă*ie – ingarelli (inore 3oca#ulario, au%ust JFFG$, iar lojele se numeau triung"iuri0+erar'ia palladistă avea trei %rade,
?ados" ;alladic, Ierar" ;alladic și (ag les09a pozi*ie, palladismul î-i avea locul peste onsiliile %upreme formate din
purtători ai %radului HH din 2?.. -i de pe această pozi*ie, prin infiltrare, coora până la %radele inferioare0
;a ori%inea $e7 and )eformed ;alladian )ite s&au aflat două persoane: .lert 1iRe -i 8iuseppe 7azzini0
 Al<ert Pie, )oston !"FG – as'in%ton !"G!, a fost %uvernator al teritoriilor indienilor, %eneral al .rmatei
9onfedera*iei de ?ud, respectiv fondator al ?u ?lux ?lan09itând din -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie, .lert 1iRe a
fost cooptat de .lert 8allatin 7acReK, %rad HH al 2?.. din ?tatele Dnite, secretar al %upremului onsiliu din 9'arleston,
care, îl convinge pe ;i@e să se afilieze 'rdinului D666, devenind %uveran (are omandor al )itului %coțian D%upremul
onsiliu, Nurisdicția de %ud din 18[9 și p!nă la moartea lui6)eușește să rescrie, în totalitate, ritualurile celor VV de grade
D66603ste autorul lucrării (orals and -ogma = (orala și -ogma (H$, considerată cartea de ază a 2itului ?co*ian, scriere
##
documentată enormă, care încă nu a fost terminată (#$0
1otrivit revistei masonice ccacia (asonica = %alc!mul (asonic
al (arelui 'rient la ;alatului 2iustiniani, .lert 1iRe (alăturat în foto$ a fost
istoric și exeget al )%, %uveran (are omandor al %upremului onsiliu
al 2radelor VV pentru Nurisdicția de %ud a %tatelor <nite ale mericii, pe
care clericii din întreaga lume, pentru a&i mai reduce din faimă, îl numeau
B;apă al (asonerieiB, în timp ce E0, pentru (asonerie a fost, în realitate,
unul dintre #inefăcători și 0E% /).E ($0;adK ueensorou%'
(pseudonimul literar pentru 3dit' ?tarr 7iller$ în lucrarea ei 'ccult
."eocrac, adău%a că pentru a permite asecnsiunea lui 1iRe la conducerea
7asoneriei, (arele omandor <o'n /onour, a demisionat în mod epres:
la avea vreme, ;i@e și (ac@e au primit vizita lui unui oarecare 0ongfello7
D18KY&188J, mason de rit scoțian, care în 184Y și&a sta#ilit reședința în
%tatele <nite, devenind prieten apropiat al lui (oses ol#roo@, în acea
perioadă, (are omandor în "arleston6propierea dintre 0ongfello7 și
ol#roo@ crește și mai mult atunci c!nd aceștia s&au dedicat studiului, în
profunzime, al științelor oculte, respectiv plăcerii discuțiilor privitoare la
misterele a#alei6!nd 0ongfello7 îi ceru (arelui (aestru permisiunea să
intre în B'rdinul 'ddfello7B, cu scopul de a&i studia organizarea, îi este
acordat acest drept6B'ddfello7B era numele adoptat de mem#rii unei
societăți fondate la 0ondra în 1Y88 D6666'rdinul este adus în merica în 1819
de către un lăcătuș, ."omas >ilde, care a fondat 0oa $r6 1 B>as"ingtonB
la 5altimore6cest oraș devine Bcartierul generalB al adepților B'ddfello7B
americani și canadieni, și datorită spiritului energic al lui >ilde, ordinul face mari progrese, răsp!ndindu&se cu rapiditate
=n cursul sc'imului de impresii despre 9aală, ;on%fello@ -i /olrooR, proiectaseră crearea unui ritual satanic,
în care adep*ii ar fi fost instrui*i în ma%ie nea%ră, dar /olrooR, (are (aestru al %upremului onsiliu din 9'arleston (care
deja făcuse un ritual de acest %en -i o slu#ă numită donaicide (ass$, muri întârziind punerea la punct al proiectului03ste
succedat de <o'n /onour la a cărui moarte, visul evreului 7oses /olrooR de&a supune 7asoneria a fost dus la îndeplinire
de către .lert 1iRe, pe scară foarte mare (M$0
 iusee Ma>>i,i (!"F&!"LJ$ a fost un înalt ini*iat al 7asoneriei (%radul HJ al 2?.., ran% cerut pentru a intra
printre vârfurile ar#oneriei italiene$ -i memru al omitetului )evoluționar Internațional din ;ondra, or%anism aflat su
conducerea unui alt mason de ran% înalt, ministru al re%inei Iictoria a .n%liei, /enrK <o'n Temple, al treilea viconte de
1almerston (!L"#&!"M$ – care -i&a le%at numele de politica imperială en%leză a vremii, -i a cărui m!nă ocultă s&a întins
peste numeroase răzoaie -i revolu*ii care au încununat prima jumătate a secolului al X+X&lea0
.tunci când .lert 1iRe a murit, în !"G!, ;alladismul superviziona în mod ocult masoneriile de
2it ?co*ian din lume, inspir!nd și spriinind mișcarea revoluționară mondială prin trei onsilii
%upremeF la "arleston, în arolina de %ud (L$, la )oma Dprin 0emmi și la 5erlinZ și prin cele peste
JV de consilii su#ordonate Dprintre care cele din >as"ington, (ontevideo, ;ort 0ouis&din (auritania
și alcutta care peste puțin timp se vor conecta prin radio, prin consemnul B%igma Y )<0
(I%.IB ("$0Treuie amintit, că pentru a fi considerate legale, dar -i ca o formă de disciplină,
9onsiliile ?upreme ale diverselor na*iuni au semnat la ;ausenne – în 3lve*ia – o lianță prin care s&a
constituit o onfederație, după care au urmat întâlniri re%ulare prin conferin*e interna*ionale, în care
locul de onoare era ocupat de %upremul onsiliu din 9'arleston0Dn alt pas important era deja făcut
prin centralizarea conducerii, -i c'iar dacă ilo%ică după cum se va vedea, începând cu redeșteptarea
0ord ;almerston rozacruciană din 3uropa, va fi în stare să impună ac*iuni coerente la scară mondială, întrecând prin
ideea de concurență societă*ile europene printr&o sinteză la nivelul inten*iilor0'ricum, sus*ine Iirion, masoneriile unificate
în acest fel vor tinde spre scopul lor fundamental decis odată pentru totdeaunaF 2uvernul (ondial, invizi#il ca ierar"ie,
dar vizi#il prin acțiunile întreprinse (G$0

AG )APHOMET

5ap"omet este reprezentarea simolică a principiului panteist al coinciden*ei dintre #ine -i rău, dintre adevăr -i
minciună, contrarii care, în viziunea %radelor înalte masonice formează oincidentia oppositorum care %enerează armonia
universală prin întoarcerea la unitatea pierdută a %nosticilor0Aoctrină stranie care prin i%norarea principiului contradicției
se transformă în ne%ativism pur prin adorarea lui %atana = ;an, %atana = 5ap"omet, andro%inul ideal în care cele două see
se contopesc0Weul care, în reprezentarea lui monstruoasă cu cap de *ap, sâni de femeie, aripi de cor -i picioare terminate cu
copite, ar treui să concilieze cele inconcilia#ile0.ceastă afirma*ie se azează pe mărturii edificatoare -i de netă%ăduit,
precum cea a înaltului ini*iat elve*ian – Os@ald irt' (!"MF&!G#H$ (!F$ – care în cartea lui I .arocc"i = .arotul, îl identifica
pe 5ap"omet cu %atana&;an (!!$> sau pe mărturia lui .lert 1iRe, care îl descria pe ;an astfel: D666 țapul %a#atului D666 și
;urtătorul de 0umină sau /osfor, adică 0ucifer al 0egendei (!J$0Aar dacă 5ap"omet este %atana -i %atana este ;an, în
realitate, %radele înalte, când voresc despre $atură, în*ele% zeul tenerelor care se ascunde printre cuvinte: :n rezumat,
2radele Ermetice și a#alistice ale )itului %coțian ne învață că B-umnezeu nemanifestatB este )ațiune ;ură, că
B-umnezeul manifestatB este $atura, și că atragerea contrariilor, proporția dintre vizi#il și invizi#il, constituie B(arele
%ecretB al $aturii (!H$0
#
 Aar ce este 5ap"ometB 1entru o oarecare eplica*ie, se poate încerca citirea inversă, ca modalitate comună
(oi-nuită$ a interpretării ma%ico&caalistice0uv!ntul tre#uie citit ca#alistic, în sens invers de cum este scris Dca în
ritualurile de ma%ie nea%ră compun!ndu&se din trei a#revieriF .E(; = '; = 5, care înseamnă .E(;0I '($I<(
'(I$<( ;I% & Btată al templului păcii universale între oameniB (!#$0?unt u-or de recunoscut conota*iile reli%iei
masonice care pretinde că în%loează toate reli%iile, prin educarea unei toleran*e într&un ecumenism democratic, în care,
orice reli%ie, adevărată sau falsă, se află pe acela-i plan de e%alitate cu celelalte reli%ii09ititorul treuie să fi remarcat
insisten*a asupre laturii teolo%ice, insisten*a care a înso*it apari*ia -i eisten*a 1alladismului, insisten*ă prezentă, cu
intensitate diversă, în toate societă*ile secrete0
1rolema nu este nouă, căci deja în secolul al X+X&lea, polemica între cre-tini -i masoni era în plină desfă-urare0
2efuzul păr*ii masonice de&a admite eisten*a cultelor luciferine a fost sus*inută cu tărie -i decizie, c'iar dacă pulica*iile
masonice de la sfâr-itul secolului făceau referire la acest fapt, un eemplu fiind -i protestul celor JM de deputa*i de la
9onventul de la 2oma, din !"GH, împotriva ale%erii lui .driano ;emmi (drept ;ontefice al (asoneriei <niversale, ca
succesor al lui .lert 1iRe$ căruia i se aduceau acuza*ii de erezie: D666 cel les nu este cinstit6El nu trece su# vălul
secretului erezia lui, dar de multe ori îi face și o pu#licitate deșănțată63enerata tradiție, adesea explicată științific drept
depl!ngere a primului conducător suprem, su#lim legislator al $oului )it ;alladic )eformat, și creatoare a organizației
noastre internaționale, susține că nu s!a folosit niciodată cuv$ntul Satana , ci numele -umnezeului cel #un6'ricum,
(arele (estru italian folosește expresia interzisă și condamnată și c"iar îi autorizează folosirea, după cum este
demonstrat în relațiile oficiale, în #anc"ete și între înt!lnirile dintre amici6Li c"iar mai mult, într&o recentă cină
triung"iulară Dpalladistă, el a înlocuit imnul lui arducci cu 2oddahl (irar Dc!ntec luciferic, o#ligatoriu c"iar, fără
excepție, în care /*celsior D0ucifer este numit cu numele lui real, cel anticreștin (!$0
=n octomrie !GJ#, la pa%ina MG a revistei ccacia (asonica a (arelui 'rient al Italiei, apare un ”-iscurs pentru
%atanaB, care printre altele, cuprindea: D666 de c!te milenii nu&și rețin oamenii, în străfundurile conștiințelor lor, #lestemele
care se nasc în inimă, împotriva reatorului, împotriva -emiurgului, autorul tuturor relelorGstfel eu azi, vreau să iau
apărarea %atanei, fratele nostru de necaz, oropsitul tuturor timpurilor, (arele $egaționist al 5unătății -ivine, %atana,
frate al oamenilor D66663reau să elogiez figura lui %atana D666, cel care a luat asupra lui toate relele <niversului, devenind
un fel de zeu negru, un ontra&-umnezeu în persoană6alomniat deoarece %atana și <manitatea sunt același lucru D666
dar în străfundurile o#scure ale conștiinței <manității răm!ne vie amintirea greșelii eterne a reatoruluiZ și speranța că
într&o zi, flacăra va străluci în măinile ;urtătorului 0uminii, 0ucifer, %atana, fratele oamenilor6", %atana, te cunoaștem
#ine, tu ești una cu <manitatea (!M$07ai aproape de timpurile moderne, preotul 2osario 3sposito, sus*inător fervent -i
admirator al masoneriei, în cartea lui 0a (assoneria e 0CItalia = (asoneria și Italia (!L$, îl define-te pe 1iRe maxim
conducător al masonilor luciferici, -i nici nu se poate trece cu vederea apelativul dat lui 1iRe de 1eter /ainin% în cartea
(ag"i e (agia (!GLL, 3dizioni 7editerranee, 2oma$, numindu&l :satanistul din 5oston -i fervent practicant al magiei
negre (!"$0
)G CORESPON(ENJA (INTRE PIE ȘI MADDINI

7azzini a între*inut o o%ată coresponden*ă cu 1iRe, dar din punct de vedere al

importan*ei pentru materialul de fa*ă, doar două scrisori sunt importante0
?crisoarea trimisă de 7azzini la JJ ianuarie !"LF -i cea trimisă de 1iRe lui
7azzini, la data de ! au%ust !"L!0<ean ;omard precizează că această corespon&
den*ă este depozitată în ar'ivele de la Temple /ouse, sediul 2itului ?co*ian din
as'in%ton, dar oQQ li.its, adică imposiil de consultat0Totu-i, scrisoarea lui 1iRe
din ! au%ust !"L! a fost epusă, odată, la ;ondra, la )ritis' 7useum ;irarK0
.colo, un ofi*er al 7arinei canadiene, comandorul illiam 8uK 9arr (prezent ca
reprezentant al ?tatelor Dnite la conferin*a de la ?an 4rancisco din JM iunie !G#$,
lua la cuno-tiin*ă de eisten*a ei -i pulică un rezumat în cartea citată – ;a7ns in
t"e game (JF$0Aocumentul apare curios de profetic, fiind un precursor al triadei
riză = )ăz#oi = )evoluție care a frământat secolul al XX&lea09arr a prezentat&o
su forma: B primul răz#oi mondial se va fi desfășurat pentru a da posi#ilitatea
Iluminaților să îndepărteze conducerea țaristă a )usiei și să transforme această
țară într&o fortăreață a comunismului ateu6-ivergențele create de agenții Ilumina&
ților între imperiul
răz#oi6-upă #ritanic
ce răz#oiul se și
vacel german au
fi terminat, fost folosite
tre#uia edificatcacomunismul
motiv pentru acest
și făcută
posi#ilă utilizarea lui pentru distrugerea celorlalte guverne și pentru slă#irea
religiei6
5ap"omet al lui Elip"as 0evi a"ed (!G$0
B l doilea răz#oi mondial tre#uia declanșat profit!nd de divergențele politice dintre fasciști și sioniști6)ăz#oiul tre#uia
dus în așa fel înc!t să asigure distrugerea nazismului și să mărească puterea sionismului politic, d!nd posi#ilitatea
înființării statului Israel pe teritoriul ;alestinei6;e durata celui de&al II&lea răz#oi mondial tre#uia constituită o
BInternațională omunistăB, foarte puternică, la interiorul întregii creștinătăți6La acest punct# creștinismul trebuia
în%rădit și ținut sub control c$t timp va fi necesar# pentru marele cataclism final6D;oate nega cineva că )oosevelt și
"urc"ill nu au realizat acest lucruGGG6
B l treilea răz#oi mondial va tre#ui declanșat folosindu&se provocările agenților Iluminaților, între sionismul politic și
lumea islamică6)ăz#oiul tre#uie dus în așa fel înc!t islamul = lumea ara#ă și musulmană = și sionismul politic Dinclus și
statul Israel să se distrugă unul pe altul, în timp ce, națiunile rămase, făr!mițate și asmuțite uma împotriva celeilalte, să
#M
se lupte între ele p!nă la epuizarea fizică, mentală, spirituală și economică0

;a ! au%ust !"L!, 1iRe îi comunica lui 7azzini că la sfâr-itul celui

de&al +++&lea răzoi mondial, cei care doresc instaurarea unui 8uvern 7ondial,
vor provoca cel mai mare cataclism social0Ci 9arr citează cuvintele lui 1iRe, a-a
cum apar în scrisoarea catalogată la )ritis' 7useum din ;ondra : $oi îi vom
dezlănțui pe ni"iliști și pe atei și vom provoca un cataclism social formida#il,
care va arăta în mod foarte clar, în toată oroarea lui, tuturor națiunilor,
efectele ateismului a#solut, sursă a #ar#ariilor și su#versiunii s!ngeroase6
Atunci# peste tot# cetățenii o#ligați să se apere împotriva unei minorități
mondiale de revoluționari, distrugători ai civilizației, și multitudinea de
creștini# dezorientați# lipsiți de îndrumare în căutarea unui ideal# fără să știe
cui să!și îndrepte adorația# vor primi adevărata lumină prin manifestarea
universală a doctrinei pure a lui Lucifer# revelat în cele din urmă publicului#
manifestare căreia îi va urma distru%erea creștinismului și a ateismului#
cuceriți și cuceritori în același timp C
.tunci când în !"LJ 7azzini a murit – continuă 9arr – a fost numit ca
succesor al său un alt important revolu*ionar, .driano ;emmi0Aupă ;emmi, mai
târziu în timp, i&ar fi urmat ;enin -i TrotzRi0.ctivită*ile revolu*ionare ale tuturor
acestora au fost finan*ate de anc'eri en%lezi, francezi, %ermani -i americani0
2eorge >as"ington )anc'erii din ziua de astăzi, fa*ă de cei care sc'imau diferite monezi în vremea
lui /ristos, sunt numai instrumente -i a%en*i ai +lumina*ilor0=n timp ce marele pulic era lăsat să vadă co.u,is.ul ca o
mi-care a muncitorilor care să distru%ă caitalis.ul, oficialită*i înalte din serviciile de informa*ii en%leze -i americane
de*ineau documente autentice care pro#au că acei capitaliști interna*ionali-ti, care operau prin institu*iile ancare proprii,
au Qi,a,țat a.<ele ărți i.licate , co,Qlict7 ră><oi sau reoluție7 ,ce,5 cu %??; 0

NOTEG
! – Tomul I, !GHJ, cuvântul;alladism01otrivit ziarului iviltU attolica din J# septemrie !"G#, fascicolul !FMH, p HF, la
palladio apare ca eplica*ie termenul de 5ap"omet0
J – 4ilosofii antici numeau teurgia drept practică a spiritelor #une, iar goetica – făcea referire la practica spiritelor rele0
H – ?criere tradusă în italiană -i pulicată în !G"H de către asa de Editură 5astogi din 4o%%ia02en5 8u5non, înalt ini*iat -i
autoritate în domeniul masonic, considera (orals and -ogma ca fiind o copie, c'iar un pla%iat al lui 3lip'as ;evi –
-ogma și )itualul :naltei (agii (2 8uenon Il .eosofismo, cit0, vol +, p J"$0
# – Aaniel ;i%ou -ictionnaire 666 , cit0, p G#G0
 – !G#L ante !#0
M – ;adK ueensorou%' 'ccult ."eocrac, cit0, !GLM, capitolul l#ert ;i@e and 2iuseppe (azzini, p J!!&J!J0;ucrare în
două volume, cu un total de L#! de pa%ini, a fost definitivată în !GHH0?impatizantă a fascismelor europene, ueensorou%'
avea -i puternice sentimente antireli%ioase0. murit la 1aris, la !M ianuarie !GHH, în circumstan*e suspecte0
L – Ora- american, la Oceanul .tlantic, pu*in la nord fa*ă de paralela de HH]0
" – <ean ;omard 0a cara oculta 666 , cit0, tomul ++, p !L"0
G – 1 Iirion 5ientMt 666 , cit0, p HF0
!F – ?ecretar al ma%icianului ?tanislas de 8uaita între !"" -i !"GL, Os@ald irt' a fondat în !G!J o revistă ezoterică,
destul de celeră, 0e %m#olisme02idicat la %radul HH în 2?.. a fost unul dintre personajele, la fel ca -i 2en5 8u5non, de
maimă autoritate în doctrina masonică -i simolism0
!! – Os@ald irt' I .arocc"i = .arotul, 2oma, 7editerranee, !GGF, p J!H0
!J – (orals and -ogma, cit0, vol +, p JJH0
!H – 0a (assoneria = (asoneria, cit0, p !HL0
!# – Aonato 1iantanida (agia dei .arocc"i = (agia .arotului, 2oma, 7editerranee, !GL", p !FF0
! – 3ote de protestation contre les faits accomplisen la 3all*e de )ome le JK&+me our du Y&+me mois, $ KK89V de le
3raie 0umi+re, în : -octeur 5ataille, )evue mensuelle D666 complement de la pu#lication B0e -ia#leB, 1aris, feruarie
!"G#,
!M p HH0în 0ectures /ran]aises, nr0 #MM, feruarie !GGM, p L0
– 9itat
!L – 2oma, 3dizioni 1aoline, !GLG0
!" – Iezi sucapitolul ) de la capitolul 0
!G – Numele evreizat al lui .lp'onse&;ouis 9onstant (!"!F&!"L$, preot, atras de ma%ie -i de -tiin*ele oculte0=n !"M scrie
-ogma și )itualul :naltei (agii, considerată o capodoperă de referin*ă în materie de ocultism -i ma%ie0=mpăr*ită în JJ de
capitole, câte unul pentru fiecare literă a alfaetului evreiesc sau pentru fiecare fi%ură a tarotului, cartea prezintă ma%ia ca
un sacerdo*iu autentic, cu temple, altare -i litur%'ii proprii07ason, a fost unul dintre oculti-tii eminen*i ai secolului al X+X&
lea -i numeroasele lui lucrări au eercitat (-i încă eercită$ o influen*ă enormă0
JF –  8 9arr ;a7ns in t"e 2ame, cit0, cap +, p XI -i XI+0Tetul ori%inal al lui 9arr se re%ăse-te în finalul volumului ++ al
lucrării 0a ara oculta 666 , de <ean ;omard, unde se face cunoscut că  8 9arr era memru al %rupului amiralului )arrK
Aomville – director al 5ritis" $aval Intelligence D%erviciul %ecret al (arinei între !GJL -i !GHF0=n !GHM, Aomville a fost
trecut în rezervă -i încarcerat de către 9'urc'ill – su acuza*ia oficială că ar fi format or%aniza*ii favoraile păcii cu
8ermania, dar în realitate, din cauza scăpării spre vedere a ori%inalului documentului, catalo%at ca off&limits de către
#L
as'in%ton A90

CAPITOLUL 1G RE*OLUJIA (E LA %@:@ MADDINI ȘI CA*OUR

?tudierea în detaliu a acestui a%itat secol al istoriei europene ar ie-i din limitele impuse de natura materialului de
fa*ă, mai ales că acest lucru a fost făcut de istorici care au cercetat -i aprofundat suiectul09el mai oportun este să ne oprim
la cea mai cunoscută -i impenetrailă dintre societă*ile secrete din primele decenii ale secolului al X+X&lea: ar#oneria (!$0
Or%anizată în celule, cercuri numite vendite -i pe diverse nivele, conform sc'emelor masonice tipice, era în strânsă le%ătură
cu %upremele onsilii ale %radului HH al 2?..0?ocietatea era condusă de o %rupare numită lta 3endita, compusă la nivel
interna*ional din #F de memri07azzini -i Eossut' (;ajos Eossut' al un%urilor> interesant este că cele două *ări au acelea-i
culori pe drapelele na*ionale, dar dispuse în altă ordine$ erau reprezentan*i de frunte ai frac*iunii care se ocupa cu mi-carea
ideolodică -i etremistă0Tendin*a înclinată spre etremism a triumfat peste colom#e – porum#ei, acea frac*iune care
propa%a ideea unei revolu*ii tăcute -i inviziile0=n !"#L, pe durata onventului Internațional al (asoneriei de la ?tras&
our%, este pre%ătit un plan de confederație europeană lăr%ită care să cuprindă popoarele %ermanice, latine -i slave, plan
care treuia îndeplinit printr&o serie de revolu*ii foarte ine orc'estrate0=n acela-i an, !"#L, lordul 7into, emisar al primului
ministru en%lez – lordul 1almerston, a vizitat Torino, 2oma -i Napoli, pentru a or%aniza -i suprave%'ea o insurec*ie0=n !"#"
izucnesc revolu*iile, succedându&se în ordinea: J# feruarie – la 1aris, L martie – la )erlin, !H martie – la Iiena, !"martie
– la 7ilano, J" martie – la Iene*ia -i înainte de sfăr-itul lunii, ac*iunile tumultoase ajun% la Napoli, în Toscana -i la 2oma0
3venimentele ajun% la 1ra%a la !J iunie -i în 9roa*ia la JL iulie (J$, lucru destul de straniu, *ările laice nefiind implicate0
+deea de democrație universală -i socialismul intrau în for*ă în istoria occidentală, imprimând o ac*iune de distru%ere a
edificiului politic construit cu ailitate -i prevedere de către 7etternic' la 9on%resul de la Iiena0

AG IUSEPPE MADDINI

4iu al unui jacoin -i ini*iat în ar#onerie între !"JL -i !"JG, în 18O4, %upremul onsiliu din ;alermo îi acordă
gradul VV0;a H iunie !"M" este proclamat 3enera#il pe via*ă, ad&"onorem al ;ojii ;incoln din ;odi -i este propus să devină
(are (aestru0;a J# iulie este numit memru onorific al lojii 0a %tella dCItalia = %teaua Italiei din 8enova -i, la !
octomrie !"LF prime-te aceea-i titulatură din partea lojii 0a )agione = )ațiunea, din cadrul aceluia-i 'rient (H$0
”ar#onariiB aparțineau de Iluminații din 5avaria și acest lucru era vala#il și pentru (azzini (#$0O confirmare a calită*ii
lui de mason, reiese din credin*a lui în reîncarnare, afirmând că perfecționarea individului se realizează dintr&o existență în
alta, mai lent sau mai rapid, în funcție de acțiunile noastre ($0.firma*ia care apare, în mod edificator, -i în pulica*ia
oficială a 5isericii 2nostice postolice <niversale, de inspira*ie martinistă: munca depusă asupra noi înșine nu se pierdeF
din viață în viață, prin reîncarnări succesive, ne va aduce fructul ei (M$0
8iuseppe 7azzini (alăturat în foto%rafie$ colaora în mod direct cu un evreu – /enrK 7aKer
/Kndman, marist încă de la începuturile mi-cării, conducător al unei asocia*ii numite T'e
National ?ocialist 1artK0=n !""!, /Kndman împreună cu fiica lui Earl 7ar – 3leonora, va
înfiin*a Aemocratic 4ederation, societate din care va face parte -i .nnie )esant (!"#L&!GHH$, cu
%radul HH al 2?.. -i conducătoare a ?ocietă*ii Teozofice03ste curios de oservat atitudinea pe
care o avea 7azzini fa*ă de anumite persoane, una dintre ele fiind tânărul poet en%lez ?@inurne0
Ae fapt, 7azzini își asumase, într&o anumită măsură, educația spirituală a lui %7in#urne și nu
scăpa nici o ocazie să&i lase poetului impresia că&l supreveg"ează cu atenție (L$, fapt aparent fără
importan*ă dacă <o'n 2usRin – teoreticianul ritanic al unei sociată*i socialiste autoritare,
comentând tra%edia talanta in aldon, compusă de ?@inurne, nu ar fi afirmat despre poet:
cel mai frumos lucru pe care un t!năr l&a făcut vreodată, at!t c!t poate fi el de demonic ("$0
2evista iezui*ilor, iviltU attolica, referindu&se la ale%erea lui .driano ;emmi (în !"GH$,
%radul HH în 2?.., ca succesor al lui .lert 1iRe, face cunoscut un avertisment al aceluia-i ;emmi adresat lui 4rancesco
9rispi, înalt
Napoli: demnitar
e anume al 2?..
doriți – care-acă
să spunețiG îndrăznise să&l invoce
-umnezeu pe Aumnezeu
pe care&l invocați esteînB-umnezeulB
elaorarea pro%ramului %uvernului
lui (azzini, de la dacă
atunci e #ineZ
e un altul, atunci g!ndiți&vă la tre#urile voastre (G$0=n ceea ce prive-te fondurile folosite de 7azzini, ;omard (!F$ infor&
ma că în !"H#, 7azzini a înfiin*at în 3lve*ia societatea 8iovine 3uropa, cu suportul financiar furnizat de un anume en%lez
ri%'t (în !"JG$, ajutat -i de colaorarea cu 9linton 2oosevelt -i /orace 8reelK0=n acela-i an în care a înfiin*at 8iovine
3uropa, 7azzini pleacă în .n%lia (unde, din rela*ia cu o prietenă evreică, va avea un fiu, a cărui identitate pare să coincidă
cu cea a lui 3rnesto Nat'an, un viitor primar al 2omei$ -i staile-te le%ături puternice cu conducerea primei +nterna*ionale0
(!!$0
9linton 2oosevelt -i /orace 8reelK, pe de altă parte, sunt cei care l&au sus*inut financiar pe un anume Eiessel
7ordec'ai (în alte variante 7ordec'ai ;evK$, cunoscut -i su numele de Earl 7ar privind pulicarea la ;ondra în !"#" a
celerului (anifest, ajutor fără de care (arx ar fi rămas un revoluționar o#scur și o#sedat (!J$0Treuie specificat că
2oosevelt -i 8reelK erau memri ai ;ojii olum#ia fondată la Ne@ QorR în !L" de către +lumina*ii din )avaria> 8reelK
devine director al ziarului Ne@ QorR Triune, care&l avea drept corespondent la ;ondra pe 000 Earl 7ar09linton 2oosevelt,
în sc'im, în !"#! a pulicat o carte numită T'e ?cience of 8overnment 4ounded on Natural ;a@ (!H$, care în mod izar,
#"
reia planul lui eiss'aupt pentru o dictatură mondială de tip OND (!#$04inanciar, 7azzini avea aze puternice000

)G ARTICOLUL (IN LO)E

;a !J martie !"#G, în 8loe, cotidian en%lez al epocii aflat su influen*a înaltului ini*iat
/enrK <o'n Temple, cunoscut -i su numele de lord 1almerston, apărea un articol care relua, cu o
uluitoare sinceritate, ideile mondialiste: .re#uie reținut că înt!mplările din anul trecut nu au fost
dec!t avampremiera unei drame #ogate în rezultate, mult mai vaste ca întindere și mult mai
pacifiste6Edificiul ridicat prin ongresul de la 3iena era at!t de artificial și de ar#itrar înc!t
fiecare om, li#er ca stare, vedea cu claritate că nu ar fi susținut zguduirile din Europa6:ntregul
sistem sta#ilit prin ongresul de la 3iena era pe cale să se dizolve, lordul ;almerston acțion!nd
cu înțelepciune prin faptul că Ba refuzat să acorde propriul autor prin ridicarea unui dig de
protecție în fața valuluiB6;lanul pe care el l&a conceput este acela al unei noi confi%urări a
?arl (arx, .reviri 1818 /uropei prin crearea unui regat german puternic care să constituie un zid de apărare între
0ondra 188V6 /ranța și )usia, prin crearea unui regat polono&mag"iar destinat să completeze opera împotriva
gigantului din nord, iar în cele din urmă, crearea unui regat al Italiei condus da asa de %avoia6;almerston a fost acuzat
că a lăsat deoparte alianța cu ustria, dar aici acuzatorii tre#uie să&i dea dreptate6lianța dintre nglia și ustria nu s!a
fondat niciodată pe principii comuneF ea există pentru simplul fapt că ustria era reprezentantul principal,
BreîncarnareaB națiunii germane6:ncep!nd cu pacea de la >estfalia și p!na la pacea de la Wuisgrana D1O48&1Y48,
ustria s&a găsit în centrul națiunii germane6-ar fiindcă spada lui /rederic făcu să se dilate frontierele regatului său
limitat mai înainte p!nă la alegătorii din 5randen#urg, dar fiindcă adevărații germani au recunoscut în acest răz#oinic
reprezentantul forței și al naționalității lor, ;rusia a devenit aliata naturală a ngliei pe continent666eea ce ustria a fost
la începutul secolului, ceea ce ;rusia a devenit mai t!rziu, la fel poate deveni 3ermania# chiar dacă are capitala la 9erlin
sau la FranDfurt0
?e trata deci, de&o adevărată restructurare a ordinii europene, aată pe înlocuirea 9onfedera*iei %ermane conduse
de .ustria catolică cu o 8ermanie protestantă, -i unificarea +taliei prin rolul jucat de provincia 1iemonte, pentru mic-orarea
puterii papale0Totul conform sc'emei lui 9omenius din 0ux in .ene#ris 000 1rimul ostacol, oserva Iirion (!$ era tiranul
din nord, 2usia autocratică -i cre-tină (!M$ care loca intri%ile politice ale revolu*ionarilor democratici03a a trimis în !"#",
peste o sută de mii de oameni în ajutorul .ustriei pentru înău-irea insurec*iilor0;ordul 1almerston -i Napoleon al +++&lea
i&au declarat răzoi în !"M cu pretetul opririi înaintării în Orientul 7ijlociu0Treuie oservat rolul jucat de provincia
1iemonte, condusă de contele 9avour0=n anumite scrieri, 9avour apare ca un om politic vizionar -i eperimentat (!L$, care
cu o intui*ie etraordinară a în*eles rapid rezultatele avantajoase ale unei interven*ii în 9rimeea alături de en%lezi -i
francezi0?acrificiul solda*ilor su zidurile ?evastopolului i&ar fi permis lui 9avour să stea la masa de ne%ocieri, de partea
învin%ătorilor în 9on%resul de la 1aris din !"M, dându&i posiilitatea să ridice prolema unirii +taliei0Aar se pierd din
vedere ni-te mici detalii:
 =n +talia, (asoneria $ațională opera su# supraveg"erea lui amillo avour, ministru și șef al guvernului, care urmărea
și realiza, ordinele și directivele trasate (!"$>
 Napoleon al +++&lea a fost afiliat la 2oma la 9aronerie (!G$0l doilea imperiu D666 practica politica externă susținută de
loiF în mod sistematic antiaustriacă, orientată cu perfidie împotriva papatului, năzuind la distrugerea statului papal și la
federalizarea 2ermaniei septentrionale Dde nord su# conducerea ;rusiei Dcare împărțea aceeași atitudine imperialistă cu
(asoneria6$apoleon al III&lea era car#onar și atentatul lui 'rsini i&a adus aminte, într&un mod #rusc, de urăm!ntul lui
de dinainte de ampania din Italia (JF$0=n realitate, Napoleon al +++&lea nu a fost decât unul din eecutan*ii planului lui
9omenius, reluat de +lumina*i -i de 9aronerie: distru%erea papatului -i a ?acrului +mperiu 2oman condus de 9asa de
.ustria, ceea ce eplică, ad a#undantiam, ”aandonarea” lui 7aimilian de .ustria în 7eic, politica sistematic antiaus&
triacă, neutralitatea 4ran*ei în conflictul austro&prusac din !"MM, politica contrară statului papal, dar favorailă unirii +taliei0
 lordul 1almerston -i lordul <o'n 2ussel erau înrudi*i cu familia con*ilor 3l%in – le%a*i de ramura cea mai puternică a
Ordinului ?f0 +oan, pentru care, raporturile acestora cu 2itul ?co*ian erau ca o îndatorire de familie01almerston a înfiin*at
Ordinul de ?ion pentru a&-i asi%ura sprijinul financiar al comunită*ii evreie-ti care, începând din !MG#, anul înfiin*ării
)ăncii .n%liei, avea strânse le%ături cu oli%ar'ia ritanică (J!$09ontele 9avour a murit la M iunie !"M!, dar o ec"ipă
dornică,
av!nd formată
același țelFdin car#onari
realizarea și masoni,
unității Italieicontinua operaputerii
și suprimarea lui de unire6:n ;eninsulă,
temporale cele (JJ$0
a papalității două asociații s&au întrepătruns
9u câ*iva ani mai înainte, în !"J, )enjamin Aisraeli (!"F#&!""!, provenind dintr&o familie evreiască cu ori%ini
italiene$, conte de )eaconsfield -i cancelar al %uvernului ritanic, în cursul unui discurs celeru *inut în 9amera 9omunelor
(referindu&se la unda revoluționară care a trecut peste 3uropa în !"#"$, pronun*a aceste cuvinte semnificative: Influența
evreiască poate fi urmărită în ultima explozie a principiului distructiv din Europa6Iz#ucnește o insurecție împotriva
tradiției și a aristocrației, împotriva religiei și a proprietății D6666Egalitatea naturală dintre oameni și a#rogarea
proprietății sunt proclamate de societăți secrete care formează guverne provizorii și oameni de rasă evreiască apar la
conducerea fiecăreia din aceste societăți09oncept reluat după mul*i ani – în !GJF – de către inston 9'urc'ill, care după
ce remarcase prezen*a foarte masivă a evreilor în posturile c'eie ale 2evolu*iei )ol-evice din 2usia, scria: ceeași funestă
importanță au avut&o evreii în scurta perioadă de teroare pe durata căreia la conducerea <ngariei s&a aflat 5ela ?u"n6
celași fenomen a fost prezent și în 2ermania Dîn mod particular în 5avaria at!ta timp c!t acestei ne#unii i&a fost permisă
să exaspereze umilirea temporară a poporului german6u toate că în aceste țări sunt mulți non&evrei rău intenționați, toți
aceștia fac, la un loc, c!t cel mai rău dintre revoluționarii evreii, iar rolul ucat de aceștia din urmă, ca minoritate în
#G
raport cu maoritatea, provoacă mirarea (JH$0

NOTEG

! – 2eferitoare la 9aronerie, este fundamentală lucrarea Il

pro#lema dellCora presente =;ro#lema orei prezente, deja citată a
monsi%norului 3nrico Aelassus0Aacă se ia în considerare opinia lui
2ic'ard urmrand, pastor protestant român -i sionist înfocat,
9aroneria ar fi fost înfiin*ată în !"! de către masonul %enovez
.ntonio 7a%'ella, care ar fi trasat pentru societate un pro%ram al
cărui scop final coincidea cu acela al lui 3oltaire și al )evoluției
/rancezeF do#or!rea completă a catolicismului și în cele din urmă
a creștinismului0(2ic'ard urmrand 0Caltra faccia di (arx &
"urc"ill, .ruman și %talin6 ealaltă față a lui (arx, Iarese, 3ditrice Domini Nuovi, !G"#, p
!F!$0.lte surse lasă de în*eles că prima lojă caronară ar fi fost înfiin*ată la 9apua, în !"FG, -i 7a%'ella, care la acea
perioadă avea func*ia de prefect -i ministru al poli*iei în 2e%atul Napoli, nu ar fi fost decât un personaj influent0
J – 9onform ? /utin 2overni 'cculti 000 , cit0, p !MF&!M!0
H – 9onform Aaniel ;i%ou -ictionnaire 000, cit0, p "FL0
# – .lan ?tan% ."e (anifesto = (anifestul în merican 'pinion, feruarie !GLJ, p H,0
 – 8iuseppe 7azzini I doveri dellCuomo = '#ligațiile omului, 4loren*a, ;a Nuova +talia, !GJL, p !!M0
M – onoscenza = unoașterea, periodic imestrial al 9omunită*ii 8nostice din 4loren*a, ianuarieUferuarie !GLH, p !M0
L – Enciclopedia Italiana = Enciclopedia Italiană, 2oma, !GHL, vol XXX+++, p !J#0
" – +dem0Ae văzut -i Imn ;roserpinei, 2alilaee -i natolia scrise de acela-i 9'arles ?@inurne0
G – iviltU attolica = ivilizația atolică, vol X++, fascicolul !FMH, J# septemrie !"G#, p HG0
!F – <ean ;omard, cit0, tomul ++, p GL0
!! – Enciclopedia E#raica = Enciclopedia E#raică sus*ine că 7azzini -i 7ar au fost însărcina*i să pre%ătească pro%ramul
-i constitu*ia ;rimei Internaționale ( din 2ic'ard urmrand, cit0, p !F!$0
!J – 9onform icRliffe ) Iennard ."e /ederal )eserve oaxF."e ge of -eception = :nșelăciunea B/ederal )eserveBF
Era decepției, )oston, 4orum 1u0 9o, !GMH0
!H – Ne@ QorR, !J!, 4ulton ?treet, pulis'ed K Aean and Trevet, !"#!0Iezi -i pa%ina a acestui material0
!# – 9urtiss ) Aall / - ) ( Exploited /at"er&in &0a7, as'in%ton A9, .ction .ssociates, !GLF, p !LJ09urtiss ) Aall era
%inerele lui 4 A 2oosevelt, %radul HJ în 2?..0
! – 1 Iirion 5ientMt 000 , cit0, p J!0
!M – .tacul împotriva monar'iei ortodoe ruse a început în !L" o dată cu infiltrarea martinismului în aristocra*ia înaltă,
respectiv printre %radele înalte din armată (conform ? /utin 0a (assoneria = (asoneria, 7ilano, mondadori, !GM!, p M$0
!L – 9amilo )enso, conte de 9avour (!"!F&!"M!$, fiul unui reprezentant din poli*ia piemonteză – marc'izul 7ic'ele )enso
de 9avour – a crescut la 8eneva, impre%nându&se de mentalitatea calvinistă -i se instruie-te în .n%lia unde a aderat cu
entuziasm la %ândirea lierală (în vo%ă la acea vreme$, care rezerva )isericii un rol pur filantropic, tipic mentalită*ii
protestante, su controlul deplin al statului08iovanni )osco, care avea surse de informare perfecte în domeniu, sus*inea că
în ;iemonte, avour a fost unul din capii masoneriei ((emorie #iografic"e de don 2iovanni 5osco = (emoriile #iografice
ale lui don 2iovanni 5osco, prin %rija ;emoKne – .madei – 9eria, Torino, !"G"&!GHG, în !G volume01ara%raful citat apare
în volumul X+, p H!H$0Ae văzut -i Aaniel ;i%ou -ictionnaire 000 , cit0, p J!J0
!" – 0Caccacia (assonica = %alc!mul (asonic, nr0J&H, feruarieUmartie, !G#G, p "!0
!G – 7 4erdinand )ac (iroir de lCistoire = 'glinda Istoriei, nr0 !G, au%ust !G!, p M! -i următoarele0
JF – 8eor%es Olivier istoire politiWue de la /ranc&(a]onnerie = Istoria politică a /ranc&(asoneriei, numărul special din
0ectures /ran]aises = 0ecturi /ranceze, aprilie, !G", p !0
J! – Ealimt%is, ?teiner%, 8oldman -ope, Inc = -rogul %, 2oma, ;o%os, !G"F, p HJ -i JHF0
JJ – 1 7ariel 0es /ranc&(a]ons en /rance = /ranc&(asonii în /ranța, 1aris, Sd0 7araout, !GMG, p !F0
JH –  ? 9'urc'ill ionism versus 5ols"evism6 struggle for t"e soul of t"e e7is" people = %ionism contra 5olșevism6'
luptă pentru sufletul poporului evreu, din Illustrated %unda erald, !GJF, p 0

CAPITOLUL %3G %@?3 – RISORIMENTUL ITALIAN NAJIUNEA CON(UC'TOARE

POPORUL ALES

$otăF Pin!nd cont de prima parte din titlu, respectiv de prima parte a capitolului B18YK = )isorgimentul
ItalianB, am considerat de cuviință să nu traduc tot acest material, din anumite motive6u excepția faptului
că documentele, citatele, conexiunile cu ansam#lul lucrării vor apărea în traducere0

F
 3c'inoc*iul de toamnă – începutul anului masonic – al anului !"LF a adus cu sine intrarea trupelor piemonteze în
2oma, prin re-a de la 1orta 1ia0=n acela-i an izucni răzoiul franco&prusac, -i Napoleon al +++&lea, în scurta perioadă de
# de zile, este înfrânt -i devine prizonier0Aouă aspecte se impun aten*iei:
 statul pontifical dispare după nouă secole de prezen*ă în 3uropa, ”de animare spirituală a popoarelor și de putere
temporală în serviciul misiunii catolice, din acest moment, 3aticanul fiind redus la irizoria suprafața din prezent, tre#uind
să depindă economic de alte stateB 8'ilimelele sunt adău%ate la traducerea în lima română, prin asta în*ele%ându&se, că
cine va dori, poate consulta -i: 3ric 4rattini 0e spie del papa = %pionii papei, 7ondadori, JFFG, .driano ?alani 3ditore
?p., 3ric 4rattini I papi e il sesso = ;apii și sexualitatea, 7ilano, JF!F, 7ondadori, .driano ?alani 3ditore, 3ric 4rattini
0CEntitU & BEntitateaB (?erviciul secret al Iaticanului$, 4azio 3ditore ?2;, 2oma, JFF"b0
 aa politică europeană se mută de pe direc*ia ”catolică” 2oma – 1aris, în favoarea celei ”protestante” ;ondra – )erlin,
care ulterior va devia spre ;ondra – Ne@ QorR0.ceastă ultimă tendin*ă apare prezentată în mod desc'is în scrisoarea cu
instruc*iuni adresată de Otto von )ismarcR – cancelar al lui il'elm al ++&lea – contelui /arrK von .rnim, amasador
%erman la 1aris în timpul celei de&a +++&a repulici: D666 în cele din urmă, tre#uie să dorim menținerea repu#licii în /ranța
pentru un ultim motiv, care este cel mai importantF /ranța monar"ică este și va fi mereu catolică și prin politica ei, are o
mare influență în Europa, în 'rient p!nă în Extermul 'rient DIndoc"ina6' metodă pentru atenuarea acestei influențe, în
favoarea noastră, constă în slă#irea catolicismului și mai ales al papatului = care este centrul conducător6-acă vom putea
îndeplini acest scop, /ranța va fi dea ani"ilată6:n acest fel, monar"ia va avea de suferit, în timp ce repu#lica va avea de
c!știgat63oi duce un răz#oi împotriva catolicismului, un răz#oi care va fi lung, și poate, teri#il D66663oi fi acuzat de
persecuție și poate voi fi o#ligat să fiu așaZ dar aceasta se impune pentru a avea ca rezultat îngenunc"ierea /ranței și
instaurarea supremației noastre, religioasă și diplomatică, dar mai ales, supremația militară D666 (!$0Nu sunt %reu de
recunoscut la )ismarcR acelea-i sentimente anticatolice, dar -i acelea-i inten*ii revolu*ionare care&l animau pe Napoleon al
+++&lea, ca o continuitate a planului lui 9omenius împotriva tronului și altarului0Ae fapt )ismarcR, neputându&se spune cu
precizie dacă era afiliat sau nu al vreunei societă*i secrete – a ac*ionat su influen*a spiritului masonic, mai ales în domeniul
politic03ste suficient de luat în considerare numita ?ultur@ampf, lupta culturală împotriva catolicismului (J$, la ac*iunea ei
de coa%ulare a tendin*elor economice într&un capitalism de stat, catalizator al mi-cărilor revolu*ionare europene01rintre
altele, este foarte necesar de eaminat influența enormă și incontesta#ilă (H$ a prezen*ei evreie-ti în societatea %ermană a
timpului (#$, pentru a în*ele%e în ce măsură 8ermania lui )ismarcR a fost pătrunsă de idealurile masonice care au făcut din
societatea %ermană un instrument solid în mâinile societă*ilor oculte, pentru sc'imarea ordinii europene ($0

;rincipele 'tto von 5ismarc@ = %c"Tn"ausen D18J[&18986

7unca seculară de&acum se putea cuantifica, numai 7asoneria %ermană, conform unui
almana' pulicat la ;eipzi% în !""F, putea conta pe mai ine de patruzeci -i doi de mii de
memri activi, repartiza*i în #HM de ateliere, controlate de opt loji mari, masonerie protejată de
împărat -i de ?ronprinz – 4riederic'0

AG EPOPEEA RENAȘTERII ITALIENE

=ntr&un document&studiu al .n%elei 1ellicciari – )isorgimento da riscrivere = )escrierea )isorgimentului – se

dezvoltă ideea interpretării acelei perioade ca fiind un răzoi reli%ios comătut (-i ne%at în mod constant$ de 7asonerie,
împotriva catolicismului, având ca scop final tăierea rădăcinilor seculare ale tradi*iei catolice din sufletul poporului, totul
ascuns în spatele paravanului numit unitate națională și li#ertate (L$0<urnalistul .ntonio ?occi, într&un studiu pe această
temă, vore-te c'iar de un genocid spiritual al unui popor impre%nat de secole cu catolicism, prin înlocuirea sistematică a
valorilor creștine cu cele civile – le%i masonice – puse în practică prin două institu*ii mari: școala -i armata, pentru a forma
omul nou, noul cetă*ean al +taliei unite0uore -i ;inocc"io (G$ sunt două lucrări reprezentative pătrunse de spiritul acelor
ani, tete de referin*ă, prin ecelen*ă, în procesul de reeducare a poporului&copil care, după secole de supersti*ie catolică
teneroasă
mai desc'ide
multe efecte, oc'ii,
unele cu %reu,
dintre ele cupentru a priviînspre
consecin*e noua luminăpiemontez
timp08uvernul a pro%resului -i păcii0
– nordic Epopeea
– prin )isorgimentală
le%i care a avut
suprimau ordinele
reli%ioase, a dus la secularizarea averilor isericii (mai ales a pământului$ dar -i la în%reunarea activită*ii educative pe lân%ă
-colile între*inute de iserică0Trecerea pământului de su %estiunea isericii su tutela statului -i de aici, la revinderea lui
către marii latifundiari, a constiuit una din cauzele re%resului economic, mai ales în dauna celor care se ocupau cu munca
pământului0
Nordul, profund îndatorat, cu o datorie la acea perioadă de circa un miliard repartizat la numai patru milioane de
locuitori, cu c'eltuieli militare de M!,M  (în timp ce pentru sănătatea pulică erau aloca*i doar J$, su ac*iunea
curentelor revoluționare, s&a ridicat împotriva sudului, condus de un re%e italian, cu un popor lini-tit, cu o datorie pulică
mică, cu o flotă – a doua în 3uropa, după cea en%leză – cu rezerve aurifere -i taele cele mai lejere din 3uropa (!J$09olonia
meridională – %udul – nu s&a predat imediat -i la câteva luni de la invazie, jumătate din armata $ordului (circa !JF0FFF de
solda*i$ au fost utiliza*i într&un răzoi fratricid, de represiune a #rigantinaului & B"aiducieiB & după eplica*iile date de
invadatori03ra vora, în sc'im, despre o reeliune firească -i le%itimă a unui popor, care nu avea cu nimic de&a face cu
duritatea unui tirolez ca .ndreas /ofer, -i care nu vroia să -tie nimic despre eli#erare (!H$0=ntre !"LM -i !G!#, circa !#
!
milioane de sudi-ti -i&au părăsit locurile natale, săraci -i fără speran*ă09eea ce apare paradoal în această pa%ină de istorie
italiană este că teoreticienii eli#eratori ai statului piemontez, ale cărui doctrine 'e%eliene privitoare la stat au fost la
ori%inea invadării sudului, nu au fost piemontezi, ci napoletani de ori%ine:4rancesco de ?anctis, ridicat în !"G la %radul !"
al 2?.., acela de avaler )ozacrucian (!M$> )ertrando ?paventa, care în !"! tuna în parlamentul din Torino împotriva
li#ertății învățăm!ntului și pentru o statalizare a#solută a educației (!L$> 1asuale ?tanislao 7ancini, adevăratul creier
juridic al statului lieral piemontez0
Aocument masonic din !"M# care atestă rolul jucat,
încă din acele vremuri, de către masonerie, având ca
scop aolirea pedepsei cu moartea pentru cei vinova*i
-i suprimarea caselor religioase0-in 181[ și p!nă
în 18YK au existat o Europă oficială și o alta, constitu&
ită din c!teva mii de persoane cu idealuri, în mod clar
convergente, animate de un spirit de înnoire civilăZ
persoane care, în mod forțat sau voluntar, călătoreau
mult și se înt!lneau în locuri particulare666Erau oamenii
care, cu o mai mică sau mai mare influență, vor fi cei
care vor remodela continentul (JF$01rivind mai de
aproape via*a lui 8arialdi se poate descoperi că în
Dru%uaK, după un dezinvolt sc'im de fronturi, a
preferat să lupte pentru asi%urarea monopolului comer&
cial al +mperiului )ritanic pe fluviul 2io della 1lata,
contestând 'e%emonia spaniolă (catolică$0Ci tocmai în
acele zone, la 7ontevideo, în !"## (J!$ a început carie&
ra lui masonică care a culminat cu %radul HH al 2?..,
primit la Torino, la !L martie !"MJ (JJ$, respectiv
%radul suprem de (are ierofante al 2itului 3%iptean
de 7emp'is&7israZm, în !""! (JH$0Aar toate acestea
nu s&ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut auspiciile unui
nume tutelar, masoneria ritanică (J#$0
=ntr&o scrisoare trimisă în !"MG lojii devăratul
;rogres %ocial din 8enova, 8arialdi, %radul HH,
spunea: D666 -aR (asoneria, care poartă amprenta
lianței -emocratice <niversale și a /răției <mane,
are ca misiune să com#ată despotul și preotul, am#ii
reprezentanți ai o#scurantismului, ai servilismului și
ai mizeriei (H#$0;aicizarea +taliei era oiectivul lui -i
pentru a&l îndeplini, nu economisea nimic: -acă s&ar ridica o societate demonică care să lupte împotriva despotului și a
preotului, m&aș înrola în r!ndurile ei (H$0Aupă proclamarea +taliei ca re%at, anticlericalismul lui s&a dezlăn*uit în agitații
care să asi%ure drepturi depline protestan*ilor -i evreilor, laicizarea educa*iei primare, etinderea serviciului militar la
preo*i, aolirea studiilor ecleziastice -i răspândirea practicii arderii (în crematorii, a mor*ilor$, pentru a sustra%e isericii a-a
numita păstorire a morților (HM$08arialdi a murit în mizerie la J iunie !""J, cerând prin testament să fie ars (HL$ -i
declarând că nu vrea să accepte, su# nici un motiv și cu nici o ocazie, slu#a odioasă, demnă de dispreț și scelerată a unui
preot pe care&l considera inamicul atroce al ființei umane și al Italiei, în particular (H"$07asoneria ealtă: Este sfărșitul
superstiției, al ideii religioase, căderea papatului din punct de vedere spiritual, după căderea din punct de vedere
temporal, era triumful g!ndirii li#ere a omului (HG$02oma devina nu numai capitala +taliei, dar -i a 7asoneriei0.lert 1iRe
a prezis&o indicând ora-ul ca al doilea sediu al 2itului 1alladin, încă înainte de a&l numi pe .driano ;emmi la succesiunea
lui în conducerea direc*iei mondiale a %upremelor onsilii de grad VV0=n !"G#, ;emmi va fi numit -i conducerea 2itului
1alladin se va a-eza la 2oma0
?e consolida astfel un alt mit: al celei de&a .reia )oma, după prima antică, respectiv a doua papală, o 2oma laică
-i pă%ână, re%enerată prin valorile civile, democratică, lieră de orice ju% -i constrân%ere doctrinară0+namicul, ajuns în
”inima creștinismului”
papilor (%'ilimelele traducerii
preconciliari” (%'ilimelele traducerii în
în lima
lima română$,
română$, pentru
va treui
a sesăinfiltra
a-tepte-icam o sută
pentru de ani,
a înăl*a datorită 3ăduvei
însemnele ”rezistenței
în
5iserică0

)G ANUNJAREA NAJIUNII HI( ALIANJA ISRAELIT' UNI*ERSAL'

=n !"LJ, DlKsses 8rant (##$, erou nordist al 2ăzoiului de ?ecesiune, este reales pre-edinte al ?tatelor Dnite -i în
acela-i an *ine un discurs care anun*a viitorul rol al na*iunii americane, de călăuză în afirmarea democrației, un adevărat
pre&anun* privitor la leaders"ip&ul american asupra lumii, fapt consfiin*it prin Tratatul de la Iersailles din !G!G: 0umea
civilizată tinde spre repu#licanism, spre conducerea poporului de către reprezentanții săi, și marea noastră repu#lică este
destinată să servească drept călăuză tuturor celorlalte D6666reatorul $ostru pregătește timpurile care vor veni, o lume
care, la vremea oportună, va devenio unică mare națiune# care nu va vorbi dec$t o sin%ură limbă, în care armatele și
flotele nu vor fi necesare (#$0=n acela-i an, se transferă la Ne@ QorR +nterna*ionala 9omunistă a evreului Earl 7ar, în
timp ce, începând cu !"#H, opera la Ne@ QorR, puternica masonerie evreiască – 5C$I 5C)I. – un ordin foarte secret,
[J
rezervat strict israeliților care au responsa#ilități înalte (#M$0;a !J septemrie !"L#, )6nai )62it' înc'eia cu %upremele
onsilii ale 2?.. un tratat&concordat de recunoa-tere reciprocă0Aocumentul este semnat de către .rmand ;evK, pentru
)6nai )6rit', respectiv de .lert 1iRe, pentru 7asonerie, prezent la eveniment în calitate de -ef al %upremului -irectorat
-ogmatic al 2?..0=n afară de o recunoa-tere de inten*ii, apare -i ca o recunoa-tere de doctrină comună, pe care, din punct
de vedere masonic, 1iRe a codificat&o deja în tratatul lui (orals and -ogma: toate religiile adevărate și dogmatice au ieșit
din a#ală și tot acolo se întorcZ tot ceea ce este măreț și științific în idealurile religioase ale tuturor iluminaților, Naco#
5oe"me, %7eden#org, %aint&(artin și alții, vine din a#alăZ toate asociațiile masonice îi datorează propriile secrete și
propriile sim#oluri (#L$0.ceea-i temă este reluată de către rainul de ;ivorno – +talia, 3lia )enamoze%' în cartea lui Israhl
et lCumanit* = Israel și <manitatea, considerată drept o lucrare esen*ială a %ândirii eraice contemporane: "eea ce este
si%ur este că teolo%ia masonică corespunde destul de bine celei din "abală6;e de altă parte, un studiu aprofundat al
primelor scrieri ra#inice ale primelor secole ale erei creștine, furnizează numeroase pro#e că aggada era forma
populară a unei științe rezervate care oferea, prin metode de inițiere, cele mai surprinzătoare asemănări cu instituția
masonică6ei care vor dori să&și asume munca dificilă de&a examina în mod atent c"estiunea raporturilor dintre iudaism și
(asoneria /ilosofică, și mistere în general, vor pierde puțin din disprețul lor pentru a#ală (#"$0
=n edi*ia franceză din !GM! (#G$ apare următoarea notă, ca un comentariu la citatul de mai sus (doar partea
suliniată$, comentariu elaorat de rainul 3lio Toaff (F$: elor care vor răm!ne surprinși de această formulare, merită
amintit că există o teologie masonică, în sensul că în (asonerie se află o doctrină religioasă și secretă, introdusă de roza&
crucienii gnostici în momentul fuziunii cu masonii li#eri, din 1Y1Y6cea doctrină secretă, sau gnoză, constituie apanaul
(asoneriei 2radelor :nalte, sau (asoneria /ilosofică0?alvatore 4arina, %rad HH al 2?.., c'iar dacă cu accente mai
ascunse, considera -i el: ceea ce (asoneria %coțiană datoreză a#alei este alegoria cuv!ntului sacru care ne va aduce în
m!ini deplinătatea gnozei și dominarea universului (!$09'iar din !"M!, din partea israelită se recuno-tea, în mod sincer,
raporturile cu masoneria: %unt mult mai intime dec!t se crede6Iudaismul tre#uie să nutrească pentru (asonerie, în general,
o vie și profundă simpatie, și nimic din ceea ce i se înt!mplă acestei puternice instituții nu tre#uie să&i fie indiferent D6666
cum, spiritul (asoneriei este însuși spiritul iudaismului, în convingerile lui cele mai fundamentaleF sunt ideile lui,
lim#aul său și c"iar, organizarea lui(J$0
Aeclara*ie prezentată în termeni mult mai clari de tatăl rainului ?tep'en ise (cel care în !"LH a fondat
<niunea ongragațiilor Evreiești din merica$: (asoneria este o instituție e#raică a cărei istorie, gradele, funcționarea,
cuvintele de trecere și cate"ismul sunt evreiești, de la început p!nă la sf!rșit, cu excepția unui grad intermediar și a
c!torva cuvinte în cursul inițierii (H$0Toate aceste concepte au fost reluate de 7arele 2ain +srael 7eir ;au, maima
autoritate reli%ioasă a statului +srael, cu ocazia aniversă&
rii a patruzeci de ani de la fondarea 7arii ;oji 7asonice a
+sraelului: principiile (asoneriei sunt conținute toate în
cartea poporului evreu (Talmudul$ (#$0Ci dacă la acest
punct, cineva ar putea crede for*ată asocierea dintre
(asonerie -i E#raism, poate lua în seamă afirma*ia
evreului <acues /elronner: c"estiunea iudeo&masonică
nu mi se pare ceva ieșit din comun6Ea tre#uie luată în
seamă din moment ce, de mai #ine de douăzeci de ani
Ddeci de dinainte de 191O, toate mișcările revoluționare
au fost conduse de evrei, numiți în general heimatlos
Dfără cetățenie, susținuți de loile masonice ($0
Aecisivă -i elocventă este -i contriu*ia rainu&
lui&mason 7a%nin, apărută în )6nai )62it' 7a%azine,
volunul X;+++, la pa%ina ": 5Cnai 5C)it" nu este dec!t o
cale de ieșire, o altă soluție6'riunde, (asoneria se poate
confesa fără pericol, că are srcini evreiești, at!t prin
natura ei, c!t și prin scopuriZ iar scopului îi sunt
'#ligațiile Bfraților masoniB0 suficiente legile o#ișnuite (M$0
2eîntorcându&ne la tratatul&concordat din !"L#, înc'eiat între .lert 1iRe (care pentru acea ocazie -i&a utilizat
numele masonic de 0imoude inc"off $ -i .rmand ;evK, iată cum apare creionat acesta: $oi, (are (aestru, ;ăstrător al
%f!ntului ;alladiu,
(asonilor Emeriți, ;atriar" %uprem
în executarea al (asoneriei
actului din tot
de concordat universul,
înc"eiat între cu
$oiapro#area
și cele trei(arelui și %erenisimului
oncistorii /ederale, aleolegiu al
mericii,
ngliei și 2ermaniei, semnat astăzi de $oi, am adoptat această rezoluțieF clauză unică BEste fondată încep!nd de azi
onfederația 2enerală a 0oilor Israelite %ecrete pe #azele expuse în actul de oncordatB, urat su# 5olta %f!ntă a
(arelui 'rient din "arleston, în valea scumpă iu#ită de (aestrul -ivin, în prima zi a lunii .ics"ru, 1J iunie, al celei de&a
șaptea luni a anului KK8Y4 D18Y4 al devăratei 0umini0
Inscripție de pe un monument într&un parc în .ar#oro,
$ort"&arolina, %tatele <nite66:n st!nga, anul
reprezentat așa cum se cunoaște, iar în dreapta, anul
este făcut cunoscut în Bmanieră masonicăB, de Bnul
0uminiiB6

H
 .cesta ar putea constitui -i motivul pentru care (adău%a 3mmanuel 2atier$ Eu Elu Elan, timp îndelun%at, a fost
tolerat de către )6nai )6rit'04ondat de către 1iRe, %eneral în .rmata 9onfedera*iei, respectiv de către eponen*i de ran% înalt
din masoneria sudului, E E E , care în anii !GJF număra între trei -i cinci milioane de memri, nu a fost oiectul criticilor
virulente nici din partea .nti Aefamation ;ea%ue – .A0, ra*ul operativ al )6nai )6rit', -i nici din partea )6nai )6rit'0=n
ianuarie !GJH, )6nai )6rit' declara: ?u ?lux ?lan poate deveni un instrument de progres și #inefacere, util în același timp și
țării, dar și cetățenilor, dacă începe să elimine din r!ndurile lui c!teva mii de fanatici care&l conduc spre intoleranță,
mesc"inărie și criminalitate (L$0
=n timp ce peste ocean se conturau aceste idei, în 3uropa, mai precis la 1aris, datorită formidailului sprijin
financiar al familiei 2ot'sc'ild, dar -i al o%atului anc'er sir 7oses 7ontefiore, este fondată în !"MF, o nouă
+nterna*ională, .lian*a +sraelită Dniversală09o&fondator -i personalitate de vârf al acesteia a fost +saac&7oise 9r5mieu,
zis -i dolp"e (!LGM&!""F$, alăturat în foto%rafie, avocat francez în rela*ii cu familia
2ot'sc'ild, vicepre-edinte al 9oncistoriului 3vreiesc din 1aris, ministru de justi*ie al 4ran*ei, în
!"#", respectiv în !"LF după a doua 2epulică, 7are 7aestru al 7arelui Orient din 4ran*a,
numit în cele din urmă, la " martie !"MG, %uveran (are omandor al %upremului onsiliu din
4ran*a, adică la conducerea %upremului onsiliu al %radelor HH03ste celeră afirma*ia lui
9r5mieu (care deja din acele vremuri vedea importan*a controlului strict asupra mijloacelor de
comunicare$ pentru crearea opiniei pu#lice, de o*inere a controlului pentru conducerea
maselor, prin condi*ionarea comportamentelor: Pineți #anul ca pe un nimicZ țineți totul ca pe
un nimicZ dacă aveți tiparul, aveți totul R
.firma*ie reluată -i parafrazată de (-i rain$ 7oses 7ontefiore: ;!nă c!nd ziariștii
din lume nu vor fi în măinile noastre, toate aceste lucruri nu vor auta la nimic6%ă ne fixăm
#ine în cap a unsprezecea poruncă, B$u vei suporta deasupra ta nici un ziarist Dformă de informare străin pentru a&i
putea domina timp îndelungat pe necredincioși6%ă luăm în stăp!nire informația și în scurt timp vom guverna conduc!nd
soarta întregii Europe ("$04amilia 7ontefiore (mai jos în foto%rafie, 7oses /aZm 7ontefiore$ -i&a început activitatea în
serviciul 2epulicii 8enoveze, încă din secolul al X+++&lea, după care -i&a etins opera*iunile
financiare în toată peninsula italică, respectiv în ?pania07oses 7ontefiore (!L"#&!""$, după
ce s&a stailit în .n%lia, a devenit un anc'er foarte o%at datorită specula*iilor de la )ursa din
;ondra, fiind primul evreu numit #aronet de către re%ina Iictoria0. fost conducător al comuni&
tă*ii evreie-ti din ;ondra, fiind -i afiliat al lojii (ount (oria din ;ondra0. fost un finan*ator
%eneros pentru Aisraeli, 9r5mieu -i 1almerston în ini*iativele favoraile cauzei evreie-ti din
acea perioadă0.ndre@ 9arrin%ton /itc'cocR, în cartea ."e %nagogue of %atan, furnizează
câteva detalii care vin să întărească cele afirmate: în !LG! se nă-tea /enriette Nette 2ot'sc'ild,
fiica fondatorului dinastiei cu acela-i nume, care se va căsători cu 000 7oses /aZm 7ontefiore0
=ntre !"H -i !"L#, 7ontefiore a fost pre-edintele .dunării Aeputa*ilor evreilor ritanici0=n
!"#G a murit 8utle ?c'naper, so*ia lui 7aKer .msc'el 2ot'sc'ild09u pu*in timp înainte de
deces, aceasta ar fi declarat, cu dezinvoltură: -acă fiii mei nu doresc răz#oaie, atunci nu va fi nici unul (acela-i . 9
/itc'cocR, din aceea-i lucrare$0
.lian*a +sraelită Dniversală, noua +nterna*ională desc'isă unui cosmopolitism %eneralizat, fără distinc*ie de
na*ionalitate -i reli%ie (evrei din 'rient și din 'ccident, evrei din $ord și din %ud, suntem o mișcare care menține un
legăm!nt sacru, idestructi#il va declara 9r5mieu la !J mai !"LJ$, dorea în realitate să unească to*i evreii diasporei,
anima*i de interesele lor cele mai înalte, ”colorate” cu tonurile sincretice ale aceluia-i 9r5mieu, care în !"M!, nu ezita să
adau%e în pa%inile ziarului oficial al .lian*ei, ziar condus de +sidore Ea'n: lianța Israelită <niversală nu se porește nmai
la cultul nostruZ ea se adresează tuturor cultelor,/a dorește să intre în toate reli%iile# așa cum Alianța 7sau reli%ia8 intră
în toate țările6/ie ca oamenii iluminați, fără deosebire de cult să intre în această lianță Israelită <niversală, al cărei
scop este at!t de no#il, at!t de civilizator6 întinde o m!nă prietenească tuturor acelor oameni, c"iar dacă născuți într&o
religie diversă de&a noastră, care ne întind o m!nă frățească, recunosc!nd că toate religiile la #aza cărora se află
moralitatea care culminează cu -umnezeu și în -umnezeu tre#uie să se afle în prietenie, să facem să cadă barierele care
separă ceea ce într!o zi ne va uni, iată domnilor, frumoasa, marea misiune a lianței Israelite <niversale a noastre0
 0es rc"ives Isra*lites, AA3, p [14&[1[ (G$b
Tot în acela-i !"M!, 0es rc"ives Isra*lites, periodicul na*ional al comunită*ii evreie-ti franceze, anun*a solemn
un viitordu#lă,
cetatea aproape de un Nerusalim
a BcezarilorB al $oii 'rdini,
și a BpapilorB (idem,ca!"M!,
o linie sf!ntă
XXI, întreM!$,
p MFF, 'rient și 'ccident,
prefi%urând în care
acesttre#uie să înlocuiască
fel destinul care va fi
rezervat ”etății Eterne, scaun al lui ;etru și sediu al creștinătățiiB (%'ilimelele adău%ate la traducerea în lima română$0
Ci astăzi răsună, încă, ecourile acestor auspicii03ste -i cazul revistei lui )ritis' +srael – .E3&D1V & Trezi*i&IăV,
care într&un articol cu titlu semnificativ tenție = )oma este predestinată (numărul din ianuarieUferuarie !GG#$ readuce în
aten*ie prezicerea lui 2oert 4lemin% <r, prieten -i confident al re%elui il'elm al +++&lea (!MF&!LFJ$, privitoare la căderea
definitivă a 2omei, făcută să coincidă, caalistic, cu începutul noului mileniu: mileniul Dregatul de&o mie de ani al sfinților
va urma D666 distrugerea finală și totală a )omei papale D666 în urul anului JKKK, și D666 însuși ristos va avea onoarea să
distrugă inamicul formida#il printr&o nouă și extraordinară apariție a lui însuși D6660
(2oert 4lemin% <r, ."e )ise and t"e /all of )ome ;apal, ;ondra, !LF!, p ##$

NOTEG

! – <acues )ainville 5ismarc@ et la /rance = 5ismarc@ și /ranța, 1aris, Nouvelle ;irairie Nationale, !GFL09orespon&
#
den*a dintre contele d6.rnim -i )ismarcR0
J & ”=nsu-i papa, în audien*a din ! martie !"L#, vorea afectat de cel mai mare persona protestant, care, după ce a
persecutat )iserica în *ara lui, se făcea în patru ca să facă la fel -i în alte *ări” & . ?occi 0a %ocietU dellCllegria, il partito
piemontese contro la c"iesa di -on 5osco = %ocietatea 5ucuriei, partidul piemontez împotriva #isericii lui -on 5osco,
9omo, ?u%arco, !G"G, p JJ0
H – )ernard ;azare 0Cantis*mitismeF son "istoire et ses causes = ntisemitismulF istoria și cauzele lui, 1aris, Sd0 de la
Iieille Taupe, !G", p !"!0
# – .cela-i )ismarcR era înconjurat de evrei: medicul lui – doctorul 9o'en, consilierul lui juridic – doctor 1'ilipp Worn, de
)e'rend – concesionar al 4aricii de /ârtie din Iarzin (căruia statul îi făcea comenzi$, de 7eKer 9o'n – anc'erul său
(care cu ajutorul aronului 4riederic' von /olstein va face specula*ii cu titlurile de stat ale 2usiei$, de aronul 8erson von
)leic'roeder (!"JJ&!"GH$ care îi dă lui )ismarcR !" pentru depozitele acestuia, devenind consilier apropiat al lui
)ismarcR pe proleme economice -i monetare, la nivel european0
 – Ae văzut -i cele trei volume ale istoricului erner ?omart 2li e#rei e la vita economica = Evreii și viața economică,
1adova, 3dizioni di .r, !G"F, !G"", respectiv !GGL, în mod particular volumul +, p !#G0?omart, foarte precis -i
documentat în scrierile lui, nu era nici catolic -i nici antisemit0
L – .n%ela 1ellicciari )isorgimento da riscrivere&0i#erali e masoni contro la c"iesa = )escrierea B)isorgimentuluiB&
0i#eralii și masonii împotriva #isericii, 7ilano, .res, !GG"0
G – 3dmondo de .micis -i 9arlo 9ollodi (pseudonim al lui 9arlo ;orenzini$ au fost, amândoi, masoni0 venturile lui
;inocc"io ar apărea ca o adevărată povestire masonică, compusă ma%istral (a se vedea -i cartea scrisă de N 9oco -i .
Wamiano ;inocc"io e i sim#oli della 2rande 'pera = ;inocc"io și sim#olurile (arii 'pere, 2oma, 3dizioni .tgnor,
!G"#$0 1inocc'io este o ucată de lemn voritor, o #ucată de natură în stare pură, apărut printr&o naștere virginală,
(prefi%urare a materiei necreate, care su forma unei ucă*i de lemn, în povestire, se înal*ă, prin durerile imperfec*iunii -i
ale căderii, spre forme mai evoluate$ care are ca tată adoptiv un om pe nume 8iuseppe – Iosif0.venturile lui îl conduc la
încarnarea într&un mă%ar> timp de trei zile (ca aluzie la cele trei zile petrecute de /ristos în mormânt$ 1inocc'io este
prizonier în urta unui pe-te unde&l întâlne-te (aluzie la co#or!rea spre inferior, spre ad!ncuri – I+T2+O; V$ pe tatăl lui0 =n
cele din urmă, rena-te ca om – vârful unei evolu*ii care a văzut spiritualizarea materiei fără via*ă, reîncarnându&se, trecând
dintr&o via*ă în alta prin urmărirea le%ii Rarmice (totul în func*ie de meritele acumulate în diversele vie*i – faze$ până la a se
autoeliera, ajun%ând în cele din urmă la perfec*iune0=n jurul lui 1inocc'io ”se rotesc” diverse personaje, precum cuplu
celeru ;isică = 3ulpe, aluzie ale%orică la josnicia morală a preotului care reu-e-te să&-i însu-ească anii, fructificând în
mod ascuns -i în-elător i%noran*a oamenilor, promi*ând în sc'imul averilor lor !mpul (iracolelor din *ara ;rinzătorilor
de ;roști, nume metaforic rezervat paradisului reli%ios, cu eisten*ă improailă, la fel ca -i copacul care face ani de aur,
de pe acela-i !mp al (iracolelor (este interesant de remarcat că în pictură, linia de continuitate a unei familii era
reprezentată prin vița de vie, iar vulpea era pictată în apropierea viei01u*in adevăr, pare că eistă$0
!J – 9 .lianello, cit0, p !JJ, !JG0. ?occi, cit0, p !#0
!H – 9ri%anzi, noi, luptători în casa noastră, apăr!ndu&ne casele părintești și %entilomi, cei veniți aici pentru a ataca și a
furaG (8iacinto Ae6 ?ivo I napoletani al cospetto delle nazioni civili = $apoletanii în fața națiunilor civilizate, retipărire
anastatică – care respectă fidel ori%inalul, prin %rija 3ditrice 4orni, !GM$0 Il giornale degli atti dellCintendenza di 5asilicata
= iarul ar"ivelor Intendenței din 5asilicata al anului !"L, unde sunt notate toate sentin*ele -i actele oficiale ale
%uvernului napoletan, face cunoscut un sin%ur act de #rigantism = 'o*ie în timp de !J luni, în realitate un mărunt %ăinar
(conform 9 .lianello, cit0, p !LF&!L!$, divers de supu-ii re%elui 4erdinand al ++&lea, care opunând rezisten*ă armată
împotriva invadatorilor, erau caracteriza*i de ace-tia din urmă drept #riganzi0
!M – .ldo . 7ola 0a li#erazione dCItalia nellCopera della (asoneria = Eli#erarea Italiei prin opera (asoneriei, cte ale
onventului de la .orino, J4&J[ decem#rie 1988, 4o%%ia, )asto%i, !GGF, p !G"0.ldo . 7ola este director al entrului de
%tudii pentru Istoria (asoneriei, cu sediul pe lân%ă (arele 'rient al +taliei, din 2oma0
!L – . ?occi, cit0, p !!L&!!"0
JF – 0a li#erazione dCItalia 000, cit0, -i cu contriu*ia lui ;ui%i 1aolo 4riz, p !F"0
J! – +dem, p MJ0
JJ – (arele 'rient din 1alermo i&a acordat toate %radele, de la # la HH trimi*ând %eneralului -ase din omisarii Extraordi&
nari, printre care -i 4rancesco 9rispi, %rad HH0Ae văzut -i .ldo . 7ola %toria della (assoneria Italiana dalle srcini ai
nostri giorni = Istoria (asoneriei Italiene de la srcini și p!nă în prezent , 7ilano, )ompiani, !GGJ, p "JH&"J#, unde se
specifică, conform
%upremului onsiliucualreproducerea documentelor
)itului %coțian ori%inale, că după trei zile, 8arialdi a fost numit (are (aestru al
din 1alermo0
JH – +dem, p !#G0
J# – ;rezența a două nave de răz#oi engleze a influențat deciziile comandanților navelor inamice, dornice de atac, ceea ce
a dat timp de#arcării noastreZ666 eu am fost# pentru a nu știu c$ta oară# prote6atul lor08 8arialdi (emorii, 7ilano,
2izzoli, !G"J, p JJ&JH08arialdi face aluzie a dearcarea de la 7ille (7arsala, !! mai !"MF$, facilitată de prezen*a în
port a navelor en%leze0
H# – .ldo . 7ola %toria della (assoneria 000, cit0, p "JG0
H – 8 8arialdi %critti politici e militari6)icordi e pensieri inediti = %crieri politice și militare6mintiri și g!nduri inedite,
Io%'era, 2oma, !GFL, prin %rija lui Aomenico 9iampoli, p JH&J0
HM – 8 8arialdi %critti e discorsi politici e militari = .exte și discursuri politice și militare, )olo%na, 9appelli, !GH, vol
++, p #FF0
HL – =n cartea citată, .ldo . 7ola reproduce o scrisoare&manuscris a lui 8arialdi, din !M septemrie !"LL, în care
%eneralul lăsa dispozi*ii precise pentru arderea lui, cerând ca cenu-a să&i fie conservată lân%ă cele ale fiicelor lui, 2osa -i

.nita (p "HL$07ola face referire că: D666 orc"estrată de către (asonerie a fost opera persistentă, neîntreruptă și capilară
de revitalizare a mitului lui 2ari#aldi, fapt încununat cu dezvelirea unui monument ecvestru la 2ianicolo, operă a fratelui
Emilio 2allori (p "JJ$0
H" – 8 8arialdi %critti e discorsi 000, cit0, p H!M, vol +++0
HG – 9onform lui 4ederico 9'aod %toria della politica estera italiana dal 18YK al 189O = Istoria politicii externe italiene
de la 18YK la 189O, )ari, ;aterza, !GGF, p !G", JHG -i HF"0
## – DlKsses 8rant a fost %eneral nordic, mason -i anticatolic04ost colonel de carieră, în !"# a fost epulzat din armată
pentru e*ie> prieten apropiat al anc'erilor evrei ?eli%man, a fost omul de paie al societă*ilor oculte din ?tatele Dnite0
9onform <ean ;omard, cit0, tomul +++, p HM# -i HL!0
# – 1 Iirion 5ientMt 000, cit0, p JL0
#M – ?er%e /utin, cit0, p JJ0
#L – .lert 1iRe (orals and -ogma of t"e ncient and ccepted %cottis" )ite of /ree (asonr = (orala și -ogma )itului
%coțian ntic și cceptat al (asoneriei, 2ic'mond, Iir%inia, ; / <enRins, !GJL, p L#0
#" – 9itat din ;5on de 1oncis "ristianisme et /ranc&(a]onnerie = reștinismul și /ranc&(asoneria, Iouill5, Sd0
Aiffusion de la 1ens5e 4ran`aises, !GL, p !FL0
#G – 3lia )enamoze%' Israhl et lCumanit* = Israel și <manitatea, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el0
F – 9ă este caalist, 3lio Toaff o admite el însu-i, c'iar dacă cu reticen*ă, în cartea&interviu Essere e#reo =  fi evreu,
4loren*a, )emporad, !GG#, p !! -i !!L0Toaf a fost numit de papa +oan 1aul al ++&lea drept al doilea episcop al )omei,
revista ;anorama din !F feruarie !GG!, p MM0
! – ?alvatore 4arina Il li#ro completo 000,cit0, p #HH0
J – 0a 3erit* Isra*lite = devărul Israelit, 1aris, "F rue Taitout, tomul I, p L#> se trata de o cule%ere de instruc*iuni
reli%ioase, pulicate în fiecare săptămână prin %rija unui %rup de raini -i oameni de litere, su conducerea lui 7 < 9oen0 ?e
poate vedea -i %odalitium, nr0 H#, iunie&iulie !GGH, Instituto (ater 5oni onsilii, Ierrua ?avoia, articolul )apporti tra
giudaismo e massoneria = )aporturile dintre Iudaism și (asonerie, cu o documentare deoseit de o%ată0
H – ."e Israelites of merica = Israeliții din merica, H au%ust !"MF, citată în Q 7oncomle 0CIrresisti#le expansion du
mondialisme = Expansiunea irezisti#ilă a (ondialismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"!, p J!J0
# – 9otidianul italian 0a )epu##lica din J" octomrie !GGH, p !#0
 – <acues /elronner 0C<nivers Isra*lite = <niversul Israelit, periodic al lianței Israelite <niversale, !L iulie !GHM, p
M"", citată în Q 7oncomle 0CIrresisti#le expansion 000, cit0
M – I 3 2atier (st+res et secrets du 5Cnai 5Crit" = (isterele și secretele 5Cnai 5Crit", 1aris, 4acta, !GGH, p M!0
L – +dem, p MF0
" – ?an 7assimiliano Eole 2li %critti = %crierile, 4loren*a, 9itta di Iita, !GL, H volume, p " -i "M0
G – 9itată în 3 Aelassus 0Cmericanismo e la congiura anticristiana = mericanismul și conurația anticreștină, ?iena, ?
)ernardino, !GFH, p !# -i HF0

CAPITOLUL %%G SOCIET'JILE SECRETE EUROPENE

=ntre !"M (anul mor*ii lui 1almerston$ -i !"GF, în 3uropa, rozacrucianismul a cunoscut o revi%orare profundă01e
scena europeană au apărut societă*i secrete, ca o opozi*ie la suprema*ia palladistă americană -i c'iar dacă se constituiau ca
o opoziție, în cadrul sistemului aveau trasate, în mod ireversiil, direc*iile de ac*iune spre realizarea unui 8uvern 7ondial0
.nta%onismul dintre cele două maluri ale .tlanticului se datora -i diversită*ii planurilor de viitor rezervate 3uropei: %tatele
<nite ale Europei su înaltul patronaj palladist, sau o /ederație )epu#licană ontinentală – inspirată de sectele europene
emer%ente0Aiver%en*a era mult accentuată -i de competi*ia politico&economică dintre păr*i, dar -i prezen*ei masivei societă*i
sovietice, la al cărei pro%res, respectiv cădere, societă*ile secrete au avut rolul lor0riza a izucnit în !"GH, după moartea lui
1iRe, când s&a dorit transferarea ;ontificatului -ogmatic ;alladist de la 9'arleston la 2oma, su conducerea lui .driano
;emmi (din ;ivorno, !"JJ&!GFM$ (!$, desemnat c'iar de 1iRe drept (are (aestru al -irectoratului ;olitic al ;alladismu&

alui0.dunarea a avut eistat

LL de dele%a*i0.u loc la 2oma,
discu*iilaaprinse,
;alatul demisii,
5org"ese, la ec'inoc*iul
dezordine, rupturideîntre
toamnă – începutul
diversele anului
frac*iuni, masonic,
toate repede cu participarea
calmate,
indiciu clar al opozi*iei active din partea .mericii0

'piniile lui l#ert ;i@e

M
 AG SOCIETAS ROSICRUCIANA !N ANLIA – SRIA

+mportan*a capitală a palladismului -i influen*a sa majoră eercitată prin %upremele onsilii ale %radelor HH, nu a
împiedicat apari*ia în 3uropa, în a doua jumătate a secolului al X+X&lea, a societă*ilor ezoterice, unele dintre ele c'iar foarte
active03ste ine ca aceste societă*i să nu fie trecute cu vederea, mai ales că la orizont apare spectrul primului răzoi
mondial0=n !"M apare la ;ondra %ocietas )osicruciana in nglia = %)I la ini*iativa unui demnitar al 7asoneriei ?co*iene,
2oert ent@ort' ;ittle, prin colaorarea cu /ar%rave <ennin%s (!"!L&!"GF$, respectiv cu Eennet' 2 / 7acEenzie0
.ceastă societate era rezervată eclusiv memrilor masoneriei care aveau cel pu*in %radul de maestru -i era limitată doar la
!## de memri (J$0?ocietatea avea nouă %rade ini*iatice preluate de la societatea %ermană )oza&rucea de ur (sau urie$,
din secolul al XI+++&lea: Nunior, ."eoreticus, ;racticus, ;"ilosop"us, deptus (inor, deptus (aor, deptus Exemptus,
(agister -i (agus, -i avea ca scop încurajarea -i dezvoltarea cercetărilor în domeniul oculto&ezoteric0=n realitate, după cum
consemnează Iannoni (H$, cartea lor de ază era ."e )osicrucians, ."eir )ites and (steries, de /ar%rave <ennin%s,
lucrare în care se sus*inea, atriuindu&se o semnificație feminină trandafirului, respectiv semnificație masculină, falică
crucii, că secretul celor din 2oza&9ruce era de natură sexuală (#$0=n !"L!, ?2+. l&a avut drept șef pe 3d@ard 2oert
;Ktton, mai cunoscut su numele de lord )ul@er&;Ktton (!"FH&!"LH$, memru de frunte al parlamentului ritanic, ministru
pentru olonii pe durata celui de&al doilea răz#oi al opiului -i autor al unor romane de succes, precum: <ltimele zile ale
;ompei&ului – o specie de vul%arizare a cultului lui +sis ($, adoptată ca suport ideolo%ic pentru traficul cu opiu (M$, )ienzi
-i faimosul 3ril, forța rasei viitoare, scris în !"L! (L$0)ul@er&;Ktton, prin concep*iile lui rasiste l&a influen*at pe sociolo%ul
<o'n 2usRin care, în !"LF, a pus azele (la Oford$ unui curent ini*iatic, plin cu idei de pan&anglism rasist, având ca scop
impunerea domina*iei an%lo&saone în lume, prin aplicarea dură a principiilor socialiste0?u impulsul acestor doctrine,
peste pu*in timp va apare ?ocietatea 4aian, cu scopul etinderii socialismului la institu*iile -i personalită*ile conducătoare
ale vremii, în spiritul tradi*iei acelei perioade – dominația anglo&saxonăă – care prin aportul unui sir .lfred 7ilner, unui sir
9ecil 2'odes vor duce la concentrarea economică -i politică din 2ound Tale, iar de aici, în !G!G, în 2oKal +nstitute of
+nternational .ffairs – 2++.0
1ersonalită*i importante ale ?2+. a fost 2udKard Eiplin%, mason ("$ -i 3lip'as ;evi, !"!F&!"L, numele evreizat
al lui .lp'onse&;ouis 9onstant0.cesta din urmă este considerat inovatorul -i cel care va răspândi ocultismul în lumea
modernă (G$, -i a fost autorul unor materiale incendiare împotriva )isericii, a statului -i a ordinii sociale0. fost autorul unei
scrieri în două volume, -ogma și )itualul (agiei :nalte, terminată în !"M, în acela-i an în care s&ar fi dedicat, împreună
cu 5ul7er&0tton, experiențelor teurgice care vor duce la apariția a două entitățiF un anume Noann*s și ppolonius din
.iana (!F$, de la care cei doi își vor primi învățăturile (!!$0=n !"L!, 3lip'as ;evi a scris "eia (arilor (istere, lucrarea
lui cu cele mai puternice influen*e caalistice în tentativa de dezocultare a ocultului, prin revela*ii din laviculae
%alomonis, din %ep"er Netsira" -i din o"ar, toate scrieri eraice0=n timpul celui de&al doilea sejur în .n%lia, pare si%ur că
?2+. i&ar fi acordat titlul de (are Imperator0Treuie amintit că acela-i 3lip'as ;evi a fost ini*iatorul în ocultismul
caalistic ”cre-tin” a ma%icianului ne%ru martinist ?tanislas de 8uaita, lui ;evi fiindu&i atriuită declara*ia conform căreia
riturile religioase ale tuturor Iluminaților, Naco# 5oe"me, %7eden#org, %aint&(artin, sunt luate din a#ală și că toate
societățile masonice datorează a#alei, secretele și sim#olurile lor(!J$0.firma*ie reluată -i de palladistul 1iRe în masiva
lui (orals and -ogma, Bscriere nu prea srcinalăB din cele spuse de 8u5non, inspirată mai de%raă din %ândirea lui
3lip'as ;evi0Aar (arele (aestru -i cel mai cunoscut al ?2+. a fost fără îndoială dr0 illiam Knn estcott (!"#"&!GJ$,
secretar al 2itului 7asonic ?@edenor%, practicant al ma%iei (inclusiv ne%re$, autor a numeroase scrieri caalistice -i
ermetice -i a unei istor of t"e %ocietas )osicruciana In nglia (;ondra, !GFF$, fondator împreună cu al*i memri de la
?2+. – ? ; 7at'ers, oodman -i . 4 . oodford al unui cerc mult mai restrâns, o societate numită în mod comun drept
2olden -a7n = orile de ur (sau orii urii$0estcott a fost (aestru 3enera#il (cel care prezidează loja$ al celerei loje
londoneze, de cercetări istorice, uatuor oronati0

)G OL(EN (A/N

?ocietate foarte activă apărută din trunc'iul rozacrucian, /ermetic )rot'er'oodof t'e 8olden Aa@n apare în
!""L la Eei%'leK, un mic oră-el lân%ă 7anc'ester, declarând prin creatorii ei că doreau să practice, într&un mod mai
eficace, calea activă a ma%iei în spiritul idealului rozacrucian din secolul al XI++&lea (!H$0=n !""" este creat primul templu
8olden Aa@n la ;ondra, su numele de Isis = <rania, unde se practica cultul lui +sis, organizat pe #azele cărții BIsis
)evelatăB
za scrisă
într&o sectă de elena a5lavats@
sacerdotală, în 18YY,temple
lui Isis (!#$0.lte prin care ocultista
8olden Aa@n rusă
au lansa un apel aristocrației
fost construite la )radford #ritanice
– .emplulde&a se organi&
lui orus, la
3dimur% – .emplul lui mon&)a, -i în !"G#, la 1aris, se pun azele .emplului lui "at"oor0?ocietatea includea trei cercuri,
su&ordine -i unsprezece %rade01rimul cerc – 2olden -a7n in t"e 'uter – cercul cel mai pu*in ezoteric, dar -i cel mai
eterior, cuprindea primele cinci %rade inferioare0.l doilea cerc – l .randafirului )oșu și al rucii de ur – con*inea
următoarele trei %rade intermediare0.l treilea cerc era rezervat conducătorilor secreți -i avea trei %rade: (agister .empli,
(agus -i Ipsissimus0Aeseori, numele societă*ii (8olden Aa@n$ era înso*it de ec'ivalentul (denumirea$ în eraică "e#ret"
erec" ur 5o@"er, iar la capitolul sim#olistică folosea elemente de la e%ipteni, %reci, mitolo%ia 'indusă -i, în mod natural,
9aala evreiască0Ci în cadrul 8olden Aa@n, ca -i în martinism, adevăra*ii conducători erau cunoscu*i drept %uperiori
$ecunoscuți, existențe invizi#ile, care fără să ai#ă corp fizic, transmit puteri adepților (!$0
8olden Aa@n avea le%ături strânse cu %tella (atutina (care ar însemna %teaua -imineții$, una din cele mai
ascunse -i ermetice societă*i luciferine, cerc restrâns al ma%ilor le%a*i la rândul lor de ?ocietatea Teozofică0Aintre
personajele importante de la 8olden Aa@n, un loc aparte l&a ocupat ?amuel ;iddell 7at'ers (!"#&!G!"$, cunoscut drept
contele de 8lenstrae, dar -i cu pseudonimul de 7ac8re%or 7at'ers04oarte versat în -tiin*ele oculte, a fost teozof -i compo&
L
nent al cercului intern al Ordo Templi Orientis – OTO (!M$, societate de sor%inte iluminatică (!L$ -i rozacruciană, în care se
practica un fel de ma%ie seuală de natură orientală, cunoscută -i ca magia roșie sau tantrică07at'ers trăia la 1aris cu so*ia
7oina, medium, sora filosofului evreu /enri )er%son (modernist, primul pre-edinte al 9omi&
tetului de 9ooperare +ntelectuală din 1aris (o sec*iune a ?ocietă*ii Na*iunilor, avampremieră a
DN3?9O0;a 1aris, în !GFF, 7at'ers l&a ini*iat pe cunoscutul ma%ician al secolului XX,
martinistul 3d@ard .leander leister 9ro@leK (în stân%a în foto%rafie, !"L&!G#L$, episcop al
5isericii 2nostice -i mare demnitar al 2itului 3%iptean de 7emp'is&7israZm0;a pu*in timp
după acel moment, între cei doi s&a produs o ruptură profundă (!"$0lmana"ul (asonic al
Europei indica Ordo Templi Orientis – OTO drept 'rdo Illuminatorum, cu sediul la ?tein, în
cantonul elve*ian .ppenzell (!G$0O renaștere iluminatică, confirmată -i de martinistul 1ierre
7ariel, care s&ar fi petrecut la finele secolului al AIA&lea (JF$0Ain punctul de vedere
a lui 9alliari, centrul iluminatismului în .merica, ar fi, începând cu !GJ!, la )everlK /all, în
1ennsKlvania, -i adep*ii nu ar fi renun*at la ultimele -i adevăratele scopuri ale secte (J!$0
9ro@leK era un anticre-tin declarat -i&i plăcea să se numească, conform tetului pocalipsei,
(area 5estie, semnând propriile scrieri cu ”OOO” (JJ$, fiind reor%anizatorul OTO, în !GJ!, color!nd în negru magia
sexuală practicată de adepții .emplului (JH$0
8olden Aa@n a eercitat o influen*ă foarte mare în desfă-urarea evenimen&
telor pe plan european03ste suficent de spus că unii autori cred că 8olden Aa@n a
constituit drodia Desența național&socialismului -i că din rândurile ei au ie-it
destui conducători istorici ai mi-cării (J#$0Arept proă, 8erson face cunoscut faptul
paradoal al unui 2estapo care persecuta în mod desc'is lojile masonice inferioa&
re, efectuând, doar o sin%ură prec'ezi*ie în sediul templului 8olden Aa@n din
)erlin0.cela-i 9ro@leK, care a murit de&o supradoză de dro%uri în !G#L, nutrea o
profundă simpatie pentru sir Os@ald 7osleK, memru al ?ocietă*ii 4aian -i con&
ducător, în acea vreme, al 1artidului 4ascist )ritanic08olden Aa@n a avut, de
asemenea, un rol semnificativ în crearea și difuzarea cultului drogului care astăzi
cunoa-te una din cele mai înfloritoare etape0Ain rândurile 8olden Aa@n au ieșit
.ldous /uleK, fratele lui sir <ulian /uleK & primul director %eneral al DN3?9O,
nepot (*i$ al (ai$ lui T'omas /uleK, unul din întemeietorii 2ound Tale0.ldous
/uleK, împreună cu fratele <ulian, l&au avut ca tutore, la Oford pe / 8 ells, -i el
memru al 8olden Aa@n, care l&a prezentat lui .leister 9ro@leK0=ntre timp, .ldous
/uleK a fost ini*iat în 4ii ?oarelui, o sectă dionisiacă la care erau afilia*i to*i fii
elitei de la 2ound Tale (J$0.leister 9ro@leK îl ini*iază în 8olden Aa@n, iar în
!GJG, 9ro@leK a introdus uzul dro%urilor psi'edelice, astfel că, spre anii !GHF,
lmana"ul (asonic /uleK împreună cu 9'ristop'er +s'er@ood, T'omas 7ann (-i fiica acestuia
3lisaet' 7ann& )or%'ese,!G!"&JFFJ$ au pus azele a ceea ce va fi cultura 0%- în cadrul cultului lui +sis0
=n cartea citată mai înainte, -ope Inc, se afirmă că lansarea ;?A ca instrument de
transformare a tineretului (;?A este un produs al societă*ii farmaceutice %andoz, din proprieta&
tea anc'erilor arur%$ s&a făcut prin /uleK, prin 2oert /utc'ins – rector al Dniversită*ii
din 9'ica%o, începând cu ultima parte a anilor 6F0;ucru posiil -i prin implicarea lui Timot'K
;earK, guru al ;?A, care opera în strânsă le%ătură cu .ldous /uleK -i .llen Aulles, -eful de la
9+., în cadrul unei ac*iuni pusă la cale în cadrul 9+. între !G#" -i !GMJ, denumit (?&<ltra,
pentru controlul min*ii umane prin %ăsirea de noi metode, printre care dro%urile -i difuzarea
Fă ceea ce vreiC -o it în engleză, masivă a porno%rafiei0.ceea-i carte face cunoscut că din cultele lui +sis
era Blegea supremăB a '.', care apărute între timp în 9alifornia au ieșit personaje ca )ateson – creatorul
făcea uz de practici sexuale pentru "ippies, dar -i Een EeseK – autor al romanului #or deasupra unui cui# de cuci,
a aunge la gnoză6 fondator al unui %rup de ini*ia*i ai ;?A – ."e (err ;ran@ster – care a răspândit
în ?D. cultura dezinteresului moral, al acid roc@ului -i respectiv, cultura dro%ului0
7emri de seamă ai 8olden Aa@n au fost 4rancis +srael 2e%ardie (!GFL&!G"$, evreu en%lez, autor în !GHL al
lucrării în patru volume ."e 2olden -a7n (JM$, culegere autentică de teurgie ca#alisitcă> 4lorence 4arr, prieten intim al lui
)ernard ?'a@>
fondatorul 8erald of
/ello7s"ip EellK – pre-edintele
t"e )os 2oKal )oza&rucii,
ross = /răția .cademK> .rt'ur 3d@ardal 'ite,
conducător specialist
unui ordin rozacrucian,
rozacrucian intern,mason,
ultrasecret,
numit 'rdo %anctissimus )osae et urea rucis, a cărui memri nu putea fi mai mult de -ase persoane (JL$> poe*i precum
T'omas ? 3liot -i illiam )utler Qeats> )ram ?tocRer – creatorul personajului -racula> /erert 8 ells – purtătorul de
cuvânt al pro%ramelor =naltei 4inan*e 7ondialiste, de care era foarte strâns le%at> .rt'ur 7ac'en, scriitor en%lez pentru care
unicele realită*i care contau erau sfinții -i magii, în timp ce, celor care nu apar*ineau la una din aceste cate%orii, erau
considera*i de el ca demni de trecut cu vederea> 2udolf /ess – ierar'ul nazist, dar -i Earl /aus'ofer – teoreticianul
spațiului vital %erman, fiul acestuia – .lrec't, -i se spune – dar informa*ia nu poate fi confirmată – că -i .dolf /itler ar fi
fost memru al 8olden Aa@n (J"$0

CG OR(INUL CA)ALISITC AL RODACRUCII ANTROPOSOFIA

'rdinul a#alistic al )oza&rucii a fost creată în !""" de către ?tanislas de 8uaita -i de către <os5p'in 15ladan
care&-i atriuia supranumele de s!r = rege, putând fi considerat, cu destulă proailitate inspiratorul acestei societă*i (JG$b
"
ca o societate care se suprapunea Ordinului 7artinist0?us*inută de un %uprem onsiliu format din !J memri printre care se
aflau 85rard 3ncausse – 1apus, 1aul .dam 4 )arlet, 15ladan, Qvon ;eloup – cunoscut mai ales cu pseudonimul de %*dir
(HF$, 9alite 75lin%e (!"#J&!GHH$ numit -octor lta, 7arc /aven -i .u%ustin 9'aoseau, societatea cerea ca memrii ei
să aiă al treilea -i ultim %rad martinist0?tudiile erau concentrate pe trei nivele de studiu -i cu ajutorul proelor de verificare
academice se puteau o*ine titlurile ec'ivalente pentru eamenele de maturitate, laureat și doctorat în 9aală03rau
apreciate, în mod particular, doctrinele masonice, udismul -i 'induismul, iar această orientare exclusivă este refuzată de
către <os5p'in 15ladan (!"G&!G!"$, care înfiin*ează în !"GF un ordin numit Ordinul 2ozacrucian al Templului -i al
8raalului, cunoscut -i su denumirea de 2oza&9rucea 9atolică0.ceasta din urmă sus*inea în mod eplicit căutarea unei
sinteze între ocultism -i catolicism, de aici venind -i acuza*iile adresate papei -i cardinalilor de trădare a propriei misiuni,
prin limitarea catolicismului la aspectele cele mai simple, ordinare09onform opiniei lui 7 4 <ames, cercetător al
fenomenului ocultistic, 2oza&9rucea 9atolică, c'iar dacă a influen*at cercurile artistice ale vremii, a avut o via*ă destul de
efemeră, nereu-ind să supravie*uiască după moartea fondatorului0=n !"G! 1apus, ca succesor al lui de 8uaita la conducerea
Ordinului 9aalist al 2oza&9rucii, trece la renovarea Ordinului 7artinist -i din acel moment, Ordinul 9aalistic al 2oza&
9rucii intră în adormire, -i înconjurat de un secret impenetrail, se ascunde în spatele Ordinului 7artinist0=n !"G", în
vec'ea 3uropă eistau G# de loji martiniste, în timp ce în .merica, acestea erau doar în număr de !" loji0
1entru a în*ele%e importan*a Ordinului 9aalistic al 2oza&9rucii, c'iar -i din lipsa surselor de documentare (H!$,
treuie *inut cont că ?tanislas de 8uaita a fost un sus*inător înfocat al ?inar'iei, văzută ca o avampremieră a unui spiritism
care conduce, conver%ent către regatul lui -umnezeu – mai ine zis, către 8uvernul 7ondial, având ca sursă de inspira*ie
doctrinele martiniste0=n această ordine de idei, / 9 1uesc' informează că de 8uaita a fondat Ordinul 9aalistic al 2oza&
9rucii (HJ$ ca instrument al unei revolu*ii reli%ioase suterane, care să înlocuiască pontificatul lui ;etru = #azat pe iu#irea
Bevang"elicăB, cu pontificatul ezoteric al lui Ioan = susținut de autoritatea spiritului0;rin această infiltrare – oserva
Iannoni – 'rdinul a#alistic al )oza&rucii putea o#ține o anumită prioritate, ca o prefigurare a anumitor orientări din
lumea catolică contemporană, cu at!t mai mult cu c!t (arele (aestru îi confesa ocultistului ;*ladan că a fost "irotonisit
Bsacerdot ocultB conform ritului catolic roman, la fel ca Bceilalți adepți ai celui de&al treilea gradB, primind dezlegare să&
și exercite cultul in secretis, Bîn mod magic și nu sacerdotalB (HH$0;a aceste ordine roza&cruciene s&au unit, prin diverse
le%ături succesive, -i alte societă*i oculte, precum OTO, dar -i ?ocietatea .ntroposofică (H#$ a lui 2udolf ?teiner, partea
europeană a .eozofiei americane0?teiner (!"M!&!GJ$, auto&proclamat Imperator al acestei societă*i, provenea din OTO, dar
avea -i strânse le%ături cu ?ocietatea Teozofică a lui /elena )lavatsRK, discipolă a lui )ul@er&;Ktton -i animată de
profunde sentimente anticre-tine (H$0.caparat de ideea de reînnoire a cre-tinismului în lumina udismului ezoteric, ?teiner
canaliză mi-carea lui direct pe ezoterismul cre-tin, aducând isericii catolice acelea-i acuzări ca -i 15ladan: #iserica și&a
trădat misiunea ei prin deformarea mesaului inițial al fondatorului, atrăg!ndu&și din acest punct de vedere o dispariție
rapidă pe care numai ntroposofia o putea evita, prin reînnoirea conținutului (HM$0stfel ristos, o a doua personalitate
divină pentru creștini, în ntroposofie devine un persona care&și asumă rolul de ec"ili#rare, temper!nd între BardoareaB
lui 0ucifer = pe de&o parte, respectiv Binteligența receB a demonului rimane = de cealală parte (HL$0
1ersonalitate cu calită*i intelectuale ecep*ionale, peda%o% prodi%ios -i scriitor fertil, ?teiner a condus ?ocietatea
Teozofică din 8ermania, punând azele, în !GFJ, unei reviste 0ucifer, care în !GF# va adopta titlul de 0ucifer = 2nosis0
9onform io%rafilor săi, ?teiner a avut un g"id pe care Sdouard ?c'ur5 (!"#!&!GJG, faimos teozof -i filosof protestant
francez$ (H"$ autor, în !""G, al căr*ii (arii Inițiați, îl descria astfel: (aestrul lui )udolf %teiner era unul dintre acei oameni
puternici care trăiesc su# masca unei vieți civile oarecare, pentru a îndeplini o misiune cunoscută numai de cei egali cu el,
care nu acționează niciodată în mod desc"is asupra înt!mplărilor umane (HG$04apt preocupant dacă se confruntă cu
descrierea pe care martinistul 1ierre 7ariel o face %uperiorilor $ecunoscuți (#F$ când, discutând despre natura lor se
întreaă dacă aceștia ar fi oameni sau entități, concluzionând că -octrina %ecretă a lui  ; 5lavats@ ne dă, dacă nu
lucruri sigure, atunci aproximări interesante (#!$01entru a ne face o idee, în acea lucrare, ?atana este descris precum
unicul 2umnezeu al planetei noastre, iar în alt loc D%atana nu este dec!t una cu 0ogosul -i de aceea 5iserica , afurisin&
du&l pe %atana D666 îl #lesteamă pe -umnezeu D666 sau unoașterea )evelată a $aturii su# forma dualismului 0umină =
<m#ră, 5ine = )ău (#J$0.ntroposofia, care actual are sediul la Aornac', lân%ă )asel – 3lve*ia a fost otezată cu numele de
2oet"eanum, în onoarea lui 8oet'e -i se răspânde-te în întrea%a lume prin centre de ini*iere -i societă*i de educa*ie –
-colare – cu titulatura de Lcoli >aldorf0

(G ALTE SOCIET'JI SECRETE

?ă&i lăsăm cuvântul lui Iirion: %ă nu se creadă că toate aceste societăți, în aparență at!t de diverse, deseori
contradictorii, c!teodată acuz!ndu&se una pe alta, nu ar avea un punct în comun, un loc de înt!lnire comun03istă două
societă*i care, dimpotrivă, au un rol special, de le%ătură0Dna dintre ele, de ori%ine americană, este /ermetic )rot'er'ood of
;i%'t (/ ) of ;$ (#H$, care se adau%ă mecanismului ima%inat de 1iRe03a a jucat un rol etrem de important, rol care astăzi
se prelun%e-te în comina*iile politice -i în mi-cările interna*ionale de uniune mondială, de federalizare a planetei09ealaltă
societate, mai pu*in numeroasă, este Ordinul de 7emp'is, care lucrează la unirea doctrinală a diverselor concep*ii mistice
ale sectelor, la conver%en*a acestor puncte de vedere în /ilosofia <nității, cu inten*ia impunerii acesteia din urmă
masoneriei -i prin masonerie, marii comunită*i de profani0Ci iată cum în acea epocă, s&a împlinit scopul ini*ial al ?inar'iei0
=n acea perioadă, în Ordinul de 7emp'is se re%ăseau: / 1 )lavatsRK (##$ – din partea ?ocietă*ii Teozofice> 9'arles
ester ;eadeater (!"#L&!GH#$, %rad HH, episcop al 5isericii 9atolice ;ierale> ?pencer ;e@is din .ntroposofie> T'eodor
2euss din OTO> demnitari de la / ) of ;, dar -i oculti-ti francezi, în %eneral, apar*inători de Ordinul 7artinist0.ici se
re%ăsesc elementele caracteristice ale ?inar'iei care, datorită mai ales 7artinismului, va lua în 3uropa forma pe care o
recunoa-tem cu u-urin*ă (#$0
G
 ;ista este prea lun%ă pentru a fi terminată08u5non oserva, de eemplu, că în !"L, în afară de&a fi anul în care a
apărut curentul Teozofiei, constituie -i anul de apari*ie al multor activități enigmatice, precum cea eercitată de Ordinul
4ratres ;ucis, cu centrul la )radford, în QorRs'ire – .n%lia, ordin fondat de un en%lez de ori%ine evreiască – 7aurice Iidal
1ortman, om politic din anturajul politicianului )ul@er&;Ktton0
Treuie amintit că, privitor la voca*ia ecumenică a 2itului de 7emp'is&
7israZm, se pot %ăsi confirmări în cartea martinistului 8astone Ientura I )iti
(assonici di (emp"is e di (israjm = )itualurile (asonice din (emp"is =
(israjm, .tan\r, !G"F, unde este citată opinia unui (are ierofante (opinie prezen&
tată în !G#M$ conform căreia, cele două rituri erau investite cu o misiune
B)ozacruciană iluministicăB în milocul (asoneriei Inferioare, al ar#oneriei și
al 'rdinului .emplului, constituind un fel de (asonerie în cadrul (asoneriei
(p"!$0.cest lucru nu este de mirare deoarece la ori%ine, Ordinul de 7emp'is era o
construc*ie impozantă cu G! de %rade, din care primele HH preluate din 2itul ?co*ian
.ntic -i .cceptat, revendicând pentru el însu-i, rolul de expresie a tuturor tradițiilor
inițiatice egiptene, indiene, persane, scandinave și altele, din acele vremuri vec"i
(pJFG$0
2itul de 7israZm, într&un document intern, era prezentat precum un
du#lu sistem, masonico&iluministic care înc"ide în el însuși (arele %istem Inițiatic
'ccidental pe care )%, prin concentrarea în VV de grade, nu a reușit să&l reali&
zeze, av!nd excluse din nomenclatorul lui gradele ca#alistice, cele martiniste,
respectiv cele martineziste (p#$ (#M$0

Imaginea alăturată îl prezintă pe ra#inul %emour tlas, gradul VJ în )% care declaraF Sunt m$ndru că su nt
mason, pe coperta revistei B."e $e7 ge (agazineB din aprilie 198Y, volumul A3, numărul 46B."e $e7 ge (agazineB
era pu#licația oficială a %upremului onsiliu al gradelor VV, Nurisdicția de %ud a %tatelor <nite, iar din 199K, pu#licația
și&a sc"im#at numele în B."e %cottis" )ite NournalB0
O dată atenuate ecourile aniversării icentenarului 2evolu*iei 4ranceze, poate fi interesantă cunoa-terea opiniei
unor înal*i ini*ia*i ai ritului – numi*i rcana rcanorum – despre democra*ie, respectiv despre trinomul sacru de la !L"G,
0i#ertate, Egalitate, /raternitate, feti-uri -i do%me intan%iile în lumea modernă: adepții rcana rcanorum D666 știau
foarte #ine pentru că au studiat argumentul su# o altă formă, că acolo unde este li#ertate, nu poate fi egalitate, și că
termenii trinomului revoluționar, importat de /ranța și pus în circulație în mod fraudulos, se află în antiteză între ei D6666
stăzi, trinomul revoluționar mincinos, intrat definitiv în sim#olismul masonic, poate fi interpretat astfelFlibertatea este
numai pentru cel (#L$, pentru cel care a auns în alte locuri și a lăsat acolo deșeurile materieiZ
se poate recunoaște realizat#
numaiîmplinit
între inițiați, cu același nivel de cunoaștereZ iar fraternitatea, în cele din urmă, tre#uiee%alitatea
considerată numai ca frăție inițiatică (#"$0
1e lân%ă puternicele societă*i secrete eistă o continuă a%ita*ie care a dus la apari*ia, în zilele noastre, a
societă*ilor mai mici ca anver%ură -i importan*ă, dar cu aceea-i datorie sacră, de răspândire a ver#ului magic prin orice
mijloace0.ccentul pus (din ce în ce mai mult$ pe analitate, pe falsitate, pe non&valoare, lipsa unui adevărat sistem de valori
au făcut ca, în nevoia lui de ec'iliru -i stailitate, omul să fie o pradă u-oară în fa*a oricăror factori de corup*ie care au dus
la transformarea acestuia într&o marionetă a unor societă*i ca (ișcarea $e7&ge, 0ectorium )osicrucianum, ;an"armonia,
(editația .ranscedentală, 5a"Cai, %cientolog, 5iserica %atanei, etc (#G$0

nnie 5esant, BcolonelulB enr % 'lcott și >illiam  Nudge Dcei din urmă, co&fondatori cu  ; 5lavats@, în
18Y[ a %ocietății .eozofice într&o fotografie făcută la 0ondra în 18916

MF
 NOTEG

! – ”+ni*iat al lojii ;ropaganda din 2oma la J! aprilie !"LL, în !"LG a fost numit (are .rezorier, după care (are (aestru,
între ! ianuarie -i H! mai !"GM0Aevine %uveran (are omandoral 2itului ?co*ian în !"", %rad pe care îl va avea până la
moarte0. fost prietenul lui 7azzini, a lui Eossut' -i a lui 8arialdi, a făcut parte din 2iovine Italia = .!năra Italie, din
2iovine Europa = .!năra Europă -i a lansat ideea unei 3urope Dnite”, conform Aaniel ;i%ou -ictionnaire 000, cit0, p L!H0
=n !""", împreună cu 1iRe promovează cu ajutorul lojilor, o campanie pacifistă universală care s&ar fi concluzionat,
conform canoanelor clasice de %estiune a contrariilor, cu primul răzoi mondial -i cu succesiva %ocietate a $ațiunilor,
creată pentru asi%urarea păcii0Aespre ;emmi, 4rancesco ? Nitti spunea în ale sale )ivelazioni = )evelații (despre
implicarea lui Nitti în 7asonerie, de văzut -i 8ianni Iannoni (assoneria, /ascismo e la "iesa attolica = (asoneria,
/ascismul și 5iserica atolică, )ari, ;aterza, !G"F, p L!$: Evreu din naștere și #anc"er de profesie, avea o inteligență vie
și o mare energie6!nd a fost ales în 18YY (are (aestru, a fost ales și %uveran (are omandor, dețin!nd timp îndelungat
cele două funcții înalte care, după moartea lui au fost întotdeauna despărțiteF cea de %uveran (are omandor și de (are
(aestru al (arelui 'rient (4rancesco ? Nitti %critti ;olitici = %crieri politice, )ari, ;aterza, !GMH, vol I+, p #HL$0
J – 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, vol +, p HG0
H – 8ianni Iannoni0e societU segrete dal seicento al novecento = %ocietățile secrete de la 1OKK la 19KK, 4loren*a, ?ansoni,
!G", p JF0
# – 9itat din volumul dactilo%rafiat în !G# la 4loren*a, 0a (assoneria = (asoneria: D666 la ec"inocțiul de primăvară roza&
crucienii își săr#ătoreau agapele lor o#ișnuite sacrific!nd mielul Dcare amintește de formula BIată mielul lui -umnezeuB,
sim#ol al naturii imaculate care Bîndepărtează păcatele lumiiB6D666 .randafirul, cea mai delicată și gingașă dintre
însemnele masonice, floarea parfumată a primăverii, înseamnă grație, tinerețe 666 dar trandafirul a fost și însemnul,
reprezentarea femeiiZ așa cum crucea sim#oliza virtutea creatoare a soarelui, unirea dintre cele două sim#oluri, crucea și
trandafirul, exprimă în formă discretă și suavă, printr&o reprezentare discretă și arcană, reproducerea neîncetată a ființelor
(p MJ$0Ae văzut -i 4 8iantulli 0CEssenza 666, cit0, p L! -i următoarele0
 – 9ultul e%iptean al lui +sis, practicat de la a Treia Ainastie a 2e%atului .ntic (circa JJ"F î /$0 ristalizează elementele
utilizate ca instrumente pentru controlul social, pentru exploatarea și distrugerea capacităților creatoare ale populațiilor
su#ugate6ceste elemente cuprindFutilizarea diverselor droguri pentru crearea sc"izofrenieiZ utilizarea sunetelor
eteronomice și repetitive pentru amplificarea efectelor drogurilor psi"otrope și pentru crearea unui climat care să
încuraeze uzul drogurilorZ crearea de secte mistice fondate pe mitul reacționar al lui Isis, dar în același timp adaptate,
profilului psi"ologic al populației pe care casta de sacerdoți tre#uie să o su#ugeZ impunerea unui model politic și
economic666care să constr!ngă populațiile su#ugate la munci manuale forțate, lipsite de creativitate09onform -ope Inc,
cit0, p JLH0
M – 9onform -ope Inc, cit0, p JJM&JJL0
L – 5ul7er&0tton, cărturar genial, cele#ru în lume pentru romanul B<ltimele zile ale ;ompei&uluiB, fără îndoială nu
prevedea, că zeci de ani mai t!rziu, unul din romanele lui va inspira în 2ermania un grup mistic prenazist6;rin lucrări
precum B)asa care ne va înfr!ngeB sau BanoniB, intenționa să pună accentul pe realitatea din lumea spirituală, în
special pe lumea infernală6El se considera un inițiatZ printr&o transfigurare romanțioasă, exprima certitudinea că există
ființe dotate cu puteri supranaturale care îi vor înfr!nge pe oameni, conduc!ndu&i pe aleșii rasei umane la o mutație
formida#ilă6Este #ine de reținut că această idee a pro#lemelor rasiale va apare mai t!rziu la itler, și astăzi nu a dispărut
deloc0(;ouis 1au@els -i <acues )er%ier, cit0, p JGF&JG!$0
" – Q 7oncomle 0es ;rofessionnels de lCanti&racisme = ;rofesioniștii antirasismului , 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L,
p J"L0
G – +ntroducerea termenului de ocultism, în sensul lar% de grupări inițiatice, teorii și practici ezoterice, magice, spiritiste,
etc, îi este atriuită lui 3lip'as ;evi0
!F – 4ilosof neopita%oreic -i ma%ician al secolului + după /ristos0
!! – 9onform 7 4 <ames 0es precurseurs de lCkre du 3erseau = ;recursorii Erei 3ărsătorului, 7ontr5al, Sd0 1aulines,
!G", p JM&JL0
!J – 3 Aelassus, cit0, p #LL0
!H – 9onform lui / 9 1uec', cit0, p MF#> după 8erson, cit0, p !J", 2olden -a7n ar fi fost creația unei alte societăți,
secreta Bermetic 5rot"er"ood of 0ig"tB din care ar fi făcut parte = din cele susținute de 2erson = și #ra"am 0incoln0
!# –– -ope
! Inc, cit0,
<ean&1ierre p #FJ0(scriitor francez, mason$ 0e franc&uges de la %ainte&3e"me, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el, !GL!, p !MJ0
)aKard
!M – ;a fel ca -i evreul +%naz Treisc'&;incoln ()udapesta !"LG&?'an%'ai !G#H B$, aventurier, precursor -i finan*ator al
na*ional&socialismului> ca ?ean 7ac)ride, fondator în !GM! al .mnestK +nternational> ca 4ranz /artmann, spiritist al
?ocietă*ii Teozofice0Aupă părerea lui 8erson (pseudonim al lui 1 7ariel$, OTO sau 4raternitas /ermetica ;uciferina
(conform -aimon – periodoc de cultură neopă%ână, 1eru%ia, !GGF$ nu este decât stadiul pre%ătitor al magiei inițiatice (cit,
p !J"$0OTO opera în strânsă le%ătură cu evreul american /arrK ?pencer ;e@is, fondator în !GFF al ntiWuus (isticus 'rdo
)osae rucis = ('), societate lansată pe calea spre un 8uvern 7ondial0=n zilele de azi, or%aniza*ia este sus*inută de
fiul lui /arrK, 2alp', are sediul la ?an <os5, în 9alifornia, contând pe circa un milion de adep*i (conform / 9 1uec', cit0, p
M!!$0;e%ea supremă a OTO era eprimată prin motto&ul -' I.R & /&'R, propus în comina*ie cu semnul lăsat de dropie,
pe suporturi adezive, pentru a putea fi afi-at -i în locurile cele mai ascunse07artinistul 1 7ariel făcea cunoscut (p M$ că
"ippies -i revolu*ia tineretului de la !GM", inspirată de evreul /erert 7arcuse, au pus în practică liniile directoare ale OTO0
1e zidurile din 1aris, când în !GM" a fost o perioadă destul de violentă, a apărut un tet, paradoal dar -i emlematic: ” E
interzis să interzici”0
M!
!L – 1 7ariel 0e %ocietU segrete c"e dominano il mondo = %ocietățile secrete care domină lumea, 4loren*a, Iallec'i, !GLM,
p L0
!" – 9ro@leK l&ar fi evocat pe 5elze#ut împotriva lui (at"ers ale cărui experiențe de magie ar fi dus la moartea
neprevăzută a c!inilor de v!nătoare de la reședința de la 5oles@ine, pe malurile lacului 0oc" $ess (8 Iannoni 0e societU
segrete 666, cit0, p JHG$0
!G – Q 7oncomle 0CIrr*sisti#le 666, cit0, p !HH0
JF – '.' este o societate rozacruciană foarte înc"isă, în care riturile masonice sunt interpretate în lumina practicilor
sexuale orientale (conform 1 7ariel, cit0, p L -i următoarele$> de văzut -i 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p J#!&J#H>
$e7&ge und %atanismus, iesaden, 3+2N.&?tudie, !G"G0
J! – 1 9alliari ;io 5runone 0anteri 666, cit0, p !#!0
JJ – 2eferitor la invocările demonice -i ritualurile lasfemice ale lui 9ro@leK se poate vedea cartea io%rafului său <
?Kmonds 0a 2rande 5estia = (area 5estie, 2oma, 7editerranee, !GLJ0
JH – 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p J#!0
J# – 1rivitor la ar%ument se poate vedea -i 1 Taufer -i 9 . .%noli 0Cascesa del nazismo e lo sterminio degli e#rei =
)idicarea nazismului și exterminarea evreilor, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !G"", via 8 8alilei, !J!> 8ior%io 8alli itler e il
nazismo magico = itler și nazismul magic, 7ilano, 2izzoli, !G"G0
J – 9onform 7artin 8reen "ildren of t"e %unF a $arrative of -ecadence in England after 1918 = opii %oareluiF o
povestire despre decadența din nglia după 1918, Ne@ QorR, )asic )ooRs +nc, !GLM01rintre afilia*ii la acea sectă se aflau
T'omas ? 3liot,  / .uden, Os@ald 7osleK -i A / ;a@rence, amantul 'omoseual al lui .ldous /uleK0
JM – +srael 2e%ardie ."e 2olden -a7n = 2olden -a7n, ?t0 1aul 7N, ;le@ellKn 1ulications, !GG#02e%ardie avea ca
motto: d (aorem donai 2loriam0
JL – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les 666, cit, p !"L0
J" – Ae văzut -i nc"e itler in una s*ttaF la 2olden -a7n = Li itler într&o sectăF 2olden -a7n, în ziarul 0Crena din
Ierona, +talia, " feruarie !G""0
JG – 8astone Ientura .utti gli uomini del martinismo = .oți oamenii martinismului, 2oma, .tgnor, !GL", p HL0
HF – 3piscop 8nostic, (!"L!&!GJM$, în !GJF a înfiin*at asocia*ia 0es miti*s %pirituelles = ;rieteniile %prituale, este autorul
unei scrieri omonime de ezoterism cre-tin în care se amestecă rozacrucianism, doctrine ermetice -i teme spiritiste0
H! – 8astone Ientura 0a )osa roce del .empio e del 2raal e il %!r (erodac" ;*ladan = )oza&rucea .emplului și al
2raal&ului și %!r (erodac" ;*ladan, din 3ia della .radizione = alea .radiției, 1alermo, !GL#, fascicolul X+++08astone
Ientura (!GFM&!G"J$, unul din conducătorii istorici ai 7artinismului, a fost (are (aestru al Ordinului 7artinist din
Iene*ia, cu numele de lde#aran, respectiv (are ierofante al 2itului de 7emp'is&7israZm0
HJ – +dem, p MFM0
HH – 8 Iannoni 0e societU segrete 666, cit0, p JF0
H# – Termenul de antropozofie era deja men*ionat în !MMF în titlul lucrării unui alc'imist en%lez, rozacrucianul T'omas
Iau%'an, cunoscut -i cu numele de Eugenius ;"ilalet"es (!MJJ&!MGM$0
H – 9onform 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, cit0, p !H, vol +0)lavatsRK, în principala ei lucrare – -octrina
%ecretă, indica scopurile ?ocietă*ii Teozofice: constituirea unui nucleu al unei fră*ii umane universale, fără deoseire de
rasă, culoare sau credin*ă> încurajarea studiului %cripturilor riene, demonstrarea importan*ei vec'ilor scrieri asiatice, în
mod particular cele ra'manice, udiste -i zoroastriste> aprofundarea tuturor aspectelor -i a misterelor ascunse ale naturii,
în special a puterilor psi'ice -i spirituale, latente în om0
HM – Aespre creștinologia lui ?teiner se pot vedea -i articolele lui <ean Iaui5 în 5ulletin dC*tudes de la %oci*t* ugustin
5arruel = 5uletinul de studii al %ocietății ugustin 5arruel, ;Kon, numerele !#, ! -i !M0
HL – 3 1appacena )udolf %teiner, ;anciano, +tinerari, !GLH, p !G#0
H" – Ain punctul de vedere a lui 8u5non, ?c'ur5 ar fi inventatorul unui pretins ezoterism %reco&cre-tin care ar fi treuit să
conducă de la %finx la ristos -i de la ristos la 0ucifer (conform .eozofismul, cit0, p !LL$0?c'ur5, viitorul inspirator al lui
Teil'ard de 9'ardin, a fost memru de vârf al lojii teozofice Isis din 1aris, înfiin*ată de )lavatsRK în !""L, le%ată direct cu
centrul .dKar din +ndia0.l*i memri celeri ai acestei loji au fost 1apus, %radul HH al 2?.., respectiv astronomul panteist
-i spiritist 9amille 4lammarion (!"#J&!GJ$0
HG – 3 1appacena, cit0, p #G0
#F – 1 7ariel 0e societU segrete 666, cit0, p !J -i următoarele0
#! –– +dem,
#J /elenap 1etrovna
JFL0 )lavatsRK 0a -ottrina %egreta = -octrina %ecretă, 7ilano, )occa, !GH, p H"H, H"#&#FF0
#H – . nu se confunda cu ermetic 5rot"er"ood of 0uxor, dedicată studiului 9aalei, -tiin*elor oculte -i spiritismului (vezi
-i 0es documents ma]onniWues = -ocumentele masonice, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !G"M, p GM$> o societate de
elemente intermediare, conform părerii lui 7ariel, acum dispărută ( cit0, p "$0
## – )lavatsRK a fost (are ierofante al 2itului de 7emp'is&7israZm (2en5 8u5non .eozofismul, cit0, vol ++, p JG$0
# – 9onform 1 Iirion5ientMt 666, cit0, p H#0Ain 2itul de 7emp'is&7israZm au făcut parte .leister 9ro@leK – cu apelativul
de 5afomet A, (spre %radele finale$, T'eodor 2euss – fondatorul OTO, dar -i 1apus0
#M – 2itul de 7emp'is&cu G! de %rade -i 2itul de 7israZm&cu GL de %rade au fost înfiin*ate în primele decenii ale secolului
X+X de trei masoni -i caronari, fra*ii evrei )edarride0=n !"L, <o'n QarRer (!"HH&!G!H, %radul !" al 2?.. -i memru al
?2+.$ reune-te cele două rituri în unul sin%ur, revizuind, în profunzime, -i ritualurile0Enciclopedia attolica din !GH, vol
X, p !G", la denumirea satanism, scrie: (asoneria este cu siguranță cui#ul secret al satanismului, moștenind credința și
uzanțele de la gnosticismul cainit, în special prin ritul egiptean = misram0Wiarul Il 2iornale din J# septemrie !G""
informa că 2itul de 7emp'is&7israZm s&a sta#ilit în <m#ria, la ;erugia și la ssisi, cu legături în tradiția franciscană,
MJ
-tire care ar putea aduce lămuriri suplimentare despre ale%erea ora-ului .ssisi ca oraș mondial al ecumenismului, prin
răspândirea în lumea întrea%ă a spiritului din ssisi0
#L – 'mul = eu, ”realizatul”, ”împlinitul”, cel ce ajun%e la supranatural prin ma%ie0
#" – 2eferindu&se la deviza revolu*ionară 0i#ertate = Egalitate = /raternitate, 2en5 8u5non avertiza: $u tre#uie uitat că
aceste cuvinte au constituit un motto masonic, o formulă inițiatică, înainte să fie dată mulțimii neștiutoare, care nu a
cunoscut niciodată nici sensul real, nici adevărata aplicare (2en5 8u5non 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tgnor,
!G"M, p F$0
#G – 1entru o listă mai detaliată le%ată de ”înflorirea” societă*ilor secrete -i a sectelor în Occident, se poate vedea -i
7assimo +ntrovi%ne Il cappello del mago = ;ălăria magicianului, 9omo, !GGF, ?u%arco> se poate vedea -i <ean&1ierre
)aKard 0e guide des soci*t*s secr+tes = 2"idul societăților secrete, ?aint .mand&7ontrond (9'er$, Sd0 1'ilippe ;eaud,
!G"G0

CAPITOLUL %BG UN MARE SECTANT – SAINTK#*ES (AL*E#(RE

9ontinuator al ideilor lui 9omenius în privin*a ?inar'iei, ?aint&Qves d6.lveKdre constituie una din personalită*ile
a cărei %ândiri poate fi considerată ca fiind aceea a unui adevărat părinte al ?inar'iei0.leandre ?aint&Qves, fiu al unui
medic, s&a născut la 1aris, în !"#J02evelându&se de timpuriu un caracter reel -i dificil, .leandre este trimis de tatăl său la
un cole%iu, fondat -i condus de un fost ma%istrat – 4r5d5ric .u%uste de 7etz, memru erudit al +nstitutului 4rancez0
1ersonalitatea lui 7etz care de-i se declara catolic era un admirator al al ocultistului .ntoine 4are d6Olivet, !LM"&!"J
(!$b îl va fascina pe tânărul .leandre, eercitând o influen*a determinantă asupra lui09u ajutorul lui de 7etz, ?aint&Qves
face cuno-tiin*ă cu scrierile martinistului <osep' de 7aistre (!LH&!"J!$, ale filosofului ;ouis 8 .mroise de )onald
(!L#&!"#F$, dar aten*ia lui ?aint&Qves va fi polarizată, mai ales, de fi%ura lui d6Olivet0Aupă ce a urmat un curs de medicină
navală, respectiv de filosofie a istoriei, după serviciul militar îndeplinit în marină, ?aint&Qves,
(alăturat în foto%rafie, !"#J&!GFG$ s&a transferat în insulele an%lo&normande unde l&a cunos&
cut pe masonul Iictor /u%o (J$, dar -i o numeroasă adunătură de eila*i politici0=n acele
locuri, aten*ia lui ?aint&Qves este atrasă de madame Iir%inie 4aure, păstrătoarea ar'ivei
voluminoase a lui d6Olivet, pe care, ?aint&Qves o căutase fără nici un rezultat până în acel
moment0Timp de cinci ani, ?aint&Qves a studiat documentele lui Olivet, aprofundând scrierile
acestuia, lucrări care vor constitui -i sursa de inspira*ie pentru conceptele viitoare ale lui ?aint
&Qves01rin derularea evenimentelor, a fost participant la luptele din jurul 1arisului în !"LF, dar
adevărata întorsătură în via*a lui ?aint&Qves o constituie întâlnirea cu o noilă, ori%inară din
Trieste – contesa Eeller&rudă cu martinistul /onor5 de )alzac (#$0=ntâlnirea, urmată de căsă&
toria cu Eeller, l&a pus în le%ătură cu cercurile aristocratice ale 3uropei, dar mai ales l&a
îndepărtat de orice %rijă materială, permi*ându&i să se dedice în între%ime studiului ocultismu&
lui0=n !""F, ?aint&Qves prime-te titlul de marc'iz -Clvedre, prin mijlocirea din cele sus*i&
nute de 7ariel ($b unei scrisori papale a papei ;eon al X+++&lea> din cele sus*inute de ?aint&Qves, titlul l&a primit ca urmare
a interven*iei unui mare filantrop european (M$09unoscut la toate cur*ile europene, călător neoosit, ?aint&Qves moare în
!GFG, la Iersailles, lân%ă 1aris0

AG OPERA MARELUI INIJIAT (AL*E#(RE

Aacă se iau ca referin*ă tetele lui 9omenius prezentate pu*in mai înainte -i se compară cu con*inutul scrierilor
lui ?aint&Qves, apare imediat în eviden*ă lipsa de ori%inalitate a celui din urmă, respectiv sursa de inspirație a celor dintâi0
?aint&Qves nu a fost un inovator, nici inventatorul %uvernului sinar'ic, ci doar un simplu depozitar -i un vulgarizator (vulg
& popor$ – un popularizator al doctrinelor pre&eistente03l, la momentul potrivit a -tiut să aducă la lumină -i să adapteze
timpurilor un plan pre&eistent de Imperium (undi, ac*ionând pentru ridicarea %inar"iei la demnitatea unui regim teocra&
tic, cu rădăcini
alitate, în tradițiile
de executiv antice (L$,
și de economie ?inar'ie
orientată care s -tiutconstituind
("$0?inar'ia, să se materializeze printr&o
(s&ar putea spune$com#inație
visul vie*iiarmonioasă de spiritu&
lui, prin reaustarea
planurilor sinar'ice, se oferea societă*ilor rozacruciene o modalitate de răspuns vi%uros la asolutismul palladist de peste
Ocean, evitând de&a trece (-i nu treuie uitat$ peste liniile %enerale a sectelor0=n privin*a lucrărilor lui d6.lveKdre,
condensat, acestea reflectă %ândirea acestuia: în !""J – (isiunea actuală a muncitorilor> în acela-i !""J (G$, în (isiunea
%uveranilor, ?aint&Qves proclama: a tre#uit să fac să vor#ească, prin propria&mi persoană, suveranitatea regală cu cea
populară, )eligia în raporturile cu %ociologia (!F$> tot în !""J (!!$, în (isiunea evreilor, el afirma: c"iar dacă nu am
s!nge evreu în vine, mă alătur r!ndurilor evreimii D666, mă adresez înțelepților talmudiști, ca#aliștilor D666 ca și cum aș fi
unul dintre ei și aș poseda și eu, știința transmisă prin viu&grai de însuși (oise (!J$0=n !""L pulică (isiunea francezilor
sau adevărata /ranța> (isiunea Indiei în Europa, misiunea Europei în sia6;ro#lema lui (a"atma și soluționarea ei (!H$>
în !"GF – Ioana dCrc victorioasă -i postum, o lucrare cu accente ezoterice puternice – r"eometrul – în care, ca -i în
misiunea +ndiei, el lăr%e-te zona de ac*iune a ?inar'iei, de la amian*a europeană primitivă, la răspândirea acesteia în toată
lumea01rivitor la aceste scrieri, martinistul 7ariel le consideră drept constituția %inar"iei tradiționale (!#$09a -i în ciornele
lui 9omenius, ?aint&Qves face distinc*ia dintre autoritatea spirituală – care inspiră -i trasează orientări – ca putere
MH
sacerdotală – -i Imperium )omano – ca putere temporală, care are func*ia să conducă masele -i să intervină asupra voinței
populare (în*eleasă ca epresie a dorin*elor -i pasiunilor mul*imii$ din moment ce, printr&un sufra%iu universal -i printr&un
cole%iu electoral temporar, aceasta î-i ale%e conducătorii (care treuie să fie recunoscu*i de către utoritate6
$u se tratează – scrie ?aint&Qves – nici de distrugerea și nici conservarea, deasupra statelor și a conducătorilor
lor, a oricărui fel de ordin social, pentru că acesta nu existăF tre#uie creat6.re#uie format, deasupra națiunilor noastre,
deasupra guvernelor noastre = su# orice orientare s&ar prezenta acestea, ca un guvern general, pur științific, emanat de
însăși națiunile noastre, care să păstreze tot ceea ce constituie elementul specific auto"ton (!$0

)G MI9LOACELE

1entru a îndeplini aceste scopuri, ?aint&Qves propunea instituirea în 3uropa a unui super&guvern, or%anizat în
mod ierar'ic în jurul:
! – unui onsiliu European al 5isericilor $aționale>
J – unui onsiliu European al %tatelor $aționale>
H – unui onsiliu European al <nităților dministrative $aționale (din (isiunea %uveranilor, p #FL$03l continuă: primul
consiliu tre#uie să reprezinte viața religioasă și intelectuală, adică înțelepciunea și științaZ al doilea consiliu tre#uie să
reprezinte viața socială și uridică, adică echitatea și 6ustițiaZ al treilea consiliu tre#uie să reprezinte viața economică,
adică civilizația și munca0 Nici .ai .ult ,ici .ai uți, Qață 5e actuala re>e,tare a oliticii euroe,e7 ca o co.u,iK
tate eco,o.ică 5o.i,ată 5e Qi,a,țele 5eți,ute 5e .arile co,ce,trări <a,care e cale 5e ,5eli,ire o co.u,itate
olitică Qo,5ată e u, arla.e,t Qe5eral i o co.u,itate reli=ioasă7 si,cretică7 5o.i,ată 5e Maso,erie7 su< ausiK
ciile siritualis.ului reli=iei u,iersale 5i, Te.lul !,țele=erii (!M$0
1lanul lui 9omenius prime-te o adaptare te"nocratică: autoritatea provine dintr&un consiliu unic (în acela-i timp
reli%ios -i cultural$, în loc de două consilii separate, al luminii -i al #isericii universale, iar %uvernul are o sursă trinitară,
prin introducerea unui consiliu economico&social, te'nocratic, care să suprave%'eze dezvoltarea economică03ste semnifica&
tiv de remarcat că ?aint&Qves a postulat o răsturnare a practicii ordinii ierar'ice a celor trei consilii plecând de la aza:
economic, politic, respectiv religios03i%en*ă tactică pentru u-urarea în*ele%erii dacă se are în vedere că o unitate economi&
că, care ca fundament anul, este mai u-or de urmărit decât o unitate care are valori spirituale comune0=n acest fel, societa&
tea se a-ează pe aze materialiste, reinte%rând în acela-i timp omul, în limitele în%uste ale unui %'etou productiv, fiin*ă
redusă la o epresie pură a nevoilor lui (după cum teoretiza 4ic'te$0?aint&Qves continuă aprofundând caracterizarea celor
trei consilii:
! – onsiliul European al <nităților dministrativeF B0ondra, ;aris, 5ruxelles sunt capitalele care se pot asocia unui
consiliu european, av!nd ca #ază viața economică, unicul miloc de conectare la viața pu#lică a guvernelor naționale, ca
parte din universalitate D6666ceste interese economice sunt astăzi adevărata #ază a fiecărei societăți naționale și nici o
politică, fie internă, fie externă nu va putea fi exercitată fără a primi o îndrumare precisă și înțeleaptăB ( (isiunea
%uveranilor, p #!"$0.dresându&se %uvernan*ilor, ?aint&Qves adău%a: :n viața economică și emporiocratică (!L$ a popoa&
relor voastre tre#uie să căutați #azele precise, fundamentele exacte ale edificiului european pe care vă invit să&l construim
îm interesul vostru și al națiunilor voastre D666 (+dem, p #JH$0Orice prolemă de natură economică, na*ională sau supra&
na*ională, va treui %estionată de un astfel de consiliu care, prezidat de un imperator, va supune orice decizie ;uterii
;olitice a onsiliului %tatelor, respectiv autorită*ii onsiliului #isericilor0?aint&Qves preciza că memrii onsiliului
<nităților dministrative vor fi ale-i de o adunare de economi-ti, anc'eri, industria-i, reprezentan*i ai sindicatelor> adunări
care astăzi, în func*ie de nivel -i oiect de activitate, se numesc 2rupul 5ilder#erg, omisia .rilaterală, Institutul spen,
Institutul pentru faceri Internaționale, >orld Economic /orum, 28, 5usiness )ound .a#le, %tate of t"e >orld /orum0
J – onsiliul European al %tatelor $aționale0?aint&Qves consideră că federalismul european (!"$ va treui să urmeze după
construirea comunită*ii economice: 3iața economică va pune #azele și pe aceste #aze va tre#ui să construiți onsiliul
%tatelor Europene 666 ;rin BstatB înțeleg organismul ierar"ic și impersonal al puterilor pu#lice din fiecare națiune (din
(isiunea %uveranilor, p #J$03ste tocmai ceea ce se va sus*ine prin ;actul %inar"ic din !GH al fondatorului ;an&Europei,
masonul 9ouden'ove&Ealer%i, este ceea ce vor sus*ine de 8aulle, .denauer -i până la europarlamentarii contemporani0
9onsiliul ?tatelor va treui să se ocupe de c'estiuni %enerale precum dreptul pulic, justi*ia interna*ională sau diploma*ia,
iar deciziile acestui consiliu vor treui supervizate de celelelte două consilii0
H – onsiliul 5isericilor $aționale constituie punctul suprem al ordinii, sediul puterii spirituale al autorității care sus*ine
totul0IirionculturaleZ
instituțiilor afirma: ElBnucleul
este constituit dininițiatic,
internB, două părți,
careBconsiliul vizi#ilB
supervizează totul,& adunarea sincretică aBteocrațieB
form!nd așa&numita religiilor, a (!G$01rivitor
universităților,
la a
isericile na*ionale, ?aint&Qves răspunde: prin aceste cuvinte se înțelege totalitatea instituțiilor educative al unei națiuni,
fără deose#ire de domeniu, de știință sau de artă, ale universităților laice, ale academiilor, organismelor și școlilor
speciale, ale organizațiilor tuturor cultelor recunoscute de legile naționale, ale (asoneriei Drecunoscută ca av!d Butilitate
pu#licăB, în )om!nia, de către drian $ăstase = nota traducerii în rom!nă su# du#lul ei aspect de cult și școală umanita&
ră, de la științele naturale, geologie,astronomie, științe umane p!nă la antropologie, teologie comparată, științele divine
ale ontologiei și ale cosmogoniei0.ceastă totalitate a corpurilor educa*ionale ale fiecărei na*iuni formează 5iserica
$ațională, condusă de un reprezentant na*ional0Ci cum cre-tinismul constituie, în lume, o reli%ie cu milioane de adep*i (fără
a lua în seamă diversele culte$, atunci c!nd acest edificiu va fi înălțat, tot ce se poate spera, este că maiestatea tiarei va
încorona, într&o zi, acest guvern general al creștinismului, al 5isericilor $aționale așezate la #aza 5isericii <niversale
(JF$0
Aeclara*ie de inten*ie mai mult decât clară, c'iar dacă este plină de&o adunătură de epresii neuloase, cuvinte -i
inten*ii, dra%i societă*ilor secrete0Iiitoarea reli%ie va fi identificată cu un sincretism do%matic, ază pentru noua iserică
M#
universală, cu un conducător care prezidează un fel de OND reli%ios -i sincretist0=n lucrarea (ission des Nuifs (a cărei co&
pertă este prezentată alăturat, cu caalistul evreu la
spatele căruia se află ufni*a, asociată deseori cu
”în*elepciunea”, dar -i o creatură ciudată, toate incluse
la interiorul unui -arpe care&-i în%'ite coada$,
adresându&se poporului ales, ?aint&Qves îi solicită să
înlocuiască anar"ia din societas c"ristianorum cu
?inar'ia, o lege științifică a organizării societății0
3l le proclamă meritele, dar în acela-i timp dezvăluie
-i sursele %nostice, respectiv caalistice, din care s&a
inspirat, demonstrând eisten*a unei continuită*i, de&a
lun%ul secolelor a unui plan anti&umanitate, inspirat de
diver-i indivizi -i pus în practică de mijloacele formi&
daile puse la dispozi*ie de către putere: Ei au fost
sare și drodia (aia care se pune în pâine$ 3ieții pe
l!ngă popoarele creștine și astfel vor răm!ne, fără
nici o responsa#ilitate pentru răul Dde orice fel ar fi
el, voluntar sau involuntar care se cui#ărește în 2uvernul 2eneral al acestor popoare0)ezultatele din B(ission des NuifsB
Dmisiune identificată ca aceea a lui Isus ristos după distrugerea Nerusalimului sunt imense, cu caracter universal, și voi
aminti c!teva6-in punct de vedere moral, actuala putere a opiniei pu#lice își datorează forța laicizării spiritului creștin de
către evang"eliști și c"iar, în mare măsură, spiritului profund democratic din comunitățile evreiești și din instituția maso&
nică, în spatele cărora am identificat influențele ca#aliștilor6-in punct de vedere material, creștinismul european datorează
comunității evreiești aproape toate progresele economice (J!$0

CG ARHEOMETRUL

3ste ultima lucrare oculto&ezoterică a lui ?aint&Qves (J! is$ -i a apărut în !GFH09uvântul este de ori%ine %reacă -i
înseamnă măsură a ;rincipiului08u5non afirma că este o c"eie sintetică care permite să se determine valoarea intrinsecă a
fiecărui sistem filosofic, științific sau religios, și de&al așeza la locul lui în cadrul r#orelui <niversal al unoașterii și al
.radiției (JJ$09uvinte arcane, u-or mai clare în defini*ia dată de 7ic'elet, memru al Ordinului 9aalistic al 2oza&9rucii:
e este ar"eometrul dacă nu măsura BarculuiB despre care vor#esc cu cuvinte ascunse ermetiștiiGEste un procedeu care
permite aplicarea în științe și în arte a unei pătrunderi aproape mecanice ale Barcanelor 3er#uluiBZ este un instrument
material de măsură a primelor principii6m văzut rotindu&se, în m!inile lui %aint&Hves, cercurile de carton acoperite cu
secretele zodiacului și acele sectoare au răspuns la între#ările mele (JH$01are că ideatorii noii 3urope, dar -i ai 8uvernului
7ondial, -i&ar fi căutat inspira*ia pentru
propriile inten*ii în artele divinatorii: ce
fel de entită*i ar fi dat răspunsurile la
întreările puse r"eometrului de către
înal*ii ini*ia*iB
cest instrument este format
din cercuri concentrice, mo#ile unul
față de celălalt, în așa fel înc!t se poate
forma un număr nedefinit de com#inații
cu semnele cu care sunt acoperite aceste
discuriF semne zodiacale și planetare,
culori, note muzicale, litere ale alfa#ete&
lor lim#ilor sacre Devreiesc, sirian, ara&
maic, sanscrit, alături de o misterioasă
Blim#ă primordialăB numită de %aint&
Hves BvattanB, numere,etc (J#$0=ncerca&
rea de&a vedea
specifice valoarea reprezentărilor
ale r"eometrului lui ?aint&
Qves, este un lucru destul de dificil03ste
suficient de luat în considerare corespon&
den*a dintre ideile înalt ini*iatului 2en5
8u5non – cunoscut ca întemeietor al
%nosticismului modern, -i principiile
sinar'ice elaorate de ?aint&Qves: :n
colectivitățile organizate regulamentar
D666 tre#uie să existe, în mod normal,
patru caste privilegiate, capa#ile să fie
împărțite, la r!ndul lor, în alte su#clase,
mai mult sau mai puțin numeroase#
corespunzătoare celor patru clase
M
principale în care se împarte în mod natural societatea sinarhică D666F1 = autoritatea spirituală și intelectuală, preoția și
învățăm!ntulZ J = puterea regală și administrativă, armata și ustițiaZ V = puterea economică și financiară, industria și
comerțulZ 4 = poporul, masa de cetățeni, muncitori, servitori care pentru 8u5non nu există din punct de vedere spiritual
(J$b0-in al#ul, roșul și al#astrul care sim#olizează Dși în r"eometru primele trei caste, s&a dorit ca la momentul
înt!mplărilor care au precedat )evoluția /ranceză, să devină sim#olurile corespunzătoare celor trei clase ale națiuniiF
"lerul, &obilimea și Starea a treia666:n același mod, pe trei planuri corespondente tre#uie înțeleși cei trei termeniF libertate
Dspirituală și intelectuală, e%alitate Dmorală și sentimentală, fraternitate Dsocială, în sensul pur materialZ nu tre#uie uitat
că aceste cuvinte constituie un motto masonic Dadică o formulă inițiatică înainte să fie adusă la cunoștiința mulțimii, care
nu a știut niciodată, nici sensul moral, nici adevărata aplicare (JM$09entrul -i cercul intern care con*ine o dulă stea a lui
-avid sunt de culoare ală, culoarea sacră a autorității spirituale care prin putere îi conține pe toți ceilalți (JL$01rin înde&
părtarea pro%resivă de centru, se întâlne-te o coroană circulară de culoare %alenă (simol al ini*ia*ilor trimi-i de autoritatea
spirituală popoarelor lumii$, după care un cerc alastru (simol al puterii economice -i financiare$, iar în cele din urmă, spre
eterior, o coroană ro-ie, rezervată puterii administrative, lumina iradiind din centru spre eterior0=n acestă reprezentare
simolică a universului nu este loc pentru oamenii de rând, numi*i cu dispre* masă în secolul ;uminilor – trecuții cu vede&
rea ai lui 7ac'en (J"$, a căror culoare este ne%rul, simolul lipsei luminii09e ais pentru #inecuv!ntați cei din urmă ai
7aestrului AivinV
NOTEG
! – Aiscipol al lui ?aint&7artin, influen*at de $atur = ;"ilosop"en %ermani ai secolului al XI+++&lea, 'rănit cu pita%orism
-i 9aală evreiască, a constituit, împreună cu 9a%liostro -i 9ourt de 8eelin, una din sursele neo&pă%ânismului %nostic al
2omanticismului0Aoctrinele acestuia, prin mijlocirea lui ?aint&Qves (auto&proclamat discipol$, au dus la influen*area
martinismului în sens sinar'ic0
J – )idicat la nivel de sacerdot de Isus ristos în persoană, cu autorul tă#liței de la 2uernese predica BEvang"elia
3iitoruluiB după ce a scris B%f!rșitul %ataneiB Dîn 18[4, și BontemplăriB Dîn 18[OZ misticii Dgnosticii îl recunosc ca
fiind unul de&al lor, / 9 1uec' %toria delle religioni = Istoria religiilor, cit0, p MFG0
H – +ată câteva mărturii din partea credincioșilor lui 4are d6Olivet despre doctrina practicată de maestrul lor: el ar fi vrut
să ridice, în milocul unei lumi eli#erate Dîn mod ideal un templu secret6%e făcu preot în manieră antică, amestec!nd
influențe egiptene cu cele creștine, dar a fost lovit de apoplexie la [Y de ani, pe treptele altarului său, cred că în momentul
în care cele#ra slu#a 666 6$u este adevărat că el nu a dorit să înființeze o religie, dar a instituit pentru el însuși și pentru
vreun discipol mai aparte, un cult politeist D66604are d6Olivet 0a vera (assoneria = devărata (asonerie, 8enova, 39+8U
)asaia, !G"M, +ntroducere, p !F&!H0
# – /onor5 de )alzac a fost ini*iat în martinism (conform 1 7ariel, cit0, p #F$, fapt care se poate deduce -i dintr&o parte a
operei sale, impre%nate de martinism, un eemplu fiind studiul %u aterina deC (edici = -espre aterina deC (edici0
 – 9it0, p "J0
M – ;ouis Aam5nie 0a .ecnocrazia = .e"nocrația, 7ilano, +l 4alco, !G", p #J0
L – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p H!0
" – / 9 1uec', cit0, p MF"0
G – (ission des %ouverains6;ar lCun dCeux = (isiunea %uveranilor6;rin unul, mai mulți, 1aris, !""#, p #H> dar -i 1aris, Sd0
Nord&?ud, !G#"0
!F – ;ouis Aam5nie, cit0, p ##0
!! – (ission des Nuifs = (isiunea Evreilor, 1aris, 1 9almann ;evK, !""#, p G#L, din cadrul )ritis' 7useum, #!0ff0J>
retipărită prin %rija Sditions Traditionnelles, 1aris, !GGF, în două volume0
!J – ; Aam5nie, idem0
!H – 1aris, !G!F, p J!H, cu două plan-e în afara tetului, din cadrul )ritis' 7useum, #FM0i0!!0
!# – 1 7ariel 0e societU segrete666, cit0, p "J0
! – +dem, p "#0
!M – 1entru o tratare detaliată a .emplului :nțelegeriitreuie văzută partea a +++&a a acestei lucrări0
!L – Emporiocrația lui ?aint&Qves este corespondentul termenului modern de te"nocrație, apărut în !G!G, făcut pulic
prima dată de un in%iner, illiam / ?mit', pentru a desemna un sistem filosofic și de conducere conform căruia resursele
industriale ale unei națiuni vor fi organizate și controlate de oameni cu pregătire te"nică, spre #inele comunității, în loc să
fie prost
(Q gestionate
7oncomle de către
-u viol grupuri
des foules de %narc"ie
U la interese private,
= -e lairesponsa#ile, care au ca
BzăpăcireaB mulțimii la unică preocupare
%inar"ie, 1aris, Sd0doar
Qanninteresul personal
7oncomle,
!G"H, p !#M$0Ae fapt, în vremurile de astăzi, te'nocra*ii sunt prezen*i în %uverne fiind eclusiv în serviciul marilor multi&
na*ionale, care la rândul lor sunt controlate de familiile (pu*ine ca număr$ din =nalta 4inan*ă, interna*ională, fără cetă*enie0
?trăun al te'nocra*ilor poate fi considerat, în unanimitate, ?aint&?imon (!LMF&!"J$, al cărui cuvânt de ordine era: totul
pentru industrie, totul cu industria, ceea ce semnifică, deja în acele vremuri, că sursele puterii treuiau căutate în industrie
-i te'nică01rivitor la concep*ia lui despre liertate, iată cum apare aceasta în lucrarea lui -u %st+me Industriel = -espre
sistemul industrial: do%ma libertății ilimitate este valabilă numai ca mi6loc de luptă împotriva sistemului teolo%ic,)n
procesul reor%anizării devine un obstacol pentru do%ma viitoare0tunci nu va mai fi li#ertate de conștiință dec!t în
astronomie, fizică, c"imie D6666(enținerea li#ertăților individuale nu poate fi în nici un caz scopul adevărat al
Bontractu lui %ocialB0
!" – 4ormula federalistă este în armonie cu ideile -i tendin*ele te'nocra*ilor pentru eercitarea puterii lor concentratoare0
1rin federelizare, statele na*ionale dispar -i suveranitatea acestora este preluată de o autoritate centrală care este păstrătoa&
rea puterii în sectoarele c'eie ale %uvernului, în armată, în politica eternă, etc0.utonomia este atriuită statelor doar la
MM
nivel local (le%isla*ii sociale, poli*ie re%ională, ilan*uri speciale, etc$ în care fiecare tentativă de separare este considerată
reeliune, fiind reprimată cu for*a: este cazul clasic al 2ăzoiului .merican de ?ecesiune (!"M!&!"M$0
!G – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !FL0
JF – ?aint&Qves 0a (ission des %ouverains, !""#, p #HH&#H#0
J! – ;ouis Aam5nie, cit0, p MM0
J! is – 0Crc"*om+treF cl* de toutes les religions et de toutes les sciences de lCntiWuit* = )eforme snt"*tiWue de tous les
arts contemporaines = r"eometrulF c"eie a tuturor religiilor și științelor ntic"ității = )eformă sintetică a tuturor artelor
contemporane, 1aris, 8uK Tr5daniel Sditeur, !GGF0
JJ – 2en5 8u5non (;alingenius$ 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tgnor, !G"M, p L09ineva sus*ine că nu a fost
8u5non autorul acestei scrieri, ci un oarecare . T'omas, în acea perioadă redactor&-ef la revista 2nose = 2noza0(vezi 1
Nutrizio -i al*ii, )en* 2u*non e lC'ccidente = )en* 2u*non și 'ccidentul, 7ilano, Trento, ;uni 3ditrice, !GGG, p M#$0
JH – Iictor&Smile 7ic'elet 0es ompagnons de la "i*rop"anie = .ovarășii ierofaniei, Nisa, Sd0 )elisane, !GLL, p !!"0
J# – < ?aunier 0es /ranc&ma]ons = /ranc&masonii, 1aris, Sd0 8rasset, !GLJ, p GJ,GH0
J – 2en5 8u5non, cit0, p #H&F0
JM – +idem0
JL – +dem, p #G0
J" – .rt'ur 7ac'en, înalt ini*iat al 8olden Aa@n, perfect la curent cu necesitatea unei interpretări teolo%ice a lumii, afirma
că realitate sunt doar sfinții -i magii> conform 1au@els -i )er%ier -imineața (agicienilor, cit0, p J"!0

CAPITOLUL %2G SOCIALISMUL

+deea lui ?aint&Qves privitoare la întâietatea economiei în fa*a politicii se îmină, destul de ine, cu ideea
jacoină a statului omnipotent> două componente care operează în armonie, dând na-tere unei sin%ure entită*i: primat al
economiei E omnipotența statului  socialism0?ocialism care, mai ales în statul te'nocratic, tinde prin natura lui la o formă
de universalitate04ără a fi la cuno-tiin*a acestor te'nocra*i, ideea de universalitate î-i are ori%inea în lini-tea -i discre*ia
;ojii =nalte, acolo unde cel care așeză piatra ung"iulară impune voin*a lui ini*ia*ilor de ran% inferior, la rândul lor, instru&
mente ale ;uterii0?ocietatea 4aian poate fi considerată un eemplu de coresponden*ă iunivocă dintre discreția loii -i
te"nocrație0

AG SOCIETATEA FA)IAN

=n toamna anului !""F, câ*iva memri ai )ose %treet lu# din cartierul londonez ?o'o, s&au reunit pentru propa&
garea socialismului în nglia și apoi în lume0;a conducerea acestui %rup se afla un evreu – /enrK 7aKer /Kndman, asol&
vent al Dniversită*ii 9amrid%e, colaorator direct al lui 8iuseppe 7azzini, -i leader al unei alte asocia*ii numită ."e
$ational %ocialist ;art (mai mult decât si%ur, /itler nu va inventa nimic nou VVV$0=n anul următor, !""!, /Kndman
împreună cu fiica lui Earl 7ar – 3leonora – au înfiin*at a-a&numita -emocratic /ederation, societate la care va adera -i
.nnie )esant (!"#L&!GHH$, la vremea respectivă conducătoare a nou&apărutei ?ocietă*i Teozofice (!$, de*inătoare a %radului
HH în masonerie (J$0Nu apare deloc surprinzător ceea ce a putut scrie masonul 3u%Yne 7ittler: ;entru socialiști, (asoneria
a fost o școală de prim rang, -i că afinitățile dintre socialism și masonerie sunt numeroase, mai ales în privința idealul de
fraternitate între popoare (H$0Aar anul&c'eie a fost !""#, când la # ianuarie este fondată în .n%lia %ocietatea /a#ian, al
cărei nume aducea aminte de cunctator = temporizatorul,
%eneralul roman uinto 4aio 7assimo care, în ajunul vic&
toriei asupra armatelor carta%ineze ale lui /annial, a ales să
evite întâlnirea frontală cu acesta, preferând ătăliile scurte
-i rapide, -i atacând doar în condi*ii favoraile0;a fel pentru
cei din ?ocietatea 4aian, apărea necesară reor%anizarea
societă*ii umane
rădătoare, pe aze
pro%resivă -i socialiste,
neoservată,printr&o pătrundere
din înalt lentă,
către ază,
prin înfiin*area de -coli -i universită*i care ar fi format viitoa&
rele cadre ale statului, ale administra*iei pulice -i private,
ale industriei, într&un sin%ur cuvânt, te"nocrații09eea ce toc&
mai se întâmplă0=n pu*ini ani, ?ocietatea 4aian reu-e-te să se
(esa masonic infiltreze în Dniversită*ile Oford -i 9amrid%e pentru a for&
ma, în !"G#, su înalta autoritate a lui ?idneK e, o nouă universitate a ;ondrei, care va deveni cea mai mare -coală
maristă a .n%liei – 0ondon %c"ool of Economics – cu fonduri provenite de la sir 3rnest 9assel anc'er evreu, ne%ustor
de tunuri, memru al =naltei 4inan*e interna*ionale, e&asociat al ăncii ?u"n  0oe# de pe all ?treet, principala ancă
finan*atoare a 2evolu*iei )ol-evice ruse (#$b01ână în !G"H, ;ondon ?c'ool of 3conomics a fost condusă de un sociolo%
%erman (naturalizat ritanic$ – sir 2alp' Aa'rendorf, cu studiile făcute la Oford0Aa'rendorf, evreu -i mason de %rad înalt,
a fost memru al 4unda*iei 4ord, al 8rupului )ilderer% -i a făcut parte din cercul interior al +nstitutului de .faceri
+nterna*ionale (ritanic$, matcă a celorlalte institute similare0
ML
 +nfluen*a ?ocietă*ii 4aian va trece frontierele ritanice difuzându&se în toată
3uropa, dar -i în ?tatele Dnite0=n !G!# eistau J de universită*i dotate cu onsilii pentru
;ace cu voca*ie socialistă ($, printre care -i universită*ile americane /arvard, 9olumia -i
<o'n /opRins03lementele de vîrf al acestei perioade efervescente au fost en%lezul 8eor%e
)ernard ?'a@ (în jurul căruia %ravitau memrii ?ocietă*ii 4aian$, so*ii ?idneK -i )eatrice
e care, din descrierea făcută de filosoful -i criticul social 3lie /al5vK (evreu, !"LF
&!GHL$, erau imperialiști cu tentă D666 colectivistă -i pentru care viitorul aparținea marilor
națiuni conducătoare, diriate prin oficii D#irouri, în care ordinea era menținută de polițiști
(M$0.nnie )esant, mare sacerdotesă a Teozofiei, în mod politic s&a orientat către socialism,
iar viziunea acesteia asupra evenimentelor istorice poate fi eprimată cu aceste cuvinte:
/iecare răz#oi are un scop definit și c!nd o națiune atacă și cotropește o altă națiune,
această cucerire este utilă at!t pentu cuceritor, c!t și pentru cel cucerit 666 .oate aceste răz&
#oaie și toate aceste cuceriri, această luptă dintre națiuni, dintre rase, face parte din
(arele ;lan D6666Este necesar să fim convinși că oriunde se află conflicte, acestea sunt
%idne >e##, lord ;assfield conduse de (anu (L$> că oriunde există discordie, m!na puternică a -umnezeului 'ameni&
D18[9&194Y, teoretician și lor pregătește viitorul ("$03leonora 7ar, fiica preferată a lui Earl 7ar, a făcut -i ea parte
fondator al %ocietății din ?ocietatea 4aian0Aespre Earl 7ar, 2ic'ard urmrand (pastor protestant român
/a#ian convertit de la eraism$ sus*inea că ar fi făcut parte dintr&o sectă satanică, ai cărei adep*i se
recuno-teau după forma tipică a ării (G$03leonora s&a căsătorit cu 3d@ard .velin%, memru -i conferen*iar al ?ocietă*ii
Teozofice (!F$0=nainte de&a muri (sinuci%ându&se împreună cu so*ul ei$, a fost fondatoarea câtorva centre faian în ?tatele
Dnite0/erert 8eor%e ells (!"MM&!G#M$, memru al 4unda*iei 2ocRefeller, scriitor (care a men*ionat pentru prima dată
termenul de $oua 'rdine (ondială, ca titlu al unei lucrări$, a făcut -i el parte din ?ocietatea 4aian0

)G SCOPURILE ȘI IMPORTANJA SOCIET'JII FA)IAN

Dn istoric din interiorul ?ocietă*ii 4aian, /arrK  ;aidler, care la începutul secolului al XX&lea a contriuit la
crearea în ?tatele Dnite (datorită -i colaorării cu Dpton ?inclair, <acR ;ondon, -0a0$ a nucleelor faiane din care a apărut
administra*ia 2oosevelt, dar -i %uvernele succesive (!!$b, scria în lucrarea sa Istoria socialismului (!J$: socialismul fa#ian
crede că trecerea Dinexora#ilă a capitalismului spre socialism, tre#uie să se facă în mod treptat6ceastă tranziție prevede
socializarea industriei prin agenții politice și economice, #ine controlateZ clasa medie, ca necesitate, reprezintă cel mai
#un miloc pentru introducerea și dezvoltarea unei noi te"nici de administrare, destinată unei noi ordini sociale D6660=n
!G#!, pre-edintele din acea perioadă al ?ocietă*ii 4aian (care a fost pre-edinte, cu diverse pauze, între anii !GHG -i !GL$,
8eor%e Aou%las / 9ole (!""G&!GG$, profesor de teorie socială -i politică la Oford, relua această temă, sus*inând că toate
formele de socialism treuiau sprijinite -i utilizate în vederea continuării, la scară planetară, a noii ordini faiane: stfel,
partidele social&democrate, la#uriste, și altele, din Europa sau din 0umea $ouă D%tatele <nite, comunismul din )usia, sau
diversele grupuri minoritare, din oricare altă parte, nu este nici o diferență de o#iective între ele, ci doar de metode (!H$0
1olitolo%ul francez 1 4 de Iillemarest, citând surse autentice, spunea: dogma fa#iană, din cele cunoscute prin propriile
pu#licații londoneze, este de&a fi, în același timp, inspiratoarea tuturor tipurilor de socialism, respectiv prezentă în
tendințele de st!nga, de dreapta, sau de centru (!#$0

nnie 5esant, într&o fotografie mai mult dec!t semnificativă6;riviți #rațul drept6:și Bsf!șie
corpul, inima, sufletulBG

Os@ald 3rnald 7osleK (!"GM&!G"F$, conducător al fasci-tilor en%lezi, dar -i

admirator al lui 7ussolini, făcea -i el parte din ?ocietatea 4aian, cot la cot cu lauri-tii .
)evan, 9lement 2 .ttlee, /arold ilson (pre-edinte al societă*ii între !G#&!G$, <ames
9alla%'an, 2oK <enRins0)ernard ?'o@ oi-nuia să declare: noi suntem socialiștii, partidul
rusesc e al nostru (!$0Aespre ec'ivalen*a dintre formele diverse ale socialismului,
merită luată în seamă declara*ia #rațului drept al ”colonelului”/ouse, evreul alter
;ippmann (memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 2ound Tale, al ?ocietă*ii 4aian,, director al
942-iîntre
dar !GHJde
persoană -i !GHG, pre-edinte
încredere al /arvard
din anturajul ?ocialistA8roup,
lui 4ranRlin ziarist
2oosevelt la Ne@
– %radul HHQorR /erald,
în 2?..$,
care în !GL!, spunea prin pa%inile ziarului Ne@ QorR Times: D666 p!nă c!nd nu va fi
posi#il un guvern mondial, se va trata de crearea unui socialism diversificat0Ci de fapt, ce
au fost fasci-tii dacă nu sociali-ti na*ionali care se decretau opu-i comunismului – socialism cu caracter interna*ional, prin
ecelen*ăBAemocra*iilor, în sc'im, le era (-i este$ rezervat socialismul faian cu voca*ie te'nocratică, func*ional la nivelul
unui %uvern mondial al =naltei 4inan*e, după cum a eplicat pulic, în îndepărtatul !GHJ, un reprezentant autorizat, anc'e&
rul evreu <ames 1aul arur%: tre#uie promovată o economie planificată și socialistă, de integrare a acesteia într&un
sistem socialist de dimensiuni mondiale (!M$07ai aproape de zilele noastre, confirmarea asupra identită*ii diverselor forme
de socialism este dată de unul din eponen*ii cel mai la vedere al mondialismului actual, te'nocratic01rofesorul Wi%nie@
)rzezinsRi (!L$, care în lucrarea lui 5et7een t7o ages = :ntre două ere, afirma: marxismul este o victorie a rațiunii asupra
credinței D666, o etapă vitală și creatoare pentru maturizarea viziunii internaționaliste a omului (!"$> pe lân%ă aceasta,
cuvinte precum capitalism, democrație, socialism și comunism, dar și naționalismul, nu mai au nici o semnificațieF elitele
mondiale g!ndesc în termeni de pro#leme mondiale (!G$0=ntr&o altă carte, cu titlu edificator, Il grande fallimento = (are&
M"
le faliment ()er%amo, ;on%anesi, !G"G$, ”distinsul profesor” oserva: omunismul, fascismul și nazismul sunt Dde fapt de
reținut, ca fiind corelate între ele, legate din punct de vedere istoric, și din perspectivă politică, destul de asemănătoare
(JF$0Aespre restul 8oeels în persoană, în fa*a con%resului 1artidului Na*ional ?ocialist, proclama că: #ătălia noastră
împotriva #olșevismului nu este contra, ci în favoarea socialismului D66603conomistul lieral austriac, 4riedric' von /aKeR,
laureat al premiului Noel în !G##, amintea cuvintele lui /itler: :n mod fundamental, național&socialismul și marxismul
sunt identice, adău%ând că, în momentul pactului %ermano&sovietic (făcând aluzie la manifestările de stradă din !GJJ$,
sus*inea: roșii pe care noi i&am învins, au devenit cei mai #uni susținători ai noștri6;artidul nostru, nu era printre altele
compus, la acea vreme, din 9K elemente de st!ngaG (J!$0O altă opinie autorizată provine direct de la unul din interior,
istoricul (arilor /amilii – 4erdinand ;under%, memru al +nstitutului 9arne%ie -i
redactor financiar (între !GJL -i !GH#$ la Ne@ QorR Triune: ca în <niunea %ovietică
și în "ina comunistă Dîn %tatele <nite puterea este deținută de manipulatori intri&
ganți, instalați foarte solidZ cu diferența că în %tatele <nite intriga se desfășoara du&
pă o BfațadăB constituțională6:n "ina și <niunea %ovietică, #aionetele Darmele
apar în cursul epurărilor periodice6ceastă diferență este suficientă pentru omul
BraționalB care preferă sistemul american, cu toate defectele luiFare mereu dreptul
să prefere, fără BefuziuniB, ciuma în locul "olerei (JJ$0Aeclara*ii importante care
treuie să îndemne la reflec*ie pe cei care (în aceste vremuri$ ar mai fi capaili de
izucniri democratice: toate partidele, %rupurile, li%ile, cu diferen*ele artificiale dintre
ele, ocul pe care îl fac în fa*a pulicului, nu sunt decât epresii eoterice ale lojilor0=n
spatele unor a-a&zise alegeri democrate, deci liertate, în spatele aparen*elor inconci&
liaile dintre ele, prin jocul 'e%elian teză = antiteză = sinteză, cei din umră au orien&
tat -i conduc masele ne-tiutoare -i z%omotoase spre acea formă de socialism te'no&
cratic (a cărui introducere s&a încercat în 2usia de după marele faliment$ atât de %eni&
ală, a 8uvernului 7ondial0(=n foto%rafia din stân%a se află Os@ald 7osleK, în timpul
unei manifesta*ii la ;ondra, în !GHG0+ma%inea de pe stea%, fulgerul, treuie în*eles ca ac*iune, iar cercul treuie în*eles ca
uniune, în termeni ”metaforici”, cțiune prin <niune$0O societate dezmemrată de rivalită*ile sociale, în conflict continuu
între ele, în care a fost ”amorsată” spirala fără sfâr-it a triadei grevă = inflație = nevoie, nu poate fi condusă decât de
te'nocra*i0?ocialismul caută fericirea terestră prin cate%oriile materiale, -i cine mai ine decât un te'nocrat, -tie să domine
materiaB
9um să nu ne mirăm atunci când aflăm că a eistat o frăție a anc'erilor interna*ionali care au finana*at, la vre&
mea respectivă na*ional&socialismul (-i ridicarea lui la putere$, revolu*ia ol-evică, dar -i D2?? (până la dispari*ia ei în
!GGF$ (JH$0Toată această ”lume frumoasă” care a fost descrisă ne reconduce, încă o dată, pe terenul mlă-tinos -i urăt mirosi&
tor al societă*ilor secrete, în care î-i are ”rădăcinile” -i ?ocietatea 4aian0;a influen*a %nostică a Teozofiei se adau%ă
influen*a rozacruciană a 8olden Aa@n, prin personaje precum 4lorence 4arr, prieten intim al lui 8 ) ?'o@ (J#$, dar -i
.leister 9ro@leK care arăta o profundă simpatie pentru sir 's7ald (osle, fondatorul <niunii /asciștilor Englezi = 5</
(J$09onform opiniei lui 1 4 de Iillemarest, ?ocietatea 4aian ar fi fost cea care ar fi dat ”na-tere” celor de la 8olden
Aa@n (JM$, c'iar dacă apare mai ra*ională o comunicare suterană, ca între vasele comunicante, fenomen destul de
răspândit între diversele societă*i secrete09a importan*ă, ce se poate spune despre ?ocietatea 4aianB 9ă a stat la aza
+nstitutelor de .faceri +nterna*ionale, că a inspirat diverse mi-cări (cu caracter sinar'ic$ pan&europene ale epocii, iar după al
doilea răzoi mondial, numeroase personalită*i din ?ocietatea 4aian s&au ”re%ăsit” în 8rupul )ilderer%, în 1u%@as' cei
mai în vârstă î-i amintesc, poate, de transmisiile postului de radio central românesc, despre întrunirile ;ug7as", D;aguașb,
în 9luul de la 2oma, în +nstitutul .spen, respectiv au fost (-i sunt$ reprezentan*i de seamă ai %uvernelor europene (în
special cel ritanic -i cel %erman$0?ocietatea 4aian este un element de le%ătură (nicidecum sin%urul$, un sistem de comuni&
care dintre lojile masonice – din umră -i scena politică – la vedere, pe care personaje ca 3l*in, 9linton, 7ajor, etc, transmit
ordinele de serviciu cu voce tare, preluate rapid -i făcute pulice de mijloacele de comunicare, manevrate -i ele (la rândul
lor$ de sursele inepuizaile ale =naltei 4inan*e, pentru crearea opiniei pu#lice, a acelei voințe populare ai căror fii,
socialismul -i partidele politice declară că sunt0

CG SOCIALISMUL ȘI E)RAISMUL

în 4aian.a afirma că ?ocietatea

reprezentan*ilor 4aian avea
rozacrucieni în rândurile ei(ma%ic$
ai martinismului memricare
ai 8olden
caută -iAa@n, înseamnă
staile-te să cu
contacte con-tientizăm prezen*a
entită*i inferioare
(JL$0Ae partea lui, socialismul te'nocratic e departe de ecluderea ocultismului (J"$ -i a %nozei0=ntr&un mic studiu asupra
na*ional&socialismului (JG$ este demonstrată eisten*a inec'ivocailă a derivării masoneriei din eraism, a na*ional&socialis
&mului din masonerie, deci a na*ional&socialismului din eraism0.cum se poate pune întrearea: văzând ec'ivalen*a sustan
&*ială dintre socialismul na*ional, na*ional&socialism, comuni-ti, lauri-ti, social&democra*i, democra*i, etc, este posiilă
%eneralizarea că socialismul idealist are rădăcini evreie-ti: 7oses /ess, Earl 7ar, ;assale, ;enin, TrotzRi, Winoviev,
2adeR, etcB +ată ce scria .lfred Nossi% (!"M#&!G#H$, unul dintre teoreticienii sionismului, în Integrales Nudentum =
Iudaismul Integral: comunitatea evreiască este mai mult dec!t un popor în sensul politic și modern al cuv!ntului6/a este
păstrătoarea unei misiuni istorice la nivel mondial, aș spune c"iar cosmic, misiune dată de fondatorii ei, $oe și vraam,
Naco# și (oise6oncepția primordială a înaintașilor noștri a fost aceea de&a înființa nu un tri#, ci o ordine mondială,
destinată să conducă umanitatea în dezvoltarea ei D6666Iată adevăratul, unicul sens al alegerii evreilor drept popor ales
D66663esta naturae per Gudaeos D666, iată formula istoriei noastre D6666'rdin spiritual destinat să conducă dezvoltarea
umanității D6666%ocialismul și mozaismul nu sunt deloc programe opuse6)ntre ideile fundamentale ale celor două doctrine
MG
e*istă# dimpotrivă# o concordanță surprinzătoare D666(ozaismul este socialismul curățat de utopii și de teroarea comunis&
mului6
(ișcarea socialistă modernă este în mare parte opera evreilor6Evreii au fost cei care au imprimat acestei mișcări
g!ndirea lor6%ocialismul mondial actual formează primul stadiu al împlinirii mozaismului, partea introductivă la
realizarea condițiilor viitoare ale lumii anunțate de profeții noștri (HF$0Treuie dedus că socialismul s&a născut ca mișcare
din centre propulsoare masonice, precum ?ocietatea 4aian, mi-care inspirată din a%ita*ia profundă a talmudismului evre&
iesc milenar, care, din cele eprimate de cele mai autorizate personalită*i, arată cauzalitatea -i mijloacele necesare unei
asemenea mi-cări02ecenta destrămare a comunismului (versiune a socialismului mai adaptată pentru popula*iile slave -i
asiatice$ ar putea demonstra, fără îndoială, cât adevăr este con*inut în
cele declarate0)ernard ;azare, socialist anar'ic, ini*iator al campaniei de
apărare a căpitanului AreKfuss, sionist înfocat -i aliniat cu tezele lui
T'eodor /erzl, în !"G# a scris un studiu sociolo%ic critic, având ca ază
condi*ia evreilor -i antisemitismul, studiul constituindu&se -i ca un răs&
puns la pamfletele antisemite ale lui Arumont0+ată ce credea ;azare
despre raporturile dintre masonerie -i iudaism: D666 societățile secrete
reprezintă cele două fețe ale spiritului evreiescF raționalismul practic și
panteismul, put!ndu&se demonstra cu ușurință acordul dintre cele două
tendințe D666 și modul în care, în ciuda opoziției dintre cele două fațete,
se va aunge la același rezultat, la slă#irea creștinismului (H!$0

(ai sus în imagine, este reprezentată em#lema masonică a gradului VV, încadrată de coloane din granit verde de >indsor,
lustruite, așezate pe suporturi de #ronz, din .emplul (asonic din >as"ington6

-ar scuzați, pardon, vă rog, doar

două între#ări6reștinismul unde a
apărutG:n 2roenlanda, în Para de
/oc sau în antica ;alestinaG-eci are
aceleași rădăciniRRR ine a contri#uit
la răsp!ndirea creștinismuluiG Esc"i&
moșii, cu #ărcile, ;ierre 3aillant, cu
goeleta 0CEsperance sau cei care se
aflau în granițele imperiului romanG
lăturat este o fotografie care repre&
zintă întinderea imperiului roman
în timpul împăratului .raian, 98&11Y
d6ZDimaginea se află în )oma, în
apropiere de olosseum6
oncluziiGR /iecare, la alegere666

Aespre restul, documentul de ază al 7asoneriei, onstituția lui <ames .nderson, în versiunea definitivă din
!LH", declara că reli%ia asupra cărora to*i oamenii (pe mine să nu conteze VVV – nota traducerii în l0 română$ treuie să cadă
de acord este aceea a celor -apte principii noachite (HJ$, principii enun*ate în Talmud (de care nu se spune nimic în Iec'iul
Testament$, care i&ar fi fost date lui Noe de Aumnezeu în momentul dearcării de pe arcă0.ceste principii se constituie ca
parte a învă*ăturii morale talmudice care poate fi comunicată non&evreilor, demonstrând le%ătura inseparailă între erais&
mul talmudic -i masonerie (HH$:

NOTEG

! – 8nostica se constituie drept esență a ?ocietă*ii Teozofice, termen corect care onorează teozofia, conform ."e .eoso&
p"ist = .eozofistul, decemrie !GF, citat în 5ollettino del 2rande 'riente di ;alazzo 2iustiniani = 5uletinul (arelui
'rient al ;alatului 2iustiniani, aprilie !G!, p J&JM0
J – ?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, cit0, p !#L03n%lezoaica .nnie )esant, le%ată inseparail de teozofie, de*inea
-i %rade înalte în 2itul de 7emp'is&7israZm, conform utori 3ari B0a 0i#era (uratoriaB & -iverși autori Bonstructorii
Didarii 0i#eriB, cit0, p !!F0
H – 3u%Yne 7ittler 0a Wuestion des rapports entre le socialisme, le sndacalisme et la /ranc&(a]onnerie = ;ro#lema
raporturilor dintre socialism, sindicalism și /ranc&(asonerie, 1aris, Sd0 Dniversala, !G!!0<niversala era numele rezervat
%ocietății tipografice esperantiste -i, după cum se -tie, esperanto era o limă creată artificial de către ;ud@iR ;ejzer Wamen
&'of (!"G&!G!L$ ca tentativă de creare a unui mijloc de comunicare comun tuturor cetățenilor lumii în vederea scurtării
drumului spre 8uvernul 7ondial0
# – ”3vreul 3rnest 9assel, prieten destul de apropiat al regelui Eduard al 3II&lea era fiul unui cămătar din E^ln, dearcând
în !"M", la ;iverpool03duard al I++&lea a fost na-ul de otez al fiicei lui 9assel – 3d@ina01este ani, aceasta se va căsători
LF
cu lordul ;ouis 7ountatten (000$ care, în !"GF, cu ajutorul aronului /irsc' -i la presiunea lui <aRo ?c'iff, va crea Ne7is"
olonisation ssociation0.ceastă societate se oli%a să acorde evreilor tot ajutorul posiil, asi%urându&le, printr&o ac*iune
interna*ională, protec*ie în fa*a %uvernelor -i a opiniei pulice”, conform Q 7oncomle 0a .rilat*rale et les secr+ts du
mondialisme = .rilaterala și secretele mondialismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"F, p L0
 – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du communisme = %ursele financiare ale comunismului, ;e 9ierreK, Sd0
9030+0, s0d0, p #0
M – Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion 666, cit0, p H!0
L – 1ersonaj al mitolo%iei indiene, identificat fie ca mare înțelept, fie ca rege, unic legiuitor, supravie*uitor unic al potopului
universal, considerat drept divinitate0
" – I ;5on de 1oncins 0a /ranc&(a]onnerie dCapr+s ses documents secr+ts = /ranc&(asonerie prin documentele ei
secrete, Iouill5, Sd0 A01040, !GLJ, p H!!&H!J0
G – 2ic'ard urmrand (io caro -iavolo = -ragul meu -iavol, 2oma, 1aoline, !GLG, p #J,#H0=n cartea cu titlul ealaltă
față a lui ?arl (arx, p , urmrand (din cele pulicate de ziarul Il .empo, din 2oma, din ! noiemrie !GLG$ făcea
cunoscut că centrul satanismului #ritanic se află la cimitirul ig"gate din 0ondra, locul unde este îngropat ?arl (arx60a
acest morm!nt sunt oficiate rituluri misterioase de magie neagră09onform lui )ernard ;azare, 7ar a fost un talmudist
lucid și desc"is D666 animat de vec"iul materialism e#raic care visează, neîncetat, un paradis pe păm!nt și respinge speran&
ța, îndepărtată și pro#lematică a unui BedenB după moarte ()ernard ;azare 0Cntis*mitisme 666, cit, p !LF$0
!F – 2ic'ard urmrand ealaltă față a lui ?arl (arx, cit0, p G0
!! – 9onform lucrării -ope Inc = -rogul %, la pa%ina HJF, <o'n 4itz%erald EennedK (-i al*i memri ai familiei$ -i&a făcut
studiile la ;ondon ?c'ool of 3conomics din ;ondra, su suprave%'erea lui /arold < ;asRK (!"GH&!GF$, profesor evreu al
acestei -coli, dar -i memru important al ?ocietă*ii 4aian (al cărei director a fost între !G#M -i !G#"$0
!J – /arrK  ;aidler istor of %ocialism = Istoria socialismului, Ne@ QorR, T'omas Q 9ro@ell, !GM"0
!H – 1 4 de Iillemarest $omen@lature mondialiste = $omen@latura mondialistă, dosarul %ocialisme et %oci*t*s /a#i+nnes
= %ocialismul și %ocietățile /a#ian, ;e 9ierreK, Sd0 9030+0
!# – 0a lettre dCinformation = %crisoarea de informare, nr0 H din !GG!0
! – 9onform lui Q 7oncomle 0a .rilat*rale 666, cit0, p MJ0=n martie !GGF, ?ocietatea 4aian avea circa #FFF de afilia*i,
su conducerea lui ?imon 9rine, H# de ani (1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 M din !GGF$0
!M – 1 4 de Iillemarest 0es sources /inanci+res du communisme = %ursele financiare ale comunismului, ;e 9ierreK, Sd0
9030+0, !G"#, p L0
!L – Născut la Iar-ovia în !GJ", fiu al unui diplomat, -i&a terminat studiile la /arvard, devenind în scurt timp unul din
apropia*ii lui Aavid 2ocRefeller0.eoretician -i ar"itect al Trilateralei, a fost unul din artizanii revolu*iei informatice, dar -i
instructor al lui <immK 9arter căruia, după ale%erea ca pre-edinte al ?D., îi devine consilier apropiat03ste memru al
8rupului )ilderer%, al 942, al +nstitutului .tlantic, al +nstitutului +nternational pentru ?tudii ?trate%ice – +0+0?0?0, al
+nstitutului .spen, al 9onferin*ei 1ermanente )ilaterale 2uso&.mericane de la Aarmout'0.c*ionează în strânsă le%ătură cu
/enrK Eissin%er la interiorul unui cerc eclusivist de la Dniversitatea 8eor%eto@n, unul din marele rezervoare de g!ndire
ale Esta#lis"ment&ului american01ractic, 8rupul de la Aarmout', apare împreună cu 1u%@as' (în !GMF$, (asocia*ie rezerva&
tă cercurilor -tiin*ifice$ -i la fiecare doi ani reunea, în spatele u-ilor înc'ise, elita all&?treet&ului cu +nstitutele de 9ercetare
?ovietice0 .vea ca scop de lucru cercetarea, căutarea mijloacelor de conver%en*ă pe tărâm politic, diplomatic, economic -i
universitar între americani -i sovietici0Ain !GM#, conferin*ele au fost sponsorizate de %rupul 2ocRefeller0Aupă căderea
comunismului, provocată de clanurile mondialiste, 8rupul de la Aarmout' -i&a pierdut din importan*ă0
!" – Wi%nie@ )rzezinsRi 5et7een t7o ages = :ntre două ere, estport, 8reen@ood 1ress 1ulis'ers, !G"J, p LJ0
!G – .firma*ie reluată în termeni mai clari de c'imistul 9 ;evinson (evreu$, care s&a aflat pentru mult timp la conducerea
?indicatului 7ondial al 9'imi-tilor: statul, guvernul sunt noțiuni a#stracte6Există numai un anumit număr de indivizi
legați de partidele care reflectă forțele dominante, indiferent de culoarea politică a acestor partide (9 ;evinson 3od@a =
ola, 4loren*a, Iallecc'i, !GL", p JG$0
JF – Wi%nie@ )rzezinsRi Il grande fallimento = (arele faliment, cit0, p J!0
J! – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation = %crisoarea de informare, nr0 H din !GG#0
JJ – 4 ;under% ."e ric" and t"e super&ric", a stud in t"e po7er of mone toda = 5ogați și super&#ogați, studiu despre
puterea #anului în prezent, Ne@ QorR, ;Kle ?tuart, !GM"0
JH – . se vedea studiul documentat al lui 1 4 de Iillemarest  lCom#re de >all %treet6omplicit*s et financements sovi*to&
nazis
J# = 0a um#ra
– 9onform >all?uster
8erald %treet6omplicitatea și finanțările
itlerF t"e occult sovieto&naziste,
(essia" = itler6(esia 1aris,Ne@
ascuns, Sd0 QorR,
8odefroK de )ouillon,
?t07artin !GGM0p JH0
1ress, !G"!,
J –  8erson 0e nazisme666, cit0, p !JG0
JM – 1 4 de Iillemarest 0es sources /inanci+res du666, cit0, p !HF0
JL – 3ste edificatoare -i cartea io%rafului lui .leister 9ro@leK, <o'n ?Kmonds, 0a 2rande 5estia = (area 5estie, 2oma,
7editerranee, !GLJ0
J" – =n 4ran*a, lea%ăn al socialismului te'nocratic, a ie-it în anii 6MF o revistă ezoterică, numită ;lan+te = ;laneta, condusă
de masonul ;ouis 1au@els -i de te'nocratul socialist (un pseudonim$ 2aKmond .ellio, romancier&filosof, mason, una
dintre persoanele cele mai avizate ale gnozei moderne (vezi pproc"es de la nouvelle gnose = propieri de noua gnoza,
1aris, Sd0 8allimard, !G"!$0?e sus*ine că pseudonimul ar fi apărut prin condensarea, într&un sin%ur cuvânt, a termenilor
#el -i 5elial (?atana, -euteronomul !H, !H> Ja 9or0M, !$, în timp ce )amond ar fi fost adoptat pentru asemănarea cu
mmon&)a, numele cu care era cunoscut <upiter la e%ipteni0
JG – 1 Taufer, 9 . .%noli0Cascesa del nazismo e lo sterminio degli e#rei = parția nazismului și exterminarea evreilor,
)rescia, 3dizioni 9iviltg, !G"L0
L!
HF – 9itat în /enri ;ecaron 0e plan de domination mondiale de la ontre&*glise = ;lanul de dominare mondială al
ontra&5isericii, 3scurolles, Sd0 4ideliter, !G", ă MM0
H! – )ernard ;azare 0Cntis*mitisme666, cit0, !G"!, p !ML0
HJ – Ain tetul onstituției, partea despre -umnezeu și )eligie, unde se face referire la le%ea morală noac'ită0Ae văzut -i )
4a 0a (assoneria e la rivoluzione intellettuale del secolo A3III = (asoneria și revoluția intelectuală a secolului al A3III&
lea, Torino, 8iulio 3inaudi 3ditore, !G#, p JG#0
HH – .ceste aspecte sunt tratate în termeni clari de un specialist, rainul -i caalistul 3lija' (3lia$ )enamoze%' (!"JH&
!GFF$, din ;ivorno, +talia, în cartea Israele e lCumanitU = Israel și umanitatea, Torino, 7arietti, !GGF, p !G"&J!H0Aespre
cele -apte principii noac'ite care se pot aplica gentililor reziden*i în +srael, este edificatoare -i lucrarea lui +srahl ?'a'aR
(care se declara a%nostic$ istoire uive& )*ligion uive60e poids de trois mill*naires = Istoria evreiască&)eligia evreiască =
;ovara a trei milenii, 1aris, Sd0 ;a Iieille Taupe, !GGM, capitolul 0egile împotriva non&evreilor03ste vora despre o radio&
%rafie crudă a iudaismului talmudic actual, descris ca rasist, de un anticre-tinism feroce0.supra tentativei de înfiin*are a
unui novus ordo masonic mondial pe aza le%ilor noac'ite, se pot vedea -i articolele lui D%o de Nicola din revista "iesa
3iva = 5iserica vie, din )rescia, numerele JHF, JH!0

CAPITOLUL %:G RELIIA ȘI SINARHIA A)ATELE PAUL ROCA %@23K%@12

Aiscipol al lui ?aint&Qves, aatele 1aul 2oca a fost unul din responsailii modernismului religios, având la
vremea respectivă un rol de le%ătură între ac*iunea masonică -i oamenii isericii02idicat la ran%ul de preot carmelitan în
!"", devine profesor la seminarul local din 1erpi%nac, fapt care îi dă posiilitatea să călătorească în ?pania, 3lve*ia -i
?tatele Dnite0;a reîntoarcerea în 4ran*a pulică lucrarea ristos, ;apa și -emocrația (în !""#$ prin care anun*ă o nouă
ordine, azată pe un cre-tinism -tiin*ific, iar după această carte, pulică alte două lucrări inspirate din misiunile lui ?aint&
Qves: riza fatală și salvarea Europei (în !""$, respectiv %f!rșitul lumii antice6$oile eruri și $oul ;ăm!nt (în !""M$0
Iaticanul papal îl condamnă -i&l trece la index în !""", interzicându&i să mai fie preot0=ntre timp, 2oca staile-te raporturi
de colaorare cu Os@ald irt', %radul HH al 2?.., cu ?tanislas de 8uaita, etinzându&-i colaorarea cu diverse reviste
ezoterice, printre care -i 0otus, revista oficială a ?ocietă*ii Teozofice0=n !""G, în fa*a participan*ilor la ongresul %piritist și
%piritualist, declara: ristosul meu nu este cel al 3aticanului D666 ristos al meu este purul dam ?admon al ca#aliștilor,
adică religia omului (!$0=n !""G, în lucrarea 2lorieux entenaire 1889 = (onde $ouveau, $ouveaux ieux, $ouvelle .erre
& entenar glorios 1889 = ' lume nouă, eruri $oi, ;ăm!nt $ou, scrisă cu ocazia
centenarului 2evolu*iei 4ranceze, scria că: $oua 'rdine %ocială se va inaugura în
afara )omei, fără )oma, împotriva )omei, în ciuda )omei (J$0=n perioada !"GF&
!"G!, 2oca a lansat ziarul nticlerical roussillonais (H$, dedicat difuzării doctrinei
socialiste în rândurile poporului -i a eplicării do%melor cre-tine din punctul de
vedere al 9aalei evreie-ti0Ae fapt pentru 2oca, socialismul este creștinismul pur,
ajun%ând să afirme că la interiorul societă*ilor secrete socialismul nu este altceva
dec!t exteriorul, B"ainaB sentimentală a creștinismului ezoteric (#$, lucru care pre&
supune identificarea lui /ristos cu umanitatea0.stfel, 3van%'elia devine istoria
umanită*ii, iar prin sacrificiu umanitatea va putea rena-te01entru 2oca este un proces
evolutiv -i învierea este văzută ca o mi-care socială, în care prota%onist nu mai este
+sus, ci poporul (umanitatea, societatea, etc$0=n mod si%ur, Teil'ard de 9'ardin nu
-etaliu din #azilica %an 2iacomo = )oma era un ori%inalV-acă acestea sunt premizele, dacă ristos evoluează și dacă
Isus este umanitatea – continua e&preotul 2oca – de ce tre#uie ca preotul să se diferențieze de lumeG-acă ristos este
umanitatea, #iserica tre#uie să fie prezentă în lume, atentă la nevoile umanității ($0
7isterele reli%ioase treuie transfi%urate în realită*i sociale, ai căror artizani sunt preo*ii, teur%i veritaili01reo*ii
(fost cre-tini$ vor treui să colaoreze -i să conducă masele spre v!rsta de aur a viitorului lui %aint&%imon, spre %inar"ia
universală a lui %aint&Hves, spre socialismul și comunismul anar"icilor D666;reoții vor deveni directorii uniunilor sindicale,
aledesfă-ura
va societăților de autor
învierea reciproc,
pe care ale cooperativelor
umanitatea de producție
o va face asupra și de consum,
ei însă-iB2oca deaceasta
sus*ine că odi"năseși va
de putea
asistență (M$0Aar
realiza cum se
datorită
instaurării democrației în societate, amestec de culturi – comenta Iirion – pentru a mări dezvoltarea ideii de la Bmasă&
națiuneB spre aceea de Bmasă&divinitateB, și a libertății rli%ioase în 9iserică, de avantaele cărora se vor #ucura mai ales
protestanții, Bfrații separațiB0/ristos nu va mai fi acea fi%ură divină care afirma Eu sunt alea devărul și 3iața -i fără
(ine nu puteți face nimic -i pentru a fi adept al lui /ristos, va fi suficient să se adere la ;rincipiul Nustiției și al devăru&
lui, care s&au întrupat în ristos și care sunt însuși ristos (L$0Arumul ecumenismului este deja desc'is: 0ui ristos&'mul,
suferind, îi va urma ristos&%pirit .riumfător, care va putea fi recunoscut de evrei, de indieni, de #ra"mani, de c"inezi, de
ti#etani D666 ("$02itualurile se vor simplifica pentru a favoriza difuzarea noilor concepte ecumenice0 ultul divin, cred, așa
cum este exprimat în liturg"ie, în ceremonialuri, în ritualuri și perceptele #isericii va suferi, într&un viitor onciliu Ecume&
nic, o transformare care, restituind acestuia simplitatea venera#ilă din v!rsta de aur a apostoliei, îl va așeza în armonie cu
noua stare a conștiinței și a civilizației moderne (G$0?e va ajun%e astfel la o reli%iozitate, la o profunzime și o universalitate
a unui creștinism prin care se vor pune în armonie toate centele reli%ioase ale lumii (!F$0
1apa va fi un %arant: ;onteficele se va mulțumi să confirme și să glorifice munca %piritului lui ristos Dsau a
LJ
lui ristos&%pirit în spiritul mulțimii, și grație privilegiului de&a fi o personalitate fără cusur, va declara canonic, urbi et
orbi – ora-ului -i lumii – că civilizația prezentă este fiica legitimă a %fintei Evang"elii a )eînvierii %ociale (!!$0Aar papa nu
va fi lăsat deoparte, după cum sus*in ma%icienii din anturajul lui 2oca: %e pregătește un sacrificiu ritualic pentru a
îndepărta în mod solemn666papatul va sucom#a, iar papa va muri de cuțitul sacru al ;ărinților ultimului onciliu D6666
Bezarul papalBe o victimă încoronată pentru un sacrificiu ritualic (!J$0Ienind spre zilele prezentului, se pot vedea cât
sunt de actuale cuvintele fostului preot 2ocaVAe câte ori cre-tinii nu au auzit preo*ii lor incitându&i la o colaorare pentru
construirea unui viitor luminos, mai #un0?au că universala concentrare a umanită*ii printr&un mixing – amestec – de rase
este inevitailă, -i că opunerea la această concentrare semnifică o violare a solidarită*ii (de notat, solidaritate, -i nu milă
pentru %rija, pentru necazul cuiva$09ă este un lucru măre* întoarcerea la ori%inalitatea primitivă a ritualului, respectiv la a
ie-i, în spirit frățesc, în întâmpinarea ei0Aacă în alte vremuri aceste no*iuni erau interzise ca fiind erezii, astăzi este oportu&
nă renunțarea la dogme, pentru a nu tulura frumoasa înfloritură a apropierii dintre marile reli%ii0Ao%mele, vesti%ii ale
trecutului, aspecte deteriorate ale unei credin*e non&adulte, care a adus isericii un trecut plin de intoleran*ă, de violen*ă -i
otuzitateV
2oca a murit la J noiemrie !"GH, victimă a unei 'emora%ii0Aespre acest lucru, 7arie 4 <ames spunea: în ciuda
unei cereri testamentare adresată prin gria lui în 189K, 5iserica atolică i&a refuzat ritualul ecleziastic al înmorm!ntării6
-ar nu același lucru l&a făcut 5iserica 2nostică, condusă de Nules -oinel, care a crezut de cuviință să dea curs ritualului
"onsolamentum, și să invoce eonii celești în favoarea unuia dintre ai lor (!H$0;a acest punct, cre-tinismul, ultimul #astion
în calea 8uvernului 7ondial, va putea fi introdus în marea unitate sinar'ică numai dacă acceptă:
! – o adaptare doctrinală, care să presupună echivalarea tuturor cultelor și a opiniilor religioase, însoțită de&o
BînmuiereB urisdicțională a creștinismului spre forme de cole%ialism sinarhic0.r părea calea indicată de declara*ia concili
&ară -ignitatis umanae, proclamatoare a drepturilor omului -i a marilor adunări inter&reli%ioase cum sunt cele care au loc
la .ssisi (în Dmria, +talia$, a religiei universale ca o acumulare de credin*e fondate pe sentimentul reli%ios în care fiecare
este sacerdot pentru el însu-i, pe calea căutării personale a adevărului0Ci la vremuri noi, omul va avea nevoie de certitudini
noi, de dogme noi care vor realiza trecerea isericii din sfera mistico&sacramentală la cea politico&socială>
J – o reconciliere cu Masoneria, artizană a operațiunii, pentru crearea Dîn comun de persoane cu mentalități orientate
spre umanism și spre socialism, apropiere văzută ca o împlinire a iu#irii de ceilalți, aici pe păm!nt0Aespre 7asonerie,
2oca spunea: 3i lucrează pentu ristos, în mod conștient sau nu, clădindu&i corpul ecleziastic, adevăratul templu al lui
-umnezeu, umanitatea glorioasă a viitorului (!#$0

AG CONRESUL SPIRITUALIST (IN %13@

;a !! septemrie !"GH, la 9'ica%o, se desc'ideau lucrările primului ;arlament (ondial al )eligiilor, cu participa
&rea masivă -i activă a tuturor reli%iilor (în afară de cea catolică$, care, în mai pu*in de o sută de ani vor fi convocate su
patronajul papei, la .ssisi (!$09oncluziile raportului final, redactat de profesorul de teolo%ie protestantă 8 )onet&7aurK,
în-tiin*ează că nu s&a tratat decât de un onciliu Ecumenic al
religiilor istorice, care a încercat să pună în acord anumite
principii morale și religioase comune, pentru o ac*iune simul&
tană împotriva adversarilor comuni0?u acest aspect, conci&
liul este evenimentul care poate avea cea mai mare influență
morală asupra umanității după -eclarația din 1Y89, asupra
drepturilor omului și cetățeanului, și nu face dec!t să răs&
pundă aspirațiilor religioase ale raselor civilizate (!M$07on&
si%norul /enri . < Aelassus (!"HM&!GJ!$, cercetător al ten&
din*elor suversive anticre-tine, declara: D666împărtășim în
întregime acest punct de vedereF ideea unui parlament al
religiilor derivă în linie dreaptă din Bprincipiile nemuritoa&
reB, iar modul în care s&a ținut acest conciliu a răspuns
aspirațiilor neo&creștinilor și a favorizat punctele de vedere
ale Nudaismului, pe care unii le pot considera ca o Bcapodo&
Imagine a paginii de internet a B5isericii %ataniceB peră religioasăB, din punctul Dreligios de vedere al raselor
civile (idem$0
;a fel de important a fost -i ongresul %piritualist și (asonic din !GF", dorit de lojile martiniste, ca încercare de
coa%ulare a diverselor doctrine ezoterice de inspira*ie %nostică (Teozofia, 9aala, etc$, cu scopul declarat de&a ac*iona
urmărind o metodă mai pu*in verificată, a ofensivei contra ateismului -i a reli%iei0Ae fapt, o nouă punere la punct, o corecta&
re a drumului sinar'ic spre etapele mai avansate, de această dată nu su semnul revoltei, ci al fatidicului căutăm ceea ce ne
unește și nu ceea ce ne desparte, prin individuarea elementului de uniune în descoperirea unui nou ezoterism care, din spu&
sele participan*ilor, ar zace ascuns în adâncurile fiecărei reli%ii, dar care treuie scos la suprafa*ă -i pus la aza (oralei0
1ortavoce a acestui con%res a fost revista martinistă 0CInitiation care dorea aderarea (din punct de vedere social$ la pro&
%ramul tuturor revistelor și al societăților care 666luptă împotriva celor două mari flageluri contemporaneF clericalismul și
sectarismul, su# fiecare formă de prezentare a lor, ca și împotriva mizeriei0Ci pentru a se pre%ăti pentru o misiune atât de
noilă, 0CInitiation studiază în mod imparțial toate fenomenele spiritismului, ale "ipnozei și magiei, fenomene dea
cunoscute și practicate de mult timp în 'rient, dar mai ales în India (!L$0(3ste demn de luat în seamă av!ntul pentru
cultura indiană – ucătărie, filme, spiritualitate, importan*a acordată celor din acea zonă %eo%rafică – locuri de muncă, tole&
ran*ă, posiilită*i de emi%rare mult u-urate, dar -i câ*i indieni se află în diversele consilii de administra*ie, unele dintre ele
LH
c'iar foarte importante: .rc'elor7ittal, Dnilever, 9'ristie6s, etc0Nota traducerii în lima română$0Numele participan*ilor la
acest con%res a fost *inut secret, dar se -tie că printre asocia*iile -i mi-cările reli%ioase (sau spiritualiste$ se numărau !L
entități masonice: ?upremul 9onsiliu de %rad HH din 8ermania, 7area ;ojă 8ermană de 2it ?@edenor%ian, Ordinul
+lumina*ilor 8ermani, ?upremul 9onsiliu al 2itului de 7emp'is&7israZm din +talia, Ordinul 2ozacrucienilor 3zoteri-ti,
Ordinul 7artinist, Ordinul 9aalistic al 2oza&9rucii (!"$01rintre documentele pulicate la înc'iderea lucrărilor, con*inutul
unuia din acestea, atra%e aten*ia, în mod deoseit: Există în (asonerie, ca și în religie, un e*oterism și un ezoterism spre
studiul cărora fiecare dintre noi tre#uie să se aplece dacă vrea să aungă la descoperirea adevărului dispersat în diversita&
tea cultelor, claselor și gradelor și care devineuna cu cel care, odată trecut deaparențe, e în stare să îm#rățișeze, dintr&o
clipire, tot ceea ce duce la %uvernul mondial D6666/iind legătura invizi#ilă care unește între ele toate religiile și sistemele
politice, (asoneria <niversală este și spiritualistă în esența ei D666 lanț de le%ătură, invizi#il, între toate cultele lumii (!G$0
Ia treui să vină anul !GH# pentru a avea loc o nouă adunare interna*ională, cu caracter oculto&ezoteric, de
această dată la )ruelles, unde paiseprezece reprezentan*e masonice s&au unit în /ederația <niversală a 'rdinelor și
%ocietăților Inițiatice0

<n alt Blanț masonicB cu oameni de stat și laureați ai premiului $o#el, la o conferință6-in st!ngaF ar"iepiscopul
-esmond .utu, președintele )epu#licii osta&)ica = 'scar %anc"ez rias, președintele ;oloniei = le@sander
?7asnie7s@i, președintele utorității ;alestiniene = Hasser rafat, %"imon ;eres, (i"ail 2or#aciov și președintele fricii
de %ud = /rederi@ > -e ?ler@6
%teaua cu șase colțuri, "exagrama sau Bsigiliul lui %olomonB, unul din sim#olu&
rile folosite în ocultism, a fost reprodus de Elip"as 0evi în B-ogma și )itualul
:naltei (agiiB și a fost preluat de %erg"ei $ilus în Bel (are în el (ic și nti&
"ristul ca posi#ilitate imediată de guvernareB6exagrama este sim#olul magici&
anului, a lui dam ?admon, a Bomului celestB al a#alei, iar ca reprezentare
grafică este formată din Bmacroprosopo = (area 5oltăB și Bmicroprosopo = (i&
ca 5oltăB a a#alei6ele două triung"iuri încrucișate care formează steaua con&
țin doi BzeiB, al #inelui, respectiv al răului, complementari între eiZ desenul este
înconurat de textul Buod %uperios (acroprosopus, %icut uod (icroprosopus
ceea ce înseamnă că B(arii 5olte a zeului ceresc îi corespunde (ica 5oltă a
zeului a#isurilorB6Larpele care își mușcă coada, sim#ol gnostic prin excelență,
aduce în prim plan ideea înaltei inițieri, a universalității științelor oculte și a
puterii magilor6Inscripția Buod %uperios (acroprosopus, %icut uod (icro&
prosopusB, antică formulă "ermetică, s&ar putea traduce B;recum în cer așa și
pe ;ăm!nt Dsu# ;ăm!ntBGR.riung"iul cu v!rful în os este pentru inițiați sim#o&
lul co#or!rii BspirituluiB în materie, dar poate fi și reprezentarea elementului
feminin D(untele
"ardin îl numeșteluiBevoluție
3enus, noogeneticăB,
în timp ce triung"iul cu v!rful
un transfer spre înalt
progresiv reprezintădinurcușul
al conștiinței spiritual
domeniul pe care
materiei spre.eil"ard de
ceea ce de
"ardin numește drept Bristos osmicB sau punct ome%a, dar poate fi și reprezentarea Belementului masculinB6
%teaua cu cinci colțuri este considerată semnul inițiatic al omului care nu a auns încă la
nivelul de BmagB, dar este pe cale de BregenerareB6%teaua apare pe drapelele american,
rus, c"inez Dși altele, fiind printre altele Dca sim#ol o afirmație de suveranitate și de do&
minare a omului asupra universului6%telele care apar ca însemne ale gradelor pe epoleții
militarilor au tot o srcine masonică6B%oraB (aria )gier din loa masonică B-reptul
<manB, în lucrarea ei B0a /ranc&(a]onnerie italienne devant la guerre et devant le
fascisme = (asoneria italiană față în față cu răz#oiul și cu fascismulB (JF$, scriaF
BD(asoneria a dat Italiei tezaurul ei cel mai prețios, pentagrama sacră, dorind ca steaua
să fie așezată la vedere pe uniforma soldaților, fără a pune la îndoială că virtutea ma%ică
a s$n%elui vărsat pentru atrie# ar da vitalitate penta%ramei6' descriere care atrage o
alta, a martinistului Nules -oinel, care în 189[ a ela#orat un tratat de ocultism numit
L#
B0ucifer demascatB, tratat pu#licat su# pseudonimul Nean ?ots@aF Bsteaua strălucitoare este însuși 0uciferB și fiecăruia
din cele cinci v!rfuri îi este asociat unul din simțurile omuluiF Bvederea este percepția lumii luciferineZ mirosul este
simțirea plăcutului miros luciferin, opus mirosului lui IsusZ atingerea înseamnă percepția acțiunii demonice asupra cărnii
și spirituluiZ gustul reprezintă percepția anticipată a p!inii și vinului satanice pe care, mai t!rziu, avalerul )oza&ruce
va tre#ui s&o rupă și să&l #ea la cina gradului al 18&lea6uzul este percepția vocii lui %atanaB (din <ules )ouc'er 0a sim&
#ologia massonica = %im#ologia masonică, 2oma, .tgnor, !GGF, p JHM$0

NOTEG
! – 1 Iirion (st+re dCiniWuit* = (isterul inițierii, ?aint 95ner5, Sd0 ?aint&7ic'el, !GML, p !, nota HL0
J – 1aul 2oca 2lorieux entenaire = entenar glorios, 1aris, .u%uste 8'io Sditeur, !""G, p #L0
H – Termen care derivă din 2oussillon, re%iune din etremul sud al 4ran*ei (la %rani*a cu 1irineii$ unde la 1erpi%nac îi este
atriuită lui 2oca (în primii ani după numirea lui ca sacerdot$ catedra de filosofie a 9ole%iului ? ;ouis 8onza%ue0
# – 1 Iirion, cit0, p J!0
 – 1 Iirion, cit0, p !!0?e oservă foarte u-or câtă modernitate -i câtă actualitate con*in ace-ti termeniV
M – +dem, p H!0
L – 1aul 2oca 2lorieux entenaire, cit0, p H,HM0
" – +dem, p J,JM0
G – 1aul 2oca 0Ca##* 2a#riel = #atele 2a#riel, citat în 1 Iirion (st+re666, cit0, p HH0
!F – 2lorieux entenaire, cit0, p !JJ0
!! – +dem, cit0, p #L0
!J – +dem, cit0, p #, reluat -i de 1 Iirion, cit0, p H0
!H – 7 4rance <ames ^sot*risme, occultisme, /ranc&(a]onnerie et "ristianisme aux AIA&+me et AA&+me si+cle =
Ezoterismul, ocultismul, franc&masoneria și creștinismul între secolul al AIA&lea și al AA&lea, 1aris, Nouvelles Sditions
;atines, !G"!, p JHF0
!# – 1 Iirion, cit0, p #0
! – 2eprezentantă a Teozofiei era .nnie )esant, aceea-i care în anul !""F, în cursul unui con%res al lierilor cu%etători
care s&a *inut la )ruelles, declara că înainte de toate tre#uie luptat împotriva )omei și a preoților ei, tre#uie luptat împo&
triva creștinismului pentru a&l do#orî pe -umnezeu din ceruri (citat din ; 2oure -ictionnaire practiWues des connai&
ssances religieuses = -icționar practic de cunoștiințe religioase, 1aris, !GJ", volumul I+, para%raful .eozofia$0
!M – 3 Aelassus 0Cmericanismo e la congiura anticristiana = mericanismul și conurația anticreștină, ?iena, ?an )ernar&
dino, !GFH, p L#0
!L – .atele 3mmanuel )arier 0es infiltrations ma]onniWues dans lC*glise = Infiltrațiile masonice în 5iserică, 1aris, ;ille
(Nord$, ?oci5t5 ?aint .u%ustin U Aescl5e de )rou@er et 9, !G!F, p #L0
!" – +dem, p !#"0
!G – +dem, p !G&!MF0
JF – 1aris, !GHF, retipărire prin %rija editorului .rnaldo 4orni, ?ala )olo%nese, !GGF0

CAPITOLUL %8G ANII (ECISI*I RE*OLUJIA RUS'

!G!L, an tra%icV1rimul răzoi mondial era în desfă-urare de trei ani pe fronturile de luptă europene, după sc!nteia
declan-atoare – asasinarea la J" iunie !G!# a ar'iducelui 4ranz 4erdinand, la ?arajevo, prin ac*iunea lui 8avrilo 1rincip (se
sus*ine, în diverse medii, ori%inea evreiască a acestuia$ împreună cu al*i cinci complici (!$0.pelurile papei )enedict al XI&
lea -i ale împăratului 9arol al .ustriei, adresate 4ran*ei -i .n%liei, prin intermediul principilor ?isto -i ?averio de )ouron&
1arma (so*ia re%elui 7i'ai, .na de )ouron&1arma, face parte din aceea-i familie, de )ouron&1arma$ nu -i&au %ăsit eco&
urile printre comatan*i02ăzoiul treuia să continue pâna la distru%erea completă a +nperiilor 9entrale, condi*ie si,e Vua
,o, pentru ini*ierea procesului de uniune mondială0;a începutul secolului al XX&lea, +mperiul /asur%ic reprezenta,
pentru aistoric,
vedere folosi care
epresia contelui
se opunea 3mmanuel
unui 7alinsRK,
5a#el laic, o imagine a ;entecostei
unui internaționalism (sărătoare
fără granițe03ra evreiască$,
continuarea aceleicatolică
unită*i din punct de
în diversi&
tate care în 3vul 7ediu a dus la formarea civiliza*iilor europene, -i constituia tot ceea ce putea fi mai odios -i potrivnic
împotriva for*elor coalizate anticre-tine0. fost un răzoi precedat de întâlniri misterioase, ca cea despre care poveste-te
ziarul <nitU $azionale, din 7ontreal, din iunie&iulie !GL: :n 191V, un grup internațional de #anc"eri s&a reunit de urgență
pe insula Ne@ll, în fața orașului 5runs7ic@ D2eorgia, %<6;entru această înt!lnire, toți locuitorii insulei au fost evacuați,
iar paza armată îi împiedica pe cei neinvitați să se apropie pe durata conferinței6-upă această înt!lnire s&a văzut că Bgu&
vernul invizi#ilB al lumii occidentale a decis formarea B/ederal )eserve 5an@B, care ar fi tre#uit să sustragă ongresului
și 2uvernului american puterea de&a emite #ani, și cu aceeași ocazie, a fost luată decizia pentru susținerea răz#oiului (mai
nou, începând cu feruarie JF!F, -i institu*iile financiare ale Iaticanului, au primit ”undă verde” la tipărirea -i emiterea de
monedă &  & nota traducerii în lima română$0
=ntre !G!# -i !G!M, unul din %uvernatorii de la 4ederal 2eserve a fost 4rederic . Aelano (unc'iul lui 4ranRlin Ae&
lano 2oosevelt$, pre-edinte al 9omitetului pentru ;i%a Na*iunilor (strămoșul '$<$, co&fondator în !GFG, împreună cu
Aaniel 9oit 8ilman al uneia din cele mai faimoase funda*ii americane, 9arne%ie 3ndo@ment for +nternational 1eace0;a
L
reuniuni similare nu participau numai anc'eri, ci -i înal*i ini*ia*i ai societă*ilor secrete, dacă ar treui să luăm în conside&
rare cele afirmate de (arele (aestru al 7artinismului, 85rard 3ncausse – 1apus, care în aprilie !G!#, cu câteva luni
înainte de ostilită*i scria:

/ața și reversul unei monede de [K eurocenți emisă de către 3atican6

/iecare grup social, la fel ca fiecare ființă umană, are organe vizi#ile și invizi#ile6:n timp ce sunt aplicate legile
actuale, alte legi sunt ela#orate în secret, undeva, așa cum B%oarele $egruB se mișcă în um#ră și B%oarele l#B luminea&
ză prezentul6lături de organele politice ale fiecărui stat există organisme de politică internațională, mai puțin cunoscute6
stăzi, constituirea a două cantoane elvețiene, a provinciilor lsacia și 0orena, eli#erarea ;oloniei = devenită un fel de
Elveție #alcanică, dispariția ustro&<ngariei și constituirea %tatelor <nite Europene după înfr!ngerea deplină a feudalis&
mului militar, sunt pro#leme care se discută în anumite consilii internaționale la care participă nu politicienii de carieră
sau am#asadorii #lazonați, ci puțini oameni modești, necunoscuți, unii dintre ei mari #anc"eri, superiori Dprin concepția
amplă a acțiunilor sociale oamenilor politici orgolioși care cred, că după ce au fost numiți miniștri Defemeri vor putea
conduce lumea6' rețea #ine organizată de agenții telegrafice cu directori englezi, un #irou internațional solid de informa&
ții economice cu consuli germani, un grup de directori francezi ale #ăncilor emitente, informatori #elgieni, elvețieni sau
aponezi, constituie un instrument social viu și operativ, de departe mult mai puternic dec!t un parlament sau o curte
regală populată de curtezani6' grevă care se produce anume pentru oprirea construirii vreunui vapor, sau a dezvoltării
vreunui port comercial, sunt manifestări neașteptate ale acestor acțiuni sociale, cu srcine oculte, care nu îi iau prin
surprindere dec!t pe profani, pentru că e*istă profani în toate %radele# cu însemne albe# nevinovate (J$0
:n fiecare epocă au existat, nu pe așa numitul Bplan astralB de care vor#esc inițiații, ci pe însuși planul nostru fizic,
oameni care au aspirat și aspiră să realizeze anumite reforme sociale, fără să fie aparținători la organismele vizi#ile ale
societății6cești oameni, reuniți în două mici grupuri, creează instrumente varia#ile în timp (H$, aleg!nd țările și starea de
spirit a epocii6/i acționează în baza unei vechi științe a or%anizării sociale# ieșită din anticele sanctuare e%iptene și
(#$09entri pe care Iirion îi identifică cu Ordinul de 7emp'is, dar
conservate
mai ales cu pe deplin în
/ermetic anumite centre#
)root'er'ood numite
of ;i%'t ($, ermetice
ale căror implicări în politică -i în %uvernarea popoarelor ar apărea
evidentă0?e oservă, printre altele, cum declara*iile de mai sus se armonizează destul de ine cu declara*ia lui .lert 1iRe,
doctor eminent al =naltei 7asonerii, respectiv declara*ia lui ?alvatore 4arina, %rad HH în 2?..: (asoneria se identifică cu
misterele antice (M$> (asoneria a conservat modul de comportare al sacerdoților egipteni, a căror învățătură o recunoaște
drept punct de plecare(L$02ăzoiul nu a fost numai un conflict între diverse for*e imperialiste a%itate -i sus*inute de vecinii
apropia*i, conform principiilor din manualele de
istorie oficiale0=n ianuarie !GLM, în revista merican
'pinion, su semnătura lui 7 illiam 1 /oar, a apărut
un articol intitulat >orld >ar Icare atestă în aza docu&
mentelor ori%inale descoperite în !GF, că promotorii
2uvernului (ondial, reuniți la /undația arnegie, au de
&cis cu c!țiva ani înainte de 1914, că numai un răz#oi ge&
neralizat le&ar fi dat posi#ilitatea să&și îndeplinească
scopurile0.rticolul nu trece cu vederea ?ocietatea 1il&
%rims, revelând rolul activ jucat de aceasta -i precizând
că ea a fost srcinea unui răz#oi pentru un 2uvern (on&
dial0Aespre acest conflict, socialistul en%lez / 8 ells, a
reprodus
tre#uie săunaungă,
element al propa%andei
într&un timp destuldin
de!G!:
scurt,umanitatea
la crearea
unui stat mondial, o specie de 2uvern (ondial care să
împiedice răz#oaiele, altfel umanitatea va avea de în&
fruntat un "aos permanent6 2rumul războiului sau a
Statului Mondial# aceasta este decizia umanității0
+ată cum încă o dată, -tiin*a %estionării con&
trariilor ne duce cu %ândul la strate%ia masonică:
operțile cărților lui linton )oosevelt B."e science of government se creează întâmplarea (răzoiul$, -i în acela-i
founded on natural la7B, respectiv a BcoluneluluiB ouse B;"ilip timp o reac*ie falsă (8uvernul 7ondial$, ca o
-ruF dministratorB6(enora"ul evreiesc Dsfeșnicul cu șapte #rațe condi*ie inevitailă pentru inele umanită*ii0
este la locul lui, la vedere6 .cela-i 2en5 8u5non, su o formă îndoielnică,
coroorează -i aprofundează aceste teze: %e poate înt!mpla ca multe curente de idei, c"iar dacă divergente, să fi avut o
aceeași srcine și să fie destinate favorizării acelei specii de Boc de ec"ili#ruB care caracterizează o anumită politică6
LM
:n această ordine de idei, s&ar comite o eroare gravă dacă ne&am opri la aparențe6:n cele din urmă, dacă o acțiune pu#lică
de&o anumită amploare nu poate avea loc dec!t în detrimentul adevărului, unii știu să profite cu ușurință, poate prea mult6
Este cunoscută zicala B3ulgus vult decipiB pe care unii o completează cu BErgo decipiaturB6cesta este un aspect al poli&
ticii la care se făcea aluzie, și e mai frecvent dec!t se poate crede ("$0(B3ulgus vult decipiB& ”4a*a în-eală mul*imea”, iar
BErgo decipiaturB & aproimativ, ”+ată în-elătoria”, în-elătorul$0=n câteva cuvinte, ”mecanismul” ar fi următorul: teză – răz&
oi, antiteză – pacifism, sinteză – 8uvern 7ondial (G$0

-e la st!nga la dreapta, c!țiva sioniști importanțiF

filantropul $at"an %traus D1848&19V1Z 0ouis -em
&#itz 5randeis D18[O&1941, a#solvent al <niver&
sității arvard și timp îndelungat udecător la
urtea %upremă a %tatelor <nite Z și ra#inul de
$e7 Hor@, %tep"en % >ise D18Y4&1949, delegat
american la cel de&al doilea ongres %ionist de la
5asel din 1898 Dprimul a avut loc su# formă de
Bparlament sim#olicB pentru discutarea progra&
melor sioniste la J8 august 189Y, tot la 5asel =
Elveția, su# conducerea lui ."eodor erzl6>ise a
fost fondatorul B/ederation of merican ionistsB
și apropiat al BcoloneluluiB ouse6

AG A*ENTURA ENERIEI

+poteza că nu =nalta 4inan*ă ar fi, într&adevăr, vârful mondialismului, ci mai de%raă for*a puternică -i irezistiilă
care, în serviciul unor ”ma%icieni”, operează în strânsă le%ătură cu ;otestas .ene#rarum, care strive-te -i dezinte%rează na&
*iuni, ar părea să corespundă destul de ine cu lo%ica faptelor0O ipoteză care se poate transforma într&un ar%ument ulterior,
convin%ător, este adusă, la vremea ei, de&o revistă editată de o societate petrolieră, care după cum se -tie, se află su
controlul =naltei 4inan*e0ventura Energiei este titlul unui articol apărut în revista ;*trole = ;rogr+s, numărul ## din ianua&
rie !GMF, editată de ?tandard Oil – 3on a familiei 2ocRefeller, destinată conducătorilor societă*ii, dar -i celorlalte
societă*i petroliere, respectiv aona*ilor0.rticolul era înso*it de ima%inea ”turinei evolutive” a ener%iei pe care autorul o
nume-te ”turn al lui )ael”, fapt ce aduce aminte de lucrarea .urris 5a#el a
rozacrucianului <o'ann Ialentin .ndreae, din secolul al XI++&lea03ste tratată
tema evolu*iei care începe cu formele de via*ă primitivă, de&a lun%ul unui
drum în spirală până la un templu strălucitor situat în vârful unui munte, de
unde drumul pare să continue la nesfâr-it0.par câteva elemente care se
notează imediat: spirala, ca semn al involu*iei&evolu*iei, în limajul simolic
al ini*ia*ilor0?pirala continuă la eteriorul muntelui, su formă de cărare,
alea pelerinului, sau drumul ini*iatic0H$rful muntelui se pierde, pe linia ver&
ticală, în infinitul spiritual03ste xa universală a unicului adevăr propa%at de
7asoneria =naltă, pasajul dintre dintre pământ -i cer confi%urat de %noză0
.cest Turn )ael care&-i înal*ă treptele într&o ascensiune 'iperolică simoli&
zează etapele principale ale ”aventurii ener%etice” la care face referire autorul
articolului0;a începuturile lumii în devenire (partea mai joasă, de început a
spiralei$, materia vie se concentrează încet pentru a forma în A primele fiin*e
vii0=n punctul 9, ener%ia fiin*elor vii se adaptează în mod direct amientului0=n " ea or%anizează materia pe noi structuri, 2
anun*ă apari*ia func*iilor -i a coordonării lor0/ semnalează apari*ia vie*ii în aer, iar F este "omeotermia – sau propria auto&
re%lare termică0=n 3, ener%ia musculară se manifestă printr&un efort coerent, fapt posiil prin participarea sistemului nervos0
- reprezintă te'nica care orientează ener%ia musculară, iar . este %ândirea care dirijează for*a te'nicii01unctul I reprezintă
reor%anizarea
.ceastăsocială, punctul
”evolu*ie M arată preponderen*a
a ener%iei”se desfă-oară suor%anizării
influen*a %ândirii, iar neîncetate,
mutațiilor & este re%atul
pe o%ândirii000
direc*ie materializată su for&
ma drumului în spirală ascendentă0Ain acest mănunc'i strâns de muta*ii scapă, pe deoparte mutații dezordonate -i inopera&
nte> pe de altă parte, muta*iile corespunzătoare unei adaptări ri%ide la mediu conver% spre centrul edificiului, ajun%ând în
cele din urmă la o situa*ie fără ie-ire0%unteți sceptici – întrea Iirion – credeți că este o interpretare forțatăG.tunci este
ine de luat în considerare -i autori califica*i, cum ar fi 7arco 1allis, autor al căr*ii ."e >a and ."e (ountain = alea și
(untele, a cărei recenzie a apărut în revista 0e %m#olisme: B."e >aB este drumul presărat cu o#stacole care se transfor&
mă în cărarea din ce în ce mai pov!rnită și mai str!mtă pe care o urmează mulțimea de pelerini care se înșiruie, cu efort,
de&a lungul flancurilor muntelui, trec!nd succesiv de la un plan os pe un plan mai înalt6.oate aceste în timp ce un număr
mic de aleși aunge direct în v!rf, ca și cum ar fi urmat direct axa internă a muntelui, Bxa <niversalăB6el care a auns
în v!rf răm!ne în tăcere și urechile între%ului univers se forțează să audă intonațiile elocvenței sale mute (0e %m#o&
lisme – iulie U septemrie !GM!$0
9ele trei cuvinte suliniate, cărare, pelerini, respectiv munte, apar*in limajului ini*ierii înalte01oate că în fi%ură
s&au oservat frontonul -i coloanele masonice pe su care trece omul&pelerin, dar poate că nu s&a oservat că lucirea de dea&
LL
supra ultimului portic este un foc0=n doctrina rozacruciană focul simolizează elementul realizator divin, spiritul care animă
înal*ii ini*ia*i0

=n fi%ura de deasupra, din stân%a, apare steaua caalistică cu cele cinci vârfuri, simol al umanismului ini*iatic,
care în ma%ie simolizează milocul irezisti#il de acțiune al inițiatului (din cele sus*inute de Os@ald irt', %rad HH în
2?..$0;a vârfuri se pot distin%e diverse simoluri alc'imice rozacruciene0 ?imolurile alc'imice reprezintă -apte corpuri
celeste: ?oarele (în centru, de luat în seamă -i epresia ”pleul solar”VVV$, 0una, -i plecând de sus, în sens orar, (arte, Nupi&
ter, %aturn, (ercur -i 3enus0Lapte – spunea Os@ald irt' – este numărul armoniei -i amal%amarea celor -apte simoluri dă
tocmai mono%rama reprodusă în dreapta, care ne duce cu %ândul la (ic"iduță (!F$ ca suprem susținător al armoniei0 1en&
tru o mai mare claritate, simolul (ima%inea de sus, din dreapta$ este reprodus după tratatul -e occulta p"ilosop"ia, lucrare
a maestrului caalist /einric' 9ornelius .%rippa von Nettes'eim (!#"M&!H$, tratat care sus*inea (la fel ca 1aracelsus$ că
știința cea mai perfectă este magia și care s&ar putea armoniza perfect cu teologia0=n fine, într&un post&scriptum, autorul
articolului, pentru a nu&l tulura pe cititor cu toate aceste lucruri stranii, spunea: 'pera lui .eil"ard de "ardin a furnizat în
afara unui voca#ular evident, ocazia unei transpuneri în domeniul energiei09uvinte arcane pe care <acues 7itterand
(!GF"&!GG!$ (!!$, (are (aestru al (arelui 'rient din 4ran*a, adresându&se .dunării 8enerale a respectivului ordin (H&L
septemrie !GMJ, la 1aris, în rue 9adet$, încerca să le descifreze: scultați #ineF într&o zi un înțelept s&a ridicat dintre ei, un
înțelept autentic, .eil"ard de "ardin6El a comis D666 delictul lui 0ucifer, vină aruncată de )oma în spatele masonilorF în
fenomenul BumanizăriiB Dși pentru a relua formula lui .eil"ard, în BnoosferăB & adică în masa de conștiințe care înconoa&
ră glo#ul, 6tunci c!nd conștiința atinge apogeul ei = spune .eil"ard = omul devine
cel pe care omul esteli#er
îl dorim, cel care
prin stă pe primul
materie plan
și spirit6stfel, .eil"ard a înălțat omul pe un altar și prin adorare, nu a mai putut
să&l adore pe -umnezeu (citat în 2en5 IalnYve .eil"ard lCapostata = .eil"ard )ăspopitul, 2oma, Iolpe, !GL!, p J$0
Ci (arele (aestru adău%a: $emulțumiți să fim la casa noastră, în templele garantate de )epu#lică, suntem în
același timp anticlericali, pentru că noi suntem oamenii vieții, oamenii speranței, ai luminii, ai progresului, ai inteligenței
și ai rațiunii (!J$0?e poate adău%a în cele din urmă, că toate conceptele le%ate de cărare -i de pelerin se re%ăsesc, identice,
într&un ate"ism Ezoteric (!H$ a lui .lice )aileK, o altă ini*iată a ?ocietă*ii Teozofice, multe opinii concordând pe faptul că
ea ar fi -i fondatoarea (în !GJJ$ a 0ucis .rust (ini*ial 0ucifer .rust$, dar -i autoare a numeroase scrieri ezoterice02espectivul
cate"ism este destul de scurt, fiind adresat tuturor celor care inten*ionează să parcur%ă cărarea, toată ac*iunea fiind consti&
tuită din întreări -i răspunsuri dintre maestru -i pelerin0;elerinul urcă pe o scară care se pierde în profunzimea #olții
al#astre -i&i descrie maestrului ceea ce vede pe durata urcării0.propiindu&se de vârf, pelerinul zăre-te 0umina 3ieții în fa*a
tronului căreia =ngerii, (aeștrii și -omnii se înc'ină umili0;a acea înăl*ime ame*itoare, la întrearea maestrului Li ce se va
înt!mpla, pelerinule, în finalG, răspunsul este dat de pelerin su forma unei revela*ii escatolo%ice: (uzica sferelor infinite,
sf!rșitul lacrimilor, al păcatului, al travaliului, amestecul formelor, sf!rșitul scării, topirea întru 5+5, deplinătatea sfere&
lor care își găsesc liniștea0
=ncă o dată lo%ica impune precum o constatare faptul că ideile moderne î-i au ori%inea în lini-tea societă*ilor
secrete (care se inspiră din anumite surse$ înainte să fie trecute în domeniul politic, economic, social, unde vedetele mijloa&
celor de comunicare din această lume sunt înso*ite de către un g"id, a-a cum a fost ”colonelul” /ouse pentru pre-edintele
ilson, dar -i pentru 4 A 2oosevelt, respectiv sir Eeit' <osep' pentru 7ar%aret T'atc'er0
)G RE*OLUJIA (E LA %1%? (RUMUL LUN AL COMUNISMULUI

$u există mișcare proletară, nici măcar comunistă, care să nu acționeze din interes financiar, pe direcția trasată
de #ani și între limitele impuse de finanțe, fără ca idealiștii dintre conducătorii acestor mișcări să nu ai#ă "a#ar (Os@ald
?pen%ler Il tramonto dellCoccidente = pusul 'ccidentului, 7ilano, ;on%anesi, !GL", vol ++, p !J!$0)anul, personificat de
=nalta 4inan*ă, nu este decât ra*ul operativ al 7asoneriei =nalte, cea care planifică, orientează -i dirijează0=ncă din ultimii
ani ai secolului al X+X&lea, 2usia autocratică -i cre-tină a fost oiectul infiltrărilor dăunătoare al căror efect va apărea în
toată %rozăvia prin revolu*ia din !G!L0?cenariul a fost cel clasic, deja verificat în !L"G, descris de /enrK 9oston (cercetător
francez al fenomenului mondialist$: ' revoluție nu este niciodată spontană6Ea are nevoie de o pregătire, mai mult sau mai
puțin lungă, care în funcție de circumstanțe înseamnăF
& formularea unei ideologii su#versiveZ
& infiltrarea unei rețele de difuzare, însoțită de mișcări ale maselor de oameni, cu pretexte diverseZ
L"
 ;lanșa gradului înt!i din (asonerie, cu c!teva din elementele sim#olistice6
%cara lui Naco#, arca lui $oe, curcu#eul, oc"iul atoatevăzător apar și pe em&
#lema %uveranului (are apitol al )itului ntic $oac"it6-eseori, în v!rful
scării apare o stea cu opt v!rfuri, recunoscută de 's7ald >irt" ca fiind
B0uceafărul, ducătorul de 0umină, care dimineața îi trezește pe cei care
dorm, care scoate spiritul din toropeala lui, incit$nd la revolta luciferină
împotriva do%melor stăp$nitoare (!#$0

& o finanțare suficientă pentru a asigura executarea unui program supus ris&
cului, plata statului maor, a agitatorilor, a agenților provocatori, dar și pla&
ta compromisurilor necesareZ
& intervenții din exteriorZ
& dezlănțuirea unei prime manifestări, BtelecomandateB urmată de BzileB sau
de Balte manifestăriB, în mod o#ligatoriu, s!ngeroase (prefa*ă la cartea 0e
gouvernement invisi#le = onducerea invizi#ilă, de <ean )ordiot, !G"H$0
1entru pre%ătirea revolu*iei din octomrie, dezlăn*uită de ;enin, de TrotzRi,
de Winoviev, s&au utilizat trei instrumente principale:
 societă*ile secrete din interiorul 2usiei>
 oedien*ele masonice interna*ionale>
 finan*area interna*ională0
%G Societățile secrete 5i, i,teriorul Rusiei
?pre sfâr-itul anului !""F, elita rusească -i 9urtea +mperială (la fel ca -i în cazul 2evolu*iei 4ranceze$ erau
impre%nate de spiritul masonic, în mod particular de acea formă numită martinism07a%ii se alternau, ca prezen*ă, la 9urtea
+mperială rusească: lui /einric' de ;an%sdorf i&a urmat <ean /itc', supranumit -i <ean de 9ronstadt01e la !GFF apare la
curte faimosul Nizier .nt'elme 1'ilippe (cunoscut mai ales drept 1'ilippe de ;Kon, !"#G&!GFH$ (!$, invitat de către 7are&
le Auce Iladimir, după o conferin*ă *inută de 1apus0Nici 1apus nu lipse-te de la întâlnirea cu elita rusească, din nou, în
!GF, după cum î-i aminte-te amasadorul francez de la ?anRt&1etersur%, 7aurice 1al5olo%ue, c"emat de c!țiva dintre
adepții lui, situați în poziții foarte înalte, care aveau nevoie de îndrumarea lui0?&a reu-it c'iar crearea unei loje martiniste la
interiorul cur*ii, lojă pe care *arul -i *arina, lua*i de valul de ma%ie din jurul lor, o frecventau cu asiduitate0=n !GFM, la un an
de la înfrân%erea în fa*a <aponiei (finan*ată de all ?treet$, ajun%e la 7oscova 2asputin (!M$ care a introdus la 9urtea
+mperială anumite influen*e orientale (!L$ -i o dată cu acestea, o oarecare dezordine morală, cu scopul de mic-orare a rezis&
ten*ei spirituale, dar -i de slăire a rezisten*ei imperiului (!"$03ste suficient să ne %ândim că la începutul lui !G!L, când
2asputin era deja mort, ministrul de interne – 1rotopopov, respectiv al justi*iei – AorovolsRi, împreună cu principele
EuraRin, î-i dedicau toate serile în lojile martiniste pentru evocarea spiritului celui dispărut0=n mod inutil cei doi magi fran&
cezi, 1apus -i 1'ilippe, au încercat să atra%ă aten*ia familiei imperiale, dar nu au reu-it în fa*a influen*ei lui 2asputin0=n
timp ce conducerea imperială -i aristocra*ia utilizau în continuare acele practici, lojile *eseau cu minu*iozitate planurile unei
munci de cârti*ă – revolu*ia01rimul %uvern provizoriu compus din 1aul 7iliuRov (!G$, din principele ;vov -i din EerensRi,
a fost de influen*ă masonică (JF$0
BG O<e5ie,țele .aso,ice i,ter,ațio,ale
1rima înainte de toate era masoneria evreiască a )6nai )6rit' americane, la care s&a adău%at OTO, 7asoneria
?co*iană a 7arelui Orient, societă*i prezente toate în 7arele Orient ale popoarelor 2usiei, cu scopul comun de înlăturare a
dinastiei 2omanov0Nu e vora de declara*ii aruncate la întâmplare, ci de declara*ii făcute la 9onferin*a +nterna*ională a
?upremelor 9onsilii de %rad HH, de la 1aris, din !GJG: :n perioada care a precedat cu puțin primul răz#oi mondial este
fondată în )usia, între 19K9 și 191V, de către anumiți masoni inițiați în Europa 'ccidentală, o organizație care se numește
B(arele 'rient al popoarelor din )usiaB6ceastă organizație, de la masonerie nu avea dec!t numeleFnu avea nici un
ritual și nici raporturi cu masoneria externă6%copul ei era unul politic, de îndepărtare a regimului autocratic60a începutul
primei revoluții Dmartie 191Y în )usia exista circa patruzeci de loe cu circa patru sute de mem#ri6tunci c!nd scopul
politic fixat s&a atins, această organizație intră rapid în declin, încet!nd să mai existe atunci c!nd mem#rii ei părăsesc )u&
sia D1919&19JK și c!nd guvernul sovietic a#ordează o atitudine ostilă față de (asonerie0(Nimic nou, dacă peste timp, -i
/itler va face acela-i lucru în 8ermania, respectiv comuni-tii când au venit la putere, -i în 2omânia – nota traducerii în
lima epediată
soare română$09ă )6naide)6rit'
*arului s&a aflata la
o dele%a*ie conducerea
)6nai revolu*iei
)6rit' care ruse,
la ! iunie că asefost
!GFH o afacere
prezenta pur evreiască,
la T'eodore o dovede-te
2oosevelt (memruo scri&
al
(atinecoc@ 0odge, nr6 8KO$, prin care se cereau anumite drepturi în favoarea evreilor ru-i0O confirmă răzoiul ruso&japonez
din !GF, finan*at în între%ime de marile ănci de pe all ?treet0O confirmă pre-edintele de atunci al ordinului & .dolp'e
Erauss – în 5Cnai 5Crit" $e7s din mai !GJF când făcea referire la interven*ia unui personaj ilustru (fapt
petrecut în !GFH la întâlnirea dintre contele itte (J!$ -i respectivul personaj$: -acă țarul nu vrea să
dea poporului nostru li#ertatea dorită, atunci o revoluție va instaura repu#lica prin care se vor o#ține
aceste drepturi02espectivul personaj nu era altul decât <aco ?c'iff, evreu, conducătorul ăncii Eu'n P
;oe din Ne@ QorR (persoană apropiată familiei 2ot'sc'ild$, memru al )6nai )6rit', dar -i al ?ocietă*ii
1il%rims0=n foto%rafia din stân%a este .ra'am Eu'n (!"!G&!"GJ$, întemeietor împreună cu ?alomon
;oe, al ăncii Eu'n P ;oe din Ne@ QorR care, prin anii 6"F ai secolului al XX&lea, va fuziona cu
?'earson ;e'man, o altă ancă evreiască, la fel de puternică, de pe all ?treet0

LG
 %alomon 0oe# (!"J"&!GJH$0
2G Fi,a,țarea i,ter,ațio,ală
=ncepând cu !GF, )anca Eu'n P ;oe începe să sus*ină financiar revolu*ia rusă furnizând ajutor, pe de&o
parte, lui ;enin, TrotzRi -i Winovieiv (JJ$, pe de altă parte insti%ând prin a%en*i provocatori prizonierii ru-i
din <aponia0=nsărcina*i cu distriuirea anilor (proveni*i, în afară de ?c'iff -i %inerele lui – 4eli arur%,
-i de la Otto Ea'n, 7ortimer ?c'iff, 7a )reitun%, <erome / /anauer, 8u%%en'eim – to*i memri ai
)6nai )6rit'$ au fost doi memri ai ?ocietă*ii 1il%rims en%leze (dar -i ai Tale 2ound$, masonii lord .lfred
7ilner (JH$ -i amasadorul ritanic la 7oscova, sir 8eor%e )uc'anan, autoriza*i pentru acest lucru -i de
%uvernul ritanic02evolu*ia )ol-evică din 2usia a avut, în mod natural, sprijinul deplin al conducerii
%ermane: coneiunea financiar&ancară trecea prin 8ermania, prin ?indicatul )eno = >estfalia (un consor
&*iu eraic condus de ma%natul cărunelui – Eirdorf$, prin ăncile arur% P 9o din /amur%, respectiv ?peKer din
4ranRfurt, pentru a se etinde în ?uedia la NKa )anR (cu ajutorul lui Olaf .sc'er%$03rau implicate, printre altele, )anca
8unzur% cu sedii la ?anRt 1etersur%, ToRKo -i 1aris, dar -i )anca ;azard 4rYres din 1aris0;a izucnirea revolu*iei %uver&
nul ?aiser&ului a pus la dispozi*ia lui ;enin faimosul va%on si%ilat cu care acesta a ajuns, la !M aprilie !G!L la ?anRt 1eters&
ur%0;enin era înso*it de alte H! de persoane: so*ia lui – ErupsRaia, Winoviev, .ramovitc', 2osenlum, +nYs .rmand -i
2adeR (un al doilea contin%ent de JF de revolu*ionari va urma în mai !G!L$, dar -i de o scrisoare de creditare în valoare de
#F de milioane franci&aur0TrotzRi, elierat dintr&o înc'isoare canadiană prin interven*ia co&reli%ionarului ”colonel” /ouse,
respectiv a lui sir illiam iseman (J#$, dotat cu pa-aport fals, se alătură lui ;enin la !L mai, după ce a traversat .tlanticul
la ordul navei "ristiania /ord, împreună cu al*i JL de revolu*ionari (dar -i cu importante resurse financiare asupra
lui$0Numai lordul 7ilner ar fi contriuit cu circa !M milioane de dolari, în timp ce <aco ?c'iff ar fi dat al*i JF de milioane
(J$, to*i la cursul acelei perioade0
8eneralul al#ilor (opozan*i ai roșilor&comuni-tii$ .rsYne de 8oulevitc', în cartea lui zarism and )evolution &
Parism și )evoluție, făcea cunoscut că %eneralul <anin, important conducător ocult al 9omitetului 9entral 2us, în data de L
aprilie !G!L, nota în jurnalul său, su titlul u 2   )usse, că un anume 2 (în cursul unei conversa*ii$ i&ar fi făcut cunos&
cut că revolu*ia a fost instrumentată de englezi, mai precis de lordul Dlfred (ilner și de sir 5uc"anan0Ae 8oulevitc'
adău%a că lordul 7ilner ar fi furnizat mai mult de J1 de milioane de ru#le pentru finanțarea revoluției ruse (JM$0=ntre !G!"
-i !GJJ, conform ziaristului < )ordiot, ;enin ar fi ramursat )ăncii Eu'n P ;oe MFF de milioane de rule&aur corespun&
zător a circa #F de milioane de dolari (JL$b, în timp ce ?tandard Oil din Ne@ <erseK (proprietate a lui 2ocRefeller$, a doua
zi de la izucnirea revolu*iei ruse a cumpărat F din %i%anticele câmpuri petroliere ale 9aucazului, c'iar dacă oficial erau
proprietate de stat (J"$0;a !G martie !G!L, <aco ?c'iff îi tele%rafia lui 7iliuRov, ministrul de afaceri eterne ale %uvernu&
lui provizoriu, următorul mesaj: ;ermiteți&mi, în calitate de inamic ireconcilia#il al aristocrației tiranice care îi persecuta
pe co&religionarii noștri, să felicit poporul rus, prin -umneavoastră, pentru acțiunea pe care a îndeplinit&o cu at!ta strălu&
cire, dorindu&vă deplin succes -umneavoastră și tovarășilor -umneavoastră din guvern (JG$0(+ma%ine din lucrarea lui
/enrK 9oston 0es financiers Wui m+nent le monde, 1aris, !G"G$0
=n realitate persecu*ia eista, ca de altfel -i antisemitis&
mul atavic prezent în masele ruse-ti cre-tine (HF$ care vedeau în
evrei pe responsailii direc*i ai uciderii lui /ristos, fapte împinse
până la po%roame, dar reac*ii dure la adresa evreimii au fost -i din
cauza cămătăriei practicate de ace-tia02ealitatea e mult mai comp&
pleă -i are mai multe fa*ete0Nu se poate lăsa deoparte opinia lui
inston 9'urc'ill care, după ce a revelat că antisemitismul ar fi
fost caracteristic, mai ales, claselor joase ruse-ti decât claselor
superioare, men*ionează implicarea oficialilor armatei imperiale în
evitarea conflictelor -i c'iar cazuri de de%radări militare pentru
ofi*erii care i&au deni%rat pe evrei, adău%ând: oardele de t!l"ari
care BinfecteazăB întinderea vastă a Imperiului )us nu ezită să&și
satisfacă setea de s!nge și răz#unare în dauna populației e#raice
nevinovate, de fiecare dată c!nd au ocazia (H!$0(Nu se pot eclude
-i actele de provocare făcute c'iar de evrei$0=n orice caz, aceste
fapte au dus la cre-terea indi%nării între%ii diaspore evreie-ti împo&
triva*arului
zul *arului01entru anc'erii
de&a acorda evrei,pentru
autoriza*ia faptulcrearea
decisivînar!GF
fi fosta unei
-i refu&
5ănci entrale, după cum se va întâmpla în !G!H cu 4ederal 2e&
serve în ?tatele Dnite02espectiva anca centrală ar fi permis con&
trolul,economiei ruse prin controlul creditului0Aemnă de aten*ie
este -i compozi*ia primei administra*ii ol-evice a revolu*iei din
care, din # de memri, ##L erau evrei (HJ$, dar -i declara*ia lui
;enin care la vremea lui ar fi anun*at: Evreii formează cadrele
principale ale revoluției și vor duce săm!nța socialismului în
masele rusești cele mai înapoiate0
=n septemrie !GG!, 8uK EonopniRi adresându&se din coloanele revistei Information Nuive a comunită*ii evreie-ti
franceze, eclama: omunismul a fost și o parte din istoria evreiască, fie că ne place sau nuR, în timp ce un alt autor, 3mile
Touati, în aunul căderii comunismului, îi denun*a pe cei care au aandonat cauza lui +srael pentru a o îmră*i-a pe cea
comunistă: 0a mai mult de cincizeci de ani de la executarea lor, inovieiv, ?amenev și )ade@ sunt pe cale să fie rea#i&
"F
litați în <)%%6E vor#a de trei evrei, destul de apropiați de 0enin, care au ucat un rol decisiv în mișcarea sovietică și în
mișcarea comunistă internațională D6666Ei înșiși, în mod conștient sau nu, au distorsionat și deviat idealismul și mesianis&
mul lor pentru a servi, Bcu toată inima, cu tot sufletul și cu toate capacitățile lorB o cauză idolatră și pentru ei, sinuciga&
șă6!ți dintre ai noștri au crezut că salvarea lor și a umanității ar fi ustificat a#andonarea credinței și a poporului lor D6666
:ncă din 19OY, unsprezece ani după șocul congresului al AA&lea, unele instituții evreiești săr#ătoreau cu fervoare, complă&
c!ndu&se c"iar, a cincizecea aniversare a )evoluției din 'ctom#rie cu milioanele ei de victime, care a distrus marele
iudaism rus D666 (Information Nuive = Informația Evreiască, iulie !G""$01oate că Touati inten*iona o aluzie la persecu*iile
dezlăn*uite de ?talin împotriva poporului său0Aar -i în r"ipelagul 2ulag ne lovim de paradoul personajelor de ori%ine
evreiască care ocupă locuri de conducere în universul concentra*ionist: :n timpul lui %talin, în 19V4&19V[, șef al -irecției
2enerale a 0agărelor de oncentrare era (atvei -avidovici 5erman, iar adunctul acestuia era %emen 2rigorievici
)appoport6;entru regiunea (ării $egre, conducător era 0azar Iosifovici ?ogan, iar al sectorului (area l#ă = 5altica,
conducător era %emen 2rigorievici /irine6Leful -irecției 2enerale a ;enitenciarelor era un alt evreu, petter6Ei își exer&
citau autoritatea su# conducerea unui alt co&religionar de&al lor 2 2 Hoda, omisar al ;oporului pentru faceri Interne
D2;<, fiind unul din cei mai cruzi torționari ai poliției politice sovietice6sistent al acestuia era tot un evreu, %orensen,
zis și Na@ov %aulovici granoff, în timp ce la -irecția ;rincipală a ;oliției era 0ev $ 5els@i6-upă executarea lui .rotz@i și
a vec"ilor lui tovarăși D?amenev, inoviev, %mirnoff %talin apărea drept conducător a#solut al <)%%, iar %ecretariatul
omitetului entral al ;artidului acea ca titular un evreu din Bvec"ea gardăB & 0 ( ?aganovici, cu a cărui soră = )osa
?aganovici = s&a căsătorit %talin6Evrei erau și șeful %ecției ;ropagandă ntireligioasă a rmatei )oșii = 5loc", zis și
%trutc""offZ comisarul pentru facerile Externe = >allac" /in@elstein, zis și (axim 0itvinovZ am#asadorul de la 5erlin =
%termann, zis și Ivan (ais@Z am#asadorul de la )oma = 5oris %tein (HH$0
3mmanuel 2atier în cartea lui (st+res et secrets du 5Cnai 5Crit" = (isterele și secretele 5Cnai 5Crit" (H#$, scria:
/apte trecute în general su# tăcere, precum spolierea #urg"eziei evreiești și eliminarea evreilor ortodocși, au fost conduse
de secțiunea evreiască a ;artidului omunist, constituită anume pentru acest scop la Evse@zia6(em#rii ei au fost cei care
au confiscat fa#ricile din proprietatea evreilor, care vor recupera materiile prime și stocurile, inclusiv cărucioarele v!nză&
torilor am#ulanți evrei6%e asistă astfel la un spectacol sinistru al evreilor care își efuiesc frații evrei6Li aceeași Evse@zia
este cea care va supraveg"ea instalarea colonilor evrei pe păm!nturile cultiva#ile6<n omitet de %tat = ?omzet = este
format pentru transferarea evreilor în ferme, cu autorul unei alte societăți = 'zet = în mod clar su# controlul sovietic6Li
pentru că fondurile necesare inserării acestor noi coloni Ddin cauza sărăciei oamenilor erau destul de importante, comu&
niștii evrei au avut ideea de finanțare a acestor operațiuni de colonizare prin colecte efectuate pe l!ngă diaspora e#raică,
mai ales cea din %tatele <nite, în mod particular prin Noint -istri#ution ommittee, organism de autor reciproc creat de
asociațiile evreiești încep!nd din 19JJ (H$0omparativ cu alte organisme americane, acest Noint -istri#ution ommittee
dispunea de un sistem de distri#uție propriu care îi dădea posi#ilitatea să orienteze autoarele numai pentru evrei6'#iecti&
ivul era adunarea în c!teva luni a circa 1K milioane de dolari pentru cumpărarea de păm!nt și pentru instalarea a circa
J[ de mii de coloni (HM$0u fost adunați Y,V milioane de dolari în plus, put!ndu&se crea mai mult de 18K de sate evreiești în
rimeea și <craina0
=n feruarie !GHJ, un articol intitulat Evreii în rimeea dădea posiilitatea )6nai )6rit' să se mul*umească consta&
tând că: mutarea în rimeea nu a adus soluții la pro#lema evreiască din )usia, dar cel puțin a evitat disoluția poporului
evreu (HL$0=n martie !GHH, Norman )ent@ic' în 5Cnai 5Crit" (agazine scria suliniind vitalitatea poporului evreu: srcinea
spirituală a )evoluției aduce aminte de principiile socialismului din învățăturile profeților evrei, c"iar dacă un comunist
își neagă păm!ntul unde s&a născut (H"$0Wiarul ritanic .imes din !F martie !GJF, confirmând finan*ările evreie-ti, făcea
”aluzie” -i la un complot: se poate considera ca fiind verificat că )evoluția 5olșevică din 191Y a fost finanțată și susținută,
în principal, de :nalta /inanță evreiască, prin %uediaF ceea ce nu este dec$t un aspect al punerii în practică a complotu!
lui din :??=0
?e nă-tea prima mare *ară comunistă din istorie căreia îi va reveni o func*ie mondială eclusivă, revolu*ionară,
după cum mărturisesc cuvintele ini*ia*ilor: omunismul este instrumentul cu care finanța #ritanică internațională va
do#or! guvernele naționale, în favoarea unui guvern mondial, a unei poliții și a unei monede mondiale09ine spunea acest
lucru nu era -eful vreunui %rup revolu*ionar sau vreun comunist, ci Nic'olas 7urraK )utler, la !G noiemrie !GHL, în cursul
unei adunări la /otelul .stor din Ne@ QorR, punct tradi*ional de întâlnire a personalită*ilor mondialiste -i rampă de lansare
pentru învățăceii din politica occidentală0;a acea vreme, )utler era conducătorul )ritis' +srael, pre-edinte al ?ocietă*ii
1il%rims -i al 942, administrator al 4unda*iei 9arne%ie, dar -i colaorator al anc'erului <aRo ?c'iff0=n !GH! )utler a fost
nominalizat
sau mai pu*inlacon-tient,
premiul Noel pentru
au lucrat pace, adicăînaldirec*ia
cu eficacitate acelui ordin masonic interna*ional
unei 2epulici rezervat
Dniversale0;a personajelor
pu*in peste care,
-aptezeci maidistan&
de ani mult
*ă de 2evolu*ia )ol-evică, un alt mondialist de seamă – Wi%nie@ )rzezinsRi (în ima%ine
împreună cu /enrK Eissin%er$ – după ce a depl!ns milioanele de mor*i cauzate de un epe&
riment social antiuman -i falimentar precum comunismul, în !G"G făcea necrolo%ul comu&
nismului: comunismul nu mai are nici o misiune istorică D666 și preconizez că într&o perioa&
dă de timp destul de scurtă comunismul, pe care secolul nostru l!a e*perimentat, va înceta
să mai existe (HG$0=n perfectă armonie cu ceea ce scria uletinul 7arelui Orient din 4ran*a:
omunismul nu poate fi dec!t o etapă și nu un sfîrșit (#F$0)rzezinsRi este aceea-i persoană
care cu zece ani mai înainte, în deplină coeren*a masonică, anun*a: 3remea americanului a
trecut6/orțele proletare reprezintă unda viitorului(#!$0=n revista oficială a 9omisiei Trilate&
rale (or%aniza*ie fondată în !GLH, în tandem cu Aavid 2ocRefeller$, scria: $oi tre#uie să în&
cercăm cola#orarea cu țările comuniste în vederea unei noi acomodări, mai înt!i politice,
după aceea filosofice (#J$0
"!
 9ooperare care nu servea unei colaorări mai profunde, din moment ce aceasta era
deja consolidată încă din !G!L, su forma raporturilor dintre ?apo -i locuitorii
la%ărului0O recunoa-te -ail .elegrap" care, într&un editorial din !H au%ust !GLG,
ia notă de adevărurile de netă%ăduit: :ncep!nd cu )evoluția 5olșevică, politicienii
americani au persistat în iluzia că vor putea avea prietenia comunistă6utorul lor
masiv către %talin în anii 19JK i&au permis regimului acestuia să supraviețuiescă
(#H$ în timp ce cetățenii lui mureau6utorul furnizat după răz#oiul din 19V9&194[
le&a dat posi#ilitatea să pună lesă de fier Europei de Est6/ără furnizările noastre
de alimente și fără aportul nostru te"nologic, conducătorii sovietici nu s&ar fi pu&
tut menține dec!t cu dificultate, d&apoi să se mai extindă și pe alte continente6u&
torul economic, liniștitor, al mericii, su# formă umanitară, a condamnat milioane
de oameni la moarte și la opresiune, a încuraat comunismul666 %ocialismul este un faliment economic6-e ce economiile
noastre, relativ prospere ar tre#ui să aute <)%% să ne îngroapeG(##$0Teolo%ul elve*ian Drs von )alt'asar, deasupra orică&
rei acuza*ii de conservatorism -i de antisemitism, declara în !G": (arxismul pare să fie un fenomen iudaic6Este așteptat
un (esia și dacă el nu vine, în cele din urmă tre#uie realizată salvarea prin noi înșine6-in această cauză este un mesia&
nism perpetuat de&a lungul secolelor6(arxism&leninismul este o deviație păg!no&imperialistă a acestui mesianism iudaic6
D666 -ar istoria ne demonstrează că evreii pleacă să se refugieze în milocul marelui popor creștin al mericii, c"iar și
pentru a fi susținuți în Israel (în sensul de misiune$ lucru care poate deveni tragic, exploziv c"iar, pentru întreaga lume
(#$0=ntrearea finală care înc'ide editorialul citat, care macină prin contrapunere occidentul %eneros -i idealist în fa*ă cu
comunismul amenin*ător -i fără milă, este un sedativ intelectual împotriva vreunei tulurări a cititorului capail să facă
cercetări pe cont propriu, dincolo de canoanele stailite0Aacă s&ar face astfel s&ar descoperi că acela-i -ail .elegrap" nu
este decât una din cele peste o sută de institu*ii controlate, la nivel mondial, de +nstitutul +nterna*ional pentru ?tudii
?trate%ice din ;ondra, condus de evreul 2aKmond .ron, profesor de sociolo%ie la ?orona din 1aris, pre-edinte de onoare
al +42+ – +nstitutul 4rancez pentru .faceri +nterna*ionale, memru al 8rupului )ilderer%, dar -i al ?ocietă*ii 7ount 1elerin
(#M$, profesor "onoris causa la /arvard, Oford, <erusalim000

CG C'(EREA COMUNISMULUI

;entru împlinirea unei revoluții, alternativa democratică este cea mai #ună și cea mai de dorit6(etoda totalita&
ră, menținută timp îndelungat, se poate autodistruge (<ulian /uleK .empo di )evoluzione = .impul revoluției, 7ilano,
7ondadori, !G#G, p !M$0
1rin lieralizarea economiei sovietice din timpul lui 8oraciov datorită marilor infuzii de capital ale 7arii
4inan*e dar continuând în ritm sus*inut socialistizarea celei occidentale (pe o 'artă se poate vedea cum sunt dispuse %uver&
nele socialiste din 1ortu%alia până la Drali$ se ajun%e la un sistem economic cu caractere comune, unificatoare, un sistem
tehnocratic în care te'nocra*ii – eecutorii, mai mult sau mai pu*in con-tien*i î-i dau concursul pentru construirea unui
sistem economic concentra*ionist prin fuziuni la nivel interna*ional0)ariere, vămi, ziduri -i cortine de fier, de amus, etc,
nu mai sunt necesare, ci dimpotrivă, apar ca ostacole în calea 'ne >orld a socialismului te'nocratic, destina*ie care nu
mai e în cea*ă, ci reală -i iminentă0Nu se poate să nu fi ă%at de seamă că acest colaps al re%imurilor comuniste a adus la
lumină fluviul de 3od@a&ola ruso&american a cărui cur%ere, mai înainte suterană, a fost în*eleasă doar de speciali-ti0Ae&
clara*iile se fac tot mai eplicite0=n martie !G"", cotidianul sovietic ;ravda a
pulicat, prin %rija unui memru al .cademiei de Ctiin*e al D2?? -i a ec'ipei
intelectuale a lui 8oraciov, un articol intitulat omunitatea mondială se
poate guverna, articol reluat -i în nr0 !F din !G"" al ziarului Ltiri din (oscova0
?e dezate despre supraviețuirea umanității# ideea unui %uvern mondial și
alte posibilități de evoluție spre o lume coerentă0Ain cele spuse de academi&
cian, punctul culminant al acestei g!ndiri coerente, a g!ndirii politice numită
mondialism, se situează între anii 19[K&19OK0?e ia act de faptul că situa*ia
mondială s&a sc'imat, fiind operată o redistri#uire sensi#ilă a puterii între
%tatele <nite = pe deoparte, Europa 'ccidentală și Naponia = de cealaltă parte
D666 Dîn plus s&a auns la o paritate militară între %tatele <nite și <)%% D666
lucruri
!irea carenoiauordini
unei făcut să dispară
politice argumentele666principale
internaționale împotriva unui
datorită eforturilor guvern
susținute <niunii0Ci
alemondial se înc'eie
%ovietice s&ase tratează
reușit de constru
oprirea cursei
înarmărilor 666 lumea socialistă fiind #ine pregătită pentru această pro#lemă6:nsăși natura regimului nostru înc"ide în ea
ideea de internaționalism D6660(=n ima%inea de mai sus, 8olda 7eir primul ministru al +sraelului a fost prezentă, în !GLH la
o recep*ie a 942$0
=n aceea-i perioadă, <immK 8oldsc'midt (sau <ames 8oldsmit'$, !GHH&!GGL, finan*ist evreu -i rudă cu familia
2ot'sc'ild (erau veri$, aflat printre cei doisprezece cei mai o%a*i oameni ai lumii, memru al )6nai )6rit' -i al 9onsiliului
7ondial 3vreiesc, într&un articol apărut în /igaro (agazine la HF aprilie !G"", furniza informa*ii precise despre liniile
călăuzitoare ale dezvoltării mondiale din anii succesivi09'iar dacă nu a afirmat eplicit, 8oldsc'imdt relua ideea unui Pla,
Mars0all pentru refacerea economiilor *ărilor comuniste, prin crearea unei infrastructuri industriale -i financiare cu o pia*ă
paralelă de consumatori privile%ia*i pentru produsele 3uropei de Iest, în criză din cauza manevrelor financiare de dincolo
de ocean0;olul 'riental ar fi adus în prim plan o <aponie reînarmată -i inte%rată cu puterea crescută (demo%rafică -i indus&
trială$ a 9'inei, ridicată la acest ran% de directivele emise în cursul sesiunilor anuale ale Trilateralei (#L$0;a zece zile
distan*ă de articolul lui 8oldsc'midt, un consor*iu de ănci %ermane a acordat ursului rus un credit de două miliarde de
"J
dolari02estul e deja istorie, căderea zidului )erlinului (o destul de utilă constatare este că una din ”inefacerile” acestei
căderi a comunismului a fost încetinirea puternicei locomotive industriale vest&germane, îngreunată cu vagoanele ieșite
din uz și sc!rț!itoare ale economiei est&germane> intrarea în noua 4edera*ie 2usă a marilor or%anisme cămătăre-ti mondi&
ale – 4ondul 7onetar +nterna*ional, 8.TT – astăzi TO,
Or%aniza*ia +nterna*ională a 9omer*ului – or%aniza*ie
mondială care are ca scop îndepărtarea oricărui protec*io&
nism comercial, 2usia devenind în acest fel, peste noapte,
cel pu*in pe 'ârtie, o *ară democratică cu o economie de
pia*ă, adică de inspira*ie capitalisto&occidentală0Aatoriile
nou apărutei 4edera*ii 2use sunt, după cum se cunoa-te,
destul de mari -i dependen*a acesteia de 7area 4inan*ă,
prin or%aniza*iile tip 47+ sau )anca 7ondială, mai strânsă
ca niciodată, după cum demonstrează crizele succesive care
au dus la devalorizarea rulei (#"$09onsecin*a imediată a
manevrelor financiare a fost deteriorarea ratei de sc'im
dintre dolar -i rulă, fapt care a oli%at 2usia (ca de altfel
toate *ările sudezvoltate dar o%ate în materii prime$ la
:nt!lnire dintre 5ara@ '#ama și conducerea c"ineză priva*iuni, la eportul în Occident a materiilor prime -i a
resurselor naturale0=mpinsă de nevoile interne s&a îndatorat pentru cumpărarea la pre*uri mari a produselor finite, realizate
cu propriile materii prime eportate, produse care s&ar fi putut produce în *ara proprie0Dn mecanism pervers care face să
crească diferen*a dintre clasa neo&capitali-tilor ru-i (aliniată cu cei din eterior$ -i cei care au foarte pu*in0Nu se pot i%nora
efectele destailizatoare asupra societă*ii occidentale, efecte derivate din transferul muncii (produc*iei$ cu mare con*inut de
manoperă în *ări din estul 3uropei sau din lumea a +++&a, unde costurile pot fi cu peste ! mai mici decât în Occident0
3fecte economice (fructificate de anc'eri pentru a oli%a Ocidentul să se îndatoreze, for*at să sus*ină o concuren*ă nelo&
ială$ care atra% după sine -i efecte sociale01rin amenin*area pierderii locului de muncă se controlează u-or masele de mun&
itori din *ările occidentale, încurajându&se (pentru sus*inerea concuren*ei$ epansiunea formelor de muncă tipice primei
revolu*ii industriale (munca provizorie, temporară, în zilele de sărătoare, în sc'imuri$ prin ele însele distru%ătoare a ra&
porturilor sociale -i familiare0
%ecera și ciocanul sunt am#ele sim#oluri masonice prezente în Bcadrul loiiBdea de la primul
grad al inițierii, cel de ucenic (#G$, în formă separată, ciocanul așa cum se cunoaște el, iar secera
su# forma lunii6Interpretarea sim#olurilor la nivel inițiatic este diversă de nivelul exoteric Dprofan
care aduce aminte de un imn adresat muncitorilor și țăranilor, în munca lor în construirea or!ndu&
irii sociale6 , metaforic, este unealta de care se folosește zidarul = masonul la construirea
templului ="iocanul
(area 'peră Dalături de alte instrumenteF ec"erul, compasul, firul cu plum#, mistria
sim#oliz!nd forța, imperialismul Do aceeași semnificație are și sim#olul pumnului înc"is6Secera
este văzută ca sim#ol al filosofiei văzută ca un surogat la a#solutismul religios0

=n acest fel se consolidează unul din oiectivele primare ale mondiali-tilor, acela de&a etinde (ulterior$ deja con&
solidata interdependen*ă economică, socială, politică, dintre clasele sociale, dintre state, permi*ându&se concentrarea în timp
a unei puteri imense în mâinile =naltei 4inan*e (cosmopolită$ care de secole se mi-că cu dezinvoltură pe scena interna*iona&
lă0Aar atunci, cum va putea D2?? să devină o putere economicăB1rin puterea militară, răspunde 8oldsc'midt, dar (averti&
zează el$ înainte de convulsiile sociale interne01reviziune %'icită -i îndeplinită, cel pu*in judecând după informa*iile presei
(aceea-i presă care evită cu ”pudoare” -tirea că în ultimii ani industria militară rusă a asorit mai mult de HF din 1+)&ul
noii 4edera*ii 2use, în ciuda sărăciei asolute a cetă*enilor ei, a unei economii în stare critică -i ale declara*iilor privitoare
la ”tăierea” c'eltuielilor militare0Treuie semnalat că 2udi Aornus' (premiul Noel pentru economie$ de la 7+T din
)oston, în cursul unei adunări *inută la 7ilano în prezen*a ministrului pentru privatizare a 4edera*iei 2use -i a lui <aco
4renRel (%uvernator al )ăncii 9entrale a +sraelului$ a afirmat că scenariul macro&economic viitor va fi cel al unei 2usii
emer%ente, puternice, care se va impune la vârful economiei mondiale împreună (alături$ cu +srael -i )razilia (F$0
Nu treuie uitat ceea ce spunea 4 A 2oosevelt (%rad înalt în 2?..$ care era la curent, în mod direct, cu mi-cările
din culisele societă*ilor secrete: :n politică nimic nu e înt!mplător6-e fiecare dată c!nd se înt!mplă ceva, putem fi siguri că
a fost
nal atâtprevăzut să se desfășoare
de do%matic în acel
-i atât de întins mod09um
precum altfel s&ardacă
comunismul, putea
nu justifica
se admitedispari*ia,
eisten*ade pe re%ii
unei o zi pe alta, a unui
comună, sistem
deasupra doctri&
comu&
nismului dar -i a capitalismuluiB?e tratează doar în aparen*ă de sisteme contrapuse -i antitetice, amele formate pe aceea-i
concep*ie materialistă a societă*ii, cu or%ane de conducere în acelea-i %rupuri de putere01rin anii !GMF apăreau deja primele
semne privitoare la rolul comunismului0Norman T'omas (memru al ?ocietă*ii 4aian$ indica scopul final, fie reprezentat
de socialism, fie reprezentat de capitalism, oricare dintre ele devenind centrul vital al cooperării interna*ionale pentru pre&
%ătirea unui %uvern mondial09a o confirmare în plus, în !GM# apare mai sus&citatul )uletin al 7arelui Orient al 4ran*ei0
3ste surprinzător de aflat, de la o a%en*ie destul de ine informată precum 3+2, că 8oraciov – groparul – oficial al comu&
nismului ar fi memru al 0ucis .rust, unde este considerat un maestru în devenire (!$01oate fi vora de (aeștri ai :nțelep&
ciunii, emisarii Ierar"iei .eozofice, ezoteri-tii auarieni, care pentru scopurile lor cele mai înalte ar utiliza virtuțile celei
de&a -aptea raze (pentru teozofi, o rază este un ve"icul, o modalitate de transmitere a puterilor spiritelor către adep*i$0?e
poate spune că se intră pe un teren prea pu*in eplorat a cărui cercetare poate scoate la iveală entită*i ne%ative (J$09elor
care încă mai cred în anta%onismul radical dintre Occidentul democratic -i comunism, se poate căuta o ro-ură, vândută
împreună cu ziarul 0C<nita din J" noiemrie !G"G, cu titlul 0Cottantanove di 2or#aciov = C89 al lui 2or#aciov0Aată fiind
"H
 sursa de la care provine, mesajul ar treui în*eles -i de cei mai neîncreză&
tori0Aar dacă -i acest detaliu nu este suficient pentru a încadra în mod ine&
c'ivocail criza comunismului în cadrul procesului revolu*ionar plurisecu&
lar, iată ajutorul acordat apertis ver#is de secretarul (de la acea dată$ 1arti&
dului 9omunist +talian – .c'ile Occ'etto, care într&un interviu pulicat în
ziarul 0CEspresso din JG ianuarie !G"G, declara: -acă privim la momentul
fundamental al )evoluției care a fost B-eclarația drepturilor omului și ale
cetățeanuluiB nu este nici o îndoialăF ". (1artidul 9omunist +talian$ este
fiul acestui mare eveniment al istoriei,/ste fiul evoluției Franceze0;a fel
este -i Occidentul, democrat -i modern (H$0
(i"ail 2or#aciov și )o#ert %c"uller, grad VV în )%, reverend al B."e
rstal at"edralB0
;u#licul acceptă cu prea multă ușurință fantasma în locul realității6ei care vor conduce campania, pe care în
realitate eu o conduc (campania electorală a lui 9'arles . 9ulerson din !"G# pentru a deveni %uvernator al satului Teas$
se vor #ucura de pu#licitatea și încuraările presei, de aclamațiile poporului, pe toată durata campaniei dar și după victo&
rie6-upă o perioadă, peste un an c"iar, numele acestora vor cădea, în general, în uitare și imediat ce va începe următoa&
rea campanie electorală pu#licul va accepta cu aceeași neră#dare un nou manec"in (8 ?eKmour ;apiers intimes du
olonel ouse = -ocumentele private ale olonelului ouse, 1aris, Sd0 1aKot, !GJL, p J$0.pare întrearea firească, de
unde se inspiră re%izorii acestor mi-cări planetare, artizanii ridicării -i căderii re%imurilor totalitare, distru%ătorii na*iunilor
-i provocatori de răzoaie08nosticul modern 2aKmond .elio (pseudonim al lui 8eor%es ?oulYs, !GFL&!G"M$, declara: :n
mod clasic, prin denumirea generică de ma% se înțelege orice acea persoană care intră, în mod conștient în raport cu
propriile acte și folosindu&se de forțe BsupraB sau BinfraB normale, în posesia puterii sociale, aceștia fiind Dîn mod
crescător ca eficacitate te"nocrații, preoții religiilor autoritare și adevărații teur%i sau ma%icieni ne%ri D6666)idicarea
actuală a totalitarismelor politice Dsau căderea acestora tre#uie considerată în mod unic ca o manifestare a Bcreșterii
involutiveB (interesantă -i defini*ia de ”cre-tere economică ne%ativă” VVV$ a telurismului mondial ca efect secundar al
activității magilor0Ae unde se poate concluziona că totalitarismele nu sunt altceva decât fructul matur al mesianismului
politic, încarnarea acelei devieri spirituale prin care un %rup restrâns de persoane, autoproclamate ca fiind alese sau ure,
decid să anuleze lumea vec'e pentru a o desc'ide *ărmurilor luminoase ale $oii Ere, prin instaurarea unui re%at, definitiv -i
universal, al #inelui și al perfecțiunii0
9u ce rezultate, na*ional&socialismul -i comunismul (privind retrospectiv$ ni le fac cunoscute: Este o eroare să
credem că vremurile moderne, distrug!nd încet frica de anumite fenomene magice Dvrăitoria, #lestemele, g"icitul, etc au
întărit sufletele în așa fel înc!t să le permită să reziste la pericolul magiei actuale (1 7ariel 0e societU segrete666, cit, p !#&
!$0O afirma*ie de o rară actualitate04oarte pu*ini î-i dau seama că prin capacitatea de manipulare din partea ;<.E)II (ca&
pacitate dusă înainte de psi'olo%i, psi'iatri, psi'anali-ti, antropolo%i, -tiin*e ale comunicării, fizică, c'imie $ se creează o
arieră între cei care de*in aceste cuno-tiin*e -i masa pulicului amor*it, incapail de reac*ie -i fără să&-i dea seama la ce
nivel de manipulare este supus04ormele prin care se manifestă toate acestea sunt destul de asemănătoare cu cele ale ma%iei,
cu unica diferen*ă că mijloacele de care se dispune sunt mult mai multe, capaile de a trece la supunere condi*ionată umani&
tatea întrea%ă0;oporul – continuă 7ariel – va deveni c!mpul de aplicare al (agiei fascinante care tinde să inventeze, să
selecționeze, să adune, să perfecționeze și să manevreze ființe și grupuri, printr&un fel de creștere științifică, ierar"ică și
dinamică6<nica stradă care răm!ne desc"isă te"nocrației europene este exploatarea te"nică a metapsi"icului și a deriva&
țiilor științelor oculte, în slu#a puterii umane6<n curent profund împinge avangarda de oameni de știință spre exploatarea
noilor științe ale sufletului și a tuturor fenomenelor de sugestie, metagnomie Dclarviziune, telepatie, c"iar și a dedu#lării,
fără a lua în considerare posi#ilitățile imense ale astrologiei6Li nu suntem doriți ca persoane precise și pozitive, ci ca
oameni ai ;<.E)II, am#ițioși, animați de foamea telurică (+dem$0

NOTEG
! – 9onform Encclopaedia 5rittanica = (icropaedia, vol I+++, !GL, p J!M, unde scrie: ;rincip a fost îndreptat către te&
rorism de societatea secretă s!r#ă cunoscută drept M$na &ea%ră D666 condusă de colonelul -ragutin -imitrievic" D666, so&
cietate secretă care a planificat asasinatul și care l&a înarmat pe ;rincip și pe ceilalți0Ae văzut -i vol ++, p MH!, la no*iunea
istor of t"e 5alcans0.lert 7ouset, în cartea inspirată de rezumatul steno%rafic al procesului care s&a *inut în octomrie
următor, 0Cttentat
9arinovic' de %araevo
au declarat că 4ranz= 4erdinand
tentatul din %araevo,
a fost 1aris,laSd0
condamnat 1aKot,
moarte de !GHF, face cunoscut căcare
către 7asonerie0Ctire fie 8avrilo
coincide1rincip,
cu cele fie N
reve&
late de colonelul 1atK de 9lam -i pulicate de monsi%norul <ouin la 1aris, în numărul din septemrie !G!J al revistei 0a
)evue Internationale des %oci*r*tes %*cr+ts = )evista Internațională a %ocietăților %ecrete: ;oate că într&o zi se va face
lumină asupra cuvintelor rostite de un alt mason elvețian referitoare la moștenitorul tronului ustrieiF Bare calități, păcat
că a fost condamnat, va muri pe treptele tronuluiB (nr0  din ! septemrie !G!J, p L"L&L"", .venue 1ortalis, ", 1aris$0
Wiarul emi%ran*ilor sâri din 9'ica%o – %ro#ran – la H decemrie !G!H proclama: ;osi#ilul moștenitor a anunțat intenția
lui de&a se duce la %araevo, la începutul anului următor D6666%ă cadă asupra lui sf!nta răz#unareR (oarte dinastiei de
a#s#urg și glorie eternă eroilor care vor ridica m!na împotriva acesteia (?eton&atson, Istoria )om!nilor (BBBBBBBB$,
9amrid%e, !GH#, p #M"&#MG$0Aar declara*ia cea mai surprinzătoare cine de la ”colonelul” /ouse care ar fi anun*at asasina&
rea ar'iducelui cu patru luni înainte (Q 7oncomle 0es 3rais responsa#les666, cit0, p "H$09olonelul /ouse, evreu din na-tere
(conform A Eorn >er ist 7er in Nudentum = >"oCs 7"o of e7is" = Enciclopedia evreiască, 7[nc'en , 4W&Ierla%, !GGM$
men*ine strânse le%ături cu anc'erii interna*ionali -i datorită afacerilor tatălui său, ”colonelul” /ouse fiind fiul unui
#anc"er care avea griă de interesele englezilor în statele Damericane meridionale (9leon ?Rousen Il capitalista nudo
"#
 & apitalistul nud, 2oma, 3dizioni .rmando, !GL", p H#$03ducat în .n%lia, /ouse a fost autorul romanului ;"ilip -ruF
dministratorF a stor of tomorro7 = ;"ilip -ruF dministratorF Istoria de m!ine, 19JK&19V[, pulicat în mod anonim în
toamna anului !G!J, în care descria na-terea unei %rupări interna*ionale a puterii, cu scopul de&a instaura socialismul, așa
cum îl visa (arx0)ilio%raful lui /ouse, 9'arles ?eKmour, profesor de istorie la Qale (mason, memru al 942 -i apropiat
al anc'erilor 7or%an$, autor al ."e intimate ;apers of olonel ouse = -ocumentele private ale colonelului ouse ()os&
ton, /ou%'ton 7ifflin, !GJM, p JH$ scria că nu există dec!t o sla#ă documentare privitoare la cariera și opera colonelului,
fiind unul dintre puținii oameni Ddacă mai există care au exercitat o asemenea influență politică și despre care să existe
at!t de puține informații0=n aceea-i lucrare, la pa%inile !J&!L, ?eKmour tratează despre romanul ;"ilip -ruF dministra&
tor 000: 0a cinci ani de la pu#licare, un li#rar întreprinzător, constat!nd influența în creștere a lui ouse în dministrația
>ilson, scria despre această carteF Bu timpul, interesul pentru el crește pentru faptul că at!tea idei exprimate în ;"ilip
-ru 666 au devenit legi ale repu#licii noastre și multe altele sunt în discuție pentru a deveni6;"ilip -ru ne dă o idee despre
principiile esențiale Dpolitice și sociale care&l animă pe ouse în anturaul președintelui >ilson0
J – 1roail că 1apus face aluzie la ultimele %rade ale 2?.., numite -i masoneria al#ă, pentru a indica că deasupra aces&
tora se află -i alte %rade, mai secrete -i eclusiviste0
H – 1 7ariel, mai aproape de zilele noastre, î-i asumă tocmai acest concept fundamental când afirmă: toate societățile
secrete care au existat și care există încă pe p!mănt, toate puse în mișcare de resorturi misterioase care la fac să domine
lumea, deasupra guvernelor, apar după un scenariu mistic6ceste societăți secrete, create după nevoie, sunt separate în
grupuri în aparență distincte și opuse6Ele profesează c!teodată, respectiv, opiniile istorice cele mai contrastante între ele
pentru a conduce cu eficacitate, în mod separat, toate partidele politice, grupările religioase, instituțiile economice și
cercurile literare, dar se unesc într&un centru comun atunci c!nd tre#uie să urmeze, întocmai, o direcție comună (0e socie&
tU segrete 000, cit, p !$0
# – 2evista (steria din aprilie !G!#0
 – 1 Iirion 5ientMt 000, cit, p "J0
M – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaries, 4o%%ia, )asto%i, , !G"#, vol +I, comentariul la %radul de
tovarăș0
L – ? 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici, )ru%'erio, 4ratelli 7elita 3ditori, !G"", p J#!0
" – 9itat în 7aurizio )londet 2li Bdelp"iB delle -issoluzione & B/rățiaB decăderii, 7ilano, .res, !GG#, p J#H0
G – .lert 1iRe -i .driano ;emmi au fost cei care, în!""", lansau în lojile masonice europene campaniile de pacifism uni&
versal care care treuiau să ducă la crearea ?ocietă*ii Na*iunilor07a%natul american al o*elului, .ndre@ 9arne%ie a fondat
/ondul arnegie pentru ;acea Internațională -i în !G!#, unind (din necesitate$ isericile protestante, le&a acordat o finan&
*are de două milioane de dolari0
!F – Os@ald irt' I .arocc"i = .arotul, 2oma, 7editerranee, !GGF, p HL&HL0
!! – Nici un %rad de rudenie cu pre-edintele francez 4ran`ois 7itterand0.cesta din urmă, în sc'im, datora foarte mult din
succesul lui în alegerile din 1981 masonilor influenți (?tep'en Eni%'t ."e 5rot"er"ood = /răția, ;ondon, 8rafton )ooRs,
!G"M, p HJ0Eni%'t va muri la pu*in timp după pulicarea căr*ii din cauza unei tumori la creier, vezi ;anorama din JF martie
!G""$0Aatora foarte mult personajelor precum Qves Qouffa (memru al )6nai )6rit'$ care după ale%eri a declarat: 0&am
susținut pe (itterand în ultimele alegeri prezidențiale și în ciuda c!torva rezerve, nu ne pare rău (Q 7oncomle 0es profe&
ssionnels de lCanti&racisme = ;rofesioniștii antirasismului, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p HJ$> sau unui 2oert
)adinter, fost ministru francez al justi*iei (memru al )6nai )6rit'$ -i care, după cum sus*inea de Iillemarest, era -i consilier
le%al al lui 8oraciov (0a lettre dCinformation, nr0 L, !GGF$> sau precum <acues .ttali (memru al )6nai )6rit', dar -i al
9omisiei Trilaterale, prim pre-edinte al )ăncii 3uropene pentru 2econstruc*ie -i Aezvoltare pentru *ările 3uropei de 3st,
imediat după căderea comunismului0Ae re*inut acest <acues .ttali, fiind o persoană foarte influentă, care va apare -i în ca&
pitolul dedicat lui +on iriac$0=n afară de declara*ia de inten*ii făcută imediat după ale%erea lui, /ranța va fi avocatul de
neoprit al $oii 'rdini Economice (ondiale, apărută în 0e (onde din  iunie !G"!, a ridicat -i piramida de sticlă din fosta
1ia*ă a 8'ilotinei, actuala 1lace de la 9oncorde (unul din motto&urile familiei 2ot'sc'ild include -i cuvântul concordie$,
spre 7uzeul ;ouvre, inau%urată la !# octomrie !G"G, în acompaniamentul 5lestemului lui /aust de /ector )erlioz
(conform pulica*iei Il 2iornale din ! octomrie !G"G$07onument dedicat masoneriei (după cum anun*a ziarul 0a )epu&
##lica din  martie !G""$ e compusă – coinciden*ă sau nu – din MMM plăci de sticlă, fiind înaltă de peste treizeci de metri0
3ste semnificativă -i foto%rafia dei Il 2iornale din !L iulie !G"G, cu -efii de stat ai celor -apte na*iuni industrializate, alini&
a*i la umra piramidei0
!J – Aiscurs
TilloK pulicat
în 0e p+re în revista
.eil"ard lunară $ouvelles
de "ardinF de "r*tient*
;+re de lC^glise = $outăți din= reștinism
ou pseudo&prop"+te din !H iulie
;ărintele .eil"ard !GMJ -i citat
de "ardinF de .lain
părinte al
#isericii sau pseudo&profet, Sd0 ?aint 7ic'el, p 0
!H – .lice )aileK Iniziazione umana e solare = Inițierea umană și solară, Nuova 3ra, !G"!, p J!G, JJJ0
!# – Os@ald irt' .arotul, cit0, p JJ"&JJG0
! – 1 Iirion 5ientMt 000, cit0, p !HH0?er%e /utin, în 2overni occulti e societU segrete = 2uverne oculte și societăți secrete,
2oma, 7editerranee, !GLH, afirma că ;"ilippe sluea forțele luminii fiind considerat de 1apus ca un mare maestru spiritual
(p !M"$0=n realitate era un individ care practica ocultismul, avea o faimă de vindecător -i se proclama, în acela-i timp, un
cre-tin înfocat, adept al reîncarnării0
!M – 8ri%ori 3fimovici NovRi, sau )asputin (în rusă, rasputini ar însemna li#idinos$0
!L – Weită*ile panteonului lamaistic constituie o realitate relativă, văzute ca proiec*ii ale sucon-tientului individual sau
colectiv, simple simoluri ale stărilor mistice la care omul ajun%e prin procesul meditării -i care treuie îndepărtate treptat,
eliminate în splendoarea imaculată a con-tiin*ei cosmice0
!" – -oi evrei, aron %imanovici, secretar, intendent și alter&ego #lestemat al lui )asputin și (anasevici&(anuilov, au fost
"
inspiratorii acestei mișcări nocive 666 , care realiz!ndu&și politica proprie, numeau și destituiau miniștri, discredit!ndu&l pe
împărat (<ean ;omard, cit0, tomul ++, p #""&#"G$0
!G – 7inistru al .facerilor 3terne al 8uvernului 1rovizoriu, 7iliuRov, prieten personal al anc'erului <aRo ?c'iff, era
mason, martinist în mod sigur (conform 1 Iirion 5ientMt 000, cit0, p !H$0
JF – 9onform ;5on de 1oncins "ristianisme et /ranc&(a]onnerie = reștinismul și /rancmasoneria, Iouill5, Sd0
Aiffusion de la 1ens5e 4ran`aise, !GL, p !GH> < ;omard 0a cara occulta666, cit0, tomul ++, p #GH, unde se sus*ine că avoca&
tul .leRsandr 4iodorovici EerensRi (?imirsR !""! – Ne@ QorR !GLF$ î-i sc'imase numele adoptându&l pe cel al socrului
său0.tât după tată – Eirvis, respectiv după mamă – născută .dler, el era evreu0Ae văzut -i Q 7oncomle -u viol666, cit0, p
!#, dar -i A Eorn >er ist 7er66, cit0
J! – 9ontele itte, reprezentant al *arului la Tratativele de 1ace cu japonezii la 1ortsmout' (?D.$, căsătorit cu o evreică,
era vărul (coinciden*ă stranie VVV$ /elenei 1etrovna )lavatsRK, fondatoarea ?ocietă*ii Teozofice0
JJ – ;a fel ca TrotzRi (al cărui nume real era )ronstein$, Winovieiv (.pfelaum$, Eamenev (2osenfeld$, ;eonid Erasin
(omul de le%ătură dintre all ?treet -i Eremlin, care în anul !GJF ar fi tratat la ;ondra eploatarea pu*urilor petroliere de la
)aRu -i din +nsula ?aR'alin$, )o%danov (?ilerstein$, 1arvus (+srael 8elfand, sau /elfand$, 2adeR (?oelso'n$, ;itvinov
(4inRelstein$ -i tânătul avocat din ?amara – Dl6janov – ;enin, to*i erau evrei0;ucru făcut cunoscut de revista franceză (dedi&
cată comunită*ii evreie-ti$ 0Crc"e, apar*inând 4ondului ?ocial 3raic (nr0 !M! din !GLF, p JJL$ care a pulicat cercetările
unei ziariste armene – 7arietta 9'a%inian – în ar'ivele ora-ului natal al lui ;enin (acela-i cu al lui EerensRi$ – ?imirsR0
.cele rezultate au fost pulicate mai întâi în !GM# în revista rusească de istorie 3opros Istorii, dar ;olit#uro&ul din 7osco&
va a decis că treuie împiedicată divul%area descoperirilor lui 9'a%inian su pretetul că dacă ;enin ar fi considerat nece&
sar, el însu-i -i&ar fi făcut cunoscute ori%inile evreie-ti, iar dacă nu, treuia respectată dorin*a lui0 0Crc"e anun*a că to*i
ar'ivarii care au autorizat cercetarea lui 9'a%inian au fost pedepsi*i0
JH – 4ondator al .a#le )ound, societate secretă ritanică constituită dintr&un %rup restrâns, la su%estia lui 9ecil 2'odes, cu
scopul realizării unui 8uvern 7ondial su domina*ie an%lo&saonă0
J# – ?ir illiam iseman a fost un înalt demnitar masonic -i -ef al serviciilor secrete ritanice pentru emisfera atlantică,
dar -i unul din promotorii principali ai afacerii ;usitania, transatlanticul încărcat în secret cu muni*ii -i eploziil0.vând la
ord !JL de persoane, a fost torpilat de un sumarin %erman în lar%ul coastelor irlandeze (se poate cerceta -i un raport
redactat pe aza documentelor ori%inale ale lui 9olin ?impson, Il 0usitania = 0usitania, 7ilano, 2izzoli, !GL#> respectiv 1
4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme = %ursele financiare ale nazismului, ;e 9ierreK, Sd0 93+, !G"#, p !J,
!H$0.cest fapt a amorsat opinia pulică americană care, manevrată în mod oportun de către loje, a făcut posiilă intrarea
americanilor în răzoi alături de alia*i, în !G!L0;a sfâr-itul răzoiului, iseman a fost promovat ca înalt func*ionar al )ăn&
cii Eu'n P ;oe0
J – +nterviu acordat de <o'n ?c'iff, nepotul lui <aRo ?c'iff, pulicat în $e7 Hor@ merican&Nournal din H feruarie !G#G
su semnătura lui 9'0 EnicRerocRer0
JM – .rsYne de 8oulevitc' zarism and )evolution = Parism și )evoluție, /a@t'orne, 9alifornia, Omni 1ulications, !GM!0
+ni*ial cartea a fost scrisă în franceză, după care a fost tradusă în en%leză0=ntre%ul citat este preluat de 8arK .llen în ."e
Insider (titlul ori%inal $one -are all It onspirac, ?eal )eac', 9alifornia, 9oncord 1ress, !GL!$ I.1, 1reussisc' Olden&
dorf, !GGF, p G",GG0
JL – <acues )ordiot 0e gouvernement invisi#le = 2uvernarea invizi#ilă, 1aris, Sd0 / 9oston, !G"H, p G0
J" – /arveK O69onnor ."e Empire of 'il = Imperiul petrolului, Ne@ QorR, 7ont'lK 2evie@ 1ress, !G, p JLF0
JG – 3tras din ziarul ."e $e7 Hor@ .imes din !F aprilie !G!L0
HF – .ntisemitismul era adesea favorizat de conducătorii evrei pentru a evita pierderea identită*ii de către popula*ia evreias&
că, respectiv pentru a împiedica asimilarea de către cei în mijlocul cărora locuiau0/anna' .rendt, intelectuală -i scriitoare
evreică (cu o inteli%en*ă acută dar -i cu vederi lar%i$, în cartea ei -ie ver#orgene .radition = .radiția ocultă (4ranRfurt pe
7ain, ?u'rRamp, !GLM$, scria că fondatorul sionismului T'eodor /erzl definea o na*iune precum un grup de oameni ținuți
laolaltă de un inamic comun (p !#"$, pentru care dușmanii noștri, antisemiții, devin prietenii noștri cei mai de încredere și
țările antisemite devin aliatele noastre (p !#G$0Arept urmare apărea o confuzie enormă (tipic evreiesc VVV$ prin care un duș&
man devenea prieten, iar un amic devenea inamic ascuns, cu mult mai periculos (+idem$0.rendt poveste-te că sioni-tii ru-i
s&au opus tentativei succesive de eliminare a antisemitismului fără eliminarea evreilor: se susținea că acest lucru ar fi dus,
de&a lungul unei durate diverse de timp, la dispariția evreilor ruși (p !F$0Dna din cauzele mor*ii misterioase a lui alter
2at'enau (!"ML&!GJJ$ operă a pan%ermanilor or%aniza*i în %ruparea teroristă onsul, ar putea fi ac*iunea lui în favoarea
unei– asimilări
H! complete
 ? 9'urc'ill a evreilor
ionism versusde5ols"evism666,
către poporulcit0
%erman0
HJ – . se vedea -i lucrarea monsi%norului 3rnest <ouin 0e p*ril ud*o&ma]onniWue, 1aris, Sd0 2+??, !GJF&!GJJ, tomul ++, p
!!G, respectiv ;5on de 1oncins 0es forces secr+tes de la r*volution = /orțele secrete ale revoluției, 1aris, !GJ"0=ntr&un arti&
col scris de < / ElarRe, apătur în .imes la !F martie !GJF, se spunea: 0a 1J fe#ruarie 1919, la omisia de nc"etă a %ena&
tului asupra 5olșevismului de pe l!ngă ongresul merican, reverendul 2eorge  %imon, metodist, a fost invitat să depună
Dși a depus numărul de israeliți prezenți în organele guvernului sovietic, care în marea lor maoritate erau srcinari din
East %ide, $e7 Hor@0
HH – 9onform ro-urii lui Stienne 9asanova -i <ean&;ouis ?t5panov 0es srcines masWu*es du #olc"evisme = 'riginile
ascunse ale #olșevismului, 7arsilia, Sd0 ;a )roc'ure 1opulaire, !G"", dar mai ales . ?oljeni*in -ue secoli insieme = -ouă
secole împreună, 9ontrocorrente, Napoli, JFFL, vol ! -i J0
H# – HL, rue d6.msterdam LFF", 1aris, Sd0 4acta, !GGH, p !J0
H – Dnul dintre administratori era 4eli arur%, finan*ator al 2evolu*iei )ol-evice0
HM – 7iliardarul <ulius 2osen@ald, adau%ă 2atier, a donat cinci milioane de dolari, sumă colosală pentru acea epocă, iar o
"M
duzină de al*i miliardari, printre care -i arur%, au adunat circa două milioane de dolari0
HL – 3 2atier (st+res666, cit0, p !0
H" – +dem, p !M0
HG – Wi%nie@ )rzezinsRi Il grande falimento = (arele faliment, 7ilano, ;on%anesi, !G"G, p HF#,HF0
#F – Numărul #H din ianuarie U feruarie !GM#, citat de 1 Iirion în (st+re666, cit0, p !!G0
#! – /oreign ;olic, !GLM0
#J – .rialogue, nr0 L din !GL0
#H – (area Enciclopedie %ovietică, edi*ia din !GJM, scria: -atorită dministrației mericane de sistență = ) = au fost
distri#uite aproape două miliarde de rații individuale de care au #eneficiat aproape zece milioane de oameni, în mai puțin
de doi ani0Iillemarest adau%ă în 0es sources financi+res du communisme, cit, p !F": :n paralel, în c!țiva ani 666 au fost in&
vestiți mai mult de șaizeci și trei de miliarde de dolari în <)%%, aneând o listă cu circa cincisprezece societă*i americane,
astăzi multina*ionale de primă mărime precum Au 1ont, 4ord, 8eneral 3lectric, 9aterpillar, +)7, prezente pe teritoriul
rusesc, cu resurse -i investi*ii c'iar din !G!L (vezi -i 0es sources financi+res du nazisme, 93+, !G"#, p LM de acela-i autor$0
## – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !F din !G"G0
# – VK 2iorni, nr6 V, martie 1991, p VV6
#M – ;uțin cunoscută marelui pu#lic, (ont ;elerin %ociet are asociați care au un rol important în diverse națiuni0=n !G"M
a avut loc la ?aint Iincent o adunare cu circa #FF de participan*i în prezent circa FF de industria-i -i intelectuali (vezi Il
%ole J4 ore din !G septemrie !GGM$b, toți partizani ai celui mai curat li#eralism (conform Il 2iornale din J, respectiv M
septemrie !G"M$09onform acestor surse, printre cei prezen*i s&ar fi aflat -i sir Eeit' <osep' ( guru&ul evreu al lui 7ar%aret
T'atc'er$, secretar al 7inisterului .facerilor de +nterne ritanic -i înrudit cu familia miliardarilor americani 8u%%en'eim>
economistul 4rancesco 4orte (memru al 9omisiei Trilaterale, al 8rupului )ilderer% -i al +nstitutului +talian de .faceri
+nterna*ionale$> doi laurea*i ai premiului Noel, 7ilton 4riedman -i 8eor%e ?ti%ler0Dn alt autor, 1eter )lacR@ood, prezintă
?ocietatea 7ont 1elerin ca pe un centru de decizii politice, de aceea-i anver%ură cu 2++. din ;ondra (vezi -i -ie $etz7er@e
der Insider, ;eoner%, Aia%nosen, !G"M, p JJM$04ondată în !G#L la IeveK (în 3lve*ia$ în apropierea unei coline numite
(ont ;elerin de câ*iva reprezentan*i ai a-a&numitei Lcoala de la 3iena de -tiin*e economice0Dna dintre personalită*ile
acestei -coli era aronul (evreu$ ;ud@i% von 7ises, or%anizator -i al 'ne >orld (ovement, prieten apropiat atât al lui /it&
ler cât -i al lui Earl /us'ofer (%eneral %erman, memru al 8olden Aa@n, care a avut o influen*ă profunde -i de durată
asupra lui /itler$0=n zilele de astăzi, ”conservatoarea” 7ont 1elerin ?ocietK a devenit un punct de referin*ă al oli%ar'iei in&
terna*ionale, fiind sec*iunea economică a 'rdinului (asonic al %f6 Ioan din Nerusalim, condus de coroana ritanică01re-e&
dinte al societă*ii a fost (printre al*ii$ ar'iducele de .ustria Otto de /asur% (născut în !G!J$, catolic, -i cavaler (ca -i fra&
tele lui$ al Ordinului de 7alta0(Treuie re*inut Otto de /asur% deoarece va apărea -i în partea dedicată masoneriei din
2omânia, dar mai ales pentru că este rudă directă cu asa )egală a )om!niei, cu /o'enzollern VVV$0. fost pre-edinte al
7i-cării 4ederaliste 7ondiale, fondator -i director al 9entrului 3uropean de +nformare -i Aocumentare (centru care se ocu&
pă de terorismul interna*ional$, conducător al 7i-cării 7ondiale pentru 1rotec*ia 7ediului, parlamentar european -i condu&
cător al Dniunii 1an3uropene (din !GLH, an în care a murit fondatorul acesteia, masonul de ran% înalt 2ic'ard 9ouden'ove&
Ealer%i$0Otto de /asur% era printre altele memru al 9onsiliului de ?uprave%'ere al ?ocietă*ii +nterna*ionale pentru
Arepturile Omului (care are acela-i simol ca -i OND, cu %loul pământesc împăr*it în HH de sectoare, câte %rade sunt -i în
2?..$0(conform < 2ot'Rranz -ie @ommende -i@tatur der umanitt = <rmătoarea dictatură a umanității, Aurac', Ierla%
.nton . ?c'mid, !GGF, vol +++, p G!,GJ$b0Ain ?ocietatea 7ont 1elerin fac parte -i elemente etero%ene din punct de vedere
politic0Ae la etrema dreaptă nazistă, la reformatorii radicali ai sistemului economic01rintre ace-tia, 3noc' 1o@ell, co&fon&
dator -i conducător al )ritis' National 4ront (forma*iune en%leză, politică, fascistă$> )ucRleK illiam 4ranR, memru al
942, fost func*ionar al 9+., sionist înfocat -i memru al ?Rull P )ones> 7ilton 4riedman (evreu ca -i ?^r^s$, reprezen&
tant de frunte al +nstitutului /oover de la Dniversitatea ?tanford, pre-edinte al 7ont 1elerin între !GLF -i !GLJ, adept al
sistemului economic al lierei concuren*e, premiu Noel pentru economie în !GLM, unul dintre cei mai aprigi partizani ai
li#eralizării drogurilor (Q 7oncomle 0es professionnels de lCanti&racisme, cit0, p !FL$0
#L – 9onform ziarului Il %ole J4 ore din JM aprilie !GG#01roiectul inte%rării 9'inei în sistemul mondialist, ca o putere re&
%ională alături de <aponia, datează din timpul conflictelor din D2?? din !GMG (criza fluviului Dssuri din perioda iulie&au&
%ust !GMG, cu confruntări puternice dintre 9'ina -i D2?? care au dus la o răcire drastică a rela*iilor dintre cele două *ări$0
9u acea ocazie s&a reunit la Ne@ QorR o conferin*ă privitoare la rela*iile dintre lumea occidentală -i 9'ina, la care au fost
prezen*i, printre al*ii (din cele apărute în ziarul 0e (onde din ! aprilie !GMG$, .rt'ur 8older% -i <aco <avits (în ima%inea
alăturată
)6nai este iar
)6rit'$, <aco <avits$01rimul
<avits era pre-edinte
era vice&pre-edinte al )6naial)6rit'
.merican
dar -i<e@is'
memru9ommittee
al 9420;a(controlat de
acea întrunire
s&a solicitat admiterea 9'inei în OND, respectiv includerea 9'inei în marile circuite financiare
mondiale0.u urmat rela*ii diplomatice între 9'ina -i ?tatele Dnite, mai ales în perioada !GL!&
!GLH, lucru posiil -i datorită lui Eissin%er care a fost cu Nion la 1ec'in ()eijin%$02ela*iile s&au
îmunătă*it în a-a măsură încât între JF -i JH martie !G"! a fost posiilă reunirea la 1ec'in a HH
de memri ai 9omisiei Trilaterale (societate fondată în !GLJ de către Aavid 2ocRefeller$, printre
ei -i inston ;ord -i 000 Aavid 2ocRefeller0=n !GGJ, inston era amasador în 9'ina, dar -i
pre-edinte al 9420Arept rezultat, între !G"F -i !GG#, 1+) al 9'inei a crescut cu o medie de G
pe an, cu o cotă de L din sistemul economic mondial (<aponia avea L,M$, atractivă pentru
investi*iile interna*ionale (conform aceluia-i Il %ole J4ore din J, respectiv # noiemrie !GG#$0
#" – =n !GGH 9'evron (fostă ?tandard Oil of 9alifornia, proprietate a lui 2ocRefeller$ cumpăra
petrol rusesc cu LFF de rule (circa !L dolari$ tona, revânzându&l cu !F de dolari09ât se poate
câ-ti%a, în prezent, la o rată de sc'im de HLFF rule U dolarB (conform 0CItalia %ettimanale = Italia %ăptăm!nală din
"L
!L martie !GGH0
#G – 9onform utori vari & B0a li#era muratoriaB, !GL", ?u%arco, p J!G09a fapt anecdotic, mumia evreului Iladimir
Dljanov – alias ;enin (!"LF&!"J#$, ini*iat în 7asonerie în loja 0C<nion de 5elleville din 7arele Orient al 4ran*ei, înainte
de !G!#, din cele redate de Aaniel ;i%ou în -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie000, cit, p L!#, este expusă la ?remlin
înțepenită la gradul de BucenicB0
F – Wiarul orriere della %era = urierul de seară din J octomrie !GG#0
! – $e7 ge und %atanismus = $e7 ge și %atanismul, 30+020N0.0 !G"G, p JG09on&
form -i opiniei ziarului 0e (onde (!G decemrie !G"G$ la 7oscova ar circula zvo&
nuri insistente că 7i'ail 8oraciov ar fi mason0
J – 1entru o tratare mai aprofundată se poate vedea -i seria de articole pulicate în
"iesa 3iva = 5iserica 3ie, numerele din aprilie, mai -i iunie !GGF, intitulate riza
comunismului în lumina Bonspirației (asoniceB0
H – 1rivitor la acest ar%ument să se vadă capitolele dedicate Erei 3ărsătorului,
respectiv 0ucis .rust0

+ma%inea din stân%a reprezintă coperta dic*ionarului lui Aaniel ;i%ou, edi*ia a doua
(revăzută -i adău%ită$ din septemrie JFFM0

CAPITOLUL %;G CONRESUL MASONIC (IN %1%? SOCIETATEA NAJIUNILOR

1rin respin%erea propunerilor de pace avansate separat, mai întâi de papa )enedict al XI&lea, după aceea de
împăratul Earl al .ustriei prin medierea făcută de principii ?isto -i ?averio de )ouron&1arma, primul răzoi mondial treK
<uia să continue până la îndeplinirea tuturor scopurilor fiate, în principal o pax masonica înso*ită de o nouă confi%urare a
3uropei care să aiă ca rezultat desfiin*area imperiilor centrale00a sf!rșitul răz#oiului, papatul și asa de ustria vor fi dis
&truse printr&un potop se s!nge, după cum promitea rozacrucianul 9omenius în !MM, în cartea lui 0ux e tene#ris0?osise
timpul pentru 9asa de .ustria0;a M decemrie !G!M este epediată tuturor lojilor lumii, din partea (arii 0oi a 4ran*ei,
invita*ia de participare la reuniunea preliminară care s&ar fi *inut la 1aris, la !# ianuarie !G!L0?e trata despre discutarea
realizării unei %ocietăți a $ațiunilor după terminarea răzoiului (termen folosit -i în scrisoare$ prin convocarea masone&
riilor aliate la J"UJGUHF iunie !G!L pentru stailirea condi*iilor de încetare a răzoiului0
;a !#&! ianuarie !G!L a avut loc la 1aris reuniunea masonică care a avut ca oiect $oua 'rdine a lumii, aceea-i
temă a reuniunilor de la ;ucarno, din !"LJ01rintre cei prezen*i se aflau 9orneau -i 9ontand (din partea franceză$> .nspac'
()el%ia$> 3ttore 4errari, .lerto )eneduce (!$, respectiv )erlenda din ?upremul 9onsiliu al 1alatului 8iustiniani0=n paralel,
la ini*iativa ”colonelului” /ouse, în septemrie !G!M este format în ?tatele Dnite un comitet din circa o sută cincizeci de
profesori, juri-ti, economi-ti, oameni politici, etc, dintre care se eviden*iau memri ai ?ocietă*ii 1il%rims (respectiv 2ound
Tale$ precum alter ;ippmann, Norman T'omas, .llen (J$ -i <o'n 4oster Aulles (H$, etc0.cest comitet avea ca temă ela&
orarea unui proiect cu condi*iile de pace în 3uropa, dar -i să pună azele unei carte pentru viitoarea %ocietate a $ațiunilor
(#$01re-edintelui american (mason$ ilson ($, incapail să formuleze vreun pro%ram fără ajutorul lui /ouse, i se atriuie
următoarea declara*ie: reștinismul nu a reușit să unească popoarele6$oi vom reuși, sper, prin %ocietatea $ațiunilor (M$0;a
J" iunie !G!L, în concordan*ă cu a treia aniversare a asasinatului de la ?arajevo, respectiv cu ocazia icentenarului fondării
(oficial$ 7asoneriei, în timp ce pe frontul italian era în desfă-urare %trafeexpedition (epedi*ia de pedepsire$ austriacă, la
1aris, în rue 9adet numărul !M – sediul 7arelui Orient al 4ran*ei – se desc'idea con%resul interna*ional al masoneriilor in&
teraliate0;ucrările au fost desc'ise de onsiliul 'rdinului 7arelui Orient %azdă, %radul HH 9orneau (!"&!GH#$ cu un
discurs pro%ramatic, fără ocoli-uri: )ăz#oiul s&a transformat într&o luptă formida#ilă a democrației organizate împotriva
marilor puteri militare și despotice6:n această furtună, puterea seculară a țarilor în marea )usie este dea în cădereZ în
2recia, su# presiunea
li#ertății6Este evenimentelor,
indispensa#ilă a fostautorități
crearea unei necesarăsupranaționale
reîntoarcerea laalconstituția
cărei scopli#erală6lte guverne cauzelor
să fie nu suprimarea vor cunoaște suflul
conflicte&
lor, ci de rezolvare în mod pașnic a controverselor dintre națiuni6(asoneria își propune să studieze acest nou tip de orga&
nismF %ocietatea $ațiunilor6Ea va fi agentul de propagandă a concepțiilor de pace și fericire universale6Iată, ;rea Iluștri
/rați, munca noastrăF să începem opera0
”4ratele” .ndr5 ;eeK (L$, secretar al onsiliului 'rdinului 7arelui Orient, prezentă un proiect de statut al ?o&
cietă*ii Na*iunilor, pe care l&a înso*it cu un discurs ve'ement: D666 /ranța înarmată pentru îndepărtarea militarismului mer&
ge înainte6Ea nu se va opri din apostolatul ei6/a cere ca Societatea &ațiunilor care devenise scopul războiului să se tran!
sforme în preambul al tratatului de pace6'ricine este de acord că o pace clară, ca instrument diplomatic, ar fi incompletă
dacă nu s&ar realiza su# auspiciile %ocietății $ațiunilor D6666%ocietate a $ațiunilor creată de societățile democrate, se
înțelege D6666-in moment ce numai victoria va uni popoarele în urul sentimentului de ustiție Dcare și pentru ele răm!ne
ceva neclar noi avem datoria, /raților, ca la trecerea noastră să retrezim toate inimile rămase timp îndelungat într&o aștep
&tare nesigură62acă e*istă un război sf$nt# acesta este și trebuie să o repetăm fără încetare ("$0  nu profita de această
ocazie unică care ni se oferă, să reconstruim lumea pe principii mai raționale, ar fi o adevărată ne#unie6/ăc!nd în acest
""
fel noi menținem tradiția patriei noastre6:n 1Y89, ea a proclamat -repturile 'mului6(ai t!rziu D666 a proclamat drepturile
popoarelor de&a dispune li#er de ele însele6cum, toate se înt!mplă cu o vigoare profundă6$oi suntem invitați să avem suc&
ces acolo unde B%f!nta lianțăB a dat greș, în universala, garantata reconciliere dintre oameni, d!nd pro#ă de principiile
noastre D6666&oi vom încorona opera evoluției Franceze00upta actuală – continua ;eeK – este continuitatea celei
începută în 1Y89Z unul din cele două principii trebuie să triumfe sau să moară 6Este în oc însăși viața lumii6<manitatea
poate să trăiască li#eră sau dimpotrivă, destinul ei o condamnă la sclavieGIată dilema pe care au st!rnit&o catastrofele și
la care democrațiile un de dat un răspuns6ici nu este nici o posi#ilitate, nici de&a da înapoi, nici de&a trece peste Dsau pe
alături6:n fața unui astfel de răz#oi, at!t de clar, at!t de categoric, nimeni nu ar tre#ui să ezite în îndeplinirea datoriei6
nu apăra ;atria, înseamnă trădarea )epu#licii6atria# epublica# spiritul revoluționar și socialismul sunt indisolubil
le%ate (G$0+ma%inea de mai jos reprezintă o reproducere a coper*ii documentelor 9on%resului masoneriilor aliate -i neutre,
care a avut loc la 1aris, la sediul 7arelui Orient din rue 9adet nr0 !M, între J" -i HF
iunie !G!L0
Ci în timp ce la 1aris continuau declara*iile cu inten*ii pacifiste, de res&
ponsailitate în cazul unui conflict, demonstrându&se astfel scopurile revolu*ionare
ale răzoiului, la .ncona, în au%ust !G!L (la mică distan*ă de ;ucarno unde în !"LJ
a fost luată decizia distru%erii +mperiului .ustro&Dn%ar$ pe muntele 3eritU (.devă&
rul$ se reuneau Ordo Templi Orientis – OTO, /ermetic )rot'er'ood of ;i%'t – /
); -i (area 0oă $ațională și a .emplului (istic pentru discutarea Noii Ordini în
;ume (!F$0=ntre timp, la ;ondra, pre-edintele ?ocietă*ii 1il%rims – sir /arrK 3 )ri&
ttain – în cursul unui prânz oferit cu acea ocazie dădea citire unei tele%rame trimise
de pre-edintele ?ocietă*ii 1il%rims (ramura americană$, de la Ne@ QorR, 8eor%e T
ilson: :n cele din urmă, B<nion Nac@B (un pseudonim pentru .n%lia$ și B%tars
and %tripsB (aluzie la stea%ul ?tatelor Dnite$ sunt ridicate pe același catarg și nu
vor co#or! înainte de îndeplinirea misiunii lor6$oi, soldații în uniforme @a@i aștep&
tăm cu neră#dare să luptăm alături de voi în /ranța, să împărțim lupta voastră
și triumful vostru pentru cauza li#ertății6)n sf$rșit# în aprilie :J:?s!a a6uns la o zi
memorabilă (!!$ din istoria anglo&americanăF %tatele <nite s&au alăturat aliaților6
2upă cincisprezece ani# visul celor din il%rims a devenit realiate în cele din
urmă (!J$0
Qann 7oncomle comenta: D666 este destul de rar să se vadă lume care
să manifeste at!ta #ucurie la ideea iz#ucnirii unui răz#oi D666, mai ales în r!ndu&
rile BdemocraticilorB și ale masonilor D666, cei din urmă fiind mereu primii pentru
a demonstra în fața lumii că răz#oiul este cel mai rău dintre lucruri, că este făcut mereu de către dictatori Dde BfasciștiB
cum se spune în zilele de azi6;entru aceasta ei au întotdeauna un răspuns pregătitF e ceea ce ei numesc războiul sfănt,
războiul drept al revoluției în mișcare0=n memoriile lui, ”colonelul” /ouse furnizează un mic eemplu despre manipularea
căreia i&au căzut victime 8ermania -i Occidentul, cu scopul final de declan-are a acestui răz#oi sf!nt, atunci când la !
aprilie !G!, cu 5oi a,i ,ai,te 5e i,tere,ția a.erica,ă,scria: (ă între# adesea care ar putea fi cauzele unui răz#oi6&u
cred că împăratul Austro!0n%ariei (Eaiser&ul$ ar fi dorit războiul și# în realitate# nu se aștepta să izbucnească6;rintr&o
mișcare destul de imprudentă, el a permis ustriei să intre în conflict cu %er#ia cu g!ndul că dacă 2ermania își va susține
aliatul, )usia s&ar fi limitat la proteste energice Dși ar fi reacționat la fel dacă ustria ar fi anexat 5osnia și erțegovina666
refuz!nd să creadă că nglia ar fi intrat în acțiune în fața unui incident în lumea #alcanică D6666)elațiile anglo&germane
erau în acel moment încununate de&o mare cordialitate și ?aiser&ul nu putea presupune că nglia ar fi susținut )usia și
/ranța p!nă în punctul intrării în răz#oi împotriva 2ermaniei D666 (!H$0Te'nică destul de apropiată de aceea folosită de
8eor%e )us' ?r0 la atacarea +raR&ului în !GGF0
=nalt ini*iatul /ouse era aceea-i persoană care trecea drept pacifist înfocat, omul care a încercat cu orice mijloc să
împiedice răzoiul, fiind în acela-i timp implicat cu toate for*ele în instruirea pre-edintelui ilson -i lăsându&l, în cele din
urmă, cu responsailitatea răzoiului0/ouse sus*inea că răz#oiul tre#uie să transforme organizarea internațională făc!nd
loc în spiritul poporului necesității unui nou standard al moralei internaționale0Ci dacă mai este nevoie de mărturii convin
&%ătoare, iată ce a scris unul din istoricii de seamă ai =naltei 4inan*e americane, vorind despre ma%na*ii din acea perioadă:
departe de a salva lumea în 1914&1918, magnații industriei Dcare în același timp finanțau și campaniile pacifiste au fost
principalii
mare, promotori
respectiv ai răz#oiului6Ei
al triumfului sunt cei care au împinsDîn%tatele
democrației6)esponsa#ilitatea <nite în
mare parte conflict
pentru cu pretextul
dificultățile asigurării
cunoscute li#ertății
în lumea pe
contem&
porană este a marilor guvernanți, a marilor puteri care au luat parte la răz#oiul din 1914&1918 și a deținătorilor de mari
averi care i&au spriinit6;rintre altele, ei au favorizat apariția comunismului totalitar instaurat din cauza acestei situații
(!#$0)inomul masonerie = e#raism talmudic (-i prin eraism talmudic se poate în*ele%e a#ală, -i deci (agie$ -i refleul
acestuia :nalta /inanță (ra*$ – %ocialism (instrument$ apar în între%ime în crearea ?ocietă*ii Na*iunilor0

AG SOCIETATEA NAJIUNILOR7 CREATUR' MASONIC'

+ni*iatul <0 7arues 2iviYre, deja men*ionat într&un articol din 0es documents ma]onniWues, oserva că mi-carea
interna*ională care a dus la crearea ?ocietă*ii Na*iunilor a fost prezentată în mod constant de istorio%rafia oficială ca fiind
de inspira*ia spontană a maselor democratice populare, cu scopul întemeierii unui triunal interna*ional destinat salv%ardă&
rii păcii în lume0?tudierea ar'ivelor eraice -i masonice, continua 2iviYre, ne precizează cine au fost promotorii reali ai
acestei mi-cări generoase01rima tentativă de fructificare a ideii de pace perpetuă pentru a se ajun%e la 2epulica Dniversa&
"G
lă masonică are loc în !"GG cu prima onferință a ;ăcii0.ceasta a avut loc la /a%a din ini*iativa *arului Nicolae al ++&lea
(prin nota trimisă în J" aprilie !"G"$0.u luat parte douăzeci -i -ase de na*iuni care au dezătut îndelun% pe teme ca mediere
-i dezarmare02iviYre poveste-te: .re#uie spus că această conferință a surprins (asoneria ca un fapt neașteptat, nefiind
inițiativa acesteia, dar recunoaște imediat avantaele în favoarea ei, respectiv în favoarea )epu#licii <niversale6/raza din
articolul JY = Solidaritatea care unește membrii societății națiunilor civilizate = îi înc!ntă în mod aparte pe frații interna&
ționaliști6um s&a Bîn"ămatB țarul la această trea#ăGEste o istorie evreiască mai mult dec!t interesantăR =n !"MF este în&
fiin*ată la 1aris, lianța Israelită <niversală, de către .dolp'e
9r5mieu -i de către profesorul de filosofie +sidor Ea'n (director al
.r'ivelor +sraelite$07enirea atriuită acestei noi or%aniza*ii era
reluarea legăturilor frățești ale e#raismului din întreaga lume0;a o
scurtă perioadă de la această înfiin*are, .r'ivele +sraelite (!$ au
pulicat o scrisoare datată $anc, JK martie 18O4, adresată lor de
către evreul ;evK&)in%, prin care se punea în discu*ie principiul pă&
cii perpetue prin mediere: -acă puțin c!te puțin răz#unările perso&
nale au dispărut, dacă nu mai este permis să se facă dreptate de
unul singur, ci mai degra#ă adres!ndu&se udecătorilor, în general
acceptați și dezinteresați de conflict, nu ar fi natural, necesar și la
fel de important un alt fel de tri#unal, un tri#unal suprem care să
eremonie masonică, pu#lică, în %tatele <nite6 udece marile delicte pu#lice, antagonismele dintre o națiune și al&
ta și să vadă, în cele din urmă, al cui cuv!nt este mai plin de credințăGcest cuv!nt este Buv!ntul lui -umnezeuB, pro&
nunțat de fii lui înt!i născuți, evreii, în fața cărora se înclină cu respect puterile, adică universalitatea oamenilor, frații
noștri, amicii noștri, discipolii noștri0+ată că ideea unei 9ur*i 1ermanente de .ritraj a apărut -i pentru a o pune în practică,
;evK&)in% face apel la ajutorul masonilor, acești frați care mai bine dec$t noi cunosc interesele noastre și le apără 0Drmă&
rind drumul, proiectul este elaorat în ateliere (!M$ -i făcut pulic (vulgarizat, de la vulg = popor$ de către loji0Nu eistă
nici o ezitare în proclamarea evreilor, primii fii ai lui -umnezeu, drept poporul ar#itru, universal și infaili#il, poporul papă
(patriar'$, mo-tenitor necesar -i le%itim al suprema*iei interna*ionale al Iaticanului decăzut0Nu se pune la îndoială că în
orice fel s&ar compune 9urtea de <usti*ie, ea va fi su controlul evreiesc, evreul ca cetă*ean al universului0;a această oră el
domină lumea, e oriunde, are mâna peste tot03l de*ine for*ele vii ale popoarelor -i aproape în între%ime, cele mai înalte
func*ii %uvernative09um ar fi posiil să nu se eercite nici o influen*ă asupra 9ur*ii 1ermanente de .ritrajB
.lian*a +sraelită Dniversală l&a ales în !"M! ca pre-edinte pe 9r5mieu0.cesta nu era numai 7are 7aestru al
2itului ?co*ian, dar -i un important om politic, viitor ministru -i memru în %uvernul provizoriu0.ctivitatea lianței a fost
intensă de la început, având -i o influen*ă ine%alailă0Aele%a*ii ei au -tiut să pătrundă în cainetele ministeriale -i c'iar
alături de re%i -i împăra*i09r5mieu -i&a făcut auzită vocea în fa*a lui Napoleon al +++&lea în !"MM, -i a lui )ismarcR în !"M"0
=n !"M#, .lian*a ”dă cuvântul” împăratului .leandru al ++&lea0O dele%a*ia aleasă de ea a reu-it să ajun%ă până aproape de
suveranul moscovit pe timpul -ederii acestuia la ;ondra0.ce-ti dele%a*i i&au epus, într&o formă elocventă, principiul uma&
nitar, dar -i ideile lui ;evK&)in%: niciodată să nu mai fie răzoaie, aritraj oli%atoriu, curte permanentă în stare să judece
cu rapiditate conflictele dintre popoare0.utocratul a fost plăcut impresionat -i a promis reunirea unui con%res care să delie
&reze realizarea unui proiect care să aiă un consens %eneral0Oricum, înainte să înceapă, .leandru al ++&lea dorea să -tie
cum vor primi celelalte puteri această ini*iativă00Ocazie cu care, la întoarcerea în 2usia va trece pe la )erlin pentru a discuta
acest lucru cu împăratul lui )ismarcR0ancelarul de /ier a fost prea pu*in încântat în împărtă-irea entuziasmului împăra&
tului privitor la elucura*iile lui ;evK&)in% 000 . se vori de pace perpetuă i se părea destul de inoportun0Nu respin%ea ideea
de aritraj, dar eperien*a lui îl făcea să prefere impar*ialitatea -i dezinteresul papei în locul unei jurisdic*ii cosmopolite -i
supusă la multe influen*e din eterior0.leandru al ++&lea nu a renun*at la acest proiect, dar a intuit că va treui să revadă
eecutarea lui, când omele ni"iliștilor i&au întrerupt rusc firul visurilor umanitare0?uccesorul lui nu avea acela-i entu&
ziasm privitor la ideolo%ia iudeo&masonică0+deea de a&i supune pe to*i, sau în parte, aprecierea intereselor imperiului său de
către un triunal interna*ional, îi erau profund antipatice0?u%estiile .lian*ei +sraelite Dniversale -i&au făcut loc mai u-or în
timpul lui Nicolae al ++&lea0Dnica linie directoare -i constantă a politicii acestui suveran lieral (până în !G!!$ a fost
căutarea de resurse financiare0. fost u-or de convins că luând ini*iativa proiectului patronat de unicul lui, drumurile către
lumea financiară s&ar fi desc'is mai u-or0
2iviYre face cunoscută -i opinia lui: eea ce (6 /lourens nu spune, sau poate că a ignorat, este că cel care l&a
înșelat
tru pe cosmopolită
lumea țar a fost ministrul >itte, omul B#un
masonico&e#raică ca unla toateB
sunet al finanțelor
de goarnă6:n evreiești
toate loile, D6666;rima conferință
în toate societățile de la aga aorganiza&
paramasonice, fost pen&
ții pentru pace, etc se asistă la o maree de planuri, rezoluții, proiecte, înt!lniri, petiții, de practicieni care aveau la inimă
fericirea în lume, printr&o pace permanentă, c"iar dacă unicul lor scop era uniformizarea, democratizarea și masonizarea
planetei6eea ce se dorea era instaurarea în fiecare țară a unui guvern masonic, cu o legislație în interes masonic6um
s&ar fi putut înțelege țările cu tradiții diverse, fără aceeași religie, fără aceleași concepte politiceG ei
care au înțeles și care au #ăgat de seamă manevra masonică erau trecuți su# tăcere cu etic"ete de genul
B$u iu#ește pacea, e un #elicosB (!L$09âtă actualitate0+storia, magistra vitae se repetă pe ea însă-i0

ontele %erg"ei Iulievici >itte D1849&191[, ministru al finanțelor, al industriei și al comerțului,

promotor al infrastructurii industriei ruse după model occidental, a fost vărul  ; 5la#ats@6

GF
 ;a ! iunie !GFL are loc a doua conferin*ă de la /a%a în care, timp de circa patru luni, s&au discutat despre pacea
permanentă, despre aritrajul interna*ional, despre juriul cosmopolit, despre 9urtea +nterna*ională de 9asa*ie0Dmra lui 9o&
menius se întindea peste dele%a*i 000 Tot acela-i fost ministru 4lourens, prin condeiul lui 2iviYre, descrie concluziile acelei
conferin*e: :n 19KY, evreii care l&au ales pe ."eodore )oosevelt cereau acum un alt lucru6-easupra puterilor legislative,
executive, udiciare și administrative ale popoarelor să se afle o urisdicție supremă în care ei să fie udecători, la fel cum
prin agenții lor, ei erau cei care comandau în parlamente6;reședintele primei comisii, 5ourgeois (!"$ a primit instrucțiuni&
le și împuternicirea ca lucrările conferinței să se înc"eie numai dacă acel desideratum ar fi înt!lnit satisfacție deplină 666
numai că, atunci c!nd s&a dorit trecerea de la domeniul ideilor a#stracte la aplicarea în practică, comisia s&a lovit de im&
posi#ilitatea actualizării acestor utopii periculoase6:n tot acest timp, după ce și&au frăm!ntat creierele pentru a găsi o cale
de ieșire care nu exista, adunarea și&a dat seama de slă#iciunea ei și pentru a&și disimula înfr!ngerea s&a refugiat în pala&
tul vrăit al dorințelor acolo unde, oricine știe, orice fantezie arzătoare se poate descotorosi de capriciul ei0
. urmat după aceea răzoiul, !G!L, 9on%resul 7asoneriei de la 1aris000 7asonul ilson eplică foarte clar lumii
profane deciziile luate în !G!M -i !G!L, declarând prin faimoasele lui paisprezece puncte necesitatea creării unei ?ocietă*i a
Na*iunilor ca parte esen*ială a tratatului de pace care va urma după răzoi: $oi avem în aceasta un exemplu precis al mun&
cii masonice Dcare se înt!mplă în mod normal și care constă în a lăsa să treacă deciziile de la cercul intern și secret, la
cercul extern și profan, demasc!nd Dsau ascunz!nd suficient de #ine voința masonică în spatele Bvoințe democraticeB0
)eprezentare a #ancnotei americane de un dolar63ulturl ține în g"eare oramu
ră de măslin cu treisprezece frunze, și un mănunc"i de săgeți, am#ele em#le&
me ale tri#ului lui (anase6-easupra vulturului, un nor circular Dsim#ol al
Israelului întreg și al raporturilor acestuia cu -umnezeu în care se află ste&
lele cu cinci v!rfuri Dpentalfa magică din masonerie adunate su# forma
stelei lui -avid6$umărul BtreisprezeceB apare de șase oriF numărul de frunze
de pe ramura de măslin, numărul de măsline, al săgeților, al dungilor de pe
scut, al literelor din motto, al stelelor din Bsteaua lui -avidB, cifra BșaseB
fiind numărul ales de om pentru a marca B5estiaB (.pocalipsa X+++, !"$ (!G$0

3ste vec'iul joc manevrat cu ailitate de către societă*ile secrete, al opiniilor

spontane, din cele spuse de < 7arues 2iviYre, personalitate a ?inar'iei euro&
pene -i ezoterist apreciat (JF$0

)G *ERSAILLES

+mperiile au dispărut după cum preconiza 7arele 7aestru al (arelui 'rient lusitan ?eastiâo de 7a%al'âes
;ima (!"F&!GJ"$, pre-edinte al 0igii <niversale a /rancmasonilor, în aceeai >i7 5e %2 .ai %1%?7 cu aariția 5e la
Fati.a: 3ictoria aliaților tre#uie să fie triumful principiilor masonice (J!$03uropa centrală s&a văzut divizată într&o serie de
na*iuni noi (JJ$ ca .ustria, 9e'oslovacia, Dn%aria, <u%oslavia, fără apărare -i instaile politic03uropa s&a întors la cum era
cu multe secole înainte, dând posiilitatea unei treceri mai u-oare su ju%ul iudeo&masonic totalitarist, iar imperiul fondat
cu mai ine de o mie de ani înainte a trecut su suprave%'erea ?ocietă*ii Na*iunilor03ntitate cu pretete suprana*ionale care,
de-i -i&a declarat scopul să men*ină pacea în lume, nu a -tiut – -i nici nu a vrut – să împiedice izucnirea, în !G#F, a celui
mai devastator răzoi cunoscut de umanitate00=ncă din !G!", ”colonelul” /ouse a numit prin ilson plenipoten*iari la
ne%ocierile de pace de la Iersailles, to*i (fără nici o ecludere$ afilia*i la 7asonerie, la 2ound Tale, la ?ocietatea 1il%rims0
Toate acestea cu sprijinul financiar al =naltei 4inan*e controlate de marile familii evreie-ti01reponderen*a influen*ei evreie-ti
a impresionat profund anumi*i oservatori, opinie eprimată de 30 <0 Aillon (ca reprezentant al acestora$: <n număr impor&
tant de delegați susținea că influențele reale din spatele popoarelor anglo&saxone ar fi fost de srcine semită, opinie pe
care acești delegați o condensau în formularea din acest moment lumea va fi %uvernată de popoarele an%lo!sa*one#
dominate la r$ndul lor de elemente ebraice (JH$0
;eon 7otzRin pre-edintele 9omitetului Aele%a*iilor 3vreie-ti, într&un articol pulicat în 4ran*a în !GHH, declara:
%ocietatea $ațiunilor st!rnește entuziasmul evreilorF ea a realizat nu numai încetarea răz#oiului, ci și transformarea
tunurilor și tancurilor
po%romurilor în tractoare,
înspăim!ntătoare carepun!nd capătmai
au iz#ucnit mizeriei
înt!i politice, sociale
în ;olonia, dupășiaceea
morale
în a<craina,
evreilorpoporul
din toateevreu
țărileconsideră
D6666:n ciuda
perioada de după răz#oi (primul$ drept o eră mesianică0O eră mesianică o%ată în promisiuni dacă *inem cont de cele afir&
mate de lordul ;ot'ian (mason, memru al 2'odes Trust, al 2ound Tale -i al ?ocietă*ii 1il%rims$ în cursul unei conferin*e
din !GH, că evreii au avut perfectă dreptate prin utilizarea %ocietății $ațiunilor și a pactului 5riand&?ellog (J#$, ca înce!
puturi imperfecte ale &oii +rdini Mondiale (J$0;a J" aprilie !G!G este prezentat proiectul ?ocietă*ii Na*iunilor -i inte%rat
în Tratatul de la Iersailles0=n timp ce dele%a*ii ritanici -i americani se puneau de acord pentru crearea de la#oratoare pen&
tru studierea științifică a pro#lemelor internaționale (adică a primelor +nstitute de .faceri +nterna*ionale de pe amele
maluri ale .tlanticului – 2++. ritanic, respectiv 942 american – prototipuri ale unei re*ele succesive care ar fi în%loat,
pro%resiv, toate na*iunile importante ale Terrei, adevărate coagulări de putere la nivel de na*iune cu func*ie de transmisie
pentru societă*ile secrete superioare$, ?ocietatea Na*iunilor aspira la rolul de centru coordonator al oricărei activită*i pentru
a %aranta -i consolida 'e%emonia principiilor masonice ratificate la Iersailles0
Nedreptă*ile, instailitatea, situa*iile de mizerie -i dezocupare cronică din nou&apărutele na*iuni europene au fost
rezultatele unei 9onferin*e de 1ace care, în loc să fie un element pacificator, reu-i să stârnească, într&o perspectivă nu prea
G!
îndepărtată, un scenariu favorail unui nou răzoi încă -i mai cumplit0Totul su însemnele unei păci proclamate în pie*e -i
parlamente, în care cerin*a ezoterică de ec'ivalen*ă dintre contrarii se traducea (încă o dată$ prin %estionarea anta%onisme&
lor cu scopul men*inerii puterii oculte0Dn contemporan, 1'ilip ?no@den (care mai târziu a devenit memru al parlamentu&
lui ritanic$, a comentat Tratatul de 1ace de la 1aris cu următoarele cuvinte: .ratatul ar tre#ui să&i mulțumească pe #andiți,
pe imperialiști și pe militariști6Este un suflu aducător de moarte pentru speranțele acelora care așteptau sf!rșitul răz#oiu&
lui pentru instaurarea păcii6$u e un tratat de pace, ci o declarație pentru un alt răz#oi6.ratatul demască adevăratele inten&
ții ale aliaților (JM$07are-alul 4erdinand 4oc', cel care a condus spre victorie, în !G!", armatele aliate, după ce a văzut -i
semnat Tratatul de 1ace, s&a limitat doar să comenteze: &u e
o pace# e un armistițiu de douăzeci de ani0Ci eact după
douăzeci de ani (oserva Iirion$ (JL$, aurora – pe care ?fân&
ta 4ecioară ar fi anun*at&o la 4atima – învălui Europa ca pre&
ludiu la cel de&al doilea răz#oi mondial03isten*a ?ocietă*ii
Na*iunilor demonstrează din plin că ea nu era structurată
pentru men*inerea păcii0=n douăzeci de ani de activitate nu a
reu-it să împiedice ac*iunea le%ionarilor lui d6.nnunzio de la
4iume în !G!G (J"$> nici ocuparea de către 4ran*a a ;alatina&
tuluiZ nici aceea din !GJH a )azinului 2u'r> nici ocuparea
.issiniei (3tiopiei$ în !GH de către italieni (care prin
faimoasele sancțiuni nu a făcut decât să&i apropie -i mai mult
pe 7ussolini -i /itler$> nici a%resiunea japoneză din 7anciu&
ria din !GHL -i mai ales nu a putut împiedica declan-area
celui de&al ++&lea răzoi mondial04alimente recunoscute -i de
onexiuni /) Dde remarcat su# $5, 5%, numele lui lojile masonice, dacă este adevărat ceea ce scria <uc''off
(c2ra7&ill63a apare și în capitolul dedicat lui Ion Piriac (%rad HJ al 2?..$ în $e7 ge, pulica*ia oficială a ?upre&
melor 9onsilii de %rad HH din întrea%a lume, în aprilie !GHM: )ăz#oiul italian de cucerire a Etiopiei a demonstrat în mod
clar că %ocietatea $ațiunilor nu era numai incapa#ilă să mențină pacea în tre#urile în care erau implicate o mare putere,
dar și că nici o națiune nu a găsit în sfaturile acesteia o politică coerentă și invaria#ilă 666 ;rezenta criză a demonstrat
inutilitatea dotării %ocietății $ațiunilor cu o armată destul de puternică care să&i asculte ordinele 6660a interiorul ei, marile
și micile puteri sunt dez#inate p!nă la extrem D6666:n caz de necesitate se riscă dezlănțuirea unui răz#oi c"iar la interiorul
ei0?ocietatea Na*iunilor, creatură a 7asoneriei, inutilă din punct de vedere juridic, a fost desfiin*ată în cursul unei adunări
*inute la 8eneva între " -i !" aprilie !G#M, iar tot ce&i apar*inea a fost transferat către Or%aniza*ia Na*iunilor Dnite, aia
creată0

NOTEG
! – )eneduce, economist, om politic -i creator al sistemului ”pulic&privat” fascist, a fost elevul lui Nitti -i al lui )onomi0
1re-edinte al +2+a fost unul din personajele de seamă ale economiei italiene0. avut trei fiice pe care le&a numit într&un mod
foarte ori%inal: $oua Idee %ocialistă, 0i#era -i Italia01rima dintre ele s&a căsătorit în !GHG cu 3nrico 9uccia (!GFL&JFFF$
care a fost timp de mai ine de cincizeci de ani sufletul )ăncii (edio#anca03ra cunoscut drept marele #ătr!n al finan*ei
italiene0;a treizeci -i cinci de ani, 9uccia era deja înalt func*ionar al 5ăncii omerciale Italiene -i în acest rol, în !G#J, a
fost a%entul de le%ătură între exponenții (asoneriei italiene (ca -i D%o ;a 7alfa$ -i %tatele <nite, prin reprezentantul aces&
teia 8eor%e 4 Eennan09uccia a fost memru al ?ocietă*ii 4aian -i al 942, iar în anii de după răzoi a fost prezentat de
către protectorul lui, .ndr5 7eKer, -i celor de la )ilderer%07eKer a fost un anc'er francez (de ori%ini evreie-ti$ de mare
importan*ă (!"G"&!GLG$ care s&a aflat la conducerea )ăncii ;azard 4rYres, eminen*a cenu-ie din spatele înfiin*ării 7edio&
anca -i a averii lui 9uccia0?ediul din Ne@ QorR al )ăncii ;azard era la numărul !JF de pe )road@aK, la etajul HJ, în
aceea-i clădire cu .merican +nternational 9orporation (conglomerat care cuprindea marile societă*i ale vremii, de la 2ocRe&
feller până la Eu'n P ;oe$09uccia putea să se ducă la otelul arlle pe care (eer l&a ales ca reședință privată, sau să
ia ascensorul p!nă la etaul VJ, sediul 5ăncii 0azard din $e7 Hor@ (conform ziarului Il 2iornale din !G septemrie !GG$0
7erită amintit că patrimoniul familiei .%nelli (uzinele auto 4+.T$ era %estionat de ;azard (în acea perioadă -i prin irou&
rile lui 9uccia$0
J – Ia deveni -ef al 9+. americane0

#H –– Ia devenilui
9onform ”secretar de <ne
< )ordiot stat”main
american0
cac"*e dirige666, cit0, 9ond5&sur&Noireau, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !GLM, p !J0
 – 9ă ilson a fost mason o demonstrează )evista (asonică din HF aprilie – H! mai !G!L, p !!0
M – 9onform 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p #F0
L – +ni*iat al lojii 3ictor ugo în !GFG, ;eeK a fost -i memru al lojii ;itagora, respectiv ;rietenii ;rogresului07are Ora&
tor al (arelui olegiu al )iturilor, în !G!L avea %rad HH, era memru al 9onsiliului Ordinului 7arelui Orient, fiind între
!G!H -i !G!G vice&pre-edinte al 9onsiliului Ordinului0
" – Aare de seamă a 9on%resului de la 1aris al 7asoneriilor .liate -i Neutre, !G!L, p "G, tet tipărit mai târziu în 0es
documents ma]onniWues = -ocumentele masonice, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !G"M, p J#0?e poate cerceta -i 4ran&
`ois 4ejt^ )eWuiem pour un empire defunt = )eWviem pentru un imperiu dispărut, Sd0 ;ieu 9ommun, !G"", p H!0+storicul
7arelui Orient al +taliei, .ldo .lessandro 7ola, citează interviul lui 3rnesto Nat'an, %rad HH, pulicat în Epoca cu ocazia
sărătoririi a trei ani de la intrarea +taliei în răzoi, care declara fără ocoli-uri: (asoneria dorește răz#oiului și s&a dedicat
răz#oiului întru totul (0a li#erazione dellCItalia nellCopera della (assoneria = Eli#erarea Italiei prin opera (asoneriei,
4o%%ia, )asto%i, !GGF, p JM#$0Aar se -tie că opiniile, cu trecerea timpului se pot sc'ima0.stfel, un mason al timpurilor
GJ
moderne, 7arele 7aestru al 7arelui Orient al +taliei, .rmando 9orona care la înc'iderea con%resului de la Torino din
septemrie !G"" (în cursul căruia 7ola l&a citat pe Nat'an$ afirma: Europa este datoare lumii cu două răz#oaie mondiale
Dpe care masonii au încercat în zadar să le evite (p H!H$0
G – 9onform ;5on de 1oncins 0a /ranc&(a]onnerie dCapr+s ses documents secrets, cit, Iouill5, Sd0 A 1 4, !GLJ, p JJ!0
!F – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p H0
!! – =n documentul ori%inal al lui sir /arrK )rittain afirma*ia era scrisă cu majuscule0
!J – Q 7oncomle 0es vrias responsa#les666, cit0, p L0
!H – 9 ?eKmour ;apiers intimes du olonel ouse, p HJF, HJ!, citate de Q 7oncomle, cit0, p LG0
!# – 4 ;under% ."e )ic" and t"e %uper&)ic", cit, Ne@ QorR, ;Kle ?tuart, !GM", citat de Q 7oncomle, cit0, p "J0
! – 1ulica*ia oficială a .lian*ei +sraelite Dniversale0
!M – telier : cu acest termen se indică reuniunile masonilor în amintirea primelor asocia*ii ale masonilor operativi, 7ario
.ceti -izionario (assonico = -icționar masonic, 8enova, +l )asilico, !G"!, p H"0
!L – 9itat din 0es -ocuments (a]onniWues, cit0, p "LG -i următoarele0
!" – ;5on )our%eois (!"!&!GJ$, mason francez, a fost primul pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor0
!G – 1entru o tratare completă a ar%umentului se poate vedea -i <ean Iaui5 #r*g* de d*monologie = #reviar de demono&
logie, IaillK&sur&?auldre, Sd0 ?ainte <eanne d6.rc, !G"", capitolul XXI0
JF – ?er%e /utin, celerul istoric la 7asoneriei, î-i punea întrearea: ine era (arWues )ivi+reGpreciat ezoterist, mai
înt!i a fost mason după care a ales ramura antimasonică a %inar"iei Imperiale devenind un inamic implaca#il al B/iilor
3ăduveiB6;rin 19V8 (arWues )ivi+re a fost inițiat în misterele magiei tantrice de un maestru "indus (2uverne oculte000, cit0,
p L$0=n 5ulletin de la %oci*t* 5arruel din ;Kon (nr0 " U !G"!$ este specificat: azul lui (arWues )ivi+re este complex și
aduce aminte de cazul lui )en* 2u*non D6666-acă și unul și celălalt Bau avut criza lorB împotriva masoneriei și a organe&
lor adiacente, nu tre#uie pierdut din vedere care erau condițiile c!nd s&au produs acestea6(asoneria era atunci în plină
fază raționalistă și politică, mai degra#ă Bpolitică și traficantăB și elementele care vroiau să o reconducă la spiritualismul
gnostic, reușeau cu greu să se facă înțelese0
J! – Ain ziarul $eue \rc"er $ac"ric"ten din J" iulie !G!L, nr0 JFM0
JJ – )ineîn*eles, na*iuni în*elese din punct de vedere masonic0.rticolul # din ). %ocietății $ațiunilor de fapt, spunea:
<nitatea, autonomia și independența fiecărei națiuni sunt inviola#ile0<n popor care nu e li#er, adică nu are instituții li#e&
rale și democratice, nu poate constitui o națiune0
JH – Smile < Aillon ."e inside stor of t"e peace conference = Istoria dinăuntrul conferinței de pace, Ne@ QorR, /arper P
)rot'ers, !GJF, p #GM&#GL, citată în Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p "H0<usti*ia -i impar*ialitatea practicate la
Iersailles au fost surprinse ma%istral de unul din interiorul sistemului, anc'erul miliardar american Ianderilt, care a afir&
mat: m început să cred că .ratatul de la 3ersaillesa fost conceput în spirit de ură și săl#ăticie, de or#ire și ne#unie căro&
ra se pot imputa marea maoritate Ddacă nu totalitatea a necazurilor provocate de răz#oi6;rin acest tratat s&au tăiat
m!inile și picioarele popoarelor09itat de <nit, " decemrie !GJ! -i reluat de Q 7oncomle în 0es professionnels de lCanti&
racisme, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p J#M0
J# – ;actul 5riand = ?ellogg sau ;actul de la ;aris a fost semnat la JL au%ust !GJ" de paisprezece na*iuni -i impunea re&
nun*area la uzul for*ei ca mijloc pentru rezolvarea diver%en*elor interna*ionale0.tât )riand cât -i Eello%% erau afilia*i la
7asonerie iar cel din urmă, secretar de stat al pre-edintelui 9oolid%e, era -i memru al 9420
J – ;ord ;ot'ian ;acifism is not Enoug", nor ;atriotisme Eit"er = ;acifismul nu e suficient și patriotismul nici at!t, O&
ford DniversitK 1ress, !GH, p ##0
JM – 3 9 Enut ."e Empire of B."e itB & Imperiul it, isconsin, Noontide 1ress, !G"H, p #J0
JL – 1 Iirion 0CEurope apr+s sa derni+re c"ance, son destin, cit0, !G"#, p M#0
J" – Ci cum ar fi pututB7artinistul 1 7ariel scria: %ocietatea $ațiunilor a fost o creație masonică și primul ei președinte a
fost masonul francez 0*on 5ourgeois0( 0es /ranc&(a]ons en /rance = /rancmasonii în /ranța, Sd0 7araout, !GMG, p
JF#$0A6.nnunzio era -i el %uperior $ecunoscut martinist cu numele ini*iatic de riel (conform 8 Ientura .utti gli uomini
del martinismo, cit0, 2oma, .tan\r, !GL", p MG$0

CAPITOLUL %?G SCHEMA ARHETIPULUI SOCIAL

AG SPRE MAREA OPER'

+mediat după consfin*irea suprema*iei an%lo&americane asupra lumii, patronată de =nalta 4inan*ă (mai ales cea ev&
reiască$ -i condusă de către 7asoneria =naltă, ia fiin*ă la 1aris 'rdinul (artinist și %inar"ic, condus de către Iictor )lan&
c'ard (!$ care intră în le%ătură cu (ișcarea %inar"ică a Imperiului (apărută succesiv, de ori%ini franceze$, respectiv cu
(ișcarea ;an&Europeană condusă de contele 9ouden'ove&Ealer%i07o-tenirea lui ?aint&Qves este adunată în !GJH (după
cum sus*ine 2aKmond .elio$ de câ*iva memri ai lojilor martiniste reprezenta*i de Iivian 1ostel Aumas -i <eanne 9anu&
do (J$b într&un document de inspira*ie teur%ică numit %c"ema r"etipului %ocial09'iar dacă era doar un proiect, respectiva
lucrare reia ideea de sinar'ie descriind, cu un stil intelectual straniu, aparatul politico&reli%ios al Teocra*iei, oferind printre
altele o sc'emă destul de precisă a 8uvernului 7ondial0
Tipărită la editura 0a aravelle su forma colec*iei 0e roWuis, ?c'ema .r'etipului ?ocial se dezvoltă pe -aizeci
GH
de foi – plan-e & , numerotate cu numere impare, fiecare plan-ă fiind împăr*ită pe orizontal în cinci sec*iuni0?ec*iunea cen&
trală (a treia$ este -i ea divizată la rândul ei în două păr*i de o linie punctată care separă partea superioară de cea inferioară0
Tot ce se află deasupra acestei linii punctate are aspecte oculte, ezoterice ale 8uvernului 7ondial (domeniu rezervat uto&
rității = %acerdoțium$ de care voresc 9omenius -i ?aint&Qves09eea ce se află su linia punctată face referire la or%anizarea
socială, economică -i politică a-a cum sunt confi%urate în cele două consilii, ale Dnită*ilor .dministrative Na*ionale,
respectiv ale ?tatelor Na*ionale0?unt reproduse trei din aceste plan-e, corespunzătoare numerelor de ordineLH, GH -i H din
.r'etip01rima prezintă ierar'ia conducerii, a doua prezintă ierar'ia consiliilor, iar a treia con*ine învă*ăturile care treuie să
cooare din zona conducerii -i care treuie urmate de societatea profană09a -i în sc'emele lui 9omenius -i ale lui ?aint&
Qves, utoritatea apare separată de ;utere fiind de*inută de Iluminați care în mod ierar'ic se află deasupra liniei punctate0
=n vârf se află -omnul = onducătorul 0umii pe care +sus îl nume-te ;rincipele acestei lumi = ;rinceps uius (undi0 Dr&
mează: un ;ontefice conducător al unei iserici universale, care se eprimă într&un onsiliu ierocratic (din %recescul
"i*ros – sacru, -i @ratos – putere$ a cărui influen*ă treuie să se etindă pe scară continentală> un Ideocrat (care are puterea
teolo%ică$ sau ;rimatul -i care cu ajutorul unui (are onsiliu Ideocratic eercită un totalitarism spiritual transmi*ând
ordinele la nivel na*ional (corespunzând isericii na*ionale a lui ?aint&Qves$0
?u linia punctată este or%anizată puterea profană, viziilă, fondată pe domeniul te'nocra*ilor, văzu*i ca aristo&
crație (în na*iunea respectivă$, creatorii practici ai ?inar'iei – care după cum avertiza martinistul 1ierre 7ariel – nu sunt
decât o unealtă, un mijloc, fiind sla ini*ia*i (H$, comparativ v!rfurile (înalt ini*iate$0Te'nocra*ii interpretează -i traduc în
realitate re%ulile ideocratice operând prin repulici democrate -i populare,
adevărata ază a piramidei administrative -i politice a ?inar'iei0?e poate
vedea cu u-urin*ă că astfel de repulici sunt realită*i dominante în lumea
occidentală de astăzi0Dn socialism planificat -i te'nocratic, vârf al puterii
-i punct de sosire al oricărei societă*i moderne care&-i proclamă investitu&
ra pe #aze democratice, un sistem care se întinde din 1ortu%alia spre Drali
-i din ?tatele Dnite până în .frica septentrională0Treptat, această formă
în-elătoare de colectivizare a con-tiin*elor a erodat liertatea persoanei,
prin înlocuirea cu un sistem de control strict din partea statului a vie*ii
fiecărui cetă*ean, sistem -i mai ri%id cu ajutorul informaticii0=n mod para&
doal s&a reu-it, printr&o propa%andă continuă -i percutantă să se inducă în
individ (ale cărui capacită*i de reac*ie aproape au dispărut$ convin%erea că
cea mai ună liertate este tocmai sclavia de&a nu dispune de noi în-ine
decât (-i numai$ pentru satisfacerea nevoilor materiale, cu toate consecin&
*ele funeste care pot deriva din formele de e%oism colectiv (#$0=n foto%ra&
fia alăturată este prezentată o clasificare a puterii01artea de la ază este
ocupată tocmai de entitățile care au ca scop modelarea con-tiin*elor: Qad
Ias'em – 7uzeul /olocautului, 9on%resul 7ondial 3vreiesc, 9onsiliul
7ondial al )isericilor – >orld ouncil of "urc"es(despre ai căror re&
prezentan*i pentru 2omânia se va trata la timpul oportun$, ;ucis Trust, dar
-i o multitudine de or%aniza*ii printre care remarc ;a@Kers 8uild (din ca&
re face parte -i 8avril +osif 9'iuzaian$0
aracterele esențiale ale conducătorului
pe fiecare ;lan

-omnul 0umii = caractere divin și ocult, fără nimic comun cu <ma

&nitateaZ

;onteficele = șef al ierocrației Imperiale, este su#ordonatF

1 = .eocrațieiZ
J = 0egii ierocratice6Este inamovi#il6$u este suveran dec!t prin
;uterea investiturii teocratice și prin voința inițială a ierocrației6

1;rimatul = șef al Ideocrației naționale, este su#ordonat

= ierocrațieiZ
J = 0egii teocratice6
&&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&& &&&
Este inamovi#il6$u este suveran dec!t prin ;uterea investiturii pon
&tificale și prin voința inițială a Ideocrației6

)egele = șef al ristocrației %tatului6Este su#ordonat

1 = IdeocrațieiZ
J = 0egii ristocratice6Este inamovi#il6$u este suveran dec!t prin
;uterea investiturii ;rimatului și din voința inițială a ristocrației6

dministratorul = șef al democrației populare6Este su#ordonatF

1 = ristocrațieiZ
G#
J = 0egii democratice6Este ales pentru o perioadă de Y ani și poate fi reales6$u exercită dec!t prin ;uterea investiturii re&
gale și prin 3oința inițială a poporului0
'rganele deli#erative și legislative
'rgan legislativ suveran pentru /uncțiile intermediare a fie
&cărei Ierar"ii6/uncționare o#ligatorie & ;rimire servia#ilă6

(area 0oă l#ă a Inițiaților sau (arele onsiliu .eocratic

dominat de -omnul 0umii6

(arele onsiliu ierocratic format din egali ai ;onteficelui

p rezidat de ;ontefice6;regătește regulamentele "ierocratice
iar ;onteficele le apro#ă6

(arele onsiliu Ideocratic, format din egali ai ;rimatului,

fiind prezidat de ;rimat6
&&&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&
;regătește regulile ideocratice iar ;rimatul le apro#ă6

(arele onsiliu ristocratic, format din egali ai )egelui, și

este condus de rege6;regătește regulile aristocratice pe care
)egele le promulgă6
1 = în /ederația Economiei $aționale, (arele onsiliu -e&
mocratic, format din aleșii onsiliilor -emocratice regiona
&le, este condus de dministratorul /ederal6;regătește
regulile democratice iar dministratorul le apro#ă6
J = îm )epu#licile populare regionale, onsiliul -emocra&
tic )egional, format din aleși Dprin sufragiu universalai ;o&
porului regional și este condus de dministratorul regional6
;regătește regulile regionale pe care dministratorul le
apro#ă6
V = în orporațiile ;rofesionale, onsiliul orporativ pre&
gătește -eciziile orporative6dunarea 2enerală le votează iar ;reședintele le pu#lică6
4 = în omune, onsiliul (unicipal Dales prin sufragiu universal pregătește regulile locale6;rimarul le apro#ă și le
pu#lică6
IE))I L.II$PE0') care pe #aza studiului Bapro#atB
duce la o clasificare a indivizilor6

:nvățăm!ntul sintetic, teocratic6Ltiințe misticeF teurgia, tau&

maturgia, cosmogonia, antropogonia, teozofia ezoterică,
asceză, 2"id al Inițierelor în (istere D(stagogia, etc6

:nvățăm!nt sintetic "ierocratic6Ltiințe metafiziceF teozofia

ezoterică, teologie, gnoză, sociologie ezoterică, magie, litur&
g"ie, astrologie, antropologie, etc6

:nvățăm!nt sintetic ideocraticF etică, estetică, "ermetică6

&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&

:nvățăm!nt analitic ideocratic D;rofesorat6%tudii speciali&

zateF Ltiințe matematice,
rale, psi"ologice, morale,
pedagogice, estetice,
Ltiințe sociologice,
.e"nologice natu&
pure,
Ltiințe Economice pure, etc

:nvățăm!nt analitic aristocratic6%tudii specializateF Ltiințe

politice, uridice, istorice, administrative, militare, profilac&
tice, Ltiințe te"nologice aplicateîn domeniul pu#lic, etc6

:nvățăm!nt analitic democratic6

a = gradul al II&lea6 doua alegere Dde elită apro#ată la J1
de ani6ultură generală, retoriă, filosofie, Ltiințe te"nologi&
ce aplicate agriculturii, industriei, finanțelor, comerțului,
m!inii de lucru, Ltiințe economice aplicate6;rima speciali&
zare de elită6pro#area permite opțiunea dintre carierele de
G
conducător în Economie și dministrația populară, sau în Ierar"iile superioare6
# = primul grad6;rima selecție care permite alegerea, la 14 ani între învățăm!ntul democratic de gradul al II&lea sau o for&
mare profesională specializată6ultură generală, sociologie elementară, științe naturale elementare, științe te"nologice e&
lementare, științe economice elementare6;rima specializare Durm!nd gusturile și aptitudinile fiecăruia, pe #aza părerii
generale din clasă și a examenelor aduce diploma primului grad0

)G !N*'J'TURILE ARHETIPULUI SOCIAL

Nimic nou su soare07etodele folosite duc cu %ândul la dezinte%rarea căreia treuie să&i succeadă oportuna reinte
&%rare în canoanele specifice ale structurii sociale caracterizate prin acel ordo a# c"aos masonic, la distrugerea urmată de
reconstrucția după modelul dorit care tinde spre maima nivelare a indivizilor, toate cu scopul cre-terii puterii -i al contro&
lului asupra societă*ii01entru acest scop în .r'etipul ?ocial este institu*ionalizată o ierar'ie care %estionează un depozit
doctrinal superior (locul de frunte fiind ocupat de către -tiin*ele ermetice care culminează cu teur%ia, acea practică de tip
Bcomerț cu spiriteleB$0Totul se %'idează după un plan de studii imperativ cu o tentă a%resivă (prin inte%rarea tuturor cuno-&
tiin*elor, a tuturor -tiin*elor$ care aduce su același acoperiș teolo%ia, ezoterismul -i ermetismul07a%icianul domină ascuns
dar real, cu concentrare la așezarea pietrei cu#icepentru umanitatea
profană pentru a o aduce în formele corespunzătoare 7arii Opere,
scopul suprem al 7asoneriei0Iirion oserva: %c"ema r"etipului %o&
cial nu este dec!t oglinda care mărește și ne arată încotro se îndrea&
ptă generația noastră6cești BmaeștriB, sancțion!nd Bstudiile care
departaează indiviziiB impun idolatria, sclavia diplomei ($ fără de
care nu se pot desfășura activități care să treacă de stadiul de artiza&
nat sau de mic comerț D66663iolența în orientare se exercită asupra
copiilor a căror primă educație a fost falsificată de un învățăm!nt
inadaptat la copilărie, respectiv la v!rsta la care transformările im&
portante se produc aproape continuu Dde exemplu trecerea progre&
sivă de la amintire la rațiune cu consecințe asupra folosirii voinței
pun!ndu&se în discuție viitorul omului6%untem părtași la o spălare a
creierului 666 (M$0

NOTEG
! – Aiscipol al ma%icianului 1apus0. de*inut %radul HH în 2?.., %ra
dul GM în 2itul de 7emp'is&7israZm -i a fost -i 7are 7aestru al Ordi
nului 7artinist0
J – 3ivian du (as și Neane anudo au fost animatorii unei mișcări oculte care se manifesta pe la 1919 = ;olaires = ;ola&
rii6ceastă organizație a cărei doctrină se inspira în mare parte din B)egele 0umiiB a lui 2u*non, se prezenta ea însăși ca
fiind su# influența gart"ei D6666anudo și -u (as au fost mem#rii loii B-reptul <manB și aveau prieteni în secțiunea
?uru@s"*tra a %ocietății .eozofice, în anumite loi franceze din (area 0oă franceză D666 și în martinism, unde țineau con&
ferințe (conform <ean ?aunier 0a %narc"ie = %inar"ia, 1aris, Sd0 8rasset, !GL!, p !"L&!"G$0
H – 1 7ariel, cit0, p !FH0
# – 1erspectivă confi%urată de AostoievsRi într&un capitol din /rații ?aramazov03ste vora despre un dialo% dintre un #ă&
tr!n (ca o reprezentare a .nti'ristului$ -i Isus pe care ”ătrânul” îl judecă -i&l condamnă în mod repetat în contetul profe&
tic al unui -ir de întâmplări ecleziastice de mare actualitate09artea a fost scrisă între !"LG&!""F când via*a lui AostoievsRi
se apropia de sfâr-it09um a putut acest scriitor rus să cunoască -i să descrie atât de amănun*it întâmplările care ar fi dus la
edificarea unui nou și înspăim!ntător turn )aelB (4 AostoievsRi /rații ?aramazov, 7ilano, 8arzanti, !GLG, p JMH -i urmă&
toarele$0
 – -iploma, celera ”ucată de 'ârtie” care treuie să demonstreze ”le%alitatea” cuno-tiin*elor doândite0
M – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p JFG0(?tranie denumirea dată domnului acestei lumi = ;rinceps "uius mundi de către +sus – cel
pe care )iserica îl proclamă ca salvator0+sus -tia ceva -i a transmis prin învă*ături, dar poate că )iserica le&a denaturat sen&
sul, cu anumite inten*ii09ine are dreptateBBB$0

CAPITOLUL %@G PANKEUROPA

.u sosit timpurile pentru a lansa în mod pulic un curent de opinie favorail ?inar'iei, să se facă cunoscute pe
plan mondial fundamentele 7arii Opere, aducându&se în aten*ia pulicului (fără a dezvălui rădăcinile ascunse$ planul vec'i
de trei secole al lui 9omenius în reinterpretarea lui ?aint&Qves0Aar nu era suficient să se facă gălăgie03ra nevoie de cineva
care să armonizeze sunetele între ele03ra nevoie de conducători care să dirieze diversele orc"estre ale inițiaților necesare
pentru conducerea te'nocra*ilor – în număr din ce în ce mai mare09ate%oriei de conducători i&a apar*inut, fără îndoială, con
&tele 2ic'ard NiRolaus 9ouden'ove&Ealer%i (!"G#&!GLJ$04iind în contact cu Iivian 1ostel du 7as (!$ (care împreună cu
<eanne 9anudo, sunt considera*i cei care în !GJJ au dezvoltat r"etipul %ocial$, tot în !GJJ, 9ouden'ove&Ealer%i înfiin*a
GM
în !GJJ, la Iiena, (ișcarea ;an&Europeană02eprezentant al ?inar'iei europene, 2ic'ard 9ouden'ove&Ealer%i descindea
din familii europene noile0)unica lui, 7aria Ealer%i a fost prietenă cu )ismarcR, cu /eine -i a%ner (un cerc care ar pu&
tea fi considerat de inițiați$ -i provenea din dinastia imperială izantină /ocas0)unicul lui, 4ranz 9ouden'ove, diplomat în
serviciul 4ran*ei, provenea dintr&o familie vec'e -i noilă din )raante (zonă centrală din con%lomeratul numit Pările de
os – )el%ia -i Olanda$020 9ouden'ove&Ealer%i s&a născut în !"G#, la ToRKo, unde tatăl lui era amasador iar mama era o
principesă japoneză, cunoscând încă din copilărie via*a din lumea cosmopolită0. fost cetă*ean francez, dar o perioadă a
locuit la Iiena0;aureat în filosofie în !G!L, evită serviciul militar căsătorindu&se destul de devreme cu o stea a teatrului
actri*a +da 2oland, de ori%ini evreie-ti0?pre !G!G a început să se intereseze de pro&
iectul unei Noi Ordini +nterna*ionale concepută ca o federație de națiuni, condusă de
?tatele Dnite (J$01rimul pas spre Noua Ordine ar fi fost crearea unei 3urope unite,
;an&Europa0. început să colaoreze cu ziarele -i la începutul lui !GJH a scos lucra&
rea de căpătâi a 7i-cării 1an&3uropene – ;an&Europa – un proiect concret de fede&
ralizare a popoarelor 3uropei (3ditura ”1an&3uropa”, Iiena$02espectiva carte este
prezentată în ima%inea alăturată (în varianta color, crucea este ro-ie, pe fond auriu$0
rucea )oșie a cruciadelor din Evul (ediu este sim#olul cel mai vec"i al uniunii
europene supranaționale6stăzi ea a devenit em#lema umanitarismului internațio&
nal6%oarele reprezintă spiritul european a cărui strălucire a iluminat întreaga lume6
ivilizația greacă și civilizația creștină, crucea lui ristos și soarele lui pollo formează #azele dura#ile ale culturii euro&
pene (2 9ouden'ove&Ealer%i NCai c"oisi lCEurope = Eu am ales Europa, Sd0 1lon, !GJ, p !!M$0
Hisul lui IomensD( Domenius și al lui $ietzsc"e, concepția lui ?ant, dorința lui 5onaparte și a lui (azzini = %tatele
<nite ale Europei vor fi finalizate de B(ișcarea ;an&EuropeanăB6%u# semnul crucii solare în care se aliază %oarele 0umi&
nilor și crucea )oșie a umanismului internațional, ideea pan&europeană va învinge împotriva mesc"inătății și a inutilității
oricărei politici, distructivă și patriotică (2 9ouden'ove&Ealer%i %toria de ;an&Europa = Istoria ;an&Europei, 7ilano
Nuova, s0d0, p M,L$0
%im#olul mișcării tre#uie să fie o cruce roșie pe un soare auriuF crucea lui ristos pe soarele lui pollo, o umanitate
supranațională aliată spiritului radiant al 0uminii6cest sim#ol, pe un fond al#astru desc"is Dreprezentare a păcii va
deveni steagul mișcării (idem, p M"$07emru important al 7asoneriei din Iiena (din cele prezentate în ima%inea alăturată$,
mem#ru proeminent al BatelierelorB noastre, filosof eru
dit și politician universal, 9ouden'ove&Ealer%i este de
părere că (asoneria, prin instituțiile ei umanitare, va
tre#ui să contri#uie la pacificarea generală și la insta&
urarea unei fraternități verita#ile a umanității09ontele
9ouden'ove&Ealer%i era de părere că popoarele 3uro&
pei ar treui să înceteze să se lupte între ele, lucru care
ar fi posiil prin unitatea în apărare, respectiv comerci&
ală, fără ariere restrictive0Toate inec'ită*ile sociale ar
fi dispărut pentru totdeauna prin măsuri socialist&radica&
le0=n !GJ 9ouden'ove&Ealer%i pulică o altă lucrare
;ractical idealism = Idealism practic în care lasă să se
vadă %ândurile pentru viitorul Dniunii 3uropene: pentru
;an&Europa aș dori să văd un un euroasiatic negroid
cu o multitudine de personalități (trăsături de personali&
tate$ 666 Evreii ar tre#ui să dețină rolul conducător de
vreme ce ;rovidența a dat Europei o rasă no#ilă și su&
perioară numită evreii(p JJ -i F$01lanurile viitoarei
restructurări europene au fost pulicate în periodicul
vienez al masoneriei >iener /reimaurerzeitungdin sep&
temrie !GJ, respectiv octomrie !GJM09ouden'ove&
Ealer%i scria în autoio%rafia sa: 0a începutul lui 19J4
primesc un telefon de la #aronul 0ouis de )ot"sc"ild6
<n prieten
cartea mea de&al lui,mai
și dorea (axmulte
>ar#urg din am#urg,
detalii6%pre citise
marea mea
uimire, >ar#urg mi&a oferit imediat OK6KKK de mărci&
aur pentru finanțarea mișcării în următorii trei ani6 fost interesat în mod direct de (ișcarea ;an&Europeană p!nă la fine&
le vieții lui6:n 19J[, (ax >ar#urg a aranat cu frații lui din %tatele <nite, /elix și ;aul, să fac un turneu în merica,
urm!nd să mă înt!lnesc cu ;aul >ar#urg, 5ernard 5aruc" și discut!nd despre unitatea europeană cu oover, ?ellogg,
Houng și 0ippmann0=n !GMM 9ouden'ove&Ealer%i pulică la Iiena lucrarea ;an&Europe 19JJ to 19OO, prefi%urând (la pa%
G$ că națiunile europene vor exista în %tatele <nite ale Europei, iar la pa%ina !FH făcea cunoscut că <niunea Europeană
se va extinde p!nă la 3ladivosto@0
=n !GHF, ma%azinul american săptămânal %aturda Evening ;ost pulica un articol al lui inston 9'urc'ill cu
titlul %tatele <nite ale Europei0=n !G#J, pe atunci prim&ministru, 9'urc'ill declara: ;rivesc înainte către %tatele <nite ale
Europei0=n !G#M, declara din nou: tre#uie să construim un fel de %tate <nite ale Europei, iar la 1aris, în !G#", făcea
cunoscut că această uniune va tre#ui să dispună de un guvern unic, de un parlament unic, de o singură curte de ustiție și
de un singur consiliu economic0
GL
 .cela-i simol – crucea ro-ie pe un soare auriu – constituie -i însemnele (arelui (aestru )ozacrucian -i apare
imprimat pe coperta căr*ii deja citate, ."e )osicrucians, t"eir )ites and (steries = )ozacrucienii = )iturile și misterele lor
(H$, scrisă de istoricul -i specialistul rozacrucienilor /ar%rave <ennin%s0Ealer%i treuia să cunoască ceva din moment ce -i
el era mason (#$, fapt confirmat de revista lpina (nr0 ! din !G"G$, revista oficială a 7arii ;oji a 3lve*iei, într&un editorial
su semnătura unui anume <[r% von +ns02aporturile foarte une pe care le&a avut cu =nalta 4inan*ă 2ot'sc'ild, arur%
($b au dus la apari*ia, în !GJ#, revistei ;an&Europa, pulica*ia oficială a mi-cării, cu sediul în 1alatul +mperial din Iiena>
cartea lui cunoa-te un mare succes, fiind tradusă c'iar -i în japoneză -i esperanto0+ni*iativa a început să prindă contur -i
<niunea Europeană număra, -i ea, tot mai mul*i adep*i (unii dintre ei foarte celeri$: dr0 /jalmar ?c'ac't (!"LL&!GLF$,
memru al 7arii ;oji din 1rusia, omul de le%ătură dintre =nalta 4inan*ă
de pe all ?treet -i /itler, viitor pre-edinte al 2eic'sanR> primarul
E^ln&ului, .denauer (M$> masonul 3 )enes, ministrul .facerilor de 3&
terne al 9e'oslovaciei -i pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor în !GH0
.lături de politicieni s&au aflat -i oameni de cultură -i artă, precum 1aul
Ial5rK, T'omas 7ann, 2ainer 7aria 2ilRe, .lert 3instein, ?i%mund
4reud, dar -i viitorul fondator al .mnestK +nternational – ?ean 7ac
)ride – -i teoreticianul spațiului vital al lui /itler, Earl /aus'ofer
(amii memri ai OTO$07ussolini nu&-i ascundea simpatia pentru 7i-&
carea 1an&3uropeană, derivată din ideile lui Nietzsc'e, pe care le împăr&
tă-ea -i Ealer%i (L$0Aacă pe plan american de#arcarea lui Ealer%i a fost
u-urată de influen*a anc'erilor arur%, pe plan ritanic, este ajutat de
către illiam ?tead (memru al 2ound Tale -i al ?ocietă*ii 4aian$ pen
&tru sus*inerea cauzei unei uniuni a 3uropei continentale în fa*a reprezen
&tan*ilor imperiului ritanic09u sprijinul elitei din ?tatele Dnite (/ /oo&
ver&942, Oven Qoun%&942, )ernard )aruc'&anc'er -i memru al
942 -i al ?ocietă*ii 1il%rims$, aproat -i sus*inut de asemenea persoane,
Ealer%i a fondat omitetul de ooperare mericană al <niunii ;an&Eu
&ropene, comitet din care făceau parte pre-edintele 942&Au%%an, 4eli
4ranRfurter, 1aul -i 4eli arur% -i omniprezentul Nic'olas 7urraK
)utler (-eful )ritis' +srael, memru al 942, al 2ound Tale, al ?ocietă*i
1il%rims$ pe care Ealer%i nu a ezitat să&l numească unul din prietenii și
protectorii mei cei mai activi ("$0
;agina >iener /reimaurer&eitung =ntre H -i M octomrie !GJM are loc la Iiena primul con%res al Dniunii
1an&3uropene, la care au fost prezen*i 3dvard )enes, francezul <osep' 9aillau, %ermanul 1aul ;oee (pre-edinte al 2eic'
&sta%ului$, italianul 4rancesco Nitti01rintre participan*i s&a aflat -i monsi%norul austriac +%naz ?eipel, Nicola ? 1olitis
(memru al 9omitetului 3uropean al 4unda*iei 9arne%ie, condusă – nu mai e de mirare, de 7urraK )utler$, dar -i al*i două
sute de invita*i din douăzeci -i patru de na*iuni01e pere*i erau epuse talouri ale celor considera*i părinții 1an&3uropei:
rozacrucianul 9omenius, Eant (G$, 7azzini -i Nietzsc'e0?tatele Dnite erau reprezentate de către trezorierul 942 –
4redericR / .llen, .n%lia de către . atts (memru al 2++.$ în timp ce din partea sovietică a fost prezent fostul pre-edinte
al 9onsiliului, masonul (evreu$ .leander EerensRi (!F$09ontele 2ic'ard 9ouden'ove&Ealer%i (în ima%inea din stân%a$, po
trivit unei reviste %ermane apropiată de ;Kndon ;a2ouc'e (care se aza de&o re*ea de informatori
interna*ionali, printre care c'iar -i raini antisioni-ti$ ar fi fost afiliat (fapt neoi-nuit$ la
)6nai )6rit' (ode, nr0 !J din !GGH, ;eoner%, Ierla% Aia%nosen$0=n +talia, mi-carea îi avea drept
conducători pe )enedetto 9roce, 4rancesco ? Nitti -i contele 9arlo ?forza memru al 9omitetu&
lui 9entrului 3uropean al 4unda*iei 9arne%ie, mason -i mondialist de top (!!$b03ste interesant de
remarcat că în !G!L, pe lân%ă 9ole%iul ;ier de Ctiin*e ?ociale din 1aris, se *ineau cursuri – con&
ferin*e asupra federalismului cu participarea lui 4rancesco ?averio Nitti (la acea vreme pre-edin&
te al 9onsiliului +talian de 7ini-tri$, respectiv a lui 7iliuRov, martinist, fost ministru al .faceri&
lor de 3terne ale 2usiei imperiale, artizanul îndepărtării *arului (!G!L$0+ni*iativa lui 9ouden'ove
&Ealer%i înainta întâlnind ideile masonului .ristide )riand -i ale sinar"ului <ean 7onnet care do&
reau o împăr*ire a lumii în cinci zone denumite: zona pan&sovietica, zona pan&europeană (mai
eact
pe principii ra*ionale a lumii, fărăeuro&africană$, zona
frontiere, azată pepan&#ritanică,
un plan economiczonaimperativ
pan&americană -i zona pan&asiatică0O
– al r"etipului or%anizare
%ocial – a cărei îndatori&
re de îndepărtare a contrastelor -i conflictelor dintre societă*i ar fi revenit unor în*elep*i provenind de la aceea-i -coală de
%ândire0Natura acestei -coli se poate deduce din analiza atentă a cuvintelor aceluia-i Ealer%i, la o conferin*ă la .cademia de
Ctiin*e 7orale -i 1olitice din 1aris (la ! aprilie !GMF$, care repeta cuvintele lui ?aint&Qves: căderea imperiului papilor a
permis nașterea ideii unei federații europene laice (!J$0=n perfectă armonie -i în continuitate liniară cu declara*ia lui .lert
1iRe, satanistul din 5oston (!H$, făcută pulică pe la sfăr-itul secolului al X+X&lea: !nd 0udovic al A3I&lea a fost udecat,
umătate din muncă era dea făcută6-e atunci, rmata .emplului tre#uia să&și îndrepte toate eforturile împotriva papatului
(!#$02eapare în toată dimensiunea ei încren%ătura masonică, aceea-i care în anumite vremuri încuraja dezvoltarea na*iona&
lismelor dictatoriale necesare pentru pre%ătirea apariției unei noi forme de existență, a unei noi moralități în Europa (!$,
aceea-i pe care Iillemarest o re%ăsea în urmașii direc*i ai 1an&3uropei 9omisia Trilaterală, 8rupul )ilderer%, +nstitutele
de .faceri +nterna*ionale – de pe cele două maluri ale .tlanticului, dar -i în mijlocul lumii comuniste, la 7oscova, 1ra%a,
Iar-ovia, )udapesta (!M$b0

G"
 %im#olul %ocietății .eozofice adună laolaltă crucea înc!rligată Dviitorul sim#ol al nazismului,
steaua lui -avid = talisman de srcine ca#alistică, șarpele care își îng"ite coada, coroana = ca
sim#ol al conducătorului care se află deasupra, înglo#!nd și armoniz!ndu&le pe celelalte0

NOTEG
! – 7ărturia teozofului -i astrolo%ului .rmand 7ora, preluată de Qann 7oncomle în -u viol
des foules666, cit0, p !MH0
J – +deea de federa*ie este fundamentală pentru mondiali-ti03a constituie un pas decisiv spre
8uvernul 7ondial, ca uniune de state care renun*ă la suveranitatea lor na*ională în favoarea
unei puteri centrale eclusive, unde autonomia se referă doar la aspecte mar%inale precum le%is&
la*ia -i ilan*urile locale, poli*ia locală, etc0
H – /ar%rave <ennin%s ."e )osicruciansF t"eir )ites and (steries, ;ondon, Ne@ QorR, 8 2outled%e P ?ons, 3 1 Autton
P 9o, !"LL0
# – Inițiat în 19JJ în 0oa umanitas a 'rientului din 3iena D6666:n anul 19JK ouden"ove&?alergi lansează B(ișcarea
;an&EuropeanăB care c!știgă rapid în popularitate6;entru a nu împiedica eforturile lui ?alergi, (area 0oă a ustriei i&a
suspendat apartenența la (asonerie, dar răm!n!nd în str!nse legături cu el și spriinindu&i eforturile (Aaniel ;i%ou -ictio
nnaire666, cit0, !GG", p H!G$0.ndr5 Dlmann -i /enri .zeau, în lucrarea lor %narc"ie et ;ouvoir = %inar"ie și ;utere, 1aris,
Sd0 <ulliard, !GM", amintesc că 7i-carea ?inar'ică +nterna*ională a stat la #aza apariției fascismului italian și a inspirat
acțiunea lui ouden"ove&?alergi în dezvoltarea conceptului de pan&europenism (p MH&M$01 4 de Iillemarest face referire
la faptul că 9ouden'ove avea %radul !" în 7asonerie – 9avaler 2ozacrucian – 0a 0ettre dCinformation, nr0 L din !GGJ0
 – 2ic'ard 9ouden'ove&Ealer%i Istoria ;an&Europei, cit0, p MG0
M – Eonrad .denauer (!"LM&!GML$, om politic %erman, a devenit cancelar federal după răzoi, a fondat împreună cu 2oert
1ferdmen%es -emocrația reștină %ermană01ferdmen%es a fost vice&pre-edinte al -resnder 5an@ -i memru al 9onsiliului
Airector al 2eic'sanR înainte să devină asociat al )ăncii %alomon 'ppen"eim Nr and o din E^ln (cu Oppen'eim ne vom
întâlni -i în materialul dedicat lui +on iriac$09ei din 9onsiliul Airector de la 2eic'sanR au fost numi*i de /itler arieni de
onoare0
L – 2 9ouden'ove&Ealer%i Istoria ;an&Europei, cit0, p J#,J0
" – +dem, p !#F0
G – /ilosoful nu a fost mem#ru al vreunei loi, dar a întreținut relații de prietenie cu numeroși masoni, între care editorul
său = No"ann Naco# ?anter, și executorul lui testamentar = >asians@i (Aaniel ;i%ou -ictionnaire666, cit0, p ML$0
!F – 2 9ouden'ove&Ealer%i Istoria ;an&Europei, cit0, p L#0
!! – ?forza declara în /oreign ffairs, revista 942&ului american (vol XX++, nr0 ! din octomrie !G#H$ -i prin aceasta î-i
făcea cunoscută adeziunea la ideile mondialiste ale acestei institu*ii:
%enerația din :J:>,ăzboiul din :J:>!:J:< și armistițiul ”deran6ant” &ucare
trebuie să nep$nă
a durat surprindă
în :J=Jdurata
nu aucrizei cauzată
fost dec$t de
etapele
unei revoluții și revoluțiile durează timp îndelun%at,&atura acestei revoluții este clară de acum,&oi suntem martorii și
în același timp victimele sfărșitului naționalismului 7,,,8,evoluția noastră deci# constituie căderea ideii do%matice de
naționalism0
!J – 9itat în 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !FG0
!H – I 1 /ainin% (ag"i e magia = (agii și magia, 2oma, 7editerranee, !GLL, p M!0
!# – .lert 1iRe (orals and -ogma = (orala și -ogma, cit0, p !M, vol I+0
! – ;an&Europa, ien, !GJ# citată de 1 4 de Iillemarest în 0es sources financi+res du communisme, cit0, p !HH0
!M – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !H din noiemrie !G"!0

CAPITOLUL %1G MIȘCAREA SINARHIC' A IMPERIULUI – MSE

(ișcarea %inar"ică a Imperiului a apărut în 19JJ din nevoia de&a defini, prin intermediul g!ndirii, al experienței
și aldu
ue acțiunii,
l63mpiresensul actual
– 7?3, al )evoluției
apare 4ran*a, în(!$07i-carea
în !GJJ în(ondiale acela-i timp ?inar'ică
cu creareaa2++.
+mperiului,
ritanic,înrespectiv
franceză a7ouvement ?Knarc'i&
942 american ca o
universalitate a tendin*elor mondialiste07?3 ia fiin*ă ca ramură a ?inar'iei franceze, fiind necunoscută identitatea adevăra&
*ilor fondatori01rin anumite influen*e se poate aproima că 7?3 era apropiat de de Ordinul 7artinist -i sinar'ic al lui Iic&
tor )lanc'ard, de 2itul de 7emp'is&7israZm de la 1aris (J$ al lui <ean )ricaud (!""!&!GH#$ -i de 7i-carea 1an&3uropeană
de la Iiena a lui 9ouden'ove&Ealer%i02eclutarea în 7?3 era de tip secret -i se efectua după re%ulile +lumina*ilor din )ava&
ria0Oiectivele interna*ionale ale 7?3 coincideau cu cele ale 1an&3uropei, tinzând spre o a%lomerare europeană de tip fe&
deral -i o sudivizare a lumii în cinci locuri de na*iuni autonome, dar su o sin%ură conducere, cea europeană09a efect vi&
ziil, 7?3 a reu-it să adune în jurul ei, mai ales cu ajutorul lui <ean 9outrot, un mănunc'i de %rupuri cu caracter europeist
precum <niunea 3amală (!GJL$, condusă de masonul .ristide )riand (!"MJ&!GHJ$, /ederația Europeană a ;arlamentari&
lor (!GHF$, <niunea .!năra Europă (care prin numele ei aduce aminte de idealurile lui 8iuseppe 7azzini$, dar -i alte
or%aniza*ii similare0=n realitate, 7?3 se justifica prin eisten*a unui dezacord îndelun%at între palladismul american -i
celelalte societă*i secrete0=n acea perioadă, suprema*ia americană era altfel decât nesemnificativă09'iar dacă era recunoscu&
tă -i proclamată, concuren*a era strânsă -i o cale europeană pentru propa%area mondialismului părea un lucru posiil0
GG
Nu treuie pierdută din vedere unitatea fondului doctrinal ce anima mi-carea mondialistă de pe amele maluri ale .tlanti&
cului03isten*a unei le%ături osmotice între cei doi reprezentan*i ai mondialismului, cel european, respectiv cel american
este confirmată -i de profesorul 2ic'ardson de la ;ondon ?c'ool of 3conomics, care în !GHM făcea cunoscute ideile
directoare ale 7?3: .re#uie constituită B;lanificarea InternaționalăB6.re#uie realizat un adevărat lanț în urul lumii6
.re#uie să avem un B;lan ;oliticB, un B;lan EconomicB și un B;lan %ocialB la nivel mondial6cest lucru va fi ușor de
realizat cu autorul unei dictaturi care va limita li#ertatea consumatorilor (H$0Nici mai mult nici mai pu*in decât ceea ce
preconizau sinar'ii francezi03 ine de amintit că ;ondon ?c'ool of 3cono&
mics era o entitate de le%ătură, în afară de 2++., cu 131 – 1olitical 3cono&
mic 1lanin%, creată în !GH! de evreul +srael 7oses ?ieff (memru al ?ocie&
tă*ii 1il%rims, al ?ocietă*ii 4aian, vice&pre-edinte al 4edera*iei ?ioniste$ îm&
preună cu al*i memri ai 2++., printre care sir <ulian /uleK (corespondent
direct în 7area )ritanie a sinar'ului francez <ean 9outrot$0131, or%aniza*ie
paralelă care opera în strânsă le%ătură cu 2++., a elaorat în !GHG un docu&
ment rezervat cu titlul European 'rder and >orld 'rder, în care se prezen&
ta ideea unei /ederal <nion în 3uropa, ca preludiu la un 8uvern 7ondial cu
caracter socialist0O idee care va avea drumul ei, întâlnindu&se cu tlantic
<nion, simpatizată de / 8 ells -i de 4unda*ia 2ocRefeller -i transpusă în
realitate de mijloacele financiare ale =naltei 4inan*e0Aupă cel de&al doilea
răzoi mondial, tlantic <nion va constitui rădăcinile pentru +nstitutul .t&
lantic , respectiv pentru 9omisia Trilaterală0131 avea le%ături de lucru
strânse cu ."e ontinental ommittee of .ec"nocrac – din Ne@ QorR, cu
%tate ;laning ommittee – 9omitetul de ?tat al 1lanificării – din 7oscova
-i cu entre ;oltec"niWue dC^tudes ^conomiWues – 9133 ai sinar'icilor francezi 9outrot, )ardet -i /eRRin%0Ae aseme&
nea, 131 opera în strânsă le%ătură cu .dministra*ia 2oosevelt (ai căror memri erau afilia*i la diverse or%aniza*ii, inclusiv
7asonerie$0
=n acei ani apare un alt document confiden*ial, elaorat de 7oses ?ieff -i 131, numit /reedom and ;lanning (#$,
al cărui con*inut era identic cu al unui document sinar'ic francez 0Cumanisme ^conomiWue scris de jean 9outrotV;e%ătura
strânsă dintre diferitele ramuri ale ?inar'iei europene -i esta#lis"ment&ul american iese în eviden*ă -i pe plan economico&
financiar07?3 putea conta pe sprijinul financiar al producătorului de o*el ;amert&2iot> al anc'erilor ;azard> al ma%na&
tului 3rnest 7ercier (administrator al unei ănci 2ot'sc'ild$, protector al anc'erului Olaf .sc'er% (una din persoanele de
le%ătură dintre all ?treet -i 2evolu*ia )ol-evică din 2usia$, dar protector -i al secretarului 1artidului 9omunist ?ovietic –
;azar 7oisevici Ea%anovici -i .sc'er% -i Ea%anovici erau evrei ($b0?prijinul principal 7?3 îl prime-te din partea
)ăncii orms, condusă de evreul /ippolite orms care în !G!J s&a căsătorit cu o reprezentantă a familiei 7or%an – 8ladis
7arK ;e@is&7or%an (familia 7or%an avea strânse le%ături cu ?ocietatea 1il%rims$01rin le%ăturile de familie, s&a dat posii&
litatea (ulterior$ unor alian*e ancare profitaile cu )anca ;azard )rot'ers din ;ondra, 1aris -i Ne@ QorR, dar -i cu
puternica Au1ont de Nemours din ?tatele Dnite0=n acest fel, ?inar'ia, fondată în mod ocult pe ma%ia ceremonială, se pre&
zenta ca un produs al colaorării dintre te'nocra*i -i =nalta 4inan*ă0

AG PACTE S#NARCHISTE RE*OLUTIONNAIRE – PACTUL SINARHIC RE*OLUJIONAR

;actul %inar"ic )evoluționar pentru +mperiul 4rancez (M$, magna c"arta al 7?3 propunea introducerea pro%ra&
mată a 4ran*ei la conducerea mi-cării revolu*ionare mondiale0Aocumentul a început să circule în clandestinitate în !GH, cu
scopul reclutării de adep*i pentru cauza sinar'ică, profani selec*iona*i care se le%au de mi-care prin jurământ -i su pecetea
secretului0.lcătuit din treisprezece puncte fundamentale -i G" de enun*uri, pactul, cu forma lui -tiin*ifică -i te'nocratică,
era o adaptare eecutivă (la vremuri$ a doctrinei lui ?aint&Qves0?ecret dar nu ini*iatic precum r"etipul %ocial (din care î-i
tră%ea inspira*ia -i a cărui prelun%ire ezoterică o constituia prin ocuparea spa*iului de su linia punctată$, pactul epunea
planificarea %enerală a na*iunii, a continentului -i a lumii din punct de vedere al 8uvernului 7ondial, fără a trece cu vede&
rea afacerile, sindicatele , reli%iile0.cest document, descoperit de poli*ia din Iic'K la J septemrie !G#! la sediul Ordinu&
lui 7artinist din ;Kon (L$ -i la locuin*a istoricului 7arelui Orient al 4ran*ei – 8aston 7artin, a fost pulicat de mai multe
ori ("$0(Ordinul 7artinist va face -i oiectul unei scurte tratări în capitolul dedicat societă*ilor secrete din 2omâniaV$0

)G PACTUL ȘI (OCTRINA SINARHIC'

7artinistul 1ierre 7ariel, comentând cele treisprezece puncte pro%ramatice ale ;actului, declara (evitând cu
stră-nicie orice referire la .r'etipul ?ocial$: Ideile lui %aint&Hves au fost curățate de ceea ce era în plus, au fost revăzute și
adaptate, modernizate, dar spiritul lor a rămas același6'riginalitatea lui outrot este constituită, mai ales, de încercarea
de&a pune la punct organizarea practică necesară acțiunilor politice, lucru pe care Dse pare că %aint&Hves l&a trecut cu ve&
derea6Imperiul %inar"ic ca scop final, tre#uie să fie realizat de un grup de te"nici, dar și de finanțiști6-ar nu tre#uie să ne
înșelămF acești te"nici care se cred adevărații maeștri sunt numai un miloc de acțiune6Acești oameni care apar la supra!
față și care acționează sunt numai cei cu inițiere mică 6:nalții inițiați îi utilizează pentru pregătirea unei revoluții care le
este ascunsă și care i&ar putea înspăim!nta dacă și&ar putea&o imagina6;rin crearea, după răz#oiul din 1914&1918, a
sectei sinar"ice pe datele istorice și filosofice lăsate de %aint&Hves, înalții inițiați au impus te"nocraților o misiune mai
mult cu caracter economic și Nean outrot a înțeles foarte #ine rolul ei c!nd a început să o facă cunoscută te"nicienilor
din industrie și din finanțe6%inar"ia poate fi comparată cu "lubul de lK/ntresol, frecventat pe durata anilor de dinaintea
!FF
)evoluției de la 1Y89 de economiști, îndoctrinați de noile idei ale li#eralismului și de ideile lui 0a7 și $ec@er6ceastă
categorie specială de enciclopediști va ela#ora tezele economico&financiare adoptate de aco#ini și va ușura misiunea
acestora prin adoptarea de măsuri tranzitorii6
'rganiarea sinar"ică, datorită precauțiilor particulare și severe, a reușit să răm!nă secretă p!nă în 194K6$umai
după acest an, anumite personalități naționaliste au aflat secretul, gră#indu&se să denunțe complotul6-ar organizația era
prea puternică numai ca acest fapt să&i aducă desființarea6Era dea stăp!na statului francez și a continuat, în ciuda alar&
mei, să&și consolideze pozițiile și să&și edifice, sistematic, opera ei (G$0+nfluen*a sinar'iei în 4ran*a este un fapt incontes&
tail0O confirmă, printre al*ii Sdouard )alladur (ministru al economiei în %uvernul 7itterand$ fost elev al -colii sinar'ice
eclusiviste 3N. – ^cole $ationale dCdmministration – Ccoala Na*ională de .dministra*ie (unde a studiat -i 8eoană, -i nu
numai$ care, într&un studiu cu titlul Ne crois en lC"omme plus WuCen lC*tat = red în om mai mult dec!t în stat (!F$, întorcân&
du&se cu spatele la acea lume care l&a creat, la acea sinar"ie născută din coliziunea dintre puterea politică și puterea
economică, spre avantaul unui mic număr de te"nocrați, care a condus societatea franceză timp de patruzeci de ani (!!$,
declara: (ereu, sunt aceeași indivizi care în perioade diverse ale vieții lor se regăsesc în #irourile ministeriale și la condu&
cerea întreprinderilor pu#lice6%e aută, se udecă, se cooptează într&un oc, cu indulgență reciprocă, care garantează pere&
nitatea influenței lor6(eritele și competența acestei #urg"ezii de stat sunt incontesta#ile, dar puterea pe care o dețin ei a
devenit excesivă (!J$0()alladur are dreptate, dar nu a întors spatele sinar"iei0=n capitolul dedicat lui +on iriac se va epune
pe lar% apartenen*a lui la o societate aflată în le%ătură directă cu celera .%en*ie de 2atin% 7oodK6s$01actul men*ine, deci,
structura trinitară a puterii sociale fondată pe cele
trei consilii de ază propuse de 9omenius -i revă&
zute de ?aint&Qves: 9onsiliul )isericilor (cultural$,
9onsiliul ?tatelor (politic$ -i 9onsiliul 9omunelor
(economic$0.cestuia din urmă, 1actul îi atriuie o
func*ie emporiocratică – numai ca mijloc -i nu ca
scop al %uvernului, fapt preconizat de ocultistul
4are d6Olivet încă din !GJ#: ;entru a fi aplica#ilă
această reformă tre#uie să fie inspirată de princi&
piul sinar"ic al constituției de tip ontologic, de
reprezentare (în sensul de ac*iune$ prin 'rdin, pen&
tru a aungeF
& la o ordine social&economică a tuturor ;opoare&
lorZ
& la o ordine politică a tuturor %tatelorZ
& la o ordine culturală a tuturor $ațiunilor6
& la o ordine federală a tuturor Imperiilor în milo&
cul unei reale %ocietăți a $ațiunilor, a cărei lege să
fie fondată pe realități ale vieții culturale a lumii,
și nu pe interese politice, agresive prin natura lor6
(;actul, enun*ul G!$04a*ă de proiectul lui ?aint&Q
ves, ordinea culturală în 1act îi revine na*iunii în
loc de )iserica na*ională0Na*iunea este concepută
ca o realitate culturală care înspiră reprezentan*ii
proprii -i ai altor na*iuni la o ordine culturală a
tuturor $ațiunilor în mjlocul %ocietății <niversale
a $ațiunilor0
;e%ătura dintre ?aint&Qves -i .r'etipul
?ocial devine mult mai strânsă atunci când, la inte&
riorul 1actului, se eaminează componentele națiu&
nii (în*eleasă în sens sinar'ic$09u titlul -emo&ideocrația ulturală, la enun*ul HJ! se spune: :n %tatul cultural de fapt,
$ațiunea sinar"ică se manifestă în mod ontologic prin totalitatea universitarilor și a pedagogilor, a ecleziaștilor, a artiști&
lor, a intelectualilor și a te"nicienilor6Ei formează o adevărată Bdemo&ideocrațieB de serviciu, de merit și de talent0=n mod
si%ur,
ciat al ideocra*ia .r'etipului
superstatului sinar'ic, ?ocial pre%ăte-te
8uvernul aceaultimă
7ondial0O teocra*ie ecumenică
analiză universală,
a 1actului reflectăun felode
încă dictatură
dată intelectuală,
complicitatea dintrecaini*iere
aso&
(ma%ie$ -i =nalta 4inan*ă (în mare parte evreiască$01e de altă parte, treuie *inut cont că dominarea universală a 8uvernului
7ondial (principii, mijloace, direc*ie de dezvoltare$ nu se poate concepe fără o dogmă, reluată -i transmisă de %enera*ii de
profani (pu*in ini*ia*i$ care se alternează pe marea scenă a lumii, umplând&o cu stri%ătele -i a%ita*iile lor atunci când trans&
mit, cu voce tare, ordinele de serviciu venite din culise0
1actul ?inar'ic este destul de eplicit în eplicarea a ceea ce se în*ele%e prin umanism: $oi continuăm revoluția
sinar"ică mai ales în conștiințe D6666.ndividul este realitatea absolută D6666aracterul lui spiritual, cu ceea ce se înțelege la
un moment dat prin unicitate srcinală și universalitate, mister și divinitate în devenire, îl face să fie sacru din punct de
vedere sinar"ic6-e aici provine primatul spiritualului în mișcarea noastră revoluționară (;actul, enun*urile HLF -i HL!$0

!F!
 ;actul %inar"ic )evoluționar pentru
Imperiul /rancez

vertizare

'rice posesie ilicită a prezentului docu&

ment expune posesorul la acțiuni fără
limite previzi#ile, indiferent pe ce cale a
o#ținut acest document6:n acest caz, lucrul
cel mai #un pe care poate să&l facă, este
să ardă documentul și să nu discute cu
nimeni6)evoluția nu este o oacă, dar
acțiunea implaca#ilă este susținută prin&
tr&o lege de fier6

Explicațiile cele mai ama#ile

cest document este strict confidențial și
tot astfel tre#uie să răm!nă pe durata fa&
zei de revoluție invizi#ilă6%tă la #aza %)
(!H$ a imperiului francez al cărui scop
îl constituie preluarea puterii cu orice cost
pentru instaurarea unui regim sinar"ic
adecvat6
(etoda noastră de revoluție invizi#ilă ,
te"nicile ei, strategia și tactica de disper&
sare în ordine a revoluției, au fost ela#o&
rate pentru a reduce la maxim violența
mișcărilor din piețe, respectiv insurecțio&
nală, inevita#ile atunci c!nd ideea, aun&
g!nd direct în milocul maselor se trans&
formă în pasiune6
)evoluția de pe stradă este din două, u&
naF sau manifestare sporadică a sentimen&
tului popular, sau reacționară6
:n am#ele cazuri este un accident anar&
"icF ea este o revoluție care începe de os6
$oi încercăm să facem revoluția în loc
pu#lic6$oi încercăm să o evităm, peste tot6
$oi facem revoluția încep!nd din înalt6
$oi urmărim revoluție sinar"ică în toate
conștiințele, înainte de orice și o extindere asupra %tatului doar după (”ce a intrat în con-tiin*e”$Fca urmare, noi tre#uie să
o apărăm cu griă de orice pu#licitate prematură care ar face inevita#ilă influențarea demagogică a elementelor revolu&
ționare tumultoase, sau de utilizare a principiilor sinar"ice de către cei cu sla#e dorințe de putere6
-e aici rezultă, mai ales pe durata perioadei pregătitoare, necesitatea unei acțiuni secrete condusă cu ră#dare inflexi#ilă,
de la individ la individ6
ceastă fază a revoluției invizi#ile BîmprăștiateB, orient!nd asociații care provin din fiecare categorie socială, cu diverse
orizonturi politice, va continua at!ta timp c!t va fi necesar p!nă se va aunge în punctul concentrării sinar"ice a puterii în
țară6
$umai % are dreptul să decidă momentul după o atentă studiere a conuncturii revoluționare, moment verificat după
pro#e
$umai prudente de fiacțiune,
atunci va în afara
proclamată clandestinității6
Bstarea de revoluțieB, va fi pu#licat prezentul document și fiecare semnatar al ;actului va
putea, după dorință, să se facă cunoscut (”să se declare astfel”$0
:n așteptarea acestei revoluții Bla lumina zileiB, în plină desfășurare a vieții populare, spiritul filosofic revoluționar și
principiile sinar"iei tre#uie să se infiltreze peste totZ g!ndirea sinar"ică tre#uie să îm#race formulele adoptate în ;act, sau
altele, mai adaptate la acel am#ient sau moment6
)ețeaua noastră de comenzi revoluționare tre#uie să fie sta#ilită și întărită în fiecare sector al vieții colective6
;actul și însăși esența mișcării Ddin cauza unor motive puternice ale %) vor fi păstrate secrete6
;ropaganda directă în astfel de condiții, impuse de statul țării, nu poate fi făcută dec!t de la gură la urec"e, su# rezervă
pro#atorie6
?untem pu-i în fa*a unui umanism cu caracter universal, sau mai ine zis un <manism Integral (!#$ al societă*ilor
secrete, care postulează primatul spiritual, dar omenirea, în loc să ia atitudine, să ac*ioneze, pare timorată, c'iar fascinată
de aceste murmure magice care o slăesc -i o atra% în vârtejul uitării totale0

!FJ
 ;rezentare a unei vignete extrasă dintr&o carte a lui  oston, destul de edificatoareF cine nu a asistat
vreodată la discuțiile politice înfocate din campaniile electorale, sau la dez#aterile liderilor de sindi&
cat care Bîși luau angaamente că vor face și vor dregeB, despre care nu se știa nimic la ela#orarea
vreunei legi Dsau acțiune contrară interesului național, dar despre care se afla din urnalele de știri
sau din paginile revistelor de can&canF vile, nepotisme, deturnări de fonduri, etcZ sau la atacurile dure
din partea vreunei societăți sau ong BsupărateB că nu primesc suficiente drepturi Dțiganii, "omosexu&
alii6$ici unul dintre spectatori nu pare să #age de seamă că undeva, la nivel foarte înalt, cineva îi
adună pe toți acești Brăz#oiniciB în aceeași ta#ără, su# aceeași conducere RRR

CG CINCI CA(A*RE E&CELENTE

0a J4 ianuarie19VY, dimineața spre orele opt, un trecător înspăim!ntat a descoperit cadavrul unui om în tufele
de ar#uști de pe B5ois de 5oulogneB, aproape de B;orte de %aint&loudB6adavrul a fost înung"iat în spate, în zona
inimii, iar precizia loviturii a dus la concluzia că asasinul nu era dec!t un profesionist6orpul era călduț încă, moartea
survenise pe la ora șapte iar la acea oră, B5ois de 5oulogneB era prea puțin circulată6$ici un martor6-upă c!teva ore a
fost descoperit un c!ine care "oinărea la înt!mplare, un fox&terrier, cu lesa încă agățată de zgardăF era c!inele victimei6
(otivul delictului nu era furtul60a perc"eziționarea #uzunarelor s&au găsit documentele decedatului care au permis o iden&
tificare rapidăF -mitri $avașin, rus, #anc"er60a acea vreme aveam un post important în redacția unui săptăm!nal de infor
&mații6Eu și colegii mei am fost surprinși de starea de derută a poliției udiciare0
.cela-i 7ariel (!$, martinist, a cărui surpriză este pu*in crediilă din moment ce în acea perioadă, martinismul
era în fază de pătrundere decisivă în 7asonerie (!M$0Amitri Nava-in (!""G&!GHL$, economist rus de ori%ine evreie-ti, a fost
un memru influent al Ordinului 7artinist, dar -i %rad HF – 9avaler Eados' – al 2?..0=n !GJ# a fost administratorul unei
ănci moscovite, iar între !GJL -i !GHF (!L$a fost administrator al )ăncii 9omerciale a 3uropei de Nord, din 1aris, consilier
economic -i inspiratorul ourrier )oal = urierul )egal , ziar destul de influent sponsorizat de )anca orms0;a !M ianu&
arie !GHL, în sus&men*ionatul 9ourrier 2oKal a apărut un articol intitulat <manismul EconomicF discursurile unui realist ca&
re a avut un efect devastator în rândurile cititorilor03ra vora de&o analiză penetrantă în care se făcea aluzie la o societate
foarte secretă, care în ”umră” făcea tot ce este posiil pentru a prelua puterea în 4ran*a, în favoarea altor puteri, economice
-i financiare0.rticolul nu era semnat de Nava-in, dar după opt zile acesta a fost asasinat01oli*ia a ar'ivat cazul cu rapiditate0
1ersonalitate a 7?3, indicat de anumite persoane drept adevăratul conducător, eni%maticul <ean 9outrot, la !"
martie !G#! cădea pe caldarâmul din fa*a ferestrelor apartamentului său, din strada rue )enouard, nr0 ! din 1aris0.vea
patruzeci -i -ase de ani -i era invalid din primul răzoi mondial (în care&-i pierduse o %amă$0;aureat al 1olite'nicii, or%a&
nizator de o rară capacitate, a reu-it să adune în jurul ideii sinar'ice un mare număr de centre de studii -i cercetări, precum
A&risi – rezervat elevilor de la Scole 1olKtec'niue (care în !GHH va deveni entrul ;olite"nic de %tudii Economice –
9133, corespondentul francez al 131 ritanic, al ma%natului 7oses ?ieff$> entrul de %tudii pentru ;ro#leme <mane –
931/, care avea în rândurile lui pe 7aria 7ontessori -i Teil'ard de 9'ardin> Institutul de ;si"ologie plicată – +1?.>
2rupul /ederaliștilor> entrul de 'rganizare Ltiințifică a (uncii – 9O?T -i multe altele, o adunătură de societăți de
g!ndire ai căror memri au trecut succesiv în rândurile )il%erer%, Trilateralei sau ale +nstitutelor de .faceri +nterna*ionale0
2eprezentant de seamă a mi-cării sinar'ice mondiale, 9outrot se ucura de prietenii puternice precum .ldous
/uleK, .leister 9ro@leK – mai jos în ima%ine (!"$ sau 8erard )ardet, sinar' -i mason de ran% înalt09onform opiniei lui 1
Iirion, 9outrot ar fi fost a%entul de le%ătură cu elita financiară0Ae fapt, cu toată cer&
titudinea (!G$ nu era numai un partizan al te'nocra*iei, ci -i un sus*inător fervent al
unei iserici universale sincretice01rivitor la moartea unui astfel de personaj au apărut
o %rămadă de ipoteze, dar tot 7ariel -i&a asumat răspunderea să facă lumină -i să în&
depărteze orice duiu despre această moarte: .eza sinuciderii nu are suport psi"olo&
gic spuse el (JF$, în timp ce 2o%er 7ennev5e, director al revistei 0es -ocuments
;olitiWues, -iplomatiWues et /inanciers (J!$, la pa%ina ! a numărului din aprilie !G#"
scria: (oartea lui outrot dă posi#ilitatea acoperirii responsa#ilităților, de disimu&
lare a unei noi activități prezente care nu mai dorește cucerirea puterii în /ranța =

aparența unui /ederalism European sau din amoment ce dea(ondial

unui 2uvern o deține0 = ci de extindere a dominației în Europa și în lume, su#
=nainte de 9outrot a murit secretarul lui, 4ranR T'5allet care, plecând în data de JF aprilie !G#F pentru o scurtă
perioadă de odi'nă în .n%lia, la întoarcere a fost necesar să se interneze, murind la JH aprilie, fără să&-i recapete cuno-tiin&
*a0;a pu*in timp după deces, mama lui T'5allet s&a mutat de la )ordeau la 1aris, dar în timpul mutării, documentele (ar'i&
va$ fiului dispăruseră (JJ$0Aupă moartea misterioasă a secretarului său, 9outrot l&a an%ajat ca secretar pe Qves 7oreau,
acela-i care după moartea lui 9outrot îi avertiza pe prietenii defunctului, adică pe 8erard )ardet -i <acues )ran%er, să
intervină pentru selecționarea documentelor0;a patru luni după moartea lui 9outrot, -i 7oreau, în mod straniu, murea
olnav0
9onstant 9'evillon era considerat la acea vreme ca unul din principalii componenți ai %upremului onsiliu
(artinist (JH$, consacrat la data d  ianuarie !GHM patriar' al 5isericii 2nostice a (artiniștilor și a /rancmasonilor reș&
tini din (emp"is&(israjm (JG$07emru al 7?3, î-i avea domiciliul la ;Kon0;a J septemrie !G#!, perc'ezi*ionând casa
acestuia, poli*ia a %ăsit o copie a .r'etipului ?ocial, respectiv o copie a 1actului09'evillon vore-te, face declara*ii0=n
noaptea de J martie !G## este luat de acasă de către necunoscu*i -i după câteva zile este %ăsit cu o împu-cătură în ceafă0
!FH
9oinciden*e stranii care se prelun%esc până în !GML, când în timpul unui incident stradal cu o dinamică foarte suspectă, -i&a
pierdut via*a 2aoul /usson, alias 2eoffro de "arna0/usson pulicase în !G#M o scriere destul de roman*ată, dar docu&
mentată, cu titlul ;anorama de vingt&cinW ann*es dCactivit*s occultes = ;anorama a douăzeci și cinci de ani de activități
oculte, la Sditions 75dicis din 1aris0.cea lucrare prezenta o asemănare curioasă cu +lumina*ii din )avaria care, prin tacti&
ca inventată și folosită de conducătorii #avarezi, din 1YYO, scot în evidență toate procedeele puse în aplicare pentru pene&
trarea (ișcării %inar"ice, respectiv a reclutării în acestă mișcare (p LL$, adică de cooptare de noi adep*i din elementele
culte ale societă*ii, din înalta administra*ie, în %eneral dintre persoanele influente ale epocii0.c*iunea treuia să fie discretă
-i să se ascundă în spatele inten*iilor altor societă*i, inferioare, cu un aparent caracter -tiin*ific0/usson, născut în !GF!, era
director în -tiin*e fizice -i naturale, director de cercetări pe lân%ă un centru universitar care se ocupa de fiziolo%ia vocii07a&
son -i istoric al reli%iilor, cu profunde cuno-tiin*e despre martinism, -tia despre 1actul ?inar'ic pentru că îl recopiase, stu&
diind cu aten*ie influen*a ?inar'iei în al doilea răzoi mondial0?tructura aducea aminte de de or%anizarea mafiotă a socie&
tă*ilor cu adevărat secrete, în care cine vore-te trădează -i cine trădează este eliminat0
Aupă terminarea revoluției, -i după ce oiectivele deziderate au fost îndeplinite -i consolidate s&ar fi putut recu&
noa-te în lini-te meritele sau responsailită*ile fiecăruia03ste ceea ce se întâmplă -i astăzi0

NOTEG
! & ”1actul ?inar'ic”, enun*ul !0
J – 9onform <ean ;omard 0a cara oculta666, cit0, tomul +++, p !M -i 7 4 <ames 0es precurseurs666, cit0, p !JJ0
H – Q 7oncomle -u viol de foules666, cit0, p !#J0
# – +dem0
 – ?ora lui Ea%anovici, 2osa, laureată în medicină în !GHH, s&a căsătorit cu ?talin după ce acesta a părăsit&o pe Nadejda
.lliluieva (care la pu*in timp după s&a sinucis$09ele două so*ii ale lui ?talin, de dinainte de 2osa (EatK ?c'@anitze, respect&
iv .lliluieva, erau amândouă de ori%ini evreie-ti$0Iezi -i <ean ;omard 0a cara oculta666, cit0, tomul +++, p !0
M – =n acea perioadă (anul !GH$, 4ran*a încă avea colonii în administrare0
L – =n acela-i timp sediu al Ordinului de 7emp'is&7israZm -i al )isericii 8nostice, amele conduse de 9onstant 9'evillon0
" – O edi*ie inte%rală, prin %rija lui / 9oston, este disponiilă cu titlul 0es .ec"nocrates et la %narc"ie = .e"nocrații și
%inar"ia, 1aris, Sditions du Trident, !G"0
G – 1 7ariel, cit0, p !FH,!F#0
!F – 1aris, Sd0 4lammarion, !G"L0
!! – Wiarul Il %ole J4 ore din M decemrie !G"L, p !M0
!J – +dem0
!H – onvenția %inar"ică )evoluționară0
!# – ?tranie coinciden*ă cu titlul unei lucrări a lui <acues 7aritain, scrisă în aceea-i perioadă0
! – 9it0, p G0
!M – <ean . 4aucRer -i . 2icRer istorire de la /ranc&(a]onnerie en /rance = Istoria /ranc&(asoneriei în /ranța, 1aris,
Nouvelles Sditions ;atines, !GM", p #GJ citată de Q 7oncomle în -u viol 666, cit0,p !H!0
!L – )ancă care până la începutul anilor 6GF ai secolului trecut -i&a desfă-urat activitatea pe lân%ă 1artidul 9omunist 4ran&
cez -i 98T (sindicatul francez$0
!" – Ealimt%is -ope Inc = -rogul %, cit0, p JM0
!G – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p #"0
JF – 1 7ariel, cit0, p GL0
J! – !M, )oulevard 7ontmartre, 1aris, G0
JJ – / 9oston 0es .ec"nocrates et la %narc"ie, cit0,!G", p JF0
JH – 8 Ientura.utti gli uomini del martinismo = .oți oamenii martinismului, 2oma, .tan\r, !GL", p H0
J# – 8 Ientura I riti massonici di (emp"is&(israjm = )itualurile masonice de (emp"is&(israjm, 2oma, .tan\r, !G"F, p
!JH0Ain cele sus*inute de 7oncomle, )iserica 8nostică, Ordinul de 7emp'is&7israZm -i Ordinul 7artinist ar fi trei or%a&
niza*ii afiliate la Ordo Templi Orientis0

CAPITOLUL B3G CRID'7 R'D)OI7 RE*OLUJIE AL (OILEA R'D)OI MON(IAL

)ăz#oiul este simptomul unei revoluții mondiale de care, într&un fel sau altul, nu se poate scăpa D6666:n spatele
răz#oiului se profilează altceva, mai grandios dec!t răz#oiul6cest BaltcevaB nu este dec!t o transformare mondială și
prin Btransformare mondialăB eu înțeleg un proces de sc"im#are radicală în care istoria evoluează mult mai rapid dec!t
de o#icei (<ulian /uleK .impul )evoluției, cit, p !,G$0
Aupă primul răzoi mondial ia fiin*ă ?ocietatea Na*iunilor, etapă provizorie spre o mai mare inte%rare mondială0
+mperiile de tip teocratic sunt distruse, în timp ce în 3st, comunismul prefi%urează o viitoare 2epulică Dniversală, ca o
încoronare a activită*ii societă*ilor secrete0=n Occident, învin%ătorii de la Iersailles incitau o serie de *ări-oare fără istorie
prin aducerea la paroism a na*ionalismului -i a particularită*ilor acestuia0O situa*ie instailă -i eplozivă în care 8ermania
va juca rolul de detonator0Aar pentru ca ea să poată îndeplini această menire era necesară o reînarmare puternică, fapt care
necesita mijloace economice -i structuri industriale, farici specializate -i trupe instruite02elansare economică este făcută
!F#
printr&o infuzie masivă de capital, ca urmare a unei destailizări aile a mărcii %ermane09apitalul =naltei 4inan*e, ineîn*e&
les0)anc'erii de la 7or%an )anR -i directorul de la )anca .n%liei (Norman 7onta%u$, încă din !GJ# au pus azele ;lanu&
lui -a7es, de aducere a economiei %ermane su administrarea controlată de ăncile an%lo&saone (!$0=n acest contet, nu&
mai all ?treet -i 9itK (din ;ondra$, adică National 9itK )anR,
9'ase 7an'attan )anR, 7or%an )anR, Eu'n P ;oe )anR,
?tandard Oil (a lui 2ocRefeller$, 8eneral 7otors, 1aul ar&
ur% au transferat economiei %ermane GL de milioane de do&
lari, din care !LF de milioane destina*i înfiin*ării a trei mari
carteluri industriale (J$:
& 3ereinigte %ta"l7er@e(o*el$>
& I 2 /ar#en (c'imie$ condusă de familia arur% care în !GH"
controla în 8ermania H"F de societă*i>
&  E 2 (electric$0=n !GHG, primele două carteluri asi%urau între
F  -i G din produc*ia destinată răzoiului, în timp ce
.38 (omoloa%a %ermană a 8eneral 3lectric, americană$ va
furniza partea de electromecanică01entru a ajun%e la putere,
.dolf /itler a primit de la ?ocietatea 1il%rims, numai între
!GJG -i !GHH, HJ de milioane de dolari (H$0Nu se poate trece cu
vederea faptul că .n%lia a conces 8ermaniei o creditare de -a&
se milioane de lire sterline&aur, depozitate la ;ondra, în mo&
mentul invaziei 9e'oslovaciei din martie !GHG08uvernul
.n%liei a motivat prin faptul că nu putea da ordine 5ăncii ngliei (#$0=n ima%inea de mai sus este reprezentată interconei&
unea dintre + 8 4aren -i o parte din institu*iile esta#ils"ment&ului american07ai compleă era prolema faricilor de arma&
ment, respectiv a instruirii trupelor0Nu se putea face totul la lumina zilei01entru a avea -anse de reu-ită, planul nu treuia
desecretizat prea tare -i erau pu*ini cei care îl cuno-teau până în profunzime0=n acea perioadă, pe teritoriul %erman se aflau
comisii care controlau clauzele privitoare la reînarmare, conform Tratatului de la Iersailles01entru a trece peste aceste in&
conveniente, încă din !GJJ, cu mult timp înainte de venirea la putere a lui /itler, s&a recurs la complicitatea 2usiei comu&
niste ($09olaorarea dintre întreprinderile americane -i cele %ermane devine strânsă la modul că ?tandard Oil -i 8eneral
7otors au pus la dispozi*ia + 8 4aren, încă din !G!L, laoratoarele din Ne@ <erseK -i Teas pentru faricarea %azelor de uz
militar (M$0
)endi .viation (controlată de )anca 7or%an$ a furnizat prin ?iemens toate sistemele de pilotaj -i talourile de
ord ale avioanelor %ermane, până în !G#F (L$0;ondra de partea ei, numai în perioada !GH#&!GH a trimis în 8ermania doi&
sprezece mii de motoare ultramoderne de avion, în timp ce ;uft@affe primea lunar de la as'in%ton ec'ipamente -i acce&
sorii pentru o sută de avioane ("$09ele două farici principale de lindate -i tancuri au fost realizate de Opel (filială a 8ene&
ral 7otors$ în timp ce +TT (prin .38$ controla toate sistemele de comunica*ii %ermane, încetând să lucreze pentru armate&
le 2eic'&ului aia în !G##08eo%rafia omardamentelor americane, care în !G##&!G# au făcut una cu pământul ora-ele
Aresda -i E^ln, poate aduce alte detalii0=n nici un caz, în sectoarele un&
de se aflau concentrate farici cu capital an%lo&american, nu s&au
produs daune serioase0Dn studiu inter&aliat va staili că pierderile din
industria %ermană nu depă-eau, la începutul lui !G#M, !J din poten&
*ialul 2eic'&ului (G$09omisiile de control ale Tratatului de la Iersailles
nu -tiau nimic -i nici nu vedeau nimic09um ar fi putut dacă principalul
poli%on de tir în care se antrenau artileri-tii %ermani se afla la ;u%a,
lân%ă ;enin%radB?au că tanc'i-tii din ;anzer -ivisionen învă*au să&-i
conducă tancurile produse de Erupp -i 2'einmetall pe teritoriul rus, la
Eator%, lân%ă 7oscova (!F$0To*i aviatorii %ermani care au luptat pe
fronturile de răzoi între !GHG -i !G#J au fost pre%ăti*i pe terenurile de
la ;ipetsR, ?aratov -i din 9rimeea (!!$0Tratatul de la 2apallo a consfin&
*it un adevăr simplu: fără ?talin nu ar fi fost posiilă eisten*a lui /itler
dar nici a lui ?talin fără /itler0;ondra -i as'in%ton conduceau 000
)aniial(finan*ările$
scris un istoric societă*ilorproveneau
superioaredintr&o sursă9arroll
ale ;uterii, unică, după cum a
ui%leK,
care referindu&se la acea perioadă, scria: Dse trata nici mai mult nici
mai puțin de crearea unui sistem mondial de control financiar, în m!ini
private, care să domine sistemul politic al fiecărei țări și economia mondială (!J$01ersonalitate a manevrelor =naltei 4inan&
*e în 8ermania nu a fost /itler, ci anc'erul (protestant -i mason$ /jalmar /orace 8reelK ?c'ac't (!H$, a cărui familie era
ori%inară din Aanemarca0Născut la Ne@ QorR, ?c'ac't s&a asociat cu una din cele trei mari ănci %ermane – Aarmstkdter
)anR – condusă de <aRo 8oldsc'midt posiilă rudă cu 8oldsc'midt (8oldsmit'$, ”neam” cu 2ot'sc'ildb, cel care la !L
martie !GHH i&a favorizat numirea la conducerea 2eic'sanR07inistru de finan*e al 2eic'&ului, le%at de 7i-carea 1an&3uro&
peană a lui 9ouden'ove&Ealer%i, de mediile de pe all ?treet -i din 9itK, în mod particular de Norman 7onta%u %uverna&
tor al )ăncii .n%liei, descendent al unei familii de anc'eri -i memru al ?ocietă*ii 1il%rims (!#$b, în septemrie !GHF
?c'ac't se îmarcă pentru ?tatele Dnite unde îi va întâlni (în formă privată$ pe conducătorii =naltei 4inan*e an%lo&saone0
?c'ac't se va reîntoarce în ?tatele Dnite, în !GHH, pentru a o*ine de la 2oosevelt %aran*ia neutralită*ii americane în cazul
reînarmării 8ermaniei0(+ma%inea&tael J&! arată procentajul produc*iei + 8 4aren pentru armata %ermană, în !G#H$0
!F
 Aar atunci ne putem întrea, cum a fost posiilă răsturnarea de situa*ieB?e întâmpla la fel ca în !G!#, când elitele
an%lo&americane fiind %ermanofile, au semnat – simultan – un acord secret cu 4ran*a (care prin atacarea acesteia de către
%ermani va constitui -i motivul de intrare în răzoi$0.ia în !GH", principala concentrare din 9itK (condusă de evreii de
ori%ine %ermană )arin%, ?c'roeder, 8osc'en, Elein@ort, 3rlan%er, ?eli%man, <ap'et, 2ot'sc'ild$ a devenit adversară a lui
/itler, atunci când cel din urmă (/itler$ l&a arestat pe ;ouis de 2ot'sc'ild (!$ pentru care a cerut o răscumpărare mare0

Leful )eic"s#an@, masonul almar orace 2reel %c"ac"t D18YY&19YK, a trecut fără mari
pro#leme de ;rocesul de la $\ren#erg și și&a continuat activitatea ca agent al lui )oc@efeller0

Ienise vremea ca pentru %radul HH 2oosevelt -i pentru consilierii din anturajul lui să %răească
pre%ătirile de răzoi (!M$0?e poate spune că unul din motive l&ar putea constitui asasinarea
secretarului +++ al .masadei 8ermane din 1aris, la L noiemrie !GH", de către un tânăr evreu:
8rKnszpan0=n G, !F noiemrie încep represaliile în 8ermania02oosevelt rec'eamă amasadorul
de la )erlin, anun*ă construirea a douăzeci -i patru de mii de avioane de luptă (!L$, cere ameri&
canilor să oicoteze produsele %ermane -i face presiuni asupra .n%liei (prin <osep' EennedK,
memru al ?ocietă*ii 1il%rims$ să renun*e la politica de conciliere cu 8ermania0O ultimă nece&
sitate0Aeoarece popula*ia americană era ostilă intrării în răzoi, de partea alia*ilor, va treui să
se a-tepte până la L decemrie !G#!, data atacului aero&naval nipon asupra azei americane de
la 1earl /arour care, prin jocul de alian*e dintre puterile xei, va da posiilitatea alia*ilor să
declare răzoi 8ermaniei0
:n vara anului 194K, /) = su# conducerea 2rupului Economico&/inanciar, a început o cercetare amplă pentru
a se răspunde la o între#are60umea a fost împărțită în #locuri și pentru fiecare zonă s&a calculat localizarea, producția,
transportul fiecărei materii prime și al fiecărui #un industrial important6-upă aceea, utiliz!ndu&se cifrele de import&export
s&a calculat gradul de autosuficiență al fiecărei zone considerateF Emisfera 'ccidentală Dcele două merici, Imperiul 5ri&
tanic, Europa ontinentală, ona ;acificului666  rezultat că autosuficiența unei Europe ontinentale dominate de 2erma&
nia ar fi fost mult mai mare dec!t autosuficiența celor două merici la un loc0.nalo%, 942 a în*eles că prin ocuparea 9'i&
nei, Naponia era o putere în expansiune care amenința planurile /) (!"$0=n !GHL, ar'iepiscopul an%lican de QorR,
illiam Temple (memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i fiul ar'iepiscopului de 9anterurK$ declara: r putea fi necesară re&
curgerea la un nou răz#oi teri#il care să resta#ilească autoritatea %ocietății $ațiunilorZ s&ar putea ca generația actuală și
cea viitoare să fie sacrificate, decimate, pentru ca alianța de la 2eneva să iasă întărită, așa cum ultimul răz#oi (primul$ a
fost indispensa#il pentru crearea ei (a ?ocietă*ii Na*iunilor$ (!G$0.masadorul polon de la as'in%ton, contele 8eor%e
1otocRi, referindu&se la un colocviu avut cu illiam )ullitt (la acea vreme amasador la 1aris, reprezentant al ăncii Eu'n
P ;oe din Ne@ QorR, memru al 1il%rims, al 942 -i %rad HJ în 2?..$, la !G noiemrie !GHG, scria: D666 răz#oiul va dura
cel puțin șase ani și se va termina cu un dezastru complet pentru Europa și cu triumful comunismului (JF$02ăzoiul va în&
cepe -i cu a%resarea 1oloniei catolice din partea celor două tipuri de socialism, cel %erman -i cel rus03ra ultimul astion
cre-tin al vec'ii orânduiri care treuia distruse, aliniindu&se la evenimentele din Occident0 Măi să fie# ”sărmanul basti!
on creștin CCC (+ma%inea de mai jos îi prezintă pe )eic"#isc"of 7[ller -i aatele romano&catolic ?c'ac'leitner împreună cu
/itler cu ocazia unui raliu la N[rener%$0Aespre )ullitt aminte-te -i
<ames Iincent 4orrestal, anc'er de pe all ?treet, su&secretar în
7inisterul 7arinei (în timpul lui 2oosevelt$, respectiv ministru
american al apărării (în timpul lui Truman$ care în jurnalul lui (la
data de JL decemrie !G#$ referindu&se la o întâlnire avută cu <o&
sep' EennedK (amasador la ;ondra, memru 1il%rims -i tatăl vii&
torului pre-edinte al ?D.$, spunea: Ieri ucam golf cu Nosep" ?e&
nned6:l între#am despre înt!lnirile cu )oosevelt și $eville "am&
#erlain din 19V86:mi spunea că poziția #ritanică din 19V8 era
aceea de&a nu angaa un răz#oi cu itler pentru că nu aveau nici
un fel de miloace pentru a duce acel răz#oi6;unctul de vedere al
lui ?enned eraFitler ar fi luptat împotriva )usiei, fără a intra în
conflict cu nglia dacă 5ullitt nu l&ar fi împins pe )oosevelt să&i
umilească
nicii nu ar pe germani
fi făcut din cauza
din ;olonia un;oloniei6$ici
Bcasus #elliBfrancezii,
& motiv denici #rita&&
răz#oi
dacă nu ar fi fost incitați, în mod continuu, de >as"ington6%pun!nd acestea, 5ullitt îl încredința pe )oosevelt că nemții nu
ar fi luptatZ ?enned susținea ipoteza că ar fi luptat și că ar fi cucerit Europa6-in punctul de vedere al lui "am#erlain,
merica și e#raismul mondial au împins nglia în răz#oi (J!$07asonul inston 9'urc'ill (memru al ?ocietă*ii 1il%rims
-i destul de aproape de punctul de vedere al lui )ullitt$ făcea cunosct în memoriile lui despre al doilea răzoi mondial mo&
tivul istoric al necesită*ii răzoiului dus de popoarele an%lo&saone împotriva 8ermaniei: .imp de patru sute de ani, politi&
ca externă a ngliei a fost aceea de&a se opune celei mai puternice, celei mai agresive BputeriB a continentului, să evite ca
Pările de Nos D5elgia, 'landa să cadă în puterea ei D666.re#uie o#servat cum politica engleză nu ia deloc în considerare
identitatea națiunii care aspiră la dominarea Europei și nu face nici o pro#lemă că se tratează de %pania, /ranța monar&
"istă, de /ranța imperială, de Imperiul 'toman sau de 2ermania lui itler6ceastă linie de conduită nu este în raport cu
conducătorii națiunilor, ci doar în legătură directă cu tiranul cel mai periculos sau capa#il de dezastrele cele mai mari
(JJ$0
.lte for*e, foarte active alături de 1il%rims, deja din !GH" ar fi avertizat despre posiilul deznodământ al
!FM
răzoiului: <n trio de non&arieni va intona, ca un ecviem, un amestec de Marseieză, de 3od Save the Iin% și de .nterna!
țională, termin!nd cu un final măreț, agresiv, animat și militant prin imnul evreiesc /ili# /ili (JH$0;a sfăr-itul lui !G#F s&au
adunat la Ne@ QorR optsprezece memri ai ?ocietă*ii 1il%rims pentru a elaora un pro%ram de instruire al americanilor în
vederea răzoiului0Aiver-i anc'eri (7or%an, arur%, ;amont -i ;e'man&de la )6nai )6rit'$ au finan*at cu milioane de
dolari propa%anda prin care să convin%ă poporul american să aandoneze neutralitatea0;a !# au%ust !G#!, ,ai,te ca StateK
le U,ite să i,tre , ră><oi , a fost semnată de către 4 A 2oosevelt -i inston 9'urc'ill, arta tlantică prin care se stai&
leau scopurile răzoiului0Ci pentru că /itler evita cu %rijă tot ceea ce i&ar fi putut -oca sau provoca pe americani (J#$, ?o&
cietatea 1il%rims a ac*ionat prin intermediul <aponiei printr&o provocare foarte ine orc'estrată0=n !G#F, .merica reziliază
tratatul comercial cu <aponia, punând emar%ou pe enzina pentru avion, fero&metalice, ustensile -i produsele provenind
din 4ilipine0;a J iulie !G#!, unurile japoneze din ?tatele Dnite, ca măsură de răspuns împotriva ocupării +ndoc'inei de
către <aponia, au fost confiscate (J$0<aponia a încercat să trateze0?tatele Dnite au răspuns că ar fi ridicat sec'estrul de pe
unurile japoneze cu condi*ia ca aceasta să se retra%ă de pe teritoriile ocupate din .sia -i să anuleze ;actul .ripartit
(8ermania – +talia – <aponia$0?au să lupte, sau să capituleze0/ ; ?timson, în jurnalul lui din J noiemrie !G#!, cu o zi
înainte de scăderea ultimatumului american acordat <aponiei, nota: :ntre#area era cum ar fi tre#uit să&i manevrăm, în așa
fel înc!t ei să tragă primul foc0
/enrK ;e@is ?timson (!"ML&!GF$, secretar american al apărării în perioada celor două răzoaie (afiliat încă din
!""" în 'rdin$, memru de frunte al 942, a fost activ prin diversele func*ii %uvernamentale pe care le&a avut de&a lun%ul
mandatelor a -ase pre-edin*i americani03l s&a folosit de aceste func*ii pentru a promova scopurile oculte, respectiv să asi&
%ure prezen*a în %uvernele americane succesive a personajelor pe care el însu-i le&a introdus în cercul restrâns al ;uterii0
Oameni ca /arveK /ollister )undK (omul&c'eie al ;roiectului (an"atan, de faricare a primei ome nucleare$, fiul
acestuia – 7c8eor%e )undK (942$ -i în !G#" 8eor%e  )us' ?r, ini*iat în 'rdin de acela-i ?timson (JM$, au jalonat politi&
ca americană până în prezent0=n memoriile lui, ?timson se referă la faptul că 2oosevelt -i consilierii lui erau acuza*i că ar fi
complotat această afacere (1earl /aror$ pentru motive ascunse și a#omina#ile0Ci continua: Importanța atacului de la
;earl ar#our nu reieșea din victoria tactică o#ținută de aponezi, ci din simplul fapt că ezitarea și lipsa de acțiune ale
americanilor au devenit Bimposi#ileB6$u s&ar fi putut acționa mai #ine pentru a&i stimula pe americani6;e măsură ce pri&
meam primele vești despre atacul aponez, încercam un sentiment de ușurare la g!ndul că indecizia s&a topit și că această
criză, felul cum s&a produs ea, ar fi unit întregul nostru popor (JL$0Aupă 1earl /aror, presa începe să pună întreări stra&
nii09um a fost posiilă surprinderea flotei americane din 1earl /aror, dacă serviciile secrete americane citeau ca pe&o carte
desc'isă mesajele codate ale japonezilorB Nu numai codul diplomatic de comunicare dintre ToRKo -i amasade era cunos&
cut de americani, ci -i codul adoptat de 7arina <aponeză de 2ăzoi0.ceste fapte au fost confirmate recent de 2oert )
?tinnett, veteran al marinei americane care a luptat în al doilea răzoi mondial, pe aza numeroaselor documente oficiale
declasificate -i în aza unei le%i americane privitoare la liertatea de informare (J"$01roele eistente astăzi înlătură cu
tărie ipoteza unui atac&surpriză la 1earl /aror0
2ăzoiul lun% -i atroce se înc'eie cu eplozia omei atomice cu uraniu din M au%ust !G# de la /iros'ima, res&
pectiv a omei atomice cu plutoniu de la Na%asaRi, de la G au%ust !G#0Ci pentru că produc*ia de răzoi (mai ales alumi&
niul necesar în industria aeronautică$ lăsa o mare cantitate de fluoruri – de-euri – nefolosite, un cercetător al 7ellon +nsti&
tute of +ndustrial 2esearc', 8erald < 9o care a lucrat în parteneriat cu
.lcoa (societatea care prelucra aluminiul în ?tatele Dnite$b a avut ideea
de fluorizare a apei pota#ile0Ae la apa potailă -i până la pasta de din*i
nu a mai fost decât un pas0.numite medicamente utilizate în tratarea
afec*iunilor interac*iunii psi"o&somato&nervoase con*in -i ele anumite
doze de fluor09utiile de amalaj pentru pastele de din*i con*in, în mare
parte, avertismentul: ;entru copii de p!nă la șase ani se va utiliza o
mică cantitate de pastă, su# supraveg"erea unui adult, pentru a reduce
la maximum pericolul de îng"ițire6:n cazul administrării de fluor din
alte surse, cereți părerea unui stomatolog sau a unui medic03tic'etele
sticlelor de apă minerală con*in ca titlu informativ (”în urma analizelor
c'imice”$ o anumită valoare a concentra*iei de ioni de flour0
Tot ?timson a fost cel care a recomandat atacul atomic asupra
<aponiei (JG$0;a J iulie al aceluia-i an, pre-edintele evreu al ?tatelor
Dnite
mai (care din
teri#ilă în octomrie ar fi o*inut %radul
istoria umanității6;oate HH în 2?..$
fi distrugerea /arrK
de foc Truman,
din 5i#lie, dinscria în jurnalul
3alea lui:după
Eufratului, m descoperit
$oe și arca#om#a cea
lui fa#u&
loasă (ca importan*ă$0ceastă armă va fi folosită împotriva Naponiei într&o zi, încep!nd de azi și p!nă în zece august 666 E
un lucru #un pentru lume că oamenii lui itler sau ai lui %talin nu au descoperit #om#a atomica6;oate fi cel mai teri#il
lucru descoperit vreodată, dar se poate folosi și cu rezultate optime (HF$0;a optsprezece luni mai târziu, revenind asupra ar&
%umentului, Truman afirma: Naponezilor le&a fost oferit un avertisment loial Dfără ascunzișuri și în #aza condițiilor impu&
se, au acceptat capitularea înainte de căderea #om#elor (H!$00ittle 5o -i /at (an s&au numit cele două ome atomice
care au căzut peste <aponia03plica*ia oficială (sus*inută mereu de ?tatele Dnite$ privitor la omardamentul atomic a fost
că fără un șoc nuclear <aponia nu ar fi acceptat capitularea necondi*ionată -i redimensionarea fi%urii împăratului02ăzoiul
s&ar fi prelun%it încă pentru mul*i ani, mai ales în insulele 1acificului, cu pierderi %rave de vie*i omene-ti, respectiv econo&
mice0;ucrurile nu sunt c'iar a-a de simple -i la peste cincizeci de ani distan*ă, se ridică alte eplica*ii alături de cele ofici&
ale0Dna dintre aceste lămuriri a fost etrasă din revista 5ritis" Israel: 5om#ardierul care a lansat prima #om#ă atomică
s&a numit BEnola 2aB, nume care conținea un mesa ascuns nu numai din cauza numărului J9, numărul așteptării Nude&
cății, dar dacă îl citim invers, cum se citește în e#raică, o#ținem A 3 AL+&/ = care înseamnă A-/- 3+2 AL+&/
!FL
ahvN e sin%urul 2umnezeu 6cesta este exact mesaul pe care Elia l&a pronunțat scand!ndu&l profeților din 5aal înainte
ca focul să cadă peste (untele armelo D6666:ngerul morții, într&adevăr, deasupra Naponiei i&a însemnat pe dușmanii popo&
rului lui -umnezeu în acea zi a destinului (HJ$0Ci cu ce ilan*: MF0FFF de mor*i la /iros'ima -i !FF0FFF la Na%asaRi (HH$>
acest din urmă ora-, situat pe paralela de HH de %rade, pu*in semnificativ din
punct de vedere strate%ic, avea cel mai mare număr de japonezi converti*i la
catolicism0.lte peste JFF0FFF de victime s&au adău%at de&a lun%ul anilor din
cauza contaminării radioactive0

%uperfortăreața 5&J9 care a executat #om#ardamentul de la iros"ima, în

prezent este expusă la B$ational ir and %pace (useumB din >as"ington0

%crisoarea trimisă de /ran@lin -elano )oosevelt lui a#rus@, șeful onsiliului $ațional al .!nărului Israel %ovietic,
înainte de înt!lnirea cu %talin de la .e"eran (H#$0

asa l#ă, >as"ington, JK aprilie 194V,

-ragul meu domn a#rus@,

șa după cum v&am spus prin viu&grai și -umneavoastră și domnului >eiss, sunt profund mișcat de faptul că B$atio&
nal ouncil of Houng IsraelB a avut extrema #unătate de&a se propune ca intermediar între mine și prietenul nostru comun
= %talin = și aceasta în momentele acestea at!t de dificile în care amenințările diverse din interiorul $ațiunilor <nite, în
ciuda prețului plătit cu at!tea renunțări, ar avea consecințe funeste pentru toți, dar mai ales pentru <niunea %ovietică6
-ar este în interesul nostru și al vostru să Brotunim colțurileB, lucru dificil de făcut cu 0itvinov căruia a tre#uit să&i
atrag atenția, cu toată părerea mea de rău că toți cei care caută necazuri alături de B<nc"iul %amB au avut întotdeauna
de suferit, atenționare vala#ilă fie pentru afacerile externe, fie pentru afacerile interne6;entru că pretențiile sovietice, c!nd
se tratează de activități comuniste în statele <niunii mericane, sunt a#solut intolera#ile6.imoșen@o s&a demonstrat mai
raționalist pe durata scurtului dar fructuosului seur pe care l&a petrecut aici,
manifest!nd dorința că o nouă înt!lnire cu mareșalul %talin poate constitui un
miloc rapid pentru un sc"im# direct de puncte de vedere6red că acesta este
lucrul cel mai urgent, mai ales atunci c!nd se iau în considerare rezultatele
înt!lnirii dintre %talin și "urc"ill6%tatele <nite și (are 5ritanie sunt dispuse,
fără nici o rezervă mentală, la o paritate a#solută și la drept de vot acordate
<)%% în viitoarea reorganizare a lumii de după răz#oi6Ea va fi mem#ru, după
cum a comunicat primul&ministru #ritanic la dana (H$,al grupului conducă&
tor al onsiliului Europei și al onsiliului siei, ceea ce are drept nu numai
din cauza întinderii ei teritoriale, dar și pentru lupta magnifică împotriva nazi&
smului, care ar merita laudele Istoriei și ale ivilizației6
$oi vrem să vedem aceste onsilii ontinentale Dși vor#esc în nu&
mele marii mele țări, dar și al puternicului imperiu #ritanic, compuse din toa&
te respectivele state independente, cu o reprezentare egală și proporțională6
Li&l puteți asigura pe %talin, dragul meu domn a#rus@, ca <)%% își va avea
locul în -irectoratul acestor onsilii Dal Europei și al siei la egalitate a#so&
lută, inclusiv în privința votului, cu %tatele <nite și nglia, și ca și %tatele <&
nite și nglia, va face parte din )naltul 5ribunal care va trebui să se creeze
pentru a rezolva diver%ențele e*istente între diversele națiuni Z ea va interveni
în mod similarcare
ternaționale, în selectarea
la ordineleșionsiliilor
pregătirea,ontinentale
înarmarea șivor
comanda
acționa/orțelor In&
la interiorul
fiecărui stat pentru ca directivele, at!t de înțelept ela#orate de spiritul demn al
%ocietății $ațiunilor, să nu fie încălcate6DImagine îl prezintă pe arr % .ruman pe coperta pu#licației B."e )oal rc (a&
son (agazineB, iarna lui 1994, număr dedicat B(ost >ors"ipful 5rot"er arr % .rumanB, grad VV6
stfel, aceste entități, cu armamantele lor, își vor putea impune deciziile lor și să le facă respectate de către state6
' poziție astfel de ridicată în .etrar"ia <niversului ar tre#ui să&l mulțumească pe deplin pe %talin, evit!nd să ridice alte
pretenții în stare să ne creeze pro#leme irezolva#ile6ontinentul american va răm!ne în afară de orice influență sovietică
și su# suveranitate exclusiv americană după cum am promis țărilor de pe continentul nostru6:n Europa, /ranței îi rezer&
văm un secretariat cu vot consultativ dar fără drept de vot, ca apreciere pentru rezistența actuală și pedeapsă pentru slă#i&
ciunea precedentăZ /ranța va tre#ui să răm!nă în or#ita #ritanică, fie cu o largă autonomie și drept la secretariat în ca&
drul .etrar"iei6Sub protecțiea An%liei# ortu%alia# Spania# .talia și 3recia se vor dezvolta spre o civilizație modernă care
le va scoate din letar%ia lor tradițională6%e va da <)%% un port la (area (editerană6edăm dorințelor lui în ceea ce pri&
vește /inlanda, și 5altica în generalZ cerem din partea ;oloniei o atitudine rațională, înțelegătoare și disponi#ilă la comp&
!F"
promis6%talin va conserva o zonă mare de expansiune spre țările mici și inconștiente ale Europei 'rientale6:n mod natural,
tre#uie să ținem cont de drepturile celor două națiuni fidele care sunt e"oslovacia și Nugoslavia fără a uita, printre
altele,recuperarea totală a teritoriilor care au fost dezlipite, temporar, de la (area )usie6
-upă dezmem#rarea )eic"&ului și includerea #ucăților în alte teritorii, pentru a da viață la noi naționalități
Dfără nici o legătură cu el, pericolul german va fi îndepărtat de <)%%, de Europa și de lumea întreagă6:n ceea ce privește
.urcia, "urc"ill a dat dea asigurările necesare președintelui Inonu, în numele lui și al meu personal6ccesul la
(editerană rezervat lui %talin ar tre#ui să&i aungă6:n privința siei suntem de acord cu cererile lui, rezerv!ndu&ne dreptul
să intervenim6!t despre frica, ce doreșteR3a fi nevoie de dat ceva /ranței pentru a compensa pierderile din sia și ceva
și Egiptului, așa cum am promis B>afdiștilorB (HM$03a tre#ui să acordăm ceva %paniei și ;ortugaliei ca recompensă pentru
renunțările lor, lucru necesar pentru un mai #un ec"ili#ru universal6Li %tatele <nite tre#uie să ai#ă partea lor prin dreptul
învingătorului și deci, în mod necesar, vor cere controlul c!torva puncte vitale din zona lor de influență6Li în cele din urmă
este drept să dăm 5raziliei mica expansiune teritorială care le&a fost oferită6
-ragă domnule a#rus@, căutați să&l convingeți pe %talin, pentru #inele tuturor și pentru o mai rapidă reducere
la tăcere a )eic"&ului, să cedeze privitor la colonizarea fricii și să a#andoneze, printre altele, orice propagandă sau
intervenție la interiorul mediilor muncitorești americane6:n același timp, transmiteți&i asigurarea totalei mele înțelegeri,
simpatie și dorință care să ușureze găsirea de soluții, aspect care face oportună înt!lnirea propusăF este vor#a de&a defini&
tiva studierea liniilor generale ale acestui plan63ă repet că am primit cu adevărată plăcere scrisoarea care mi&a fost trimi&
să, și prin termenii generoși conținuți în ea, decizia $ational ouncil prin care mi se oferă un exemplar al .ora", cel mai
mare tezaur al Israelului6-ați&mi voie să&mi exprim totala mea satisfacție6
ș dori, 3ă rog, să transmiteți cele mai :nalte Entități pe care -umneavoastră o conduceți, expresia gratitudinii
mele în amintirea plăcutei perioade de colegiu, cu ocazia cele de&a AAAI&a aniversări a $ational ouncil6
3ă urez succes în munca -umneavoastră de interpret6u sinceritate, al -umneavoastră, / - )oosevelt 0
sursă: ziarul 0e /igaro din L feruarie !G! (HL$b0
?&ar putea spune, o adevărată traducere în cuvinte americane a pro%ramului înaltelor societă*i secrete europene, a
căror elemente se re%ăsesc în 1actul ?inar'ic francez din !GH, după aceea în evenimentele consacrate la Qalta (-i care s&au
prelun%it până în !G"G, anul )icentenarului 2evolu*iei 4ranceze -i anul ”crizei comunismului”$03ste impresionant de con&
statat cum în plin răzoi deja era %ata noua prezentare %eopolitică a diverselor locuri de na*iuni, ca o continuitate indiscu&
tailă a planurilor societă*ilor secrete0”Tetrar'ia Dniversală”, adică cei patru mari – ?tatele Dnite, D2??, 7area )ritanie -i
4ran*a, văzută de aproape se reduce la dualismul ?tatele Dnite – D2??, cu .n%lia în orita ?D. -i 4ran*a cu drept nominal
de vot01erioada na*ionalismelor (în doctrina masonică trecere necesară spre îndeplinirea 7arii Opere$ era virtual terminată0
O adunare mai mare -i mai consistentă, după terminarea celui de&al doilea răzoi mon&
dial, începea să se profileze la orizont su înalta conducere a Na*iunilor Dnite0

.urnul Eiffel D0ausenne, (uzeul Els*e = 194Y, un omagiu adus avalerului ?a&
dos" Dgradul VK în )% 2ustave Eiffel Dpseudonimul lui 5Tnic@"ausen și spirituali&
tății masonice prometeice6;rin v!rful luminat este repropusă semnificația sim#olică a
piramidei cu corpul negru și v!rful strălucitor63!rful luminat, spre care toți tre#uie
să&și întoarcă privirea, sediu al utorității de unde este emanată Blumina inițiaticăB are
în corespondență o orizontalitate scufundată în întunericul ignoranței și al superstiției
religioase, și numai luminile doctrinei masonice reușesc să înlăture tene#rele stăp!ni&
toare0

NOTEG
! – 9onform
răz#oi 4 illiam
= ;olitica 3n%da'l
petrolieră  entur ofși>ar
anglo&americană $oua= nglo&merican 'iliesaden,
'rdine (ondială, ;olitics andAr0
$e7 >orld 'rder
)^ttin%er Ierla%,= !GGH,
<n secol de H&
+?)N
GJLJ&!G&G, p "M&GL0
J – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme = %ursele financiare ale nazismului, cit0, p JH -i următoarele0=n
această mică ro-ură, autorul a citat din scrierile istoricului american .ntonK 9 ?utton, în mod particular >all %treet and
t"e rise of itler = >all %treet și ascensiunea lui itler, ?eal )eac', 9alifornia, 6LM 1ress, !GLM în care teza sprijinului ame&
rican acordat 8ermaniei naziste este fondată pe&o notailă -i aundentă documenta*ie0(+ma%inile referitoare la + 8 4aren
sunt preluate din aceea-i lucrare$0
H – 9it0, p J",JG0
# – 9arroll ui%leK .raged and ope =  istor of t"e >orld in our .ime = .ragedie și %peranță = ' istorie a lumii în
timpurile noastre, Ne@ QorR – ;ondon, 9ollier&7acmillan, !GMM, p M##0
 – Aespre sprijinul acordat de =nalta 4inan*ă nazismului, respectiv comunismului sovietic, coliziunii dintre acestea, a se
vedea -i 1 4 de Iillemarest  lCom#re de >all %treet6omplicit*s et financements sovi*to&nazis = 0a um#ra >all %treet6
omplicități și finanțări sovieto&naziste, 1aris, Sd0 8odefroK de )ouillon, !GGM0
!FG
M – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du nazisme, cit0, p H#0
L – +dem, p H0
" – ;e@in Information, edi*ia franceză, nr0 H" din !GL"0
G – 1 4 de Iillemarest, cit0, p #H -i ##0)omardamentele aeriene aliate din !G# (dulate pe durata invaziei contra 8erma&
niei$ asupra ora-elor /amur%, )erlin, Aresda, 3mden, 9'emnitz, esel -i ;iepzi% au avut rezultate apocaliptice: GH0FFF
de mor*i -i MJF0FFF de răni*i04uria aliată eterminatoare s&a dezlăn*uit mai ales la Aresda0Dnicele oiective de interes
militar, precum podul de peste 3la -i aeroportul nici nu au fost atacate0?copul incursiunii, eecutată de !JJH omardiere
(care în trei valuri au aruncat asupra ora-ului mii de tone de ome -i dispozitive incendiare$ era uciderea civililor, a fu%ari&
lor care în noaptea de !H feruarie (circa trei milioane$ ocupau ora-ul în încercarea de a scăpa din calea armatelor sovietice0
9u ajutorul americanilor, 2.4 – 2oKal .ir 4orce a ucis în paisprezece ore, între !FF0FFF -i JF0FFF de civili neînarma*i,
după cele sus*inute de Aavid +rvin% (pocalisse a -resda = pocalipsă la -resda, 7ilano, 7ondadori, !GGJ, p JG#$ -i
circa JL0FFF de cele sus*inute de 9rucea 2o-ie din 8eneva0Niciodată nu au fost eterminate atâtea fiin*e umane într&o pe&
rioadă a-a scurtă de timp0+rvin% poveste-te că după cele trei valuri care au adus ora-ul în stare de ruină (învăluit de flăcările
care se vedeau de la mai mult de JF de Rm distan*ă, -i din cauza omelor cu fosfor folosite$, asupra celor care încercau să
scape din acel infern trecea la mică înăl*ime avia*ia de vânătoare americană0Dn usc"7itz venit din cer – cum a definit 1ie&
ro )uscaroli acea noapte (ziarul Il 2iornale din !G feruarie !GG$, adus la îndeplinire de %trategic omand su conduce&
rea directă a lui inston 9'urc'ill0Dn adevărat asasinat în masă, fără nici o justificare -i a cărui responsailitate nu -i&a
asumat&o nimeni0
!F – 1 4 de Iillemarest 0es sources financi+res du communisme, cit0, p !G#0
!! – +dem, p !GJ0
!J – 9 ui%leK .raged and ope666, cit0, p HJ#0
!H – Numele pare ales cu o anumită inten*ie0almar – pentru a aduce aminte de ori%inile daneze, orace 2reel – în
onoarea ”+luminatului din )avaria” omonim, finan*ator al ”7anifestului” lui Earl 7ar0
!# – Noti*e dateliate despre raporturile dintre Norman 7onta%u -i ?c'ac't în: /jalmar ?c'ac't (agia del denaro = (agia
#anului, 3dizioni del )or%'ese, !GM", p !!J0
! – 7asacrul evreilor teoretizat de lojile pan&%ermanice antisemite -i pus în aplicare de /itler nu s&a atins de aristocra*ie
care, dimpotrivă, a profitat de acest lucru03 suficient de spus că anc'erii Oppen'eim (vezi -i materialul dedicat lui +on
iriac VVV$, printre principalii sus*inători ai re%imului lui /itler (declara*i de acesta drept arieni de onoare$ prezen*i în 8er&
mania de la începutul secolului, aveau două irouri în 2eic'sanR, erau consilierii lui ?c'ac't, dar -i al filo&sovieticului
(numărul H din ??$ Ealtenrunner -i controlau, conform actelor din procesul de la N[rener%, depozitul de ani -i ijuterii
creat de nazi-ti prin confiscarea averilor evreilor, după !GHL0)anca acestora, 'ppen"eim ;ferdenmenges, în !GHM, a depozi&
tat FF de milioane de mărci numai din confiscarea %rupului evreiesc ;0 /al5vK (conform 1 4 de Iillemarest 0es sources
financi+res du nazisme, cit0, p L!$0
!M – ;a HF iunie !GHG îi este prezentat lui 2oosevelt un plan strate%ic pentru un răzoi pe două oceane, în .tlantic & împo&
triva 8ermaniei -i în 1acific – împotriva <aponiei (2omolo 8oi "i a provocato la secon&
da guerra mondiale G = ine a provocat al doilea răz#oi mondial G, 1adova, 4ranco 7uzzio,
!GG, p ML0
!L – 8 Iitali /ran@lin -elano )oosevelt, 7ilano, 7ursia, !GG!, p ML0
!" – ;aurence / ?'oup, illiam inter %"aping t"e $e7 >orld 'rderF t"e /) #lueprint
for >orld Egemon = (odelarea $oii 'rdini (ondialeF ;roiect al /) pentru "egemonia
mondială, tratat în cartea .rilateralism, )oston, /ollK ?Rlar 3d, !G"F, p !H" -i următoarele0
!G – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !J#0
JF – +dem, p !JL0
J! – < I 4orrestal ."e /orrestal -iaries = Nurnalele lui /orrestal, Ne@ QorR, alter 7illis
3d, !G!, p !J! -i următoarele0
JJ – inston 9'urc'ill 0a seconda guerra mondiale = l doilea răz#oi mondial, 7ilano,
7ondadori, !G!, prima parte, vol +, p JHM,JHL0
JH – merican e#re7  Ne7is" .ri#une, H iunie !GH", periodic al Dnion of .merican
/ere@ 9on%re%ations, fondată în !"LH de rainul +saac 7aKer ise (!"!G&!GFF$0
J# – 8 Iitali /ran@lin -elano )oosevelt, cit0, p !F!,!FJ0
+ma%ineacare
J – Aespre ac*iunile an%lo&americane din au
stân%a reprezintă
oli%at japoniacoperta căr*ii+ndoc'inei
la ocuparea lui .ntonK-i9a?utton0
sud&estului asiatic pentru a se
aproviziona cu materii prime, se pot consulta -i lucrările istoricilor ”oficiali” 1 /erde ;earl ar#our, 7ilano, 2izzoli, !G"M
p GL -i !JG> respectiv . /ill%ruer %toria della seconda guerra mondiale = Istoria celui de&al doilea răz#oi mondial , )ari,
;aterza, !G"G, p GJ0
JM – $e7s7ee@ din JF au%ust !GGF, articolul lui 3van T'omas ."e ode of >%; >arrior, p HH0
JL – Ae văzut -i enr %timsonCs -iar = Nurnalul lui enr %timson, !G#!, ?terlin% ;irarK, Ne@ /aven, Qale DniversitK,
citat în Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !JF0
J" – 2oert ) ?tinnett -a of -eceitF ."e .rut" a#out /-) and ;earl ar#or = iua înșelăciuniiF adevărul despre / -
)oosevelt și ;earl ar#or, Ne@ QorR, T'e 4ree 1ress (a division of ?imon and ?c'suster$, JFFF0Aespre această carte, 8ore
Iidal (pe adevăratul nume 3u%ene ;ut'er Iidal, spunea: cartea arată că faimosul atac Bprin surprindereB nu a fost c"iar
o surpriză pentru cei care au decis răz#oiul, și că cei trei mii de militari americani, uciși sau răniți în acea duminică
dimineața la ;earl ar#our au fost, pentru conducătorii noștri și pentru cei din anturaul acestuia, un mic preț de plătit
pentru acel Bimperiu glo#alBpe care astăzi îl conducem0.lte tete de referin*ă, tot din surse americane: <o'n Toland
!!F
InfamF ;earl ar#or and its ftermat" = InfamieF ;earl ar#or și consecințele lui, Ne@ QorR, )erRleK 1u 8roup, JFF!>
contra&amiral 3d@in T ;aKton cu 1ineau, 2o%er P 9ostello nd I >as ."ere = Li eu am fost acolo, Ne@ QorR, illiam
7orro@ and 9ompanK, +nc0, !G"0
JG – .ntonK 9 ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment = lasa conducătoare secretă a mericii, )illin%s (7ontana$,
;iertK /ouse 1ress, !G"M, p #M0
HF – Ain >a@e <pR, revistă a )ritis' +srael, iulie U au%ust !GG, p JJH -i următoarele0
H! – +dem0
HJ – +idem0
HH – 9 ui%leK .raged and ope666, cit0, p "JM0
H# – 9onferin*a de la Te'eran a avut loc de la J" noiemrie la ! decemrie !G#H0
H – Ora- din Turcia unde la HF&H! ianuarie !G#H a avut loc o conferin*ă militară între 9'urc'ill (din partea alia*ilor$ -i o
dele%a*ie turcă0
HM – Na*ionali-ti e%ipteni %rupa*i în 1artidul .4A, fondat în !G!G01e durata celui de&al doilea răzoi mondial acesta a
acceptat ocuparea 3%iptului de către for*ele en%leze0
HL – ?crisoarea lui 2oosevelt către WarusRK a fost pulicată în cartea lui <os5 7aria Aoussina%ue, secretar al lui 4ranco
pentru .facerile 3terne, Espana tenia razon 19V9&194[, 7adrid, 3spasa 9alpe, !G#G0Aocumentul este confirmat -i în
memoriile cardinalului de Ne@ QorR – ?pellman, vezi 2oert <0 8annon ?0 <0 ."e ardinal %pellman %tor = ;ovestea
cardinalului %pellman, Ne@ QorR, 1ocRet )ooRs +nc0, !GLH0
+ma%inea cu 8erald < 9o referitoare la fluorizare este preluată din lucrarea lui 9'ristop'er )rKson ."e /luoride -ecep&
tion = -ecepția /luorizării, JFF#0

§ PARTEA A (OUA

NAJIUNILE UNITE SAU U*ERNAREA MON(IAL'

uloarea de fond de pe steagul $ațiunilor <nite a fost înlocuită cu negru Dîn lucrarea
srcinală pentru un contrast mai #un6uloarea de #ază este aceeași care apare pe dra&
pelul statului Israel și nu degea#a, de multe ori, sim#olul este înconurat cu ramuri de
salc!m (!$, copacul sacru al (asoneriei6;rezența glo#ului terestru are semnificația de
Bstăp!nire a lumiiB, fiind un sim#ol care apare și pe coloanele de la intrarea în templele
masonice6Li din punct de vedere sim#olistic, nimic nu este lăsat la înt!mplare6ele trei&
zeci și trei de su#diviziuni aduc de fapt în atenție cele VV de grade inițiatice ale )itului
%coțian ntic și cceptat a cărui răsp!ndire este Dîntocmai glo#ală6%picele de gr!u Dîn
număr de treisprezece pe fiecare parte a glo#ului au o altă semnificație, de Bsemănat și
adunatB (J$6$umărul B1VB are o anumită interpretare e#raică, destul de amplă, în care
ar tre#ui inclusă și varianta de Baducător de g"inionB6 B1VB este și un număr care apar&
ține și înaltei inițieri rozacruciene, după cum o arată și numărul de trepte de pe trun&
c"iul de piramidă0

NOTEG
! – .ldo . 7ola %toria della (assoneria italiana dalle srcini ai nostri giorni = Istoria (asoneriei italiene de la srcini și
p!nă în prezent, .riccia, )ompiani, !GGJ, p J"0
J – .ceea-i semnifica*ie o au -i 'oldele de %râu (sau lanurile de %râu$ care se unduiesc în ătaia vântului0

Intrarea în templul masonic a celui care își începe inițierea6ele două coloane care
susțin partea transversală de deasupra reprezintă Bprincipiul masculinB, respectiv
Bprincipiul femininB6B(apamondul așezat pe capitelul doric este pentru /arina Dgrad
VV sim#olizarea regatului etic al (asonerieiB0 9onform utori vari B0a li#era mura&
toriaB, cit0, p JJH0

!!!
 CAPITOLUL B%G APARIJIA NAJIUNILOR UNITE

onflictul care s&a înc"eiat în 194[ a fost în adevăratul sens al cuv!ntului, un răz#oi mondial6(arile puteri vic&
torioase, %tatele <nite și (area 5ritanie în mod particular, și&au desfășurat strategiile și politicile lor la scară planetară6
rmatele lor Dîmpreună s&au îndreptat împotriva 2ermaniei și a Naponiei, dar înaintarea lor s&a extins pe toate continen&
tele și victoria lor aduce în prim plan ideea de unitate în relațiile internaționale6;rin această victorie se intenționează sta&
#ilirea unei păci dura#ile în întreaga lume, o ordine coerentă favora#ilă difuzării intereselor lor comune, a securității lor
politice6rearea sistemului $ațiunilor <nite traduce în fapt această idee politică6arta '$<, regulamentele principalelor
organizații specializate, fixează principiile instituționale pentru g"idarea evoluției societății internaționale D6666Ele procla&
mă idealuri cu vocație universală6;rin aceasta se exprimă urgența unei noi societăți politice mondiale6$oile instituții s&au
născut din răz#oi6'rdinea s&a născut din "aos6arta are rolul de înlăturare a violenței, de&a exorciza demonii răz#oiului6
Ea începe cu o rugăciuneF B$oi, popoarele $ațiunilor <nite, ferm decise să ținem generațiile viitoare departe de flagelul
răz#oiului, care de două ori în timpul unei vieți de om a adus umanității suferințe indescripti#ile, suntem decise să procla!
măm din nou credința noastră în drepturile fundamentale ale omului 6
D666 arta, și în particular pream#ulul ei, s&a impus ca un act de credință cu scopul de&a trece peste amenințările
și temerile răz#oiului6ceastă dimensiune BsacrăB apărea în mod egal în ctele onstitutive ale instituțiilor specializate,
în declarațiile lor solemne0
1ierre de ?enarclens (!$ 0a crise des $ations <nies = riza $națiunilor <nite, p JG!0
=ntre G -i !J au%ust !G#!s&au întâlnit la ordul navei u&
gusta din lar%ul coastelor zonei Terranova, 4ranRlin A 2oosevelt,
inston 9'urc'ill (J$, memru al 2oKal +nstitute of +nternational
.ffairs din ;ondra, dar ”le%at” -i de )ernard )aruc' (H$0=ntâlnirea
dintre cei doi s&a numit onferința tlanticului, iar documentul final
semnat de amii participan*i, este cunoscut drept arta tlantică,
un fel de prefi%urare a OND, cu opt linii&directive care re%lementau
modalită*ile de aplicare a principiilor democratice în rela*iile inter&
na*ionale care s&ar fi impus popoarelor imediat după răzoi0arta
tlantică con*inea idei foarte clare care proclamau:
& renun*area la orice formă de epansiune teritorială>
& renun*area la mărirea teritoriului fără consensul popoarelor intere&
sate>
& liera ale%ere din partea popoarelor interesate a formei de %uver&
nare>
& o pace stailă după terminarea răzoiului, înso*ită de o reducere a
armatelor, de liertate pe mare, de pro%res economic -i social0
/ - )oosevelt a fost, printre alte afilieri, și mem#ru al 'rdinului ntic ra# al ol %"rine0
-ocument surprinzător – scria istoricul / 9 .llen – care sigilează uniunea dintre (area 5ritanie Dimplicată în
răz#oi și %tatele <nite Dnon&#eligerantă, și sta#ilește scopurile de răz#oi, comune pentru cele două țări (#$0.r însemna că
încă din !G#!, cu destul timp înainte de atacul de la 1earl /arour, societă*ile secrete americane deja au stailit intrarea în
răzoi a ?tatelor Dnite ($0;a ! ianuarie !G#J, cele douăzeci -i -ase de na*iuni în răzoi cu xa , au semnat la as'in%ton
o -eclarație a $ațiunilor <nite care relua întru totul arta tlantică, la care s&a adău%at -i dreptul la li#ertate religioasă0
;a HF octomrie !G#H, la terminarea unei întâlniri de la 7oscova dintre ministrul .facerilor 3terne al ?tatelor Dnite – 9or
&dell /ull (memru al ?ocietă*ii 4aian, al 942$, .nt'onK 3den – 7area )ritanie -i Iiaceslav 7i'ailovici ?Rriain (zis -i
7olotov$ din partea D2??, este formulată o declara*ie care adău%ată la articolul # recuno-tea: necesitatea sta#ilirii c!t mai
cur!nd a unei organizații internaționale fondată pe principiul unei suveranități identice a tuturor statelor pacifiste, orga&
nizație din care vor putea să facă parte toate țările pacifiste, mari și mici, av!nd ca scop menținerea păcii și a securității
internaționale0Ae fapt o or%aniza*ie cu sens unic din moment ce însă-i statele învin%ătoare -i&ar fi aro%at dreptul de stai&
lire, după criterii altfel decât impar*iale -i unificatorii, care ar fi statele pacifiste -i care nu0?e poate adău%a, dacă se dore-te,
că 8ermania,
dificil de văzut+talia -i <aponiaNa*iunilor
în înfiin*area erau puse Dnite
în mișcare de acelea-i
un instrument mâinipentru
ad&"oc ascunse care decideau
a ajun%e soarta
la etapele mai alia*ilor
înaintate(M$
pe-idrumul
nu estedes&
ființării na*iunilor01entru a pune la punct or%anizarea de după răzoi au urmat alte întâlniri -i conferin*e, de&o mai mare sau
mai mică importan*ă:
& onferința de la .e"eran– între J" noiemrie -i ! decemrie !G#H01rin ea s&a stailit că re%ula de ”majoritate democrati&
că” poate fi depă-ită (ca număr de voturi$ sau suspendată de către un ”drept de veto” eercitat de către ?tatele Dnite, D2??
-i .n%lia, conform principiului antitetic (vec'i de când lumea$ învingători = învinși, care în timp se va transforma în țări li&
#eral capitaliste = maoritatea țărilor sărace0
& onferința de la 5retton >oodsdin JJ iulie !G##, care s&a înc'eiat cu semnarea tratatului cu acela-i nume0. fost prece&
dată -i pre%ătită printr&o întâlnire la .tlantic 9itK, între JH -i HF iunie !G##0?u conducerea anc'erului /enrK 7or%ent'au
<r (memru al )6nai )6rit', al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 2ound Tale$, cele patruzeci -i patru de na*iuni prezente au pus azele
unei noi ordini economice mondiale fondată pe convertiilitatea fiă aur – dolar, stailită la H de dolari pentru uncia tro
de aur finit în stare pură (tro este o unitate de măsură folosită în .n%lia -i ?tatele Dnite pentru metale -i pietre pre*ioase,
respectiv plante medicinale$0;a su%estia economistului <o'n 7aKnard EeKnes (memru al ?ocietă*ii 4aian, al 2ound
!!J
Tale -i al 2++.$ este trasată (printre altele$ înfiin*area 4ondului 7onetar +nterna*ional (care alături de )anca 7ondială
constituie jandarmii financiari ai proiectului mondialist$ -i a )ăncii pentru 2econstruc*ie -i Aezvoltare (L$0
& onferința de la -um#erton 'a@s (as'in%ton$, desfă-urată între JL au%ust -i L
octomrie !G## -i în care, din cauza c'estiunilor procedurale de vot, nu s&a ajuns la
nici un acord0

5ernard 5aruc", Beminența cenușieB a lui )oosevelt și #anc"er de marcă de pe >all

%treet6

AG C ONFERINJA (E LA #ALTA

. avut loc între # -i !! feruarie !G# concluzionând delierările suspendate la Aumerton OaRs, respectiv atri&
uind Dniunii ?ovietice trei voturi de veto03ste *inută minte mai ales prin decizia luată de învin%ători de împăr*ire a lumii
în zone de influen*ă ("$, după un sistem care a rămas intact până la începutul anilor 6GF0.lături de 2oosevelt (%rav olnav$,
se mai aflau:
& 3d@ard 2ileK ?tettinius, asociat al ăncii < 1ierpont 7or%an P 9o, vice&pre-edinte al concernului D? ?teel, memru al
942, reprezenta la Qalta =nalta 4inan*ă interna*ională (G$0
& /arrK ;loKd /opRins – omul lui 5aruc" (e%alul lui 9'urc'ill$, memru al 942 -i unul din cei mai înal*i demnitari ai 7a&
soneriei0+storicul francez .rt'ur 9onte, scria: E mai mult dec!t o Beminență cenușieB6El redactează și semnează telegrame
prezidențiale de primă importanță către șefi de stat, am#asadori sau comandanți militari fără să&l consulte pe )oosevelt6
cest om extraordinar – sulinia 9'urc'ill – oacă un rol decisiv în desfășurarea evenimentelor (!F$0Aevine secretar de
stat ca urmare a demisiei lui 9ordell /ull (la JL noiemrie !G##$0
&  .verell /arriman <r (fiul asociatului cu acela-i nume de la Eu'n P ;oe$, memru al
942 -i al ?ocietă*ii 1il%rims (!!$0=n !GF va deveni consilier special al lui /arrK ?alomon
?c'ripp, alias .ruman, pre-edintele ridicat la %radul HH al 2?.. în octomrie !G#0=n
ima%inea alăturată sunt prezen*i .verell  /arriman (în dreapta$ -i <o'n < 7c9loK, pre-e&
dinte al 942 între !GH -i !GLFb0
& .l%er /iss, memru al 942, protejat al lui 4eli 4ranRfurter (2ound Tale, 942, judecă&
tor la 9urtea ?upremă a ?tatelor Dnite, fondator al /arvard ?ocialist 9lu> împreună cu
1aul arur% a pus azele 4orei%n 1olicK .ssociation, cu scopul instituirii în ?D. a unei
economii planificate, de inte%rare a sistemului american într&un sistem socialist mondial$0
/iss este considerat autorul simolului Na*iunilor Dnite -i nu&-i ascundea simpatia profun&
dă pentru comunism, astfel încât s&a lăsat implicat într&o afacere de spionaj în favoarea
D2?? care la JJ ianuarie !GF îi va aduce cinci ani de înc'isoare0=nalt func*ionar al Ae&
partamentului de ?tat, de la ! mai !G## fi%ura la 'ficiul de faceri ;olitice speciale,
având responsailitatea coordonării politicii eterne americane -i datoria de pre%ătire a dosarelor necesare dele%a*ilor
americani care participau la marile conferin*e interna*ionale0=n mod particular, era func*ionarul care avea ca atriu*ii dosa&
rul Na*iunile Dnite, fiind artizanul diverselor rapoarte pentru 9onferin*a de la Qalta0Airector al .merican 1eace 4oundation
a oodro@ ilson 4oundation -i a .merican +nstitute of 1acific 2elations – +12 (societatea care a decis venirea la putere a
lui 7ao în loc de 9ian% Eai&?c'eR$, în !G#M i&a urmat lui 7urraK 7 )utler (fost pre-edinte al ?ocietă*ii 1il%rims, conducă&
tor al )ritis' +srael -i memru de ran% foarte înalt în 7asonerie$ la conducerea 9arne%ie 3ndo@ment for +nternational
1eace0.l%er /iss a fost primul secretar %eneral al OND pe durata primesi sesiuni care s&a *inut la ?an 4rancisco0
& 9'arles ”9'ip” )o'len, memru al 942, asolvent al /arvard, prezent la conferin*ele de la 7oscova, Te'eran, Aum&
erton OaRs, Qalta -i 1otsdam, rudă cu cei din familia )o'len care conduceau trustul Erupp din 8ermania, în patruzeci de
ani de carieră a petrecut mai mult de trei mii de ore la masa de tratative cu ru-ii0Aespre el, 0e (onde a scris că a fost in&
terpretul lui )oosevelt la conferințele de la Halta, .e"eran666 (!H$0Aupă răzoi, între !GH -i !GL a fost amasador ameri&
can la(!#$0
man 7oscova, iar în !GMG este numit pre-edinte la Italamerica, un %rup de investi*ii creat de ăncile 2ot'sc'ild -i ;e'&
& 8eor%e 9atlett 7ars'all, %eneral, memru al 942, mason notoriu (!$, avea o influen*ă profundă asupra lui 2oosevelt0
Cef al ?tatului 7ajor .merican pe durata celui de&al doilea răzoi mondial, autor al planului de ajutor economic (pentru
3uropa$ care&i poartă numele, fost secretar de ?tat al .părării în timpul lui Truman, în !GH a primit premiul Noel pentru
pace0(Aespre 7ars'all se va discuta -i în partea dedicată influen*ei societă*ilor politice eterne – +nstitutul 7ars'all – în
politica 2omâniei$0.lături de ace-ti reprezentan*i politici au fost prezente -i alte trei persoane, cărora le&a fost atriuit rolul
de consultan*i te'nici08eneralul atson, amiralul 3rnest <osep' Ein% (epert aeronautic$ -i amiralul illiam A ;ea'K (în
calitate de epert naval -i specialist în afaceri europene$0Ain partea sovietică, stăp!nul de la ?remlin era însoțit de (olo&
tov, de inteligentul procuror ndrei 3!șins@i Devreu născut la 'dessa în 188V, de calculatul ndrei 2romi@o, de am#asa&
dorul Ivan (ais@i D1884&19Y[, evreu, fost aparținător al curentului reformator și moderat din ;artidul 5olșevic, de stră&
lucitorul general ntonov, de masivul amiral ?uznețov și de tur#ulentul 0osovs@i Devreu, ca reprezentant al presei (!M$0
9onferin*a s&a terminat la !! ianuarie !G#0Iictoria militară si%ură făcea posiilă apari*ia Na*iunilor Dnite ale
căror prime lucrări vor avea loc la ?an 4rancisco0;a !J aprilie !G# murea 2oosevelt02ăzoiul se terminase0.l*i cincizeci
!!H
de milioane de mor*i (din care circa jumătate erau civili$ se adău%au la cele zece milioane de victime ale primului răzoi
mondial, confirmând cele spuse de ar'iepiscopul an%lican de QorR (illiam Temple$ în cursul 9on%resului Dniunii Dniver&
sale pentru (natural$ 1ace, *inut în !GHL0;a%ărul socialist trecea de la două sute de milioane de locuitori (la sfâr-itul primu&
lui răzoi mondial$ la nouă sute de milioane o dată cu instaurarea comunismului în 9'ina0

)G CONFERINJA (E LA SAN FRANCISCO

.stfel, eact la J" de ani de la 9on%resul 7asonic al 7asoneriilor .liate de la 1aris, prin care se făcea referire la
crearea unei autorită*i supra&na*ionale în stare să evite răzoaiele, la JM iunie !G# se înc'ideau lucrările 9onferin*ei de la
?an 4rancisco, prin semnarea în cadru solemn a artei $ațiunilor0Aocumentul era format din !G capitole, cu !!! articole,
con*inând -i un corpus de MM de articole care prevedeau statutul urții Internaționale de Nustiție0+deile inspiratoare condu&
ceau la eliminarea totală a oricărui principiu teocratic de la aza drepturilor omului, fiind acelea-i cu cele ale defunctei ?o&
cietă*i a Na*iunilor: încrederea totală -i oară în drepturile fundamentale ale omului, demnitatea -i valoarea persoanei uma&
ne, men*inerea justi*iei, pro%resul social, dreptul popoarelor de&a dispune de ele însele, într&un cuvânt, democra*ie univer&
sală fondată pe e%alitarismul masonic (inspirat de principiile imortale de la !L"G$ -i pe un socialism %eneralizat, supra&
na*ional impus de învin%ători0=n realitate, lucrurile erau simple: se trata, în numele umanită*ii, de trecere de la socialismul
național la socialismul universal# cu o puternică conotație tehnocratică în țările occidentale și cu caracter comunisto!
revoluționar în țările în proces de decolonizare0Trecerea de la forma co&activă a social&comunismului la forma seductivă a
socialismului te'nocratic nu ar fi necesitat eforturi prea mari, mai ales din cauza afinită*ilor de fond a idealurilor, după cum
o demonstrează -i întâmplările care au urmat după căderea comunismului în 3uropa de 3st0;a 9onferin*a de la ?an 4ran&
cisco, 942 era reprezentat în for*ă din JFF de dele%a*i, L# erau afilia*i la 942 (!L$b0+e-eau în eviden*ă, pe lân%ă .l%er /iss
-i 9'arles ”9'ip” )o'len, următorii:
& ;eo 1asvolsRi (!"GH&!GH$, de ori%ine rusă, asistent special al lui 9ordell /ull, considerat de .ime (!"$, ar"itectul artei
$ațiunilor <nite09onducător al 9ompartimentului de 9ercetări ?peciale al Aepartamentului de ?tat (din care făcea parte în&
cepând din !GH#$ este acuzat împreună cu !L colaoratori (printre care -i /iss, dar în afară de Aean .c'eson$ de spionaj
pro&sovietic0Aupă răzoi, a fost directorul departamentului %tudii Internaționale de la +nstitutul )rooRin%s (de +nstitutul
)rooRin%s se va mai citi în prezenta lucrare$0
& <o'n 4oster Aulles, mason al 2?.., memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 2ound Tale, func*ionar de ran% superior al fun&
da*iilor 9arne%ie -i 2ocRefeller, respectiv al ?c'roeder )anR (una din ăncile de pe all ?treet care l&a finan*at pe /itler$0
1re-edinte al 9onsiliului )isericilor 1rotestante .mericane (/ederal ouncil of "urc"es$, va deveni -i memru al 8rupu&
lui )ilderer%0
& 1'ilip 9 <essup, între !GH# -i !G#J a fost memru al 9omitetului 3ecutiv al 942 -i al 9arne%ie 4oundation for 1eace
(la acea vreme cu un fond de !F milioane de dolari pe an$0?uccesiv va fi amasador, respectiv judecător la 9urtea +nterna&
*ională de <usti*ie0
& <o'n <aK 7c9loK, avocat, consilier&epert al ?ecretariatului pentru 2ăzoi07emru al ?ocietă*ii 1il%rims, pre-edinte al
)ăncii 7ondiale (între !G#L -i !G#G$, asociat la Eu'n P ;oe, pro&consul american în 8ermania (între !G#G -i !GJ$0.
fost pre-edinte al 9'ase 7an'attan )anR (!GH&!GMF$, pre-edinte al consiliului 942, al +nstitutului .tlantic -i al 4unda*iei
4ord, a fost unul din artizanii ocul*i ai O139, cartelul producătorilor de petrol (!G$0
& Nelson .ldric' 2ocRefeller, mason, mare finan*ator al 942, memru al ?ocietă*ii
1il%rims, secretar -i proprietar al ?tandard Oil 9o0 (JF$, al 9'ase 7an'attan )anR,
al 4irst National )anR, vice&pre-edinte al ?D. între !GL# -i !GL0
Ain partea sovietică erau prezen*i, printre al*ii, .rcadi ?oolev (ales suc&
cesiv ca secretar adjunct al .facerilor 1olitice al 9onsiliului de ?ecuritate OND în
perioada !G#M&!G#G$, 9onstantin WincenRo, cu aceea-i însărcinare, dar între !G#G
-i !GH, +lKa 9ernKcev care i&a succedat lui WincenRo (!GH&!G#$ (J!$0Ci la 9on&
ferin*a de la ?an&4rancisco, prezen*a eraică a fost decisivă, după cum sus*ine
5Cnai 5Crit" Nournal care , în numărul din iunie !G"", scria: enr (ons@ Dde ori&
gine rusă, președinte al 5Cnai 5Crit" ales în 19V8 și sionist înfocat a avut încă
timp, înainte de&a muri în 194Y, să aducă un mare serviciu comunității e#raice6:n
194[, de exemplu, organizațiile e#raice au acționat în manieră ordonată în culise&
le onferinței
largul consensde la %anîn/rancisco
general Dcare a creat '$<6-upă acest fapt, a urmat
urul Israelului0

/amilia arriman și familiile BsatelitB la interiorul 'rdinului6

CG ORANIDAJIA NAJIUNILOR UNITE

OND este or%anizată conform principiului democratic al diviziunii puterilor, o prefi%urare a unui 8uvern 7ondi&
al democratic, în care .dunarea 8enerală ar reprezenta puterea legislativă, 9onsiliul de ?ecuritate – puterea executivă -i
9urtea +nterna*ională de <usti*ie – puterea udiciară0;a aceste or%anisme se alătură ?ecretariatul 8eneral, 9onsiliul pentru
.dministra*ie 4iduciară (însărcinat cu administrarea teritoriilor su mandat OND$ -i 9onsiliul 3conomic -i ?ocial (cu rol în
coordonarea or%anismelor specializate$0Ain acesta din urmă fac parte DN3?9O, 4.O, /O – Or%aniza*ia 7ondială a ?ă&
nătă*ii01e lân%ă acestea func*ionează -i agenții precum Or%aniza*ia +nterna*ională a 7uncii (cu sediul la 8eneva$, Or%ani&
za*ia +nterna*ională a 9omer*ului (TO, fostă 8.TT, care l&a avut ca pre-edinte pe te"nocratul de la 4+.T , respectiv
!!#
memru al 8rupului )ilderer% 2enato 2u%%iero$, etc0;a fel ca marea parte a institu*iilor din sistem, -i or%anismele specia&
lizate au în componen*ă trei elemente de conducere: o conferințe generală care determină orientările -i liniile %enerale de
ac*iune ale or%aniza*iei, un consiliu executiv responsail de eecutarea pro%ramelor -i un secretariat, sus*inut de un director
care supervizează -i controlează realizarea pro%ramelor0O adevărată fra%mentare institu*ională la care se adau%ă zeci de
comisii -i de su&comisii, mai specializate -i ierar'izate la interiorul lor care în%reunează or%anizarea %loală, reducând
drastic capacitatea de ac*iune03ste reflectarea unei viziuni te'nocratice a societă*ii în care orice ini*iativă, c'iar -i cea le%ată
de men*inerea păcii treuie să rămână atriutul eper*ilor, al administra*ilor, al planificatorilor care -tiu să&-i împartă în
mod ra*ional munca, la fel ca în marile concerne industriale0Aar în practică lucrurile se sc'imă: atriu*iile te'nocra*ilor ca&
re conduc Occidentul s&au demonstrat mai de%raă ca o tentativă de proliferare aerantă de le%i, circulare, directive -i
proceduri care se suprapun, se modifică în continuu, ajun%ând la un punct să se contrazică unele pe altele (lucru care duce
la constituirea de comisii de cercetări, cu sucomisii, consilieri, te'nicieni -i eper*i a căror func*ie reală aminte-te, câteo&
dată, afirma*ia faimoasă a masonului 9lemenceau: tunci c!nd se dorește îngroparea unui proiect, tre#uie să se facă o co&
misie (JJ$0
9a urmare a toate acestea, OND prime-te mandate în materie economică -i socială, astăzi -i militară, dar diferen&
*a dintre pro%ramele elaorate -i mijloacele disponiile este mare0)ani, finan*e, comer* sunt alocate institu*iilor de la
)retton oods, adică lumii an%lo&americane, care îndreaptă către OND o cifră ridicolă fa*ă de necesarul real09u ce rezul&
tateB Dn )ael de limi de comunica*ie, fluvii de cuvinte pronun*ate de la o triună unde fiecare -ef de stat treuie să
peroreze pe tema marilor proleme interna*ionale, din moment ce %reutatea votului fiecărei *ări reprezentate este identic,
c'iar dacă din !" de *ări reprezentate, circa HF au mai pu*in de un milion de locuitori0Numai în !G"J OND a produs circa
LFF de milioane de pa%ini de documente, rezultat a JG de mii de ore de reuniuni (JH$0=n acest caz se poate pune întrearea
dacă prin func*ia desemnată, această or%aniza*ie reprezintă (-i dă voce$ interesele (&lor$ celor care au nevoie0.r fi o naivi&
tate să nu luăm în seamă cuvintele lui 2oosevelt, că în politică nimic nu e înt!mplător0

(G SE(IUL ONU

arta Na*iunilor Dnite nu specifica unde s&ar fi aflat sediul or%aniza*iei0=n data de !# ianuarie !G#M a fost aleasă
Ne@ QorR, iar ale%erea a fost motivată prin voin*a memrilor de&a co&interesa ?tatele Dnite în această or%aniza*ie07otiva*ie
trecătoare, cauza fiind considerată efect, după cum oserva 9'arles 9'aumont, profesor la Dniversitatea din NancK, din
moment ce rolul mondial al %tatelor <nite, constituind una din caracteristicile perioadei de după răz#oi, era suficient pen&
tru a interesa în mod decisiv această țară într&o organizație cu vocație universală (J#$09itându&l pe insider&ul esta#lis"&
ment&ului american, 9arroll ui%leK, profesor la 1rinceton, /arvard -i la Dniversitatea 8eor%eto@n din as'in%ton (al că&
rui elev, )ill 9linton, în ziua când a fost ales pre-edinte al ?D. i&a adus elo%ii$ Qann 7oncomle scrie: /) a spriinit în
mod categoric, la început cu toată forța economică, respectiv financiară crearea '$<, considerată ca o etapă maoră spre
realizarea 2uvernului (ondial, la fel cum a susținut și susține comunismul sovietic pentru distrugerea Boricărui regim și a
oricărei structuri sociale existenteB ca preliminarii indispensa#ile, din cele susținute de No"n )us@in, ecil )"odes, >ill&
iam %tead, pentru instaurarea "egemoniei mondiale6-etaliu caracteristicF<niunea %ovietică a insistat ca sediul general al
'$< să se sta#ilească în %tatele <nite6Este tocmai ceea ce )"odes și %tead proiectaseră6Li nu e o simplă coincidență că
terenul pe care s&a clădit sediul '$< a fost donat de )oc@efeller (J$0;a acestea se adau%ă -i cele spuse de profesorul
9leon ?Rousen, fost a%ent al 4)+, că /) nu este creierul secret -i că edificiul în care se găsește sediul '$< a fost donat
de )oc@efeller, pe strada O8 D$e7 Hor@ it, tocmai în fața am#asadei sovietice de pe l!ngă $ațiunile <nite (JM$0
9adrul devine mult mai mare -i mai detaliat dacă se ia în calcul că
+nstitutele de .faceri +nterna*ionale (942, 2++., etc$ au rolul de atra&
%ere a puterii, respectiv a o%ă*iei la nivelul na*iunii, având doar func&
*ii executive, fa*ă de societă*ile superioare precum ?Rull P )ones,
Trustul 2'odes, ?ocietatea 4aian, )6nai )6rit' (JL$b de care depind -i
unde are loc gestionarea puterii0=n mod particular, 942 a fost -i este
le%ătura foarte eficientă dintre lumea =naltei 4inan*e, interesele petro&
liere, elita americană -i %uvernul ?tatelor Dnite09eea ce apare scris în
/oreign ffairs, devine într&adevăr, politica %uvernului american0 9a&
rroll ui%leK, profesorul de la Dniversitatea 8eor%eto@n (unde au stu&
diat -iera
Hor@ Eissin%er -i că
cunoscut )rzezinsRi$, o confirmă
/) era doar în lucrarea
o fațadă lui:; 0a
pentru BN $e7 Dre&
(organ
prezentantul )ot"sc"ild în %< și companiaB, la fel ca pentru grupul
restr!ns al merican )ound .a#le(J"$0=n ima%inea din stân%a, se află
8oraciov cu editorul /oreign ffairs – illiam 8 /Kland0
1rivitor la compleitatea tematicii mondialiste, 2en5 8u5non spune: ' organizație serioasă și cu adevărat secre&
tă, oricare ar fi natura ei, niciodată nu face uz de documente scrise, iar în ceea ce prive-te sursele de informare este esenți&
ală afirmația potrivit căreia, întreaga orientare a lumii moderne corespunde unui BplanB sta#ilit și impus de o organizație
misterioasă (JG$0

NOTEG
! – 1aris, Sd0 1D4, !G""0Airector al Aepartamentului Arepturilor Omului -i al 1ăcii din cadrul DN3?9O (între !G"F -i
!G"H$, 1ierre de ?enarclens a fost -i pre-edinte al 9onsiliului Or%aniza*iei 7ondiale împotriva Torturii, respectiv profesor
la Dniversitatea din ;ausanne – 3lve*ia0
!!
J – 2idicat la %radul de maestru (%radul H al 2?..$ la J martie !GFJ, în loja )osemar nr0J"! din ;ondra09onform poli&
tolo%ului italian 8ior%io 8alli, 9'urc'ill făcea uz de cocaină -i consulta mediumuri c"iar p!nă la nouă persoane, dintre
care, la două dintre ele, li se cunosc numeleF elen -uncan și Nane -ic@inson (8ior%io 8alli 0a politica e i mag"i = ;oliti&
ca și magii, 7ilano, 2izzoli, !GG, p JG -i JMH0
H – )aruc' l&a autat pe 9'urc'ill plătindu&i datoriile09onsilier al pre-edintelui oodro@ ilson alături de co&reli%ionarii
alter ;ippmann -i ”colonelul” /ouse, în cursul primului răzoi mondial, )aruc' a fost conducătorul %rupului >ar Indus&
tries 5oard0.sociat al )ăncii ;azard, a reprezentat ?tatele Dnite la 9onferin*a de 1ace din !G!G (cu titulatura de ”epert în
economie”$0. avut o influen*ă puternică -i în cainetul succesiv (al lui 2oosevelt$ astfel că, merican e#re7 din ! decem&
rie !GHH, oserva că atunci c!nd președintele pleacă în vacanța de vară, (r6 5aruc" este desemnat oficial drept președin&
te supleant0
# – / 9 .llen 0es ^tats <nies = %tatele <nite, 1aris, Sd0 7araout Dniversit5, !GML, tomul +++, p !F"0
 – ;a H! mai !G#F, 9onsiliul ?uprem al 2itului ?co*ian, reunit la as'in%ton, s&a pronun*at favoarea intrării în răzoi,
c'iar dacă din sondaje reie-ea că doar !# dintre americani erau favoraili intrării în răzoi (conform < ;omard, cit0,
tomul +++, p J"L$0
M – 1rivitor la influen*a pe care au avut&o societă*ile secrete la apari*ia fascismului, se pot vedea -i: 8 Iannoni (assoneria,
/ascismo e "iesa attolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, )ari, ;aterza, !G"F> 1 4 de Iillemarest 0es
sources financi+res du nazisme, cit0> 2en5 .lleau itler et les soci*t*s secr+tes, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0
L – .rticolul + din ?tatutul 4ondului 7onetar +nterna*ional fiează cadrul de acțiune:
& promovarea cooperării monetare interna*ionale printr&o entitate, institut care să permită consultarea -i colaorarea pe pro&
leme monetare interna*ionale>
& facilitarea epansiunii -i a dezvoltării ec'ilirate a comer*ului interna*ional, contriuind prin acest mijloc la promovarea -i
conservarea nivelurilor ridicate a ocupării for*ei de muncă -i a salariului real, la dezvoltarea resurselor productive ale tutu&
ror *ărilor memre>
& promovarea stailită*ii sc'imurilor, men*inerea unei corectitudini în sc'imurile economice, evitarea concuren*ei neloia&
le>
& în privin*a sc'imurilor, treuie eliminate restric*iile care împiedică dezvoltarea comer*ului interna*ional>
& punerea la dispozi*ia *ărilor memre a resurselor 4ondului, în condi*ii avantajoase, pentru a da posiilitatea acestora să&-i
corecteze propriile alan*e de plă*i, fără a recur%e la măsuri economice (na*ionale sau interna*ionale$ dăunătoare>
& reducerea duratei, respectiv a deficitului de plă*i ale statelor memre (conform 8iacinto .uriti 0Cordinamento internazio&
nale del sistema monetario = )egulile internaționale ale sistemului monetar, 9'ieti, 7arino ?olfanelli 3ditore, !G"$0Dn
studiu scurt dar concis despre eficacitatea instrumentului monetar, ca metodă de corecție a popoarelor de către =nalta 4inan&
*ă pentru a se ajun%e la 8uvernul 7ondial, în: 0a moneta, -io o (ammona = (oneda, -umnezeu sau (ammona, pulicat
în "iesa 3iva = 5iserica 3iedin )rescia, nr0 JF# -i JF0
" – 9onform scrisorii lui 4 A 2oosevelt către WarusRK, pre-edintele 9omitetului Na*ional al Tânărului +srael ?ovietic, ele&
mentul de le%ătură dintre 2oosevelt -i ?talin0?talin se consideră că nu era evreu, dar în sc'im, au fost evreice cele trei so*ii
ale lui0
G – 3ste ine de eviden*iat că, *inând cont de principiul masonic al %estiunii contrariilor, sus*inea -i comunismul -i na*ional&
socialismul0
!F – .rt'ur 9onte Halta ou le partage du monde = Halta sau împărțirea lumii , 1aris, Sd0 <6ai ;u, !GL#, p J"J01e durata
studiilor lui, /opRins a fost influen*at în mod determinant de doi profesori: 3d@ard . ?teiner, evreu austriac convertit, titu&
larul catedrei de studii cre-tine aplicate, respectiv <esse 7acK, apropiat de ?ocietatea 4aian (din Q 7oncomle 0Cirr*sisti&
#le expansion666, cit0, p #H$0
!! – . fost director al acestei institu*ii între !GF -i !GH0
!J – 2idicat la %radul HJ de onsistoriul de 3est din 7issouri încă din H! martie !G!L (conform revistei franceze de politi&
că 0ectures /ran]aises = 0ecturi franceze, nr0 HLH, p !F$0
!H – .lain 9l5ment, H ianuarie !GL#0
!# – ."e )evie7 of t"e $e7s din !M ianuarie !GL#02evista -i&a sc'imat numele în (actualul$ ."e $e7 merican, purtătoare
de cuvânt a asocia*iei americane conservatoare No"n 5irc" %ociet0
! – < ;omard, cit0, tomul +++, p #FJ0
!M – +idem, p #J!0
!L –– Numărul
!"  9leon din
?cousen
!" maiIl capitalista
!GH0 nudo, cit0, p LJ&L0
!G – 1entru o istorie&cronică interesantă despre O139, Q 7oncomle 0es 3rais responsa#les666, cit0, p JF# -i următoarele0
JF – Aupă răzoi, pia*a petrolului era dominată de a-a&numitele șapte surori, adică de ?tandard Oil a lui 2ocRefeller (împăr
&*ită în ?tandard of 9alifornia – 9'evron, ?tandard of Ne@ QorR – 7oil, ?tandard of Ne@ <erseK – 3on$, Teaco, 8ulf
Oil (a familiei 7ellon$, 2oKal&Autc' ?'ell fondată de evreul 7arcus 3 )earsted (!"H&!GJL$b, )ritis' 1etroleum0;a aces&
tea se adau%ă.moco – .merican Oil 9ompanK (fondată de ;ouis )laustein, !"MG&!GHL$ -i Occidental 1etroleum, compania
personală a ma%natului evreu .rmand /ammer01entru detalii referitoare la rolul strate%ic al petrolului în evenimentele se&
colului al XX&lea, se poate vedea -i cartea lui 4  3n%da'l  entur of >ar, cit0=n !G", 3on anun*a o cifră de afaceri
de ! miliarde de dolari, cu un venit net de !,H miliarde de dolari09'arles ;evinson (!GJF&!GGL$, secretarul %eneral al 4e&
dera*iei +nterna*ionale a ?indicatelor 7uncitorilor din +ndustria 9'imică -i 7inieră (între !GM# -i !G"#$, făcea în !GLF o
estimare a patrimoniului lui 2ocRefeller (de circa M#F de miliarde de dolari$ repartiza*i în circa JFF de companii ( 3od@a&
ola, cit0, p !L$0;a HF octomrie !G"G, printr&un comunicat oficial de presă, Aavid 2ocRefeller anun*a ac'izi*ionarea
celerului )oc@efeller enter din 7an'attan, Ne@ QorR, de către societatea japoneză 7itsuis'i, pentru "#M de milioane de
!!M
dolari0Wiarele au preluat -tirea -i au făcut pronosticuri referitoare la decăderea celerei dinastii, dar i%norau că familia 2o&
cRefeller, de peste patru zeci de ani (de la terminarea răzoiului$, de*inea o
parte importantă din ac*iunile de la 7itsuis'i0.ceea-i 7itsuis'i era repre&
zentată în 9omisia Trilaterală, înfiin*ată în !GLH de acela-i Aavid 2ocRe&
fellerV
J! – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p LM0
JJ – 9lemenceau apar*inea unei secte ai cărei adep*i cereau să fie în%ropa*i
în picioare, ca o formă de ofensă adusă lui -umnezeu0Ci el a fost înmor&
mântat la fel (/enri ;e 9aron 0e plan de domination mondiale de la ontre&
^glise = ;lanul de dominare mondială a ontra&5isericii, ;Kon, Sd0 4ideli&
ter, !G", p JJ$0
JH – 1 de ?enarclens, cit0, p JFJ0
J# – 9 9'aumont 0C'$< = '$<, 1aris, Sd0 1D4, !G"M, p !0
J – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !J" -i !JG0
JM –  9leon ?cousen Il capitalista nudo, cit0, p LJ -i LH0."e "ristian %ci&
ence (onitor din ! septemrie !GM!0
JL – 1uterea %estionată de )6nai )6rit' – înalta masonerie eraică, apare im&
ens de mare: 8rupul )ilderer% (o ”idee” de superparlament întins pe cele
două maluri ale .tlanticului$, 9omisia Trilaterală (concentrarea de o%ă*ii în
”triun%'iul” ?D. – 3uropa – <aponia$, masoneria an%lo&saonă (respectiv
latină$ nu ar fi decât căi de acțiune ale )6nai )6rit' (conform Q 7oncomle
0es professionnels de lCanti&racisme, cit, !G"L, p JH!$0
Imaginea reprezintă milocul operativ de creare a conflictului glo#al de către B'rdinB0Ain .ntonK 9 ?utton o7 t"e 'r&
der creates >ar and )evolution = um crează B'rdinulB răz#oiul și revoluția , p !H0
J" – 9arroll ui%leK .raged and ope666, cit0, p GJ0Ci memrul 942 .rt'ur ?c'lesin%er <r, în cartea lui  ."ousand
-as = ' mie de zile, )oston, /ou%'ton 7ifflin 9o, !GM, la pa%ina !J", indica 942 ca o fațadă pentru elitele puterii0
JG – 2en5 8u5non Il .eosofismo = .eozofismul, Torino, Aelta .rRtos, !GL", vol ++, p H#&HM0

CAPITOLUL BBG ORANISMELE ONU *IDIUNEA UNESCO (ESPRE LUME (ECLARAJIA

(REPTURILOR OMULUI

devărata putere a $ațiunilor <nite nu stă în deciziile politice concrete, care de cele mai multe ori sunt de va&
loare mediocră, ci în funcțiile ideolo%ice# în influența politică care derivă din autoritatea ei ca instanță le%itimă 6-is&
cursurile, rezoluțiile și documentele de orice natură care sunt rezultatul acestei funcții deli#erative, exercită o influență po&
litică difuză în viața de pe plan mondial62uvernele nu pot trece cu vederea aceste rezultate care fac parte din acțiunea ide&
ologică și care influențează orientarea opiniilor, formarea ideilor oamenilor politici D6666'$<, la fel ca instituțiile speciali&
zate de natură politică, este mandatată să propage anumite idei, anumite valori6Examinarea #ilanțurilor arată că, de fapt,
activitatea lor primară constă în organizarea de înt!lniri, de difuzare a recomandărilor lor, de sugerare de politici666 6Ele
contri#uie la conceptualizarea, și mai ales la difuzarea numeroaselor teme politice, în mod particular pe tăr!m economic
și social (!$09el care vore-te astfel este un profesor de rela*ii interna*ionale care a trăit din interior ceea ce afirmă, în cali&
tate de director al unui departament crucial al DN3?9O, acela al drepturilor omului02olul esen*ial al OND se identifică cu
instrumentul care ve'iculează ideile pentru a restaili ordinea din "aos (J$ – 'rdo a# "ao – conform devizei care caracte&
rizează %radul HH al 2?.. (H$0Aeviză a cărei semnifica*ie este revelată de un %rad HH, Dmerto 8orel 1orciatti, când scrie:
Expresia B'rdo a# "aoB reprezintă sinteza -octrinei (asonice și secretul ei fundamental6:nseamnă că (area 'peră (#$
nu se poate produce dec!t ca urmare a unei stări de putrefacție și de dizolvare și ne învață că nu se poate a6un%e la o
nouă ordine dec$t printr!o dezordine înțelept or%anizată ($0+nterpretare for*atăB 3ste ceea ce recunoa-te -i o personalitate
a societă*ilor
jumătatea secrete,
anilor 6LF aimartinistul 7ariel,două
secolului trecut$ caretreimi
declaradinfără jumătă*i de
func*ionari măsură
erau că (M$04inalitatea
masoni OND este de inspira*ie
internă a masonică
societă*ilor-isecrete
că (la
nu este aceea de a distruge totul pentru a reconstrui o lume nouă, pe ruinele celei vec"iG (L$0
Ci care sistem democratic este mai un decât cel azat pe sufra%iul universal, care c'eamă oamenii să voteze
(oameni, în %eneral pu*in cunoscători$ u-or pilotaili de către reprezentan*ii societă*ilor secrete afla*i în fiecare partid poli&
tic0 9'iar mai mult, deviza democra*iei an%lo&saone 'ne man, one vote face în a-a fel încât cel care de*ine puterea finan&
ciară, dar pu*ine voturi, poate cumpăra după necesitate0=n democra*ie, deci, aurul constituie apanajul majorită*ii, dar nu
treuie uitat că nu oricine poate fi cumpărat0

AG UNESCO

=n noiemrie !G#J se reune-te la ;ondra o onferință a (iniștrilor Educației (din *ările aliate$ cu scopul declarat
de&a sta#ili planurile în vederea reconstrucției care va tre#ui să înceapă după încetarea ostilităților6onferința a examinat
propunerea venită de la un comitet condus de elenistul 2il#ert (urra, propunere care are ca scop crearea unei
!!L
organizații permanente pentru educație, și pentru o mai #ună înțelegere internațională ("$0Nici nu se putea ale%e mai ine0
8ilert 7urraK a fost pre-edinte al ?ocietă*ii Na*iunilor, memru influent al ?ocietă*ii 4aian, al 7i-cării 1an&3uropene, al
7arii ;oji a .n%liei, respectiv memru fondator al Englis" %pea@ing <nion, una din societă*ile de le%ătură cu ?ocietatea
1il%rims (G$0tunci c!nd guvernele #ritanic și francez au invitat toate statele mem#re ale '$< să participe la conferința
de la 0ondra din noiem#rie 194[, s&a avut în vedere crearea unei organizații a $ațiunilor <nite pentru Educație și ultură
(!F$09onferin*a citată aducea alături de 8ilert 7urraK personalită*i ca .rc'iald 7ac ;eis' fost su&secretar de stat, a&
solvent al Dniversită*ii /arvard, afiliat la 'rdin încă din !G! (!!$b> lord .ttlee, memru al 2usRin 9olle%e, al ?ocietă*ii
4aian -i al ;ondon ?c'ool of 3conomics> ;5on )lum, politician francez ( de ori%ine evreiască$ cu orientare maristă, fon&
dator (în 4ran*a$ al ;i%ii împotriva .ntisemitismului (;+9., astăzi ;+92. – de *inut minte pentru că -i un politician român
este afiliat la această societate VVV$, în acea perioadă fiind pre-edinte al 9onsiliului de .dministra*ie al 9313 (+nstitutul
4rancez de .faceri +nterna*ionale, din acea vreme$> Stienne 8ilson (!""# – !GL"$, distins filosof catolic pe tărâmul filo&
sofiei 3vului 7ediu, academician francez -i profesor la /arvard (!GJM&!GJ"$, posiil necunoscător al adevăratelor scopuri
ale conferin*ei> 4r5d5ric <oliot&9urie, laureat al ;remiului %talin pentru ;ace în !G!, memru al ;i%ii pentru 1ace împo&
triva 2asismului -i .ntisemitismului (72.1$ -i memru fondator al 1u%@as' (!J$> 2en5 9assin, jurist evreu de faimă
interna*ională, pre-edinte al .lian*ei +sraelite Dniversale (în !G#J$ (!H$0'rganizația considerată tre#uia să continue opera
Institutului Internațional de ooperare Intelectuală din ;aris care, de fapt, a fost încorporat
în <$E%' (!#$0Treuie amintit că numitul institut a fost înfiin*at ca urmare a unui raport al
masonului ;5on )our%eois, premiul Noel pentru 1ace în !GJF (dar -i pre-edinte al ?ocietă*ii
Na*iunilor$01rintre cei care s&au perindat pe la conducerea institutului s&au aflat .lert 3in&
stein sionist -i memru fondator al %ocietății micilor )usiei 5olșevice (!$ -i a ;i%ii împo&
triva .ntisemitismului> mai târziu, 3instein va deveni -i memru al 1u%@as'$> ?i%mund
4reud (!"M& !GHG$, afiliat la )6nai )6rit', a cărui %ândire este salutată drept ultimul, din punct
de vedere cronologic, dintre comentariile .almudului(!M$, %ândire care va influen*a în mod
profund orientarea liniilor directoare în DN3?9O> în cele din urmă, parcă pentru a proa
capacitățile poporului ales, filosoful evreu /enri&;ouis )er%son, primul pre-edinte al respec&
tivului institut0(=n ima%inea alăturată este sir <ulian ?orell /uleK, !""L&!GL$0
=n jurul celor de mai sus %ravitau alte nume celere, ca T'omas 7ann> 1aul Ial5rK
(memru al 7i-cării 1an&3uropene$, dar -i scriitorul indian (-i mason$, 2aindranat' Ta%ore,
premiul Noel pentru literatură în !G!H0Ci pentru a proa paternitatea intelectuală directă asupra DN3?9O (prin acest
institut$, primul director al DN3?9O, <ulian /uleK (memru al ?ocietă*ii 4aian$ nu a ezitat să declare: nu mai este nevo&
ie să recurgem la o revelație teologică sau la un a#solut metafizic6/reud și -ar7in sunt suficienți pentru a ne da propria
viziune asupra 0umii (!L$0;a # noiemrie !G#M, <nited $ations Educational %cientific and ultural 'rganization era con&
stituită oficial, iar iolo%ul <ulian /uleK prelua conducerea0

)G "N(IREA UNESCO

.rticolul + al 9onstitu*iei DN3?9O, spune: %copul organizației este să contri#uie la menținerea păcii și a securi&
tății, duc!nd, prin educație, știință și cultură, la cola#orarea între națiuni, cu scopul asigurării respectului universal pen&
tru ustiție, lege, drepturi umane și li#ertăți fundamentale pentru toate popoarele lumii, fără deose#ire de rasă, sex, lim#ă
sau religie, drepturi afirmate în arta $ațiunilor <nite (!"$0.cestui 3atican al g!ndirii raționale (!G$, centru de reflecție
etico&umanistă care tratează pro#lemele de dezvoltare în termeni de importanță umană (JF$, în care pacea se azează pe
solidaritatea intelectuală și morală a umanității (J!$, are rolul de conducător al următoarelor domenii, prin aplicarea
științelor sociale la pro#lemele lumiiF drepturi umane Dprin studiile asupra pro#lemelor rasiale, instaurarea păcii Dprin
dezvoltarea cercetării și a educației pentru pace, mărirea Dprin cercetare și educație rolului și direcției dezvoltării econo&
mico&sociale, pro#leme demografice, tutela mediului și daunele provocate de droguri (JJ$0Aeclara*ii solemne -i răsunătoare
care nu pot lăsa indiferent omul modern (prin aspira*iile lui cele mai înalte$, determinând în el sentimente de compasiune -i
solidaritate pe lân%ă care, tendin*e diverse sau c'iar contradictorii ar părea de neconceput pentru astfel de or%aniza*ii0
9ititorul însu-i poate judeca citatele etrase dintr&o carte pro%ramatică, redactată de primul director %eneral al
DN3?9O (/uleK$, -i intitulată <$E%' = its purpose and its p"ilosop" = <$E%' = %copurile și filosofia lui (JH$:
;acea tre#uie fondată deasupra solidarității intelectuale și morale a umanității (pa%0 !$> DN3?9O va tre#ui să lase
deoparte-iorice
științific viziune
pentru exclusiv
aceasta sau în mod
este a#solut primar
esențial pentru <$E%'azându&se
ultraterrenă să adopte opeatitudine
un umanism care va
mondial (pa%0
evoluționistă tre#ui sălafiele%ea
$01rivitor
morală: naliza progresului evoluției ne furnizează criterii certe pentru udecarea legitimității Dsau a inusteții scopurilor
și activităților noastre D666 (pa%0 !J$0' atenție specială va tre#ui să acorde <$E%' pro#lemei construirii unui ”pool” al
tradiției pentru umanitate, în totalitatea ei (pa%0 !"$0numiteri tipuri de oameni vor tre#ui excluși de la anumite funcții6
stenicul creștinizat de tip general după ?retsc"mer (J#$, fanatic, prea zelos, supus unei morale excesiv de rigide, cu
complexe de vinovăție com#inate cu tendințe la introversiune6stfel de persoane vor tre#ui îndepărtate din anumite funcții,
precum udecători ai comportamentelor, magistrați, învățătoriZ pentru ei va fi loc în administrație (pa%0 JJ$0
D666 onservarea varietății umane va tre#ui să fie unul din scopurile principale ale eugeneticii D666Z va fi impor!
tant pentru 0&/S"+ să ve%heze astfel ca problema eu%enetică să fie e*aminată cu ma*imă atenție# opinia publică fiind
informată că ceea ce p$nă atunci era de ne%$ndit# acum va putea să devină subiect de %$ndire (pa%0 JH$0<$E%' va
tre#ui să extindă c!t mai mult studiul și aplicarea psi"analizei și psi"ologiei Ba#isuluiB D666 pentru a crea o lume mai feri&
cită și mai eficientă (pa%0 HM$01e azele unei evolu*ii fondată pe pro%resul iolo%iei nu este nimic etern și de nesc"im#at în
etică (pa%0 #$0 ține cont de numărul populației relative adaptate la condițiile sociale și te"nologice este un prim pas,
!!"
indispensa#il, către controlul nașterilor (pa%0 !$0Interesele sunt indivizi#ile și deci transnaționale, put!nd adăuga că sunt
nevoi umane, de la nevoile simple precum "rana și adăpostul, spre cele mai sofisticate, precum dezvoltarea intelectuală și
satisfacția spirituală (pa%0 MG$0%tarea conflictuală Dcapitalismul = comunismul poate fi evitată și contrariile aduse la un
numitor comun6ceastă antiteză poate fi rezolvată printr&o sinteză superioarăGred că acest lucru este nu numai posi#il
Ddar prin dialectica inexora#ilă a evoluției tre#uie să se înt!mple, înainte sau după un alt răz#oi6Li pentru că un alt răz#oi
ar însemna o înt!rziere de secole pe calea progresului, sunt convins că aungerea la acea sinteză, în timp pentru a preveni
un conflict desc"is, tre#uie să constituie scopul fundamental al <$E%' (pa%0 LJ$0?inteza va treui %'idată de&a lungul
liniilor umanismului evoluționist D666 # indivizii put$nd a6un%e la deplina și propria împlinire prin autotranscendență D666
(pa%0 LH$04apt surprinzător, în !GL DN3?9O celera tricentenarul pulicării la .msterdam a 'pera -idactica 'mnia a
lui 9omenius0<ean 1ia%et, prezent la conferin*a de la ;ondra din !G#, profesor de psi'olo%ie la Dniversitatea din 8eneva,
respectiv ?orona, director al 5ureau International dC^ducation din 8eneva, la introducerea unui tet despre 9omenius
(pulicat pentru acea ocazie prin %rija DN3?9O$, scria: omenius tre#uie considerat ca un mare precursor al tentativelor
actuale de cola#orare internațională în domeniul educației, științei și culturii D66660&/S"+ și 9ureau .nternational
dKOducation îi datorează respectul și recunoștiința pe care o merită un mare strămoș spiritual (J$0
+nfluen*a rozacruciană asupra DN3?9O devenea viziilă0

CG SE(IUL UNESCO

=n !GJM, evreul <ean +zoulet, profesor de filosofie socială -i memru al olegiului /rancez, a dat tiparului (la edi&
torul .lin 7ic'el$ din 1aris, un tet cu un titlu mai mult decât semnificativ, dar -i cu neclarită*i profunde: ;aris = apita&
le des )eligions o 0a (ission dCIsrahl = ;aris = apitală a religiilor sau (isiunea lui Israel 0=ncă din primele pa%ini (cara&
ctere cursive -i în%ro-ate din ori%inal$ se arată că: Ideea unificării progresive a glo#ului este o idee în curs D6666-ar ea este
prezentă, în general, alături de&o altă idee = ideea acifismului și a 2ezarmării imediate și universale (pa%0 "#$09onti&
nuând acest fel de idei, apare din ce în ce mai des că religia este însăși esența, sau dacă se dorește du#la, tripla, Wuarta,
Puintesența oliticii D6666/ără un guvern reli%ios și moral nu se poate avea un guvern politic și social6-acă nu există
supunere internă la le%ea morală, nu poate exista o supunere e*ternă, dura#ilă, la legea BlegalăB (pa%0 !!" -i !!G$0
+zoulet precizează -i despre ce reli%ie este vora: -ar este o <ltimă sau o ;rimă religie care nu are nimic local sau
re%ional și care este prezentăpeste tot, o religie internațională și intercontinentală, într&un singur cuv!nt, o reli%ie plane!
tară6Ea este Mozaismul lui .srael (pa%0 F$ (JM$0
;a acestea adau%ă: ;entru înființarea noii uteri Spirituale este nevoie să ne adresăm acelor instituții spirituale
și intelectuale, mentale și morale care se numesc universități (pa%0 !#F$0?copul declarat este de&a ajun%e la o federație de
universitățiF astăzi există pe păm!nt circa o mie de universități6%ă le federalizămRLi în acest fel vom fi constituit pe planetă
cea mai înaltă, cea mai puternică dintre corporații = &
corporația
(pa%0 !F$07ăsură insuficientă fără o ierar'ie adecvată03ste spirituală
nevoie "orporația
ca la v!rful )nțelepților
acestei /ederații și ao3$nditorilor
a celor mie de
universități a glo#ului să creem o alta, a mieuna, adică <niversitatea %upremă, o <niversitate ;lanetară, o <niversitate
(ondială, care să conducă corul imens al celor o mie de universități răsp!ndite în lumea întreagăR (pa%0 !!$0Tendin*e
destul de apropiate de onsiliul 0uminii al lui 9omenius, 5iserica $ațională a lui ?aint&Qves sau 'rdinul ultural al $ațiu
&nilor din succesivul 1act ?inar'ic0Ain această perspectivă se poate interpreta propunerea curioasă făcută de +zoule în lucra&
rea lui: -aR:mpărțiți în două %ocietatea $ațiunilorR:mpărțiți&o în două componente, una spirituală și una temporală6:mpă&
rțiți&o în Societatea 9isericilor și în Societatea Statelor63eți astfel deoparte, la 2eneva puterea temporală a 9ăncilor și a
Armatelor și, pe de altă parte, la ;aris, puterea spirituală a 4tiinței și "unoașterii# a 9isericilor și a 0niversităților (pa%0
M$0
0niversitatea Mondială supremă – sus*ine +zoulet – cu sediul la Nerusalim, acolo unde se încrucișează cele trei
continente, va tre#ui să inspire evoluția mondială prin realizarea, pe scară planetară, a cincisprezece funcții principale
(pa%0 !H$: ! – o limă mondială> J – o monedă mondială> H – o reli%ie mondială> # – o -tiin*ă mondială>  – o istorie (cu o
primă dată – unică$ mondială> M – o literatură mondială> L – o artă mondială> " – un jurnalism mondial> G – un irou de
arbitra6 mondial> !F – un +rdin de +noare mondial> !! – un "alendar al Marilor +ameni mondial (cu reprezentan*i din
toate rasele$> !J – o iliotecă mondială> !H – epozi*ii mondiale> !# – sărători olimpice mondiale> ! – misionariat -i
urse mondiale (ultimele trei enumerări sunt incluse la pa%0 !H, !#$0;a peste optzeci de ani distan*ă se poate constata cu
u-urin*ă cât s&a parcurs din acest drum000
+zoulet
religiile de sprijinea
pe .erra o reformă
-i pe care a cre-tinismului,
el îl numea (ojse&um de preconizând
;aris (pa%0constituirea
H$0Iirion unui or%anism
comenta: destinat
%ocietății să apropie
$ațiunilor toate
i&a urmat
'$<, împărțită în două organismeF unul politic Dnumit c"iar '$<, celălalt cultural D<$E%', cu sediul la ;aris6:n
19[Y, su# președinția catolicului 3ittorino 3eronese(JL$, <$E%' a cele#rat tricentenarul lui omenius, ca un strămoș
spiritual, prin pu#licarea unei culegeri de texte D666 în care cele mai incisive D#ineînțeles RRR sunt a#sente, dar în care se
găsește ideea unui regim sinar"ic rozacrucian, cu onsiliul 0uminii, ca o prefigurare a B'rdinului ultural al $ațiunilor
<niteBși a aceluiași <$E%'6Acum se așteaptă +0# pe care "on%resul Mondial al eli%iilor a propus!o încă din
:J@@# adică +r%anizația eli%iilor 0nite# care nu!și ascunde afinitățile cu mondialismul politic al +&0 (J"$0Tetul lui
Iirion apare ca fiind profetic, mai ales venind din acel an îndepărtat0Aar dacă acestea erau premizele, restul nu poate decât
să urmeze03 nevoie de&o anumită orire pentru a nu ă%a de seamă le%ăturile strânse dintre teoriile rozacruciene plurisecu&
lare ale lui 9omenius, pro%ramele lui ?aint&Qves, ?inar'ie -i realizarea acestora0OND, DN3?9O, primatul economic în
societate men*inut printr&o continuă punere la punct în consilii secrete de tip 8rupul )ilderer%, +nstitutul .spen, ?impo&
zioanele de la Aavos, întâlniri ale 8", 9omisia Trilaterală, etc, toate ra* la ra* cu O2D încă neproclamată ca atare, dar de
fapt eprimată în întâlnirile de la .ssisi (JG$b, EKoto, 7elourne, Iar-ovia, 7ilano, cu o caden*ă din ce în ce mai rapidă,
!!G
în a-a fel încât ceea ce ieri nici măcar nu era %ândit, astăzi e deja realitate000

(G FAO

=n perioada mai&iunie !G#H, 2oosevelt convoca la /ot ?prin%s (în Iir%inia$, prima 9onferin*ă a Na*iunilor Dnite
consacrată agriculturii și alimentației0;a înc'iderea acestei conferin*e s&a decis crearea unei Or%aniza*ii a Na*iunilor Dnite
pentru .limenta*ie -i .%ricultură – 4.O – 4ood and .%riculture Or%anization09onstitu*ia -i pro%ramul acestei noi or%aniza&
*ii au fost aproate -i semnate în cursul primei sesiuni a 9onferin*ei 4.O, de la ueec, din !M octomrie !G#0=n !G#G,
ilan*ul 4.O se apropia de cifra de cinci milioane de dolari01rimul director al 4.O (!G#&!G#L$ a fost lord <o'n )oKd Orr,
mason -i memru al 2++.03ste acela-i personaj care se re%ăse-te la pre-edin*ia .socia*iei Dniversale a 1arlamentarilor pen&
tru un 8uvern 8loal, a 7i-cării Dniversale pentru o 9onfedera*ie 7ondială,
în .socia*ia 7ondială pentru Ccoală, instrument al 1ăcii -i în 1u%@as'0=n
!G", la ini*iativa lui )inaK 2ajan ?en, director %eneral al 4.O (între !GM -i
!GML$ este lansată 9ampania 7ondială împotriva 4oametei, fondurile nece&
sare treuind să fie reperate din *ările o%ate, respectiv la Or%aniza*iile Non&
8uvernamentale (ON8$, apar*inătoare de OND09ampania a primit sprijinul
papei +oan al XX+++&lea -i al 9onsiliului 3cumenic al )isericilor de la 8ene&
va09u toate acestea nu s&au o*inut rezultatele sperate -i 4.O a decis să ape&
leze la personalită*i interna*ionale pentru sensiilizarea na*iunilor0;a !# mar&
tie !GMH, este redactat la 2oma manifestul ;roclamare a dreptului de&a m!n&
ca pe săturate01rintre cei JG de participan*i la adunare se remarca prezen*a
lui 9lement .ttlee (primul ministru ritanic, între !G# -i !GM!, fost
Em#lema /reemasons all din 0ondra asolvent al 2usRin 9olle%e, memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al ?ocietă*ii
4aian$> sir Wafrulla Ea'n (memru al 8rupului )ilderer% -i fondator al +nstitutului +ndian pentru .faceri +nterna*ionale$>
evreul 7endYs&4rance (memru )ilderer%$> futurologul .ldous /uleK (memru al ?ocietă*ii 4aian$0;a ace-tia se adău&
%au a#atele 1ierre (memru al 9omitetului 7ondialist 1ermanent, fost pre-edinte al 7i-cării 7ondiale pentru +nstaurarea
unui 8uvern 7ondial, memru al 4edera*iei 7ondiale a Ora-elor =nfră*ite$> 7arR Olip'ant (memru al 1u%@as'$> ?icco
7ans'olt !GF"&!GG, memru al )ilderer% -i autor al reșterii ero în Occident (plan care prevedea dispari*ia a milioa&
ne de a%ricultori europeni -i de trecere a milioane de 'ectare cultivaile în stand&# = așteptare$b> /enri ;au%er (mason -i
memru al +nstitutului 4rancez de .faceri +nterna*ionale$0
To*i ace-tia apar*ineau (după cum se poate oserva$ or%aniza*iilor mondialiste controlate de =nalta 4inan*ă -i nu
reprezintă nivelul de maim din punct de vedere al sărăciei0;a fel de surprinzător este că acelea-i persoane -i&au asumat
rolul de apărare al celor săraci -i oprima*i0Aiver-i invita*i, care nu au reu-it să participe la reuniune, au aderat la manifest0
1rintre ei: ;ester ) 1earson (memru al +nstitutului 9anadian de .faceri +nterna*ionale -i memru fondator al +nstitutului
.tlantic, premiu Noel pentru pace$> /erert . ;e'man anc'er evreu, director %eneral al DN22. (HF$ între !G#H -i !G#M
colaorator al lui arur%, ?c'iff, 2ocRefeller, etc$> /erman < 7uller (unul din memrii fondatori ai 1u%@as'$> 1 Taft
(memru al 9onsiliului 3cumenic al )isericilor$0Oiectivul declarat al acestora era transformarea radicală fără a mai aș&
tepta dispozițiile economice internaționale, pentru acest scop servindu&se de arma luptei împotriva foamei0.pare evident că
-i fondurile destinate comaterii acestei plă%i atavice -i&ar fi putut %ăsi o altă destina*ie000
=n perioada anilor !G"F, din J," miliarde de dolari cât era ilan*ul anual al 4.O, marea parte era destinată plă*ii
(din el-u%$a personalului, care număra mai mult de zece mii de irocra*i, respectiv de men*inere a sediului luos din
2oma, o adevărată ofensă adusă sărăciei celor care treuie să trăiască su orice nivel acceptail de suzisten*ă0=n !GG#,
4.O era cea mai mare dintre institu*iile specializate ale Na*iunilor Dnite, cu un ilan* anual de circa !,# miliarde de dolari
(cu toate acestea, din mai multe păr*i s&au ridicat comentarii numeroase privitor la destina*ia acestor fonduri$0Wiaristul rita&
nic 8ra'am /ancocR, prin materialul documentat pulicat în lucrarea 0ords of ;overt = 0orzii sărăciei (un denun* făcut
împotriva risipei, a corup*iei, a în-elăciunilor care înso*eau pro%ramele interna*ionale de dezvoltare$ făcea cunoscut că nu&
mai la sediul 4.O din 2oma, în anii 6"F, circa LF de func*ionari se ucurau de salarii anuale între LF0FFF -i !JF0FFF de
dolari, în ună pace cu deviza 4.O %ervice 5efore %elf = %erviciul înainte, propria persoană după, -i că "F din ilan*ul
Na*iunilor Dnite este destinat c'eltuielilor personalului din staff (H!$0Treuie făcută cunoscută declara*ia lui <ames 8ustave
?pet' memru al 942 -i ursier 2'odes, prezent la Qale -i la Dniversitatea 8eor%eto@n, fondator al Institutului (ondial
al )esurselor
B2lo#al dinînas'in%ton,
JKKKB, director
timpul lui 9arter al ;rogramului
(care pentru popula*iei
prevedea reducerea -ezvoltare%loului,
al $ațiunilor anulsupervizor
<nite,
până în JFFF, la J al )aportului
miliarde de per&
soane$, memru al oaliției pentru un (!ine 2lo#al b eprimată privitor la activitatea OND cu ocazia adunării împotriva
sărăciei (care a avut loc la 9open'a%a, în martie !GG$ dar -i la aniversarea a cincizeci de ani de la crearea OND: D666 ope&
rațiunile sociale și economice constituie prioritatea noastră numărul 16Li datorită acestui lucru, astăzi, drapelul al#astru
este respectat în lume (HJ$0
Opinie pe care nu o împărtă-e-te deloc lianezul Sdouard ?ouma, care în !GGH, a lăsat postul de director&%eneral
al 4.O după cei !" ani de serviciu09u această ocazie a dat un interviu (pulicat la ! martie$ unui ziarist de la 0e (onde0=n
acel interviu făcea referiri la situa*ia economică -i a alimenta*iei mondiale, cu precădere la situa*ia africană09onform lui
?ouma, .frica se află într&o situa*ie catastrofală01opula*ia cre-te în ritm de H pe an iar produc*ia a%ricolă doar cu J pe
an01este vreo douăzeci de ani vor fi circa un miliard de africani0?olul se de%radează cu rapiditate, pă-unile se împu*inează,
industria prelucrării lemnului distru%e pădurile, apa începe să lipsească0?ouma recunoa-te, eplicit, câteva adevăruri: des&
c"iderea frontierelor pentru importul de produse a șu#rezit puținele activități existente D6666utorul alimentar ucide pro&
ducția și piața locală, pentru că aceasta ec"ivalează deseori cu un BdumpingB Dvinderea de produse la prețuri mai mici
!JF
dec!t prețul de cost al producătorilor agricoli externi care, direct sau indirect, afectează producția internă a statului res&
pectiv04ostul director al 4.O continuă, arătând pericolele care amenin*ă *ările sărace: )iscul de&a vedea multinaționalele
impun!ndu&și "egemonia lor în materie de #iote"nologie și inginerie genetică6Ele nu tre#uie să continue să domine piața și
să fixeze prețurile666 ;atru multinaționale controlează, în lume, comerțul cu cafea, și doar una singură, comerțul cu ceai0
;a cele declarate de ?ouma se mai pot adău%a -i alte lucruri, la fel de %rave0=n afară de produsele '2(, multina &
*ionalele tind -i spre acapararea dreptului de autor = coprig"t privitor la ”revetarea” unui produs0Wiarul (etro (cu difuza&
re în majoritatea capitalelor europene$ făcea cunoscut în data de miercuri, JM octomrie JF!! (edi*ia italiană$ că la 7[n&
c'en (în )avaria$, ar fi avut loc în acea zi o manifesta*ie împotriva revetării unui sortiment de rocoli de către 7onsanto0
;ocul de desfă-urare era în fa*a 31O – Oficiul 3uropean al )revetelor care a anulat ședința pu#lică în care ar fi tre#uit să
decidă continuarea sau anularea recursului împotriva #revetării6' mișcare pe care organizațiile și activiștii au interpre&
tat&o ca fiind un acord tacit pentru o Bcale li#erăB și în Europa la #revetele pentru produsele alimentare, #revete Brevendi&
cateB de concerne precum (onsanto, -u;ont, %ngenta, 5aer6;rotagonistul acestei acțiuni ar fi #revetul E;1KO9819 al
(onsanto pentru o varietate de #rocoli, o#ținută prin metode de încrucișare tradiționale, dea în v!nzare în nglia în rețea
&ua de magazine (ar@s  %pencer6%unt vizate și alte produse D66609u ce consecin*eBCi,e a rea să cultie seciile <reK
etate a Qi o<li=at să lătească 5returi Qi,a,ciare rorietar ului7 cu creterea co,secutiă a costurilor7 att
e,tru co,su.atori7 ct i e,tru ro5ucători0
EG (ECLARAJIA UNI*ERSAL' A (REPTURILOR OMULUI

=n -edin*a din !F decemrie !G#", .dunarea 8enerală a Na*iunilor Dnite a aproat -eclarația <niversală a
-repturilor 'mului, compusă dintr&un pream#ul -i HF de articole0Este punctul de sosire al dunării după mai mulți ani de
studiu, după deli#erări îndelungate în milocul omisiei -repturilor 'mului6Eleanor )oosevelt Dvăduvă fostului președinte
al %tatelor <nite, )en* assin Durist francez și 2eoffre >ilson Dreprezentantul #ritanic în milocul comisiei au avut o
influență decisivă în ela#orarea ei (HH$0?ocietatea 1il%rims, cu ocazia primei adunări a Na*iunilor Dnite din !G#M de la
;ondra a oferit (printr&o ac*iune fără precedent pentru o societate ”impermeailă” pentru femei$ o cină în onoarea sorei
mason 3leanor 2oosevelt (H#$, văduva fostului pre-edinte american (H$02evista evreiască franceză .ri#une Nuive după ce
cenu-a lui 2en5 ?amuel 9assin (!""L&!GLM$ a fost mutată în 1ant'eonul din 1arisb la  octomrie !G"L, scria: :n mai 194J
primește de la -e 2aulle (măi să fie VVV$ responsa#ilitatea lianței Israelite <niversale D6666:ndatoririle lui )en* assin la
0ondra crescF el reprezintă /ranța în omisia de ercetări a $ațiunilor <nite Dcare vor preceda procesul de la $\ren#erg
privind crimele de răz#oi6 creat o comisie de studiu care a avut ca temă proiectul unei noi B-eclarații a -repturilor și
:ndatoririlor 'muluiB D6666-upă crearea la 9 august Dprintr&o ordonanță a ^cole $ationale dCdministration = Lcoala
$ațională de dministrație (HM$, assin va conduce consiliul de administrație p!nă în 19OK, în calitate de vicepreședinte al
onsiliului de %tat6El a fost alături de co&religionarul lui, 0*on 5lum, în delegația franceză cu ocazia creării <$E%'
(HL$01remiul Noel pentru pace în !GM", 2en5 9assin a fost memru al )6nai )6rit' (H"$ -i în cursul unei adunări a -eca&
logue 0a7ers %ociet (*inută la 9'ica%o în !GLF$ a sus*inut că -eclarația <niversală a -repturilor 'mului era o laicizare
a principiilor iudaismului (HG$0

.extul -eclarației -repturilor 'mului și ale etățeanului într&o ediție apologetică6

legoriile masonice sunt mult prea evidenteF oc"iul din triung"i, șarpele care își
mușcă coada, în centru, pe traversa susținută de cele două coloane65onnet, orator
al adunării (arelui 'rient din /ranța Dîn 19K4 susținea cu tărieF B!nd a căzut
5astiglia, (asoneria a avut suprema onoare să dea umanității carta pe care ea o
ela#orase cu dragoste6el dint!i care a prezentat proiectul unei declarații a dreptu&
rilor naturale ale omului și ale cetățeanului trăitor în societate a fost fratele nostru
0a /aette, pentru a vă face cunoscut primul capitol al onstituției60a J[ august
1Y89, constituanta Ddin care mai mult de trei sute de mem#ri erau masoni a adoptat
în mod definitiv, aproape cuv!nt cu cuv!nt, ceea ce a fost studial îndelung în loă,
textul nemuritoarei -eclarații a -repturilor 'muluiB (#F$0

.firma*ie foarte apropiată de %ândurile evreului 3erlin care, în !GJL,

anun*a: (#!$0Aacă
omului (isiunea istorică
la acestea enun*uri
lui Israelseeste aceea-i de
adau%ă Mesia colectiv
derivarea directă aal7asoneriei
drepturilordin
eraism (dar -i a cre-tinismului, cu toate formele lui – nota traducerii în lima ro&
mână$, cadrul apari*iei declara*iei în cauză apare net -i clar (#J$0=mprumutând ideile
declara*iei de la !L"G, Aeclara*ia Arepturilor Omului trasează caracteristicile omului universal al lojilor, al omului modern
-i ra*ional, stăpân al propriei %ândiri, în stare (cu încrederea în pro%resul cucerit prin -tiin*ă -i te'nică$ să încetinească pro&
pa%area supersti*iilor reli%ioase, con-tient de drepturile lui mai mult decât de îndatoririle proprii, drepturi care vor treui să
fie %arantate prin structuri democratice0.rticolul + afirmă cate%oric: .oate ființele umane se nasc li#ere și egale în demni&
tate și drepturi6/iind dotate cu rațiune și conștiință, tre#uie să acționeze animate în spirit de frăție, în timp ce la articolul
JF se spune că ideea de autoritate treuie să înceapă de jos: voința populară este fundamentul autorității guvernului0 Tole&
ran*a reli%ioasă este asi%urată (articolele J -i !"$, în armonie cu principiile masonice de la !L"G0Aar dincolo de cuvinte (pe
care mul*i le&ar crede$ semnifica*iile adevărate (pentru cei care -tiu să le interpreteze în sens autentic – adică ini*ia*ii$ sunt
diverse0Toleran*a reli%ioasă (în realitate$ este de fapt intoleran*ă: $umai (asoneria posedă religia adevărată, gnosticismul6
.oate celelalte religii, în special creștinismul, au luat din (asonerie tot ceea ce putea fi adevărat6Ele nu conțineau,
!J!
intrinsec, dec!t teorii false și a#surde (#H$0.vând la ază acest presupuneri, rezultă că trinomul li#ertate = egalitate = fra&
ternitate poate avea con*inuturi -i valen*e diverse0;iertate pentru cei inițiați, imuni în fa*a oricărei autorită*i04raternitate
masonică a Na*iunilor Dnite care în numele solidarității (##$, proclamată din ce în ce mai mult în fiecare parte a %loului,
aută umanitatea prin răspândirea campaniilor pentru etinc*ia omului înainte de na-terea lui, pentru dezrădăcinarea de
propriul loc (împins de mizerie, sărăcie -i conflicte$ -i transplantarea într&o *ară care nu este a lui -i în care va fi nevoie de
mai multe %enera*ii pentru adaptare03ntitate neînsemnată, atrasă în vârtejul noii societă*i multirasiale %eneralizată, încura&
jată prin decizii OND, fără rădăcini -i istorie proprie, pusă în mi-care doar de necesitatea supravie*uirii -i de interesul eco&
nomic, lucru posiil -i prin comportamentele induse, omolo%ate prin manipulări sofisticate de con-tiin*e07ult trâmi*ata
e%alitate, tipică mi-cării cinetice a particulelor (unui %az su efectul ac*iunii ener%iei termice$ care se ciocnesc în mod
continuu, dar au întotdeauna acela-i comportament previziil, ca adunătură imensă, condusă cu ajutorul informaticii de
pu*inii (dar omniprezen*ii -efi$, care nu va avea alte drepturi decât să&-i aplaude persecutorii0Iisul e%alitarist este filosofia
de fond a Na*iunilor Dnite care promovează o reorganizare completă a minții umane, transformând&o într&o mentalitate
internațională, ro#ustă și cosmopolită, în stare să stailească o nouă ordine mondială azată pe egalitatea666dintre națiunile
mari și mici (#$0

FG (ECOLONIDAREA
1rolema decolonizării este destul de spinoasă, mai ales din punct de vedere reli%ios -i este inutil de considerat
înt!ietatea unei reli%ii în fa*a alteia09re-tinismul (cu toate suramurile lui, caracterizate de elemente comune, dar având -i
trăsături distincte$, islamismul, etc -i&au lăsat amprenta peste tot pe unde au trecut, fiecare în felul propriu0Ain punctul de
vedere al catolicismului, coloniile erau justificate (la vremea lor$ de prezen*a colonizatorilor (cu inevitailele auzuri care
i&au înso*it pe misionari$ ca factor civilizator, purtător de eneficii majore pentru popula*iile ă-tina-e01rezen*a colonizato&
rilor a constituit un mijloc puternic de promovare a acelor popula*ii, punându&se capăt luptelor triale (dar -i declan-ându&
se, voit sau nu, altele$, a favorizat pro%resul material (construindu&se -coli, străzi, spitale, porturi, structuri tipice unei socie&
tă*i evoluate$ în contetul respectului tradi*iilor na*ionale0Nu se poate trece cu vederea că în zilele de astăzi, când se vore-&
te despre autodeterminarea popoarelor apare la modă să se discute despre violențele exercitate de conWuistadori în numele
civilizației creștine, de agresiune psi"ologică a misionarilor împotriva indigenilor (treuie luat în considerare -i numărul de
victime ale auzurilor seuale săvâr-ite de ”misionarii, servitori ai lui Aumnezeu” VVV$, alimentându&se ”le%ende le%ate de
caracterul +nc'izi*iei” (#M$, ”le%ende propa%ate prin -colile de stat” (deci laice$0=n -colile aflate su ”jurisdic*ia )isericii”,
+nc'izi*ia -i ;oKola sunt ridicate la ran% de ”lucruri sfinte”0Nu întâmplător, ziua de H! iulie din calendarul catolic sărăto&
re-te %f!ntul Ignazio di 0oola, creatorul Ordinului +ezui*ilor0
4i%ura lui /5rnan 9ort5s care, la conducerea a MFF de oameni, !M cai -i zece tunuri, trece la cucerirea 7eicului,
luptând împotriva unei mase de azteci fioro-i (#L$, este prezentată ca fiind aceea a unui sân%eros însetat de aur -i putere, un
aventurier fără orice fel de scrupule -i spiritualitate, orit doar de dorin*a de cucerire0.cestuia i s&ar fi opus aztecii timizi
care&-i apărau casa lor, tradi*iile lor, civiliza*ia lor03di*ia ori%inală a lucrării continuă: -ar nici un cuv!nt despre B#l!nde&
țeaB acestor popoare pacifice6<nul din acești autori BimparțialiB ne aduce la cunoștiință, poate fără voia lui, că în statul
aztec presiunea fiscală era foarte mare (#"$ și că nici un suveran nu putea fi încoronat p!nă nu și&ar fi capturat cu m!inile
lui prizonierii de răz#oi pe care să&i sacrifice la săr#ătoarea de încoronare (poate că autorul – 3pip'anius – a uitat cum a
justificat un sacerdote uciderea catarilor: um să&i diferențiemG <cide&i pe toți, -umnezeu îi va recunoaște pe ai lui RRR$0
;rintre altele, povestește cum era cele#rată cea mai mare săr#ătoare aztecă6%e alegea un t!năr care nu avea nici un de&
fect, era instruit în muzică și dans, și după ce timp de douăzeci de zile se împreunase cu patru fete tinere, era sacrificat la
.ezcatlipoca0O altă ”oi-nuin*ă lândă” se desfă-ura în luna septemrie0 Era aleasă o sclavă t!nără de 1J sau 1V ani6Era
îm#răcată cu ornamentele și însemnele lui "icomecoatl primea în templul zeiței oferte Dștiuleți din porum#, flori, legume
și fructe65rusc, muzica înceta și un sacerdote Dcu rapiditate îi tăia capul6Imediat corpul era upuit de piele (#G$0.l*i au&
tori afirmă că ofranda de sân%e uman pe care aztecii o ofereau zeilor lor provenea de la circa douăzeci de mii de victime pe
an (cam !F din avorturile făcute în fiecare an, într&o *ară europeană, în secolul XX$ sau că, de eemplu, ceremonia de
”inau%urare” a unui templu, în !#"M, ar fi făcut -aptezeci de mii de victime (9â*i al*i oameni îi păzeau pe cei LF0FFF0Ain cei
masacra*i nu a reac*ionat nici unul, s&au lăsat masacra*i ca idio*iiB & nota traducerii în l0 română$0 pare surprinzător că
într&un astfel de stat, fiecare cetățean ar fi fost autorizat să cumpere un sclav pe care să&l sacrifice pe durata unui #anc"et
la care ar fi participat amicii, și la care era servită carnea sacrificatului,Bgătită împreună cu porum#ulB0

aare ca oSăi,Qa.ie
-u5ecesau
cititorul , scria Iannoni
ca o 5atorie (F$, 5acă cu
care7 ,5eli,ită 5e>a=re=area
riscul ieții7u,ei astQel
,scrie cu 5e societăți7
o,oare cu u,
, istorie reteWt
,u.ele luireli=ios
HXr,a,
CortXs i a celorlalți suui catolici 0(tetul în%ro-at apar*ine traducerii în l0 română$0
Aecolonizarea înseamnă în%roparea civiliza*iei coloniale printr&o ac*iune condusă de învă*ătura masonică a dre&
ptului popoarelor de&a dispune de ele însele, ascunzând (în realitate$ inten*ia de slăire a na*iunilor coloniale, de anulare a
istoriei proprii0?e poate oserva că fostele colonii se ucură de li#ertate politică doar cu numele în timp ce, resursele lor
sunt prădate de aviditatea economică a multina*ionalelor dornice să&-i investească capitalurile în teritoriile eli#erate pentru
profitul pu*inilor ”ale-i” din =nalta 4inan*ă0.ceastă trecere de la statutul de colonie la cel de eli#erat s&a decis c'iar la finele
secolului al X+X&lea, lucru mărturisit (în mod sinistru$ de ?aint&Qves: u autorul civilizației noastre D666, fructele îns!nge&
rate ale acestui fanatism, ale acestei politici internaționale și coloniale, vor fi călcate în picioare ca o recoltă demnă de
dispreț (!$01ro%ram pe care 1actul ?inar'ic din !GH îl va face operativ, propunând: .oate popoarele colonizate, proteate
sau su# mandat, tre#uie să fie conduse c!t mai rapid spre deplina autonomie federativă în cadrul Imperiului D666, autono&
mie definită ca fiind Bconștiința colectivăB la care au auns popoarele (J$0
/iecare efort imperial tre#uie însoțit de&o mai mare desc"idere a țărilor externe către Imperiu (H$01as revelator
!JJ
care realizează apropierea ?inar'iei (cu ajutorul %rupurilor financiare interna*ionale$ de puterile coloniale0Na*iunile Dnite
(a căror adevărată putere constă în le%itimarea interna*ională a opera*iunilor, respectiv pro%ramelor statelor care controlează
OND$ prolema colonială i&a fost impusă prin proces pulic în cursul celei de&a XI sesiuni a .dunării 8enerale din !GMF
la care au participat JH de -efi de stat -i L de mini-tri ai afacerilor de eterne0

atolicismul pacificator sau 666Imaginea prezintă

semnarea BoncordatuluiB dintre naziști și 3atican,
în 19VV6șezat Dla st!nga, cu mustață 0ud7ig ?ass6
:n centru, cardinalul ;acelli Dviitorul ;ius al AII&lea
:n dreapta, mai în spate, monsignorul (ontini, viito&
rul papă ;aul al 3I&lea0

;a !# decemrie al aceluia-i an, .dunarea 8enerală proclama -eclarația privitoare la independența țărilor și
popoarelor coloniale (#$, recunoscând că menținerea coloniilor împiedică dezvoltarea și cooperarea economică interna&
țională, fiind un o#stacol în calea afirmării sociale, culturale și economice a popoarelor dependente0”9olonialismul”,
alături de alte forme precum ”rasismul” -i ”apart'eid” sunt considerate ca rău asolut0E@ame N6Eruma', reprezentant al
8'anei, spunea: ăutați înt!i împărăția politică, iar restul îl veți primi după ($03ste vora de acela-i -ef de stat care în
aceea-i perioadă convoca o conferin*ă interna*ională pentru pace (la .ccra$, invitând (printre al*ii$ -i pe senatorul comunist
italian ;elio )asso (!GFH&!GL", fondator al .ri#unalului ;ermanent al ;opoarelor$, care spunea despre întâlnire: ;artici&
panții erau în maoritate englezi sau anglofoni Dîmi amintesc mai ales de rt"ur 2reen7ood și Nudit" art ai st!ngii la#u&
riste, viitori mem#ri în guvernul >ilson (M$01rezen*e care nu se pot trece cu vederea din moment ce vicontele .rt'ur
8reen@ood, mason al ;ojii $e7 >elcome din ;ondra a fost pre-edintele ?ocietă*ii 1il%rims (între !G#" -i !GF$, după ce
trei ani a condus consiliul eecutiv al respectivei societă*i0<udit' /art era memră a ?ocietă*ii 4aianV
.dunarea 8enerală a OND î-i continuă activitatea aproând în !GMH o -eclarație asupra eliminăriit tuturor for&
melor de discriminare rasială -i, prin 2ezolu*ia J!F, recuno-tea le%itimitatea popoarelor care se aflau su dominare colo&
nială0Ci nu numai04iecărui -ef de stat memru i&a fost adresată invita*ia să ajute financiar pentru sus*inerea mi-cărilor de
eli#erare na*ională, le%itimând astfel violen*a împotriva europenilor (occidentalilor$ din colonii0Numai între !GL -i !G",
Na*iunile Dnite au finan*at cu mai mult de !HH de milioane de dolari mi-cările armate revolu*ionare, inclusiv cele teroriste,
de natură maristă, active în 3uropa0.proimativ L din această sumă provenea din contriu*iile occidentale (-i europe&
ne$ către Na*iunile Dnite (L$07ai detaliat, aceste fonduri au fost destinate către ?.1O, 9on%resul Na*ional .frican – .&
frican National 9on%res ("$, O31 -i alte %rupuri ca )ri%ăzile 2o-ii, 8ruparea )aader&7ein'of, +2. (din +rlanda$ -i .rma&
ta 2o-ie <aponeză (G$03mlematic este cazul .fricii de ?ud, centrul mi-cării anti&apart'eid al Na*iunilor Dnite0=mpotriva
apart'eid&ului african s&a creat o concentrare masivă de opinii, printr&o campanie de denun*uri -i oicotări comerciale a
o%atei .frica de ?ud0.am&tam care nu s&a făcut pentru cele trei milioane de victime camo%iene, sau pentru deceda*ii celor
peste cincizeci de ani de ocupa*ie sovietică (din *ările satelit$, sau pentru năpăstui*ii din alte zone de conflict0Nu to*i -tiu că
standardul de via*ă al unui ne%ru din .frica de ?ud (mai ales spre anii 6GF$ era mai mare decât standardul oricărui alt afri&
can> sau poate că nu au reflectat îndelun% la cele spuse în !G"#, în 9on%resul ?tatelor Dnite de reprezentantul .rizonei, 3l&
don 2udd: ici, în %tatele <nite, am avut nevoie de două sute de ani pentru a rezolva propriile pro#leme rasiale și acum
cerem fricii de %ud să o facă imediat (MF$0Aată fiind ”rezerva” cu care mijloacele de comunicare furnizează anumite infor&
ma*ii, se -tie pu*in despre faptul că unul dintre adversarii apart'eid&ului (a fricii al#e$ era ma%natul (evreu$ /arrK Oppen&
'eimer, fapt surprinzător pentru un reprezentant al =naltei 4inan*e, oi-nuit nici să nu clipească în fa*a eterminării popoa&
relor între%i (dacă acest lucru i&ar fi adus vreun profit V$0Numărul unu mondial în produc*ia de aur, platină, vanadiu, ura&
niu -i alte materiale strategice indispensaile industriei occidentale de vârf, prin ?ocietatea -e
5eers controla, aproape în totalitate, pia*a mondială de diamante neprelucrate0=ntr&un interviu din
septemrie !GL, /igaro (agazine îl descria astfel: Este unul dintre oamenii cei mai secretoși și
mai puternici
într&o zi at!teadin lume D666c!t
operațiuni care conduce
5ursa sute de
din ;aris societăți
într&o de pe patru continente6El
săptăm!nă6stăzi, realizează
viitorul fricii de %ud
depinde de el0/arrK 4redericR Oppen'eimer (!GF"&JFFF, în ima%inea alăturată$ a fost fiul unic al
lui 3rnest, fondatorul imperiului pe care /arrK l&a condus până în !GG#0%tatul (aor nu se afla în
.frica de ?ud, ci la ;ondra, /arrK transformând trustul primit ca mo-tenire într&o multina*ională
colosală, cu diverse ramuri de activitate0O aten*ie aparte a fost acordată companiei mondiale de
investi*ii financiare %olomon 5rot"ers în al cărui consiliu de administra*ie se aflau personaje care
fi%urau (printre altele$ în consiliul de la )io .into inc (o societate minieră înfiin*ată în !"LH -i
proprietate a familiei 2ot'sc'ild$0 nglo&merican orporation este un (alt$ instrument prin care
2ot'sc'ild controlează trustul mondial al diamantelor (M!$0.tunci când /arrK Oppen'eimer s&a
retras de la conducerea nglo&merican&-e5eers, %estionarea societă*ilor a fost preluată de unicul lui fiu, NicRK Oppen&
'eimer, care a trecut în fruntea a peste o mie de societă*i din colosul multina*ional0
9u o avere estimată la circa ! miliarde de dolari, aflându&se la conducerea nglo&merican orporation, Oppen
&'eimer controla (în între%ime$ economia .fricii de ?ud0Dnicul -i adevăratul ostacol în calea eploatării necondi*ionate a
!JH
acestor o%ă*ii era minoritatea ală, descendentă din 5oeri04inan*ator al 9on%resului Na*ional .frican, în !G" semna, ală&
turi de al*i GJ de reprezentan*i ai finan*ei -i industriei
sud&africane, un apel prin care se cerea aolirea discri&
minării rasiale -i desc'iderea de ne%ocieri între liderii
de culoare -i %uvernul reprezentat de ali0=n ac*iunea
lui era înso*it de cele mai puternice or%aniza*ii eraice,
printre care -i )6nai )6rit', care prin vocea lui +srael
.ramovitz (reprezentantul pentru .frica de ?ud$, de&
clara: vrem să continuăm drumul spre sc"im#area
dorită, dar nu prin violență, ci prin evoluție politică
(MJ$07erită făcut cunoscut că unicul non&african al
9on%resului Na*ional .frican era (în mod curios$,
evreul de ori%ini lituaniene <oe ?lovo, recent decedat,
fost secretar al 1artidului 9omunist ?ud&.frican, care
din eil a condus până în !G"L, aripa armată a .N90
+ma%inea din stân%a prezintă o -edin*ă de fiare a
pre*ului aurului la N 7 2ot'sc'ild din ;ondra0.l doilea din dreapta este 3d@ard 7ocatta – sursă, -ope Inc0
Aecolonizarea, a-a cum s&a petrecut ea în realitate, a demonstrat că este o etapă mai avansată, dar -i un mijloc
eficient de încolonare a *ărilor numeroase, elierate oficial de ju%ul occidental, spre zorii $oii 'rdini (ondiale0?ocietă*ile
secrete au în*eles foarte ine că lumea a III&a s&ar fi putut cuceri numai prin ruperea le%ăturilor coloniale care o *ineau de
lumea europeană (unde înaintarea era mai dificilă, de-i lumea europeană era cea care impunea cadența$0=n acest proces
istoric se pot recunoa-te cu u-urin*ă fazele o#ișnuite pentru încolonare: cucerirea independen*ei> incapacitatea de corupere
a noilor conducători> sărăcirea %eneralizată a popula*iei> dezlăn*uirea de lupte interne (sau triale$> nevoia ur%entă de aju&
toare eterne> dependen*a politică -i economică în cre-tere fa*ă de lumea occidentală> îndatorarea fa*ă de ăncile din *ările
o%ate> pierderea pro%resivă a propriei suveranită*i> intrarea, fatală, a celor din lumea a III&a în Noua Ordine 7ondială
înso*ită de&o aversiune profundă pentru Occident cu consecin*e precum cele prezentate de amasadoarea americană la OND
(în acea perioadă$ <eanne Auane <ordan EirRpatricR (memră a 8rupului )ilderer% -i a 9omisiei Trilaterale$ prin cele ros&
tite la !! feruarie !G"J, în fa*a memrilor .nti Aefamation ;ea%ue când denun*a (nu se -tie cu câtă spontaneitate$ că
$ațiunile <nite se transformaseră într&un instrument pentru dezlănțuirea agresiunii împotriva 'ccidentului (MH$0
=n lumina Aeclara*iei din !G#", func*ia DN3?9O apare astăzi mai clară: să conducă umanitatea (printr&o planifi&
care a unui standard cultural minim pentru fiecare locuitor al planetei$ către umanismul relativ teoretizat de către loji0;a
aceasta ajută -i N+9O – Noua Ordine 7ondială în +nformare -i 9omunicare care -i&a început activitatea în decemrie
!GLL cu participarea lui ?ean 7ac )ride (care prezida respectiva comisie împreună cu 3lie .el – 942$07ac )ride (!GF#&
!G""$, premiul Noel -i premiul ;enin pentru pace, era afiliat la 3uropean 2ound Tale, -i dacă ar fi să credem cele spuse
de erner 8erson pseudonumul lui 1ierre 7ariel -i autor al căr*ii 0e nazisme, soci*t* secr+te = $azismul, societate secre&
tă (M#$b, 7ac )ride ar fi fost memru al OTO, alături de personaje ca evreul Treisc' ;incoln eminen*a cenu-ie a perioa&
dei timpurii a na*ional&socialismului, care -i&a desfă-urat activitatea alături de Earl /aus'ofer&considerat drept guru al lui
/itler (M$b0O altă coinciden*ă, 7ac )ride -i /aus'ofer (care făcea parte din 8olden Aa@n$ se re%ăseau în 7i-carea 1an&
3uropeană a lui 9ouden'ove Ealer%i, în care 7ac )ride era memru al 9omitetului 3ecutiv (MM$07ac )ride era unul din
apropia*ii masonului suedez <osep' 2etin%er (colaorator al ”colonelului” /ouse$ fondator (în !G#, în Olanda, a 8rupului
)ilderer%$0=ntre !GMH -i !GLF, 7ac )ride a fost secretarul 9omisiei +nterna*ionale a <uri-tilor, din care va lua na-tere
.mnestK +nternational, la J" mai !GM! (care în acel an coincidea cu sărătoarea catolică a %% .rinitU$, zi aleasă (din cele
spuse de 7ac )ride$ pentru a da acelei date un caracter laic (ML$0Treuie amintit că .mnestK +nternational participă la
reuniunile or%anizate de ;ucis Trust, o or%aniza*ie care (pare să includă în ea multe persoane din zona utorității$ se ocupă
cu răspândirea în lume a doctrinei teozofice conform căreia pe pământ ar fi prezente entită*i spirituale, evocaile de către
om prin cuvinte -i te'nici particulare, în stare să pună la dispozi*ia omului for*e puternice pentru realizarea ;lanului, care în
cele din urmă ar coincide cu un 8uvern 7ondial su conducerea Na*iunilor Dnite0
4ondurile necesare pentru .mnestK proveneau de la familia .stor (M"$ prin persoana lui Aavid care ne susține de
la înființarea mnest (MG$09u aceste detalii, 7ac )ride, pre-edinte -i al 5ureaux de la ;aix din 8eneva, începe restructu&
rarea N+9O, încă în curs în !G"L când iolo%ul spaniol 4ederico Wara%oza 7aKor îi urmase deja la conducerea DN3?9O
discutatului
drept pentru 76)o@
care, în (LF$0Aar din8enerală
9onferin*a câte se pare, N+9O(1aris,
a DN3?9O se anun*a o structură %reoaie
!L octomrie&!M -i cu!G"G$
noiemrie efecteproiectul
practice contra&productive,
N+9O este
aandonat definitiv, după cum o demonstrează -i raportul de FF de pa%ini pulicat la terminarea lucrărilor – >orld
ommunication )eport (L!$0

NOTEG
! – 1 de ?enarclens, cit0, p LH -i J!0
J – +dem, p JG0
H – 9onform ?alvatore 4arina Il li#ro completo dei rituali massonici, cit0, p #M!0
# – 1entru ini*ia*i are o dulă valen*ă: de perfec*ionare a individului (în sens masonic$ -i ca împlinire a mult doritului
8uvern 7ondial0
 – Dmerto 8orel 1orciatti %im#ologia (assonica62radi %cozzesi = %im#ologia masonică62radele scoțiene, 2oma,
.tan\r, !G#", p HFH0
M – 1 7ariel, cit0, p !"0
!J#
L – +dem, p !#"0
" – )egard sur <$E%' = -espre <$E%', ro-ură pulicată prin %rija DN3?9O, 1aris, !GLH, p HJ&H#0
G – 9onform lui Q 7oncomle 0a (affia des c"r*tiens de gauc"e = (afia celor de st!nga, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle,
!G", p !#G0
!F – )egard sur <$E%', cit0, p H#0
!! – .ntonK I ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment = onducerea secretă a mericii, cit, p M! -i GL0
!J – ;ug7as" a fost creată din ini*iativa miliardarului canadian 9Krus 3aton, la 1u%@as' (în Noua ?co*ie$03aton primise
premiul ;enin pentru pace -i era rudă apropiată cu /erman <osef 3aton – fost pre-edinte al )6nai )6rit'0
!H – 9onform .ri#une Nuive = .ri#una evreiască, nr0 GGJ din G&! octomrie !G"L0
!# & )egard sur <$E%', cit0, p H#0
! – 0e /igaro (agazine din H martie !GLG0
!M – 0e /igaro (agazine din H! martie !GLG0
!L – Ain Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, cit0, p F0
!" – 2uide to <$E%' = 2"id spre <$E%', de 1eter < /ajnal, 2oma, Oceana 1ulications, !G"H, p #FH0
!G – 1 8erert 0es 'rganisations Internationales = 'rganizațiile Internaționale, 1aris, 1D4, !GLJ, p GH, G#0
JF – 3rvin ;aszlo – uinto rapporto al lu# di )oma = '#iettivi per lCumanitU = l cincilea raport al lu#ului de la )oma
= '#iective pentru umanitate, Ierona, 3?T 7ondadori, !GL", p LL0
J! – 1 de ?enarclens, cit0, p HF0
JJ – 3rvin ;aszlo, cit0, p L"0;aszlo este profesor de sisteme filosofice la Dniversitatea din Ne@ Qorj0Airector al proiectului
2oals for a 2lo#al %ocie = '#iective pentru o %ocietate 2lo#ală09onsultant pentru DN+T.2 – +nstitut al Na*iunilor Dnite
pentru .ntrenare -i 9ercetare, memru +9D? – 9onferin*ei +nterna*ionale pentru Dnitatea Ctiin*ei care lucrează (din cele
sus*inute c'iar de aceste societă*i $ la o Nouă Ordine 7ondială su conducerea unui profesor american, 7orton Eaplan,
memru al 4unda*iei 9arne%ie, al +nstitutului +nterna*ional pentru ?tudii ?trate%ice din ;ondra, al +nstitutului )rooRin%0
;aszlo este -i memru al 9luului de la 2oma, respectiv al .cademiei de ?tudii asupra Iiitorului (din Iiena$0
JH – J!H, 4lorida .venue, as'in%ton A9, 7 ) ?c'napper, !G#", p L#0
J# – 1si'iatru %erman (!"""&!GM#$, faimos pentru stailirea de le%ături strânse între structura fizică a individului -i tipul lui
de caracter0
J – DN3?9O, 2iovanni mos omenio, 4loren*a, )emporad&7arzocco, !GMF, pHJ -i HH0
JM – 9re-tinismul să înceteze să&-i atriuie orice formă de universalismV1entru +zoulet, cre-tinismul este doar un (ozaism
camuflat în mod inconștient, pentru folosirea de către lumea pă%ână, +srael cucerind astfel peste O[K de milioane de suflete0
.stăzi amuflarea dispare -i apare (oise, ca sin%urul conducător al )eligiei fundamentale și eterne, ca unic conducător al
)eligiei civile și științifice, în cele din urmă, ca sin%ur -i unic conducător al )eligiei laice (pa%0 J$0?crierea cursivă -i maju
&sculele sunt din lucrarea ori%inală0
JL – Iittorino Ieronese a fost secretar -i (succesiv$ pre-edinte al .c*iunii 9atolice +taliene, pre-edinte al ongregatio
romana ad ;etri %edem, ziarist de succes -i scriitor, memru al 9onsiliului de .dministra*ie al )anco di 2oma (de văzut -i
I Ieronese 0Corganizzazione delle $azioni <nite per lCeducazione, la scienza e la cultura di fronte ai pro#lemi di oggi =
'rganizația $ațiunilor <nite pentru educație, știință și cultură în fața pro#lemelor de azi, 2oma, prin %rija )anco di
2oma, !GM!, p !#$0
J" – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !L"0
JG – ssisiF de la un '$< al religiilor un singur strigăt în at!tea lim#iF ;ace -i '$< al religiilor, peste o lună în Naponia,
anun*a Il 2iornale din J" octomrie !G"M, respectiv din # iulie !G"L0
HF – <nited $ations )elief and )e"a#ilitation dministration = dministrația $ațiunilor <nite pentru utor și )ea#ilitare0
.pare în !G#H cu scopul ajutării relansării a%riculturii -i industriei din *ările lovite (puternic$ de răzoi0
H! – 8ra'am /ancocR 0ords of ;overt = 0orzii sărăciei, Ne@ QorR, T'e .tlantic 7ont'lK 1ress, !GGJ, p GJ, GH -i GG0
HJ – Wiarul italian orriere della sera din M martie !GG0
HH – 1 de ?enarclens, cit0, p LG0
H# – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p !H!0
H – +dem, p JHG0
HM – 3N. – ^cole $ationale dCdministration = Lcoala $ațională de dministrație, sursa franceză de te'nocra*i0Ci 7ircea
8eoană (-i nu numai el$ a asolvit cursurile acesteia0
HL –– Q
H" .ri#une Nuive =0es
7oncomle .ri#una evreiască, nr0
professionnels666, GGJ
cit0, din G&! octomrie !G"L0
p ML0
HG – +dem, p M#0
#F – ;5on de 1oncins 0a /ranc&(a]onnerie dCapr+s666, cit0, p GG0
#! – 3lie 3erlin 0es Nuifs dCauourdC"ui = Evreii de astăzi, 1aris, Sd0 2ieder, , !GJL, p !#H0
#J – 3 7alinsRK -i ;5on de 1oncins 0a guerra occulta = )ăz#oiul ocult, 9arma%nola, .rt'os, !GLG02eferitor la primii ani
de activitate a OND se spune: -in 18KK de funcționari ai '$<, 1JKK sunt evrei6-in funcționarii superiori ai '$<, mai
mult de [K sunt evrei6%teagul '$< are culorile al# și al#astru, ca și ale drapelului statului Israel0Drmează comentariul:
Este deci foarte clar că '$< este sediul unde antagonismul aparent dintre #olșevismul rus și capitalismul occidental se
estompează și totul se reduce la o discuție între persoane cu aceeași religie și același s!nge Da se citi as"@enazi și se&
p"arzi (pa%0 !J!$0
#H – Ain manualul men*ionat, pentru înal*ii ini*ia*i 0a (assoneria, 4loren*a, !G#, p MG0
## – .lte cuvinte tematice răsună în sălile de conferin*ă -i la vârfurile conducerii Na*iunilor Dnite, precum via#ilitate,
securitate umană, siguranța teritoriului, ecologie, etc0
!J
# – -ia das $a]Mes <nidas, $otici`rio das $a]Mes <nidas, !Jt' Kear, nr0 , sept U oct !GMH0
#M – Aespre ”le%enda nea%ră” privitoare la +nc'izi*ie, se poate cerceta -i 9 . .%noli, 1 Taufer 0a %anta InWuisizione, un
punto cruciale nella storia della "iesa & B%f!nta Inc"izițieB & punct crucial în istoria 5isericii, )rescia, 3dizioni 9ivilt,
!G""> /enri /ello 0a verdad so#re la InWuisici_n = devărul despre Inc"iziție, )uenos .ires, 3ditorial +9T+ON, !G"!>
)artolom5 )ennassar %toria dellCInWuisizione spagnola = Istoria Inc"iziției spaniole, 7ilano, )D2, !GG#> <ean Aumont
0C^glise au risWue de lC"istoire = 5iserica ca risc al istoriei, ;imo%es, Sd0 9riterion, !G"#0
#L – 9onform /5rnan 9ort5s 0a conWuista del (essico = ucerirea (exicului, 7ilano, )D2, !G"L0
#" – 2u%%ero 2omano I conWuistadoresF meccanismi di una conWuista coloniale = onc"istadoriiF mecanismele unei cuce&
riri coloniale, 7ilano, 7ursia, !GL#, p HL0
#G – ?eastiana 1apa 3ita degli ztec"i nel codice (endoza = 3iața aztecilor prin codul (endoza, 7ilano, 8arzanti, !GL#,
p !HF0
F – 8 Iannoni%ulla conWuista dellCmerica del %ud = -espre BconWuistaB din merica de %ud, din ristianitU, martie U
aprilie !GL, p G0Aespre i#eroamerica -i evan%'elizarea ei, . 9aturelli Il nuovo mondo riscoperto = 0umea $ouă redesco&
perită, 7ilano, .res, !GGJ0
! – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !J#0
J – 3nun*urile L -i " din 1actul ?inar'ic prezentate de / 9oston în 0es tec"nocrates et la snarc"ie, cit0, p !"G0
H – +dem, enun*ul !, p !"L0
# – 2ezolu*ia numărul !!#0
 – 1 de ?enarclens, cit0, p !J#0
M – Q 7oncomle 0a (affia666, cit0, p JM0
L – T'omas 8 8uliR ."e <$Cs >ar gainst t"e >est = )ăz#oaiele '$< împotriva vestului, în uman Events (săptămânal
al conservatorilor americani$, as'in%ton A9, !M feruarie !G", p !H0
" – 99 – orld 9ouncil of 9'urc'es – 9onsiliul 7ondial al )isericilor (cu ori%ini protestante$ a fost principalul
sus*inător al .N9 – 9on%resul Na*ional .frican (conform 0ectures /ran]aises, nr0 J", p HH$0
G – +dem, p !#0
MF – Aiscursurile .ime for "ange in <% /oreign ;olic = .impul pentru sc"im#are în politica externă a %tatelor <nite,
9amera 2eprezentan*ilor, !J septemrie !G"#, 9on%ressional 2ecord, vol !HF, nr0 !!H0
M! – ;a J iulie !GGF, filiala elve*iană a %rupului Ae )eers a anun*at înc'eierea unui acord cu D2??, prin care societă*ii Ae
)eers îi era concesionat dreptul de comercializare timp de cinci ani, pe pia*a mondială, a G din produc*ia de diamante a
D2??09u acest acord, Ae )eers putea controla GF din pia*a mondială de diamante ( 0ectures /ran]aises, nr0 #F!, septem&
rie !GGF$09u zece zile înainte, în $e7 Hor@ .imes, apărea o pa%ină întrea%ă de pulicitate care, pe trei sferturi era ocupată
de un portret imens al lui 7ar01rintre cele doisprezece rânduri care înso*eau ima%inea, mai important: dministrația 5us"
a creat recent un fond pentru dezvoltarea economică est&europeană, pentru încuraarea investițiilor private în Europa
entrală și de Est D6666(anager și consilier al fondului a fost numit Solomon 9rothers (1 4 de Iillemarest 0a 0ettre dCin&
formation, nr0 " din !GGF$0
MJ – 1rivitor la ar%ument se poate vedea capitolul X++ al
căr*ii lui / 9oston 0e veau dCor666, cit0
MH – . 3 Naon -i ; A 7erizalde %> X $ami#iaF -a7n
or -us@G & %> X $ami#iaF ori sau crepuscul, 9anada,
autoeditat, !G"G, p ##0=n acela-i an, EirRpatricR a primit
premiul )6nai )6rit' pentru filantropie0
M# – Sd0 )elfond, !GLM, p GF -i G!0Treuie amintit că
pentru 8erson, raporturile dintre OTO -i ?inar'ia +nter&
na*ională sunt de netăgăduit (p !M#$, în timp ce OTO are
rolul de cale pregătitoare, de inițiere în magia 2olden
-a7n (p !J"$0
M – 1rivitor la latura ezoterică a na*ional&socialismului,
2eorge 5us" Nr la o înt!lnire cu BamiciiB se pot vedea printre altele: 8ior%io 8alli itler e il nazis&
mo magico = itler și nazismul magic, 7ilano, 2izzoli, !G"G> 9 . .%noli, 1 Taufer 0Cascesa del nazismo666, cit0> Nic'olas
8oodricR&9larRe 0es racines occultistes du nazisme = )ădăcinile oculte ale nazismului, 1uiseau, Sd0 1ardYs, !G"G> 2en5
.lleau
MM itler et les soci*t*s
– Q 7oncomle secr+tes
0Cirr*sisti#le = itler șicit0,
expansion666, p !HH0 secrete, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0
societățile
ML – ?ean 7ac )ride 0CExigence de la 0i#ert* = Exigența 0i#ertății, 1aris, Sd0 ?tocR, !G"!, p !J0
M" – Q 7oncomle 0es professionnels666, cit0, p J0
MG – ?ean 7ac )ride, cit0, p !GF04unc*iei mondialiste -i le%ăturii cu DN3?9O, Q 7oncomle i&a dedicat un capitol între%
în cartea lui 0es professionnels de lCantiracisme, cit0
LF – Wiarul italian Il 2iornale din JG decemrie !G"L0
L! – 1aris, DN3?9O, !G"G0

!JM
 CAPITOLUL B2G CAMPANIA (EMORAFIC' A ONU ECOLOIA !MPOTRI*A OMULUI
ANIMALISMUL ONU SUMMITKUL (E LE RIO (E 9ANEIRO
ECOK(ECALOUL ȘI ECOLOIA (OMESTIC'

dunarea 2enerală dez#ătea pentru prima dată, în 19OJ, pro#lema dezvoltării economice și a creșterii populați&
ei6%copul dez#aterii consta în determinarea rolului pe care $ațiunile <nite l&ar fi avut în asistența acordată guvernelor
privind adaptarea creșterii populației la un nivel compati#il cu dezvoltarea economică6ceastă dez#atere a constituit o co&
titură în politica demografică a agențiilor specializate, dar și a '$<Z de atunci, ea s&a mișcat încet dar sigur spre o mai
mare implicare în domeniul planificării familiare6;!nă în 19O[, $ațiunile <nite au avut rolul de a emite previziuni și să
ela#oreze politici D666 (!$0:ntre 19O[ și 19OO, $ațiunile <nite au primit mandatul să asiste țările care aveau în curs progra&
me de control ale populației Dprin reglarea fertilității cu autorul >' = 'rganizația (ondială a %ănătății și <$E%'6
:n 19OY, și #iroul executiv al <$IE/ a adoptat o politica favora#ilă pentru C/amil ;lanningC (J$0=n realitate, prima pro&
punere formală de implicare a $ațiunilor <nite în /amil ;lanning s&a făcut prin rezoluția propusă de %6>6)6 5andara&
nai@e ministru al sănătății și succesiv prim&ministru al elonului D%ri 0an@a6;rin imposi#ilitatea o#ținerii de asistență de
la organizațiile $ațiunilor <nite, India, ;a@istan și elon s&au adresat atunci fundațiilor americane, respectiv %uediei
(H$0 ;Kndon <o'nson, pre-edintele ?tatelor Dnite, declara în !GM că cinci dolari investiți în controlul populației valorau o
sută de dolari investiți în dezvoltarea economică (#$, în timp ce 2ic'ard Nion (memru al 942$, într&un mesaj (privitor la
popula*ie$ adresat 9on%resului ?D., declara în !" iulie !GMG: redem că $ațiunile <nite, instituțiile specializate ca de
altfel și celelalte organisme internaționale vor tre#ui să ia inițiativa reacționării împotriva creșterii populației mondiale6
%tatele <nite vor cola#ora în întregime, în acest sens, cu programele acestor instituții6;rivitor la aceste pro#leme sunt
foarte impresionat de amploarea și de forța raportului Dprezentat recent de grupul de specialiști ai $ațiunilor <nite, al
cărui președinte este No"n - )oc@efeller III6cest raport su#linia necesitatea intensificării acțiunilor întreprinse printr&o
cola#orare mai str!nsăZ astfel de preocupări vor tre#ui să figureze printre prioritățile ordinei de zi a $ațiunilor <nite0;a M&
L aprilie !GM", treizeci de persoane se reuneau la ccademia dei 0incei, la 4arnesina (denumirea populară su care este cu&
noscut 7inisterul +talian de 3terne$, la 2oma, într&un sc"im# de idei privitoare la marile pro#leme ale planetei ($0
=ntâlnirea, finan*ată de /undația gnelli (4iat, <uventus Torino$ -i dezvoltată în jurul personalită*ilor .leander
Ein% -i .urelio 1eccei, va însemna apari*ia 9luului de la 2oma0.leander Ein%, pre-edinte emerit de la ! ianuarie !GG!,
prototip al te"nocratului internațional (M$ era pre-edintele 4edera*iei +nterna*ionale a +nstitutelor de ?tudii .vansate, în
timp ce .urelio 1eccei (!GF"&!G"#, personalitate de vârf în administra*ia 4+.T$ se #ucura de apartenen*a la 8rupul )ilder&
er%, la ++.?. (un fel de omisie .rilaterală -tiin*ifică, cu sediul la ;aenur%, lân%ă Iiena, apărută la începutul anilor 6LF
din ini*iativa pre-edintelui 4unda*iei 4ord, 7c8eor%e )undK$, la +nstitutul +talian de .faceri +nterna*ionale, la +nstitutul
.tlantic (ca memru al 9onsiliului de 8uvernatori$0Aestul de curios, era -i fondatorul .socia*iei +nterna*ionale Islam = 'c&
cident, constituită la 8eneva, la H octomrie !GLG în prezen*a pre-edintelui 9onsiliului +slamic 7ondial0

lte conexiuni dintre /) și reprezentanți ai economiei americane6

1eccei era o creație a patronului de la 4+.T, 8ianni .%nelli, memru finan*ator important al +nstitutului +talian de
.faceri +nterna*ionale, respectiv memru al +?1+ (L$ -i al +nstitutului .tlantic0. fost memru al 8rupului )ilderer% -i al
9omisiei Trilaterale0. fost prezent în consiliul de administra*ie de la 9'ase 7an'attan )anR din Ne@ QorR (din proprieta&
tea lui 2ocRefeller$ -i avea strânse le%ături de afaceri cu )anca ;azard care avea %rijă de patrimoniul lui .%nelli ("$b0 1e
!JL
lân%ă aceste rela*ii, din punct de vedere filantropic, .%nelli a fost un sponsor %eneros al celerei 7+T (7assac'usetts +nsti&
tute of Tec'nolo%K$ din )oston, ale cărei lucrări (din acea perioadă$ mer%eau pe o linie du#lă, a creșterii demografice zero
= ero ;opulation 2ro7t" (W18$, respectiv a creșterii economice zero(G$0;a începutul perioadei de activitate, memrii
9luului de la 2oma se reuneau la 5attelle Institute din 8eneva, institut care din !GJ s&a ocupat cu studiul scenariilor
viitoare02espectivului institut, în !G"F din cele sus*inute de 7oncomle (!F$b, îi este dedicată o ro-ură informativă puli&
cată prin %rija $e7comen Institute (o societate apărută în !GJF la um#ra ?ocietă*ii 1il%rims$04ondurile financiare (ilimitate$
provenind de la funda*ii ca 2ocRefeller, IolRs@a%en, .%nelli au dus la formarea pe lân%ă 7+T a unui %stem -namics
2roup care, prin aplicarea etinsă (una din opinii$ a modelelor matematice, a elaorat în !GLJ un studiu faimos numit 0imi&
tele dezvoltării (!!$, prezentat ca prim raport al 9luului de la 2oma ()aportul (eado7s$01rin acest raport se propunea
definirea clară a limitelor fizice și a constr!ngerilor relative privitoare la evoluția demografică a speciei umane, a activi&
tății ei Da speciei materiale pe planeta noastră0
2aportul a făcut rapid înconjurul planetei determinând discu*ii, dezateri -i orientări în politica %uvernelor0.jun-i
la acest punct este dificil de evitat o întreare (poate c'iar crucială$: cine conducea toate acesteaB7oncomle furnizează un
răspuns, dar par*ial0Este nevoie – spune el – să se facă un pas înapoi în timp (!J$0Dnul dintre primii care au ridicat prole&
ma demo%rafică a fost unul din memrii ?ocietă*ii 1il%rims, 2aKmond 1 4osdicR (în !GJ$, pre-edinte al 4unda*iei 2ocRe&
feller, su&secretar %eneral al ?ocietă*ii Na*iunilor, apropiat al pre-edintelui oodro@ ilson -i al ”colonelului” /ouse0.
fost unul din fondatorii (alături de anc'erul T'omas  ;amont – finan*ator al ol-evismului timpuriu, dar -i a fascismului
italian$ împreună cu /ouse a cele#rului 94201entru a studia prolema popula*iei, 4osdicR a înfiin*at în !GH# 2eneral Edu&
cation 5oard – 83)0=n aceea-i perioadă, / 8 ells declara: omunitatea mondială pe care noi o dorim, o comunitate
mondială care se conduce și&și asigură propriul progres,are nevoie ca o condiție principală# de un control deliberat al
populației (!H$0?e declan-ează răzoiul -i planul neo&malt"usian este lăsat temporar deoparte, mai ales -i din cauza conflic&
tului armat care ac*iona cu multă eficacitate0Aupă terminarea confla%ra*iei, controlul demo%rafic a devenit un lait&motiv pe
tărâmul mondialist, luând (câteodată$ denumirea de control planificat al populației sau optimum de densitate a populației
umane în lume (!#$, fără a se căuta vreo le%itimare interna*ională (de altfel prematură$ din moment ce opozi*ia la proiect
(mai ales din partea )isericii$ era formida#ilă în Occident (!$0Aar nu din această cauză, activitatea de control ia o mică
pauză0=n noiemrie !GJ, <o'n Aavidson 2ocRefeller +++ înfiin*ează faimosul ;opulation ouncil împreună cu evreul ;e@is
; ?trauss secretar al pre-edintelui american /erert /oover (memru al 942$ pe durata primului răzoi mondialb, consi&
lier al lui ilson la Iersailles (în !G!G$, amiral pe durata celui de&al doilea răzoi mondial -i prin 7ortimer ?c'iff, asociat
la )anca Eu'n P ;oe între !GJG -i !G#L (!M$0=n !GH, asociat cu drepturi depline la Eu'n P ;oe, ?trauss este c'emat să
conducă omisia mericană pentru Energie tomică (!L$01opulation 9ouncil s&a dovedit de la început unul din centrele
propulsoare (la nivel mondial$ al campaniilor pentru #irt" control, încurajând avorturile, respectiv distriuirea de mijloace
contraceptive01entru aceste scopuri, funda*iile -i multina*ionalele americane au pus la dispozi*ie fonduri imense0Numai
4unda*ia 4ord (în !GJ -i din nou în !GLF$ a dat !!F milioane de dolari pentru proiectele le%ate de limitarea demo%rafică,
acelea-i proiecte pe care le&a studiat 9luul de la 2oma0=n !GM este pusă în vânzare (pentru prima dată$ în ?tatele Dnite
pilula anti#a#, contraceptiv oral creat de profesorul 8re%orK 8ood@in 1incus (!GFH&!GML$, asolvent al /arvard, în timp
ce 4unda*ia 2ocRefeller făcea presiuni asupra 9omisiei 1ontificale pentru aproarea pilulei, în aza documentelor %ecre&
tariatului pentru Informare și %tudii /amiliare din Iersailles (!"$0
3d@i%e 1rud6'omme, 7are 7aestră a 7arii ;oji 4eminine franceze, declara:
:n loile noastre, cu cincisprezece ani în urmă, s&au luat primele inițiative care au condus
la legislația contraceptivă, la Bplanningul familialB și la avort (!G$0:n anii C[K, o ec"ipă
de medici li#eri&cugetători de srcine franceză, grupul 0ittr*, decide să se implice în
#ătălia în favoarea contracepției6<nul dintre acești medici este ;ierre %imon6Inventată
imediat după răz#oi și pusă în v!nzare în alte părți ale lumii, în acea perioadă pilula era
un mit a#solut în /ranța666 6'pinia pu#lică nu era gata6;ionierii planificării familiale își
înmulțeau turneele în provincie, aduc!nd de la 0ondra Dca și contra#andiștii valize
pline cu diafragme (JF$0Ae partea lui, în cartea -e la vie avant toute c"ose = -espre
viață înainte de toate (J!$, medicul (evreu$ 1ierre&45li ?imon, 7are 7aestru al 7arii
;oji 4ranceze -i animator al (ișcării /ranceze pentru planning familial (creată în !GM$,
scria: conflictul dintre contracepție și valorile socio&religioase ale trecutului este inevita&
#il (JJ$ D666 ontracepția li#eratoare a făcut să cadă zidul fatalității tradiționale și dis&
pariția
care, caacesteia lasă inițiatică
în căutarea un loc li#er în caresale
a unității va fisrcinale
nevoie să
D666seomul
instaureze o nouă morală
își descoperă srcinea prin
(JH$0+ma%inea prezintă (c'iar dacă e o pictură$ o femeie adeptă a 7asoneriei0
1rin această declara*ie, 1ierre&45li ?imon suliniază -i confirmă (încă o dată$ parcursul lo%ic al urii împotriva
umanită*ii: e#raism talmudic = doctrină = societăți secrete0Ci totu-i, de ce un control al na-terilor în OccidentB7oncomle
constată că at!ta timp c!t este pro#at, cu Bnuarul -emografic al $ațiunilor <niteB în m!nă că nu este deloc necesar
controlul nașterilor Ddată fiind rata mică a natalității europene asistăm, lu#ul de la )oma în frunte, la apariția unor
multitudini de organizații care exaltează creșterea demo%rafică zero = ero ;opulation 2ro7t" în țările occidentale (J#$0

AG )IRTH CONTROL IESE LA SUPRAFAJ'

2 ?Kmonds -i 7 9arder, autorii studiului privitor la popula*ie în raport cu Na*iunile Dnite, oservau: 0ord ara&
don (J$, printr&o adresă trimisă onferinței de ;lanificare /amilială din %antiago, din 19OY, critica $ațiunile <nite și
agențiile specializate pentru că, în 19O[, nu au fost luate de către acestea măsuri practice în susținerea programelor
!J"
privitoare la B#irt" controlB09'iar dacă s&ar admite criticile lordului 9aradon, influen*a indirectă a a%en*iilor din sistemul
Na*iunilor Dnite (JM$ nu treuie suevaluată0=n primul rând, ele difuzau ima%ini %loale, universal acceptate, care demon&
strau că popula*ia s&ar fi dulat la fiecare treizeci de ani (JL$0=n al doilea rând, adunările lor le%islative luau în considerare
necesitatea unui for care să controleze accesul la mijloacele de planificare familială, respectiv a necesită*ii unui #irt" con&
trol0=n al treilea rând, imediat ce cursul evenimentelor a devenit favora#il acestor măsuri, rezoluțiile $ațiunilor <nite își
asumau legitimitate internațională care făcea mai ușor sc"im#area atitudinii conducătorilor naționali (J"$09u alte cuvinte,
centralizarea #irt" control într&un sediu unic (acela al OND$ -i le%itimarea interna*ională (tocmai adevărata putere a Na*iu&
nilor Dnite$ constituie măsuri indispensaile pentru o*inerea unor ac*iuni incisive -i de mare anver%ură04unda*ia 2ocRe&
feller nu a pierdut timpul0=ntre !GMH -i !GLF au fost destina*i acestui scop !,M milioane de dolari0;a !# martie !GLH, doc&
torul < / Eno@les (pre-edinte al 4unda*iei 2ocRefeller$, putea declara în fa*a 9onsiliului Na*ional al 9entrului de Aezvol&
tare pentru 1lannin% 4amilial: sectorul privat este cel care a accelerat numărul avorturilor legale, în %tatele <nite, de la
1,J milioane la 1,8 milioane pe an (JG$0Aavid 2ocRefeller, unul din conducătorii de la International ;lanned ;arent"ood
/ederation = I;;/ (crea*ie a marilor funda*ii la care au aderat toate asocia*iile de planning familial din lume, circa !JF$
preia conducerea proiectului <$ (Dnited Nations .ssociation$ – <% al cărui raport l&a impresionat pe pre-edintele Ni&
on0
.cel raport declara că DN3?9O treuie să se folosească, în mod direct, de sistemele de educa*ie ca ază pentru
planificarea familială09a urmare, treuiau or%anizate cadrele corespunzătoare, modificarea pro%ramelor -colare, cu rolul de
a încuraja între studen*i o cunoaștere în materie de demografie, de atitudini specifice privitoare la dimensiunea familiei0=n
octomrie !GMG, 9omisia Na*iunilor Dnite pentru Aezvoltare +nterna*ională condusă de ;ester 1earson (premiul Noel pen&
tru pace în !GL -i memru al 9++. – +nstitutul 9anadian de .faceri +nterna*ionale$ a numit o omisie pentru ;opulație,
conform ei%en*elor formulate în raport09omisia era sponsorizată de către )anca 7ondială care se arăta dispusă să finan&
țeze miloacele necesare țărilor mem#re pentru a&și putea îndeplini programele legate de planificarea familiilor0 9oinci&
den*ă etraordinară: la acea dată, )anca 7ondială era condusă de 2oert 7cNamara memru al ;ucis Trust (o or%aniza*ie
luciferică americană cu sedii la Ne@ QorR, ;ondra -i 8eneva$, al 9omisiei Trilaterale al +nstitutului +nterna*ional de ?tudii
?trate%ice din ;ondra, administrator al 4unda*iei 4ord -i al +nstitutului )rooRin%V
;a DN3?9O, la O7?, la 9omisia pentru 1opula*ie, se alătură în !GML <$ /und for ;opulation ctivities care a
primit fonduri (din cele sus*inute de ziarul ritanic ."e 2uardian din ! feruarie !GLH$ de la un milion de dolari în !GML,
la LL de milioane de dolari în !GLH02ezultatele nu întârzie să apară: numai în )razilia L, milioane de femei sunt sterilizate
datorită unei sponsorizări de H,J milioane de dolari, pusă la dispozi*ie de diverse funda*ii -i de către OND (HF$0.pare mult
mai ra*ională %ăsirea de eplica*ii la contradic*ii aparente, ca aceea în care DN+934 proclama (într&o vreme$ nul Interna&
țional al opilului prin care se făcea apărătoarea drepturilor copilului (H!$, respectiv declara*ii -oc de tipul: nu se va o#ține
o diminuare a ratei natalității fără autorul avortului, legal sau ilegal D6666vorturile provocate sunt mult mai eficace pen&
tru diminuarea ratei natalității dec!t utilizarea metodelor contraceptive (HJ$09eea ce dezorientează omul modern este con&
statarea că ierar'ia ecleziastică se transformă într&o cutie de rezonanță la ini*iativele OND oferind, în acela-i timp, o puter&
nică sus*inere0.pare evident că ;oja =naltă ”împin%e” pe direc*ia unei Noi Ordini 7ondiale, în care )isericii îi este rezervat
rolul de o componentă între celelalte, în stare să ajute la avansarea acestui proces printr&o contriu*ie activă la planul %ene&
ral, contriu*ie care se poate identifica cu rolul de or%anizator al unui sincretism al tuturor reli%iilor0Ci cum contra factum
non valet argumentum = :mpotriva faptelor nu există argumente, cele petrecute la 1ant'eonul din .ssisi în !G"M (HJis$b,
la 2oma în !G"L, la Iar-ovia în !G"G, la )ari în !GGF, în 7alta (în !GG!$, la )ruelles în !GGJ (-i multe altele$ nu sunt
deloc incidente de trecut cu vederea, ci etape pe un drum dorit începute după onciliul 3atican II, care se desfă-oară în
acela-i timp cu ini*iativele OND (creat de lojile masonice$0
=n #i#lia 7asoneriei, (orals and -ogma a lui .lert 1iRe, se află un mesaj care eplică eve&
numente precum cele petrecute la .ssisi, Iar-ovia, )ari: D666 în urul altarelor (asoneriei,
creștinul, evreul, musulmanul, #udistul, adeptul lui onfucius și al lui oroastru se pot uni ca
frați să se roage în comun sin%urului 2umnezeu care este deasupra celorlalți zei (HH$0

)G URA !MPOTRI*A UMANIT'JII

=n documentul deja men*ionat emis de către OND (H#$ se recuno-tea (în !GLJ$ nece&
sitatea actualizării anumitor măsuri care se ”eficientizeze” #irt" control, fie în Occident, fie în

*ările ;umii a prezervativului

răspândirea +++&a: (are -i rol în împiedicarea transmiterii olilor cu sustrat seual,
deci are -i o parte ună$, una din primele trepte D666 a cărui prezență tre#uie să fie masivă și
la un preț de cost scăzut (pa%0 G!$>
 promovarea căsătoriilor t!rzii și a modelelor de familii reduse, a programelor de instruire
privitoare la planificarea familială, facilități pentru cei care participă la programe (pa%0 "!$ înso*ită de o ac*iune în scopul
creării unui tip de femeie, cu alternative la sarcină (pa%0 " – sună cunoscut modelul unei femei cu succes în carieră VVV$>
 includerea de linii directoare în materia de studiu a -colilor medicale pentru a da legitimitate planificării familiale ca
disciplină aparțin!nd de domeniul medical (pa%0 "G$>
 comaterea ideii de astinen*ă -i încurajarea porno%rafiei ('etero& -i 'omoseuale$ are rostul ei VVVb03a nu promovează
sănătatea mentală și nici nu favorizează raporturile plăcute dintre soț și soție D666 metoda nu e nici accepta#ilă, nici efica&
ce D666 și mărește, în mod su#stanțial, rata de avorturi D666 (pa%0 GF$0
 sterilizarea c'irur%icală, adoptată pe scară lar%ă în 1uerto 2ico (unde în !GM rezultau sterilizate o treime dintre femei$ în
timp ce la 7adras (în +ndia, în noiemrie !GM"$ ,H milioane de persoane au fost sterilizate (pa%0 !FF$0Treuie remarcat
!JG
că între timp sterilizarea a devenit metode contraceptivă cea mai răspândită -i, conform Na*iunilor Dnite, numai în +ndia
s&au supus vasectomiei ?3Y 5i,tre <ăr<ați (H$0
 promovarea avortului ca mijloc anticoncep*ional: după cum este demonstrat, mulți au luat la cunoștiință că avortul poa&
te constitui unica metodă cu răsp!ndire largă, adoptată la scară mondială pentru B#irt" controlB (pa%0 !F!$0
Aocumentul are aneat un tael din care reiese că în <aponia, între !GG -i !GM, s&au efectuat M0"MF0FFF de
avorturi cu numai JL" de femei decedate, concentrându&se pe proleme principale precum reducerea riscurilor pentru fe&
meie, respectiv a costurilor (pa%0 !FL$, care la nivel na*ional cer o analiză economică atentă (pa%0 !!!$0O aten*ie particulară
va treui acordată unui produs oral, pentru un avort si%ur0.stfel de produs va fi considerat de înaltă prioritate internaționa&
lă (pa%0 !F"$0

Imaginea îi prezintă pe Dîncep!nd din st!nga ristianne senfisz &

B(are ancelar din .recutB al (arii 0oi /eminine a /ranței, soțul
ei, %erge senfisz & B(are ancelarB, 5artolomeu onstantin
%ăvoiu Dcel cu microfonul, despre care vom discuta la capitolul de&
dicat societăților secrete din )om!nia și 2rațiela 5!rlă & B(are
(aestrăB a (arelui 'rient /eminin al )om!niei6;riviți cu atenție
gestul pe care aceasta din urmă îl face cu m!inile6:l vor face și alte
persoane, la care nici nu ne g!ndim RRR

<po"n, )o#ins, -al@on %"ield (societă*i farmaceutice ale %rupului 2ocRefeller, specializate în produc*ia de con&
traceptive$ au primit cu foarte mult zel apelul de a întreprinde ceva în acest sens0Treuie *inut cont că )oussel = <claf (parte
a %rupului %erman oec"st$ a fost cea care a scos pe pia*ă pilula pentru avort – 2D #"M0 -omnul )< 48O după cum este
numit inventatorul pilulei, profesorul evreu Stienne&Smile .rrodi )eaulieu (HM$b se adau%ă la trio&ul funest care a devastat
natalitatea în 4ran*a: ;ucien Neu@irt (promotor al le%ii privitoare la re%ularizarea na-terilor$, ?imone eil fostă deportată
la .usc'@itz, prezentă la adunările 7arelui Orient al 4ran*ei, ministru al sănătă*ii în diverse %uverne franceze, apropiată de
conducerea .lian*ei +sraelite Dniversale (HL$b -i acel 1ierre&45li ?imon (despre care deja se cunosc detalii$0 2D #"M, defi&
nită de profesorul <erme ;ejeune (de la Dniversitatea din 1aris$ drept pesticid uman, este introdusă în 4ran*a în !G"" de
către 7inisterul ?ănătă*ii0=n anul următor au început polemicile privitoare la introducerea acestei pilule în +talia0 Tot în
aceea-i perioadă s&a înc'eiat un acord cu 9'ina, respectiv un altul (destul de sustan*ial$ cu Or%aniza*ia 7ondială a ?ănă&
tă*ii pentru vinderea masivă a pilulei în *ările sărace (H"$0=n ?tatele Dnite, pilula 2D #"M, este prezentă din !GGM după ce s&a
ajuns la un acord între .dministra*ia 9linton -i 2oussel&Dclaf pentru transferul revetelor -i a te'nolo%iei la ;opulation
ouncil din Ne@ QorR0Aar se pare că afacerea nu este lipsită de inconveniente0$e7 Hor@ .imes (HG$ nu poate ascunde efec&
tele pe care pilula avortivă la produce până la a -aptea săptămână de sarcină: avorturile provocate de )< 48O sunt destul de
dureroase, fiind posi#il ca fătul să fie expulzat pe durata a mai multe zile6;rocedura tipică prevede, pentru o femeie, trei
sau patru vizite la medic6' femeie din cinci sute ar avea nevoie de&o transfuzie după ce a luat pilula (#F$0Ci totu-i, lucrurile
nu se opresc aici0$u se vor mai naște copii nedoriți cu autorul vaccinului pregătit de cercetătorii americani, anun*a ziarul
Il 2iornale (7ilano, JJ feruarie !G"M$ eplicând cum un vaccin anti&sarcină era pe cale să fie pus la punct în cadrul
pro%ramului special al +MS ' -+ pentru încura6area și dezvoltarea cercetării privind reproducerea umană, în timp
ce revista vvenire (!! iunie !G""$ informa că revista en%leză medicală 0ancet sus*inea că oiectivul O7? pentru un
vaccin reversiil (care să împiedice fecundarea pentru cel pu*in -ase luni$ era aproape0
-avid )oc@efeller Dnăscut în 191[ reprezentant de v!rf al :naltei /inanțe, mem#ru al %ocietății
;ilgrims, al /), din 19[[ a participat la toate înt!lnirile 2rupului 5ilder#erg6:n 19YV a fondat
omisia .rilaterală, este președinte mondial al B/amil ;lanningB, fondator al B2roup of ."i&
rtB și al Benter of Inter&merican )elationsB6onform opiniei ra#inului (alcolm  %tern
D191O&1994, )oc@efeller ar avea ascendență evreiască, încluz!ndu&l în Bmericans of Ne7is"
-escentB=n= a-teptarea
mericanivaccinului
de srcine evreiască (#!$0s&a pus între timp în vânzare >orplant (ziarul Il
reversiil (#J$
2iornale din J martie !GGF$, o pilulă de dimensiunile unui c'irit care, introdusă su pielea unui
ra*, era în stare să anuleze posiilitatea de&a rămâne însărcinată timp de cinci ani0Ain acest punct
de vedere, %raviditatea apare ca o #oală împotriva căreia treuie să ne vaccinăm -i de&a cărei
infecțiozitate treuie să ne protejăm prin asisten*ă pulică0Ne%area vie*ii (sus*inută de către sistem
analizarea uciderii unei fiin*e umane inocente -i fără apărare, ecluderea ei din lumea celor vii
(#H$ în numele drepturilor omului, nu au nimic sf!nt în ele09ifrele sunt impresionante putându&se
vori de un 'olocaust în adevăratul sens al cuvântului: mai mult de două milioane de mor*i în
primii zece ani de avorturi numai în +talia (##$, un miliard de victime între !GL# -i !GGL, conform datelor Na*iunilor Dnite
(#$04aptele continuă -i ziarele dedică, deseori, titlurile de pe prima pa%ină, noilor drepturi cucerite0
Eutanasia intră în etica medicală62"idul EE pentru întreruperea deli#erată a tratamentelor (ziarul Il 2iornale
din !M ianuarie !G"L$02ezultatele nu întârzie să apară0=n Olanda, *ară în avan%arda procesului de ani'ilare a omului (în
!GG#$ au fost douăzeci -i cinci de mii de persoane eutanasiate0Treisprezece mii de eutanasieri pasive (de întrerupere deli&
!HF
erată a tratamentelor$ iar celelalte doisprezece mii au fost făcute de medici mai pu*in aten*i la jurământul lui /Kpocrate, pe
motive ca sla#a calitate a vieții, a nici unei speranțe de vindecare sau a condițiilor familiale dificile, acelea-i lait&motive
folosite de campaniile anticoncep*ie0Ain cele doisprezece mii de victime, mai mult de jumătate nu ar fi fost con-tiente (#M$0
' sută de mii de lire moartea fără durere (ziarul Il 2iornale din J" octomrie !G"G$ prin ca&
re se descrie un dispozitiv cu trei fiole care ar da posiilitatea unui #olnav să&și ia viața sin&
gur0=ncepând din !G"J, în 4ran*a -i în 7area )ritanie, cine dorește se poate aza pe un ma&
nual de sinucidere – %uicide, mode dCemploi6istoire, tec"niWue, actualit* = %inuciderea,
mod de utilizare6Istorie, te"nică, actualitate – care pare destul de complet (#L$0<acues .ttali
mason -i memru al )6nai )6rit', consilier economic al fostului pre-edinte francez 7itterand
(-i primul director al )32A – )anca 3uropeană pentru 2econstruc*ie -i Aezvoltare, creată
pentru reconstruc*ia -i dezvoltarea *ărilor e&comuniste$, scria în cartea lui, 0Cavenir de la vie
& 3iitorul vieții: .rec!ndu&se peste OK, O[ de ani, omul trăiește mai mult fără să producă,
%imone >eil cu costuri mari pentru societate D6666Eutanasia va fi unul din instrumentele esențiale ale so&
cietății noastre viitoare așa cum se prefigurează ea6:n logica socialistă, li#ertatea e un drept fundamental, li#ertatea de si&
nucidere6-reptul la sinucidere, directă sau indirectă, are o valoare a#solută în acest tip de societate6-ispozitive adaptate
vor permite renunțarea la viață atunci c!nd aceasta va fi insuporta#ilă, sau prea costisitoare din punct de vedere econo&
mic6red cu tărie că eutanasia, în societatea viitorului, va fi o regulă (#"$0
;a ceva timp după, acela-i persona relua ar%umentul într&un mod (numai aparent$ paradoal, într&un fel de dic&
*ionar în care a inten*ionat să propună părerea lui (-i desi%ur a înal*ilor ini*ia*i$ despre lumea secolului XX+0;a termenul
eutanasie a scris tetual: numite democrații Dmai avansate vor alege să facă din moarte un act de li#ertate, legaliz!nd
eutanasia6ltele vor fixa limite precise pentru propriile c"eltuieli privitoare la sănătate, calcul!nd o c"eltuială medie pen&
tru un drept de viață, pe care fiecare îl va putea utiliza după dorință, p!nă la terminare6%e va crea atunci un fel de piață a
dreptului la viață suplimentar, în care fiecare își va putea vinde propriul său drept, în cazul că este afectat de o #oală incu&
ra#ilă sau este prea sărac6%e va aunge, într&o zi, la vinderea de tichete pentru moarte care vor da dreptul la alegerea din&
tre diversele tipuri de moarteF eutanasia la alegere, moartea instantanee în somn, moartea somptuoasă Dsau tragică, sinu&
cidere la comandă, etc, moartea proprie ca și moartea altuia (#G$0
NacWues ttali, născut în 194V6onsilier special al lui (itterand, personalitate eminentă a comuni&
tății e#raice, cunoscut ca cercetător, scriitor și istoric, este mem#ru al 2rupului 5ilder#erg și al
5Cnai 5Crit"0
.stfel, în timp ce doctorul EevorRian umla nestin%'erit prin ?tatele Dnite aut!nd paci&
enții să moară (să se sinucidă V$, Ne@ QorR Times făcea cunoscut pulicului că o infirmieră din cinci
din ?tatele Dnite ar fi practicat eutanasia, -tire care înso*e-te o alta, cea privitoare la rezultatele unei
cercetări făcute de Dniversitatea din 8las%o@ conform căreia, L dintre medicii en%lezi s&ar fi dec&
larat favoraili eutanasiei0 (conform Il 2iornale din J# mai !GGM$01este câ*iva ani, moartea dulce va
deveni parte din sistemul juridic olandez, în timp ce, în .n%lia cre-te numărul ma%istra*ilor care pri&
mesc în mod pulic (fără să se ascundă$ cererile olnavilor de întrerupere a func*ionării dispozitive&
lor care îi men*in în via*ă0
7cNamara, fost pre-edinte al acelei )ănci 7ondiale care impune *ărilor în curs de dezvoltare utilizarea mijloace&
lor contraceptive ca o condi*ie sine Wua non pentru o*inerea de ajutoare financiare (F$, în !G"#, în revista 942 – /oreign
ffairs, declara că: niveluri determinate ale populației mondiale nu ar fi tre#uit să fie depășite și nu vor tre#ui depășite în
viitor, avertizând cu seninătate că acest lucru se va înt!mpla fie prin măsuri umane și voluntare, fie printr&o procedură de
oprire malt"usiană (!$0(alt"usianismul este o teorie a economistului en%lez T' 2 7alt'us (!LMM&!"H#$ conform căreia,
dacă nu a intervenit nici un fel de eveniment (epidemii, răzoaie, etc $ popula*ia %loului ar tinde să crească în pro%resie
%eometrică, provocând în acest fel o lipsă %ravă a mijloacelor de suzisten*ă0Teoriile -i practicile folosite pentru reducerea
(limitarea$ cre-terii indeterminate a popula*iei poartă numele de malt"usianism07cNamara nu făcea decât să reia ideile
unui înainta- ilustru, )ertrand 2ussell (memru al ?ocietă*ii 4aian$ care profetiza că moartea neagră (ciuma$ ar fi putut
ac*iona în lume, pe scară mare, de&a lun%ul %enera*iilor, în a-a fel încât supravie*uitorii ar fi putut să procreeze li#er, fără a
aglomera lumea0cest lucru poate fi, într&adevăr, foarte neplăcut6-ar ce importanță areG;ersoanele cu o înaltă pregătire
intelectuală sunt indiferente la fericire, mai ales a altora (J$0.leander Ein% -i .urelio 1eccei, fondatori ai neo&malt'usi&
anului lu# de la )oma, făcându&se interpre*ii aprecierii pe care mondiali-tii o nutresc pentru popoare (văzute ca ni-te
eterni copii,
'#iectiv iresponsa#ili
pentru <manitate,și avertizau:
incapa#iliSe
de&o viziune
poate organică$,
aplica în prefa*a
lo%ica numai celui
atunci de&al
c$nd cincilea
lumea este raport al lu#ului,
pre%ătită intitulat
7din punct de vede!
re cultural8 să!și accepte necesitățile severe (H$03vident (în oc'ii acestora$ umanitatea nu este capailă de lo%ică (mai ales
că este amorțită de propa%anda omniprezentă a mijloacelor de comunicare$ -i nu -tie că în articolul H al Aeclara*iei
Dniversale a Arepturilor Omului se spune: /iecare individ are dreptul la li#ertatea și la siguranța propriei persoane0Toate
acestea când însă-i OND (într&o contradic*ie fla%rantă, în mod violent c'iar$ face totul pentru a lipsi de acest drept asolut
-i fundamental milioane de persoane pe an, unele dintre ele în forma cea mai lipsită de apărare – emrionii -i nou&născu*ii0
=n aza acestei lo%ici nu este de mirare răspunsul dat de vice&directorul 4 8ianfranco )olo%na memru al
9luului de la 2oma -i discipol t!năr în atelierul lui urelio ;eccei, după cum îi plăcea să se considere (#$b0=ntreat des&
pre îmătrânirea popula*iei ca efect al avorturilor, a spus că nu este nici o pro#lemă, pentru că astfel pădurile vor fi mai
puțin afectate ($02ăspuns în deplină concordan*ă cu declara*ia faimoasă prezentată de -eutsc"e ;ress gentur = -; la "
au%ust !G"" de către pre-edintele mondial al 4, 4ilip de 3dinur%': :n cazul în care mă voi reîncarna, aș vrea să mă
întorc su# forma unui virus letal pentru a&mi da contri#uția la rezolvarea pro#lemei suprapopulării0=n cursul conferin*ei
%tate of ."e >orld /orum, or%anizată de 4unda*ia 8oraciov (al cărei pre-edinte este <ames 8arrison, destul de apropiat
!H!
de ;ucis Trust$ în !GG, cei patru sute de participan*i care s&au întrunit la 4airmont /otel din ?an 4rancisco au stailit nece&
sitatea de scurtare a timpilor, de adoptare de măsuri în domeniile diverse pentru crearea unei lumi interdependente -i su o
unică conducere, în stare să înfrunte marile proleme ale păcii, respectiv de salvare a mediului04ilosoful ?am Eeen ( pro&
dus al Dniversită*ilor /arvard -i 1rinceton$, guru al centrului Ne@&.%e occidentalo&american Esalen Institute, la înc'iderea
lucrărilor, tră%ând concluziile, constata: D666 %&a sta#ilit un acord foarte str!ns ca instituțiile religioase să&și asume o res&
ponsa#ilitate primară pe tema exploziei demografice6.re#uie să discutăm, într&um mod a#solut mai clar, despre sexualita&
te, contracepție, avort, despre controlul populației, pentru că această criză ecologică, pe scurt, e o criză de populare6
educeți populația cu JQR și cantitatea de daune ecolo%ice va putea fi trecută cu vederea09uvinte după care au urmat
aplauze entuziaste0
Nu e pu*in lucru reducerea popula*iei mondiale cu GF07arii măcelari ai istoriei, de la ;enin la 1ol 1ot, trecând
la /itler -i 7ao, to*i împreună nu au reu-it acest lucru0O altă participantă a forumului, steaua Ne@&.%e )arara 7ar
/uard (crescută în umra lui ;aurence ? 2ocRefeller, sus*inătoare înfocată a $e7 2lo#al ivilization$, într&o carte cu
titlul ."e 5oo@ of o&reation, sus*inea că: D666 <n sfert din <manitate se poate distruge, sunt semințe cu defecte6:n trecut
lor le era permis să moară de moarte naturală D6666stăzi, pe măsură ce se apropie marea sc"im#are din Ccreatură umanăC
în Cco&creatorC, sfertul care se poate distruge va fi eliminat din comunitatea umană6%untem noi6$oi suntem cei aleși pentru
procesul de selecție divină în favoarea planetei .erra6Ea selecționează, noi distrugem6%untem cavalerii pe cai palizi, (oar&
tea (M$0Aupă mul*i ani de campanii pro&avort, fructele sân%eroasei recolte nu întârzie să apară01roiec*iile catastrofei cu
caracter demo%rafic au treuit să fie redimensionate0Aatele OND au furnizat (mai de%raă$ un adevăr imposiil de trecut cu
vederea (c'iar dacă nu este admis$ că dezvoltarea a precedat restrân%erea na-terilor (-i nu invers$ după cum este sus*inut cu
emfază de diver-i memri ai 9luului de la 2oma (L$09ercul se înc'ide0%ecerarea celor tineri va lăsa peste tot o popu&
la*ie predominant îmătrânită, care va influen*a ne%ativ componenta activă0 )ecord de #ătr!ni în sudul sărac6'$<F în u&
mătate de secol, J miliarde de #ătr!ni, dintre care 8K în 0umea a III&a, scria la pa%ina !H ziarul vvenire din !H aprilie
JFFJ cu ocazia 9onferin*ei 7ondiale OND de la 7adrid privitoare la îmătrânire0Dn veritail lagăr de exterminare prin
aplicarea doctrinei eutanasiei a mae-trilor precum .ttali000
;a !H iunie !GMH se nă-tea în <aponia o fiin*ă deformată pe care medicii, impresiona*i de acea masă însân%erată,
cu creierul ie-it din cutia craniană, o considerau că treuie lăsată să moară0Aar părin*ii au acceptat sfidarea -i anima*i de&o
dra%oste imensă l&au numit /iRari0Tatăl, Eenzauro Oe, în !GG# a primit premiul Noel pentru literatură0/iRari a crescut
diform, miop și cu pro#leme, incapail să scrie -i să citească0=n !GG!, 9asa de Aiscuri $ippon olum#ia a încercat să
transpună pe muzică desenele penta%ramate făcute de /iRari0Tocmai despre muzică era vora0?uccesul discurilor elaorate
pe aceste aze a fost foarte mare, întrecând orice altă vânzare de dinainte0Wiarul Il 2iornale (7ilano, !# aprilie !GG$, co&
menta: Experții spun că muzica acelui monstru se regăsește în prospețimea pădurii6;oate6-ar e un mesa clar și proaspăt
pentru noi6.ocmai aceasta este, o sc!nteie divină, un tezaur de frumusețe c"iar și în omul cel mai ur!t din lume6)espirația
înflorită a reatorului = după cum spunea un poet = nu este nici o risipă în ec"ili#rul <niversului6%u# cerul înstelat nu
avem dreptul = nimeni nu&l are = să refuzăm dreptul la viață al unei creaturi6"iar dacă se prezintă ca o adunătură difor&
mă de mem#re care&l fac să apară ca o glumă a diavolului6-ar nu e așa6$iciodată nu e așa0

CG ANIMALISMUL ONU

;a JL ianuarie !GL", DN3?9O a lansat de la )ruelles în toată lumea -eclarația <niversală a -repturilor ni&
malelor (al cărei tet este redat în pendicele III$0Ain această declara*ie se suîn*ele%e că animalul este un su<iect cu 5reK
turi, consfin*ite de articolul !#, aliniatul !, care spune: -repturile animalelor tre#uie să fie apărate prin lege, ca și drep&
turile omului02ezultă că pentru DN3?9O (centrul mondial de răspândire a educa*iei -i culturii mondialiste$ este valailă
e%alitatea: a,i.al Z o.03vident, în virtutea acelei lo%ici care rămâne inaccesiilă creștinului astenic de tip general, con&
form lui ?retsc"mer ("$, nepre%ătit încă cultural și emoțional – c'iar refractar – la acceptarea necesităților severe0 9on&
damnat să nu în*elea%ă nimic din noua morală zoolatră, incapail de analize ale progresului evoluției, instrument indispen&
sail pentru elaorarea anumitor criterii pentru udecarea legitimității, a caracterului scopului și acțiunilor noastre (G$,
omului de rând nu&i mai rămân decât firimituri de mul*umire intelectuală din principiul contradicțiilor ca unică modalitate
de cunoa-tere a realită*ii, la care se adau%ă principiile privitoare la cauză -i efect, cu fire-tile -i necesarele enun*uri de tip
adevăr = fals, #ine = rău (MF$09u asemenea instrumente rudimentare -i ie-ite din uz, plecând de la cauză -i ajun%ând la
efect, omul simplu încearcă să cunoască lumea01entru el, pomul #un se cunoaște după roade0Aar în realitate, lucrurile nu
staujudece
să c'iar lumea
a-a01entru omtrăie-te09u
în care ( săracul detoate
el$ ecănevoie de le%i,
expunerea să creadă aînfost
dar7iniană Aumnezeu
eplicatăcaînsursă a acestor
fiecare punct alle%i
ei,-imai
pe ales
azaprintr&o
acestora
indiscutailă aunden*ă de mărturii fosile privitoare la inelele de uniune (M!$, cu toate că a fost decriptat codul .AN care,
ad a#undentiam aduce detalii în plus cercetătorilor privind ori%inea -i evolu*ia mteriei vii, în ciuda ar%umentelor în favoa&
rea unui <nivers imposiil de cuprins, cu toate eforturile miilor de profeți ai științei care s&au for*at să descrie în orice fel
frumuse*ea naturii, cu toate intențiile decisive și clarificatoare ale maestrului Teil'ard de 9'ardin (sus*inute de anumi*i
principi iluminați ai )isericii$, omul încă nu a reu-it să se separe de do%me, de idei preconcepute, de manifestările instic&
tuale01oate că avea dreptate <ulian /uleK care, ca urma- al apostolului 9omenius, recomanda ecluderea celor înapoia*i de
la orice însărcinare care implică responsailită*i socialeV=n tentativa lui de cunoaștere, prin desacralizare, omul încearcă să
personalizeze Aivinitatea0Aumnezeu nu mai eistă ca ceva care nu se poate descrie, ca o eisten*ă atemporală în afara ori&
cărei filosofii, ci mai de%raă într&o formă reîncarnată în spiritele înalților inițiați0
3ste demn de luat în seamă cuv!ntul de ordine, deviza %radului HH al 2?.., -eus (eumWue Nus – -umnezeu
D-ivinitatea este dreptul meu0Dnde se poate în*ele%e cu atâta epresivitate identificarea dintre -umnezeu -i :naltul InițiatB
Ne înva*ă escatolo%ia societă*ilor secrete că în re%atul iminent al celei de&a treia v!rste a perfec*iunii – 3ra Iărsătorului &
!HJ
)iserica (în cele din urmă$, o dată aandonate erorile a două mii de ani de do%me, va uni într&un sin%ur tot puterea spiritu&
ală cu cea temporală0.lături de cei ale-i se vor afla oamenii redu-i la starea animală care vor tre#ui să&și aștepte conducă&
torii (MJ$0

-eviza gradului VV explicată pe îndelete Ddin B'ccult

."eocrasB de 0ad ueens#oroug"

Aacă umanitatea este constituită în mare parte din trecuții cu vederea-i unicele realită*i sunt sanctitatea și vrăi&
toria = sfinții și spectrele (MH$, atunci de ce ar treui trata*i altfel decât ni-te animale cei din prima cate%orieB9u atât mai
mult cu cât animalul din crescătoria %i%antică %estionată de te'nocra*i, otezată eufemistic – satul glo#al – nu va cere ni&
mic mai mult în afară de ra*ia lui (consistentă$ de mâncare -i un loc unde să&-i petreacă timpul scurm!nd, în fa*a unui tele&
viziuni %loale sau a unui computer, distr!ndu&se p!nă la moarte (M#$0Arepturile omului se acordă animalelor, antropomo&
rfizându&le (M$, iar omul rămâne pro%resiv fără drepturi, prezen*ă malefică -i deranjantă pentru mediu, natură -i c'iar pen&
tru umanitatea însă-i0Neunie VB /alucina*ii de creiere înfierântate VB
.surda e%alitate dintre om -i animal este sus*inută (se poate spune cu sa#ia scoasă din teacă$ mai ales de cei ca&
re se definesc ecologiști, verzi, am#ientaliști0.ce-tia sunt aduna*i în asocia*ii care au ca numitor comun protejarea dreptu&
rilor animalelor -i care se pot numi ;rietenii .errei, >>/, 2reenpeace, 0iga (ediului care se ucură de reprezentan*i la
OND -i DN3?9O (ca puteri consultative$0Or%aniza*ia ecolo%ică ."e /riend of Eart", de eemplu, recunoscută ca or%aniza&
*ie non&%uvernamentală a OND, cu statutul de o#servator pe lân%ă principalele or%aniza*ii interna*ionale, a apărut în ?tatele
Dnite -i a avut ca prim sediu localul în care activa -i 5iroul 0egal Internațional oudert 5rot"ers, filială le%ală a 4unda*iei
2ocRefeller (apropiată deci, de ?ocietatea 1il%rims$07erită făcut cunoscut că la 9oudert )rot'ers se afla -i evreul (iară-i ei
– nota traducerii în lima română VVV$ ?ol ;ino@itz (fost pre-edinte al societă*ii americane Xero$ -i memru (prin oi-nu&
ita coinciden*ă$ al 9luului de la 2oma (MM$, al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al .merican <e@is' 9ommittee0Toate, aso&
cia*ii masonice, de matrice iluministică0.re dreptate /enri .tlan, om de știință franco&evreu de srcini algeriene, militant
de st!nga , expert în .almud și a#ala care sus*inea că D666 cei care duc mai departe moștenirea iluziei iluministice D666sunt
tocmai acele mișcări ecologice care se prezintă su# formă progresistă și universalăR (ziarul Il 2iornale din # ianuarie !GG!$
9ât despre 8reenpeace, asocia*ie ecolo%istă fondată în !GL! la Iancouver (în 9olumia )ritanică$ 9anada, a
primit fonduri de la 4unda*ia 2ocRefeller, 9arne%ie, de la ma%natul petrolului .rmand /ammer -i e la alte institu*ii mon&
dialiste precum orld +nstitute, toate acestea începând încă din !GLH (ML$08reenpeace este asociată la ;ucis Trust (o aso&
cia*ie ini*iatică puternică$ recunoscută de către OND ca apar*inătoare la mi-&
carea Ne@&.%e0Ae amândouă este le%at numele lui 2oert 7cNamara, fostul
pre-edinte al )ăncii 7ondiale0;a 8reenpeace se alătură >orld7atc" Institute
(centru american privat de studii privitoare la mediu -i care vede în cre-terea
popula*iei principala amenin*are la viitorul lumii$ înfiin*at în !GL# cu fonduri de
la 2ocRefeller0Dnul dintre pre-edin*i a fost un om de afaceri din a%ricultură,
;ester )ro@n, pe care as'in%ton 1ost l&a definit ca unul din g!nditorii cei mai
influenți din lume0
rmand ammer, în )usia, în 19J[0

>orld >ildlife /und– 4 – s&a transformat în !G"L în >orld >ide /und for $ature, fiind înfiin*at în !GM! de
către principele 4ilip (duce de 3dinur%'$ în colaorare cu principele )ernard al Olandei (primul pre-edinte al 8rupului
)ilderer%, aducându&-i o contriu*ie importantă la înfiin*area acestui grup$ -i cu primul pre-edinte al DN3?9O (atunci
avea L de ani$ sir <ulian /uleK (care în !GM! era pre-edinte -i al ?ocietă*ii )ritanice de 3u%enetică$0?copul 4 consta
în căutarea de fonduri pentru a lăr%i câmpul de ac*iune al <niunii Internaționale pentru onservarea $aturii – 9D, cea
mai mare asocia*ie din acest sector, la care astăzi au aderat M" de state (cu !FH a%en*ii %uvernative$ -i mai mult de M#F de
ON80artierul general al 4 – 9D se află la 8land, în 3lve*ia, -i o dată cu trecerea timpului, scopurile 4 s&au
clarificat -i mai mult0?u acoperirea conservării naturii, 4 – 9D a a-ezat între oiectivele primare reducerea popu&
la*iei mondiale, mai ales în na*iunile dezvoltate (cu fonduri anume furnizate -i de 2ocRefeller$, de men*inere a unui control
strict asupra materiilor prime de către multina*ionalele an%lo&olandeze0
!HH
 4ondurile necesare provin de la colo-i cu nume de referin*ă0 nglo&merican orp of %out"&frica, cea mai mare
societate mondială de minerit care alături de -e 5eers constituie parte din imperiul financiar al lui Oppen'eimer> -e 5eers
onsolidated (ines 0td -i -e 5eers entenar g (cu sediul în 3lve*ia$, condusă de 2ot'sc'ild -i Oppen'eimer prin care
se controlează pia*a mondială a diamantelor> %"ell .rading  .ransport ;lc-i %"ell <? 0td, unul dintre majorii producători
mondiali de petrol care controlează #F din %rupul )oal -utc" %"ell creat în !GFH de sir /enrK Aeterin% (!"MM&!GHG$ cu
ajutorul financiar decisiv al ramurii franceze al familiei 2ot'sc'ildb> )io .into inc (fondată în !"LH de /u%' 7at'eson cu
veniturile provenite din comer*ul cu opium, condusă de sir 7artin aRefield <acom, director până în !GG# al )ăncii .n&
%liei, respectiv director al ziarului AailK Tele%rap'$> 5arclas 5an@, anca cu cea mai mare reprezentare în .frica$> de la $6
(6 )ot"sc"ild  %ons, condusă de 3velKn de 2ot'sc'ild (care controlează -i 9itK&ul londonez$> <nilever, una din marile
multina*ionale c'imico&alimentare din lume (M"$0
1re-edinte interna*ional al 4 este (în prezent$ principele 4ilip de 3dinur%', ran% înalt în 7asoneria de 2it
?co*ian (în care este ini*iat cu numărul !J!M$0=n !GLL, după scandalul ;ocR'eed (din cauza căruia principele )ernard al
Olandei -i&a dat demisia de la conducerea 4 +nterna*ional$, pre-edinte devine <onR'eer <o'n / ;oudon (memru al
8rupului )ilderer% -i al +nstitutului +nterna*ional pentru ?tudii ?trate%ice – ++??$04ost pre-edinte al +nstitutului .tlantic -i
al 2oKal Autc' ?'ell (a doua firmă din lume, într&o clasificare pulicată de >all %treet Nournalîn !GG$, consilier la 9'ase
7an'attan )anR, director la N7 2ot'sc'ild Orion )anR -i memru al consiliului de administra*ie al 4unda*iei 4ord (pe ca&
re o reprezintă la întrunirile 9omisiei Trilaterale$09onform -ope Inc (MG$, consiliul de administra*ie al 4unda*iei 4ord ar fi
puternic influen*at de Ordinul ?f +oan, un ordin masonic de vârf (LF$ în care ;oudon ar avea titlul de cavaler0

%im#olul și unul din reprezentanții 'rdinului %f Ioan6ți văzut cine este Bșef&suveranB RG
1ână în !GL, vice&pre-edinte al 4 +nternational a fost 7aurice 4 ?tron% (miliardar canadian -i fost adminis&
trator al 4unda*iei 2ocRefeller$, animatorul ”%ummit&ului pentru .erra” care a avut loc la 2io de <aneiro în !GGJ01rintre
administratorii de la 4 s&a aflat -i /enrK 4 TiarRs, component al ramurii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims0Aintre directorii
de la 4 au făcut parte -i personaje ca 2oert O .nderson (pre-edinte al societă*ii petroliere .tlantic 2ic'field 9ompa&
nK, pre-edinte de onoare al +nstitutului .spen, memru al )ilderer% -i al Trilateralei, proprietar al ziarului '#server din
;ondra$, .urelio 1eccei (co&fondator al 9luului de la 2oma$, T'omas atson (memru 1il%rims, pre-edinte la +)7, dar -i
unul din sus*inătorii ;ucist Trust$, ;uc /offman (de la multina*ionala farmaceutică offman&0a)oc"e, proprietară a stai&
limentului de la ?eveso unde s&au înre%istrat scur%eri de dioină$, 2ussel Train (fost pre-edinte al .%en*iei .mericane pen&
tru 1rotec*ia 7ediului, memru al 942 -i al Trilateralei, consilier la <nion ar#ide, proprietară a faricii de la )'opal –
+ndia, unde s&a înre%istrat un dezastru ecolo%ic -i moartea a mii de persoane$0Ae semnalat că în consiliul de administra*ie
de la 4 se află -i 2udolf +on <osep' .%ne@, pre-edinte al onsolidated 2old /ields din ;ondra (%rup de mine aurifere
sud&africane, controlate la începutul secolului XX de către 9ecil 2'odes care, dedicat măririi imperiului ritanic a fondat în
acest scop, împreună cu illiam ?tead, numita )ound .a#le$, dar -i consilier al %ocietății pentru părarea /lorei și /aunei
(L!$, fapt care atestă interesul acordat de =nalta 4inan*ă ecolo%iei -i conservării naturii0Ci dacă ar mai eista cineva care să
creadă povestea cu autofinanțarea am#ientaliștilor, cu legitimația de mem#ru a personalită*ilor, cu contri#uții ale mem#ri&
lor proprii sau simpatizan*i, ar treui să *ină seama de declara*ia unui purtător de cuvânt al 4unda*iei 4ord, cu destul timp
înainte de apari*ia fenomenului verde în Occident (tocmai în perioada în care OND era în curs de legitimare = legalizare a
procesului interna*ional de #irt" control$: -upă cincisprezece ani și nouăzeci de milioane de dolari de la începuturi, /un&
dația /ord poate constata cu #ucurie că ideea de contracepție nu mai este aproape deloc o#iect de controverse și se poate
#ucura noastră
(unca că spriinul ei financiar
nu este să facematrea#a
fost factorul cel mai
guvernului puternic
– spunea care a împins
profesorul masele
7cAaniel, către acceptarea
secretar al 4unda*ieiB#irt"
4ord –controlB6
munca
noastră este să!i a6utăm pe cei care e*perimentează# să ne %$ndim ”în avans” la ceea ce vor avea de făcut %uvernele,
Astfel# în măsura în care trecutul poate fi ca o profeție a viitorului# nu are importanță care din cele ;QQ de proiecte sau
idei pe care Fundația Ford le finanțează în prezent ar putea fi incluse printre le%ile noi aprobate de le%islatori care de6a
vor ști că Fundația Ford le!a ”împins” p$nă în birourile lor (LJ$0
;a !H ianuarie !GG, în revista 3+2 din as'in%ton, purtătoare de cuvânt a americanului ;Kndon / ;a2ouc'e <r
fondator al +nstitutului ?c'iller, activ în tot Occidentul -i le%at de masoneria francofilă -i umanistă sus*inută de 2ot'sc'ild
(LH$b apare un articol documentat privitor la finan*area mișcării verzi: :n %tatele <nite, de c!nd a fost lansată Brevoluția
verdeB Dla sf!rșitul anilor COK fundațiile scutite de taxe au dat mai mult de treizeci de miliarde de dolari la doisprezece mii
de grupuri ecologiste, pentru drepturile animalelor, a indigenilor, pentru protecția și conservarea .errei6%umele de #ani
sunt at!t de mari înc!t în ultimii ani fundațiile au constituit un cartel al fondurilor secrete pentru a da un BrostB dolarilor
lor scutiți de taxe, pentru o gestionare centralizată6BEnvironmental 2rantma@ers ssociationB & E2 = sociația /inanța&
torilor pentru (ediu a fost lansată în 198[ de -onald ? )oss, director executiv la )oc@efeller /amil /und6"iar de la
!H#
început, E2 și&a avut sediul la Bcartierul generalB al )oc@efeller /amil /und din $e7 Hor@ it c"iar dacă astăzi nu
este nici o mențiune, nici în cartea de telefoane și nici la nivel de înregistrare oficială6-e fapt, E2 este invizi#il6-in 1988
)oss a implicat în activitatea E2 184 de fundații, răspunz!nd pentru mai mult de V[K de milioane de dolari ca vărsămin&
te anuale pentru ecologiști0
E2 include societăți multinaționale ca tlantic )ic"field orp, "evron, >aste (anagement Inc6"iar și Insti&
tutul spen participă la ședințele strategice ale E26Se estimează că aceste corporații Dîmpreună cu )oal -utc" %"ell,
dar care nu este BafiliatăB la E2 ar dona ecolo%iștilor circa un miliard de dolari anual 0”/oundation enterB, un cen&
tru cu sedii la $e7 Hor@ și la >as"ington, condus de B)ussel %age /oundationB (L#$, înregistrează fiecare sponsorizare
din dolarii dolarii scutiți de taxe Dai diverselor fundații, după care sunt donați în %tatele <nite6;otrivit acestor înregis&
trări, sunt mai mult de&o mie de grupuri Dscutite de taxe care finanțează mișcarea am#ientalistă și ale drepturilor animale&
lor6$umai în 199V, primii douăzeci și cinci de finanțatori ai Brevoluției verziB & în principal fundații private = au dat JJY,V
milioane de dolari01rin cre-terea %enerală (autentică -i spontană$ a con-tiin*ei ecolo%ice a popoarelor (care a dus la dezvol&
tarea spontană -i democratică a societă*ilor ad&"oc autofinan*ate$ cu scopul declarat de&a
reda %enera*iilor viitoare o lume incontaminată (care astăzi este plină de alterări, de multe
ori ireversiile, în afară de interven*iile la scară mondială care nu se pot amâna în timp, pre&
cum încălzirea atmosferei, poluarea c'imică, %aura din stratul de ozon, etc$ omului din ziua
de azi nu&i mai rămâne decât solu*ia (justă$ să&-i unească for*ele cu restul umanită*ii pentru
a rezolva marile proleme, cu mult superioare peste posiilită*ile unei sin%ure na*iuni0
.semenea perspective, aclamate -i prezentate ca foarte reale pulicului, mai ales
celui occidental (năucit de propa%anda mass&media$ sunt în realitate eternul paravan în spatele căruia ;oja =naltă -tie să&-i
ascundă scopul mai pu*in noil de&a lua în stăpânire puterea, pământul, prin manipularea con-tiin*elor0Ci pentru a ajun%e la
această domina*ie asolută ea are nevoie de -i mai multă uniformitate -i identitate a opiniilor din partea mul*imii, dar -i de
centre informative -i propulsoare, din ce în ce mai eficace, în stare să aducă -i să orienteze individul pe direc*ia dorită, %ra&
*ie -i muncii continue asupra ideilor -i comportamentului uman0;a fel cum apa unui torent de munte, în cur%erea ei, prelu&
crează pietrele făcându&le asemănătoare una cu cealaltă0
O aten*ie ar treui acordată -i ini*iativelor italiene precum 2oeleta 3erde -i .renul 3erde ale 0igii pentru (ediu –
0ega per lCm#iente, sucursală ecolo%ică a .29+ (o asocia*ie comunistă cu caracter na*ional care ac*ionează în cele mai
diverse domenii sociale, de la or%anizarea timpului lier până la apărarea dreptului la viciu al perver-ilor seual$ iar ca sim&
ol are o le#ădă verde0;eăda, pasăre uranică, prin candoarea ei este considerat simolul luminii primită prin inițiere (L$0
Dn cunoscător al tre#urilor ezoterice, 7ario 1olia, spunea că <manitatea din v!rsta de aur este
identificată cu sim#olul le#edei0(*rstă 5e aur7 Eoca 5e Aur, frumoasă lucrătură VVV$00e#ă&
da ar sim#oliza starea srcinală a <manității de pe Insula l#ă (LM$, încă nediferențiată în caste,
= și nu prin intermediul vreunui sacerdot = (LL$01entru cititor este
în contact
concept direct dar care î-i va dezvălui secretele când se va cu
neulos Absolutul
discuta despre Era 3ărsătorului0
Treuie notat că ;i%a pentru 7ediu (L"$, într&o ro-ură cu difuzare lar%ă, intitulată ;rovocarea
3erde face o declara*ie care nu are nevoie de nici un comentariu:  g!ndi în mod glo#al, a acțio&
na în mod local = ;ensare glo#almente, agire localmente, deviză luată cuvânt cu cuvânt din al
cincilea raport al 9luului de la 2oma (din !GLL$0=n respectivul raport – '#iective pentru <mani&
tate (LG$ – printre scopurile declarate (încă din acea perioadă$ se afla unul de favorizare a tranziției spre o societate multi&
etnică și multirasială0

(G UN E&EMPLU (E MON(IALISM – ECOLOIA

4or*ele ecolo%iste moilizate de către =nalta 4inan*ă la nivel planetar constituie un instrument puternic de unire
mondialistă prin oli%area la re!e*aminarea bazei actuale a relațiilor internaționale, din moment ce mediul este complet
indiferent la frontierele politice0?e face aluzie că distrugerea mediului este noul c!mp de #ătălie în lupta pentru siguranța
națională în care (fără întârziere$ este nevoie de acțiune, de acțiune imediată666în timp de&o generație ("F$0Ae fapt oricine
poate vedea daunele nemăsurate provocate naturii de către om prin industrializarea ira*ională, prin a%ricultura azată pe
monoculturi -i folosirea fără discernământ a pesticidelor, prin pescuitul care *ine prea pu*in cont de refacerea speciilor, toate
epresii ale unei civiliza*ii umane care se îndepărtează de punctele ei de referin*ă, înlocuind aceste norme cu surogatele
înșelătoare
este ale profitului
o consecin*ă -i ale
a ne-tiin*ei puterii0.tunci
noastre privitoaretreuie să ne întreăm,
la mecanismele sutiledistrugerea (sau compromiterea
ale manifestării în cursapărând
vie*ii naturii, efectele a mediului$
drept
neașteptate și de neprevăzutB
=n anumite cazuri, răspunsul poate fi afirmativ din moment ce omul modern a devenit stăpânul epresiei cum
(cum să fac un an în plus, cum să am ma-ină mai en%oasă, etc$, dar prea pu*in al întreării pentru ce, cu ce scop, cu ce
efecte01entru unii, cu valoare de îndoială, pentru mul*i (încă$ cu încărcătură ne%ativă0=n această ultimă cate%orie nu ar apă&
rea 'azardată includerea distru%erii (în curs$ a pădurii tropicale01ădurile vir%ine ale .mazoniei, pădurea deasă din delta flu&
viului 9on%o (azi Wair$ -i pădurea din zona +ndoneziei constituie peste trei sferturi din pădurile tropicale ale pământului0
3cosistem foarte comple, acestea asor lumina mai mult decât orice alt sistem de pe planetă, reducând în acest fel refle&
ia căldurii solare către atmosferă -i, prin procesul de fotosinteză clorofiliană, produc o cantitate mare de oi%en -i de
vapori de apă (prin transpira*ia frunzelor$0Iaporii de apă sunt fundamentali în circuitul apei în natură, su formă de ploi0
.ceste două elemente determină re%larea temperaturii ecosistemului, dar -i o instailitate atmosferică destul de accentuată,
caracterizată de precipita*ii intense (c'iar peste o sută de furtuni pe an$ care intră în interac*iune cu masele de aer provenind
dinspre ocean0.ceste interac*iuni contriuie la fiarea ilan*ului 'idric, la distriuirea precipita*iilor pe pământ0
!H
 =n fa*a unor astfel de date se intuie-te că o despădurire masivă nu face decât să declan-eze sc'imări climatice pe
o scară foarte mare, cu efecte impreviziile care se pot propa%a pe distan*e de mii de Rilometri0Aistru%erea limitată, realiza&
tă de către auto'toni, cu scop a%ricol sau de locuit, este asorită -i compensată rapid0Ae eemplu, în +ndia, este destul de
crediil că despădurirea pentru scopuri ener%etice -i industriale a stat la aza influen*ării mi-cării musonilor (curen*i de aer
foarte o%a*i în umiditate, dinspre Oceanul +ndian spre /imalaKa$0Aar situa*ia cea mai dramatică este în )razilia09onform
ima%inilor din satelit, numai în !G"L ar fi ars circa două sute de mii de Rilometri pătra*i de pădure ("!$, continuându&se
opera de devastare ini*iată în !GL -i sustră%ându&se mii de Rilometri pătra*i de pădure vir%ină din patrimoniul forestier al
statului sud&american04enomene precum seceta care a lovit ?tatele Dnite, ploile (asolut ecep*ionale$ care au căzut peste
arsul -i însoritul ?a'el, modificările climatice neoi-nuite din 3uropa Occidentală nu mai apar în acest caz ca fiind miste&
rioase și cazuale0Treuie recunoscut că factorii complec-i -i numero-i care re%lează clima la scară mondială sunt departe
de&a fi cunoscu*i, cu atât mai pu*in -tiindu&se despre rezultatele eperimentelor conduse de an%lo&saoni -i respectiv ru-i în
ceea ce prive-te răz#oiul meteorologic0
7iliardarul 7aurice ?tron% (personaj le%at de cercurile teozofice mondialiste cu punct de conducere în ;ucis
Trust$, într&un discurs *inut la 2io de <aneiro în !GGJ, la %ummit pentru .erra, declara: %unt foarte conștient că referitor la
c!teva pro#leme am#ientale nu este unanimitate deplină în lumea științifică Dmai exact despre încălzirea glo#ală, pentru a
da un exemplu semnificativ6omisia Interguvernamentală pentru %c"im#area limatică, su# conducerea competentă a
profesorului 5ert 5olin, a furnizat pro#e științifice destul de satisfăcătoare despre riscurile și consecințele posi#ile ale
sc"im#ărilor climatice6$u toți oamenii de știință sunt de acord6-ar în acest domeniu at!t de sensi#il al consecințelor po&
tențiale, decisive și ireversi#ile, Bprincipiul precauțieiB dictează la acțiuni "otăr!te, c"iar înainte să avem certitudini
științifice6<n corolar al principiului precauției este cunoscut drept Bprincipiul lipsei părerilor de răuB6;remiza lui este că
întreprinz$nd acțiuni împotriva unei amenințări cunoscute dar neprobată 7precum aceea a emisiilor to*ice care reduc
în mod drastic atmosfera8# luați în considerare rezultatele pozitive care 6ustifică acțiunea chiar dacă respectiva amenin!
țare# după aceea# se revelează infondată ("J$0Ain punct de vedere mondialist, rezultatele sunt ine%alaile0
Aespădurirea sălatică a )raziliei ar constitui consecin*ele condi*iilor economice impuse în anii 6MF, 6LF de către
O9A3 – Or%aniza*ia de 9ooperare -i Aezvoltare 3conomică ("H$ care ar fi oli%at na*iunea raziliană să recur%ă la #ioma&
sa proprie pentru a dispune de resurse ener%etice indispensaile dezvoiltării ei economice ("#$0.ceste decizii s&au transfor&
mat în constr!ngeri în momentul în care 4ondul 7onetar +nterna*ional ("$ -i )anca 7ondială două din cele trei mari or&
%anisme ale %uvernării economice mondiale (al treilea fiind TO – >orld .rade 'rganization = 'rganizația Internaționa&
lă a omerțului$b ar fi ne%at )raziliei creditele indispensaile pentru o dezvoltare industrială de tip occidental, adică fonda&
tă pe petrol, ener%ie nucleară -i cărune0Aefri-area (ca eperiment ratat$ nu era deloc o noutate pentru )razilia0 =ncepând cu
!GL, miliardarul Aaniel ;ud@i% a ac'izi*ionat de la %uvernul razilian peste cincisprezece mii de Rilometri pătra*i de pă&
dure tropicală, plătind circa două sute de dolari pentru Rilometrul pătrat, în re%iunea <ar (Nordeste$0 1rin defri-area com&
pletă a acelei păduri, ;ud@i% inten*iona să o înlocuiască cu două soiuri de plante (c'iar dacă tropicale$ care nu aveau nimic
în comun cu re%iunea respectivă02espectivele plante ;ud@i% inten*iona să le folosească ca sursă pentru pulpă de lemn, ne&
cesară în industria celulozei02ezultatul a fost un fiasco complet ("M$ urmat după scurt timp (pe lân%ă nemul*umirea coloni&
lor care s&au stailit acolo$ de o de-ertificare a zonei în scurt timp03ste necesar de suliniat (contrar a ceea ce se crede$ că
solul pădurii tropicale e sărac, fiind sus*inut într&un ec'iliru fra%il prin iosfera de deasupra0Aupă doi, trei ani de folosire
a%ricolă, din cauza eroziunii produsă de apele care nu mai sunt re*inute de arori, zona a treuit să fie aandonată,
transformându&se rapid într&un teritoriu dezolat -i de-ertificat0
9ontrar acestor proe concludente, începând cu !GL, despădurirea a căpătat caracter industrial -i două multina&
*ionale s&au ocupat de acest lucru: 3ol@s7agen -i tlantic )ic"field orporation = )'0Aupă ce au ac'izi*ionat por*iuni
între%i de teren la pre*uri derizorii (anumite surse indică -i cinci dolari la 'ectar$, imediat ce pădurea a fost lăsată fără aro&
rii cei mai de pre*, au incendiat ceea ce a rămas cu scopul de&a o*ine, fie cărune din lemn, fie pă-uni (sla productive$0
3ste inutil de precizat că multina*ionalele nu s&au %ândit să refertilizeze solul -i nici să refacă pădurea (lucru nu prea u-or,
mai ales că adâncimea utilă a terenului nu depă-e-te câ*iva zeci de centimetri0=n acea perioadă, la conducerea .29O se afla
2oert O .nderson, u,ul 5i, Qo,5atorii Micării *er>i ("L$> gestionarea contrariilor se face din nou cunoscutăb,
pre-edinte de onoare al +nstitutului .spen, memru de seamă al Eissin%er .ssociates, al 942, al 8rupului )ilderer% -i al
9omisiei Trilaterale0
=n spatele fenomenelor de sc'imări ale climei stă gălăgia (complice -i conformistă$ mijloacelor de informare ca&
re scot în eviden*ă, în mod unanim, cauzele efectului de seră, nu ca pe&o distru%ere neunească -i cu ună -tiin*ă a mediului
natural în numele
umanitatea pentru dezvoltării economice,
salvarea 'aitatului ci ca rezultat
acesteia0 al creșterii
Tui prodest folosește U a populației0?e elimină cu ună -tiin*ă
U ! "uiDnecontrolate

EG EARTHKSUMMIT (E LA RIO (E 9ANEIRO

:n căutarea unui nou inamic care să ne unească am găsit că ideea de BpoluareB, Bamenințarea încălzirii glo#a&
leB, a Bterminării rezervelor de apăB, BfoameaB și altele la fel, ne&ar putea conveni D6666.oate aceste pericole au drept
cauză intervenția umană D6666Inamicul real este, deci, însăși umanitatea (""$0;a JL martie !GGF, 7ic'ael Oppen'eimer
(memru al 942$ avertiza cu emfază: :ncălzirea glo#ală, reducerea stratului de ozon, despăduririle și suprapopularea sunt
cei Bpatru cavaleri ai apocalipseiB secolului J1 care se apropie D666Z pe măsură ce amenințarea Brăz#oiului receB se înde&
părtează, pro#lema mediului este pe cale să devină gria numărul 1 a securității internaționale0.ceasta -i alte teme la fel
de ”moilizatoare” au stat la aza discu*iilor marii conferin*e mondiale privitoare la mediu, care s&a *inut între H -i !# iunie
!GGJ la 2io de <aneiro0.u fost prezente !#F de *ări prin L"GJ de dele%a*ii (reprezentând ON8&uri, asocia*ii -i %rupuri am&
ientaliste, etc finan*ate -i sponsorizate de funda*ii precum 9arne%ie, 2ocRefeller, 3dmond de 2ot'sc'ild, Eetterin%$0
!HM
=n discu*iile purtate au fost reluate -i perfec*ionate teme dragi 9luului de la 2oma, privitoare la dezvoltare, respectiv la
mediu01ropunerile aveau ca ar%ument refacerea ar'itecturii industriale a planetei printr&o redistriuire a mijloacelor, un
control drastic al na-terilor -i o nouă reformă în educa*ia -colară mondială0Aele%a*ia americană era condusă de vice&pre-e&
dintele ?tatelor Dnite, .lert 8ore (.l 8ore, în ima%inea din stân%a în timpul întâlnirii de la Aavos
din ianuarie JFF"$, crescut la um#ra miliardarului (evreu$ .rmand /ammer (fost pre-edinte al
Occidental 1etroleum -i prieten cu ;enin$08ore (memru al 942 -i al 9omisiei Trilaterale$, cu o&
cazia conferin*ei de la 2io, a prezentat o scriere (cu influen*e teozofice$ cu titlul ;ăm!ntul în cum&
pănă6 Ecologia și %piritul uman ("G$ prin care lansa proiectul unui nou plan (ars"all glo#al, su
controlul OND, care să impună un control strict al consumurilor ener%etice, respectiv să re%lemen&
teze politica industrială a statelor0?ecretar %eneral al acestui summit a fost canadianul 7aurice
?tron% (ma%nat al 1etro&9anada$ consilier al OND, memru al consiliului de administra*ie al 4un&
da*iei 9arne%ie, co&fondator al 4, director la +nstitutul .spen (-i destul de apropiat de 2ot'&
sc'ild$0

(iliardarul (aurice /rederic@ %trong Dnăscut în 19J9, secretar general al onferin&

ței $ațiunilor <nite pentru (ediu și -ezvoltare, co&director al >orld Economic /o&
rum6m#ientalist radical, mem#ru al lu#ului de la )oma, al Institutului spen, dar și
un susținător înfocat al $e7&ge01rieten al lui Aalai ;ama, ?tron% este conectat prin
coneiuni multiple cu mediile ocultiste0=mpreună cu so*ia lui (/anne$ a înfiin*at un
centru spiritual (numit de el ”Iatican 9itK”$ într&un ranc' din 9olorado ( 5aca 2rande$
unde se întâlnesc udi-ti tietani, taoi-ti, %uru indieni0?prijinul este acordat de +nstitu&
tul .spen, dar -i de 0indisfarne ssociation (o ”emana*ie” a ;ucis Trust$ care -i&a
câ-ti%at faima de&a fi un loc în care se practică vrăjitoria (GF$0=n mod frecvent, ?tron%
este prezent -i la catedrala ?t <o'n t'e Aivine din Ne@ QorR (unul din sediile ;ucis
Trust$0?tron% a fost fondatorul 3art' 9ouncil -i este reprezentant de seamă al ommi&
ssion on 2lo#al 2overnance0=n calitate de promotor al conferin*ei, la 2io a fost prezent
-i orld@atc' +nstitute centru american privat de studii privitoare la mediu (condus de
un fost a%ricultor din Ne@ <erseK – ;ester 2 )ro@n$ care în !GGJ aduna -i clasifica informa*iile provenite de la peste -apte&
zeci de institute de cercetare din întrea%a lumeb0 erul de țară se pare că a influen*at %ândirea lui ;ester )ro@n care, în ra&
portul din !GG! al orld@atc' +nstitute, spunea: 5ătălia pentru salvarea planetei se su#stituie celei ideologice, ca temă
generatoare a unei $oi 'rdini (ondiale (G!$0=nainte de începerea summit&ului, +nstitutul orld@atc' a pulicat un docu&
ment numit -upă %ummit&ul pentru .erraF 3iitorul 2uvernului (ediului (GJ$ în care se anticipa (în mod eplicit$ necesi&
tatea accelerării procesului de constituire a 8uvernului 7ondial, ca instrument indispensail pentru tutelarea oiectivelor
amientale: %uveranitatea națională Dadică puterea unei țări de&a controla înt!mplările de pe teritoriul ei a pierdut mult
din semnificația ei în lumea actuală în care "otarele sunt traversate în mod continuu de poluare, comerț internațional,
fluxuri financiare și refugiați666 -in moment ce fiecare din aceste forțe poate preudicia dezvoltarea am#ientală, instituțiile
internaționale Drespectiv tratatele internaționale se arată din ce în ce mai critice față de amenințările ecologice62e fapt#
națiunile cedează comunității internaționale părți din suveranitatea lor# pun$nd bazele unui nou sistem de %uvern inter!
național pentru problemele de mediu# capabil să rezolve aceste probleme 7altfel de necontrolat8 6:n mod paradoxal, o mo&
dalitate care să mărească eficacitatea acordurilor am#ientale o constituie prezentarea lor su# o formă mai puțin restrictivă
și deci mai accepta#ile de către negociatorii care se pot simți amenințați de pierderea suveranității6șa numita Blegislație
permisivăB Dmoale = declarații, rezoluții și planuri de acțiune pe care națiunile le pot ratifica formal Dși care legal nu con&
stituie o constr!ngere, poate contri#ui la crearea unui consens internațional, la mo#ilizarea de autoare, la înc"eierea de
tratate Dulterioare coercitive D6666A%enda :, un plan de acțiune pentru toate aspectele dezvoltării, apare prin %ummit&ul
pentru .erra ca aparținător la această Blegislație permisivăB0
;a %ummit&ul pentru .erra, .%enda J! este prezentată de ?tron% precum cel mai amplu și de anvergură program
de acțiune pentru asigurarea viitorului vieții pe .erra, un acord, primul de acest fel, înc"eiat între națiunile lumii (GH$,
fiind aproată de majoritatea na*iunilor prezente0Ae fapt, .%enda J! a fost primită la 2io ca o #i#lie a ecolo%iei0Dn pro&
%ram operativ de opt sute de pa%ini, care va tre#ui să fie pus în aplicare în țările semnatare, în următoarele decenii (G#$
con*inând indica*ii pentru politica amientală a %uvernelor cu referire la orice ar%ument, de la pădure la de-ert, oceane,
fluvii,
lor de la drepturile
succesive, după cum femeii la %rija
spunea pentru
?tron%: sănătate, aniversare
 cincizecea respectiv %estionarea de-eurilor0Aar
a $ațiunilor la 2io
<nite (în !GG$ s&au pus
ne oferă -i azele ac*iuni&
oportunitatea unică
de restructurare și revitalizare a $ațiunilor <nite, a sistemului de organizații și agenții, inclusiv a instituțiilor monetare de
la 5retton >oods pentru a le adapta rolului cresc!nd ca structuri primare ale noii ordini internaționale6:n această zonă
de guvernare, instanțele am#ientale nu pot fi văzute Dsau tratate precum pro#leme separate Ddistincte față de celelalte
pro#leme care apar în calea destinului nostru D66662uvernele naționale au nevoie să împartă Dcu o eficiență mai mare
responsa#ilitățile activităților cu organismele interne Dregionale, provinciale și locale ca de altfel și cu entități nonguver&
namentale6u alte cuvinte, 2uvernul (ondial unic va tre#ui să delege fiecare lucru p!nă la nivel local D6660
%c"im#ările de comportament și de direcție cerute pentru acest scop, tre#uie să fie o expresie a valorilor noastre
cele mai profunde, morale, spirituale și etice (G$, mai ales că pro#lema ecologică trece peste orice frontieră națională,
religioasă, culturală, socială, politică și economică D6666Astăzi# responsabilitatea fiecărei ființe umane constă în ale%erea
forțelor întunericului sau a forțelor luminii 6;entru aceasta tre#uie începută transformarea propriilor atitudini și valori
pentru a adopta, cu un respect reînnoit, legile superioare ale $aturii -ivine (GM$0Aupă cum se poate în*ele%e cu u-urin*ă,
scopul fundamental rîmâne centralizarea puterii în m!inile Na*iunilor Dnite, iar ecolo%ismul e doar un instrument0
!HL
 +ată câteva din necesită*ile concluzive ale adunării de la 2io de <aneiro:
& realizarea, în cel mai scurt timp posiil, a oiectivelor confi%urate în .%enda J!>
& moilizarea pentru formarea unei 9omisii pentru Aezvoltarea Aurailă la nivelul Na*iunilor Dnite care să verifice respec&
tarea de către na*iuni a oiectivelor concordate pe durata summit&ului0O astfel de comisie va treui să aiă în vedere -i
contriu*ia (vărsată de către *ările industrializate$ pentru asisten*a în dezvoltare, dar -i asi%urarea că se vor aduna suficiente
fonduri necesare realizării politicilor din .%enda J! (GL$>
& constituirea unei ruci 3erzi Internaționalecapailă să %estioneze urgențele ecolo%ice la scară mondială0;a conducere
este numit 7i'ail 8oraciov (memru al ;ucis Trust$ care succesiv va propune Na*iunilor Dnite un cod al dreptului me&
diului -i o poliție ecologică care să facă respectat acest cod la nivel mondial (G"$, fără a se lua în considerare dezastrele
ecolo%ice -i nu numai (GG$b care au avut loc în mai mult de -aptezeci de ani de comunism, în 2usia09u scop pur informa&
tiv se pot face cunoscute convingerile spirituale ale lui 8oraciov: red în cosmos6.oți suntem în relație cu cosmosul6;ri&
viți soarele6-acă soarele nu ar fi existat, nici noi nu am fi existat6stfel, natura este ”dumnezeul” meu6;entru mine natura
este sacră6opacii sunt templele mele, iar pădurile sunt catedralele mele (!FF$0
& lansarea formală a cultului naturii ca ază a noii reli%ii (predominantă în cercurile Ne@&.%e$ mondiale0
=n perioada H&# iunie !GGM a avut loc la +stanul (în Turcia$ o conferin*ă a Na*iunilor Dnite, a#itat II, menită să
pună azele unei restructurări pe termen lun% a politicilor %uvernelor, respectiv a economiilor lor na*ionale, în perspectiva
secolului XX+, ca o continuitate coerentă cu rezolu*iile adoptate prin adunarea de la 2io0Temele de discu*ie s&au aat pe
dezvoltarea dura#ilă (tema predilectă a 9luului de la 2oma$, dar -i pe un raport foarte amănun*it – 'ur 2lo#al $eig"&
#our"ood = 3ecinătatea noastră glo#ală – rodul a trei ani de studii al celor douăzeci -i opt de componen*i ai omisiei
pentru 2uvernul 2lo#al a Na*iunilor Dnite care aducea în discu*ie -i tema unui %uvern unic până în JFFF (!F!$b0

FG ECOK(ECALOULECOLOIA PENTRU TOJI (!F!is$0

=n vvenire (cotidianul episcopatului italian$ a apărut un articol (semnat de .ntonio 8aspari$ cu titlul: (ediul6
Barta ;ăm!ntuluiB, un proiect discuta#il care face cunoscută alianța dintre '$< și magnații finanței mondiale6<n
posi#il BEco&-ecalogB (!FJ$0.cel articol con*inea o -tire de senza*ie: promul%area până în anul JFFF, odată cu începerea
noului mileniu, a unui cod de conduită universală, centrat pe teoriile ecolo%i-tilor, oli%atoriu pentru toate popoarele lumii0
Numitul document, care va treui aproat de către .dunarea 8enerală a OND, va treui să aiă titlul de arta ;ăm!ntului,
fiind un eco&decalog care asolutizează -i divinizează tot ceea ce este material -i corporal0Orice încercare de control ra*io&
nal a pulsiunilor materiale, orice aspira*ie la ceva mult mai înalt care să nu constituie simpla căutare a plăcerii (considerată
ca ideal al omului$ va fi condamnată ca sacrilegiu01ornind de la aceste premize doctrinale, într&un mod destul de lo%ic, ac&
tul de cult al acestei noi religii ar putea fi orgia, ca modalitate care eprimă -i formalizează (din punct de vedere ritualic$
divinitatea0Teza promotorilor oficiali ai artei ;ăm!ntului (care va treui să constituie aza spirituală împărtă-ită de către
întrea%a umanitate -i pe care se va clădi Noua Ordine 7ondială$ a fost prezentată (sus*ine 8aspari$ într&un document intro&
ductiv, distriuit celor prezen*i la o conferin*ă (care a avut loc la Ne@ QorR$ sponsorizată de DN31 – Dnited Nations 3nvi&
ronment 1ro%ram0Aocumentul respectiv, )eligie și EcologieF să descoperim împreună păm!ntul comun, redactat de către
profesoara 7arK 3llen TucRer de la Dniversitatea )ucRnell, făcea cunoscut că o#iectivul conferinței este caracterizat de un
Brevizionism creativB favora#il unei relații sta#ile și reciproce între om și .erra, relație diversă de concepția monoteistă0
7otivarea oficială adoptată pentru sus*inerea acestui revizionism a fost că neincluderea într&un tot (pentru a fi
divinizate$ a lui -umnezeu reatorul împreună cu <niversul (aterial reat (ca rezultat al muncii ;ui$ a făcut posiil ca
adeptul reli%iilor monoteiste să vadă natura doar ca pe un instrument de care treuie să se servească pe durata propriei eis&
ten*e01rin desacralizarea naturii înconjurătoare, prin pierderea respectului religios pentru aceasta (de către reli%iile monote&
iste$ se lasă spațiu de manevră și acțiune pentru reli%iile politeiste -i c'iar animiste (animism – anumite credin*e conform
cărora toate cele din jur sunt animate de spirite superioare omului$01entru a folosi cuvintele lui TucRer, omul percepe lumea
ca o realitate cu o importanță secundară, pe care el treuie s&o domine -i s&o eploateze> de aici apare -i destailizarea
ec'ilirului cu efecte dezastruoase pe plan ecolo%ic0Tetul lui TucRer nu aduce nimic în plus0O confirmare în plus este dată
de 7i'ail 8oraciov care, prezentând (în +talia$ asocia*ia condusă de el – rucea 3erde Internațională– a precizat că ceea
ce dore-te OND este gră#irea apro#ării B-ecalogul $oii EreB D666, un cod universal de conduită care va tre#ui să conducă
omul Dumanitatea după anul JKKK0
Este evident că pragmatismul ecologic al religiilor așa&zis Bpăg!neB, precum cea a indienilor
din merica,
vedere moralaprivitor
polinezienilor sau a a#srcenilor
la conservarea australieni
naturii, dec!t cele maiera mult mai realist
intelectuale filosofiidinmonoteiste
punct de
ale Breligiilor revelateB&4ilip de 3dinur%', la o conferin*ă de presă din !" mai !GGF, la Natio&
nal 1ress 9lu din as'in%ton cu ocazia 9onferin*ei .mericane privitoare la 2eli%ie -i 3colo&
%ie (!FH$b04ilip (sau 1'ilip$ de ?aa&9our%&8ot'a von )attener%01rin an%licizarea, în !G!L,
von 5atten#erg devine (ount#atten04ilip (născut în !GJ!$ este prince of 2reece and -enmar@,
#aron de 2reen7ic", Earl of (erionet", du@e of Edin#urg"01re-edinte al orld ide 4und for
Nature, împreună cu re%ina .n%liei se află la conducerea unei institu*ii oli%ar'ice – lu#ul
Insulelor – %uvernată la rândul ei de lu#ul 1KK1, care finan*ează cu destul de multe milioane
de dolari ini*iativele 4, respectiv ale mi-cării ecolo%iste mondiale (!F#$0Ain numitul lu#
al Insulelor fac parte (pe lân%ă multe altele$: T'e )anR of 3n%land, .n%lo&.merican, 2io Tinto, Ae )eers, N070 2ot'sc'ild
)anR, )arclaKs )anR, ?080 arur%, ;azard )rot'ers, <010 7or%an P 9o, /anson 1;9, <ardine 7at'eson, 2euters /old&
in%s, 8loo?mit'Eline, Dnilever, IicRers 1;9, etc0
?e poate concluziona că păg!nismele predilecte ale pre-edintelui 4 sunt cele mai primitive02eli%iile (c'iar
!H"
pă%âne$ ale antic'ită*ii %reco&romane (asiro&ailoniene, etc$ sunt considerate evoluate dar -i poten*ial poluante0Termenul
de 7ild life – via*ă sălatică nu este caracteristic (numai$ naturii, ci este -i un program adresat viitorului umanită*ii, în acest
sens putându&ne duce cu %ândul la o morală am#ientalistă03i ine, în !G"G, 4ulco 1ratesi (pre-edinte al 4 +talia$ a pu&
licat un volum intitulat Ecologia domestică, lucrare care pune într&o lumină aparte starea de spirit dar -i perceptele care
vor sta la aza eco&decalogului0Treuie făcut cunoscut că apari*ia acestei căr*i a fost sponsorizată, tocmai în anul căderii
comunismului (a zidului )erlinului$ de ooperativele )oșii din provincia italiană 3milia 2oma%na (fapt care pare să recon&
firme identitatea dintre punctele de vedere ale 7asoneriei, comunismului, respectiv ale capitalismului lieral$0Ae fapt s&a
văzut că 4 -i ideolo%iile sale sunt epresie a înaltei oli%ar'ii financiare: de la 4ilip de 3dinur%' -i )ernard al Olandei
la 2ocRefeller, la diversele %rupări mondialiste de inspira*ie masonică03ste suficient de spus că înainte de 1ratesi, pre-edin&
te al 4 +taia a fost ?usanna .%nelliV
Aestina*ia comună a adversarilor (doar în aparen*ă adversari$, sus*inu*i dintotdeauna de acelea-i surse financiare
o constituie unificarea politică -i spirituală a între%ii lumi prin anularea reli%iilor (înlocuite cu o doctrină panteistă, 'edonis&
tă -i materialistă$ -i identificarea lui -umnezeu cu natura (!F$0=n volumul lui 1ratesi, unul din aspectele care atra%e cel
mai mult aten*ia este cel privitor la moartea umană0=n rurica 3ivaio din vvenire (!J au%ust !GGF$, Iittorio 7essori face o
scurtă prezentare a căr*ii lui 1ratesi: ;entru ;ratesi, cadavrul Dmai #ine zis Bcarcasa umanăB nu este dec!t o adunătură de
îngrășăminte, conțin!nd circa OO oxigen, K,K4 fier, iod, mangan, etc6;ratesi se ridică împotriva sicrielor = fiind nevoie
de lemn pentru a le construiZ împotriva cimitirelor = păm!nturi superfertilizate pe care vegetează crizanteme, c"iparoși,
etcZ împotriva pietrelor funerare = care cauzează cariere de piatră BinesteticeB6-upă părerea lui, una din soluții ar putea
fi aceastaF Bo groapă frumoasă su# un stear, în c!mp, c!teva lopeți de păm!nt și iată că ne putem reîntoarce în ciclul na&
turiiB6-ar asta în lipsă de ceva mai #un6onform >>/, ideal ar fi înființarea unei Bsociații pentru :n"umarea Ecologi&
căB6;entru aceasta, președintele dă c!teva directive, care ar suna cam așaF Bse pot folosi gropile comune, terenuri anume
împremuite și supraveg"eate de angaații asociațiilor de mediu Dprecum >>/ sau 0I;< pentru "rănirea păsărilor răpi&
toare6:n aceste gropi comune, resturile noastre mortale ar putea servi ca "rană speciilor înaripate6.impul mediu de distru&
gere al unui cadavru ar fi de c!teva ore6(ai răm!n oasele, dar acest inconvenient se poate elimina dacă la festin ar parti&
cipa și vulturul #ăr#os care lansează oasele pe st!nci Dpietre, zdro#indu&le, pentru a devora măduva din ele6
:n puține zile, din resturile noastre nu ar mai răm!ne dec!t Bexcremente mineralizanteB6:n spriinul acestei ipo&
teze, ;ratesi citează o notiță din ianuarie 1988 c!nd un ecolog englez, pentru a&și "răni BdragiiB lui vulturi africani, s&a
dus p!nă su# cui#urile lor și s&a împușcat în cap6Italianul sfătuiește și alți ecologi Bîn cazul pasului extrem, să se ducă
într&o zonă cu acces dificil, dar plină de carnivori și să aștepte moarteaB6-ar mai este ceva6.extul citeazăF Bo alternativă
Ddupă cum a sugerat ecologista 0aura onti ar putea fi crearea de cutii cu alimente pentru c!ini și pisici în care carnea
umană ar putea înlocui carnea altor animaleB6Li aici, un exemplu edificator este dat tot de un anglo&saxon (!FM$, lord
ve#ur, #udist Dcu funcție în amera %uperioară, din partea li#eralilor care a sta#ilit ca după moartea lui, cadavrul lui
să fie dat ca "rană c!inilor de la adăpostul pentru c!ini din 5attersea6%usținea că Borice lucru #iodegrada#il tre#uie reci&
clatB și că Bîngroparea Dca și arderea sunt o risipă enormăB6.ot pentru ;ratesi, cenușa care ar rezulta după ardere Bar
tre#ui utilizată ca îngrășăm!nt pentru propriile straturi cu floriB6Li #ar#ariei creștine
prin care se aduce omagiu unui mort, prezintă Dîn antiteză o metodă civilă, Bfolosită încă
la parsi, o sectă zoroastriană (!FL$, care depozitează cadavrele morților în v!rful unui
turn, pentru a servi ca "rană pentru păsările răpitoare0(Aar dacă terenul e stâncosVB$0
.cest scurt rezumat face loc la câteva considera*iuni:
!0 cartea lui 1ratesi demonstrează destina*ia finală -i ce viziune asupra lumii eprimă
campania pro&cremare ale cărei costisitoare pliante -i manifeste pulicitare inundă ora-ele
cu ocazia sărătorilor le%ate de cultul mor*ilor0Treuie amintit că este interzisă de către
)iserică (cea catolică$ practica arderii, dar care a fost apro#ată de papa 1aul al I+&lea, în
anumite ocazii0
J0 este furnizată o nouă indica*ie, în acord cu cele sus*inute de către 4ilip de 3dinur%',
privitoare la tipul de pă%ânism promovat de 4, de 7asonerie -i de marile loK&uri
mondialiste0Aacă *inem cont că mai toate reli%iile au făcut din cultul mor*ilor un
Em#lema <nited 2rand 0odge principiu fundamental, cu morminte transformate în monumente care au înfruntat veacuri&
le (la %reci în%roparea era o condi*ie pentru ca sufletul să intre în re%atul mor*ii> la romani, sufletele celor mor*i erau divini&
zate constituind un punct de referin*ă în unitatea nucleului familial$, în civilizația aWuariană și ecologistă nu numai că acest
culttreui
ar al mor*ilor este anulat,
să se reducă dar este în
la excremente curs -i un proces
mineralizante de disprețuire
de vultur a strămo-ilor,
sau în cutii, de desacralizare
ca m!ncare pentru animalul adecelui dispărut, care
companie0
Nicăieri -i niciodată, nici c'iar la popoarele arare nu s&a manifestat o astfel de ură pentru rasa umană, o ură atât
de profundă care nu se opre-te nici în fa*a mor*ii01rivitor la acest lucru este relevantă opinia unui alt memru de seamă al
9luului de la 2oma, 3duard 1ostel: 0umea este #olnavă de cancer, iar omul este cancerulR (!F"$09ancerul se elimină, se
distru%e prin orice mijloace posiile0Nu eistă metodă prea radicală pentru eliminarea celulelor malefice09ine %ânde-te în
acest fel nu va da înapoi, în mod si%ur, în fa*a răzoaielor, a epidemiilor, a lipsurilor elementare, anulând c'iar -i odioasa
amintire a strămo-ilor> omul ca parazit, refuz deplorail (conform lui 1ecei$ al procesului evolutiv0
Ain acest punct de vedere, uci%a-ul, traficantul de dro%uri -i un orice alt criminal (în %eneral$ sunt văzu*i într&o
lumină #inevoitoare, contriuind la dezinfectarea %loului terestru de refuzul deplora#il0Tocmai în lumina acestor doctrine
cu profunde conota*ii ne%ative treuie interpretate continuele -i multiplele reforme ale justi*iei, a procedurilor penale, pen&
tru minimalizarea -i c'iar suprimarea treptată a pedepselor care, inspirate de morală simplă, de unul sim*, de decalo%ul
reli%ios (nu fura, nu ucide, etc$ tutelează via*a, inte%ritatea fizică -i morală a persoanei -i a unurilor ei împotriva a%resiu&
nilor -i a în-elătoriei propa%ate de infractori0O stare de ură atât de intensă la adresa umanită*ii ne duce imediat cu %ândul
!HG
la ;ucifer, inspiratorul centrului spiritual al OND, 0ucifer .rust sau mai cunoscut cu denumirea de 0ucis .rust, emanație
(iar ”emana*ie”, de parcă to*i cei care se află de aceea-i partea a aricadei ar vori între ei în cod, -i +liescu nu face ecep&
*ie$ a ?ocietă*ii Teozofice a magicienei ruse /elena 1etrovna )lavatsRK, autoare a două căr*i în care, într&o adunătură %i%an&
tică de elucura*ii demen*iale (tipice incanta*iilor ma%ice$ se prezintă, în cuvinte clare, principele tene#relor, esen*a secre&
tului %radelor înalte ale 7asoneriei (!FG$0
Dn alt ar%ument tratat de 1ratesi, util pentru revelarea con*inutului -i a surprizelor pe care
ni le rezervă Eco&decalogul OND, este seualitatea, pe care o define-te drept cea mai #ună
modalitate de utilizare a timpului li#erF nu poluează, nu c"eltuie energie, face #ine sănătă&
ții, ne face mai senini, mai puțin agresivi, mai toleranți și mai #uni0Aacă nu luăm în seamă
idio*ia -i falsitatea anumitor afirma*ii, nu treuie să trecem cu vederea cronica neagră din
fiecare zi care ne aduce la cuno-tiin*ă (cu sadism, de parcă alt fel de -tiri nu ar eista$ cazuri
de violuri (acte care sunt dificil de numit puțin agresive, cu efecte #enefice$, de pedofilie
(cu cazuri de moarte a victimelor, sau cu urmări fizice -i psi'ice pentru toată via*a$ -i nu
treuie uitată industria înfloritoare a seului (în care dro%urile, sclavia -i crima nu sunt
lucruri stranii$ care dă na-tere unui stil de via*ă dezor%anizat -i nemilos0=n astfel de cazuri
este important de luat în considerare ce în*ele% 4 -i OND prin practică sexuală reco&
mandată0Aupă tot ceea ce s&a spus este evident că nu se referă (în mod foarte si%ur$ la o
formă de seualitate naturală, cu scopul asi%urării continuită*ii speciei umane01entru a înde&
părta orice urmă de îndoială, nu ar fi rău de amintit că DN41. – 4ondul Na*iunilor Dnite
pentru 1opula*ie, într&un raport din !GG, indica numărul mediu de avorturi (în lume$ pentru
ltar satanic perioada !GL&!GG#, la 4[ de milioane pe an, rezultat care în mare parte (c'iar dacă este tre&
cut su tăcere VVV$ se datorează politicii de le%alizare a acelor practici eterminatoare, dusă în strânsă colaorare cu or%ani&
za*iile pro&avort finan*ate -i conduse de 2ocRefeller, mereu în avan%arda luptei împotriva umanită*ii (!!F$01e aza acestor
date statistice, revista 0ectures /ran]aises (în numărul #"L din noiemrie !GGL$ pulica un articol, semnificativ intitulat
199Y = nul (iliardului prin care făcea cunoscut că, adunându&se datele furnizate de OND, pentru cele două decenii (înce&
pând din !GL$ se o*inea un total de circa u, .iliar5 5e coii ucii în pântecele matern0
Tot în acest contet, Nafis ?adiR, secretară&%eneral al DN41., a precizat recent că fondul condus de ea, prin utili&
zarea miliardelor de dolari primi*i, putea trece la activ 1[1 de milioane de sterilizări (în marea majoritate asupra femeilor$,
distri#uirea a 86YOK6KKK6KKK de doze inecta#ile (inclusiv sustan*e pro&avort$, a V1K milioane de diafragme și spirale -i a
44 de miliarde de prezervative (!!!$0;uând în considerare că avortul c'irur%ical a fost înlocuit în mare parte cu sustan*e
declan-atoare (faimoasa )< 48O$ -i că aceste sustan*e declan-ează (în faza ini*ială a sarcinii$ un fel de avort care se poate
confunda cu fluul menstrual, aceste fapte nu se pot cuantifica din punct de vedere statistic01oate să apară ca evident că
numărul de un miliard este inferior celui real0.ltceva se poate spune despre -antajele financiare eercitate de către 47+ -i
)anca 7ondială (or%aniza*ii financiare strâns le%ate de OND$ pentru impunerea în multe *ări ale lumii a pro%ramelor de
limitare ale na-terilor (!!J$09ele făcute cunoscute până acum ar treui să ajun%ă pentru a&l convin%e -i pe cel mai încreză&
tor, naiv sau optimist sus*inător -i admirator al OND (sau al 4$ că raporturile sexuale recomandate de către acestea din
urmă, respectiv de ooperativele )oșii (prin sponsorizarea pulicării scrierilor lui 1ratesi$ sunt departe de&a fi cele norma&
le, care caracterizează rela*iile umane0?unt raporturi dezordonate, sterile -i or%iastice, nefire-ti, tipice culturii anilor 19O80
2aporturi care ne duc cu %ândul (prin finan*ările aproape nelimitate, prin sus*inerea masivă din mass&media$ la un
plan unitar, etins la nivel mondial, în favoarea 'omoseualită*ii (faptul că în OTO se practică anumite ritualuri -i că seul
anal are o anume conota*ie magică, dar ne%ativă, spune multe despre inten*iile adep*ilor$0Aacă se ia urma anilor proveni*i
din sponsorizări, si%ur apar nume ca 2ocRefeller, ?^r^s care sus*in or%aniza*ii denumite rci&ga, rci&les#o, etc0;a nivel
interna*ional, pe plan politico&le%islativ, această campanie pro apare cu o nouă le%isla*ie anti&discriminatorie, de inspira*ie
OND, utilă pentru favorizarea emi%rărilor (discriminați, neînțeleși$, care a-ează viciul la adăpost de orice fel de critici, favo
&ritisme care fac posiilă elaorarea de le%i destul de ciudate, ca de eemplu 0egea (ancino, în +talia (!!H$0
.cum se poate în*ele%e, din alt punct de vedere, ce anume inten*iona să spună 1ratesi când zicea că sexul ne face
mai senini, mai puțin agresivi, toleranți și #uni01ersoane imecilizate de viciu -i de auzul de se, cu idei ale anului !GM"
(ale Erei 3ărsătorului$, impre%na*i cu dro%uri, sclavi si%uri -i umili care trăind în viciu -i delict nu vor deranja în vreun fel
stăp!nirea, -i nu vor avea nimic de oiectat când cei din urmă, în contetul pro%ramului de control al speciei umane (care
va continua$ la scară planetară (poate -i su forma eutanasiei$ îi vor elimina, ca fiin*e nocive sau inutile0

NOTEG
! – (easures, policies, and programmes affecting fertilit, 7it" particular reference to national /amil ;lanning program&
mes = (ăsuri, politici și programe privitoare la fertilitate, cu referire particulară la programele naționale ale /amil
;lanning, Ne@ QorR, Dnited Nations, !GLJ, Aepartement of 3conomic and ?ocial .ffairs, ?TU?O.U?eries .U!, p LG0
J – +dem, p "F0
H – 2ic'ard ?Kmonds -i 7ic'ael 9arder ."e <nited $ations and t"e population Wuestion 194[&19YK = $ațiunile <nite și
pro#lema populației 194[&19YK, ;ondon, ?usse DniversitK 1ress, !GLH, p JFJ0=n 9eKlon (?ri ;anRa$, pro%ramul suedez
este ini*iat de .lva 7Krdal (p JF!$, sociolo% suedez, -efă a Aepartamentului de Ctiin*e ?ociale al DN3?9O, memră a 1u%&
@as', laureată a premiului Noel pentru pace în !G"J, memră eminentă a ?+12+ – +nstitutul de 9ercetări pentru 1ace din
?tocR'olm, so*ie a economistului 8unnar (la rândul lui )oc@efeller /ello7, laureat la /arvard, memru al +nstitutului de
?tudii +nterna*ionale din 8eneva -i al +nstitutului ?uedez de .faceri +nterna*ionale – cu le%ături la 4unda*ia 9arne%ie -i la
?ocietatea 1il%rims$0Aecedat în !G"L, 8unnar a fost fondatorul +nstitutului +nterna*ional de ?tudii 3conomice din ?tocR&
'olm -i a făcut parte din comitetul de conducere al .mnestK +nternational0
!#F
# – Aiscurs la a douăzecea aniversare a Na*iunilor Dnite, ?an 4rancisco, J iunie !GM0
 – 2euniune la a zecea aniversare a 9luului de la 2oma0)ro-ura este datată !H iulie !GL"0
M – 1rezentarea 9luului de la 2oma în 2aportul 7eado@s0
L – +?1+ a fost înfiin*at în !GHH de către .lerto 1irelli, iar în !GGF era condus de fostul amasador al +taliei în ?tatele Dnite
– 3%idio Ortona, memru al 9omitetului 3ecutiv al 9omisiei Trilaterale, prezent în +nstitutul .tlantic, în +nstitutul +nterna&
*ional de ?tudii ?trate%ice din ;ondra -i în +nstitutul +talian pentru .faceri +nterna*ionale0Iice&pre-edinte la +?1+ era ;eo&
poldo 1irelli, memru al 8rupului )ilderer% -i al ++.+0Wiarul Il 2iornale din J noiemrie !GGH, citând un raport anual de
!!# pa%ini al +nstitutului pentru ?tudii de 1olitică +nterna*ională (+?1+$, omolo%ul italian al ritanicului ++??, spunea: $o&
țiunea de CpiațăC și CdemocrațieC sunt părți ale unui lim#a universal iluzoriu dintr&un sistem internațional din ce în ce mai
divizat6;unctele forte ale unei noi ordini internaționale nu vor fi CpiațaC (în sens comercial$ și CdemocrațiaC, ci o ordine ie!
rarhică selectivă care va crea zone de #unăstare, precum petele de pe leopard, în urul marilor puteri regionale 0;a înc'e&
iere, ca un posiil epitaf de pus pe piatra funerară a democrației, reporterul concluziona: 3om vedea în cur!nd dacă și c!t
este fondată încrederea celor care insistă pe virtuțile pacificatoare ale democrației, mai ales că raporturile dintre țările
puternice și cele sla#e nu sunt raporturi democratice, oricare ar fi natura celor puternici0
" – Ae văzut ziarul 0a )epu##lica = ffari e /inanza din JH octomrie !G"L -i ziarul Il 2iornale din J septemrie !G"M0
G – Leful promoției de profe*i ai foamei a fost profesorul 1aul 3'rlic', eminență medicală și personalitate de seamă a sio&
nismului din %tatele <nite (/ 9oston 0es financiers Wui m+nent le monde, 1ulications / 9oston, !G"#, p F#$, care în
!GMM scria: vom aunge cu toți la foame, iar în !GM" declara: 5om#a ;F Y miliarde de indivizi în JKKK, tete destul de confu&
ze, contrazise de 9olin 9larRe (unul din celerii economi-ti mondiali$ în cartea lui (itul exploziei demografice, 7ilano,
.res, !GL#0
!F – Q 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit, p !#G0
!! – ?ettimo 7ilanese, )ilioteca della 3?T 7ondadori, !GLJ0
!J – Q 7oncomle, cit0, p !MJ -i următoarele0
!H – / 8 ells."e 'pen onspiracF 5lueprints for a >orld )evolution = onspirație desc"isăF ;roiect pentru o revolu&
ție mondială, ;ondra, Iictor 8ollancz, !GJ", p HL0
!# – < /uleK <$E%' = Its ;urpose666, cit0, p !M -i !0
! – 9onform 2 ?eKmond, 7 9arder, cit0, p !G"0
!M – / 9oston 0es financiers666, cit0, p HJG0
!L – 3ploatarea -i controlul ener%iei atomice au fost %ândite, dorite -i realizate (aproape în eclusivitate$ de persoane ev&
reie-ti, datorită studiilor -i cercetărilor celor ca <o'ann von Neumann, <ames 4rancR, ;eo ?zilard, Otto /a'n -i ?trassman,
respectiv muncii unor < 2oert Oppen'eimer, 3d@ard Teller (”părintele” omei cu 'idro%en$, 4rancis 3 ?imon, 3u%ene
2ainovic', Iictor . eissRopff, <errold Wac'arias, Elaus 4uc's, Otto 2 4risc' în centrele de la ;os .lamos -i )erReleK0
1rima omă atomică a putut fi eperimentată la !M iulie !G#0Aupă folosirea avioanelor )&JG ale %trategic ir ommand
(cu aze în 9'ina$ în atacurile (conduse de către %eneralul de ori%ine evreiască 9urtiss ;e 7aK$ asupra <aponiei, care au
produs circa un milion de victime (în omardamente conven*ionale -i atomice, !F0FFF numai în zece zile din martie
!G#$ apar primele scăpări de informa*ii despre arma nucleară cu autorul lui Elaus 4uc's, )runo 1ontecorvo (de la centrul
en%lez de la /ar@ell$, a -aisprezece evrei canadieni afla*i în le%ătură cu co&reli%ionarul lor Aavid 8reen%las (de la ;os
.lamos$, respectiv al cuplului <ulius -i 3t'el 2osemer% (condamna*i la moarte în !GH$0=ntre timp, OND convoca la Ne@
QorR omisia tomică (creată în !G#M$ su conducerea lui )ernard )aruc', cu participarea secretarului de stat Aean .c'e&
son (apropiat de 4eli 4ranRfurter, din anturajul lui 2oosevelt$, înso*it de Aavid ;ilient'al -i de 2oert 1 Oppen'eimer0 3v&
reimea a încercat să acapareze eclusivitatea armamentului atomic de la ?tatele Dnite, pentru a o fructifica în interes mon&
dialist, prezentând un proiect de utoritate Internațională pentru ontrolul Energiei tomice, respectiv de interzicere a
faricării (ulterioare$ a armelor atomice0
!" – / 9oston 0es JKK familles au pouvoir = ele JKK de familii de la putere, 1aris, ;a ;irairie 4ran`aise, !GLL, p JF"&
J!!0
!G – Wiarul 0e (onde din JM aprilie !GL0
JF – /igaro (agazine din J# noiemrie !GLG0
J! – 1aris, Sd0 7azarine, !GLG0
JJ – +dem, p !#0
JH – +dem, p !G#0
J# –– Q
J 7oncomle
1re-edinte 0es vrais
al Institute uman )esourcecit0,
of responsa#les666, p !M0fost ministru pentru .faceri 3terne al 9ommon@ealt', memru al
%stem,
2++. -i mason de ran% înalt ( ;ast Nunior 2rand -eacon$ al 7arii ;oji Dnite a .n%liei0
JM – =n principal DN3?9O -i /O – Or%aniza*ia 7ondială a ?ănătă*ii0
JL – +poteză pu*in proailă de vreme ce una din prolemele caracteristice *ărilor ;umii a +++&a sunt ătrânii, deoarece cam&
paniile pro&avort -i&au atins scopurile (conform vvenire, articolul )ecord de #ătr!ni în %udul săracilor, din !H aprilie
JFFJ$0
J" – 2 ?eKmond -i  9arder, cit0, p JF0
JG – / 9oston 0es financiers666, cit0, p F#0
HF – 2evista ode, nr0  din !GG!0
H! – Wiaristul ritanic 8ra'am /ancocR poveste-te că în !G"L, reprezentantul DN+934 pentru )el%ia or%anizase în incinta
respectivului sediu (folosind pentru acest scop -i resursele informatice ale aceleia-i institu*ii$ un studiou foto%rafic care ali&
menta traficul de pedo&porno%rafie (cu copii din *ările ;umii a +++&a$ pentru circa patru sute de clien*i din cincisprezece *ări
(0and of ;overt, cit0, p !FF$0Ci în 5ersagli mo#ili = Inamici mișcători (Oscar 7ondadori, !G"#$, 7arc ?audade (se pare
!#!
pseudonim al lui 4urio 9olomo, ziarist -i fost pre-edinte al 4iat&Dsa$ relata despre întâmplări (cu trafic de copii din sud&
estul .siei$ în care au fost implica*i func*ionari ai OND, dar -i ai or%aniza*iilor umanitare0Nara*iunea este făcută su formă
de roman, modalitate prin care (oserva )londet$ se pot povesti fapte care altfel nu s&ar putea face cunoscute (conform 7
)londet 2li Bdelp"iB della dissoluzione, cit0, 7ilano, .res, !GG#, p JJ#$0
HJ – arnet de lCenfance, nr0 !", aprilie&iunie !GLJ, citat în 0ectures /ran]aises, nr0 #F, octomrie !GG#0
HJ is – ;a JL octomrie !G"M a avut loc la .ssisi iua (ondială a )ugăciunii a tuturor reli%iilor condusă de către papa
+oan 1aul al ++&lea, cu prilejul manifestărilor nului Internațional al ;ăcii (proclamat de către OND$0;a această manifestare
s&au făcut ru%ăciuni adresate către cele mai incrediile divinită*i0)ugăciunea de la .ssisi din !G"M a constituit (conform
documentelor respective$ principalul punct de referință în mișcarea ecumenică mondială -i a însemnat trecerea de la ecu&
menismul fazei doctrinale -i al întâlnirilor la vârf, la faza operativă – de implicare a multitudinii de credincio-i0
HH – .lert 1iRe (orals and -ogma, 4o%%ia, )asto%i, !G"M, vol +++, p !H0
H# – (easures, policies and programmes affecting fertilit666, cit0
H – . se vedea vvenire, cotidianul 93+ – 9onferin*ei 3piscopale +taliene, !L mai !GGM0
HM – 0ectures /ran]aises, revistă de politică franceză, nr0 H"!, p !J0
HL – 0ectures /ran]aises, nr0 HMM, p #"0
H" – orrispondenza )omana, nr0 !HMU#0
HG – 1roprietate a o%atei familii ?ulzer%er a cărei le%ături cu )6nai )6rit' sunt destul de cunoscute (vezi 8eor%es Iireeau
(ais Wui gouverne lCmeriWue = -ar cine conduce mericaG, 1aris, Sd0 / 9oston, !GG!$0=n afară de $e7 Hor@ .imes, ?ulz&
er%er mai controlează alte H de pulica*ii, re*ele de radio -i tv, care sporesc averea acestuia cu circa #F de milioane de
dolari pe an (conform estimărilor /or#es din !G"L$0?ulzer%er mai sunt -i co&proprietari la International erald .ri#une,
cotidianul care apare simultan la ;ondra, 1aris, W[ric', /on% Eon%, ca purtător de cuv!nt (în eterior$ al $e7 Hor@ .imes
-i al >as"ington ;ost0Wiarul $e7 Hor@ .imes, steag al #urg"eziei li#eral&e#raice (ziarul Il %ole J4 're din JF feruarie
!GGJ$, doânde-te un caracter interna*ionalist (deci -i mondialist$ încă din primii ani ai secolului al XX&lea când a fost asi&
milat (împreună cu alte ziare$ de către 2ound Tale cu scopul declarat de trecere a lumii su domina*ie an%lo&americană, pe
aza socialismului teoretizat de ?ocietatea 4aian (din ?ocietatea 4aian au mai făcut parte 4ranR 1odmore – spiritualist, <
2amsaK 7ac Aonald – viitor prim&ministru al .n%liei, 2 ) /aldane – viitorul lord /aldane$0Timp de mul*i ani, vice&pre-e&
dinte la $e7 Hor@ .imes a fost /ardin% )ancroft (memru al 942$, iar printre directori s&a aflat -i 9Krus Iance (!G!L&JFFJ
administrator al 4unda*iei 2ocRefeller încă din !GL, memru al 942, dar -i al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer%
-i al 9omisiei Trilaterale$01rintre ziari-ti s&a aflat 7a 4renRel (responsail al pa%inii politice$, 4lora ;e@is, editorialistă -i
memră a 9omisiei Trilaterale, iar din conducere a făcut parte -i .morK )radford (memru al 942, una din eminențele ce&
nușii ale %candalului >atergate$, căsătorit cu 000 9arol arur% 2ot'sc'ild0
#F – 9onform EI) din JL mai !GG#0
#! – 7alcolm / ?tern merican of Ne7is" -escentF  ompendium of 2enealog = mericani cu descendență evreiască0
ompendiu de genealogii, Ne@ QorR, Etav 1ulis'in% /ouse +nc0 !GL!03ste vora despre o lucrare care cuprinde circa -ase
sute de %enealo%ii, din !M# -i până în !G""0Ae văzut -i ?tep'en )irmin%'am ."e 2randeesF mericaCs %ep"ardic Elite =
;ersonalitățiF Elita sefardică a mericii, Ne@ QorR, /arper P 2o@, !GL!, p H!> dar -i < ;omard 0a cara oculta666, cit0,
tomul +I, p LG0
#J – Iaccinul a fost deja eperimentat cu succes în +ndia, pe aza colaorării dintre %uvernul indian -i 4unda*ia 2ocRefeller
(conform ziarului Il 2iornale din ! septemrie !GGJ$0
#H – =n noua variantă pentru tipar a Arepturilor 9opilului a OND a fost eliminată fraza care recuno-tea dreptul fiecărei fiin&
*e umane la asistență uridică adecvată, fie înainte, fie după naștere, epresie deja con*inută în -eclarația -repturilor
opilului din !GG01re-edintele DN+934&+talia, .rnaldo 4arina, declara: u titlu personal, spun că avortul este o omucide&
re,666, dar nu o pot spune ca președinte al omitetului Italian pentru <$IE/6;oziția oficială a /ondului este că problema
avortului trebuie să constituie un fapt politic , și mai ales, o c"estiune personală6$u credem că tre#uie s&o reintroducem în
-repturile opilului666<$IE/ nu poate fi nici în favoarea și nici împotriva avortului666 (orrispondenza )omana, nr0
!FJUJ$0
## – Wiarul Il 2iornale din J# mai !G""0
# – Ain /ondul $ațiunilor <nite pentru ctivități în (aterie de ;opulație (folosită în 0ectures /ran]aises, nr0 #"L, 1aris,
noiemrie !GGL, p JG$0
#M – Ain $eue %olidaritt = $oua %olidaritate, iesaden, J" iunie !GG0
#L – .utorii
roistică sunt 9laude
a %nosticii, 8uillon
se poate -i Qves
vedea ;e )onnec,
-i lucrarea 1aris,7antovano
lui .lfredo Sd0 .lain 7oreau, !G"J01rivitor
Il suicidio la tema sinuciderii
come esito coerente ca fază
del parossismo pa&
rivo&
luzionario = %inuciderea ca rezultat firesc al paroxismului revoluționar, pulicat în nr0 !F!&!F# din ristianitU, 1iacenza,
noiemrieUdecemrie !G"H0
#" – Iezi ;resent, articolul pr+ lCI32, demain lCI33G & -upă întreruperea voluntară a sarcinii, m!ine, aceea a #ătr!nețiiG
din HF iulie !GG"0
#G – <acues .ttali -izionario del AAI secolo = -icționarul secolului AAI, 2oma, .rmando, !GGG, p !FH0
F – 7ărturii destul de frecvente adunate în acest sens de către misionarii din .frica -i din .merica ;atină0?e poate vedea
-i punctul de vedere al episcopului de .lto Iolta din 0e /igaro (G octomrie !G"F$0
! – /oreign ffairs, summer, !G"#, p !!H!: :n termeni de medie națională, în perioada 198[&199K, rata nașterilor a osci&
lat între un maxim de 8,[ copiiXfemeie în )7anda și 1,V copiiXfemeie în Italia6666(din -eutsc"e %tiftung >elt#evTl@erung,
-raft final document of t"e conference (de la 9airo – nota autorului$, p HH0Oare %enocidul r@andez nu poate fi o urmare
tra%ică a procedurii malt"usieneBCi cum a putut +talia, centru al catolicismului, cu cele două sute de mii de avorturi pe an
(începând cu !GL", anul aproării le%ii privitoare la întreruperea sarcinii$ să ajun%ă să fie *ara cea mai apropiată din lume
!#J
de alegerile mortale ale mondiali-tilorB(conform ziarului Il %ole J4 're din J aprilie !GG, în JFFF +talia ar fi doândit tit&
lul, de neinvidiat, de poporul cel mai îm#ătr!nit din lumeV
J – ) 2ussell ."e Impact of %cience on %ociet = Impactul științei asupra societății, Ne@ QorR, ?imon P ?c'uster, !GH,
p !FH&!F#0
H – )ilioteca 3?T 7ondadori, cit0, p !!0
# – 2evista 0a nuova ecologia = $oua ecologie, noiemrie !G"", p #", articol dedicat celei de&a XX&a aniversări a 9luu&
lui de la 2oma08ianfranco )olo%na este memru al 4unda*iei 1eccei0
 – orrispondenza )omana, nr0 !!UM0
M – .rticolul 2lo#al 2or# din revista ."e $e7 merican, vol ++, nr0 JJ din HF octomrie !GG0
L – 9onform vvenire – ;oc"e nascite anc"e nei paesi poveri = $așteri puține și în țările sărace, !J martie JFFJ, p !"0
" – < /uleK <$E%'F Its ;urpose666, cit0, p JJ0
G – +dem, p !J0
MF – 1rivitor la suiect se pot vedea -i eseurile lui .ndrea Aelledonne Il risc"io della li#ertaF % .omasso = %pinoza = )iscul
li#ertățiiF %f6 .oma = Espinoza, ?ettimo 7ilanese, 7arzorati 3ditore, !GGF> 3alenze etico&speculative del realismo metafisi&
co = 3alențe etico&speculative ale realismului metafizic , idem, !GGH> .omismo contra sovversione = .omismul împotriva
su#versiunii, idem, !G"L> ?f0 Toma d6.uino 0Cesistenza di -io = Existența lui -umnezeu, ?ienna, 9anta%alli, !G"J0
M! – Aupă cum se -tie, teoria 5ar6i,ia,ă ,u .ai este osi<il 5e susți,ut după cum consideră (printre al*ii$ profesorul
7anfred 3i%en, premiul Noel pentru c'imie în !GML0=n cursul unei conferin*e care a avut loc în cadrul unui ciclu de deza&
teri or%anizate de (ontedison ;rogetto ultura (ziarul Il 2iornale din HF octomrie !G"L$ autorul contestă opinia dar@inis&
tă potrivit căreia prima moleculă vie de .AN, în stare să se autoreproducă, ar fi fost rezultatul unei cominări a#solut în&
t!mplătoare, favorizată de elementele c'imice03i%en (care spre deoseire de al*i evolu*ioni-ti pare să aiă no*iuni de calcul
statistic$ a declarat că cea mai simlă %enă de .AN (constituită dintr&o înlăn*uire de HFF de aminoacizi$, pentru a se putea
forma – la întâmplare – ar avea posiilitatea de ! la LJ urmat de !F" de zero, ceea ce ec'ivalează cu ecluderea cate%orică
a cazului ca factor determinant al vie*ii0=ntr&o revistă americană renumită (rezervată in%inerilor din sectorul electric -i elec&
tronic$ a apărut un articol referitor la %enomul uman în care se spune tetual: %untem în stare să cuprindem genomul uman
în VJ (5 de memorie, ceea ce este fenomenal dacă se ia în considerare că genomul -rosop"ilei ocupă JK 25 (din IEEE
%pectrum, noiemrie JFFF, p #J$0Aeci dacă drosop'ila (musculi*a efemeră$ ar avea practic acela-i ordin de mărime al infor&
ma*iei necesară proiectului unei entită*i umane, o compleitate similară, cum se poate sus*ine că între cele două entită*i ar
putea fi o evolu*ie, care le&a a-ezat la aza, respectiv la vârful evolu*ieiBDnde se află, în acest caz, timpul zero al evolu*ieiB
MJ – Aintr&o scrisoare trimisă din mediile sectare superioare către ;alazzo 2iustiniani, în data de J" decemrie !GJM, citată
de 8 Ianoni în (assoneria, /ascismo e "iesa attolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, )ari, ;aterza, !G"F,
p JLJ&JLH0=n ima%inea de mai jos apare la sediul ?upremului 9onsiliu al 7asoneriei +taliene de la 1alatul 8iustiniani0
MH – .rt'ur 7ac'en, afiliat la 8olden Aa@n, în 1au@els -i )er&
%ier Il mattino dei mag"i, cit0, 7ilano, 7ondadori, !G"M, p J"!0
M# – +poteză ve'iculată la 4orumul 3conomiei 7ondiale de la
Aavos, din !GG, de către 7ic'ael ?pindler, pre-edinte la .pple
9orporation0
M – Nu se poate eclude că magistralul 7icReK 7ouse ar fi
apărut ca o inten*ie orientată spre ucuria celor mici, cu atât
mai mult cu cât alt AisneK (creatorul acestuia$ a fost mason
(la fel cum, în desenele animate apar, pentru scurte perioade
de timp, simoluri masonice$09onform utori 3ari B0a li#era
(uratoriaB, cit0, 7ilano, ?u%arco, !GL", p H!G, tet cu sursă
masonică0Treuie suliniat (printre altele$ că apartenen*a la 7asonerie a unei persoane nu înseamnă (în mod automat$ cu&
noa-terea pro%ramelor %radelor înalte, cui revine responsailitatea ac*iunii acestor pro%rame07area majoritate a adep*ilor
nu face decât se eecute (mai mult sau mai pu*in co,tie,t, dar co,tii,cios$ ordinele -i dispozi*iile de la niveluri mai înal&
te0
MM – ;ista oficială din ! septemrie !G"F0
ML – 9onform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !F din !G"0
M" – 9onform 3+2 din J" octomrie !GG#, as'in%ton0Dnilever ia fiin*ă în !GJG prin fuziunea dintre %rupul olandez (ar&
garine <nion
prezent -i %rupul
la fondarea ritanic
8rupului al lui illiam
)ilderer%, /esRet',a0ever
ca realizarea 01re-edintele
înaltului din !G#
ini*iat (evreu$ de la
<osep' Dnileversu
2etin%er, – 1aul 2KsRens
patronajul – a fost
prin*ului
)ernard al Olandei0
MG – 2oma, ;o%os, !G"F, p #JJ0
LF – 9onform Q 7oncomle 0Cirr*sisti#le expansion666, cit0, p !G#, !G0
L! – Wiarul 0a )epu##lica, partea dedicată ffari e finanza, din HF septemrie !G""0
LJ – 2evista 0ife din G iunie !GML, p MM09u o finan*are de circa zece mii de miliarde -i cu JJL profesioni-ti (an%aja*i cu nor&
mă întrea%ă, care lucrează pentru aceasta su controlul 942$, 4unda*ia 4ord este cea mai mare funda*ie americană09onform
3+2 (3ecutive +ntelli%ence 2evie@$, as'in%ton, !G mai !GG0
LH – +nstitutul ?c'iller a fost fondat de ;a2ouc'e, în !G"#, la as'in%ton, are ca ”*el” promovarea unei alianțe americano&
germane, de educare în spirit transatlantic pentru a se ajun%e la o ordine mondială mai dreaptă, în care repu#licile suvera&
ne nu vor mai fi dec!t o singură comunitate (conform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0  din !GG$0
L# – 9onform istoricului .ntonK ?utton de la Dniversitatea ?tanford, 2ussell ?a%e 4oundation se află su controlul 'rdi&
nului (vezi a ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment, cit0, p HJ$0
!#H
L – 9onform < 9'evalier -i . 8'eerrant -izionario dei sim#oli = -icționar de sim#oluri, 7ilano, )D2, !GGG, vol +, no&
*iunea de le#ădă0
LM – +nsula .lă a 'Kperoreenilor, 7onsalvat – (untele %alvării – din le%endele dedicate 8raal&ului este o ima%ine ini*ia&
tică făcută să coincidă cu paradisul ilic terestru0+dentificată cu entrul ;rimordial al ;erfecțiunii ca depozit al cunoa-te&
rii unice a umanită*ii, din ea ar deriva a-a&numita .radiție ;rimordialădin care ar fi apărut toate celelalte tradiții (tendin*e,
inclusiv cea cre-tină$ iar unul dintre cercetătorii acesteia ar fi fost înaltul ini*iat 2en5 8u5non0
LL – 7 1olia Il mistero imperiale del 2raal&Il mistero della dama = (isterul imperial al 2raal&ului&(isterul damei din I
Wuaderni di valon = aietele din valon, nr0 F, 2oma, !G"F, p "#0
L" – <nione nazionale dellC)I D666 & <niunea națională a )I D666 care se luptă pentru o nouă ordine economică inter!
națională, articolul J -i H di ?tatut0
LG – 3 ;aszlo uinto rapporto al lu# di )oma = '#iettivi per lCumanita = l 3&lea raport al lu#ului de la )oma = '#&
iective pentru umanitate, cit0, p !J!0
"F – 7ostafa E Tola, director eecutiv al DN31 – Dnited Nations 3nvironment 1ro%ramm în $otiziario dellCEnea, noiem&
rie U decemrie !G"G0
"! – 9onform ziarului Il 2iornale din !# iunie !GGF care citează date 4.O, suprafa*a arsă (numai în !GGF$ ar fi de peste
!LF0FFF de Rm pătra*i0
"J – 2evista 3+2 din J septemrie !GG#0
"H – 9reată la 1aris în !GMF, O9A3 î-i propunea să favorizeze epansiunea economică a *ărilor memre, respectiv dezvol&
tarea comer*ului mondial pe aze multilaterale0Ain ea făceau parte, pe lân%ă *ările 3uropei Occidentale, ?D., 9anada, .us&
tralia, <aponia -i Turcia03ste controlată de către OND0
"# – 2esursele de căruni -i petrol ale )raziliei sunt sărace, fiindu&i insuficiente pentru a putea sus*ine o dezvoltare indus&
trială modernă01rivitor la ru%urile din pădurea amazoniană se pot consulta ziarele 0a %tampa, Il 2iornale -i orriere della
%era din JF septemrie !GGJ0
" – 3vreul 8eor%i .rRadevici .ratov (fost consilier al lui 8oraciov$, le%at de mediile lui 2ocRefeller -i important mem&
ru al 1u%@as', a definit într&o zi 4ondul 7onetar +nterna*ional ca neo#olșevici cărora le place să&și însușească #anii altor
popoare, impun!ndu&le reguli de gestiune economică și politică străine, ne&democratice, care sufocă orice li#ertate eco&
nomică (vezi ?amuel 1 /untin%ton ."e las" of ivilisationsG & onflictul civilizațiilorG, în /oreign ffairs, revista oficia&
lă a 942, vara lui !GGH$0=n anii 6GF, pre-edinte al 47+ era francezul 7ic'el 9amdessus, dar director operativ era 1reston
;e@is T'omson (memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942$, fost pre-edinte al )ăncii de .faceri N ; (organ -i al (organ
2uarant .rust047+ este un clu (conform ."e Economist din !H octomrie !GG!$ desc'is către ! de *ări, dar în care
drepturile de vot sunt în a-a fel împăr*ite încât nu se poate lua nici o decizie împotriva voin*ei an%lo&americane0
"M – / 9oston 0e veau dCor est touours de#out, cit0, 1aris, 1ulications /enri 9oston, !G"L, p H!#0
"L – $uova %oliedarietU = $oua solidaritate, M au%ust !G""0
"" – .leander Ein%, )ertrand ?c'neider ."e /irst 2lo#al )evolution =  )eport # ouncil of lu# of )ome = ;rima
revoluție glo#ală = )aport al consiliului lu#ului de la )oma, Ne@ QorR, 1ant'eon )ooRs, !GG!, p !!0
"G – .lert 8ore Eart" in 5alanceF Ecolog and t"e uman %pirit = ;ăm!ntul în cumpănăF Ecologia și spiritul uman,
)oston (7ass$, /ou%'ton 7ifflin, !GGJ0
GF – =ntr&un interviu dat în !GGF, 7aurice ?tron% declara că ar fi fost martorul unui fapt care (dacă ar fi adevărat$ l&ar pune
într&o postură foarte sinistră: mergeam spre mașina mea, parcată, împreună cu un cunoscut urnalist american de televiziu&
ne, c!nd dintr&o dată, o tufă de artemiză a luat foc în fața noastrăR luat foc dintr&o datăR (în illiam 4 <asper 2lo#al .&
rann 666 %tep # %tep = .irania glo#ală 666 ;as cu pas, .ppleton, isconsin, !GGJ, estern +sland, p JLL$0
G! – +dem0
GJ – /ilarK 4 4renc' fter t"e Eart" %ummitF ."e /uture of Environmental 2overnance = -upă BEart" %ummitBF 3iitorul
conducerii ecologice, as'in%ton, orld@atc' +nstitute, 1aper !FL, martie !GGJ, p M0
GH – 2evista 3+2 din J septemrie !GG#0
G# – 9onform +nstitutului de .faceri +nterna*ionale 0CItalia nella politica internazionale = Italia în politica internațională,
2oma, ?+1+, !GGH, p H#J0
G – Aeclara*ia lui 7aurice ?tron% la desc'iderea lucrărilor DN93A (9onferin*a pentru 7ediu -i Aezvoltare a Na*iunilor
Dnite$ de la 2io de <aneiro din H iunie !GGJ, pulica*ie a DN93A, p !!, !J0
GM –  4 <asper, cit, p JJF02eapare aici concep*ia conform căreia totul este Aumnezeu, deci -i natura (ca parte din tot$ co&
incideno*iuni
două cu Aumnezeu0Aar dacă totul
pe planul e%alită*ii, estedate
le%ile Aumnezeu,
de om nudeci
pot -iavea
omul (ca caracter
decât parte din divin
acela-i
-i tot$
c'iareste
dacă-i ceea
el Aumnezeu01unând cele
ce în trecut era consi&
derat ca fiind rău, astăzi devine #un (-i reciproc$, fapt care duce la ineisten*a unui adevăr oiectiv în afara sferei umane0
-ualismul este terenul pe care se dezvoltă %ândirea modernă, iar omul (reprezentat de către Na*iunile Dnite$ este c'emat tot
mai mult să alea%ă0Ain moment ce nu se pot servi doi stăp!ni, ale%erea este ra5icală: sau #inele sau răul (divinitatea sau
luciferismul$0
GL – 9onform $e7 Hor@ .imes din !# iunie !GGJ -i Eart" %ummit .imes din L iunie !GGJ0
G" – Iezi ziarulorriere della %era din !L noiemrie !GG#0
GG – =ncepând cu !G!L, în 2usia au fost masacra*i circa MFF de episcopi, #F0FFF de preo*i -i aproimativ !JF0FFF de călu&
%ări -i călu%ări*e ( 0ectures /ran]aises, nr0 JJ, p #", dar mai ales utori 3ari = Il li#ro nero del comunismo6rimini, terore,
repressione = -iverși autori = artea neagră a comunismului6rime, teroare, opresiune, 7ilano, 7ondadori, !GG"$0Aar de
cardinali afilia*i la diverse societă*i secrete, ce spune*iB 1rivi*i ima%inea de mai josV
!FF – +nterviu acordat lui 4red 7aster -i pulicat în revista ritanică )esurgence = )enașterea, pe care ."e 2uardian o
nume-te nava&amiral, artistică și spirituală a mișcării ecologice, nr0 !"#, septemrie&octomrie !GGL0
!##
 )oger 3ictor *rard, (are (aestru al 'rdinului (artinist Dal lui ;apus din %<0
!F! – 9onform ."e %pot 0ig"t, as'in%ton, numărul din JF mai !GGM0
!F! is – 1reluat din 9 . .%noli 0a liWuidazione del cristianesimo nei programmi '$<
B0ic"idareaB creștinismului în programele '$< în tti del 3IIq convegno di studi
cattolici = -ocumentele celei de&a 3II&a adunări de studii catolice, 2imini, ;a Tradizio&
ne 9attolica, JFFF, p !FH&!F, respectiv capitolul X++ (numai prima parte$03ste vora
despre un studiu amplu -i documentat care, începând cu ori%inile seculare ale ecolo%is&
mului, eaminează în mod aprofundat (pe ază de documente autentice$ le%ăturile cu
=nalta 4inan*ă, rolul mondialist al ecolo%iei, responsailită*ile datorate difuziei ei doc&
trinale, mesajele ecolo%iste ale Ne@&.%e din întâlnirile de la .ssisi0
!FJ – 2urica gora din J feruarie !GGG0
!FH – Executive Intelligence )evie7 din J" octomrie !GG#, vol J!, nr0 #H, p J"0
!F# – +dem, p !", J0
!F – 0nica unitate care poate fi luată în considerare este cea mondială , <ulian /uleK
<$E%'F Its ;urpose and its ;"ilosop", cit0, p 0
!FM – Nu întâmplător, căci în .n%lia se află sediul 7arii ;oji 7amă (în ;ondra$, centrul francmasoneriei mondiale02eferi&
tor la emlema <nited 2rand 0odge, ce fel de înger are ”în dotare” copite BV
!FL – Treuie amintit că șa grăit&a arat"ustra (Woroastru$ de 4riederic' Nietzsc'e este unul din tetele de ază ale sus&
*inătorilor mi-cării Ne@&.%e0
!F" – 9itat în . 8aspari, 9 2ossi, 7 9 4iocc'i 0Cim#roglio ecologico = :nșelăciunea ecologică, 2oma, 3dizioni Iita Nuo&
va, !GG!, p !L0
!FG – / 1 )lavatsRK -octrina secretă, p HGM&#FH0
!!F – ?e poate lua în considerare denun*ul din vvenire din !L feruarie !GGM, p H: )aportul '$<6Invitație la de&penaliza&
re din partea <$/; = 4[ de milioane de avorturi în lume 01rivitor la rolul jucat de 2ocRefeller -i ;opulation ouncil în
răspândirea avortului se poate studia lucrarea profesorului 3 TremlaK 0Caffaire )oc@efeller = 0CEurope occidentale en
danger = facerea )oc@efeller = Europa 'ccidentală în pericol, 1aris, D1N, !GL"0
!!! – Ctire preluată dintr&un articol pulicat de .ntonio 8aspari (în !GGG, în revista %an 3incenzo in Italia, p !M -i !L$, inti&
tulat 0e politic"e familiari dellC'$< e della %anta %edeF un confronto em#lematico = ;oliticile familiare ale '$< și ale
%f!ntului %caunF o confruntare em#lematică0Ain acel articol, autorul acestei căr*i nu împărtă-e-ete concluziile0
!!J – . se vedea -i vvenire din JF septemrie !GGL, rurica at"olica, p !" sediu glo#al asupra vieții umane0
!!H – ;e%ea 7.N9+NO, nr0 !JJ apărută la JM aprilie !GGH, su titlul (ăsuri urgente în materie de discriminare rasială,
etnică și religioasă care, su pretetul comaterii fenomenului nazis@in (fără prea mare însemnătate în +talia$, în realitate
are rolul de&a lovi pe oricine încearcă să discrimine (sau să facă distinc*ie$ pe plan rasial, etnic -i reli%ios01entru tratare pe
lar% a consecin*elor nea-teptate -i surprinzătoare con*inute în le%e, a se vedea 9 . .%noli 0egge (ancino6ome trasforma&
re gradualmente lCItalia in un campo di concentramento = 0egea (ancino6um se poate transforma treptat Italia într&un
lagăr de concentrare, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !GG0

CAPITOLUL B:G PORNORAFIA 7 (ROURILE ȘI MON(IALISMU L PATERNITATEA

LUMII MO(ERNEG "N(URILE UNUI 22[ )ISERICA ȘI NAJIUNILE UNITE

AG PORNORAFIA

9ontracep*ia -i avorturile planificate la nivel planetar de către OND, le%itimate ca fiind drepturi fundamentale
ale omului (dar fără nimic sf!nt în ele$ nu pot duce decât la un refuz total al dreptului la via*ă0Omul modern, omul în evolu&
ție al DN3?9O, alunecă fără să -tie în aisul seului li#er (dearasat de scopul lui primar – de procreere -i perpetuare a
speciei$, dezordonat care pentru mul*i poate constitui instrumentul pentru reîntregire, pentru recâ-ti%area pleromei ori%ina&
le, a paradisului
puri, fără scop șipierdut (!$0=n
fără suflet acest contet,
(J$0Omul de rândporno%rafia
i%noră toateapare ca mijloc
acestea -i *inutdeînanulare
ne-tiin*ăindividuală, într&un continuu
(datorită mijloacelor de cor&
de comunicare,
dar -i a tendin*elor$ nu reu-e-te să distin%ă noul impuls pe care procesul de animalizare (în curs$ îl prime-te prin porno%ra&
fie, prezentată în zilele de azi ca sexualitate sănătoasă, ca un mic pas pe drumul elierării de orice constrân%ere, inclusiv
morală0=mpresurat de viciu, omul societă*ii prezente nu a%ă de seamă pericolul -i, uitând de adevăratele valori morale, du&
ce o viață pur instinctuală, pentru consumarea ei în căutarea disperată a ucuriilor e%oiste0 Este o.ulKa,i.ali>at ,ecesar
uer,ului Mo,5ial, fără pământ (văzut cu sensul de proprietate, de rădăcini statornice$, fără educa*ie -i morală, dar ca&
re să nu se poată răzvrăti împotriva stăpânilor definitivi0
?e va lua în considerare doar unul din aspectele acestei proleme0.stăzi se estimează că în %eneral, filmele cu
con*inut erotic reu-esc să tripleze audiența, rata de s"aring0.cest domeniu constituie sectorul cel mai ine plătit pentru
producători, aducând aproape triplu fa*ă de cât s&a investit ini*ial, difuzarea făcându&se, mai ales, prin mijloacele clasice:
filme, reviste, foto, -i c'iar jocuri0Aacă la acestea se adau%ă -i AIA&urile, produse în propor*ie de GF în ?tatele Dnite,
câ-ti%urile ulterioare cresc03ste suficient de luat în considerare că numai în 4ran*a, vânzarea de produc*ii pe AIA (din care
#F este reprezentat de material porno%rafic$ a crescut (numai în doi ani$ cu "F0Ci toate acestea fără a lua în considerare
!#
difuzarea materialului porno%rafic pe internet, ca la piață, după dorin*e -i preferin*e: zoofilie, "omosexualitate, coprofilie,
urofilie, trans&sexualism, "ermafroditism, etc0Aar de unde vine porno%rafiaB1reotul iezuit .rturo Aallavedova (interesant,
în lima română s&ar traduce dallavedova prin ”al văduvei ” VVV$, într&o carte apărută în !GLG (H$ indica anumite persoane
italiene, cu nume -i prenume, făcând cunoscu*i protectorii lor politici, dar nu spune cine au fost cei care au început acest
lucru07oncomle, cercetător minu*ios al detaliilor mondialiste (#$ este, în sc'im, cate%oric: pornografia vine direct din
%tatele <nite ($0. spune porno%rafie, pentru el înseamnă ;la#o, revista americană de succes care a inspirat valul de por&
no%rafie europeană0=n spatele unui erotism seducător -i rafinat, în realitate 1laKoK se mi-ca spre atacarea familiei (destul
de proail$ prin manevrarea cu diăcie a %crisorilor adresate directorului, mai mult sau mai pu*in reale, dar mereu %ata să
ridiculizeze tot ceea ce reprezenta principii -i valori tradi*ionale0=n spatele revistei 1laKoK se află o funda*ie omonimă (cu
acela-i nume$ care în ?tatele Dnite a jucat un rol semnificativ în campania pentru le%alizarea avorturilor, pentru drepturile
'omoseualilor, sau pentru dreptul de folosire a dro%urilor (M$01laKoK îi apăra în mod desc'is -i pe cei care declarau că au
avut raporturi seuale cu animale0Aespre aceasta, 0os ngeles .imes, scria: unica pro#lemă privind raporturile zoofile este
că lumea (cei care între*ineau astfel de rela*ii$ era arestată (L$01laKoK devine o revistă de lu, cu tiraj mondial: în 4ran*a
este editată de 8rupul ac"ette = /ilipacc"i (despre care vom discuta în materialul dedicat societă*ilor secrete în 2omânia$
în spatele căruia se află personaje importante ale =naltei 4inan*e interna*ionale, precum 3dmond de 2ot'sc'ild (memru al
.lian*ei +sraelite Dniversale, dar -i al 8rupului )ilderer%$, 2uppert 7urdoc' – unul din ma%na*ii presei mondiale cu o ci&
fră de afaceri de trei miliarde de dolari, etins pe trei continente -i proprietar a circa "F de titluri de ziare ("$0
1roprietar -i director la 1laKoK este (evreul, iar ei VVV$ /u%' /efner, premiat în anul !G"F cu premiul nti -efa&
mation 0eague apărută în !G!H, cu scopul oficial de a&i apăra pe evrei de antisemitismul celorlalte popoare (G$ -i prezentă
capilar la nivel interna*ional, ca ra* operativ al )6nai )6rit', -i cu func*ie de&a cule%e orice informa*ie utilă cauzei eraiceb0
Numele lui /u%' /efner apărea -i în consiliul de conducere de la $')(0 – Or%aniza*ia Na*ională .mericană pentru
2eforma ;e%ilor privitoare la 7arijuana – unde mai fi%ura, printre al*ii )urton 7 <osep' (director al ;la#o /oundation
dar -i al .A; – .nti Aefamation ;ea%ue, pentru ?tatele Dnite, în anii 6LF$, 7a 1alevsRK (director la Aerox orporation$ -i
un mo-tenitor al averii de la 2eneral (otors – ?te@ard 7ott0NO27; este o epresie a lo##&ului american pro&dro%uri,
%rup de presiune care, pentru a face ac*iunea mai incisivă, nu s&a dat înapoi de la propria
dotare cu o ramură operativă numită -rug #use ouncil – A0.090, 9onsiliul împotriva
.uzului de Aro%uri (fondat în !GLJ de către .ndre@ eil, profesor la /arvard -i prezent
în consiliul de conducere al NO27;$01artea financiară a fost asi%urată de către 4unda*ia
4ord care, prin directorul acesteia 7c8eor%e )undK, a pus la dispozi*ie un milion de do&
lari0+nteresate de proiect au fost -i 4unda*ia Eaiser, respectiv 9ommon@ealt' 4und0
7c8eor%e )undK este memru al 942, al 8rupului )ilderer% -i al +nstitutului +nterna*ional pentru ?tudii ?trate%ice din
;ondra (cu sediul pe TavistocR ?treet, adevărat laorator pentru eperimente sociale, inclusiv de folosire a dro%urilor$07c&
8eor%e )undK este -i memru al Ordinului (ini*iat în !G#F$, alături de illiam 4 )ucRleK <r (prezent la rândul lui în
consiliul de conducere al NO27;, dar -i în r!ndurile 942$09onsiliul consultativ – dvisor 5oard – de la NO27; aduce
la lumină -i alte surprize0.lături de ceilal*i apare canonicul alter A Aenis de la catedrala %t6 No"n t"e -ivine (din Ne@
QorR 9itK$, ”cartierul %eneral” pentru ?tatele Dnite al Ordinului 7asonic al ?f +oan de <erusalim, sediu al .emplului :nțele&
girii, dar -i al 0ucifer .rust04unda*ia 1laKoK, după ce a ajutat cu diverse milioane de dolari or%aniza*ii ca $ational 2a
.as@ /orce – 4or*a Na*ională de +nterven*ie în 4avoarea /omoseualilor – a
finan*at -i $ational ollege of riminal -efense 0a7ers and ;u#lic -efend&
ers, pentru o serie de studii adunate într&o lucrare cu titlul ocaina, procedee
legale și te"nici împotriva procedurilor udiciare privitoare la cocaină, în timp
ce dona*ii anuale de circa !FF0FFF de dolari sunt rezervate pentru NO27;
(!F$0Iice&pre-edinte al 4unda*iei 1laKoK a fost .l .delman (su patronajul
căruia s&a or%anizat celerarea de către .A; a J de ani de activitate a lui
/u%' /efner$ a%ent al unei societă*i imoiliare din 9'ica%o care finan*ează
.A;, dar -i al "arles llen and ompan, la vremea respectivă implicată în
afaceri cu dro%uri -i cu reciclarea anilor proveni*i din dro%uri (!!$0 ;e măsură
ce li#ertatea politică și economică se diminuează, li#ertatea sexuală are ten&
dința să crească, cu titlul de compensare6Li dictatorul va #ăga de seamă să
încuraeze această li#ertate6dăug!nd la aceasta dreptul de&a visa su# influ&
ența
la drogurilor,
concilierea a cinema&ului,
acestora a radio&ului,
(a oamenilor$ li#ertatea
cu sclavia sexualălor
și cu destinul va (!J$0.ldous
contri#ui
/uleK, pentru a spune astfel de cuvinte profetice, treuia să -tie ceva 000 Ne&
pot al lui T'omas /uleK (unul din fondatorii 2ound Tale ritanice$, student
la Oford, împreună cu fratele lui (<ulian, primul director al DN3?9O$ l&au
avut ca tutore pe / 8 ells (!H$ – memru al 8olden Aa@n (la care era afiliat
-i .leister 9ro@leK$09ro@leK îl ini*iază pe .ldous /uleK în 8olden Aa@n,
Ed7ard $ >est, canonic al catedralei dar -i în folosirea dro%urilor psi'edelice (!#$0=ntre !GHJ -i !G#, .ldous
%t6 No"n t"e -ivine din $e7 Hor@ it /uleK se află în 9alifornia, lân%ă ?an 4rancisco, unde a pus azele unui fel
de sucursală a societă*ii ritanice 8olden Aa@n0=n anii 6F va contriui, în mod determinant, la răspândirea folosirii ;?A>
numele lui va fi le%at -i de revolu*ia studen*ească din !GM" -i de lansarea culturii drogurilor în ?tatele Dnite0=n !GMF, .l&
dous /uleK a fost numit profesor la 7+T din )oston (+nstitutul pentru Te'nolo%ie din 7assac'usetts$, t"in@&tan@ al
pro%ramului neo&malt"usian al 9luului de la 2oma (!$07emru al ?ocietă*ii 4aian -i al 9entrului 4rancez de ?tudii
pentru 1roleme Dmane (931/, alături de personaje ca Teil'ard de 9'ardin -i 7aria 7ontessori – pedagoga – care a
!#M
tradus într&un limaj accesiil omului modern învă*ăturile lui 9omenius$, .ldous /uleK era în acela-i timp persoană de
legătură între 7asoneria de oedien*ă an%lo&americană, ?ocietatea 1il%rims (prin <ulian /uleK -i 7oses ?ieff, amii
fondatori ai 1olitical 3conomical 1lannin%$, ?inar'ia franceză (de inspira*ia martinistă a lui <ean 9outrot$, în alte cuvinte,
cu aripa europeană a (asoneriei mondiale (!M$0.ldous /uleK (!"G#&!GMH, alăturat în ima%ine$ el însu-i eperimentator
al dro%urilor 'alucino%ene, a descris viziunile lui în două căr*i apolo%etice, traduse -i în lima
italiană: 0e porte della percezione = ;orțile percepției (scrisă în !G#$, Napoli, 3dizioni Aevil
)ooRsb, urmată în !GM de ;aradiso e Inferno = ;aradis și Infern, Oscar 7ondadori, !G"G0

)G (ROURILE

9inci sute de miliarde de dolari reprezintă totalul anilor ve'icula*i în !G"" în materie
de dro%uri0O sumă care în acea perioadă ar fi acoperit !F&! din produsul intern rut al ?tatelor
Dnite (!L$0=n )olivia, aceea-i sumă ar constitui între%ul ei 1+)0O re*ea capilară, la nivel mondial,
de narcotrafican*i, cu armată, avioane -i nave proprii, o mafie planetară an%ajată în răspândirea
dro%urilor prin îndepărtarea oricărui ostacol posiil0.stfel se prezintă, în zilele de azi, traficul de dro%uri0?ă nu luăm în
considerare implicarea =naltei 4inan*e ar putea fi o naivitate: cinci sute de miliarde nu sunt u-or de ascuns, iar reinvestirea
-i reciclarea lor nu se poate face decât cu ajutorul computerelor colo-ilor ancari0Dna din multele confirmări s&a o*inut
deja de la onferința ntidrog care a avut loc la Iiena (în !G"M$, su auspiciile Na*iunilor Dnite, unde a reie-it analul ade&
văr că traficul de dro%uri ar putea fi eradicat numai cu condi*ia cunoa-terii azei financiare0;ucru dificil -i fără succes dacă
nu se pot cerceta meandrele #ancare mondialeprin violarea unuia din secretele cel mai ine păzit, la orice latitudine -i
lon%itudine, secretul <a,car0=n ultima carte pe care a scris&o (-i care a apărut postum$, 7oncomle reconstruia parcursul
dro%urilor, al faimoaselor scandaluri financiare din ultimii ani, artificiile in%enioase -i ascunse prin care argent sale (anii
o*inu*i din vânzarea dro%urilor$ era reciclat prin transferări în timp real în zeci de ănci, pentru a fi transformat în arme
pentru terorismul interna*ional sau investi*ii, prin societă*i înre%istrate în paradisurile fiscale (!"$09onform datelor aflate în
posesia 7inisterului +talian al 3conomiei -i al 4inan*elor (pentru anul JFF"$ s&au acordat !M!J autorizări pentru tranzacții
#ancare, cu o valoare totală de #0J" milioane de euro0)egina #alului este )N;&)N1 1arias cu !0#M! de milioane0Drmea&
ză: Aeutsc'e )anR cu LLM de milioane, Dnicredit (prezentă în 2omânia în parteneriat cu +on iriac$ cu MFM milioane, ?oci5&
t5 85n5rale cu #H! de milioane, Natiis cu J#J de milioane, 9itianR cu !H" de milioane, 9alKon cu !JF de milioane,
9ommerzanR cu " de milioane0;olitica grupului nu interzice operațiunile de comerț internațional – eplica Aamiano
9arrara, responsail al orporate %ocial )esponsa#ilit la D)+ – ci le disciplinează prevăz!nd că, clientul #ăncii (industria
producătoare de armament$ nu tre#uie să se afle în țări care nu aparțin la <E sau la $.', și această interdicție este
respectată pe deplin0
9um se poate reac*iona când aflăm că în .msterdam (Olanda$, dro%urile sunt la v!nzare li#eră în a-a&numitele
coffee&s"ops, sau că sindicatul poli*iei spaniole ar fi cerut dreptul de folosire pentru proprii a%en*i (!G$BCi toate acestea în
timp ce 9omunitatea 3conomică 3uropeană alocase în lupta împotriva dro%urilor numai F,G milioande de 3cu, fa*ă de cele
-apte milioane alocate (în aceea-i perioadă, tot de 933$, dar în lupta împotriva rasismului01oate este un fapt pu*in cunoscut
că în Olanda, *ară europeană cu o le%isla*ie foarte tolerantă, prin le%alizarea canaisului (cânepa indiană$, numărul coffee&
s'ops unde dro%urile se pot ac'izi*iona lier a crescut de la circa HF la peste "FF, numai în .msterdam> că numărul fumăto&
rilor de 'a-i- a trecut de milioan, la care se adau%ă cei peste #F0FFF de consumatori de dro%uri %rele (JF$, date impresionan&
te dacă se ia în considerare că toate acestea se referă la totalul popula*iei olandeze (circa ! milioane de locuitori$0=n conse&
cin*ă, criminalitatea le%ată de consumul de dro%uri a crescut ajun%ând la F din totalul delictelor comise pe teritoriul na&
*ional, la care se adau%ă dezvoltarea ful%erătoare a invalizilor civili (circa un milion, din care "FF0FFF în incapacitate totală
de muncă, aproimativ ! din totalul popula*iei active$0=n spatele acestor imense tra%edii se profilează interese care par
că dispun de mijloace colosale, prezente în toate *ările -i care, cu complicitatea activă a mijloacelor de informare, tind să
modifice le%isla*iile pentru de&penalizarea drogurilor ușoare (sustan*ele canaice precum 'a-i-ul -i marijuana$, minima&
lizându&le efectele, as i,5ise,sa<il e,tr u crearea co,su.atorilor 5e iitor7 5ar i e,tru o<i,uirea celor actuali
cu 5ro=urile =rele0.pare convin%erea că o le%e treuie (-i poate$ numai să re%lementeze dreptul persoanelor (mai ales cele
tinere$ să proeze leera e*ie narcotică a acestor sustan*e, diversă (în antiteză dar simetrică$ cu e*ia provocată de dro%u&
rile grele care %enerează alterări dramatice ale comportamentului, înso*ite de încălcări %rave ale ordinii pulice07ai multe
studii -tiin*ifice demonstrează, în sc'im, că tânărul care folose-te ocazional drogurile ușoare este mai epus să devină
consumator oi-nuit
sc'izofrenie, de dro%uri
de alterare (de orice
a facultă*ilor fel$, cu
mentale consecin*e(J!$0
-i cererale succesive %rave -i pro%resive, ca de eemplu stări latente de
9u ipocrizie se sti%matizează daunele provocate de tutun -i alcool, dar se tace în ceea ce prive-te toicitatea fu&
mului provenit de la o *i%ară cu marijuana (canais uscat la care se adau%ă tutun -i alte ieruri$ care ar con*ine dulul su&
stan*elor canceri%ene, enzoantracen -i enzopiren fa*ă de fumul unei *i%ări normale cu tutun (la aceea-i %reutate$0illiam
? )urrou%'s (!G!#&!GGL$, reprezentant al #eat&generation, autorul unei scrieri apolo%etice despre dro%uri (inspirată de <acR
Eerouac$ -i numită $a@ed 0unc" (JJ$, nu mai crede în consumul responsa#il sau recreativ de dro%uri: !nd se fumează
sau se prizează cocaina, c!nd se gustă sau se așează între fese, rezultatul este mereu acelașiF devenim toxicomani, adică
prizonieri0?e adau%ă -i cele spuse de 7arco ?c'nKder, fost responsail al ?erviciului de 9oordonare privitor la dro%uri (din
)erna, 3lve*ia$, deja în tratament de dezintoicare în 4ran*a: -upă ce a fost gustat, drogul răm!ne în cap toată viața, suli&
niind că pericolul rămâne activ -i pentru dro%atul recuperat căruia îi este suficient o altă doză de dro%, c'iar -i la o distan*ă
de câ*iva ani, pentru a deveni sclavul dro%ului (JH$0Wiarul italian 0a )epu#lica din JG aprilie JFFF anun*a moartea lui 2a&
p'ael de 2ot'sc'ild, JH de ani, decedat ca orice om oi-nuit0Aupă o petrecere cu alcool -i dro%uri în cadrul unui aparta&
ment din cartierul "elsea = 1Kt"venue, Ne@ QorR, 2ap'ael moare pe un trotuar din cauza unei supradoze0=n acela-i cartier
!#L
eclusivist -i la mică distan*ă de casa unei actri*e americane celere ()ijou 1'ilips care în circumstan*e nu prea clare -i&a
înjun%'iat un prieten$0illiam 9orin, or%anizatorul petrecerii -i prieten cu decedatul a fost arestat pentru posesie de dro&
%uri02ap'ael studiase la aceea-i universitate ca < 4 EennedK – 5ro7n <niversit – -i locuise în apartamentul care odinioară
apar*inuse lui <aueline EennedK Onassis> ar fi putut fi posiilul so* al ?tellei ?c'nael (fiica re%izorului -i pictorului <u&
lian ?c'nael$> un tânăr deja cunoscut în cluurile eclusiviste (oom#a -i arr ipriani din Ne@ QorR0Dn tânăr care ar fi
mo-tenit un imperiu (condus în prezent de tatăl Nat'aniel$ cu ramifica*ii în toată lumea: celerele vinuri produse de familia
2ot'sc'ild, mine în 8'ana -i proprietă*i în Nepal0.otul era la picioarele lui dar a preferat să aute destinul să nu ai#ă ni&
mic, comenta autorul articolului0
O întreare apare în mod spontan: cine are de câ-ti%at de pe urma acestei curse infer&
nale de ani'ilare a tinere*ii umanită*ii, de ararizare a societă*iiB(J#$0Dn răspuns ar putea veni
de la .ldous /uleK când, în !GM!, în calitate de voritor non&-tiin*ific al unei conferin*e nu&
mită /olosirea faramacologiei la studiul minții (finan*ată de ?ocietatea 4armaceutică %c"ering
de <nited %tates Information genc -i de 3oice of merica – apropiată de 9+.$, a făcut aluzie
la posiilitatea creării u,ui Qel 5e la=ăr .e,tal 5e co,ce,trare7 ,e5ureros7 e,tru societăți
,tre=i7 , care sălarea creierelor să se Qacă ri, .eto5e Qar.acolo=ice0Li aceasta – adău&
%ă el destul de eni%matic – pare să fie soluția finală (J$0Ctire cu o anumită importan*ă dacă se
*ine cont că /uleK era destul de apropiat de +nstitutul TavistocR din ;ondra, apărut ca centru
(prin ecelen*ă$ de cercetări psi'iatrice aplicaile pe scară socială0Aeja se cunoa-te rolul jucat
de revista 1laKoK, de pionierat în campania de le%alizare a consumului de dro%uri în societa&
tea americană0;a J! ianuarie !G"G, ziarul ritanic ."e Economist (pulica*ia oficială a 9+TQ&
ului londonez$, pulica un editorial su semnătura redactorului -ef, numit '#ișnuiți să spunem
nu = (inimalizarea cuv!ntului BdrogB înseamnă să învățăm să trăim în mod legal cu acesta0
Dn titlu pra%matic, fără îndoială0 -ar, se întreaă 7oncomle (cel care semnala faptul$, cine
operta cărții -';E, Inc determina politica redacționalăB (JM$0Ci tot el răspunde: Este evident, președintele0
.stăzi, pre-edinte este 3velKn de 2ot'sc'ild, proprietarul ăncii de afaceri $6(6 )ot"sc"ild, sus*inătoare a ideii
unei 3urope fără frontiere, condusă de către intelig"enția anglo&saxonă0(9ine este interesat de mai multe detalii, cartea
-ope Inc face cunoscute numeroase amănunte -i coneiuni dintre 2++., %rupul 2ot'sc'ild, casa re%ală ritanică, traficul cu
sustan*e stupefiante, societă*ile financiare din paradisurile fiscale$0;a fel făcea -i /oreign ;olic care în mai !G"" propu&
nea direct le%alizarea dro%urilor în ?tatele Dnite0Aar /oreign ;olic este revista din proprietatea arnegie Endo7ment for
International ;eace (finan*ată de 4unda*iile 2ocRefeller, 7ellon -i .%nelli$0=n pa%inile acestei reviste scriu mondiali-ti
cunoscu*i, iar temele tratate pleacă de la în*ele%erea cu 3stul (fost comunist$ privind dezarmarea mondială, noile ec'ilire
%loale, campaniile pentru le%alizarea avorturilor, dar -i cele pentru le%alizarea consumului de dro%uri0=n structurile
/oreign ;olic se află memri ai 9omisiei Trilaterale precum Earl Eaiser dar -i memru al 8rupului )ilderer%, al +nsti&
tutului +nterna*ional pentru ?tudii ?trate%ice din ;ondra -i -ef al +nstitutului 8erman pentru .faceri +nterna*ionale (A8.1$b
sau T'ierrK de 7ontrial (cu acelea-i apartenen*e ca -i Eaiser, dar face parte din +42+, omologul francez al A8.1$0Ci asta
nu e tot0.lte funda*ii î-i continuă activitatea spre acelea-i scopuri0=n !GLJ, /undația /ord a pus la dispozi*ie L, milioane
de dolari pentru finan*area creării unui consiliu privitor la folosirea auzivă a dro%urilor0 Institutul atto, finan*at de către
teana atto /oundation (condusă de /enrK 3 9atto <r, fost amasador american în 7area )ritanie, memru de vârf al
942, al ?ocietă*ii 1il%rims, pre-edinte al 9onsiliului .tlantic, vice&pre-edinte al +nstitutului .spen -i director al <nion
/irst $ational 5an@ din as'in%ton$0Inter&merican -ialogue, institu*ie care în !G"M se făcea purtătorul de cuvânt al unei
legalizări selective a drogurilor, aducând ca ar%umente acelea-i motiva*ii prezentate anterior, la ceilal*i implicați0Aintre
memrii de la Inter&merican -ialogue se pot enumera ?ol ;ino@itz (timp de mul*i ani la conducerea ăncii 9'ase
7an'attan )anR – a lui 2ocRefeller$, 2oert 7cNamara (fost pre-edinte al )ăncii 7ondiale -i memru al ;ucis Trust$,
7c8eor%e )undK (fost pre-edinte al 4unda*iei 4ord$, 9Krus Iance (memru al 4unda*iei 2ocRefeller$0Oameni care la rân&
dul lor sunt prezen*i în ?ocietatea 1il%rims, în 9omisia Trilaterală -i în 9420
;a fel de ine reprezentate în Inter&merican -ialogue sunt -i (arine (idland 5an@, respectiv "emical 5an@,
aceasta din urmă deja condamnată pentru spălarea narco&dolarilor0=n !GG#, primarul socialist al ora-ului W[ric' unde s&a
desfă-urat un eperiment masiv, dezvoltat cu scopul furnizării (de către statul federal$ miilor de toicomani cu dozele zilni&
ce de dro% (-i sirin%ile necesare$b, putea declara: 666de la fundațiile americane primim #anii pentru finanțarea Dca o pro#ă
administrării drogurilor pe #ază de prescripție medicală (JL$0Ain această prezentare de no#ili -i partizani înflăcărați dedi&
ca*i lieralizării
respectiv 7iltondro%urilor, nu puteauNoel
4riedman (premiul lipsi doi (evrei$:
pentru 8eor%e-i?^r^s,
economie$ din !G"M
partizanul celui memru
mai pur al 942 -i aleconomic
lieralism 9omisiei(pur
Trilaterale,
cu sensul
de neîngrădit$, memru de frunte al ?ocietă*ii 7ont 1elerin (înfiin*ată de către ;ud@i% von 7ises – deja animatorul unei
mi-cări mondialiste numite 'ne >orld (ovement$01rintre memrii de la 7ont 1elerin ?ocietK se află 3d@ard / 9rane
fondator -i pre-edinte din !GLL al 9ato +nstitute din as'in%ton (J"$ -i memru de seamă al 'rganizației $aționale Dame&
ricane pentru #rogarea 0egilor privitoare la (ariuanab, 9'arles de 8ana'l Eoc' (de la acela-i 9ato +nstitute, dar -i din
consiliul de administra*ie de la 4irst National )anR din as'in%ton$04inan*atorii +nstitutului 9ato, sunt to*i, unuC și unuC:
.tlantic 2ic'field 9orporation (condusă de ecologistul 2oert O .nderson$, 9'ase 7an'attan )anR, Eoc' +ndustries, 1'i&
lip 7orris, ?'ell Oil, .moco, 1rocter P 8amle, ?ea%ram condusă de familia evreiască )ronfman, de ori%ini canadiene
(le%ată de )6nai )6rit'$ care controlează o ună parte din pia*a mondială a %râului, dar -i a alcooluluib, Dpjo'n (producătoa&
re de contraceptive$, etc0
Ne putem 'azarda să concluzionăm că profitul este motorul puternic care sus*ine -i dirijează traficul de dro%uri0
Aar este sin%urulB7oncomle, citând un studiu al .o7er ommission )eport(JG$ din ?tatele Dnite (circa F de pa%ini$,
spune la un moment dat: -e fapt, legăturile de la BIrangateB conduc la 5ogota și la (edellin6<n număr mare de locuri,
!#"
de #ănci, de persoane, se regăsesc în cele două scandaluri6Israelienii apar în primele r!nduri, pe am#ele BsceneB666:n
BIrangateB, ei au avut ideea să recurgă la omul de afaceri iranian 2"or#anifarZ ei sunt cei care au desemnat băncile și
societățile financiare pe unde au trecut capitalurile pentru tranzacții Dîn particular redit %uisse și #irourile miliardaru&
lui saudit dnan ?as"oggi6;ersoane israeliene Dprecum miram $ir au fost prezente la J[ mai 198O la .e"eran, la Inde&
pendance otel, la reuniunea în care au fost precizate mecanismele livrării de arme către repu#lica lui ?"omeini (HF$0-e
fapt, la .el&viv s&au pus #azele Dîn iulie 198O unui proiect numit B-emocrațiaB al cărui o#iectiv era constituirea unui
'$2, un fel de lo##, un grup de presiune, care să ai#ă rolul autării și orientării ideologice a mișcărilor contrarevoluțio&
nare din lume, încep!nd din merica entrală și de %ud = cele#rii BcontrasB nicaraguani6Israelienii sunt cei care au
furnizat armele către BcontrasB, în principal prin autorul acordat de societățile Disraeliene instalate în merica entra&
lă, 5olivia și olum#ia, în sc"im#ul plății în numerar6ceast cantitate enormă de #ani lic"izi necesară plății armelor pro&
veneau, în mod evident, din traficul de stupefiante și din v!nzarea de arme către Iran (H!$0
4ostul emi%rant un%ur în ?tatele Dnite, 8eor%e ?^r^s (HJ$, miliardar în dolari, de partea lui, ca un un filantrop,
dă o treime din veniturile lui (dar -i "F din timpul său$ funda*iilor din 2usia -i din estul 3uropei, care tind spre crearea de
noi elite mondialiste0.ceste funda*ii sunt interconectate între ele într&o re*ea condusă de Or%aniza*ia +nterna*ională a 9omu&
nită*ilor 3vreie-ti, prezidată de .rKe' Neir0.ctivitatea filantropică a lui ?^r^s nu se opre-te aici0=n !GGJ a donat M milioane
de dolari /undației pentru ;olitica -rogurilor care (fondată în !G"L la as'in%ton$ se luptă pentru le%alizarea consumului
de marijuana0=n vara lui !GG#, finan*a la Ne@ QorR 0indesmit" enter, un %rup de cercetare politică în materie de dro%uri,
centru condus de către prietenul său 3t'an . Nadelmann (fost profesor de -tiin*e politice la Dniversitatea 1rinceton, sus*i&
nător al ideii de lieralizare a dro%urilor -i colaorator al revistei /oreign ;olic – a 4unda*iei 9arne%ie care, după ce s&a
moilizat în campania în favoarea avortului, a desc'iderii către 3st, acum sus*ine campaniile pentru lieralizarea dro%uri&
lor$04unda*ia 'pen ;olic, societatea care din !GGH %estionează activită*ile filantropice ale lui ?^r^s, finan*ează -i societa&
tea -rug %trategies, o or%aniza*ie cu sediul la as'in%ton care are rolul să %ăsească noi căi pentru modificarea politicii
?tatelor Dnite privitoare la dro%uri0?^r^s îi încredin*ează conducerea lui 7at'ea 4alco (fost secretar de stat adjunct pentru
controlul narcoticelor în %uvernul 9arter, memru al NO27;$ dar -i al 942 (HH$09elor care&l întreau de ce acordă sprijin
mi-cărilor pro&dro%uri, ?^r^s le răspundea eplicându&le asemănarea dintre na*ional&socialism&
ul %erman -i răzoiul contra dro%urilor dus de %uvernul american01entru fapte le%ate de dro&
%uri, în !GG#, erau în înc'isoare sute de mii de americani, iar pentru el, scăpat de nazism în
adolescen*ă, faptul că erau înc'i-i o mul*ime de oameni, este un lucru insuportail (H#$08eor%e
?^r^s, născut în !GHF, la )udapesta, speculator mondial, este considerat responsail de prău&
-irea economiilor .siei de ?ud&3st0%im#olul viu al glo#alizării (H$, pe plan economic, ?^r^s
împarte întru totul punctul de vedere al ultrali#eralului 7ilton 4riedman pentru care, în econo&
mie, totul treuie re%lat de pia*ă, de cerere -i ofertă, iar interzicerea lierei circula*ii a unei
mărfi, c'iar dacă este un dro%, creează o piață neagră care %enerează criminalitate0Aeci, dacă
se lieralizează pia*a dro%urilor, va dispare -i delicven*a le%ată de dro%0Aincolo de cinismul
evident, este ne%ată însă-i realitatea atunci când 4riedman afirmă: :n această lume în care dro&
gurile ar costa puțin, numeroși toxicomani ar duce o viață perfect normală, contri#uind la dez&
voltarea societății noastre, în loc să&i consume resursele și #ogățiile (HM$01ar*ială dar mai credi&
ilă este eplica*ia dată de 8ariel Na'as, toicolo% -i farmacolo% pe lân%ă Na*iunile Dnite, epert în materie de dro%uri,
profesor la Dniversitatea 9olumia din Ne@ QorR, care demască inten*iile acestora: 0or le&ar conveni destul de mult să re&
aducă pe căile legale enormele sume de #ani o#ținute din comerțul cu droguri, control!nd totul, după principiul cererii și
al ofertei (HL$0
Aro%urile nu influen*ează în sens ne%ativ numai via*a a G milioane de nenoroci*i0=n zonele unde se cultivă plante&
le din care se etra% dro%urile -i mediul are de suferit04ostul amasador italian 8ior%io 8iacomelli, director al 1ro%ramului
+nterna*ional pentru 9ontrolul Aro%urilor (din cadrul OND$, în cursul summit&ului de la 2io din !GGJ, a spus privitor la
acest fapt: -rogurile nu înseamnă doar poluarea și distrugerea minților6%unt și o amenințare la adresa ecosistemelor din
regiunile cele mai fragile ale planetei, în mod particular, #azinul mazonului6-e fapt, printre cauzele maore ale defrișării
și ale poluării apelor și solului în zonele tropicale, se poate situa și cultivarea ilegală a plantelor pentru droguri6%u# pre&
siunea traficanților, cultivatorii de coca, cana#is sau mac se îndreaptă spre zonele cele mai îndepărtate și mai ascunse ale
pădurii6cești cultivatori sunt, de o#icei, transfugi, săraci de la periferia marilor metropole6$u au nici o experiență în cul&
tivarea plantelor și spre deose#ire de agricultorii tradiționali, nu respectă mediul înconurător care le asigură cele necesa&
re traiului6:n
;ădurile suntaceste cazuri,
distruse metodele
manual, folosite
mecanic pentru
sau cu pregătirea
autorul terenului,
focului6$u respectiv nici
supraviețuiește eliminarea
o plantăpădurilor, sunt devastatoare6
care să sta#ilizeze solul,
care să&l refacă6.erenul astfel o#ținut este exploatat timp de mai mulți ani, fără perioade de repaus sau de rotație a culturi&
lor6<rmează a#andonarea teritoriului pentru a se trece la o nouă despădurire6!nd aceste despăduriri se aplică terenu&
rilor în pantă, dar și la terenurile cu stratul superficial destul de su#țire, urmează erodarea rapidă a solului6;roducția de
droguri are și un alt efect, mult mai devastator6;roducătorii de cocaină și la#oratoarele aruncă mii de tone de produși c"i&
mici în cursurile de ape tropicale6Experți în ecologie au remarcat dispariția multor specii din floră și faună, de regulă pre&
zente în acele cursuri de apă6;roducerea drogurilor tinde, deci, să ducă și la dispariția speciilor0
O copie a acestui document a fost înmânată fiecărui %rup amientalist important împreună cu raporturi ale Na*iu&
nilor Dnite care detaliază efectele distructive ale cultivării plantelor pentru dro%uri0?ute de oameni de -tiin*ă -i iolo%i au
tras un semnal de alarmă împotriva acestei distru%eri, dar amientali-tii nu au făcut nici o demonstra*ie împotriva acestor
distru%eri (H"$0Nu este numai setea de profit, de putere, ceea ce&i împin%e pe cei care de*in o%ă*iile lumii la astfel de
ac*iuni0Nu se poate %ăsi o justificare pentru dorin*a de ur!țire, de distru%ere a umanită*ii09e poate fi dincolo de marile cam&
panii pro&avort, de porno%rafie (care ani'ilează -i corupe$, de eutanasie (numită acum +0I0I0 & :ntrerupere 3oluntară a
!#G
3ieții – care înaintează cu pa-i repezi pentru a&i aduce în preajma mor*ii pe to*i cei care nu sunt considera*i demni, în nume&
le umanității, să&-i continue propria eisten*ă$, de proclamare a drepturilor 'omoseualilor (de la căsătorie la adoptarea co&
piilor$BDn proces nefiresc, împotriva naturii care distru%e comunită*ile naturale -i le%ăturile sociale, un proces de corupere
a societă*ii01oliio (în !F î/$, în 8recia căzută su ocupa*ie romană, concluziona mai actual ca niciodată: )ăul a înaintat
rapid, cresc!nd în intensitate și a făcut ca oamenii noștri să se pervertească la pasiunea pentru #ani, pentru fast, la plăce&
rea unei vieți corupte6'amenii nu se mai căsătoreau, sau dacă erau căsătoriți, refuzau să ai#ă mai mulți copii, cresc!nd
unul sau doi care să le moștenească traiul ușuraticD666 (1l0 HM,!L,L$02ealitate z%uduitoare VVV

re" $eier, președintele 'pen %ociet /ounda&

tions, a fost fondator și director la uman )ig"ts
>atc"Z a lucrat la merican ivil 0i#erties <nion
și a cola#orat la /oreign ;olic6 fost profesor
la <niversitatea din $e7 Hor@ și a semnat peste
1[K de articole în $e7 Hor@ .imes, ."e >as"in&
gton ;ost, ."e 5oston 2lo#e și International
erald .ri#une6:n JKKV a ela#orat lucrarea
B.a@ing 0i#ertiesB0

CG PATERNITATEA LUMII MO(ERNE I(EILE UNUI RA( 22

;5o 9ampion (!GF&!GGJ, de ori%ine el%iană$ a fost pe timpul vie*ii un ziarist strălucit, compozitor, artist, direc&
tor de teatru, umanist0;a toate acestea se adau%ă afilierea la masonerie, la )ruelles (în !GHF$, în paralel fiind -i un militant
anar'ic, anticlerical, antimilitarist -i malt'usian (HG$0Aupă răzoi prime-te %radul HH în 7asoneria de 2it ?co*ian, apar*i&
nând capitolului -i %upremului .ri#unal & ”;rietenia Iertătoare” (clementă$ din 1aris (capitolurile %rupează cele mai înalte
%rade masonice$0Ain aceste fapte nu a făcut un secret până în punctul că a adunat propriile convin%eri -i pe cele ale fraților
săi într&o lucrare intitulată nar"icii din (asonerie sau Inelele Eli#eratoare ale 0anțului de <niune (#F$, înso*ită succesiv
(în !GL"$ de&o versiune pentru profani pulicată su titlul %teagul $egru, Ec"erul și ompasul (#!$0Aespre aceast din urmă
se va discuta în continuarea acestui capitol09artea lui are ca motto un citat preluat din raportul prezentat la con%resul
7arelui Orient al 4ran*ei din !GLH: :n căutarea unei noi morale, (asoneria are ca metode Canar"ia prin ordineC și Crefuzul
instituțiilor prin acceptarea )iturilorC04oarte elocvent este primul capitol în care se descriu ori%inile anar"ismului, printr&o
clară declara*ie de inten*ii a %radelor înalte: ;rintre precursori este drept să&l cităm mai înt!i pe ;rometeu, un geniu în
domeniul lui care, sustrăg!nd /ocul din er, ne&a adus 0umina și %atana, un moralist, în același timp Eli#erator și Iniția&
tor, ființa care ne&a învățat $esupunerea și 3oluptatea6%atana pe care fratele 5a@unin în califica Beternul re#el, primul li&
#er g!nditor și emancipator al lumilorB (pa%0 !!$01rin*ul 7i'ail .leandrovici )aRunin (anar'istul citat de 9ampion & ală&
turat în foto%rafie – în cartea lui$ este ini*iat în 7asonerie în !"# -i prime-te %radul HJ al 2?..
în !"M0=n !"M" este admis în +nterna*ionala 9omunistă -i s&a ocupat de traducerea lucrărilor lui
7ar0Aespre )aRunin, citat deseori în lucrarea lui, 9ampion a scris: (asoneria, pentru a răm!ne
fidelă primei ei destinații, tre#uie să realizeze emanciparea completă a omului, edificarea uma&
nității prin li#ertate, pe ruinele oricărei autorități (pa%0 H$0+dei pe care 9ampion le dezvoltă în
pa%inile succesive lăudându&i pe cei mai feroci teoreticieni ai 7asoneriei -i ai suversiunii, până
la a sus*ine că anar"icii și masonii au aceleași rădăcini (pa%0 !H$0Aatorită lor, a ac*iunilor lor
contrare moralei tradi*ionale, lumea poate fi transformată conform planurilor lor (după cum o de&
monstrează cele scrise în pa%inile !H, !# ale lucrării amintite$: )ăm!nem mirați c!nd vedem că
tot ceea ce s&a înfăptuit părea doar utopie în vremea c!nd acești visători (ini*ia*ii$ nu erau vino&
vați dec!t că aveau dreptate, dar prea devreme6/ie că aceștia au ela#orat în secretul loilor lor
ideea reformelor sociale, cu mult înainte de perioada propice, fie că au proclamat ustețea desfă&
șurării anumitor
malt"usianii evenimente6ine
secolului putea prevedea
trecut preconizau ideea de Bfamil
ideea de Bmaternitate planningB,
li#erăB pilulaașinașterilorGine
și de limitare avortul legal înputea
perioada
să&șic!nd neo&
imagine&
ze recunoașterea Bli#ertății de conștiințăB tocmai c!nd, la începutul secolului, c!te un refractar refuza să învețe să&și uci&
dă aproapeleGine putea ști, c!nd pedagogi anar"ici ca ;aul )o#in (#J$, erau disprețuiți, respectiv asasinați ca /rancesco
/errer, că într&o zi, metodele lor educative vor avea înt!ietateGine putea prevedea a#olirea pedepsei cu moartea în toate
societățile moderne atunci c!nd marc"izul de %ade (#H$, în cursul unei reuniuni ținute în loa sa, făcea cunoscute fraților
proiectele lui, înainte să propună aplicarea acestora în lumea profanăGine s&ar fi putut #ucura de dreptul la grevă gene&
rală c!nd %lvan (ar*c"al (##$, înainte de )evoluția de la 1Y89, făcea cunoscută ideea de grevă generalăGine putea să
prevadă decolonizarea atunci c!nd (ultatuli (#$ lupta în Indiile 'landeze în favoarea indigenilor, sau c!nd 0ouis (ic"el,
deportat în $oua aledonie, îi apăra pe ?ana@iG .oate acestea su#liniază pertinența sloganului admira#il din mai 19O8F
Fiți realiști# cereți imposibilulR
Imposi#il, comenta 7ic'el 9anet (cel care oferea informa*ii despre 9ampion$, cu cincizeci de ani în urmă era
asasinarea le%alizată -i planificată a nou&născu*ilor, triumful prin omniprezen*ă al porno%rafiei, înlocuirea educa*iei pulice
cu un sistem de îndoitocire -i de%radare a tinerilor, pierderea de către imperiul francez a coloniilor -i invadarea teritoriului
!F
na*ional de către milioane de străini ostili care fu%eau din *ările lor distruse prin colonizare000 Imposi#il era, continua 9anet,
cu numai douăzeci de ani în urmă, asasinarea le%ală -i planificată a ătrânilor -i a olnavilor incuraili (astăzi practică la
limita le%ii, dar curentă -i ine tolerată, astfel că autorii î-i pot face reclamă la televiziune$03ra imposi#ilă căsătoria dintre
'omoseuali (dar în curs de le%alizare -i vai de cel care&-i spune părerea în mod desc'is, în pulic$, le%itimarea incestului,
suprimarea suveranită*ii franceze care dura de mai ine de&o mie de ani0Toate aceste idei – concluzionează 9anet (anumite
dintre ele caracteristice realită*ii franceze, dar fără efort se pot %eneraliza, făcându&le aplicaile între%ului Occident$ – care
la ori%ine apăreau scandaloase -i imposiile au fost concepute, îmo%ă*ite -i difuzate mai întâi în loji, înainte să fie inocu&
late pro%resiv în rândurile opiniei pulice, pre%ătită cu %rijă pentru a fi incapailă să sus*ină o reac*ie eficace0 Este vor#a –
conc'idea 9anet – de Brta )egalăB a (asoneriei0

(G )ISERICA POSTKCONCILIU ȘI N AJIUNILE UNITE

=n octomrie !G"# apărea în revista oficială a Nato un articol în lima franceză intitulat (otive și moralitate în
relațiile internaționale, semnat de secretarul %eneral (ritanicul$ <o'n 3ppstein (#M$, care spunea: Idealul unei comunități
de națiuni organizate spre #inele comun, spre care structura creștinismului se forța să aungă prin papă și împărat, apare
implicit în concepția inițială a lui icero, structură întărită de învățăturile creștine aplicate su# acțiunea legilor morale și
a fraternității dintre oameni6:ncep!nd cu secolul al A3I&lea, pe măsură ce această structură se eroda, au început să apară,
la intervale, concepțiile unei societăți naturale născută din interdependența manifestată de popoare, de unde reieșea ne&
cesitatea unei legi care să susțină relațiile lor6(arele teolog spaniol /rancisco %u`rez D1[48&1O1Y, în lucrarea lui B-e
legi#us ac -eo 0egislatoreB a fost cel care a definit, pentru prima dată, această concepție reluată, după două secole de
anar"ia internațională prin monumentală lucrare a marc"izului .aparelli -Czeglio (pulicată în !"#M, iar acesta a fost pri&
mul redactor -ef al pulica*iei 0a iviltU attolica$ ”%tudiu teoretic al dreptului naturalB care a inspirat, în mod desc"is,
toate tendințele politicii papale6unctul culminant l!a constituit enciclica (scrisoare adresată de papă către to*i episcopii,
cardinalii, către toate comunitatea cre-tină catolică$ ”acem in terris”# redactată de papa .oan al VV...!lea# prin care se
preconiza un %uvern mondial (#L$0
1e această direc*ie, la # octomrie !GM, în timp ce la 2oma era în desfă-urare onciliul 3atican II, papa 1aul al
I+&lea se îndrepta spre Ne@ QorR, într&o vizită oficială la OND care sărătorea JF de ani de la înfiin*are (#"$0=n discursul
*inut în fa*a .dunării 8enerale (#G$, papa a făcut declara*ii care se pot caracteriza ca neo#ișnuite -i surprinzătoare: $oi vă
prezentăm salutul nostru, cordial și călduros666, pe l!ngă omagiul nostru personal, noi vă prezentăm salutul "onciliului
/cumenic de la Hatican D666 &oi suntem conștienți că trăim un moment privile%iat D666 în care se împlinește un %$nd pe
care!l avem în inimă de aproape douăzeci de secole,Mesa6ul nostru se vrea# înainte de toate# ca o ratificare morală și so!
lemnă a acestei instituții0Li cu titulatura de Bexperți ai umanitățiiBnoi aducem acestei organizații sufragiile ultimilor noș&
tri predecesori,
diale (F$0&oul convinși
nume al că această
ăcii or%anizație (!$0
este 2ezvoltarea reprezintă drumul
opoarele # obli%atoriu#
se întorc al "ivilizației
spre &ațiunile 0nite caModerne și al ăcii
spre o ultimă Mon!
speranță
de "oncordie și ace D666 e poate fi mai frumos în 'rganizația $ațiunilor <nite dec!t aspectul uman cel mai autentic6
Este idealul visat de umanitate în călătoria ei de&a lungul timpului, este cea mai mare speranță a lumii6$oi o#ișnuim să
spunemF este reflectarea planului lui -umnezeu = plan transcendent și plin de dragoste = pentru progresul societății umane
de pe păm!nt, refle* în care noi vedem Mesa6ul /van%helic# din plan celest# întrup$ndu!se în plan terestru 0
3oi sunteți o punte între popoare D666 nu se poate concepe nimic mai înălțător pe plan natural# în "onstrucția
ideolo%ică a 0manității,"ine nu înțele%e necesitatea de instaurare# în acest fel# a unei autorități mondiale capabilă să
acționeze cu eficacitate pe plan 6uridic și politicU -omnilor, dumneavoastră duceți la îndeplinire o mare operăF educarea
umanității pentru pace6'$< este marea școală a acestei educații D666 3oi știți că pacea nu se construiește numai cu politi&
ca, cu ec"ili#rul forțelor și al intereselor, dar și cu spiritul, cu ideile, cu operele dedicate păcii63oi dea acționați în acest
sens0=n mod lo%ic, de aici se poate deduce că su conducerea papilor, până la onciliul de atunci (Iatican ++$, catolicii ar fi
în*eles în mod %re-it că Isus -i legea lui ar fi unica -coală a adevăratei păci -i concluzionând, el nu
este unicul drum (după cum este declarat în 3van%'elii -i după cum )iserica ar fi proclamat timp de
două milenii$, eistând -i alte căi, dintre care cea mai importantă este OND care ac*ionează, în mod
sacru prin interven*ii politice -i idei09oncepte dezătute pe deplin în lucrarea de fa*ă -i pe care 7aso&
neria le revendică proclamându&le ca fiind proprii01apa 1aul al I+&lea (alăturat în foto%rafie$ cu oca&
zia vizitei la Ne@ QorR, pe lân%ă crucea cre-tină, avea la piept Ep"od&ul eraic, o ijuterie de aur, de
formă
ne, pătrată,alcucelor
ca simol doisprezece pietretriuri
doisprezece pre*ioase de+srael0.cest
ale lui diverse culori, dispuse
însemn pe patrua%ă*at
era purtat, rânduri
cu -i
untrei coloa&
lăn*i-or
de aur, de (arele %acerdot evreu, iar la două mii de ani după 9aiafa, îl purta papa 7ontini (1aul al
I+&lea$0Wiarul Il 5org"ese (J$ poveste-te că acea emlemă apăruse la pieptul lui 1aul al I+&lea încă
din !GM#, la câteva luni după vizita în 1alestina -i (începând de atunci$ l&a purtat cu diverse ocazii, la
2oma, în +ndia, la mormântul lui 9elestino al I&lea (un alt papă, dar care nu este în%ropat la Iatican,
ci în apropiere de .uila, într&o zonă cu puternice influen*e templare, iar pe sarcofa%ul acestuia se
află inscrip*ia %alomon )ex$0Ci papa +oan 1aul al ++&lea, când a vizitat OND la J octomrie !GLG, în
fa*a .dunării 8enerale reunită pentru acea ocazie, a declarat: -eclarația -repturilor 'mului, în 'r&
ganizația $ațiunilor <nite, tre#uie să răm!nă valoarea de #ază care să inspire, în mod constant, conștiința mem#rilor ei0
;a a #F&a aniversare a respectivei -eclarații, adresându&se corpului diplomatic reunit la G ianuarie !G"" în incinta Iatica&
nului, pentru urările cu ocazia noului an: D666 principiile superioare pe care ea le conține merită o atenție universală6Acest
document poate fi considerat ca o piatră de referință așezată pe drumul lun% și dificil al e*istenței umane 01rincipii care
readuc aminte de discursul *inut la J iunie !G"F, la 1aris, în cursul unei vizite la sediul DN3?9O: %ă&mi fie permis să
!!
încep duc!ndu&mă la srcinea organizației dumneavoastră6Evenimentele care au dus la fondarea <$E%' îmi inspiră #u&
curie și mulțumire la adresa ;rovidenței D666<$E%' s&a născut, deci, ca o organizația a $ațiunilor <nite, pentru ca po&
poarele să știe că la #aza marilor misiuni destinate să sluească păcii și progresului umanității pe întreg păm!ntul, a stat
necesitatea unirii națiunilor, respectul reciproc și cooperarea internațională D666 0a srcinea <$E%', ca de altfel și la
#aza -eclarației <niversale a -repturilor 'mului, se regăsesc deci aceste prime impulsuri ale conștiinței umane, a voinței
și a inteligenței6(ă refer la această srcine, la acest început, la aceste premize, la aceste prime principii6 )n numele lor eu
vin astăzi la aris (H$, la sediul organizației dumneavoastră, cu o rugăminteF la sf!rșitul unei etape de peste treizeci de
ani a activității dumneavoastre, să doriți să vă uniți și mai mult în 6urul acestor idealuri și principii care se află la înce!
puturi09ititorul va putea identifica cu u-urin*ă acele principii cu principiile nemuritoare de la !L"G, umanitare -i raționa&
liste0
;acem in terris a lui +oan al XX+++&lea, 9onciliul Iatican ++ -i acum, însă-i conducătorii ierar'ici voresc, într&un
limaj necunoscut doctrinei cre-tine pe care au propa%at&o timp de peste douăzeci de secole0Ci pentru a nu ne%a cu orice
pre* ceea ce este evident, treuie admis că )iserica a afost implicată, din plin, îm tentativa
prometeică a sectelor de fondare a unei societă*i terestre azate (în mod unic$ pe om -i pe
for*ele lui0ine poate susține că respectivul onciliu 3atican II Dde unde au apărut aceste
BnoutățiB nu a fost o BrevoluțieB, o BrăsturnareB a 5isericiiGLi cum putem afirma că
desfășurările la care asistăm mirați se realizează împotriva voinței și a directivelor papi&
lor, neputincioși și îndurerațiG(#$0Dn răspuns lo%ic, fondat pe ideea de caritate a )iseri&
cii (care dore-te adevărul în timp -i spa*iu$, este înc'is în titlul unei lucrări pe care un fran&
cez l&a dat căr*ii lui: 0C^glise occup*e ($ – 5iserica ocupată, dar de la interior0+ma%inea
de mai sus nu mai are nevoie de comentarii09am toate reli%iile par că s&ar afla la tara#ă, în*ele%ându&se pentru numărul de
creduli -i aceste întâmplări ridică multe semne de întreare0;a ce un cruciadele, cu multitudinea de victimeB;a ce un
cucerirea (prin misionari drăguți -i #inevoitori$ a popula*iilor din .merica 9entrala -i de ?udB;a ce un 3vul 7ediu, cu
+nc'izi*ia ca unică deținătoare a adevăruluiB
Dn înalt demnitar al 7asoneriei franceze, aronul Qves 7arsaudon, într&o lucrare elocventă dedicată memoriei
lui +oan al XX+++&lea, respectiv 1aul al I+&lea, despre principiul li#ertății religioase, scria în mod desc'is: %e poate vor#i
într&adevăr despre o revoluție care, plecată din loile noastre masonice, s&a extins în mod magnific su# cupola de la %f!ntul
;etru (M$0.păreau 2olden -a7n Dorile de ur al $e7 ge Dal $oii Ere ecleziastice 000 3ste dificil de sus*inut că papii
din timpul 9onciliului, ca -i cei de după, ar fi i%norat cuno-tiin*ele lojilor în materie de cre-tinism (catolicism$ -i ceea ce
surprinde este sincronismul Iaticanului cu ideile propa%ate de lojile masonice0Aar numai al IaticanuluiB Ci patriar'ul orto&
doc-ilor, )artolomeu + î-i dă silința împărtă-ind 9avalerii de 7altaV 9ui i se
acordă încrederea prin spovedanieBV=naltul ini*iat <ulian /uleK, ateu -i evo&
lu*ionist, în cadrul unei -edin*e DN3?9O (la 1aris, la JF noiemrie !G#M$,
declarase în mod pulic: cțiunea noastră tre#uie să țintească la unificarea
lumii, în ceea ce privește inteligența și spiritul D6666"$t despre 9iserică# ea
va trebui# în mod pro%resiv# curățată de doctrinele ei intransi%ente și par!
ticulare și nu va păstra dec$t formele de bază ale reli%iei pe care la va îm!
părți într!o fraternitate reli%ioasă și culturală vastă# care va trebui să in!
cludă toate cultele și toate civilizațiile 01uterea culturală a sinar'iei divine in&
clude o or%aniza*ie reli%ioasă supraconfesională -i peste ea, ini*iativa tuturor
celor necesare destinate îndepărtării relelor sociale (L$07arele 7aestru al
7arii ;oji din 4ran*a, <acues 7itterand, de partea lui, declara: șezarea
omului pe altar, în loc de&a&l așeza pe -umnezeu, este un păcat luciferic6.oți umaniștii, încep!nd din )enaștere, au comis
acest păcat6cest fapt a fost una din culpele invocate împotriva francmasonilor c!nd papa lement al AII&lea i&a excomu&
nicat prima dată, în 1YV8 D6660Trecând la ilustrarea ideii de adevăr, din punct de vedere masonic: D666 Libertatea reli%ioasă
despre care se vorbește at$ta# nu lasă loc libertății de %$ndireW dreptul la eroare ' un drept fundamental , nu este recu&
noscut de către )oma6Laicitatea statului# %aranția a oricărei libertăți de %$ndire 7reli%ioasă su de orice altă natură8 co&
ntinuă să fie condamnatăZ colegialitatea care tre#uie să democratizeze guvernul )omei, printre altele, pare că trece
printr&o înnoire D666 ("$0
9oncepte familiare0=ntr&o societate laică ve%'ează non&religia statului care favorizează, prin natura ei, civiliza*ia
orientată
atee eclusiv către
-i materialistă, partea
cu toată materială
liertatea a vie*ii,lăsată
aparentă preponderen*a economicului
cetă*enilor0=n asupra
acest contet, spiritualului
intoleran*a apare-idin
politicului,
punct deovedere
civiliza*ie
masonic ca un păcat, în timp ce (în mod anta%onist$ toleran*a apare ca o virtute pu#lică0Dn păcat care are nevoie de exor&
cizare pornind c'iar de la denumire09uvântul intoleranță stârne-te în masele atent -i ail condi*ionate o reac*ie ne%ativă
puternică, de repulsie -i ură03a este rezervată enofoilor, tradi*ionali-tilor, antisemi*ilor, fundamentali-tilor islamici et
similia până în punctul în care, pentru uzul comun al maselor a apărut un nou termen, toleranță zero0=n afară de delictele de
drept comun care treuie procesate de triunale pentru men*inerea unui minim de ordine pulică, unul cetă*ean de astăzi
treuie să discearnă cât mai pu*in posiil adevărul de fals, #inele de rău0Nu treuie să identifice în con-tiin*a lui decât o
sin%ură eroare adevărată -i un sin%ur rău adevărat: intoleran*a pentru eronat -i pentru rău01entru a justifica această atitudine
va avea importan*ă respectul pentru opinia celuilalt, mai ales dacă este %re-ită, ducând pu*in câte pu*in con-tiin*ele către o
indiferen*ă %eneralizată, %aran*ie utilă pentru re%izori, de lipsă a oricărei reac*iuni din partea oricui care, în mod poten*ial,
ar fi putut lupta contra erorii09ât despre democra*ie, atât de invocată la aza societă*ii ridicate pe cultul omului, pe toleran*ă
-i pe principiile masonice, 7itterand spunea: ;rintr&o muncă rodnică pentru democrație D666 francmasonii conduc lumea
modernă în #ătălia laică6/rancmasonii, în loile lor dar și în afara acestora, cu autorul democrației și pentru democrație,
!J
continuă să servească omului, eterna lor BtorturăB dar și suprema lor BsperanțăB (G$0Aar democra*ia, după cum se cu&
noa-te, este uniformizarea către cel mai de jos punct posi&
il, este mediocritatea, câ-ti% mult dar din puțin, atriui&
rea de func*ii celor care prin natura lor nu le pot avea, a&
celei mulțimi săl#ăticite după cum o definea ini*iatul al&
ter ;ippmann (MF$ (memru al societă*ilor superioare ale
1uterii$ căreia i se adresează iluzioniști șmec"eri pentru a
o *ine în continuă sclavie0;a fel cum spunea -i o autorita&
te masonică, 2en5 8u5non: Este prea evident că poporul
nu poate avea o putere care nu este a lui6devărata pute&
re nu poate veni dec!t din înalt și iată de ce, să o spunem
în trecere, această putere nu poate fi legitimată dec!t
prin girul a ceva peste ordinea socială# adică a unei
autorități spirituale (M!$0. cere coeren*ă celor care sus*in
liertatea de eroare, deci a practicării răului -i a perpetuă&
rii falsului, este în mod clar o contradic*ie în termeni0Dn alt %rad HH, la fel de cunoscut ca 7itterand, .lert ;antoine, în
lucrarea cu titlul 0ettre au %ouverain ;ontife = %crisoare către %uveranul ;ontif, pulicată în !GHL ca o tentativă de apro&
piere de )iserică în numele valorilor comune pe care elitele celor două păr*i treuiau să -i le recunoască una alteia, pentru
eercitarea (în mod necesar$ conducerii comune a umanită*ii, scria: :ntr&o lume lăsată la voia poftelor, elita este proscrisă6
)idicarea ei ar fi o ofensă adusă mediocrității universale (MJ$0Ci nu este cineva care să nu oserve, în afară de ierar'ia post
conciliu, că de zeci de ani, acelea-i elite, prin democrație 666 servesc omul, cultivând cu %rijă acele pofte -i acea mediocrita&
te universală, înspăimântător de dezvoltate0+ma%inea de mai sus îl prezintă pe patriar'ul Aaniel, conducându&l la aeroport
după o vizită efectuată în 2omânia pe patriar'ul )artolomeu +0.corda*i pu*ină aten*ie ultimului preot din dreapta, din spate&
le lui Aaniel -i în prim&plan0=l vom revedeaV

NOTEG
! – .lte căi pot fi cunoa-terea ini*iatică, respectiv practica (în*eleasă ca o distru%ere a tot ceea ce face oamenii ine%ali între
ei, fapt care împiedică reîntoarcerea la starea primară$0
J – . se vedea studiul amănun*it al lui 7a +ntrovi%ne despre revolu*ia seuală, pulicat în numerele #, , ML -i L! din
ristianitU, revista .lain*ei 9atolice din 1iacenza> se poate studia -i ?ameR ;udovici (etamorfosi della gnosi = (etamor&
foza gnozei, 7ilano, .res, !GLG0
H – ?tefano ?urace I padrini della pornografia = $așii pornografiei, 2oma, ;a 1arola, !GLG0
# – Qann 7oncomle a murit la sfâr-itul lunii mai !GGF, la 1aris, oficial din cauze cardiace, la numai HL de ani0Aespre ulti&
ma lui carte privitoare la dro%uri (dintr&o serie mono%rafică dedicată mondialismului$, într&o scrisoare adresată prietenilor,
scria: (ulți m&au sfătuit să nu scriu această carte, pe motivul că ar putea fi prea periculos pentru sănătatea și viața mea6
-ar căutarea adevărului, pentru mine, este mult mai tare dec!t frica6-e fapt, sunt convins că este o datorie morală denun&
țarea manevrelor acestei multinaționale criminale, a acestei multinaționale care desta#ilizează țările noastre minunate0
 – 9onform lui Qann 7oncomle 0a politiWue, le sexe et la finance = ;olitica, sexul și finanța, 1aris, Sd0 Qann 7oncom&
le, !G"G, p H#0
M – 2evista onservative -igest = uprinsul conservator din au%ust !G"M, p J!&JJ0
L – Q 7oncomle 0a politiWue666, cit0, p !0
" – Wiarul 0a )epu##lica = ffari e finanza din H iulie !G"L07urdoc' nu a creat din nimic imperiul său, ci a fost ajutat c'iar
de la început de re%ele diamantelor, sudafricanul /arrK Oppen'eimer07urdoc' este memru al 8rupului )ilderer%, la reu&
niunile căruia participă în mod activ0
G – Qann 7oncomle informa că .A; dispune de o ază de date cu circa două milioane de persoane, căr*i, ziare, considera&
te adversare (vezi 0es professionnels666, cit0, p J#G$0
!F – 9onform -rogul %66, cit0, p #J"0
!! – Q 7oncomle 0a politiWue666, cit0, p JH0
!J – 1refa*ă a căr*ii lui .ldous /uleK (eilleur des mondes = el mai #un din toate lumile, 1aris, Sd0 1lon, !G#"0
!H – +ni*ierea masonică comună tuturor, respectiv frecventarea lojilor de către ells, /uleK -i al protejatului lui ells&3ric
)lair (!GFH&!GF,
une-te cunoscutlorsu
câteva din scrierile ca pseudonimul 8eor%e
(așina timpului, elOr@ell$
mai #unardin
putea contriui
lumi, la eplicarea
/erma animalelor 0 caracterului profetic care
!# – 4rancis Ein% %exualit, (agic and ;erversion = %exualitate, magie și perversiune, Ne@ QorR, 9itadel, !GL#, p !!"0
! – Noti*e io%rafice preluate din cartea -rogul %66, p #F!&#FM0
!M – Q 7oncomle -u viol des foules U la %narc"ie, cit0, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"H, p !!J0
!L – >all %treet Nournaldin ! septemrie !G"G dar -i 0a )epu##lica = ffari e finanza din ! septemrie !G"G0=n +talia, po&
trivit ultimei surse (0a )epu##lica$ pia*a cocainei realizează o cifră de afaceri de circa #F de mii de miliarde de lire (poate
ea%erat – nota autorului$ la e%alitate cu cifra de pe pia*a 'eroinei09onform ziarului 0a )epu##lica = ffari e finanza din !
iulie !G"", în ?tatele Dnite, circa 1V din populație, aproximativ J[ de milioane de cetățeni, este considerată toxico&de&
pendentă0
!" – Aespre 3lve*ia ca spălătorie pentru narco&dolari, vezi -i <ean Wie%ler 0a %vizzera lava piu #ianco = Elveția spală mult
Bal#B, 7ilano, Oscar 7ondadori, !GGJ0Ain aceasta reiese că trafican*ii interna*ionali, datorită consumului -i tranzitului
dro%urilor (numai în +talia în !G""$, au realizat încasări de peste L de miliarde de lire, din care mare parte sunt reciclați în
Elveția (pa%0 "M$ *ară care, în !G"G, cu JGF de tone de aur rezervă, era considerată ca ocupând locul trei în lume privind
!H
tezaurul păstrat într&o ancă centrală0F, din totalul popula*iei de*ine mai mult de F din patrimoniul taail0
!G – Q 7oncomle 0e pouvoir de la drogue dans la politiWue mondiale = Influența drogului în politica mondială, 1aris, Sd0
Qann 7oncomle, !GGF, p G0
JF – Wiarul 0e (onde, G&!F ianuarie !GG#0
J! – 1rivitor la acest ar%ument se poate cerceta studiul documentat al lui <ean&1'ilippe 9'enau 0a -rogue et lC^tat dealer
– -rogul și statul BdealerB, ;ausanne, Studes et 3nutes, 9entre 1atronal, !GG, +?)N J&G#FF"G&F!&G0
JJ – 1aris, !GM#, Sditions ;6ima%inaire – 8allimard0
JH – < 1 9'enau 0a -rogue666, cit0, p JF -i JH"0
J# – +mecilizare %eneralizată03ste suficient de luat în calcul profunzimile perversiunilor seuale, a corup*iei slăvite, pro&
clamate -i propa%ate de muzica rocR, mai ales prin versiunile "eav, tras", deat" prezentate ca un exercițiu, în realitate o
înflorire a satanismului în muzică0?atanism care insti%ă la delicven*ă -i la autodistru%ere, mai ales prin propa%area prin
mesaje suliminale0O trecere rapidă în revistă a acestor forma*ii cu nume complee ca 5lac@ %a##at", -eicide, (egadet",
%epultura, alo7een, -efecation, %adic Instinct, %odom, (assacre, etc -i a coper*ilor discurilor (alumelor$ vor arăta unei
priviri atente o serie de informa*ii -i simoluri inițiatice cu le%ături până în ;oja =naltă01rimul care a atras aten*ia cu privire
la eisten*a mesajelor imprimate prin citirea în sens invers a pieselor muzicale (nu numai în lima en%leză$ a fost un crimi&
nalist canadian, <ean 1aul 2e%imal (specializat în psi'iatrie criminală, decedat de ceva timp$ care a pulicat un studiu &
0a responsa#ilitU di conoscere e far conoscere = )esponsa#ilitatea de a ști și de&a face cunoscut, 2oma, Dnitalsi, !G" –
înso*it de&o casetă audio care propunea spre ascultare -i interpretare mesajele imprimate în sens invers din piesele muzicale0
1rin dezvoltarea te'nicii, a te'nolo%iei, a mijloacelor de analizare a melodiilor, numărul de piese muzicale care con*ineau
astfel de mesaje s&a mărit (pentru conformitate, se poate studia 9arlo 9limati Inc"iesta sul roc@ satanico = nc"etă privind
roc@&ul satanic, 9asale 7onferrato, 3dizioni 1iemme, !GGM$0Treuie semnalat că într&o piesă a forma*iei %tx se distin%
perfect două fraze – nnuit oeptis -i $ovus 'rdo %eclorum – acelea-i mesaje imprimate pe ancnotele americane07esajul
celor de la %tx nu este nici cazual -i nici rodul vreunei transgresiuni a vreunui tânăr mai zvăpăiat, ci mai de%raă autogra&
ful plin de vanitate al celor care sunt proprietarii casei de discuri0.cest tip de muzică utilizează repeti*ii osesive, ritmate cu
anumite modele (ca sursă de inspira*ie$, miate cu sonorită*i moderne care, având ca scop saturarea creierului cu sunete,
narcotizează con-tiin*a dând frâu lier celor mai de jos instincte, pre%ătind strada către consumul de dro%uri, implicit către
lumea spiritelor malefice0O violare psi"ică a mulțimii în adevăratul sens al cuvântului, necesară pentru %'idarea emo*iilor -i
a sentimentelor, prin ac*ionarea asupra sucon-tientului, a instinctului de conservare, a celui de reproducere0Ci toate acestea
cu deplină cuno-tiin*ă din partea autorilor, producătorilor -i realizatorilor astfel încât nu mai este de mirare declara*ia lui
7iRe <a%%er de la )olling %tone care se proclama încarnarea lui 0ucifer09u atât mai mult, <a%%er este memru al 8olden
Aa@n (la care au aderat .leister 9ro@leK dar -i reprezentan*i de seamă ai na*ional&socialismului$ declarând că: $oi lucrăm
pentru diriarea g!ndirii și voinței persoanelor (2e%imal, cit0, p !" -i JH$0=n spatele celor de la )olling %tone sau 0ed
eppelin (-i încă a multor altora$ se întinde umra it&ului londonez, cel care administrează averile, planifică -i sponsori&
zează concertele (sponsorizarea unui concert 2ollin% ?tone a fost făcută de IolRs@a%en$0.deseori, personajele care stau în
um#ră se numesc )rian 3pstein (mana%erul care i&a lansat pe cei de la )eatles$ sau prin*ul 2upert ;oe@enstein (prieten
apropiat al ramurii en%leze a familiei 2ot'sc'ild$ personalitate discretă dar de vârf a =naltei 4inan*e (conform ziarului o&
rriere della %era din !G iunie !GG$0
J – 9itat de 7 )londet în omplotti = omploturi, 7ilano, il 7inotauro, !GG, p H"0
JM – +dem, p !FM0
JL – 2evista 0Ce#do, ;ausanne din !F feruarie !GG#0
J" – . nu se confunda cu Institutul atto men*ionat0Institutul ato este una din or%aniza*iile americane de cercetare politi&
că care se inspiră din idelurile de liertate ale 2evolu*iei .mericane0
JG – <o'n To@er, 3dmund 7usRie -i )rent ?co@croft ."e .o7er ommission )eport, Ne@ QorR, Times )ooRs, !G"L0
HF – +dem, p JL#0Ain aceea-i sursă aflăm că milițiile particulare ale narcos din 9olumia (precum 1alo 8aviria 3scoar, a
cărui avere realizată prin traficul de dro%uri se aprecia că ar trece lejer de trei miliarde de dolari$ erau antrenate de a%en*i ai
7ossad -i de către ritanici (p JM"&JLJ$0<ean Wie%ler (cit0, p LG$ informează că ar eista o asocia*ie numită 3!rful %uliței (a
lui ;on%inus VB$ din care fac parte mercenari israelieni din .merica ;atină, veterani de răzoi la ordinele colonelului de pa&
ra-uti-ti QaZr Elein0Ain această or%aniza*ie ar face parte -i 7iRe /arari care timp de mul*i ani a condus -ivizia 'perativă a
7ossad03scoar, fondator al artelului de la (edelin a murit într&o luptă armată (la J decemria !GGH$ dintre oamenii lui
-i poli*ia antidro% columiană0entrul de greutate care furniza necesarul pentru ! milioane de consumatori din ?tatele D&
nite la
mai darsud,
mailaales pia*a
9ali, undeeuropeană
a apărut -i
unjaponeză
alt cartel,(cu posiilită*i
artelul de lade câ-ti% mult mai mari$, după moartea lui 3scoar s&a mutat
ali0
H! – 4ostul a%ent al ?erviciilor ?ecrete 4raceze 1 4 de Iillemarest face cunoscut în 0ettre dCinformation că începând din
!G"M, "F dintre personajele implicate în Iran&2ate au fost evrei care ao provenit din acelea-i centre de influență precum
.l ?c'@immer, israelian #ogat, creatorul aviației militare în țara lui (nr0 !# U !G"G$b0
HJ – =n !G#L, ?^r^s se afla la ;ondra ca transfu% din Dn%aria0?tudiază la ;ondon ?c'ool of 3conomics după care se trans&
feră pe all ?treet unde unde face carieră pe post de anal&ist financiar până în !GMG, anul înfiin*ării unui fond propriu de
investi*ii – uantum /und (numit a-a din !GL"> până atunci fondul purtase numele lui$ – pe care îl înre%istrează în paradi&
sul fiscal din 9ura`ao – .ntilele Olandeze0=n anii 6GF intră puternic pe scena financiară (ajutat -i de 2ot'sc'ild$ îmo%ă&
*indu&se numai în noaptea de !M septemrie !GGJ cu mai mult de un miliard de dolari, datorită unei furtuni financiare dec&
lan-ată împotriva lirei italiene, respectiv a lirei sterline en%leze, primind titulatura de t"e man 7"o #ro@e t"e pound0=n apri&
lie !GGH cumpără de la co&reli%ionarul <immK 8oldsc'midt (vărul lui 2ot'sc'ild$ pentru #FF de milioane de dolari, o cotă
de participare de !F în una din marile mine de aur din ?tatele Dnite, declan-ând astfel a%ita*ie pe pia*a interna*ională
(conform ziarului 0e (onde din !M mai !GGH$0=n consiliul de administra*ie de la uantum 4und se află, printre al*ii,
!#
+sidoro .lertini (fost pre-edinte al a%en*ilor de la )ursa din 7ilano$, 2ic'ard Eatz (director la 2ot'sc'ild +talia ?p.$, 9la&
udio ?e%re din 8eneva, Nils O Taue (asociat în afaceri cu lordul 2ot'sc'ild în societatea %t6 NamesCs ;lace apital ;lc$,
3d%ar de 1iciotto pre-edinte la <nion 5ancare ;riv*e – D)1, a treia ancă elve*iană apărută din fuziunea dintre ompa&
gnie de 5anWue et dCInvestissements = 5I – anca privată a familiei 1iciotto -i .rade -evelopment 5an@– din proprietatea
evreului 3dmund ?afra (conform %olidarietU, 7ilano, octomrie !GG$b0Ae 1iciotto este un descendent al lui <osep' (care a
făcut avere în anii 6JF, ajun%ând c'iar memru al 9onsiliului 3conomic al 8uvernului 3%iptean$0<osep' a fost pre-edinte al
lojii )6nai )6rit' din .leandria (3%ipt$ -i fondator în !G!" al asocia*iei sioniste ;ro&;alestina0
HH – 9onform lui < 1 9'enau 0a drogue666, cit0, p "H0Ain informa*iile furnizate de ;Kndon / ;a2ouc'e <r -i de colaorato&
rii lui (a se vedea -i diversele edi*ii ale căr*ii -ope Inc$ s&ar părea că la =nalta 4inan*ă clasică (condusă de 2ocRefeller -i de
2ot'sc'ild$ care&-i întemeiază puterea pe controlul mondial al materiilor prime (încurajând un consum fără limite, ca o
consecin*ă a dezvoltării a%ro&industriale$ se alătură =nalta 4inan*ă modernă (%en ?^r^s$ în care profiturile nu se mai reali&
zează prin entită*i fizice reale, palpaile, ci pe te'nici de pură specula*ie, care trec da la valute la derivates (acestea din ur&
mă ca un fel de pariu pe care investitorii îl pot face privitor la viitoarele oscila*ii ale pre*urilor valutelor, ale mărfurilor cota&
te la ursă sau pe valoarea viitoare a contractelor financiare la termen – futures$ fără nici o le%ătură concretă cu fluul de
sc'imuri comerciale, cu investi*iile, multiplicându&se anii prin ani, fără să fie nevoie să se producă nimic0Dn interes
foarte mare, din punct de vedere speculativ, este acordat de această =naltă 4inan*ă modernă produselor cu costuri mici de
produc*ie, dar cu posiilită*i de câ-ti% foarte mare (cum ar fi dro%urile -i într&o mai mică măsură produsele informatice$0
1entru o aprofundare a acestei teme în rela*ie cu %loalizarea se poate vedea 2nosi e glo#alizzazione = 2noză și glo#aliza&
re în tti del 3S onvegno di %tudi attolici = ctele celui de&al 3&a dunări de %tudii atolice, 2imini, ;a Tradizione
9attolica, !GGL0
H# – Ae fapt, pentru ?^r^s, răz#oiul împotriva drogurilor este cel mai rău exemplu de g!ndire fundamentalistă, #azată pe
raționamente de tip aut&aut (80 ?^r^s 0a crisi del capitalismo glo#ale = riza capitalismului glo#al, 7ilano, 1onte alle
8razie, !GGG, p JGF$0
H – Wiarul orriere della %era din JF octomrie !GGL0
HM – 9onform < 1 9'enau 0a drogue666, cit0, p L0
HL – +dem, p L0
H" – 9onform revistei 3+2, as'in%ton, J septemrie !GG#0
HG – Aatele despre ;5o 9ampion sunt preluate dintr&un articol apărut su semnătura lui 7ic'el 9anet în revista documenta&
tă a lui / 9oston 0ectures /ran]aises, 1aris, iulie&au%ust !GGJ, nr0 #JH, #J#0
#F – 1ulica*ie masonică pentru uz intern, apărută în !GMG la Edizioni ultura e 0i#erta din 7arsilia0
#! – G!HJF, Sditions 8outal&AarlK, !GL", p !"0
#J – 10 2oin (!"HL&!G!J$ prieten al lui )aRunin, memru al 9onsiliului 8eneral al +nterna*ionalei ?ocialiste, s&a speciali&
zat în pedagogia li#ertății pe care a aplicat&o într&un orfelinat timp de paisprezece ani, unde a fost numit director, în !""F
(de către 7asonerie$0=n !"G#, în perioada atentatelor anar'ice, îi este revocată numirea trecând să se specializeze în propa&
%andă neo&malt'usiană: (em#ru al 0oii ."elema a (arelui 'rient din /ranța Ddin ;aris el se adresează tuturor 3enera&
#ililor (aeștri din o#ediența lui pentru a pune în discuție, în loi, pro#leme legate de li#ertatea sexuală și de li#era mater&
nitate6;aul )o#in ține în loi conferințe despre procrearea conștientă, despre educația sexuală la copii, despre dreptul la a&
vort6:n acea perioadă, aceste teze neo&malt"usiene aveau un caracter revoluționar6)o#in îi atrage în anturaul lui, în mod
natural, pe anar"ici și aripa de st!nga, socialistă (;5o 9ampion, cit0, p M"$0
#H – Aespre acest celeru porno%raf, 9ampion, evocând impregnarea masonicădin operele lui, scria: $u se poate nega că
%ade a fost influențat de filiația templară a 'rdinului (asonic care a stigmatizat puterea spirituală și puterea temporală,
reprezentate prin papă și prin rege, în cel mai pur spirit B@ados"B (pa%0 JF$0
## – 2evolu*ionar auvist (de la )aeuf VB$ (!LF&!"FH$, ateu declarat, era afiliat la loja 0a /elicitU a 7arelui Orient din
4ran*a0
# – 1seudonim al masonului 3doardo Aou@es AeRRer (!"JF&!"L#$, scriitor olandez, anar'ic -i anticolonialist0
#M – 9o&fondator al omitetului tlantic 5ritanic -i secretar %eneral (între !G -i !GM!$ al sociației .ratatului tlantic –
.tlantic TreatK .ssociation, una din or%aniza*iile care a pre%ătit -i care a precedat +nstitutul .tlantic (creat la rândul lui în
!GM! su pre-edin*ia lui /enrK 9aot ;od%e, memru al ?ocietă*ii 1il%rims$0
#L – 2evista )evue de lC'.$, nr0  din !G"#0
#" – :n zilele de azi,666, '$< Dla fel ca și <$E%' sunt constituite în întregime din masoni ai tuturor țărilor Dceea ce papa
;aul al 3I&lea în
/rancmasonii știa/ranța,
fără îndoială c!nd
1aris, Sd0 a luat cuv!ntul
7araut, în cursul acelei ședințe (1 7ariel 0es /ranc&(a]ons en /rance &
!GLJ, p JF#$0
#G – 9a urmare a declara*iei lui în fa*a .dunării 8enerale a OND, papa 1aul al I+&lea prime-te titlul masonic de etățean
al 0umii0
F – =n mod si%ur nu era -i opinia predecesorului său, papa 1ius al X++&lea, care în !G#H spunea cu totul altceva: D666 marea
operă a unei noi și adevărate organizări a $ațiunilor nu este posibilă fără a ridica și a ține fix privirea către -umnezeu
care, creator și veg"etor al tuturor evenimentelor umane, este sursă supremă, custode și udecătorul oricărei ustiții și al
oricărui drept (Insegnamenti ;ontifici&0a ;ace internazionale = :nvățături pontifice&;acea internațională, 2oma, 1aoline,
!GM!, vol I, p HL"$0
! – .firma*ie reluată de papa +oan 1aul al ++&lea în ianuarie !G"" cu ocazia celei de&a #F&a aniversări a Aeclara*iei Areptu&
rilor Omului a OND04iind vora despre o idee care nu are le%ătură cu sfera moralului, cu atât mai pu*in cu do%ma, nu se
poate să nu se pună o întreare: dacă dezvoltarea este noul nume al păcii, în mod clar treuie să eiste -i unul vec"i09ine să
fieB
J – Numărul din " noiemrie !GLF, p MF#01entru foto%rafii ale 3p'od&ului pe durata călătoriei în ?tatele Dnite a lui 1aul al
!
I+&lea, se poate cerceta /ourteen ours6 ;icture %tor of t"e ;opeCs istoric 3isit to merica = ;aisprezece ore6' istorie
în imagini a vizitei istorice a papei în merica, Ne@ QorR, Aell 1ulis'in% 9o0 +nc, !GM0
H – Nu din întâmplare, la # noiemrie !G"M, la ceremonia împlinirii a patruzeci de ani de la crearea DN3?9O, cineva a a&
vut %rijă să înal*e (la loc de onoare$ o foto%rafie %i%antică a lui +oan 1aul al ++&lea alături de cea a autorului <manismului
Integral – <acues 7aritain (!""J&!GLH> treuie men*ionat că 2en5 8u5non a fost încurajat tocmai de 7aritain să pulice
primele lui scrieri$ -i a pre-edintelui ?ene%alului – ;5opold ?5dar ?en%'or (!GFM&JFF!$0?5dar ?en%'or, socialist -i mason
a fost un mondialist convins> a fost memru al consiliului de administrare de la orld 9enter (or%anism le%at de 9omisia
Trilaterală$, pre-edinte de onoare al 4edera*iei 7ondiale a Ora-elor =nfră*ite (înfiin*ată în !GL, cu mijloace financiare mai
mult decât suficiente care, prin înfrățirea diverselor ora-e de pe %lo, dorea înlăturarea frontierelor dintre na*iuni pentru o
unire mai strânsă$0Ain această această federație au făcut parte Aie%o Novelli (fost primar al ora-ului Torino -i fost sindica&
list de stân%a$ dar -i conducători africani precum )oRassa000 (se poate cerceta între%ul capitol dedicat de Qann 7oncomle
în 0es vrais responsa#les666, cit0$0
# – 9u conota*ii privitoare la această temă este studiul lui 9arlo . .%noli oncilio 3atican II = -onde viene e dove ci por&
ta = onciliul 3atican II = -e unde vine și încotro ne îndreaptă , )rescia, 3dizioni 9iviltg09itatul este la pa%ina MH0
 – <acues 1loncard d6.ssac, 3ouill*, Sd0 de 9'ir5, !G"H0
M – Qves 7arsaudon 0C'ecumenisme vu par un franc&ma]on de tradition = Ecumenismul văzut de către un mason cu tra&
diție, cu o prefa*ă redactată de %radul HH al 2?.. 9'arles 2iandeK, 1aris, Sd0 Iitiano, !GM#, p !J!0)aronul Qves 7arie
.ntoine 7arsaudon (născut în !"GG$ a fost (inistru Emerit al ?uveranului -i 7ilitarului Ordin de 7alta -i 7are 7aestru
al 7arii ;oji din 4ran*a după ce în !GHJ a fost ridicat la %radul HH al 2?.., în loja 0a )epu#liWue0Aestul de apropiat de
viitorul papă +oan al XX+++&lea (în acea perioadă nunțiu apostolic – trimis al Iaticanului la 1aris$, în momentul ale%erii (a
lui +oan, în !G#M$ de către 7arele 7aestru ;udovico 9'i%i .lani della 2overe ca ministru plenipotențiar al Ordinului pe
lân%ă 2epulica 4ranceză, viitorul +oan al XX+++&lea a fost sfătuit de .n%elo 2oncalli să rămână în 7asonerie (conform Q0
7arsaudon -e lCinitiation ma]onniWue U lCortodoxie c"r*tienne = -e la inițierea masonică la ortodoxismul creștin, 1aris,
Sd0 AervK, !GM, p !H&!HM$0
L – .lain TilloK 0e ;+re .eil"ard de "ardin, ;+re de lC^glise ou pseudo&prop"+te = ;ărintele .eil"ard de "ardin, părin&
te al 5isericii sau pseudoprofet, Sditions ?aint&7ic'el, p L&LM0
" – <acues 7itterand 0a politiWue des /ranc&(a]ons = ;olitica francmasonilor, 1aris, Sditions 2olot, !GLH, p JJ&JH0
G – +dem, p !JM0
MF – Noam 9'omsRK (edia control6."e %pectacular c"ievements of ;ropaganda = ontrolul media6)ezultatele specta&
culoase ale propagandei, Ne@ QorR, ?even ?tories 1ress, !GGL, p !J0
M! – 2en5 8u5non 0a crise du monde moderne = riza lumii moderne, 1aris, Sd0 8allimard, !GMG, p !!"0
MJ – .lert ;antoine 0ettre au %ouverain ;ontife = %crisoare către %uveranul ;ontif (cu prefa*ă de Os@ald irt'$, 1aris,
Sditions du ?Kmolisme, !GHL, p !HL0

CAPITOLUL B8G ETAPA EUROPEAN' SPRE STATELE UNITE A LE EUROPEI

1astorul protestanto&sionist 2ic'ard urmrand poveste-te că unica reprezentare cu caracter reli%ios care apare
în 'olul principal al ;alatului de %ticlă al Na*iunilor Dnite din Ne@ QorR este o statuie a lui Weus (divinitate cunoscută pen&
tru ferocitatea ei$ care, în mitolo%ia %reacă s&a transformat într&un taur, răpind&o -i *inând&o prizonieră pe 3uropa (!$, ase&
mănare care pare că s&a împlinit întocmai0;a sfâr-itul celui de&al doilea răzoi mondial eistau două tendin*e: pe de&o parte,
;an&Europa sinar"o&martinistă a lui 9ouden'ove&Ealer%i, sus*inătoare a tezelor privitoare la un federalism european cu
caracter re%ional (de&a lun%ul axei franco&%ermane$, pe de altă parte, %rupul e#raico&anglo&saxon, de inspira*ie palladistă,
învin%ător în răzoi, care dorea crearea ?tatelor Dnite 3uropene, dar pe orită americană0=n %eneral, prin federalism euro&
pean se în*ele%e o formă de %uvernare care prime-te împuterniciri prin dele%at de la %uvernele fiecărei na*iuni, %uvernele
men*inându&-i constitu*iile lor, respectiv prero%ativele0?tatele Dnite ale 3uropei postulează eisten*a unui sin%ur %uvern
central care&-i etinde puterea asupra tuturor na*iunilor europene, transformate în provincii, dar de dimensiuni mai mari0Ai&
ver%en*a de datat
?aint&Qves, opinie!"GF
nu este nouă,
(J$ -i caredatând din timpurile
s&a propa%at până înde apari*ie moderne
timpurile a ?inar'iei,
prindupă cum o demonstrează
cunoscutele un document
forme de gaullism al lui
(de 8aulle,
politic îl reprezenta pe 2ot'sc'ild iar din punct de vedere ideolo%ic – 1actul ?inar'ic$, respectiv de opozi*ie din partea .n&
%liei (legată – unită de ?tatele Dnite ale .mericii$ pentru o uniune europeană0.n%lia continua să fie fidelă tradi*iei ei de
împiedicare a națiunilor de pe continent să organizeze ceva serios (H$0Ci totu-i, în rândurile ;ojii =nalte, ideile contradicto&
rii coincid -i 3uropa Dnită se va realiza, după cum o amintea în anii 6MF, %radul HH Qves 7arsaudon din ?upremul 9onsiliu
al 4ran*ei: $oi putem afirma că Europa masonică se va face666 (#$0
.stfel, la !G septemrie !G#M, masonul (era maestru al %tud"olme 0odge nr0 !G!$ -i memrul de seamă al ramu&
rii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims, inston 9'urc'ill, într&un discurs la Dniversitatea din W[ric', putea să declare: %u# con&
ducerea și în spiritul ideilor&cadru ale 'rganizației (ondiale a $ațiunilor <nite, noi tre#uie să refacem familia europeană
în niște limite regionale, care se va numi Dpoate %tatele <nite ale Europei și primul pas practic va fi constituirea unui
onsiliu al Europei6-acă pentru început, toate statele Europei nu acceptă sau nu sunt în stare să ia parte la această uniu&
ne, noi va tre#ui să continuăm să&i adunăm și să&i organizăm pe cei care aderă și pe cei care pot D6666-eci vă spunF :n pi&
cioare, EuropaR .proape imediat, la J! septemrie !G#M, OND aproa un document pro%ramatic cunoscut drept ;lanul
!M
ertensteiner care punea azele unei federa*ii mondiale condusă de Na*iunile Dnite0=n acest plan era cerut statelor europe&
ne să&-i sacrifice suveranitatea (pe plan economic -i politic$ pentru a se ajun%e la o or%anizare re%ională aptă să se inte%re&
ze, într&o zi, în conceptul planetar su conducerea OND0.pelul lansat de 9'urc'ill a avut imediat o puternică rezonan*ă0=n&
că din !G#M este creată în .n%lia <nited Europe (ovement prin %rija aceluia-i 9'urc'ill0=n 4ran*a apare un onseil pour
une Europe <nie, datorită eforturilor lui <ean 7onnet, respectiv 2oert ?c'umann0=n )el%ia ia fiin*ă 0iga Independentă de
ooperare Economică Europeană a lui 1aul van Weeland01e lân%ă acestea au mai apărut <niunea Europeană a /edera&
liștilor urmată de apari*ia la ;ondra, în !G#", a (ișcării %ocialiste pentru %tatele <nite ale Europei, <niunea ;arlamentară
Europeană a lui 9ouden'ove&Ealer%i, dar -i sociația Internațională pentru <nitate Europeană, prezidată de acela-i 1aul
van Weeland, -i în care se afla -i un anume <osep' 2etin%er0=ntre J -i JM aprilie !G", van Weeland, 2etin%er -i .ntoine
1inaK (cel care va da numele unei alte societă*i secrete, ”9ercul
1inaK”$ s&au aflat împreună la adunarea 8rupului )ilderer%
din anul respectiv (oserva*i -i ima%inea alăturată, preluată din
Aaniel 3stulin – 2rupul 5ilder#erg6Istoria secretă a stăp!nilor
lumiiB, edi*ia revăzută din JF!!$0
7area majoritate a acestor mi-cări s&au unit la !! no&
iemrie !G#L într&un omitet Internațional de oordonare al
(ișcărilor pentru <nitate Europeană care, între L -i !F mai
!G#", -i&a desfă-urat lucrările într&un ongres al Europei, su
conducerea lui inston 9'urc'ill0.cest omitet a dus apoi la
formarea (la J# octomrie !G#"$ faimoasei (ișcări Europene,
su patronajul lui 9'urc'ill, ?paaR, ;5on )lum -i .lcide de
8asperi0;a conducere este numit %inerele lui 9'urc'ill, Auncan
?andKs, înso*it în secretariatul general de <osep' 2etin%er ($0
1rivitor la materialul tratat, o scurtă prezentare a lui 2etin%er
este necesară0Născut la 9racovia în !""L ca fiu al unui evreu
o%at, la patru ani 2etin%er rămâne orfan04iind preluat pentru
cre-tere -i educare de către contele WamoKsRi, în !GFM este tri&
mis să studieze la ?orona, unde îl cunoa-te pe .ndr5 8ide0=n
acea perioadă, de-i tânăr, 2etin%er era deja un înalt demnitar
al masoneriei suedeze0?e pare că ar fi fost -i un %uperior $ecu&
noscut al martinismului (M$0Toate acestea i&au dat posiilitatea
să&l cunoască pe 7andell /ouse (omul masoneriei iluministe,
sinar'ice -i teozofice a (aeștrilor :nțelepciunii$0.%ent al servi&
ciilor secrete -i succesiv diplomat, sprijinit de miliardarul Nel&
son 2ocRefeller (afiliat al ?ocietă*ii 1il%rims$, <osep' 2etin%er
va fi adevăratul inspirator -i întemeietor (în !G#$ a 8rupului )ilderer%, un fel de superparlament rezervat elitei din lumea
afacerilor, respectiv elitei politice de pe cele două maluri ale .tlanticului0+deile lui 2etin%er (mai ine zis ale ;ojii =nalte$
care&-i %ăseau ecoul în ?ocietatea 1il%rims -i în ?ocietatea 4aian trasează parcursul de urmat, după cum se putea citi în
5uletinul entrului de ultură Europeană: /ără el, 0iga Europeană de ooperare Economică, (ișcarea Europeană și al
nostru entru de ultură Europeană, nu s&ar fi înființat6ongresul Europei de la aga a fost opera lui și onsiliul Europei
este o consecință a acestuia6eva mai recent, el este cel care a conceput și care animează 2rupul 5ilder#erg cu scopul în&
țelegerii, respectiv unității atlantice (L$0Aacă adău%ăm că 2etin%er era prieten de mult timp cu 9ouden'ove&Ealer%i este
u-or de în*eles de ce s&a ales /a%a ca sediu al primului ongres al Europei, stăp!n al casei fiind prin*ul )ern'ard al Olan&
dei, ac*ionar important la 2oKal Autc' 1etroleum -i al ?oci5t5 85n5rale du )el%iue (controlate de 2ot'sc'ild$ dar -i unul
din fondatorii 8rupului )ilderer%, influen*at în mod direct de 2etin%er0Aatorită -i după acest con%res, la J octomrie
!G#" s&a putut reuni pentru prima dată (ișcarea Europeană0Ci un alt fapt mai pu*in cunoscut, 9asele 2e%ale 3uropene nu
au sta nici ele cu m!na în s!n0;aurence 8ardner autor al căr*ii (printre altele care tratează această pro#lematică$ 5loodline
of t"e ol 2raal = ontinuitatea de s!nge a %f6 2raal, !GGMb, cunoscut su titlul de avaler 0a#"ran de %t6 2ermain, este
atașat prezidențial al BEuropean ouncil of ;rincesB, o entitate consultativă constitu*ională fondată în !G#MV

AG PERSONA9ELE (E LA HAA
=n afară de inston 9'urc'ill (memru al ?ocietă*ii 1il%rims – ramura ritanică, al 2++., al masoneriei$, la /a%a
au participat: LXo, )lu., evreu francez, fost -ef de %uvern, pre-edinte al +nstitutului 4rancez de .faceri +nterna*ionale -i
co&fondator al ;i%ii 4ranceze împotriva .ntisemitismului> Alci5e 5e aseri care s&a aflat în primul comitet or%anizator al
8rupului )ilderer% ("$> Paul He,r4 Saa, prieten apropiat al lui 2etin%er -i discipol al lui 9ouden'ove&Ealer%i, mem&
ru fondator al +nstitutului .tlantic, al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului )el%ian de .faceri +nterna*ionale (+02020+0$ -i
începând cu !GF, pre-edinte al 7i-cării 3uropene04i%ura dominantă, reprezentantul =naltei 4inan*e an%lo&saone în 3uro&
pa a fost 9ea, Mo,,et, sinar'ist -i tennocrat, purtător de cuvânt al esta#lis"ment&ului de peste .tlantic (poate că nu de%ea&
a un liceu din )ucure-ti se nume-te, tocmai <ean 7onnet, frecventat pentru o perioadă -i de fiul lui .drian Năstase$0
Născut la 9o%nac în !""" într&o familie de distilatori care aveau în proprietate ;ropri*taires vinicoles de ognac
N6 6 (onnet et ie, după o perioadă de studii nu prea strălucite, <ean 7onnet este trimis în 3%ipt, în convalescen*ă, ca ur&
mare a unei oli de stomac0.nul următor se află în 9anada ca reprezentant comercial al firmei familiei -i foarte curând intră
în rela*ii de afaceri cu udson 5a o, o societate a 9oroanei )ritanice care opera în strânsă le%ătură cu sucursala din
!L
;ondra a ăncii evreie-ti 0azard 5rot"ers and o -i cu )anR of 3n%land (G$0Aupă începerea primului răzoi mondial, în
!G!#, 7onnet se întoarce în 4ran*a -i fiind reformat ajun%e la 7inisterul .provizionării04ructificând una cunoa-tere a lim&
ii en%leze dar -i contactele puse la punct în anii preceden*i, 7onnet reu-e-te să acorde societă*ii /udson )aK 9o monopo&
lul ac'izi*iilor franceze din 9anada, asi%urând tranzac*iile financiare prin anca ;azard )rot'ers and 9o04aima de epert în
rela*iile cu an%lo&americanii cre-te încât este numit consilier pe lân%ă comitetul ce avea ca temă elorarea termenilor trata&
tului de pace0+ntră în le%ătură cu esta#lis"ment&ul american condus de ”colonelul” 7andell /ouse -i faima lui 7onnet
cre-te rapid0?ecretar %eneral&adjunct al ?ocietă*ii Na*iunilor, la JF decemrie !GJJ, <ean 7onnet (alăturat în ima%ine, !"""
&!GLG$ demisionează din motive personale0=n realitate, %oci*t* des ;ropri*taires vinicoles de og&
nac N6 26 (onnet et ie avea datorii foarte mari, astfel că, fără ajutor etern, falimentul era inevita&
il0.tunci, 2oert )rand (conducătorul ăncii ;azard )rot'ers and 9o$, consilier al lordului 2oert
9ecil la Iersailles – în !G!G (9ecil era înalt demnitar masonic -i memru de înalt nivel al ?ocietă*ii
1il%rims -i al 2ound Tale$, împreună cu 7orro@ de la )anca 7or%an, au intervenit desc'izându&i
lui 7onnet pia*a pentru vânzări în .n%lia -i în Aominion (*ările %rupate în 9ommon@ealt'$0=n !GJM
7onnet participă la întemeierea ăncii 5lair and o6/oreign orporation în care este ales vice&pre&
-edinte01rintre asocia*i se numărau 2ot'sc'ild (prin 2oKal Autc' ?'ell$, ăncile Eu'n and ;oe,
;azard -i 7or%an0=n !GJG, )lair and 9o fuzionează cu )anR of .merica din Ne@ QorR09ordell /ull
memru al 942 -i secretar de stat, discutând despre <ean 7onnet cu /arrK /opRins (cunoscut ca fiind omul lui 5aruc" în
anturajul lui 2oosevelt$, afirma: (onnet este considerat omul #ăncii 0azard 5rot"ers (!F$0
=n !GHG, <ean 7onnet este prezentat de către illiam )ullit secretarului (american$ de stat /enrK 7or%ent'au
(memru al )6nai )6rit', al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 2ound Tale$, acela-i personaj care în !GH tipărise noile ancnote de
un dolar cu simolul )ritis' +srael -i cu marele sigiliu al ?tatelor Dnite0)ullit avea %radul HJ în 2?.., era memru al
?ocietă*ii 1il%rims, al 942, fiind -i reprezentant al ăncii Eu'n and ;oe0=n !G#F, la izucnirea celui de&al doilea răzoi
mondial, 7onnet este trimis de 9'urc'ill la as'in%ton ca 5ilo.at <rita,ic (fapt ecep*ional -i destul de semnificativ$
unde colaorează cu /arrK /opRins, <o'n 7c9loK, /enrK ?timson, 8eor%e 7ars'all, lordul /alifa (cu o parte din mem&
rii ?ocietă*ii 1il%rims$ la victoria americană0Dn alt fapt important, <ean 7onnet a fost memru al 942 -i al 0in@s lu#
(!!$, un clu restrâns -i elitist care&i reunea alături pe marii finan*i-ti din acea vreme: 7ellon, Ianderilt, 2ocRefeller, 7or&
%an , etc0Aupă !G#, eurocratul <ean 7onnet a lucrat cu frenezie la crearea unei 3urope suprana*ionale, ajutat de Ec"ipa
(onnet din care făceau parte: Re,X Plee, (memru al 8rupului )ilderer% dar -i an%ajat al ăncii ;azard )rot'ers$>
Pierre Uri, anc'er evreu, asolvent al 30N0.0 (-coala de te'nocra*i ai administra*iei franceze$ -i profesor de filosofie0 .
fost director pentru 3uropa al ăncii ;e'man )rot'ers din Ne@ QorR înainte de&a deveni, în !GM", reprezentant special al
aronului 3dmond de 2ot'sc'ild (!J$0=n !GJ, Dri va fi numit director al 9omunită*ii 3uropene pentru 9ărune -i O*el
(903090.0$07emru al 9luului Nean (oulin (!H$, director al +nstitutului .tlantic, pre-edinte al ompagnie /inanci+re,
vice&pre-edinte al .lian*ei +sraelite Dniversale, memru al 8rupului )ilderer% -i colaorator al 9omisiei Trilaterale (!#$,
1ierre Dri a fost responsailul teoriei -i doctrinei în ec'ipa lui 7onnet0\tie,,e Hirsc0, in%iner evreu, conducătorul trustu&
lui ?u"lman în !GJ#, memru al cluului <ean 7oulin, pre-edinte al Euratom între !GG -i !GM!, pre-edinte al 7i-cării
4ederaliste 3uropene timp de ! ani0=n !GL! preconiza crearea unei monede europene pe care o va oteza E< (de la Euro&
pean urrenc <nit$, cuvânt care va intra în uzul curent eact cu zece ani mai târziu0=n !G"", cu ocazia centenarului na-te&
rii lui <ean 7onnet, pre-edintele 7itterand dispunea ca cenu-a lui 7onnet să fie transferată la 1ant'eonul din 1aris, alături
de eroii 2epulicii -i, pentru a&i duce mai departe %ândirea -i ideile mondialiste, s&au tipărit %ratuit zeci de mii de eempla&
re din cartea lui 7onnet intitulată (emorie (de peste "JM de pa%ini$ pentru a fi distriuită tuturor profesorilor de istorie din
liceele -i cole%iile din 4ran*a (!$0

)G PLANUL MARSHALL

8eneralul 8eor%e 9atlett 7ars'all, strate% mediocru, memru al 942, ucurându&se de încrederea deplină a an&
c'erului )ernard )aruc' -i cu ajutorul lui /arrK /opRins (creație a lui )aruc'$, devine ?ecretar al .părării0;a " mai !G#L,
secretarul de stat Aean .c'eson (memru de seamă al 942 -i afiliat la una din societă*ile Ordinului, %@roll  ?e$, unul
din omolo%ii americani ai contelui 9ouden'ove&Ealer%i (.c'eson a ajuns la secretariat -i datorită sus*inerii lui /opRins$,
epune în linii mari ideile unui plan pe care 7ars'all îl reia la Dniversitatea /arvard, la  iulie !G#L, lansând un apel tutu&
ror *ărilor 3uropei de&a trece, cu asisten*ă americană, la reconstruirea materială -i financiară a 3ec"iului ontinent0;a !J
iulie !G#L la Otta@a,
însănătoșirea Truman
economiei 666 cu (%radul
condițiaHHcaalguvernele
2?..$ sesăreferea -i elînlaspiritul
acționeze necesitatea
unei unui plancola#orări,
str!nse pentru reanimarea producției și
a#olind #arierele
a#surde care le divid și care le sufocă(!M$0;a H aprilie !G#" urmează alocarea a !H miliarde de dolari (la valoarea din
!G#$ pentru ajutorarea 3uropei, cu condi*ia ca cel pu*in jumătate dintre ei să fie folosi*i su controlul american0.jutorul
era acordat în condi*ii foarte avantajoase: " se constituia ca un fond neramursail, iar restul de ! erau împrumuturi
pe termen lun%09ondi*ia politică pentru o*inerea ajutorului era orientarea economică spre o comunitate economică euro&
peană0Aouă or%anisme administrau -i controlau planul: 'rganizația Europeană pentru ooperare Economică (O393 care
va func*iona până în !GM!$ instituită la 1aris la !M aprilie printr&o conven*ie semnată de !M na*iuni, care avea datoria de cen&
tralizare -i repartizare a necesarului financiar> -i Economic ooperation dministration (39., americană, care distriuia
creditele$09ondusă de către 1aul 8 /offman (fost pre-edinte la %tude#a@er$ 39. l&a numit ca dele%at pentru 3uropa pe
.verell /arriman (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$, consilier special al pre-edintelui Truman, în timp ce secretar general al
O393 a fost numit 2oert 7arjolin0
Născut în !G!!, în !GHJ 7arjolin s&a transferat la Dniversitatea Qale datorită unei urse acordată de 4unda*ia
2ocRefeller0=n aceea-i universitate a studiat -i .verell /arriman0Aoctor "onoris causa la /arvard, administrator la 2oKal
!"
Autc' ?'ell a lui 2ot'sc'ild -i la 9'ase 7an'attan )anR a lui 2ocRefeller, în !G"# 7arjolin era memru al +nstitutului
4rancez de .faceri +nterna*ionale, al +nstitutului .tlantic, al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale0;omard face
cunoscut că (furnizând -i datele pentru fiecare *ară în parte$ la finele lui !G#", investi*iile de capital privat american (în e&
teriorul ?tatelor Dnite$ ajun%eau la circa !L miliarde de dolari0)ani care în realitate nu au intrat în 3uropa su formă de aur
sau de monedă, ci su formă de mărfuri furnizate de trusturile americane, care&-i luau o mică parte prin taele plătite de
contriuailii americani0/ 9oston face cunoscute câteva din valorile acestor tae: produse a%ricole – !F> dotări (ma-ini,
utilaje, etc$ – J!> petrol -i cărune – JH,M> materii prime – HJ,#0Dn procentaj de !H din valoarea acestui ajutor este
percepută de marii armatori americani ca taă pentru transportul asi%urat de către ace-tia (!L$09a o consecin*ă, în mod para&
doal, marele eneficiar al 1lanului 7ars'all a fost tocmai =nalta 4inan*ă +nterna*ională care, imprimând politicii europene
direc*ia dorită, nu a pre%etat să&-i însu-ească -i câ-ti%urile provenite dinspre ?tatele Dnite0
9ouden'ove&Ealer%i, în lucrarea Istoria ;an&Europei, comentând ac*iunea dezvoltată -i dusă la îndeplinire prin
1lanul 7ars'all, a avut cuvinte de laudă: ;rincipiul pan&european a primit un nou impuls datorită ;lanului (ars"all care
a creat #azele unei cooperări între popoarele Europei, împrăștiind și ultimele îndoieli privitoare la atitudinea %tatelor
<nite față de ideea pan&europeană (!"$0

CG NATO
?u presiunea unei pretinse amenin*ări sovietice în 3uropa Orientală, la # aprilie !G#G, este semnat la as'in%ton
.ratatul tlanticului de $ord, nu numai un tratat militar, dar -i politico&economic, în cadrul Na*iunilor Dnite0$.' &
$ort" tlantic .reat 'rganization – sau ;actul tlantic consfin*ea solidaritatea 3uropei Occidentale cu ?tatele Dnite, tre&
când practic continentul su protec*ia -i controlul american, făcând posiilă (în acela-i timp$ împăr*irea 3uropei în două
locuri, în continuitate liniară cu cele stailite prin 9onferin*a de la Qalta09ele doisprezece *ări semnatare î-i reafirmau fide&
litatea fa*ă de principiile artei Na*iunilor Dnite, atriuind pactului un rol strict defensiv01e lân%ă valen*e militare, pactul
con*inea -i re%lementări de natură economică, culturală -i socială0.rticolul J sus*inea: ;ărțile semnatare vor contri#ui la
dezvoltarea relațiilor internaționale de prietenie, întărind instituțiile lor, asigur!nd o mai #ună înțelegere a principiilor pe
care s&au format aceste instituții și dezvolt!nd condițiile necesare pentru asigurarea progresului și prosperității6Ele vor tre&
#ui să facă totul pentru eliminarea oricărei #ariere din calea cola#orării economice a țărilor mem#re0Tratat militar, fideli&
tate către 9arta Na*iunilor Dnite, inte%rarea economică între cele două maluri ale .tlanticului: ideile&cadru pentru o unire,
pentru un %uvern supra&na*ional atlantic condus de către OND0.u trecut atâ*ia ani de atunci, dar din perspectiva timpului
trecut -i a celor întâmplate, se poate recunoa-te cu u-urin*ă juste*ea tezelor enun*ate:
& ?tatele Dnite î-i retra% pro%resiv armamentul nuclear -i trupele din 3uropa, oli%ând&o să se înscrie pe drumul unei unifi&
cări politice, economice -i sociale, cu caracter faiano&socialist (dar pe aza sc'emelor americane$, respectiv să se %ândeas&
că la propria apărare>
& 9onducerea an%lo&americană a 3uropei rămâne în continuare, fiind un detaliu indiscutail>
& 3tinderea către 3st continuă în ritm accelerat tinzând, în perspectivă, la cre-tera influen*ei americane asupra unei federa&
*ii europene pâna la Drali>
& 3dificarea 8uvernului 7ondial su e%ida OND (în care 3uropa nu va fi decât o re%iune a imperiului$ va încorona efor&
turile pro&%loalizare0
1entru unirea 3uropei pe aze diverse, ca o conver%en*ă a intereselor venale -i economice, treuie îndepărtată de
la rădăcină memoria istorică, con-tiin*a unui trecut luminos, cu oameni ata-a*i de propriul pământ, cu tradi*ii proprii, cu le%i
-i dezvoltare proprie0+nducerea unei stări de anar'ie %eneralizată, izolarea individului în e%oismul lui, amestecarea raselor
diverse prin dezrădăcinarea acestora din *ările de ori%ine iată, în câteva cuvinte, liniile directoare parcurse de spiritul mon&
dialist pentru suju%area na*iunilor0Omul fără rădăcini, fără nici un punct de referin*ă, fără pământ, fără un scop precis în
via*ă în afară de acumularea de o%ă*ie, este tocmai prototipul dorit de mondiali-ti, păpușă docilă ale cărei preten*ii nu trec
mai departe de unăstarea iolo%ică -i a cărei viziune asupra lumii (la o vedere mai amplă, ea însă-i o specie fără cetă*enie
-i fără tradi*ii$ nu depă-e-te în realitate limitele în%uste ale eisten*ei mediocre0;ucru ine -tiut de promotorii %loalizării0
3i suprave%'ează atent -i sunt %ata să intervină pentru a înău-i -i cea mai timidă încercare de împotrivire0=n acest sens,
elocvent este un articol apărut în mai !GGF, în Ne@ QorR Times din proprietatea familiei ?ulzer%er (!G$b, su semnătura
lui Aominiue 7oZsi (vice&pre-edinte al +42+ – +nstitutului 4rancez pentru .faceri +nterna*ionale$, intitulat ' um#ră o#se&
dează EuropaF trecutul ei, în care se spune: -in păcate acum, c!nd Estul s&a eli#erat, în um#ră stă o altă Europă dominată
de spiritul
nism reîntoarcerii
(JF$0D6666 la tendințele
&oi nu trebuie să visămei reconstruirea
ne%ative din vremurile trecute
unei /urope , tendințe
creștine# îngemănate
pe ruinele lumiide xenofo#ie,
comuniste saurasism și șovi&
în limitele
unui anumit capitalism6Europa pe care o dorește Ioan ;aul al II&lea este aceea în care maoritatea europenilor nu&și va
găsi locul65iserica, care din punct de vedere istoric este responsa#ilă pentru antisemitism, nu va ști să ofere soluții unei
noi Europe6$umai valorile umaniste și instituțiile democratice vor ști să facă acest lucru6ltfel, căderea zidului 5erlinului
ar fi fără rost (J!$0

(G (ISTRUEREA CI*ILIDAJIE EUROPENE

)ăz#oiul viitorului va fi un răz#oi invizi#il6Li c!nd totul va fi distrus, industria paralizată, forțele armate incapa&
#ile de acțiune, atunci o țară va înțelege că era în răz#oi și că este pe cale să&l piardă0 4r5d5ric <oliot&9urie, memru al
1u%@as', premiul Noel pentru c'imie, memru onorific al .cademiei de Ctiin*e din 7oscova, =nalt 9omisar pentru 3ner&
%ia .tomică între !G#M -i !GF, laureat al premiului ?talin pentru pace, memru al 7i-cării împotriva 2asismului -i .nti&
semitismului -i pentru 1ace – 7020.010 (citat din 0a )evue des ^toiles = )evista %telelor, !G#L$0
!G
 ?e poate spune că mondialismul ac*ionează pe două direc*ii: lupta împotriva credinței (nu neapărat văzută din
punct de vedere reli%ios$ ca fundament civilizator, sin%ura în stare să impună individului o morală perfectă, fie personală,
fie socială, respectiv crearea omului nou (fără nici o ază, fără nici o cultură sau educa*ie solidă$ puternic ideolo%izat, cu o
aducere la zi (un up&date permanent$, desc'ise către un număr cât mai mare de indivizi01rivitor la aceste tendin*e eistă un
tet pro%ramatic (scris în !"!G dar teriil de actual$, preluat din Educația secretă permanentă pentru mem#rii din lta
3endita (conducerea ar#oneriei$: ;entru a fi siguri de rezultatele noastre, tre#uie să formăm la cei din conducere ideea
de desc"idere către generația t!nără, demnă de ceea ce dorim să edificăm6%ă&i lăsăm deoparte pe cei #ătr!ni și pe cei ma&
turiF țintiți către cei tineri și, dacă este posi#il, c"iar spre cei din copilărie D666 tre#uie să&i #ăgăm în seamă pe cei tineri,
tre#uie să&i seducem pe tineri6Este necesar să&i atragem pe tineri Dc"iar fără să #age de seamă su# steagurile societăților
secrete6;entru a îmainta cu pași lenți dar siguri pe acest drum periculos, sunt a#solut necesare două lucruriF tre#uie să
aveți nevinovăția unui porum#el și tre#uie să fiți prudenți ca șerpii D6660tunci c!nd reputația noastră va fi întărită în cole&
gii, în gimnazii, în universități și în seminarii, atunci c!nd veți c!știga încrederea profesorilor și a studenților, aveți în ve&
dere ca cei eminenți să caute să discute cu voi D6666ceastă reputație D666 va desc"ide inimile tineretului și ale clerului în
formare către doctrinele noastre6:n c!țiva ani, acest cler t!năr va înlocui pe cei înaintați în v!rstăF el va guverna, va admi&
nistra, va udeca, va forma consilii de conducere, va fi cel care va alege conducătorii 5isericii, în viitor6cești conducători,
ca marea maoritate a contemporanilor lor, vor fi și ei adepții acestor principii D666 umanitare pe care acum noi le punem
în circulație6Faceți în așa fel înc$t clerul să fie condus de noi# crez$nd că acționează sub conducerea ste%ului cu ”"hei!
le Apostolice” (însemnele Iaticanului$0
3 Aelassus Il pro#lema dellCora presente = ;ro#lema orei prezente, vol +, p ""&GF0
reștinismul, mai puțin dec!t (onar"ia, nu ține la etic"etă, dar aceste două componente ale ordinii sociale pot
cădea su# greutatea corupției6$u tre#uie să încetăm să corupem6.ertulian avea dreptate atunci c!nd spunea că s!ngele
martirilor are ceva creștinesc în el6%&a decis în adunările noastre că nu mai avem nevoie de creștiniX să nu martirizăm pe
nimeni# ci să propa%ăm viciul în mulțime6%ă&l primească prin toate simțurile, p!nă la saturație6;ervertiți inimi, conștiințe
și nu vor mai exista creștini6:ndepărtați preotul de la îndatoririle lui, de altar și de virtuteF încercați, cu îndem!nare, să&i
ocupați cu altceva timpul și g!ndurile D6666.re#uie să corupem pe scară largă, coruperea poporului cu autorul clerului și
a clerului cu autorul nostru D666
+dem, p M!!0
cordați li#ertate de conștiință ereticilor, ateilor, evreilor, dar aveți griă să nu afle preoții și credincioșii D6666
;entru a distruge influența preoților, reduceți&le starea materială care&i fac independenți, reduceți&le salariul ca angaat al
statului D6666)educeți numărul de săr#ători, ocupațile duminicile cu #anc"ete, cu distracții și ocupații care să îndepărteze
poporul de la morala evang"elică D6666/aceți totul pentru a distruge stima pe care o are poporul în preoți D6666
+dem, p MJM&MJ"0
.cest tip de educa*ie este deja un fapt oi-nuit în 3uropa0?tatele eercită un control strâns asupra aparentei dezor&
%anizări a educa*iei -i învă*ământului0Terenul astfel pre%ătit este %ata să primească semințele educației impre%nate cu lier&
tatea masonică0Li<ertatea i,5ii5uală treuie în*eleasă imediat (-i în mod asolut$ ca un 5ret: de aici -i cre-terea verti&
%inoasă a criminalită*ii (nu numai în 3uropa$, difuzarea imoralită*ii, atacul planificat (după cum s&a văzut$ asupra familiei
prin încurajarea divor*ului, uniunile liere, avortul, 'omoseualitatea, porno%rafia -i în cele din urmă, dro%urile0
.tacul asupra 3uropei cre-tine,dispari*ia monar'iilor (mai ales a 9asei de .ustria$, cele două răzoaie mondiale
constituie pa-i care, de la ideea (din secolul trecut$ unei )epu#lici <niversale s&au transformat în ideea unui 2uvern (on&
dial, suprana*ional, căruia să i se încredin*eze destinele umanită*ii09uvintele enun*ate de <o'n 4oster Aulles în !G#J (mem&
ru al ?ocietă*ii 1il%rims$, în calitate de pre-edinte al /ederal ouncil of "urc"es, prin care definea oiectivele răzoiului,
sunt destul de sinistre: D666 un 2uvern (ondial, limitarea drastică și imediată a suveranității naționale, controlul interna&
țional al tuturor armatelor, a tuturor forțelor navale, un sistem monetar mondial, libertatea de!a emi%ra oriunde în lume,
eliminarea progresivă a tuturor restricțiilor privitoare la comerțul mondial, o 5ancă (ondială su# control democratic (JJ$0

EG LIMITAREA SU*ERANIT'JII NAJIONALE

.rnold ToKnee, reprezentant de seamă al 2ound Tale (în îndepărtatul iunie !GH!$, cu ocazia desfă-urării la 9o&
pen'a%a a celei de&a +I&a conferin*e anuale a Institute for t"e %cientific %tud of International )elations, afirma: :n acest
moment lucrăm cu discreție, dar cu toată forța noastră, la îndepărtarea statelor naționale de acea forță misterioasă numită
suveranitate6-e
stat fiecare
național al lumii dată
este negămpentru
o erezie prin cuv!nt
care, unceea
om ce întreprindem
politic cu poate
sau de stat, fapta pentru că pe
fi Dnu ars ideea
rugdedar
suveranitate a fiecărui
în mod sigur, ostraci&
zat și discreditat (JJis$0Aupă patruzeci de ani, aronul 3dmond de 2ot'sc'ild (!GJM&!GGL$ cel mai o%at din familia care
a determinat soarta 3uropei în ultimele două sute de ani, reprezentant de prim ran% al lumii evreie-ti, memru influent al
8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale, pre-edinte al ăncii elve*iene cu acela-i nume -i proprietar al celerului soi
de vin ordolez, anun*a vremurile, deja propice: Europa de 3est, adică țările ;ieței omune, plus (area 5ritanie, Irlanda
și țările scandinave, conform modalităților încă de definit, vor constitui o Europă federală politic, dar cum fiecare individ
simte nevoia să aparțină unui anume loc, unei zone anume, aceasta se va identifica cu o provincie numită >\rttem#erg sau
%avoia, 5ritania, lsacia&0orena, etc6)n aceste condiții va dispărea structura numită națiune (JH$0Europa nu se va reali&
za, su# nici o formă, fără demolarea puterii statale (J#$0Nici dificultă*ile nu treuie suapreciate: D666 nu tre#uie să fim nici
optimiști nici pesimiști, ci doar puțin sceptici privitor la tema integrării europene6;erioada lungă de istorie națională a
țărilor mem#re ale omunității nu poate fi anulată prin voința unor oameni politici (J$0.re#uie distrus, la orice nivel, no&
țiunea de stat ca deținător, în propriile m!ini, a #unurilor pu#lice (JM$0

!MF
 Iitraliu al ?ocietă*ii 4aian realizat la ini*iativa scriitorului 8eor%e )ernard
?'a@, reprezentant de seamă al acestei societă*i0.cesta este reprezentat în
ac*iune alături de un alt personaj – ?KdneK e, memru fondator al ?o&
cietă*ii 4aian – care, cu ajutorul unor ciocane, încearcă să modeleze lumea
în conformitate cu cele scrise în partea de sus a vitraliului: )emodelează
c!t mai aproape de dorința inimii0.dep*ii de ran% inferior sunt reprezenta*i
în partea de jos, în%enunc'ia*i în adorarea unor căr*i de propa%andă socia&
listă, la unele putându&se vedea c'iar titlul: /a#ian .racs and Essas = Ese&
uri și scrieri fa#iane, Industrial -emocrac = -emocrația industrială, is&
tor of .rade <nions = Istoria .rade <nions (sindicatele ritanice$, Englis"
%ocial 2overnment = 2uvernul social englez, etc0Tetele de pe scutul mic
sintetizează ceea ce reprezintă cele două scene: )oagă&te cu devotament a&
pare scris în partea de sus, în timp ce în partea de jos este scris 0ovește cu
vigoare0=ntre cei doi fierari se află însemnele ?ocietă*ii 4aian prin care, un
lup este reprezentat acoperit cu o lană de miel, însemnând a%resivitatea,
decizia, disimularea ini*ia*ilor după cum o atestă -i cuvintele lui .rnold ToKnee (discipolul lui <o'n 2usRin la Oford$,
memru al 2ound Tale -i al aceleia-i ?ocietă*i 4aian, care spunea: D666 tre#uie să negăm cu ve"emență, prin cuv!nt, ceea
ce întreprindem cu fapta(JL$0$oi știm foarte #ine că în viitor, tinerii neîngrădiți de frontiere vor realiza, pentru a domina
ceea ce este de neînchipiut , un prim 2uvern (ondial (J"$0
2ic'ard 8ardner, din coloanele pulica*iei oficiale a 942, cvadrimestrialul 4orei%n .ffairs, sus*inea în aprilie
!GL#: D666 în scurt timp, Bcasa ordinii mondialeB va tre#ui construită de os în sus dec!t de sus în os6.otul va apărea ca o
mare confuzie dinamică, dominată de zgomotele de fond D6666%uveranitățile naționale se vor apropia de sf!rșit, erodate #u&
cată cu #ucată, în modul cel mai eficace, de vec"iul și fascinantul Batac frontalB0Ideea de naționalitate, așa cum o cunoaș&
tem, va fi ceva desuetZ toate statele vor recunoaște o unică autoritate glo#ală6.ermenul de cetățean al lumii își va asuma,
atunci, semnificația reală (JG$0
=n esen*ă, discursul pe care îl propune 7asoneria este elementar: datorită faptului că prolemele de înfruntat do&
ândesc un caracter interna*ional, acestea nu vor fi rezolvate de către o sin%ură na*iune, ci de către un for mondial0Aispari&
*ia ideii de națiune răspunde unei faze precise din 7area Operă masonică: aceea a unei 5i>olări în vederea unei coa=ulări
definitive, la nivel planetar09u o suficientă certitudine se pot delimita cele trei etape pe calea spre inte%rarea masonică: 5eK
colo,i>area pentru a slăi puterea na*iunilor, re=io,ali>area -i arla.e,tul euroea, – sucursală continentală a Na*iuni&
lor Dnite0<n anumit proces a fost declanșat în lume6$u este vor#a despre declinul super&puterilor, ci despre cel al statelor
&națiune D6666-ouă forțe, mai puternice dec!t orice țară considerată individual, modelează lumea din anii C9KF una o repre&
zintă gruparea națiunilor în entități regionale, după cum stă mărturie EE = omunitatea Economică Europeană66ealal&
tă este reprezentată de forța multinaționalelor (HF$0.stfel, acel statK,ațiu,e la construirea căruia -i&au dat supremul sacrifi&
ciu solda*i -i patrio*i, ideali-ti sau aventurieri prin lupte, multe dintre ele desfă-urate la scară continentală -i pe durata mai
multor ani, încetează să mai reprezinte acel tezaur de valori, fiind de fapt doar o etapă (cu caracter planetar$ care va duce la
instaurarea 8uvernului 7ondial oli%ar'ic04ilosoful -i istoricul evreu <aco ; Talmon (!G!M&!G"F$, privitor la ideea de
na*iune, dar văzută în sens masonic, scria: )ecunoașterea dreptului fiecărui individ în urmarea unei conduite proprii, posi&
#ilitatea de&a se exprima el însuși în mod direct și spontan fără a se mai supune perceptelor religioase sau devenite sacre
de&a lungul timpului Dpercepte necesare pentru pedepsirea păcatelor săv!rșite, încununarea eforturilor pentru triumful
progresului în lume în loc să aștepte udecata divină, toate acestea sunt extinse personalității colective a națiunii6%lă#iciu&
nea și osnicia Dcaracteristice omului putea fi su#limate (puteau dispărea$ prin măreția și puterea unei națiuni, așa cum
s&a înt!mplat, cu ceva timp în urmă, în perioada de glorie a 5isericii (H!$0=n ziua de azi, esen*a na*iunii nu mai serve-te la
unirea sacră dintre un popor -i propriul teritoriu09u atât mai mult, fapt
datorat -i re*elelor financiar -i de mass&media care operează la nivel pla&
netar, cu o viteză uluitoare0

+ma%inea, preluată dintr&o catedrală catolică (destul de vec'e$, etalează o

reprezentare
and -ogma acare m&a dus1iRe
lui .lert cu %ândul la din
(pa% !JG vulturul
acest de pe copertadacă
tet$09'iar (orals
distincte
opiniile (sus*inute prin cele două capete, cu orientare diversă$ se unesc
su semnul coroanei -i sunt puse în practică de acela-i corp0
9oinciden*ă BV

FG REIONALIDAREA

7arile na*iuni europene, c'iar reduse la dimensiuni mai mici

prin pierderea coloniilor, erau încă văzute ca posiile ostacole în calea
procesului de dizolvare0+ată ca pe scena europeană reapare vec'iul principiu -ivide et Impera, aplicat la scară continentală,
cu rolul de despăr*ire a na*iunilor în componente mai mici, incapaile să se răzvrătească, dar suficient de u-or de controlat,
pentru a gestiona cu u-urin*ă eventualele tendin*e unioniste0?imultan, prin atriuirea re%iunilor de puteri crescute, statul î-i
pierde printr&un procedeu in%enios valoarea lui reală, devenind (prin antiteză cu re%iunea$ un or%an centralizat, #irocratic -i
!M!
ineficient01opula*ia inocentă va continua să se mi-te într&un mediu suficient de mare, perceput cu sensul de patrie (emi%ra&
*ia fiind permisă$ care pare să conserve toate normele -i tradi*iile locale0Aespre acest fapt, încă din !GLH, memrii 8rupului
)ilderer% < ;ecanuet, respectiv <ean <acues ?ervan&?c'reier, scriau: ;entru a&i eli#era pe cetățeni de centralizarea #i&
rocratică va tre#ui creată regiunea6;entru a contracara naționalismul și pentru a&i apăra de&o Bdominație străinăB,
tre#uie construită Europa6-istrug!ndu&se mitul prin care națiunea se confundă cu statul6$u va exista o metodă pentru
crearea unei regiuni6&u va fi colectivitate teritorială dec$t atunci c$nd cetățenii vor fi invitați să voteze împreună6-eci,
este indispensa#il ca regiunile să fie conduse de o adunare regională aleasă prin vot universal direct6Ea își va desemna, de
la sine, propriul executivF o comisie, un directorat condus de către președintele regiunii6)egiunea va dispune de un #ilanț
propriu și de resurse6Ea va avea miloacele necesare pentru exercitarea deplină a drepturilor și o#ligațiilor ei (HJ$0
1rocesul de re%ionalizare a 3uropei s&a desfă-urat treptat -i cu discre*ie0=n !GL, )aportul .indemans (HH$ flirta
cu ideea creării unui or%an reprezentativ al re%iunilor la nivel european, dar fără a specifica -i detaliile0=n ianuarie !G", la
?trasour%, în mijlocul 9onsiliului 3uropei, ia fiin*ă ini*iativa lui 3d%ar 4aure (H#$ E) = onsiliul European al )egiuni&
lor, având ca ”partener -tiin*ific” entrul European pentru -ezvoltare )egională (H$0=ncepând cu ! ianuarie !G"G, )el%ia
a fost împăr*ită în trei re%iuni, fiecare cu un guvern propriu, cu #ilanț propriu, respectiv cu poliție proprie6:n partea de
nord,/landra, unde se vor#ește un dialect flamand și se votează în manieră catolicăZ D666 la sud, 3alonia, unde se vor#ește
în franceză și se votează în mod socialist, D666 cu o rată a șomaului cea mai înaltă din EE6:ntre cele două regiuni, 5ruxe&
lles, unica zonă #ilingvă a țării, destinată să fie un fel de capitală a omunității Europene D666, mic stat&capitală federală
(din ziarul Il 2iornale, J# decemrie !G""$0=n 4ran*a, 8iscard d63stain% (un d63stain% va apare -i în capitolul dedicat lui
+on iriac$, pre-edinte pentru 3uropa al 9omisiei Trilaterale -i memru al 8rupului )ilderer%, propusese la vremea lui o
reîntoarcere la vec'ile re%iuni de dinainte de Napoleon (HM$, în timp ce +talia -i 8ermania sunt deja re%ionalizate09'eltuie&
lile aferente acestei treceri vor fi suportate (în mod normal$ de către statele na*ionale care vor rămâne fără vreo func*ie spe&
cifică -i deci nu vor mai fi necesare, în timp ce re%iunile cele mai o%ate (precum triung"iul industrial italian – partea de
nord a +taliei$, zona ;Kon&ului, a )arcelonei, axa 7[nc'en – ?tutt%art -i .n%lia meridională este cel mai proail că se vor
integra cu u-urin*ă, devenind -i mai o%ate prin atra%erea acelor capitaluri care lipsesc din zonele mai sărace: 1ortu%alia,
Aanemarca, ?co*ia, etc0=n acest fel, re%ionalizarea măre-te dezec'ilirele -i favorizează, în acela-i timp, afirmarea unei
instan*e supra&na*ionale cu func*ii redistriutive, respectiv compensative0=n paralel, au fost deja create comunită*i trans&
naționale, cu caracter economic -i social, precum lpe dria, apărută în !GL", care reune-te zonele Triveneto, ;omardia -i
)avaria cu două foste repulici ju%oslave -i câteva lnder din .ustria0=n !G"L s&au adău%at încă două *inuturi un%ure-ti, ca
mărturie a rolului re%iunilor în construirea casei comune de la .tlantic la Drali03ste demn de semnalat că 5EI = 5anca Eu&
ropeană pentru Investiții, c'iar din !G" alocase peste MF din împrumuturile ei pentru dezvoltarea re%ională, considerată
ca fiind prioritară0
Europa )egiunilor = Euregio este un concept elaorat în ultimele decenii de către <ean 7onnet, 9ouden'ove&Ea&
ler%i, .ltiero ?pinelli (HL$, ;eopold Eo'r, dar -i Aenis de 2ou%emont0?criitor -i filosof elve*ian, în !GHH de 2ou%emont a
fost animatorul revistei $oua 'rdine, din !G#G a fost director al entrului de ultură Europeană din 8eneva (care avea ca
scop promovarea federalismului$, fondator (în !GF$ al 2raduate Institute of International %tudies -i pre-edinte al socia&
ției Europene pentru o Europă îndreptată spre democrație ecologică = Ecoropa01ersonaj cu o conștiință mondialistă solidă,
este, printre altele, memru al +nstitutului 3lve*ian pentru .faceri +nterna*ionale, al 9luului de la 2oma, al 8rupului )il&
derer%, al Dniunii 4ederali-tilor, al 8rupului 5ellerive din 8eneva (o emanare a 1u%@as', care su conducerea prin*ului
?adruddin .%a E'an, reune-te, din punct de vedere al conservării mediului, toate personalită*ile cunoscute din mediul mon&
dialist$0

G LI)ERTATEA (E EMIRARE !N LUMEA !NTREA'

8uttmac'er (H"$ a declarat că un pro%ram eficace de contracep*ie va fi în stare să aducă o contri#uție semnificati&
va la noua ordine mondială080 )rocR 9'is'olm (HG$, fost director al Or%aniza*iei 7ondiale a ?ănătă*ii, a definit deja în ce
mod va putea fi realizată această ”nouă ordine mondială”: ;este tot se va avea în vedere limitarea nașterilor, respectiv fa&
vorizarea căsătoriilor mixte (în care so*ii sunt de rase diferite$ pentru crearea unei singure rase, într&o lume care să depin&
dă doar de o unică autoritate centrală (#F$0Ctă claritate ]]]O amestecătură de rase care, deja din !GJ, era pusă în circu&
lație de către 9ouden'ove&Ealer%i în cartea lui ;ra@tisc"er Idealismus: 'mul viitorului va avea s!nge mixt D66663iitoarea
rasă euro&asiatico&negroidă, foarte asemănătoare cu vec"ii egipteni, va înlocui multitudinea de popoare cu o multitudine
de personalități
care (#!$0/uziunea
are ca scop anularea dintre
identită*i rase se constituie
na*ionale, ca o scurtătură, o modalitate
etnice -i reli%ioase09onform de punere
datelor oficiale, în practică
din !G"G =naltul a9omisariat
oricărui proiect
al
Na*iunilor Dnite pentru 3mi%rare a stat la aza orc"estrării mi%ra*iilor în masă a musulmanilor din nordul .fricii spre 3u&
ropa, respectiv a slavilor din estul 3uropei către vestul dezvoltat04ran*ei, de eemplu, i&a fost alocată o cotă de J# de mili&
oane de emi%ran*i care vor anula multe din oiceiurile, respectiv istoria franceză (#J$07aurice 9aillet, ie-it din 7asonerie
după ce a o*inut %radul !" – avaler )ozacrucian – discutând despre plaga numită avort într&o scrisoare adresată lui
7artine .urK (ministru francez al sănătă*ii$, spunea: .oate aceste măsuri vor avea, printre altele, meritul de&a rezolva
pro#lema demografică care pune în pericol pensiile, permiț!ndu&i '$< să ne propună o emigrare importantă (#H$0Aacă
<o'n 4oster Aulles ar fi trăit -i în zilele de azi, ar putea fi mul*umit0?tatele (4ran*a, +talia, etc$ -i&au sc'imat c'iar -i propri&
ile le%i pentru a face posiilă primirea unui flu masiv de emi%ran*i (flu pu*in controlat -i în desfă-urare pe teritoriile pro&
prii$ -i noua ătălie, proclamată peste tot în mijloacele de comunicare, este aceea împotriva rasismului0Dn rasism străin de
popoarele cu o mare istorie culturală -i istorică în care statul apare doar ca un instrument, de încasare a taelor, în loc să&-i
apere -i să&-i protejeze proprii cetă*eni de i.u,erea unui străin în propria casă09u o ipocrizie maimă, un eventual refuz
este tratat ca rasis., fără a se lua în considerare că suprapunerea unei culturi peste alta, efectuată în timpi scur*i, nu a fost
!MJ
lipsită de evenimente, unele dintre ele c'iar foarte %rave0
+storia din zilele de azi pare să fie făcută de mijloacele de comunicare, după cum oserva masonul 2aKmond
.ellio, pseudonimul adoptat după răzoi de 8eor%es ?oulYs (!GFL&!G"L$, care semnează o produc*ie literară plină de
ocultism -i astrolo%ie: Epoca noastră, reprezentată de mass&media, transformă su#iectivitatea istorică Dcare timp îndelun&
gat a fost o pro#lemă doar pentru filosofi, adică pentru un număr redus de persoane într&un instrument universal de viola&
re a vec"ilor norme și de modelare a conștiinței mulțimii, deci în consecință, într&un factor politic primar și esențial (##$0
9uvinte precum lo%ica, toleran*a, rasismul sunt interpretate în sens diferit în func*ie de popoarele la care sunt aplicate de
către %i%antica mașină reprezentată de mass&media0Aispari*iei tradi*iilor, a normelor (îndelun%ate în timp$ de convie*uire, a
reli%iei le sunt opuse o rasă nouă, fără principii -i memorie istorică, crescută -i consolidată de o tradi*ie -i reli%ie unice0
)iserica este atrasă, cu sau fără voia ei, în caruselul intereselor le%a&
te de mi%ra*ia oamenilor0(E = "urc"eCs ommission for (ig&
rants in Europe (!L#, rue <osep' ++, )&!FFF, )ruelles, @@@0ccme0
e$ este un ON8 cu statut consultativ pe lân%ă 9onsiliul 3uropei0=n
martie JFF#, la 9iampino (2oma, +talia$ su auspiciile acestui ON8
s&a desfă-urat conferin*a <niting in -iversit0=ntre # -i G septemrie
JFFL s&a *inut la ?iiu (su patronajul aceleia-i asocia*ii$ edi*ia a
+++&a a European Ecumenical ssem#l, prin forumul (igration and
"urc"es = "ances and "allenges for <nit and )ene7al in Eu&
rope01atriar'ul Aaniel, în martie JFF", desc'ide lucrările conferin*ei
om#ating .raffic@ing in uman 5eings, la )ucure-ti0+ma%inea ală&
turată îi prezintă pe câ*iva din memrii 9973 în timpul unei adu&
nări, în JFFM, la )osseK, 3lve*ia0=ntâmplător )osse4 B7ul*i ierar'i
(-i din cadrul )O2$ -i&au desăv!rșit studiile la )osseKV
.stfel, rainul canadian .ra'am 4einer%, din pa%inile (acleanCs )evie7 (#$, o revistă canadiană din Toronto,
lansa un apel adresându&se cititorilor (de diverse orientări reli%ioase$: <nica soluție a conflictelor sociale este căsătoria
inter&rasială D666, deci fiind ur%ent ca legea să încuraeze amestecul de rase Dde s!nge pentru că apelul deli#erat la căsă&
toriile inter&rasiale constituie unica modalitate de accelerare a procesului de eliminare totală a preudecăților rasiale, și
deci a raselor separate0Toate acestea în timp ce în Ne@ QorR Times, în !GL#, apărea pe&o pa%ină întrea%ă, un mesaj promo&
*ional redactat de $ational ommittee for /urt"erance of Ne7is" Education = omitetul $ațional pentru ;romovarea Edu&
cației E#raice, mesaj adresat tinerilor evrei, în care căsătoriile inter&rasiale erau sti%matizate astfel: ăsătoriile mixte sunt o
sinucidere națională și personală6Instrumentul cel mai sigur pentru distrugerea unui popor, în afara credinței proprii, este
căsătoria D66665ăr#ații și femeile au certitudinea pierderii identității lor63alorile și principile care au contri#uit at!t de mult
la cultura și civilizația contemporană (a poporului evreu – nota autorului$ vor dispărea de pe fața păm!ntului6Experiența
adunată în trei mii de ani, istoria #ogată a unui popor, tot ceea ce este Dîn mod a#solut al vostru, va dispărea definitiv6
e pedeapsăR e dezastruR e rușineR (#M$0

HG ACTUL UNIC

;a !J feruarie !G"M s&a semnat ctul <nic European care a fost ratificat de cel doisprezece *ări ale 9omunită*ii
3uropene în vara lui !G"L, cu scopul încuraării, în mod concret a <niunii Europene (art0!$0?e avea în vedere că tot con*i&
nutul ctului (adevărata 9onstitu*ie 3uropeană$ s&ar fi re%ăsit în peste HFF de le%i diverse ale 9330=n sec*iunea ++, la artico&
lul !H, ctul stailea: ;iața internă va include un spațiu fără frontiere interne, prin care se va asigura li#era circulație a
mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului D66604apt care, în mod automat, dă posiilitate multina*ionalelor să
opereze fără restric*ii, prin transfer de capital, în orice altă parte unde ar fi fost mai convenail0=n acest mod, ele vor putea
impune noi standarde în produc*ia europeană09a drept consecin*ă, micile afaceri (-i cele de familie$, neavând posiilită*ile
financiare pentru trecerea la noile standarde ale pie*ei, nu vor fi în stare să reziste -i vor fi oli%ate să aleagă între faliment
(înc'iderea activită*ii$ sau vânzarea la pre*uri derizorii către cartelele corporatiste, la fel cum din punct de vedere istoric s&a
întâmplat cu micii proprietari de pământ care -i&au vândut proprietă*ile către marii latifundiari0
Aar în spatele înaintării pe pia*ă a multina*ionalelor stau #ăncile, a căror activitate este coordonată de o )ancă
3uropeană Dnică, care are rolul de&a înlocui actualele )ănci 9entrale na*ionale0Cefii de stat ai 933 l&au delegat în iunie
!G"" pe sinar'ul
naționale <acues Aelors
(din )asel&3lve*ia$ (#L$, respectiv
-i )ăncilor pena*ionale
9entrale al*i patruzeci de anc'eri
să pună apar*inând
azele unei 5ăncii
#ănci unice, pentru
pentru )eglementări
a#olirea oricăruiInter&
con&
trol privitor la sc"im#urile comerciale, de li#eralizare a mișcării de capital D666, p!nă c!nd în 199J D666 țărilor din %6(6E6
(?istemul 7onetar 3uropean$ să le fie imposi#il de continuat politici monetare independente, sau să impună diverse nive&
luri de rezervă propriilor #ănci (#"$03ste demn de avut în vedere că aceste măsuri erau puse la punct în iunie !G", ca o
eecutare a unui plan al 9omisiei Trilaterale, elaorat cu zece ani mai înainte în cursul unei întâlniri dintre <acues Aelors
(despre <acues Aelors vom discuta -i la sec*iunea dedicată lui +on iriac$ -i memri ai multina*ionalei 1'ilips, ai 8rupului
)ilderer% -i ai Tale 2ound ritaniceb0Ia rezulta un document cu H de capitole, pulicat de 933 în acela-i !G", cu titlul
ompleting t"e Internal (ar@et , care va avea rolul de rulment (să u-ureze calea$ spre Europa = 199J0.cest document se
desc'idea cu afirma*ia: <nificarea pieței pentru VJK de milioane de persoane presupune ca statele mem#re să se pună de
acord pentru îndepărtarea oricărui fel de #ariere, prin armonizarea reguluilor, făc!nd asemănătoare structurile legislative
și fiscale, de întărire a cooperării monetare, de identificare a măsurilor necesare pentru încuraarea societăților comer&
ciale europene să lucreze în comun(#G$01entru a o*ine toate acestea era necesară îndepărtarea tuturor #arierelor te"nice,
adică să se dea cale lieră te'nocra*ilor din multina*ionale care în scurt timp vor -ti să&-i impună monopolul lor în orice
!MH
sector, îndeplinind astfel profeția profesorului /o@ard I 1erlmutter (consilier la peste o sută de multina*ionale$ care, cu
ocazia primului /orum Economic de la Aavos (F$, din !GL!, anun*a, împreună cu economistul <o'n Eenet' 8alrait' (!$
:ncep!nd de astăzi și p!nă în 1991, lumea va fi dominată de circa VKK de multinaționale care la scară mondială vor regle&
menta piața produselor de consum D6666ceste VKK vor tre#ui să controleze tot ceea ce privește cercetarea, exploatarea,
producerea și repartizarea, la nivel mondial, de la materiile prime p!nă la elementele c"eie ale timpului nostru D666 (J$0 =n
acea zi s&au pus azele fuziunilor dintre ănci, industrie, companii -i afaceri, pe domenii de activitate0
1e măsura ce se apropia anul !GG!, numărul multina*ionalelor părea să se modifice09onform ziarului 0a )epu&
##lica = ffari e /inanza din JH noiemrie !G"", opinia anc'erilor ritanici era că eistau !F&JFF de corporations mari
în stare să condi*ioneze economia mondială, le%ate (la rândul lor$ de ,u .ai .ult 5e circa >ece suerK<ă,ci (H$01e ună
dreptate, <acues Aelors putea invoca -i solicita o distrugere creativă(#$, o fază de dizolvare = apariție constructivă, în
conformitate cu planurile trasate0)anca Dnică 3uropeană î-i va aloca dreptul să restailească ordinea pe tărâm financiar, să
tipărească ani (fapt până atunci rezervat doar statelor$, să alea%ă cui va acorda credite, când, cum -i în ce condi*ii0Ae res&
tul, pre-edintele de la /irst $ational it 5an@, alter ) riston (director al 942 între !G"! -i !G"L$, la J# feruarie
!GL!, în cursul unei întâlniri cu anc'erii la 1aris, avertiza: ;rietenii noștri europeni udecă situațiile, c!teodată, pe #aza
unui context istoric, care nu mai are validitate D6666Europa tre#uie să se transforme într&o Bompanie Europeană (ultina&
ționalăB pentru a putea discuta, în cele din urmă, în mod util, cu Bompania (ultinațională mericanăB ($0?tatele Dni&
te ale 3uropei se revelau o devenire a ?tatelor Dnite (lumea an%losaonă$ , 3uropa02ămâne de remarcat prin ce mecanis&
me vor fi transferate %uvernului supra&na*ional european competen*ele statelor na*ionale03ste suficient de remarcat că înain&
te de ctul <nic, o *ară putea respin%e o le%e ne&agreată, dăunătoare propriei economii (elaorată la nivel european$ în timp
ce în prezent, dreptul de veto, c'iar dacă eistă, este înlocuit cu conceptul de maoritate calificată adău%at ca un sistem de
punctaj fiat în aza greutății fiecărei *ări0=ntr&un discurs *inut în !G"L, eurocratul 9omisiei Trilaterale illK de 9lerc,
anun*a că .ctul Dnic ar fi făcut posiilă luarea unei decizii de către comunitate cu două treimi ale maorității calificate fa&
*ă de GF din deciziile care, precedent, aveau nevoie de o unanimitate deplină (M$0;a acesta se adau%ă că 1arlamentul 3u&
ropean are doar o func*ie consultativă, în timp ce le%ile sunt aproate de un onsiliu de (iniștri, aproape omnipotent0+deile
lui 7onnet -i ale altor eurocra*i începeau să prindă formă0 ctul <nic -i .ratatul de la (aastric"t tind să dea un caracter ire&
versiil uniunii politice -i economice prin sustra%erea continuă a puterii statelor (considerate individual$, toate acestea în
spatele unei adunări de termeni care ca scop mascarea adevăratelor inten*ii: cooperare, uniune, convergență, armonizare în&
tr&un mod care va face (în curând$ ca statele să nu se mai poată opună politicii decise la )ruelles0
3ste 3uropa te'nocra*ilor -i a =naltei 4inan*e care, su conducerea ;ojii =nalte, apare ca o epresie a %eopoliticii
continentale ca parte a planului mondialist, cu restrân%eri a liertă*ilor economice, respectiv politice ale na*iunilor compo&
nente, urmată de o pierdere a identită*ii culturale milenare dizolvată într&o adunătură multina*ională -i multirasială, cu dis&
pari*ia patrimoniului spiritual maturizat în circa două mii de ani de civiliza*ie04ostul consilier al lui 7itterand, <acues
.ttali, privitor la referendumul care ar fi dus 4ran*a spre acceptarea .ratatului de la (aastric"t, se complăcea cu ideea că
Europa modernă tre#uie să încerce după răz#oi să distrugă însuși conceptul de națiune, oservând că la vest, națiunile
tind să se dizolve pornind din înalt în cadrul construcției europene D6666ceasta este o nouă utopie, un nou proiect de civi&
lizațieF o democrație fără frontiere în care instituțiile nu au nevoie nici de state puternice, nici de frontiere care să limiteze
(L$0=n acela-i timp, <acues Aelors (cunoscut drept țarul din )ruelles$ memru al /uturi#les International, o fră*ie de
circa JFFF de te'nocra*i -i sinar'i din întrea%a lume (dar care fac parte -i din alte societă*i mondialiste$, vorind în !GGJ
despre Tratatul de la 7aastric't îi apostrofa pe opozan*i cu tonuri care în re%imurile totalitare ar fi rezervate adversarilor
politici: :n democrație nu este loc pentru adversarii acestui .ratat6cestora, eu le indic să părăsească politica ("$0
3tapa Dniunii 3uropene este o etapă masonicăB2ăspunsul vine de la sine când în !G"", 7arele 7estru (de atunci$
al 7asoneriei italiene, .rmando 9orona, spunea: D(asoneria se așează astăzi în primele r!nduri în procesul de unificare
europeană6' face conștientă de cine a dat autorul la eli#erarea popoarelor, la ridicarea minorităților, la apariția %ocietă&
ții $ațiunilor și a '$< și acum țintește către unitatea europeană D666 contri#uind la afirmarea li#ertății universale (G$0
9on*inut deja anun*at prin titlul semnificativ al celei de&a HJ&a onferințe Europene a ?uveranilor 7ari 9omandori din 7a&
soneria de rit sco*ian care a avut loc în mai !G"M la 2oma (participan*ii erau to*i ini*ia*i cu %radul HH$: e poate face ritul
pentru facilitarea construirii unității europene (MF$01rolemă mereu în aten*ia 7asoneriei încă de la apari*ia ei, reluată pun&
ctual, adnotată -i repropusă, ca atunci în !GL când 7arele Orient al 4ran*ei planifica viitoarea or%anizare a lumii profane
într&o federație europeană, cu parlament, guvern și lim#ă auxiliară (M!$ -i o federație mondială D666 cu un guvern mondial,
o ustiție mondială care să su#stituie ineficienta urte Internațională de Nustiție de la aga, o monedă mondială care să
nu construirea
de fie o monedăuneinațională, etc0=n sinteză,
ordini mondiale a păciidrumul
în carenu$ațiunile
duce înapoi către
<nite statele&națiuni
tre#uie alecentral
să ai#ă rolul trecutului D6666:neifond
desemnat este vor#a
de către artă0
/ans Aietric' 8ensc'er în 3itorul Europei, ;isaona, !J iulie !GG! (MJ$b08ensc'er, după opinia unora mason de ran%
înalt, timp îndelun%at ministru al .facerilor 3terne al 248 (la )onn$ -i memru al 4orumului 3conomic de la Aavos, este
unul dintre sus*inătorii unificării europene0=n !GJ a trecut din 8ermania de 3st (unde era un înalt reprezentant al pseudo&
partidului lieral&democrat$ în Occident, la fel ca -i evreul 3%on )a'r (fost consilier al lui illK )randt -i lucrător în servi&
ciile secrete, mai întâi comuniste, după aceea occidentale$0;a pu*in timp după trecerea lui 8ensc'er, acesta a devenit perso&
nalitate de seamă a 1artidului ;ieral&Aemocrat din 8ermania de Iest09a un caz sin%ular, nici pentru 8ensc'er -i nici pen&
tru )a'r, 7oscova -i )erlinul de 3st nu au făcut prea mare caz a-a cum au făcut pentru alte situa*ii ci dimpotrivă, având în
vedere că amii au avut func*ii politice în conducere, au fost primi*i în 3st, după reunificare, cu ra*ele desc'iseV
Europa = (ulte lim#i, o singură voce este tetul unui poster al 9onsiliului 3uropei în care un Turn )ael este ele&
mentul dominant, înconjurat de unsprezece stele răsturnate cu vârfurile în jos0Dn turn al zilelor noastre după cum o arată
macaraua, ecavatorul în drum spre turn -i avionul cu reac*ie care apare în scenă prin stân%a0=n prim plan, un portret senin
al solidarită*ii -i fraternită*ii muncitore-ti domină vederea0?emnifica*ia compozi*iei este profund ini*iatică0Turnul este un
!M#
 simol clasic al masoneriei ducând cu %ândul la tentativa prometeică a omului
mortal de&a ajun%e la cer0.ctivitatea armonioasă care se dezvoltă la aza tur&
nului (deja în fază avansată, presupune o perioadă lun%ă de pre%ătire -i o uni&
că desfă-urare de for*e$ este de #un augur pentru ”7area Operă”, aducând în
prim plan ideea de succes în casa umanită*ii su lumina stelelor care din înalt
#inecuv!ntează toate activită*ile0?telele orientate cu vârful în jos nu lasă nici
un duiu privitor la ori%inea acestei lumini09onform anumitor autori, ini*ia*ii
au atriuit Turnului din )ael o funcție magică, de protec*ie, func*ie îndepli&
nită de&a lun%ul secolelor de multitudinea de construc*ii înalte: ?tatuia ;ier&
tă*ii, Turnurile 2emene din Ne@ QorR,2eniul de la )asti%lia, Turnul 3iffel,
sediul ăncii din )asel, etc0O altă particularitate a turnului este aceea de sim&
ol, de reprezentare, de manifestare viziilă -i tan%iilă a 7untelui 1rimor&
dial pe care pelerinul -i&l propune să&l escaladeze pe durata ini*ierii în căuta&
rea luminii0Dn munte a cărui formă duce cu %ândul la trunc'iul de piramidă
prezent pe ancnotele americane despre care, monsi%norul <ouin, în )evue
Internationale des %oci*t*s %ecr+tes, oserva: D666 muntele, în sim#olistica
(asoneriei a avut B"ieroglifaB lui prin piramida colorată, întunecată la
#ază, lumin!ndu&se spre v!rf, pentru a demonstra că emanațiile terestre se
purificau prin ridicarea spre înalt (MH$0
=n a-teptarea ca OND să devină sediul 8uvernului 7ondial, cu ar&
mata lui, cu poli*ia lui secretă, cu parlamentele lui, ;oja =naltă (adică utori&
tatea$ împin%e ;uterea să accelereze realizarea noilor a%lomerări economice
care să înlocuiască statele&na*iuni, precum N.4T. în .merica de Nord (9a&
nada, ?D., 7eic$, creată pentru a oli%a 3uropa să se unească pentru a putea sus*ine concuren*a pe plan politic -i comer&
cial, precum 1.N&.?+. – o adunare concentrată pe ascensiunea 9'inei, capailă să oprească cre-terea (deci -i suprema*ia
în zonă a $ <aponiei0.ceasta nu înseamnă (-i treuie avut în vedere$ că la nivelul ;uterii totul se desfă-oară disciplinat, coe&
rent, ierar'izat -i monolitic, uni*i to*i (su aceea-i conducere 2ot'sc'ild – 2ocRefeller$ pentru acela-i scop0Iillemarest face
cunoscut că în !G#G, în sectorul ancar, )anca 7or%an juca pe cartea anglo&europeană0=n !G, această ancă trece su
control american0)anca orms se separă de ;azard pentru afaceri cu 2ot'sc'ild000 ;a începutul anilor 6LF, 2ocRefeller -i
2ot'sc'ild încercară să pună capăt rivalită*ii dintre ei, dar când 2ot'sc'ild a ă%at de seamă că adversarul lui îl depă-ea, a
sunat adunarea pentru a contrasta operativitatea lui Aavid -i a fra*ilor lui000 (M#$0

IG PARLAMENTUL EUROPEAN

3uropa federală or%anizată pe aze democratice prezintă, -i ea, clasica diviziune a puterilor:
& le=islatiă, prin ultimul or%anism (cronolo%ic vorind$ al 9omunită*ii 3uropene – 1arlamentul – cu sediul la ?trasour%>
& eWecutiă, atriuită 9onsiliului 3uropei (cu sediul la )ruelles$>
& -uri5ică, eercitată prin 9urtea de <usti*ie care are sediul la ;uemur%0;a acestea se adau%ă or%anisme specializate pre&
cum omisia EE din )ruelles, urtea de onturi, etc01arlamentul 3uropean (în majoritate alcătuit din sociali-ti$ are
peste JGFF de func*ionari -i c'iar -i o omisie împotriva /ascismului și )asismului03ste or%anismul ales prin vot direct un&
de se iau deciziile 3uropei federale (decizii din ce în ce mai pu*in tratate în adunările parlamentare ale statelor mici$01rima
-edin*ă a avut loc între !L -i JF iulie !GLG03vreul 7arcel ?'apira, memru al ?upremului 9onsiliu de %rad HH al 2omâniei,
declara în !G": $u ascund că ;arlamentul European conține un număr mare de masoni și de oameni care, într&un mod
sau altul, au determinat crearea acestei Europe6$oi masonii suntem pentru Europa <nită (MM$0Treuie amintit că 8ora&
ciov, la acea vreme numărul ! al nomenclaturii sovietice (dar -i memru al ;ucis Trust$ -i destul de cunoscut în mediile
masonice, în !G"G l&a primit pe 7arcel ?'apira în calitate de 7are 7aestru al 7asoneriei române (ini*iat de ran% înalt în
cercurile oculte ale 7asoneriei interna*ionale$, în-tiin*ându&l (cu diverse luni înainte$ că vor fi îndepărta*i din func*iile lor
unii conducători comuni-ti ca /onecRer, 9eau-escu -i /usaR, prin înlocuirea lor cu al*i lideri comuni-ti, furnizând prin
aceasta confirmarea le%ăturii strânse dintre aparatul comunist -i masoneria interna*ională mondialistă (ML$0
1rivitor la acest profil sintetic al 3uropei ini*ia*ilor, treuie luat în considerare, cu mare aten*ie, planul masonic
trasat înîn!GG!
deauna de %radulspre
perspectivă HH 7ic'el )arat,
viitor, dacă 7are
ideea 7aestru
astăzi admisăal 7arelui Orient
Dc"iar dacă maial st!rnește
4ran*ei: -acă tradiția
polemici estemasonică a privit
că existența întot&a
Europei
fost prefigurată încă din zorii masoneriei speculative prin relațiile sta#ilite între loile europene, ar fi #ine Dpentru a fi
fideli tradiției noastre să dăm o privire, nu spre viitorul apropiat, ci la un viitor mult mai îndepărtat6Europa nu mai este
deloc o idee, ci o realitate în plină edificare6stăzi deci, nu ne mai putem mulțumi să fim europeni, ci trebuie să fim mon!
dialiști, și mondialiști fiind vom fi fideli și acelei tradiții de cosmopolitism filosofic care a fost și este o caracteristică a uni&
versalismului masonic (M"$0Dn alt %rad HH, .lert ;antoine (!"MG&!G#G$, apar*inător (în anii 6HF$ elitei intelectuale a 7aso&
neriei franceze (alături de personaje ca Os@ald irt',7arcel 9au@el, .ntoine 9o'en$ este faimos prin pulicarea în !GHL a
unei lucrări, %crisoare către %uveranul ;ontif (MG$, prin care se oferea )isericii posiilitatea de colaorare cu 7asoneria, în
timp, pentru apărarea civilizației împotriva #ar#ariilor care apar0. ilustrat într&un mod foarte eficace complotul împotriva
na*iunilor în altă lucrare, iram au Nardin des oliviers = iram în grădina cu măslini (LF$: Marele nostru secret constă în
construirea# pe nesimțite# a unei epublici universale și democratice , în care BreginăB va fi rațiunea și Bonsiliul %u&
premB, dunarea :nțelepților (L!$0=n !GG!, umanisme, revista 7arelui Orient al 4ran*ei, oferea detalii privitoare la filoso&
fia care ar fi animat această repulică: :n cele din urmă, filosofia în )epu#lică nu este altceva dec!t un umanism, încred&
!M
erea în posi#ilitatea dezvoltării pe deplin a potențialului uman su# controlul rațiunii6/a e*primă un act de mare încredere
în puterea de salvare a omului prin forțele proprii# dincolo de orice a6utor supranatural D666, dar cu o precizare: epubli!
ca nu poate admite în comunitatea spirituală a republicanilor pe cei care nu s&au supus (7asoneriei – nota autorului$04ă&
ră nici o iluzie, în lumea unică de m!ine prefi%urată prin 2epulica Dniversală masonică, nu va fi
loc nici pentru cetă*eanul care va dori să&-i păstreze sentimentele de patriotism pentru propria na*iu&
ne -i pentru propriul teritoriu, -i nici oricărei alte persoane care nu se va supune udecații umane0

(ess&.urm, edificiul simol al ora-ului 4ranRfurt, având deasupra piramida masonică0Turnul este
sediul 5ăncii entrale Europene -i al 5ursei din /ran@furt09onstruc*ia, terminată în !GG!, până în
!GGL a de*inut recordul de cea mai înaltă clădire din 3uropa, cu JM de metri, măsura*i până la vâr&
ful piramidei0

NOTEG
! – 2ic'ard urmrand 0Caltra faccia di arlo (arx = ealaltă față a lui ?arl (arx, 7arc'irolo (Iarese$, Domini Nuovi,
!G"M, p #0
J – 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p !!!0
H – Wiarul 0e (onde din JG noiemrie !GL0
# – Qves 7arsaudon0C'ecum*nisme666, cit0, p J0
 – ?andKs, prieten al lui 9ouden'ove&Ealer%i, era prezent ca oservator la primul con%res al <niunii Europene a /edera&
liștilor care a avut loc la .msterdam în aprilie !G#L, -i va conduce (împreună cu .ndr5 Ioisin – unul din principalii afilia*i
la (ișcarea %inar"ică a Imperiului$, omitetul de 0egătură /ranco&5ritanic0Ioisin a fost unul dintre or%anizatorii 8rupu&
lui )ilderer% -i din !GLM a făcut parte din 9onsiliul 3ecutiv al /ederației (ondiale a 'rașelor :nfrățite, or%aniza*ie mon&
dialistă a cărei statut (treuie făcut cunoscut$ a fost redactat de 2oert )adinter (memru al )6nai )6rit'$0
M – 9onform ro-urii lui / 9oston 0e monde secret de 5ilder#erg = 0umea secretă a 5ilder#erg, .len`on, !G"M, p M0
L – 5ulletin du entre de ulture Europ*enne = 5uletinul entrului European de ultură, nr0  (!GMF&!GM!$0
" – Wiarul Il 2iorno din J# aprilie !G"L0Ae 8asperi a fost prezent printre cei -aptezeci -i -apte de participan*i la prima con&
ferin*ă )ilderer% de la .rn'em (JG&H! mai !G#$, înso*it de amasadorul italian la ;ondra – 1ietro uaroni03rau prezen*i,
printre al*ii, 2etin%er, prin*ul )ern'ard al Olandei, Aavid 2ocRefeller, 8eor%e )all (din conducerea ;e'man )rot'ers$ -i
Aean 2usR (pre-edinte al 4unda*iei 2ocRefeller$0
G – /enrK 9oston dedică trei capitole consistente lui 7onnet (cu detalii particulare din via*a acestuia$ în cartea 0a "aute
#anWue et les trusts & B:nalta /inanțăB și trusturile, 1aris, Sd0 /enrK 9oston, !G", p !H# -i următoarele0
!F – 2oert ?'er@ood )oosevelt and op@ins = )oosevelt și op@ins, în lima franceză la Sd0 1lon, 1aris, !GF0
!! – 9onform lui Q 7oncomle -u viol des foulles666, cit0, p !"!0En passant (în trecere$ se semnalează că împreună cu
2etin%er, <ean 7onnet a fost marele păpușar al 9on%resului de la /a%a, omul lojilor de oedien*ă americană care, în afară
de contriu*ia lui intelectuală în diverse etape pe calea unificării 3uropei, a fost -i o for*ă în eecutarea planurilor stailite0
Dnul din rezultatele con%resului a fost -i adoptarea a -apte )ezoluții pentru <niunea ;olitică, în perfectă armonie cu
punctele de vedere ale esta#lis"ment&ului an%lo&american0Aintre aceste rezolu*ii, a -aptea afirma: rearea unei Europe
<nite tre#uie considerată ca un pas esențial pentru crearea unei 0umi <nite (citat din  4 <asper 2lo#al .rann 666 %tep
# %tep, cit0, p J#!$0
!J – 9onform 0Crc"e care se autodefine-te ;eriodic lunar al iudaismului francez, 1aris, numărul din JM aprilie !GM"0
!H – 9lu fondat în !G! prin contriu*ia lui <ean 7onnet0=n 4ran*a este considerat ca o emanație a %inar"iei o asocia*ie
masonică discretă care operează pentru constituirea (planificată în sens socialist$ unei 3urope Dniteb0
!# – .riangle ;aper, numele dat 2apoartelor 9omisiei Trilaterale, numerele !, J -i 0
! – 9onform 0ectures /ran]aises, nr0 HGH0
!M – 9itat în < ;omard 0a cara oculta, cit0, tomul +++, p #LL0
!L – /enrK 9oston 0e retour des JKK familles = )eîntoarcerea celor JKK de familii, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !GMF0
!" – Iezi pa%ina GF0
!G – /enrK 9oston 0e veau dCor est touours de#out, cit0, p !LL&!L"0
JF –– 1reluat
J! din 1 4 de Iillemarest
7oZsi demonstrează 0a lettre
că pierde ceva dCinformation
din vedere nr0 LU!GGF0
atunci când e vora de istorie când face aluzie la o#iceiurile rele dintr&o
vreme %ândindu&se (desi%ur$ la cre-tinismul do%matic care, (în mod justificat$ în 3vul 7ediu avea o anumită intransi%en*ă0
2asismul -i -ovinismul sunt no*iuni necunoscute 3vului 7ediu, care nu avea nici state na*ionale -i nici colonii0Treuie
amintit că între J -i  iulie !GG, 7oZsi a condus la 1ra%a o adunare privitoare la antisemitism, or%anizată de Co,siliul EuK
roei, cu circa JFF de conducători politici -i intelectuali ai comunită*ii eraice provenind din J de *ări europene, un fel de
comisie de control a g!ndirii pe continent (conform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 "U!GG$0
JJ – Wiarul .imes din !M martie !G#J0
JJ is – Ae văzut revista )oal Institute of International ffairs, numărul din decemrie !GH!0
JH – Enterprise din !" iulie !GLF0?e poate remarca paralelismul curios dintre cuvintele lui 2ot'sc'ild -i idealurile masoni&
ce: Ideea de patrie, cel puțin așa cum este înțeleasă astăzi, tre#uie distrusă din spiritul copiilor6ceastă idee tre#uie modi&
ficată complet (.dunarea 7arelui orient din !GJ", p !JF$0
J# – 4ran`ois Xavier Ortoli, pre-edinte al 9omisiei 3uropene, în 3aleurs ctuelles = 3alori actuale(săptămânal francez de
actualită*i$ din JH septemrie !GL#0
!MM
J – /elmut ?c'midt, declara*ie din !# mai !GL, la ;uemur%, preluată de ziarul 0e (onde din !H iunie !GL0?c'midt,
de ori%ine evreiască -i fost activist în itler Nugend este memru al 8rupului )ilderer%, al consiliului director al +nstitutu&
lui 8erman de .faceri +nterna*ionale (A8.1$, al +nstitutului +nterna*ional de ?tudii ?trate%ice din ;ondra0
JM – <ean <acues ?ervan&?c'reier, fiul vice&pre-edintelui .lian*ei +sraelite Dniversale, asociat al anc'erilor 2ot'sc'ild -i
/amro, din ;ondra, colaorator al 9omisiei Trilaterale, preluat de 0e %pectacle du (onde = %pectacolul lumii, periodic
francez (lunar$ de actualită*i din septemrie !GLF0
JL –  du 5 )eports din octomrie !GLL (titlul unei scrisori de informare a lui /ilaire du )errier, analist pentru afacerile
eterne, din 7ontecarlo$ -i din ."e %ocial rediter, ziar al %ocial redit %ecretariat din 3dinur%', decemrie !GL"0Dn alt
maestru, Ioltaire, deja recomandase ceva asemănător: (ințiți, mințiți, ceva va răm!ne6E nevoie să mințim ca și diavolul,
fără timiditate, dar nu doar o singură dată, ci mereu și cu ardoare (Ioltaire, scrisoarea către T'iriot din J! octomrie !LHM,
citată în < 1loncard d6.ssac 0C^glise occup*e = 5iserica ocupată, Iouill5, Sd0 de 9'ir5, !G"H, p #H&##$0
J" – Ain ;lan+te = ;laneta, revistă a realismului fantastic, condusă de masonul ;ouis 1au@els, noiemrieUdecemrie !GLF0
JG – Wiarul .ime din JF iulie !GGJ, articolul ."e 5irt" of t"e 2lo#al $ation = $așterea $ațiunii 2lo#ale de ?troe Talott0
Talott a fost #ursier 2'odes, director al 942 -i memru al 9omisiei Trilaterale0
HF – 9itat din $e7s7ee@ din !! decemrie !G"G0$e7s7ee@ este o revistă a >as"ington ;ost(purtător de cuvânt al esta#li&
s"ment&ului american, în mod particular al curentului lieral din 942 -i din 9omisia Trilaterală$0
H! – /arold 2 +saacs, profesor de -tiin*e politice la 7+T, $ationalitF end of t"e roadG, din /oreign ffairs (revista 942&
ului american$ din aprilie !GL0
HJ – ;roeictul reformator preluat din <acues )ordiot 0e parlement europ*en = ;arlamentul european, 9ond5&sur&Noireau,
Sditions ;irairie 4ran`aise, !GL", p !GL0
HH – ;eo Tindemans, prim ministru el%ian, director al +nstitutului )el%ian pentru .faceri +nterna*ionale (+22+$0
H# – Aecedat la HF martie !G"" la 1aris, era memru al 9luului de la 2oma, al 9luului <ean 7oulin, pre-edinte al $oului
ontract %ocial, memru al 2rupului ;arlamentar (ondialist -i al 9omitetului de Onoare al 4edera*iei 7ondiale a Ora-e&
lor =nfră*ite, apropiat al 7arelui Orient din 4ran*a -i de 9omisia Trilaterală0
H – 9onform ziarului Il 2iornale din  mai !G"L0
HM – 9onform pulica*iei vvenire din !H octomrie !G""0
HL – 7emru al 8rupului )ilderer% -i fondator (împreună cu 8ianni .%nelli, în !GM$ al +nstitutului +talian de .faceri +n&
terna*ionale0
H" – 3vreu (!"G"&!GL#$, avocat de seamă în planificarea familială în domeniul populației, a fost timp îndelungat președin&
te al sociației pentru ;rocrearea ;lanificată din merica (;lanned ;arent"ood a lui 2ocRefeller – nota autorului$, citat în
7artin / 8reener% ."e Ne7is" 0ist = 0ista evreiască, !GLG, p MF$0
HG – 8 )rocR 9'is'olm, canadian, a fost memru al (ișcării <niversale pentru o /ederație (ondială -i co&fondator în
!GL a 1u%@as', o societate discretă cu circa HFFF de memri, împră-tia*i pe tot %loul, care prin conferin*ele anuale aduna
pentru două săptămâni câteva zeci de oameni de -tiin*ă în legături cu =nalta 4inan*ă, pentru a se ocupa de cercetări pe teme
de actualitate precum pacea, dezarmarea, apropierea dintre #locurile militare, non&violen*a, ecolo%ia (eufemisme în locul
termenului de 8uvern 7ondial$0
#F – Ain pulica*ia <% (agazine din !J au%ust !G, pasaj preluat -i în lucrarea lui 9laire 9'amon ."e iecus ircle, a
"umanist revolution = ercul iecus, o revoluție umanistă, )oston, estern +slands, !GLL, citată de Q 7oncomle în 0es
professionnels de lCanti&racisme, cit0, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p "0
#! – 2 N 9ouden'ove&Ealer%i ;ra@tisc"er Idealismus6del&.ec"ni@&;azifismus = Idealism practic6ristocrație& .e"nică&
;acifism, ien&;eipzi%, 1aneuropa&Ierla%, !GJ, p JJ -i JH0
#J – Ain 0ectures /ran]aises, nr0 J", aprilie JFF!, p H"0
#H – +dem, nr0 !", iunie JFFF, p #J0
## – 2aKmond .ellio (a derni+re m*moire6III6%ol Invictus 19V9&194Y = <ltima memorie6III6%ol Invictus 19V9&194Y,
1aris, Sd0 2amsaK, !G"F, preluată de Qann 7oncomle în -u viol des foules U la %narc"ie ou le complot permanent, 1aris,
Sd0 Qann 7oncomle, !G"H, p JFL0
# – Q 7oncomle, cit0, p J"H&J"#0
#M – +vi, p J"J0
#L – 7emru al consiliului general al )ăncii 4ran*ei, al 9luului <ean 7oulin, al 9luului masonic 0e %i+cle (fondat în
!GLG, având circa HFF de memri -i conform ziarului 0CExpress, ace-tia ar reprezenta cam L din puterea politică -i eco&
nomică a 4ran*ei$,
?c'imurilor al /uturi#ililor
-i 1roiectelor, , al +nstitutului
al .socia*iei 7ondiale .u%ust
pentru9omte, al +nstitutului
1erspectivă ?olidarită*ii
?ocială (alături +nterna*ionale,
de <acues al +nstitutului
.ttali$, pre-edinte al 9o&
misiei 3uropene pentru 2e%iuni0<acues Aelors este memru -i al 9omisiei Trilaterale0
#" – ?amuel )rittan /inancial .imes din iunie !G""0
#G – $uova %olidarietU din ! octomrie !G""0
F – ?impozioane anuale dedicate economiei mondiale0=ncepând din feruarie !GL! are loc în fiecare an, în localitatea tu&
ristică Aavos, din 3lve*ia0;a aceste simpozioane participă sute de oameni (politicieni, economi-ti -i anali-ti economici$ -i
au loc cu scopul pre%ătirii planificate a unificării europene, dar -i de o#servator pentru economia mondială0;a început avea
o formă confiden*ială, cu !JF de memri, dar forumul s&a etins succesiv, reprezentând în !GG# o cifră de afaceri de VKKK
de miliarde de dolari (conform 0ectures /ran]aises, nr0 ##HU!GG#, 1aris$04orumul 3conomic 7ondial este finan*at de un
or%anism numit /undația pentru Economia (ondială0=n feruarie !G"", această funda*ie a lansat un periodic numit >orld
0in@ = ."e (agazine of t"e >orld Economic /orum, destinat celor HH0HHH mai influente persoane din lume0=n mod curios,
HH0HHH este un număr caalistic folosit de Aante (conform ziarului Il 2iornale din !H au%ust !G""$0=n mod frecvent, la
aceste simpozioane iau parte HH de -efi de state, -i simolic, reprezentan*i ai 7i-cării Ne@&.%e (precum actri*a ?'irleK 7c&
!ML
;aine, considerată un medium, prezentă la forumul din !GLG – conform 0ectures /ran]aises din ianuarie !GGJ$, dar -i teo&
lo%i precum /ans E[n%, care a participat la sesiuni diverse ale forumului0
! – 7emru al ?ociată*ii 4aian -i al 9420
J – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 JU!G""0
H – .cela-i Iilemarest în lettre nr0 !H din !GGH face cunoscut că la acea dată (ca o simplă presupunere, dar plauziilă în
acela-i timp$ nu mai mult de HF de multina*ionale ar controla circa LFFF de domenii&c'eie din industrie, în Occident, res&
pectiv de căutare -i eploatare a materiilor prime0Wiaristul .rri%o ;evi (memru al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului +ta&
lian de .faceri +nterna*ionale -i al 9omisiei Trilaterale$ informează că în ?tatele Dnite este în curs o reformă a sistemului
ancar american (care&-i are ori%inea în !GJG$ care va da posi#ilitatea fuziunii dintre #ăncile comerciale, #ăncile de afa&
ceri și, poate, asigurări, fapt care va duce la apariția unei bănci universale care nu va face altceva dec!t să recunoască o
realitate care există dea (ziarul orriere della sera din M martie !GG$0
# – $uova %olidarietU din ! octomrie !G""0
 – 9itat din 0ectures /ran]aises, aprilie !G"", p JH0
M – 199J = ."e 2reat European (ar@etG, adresă a lui illK de 9ler la Eu)<2 onf*rence, 8ent ()el%ia$, J octomrie
!G"L0
L – Wiarul 0e uotidien de ;aris din ! mai !GGJ0
" – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation nr0 J din !GG#0Aelors a treuit să aandoneze politica din cauza unui episod
de pedofilie petrecut în )el%ia0Wiaristul 7 )londet scria: %&a discutat desc"is Dlumea o știa și Banard Enc"aîn*B a pu&
#licat această știre că există o filmare cu -utroux Dpedofil #elgian pluriomicid care după ce a violat o fețiță, a ucis&o în
fața unei mici adunări de personalități, at!t de importante, înc!t poliția #elgiană nu a făcut nici un fel de cercetări6Ba&
nardB anunța că între aceste personae era și un catolic, NacWues -elors60a pu#licarea numelui său, -elors nu a reacțio&
nat6$u s&a înt!mplat nimic, nu s&au făcut cercetări, dar aproximativ umătate din populația capitalei #elgiene a ieșit în
stradă să protesteze6Eu eram trimis al ziarului6-elors de fapt, după cum ați văzut, s&a distanțat de acest incident6%&a dis&
tanțat și datorită faptului că aceste personalități sunt de neatins, proteați de puternicele lor adunări secrete (.utori diver-i
#ortoF il genocidio del AA secolo = vortul genocidul secolului AA, 7ilano, 3ffedieffe 3dizioni, JFFF, p H"$0Ae acela-i
autor se poate vedea -i Europa, dove vaiG & Europa, încotroG, din Il .imone, anul ++, nr0 L, maiUiunie JFFF0
G – .ldo . 7ola 0a li#erazione dellCItalia666, cit0, p H!!0
MF – Ctire apărută în ziarul Il 2iornale din JL mai !G"M0
M! – nnales du 26F '6F & nalele (arelui 'rient, !GLM&J, citat în 0ectures /ran]aises, septemrie !GGJ, p HF0
MJ – 9itat în  4 <asper 2lo#al .rann666, cit0, p JH0
MH – 9onform Aominiue ?etzepfandt ;aris, *xot*riWue = ;aris, exoteric, articole din revista %ous la 5anni+re, Iille%enon,
nr0 #" -i M0
M# – 0a lettre dCinformation nr0 MU!GGH0
M – ;a HF martie !GGF, 9onsiliul 3uropei a patronat o ședință a 7arelui Orient al 4ran*ei, dedicată ;rotecției %ociale în
Europa0?ursă, 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation nr0 #U!GGF0
MM – 1reluat din 0upta, !G"> conform ."e Economist, numărul din JM decemrie !GGJ&" ianuarie !GGH, p J#0
ML – 1 4 de Iillemarest, 0a lettre dCinformation nr0 #U!GGJ0
M" – Tratat din ;oints de vue initiatiWue = ;uncte de vedere inițiatice, revista 7arii ;oji a 4ran*ei, nr0 "!U!GG! su semnătu&
ra lui 7ic'el )arat0
MG – 0ettre au %ouverain ;ontif, cit, 1aris, Sditions du ?Kmolisme, !GHL> vezi capitolul I++ al căr*ii lui 1 Iirion (st+re
dCiniWuit* = (isterul inițierii, ?aint&95ner5, Sditions ?aint&7ic'el, !GML, H, p ML0
LF – 1aris, Sd0 8loton, !GJ"0
L! – 9itat din < 1loncard d6.ssac în 0ectures /ran]aises, nr0 #JJ, iunie !GGJ0

CAPITOLUL B;G RASISMUL CA STRATEIE A !NALJILOR INIJIAJI

riri09um9itatul
se facecucă care s&a înc'eiat
eraismul para%raful
talmudic -i creaturaLi<ertatea
acestuia –5e e.i=rare–,sus*in
(asoneria lu.ea stârne-tepentru
,trea=ă masivă
o campanie numeroase nedume&
amestecul indis&
criminat al raselor, dar eraismul condamnă cu orice mijloace, împotriva oricui, contaminarea acestuia cu persoane prove&
nind din alte rase02ăspunsul pare evident00ucrătorii ocupa*i cu (area 'peră (care are ca finalitate 8uvernul 7ondial$ -tiu
foarte ine că principalul ostacol în calea formării unui %uvern unic îl constituie diversitatea reli%iilor, deci -i a tradi*iilor0
.ce-tia ar dori, prin amestecarea reli%iilor -i a tradi*iilor (ca urmare a mi%ra*iilor de mari propor*ii$ să se ajun%ă la suicid
național (dacă ar fi să folosim cuvintele $ational ommittee for /urt"erance of Ne7is" Education$ la distru%erea popoare&
lor printr&un amestec sincretic, la crearea omului nou, într&o nouă perioadă de timp, numită $e7&ge sau Era 3ărsătorului0
=n acest contet, oiectivul fuziunii raselor este doar un scop fals: ceea ce se inten*ionează în realitate nu este dispari*ia ra&
selor ci a tradi*iilor care caracterizează aceste rase, incompatiile cu doctrina -i pro%ramele =nal*ilor +ni*ia*i0
=n fa*a acestei munci, laorioase -i fără precedent, apar -i inevitailele (uneori violente$ ciocniri dintre caracteris&
ticile diverse ale popula*iilor care trăiesc împreună (!$, caracteristici referitoare la si%uran*a pulică, nivel de cultură -i edu&
ca*ie, sănătate, ocupa*ie, etc0.ceste contradic*ii sunt demonizate -i reduse, în mod %rosolan, la un sin%ur cuvânt: rasis.,
cuvânt care doânde-te un caracter uci%ător prin asocierea cu ororile comise da na*ional&socialismul 'itlerist03%alitatea
!M"
rasis. Z ,ațio,alKsocialis. constituie în mâinile =nal*ilor +ni*ia*i instrumentul de anulare, de eliminare a oricui s&ar opune
acestei inumane operațiuni alc"imice de transformare a a între%ii rase umane01rivind retrospectiv în timp, putem oserva că
rasismul era un lucru necunoscut în lumea occidentală09re-tinismul nu a avut proleme să recunoască contriu*ia adusă de
persoane diverse, de etnii diferite, din rase diverse la ceea ce va deveni 5iserica lui ristos02asismul (în sc'im$ apare în
urma ideilor -i mi-cărilor ivite după 2evolu*ia 4ranceză care a pus la punct un pro%ram talmudic -i masonic de laicizare a
a-a&numitei civitas c"ristiana (J$07otivul este evident: în timp ce eista o anumită coeziune socială (c'iar dacă din cre-ti&
nism s&au desprins mai multe ramuri, penticostali, adventi-ti, luterani, calvini-ti, etc$ asi%urată de către credincio-i, ca ur&
mare a ideilor răspândite de frați precum 4ic'te, )erc'et, 7azzini, Eossut' P 9o, caracterul concentrator al ideilor de
lim#ă -i nație (ca no*iuni %arante ale stailită*ii$ a migrat la aza apari*iei na*ional&socialismului (ca premer%ător al rasis&
mului$, după cum arată -i cazul paradi%matic al nefastului național&socialism german0Aacă se dore-te o aprofundare ulteri&
oară a acestei cercetări, se poate descoperi că tradi*ia care a predicat dintotdeauna distincția -i antagonismul dintre rase,
este cea e#raică (H$0Tocmai acest rasism, încorporat într&o reli%ie, într&o credin*ă, poate eplica supravie*uirea poporului
evreu, printr&o diasporă, pe durata a două mii de ani01rivitor la aceasta se pot cita doi au&
tori, cu puncte de vedere imposiil de comătut01rimul dintre ace-tia (evreul$ )ernard&;a
zare, zis -i 0azare 5ernard (!"M&!GFH$, care în !"G# a scris cartea 0Cntis*mitismeF son
"istoire et ses causes = ntisemitismulF Istoria și cauzele lui (#$, ca răspuns la o scriere
antisemită (destul de faimoasă$ a socialistului francez 3douard Arumont (!"##&!G!L$,
numită 0a /rance uive = /ranța evreiască ($: <n lucru a împiedicat această fuziune
și&i menține pe evrei între popoareF ela#orarea .almudului, conform căruia D666 fără lege,
fără Israel care să o practice, lumea nu ar exista, -umnezeu reîntorc!ndu&se în neantZ
lumea nu va cunoaște fericirea dec!t atunci c!nd va fi cucerită și supusă imperiului uni&
versal al acestel 0egi, adică a Imperiului Evreilor6a urmare, poporul evreu este unicul
popor ales de -umnezeu ca depozitar al voinței și dorințelor luiZ este unicul popor cu ca&
re -ivinitatea a făcut un pact, el este poporul ales al -omnului6:n momentul în care șar&
pele a tentat&o pe Eva Dspune .almudul, o corupe cu veninul lui6Israel, primind revelarea
în %inai, se eli#erează de cel răuZ celelalte națiuni nu se pot vindeca6stfel, dacă aceste
națiuni au fiecare dintre ele un înger ocrotitor și constelațiile care le proteează, Israel se
află su# oc"iul Dprivirea însuși a lui Ne"ova"Z el este fiul ales al Eternului, unicul care are drept la dragostea lui, la #ună&
voința lui, la protecția lui specială și ceilalți oameni se află așezați su# evrei6ceștia nu au drept dec!t din milă la genero&
zitatea divină pentru că numai sufletele evreilor își au srcinea în primul om65unurile deținute de către națiuni îi aparțin,
în realitate, lui Israel D666 (M$0(2eferitor la vulturul #icefal, -i patriar'ul Aaniel, în timpul unei sluje din noiemrie JF!!, a
stat pe un covora- care purta acest însemnV *o. e5ea ce a5uce iitorulPri, r,5urile 5e Qață7 5ar i ri, ee,i.e,te$0
Dna din manifestările cele mai cunoscute ale acestui rasism talmudic o reprezintă frica sus*inătorilor ultraextre&
miști de contactul fizic cu persoane de rasă diversă01rivitor la aceasta, ;azare scria: ' altă frică, aceea față de impuritate,
i&a separat pe evrei de lume și a făcut și mai riguroasă izolarea lor6;rivitor la impuritate, BfariseiiB duceau rigoarea p!nă
la extremZ interzicerile și prescripțiile din 5i#lie nu erau de auns, din ceea ce spuneau ei, să&l apere pe om de păcat6șa
cum cea mai mică atingere contamina vasele pentru sacrificii, așa se considerau, și ei, impuri la orice apropiere străină6
-in această frică au apărut nenumărate reguli privitoare la viața cotidianăF reguli la vestiar, în casă, la m!ncare, toate cu
scopul evitării impurității și sacrilegiului la israeliți și încă o dată, norme create pentru a fi urmate într&un stat indepen&
dent, imposi#il de pus în practică într&o altă țară6ceasta implica necesitatea, pentru cei care doreau să respecte aceste re&
guli, să fugă de societatea non&evreilor (a goimilor$ și, ca urmare, să trăiască singuri, ostili oricărei apropieri (L$0
Dn alt scriitor care aduce o sus*inere în plus la cele de mai sus este profesorul 8ers'om ?c'olem (!"GL&!G"J$, o
autoritate în materie de caală, considerată doctrina cea mai profundă a e#raismului talmudic, fiind printre cei care au înfi&
in*at entrul de ercetări a#alistice de pe lân%ă Dniversitatea 3raică din <erusalim, cu scopul de a reda caalei rolul ei
de concentratoare a unității morale și religioase a poporului evreu împrăștiat ("$01rofesorul ?c'olem, într&o carte faimoasă
intitulată tocmai a#ala, eplica că din punct de vedere al acelei doctrine, eistă o diferen*ă netă între sufletele evreilor -i
cele ale non&evreilor: %ufletele non&evreilor își au srcinea în Bpartea cealaltăB, în B%itra "raB, în timp ce sufletele evre&
ilor își au srcinea în Bpartea sf!ntăB, sau B%itra ?edus"aB (G$0%itra "ra, după cum ne înva*ă ?c'olem, este regatul for&
țelor răului asupra căruia domină 0ilit", soția lui %amael D%atana, mamă a necredincioșilor care constituie multitudinea
mixtă = Erev rav, care guvernează peste tot ceea ce este impur(!F$0
=n acest
avut ca autor contet8oldstein,
pe )aruc' ideolo%ic dacă
-i cultural se poateceea
este adevărat înscrie faimosul
ce scria ziarulatentat
italiandin /erondelle
orriere (din %era
H martie
din #!GG#$,
martiecare l&a că
!GG#,
participan*ii la funeraliile autorului urlau degetul unui evreu valorează un milion de ara#i0?criitorul evreu .lert 7emmi, o
autoritate în domeniu, într&o lucrare dedicată rasismului, onestă din punct de vedere intelectual, constata: /inalitatea rasis&
mului constă în stăp!nire (!!$0;a acest punct apare evident că a scoate în eviden*ă antiteza dintre lumea cre-tină -i eraism
(din punct de vedere rasial$ a-a cum a făcut /itler, este ridicolă -i mistificată09re-tinii, departe de a&i respin%e pe evrei ca
fiind a-a cum sunt, dintotdeauna au dus mai departe mo-tenirea testamentară0+sus /ristos era evreu, ?fânta 4ecioară era
evreică, apostolii erau evrei, cei patru evan%'eli-ti erau -i ei evrei, primii converti*i (care cu sutele au urmat predicile lui
1etru, evreu -i el$ erau evrei> evreu era -i 1avel, pentru a nu lua în discu*ie ori%inea unui .lp'onse 2atisonne, a rainilor
9'evalier Arac', respectiv +srael Wolli0
Aisputa dintre rasismul fariseic -i antirasismul cre-tin este de accea-i vârstă cu +sus -i ?f0 1aul0+sus a fost cel care
a eplicat că toate celelalte popoare, până la capătul lumii, vor intra în casa lui .vraam, pentru că adevăra*ii fii ai lui
.vraam nu erau cei cărora le cur%ea în vine sân%ele acelui patriar', ci cei care înfăptuiau lucrările (2v ", HG&#L$0?f0 1aul,
mereu în polemică cu fariseii, vorea despre fii din punct de vedere al credin*ei -i fii din punct de vedere al cărnii: de fapt
!MG
toți sunteți fii lui -umnezeu, pentru credința în Isus ristosZ toți cei #otezați întru ristos, v&ați îm#răcat cu ristos6$u
mai există nici evreu, nici grec, nici slav, nici #ăr#at, nici femeie, ci voi toți sunteți una prin Isus ristos, sunteți săm!nță
de&a lui vraam, moștenitori după promisiune (2al H, JM&JG$09u aceste cuvinte ale evreului ?aul din Tars – %f!ntul ;avel –
preluate din Noul Testament se înc'eie această mică dizerta*ie privitoare la ori%inile aproimative ale acelui rasism care
este atriuit cre-tinismului, cu ajutorul unui alt cuvânt ma%ic, la fel de în-elător, antisemitismul, care nu este decât o formă
particulară de rasism0

7aimonide, în /ilR'ot' .Rum X, !: $u este legitim să

ne fie milă pentru că este scrisF nu vei avea milă de ei
(At0 I++, J$0-eci dacă cineva va vedea un a@um (idola&
tru$ că este în pericol sau stă să se înece, nu&i dați au&
tor6Li dacă stă să moară, lăsați&l să moară6$u e drept
să&l ucidem cu m!na noastră, să&l aruncăm în vreun puț,
sau să&l ucidem în alt fel, doar dacă este în conflict cu
noi0

?ep'er Or +srael (!LL $ – +alRut ?imoni J# c0 n0 LLJ &

)amidar raa JJG c: ;rindeții și ucideții pe @lip"ot"
(cre-tini$> veți fi apreciat în oc"ii -ivinei (aiestăți ca și
cel care aduce o ofrandă0

.'oda' zara' JM 0 Tosep'ot': "iar și cel mai fidel

dintre goimi (necredincios, non&evreu$ tre#uie să fie
ucis (!J$0

NOTEG
! – 9a de eemplu poli%amia, sclava%ismul, mutilarea %enitală (la femeile africane$ -i alte oiceiuri, în contradic*ie cu spi&
ritul occidental0
J – Ilustrul /rate 3rnesto NKs, scria: (ai mult dec!t orice altă instituție, (asoneria a contri#uit la confirmarea caracteru&
lui laic al statului6Ea a luptat în mod constant pentru eliminarea din toate normele de drept și din toate manifestările uri&
dice a elementului religios (conform 3rnesto NKs (assoneria e societU moderna = (asoneria și societatea modernă,
4o%%ia, )asto%i, !G"", p M$08ustavo 2affi, actualul (are (aestru al 7asoneriei italiene, a pulicat recent o lucrare cu un
titlu mai mult decât semnificativ In nome dellCuomo = :n numele omului, JF!!, 7ursia0
H – Ain care na*ional&socialismul î-i tra%e spiritul discriminatoriu0?er%e /utin, istoric al 7asoneriei, oserva: 0ucrul cel
mai surprinzător constă în descoperirea în ideologia național&socialistă a influenței = inversată = a 3ec"iului .estament6
-e fapt, aceasta pare să fi înlocuit noțiunea de Bpopor alesB cu cea de Brasă aleasăB (conform 2overni occulti e societU
segrete = 2uverne oculte și societăți secrete, 2oma, 7editerranee, !GLH, p !"!$0
# – )ernard ;azare 0Cantis*mitismeF son "istoire et ses causes, 1aris, Sd0 de la Iieille Taupe, !G"0
 – Aouă volume, edi*ia !GG#, disponiile la cUo A0 10 40, )1 !, "M!GF, 9'ir5&en&7ontreuil, 4ran*a0
M – )ernard ;azare, cit0, p !#0
L – +dem, p !0
" – 8ers'om ?c'olem 0a a#ala = a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ01entru a ne da seama de importan*a caalei în lu&
mea eraică, este suficient de luat în considerare faptul că )6nai )6rit' se inspiră din aceasta, ca de altfel -i 7asoneria0
G – +dem, p !MF0
!F –– .lert
!! +dem, p7emmi
HG&HMF0
0e racisme = )asismul, 1aris, Sd0 8allimard, colec*ia Id*es, p L0
!J – 9itatele din eraică, cu traducerea în latină alături, au fost etrase de sacerdotul lituanian 8iustino )onaventura 1rana&
itis, profesor de teolo%ie -i de lima eraică pe lân%ă cademia Ecleziastică Imperială din ?anRt 1etersur%, fiind pulicate
în !"GJ su în%rijirea ar'iepiscopului Eozlo@sRK, la !H aprilie al aceluia-i an0Titlul ori%inal al antolo%iei era "ristianus in
.almude Nudeorum, sive ra##inicae doctrinae de c"ristianis secretae0=n !G", această antolo%ie era disponiilă în volumul
."e .almud <nmas@ed = .almudul demascat, )o J!M, /a@t'orne,, 9alifornia, GFJF, Omni 1ulications0?e poate vedea
-i tetul, tradus din eraică în en%leză, %ep"er .oledot Nes"u, ;ondon, T'e 1ioneer 1ress, !G!G0

!LF
 § PARTEA A TREIA

ERA *'RS'TORULUI SAU MIȘCAR EA ANTIECLEDIASTIC'

-acă vedeți pe unul dintre noi lucr!nd pentru vreo mișcare mai specială din lume, să știți că este o parte a unui
plan mondial, și acest mare plan constă într&un nou BcerB și un nou Bpăm!ntB construite pe ruinele civilizației
antice0 .nnie )esant, memră a ?ocietă*ii 4aian, conducătoare a ?ocietă*ii Teozofice -i %rad HH al 2?..0
(citat din +nuire it'in ."e 0ig"t 5earers of -ar@ness = ;urtătorii de lumină ai BîntunericuluiB, ;ondra, )os@ell, !GHF$0

CAPITOLUL B?G APROPIEREA SE(UC'TOARE A U*ERNULUI MON(IALG SINCRETISMUL

RELIIOS CALEA SPRE O SUPERKRELIIE A U*ERNULUI MON(IAL TEMPLUL
!NJELEERII (IN /ASHINTON

1rin lucrarea citată, ;aris, capitale des religions ou la mission dCIsrahl (pro%ram mondialist din anii 6JF, inspirat
de %ândirea talmudică$, <ean +zoulet consideră reli%ia mondială drept un factor de maimă importan*ă, un mijloc puternic
de amalgamare a popoarelor, ca o cale mai u-or de străătut spre un 8uvern 7ondial, alternativă (sau complementară$ la o
altă cale, mai %reu de străătut, cea a răzoaielor sau a revolu*iilor0?au, pentru a o spune cu simplitatea lui ? 8iovanni )os&
co, sau religia, sau #!ta (!$0Ae teamă să nu fie deloc în*eles, +zoulet eplica că va fi necesar să se aungă la o sf!ntă și să&
nătoasă secularizare a 5isericilor noastre, a 'ccidentului și a 'rientului, printr&o sinteză a religiilor, adică printr!o reli%ie
mondială care va fundamenta 0nirea Mistică# și în consecință# 0nirea olitică a e*istenței umane 6)asei care va ști să
pătrundă c!t mai ad!nc secretele reației, să se scufunde p!nă în profunzimile <niversului, acestei rase și religiei ei, fără
îndoială cea mai autentică și divină religie, va primi în mod legitim, "egemonia spirituală Dși temporală asupra <manită&
ții (pa%0 !"#$0;a acea vreme se spera într&o astfel de conciliere -i în ?tatele Dnite eista deja un /ello7s"ip of /ait"s = /ră&
ție a redințelor cu caracter interna*ional, derivată din fuziunea dintre 0iga BsemănătorilorB (fondată în !G!F de rainul
?tep'en ? ise, prieten apropiat al ”colonelului” /ouse$ -i <niunea dintre 'rient și 'ccident lansată de / 8 ells, de sir
Oliver ;od%e -i de al*ii (J$0=n %rupul director al fraternită*ii se aflau sora&mason ?t&9lair ?toart (de la ?ocietatea Teozofi&
că> sir /erert ?amuel (personalitate de seamă a ?ocietă*ii 1il%rims -i înalt comisar ritanic pentru 1alestina$> lordul .llen
of /urt@ood (memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al ?ocietă*ii 4aian -i al 10301 – or%aniza*ia lui 7oses ?ieff$ -i lordul /alifa,
mason, apropiat al ?ocietă*ii 4aian (căruia i&a fost pre-edinte între !GF -i !G"$, memru al 2++., -i din !GL 7are
7aestru al Ordinului ?f0 7i'ai -i al ?f0 8'eor%'e (H$0Aupă cum se vede, o frăție religioasă cu resurse financiare pe măsu&
ră0?copul acestei fră*ii, în prezent, a fost preluat de ?ocietatea Teozofică (#$, pentru
care, cel mai elevat scop spiritual îl constituie <nificarea )eligiilor ($0Dnificare întă&
rită -i de spusele lui 8iuliano .mato (fost pre-edinte al 9onsiliului de 7ini-tri al +tali&
ei, memru al +nstitutului .spen, al +nstitutului pentru .faceri +nterna*ionale din 2o&
ma, al 8rupului )ilderer%$ cu ocazia celei de&a I++&a întâlniri ecumenice mondiale
pentru pace (7ilano, !GGH$, în compania cardinalului 7artini: legile și puterile nu
servesc deloc, la nimic, dacă nu există și o adeziune a conștiințelor (M$0Dn deloc care
ne poate duce cu %ândul la o preocupare reală a ;uterii (care&i veg"ează cu o griă pă&
rintească pe to*i conducătorii$, respectiv a utorității (care îi acordă tot sprijinul$ că
au venit vremurile de creare a unui pol (idee, concept, etc$ care să ducă la un consens
moral comun, la o %ândire omo%enă, cu rol de adeziv al unei societă*i ale cărei struct&
turi (ie-ite din laoratoarele sociolo%ice an%lo&saone$ s&au devedit ineficiente -i ina&
plica#ile dincolo de frontierele na*ionale, spre orizonturile planetare0+ma%inea alătura&
tă prezintă câ*iva din memrii Ordinului ?f0 ;azăr, la o ceremonie, în .frica de ?ud,
în JF!F07are
.lmazan 7aestru
(al #G&lea al acestui
7are ordin aici
7aestru$0Ae este apare,
don 9arlos 8eredamotivul
cu claritate, de )oron, marc'iz
deselor de
întâlniri
ecumenice interna*ionale, necesare să aducă la un numitor comun tot ceea ce rămâne
după dizolvarea Orientului, respectiv a Occidentului0
7i-carea reli%ioasă, g!ndirea religioasă, va constitui o modalitate forte pe calea spre 8uvernul 7ondial ce va
duce la unirea cre-tinilor (ortodoc-i, catolici$ cu peste MFF de secte protestante, cu evrei, cu musulmani, cu 'indu-i -i u&
di-ti -i de ce nu, cu adep*i ai satanismului, mai ales că pentru mondiali-ti, toate reli%iile sunt e%ale0=n ?tatele Dnite, în do&
meniul sectar, satanismul a fost declarat de ceva timp drept religie03ste nevoie, deci, de o supra&religie (tocmai aceea pro&
pa%ată de teozofie, dedicată unui "pert"eos inefail -i necunoscut, o divinitate supremă dincolo de orice opozi*ie sau anta&
%onism, care să reunească în ea toate celelalte reli%ii0?imolul fizic al acestei noi reli%ii ar putea fi lumina al#ă, ca repre&
zentare a multiplelor aspecte ale unui adevăr, la fel cum lumina ală se desface în multitudinea de culori a curcueului, fie&
care culoare având semnifica*ia ei0?&ar putea trata aici de o repetare (pe tărâm reli%ios$ a opera*iei de regionalizare politică
a 3uropei04iecare se va putea recunoa-te pe mica lui #ucățică de pământ (diversă de națiunea de odinioară$, va putea fi re&
prezentat de&o culoare (ca ima%ine a reli%iei$ -i nu va putea pretinde că de*ine în mod eclusiv -i asolut, adevărul0
!L!
 O super&reli%ie care ar putea fi primită fără prea mari oiec*ii de către reli%iile orientale, respectiv de cele animis&
te din .frica -i .merica, dar dificilă de acceptat de către evrei, musulmani sau cre-tini, mai ales ramurile radicale0Ae ceva
timp eistă un precursor al acestei reli%ii universale, elaorată în adunările ?ocietă*ii Teozofice, iar numele ei (respectiv
terenul de oacă$ este Ne@&.%e, sau $oua Eră, cuvânt percutant -i de efect care promite o via*ă fericită în noua eră care va
veni, Era 3ărsătorului0.firma*ie deloc 'azardată, sau mai rău, o aproimare din comoditate, *inând cont că ne aflăm în fa*a
unor persoane care iau totul în serios, care dispun de mijloace (de orice fel$ importante, deci-i să condi*ioneze fiecare as&
pect al vie*ii personale -i sociale ale individului, pentru împlinirea scopului de dominare mondială0O teză care, epusă în
acest fel, până acum, nu ar treui să apară ca fiind incrediilă01rivitor la suiect, merită de luat în seamă afirma*iile a două
personalită*i principale din această mișcare: 8eor%e alRer )us', %rad HH al 2?.. (memru a diverse cluuri, cercuri -i
or%aniza*ii cu caracter mondialist$, respectiv .lice )aileK, teozof de seamă, fondatoare în !GJJ a 0ucifer .rust, cunoscută
astăzi su denumirea prescurtată de 0ucis .rust, o or%aniza*ie non&%uvernamentală, cu statut consultativ pe lân%ă 9onsiliul
3conomic -i ?ocial al Na*iunilor Dnite, cu sedii la Ne@ QorR, ;ondra -i 8eneva0.lice )aileK este considerată o adevărată
maîtresse U penser în teozofie, la e%alitate cu fondatoarea /elena 1etrovna )lavatsRK, respectiv .nnie )esant, iar %ândirea
ei a fost transpusă în numeroase scrieri ezoterice, considerate ca adevărate îndrumare pentru cei care se recunosc în mi-ca&
rea Ne@&.%e0
8 )us' ?r0, pe durata campaniei electorale pentru pre-edin*ia ?D. (din !G""$, a făcut referire la o epresie miste&
rioasă, o mie de puncte de lumină0=n ianuarie !G"G, devenit pre-edinte, instituie o funda*ie numită ;uncte de lumină, cu un
u%et de H de milioane de dolari timp de patru ani, care ar fi avut ca scop rezolvarea pro#lemelor socialeprecum violen*a,
sănătatea, în afară de ajutorarea inițiativelor culturale și am#ientale (L$0Tema este reluată succesiv în discursul referitor la
starea na*iunii din JG ianuarie !GG!, în care se face referire în mod eplicit, la o intenție minunată, care să servească la
aprinderea a o mie de puncte de lumină07esaj criptic, adresat celor care erau în stare să&l în*elea%ăB 1oateV.ceastă epresie
apare într&o lucrare scrisă cu mul*i ani înainte (în !GH#$ de către un mondialist de seamă, / 8 ells în n Experiment in
uto#iograp" ("$, dar -i la .lice )aileK care men*ionase de o mie de puncte de lumină, ca unul din slo%anurile ei tipice0
4apt surprinzător, mai ales că prima (din cele !M formule de rugăciune care
formează (area Invocație$ ru%ăciune a teozofilor, adresată a ceea ce ei nu&
mesc sursa de lumină, spune: ;rin punctul de lumină intră cunoașterea lui
-umnezeu04oto%rafia alăturată îi prezintă pe 8  )us' (decorat cu %radul
de colan al Ordinului ?teaua 2omâniei, în JFFJ$, respectiv pe 7acR )ro@n,
cu ec'ipa de foot#all Teas ;on%'orn, în JFFb0?tranii coincidențe pentru
personaje atât de reprezentative08  )us@ este memru al ?Rull P )ones -i,
conform opiniei lui ?utton, această societate (cu circa "FF de memri -i le%a&
tă de mi-carea Ne@&.%e$ nu este străină de unele aspecte sataniste (G$0Aar
)us' apar*ine unui clan foarte le%at de familia /arriman, -i se pare că ar
eista %rade de rudenie cu familia re%ală a .n%liei0;a nivel de putere, familia
)us' este a treia după 2ot'sc'ild -i %rupul 2ocRefeller – 7or%an – /arri&
man0Aespre / 8 ells, este cunoscută apartenen*a lui la 8olden Aa@n, la 4unda*ia 2ocRefeller -i mai ales la ?ocietatea
4aian0Ci nu întâmplător, din ?ocietatea 4aian a făcut parte -i .nnie )esant (!"#L&!GHH$, care în !"G! i&a urmat /elenei
1etrovna )lavatsRK la conducerea ?ocietă*ii Teozofice01e lân%ă %radul HH în 2?.., )esant de*inea -i %radul de (are Ins&
pector al 2itului 3%iptean de 7emp'is&7israZm0
.lice )aileK, considerată continuatoarea lui )lavatsRK, respectiv a lui )esant, este recunoscută ca preoteasa ofi&
cială a reli%iei Ne@&.%e09a prezentare a acestei persoane, dar -i a doctrinei pe care o profesează, este suficient citatul de
mai jos, din cartea ."e Externalisation of t"e ierarc" = Exteriorizarea Ierar"iei (!F$: u mulți ani în urmă am spuscă
răz#oiul care ar putea urma după acesta (după cel de&al doilea răzoi mondial – nota autorului$ va fi un război reli%ios6
<n astfel de răz#oi nu va cauza un măcel ca cel pe care l&am cunoscut6cesta va fi dus cu arme mentale, în lumea g!ndi&
rii și a ideilor (pa%0 #H$0

AG TEMPLUL !NJELE ERII (IN /ASHINTON

1rin anii 6MF ai secolului trecut, apărea la as'in%ton (su patronajul ?ocietă*ii Teozofice$ a asocia*ie numită
.emplul :nțelegeriicu scopul de&a reuni, în fiecare an, pe conducătorii principalelor reli%ii mondiale0+ată cum ilustra revista
oficială toate
zentate a teozofiei
marileaceastă
religii ini*iativă: .emplul :nțelegerii
ale lumii6;lanurile a conceput
au fost făcute proiectul
și acest templu de construi
se va înălțare la
a unui lăcaș în care vor fio repre&
>as"ington6Imaginăm stea
cu șase v!rfuriZ fiecare din acest v!rf va fi dedicat unei mari religii, în timp ce în centru va fi un templu de meditație unde
toți se vor putea înt!lni în liniște, să mediteze împreună la <$I..E tuturor religiilor (!!$01ierre Iirion (în lucrarea lui
dedicată curentului antiisericesc$ adună ecourile -i prezintă (aproape în între%ime$ un articol preluat din ziarul %"reve&
port Nournal din ;ouisiana (H! martie !GMJ$0Aestul de mare (ca întindere$ este reprezentativ pentru a cunoa-te arcanele
%ândirii teozofice:
etățenii 0umii caută fonduri pentru o uniune spirituală mondială6%im#olismul proiectului pentru un templu de re&
întoarcere la magia neagră, de 3dit' Eermit 2oosevelt (!J$0
$e7 Hor@ = <n templu este gata să fie construit la >as"ington - pentru etățenii 0umii, cu scopul final de dezvoltare a
:nțelegerii <niversale, în locul limitărilor naționaliste6utorii acestui proiect de cinci milioane de dolari spun că printre
cei interesați de construcție, s&ar aflaF %7ami ;ro#"avananda Dde la 3edanta %ociet din oll7oodZ secretarul apărării,
)o#ert (c$amaraZ liderul socialist $orman ."omas (!H$> "ester 5o7les, consilier special al președinteluiZ %7ami 5"as&
@aranand Ddin $e7 -elp"i, IndiaZ ."omas >atson de la I5( (!#$Z Eleanor )oosevelt Ddin partea 0oii <nite a .eozofi&
!LJ
lor, din $e7 Hor@ itZ și alții63iitoarea construcție va avea caracteristicile unei <niuni %pirituale a $ațiunilor, și din cele
ce reies din documentele care provin de la Bcartierul generalB al .emplului D2reen7ic", onnecticut, va fi un sim#ol al
fraternității dintre ființele umane6:n acest .urn 5a#el modern vot fi reprezentate cele șase religii internaționaleF "induis&
mul, iudaismul, #udismul, confucianismul, creștinismul și islamismul6;rintre cei care su#scriu, îi înt!lnim peF Nac@ 5ennZ
-ouglas (crt"ur II Dam#asador în NaponiaZ (ax 0erner Dde la ."e $e7 Hor@ ;ostZ profesorul N 5 )"ine Dde la -u@e
<niversitZ )oland 2ammon Dde la (ișcarea Nuriștilor pentru ;arlamentul (ondialZ (iguel Idigoras /uentesDpreședin&
tele 2uatemaleiZ sir )o >elens@(!$, prim ministru al /ederației )"odesia&$asaland între 19[V și 19OVZ reverendul
/red Nordan Dpreședinte al %piritualiștilor Internaționali din $orfol@, 3irginiaZ ;"ilip % 0inni@ Ddirector al entrului /ra&
ternității <niversaleZ 2len ove D0ong Island, $e7 Hor@Z Names  0inen Dpreședinte al .ime 0ife și %  (o"amed Data&
șatul cultural ara# în >as"ington -6Este pe cale să înceapă o campanie de pu#licitate la nivel mondial6$umele fonda&
torilor vor fi sculptate în pereții de piatră ai templului6%im#olismul g!ndit pentru acest monument este dedicat reîntoarcerii
la magia neagră6(onumentul va include un oc"i gigantic și o incintă circulară în care apa va reflecta lumina proiectată
de o #oltă alcătuită din mii de fațete, asemănătoare unui diamant multicolor6-in #roșura de prezentare a templului aflăm
că B#olta va fi iluminată toată noaptea pentru a arăta sim#olic că, c"iar dacă lumea doarme, lumina spiritului continuă
să veg"eze0

7ai nou (peste timp$ )iserica va fi cea care va încuraja astfel

de manifestări0+ma%inea din stân%a îi prezintă pe (de la stân%a
la dreapta$ <ulia Eristeva, reverendul Olav 4KRse Tveit (secre&
tarul %eneral al orld 9ouncil of 9'urc'es$, Norvan WaRarian,
2o@an illiams (ar'iepiscopul de 9anterurK$, patriar'ul or&
todo )artolomeu +, papa )enedict al XI+&lea, rainul Aavid
2osen, ande .imola, .c'arKa ?'ri ?'rivatsa 8os@ami, <a
?eun% (conducătorul ordinului udist coreean <oi%Ke Order$ -i
EKai /aji /asKim 7uzadi, prezen*i în azilica ?anta 7aria
de%li .n%eli (JL octomrie JF!!, sursă 2euters$ din .ssisi0

0a vremea ei, ocultista nnie 5esant (!M$ a adunat la

0ondra fondurile pentru construcția unui templu similar6<n fel de Eleanor )oosevelt al timpului ei, 5esant a cola#orat în
mod activ cu $e"ru și ?ris"na (enon, fiind și cea care a pus #azele 0igii ;arlamentare a /a#ianilor Dun grup socialist en&
glez la interiorul căruia activau %idne >e##, u#ert 0and,   "ampion și 2eorge 5ernard %"o76.emplul lui 5esant
era caracterizat de șase reprezentări sim#olice ale celor șase mari religii internaționale, situate în sala de conferințe6dep&
ții, aflați în vizită, puteau contempla pe perete o stea teozofică cu șase v!rfuri, constituită din două triung"iuri care se în&
trepătrundeau, înconurate de un șarpe, această temă fiind reluată și în .emplul :nțelegerii6)espectiva #roșură mai infor&
ma, de asemenea, că pe pereții templului se vor afla Bfațetele culturale ale diamantului adevăruluiB6
:n $e7 Hor@ it, ;rietenii amerei de (editație țin Dîn mod regulat o lungă reuniune în amera de (editație
a '$<6:n centrul acestui templu, o rază de lumină va străluci precum aurul60a J4 aprilie 19[Y, a fost redesc"isă amera
de (editație Da '$< iar -ag ammars@Tld Dsecretarul general al '$< din acea perioadă, descria piatra din centru
drept un altar al )eligiei <niversale, susțin!nd că Baltarul este sim#olul -umnezeului tuturor lucrurilorB6Li .emplul
:nțelegerii va avea o cameră de meditație numită Btriul IluminăriiB unde, străluciții B(aeștri ai :nțelepciuniiB, călăuzele
noastre prin .emplul :nțelegerii vor proiecta educarea pu#licului în spiritul noului curent umanist6)euniuni, proiecții de
filme, cursuri privitoare la marile religii ale lumii, toate se vor petrece în acest Btriu al IluminăriiB0%e pare că de ceva
timp, o asociație care s&ar numi $oul 2rup al %ervitorilor 0umii a avut reuniuni de meditație# pe timp de lună plină , la
entrul $ațional al /undației arnegie, din $e7 Hor@0
;a J! decemrie !GM!, autoarea respectivului articol asista la una din aceste reuniuni, în care s&au distriuit foi
volante care descriau $oua )eligie (ondială0O altă foaie volantă, cu titlul 5una 3oință (ondială prezenta ceea ce aveau în
suflet cei de la .emplul :nțelegerii: ?&a început recunoașterea unui nou tip de misticism D6666El se distinge prin nevoia de
a se interesa de dezvoltarea proprie, de atitudinea de a vedea un -umnezeu <nic în toate lucrurile
și nu numai în afecțiunea oferită de propria credință religioasă6colo unde această pretinsă Beli&
tăB intelectuală se adună pentru a organiza și pentru a complota în favoarea 2uvernului (ondial,
am auzit un grup ai B%ervitorilor 0umiiB, conduși de /oster 5aile, care c!ntau la unison B(area
InvocareBF
& /ie ca ;lanul să conducă spiritele oamenilor,
;lanul pe care (aeștrii îl cunosc și îl servesc6
%copul real al acestor intelectuali mondializați, B(aeștri ai <niuniiB, nu este cel de&a ne conduce
și controla cu autorul ritualurilor periculoaseG
.nnie )esant (!"#L&!GHH$, purtând însemnele specifice 7asoneriei0

)G CAMERA (E ME( ITAJIE A NAJIUNILOR UNITE

=n perioada imediat următoare celui de&al doilea răzoi mondial, aia apărutul onsiliu (ondial al 5isericilor
(99$ -i (ișcarea reștinilor 0aici, au făcut presiuni asupra OND pentru includerea unei amere de (editație în cadrul
clădirii Na*iunilor Dnite (pe cale de construc*ie la Ne@ QorR$ pe aza proiectului lui 7a .ramovitz -i a lui allace
!LH
/arrison (!"G&!G"!, proiectant al 2ocRfeller 9enter -i apropiat al lui Nelson 2ocRefeller$0;a !" aprilie !G#G, primul se&
cretar al OND (TrK%ve ;ie$ a anun*at că acea cameră -i&ar fi %ăsit loc în clădirea centrală a Na*iunilor Dnite -i în !G (da&
torită -i contriu*iei lui 2ocRefeller$ a fost inau%urată o capelă numită %ala de (editare a reștinilor 0aici în centrul căreia
se afla o ucată din trunc'iul unui arore secular african09u toate acestea se dore-te reamenajarea acestei camere, respectiv
de atriuire a unei semnificații mai profunde09u ajutorul aceluia-i ar'itect /arrison, această cameră este reproiectată de
suedezul Aa% /jalmar /ammarsRj^ld (!GF&!GM!$, de două
ori ?ecretar 8eneral al Na*iunilor Dnite (!GH, respectiv !GL$
fiind inau%urată în !GL cu numele de ameră a (editației0
amera de (editație (în ima%inea din stân%a$ este o
incintă desc'isă pulicului, situată în apropierea intrării (la ni&
velul solului$ ;alatului de %ticlă01entru a intra treuie să se
treacă de o u-ă de cristal (păzită de doi poli*i-ti$, să se par&
cur%ă (aproape în întuneric$ o por*iune de circa -ase metri -i să
se cotească spre dreapta (locul unde se află această cameră$0
+ncinta este insonorizată, nu are ferestre -i are forma unui
trunc'i de piramidă culcat pe una din laturi0?uprafa*a care
constituie aza mică este ocupată de un desen, precum cel din
ima%ine0Trapezul care formează pardoseala camerei are urmă&
toarele domensiuni: aza mare (partea de la intrare$& M metri>
aza mică (partea cu desenul$& H metri> distan*a dintre peretele
intrării -i peretele cu desenul (înălțimea trapezului$ este de G
metri01relun%ind (dincolo de desen$ în mod ima%inar laturile acestui trapez, acestea vor uni formând (prin unirea cu mijlo&
cul azei mari a trapezului$ o înălțime a unui triun%'i, cu dimensiunea de !" metri0Numărul ”!"” apare deci, de trei ori,
pentru a pune în valoare o anumită semnifica*ie: VxOZ 9xJZ -i înălțimea propriu&zisă03lip'as ;evi (unul din marii oculti-ti$
spunea că 18 este numărul dogmei religioase în care totul este poezie și mister (!L$, defini*ie care se îmină în mod perfect
cu un loc dedicat, în mod oficial, tăcerii -i medita*iei09eea ce aduce un plus de ori%inalitate acestei ca#ale numerice este că
un%'iul format de cele două prelun%iri are !G_0Numărul !G, o*inut într&un spa*iu virtual, de dincolo de planul desenului,
este numărul lui Aumnezeu, iar lumina este una din fațetele lui Aumnezeu: este existența lui -umnezeu pro#ată de însăși
ideea de -umnezeu, după cum afirma acela-i 3lip'as ;evi (!"$0amera de (editație a Na*iunilor Dnite, creată prin voin*a
lui Aa% /ammarsRj^ld ca un loc de cult al lui -umnezeu pe care omul îl adoră su# multe nume și diverse forme, este domi&
nată de un desen (o frescă$ de J,MFm pe !,"Fm, operă a artistului suedez )o )esRo@ (!GFM&!G"!$, artistul preferat al fostu&
lui secretar al OND0
=n centrul %eometric al sălii se află un loc monolitic de magnetit, prelucrat în mod perfect, cadou pentru /amm&
arsRj^ld din partea re%elui ?uediei0)locul are o %reutate de M, tone -i dimensiunile de !,LFm  !,JFm  F,MFm03ste un
ma%net natural %i%antic care se sprijină pe o ază care vine în contact direct cu roca de la funda*ia clădirii, pentru a forma
un corp unic cu Terra0amera este sla iluminată pentru a da posiilitatea unei surse ascunse în tavan să lumineze printr&un
fascicol, suprafa*a plană -i prelucrată a locului0Aa% /ammarsRj^ld (!GF&!GM!, alăturat în ima%ine$ fost secretar al OND,
a decedat în urma unui incident aerian în Eatan%a (incident suspectat că ar fi fost, de fapt, un sa&
otaj$07a%netismul locului amplificat (din cele spuse de constructori$ de le%ătura cu pământul,
prezen*a luminii care se reflectă pe miile de cristale ale suprafe*ei lucioase, lini-tea profundă a
acestui loc, s&ar traduce (tot din cele spuse de constructori printr&o creștere a conștiințeia per&
soanei care meditează05uletinul 5ună&3oinței (ondiale din iulie !GL (epresia cea mai limpede
a %ândirii teozofice$, dedică un număr special acestei camere0=n acesta se face cunoscut că ală&
turi de altarul de ma%netit, persoana simte ca și cum s&ar afla în prezența unui talisman din me&
tal no#il, de&o importanță extraordinară0-in această influență, se adau%ă, treuie să&-i aiă
ori%inea noul punct de forță al g!ndirii religioase0?emnifica*ia ezoterică a scenei descrise apare
foarte rapid în prim plan0=n partea rezervată omului, dincoace de desenul de pe perete, centrul
îl constituie piatra cu#ică (care în 7asonerie îl reprezintă pe înaltul ini*iat$, *inta transmutării
omului&animal în zeu (!G$, care apare ca o contrapunere cu piatra neșlefuită (reprezentare a
profanului, a omului&animal, destinat să nu în*elea%ă niciodată, nimic, din secretele sulime$0

noa-terea$ în spa*iul camerei :naltul ca o, iluminat

Inițiat
(văzută ima%ine adelumii$0
;ucifer (reprezentat
Incinta are zeceprin sursa
locuri de lumină
pentru -edere,ascunsă$, reflectă luminaini&
în fa*a altarului01entru (cu
*ia*i, ”!F” este numărul -i simolul perfec*iunii, perfect și divin pentru că reunește într&o nouă unitate, toate principiile
exprimate de numerele de la 1 și p!nă la 9 (JF$0Aeci numai cei perfec*i, numai cei ini*ia*i sunt unicele persoane demne să
se a-eze lân%ă altar, să se %ândească la vârful de dincolo de peretele desenat spre care conver% liniile camerei, meditând la
cele arcane (necunoscute$0
Aesenul de pe perete, o reprezentare destul de curioasă, aminte-te de 1icasso0=n desen sunt eact JJ de triun%'iu&
ri, eact cât numărul de arcane maore din Tarot, respectiv numărul de litere din alfaetul eraic0Ondulările -arpelui care se
înfă-oară printr&o mi-care ascendentă pe axa lumii sunt tot în număr de zece, în timp ce numărul de poli%oane din compozi&
*ie este de LJ, la fel ca cele LJ de nume ale lui -umnezeu (din 9aală$, ca numărul locurilor care compun piramida lui
)ritis' +srael0;a toate aceste semnifica*ii se adau%ă aluzia la altarul de sacrificiu al reli%iilor antice, se adau%ă conceptul
polarității (în anumite doctrine ca fundament al acestei lumi$0;a cele prezentate treuie adău%at că din punct de vedere fizic
(în ma%netism$ polaritatea, prin natura ei, este indivizi#ilă (dacă un ma%net cu doi poli este sec*ionat, ucă*ile rezultate vor
avea -i ele, la rândul lor, câte doi poli ma%netici$0+ni*ia*ii în caală (deci -i masonii$ afirmă că lumea ar fi constituită din
!L#
diade – cupluri de elemente complementare între ele, de tip lumină&întuneric, cald&rece, sus&os, masculin&feminin,viață&
moarte, adevărat&fals, #ine&rău, etc, reprezentate prin arorele sefirotic (J!$0;ojile masonice reflectă în mod fidel această
dualitate prin coloanele de la intrarea templului masonic – Na@in = 5oaz – pardoseala cu pătrate ale -i ne%re (întocmai ca
tala de -a'$, soarele -i luna care domină latura orientală (de est$0.ceea-i reprezentare este folosită -i în cazul soarelui (soa&
rele al -i soarele ne%ru$ fiind tot o influen*ă cu ori%ini masonice01entru cei care nu sunt ini*ia*i, multe din aceste diade sunt
judecate prin prisma ra*iunii, ca #un sau rău01entru oricine altcineva (care a refuzat ra*iunea ca instrument de cercetare a
adevărului$ astfel de diade nu sunt contrare, ci simple polarită*i opuse, indiviziile între ele, ca parte a unei realită*i mult
mai elevate, realitate în care aceste diade ar deveni conciliaile03ste un joc iluzionistic de luat în considerare diade adevă&
rate ( zi = noapte, ouse între ele$ pentru a o*ine diade false (de eemplu, adevărat = fals, co,trare între ele$0.stfel se rea&
lizează coincidentia oppositorum a celui care se consideră deasupra inelui -i răului (înaltul ini*iat$ într&o stare ec'ivalentă
cu starea divină0
1iatra dă impresia de soliditate -i stailitate, aducând în aten*ie o altă diadă a 7asoneriei: dizolvă -i coagulează0
-izolvat ca om comun, inform -i necizelat, se coagulează ca în*elept, solid -i etern, ceea ce duce cu %ândul la tetul de pe
2ocRefeller 9enter: :nțelepciunea și unoașterea vor asigura sta#ilitatea timpurilor0.ceea-i doctrină teozofică a inspirat
amele realizări ar'itectonice, aducând aminte că este vora despre în*elepciunea celor numi*i (aster of >isdom, a ma%i&
cienilor0Aupă inau%urarea amerei de (editațiecu ocazia celei de&a I&a .dunări 8enerale a Na*iunilor Dnite, lucrările
încep -i se termină cu un minut de lini-te impus tuturor dele%a*ilor, pe durata căruia, fiecare meditează rug!ndu&se la zeul
tuturor lucrurilor reprezentate în amera de (editație0=ncepând cu a I++&a .dunare 8enerală, acel minut a devenit oli%a&
toriu0=n anticamera rezervată vizitatorilor, /ammarsRj^ld a pus să se scrie: ;entru că aici se înt!lnește multă lume, cu cre&
dințe religioase diverse, nu a fost posi#ilă folosirea nici unui sim#ol cu care sunt o#ișnuiți, în rugăciune și meditare, cei
prezenți D6666%unt lucruri simple care vor#esc un lim#a comun tututor0Ci continua: ltarul e gol D666 dar nu pentru că -um&
nezeu nu există, nu pentru că ar fi un altar dedicat unui zeu necunoscut, ci pentru că este dedicat acelui -umnezeu pe care
omul îl adoră, cunoscut prin diverse nume, prin forme diverse și multiple de manifestare01rintr&o adresă trimisă la !F sep&
temrie JFF! isericii %acrei /amilii din Ne@ QorR (unde la # octomrie !GM papa 1aul al I+&lea s&a întâlnit cu or%aniza&
*iile evreie-ti conduse de 1'ilip ElutznicR – pre-edinte al )6nai )6rit'$, Eofi .nnan, comentând cele scrise, spunea: red
că aceste cuvinte conțin spiritul secular al $ațiunilor <nite6cest spirit nu este antireligios6-impotrivă6Este nevoie de spri&
inul tuturor religiilor (JJ$0Nu este %reu deloc de identificat respectivul zeu, mai ales că, .lert 1iRe, cu ceva timp înainte
a sintetizat acest lucru în declara*ia: reștinul, evreul, musulmanul
#udistul, adepții lui onfucius și ai lui oroastru se pot uni ca
frați, într&o unică rugăciune, singurului -umnezeu care se află
deasupra celorlalți zei (JH$01apa 1aul al I+&lea, în cursul vizitei la
Na*iunile Dnite din !GM (conform anumitor surse$ ar fi vizitat
amera de (editație, unde a rămas pentru o scurtă ru%ăciune (J#$0
1rintre altele, treuie amintit că în aceea-i cameră s&au unit (amân&
doi la a doua căsătorie$ ?ecretarul 8eneral al OND, Eofi .nnan
(născut în !GH", func*ionar pentru mai mult de treizeci de ani în
cadrul OND, premiul Noel pentru pace în JFF!$ -i Nane ;a%er&
%ren (avocată -i artistă suedeză$09a o mică paranteză, la 4orumul
3conomic de la Aavos din JFFM, au fost prezen*i )rad 1itt -i
.n%elina <olie (este destul de expresiv c'ipul femeii cu taior alas&
tru$0=n amera de (editație, ;lanetar itizens – vârfurile doctri&
nale ale mi-cării Ne@&.%e, se reunesc în rugăciune, de două ori pe
săptămână, su conducerea unui pre-edinte0$ațiunile <nite – afirma pre-edintele Aonald EeKs – reprezintă instrumentul
lui -umnezeuZ a fi un instrument al lui -umnezeu, înseamnă a fi un mesager divin care poartă reprezentarea viziunii inti&
me și a manifestării exterioare ale lui -umnezeu6:ntr&o zi, lumea va considera acest lucru un tezaur și va adora cu m$n!
drie enormă sufletul &ațiunilor 0nite ca fiind adevăratul suflet al umanității , și în virtutea acestui fapt, umanitatea va fi
mult iubită și pe deplin satisfăcută (J$0

CG ALICE )AILE# ȘI )UNA K*OINJ' MON(IAL' # M C A

toare ie-ită>orld 2ood7ill

din rândurile sau 5ună&3oința
?ocietă*ii -i care, îna fost
Teozofice(ondială !GJH,înfiin*ată
împreună în cu
!GJF de ei
so*ul .lice )aileK
– 4oster (!""F&!G#G$
)aileK (JM$,
(%radul HJ conducă&
în 2?..$
(JL$, fondează Lcoala rcană, ca sec*iune esoterică a teozofiei09u ori%ini modeste, .lica ;a Troe&)ateman (în ima%inea
din stân%a$ a avut prima ei întâlnire cu maestrul Eoot /oomi (J"$ care (din cele afirmate de
.lice$, i&ar fi condus via*a începând de la cincisprezece ani0<n maestru e foarte ocupat și acti&
vitatea lui constă în călăuzirea lumii (JG$0;a H de ani, .lice intră în contact cu teozofia -i în&
cepe studiul consistentei -octrine %ecrete redactate de / 1 )lavatsRK0=ntre timp, disensiunile ei
cu primul so*, alter 3vans (cunoscut în +ndia$ se amplifică -i la sf!rșitul lui 191Y D666 primul
meu soț s&a dus în /ranța cu un grup numit %ocietatea .inerilor reștini6;rin intermediul unui
prieten, această organizație a decis să&mi acorde o rentă de o sută de dolari pe lună D6666(i s&a
propus, pentru consolidarea situației mele financiare, să mă mut la rotona, l!ngă oll7ood,
unde se află cel mai mare centru american al %ocietății .eozofice (HF$09ontinuând povestirea,
.lice )aileK confirmă faptul că psi'analistul 9arl 8ustav <un% era la cuno-tiin*ă cu activitatea
ei -i că ?ocietatea Teozofică era, în acea perioadă, una din cele mai puternice organizații
!L
esoterice din lume (H!$0=n !GJF, prota%onista se mută la Ne@ QorR, înso*ită de masonul 4oster )aileK unde, după ce s&au
căsătorit, acesta î-i va eercita meseria de profesor de meditație0Ia fonda Lcoala rcană, nume pe care )lavatsRK (deja
inten*iona$ să&l dea ?ec*iunii 3soterice a ?ocietă*ii Teozofice0=n !GJJ )aileK înfiin*ează 0ucifer .rust (nume sc'imat ime&
diat în mai lini-titul 0ucis .rust$, adevărat centru mondial de răspândire al cultelor luciferice, cu sediul la Ne@ QorR, iar
serviciile lui .lice -i ale celui de&al doilea so* sunt considerate ca puncte de reper ale g!ndirii pentru întreaga mișcare
$e7&ge0=n !GJ", Lcoala rcană & ”%rup esoteric acuarian” & după defini*ia dată c'iar de )aileK (HJ$ se transferă în se5iul
Lucis Trust -i al 5ună&3oinței (ondiale din Ne@ QorR (HH$0;ucis Trust dispunea astfel de trei instrumente puternice (ope&
rative -i în ziua de azi$, mai ales în .merica de Nord: 5ună&3oința (ondială, Lcoala rcană Dcu scopul de&a împărți la c!t
mai multă lume posi#il, c"iar și prin corespondență, învățăturile $oii Ere conținute în -octrina %ecretă a lui 5lavats@,
respectiv .riung"iurile Dgrupuri de persoane care își propunea să se adune zilnic pentru a se dedica evocărilor și invocări&
lor6Lcoala rcană educă adulți, #ăr#ați și femei, să continue pe calea evoluției 666 $u ela#orează dogme teologiceF prezin&
tă doar :nțelepciunea ntică, așa cum era ea cunoscută timp de secole de către toate popoare 666 /inanciar, ea funcționea&
ză din donații voluntare și – concluzionează )aileK – nu am avut niciodată Bîngeri finanțatoriB (H#$0.cest lucru este posi&
il dar treuie *inut cont că în scrierile lui .lice )aileK nu se află nimic pri&
vitor la memrii %ocietății .inerilor reștini care, pentru o anumită perioa&
dă a contriuit la sponsorizarea ei0+ma%inea alăturată îl prezintă pe papa
1aul al I+&lea, în stân%a, la o întâlnire cu o str!ngere de m!nă frățească cu
patriar'ul ortodo .tena%ora + (J martie !""M&L iulie !GLJ$, în !GM#b0
?e -tie că H (   – Houng (enCs "ristian ssociation – si%la
societă*ii în cauză, era răspândită în toate mediile protestante, voritoare ale
limii en%leze (H$0Aemn de remarcat este că la !H ianuarie !GFH lua fiin*ă,
oficial, ramura americană a ?ocietă*ii 1il%rims, iar ca prim&pre-edinte a
fost ales /enrK 9odman 1otter (oare e unc"iuC luC magicianuC ;otterGR$, e&
piscop al )isericii 1rotestante -i ,alt reso,sa<il al #MCA (HM$0=n !G!L,
secretar %eneral al Q79. era metodistul <o'n 7ott, recunoscut astăzi drept
unul din precursorii mi-cării ecumenice, dar -i sus*inător fervent al necesi&
tă*ii de aplicare la interiorul Q79. a unei filosofii educative (elaorată -i pusă la punct, în acea perioadă$ în una din marile
universită*i ale esta#lis"ment&ului american – 9olumia DniversitK (în realitate, respectiva filosofie relua %ândirea lui 9o&
menius -i a succesorilor lui> nici educa*ia din 2omânia nu a fost scutită de 5ursieri omenius VVV$01entru ace-tia, în demo&
crație, linia călăuzitoare implică participarea spontană și în totalitate a celor care sunt interesați, fără ca vreun punct de
vedere particular să încerce să se impună D6666rin ea însăși# metoda va conduce către adevăr și către consens6;rin noua
concepție de educație religioasă, o asemenea democrație se identifică cu B)egatul lui -umnezeuB (HL$0Aar mai sunt -i alte
detalii0=ncepând cu !""G, profesor de filosofie -i de -tiin*e ale educa*iei (-i din !GFJ pre-edinte al Dniversită*ii 9olumia$
era Nic'olas 7urraK )utler, director al 4unda*iei 9arne%ie, prezent în conducerea de la )ritis' +srael, co&fondator al ?ocie&
tă*ii 1il%rims, dar -i colaorator al lui <aRo ?c'iff0
=ntre !GJ# -i !GH!, la conducerea secretariatului %eneral al 9omitetului +nterna*ional al Q79., a fost numit pas&
torul protestant Iisser6t /oft cel care după răzoi a înfiin*at ultrapro%resistul >orld "urc" ouncil(H"$ – onsiliul Ecu&
menic al 5isericilor, datorită -i unui ajutor ini*ial de un milion de dolari din partea lui <o'n A 2ocRefeller <r (HG$0Aar
Iisser6t /ooft, în !GM#, a fost -i profesor de teolo%ie
al .cademiei din 7oscova, respectiv profesor al Dni&
versită*ii din <erusalim, dar -i memru al 8rupului
)ilderer% (#F$0Tocmai în cursul unei 9onferin*e +n&
terna*ionale a Q79. (din /onolulu, /a@ai$ se pun
azele (în !GJ$ +12 – +nstitutul pentru 2ela*iile 1a&
cificului, cu resurse asi%urate de funda*iile 9arne%ie -i
2ocRefeller, dar -i de ăncile 7or%an0.cest +12 va sta
la temelia +nstitutelor de .faceri +nterna*ionale ale
9ommon@ealt'&ului, care vor eercita o influen*ă de&
terminantă privitoare la instaurarea comunismului în
9'ina0+ma%inea alăturată prezintă primul comitet
executiv
nic$ al 9onsiliului
al )isericilor 7ondial
care s&a reunit(eînvala#il
!G#G la-icastelul
3cume&
)osseK de lân%ă 8eneva (de la stân%a la dreapta$:
T 9 ;uRe (din ?ierra ;eone$> episcopul de 9'ic'ester
8 . )ell (!""H&!G"$> pastorul 7arc )oe%ner (!""!&
!GLF$> ar'iepiscopul %reco&ortodo 8ermanos -i
Iisser6t /ooft0
Ci cum pentru a face parte din 9onsiliul
7ondial al )isericilor, )iserica unui stat treuie să
aiă caracter național, 2omânia are, -i ea, reprezen&
tan*ii ei în acest consiliu, persoane foarte apropiate
anturajului patriar'ului Aaniel0

!LM
 NOTEG

! – 3ste răspunsul pe care 8iovanni )osco

l&a dat ministrului ritanic al educa*iei pe
când vizita o -coală profesională înfiin*ată de
către sacerdot, atunci când la intrarea într&o
încăpere (cu circa FF de tineri înăntru$, a
fost uluit de lini-tea care domnea, fiecare
îndeplinindu&-i îndatoririle în lini-te (con&
form ;ui%i 9'iavarino -on 5osco c"e ride &
-on 5osco care r!de, 2oma, 1aoline, !GLG,
p JJF$0
J – 9onform Qann 7oncomle 0a .rilat*&
rale et les secrets du mondialisme = .rilate&
rala și secretele mondialismului, 1aris, Sd0
Qann 7oncomle, !G"F, p H#0
H – Qann 7oncomle 0es vrais666, cit0, p JLL0
# – ?ocietate esoterică fondată în !"L, la
Ne@ QorR, de ocultista rusă /elena 1etrovna
)lavatsRK0
 – Ain revista oficială a ?ocietă*ii Teozofice
(în lima franceză$ 0e 0otus #leu = 0otusul
al#astru, au%ustUseptemrie !GL0
M – Iezi ziarul italian 0a )epu##lica din JH
septemrie !GGH0
L – )us' o prezenta astfel: /undația B;un&
ctelor de 0umină = ;oints of 0ig"t /ound&
ationB dă o formă concretă spiritului de vo&
luntariat al mericii și bună!voinței cetățe&
nilor ei (conform site&ului @@@0pointsofli%'t
0or%$01rintre finan*atori se află 4unda*ia 4ord,
?'ell Oil 9ompanK, .T P T, Dniversal, 1eace 4ederation0?copurile asocia*iei din urmă constau în refacerea Na*iunilor Dni&
te -i cola#orarea dintre guverne, religii și societatea civilă pentru a încuraa dezvoltarea #azată pe valorile universale0.
fost creată în JFF de către miliardarul coreean, reverendul ?un 7Kun% 7oon (proprietarul ziarului as'in%ton Times$, ca
mi-care de catalizare a or%aniza*iilor lui ( 5iserica <nificării care apare în !G# -i prin care a devenit faimos, respectiv
onsiliul pentru ;ace Internațională și Inter&religioasă din JFFH$0
" – / 8 ells n Experiment in uto#iograp" = <n experiment în auto#iografie, ;ondon, Sd0 Iictor 8ollancz, !GH#0
G – . 9 ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment, cit0, )illin%s, ;iertK /ouse 1ress, !G"M, p JFL -i următoarele0
!F – Ne@ QorR, ;ucis 1ulis'in% 9ompanK, !GL, capitolul ."e ccle of conferences = iclul de conferințe0
!! – 0e 0otus #leu, iunieUiulie !GL#0
!J – 9ronicar, nepoată a pre-edintelui ?tatelor Dnite, T'eodore 2oosevelt (!""&!G!G$0
!H – 7emru fondator, în !G#", împreună cu 9ouden'ove&Ealer%i, cu <o'n Aavis (pre-edinte al ?ocietă*ii 1il%rims$, res&
pectiv cu alte personalită*i din 942, al omitetului merican pentru o Europă 0i#eră și <nită (confor m Qann 7oncomle
0Cirr*sisti#le666, cit0, p JFL$0
!# – 7emru al ramurii americane al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942 -i al >oodro7 >ilson $ational /ello7s"ip /oundation
(conform lui Qann 7oncomle 0es vrais responsa#les666, cit0, p HJ$, fost amasador american la 7oscova0
! – 3vrei, men*iona*i în ."e Ne7is" 0ist, o cule%ere de nume celere făcută prin %rija lui 7artin / 8reener%, Ne@ QorR,
?c'ocRen )ooRs, !GLG> numele adevărat al actorului de comedie )ennK < era )enjamin EuelsRK0
!M – 8rad HH al 2?.. (?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, 7ilano, 7ondadori, !GM!, p !#L$ -i (are Inspector al
2itului de 7emp'is&7israZm (7 4 <ames 0es pr*curseurs666$, .nnie )esant a înlocuit&o pe )lavatsRK la conducerea ?ocie&
tă*iisu#
ei, Teozofice0. intrat în le%ătură
influența %ocietății cu (7
.eozofice 8and'i care,cit0,
4 <ames, cu ajutorul
p H$0=nei, a fostunui
timpul condus
sejursălaredescopere patrimoniul
;ondra (în !"GF$ tânărulspiritual
8and'i al Indi&
a cu&
noscut&o pe )lavatsRK, adoptând ideile ei -i ini*iindu&se în teozofie0=n acea perioadă se cristalizează principiile pe care le&a
pus la aza elierării +ndiei într&un mod pașnic, respectiv de rena-tere a 'induismului, men*inând această orientare prin
le%ătura constantă cu lojele teozofice indiene08and'i a fost din nou la ;ondra, în !GH!, c'emat să participe la o conferin*ă a
2ound Tale (cerc mondialist puternic creat în jurul lui 2'odes – vezi -i ziarul italian Il 2iornale din !L iulie !G""$0 9on&
form opiniei 7arelui 7aestru al 7arelui Orient al +taliei – Iir%ilio 8aito, 8and'i a fost mason (din cotidianul lto dige
din ! septemrie !GGM$0
!L – ;ui%i Troisi -izionario massonico = -icționarul masonic, 4o%%ia, )asto%i, !G"L, p !HM0
!" – +dem, p !HL0
!G – 9onform /eliop'ilus %ecretul masonic în onoscenza = unoașterea, revistă a 9omunită*ii 8nostice de ?tudii ale 3&
soterismului, 4loren*a, ianuarieUferuarie !GLH, p !H0
JF – ;ui%i Troisi, cit0, p !HL0
J! – 1entru aprofundări se pot studia -ocumentele celei de&a I3&a onvenții de %tudii atolice, 2imini, ;a Tradizione 9a&
!LL
ttolica, !GGM, materialul lui 9 . .%noli 0a ca#ala, radice occulta della filosofia e della politica moderne, ovvero il suicidio
della ristianitU = a#ala, rădăcina ocultă a filosofiei și politicii moderne, sau sinuciderea creștinismului0
JJ – Ae pe pa%ina de internet a OND @@@0un0or%UNe@sU1ressUdocsUJFF!Us%smLGF0doc0'tm din ianuarie JFFL0
JH – .lert 1iRe (orals and -ogma, cit0, p !H, vol +++0
J# – ;ucrarea reverenzilor 4 2adeRi -i A 2adeRi >"at "as "appened to t"e at"olic "urc" = e s&a înt!mplat cu 5iserica
atolicăG, ?poRane ., 7arK +mmaculate ueen 9enter, !GM#, p !FJ> 1iers 9ompton ."e 5ro@en rossF idden and
in 3atican = rucea sfăr!matăF Bm!na ascunsăB din 3atican, ;ondon, Neville ?pearman – 9'annel +sland 1ulis'in%,
!G"!, p M"&MG0
J – 9itat din  <asper 2lo#al trann 666 cit0, !GGJ, p J!J0
JM – 7arie 4rance <ames 0es pr*curseurs de lCkre du 3erseau = ;recursorii Erei 3ărsătorului, 7ontreal, Sditions 1aulines
!G", p LG> .lice . )aileK uto#iografia incompiuta = uto#iografia incompletă, 2oma, 3ditrice Nuova 3ra, !G"G, p !F&
!!0
JL – 4oster )aileK 0CEsprit de la (a]onnerie = %piritul (asoneriei, 8eneva, Sd0 ;ucis, !G"H, p !H0
J" – 4apt făcut cunoscut -i de 7 4 <ames, cit0, p LJ0
JG – .lica . )aileK Estratti della uto#iografia Incompiuta = Extrase din Buto#iografia incompletăB, 2oma, .rKasan%a&
Iitinia, s0d0, p "0
HF – +dem, p !!0
H! – +dem, p !"03ste suficient de luat în considerare influen*a puternică (-i recunoscută$ eercitată de către teozofie la apa&
ri*ia na*ional&socialismului0
HJ – . )aileK uto#iografia 666, cit0, p JHL0
HH – +dem, p !ML0
H# – +idem, p JJ0
H – 7oncomle semnala un sediu al Q79. (în anul !"GL$ în ;a'ore (conform Qann 7oncomle 0a (affia 666, cit0, p JH$0
HM – Qann 7oncomle0a (affia 666, cit0, p JJ0
HL – illem . Iisser6t /ooft 0e temps du rassem#lement&(*moires = .impurile adunării&(emorii, 1aris, Sd0 du ?euil,
!GLH, p HJ0
H" – 1entru o tratare mai detaliată se poate vedea -i 1 Taufer 0e onseil 'ecumeniWue des ^glises D'E = onsiliul Ecu&
menic al 5isericilor în 0a tentation de lCoecumenisme = .entația ecumenismului, ctes du III&e ongr+s ."*ologiWue de
%i %i $o $o, Iersailles, Sd09ourrier de 2ome, aprilie !GG"0=n urma vizitei pe care papa 1aul al I+&lea a făcut&o la sediul
OND din 8eneva, în trecere pe la 99 declara despre eveniment că este un moment profetic, o înt!lnire cu adevărat #ine&
cuv!ntată, definind asocia*ia ca o mișcare miraculoasă a creștinilor împrăștiați care încearcă să&și refacă propria unitate
(vezi -i >"at in t"e >orld is t"e >orld ouncil of "urc"esG & e reprezintă în lume onsiliul (ondial al 5isericilor, 8e&
neva, orld 9ouncil of 9'urc'es, !GLG, p JG -i  . Iisser6t /ooft (emoirs = (emorii, 8eneva, !GLH, 99 1ulications,
p HH"$0
HG – +dem, p JH"0
#F – Qann 7oncomle0a .rilaterale 666, cit0, p J!L0

CAPITOLUL B@G LUCIS TRUST ȘI N OUA ER' A *'RS'TORULUI TEMPLUL !NJELEERII

FOCAR AL MON(IALISMULUI SUSJIN'TORII LUCIS TRUST

?pre finele anilor 6"F, cel care a redeșteptat -i a repropus c'estiunea nelini-titoare a eisten*ei unui centru catali&
zator de for*e rău&inten*ionate, adunate într&o societate cu caracter supra&na*ional, a fost ;Kndon ;a2ouc'e, nord&american,
apropiat de sinar'ia europeană a lui 2ot'sc'ild (ca o contra&pozi*ie la domina*ia palladistă americană, de inspira*ie ritani&
că, sus*inută, în principal de 2ocRefeller$09ondamnat în !G"G la ! ani de înc'isoare de către un triunal din .leandria
(?tatele Dnite$ cu acuza*ia (discutailă$ de evaziune fiscală, ;a2ouc'e este elierat în !GG#0=n timp ce se afla în înc'isoare,
temându&se să nu fie ucis, lansa din pa%inile pulica*iilor lui ( EI), $oua %olidaritate, $e7 /ederalist, /usion$ un semnal
de alarmă:
%rupuri puterea
precum OTO mondială s&ar
-i icca (!$,afla în mâinile
unite unor %rupuri
su conducerea unei sataniste care ar– ;ucis
societă*i&%'id dori moartea luisediul
Trust, cu (dar -ilaaNe@
mi-cării
QorR,acestuia$,
aroae
5e se5iul Națiu,ilor U,ite (J$0
3ste ine de precizat că or%aniza*ia condusă de ;a2ouc'e -i de so*ia acestuia (/el%a Wepp$ tinde (su influen*a
%randioasei 2ena-teri italiene -i inspira*i de idealurile civile ale 2evolu*iilor 4ranceză, respectiv .mericană, impulsiona*i
de -umnezeul lui 2ousseau, )enjamin 4ranRlin -i 8eor%e as'in%ton$ către o nouă )enaștere azată pe epansiunea fără
limite a %ândirii -i ac*iunii omului, ca urmare a marilor pro%rese făcute pe tărâmul -tiin*ific -i te'nolo%ic0;a aza acestui
neo&umanism s&ar afla o %noză cu va%i influen*e panteiste, reflectate în mod direct de scrierile lui ?c'iller (mason, la fel
cum au fost -i 4ranRlin -i as'in%ton$0+nforma*iile furnizate de ;a2ouc'e par atestate -i crediile0?e afirmă cu ;ucis Trust
a fost fondată de .lice )aileK la ;ondra, în !GJF: 0a început, adepții se adunau în urul B0ucifer ;ressB Dsau în urul pu&
#licației lui 0ucifer6:ntre 19JJ și 19J4, grupul era cunoscut cu numele de B0ucifer .rustB (de fapt, la !! noiemrie !GJJ,
pentru corectitudine, %rupul este redenumit 0ucis ;u#lis"ing o la Ne@ QorR, respectiv 0ucis ;ress 0imited la ;ondra –
nota autorului$> după, numele a fost sc"im#at pentru a evita deranarea și șocarea unui pu#lic nepregătit 666 :n 19VV, lice
și /oster 5aile, fondatori ai 0ucis .rust au plecat spre scona pentru a lucra împreună cu Nung (H$0
!L"
 Ae fapt, revista 0ucifer a fost fondată de / 1 )lavatsRK, în !"""0=n volumul al cincilea al lucrării voluminoase
-octrina %ecretă, dedicată antropo%enezei, )lavatsRK trasează cu claritate fi%ura lui ;ucifer furnizând detalii ample din
cosmo%onia teozofică (suficiente să eplice jun%la întortoc'eată a %nosticii$ făcută din concep*ii arcane, înflorită cu cuvinte
măre*e, împodoită cu afirma*ii contradictorii sau propozi*ii asurde, ceea ce ne face să în*ele%em ce fel de doctrină se află
(astăzi$ la aza $e7&ge sau a Erei 3ărsătorului0Iorind despre Aumnezeul din 8rădina 3denului, )lavatsRK scrie: /iința
D666 care a spus pentru prima dată aceste cuvinte răutăcioaseF B3edeți, omul a devenit la fel ca noi, capa#il să cunoască și
#inele și răulBD666 tre#uie să fie în realitate Ilda&5aot", -emiurgul nazarenilor, plin de furie și invidie față de propriile cre&
aturi D6666:n acest caz este foarte natural să considerăm %atana, Larpele 2nozei, ca un adevărat creator și #inefăcător, ca
părinte al <manității %pirituale6El a fost B;recursorul 0uminiiB, strălucitul și minunatul 0ucifer, cel care a desc"is oc"ii
utomei BcreateB Ddupă cum se crede de către Ne"ova6El a fost primul care a murmuratF Bîn ziua în care veți m!nca, veți
deveni ca Elo"im și veți cunoaște și #inele și răulZ de aceea nu poate fi considerat dec!t un %alvatorB6D666 magnificul rene&
gat, re#elul puternic care este în același timp B;urtător de 0uminăB, 0ucifer, B%teaua -iminețiiB666 Energie celestă invin&
ci#ilă, asexuată, luptător virginal invinci#il, înno#ilat 666 și în același timp înarmat cu 6ocul %nostic al refuzului de!a crea
(#$0
8ândul ne duce imediat la 4unda*ia 2ocRefeller care a sus*inut -i sus*ine campaniile demo%rafice ale OND, care
se laudă cu M de milioane de victime pe an04unda*ia 2ocRefeller Qace arte 5i, Lucis Trust ($, iar la conducerea +nter&
national 1lanned 1arent'ood 4ederation – 4edera*ia +nterna*ională pentru 1rocreere 1lanificată (care reune-te toate asocia&
*iile de plannin% familial din lume$ a fost, pentru o perioadă destul de mare de timp, episcopul american (de reli%ie an%lica&
nă$ 2oert . .ppleKard (!G!"&!GGG$, director al Q79. (care la vremea respectivă a sponsorizat&o pe .lice )aileK$, dar -i
memru al ?ocietă*ii 1il%rims (M$0Aoctrina privitoare la Noua 3ră este -i c'eia de interpretare a simolismului eprimat
prin monumentul dedicat lui 1rometeu (;ucifer, purtătorul de lumină$ din Ne@ QorR, care întâmplător (sau nu$ se află în
fa*a unei clădiri a =naltei 4inan*e – )oc@efeller enter – mărturisind oma%iul pe care puterea anului îl aduce autorității
ma%ilor01rometeu este reprezentat plastic în încercarea de&a se eliera pentru a duce lumina (ca simol al strălucirii ini*iati&
ce$ oamenilor0?ituat în mijlocul unui cerc pe care se află semnele
zodiacale, fa*a statuiii este orientată (în mod curios$ către constela&
*ia 1e-tilor -i a Iărsătorului0<n tot ușor de interpretat dacă se re&
cunoa-te în 1rometeu unul din simolurile c'eie ale Ne@&.%e,
acel astru (;ucifer$ care se mi-că printre constela*ii -i care lumi&
nează, în sens teozofic, destinele umanită*ii0=n spatele statuii (2o&
cRefeller 9enter, ;o@er 1laza$ se află o inscrip*ie care domină zo&
na: ;romet"eus teac"er in ever art #roug"t t"e fire t"at "at"
proved to mortals a means to mig"t ends = ;rometeu, maestru
în fiecare artă, a adus focul care pentru muritori s&a dovedit un
miloc pentru scopurile grandioase0

AG TEMPLUL !NJELEERII K FOCAR AL

MON(IALISMULUI

;a2ouc'e afirmă că societă*ii ;ucis Trust îi este încre&

din*ată sin%ura capelă din palatul OND din Ne@ QorR – amera
de (editație – pe care o %estionează prin or%aniza*ia .emple of
<nderstanding = .emplul :nțelegerii0=n realitate, ;ucist Trust sus&
*ine (ideolo%ic -i financiar$ Templul =n*ele%erii din !G""0?ediul formal al ;ucis Trust se află pe lân%ă cea mai mare iserică
americană, catedrala presiteriană %t6 No"n t"e -ivine din Ne@ QorR în care, după 9onciliul Iatican ++, evrei, protestan*i -i
catolici se întâlnesc pentru a celera evenimente pe teme comune0.emplul :nțelegerii, or%aniza*ie teozofică prezentă în pa&
latul OND prin amera de (editație (ca parte a unui proiect multi&reli%ios Ne@&.%e$ a fost înfiin*at în anii 6MF ai secolului
trecut prin contriu*ia lui <uliet A /ollister (!G!L&JFFF$, cu ajutorul decisiv al văduvei lui 4 A 2oosevelt, 3leanor (memră
a 7asoneriei -i delegată la OND$, cu scopul propagării înțelegerii între religiile mondiale, de recunoaștere a identității tu&
turor oamenilor și de aungere la un '$< cu caracter spiritual0/ollister s&a putut aza pe ajutorul moral al celerită*ilor
precum Ne'ru, masonul .lert ?c'@eitzer -i papa +oan al XX+++&lea09'iar -i Aalai ;ama a dorit să o cunoască pe /ollister
-i de atunci
3l&?adat nupre-edinte
(fost a încetat săalo3%iptului$,
încurajeze0=n afară de
respectiv al aceste persoane,
?ecretarului încă al
8eneral deNa*iunilor
la început Dnite,
%rupul udistul
a primit D&T'ant0Dn
sprijinul lui .n@ar
reprezen&
tant al -epartamentului merican al Educației î-i aminte-te de acea perioadă: :n 19[9, doamna Nuliet -ic@erman ollister
se g!ndea la ideea unui BtempluB în realitate, respectivul termen îi este su%erat de so*ia lui 3lls@ort' )unRer (!"G#&!G"#$,
memru al 942 -i în acea perioadă amasador american în +ndia – nota autoruluib0 :n același an, doamna ollister primește
spriinul /undației /ord, iar în anul imediat următor se face posi#ilă înființarea tempululi sincretic, și printr&o finanțare
parțială cu fonduri de la /undația arnegie pentru ;ace60ista B;rietenilor /ondatoriB ai .emplului îi includea pe papa
Ioan al AAIII&lea, ."omas (erton, <&."ant, -alai 0ama și nna Eleanor )oosevelt6(em#ri ai BconsiliuluiB erau pasto&
rul ."omas 5err (sacerdot ecolo%ist inspirat de scrierile lui Teil'ard de 9'ardin – nota autorului$ , )o#ert (uler și călugă&
rul #enedictin -avid %teindl&)ast (născut în !GJM, austriac, psi'olo%, colaorator la reviste precum $e7 ge Nournal, sau
californianul 2nosis (agazine – nota autorului$ (L$0=n afară de cei prezenta*i anterior ca ”1rieteni 4ondatori”, .emplul se
putea aza pe patriar'ul ortodo .tena%ora + (%radul HH al 2?..$, respectiv papa +oan al XX+++&lea (după moartea acestui
papă, locul lui a fost preluat de papa 1aul al I+&lea$0
/ollister a fost primită în audien*ă specială de către papa 1aul al I+&lea (la 2oma, !L mai !GML$, ea oferindu&i
!LG
papei o miniatură a templului, un edificiu su formă de floare cu -ase petale (care nu s&a construit deloc$, iar 1aul al I+&lea
a asi%urat&o de sprijinul lui, prin ru%ăciune, pentru reu-ita în ceea ce -i&a propus ("$0=n !GL, .emplul devine ON8 a Na*iu&
nilor Dnite, fapt posiil -i datorită raporturilor dintre reprezentantul ”Templului” & preotul ;uis Aolan (sacerdot ar%entinian
care a aderat la acel curent de idei în !GMH$ cu or%aniza*iile OND, Aolan devenind ”director eecutiv” al ”Templului” căru&
ia i s&a dedicat până la moarte (survenită la Ne@ QorR în JFFF$01rezen*a activă a lui Aolan în cercurile mondialiste a fost
ceva constant0. fost numit pre-edinte al ON8&urilor reli%ioase ale Na*iunilor Dnite, a făcut parte din conducerea enter for
%oviet = merican -ialogue, a reuniunilor omunității %antCEgidio, a conferin*ei de la 2io de <aneiro din !GGJ> a fost or&
%anizator al ;arlamentului )eligiilor de la 9'ica%o (din !GGH$ -i al aceluia-i parlament, în !GGG (la 9apeto@n, în .frica de
?ud$ împreună cu decanul catedralei din Ne@ QorR – <ames 1arR 7orton – -i cu alte personalită*i din lumea reli%ioasă pre&
cum franciscanul 7assimiliano 7izzi (din .ssisi, responsail din partea Iaticanului pentru dialogul inter&religios$, episco&
pul presiterian illiam ?@in% din ?an 4rancisco (personalitate de referin*ă a <)I – vezi capitolul H!, Aolan devenind re&
prezentant oficial al D2+ pentru .merica ;atină$, teolo%ul /ans E[n%, Aalai ;ama000 =n !G", cu ocazia celei de&a #F&a
aniversări a înfiin*ării OND, din ini*iativa ”Templului”, s&au reunit la Ne@ QorR zece reprezentan*i ai reli%iilor %loale -i
opt parlamentari din omitetul 2lo#al al ;arlamentarilor pentru ;opulație și -ezvoltare (asocia*ie creată de OND în !G"J$
pentru a pune azele 2lo#al /orum of %piritual an ;arliamentar 0eaders on uman %urvival – mai cunoscut cu numele
de 2lo#al /orum – cu inten*ia de ac*iune la nivel planetar pentru atenuarea pericolului proclamat privitor la o catastrofă
ecolo%ică, respectiv a supra&populării planetei0Aoisprezece memri ai consiliului (respectiv ai președinției societă*ii aia
apărute$ apar*ineau ”Templului”, inclusiv reverendul <ames 1 7orton -i 3v%'eni IeliRov (vice&pre-edintele .cademiei de
Ctiin*e din 7oscova$0=n aprilie !G"", ”Templul” convoca o conferin*ă mondială a 2lo#al /orum la Oford, la care au fost
prezen*i lordul 2oert 2uncie (!GJJ&JFFF, ar'iepiscop de 9anterurK -i vice&pre-edinte al ramurii ritanice a ?ocietă*ii
1il%rims$, rainul -ef al 2omâniei, mitropolitul 7oscovei -i <ames ;ovelocR, teoreticianul $eoadoratorilor .errei09u o
reuniune pre%ătitoare care a avut loc în octomrie !G"", conferin*a succesivă a avut loc la 7oscova în ianuarie !GGF la care
a participat -i )iserica Ortodoă 2usă, invita*ii fiind primi*i de pre-edintele rus 7i'ail 8oraciov0
=n luna feruarie !G"", ”Templul” a %ăzduit în catedrala ?t0 <o'n t'e Aivi&
ne din Ne@ QorR (în ima%inea din stân%a este prezentat un detaliu al respectivei ca&
tedrale$ o /e#ruar /ling = %ăr#ătoare de fe#ruarie în cursul căreia, pe durata a
două săptămâni, au avut loc întâlniri la nivel înalt între politicienii ru-i -i cei ameri&
cani01rintre or%anizatorii acestui eveniment, alături de neo#ositul preot ;uis Aolan,
s&au aflat )arara 7a /uard (so*ia fondatorului )isericii ?cientolo%ice$, illis
/arman (profesor emerit la Dniversitatea ?tanford -i memru al Institute for $oetic
%tudies$ -i <ames 8arrison timp de zece ani memru de seamă al celerului Esalen
Institute, un fel de templu al mi-cării Ne@&.%e apărut în apropiere de ?an 4rancis&
co (G$b0Treuie men*ionat că <ames 8arrison este -i pre-edintele pentru ?tatele Dni&
te al /undației 2or#aciov, apărută în !GG! cu fonduri provenite de la =nalta 4inan*ă
-i destinată să finan*eze (la rândul ei$ %tate of t"e >orld /orumale cărui întruniri
anuale sunt orientate spre unirea umanită*ii su conducerea unui 8uvern 7ondial
(!F$0=n !GGJ, 8arrison a fost or%anizatorul turneului lu#ului 2or#aciov în ?tatele
Dnite0=n uletinul său informativ, de Iillemarest face cunoscut că fondurile au pro&
venit de la 2ocRefeller, de la funda*iile 9arne%ie, 7ellon, 4ord, 7c.rt'ur iar prin&
tre cei prezen*i s&au aflat mondiali-ti de seamă precum /enrK Eissin%er, Aonald Eendall, directorii de la .merican 3press,
de la ?olomon )rot'ers, de la ?ui 9o, de la 1aramount 9ommunications, de la %rupul editorial 4ores, de la 1epsi 9ola,
de la .tlantic 2ic'field 9orp (!!$0
. treia întâlnire a 2lo#al /orum a avut loc în <aponia (la EKoto, în aprilie !GGH$ -i a dus la formarea unei noi or&
%aniza*ii amientaliste mondiale (su e%ida OND$, rucea 3erde Internaționalăprintre ai cărei conducători se află 7i'ail
8oraciov -i 7aurice ?tron%02espectiva or%aniza*ie are sediul la 8eneva, are statutul de or%aniza*ie consultativă a Na*iuni&
lor Dnite -i a 9onsiliului 3uropei pentru c'estiunile economice -i sociale, iar misiunea declarată o constituie crearea unui
viitor sigur cultiv!nd relațiile armonioase dintre om și mediu0;a JG iunie JFFF, rucea 3erde Internaționalăa elaorat
arta .errei, un cod de re%lementări interna*ionale care să stailească comportamentul reciproc al na*iunilor în raport cu
mediul0.cest ecodecalog este prezentat pentru aproare în JFFJ, cu ocazia aniversării a zece ani de la adunarea din 2io de
<aneiro0=n !GG, cu ocazia aniversării a cincizeci de ani de la formare, Na*iunile Dnite au cerut permisiunea .emplului :nțe&
legerii să
Aivine or%anizeze
la care două mari
au participat ceremonii
diver-i comemorative,
reprezentan*i inter&reli%ioase,
ai diverselor care
reli%ii, adunări la au fost
care celerate
s&au în catedrala
făcut rugăciuni ?t0 <o'n
comune t'e
pentru
sus*inerea Na*iunilor Dnite02eprezentant de frunte al directivului -i sus*inător îndelun%at al ”Templului” a fost filantropul
/enrK ;uce +++ !GJ&JFF, pre-edinte al ramurii americane a ?ocietă*ii 1il%rims, al enr 0uce /oundation, director al
periodicelor .ime -i /ortune (fondate de către tatăl lui, /enrK ;uce ++, !"G"&!GML, în !GJH, respectiv !GHF, memru al
?Rull P )ones, al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942$b01e lân%ă aceea-i catedrală din Ne@ QorR î-i are sediul -i 0indisfarne
ssociation fondată de filosoful +rvin% T'omson, sus*inător convins al cultului 2aia = (ama .erra0Tocmai în !GLG -i tot în
această catedrală, din amvonul reverendului <ames 1 7orton, iolo%ul <ames ;ovelocR e epus pentru prima dată teoria
despre 2aia = .erra, considerată ca un or%anism dotat cu con-tiin*ă0
0indisfarne ssociation, condusă timp de douăzeci -i cinci de ani de acela-i <ames 1 7orton, este sus*inută de
2ocRefeller (prezen*i ca o for*ă în ;ucis Trust$, iar printre memri se numără 7aurice ?tron% (reprezentant al =naltei 4inan&
*e canadiene, unul din directorii de la +nstitutul .spen$ -i Aavid ?pan%ler (de la ;lanetar itizens$0?upra&numit /at"er
Eart" pentru implicarea lui în apărarea mediului, ?tron% este director al Eart" ouncil (creat în !GGJ în 9osta 2ica$ din
care face parte -i Elaus ?c'@a (director al >orld Economic /orumde la Aavos$, iar ca inten*ie, 3art' 9ouncil dore-te
!"F
autarea și sfătuirea oamenilor pentru un viitor mai sigur, egal și susteni#il0Tot pe lân%ă catedrala ?T0 <o'n t'e Aivine,
<ames 1 7orton este -i conducătorul Interfait" enter, fondată de el în !GGL, cu scopul de integrare a sacrului în viața co&
tidiană, de aplicare a înțelepciunii și a resurselor tradiționale din întreaga lume în rezolvarea conflictelor dintre comunită&
țile locale și dintre națiuni0
)G SUSJIN'TORII LUCIS TRUST

Toate aceste %rupuri au le%ături (directe sau indirecte cu ;ucis Trust$0=n afară de persoa&
nele prezentate mai înainte, printre sus*inătorii ;ucis Trust mai fi%urează: He,r4 Clause,, ?u&
prem 7are 9omandor al ?upremului 9onsiliu de %rad HH al Aistrictului 7eridional (de sud$ al 2?
.. (din ?tatele Dnite$08rad HH al 2?.., 7are 9omandor între !G#G -i !G"M, 9lausen (prezentat
în ima%inea alăturată$ a fost memru al 9ur*ii ?upreme a ?tatelor Dnite, al )o'emian 9lu, pre-e&
dinte al Q79. din ?an 4rancisco -i este cunoscut, mai ales, pentru comentariile privitoare la
lucrarea (orals and -ogma a lui .lert 1iRe0Nor.a, Cousi,s, evreu (!J$, memru al ?ocietă*ii
1il%rims, al 942, al $ational ;lanning ssociation, al ?ocietă*ii 4aian, al >orld ssociation of
>orld /ederalist, administrator al "arles / ?ettering /oundation, dar -i profesor la Dniversitatea
9olumia din Ne@ QorR0. fost consilier al papei +oan al XX+++&lea pe durata crizei din 9ua (în
!GMJ$0. fost pre-edinte onorific al <nited >orld /ederalistasocia*ie pe care a fondat&o în !G#L
împreună cu un alt memru al 942, co&reli%ionarul <ames arur%, cu scopul de&a promova o
/ederație (ondială cu 2uvern <nic D666 cu armament nuclear la dispozițieb0=ncepând de atunci, D4 a *intit spre inte%ra&
rea mondială prin economie, ca oma%iu adus teoriei de inter&dependență totală urmărită de 942 c'iar din !GHF, conform
căreia toate *ările treuiau făcute dependente din eterior cu ajutorul comer*ului mondial, în a-a fel încât nici o *ară să nu&-i
fie auto&suficientă07ai pe române-te, să nu&-i poată produce la interior cele necesare nevoilor propriiV Fu,5ația RoceQeK
ller04amilia Mars0all Fiel5 a cărei avere estimată (în anii 6"F$ era de circa MJ de milioane de dolari0 Ro<ert S McNa.ara
prezent în aproape toate adunările -i cluurile mondialiste, fost pre-edinte al )ăncii 7ondiale0eor=e P S0ult>, memru al
942 -i al ?ocietă*ii 1il%rims, director al ăncii < 1 7or%an0Paul A *olcer, fost director la /ederal )eserve, respectiv al
ramurii americane a 9omisiei Trilaterale, prezent alături de 7cNamara -i ?'ultz la conferin*a ;ucis trust de la ;ondra din
!GG# (!H$0T0o.as /atso, 9r, pre-edinte la +)7, memru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942, fost amasador american la
7oscova0Lo-a U,ită a Teo>oQilor din Ne@ QorR 9itK0Mar Ta,e,<au., rain, reprezentant al 9omitetului 3vreiesc din
?tatele Dnite, unicul rain prezent la 9onciliul Iatican ++0
;a vremea ei foarte atentă la acest tip de întâlniri mondialiste, revista %ermană ode semnala -i prezen*a clericu&
lui 3d@ard N est, colaorator apropiat al episcopului 1aul 7oore, titular al numitei catedrale ?t0<o'n t'e Aivine unde, pe
lân%ă sediile .emplului :nțelegerii, respectiv 0ucis .rust se află -i sediul 'rdinului avalerilor %f6 Ioan de Nerusalim, în
%eneral, pentru întrea%a mi-care Ne@&.%e0O prezen*ă eminentă în acest fel de cercuri este înaltul func*ionar al OND, 2o&
ert 7uller (!#$09a localizare în 8eneva (3lve*ia$, ;ucis Trust se %ăse-te la etajul al +++&lea al unei clădiri situată în )ue
3arem#*, nr0 !0;a etajul al +I&lea al aceleia-i clădiri se notează prezen*a
ongresului (ondial Evreiesc01e lân%ă aceste asocia*ii (ca o mică pre&
zentare$ se mai află în zonă -i: Educating for 0ife, 5onne 3olont*e (on
diale, aritas International 2enev+, at"olic (igration ommission,
omitetul Internațional pentru părarea opilului D;rotecția opilu&
lui, Internationale at"oliWue pour les (igrations, 0ucis .rust sso&
ciation, 2roup for t"e onvention on t"e )ig"ts of t"e "ildren, %ave
t"e "ildren, 0iga Internațională a /emeilor pentru ;ace și 0i#ertate0
;a2ouc'e furnizează -i numele altor or%aniza*ii, de fațadă de
care s&ar folosi ;ucis Trust pentru reclutarea de noi adep*i necesari sco&
purilor ei: Fi,50or, Fou,5atio,, cel mai important centru de răspân&
dire a doctrinei Ne@&.%e în 3uropa0//F, în a cărui conducere se află
prin*ul 4ilip de 3dinur%' (s&a aflat -i prin*ul )ern'ard al Olandei, fondator împreună cu <osep' 2etin%er al 8rupului )il&
derer%$0ree,eace I,ter,atio,al, sus*inută financiar de către 4unda*ia 2ocRefeller0A.,est4 I,ter,atio,al, dorită -i
înfiin*ată la J" mai !GM! de către ?ean 7ac )ride0=n acea perioadă, 7ac )ride era înalt demnitar al OTO, o societate esote&
rică foarte discretă în care s&ar practica magia sexuală -i care (se pare$ revendică o le%ătură directă cu Iluminații din 5ava
ria0O micăcât
2omânia, întrerupere
-i pentru referitoare la OTOsocietă*i
influen*a acestor este mailamult decât necesară,
ascensiunea atât pentru le%ătura
nazismului02eprezentant al dintre societă*ile
OTO pentru secretela-i fine&
8ermania,
le secolului al X+X&lea, era T'eodor 2euss0;a JM iunie !GF!, având recunoașterea lui 85rard
3ncausse – 1apus, 2euss prime-te titlul de %pecial Inspector al 'rdinului (artinist pentru 8er&
mania, iar la JM iulie !GF!, prin consimțăm!ntul lui  Knn escott, 2euss este numit (are
(aestru al )itului (asonic de %7eden#org0=n anul următor, la J# feruarie !GFJ, cu scrisoarea
de autorizare din partea lui  Knn escott, 2euss prime-te titlul de (agus of ig" ouncil
al %ocietas )osicruciana in nglia -i tot în !GFJ, 2euss începe pulicarea ziarului masonic
."e 'riflamme02eferitor la )itul (asonic de %7eden#org, acesta era reprezentat în 4ran*a de
3ncausse, în .n%lia de ?amuel 7at'ers ;iddell, illiam Knn escott, <o'n QarRer (afiliat -i
al 2itului de 7emp'is 7israZm$, în 8ermania de T'eodor 2euss ((erlin sau ;eregrinus, J"
iunie !"&J" octomrie !GJH$ iar în 2omânia, ritul era reprezentat de 9onstantin 7oroiu (des&
pre care ve*i afla la momentul respectiv$02evenind spre timpurile moderne, eistă ipoteza că -i
; 2on /uard (!H martie !G!!& J# ianuarie !G"M$, fondatorul )isericii ?cientolo%ice ar fi
!"!
făcut parte din OTO, alături de 8erald 8ardner (!" iunie !""#&!J feruarie !GM#$, fondatorul mi-cării >icca02evenind la
prezent, activitatea celerului %rup ritanic UB se lea%ă de mnest International, to*i memrii DJ fiind afiliați la această
or%aniza*ie (@@@0nnd0com$0ONU, a cărei adevărată putere stă în influen*area politicii care derivă din calitatea ei de organ
legitimativ0Aiscursurile, rezolu*iile, documentele de orice natură derivate din calitatea deli#erativă care i&a fost atriuită,
eercită (de fapt$ o influen*ă politică importantă în întrea%a via*ă interna*ională0 UNESCO, UNICEF, A,troosoQia lui
2udolf ?teiner (-i el destul de apropiat de OTO$, Pla,etar4 Citi>e,s, Societatea Teo>oQică cu Lcoala rcană, .riung"iu&
rile -i >orld 2ood7ill a lui .lice -i 4oster )aileK, Nic0olas Roeric0 Societ4, Sri Auro<i,5o Societ4, dar -i PaW C0risti
I,ter,atio,al, E..aus, SOS *illa=e, etc (!$0;a ?ocietatea Teozofică -i la Ccoala .rcană a lui )aileK a aderat la vremea
lui (împreună cu so*ia sa$ -i pictorul rus Nic'olas 2oeric' (!"L#&!G#G, în ima%inea alăturată$,
al cărui nume real era ?er%io 7acrono@sRK, prieten al masonului Ta%ore (scriitorul asiatic
2aindranat' Ta%ore$ -i guru al vice&pre-edintelui ?tatelor Dnite, masonul /enrK . allace
(!"""&!GM$ pe durata administra*iei 2oosevelt04ascinat de ocult -i de esoterism, allace nu
a ezitat să&l convin%ă pe /enrK 7or%ent'au (anc'er, memru al )6ai )6rit', al ?ocietă*ii
1il%rims -i al 2ound Tale$, la acea vreme secretar al Trezoreriei .mericane, să tipărească în&
cepând din !GH, după cele comunicate de 2oeric', simolul esoteric al marii piramide a
)ritis' +srael -i deviza $ovus 'rdo %eclorum pe noua ancnotă de un dolar0
?ediile principale ale ;ucis Trust se află la ;ondra, la Ne@ QorR, respectiv la 8ene&
va0?ediul din Ne@ QorR se află în 8reen@ic' Iilla%e, la doi pași de Ot" venue unde în noap&
tea de H! octomrie are loc allo7een&ul, sărătoare care se împânze-te în tot occidentul ca
urmare a valului colonizator al culturii an%lo&saone despre ale cărui ecese, ziarul -ail Ex&
press din H! octomrie !G"" îi avertiza pe părin*i să fie aten*i la copiii lor, mai ales că /allo@een este data cea mai impor&
tantă din calendarul satanic (!M$0?e poate semnala (printre altele$ pentru cine dore-te să cunoască mai multe despre ;ucist
Trust, că eistă un tet care nu trimite la adresa oficială a soccietă*ii, ci la 8OO din <nited $ations ;laza din N e@ QorR, des&
tul de aproape de numărul 8JV – sediul .A; – #rațul operativ – al )6nai )6rit', înalta masonerie evreiască (!L$0

!"J
 CG NE/KAE ȘI (OCTRINA TEODOFIC' REN\ U\NON ȘI TEO DOFIA
LOICA ȘI MORALA !NALJILOR INIJIAJI

.lice )aileK, care la JM de ani (din cele spuse c'iar de ea$ suferea de proleme psi'ice acute, era considerată de
adep*ii ei drept un medium care transmitea cele %ândite de marii mae-tri ai ocultismului pe care îi plăcea să&i numească
doar cu ini*ialele, -? = .i#etanul, ?oot oomi (de aici, poate -i derivarea denumirii de cutumă VB$, personaje considerate
de 8u5non ca inventate, ca fiind preluate din ?uperiorii Necunoscu*i din =nalta 7asonerie0.r fi vora, spune 8u5non de
ființe umane cu anumite dotări transcedentale sau supranaturale (!"$ care nu afectează cu nimic conceptul ini*ial0.ce-ti
maeștri ar pre%ăti calea pentru reîntoarcerea lui ristos(după cum o spune titlul unei căr*i scrise de )aileK în !G#F$, numit
-i maestru (aitre&a sau (are Inițiator ;lanetar care ar treui să conducă omenirea în noua eră0Tratarea doctrinei acestei
super&religii, a do%melor ei, a escatolo%iei caracteristice -i a litur%'iei, este indispensailă pentru studiul de fa*ă0
Teozofia î-i tra%e escatolo%ia (în mod principal$ din doctrinele orientale care avizează despre o corelație constan&
tă și necesară dintre ordinea cosmică -i rasa umană01rin oservarea succesiunii naturale a anotimpurilor, a ciclului lunar, a
însă-i vie*ii umane, s&ar deduce eisten*a unui ciclu cosmic cu caracter Wuaternar, în care ceea ce se dezvoltă (după spusele
înal*ilor ini*ia*i$ este constituit din patrimoniul tradițiilor tuturor popoarelor0.ceastă dezvoltare s&ar desfă-ura în patru faze,
cunoscute de antic'itatea %reco&latină drept epociF epoca aurului, epoca argintului, epoca cuprului -i epoca fierului0;a 'in&
du-i, aceste ”epoci” poartă numele de uga0.ceste alternări – cicluri – sunt repetitive -i cosmosul (-i deci -i umanitatea$va
treui să le parcur%ă, în mod inevitail, trecând prin fazele descrise, din stele în țăr!nă, într&o eternă reîntoarcerela punctul
de plecare03pert al secolului al XX&lea în studierea ezoterismului, 8u5non (!G$ spune că la aza determinării temporale a
duratei (în timp$ a unui ciclu s&ar afla (potrivit doctrinelor orientale$ perioada de precesie a ec'inoc*iilor terestre, a cărei
durată reală ar fi de J0MG de ani0Treuie amintit că precesia ec'inoc*iilor apare ca urmare a faptului că aa terestră nu este
constant paralelă cu ea însă-i în mi-carea de revolu*ie din jurul soarelui04iind înclinată, descrie un con, %enerând în acest fel
o mișcare specială a cerului în sens invers decât sensul constela*iilor din zodiac, mi-care care implică o rota*ie completă a
punctelor ec'inoc*iale în perioada de timp indicată0Aurata de trecere a Terrei prin fiecare din cele doisprezece constela*ii
ale zodiacului ar fi e%ală cu circa J0!#F de ani (J0MG : !J$09eea ce înseamnă că în prezent, când spunem că ?oarele pe
parcursul lui anual prin constela*ii s&ar afla în semnul )erecului, acesta se %ăse-te în realitate (din cauza precesiei ec"inoc&
țiilor$ în constela*ia 1e-tilor, care astăzi apare acolo unde cu J0!#F de ani mai înainte se afla constela*ia )erecului01e ma&
rea elipsă a planului de revolu*ie a Terrei în jurul ?oarelui, treuie luat în considerare că este necesar să *inem cont de un fel
de înt!rziere a ?oarelui corespunzătoare cu o constela*ie la fiecare J0FFF de ani0Teozofii atriuie fiecărei
din aceste întârzieri numele de v!rstă, eră, urmată de numele relativei constela*ii0=n ordine, ar eista era
.aurului, era 5er#ecului, era ;eștilor, era 3ărsătorului, etc04iecare din aceste ere este caracterizată la rân&
dul ei printr&un su#&ciclu uaternar, cu perioada de maxim urmată de trei faze succesive până la punctul cel
cel mai de jos, punctul de "aos02oata (de fapt$ este un simol oriental al acestei caracteristici (inevitaile$
a timpului0Aar nimeni nu ne spune (din punct de vedere astronomic$ că fiecare constela*ie ar începe -i s&ar
termina în acelea-i zile de&a lun%ul timpului, că în loc de constela*ia Iărsătorului ar putea fi cea a ?corpi&
onului, sau a )alan*ei0Ctim numai că după (circa$ două milenii, mi-care retro%radă a cerului este înapoi cu
circa HF_, e%ală cu întinderea unei constela*ii (HMF : !J  HF$0. afirma că suntem pe cale să intrăm în Era 3ărsătorului în&
seamnă că, în mod aritrar, s&a fiat un punct de referin*ă (de plecare$, dificil de identificat în cosmo%onia teozofică0+ma&
%inea de mai sus îl prezintă pe 2en5 8u5non, !""M&!G!$0
Teozofii, după elucura*iile asurde privitoare la vârstele -i rasele umane (vezi -i -octrina %ecretă a lui / 1 )la&
vatsRK$, reduc cunoa-terea istorică a umanită*ii la trei ere: Era .aurului, în timpurile faraonilor, ceea ce ar eplica (din pun&
ctul lor de vedere$ #oul ;I, cultul lui (it"ra -i vițelul de aur adorat de către evrei0Iina %ravă a acestora a fost că nu au
aandonat cultul Erei .aurului pentru că între timp ?oarele a intrat în Era 5er#ecului al cărei simol l&ar constitui erecul
ilic locat cu coarnele în tufi-, cel pe care .vraam l&ar fi înc'inat lui Aumnezeu drept sacrificiu (de aici -i termenii de
păstori, oi rătăcite, turma lui -umnezeu, mielul -omnului, etc$01erioada succesivă, Era ;eștilor, ar fi tocmai perioada apa&
ri*iei cre-tinismului, în care /ristos -i&ar fi ales apostolii dintre pescari transformându&i în pescari de oameni0(9ă este a-a o
demonstrează -i faptele din prezent0Aupă ca a otezat !H copii în 9apela ?itină, papa )enedict al XI+&lea -i&a pierdut în
cristelni*ă inelul de ;escar – ianuarie JFFG, @@@0metrone@s0com $0.stăzi, ?oarele stă să părăsească această ultimă conste&
la*ie ceea ce ar însemna (în spiritul lo%icii$ sfăr-itul cre-tinismului, a-a cum a fost pentru cultul lui 7it'ra, respectiv pentru
reli%ia eraică0.r fi interesant de văzut unde ne&am afla, în ce fază a ciclului ne localizează teozofii0

?al&HugaTot(era
2en5 8u5non
nea%ră, ne ajută:
'aosul -upăciclului$0
de la finele reperele;utem
pe careadăuga
mi le dau toate tradițiile,
– continuă el – că neștim deaîntr&o
aflăm că nefază
aflăavansată
de mult timp în
a acestei
ere negre, fază care este descrisă în B;uranaB(9ule%ere enciclopedică de mitolo%ii 'induse – nota autorului$ cu particula&
rități care descriu în manieră surprinzătoare caracteristicile epocii actuale (JF$0?intetizând, putem spune că pentru ini*ia*i,
fenomenele cosmosului -i istoria umanită*ii ar fi strâns le%ate într&o mișcare ciclică cu caracter deterministic prin care (în
mod lo%ic$ ini*ia*ii ar putea face previziuni despre particularită*ile evenimentelor viitoare07odalitatea de desfă-urare a cic&
lului lui 8u5non (c'iar dacă era un inamic înver-unat al ?ocietă*ii Teozofice, văzând în aceasta o concurentă pentru calea
metafizică propusă de el$ ne furnizează o ima%ine clară, asemănând&o cu cea a unui corp în mișcare care cade din înalt și
care&și mărește viteza pe măsura trecerii timpului (J!$, adică la pe măsură ce se apropie de înc'iderea respectivului ciclu0
Ae aici rezultă că în faza finală, o dată intra*i în era neagră a fierului, umanitatea va cădea în 'aosul unei disoluții (topire
masonică$, su conducerea unei ierar'ii inversate, al cărei v!rf va fi ocupat de ființa care va fi, în realitate, mai aproape
dec!t oricine altcineva să atingă fundul Ba#isurilor infernaleB (JJ$0.ceastă fiin*ă, văzută ca o încarnare a dezintegrării,
moilizată de&o voin*ă infernală ne poate furniza o idee foarte eactă privitor la ceea ce va fi la însăși limitele acestei diso&
luții (JH$0
!"H
 Dn pro%ram 'alucinant confirmat, de lucrarea 0umea $ouă a lui .ldous /uleK, care rezervă popoarelor un des&
tin feroce, poate actualizat cu sclipiri nucleare, epidemii -i otrăviri necesare aplicate unor fiin*e&zomi, a căror unică le%ă&
tură cu umanitatea va fi doar ima%inea fizică0Aar, ne avertizează 8u5non, re%atul acestui anti"rist va fi trecător, durând nu&
mai p!nă la ultimul moment al ciclului actual când va avea loc o redresare, un fel de inversare a polilor, o inversare de
sens a ro*ii cosmice care, readucând instantaneu toate lucrurile pe fă%a-ul lor normal tocmai în momentul în care răsturna&
rea părea completă, va pre%ăti imediat v!rsta de aur a viitorului ciclu (J#$, Ne@&.%e – $oua Eră – care va veni, acel $o&
vus 'rdo %eclorum, ca simol al valorilor de inspira*ie teozofică0Aacă lucrurile ar sta după cum au fost prezentate, rezultă
că astăzi foarte rău, dar ”mâine” va fi mai #ine01are că -i /itler, ini*iat discret în teozofie -i memru al ."ule 2esellsc"aft,
o societate secretă (sucursala %ermană a ?ocietă*ii 8olden Aa@n en%leze, în care se practica magia rituală$ %ândea în acest
mod0Aar se pare că încă nu am intrat în acea epocă de aur -i o privire în jur ne face cunoscut că sunt destui cei care, astăzi,
iau aceste lucruri în serios, că fac orice pentru a mări starea de entropie, de dezordine la orice nivel09eea ce este de mirare
la ra*ionamentul lui 8u5non este trecerea rapidă (ful%erătoare$ de la întunericul cel mai opac la lumina cea mai strălucitoa&
re, din acest punct de vedere putând spune că logica lui 8u5non s&a evaporat a-a cum se evaporă o picătură de apă pe o
plită încinsă0Aar ce anume limitează cunoa-terea mai de&aproape a în*elepciunii esotericeB
8u5non nu era un oarecare iar studiile lui strălucitoare (în matematică -i filosofie$ stau ca mărturie la aza unei
lo%ici foarte solide0.ctiv intelectual -i foarte inteli%ent, aceste caracteristici ale %ândirii lui i&au dat posiilitatea să parcur%ă
alte strade0;a pu*in peste douăzeci de ani avea deja %radul HF în 2?.. -i frecventa mediul ma%icianului 1apus (mare dem&
nitar al 2itului de 7emp'is&7israZm -i pe lân%ă titulatura de episcop gnostic martinist, fondator succesiv al mai multor
ordine ini*iatice$08u5non renun*ă în secret la cre-tinism (catolicism$ -i trece la islamism (în !G!J$ în timp ce marea majori&
tate îl credea devotat sacralității creștine0.cest fapt i&a dat posiilitatea să intre pe furi- în mediile catolice, dorind doar să
le cucerească, fără a lupta împotriva lor0. fost un autor prodi%ios (-i căutat$ de căr*i -i reviste esoterice, adevărat punct de
referin*ă în lumea ocultă -i necunoscută a marilor ini*ia*i0Aar, din partea unui înalt ini*iat ca el ne putem aza pe categoriile
logice fondate pe adevărul con*inut în cele enun*ate, respectiv pe principiul non&contradicțieiB.cela-i 8u5non răspunde în
lucrările lui: 0ogica – sus*ine el – nu este dec!t un instrument de prezentare D666 din afara omului și fără nici o importanță
pentru el însuși D6666$umai c!nd ne conectăm din punct de vedere inițiatic, toate celelalte nu mai au valoare în oc"ii noștri
(J$04ranco )runelli (ima%inea de mai jos, !GJL&!G"J, cunoscut cu numele ini*iatic de $e#o$ care a ocupat func*ii de con&
ducere în martinism, dar -i în 2itul de 7emp'is&7israZm (JM$, la fel ca -i 8u5non, adău%a: Inițierea
predică și ne învațăF moarte rațiunii6-oar atunci c!nd va dispărea rațiunea, va apărea omul nou al
noii ere care va veni, adevăratul inițiat (JL$0=n mod destul de distinct apare că inițierea înseamnă
neunie, dezarticulare intelectuală (-i deci -i comportamentală$, lipsă de ra*iune -i de lo%ică09u ce
consecin*eBAar dacă aceasta este %ândirea înal*ilor ini*ia*i, omul erei care va veni din ce morală se va
inspiraBCi tot 8u5non răspunde: (orala – spune el – este o artă socială, o serie de considerații #azate
pe interes, av!nd fie o caracteristică sentimentală, fie o caracteristică practică și pur&materială, fie
Ddupă cum este cazul cel mai des o îm#inare între sentimental și material6.otul depinde de aprecieri&
le individuale și c"estiunea se reduce, pentru o colectivitate oarecare, la căutarea unui teritoriu
neutru unde se pot concilia diversitatea multiplelor aprecieri (J"$07orala ar fi, deci, o cule%ere de
conven*ii -i de oportunită*i sociale0.tunci se în*ele%e -i mai ine din ce motiv ini*ia*ii se consideră dincolo de #ine și de
rău, deci dincolo de respectivele puncte de referin*ă0Aar dacă aceasta va fi morala Noii Ordini, vor fi u-or de împăcat con&
trariile, scopul filosofic suprem al 7asoneriei: a-ezarea pe acela-i nivel a #inelui -i a răului, a adevărului -i a minciunii,
atriuirea de drepturi e%ale atât -tiin*ei cât -i ocultismului, de introducere (ca o consecin*ă lo%ică$ a religiei mondiale (ca o
sinteză a tuturor reli%iilor, punct de conver%en*ă a fiecărei erori sau semi&adevăr$0Ain acest punct de vedere, inițierea tre#u&
ie să se răsp!ndească în mulțime, prin orice mijloc V

(G TEOCRA JIA ȘI (OMNUL LUMIITRIN ITATEA TEODOFIC'PLANUL INSPIRAT (E

MAIMAIA CA INSTRUMENT ESENJIAL AL PLANULUIIN*OC'RI ȘI E*OC'RI

;uând în considerare ciclul deterministic -i de neoprit (ceva precum destinul din mitolo%ia %reacă$, în realitate, la
conducerea activită*ii umane teozofii pun un veritail ;ant"eon, caracterizat de o ierar'ie, cu un plan propriu care ac*ionea&
ză asupra umanită*ii într&un mod specific> prezen*i în mijlocul oamenilor, ace-tia din urmă datorează lumii superioare o cre&
din*ă totală, care treuie manifestată printr&o ru%ăciune litur%ică continuă, respeciv o muncă de răsp!ndire a noului cuv!nt
divin0uv!nt
acestor azatcredin*ă
-ivinnoua
priva*iuni, (după spusele
promitelor$ pe dragoste
o @armă care vașifisacrificiu (uneori
influen*ată în modc'iar sacrificarea
pozitiv, astfel căportofelului$ -i în sc'imul
la o nouă reîncarnare, noua
fiin*ă va trăi o via*ă lieră de orice constrân%ere, o via*ă nouă diversă de eisten*a precedentă0 ristos pe care teozofii îl a-&
teaptă să se întoarcă a trecut prin circa două sute de reîncarnări -i cu toate acestea (se pare$ că mai are încă de parcurs o #u&
nă #ucată de drum pentru o perfec*ionare ulterioară (JG$01entru o ună orientare în acest marasm demen*ial, spre deoseire
de 8u5non, viziunea teozofică tinde să&l identifice pe anti"rist (a cărei prezen*ă va fi dominantă în ultima parte a ciclului$
cu -umnezeu0.cesta, înso*it de către teozofi, va introduce umanitatea în Noua 3ră0%alvatorul a-teptat de teozofi (se pare că
deja ar fi printre oameni$ ar fi al zecelea dintr&o serie de avatare (HF$ reîncarnate pe Terra -i numit de către teozofi drept
ristosul, -omnul (aitrea, Instructorul 0umii, purtătorul de lumină0
Ain păcate, trecerea de la o eră la alta nu va fi u-oară din moment ce nu se poate intra în rai fără a fi purificațiR
1entru aceasta, fiin*ele generoase care conduc (cu înțelepciune -i virtute$ din profunzimile lor necunoscute destinele umani&
tă*ii, ne&au trimis deja două răzoaie după cum o mărturise-te aceea-i )aileK atunci când ne avertizează că e necesar de
știut că răz#oiul, cu toate ororile lui de nepovestit, cu cruzimea și dezastrele inerente, a fost milocul prin care B.atălB tu&
turor (%anat ?umara – nota autorului$ a îndepărtat o#stacolele care #locau calea de întoarcere a /iului (H!$, c'iar dacă
!"#
într&un alt tet lasă să&i scape termenul de "olocaust ca o defini*ie pentru cel de&al doilea răzoi mondial0Aar 'olocaustul
este considerat ca fiind necesar pentru a capta #unăvoința unei divinită*i09areB9onform opiniei teozofilor su influen*a soa&
relui care iese din constela*ia 1e-tilor -i intră în constela*ia Iărsătorului, umanitatea va treui (spre inele ei$ să respecte
armonia universului din care face parte, să aandoneze tot ceea ce este vec'i din era trecută, să se inițieze în noul adevăr
care, prin modalită*i cunoscute doar de teozofi, va curge asupra omenirii a-a cum apa noii vieți universale cur%e din amfora
ducătorului de pă (un alt nume dat salvatorului de către teozofi$ ca simol al Iărsătorului0?e poate intui sfăr-itul liertă&
*ii reli%ioase (dar până acum nu era BBB & nota traducătorului$, reli%ia devenind în acel moment un instrument în mâinile
înal*ilor ini*ia*i pentru îndeplinirea scopurilor Ne@&.%e03ventualele duii privitoare la seriozitatea pro%ramului sunt înde&
părtate de / 1 )lavatsRK, respectiv de .nnie )esant (care i&a urmat la conducerea ?ocietă*ii Teozofice$0)lavatsRK spunea:
%copul nostru nu este instaurarea "induismului, ci de îndepărtare a creștinismului de pa fața păm$ntului (HJ$0=n discursul
de înc'idere al lucrărilor ongresului 0i#erilor ugetători de la )ruelles din !""F, )esant spunea că este necesar, înainte
de toate, de&a lupta împotriva )omei și a preoților ei, de!a lupta 7peste tot8 împotriva creștinismului pentru a!l dobor$ pe
2umnezeu din ceruri (HH$0Aupă ce a trecut la conducerea ?ocietă*ii Teozofice, acelea-i idei sunt altfel eprimate: -acă
vedeți pe unul dintre noi lucr!nd pentru vreo mișcare mai specială din lume, să știți că este o parte a unui plan mondial și
acest mare plan constă într&un nou cer și un nou păm$nt, construite pe ruinele civilizației antice (H#$0;a ca plan făcea alu&
zie )esantBO altă mică pauză, foarte necesară0Ain cele ce se -tie în prezent, înalții inițiați sunt ajuta*i în munca lor c'iar de
reprezentan*i ai )isericiiV1rivi*i ima%inile de mai josV

1apa )enedict al XI+&lea (fost itler\gend$ -i fostul

prim&ministru ritanic TonK )lair0=n ima%inea din dreapta,
patriar'ul (ortodo$ )artolomeu + s&a întâlnit cu dictatorul
feroce, crud și criminal 4idel 9astro, la J! ianuarie JFF#, la
/avana0-ictatorii Dcei rămași sunt folosiți mai degra#ă pe
post de BsperietoriB, respectiv ca BscopB pentru anumite re&
surse financiare0Aispari*ia cre-tinismului, noua credin*ă a umanită*ii, viitorul luminos care ne a-teaptă vor constitui rezulta&
tul unor concentrări ener%etice îndreptate spre planeta noastră, în inter&dependen*ă cu fazele ciclului0.ceste ener%ii vor con&
ver%e într&un punct, cunoscut de înal*ii ini*ia*i su numele de %"am#ala (H$ -i vor învălui pământul în mod ciclic sau la ce&
rerea unor personaje numite (asters of >isdom, a discipolilor acestora, ca urmare a efectelor rugăciunilor puternice pre&
cum (area Invocație, în stare să z%uduie sferele celeste -i să le supună voin*ei umane04orma de manifestare a acestor ener&
%ii o constituie razele, iar calită*ile umane ar izvorâ din influen*a diverselor tipuri de raze0ai verzi pe perețiB 7ic'el ;amK
în lucrarea Nules 3erne = Initi* et initiateur = Nules 3erne = Inițiat și inițiator, !G"#, Sd0 1aKot, 1aris, 4rance tratează (pe
lar%$ despre influen*a ocultismului în scrierile lui jules Ierne0.cesta din urmă are -i o lucrare denumită c'iar )aza 3erde0
3ra cre-tină (a ;eștilor$ ar fi avut loc în virtutea ener%iei propa%ate de&o a -asea rază, care ar treui (încă$ luată în
seamă0Ae-i este în fază de scădere este puternică în producerea necesității unei stări de "aos între națiuni (HM$0Aar iată că
la orizont apare lucirea celei de&a -aptea raze – a 3ărsătorului – care con*ine la interiorul ei semințele viitorului0;umina*ii
no-tri %'izi furnizează -i detalii privitoare la natura acestui viitor pentru că efluviile emanate de a -aptea rază sunt farmecul
ma%ia, ritualul (HL$01utem sta lini-ti*i deoarece desfă-urarea ciclului se află în mâini une: nenumărate fiin*e super&umane
ve%'ează -i supervizează, în folosul umanită*ii, într&un acord perfect între ele su forma unei sinteze trinitare, pentru înde&
plinirea
avea ;lanului0.cest
o nouă plan (cunoscut,
reli%ie, un 8uvern 7ondial,desi%ur,
o nouă numai depulică
educa*ie înal*ii ini*ia*i$
la nivelva fi considerat îndeplinit
planetar01entru atunci
cunoscătorii când omenirea
7asoneriei -i ai so&va
cietă*ilor secrete nu sunt lucruri noi04oster )aileK spunea: $e7&ge va instaura un nou 2uvern (ondial, o#iective noi pen&
tru educația pu#lică și o nouă religie mondială (H"$0
1entru a în*ele%e mai multe despre aceste arcane (”mistere”$ treuie să vedem, mai de aproape, ce reprezintă .ri&
nitatea .eozofică, formată din asa .atălui, )egatul lui -umnezeu -i <manitatea0"asa 5atălui este sediul lui pert"eos,
?anat Eumara, -omnul 0umii, custodele voinței lui -umnezeu numit -i .atăl .uturorsau 5ătr!nul ilelor (HG$b09oinci&
den*ă stranie pentru că 5ătr!nul ilelor este -i titlul unul talou al lui illiam )laRe, poet en%lez din secolul trecut (care nu
era deloc străin de satanism$, un talou ce reprezintă un ătrân venerail, cu ara mi-cată de vânt, care din cer se apleacă
asupra pământului având în mână un compas0asa .atălui este numită de către esoteri-ti cu apelativul de %"am#alla, cen&
trul sacru al lui <ulius 3vola (sin%urul non&%erman care a fost primit, în anumite limite, la interiorul ?ocietă*ii 3soterice
Naziste "nener#e$, locul în care e cunoscută voința lui -umnezeu (#F$0Ain punct de vedere al localizării fizice au apărut
opinii diverse între experți ca )lavatsRK, /utin, OssendovsRi, 8u5non, %ăsindu&se în locuri diverse din .sia: în Tiet, în
de-ertul 8oi, etc09u ocazia $oii Ere nu este eclus să apară o mutare de sediu, poate c'iar în 3uropa, sau poate pe undeva
!"
pe aproape0:nțelepciunea, 0umina și %unet (!GHH$ este titlul dat de sculptorul ;ee ;a@rie asoreliefului de pe fa*ada din
fa*a monumentului dedicat lui 1rometeu din ;o@er 1laza din Ne@
QorR0.-ezat deasupra intrării în )oc@efeller enter, la asorelief s&a
adău%at tetul: :nțelepciunea și cunoașterea vor tre#ui să asigure sta#i&
litatea vremurilor02eferirea la (aster of >isdom, dar -i la (arele r"i&
tect al <niversului este evidentă0?e vore-te despre o înțelepciune, res&
pectiv o cunoaștere care pot fi recunoscute cu u-urin*ă0?unt materiile
care, su conducerea unui 8uvern 7ondial -i su olăduirea unei reli%ii
mondiale unificatoare, vor constitui suiectul -i tema de studiu a noii
educa*ii planetare0
Ain ?'amala, -omnul 0umii va conduce impasiil înconju&
rat de su&conducători – Y (ari /iințe – care ajută la desfă-urarea pla&
nului0 Totul pare o povestire -tiin*ifico&fantastică, fantezie pură, una
din multitudinea de mitolo%ii ale lumii, dar le%ătura cu realitatea se face
rusc dacă *inem cont că național&socialismul î-i tră%ea seva (cu certi&
tudine$ din doctrinele teozofice (#!$0=n 5i#lioteca 0ucis .rust din Ne@
QorR, 1eter )lacR@ood ne asi%ură că se află căr*i ale Institutului 5iozo&
fic (#! is$01arte din materiale poartă semnăturile (printre al*ii$ lui /enrK allace, .lert 3instein -i c'iar 4 A 2oosevelt
(#J$0
)egatul lui -umnezeu, a doua unitate a trinită*ii, este descrisă câteodată de teozofi ca fiind centrul (aeștrilor
:nțelepciunii sau (area 0oă l#ă unde se manifestă dra%ostea lui Aumnezeu04recvent, această lojă este cunoscută -i cu
numele de Ierar"ie, în*eleasă ca adunare a (arilor /iințe (dar nu erau doar cei -apte din 9asa Tatălui BVBV$ care actualizea&
ză planul (#H$09onducerea Ierar"iei este încredin*ată la două persoane: una pentru Occident numită -i ristos a cărui re&
întoarcere se a-teaptă, respectiv una pentru Orient, 5udd"a, mai apropiat de ei%en*ele -i necesită*ile din acea zonă01are că
primul dintre ei ar avea ni-te avantaje fa*ă de cel de&al doilea, iar întâlnirile anuale dintre cei doi ar fi tot o parte din plan0
4oster )aileK, so*ul lui .lice )aileK, a pulicat în !GLJ o carte cu un titlu captivant: )unning 2odCs ;lan = :ndeplinind
planul lui -umnezeu, în descrierea acestui plan folosind cuvinte mai apropiate de capacitatea limitată de %ândire a omului
oi-nuit0=nainte de&a trece la o scurtă descriere a con*inutului, este ine de luat în seamă (cu aten*ie$ %ândurile nutrite de
?upremele 9onsilii de %rad HH din ?tatele Dnite despre godCs plan0.ceste opinii sunt prezentate în pulica*ia ofocială a
acestora, ."e $e7&ge (agazine numărul din septemrie !GF, la pa%ina ! (vezi -i pa%ina MF a prezentei traduceri pen&
tru o ima%ine a unei coper*i VVV$b: ;lanul lui -umnezeu este consacrat unificării raselor, a religiilor, respectiv a credinței6
cest plan, dedicat unei noi ordini a lucrurilor, trebuie să ducă la înnoirea tuturor lucrurilor = o nouă națiune, o nouă ra&
să, o nouă civilizație și o nouă religie, o religie non&sectară, care dea a fost individualizată și numită )eligia
mini (##$04oster )aileK, care treuie să -tie -i multe alte lucruri necunoscute pulicului lar%, devine pitoresc făcând MariiuzLu!
de
termeni -i ima%ini lini-titoare, adresate mul*imii03l spunea că cei care fac parte din Ierar"ie (adică (asters of >isdom$, a
căror în*elepciune eternă este reprezentată prin monumentul prometeic din 2ocRefeller 9enter, sunt înalt inițiați, în princi&
pal spirite purificate prin reîncarnări multiple, printre ei aflându&se unele care astăzi trăiesc în corpuri fizice, unele dintre
ele fiind c'iar căsătorite (pa%0 G$09ontinuând cu citirea se în*ele%e că respectivele spirite încarnate sunt un grup de condu&
cători la nivel mondial, specialiști în diverse domenii D666 foarte a#ili în utilizarea factorului BtimpB (pa%0 JJ$, aa*i în
principal pe com#aterea ereziei referitoare la inegalitatea umană, mai ales din trei puncte de vedereF religie, educație și
guvernare (pa%0 !!$0Ain partea ierar"iei care trăie-te în corpuri fizice ar deriva magii, caracteriza*i de forță -i autoritate ne&
cesare pentru îndeplinirea planului0.ceastă for*ă este denumită de către 4oster )aileK 5ună 3oință (#$, cu o cu totul altă
semnifica*ie decât cea oi-nuită01rin competen*a indiscutailă dată de faptul că a fost responsailul 5ună 3oinței (ondiale
(#M$, 4oster define-te această for*ă ca fiind energia care atinge maximul ei prin învățămintele esoterice (#L$ -i care se scur&
ge de&a lungul unui canal de comunicare, de la ”masters of @isdom” către oameni (#"$0=n afară de&a fi experți în diferite
domenii, (asters of >isdom încarna*i sunt -i esoteriști, folosindu&se de virtuțile pe care cea de&a șaptea rază le a-ează la
picioarele lor, adică farmecul, magia -i ritualul0
9onducător al Ierar"iei teozofice ar fi un ristos, o fiin*ă umană care, prin cele două sute de reîncarnări a trecut
de inițierile supreme (#G$ -i care în curând se va întoarce între oameni, idee întărită -i de două ar%umente (din cele spuse de
teozofi, destul de convin%ătoareV$: pentru că este trimis din înalt de către ?anat Eumara (-i de mediul din jurul acestuia$,
respectiv pentruprin
conducătoare, că sc"im#ări
este evocatdinamice
și cerut de
și către
logicecei(deci
de pe Terralo%icăVVV$
eistă (F$02eîntoarcerea lui mondiale
în c"estiunile va fi ca o (!$0+ndica*ie
recunoaștere apre*ioasă
unei puteri
pen&
tru a putea începe căutarea sursei înainte de respectivele desfă-urări0ristosul teozofiei se prezintă ca un adevărat conducă&
tor reli%ios cu preten*ii de instructor al 0umii09aracterizat de ori%inalitate din moment ce nu&l interesează religia căreia îi
aparținem fiecare (J$, ci ca to*i să recite (area Invocație, acest (are uv!nt al ;uterii pentru ajutarea Ierar"iei, ru%ăciu&
ne pe care el însu-i, în faza de lună plină din iunie !G#, a fost autorizat să o aducă printre oameni (H$0Ain punct de vedere
al posi#ilităților pare limitat, pentru că fără discipoli nu -tie ce să facă din cauză că (declara .lice )aileK$ nu cunoaște altă
experiență dec!t cea a Bconștiinței de grupB (#$0

EG NOUL RU P AL SER*ITORILOR LUMII

. doua unitate trinitară ar dispunde de un %rup moil -i ail, numit $oul 2rup al %ervitorilor 0umii, un %rup de
#ătr!ni despre care se -tie încă din !GHF -i care (spune 4oster )aileK$ ar fi în le%ătură directă cu (asters of >isdom, cu
care comunică telepatic0.cest %rup este caracterizat de&o prezență u#icuitară (poate fi în acela-i timp în locuri diverse$ -i
!"M
are rolul să m!ntuiască și să salveze lumea ($ cu ajutorul unor inectări puternice de B#ună&voințăB (M$0.lice )aileK îi
prezintă ca cei mai adapta*i să folosească energiile tuturor razelor (L$ pentru promovarea înțelegerii internaționale, pen&
tru împărțirea #unăstării economice și a unuiunii religioase ("$0.lice )aileK îi împarte pe servitorii lumii în două %rupuri:
cei care -tiu ce fac (deci ma%i -i ei$ -i un al doilea %rup, numeros, deseori situat în poziții înalte condu-i fără -tiin*a lor de
către (asters of >isdom -i care face totul pentru distrugerea vec"ilor forme și pentru construirea altora noi D666, asum!nd
roluri importante în tre#urile naționale D666 sau pe tăr!m educativ (G$, eistând o diferen*iere evidentă între autoritate (cu
rol de conducere, fiind inviziilă$, respectiv putere (cu caracter operativ -i aflată la vedere, în luminile rampei$01ulica*ia
5ună&3oinței (ondiale din martie JFFJ, scria: $oul grup al %ervitorilor 0umii, avangardă a eforturilor umane în domenii
de activitate multiple, are ca #ază comună propunerea de afirmare a ideilor care vor duce la înălțarea conștiinței umane 6
:n această perioadă de nevoie glo#ală, noi toți, în mod colectiv, putem demonstra o mai mare responsa#ilitate folosind
lim#aul nostru pentru a alimenta atitudini de toleranță și înțelegere, pun!nd astfel #azele pentru o nouă civilizație0.ce-ti
servitori ai 0umii mai sunt cunoscu*i -i cu titulatura de rtizanii $oii Ere, apelativ care poate duce cu %ândul (în mod
straniu$ laolocviile în familie din pa%inile pulica*iei italiene /amilia reștină care (înainte de&a -aptea :nt!lnire Ecume&
nică de la 7ilano$ pulica un articol cu titlul rtizanii ;ăcii, o aluzie la cardinalul ecumenic (artini  o07ai clar apare
sensul articolului pulicat în ziarul 0CIndependente (din J# au%ust
!GGH$, intitulat /ără credință, pacea este imposi#ilă, articol care recu&
noa-te falimentul OND, acea OND caracterizată de .lice )aileK drept
unica organizație la care omul poate privi cu speranță (MF$, concluzio&
nând: )egatul lui -umnezeu, care va avea puteri depline în cadrul u&
nui 2uvern (ondial unit, se #azează ferm pe principii uste6$u este li&
mitat nici de lipsa de experiență și nici de imperfecțiunea umană, fiind
în contrast cu planurile efemere de pace ale omului6%e va sta#ili și se
va menține, pe tot păm!ntul, o pace dura#ilă și nu înșelătoare, ca pa&
cea actuală0+nterpretând cele spuse din punct de vedere teozofic, ar re&
zulta: utoritatea magilor va avea puteri depline asupra lumii, #az!n&
du&se pe principii uste sta#ilite c"iar de ei (câteva din cuvintele folo&
site de către teozofie sunt: principii juste, raporturi juste, repartizare
justă, valori adevărate, administratori drep*i, %ândire dreaptă, efort just, notă dominantă, în*ele%ere, pace, ună&voin*ă,
solidaritate, etc$ &imeni nu se va putea opune acestei autorități care reprezintă adevăratele aspirații ale omului6Ea va
domni suverană, 5iserica și puterile temporale vor fi spul#erate6;e păm!nt se va sta#ili un regat dura#il și va fi pace0(9ar&
dinalul .n%elo ?odano, decorat cu %radul de olan al 'rdinului %teaua )om!niei în JFF#, la o întâlnire cu 9ondoleeza
2ice – în JFF$0
=n cele din urmă, o a treia componentă a trinității teozofice, cea mai modestă – <manitatea – reprezentare a rasei
umane, lovită -i umilită ca întotdeauna, tratată ca un copil needucat -i retardat care treuie învă*at mereu lucrurile elemen&
tare prin #om#ardarea cu cuvinte educative: ecolo%ie, împăr*ire e%ală a resurselor, inter&dependen*ă, noua ordine, dezarma&
re, pace0=n realitate, praf în oc"ii omului, motiv de a stârni cele mai noile sentimente ale omului, dar -i modalitate pentru
operațiuni și înșelăciuni pe spinarea acestuia, fără ca el să oserve09e rezervă teozofii acestei cate%oriiB 3ste nevoie să se
sta#ilească raporturi umane uste (spun teozofii$, ceea ce pentru turmă ar implica renunțarea, supunerea la faptele existen&
te și acceptarea voinței divine (M!$0O le%e divină fondată pe un 8uvern 7ondial -i pe valorile Ne@&.%e, prin care vor fi în&
vă*ate știința evocării și a invocării, cu recunoașterea puterii ei (MJ$ pentru că forța iu#irii, dacă este eficace, evocă răs&
punsul /iințelor %pirituale care se pot întoarce, în mod vizi#il, printre oameni (MH$04oster )aileK adau%ă că (area Invoca&
re va fi o ru%ăciune universală a Ne@&.%e, pe care .lice )aileK o define-te ca fiind una dintre cele mai vec"i rugăciuni
D666 cu o putere foarte mare, care va înlocui .atăl $ostru al cre-tinilor (M#$0Aar umanită*ii îi sunt rezervate -i alte forme de
ru%ăciune, putând participa la grupuri de meditare, în timp ce oamenilor cu anumite aptitudini spirituale le vor fi rezervate
meditation meetings, o dată pe lună (pe ;ună plină$ în care participan*ii (timp de douăzeci de minute$ î-i vor focaliza pro&
pria aten*ie pe temele ce le&au fost încredin*ate0=n prezent, meditation meetings sunt or%anizate de Ccoala .rcană, la ele par&
ticipând -i func*ionar ai OND sau mondiali-ti lazona*i0Dmanită*ii îi este recomandată ru%ăciunea de la ora cinci (după&
amiază$, care treuie recitată în triung"iuri, %rupuri de două sau trei persoane care se unesc pentru a evoca, prin mantre pu&
ternice for*ele luminii0Aespre semnifica*ia simolisticii folosite la reprezentarea no*iunilor conee cu odia 3ărsătorului,
iată punctul de vedere al lui .lice )aileK: %ă nu uităm că 3ărsătorul se află la u&
mătatea
din urmăsuperioară
este semnula dezvoltării
cercului zodiacal, diametral
individuale opus fațădedesine
și a afirmării zodia 0eului6cesta
însuși6cest semn
Dindividualist prin felul lui de&a fi își găsește împlinirea în 3ărsător unde individul
își găsește deplina exprimare în milocul grupului, trec!nd de la a se servi și mani&
festa pe sine însuși la serviciu în folosul grupului, pentru o c!t mai #ună exprimare
și înțelegere a Ierar"iei D66660eul rage6%e lansează și prin impulsul de&a trăi, distru&
ge6Li din nou rage și arunc!ndu&se în Btorentul viețiiB #ea cu îng"ițituri lungi6
tunci acționează magia apelor6El se transformă60eul dispare și cel ce aduce apa
apare pentru a&și începe misiunea lui – .lice )aileK -estinul națiunilor cit0, p !#G&
!F0Aar .lice -tie să fie -i eplicită: :n Era 3ărsătorului, ristos cel renăscut este
însuși Bducătorul de păB și va apare ca șef suprem al Ierar"iei %pirituale D666, va
fi recunoscut de toți D6666:n Era 3ărsătorului, în sc"im#, accentul se va pune pe viață și pe eli#erarea din morm!ntul mate&
riei (idem, p !#$0Dmanitatea se va ucura de doisprezece sărători lunare -i câteva zodiacale, pentru a întări spiritul de
evocare și fluxurile firești evocate (M$03sen*a acestor sărători la care umanitatea va treui să participe o constituie trei
!"L
evenimente nocturne, de ”mare însemnătate”: sărătoarea de 1a-te, săr#ătoarea lui ristos cel viu care va avea loc la prima
”lună plină” a primăverii> sărătoarea >esa@ (MM$, cu ori%ini udiste, care se va sărători în timpul lunii pline din luna mai>
în cele din urmă, %ăr#ătoarea 5ună&3oințeidedicată raporturilor uste dintre oameni, mai ine zis omagiul adus de umani&
tate celorlal*i doi memri ai .rinității .eozofice, care va avea loc în perioada de lună plină din iunie0ceste trei săr#ători –
spune )aileK – vor tre#ui cele#rate simultan în întreaga lume, însoțite de o invocare în cor și la unison a întregii umanități0
=n acest fel, atenția -i energia omului vor fi concentrate pe mesae care, prin procedeul de c"anneling (adică rezonan*a care
aduce în le%ătură entitățile reîncarnate cu adep*ii -i adoratorii lor$, vor dicta umanită*ii ce tip de comportament va treui să
adopte0(9ei care au o anumită vârstă î-i aduc aminte, poate, că până în !G"G, în fostul D2?? a avut loc o competi*ie sporti&
vă numită Nocurile 5unei&3oințe$0"anneling&ul colectiv va fi impus societă*ii cu justificarea oi-nuită a unui #ine necesar,
de care treuie să *inem seama, mai ales dacă luăm act de o carte apărută în !G"L, cu titlul "anneling (ML$, în care autorii
descriu un viitor caracterizat de: % – ^Wuipes de eper*i intuitivi (în comunicarea prin c"anneling cu entitățile neîncarnate$
vor lucra în colaorare cu oameni de -tiin*ă, administratori -i înal*i responsaili pentru accelerarea %ăsirii de solu*ii la majo&
ritatea prolemelor interna*ionale> B – +nte%rarea prin consens intuitiv în procesul de luare a deciziilor la nivel de comitete,
de comunită*i, de societă*i -i %uverne> 2 – pro%rame educative în licee, în universită*i -i în centrele de de formare, desc'ise
dezvoltării -i aplicării resurselor intuitive în complementaritate cu paradi%mele ra*ionale conven*ionale> : – recunoa-terea
de către marele pulic a valorii procesului intuitiv, urmat de inte%rarea în sferele %uvernative, în industrie, fără a uita de
or%anismele pulice (M"$0Aespre esen*a noii religii, fondatoarea ;ucis Trust (a cărei prezen*ă în lume este asi%urată de acti&
vitatea ramurilor operative precum 5una&3oință (ondială, Lcoala rcană -i .riung"iurile$ – .lice )aileK, spunea: )eligia
este numele dat de către umanitate invocării, respectiv răspunsului pentru o viață mai #ună atunci c!nd este evocată (MG$0

FG RU'CIUNEA LUCIS TRUST

Teozofia se prezintă (fără a %re-i în interpretare$ ca un cult cu o viață spirituală proprie care se manifestă prin ri&
tualuri, sărători -i adunări pentru evocări -i invocări, în acord cu calendarul litur%ic anual pe care asocia*ia îl trimite adep&
ților01entru o mai ună informare, este prezentată o foaie volantă, respectiv traducerea ei0

(artie 199K,

-ragă prietene,

%e spune deseori că Bomul care zice a&

devărul poate revoluționa mediul luiB6:n&
cep!nd de anul trecut putem vedea pute&
rea impresionantă a acestei realizări, mai
ales dacă la aceasta se adaugă forța rep&
rezentată de numeroase minți focalizate
pe un același o#iectiv sau pe aceeași vizi&
uneF sc"im#area constructivă a instituții&
lor și a sistemelor care guvernează aface&
rile umane6tunci c!nd anul trecut am a&
les nota&c"eie asupra căreia am meditat
pe durata întregului an,Bca aspectul viu
să iasă la lumină în așa fel înc!t să fie vă&
zut de toțiB,nimeni nu putea să prevadă
sc"im#ările at!t de importante și rapide
care ar fi avut loc în cursul anului și care,
fără îndoială, își măresc viteza pe măsură
ce se apropie sf!rșitul de secol și apare
distinctă intrarea planul
rului6:ntr&adevăr, în nouaiese
eră,laa iveală,
3ărsăto&
se
manifestă în activitățile umane și este o
mare emoție să fim martori, c"iar dacă
aceasta cere un consens mai mare de res&
ponsa#ilitate colectivă6
:n timp ce începem ultima decadă a seco&
lui AA, conștiința umană își dă repede
seama că suntem în pragul unei noi lumi6
:n această perioadă at!t de critică a isto&
riei, nu am avut niciodată at!t de mult ne&
voie de Bun ec"ili#ru spiritualB care este
susținut de sunet și inclusiv, de valori, de
o viziune constantă a #inelui comun
!""
 & 5inele .uturor = și de c"emarea constantă a sintezei interioare a 3ieții care se află în spatele fiecărei manifestări exter&
ne6;utem vedea ciorna ;lanului care începe să se concretizeze în căutarea li#ertății, a unității internaționale, a sistemelor
de guvernare suficient de desc"ise pentru a lăsa li#eră circulația energiilor 3ărsătorului, adică a fraternității și a conștiin&
ței de grup60umina -ivină, -ragostea și ;uterea invocate cu autorul B(arii InvocațiiB încep să refacă lumea, dar umani&
tatea mai are încă un drum lung de par&
curs6stfel, pentru a continua să construim
pe efectul notei&c"eie de anul trecut și pen&
tru a contri#ui, prin meditație, la grupul
de consolidare și sta#ilizare a sc"im#ări&
lor planetare care iau formă, nota&c"eie a
anului spiritual care vine, esteF Secretul
voinței este le%at de recunoașterea naturii
invincibile a 9unătății și a inevitabilității
triumfului 9inelui65unătatea, esențială în
;lanul lui -umnezeu, își exprimă a#un&
denta putere spirituală prin energiile de
)estaurare, de Iluminare și de )econ&
strucție care nu sunt disponi#ile dec!t în
primul semestru al anuluiF perioada celor
trei %ăr#ători %piritualeF de ;aște (G apri&
lie$, de >esa@(LF$ = 9 mai = %ăr#ătoarea
lui ristos, sau iua (ondială a Invocării
& 8 iunie (L!$00ucis .rust este un '$2 cu
statut consultativ pe l!ngă onsiliul Eco&
nomic și %ocial al $ațiunilor <nite60ucis
.rust a fost fondată în 19JJ și nu are scop
lucrativ6onferințele Lcolii rcane vor a&
vea loc între [ și O mai la $e7 Hor@, între
J și V iunie la 2eneva, respectiv între 9 și
1K iunie la 0ondra6
;rin meditație, aceste energii spirituale
care se revarsă Dde )estaurare, de Ilumi&
nare și )econstrucție își pot găsi puncte
de impact în conștiința umană și o dată cu
acestea sunt înregistrate în inimă și în
g!ndire, put!nd fi traduse în acțiuni prac&
tice pentru stimularea ustelor relații uma&
ne care tre#uie să condiționeze lumea no&
uă pe care urmași noștri o vor moșteni6
;entru fiecare dintre noi, această lume no&
uă începe acolo unde suntem, cu relațiile
și responsa#ilitățile pe care ni le asumăm
în fiecare zi6$u există la dispoziția noastră
un agent de creativitate mai #un dec!t
B(area InvocareB pentru că folosirea ei
implică voința noastră spirituală aliniată la voința lui -umnezeu6-acă Dașa cum ni s&a spus nimic nu invocă mai #ine
voința dec!t studiul ;lanului de&a lungul istoriei lui, atunci apare imediat încrederea în puterea 5inelui care, la sf!rșit va
triumfa6ooperarea voinței umanității, B(area InvocareB rostită cotidian Dcu convingere poate auta la susținerea și întă&
rirea c!mpului mental, la clarificarea și rostirea aspirației umanității6-upă 4[ de ani de utilizare, B(area InvocareB este
ancorată în mod ferm în conștiința umană și este gata pentru o răsp!ndire și mai mare6Marea .nvocare a fost destinată#
dintotdeauna#
'#iectul maselor
acestei mulțimii# distri#uirea
zile îl constituie nu esoteriștilor,-e InvocăriB
B(arii aceea, iuasu#
(ondială a Invocării
orice formă, scrisă, este
audiorespectată de circa 4K de ani6
sau video6
)ăm!nem la dispoziția voastră pentru a vă auta în activitățile locale ocazionate de perioada principalelor %ăr#ători %pi&
rituale6
:nsoțitorii voștri în serviciul grupului 0ucis .rust
4oaia volantă, c'iar dacă este destinată marelui pulic, con*ine aspecte esoterice -i la o lectură atentă dezvăluie
arcanele (aspectele ascunse$ urmărite0Aacă cercetăm (de eemplu$, nota&c'eie ca aspectul viu să iasă la lumină în așa fel
înc!t să fie văzut de toți, din punctul de vedere a descrierii ?atanei făcute de fondatoarea ?ocietă*ii Teozofice, reiese că:
%atana Dsau 0ucifer reprezintă Energia(nota*i energia – nota autorului$ activă a <niversului D6666El este /ocul, 0umina,
0upta, Efortul,2!ndirea, onștiința, ;rogresul, ivilizația, 0i#ertatea, Independența D666 (LJ$0.plicând frazei ec"ili#rul
spiritual susținut de sunet următoarea modalitate de interpretare cuv!ntul Dver#ul rezonant al lui -umnezeu este fiul
-ivinității (LH$, atunci %atana este -umnezeu, unicul -umnezeu al planetei noastre D6666Este unul și același cu 0ogosul
(L#$, concluziile care apar au valen*e nea-teptate01entru umanitate, pericolul este destul de mare0?e vore-te de #ine, de
#unătate, de ristos, de invocarea 0uminii, de 5ună&3oință, de pace, de&o nouă eră în raporturile dintre oameni0Ain ce
!"G
motive nu s&ar putea acorda sprijinul unor ini*iative atât de înăl*ătoare din punct de vedere ecumenicB=n ima%inea alăturată
este prezentat pre-edintele 9onferin*ei 3piscopale 8ermane, ar'iepiscopul Earl ;e'&
mann, în fa*a afi-ului epus cu ocazia Wilelor 9atolice (dintre !F&!# iunie !GG"$, afi-
care are ca motto: (artori ai speranței voastre0Aelfinul este considerat unul din anima&
lele simolice (ca de altfel -i pescăru-ul$ ale Ne@&.%e, ducând cu %ândul la apă, la ma&
re -i deci la vărsător0;iteratura Ne@&.%e face aluzie (deseori$ la strategia delfinului -i
la conștiința delfinului ca sinonime care indică strategia optimă pentru viață care tre&
#uie adaptată în $oua Eră6
9eea ce se cere nu este mult: o mai mare afinitate cu umanitatea, un sprijin
prin ru%ăciune pentru OND (recunoscut de mul*i reprezentan*i ai )isericii$, un respect
mai mare pentru liertatea reli%ioasă a celorlal*i0Ae aici -i până la ini*ierea masonică nu
este decât un pas0Nota&c'eie pe care ;ucis Trust o acordă adep*ilor pentru noul an spi&
ritual este foarte ami%uă: vore-te de 5unătate -i afirmă inevita#ilul triumf a 5inelui0Aar care 5unătate -i care 5ineB Tot
)lavatsRK ne ”scoate din tenere”: Există în natură o 0ege Eternă, o lege care tinde mereu să împace contrariile și să pro&
ducă armonia finală6Li datorită acestei 0egi de dezvoltare spirituală D666 umanitatea se va eli#era de zeii falși și mincinoși
o#țin!nd, în cele din urmă, auto&înălțarea D666 (L$09um se va ajun%e la această auto&înălțare, la zeificarea între%ii umani&
tă*i care nu va cunoa-te nici durere -i nici moarteB )ăul – ne spune .lert 1iRe – stă în um#ra #inelui și este insepara#il de
acesta666 -eci, umanității îi este necesar răul666 după cum apei de mare îi este indispensa#ilă salinitatea6Li aici, armonia
poate deriva numai din ec"ili#rul contrariilor (LM$0)ăul este o necesitate – spunea )lavatsRK – și este unul din principalii
susținători ai 0umii (anifestate6Este o necesitate pentru ;rogres și Evoluție, așa cum noaptea este necesară pentru a avea
ziua, așa cum moartea este necesară pentru viață, pentru ca omul să trăiască etern (LL$01rin precizarea că 0umea (ani&
festată este a#isul %atanei (L"$, totul este foarte clar0uto&înălțarea, adică via*a eternă pentru om se va o*ine prin )ău care,
pentru acest scop se sc'imă în 5ine, în factor #enefic, în adevăr, în cel -rept, în însă-i 5unătatea03ste oincidentia 'ppo&
sitorum personificată prin )ap'omet, vărful satanismului ne%a*ionist, moartea rațiunii proclamată de ini*ia*i, pentru că
numai atunci c!nd rațiunea va muri se va naște omul nou al erei care va veni0
iua (ondială a Invocației
3ineri, 8 iunie 199K

;entru construirea unei societăți mondiale mai ustă și inter&

dependentă, <manitatea are nevoie, înainte de toate, de 0u&
mină, de -ragoste și de 3oință %pirituală6
:ncep!nd cu iua (ondială a Invocării, persoanele cu #ună&
voință din întreaga lume, cu srcini spirituale și religioase
diverse, se unesc pentru a invoca aceste energii superioare
folosind (area Invocare6
-oriți să luați parte la această muncă de vindecare inclu&
z!nd (area Invocare în g!ndurile voastre, în meditațiile
voastre, vineri, 8 iunieG
%unteți invitați saă participați la acest eveniment mondial u&
tiliz!nd (area Invocare și împărțind această informare6
(area Invocare

;rin punctul de 0umină intră 2!ndirea lui -umnezeu

;entru ca 0umina să aungă în g!ndirea oamenilor,
;entru ca 0umina să co#oare pe ;ăm!nt6

;rin punctul de Iu#ire intră Iu#irea lui -umnezeu

;entru ca dragostea să aungă în inimile oamenilor,
Iar ristos să se poată întoarce pe ;ăm!nt6

-in punctulsăînconducă
otăr!rea care e cunoscută 3oința
voințele mici alelui -umnezeu
oamenilor,
otăr!rea pe care (aeștrii o cunosc și o servesc6

-in centrul de unde noi c"emăm rasa umană

%ă desfășoare ;lanul de Iu#ire și 0umină,
%ă poată înc"ide porțile în spatele cărora se află răul6
/ie ca 0umina, -ragostea și ;uterea să resta#ilească ;lanul
pe ;ăm!nt0
 & în anumite traduceri a 7arii +nvocări, numele celui care va venieste cel utilizat de reli%iile diverse, precum lord (ai&
trea (LG$, ?ris"na, imam (ad"i -i (essia0
+ma%inea de pe pa%ina următoare reprezintă simolul teozofic al punctului de 0umină prin care intră g!ndirea
lui -umnezeu, identificat ca fiind punctul din centrul unui cerc0=n simolo%ia esoterică, centrul cercului coincide cu însu-i
Aumnezeu0.cest punct, inclus într&o ”stea” cu cinci vârfuri, staile-te identitatea dintre omul pe cale de divinizare -i
!GF
 poten*ialul -umnezeu (elementul divin$ care sălă-luie-te la interiorul omului0Triun%'iul in&
clude (la rândul lui$ omul pe cale de re%enerare, fapt care se petrece în mediu masonic09er&
cul delimitează totul (o referire -i la ouro#orus, -arpele care&-i ”mu-că coada”$, simoli&
zează doctrina ciclurilor -i a eternei întoarceri, dar -i a universalită*ii -tiin*elor oculte -i a
puterii ma%ilor0
1e o altă foaie volantă a Ccolii .rcane se poate citi: ;rin pronunțarea (arii In&
vocații, noi traducem în imagini revărsarea de 0umină și -ragoste care provine de la Ie&
rar"ia %pirituală, prin cele cinci desc"ideri planetareF 0ondra, -areeling, $e7 Hor@, 2e&
neva și .o@o, iradiind conștiința întregii rase umane01e foaia volantă a Wilei 7ondiale a
+nvocării nu se poate trece cu vederea prezen*a %loului pământesc, simolul adoptat de
7asonerie pentru a indica stăpânirea asupra lumii, acela-i simol care apare -i pe stea%ul
Na*iunilor Dnite0Ci tot pentru Na*iunile Dnite, ;ucis Trust adresează invita*ii persoanelor cu #unăvoință să dedice propriile
rugăciuni, înso*indu&le cu fluturași ca acesta: stăzi, $ațiunile <nite sunt un instrument al universalității și un miloc pen&
tru crearea unității, păcii și prosperității în lume6Energiile spirituale conținute în (area Invocare pot fi oferite $ațiunilor
<nite pentru a le auta în munca lor, la nivel mondial, printr&o cola#orare activă a tuturor adevăraților sluitori ai rasei u&
mane0
.lice )aileK, după ce a afirmat că ;aștele -i ;entecostele vor fi două zile proeminente ale anului reli%ios, sus*ine
că noua reli%ie, viitorul liant al popoarelor, va avea ca notă distincitvă actiitatea i,ocatiă: D666 vor fi din ce în ce mai
mult utilizate anumite mantre, care vor fi divulgate într&o zi, la fel ca )ugăciunea -omnului, făcută cunoscută de către
ristos, și (area Invocare, difuzată de către Ierar"ie666 -acă este executată în mod corect, ea va aduce Dva găsi un răs&
puns de la Ierar"ie și de la conducătorul ei, ristos -i continuă este prea mult dacă cerem asta umanitățiiG $u s&ar putea
ca oamenii iluminați ai marilor religii să se unească într!o asemenea adunare invocativă și să inaugureze împreună ap&
ropierea spirituală care va da unitate eforturilor lor, care va genera semințele $oii )eligiiG ("F$0.cest fapt ne duce cu %ân&
dul la iua )ugăciunii <niversale din JL octomrie !G"M, în care papa +oan 1aul al ++&lea i&a adunat la .ssisi pe cre-tini,
evrei, udi-ti -i politei-ti într&o %enerică rugăciune pentru pace adresată unei alte %enerice /iințe #solute09u aceea-i oca&
zie, consilierul reli%ios al prin*ului 1'ilip de 3dinur%', 7artin 1almer (autor a numeroase scrieri de teolo%ie gnostică pu&
licate de ;ucis trust$ a supus aten*iei un revival al 9aalei eraice, lansând în avanpremieră apelul de constituire a %acred
0iterar .rust, cu scopul pulicării doctrinelor care stau la aza mi-cării ecolo%iste -i amientaliste0=ntr&o conferin*ă de
presă de la Na*iunile Dnite din Ne@ QorR, din !L aprilie !G"G, pre-edintele 9onsiliului 7ondial 3vreisc, 3d%ar )ronfmann
(înaltă personalitate a )6nai )6rit'$, rainul .rt'ur /ertzer% (profesor de studii eraice la Dniversitatea din Ne@ QorR$ -i
7artin 1almer au anun*at proiectul de constituire a %acred 0iterar .rust("!$0
NOTEG
! – Termen în en%leză vec'e care înseamnă vrăitoare = 7itc", o asocia*ie cu
sediul la Ne@ QorR0Aespre eisten*a reală a cultelor care promovează vrăjitoria,
este suficient de luat în considerare -tirea apărută în ziarul Il 2iornale din G au&
%ust !GGF: %tatul american )"ode Island a decis că patruzeci de vrăitoare,
adepte ale cultului B-oamna $oastră a .randafirilorB, din punct de vedere fis&
cal, se poate ec"ivala cu 5iserica, except!ndu&le de la plata taxelor0
J – =n partea de jos a documentelor care au pe ele antetul ssociation 0ucis .rust
stă scris: 0ucis .rust este un '$2, cu statut consultativ pe l!ngă onsiliul Eco&
nomic și %ocial al $ațiunilor <nite0
H – $uova %olidarietU din J" ianuarie !G"G, p !J0;a .scona (eista -i o ma-ină
Opel .scona VVV$, pe (untele devărului, încă de la începutul secolului al XX&
lea, se întâlneau teozofi, oculti-ti -i anar'ici01e acolo au trecut /ermann /esse -i
dansatoarea +sidora Auncan, filosofi ca 7artin )uer, T'eodor 2euss (de la
OTO$, revolu*ionari ca )aRunin, ;enin, TrotzRi07ai târziu, scena a fost dominată
de fi%ura lui 9arl 8ustav <un%, ma%icianul psi'oanalist a cărui influență asupra
mișcărilor cu caracter magic666 a fost foarte mare (conform 7 +ntrovi%ne Il a&
pello del mago = ;ălăria (agicianului, 7ilano, ?u%arco 3dizioni, !GGF, p JL!$
la care s&a adău%at -i prezen*a lui .lice )aileK0Aatorită lieralismului contesei

ranos, inspirate de acela-i <un% (!"L&!GM!$Ol%a

care4r^e&EapetKn (!""!&!GMJ$
au dat un caracter -tiin*ific au fost înfiin*ate
-i academic (c'iarprin
de anii 6HF onferințele
la început$ adunărilorE&de
pe 7untele .devărului0.u fost reuniuni cu caracter esoteric care s&au succedat aproape în fiecare an, până spre zilele noas&
tre când, su conducerea americanului <ames /illman (născut în !GJM$, continuator al lui <un% -i autor al unor scrieri cu
titluri semnificative precum $oul politeism, %tudiu despre ;an, /uga în van a zeilor (pulicate în +talia de editura .delp'i$
se dezvoltă o nouă -tiin*ă, fondată pe ocult -i pe un neopoliteism, ca o măsură împotriva cre-tinismului0(+ma%inea îl prezin&
tă pe 3d%ar )ronfmann, #aronul 7"is@e&ului03ste intri%antă statueta cu taurul din planul secund, un acela-i taur care con&
stituie -i simolul >all %treet&ului VVV$0
# – / 1 )lavatsRK -octrina %ecretă = ntropogeneza, 7ilano, )occa, !GH, p HGL, H"G0.nnie )esant, directoare a ?ocietă&
*ii Teozofice după moartea lui )lavatsRK (în !"G!$, a fondat la ;ondra o 0igă (alt"usiană care avea ca scop lupta pentru
controlul na-terilor -i a emancipării femeii0.lice )aileK (din partea ei$, reia tema avertizând despre anumite reacții înnăs&
cute care neagă concepția Dprocreerea, justificându&le esoteric prin faptul că planeta nu poate susține mai mult dec!t un
număr dat de ființe umane -i anun*ând (este vora despre anul !GH – nota autorului$ că în viitor, în loc să se facă mai mulți
copii, o familia va avea griă să dea naștere la calitate și inteli%ență prin progenituri6ceasta implică o știință din care
!G!
eugenetica este doar un detaliu esoteric, distorsionat (.lice )aileK 0Ceducazione nella $uova Era = Educația în $oua Eră,
2oma, Nuova 3ra, !G"!, p !#"$0
 – $uova %olidarietU din J! ianuarie !G"H, p M0
M – Qann 7oncomle0es vrais responsa#les de la troisi+me guerre mondiale = devărații responsa#ili a celui de&al III&lea
răz#oi mondial, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"J, p HFJ0
L – Aenis ;a@rence 9uddK $o7 is t"e -a7ning of a $e7 ge >orld 'rder = %&au ivit zorile pentru o $ouă Eră în $oua
'rdine (ondială, ORla'oma 9itK, /eart'stone 1ulis'in% ;td, !GG!, p !#H0
" – .atele 8eor%es de Nantes 0a ontre&)*forme at"oliWue au AA&+me si+cle = ontra&)eformă catolică în secolul al
AA&lea, nr0 !, p #> nr0 H, p G0
G – ode, nr0 L din !G"G0
!F – 9uvântul de ordine a tuturor acestor asocia*ii este pe cale să devină 2ol#al 2overnance = 2uvernare 2lo#ală, care să
continue printr&o reformă a OND0.cest termen îl înlocuie-te (pro%resiv$ pe cel enun*at de / 8 ells – $e7 >orld 'rder,
sinonim cu 2uvernarea (ondială0
!! – 0a lettre dCinformation nr0 MU!GGJ0
!J – Iezi 7artin / 8reener% ."e Ne7is" 0ist, cit0, Ne@ QorR, ?c'ocRen )ooRs, !GLG, p 0
!H – 9onform >a@e&<p, periodic al )ritis' +srael, ianuarieUferuarie JFFF, p 0
!# – ode, martie !GGF, p !, ;eoner%, Ierla% Aia%nosen0Aespre formarea (ca adept al lui Teil'ard de 9'ardin$ a lui 2o&
ert 7uller, vezi -i 8 ?c'i@K 0o spirito dellCetU nuova = %piritul noii ere, )rescia, ueriniana, !GG!, p GL -i următoarele0
! – ;istă preluată din >orld 2ood7ill $e7sletter, !G"M, nr0 J -i următoarele0
!M – Wiarul -ail Express făcea referire la o declara*ie a lui Aianne 9ore (pre-edintă a "ild >atc" = ;rotecția opilului$
care dădea detalii particulare despre violen*ele suferite de către copii în apropierea săr#ătorilor satanice (precum aniversa&
rea %atanei, la HF aprilie, cunoscută ca $oaptea 3alpurgiei, sau $oaptea 3răitoarelor, cu ocazia solsti*iului de vară, din JH
iunie, pe durata cărora, în !G"M, au fost ucise diverse persoane$0Iezi -i ziarul italian Il 2iornale din JJ iunie !G"M, respectiv
JM iunie !G"M0
!L – 1eter )lacR@ood -ie $etz7er@e der Insider, ;eoner%, Ierla% Aia%nosen, !G"M, p JMF0
!" – Il .eosofismo = .eozofismul, Torino, .rRtos, !G"L, vol +, p M0
!G – 2en5 8u5non, cu studii de matematică -i de filosofie, a ajuns destul de repede la %radul HH_ al 2?.., respectiv la
%radul GF_ al 2itului de 7emp'is&7israZm (din )evista B(arelui 'rient al /ranțeiB, numerele ianuarieUferuarie -i sep&
temrieUoctomrie !GFG, p #", !HL -i !GM$> adept al Lcolii ermetice a ma%ului 1apus, fondator al unui 2it Templar la 1aris
(vezi -i 8 Ientura .utti gli uomini del martinismo, cit0, 2oma, .tan\r, !GL", p LF$> consacrat episcop&gnostic al martinis&
mului cu numele de ;alingenius (vezi -i 7 4 <ames, cit0, p !F#$0Aestul de curios, 1alin%enius face referire la o rena-tere a
lumii într&o nouă eră, după distru%ere0=n franceză, re&n* înseamnă renăscut08u5non a întemeiat revista 0a 2nosi = 2noza -i
-i&a doândit faima de codificator al esoterismului doctrinal01entru detalii despre el, vezi -i )en* 2u*nonF uale tradizione
G & )en* 2u*nonF care tradițieG, în tti del OS onvegno di %tudi attolici = -ocumentele celei de&a șasea dunări de %tu&
dii atolice, 2imini, ;a Tradizione 9attolica, !GG"
JF – 2en5 8u5non /orme tradizionali e cicli cosmici = /orme tradiționale și cicluri cosmice, 2oma, 7editerranee, !G"!, p
!#0
J! – 2en5 8u5non Il regno della uantita e i %egni dei .empi = )egatul BantitățiiB și B%emnele .impurilorB, 7ilano,
.delp'i, !G"J, p #L0
JJ – 9it0, p JM#0
JH – 9it0, p JMM0
J# – 9it0, p JMM0
J – 2en5 8u5non /orme tradizionali666, cit0, p HH0
JM – 7edic în ora-ul italian 1eru%ia, (are (aestru al Ordinului 7artinist .ntic -i Tradi*ional, cu numele de $e#o, (are
ierofante al 2itului de 7emp'is&7israZm, (are (aestru al 2oza9rucii 9aalistice, primat pentru +talia al 5isericii
2nostice postolice și <niversale, dar -i personalitate de vârf a ?ocietă*ii Teozofice (ramura italiană$0
JL – 4 )runelli ;rincipi di massoneria operativa = ;rincipii ale masoneriei operative, 8o%%ia, )asto%i, !G"J, p "#0
J" – 2en5 8u5non %critti sulla massoneria = %crieri despre (asonerie, 2oma, )asaia, !G"H, p H#, H0
JG – 9onform .lice )aileK Il ritorno di risto = )eîntoarcerea lui ristos, 2oma, Nuova 3ra, !G"J, p LJ, LH0
HF – 9uvânt de ori%ine sanscrită care înseamnă trimis de către ceruri pentru a face #ine acolo unde aunge0
H! –– 9it0,
HJ 2en5p8u5non
!#0 Il .eosofismo, cit0, vol + +, p !H0
HH – +dem0
H# – 9itat din +nuire it'in (9'ristine 7 ?toddart$ ."e 0ig"t 5earers of -ar@ness & Bducătorii de 0uminăB ai :ntuneri&
cului, ;ondon, )os@ell 1rintin% P 1ulis'in% 9o, !GHF, p JFL  I++0
H – .lice )aileK Il destino delle nazioni = -estinul $ațiunilor, 2oma, Nuova 3ra, !GL!, p !J0
HM – +dem, p #F0
HL – +dem, p !#G0
H" – 4oster )aileK )unning 2odCs ;lan = :ndeplinind planul lui -umnezeu, NQ, ;ucis 1ulis'in% 9ompanK, !GLJ, p !""0
HG – .lice )aileK Il ritorno666, cit0, p #0
#F – +dem0
#! – 3ste suficient de comparat unul din însemnele teozofiei (crucea încârli%ată$ cu cel al na*ional&socialismului (zvastica$0
#! is – .părut în !GJ" prin %rija filosofului (adept al lui ?pinoza$ 4redericR Eettner (!""M&!GL$ drept %pinoza Institute of
merica0
!GJ
#J – 1eter )lacR@ood -ie $etz7er@e666, cit, !G"M, p JG0
#H – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !#F0
## – Ae urmărit tetul ori%inal: 2odCs plan is dedicate to t"e unification of all races, religions and creeds6."is plan, dedi&
cated to t"e ne7 order of t"ings, is to ma@e all t"ings ne7 = a ne7 nation, a ne7 race, a ne7 civilization and a ne7 religion
t"at is alread #een recognized and called t"e religion of B."e 2reat 0ig"tB0
# – ;ucis Trust *ine periodic onferințe de 5ună&3oințăîn lume, ca aceea din !G"! de la Ne@ Ael'i la care a participat -i
+ndira 8and'i, pe atunci satelit în universul mondialist09onform revistei în lima italiană )otar, numărul din iulieUau%ust
!GG!0
#M – 9onform . )aileK uto#iografia incompiuta, cit0, p !G"0
#L – +dem, p !HF0
#" – +dem, p !"F0
#G – 9onform . )aileK Il ritorno666, cit0, p JF0
F – +idem0
! – +vi, p J0
J – +vi, p MH0
H – +vi, p #0
# – 9it0, p L!0
 – 9it0, p !MG0
M – 9onform 4 )aileK )unning666, cit0, p !"F0
L – 9onform . )aileK Il destino666, cit0, p !F0
" – . )aileK uto#iografia666, cit0, p !"H0
G – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !L!0
MF – .lice )aileK I pro#lemi dellCumanitU = ;ro#lemele umanității, 2oma, Nuova 3ra, !GLJ, p !MJ0
M! – . )aileK Il ritorno666, cit0, p !!J0
MJ – . )aileK cit0, p !#J0
MH – 9it0, p !#H0
M# – 9it0, p H", HG0
M – 9it0, p !#0
MM – ?tatul italian a recunoscut&o oficial ca sărătoare udistă0
ML – illiam Eautz -i 7elanie )ranon "annelingF ."e Intuitive onnection and Intuiting t"e /uture = "annelingF one&
xiunea intuitivă și intuirea viitorului, Ne@ QorR, /arper P 2o@, !G"L0
M" – 9onform 0ectures et .radition = 0ecturi și .radiții, feruarie !GGJ0
MG – +dem, p !#"0
LF – 3ste sărătoarea na-terii lui )udd'a0=n #i#lia teozofiei, -octrina secretă de / 1 )lavatsRK, se spune: -ionisos este u&
nul și același cu 'siris, cu ?ris"na și cu 5udd"a666Deste ristosul %piritual glorificat care&l va eli#era pe ristosul sufe&
rind (umanitatea$ din tortura ei07itolo%ic, Aionisos provenea direct din Weus, tată și creator al acelei umanități pe care ar
dori&o oar#ă intelectual, redusă la animalitate (pa%0 ML$ (adică versiunea %reacă a -emiurgului gnostic$, ridicându&se îm&
potriva acestuia pentru a salva rasa mortală de la distrugere (pa%0 MLJ$0Aat fiind că Aionisos este personificarea lui 1ro&
meteu (;ucifer$, Osiris, )udd'a -i Eris'na nu sunt decât omonime09a urmare, sărătorile ;ucis Trust sunt dedicate gloriei
-i invocării lui ;ucifer pentru renașterea umanității0
L! – 1rintre materialele puse la dispozi*ie de adep*ii ;ucis Trust (prin cele trei curente$ fi%urează aietele cu (editații pe
0ună ;lină, medita*ii care s&ar efectua (din cele sus*inute de ;a2ouc'e$ noaptea, prin adorarea lunii, complet dezrăca*i
(conform $uova %olidarietU, J" ianuarie !G"G$0
LJ – / 1 )lavatsRK -octrina secretă, cit0, p #FF0
LH – +dem, p !LF0
L# – +idem, p H"H0
L – / 1 )lavatsRK, cit0, p M"#, M"0
LM – .lert 1iRe (orals and -ogma, cit0, vol I+, p J!J, J!H0
LL – / 1 )laatsRK, cit0, p MH#0
L" – +dem, p H"#0
LG & D666îndemișcare
repune fiecareroata
dată c!nd adevărul despre
legii D6666$umele salvare
noului căzuse
5udd"a careîntre#uie
uitaresăînvină
r!ndul
esteoamenilor, un 5udd"a
dea cunoscutF el s&arreapăruse pentru a
numi (aitrea
(conform 8eor%e 4oot 7oore %toria delle )eligioni = Istoria religiilor, )ari, ;aterza, !GMH, vol +, p !"$0
"F – . )aileK I pro#lemi666, cit0, p !#L, !#", !#G0
"! – 3ecutive +nteli%ence 2evie@ -ope Inc, as'in%ton A9, !GGJ, p M!0

!GH
 CAPITOLUL B1G INIJIEREA LUCIFERIC' !N NOU A ER' CLU)UL (E LA ROMA7 CLU)
TEOSOFIC REALITATEA *IRTUAL' ȘI AUTOSTR'DILE ELECTRONICE

?&a ajuns la un punct în care apare întrearea dacă o astfel de reli%ie se poate răspândi sau va rămâne în cercul
restrâns al vreunei secte frecventate de persoane cu calită*i îndoielnice, cu toate că persoane cu discernământ -i cultură se
pot lăsa atrase de către astfel de doctrine0Ae peste ocean (-i nu numai$ vin ve-ti în%rijorătoare09olo-i multi&na*ionali pre&
cum +)7 sau 8eneral 7otors, ar condi*iona cariera propriilor an%aja*i de frecventarea cursurilor de Ne@&.%e pe lân%ă
centre specializate, apărute ca ciupercile după ploaie09onducători de ănci sau an%aja*i ai )ursei, afaceri-ti -i comercian*i
care consultă cu re%ularitate 'oroscopul (un ma%ician$ înainte de&o investi*ie, contract sau opera*iune07a%icieni renumi*i
(care pot câ-ti%a până la HF de milioande de dolari pe lună$, astrolo%ia -i artele divinatorii, școli de autocunoaștere se răs&
pândesc ca petele de ulei în fiecare strat al societă*ii, constituind adevărate afaceri, în continuă cre-tere0Aoi cercetători
americani, destul de cunoscu*i în sectorul mondial al trendurilor (tendin*elor$ pe perioade lun%i, <o'n Naisitt (memru al
9entrului de ?tudii ?trate%ice din as'in%ton, prezen*ă constantă la simpozioanele orld 3conomic 4orum de la Aavos în
calitate de viitorolo%$ -i 1atricia .urdene, într&o carte pulicată în !GGF privitoare la noile tendin*e ale acelor ani, estimea&
ză că societă*ile americane c'eltuie o cifră de circa patru miliarde de dolari pe an pentru consultan*ă Ne@&.%e (!$0 ' cerce&
tare condusă de alifornia 5usiness asupra a cinci sute de societăți relevă că mai mult de [K dintre ele ar folosi te"nici
de Bridicare a conștiințeiB6;rocter  2am#le, .)>, /ord (otor o, .  ., I5( și 2eneral (otors au angaat dea ins&
tructori $e7&ge D6666-acă este cineva care se îndoiește că modul de acțiune al $e7&ge a auns p!nă în mediile din insti&
tuțiile de afaceri americane, să țină cont că programa de studii de la 2raduate %c"ool of 5usiness de la <niversitatea
%tanford, cursul de Bcreativitate a afaceriiB & ținut de (ic"ael )a = include meditație, Bc"antingB Dcanto, recitare, etc,
analiză a viselor6Hoga, en&ul și .arot&ul intră și ele în programa de studii (J$01rin profesia lor, este de necrezut că persoa&
ne oi-nuite cu rațiunea pură, respectiv cu pragmatismul, pot adera cu u-urin*ă la mi-cări de tip Ne@&.%e, -i treuie să ne
întreăm dacă frecventarea acelor cursuri le aduce vreo %ratificare, vreo recunoa-tere de vreun anume fel0O mai mare con&
-tiin*ăB O mai mare dezvoltare a propriilor capacită*iB O mai mare putere asupra celorlal*iB 7ai sănăto-i, mai lini-ti*iB ?&ar
părea că da, mai ales că atmosfera ar fi propice anumitor ac*iuni0.ceia-i doi autori fac cunoscut că tot în ?tatele Dnite ce&
le care odată erau considerate idei $e7&ge, capătă din ce în ce mai multă importanță (era perioada anilor 6GF – nota auto&
rului$6-ouă treimi dintre americani declară că au avut experiențe extra&senzoriale, respectiv 4J dintre americani susțin
că au avut Bcontact cu morțiiB, din cele prezentate de $ational 'pinion )esearc" ouncil al <niversit of "icago (H$0
9eline Aion în diverse ipostaze0?imple coinciden*e sau fapte
voiteBVAacă *inem cont că scopul principal al Ne@&.%e îl
constituie inițierea fiecărui om al planetei în adevărurile te&
ozofice prezentate anterior, pentru a avea acces la un răspuns
crediil treuie să luăm în seamă modalită*ile -i instrumen&
tele necesare ”ini*ierii”0.r eista două posiilită*i: una largă,
cu ceremonii rituale, o alta su o formă mai restr!nsă, de la
maestrul ini*iator către novice01rima dintre ele este tipică so&
cietă*ilor esoterice or%anizate (precum 7asoneria$ în care
”ini*ierea” are loc prin ritualuri etrem de precise, care tind
să ofere adeptului o favoare iluminantă specială, imprimând
un semn permanent numit iluminare0)itul, spune 8u5non,
este întotdeauna eficace atunci c!nd este îndeplinit conform
regulilor6$u are importanță dacă efectul este imediat sau di&
vers6Este vala#il pentru totdeauna și nu se reînnoiește niciodată (#$0
. doua modalitate este folosită în societă*ile secrete mai înc'ise (precum martinismul$ -i este practicată (în %ene&
ral$ acolo unde este necesară o ascundere mai mare, pentru a se putea răspândi în medii impermea#ile (de eemplu, mediul
reli%ios al )isericii$03a se realizează între un maestru inițiator (cazul unui ogi din +ndia$, adevărat mijloc canalizator (de
aici -i termenul de ”c'annelin%” folosit de Ne@&.%e$, medium (”intermediar”$ între entită*ile spirituale superioare -i ini&
țiatul&novice0.cestuia din urmă îi este comunicat (la urec'e$ o mantră, o formulă de ru%ăciune secretă ( personalizată, a&
daptată
el0=n psi'icului
acest novicelui$
fel, novicele devinecupărtaș
ajutorul
(încăreia
lume$”maestrul” transmite
al acestei puteri o parte
pe care din puterile
o poate controlape care
prin (la rândul
diverse lui$ le&a primit
modalită*i09ei -i
care nu
cred în astfel de situa*ii pot concluziona că lumea este condusă de către oameni simpli care se distrează pierzând timpul
(multi&naționalele cot la cot cu ace-tia$ cu sugestii, ne#unii, vise, etc0Aar rămâne de eplicat cum fac acelea-i persoane
să&-i păstreze raționalitatea g!ndirii, logica (în inten*iile lor$, cum -tiu să ac*ioneze cu eficien*ă pentru a imprima umanită&
*ii direcții predeterminate0.pare clară natura acelei rte )egale masonice pe care ma%icianul 1apus o definea precum
știința vec"e a organizării sociale, ieșită din vec"ile sanctuare egiptene, conservată pe deplin în anumite centre, numite
"ermetice ($01e deplin con-tien*i, ce pre* treuie să plătească noii adep*iB1oate însu-i sufletul, ca 4aust01ericolul este real
pentru că punctul terminus al acestui proces către care tinde mi-carea Ne@&.%e ar putea fi conversia în masă a umanită*ii0
=n sprijinul acestei idei vine un reprezentant de seamă al teozofiei, Aavid ?pran%ler ( demn urmaș al lui )aileK$
care ne oferă o parte din viziunea lui: devărata lumină a lui 0ucifer nu se poate vedea prin c"inuire, o#scuritate sau refuz6
devărata lumină a acestei mari entități nu poate fi recunoscută dec!t atunci c!nd oc"iul nostru va putea vedea cu auto&
rul luminii lui ristos, strălucirea soarelui interior60ucifer lucrează în fiecare dintre noi pentru a ne conduce către BtotB și
în timp ce noi ne mișcăm către $oua Eră, era Btotalității umaneB, fiecare dintre noi aunge Dîntr&un mod sau altul în pun&
!G#
ctul pe care eu îl numesc Bconsacrare lucifericăB, poarta specială prin care individul tre#uie să treacă pentru a fi pe dep&
lin în prezența luminii lui60ucifer ne oferă darul definitiv al totalității6-acă îl acceptăm, el este li#er, și noi suntem li#eri6
Este inițierea luciferică pe care numeroase persoane Dîn ziua de azi sau în zilele următoare o vor primi pentru că este ini&
țierea în noua eră6ceastă inițiere na face să a#andonăm frica, sentimentul de vinovăție, tentațiile noastre și ne transformă
într&un tot, în pace, pentru că am cunoscut Dîn acest fel lumina noastră interioară și lumina care ne înconoară, lumina lui
-umnezeu0 Aavid ?pan%ler )eflections on t"e "rist = )eflecții despre "rist, 4ind'orn, 4ind'orn 4oundation, !GL"0
Aavid ?pan%ler, teoretician oficial al comunită*ii Ne@&.%e din 4ind'orn – ?co*ia devenită faimoasă pentru cali&
tatea ecep*ională a produselor a%ricole o*inute de pe un teren arid -i inospitalier, se pare, datorită evocării în ajutorul ver&
zei -i a pătrunjelului a gnomilor -i spiridușilor (M$b este -i memru al directoratului etățenilor 0umii (care are sediul ofici&
al la LLL din <nited $ations ;laza, Ne@ QorR$0;a J martie !G#", un anume 8arrK Aavis fost aviator american, memru
al /ederal <nion, asocia*ie care ”coc'eta” cu ideea unui %uvern mondial (creată în !G#F de către #ursierul )"odes 9laren&
ce ?treit, memru al ?ocietă*ii 4aian, al 2ound Tale -i al 942$b fondator la rândul lui al (ișcării <niversale pentru o
onfederație (ondială, î-i aandonează cetă*enia03pulzat din 4ran*a, se refu%iază la 1aris într&o clădire cedată temporar
Na*iunilor Dnite, pentru o .dunare 8enerală0(+ma%inea de mai jos este un vitraliu eistent în iserica ?an 8ioacc'ino din
2oma, +talia$0Aavis se declară su protec*ia Na*iunilor Dnite -i se proclamă
primul cetățean al lumii09a urmare a interesului acordat de ziari-ti, la !G no&
iemrie, Aavis -i al*ii (care între timp i s&au alăturat$ cer în mod oficial dele&
%a*ilor OND să convoace o .dunare 9onstituantă 7ondială care să ridice
steagul suveranității unui singur 2uvern (ondial pentru o singură lume -i la
! ianuarie !G#G anun*ă crearea unui %erviciu de :nregistrare a etățenilor 0u&
mii0;a JL iulie (acela-i an$ institu*ia prime-te numele de )egistrul Internațio&
nal al etățenilor 0umii (L$> ini*iativa mer%e înainte -i registrul prime-te -i
numele de Institutul de %tudii (ondialiste01rintre temele dezătute de acest
institut nu lipse-te rasismul: D666 acțiunea antirasistă este unul din miloacele
de propagare ale mondialismului, de aceea D666 această sarcină figurează
printre marile preocupări ale omisiei de Educație a etățenilor 0umii ("$0
.lături de rasism, regionalismul -i mondialismul, despre care (în îndepărtatul !GLM$ se spunea: regionalismul și mondialis&
mul sunt două nivele ale federalismului, sunt complementare și tre#uie să acționeze împreună (G$, decretând în acest fel
sfâr-itul na*iunilor -i împăr*irea lor în re%iuni mult mai mici u-or de controlat, în favoarea unei federa*ii mondiale0Totul în
deplină armonie cu viziunea maestrului lui .lice )aileK (.i#etanul$, care afirma că este necesară abolirea acelor principii
care fac at$ta rău omenirii și care se pot rezuma în două cuvinte# suveranitate și naționalism (!F$0
1rintre memrii +nstitutului de ?tudii 7ondialiste se afla -i un etățean al 0umii – .urelio 1eccei, co&fondator al
lu#ului de la )oma09luul de la 2oma apare în !GM" ca centru de reflecție pentru umanitate la activitatea căruia au cola&
orat oameni de -tiin*ă, anc'eri, filosofi, umani-ti04ondurile de care dispuneau erau (-i sunt, fără îndoială$ ilimitate, pro&
venind de la funda*iile 2ocRefeller, .%nelli, IolRs@a%en, dar -i de la 2erman (ars"all /und acela-i fond care contriuie
la finan*area 9omisiei Trilaterale, -i din al cărei comitet (8erman 7ars'all$ a făcut parte .verell /arriman, memru al
?ocietă*ii 1il%rims -i al 942, șef al familie cu acela-i nume care împăr*ea cu 2ocRefeller a doua pozi*ie în =nalta 4inan*ă
americanăb0;a capitolul ”fondatori” poate fi inclus -i Aavid Aean 2usR (!GFG&!GG#$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, pre-e&
dinte al 4unda*iei 2ocRefeller (între !GJ -i !GM!$, prezent la prima sesiune a 8rupului )ilderer%, unul din principalii re&
prezentan*i ai politicii americane (din acea perioadă$ în 3tremul Orient, cavaler de 7alta -i #ursier )"odes0.l*i ursieri, al
căror nume merită aten*ie -i care se vor afla în prim&planul politicii americane, sunt: esleK 9larR, )ill 9linton, 2ic'ard
/aass (actualul director al 942$, alter +saacson (de la +nstitutul .spen$, dar -i ?troe Talott (despre care s&a discutat
anterior$0;a clu# au aderat 3lisaet' 7ann )or%'ese (care împreună cu tatăl ei, scriitorul T'omas 7ann, în anii 6HF ai seco&
lului trecut s&au mutat în ?tatele Dnite, devenind apropia*i ai lui .ldous /uleK$> ?ol ;ino@itz, fost pre-edinte al Xero,
memru al 942, al 9omisiei Trilaterale, al .merican <e@is' 9ommittee, dar -i asociat al a#inetului de vocatură 9oudert
)rot'ers (un prim sediu al or%aniza*iei ecolo%iste ."e /riends of Eart", fondată în !GMG de către Aavid 2oss )ro@er$0
)apoartele lu#ului de la )oma, precedate de cercetări -i analize conduse cu cele mai une mijloace, în domenii&
le diverse ale -tiin*ei, cuprind rezultatele o*inute în sectoare (foarte tr!m#ițate în prezent$ precum mediul, ecologia, resur&
se, dezvoltare, solidaritate, viitor, etc0=n !GLF (cu fonduri de la 4unda*ia IolRs@a%en$ 1eccei l&a luat de la 7+T pe <aK 4or&
rester (un %eniu al computerelor$ care, împreună cu câ*iva dintre elevii lui (printre care Aennis -i Aonella 7eado@s$, ple&
când de
unile, culao ipoteza (discutailă$
u-oară tentă a capacității
catastrofică, de încărcare
au fost pulicate a planetei,
cu rapiditate au simulat
într&o lucrare pe calculator
celeră, consecin*ele
0imitele posiile01revizi&
dezvoltării, su e%ida
9luului de la 2oma0.ceste previziuni, preluate rapid de mijloacele de comunicare, au fost prezentate ca fiind indiscutaile
dacă nu s&ar fi trecut cu solicitudine maimă la înfruntarea glo#ală a prolemelor (a g!ndi glo#al și a acționa local este
unul din slo%anurile favorite ale 9luului de la 2oma$0;a o privire mai atentă, citirea rapoartelor 9luului aduce în prim&
plan o repropunere sustan*ială de teme, adesea în limaj teozofic0?e discută despre umanitatea văzută ca un tot, sat glo&
#al, revoluție glo#ală, ecumenism, respectul .errei, limitarea demografică ()aileK a fost una din pionierele acestui dome&
niu$, noua renaștere, evoluția credințelor0?e face apel -i la potențialitățile interioare ale omului nou care va treui să edifi&
ce satul glo#al, sus*inut pentru acest scop de o voință iluminată (!!$0Aespre ce fel de iluminare era vora, treuia să fi -tiut
un alt memru de seamă al 9luului, 3ric' <antsc' (!GJG&!G"F$, care în aprilie !GM" pre%ătise tetul de ază, pentru refle&
cție la fondarea 9luului0O reflec*ie influen*ată de eperien*a lui de astrofizician la 7+T din )oston, puternic infiltrată de
ideii teozofice: spiritul este autoconștiința materiei, umanitatea se află în evoluție continuă, spre nivele mai înalte și se va
iz#ăvi prin ea însăși, -umnezeu nu este a#solut și se dezvoltă, este însăși evoluția (!J$0<antsc' a participat deseori în com&
pania lui 1eccei la numeroase sesiuni ale European %ummer <niversit (din .lpac', Tirol$, unde aveau loc -i simpozioane
!G
ale reprezentan*ilor Ne@&.%e, precum istoricul 7orris )erman, illiam T'ompson, fizicianul 4ritjof 9apra epert în doc&
trine -i mistică orientală, pentru o lun%ă perioadă de timp în le%ătură cu .lan atts (unul din promotorii cultului dro%ului
împreună cu /uleK$b dar -i Eris'namurti (una din fi%urile de seamă ale teozofiei$0;a sesiunea din !G"H a acestui simpo&
zion, pe lân%ă prota%oni-tii prezenta*i -i ca o %aran*ie a seriozității intențiilor, au mai fost prezen*i Aalai ;ama, un ogi din
Eas'mir -i -eful centrului en din ?an 4rancisco0Aar <antsc', împreună cu 1eccei -i Ein%, se sim*eau în lar%ul lor -i la
onferințele Internaționale pentru <nitatea Ltiinței – +9D? – finan*ate de
către )iserica Dnificării a coreanului ?un 7Kun% 7oon (unul din aleșii că&
ruia ristos al teozofiei i&ar fi încredin*at îndeplinirea misiunii$ devenit mi&
liardar în scurt timp datorită armatei de creduli care depuneau la picioarele
lui averile lor07oon, personaj controlat de către =nalta 4inan*ă, a fondat în
!G"J cotidianul conservator >as"ington .imes, al cărui editor este evreul a&
merican 7orton . Eaplan (principalul colaorator al lui 7oon în ?tatele
Dnite$0?u conducerea lui Eaplan (profesor de Ltiințe ;olitice la Dniversi&
tatea din 9'ica%o, memru al /oreign ;olic )esearc" Institute$, participan&
*ii la astfel de conferin*e declarau că lucrează în direc*ia unei noi ordini in&
terna*ionale, invitând la sesiunile lor anuale personalită*i de seamă din lu&
mea -tiin*ifică -i filosofică0Treuie remarcat că prima conferin*ă a acestui institut avut loc în !GLJ la >aldorf storia din
Ne@ QorR, un 'otel frecventat în mod constant de esta#lis"ment&ul american, unde fac anticameră (deseori$ în a-teptarea
de instruc*iuni, viitorii -efi de stat -i de %uvern europeni0. treia conferin*ă a avut loc la ;ondra în !GL#, su pre-edin*ia
lordului .drian (administrator al 2ocRefeller +nstitute$> a doisprezecea a avut loc în feruarie JFFF în 9oreea de ?ud, la
?eul09ontinuând cu cercetarea vom descoperi că to*i participan*ii sunt personalită*i înalte, fiecare dintre ele sus*inută de&o
viziune universalistă -i de apartenen*a la cluuri, cercuri, comisii, societă*i cu voca*ie mondialistă, prin care se face cunos&
cută puterea =naltei 4inan*e0Dn ultim detaliu, un alt nume al )isericii Dnificării este ;ionierii $e7&ge (!H$0=n ima%inea de
mai sus se află .urelio 1eccei, co&fondator -i prim pre-edinte al 9luului de la 2oma0. fost memru al +nstitutului +talian
de .faceri +nterna*ionale al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului .tlantic, al +nstitutului +nterna*ional pentru .naliza ?iste&
melor .plicate din Iiena (un fel de omisie .rilaterală a lumii -tiin*ifice, sus*inută tot de către =nalta 4inan*ă$01rieten apro&
piat al lui 8iani .%nelli (patronul de la 4+.T$, 1eccei s&a aflat în conducerea 4iat .r%entina, Olivetti, .litalia, etc0
Ci cum un institut cu vocație mondialistă are inten*ii -i la nivel local, -i 2omânia are reprezentan*ii ei în 9luul
de la 2oma0

1e lân%ă full mem#er (@@@0cluofrome0or%$ precum 95sar 8aviria (pre-edinte al 9olumiei$, .rpad 8^ncz (fost pre-edin&
te al Dn%ariei$, Iaclav /avel (fost pre-edinte al 9e'oslovaciei$, 2afael /ernandez 9olon (%uvernator al 1uerto 2ico$,
mem#ri de onoare sunt +on +liescu -i 3mil 9onstantinescu01rintre memrii români: 3milian 7 Aorescu este mason, la fel
ca -i Iir%il ?toenescu (prezent în consiliul de administra*ie de la )anca Na*ională a 2omâniei$0?ilviu Ne%u* este %eo%raf (-i
s&ar putea să nu -tie în ce este implicat$> ?olomon 7arcus (evreu$ este re%izor> lui 7ironov i&ar putea folosi ideile din ap&
tain ;o7er -i ona repusculară> 4lorin 8eor%escu -i Aaniel Aăianu au fost mini-tri dar se pare că au avut de reprezentat
alte interese, iar cei doi ;ic și ;oc ai pre-edin*iei (+liescu -i 9onstantinescu$, c'iar dacă în campaniile electorale -i&au sărit
unul altuia la g!t, pe terenul de oacă al 9luului î-i strân% mâinile cu multă căldură VVV

!GM
 2evenind la +nstitutul de ?tudii 7ondialiste se poate remarca faptul că ?pan%ler a cunoscut -i al*i etățeni ai 0u&
mii: ?ean 7ac )ride (care cu fonduri de la familia .stor a pus azele .mnestK +nternational$, Noel )aRer 1'ilipp (repre&
zentant de ran% înalt al ?ocietă*ii 4aian, memru al ramurii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims, al 2ound Tale, al 2++., practic
al tuturor societă*ilor care %estionează în mod viziil puterile economică -i financiară mondiale$0Aar alături de ?pan%ler
mai apar -i directori de ziare, amasadori, personalită*i ale DN3?9O, consilieri ai Na*iunilor Dnite, etc0

.lăturat se află reprodusă coperta căr*ii pulicată la editura Edizioni (editerranee cu titlul /ind"orn
(unul din locurile preferate ale mi-cării Ne@&.%e$ – <n model de viață pentru omul anului JKKK a&
vând ca autoare pe 1aola 8iovetti0.rorele (ale cărui ramuri formează un triun%'i$ î-i are rădăcinile
în mi-carea a%itată a fluurilor Ne@&.%e0Ialul care udă aceste rădăcini se termină în partea de sus cu
un vârtej în jurul unei stele cu cinci vârfuri, vec'iul simol al umanismului ini*iatic0?teaua în cinci
col*uri a ma%iei evreie-ti este considerată corespondenta stelei lui Aavid conform lui 8ers'om ?c'o&
lem (!#$ 0a a#ala = a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ, p HMHb0

A MI9LOACELE (E INIJIEREREA LITATEA *IRTUAL'*ECHEA NOD' !NCALEC'

ELECTRONIIO LUME PE M'SURA TUTURORE&ISTENJA CA ILUDIE

=ntr&un articol apărut în revista ;ucifer din octomrieUnoiemrie !"GF, )lavatsRK devine garantul autenticită*ii
celor con*inute în %ândirea lui ?pan%ler0?esizăm că pentru a o#ține puteri magice sunt necesare două lucruriF eli#erarea
voinței de orice formă de sclavie și controlul exercitării ei (a voin*ei$, furnizând imediat după (pentru cine ar vrea să cerce&
teze$ ori%inea puterilor furnizate ini*ia*ilor, a omului iluminat: marele agent magic (!$ – spunea ea – focul astral trăitor pe
păm!nt D666 este D666 țapul sa#atului vrăitoarelor și 5ap"ometul .emplarilor D666 (!M$0.ceasta fiind %ândirea de fond a te&
ozofiei apare clar că o difuzare pe scară lar%ă treuie să fie precedată de&o pre%ătire pro%resivă -i în lini-te (în stare să pre&
vină reac*ii de respin%ere$ care să poată continua printr&o orientare ini*iatică a con-tiin*elor0O dulce conurație (după cum
sulinia versiunea %ermană a ."e cWuarian onspirac de 7arKlin 4er%uson$, o omo%enizare a %ândirii -i a "umusului
spiritual asupra cărora, la momentul oportun, va ac*iona ini*iatorul (asta dacă nu va eista influen*a directă a unei alte con&
științe, în*eleasă ca un eu superior$0Aacă eli#erarea voinței de orice sclavie constituie scopul primar care treuie atins, se
în*ele%e utilitatea psi'o&te'nicilor Ne@&.%e puse la dispozi*ie de mae-tri precum ma%i, vrăjitori, Ko%i, etc, respectivele te'&
nici fiind astfel prezentate de către un scriitor Ne@&.%e: meditație, te"nici de psi"oterapie umanistă și transpersonală, par&
ticiparea la ritualuri, activități în stare de transă, seur într&o incintă cu izolare senzorială, exerciții psi"edelice suprave&
g"eate Dutiliz!ndu&se, de exemplu, o doză de VKK de micrograme de 0%-, etc (!L$0
9u alte cuvinte, este vora de accederea la o stare modificată a conștiinței în care anularea voin*ei -i a senza*iilor,
%olul spiritului -i al min*ii (numite de către ”cunoscători” rezonanța cu <niversul$, în realitate lasă loc eperien*elor de tip
c"anneling, de contact cu entită*i despre a căror identitate ne7&agers&ii (adep*ii Ne@&.%e$nu prea au multe de spus0?e pare
că (în scurt timp$ nu va fi nevoie de un sejur în incinte cu izolare senzorială, de participare la ritualuri sau exerciții0;a înde&
mâna tuturor este pe cale să ajun%ă realitatea virtuală în care vor fi suficiente o cască cu oc"elari magici conectată la com&
puter, o mănușă cu senzori (conectată -i ea$ -i ale%ându&se pro%ramul specific, se va realiza scufundarea în lumea alterna&
tivă care nu eistă, ajun%ându&se la stări asemănătoare cu etazul, escaladarea muntelui cosmic, p!nă la v!rf, alături de
!GL
alte prezențe spirituale, simulând pas cu pas, spune Wolla, ini*ierea -amanică (!"$03l5mire Wolla (!GJM&JFFJ$, apolo%et al
cultului Ne@&.%e, considerat în prezent unul dintre cei mai mari scriitori despre dimensiunea spiritului, cercetător al cultu&
rii orientale, în două lucrări numite Ieșiți din lume, respectiv (irarea infantilă (!G$, încadrează foarte ine aceste noi poten&
*iale03l preconizează că ini*ierea Ko%a poate duce la prezen*a unor puteri (nu se în*ele%e destul de ine ce fel de puteri, reale
sau virtuale$ prin care iluminatul poate fi con-tient de modificarea propriilor dimensiuni, să&-i oserve proiec*ia propriei
ima%ini, să devină inviziil, să treacă prin oiecte solide, să se scufunde în teren, să zoare atin%ând ;una, ?oarele, stelele,
să practice levitarea, să&-i amintească vie*ile anterioare, să impună altora propria voin*ă0Toate acestea ar treui să fie la în&
demână cu ajutorul realității virtuale: %untem la începutul unei dezvoltări care&și va avea maximul spre anul JKVK (JF$02e&
alitatea virtuală apare (semnificativV$ în !G"# -i pentru prima dată în istoria umană, va da posiilitatea de manifestare a unui
sistem care nu va face diferen*a între realitate -i fic*iune, Wolla eplicând consecin*ele lo%ice: omul care ar avea posi#ilita&
tea de acces li#er la astfel de simulări ar avea conștiința profundă a înșelăciunii în care Dpentru marea maoritate a timpu&
lui s&ar afla, înțeleg!nd astfel or#irea intrinsecă furnizată de viața însăși, premiză filosofică fundamentală a unui Beli#e&
ratB în viață (J!$0Iia*a ca o iluzie, deci, ca o ne%are a realită*ii0Ae aici -i până la clasificarea eisten*ei ca o non&realitate,
un rău de care treuie să ne eli#erăm cu orice c'ip, nu este decât un pas0Idei vec"i adaptate la "aine moderne vor călători
pe fluxuri de electroni fără ca victimele să ănuiască ceva0Nici de această dată, pro&
pa%atorii minciunii nu se vor dezmin*i -i pentru acoperirea adevăratelor inten*ii vor
furniza realită*ii virtuale aplica*ii noile, orientate spre ajutorarea omului în cele mai
diverse domenii: medical, -tiin*ific, didactic, social -i va fi dificil pentru ei să se as&
cundă atunci când va apărea pornografia virtuală care (din ceea ce spun sus*inătorii
ei$ va oferi avantajul raporturilor autentice cu entită*i care nu eistă, dar la adăpost
de /+I sau alte oli0
1rin aceste te'nici de imersiune, care izolează de lumea reală, se pot o*i&
ne -i rezultate enefice0Dn ar'itect -i un eventual client, fiecare dotat cu accesoriile
necesare, vor putea modifica lucrarea, după dorin*ă, oservând -i rezultatul la care
se poate ajun%e04iecare dintre ei se va putea mi-ca în c#er&space, depă-ind cu de&
zinvoltură orice ostacol0Dn student la istorie va putea eplora lumi dispărute de
mult timp01ilo*i de avioane î-i vor putea eercita capacită*ile în simulatoare, fără să
zoare07ai mul*i c'irur%i vor putea discuta despre o opera*ie dificilă -i despre con&
secin*ele posiile, înainte de eecutarea ei asupra pacientului propriu&zis09eea ce va
treui să avem în vedere va fi delimitarea dintre real -i virtual, cât de mult dorim
-i realitatea, dar -i virtualul, dar -i cum facem diferențierea dintre ele0

)G OPINIA SUSJIN'TORILOR

9e va rămâne din persoanăBAeta-ând omul de realitatea o#iectivă care&l înconjoară, realitatea virtuală va aduce
omul la fi%ura care ocupă cartea cu numărul XX++ di .arot, fi%ură pe care înal*ii ini*ia*i o numesc $e#unul, adevărata pre&
fi%urare a viitorului cetă*ean al satului glo#al: valorea sim#olică a acestei cărți ec"ivalează cu zero – spune Os@ald irt',
%rad HH al 2?.., unul din mae-trii esoterismului doctrinal modern – pentru că $e#unul este un persona care nu are nici
o importanță, este inexistent intelectual și moral6Inexistent și iresponsa#il, se t!răște prin viață ca o ființă pasivă, care nu
știe încotro merge și se lasă condus de impulsuri iraționale6$u&și aparține lui însuși6Este un posedat, un depășit, este un
alienat în adevăratul sens al cuv!ntului D6666u privirile rătăcite printre nori, insensi#il, își parcurge calea la înt!mplare,
împins de impulsuri, fără a se între#a unde va aunge (JJ$0
=n cursul 4orumului 3conomic 7ondial de la Aavos (3lve*ia, !GG$, dominat de tema guvernului glo#al = 2lo#al
2overnance -i unde comisia care lucrează la reforma Na*iunilor Dnite -i&a prezentat raportul final intitulat 3ecinătatea
glo#ală, în ultima zi s&a discutat despre informa*ie, televiziune %loală, autostradă informatică, toate cu scopul creării unui
nivel cultural comun pentru tânăra %enera*ie0Ci&a spus părerea -i evreul 2upert 7urdoc' (creatură a lui Oppen'eimer$,
ma%nat al presei interna*ionale, prezent -i la adunările 8rupului )ilderer%09u această ocazie a declarat că satul glo#al,
prin televiziune, va fi o mare forță în slu#a 5inelui, contriuind la anularea frontierelor pentru a pune #azele unui nivel de
înțelegere mult mai mare între popoarele lumii 0(=n ima%inea de mai jos, 3tienne Aavi%non -i 1aul ollfo@itz la întâlnirea
8rupului )ilderer% din JFF, &" mai, 2ottac'&3%ern, 8ermania$0
O altă
dea ca opinie avea 7ic'ael
perspectivă controlul?pindler (pre-edinte
informației la nivel la .pple$
glo#al, în care ve&
m!inile
unei minorități a populației mondiale, fa*ă de&o majoritate care se
va distra p!nă la moarte privind pro%ramele Tv (JH$0Dn scenariu
pentru o eră post&industrială, cu previziuni care se încruci-ează cu
cele ale personajelor participante la Aavos, a fost prezentat de lor&
dul illiam 2ees&7o%% care oserva că în timp ce economiile de
masă din secolul XX aveau nevoie de educație de masă, în secolul
XX+, educa*ia va fi doar apanajul celor mai ”uni” (#uni, care nu
ec'ivalează cu de-tep*i, sunt copii de politicieni, de afaceri-ti, etc000$
Aupă aceea, în cadrul competi*iei mondiale,  din popula*ia unei
*ări va produce "F din o%ă*ie în timp ce, G din popula*ie (*inu&
tă în i%noran*ă de către televiziunea %loală$ va depinde de acei
pu*ini, privile%ia*i (J#$0
!G"
 2ees&7o%% este un analist ritanic caracterizat de&o anume seriozitate03ditor al .imes, memru al 2++., în !G""
a fost numit director la Naco# )ot"sc"ild oldings, iar în !G"! a fost numit co&director la 2eneral Electric la care a fost
pre-edinte 1eter 2upert 9arrin%ton secretar&%eneral al N.TO între !G"# -i !G"", memru al 2++., al ?ocietă*ii 1il%rims, al
8rupului )ilderer%, al 9omisiei Trilaterale, director la )io .into inc (proprietate a %rupului 2ot'sc'ild$, co&fondator la
?issinger ssociates – o societate de consultan*ă pentru ănci -i multi&na*ionale condusă de fondatorul ei, /enrK Eissin&
%erb0Tot în !GG (dar la începutul lunii octomrie$, la luosul /airmont otel din ?an 4rancisco, a avut loc o sesiune rezer&
vată a orld 4orum, sponsorizată de 4unda*ia 8oraciov, personaj căruia astăzi i se recunoa-te rolul de gropar (în contul
altora$ al comunismului oficial, omul ;ucis Trust (J$, fi%ură emlematică a actualei, compozitei, respectiv neuloasei
mondializări0+mportan*a acestei adunări stă în faptul că pentru prima dată, un comitet de g!nditori glo#ali încerca să pună
azele unor re%lementări ale societă*ii %loalizate, definită ca primă civilizație glo#ală pentru noul mileniu01rintre altele, au
fost individuate -i fiate modalită*ile, respectiv mijloacele necesare pentru ducerea la un sfâr-it a celor propuse09uvintele&
c'eie erau control, proces g"idat, noul rol al $ațiunilor <nite0
4unda*ia 8oraciov este o prezen*ă fiă pe lân%ă Na*iunile Dnite, unde are statutul de organism exclusiv carita#il
cu rezultate educative, fără scop lucrativ0Ain acest motiv, funda*iile =naltei 4inan*e (numai în !GGJ$ au făcut dona*ii de L
de milioane de dolari (JM$, 8oracios având la dispozi*ie (pentru deplasările personale$ avionul privat al directorului de la
/or#es0O adunare demnă de tot respectul, cu mai mult de cinci sute de reprezentan*i ai lumii politice, -tiin*ifice, respectiv
din multi&na*ionale: 1aul IolcRer (fost director al 4ederal 2e&
serve$, Wi%nie@ )rzezinsRi (memru în multe or%aniza*ii cu
caracter mondialist$, 8eor%e )us' ?r, 7ar%aret T'atc'er, 8e&
or%e ?'ultz, economi-ti de la /arvard, ?tanford -i Oford07a%&
na*i ai informaticii -i telecomunica*iilor precum Ted Turner (de
la 9NN$, Aavid 1acRard (unul din fondatorii colosului /e@lett&
1acRard – /1$, <o'n 8a%e (de la ?un 7icrosKstem$03colo%i-ti
radicali precum ;ester )ro@n (memru al 942$, .l 8ore fost
vice&pre-edinte al ?tatelor Dnite (ajutat -i de valul Ne@&.%e$,
memru al 942 -i al 9omisiei Trilaterale după o îndelun%ată
activitate, în tinere*e, în ec'ipa miliardarului evreu .rmand /ammer – prieten apropiat al lui ;eninb09um va apărea viitorul
după această întâlnire de la 4airmont /otelB (O ima%ine antolo%ică, sinonimă cu modul de ac*iune al societă*ilor secrete$0
2ăspunsul formulat este scurt -i sec: B3^@3, circulând -i un cuvânt compus, elaorat (se pare$ de genialitatea lui
)rzezinsRi -i face referire la ultima parte a cifrei (în en%leză$ @3 – titt4tai,.e,t – un neolo%ism care s&ar putea traduce
(mai accesiil$ prin latinescul a,e. et circe,ses – P"INE ȘI CIRC 09onceptul înc'is înăuntru este cât se poate de actual
iar ima%inarea unor astfel de forme de convie*uire, la nivel planetar, lasă să se vadă cruzimea celor care au %ândit astfel de
lucruri0=n societatea %loală, popula*ia activă, for*a de muncă care va produce toate unurile -i serviciile, va constitui un
avantaj pentru JF din popula*ia totală, iar restul de "F va depinde de acel JF -i va putea aspira (ca remediu pentru
frustrările iremediaile care vor apărea prin imposiilitatea accesului la cultură -i la o ocupa*ie demnă$ la o alimenta*ie su&
ficientă (titt4$ -i la divertisment de televiziune (e,tertai,.e,t $ care va aplatiza min*i -i voin*e, adevărat succesor al dro&
%urilor, dar fără efectele periculoase -i costisitoare ale acestuia din urmă (JL$0

CG !NTRE REALITATEA*IRTUAL' ȘI SATUL LO)AL

3a veni un timp în care oamenii vor crede în povești , avertiza ?f0 1avel (J Tm0 #, H&#$ -i vremea în care televiziu&
nea -i realitatea virtuală par să&-i arate efectele colaterale01entru o cunoa-tere mai ună a realită*ii virtuale, treuie să ve&
dem mecanismul de func*ionare al acesteia0 v!nd pe cap o cască cu vizor stereoscopic și o mănușă dotată cu fi#re optice
este posi#ilă scufundarea în mediul creat de computer Ddenumit și Brealitate virtualăB6.ot ceea ce se vede derivă din pro&
gramele de grafică computerizată, iar tot ceea ce se BatingeB constituie răspunsul computerului la mișcarea m!inii noas&
tre6Efectul de imersiune depinde de faptul că imaginile grafice Dcare în mod normal sunt redate de ecranul calculatorului
sunt dedu#late de computer și redate prin intermediul a două ecrane mici, cu cristale lic"ide6;entru că imaginea percepută
de oc"iul drept este ușor diversă față de imaginea pe care o vede oc"iul st!ng, apare senzația de tridimensionalitate6(in&
tea este făcută să creadă că trupul fizic a trecut dincolo de ecran, numit în mod uzual Bc#er&spațiuB (J"$0Aacă se dore-te
mi-carea în interiorul spa*iului virtual este suficient de indicat cu de%etul arătător de la mâna înmănu-ată (conectată la com&
puter$,
de direc*ia
%reutate, de urmat0+mediat
temperatura apare
oiectului, senza*ia
felul de mi-care
suprafe*ei, către
duritatea, locul dorit01ercep*ia
etc09reierul tactilă va
nostru va percepe transmite
realitatea (-i-ivainforma*ii le%ate
crede acest lu&
cru$ în mod principal, cu ajutorul sim*ului tactil0.stfel se o*ine eliminarea senza*iei că trupul fizic are limite peste care nu
poate să ac*ioneze0Dn epert precum AefficR Ae EercR'ave (director la (c0u"an ;rogram in ulture and .ec"nolog de
pe lân%ă Dniversitatea din Toronto$ spunea că cine interacționează cu realitatea virtuală poate z#ura între un mediu sau al&
tul, poate avea dimensiuni gigantice sau minuscule în raport cu lumea pe care o explorează, dar mai ales se află în fața
unei extensii a propriei minți666 (JG$0Aar acestea nu sunt puterile unui ogi, ale iluminatului descris de WollaB Ci extensia
propriei minți nu este tocmai efectul provocat celor care au folosit ;?A (dar -i alte 'alucino%ene$ pentru a&-i aandona sta&
rea de "omo sapiens trecând la starea de "omo noeticus (”intelectual”$ al Ne@&.%eB
Ci iată că personalită*i californiene ale evenimentelor din !GM" s&au convertit în masă, proclamându&se c#er&
pun@ $e7&ge, confirmând în mod direct că voiaele acide provocate de ;?A nu erau decât o etapă intermediară între călă&
toria facilitată de un %uru -i ceva mult mai avansat precum realitatea virtuală0Dna dintre aceste personalită*i, Timot'K 4ran&
cis ;earK, fost %uru al ;?A al acelei perioade, va proclama că în sfărșit este posi#il ceea ce în anii COK a dat greș (HF$0Aar
opinia lui ;earK despre consecin*ele acestei opera*iuni nu se opresc aici03l crede că realitățile electronice reprezintă sfărși&
!GG
tul naționalismului6Este sfărșitul statului #azat pe religie sau geografie63a fi un lim#a glo#al6.eleprezența va distruge #a&
rierele de rasă, de clasă, economice, în privința comunicării (H!$03act acelea-i condi*ii necesare
pentru satul glo#al propovăduit de teozofi0Timot'K 4 ;earK (în ima%inea alăturată, !GJF&!GGM$,
fost profesor de psi'olo%ie la Dniversitatea /arvard (una din marile universită*i ale sistemului a&
merican$, teoretician -i sus*inător al folosirii dro%urilor psi'edelice, revolu*ionar -i mistic al anilor
6MF -i&a meritat titlul de profet al 0%-, încercând să pună -i azele unei 5iserici ;si"edelice (HJ$0
9a scriitor este cunoscut prin lucrarea ."e #erpun@F ."e Individual as a )ealit ;ilot = ;un@&ul
ci#erneticF Individualul ca g"id al realității0;earK a fost ”ini*iat” în cultura drogului de .ldous
/uleK, personaj apropiat de coroana ritanică -i profesor (pe atunci la 7+T din )oston$ care, în
acea perioadă l&a c'emat pe ;earK să facă parte dintr&un %rup de studiu asupra ;?A0/uleK, con&
siderat ca un punct de referin*ă în istoria (recentă$ a studiului -i răspândirii dro%urilor în Occident,
după ce s&a stailit în 9alifornia, cu ajutorul lui .lan atts -i a e&antropolo%ului 8eor%e )ateson (viitorul părinte al "ipp&
ies$, începe eperimentarea dro%urilor09ele trăite în respectivele momente au fost pulicate în lucrări, una dintre ele fiind
;orțile percepției în care sunt descrise senza*iile din călătoriile onirice făcute su efectul mescalinei0
7oartea lui ;earK a fost folosită de către presă pentru propa%area unei forme moderne de reîntoarcere la ;lero&
mă09enu-a lui a fost introdusă într&un recipient de dimensiuni mici -i la J! aprilie !GGL acesta a fost lansat în spa*iu împre&
ună cu alte recipiente, pentru prima înmorm!ntare spațială din istorie01entru o perioadă se vor fi rotit în jurul Terrei până
când, la îndeplinirea misiunii, satelitul&purtător va cădea pe pământ0=n contact cu atmosfera se va autoaprinde luminând ca
o cometă, vaporizându&se0Totul pentru câteva mii de dolari (HH$01ulerea care dorea să devină divinitate se va reîntoarce în
praf, cu pu*in tam&tam jurnalistic0=n ima%inea de mai jos este prezentă /elena 1etrovna )lavatsRK0Născută /elena 1etrovna
von 2ottestern /a'n (în Dcraina$ din rela*ia dintre un colonel -i fiica unui consilier
al *arului, după o călătorie în Orient (în !"LH$, îl cunoa-te la Ne@ QorR pe colonelul
/enrK ?teel Olcott (alături de ea în ima%ine, !"HJ&!GFL$07ason -i spiritist, în !"L
Olcott va deveni co&fondator al ?ocietă*ii Teozofice0
Dn fapt mai pu*in -tiut este că în aceea-i perioadă, -i /uleK -i atts se
întâlneau în uman ;otential (ovement al +nstitutului 3salen din )i% ?ur, 9alifor&
nia (H#$b, devenit între timp unul din centrele majore de răspândire a culturii Ne@&
.%e, respectiv sediu pentru cursuri pe acelea-i teme, dedicate mana%erilor din ma&
rile corpora*ii (H$07arKlin 4er%uson, în cartea ."e Wcuarian onspirac (tradusă
în multe limi -i cu titlul de -ulcea onurație$, tet de referin*ă în domeniul Ne@&
.%e, îl a-ează pe /uleK alături de Teil'ard de 9'ardin (iezuit panteist$, 9arl 8us&
tav <un%, . 7aslo@, 9arl 2o%ers, 2oerto .ssa%ioli (HM$ -i Eris'namurti (HL$, ca fiind persoane care au adus o contriu*ie
importantă la dezvoltarea mi-cării Ne@&.%e0

(G MO(ALITATEA INIJIERII !N MAS' AUTOSTR'DILE ELECTR ONICE CLINTON7

PREȘE(INTE NE/KAE

2ealitatea virtuală deci, va treui să permită o ini*iere în masă, care să înlocuiască ini*ierea o#ișnuită, făcută prin
contacte personale lun%i, oositoare, circumspecte în ceea ce prive-te rezultatul final0Ia fi o nouă revolu*ie industrială sau,
pentru a vori în termeni Ne@&.%e, va fi o nouă renaștere0?e vor putea constitui centre în ora-e (asemănătoare cu actualele
săli de divertisment$ unde cei interesa*i, cu casca pe oc"i -i mănuși pe m!ini, ”scurmând” prin aer, vor putea intra dincolo
de oglindă, să facă orice lucru, la adăpost de ac*iunea le%ilor fizice sau morale0Totu-i, încă nu sunt mul*i cei care frecven&
tează aceste săli0+ată din ce motiv este necesară răsp!ndirea în casele oamenilor a dro%ului electronic care va fi folosit prin
implicarea televiziunii, fără consecin*ele de ordin pulic pe care le implică dro%urile clasice0Nu va treui să ne surprindă
dacă vom asista la dispari*ia rapidă de pe pia*ă a dro%urilor 'alucino%ene, cu mirarea complice a omului de pe stradă care
nu a în*eles încă, de ce statul, care dispune de toate mijloacele, nu a reu-it să etirpe radical acest fla%el07ul*i ar putea spu&
ne că această perspectivă ar putea con*ine o doză de pesimism: numai în ?tatele Dnite, în !GGJ (pare confirmat$ s&a terminat
fișarea electronică a fiecărui american0Wolla prevedea că până în JFHF0Ci până în JF!, 9linton -i 8ore s&au an%ajat în dez&
voltarea unei re*ele %i%antice de "ig"7as = autostrăzi informatice care să ve'iculeze fluuri de informa*ii în cantită*i feno&
menale, în stare să conecteze între ele (aproape instantaneu$ calculatoare, telefoane, fauri, re*ele de satelit -i ănci de date,
case,orice
din irouri,
punct-coli, ilioteci, ziare,înănci,
al teritoriului0;ua*i spitale,-ia%en*ii,
considerare impactulfăcând
creatposiil accesul lacu
de socializarea universul
ajutorul de cunoa-tere
.7itter, -i informa*ie
/ace#oo@ actuale
(nota traducerii în lima română$0Ia fi intrarea în comunicarea inte%rată la scară %loală, în information age0;a sfăr-itul lui
!GGH, 9linton a dat cale lieră pro%ramului numit $ational Information %uprastructure care ar treui să aducă ?tatele Dnite
în conducerea domeniului strategic privitor la manevrarea informa*iei09osturile estimate erau de circa o sută (!FF$ de mili&
arde numai pentru re*ea0Numai în !GG#, administra*ia americană a folosit două miliarde din aceste fonduri pentru evitarea
ostacolelor le%ate de promovarea ini*iativei04unda*ii precum Electronic /rontier Electronics, condusă de evreul 7itc'ell
Eapor (inventator al pro%ramului financiar 0otus, fost instructor de meditație transcedentală, profesor la 7+T -i colaorator
la reviste cu caracter esoteric$, î-i duc activitatea pentru facilitarea realizării scopului propus, dar -i a reducerii timpilor de
eecu*ie0
=n decemrie !GGH are loc la )ruelles o adunare la care sinar"ul <acues Aelors a prezentat o carte al#ă în care
apăreau detaliile unei information age (la nivelul 3uropei$ indicată ca scop al a comunită*ii până în anul JFFF (H"$02e*eaua
europeană, numită European Information Infrastructure în realitate (din cele comunicate de 9arlo de )enedetti – pre-edinte
la 'livetti$ va treui să colaoreze cu %eamăna americană pentru realizarea unei 2lo#al Information %tructure care să per&
JFF
mită oricui, la scară mondială, să ai#ă acces la întregul patrimoniu de informații și cunoștiințe Dfără frontiere, de inter&
acțiune cu ceilalți (HG$0?e poate spune că se va duce la crearea unei %loalizări a culturii de masă care, în mod inevitail, va
dăuna culturilor na*ionale -i unitare, diverse0Dn fel de imperialism cultural în stare să z%uduie (la scară planetară$ via*a co&
tidiană a individului, cel pu*in a-a cum este ea concepută astăzi09oncentrări de multi&na*ionale ca 5ell tlantic = .elecomu&
nications Inc, %rupul .  . sau .ime >arnerau c'eltuit deja miliarde de dolari pentru conectarea între ele a marilor ora-e
prin firă optică -i deja se lucrează la faza succesivă, cea crucială, de conectare a centralelor cu casele03ste un eperiment
la scară mare de transport #idirecțional de date prin trimiterea unui flu de informa*ii către casele particulare, respectiv pri&
mirea de la aceste case a cât mai multă informa*ie posiilă despre proprietar09alculatoare care se vor conecta pe ne-tiute cu
centrul de control, celulare care indică în mod continuu pozi*ia posesorului, televizoare care îi vor informa pe cei în drept
ce fel de pro%rame urmăre-te clientul, etc0=n 4lorida, în apropiere de -isneland, Time arner, colosul de divertisment
condus de 8erard ;evin (memru eminent al 9omitetul 3vreiesc .merican$ caută să pună în practică traseele informatice
care să facă posiilă utilizarea a circa FF de canale de televiziune precum -i o %amă consistentă de servicii interactive, ca&
paile să distriuie (la domiciliul clientului$ filme -i jocuri on demand = la cerere, dar -i să vizioneze prezentările a%en*iilor
imoiliare (vânzări sau înc'irieri$ inspec*ionându&le interiorul cu ajutorul realită*ii virtuale, stând comod în fotoliul de aca&
să0<o'n 8ions (fizician american$, consilierul -ef al lui 9linton pentru -tiin*ă -i te'nolo%ie, memru al +nstitutului .spen
încă din !GLG (#F$, preconiza că autostrăzile electronice vor revoluționa modul de muncă, de învățătură, de&a face cumpă&
rături, dar și modul de viață6Impactul asupra civilizației umane va avea efecte considera#ile (#!$0

O mică deviere de la suiect, destul de necesară, având în vedere impactul vedetelor asupra pulicului0+ma%inea din stân%a
este statuia lui 9ezar de pe 3ia dei /ori Imperiali(în apropiere de olumna lui .raian$ din 2oma, +talia0+ma%inea din
dreapta o reprezintă pe 7adonna în timpul concertului (doar !H minute VVV$ sus*inut la /inala %uper 5o7l din ?tatele Dnite
(+ndianapolis, JF!J$07ul*i -tiu în ce ape se scaldă 7adonna -i curent trend frecventează0Turneul pe care îl va începe pe
JG mai JF!J, (adonna >orld .our, are ca prim loc de desfă-urare Tel .viv&ul0Imperatorul era considerat omul zeilor pe
pământ09e titlu i s&a atriuit 7adonnei (sau -i&a atriuit 7adonna$: împărăteasă, sacerdotesă, miloc (unealtă$ sau scopBV
9ompara*i aceste ima%ini cu ima%inile de la pa%inile #M, respectiv #L ale acestei traduceri09oinciden*e BVBV
1ersonalitate a noii ere digitale pare să fie mâna dreaptă a lui )ill 9linton, fostul vice&pre-edinte .l 8ore, fiul u&
nui senator care la vremea lui s&a ătut pentru autostrăzile americane asfaltate0Ain punct de vedere politic, .l 8ore a cres&
cut în umra
personal al luilui;enin
.rmand
-i al/ammer, petrolist american
viitoarei nomen@laturi -i miliardar
care va evreu, mort
avea în /ammer în !GGF
un ajutor la o-ivârstă
si%ur destul de înaintată,
fidel (#J$0'mul $e7&geprieten
dar -i
memru al 942, al 9omisiei Trilaterale, .l 8ore călărește pe calul verde al ecolo%iei (care este -i unul din punctele de lu&
cru al mi-cării Ne@&.%e$ conducând în !GGJ dele%a*ia americană care a participat la conferin*a de la 2io de <aneiro01rin&
tr&o re*ea vastă de asocia*ii, această mi-care tinde să acrediteze ideea că supravie*uirea Terrei -i a umanită*ii ar depinde de
politici amientale, re%lementate de o autoritate recunoscută la nivel mondial (când e vora despre interese financiare enor&
me – cum este -i cazul la 2o-ia 7ontană – politicile am#ientale, conservarea vestigiilor au o altă importan*ă, o altă unitate
de măsură$0Ae restul, după cum s&a văzut, mi-carea Ne@&.%e propune -i continuă cu determinare ini*ierea individului (ca
ultimă -i definitivă metodă$ pentru a&l introduce în unitate, în întregul nediferențiat -i pentru realizarea acestui lucru apelea&
ză -i la iluzii mentale0Aacă nu vor mai fi diferen*ieri, va apărea eliminarea distanței dintre Aumnezeu -i om, dintre ărat -i
femeie, adul*ii în*elep*i -i adolescen*i, dintre omul educat -i unul care frecventează medii de cea mai joasă spe*ă, a-a după
cum fiecare poate constata -i după cum este proclamat (în fiecare zi$ de către realitatea care ne înconjoară0
Aoctrina monistică ne conduce direct spre panteism unde totul e Aumnezeu -i deci, demn de respect09a urmare,
către tot ceea ce este divin, treuie să ne adresăm prin intermediul unui cult, cu respectul datorat unei divinități0
JF!
 ?imolul si%iliului senatului american este plin de elemente masonice09ăciula purtată de a&
dep*ii cultului lui 7it'ra (adoptată -i de revolu*ionarii francezi$, cele treisprezece stele cu
cinci vârfuri de pe scut, numărul total al fâ-iilor (ale -i ro-ii$ de pe scut, dar -i cele două to&
poare, cu mănunc'iul de vreascuri corespunzător (aluzie, oare, la instrumentul pe care urau
credință adep*ii 9aroneriei BV$ & simol etrusc a cărei semnifica*ie este dată de unul dintre
teoreticienii masoneriei italiene, 9arlo 8entile, adept al 5isericii 2nostice (#H$0
;a finele anului !GGJ, )ill cel isteț cum era numit de către amici, a fost ales pre-e&
dinte al ?tatelor Dnite0Wiarele -i&au început tam&tamul mediatic ca pentru un eveniment ie-it
din comun: %untem în pragul unei noi )enașteri – se proclama – #azată pe altruism, artă,
cola#orare și #ucurie65ill linton este catalizatorul și supervizorul acestei noi și incredi#ile
ere (conform ziarului orriere dells %era din  noiemrie !GGJ$0.-a cum promitea .lice
)aileK, fondatoarea ;ucis Trust: el #un, cel adevărat și cel frumos sunt pe cale să vină și umanitatea (condusă de oameni
ca )ill 9linton$ este responsa#ilă, nu vreo intervenție divină exterioară (##$0;a J ianuarie !GGH, revista americană $e7s&
7ee@ îl încorona pe illiam <eferson 9linton președinte $e7&ge0Ae luat în seamă că -i
după această dată, presa a informat mereu că /illarK -i )ill 9linton aveau încredere,
amândoi, în răspunsurile oferite de un guru $e7&ge (#$0+ma%inea din stân%a reprezintă
conceptul ar"itectural masonic al piramidei neterminate, foto%rafia fiind făcută la 9on&
ven*ia .nuală a sociației vocaților mericani = merican 5ar ssociation – cu 1'ilip
1anderson (stân%a$, <anet 2eno (mijloc$ -i )ill 9linton (dreapta$, cei care la momentul
acela (anul!GGG$, erau pre-edintele .)., procurorul %eneral al ?tatelor Dnite, respectiv
pre-edintele ?D.0Ae remarcat pozi*ia dreaptă a celor trei, atitudinea soră -i solemnă,
de oameni cu greutate09u toate gafele făcute de presa scrisă, dar -i a caracterizării ne%a&
tive făcute de Aavid 2ocRefeller, succesorul %radului HH_ )us' senior nu este a-a cum
pare tineretul american la prima vedere, pierdut -i confuz0?&a educat la Dniversitatea
ritanică Oford -i a intrat în %rupul elitist )"odes 2roup, societate din zona superioară a
puterii, asemănătoare cu ?Rull P )ones, după cum scria ."e Economist din J decemrie !GGJ (treuie făcut cunoscut că
)ill 9linton a făcut parte -i din 'rdinul Internațional B-e (olaB, ordin masonic rezervat tinerilor până la o anumită vârs&
tă$09u această ocazie, ."e Economist făcea o listă cu cele mai mari societăți de influență din lumea occidentală, atriuin&
du&le acestora o deriva*ie comună din Ordinul +lumina*ilor al lui eiss'aupt, fondat în !LLM (#M$09linton, trecut mai apoi
pe la marile universită*i ale esta#lis"ment&ului american (Qale -i 8eor%eto@n din as'in%ton$ este memru al 942, al 9o&
misiei Trilaterale -i a participat la întruniri ale 8rupului )ilderer%0;a G septemrie !GGJ, în plină campanie electorală, îi
repro-a lui )us' senior (în fa*a unei adunări a )6nai )6rit'$ că nu are evrei la nivelele superioare ale administrației sale (#L$
lucru pe care, după ce a devenit pre-edinte, 9linton l&a rezolvat rapid (#"$04aptele prezentate ar face crediile studiile unui
cercetător %erman al fenomenului mondialist (<o'annes 2ot'Rranz$ conform cărora, în spa&
tele valului $e7&ge s&ar afla tocmai )6nai )6rit' (#G$01entru 2ot'Rranz, )6nai )6rit' ar
suprave%'ea conducerea înaltei masonerii spirituale a )itului ;alladic, a cărui fondare se
situează în secolul trecut (X+X$ prin implicarea lui .lert 1iRe (F$0=naltul ini*iat -i %eneral
sudist .lert 1iRe este autorul celerei lucrări (orals and -ogma, considerată ca tet aso&
lut de referin*ă pentru masonii din prezent0Aoctrina din aceasta se aseamănă, în mod impre&
sionant, cu %ândirea înaltei teozofii0

.rmand /ammer (!"G"&!GGF$0

NOTEG
! – (egatrends JKKK, 7ilano, 2izzoli, !GGF, p HJF0Naisitt este un viitorolo%, memru al
%tate of t"e >orld /orum04orumul se define-te ca rețea glo#ală a liderilor proveniți din lumea afacerilor, a guvernelor și a
societății civile0=n afară de 8oraciov (care a fost -i fondatorul or%aniza*iei în !GG$ din forum mai fac parte: 8eor%e )us'
?r, 7ar%aret T'atc'er, 7arian ri%'t 3delman (memră a 942, fondatoarea -i pre-edinta /ondului pentru ;rotecția opi&
lului, so*ia lui 1eter 3delman – profesor de drept la Dniversitatea 8eor%eto@n -i apropiat al )6nai )6rit'$, 2uud ;uers
(prim&ministru olandez -i director al 4$, .lan 9ranston (senator american, memru al 9omisiei Trilaterale -i pre-edinte
al 2lo#al %ecuritmemru
9ommon@ealt', Institute$, sir ?'ridat' 2ampal
al ommission 5randt, (director al ommission
al omisiei of 2lo#al
(ondiale pentru 2overnance,
(ediu, fostdirector
al comitetului secretaral%eneral al
;rogramu&
lui = (ediu și -ezvoltare al 4unda*iei 2ocRefeller$, ?teven 2ocRefeller (profesor emerit de reli%ie -i director al )oc@efeller
5rot"ers /und, co&sus*inător al artei .errei$, 7aurice ?tron% (unul din directorii de la +nstitutul .spen -i director al Eart"
ouncil$, <o'n 9unnin%am 'ite'ead în JFFM, vice&pre-edinte al 9omitetului 3ecutiv al ?ocietă*ii 1il%rims, memru al
942, al 9omisiei Trilaterale, al 8rupului )ilderer%, fost su&secretar în administra*ia )us' ?r, director al 4ederal 2eserve
(!GGM&!GGG$ -i al )ăncii 8oldman ?ac'sb0
J – <o'n Naisitt, 1atricia .urdene (egatrends666, cit0, p HJF0
H – +dem, p H!"0
# – 9itat din ;ermanences, noiemrie !GMM, p H!&L, 2en5 8u5non <ne %uper&religion pour initi*s = ' super&religie pen&
tru inițiați, prin %rija lui <aco Aaniel0
 – 2evista (steria din aprilie !G!#, citată de 1 Iirion în 5ientMt un gouvernement mondialG, cit0, p "J02evista (steria a
înlocuit revista 0CInitiation (fondată de ma%icianul 1apus în !""", iar în !G!# -i&a încetat apari*ia$0 0CInitiation va fi retre&
zită în ianuarie&feruarie !GH prin %rija fiului lui 1apus, 1'ilippe 3ncausse (!GFM&!G"#$, reînnoitor al martinismului0Aoc&
JFJ
tor în medicină ca -i tatăl lui, 1'ilippe devine la rândul lui 7are 7aestru al Ordinului 7artinist (între !GJ -i !GL!, respec&
tiv din !GL până în !GLG$0
M – ;ocalitatea sco*iană 4ind'orn, cunoscut centru Ne@&.%e (fondat în !GMJ$, astăzi este locul de desfă-urare a adunărilor
interna*ionale pe teme ca afacerile, investi*iile, domenii de afaceri, etc0
L – Qann 7oncomle0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, cit0, p M!, MJ0
" – +dem, p "0
G – +idem, p ""0
!F – .lice )aileK I pro#lemi dellCumanitU = ;ro#lemele umanității, cit0, p !"0
!! – 9onform .leander Ein%, )ertrand ?c'neider uestioni di sopravvivenza = "estiuni despre supraviețuire, 7ilano,
.rnaldo 7ondadori, !GGJ0
!J – 8 ?c'i@K 0o spirito dellCEtU $uova = %piritul $oii Ere, cit0, p #",#G0
!H – <ean 1 )aKard 0e guide des soci*t*s secr+tes = 2"idul societăților secrete, 1aris, Sd0 1'ilippe ;eaud, !G"G, p !"!0
!# – 8ers'om ?c'olem (!"GL&!G"J$, născut la )erlin, în !GJH emi%rează în 1alestina -i din !GJ a predat la Dniversitatea
3raică din <erusalim03ste recunoscut ca cel mai mare cercetător al istoriei -i filosofiei iudaice0
! – 3lip'as ;evi, în -ogma și ritualul :naltei (agii, lucrare destul de apreciată de 2 8u5non, afirmă: D666 în magia nea&
gră, -iavolul este marele agent magic folosit de către o voință perversă pentru a face rău, Todi, .tan\r, !GJ!, p !LL0
!M – 9onform / 1 )lavatsRK )aa Hoga o 'ccultismo = )aa Hoga sau 'cultismul, 2oma, .strolaio, !G"!, p "L0
!L – Iezi < 9laude ;ozac6'meur, ) Ae Earer -e la )*&volution = -espre )e&voluție, Iille%enon, Sd0 ?ainte <eanne d6.rc,
!GGJ, p !"0
!" – 3l5mire Wolla <scite dal mondo = Ieșiți din lume, 7ilano, .delp'i, !GGJ, p JJ, JH0
!G – 7ilano, .delp'i, !GG#, p JM -i următoarele0
JF – 3 Wolla <scite666, cit0, p J!0
J! – +idem, p #J0
JJ – Os@ald irt' .arotul, cit0, p JMM0
JH – Ctiri preluate din ziarul italian Il %ole&J4 ore din ! feruarie !GG0
J# – Iezi .imes, ;ondra,  ianuarie !GG0
J – .partenen*a lui 8oraciov la ;ucis Trust unde este considerat un (aestru în devenire este sus*inută de $e7&ge und
%atanismus eitgeist der erstTrung = $e7&ge și %atanismul, spiritul ucigător al vremurilor, iesaden, 3+2, !G"G, p JG0
JM – 4unda*ia 8oraciov poate conta pe un capital de trei milioane de dolari furniza*i de arnegie Endo7ment for Interna&
tional ;eace, de 4unda*ia 4ord, de )oc@efeller 5rot"ers /und -i de ;e7 and (ellon /unds0
JL – / 1 7artin, / ?c'umann -ie 2lo#alisierungsfalle = apcana glo#alizării, 2'einecR, 2o@o'lt Ierla%, !GGM, p !J,
!H0=n lima italiană a fost tradusă cu titlul 0a trappola della glo#alizzazione = apcana glo#alizării, )olzano, 2aetia, !GGL0
J" – 2evista de informatică (edia -uemilla, iunie !GGH, nr0 !FG0
JG – .ceea-i revistă, dar din mai !GGJ, nr0 GL0
HF – 3 Wolla <scite666, cit0, p J!0
H! – .ceea-i revistă (edia -uemilla, decemrie !GG!, nr0 GJ0
HJ – Qann 7oncomle0e puovoir de la drogue dans la politiWue mondiale = Influența drogului în politica mondială, 1aris,
Sd0 Qann 7oncomle, !GGF, p G"0
HH – Wiarul italian 0a %tampa din J# aprilie !GGL, articolul /uneralii spațiale pentru cenușa lui 0ear0
H# – 1rimul dintre centrele americane care de mai mult de douăzeci -i cinci de ani a funcționat ca instrument de creștere
etică și spirituală, disciplină și antrenare a conștiinței, a creativității, pentru optimizarea BperformanțelorB, a mesaului și
ale grupurilor de acțiune socială6-upă o vizită în India, (ic"ael (urp" a creat Institutul Esalen ca centru pentru începe&
rea dialogului religios și filosofic dintre 'rient și 'ccident (vezi <o'n Naisitt, 1atricia .urdene (egatrends JKKK, cit0, p
HFL$07ateria cursurilor, elaorată în centrele unde se studiază (în mod -tiin*ific$ spălarea creierelor pe scară mare (precum
+nstitutul TavistocR, ritanic$, este structurată pe seminarii -i %rupuri restrânse: artăUcreativitate> reac*iune iolo%icăU'ipno&
ză> afaceriUresponsailitate socialăUecolo%ie> contemplareU-amanism> vise> practici inte%rale> sănătateUvindecare> dezvoltare
intuitivă> arte mar*ialeUsport> mitUritual> cercetare filosoficăUjoc intelectual> pro%rame de educa*ie profesională> procese psi&
'olo%ice> rela*ii> somatică> studii asupra femeii (preluat din ."e Esalen atalog, septemrie !GGH – feruarie !GG#$0
H – Iezi -i 7arKlin 4er%uson -ie %anfte 3ersc"7Trung = onurația B#l!ndăB, 7[nc'en, Enaur, !G"#, p !"0
HM – 9u ori%ini evreie-ti, adevăratul lui nume era 2oerto 7arco 8re%o (!"""&!GL#$07ama lui avea ori%ini vene*iene, a
fost o teozofă
ata-ează -i i&aeraică
de caala transmis interesul
a lui 8ers'ompentru aceste respectiv
?c'olem, doctrine0Aevenit medic
a lui 7artin la 4loren*a,
)uer (al căruiîm#rățișează teoriile lui 4reud
prieten a fost$09ercetător -i se
al scrie&
rilor lui .lice )aileK, a creat un sistem psi'olo%ic particular, în rezonan*ă cu ideile caaliste, numit psi"osinteză0
HL – 7arKlin 4er%uson -ie %anfte666, cit0, p #"M0
H" – Wiarul italian Il sole&J4 ore din J! octomrie !GGH0
HG – Wiarul italian Il sole&J4 ore din !! martie !GG#0
#F – spen Institute for umanistic )esearc" (din care au făcut parte -i italienii 8iuliano .mato, 4rancesco 9ossi%a – al
cărui unic, respectiv tată au fost masoni, 2omano 1rodi, etc$ a luat fiin*ă în !G#G (în 9olorado$ prin %rija lui 2oert 7
/utc'ins, demnitar de ran% înalt al masoneriei ritanice, pre-edinte al 2ocRefeller DniversitK din 9'ica%o -i director al
4unda*iei 4ord (în perioada anilor 6F$0/utc'ins l&a cunoscut pe .ldous /uleK cu care a colaorat activ, punând azele
unui pro%ram pentru studiul efectelor dro%urilor0?u pretetul studiilor umaniste -i su conducerea ini*ia*ilor de la 2++.,
respectiv de la ?ocietatea 4aian, +nstitutul .spen a reu-it să coopteze personalită*i ale lumii politice -i industriale pentru a
le forma în sens te"nocrat punând azele unei re*ele (la scară planetară$ care lea%ă între ei pe componen*ii clasei conducă&
toare din diverse *ări (vezi -i ziarul 0a %tampa din H feruarie !GG$0Treuie *inut cont că în aceste clu#uri, ini*ia*ii for&
JFH
mează doar o mică parte din memri, iar cei afla*i în cercurile exterioareau doar o func*ie eecutivă0=n ima%inea alăturată
este ”prezent” ?i%mund 4reud (născut ?i%ismund ?c'lomo 4reud, M mai !"M&
JH septemrie !GHG$01u*ini -tiu că tartorul psi"analizei a fost -i afiliat la 7a&
sonerie -i ca orice om de știință ”care se respectă” între !""H -i !"GM a făcut uz
de cocaină, mul*i considerând că lucrările lui ar fi fost influen*ate de folosirea
dro%urilor (@@@0lo%%iatacitoL#F0itUmassonifamosiJ0'tm $0
#! – (edia -uemilla nr0 !FG, iunie !GGH0
#J – =n !G"L /ammer a condus %rupul celor HF de reprezentan*i ai =nalte 4i&
nan*e la 7oscova pentru a se pune de acord cu privire la summit&ul ?tatele Dni&
te – D2?? care a avut loc la " decemrie succesiv0
#H – 9arlo 8entile 2iuseppe (azzini, uoma universale = 2iuseppe (azzini, om
universal, 4o%%ia, )asto%i, !G"J, p GM, GL08entile sus*ine că pe un mănunc"i
asemănător ar fi depus jurământul de credin*ă -i înaltul ini*iat 8iuseppe 7azzini
co&fondator al lianței )epu#licane <niversale04ascismul italian î-i avea (-i el$
ori%inea în g!ndirea lui 7azzini, astfel că sociația .!nără a 7?+ purta denumirea (emisă de către 7azzini$ de .!năra
Italia02estul este cunoscut09ând 7ussolini a preluat puterea în !GJJ fiind apoi decorat de către 2aoul 1alermi (7are 7a&
estru al 7asoneriei de la ;iazza del 2esu cu e-arfa %radului HH ad "onorem$b la ceremonie a fost înconjurat de patru oa&
meni, to*i masoni (a-a numi*ii Wuadrumviri$, )alo, )ianc'i, Ae )ono -i Ae Iecc'i07arele 7aestru al 7asoneriei de la 1a&
latul 8iustiniani, comenta evenimentul: ceastă revoluție are suflet masonicV(Aespre raporturile dintre fascism -i 7asone&
rie se poate studia 8 Iannoni (assoneria, /ascismo e "iesa attolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, )ari,
;aterza, !G"F$0
## – .lice )aileK Il ritorno666, cit0, p !ML0
# – Wiarul italian 0a %tampa din J# iunie !GGM, (agi la curtea lui illarFB3ino, spirit al lui EleanorB0
#M – 8rupul 2'odes apare în !"G! la ini*iativa lordului 9ecil 2'odes (personalitate foarte o%ată, aflat în rela*ii foarte une
cu familia 2ot'sc'ild -i care a făcut avere cu resursele .fricii de ?ud> nu întâmplător, o *ară africană a primit numele de
)"odesia$ la care au aderat lord 7ilner, lord 3s'er, lord )alfour -i un reprezentant al familiei 2ot'sc'ild, în jurul ideii&
%'id de or%anizare a unei federa*ii mondiale în care ?tatele Dnite -i +mperiul )ritanic să aiă func*ia de conducere07ijloa&
cele necesare pentru îndeplinirea acestui oiectiv constau în ale%erea elitelor din centrele universitare, politice -i financiare0
=n jurul nucleului ini*ial, influen*at de ideile socialiste -i mondialiste ale ?ocietă*ii 4aian, au apărut %rupurile din a-a numi&
ta .a#le )ound care, la rândul lor (în !G!G$, au dus la formarea celor doi pila-tri ai puterii mondialiste: ritanicul 2++. -i a&
mericanul 94208rupul 2'odes (la fel ca -i ?Rull P )ones$ controlează 942 (care la rândul lui controlează 9omisia Trila&
terală$, %uvernul fantomă al .mericii în al cărui comitet director se află persoane care %estionează ilan*uri financiare mai
mari decât produsul intern rut anual al .mericii0
#L – Iezi 0a lettre dCinformation nr0 JU!GGH0
#" – $ouă zecimi din cadrele de la I, cu directorul în frunte, sunt americani de srcine evreiască (0a lettre dCinforma&
tion nr0 #U!GGM$0inci din cei șapte consilieri ai lui linton sunt evrei, scria cu or%oliu ziarul Ne7is" ;ost din !M septemrie
!GGJ00a conducerea (inisterului de /inanțe a fost pus un miliardar, )o#ert )u#in D5Cnai 5Crit" cu o carieră de J8 de ani
la #anca evreiască 2oldman %ac"s D#ancă la care ?issinger era vice&președinte în 199K6:n mod curios, )u#in i&a urmat la
finanțe lui 0lod 5etsen Dși el, foarte #ogat căruia )u#in îi gestiona portofoliul de acțiuni de la 2oldman %ac"s (conform
0ectures /ran]aises, iulie&au%ust !GG$0;a conducerea campaniei electorale a lui 9linton s&a aflat ?tuart 3izenstadt (ursier
)"odes, reprezentant al frac*iunii mondialiste a comunită*ii evreie-ti$, conducător al .+1.9 (din cadrul 942$, un lo## ca&
re reune-te !#! de asocia*ii evreie-ti (printre care -i )6nai )6rit'$, cu un ilan* anual ame*itor, societate care finan*ează era&
ismul mondialist din ?tatele Dnite0=n numărul din feruarie !GGH al revistei /rance = ;as ara#es a apărut un articol din
as'in%ton Times care făcea referire la o discu*ie telefonică dintre pre-edintele .+1.9 din acea perioadă (Aavid ?teiner$
-i un mare industria- american (evreul /enrK Eatz, -i el memru al .+1.9$ cu pu*in timp înainte de ale%erile americane0
as'in%ton Times a pulicat con*inutul conversa*iei la J noiemrie !GGJ iar ?teiner a treuit să demisioneze0=n esen*ă, ?tei
&ner sus*inea că&l cunoa-te pe 9linton -i atitudinea lui fa*ă de evrei, mai favorailă decât cea a lui 8 / )us' ?r (-i el are
ori%ini evreie-ti$, afirmând printre altele că este administratorul 9omitetului de ?us*inere al Aemocraticilor -i că a donat pâ&
nă în acel moment, pentru sus*inerea lui 9linton, MH de milioane de dolari0vem o duzină din prietenii noștri în statul maor
al lui linton – adău%a el – care vor o#ține toate posturile importante6l 2ore ne este foarte devotat666, iar la întrearea :n
ceea ce privește
ton6-acă Israelul,
este ales cu care
vom avea din acești
avantaele trei candidați vom avea cea mai mare putere politicăG, ?teiner a răspuns lin&
noastre0
#G – Iezi -ie ?ommende B-i@tatur der umanitt = 3iitorul B-ictatura <manitățiiB, Aurac', 1ro 4ide 9at'olica, !GGF,
vol0 +, p !!#0
F – Nu to*i -tiu că .lert 1iRe a fost -i fondatorul ?u&?lux&?lan, sectă teroristă care ac*iona împotriva ne%rilor (cu sediul
la 9'arleston, 9arolina de ?ud$, cu sus*inere -i finan*are din partea 7arii )ritanii09onform unei %crisori informative a Ins&
titului %c"iller International (nr0M din J" septemrie !GGJ$, prin această sectă, 1iRe -i asocia*ii lui doreau să modifice dez&
nodământul 2ăzoiului de ?ecesiune, pentru reinstaurarea sclavismului în sudul ?D.0;a JH octomrie !GF!, la as'in%ton
este ridicată o statuie în onoarea lui 1iRe, fapt care nu a fost pe placul ne%rilor01rotestele acestora au fost sus*inute de către
masoneria de culoare care, separată în mod ri%id de lojile alilor, au adus acuza*ii %rave de rasism prin pa%inile ziarului
$e7 uarterl, pulica*ia oficială a ?upremului 9onsiliu de 2it ?co*ian, <urisdic*ia 7eridională0=n sprijinul sus*inerii apar&
tenen*ei lui 1iRe la EEE, o /undație pentru ercetări Istorice din +ndiana afirma că după înfiin*are (în !"M, pentru a ate&
nua dezordinea socială care stăpânea sudul ?D., devastat de răzoi -i parcurs de răufăcători$ EEE a primit o or%anizare
formată din %enerali sudi-ti, iar 1iRe a o*inut rolul de judecător suprem ('ttp:UU@@@0RRlan0comUrief'ist0'tm $0
JF#
 CAPITOLUL 23G FORJELE NE/KAE TRILATERALA7 )RAJUL LUCIS TRUST AFACERILE
ITALIENE TON# )LAIR ȘI NOILE !N(ATORIRI ALE NATO OPINIA
LUCIS TRUST ȘI OPINIA NAJIUNILOR UNITE OPINIA ESOTERIC'
(ESPRE !NT"MPL'RILE ACTUALE

Trei o#iective (inseparaile între ele$, care treuie să continue cu o anumită caden*ă -i care au fost adoptate de to&
talitatea institu*iilor -i or%aniza*iilor ce&-i desfă-oară activitatea în prezent, constituie scopurile declarate ale mi-cării Ne@&
.%e:
 un %uvern mondial>
 o reli%ie mondială>
 o nouă educa*ie pulică, cu caracter mondial0
2uvernul (ondial, o idee care a străătut un drum lun%, o idee anun*ată de personaje care, dacă nu ar fi cunoscut
detaliile conjura*iei, astăzi ar putea fi considera*i ca adevăra*i profe*i02amsaK (.ndre@ 7ic'el$, autoritate în 7asoneria se&
colului al XI+++&lea, încă din !LHL sulinia că 7asoneria va treui să ac*ioneze în lume în sprijinul focalizării propriei e&
ner%ii pentru a reuni într&o singură fraternitate pe reprezentanții tuturor națiunilor0.ceastă desfă-urare spre unificarea
mondială a fost punctată cu faze alternative de tip solve et coagula = dizolvă și recompune – ar%ument care este îmră*i-at
de %radul HH al 2?.. prin motto&ul 'rdo a# "ao = 'rdine din aos = -istruge pentru a reconstrui, în care amii termeni
-i ordinea -i "aosul treuie (în mod natural$ create de către 7asonerie (!$0=n numele naționalismului răspândit din el-u%
după evenimentele 2evolu*iei 4ranceze de către campaniile militare ale masonului Napoleon, a fost dizolvat ceea ce era cu&
noscut cu numele de %acrul Imperiu )oman condus de către dinastia de /asur%0Terminată această primă fază prin primul
răzoi mondial, cu al doilea răzoi mondial s&a dat o lovitură mortală na*ionalismelor (care constituiau o piedică în calea
unificării politice %loale$ făcându&le să naufra%ieze într&o aie de sân%e0.stfel apărea #ipolarismul ?tatele Dnite – D2??
care, în principiu, aduna toate popoarele lumii în două imperii mari (în aparen*ă inamice$, dar în realitate complementare
(faza de coagulare$0=n cele din urmă, pentru a face loc guvernului unic, -i acest #ipolarism treuia să dispară0+ată deci mi&
raculoasă (în aparen*ă$ cădere a zidului )erlinului care a dus la o nouă perioadă de dizolvare caracterizată de multitudinea
de conflicte dintre micile na*ionalită*i elierate de ugul #olșevic0.pari*ia acestor conflicte, alimentate cu arme din eterior,
devin ocazii pentru interven*ii pacificatoare ale or%aniza*iilor interna*ionale, dând posiilitatea mijloacelor de comunicare
să predice necesitatea unui %uvern mondial care să resta#ilească (în cele din urmă$ pacea0=n mod natural, o astfel de inter&
pretare a istoriei, poate apărea aritrară sau nu suficient de ine demon&
strată01rivitor la acest ultim aspect, eistă o foarte ine documentată lite&
ratură franceză (dar -i en%leză$ care ilustrează cu minu*iozitate, etapă cu
etapă, culisele conspirative -i oculte ale principalelor evenimente din a&
ceastă tumultoasă -i însân%erată perioadă istorică (J$04aptul că despre a&
ceastă literatură se păstrează o tăcere morm!ntală, poate fi eplicat prin
puterea financiară etraordinară (-i nu numai$ a unei conjura*ii care, con&
form celor admise de 4er%usson, manevrează toate guvernele lumii (H$0Nu
se poate ne%a că pro%ramul sectar, formulat în acea perioadă -i dus înainte
prin constituirea ?tatelor Dnite ale 3uropei (ca preludiu al 8uvernului
7ondial$ este deja în plină desfă-urare09oncentrarea puterii politice se re&
flectă -i prin puterea financiară, controlată de nu mai mult de HFF de mul&
ti&na*ionale, suprave%'eate la rândul lor de o duzină de super&#ănci01rivi&
tor la 8uvernul 7ondial, se oservă că OND (care constituie doar un pre&
ludiu$, din punct de vedere politic, trece din insucces în insucces -i pare să
(a"moud ##as și riel %"aron nu mai aiă suflu0.ceasta (poate$ -i ca o eecutare a dispozi*iilor apărute
după reuniunea 8rupului )ilderer% de la )aden&)aden (M&G iunie !GG!, 8ermania, dispozi*ii apărute -i în periodicul ode,
nr0 !!U!GG!$ care preconizau o posiilă lic'idare a acestui or%anism interna*ional, până în anul JFFF0Totul este folosit pen&
tru for*area acceptării ideii de guvern mondial: Este nevoie de un guvern mondial – declara miliardarul evreu 8eor%e ?^r^-
– o necesitate din ce în ce mai mare acum, după criza $ațiunilor <nite, apărută tocmai c!nd dezmem#rarea <niunii %ovie&
tice a creat condițiile
3ste care să (dacă
foarte proail facă organizația să funcționeze
nu c'iar si%ur$ conformdemocratice
ca în desfă-urările srcinalepe (#$0
principiilor azate ocul dialectic dreapta – stân&
%a – centru (adică în termenii teză = antiteză care se rezolvă printr&o sinteză$ vor eista transformări care vor restrân%e (ul&
terior$ principiile democratice03act ceea ce spunea -i 8u5non: Este prea evident că poporul nu&și poate atri#ui o putere
care nu este a luiF adevărata putere nu poate veni dec!t din înalt pentru că, spun!nd&o în trecere, ea nu poate fi le%itimată
dec$t prin confirmarea venită de la ceva mai presus de ordinea socială# adică de la o autoritate spirituală ($0.utoritate
spirituală care cu o si%uran*ă crediilă se poate identifica în apropiere de (asters of >isdom, care&-i tra%e for*a -i ilumina&
rea din puritatea doctrinei luciferice ealtată de către 1iRe, aproată pe deplin de cei care sunt prezen*i la manifestările
Ne@&.%e01rivitor la .lert 1iRe, .n%elo ?eastiani în 0a 0uce (assonica = 0umina (asonică (vol I+, )iti (istici, (iste&
rici, (agistici, 2oma, /ermes 3dizioni, !GG, p !LM$ face o declara*ie (destul de documentată$: -in ramura anglo&saxonă
(a %ocietas )osa&ruciana in nglia și derivațiile ei$ făceau parte, pe l!ngă No"n Har@er, și 2 ) % (ead, %penser 0e7is
Dcare în 19K9 scoate Bdin adormireB nticus (sticus 'rdo )osae rucis în %tatele <nite, (ax endel Dfilosof englez și
autor de scrieri esoterico&ermetice, fondator al B)osicrucian /ello7s"ipB și l#ert ;i@e, marele reformator și reorganiza&
tor al liturg"iei și dogmei )%, adoptat, mai ales, în %tatele <nite0
JF
 .-teptarea mesianică a Noii 3re se răspânde-te -i contaminează fiecare mediu prin crearea unui climat de a-tepta&
re, de milenii, fapt posiil -i prin folosirea resurselor imense, utilizate într&o re*ea cu structură planetară0.r%umenteB Aupă
adunarea 8L din iulie !GGJ, apare -i oi-nuita declarație finală: Eli#erată de conflictul Est&3est, comunitatea internaționa&
lă se află în pragul unei noi ere (M$0)outros&8'ali, secretar %eneral al Na*iunilor Dnite, în 2aportul .nual al celei de&a #L&a
sesiuni a .dunării Na*iunilor Dnite din ! septemrie !GGJ, declara: D666 un nou freamăt de speranță trece prin națiunile
lumii, conștiința existenței unei imense oportunități pentru a culege 666 și e desigur în puterea noastră să determinăm re!
nașterea unei noi +&0# pentru o nouă eră internațională D66601entru a ajun%e la acest scop, continuă 8'ali, e nevoie de
un nou spirit de comuniune, de implicare activă în pro#lemele sociale și politice, de creativitate intelectuală pentru trans&
formarea în realitate a unei perioade de speranță (L$09uvinte care aduc aminte de concep*ile lui .lice )aileK: stăzi, viziu&
nea oamenilor este cea a Erei 3ărsătorului, c"iar dacă nu o știu63iitorul va aduce raporturi uste, comunicare adevărată,
împărțire dreaptă D666 și #ună&voințăZ imaginea viitoare a umanității arată $ațiunile <nite într&o înțelegere perfectă și di&
ferențele de lim#ae 666 nu vor afecta ustele raporturi6ristos este în centrul tuturor acestor viziuni6stfel, scopurile și ope&
ra $ațiunilor <nite vor căpăta maturitate și o nouă 5iserică a lui -umnezeu, reprezentată de toate religiile și toate grupu&
rile spirituale, va pune capăt marii erezii a separării ("$0)outros&8'ali, cre-tin copt (e%iptean$ căsătorit cu o evreică, repre&
zentant de seamă al masoneriei an%lo&saone -i fiu al unui mason e%iptean de ran% înalt, treuie să -tie ceva000

AG C OMISIA TRILATERAL'7 )RAJ AL LUCIS TRUST AFACERILE ITALIENE

$ota traducerii în lim#a rom!năF inițial exista o indecizie privitor la adăugarea acestui su#capitol în BîntregulB
traducerii6-ar după ce a apărut că evenimentele prezentate aici se pot înt!mpla în orice parte a lumii și datorită
faptului că multe societăți italiene sunt prezente Dprin filiale și în )om!nia, indecizia s&a transformat în necesi&
tate0
O aten*ie particulară treuie acordată întâlnirii 9omisiei Trilaterale (societate semisecretă, cu sediul la Ne@ QorR,
care controlează multi&na*ionalele occidentale -i cele japoneze$ care a avut loc între JL&JG martie !GGH la ;ar@ att otel
din as'in%ton0=n cadrul adunării, au eistat două teme de discu*ie: întărirea raporturilor Est&3est într&o fază (după cum
sus*inea 1aul IolcRer$ de controlled disinte%ration = dezintegrare controlată a economiei mondiale, respectiv un proiect
patronat de 2oert A /ormats -i intitulat (ișcările migratoriiF o nouă competiție pentru o nouă eră (G$0?e poate spune că
această competiție este (de fapt$ o provocare adresată popoarelor, respectiv tradi*iilor ata-ate la teritoriul na*ional01e această
direc*ie se încadrează -i (umflată ca un alon$ pro#lema rasistă (comedie stufoasă $ a pericolului nazis@in, în realitate ni-te
dezaa*i care, în orice parte a lumii ar putea fi redu-i la tăcere prin ac*iuni simple -i promte ale poli*iei0Aar nu09eea ce se
dore-te este prefi%urarea acestei proleme ca o amenințare su#versivă la adresa societă*ii -i ordinii pulice0?e faulează pe
tema temutelor -i destailizatoarelor tendințe antisemite, fenomene necunoscute în multe locuri din lume, înfierându&se cu
cuvinte de foc refuzul celui divers, c'iar dacă, cei care stârnesc necazuri nu sunt localnicii ci tocmai emi%ran*ii0Ci nu este
nimic de făcut0Oricine caută eplica*ii sau discută în termeni cate%orici despre aceste aspecte -tie că în orice moment poate
fi su#iect de atenție pentru o le%isla*ie severă (!F$, aplicailă la nivelul între%ului mapamond02oert A /ormats, cel care a
condus lucrările 9omisiei Trilaterale (din !GGH, de la as'in%ton$ privitoare la mișcările migratorii era (la acea vreme$
vice&pre-edinte al ăncii 8oldman ?ac's, aceea-i care, împreună cu ?olomon )rot'ers -i 7errill ;Knc' au activat în +talia
în sprijinul te"nocraților na*ionali pentru lic'idarea industriei de stat -i vânzarea acesteia către multi&na*ionale0;ucru posi&
il -i prin destailizarea cursului lirei italiene, pusă la punct de acelea-i ănci pe pia*a londoneză, prin atacuri asupra titlu&
rilor de stat000
Tot aceste trei ănci de afaceri de pe all ?treet au fost însărcinate oficial de către %uvernul italian de atunci
(când prim&ministru era 8iuliano .mato$ să consilieze vinderea patrimoniului fostelor ;articipațiuni ale %tatului -i, imediat
după numire (la !L septemrie !GGJ$, ministrul industriei (8uarino$ s&a deplasat la Ne@ QorR pentru a se întâlni cu șefii0
1rintre cumpărători (pentru a ne da seamă de amploarea ac*iunii$ treuie aminti*i 3velKn de 2ot'sc'ild (reprezentant al 9i&
tK&ului londonez$, respectiv Aavid 2ocRefeller0Aupă ce ani între%i economia italiană (în mare parte$ a apar*inut statului, ca
un experiment socialist terminat în aparen*ă, patrimoniul de stat a trecut în m!inile =naltei 4inan*e prin inau%urarea unei e&
tape mai avansate a unui plan (elaorat în eterior$ care tre<uia aplicat0=n această operație, eistă aspecte mai mult decât
intri%ante0=n faza ini*ială, speculatorii cei mai apri%i împotriva lirei italiene au fost 8oldman ?ac's ( lo, 2reciaG .reci la
r!ndRRR$ -i arur%, care mai apoi au sfătuit %uvernul italian să se adreseze000 ăncii 8oldman ?ac's0?au că 2omano 1rodi
(memru al 9luului de la 2oma$, fostul super&manager al +2+ (+nstitutul +talian de .faceri +nterna*ionale$, descris de Ne@
QorR Times
(fiind (din JL
"on6 fello7 iunieautorului$
– nota !GG$ ca un produs
spre al noului
%tanford și spremondialism
arvard, seD666, trecut
recicla în de la fa#iana
sectorul pulic0ondon %c"ool of
al privatizării, Economics
fiind cooptat în
cadrul 8oldman ?ac's ca senior advisor0
1rodi, laureat în economie la Dniversitatea 9atolică din 7ilano în !GM!, a fost pre-edintele .socia*iei de 1olitică
-i 9ultură Il (ulino din )olo%na (între !GL# -i !GL"$, asocia*ie care, alături de )N; ()anca Nazionale di ;avoro, acum
parte a ) N 1arias$, 4+.T, 3N+, 7ONT3A+?ON apare printre memrii constituien*i ai numitului institut italian01e lân%ă
apartenen*a la acel institut, 1rodi apare -i în 8rupul )ilderer%, respectiv 9omisia Trilaterală0%iegmund 2 >ar#urgdin ;on
&dra a fost întemeiată de o familie evreiască ori%inară din 4loren*a01lecată spre 8ermania, în cele din urmă se staile-te în
7area )ritanie (!F is$0;&a avut drept conducător (până cu pu*in timp în urmă$ pe austriacul devenit lord 2oll of +psden
(3ric 2oll$, director al )ăncii .n%liei între !GM" -i !GLL, memru al 4unda*iei 2ocRefeller, dar -i al Eissin%er .ssociates, al
9omisiei Trilaterale0)anca de afaceri 8oldman ?ac's (de pe all ?treet$ în%loează mo-tenirea faimoasei Eu'n P ;oe
(cea care a finan*at revolu*ia ol-evică din 2usia, respectiv ascensiunea lui ?talin$0O altă mică paranteză necesară04amilia
arur% a avut patru fii0.ra'am 7oritz arur% (!H iunie !"MM&JM octomrie !GJG$ a fost fondatorul +nstitutului ar&
ur%04eli 7oritz arur% (!# ianuarie !"L!&JF octomrie !GHL$ a fost căsătorit cu 4rieda ?c'iff (fiica lui <aco ?c'iff$ -i
JFM
a fost senior partner la Eu'n P ;oe 9o, respectiv memru al 94207a arur% ( iunie !"ML&JM decemrie !G#M$ a fost
partner la 7 7 arur% P 9o (!"GH&!GH"$, N 7 2ot'sc'ild P ?ons, + AreKfus P 9o, + 8 4aren (!GJ&!GH"$, 2eic's&
anR (!GHH&!GH"$01aul 7 arur% (!F au%ust !"M"&J# ianuarie !GHJ$ a fost căsătorit cu Nina ;oe (fiica lui ?olomon
;oe$0. fost unul din fondatorii (în !G!H$ D? 4ederal 2eserve -i %uvernator al acestei institu*ii între !G!H&!G!", memru al
Eu'n P ;oe, al Dnion 1acific, al .merican + 8 9'emical -i director al 942 (!GJ!&!GHJ$07ama fra*ilor arur% a fost
9'arlotte 3st'er Oppen'eim, iar <aco ?c'iff a fost căsătorit cu T'eresa ;oe, sora lui ?olomon ;oe02evenind la 8old&
man ?ac's, printre directori i&a avut pe /enrK Eissin%er (poate că mai este încă director$, super&mondialistul care a elaorat
o multitudine de strategii, falimentare din punct de vedere politic (este suficient de amintit criza din ;ian$, dar -i 2oert A
/ormats, memru al 8rupului )ilderer%, al 9omisiei Trilaterale -i al +nstitutului .spen0
?olomon )rot'ers (evreiască ca -i sora ei, 8oldman ?ac's$ controlează împreună cu cea din urmă pia*a interna&
*ională a petrolului, trusturi de presă (as'in%ton 1ost, ca purtătoare de cuv!nt a Trilateralei$, etc0arren )uffet care este
un apropiat al mediului ancar, de*ine o funda*ie care&i poartă numele, iar printre scopuri se află promovarea -i finan*area
campaniilor antidemo%rafice07errill ;Knc' face parte din ;izza onection – afaceri cu dro%uri -i spălări de ani între +ta&
lia, ?tatele Dnite -i ;u%ano (3lve*ia$ prin implicarea mafiei0=n acea
perioadă, ministru american al finan*elor era Aonald 2e%an, fost înalt
reprezentant al 7errill ;Knc', iar numele ăncii care sponsoriza aface&
rea (cum este normal V$, în realitate, nu apare implicat0=n !GGJ, 8uver&
nul +talian a încredin*at ăncii 7errill ;Knc' privatizarea societă*ii
reditul Italian01entru cei care încă nu cred în teoria unui complot al
=naltei 4inan*e împotriva +taliei (-i nu numai$, treuie să se admită eis&
ten*a de coinciden*e stranii, care s&au succedat într&o anumită ordine0
 ;a J iunie !GGJ, vasul re%al 5ritannia se afla sta*ionat în 7area Tire&
niană (era inviola#ilă, având statutul diplomatic de teritoriu en%lez$ iar
la ord se afla re%ina 3lisaeta, operatori din 9itK&ul londonez (locul în
care se află adunate cele mai mari ănci -i institu*ii financiare, active pe
pie*ele europene dar -i pe plan mondial$ precum arur%, )arin%, )ar&
claKs împreună cu reprezentan*i de seamă ai finan*elor italiene (!!$, ai
3N+ (!J$, ai .8+1, ai 9O7+T (a lui 9uccia$, ai .??+9D2.W+ON+
83N32.;+, etc0=n aceea-i lună (se pare că la recomandarea re%inei
.n%liei$, 8uvernul +talian încredin*ează celor trei societă*i de consul&
tan*ă activitatea de %ăsire a celor mai une condi*ii pentru vânzarea in&
dustriei de stat0O mică deviere, referitoare la rolul -i importan*a .ssi&
curazioni 8enerali, este necesară0
)onald )eagan primind gradul VV al )% .ssicurazioni 8enerali a fost înfiin*ată de către evreul 8iuse&
ppe ;azzaro 7orpur%o (!LG&!"HL$ la Trieste la JM decemrie !"H!, su numele de Imperial )egia ;rivilegiata ompag&
nia ssicurazioni 2enerali ustro&Italic"e în jurul căreia 7orpur%o adună memrii cei mai influen*i ai 9omunită*ii 3vre&
ie-ti din Iene*ia -i Trieste, dar -i oameni de afaceri0=n scurt timp, 8enerali devine prezentă în toate statele italiene (înainte
de unirea acestora$, în !"MF devenind titularii drepturilor de asi%urare în ?tatul 1ontifical – Iatican0=ncă din !"# erau pre&
zen*i -i la /amur% printr&o a%en*ie condusă de il'elm ;azarus, a%en*ie care în scurt timp va începe să ac*ioneze în tan&
dem cu 5anca ommerciale Italiana viitoarea 9O7+T, fondată de evreii Otto <oel (!"M&!G!M$ -i 4ederico eil în cola&
orare cu co&reli%ionarii )leic'roeder din )erlinb – institut de credit dintr&o re*ea interna*ională proiectată mai ales pentru
afaceri cu Orientul, pe urmele lăsate de comercian*ii %erenissimei (numele su care era cunoscută 2epulica Iene*ia$0
.ceastă re*ea deasă de rela*ii interna*ionale a permis concentrarea -i controlul pie*ii de cereale în mâinile evreilor0Dnul din
reprezentan*ii acestei re*ele era un anume 7ic'ele ?ulfina (unul din directorii de la .ssicurazioni 8enerali din primii ani ai
secolului al XX&lea$ care provenea din departamentul de asi%urări de la 7ondiale -ita 2ranaria 0ouis -refus and o =
%ocietatea (ondială a erealelor 0ouis -refus and o (!H$0=n acea perioadă, AreKfus era cel mai mare en%rosist din Ode&
ssa iar în prezent se află între primele -ase societă*i din cartelul mondial al %râului0=n !GF, AreKfus desc'ide un cont cu&
rent la 9O7+T a cărei filială din Iene*ia era condusă de anc'erul 8iuseppe Toeplitz (născut la Iar-ovia într&o familie de
evrei înstări*i$ care era ocupat cu stailirea de rela*ii foarte importante cu 7orpur%o, cu anc'erul (evreu$ 9amillo 9asti%li&
one despre care )londet (!#$ va spune că va face afaceri foarte importante prin căderea Imperiului a#s#urgicb, cu an&
c'erul %enovez 7orosini, darconducerea
mai ales cu .ssicurazioni
masonul 8iuseppe Iolpi
8enerali în di 7isurata0Iolpi
!GH" di 7isurata
când le%ile rasiale era omul
ale statului lui Toeplitz
fascist la
au oli%at
conducerea evreiască să se retra%ă0Ae asemenea, Iolpi era -i ministru al finan*elor, men*inând
le%ături cu =nalta 4inan*ă an%lo&saonă (!$0Iolpi di 7isurata a devenit omul de încredere al
lui Toeplitz încă din primii ani ai secolului XX când parcur%ea )alcanii realizând afaceri de
anver%ură, lucru posiil -i datorită scrisorilor cu recomandări -i prezentări ale lui Toeplitz că&
tre comunită*ile evreie-ti (destul de puternice$ din interiorul +mperiului Otoman0Iolpi a fost
memru al lojii din ?alonic, lojă care finan*a or%aniza*ia .inerii .urci care, cu ajutorul comu&
nită*ii evreie-ti interna*ionale, vor fi autorii puciului care au dus la căderea +mperiului Otoman
în favoarea lui .tat[rR acela-i )londet face cunoscut că .inerii .urci erau în mare parte evrei
converti*i la islamism, dar care în secret men*ineau le%ături cu cultele evreie-ti (!M$b0=n !GFM,
printre clienții de la 9O7+T s&a aflat -i regele german al căr#unelui, evreul /u%o ?tinnes
(7[l'eim an der 2u'r !"LF&)erlin !GJ#$ printre ai cărui asocia*i se afla -i +srael ;azarevici
8elp'and (sau /elp'and$, cunoscut printre ol-evicii ru-i cu numele de ;arvus, mare cata&
2iuseppe .oeplitz D18OO&19V8 JFL
talizator -i finan*ator al 2evolu*iei )ol-evice din 2usia01ână în aprilie !GG", pre-edinte la .ssicurazioni 8enerali a fost .n&
toine )ern'eim (născut în !GJ#, fost elev al lui .n&
dr5 7eKer de la ;azard$, anc'er înrudit cu înalta
societate evreiască (a fost activ ca trezorerier la /on&
dation -u Nudajsme /ran]ais, al cărei pre-edinte es&
te Aavid de 2ot'sc'ild, iar vice&pre-edinte este 2o&
ert )adinter – memru al )6nai )6rit' -i fost minis&
tru francez al justi*iei$ care la rândul ei, în cadrul 8e&
nerali, o reprezintă pe ;azard – entitate puternică
printre puternicii din :nalta /inanță0Iice&pre-edinte
la (edio#anca -i apropiat al lui 3nrico 9uccia, )ern
&'eim are o fiică (7artine$ care s&a căsătorit (al doi&
lea mariaj al ei$ cu principele (din 2oma$ Aomenico
Orsini a cărui mamă 4ranca Orsini )onacossi este
urma-a unei familii care a contriuit la înfiin*area
.ssicurazioni 8enerali din zona Iene*ia – Trieste0
!țiva din responsa#ilii )evoluției 5olșevice Ain consiliul de administra*ie de la 8enerali, cunos&
cut -i cu numele de 0eul din .rieste, au făcut parte reprezentan*i ai marilor averi europene precum aronul .u%ust von
4inR (decedat cu pu*it timp în urmă$, proprietar al ăncii de investi*ii (erc@ und /in@> 3lie de 2ot'sc'ild – din partea fran&
ceză a familiei> aronul 1ierre ;amert, văr cu 2ot'sc'ild -i titularul celei mai mari ănci el%iene, cunoscută pe all
?treet drept -rexel 5urn"am 0am#ert (va fi interesant de citit -i capitolul dedicat lui +on iriac VVV$> <ocelKn /amro de la
anca evreiască am#roCs, reprezentată în 9itK&ul londonez (!Mis$, finan*atoare a 2epulicii 1iemonte începând cu anul
!"!> familia Orsini -i 1ierpaolo ;uzzato 4euiz, unul din urma-ii unei vec'i familii evreie-ti din Iene*ia – ;uzzato – din
care provine -i so*ia unui fost amasador american la 2oma, 2ic'ard 8ardner (reprezentant de vârf al comunită*ii evreie-ti
americane, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al +nstitutului .spen$0
 8uvernul .mato î-i începe activitatea -i aproape imediat, (oodCs, o a%en*ie de rating din Ne@ QorR care furnizează in&
vestitorilor indica*ii privind riscul ac*iunilor -i al oli%a*iunilor de pe pia*a mondială, depreciază +talia -i (c'iar dacă nimic
nu s&a sc'imat în perioada !GGF&!GGJ$ o a-ează între *ările cu risc02eprezentantul 7oodK6s pentru +talia, Aavid ;eveK este
un apropiat al cercurilor financiare de pe all ?treet0
 9a reac*ie, cumpărarea de titluri emise de statul italian scade, statul fiind oli%at să înal*e rata doânzii pentru a le face
mai atractive0?imultan începe specula*ia împotriva lirei italiene cu avantaje pentru finanțatorul de atac 8eor%e ?^r^-
(memru al 942 -i apropiat al 9omisiei Trilaterale$, ocazie cu care reu-e-te să câ-ti%e circa J" de miliarde de dolari01ute&
rea de cumpărare scade, lira italiană se depreciază numai în perioada au%ust !GGJ&martie !GGH cu HF, deficitul de stat cre-
&te iar %uvernul este împins să vândă o parte din patrimoniul de stat09apitalul ia calea eteriorului în dauna investi*iilor de
pe teritoriul na*ional (!L$0=ncepe spirala inflaționistă care duce la falimentul a sute de societă*i mici -i medii, la imposiili&
tatea sus*inerii noilor costuri de produc*ie, pia*a devine aproape impermeailă cu o rată a -omajului în cre-tere0=ntre timp,
=nalta 4inan*ă cumpără în lini-te, în acela-i mod ca în 3stul 3uropei, unde imediat după opera*iunea ăderea omunismu&
lui a ac'izi*ionat industrie -i te'nolo%ie la pre*uri reduse0
 =n iulie !GGJ, 8oldman ?ac's (!"$ indica cu un avans de doi ani că rata de sc'im liră italiană = marcă germană se va
opri în jurul raportului o marcă  1KKK de lire0
 =ntre JJ -i J aprilie !GGH, 8rupul (9luul$ )ilderer% s&a reunit la .&
tena, în 8recia0?&a discutat despre pro#lema Italiei cu ”u-ile înc'ise” -i
nimic nu a transpirat la eterior0Aintre cei o sută cincisprezece partici&
pan*i, +talia era reprezentată de 9arlo .ze%lio 9iampi, ;amerto Aini,
8ianni .%nelli, .ntonio 7accanico, Tommaso 1adoa&?c'iopa, 7ario
7onti (fost rector la Dniversitatea )occoni din 7ilano -i economist de
încredere al lui .%nelli$, te'nocratul 2enato 2u%%iero (din consiliul de
administra*ie de la 4+.T$0?e -tie numai că s&a constituit un onsiliu al
celor 1J, compus din doisprezece memri )ilderer%, capaili să ai#ă
intrare li#eră în orice guvern (!G$0Aatoria pulică a +taliei (care până la
acea vreme
9âteva era internă
amănunte, destuleste necesare0Dnul din de
de internaționalizată cătrelui%uvernul
ăie*ii 9iampi0
.drian Năstase
a studiat la 000 )occoni0Aupă o perioadă, 9iampi va deveni pre-edinte al
+taliei0Aupă ceva vreme, 7ario 7onti în ima%inea de mai sus (stân%a$ discutând cu <ean&1ierre /ansen (dreapta$, pre-e&
dinte la %uez .racta#el, în timpul unei întâlniri a 8rupului )ilderer%b va deveni prim&ministru al +taliei0
1rin aceste jocuri, controlul datoriei dar -i al politicii na*ionale trece în m!na marilor pie*e financiare mondiale0
2ândurile pelerinilor de sc"im# – reprezentan*i, la vedere, ai clasei politice, indiferent de orientarea politică – se succed la
conducerea +taliei de la Occ'etto la 7aroni, de la 4ini la A6.lema (JF$b09etă*eanul de rând nu reu-e-te să&-i ima%ineze că
jocul st!nga&centru&dreapta, trecerea politicienilor – migrația – de la un partid la altul, că inerentele conflicte sociale au un
sin%ur gestionar0;a ! iunie !GG#, Aavid 2ocRefeller în trecere prin 7ilano pentru a douăzeci -i cincea aniversare a 9'ase
7an'attan )anR, sus*inea că este mul*umit de cele [KKK de miliarde pe care clienții internaționali ai "ase i&au investit în
titluri ale societăților italiene care au fost dea privatizate (J!$, în timp ce pre-edintele de la 9'ase (care&l înso*ea pe Aavid
2ocRefeller$, T'omas ;areue (memru al 9omisiei Trilaterale$ sim*i nevoia să adau%e un mesaj, evident, destinat să trea&
că dincolo de analitatea semnifica*iei imediate: Italia este foarte importantă pentru strategia noastră de dezvoltare, la
JF"
scară planetară04ranco ?pinelli (un profesor din )rescia$, provenind dintr&o func*ie înaltă din cadrul 47+, deja consilier
economic al ministrului 8ior%io ;a 7alfa (memru al 8rupului )ilderer%$, în cursul unui interviu privind criza monetară
în desfă-urare (în acea perioadă$, constata un paralelism cu criza provocată de 2ot'sc'ild în !"MM împotriva %uvernului ;a&
marmora (-i al ministrului de finan*e de atunci, uintino ?ella$ privitor la insolvailitatea plă*ilor: :n am#ele situații, :nalta
/inanță internațională a fost cea care a dat startul6-e data aceasta s&a început cu cedarea titlurilor noastre pe piața din
0ondra, cu estimările (organ %tanle, apoi cu (oodCs666(JJ$0?e -tie că orc'estra redă partitura celui care plăte-te, dar ar fi
o superficialitate limitarea la astfel de eplica*ii, c'iar dacă înc'id în ele un anumit adevăr0
Dlric' eiss, vice&pre-edinte la Aeutsc'e )anR -i memru al consiliului de administra*ie de la 4+.T, în cursul u&
nei adunări a anc'erilor de la 3illa dCEste din !GGH, a furnizat o evaluare foarte dură a situa*iei italiene: :n ciuda impresiei
de "aos care apare în știrile de fiecare zi, este un pas înainte6 entru schimbare este necesar catharsisul,/ste nevoie de o
nouă enaștere (JH$0Ci ”rena-terea” nu a fost făcută de popoare, ci de către ”elite”, pare să su%ereze anc'erul Dlric'
eiss07esajul în sine este foarte clar0

)G O PARANTED' NECESAR' G TON# )LAIR ȘI NOILE O)LIAJII ALE NATO

2eîntorcându&ne la sesiunea anuală a 9omisiei Trilaterale se constată că ea a reu-it să a-eze o altă piesă pe moza&
icul mondialismului0Dn guvern mondial nu se poate edifica fără instrumentele necesare pentru corectarea traiectoriei even&
tualilor devianți de la drumul prestailit0Ae aici -i necesitatea unei armate mondiale care să conducă opera*iunile de poliție
mondială, până mai ieri în +ra -i ?omalia, după aceea prin implicarea N.TO în <u%oslavia, iar în +ar, iar pe viitor împotri&
va cre-terii na*ionalismelor, respectiv împotriva disperării unei lumi a treia, din ce în ce mai numeroasă -i suju%ată de
=nalta 4inan*ă (J#$0Opera*iuni conduse până în prezent de către americani (dar plătite de către al*ii$ iar în viitor, conduse
poate de o armată multi&națională care să domolească reac*ia re&trezitului fundamentalism islamic, asolut refractar la
ideea unui guvern mondial condus de către OND, după cum eplica ?undaK Times din !F iunie !GGF, în ajunul răzoiului
din 8olful 1ersic: 'ccidentul și <)%% tre#uie să se pregătească pentru o enormă ridicare a fundamentalismului islamic,
din nordul mediteraneean al fricii și p!nă în sia entrală, inclusiv repu#licile islamice sovietice0;a JH iulie !GGF, T'e
3conomist adău%a: Este logic să prevedem operațiuni comune $.' = ;actul de la 3arșovia pentru a com#ate Dnu numai
revoluțiile și tiraniile din 0umea a .reia, Ddar și dictaturile fascist&populiste, religioase și antisemite salutând anii 199V&
JKK[ drept anii tunurilor D6666%e vor numi anii neo&colonialismului01aul IolcRer, fost pre-edinte al 4ederal 2eserve (contro&
lată de către 2ot'sc'ild, respectiv 2ocRefeller$, întreat în cursul unei conferin*e de presă la înc'iderea sesiunii 9omisiei
Trilaterale din !GGH de la as'in%ton despre ar%umentul andarmeriei mondialiste, jurnali-tilor care eviden*iau dificultă*ile
oiective în fa*a unei for*e multi&națională de poli*ie, el le&a răspuns asi%urându&i că o armată mondială este# în orice caz#
pe drum (J$0
=ntre timp, în perioada !GGJ&!GGM, apărea pe scena politică ritanică TonK )lair, memru al ?ocietă*ii 4aian -i
din !GGH al 8rupului )ilderer%, cu sprijinul oficial a zece episcopi an%licani, respectiv a câtorva prieteni precum 8ordon
)ro@n (memru )ilderer%$ -i 2oin 9ooR (memru al ?ocietă*ii 4aian$0?undaK Times din " au%ust !GGM putea să anun&
*e: 0a începuturile acestui an, %ocietatea /a#ian a fost preluată de că&
tre o ec"ipă modernistă, indicând numele persoanei desemnate, .on
5lair0=n !GGL, TonK )lair prelua puterea finan*at în procent de LF de
către înalta finan*ă evreiască, la fel ca -i 9linton în ?D. (JM$0Nu este
de mirare că eminența cenușie din spatele lui )lair ar fi putut să fie un
evreu (la fel cum s&a întâmplat -i cu 7ar%aret T'atc'er$, 1eter 7an&
delson (memru al ?ocietă*ii 4aian, al 8rupului )ilderer% -i al +nsti&
tutului .spen$0.rmonia -i afinită*ile dintre )lair -i 9linton apar ime&
diat: militan*i, amândoi, în !GM", ultrapacifi-ti (JL$, educa*i în cercuri
elitiste -i proiecta*i spre %loalizare, spre o mărire ulterioară a influen&
*ei an%lo&saone în lume, pentru a cărei %estiune era nevoie de alte ins&
trumente (a se citi personalități$0$oua 'rdine (ondială era adusă în
discu*ie, din ce în ce mai mult, pe amele maluri ale .tlanticului0?tate&
le Dnite au decis să treacă conducerea c'estiunilor euro&atlantice, în
.on 5lair și colonelul ad"affi mare măsură, către )lair -i colaoratorii lui0?tatele Dnite rămâneau
motorul
un centrueconomic -i militar,
specializat în timp
pentru noul cursce(în;ondra devenea
sens faian$ al partea
politiciidecizională continentală09u
eterne ritanice, acordulenter
/oreign ;olic 2++.,-i)lair
acesta nou
înfiin*at
t"in@
tan@ era condus de către -eful /oreign 'ffice, 2oin 9ooR0=n parelel, )lair nume-te ca ministru al apărării pe masonul
8eor%e +slaK 7acNeill 2oertson (care în acela-i an va deveni lord )o#ertson of ;ort Ellen$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims
(ramura ritanică$, pre-edinte adjunct al 2++., %uvernator al 4unda*iei Aitc'leK -i memru )ilderer%0=n !GGG, lordul 2o&
ertson devenea al X&lea secretar %eneral al N.TO, nivelul maim de conducere din 9onsiliul .tlanticului de Nord0;a în&
ceputul lui noiemrie !GGL, )lair a or%anizat la re-edin*a lui un colocviu privat între paisprezece din cei douăzeci de mem&
ri ai ?ocietă*ii 4aian din %uvernul condus de el -i un %rup de economi-ti americani condu-i de israelitul ;arrK ?ummer,
su&secretar la finan*e, memru al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al 8rupului )ilderer%03ra o întâlnire între prieteni: -ase
dintre economi-tii lui )lair proveneau de la mari universită*i faiane din .merica0mericanizarea economiei europene pri&
me-te un nou impuls -i o dată cu acesta, cre-te -i prezen*a (influen*a$ an%lo&saonă la )ruelles0
2ăzoiul din <u%oslavia din !GGG va da măsura implicării diferite a N.TO, condusă de către americani -i en%lezi0
Nu mai este deloc un or%anism comun de apărare în fa*a unor eventuale amenin*ări eterne după cum au demonstrat prin
a%resiunea împotriva ?eriei, ci ra*ul înarmat al pro%ramelor faiane folosit în cucerirea lumii0=n primăvara lui !GGG, în
JFG
cursul unei conferin*e N.TO *inute la as'in%ton, )lair preciza: -e fapt, $.' este #rațul nostru militar (înarmat$ pentru
o $ouă 'rdine (ondială0all ?treet <ournal din JH aprilie !GGG, spunea: Europa conduce ocul, în timp ce în aceea-i zi,
ziarul francez ;e 7onde saluta pe patru coloane nașterea unui nou internaționalism, precizând că .on 5lair este solistul
care împreună cu $.' îi asigură împlinirea0

CG "N(IREA LUCIS TRUST ȘI NAJIUNILE UNITE

=n lumina evenimentelor care au caracterizat ultimii ani, se poate spune (printre altele$ pe ună dreptate că printre
mondiali-ti a apărut un standard de proceduri care să le permită controlul zonelor insta#ile, dar importante din punct de ve&
dere strate%ic0?c'ematic, acest standard s&ar putea rezuma:
!0 ?e înarmează eventualele frac*iuni opuse, separate între ele prin diferen*e de ordin etnic sau de interese, eacerându&se
rivalitatea dintre ele0
J0 1opula*ia este înfrico-ată cu acte teroriste0=n mare parte, cu iluzia unei protec*ii majore, popula*ia se transferă în ora-e0
4oamea -i mizeria avansează0
H0 =ncepe atacul informatic cu acelea-i ima%ini crude difuzate peste tot în lume, despre atrocită*ile săvâr-ite, despre copii
înfomate*i, despre persoane mutilate -i femei disperate0
#0 =n *ările dezvoltate sunt adunate ajutoare umanitare, alimente pentru a fi trimise în zonele cu criză01ersonalul medical
intră în stand&#0
0 Or%aniza*iile umanitare, care adesea sunt oli%ate să ajute doar una din păr*ile aflate în conflict, sunt atacate (militar$ de
către partea adversă0=n acest punct se poate declan-a interven*ia Na*iunilor Dnite0
M0 .rupele de pace trimise de către OND cu motive diverse sunt atacate de focul încruci-at al frac*iunilor -i se cer întăriri0
Opinia pulică din diverse *ări este convinsă să contriuie la efortul de pace, trimi*ând trupe -i materiale0
L0 ;a acest punct, cercul s&a înc'is0+zucne-te răzoiul care poate fi controlat după necesitate, atenuându&l sau amplificân&
du&l0
"0 =n func*ie de scopurile strate%ilor din culise se asistă, mai mult sau mai pu*in afecta*i -i iner*i, la distru%erea *ării sau la
epuizarea păr*ilor în conflict0=n mod secret se sprijină partidul care în viitor va fi longa manus = m!na lungă a noului %u&
vern0
G0 =n cele din urmă, *ara este trecută su controlul Na*iunilor Dnite0.rupele de pace rămân sta*ionate până când noul %u&
vern va deveni fidel rolului desemnat în cadrul Noii Ordini 7ondiale0
!F0 =ncepe reconstruc*ia *ării distruse01entru a face acest lucru, noul %uvern va treui să se îndatoreze la )anca 7ondială
sau la 4ondul 7onetar +nterna*ional, punând la dispozi*ia =naltei 4inan*e (în sc'im$ propriile resurse naturale, căile de co&
munica*ie, mijloacele de suzisten*ă ale propriului popor0
!!0 9ercul se înc'ide pentru a doua oară0Aependen*a de ăncile interna*ionale este deplină -i începe colonizarea intensivă a
respectivei *ări0
=n realitate nu este vora de strategii ori%inale0=ncă din !G" a apărut o ro-ură destul de interesantă su semnă&
tura lui 9'arlotte aterlo@, memră a 4unda*iei Neo&Weelandeze de ?tudii pentru 1ace, cu titlul ;rin furtună spre o comu&
nitate mondială, su forma unui comunicat al 5unei 3oințe (ondiale, editat de sediul din 8eneva al ;ucis Trust0=n ea se
recunoa-te că ;ucis Trust a fost ori%inea, punctul de plecare spirituală -i creierul ocult al mi-cării Ne@&.%e0?e recunoa-te
printre altele, rolul indispensail al informa*iei pentru dezvoltarea spirituală a lumii, al feminismului care (se suliniază$ a
contriuit pe lân%ă emanciparea femeii, -i la scoaterea la lumină a caracteristicilor feminine din comportamentul -i psi'olo&
%ia masculină> se conștientizează eforturile crescute ale reli%iilor, mai ales a celei cre-tine de&a lăsa deoparte atitudinile spi&
rituale anacronice -i eclusive, de&a ajun%e la un punct de vedere comun cu -tiin*a modernă -i cu drepturile omului03ste re&
cunoscută dezvoltarea rapidă -i %eneralizată a conștiinței am#ientale, a dorin*ei de construire a unei societă*i care să trăias&
că în armonie cu natura, de încurajare a unei contraculturi economice care, punând limite dezvoltării favorizează micile co&
munită*i, inclusiv cele economice09'arlotte aterlo@ nu se opre-te aici -i face cunoscut că eistă modele o#ligatorii, deja
proate -i func*ionale care să ducă spre o formă de centralizare mondială02espectivele modele treuie actualizate prin ur&
mătoarele priorită*i:
!0 .jutorul către *ările în curs de dezvoltare treuie %arantat printr&un sistem mondial de taare a veniturilor, %estionat de
către o institu*ie de asisten*ă socială, cu caracter mondial0
J0 1rioritatea necesită*ilor treuie stailită de către OND, mai ales în ceea ce prive-te unurile rare, respectiv cele de im&
portan*ă vitală0
H0 Treuie aplicat principiul de moștenire colectivă la nivelul între%ii planete0
#0 Arepturile omului treuie protejate prin instituirea unei 9ur*i +nterna*ionale de <usti*ie -i, pentru a nu se uita de prece&
dentul de la $\ren#erg, este nevoie să se înfiin*eze un Triunal 1enal +nterna*ional (9urtea ?upremă de la /a%a, care pen&
tru prima dată în istorie -u5ecă , ,u.ele o.e,irii criminalii de răzoi, deocamdată doar cei ai fostei <u%oslavii$0
0 1entru respectarea precisă a 'otărârilor con*inute în 9arta Na*iunilor Dnite, este ,eoie 5e co,stituirea7 e,tru ace7 a
u,ei ar.ate ONU0=n acela-i timp va treui creat de către Na*iunile Dnite un 5irou pentru -ezarmarea 2eneralizată, a-a
după cum se arăta în acordul 7c9loK&Worin din !GM!01rivitor la acest ultim punct de vedere se poate ca aterlo@ să nu *ină
cont că în !GM!, c'estiunile privitoare la dezarmare erau gestionate =nalta 4inan*ă, cea care furniza -i fondurile pentru con&
struc*ia rac'etelor intercontinentale, prin conceptul de gestiune Dluptă a contrariilor0
<o'n 7c9loK (!"G&!G"G$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims era persoana perfectă pentru acest scop0=n afară de fap&
tul că a fost pre-edinte al 9omitetului de 9ontrol a Aezarmării de pe lân%ă Na*iunile Dnite (între !GM! -i !GL#$, a fost -i
pre-edinte al )ăncii mondiale, al 9'ase 7an'attan )anR, al AreKfuss 9orp, pre-edinte al consiliului de conducere la 942,
pre-edinte al +nstitutului .tlantic, al 4unda*iei 4ord -i participant la adunările 8rupului )ilderer%0=n aceea-i perioadă,
J!F
 Na*iunile Dnite erau locul de întâlnire -i pentru alte personalită*i
ale lumii politice01rintre ace-tia, 2oert 7uller (născut în !GJH$,
director (în perioada anilor 6LF$ al )iroului ?ecretariatului 8ene&
ral al Na*iunilor Dnite, adept $e7&ge declarat -i memru al ;u&
cis Trust01entru 7uller, Na*iunile Dnite constituiau un stadiu ne&
cesar pentru evoluția #iologică a umanității, idee preluată de la
mentorul lui – Teil'ard de 9'ardin – care (din cele spuse c'iar de
7uller$ considera Na*iunile Dnite ca transpunerea în realitate a
instituției din viziunea lui (J"$ iar omul din cadrul viitoarei OND
ca un supra&om, organizat mental prin convingere (JG$07uller,
cunoscut în mediul OND cu apelativele de profet al speranței sau
tată al educației glo#ale, a înfiin*at la .rlin%ton (în Teas$ )o#ert
(uller %c"ool of geless >isdom = Lcoala :nțelepciunii fără 3!r&
stă )o#ert (uller -i a fost rector al unei <niversități pentru ;ace
creată de către OND în demilitarizata 9osta&2ica02espectivele institu*ii sunt recunoscute de către DN3?9O, răspândind cu
ajutorul resurselor importante pe care le au la dispozi*ie cuv!ntul lui .lice )aileK0Dn alt persona din curtea OND este ev&
reul Norman 9ousins care, în iunie !G"H, a convocat la sediul Na*iunilor Dnite o întâlnire denumită
onsiliul (ondial al :nțelepților cu inten*ia declarată de punere în aplicare a planului teozofiei09on&
stance 9umeK (o avocată din 9'ica%o$, una din primele persoane care au denun*at pericolul Ne@&
.%e, dădea câteva detalii despre caracteristicile planului Ne@&.%e: onstituirea, la nivel mondial, a
unui sistem financiar #azat pe Bcartea de creditB care să înlocuiască #anii lic"izi (HF$, o autoritate
mondială pentru nutriție, un sistem de taxare folosit la nivel mondial, serviciu militar o#ligatoriu și
generalizat0)lacR@ood adau%ă că cine ar dori alte detalii, se poate adresa la numărul 8OO al <nited
$ations ;laza, unde va găsi una l!ngă alta 0ucis .rust și nti -efamation 0eague ”ra*ul” eficient
al )6nai )6rit' (H!$b, dar și omunitatea Internațională a 5a"`Ci, (illenium /orum al lui (i"ail
2or#aciov, am#asadele țărilor asiatice0O întreare privitoare la 9ousins apare ca fiind foarte opor&
tună: din ce motive papa +oan al XX+++&lea a considerat necesar să men*ină raporturi cordiale cu 9ou&
)o#ert (uller sins, oferindu&i c'iar postul de consilier personal în timpul crizei rac'etelor din 9ua07istere reli%i&
oase de nepătruns, mistere ale Ne@&.%e000
Dn alt o#ișnuit al mediului OND este 2oert ? 7cNamara (născut în !G!M, în ima%i&
nea alăturată$, fost pre-edinte al )ăncii 7ondiale, prezent în toate institu*iile din zona superi&
oară a ;uterii04ost pre-edinte al 4ord 7otor, fost director al 2oKal Autc' 1etroleum, a făcut
parte din consiliile de administra*ie de la as'in%ton 1ost, T., de la 9ornin% 8lass orR,
de la +nstitutul )rooRin%s07emru al 942, al 9omisiei Trilaterale, al +nstitutului de ?tudii
?trate%ice din ;ondra (++??$ a participat -i la întâlnirile 8rupului )ilderer%09onsiliul de coor&
donare al asocia*iei Ne@&.%e Inițiativa ;lanetară îi are printre memri pe )rooRe Ne@ell (vi&
ce&pre-edinte la 9'ase 7an'attan )anR$, pe 8erard 3ltson, fost director eecutiv la .mnestK
+nternational000 Aar poate că este mai ine ca în loc de această în-iruire să vedem cele spuse de
<acR ;an% (fost ministru francez al culturii -i memru al )6nai )6rit'$, tet pulicat în revista
franceză ;assages în numărul din iulie&au%ust !G"":
N 0angF $u din înt!mplare, -iavolului i se mai spune și BmalițiosulB65ucătăria, ca și cultura,
are nevoie de puțină răutate6:n acest sens, mi&aș da #ucuros sufletul -iavolului R
;F ți trecut pe aproapeG
N 0angF %per, pentru că este o sursă permanentă de inventivitate, dacă se știe cum tre#uie folosităR
?pre finele acestui ciclu, al "aosului anunțat, celor care nu se vor putea adapta la noile cerin*e spirituale, le este
rezervată o soartă diversă0;ucru făcut pulic de către o societate raziliană – ./; .radiție, /amilie, ;rosperitate– de inspi&
ra*ie cre-tină, activă mai ales în mediile catolice -i cu puncte de vedere comune cu lojile masonice nord&americane (HJ$0+ată
ce spunea cetățeanul lumii Aavid ?pan%ler: 666nu este prea important să știm ce se va înt!mpla cu vec"ea lumeF suntem si&
guri că ristos își va supraveg"ea milițiile lui și că acestea își vor asuma rolul lor cosmic D6666;utem spune ceva despre lo&
cul unde se va duce Bvec"ea lumeB și cei care vor răm!ne atașați de ea6:n toată creația există o infinitate de sfere și de
lumi, care
c'e”$ să fieprezintă diverse
rea#sor#iți gradeinterioare
în lumile de dezvoltare
D666,acu
conștiinței D66663a
alte cuvinte, fi nevoie
planeta urgent la
sau nivelul ca care îi va(cei
aceștia ata-a*i legea
conduce de ”lumea ve&
de atracție
va avea un nivel divers față de nivelul conștiinței terestreZ aceștia vor răm!ne aici pentru a fi educați p!nă c!nd vor putea
primi din nou un corp fizic D6666re prea puțină importanță dacă aceste persoane vor fi eliminate definitiv sau vor fi reedu&
cate0;iteratura mi-cării Ne@&.%e este plină de astfel de raționamente care lasă de în*eles că va fi nevoie de curățarea prin
suferință a Bnoii lumiB de cei care vor refuza dictatura .nticristului0
2ut' 7ont%omerK, definită ca mesageră a $e7&ge, spunea: %untem în pragul $e7&ge care va începe cu o răs&
turnare a polilor la sfărșitul acestui secol6%ufletele încarnate care contri#uie la menținerea "aosului în acest secol vor tre&
ce din nou în stare de spirit pentru a&și revedea comportamentele, iar noua rasă va începe căutarea liniștită spre înălțarea
spirituală0.stăzi se poate concluziona că motto&ul 2evolu*iei 4ranceze este pe cale să devină realitate, pentru că în Ne@&
.%e omul este li#er de orice le%ătură cu Aivinitatea – 0i#ertate> Egalitate – în sensul că societatea este modelată ca o masă
enormă, fără suflet> /raternitate – pentru că to*i cetă*enii lumii sunt le%a*i, în mod fratern, prin for*ele oscure ale lumii lu&
ciferine în care te'nolo%ia ar putea deveni unul din instrumentele controlului %loal0.pare foarte clar că în noua societate
Ne@&.%e, ajunsă la maturitate nu va eista nici o toleran*ă din punct de vedere al opiniilor0Aupă îndeplinirea scopurilor,
J!!
autoritatea î-i va da jos masca -i tot ceea ce se spunea despre toleran*ă, diversitate de opinii, se va transforma în cinism -i
persecu*ie0+deile de ază sunt foarte simple0 utoritatea magilor, puterea =naltei 4inan*e eercitată asupra %uvernelor prin
controlul economiilor lor, economii care sunt în interdependen*ă cu pie*ele de consum> pie*ele dependente de numărul de
consumatori decid liniile de dezvoltare demo%rafică> imi%ra*ie, pentru compensarea deficitului demo%rafic provocat> asi&
milarea culturilor diverse, apari*ia conformismului> coruperea -i dispari*ia totală a identită*ii istorice a popoarelor (după
cum se întâmplă -i în +ra$, distru%erea oricărui element distinctiv0%unt profund convins că Europa va deveni – spunea ?aint
Qves d6.lveKdre – conducerea luminoasă, inima puternică, #rațul #l!nd dar ferm al reconstrucției re%atului omului în
întreaga lui unitate (HH$04aptul că această orientare are un scop precis este mărturisit -i de compozi*iile %rafice ale unui ar&
tist norve%ian, constituite din talouri de mari dimensiuni care domină sala 9onsiliului de ?ecuritate a Na*iunilor Dnite din
Ne@ QorR -i care, în ciuda dimensiunilor -i a pozi*iei în care sunt epuse, sunt i%norate în mod discret de către camerele de
luat vederi care (câteodată$ înre%istrează -edin*ele consiliului0Dnul din aceste talouri reprezintă trei cori mari care urmă&
resc un porumel mic0;a aza acestui ta#lou, alături de semnătura artistului, se spune că ar fi -i un tet cu următorul mesaj:
'mul va triumfa împotriva lui -umnezeu (H#$0=n realitate o reluare a mesajului pe care masonul 1aul ;afar%ue (!"#J&!G!!,
%inerele unui anume Earl 7ar$ l&a rostit în !"M în cadrul unei conven*ii laice, la ;iY%e: -e patru sute de ani luptăm îm&
potriva creștinismului, milocul cel mai puternic inventat vreodată în materie de spiritualism6-in păcate, este #ine pus la
punct666 evoluția reprezintă triumful omului asupra lui 2umnezeu (H#is$0(1arcă eistă un popor ales care se trage de
șireturi cu -umnezeu000-i tot de la ei a plecat -i creștinismul, -i masoneria000$0

(G SPRE O NOU' OR(IN E MON(IAL' A *'RS'TORULUI PUNCTUL ESOTERIC AL

!NT"MPL'RILOR ACTUALE

;a J" feruarie !GG#, în cursul unei ședințe al#e desc"ise (o -edin*ă nerezervată doar fraților dintr&o lojă masoni&
că$ a lojii ;rietenia ;erfectă a Orientului din 2ennes (4ran*a$, s&a *inut un discurs ini*iatic pus la punct de trei autori0Tetul
respectivului discurs a fost pulicat (prin %rija lojii$ cu titlul (oartea și reînvierea lumii noastre, sau 'rdinea care iese din
aos6;unctul esoteric al înt!mplărilor actuale0Ain tetul care poartă numele -i si%iliul lojii, o revistă a pulicat câteva fra%
&mente semnificative (H$: 0umea vec"e a căzut iar cea nouă încă nu s&a născut spun autorii, constatând că lumea este pra&
dă anar'iei, în care vec"ile valori sunt contestate și disprețuite, în care fiecare nu mai crede în nimic01are că situa*ia treuie
să se desfă-oare în acest fel dar, din fericire, o lumină plăp!ndă s&a aprins încep!nd cu 9 noiem#rie 1989, o dată cu căde&
rea zidului 5erlinului6B9 noiem#rieB & în latină 9 novem&#re = înseamnă Bde trei ori nouăB, a noua lună a calendarului6-e
trei ori nouă face B999B, urmat de Bo mieB, reîntoarcerea unitățiiF unitatea civilizației noastre, a celei universale și sfărși&
tul tuturor tensiunilor (HM$0(9ei care doresc să aprofundeze tematica esoterică a lunii noiem#rie pot citi cartea lui <[ri ;ina
– <nder t"e sign of t"e scorpion = %u# Bsemnul scorpionuluiB07ulte din evenimentele ne%ative care au marcat destinul
umanită*ii de&a lun%ul timpului -i&au avut punctul de plecare în zodia scorpionului$09onfirmare (dacă mai era nevoie$ că
dispari*ia comunismului nu s&a făcut la întâmplare, prin determinisme cețoase sau c'iar miracole, constituind un moment
pro%ramat pe calea către )epu#lica <niversală, sau (area 'peră0
=-i %ăse-te confirmare -i doctrina masonică a ciclurilor cosmice în care Terra trece de la un eon la alt eon (BeonB&
denumire mai mult decât stranie pentru societă*ile care %estionează ramurile ener%eticii, c'iar -i în 2omânia$, de la o eră la
alta: <nii văd revelația eternității care paralizează omul ca urmare a unei creații imo#ile, fără început și fără sfărșit63ăd
timpul în mod liniar, curg!nd în același sens, fără a se mai întoarce6;entru noi, dimpotrivă, unde totul este rațiune și sim&
#ol, marele orologiu al timpului își continuă mișcarea în urul axului său, fără încetare, pentru a îndeplini ciclurile și )e&
voluțiile, se rotește pentru a se putea reîntoarce la punctul de plecare, șarpele ouro#orus care&și îng"ite coada0D666 stăzi,
în timpurile agitate pe care le trăim, mărturie a unui sfărșit de ciclu, odioasa /ră a eștilor se îndreaptă spre sfărșit și aș&
teptăm apariția Erei 3ărsătorului care va inaugura un nou și mare început0Aeci, către anul JFFF s&ar fi terminat odioasa
3ră a 1e-tilor (caracterizată de ri%oare morală, de renun*are, de ascetism$, pentru a trece la 3ra Iărsătorului care (su însem
&nele renun*ării la orice morală$ ar constitui un fel de reîntoarcere la paradisul terestru ( noua v!rstă de aur$ su controlul
înalților inițiați, educa*i la -coala talmudismului -i caalismului evreie-ti în perspectiva mesianică de instaurare a (arelui
Eden sau 0umea care va veni0=n noua eră mesianică (sus*ine Talmudul$, Israel va moșteni lumea de la un cap la altul, pre&
cizând că nu este nici o diferență între această lume (cea anterioară erei mesianice – nota autorului$ și zilele lui (esia, cu
excepția sclaviei re%atelor pă%$ne (HL$0Ree5eți i.a=i,ea 5e la a=i,a ?B a acestei tra5uceri ]]]
.răim ani tul#uri, la sf!rșitul unui ciclu = acela al ichth(s = care în greacă înseamnăpește6Evoluăm în tur#ulen&
ța unei perioade
suficienți de revelație,
de puternici, o nouănumită
ordine#înacea
greacă apocalipsă,,un
a Hărsătorului "aos din
indiciul care,aldin
su#lim fericire,
fratelui tre#uie
nostru să renască,
(ozart dacălui
și al muzicii suntem
divine
care va inaugura, să sperăm, o nouă v!rstă de aur D6666onform tradiției noastre #ra"manice, reluată și prezentată în im&
nul "indus al (arii eițe, astăzi se termină al șaptelea ciclu al civilizației noastre, acela al (anu %v!roc"is"a, și începe
ciclul lui (anu %!varni, al optulea re%e al lumii, care va fi conducătorul adevaratului -umnezeu&cel al ciclului al optulea0
?er%e /utin (H"$ eplică despre acest rege al lumii că este identificat de către ini*ia*i drept maxima suveranitate a guverne&
lor invizi#ile, adevăratul e%e al e%ilor de la care ar emana orice autoritate, drept și putere, inclusiv cel al omunității
(agilor care D666 va avea puterea să ela#oreze sinteza universală, a marilor religii și a puterilor conducătoare (HG$0O co&
munitate a adevăratului drept divin, după cum eplica -i 8u5non: devăratul drept divin îi atri#uie individului investit un
caracter de participant la 3oința -ivină și care nu poate fi separat de expresia acestei voințe, de care este indisolu#il le&
gat, conform formulei cunoscute 2eus MeumPue Gus (#F$0)egele lumii este eplicat încă o dată de 8u5non când prezintă
opinia unui înalt ini*iat polon care între !GJF -i !GJ! a făcut o călătorie aventuroasă în stepele .siei 9entrale, 4erdinand
Ossendo@sRi (!"#M&!G#$: D666 se află în raporturi cu g!ndurile tuturor celor care conduc destinele umanității D6666u&
noaște ideile și intențiile lor (#!$0
J!J
 9ontinuarea documentului este de interes maim: Eliminarea progresivă a #arierelor economice și sociale va
aduce cu ea predominarea omului puternic D6666-acă lucrurile stau în acest fel, după o perioadă de tensiuni puternice, va
tre#ui să se aungă la o nouă ordine teocratică0.ceasta este %ândirea 7arii ;oji din 4ran*a care se consideră teistă, lăsând
laicitatea -i democra*ia celor sla# ini*ia*i, lumii profane, mul*imii imecilizată -i confuză
după două sute de ani de revolu*ii0:nalții inițiați -tiu că societă*ile apar -i sunt conduse cu
ajutorul moralei -i din morală apare legea04ără morală -i fără le%e – -i ei -tiu acest lucru
& nu poate fi decât "aos -i dezordine01rivitor la ordinea socială teocratică, 8u5non sus*i&
ne că D666 în mod normal tre#uie să fie patru caste Dcu posi#ilitatea de împărțire în mai
multe su#&categorii, corespunzătoare celor patru clase principale în care se împarte, în
mod natural, societatea sinar"ică (#J$0+ată&le mai jos, descrescătoare ca importan*ă:
& autoritatea spirituală -i intelectuală (preo*ia -i învă*ământul$>
& puterea re%ală -i administrativă (militară -i judiciară$>
& puterea economică -i financiară (industria -i comer*ul$>
& poporul, masa de *ărani -i de muncitori, servitorii, casta care nu există din punct de ve&
dere spiritual (#H$0onstituirea societății sinar"ice – oserva 8u5non în acela-i tet &
scoate în evidență supremația inițierii sacerdoților asupra inițierii regale, supremație
caracteristică organizării teocratice0(+ma%inea de mai sus reprezintă simolul societă*ii /răția Ermetică din 0uxor -i con&
*ine elemente noi: în%erul, vulturul – acvila, oul -i leul, toate înconjurate de -arpele ouroorus$0
Aocumentul lojii franceze continuă: :n spatele diversității religiilor esoterice există întotdeauna un su#strat per&
manent, o mare și unică religie esoterică al cărui ciclu se confundă cu acela al speciei umane, religiile esoterice nefiind
dec!t adaptări trecătoare la anumite condiții de loc și de timp6/lacăra unicei religii fundamentale a fost păzită cu riguro&
zitate Dde&a lungul timpurilor de un număr redus de oameni care dețin cunoașterea fie în formă tradițională Dorală sau
scrisă, fie Dîn cazuri excepționale su# formă de comunicare personală și directă cu planul divin6cești oameni sunt numiți
în 'ccident BinițiațiB, iar în India BguruB, cunoscuți drept Bg"iziB6;reoții caldeeni și egiptenii care cele#rau marele mis&
tere ale antic"ității, maeștrii ca#alei evreiești, "ermetiștii Evului (ediu, ei erau Inițiații0

9am are dreptate ceea ce spune micul fra%ment de mai sus09ele trei ima%ini prezintă intrarea unei iserici evan%'elice
cre-tine din 2oma, +talia0Iorele sunt de prisos dar treuie remarcat că în%erul din simolul /răției Ermetice din 0uxor a
fost înlocuit cu un om0;eul, oul -i vulturul -i&au păstrat locul0
1entru realizarea trecerii la epoca de aur va fi necesară prezen*a instrumentelor care să conducă în mod inspirat
masele de oameni, inconștiente de inele ce le a-teaptă, izolând în acela-i timp cu măsuri care trec de la ostracizarea mo&
rală până la folosirea for*ei pentru cei care – civilii incapa#ili – nu vor accepta novus ordo0Aocumentul continuă: Li evreii
așteaptă venirea unui (esia și în așteptarea acestei veniri, dezordinile actuale și cele care vor urma determină o atitudine,
respectiv o acțiune de opoziție a maselor pe care Dpentru simplificare le putem numiBmase conservatoareB, neadaptate la
sc"im#ări6ceste Bmase conservatoareB constituie produsul denaturat al orientării politice afl!ndu&se în prezent (”m c”$
în slu#a forțelor distructive0Bu venit vremurile în care cinci mii de manifestanți dezlănțuiți pot pune în încurcătură imu&
nitatea parlamentară a cuivaBR 0enin a înțeles #ine acest lucru c!nd a semnat decretul înființării E? Dla Y noiem#rie
J!H
191Y – alt ”noiemrie” & nota traducerii în lima română$ la două săptăm!ni după căderea guvernului ?erens@i6?erens@i a
ezitat din cauza motivelor umanitare, a conștiinței universale, pierduse și nu mai era popular6Iată atitudinea și modul de
acțiune ale unui înalt inițiat, )oger osns&3er"aegen (##$F B:n acest sens, fiecare individualitate tre#uie să se poată #aza,
înainte de toate, pe sine însăși, disociindu&se în mod desc"is de conformismul conservator care&și impune propriile legiB6
Individualitățile pozitive (”înal*ii ini*ia*i” – nota autorului$, ca o preocupare esențială, tre#uie să creeze Binsule
de rezistențăB pentru supraviețuirea lor6/iecare opoziție doctrinală va tre#ui să dea înapoi în fața acestei pro#leme, rezul&
tatul fiind un consens unanim6oaliția individualităților tre#uie să lovească masele conservatoare cu forță morală, izol!n&
du&le și anul!ndu&le orice posi#ilitate6/ără încetare, dar cu ră#dare, fiecare element tre#uie mo#ilizat pentru mărirea fron&
tului6Ideea de mo#ilizare a unei fracțiuni cresc!nde din masele conservatoare într&o acțiune su#versivă nu va constitui de&
c!t reîntoarcerea la masele cu orientare politică6!t timp nu este dec!t un remediu momentan, acest miloc nu va fi lăsat
deoparte6;oate fi luat în considerare doar din perspectiva unei sc"im#ări6;e termen lung, milocul constă, evident, în
maxima rea#sor#ire a maselor conservatoare prin rea#ilitarea fiecărui element responsa#il6.re#uie ținut cont că vor fi și
îndărătnici6<n anumit număr din aceștia va răm!ne deoparte6/ste nevoie ca acest număr rămas deoparte să fie condusC
umGcțion!nd în mod decis pentru a&i priva de miloacele proprii de imunitate, respectiv de nocivitate0
)n acest sens va trebui să se formeze o 6ustiție care să distin%ă omul iluminat 7care acceptă orice res!
ponsabilitate și care se bucură de drepturile corespunzătoare8 de profan# ”civilul incapabil”,9ineînțe!
les# această distincție se va putea schimba d$nd posibilitate fiecărui profan să aibă acces la inițiere du!
pă o perioadă ”de probă”# adică după ce a îndeplinit condițiile necesare noului său statut,
9runtă soartă pentru cei care nu se vor ”înrola” în rândurile ”noii ere”, pentru cei care vor refu&
za viciul, delictul, promiscuitatea0=n sc'imul cedării la ”vec'ile opinii” li se va acorda ”liertatea de de&
lict” în care porno%rafia, eutanasia, lieralizarea dro%urilor -i a oricăror alte vicii, suspendarea treptată a
tuturor le%ilor penale, apar ca ”elierări” de la normele morale, de la demnitatea umană, de la a fi lier -i
a %ândi lier0(4oto%rafia îl prezintă pe .leRsandr 4iodorovici EerensRi, !""!&!GLF$0Evenimentele și semnele ne arată că
suntem pe cale să aungem la sfărșitul unui ciclu6)oata își gră#ește rotirea, dar sensul de rotație va fi #un sau răuG-EA&
.)')%<( sau %I$I%.)')%<(G%pre dreapta sau spre st!ngaGe ne prezice B)oata $oroculuiB (ce titlu 5e e.isiu,e i
la ProKT ]]] – nota traducerii în lima română$ lama 1K (călu%ărul lamaist$ al .arotului inițiaticGB$oi, cei care pretindem
că suntem o alianță a oamenilor iluminați care lucrează fără încetare la progresul umanității, să dăm cu toții împreună,
toate ordinele și o#ediențele unite între ele într&un imens Blanț al uniriiB, da, să dăm cu toții împreună impulsul cel #un
(arii )oți osmice care măsoară spirala timpului666-a, toate semnele ne&o revelează60umea înaintează cu pași mari, de
circa trei sute de ani de c!nd s&a constituit Bultima (asonerieB0Ae aici rezultă că dincolo de orice anta%onism, real sau de
”fa*adă”, precum cel dintre palladismul american -i sinar'ia europeană, masoneria ”atee” sau
masoneria ”reli%ioasă”, stă încoronarea activită*ii suversive pluriseculare, ajunsă astăzi în
”faza finală” & decisivă, de inau%urare a (arii 'pere0
Aocumentul se înc'eie cu o ru%ăciune adresată zeului 7asoneriei, (arele r"itect
al <niversului, prin care acesta să&-i ajute fidelii să poată trece de zorile noii ere de aur, răz&
unând în acest fel pe .atăl %piritelor 5une(#$ (similar cu .atăl tuturor, cunoscut în teozo&
fie cu numele de %anat ?umara$ de suferin*ele pe care a treuit să le îndure din cauza cre-&
tinismului: -a, ție, (are r"itect, pe care noi l#igesi îl știm cu numele de .atăl %piritelor
5une, și 2loriei .ale, cărora strămoșii noștri, cu o mie de ani înainte, în 5ulgaria, ca și la
.oulouse, ți&au construit un .emplu&astel6B%trămoșii 3enera#iliB au turnat regilor cupe cu
vin din struguri al#aștri înainte de #ătălia în care, încălec!nd pe caii lor negri, își scoteau
să#iile din teci pentru a&l răz#una pe .atăl %piritelor 5une asasinat cu trei lovituri de ciocan6;!nă te vei întoarce, p!nă va
veni v!rsta de aur pe care de&o mie de ani încercăm s&o facem să renască, a venit momentul să cerem sim#olului care te re&
prezintă, lumina de care avem at!ta nevoie0(9iudat, dar -i /itler părea că #ate c!mpii cu )eic"&ul de o mie de ani – nota
traducerii în lima română$0

NOTEG
! – 8orel 1orciatti, %rad HH_, ne oferă modalitatea de în*ele%ere a adevăratei semnifica*ii a formulei 'rdo a# "ao, modul
de ac*iune al 7asoneriei în lumea profană: /ormula B'rdo a# "aoB reprezintă sinteza B-octrinei (asoniceB, respectiv
secretul ei fundamental6$e învață că B(area 'perăB nu se poate produce fără trecerea printr&o stare de putrefacție și de
dizolvare, 1orciatti
ne0(8orel aut!ndu&ne să cunoaștem
%im#ologia că nu se poate
massonica62radi aunge= la
%cozzesi o nouă ordine
%im#ologia fără o dezorganizare
masonică62rade %coțiene, înfăptuită cu înțelepciu&
2oma, !G#", p HFH$0
J – ?e poate cerceta -i ?er%e /utin 2uverne oculte și societăți secrete, cit0, p !MF,!M!> .ldo . 7ola 0a li#erazione dCItalia
nellCopera della (assoneria = Eli#erarea Italiei ca realizare a (asoneriei, 4o%%ia, )asto%i, !GGF> 8ianni Iannoni (asso&
neria, /ascismo e "iesa cattolica = (asoneria, /ascismul și 5iserica atolică, cit0> Qann 7oncomle 0es vrais respon&
sa#les de la .roisi+me 2uerre mondiale = devărații responsa#ili ai celui de&al .reilea )ăz#oi mondial -i 0Cirr*sisti#le ex&
pansion du mondialisme = Expansiunea irezisti#ilă a mondialismului, amele citate0
H – Aespre căderea comunismului se poate vedea -i 9 . .%nolli -i 1 Taufer în seria de trei articole apărute în numerele din
aprilie, mai -i iunie !GGF în revista "iesa 3iva0
# – 9onform ziarului italian Il sole&J4 ore din JF septemrie !GG0
 – 2en5 8u5non 0a crise du monde moderne = riza lumii moderne, 1aris, Sd0 8allimard, !GMG, p !!"0
M – Ain ziarul Il sole&J4 ore din G aprilie !GGJ0
L – Tratat din I)/ >orld, revista asocia*iei interna*ionale pentru liertate reli%ioasă, 4ranRfurt, nr0 !U!GGH0
" – .lice )aileK Il destino delle nazioni = -estinul națiunilor, 2oma, Nuova 3ra, !GL!, p !0
J!#
G – 9onform ziarului Il sole&J4 ore din !H aprilie !GGH0
!F – Aespre acest aspect se poate vedea -i 9 . .%noli 0egge (ancino nq 1JJ6ome trasformare gradualmente lCItalia in un
grande campo di concentramento = 0egea (ancino nq 1JJ6um se poate transforma Italia, treptat, într&un mare lagăr de
concentrare, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !GG0
!F is – ?ir ?ie%mund arur% (!GFJ&!G"J$, evreu fugar din 2ermania național&socialistă și educat de )ot"sc"ild (."e
Independent, !H noiemrie JFFJ$, ajun%e în .n%lia în !GH#0=n !G#M a înfiin*at ? 8 arur% care, timp de cincizeci de ani, a
fost principala ancă ritanică de investi*ii, reprezentând la ;ondra anca Eu'n P ;oe de pe all ?treet0=n !GG, ? 8 ar
&ur% a fuzionat cu ?@iss )anR 9orporation devenind D)? arur%0?ie%mund arur% a fost memru al ramurii ritanice
a ?ocietă*ii 1il%rims0
!! – 1recum 7ario Ara%'i, participant la întâlnirile 8rupului )ilderer%, fost pre-edinte al 9omitetului 3conomic -i 4inan&
ciar al 9onsiliului 3uropei, fost director %eneral al 7inisterului de 4inan*e, fost %uvernator al )ăncii +taliei0
!J – Treuie luat în considerare că procedura necesară pentru privatizarea 3N+ a fost îndeplinită de Elein@ort )enson, im&
portantă ancă ritanică de afaceri care, su conducerea lui sir 7arR Turner (memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 2++., al 9o&
misiei Trilaterale dar -i pre-edinte al colosului multi&na*ional 2io Tinto Winc – din proprietatea familiei 2ot'sc'ild$, domi&
nă pia*a aurului din /on% Eon% împreună cu ong ?ong and %"ang"ai 5an@0
!H – Iezi Il centenario delle ssicurazioni 2enerali 18V1&19V1, Trieste, 3ditrice 0a ompagnia, !GH!, p JFH0;a conduce&
rea .ssicurazioni 8enerali au fost numero-i evrei, unul dintre ace-tia fiind 7arco 1arente, ne%ustor o%at din Trieste, apro&
piat al ramurii vieneze a familiei 2ot'sc'ild0
!# – 7 )londet 2li Bdelp"iB della dissoluzione, cit0, 7ilano, .res, !GG#, p #&!0
! – Ain 8 Iannoni(assoneria, /ascismo666, cit0, p !F!0
!M – +dem, p F0
!M is – Ainastia de la /amro începe cu 9almer ;evK (ne%ustor din /amur%$ care s&a transferat în !LL" la 9open'a%a0
9ăsătorindu&se cu o veri-oară (nu e sin%urul care s&a căsătorit cu rude apropiateVVV & nota traducerii în lima română$ începe
activitatea comercială sc'imându&-i numele în /amro0Nepotul lui 9almer, 9arl <oac'im, a început în !"HG o înfloritoare
activitate ancară la ;ondra, aată mai ales pe afacerile cu *ările scandinave (."e -ail .elegrap"din !! septemrie JFFJ$0
Aupă cel de&al doilea răzoi mondial /amro devine #anca de diamante prin finan*area industriei -i a comer*ului0=n !G"M,
familia /amro începe activită*i ancare separate, cu ajutorul lui 9'ips Ees@icR, care le facilitează rela*iile cu colo-ii dia&
mantiferi .n%lo&.merican, Ae )eers, respectiv )anca .n%liei0=n prezent, /amro este încorporată în anca franceză %o&
ci*t* 2*n*rale cu titulatura de %2 am#ros0Dnul din fii lui <ocelKn /amro, 2upert (născut în !G#H$ este memru al ramu&
rii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims0
!L – Tendin*ă care nu a încetat0=n perioada martie&septemrie !GG#, defluul de capital a fost de circa JG de miliarde de lire
italiene (conform ziarului Il sole&J4 ore din H noiemrie !GG#$0
!" – ;a J noiemrie !GG, pre-edinte -i director operativ al -iviziei Internaționale a 8oldman ?ac's a fost numit (în locul
lui 3u%ene I 4ife$ 1eter ?ut'erland, memru al 8rupului )ilderer% -i fost director %eneral al 8.TT (or%aniza*ia care a
precedat TO – Or%aniza*ia +nterna*ională a 9omer*ului$0
;eter %ut"erland, mem#ru al comitetului executiv al 2rupului 5ilder#erg, președinte
al 5;, al 2oldman %ac"s, respectiv director general al >.', în timpul înt!lnirii a&
nuale a 2rupului 5ilder#erg din JKK4 DV&O iunie, %tresa, Italia0
!G – Iezi 7 )londet, 0CItalia settimanale = Italia săptăm!nală din G iunie !GGH0
JF – Iezi ziarul italian 0a %tampa din !! martie !GG# -i Il sole&J4 ore din H mai
!GG0.cestor călătorii le&au fost alocate spa*ii ample în principalele cotidiene italie&
ne0;a ! feruarie !GG, 8ianfranco 4ini a fost primit la prânz de către fostul ama&
sador ritanic la 2oma, sir AereR T'omas (în calitate – la vremea respectivă – de di&
rector al ăncii 2ot'sc'ild$0=n octomrie !GG, pe durata turneului american pre%ătit
cu %rijă de către 7a@ell 2aa (reprezentant de seamă al )6nai )6rit'$, 4ini s&a întâl&
nit cu Aavid 2ocRefeller, cu /enrK Eissin%er, cu 4eli 2o'atKn (numărul 1 al )ăncii
;azard$, cu reprezentan*i ai ;i%ii .nti&Aefăimare09u această ocazie, 4ini a făcut dec&
lara*ii care furnizează detalii eplicative despre adevăratele centre de putere (precum
declara*ia din ziarul italian orriere della %era din !M octomrie$: Ltiu foarte #ine că tre#uie să mă supun evaluărilor co&
munității evreiești0?au o altă remarcă, foarte concludentă -i ea, pulicată în ziarul Il 2iornale din !" octomrie !GG care,
la întrearea
trimită lui în
la urne, Eissin%er: -omnule
ItaliaG, 4ini /ini,-omnule
a răspuns: îmi puteți?issinger,
spune c!ndmăseg!ndeam
vor decide să vă
că&mi
veți spune dumneavoastrăR (se pot vedea -i ziarele 0a )epu##lica din !M, !L octom&
rie !GG, Il 2iornale din !" octomrie !GG, %ecolo dCItalia din JF octomrie !GG$0
:n imaginea din st!nga, 2ianfranco /ini Dcel din dreapta s&a înt!lnit la )oma, în
JV iulie JKKJ, cu #ra"am /oxman Dîn partea st!ngă a fotografiei07assimo A6.le&
ma, secretar al 1d?, la ! mai !GG, a făcut o călătorie de trei zile la ;ondra unde s&a
întâlnit cu reprezentan*i ai ăncii evreie-ti ?c'roeder, ai 2++., cu directorul de la
;ondon ?c'ool of 3conomics (sir 2alp' Aa'rendorf, mason de ran% înalt, memru al
2++. -i participant la întrunirile 8rupului )ilderer%$, cu reprezentan*i ai ziarului /i&
nancial .imes0.ceastă stare (de semi&colonie$ a +taliei nu treuie să surprindă, uitân&
du&se adesea, că învin%ătorul dictează condi*iile în deceniile succesive de după un
răzoi09onform celor sus*inute de 7 )londet, în !GG, +talia, 8ermania -i <aponia erau definite (încă$ de arta '$< drept
enem states (conform omplotti = omploturi, 9remona, +l 7inotauro, !GG, p L#$0
J!
J! – Wiarul 0a )epu##lica din J iunie !GG#0
JJ – Wiarul orriere della %era din HF septemrie !GGJ0
JH – Wiarul 0a %tampa din !H martie !GGH0
J# – Ain perspectiva timpului trecut sunt edificatoare declara*iile câtorva eponen*i ai ;uterii, dar -i luările de poziție din
partea presei despre criza din 2olf, ac*iune tipică a ;oliției Internaționale (cu scopuri mai pu*in noile & după cum au arătat
faptele$ de eli#erare a Eu@eitului (la a cărui invadare, amasadoarea americană din +ra din acea perioadă, 8laspie .pril
nu s&ar fi opus, dând cale lieră lui ?addam$0(9onform Il resto del arlino din J ianuarie !GG!$0=ncepând din aprilie !GGF,
?'ell -i )ritis' 1etroleum au reînceput să investească în etra%erea petrolului din 7area Nordului (unde costurile de e&
ploatare erau mai mari decât în Orientul 7ijlociu$, fapt fără eplica*ii (asta doar dacă nu se apropia vreo criză$09itatele care
urmează sunt preluate din nr0 !FU!GGG – 0a lettre dCinformation – a lui 1 4 de Iillemarest:
& Flora Le6is, evreică, memră a 942 -i a 9omisiei Trilaterale, responsaila iroului din 1aris al ziarului T'e Ne@ QorR
Times, într&un articol pulicat în acela-i ziar la JG au%ust !GGF: <nul din cele mai mari c!știguri al acestei crize a fost
creșterea cooperării ruso&americane6' nouă eră începe0
& 9acVues (elors, pre-edinte al 933 -i memru al 9omisiei Trilaterale: Este ocazia pentru a trece la o $ouă 'rdine (on&
dială internațională0
& Ne6 #or Ti.es, editorialul din J septemrie !GGF: eea ce se află în oc este nici mai mult nici mai puțin dec!t $oua
'rdine (ondială pe care 5us" și ceilalți se forțează să o pună în aplicare0
& 9a.es )aer III, avocat tean memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942, al 9omisiei Trilaterale (ori%inar dintr&o familie
apropiată de 2ocRefeller$, secretar de stat în timpul lui )us' (declara*ie prezentă în AailK Tele%rap' din  septemrie
!GGF$: Invadarea ?u7eitului este unul din acele momente care indică intrarea într&o nouă eră0
& )usi,ess /ee din !F aprilie !GGF, care prezintă un interviu acordat de fostul %eneral )rent ?co@croft (memru al 942,
al 9omisiei Trilaterale -i al Eissin%er .ssociates$, fost colaorator al pre-edintelui 8erald 4ord: $oi asistăm, fără îndoială#
la apariție unei $oi Ere (ondiale0
& )ria, UrVu0art care în !G# a luat parte la înfiin*area OND, devenind secretar&adjunct al acestei or%aniza*ii timp de pa&
truzeci de ani (printre altele a fost -i memru al 4unda*iei 4ord$: titudinea actuală față de criză este de mare importanță
pentru că este condiția de intrare într&o $ouă 'rdine Dsusținută de către oameni după cel de&al doilea răz#oi mondial0;a
JM septemrie !GGF este pulicată declara*ia făcută la OND de către numărul 1 al diploma*iei sovietice (3duard Cevarnad&
ze$ care acuza +raul de comiterea unui act de terorism împotriva &oii +rdini Mondiale incipiente01lanul mondialist era
deja atât de avansat încât pentru eecutorii lui nu mai avea nici un rost să&l ascundă0
J – ode, nr0 LU!GGH0
JM – 1 4 de Iillemarest 0e mondialisme contre nos li#ert*s = (ondialismul împotriva li#ertăților noastre, 9allac de )reta&
%ne, Sditions ;6+cne de 7arie, JFF!, p L&LL0
JL – 1oate fi inclus -i <avier ?olana memru al înaltei ur%'ezii spaniole, antimilitarist -i ostil (timp îndelun%at$ .lian*ei
.tlantice, respectiv intrării ?paniei în N.TOb dar care a condus opera*iunile de răzoi împotriva <u%oslaviei în calitate de
secretar&%eneral al aceluia-i N.TO0
J" – 8[nt'er ?c'i@K 0o spirito dellCEtU $ouva = %piritul $oii Ere, cit0, p GG0
JG – +dem, p !FJ0
HF – Ia fi o adevărată revolu*ie fiind vora de e&mone sau electronic mone, ani electronici virtuali, pe o cartelă de plas&
tic, similară cu cartea de credit, dar în plus fa*ă de aceasta din urmă (care folose-te anda ma%netică$ va încorpora un mi&
croprocesor capail să înma%azineze o cantitate mare de informa*ie (conform ziarului italian Il 2iornale din J feruarie
!GG$09u acest instrument se vor putea face toate tranzac*iile care astăzi (încă$ se fac cu #ani lic"izi, dar va putea fi folosită
ca document de identitate, card de sănătate (cu toată fi-a medicală la zi – vezi (edia -uemilla nr0 U!G"G dar -i ziarul 0a
%tampa din J# martie !GGH$ sau pe post de cazier udiciar09omisia statală americană care a primit rolul de re%lementare a
traficului de comunica*ii (499$ se %ândea în !GGJ la posiilitatea atriuirii fiecărui cetă*ean al ?D. a unui număr unic de
telefon, pe care să&l aiă pe durata între%ii vie*i0Orice american va putea fi astfel u-or de urmărit, peste tot -i în orice mo&
ment -i datorită unui neg electronic (microc'ip$ care se va putea introduce su piele (din ziarul Il 2iornale, L ianuarie
!GGJ$0=n spatele acestui viitor din plastic se află .merican 3press, I+?., .irorn 3press, 7astercard +nternational aces&
tea din urmă controlate de anc'erul evreu 2ic'ard 7orris 2osener%, director până în !G"H la ells 4ar%o (în secolul tre&
cut, ells 4ar%o era o proprietate 2ot'sc'ild$, iar din !GGF director al )anR of .merica din ?an 4ranciscob0
H! – 1eter )lacR@ood -er $etz7er@e der Insider, ;eoner%, !G"M, cit0, p JMF0
HJ – 1entru
fața, 2imini,detalii despre
.dveniat, această sectă, se poate vedea 9 . .%noli, 1 Taufer ./; = 0a masc"era e il volto = ./;& (asca și
!GG!0
HH – (ission des uifs = (isiunea evreilor, reeditare din !GM, pa%ina ! a prefa*ei, citată în 1 Iirion 5ientMt666, cit0, p J!"0
H# – Iezi %ous la #anni+re, nr0 , septemrieUoctomrie !GG#, Iille%enon, 4ran*a0
H#is – 3 Aelassus Il pro#lema dellCora presente6ntagonismo fra due civiltU = ;ro#lema orei prezente6ntagonismul din&
tre două civilizații, 2oma, Aescl5e e 90, !GFL, primul volum, p HJ0
H – 0ectures fran]aises, nr0 #J, decemrie !GG#0
HM – ;umea masonică este plină de specula*ii caalistice de care ini*ia*ii se folosesc ca de oc'elari pentru a vedea realitatea0
Ae eemplu, numărul H#, ca sumă VV10.ce-tia îi atriuie simolismul celor HH de vertere ale coloanei verterale la care,
adău%ându&se capul, se ajun%e la construirea omului primordial01rin analo%ie, cele HH de %rade ale 7asoneriei viziile ar
reprezenta coloana verte#rală a umanității, dându&i posiilitatea să stea dreaptă în timp ce %uperiorii $ecunoscuți, magii ar
constitui capul, spiritul care însufle*e-te corpul teneros0
HL – . 9o'en Il .almud = .almudul, )olo%na, 4orni, !GLG, p #JF&#JJ0
H" – ?er%e /utin 2uverne oculte666, cit0, p MJ0
J!M
HG – +dem, p !G0
#F – 2en5 8u5non 0Crc"eometra = r"eometrul, 2oma, .tan\r, !G"M, p H0-eus meumWue us este deviza %radului HH al
2?..0
#! – 2en5 8u5non Il r* del mondo = )egele 0umii, 7ilano, .delp'i, !GG#, p HG0
#J – +dem, p #H0
#H – +idem, p F0
## – )ilio%rafia ata-ată la documentul eaminat dă titlul scrierii din care sunt etrase pasajele citate: 9osKns&Ier'ae%en
-es masses politiWues aux masses ni"ilistes = -e la Bmasele politiceB la Bmasele ni"ilisteB, )ruelles, Sd0 ;es Ours, !GM#0
# – 2eapare conceptul de divinitatea rea (zeul cre-tinilor$ -i divinitate #ună (civilizator, tată al spiritelor #une$ iar le%enda
lui /iram (ar'itectul lui ?olomon$ însărcinat cu construirea templului (ca temă a ini*ierii masonice în %radul al treilea, cel
de maestru$, este reluată în formă ale%orică0/iram, civilizatorul, la interven*ia zeului cel rău, a rămas fără cunoaștere -i fă&
ră suveranitate (inseparailă de cunoaștere$0=n le%endă, zeul cel rău este reprezentat de către cei trei tovară-i ai lui /iram,
%elo-i, care l&au asasinat în templu, pe /iram, cu trei lovituri de ciocan01entru ini*ia*i, ale%oria este evidentă: asasinul cu&
noașterii este zeul trinitar al cre-tinilor, numit -i tiranul, inamic al oricărei -tiin*e -i virtute01entru ini*ia*i, victoria tiranului
nu a fost nici totală -i nici definitivă, -i cunoașterea, c'iar dacă este văduvă, (de aceea masonii se mai numesc -i fii vădu&
vei$ va treui să&-i recucerească locul avut cu ajutorul celor cărora /iram continuă să le comunice cuv!ntul maeștrilor prin
inițiere0=nal*ii +ni*ia*i au rolul să reconstruiască templul, (area 'peră, omul nou, omul $oii Ere0(=nainte de !G"G, în timpul
.eleurnalelor, se făcea deseori referire la edificarea omului nou, ceea ce furnizează destule detalii privitoare la ori%inea
comunismului – nota traducerii în lima română$0

CAPITOLUL 2%G NAJIUNILE UNITEG O TEOCRAJIE POLITICOKRELIIOAS'

CHIPUL AUTORIT'JII

Ain cele prezentate până aici rezultă în mod induitail că ne aflăm în fa*a unei teocra*ii cu tendin*e mondialiste0
+nte%rarea universală a sectelor su
controlul Na*iunilor Dnite reprezin&
tă epresia viziilă a unui %uvern o&
cult (al autorității$, ale cărui delimi&
tări se vor face cunoscute cu adevă&
rat pe măsură ce procesul se com&
pletează0Numita teocrație religioasă
va realiza acea unire politico&religi&
oasă care până acum s&a numit 2u&
vern (ondial sau )epu#lică <niver&
sală0Aar cine sus*ine spiritual acest
edificiu enormB9ine (sau ce$ este a&
cest principiu inspiratorB
/amilia 5us" și familia regală #ritanică 1iRe (fondatorul neo&palladismului teurgic$ îl identifică cu sufletul
puternic -i inteli%ent al acestei lumi03ste aceea-i inteli%en*ă pe care o invocă (asters of >isdom, acei maeștri ai înțelepciu&
nii care au în rândurile lor personalită*i foarte înalte0ine este – folosind limajul .r'etipului ?ocial – -omnul 0umii, cu
trăsături divine, dar fără nimic în comun cu umanitateaB ici se oprește (asoneria, spunea 1iRe0;entru a putea înțelege,
este nevoie ca frații de grad VV de devină ma%i sau ma%i teur%i0?aint&Qves d6.lveKdre, la rândul lui, sus*inea: -easupra
gradului masonic VV se află locul pentru o învățătură universală despre care există cărți, c"iar dacă în prezent acestea nu
se regăsesc printre cărțile (oi-nuite ale$ (asoneriei0Ain punct de vedere numeric, cei care fac parte din 7asonerie sunt
destul de mul*i0Aar eistă -i persoane care au renun*at la ”preocupările masonice”, trăind izola*i -i cu teama că ar putea fi
victime ale ”răzunării fra*ilor” (vezi -i sinuciderea anc'erului 2oerto 9alvi, la ;ondraVVV$0Ain cele sus*inute de cei care
au părăsit
trei %rade, 7asoneria (cu–toate
invizi#ile: H# posiilele
Invisi#le consecin*e$,
-egree, deasupraofcelor
H – ."e ouncil HH HM
%even, de –%rade cunoscute
;atriarc" (-i vizi#ile$Emperor
of <ncro7ned ar mai eista
of t"e alte
>orld0
;a sfăr-itul secolului al X+X&lea, în normele secrete ale ?upremelor 9onsilii din 9'arleston se putea descoperi în
dualismul (mai mult aparent decât real$ sectelor divinitatea supremă aleasă: Ltiința noastră vine de la magi, adoratori ai
lui 'rmuzd, numele persian al ;rincipiului 5inelui, al 2eniului 0uminii0.dmiterea în acel cult, cunoa-terea arcanelor, res&
pectiv a teolo%iei acestuia, înseamnă cea mai înaltă treaptă a cunoa-terii ini*iatice, lucru care nu este la îndemâna oricui0
1iRe oi-nuia să se adreseze masonilor: -acă doriți să găsiți BsanctuarulB și să meritați să fiți admiși, noi v&am spus totul
pentru a vă arăta drumulZ dar dacă voi nu doriți acest lucru, este inutil să vă spunem mai multe (!$0=n !GH, pulica*ia ofi&
cială a masoneriei ritanice – ."e /reemason – prezenta în numărul din !G ianuarie al aceluia-i an o parte semnificativă din
această doctrină, fra%mentul fiind preluat dintr&un discurs *inut în 4ran*a în fa*a înal*ilor reprezentan*i ai sectei lui ;i@e, la
!# iulie !""G, cu ocazia centenarului 2evolu*iei 4ranceze: eea ce noi tre#uie să spunem mulțimii esteF B$oi adorăm un
zeu, dar e zeul care se adoră fără superstițieB6Pie, %uveran (are Instructor 2eneral îți spunem acestea și le poți repeta
fraților din gradele VJ, V1 și VKF B)eligia masonică tre#uie menținută, de către noi toți inițiații gradelor înalte, în deplina
puritate a doctrinei luciferice6-acă 0ucifer nu ar fi fost -umnezeu, donai Dale cărui acțiuni arată cruzimea, perfidia lui,
J!L
ura pentru om, #ar#arie și repulsie pentru știință l&ar fi calomniat împreună cu preoții luiG2a# Lucifer este 2umnezeu#
dar din păcate# și Adonai este 2umnezeu,Așa cum le%ea eternă ne învață că nu e*istă lumină fără umbră# frumusețe
fără ur$țenie# alb fără ne%ru# absolutul poate e*ista doar ca două 2ivinitățiW așa cum
obscuritatea este necesară luminii pentru a!i servi drept contrast# așa cum piedestalul
este necesar pentru a pune în valoare statuia# așa cum fr$na este necesară pentru în!
cetinirea mișcării 7,,,8,2octrina satanismului este o erezie,Adevărata și pura reli%ie fi!
losofică este credința în Lucifer# e%alul lui Adonai,2ar Lucifer# zeul Luminii și al 9i!
nelui# luptă pentru umanitate împotriva lui Adonai# zeul și demonul tenebrelorB (J$0
7asoneria nea%ă -i respin%e acest tet ca fiind o fantezie, apocrif -i fără fun&
damente, atriuindu&i paternitatea lui ;5o Tail, un falsificator (se sus*ine$ ie-it din rân&
durile 7asoneriei -i care, spre sfăr-itul secolului al X+X&lea, ar fi indus în eroare autori&
tă*ile ecleziastice cu revela*ii incrediile, de mare efect0=n !"GL, Tail reintră în umră
(a"moud "madinead nu înainte de&a dezmin*i în mod pulic (la !G aprilie al aceluia-i an, în cursul unei serate
memoraile la 1aris$ tot ceea ce proclamase până în acel moment0
;5o Tail (!"#&!GFL, în ima%inea din stân%a$, pseudonim al lui 8ariel .ntoine <o%and&1a%es, a
fost fondatorul revistei 0a /rance c"r*tienne antima]onniWue = /ranța creștină și antimasonică la
care a colaorat -i 2en5 8u5non, între !GFG -i !G!#0=ntre !"GM -i !G!#, conducerea revistei a fost
preluată de .el 9larin de la 2ive (!"&!G!#, succesorul lui Tail$0;5o Tail a adunat revelațiile
lui în mai multe lucrări dintre care se remarcă un volum de circa GFF de pa%ini (H$, tet considerat în
mod curent, drept epresie a celei mai pure fantezii0Dnul din istoricii oficiali ai 7asoneriei, ?er%e
/utin (!GJG&!GGL$, autor a peste #F de lucrări masonice (dintre care se poate men*iona leister
ro7le, cel mai mare dintre magii moderni$, spunea referitor la falsitatea scrierilor lui Tail: .axil
redă cu scrupulozitate tot ceea ce a găsit în ritualurile masonice, dar le și completează, respectiv in&
terpretează D666 într&um mod convena#il catolicilor (#$0O altă persoană ie-ită din rândurile 7asone&
riei avansă (stârnind ecouri foarte voalate$ câteva duii fondate privitoare la posiila în-elătorie a lui Tail03ste vora de un
profesor de la universitatea din 7essina (10 )arreca$ care, într&o carte a eaminat punctual -i comparativ con*inutul ritualu&
rilor lui Tail cu statutele, regulamentul interior, cate"ismul (instruc*iunile oficiale ale %radelor diverse din 7asoneriei$ că&
utând coinciden*ele01entru ritualul %radului al !"&lea – avaler )oza&cruce – acesta s&a folosit -i de lucrările fondatorului
5isericii 2nostice, <ules Aoinel (scrisă în !"G pe fondul unei reconvertiri nea-teptate, lansând un semnal de alarmă despre
caracterul satanic al 7asoneriei, al martinismului -i al )isericii 8nostice$02espectiva lucrare a fost pulicată su pseudoni&
mul <ean EostRa -i poartă titlul 0ucifer demasWu* ($, o carte controversată, dar asupra căreia 7asoneria și&a îndreptat a&
ten*ia02eferitor la valoarea proatorie a documenta*iei eaminate, )arreca ar%umenta: :n c"estiunea lui .axil s&a uitat, poa&
te, un lucruF c"iar accept!nd că textul lui minte, el face citări foarte numeroase și detaliate ale ritualurilor, ale cate"isme&
lor6-espre acestea nu se poate discuta aduc!nd mărturii sigure, c"iar dacă se dorește comentarea a ceea ce răm!ne (M$0
Totu-i, sunt declara*ii care fără nici o urmă de îndoială, pot confirma sau infirma multe controverse0.cela-i 1iRe,
în (orals and -ogma, reia termeni -i teme dezvoltate din declara*iile contestate de mai înainte: 0ucifer, ;urtătorul 0uminii
D6666El este cel care aduce 0umina care cu ale ei insuporta#ile splendori îi or#ește pe cei sla#i, pe cei sensi#ili, pe cei ego&
iștiG %ă nu aveți nici o îndoialăR (L$0 )ăul este um#ra #inelui, fiind insepara#il de acesta D6666<manității îi este necesar răul
și durerea așa cum salinitatea caracterizează apa de
mare D6666Este misterul cumpenei (în sens de c!ntar$, al
ec"ili#rului universal D6666#solutul D666 este adevărul,
realitatea și rațiunea ec"ili#rului universal, iar ec"ili#&
rul este armonia care rezultă din analogia contrariilor
("$0Aacă ar fi adevărat că fiecare contrar treuie recon&
ciliat la un nivel superior (de eemplu, afirma*ia adevă&
<nul din citatele lui l#ert ;i@e rul este fals duce la anularea celor două concepte> acest
fapt se poate lua, totu-i, în considerare doar dacă se intră pe tărâmul demen*ei pure, care nea%ă orice fapt evident$, atunci
5inele -i )ăul, respectiv -umnezeu -i %atana nu ar fi decât aspectele unei realită*i care transcende amele concepte0=n rea&
litate, dincolo de perdeaua deasă de concepte -i cuvinte atrăgătoare, %radele înalte ale 7asoneriei treuie să *ină cont de
natura lor umană, respectiv de op*iunea pentru unul sau celălalt din concepte0;a maimul %rad filosofic al 2?.. – %radul
HF, (are
scrisă avaler
sentința les ?ados"
disperării, – vorind
invers!nd despre
poziția Aante,
capului 1iRea spunea:
cu cea El s&a
picioarelor, salvat
adică din a#isul
accept!nd Infernului,
contrariul pe a catoliceZ
dogmei cărui ușăca
era
urmare se reîntoarce la lumină folosind însuși demonul ca pe o scară monstruoasă (G$01iRe face referire la strofa XXX+I
din Infernul, în care Aante -i Iir%ilio, folosind corpul lui ;ucifer, ies din adâncimile pământului, până spre cerul înstelat0
7esajul ascuns adresat avalerului ?ados" devine inteli%iil: salvarea (trecerea către lumină, către cer$ se realizează prin
0ucifer, repudiind și răsturn!nd dogma religioasă09oncepte asupra cărora unul din succesorii lui .lert 1iRe, (arele %u&
veran omandor 4red 9 EleinRnec't (în prezent decedat$, una din marile autorită*i lale 2?.. din ?tatele Dnite, intervine
dându&le actualitate -i forță: 3!rfurile educației noastre îl constituie ritualurile din (orals and -ogma, scrise cu mai mult
de un secol în urmă (!F$07anlK 1almer /all (!GF!&!GGF$, alt %rad HH_ din ?tatele Dnite, ocultist, astrolo%, autor (productiv
-i apreciat$ de scrieri masonice, fondator în !GH# al unei %ocietăți pentru ercetări /ilosofice pentru răspândirea doctrine&
lor ini*iatice, scria că o dată ce ini*iatul a aflat de secretele raft (în*eleasă ca forță – fiind -i unul din numele rezervat 7a&
soneriei$, ar fi putut dispune în m!inile lui de energiile clocotinde ale lui 0ucifer (!!$0Aouă aspecte treuie luate în conside&
rare01rimul dintre ele ne duce cu %ândul la lumea filmului în care avalerii Nedi î-i făceau urarea /orța să fie cu tineR, ceea
ce poate spune multe despre influen*ele de la /ollK@ood0.l doilea aspect este auto"ton -i se referă la re&născutul Oreste, în
J!"
calitatea lui (perioada de referin*ă, JF!F&JF!!$ de reprezentant al unui institut din )ucure-ti (vezi partea dedicată societă*i&
lor secrete din 2omânia$0+ma%inea de mai jos reprezintă coperta revistei ."e %cotis" )ite Nournal din au%ust JFFH0+on +lies&
cu (în calitate de pre-edinte al 2omâniei$ prezintă cele mai înalte onoruri
ale țării sale (arelui %uveran omandor /red  ?lein@nec"t0=n ce calita&
teBAe pre-edinte (după cum e scris$ sau de frateBAintr&o dată, activistul
care se juca împreună cu 3lena 9eau-escu cu cercurile, exilatul de la 3di&
tura Te'nică, devine prezentator de omagii către (asonerieVVV A ,ai<ii
.ea,5re]]]
7arele 7aestru al 7arelui Orient al 4ran*ei (%radul HH_ .lert
;antoine$ a înfruntat această prolemă în mod desc'is, în termeni clari -i
inec'ivocaili0=n !GHL, adresându&se demnitarilor )isericii 9atolice (prin
care le oferea o alian*ă cu conducătorii 7asoneriei su pretetul amenin*ă&
rii continue a ateismului în lume$, spunea: dmit6;osedați de spiritul de
căutare, suntem servitorii %atanei63oi, deținătorii adevărului, sunteți pre&
oții lui -umnezeu6cești doi Bmaeștri iluștriB se completează6Ei au nevoie
unul de celălalt02eapare tema coincidentia oppositorum care vore-te de
la sine despre doctrina în cauză0;5on de 1oncins (!"GL&!GL$, una din
autoritățile religioase catolice în materie de 7asonerie, făcea referire la un
colocviu avut cu 7arele 7aestru în cauză după declara*ie, în cursul căruia
;antoine -i&a rectificat declara*ia, aliniindu&se perfect cu ideile lui 1iRe:
m greșit și nu am folosit termenul exactZ tre#uia să spunF servitori ai lui
0ucifer (!J$04ormulări clare, declara*ii de inten*ii mai mult decât clare care
caracterizează teocra*ia mondială, %uvernul ocult -i înal*ii lui demnitari,
magii sau înțelepții care (conform opiniei lui Os@ald irt'$ nu au de la om dec!t aspectul exterior, iar spiritul emancipat
se ridică la înălțimi nemaiînt!lnite unde omul s&a transformat în semizeu (!H$0=n mod si%ur, Aavid ?pan%ler în lucrarea lui
)eflections on t"e "rist nu a descoperit nimic nou, dovedind că s&a inspirat dintr&un alt tet, o altă proă a adevăratei esen&
*e a mi-cării Ne@ .%e, a unită*ii de %ândire -i de inten*ii dintre =nalta 7asonerie -i teozofie (!#$, respectiv dintre OND -i
teozofie, în care acesta din urmă reprezintă g!ndirea înaltă0
0ogo al B(illennium >orld ;eace %ummit of )eligions and %piritual
0eadersB6colo unde s&ar afla Bora 1JB se găsește "induismul, urmat
în sens orar de sim#olurile religiilor indigene, al cultului si@", al s"into&
ismului, al e#raismului, al taoismului, al creștinismului, al islamismului,
al cultului ainist, al #udismului, al adepților lui oroastru și, respectiv
al cultului confucianist6entrul este dominat de sim#olul '$<6:n lim#a
politic și diplomatic, BsummitB înseamnă înt!lnire la cel mai înalt nivel6
 fost o adunare cu mai multe înt!lniri, desfășurată între martie JKKK și
noiem#rie JKK1, pentru înființarea pe l!ngă '$< a B>orld ouncil of
%pirit 0eadersB Donsiliul (ondial al 0iderilor %pirituali care va func&
ționa ca Bsuport pentru secretarul general al '$< și pentru $ațiunile
<nite în eforturile lor de edificare a păciiB6B>orld ouncil of %pirit
0eadersB este o organizație BînsoțitoareB a <)I = <nited )eligions Ini&
tiative0

Em#lema B<nited )eligions InitiativeB conține sim#olurile a cincisprezece

religii diverse, printre care pentagrama >icca, sim#olul 5a"aCi Dîn dreptul Bo&
rei șaseB,
oricărei altealreligii,
5isericii <niversaliste
inclusiv cea care<nitariene,
va veni6Estedar și un cerc de
reprezentat, gol,asemenea,
rezervat și
sim#olul 5isericii <nificării a miliardarului sud&coreean (oon %un (ung0

NOTEG
! – Toate citatele sunt preluate din 1 Iirion 0es forces occultes dans le monde moderne = /orțele oculte din lumea moder&
nă, ?aint&95ner5, Sd0 T5ui, p JL -i următoarele0
J – Tet care se poate re%ăsi -i în .el 9larin de la 2ive 0a femme et lCenfant dans la /ranc&(a]onnerie <niverselle = /e&
meia și copilul în /rancmasoneria <niversală, 1aris -i ;Kon, Ael'omme et )ri%uet Sditeurs, !"G#, p "L&G"> ;adK
J!G
ueensorou%' (3dit' ?tarr 7iller$ 'ccult ."eocrac = .eocrația ocultă, /a@t'orne 9alifornia, T'e 9'ristian )ooR 9lu
of .merica, !G"F, p JHH0
H – ;5o Tail%toria segreta della (assoneria = Istoria secretă a (asoneriei, ;a ?pezia, 4ratelli 7elita 3ditori, !GGJ0
# – ?er%e /utin 0a (assoneria = (asoneria, 7ilano, 7ondadori, !GM!, p ", G0/utin, ini*iat în numeroase societă*i secrete
a fost unul din rarii apărători pulici ai magicianului .leister 9ro@leK, respectiv al ac*iunilor celui din urmă0
 – <ean EostRa (<ules Aoinel$ 0ucifer demasWu* = 0ucifer demascat, 8enYve&1aris, Sd0 ?latRine, !G"H0
M – 1 )arreca I rituali massonici scozzesi di 0*o .axil60oro veridicitU, loro triplice e specialmente mac"iavelico = )itualu&
rile (asonice %coțiene de 0*o .axil6devărul despre ele și despre conținutul lor mac"iavelic, 2e%%io 9alaria, ?ta0 Tip0
2a%0 4rancesco ?icuro, !GHJ&X, p !H, nota "0
L – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaries, cit0, vol +I, %radul al !G&lea – (are ;ontefice, p !GL0
" – +vi, vol I+, capitolul privitor la %radul HJ_, p JFH -i următoarele0
G – +vi, p !#0
!F – $e7 ge (agazine din ianuarie !G"G0?e trata de pulica*ia oficială a ?upremului 9onsiliu al 8radelor HH din <urisdic&
*ia de ?ud a ?tatelor Dnite0=n !GGF -i&a sc'imat numele în ."e %cottis" )ite Nournal0
!! – 7anlK 1 /all ."e 0ost ?es to /reemasonr = "eile pierdute către (asonerie, 2ic'mond I., 7acoK 1ulis'in% P
7asonic ?upplK 9ompanK, !GLM, p #"0(aco ;u#lis"ing, fondată în !"#G, este casa de editură a masoneriei americane0
!J – 1entru declara*ie, vezi .lert ;antoine 0ettre au %ouverain ;ontife, cit0, p !M", !MG01rivitor la întâlnirea cu ;antoine,
vezi ;5on de 1oncins "ristianisme et /ranc&(a]onnerie = reștinism și /ranc&(asonerie, Iouill5, Aiffusion de la 1en&
s5e 4ran`aise, !GL, p #H0
!H – 1 Iirion 0es forces666, cit0, ivi0
!# – 7 4 <ames, cercetătoare a meandrelor esoterico&oculte narează că / 1 )lavatsRK î-i stailise liniile de ac*iune pentru
difuzarea crezului teozofic sprijinindu&se pe un puternic aparat ocult precum 7asoneria, în lupta împotriva -umnezeului
lui Israel -i al celui creștin atacând (mai întâi$ în profunzime, sacerdo*ii isericii canadiene (7 4 <ames 0es pr*curseurs de
lCkre du 3erseau, cit0, p H$0

CAPITOLUL 2BG INIJIATI*A RELIIILOR UNITE

AG I(EEA RELIIILOR UNITE

Ain punct de vedere cronolo%ic, <nited )eligions Initiative ar reprezenta una din ultimele tentative (mai însemna&
te$ a teozofiei pentru unirea (în scop mondialist$ laolaltă a tuturor reli%iilor0Totul a început în !GGH în cursul unei sesiuni a
1arlamentului 2eli%iilor din 9'ica%o, prin care se comemorau o sută de ani de la înfiin*area acestei institu*ii0+deea de creare
a unei autorită*i interna*ionale dedicate unificării reli%iilor mondiale (ca ramură a Na*iunilor Dnite$ a fost eprimată de sir
?i%mund ?terner%, în calitate de director al onsiliului Internațional al reștinilor și Evreilor = IN (!$, împreună cu
2oert 7uller (ca reprezentant al Ne@&.%e pe lân%ă Na*iunile Dnite$09u ori%ini un%ure-ti, ?terner% (născut în !GJ!$ este
memru al 2++. -i al ?ocietă*ii 4aian (a fost conducătorul Economics and Industr ommitee$, înfiin*ând în !GM" %tern&
#erg "arita#le /oundation cu scopul dezvoltării le%ăturilor dintre reli%ii0=n prezent, această funda*ie finan*ează -i sus*ine
cele mai importante institu*ii culturale evreie-ti din 3uropa, %tern#erg entre for Nudaism din 4inc'leK (;ondra$, respectiv
0eo 5aec@ ollege (considerat drept cel mai mare seminar rainic european$0?terner% (în ima%inea din stân%a împreună cu
papa +oan 1aul al ++&lea$ a fost unul din or%anizatorii primei întâlniri dintre papa
+oan 1aul al ++&lea cu reprezentan*i ai cultului mozaic, dar s&a implicat -i în so&
lu*ionarea pro#lemei prezen*ei (considerată ca ultra$ unui %rup de măicu*e car&
melitane în interiorul perimetrului la%ărului de la .usc'@itz0=n !G"M, acele că&
lu%ări*e au fost îndepărtate din zonă0?terner% s&a implicat intens -i în recu&
noa-terea de către Iatican a statului +srael, fapt împlinit în perioada !GGH&!GG#0
Arept mul*umire pentru impulsul oferit de ?terner% noilor rela*ii iudeo&cre-&
tine, în !G"J,
Ecvestru B%anpapa +oan 1aul
2regorio (agnoBal ++&lea l&a numit
treuie cavaler
-tiut că al 'rdinului
distinc*ia de (are;ontifical
ruce a
respectivului ordin i&a fost atriuită (pentru serviciile aduse$ lui 7aurice ;ever
(!GF&!GLL$, avocat ritanic dar -i animatorul lojii (oses 2aster a )6nai )6rit'
(J$b0;a !H aprilie !G"M, ?terner% (în uniformă de cavaler al ordinului$ îl va înso*i pe papa +oan 1aul al ++&lea în vizita la
sina%o%a din 2oma0=n !G"", ?terner% este decorat în semn de apreciere cu însemnele 'rdinului %f6 Ioan de la Nerusalim
(ordin masonic a cărui conducere este asi%urată de coroana ritanică$, iar în !G"G a devenit ;aul arris /ello7 al 9luului
2otarK (onoare pe care papa +oan 1aul al ++&lea a avut&o în !G"!$0=n !GGF, influen*a lui ?terner% s&a etins -i asupra omu&
nității %antCEgidio (care are rolul de promovare a dialo%ului inter&reli%ios, cu prezen*ă în circa J# de state, fiind patronată
de Iatican$0=n !GG#, ?terner% conducea la Iatican dele%a*ia ritanică pentru concertul care a avut loc în prezen*a pre-edin&
telui +taliei (respectiv a papei$, concert prilejuit de comemorarea s"oa"&ului0=n !GGM, a doua so*ie a lui ?terner% (de prima
divor*ase în !GLL$ este decorată la Iatican de papa +oan 1aul al ++&lea cu titlul de doamnă a 'rdinului ;ontifical B%an %il&
vestroB devenind în acest fel prima femeie evreică care a primit acest titlu02espectivul ordin a fost înfiin*at în !"#! de papa
8re%orie al XI+&lea pentru a&i onora pe non&catolicii care au adus servicii sau eneficii particulare )isericii 9atolice0
JJF
 1e aza activită*ii sale în favoarea sincretismului inter&reli%ios,
în !GG" ?terner% prime-te ;remiul (masonic$ .empleton pen&
tru progresul religiei (H$0=n luna iulie a aceluia-i an, 'pen <ni&
versit a lui ?^r^- i&a acordat titlul de doctor "onoris causa0
?terner% (împreună cu alte personalită*i de înalt nivel$ este
”susținătorulB >orld ommission on 2lo#al onsciousness
and %piritualit = omisia (ondială pentru onștiință și %piri&
tualitate (prezidată de 2oert 7uller$ care reune-te conducăto&
rii mondiali cu scopul declarat de cultivare a unei viziuni glo#a&
le și a științei noului mileniu0+ma%inea de mai sus reprezintă loca*ia 'rdinului avalerilor %f!ntului (orm!nt09ine %'ice-te
unde se află prime-te o insi%nă cu Loimii ;atriei0

)G APARIJIA URI ONE /ORL( CHURCH

+deea comună a lui ?terner% -i a lui 7uller începea să capete contur -i la J iunie !GG, cu ocazia ceremoniei
sincretice din catedrala din ?an 4rancisco dedicată aniversării a cincizeci de ani de la adoptarea artei '$<, episcopul
presiterian al acestui ora-, illiam 3d@in ?@in% (născut în !GHM$, anun*ă inten*ia fondării (în scurt timp$ a <nited )eli&
gions0. fost o ceremonie stranie în care s&au adresat zecilor de divinită*i diverse rugăciuni, psalmi -i formule magice (#$0
2race at"edral din ?an 4rancisco nu era deloc străină de astfel de evenimente0=n toamna lui !GG#, un dominican răspopit
(7att'e@ 4o$ devine colaoratorul apropiat al lui ?@in% -i oficiază prima %lu#ă ;lanetară animată de cultura rave, dar -i
cu influen*e ecolo%ice0=n au%ust !GG, acest ritual a fost reluat (în prezen*a lui ?@in%$ la Aallas, în Teas01entru respectivul
eveniment, mediul din iserică a fost dotat cu ecrane tv, cu proiectoare, s&a folosit muzică te"no, iar altarul simoliza cele
patru elemente0Aespre această adorație orientată către mediu, un ziar local făcea următoarea descriere: <n amestec de ri&
tual creștin, ocultism, de adorare a .errei, teozofie, spiritualitate a creației și o ne#unească Bce&
le#rareB pe durata întregii nopți, în onoarea lui -umnezeu și a (amei $atură ($01este câ*iva
ani, ?@in% va pulica o carte intitulată ."e oming <nited )eligions (M$ în care aten*ia cititoru&
lui este atrasă de ideea păcii mondiale, de instaurarea acesteia printr&un fel de parlament al reli&
%iilor, o adunare permanentă la nivelul și forța $ațiunilor <nite a tuturor conducătorilor diver&
selor reli%ii, aten*i la nevoile umane -i la provocările glo#ale care cer solidaritate -i prezen*ă ac&
tivă, c'iar -i în realitățile locale00umea evoluează către o unitate în termeni de economie glo#a&
lă, mediu glo#al, sistem ecologic glo#al6eea ce lipsește este un suflet %lobal predica ?@in%,
preconizând astfel orientarea ideolo%ică a noii or%aniza*ii0;ui ?@in% i s&au alăturat <ames OtteK
(episcop an%lican, o#servator anglican pe lân%ă OND$ -i ?amir EafitK (episcopul de <erusalim$,
urma*i la rândul lor de reprezentan*i ai cultului protestant0Ain partea catolică, însă, au apărut
No"n ( .empleton contradic*iile0=n !GGM, după o vizită la papa +oan 1aul al ++&lea, cardinalul .rinze era dispus la di&
alo%ul inter&reli%ios, în timp ce ar'iepiscopul 7ic'ael 4itz%erald a declinat invita*ia de participare la o conferin*ă a noii or&
%aniza*ii0Aeoseit de favoraili au fost 9onsiliul 7ondial al )isericilor – 99 – din 8eneva, respectiv sir ?i%mund ?tern&
er% care s&a întâlnit cu ?@in% în cursul aceluia-i an0
1rintre sus*inătorii declara*i ai D2+ s&au aflat cardinalul 3varisto .rns (rectorul cole%iului iezuit din ?an 4rancis&
co$, pastorul <o'n ;o?c'iavo, teolo%ii 1aul Enitter -i /ans E[n% -i (în mod natural$ pastorul ;ouis Aolan împreună cu că&
lu%ări*a <oan EirK (amii reprezentan*i ai Templului =n*ele%erii din Ne@ QorR$0=n scurt timp, conferin*ele D2+ au început
să se adreseze comunită*ilor de pe toate continentele implicând participarea cre-tinilor, evreilor, musulmanilor, udi-tilor,
'indu-ilor, a'a6ilor, siR', zoroastrenilor, adep*ilor Ne@&.%e, @icca, etc0=n cursul unei conferin*e cu caracter rezervat care
s&a desfă-urat la Dniversitatea ?tanford din 9alifornia (între JH -i JL iunie !GGL$ în prezen*a a două sute de dele%a*i selec&
*iona*i dintre figurile de seamă ale mondialismului, Dnited 2eli%ions -i&a asumat caracterul de institu*ie permanentă cu nu&
mele de ."e 'ne >orld "urc" = 5iserica 0umii <nificate0?&a decis adoptarea unei carte până la jumătatea anului JFFF
prin implicarea politicienilor (prin ini*iative de rugăciuni comune stil .ssisi$, respectiv atriuirea unui caracter oficial noii
or%aniza*ii01entru o asemenea ceremonie, D2+ planificase implicarea a nu mai pu*in de MF de milioane de persoane, o miș&
care la scară glo#ală pentru crearea )eligiilor <nite, ca realitate trăită local și regional, în întreaga lume01rintre reprezen&
tan*i, ineîn*eles, memri ai or%aniza*iilor deja cunoscute: 9luul de la 2oma, 9omisia Trilaterală, etc0
7uller
este nevoie sulinia
de un astfel necesitatea
suflet %lobal D2+: a $ațiunile
, adică o fuziune conștiinței<nite reprezintă
noastre cu întregcreierul inițial
universul, în și glo#al
timp al umanității
și spațiu, adău%ândD6666(ai
intere&
sele noastre supreme includ apoteoza rasei umane D666 marile religii, în definitiv, urmăresc toate același lucru0D2+ a intro&
dus toate aceste idei în carta ei, cu oiectivul promovării unei cooperări cotidiene și dura#ile inter&religioase, de&a pune
capăt violenței pe motive religioase și de creare a unei culturi a păcii, a ustiției, #inefăcătoare .errei și fiecărei ființe uma&
ne0.pare necesitatea acceptării de către reli%io-i -i laici (în mod treptat$ a Noii 2eli%ii printr&o atitudine de BreorientareB
a conducătorilor religioși Dca și a clerului, respectiv a laicilor spre filosofia unei ecologii spirituale0

CG ASOCIAJIILE CONE&E CU RELIIILE UNITE

9rearea unei asocia*ii planetare pentru o %ândire reli%ioasă unică, în stare să răspândească principiile unei etici
glo#ale este rezultatul ac*iunii (în principal$ a trei asocia*ii: D2+, 4unda*ia 8oraciov -i or%aniza*ia catolică onferința
(ondială pentru )eligie și ;ace = >);0Fundația 3orbaciov, prin al său %tate of t"e >orld /orum (instituită în !GG$ ,
adună anual la ?an 4rancisco un adevărat sortiment de celerită*i, oameni foarte o%a*i, activi-ti -i guru spirituali: )arara
JJ!
7ar /uard (văduva lui 2on /uard$> 4ederico 7aKor (fost director al Dnesco$> Ted Turner, proprietarul 9NN (născut
în !GH"$, mason, creatorul -i patronatorul în !G"M, în fosta D2?? (la 7oscova$ a Nocurilor 5unei&3oințe> )ill 8ates> 7att&
'e@ 4o de la D2+> 8eor%e 1 ?'ultz (M is$ de la ;ucis Trust> 8eor%e ?^r^- -i al*i politicieni, respectiv mondiali-ti de ran%
înalt0 To*i participan*ii, la unison, împart mesajul Ne@&.%e: în privin*a scopurilor, din documentele ultimei conven*ii a
orld 4orum, reiese necesitatea creării unei teologii ecumenice, ecologică, concentrată pe un respect profund al mediului0
Ae aici -i preluarea de către reli%iile lumii a pro#lemelor legate de sexualitate, contracepție, avort și planificare familială
pentru eercitarea controlului asupra natalită*ii0?esiunea din !GGL a făcut cunoscută lumii prezen*a D2+, dar evenimentul a
fost folosit -i pentru proclamarea Eticii 2lo#ale (prezentată cu emfază su formă de -eclarație a ;arlamentului )eligiilor
din 9'ica%o, în au%ust !GGH, de către unul din principalii ei sus*inători, teolo%ul /ans E[n% – .o7ard a 2lo#al Et"ic$0
.ceastă etică se referă (eclusiv$ la promovarea drepturilor femeii, ale Na*iunilor Dnite, la pace -i justi*ie, rasism, dezar&
mare, la respectul pentru mediu, la toleran*a fa*ă de rău -i păcat – prezentate ca drepturi fundamentale ale individului –
fiind stailită de 1arlamentul 2eli%iilor, D2+ constituind doar amplificatorul, purtătorul de cuvânt în rândurile pulicului0
Etică pe care 8oraciov (în !G"L, la doi ani după începerea perestroi@ăi = restructurarea$ o prezenta cu aceste
cuvinte: $u tre#uie să existe vreo întrerupere în lupta împotriva religiei pentru că at!ta timp c!t va exista religie, comunis&
mul nu va putea avea înt!ietate6.re#uie să intensificăm distrugerea tuturor religiilor (L$0 orld "onference for eli%ion
and eace a fost înfiin*ată de către episcopi catolici (în !GLF$ după nouă ani de pre%ătire, iar primul pre-edinte a fost ar'i&
episcopul de Ne@ Ael'i, .n%elo 4ernandes0.vând sus*inerea papei -i fiind acreditată la OND, asocia*ia este prezentă în
peste o sută de *ări pentru promovarea cooperării între reli%ii, pentru pace, în spiritul respectului reciproc al diferențelor0
1rintre componen*ii 2rupului -irector Internațional = International 2overning 5oard – se află 8eor%e 9areK (ar'iepisco&
pul an%lican de 9anterurK$> RenKanul .%nes .oum (pre-edintele 9onsiliului 7ondial al )isericilor – 99$> cardinalul
8odfried Aanneels -i cardinalul american illiam Eeeler> /ans E[n% (teolo% din T[in%en$> Aavid 2osen (rain de la
.merican <e@is' 9ommittee, dar -i de la )6nai )6rit'$> ?amuel ?irat (7arele 2ain al 4ran*ei, vice&pre-edinte al 9onferin&
*ei 2ainilor 3uropeni -i profesor emerit la Dniversitatea din 1aris$0Treuie men*ionat că printre președinții onorifici, în
mod surprinzător, se află -i 7ustafa 9eri`, maima autoritate islamică din
?arajevo, cel care su%era femeilor musulmane dei )osnia să facă cel pu*in
cinci copii, pentru a&i întrece din punct de vedere demo%rafic pe cre-tini
("$, dar -i 9'iara ;uic', fondatoarea /ocolarini -i laureată a ;remiului
.empleton pentru ;rogresul )eligiilor și ;ăcii(în !GLL$0+ma%inea alătura&
tă îl prezintă pe 7ustafa 9eri` la orld 3conomic 4orum de la Aavos din
JFF"0
Iice&pre-edintă pentru 3uropa, respectiv pre-edintă a asocia*iei
italiene a 921 a fost ;isa 1almieri )illi%, memră a .merican <e@is'
9ommittee (acreditată la Iatican$, trimisă a ziarului Nerusalem ;ost la Ia&
tican, deja reprezentantă a +taliei la .nti Aefamation ;ea%ue (care are se&
diu -i la 2oma$0Aintre componen*ii consiliului de administra*ie al 921
se eviden*iază 2ic'ard )lum (anc'er din ?an 4rancisco$, co&pre-edinte
al acestei asocia*ii împreună cu prin*ul iordanian /assan )in Talal (consi&
derat ca fiind urma- pe linie directă din profetul 7o'amed$> <o'n )rade&
mas (fost director la 4ederal 2eserve -i al 4unda*iei 2ocRefeller, memru al consiliului central al 99$> T'omas 7c;artK
(vice&pre-edinte la Eissin%er 7c;artK .ssociation – o societate care se ocupă de marile afaceri interna*ionale$0. -asea adu&
nare %enerală a conferin*ei (din H noiemrie !GG#$ -i&a *inut lucrările de desc'idere în sala sinodală a Iaticanului, deplasân&
du&se apoi (în ziua următoare$ în localitatea 2iva del 8arda (în provincia italiană Trentino$0Tema adunării a fost )eînsănă&
toșirea lumii = )eligiile pentru pace03ra vora de prima conferin*ă inter&reli%ioasă din istoria cultelor reli%ioase *inută la
Iatican, cu interven*ia papei +oan 1aul al ++&lea în calitate de pre-edinte al unei adunări de circa o mie de reprezentan*i (a
cincisprezece reli%ii diferite$, inclusiv reli%iile indi%ene din .frica, .ustralia -i Oceania0.u fost prezen*i 1eter 9 8odmarR
(pre-edinte al 4unda*iei 2ocRefeller, memru al 942, pre-edinte al International erald .ri#une – edi*ia europeană a $e7
Hor@ .imes$, /ans E[n%, cardinalii 7artini, .rinze (G$ -i 3tc'e%araK cel din urmă, pre-edinte al 9onsiliului 1ontifical pen&
tru justi*ie -i pace, or%anizatorul (în colaorare cu 921$ întâlnirii reli%ioase de la .ssisi, din !G"M (!F$b, .'med 7u'a&
mmad .li (secretarul %eneral al ;i%ii +slamice 7ondiale$, iar din partea )6nai )6rit' rainul Aavid 2osen (rainul&-ef al
+sraelului$09u acea ocazie, /ans E[n%, . 7 .li -i Aavid 2osen au fost ale-i co&vice&președinți ai 9210
)egele
miți ussein
de către 5in .alal
?at"erine al Iordaniei,
2ra"am regina
Ddreapta $oormem#ră
extremă, Dîn spatele lui sunt
a /) pri&
și pu#li&
cistă la >as"ington ;ost respectiv Nudit" ?ipper Ddirector al /) pentru
'rientul (ilociu6eea ce tre#uie știut este că -onald 2ra"am Dsoțul ?a&
t"erinei 2ra"am și reprezentant al >as"ington ;ost a participat în JKK4 la
adunarea 2rupului 5ilder#erg care a avut loc Dîntre V și O iunie în locali&
tatea italiană %tresa01entru prima oară în istoria )isericii, în prezen*a papei
+oan 1aul al ++&lea (în calitate de pre-edinte$ su oltele Iaticanului au răsu&
nat (timp de două ore$ pasaje din 9oran, respectiv evreie-ti, invoca*ii pentru
pace ale -intoi-tilor, udi-tilor -i 'indu-ilor, intercalate cu pasaje de #lues
african (!!$0-eclarația finală a conferin*ei afirma că am dominat natura ca
și cum am fi fost posedați și această aroganță este cauza primară a actualei
crize ecologice6:n opera noastră de reinstaurare a armoniei, de&a trăi în
comun, tre#uie să începem să ne căim de rezultatul acțiunilor noastre și să efectuăm o schimbare de paradi%mă,
JJJ
de la un model antropocentric la unul #io&centric și eco&centric (!J$0921 (dar -i 9onsiliul 1ontifical pentru Aialo% +nter&
2eli%ios$ constituie legăturile oficiale dintre Iatican -i %rupurile inter&confesionale cu proiec*ie mondialistă (precum D2+$0
”9artierul 8eneral” al 921 nu este la 2oma, ci la numărul LLL al <nited $ations ;laza din Ne@ QorR, lucrând în strânsă
le%ătură cu OND, DN3?9O, DN+93404enomenele osmotice -i conver%ente dintre cele trei or%aniza*ii au dus la alte situ&
a*ii0=n iunie !GGM a avut loc la ?an 4rancisco o confe&
rin*ă oficială comună pentru institu*ionalizarea D2+ la
scară mondială (în spiritul Ne@ .%e$0arta <)I este
prezentată la JM iunie JFFF în arnegie (usic all
din 1ittsur%' (1ennsKlvania$, ora- în care D2+
inten*iona să&-i transfere sediul de la ?an 4rancisco
după ce în octomrie !GGG D2+ a primit o dona*ie de
!,G milioane de dolari de la oficialită*ile locale (!H$b0
Aupă două luni, ?ocietatea Teozofică din acela-i ora-,
su pre-edin*ia 7arelui 7aestru al 7asoneriei locale
(.ndK NesRK$ îl invita pe ?@in% să arate carta ”fra*i&
lor”0=ntre timp, D2+ (mai precis cercul ei interior ."e
'ne >orld "urc"$ î-i asumase caracterul de or%ani&
za*ie %loală (în iunie JFFJ$, devenind deplin operati&
vă în JFF aceea-i dată scadentă fiată pentru revizuirea completă a actualului onsiliu de %ecuritate al OND (!#$b0 Dna
din conferin*ele ad&interim a D2+ a avut loc în prima săptămâna din mai JFFJ ca pre%ătitoare pentru 2lo#al ouncil stai&
lit în urma unei adunări generale a peste cinci sute de dele%a*i, reprezentând circa o sută de culte reli%ioase, între !" -i J
au%ust JFFJ, la 2io de <aneiro (!$b04oto%rafia de mai sus are nevoie de pu*ine eplica*ii01rin JF!!, principesa 7ar%areta a
2omâniei a pulicat o lucrare intitulată artea regală de #ucate a principesei (argareta a )om!niei (edi*ia a ++&a, 3ditura
urtea 3ec"e, JF!!$02espectiva lucrare a fost înc"egată cu re*ete trimise de către reprezentan*ii diverselor case re%ale (une&
le dintre ele c'iar înrudite$0Dnul dintre cola#oratori a fost -i /assan )in Talal, fratele re%elui /ussein al +ordaniei0;rințul
2adu Auda (ve*i citi despre el -i în materialul dedicat societă*ilor secrete din 2omânia$ este prezent în ima%ine împreună cu
principesa ?arvat' a +ordaniei, principele /assan )in Talal, respectiv principesa 7ar%areta care spunea despre /assan:
;ersonalitate privită cu mare respect de către comunitatea internațională pentru neo#ositele lui eforturi de consolidare a
păcii și pluralismului, pentru promovarea unei ecologii dura#ile, dar și pentru dialogul dintre religii, assan B%idiB 5in
.alal s&a străduit timp de decenii să construiască înțelegerea între credințele islamică, iudaică și creștină6(em#ru de sea&
mă al lu#ului de la )oma, 5in .alal a fost președintele acestei organizații între 1999 și JKKY (Isărescu7 tie]]]$0
O ro-ură a 5unei 3oințe (ondiale prezenta D2+ în !GGG drept o organizație omnicuprinzătoare descentralizată6
<n al $a țiunilor <nite în care acțiunile locale sunt conectate între ele pentru formarea unei prezențe
partener
glo#ale, spiritual
în care este apreciată tradiția religiilor, unde valorile cele mai profunde ale umanității sunt respectate fiind puse
în acțiune spre #inele tuturor (!M$01rintre sus*inătorii D2+ s&au aflat 3art' 9ouncil (pentru realizarea năzuințelor ecologi&
ce$, dar -i <ames 1 7orton pre-edinte al .emplului :nțelegerii(!L$, fost decan al catedralei ?t <o'n t'e Aivine din Ne@
QorRb0

(G URI ȘI TEODOFIA

9onota*ia teozofică a noii or%aniza*ii apare cu vi%oare numai când se anun*ă crearea de noi sărători pentru uma&
nitate sau atunci când memrii acestei societă*i fac aluzie la credincio-i (din reli%iile seculare$ definindu&i ca fundamenta&
liști iar doctrina acestora ca fiind fundamentalistă0Tonurile luărilor de pozi*ie a lui Aavid ?pan%ler, dar -i ale lui 2ut' 7ont
&%omerK, capătă accente nete -i dure0?ecretarul directivului D2+, reverendul 1aul 9'afee din ?an 4rancisco, în cursul unui
forum *inut la 8race 9at'edral în !GGL, se adresa cu tonuri care nu lăsau loc la îndoieli: $u ne putem permite fundamenta&
lisme în această lume at!t de mică, făcând referire la o altă personalitate de vârf a D2+ care stailea cate%oric: /undamen&
talismul provine din frică și neștiință0Dltimul cuvânt îl are 2oert 7uller care condamna sistemele religioase, inflexi#ile și
fundamentaliste, care oacă un rol de stimul în conflictele mondiale6;acea este posi#ilă numai dacă D666 fundamentalismul
este atenuat printr&o )eligie <nită, care promovează deplinătatea credinței doar în spiritul glo#al al sănătății și #unăstă&
rii planetei noastre (!"$04rază elocventă cu consecin*e care se a%ravează atunci când reprezentan*ii de seamă ai acestei
or%aniza*ii (/uard,
prozelitismului, ?@in%a -iintoleran*ei
ca epresie al*ii$ enun*au, printredecriteriile
la dreptul opinie alsi%ure de individuare acriteriu
altei persoane0.cest spiritului judecat cu alți, practica
estefundamentalist oc"i, cu alt
sistem de măsură când este vora de (artorii lui Ne"ova sau celelalte culte expansioniste – nota traducerii în lima română0

EG FINANJAREA URI

Dnul din punctele forte ale autorității îl constituie reli%ia planetară unică care treuie să impre%neze cu spiritul ei
2epulica Dniversală, termen desuet, preferându&se în prezent denumirea de 2lo#al 2overnance09e inten*ionează OND
prin acest termen a fost eplicat oficial în raportul prezentat la adunarea cu denumirea propierea 2lo#ală din !GG: Este
vor#a de gestionarea planetei nu numai prin instituțiile inter&guvernamentale, dar și prin organizațiile non&guvernamenta&
le, multinaționale, piață glo#ală de capital, miloace de comunicare la scară glo#ală6-upă sta#ilirea unei platforme cu va&
lori comune, se va trece la demilitarizarea națiunilor și la dezarmarea cetățenilor, în timp ce patrimoniul glo#al va fi admi&
nistrat de un grup de persoane, acțion!nd în numele tuturor națiunilor D6666Este timpul de creare a unei instituții glo#ale
capa#ile să&și asume un rol de conducere în domeniile economic, social, al mediului D666 (!G$0
JJH
 4oto%rafie realizată la JM mai !GHL, în care
sunt prezen*i (de la stân%a la dreapta$: <o'n A
2ocRefeller <r -i fii acestuia Aavid, Nelson,
int'rop, ;aurance -i <o'n A +++09ă nu este o
coinciden*ă prezen*a acestei ima%ini în con*i&
nutul acestor rânduri, iată ce declara Aavid
2ocRefeller în (emorii, la pa%ina #F: (ulți
cred că facem parte dintr&o sectă secretă care
acționează împotriva intereselor %tatelor <ni&
te, prezent!ndu&ne, pe mine și familia mea, ca
internaționaliști, acuz!ndu&ne de conspirare,
împreună cu alte persoane prezente pe întreg
mapamondul, pentru construirea unei struc&
turi politice și economice integrată la nivel
glo#al, o lume unică, dacă doriți65ineR -acă aceasta este acuzația, mă declar vinovat, și sunt m!ndru de acest lucruR
(9itatul este preluat din Aaniel 3stului 2rupul 5ilder#erg = Istoria secretă a stăp!nilor lumii, edi*ia a ++&a, .rianna 3ditri&
ce, JF!!$0
9a urmare, nici D2+ nu poate avea #aze diverse de cele ale sponsorilor care au suven*ionat or%aniza*ii similare0
;a apelul lui ?@in% pentru acoperirea c'eltuielilor de zece milioane de dolari (între !GGG -i JFF!$, au răspuns aceia-i #ine&
voitori, dar -i nume noi01rintre ei, 8eor%e ?^r^-, darnicul inefăcător al asocia*iei pentru răspândirea dro%urilor -i pentru
sinuciderea asistată> 2ic'ard )lum (pre-edinte al 5lum apital ;artners, primar al ora-ului ?an 4rancisco între !GLG -i
!G"", memru al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale$, so*ul senatoarei (de ori%ine evreiască$ americane Aiane
4einstein0.utorul prezentei lucrări poate nu -tia (sau poate a scăpat din vedere$ că numita Aiane 4einstein (în ima%inea de
de mai jos$ este -i memră a )otar lu# din ?an 4rancisco02eîntorcându&ne la sponsori, apare -i
Aee /ocR, al cărui nume este le%at de căr*ile de credit 3isa0Aemne de aten*ie sunt scrierile aces&
tuia0 /ocR a cunoscut&o pe )arara 7 /uard în !GGL la con%resul anual al %tate of t"e >orld
/orum0.ceasta l&a prezentat episcopului ?@in% de la D2+, fiind apoi primit (destul de rapid$ să fa&
că parte din %rupul de conducere0/uard este finan*ată (la fel ca -i 7att'e@ 4o$ de către
;aurance ?pellman 2ocRefeller (!G!F&JFF#, fratele ecologist al mai celerului Aavid$ prin fun&
da*ia lui /und for En"ancement of t"e uman %pirit = /ondul pentru -ezvoltarea %piritului
<man0=n una dintre numeroasele ei căr*i, /uard îl descria pe 2ocRefeller drept un iu#it (ecena
(JF$, iar într&o alta afirma că intuiția de Bristos al secolului AAIB al lui )oc@efeller m&a inspirat
profund (J!$0Aee ard /ocR, provenind dintr&o familie de mormoni (născut în !GHF$, în perioada
!GF&!GMM a avut diverse func*ii de răspundere în marile institu*ii financiare americane0=n !GM" a
conceput un sistem %loal pentru tranzac*ii electronice pe care a început să&l aplice în folosul )anR
of .merica0.cest sistem prezenta caracteristici de fleiilitate maimă în folosire, prestându&se la o utilizare capilară pe
scară mondială, cu avantaje pentru ancă, pentru vânzător dar -i pentru cumpărător0
=n !GLF, /ocR înfiin*ează societatea americană 3I%, iar în prezent (treuie *inut cont că din punct de vedere al a&
nului de referin*ă, prezenta lucrare a fost tipărită în: ediția I = 199K, ediția a II&a = 199O, ediția a III&a = JKKJ, ediția a I3&a
& JKK8$ /ocR este director emerit al 3I% International, o societate de căr*i de credit folosite de circa JJ0FFF de ănci care
%estionează aproimativ !,J de triliarde de dolari pe an prin circa prin LF de milioane de clien*i09u ajutorul marilor fun&
da*ii, /ocR înfiin*ează între timp "aordic lliance (JJ$, o defini*ie oscură care derivă din cominarea termenilor de c"a&
os -i order -i care ne duce cu %ândul (imediat$ la deviza %radului HH_ al 2?..0Dna din defini*iile date de către fondator ter&
menului de c"aordic (care tradus s&ar putea prezenta su forma caordonat$, atra%e aten*ia în mod deoseit: modelat în așa
fel înc!t să nu fie dominat nici de "aos și nici de către ordine0Ain acest punct de vedere, cartea de credir ar fi o structură
caordonată care, într&o relație de cooperare, este caracterizată de BînțelegereB și de Bconcurență str!nsăB0Ain inimă un
sincer #ravo celui care în*ele%e0Trecând cu privirea peste scrierile acestuia, dăm peste o lucrare cu titlul 5irt" of "aordic
ge = pariția Erei aordonate (JH$ în care, tratând despre or%aniza*iile actuale (%uvernative -i economice$, autorul con&
stată eisten*a unei epidemii glo#ale Dîn curs de intensificare de falimente instituționale datorate (din cele sus*inute de el$,
incapacității de urmărire a scopului pentru care ele au fost create01rintre altele constată că aceste or%aniza*ii, continu!nd
să setreuie
azi, extindăînlocuite
pe măsură ce răm!n
cât mai repedefără resurse, golesc
(dizolvă$0Noile spiritul uman,
or%aniza*ii ale lui distrug mediul -i nefiind
/ocR (coagulare$, deloc adaptate
compatiile din puncttimpurilor
de vederedee&
colo%ic -i apte să înlocuiască pe cele eistente, la interior (în mod curios$ nu au nici o structură ierar'ică, declarându&se în&
temeiate pe o rețea de egali, anima*i de acelea-i principii -i responsailită*i identice, pentru a permite o distri#uție mai e&
c"ita#ilă a puterii și a #ogăției, fiind mai compati#ile cu spiritul uman și cu #iosfera (J#$01entru dezvoltarea acestor or%a&
niza*ii inovatoare a fost pus în practică un pro%ram pentru conducătorii -i educatorii caordonați reprezentat de cursuri for&
mative periodice, cu durată variailă, etinse la toate na*iunile01rintre or%aniza*iile care au patronat aceste cursuri se re%ă&
se-te (deloc surprinzător$ Or%aniza*ia Na*iunilor Dnite0O foaie volantă teozofică, disponiilă la sediile ;ucis Trust, îl defi&
nea pe /ocR drept lucrător cu energia celei de&a șaptea raze Dcu organizarea (J$0=n realitate, din cele sus*inute de condu&
cătorii teozofiei, influențele celei de&a -aptea raze asupra adep*ilor se identifică (mai de%raă$ cu fascinația, magia, ritua&
lul (JM$0
=n !GGL, "aordic lliance s&a transformat în "aordic ommons of .erra ivitas, sau mai pe scurt, .erra ivi&
tas0.socia*ia este activă pe toate planurile pentru unirea într&un efort conju%at a tuturor indivizilor, a tuturor or%aniza*iilor,
având ca scop răsp!ndirea celor mai eficace și ec"ita#ile concepte de organizare politică, socială și comercială01rintre
JJ#
memrii consiliului de administra*ie (condus de /ocR$ se află 2ic'ard 1erl (titularul unei a%en*ii de investi*ii din Ne@
QorR$, <o'n  7cAonald (amasador american în diverse *ări europene, participant la adunările OND$, /arlan 9leveland
(#ursier 2'odes, memru al 942, al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului .spen, al 9luului de la 2oma -i al ++?? din ;on&
dra$0/ocR î-i desfă-oară activitatea ucurându&se (pe lân%ă sprijinul acordat de amientali-tii radicali din conducerea D2+,
respectiv din conducerea marilor funda*ii americane$ -i de ajutorul activ furnizat de %rupurile diverse conectate la ;ucis
Trust04rancezii ar spune tout se tient0Arumul lun% (parcurs de multitudinea de or%aniza*ii ecolo%iste$ care de la .emplul :n&
țelegerii a dus la <)I, constituie o succesiune de etape stailite04ranRlinj )uc'man (!"L"&!GM!$, mondialist de seamă, a&
propiat al 4unda*iei 9ecil 2'odes -i întemeietor al (oral )e&rmament (una din mi-cările care ar fi dus la apari*ia 9onsi&
liului 7ondial al )isericilor$ (JL$, în ziua sărătorii de ;entecoste din îndepărtatul an !GH, proclama că au sosit timpurile
pentru manifestarea unei forțe spirituale care să sc"im#e natura umană, să reînnoiască oamenii și popoarele65rebuie să se
stabilească o autoritate spirituală care să fie acceptată peste tot# de către toți,&umai în acest fel# în afacerile naționale și
internaționale# ordinea va ieși din haos (J"$01rivitor la unitatea dintre reli%ii, în revista 0e .emple din !G#M, o autoritate în
domeniul masonic – 7arele ?uveran 9omandor al ?upremului 9onsiliu din 4ran*a, %rad HH_, aronul Qves 7arsaudon (le&
%at prin strânse rela*ii de prietenie de papa +oan al XX+++&lea$ – scria: 0a începuturile primelor congrese ecumenice, inter&
venția fraților noștri Danglo&saxoni și scandinavi a fost determinantă și acțiunea lor a continuat fără încetare pe direcția
unității creștine (JG$, aducând detalii în plus referitoare la această unitate: atolici, ortodocși, protestanți, musulmani, "in&
dușiși #udiști, li#er cugetători, li#er credincioși nu sunt dec$t niște prenume , iar numele acestei familii este mason (HF$0
;a înc'iderea acestui capitol merită amintit un citat dintr&o carte semnificativă (pulicată de către o editură maso&
nică$, scrisă de pastorul 2osario 3sposito (profesor la diverse universită*i pontificale -i sus*inător al 7asoneriei$: Dtunci
c!nd două realități sunt identice cu a treia, fiind Ddeci identice între ele, iar c!nd cele trei realități sunt Dîn cazul de față
tocmai (asoneria, %ocietatea $ațiunilor și 5iserica, este inevita#ilă deducția că 5iserica de la Donciliul 3atican II și
(asoneria, constituie un singur lucru (H!$0

NOTEG
! – Or%aniza*ia a fost fondată în !G#M -i include în ea J" de asocia*ii iudeo&cre-tine na*ionale0;a nivel mondial luptă pen&
tru comaterea antisemitismului, a rasismului, a enofoiei0=ncepând din JFFF, ++9< este condusă de rainul Aavid 2osen
(care este -i pre-edinte al .nti Aefamation ;ea%ue, respectiv al )6nai )6rit'$01rintre pre-edin*ii onorifici ai ++9< sau aflat
Aonald 9o%%an (!G!F&JFFF, ar'iepiscop de 9anterurK$, cardinalul 7artini, dar -i 2ic'ard von eizskcRer (memru al ?o&
cietă*ii 4aian$0?ediul ++9< a fost mutat de la ;ondra la /eppen'eim (în 8ermania$, lân%ă (artin 5u#er ouse07artin )u&
er (!"L"&!GM$, filosof, denumit figură titanică a eraismului, a fost memru al sectei caalistice assidim, un curent
mistic evreiesc, opus ra*ionalismului talmudic, la ale cărui cuno-tiin*e a apelat -i 4reud când a pus azele psi"analizei0
J – 9onform / 9oston 0e veau dCor666, cit0, p HFG0
H – +nstituit în !GLJ de sir <o'n 7arRs Templeton (născut în !G!J$, laureat la Qale, ursier 2'odes la Oford0. fost director
la diverse societă*i ancare, a de*inut func*ii de conducere la universită*i, seminarii de eemplu, %eminarul .eologic de la
1rinceton, alături de /enrK ;uce +++ (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$b -i cole%ii> a fost memru al selectului Hale lu# -i al
(ont ;elerin %ociet (ramură economică a ordinului masonic ritanic %f Ioan din Nerusalim$0;remiul .empleton (de ! mili&
on de dolari$ este atriuit în urma unei analize favoraile din partea unei comisii din care au făcut parte 8erald 4ord (%rad
HH_ al 2?..$> 8eor%e  )us'> reverendul Norman Iincent 1eale> 1'ilip 7 ElutzniR (fostul pre-edinte al )6nai )6rit'$> Ot&
to de /asur%> 3dmund de 2ot'sc'ild> 1eter < 8race <r0 (!G!H&!GG, director al 9iticorp, al 9avalerilor de 7alta din
?tatele Dnite, dar -i memru al 942, respectiv pre-edintele Or%aniza*iei Tinerilor 9atolici din Ne@ QorR$> prin*ul de alles
care înmânează premiul în urma unei ceremonii or%anizată la 1alatul 2e%al din ;ondra> lord 9o%%an (ar'iepiscop de 9an&
terurK, func*ie apropiată în mod tradi*ional de ?ocietatea 1il%rims$0Templeton este autorul unei căr*i – -iscovering t"e
0a7s of 0ife – a cărei prefa*ă a fost scrisă de Norman I 1eale (%rad HH_ al 2?..$0Treuie citată una din ideile lui Temple&
ton: 5unătatea noastră înnăscută este un factor esențial al existenței noastre6!nd percepem acest adevăr simțim pacea
din er și de pe ;ăm!nt și prezența lui -umnezeu în noi D6666Iu#ește orice parte din tine însuți, -ivinitatea care e în tine0
# – Ain cotidianul %an /rancisco "ronicle din JM iunie !GG0
 – Wiarul ."e -allas (orning $e7s din !H mai !GG, articolul ;lanetar (ass, pa% !80
M – )is'op illiam ?@in% ."e oming <nited )eligions = :nfăptuirea )eligiilor <nite, 7innesota, 9oNeus 1ress, !GG"0
M is – ?&a născut în !GJF la Ne@ QorR, într&o familie de petroli-ti, pentru mult timp asociată cu familia 2ocRefeller07em&
ru al ?ocietă*ii 1il%rims -i al 942, al +nstitutului .tlantic, al 9omisiei Trilaterale0=ntre !GL# -i !G"J a condus multina*io&
nala (%i%antică$
9+. 5ec"tel
(<ames oolseK$ -i orporation0. fost (942$b
cu 1aul olfo@itz pre-edinte la < 1 7or%an
al ommittee 9'ase, co&pre-edinte
on ;resent -anger, lo##împreună
conservatorcu-ifostul director
militarist careala
avut rolul lui după evenimentele din !! septemrie0?'ultz a fost protectorul 9ondoleezzei 2ice (memră a 942, în ima%i&
nea de mai jos împreună cu 7c8eor%e )undK$0
L – .natoli 8oli*in ."e ;erestroi@a -eception = -ecepția ;erestroi@ăi ,
;ondon P Ne@ QorR, 3d@ard /arle, !GG, p !!M0
" – Wiarul vvenire din JM martie !GGG, p J: Este un răz#oi al %< împo&
triva Europei0
G – 9ardinalul 4rancis .rinze, pre-edinte al onsiliului pentru -ialog
Inter&)eligios între !G"# -i JFFJ, a făcut parte din %rupul restrâns de jude&
cători al juriului 1remiului Templeton0
!F – 3tc'e%araK (cu un amestec de ori%ini franceze -i asce$, cunoscut ca
mare organizator, a creat pe durata primei sesiuni a 9onciliului Iatican ++
su# influența lui 0i*nart Dacesta din urmă în deplin acord cu papa Ioan
JJ
(papa +oan al XX+++&lea – nota autorului$ un Bmic grupB săptăm!nal de episcopi din mai multe țări, un grup neoficial și fă&
ră o structură, cu scopul creării de relații în lumea religioasă6;ersoane ca 2 5 (ontini, lder !mara, /rano %eper au
făcut parte din acest grup60a 9 decem#rie 19O[, imediat în ziua de după înc"iderea onciliului, )oger Etc"egara s&a în&
t!lnit cu c!țiva episcopi din Europa6:nt!lnirea din această zi este considerată Bdata de naștereB Dformală a EE = on&
siliul onferințelor Episcopale ale Europei = printr&un secretariat de legătură condus de către Ec"tegara (vezi VK 2iorni,
nr0 H, martie !G"L, p L!$09ardinalul .c'ille ;i5nart, episcop de ;ille, este ini*iat în 7asonerie în !G!J -i ajun%e la %radul
HF_ & avaler ?ados" – în !GJ#0=n apropierea mor*ii ar fi stri%at: -in punct de vedere uman, 5iserica este pierdută (vezi
Introi#o, iulie !GLM$> 8eor%e Iireeau ;relats et /ranc&(a]ons = ;reoți și (asoni, 1aris, 1ulications /enrK 9oston,
!GL", p !J> 9arlo . .%noli 0a (assoneria alla conWuista della "iesa = (asoneria în procesul de cucerire a 5isericii, 2o&
ma, 3+;3?, p H#09ât despre /lder 9âmara, episcopul roșu din 2ecife fiu al unui francmason (anticleric feroce, conform
iram – revista 7arelui Orient al +taliei$b, în !GH se afla la 7oscova, la Ccoala de 9adre unde memrii partidului se pre&
%ăteau să se infiltreze în principalele culte occidentale (citat din (onde et 3ie din M feruarie !G"!$0
!! – IeziIl resto del arlino din # noiemrie !GG# (carlino este o monedă vec'e din aur sau din ar%int, folosită în fostul
2e%at de Napoli$0
!J – 9onform Il )egno = -ocumenti, nr0 U!GG, p !"H0%c"im#area de paradigmă (paradigm s"ift$ este o epresie împru&
mutată din limajul +nstitutului TavistocR (laorator mondialist ritanic care se ocupă cu psi'olo%ia socială$ pentru a indica
o muta*ie colectivă, de mentalitate sau de valori sociale0
!H – .rticolul lui ;ee 1enn (episcopalian marist convertit la catolicism$ intitulat ."e <nited )eligions InitiativeF /ounda&
tions for a >orld )eligion = Inițiativa )eligiilor <niteF 5azele pentru o )eligie (ondială, partea a treia dintr&o serie puli&
cată în Nournal of t"e %piritual ounterfeits ;roect = Nurnalul ;roiectului împotriva ontrafacerilor %pirituale (?91 este o
asocia*ie care din !GLH luptă împotriva ocultismului -i a mi-cării Ne@ .%e$, )erReleK (9alifornia$, primăvara JFFF0?tudiile
lui 1enn privitor la D2+ sunt disponiile pe pa%ina de net a ?91: @@@0scp&inc0or% (MUJFFJ$0
!# – Iezi 3ecinătatea noastră glo#alăredactat de ommission on 2lo#al 2overnance al OND, !GG0
! – Iezi uletinul oficial al D2+, <)I <pdate, nr0 !!UJFFJ, p !0
!M – >orld 2ood7ill $e7sletter, nr0 !U!GGG0
!L – .ceastă asocia*ie a fost activă (cu precădere$ între anii !GMF -i !GGF prin conferințe spirituale la nivel de conduceri0
Nu este eclus ca apari*ia D2+ să fi dus la mic-orarea (sau c'iar la terminarea$ rolului acesteia, conform tradi*iei masonice,
dispărând de pe scena teatrului mondialist0
!" – Iezi %an Nos* (ercur $e7s(unul din ziarele din zona 8olfului ?an 4rancisco$ din JG iunie !GGM0
!G – 'ur 2lo#al $eig"#our"ood, D?., Oford DniversitK 1ress, !GG0
JF – )arara 7 /uard onscious EvolutionF 7a@ening t"e ;o7er of 'ur %ocial ;otential = Evoluție conștientăF )etre&
zirea puterii potențialului nostru social, Novato, 9alifornia, Ne@ orld ;irarK, !GG", p I+++0
J! – )arara 7 /uard ."e )evelationF  message of ope for t"e $e7 (illennium = )evelațiaF <n mesa de speranță
pentru noul mileniu, Novato, 9alifornia, Nataraj 1ulis'in%, p HF0
JJ – Iezi pa%ina de internet @@@0ms'0or%UconferenceUspeaRerq'ocR0'tm (iunie JFFM$0
JH – ?an 4rancisco, )errett&Eoe'ler 1ulis'ers, !GGG0
J# – ."e "aordic ommons of .erra ivitas, volumul J, numărul H, iarna JFFJ, p #02eperiil (feruarie JFFL$ pe
'ttp:UU@@@0%rieuitK0comUacRupUinte%raltec'U82+)usiness7odelUc'aordismUc'aordic#JFFJne@s0pdf
J – %%Y) $e7sletter Nournal (ziarul&uletin al Lcolii pentru %tudiul celei de&a Laptea )aze$0
JM – .lice )aileK Il destino delle nazioni = -estinul națiunilor, 2oma, Nuova 3ra, !GL!, p !#", !#G0
JL – )uc'man scria: (ișcarea 0a#uristă 5ritanică și B)eînarmarea (oralăB s&au născut în același loc, la East am, și au
Brespirat același aerB6)eînarmarea (orală este o mișcare revoluționară D666Z g!ndiți&vă la impulsul pe care ?eir ardie
l&a dat lumii muncitorești D666Z mișcarea sindicală engleză s&a născut dintr&o reînnoire spirituală (4ranRlinj )uc'man )e&
faire le (onde = )efacerea lumii, 1aris, ;a 9ompa%nie du ;ivre, !G#G, p LM, cu prefa*a semnată de 2oert ?c'uman$0Eeir
/ardie a fost co&fondator al ?ocietă*ii 4aian0
J" – Qann 7oncomle0a maffia des c"r*tiens de gauc"e = (afia creștinilor Bde st!ngaB, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle,
!G", p !0
JG – .luzie la tendin*ele 9onsiliului 7ondial al )isericilor (99$ -i a fondatorilor lui, citat în 1 Iirion (st+re dCIniWuit*
& (isterele Inițierii, ?aint&95ner5, Sditions ? 7ic'el, !GML, p !H!0
HF – Qves 7arsaudon 0C'ecum*nisme vue par un /ranc&(a]on de .radition = Ecumenismul văzut de un mason cu tradiție
1aris,
H! Sditions4 Iitiano,
– 2osario 3sposito!GM#, p !JM0concordanze tra "iesa e (assoneria = (arile coincidențe dintre 5iserică și (asone&
0e grandi
rie, 4loren*a, Nardini, !G"L, p !GL0

CAPITOLUL 22G EM)LEMA CONFERINJEI EPISCOPALE ITALIENE – C EI K SIM)OL

AL *'RS'TORULUI

4iind vora despre simolul oficial al 9onferin*ei 3piscopale +taliene (trimis în mod repetat fiecărei familii din
1eninsulă$, prima interpretare (la o primă vedere$ ar fi acea a unui ar#ore ro#ust ()iserica$ care&-i tra%e seva din apa vie
care cur%e prin timp, începând de la /ristos09ercul ar constitui, proail, un artificiu %rafic pentru a da o anumită compac&
JJM
 te*e ima%inii0Totu-i, simolul (în ima%inea din stân%a$ lasă loc la multe interpretări,
mai ample -i mai ecumenice, care ar duce cu %ândul la sincretismul reli%iei universale
masonice (proclamată de către OND -i de ;ucis Trust$ prin ideea luminii al#e (respec&
tiv a spectrului curcu#eului care compune această lumină ală$0=nainte de toate, -o&
c'ează prezen*a tuturor culorilor curcueului (element care nu este străin de 93+$, mai
ales că în !GGJ, cu ocazia ilei (ondiale de )ugăciune, a fost conceput -i distriuit pe
scară lar%ă un pliant: nu era reprezentat nici +sus -i nici crucea0=n sc'im, apăreau do&
uă picioare descul*e care pă-eau prin curcueul arcuit pe cerul de deasupra caselor oa&
menilor0.pare întrearea dacă era un semn de pace, sau o avanpremieră pentru cea
de&a I++&a :nt!lnire Ecumenică de la 7ilano (din septemrie !GGH, în prezen*a anima&
torului acestei întâlniri, cardinalul 7artini$: <n porum#el cu aripile îndoite co#ora
din înălțimile -omului (din 7ilano – nota autorului$ spre scena pe care se aflau, îm&
#răcați în "aine de diverse culori, cei 1[K de lideri spirituali ai religiilor din fiecare
parte a lumii (!$0.cela-i curcueu nu apare la reuniunea ecumenică de la ?eul (din &!J martie !GGF$, dar era prezent prin
spirit, dacă *inem cont de ceea ce era scris pe pliantul de prezentare: :ntre potop și curcu#eu6lianță pentru ustiție, pace,
pentru tutela creației01orumelul -i ramura de măslin au făcut o ună impresie -i la dunarea mondială a )eligiilor pentru
;ace (care a avut loc la Iatican la H noiemrie !GG#$ unde, pentru prima dată în istorie, peste #FF de dele%a*i reprezentând
cele mai diverse reli%ii, au făcut să răsune în Iatican ru%ăciuni adresate celor mai incrediile divinită*i (J$0Aar -i duna&
rea Ecumenică de la 5asel din !&J! mai !G"G, intitulată ;ace și Nustiție, s&a desfă-urat su semnul porumelului -i al
curcueului0;a fel -i adunarea din !GGJ, de la )ruelles, s&a defă-urat la um#ra curcueului0
=n lumina acestor fapte -i idei, sunt în%rijorătoare cele enun*ate de unul din mae-trii %ândirii masonice – 8eor%e
Oliver – care spunea că: D666 rca lui $oe, curcu#eul, porum#elul cu ramura de măslin, sunt D666 em#lemele legitime ale
gradului al III&lea, cel de B(aestruB D666 (H$07erită amintit că cele -apte culori ale curcueului corespund celor șapte ce&
ruri, sus*inute de spirite planetare (sau de ar"onți$0+ni*iatul treuie să treacă de cele -apte por*i pentru a se putea contopi cu
divinul, locul unde s&ar fi aflat sufletul lui înainte să fie făcut prizonier (prin reîncarnare$ de către zeul cel rău0Capte erau -i
%radele de ini*iere în ultul lui (it"ra – zeul ?oare al persanilor – căruia 7asoneria i&a dedicat %radul J"_ al 2?..: a&
valer al %oarelui sau ;rincipe dept0Aar acela-i șapte reprezintă -i numărul de sigilii pe care mielul )isericii treuia să le
rupă (aceea-i )iserică care are la #ază influen*e multiple, din diverse rituri antice: mitraismul, %ol Invictus, etc$0O ulterioară
nedumerire poate produce copacul cu coroana formată din cinci louri, dispuse su formă de triun%'i01oate apărea riscul
asemănării cu marele copac al lui )o#espierre, simol al /iinței %upreme al cultului divinizării omului (dar -i a viciilor
lui$ care se sustituie lui Aumnezeub0Aacă *inem cont de coinciden*a dintre doctrinele masonice -i cele ale Noii 3re, sensul
adevărat ar apărea, atunci, cu însemnătatea lui reală: iclu Erei ;eștilor Dsim#olizat de către cerc = șarpele 'uro#orus ca&
re&și mușcă coada & Bcoincidentia oppositorumB, dar și eterna BreîntoarcereB la punctul inițial s&a rupt su# acțiunea im&
petuoasă a 3ărsătorului, Bapa viețiiB curge din anforă extinz!ndu&se către orizonturile $oii Ere0Aacă această ipoteză ar fi
confirmată, interpretarea ar putea căpăta o altfel de consisten*ă0.rorele ar putea reprezenta umanitatea în inten*ia de&a se
adora pe ea însă-i, ca discipol mondial al unui /ristos teozofic02ădăcinile acestui arore s&ar afla, atunci, în apa magică a
vie*ii0=n orice caz, ami%uitatea simolului, dar -i posiilitatea că ar putea avea tendin*e negre, este foarte mare0

;atriar"ul ortodox 5artolomeu I, la >orld ;olic onference Ddesfășurată la

1K decem#rie JK11 la ;alatul of#urg din 3iena6.ema discuțiilor a fostF
5he ole of /urope as a Laborator( of 3lobal 3overnance6;rintre vor#itori
s&au aflat 5oris .adici] Dpreședintele %er#iei, .oomas endri@ Ilves Dpreșe&
dintele Estoniei și /u Hing Dministrul facerilor de Externe al "inei CUCU
e trea#ă are "ina Dca localizare geografică cu Bla#oratorul europeanB G
O întreare î-i cere răspuns09um a fost posiil ca preo*ii, cu acces la
cele mai diverse -i privile%iate surse de cunoa-tere -i documentare, să nu -tie
nimic despre doctrinele sectare ale evidentului (5e-a$ plan de dominare a con&
-tiin*elor03ste demnă de re*inut afirma*ia unui %eneral al iezui*ilor – 1edro .rr&
upe – făcută la JL decemrie !GM către <nited ;ress International = <;I &
despre 9onciliul Iatican ++: ceastă D666 societate fără -umnezeu acționează
într&un
de oricemod foarte
natură ar fieficace, cel puțin
Dștiințifice, la nivele
te"nice, directive
sociale înalte6Eaurm!nd
și economice, se servește de toateplanificată
o strategie miloaceleînpemod
careexact6-eține
le are la dispoziție,
aproape
în totalitate controlul asupra organizațiilor internaționale, dar și asupra circuitelor financiare, respectiv al informației,
prin presă, radio, cinema și televiziune (#$07er%ând mai înainte pe firul ra*iunii se profilează o altă ipoteză, mult mai teri&
fiantă, aceea că în posturile cele mai înalte ale )isericii ar putea să fi ajuns un %rup al %ervitorilor 0umii de prim&ran% &
co,tie,ți 5e ceea ce Qac – având -i ei (la rândul lor$ legiuni de servitori – care ,uKi 5au sau ,u reuesc săKi 5ea seaK
.a 5e ceea ce se ,t.lă ($0Aar a-a cum un copac se recunoa-te după roade, ne limităm să remarcăm că Iaticanul este
desc'is masonilor -i mondiali-tilor, puternicilor din )6nai )6rit', 9omisiei Trilaterale, udi-tilor -i ereticilor, sc'ismaticilor,
animi-tilor -i animali-tilor, dar are por*ile ferecate -i impenetraile pentru omul simplu, de rând, cu sufletul derutat -i fără
nici o direc*ie care să&l aducă la liman02en5 8u5non, care în !GFG avea deja %radul HH_ al 2?.., respectiv GF_ al 2itului
de 7emp'is&7israZm, iată ce spunea despre v!rfurile inspiratoare ale mondialismului: D666 dar în spatele acestor mișcări
nu ar putea fi ceva, de care să ne temem foarte tare și pe care nici inițiatorii lor nu&l cunosc, nefiind dec!t simple instru&
menteG$oi ne mulțumim doar să punem această între#are, fără a încerca să și răspundem la ea0
.eozofismul, cit0, vol ++, p JGL0
JJL
 Episcopi și cardinali pe stadionul B0a /a&
voritaB din ;alermo, în cursul ongresului
5isericii atolice Italiene, din decem#rie
199[6$oul semn al lui ristos sau o nouă
religie, a curcu#euluiG;entru )o#ert (uller
adept al cultului $e7 ge și funcționar al
'$<, nu este nici o îndoialăF ;apa ;aul al
3I&lea, împreună cu papa Ioan al AAIII&lea
și Ioan ;aul al II&lea, vor fi considerați cei
trei mari papi ai păcii, pionieri ai importan&
tei ridicări a 5isericii atolice spre $e7
ge (M$0
Aespre acest fapt, =nal*ii +ni*ia*i
sunt deplin con-tien*i, după cum o sus*ine
un maestru ilustru -i celeru, %radul HH_ Os@ald irt' care, poate fără inten*ie, aduce un omagiu adevărului: deptul se&
rios nu ignoră că BdiavolulB este marele agent magic datorită căruia se înfăptuiesc miracolele D6666 0ui îi suntem datori cu
existența noastră materială6-iavolul este stăp!nul nostru de c!nd venim pe lume, tre#uie s&o recunoaștem D6666)ăul nu se
lasă înșelat D6666:n ultimă instanță, -iavolul este în serviciul lui -umnezeu01u*in după, adău%a: 7,,,8 nimeni nu poate stăp$!
ni pe ăm$nt# dacă nu face alianță cu rincipele acestei Lumi (L$03lip'as ;evi (numele eraizat al lui .lp'onse ;ouis
9onstant, !"!F&!"L, preot răspopit versat în ma%ie -i în -tiin*ele oculte$ a cărui scriere principală -ogma și )itualul :nal&
tei (agii este considerată de către ini*ia*i ca referin*ă în materie de ocultism -i ma%ie, la întrearea e este diavolulG, epli&
ca: D666 în (agia $eagră, diavolul este marele agent magic care face rău, în slu#a unei voințe perverse6Larpele antic al le&
gendei nu este dec!t agentul universal, focul etern al vieții terestre, sufletul .errei, focul viu al infernului D66609a urmare,
;evi se întrea: Invocarea spiritelor malefice are vreun rezultatG, -i urmează răspunsul: -esigur, este rezultatul cel mai in&
contesta#il și cel mai teri#il pe care legendele nu l&ar putea descrie6!nd prin ceremoniile dedicate se c"eamă diavolul, a&
cesta vine și se arată vederii6;entru a nu muri fulgerați la vederea acestuia, pentru a nu deveni cataleptici sau idioți, tre&
#uie să fii dea ne#un ("$0=n afară de (în mod natural, de vreme ce ma%ia înseamnă renun*area totală la uzul ra*iunii$ ne%a&
rea în altă parte a lucrării men*ionate a eisten*ei personaului în discu*ie, omul este el însuși, creatorul BceruluiB și al Bin&
fernuluiB propriuZ nu există alți demoni dec!t propriile noastre ne#unii (G$0
+ată un mijloc si%ur, pus la dispozi*ie de adepții serioși, pentru a în*ele%e în profunzime, într&o formă autentică,
evenimentele actuale care au loc în lume0
Elip"as 0evi, 181K&18Y[0

NOTEG
! – +ma%ine color din ziarul Il 2iornale (JH septemrie !GGH$, reprodusă apoi pe coperta revistei
"iesa 3iva din )rescia (numărul JMJ din mai !GG$, alături de o altă foto%rafie cu o *esătură în
culorile curcueului care cooră din clopotni*a azilicii %an /rancesco din .ssisi0
J – Iezi %odalitium nr0 #F din martie !GG, p #!0
H – 8eor%e Oliver %igns and %m#ols666of /reemasonr = %emne și sim#oluri ale /rancmasoneriei, p
!F, citată în Iincenzo ;on%o 0a massoneria speculativa, ossia le sue definizioni, sim#oli e principi
raccolti e ordinati delle opere pi classic"e e ufficiali dei /rammassoni = (asoneria speculativă6-efinițiile, sim#olurile și
principiile ei adunate din operele clasice sau oficiale ale francmasonilor, 8enova, 8 4assicomo e ?cotti, !"GM, vol +++, p
!!L0
# – 1reluat în 8arK .llen -ie Insider (titlul american ori%inal $on -are all it onspirac = %ă nu îndrăzniți să o numiți
conspirație$, 1reussisc' Oldendorf Ierla%, !GGF, p !", +?)N H&GJJHML&FF&H0
 – 9arlos Izuez 2an%el 7are 9omandor al ?upremului 9onsiliu de %rad HH_, pentru mai mult de treizeci de ani prieten
al amasadorului 7eicului la Iatican, 3nriue Olivares ?antana (%rad HH_ la rândul lui, fost %uvernator al statului .%uas&
calientes, respectiv secretar la +nterne$b cu ocazia numirii lui ?antana ca amasador la Iatican, după stailirea rela*iilor di&
plomatice dintre cele două *ări în !GGJ, declara: %ergio (endez rceo era mason6$e reuneam să lucrăm în aceeași loă in&
formând că acel cardinal primise însărcinarea să prezinte la 9onciliul Iatican ++ o inițiativă cu scopul de&a retra%e 7asone&
riei mason,
era la fel cafăcută
excomunicarea de papasău,
și succesorul 9lement al I&lea0.cest
2iovanni fapt se întâmpla
(ontini09omentând -i pentru
candidatura lui că papa de
?antana ca atunci, Ioanmeican
amasador al AAIII&lea,
la Ia&
tican, spunea: :n mod sigur va găsi acolo mulți reacționari, dar și mulți frați masoni6:n cele opt cartiere care formează sta&
tul 3atican, funcționează patru loi masonice6!țiva dintre înalții funcționari ai 3aticanului sunt masoni6parțin, ca și noi,
)itului %coțian, dar în formă independentă6Li în țările în care 5iserica nu poate funcționa, ei își continuă activitatea clan&
destin, prin intermediul loilor (din revista meicană de politică ;roceso, nr0 "HJ din !J octomrie !GGJ$0
M – 2oert 7uller $e7 2enesisF %"aping a 2lo#al %piritualit = $oua 2enezăF /ormarea unei spiritualități glo#ale, 8ar&
den 9itK, Ne@ QorR, AouledaK, !G"J, p !F!0Treuie prezentate ni-te date, curioase, dar *inând cont de predilec*ia pentru
zodia %corpionului a ini*ia*ilor, s&ar putea să fie mai mult decât coinciden*e: papa +oan al XX+++&lea a fost ales la J" octom&
rie !G"0;a J" octomrie !GM au fost promul%ate decretele fundamentale ale 9onciliului Iatican ++ (privind educa*ia
cre-tină, via*a reli%ioasă, învă*ământul sacerdotal$, dar mai ales declara*ia $ostra etate0;a J" octomrie !GL#, papa 1aul
al I+&lea aproa, definitiv, $ovus 'rdo (issae – noua metodologie a slujei catolice0;a J" octomrie !GL", papa +oan 1aul
al ++&lea rostea discursul inau%ural al pontificatului său0;a J" octomrie !G"M are loc prima reuniune inter&reli%ioasă de la
.ssisi0;a J" octomrie !G"H, 7arele Orient al +taliei aproa, în reuniune extraordinară, noile constituții -i noul re%ula&
JJ"
ment0Ci tot la J" octomrie, dar în anul H!J, imperatorul onstantin, su semnul crucii, îl va învin%e pe 7aen*iu în ătă&
lia de la ?aa 2ura0
L – Os@ald irt' .arotul, cit0, p J!F&J!0
" – 3lip'as ;evi Il -ogma e il )ituale dellClta (agia = -ogma și )itualul :naltei (agii, Todi, .tan\r, !GJ!, p !LL, !L"0
G – +vi, p #0

CAPITOLUL 2:G STRUCTURA SOCIET'JILOR SECRETE

Lumea este împărțită în trei cate%orii de persoaneW un mic număr reprezintă cei care hotărăsc evenimenteleX
un alt %rup# și el important# ve%hează la e*ecutarea# respectiv la îndeplinirea lorX în cele din urmă# marea
ma6oritate care va afla despre evenimente după ce acestea au avut loc,
Nic'olas 7urraK )utler, pre-edinte al 9olumia DniversitK din Ne@ QorR (!GF!&!G#$, pre-edinte al 9arne%ie 3n&
do@ment for +nternational 1eace (!GJ&!G#$, memru fondator -i pre-edinte al ?ocietă*ii 1il%rims (!GJ"&!G#M$, reprezen&
tant de ran% înalt al 942, -ef al )ritis' +srael0

Iom lua în considerare declara*iile martinistului 1ierre 7ariel, fără îndoială, un cunoscător al materiei, care va da
eplica*iile necesare privind clasificarea societă*ilor secrete0
A Societățile secrete i,Qerioare cunoscute de către pulic, a-a cum sunt primele trei %rade ale 7asoneriei (numită -i (a&
soneria al#astră$, cercurile eterne ale ?ocietă*ii Teozofice02ecrutarea se face prin cooptare0=n cele mai multe cazuri este
vora de oameni de ună credin*ă, cu o convin%ere profundă în idealuri reli%ioase, filosofice, politice, -tiin*ifice, etc0Noii
înscri-i sunt studia*i -i dacă demonstrează că nu sunt adaptați, sunt trimiși pe Blinii moarteB6-acă sunt capa#ili, sunt în&
drumați către o a doua categorie, a societăților secrete (!$0?tep'en Eni%'t, în lucrarea lui ."e 5rot"er"ood = /răția (a că&
rei copertă este prezentată în ima%inea alăturată$ (J$, afirmă că numai o cincime din (aeștrii
(asoni (denumirea %radului al +++&lea$ ajun%e la rcul )egal = ol )oal rc" – trecând de la
%radul al treilea spre nivelele superioare01e măsură ce se urcă spre v!rf, selec*ia este din ce în
ce mai strictă0=n .n%lia, %radul H! – omandor (are Inspector Inc"izitor – este de*inut doar de
#FF de masoni> %radul HJ – ;rincipe %u#lim al %ecretului )egal îl au doar !"F de persoane, iar
%radul HH – (are Inspector 2eneral – este în dotarea a numai L de persoane0
)G Societățile secrete i,ter.e5iare7 sau 5e ca5re , cu adevărat secrete, în care ace-ti mem&
ri nu mai sunt cunoscu*i de către adep*ii societă*ilor secrete de la ază0 $oul înscris este ales
de către BautoritateB6<n refuz din partea acestuia l&ar expune la sancțiuni neprevăzute6El tre&
#uie să se supună perinde ac cadaver (,ă la a 5ee,i ca5aru – deviză iezuită, nota auto&
rului$0(inima indiscreție, cea mai mică imprudență, sunt pedepsite în mod foarte radical6ces&
te societăți Bde cadreB își modifică, după circumstanțe propriile denumiri, c"iar și propriile
structuri6-e aceea, nu sunt descoperite dec!t după dispariția, respectiv BmetamorfozaB lor (H$0
ceste grupuri lasă la îndem!na societăților secrete inferioare pro#lemele atractive ale Bideo&
logiei sentimentaleB6%e consideră realiști D666, deasupra B#ineluiB și BrăuluiB D666, controlează
mecanismele cele mai importante ale statului, la fel ca și marile organizații economice și politice mondiale D6666-ar aceste
asociații, mai mult dec!t să comande, controlează și duc la îndeplinire6Ela#orarea planurilor este făcută de către societă&
țile secrete de gradul al III&lea (#$0
;apa Ioan ;aul al II&lea este așezat în poziție cen&
trală la #aza unei piramide, la amosc, în cursul u&
nei călătorii în ;olonia, la 1J iunie 19996.avanul
care împarte piramida în două părți are scris pe el
”/ermă
este %peranțăB6%im#ologia
străină creștină,
Boc"iulB atoatevăzător al luicăreia
-umne&nu&i
zeu, nu a avut niciodată între elementele de sim#o&
listică, piramida6eea ce exclude Bcitirea conven&
ționalăB a ansam#lului ca reprezentare a unei ie&
rar"ii care de la -umnezeu co#oară spre popor,
prin intermediul sacerdoților, printr&o c"emare
către o societate mai #ună6Imaginea oferită în acest
caz este diversă, d!nd ideea unei construcții cu do&
uă niveleF cel superior, dominat de inițiați = autori!
tatea = separat net de nivelul de os = puterea = în
acest caz, cea religioasăZ un al treilea nivel ar pu&
tea fi reprezentat de către mulțimea fremăt!ndă6'
rază amplă de lumină de formă triung"iulară,
JJG
emanată de oc"iul omniveg"etor, iluminează straturile inferioare și su#liniază, în același timp, figura centrală a lui Ioan
;aul al II&lea6-eviza Annuit "oeptis DBapro#ă lucrurile începuteB a fost înlocuită aici cu Speranță si%ură Dfermă, de în&
credere în realizarea planului inițiaților0
CG Societățile secrete suerioare, complet necunoscute -i i%norate de către societă*ile secrete inferioare, pentru societățile
secrete intermediare constituie un su#iect ta#u6D666 cest stat&maor internațional este compus numai dintr&un număr res&
tr!ns de inițiați D666, unii dintre ei trăind o existență fadă, retrasă, c"iar ascetică6$imeni nu #ănuiește puterea sau identita&
tea lor6.oți acești adepți au puteri imense6;are că sunt uniți și animați numai de dorința de putere sau = cine știeG & de cre&
dința într&o misiune universală D6666%ocietățile secrete superioare lucrează cu forțe iraționale care, cu o anumită aproxima&
re, se pot numi magie, ocultism D6666Ele lasă profanilor Didioților doar o impresie, ca o BcaricaturăB a acestor puteri for&
midabile6Eli#erați de orice sentimentalism, au Bseparat gr!ul de pleavăB, adică superstiția de realitate ($0
7ariel continuă cu o împăr*ire a umanită*ii făcută de celerul ma%ician rus 8urdjieff prietenul de studii al lui
?talin de la seminarul din .leandropol (M$b în patru cercuri concentrice01lecând din centru către circumferin*ă, 8urdjieff
indica mai întâi un cerc i,ter, care reunește oamenii complet BtrezițiB(oamenii re&generați prin ma%ie, înal*ii ini*ia*i, ma&
%ii$ capa#ili să&i trezească pe cei pe care i&au ales6:ntre acești adepți nu există discordie6ctivitatea lor este profund coor&
donată și îi conduce spre un scop comun, fără o minimă deviere sau constr!ngere (L$0Drmează cercul .e>oteric, interme&
diar, ai căror memri cunosc scopurile care treuie îndeplinite, dar nu sunt încă în stare să le transpună în fapte0 Ei – spune
8urdjieff – știu mai mult dec!t fac09ercul al +++&lea, eWoteric, reprezintă cercul intern al părții interne al umanității0Oame&
nii care fac parte din acest cerc au multe în comun cu mem#rii din grupurile precedente, dar știința lor inițiatică = cunoș&
tiințele lor = sunt mai a#stracte dec!t ale mezotericilor6ceștia sunt cei care execută cel mai #ine6.l patrulea cerc descris
de 8urdjieff este cercul eWter,7 cercul lui 9abel sau al confunziei dintre lim#i, al umanită*ii adormite, a non&ini*ia*ilor, a
trecuților cu vederealui .rt'ur 7ac'en03i constituie turma de #er#eci (i creti,is.ul are u, ter.e, ase.ă,ător7 5e
oaie 5i, tur.a rătăcită$, prota%oni-tii unei povestiri edificatoare pe care 8urdjieff o povestea cu plăcere discipolilor
lui: Era odată un magician #ogat și avar care avea multe turme de #er#eci6$u plătea păstori și nici nu îngrădea pășunile6
5er#ecii fugeau prin păduri, cădeau în prăpăstii, dar mai ales evitau să&l înt!lnească pe magician (e Rlea7 .a=iciaK
,ul 5e la ProT$0%imțiseră cumva ce anume făcea acesta cu #lana și carnea lor6stfel că magicianul a găsit soluția efi&
cace6I&a hipnotizat pe #er#eci și primul lucru pe care l&a sugerat acestora a fost că erau nemuritori și faptul că răm!neau
fără #lană era #enefic pentru sănătatea lor6-upă aceea le&a sugerat că el era un conducător #un, gata pentru orice sacri&
ficiu de dragul #er#ecilor lui, pe care nu&i mai considera B#er#eciB60e&a sugerat că erau lei, acvile, c"iar și magicieni6Li
astfel, magicianul trăi fără preocupări65er#ecii răm!neau mereu alături de magician și așteptau cu seninătate momentul
în care acesta le&ar fi luat și #lana și viața ("$0
2eorgi Ivanovici 2urdieff D18YJ&194V
Aeoseit de importantă este opinia unui matematician polonez, < 7 /ohne ronsRK (!LL"
&!"H, personalitate care a avut o influen*ă majoră asupra lui 3lip'as ;evi$, memru al 'rdinului
a#alistic al )oza rucii, privitoare la sc'imările osmotice care din înaltul piramidei sinar'ice in&
filtrează societă*ile secrete inferioare: .oate societățile secrete care au existat sau există încă pe pă&
m!nt apar după un scenariu mistic, fiind puse în mișcare de resorturi misteriose care le fac să do&
mine lumea în ciuda opoziției guvernelor6ceste societăți secrete sunt create pe măsura nevoii, fiind
împărțite în grupuri, în aparență distincte și opuse între ele6Ele susțin, c!teodată, opiniile istorice
cele mai antagoniste pentru a conduce separat, cu eficacitate, toate partidele politice, asociațiile re&
ligioase, societățile economice, cercurile de artă, știință și cultură, înt!lnindu&se într&un singur cen&
tru atunci c!nd tre#uie să primească o direcție comună (G$03ste tocmai deviza 'rdo a# "ao, sinte&
ză a doctrinei masonice, descrisă atât de ine (în esen*a ei$ de către marele ini*iat 2en5 8u5non: )eamintim, fără a insista
peste măsură, o altă semnificație cu un caracter mult mai particular D666F utilizarea Dpentru a le face să acționeze împreună
la realizarea aceluiași plan organizațiilor e*terioare Dcare ca multe altele nu știu nimic despre acest plan aparent opuse
una alteia, su# o conducere unică și invizibilă, în afară de orice contradicții și opoziții D6666'pozițiile prin ele însele, prin
acțiunea dezordonată pe care o generează, constituie Dde fapt un fel de B"aosB&înțeles c!teodată ca BmateriaB asupra că&
reia se exercită acțiunea BspirituluiBDreprezentat de către organizațiile inițiatice, de natură mult mai elevată și cu carac&
ter mult mai BinteriorB pentru realizarea ordinii %enerale D6666;entru ca lucrurile să se desfășoare în acest fel este nevoie
ca ceea ce conduce această BordineB să dețină Dîn raport cu lumea exterioară funcția de Bmotor imo#ilB (!F$0Treuie re&
petat că este o eroare să cre5e. că toți .e.<rii u,ei societăți secrete ar cu,oate a5eăratele scouri oculte 01retetul
prezentat – filantropie,
personalită*ilor eminentestudii filosofice,
(*inute cu %rijăliterare, artistice,
departe de științifice
scopurile – sauaduc
reale$ care oricare altul, le morală
o garanție serve-tenecesară
pentru apropriei
o*ine adeziunea
”acope&
riri”03ste cazul cercurilor eterne ale societă*ilor restr!nse precum 8rupul )ilderer%, adesea populate cu personalită*i fără
importan*ă, respectiv al societă*ilor a-a&zis ”de interes pulic” (după cum este cazul 7aicii Tereza din 9alcutta care a pri&
mit premiul Noel pentru pace, fiind -tiut că marea majoritate a celor nominaliza*i, dar -i a celor care au primit acest pre&
miu, apar*in înaltelor asocia*ii masonice$0=ncă o dată ne ajută autoritatea în materie a lui 8u5non: D666 Există mulți masoni,
se poate spune c"iar marea maoritate, chiar și din %radele cele mai înalte, care nu cunosc nimic real despre (asonerie
(!!$0

NOTEG

! – 1ierre 7ariel 0e societU occulte c"e dominano il mondo = %ocietățile oculte care domină lumea, cit0, p L0?ocietă*i pre&
cum )otar, )otaract, 0ions, ?i7anis, )ound .a#le (care nu treuie confundată cu 2ound Tale a lui 2'odes, cu altă im&
portanță$, %oroptimist servesc ini*ia*ilor ca pepinieră02otarK, cel mai cunoscut -i cel mai vec'i dintre aceste cluuri (propa&
JHF
%ator incontestail al idealurilor masonice de liertate, solidaritate, universalitate$ a fost fondat la 9'ica%o la JH feruarie
!GF de către un mason de ran% înalt, avocatul 1aul 4 /arris (!"M"&!G#L$, împreună cu al*i trei cole%i – masoni -i ei (vezi
2osario 3sposito 0e grandi concordanze tra "iesa e (assoneria = (arile coincidențe dintre 5iserică și (asonerie, 4lo&
ren*a, Nardini 3ditore, !G"L, p HH$0=n această lucrare, la capitolul +X, 3sposito suliniază ideile de ază (de inspira*ie ma&
sonică$ ale cluului 2otarK0Omero 2anelletti în Il )otar e la "iesa attolica = )otar și 5iserica atolică (uaderni di
)ealtU $uova & Baietele $oii )ealitățiB, 7ilano, +stituto 9ulturale 2otariano, !GG!$ spunea că în !G"!, papa +oan 1aul al
++&lea a primit din mâinile președintelui internațional însemnele de ;aul arris /ello7 (p !H$ -i că astăzi, printre rotarienii
italieni, s&ar afla cinci cardinali, zece ar"iepiscopi, nouăsprezece episcopi și mulți alți prelați0Aespre apartenen*a lui +oan
1aul al ++&lea la 2otarK, vezi în revista oficială a 9luului 2otarK din +talia (din G septemrie !G"M$ articolul intitulat <na
precisazione sullCarticoloF 0a (assoneria va a anossaG, su semnătura lui ;amerto 7osci, %uvernator al Aistrictului
”2otarK JFH”, articol reluat de revista masoneriei italiene iram din noiemrie&decemrie !G"M0.ici autorul ia în conside&
rare o reuniune a 9luului 2otarK (la Torino$ la care a luat cuvântul -i 7arele 7aestru al 7asoneriei +taliene (.rmando 9o&
rona$ care, după ce a pus în valoare ideile spirituale comune (asoneriei și lu#ului )otar, anun*a că a fost anulată eco&
municarea 7asoneriei, respectiv a măsurilor canonice privitoare la 9luul 2otarK0=n timpul prezentării discursului său, 9o&
rona anun*a (-i acest lucru nu apare ca fiind dezmin*it până în prezent$ că papa Ioan ;aul al II&lea este un B;aul arris
/ello7B, adică un rotarian04apt cu atât mai %rav cu cât )otar /oundation sus*ine difuzarea 5uletinului 5unei 3oințe (on&
diale, pulica*ie a ;ucis Trust (vezi suplimentul numărului ! din !GG al respectivului #uletin$0
J – ;ondon, 3d0 8rafton )ooRs, !G"M07asonului ajuns la %radul rcului )egal îi este revelat numele pierdut al lui Aumne&
zeu – (arele r"itect al <niversului – N&5<0&'$0
H – 1ierre 7ariel 0e societU666, cit0, p "0
# – 1ierre 7ariel 0e societU666, cit0, p G0
 – +vi, p JFM0
M – 8erald ?uster itlerF t"e occult (essia" = itler, (essia ocult, Ne@ QorR, ?t0 7artin 1ress, !G"!, p !JH0
L – 1ierre 7ariel 0e societU666, cit0, p !H0
" – +idem0
G – < 7 /ohne ronsRK, citat de 1 ?edir în istoire et doctrines des )ose&roix = Istoria și doctrinele )oza rucii, 1aris,
)iliot'Yue des /ermetistes, !G!F, reluat de 1ierre 7ariel, cit0, p !0
!F – 2en5 8u5non onsiderazioni sullCiniziazione = onsiderații despre inițiere, 7ilano, luni 3ditrice, !GGM, p HF0
!! – 2en5 8u5non /orme tradizinali e cicli cosmici = /orme tradiționale și cicluri cosmice, 2oma, 7editerranee, !G"!, p
L#0

CAPITOLUL 28G *IOLAREA CONȘTIINJEI MULJIMII INRE(IENTELE UNEI REJETE (IN

!NALTA )UC'T'RIE MASONIC' C"TE*A STU(II (E MARE ACTUALITATE
REJETE *ECHI PENTRU *REMURI NOI

-intre toate științele, cea mai periculoasă ar fi acea a controlului g!ndurilor mulțimii pentru că ar da posi#ilitatea de
guvernare a întregii lumi6
Talot 7undK (!$, ."e $ine <n@no7n = %ocietatea celor B$ouă $ecunoscuțiB, N0Q0 )os&7errill, !GJ#0

AG H  /ELLS ȘI SERHEI CIACOTING CONSPIRAJIA (ESCHIS' !N ACJIUNE

=n lucrarea ;a7ns in t"e 2ame (J$, comandorul (de marină$ illiam 8uK 9arr face cunoscut despre cartea 'cc&
ult ."eocrac = .eocrația ocultă(scrisă în !GHH de către ;adK ueensorou%'$ că a contriuit la cunoa-terea faptului că
evreii en%lezi i&au finan*at pe confra*ii lor francezi pentru declan-area 2evolu*iei de la !L"G (vezi p H"$0;a pa%ina "! din
'ccult ."eocrac, autoarea constata: <n spirit pozitiv nu poate fi controlat6;entru a întemeia o stăp!nire ascunsă este ne&
cesară inocularea în oameni a unui spirit pasiv și negativ6<n spirit îndreptat conștient către un o#iectiv individuat cu pre&
cizie este oaspirația
manifestă, putere care poate sfida omondială
la conducerea altă putere,
estecu scopuri #une,
condamnată respectiv
de la scopuri
sine6.otuși, rele6:n
acest momentul
principiu în care
a rămas acest
ascuns spirit
p!nă acumse
și liniile& cadru nu au înt!lnit nici o opoziție6-istrugere, materialism, înșelătorie, acestea erau o#iectivele lui l#ert ;i@e0
cestea apar ca fiind fundamentele lumii în zilele de azi0/ 8 ells, unul dintre părin*ii mondialismului modern, dădea ti&
parului în !GHH un roman cu tonuri profetice intitulat ."e %"ape of ."ings to ome = ."e <ltimate )evolution = /orma lu&
crurilor viitoare = )evoluția definitivă (H$0=n acest roman se descrie în mod anticipat al doilea răzoi mondial, preconizat să
înceapă în !G#F prin atacarea 1oloniei de către /itler (din cauza Aanzi%ului$0;a răzoi s&ar fi alăturat imediat .n%lia -i
4ran*a, în timp ce Dniunea ?ovietică, pentru ceva vreme, s&ar fi limitat să ocupe 1olonia> că ar fi izucnit un răzoi ruso&ja&
ponez urmat de&o lăr%ire a a conflictului la nivel mondial, între Dniunea ?ovietică -i ?tatele Dnite (#$0?unt u-or de profeti&
zat astfel de evenimente de către înal*ii ini*ia*i care, în anonimatul adunărilor lor, pun la cale aceste întâmplări (sprijini*i de
anumite influențe, ajuta*i de puterea -i mijloacele pe care le au la dispozi*ie$, iar cei trecuți cu vedereanu au altceva de fă&
cut decât să&-i ia în serios rolul de victimeV9artea se înc'eie cu o idee&program: după căderea formelor de guvernare, res&
pectiv a religiilor tradiționale, reconstrucția tre#uie să fie Dîn primul r!nd și necesar opera Drezultatul unui grup "otăr!t
compus din #ăr#ați și femei, profund credincioși în fondarea și impunerea rasei umane a unui nou model de viață ($0
JH!
 er#ert 2eorge >ells, 18OO&194O, înalt inițiat al %ocietății /a#ian și al %ocietății 2olden -a7n
Dla care a aparținut și leister ro7le, a făcut parte Dtimp îndelungat din conducerea servi&
ciilor secrete externe #ritanice0
O idee&cadru care apare aproape su acela-i aspect în cartea de psi'olo%ie socială a pro&
fesorului ?er%'ei 9iacotin 0e viol des foulles par la propagande politiWue & BăpăcireaB mulțimii
prin propaganda politică (M$0;a pa%ina a doua, cartea con*ine o dedica*ie către maestrul lui 9iaco&
tin (+ 1 1avlov$, respectiv către marele prieten / 8 ells, salutat drept genial g!nditor al viitoru&
lui04iu al unui diplomat *arist, doctor în -tiin*e -i apropiat al ideilor lui ;enin, ?er%'ei 9iacotin
(!""H&!GLH$, încă de student devine pasionat de politică, aprofundând foarte repede metodele -i
procedurile propa%andei0=n !GHJ, în 8ermania, a fost co&fondatorul or%aniza*iei para&militare so&
cial&democrate Eiserne /ront = /rontul de /ier, ocupându&se de sectorul propa%andă, cu manifes&
tări -i adunări diverse fa*ă de cele ale lui /itler03l folosea acelea-i mecanisme psi'olo%ice de a%itare a mul*imii prin ac*iu&
nea eercitată asupra acesteia de către defilarea pe muzică (în uniformă$ cu mari desfă-urări de fanfare, stea%uri -i simo&
luri09iacotin a reu-it să eperimenteze (-i deci să codifice$ că printr&o dozare eficientă a succesiunii de corte%ii (infiltrate cu
!F agitatori activi$ era posiilă stimularea următoarelor mecanisme psi'ice pentru captarea aten*iei (celor GF cât au mai
rămas din mul*ime$:
! – primul corte%iu – suscitarea unui sentiment de emo*ie, de compasiune -i de revoltă, de triste*e, de
actualitate07ul*imea suferă0
J – al doilea corte%iu – provocarea unui efect dinamic, de emo*ie, de entuziasm0.dversarilor să le fie
frică, curajul este de partea noastră0
H – al treilea corte%iu – provocarea râsului cu ajutorul ironiei -i al pamfletului la adresa inamicului,
prin compensarea efectului emotiv indus de către al doilea corte%iu, pre%ătindu&se spectatorii pentru o
nouă %amă de sentimente0
# – al patrulea corte%iu – eprimarea propriilor *eluri politice, a propriilor mari idealuri în numele fra&
ternită*ii dintre popoare0
%erg"ei iacotin  – al cincilea corte%iu – ucuria victoriei eprimată de prezen*a tinerilor -i a tinerelor – apoteoza0
D188V&19YV M – al -aselea corte%iu – acordul final, împră-tierea mul*imii, cucerită până la delir -i intoicată de su&
nete, împin%erea acesteia către acțiune, să voteze pentru partid (L$01rin pere%rinările lui (după cum se practică în lumea
academică$ între universită*ile /eideler%, 1aris -i 7oscova, 9iacotin a avut ocazia să cunoască -i să între*ină (în timp$
le%ături cu nenumărate personalită*i printre care -i 9'arlotte ei%ert (care&i va declan-a interesul pentru antroposofia lui
2udolf ?teiner$, respectiv <ean 9outrot (pe atunci la conducerea 7i-cării ?inar'ice a +mperiului 4rancez$0=mpreună cu al*i
memri ai 9entrului de ?tudii pentru 1rolemele Dmane – 931/ – (al cărui memru era -i Teil'ard de 9'ardin$, 9outrot îl
va determina pe 9iacotin să scrie cartea sus&men*ionată, pe care o va pulica la JF iulie !GHG0Teza de fond constă în de&
monstrarea că, stimulând în diverse propor*ii instinctele de conservare -i de reproducere ale individului cufundat în mul*i&
me, era posiilă (într&un mod con-tient sau nu$ provocarea în aceea-i mul*ime (-i în cazul %eneral, în masele de oameni$ a
reac*iei dorite, cu condi*ia ca suiectul să fie condi*ionat oportun în a-a fel încât impulsurile lui să fie eploatate la maim,
în raport cu nivelul lui – intelectual, fizic, social, etc0 -acă se analizează posi#ilitățile de rezistență la sugestie Do c"estiune
de cea mai mare importanță se poate sta#ili că, în afară de cazurile patologice D666, aceste posi#ilități sunt în funcție de
gradul de cultură D666 al indivizilor în discuție6Ignoranța (în*eleasă ca ne-tiin*ă$ este, deci, mediul cel mai #un pentru for&
marea maselor care se adaptează cel mai #ine la sugestie ("$0
9iacotin continuă: D666 ercetările statistice și fenomenele o#servate în cursul ultimilor ani, demonstrează, din
păcate, că numai 1K dintre persoane este în stare să reziste la te"nica propagandei afective D#azată pe legea reflexelor
condiționate, în timp ce 9K nu rezistă la Bviolarea psi"icăB6/ără îndoială, este un fapt îngriorător, dar ar fi și mai rău
dacă ar fi #azat pe o caracteristică înnăscută, #iologică6stăzi nu este așaF diferența incontesta#ilă care se constată între
oameni se datorează faptului că nu toate persoanele au aceiași istorie individuală6<nii Dmai favorizați de destin au putut
avea cunoștiințele pentru exercitarea mecanismelor psi"ice care le garantează discernăm!ntul, apărarea împotriva violă&
rilor psi"ice6eilalți = maoritatea = dominați de necesitatea luptei pentru existență și de condițiile sociale ale vieții lor
Dcare le determină dezvoltarea psi"ică devin pradă ușoară mașinațiunilor și uzurpatorilor fiind incapa#ili să reziste, c"iar
dacă interesele lor imediate Dși vitale sunt în pericol6cest fenomen este facilitat de faptul #iologic, respectiv psi"ologic,
pus în evidență de către Nean (annerot conform căruia, indivizii o#ligați să trăiască o viață plină de privațiuni Dse poate
adăuga
care deași adin punct apsi"ologic
adunat, și moral,
grupat diverși nu numai material
indivizi6ceștia aderă lasocială
percep atracția ceea ceîndezvoltă
manierăodirectă
anumităși căldură umană, la ceva
#rutală (G$0
Toate acestea contriuie la eplicarea determinismului cu care 9ecil 2'odes a încercat, pe toată durata vie*ii lui,
să aiă controlul universităților și al colegiilor, idee fiă împărtă-ită -i de ?ocietatea 1il%rims, dar -i de societă*ile secrete
prin pro%ramele de dominare ale diverselor sinar"ii0Ae aici -i rolul de neînlocuit al universită*ilor Qale, /arvard, 9ole%iul
2usRin, Oford, ;ondon ?c'ool of 3conomics, 3N. din 1aris, #ursierii 2'odes, etc prin care se educă procentajul dorit ce
va constitui esta#lis"ment&ul fiecărei na*iuni (controlat la rândul lui de o frac*iune -i mai mică, care dispune de orice mij&
loace$ cu sarcina manevrării marii mase de cetă*eni0Ain acest punct de vedere se eplică pozi*iile ocupate de diferite partide
politice, li%i, adunări -i sindicate, capaile prin natura lor să inducă în marea masă o stare de conflict permanent, slăind&o
-i în%reunând&o (moral -i fizic$, pradă u-oară pentru fiecare condiționare sau aventură viitoare (!F$0=n rest, 7oncomle
spunea: 'amenii sunt ceea ce sunt6;si"ic doresc să fie Bli#eriB6Pin la ceea ce cred și nu doresc să se despartă, în ciuda
evidențelor6'amenii trăiesc cu iluzia li#ertății și nu vor să pățească BumilireaB că li s&a impus o anumită direcție63or să
aleagă Bli#erB, c"iar dacă la urma urmelor totul nu este dec!t o iluzie minunată, creată și menținută de către Bviolarea
psi"icăB6.ot sistemul democratic funcționează pe aceste #aze (!!$0
JHJ
 ;a # aprilie !G#M s&a înfiin*at în 4ran*a onfederația /ranceză a /orțelor ulturale, Economice și %ociale, mai
cunoscută prin acronimul '/')E%, iar secretar %eneral (adevăratul conducător al or%aniza*iei$ a fost ales ?er%'ei 9ia&
cotin0=ntre M -i " iulie !G#L are loc la 1aris o conferință mondială a /orțelor ulturale în care s&a decis crearea unei '&
/')E% mondială, în perspectiva unui apropiat %tat (ondial /ederal01re-edinte&fondator al '/')E% a fost profesorul
1ierre 8irard, cu soldă întreagă în sluja lui 2ot'sc'ild0Treuie cunoscut că 9iacotin a c'emat să facă parte din comitetul
de onoare persoane ca ar'iepiscopul de 9anterurK, memri ai ?ocietă*ii 1li%rims, dar -i un număr mare de masoni (fapt
care nu treuie să mire prea tare$0Dna din ideile&călăuză a lui 9iacotin a fost crearea unui stat mondial federal, după o sc'e&
mă ine pusă la punct (!J$, cu Na*iunile Dnite ca parte dintr&un sector suordonat09iacotin făcea cunoscut că un guvern
mondial nu poate fi realizat dec!t prin etapa unei organizări federaliste, în care statele cu aceleași caracteristici economi&
ce și geografice se vor grupa în entități mai mari = federațiile = care la r!ndul lor vor forma confederațiile = și mai mari
ca dimensiuni = dar în număr c!t mai mic D6666onfederațiile ar fi în număr de patruF Extremul 'rient, Imperiul 5ritanic,
<niunea ;anamericană, <niunea Europeano&%ovietică = corespunzătoare celor patru continenteF sia 'rientală, frica,
merica Dinclusiv anada, Europa și sia 'ccidentală (!H$09urios sau nu, această sc'emă corespunde la con*inut cu
enunțul [9J din 1actul ?inar'ic al +mpeiului: ceastă structură piramidală implică formarea completă a cinci federații
imperiale Dsau %ocietăți mai mici a $ațiunilor dea constituite sau pe cale de constituire în lumea modernăF
1 = %ocietatea minoră a $ațiunilor #ritaniceZ
J = %ocietatea minoră a $ațiunilor ;anamericaneZ
V = %ocietatea minoră a $ațiunilor ;aneuroasiatice ale <)%%Z
4 = %ocietatea minoră a $ațiunilor ;aneuroafricaneZ
[ = %ocietatea minoră a $ațiunilor ;anasiatice (!#$0Nu se -tie dacă 9iacotin a fost sau nu adept al vreunei societă*i oculte0
Ain ceea ce se cunoa-te se eclude ipoteza apartenen*ei, lăsându&se loc la altă variantă, de manevrat din partea personajelor
cărora le&a pus la dispozi*ie talentul său0;ui / 8 ells 9iacotin îi adresează numai cuvinte de laudă: mare apostol al re&
înnoirii rasei umane, g!nditorul inspirat care reușea să vadă Dprintre neguri liniile vieții umane viitoare pe care o prezen&
ta în lucrări nepieritoare vor#ind despre Bonspirația -esc"isăB & 'pen onspirac, că în
ultimii ani ai vieții lui predica Dceea ce este și părerea lui calea de&a aunge la scopul final
al vieții, într&o societate umană prosperă și fericită (!$0=n realitate, 9iacotin împăr*ea în în&
tre%ime ideile ini*iatului ells con*inute în lucrarea 'pen onspirac = 5lue ;rints for a
>orld )evolution = onspirația desc"isă = ;roiecte pentru o revoluție mondială (!M$, când
scria: ”onspirația -esc"isăB se va prezenta ca o organizare conștientă a oamenilor inteli&
genți Dși în cel mai #un caz și #ogațiZ ca o mișcare cu scopuri sociale și politice definite care
nu va ține cont Dîn nici un fel de conducerile existente Drespectiv de controlul politic și nici
nu se va folosi de acestea în raport cu momentul respectivZ nimic altceva dec!t o mișcare de
persoane îndreptate către o anume direcție și care nu peste mult timp va descoperi Dcu o anu&
mită surpriză, scopul comun către care tindeau D6666:n orice caz, ei vor influența și vor con&
trola conducătorii din guvernul vizi#il 09onspira*ie pe care ells o definea recur%ând la epre&
sii de tipul creier mondial unic care va treui să ac*ioneze ca poliție a minții pentru fiecare individ (!L$0+ma%inea de mai sus
prezintă steagul (drapelul, ornamentul$ care îmodoe-te latura de est a unui templu a 8olden Ao@n0
inând cont de condi*ionările puternice, totalitare -i eficace care urmau demonstra*iilor (paradelor militare$ din
timpul re%imului 'itlerist, în zilele de astăzi sunt suficient de luat în seamă televiziunea (!"$, internetul -i realitatea virtu&
ală pentru ca propor*ia celor teleg"idați să crească foarte tare, c'iar peste G, valoare indicată ca referință de către simpo&
zioanele de la Aavos (!G$, respectiv de către alte surse specializate0+nstrumente care u-urează foarte mult modificarea con&
-tiin*ei -i domesticirea marii mase, operă transpusă în practică de către păpușarii inviziili0Aacă strate%iile se pot modifica
în func*ie de instrumentul te'nic, oiectivele finale rămân nesc'imate: dominarea omului de către om – "omo "omini lu&
pus – dorită de dominatori (pu*ini ca număr$ printr&un răzoi surd -i în-elător, purtat sistematic cu armele minciunii0O min&
ciună care prin natura ei tinde, în mod continuu, să fie considerată adevăr0=n mâinile celor pu*ini, minciuna este amplificată
-i etinsă prin omnipotentele re*ele de comunicare, cu scopul precis de&a o*ine (c'iar trecând peste rezisten*a morală$ re&
zultatele dorite0

)G C"TE*A STU(II (E MARE ACTUALITATE

Oservarea
mul*imii, care conduc realită*ii sociale
la rezultatele aduce
dorite (delamulte
lumină
ori,te'nici
acestediverse, folosite
te'nici trec în mod
dincolo constant
de limita pentru
le%ilor violarea
de stat, con-tiin*ei
a moralei, a
unului sim*$0
! – 1ri.ul stu5iu – <tilizarea asocierii prin solidaritate09a pretet se folose-te un fenomen social în stare să provoace
(într&o societate$ o stare emotivă pozitivă: de eemplu, solidaritatea (cu cei slai, cu cei care au nevoie, cu extra&comunita&
rii, cu țiganii, etc$, respectarea drepturilor umane, salvgardarea mediului, salvgardarea păcii -i se trece la preluarea con&
trolului asocia*iei active în respectivul domeniu (eistă posiilitatea infiltrării conducerii pentru a fi pilotată din eterior$
sau pur -i simplu se crează respectiva asocia*ie, adaptată scopului propus – ex novo01uterea o*inută în acest fel este folosi&
tă pentru continuarea adevăratelor scopuri oculte, care&-i fac loc: neplata taxelor (sau evaziunea fiscală, datorită -i unei fis&
calită*i ecesive$, crearea de mase manevra#ile, dezordine socială, criminalitate, răsp!ndirea consumului de droguri, so&
cietăți multi&rasiale (cu favorizarea elementelor ne%ative$, interferența în afacerile interne ale altor state, protecția activi&
tăților criminale proprii Dgarantism, prozelitism ideologic, sectarism, sa#ota economic & Beco#usinessB, controlul răs&
p!ndirii ideologiei proprii, sa#otaul puterii statele, distrugerea independenței naționale, separatisme07anevrând în mod
oportun mijloacele de informare capaile să inducă (după plăcere$ reacții emotive în rândurile opiniei pulice, se stimulea&
JHH
ză -i se amplifică reac*iile de respin%ere împotriva propriilor activită*i oculte, prezentându&se aceste reacții de respingere
su pretetul fenomenelor dăunătoare în societate, impunându&se lupta împotriva acestora: egoismul, rasismul, intoleran&
ța, discriminarea, violarea drepturilor umane, poluarea, distrugerea ecosistemului, militarismul, violența de orice fel01e
valul undei emoționale produse se promovează măsuri oportune (financiare, le%islative$ pentru sus*inerea -i %arantarea
propriilor activită*i oculte: legi antirasiale, li#eralizarea drogurilor, măsuri legislative ad&"oc, #ariere care sufocă activita&
tea economică, legi protecționiste privitoare la animale, demilitarizarea armatei, serviciu civil, etc0=n concluzie, s&au o*i&
nut trei condi*ii foarte favoraile continuării propriilor scopuri oculte: aservirea puterii de stat (puterea institu*ională, re&
presivă, financiară, le%islativă$ cu posi#ilitatea distrugerii statului utiliz!nd propriile lui forțe, prin sus*inerea pe care acesta
(statul$ este oli%at să o asi%ure la reac*ia provocată de unda emo*ională care a%ită popula*ia0=n această fază vor fi activate
asocia*iile de voluntariat (sociale, multietnice, etc$, cele pentru apărarea drepturilor omului (a de*inu*ilor$, asocia*iile eco&
lo%iste, %rupările pacifiste0osibilitatea de acțiune în afara oricărui control din partea statului datorită statutului de orga&
nizație non&guvernamentală = '$2 sau de asocia*ie (funda*ie$ privată, %arantându&se filtrarea memrilor din conducere
(respectiv imunizarea acestora la orice atac sau control$0 osibilitatea folosirii pentru scopurile proprii a imensului poten&
*ial al asocierii spontane, de #ună credință (constituit din partea pozitivă, mai ener%ică -i mai
activă a popula*iei$ pentru neutralizarea eventualelor ini*iative (care pot dăuna rezultatului fi&
nal$ -i (sau$ pentru distrugerea structurii propa%atoare (în acest caz a marii mase manevrate$0
B – Al 5oilea stu5iu – %ugestii democratice de masă0Noam 9'omsRK (născut în !GJ"$, unul
din cei mai cunoscu*i lin%vi-ti ai secolului XX (JF$, profesor de lin%vistică -i filosofie la
7+T din )oston dar -i personalitate controversată, de-i este ridicat la ran%ul de profet al lu&
mii noi de către sistem, nu pierde ocazia să spună adevărul0Aispre*uit de către sioni-ti (care
i&au aplicat etic"eta de evreu care se urăște pe sine însuși$ a scris (în apărarea democra*iei$ o
carte destul de apreciată (J!$ în care eaminează (într&un stil eficace$ motivele pentru care
această democrație pare ”să nu func*ioneze”0.par la lumină multe detalii interesante privi&
toare la manipularea poporului american de către un număr redus de persoane0+ată câteva de&
talii0(+ma%inea prezintă drapelul de pe latura de vest din interiorul unui templu 8olden Aa@n$0
1ropa%anda, constata 9'omsRK, are efect numai dacă este făcută de către clasa cultă (educată$, respectiv atunci
când nu sunt admise nici un fel de devieri de la ideolo%ia oficială03ste lec*ia pe care a învă*at&o /itler (-i mul*i al*ii$ -i
această metodologie continuă -i în zilele noastre (pa%0 G$03l face cunoscut că societatea democratică împarte cetă*enii în
două cate%orii principale: cea care se ocupă de %estionarea afacerilor %enerale, numită clasa specializată -i ceilalți, marea
majoritate a popula*iei, pe care alter ;ippmann o descria cu no*iunea de "aită săl#atică = #e7ildered "erd (pa%0 !J$0
9'omsRK suliniază că turma este convocată numai în perioada ale%erilor pentru a se *ine vie în oi impresia că trăiesc într&
un stat democratic, -i nu într&un stat totalitar0Aupă ce a fost aleasă clasa specializată, turma redevine spectatoare> se poate
spune (dimpotrivă$ că reintră în stupizenie, supusă -i pasivă, tratată (din nou$ ca un copil care nu -tie nimic, iresponsail -i
incapail să -tie ce este ine -i ce este rău0=n realitate, ar%umentează 9'omsRK, turma a fost stupidizată înainte de ale%eri,
treuind să fie condusă -i orientată, fiind nevoie de direcționarea consensului, opera*ie care constă (în mod esen*ial$ în
domesticizarea turmei, atâta timp cât este nevoie0Ci aici propa%anda ia sfâr-it01ornind de la aceste premize, sistemele edu&
cative ale celor două %rupuri treuie să fie diferite, de un tip pentru cei aleși -i adaptate la cerin*ele maselor (pentru a doua
cate%orie$: D666 <nii tre#uie să fie profund îndoctrinați cu valorile și interesele puterii private, respectiv în relația dintre
acestea două și statul în care se află6)estul turmei săl#atice tre#uie tre#uie menținut într&o stare de confuzie D6666(aori&
tatea oamenilor este condusă de către emoții și de impulsuri6ei care sunt raționali tre#uie să producă Biluzii necesareB
și Bsuper&simplificăriB Dputernice din punct de vedere emoțional pentru a&i ține pe simplii nevinovați pe drumul ales6
ceasta a devenit o parte esențială a științei politice contemporane D6666stăzi este ușor de definit un stat totalitar, condus
de către militari, în care o #!tă este menținută deasupra turmei și c!nd unul o ia pe BalăturiB este adus pe Bcalea cea #u&
năB6!nd acea societate devine li#eră și democratică, această capacitate de control este lăsată deoparte, trec!ndu&se la
te"nicile propagandei60ogica este foarte clarăF propa%anda constituie# în democrație# ceea ce b$ta înseamnă pentru sta!
tul totalitar6.oate acestea sunt #une de folosit at!ta timp c!t interesul comun nu este cunoscut de către turmă (pa%0 !&!M$0
9'omsRK ilustrează câteva te'nici de propa%andă (folosind un caz practic$ pentru o*inerea consensului pentru o
interven*ie militară, fapt nedorit de către mase0Ae fapt, întrearea adresată individului ar treui să fie: %priini politica
noastrăG 7odul de prezentare al acestei întreări constă în crearea unui slo%an, care în realitate nu are nici o semnifica*ie,
dar care nu aduce un răspuns ne%ativ03ste importantă distra%erea celui interesat de la întrearea reală, care nu treuie să fie,
în nici
sul un fel,
e si%ur: $usu#iect
pot să de
nu atenție pentruacest
le spriinR=n ”turma sălatică”0Dn
punct astfel de– a*i
– spune 9'omsRK slo%an ar putea fi: %usții
învinsV4actorul trupele
coagulant noastreG
a fost Ci răspun&
creat04luturările
de stea%uri, defilările, manifesta*iile nu fac decât să întărească consensul (pa%0 J! -i următoarele$09'omsRK oserva că pen&
tru a fi convin%ătoare minciuna, raporturile azate pe minciună, este nevoie să se falsifice istoria01e deplin -tiut0?cop atins
prin controlul total al educa*iei pulice0=n acest fel, vor fi întotdeauna la dispozi*ia clasei specializate ar%umentele pentru
justificarea oricărei ac*iuni pe care aceasta (clasa$ ar inten*iona s&o întreprindă0:n ultimii zece ani, la fiecare unul sau doi
ani, au apărut monștri, din ce în ce mai teri#ili, față de care tre#uia să ne apărăm D6666(ai înainte rușii, inamicul disponi&
#il pe termen lung D666, după care narcotraficanții, ara#ii ne#uni și %addam ussein, noul itler pornit în cucerirea lumii
(pa%0 H"$0%ă considerăm ideea că %addam ussein ar fi fost un monstru pornit în cucerirea lumii Dideea crezută de mao&
ritatea celor din %tatele <nite, dar nefiind realistă6-e mii de ori oamenii au fost #om#ardați cu mesaul este pe cale să
cucerească totC D6666-ar cum a fost posi#il să devină așa de puternicGIraW este o țară mică din lumea a III&a, fără o #ază
industrială6.imp de opt ani a luptat cu Iranul D666 spriinit de <niunea %ovietică, de %tatele <nite, de Europa, de maori&
tatea țărilor ara#e și de către țările ara#e producătoare de petrol6u toate acestea nu a reușit să înfr!ngă Iranul6-ar,
dintr&o dată, este gata să cucerească lumea6 fost cineva care a sesizat contradicțiaG(ai ales că este vor#a de o armată
JH#
din lumea a III&a, compusă Dîn principal din țărani D6666%ă vedem acum c"estiunea motivului de răz#oi6:n principal, aces&
ta ar fiF agresorii nu tre#uie să fie premiați, iar agresiunea tre#uie întoarsă promt prin recurgerea la forță6-ar poate fi
acesta un motiv de răz#oiG%tatele <nite susțin acele principii conform cărora agresorul nu tre#uie recompensat și agre&
siunea tre#uie reprimată printr&o recurgere la violențăG D6666;riviți la rețelele de comunicare, la comentatorii li#erali, la
critici, la declarațiile ongresului și o#servați dacă cineva a pus la îndoială faptul că %tatele <nite țin la aceste principii6
%&au opus %tatele <nite propriei agresiuni în ;anama insist!nd ca >as"ingtonul să fie #om#ardat pentru modificarea re&
zultatului operațiunilorG:n 19O9, c!nd ocuparea $ami#iei a fost declarată ilegală, %tatele <nite au declarat răz#oiGu
#om#ardat apeto7nG$u, D666 numai în anii administrației )eagan&5us" au fost ucise peste un milioan de persoane în
țările care au frontiere cu frica de %ud666(pa%0 #" -i următoarele$09'omsRK concluzionează: cest mod de acțiune nu este
foarte diferit de modul de acțiune al omisiei reel (JJ$ care a reușit să transforme o populație pacifistă în deliranți is&
terici, deciși să ucidă ceea ce este german pentru a se salva de B"uniiB care smulgeau #rațele copiilor #elgieni6.e"nicile
vor putea fi mai sofisticate prin utilizarea televiziunii, dar și prin folosirea resurselor financiare Dmilocul tradițional
(pa%0 L$0Dnsprezece septemrie era prin apropiere000
2 – Al treilea stu5iu – Nugoslavia 1999F -E3)<0 = (arele #sent09u un an înainte de a%resiunea ?eriei asupra 9ro&
a*iei, sâmătă JH iunie !GGF, 7area ;ojă a <u%oslaviei -i&a desc'is lucrările conduse de 7arele 7aestru Woran A Nenezi`,
%rad HH_ al 2?.. al <urisdic*iei de ?ud a ?tatelor Dnite0Nenezic era înso*it de 3lvio ?ciua, înalt demnitar al ?upremului
9onsiliu de %rad HH_ al +taliei în acea perioadă ?ciua -i&a intensificat deplasările lui la )el%rad (JH$b0
O mică pauză deviere de la suiect este necesară01entru ca 7asoneria
mondială să nu piardă controlul asupra unei ”masonerii na*ionale”,
7ari 7ae-tri din statele cu tradi*ie masonică devin (ari (aeștri de
'noare în ”masoneriile na*ionale”03ste cazul lui .lerto 7enasc'e
(fost 7are 7aestru al 7arii ;oji lpina din 3lve*ia, în prezent 7are
7aestru de Onoare ad vitam .l 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei$, este
cazul lui 8ustavo 2affi (7are 7aestru al 7arelui Orient al +taliei, dar
-i 7are 7aestru de Onoare ad vitam al 7arii ;oji Na*ionale a 2omâ&
niei$, este -i cazul lui 1ierre ;amicc'i (7are 7aestru al 7arelui O&
rient al 4ran*ei, dar -i 7are 7aestru de Onoare ad vitam al 7arii ;oji
4eminine a 2omâniei 19JJ, condusă de către 7area 7aestră .nca Ni&
colescu$0=n ima%ine, 8ustavo 2affi (al treilea din stân%a$ a fost prezent
la !# octomrie JF!!la înfiin*area 7arii ;oji a .laniei (su conduce&
rea 7arelui 7aestru al .laniei 3lton a`i$07erită cunoscut că din elita Nurisdicției de %ud (din carea făcea parte Nenezi`$
s&au remarcat )us' senior (pe atunci pre-edinte al ?tatelor Dnite$, mondialistul Eissin%er, ;a@rence 3a%leur%er, <ames
)aRer +++ (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$ -i lordul 9arrin%ton – cunoscut din ziare pentru eforturile de pace zadarnice în
conflictul dintre sâri -i croa*i0.lături de lordul 9arrin%ton (în calitate de mediator al 933$ s&a aflat -i lordul O@en (psi'i&
atru$ memru al 9omisiei Trilaterale -i al 2++.0O caracteristică comună a acestor personaje este că aproape toate (mai pu*in
lordul O@en$ proveneau din mediul de conducere al =naltei 4inan*e0;ordul 9arrin%ton -i&a oferit serviciile, succesiv fie
către 2io Tinto Winc (din proprietatea familiei 2ot'sc'ild$, fie către familia 2ocRefeller> 3a%leur%er a fost director la +TT
(+nternational Tele%rap' P Telep'one$, al ;)? anR, dar -i a ju%oslavei 8loal 7otors0
2eprezentant al Eissin%er .ssociates (o societate de consultan*ă pentru %uverne -i multi&na*ionale$, 3a%leur%er a
fost amasador american la )el%rad în perioada !GLL&!G"!, în aceea-i perioadă în care viitorul pre-edinte sâr 7ilo-evi` a
fost director la 5eo&5an@a (un fel de ancă na*ională$09ât despre <ames )aRer +++, este suficient de spus că provenea dintr&o
familie de miliardari teani, apropia*i de cultura lui .lert 1iRe (JHis$0Aestul de interesantă este -i persoana primului mi&
nistru sâr 7ilan 1ani`, miliardar, aflat la conducerea unei multi&na*ionale farmace&
utice, prezentă în circa MF de *ări înfiin*ată la vremea ei cu fonduri de la Nelson
2ocRefeller (!GF"&!GLG$b02amura slavă a acestei multi&na*ionale – 2aleni@a – îl avea
în consiliul de administra*ie pe amasadorul american de la )el%rad (J#$07ilan 1a&
ni` (născut în !GJG$, cetă*ean american ales prim&ministru ju%oslav în !GGJ, împre&
ună cu 7adeleine E .lri%'t (născută în !GHL, într&o familie evreiască din 1ra%a$0.l&
ri%'t este prezentă la întrunirile 9omisiei Trilaterale -i face parte din directivul de
la 942, respectiv de la +nstitutul .spen0
O altă
ni`, se afla la conducerea armatei sâre000Ci în timp ce coinciden*ă: o rudă
etniile ju%oslave se apropiată a lui
luptau între ele,7ilan 1ani`,
7arele %eneralul
7aestru Wivota
al 7arii ;oji1a&
din
)el%rad (%radul HH_ 7ilan A 7arRovi`$ participa la 9onsiliul 8radelor HH care a avut loc la as'in%ton (între !L&!G sep&
temrie !GGH$ su autoritatea ;rea Ilustrului /rate 4red 9 EleinRnec't, ?uveran 7are 9omandor al ?upremului 9onsiliu al
2?.. al <urisdic*iei de ?ud a ?D.02espectiva sesiune de lucrări a fost desc'isă cu o ceremonie reli%ioasă celerată la ca&
tedrala ?t0 <o'n t'e Aivine de 7arele 9apelan al ?upremului 9onsiliu de %rad HH_, protestantul 9arl ?anders, -i la care au
participat demnitari ai aceluia-i %rad masonic (J$01entru cei interesa*i de societă*ile secrete, este cunoscut că ?upremele
9onsilii de %rad HH_ ocupă un loc foarte important, deasupra zonei viziile a puterii0=n timp ce toate acestea se întâmplau
fără ca popoarele implicate să -tie ceva, mul*imii îi era rezervat un talou cu totul diferit000
Aupă cum s&a spus, în democra*ie nu este importantă realitatea în sine, ci mai de%raă ima%inea acestei realită*i
pe care manipulatorii ocul*i ai mul*imii o impun prin mijloacele de comunicare, în mod particular prin televiziune0+ntrată în
for*ă între pere*ii caselor, televiziunea s&a așezat la conducere, înlocuind func*ia naturală a familiei, perpetuată de&a lun%ul
timpului, de loc de întâlnire a componen*ilor acesteia01osiilitatea de discu*ie a dispărut, ani'ilată aproape în totalitate03du&
catoare incontestailă a maselor de oameni în spiritul succesului material -i al consumismului, televiziunea propune
JH
minciuni, răsturnări de situa*ii -i ipocrizie în doze atât de mari (-i atât de frecvent$, încât spectatorul nu mai este în stare să
reac*ioneze decât în direc*ia dorită de cei care stau în um#ră03ste o violare autentică a con-tiin*ei mul*imii, un proces care
în prezent nu mai are loc în locurile pulice, în pie*e (prin adunări -i mitinguri$, ci direct la domiciliu cu ajutorul propagan&
dei de televiziune în care, prin ailitatea selec*ionării pro%ramelor -i a prezentării în mod sutil a solu*iilor, cei care privesc
sunt legați de scaune, atenuându&li&se rațiunea -i conștiința -i se fac loc acelor idei împăr*ite de a-a numita opinie pu#lică0
7ul*imea, inundată de informa*ia preconfecționată, cu sens unic nu încearcă să reflecteze dacă un /itler, ?talin, ad'affi,
7ilo-evi` (care printre altele -i&a făcut studiile la /arvard$ sau ?addam /ussein ar fi putut ieri, sau ar putea în prezent să
dispună, după plăcere, de&o *ară întrea%ă, fără să eiste vreun mijloc care să loc'eze ac*iunile lor0Nu se spune mai nimic
despre omnipotentele servicii secrete în stare să treacă su tăcere orice opozi*ie, se vore-te în -oaptă despre arme cu efec&
te mult mai nimicitoare decât cele nucleare – precum mijloacele financiare ale lui ?^r^- (JM$, în stare să loc'eze -i să facă
ucă*i na*iuni între%i prin mutarea capitalurilor colosale, în pu*in timp, doar cu ajutorul tastaturii computerului0+ară-i este
interesant de relevat felul în care, în timpul răzoiului din Eosovo, s&a folosit te'nica de televiziune de eliminare a oricărui
plan %eneral în favoarea polarizării atenției pe un anume detaliu particular, pentru maimizarea importan*ei acestuia din
urmă0Te'nica verificată a teleg"idării reacțiilor mulțimii a avut ca urmare o moilizare masivă în sprijinul Rosovarilor, în
timp ce tra%edii de dimensiuni mult mai mari, precum cele din ?udan -i 2@anda intrau, pe neoservate, în zgomotul de
fond0.stăzi, manevrarea con-tiin*elor este folosită ca o armă sofisticată -i de temut avându&se la ază ideea că mulțimea
este ca apa și ia culoarea a ceea ce se varsă în ea09u cât este *inută mai mult în ne-tiin*ă, în i%noran*ă, cu atât mai mult se
colorează0.stfel, încă din timpurile )osniei s&a adus în prim plan deni%rarea pro%resivă a ?eriei prin mijloacele de comu&
nicare, recur%ându&se la difuzarea de ima%ini (precum acea captată prin satelit de la masacrul de pe terenul de fotal din
?rerenica din !GG$, func*ională până în acel moment pentru a distra%e aten*ia de la eodul for*at al sârilor din Erajina,
ca rezultat al ac*iunii militarilor croa*i0Treuie avută în vedere eisten*a societă*ilor specializate particulare care func*io&
nează su tutela %uvernului american> în afacerea ugoslavă acestea au ac*ionat pe direc*ia fluxurilor pilotate adresate
popula*iei occidentale03ste vora, în principal, despre ill  ?no7lton, dar -i de faimoasa )uder  /inn, conectate (cea
o<i,uit$ cu centre de putere precum 942, >orld ffairs ouncil(JL$, 8rupul )ilderer% sau 4unda*ia 2ocRefeller (J"$,
asta în afară de le%ăturile cu 9+. sau A+. (versiunea militară a 9+.$, structuri în stare să modifice în mod foarte eficient
opinia pulică prin orientarea precisă a ziari-tilor, a oamenilor politici, a universită*ilor, etc0
)uder  /inn a fost societatea care a creat montajul video cu lagărele s!r#ești de epurare etnică prin alăturarea
ailă de elemente național&socialiste care (printr&un transfer ail de valențe$ a făcut posiilă a-ezarea lui 7ilo-evi` pe
acela-i nivel cu /itler0.cest fapt a făcut să crească simpatia puternicei -i influentei comunită*i eraice americane către
osniaci -i alanezi0=ncă o dată vocea armelor a fost precedată de te'nicile eperimentate de condi*ionare psi'olo%ică care
au ca scop crearea acelei stări de spirit, atât de importantă pentru ustificarea intervenției armate0?c'ema este clasică: emo&
*iile sunt induse -i orientate pentru %enerarea acelei reac*ii de critică morală care ar fi condus la invocarea, în cor, a unei in&
terven*ii rapide pentru restailirea justi*iei încălcate0Ae această dată, te'nicile de manevrare s&au azat pe cuvinte&c'eie ca
adevăr, li#ertate, drepturile omului, democrație, genocid, purificare etnică, lagăre, gropi comune, atriuindu&li&se semnifi&
ca*iile dorite cu scopul o*inerii unui efect pre%ătit, de le%itimare -i justificare a unei ac*iuni care, ar fi riscat altfel să&-i
arate trăsăturile cinice -i pra%matice0?e trata de o*inerea (prin cuvinte, ima%ini, voci de fundal, -tiri false, provocări, ste&
reotipuri ne%ative$ unei răsturnări a realită*ii -i de prezentare a minciunii ca fiind purul adevăr0Aespre astfel de opera*iuni,
directorul de la )uder  /inn – <ames /arff – sus*inea că 7,,,8 noi știm si%ur că prima afirmație
este cea care contează6-ezmințirile nu mai au nici o semnificație07ai ine zis, o dată declan-at, me&
canismul Bzăpăcirii mulțimiiB este ireversiil0<ames /arff (alăturat în ima%ine$, fost director al sec&
*iunii faceri ;u#lice de la )uder  /inn0Titularul societă*ii, Aavid 4inn, autorul articolului -e ce
mințim, spunea:  comunica adevărul nu este una din cele zece porunci0?ârii, unicul popor din re&
%iune care în decursul celui de&al doilea răzoi mondial au rezistat cu determinare -i curaj ocupa*iei
na*ional&socialistă -i fascistă, s&au aflat în virtutea acestei răsturnări ca fiind termeni ai e%alită*ii
s!r#i  național&socialiști0=n sc'im, alanezii -i osniacii (care pe durata răzoiului au alimentat
diviziile %% andsc"ar, ?ama -i %@ander#eg$ au fost prezenta*i lumii ca patrio*i care se luptau îm&
potriva ,oilor 0oar5e ,ațio,alKsocialiste ortodoe0O dată inclus în mul*ime acest stereotip, avalan&
-a demonizării inamicului era amorsată0Orice -tire fără sens, unele c'iar %rote-ti (precum cea difuza&
tă de .ssociated 1ress – %!r#ii comit acte de cani#alism$ erau promt recep*ionate -i crezute de către mul*ime, -i nu numai
de ea09onform lui Ael Ialle, Triunalul 1enal +nterna*ional pentru <u%oslavia emisese un mandat de arestare pentru crimi&
nalulproe
vele nicisituându&l
2ru#an, măcar nu aupe fost
loculcercetate,
J! pe lista
în cu criminalii
aza de răzoi,
principiului că nu pe
esteaza mărturiilor
nevoie de pro#e– și
ri%uros non&sâre-ti
verificări VVV2especti&
pentru ceea ce este
de notorietate pu#lică0=n realitate, 8ruan s&a descoperit că era personajul central al unui roman poli*ist al lui 7iodra% )u&
latovi` – <n erou pe spatele asinului (JG$0
=n acel moment, -tirile începeau călătoria lor, dar în sens unic09onta prea pu*in că însă-i comandan*ii OND din
zona ?arajevo (precum %eneralul ritanic sir 7ic'ael 2ose, respectiv %eneralul 7acEenzie$ sus*ineau responsailitatea
imensă a mili*ienilor musulmani osniaci privitor la asasinarea (prin utilizarea luneti-tilor -i a mortierelor$ a sute de compa&
trio*i0Dnicul rezultat a fost trecerea vinovăției asupra sârilor0;a mărturia deja cunoscută precum cea a lui 8iovanni Eess&
ler, prezent la 1ristina la începutul omardamentelor în calitate de vice&conducător al 9omisiei +taliene a O?93 în Eoso&
vo – care declarase pulic că nici un masacru, cu atât mai mult %enocid, nu a fost semnalat până în acel moment (HF$b s&a
adău%at, succesiv, mărturia %eneralului %erman /einz ;ouai (deja -ef al consilierilor militari %ermani ai O?93 de la Iie&
na$ care, într&un interviu pulicat de revista italiană 0i(es, declara: D666 unosc #ine rapoartele Dprovenind de la Externe
și de la părarea germană privitor la situație6:nainte de J4 martie 1999 și de începerea răz#oiului, nu s&a făcut nici o re&
ferire la epurări etnice în masă, sau la genocid în desfășurare D6666atastrofele umanitare au început după atacurile aeri&
JHM
ale $.'6u fost două catastrofe umanitareF prima, acea a al#anezilor pe durata răz#oiului, respectiv cea a s!r#ilor, fu&
găriți din ?osovo, după terminarea răz#oiului6$.' a împedicat o catastrofă umanitară falsă provoc!nd două catastro&
fe umanitare reale (H!$0.vea prea pu*ină importan*ă faptul că 9NN (sus*inută de capitalurile puternice ale saudi*ilor$ pre&
zenta în !GGJ lupte care în realitate au avut loc în Tilisi – 8eor%ia, ca fiind #om#ardamente s!r#ești asupra ora-ului ?ara&
jevo> nu a contat faptul că mii de alanezi au fu%it din Eosovo su ploaia omelor N.TO, al căror efect secundar a fost
dezlăn*uirea destul de duioaselor (HJ$b represaliilor s!r#ești: dezmințirea nu are nici o importanță – se limitează să con&
state re%izorii ocul*i, si%uri de opera*iunea lor0)el%radul a fost %ăsit responsail de catastrofele umanitare, de masivul eod
alanez, de genocidul din Eosovo0=n acest fel, răzoiul a putut să se dezvolte pe direc*ia dorită, de distru%ere a oiectivelor
care nu prezentau interes militar (definite în mod cinic drept daune colaterale$ -i de încurajare a eodului masiv al
popula*iei alaneze (perfect previdiilă$ – oficial declarându&se că se dorea ajutarea acestora0Aupă terminarea răzoiului,
aceea-i presă anglo&saxonă recuno-tea că oiectivele militare distruse erau diverse fa*ă de cele prezentate (cu tonuri tri&
umfale$ în cele L" de zile de răzoi0=n mai JFFF, $e7s7ee@ scria: onform unui raport al aviației americane, numărul
o#iectivelor distruse reprezenta o parte modestă a celor declarateF 14 tancuri și nu 1JK, 18 ve"icule de transport și nu JJK,
JK de tunuri și nu 4[K D6666;uterea aeriană în ?osovo a fost eficientă nu împotriva o#iectivelor militare, ci împotriva celor
civile (HH$0
.ltfel de semnifica*ii au distru%erile civile: circa F din podurile de peste Aunăre (LF pe teritoriul sâresc$
distruse au dus la paralizarea navi%a*iei, respectiv a activită*ii în porturile industriale> industria petrolieră de rafinare a fost
distrusă în între%ime, plus F din rezervele de 'idrocaruri09ompleul petro&c'imic de la 1ancevo a fost distrus făcând
loc unei catastrofe amientale de dimensiuni terifiante> MF din poten*ialul industrial a fost anulat07area majoritate a te&
lecomunica*iilor au fost -i ele distruse0=n Eosovo au fost distruse H"G de -coli, în timp ce pe teritoriul sâresc doar J#J
(# din total$0?&a devalorizat dinarul ju%oslav cu scăderea a F a calită*ii vie*ii poporului sâr, au apărut circa !FF0FFF
de -omeri iar datoria de stat ajunsese la cifre înalte000Aistru%erea impetuoasă a ?eriei treuia să se constituie ca o amenin&
*are pentru popoarele europene care cultivau, încă, veleită*i de independen*ă na*ională în momentul în care era necesară
construirea unei 3urope 4ederale, conform planurilor an%lo&saone0
+ma%inea prezintă o emlemă a unei societă*i a puterii al cărei scop este definit, în to&
talitate, de deviza %cientia Est ;otentia = Ltiința înseamnă ;utere03ste vora despre
Information 7areness 'ffice din cadrul genției ;entagonului pentru ;roiecte de
ercetare vansată = -);0Aeasupra trunc'iului de piramidă se află oc'iul atoate&
văzător de unde pleacă, directă -i oritoare, lumina către or%aniza*iile ini*iatice de la
nivelurile inferioare0?ediul acestei lumini – Occidentul01rin prevederile li#ertine apro&
ate în ?tatele Dnite după evenimentele din !! septemrie JFF! -i ucurându&se de
cele mai moderne te'nolo%ii, Information 7areness 'ffice î-i propune să facă fa*ă
amenințării teroriste (amenin*ări asimetrice$ prin adunerea (preventivă$ a datelor pro&
cesate, individuând, catalo%ând -i eaminând (în afară de datele o*inute prin spiona&
jul clasic$ tot con*inutul convoririlor efectuate prin telecomunica*ii, în orice limă -i
din orice *ară, dar -i sc'imurile comerciale, datele sensi#ile ale individului, concen&
trându&le într&o #ază de date virtuală imensă0Aacă *inem cont în prezent -i de re*elele
de socializare -i de zvonurile privitoare la recunoașterea facială(urec'ile indivizilor sunt ca amprentele, diverse$ atunci
consecin*ele (acceptate de #ună voie și nesilit de nimeni RRR$ iau o altă amploare0;a M martie JF!J, ?'imon 1eres ("" de ani,
în vizită la ?an 4rancisco$ s&a întâlnit cu 7arR WucRerer%, primul făcându&-i intrarea în social net7or@09oinciden*ă, ten&
dință considerată cool -i la vărsta senectu*ii sau altceva, mult mai presus VBDn posiil răspuns îl ve*i %ăsi în partea dedicată
societă*ilor secrete din 2omânia, un loc de frunte revenindu&i lui 3u%en Ovidiu 9'irovici02evenind la +.O, pro%ramul
acestei ac*iuni ciclopice se inspiră din proiectul .I = .otal Information 7areness = unoașterea .otală a Informației 0
illiam ?afire (evreu$, pana de aur a ziarului $e7 Hor@ .imes din !GLH, în mai JFFJ, în articolul intitulat ou are a sus!
pect, prezenta liniile proiectului în curs: /iecare ac"iziție cu cartea de credit, fiecare a#onament făcut la o revistă, fiecare
pagină 7e# vizitată și fiecare mail primit sau trimis, orice titlu academic primit, orice operație #ancară efectuată, orice
călătorie rezervată și orice înt!mplare care poate avea loc, toate aceste operațiuni dar și BcontacteleB se vor depozita în
ceea ce -epartamentul părării descrie drept o Bmare #ază de date virtualăB60a acest dosar computerizat al vieții noas&
tre private adăugați orice informație pe care guvernul o are despre voi, cereri de pașaport, de permis de circulație, înre&
gistrări de mișcare Dpe autostrăzi, la frontiere, înregistrări udiciare, divorțuri, denunțuri ale vecinilor către /5I, detalii
despredespre
totală viața voastră
fiecare la care seamericanB0
cetățean adaugă imaginile telecamerelor ascunse și veți avea visul oricărui super&spionFBInformația
Aezinformarea a continuat -i după terminarea răzoiului prin căutarea proelor despre %enocidul declarat prin
caruselul cifrelor, al dezmințirilor-i al declarațiilor01rincipiul că dezmințirile nu au nici o eficiență era încă valail c'iar
dacă, după cum anun*a ziarul vvenire din !J ianuarie JFFF, campania de propa%andă încet, încet, s&a prău-it0?&a trecut de
la FF0FFF de Rosovari declara*i dispăru*i sau uci-i începând cu aprilie !GGG la !FF0FFF proclama*i de ?ecretarul .merican
al .părării illiam 9o'en> în iunie, cifra a coorât la !F0FFF, iar în iulie, conform N.TO, Rosovarii uci-i erau (circa$
0FFF0=n decemrie, O?93 vorea de circa M0FFF de mor*i, în timp ce în ianuarie JFFF se estimau în jur de J!F" mor*i, re&
zultatul incluzând (proail$ -i 'perațiunea B;otcoavaB (H#$, declan-ată de sâri împotriva azelor militare ale D9E
înainte de interven*iile N.TO -i de omardamentele succesive0Triunalul 1enal +nterna*ional de la /a%a, pentru a&i ieși
socotelile, s&a văzut constrâns să ”re&definească” groapa comună ca fiind locul în care se găsesc împreună mai mult de trei
corpuri (H$01entru cei răi, lucrurile stăteau altfel03i s&au re%ăsit cu circa JFFF de mor*i su omardamente, LFF0FFF de
refu%ia*i (din )osnia -i 9roa*ia$ între %rani*ele proprii, plus al*i (circa$ JFF0FFF de refu%ia*i după eli#erarea provinciei Eo&
sovo de către N.TO0Oameni a căror soartă nu a interesat -i nu interesează pe nimeni (cum se întâmplă deseori atunci când
JHL
mul*i se re%ăsesc la locul și momentul nepotrivit $ astfel că, în ajunul victoriei N.TO, colonelul Aavid /acR@ort', constata:
u fost masacrați mai mulți civili s!r#i dec!t al#anezi înainte de începerea campaniei aeriene (HM$0Aupă L" de zile de
omardamente zilnice (toate planificate ri%uros, unul după altul, numai de comandamentul aerian american$, desfă-urarea
opera*iunilor revelează cinismul strate%ic crud:
! – )omardamentele N.TO au cauzat eodul masiv al popula*iei alaneze>
J – Iina este atriuită sârilor, fiind acuza*i că au provocat o catastrofă umanitară>
H – 9u acest alii se distru% (în sunet de omardamente$ infrastructurile economice ale ?eriei0Ain punct de vedere al
necesității, aceste fapte ar fi treuit să&l oli%e pe călăul 7ilo-evi` să se retra%ă din Eosovo>
# – 3ste dat un preaviz *ărilor recalcitrante (în mod particular 2usiei -i 9'inei$ că nu vor fi tolerate opozi*ii la noua ordine
mondială americană>
 – Trupele N.TO iau înstăp!nire provincia eli#erată Eosovo0

CG A(E*'RUL (IN MASSKME(IA

Aesfă-urarea puternică a mijloacelor de comunicare din prezent, care a anulat distan*ele -i a redus aproape la zero
timpul dintre un eveniment -i difuzarea -tirii despre acel eveniment, are rolul de cutie de rezonanță (în toată lumea$ pentru
punctele de vedere ale esta#lis"ment&ului dominant (cel an%lo&saon$ prin cenzurarea (de facto$ a oricărei informa*ii ne&
controlate0+nfluen*a enormă asupra cinemato%rafiei (iar mai târziu asupra televiziunii$ este un fapt viziil, la îndemâna ori&
cui0Treuie să ne întreăm doar care este identitatea acestor formatori de opinie, a acelora care de aproape un secol propun
un stil de viață, lansează curente de modă, sloganuri, crează gusturi, o#iceiuri, modele0 lianța dintre industria cinemato&
grafică și televiziune a fost una str!nsă, fiecare parte aliment!nd&o pe cealaltă6(etro&2old7n (aer, JKt" entur /ox,
;aramount ;ictures, olum#ia, >arner 5ros, <niversal și <nited rtists au fost fondate, conduse și orientate Dîn anumite
sensuri culturale de către evrei faimoși precum 2old7in, /ox, 0aemmle, %c"en@, 0as@, u@or, ."al#erg, o"en, (aer
și >arner (HL$01resa -i televiziunea constituie mijloacele principale -i indispensaile pentru turmentarea psi"ică a mul*i&
mii0Te'nica este foarte ine pusă al punct: prezentarea în mod continuu a unui flu de informa*ii care (prin aducerea în
prim&plan a oricărui fel de -tiri$ creează un fel de zgomot de fond continuu care ascunde informa*iile adevărate, accesiile
numai acelora care de*in codurile de descifrare0Ain acest punct de vedere, televiziunea capătă rolul de transmi*ător de me&
saje între ini*ia*i, su formă de informații contrafăcute (adresate marii mul*imi de ne-tiutori$0O manevrare la scară planetară
a opiniei pulice (în mod particular a celei occidentale$, fapt pus în eviden*ă de declara*ia lui <o'n ?@inton (!"JG&!GF!$,
din !""F redactor&-ef la $e7 Hor@ .imes, cu ocazia pensionării (în fa*a cole%ilor de la merican ;ress ssociation$: :n
merica, în această perioadă din istoria lumii, nu există presă independentă6' știți și voi și o știu și eu6$u există nici unul
dintre voi care să îndrăznească să&și scrie adevăratele opinii, pentru că știți dinainte că dacă ați face acest lucru, acele
opinii nu ar fi pu#licate niciodată6Eu sunt plătit o dată pe săptăm!nă să&mi țin opiniile mele oneste în afara ziarului cu
care lucrez6lții dintre voi sunt plătiți pentru lucruri similare și acela dintre voi care ar fi așa de ne#un să&și pu#lice opi&
niile cinstite, s&ar găsi imediat în stradă, căut!ndu&și un alt loc de muncă6-acă eu aș permite ca adevăratele mele puncte
de vedere să apară într&un număr al ziarului, cola#orarea mea cu acesta ar înceta mai repede de J4 de ore6(unca ziaris&
tului este aceea de&a distruge adevărul, de&a minți fără rușine, de&a corupe, de&a defăima, de&a Bda din coadăB la picioa&
rele celor #ogați, de trădare a propriei țări și a propriului popor pentru p!inea zilnică6' știți și voi, dar o știu și eu6Li
atunci, ce ne#unie este aceasta să ciocnim pentru o Bpresă independentăBG$oi suntem uneltele și vasalii oamenilor #ogați
care stau în spatele scenei, după cortină6$oi suntem păpușile, ei trag de fire iar noi dansăm6.alentele noastre, posi#ilită&
țile noastre, viețile noastre, sunt toate în proprietatea altora6$oi suntem Bprostituate intelectualeB (H"$0

(G REJETE *ECHI PENTRU *REMURI NOI

2en5 8u5non, de la vărful acele lumi oculte care pentru el nu are secrete -i unde se cultivă -tiin*a esoterică a ma&
nipulării for*elor, ne oferă cadrul %eneral (-i edificator$ în care se inserează (în mod or%anic$ realită*ile prezentate în acest
tet: ' Bputere ocultăB, de ordin politic și financiar, nu va putea fi confundată cu o Bputere ascunsăB Dde natură pur ini&
țiatică și este ușor de înțeles că adevărații conducători ai acesteia din urmă nu se interesează deloc de c"estiunile socio&
politiceZ dimpotrivă, pot avea o foarte mică importanță pentru cei care se dedică acestui tip de muncă D6666' altă idee de
luat în considerare este că B%uperiorii $ecunoscuțiB, din orice ordin ar face parte și în orice domeniu și&ar desfășura acti&
vitatea,
mai nu înceracă
eficace, niciodată
dar poate, să creeze
mai puțin BmișcăriB
la îndem!na D6666Ei incontesta#il
oricui6Este crează numai că
Bstări de spiritBindivizilor
mentalitatea & *tats dC*sprit = care sunt mult
și a colectivităților pot
fi modificate de un întreg șir de sugestii adaptateZ în fond, educația însăși nu reprezintă dec!t acest lucru și în ea nu este
nimic BocultB D6666' anumită stare de suflet are nevoie Dpentru sta#ilizare de condiții favora#ile și este nevoie, sau să pro&
fităm de ele Ddacă aceste condiții există, sau să le provocăm BîmplinireaB (HG$0
;rovocarea împlinirii este datoria constantă a multiplelor societăți de g!ndire (cum se numeau într&o vreme cer&
curile masonice$0+noculând cu deteritate idei ad&"oc (prin utilizarea de mesaje false transmise cu ajutorul televiziunii, a in&
ternetului -i a divertismentelor de cel mai prost %ust$ acestea cuceresc spații din conștiințe din ce în ce mai mari, având ca
rezultat o de%radare pro%resivă a principiilor umane naturale -i fire-ti, ajun%ându&se la numitele stări de suflet care desc'id,
în cele din urmă, accesul la sugestia în masă0;a acest punct, nivelul de ve%'e al unei sin%ure con-tiin*e devine la#il, aproa&
pe de dispari*ie03ste momentul în care se introduce (sau se repetă$ mesajul (func*ional în anumite circumstan*e$ pe terenul
pre%ătit de ideile ad&"oc0Napoleon (celui care&l întrea la ce vârstă ar treui să înceapă educa*ia unui copil$, răspundea: cu
douăzeci de ani înainte de nașterea lui, prin educația mamei0Napoleon pare să fie, deci, creatorul conceptului faimos de
educație continuă01oate că Napoleon -tia ceva VVV Aespre el, ?er%e /utin (în 2uverne oculte și societăți secrete, cit0$, spu&
JH"
nea: D666 5onaparte, fără îndoială o personalitate genială, aflat în prima linie a evenimentelor colective Dfranceze și euro&
pene, care nu s&au mai înt!mplat p!nă atunci nu și&ar datora ascensiunea fulgerătoare spriinului acordat de societățile
secreteG.otul s&a înt!mplat ca și cum $apoleon, încă din tinerețe, s&ar fi aflat la Bmomentul potrivitB și în Blocul potrivitB
în fiecare etapă decisivă a carierei lui6Li tre#uie să ne între#ăm influenței cărui persona datorează $apoleon admiterea
în școala de la 5rienne6D6666:n B(emoriileB lui $apoleon Dcapitolul 3III citate de 2eorges %er#anesco în Bistoire de la
/ranc&ma]onnerie universelleB, volumul II, este descris ritualul inițierii la gradul maxim al BIluminațilorB în su#teranele
de su# c!mpiile din apropierea )omei6D6666:n ar"ivele sediului suprem al 'rdinului )oza&ruce = (') = ntico (isti&
co 'rdine )osa roce = din %an Nos* Dalifornia s&ar păstra un document care ar atesta primirea de către $apoleon a
gradului maxim al 'rdinului )oza&ruce = Imperator = în sensul inițiatic al cuv!ntului latin, do#!ndind o du#lă demnitate
imperială, temporală, respectiv spirituală01referând să&-i satisfacă propria ami*ie personală în loc să rămână un umil ee&
cutant al ordinelor, Napoleon a pierdut sprijinul societă*ilor secrete superioare, căci după !"!J steaua lui norocoasă a apus
rusc09omentând prezentarea %radului HF_ & avaler ?ados" – din lucrarea lui .lert 1iRe ((orals and -ogma$, un alt
înalt ini*iat, scria: ele două coloane pe care cavalerul tre#uie să le do#oare Dcare poartă, una
dintre ele o coroană, iar cealaltă o tiară papală în esența lor nu s&au sc"im#at, ci s&au trans&
format în semnificația lor instituțională6Ele reprezintă, pe de&o parte, opresiunea politică sus&
ținută de forța armelor, de cealaltă parte, opresiunea ideologică care pentru a se impune, falsi&
fică ideile (#F$0
D666 (asoneriei <niversale îi revine, în principal, o#iectivul istoric de insuflare a
învățămintelor ei tradiționale în sufletul oamenilor (ale ini*ia*ilor – nota autorului$ care, prin
exemplul lor, tre#uie să conducă popoarele pe drumul păcii, al li#ertății și al armoniei între
$ațiuni (#!$0
Tetul de pe perna din ra*ele lui 1aul IolcRer (memru al ;ucis Trust$ s&ar putea traduce
prin (unca este pentru aceia care nu știu să pescuiască, în care a pescui (în acest contet$ are
semnifica*ia de folosire a dexterității pentru a o#ține ceva (."e 'xford Englis" -ictionar, O&
ford, 9larendon 1ress, !GG!, p GMM$0

NOTEG

! – Talot 7undK, pseudonimul lui illiam ;ancaster 8rion (!"LG&!G#F$, a fost un scriitor faimos, dar -i (timp de J de
ani$ memru al for*elor de poli*ie din +ndia02omanul lui – ."e nine un@no7n men = ei nouă necunoscuți – devine popular
în !GJL, fiind citat de către 1au@els -i )er%ier în lucrarea lor Il mattino dei mag"i = -imineața magicienilor, 7ondadori,
!G"M0.utorii sus*in că ei nouă necunoscuți ar fi numele unei societă*i secrete, apărută în +ndia în secolul al +++&lea înainte
de /ristos, de*inând secrete importante, multe dintre ele necesare pentru împiedicarea folosirii (în scopuri malefice$ a inte&
li%en*ei umane (p "F$0
J – 1almdale, 9alifornia, OmniU9'ristian )ooR 9lu, s0d0
H – ;ondon, /utc'inson, !GHH, re&editată ;ondon, 3verKman, < 7 Aent, !GGH0
# – +vi, edi*ia !GGH, p !GF -i următoarele0
 – +vi, p #!"03ste interesant de constatat că acela-i concept apare în Enunțul J[[ din ;actul %inar"ic al Imperiului: )evo&
luția preventivă tre#uie consolidată în inima statului, tre#uind să fie sluită de&o elită sinar"ică, în spiritul unui sacrificiu
total (din /enrK 9oston 0es .ec"nocrates et la %narc"ie = .e"nocrații și %inar"ia, 1aris, Sditions du Trident, !GLG, p !J0
M – 1aris, Sd0 8allimard, !GJ> re&editare (identică după ori%inal$ în colec*ia .el, 8allimard, !GGJ0
L – Iezi ?er%'ei Tc'aR'otine (9iacotin$ 0e viol des foules666, cit0, p HGH -i următoarele0
" – +vi, p #0
G – .ceea-i, p !, J0
!F – Dn eemplu edificator01e durata celui de&al doilea răzoi mondial pe 4rontul de 3st, alături de %ermani, luptau -i deta&
-amente interna*ionale de voluntari, printre care -i -ivizia l#astră spaniolă0=n cursul pauzei dintre lupte, într&o aracă este
%ăsit cadavrul lui <osef ;andovsRi, medicul din serviciul -efului 1oli*iei 1olitice ?ovietice, cunoscuta NEIA0.lături de el
se aflau caietele care con*ineau transcrierea intero%atoriului făcut de un func*ionar al 81D (8ariel 8 Euzmin$ lui Eristian
<urievici 2aRovsRi (!"LH&!G#!, mason de ran% înalt -i fost amasador rus la 1aris$02espectivele caiete au fost traduse în
spaniolă de
3ditorial 7auricio
NO?, 9arlavilla -i pulicate
!GL0+ntero%atoriul în lucrarea
lui 2aRovsRi cu titlul în%infonia
s&a desfă-urat en )oo
JM ianuarie (aor
!GH", după=ce%imfonie
acesta aînfost
)oșu (aor
arestat din, 7adrid,
ordinul
lui ?talin, cu acuza*ia că ar fi apar*inut unui %rup de opozi*ie0+ s&a cerut să declare (în scris$ motivele conspira*iei cu %uver&
nul 2eic'&ului %erman, -i ce anume -tia despre înt!mplările din spatele evenimentelor care au stat la aza 2evolu*iei )ol&
-evice din !G!L02aRovsRi i&a prezentat func*ionarului incredul al 81D (care afirma -i credea cu fermitate că socialismul î-i
va datora victoria lui a-a numitei contradicții interne a capitalismului$ liniile unui plan interna*ional în care capitalismul -i
comunismul – ;I$.E)$ și '(I$.E)$ – erau conduse de aceea-i regie0=n principal, se poveste-te că 2evolu*ia 2usă
-i răzoiul mondial care era pe cale să izucnească erau dorite de acei pe care 2aRovsRi i&a numit înalt inițiați printre care
se aflau (alături de el$, alter 2at'enau -i ;ionel 2ot'sc'ild03ste descris mecanismul pervers de %estiune a contrariilor –
în ac*iune prin violen*a mul*imii , respectiv prin for*a capitalului – care împin%e masele la nevoi -i la disperare0 :nconura&
te, conduse de or%aniza*ii %estionate de acelea-i mâini care controlau mi-cările de capital, aceste mase erau împinse către
%reve -i violen*ă pentru a o*ine măriri de salariu07ăriri temporare, popula*ia ne-tiind că au devenit victima unei spirale
infla*ioniste instrumentalizate care, compensând imediat -i automat avantajele măririlor de salarii, cu o mărire a pre*urilor
nu lasă nici o scăpare popula*iei, a%ravând mizeria ei ulterioară (%infonia666, cit0, p #ML$0
JHG
!! – Qann 7oncomle-u viol des foules U la %narc"ie ou le complot permanent = -e la BzăpăcireaB mulțimii la %inar&
"ie sau complotul permanent, 1aris, Sd0 Qann 7oncomle, !G"H, p LM0
!J – ?er%'ei 9iacotin 0e viol666, cit0, p F0
!H – Qann 7oncomle-u viol666, cit0, p !LJ0
!# – /enrK 9oston 0es .ec"nocrates et la %narc"ie = .e"nocrații și %inar"ia, 1aris, Sditions du Trident, ;a ;irairie 4ran&
`aise, !G", p !G#0
! – ?er%'ei 9iacotin 0e viol666, cit0, p #G"0
!M – Iictor 8ollancz, ;ondon, !GJ"> în lima franceză 0a onspiration au 2rand Nour = onspirația B(arii ileB, 1aris,
Sd0 4 .uier, !GJG0
!L – 3ecutive +ntelli%ence 2evie@ -ope Inc, as'in%ton A090, !GGJ, p H"0Iezi -i 7arKlin 4er%uson -ie %anfte 3ersc"&
7Trung, cit0, 7[nc'en, Enaur, !G"#, p M0
!" – 7ondialist fanatic -i teoretician al 9omisiei Trilaterale, Wi%nie@ )rzezinsRi (cu o întoarcere de !"F_, tipică modului
de ac*iune al persoanelor din structurile foarte înalte$ a afirmat că televiziunea este un miloc de corupție foarte puternic,
D666 care astăzi înlocuiește cu mare rapiditate, rolul tradițional al familiei, al școlii, al 5isericii (Wi%nie@ )rzezinsRi Il
mondo fuori controllo = 0umea în afara controlului, 7ilano, ;on%anesi, !GGH, p LG$0
!G – Iezi -i ziarulIl sole&J4 're din ! feruarie !GG0
JF – 4iu al unei familii erudite, tatăl acestuia (illiam$, autor a numeroase lucrări, în !GL a pulicat e#re7 = ."e Eter&
nal 0anguage = E#raica = 0im#a eternă, 1'iladelp'ia, <e@is' 1ulication ?ocietK of .merica, !GL0
J! – Noam 9'omsRK (edia ontrolF ."e %pectacular c"ievements of ;ropaganda = ontrolul (ediaF )ezultatele
spectaculoase ale propagandei, Ne@ QorR, ?even ?tories 1ress, !GGL, p M#0
JJ – . avut sprijinul pre-edintelui ilson, fiind folosită pentru propa%anda de stat -i a avut numele de omisia pentru In&
formație ;u#lică03 )ernaKs (memru al 9omisiei 9reel$, în !GJ scria că este posi#ilă disciplinarea opiniei pu#lice așa
cum armele sunt folosite pentru disciplinarea corpurilor (corp, cu sensul de trup$0Ain comisie făcea parte -i alter ;ipp&
mann (memru în societă*i de vârf din zona puterii$ sus*inător al ideii care treuia pusă în practică în democra*ie: fari&
carea consensului0
JH – Iezi ode, nr0 #U!GGH, ;eoner%0
JHis – .nimat de sensi#ilitatea tipică a =naltei 4inan*e pentru prolemele ecolo%ice, <ames )aRer a participat (în !G"L$ la
Aenver (în calitate de secretar al 7inisterului de 4inan*e al ?tatelor Dnite$ la a patra onferință (ondială B>ildernessB
unde s&au pus azele )ăncii pentru 9onservarea 7ediului (un fel de ramifica*ie a it&ului londonez$ aată pe controlul
o%ă*iilor mondiale su pretetul protec*iei mediului09onferin*a (la care au participat circa !FF de reprezentan*i ai finan&
*elor, respectiv ai elitei mondiale$ a fost patronată de Aavid 2ocRefeller, 7aurice ?tron% -i aronul 3dmund de 2ot'sc'ild
(!GJM&!GGL, fondator al unei mi-cări pentru mediu -i climă$0<ames )aRer este memru al 942 -i consilier al arlle 2roup
(un comple militar&industrial american care %estionează -i ac*iunile unor familii o%ate, precum )us' -i000 )in ;aden$
(vezi tti del 11S onvegno di %tudi attolici = -ocumentele celei de&a 11&a adunări de %tudii atolice,2imini, ;a Tradi&
zione 9attolica, JFFH, p !F# -i următoarele$02eferitor la >orld onservation 5an@, aceasta preia datoriile *ărilor din 0umea
a .reia care, pentru a scăpa de aceste deite, vor treui să cedeze por*iuni din propriul teritoriu0.re statut de ancă mondi&
ală -i este controlată de către 2ot'sc'ild – 'ttp:UUen0@iRipedia0or%U@iRiUorldq9onservationq)anR 0
J# – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, 1aris, nr0 "U!GGJ0
J – 0ectures /ran]aises, nr0 ##JUferuarie !GG#0
JM – 8eor%e ?^r^- (cel mai faimos speculator din lume, evreu un%ur miliardar în dolari$ sus*ine că donează o treime din
câ-ti%ul lui re*elei 'pen %ociet /oundations, create de el -i coordonate (în acest contet$ de marile institu*ii eraice mon&
diale0Numitele fundații (caracterizate de ultrali#eralism pe plan economic, respectiv de cea mai mare toleranță pe plan so&
cial$ sunt prezente în LH de *ări, inclusiv ?eria, )osnia, 9roa*ia, .lania03ste o prezen*ă activă mai ales în fostele *ări
comuniste unde se prefi%urează crearea unei elite orientată în sens mondialist, capailă ca în viitor să formeze o coaliție de
țări cu orientare identică, care să se implice în crearea unei societăți glo#ale desc"ise (vezi 8eor%e ?^r^- riza capitalis&
mului glo#al, cit0, p JGH$0
JL – .părută în !G"F -i între*inând le%ături strânse cu /oreign ;olic ssociation (aceasta din urmă, creată su tutela 942,
i&a avut printre conducători pe 2ic'ard 8ardner, fost amasador american în +talia, consilier al lui 9linton -i memru al ?o&
cietă*ii 1il%rims$ oficial se ocupă cu răspândirea %ândirii americane în materie de afaceri externe08rupul de conducere este
compus din persoane de la )anR of .merica (din staff&ul lui Eissin%er$, de la (o#il 'il al lui 2ocRefeller (mul*i dintre ei
prezen*i -i Exxon,
ompan, în 8rupul
5an@)ilderer%, 9omisia
of merica, I5( -iTrilaterală, 942$, iar printre finan*atori se află ramco = ra#ian merican 'il
-refus /oundation0
J" – Iezi .leandre del Ialle2uerres contre lCEurope = )ăz#oaie împotriva Europei , 1aris, Sditions des ?Krtes, p J!J,
J!H0
JG – Iezi .leandre del Ialle2uerres666, cit0, p JHF0
HF – 0i(es, numărul special din aprilie !GGG dedicat 1rovinciei Eosovo, oferea cititorului o 'artă cu distriu*ia %eo%rafică
a victimelor din Eosovo (începând de la ! ianuarie !GGG -i până la J martie !GGG, data începerii omardamentelor$0=n
total: %B: 5e .orți0
H! – 0i(es & BI 5alcani senza (ilos"evicB & B5alcanii fără (iloșevi]B, nr0 UJFFF, p JFM0
HJ – ;ordul 9arrin%ton (personalitate din zona mondialismului anglo&saxon$ fost secretar&%eneral al N.TO, memru al ?o&
cietă*ii 1il%rims (-i al 9omisiei Trilaterale$, al 2++., al Eissin%er .ssociates, a prezidat pentru o perioadă destul de mare de
timp (deci, o anumită stailitate$ întâlnirile anuale ale 8rupului )ilderer% -i, la curent cu cele întâmplate, nu a ne%at ceea
ce era evident: D666 atacurile aeriene ale $.' asupra %er#iei au încuraat epurarea etnică din 5alcani în loc s&o înceti&
nească (. del Ialle, lucrarea citată, p HFL$0
J#F
HH – <o'n )arrK -i 3van T'omas ."e ?osovo over&<p din revista Ne@s@eeR, ! mai JFFF0
H# – Ain punct de vedere militar, a fost o opera*iune dusă în adâncimea teritoriului inamic, cu o eficien*ă notailă0. fost cea
mai importantă opera*iune sâră împotriva ac*iunilor armate ale D9E (care în !GG" au fost de circa JFFF, înso*ite de HFF de
răpiri$0
H – .leandre del Ialle 2uerres666, cit, p JL#0. se vedea -i $.' a BumflatB numărul @osovarilor uciși de s!r#i, în ziarul
orriere della sera din !G au%ust JFFF, p !H0Treuie adău%at că numai în Eivu (9on%o$, între !GG" -i JFFF, au fost circa
J milioane de mor*i ca rezultat al violen*ei etniei tutsi (în spatele cărora se află puterile occidentale care urmăresc să ia în
stăpânire resursele de materii prime din re%iune$0O tra%edie – altfel decât cea din Eosovo – aia -optită, care confirmă pu&
terea de alienare a con-tiin*elor de către mijloacele de informare, în stare să ecraneze sau să evidențieze totul0
HM – . del Ialle2uerres666, cit0, p JLM0
HL – 1reluat din .lfred ;ilient'al ."e ionist onnection II, Ne@ )runs@icR, Nort' .merica, 3d0 !GL", p JJJ0
H" – 2ic'ard O )oKer -i /erert 7 7orais 0a#orCs <ntold %tor = ;ovestea ne&spusă a muncitorilor, Dnited 3lectrical,
2adio P 7ac'ine orRers of .merica, NQ, !GU!GLG0
HG – 2en5 8u5non )*flections U propos du pouvoir occulte = )eflecții despre puterea ocultă, pulicate în revista catolică
/rance ntima]onniWue su pseudonimul 0e %p"inx, numărul din !! iunie !G!#, p JLL0
#F – .lert 1iRe (orals, -ogma and lausenCs ommentaries, cit0, vol I+, p !MG0
#! – 3lvio ?c'iua, memru al ?upremului 9onsiliu +talian de %rad HH_, în . 1iRe, aceea-i, p J#0

CONCLUDIEG A ACJIONA !NTRE TIMP ȘI ETERNITATE

.u trecut LM de ani de la pulicarea la 1aris a căr*ii programatice a lui <ean +zoulet – ;aris&apitale des )eli&
gions ou la (ission dCIsrahl = ;aris&apitala )eligiilor sau B(isiunea lui IsraelB0.ctualitatea ideilor prezentate în res&
pectiva lucrare face loc la multe semne de întreare0+ată cum preconiza +zoulet sinteza religiilor: D666 se tratează, evident,
de&o lucrare imensă, dar care poate și tre#uie descompusă Dîn mod natural în A50 +/AY.. (litere majuscule,
în%ro-ate -i cursive, preluate din tetul ori%inal – nota autorului$ succesive, pentru a trece la patru etape ulterioare, care
să ducă la constituirea a patru #locuriF
1 = #locul 5isericilor )eformate, sau #locul ;rotestanțilorZ
J = #locul catolicilor și al protestanților, sau #locul reștinilorZ
V = #locul celor trei BurmașeB ale 5i#liei, sau #locul $on&;ăg!nilorZ
4 = #locul $on&;ăg!nilor și al ;ăg!nilor, adunați în #locul redincioșilor6Este greu, și pentru a pune în practică această
lucrare, este necesară și suficientă posesia a A50 .&S50M/&5/, adică
1 = o doctrină sinteticăZ
J = un plan or%anicZ
V = personal tehnicZ
4 = un sediu lo%istic <ean +zoulet, lucrarea citată, p J!M, J!L01rin sediu logistic, +zoulet suîn*ele%e 1arisul (care din !G#M
a devenit sediul DN3?9O$, motivându&-i ale%erea în ace-ti termeni: ;arisul s&a aflat la srcinea )evoluției /ranceze care
a fost, în principal, o )evoluție )eligioasă Dde aprofundare și împlinire a )eformeib0
Ain cele prezentate până acum vor apare cu u-urin*ă cele patru locuri – onsiliul (ondial al 5isericilor D>,
onciliul 3atican II -i declara*ia $ostra etate, evenimentele de la ssisi, apariția <)I -i nu va fi %reu de individuat care ar
putea fi doctrina, planul, personalul te'nic necesare realizării /ederației )eligiilor, conform defini*iei formulate de +zoulet0
1anorama prezentată începe să scoată la lumină ideile&%'id0 .7in .o7ersau căzut în nori de praf -i %rămezi de
moloz înso*ite de gălăgia asurzitoare a zierelor -i a televiziunii0?uprema*ia planetară de sor%inte an%lo&americană este in&
discutailă, iar cursa %loalizării are un caracter frenetic09ei mai mul*i, încă, nu au ă%at de seamă aceste lucruri, sau se
complac cu ideile și principiile cool răspândite prin propa%anda rețelelor de socializare09ât de aproape suntem de dearca&
rea %uvernului sinar'ic mondial din convoiul care până acum -i&a făcut drum prin tunelul întunecat al istorieiB9ât de
aproape suntem, ca umanitate, de orizonturile fără speran*ăB

pieptul deNaucodonosor avusese

ar%int, adomenul un vis0?e
de cupru, făcea-ică
coapsele vede o din
%amele statuie
fier,enormă, cuerau
iar tălpile aspect terifiant0.vea
dintr&un amestec capul de aur,-ira*ele
de teracotă fier0O -i
pietricică s&a desprins de pe o culme, din apropiere -i lovind statuia peste picioare, a provocat distru%erea acesteia în mii de
ucă*i0?tatuia %i%antică ar putea reprezenta marile imperii ale vremurilor respective: ailonian, persian, al lui .leandru
cel 7are, etc01oate că -i astăzi, vreo pietricică stă pe undeva (într&un ec'iliru precar$ %ata să cadă peste picioarele %i%an&
tului cu picioarele de lut, mișcată de 3oința -ivină, semn că Aumnezeu îi ajută pe cai care ac*ionează în sensul dorit de 3;0

APPEN(I& IG FINANJATORII RE*OLUJIEI RUSE (!$0

3tras din ."e Ne7is" ommunal )egister of $e7 Hor@ it 191Y&1918 (p !F!", !F!G$0
9aco< He,r4 Sc0iQQ (sau <aRo /irsc' ?c'iff$ s&a născut la !F octomrie !"#L la 4ranRfurt&am&7ain (în 8erma&
nia$ într&o familie cu tradi*ii rainice ale cărei rădăcini ajun% până în secolul al X+I&lea0Tatăl acestuia era func*ionar la an&
ca lui 2ot'sc'ild din 4ranRfurt0=n !"M, după terminarea studiilor, pleacă spre .merica -i se staile-te la Ne@ QorR unde
pune azele unei afaceri proprii – 5udge, %c"iff  o – care va falimenta în !"LH02evine în 8ermania stailind le%ături cu
J#!
reprezentan*i ai mediului financiar %erman0=n !"L se reîntoarce în ?tatele Dnite fiind primit în %rupul de anc'eri de la
Eu'n ;oe P 9o (înfiin*ată de .ra'am Eu'n -i ?olomon ;oe în !"ML$, la conducerea căreia se va afla după pu*in timp0
Ain ra*iuni strate%ice, fiica lui ;oe s&a căsătorit cu ?c'iff08rupul ancar din care a făcut parte a finan*at construc*ia căilor
ferate ale Dnion 1acific, ?c'iff devenind interesat de căile ferate americane0.c*io&
nând în numele comunității de interese ale diverselor asocia*ii, crează $ort"ern
%ecurit o care l&a ajutat la suprimarea concuren*ei prolematice dintre compa&
niile americane de cale ferată0=n !GF#&!GF, cu ajutorul dat de către %rupul Eu'n,
;oe P 9o, japonezii î-i adjudecă victoria împotriva ru-ilor0=n !GFM, ?c'iff a fost
unul din fondatorii merican Ne7is" ommittee0. condus numeroase societă*i
printre care entral .rust o, >estern <nion .elegrap" o, >ells /argo Express
o -i a prezidat numeroase -edin*e ale 9amerei de 9omer* din Ne@ QorR0?c'iff
este cunoscut pentru activită*ile sale filantropice, dar -i pentru interesul acordat
educa*iei tineretului0. înfiin*at catedra de Economie %ocială de la Dniversitatea
9olumia> a oferit fondurile -i clădirea pentru %tudiile %emitice din cadrul Dni&
versită*ii /arvard> a înfiin*at %ecțiunea siei 'rientale la 7uzeul de +storie Natu&
rală din Ne@ QorR, oferind posiilitatea or%anizării de epedi*ii numeroase în
teritoriu pentru studiul istoriei orientale -i a condi*iilor de via*ă din acele locuri> a
făcut dona*ii numeroase la diverse muzee ale ora-ului Ne@ QorR -i a realizat )i&
lioteca 1ulică din Ne@ QorR (care con*ine un număr mare de lucrări privitoare
la c'estiunile eraice$> a oferit sediul social pentru 9ole%iul )arnard, în fază de
construc*ie0?c'iff este filantropul evreu prin ecelen*ă0+nfluen*a lui se re%ăse-te
în fiecare fază a vie*ii evreie-ti0?e interesează cu pasiune de lucrările din spitale,
devenind pre-edinte la ome (ontefiore, respectiv inefăcător al ?pitalului
(ount %inai -i al altor institu*ii sanitare evreie-ti din ora-01rofund interesat de cul&
tura eraică, îi revine un loc de frunte printre cei care au participat la reor%anizarea ?eminarului Teolo%ic 3raic .merican0
. fost fondatorul Oficiului pentru 3duca*ie -i administrator al /ondului 5aron irsc", respectiv al Ccolii .%ricole din
oodine0. furnizat clădirea necesară -i fondurile pentru .socia*ia 3raică a Tineretului din Ne@ QorR0
?c'iff a folosit întotdeauna averea lui, influen*a lui, în sluja intereselor poporului său: /l a finanțat adversarii
usiei autocratice și și&a folosit influența financiară pentru a îndepărta )usia de piața monetară americană D6660
.cestea, din cele scrise în 2e%istrul Oficial al 9omunită*ii 3vreie-ti din Ne@ QorR0

Treuie adău%at că memrul ?ocietă*ii 1il%rims (<aco /enrK ?c'iff$ înainte de emi%rarea în ?tatele Dnite (din
!"M$ a trăit la 4ranRfurt în strânsă le%ătură cu familia 2ot'sc'ild09ăsătorindu&se cu Nina ;oe -i devenind conducător al
ăncii Eu'n ;oe P 9o, va între*ine rela*ii foarte strânse cu anc'erii 1aul arur% -i Otto Ea'n, dar -i cu 3d@ard /
/arriman (!"#"&!GFG, care după o carieră în calitate de a%ent al Eu'n ;oe P 9o, va doândi titlul de rege feroviar$, res&
pectiv 7or%an (în calitate de reprezentant al lui 2ot'sc'ild$ pentru finan*area construc*iei căilor ferate ale Iestului ameri&
can0?c'iff (!"#L&!GJF$ a fost prezent -i la faimoasa adunare de pe <eRKll +sland (din noiemrie !G!F$ în care -apte anc'eri
afla*i su conducerea lui 1aul arur%, adică Nelson  .ldric' (cumnatul lui <o'n A 2ocRefeller <r$, . 1iatt .ndre@ (su&
secretar la 4inan*e$, /enrK 1 Aavison (partener la < 1 7or%an 9ompanK$, 9'arles A Norton (pre-edinte al 4irst National
)anR din Ne@ QorR$, )enjamin ?tron% (de la conducerea < 1 7or%an6s )anRers Trust, -i succesiv pre-edinte al 4ederal 2e&
serve$, 4ranR . Ianderlip (pre-edinte al National 9itK )anR din Ne@ QorR, în calitate de reprezentant al lui illiam 2ocRe&
feller$ -i 1aul arur% (partener al Eu'n ;oe P 9o, ca reprezentant al 2ot'sc'ild -i arur% europeni$ au pus azele în&
fiin*ării /ederal )eserve, #anca ăncilor americane, controlată strict de particulari, fapt făcut posiil prin /ederal )eserve
ct, semnat de pre-edintele american ilson la JH decemrie !G!H0
4inan*area 2evolu*iei )ol-evice de către anca Eu'n ;oe P 9o pare că nu a fost ceva înt!mplător, eistând o
opinie potrivit căreia <aco ?c'iff ar fi fost conducătorul %ecției )use al Ne7is" International >orld 2overnment = ?a"al
(."e ;rotocols, ?mallmaKnard and 9o, )oston, !GJF$0=ncă din !G!#, %ermanii suven*ionau revolu*ia rusească, fie direct
prin 2eic'sanR, fie prin intermedierea ăncii arur% P 9o din /amur% care făcea ca anii să ajun%ă la revolu*ionari
prin cele două sedii ale ăncii din ?uedia0arur% erau legați prin %rade de rudenie cu titularii de la anca Eu'n ;oe P
9o din Ne@ QorR01rin urmare, iată o serie de documente pulicate (în mare parte$ de %uvernul american0

-ocuments ;arlementaires des ^tats&<nis, 1aris, Sd0 )ossard (J$0

Nota secretă trimisă la !J feruarie !G!" de al +++&lea irou al 9omisarilor 1oporului0

2%, 5iroul Informații, %ecțiunea ), nS J9J, %ecret, 1J fe#ruarie 19180

;reședintelui onsiliului omisarilor ;oporului,

-epartamentul %erviciului %ecret are onoarea de&a vă informa că la arestarea căpitanului ?ons"in, s&au găsit asupra
lui două documente care purtau adnotări și ștampile ale ;oliției %ecrete din ;eters#urg6ceste documente sunt ordinele
srcinale ale )eic"s#an@, nS Y9VV din J martie 191Y privitoare la desc"iderea de conturi pentru domnii 0enin, %umenson,
?ozlovs@i, .rotz@ și pentru alte persoane însărcinate cu propaganda pacifistă, desc"ideri operate ca executare a ordi&
nului )eic"s#an@ nS Y4VV6ceastă descoperire pro#ează că nu s&a luat nici o măsură, în timp util, pentru distrugerea
J#J
documentelor respective6
;entru șef&divizieF ) 5auerZ adunctF 5u@"olm

3trase din documentele diplomatice pulicate în !GH! de %uvernul american cu titlul ;apers relating to t"e /oreign
)elations of t"e <nited %tates = 1918 = )usia (tomul +, p HL!&HLM$, 4ascicolul n_ "MJ0JFJM!UH0

m#asadorul în )usia D/rancis către %ecretarul de %tat Dtelegramă

;eters#urg, 9 fe#ruarie, 1J p6m6 1V fe#ruarie 1918, 1 a6m6
Dprimită la 1V fe#ruarie , 86JJ a6m6 și 1O fe#ruarie, Y6[[ a6m6
JV[4 = <rmează Dîn continuare o lucrare pregătită de %isson și de mine însumi (4rancis – nota autorului$, plec!nd de la
documente srcinale pe care am reușit să le procurăm și a căror autenticitate se află în afara oricărei îndoieli6ceste do&
cumente, care tind să pro#eze că 0enin și .rotz@ Dca de altfel și ceilalți conducători #olșevici au fost plătiți din 2ermania
și că distrugerea )usiei nu este dec!t una din părțile planului 2ermaniei de&a înfăptui dezorganizarea între țările B:nțele&
geriiB, mi&au parvenit din surse diverse6%unt în așteptarea pro#elor ulterioare, din aceleași surse și vă trimit datele in&
complete în speranța că >as"ington va putea adăuga documentele sale pentru căutarea unei corelații, destinată să pro&
#eze sau să infirme acuzarea6.oate documentele Dîn afară de scrisoarea semnată Hoffe provin din dosarul ?ontrerazved@a
al %erviciului %ecret al 2uvernului, organizat su# ?erens@i6-acă lucrurile stau în acest fel
apare înevita#ilă între#areaF de ce ?erens@i nu a utilizat aceste pro#e împotriva #olșevi&
cilor în iulie trecutGgenții germani din guvernul lui ar fi tre#uit să&l prevină6%crisoarea
semnată BHB provine din dosarul 5rest&0itovs@ care se află la %moln Institute și am aflat
despre aceasta de la o persoană cunoscută pentru BintrărileB ei (”intrări” & în sensul de
facilitate de intrare în mediile foarte importante$0$ici un srcinal, nici fotografia, nici alte
documente nu se află în posesia noastră, ci se află la ;etrograd și au fost văzute de un
american Dceea ce nu prezintă interes pentru cercetare6-ocumentul nS 11, o comunicare a
lui %c"eidemann, este o scrisoare trimisă în formă telegrafică6$oi putem procura rapid
srcinalul, dar nu este necesar pentru verificare, care poate fi făcută cu ușurință, confrun&
t!nd acest document cu altele care ar tre#ui să se afle la -epartamentul de Nustiție al %er&
viciilor %ecrete liate6Englezul pe care îl cunoașteți a lucrat la o parte din material6-i&
verse piste conduc la %toc@"olm și open"aga, imposi#il de urmărit de aici6%ugerez inten&
sificarea eforturilor pentru completarea acestui dosar, dar mă declar împotriva unei pu#&
licări imediate, numai dacă se tratează de împiedicarea politicii #olșevice în țările B:nțe&
legeriiB6ceastă pu#licare ar putea fi considerată ca o calomnie din partea capitaliștilor
străini, și nu va avea alt efect dec!t incitarea la represalii0
+ma%inea de mai sus reprezintă cule%erea de documente diplomatice referitoare la rela*iile
ruso&americane, pulicată de %uvernul american în !GH!0
-ocumentul 16
irculară din 18 fe#ruarie 19146(inisterul, către toate #ăncile germane și = cu acordul guvernului austro&ungar = către
sterreic"isc"e&?reditanstaltF
-irecțiunile tuturor #ăncilor germane care întrețin raporturi în exterior, și cu acordul guvernului austro&ungar, direc&
țiunea sterreic"isc"e&?reditanstalt, sunt informate că 2uvernul Imperial a estimat că este indispensa#il să se ceară tutu&
ror conducerilor instituțiilor de credit să sta#ilească cel mai rapid posi#il agenții la 0ulea, aparanda și 3ardT Dla fronti&
era finlandeză, la 5ergen și la msterdam6:nființarea acestor agenții tre#uie să garanteze o mai #ună tutelă a intereselor
acționarilor Dgermani, ruși, francezi și englezi, acest fapt put!nd fi necesar ca efect al anumitor circumstanțe care ar pu&
tea sc"im#a situația de pe piața industrială și financiară6;e l!ngă acestea, instituțiile #ancare sunt rugate, cu insistență,
să&și ia măsurile lor pentru a se păstra un secret deplin asupra relațiilor sta#ilite cu #ăncile finlandeze și americane6:n
acest scop, (inisterul recomandă %7edis" $a 5an@en Ddin %toc@"olm, 5an@ing 'ffice Ddin /\rsten#urg, ompania
omercială >aldemar ansen Ddin open"aga, ca #ănci care au menținut relațiile cu )usia6
(semnătura$ $S VYVY D%erviciul pentru B'perațiuni Pări %trăineB
Drmează o sc'emă a structurii azei financiare care începe din feruarie !G!#, cu cinci luni înainte de începutul
primului răzoi mondial0

-ocumentul J0
irculară din 9 iunie DJ noiem#rie G 19146-e la %tatul (aor (8erman – nota autorului$ către toți atașații militari din
țările vecine cu )usia, /ranța, Italia și $orvegia6
:n toate sectoarele #ăncilor germane din %uedia, $orvegia, Elveția și %tatele <nite, s&au desc"is credite speciale de răz#oi
pentru a veni în autorul necesităților de răz#oi6%tatul (aor vă autorizează să vă serviți, voi înșiși, pentru sume fără limi&
te, din acele credite, pentru distrugerea fa#ricilor inamice, dar și de utilizare a celor mai importante structuri civile și mili&
tare6:n același timp, este necesar să luați în considerare flota navigantă Dprin distrugerea motoarelor și a mașinilor, in&
cendierea stocurilor de materii prime, respectiv de produse finite, privarea marelor orașe de necesitățile lor, de energia
electrică necesară, de stocurile de petrol și provizii Drezerve6genți anume pregătiți se vor afla la dispoziția dumnea&
voastră furniz!ndu&vă explozi#il și material incendiar, dar și o listă cu persoanele care Dîn țările aflate su# controlul vos&
tru vor prelua însărcinările încredințate agenților de distrugere6
onsilier 2eneral al rmatei, -r6 /isc"er 0

J#H
 -ocumentul V6
irculara din J noiem#rie 19146-e la 5anca Imperială către reprezentanții $a 5an@, agenților de la -is@onto 2esell&
sc"aft, respectiv -eutsc"e 5an@6
;rin prezenta vă înștiințăm că au avut loc discuții între agenți autorizați de către 5anca Imperială și revoluționarii ruși,
domnii enzinov și 0unaciars@i6m!ndoi s&au adresat diverșilor finanțatori care, la r!ndul lor, i&au îndreptat către repre&
zentanții noștri6$oi suntem gata să susținem proiectele lor de agitație și propagandă, în )usia, cu condiția a#solută ca
agitația și propaganda conduse de domnii  și 0, să ai#ă în vedere armatele active de pe front6:n acest sens, agenții 5ăn&
cii Imperiale se vor adresa #ăncilor lor pentru a le informa că noi le desc"idem creditele necesare, care vor fi acoperite
integral în momentul în care veți face aceste cereri către 5erlin6
)isser Supliment al acestui documentW Z și L vor intra în relația cu 9anca .mperială prin ubinstein# Ma* ar!
bur% și arvus (H$0

-ocumentul 46
irculara din JV fe#ruarie 191[6%erviciul de ;resă al (inisterului facerilor Externe, către toți am#asadorii, miniștrii
și consulii țărilor neutreF
%unteți informați că în țările unde vă aflați vor fi sta#ilite #irouri speciale de credit pentru organizarea propagandei în
țările BoalițieiB, put!nd constitui unul din motivele de răz#oi împotriva 2ermaniei6(ișcarea de agitație socială va fi în&
soțită de propagandăZ vor rezulta acțiuni Dtendințe revoluționareZ va exista o separare a diverselor componente ale statu&
luiZ practic, va fi răz#oi civilZ astfel, va exista și o mișcare pentru dezarmare, respectiv pentru încetarea răz#oiului6%unteți
rugați să cooperați și să autați cu toate miloacele pe directorii #irourilor de mai sus6ceste persoane vă vo prezenta ac&
reditările lor6
5art"elm6
-ocumentul [6
-e la președintele ?irdorffCs )"einis" >estp"alian Industrial %ndicate către #iroul central al
$a 5an@en de la %toc@"olm60ui %venson 5altzer, reprezentant al -is@onto 2esellsc"aft la
%toc@"olm, și domnului ?irc", reprezentant al -eutsc"e 5an@ în Elveția6
)"einis" >estp"alian Industrial oal %ndicate vă autorizează, împreună cu conducerea, să plă&
tiți sumele necesare pentru autarea emigranților ruși Ddupă cum dea cunoașteți, dornici să des&
fășoare propaganda printre prizonierii ruși de răz#oi și în r!ndurile armatei ruse6
?irdorff6

Izrail 0azarevici 2elfand Dsau elfand, mai cunoscut cu numele de ;arvus, 18OY&19J40

-ocumentul O6 open"aga, 18 iunie 191Y6

-omnului )uffner elsingfors,
%timate domn,
3ă rugăm să luați la cunoștiință de transferul a V1[6KKK de mărci din contul de la -is@onto 2esellsc"aft în contul domnu&
lui 0enin la ?ronstadt, din ordinul sindicatului63ă rugăm să confirmați primirea la $landsve, 98 open"agen, > ansen
 o6
%vensen6

-ocumentul Y6 %toc@"olm, 8 septem#rie 191Y6

-omnului /arsen, ?ronstadt Dvia elsingfors,
'norați ordinul de plată, urmați instrucțiunile pentru pașapoartele și indicația pentru suma de JKY6KKK după cum ați
sta#ilit cu domnul 0enin, către persoanele menționate în această scrisoare6ceastă alegere este apro#ată de Excelența %a,
domnul am#asador6onfirmați sosirea acestor persoane și țineți acest document separat de actele dumneavoastră6
%vensen6

-ocumentul 86 ?ontrerazved@a, 2eneva, 1O iunie 191Y6

-omnului /\rsten#erg (#$, %toc@"olm,
3ă rugăm
șurilor să luați la cunoștiință
socialiste6Informați -ec@ercă prin
la cererea domnului
telegramă despreDNullias G despre
primire, au fostlivrarea
plătiți VJ6KKK de franci
#roșurilor, pentru
numărul de pu#licarea
factură Dsau#ro&
orice alt miloc de recunoaștere și data de sosire6
?rie@, -eutsc"e 5an@6

-ocumentul 96
-omnului )ap"ahl %c"olnic@an, aparanda6
-ragă tovarășe,
5iroul 5ăncii >ar#urg a desc"is, în acord cu telegrama de la )"einis" >estp"alian %ndicate, un cont pe numele tovară&
șului .rotz@6ine tre#uia, a făcut rost de arme, a organizat transportul lor și livrarea la 0ulea ($ și 3ardT, în contul #i&
roului BEssen  %onB, pe numele destinatarilor din 0ulea și al unei persoane autorizată să primească #anii ceruți de to&
varășul .rotz@6
N /\rsten#erg6

J##
 -ocumentul 1K6 0ulea, J octom#rie 191Y6
-omnului ntonov (M$, aparanda,
ererea tovarășului .rotz@ a fost îndeplinită6:n contul %indicatului și al (inisterului Dpro#a#il al (inisterului facerilor
Externe de la 5erlin, oficiul de presă au fost cerute 4KK6KKK de coroane și date tovarășei %onia, care vă va face o vizită
cu această scrisoare și vă va aduce suma cerută6
N /\rsten#erg6

-ocumentul 116 5erlin, J[ august 191Y6

-omnule 'l#erg,
-orința dumneavoastră coincide cu interesele partidului6u acordul persoanei pe care o cunoașteți, 1[K6KKK de coroane
au fost transferate Dla dispoziția dumneavoastră de către $a 5an@ la #iroul lui /\rsten#erg6Informați cu acuratețe pe
3or7rts de ceea ce se scrie în ziare despre evenimentele în curs6
%c"eidemann (L$0

-ocumentul 1J6 5erlin, 14 iulie 191Y6

-omnule (ir, %toc@"olm,
m transferat pe numele dumneavoastră, prin (6 I6 )uc"ver Dmagistratul&instructor 18K6KKK de mărci germane pentru
c"eltuielile dumneavoastră din /inlanda6-iferența este la dispoziția dumneavoastră pentru BagitațiaB împotriva ngliei
și /ranței6%crisorile lui D(alani@ G și %te@lov care au fost trimise, au fost primite și vor fi luate în considerare6
;arvus6

Ain aceea-i ”cule%ere”, de la pa%ina a -aptea, o altă scrisoare, de maim interes:

/ascicolul $S 8O16KKXJ88, m#asadorul în )usia D/rancis către %ecretarul de %tat,

Dtelegramă, ;etrograd, 19 martie 191Y, ora 8 p6 m6Dprimită JK martie, ora O p6 m66
111K = ;este tot este ordine6u fost luate dispoziții pentru a împiedica orice pretenție la tron, precum acea a (arelui -uce
(i"ail, reprezentant al succesiunii ereditare după a#dicarea țarului și a țareviciului Dfiul țarului, pentru zădărnicirea
oricărei cereri cu tendință spre succesiunea imperială, p!nă la Bpeople actB6;entru că 2uvernul ;rovizoriu are nevoie
urgentă de fonduri, nglia a finanțat )usia și pro#a#il că va continua să o facă, p!nă c!nd guvernul va fi recunoscut de
toți aliații6<n autor urgent ar fi ca o lovitură de maestru6Este foarte important pentru evrei ca această revoluție să re&
ușească6-acă evreii vor avea de c!știgat, va tre#ui păstrată o maximă discreție din moment ce revoluția intră într&o fază
în care s&ar putea activa opoziția antisemiților, care aici sunt foarte numeroși6
/rancis6

B/runtașiB ai )evoluției 5olșevice

J#
 NOTEG
! – Aocumentele din acest appendix au fost preluate din lucrarea 0a aute /inance et les )*volutions = :nalta /inanță și
)evoluțiile,/enrK 9oston, 1aris, Sd0 ;ectures 4ran`aises, !GMH0
J – 9itat în 1ierre Iirion 5ientMt un gouvernement666, cit0, p !H, !HM0
H – ;unaciarsRi era omisar al poporului pentru Educație01arvus se afla la 9open'a%a, în timp ce arur% ac*iona, mai
ales, la ?tocR'olm01arvus a fost finan*at de către @aiser&ul il'elm al ++&lea cu două milioane de mărci %ermane pentru in&
sti%area la revolu*ie (sursă: memoriile lui ;udendorff$0
# – =n documentul !, 4[rstener% este numit 4[rstenur%, devenind 8anetsRK la ?anRt 1etersur%0
 – Ora- suedez în apropiere de /aparanda0Aocumentul lasă de în*eles că TrotzRK se afla în le%ătură cu arur%, respectiv
4[rstener%0
M – 9omandant al zonei ?anRt 1etersur%0=n perioada scrisorii, TrotzRK era deja -ef politic al 1etersur%ului -i mai lipsea o
lună până la începutul 2evolu*iei din Octomrie0
L – 9onducător socialist %erman, sus*inător al păcii în 8ermania03or7rts = :nainte =era ziarul sociali-tilor erlinezi0

APPEN(I& IIG PRINCIPALELE ASOCIAJII MON(IALISTE

Licio 3elli ' 2emocrația este ca o ”ți%ară”# %ata să se termine C

?tudiul care precede acest appendix arată că actualele %uverne nu sunt altceva decât aspectul eoteric al ;ojii
=nalte care ac*ionează asupra acestora în mod direct, prin intermediul propriilor a%en*i infiltra*i în structurile&c'eie ale sta&
telor -iUsau prin intermediul unei mul*imi de manevră (mulțime constituită din asocia*ii, or%anisme, cluuri et similia cu
scopuri dintre cele mai diverse$0=n mod frecvent, aceste societă*i au caracter filantropic sau academic, fiind foarte u-or de
influen*at -i de teleg"idat0.ceastă re*ea foarte deasă, *esută în mul*i ani de activitate ocultă, pe toată planeta, sus*ine peste
tot -i cu orice mijloace ideile necesității primare a unei Noi Ordini +nterna*ionale care să asi%ure salvarea ecolo%ică a pla&
netei, distriuirea (în mod e%al$ a o%ă*iei între oameni, să %aranteze liertatea de con-tiin*ă, dar mai ales o pace perpetuă
(-i nazi-tii sus*ineau ideea unui )eic" de&o mie de ani RRR$ ca fruct neperisail – din cele sus*inute – al unui 8uvern 7ondi&
al, universal recunoscut0
4aptele petrecute în ultimii ani arată (fără umră de îndoială$ că mondialismul sovietic, ateu -i totalitar, după ce
-i&a dat jos masca purtată pentru mai mult de -aptezeci de ani (de negare a Occidentului$, prezintă coinciden*e cu scopurile
-i personaele sunt acelea-i(!$b Occidentului: o lume cu o sin%ură con-tiin*ă, un sin%ur %uvern, o sin%ură educa*ie0Aar un
ostacol imens a apărut în calea acestui plan secular: islamul07ai corect, ar treui să se vorească despre ostacolul creat
de marile reli%ii pentru că restul, tot ceea ce face diferen*a (rasa, istoria, cultura, lima, oiceiuri$ este u-or de atenuat, de
uniformizat, de diluat02eli%ia, cea pe care fiecare om o consideră ca fiind adevărată, nu poate fi trecută cu vederea -i mon&
diali-tii cunosc acest lucru: omul este capail să se lupte, din convin%ere, până la ultima picătură de sân%e, con-tient că în
acest fel se apropie de răsplata eternă01roclamând respectarea reli%ii altuia (implicit, a oricărei divinită*i care ar sta la aza
respectivului cult$, în numele dreptului uman la li#ertatea de credință (deci de aderare la orice idee ridicată la ran% de ade&
văr a#solut
ideilor $, )iserica apare
mondialiste0?e devenit, de fapt,
că a sosit o sucursală
momentul a OND, folosită
ca super&religia $e7 din
gecând în când pentru
să înso*ească propa%area
)iserica (su
în sectorul carealtă
i&aformă$
fost re&a
zervat din marele ;ant"eon al reli%iilor03raismul caalistic, cu încărcătura lui de ritual -i exclusiv constituie de departe o
amenin*are, identificându&se cu ideile care stau la aza reli%iei Ne@ .%e0Aintre marile reli%ii mai rămâne doar islamul (în
care fiecare credincios, oriunde s&ar afla, treuie să trăiască -i să ac*ioneze ca un apostol$ refractar în anumită măsură la
laicizarea de natură occidentală0Dn islam caracterizat de un poten*ial demo%rafic înalt, care sfidează Occidentul caracterizat
de o anumită onctuozitate a nivelului de trai -i de indici de creștere negativă, un islam înc'is în sine însu-i, inte%ralist -i
comativ prin credin*ă, destul de dificil de manevrat prin divizări interne, decis să re&înfiin*eze un imperiu condus de legile
lui (o"amed, după cum s&a proclamat la adunarea conducătorilor mondiali ai fundamentali-tilor care a avut loc la L au%ust
!GG#, pe stadionul emleK din ;ondra0(Ae ce la ;ondra -i nu în orice alt ora- dintr&o *ară islamică BBB Ediția următoare,
la >as"ington GGG$0
Dn islam care în versiunea lui inte%ralistă nu este dispus să accepte nici @affir – necredincio-i – nici socialism,
nici democra*ie, nici na*ionalisme, fiind decis să contriuie la căderea re%imelor pentru a le înlocui cu umma" – .dunarea
1oporului +slamic (J$0
J#M
 Dn islam prea pu*in corupt la interiorul noilor %enera*ii, ale petrodolarilor – care
de decenii au intrat în pușculițele emirilor -i ale conducătorilor locali – tot mai
intransi%ente -i mai intolerante fa*ă de %atana occidentală, cu o ură viscerală
împotriva sionismului0Dn islam în plină epansiune demo%rafică, în care le%ea
9oranului -i&a recăpătat importan*a meritată, un islam care nu ezită să se înar&
meze -i să predice reluarea i"ad&ului – răzoiul sfânt împotriva necredincio-i&
lor0Aar cum în diverse adunări, clu#uri, organizații se re%ăsesc alături -i repre&
zentan*i ai cultelor cre-tine, -i ale celor islamice, dar -i ale celor evreie-ti, pro&
lema a%resivită*ii unei credințe asupra celeilalte treuie tratată cu maimă
aten*ie, fără a lăsa fanatismul să întunece judecata (în ima%inea din stân%a, pat&
riar'ul ortodo )artolomeu + s&a întâlnit cu al T'ani, emirul atarului0?ă vede*i
cine este investitor la IolRs@a%en VVV$0
1entru re%izorii ocul*i, să ajun%ă (după atâtea lupte câ-ti%ate împotriva cre-tinismului$ în pra%ul 8uvernului
7ondial (dar fără a trece acest pra%$ nu este un lucru tocmai plăcut0.stfel s&ar putea eplica rutalitatea cu care, în !GGF&
!GG!, americanii au aplicat o corecție unui popor de ! milioane de locuitori corec*ie justificată ca o necesitate strin%entă
de apărare a democrației (H$b, plin implicarea, în comun, a 3uropei, respectiv a Dniunii ?ocietice0.ceasta din urmă, prin
vocea conducătorului în func*ie al .rmatei 2o-ii (israelitul 7i'ail . 7osseiev$, amenin*a (proail în contetul unei come&
dii aile din partea celor implica*i$ cu declan-area unui al +++&lea răzoi mondial, pentru apărarea +ranului -i +raului0=n
realitate, cei din umră sunt foarte con-tien*i că numai zdroind puterea musulmană renăscută se poate instala un %uvern
mondial azat pe o reli%ie unică0=mpotriva unui islamism încăpăț!nat nu se pot eclude (în viitor$ interven*ii în for*ă, cu
rezultate -i mai dezastruoase decât cele din 8olful 1iersic (#$, cu durerea, distru%erea, foamea -i lipsurile corespunzătoate0
9um se poate justifica altfel înspăim!ntătoarea înarmare a +ranului (situat într&o zonă cu tensiune înaltă$ prin %rija acelo&
ra-i puteri occidentale, ca un oma%iu adresat principiului gestionării contrariilor B9ine a furnizat +ndiei, 1aRistanului (dar
poate -i 3%iptului -i ;iiei$ faimoasele miloace de distrugere în masă, cine este responsail de tăcerea complice care aco&
peră totul, când ar fi fost suficient un semnal discret -i inviziil pentru situarea tuturor inculpaților pe anca acuza*ilor ală&
turi de 9oreea de Nord ($B
9unoscând modul de ac*iune al societă*ilor secrete (de creare a incendiului iar pe urmă de&a se prezenta drept
pompieri$ nu este 'azardat -i nici ilo%ic să credem că reînarmarea islamului poate fi preludiul unui conflict în care se vor
putea folosi mjloace de distru%ere în masă, conflict soldat cu dispari*ia multora0)rzezinsRi (mondialist de seamă$ ce cu&
noa-te foarte ine distinc*ia dintre putere -i autoritate (M$, scria în !GGH: -elimitarea geografică a spiralei violenței se
poate trasa, ca un oval, pe "arta Eurasiei6%e întinde de la vest la est, de la driatica și 5alcani, p!nă la provincia c"ineză
%in@iang D6666.ragedia din 0i#an din anii C8K, cea din ?urdistan sau cea din fosta Nugoslavie de la începutul anilor C9K,
sunt premizele a ceea ce se va putea înt!mpla la interiorul ovalului asiatic de pericol maxim D6666;roliferarea armelor de
distrugere în masă este o realitate6:n situația actuală, în care puterii militare a %tatelor <nite îi lipsește o autoritate cores&
punzătoare și în care autorității mondiale a '$< îi lipsește puterrea necesară, este posibilă doar o acțiune de înt$rziere
D6666:ntr&un anumit punct se poate prevedea că armele de distrugere în masă vor fi utilizate în conflictele #azate pe senti&
mente etnice sau religioase (L$0)rzezinsRi, cu o lejeritate în a face profe*ii, continuă citând un studiu al lui ?amuel 1 /un&
tin%ton (născut în !GJL, în ima%inea din stân%a în iroul propriu$, profesor la /arvard – :nt!lnirea
dintre civilizații ("$, în care autorul sus*ine ideea că posiilele conflicte de&a lun%ul liniei de frac&
tură dintre civilizații (în orice fel s&ar numi ea, cre-tină, islamică, confuciană$ vor putea să amenin&
*e (în viitor$ în mod foarte consistent pacea din lume01entru acest scop, imi%rarea din *ările arae
spre 3uropa ar putea furniza situa*ii demne de luat în considerare în cazul destailizării *ărilor în
care se află, făcând loc la adevărate casus #elli pe măsura accentuării contradic*iilor islam&ceilal*i,
favorizând în acela-i timp -i acordarea consensului popoarelor pentru un eventual răzoi împotriva
islamului (G$0Ci toate acestea fără a mai fi nevoie să se folosească de dezumflata scuză a drepturi&
lor omului, sau de interesele comerciale (după cum a fost cazul dintre ?tatele Dnite -i +ra$07etoda
operativă a societă*ilor secrete este cea clasică, articulată pe cercurile concentrice0=n func*ie de ne&
cesitate se creează organe intermediare sau societăți internaționale (în func*ie de situa*ie$, cu scopuri -i destina*ii dintre
cele mai diverse (unele dintre ele contradictorii în oc'ii profanilor$, dar conduse din acelea-i centre de putere0.pare coor&
donarea acțiunilor, societă*ile fiind capaile să&-i îndeplinească oiectivele într&o rețea deasă01e măsură ce scopurile sunt
îndeplinite, societă*ile vec'i pot lăsa locul altor societă*i (noi$, mai aile în continuarea drumului pe care&l au de parcurs0
AG )NAI )RITH

:n loile 5Cnai 5Crit", toți evreii sunt #ineveniți și se simt ca la ei acasă6Ei erau BfrațiB încă dinainte să fi gustat
din poezia ritualului de inițiere6Ei erau B/ii ai lianțeiB prin naștere și BlianțaB nu a fost făcută de oamenii reuniți în
loă, ea a fost făcută de -umnezeu și Israel la poalele muntelui %inai6#ra"am, tatăl rasei evreiești, este Dse poate spune
la modul figurat fondatorul primei loi și descoperi ritualul ei atunci c!nd înălță oc"ii spre miliardele de stele străluci&
toare de pe #olta cerurilor, văz!nd în ele opera unui creator6%telele îi vor#irăZ ele spuserăF B3ezi, poporul tău va fi precum
stelele din er 666 %ă fie #inecuv!ntat 6660
”>" t"e 5Cnai 5Crit"GB, 5Cnai 5Crit" (agazine, $e7 Hor@, ma 19J9, p JY40

5Cnai 5Crit" = asociație fraternă evreiască, înființată în %tatele <nite în 184V6:n lim#a e#raică înseamnă B/ii &
lianțeiB6%copul acestei asociații constă în menținerea tradițiilor și a culturii evreiești, de luptă împotriva antisemitismu&
J#L
lui6-eclarația de principiu a fondatorilor preciza că idealul asociației este de Bunire a evreilor prin interesele lor elevate,
la fel ca acelea ale întregii umanități D666, de apărare a patrimoniului religios și spiritual al lianței prin acțiune educati&
vă și spirituală, adresată celor tineri D666, de luptă împotriva antisemitismului declarat sau latentB6(em#rii se numesc în&
tre ei BfrațiB, primesc o inițiere și se reunesc în loe (!F$0
0a 1V octom#rie 184V, în aff* %ins#erner din cartierul 0o7er East %ide, (an"attan D$e7 Hor@, 1J evrei emi&
grați din 2ermania au ținut o adunare misterioasă6Ei pun #azele unei o#ediențe masonice, rezervată numai evreilor6 u&
rios6-in moment ce (asoneria se proclama deasupra tuturor religiilor și a tuturor raselor, de ce aceștia nu aderă la o loă
dea existentăG;are că în acea umătate a decolului al AIA&lea, societatea protestantă din $e7 Hor@ nu era străină de ma&
nifestări antisemite6%e poate presupune că cei doisprezece fondatori ai 5Cnai 5Crit" erau dea masoni, adepți ai loilor ame&
ricane, din moment ce ei au ales un ritual care este un amestec dintre )itul de Hor@, respectiv )itul merican al 'dd /e&
llo7s (societate secretă fondată la ;ondra în !L"" – nota autorului$ (!!$0;a un an după înfiin*are, )6nai )6rit' desc'ide în
Ne@ QorR a duoa lojă -i a treia la )altimore0=n !""J de#arcă în 8ermania (după cum era natural$, patria lui ;uter, mai ales
că iudaismul este o religie a examinării li#ere6:n afară de unicitatea lui -umnezeu, respectiv legea iu#irii, restul (după cum
a spus /illel$ nu este dec$t un comentariu care poate fi discutat (!J$0?e desfășoară în 3uropa 9entrală, în 3st, dar aia în
!GHJ înfiin*ează o lojă în 4ran*a, *ară latină -i catolică0)6nai )6rit', practic necunoscută marelui pulic -i asupra căreia jur&
nali-tii preferă să nu insiste deloc, este fără îndoială una din societă*ile secrete cunoscute din zona de conducere a ;uterii0
?&ar părea că 7asoneria, ?ocietatea 1il%rims, 9omisia Trilaterală, 942 nu ar fi decât societăți de legătură dintre umanitate
-i acest colosal or%anism aristocratic evreiesc03ste semnificativă declara*ia făcută în !GL de cel de&al X+X&lea pre-edinte
mondial al )6nai )6rit' Aavid 7 )lumer% (!H$b, într&o ro-ură cu titlul ”<n mod de&a fi evreuB: 0ocul ocupat de 5Cnai
5Crit" este unic între organizațiile evreiești D6666Ea are în r!ndurile ei mai mulți mem#ri dec!t orice altă organizație ev&
reiască6%e menționează aceste fapte nu din orgoliu, ci de indicare, în modul cel mai simplu, că avem o responsabilitate
particulară în familia or%anizațiilor ebraice privitor la poporul nostru și la umanitate D666 (!#$0
9onform rainilor -i conducătorilor săi, +srael are un destin reli%ios -i o misiune de îndeplinit pe lân%ă goimi
(non&evreii$, constând în iluminarea acestora prin principiile talmudice (unde î-i au ori%inea -i mult proclamatele -repturi
ale 'mului$ în a-teptarea epocii mesianice care va duce la divinizarea poporului evreu: Evreul poate fi definit prin respon&
sa#ilitățile sale în fața lui -umnezeu, în fața istoriei, în fața poporului său, în fața umanității D6666Etica evreiască este una
dintre acelea care atri#uie omului locul cel mai înalt în creație60umea și tot ceea ce se află în ea există pentru el6;entru
realizarea acestui lucru, împlinind epoca mesianică, a fost creat universul D6666;e de altă parte, istoria e#raică este o re&
aducere aminte constantă despre această responsa#ilitate a evreilor6-e la #ra"am care intervenea pentru %odoma și 2o&
mora și p!nă la sacrificiile făcute în .emplu pentru cele șaptezeci de națiuni ale lumii, în textele noastre #i#lice nu lipsesc
exemplele de intervenție a evreilor în favoarea fraților non&evrei6-e atunci, pe #ună dreptate sau greșind, lumea non&evre&
iască a considerat adesea Dfoarte des că poporul evreu este responsa#il de toate cele înt!mplate Dmai ales cele rele6.ra&
diția e#raică ne impune să fim un exemplu pentru toate națiunile, să ne comportăm ca un popor de sacerdoți, su#liniind
cu claritate care tre#uie să fie rolul nostru în milocul umanității D6666cesta este sensul responsa#ilității care a dus la
apariția 5Cnai 5Crit" și care explică lunga sa istorie (!$0=n mod natural, scopuri atât de elevate au nevoie de mijloace de
ac*iune pe măsură0Ain acest punct de vedere se în*ele% mai ine dimensiunile atriuite Ordinului 7asonic +nterna*ional al
)6nai )6rit' de către istoricul ritanic 1aul 8oodman (!M$, pre-edintele primei loji )6nai )6rit', înfiin*ată la ;ondra în
!G!Fb -i citat de către revista -istrictului 19 a 5Cnai 5Crit" (3uropa 9ontinentală$: ceastă adunare a evreilor, profund de&
dicată 0umii $oi și celei 3ec"i, str!ns adunați într&o singură asociație și motivați de un singur ideal, reprezintă cea mai
mare forță or%anizată din timpurile moderne care luptă pentru promovarea intereselor iudaismului (!L0
=n prezent, )6nai )6rit' este o aristocra*ie evreiască cu circa MFF0FFF de adep*i o&
ri%inari din #" de *ări, la care s&au adău%at, după desc'iderea din !GGF a lojii de la
7oscova (2usia$, reprezentan*i din ;ituania, ;etonia, *ările est&europene0 Este cea
mai puternică dintre organizațiile e#raice D666 compusă din loi (!"$ la interiorul
cărora mem#rii sunt repartizați în comisii specializate – conform .ri#une Nuive
din JH decemrie !G", care preciza -i că este reprezentată în milocul marii ma&
Em#lema 5Cnai 5Crit" orități a organizațiilor internaționale precum '$<, <$E%' (este prezentă -i în
9onsiliul 3uropei având func*ii consultative – nota autorului$ în calitate de '$2 și are legături și la 3atican6Influența este
așa de mare înc!t înainte de alegeri, președinții americani tre#uie să se prezinte înt!i în fața celor din 5Cnai 5Crit"0
Ae partea lor, pre-edin*ii americani nu uită sprijinul acordat: H dintre func*ionarii %uvernamentali ai lui )ill
9linton
uie *inut(cucont
func*ii de răspundere$
că evreii reprezintă apar*ineau
doar H dinla popula*ia
)6nai )6rit' (pentruDnite$0=n
?tatelor a ne da seama de dimensiunile
timpurile lui 8  )us'acestei
?r0, în ma-ina*iuni, tre&
perioada delicată
a răzoiului din 8olf, reprezentantul ?tatelor Dnite la Na*iunile Dnite a fost 7orris ) .ram (!G!"&JFFF$, fost pre-edinte
al merican Ne7is" ommittee -i director al onferinței 'rganizațiilor E#raice mericane, amele conectate la )6nai )6rit'
(!G$0/ii lianței = 5Cnai 5Crit" – î-i are sediul %eneral interna*ional în as'in%ton A9, 2'ode +sland .venue, n_ !M#F, fiind
prezentă în lume în " de *ări, împăr*ite în șapte districte, fiecare administrat de către un %uvernator0;a sfăr-itul lui au%ust
!G"!, la <erusalim, pe ?ing -avid %treet s&a desc'is o ramură administrativă importantă, numită semnificativ >orld enter0
=n orice caz, prima lojă masonică a )6nai )6rit' a fost prezentă în acest ora- încă din !"""09a titul informativ, iată o parte
din cei care au fost pre-edin*i ai acestei or%aniza*ii (în paranteză este specificată perioada în care s&au aflat la conducere$:
/enrK 7onsRK (!GH"&!G#L$, 4ranR 8oldman (!G#L&!GH$, 1'illip 7 ElutznicR (!GH&!GG$, ;ael . Eatz (!GG&!GM$,
illiam . eler (!GM&!GL!$, Aavid 7 )lumer% (!GL!&!GL"$, <acR < ?pitzer (!GL"&!G"J$, 8erald Eraft (!G"J&!G"M$,
?eKmour A 2eic' (!G"M&!GGF$, Eent 3 ?c'iner (!GGF&!GG#$, TommK 1 )aer (!GG#&!GG"$, 2ic'ard A /eideman (!GG"&
JFFJ$, <oel ? Eaplan (JFFJ&JFFM$, 7ois'e ?mit' (JFFM&JFFG$, Aennis 8licR (JFFG&JF!!$0)6nai )6rit'&ul american are or&
%aniza*ii pentru tineret puternice precum 5Cnai 5Crit" Hout" 'rganization -i illel, structuri specializate adresate (/illel cu
J#"
precădere$ studen*ilor universitari, iar menirea institu*ională a acestor or%aniza*ii constă în men*inerea vie a identită*ii evre&
ie-ti -i sioniste01uterea )6nai )6rit' se etinde -i peste (importanta$ nti&-efamation 0eague, respectiv asupra oricărei so&
cietă*i, consiliu sau asocia*ie viziilă (sau ocultă$ evreiască, în
orice fel s&ar numi ele: lianța Israelită <niversală, onsiliul
(ondial Evreiesc, /ondul %ocial Evreiesc, 5ritis" Israel, on&
siliul %inagogilor, 0iga împotriva ntisemitismului, asocia*iile
de prietenie dintre *ările europene -i +srael sau a-a&numita
societate americană de lo## = I;, etc03mlema oficială a
statului +srael, adoptată în !G#G de fratele 9'aZm eizman,
(primul pre-edinte al +sraelului$ este menora"&ul, sfe-nicul cu
-apte ra*e, simol adoptat -i de )6nai )6rit'0)6nai )6rit' are
rolul de executiv al oli%ar'icului (are ?a"al (JF$ = (arele
%an"edrin, -i pare să coincidă (cel pu*in din descriere$ cu en&
titatea pe care 3 9 Enut' o descria în lucrarea lui, ."e Empire
of B."e itB: $umărul magic de 4KK Dde mem#ri = odinioa&
ră sim#ol al #ogăției și al privilegiilor dominanților = apare
aici într&un rol deloc nou D6666'ameni care au milioane de do&
lari și care sunt prezenți între noi, domină asupra destinului,
asupra vieții și morții compatrioților lor printr&o organizarea
care se ridică împotriva spiritului și textului onstituției %ta&
telor <nite6$u există nici măcar 1 la mie dintre compatrioții
lor care să fi intenționat să vor#ească despre această organi&
Einstein cu "ajm >eizman zație6%copul comun al tuturor acestor oameni este str!ns legat
cu faptul că marile lor averi sunt în relație cu operațiunile din BitB, citadela /inanței (ondiale6cești oameni nu exer&
cită numai o influență puternică, în cel mai deplin secret, dar operează și datorită contri#uție puse la dispoziție de către
ecil )"odes, respectiv ndre7 arnegie D18V[&1919 (J!$03ste important de oservat conver%en*a acestor rânduri cu
mărturia prezentată de 1ierre Iirion despre funcția istorică a ?tatelor Dnite, condusă de către un nucleu restrâns:
%upremația maritimă a ngliei, $orvegiei, %uediei, -anemarcei, 'landei Dnațiuni protestante a rămas la fel prin mila di&
vinăZ și BfiicaB lor, %tatele <nite, cu numai două secole de viață, îngriind o duzină de rase cu antica lege a lui -umnezeu,
și&a pus forțele, în două r!nduri, la dispoziția li#ertății, și a făcut ca economia ei să furnizeze miloacele care să împiedice
reîntoarcerea #ar#ariilor evului mediu și a tiraniei spirituale (JJ$0

J#G
 +ma%inea de pe pa%ina anterioară reprezintă o reproducere a pa%inilor J!# -i J! din lmana"ul masonic al Eu&
ropei, !GMM, care atestă natura masonică a )6nai )6rit'01e aceea-i pa%ină apare -i (') despre care istoricul mason Aa&
niel ;i%ou (cel care a redactat dicționarul citat deseori$ scria: D666 la $e7 Hor@, în 191O, arve %pencer 0e7is D188V&19V9
a fondat 'rdinul )oza&rucian al (') D666 compus din doisprezece grade, iar sediul mondial a fost sta#ilit la %an No&
s* în alifornia6=n !GHG, %radul de ” Imperator” al ordinului îi va reveni fiului acestuia, 2alp'&7a@ell (!GF#&!G"L$,
memru -i el al Ordinului 9aalistic al 2oza&9rucii0?copurile mondialiste ale .7O29 sunt eplicate într&o carte a lui
2alp' ;e@is, intitulată /ragmente din înțelepciunea )oza&ruciană: D666 diferențele dintre stările sociale vor dispărea6
;rin această dispariție vor înceta conflictele și neînțelegerile născute din rivalități inutile, apărute din dorința de domina&
re și supremație6tunci lumea nu va mai fi împărțită în state politice, ci în zone60ocuitorii fiecărei zone vor avea dreptul
să aleagă un reprezentant6)eprezentanții aleși vor constitui un BcongresB sau Bconsiliu mondialB60a r!ndul lui, acest con&
gres mondial va alege conducătorii executivi ai unui sin%ur stat mondial 6cest congres va adopta o constituție ale cărei
clauze nu vor folosi dec!t la menținerea și la progresul drepturilor inaliena#ile ale umanității (JH$0

(ESPRE ANTIK(AFAMATION LEAUE

Ae&a lun%ul materialului de fa*ă s&a făcut deseori referire la nti&-efamation 0eague, cunoscută mai ales prin
acronimul -00 .părută în !G!H ca secție specializată a planetarei )6nai )6rit', are rolul de adunare a informa*iilor, respec&
tiv de documentare a tuturor cazurilor de antisemitism -i antisionism, poten*ial nocive pentru scopurile or%aniza*iilor evre&
ie-ti -i de comatere a acestor atitudini prin orice mijloc posiil0?tatul ori%inal ar prevedea: Intenția imediată a ligii constă
în oprirea Dfăc!nd apel la rațiune și știință și, dacă este necesar, la lege defăimării poporului evreu6%copul final rezidă în
asigurarea ustiției, a tratamentului egal pentru toți cetățenii, de&a pune capăt pentru totdeauna discriminării inuste și
nedrepte la adresa acestuia sau a degradării din partea vreunei secte sau grup de cetățeni02eferindu&se la modalitatea de
ac*iune, eistă -i opinii critice, precum acea eprimată de Noam 9'omsRK: D666 unul din grupurile de presiune cele mai pu&
ternice și mai răutăcioase din %tatele <nite D6666:nainte de toate, datoria lui constă în adoptarea oricărei te"nici, oric!t
de necinstită și lipsită de no#lețe pentru a defăima, reduce la tăcere sau distruge pe oricine ar încerca să critice %tatul
%f!nt (+sraelul – nota autorului$ ( (ars"all, 199V$0Or%aniza*ia .A; americană, cu circa HF de irouri eterne (inclusiv cele
din Iiena -i <erusalim$, la jumătatea anilor 6GF prevedea o troi@ă de conducere compusă din 7elvin ?alert (în calitate de
pre-edinte na*ional$, .ra'am / 4oman (director na*ional$ -i 1eter T ilner (director na*ional adjunct$07a@ell 8reen&
er% era (pre-edinte onorific$01rintre vice&pre-edin*ii onorifici fi%ura -i 3d%ar 7iles )ronfman (titularul %eagram, multi&
na*ională a alcoolului, dar -i de*inătorul unei păr*i importante din %i%antul c'imiei, multi&na*ionala -u;ont -e $emours$0
7emru fondator al )oc@efeller ouncil, în afară de&a fi înalt responsail al )6nai )6rit', )ronfman
(în ima%inea alăturată este fiul acestuia, 3d%ar )ronfman <r0$ este -i pre-edinte al 9onsiliului 7ondial
3vreiesc, dar -i memru al 9420=n spatele troicii se află !## de conducători (!##!J!J$, to*i (în mod
ri%uros$ evrei, din care jumătate plus unu treuie să fie, prin statut, memri ai )6nai )6rit'0.ceastă co&
misie este înso*ită de un executiv ai căror memri sunt ale-i pe via*ă0.A; este format din opt departa&
mente: drepturi civile căruia îi apar*ine faimosul )esearc" and /act /inding (9ercetare -i 9onstatare
4apte$b care suprave%'ează %rupurile etremiste -i poten*ial ostile (condus de +r@in ?uall$> servicii
comunitare, comunicații, dezvoltare, afaceri legale și internaționale, leaders"ip și programe01artea de
comunicații include -i difuzarea de tete -i propa%andă> departamentul de afaceri interna*ionale are
autoritate asupra #irourilor&sucursale din 3uropa (ec'ivalentul ritanic al .A; este Institute for Ne&
7is" ffairs din ;ondra$, Orientul 7ijlociu -i .merica ;atină0.cela-i departament de afaceri interna*ionale (condus de
Eennet' <acoson$ a fost împăr*it ulterior în su#&departamente: al educa*iei, al ”educa*iei superioare” din campusurile
universitare, de afaceri inter&reli%ioase (condus de rainul ;eon ElenicRi, omul de legătură cu Iaticanul$, al radio&televi&
ziunii -i filmului, al unui centru interna*ional pentru studierea 'olocautului0
.A; se ucură de sprijinul uneia din cele mai vec'i -i mai o%ate familii americane (familia (oore$ din care face
parte episcopul de Ne@ QorR 9itK – 1aul 7oore, președintele 9atedralei ?t <o'n t'e Aivine0Dnul din cei mai %enero-i fi&
nan*atori ai .A; este comerciantul de %râu din 7inneapolis, A@aKne .ndreas, care între !GMM -i !GGG a condus una din su&
rorile cartelului mondial al %râului, rc"er -aniels (idland09elelalte sunt argill, ontinental 2rain (controlată de fami&
lia evreiască 4riour%$, 0ouis&-refus (franceză, condusă de o familie evreiască cu tradi*ie, cu sediul la ?tanford, în ?tatele
Dnite$, 5ungee orp (con%lomerat cunoscut ca o caracatiță în *ările sud&americane, cu sedii la Ne@ QorR, 8eneva -i 9ura&
`ao, multi&na*ională
prietatea calviniste de
unei familiifagocitată dinfamilia evreiască
;ausanne /irsc'$0?e poate
(3lve*ia$0.ndreas, cita
destul deoapropiat
a -asea (c'iar dacă la distan*ă$
de )ronfman, ndr*,
este memru din pro&
al 8rupului
)ilderer%, eercitând o influen*ă discretă dar eficace în apropierea tuturor pre-edin*ilor americani de după Truman08râul
este o armă strategică în raporturile cu *ările sărace, după cum a fost (cu eficacitate$ în anii comunismului real (dezastruos
pe planul produc*iei a%ricole$ din D2??0Nefiind nici .?1 (anglo&saxon pur&s!nge$ -i nici evreu, .ndreas nu a încetat să
ofere sprijinul lui %eneros către .A;, mai ales în anii 6LF când a fost creată -0 /oundation01rimii pa-i ai lui .ndreas
(pentru a intra în politică$ i&au fost conduși de pre-edintele de atunci al .A;, )enjamin 3pstein, după cum a mărturisit .n&
dreas într&un discurs din !G"L: 5en Epstein = odi"nească&se în pace = căruia i&am fost prieten timp de douăzeci de ani, a
fost mentorul meu și g"idul pe tema raporturilor diplomatice6m lucrat cu el săptăm!ni întregi pentru a face posi#ilă ex&
tinderea comerțului spre <)%% (J#$0
Treuie specificat că familiile >%;, prezente în special în societă*ile secrete superioare, nu sunt tratate cu e%ali&
tate de către =nalta 4inan*ă 3raică, ecluzându&le de la întâlnirile lor0)6nai )6rit' s&a format ca (asonerie de sine stătă&
toare, desprinsă de 2itul ?co*ian09ei care finan*ează activitatea americană a .A;, mai ales 2ot'sc'ild -i ecil )"odes
.rust (cunoscută -i ca 5ritis" )ound .a#le$, men*in le%ături strânse cu 5ritis" /oreign 'ffice -i serviciile secrete aferente0
JF
=n decursul istoriei, )6nai )6rit' a rămas înc'isă oricărei influen*e din eterior, protejându&se cu o carapace impenetrailă,
dar infiltrând -i eercitând o puternică influen*ă asupra tuturor ramurilor 7asoneriei09oncluzia la care au ajuns mul*i din
cei care au cercetat pe îndelete fenomenul mondialist (mai ales cei din școala franceză$ nu lasă loc la multe interpretări:
)6nai )6rit' este, cu o pro#a#ilitate îndreptată spre certitudine, unul din ordinele superioare0

)NAI )RITH ȘI CONCILIUL *ATICAN II 

Nu se poate discuta despre )6nai )6rit' fără o scurtă trecere pe tărâmul pe care (cu o anumită certitudine$ a adunat
rezultatele cele mai une, punând azele definitive pentru împlinirea ac*iunii seculare împotriva cre-tinismului după o mun&
că îndelun%ată -i metodică de penetrare -i convertire la idealurile terestre evreie-ti a ceea ce s&ar putea numi Inima rești&
nismului = 3aticanul prin onciliul 3atican II(J$0Măi să Qie7 cum s$n%erează săraca inimă a creștinismului CCCCCCCCCCC &
nota traducerii în lima română0+ma%inea de mai jos reprezintă unul din simolurile care apar în catedrala %an 2ioacc"ino
din 2oma, +talia09e este straniu în astaBV.cela-i simol – al stupului cu al#ine &
este confirmat de ;aurence 8ardner (în lucrarea ."e %"ado7 of %olomon = <m&
#ra lui %olomon = %ecretele (asoneriei, /arper 3lement, JFF$ ca fiind unul
din simolurile folosite de 7asonerie0
3lia 3erlin, scria despre acest fapt: Israelul împlinește, fără a pre&
cupeți nici un efort, misiunea istorică de reînviere a li#ertății popoarelorZ este
(esia colectiv al drepturilor omului (JM$0. discuta despre un 7esia, despre un
zeu colectiv, respectiv despre proclamarea ca unică realitate a divinizării omu&
lui, este o consecin*ă a reli%iei unice a umanită*ii09u toate consecin*ele care de&
cur% din aceasta: <manitatea Dîn totalitatea ei este unicul zeu, iar ristos
este realizarea Dsau perfecționarea acestei divinități03ste un drum prin "aosul
lumii spre un ristos cosmic (JL$, după cum proclama Teil'ard de 9'ardin, sus*inut de un cardinal iezuit, /enri de ;uac0
Nu este inten*ia autorului să descrie sau să comenteze intri%ile care au dus la adoptarea celor două declara*ii con&
troversate, -ignitatis umanae, respectiv $ostra etate, de către 9onciliul Iatican ++, suficient de ine tratate în lucrarea
preotului ilt%en – 0e )"in se ette dans le .i#re = )"inul se varsă în .i#ru Tevere (J"$b0Treuie precizat că $ostra e&
tate 7ard a devenit numele unui premiu presti%ios atriuit de Institute for "ristian&Ne7is" <nderstanding, pentru a&i
răsplăti pe cei care au favorizat dialo%ul iudeo&cre-tin01ână acum, premiul a fost acordat cardinalului de 1aris, <ean 7arie
;usti%er, primul reprezentant al 5isericii atolice care a declarat desc"is că nu se poate renunța la propria identitate
e#raică (JG$> 7arelui 2ain din 4ran*a, 2en5 ?amuel ?irat, pre-edintele 9onferin*ei 3uropene a 2ainilor> cardinalului
<o'n O69onnor> senatorului <osep' +0 ;ieerman (născut în !G#J$, memru al 942> cardinalului de )altimore, illiam /
Eeeler (decorat -i cu mericanism 7ard – distinc*ia de onoare a .A;$> lui Erister ?tend'al, de la )iserica ;uterană ?ue&
deză> rainului 7ordecai aman, cardinalului 3d@ard +0 9assidK -i rainului +rvin% (Qitz$ 8reener%0
=nainte de discutarea -i de aproarea celor două documente citate, printre participan*ii la 9onciliu a circulat o
scriere anonimă (HF$, intitulată cțiunea Iudeo&(asonică în onciliu care, din cele spuse de monsi%norul 8raer a făcut
prea puțină impresie09ele scrise inten*ionau să avertizeze despre o ac*iune condusă de )6nai )6rit' care, prin intermediul
cardinalului )ea, ar fi treuit să se pronun*e în 9onciliu pentru dezvinovățirea poporului evreu de orice responsailitate
le%ată de moartea lui /ristos -i acuzarea, în sc'im, a între%ii umanită*i pentru cele întâmplate0O aproare în sens pozitiv,
ar fi avut ca lo%ică urmarea că cele douăzeci de secole de cre-tinism ar fi constituit o perioadă de persecu*ii injuste -i fără
sfâr-it din partea cre-tinilor împotriva evreilor0O datorie imperdonailă -i imposiil de calculat care ar fi cerut din partea
cre-tinismului o perioadă lun%ă de datorii0;a !G noiemrie !GMH, cotidianul francez 0e (onde anun*a: 'rganizația E#rai&
că Internațională 5Cnai 5Crit" a manifestat dorința de&a sta#ili legături mai str!nse cu 5iserica atolică6Acest ordin a
supus atenției "onciliului o declarație prin care se afirma responsabilitatea între%ii umanități pentru moartea lui -ris!
tos,-acă această declarație va fi acceptată de către onciliu = a declarat 0a#el ?atz, președinte al onsiliului Interna&
țional al 5Cnai 5Crit" = comunitățile e#raice vor căuta miloacele necesare pentru cola#orarea cu autoritățile #isericești0
.c*iunea a fost întreprinsă -i dusă la îndeplinire, din partea eraică mai ales, prin aportul a trei personaje: <ules
7ar +saac scriitor -i istoric francez, memru al )6nai )6rit', principalul teoretician -i promotor al campaniei împotriva
învă*ăturilor tradi*ionale ale )isericii (H!$b, ;ael Eatz (pre-edintele din acea perioadă al )6nai )6rit'$ -i Na'um 8old&
mann (pre-edintele 9onsiliului 7ondial 3vreiesc$0;a ace-tia s&au alăturat al*ii, precum masonul polo&
nez <osep'
misiei ;ic'ten (care
Internaționale a ac*ionat
pentru )elații în strânsă le%ătură
)eligioase cu cardinalul
cu Nudaismul , prezent)ea$ a%entdin
la 2oma al .A;,
parteamemru al o&
)6nai )6rit'
în calitate de dele%at al 9onsiliului 7ondial 3vreiesc la ceremonia instaurării în func*ia a papei +oan
1aul al ++&lea (HJ$> 7arc Tanenaum (!GJM&!GGJ$, unicul rain prezent la 9onciliu, memru al .me&
rican <e@is' 9ommittee, sponsor de seamă al ;ucis Trust0
Nules (arx Isaac, 18YY&19OV0
Aesfă-urarea evenimentelor este cunoscută0;a JF noiemrie !GM#, în cursul celei de&a treia sesiuni
conciliare, adunarea de episcopi, ar'iepiscopi -i cardinali aproă cu o mare majoritate o sc'emă privi&
toare la noua atitudine a )isericii 9atolice în raport cu evreii -i cu iudaismul0?u acoperirea unui ecumenism necesar pen&
tru dezvoltarea fraternită*ii în spiritul ori%inilor comune, evreii (din perfizi, după cum au fost prezenta*i timp de mai multe
secole în ru%ăciuni$ au devenit frații mai mari ai catolicilor (implicit a tuturor creștinilor$, recunoscându&se astfel că timp
de JFFF de ani )iserica s&a în-elat -i că a sosit momentul să treacă la recunoa-terea erorii0Aecizia, ratificată la !# octomrie
!GM, apare ca tulurătoare pentru un cre-tin, la fel cum astăzi apare incrediil faptul că participan*ii la 9onciliul Iatican ++
ar fi putut trece cu vederea esen*a eraismului talmudic din prezent09ei !M! de participan*i (!M!!H$ au votat refor&
J!
ma învă*ăturilor cre-tine, în conformitate cu directivele lui <ules +saac (-i prin urmare ale )6nai )6rit'$0Airective, transfor&
mate în puncte de vedere, prezentate fără a se ascunde în scrierile lui:
& evan%'elistul 7atei este un mincinos fără ru-ine -i un farsor mai ales când poveste-te, eviden*iind responsailitatea iu&
daică, moartea lui +sus /ristos>
& părin*ii )isericii sunt ni-te mincino-i -i ni-te călăi care au răspândit în lume ura împotriva evreilor, pe aze teolo%ice,
fiind considera*i precursori ai lui /itler -i ai adep*ilor lui>
& )iserica este cel mai periculos focar de învă*ătură antisemită care prin doctrina seculară a insuflat ură împotriva rasei
evreie-ti, culminând – lo=ic ]]] & cu 'olocautul, s"oa"&ul de la .usc'@itz al celor -ase milioane de mor*i, victime ale na&
*ional&sociali-tilor0
.ceea-i participan*i nu lăsau să se vadă că ar cunoa-te %ândirea unor importan*i autori talmudici, c'iar -i recen*i,
precum 3lia )enamoze%', atunci când respectivii afirmau: )eligia creștină este o religie falsă care se consideră divină6
;entru ea nu este dec!t o cale de salvare pe această lume, întoarcerea la Israel> sau cele spuse de . 7emmi )eligia voas&
tră este în oc"ii evreilor o #lasfemie și o diversiune6-umnezeul vostru, pentru noi este diavolul, adică tot răul concentrat
de pe păm!nt (HH$0?au g!ndurile lui Iladimir 2ai: :ntre iudei și creștini există o divergență de netrecut, care&l privește
pe Isus6dmiț!nd că a existat din punct de vedere istoric, pentru evreu el nu este nici -umnezeu, nici fiu al lui -umnezeu6
%&ar putea admite, ca o ultimă concesie, tezele lui 2iuseppe ?lausnerF nici (esia, nici profet, nici legislator, nici fondator
al vreunei religii, nici BtannaB (cunoscător al legii vec"i – nota autorului$ nici ra#in fariseu6;entru națiunea evreiască,
Isus este un mare moralist ți un artist în para#ole D6666:n ziua în care din povestiri vor dispărea miracolul și misticismul,
ideile morale ale lui ristos vor constitui una din cele mai prețioase #iuterii ale literaturii e#raice din toate timpurile6
!teodată, mi se înt!mplă să&mi imaginez, în ultimul secol, ultimul evreu rămas în viață, în picioare și în fața reatoru&
lui său, așa cum este scris în .almud6Iudeul, legat prin urăm!nt, răm!ne în picioare de la începuturile muntelui %inai6:mi
imaginez deci, acest evreu care ar fi supraviețuit ostilităților istoriei și tentațiilor lumii6e va spune deci, pentru a ustifica
rezistența lui la trecerea timpului și la presiunea oamenilorG :l aud spun!nd B$u cred în divinitatea lui Isus ristosB6Este
logic ca această mărturisire de credință să&l scandalizeze pe creștin6-ar mărturisirea credinței creștine nu&i face pe evrei
să se scandalizezeG ;entru noi D666 convertirea la creștinism este cea mai mare #lasfemie și cel mai mare #lestem, credința
în divinitatea unui om (H#$0
9u aceea-i franc'e*e dezarmantă, 2ai recunoa-te că lucrarea lui <ules +saac Nesus et Israhl = Isus și Israel (H$,
pulicată pentru prima dată în !G#" -i prin care se ataca direct cele povestite de cei patru evan%'eli-tib era arma de răz#oi
cea mai potrivită împotriva învățăturilor creștine nocive0Treuie admis că la 9onciliul Iatican ++, ceva s&a desfă-urat în
mod foarte straniu000 9el care a u-urat derularea evenimentelor a fost cardinalul .%ostino )ea (!""!&!GM"$, propa%ator al
ideilor lui <ules +saac în rândurile participan*ilor, preluate din cartea citată ( Nesus et Israhl$, lucrare contrazisă pe lar% încă
din !G#G de către dominicanul 1ierre )enoît în )evue 5i#liWue (n_ MU!G#G, pa%0 M!F&M!H$0Aeja din !GM!, cu asentimentul
papei +oan al XX+++&lea, )ea înfiin*ase -i conducea noul %ecretariat pentru <niunea reștinilor, or%anism care, în afară de
apropierea de evrei, se ocupa -i de descentralizarea puterii )isericii prin forme de colegialitate democratică0

-eclarație a lui arold >allace )osent"al DJ noiem#rie 194Y&11 august 19YO, secretar al senatorului Naco# ? Navits,
decedat în urma unui atentat la terminalul El&l de pe eroportul din Istan#ulF Multora dintre evrei nu le place să
admită# dar 2umnezeul nostru este Lucifer ' și nu mint c$nd se spune că noi ”suntem poporul ales de el”,Lucifer
este mai mult dec$t viu,,, &oi am infectat complet bisericile voastre și acum noi controlăm sistemul școlar din
Statele 0nite,/ste o realitate că noi deținem controlul or%anizării creștinismului,Sau aproape tot,
9um de nu au remarcat nici unul din cei !M! de participan*i atacul frontal la adresa )isericii, prin aceea-i stra&
te%ie folosită de 7asonerie pentru doorârea monar'iilor catolice europeneBCi atunci s&a început prin descentralizarea pu&
terii re%elui către principi, duci, aroni -i con*i, aducând imediat în apropierea monar'ului un parlament care oficial treuia
să&l aute în prolematica afacerilor de stat0=n realitate, nu făcea altceva decât să&l lase -i fără pu*inul puterii pe care o mai
avea0.c*iunea masonică de corupere, capilară în rândurile poporului, manifestată prin revolu*ii -i urmate de constituții -i
referendumuri au făcut restul, până la căderea definitivă a monar'iilor (a celor care tre<uiau să dispară – nota traducerii în
lima română$09are au fost înlocuite de forme democratice u-or de controlat de persoanele de încredere ale 7asoneriei,
deci ale iudaismului0(Ae parcă multe capete încoronate nu au fost – -i mai sunt încă – (ari (aeștri ai 7asoneriei$0

ARTICOLUL (IN LOO

;a J ianuarie !GMM, în 0oo@ (HM$, o revistă ilustrată populară care la acea vreme avea un tiraj de circa L0FF0FFF
de eemplareb a apărut un editorial dedicat atitudinii evreilor fa*ă de 9onciliu, intitulat um au modificat evreii g!ndirea
catolică0=n editorial este prezentat pe lar% -i în detaliu, raportul tratativelor purtate de cardinalul )ea la Ne@ QorR cu con&
JJ
conducătorii )6nai )6rit' -i ai 9omitetului 3vreiesc .merican, lucruri confirmate -i de prezen*a numeroaselor foto%rafii0
2espectivul editorial a fost semnat de redactorul&-ef a revistei, <0 2oddK0Ain articol, iată mai jos un pasaj semnificativ: D666
firmația Dfăcută la )oma că evreii s&au infiltrat în 5iserică îi neliniștea pe antisemiți6(ai ales că, printre cardinalii de
srcine e#raică e#raică de la )oma care lucrau la declarația privitoare la evrei, se aflau monsignorul 5aum și monsigno&
rul sterreic"er, care făceau parte din Bstatul maorB al lui 5ea6celași 5ea care, conform cotidianului Bl 2om"uriaB
din airo, ar fi fost un evreu numit 5*"ar6$ici 5aum și nici sterreic"er nu erau cu 5ea în după&amiaza t!rzie a zilei de
V1 martie 19O[ c!nd o limuzină l&a luat pe cardinal de la Botel ;lazaB din $e7 Hor@, pentru a&l duce la c!teva clădiri
mai departe, la #irourile omitetului Evreiesc merican6colo, un Bsan"edrinB modern îl aștepta pe șeful %ecretariatului
pentru <niunea reștinilor6)euniunea nu a fost dezvăluită în presă65ea dorea ca nici 3aticanul și nici 0iga ra#ă să nu
afle că s&ar fi aflat acolo, ca să asculte între#ările la care evreii doreu un răspuns6()ea nu ac*iona din ini*iativă personală
a-a cum dorea 0oo@ să credem, ci în virtutea unui mandat înalt – nota autorului$0
0oo@ oferă o mostră privitoare la temele de discu*ie din cadrul întâlnirii, unde cardinalul s&a dovedit un partizan
convins al ideilor lui <ules +saac, după care trece la prezentarea eforturilor frenetice efectuate de 2oma, de responsailii
marilor or%aniza*ii eraice ()6nai )6rit', 9onsiliul 7ondial 3vreiesc -i 9omitetul 3vreiesc .merican$ pentru victoria
punctului lor de vedere (HL$0Aar cine era .%ostino )eaB Ci cine era papa +oan al XX&leaB7ul*i i&au atriuit lui )ea ori%ini
evreie-ti, dar nu eistă o certitudine în acest sens0+ezuit neam*, deja confesor al papei 1ius al X++&lea -i prieten al papei +oan
al XX+++&lea, între !GHF -i !G#F )ea a fost profesor -i rector al catedrei de %f!nta %criptură al +nstitutului )ilic 1ontifical0
;e%ăturile lui cu înalta masonerie evreiască sunt cunoscute -i eistă documente precum întâlnirea cu pre-edintele )6nai
)6rit', ;ael Eatz, din !M feruarie !GMH de la 2oma (conform iviltU attolica din !" iulie !GM#$b0=n cursul întâlnirii cu
Eatz, )ea a primit un memoriu con*inând tezele -ecretului asupra evreilor, prezentate după aceea, în formă oficială de că&
tre ?ecretariatul pentru Dniunea 9re-tinilor în cadrul adunării 9onciliului0Aar )ea a fost -i un cunoscut al lui illen
Iisser6t /ooft, memru al 8rupului )ilderer% -i fondator datorită fondurilor provenind de la
4unda*ia 2ocRefeller (H"$ al ultra pro%resistului onsiliu (ondial al 5isericilor = >b0
9onform informa*iilor din revista masonică franceză )enaissance traditionelle = )enașterea
tradițională (numărul JG din ianuarie !GLL$, )ea ar fi fost un apropiat al 7arelui 7aestru al
;ojilor Dnite din 8ermania, 4riederic' . 1inRerneil (HG$0Dn alt capitol al întâlnirii de la Ne@
QorR dintre )ea -i Eatz este prezentat detaliat în revista 0oo@ în numerele din J ianuarie,
respectiv ! mai !GMM, articole care nu au fost dezmin*ite niciodată -i care confirmă rolul esen&
*ial al lui )ea în procesul apropierii dintre elitele eraice -i )iserica 9atolică0Dn alt fapt sin&
%ular, notat de Qann 7oncomle0;a moartea cardinalului )ea (în noiemrie !GM"$, $eue
\rc"er eitung – cotidianul din W[ric' – pulica la J! noiemrie !GM" ceremonia funerară
pe c'eltuiala Internationale %tiftung umanum = /undația internațională BumanumB, o
funda*ie condusă de trei masoni: /erert 2o'rer, Ialerio 9rivelli -i 7a Eo'nstamm (năs&
cut în !G!#, memru al 8rupului )ilderer%$0+ma%inea din stân%a prezintă om parte din sim&
olistica aflată la interiorul unei catedrale iezuite din +talia0.ceea-i pasăre care&-i rănește
a#domenul pentru a&și "răni puii0

.nun* plătit, apărut în cotidianul meican El Infor&

mador din 8uadalajara, a doua zi după moartea
papei +oan al X+++&lea0(area 0oă 'ccidentală (e&
xicană a (asonilor 0i#eri și cceptați, cu ocazia
morții papei Ioan al AAIII&lea, își exprimă pu#lic
condoleanțele pentru dispariția acestui om care a
revoluționat ideile, g!ndirea și modul de aplicare
ale liturg"iei catolice romane6Enciclicile B(ater
et (agistraB și B;acem in .errisB au revoluționat
conceptele în favoarea -)E;.<)I0') '(<0<I
LI  0I5E).PI0') 0<I6<manitatea a pierdut
un mare om, și noi masonii recunoaștem în el, pri&
cipiile lui înalte, umanitarismul lui și condiția lui
de mare0oă
(area liberal 62uadalaara,
'ccidentală (exic,-r6
(exicană, V iunie
Nos* 19OV,
2ua&
dalupe uno dez0
7asonul olandez de %rad înalt Eo'n&
stamm (nimic nu mai este surprinzător – nota auto&
rului$ a fost una dintre cele douăzeci de persona&
lită*i reunite de Aavid 2ocRefeller la JH iunie !GLJ,
la Tarrin%ton (Ne@ QorR$ pentru crearea 9omisiei
Trilaterale care să conducă lumea după canoanele
te"nocratice0=ntre !G# -i !GL#, Eo'nstamm a fost
vice&pre-edinte al omitetului de cțiune pentru
%tatele <nite ale Europei (condus de <ean 7onnet$0
. fost memru al 9luului de la 2oma, al +nstitu&
tului de ?tudii ?trate%ice din ;ondra, reprezentant
JH
de seamă în adunările 8rupului )ilderer%, fost secretar particular al principelui )ern'ard al Olandei, iar din !GLL, anima&
tor al unui fel de parlament ilateral 3uropa – <aponia, numit a@one (#F$0
=n prezent, )6nai )6rit' este o prezen*ă reală -i puternică în interiorul )isericii (în*eleasă ca institu*ie$03ste sufici&
ent de luat în considerare că în !GG!, procesul de sanctificare al +saellei de 9asti%lia (numită -i catolica$ care, împreună
cu re%ele&consort 4erdinand de .ra%on au dus la îndeplinire )econWuista în ?pania (prin iz%onirea maurilor din 8ranada în
!#GJ$, dar au eilat -i o mul*ime de evrei din ?pania, în anii succesivib a fost întrerupt0Ain partea 2omei, anun*ul privind
încetarea sanctificării a fost dat la J" martie !GG! de către cardinalul 4elici01rintre altele, treuie remarcat că ?pania (din
proprie ini*iativă$ a decis să doneze !, milioane de dolari fondurilor de ajutorare a supravie*uitorilor 'olocautului, ca titlu
de răscumpărare pentru epulzarea evreilor sefarzi din ?pania prin ac*iunea +saellei de 9asti%lia catolica (#!$0=n perioada
%ăr#ătorii ărții 5Cnai 5Crit" din 4ran*a, 8uK EonopnicRi (socialist -i militant ecolo%ist$ denun*ând o carte cu sursă de in&
spira*ie catolică – 0Cimposture antiraciste = Impostura antirasistă, declara: :l am pe /ersan (autorul căr*ii$ în colimatorul
meu6:ntre noi este o luptă metafizică, aceea a %inagogii împotriva 5isericii (#J$0
$u tre#uie uitat că a avut loc onciliul 3atican II, că 'rdinea a fot inversată și nu mai există deloc o
continuitate a .radiției0 3l5mire Wolla, 2adio J, transmisie din !" decemrie !GGJ condusă de 9avallini&
9eccarini0

)G SOCIETATEA PILRIMS

?ocietatea 1il%rims (sau %ocietatea ;elerinilor – primii calvini-ti care au dearcat în .merica în secolul al XI++&
lea$ a fost unul din pașii decisivi spre uniunea mondială0.ceasta a reu-it să unească forțele divergente ale Iec'iului 9onti&
nent care operau spre finele secolului al X+X&lea: imperialismul #ritanic care avea ca scop etinderea la nivel planetar a
domina*iei ritanice> neast!mpăratul temporalism evreiesc, alimentat de )6nai )6rit' -i de celelalte or%aniza*ii evreie-ti
puternice> socialismul fa#ian al ?ocietă*ii 4aian, care alimentează -i sus*ine or%anizarea socială mondialistă> protestan&
tismul #i#lic, su formă calvinistă, care face aluzie la semne de #unăvoință divină, la o stea a (agilor călăuzitoare care
indică drumul favorizându&i pe credincio-i spre succesul financiar02eferitor la secretul care înconjura acestă societate, 3 9
Enut' (în !G#M, imediat după terminarea răzoiului$, scria: ctivitățile actuale a celei care a fost identificată drept socie&
tatea internațională cea mai puternică de pe ;ăm!nt = ;ilgrims = sunt at!t de învăluite în secret, înc!t puțini americani
știu de existența ei, de la fondarea în 19KV (#H$0O -tire inclusă în )ic"mond $e7s 0eader din !# noiemrie !GMH, spunea:
;ilgrims reprezintă una din manifestările cele mai puțin cunoscute în cadrul cultului unității mondiale6ceastă sectă parti&
culară, datorită unui nucleu de națiuni anglofone, folosindu&se de apropierea treptată care caracterizează socialismul fa#i&
an, vrea să instaureze în lume un guvern centralizat6"iar dacă această doctrină ne duce cu g!ndul la elucu#rațiile tene&
#roase ale unor creiere #olnave, adepții acestei societăți sunt recrutați dintre cele mai ilustre personalități mondiale D6666
u alte ocazii, aceștia se înt!lnesc su# egida <niunii tlantice, a Bitizens ouncil for $.'B, a /oreign ;olic sso&
ciation, a Brden ouseB (##$, a merican ssem#l, a 2rupului 5ilder#erg sau a <nited >orld /ederalists D6666)ezulta&
tul final este întotdeauna un nou atac la suveranitatea națională și este un pas înainte către un guvern unic (#$0
)6nai )6rit', ?ocietatea 1il%rims -i alte societăți superioare au întins pe întrea%a planetă o re*ea %i%antică cu
difuzare capilară, sus*inută cu fonduri de la marile funda*ii 2ocRefeller, 4ord, 9arne%ie, .%nelli (#M$ etc, servindu&se pentru
acest scop de societăți de legătură precum 2ound Tale (an%loamericană$, 9omisia Trilaterală, adunările 8rupului )ilder&
er%, +nstitutele de .faceri +nterna*ionale (ca 942 sau 2++. – cunoscută -i drept "at"am ouse$, pentru a numi doar câte&
va mai importante (#L$0Să vedeți cine este afiliat la "hatham -ouse din partea om$niei 0?ocietatea 1il%rims a rămas ne&
cunoscută timp de mul*i ani, până în momentul în care s&a încercat identificarea v!rfului puterii din societatea ritanică 2o&
und Tale09onform cercetătorului Qann 7oncomle, ?ocietatea 1il%rims ar fi avut rolul de creuzet al ideilor -i planurilor
elaorate de societă*ile superioare pentru evenimentele secolului XX, în a-a măsură încât %radul HH_ 4 A 2oosevelt (#"$
putea declara: :n politică nimic nu este înt!mplător6-e fiecare dată c!nd se înt!mplă ceva, putem fi siguri că acel ceva a
fost prevăzut să se desfășoare exact în acel mod (#G$0
;a # luni după moartea lui 9ecil 2'odes, lua fiin*ă (oficial$ la J# iulie !GFJ ramura ritanică a ?ocietă*ii 1il%rims
cu oiectivul de&a asi%ura unitatea de inten*ii -i coordonarea necesară dintre cele două maluri ale .tlanticului, în vederea
îndeplinirii oiectivelor mondialiste0Numele societă*ii făcea referire la părinții întemeietori ai ?tatelor Dnite, cei !FJ calvi&
ni-ti puritani care la !M septemrie !MJF (pentru a scăpa de persecu*ia an%licană$ au traversat .tlanticul la ordul navei
(aflo7er, ajun%ând pe coastele din zona 7assac'usetts0;a ace-tia s&au adău%at (după o călătorie ulterioară la ordul navei
r#ella$
în no#ilăfia considera*i
aripaputeau
anul !GMF, viitoarei ?ocietă*i
sin%ura1il%rims (printre
familie din ace-tia
?tatele Dnites&a aflat
care -i sir
timp de 2ic'ard ?altonstall,
zece %enera*ii ai cărui
a studiat descenden*i,
neîntrerupt la /ar&
vard, una din universită*ile esta#lis"ment&ului$0.c*iunea a fost finan*ată de un a%ent din ;ondra – 8eor%e 7orton – strămo&
-ul unuia din viitorii fondatori ai ramurii americane a ?ocietă*ii 1il%rims, anc'erul evreu ;evi 1arsons 7orton02amura
ritanică a fost înfiin*ată pentru promovarea #ună&voinței, cordialității, prieteniei de durată și a păcii continue dintre %ta&
tele <nite și (area 5ritanie0;a ceremonia de înfiin*are a ramurii ritanice erau prezen*i aproape to*i reprezentan*ii de
seamă ai (arii 0oe (amă a ngliei, printre care sir /arrK )rittain (!"LH&!GL#, de la ?ocietatea 4aian, ales prim&secretar
al nou apărutei 1il%rims$, <osep' / 9'oate (amasadorul ?D. în .n%lia, viitor pre-edinte al ?ocietă*ii 1li%rims din !G!J$,
;indsaK 2ussell (care la !H ianuarie !GFH va înfiin*a ramura americană a ?ocietă*ii 1il%rims$ dar -i anc'erul <o'n 1ierpont
7or%an principalul a%ent în .merica al ramurii londoneze a familiei 2ot'sc'ild (F$b0
;a înfiin*area ramurii americane a ?ocietă*ii 1il%rims, s&au aflat (printre al*ii$ Nic'olas 7urraK )utler (!"MJ&
!G#L, pre-edinte al )ritis' +srael -i al /undației arnegie pentru ;acea Internațională$, anc'erul T'omas illiam ;a&
mont !"LF&!G#", principalul asociat al ăncii < 1 7or%an, -i finan*ator, în !GJM, al unui împrumut de !FF de milioane des&
tinat lui 7ussolini (!$b, inston 9'urc'ill, <aco ?c'iff (de la Eu'n, ;oe P 9o$ -i anc'erul evreu ;evi 1arsons 7or&
J#
ton (!"J#&!GJF$, fost vice&pre-edinte al ?tatelor Dnite în perioada !""G&!"GH0=n anii succesivi, la cele două ramuri ale ?o&
cietă*ii 1il%rims, au aderat (în eclusivitate$ directori ai universită*ilor, cole%iilor (după cuv!ntul de ordine al lui 2'odes &
țineți universitățile și colegiile$, reprezentan*i ai ăncilor de afaceri -i ale marilor averi ale vremii, directori de asi%urări,
pre-edin*i de funda*ii, înal*i demnitari ai 7asoneriei care aveau -i tan%en*e cu lumea puterii, oameni de cultură ca 7arR
T@ain (!"H&!G!F$0+nforma*iile despre această societate sunt destul de pu*ine0.ntonK ?utton scria: B'rdinulB nu este pre&
zent în mod direct în omitetul Executiv al %ocietății ;ilgrims, ci prin numele persoanelor din anumite familiiF ldric",
;ratt, etc6;ro#a#il că %ocietatea ;ilgrims poate fi, mai degra#ă, un clu# inofensiv care se folosește de #anc"etele anuale
pentru cimentarea legăturilor dintre esta#lis"ment&ul #ritanic și cel american (J$0
<0 T'orRelson, memru al 9on%resului ?tatelor Dnite din partea statului 7ontana, într&un discurs *inut în 9amera
2eprezentan*ilor în data de JF au%ust !G#F, afirma: dunarea este un #anc"et ținut la otel ;laza din $e7 Hor@ it, la
J[ octom#rie 19V96cest #anc"et a fost dat de %ocietatea ;ilgrims americană în onoarea marc"izului de 0ot"ian (Jis$,
am#asadorul #ritanic în %tatele <nite6Este o vec"e o#ișnuință a mem#rilor ;ilgrims americani să atri#uie această onoare
fiecărui am#asador #ritanic acreditat, la fel cum se înt!mplă din partea mem#rilor ;ilgrims #ritanici să invite la un #an&
c"et fiecare nou am#asador acreditat la 0ondra6%unt c!teva lucruri curioase în aceste ceremonii ;ilgrims6:nainte de toate,
la aceste #anc"ete se reunesc o mulțime de nota#ilități, dificil de reunit împreună în același timp, pentru orice alt scop și
în orice altă societate6ina în onoarea lui 0ot"ian nu a făcut excepție6%upra&intendent al acelei serate a fost dr6 $ic"olas
(urra 5utler, președinte al olum#ia <niversit și președinte al %ocietății ;ilgrims6;rintre oaspeți se aflau No"n - )o&
c@efeller și N ; (organ, ."omas > 0amont și alți reprezentanți ai familiei (organ D666, secretarul de la /inanțe enr
(orgent"au, alți reprezentanți din conducerea guvernului, din diplomație, politică, finanțe, din lumea #ancară, navigație,
drept și industrie, din asigurări și educație6.oată această audiență venise în onoarea lordului 0ot"ian și pentru a asculta
discursul acestuia D666 (H$0;rin natura apartenenței exclusive a mem#rilor ei, %ocietatea ;ilgrims poate fi definită drept o
Bagenție de v!nzări en&grosB pentru promovarea interesului (arii 5ritanii în această țară6 Mai precis este vorba de!o or!
%anizație 5or( (sau 5ories$0O mică paranteză este necesară0;a estminster, în secolul al XI++&lea, în perioada în care il&
'elm de Orania a de*inut controlul asupra .n%liei (mai precis decemrie !M""$, func*ionau două frac*iuni politice, distincte
-i opuse, fiecare cu câte o poreclă0Dna dintre ele – >"igs & Bțăranii scoțieniB & aripa aristocratică an%licană care sus*inea
interesele latifundiarilor -i a aristocra*iei09ealaltă – .or = .ories& B#andiții irlandeziB & sus*ineau dreptul de succesiune la
tronul .n%liei pentru 9asa 2e%ală de ?tuart – nota traducerii în lima română, ;aurence 8ardner ."e %"ado7 of %olomon,
cit, pa%0 J!, nota Mb03!nzarea en&d*tail este încredințată către BEnglis"&%pea@ing <nionB care are ca scop declarat apro&
pierea printr&o str!nsă legătură de amiciție a tuturor popoarelor anglofone D%tatele <nite și țări ale Imperiului 5ritanic
printr&o cunoaștere reciprocă și în respectul intereselor comune6Este interesant de o#servat că Englis"&%pea@ing <nion
își are srcinile la 0ondra, în anul fatal 191Y, c!nd %tatele <nite își Bsufleca m!necileB pentru apărarea democrației60a
fel ca și ;ilgrims, Englis"&%pea@ing <nion dispune de o ramură #ritanică cu sediul la 0ondra, respectiv de o reprezentan&
ță americană al cărui #irou central se află la $e7 Hor@6%copurile celor două organizații sunt Dvirtual identice iar organe&
le directive și ideile de #ază sunt comune6;rotector al Englis"&%pea@ing <nion este lteța %a, )egele D6660
9u ocazia acelui discurs al lui T'orRelson, după ce a revelat că înfiin*area 4ederal 2eserve (în !G!H$ a servit în
realitate trecerii .ezaurului nostru su# dominația 5ăncii ngliei și a grupurilor #ancare internaționale care acum finan&
țează 5ritis" Israel din %tatele <nite, a notat că pe (arele %igiliu al %tatelor <nite de pe #ancnota de 1 dolar veți găsi o
reproducere exactă a sim#olului mișcării B/ederației (ondiale a 5ritis" IsraelB (#$0?ocietatea 1il%rims se află su înaltul
patronaj al re%inei 3lisaeta a ++&a a 7arii )ritanii0.lături de ea, ca memri ai acestei societă*i, se află principele 4ilip de
3dinur%', vărul lui (principele 3duard, duce de Eent -i 7are 7aestru al 7arii ;oji Dnite din ;ondra$, prin*ul 9'arles
(admis în JFF în advisor #oard&ul ramurii americane a ?ocietă*ii 1il%rims$09alitatea de mem#ru de onoare al ?ocietă*ii
1il%rims este de*inută de pre-edintele ?tatelor Dnite, de amasadorii -i secretarii de stat american,
respectiv ritanic (afla*i în misiune diplomatică în cele două *ări$, de reprezentantul ritanic per&
manent la OND, respectiv de consulul %eneral al 7arii )ritanii (de la Ne@ QorR$0=n zilele noastre,
?ocietatea 1il%rims apare ca un clu# monden nevinovat, care nu are decât reuniuni oficiale0=n re&
alitate, este o unică familie de dominatori, uni*i între ei prin le%ături de sân%e, educa*i la acelea-i
cole%ii precum /arvard, 1rinceton sau Oford0Timp îndelun%at, pre-edinte al ramurii en%leze a
fost aronul 8avin .stor of /ever (!G!"&!G"#, de ori%ine evreiască, co&proprietar al .imes -i al
celerei .%en*ii de 1resă& )euters$09onducerea păr*ii americane a fost eercitată de /u%' )ullocR,
vice&pre-edinte al Ordinului ?f0 +oan de <erusalim, administrator al olum#ia <niversit din Ne@
QorR, memru
secolului trecut,alprimele
'rdinului
HJ#Imperiului 5ritanic, respectiv
societă*i americane al 9420Treuie
erau conduse amintit
de opt %rupuri că în anii
controlate 6"F ai
în între%i&
me (la rândul lor$ de reprezentan*i ai ?ocietă*ii 1il%rims0+ma%inea de mai sus îl prezintă de principele 3duard, duce de Eent
-i 7are 7aestru al 7arii ;oji Dnite0
To*i memrii ?ocietă*ii 1il%rims sunt administratori sau directori de universită*i, cole%ii, multi&na*ionale, ziare
sau funda*ii0+ată&i pe câ*iva dintre ace-ti memri0;ordul Iincent of 9oles'ill (născut în !GH!$, director al consiliului de la
Imperial ollege din ;ondra, prezent în conducerea de la 3ic@ers -efence %stem(multi&na*ională a armamentului$, de la
Inss 0imited, rector la ransfield <niversit -i %uvernator al /undației -itc"le02oert 7 orcester (din JFF la condu&
cerea ramurii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims$, memru al 9omisiei Trilaterale, al consiliului director de la 4, %uvernator
-i profesor la ;ondon ?c'ool of 3conomics, fondator -i director al (ar@et  'pinion )esearc" International (o companie
interna*ională care se ocupă cu sondajele de opinii, respectiv cercetări de tip socio&cultural -i demo%rafic$, vice&pre-edinte
al sociației pentru $ațiunile <nite -i al sociației Euro&tlantice, al onsiliului pentru Ltiințe %ociale din cadrul DN3?&
9O, co&editor împreună cu celerul sociolo% ?eKmour 7artin ;ipset (!GJJ&JFFM$, activ în cadrul )6nai )6rit'b al ."e In&
ternational Nournal of ;u#lic 'pinion )esearc", administrator al 4unda*iei Aitc'leK0<o'n 2 Areel +I (fiu al unui condu&
J
cător al ?ocietă*ii 1il%rims$, memru al 9omitetului 3ecutiv al ?ocietă*ii 1il%rims (din ?tatele Dnite$, pre-edinte al -rex&

Aouă ima%ini care prezintă o parte din cei care sunt memrii ?ocietă*ii 1il%rims0

el ssociates Inc (o ancă de investi*ii din Ne@ QorR$, proprietar al -rexel <niversit una din cele cinci universită*i ame&
ricane aflată în le%ătură strânsă -i directă cu fondatorul acesteia ($b, prior al Ordinului ?f0 +oan de <erusalim (pentru ?ta&
tele Dnite$03dmund ;eopold de 2ot'sc'ild (născut în !G!M$, fiul lui ;ionel de 2ot'sc'ild -i fratele lui Aavid ;eopold de
2ot'sc'ild (3velKn -i <aco de 2ot'sc'ild sunt verii lui$0Ofi*er al .rmatei )ritanice, a participat la opera*iuni în 4ran*a,
Nordul .fricii -i +talia (!GHG&!G#M$0?pre finele lui !G## (având %radul de maior$ a comandat o unitate – Ne7is" ;alesti&
nian <nit – înfiin*ată cu cei care au scăpat de teroarea nazistă (vezi -i (agen -avid$03ste unul din na-ii .leei 8rinda0=n
!GMM, la una din piscinele din proprietatea familie 2ot'sc'ild, principele )ern'ard al Olandei o întâlne-te pe /elene 8rinda
(!" ani, din familia cu ori%ini noile – )oussel$0=n urma rela*iei cu /elene, principele )ern'ard va avea o fiică din afara că&
sătoriei, adică pe .lea 8rinda0
<o'n 7 ?c'iff (!GF#&!G"L$, fiul lui <aco ?c'iff0=n !GH#, <o'n s&a căsătorit cu fiica lui 8eor%e 4 )aRer <r0 (aceas&
ta s&a aflat în conducerea ."e 5irt" ontrol /ederation of merica alături de 9arola arur% 2ot'sc'ild -i illiam E Ian&
derilt$0=n !G#J, această societate adoptă numele de ;lanned ;arent"ood /oundation of merica, în conducerea acesteia
aflându&se so*iile majorită*ii memrilor ?ocietă*ii 1il%rims: Ianderilt, Au1ont, ;amont, etc0<o'n 7 ?c'iff a fost senior
partner -i mai târziu pre-edinte la 0e"man 5rot"ers ?u"n 0oe# ompan, memru al 942 -i a confirmat finan*area 2evo&
lu*iei )ol-evice din 2usia de către tatăl său, <aco ?c'iff0Aavid T ?c'iff (un alt fiu al lui <aco ?c'iff$, asolvent al Dniver&
sită*ii Qale, a fost director al ro7n 0ife Insurance din Toronto, respectiv managing partner la ;e'man )rot'ers Eu'n
;oe 9ompanK01re-edinte al >ildlife onservation %ociet (în a cărei conducere se re%ăsesc nume ca 1'ipps, .stor, 2ocRe&
feller, 1Kne, )aRer +++, 9ullmans, /earst, ?c'iff -i 8oulds$ este căsătorit cu Earenna 8ore, fiica vice&pre-edintelui ?D.
.lert 8ore (.l 8ore$01aul . IolcRer (născut în semtemrie !GJL$ în 9ape 7aK, din Ne@ <erseK0.solvent al Dniversită*ii
1rinceton
cietă*ii în !G#G,darî-i-iiavice&pre-edinte
1il%rims, masteratul la /arvard (în !G!$0
al 4unda*iei (entor al lui IolcRer
2ocRefeller$0=ntre a fost IolcRer
!G! -i !GJ, 2oert Iincent 2oosa/oundation
a fost )otar (memru al/e&
?o&
llo7 la ;ondon ?c'ool of 3conomics ( )otar International -i 0ions lu# sunt considerate ca fiind cele mai importante cen&
tre de recrutări pentru 7asonerie$0Airector al 942 între !GL -i !GLG -i în !G""01re-edinte al /ederal )eserve 5an@ din
Ne@ QorR între !GL -i !GLG0;a JM iulie !GLG, ."e $e7 Hor@ .imes, titra: -avid )oc@efeller Dpreședinte la "ase (an&
"attan 5an@ și )oosa au fost cei care au determinat numirea lui 3olc@er de către președintele arter la președinția consi&
liului de la /ederal01re-edinte (între !GLG -i !G"L al /ederal )eserve %stem0=n !G"" a devenit memru al consiliului de
administra*ie de la ;o7er orporation of anada -i este un apropiat al lui 1aul 8 Aesmarais ?r (consilier -i ac*ionar la
1o@er 9orporation din !GM"$04amilia Aesmarais -i el%ianul .lert 4rYre de*in aproape jumătate din marile concerne in&
dustriale franco&el%iene: %uez, %oci*t* 2*n*rale, .otal, Imers -i 2roupe 5ruxelles 0am#ert0IolcRer a fost director al
;rudential Insurance între !G"" -i JFFF0. fost pre-edinte al >olfenso"n  o din Ne@ QorR (între !G"" -i !GGM$01re-ed&
dinte al ramurii americane a 9omisiei Trilaterale0. fost pre-edinte (între martie !GGJ -i !GG$ al >olfenso"n  ompan,
un oint&venture creat de <aco 2ot'sc'ild (o societate cu sediul de ază la ;ondra$01articipant la adunările 8rupului )ilder
&er%, a fost prezent (ca memru, mai apoi în calitate de pre-edinte$ la adunările 4unda*iei Aitc'leK07emru al consiliului
JM
de conducere de la /ollin%er, împreună cu /enrK Eissin%er, 2ic'ard 1erle -i Wi%nie@ )rzezinsRi0.dministrator onorific al
+nstitutului .spen -i memru al cercului de președințide la 2.NA 9orporation01re-edinte al Independent InWuir ommi&
ttee în cadrul pro%ramului 'il for /ood (la care era participantă -i nepoata lui 2ocRefeller, avocata 7iranda Auncan$0. fost
director al <nited $ations ssociation pentru ?tatele Dnite între JFFF -i JFF#0. fost pre-edinte al comitetului de conducere
al 2rupului celor VK (în JFF$ -i director al /und for Independence in Nournalism0=n JFFH a scris prefa*a căr*ii lui 8eor%e
?^r^- – lc"em of /inance0Airector (împreună cu 7aurice 2 8reener%, Aavid 2ocRefeller$ al Institute for International
Economics din as'in%ton (condus de 1eter 8 1eterson$0=n ima%inea de jos, 1eter 8 1eterson (în dreapta foto%rafiei, se&
cretar al 942, respectiv al 5lac@stone 2roup$ discută cu Aavid 2ocRefeller (cu spate&
le$ -i cu 4idel 9astro în timpul vizitei efectuate la /avana, în feruarie JFF!0
1eter Aenis ?ut'erland (născut în !G#M$, asolvent al Dniversită*ii din Au&
lin -i procuror&%eneral al +rlandei în timpul %uvernului 8arret 4itz8erald07emru
al primei 9omisii 3uropene (condusă de <acues Aelors$01re-edinte al 8oldman
?ac's -i director la sea 5ro7n 5overi0Airector al B)oal 5an@ of %cotlandB 2roup,
a fost -i pre-edinte la )1 .moco0Airector&%eneral al 8.TT -i pre-edinte fondator al
TO (între !GGH -i !GG$07emru al 9omisiei Trilaterale -i memru al "ief Exe&
cutive ouncil of International dvisors of t"e 2overnment of t"e Bong ?ong %pe&
cial dministrative )egion = ?%) – în !GGL03ste memru al 0i#eralization of
.rade in %ervices = 0'.I%– o ”ramură” a )ritis' +nvisiles care controlează TO (fosta 8.TT$03ste participant perma&
nent la adunările 8rupului )ilderer%0Airector al enter for European )eform, respectiv al European Institute04ace parte
din conducerea 4unda*iei Aavos0
O altă personalitate care merită toată aten*ia, afiliată la ?ocietatea 1il%rims, este sir illiam <o'nston Ees@icR
.on (!GFH&!GGF$0. fost fiul lui /enrK Ees@icR -i nepot al lui illiam Ees@icR (!"H#&!G!J$0=n !"MM, Ees@icR preia con&
trolul societă*ii Nardine (at"eson (fondată în !"HF de către illiam <ardine -i <ames 7at'eson cu anii proveni*i din co&
mer*ul cu opiu din, -i în 9'ina$0/u%' 7at'eson a înfiin*at în !"LH )io .into inc care, su controlul familiei 2ot'sc'ild,
va deveni prima -i cea mai importantă multi&na*ională de materii prime (cu caracter strate%ic$ din lu&
me0”TonK” a fost la conducerea Nardine (at"eson din ?'an%'ai din !GH până în !G#!, -i după al
doilea răzoi mondial a devenit director al (at"eson  o din ;ondra0. fost %uvernator al )ăncii
.n%liei -i director al )ritis' 1etroleum – )10=n JFF, familia Ees@icR de la Nardine (at"eson avea &
fiind unicii ac*ionari care nu făceau parte din familia 2orts'cild – JF din pac'etul de ac*iuni de la
)ot"sc"ild ontinuation oldings 2 (societatea de coordonare a %rupului 2ot'sc'ild, condusă la
rândul ei de către $( )ot"sc"ild  %ons, din care face parte -i 3velKn 2oert de 2ot'sc'ild$0=n fo&
to%rafia alăturată se află <ames 7at'eson0O altă personalitate a lumii 1il%rims este illiam 7c&9'es&
neK 7artin <r (!GFM&!GG"$01re-edinte al Export&Import 5an@ din ?tatele Dnite, asistent al secretaru&
lui de la 4inan*e, director al )ăncii 7ondiale, șef al 4ederal 2eserve între !G! -i !GLF (su mandatul a cinci pre-edin*i ai
?tatelor Dnite$, reor%anizator al $H %toc@ Exc"ange0. fost director la <% %teel, /reeport (inerals ompan, %candinavi&
an %ecurities orporation, )iggs $ational 5an@, merican Express, aterpillar .ractor, -o7 Nones  ompan, Eli 0ill
 ompan, 2eneral /oods, )oal -utc" %"ell ;etroleum01e lân%ă acestea, a fost -i administrator la Hale <niversit, la
)oc@efeller 5rot"ers /und, memru al 9onsiliului .tlantic (pentru ?tatele Dnite$, respectiv memru al 9420
=n cele din urmă treuie men*ionat că ?ocietatea 1il%rims avea un reprezentant acreditat -i pe lân%ă papa 1ius al
X++&lea, 7Kron 9'arles TaKlor (!"L#&!GG$0.vocat -i persoană din anturajul familiei 7or%an, a fost reprezentantul pre-e&
dintelui ?tatelor Dnite la Iatican în perioada !GHG&!GF07emru al Ordinului de 7alta, a condus 942 din !G#H -i până la
moarte0

CG FUN(AJIA (ITCHLE#

7ult mai tărziu în timp, la ?ocietatea 1il%rims s&a alăturat 4unda*ia Aitc'leK, apărută în .n%lia (în apropiere de
Oford$ în !GL la ini*iativa sir Aavid ills (!G!L&!GGG$ de la 2++., cu scopul declarat de constituire a unui centru comun
destinat studierii pro#lemelor de interes comun dintre nglia și merica0;a fel ca -i ?ocietatea 1il%rims (-i 3n%lis'&?pea&
Rin% Dnion – 3?D$, 4unda*ia Aitc'leK este prezentă pe amele maluri ale .tlanticului an%lofon, inclusiv în 9anada0=nce&
pând cu !G", oiectivul ini*ial al societă*ii a trecut în toată lumea occidentală prin participarea (c'iar dacă în minoritate$
reprezentan*ilor
cu 942, cu 2.NA *ărilor occidentale
9orporation, non&an%lofone04unda*ia
respectiv %ăzduie-te
cu alte centre de g!ndire circa ! conferin*e
mondialistă similare0;aanuale,
acesteor%anizate
conferin*e în colaorare
sunt invita*i
cei mai înal*i reprezentan*i ai finan*elor, ai industriei, ai politicii, mass&mediei, ai for*elor armate, dar -i din mediile acade&
mice0=n mod normal, aceste conferin*e au loc cu ușile înc"ise la sediul ritanic din -itc"le ;ar@ de la Oford0.r%umen&
tele tratate privesc o prolematică multiplă, de la %loalizare la evenimente de %eopolitică, la statutul or%anismelor supra&
na*ionale, la noul rol al Na*iunilor unite, etc01entru activitatea ei, 4unda*ia Aitc'leK prime-te fonduri prin finan*ări private
care provin (în mod tipic$ de la marile funda*ii0;a conducerea consiliului păr*ii ritanice se află sir <o'n 7ajor (născut în
!G#H$, devenit prim&ministru în !GGJ, participant la întrunirile 8rupului )ilderer% -i persoană de încredere a lui 7ar%aret
T'atc'er01rintre memrii consiliului se află illiam ? 4aris' (amasador american în .n%lia -i memru al ?ocietă*ii 1il&
%rims$, .ndre@ Eni%'t (prezent în cercurile interioare ale 8rupului )ilderer%, director eecutiv al $e7s International –
%rup din proprietatea lui 2upert 7urdoc', care de*ine principalele ziare ritanice$, sir Ni%el )loomfield (fost amasador
ritanic în 8ermania, prezent -i în conducerea păr*ii americane a 4unda*iei Aitc'leK$, sir 7ic'ael .n%us (fost pre-edinte al
Dnilever$0
.lături de consiliul de conducere (-i împreună cu acesta$ ac*ionează un %rup numeros de peste o sută de guver&
JL
natori, cu o compozi*ie destul de edificatoare01rintre %uvernatori se află sir 7alcolm ; 2ifRind (născut în !G#M, evreu din
3dinur%'$, secretar al apărării în !GGJ, reprezentan*i de seamă ai mondialismului (precum lordul 9arrin%ton -i lordul 2oll
of +psden$, reprezentan*i ai 'rdinului %f6 Names din majoritatea *ărilor europene (inclusiv din ?tatele Dnite -i 7area )rita&
nie$, amasadori (inclusiv cel american din .n%lia, respectiv cel en%lez din .merica$, reprezentan*i ai corpului diplomatic0
Dn alt %uvernator de la Aitc'leK este lordul <o'n Eerr of Einloc'ard (memru -i al ?ocietă*ii 1il%rims, născut în !G#J$,
diplomat între !GMM -i JFFJ0.masador ritanic la D3 (între !GGF -i !GG$ -i as'in%ton (!GG&!GGL$0=ntre !GGL -i JFFJ a
fost su#&secretar de stat la 3terne, de*inând -i conducerea %erviciului -iplomatic 5ritanic, reunind (pentru prima dată în
istoria .n%liei$ trei func*ii diverse0=ntre JFFJ -i JFFH a fost secretar&%eneral al 9omisiei 3uropene însărcinată cu redactarea
artei onstituționale (respinsă în JFF prin referendum de către francezi -i olandezi$0=n JFFH a devenit director la socie&
tatea ritanică )io .into ;0, respectiv )io .into ustralia0Airector la %"ell .ransport and .rading, în JFF a fost unul din
artizanii fuziunii cu )oal -utc" %"ell0=n JFF# a fost numit pre-edinte al Imperial ollege din ;ondra (preluând func*ia de
la un alt memru 1il%rims, lordul Iincent of 9oles'ill$03ste administrator la )"odes .rust -i al $ational 2aller03ste mem&
ru de onoare al câtorva academii, cole%ii -i universită*i, -i participant la la întrunirile 9omisiei Trilaterale -i ale 8rupului
)ilderer%0=n JFF#, la 4unda*ia Aitc'leK a condus %rupul de discu*ii numit -irecția viitoare a unei Europe extinse0
.lături de reprezentan*i ai lumii politice se află -i conducători ai marilor ănci, precum )anca .n%liei (cunoscu&
tă -i cu apelativul de ."e 'ld 0ad$, 8oldman ?ac's, 9'ase 7an'attan )anR, 7or%an ?tanleK, )arclaKs> <o'n
Eemp&elc' (director, în !GG#, al )ursei din ;ondra$, T <efferson 9unnin%'am +++ (de la Eissin%er .ssociates$, dar -i re&
prezentan*i din conducerea 2++. (precum amiralul sir <ames 3erle, sir ;aurence 7artin -i lordul Aa'rendorf$0
;a fel se întâmplă -i cu partea americană, condusă între !G"! -i !GG# de către 9Krus Iance (!G!L&JFFJ$, fost di&
rector al 4ederal 2eserve, al 4unda*iei 2ocRefeller, al 942, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer% -i al 9o&
misiei Trilaterale (încă de la fondare, din !GLH$04ost director la +)7, al 1an&.merican orld .ir@aKs -i al T'e Ne@ QorR
Times0;ui Iance i&a urmat un fost director de la $e7 Hor@ <niversit, <o'n )rademas (care provenea din acelea-i medii ca
-i Iance$0Ci )rademas a fost director al 4ederal 2eserve -i al 4unda*iei 2ocRefeller07emru al 942, participant la adună&
rile 8rupului )ilderer% -i ale 9omisiei Trilaterale, )rademas a fost #ursier )"odes, face parte din omitetul entral al
9onsiliului 7ondial al )isericilor – 99 -i a condus re*eaua americană de televiziune N)902eprezentan*a americană a
4unda*iei Aitc'leK reflectă în ea componen*a păr*ii ritanice, dar la care s&a adău%at prezen*a numeroasă a conducătorilor
de funda*ii, a diploma*ilor din cadrul OND ca sir )rian Dru'art, personalitate activă în cadrul OND timp de #F de ani
(fiind până în !G"M su# secretar&general$, reprezentant al 4unda*iei 4ord -i memru al omission on 2lo#al 2overnance,
cea care a stailit noua ordine %loală în care OND tre#uie să ai#ă un rol central b0Aintre personalită*ile de seamă, %uverna&
tori ai păr*ii americane, se pot aminti 2ic'ard N 8ardner (fost amasador -i #ursier )"odes, memru 1il%rims, al 9omisiei
Trilaterale, al 942, al +nstitutului .spen$, 8erald 9orri%an din !GGM aflat în conducerea 8oldman ?ac's, director la +nsti&
tutul .spen al ;rogramului pentru Economie (ondială, memru al 942, al 9omisiei Trilaterale -i al 8rupului )ilderer%>
timp de J de ani a fost la 4ederal 2eserve (unde a fost -i director al acestei institu*ii$ -i a fost primul american prezent în
%rupul de conducere al International %ettlements 5an@ din )asel (3lve*ia$b, <o'n 3 2iellK (pre-edinte al 942 din 9'ica%o$,
Aavid . /amur%, consilier al 942 -i pre-edinte emerit al 4unda*iei 9arne%ie din Ne@ QorR (pe care a condus&o între !G"H
-i !GGL$0Aupă o carieră academică îndelun%ată la ?tanford -i /arvard, a devenit pre-edinte al +nstitutului de 7edicină al
.cademiei Na*ionale .mericane de Ctiin*e09ând lucra la departamentul de psi'iatrie al Dniversită*ii ?tanford, /amur%
adoptase teoria DN3?9O potrivit căreia avortul putea fi un mod de prevenire a nașterii unui viitor 2engis an sau itler0
9onform acestei teorii, era indispensailă activarea unui pro%ram de teste %enetice eecutate asupra fătului, prin amnio&
centeză sau te'nici similare, procedând fără nici o re*inere la avortarea celor pentru care rezultatul testelor era considerat
nesatisfăcător de către eu%eni-ti (M$0

(G ROUP OF THIRT# K RUPUL CELOR 23

;a nivele înalte (mai pu*in cunoscute$ se află %rupul restrâns dar agil al celor VK – 2rupul celor VK – căruia îi pla&
ce să se definească 2rup onsultativ pentru faceri Economice și (onetare Internaționale, o asocia*ie privată cu sediul la
as'in%ton, înfiin*ată în !GL" de către <o'n / Eno@les0Oiectivul declarat al institu*iei era aprofundarea înțelegerii pro&
#lemelor economice și financiare internaționale, explorarea repercusiunilor internaționale în urma deciziilor luate în sec&
toarele pu#lice și private, examinarea opțiunilor aflate la dispoziția celor care operează pe piață și care dictează politici&
le (L$09u aceste oiective, %rupul s&a orientat imediat spre strate%iile pe termen lun%, tinzând să anticipe pro#lemele care
se pot%rupuri
nale, ivi, c"iar
de dacă pe moment
asi%urări -i lumeanuacademică0Ocazional,
păreau prea importante07emrii %rupului
la adunări sunt reprezintă
prezen*i ănci centrale,
-i reprezentan*i ai lumiiănci interna*io&
industriale0
Ain %rupul fondator făceau parte persoane cu orizonturi ample precum 2oert Iincent 2oosa (!G!"&!GGH$, mem&
ru al ?ocietă*ii 1il%rims, vice&pre-edinte al 4unda*iei 2ocRefeller, pre-edinte al 5roo@ings Institution, reprezentant al con&
ducerii 942, participant la adunările 8rupului )ilderer%, director la merican Express -i la .exaco> 3d@in . Aea%le,
memru al 942 -i unul din conducătorii de la ugues ircraft> 8eoffreK ; )ell, proprietarul 2eoffre 5ell  ompan, o
societate de consultan*ă financiară cu sediul la Ne@ QorR, activă mai ales în *ările .mericii ;atine> 1aul . IolcRer, etc08ru&
pul, compus din trei su#&grupuri de câte zece persoane (care provin, ca o imitare a 9omisiei Trilaterale, din câte o zonă in&
dustrializată a lumii$, la început era format din JG de persoane0)ell, care ar fi devenit secretar, justifica acest număr prin
faptul că nu mai era nevoie de ceilalți D666 și mie îmi plac numerele prime ("$0=n spatele numărului J9 se profilează )a&
p'omet, figura panteistă și magică a a#solutului după cum o definea 2osario 3sposito (supra&numit capelanul (asone&
riei$, care adau%a: 5ap"omet este purtat în procesiune pe durata ritualului de inițiere a gradului J9 DB(are %coțian al %f6
ndrei al %coțieiB și este o#iect de pseudo&adorație în numeroase inițieri feminine (G$0
=n această perioadă (aprilie JFF"$, la conducerea %rupului se aflau 1aul . IolcRer -i <aco . 4renRel (născut în
J"
!G#H$, pre-edinte al 7errill ;Knc' +nternational (MF$, %uvernator între !GG! -i JFFF al )ăncii +sraelului după o perioadă pe&
trecută ca director de cercetare la 47+, vice&pre-edinte al guvernatorilor )ăncii 3uropene de 2econstruc*ie -i Aezvoltare
a *ărilor din 3uropa de 3st ()32A se #ucura de serviciile lui <acues .ttali, memru al )6nai )6rit'$ -i director al Institu&
tului Internațional de /inanțe = I6I6/0 1re-edinte de onoare al %rupului este lord 2ic'ardson of Auntisurne (memru al ?o&
cietă*ii 1il%rims -i din !GG!, memru al 2++.$, fost %uvernator al )ăncii .n%liei0=ntre !GLH -i !GG! s&a aflat în consiliul de
conducere al +nternational ?ettlements )anR0. fost -i în consiliul de la 9'ase 7an'attan )anR, %uvernator al 4unda*iei
Aitc'leK, respectiv pre-edinte la 7or%an ?tanleK +nternational0=n semn de sta#ilitate, consiliul de administra*ie al %rupului
este condus de 1aul . IolcRer, protejatul lui 2oosa01rintre memrii de seamă ai acestui %rup se află 3 8erald 9orri%an (nă&
scut în !G#!, director la 8oldman ?ac's -i co&pre-edinte al +nstitutului .spen$> .ndre@ A 9rocRett (participant la adunări&
le 8rupului )ilderer%, memru al ++4, pre-edinte al < 1 7or%an 9'ase +nternational, în prezent la conducerea #ăncii #ăn&
cilor centrale, +nternational ?ettlements )anR$> %uvernatori ai ăncilor na*ionale din )razilia, 7eic, .r%entina, .n%lia,
8ermania, 4ran*a -i <aponia> italianul Tommaso 1adoa&?c'ioppa (memru al 8rupului )ilderer%, al +nstitutului .spen -i
al 9omisiei Trilaterale$, memru al comitetului executiv al )ăncii 9entrale 3uropene> 3rnst ?tern, memru al 942 -i
director al < 1 7or%an 9'ase> ?tanleK 4isc'er, director la 47+ -i %uvernator al )ăncii +sraelului0
;a ace-tia se adau%ăilliam 2e%inald 2'odes (afiliat al 942 -i al 8rupului )ilderer%$, pre-edinte la mericas
%ociet (M!$ – înfiin*ată de către 2ocRefeller – -i vice&pre-edinte al puternicului itigroup (MJ$> evreul ;a@rence / ?um&
mers (afiliat la 942, 8rupul )ilderer% -i )rooRin%s +nstitution$, la numai J" de ani docent strălucit la /arvard (astăzi
fiind -i pre-edintele respectivei universită*i$0?ummers a fost economist șef la )anca 7ondială, respectiv la finan*ele ame&
ricane08erd /ausler de la 47+ -i Aomin%o 4 9avallo (memru al .mericas ?ocietK, fost pre-edinte al )ăncii Na*ionale a
.r%entinei, omul de încredere al 9omisiei Trilaterale (apropiat al lui ?^r^-$ -i fost ministru al economiei0
.proape to*i cei men*iona*i se întâlnesc în 9olorado, la +nstitutul .spen, prota%oni-ti ai ;rogramului pentru Eco&
nomie (ondială0Treuie adău%at că din 2rupul celor VK mai fac parte .lan 8reenspan (memru al 942 -i al 9omisiei Tri&
laterale, director al 4ederal 2eserve$, dar -i anc'erii 2oert -i .nt'onK ?olomon (amii afilia*i la 942$0Nu mai este ne&
voie să ne întreăm cu ce fonduri func*ionează 2rupul celor VK0

EG ROUN( TA)LE

Ain reprezentan*i ai cercurilor externe ale ?ocietă*ii 1il%rims (compuse din politicieni de ran% înalt -i eponen*i
ai =naltei 4inan*e$ în !GFG se înfiin*ează în .n%lia (în jurul nucleului unei societă*i deja eistente – .a#le (ountain$ %o&
cietatea )ound .a#le0?ocietatea .a#le (ountain a fost înfiin*ată după modelul Iluminaților din 5avaria la  feruarie !"G!
de către către ziaristul illiam T ?tead (!"#F&!G!J, mason, apropiat de ?ocietatea Teozofică -i memru al ?ocietă*ii 4ai&
an$, de lordul 2ot'sc'ild -i de către sir 9ecil 2'odes (afiliat al ;ojii pollo din Oford$, reprezentant de vârf al imperialis&
mului ritanic în serviciul căruia -i&a pus averea imensă02espectiva avere, creată în .frica de ?ud cu capital pus la dispozi&
*ie de 2ot'sc'ild, s&a datorat -i sustra%erii controlului minelor de aur -i diamante, control de*inut până la acea vreme de
#oer&ul Eru%er (în .frica de ?ud, titlul de #oer era atriuit coloniali-tilor olandezi, staili*i în .frica de ?ud în secolul al
XI++&lea – nota traducerii în lima română$09u sprijinul coroanei ritanice -i su inspira*ia ini*ia*ilor an%lofoni, Tale
7ountain proiecta realizarea unui %uvern mondial, fapt realizail în două etape: ! – instituirea unui
common7ealt" pentru concentrarea o%ă*iilor mondiale> J – fuziunea cu ?tatele Dnite pentru a %aran&
ta influen*a constantă -i suprema*ia rasei an%lo&saone în lume (MH$04a*ă de punctul de vedere al lui
Aisraeli, aceasta era -i ideolo%ia +mperiului )ritanic, eprimată pro%ramatic de către 9ecil 2'odes
(!"H&!GFJ, alăturat în ima%ine$ -i prezentată în !"G prin următorii termeni: %ta#ilirea unei societăți
secrete care să ia în stăp!nire întregul continent african, B0ocurile %finteB, 3alea Eufratului, insule&
le iprului și ale andiei, insulele din ;acific care nu se află încă su# tutelă #ritanică, ar"ipelagul
malaezian, regiunea de coastă a "inei, respectiv a Naponiei și %tatele <nite6:n cele din urmă, (a&
rea 5ritanie va institui o putere at!t de cov!rșitoare înc!t răz#oaiele vor înceta și B(ileniulB va de&
veni realitate (M#$0=ntr&o scrisoare adresată lui ?tead, 2'odes vorea despre D666 uniunea cu merica
Dmă refer de&acum într&un secol este o societate secretă organizată ca aceea a lui 0oola, susținută
de #ogățiile celor care aspiră să facă ceva (M#is$09am acela-i fel de societate dorită de eiss'aupt
pentru ai lui Iluminați din 5avaria000
Aar 2'odes era un visător, un idealist care avea o idee fiă, nglia pentru lume și lumea pentru nglia09ât de
u-or putea
puterea fi manevrat,
ascunsă mai ales
din spatele că evreul
lui ecil 7arcus
)"odes, 3li 2ava%e
din spatele (!""#&!GM,
dezvoltării io%raful
miniere autorizat
sud&africane, al familiei#anii
o reprezintă 2ot'sc'ild$
lui )ot"&scria:
sc"ild6Ei își impun propria voință lui 5arne 5arnato și în scurt timp sunt în stare să&l ani"ileze (M$0=n !""J, prin impli&
carea lui 9ecil 2'odes -i cu ajutorul a trei evrei (lordul 2ot'sc'ild, .lfred )eit -i )areK )arnato$, ia fiin*ă în .frica de
?ud -e 5eers onsolidates (ines, urmată de onsolidated 2old /ields0=n aceea-i perioadă, 2ot'sc'ild eercita un control
total al pre*ului aurului, la nivel mondial, impunând ca pre*ul acestui metal – fixing – să fie stailit în fiecare zi, la ;ondra,
practică respectată (până cu pu*in timp în urmă$ de trei societă*i evreie-ti: $( )ot"sc"ild  %ons, (ocatta  2oldsmit",
respectiv %amuel (antagu  o0=n paralel, %'idat în mod oportun, 2'odes o*ine fonduri pentru înfin*area de universită*i,
pentru un entru )"odes = )"odes ouse, pentru ursele de studiu – )"odes %c"olars"ips – destinate viitorilor #ursieri
)"odes0Ci 2'odes, la fel ca -i 9omenius -i eiss'aupt (la vremea lor$, era con-tient de rolul fundamental al educa*iei, ca
factor determinant al personalită*ii în formare, fiind necesar să se ac*ioneze mai întâi asupra individului -i după aceea (da&
torită ideilor comune inoculate în indivizi$ s&ar fi putut ac*iona asupra unei na*iuni între%i02'odes era con-tient -i de influ&
en*a ideilor decisive: într&o societate dominată de idei comune, individul sin%ular se poate răzvrăti, dar nu va putea în nici
un mod să fu%ă de condiționarea eercitată de acestea0;o%ica principiilor transmise de către -coală se va traduce în
JG
tendințe, reflexii -i acțiuni ale între%ii colectivită*i, din ce în ce mai consolidate (în spa*iu -i timp$ -i previziile0;a moartea
lui 2'odes (la JM martie !GFJ$, acesta a lăsat ?ocie&
tă*ii Tale 7ountain (cercul interior în care -i&a a&
vut ori%inea 2ound Tale$ o avere de circa !F de
milioane de lire sterline, destinate înfiin*ării 4un&
da*iei 2'odes (mai cunoscută drept )"odes .rust$
care -i&a %ăsit în ?ocietatea 1il%rims cel mai un
propa%ator al ideilor02eferitor la fiarea pre*ului
aurului, ima%inea din stân%a îi prezintă pe /enrK
<arecRi (în centru$, 3d@ard 7ocatta (în dreapta$ -i
Eeit' ? ?mit' (în stân%a$, managing director la
(ocatta  2oldsmit"01rintre fondatorii )ound .a&
#le din !GFG s&a aflat lordul .lfred 7ilner (co&fon&
dator al ?ocietă*ii 1il%rims, (are %upraveg"etor al
;ojii .n%liei$, eecutorul testamentar al lui 2'odes
-i discipol înflăcărat al lui 2usRin0;ordul 7ilner a
fost persoana de legătură dintre faza mondialistă
începută ca urmare a apari*iei 2ound Tale -i cre&
area succesivă (spre anii 6JF ai secolului al XX&lea$,
la ;ondra, a 2++., centru influent de coagulare a
puterii (care va deveni ori%inea tuturor succesivelor Institute de faceri Internaționale, începând cu 942 din .merica$0
7ilner (!"#&!GJ, în ima%inea de mai jos$ a fost prezent în conducerea 2io Tinto Winc din !GJJ până în anul mor*ii sale0
;a conducerea 2io Tinto Winc îi va urma (până în !GJ$ sir .ucRland 8eddes (fost amasador ritanic
în ?tatele Dnite între !GJF -i !GJ#$, memru al 2++. -i al ?ocietă*ii 1il%rims, sus*inătorul (în ?pania,
unde 2io Tinto avea o parte destul de mare din patrimoniul minier$ loviturii de stat a lui 4rancisco
4ranco (MM$0;ordul 7ilner a fost -i o prezență&c"eie pe durata 2evolu*iei )ol-evice07ilner (împreună
cu amasadorul ritanic de atunci de la ?anRt 1etersur%, sir 8eor%e )uc'anan, memru de vârf al ?o&
cietă*ii 1il%rims$ a fost responsailul din partea %uvernului en%lez pentru distriuirea fondurilor adu&
nate în favoarea lui ;enin de către <aco ?c'iff, 4eli arur%, Otto Ea'n (MMis$, 7ortimer ?c'iff,
< / /anauer, 8u%%en'eim -i 7a )reitun%, finan*atori, afilia*i to*i la )6nai )6rit' (ML$0+deile călăuzi&
toare, aplicaile la construirea unei societă*i planetare su înalta inspirație an%lo&saonă, erau acelea-i
cu teoriile profesorului de sociolo%ie de la Oford <o'n 2usRin care, cu sprijinul acordat de 2ot'sc'ild,
preconiza crearea unei elite de conducători, în stare să ac*ioneze în institu*ii în sens socialist, respectiv să treacă la cucerirea
metodică -i -tiin*ifică a lumii02ound Tale, la fel ca -i ?ocietatea 1il%rims, dispunea de o filială ritanică, numită European
)ound .a#le (la care vice&pre-edinte a fost Dmerto .%nelli$, respectiv o filială americană – 5usiness )ound .a#le09on&
ducerea este ritanică, se află la ;ondra, în apropiere de sediul 2++. (9'at'am /ouse$0
<o'n 2usRin, !"!G&!GFF02usRin a fost discipolul contelui )ul@er&;Ktton (!"FH&!"LH, conducător
al 2osa&9rucienilor en%lezi, apropia*i ai ?ocietă*ii 8olden Aa@n, dar -i ai ?ocietă*ii Teozofice a
lui / 1 )lavatsRK$0=n ceea ce prive-te finan*area 2ound Tale, este suficient de *inut cont că (în
deja îndepărtatul !G"F$ partea de lo## din 5usiness )ound .a#le includea !LF de pre-edin*i de la
majoritatea multi&na*ionalelor, fiind condusă de evreul +rvin% ?'apiro (!G!M&JFF!$, vice&pre-edin&
te al .A;, reprezentant de seamă al celei mai mari ănci de afaceri din lume (;azard 4rYres$, pre&
-edinte până în !G"! (M"$ al %i%antului c'imiei – -u ;ont de $emours – memru al 9omisiei Tri&
laterale, al 942 -i al 9luului )ilderer%0Numai în ?tatele Dnite, lo##&ul controla ziarele influ&
ente precum ."e $e7 Hor@ .imes, $e7 Hor@ erald .ri#une, >as"ington ;ost, "ristian %cience
(onitor, celerul )eaderCs -igest -i cea mai mare a%en*ie de presă din lume (fondată -i condusă de
evrei$, ssociated ;ress02eader6s Ai%est a fost condus timp îndelun%at de anc'erul /arold / /elm (secretar al filialei a&
mericane a ?ocietă*ii 1il%rims$, administrator emerit al universită*ii 1rinceton -i din !G#! director al "emical $ational
5an@0;a ?ocietatea 1il%rims erau afilia*i -i vice&pre-edintele (-i directorul ziarului$ – 2oert 9 Aevine, memru al 942 -i
administrator al Dniversită*ii .mericane din 9airo, dar -i vice&pre-edintele consiliului de conducere, .lert ; 9ole0.dre&
sându&se
;e am#eleunei adunări
maluri de anc'eri a-i fost
ale tlanticului industria-i
educată(laDdin
;ondra,
punct în
de!GLJ$,
vedereAavid 2ocRefeller
al g!ndirii putea declara,
în mentalitatea pe ună dreptate:
internaționalistă, o ge&
nerație, ca niciodată p!nă atunci6660

FG RO#AL INSTITUTE OF INTERNATIONAL AFFAIRS – RIIA

2olul 2ound Tale ( cercul extern al ?ocietă*ii 1il%rims compus din politicieni -i oameni de afaceri$ era acela
de&a ve%'ea la îndeplinirea planurilor elaorate la nivele mai înalte, respectiv de supervizarea înfiin*ării (la nivele na*iona&
le$ a +nstitutelor de .faceri +nterna*ionale care (în le%ătură directă cu ;ondra$ ar fi treuit să devină centre propulsoare lo&
cale, descentralizate, pe direc*ia unei unită*i mondiale su domina*ie an%lo&saonă01rimul +nstitut de .faceri +nterna*iona&
le a fost )oal Institute of International ffairs = )II din ;ondra, înfiin*at la HF mai !G!G la 'otelul 7ajestic din 1aris (în
cursul 9onferin*ei de 1ace$ de către cercul de inițiați D666 devotați extinderii Imperiului 5ritanic (MG$ al 2ound Tale (adică
de 9ecil 2'odes, .lfred 7ilner, viitorul prim&ministru .rt'ur )alfour, .lert 8reK -i lordul 2ot'sc'ild$0=n !GJ! se pun
azele ouncil of /oreign )elations – /) – în ?tatele Dnite0
JMF
 ?e trata de înfiin*area, pe amele maluri ale .tlanticului, a unui %rup interna*ionalist, care să se afle în apropierea
%uvernelor american -i en%lez, sfătuindu&le -i orientându&le pe teme de politică -i afaceri interna*ionale0+ma%inea de mai
jos reprezintă em#lema ?ocietă*ii 1il%rims0Ain punct de vedere al simolisticii, logo&ul ?ocietă*ii 1il%rims este similar cu
cel al societă*ii ”soră” (942$, amândouă fiind foarte interesante din prisma interpretării
acestora0.mândouă au motto&ul = deviza = scrisă în latină, pe câte o e-arfă0Aeviza ?ocie&
tă*ii 1il%rims este -ic et 0biPue ' Aici și peste tot07anlK 1 /all (marele filosof al 7aso&
neriei$ eplică rolul calului: alul este animalul de încălecatZ mai exact, BumanitateaB este
calul încălecat de către BdivinitateB6;elerinul Dcălărețul BcontroleazăB umanitatea în
căutarea divinului6<n BvulturB Dsau acvilă = %tatele <nite și BleulB & (area 5ritanie
însoțesc pelerinul pe drumul lui, g"id!nd omenirea în căutarea divinității0
2++. apare deci ca un grup local al 2ound Tale, dar cu o proiec*ie trans&na*io&
nală -i începând din acel moment, rela*iile reciproce dintre cele două societă*i (2++. -i
942$ – din ce în ce mai eperimentate – vor determina desfă-urarea evenimentelor mon&
diale printr&o or%anizare a puterii rămasă nesc'imată până în zilele de astăzi09unoscut -i
cu titulatura de "at"am ouse, 2++. î-i are sediul la numărul !F din ?t <ames ?uare (în
;ondra$ -i în !GLG, or%anizarea acestuia se aza pe un consiliu permanent de HH de per&
soane care conduceau cei (circa$ HFFF de memri0Dn mic detaliu demn de aten*ie: în %t Na&
mesCs ;lace, la numărul JL, în ;ondra, se află sediul )ot"sc"ild International .rust D)I.
apital ;artnersb02evenind la 2++., din acest %rup masiv se estimează că doar !F&! ar fi cu adevărat inițiați0=n perioada
JFF!&JFFJ, pre-edinte al 2++. a fost lordul 7ars'all of Eni%'tsrid%e, director de societă*i comerciale, financiare -i com&
panii aeriene: în !GGG conducea (printre altele$ 5ursa din Ne@ QorR, )ritis' .ir@aKs -i )ritis' Telecom0=n JFFH, la condu&
cerea 2++. a trecut ?'irleK <ulius Ae.nne (născută în !G#G$0.solventă a Io7a %tate <niversit, o*ine masteratul la <ni&
versit of alifornia03conomistă de ori%ini americane, în perioada !GLF&!GL! a fost consultant economic pentru %uvernul
?D.0;ector -i asistentă a Dniversită*ii 9alifornia (între !GLJ -i !GL$, între !GL -i !G"J a fost senior economic advisor în
cadrul )ăncii 7ondiale (din as'in%ton A9$0=ntre !GGL -i JFF! a fost pre-edintă a 2++., func*ie pe care a reluat&o în 000
JFFH0?'irleK <ulius este prezentă în consiliul de conducere de la %erco %olutions 0td, este former director la 0lods .%5
5an@ ;lc0=ntre JFF! -i JF!! a făcut parte din conducerea 5; ;lc, iar între JFF! -i JFFL a fost non&executive director la
0lods 5an@ing 2roup ;lc0Ain JFF! este prezentă în consiliile de administra*ie de la 5an@ of England (unde a contriuit la
înfiin*area omisiei pentru ;olitică (onetară = (; $, la 5; %olar International Inc, 5; .rinidad  .o#ago, ;uma
Energ am#ia ;lc0Ain JFFJ este directoare (cu alte câteva func*ii$ în cadrul )oc"e olding 2> din JFF" este prezentă în
cadrul conducerii de la Nones 0ang 0a%alle Inc, iar din JF!! este ”director non&eecutiv” la -eloitte  .ouc"e orporate
/inance 2m#"01rovenind din cadrul )ăncii 7ondiale, trecând pe la 2oKal Autc' ?'ell -i pe la Trezoreria )ritanică, ?'irleK
<ulius a primit ordinul de avaler D-amă a Imperiului 5ritanic, a cărui deviză este ;entru -umnezeu și pentru Imperiu0
1rezen*a ei în atâtea consilii de administra*ie poate scoate în eviden*ă coneiuni care nu mai apar ca fiind inedite
sau coincidențe0;a )oc"e olding g îi are ca parteneri în consiliul de conducere pe .rt'ur ;evinson (de la pple Inc$,
;ode@ijR < 2 de IinR (de la >arner&0am#ert ompan 0lc$, 1eter 2 Ioser (de la )oal -utc" %"ell ;lc$, 9'ristop' 4ranz
(de la -eutsc"e 0uft"ansa @tiengesellsc"aft = 2$, 1aul )ulcRRe ($estl* India 0td$> la %erco %olutions 0td face ”ec'ipă”
cu #aroneasa 7ar%aret 4ord (de la 2rainger ;lc$> la Nones 0ang 0a%alle Inc cu 7in% ;u (de la ?o"l#erg ?ravis )o#erts
 o$, /u%o )a%ue (de la )io .into 0td$> la societă*i ale %rupului 5; cu <o'n / )rKan -i 1eter A ?ut'erland (amii de la
."e 2oldman %ac"s 2roup Inc$, Aou%las <ardine 4lint (de la %5 oldings ;lc$ iar la ;uma Energ am#ia ;lc cu
9Knt'ia )lum 9arroll (de la nglo merican ;lc$, .ndre@ )
?'ilston (de la )olls )oce oldings ;lc$, 9arl&/enric ?vaner%
(Ericsson$, )rendan 2 Nelson (de la )oal 5an@ of %cotland
2roup ;lc$0
=n ima%inea alăturată sunt prezen*i (de la stân%a la dreapta$ Ao&
nald 8ra'am (de la ."e >as"ington ;ost$, 7arie&<os5e Eravis
(cu spatele, de la udson Institute$, +ndra NooKi (de la ;epsio$,
o %ardă de corp, /enrK Eissin%er -i /enrK Eravis (so*ul lui 7a&
rie&<os5e$, titularul de la ?o"l#erg ?ravis )o#erts  o, în ca&
drul unei întâlniri a 8rupului )ilderer% (H&M iunie JFF#, ?tresa,
+talia$0 ;a fel ca -i celelalte or%aniza*ii similare, 2++. este fi&
nan*at de către funda*ii, state, respectiv de către industrie0Numai
arnegie Endo7ment a contriuit în JFFH cu o dona*ie oficială
de JFF0FFF de dolari0

G COUNCIL OF FOREIN RELATIONS – CFR

1e pa%ina oficială de internet a 942, acolo unde se prezintă date despre înfiin*area acestuia, se cite-te: %e trata
de un clu# foarte discret de finanțiști din $e7 Hor@ și de uriști internaționali, organizat în iunie 1918 și care, la onfe&
rința de ;ace (de la 1aris, !G!G$ a atras atenția asupra lui atenția comunității americane6%u# conducerea lui Eli"u )oot
Dsecretar de stat al lui ."eodore )oosevelt și ;remiu $o#el pentru pace acest grup select s&a numit ouncil of /oreign )e&
lations60a început erau 1K8 mem#ri, D666, înalți funcționari reprezent!nd #ănci, societăți industriale și comerciale, nume&
roși avocați6%copul lor era să se înt!lnească Dîn cadrul pr!nzurilor oficiale cu oaspeți din exterior, pentru sta#ilirea
JM!
de contacte, de condiții oportune pentru sc"im#urile comerciale viitoare (MG is$0=n acea zi din !G!G, la /otelul (aestic
din 1aris, erau prezen*i (pe lân%ă alte personalită*i$ -i adep*i americani ai
)ound .a#le, reuni*i su conducerea ”colonelului” 3 7andell /ouse0=n afa&
ră de 2++., s&a decis formarea unei ramuri americane a 2ound Tale, dar
cu un alt nume (care nu lăsa să se vadă ori%inile acestui %rup$, pentru a nu
stârni reac*ii anti&ritanice în rândurile poporului american0=n acest fel apa&
re 9ouncil of 4orei%n 2elations, numit -i Eastern Esta#lis"ment, pus în
practică cu personal din cadrul societă*ilor < 1 7or%an, -i cu finan*are de la
aceea-i familie 7or%an, respectiv de la 2ocRefeller, arur%, )ernard )a&
rus', Otto Ea'n -i <aco ?c'iff0Ae la înfiin*are, 942 a avut rolul de inter&
mediar (i u,icul$ dintre lumea înaltei finan*e americane, companiile pe&
troliere, multi&na*ionale -i politica eternă a %uvernului american0 Eli"u
)oot Dal doilea din st!nga, secretar de stat și laureat al ;remiului $o#el pentru pace în 191J6;rimul din st!nga este No"n
> -avis, consilier prezidențial și am#asador al %< în (area 5ritanie6<rmează $e7ton - 5a@er = secretarul de Brăz&
#oiB și amilton /is" rmstrong = editor al B/oreign ffairsB, revista /)0+nfluen*a 942 este atât de incisivă -i de pro&
fundă, încât acesta poate fi considerat adevăratul motor al politicii americane01olitică făcută cunoscută prin pa%inile oficia&
le ale revistei vadrimestriale /oreign ffairs01entru întărirea acestei afirma*ii treuie *inut cont că 942 a fost pepiniera
majorită*ii politicienilor de după 2oosevelt: to*i pre-edin*ii americani, inclusiv )us' <r> to*i secretarii de stat de după !GHG>
to*i secretarii apărării> to*i directorii din apărare, respectiv directorii de la 9+., practic to*i -efii ?tatului 7ajor ?uprem .&
merican0<esse /elms (%rad HH_ al 2?..$ declara că în !G"L, din cei "FFF de func*ionari ai Aepartamentului de ?tat, numai
J#M erau cei care luau decizii, super&viza*i la rândul lor de JL de conducători din care, M din !F erau afilia*i la 94203rau
vremurile lui 2ea%an -i a lui )us' ?r09u 9linton, cifra de reprezentare a trecut la " din !F (LF$0=n JFF!, 942 avea circa
H"FF de memri -i c'iar cu destui ani înainte, influen*a 942 nu era un mister0+ată ce scria în !GM! un mare ziar american:
-irectorii de la /) compun un fel de BpraesidiumB pentru acea parte a esta#lis"ment&ului care conduce destinele națiu&
nii noastre (L!$0Aupă zece ani, <o'n 2aricR, deputat al 9on%resului ?D., adău%a: /) este esta#lis"ment&ul6$u numai
că&și exercită influența și puterea la maximele nivele guvernative, unde se iau deciziile pentru BacțiuneaB presiunii din
zonele înalte ale puterii, dar se folosește c"iar și de persoane singure sau de grupuri pentru a exercita presiuni la nivelele
oase, care să ustifice deciziile luate la nivel înalt, cu scopul convertirii %tatelor <nite de la o )epu#lică onstituțională
într&un stat&mem#ru, servil, al unei dictaturi mondialiste (LJ$0
2eferitor la sistemul de %uvernare propa%at de 942, este edificatoare opinia nepoatei pre-edintelui american
2oosevelt (ziarista 3dit' Eermit 2oosevelt$ care, în Indianapolis $e7s din JH decemrie !GM!, scria: are este punctul de
vedere al esta#lis"ment&ului D666G ;entru aceștia (memrii componen*i$ cel mai #un miloc de luptă împotriva comunis&
mului îl constituie %tatul %ocialist (ondial, condus de BexperțiB ca ei6)ezultatul îl constituie politicile care favorizează
creșterea unui super&stat și pierderea treptată a suveranității %tatelor <nite în favoarea '$<6Treuie semnalat că eista o
proiecție interna*ională a 942&ului american, destul de discretă03ste vora de onsiliul tlantic al %tatelor <nite = <% =
care a jucat un rol important în raporturile ?D. – D2??09onducerea a fost asi%urată de e&%eneralul .ndre@ 8oodpaster
(memru al 942, fost comandant al for*elor N.TO, căruia i&a urmat %eneralul . /ai% – memru al ?ocietă*ii 1il%rims$, în
timp ce partea executivă era condusă de 2ozanne 2id%@aK (personalitate a 9omisiei Trilaterale -i a 8rupului )ilderer%$0
.9D? rezulta format din !H memri care supervizau GG de directori prezen*i în toate societă*ile ”rezervate” raporturilor
3st – Iest03ste vora de E>, comitetul american pentru rela*ii cu 3stul, creată în !GLJ prin aportul lui .rmand
/ammer, cu rol în politică -i de orientare (direc*ionare$ a opiniei pulice03ste vora despre I)EA, emana*ie a 942, având
ca teme studii -i cercetări interna*ionale, care încă din !GM! în%loa un %rup secret non&%uvernativ ruso&american, onfe&
rințele de la -artmout" (LJ is$0;a aceste societă*i se adau%ă >orld 'rder Institute, finan*at de către ăncile arur% -i
2ocRefeller cu un ilan* (în !GL# VVV$ de un miliard de dolari (LH$0+nstitutul are ca scop avansarea ideii unei mai mari între&
pătrunderi a pie*elor -i a oamenilor prin ajutoare alimentare, financiare -i materiale, trecându&se la depă-irea no*iunii de
stat&națiune0
O+ avea HM de directori, printre care Aou%las 9 Aillon (!GFG&JFFH$, pre-edinte de onoare al )rooRin%s +nstitu&
tion (între !GM" -i !GL$, al 4unda*iei 2ocRefeller (între !GL! -i !GL$, director la 9'ase 7an'attan )anR, la .merican
Telep'one P Tele%rap' – .T P T, vice&pre-edinte al 942 -i memru al 2++.> 2oert ? 7cNamara, mondialist de frunte,
co&director cu .rmand /ammer (miliardarul roșu, !"G"&!GGF$, respectiv cu 3d%ar )ronfman al .93.> 2oert I 2oosa,
anc'er,
fesor memru
de drept al păr*ii americane
interna*ional a ?ocietă*ii
la Dniversitatea 1il%rims
1rinceton -i vice&pre-edinte
-i memru al 9420Ainalpartea
4unda*iei
rusă 2ocRefeller> 2ic'ard
se pot men*iona . 4alR,QaR&
.leander pro&
ovlev (cu ascenden*e eraice$, consilier al lui 8oraciov -i urma- al lui Aorinin (-i el evreu, cu numele real de 8utman$ la
conducerea politicii eterne sovietice, în armonie cu mondialismul masonic dacă treuie să luăm în considerare următoa&
rea afirma*ie, etrasă din scrierile lui (QaRovlev$ din anii !G"#&!G"b: (arxiștii nu uită că violența tre#uie să însoțească,
scufundarea inevita#ilă a capitalismului și nașterea unui socialism D6666cest episod, dintr&o serie de cataclisme gigantice,
a început dea (L#$0=n !GLH, 9'ase 7an'attan )anR (din proprietatea lui 2ocRefeller$ desc'idea o sucursală la 7oscova0
.cela-i >orld 'rder Institutea fost cel care l&a cooptat (după moartea lui 9eau-escu$ pe evreul ?ilviu )rucan
(?aul )ruRner$, fost diplomat în vremea lui 9eau-escu în ?tatele Dnite, făcându&l unul din ”reprezentan*ii” (arelui Noc în
2omânia0

HG TA*ISTOC INSTITUTE OF HUMAN RELATIONS

+nstitutul TavistocR din ;ondra ia fiin*ă în !GJF, în .avistoc@ %Wuare ca o clinică psi'iatrică (linica .avistoc@$
JMJ
prin implicarea lui 9Kril )urt (!""H&!GL!, epert în cercetări asupra paranormalului$ -i /u%' 9ric'ton&7iller (!"LL&!GG,
vice&pre-edinte al Institutului  2 N\ng din W[ric'$0=n !GJ!, al unsprezecelea duce de )edford -i marc'iz de TavistocR, a
donat institutului un sediu unde s&au întreprins cercetări asupra psi'ozelor traumatice (cauzate de omardamente$ la supra&
vie*uitorii primului răzoi mondial03ra vora de identificarea (prin criterii -tiin*ifice$ a pragului de ruptură a rezisten*ei
unei fiin*e umane, supusă la solicitări&limită01roiectul era patronat de 5iroul pentru )ăz#oi ;si"ologic al .rmatei )ritani&
ce, su conducerea psi'iatrului <o'n 2a@lin%s 2ees0=n !GHJ, director al +nstitutului TavistocR devine un refu%iat %erman –
Eurt ;e@in – specialist în dinamici de grup (te'nici de manevrare a individului inclus într&un %rup, cu scopul de&al face să
doândească o nouă personalitate, respectiv noi valori$0;e@in a fost fondatorul linicii ;si"ologice de la /arvard -i a avut
un rol important în convin%erea americanilor să intre în răzoi împotriva %ermanilor0
=n !G#M, ;e@in trece la 7+T din )oston, unde a înfiin*at un institut la care (ulterior$ a colaorat -i 8eor%e 1
?'ultz0Aezvoltându&se ca centru de frunte pentru cercetări psi'iatrice -i ca urmare a succeselor o*inute în perioada celor
două răzoaie mondiale, în !G#L, +nstitutul TavistocR î-i modifică oficial denumirea în .avistoc@ Institute of uman )elat&
tions0Aatorită finan*ărilor din partea 4unda*iei 2ocRefeller -i a prezen*ei speciali-tilor americani califica*i, noul institut ac&
*iona în siner%ie cu speciali-tii ritanici, unul dintre ace-tia fiind numitul <o'n 2a@lin%s 2ees co&fondator al /ederației
(ondiale a %ănătății (entale (L$b0Dnul dintre studen*ii lui 2ees (plecat -i el din 8ermania$, care va face o carieră strălu&
citoare, este /einz (/enrK$ .lfred Eissin%er0?copul declarat al institutului era (-i este -i în prezent$ aplicarea ideilor și a
metodelor științelor sociale în pro#leme privitoare la politică și practică, dezvoltând proiecte pentru or%anizarea institu&
*iilor, a industriei, a comer*ului, a sănătă*ii pulice -i a educa*iei0O ază de ac*iune multi&disciplinară care pleacă de la an&
tropolo%ie -i se termină cu economie, conduită or%anizatorică, -tiin*e politice, psi'oanaliză (LM$, psi'olo%ie -i sociolo%ie0=n
perioada imediat următoare de după cel de&al doilea răzoi mondial, TavistocR treuia să dea o solu*ie la prolema transpu&
nerii în societatea civilă a acelei ramuri a psi'iatriei sociale aplicată cu succes pe timpul răzoiului, mai ales datorită ac*iu&
nii lui <o'n < 7c9loK (reprezentant al )ăncii Eu'n P ;oe -i al 4unda*iei 4ord$, respectiv a lui illiam 1aleK (!GF!&
!GGF$, memru al )6nai )6rit', al ?ocietă*ii 1il%rims, al Ordinului ?f +oan de <erusalim, respectiv al 942 (LL$0
1roiectul era mai mult decât ami*ios: aplicarea în societate a rezultatelor acelor studii privitoare la punctul de
ruptură, puse la punct în perioada !GJF&!G#, pentru distru%erea oricărei rezisten*e psi'olo%ice a individului, făcându&l să
admită cu u-urin*ă $oua 'rdine (ondială (L"$0=n acea perioadă, unul din cei mai apropia*i colaoratori ai +nstitutului Ta&
vistocR a fost 7a /orR'eimer, unul din întemeietorii Lcolii de la /ran@furt – fondată de către ?ocietatea 4aian – care se
ocupa cu sociolo%ia -i psi'olo%ia maristă0#solvent al acestei -coli a fost /erert 7arcuse, care a avut un rol primar în
revolu*ia culturală din !GM" -i în saltul de paradigmă (LG$ care i&a urmat0=n timpul celui de&al doilea răzoi mondial,
școala s&a transferat în ?tatele Dnite unde a continuat să ac*ioneze su e%ida merican Ne7is" ommittee0Aupă terminarea
răzoiului, 7a /orR'eimer (împreună cu +%naz )uis$ a reintrodus )6nai
)6rit' în 8ermania ("F$0=n anii 6MF, acela-i +nstitut TavistocR (în colaorare
cu serviciile secrete en%leze$ a pilotat eperimentarea răspândirii -i folosirii
dro%urilor mai ales a celor sintetice, de tip ;?A ("!$b în rândurile acelui
fenomen social destailizant care a fost numit contracultură, fapt posiil -i
datorită suven*iilor primite din partea 4unda*iei 4ord, entrului 5ritanic
de %tudii m#ientale, 7inisterului )ritanic al .părării, Dniversită*ii /ar&
vard -i din partea onsiliului de ercetare pentru Ltiințe %ociale din .n%lia0
Dn reprezentant al contraculturii dro%ului a fost 8re%orK )ateson, unul din
părinții mi-cării 'ippie din 9alifornia, unul din cei cinci oameni de -tiin*ă
importan*i de la +nstitutul TavistocR care se ocupau cu eperimente de
inginerie socială prin folosirea dro%urilor0+ma%inea de mai sus îi prezintă pe (plan secund, de la stân%a la dreapta$ .ra'am
. )rill, 3rnest <ones, ?ndor 4erenczi (prim&plan, de la stân%a la dreapta$ ?i%mund 4reud, ?tanleK /all -i 9arl 8ustav
<[n% în !GFG, în fa*a Dniversită*ii 9larR0
=n acea perioadă, 2++. era condus de fostul director al ziarului ."e '#server (din proprietatea familiei .stor$ .n&
dre@ ?'onfield (memru al 9omisiei Trilaterale -i participant la adunările 8rupului )ilderer%$, memru al consiliului de
conducere al +nstitutului TavistocR -i pre-edinte al 9onsiliului de 9ercetări pentru Ctiin*e ?ociale0Treuie semnalat că în
!GML, su suprave%'erea lui ?'onfield (care conducea %rupul de psi'olo%i de la TavistocR$, 2onald Aavid ;ain% a pulicat
lucrarea cu titlul ."e ;olitics of Experience (cu referire la sc'izofrenie -i dro%uri$ în care sus*inea că demența este unica
formă de sănătate ("J$0=n prezent, +nstitutul TavistocR este un la#orator sofisticat al 2++. pentru controlul social, o cale de
între un1ress$0;a
miloc(1lenum
tions centru de ostudii psi'iatrice
ultimă -i o ază militară
analiză, oiectivul principaldealcercetări, careTavistocR
+nstitutului are un periodic lunar căutarea
îl constituie cu titlul uman )ela&
modalită*ilor
pentru provocarea mutațiilor paradigmelor culturale în societă*ile umane prin instaurarea de medii sociale pertur#atoare
sau prin manipularea dinamicilor oculte de grup0=n !G"G a avut loc la +nstitutul TavistocR un ciclu de conferin*e cu tema
)olul organizațiilor non&guvernamentale în slă#irea statelor naționale ("H$, a căror documente finale au fost pulicate în
!GG! în revista uman )elations0+nstitutul TavistocR se sprijină pe or%aniza*ii ca 4unda*ia Aitc'leK (încă de la înfiin*are$ -i
pe t"in@&tan@&uri = societăți de g!ndire precum 9luul de la 2oma, respectiv 8rupul )ilderer%, cu care colaorează în
mod strâns0
+nstitutul TavistocR are în componen*ă -i o re*ea americană care include %tanford )esearc" Institute (fondat în
!G#M$, consultant al multi&na*ionalelor de mare cali#ru precum >ells /argo, 5an@ of merica sau 5ec"tel orporation0+n&
stitutul de la ?tanford eercită o influen*ă majoră în sociația $ațională pentru Educație din ?tatele Dnite0Ain aceia-i re&
*ea fac parte Institutul Esalen (centru de propa%are a mi-cării Ne@&.%e$, enter for %trategic and International %tudies
(9?+?, în a cărui conducere sunt prezen*i fi%uri emlematice ca )rzezinsRi, Eissin%er, dar -i un anume /arold )ro@n$,
Institutul udson (specializat în politica apărării$ -i multe alte or%aniza*ii0.devăratul cap de pod al +nstitutului TavistocR
JMH
în ?tatele Dnite îl constituie cea mai mare comunitate de g!ndire = )and orporation (constituită cu sus*inerea 2++., deci
-i a 942$ pentru controlul politicii americane de la orice nivel, al rela*iilor interna*ionale, armament, pro%rame spa*iale,
politică internă, etc02e*eaua de control a %ândirii individului (respectiv a comportamentelor colective$ cu scopul creării (cu
ajutorul marilor funda*ii$ g!ndirii unice azată pe o nouă scară de valori politicall corect, s&a răspândit în pu*ine decenii
(după cum poate oserva fiecare$ în tot Occidentul, impunându&se imperceptiil în politica statelor (-i dintre state$, în sis&
temul educa*ional -i în conduită, în lumea ancară -i a afacerilor, stârnind acele indispensaile *tats dCesprit la niveluri di&
verse, flaut magic al BautoritățiiB pentru a conduce popoarele în era sintezei0
9u pu*ine rânduri mai înainte s&a adus în discu*ie enter for %trategic and International %tudies0Dn institut care
merită o aprofundare cu mai multe detalii, fiind implicat în ac*iuni cărora li se pot atriui caracter de științifico&fantastic0=n&
fiin*at în !GMJ (-i având sediul în as'in%ton A9, JFFFM, !"FF E ?treet N$ are multe domenii de activitate (de la politică
-i studii demo%rafice până la securitatea internetului -i pro%rame spa*iale$, desfă-urându&-i afacerile în sia, sia de %ud,
frica, cele două merici, Europa, 'rientul (ilociu, /ederația )usă și Eurasia0=n cuvinte pu*ine, cam pe între%ul %lo0
1rintre clienții acestui institut se află %uverne, or%aniza*ii interna*ionale, asocia*ii din sectorul privat sau societă*i de stat
(@@@0csis0or% $0/arold )ro@n, director -i consilier al acestui institut, merită o aten*ie aparte0.solvent al Dniversită*ii
9olumia, a fost senior science advisor al conferin*ei -iscontinuance of $uclear .ests între !G" -i !GG, respectiv dele&
gat la %trategic rms 0imitation .al@s (/elsinRi, Iiena -i 8eneva$ între !GMG -i !GLL0. fost pre-edinte al >ar#urg ;incus
00 între !GGF -i JFFL (asta pe lân%ă o .ultitu5i,e 5e alte Qu,cții, la fel de importante$04ace parte din conducerea con&
cernului Au1ont03ste pre-edintele Institutului de ;olitică Internațională al Dniversită*ii <o'n /opRins, administrator la
alifornia Institute of .ec"nolog, administrator&emerit al )and orporation, former director (din !G"!$ al 5% Inc, direc&
tor (din !GG!$ la (attel Inc, director (din !GGH$ la lumax Inc, director (din JFF#$ al ltria 2roup Inc, respectiv (din JFF"$
al ;"ilip (orris International Inc07emru al 9omisiei Trilaterale, din !G"" este director al Evergreen 'il Inc, o societate
din cadrul %rupului Evergreen oldings
Inc0=n compunerea concernului Evergreen
oldings Inc eistă o altă societate, Ever&
greens %upertan@er %ervices Inc care asi&
%ură servicii prin folosirea avia*iei: preve&
nirea -i stin%erea incendiilor, decontami&
nare c'imică -i petrolieră, dar -i .o5iQiK
cări cli.atice (vezi pozi*ia H din ima%ine,
referitoare la domeniul de activitate$0
1ersoanele cu care se întâlne-te
la 9?+? sunt (-i ele$ de aceea-i importan&
*ă, dar din domenii diferite: Aavid 7 2u&
enstein (de la ."e arlle 2roup$, 3d&
@ard Neville +sdell (de la ."e oca ola
ompan$, )rent ?co@croft (de la .orc"
ill Investment ;artners 00$, 4eli 8
2o'atKn (de la 0azard 0td$, <osep' ? NKe
(de la "ertoff 2roup$04iind administrator
al alifornia Institute of .ec"nolog, se
întâlne-te cu <o'n 3 )rKson (de la ?o"&
l#erg, ?ravis, )o#erts  o$, cu ?allK E
2ide (de la -eloitte  .ouc"e <% 00;$, cu T'omas 3 3ver'art (de la -irec.3$, cu 9'arles /ard To@nes (de la arnegie
Institution for %cience$0=n calitate de administrator al 2and 9orporation este prezent la întrunirile acestei societă*i împreună
cu 7ic'ael ;Knton (de la %on orporation$, /ector 2uiz (de la -$ ;rint 2enomics Inc$, <en&/sun% /uan (de la
$3I-I orporation$, Timot'K 4 8eit'ner (de la -epartamentul de .rezorerie al %tatelor <nite$04umător sau nu, la ;"i&
lip (orris International Inc sc'imă opinii cu ?er%io 7arc'ionne (administratorul de la /I. %p$0

IG INSTITUTUL INTERNAJIONAL PENTRU STU(II STRATEICE – IISS

pândind -i4unc*ionează
ve'iculând (deîn comun (supeauspiciile
la ;ondra, 2ound Tale
scară mondială$ ideile,-ipro%ramele
su înalta super&vizare a 2++.$ cu +nstitutul
-i planurile +nstitutului TavistocR,
TavistocR0=n răs&
acest scop,
++?? eercită un control strâns asupra principalelor mijloace mondiale de comunicare0.stfel se eplică prezen*a în cadrul
++?? a unui număr ridicat de directori de a%en*ii de presă -i ziare, de reviste -i re*ele de radio&televiziune, alături de repre&
zentan*i ai =naltei 4inan*e, ai lumii diplomatice, academice, a starurilor o#ișnuite de pe firmamentul mondialist0?e poate
spune că ++?? este un important focar de opinii, unde se pre%ătesc scenarii pe măsură, care să fie prezentate la momentul
oportun opiniei pulice, cu rolul de continuare a inten*iilor elaorate de către societă*ile superioare0+deea unui Institut In&
ternațional pentru %tudii %trategice, ca fază eecutivă a eperimentelor -i planurilor elaorate la TavistocR, a fost pusă în
practică în urma unei sesiuni a 8rupului )ilderer% (din !GL$0
;a JF noiemrie !G" este înfiin*at ++?? de către un grup de analiști #ritanici, care includea academicieni, po&
liticieni, ziariști și reprezentanți ai forțelor armate ("#$, cu scopul furnizării de informații o#iective, precise și independen&
te referitoare la pro#leme de strategie internațională și afaceri internaționale, politicienilor și diplomaților, analiștilor din
afacerile externe, economiștilor, militarilor, ziariștilor, academicienilor, pu#licului informat 09'eltuielile ini*iale de !F0FFF
de dolari au fost suportate de către 4unda*ia 4ord0To*i fondatorii (circa !F$ erau memri ai 2++.01rintre ace-tia, 9'risto&
JM#
p'er 7onta%u ood'ouse (director %eneral al 2++.$, Aenis  /ealK (memru al conducerii ?ocietă*ii 4aian, prieten cu
2etin%er -i apropiat al 8rupului )ilderer%$, Aonald TKerman (director la ."e Economist, pulica*ie oficială a 2++.$, .la&
stair 4rancis )uc'an (un apropiat al 8rupului )ilderer% -i al adunărilor 1u%@as', care va deveni primul director al ++??,
între !G" -i !GMG$, Eenet' 8 8ru (memru al omisiei 5isericilor pentru faceri Internaționale, respectiv al Institu&
tului pentru )elațiile dintre )ase$0Dnul din ultimii pre-edin*i ai ++?? a fost sir 7ic'ael 3 /o@ard (din conducerea 2++.$,
înconjurat de patru vice&pre-edin*i: 2oert 4 /ells&
@ort' (memru al 942, amasador american la N.&
TO$, QoRio ORa@ara (amasador japonez în ?tatele
Dnite, pre-edinte al +nstitutului +nterna*ional de ?tudii
politice din ToRKo -i unul din directorii 9omisiei Tri&
laterale$, sir 7ic'ael 1alliser (fost -ef al ?erviciului
Aiplomatic )ritanic -i %uvernator al 4unda*iei Ait&
c'leK$, 4ran`ois de 2ose (memru francez al =naltului
9omisariat pentru 3ner%ie Nucleară -i fost amasador
francez la N.TO$09omitetul de conducere al ++?? este
constituit dintr&un consiliu de J de memri condu-i
(pe o anumită perioadă$ de 4ran`ois /eisur%, înalt
func*ionar francez în domeniul apărării01rintre consili&
eri se află 2oert WoellicR (unul din directorii de la
942, memru al 8rupului )ilderer% -i al omitetului
Executiv al 9omisiei Trilaterale$, 1eter .cRerman
afiliat la 942 din !GGM, fost director al )ăncii de +n&
vesti*ii -rexel 5urn"am 0am#ert (falimentată în !GGF$b -i We6ev . ?c'iff (editorialist pentru proleme de apărare la ziarul
israelian aCaretz -ail$04inan*ările institutului, destul de consistente, sunt asi%urate de marile funda*ii dominate de 4ord,
2ocRefeller -i 9arne%ie01articipant de seamă la întrunirile ++?? este 9onrad 7 )lacR (în foto%rafia de mai jos, născut în
!G##, devenit în JFF! lord )lacR of 9ross'arour, fost pre-edinte la ollinger orporation Inc, di&
rector al anadian Imperial 5an@ of ommerce, personalitate de frunte din conducerea 8rupului )il&
derer%$, memru de nivel înalt al 9omisiei Trilaterale -i pre-edinte al consiliului de la mericas %o&
ciet0=n JFFF, ollinger International Inc (din cadrul concernului /ollin%er$ controla circa L de co&
tidiene din ?tatele Dnite, 7area )ritanie, 9anada -i +srael0
;a rândul lor, 2++. -i 942 au stat la aza formării unei serii de institute omoloa%e (circa
MF$, mai întâi în 9ommon@ealt' (după cum a dorit 2'odes$, după care în 3uropa, respectiv în *ări
ale fostului loc comunist0.mândouă institutele care au servit ca #ază (inspirate în ac*iunea lor de
?ocietatea 4aian$ au avut mereu în oiectiv realizarea unei revoluții tăcute (din înalt$ în locul celor
de stradă, pentru a ajun%e la o sinteză definitivă între capitalism -i socialism0Dn program având ace&
lea-i afinități cu ;actul %inar"ic /rancez (căruia s&a sustituit$, continând -i răspândind con*inutul acestuia la scară mondi&
ală0Numitele institute sunt considerate drept influente centre de studiu filo&ritanice, cu orientare socialist&faiană, consti&
tuind adevărate puncte de control ale o%ă*iilor, respectiv ale culturii în *ările în care se află, veritaile centre de putere0=n
listele cu cei care sunt afilia*i la aceste societă*i apar reprezentan*i ai principalelor ănci, industria-i (unii c'iar din societă*i
strate%ice$, ai societă*ilor majore de asi%urări, ai universită*ilor, ai centrelor de cercetare, ai funda*iilor0Ci nu numai0?unt
admi-i -i reprezentan*i ai sindicatelor, ai confedera*iilor de întreprinzători, juri-ti de seamă, personalită*i politice, ziari-ti
faimo-i, etc ("$03aminând de aproape re*eaua interna*ională %enerată de 2++., se poate constata că, printre memrii ins&
titutului din *ara respectivă, se află mul*i delegați ai clu#urilor rezervate din alte *ări, ca o reprezentare a principiului ”in&
filtrării transversale”, necesar pentru verificarea directă a aplicării fidele a dispozi*iilor comunicate de către centrele de
putere0

9G INTERNATIONAL SETTLEMENTS )AN

+ncluderea acestei institu*ii, v!rf al ?inar'iei 3uropene, în re*eaua de societă*i secrete an%lo&americană poate apă&
rea atipică, dar este un lucru necesar *inând cont de prezen*a tot mai incisivă a personalită*ilor eminente ale mondialis&
mului an%lo&saon
descrie în respectivul
anca cu următoarele consiliu
cuvinte: de conducere09arroll
D-upă ui%leK,
primul răz#oi mondial martor
puterile de la interior
financiare al funcționăriiaveau
ale capitalismului sistemului,
un alt
o#iectiv, îndepărtat, de creare a unui sistem mondial de control financiar concentrat în m!ini private, în stare să domine
sistemul politic al fiecărei țări, dar și economia mondială6cest sistem tre#uia controlat prin criterii feudale de B#ăncile
centraleB din lume, care acționau simultan datorită acordurilor secrete care se sta#ileau în cursul înt!lnirilor și conferin&
țelor, frecvente și discrete6onducerea sistemului tre#uia să fie asigurată de International %ettlements 5an@ din 5asel DEl&
veția,o #ancă privată din proprietatea, respectiv su# controlul #ăncilor centrale mondiale, ele însele societăți cu capital
privat Dcorporations65ăncile centrale, aflate în m!inile unor oameni precum lord $orman (ontagu de la 5anca ngliei
(" is$, 5enamin %trong (secretar al ?ocietă*ii 1il%rims – nota autorului$ de la /ederal )eserve din $e7 Hor@, "arles
)ist Dde la 5anca /ranței și almar %c"ac"t de la )eic"s#an@ Dapropiat al lui 7a arur% – nota autorului$b căutau
să&și domine guvernele datorită capacității lor de controlare a împrumuturilor trezoreriilor, de manevrare a sc"im#urilor
cu exteriorul, de influențare a nivelului activității economice al țării, inclusiv de găsire a politicienilor dispuși să cola#o&
reze cu cei din lumea afacerilor, stimulați cu diferite recompense economice0
D666 I%5, ca instituție privată, era în proprietatea a șapte directori de #ănci centrale și acționa tot prin acei di&
JM
rectori, care formau Dîn același timp și consiliul director D6666Ei se puneau de acord în privința tuturor marilor pro#leme
financiare ale lumii, dar și de altă natură Dinclusiv politice și economice, mai ales în legătură cu
împrumuturile, plățile, viitorul economic al celor mai importante zone de pe glo# D6666I%5 este con&
siderată Dîn general, v!rful structurii capitalismului financiar, ale cărui srcini îndepărtate se
pot regăsi în perioada înființării 5ăncii ngliei Dîn 1O94 și a 5ăncii /ranței Dîn 18KV ("M$0Wiarul
american >as"ington ;ost din J" iunie !GG" (pa%0 /&F!$ dedica acestei institu*ii etraordinare un
articol intitulat 'ameni&c"eie controlează fluxul financiar mondial0+ată câteva fra%mente: -e zece
ori pe an, cei mai importanți reprezentanți financiari care controlează fluxurile monetare mondiale,
se înt!lnesc la cină pe malurile )inului în adunări secrete, în stare să modifice cursul economiei
glo#ale0=n ima%inea din stân%a este prezentat lordul Norman 9ollett 7onta%u (!"L!&!GF$0<o'n, al
doilea duce de 7onta%u, este recunoscut în !LJ! drept (are (aestru al lojilor unite din .n%lia, func*ie pe care o va de*ine
până în !LJH, când i&a urmat 1'ilip, duce de 'arton0;redarea acestei func*ii este fi%urată pe frontispiciul onstituției lui
.nderson (;aurence 8ardner, ."e %"ado7 of %olomon, cit, p HM$0
ei treisprezece mem#ri ai acestei Bca#ale economiceB D666 sunt guvernatorii #ăncilor centrale ale celor zece
națiuni industrializate, plus Elveția63ocea care se aude cel mai des în sală este aceea a președintelui /ederal )eserve &
lan 2reenspan iar în a#sența lui, aceea a vicelui său, lice (itc"ell )ivlin (printre directorii de la 942 între !G"G -i !GGJ
– nota autorului$6:n virtutea puterii lor, numai %tatele <nite au un al doilea reprezentant în persoana lui >illiam N (c-o&
noug", președinte al /ederal )eserve din $e7 Hor@ (între !GGH -i JFFH – nota autorului$0 l treisprezecelea reprezentant
este directorul general de la I%5 = ndre7 roc@ett, fost înalt funcționar la 5anca ngliei0Wiarul continuă: D666 I%5 a fost
înființată în 19VK pentru a facilita plățile constituite su# formă de Bdaune de răz#oiB către învingători, după primul răz&
#oi mondial6u trecerea anilor, ea a devenit B5anca entralăB a B5ăncilor entraleB6%uccesiv, rolul ei a fost acela de
entitate de compensare pentru regularizări, furniz!nd suport pentru super&vizarea #ăncilor comerciale, a piețelor de
sc"im# de peste oceane, respectiv de protecție a sistemului financiar mondial D6666' altă prezentare fugitivă a grupului
secret este furnizată de E 2erald orrigan (născut în !G#!$, unul din directorii de la 2oldman %ac"s  o6:n calitatea lui
de președinte al /ederal )eserve din $e7 Hor@(între !G"# -i !GGH$, orrigan a participat la circa 11[ înt!lniri lunare
Dconsecutive ale I%56 :n urul mesei – spune el – nimeni nu se folosește de asistenți, agende, înregistrări sau comunica&
te666sunt dezvoltate relații personale minunate6a urmare, c!nd ceva nu merge #ine, lucrul cu aceste persoane devine
foarte ușor din cauza încrederii care s&a instaurat în cursul frecventelor cine private6-in punctul meu de vedere, acest
aspect constituie latura genială a organizației D6660orrigan amintește că ”5asel ommitteeB (structură internă creată în
!GL# – nota autorului$ nu făcea nimic (fiarea noilor standarde interna*ionale pentru capital – nota autorului$ p!nă c!nd
/ederal )eserve și 5anca ngliei nu se ocupau și ele, la r!ndul lor Dîn mod separat de c"estiuni similare6-in punct de
vedere istoric, I%5 este Dîn principal o instituție europeană cu participațiune americană0:n iulie 1994 s&au adăugat direc&
torii 5ăncilor entrale din anada și Naponia, iar recent, au început să facă parte din I%5 și reprezentanții altor nouă
națiuni non&europene, numărul mem#rilor cresc!nd la 410a #ancă, I%5 are depozite de circa 11J miliarde de dolari, din&
tre care o parte în aur0/ondurile sunt investite prin #ăncile comerciale și prin asigurări0!O din acțiunile I%5 se află în
proprietatea 5ăncilor entrale participante0)estul se află în proprietatea particularilor0;entru grupul de la I%5 pot apărea
două pro#leme te"nice: prima pro#lemă se referă la comportamentul I%5 ca urmare a apariției 5ăncii entrale Europene
care va duce la crearea monedei BeuroB, ca înlocuitoare a valutei din circa 11 țări D666Z în mod normal, >illem / -uisen&
#erg, fost director la 5anca 'landei, va fi adăugat pe lista Bcinei de duminicăB D6660;ui 9orri%an îi scăpa (pe moment$ că
Auisener% era una din persoanele cu care, în cursul reuniunilor
rezervate ale +?), s&au dezvoltat relații personale minunate, mai
ales că Auisener% a condus +?) (ca pre-edinte$ între !GG# -i !GGL0
;ro#lema te"nică eviden*iată de as'in%ton 1ost, î-i
putea %ăsi o solu*ionare la interior: în !GG", Auisener% devenea
pre-edinte al )ăncii 3uropene0Treuie semnalat că fie Auisener%
(!GH&JFF$ cât -i 9orri%an apar*inea comitetului director al 8ru&
pului )ilderer%0Wiarul 0e /igaro din JM aprilie !GG# pulica un
articol despre 7aurice .llais (1remiul Noel pentru economie$ de
la care se afla că ordinul de mărime al fluxurilor financiare nu va fi
niciodată scos în evidență6/luxurile financiare controlate de I%5
(în acea perioadă,
memru vice&pre-edinte
al 8rupului )ilderer% -i alviitor
ăncii era 9arloal.+taliei$
pre-edinte 9iampi,se ri&
dică la mai mult de 11KK de miliarde de dolari zilnic, ceea ce cores&
punde a circa de 4K de ori nivelul de operațiuni de transfer prin
tranzacții comerciale, din lume0(=n ima%ine, o altă reprezentare a ?ocietă*ii 1il%rims, 0ondon 5us" ouse$09ifre deloc de
ne%lijat, azate în mare parte pe #ani virtuali02oland ;eusc'el, înalt func*ionar al ăncii el%iene a aronului ;amert
(;amert constituie ramura el%iană a familiei 2otsc'ild – nota autorului$, într&un interviu pulicat în 0C^v*niment du
Neudi, confirma eisten*a unei pie*e speculative în stare să mi-te (pe scară planetară -i cu ajutorul tastelor computerelor$
capitaluri imense care nu aveau nimic în comun cu sc"im#ul de #unuri și servicii ale comer*ului clasic0ceste sume pot in&
fluența Dde azi pe m!ine economia unei națiuni, #ursele internaționale, poate distruge #ănci, etc6ceastă piață nu poate
fi controlată nici de #ăncile centrale, nici de către guverne ("L$0

JMM
 G RUPUL )IL(ER)ER

9onferin*ele 8rupului )ilderer% ini*iate în !G#, ca reuniuni dintre 3uropa -i ?tatele Dnite, mai eact dintre
puterea lui 2ocRefeller – ca reprezentant al ?tatelor Dnite (pe de&o parte$ -i puterea lui 2ot'sc'ild – ca reprezentant al
3uropei (pe de altă parte$b au fost o crea*ie a 2++. care, pentru acest scop s&a folosit de colaorarea cu economistul <osep'
2etin%er (personalitate despre care s&a discutat în cadrul (ișcării Europene$0=n !G!H, 2etin%er (în ima%inea de mai jos,
!"""&!GMF$ a fost introdus în cercurile faiane ritanice0Aupă zece ani mai târziu se afla printre
cei mai înal*i demnitari din lojile polone (respectiv suedeze$ -i între*inea le%ături cu diverse
eminențe ale Ordinului +ezui*ilor, dar -i cu unul din ”eper*ii” Iaticanului (autor al unei apropi&
eri între )iserică -i 7asonerie – nota autorului$, reverendul 8ruer (""$01rieten apropiat al lui
?ean 7ac )ride (după cum o confirmă -i propriile documente$ -i personalitate&c'eie în politica
mondială pentru circa jumătate de secol, 2etin%er a men*inut le%ături strânse cu ”colonelul”
/ouse, cu (puternica$ familie arur%, cu /enrK 7or%ent'au (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$,
cu /erert / ;e'man (memru al )6nai )6rit' -i al ?ocietă*ii 1il%rims$, dar -i cu )ernard )a&
ruc'0+nfluen*a lui 2etin%er în cercurile mondialiste era atât de puternică încât primise porecla
de is 2re Eminence = Eminența enușie09u asemenea rela*ii -i cu sprijinul determinant al
familiei 2ocRefeller, 2etin%er fondează în !G# 2rupul 5ilder#erg (după numele 'otelului olandez din OostereeR$, prima
conferin*ă având loc între JG -i H! mai su patronaul prin*ului )ern'ard al Olandei, cu participarea a circa o sută de per&
soane din elita mondială -i din =nalta 4inan*ă0;a or%anizarea primei conferin*e, 2etin%er a fost ajutat de /enrK < ”<acR”
/einz ++ (!GF"&!G"L, afiliat la 942 -i la ?Rull P
)ones, aflat în acel moment la conducerea unei
multina*ionale alimentare în care aveau interese
9arne%ie -i 7ellon$01rimul pre-edinte a fost .las&
tair )uc'an, directorul din acea perioadă al 2++.0
1artea de conducere îi avea în componen*ă pe 2o&
ert 3lls@ort' (de la 0azard /r+res, memru al +n&
stitutului .tlantic, al 8rupului )ilderer% -i al
942$, <o'n ;oudon (de la $( )ot"sc"ild din
;ondra$, 1aul Nitze (de la %c"roeder 5an@ -i
memru al 942$, 9 ; ?ulzer%er de la ."e $e7
Hor@ .imes("" is$, memru al 942b, 2oert )o&
@ie (memru al 942 -i vice&director la 9+.$, .n&
dre@ ?c'oener% (ca reprezentant al 2++.$> re&
prezentan*i din partea presei precum 4lora ;e@is,
7a 4renRel, Aaniel 3llser%, -i /enrK Eissin%er
(în acea perioadă în calitate de co&director al en&
trului de faceri Internaționale al Dniversită*ii
/arvard$0
Invitația adresată lui )etinger pentru adunarea 2rupului 5ilder#erg din anul 19[Y0
=ncepând cu acel moment, 8rupul )ilderer% devenea reprezentant mondial al 942 -i al 2++., func*ionând prin
sesiuni anuale pentru sc'imul direct de puncte de vedere între cele două or%aniza*ii gemene de pe cele două maluri ale
.tlanticului, pentru a se ajun%e la decizii comune privitoare la evenimentele în curs de pe scena mondială0?e poate spune
despre 8rupul )ilderer% că este un fel de legătură permanentă între diversele %rupuri de influen*ă de peste ocean -i omo&
lo%ii lor europeni, fără preten*iile exclusivității din cadrul ?ocietă*ii 1il%rims (situat undeva între ?ocietatea 1il%rims -i 2o&
und Tale$, în vederea realizării scopurilor comune cu caracter strate%ic precum armonizarea pie*elor comerciale, dispari*ia
statelor&na*iune08rupul )ilderer% (mai restrâns decât 9omisia Trilaterală$ se limitează la circa o sută de personalită*i din
lumea finan*ei -i a politicii, pre-edin*i ai societă*ilor de asi%urări -i industria-i, directori ai +nstitutelor de .faceri +nterna*io&
nale01are că ace-tia discută (fa*ă de 9omisia Trilaterală$ prolemele specifice mult mai în detaliu: a-ezarea teritorială, in&
terven*iile militare, limitele politice ale na*iunilor emer%ente (în acel moment$, respectiv ale na*iunilor prota%oniste0
Wiarul ."e .imes din ;ondra, titra în !GLL: <n grup de oameni, cei mai #ogați Ddin punct de vedere economic

oși perioadă
cei mai puternici
de timp, =vor
influenți Ddin punct
fi catalogate de vedere politic care se
ca Bînt!mplătoareB01rin*ul reuneștealînOlandei
)ern'ard secret să planifice evenimentele
(!G!!&JFF#, în ima%inea care,
de maidupă
jos
împreună cu prin*ul 1'ilip$, declara U&propos de inten*iile 8rupului )ilderer%:
;entru persoanele educate în spirit naționalist este dificil de acceptat ideea cedării
unei părți din propria suveranitate către o instituție supra&națională0Aenis /ealeK
(fost ministru ritanic al apărării -i participant constant la întrunirile 8rupului )ilder&
er% c'iar din perioada de început$, declara: Evenimentele mondiale nu au loc acci&
dentalZ fie că este vor#a de politică sau de afaceri cu caracter economic, totul tre&
#uie să se petreacă într&un anume fel și multe din aceste evenimente sunt organizate
și conduse de către cei care controlează șnurul de la pun%a cu bani0
Ordinea de zi a ar%umentelor discutate la /elsinRi (H& iunie !GG#, 4inlan&
da$ furnizează o idee despre prolemele tratate: redefinirea raporturilor atlantice în&
tr&o perioadă de sc"im#ăriZ sc"im#area de imagine a mericii și perspectiveZ Euro&
pa, o coeziune sau o co&fuziuneGZ insta#ilitatea economică în perspectivăZ locuri de muncăF cum va crea 'ccidentul aces&
JML
te locuri de muncăZ pro#lemele politice ale fundamentalismului islamic (unul din participan*ii de la întrunirea din Otta@a,
9anada – "&!! iunie JFFM – a fost -i .'mad 9'alai, prim&ministru al +raului$> )usia, cum va influența conduita externă
evoluția ei internăGZ înt!mplări actuale (!GG#$ – oreea de $ordZ 2.. = riscuri în perspectivăZ "ina = consecință a
răsturnărilor de situație sau a sta#ilitățiiG ("G$0Aiscu*iile au loc întotdeauna prin conferințe, în spatele u-ilor înc'ise, des&
fă-urându&se cu caden*ă anuală în diverse locuri din 4ran*a, Turcia, ?pania, +talia, ?tatele Dnite, 8ermania, .ustria, ?co*ia,
1ortu%alia, etc08rupul )ilderer% este or%anizat în cercuri concentrice, adevăra*ii ini*ia*i aflându&se în centru, în timp ce
în cercurile eterioare se află persoane cu o importan*ă secundară (precum profesori universitari, oameni politici sau -efi de
stat, la vedere$0Aeciziile luate în cadrul %rupului au eficacitate -i după mul*i ani, fiind notificate de or%anisme ca 28, sau
sunt perfecționate prin simpozioane *inute de societă*ile eecutive precum Institutul spen, lu#ul de la )oma, >orld
Economic /orum de la Aavos (care are loc în prima săptămână din feruarie a fiecărui an$03ste inutil de suliniat că mem&
rii 8rupului )ilderer% (ca -i cei ai 9omisiei Trilaterale$ sunt în majoritate masoni -i că (mai ales în cercurile interne$ nu
eistă forme de alternanță democratică, contradic*ie în termeni la nivelul elitelor unde stailitatea este oli%atorie0
?e poate constata (fără nici o îndoială$ că influen*a păr*ii europene asupra deciziilor din politica mondială lasă loc
presiunii din lojile an%lo&americane03ste u-or de constatat că la or%anisme eficiente precum 8rupul )ilderer%, 9omisia
Trilaterală s&au alăturat institu*ii (rodate în timp$ de inspira*ie an%lo&saonă precum )anca 7ondială, 4ondul 7onetar +n&
terna*ional, N.TO, +nstitutul TavistocR, deasupra acestora aflându&se 2++., respectiv instituția&geamănă 9420

Imagine preluată dintr&un ziar suedez referitoare la întrunirea din JKK1 DJ4&JY mai JKK1, 2Tte#org, %uedia cu o parte
din participanți, prezent!ndu&se și locul ocupat de aceștia în cadrul adunării0
eea ce frapează în organizarea 2rupului 5ilder#erg – scria un ziarist – este stricta analogie cu /), cu )ound
.a#le Dși cu alte societăți apărute din #inomul )"odes = %tead, concentrate pe modelul cercurilor concentrice ale Ilumi&
naților din 5avaria (GF$0?e cunoa-te eisten*a unei structuri interne – %teering ommittee = omitetul de conducere –
compus din J# de europeni -i ! americani pentru un total de HG de persoane: <acR ?'einRman (pre-edinte al malgamated
5an@ din Ne@ QorR, consilier al +nstitutului .spen -i al merican Ne7is" >orld %ervice alături de .ra'am 4oman – di&
rector na*ional al .A;, respectiv de 3lie iesel – premiul Noel pentru pace în !G"M, inclus în !GG de celera >"oCs
>"o in merica între primii cincizeci de mari americani (G!$b0O a doua structură, mult mai restrânsă – 5ilder#erg dvi&
sor ommittee = omitetul consultativ, ”populat” de ini*ia*i europeni -i americani, printre care -i Aavid 2ocRefeller (GJ$0
JM"
 8rupul )ilderer% nu pulică comunicate oficiale sau dări de seamă despre propriile dezateri -i nici nu permite
pulicarea, scăparea de informa*ii privitoare la participan*i (GH$0=n timp ce în !GMH (JG&H! mai, 9annes – 4ran*a$ era în
desfă-urare adunarea acestui %rup, revista ritanică '#server constata fără nici o re*inere: landestinitatea în care se des&
fășoară discuțiile lor demonstrează că aceștia nu urmăresc dec!t un singur lucruF asigurarea dominării lor efective asu&
pra popoarelor, prin disimulare, lăs!nd responsa#ilitatea guvernelor politice de la conducere (G#$0Aeclara*ie poate adevă&
rată, poate doar o certitudine strecurată într&o mare dezinformare01roprietarul acestui săptămânal este Aavid .stor, mason,
finan*ator al deutului mnest International, memru al păr*ii ritanice a ?ocietă*ii 1il%rims, al comitetului director al
2++., al 2ound Tale, -i al 000 8rupului )ilderer%09'iar dacă participan*ii afirmă că iau parte la reuniunile anuale ale %ru&
pului în calitate de persoane particulare, fără a face uz de
func*iile lor pulice, acest fapt ridică multe semne de în&
treare, mai ales dacă se confruntă )egulamentul "at&
"am ouse cu 0ogan ct – încă în vi%oare în ?tatele Dnite,
deseori fiind folosit ca armă politică în campaniile electo&
rale00ogan ct a fost elaorat tocmai cu scopul evitării
interferenței persoanelor cu afacerile (de orice natură$ din&
tre ?tatele Dnite -i orice altă *ară03ste evident că nici o per&
soană nu poate ie-i cu ceva din ?tatele Dnite atunci când vi&
zitează o *ară străină (sau are afaceri în respectiva *ară$0Nu
poate exporta arme în mod ile%al decât dacă face parte din
cadrul 9+., caz în care, nu numai că are legitimitate în o&
*inerea de profit (din comer*ul cu arme sau dro%uri$, dar
poate interveni în afacerile interne ale statelor i,5ee,5e,K
te02euniunile 8rupului )ilderer% sunt întotdeauna jovi&
ale, dar nu de fiecare dată se ajun%e la un acord0=n cadrul
întâlnirilor din anii trecu*i, reprezentan*ii francezi, ritanici
-i cei americani s&au contrat de multe ori în prolema
+raului0Nu eistă documente introductive, nici un fel de
înre%istrare, c'iar dacă dele%a*ilor le este cerut să se pre%ă&
tească (dinainte$ pentru temele de discu*ie0;ista cu invita&
*ii potențiali este pre%ătită în ianuarie, în martie având loc
selec*ia definitivă01entru a preveni posiilele infiltrări (sau
eventualele pierderi de informații$, data conferin*ei este sta&
ilită cu patru luni înainte, iar locul unde va avea loc adu&
narea este comunicat cu doar o (una$ săptămână înainte0;a începutul conferin*ei, pre-edintele adunării reaminte-te )egula&
mentul procedurilor 5ilder#erg după care se trece la prima temă din a%endă04iecare dosar cu documente primit de partici&
pan*i poartă men*iunea ;ersonal, %trict onfidențial și $epu#lica#il0Nimeni nu poate cumpăra accesul la întrunirile 8ru&
pului )ilderer%, c'iar dacă reprezentan*i ai diverselor multi&na*ionale au încercat acest lucru (ziarul 2uardian <nlimited
din !F martie JFF!$0;ocurile ocupate sunt desemnate în ordine alfa#etică (cel care se află în primul rând într&un an, la
viitoarea întrunire se poate afla în ultimul rând$04iecare *ară participantă la adunări î-i trimite o ec"ipă formată din trei per&
soane: un industria- (sau un om de afaceri influent$, un ministru important (sau un politician$ -i un intelectual (academi&
cian sau jurnalist faimos$0+ma%inea (imediat$ de mai sus reprezintă invita*ia adresată lui 8ariel /au%e (asistent al pre-e&
dintelui 3isen'o@er$ pentru a fi prezent la întrunirea %rupului la )arizon (4ran*a, !"&JF mai !G$0 (ențiunea scrisă de
mână – %ovt – face referire la acoperirea costurilor de către u%etul de stat (contravenind în acest mod cu normele ;o%an
.ct$0
3ste foarte important de făcut diferen*ierea dintre participan*ii constanți (prezen*i în fiecare an la întruniri$ -i cei
ocazionali, prezen*i la anumite adunări (fiind considera*i ca instrumente utile în cadrul planurilor 8rupului )ilderer%$03ste
cazul lui )ill 9linton, prezent la adunarea din !GG! (M&G iunie, )aden&)aden, 8ermania$> câ-ti%ă ale%erile cu 1artidul Ae&
mocrat -i devine pre-edinte al ?tatelor Dnite03ste cazul lui TonK )lair, participant la întrunirea din !GGH (JJ&J aprilie,
.tena, 8recia$> în iulie !GG# devine leader al 1artidului ;aurist -i este ales prim&ministru în !GGL03ste cazul lui 8eor%e
2oertson, prezent la întrunirea din !GG" (!#&!L mai, TurnerrK, .Krs'ire – ?co*ia$> este numit secretar&general al N.TO
în au%ust
acestei !GGG0)esuscitarea
emi%rări pentru crearealuide
4ran`ois
tensiuni7itterand, rolul Turciei
etnice, respectiv în cre-terea
desta#ilizare emi%ra*iei
zonală$, numireaislamice în 3uropa
lui )aroso (-i folosirea
la președinția 9omi&
siei 3uropene, sunt tot atâtea cazuri de influențare a desfă-urării evenimentelor0
Aar sunt -i cazuri nefericite, cu persoane care se opun planurilor 8rupului )ilderer%03ste cazul fostului prim&
ministru italian .ldo 7oro, reprezentant de seamă al B-emocrației reștineB, care se opunea conceptului de Bcreștere&
zeroB, planurilor de reducere a populației planificate pentru țara sa0.sasinarea lui a fost pusă în aplicare de uci%a-i con&
trolați de către ;oja 7asonică PB cu scopul în%enunc'ierii +taliei în fa*a dorin*elor lu#ului de la )oma, respectiv ale
8rupului )ilderer%0;a !F noiemrie !G"J, 9orrado 8uerzoni (un prieten apropiat al lui 7oro$ mărturisea în aula triu&
nalului din 2oma că ldo (oro a fost amenințat de către un agent al )II c!t timp era, încă, ministru0=n perioada iunie&
iulie !G"J, 3leonora 7oro (so*ia lui .ldo 7oro$ mărturisea că uciderea lui ldo (oro era rezultatul unor serii de amenin&
țări la adresa lui, din partea cuiva, definit ca Bo figură foarte importantă din politica %tatelor <niteB & B-acă nu sc"im#i
direcția politicii tale, vei plăti foarte scumpB08uerzoni confirma implicarea lui /enrK Eissin%er în asasinat0;a !F noiem&
rie !G"J, -tirea era preluată de toate mediile de informare din 3uropa, mai ales că /enrK Eissin%er a fost condamnat
pentru complicitate la omucidere0(i, ce .otie7 u, oliticia, i.orta,t al Statelor U,ite7 a.e,i,ță u, co,5ucător
JMG
al u,ei ,ațiu,i euroe,e i,5ee,5e,te+++
=n ciuda faptului că pro#ele sunt mai mult decât concludente, marea majoritate a oamenilor se consideră prea
ocupată cu rezolvarea prolemelor curente ale vie*ii decât să piardă timp cu Bteorii ale conspirațieiB0.ceasta este tocmai
procedura de spălare a creierului pusă în practică cu ajutorul +nstitutului TavistocR0=n fa*a "aosului total ne comportăm
după cum a făcut 2ic'ard Nion, care mai întâi a fost izolat, după aceea manevrat -i în cele din urmă distrus de către or%a&
nizatorii %loalizării0Aemoralizate -i manipulate, lipsite de con-tiin*a propriei valori, nesi%ure în ceea ce prive-te viitorul,
persoanele sunt for*ate din ce în ce mai mult ”să dorească” venirea unui nou (esia, ”împlinirea” unei noi ordini care să du&
că la eliminarea dro%urilor, a porno%rafiei, a prostitu*iei infantile, a criminalită*ii, a răzoaielor, a foamei, a suferin*ei -i
care să garanteze o societate azată pe ordine, în care persoanele să trăiască în armonie0Aar această armonie (prezentată ca
rezultat al unui (esia, sau al unei noi ordini$ nu va face decât să influen*eze în sens ne%ativ propria liertate (inclusiv cea
de %ândire -i de eprimare$, în %eneral asupra între%ii noastre eisten*e0 rmonia va însemna o societate socialistă, un sis&
tem dominat de birocrația $oii 'rdini (ondiale09ine nu se va conforma, va putea vizita la%ăre de concentrare de tipul ce&
lor de la 8uantanamo, dar numai cu ilet de dus0
Ci pentru că eistă coneiuni cu partea dedicată activită*ii societă*ilor secrete în 2omânia, iată câ*iva din partici&
pan*ii la (doar$ două din întrunirile 8rupului )ilderer%0
% "&!! iunie JFFM, Otta@a, 9anada0 /enri de 9astries (pre-edinte -i 93O la xa$> )ertrand 9ollom (0afarge$> 1aul Aes&
marais <r (93O la ;o7er orporation of anada$> .lfred 8usenauer (cancelar federal al .ustriei$> 7ustafa I Eo` (pre&
-edinte al ?o] olding %, Turcia$> /enrK 2 Eravis (asociat&fondator al ?o"l#erg, ?ravis, )o#erts  o, ?tatele Dnite$>
7arie&<os5e Eravis (senior asociat la udson Institute Inc, ?tatele Dnite$> .ndr5 EudelsRi (pre-edinte al consiliului de la
?udels@i 2roup, 3lve*ia$> .nne ;auver%eon (pre-edintă la reva, 4ran*a$> W'an% Qi (deput secretar generalla "ina
%ociet for %trateg and (anagement )esearc"$0
B H! mai&H iunie JFFL, +stanul, Turcia0 .lfred 8usenauer> 1aul /ermelin (pre-edinte la ap 2emini %, 4ran*a$> Ier&
non 3 <ordan (director al consiliului de administra*ie de la 0azard /r+res  o 00$> <uan 9arlos + (re%ele ?paniei$> Elaus
Eleinfeld (pre-edinte -i administrator la %iemens 2, 8ermania$> 7ustafa I Eo`> 7arie&<os5e -i /enrK 2 Eravis> Olli
2e'n (memru al omisiei <niunii Europene$> 3ric ?c'imdt (pre-edinte -i administrator la 2oogle, ?D.$> <[r%en 3
?c'rempp (director&eecutiv la -aimler&rsler 2, 8ermania$> 2udolf ?c'olten (director eecutiv la 'esterreic"sc"e
?ontroll#an@ 2, .ustria$> ?ofia (re%ina ?paniei$> <eroen Ian Aer Ieer (pre-edinte eecutiv la )oal -utc" %"ell ;00,
Olanda$0 .lfred 8usenauer este implicat în cazul 2o-ia 7ontană, dar -i în construirea .utostrăzii ”Transilvania”0

LG ASPEN INSTITUTE FOR HUMANISTIC STU(IES

Wiarul Il 2iornale din J# aprilie !G"L anun*a pe prima pa%ină: ;e lac, guvernul din um#ră al lumii, oferind
noută*i despre adunarea a circa !!J participan*i la întrunirea anuală a 8rupului )ilderer% (J#&JM aprilie !G"L, Iilla d63ste
– 9ernoio, +talia$09â*iva dintre cei prezen*i la adunarea 8rupului )ilderer% au participat între JL -i JG aprilie (acela-i an$
la o întâlnire a Institutului spen (G$0spen Institute for umanistic %tudies a fost înfiin*at în !G#G, la .spen (în 9olorado$
de către 2oert 7aKnard /utc'ins (!"GG&!GLL$, (are omandor al Ordinului ?f0 +oan de <erusalim (o ramură a %ide (a&
sonr – înalta 7asonerie ritanică$01re-edinte al Dniversită*ii 2ocRefeller din 9'ica%o (între !GJG -i !GF$, fondatorul
(imediat după răzoi -i împreună cu 8iovanni . )or%ese$ (ișcării pentru 2uvern mondial (GM$, director de pro%rame al
4unda*iei 4ord (la începutul anilor 6F$, /utc'ins era un apropiat al lui .ldous /uleK privitor la cultura drogurilor01rin
anii 6MF (fiind deja la pensie$ este implicat în trafic de dro%uri (GL$0
;a momentul înfiin*ării, /utc'ins era înso*it de numero-i fa#iani, memri ai 942 (respectiv ai 2++.$ care, în
spatele paravanului de studii umanistice, încercau în realitate să coopteze persoane din lumea economică -i industrială pen&
tru a le orienta spre analiză -i perspective glo#ale (legi mondialiste în sens te'nocratic$ -i de inte%rare a acestor persoane
(astfel prelucrate$ în %uvernele propriilor *ări0=n ?tatele Dnite, .spen +nstitute are sedii la as'in%ton -i la .spen, iar în
3uropa dispune de o re*ea (constituită succesiv$ din centre de activitate coordonate -i le%ate între ele0=n !GL# este înfiin*at
sediul din )erlin, în !G" cel de la 2oma (cu o filială la 7ilano$0=n !GG# î-i începe activitatea sediul de la ;Kon (c'iar dacă
începând din !G"M, +nstitutul .spen î-i *inea adunările, cu precădere, în castelul de la 9anisK, în Normandia$, iar în JFFM
este pus pe picioare sediul din )ucure-ti0=n !GG" ia fiin*ă sediul de la ToRKo, iar în JFF# filiala din Ne@ Ae'li, +ndia0Timp
îndelun%at, la conducerea +nstitutului .spen s&a aflat 2oert O .nderson, fost secretar la finan*ele americane (unul din di&
rectorii de la 942, participant la adunările 8rupului )ilderer% -i memru al 9omisiei Trilaterale$, ziarist la ."e '#server
-i director
mai precis la
al tlantic )ic"field
lui 9'arles orporation
8ates Aa@es, = )'0.nderson
memru -i&a început
al ?ocietă*ii 1il%rims cariera ca
-i amasador proteatînal.n%lia
american familiei americane
între !GJG -i Aa@es,
!GHJ,
cel care -i&a ”le%at” numele de faimosul ;lan -a7es privitor la despă%uirile %ermane de răzoi0=n !GL#, funda*ia lui .n&
derson a finan*at mi-cările ecolo%iste pentru a impune a-a numitele energii alternative ca înlocuitoare ale ener%iei nucleare,
mi-cându&se în rezonanță cu +nstitutul .spen care se ”ucura” de finan*ări din partea aceluia-i .tlantic 2ic'field 9orpo&
ration (G"$b0Ain cele eprimate în cursul unei adunări care a avut loc la Iene*ia (la  septemrie !G"M$, 8ianni de 7ic'elis
(evreu, prezent -i la simpozioanele de la Aavos$, pre-edinte al sec*iunii italiene a institutului (în acea perioadă$, sus*inea că
scopul Institutului spen este acela de&a aduna în urul unei mese pe toți protagoniștii de maoră importanță din lumea po&
litică, economică, financiară pentru a formula sugestii și propuneri care, după cum s&a înt!mplat în trecut, vor fi examina&
te de către organele responsa#ileZ viitoarea reuniune a /(I și aceea a 2Y (%rupul celor L *ări industrializate, din acea pe&
rioadă – nota autorului$ reprezintă, din acest punct de vedere, înt!lniri de v!rf (GG$0Tratându&se de inten*ii destul de apro&
piate de cele ale 8rupului )ilderer%, dar în raport de suordonare fa*ă de acesta din urmă, tendin*ele institutului sunt, mai
de%raă culturale, economice, monetare, comerciale, de formare a cadrelor – te"nocrații – estalis'ment&ului0

JLF
 +nstitutul .spen or%anizează unul sau două seminarii
pe an, în reprezentan*ele din diverse na*iuni (după necesitate$
pentru a evalua situa*ia economică, comercială -i financiară în
raport cu politica momentului, prin participarea personalită*ilor
-i cadrelor din %uvernele europene, american, respectiv japo&
nez01ână cu ceva timp în urmă, temele predilecte de discu*ie
erau Dniunea 3uropeană, finan*area *ărilor din 3st -i ale fostei
D2?? (!FF$, propuneri -i solu*ii pentru atriuirea de puteri
sporite pentru OND -i or%aniza*iile ei09'iar dacă în fața pu#li&
cului de Bgură&cascăB politicienii români se spurcă între ei,
când e vora să&-i apere interesele fac front comun01rintre par&
ticipan*ii la adunarea +nstitutului .spen de la )ucure-ti, s&au
aflat 9ălin 1opescu Tăriceanu, 7ircea 8eoană -i 8iulio Tre&
monti, fost ministru italian al economiei (înainte de&a fi mi&
nistru, prin propria societate de consultan*ă, a colaorat cu
%rupul ancar <nicredit$01re-edintelui .nderson i s&au alăturat personalită*i ale 942 american precum 2oert 7cNamara>
4eli 8 2o'atKn anc'er evreu, născut în !GJ", memru influent al 9omisiei Trilaterale care de la etajul HJ al iroului din
)oc@efeller ;laza a condus din !G#G (timp de #F de ani$ )anca ;azard 4rYres> între !GGL -i JFFF a fost amasador ameri&
can la 1aris, iar în JFFM a devenit co&pre-edinte la ;e'man )rot'ers (colosul ancar care în !GG# a asorit anca Eu'n
;oe P 9o$b> 2oert A /ormats (participant la întrunirile 8rupului )ilderer% -i memru al 9omisiei Trilaterale, vice&pre&
-edinte al ăncii 8oldman ?ac's$> /elmut ?c'midt (memru al 9omisiei Trilaterale -i participant la adunările 8rupului
)ilderer%, memru al ++?? din ;ondra -i al +nstitutului 8erman de .faceri +nterna*ionale – A8.1$> japonezul ?'ijuro
O%ata, memru al 9omisiei Trilaterale, dar -i o mul*ime de italieni, conform unei liste prezentate de ziarul Il (ondo din !!
mai !G"L: 8ior%io ;a 7alfa (participant la adunările )ilderer% -i ale Trilateralei, memru al +nstitutului +talian de .faceri
+nterna*ionale$, ?ilvio )erlusconi (”fost” memru al ;ojii 1J$, ;uciano )enetton (proprietar al multi&na*ionalei de confec*ii
5enetton, a cărei deviză este <nited olors of 5enetton$, 8iuliano .mato (prim&ministru, a condus +nstitutul .spen – +talia
până în feruarie !GG$, 9arlo ?co%nami%lio, dar -i 2omano 1rodi memru al 9luului de la 2oma, unul din conducătorii
italieni de centru&stân%a, numit la J feruarie !GG vice&președinte vicar (!F!$b0
;a adunările +nstitutului .spen italian, printre persoane din lumea politică -i economică (8ior%io Napolitano –
actualul pre-edinte al +taliei, 8iulio Tremonti, 7ario Ara%'i$ apar (conform principiului osmotic al societă*ilor masonice$
persoane care apar*in cercurilor superioare precum <o'n 9'ipman (director al ++??$, lordul Aa'rendorf (memru al 2++., al
4unda*iei 4ord -i participant la adunările 8rupului )ilderer%$, ?amuel /untin%ton (942$01rintre ace-tia, o prezen*ă con&
stantă este 2ic'ard N 8ardner (născut în !GJL, reprezentant de seamă al comunită*ii evreie-ti din ?tatele Dnite, profesor al
Dniversită*ii 9olumia din Ne@ QorR între !GL -i !GMM -i amasador american în +talia între !GLL -i !G"G$0Aespre 8ard&
ner se spune că ar fi fost la conducerea serviciului de informa*ii de la Inter = lp"a, %rup financiar&ancar care ar fi dus la
constituirea lojii masonice ;ropaganda J = ;J (!FJ$0)ursier )"odes al Dniversită*ii Oford, este consilier al 5iroului de
avocați Boudert 5rosB (înfiin*at în !"G de către 4rederiR 2en5 9oudert, în prezent controlat în între%ime de către 4un&
da*ia 2ocRefeller$, director la /oreign ;olic ssociation (o ”entitate” din cadrul 942$, memru al aceluia-i 942, al 9o&
misiei Trilaterale, respectiv al ?ocietă*ii 1il%rims01rezent la sesiunea franceză de la 9anisK (din JH au%ust !G""$, respectiv
la sesiunea italiană (din septemrie !G""$ de la ;alatul 3endramin = alergi din Iene*ia, 8ardner pleacă imediat la 7osco&
va pentru a pune la punct cu ru-ii un proiect care să reîntărească puterile '$<(!FH$09ei G" de participan*i erau condu-i de
8eor%i . .ratov (din cercul restrâns de consilieri ai lui 8oraciov$, participant la adunările 1D8.?/, al 9onferin*elor
de la Aarmout', director al +nstitutului ?ovietic pentru .faceri .mericane, apropiat al clanului 2ocRefeller, respectiv de
?amuel 1isar (evreu francez, memru al .93.$, sionist înfocat,prieten -i consilier al lui .rmand /ammer -i Aavid
2ocRefeller (!F#$, administrator la diverse multi&na*ionale0
=ncepând din JFFH, +nstitutul .spen este condus de
alter +saacson (născut în !GJ$, deja aflat la conducerea 9NN
-i .ime (agazine0)ursier )"odes la Oford -i asolvent al Dni&
versită*ii /arvard, memru al 942, autor în !GGJ al io%rafiei
lui Eissin%er, +saacson este director la )eaderCs -igest -i la

”consiliu săptămâna
<nitedunirlines0=n
turat următoare
de administra*ie” ale%erii
compus din lui, i s&a ală&pri&
G persoane
tre care apar 7ic'ael A 3isner (născut în !G#J, memru al 942
-i în conducerea companiei >alt -isne$ -i 7ortimer WucRer&
mann (născut în !GHL, pre-edinte al onferinței ;reședinților
marilor or%aniza*ii evreie-ti americane, memru al 942, al ++??
din ;ondra -i al consiliului de conducere de la < 1 7or%an$01rin&
tre administratorii de la +nstitutul .spen se află -i ;eonard .
;auder născut în !GHH, fiul lui <osep'ine 3st'er 7entzer, mai
cunoscută cu numele de Est*e 0auder (! iulie !GF"&J# aprilie
JFF#$b, memru al 942 -i cavaler al 0egiunii /ranceze de 'noare (în JFFJ$02onald ? ;auder (născut la J# feruarie !G##,
al doilea fiu al <osep'inei -i frate cu ;eonard$ începând cu !GGF este pre-edinte al entral European (edia Enterprises,
este director al merica&Israel /riends"ip 0eague, director al .A;, pre-edinte na*ional al Ne7is" $ational /und , fost tre&
zorerier al ongresului (ondial Evreiesc, iar din JFFL este pre-edinte al respectivului congres0
JL!
 Aelia 7ucică, (are ancelar al 7arii ;oji
4eminine a 2omâniei (a treia din ima%ine – începând
din stân%a, împreună cu 1ierre ;amicc'i – (are
(aestru, .nca Nicolescu – (are (aestră a 7arii
;oji 4eminine a 2omâniei ”19JJB -i .lain 4umaz &
(are (aestru al 7arelui Orient al 4ran*ei$, consilier
în 7inisterul 9ulturii -i 1atrimoniului Na*ional, fostă
consilier în 7inisterul 9ulturii -i 9ultelor -i profesor
la Dniversitatea de Teatru -i 4ilm din )ucure-ti, în
lucrarea ;otențe ale pieței audiovizuale din )om!nia,
referitor la 8rupul (edia ;ro, făcea cunoscute urmă&
toarele date: 2rupul (edia ;ro, cu o cotă de JO, de&
ține ;ro .v, casă .v, (.3, ;ro inema, ;ro .v In&
ternațional și B%port6roB6-eținătoarea licențelor au&
diovizuale este societatea ;)' .3 % ai cărei acțio&
nari suntF (E )om!nia 53 D'landa cu 9[,K[4V, drian %!r#u cu 4,Y8[Y, 2rigoruță )oxana -orina cu K,K8 și
;etrovici 0iana cu K,K86cționar unic al (E )om!nia 53 este (E (edia Enterprises 53 D'landa, aparțin!nd sută
la sută entral European (edia Enterprises 0imited, o companie din 5ermuda (]]] se practică -i la case .ai .ari$ cotată
pe piața $%- din $e7 Hor@, în care acționar maoritar este )onald 0auder Dîmpreună cu alți circa o sută de acțio&
nari0Ci în acest fel profetul ?ilviu )rucan ”prezicea” trecutul -tiind ce va fi în viitor, .ndreea 3sca (cu #utonul ei faimosV$
mai anun*a o crimă, un viol sau câte o găinărie, mai asistam la câte o petrecere cu ”cocălari” -i ”maneli-ti”0 2ar cultura
doamnă# cultura c$t costă UUU
4inan*ările +nstitutului .spen provin de la funda*ii precum 9arne%ie sau 2ocRefeller )rot'ers 4und, de la ănci,
de la multi&na*ionale -i nu este eclus -i din partea *ărilor în care +nstitutul .spen î-i are sedii0(;ipse-te o mică eplica*ie
pentru foto%rafia din partea de jos a pa%inii anterioare07ircea 8eoană, coana .lri%'t, .drian ?everin -i un umil la o în&
trunire a +nstitutului .spen de la )ucure-ti$0

MG (ESPRE A(UN'RILE RUPULUI )IL(ER)ER

=ntre !G"M -i !GGF, întrunirile 8rupului )ilderer% au fost conduse de lordul 2oll Of +psden (!GFL&JFF$0;a
respectivele adunări au participat -i nelipsiții Aavid 2ocRefeller, /enrK . Eissin%er, 9Krus Iance, 8eor%e )all (!GFG&!GG#,
senior managing director la ;e'man )rot'ers +nc, memru al 942, al +nstitutului .tlantic, al ++?? din ;ondra$, 1aul .
IolcRer, etc01rintre participan*i s&au aflat fostul %eneral )rent ?co@croft (fost asistent al pre-edintelui 8erald 4ord$, dar -i
2upert 7urdoc', ma%natul australian din fruntea unui imperiu multimedia (!F$, %eneralul american <o'n 2 8alvin (co&
mandant suprem al .lian*ei .tlantice în 3uropa$, /elmut' Eo'l0
;a ! decemrie !GFL se nă-tea în )ucovina (aflată în acea vreme su stăpânirea +mperiului .ustro&Dn%ar$, în
familia unui anc'er evreu, 3ric 2oll0=ntre !GHG -i !G#! a fost special fello7 în cadrul 4unda*iei 2ocRefeller0=ntre !G#! -i
!GMM a fost func*ionar al statului ritanic, cu diverse func*ii la N.TO, respectiv 9330. aderat -i la ;E; = ;olitical and
Economical ;lanning – or%aniza*ie paralelă fondată în !GH! de câ*iva memri ai ?ocietă*ii 4aian0Aupă ce renun*ă (în
!GML$ la munca administrativă, devine an%ajat al unuia dintre cei mai faimo-i anc'eri ai ;ondrei, ?i%mund 8eor%e ar&
ur% (!GFJ&!G"J$, iar din !GM" devine director la )anca .n%liei0;a această func*ie se adau%ă -i aceea de director eecutiv
din partea 7arii )ritanii la 47+ -i )anca 7ondială03ric 2oll a fost memru al al ?ocietă*ii 1il%rims, al 9omisiei Trilatera&
le, al +nstitutului .tlantic, al 2++. -i al 8rupului )ilderer%0Aevenit aronet (-i succesiv în !GLL
aron lord of +psden$, 3ric 2oll urcă la nivelele maime ale ăncii arur% (după ce între !GM" -i
!GLL a condus )anca .n%liei$0
;a !F mai !GG, anca %igmund 2 >ar#urg (după numele proprietarului ?i%mund 8
arur%, în ima%inea alăturată$ a fost preluată de %7iss 5an@ orporation = %5, cea mai mare
ancă elve*iană condusă de către 8eor%es )lum, cu o#iectivul declarat de&a deveni una din cele
zece #ănci care, p!nă la finele secolului, să domine finanțele mondiale (!FM$0;a conducerea nou&
createi <5% >ar#urg 0td (care astăzi %estionează tranzac*ii de circa !0!FF de miliarde de dolari$
este numit
mind 7arcel
func*ia Ospeladviser
de senior (născut în !GF$, 8rupului
02euniunea memru (-i el, al 8rupului
)ilderer% )ilderer%$,
din !GGM (HF mai&J lordul
iunie, 2oll pri&
Toronto,
9anada$ a fost condusă de un mondialist renumit: ritanicul 1eter 9arrin%ton0.lături de nelipsitele persoane au apărut nu&
me noi precum illiam 4 )uRleK <r (memru al 942, al ?Rull P )ones$> A@aKne .ndreas (de la .rc'er Aaniels 7idland
P 9o$> <on ? 9orzine (senior partner -i director la 8oldman ?ac's$> ?tanleK 4isc'er (vice&pre-edinte al 47+$> 2ic'ard
/olrooRe (născut în !G#!, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer% -i al 9omisiei Trilaterale, responsail al
instaurării pax americana prin omardament, în <u%oslavia$, fost director al 942 -i între !G" -i !GGH unul din directorii
%enerali de la ;e'man )rot'ers$> Norman 1od'oretz (memru al )6nai )6rit' -i al 942$, editor al revistei americane de
dreapta, ommentar (pulica*ie oficială a .merican <e@is' 9ommittee$> 8eor%e ?^r^-> elve*ianul 9ornelio ?ommaru%a
(pre-edinte al rucii )oșii Internaționale$> Elaus ?c'@a> <ames A olfenso'n0=-i face apari*ia (pentru prima dată$ în
cercurile eterne -i alter Ieltroni, de la ziarul comunist italian 0C<nitU fost primar al 2omei (!FL$b0
;a adunarea din JFFF (!&# iunie, 8enval, )ruelles, )el%ia$ se constată participarea acelora-i persoane, prezente
încă în func*iile economice, politice, financiare pe care le de*ineau, la care s&au adău%at -i secretarul de atunci al N.TO,
<avier ?olana 7adaria%a, acordându&se o importan*ă crescută acestei or%aniza*ii, #rațul înarmat în cursa pentru Noua
JLJ
Ordine 7ondială0Aespre adevăratele proleme dezătute în cadrul reuniunilor )ilderer% se cunosc prea pu*ine lucruri0?e
pare că întrunirea din !G"" (H& iunie, Telfs&)uc'en, .ustria$ a fost decisivă pentru accelerarea înc"eierii acordurilor de
sim#ioză economică, respectiv politică, între (E'$ și EE (!F"$0Nimic mai u-or având în vedere că aceste întâlniri
preced (cu o frecven*ă în%rijorătoare$ evenimentele care vor urma la scurt timp02euniunea din iunie JFFM a fost urmată de o
convenție la Dniversitatea )occoni din 7ilano (din septemrie JFFM$03ste crediilă -tirea conform căreia virtual, fiecare
leader occidental important, de după al doilea răz#oi mondial, a avut Dmăcar o dată tangență cu 2rupul 5ilder#erg (!FG$0
;ucrând la postul de televiziune 1ro Tv (deci în trus&
tul din proprietatea lui ;auder$, prezen*a .ndreei 3sca
la întruniri ale +nstitutului .spen 2omânia nu apare ca
fiind ceva ieșit din comun (în ima%ine, septemrie JFFG
la spen International ommittee (eetings$0Ci pentru
că 8iulio Tremonti a fost unul din participan*ii la
Institutului spen B)om!nia în E<6<n anB (decemrie
JFFL$, pu*in se -tie de prezen*a aceluia-i Tremonti
printre participan*ii de la adunarea 8rupului )ilderer%
("&!! iunie JFFM, Otta@a, 9anada$ alături de 4ranco
)erna5 (vice&pre-edinte la )ot"sc"ild Europe$,/uert
)urda (pulicist, 93O la u#ert 5urda (edia olding
2m#"  o ?g$ -i al*ii01rintre memrii interna*ionali
ai +nstitutului .spen se află 7ic'el 15ereau, 9ondo&
leeza 2ice, ;eonard 4isc'er (co&93O la )N Interna&
tional$, Qotaro EoaKas'i (prezent -i în componen*a 9omisiei Trilaterale$, re%ina Noor a +ordaniei0

NG C OMISIA TRILATERAL'

O descriere nea-teptată a 9omisiei Trilaterale (prezentându&se natura -i contriuind la definirea fizionomiei aces&
teia$ este prezentată de ritanica )evie7 of International %tudies (nr0 !JU!G"M$ prin studiul realizat de profesorul de -tiin*e
politice ?tep'en 8ill: egemon, onsensus and .rilateralism (!!F$0)ipolarismul ?D. – D2?? a contriuit la crearea
coeziunii la interiorul alian*elor individuale -i datorită activită*ii multi&na*ionalelor au apărut coneiuni diverse între alian&
*ele individuale0.cest tip de coneiuni pot fi utilizate pentru a eplica dialectica dintre partide -i elite în cadrul %uvernului
?D., al <aponiei, respectiv 3uropa, fiind nevoie de intelectuali organici pentru realizarea #locului istoric (convergența
istorică între forțele materiale, instituții și ideologie, între structură -i suprastructură, adică între ”masă” -i ”conducere”$,iar
ace-ti intelectuali organici (”revolu*ionari”$ treuie căuta*i în ur%'ezie01rin etrapolarea la 9omisia Trilaterală, aceasta
din urmă apare ca o institu*ie privată, semisecretă, cu oiectivul definit de trecere la gestionarea pasaului de la ordinea
capitalistă mondială, cu centrul în %tatele <nite, spre un ordin mai complex în care forțele și BactoriiB transnaționali Dre&
pectiv transguvernativi sunt integrați în procesul de gestiune, autorul recunoscând că Trilaterala treuie văzută ca nucleul
organizatoric al unui #loc istoric transnațional, locul de fuziune al for*elor sociale, politice -i economice (000$ care au inte&
rese comune finalizate nu pe strate%ia maristă de luptă pentru suprema*ia clasei proletare, ci al menținerii condițiilor favo&
ra#ile acumulării de capital pe scară mondială01erspectivă care proiectează 9omisia Trilaterală în rolul unei importante,
poate cea mai importantă instituție pentru promovarea "egemoniei unei clase capitaliste supranaționale și de încorporare
a elementelor su#alterne în alveola acestei "egemonii (pa%0 J!$0
1entru a ajun%e la oiectivul declarat, 9omisia Trilaterală este structurată în cercuri de participare concentrice
(pa%0 J!"$, cu ?tatele Dnite la centru -i 8ermania, 4ran*a, .n%lia -i <aponia în cercul imediat eterior0ările sărace nici
măcar nu sunt luate în considerare0 -ocumentele B.B & .rilateral ommission aduc în prim plan importanța instituțiilor și
organizațiilor internaționale, precum și necesitatea de!a fi adaptate continuu la circumstanțele schimbătoare (pa%0 J!"$0
O parte din componen*ii 9omisiei Trilaterale (de la stân%a
la dreapta$: 1eter A ?ut'erland, ?adaRo O%ata, Wi%nie@
)rzezinsRi, 1aul . IolcRer -i Aavid 2ocRefeller0Nu sunt
dificil de recunoscut limajul -i conota*iile tipice ale so&
cietă*ilor secrete (a căror caracteristică este temporanei&
tatea$ conju%atedar
predeterminate, cu atitudinea
-i prezen*alor de urmareini*iate
persoanelor a scopurilor
(după
cum informa autorul$ în or%aniza*ii similare precum 8ru&
pul )ilderer% -i +nstitutul .tlantic, ec"ivalente private
ale $.', institu*ii care D666 în vederea unei concentrări
(cu sensul de ”adunare”$ prevăd o rețea prin care să se
ve"iculeze ideile #locului istoric transnațional0Aezvolta&
rea unui astfel de ”loc” depinde (în mod strict$ de prezen&
*a numi*ilor intelectuali organici, în stare să elaoreze teorii -i ideolo%ii, activi în cadrul #irocrației statale, companii
multi&naționale, sindicate, partide politice, centre de studii și elite universitare D666, intelectuali cu vederi mai degra#ă te"&
nocratice și funcționaliste Dpe de&o parte, fondate pe decizii raționale X teorii neo&clasice Dpe de altă parte (pa%0 J!$0.u&
torul nici nu putea eplica mai ine0Intelectualii organici, ”artizanii” noii ordini concentratoare a o%ă*iilor mondiale sunt
eact acele fi%uri (de te0,ocrați$ apărute din diverse -coli socialisto&faiane de la /arvard, din franceza 3N., de la ;on&
don ?c'ool of 3conomics, etc0Toate aceste institu*ii au ca scop formarea cadrelor&tip pentru ”estalis'mentele” %uverna&
JLH
tive occidentale, de men*inere în activitate a acestor cadre prin ac*iunea specifică de %rup (un eemplu ar putea constitui
+nstitutul .spen$0Ae fapt, 9omisia Trilaterală treuie să furnizeze condi*iile necesare formării structurii de %$ndire Dtrans&
naționale prin natura lor care la r!ndul lor să dea un curs logic programelor din agendele internaționale (pa%0 J!F$ în
vederea unei tranziții de la o ordine mondială capitalistă cu centrul pe %tatele <nite, către o ordine mult mai complexă,
ramificată, fondată pe&o competiție glo#ală, pe&o mo#ilitate sporită a capitalurilor mondiale astfel încât să fie posi#ilă
controlarea muncii, a sindicatelor și dezmembrarea statului social (pa%0 J!G$0
7u%ur +sărescu, %uvernator al )ăncii Na*ionale a 2omâniei, fost prim&minis&
tru -i memru al 9omisiei Trilaterale, prezent la întrunirile +nstitutului .spen
2omânia (aici în cadrul spen 0eaders"ip 2ala$0
.c*iunea este rezervată oligar"iilor pu#lice și private din țările capi&
taliste dominante (pa%0 J!#$ majoritatea provenind din multi&naționale, fun&
dații filantropice, universități, reprezentanțe uridice și miloace de informare
(pa%0 J!M$0=n cele din urmă se notează că, astfel concepută -i structurată, o&
misia .rilaterală respinge desc"is comunismul (pa%0 J!H$, în ”armonie” cu
ideatorul -i teoreticianul Trilateralei, Wi%nie@ )rzezinsRi care (cu numai câ*i&
va ani înainte$ aducea ”cuvinte de laudă” forțelor proletare care reprezintă
valul viitorului (!!!$09a o comuniune de intenții -i în ciuda ”respin%erii comu&
nimului”, iată ce declara Aavid 2ocRefeller fondator -i pre-edinte onorific al 9omisiei Trilaterale, prezent în eecutivul
acesteia (luna de referin*ă este mai JF!F$b: 'ricare ar fi fost costurile, )evoluția "ineză a o#ținut Dfără îndoială rezulta&
te, nu numai în realizarea unei administrări mai rapide și eficiente a statului, dar și în promovarea unei forte comuniuni
de intenții666 Experimentul social care a avut loc în "ina su# conducerea președintelui (ao este unul dintre cele mai im&
portante succese din nistoria omului0.rticolul se înc'eie cu o serie de informa*ii despre înfiin*area, or%anizarea -i finan&
*area 9omisiei Trilaterale care (se recunoa-te$ se suprapune cu instituții similare, precum Institutul spen și 2rupul 5ilder&
#erg (pa%0 J!$0?c'ema de locuri din ima%inea de mai jos descrie modul de operare = modus operandi – al 9omisiei Tri&
laterale, în ?tatele Dnite0=n acest sistem
oli%ar'ic, intelectualii organici ocupă par&
tea centrală -i sunt adevăra*ii propulsori ai
politicii americane, cu o serie de structuri
eterne, conectate -i func*ionale0Or%ani&
za*ie admirailă, c'iar meticuloasă, care
nu a lăsat deoparte nici un aspect din for&
*ele vitale ale unei *ări04ără nici o îndoia&
lă, 8rupul )ilderer% este cea mai impor&
tantă or%aniza*ie secretă care ac*ionează
în culisele evenimentelor mondiale, dar
-i 9omisia Trilaterală (mai restrânsă$ are
un rol semnificativ în proiectul noii or&
dini mondiale, de fructificare a o%ă*iilor
concentrate în ”mâinile” puținilor aleși,
de etindere a controlului acestora asupra
planetei0Aespre puterea lui Aavid 2ocRe&
feller, )ill 7oKers (în !G"F, în cadrul do&
cumentarului 2uvernul secret$, spunea:
-avid )oc@efeller este exponentul tipic al
clasei dominante actuale, o fraternitate
multi&națională de oameni care determină
cursul economiei glo#ale și care gestio&
nează mișcările internaționale de capi&
tal666etățeanul Dparticularul -avid
)oc@efeller se #ucură de privilegiile unui
șef de
lor stat666$u
de la tre#uie
frontiere, nici să se supună
celor legi&
privitoare la
pașaport și de puține ori este controlat
la #agae, la trecerea graniței0
=n iulie !GLJ, la trei luni după
întrunirea 8rupului )ilderer% (J!&JH
aprilie, EnoRRe, )el%ia$, Aavid 2ocRe&
feller -i&a transformat faimosul ;ocantico
ills (pe valea fluviului /udson, Ne@
QorR$ în cartierul general unde s&au pus
azele 9omisiei Trilaterale0;a acea
reuniune au participat circa JF de opera&
tori financiari, industria-i, politicieni care erau memri ai 8rupului )ilderer% -iUsau ai 94201rima reuniune a 9omisiei
Trilaterale a avut loc la ToRKo, între J! -i JH octomrie !GLH08rupul mericii de $ord era reprezentat din L de persoane0
JL#
Aintre ace-tia, H erau memri ai 9420Ain partea americană se remarcau (în afară de Aavid 2ocRefeller$ Wi%nie@ )rze&
zinsRi, /enrK A O@en (memru al 942, diplomat -i director al )rooRin%s +nstitution$, 2oert / )o@ie (director al en&
trului de %tudii pentru faceri Internaționale de la /arvard, memru al 942,
participant la întrunirile 8rupului )ilderer%, memru al ++?? din ;ondra, al
1u%@as'$ partizanul declarat al dispariției statelor europene, considerate (de
el$ ca anacronice, avocat al destinderii Est&3est și al autorării <niunii %ovie&
tice (!!J$0+ma%inea din stân%a îl prezintă pe 7u%ur +sărescu la o adunare a
masonilor români0Oiectivul principal al 9omisiei Trilaterale era încorporarea
Naponiei în milocul unei structuri de alianțe care se rotea în urul %tatelor
<nite, concomitent cu creșterea economică a acesteia (a <aponiei$, în acest
scop instaurându&se un trialog ?tatele Dnite – <aponia – 3uropa care ar fi con&
tri#uit la atenuarea distanțelor create de structurile diverse de %$ndire , deri&
vante din iluminism și din confucianism (pa%0 J!J$0Ain acest motiv, <aponiei
îi este acordat statutul de regiune, la fel ca 3uropa -i ?tatele Dnite09omisia
Trilaterală este împăr*ită pe trei grupe cu ază %eo%rafică: .merica, 3uropa -i .sia 1acific09omisia are caracter trans&
național -i semisecret (!!H$ -i sediul din Ne@ QorR la numărul H# de pe East 4Ot" %treet09artierul %eneral american se află
la as'in%ton, cele european la 1aris iar cel asiatic la ToRKo09a orice societate paramasonică -i elitistă, memrii ”comisi&
ei” sunt recluta*i prin ”cooptare”02euniunea anuală (de trei zile$ din JFFM a avut loc la ToRKo, cea din JFFL la )ruelles, iar
cea din JFF" a avut loc la as'in%ton A9, între J -i J" aprilie01ulicul nu poate participa la adunările 9omisiei, iar mass&
media ”recalcitrantă” nu este primită în cadrul lucrărilor0
Aar din ce fel de persoane este formată 9omisia TrilateralăB7ulte dintre ele sunt necunoscute (dar la fel de im&
portante$, iar altele apar întotdeauna în lumina reflectoarelor03ste vora despre pre-edin*i (fo-ti -i actuali$, amasadori, se&
cretari de stat, investitori de pe all ?treet, anc'eri interna*ionali, secretari ai funda*iilor -i asocia*iilor culturale, avoca*i,
militari din cadrul 1enta%onului (respectiv din cadrul N.TO$, -efi de sindicate, ma%na*i din mass&media, pre-edin*i ai uni&
versită*ilor sau profesori, senatori sau mini-tri (selec*iona*i cu %rijă$07area parte a memrilor 9omisiei provine din cadrul
multi&na*ionalelor: circa H# pentru ?tatele Dnite, HG pentru 3uropa -i circa M pentru <aponia01rezen*a liderilor de
sindicat în cadrul 9omisiei nu este întâmplătoare0/ollK ?Rlar (în .rilateralismF ."e .rilateral ommission and Elite ;la&
nningfor >orld (anagement, ?out' 3nd 1ress, !G"F$ eplica acest lucru printr&o componentă a muncitorilor care contro&
lează protestele populare, reduc!nd distanța dintre omisia .rilaterală și masa populației01entru perioada de început, fa*ă
de 8rupul )ilderer% (mai vec'i ca vârstă$, 9omisia Trilaterală era limitată doar la reprezentan*i ai 3uropei Occidentale, ai
<aponiei, respectiv ai .mericii de Nord (9anada inclusă$0=n prezent 9omisia Trilaterală s&a etins cuprinzând reprezentan*i
ai între%ii Dniuni 3uropene, dar a acceptat -i memri din *ările care au făcut parte din ;actul de la 3arșovia09omisia Trila&
terală se prezintă ca o organizație culturală, a unor persoane private care nu influen*ează în nici un fel politica interna&
*ională0Wiaristul -i cercetătorul 2oert 3rin%er, în lucrarea ."e 2lo#al (anipulators (1entacle )ooRs, !G"F$, nota că mulți
mem#ri ai omisiei .rilaterale se găsesc astăzi în poziții de conducere, de unde sunt în stare să transpună în practică re&
comandările politice ale omisiei .rilateraleZ recomandări pe care ei înșiși le&au creat în numele respectivei omisii0?co&
purile reale ale 9omisiei ar putea coincide (astfel$ cu cele ale 8rupului )ilderer%, sau ale 942, de sta#ilire a o#iectivelor
unei politici care să permită instaurarea unui Bguvern mondial unicB0;a această concluzia a ajuns -i .ntonK ?utton în .ri&
laterals over merica (91. )ooRs, !GG$0
9itând pa%ina de @e a 9omisiei, fiecare zonă reprezentată are în componen*ă un pre-edinte, un vice&pre-edinte,
un director administrativ, care formează împreună omitetul Executiv0.cest comitet îi desemnează pe eventualii memri,
ale%ându&i de pe o listă mai amplă (respectiva ale%ere se face -i în aza proporției dintre zone$09omitetul 3ecutiv se reu&
ne-te de mai multe ori pe an, pentru coordonarea lucrărilor, dar -i pentru actualizarea programului de acțiune0.tunci când
sunt numi*i în func*ii de conducere în cadrul *ărilor lor, memrii 9omisiei au o#ligația să demisioneze din Trilaterală0Aar,
după cum scria .rlene <o'nson (."e .rilateral ommissionF Effect on t"e (iddle East, în .rue -emocrac, J# iulie !G"L$,
ideologia și loialitatea acestora nu se sc"im#ă doar pentru că vor ocupa un post în vreun guvern60oialitatea acordată o&
misiei Dîn sc"im#ul autorului pentru a o#ține un Brol de prestigiuB cere Bcontinuarea sc"im#ului de favoruriB0Aupă ter&
minarea îndatoririlor lor în aparatul pulic, de re%ulă, memrii 9omisiei î-i reiau locul în cadrul Trilateralei0Ain punct de
vedere or%anizatoric, 9omisia dispune de irouri pentru responsa#ilii de zonă, un mic staff an%ajat cu normă întrea%ă, linii
de telefon -i fa, dar -i căr*i de credit pentru nevoile financiare0

ca urmare1rimele documente
a adunării pulicate
de la ToRKo, ale 9omisiei
trei dintre Trilaterale
ele sintetizau s&au numit
rezultatul ."ede.riangle
lucrărilor ;apers0Aouă
la )ruelles documente
(iunie !GL#$, iar unulaudintre
apărut
ele a fost redactat după întâlnirea de la as'in%ton (decemrie !GL#$08arK .llen, în ."e )oc@efeller /ile (6LM 1ress, !GLM$,
a făcut o previziune referitoare la 9omisia Trilaterală: -acă B."e .riangle ;apersB sunt considerate ca fiind BindicațiiB,
atunci putem o#serva patru direcții principale pe care va evolua economia mondialăF se va asista la o reînnoire a siste&
mului monetar mondialZ %tatele <nite vor o#ține c!știguri maore prin sărăcirea țărilor 0umii  .reiaZ creșterea număru&
lui de afaceri cu țările comuniste și înăsprirea crizei energetice Dpentru o#ținerea unui mai mare control internațional0;a
o privire mai profundă, din prisma timpului trecut -i a întâmplărilor care au avut loc, .llen a avut dreptateBBB
=n au%ust JFFL, 9omisia Trilaterală includea memri din toate na*iunile europene0Aacă în trecut grupul asiatic
era format doar din japonezi, în prezent memrii Trilateralei provin -i din *ări cu economie în epansiune (precum +ndone&
zia, 4ilipine, T'ailanda$, dar -i din *ări capitaliste cu tradiție: .ustralia, Noua Weelandă, 9orea de ?ud sau ?in%apore0=n
acest fel, 2ocRefeller -i )rzezinsRi (fondatorii 9omisiei Trilaterale -i memri ai 9omitetului 3ecutiv pentru .merica de
Nord$ au transformat 9omisia Trilaterală într&o or%aniza*ie %loală0Noii memri, provenind din Eu@ait, 7aroc, +ordania -i
Dcraina, Tai@an, Turcia, +srael, /on% Eon%, .frica de ?ud, Dru%uaK, 9'ina, 2usia -i )razilia s&au alăturat lui Aomin%o 4
JL
9avallo (fost ministru ar%entinian al economiei$ considerat de mul*i opinioniști drept cel care a cauzat distrugerea econo&
mică a rgentinei0+ma%inea de mai jos reprezintă coperta revistei .rialogue din iarna !GL#&!GL07emri ai 9omitetului
3ecutiv al 9omisiei Trilaterale s&au întâlnit cu pre-edintele american 4ord (la re&
comandarea 9omisiei Trilaterale VVV$0=n mai JF!F, 9omisia Trilaterală putea conta
pe ”sprijinul” lui 7ario 7onti (viitor prim&ministru al +taliei -i președinte euro&
pean$, <osep' ? NKe <r (pre-edinte al păr*ii nord&americane$, Qotaro EoaKas'i
(pre-edinte al re%iunii .sia&1acific$, Aavid 2ocRefeller (fondator -i pre-edinte de
onoare$, 1eter A ?ut'erland (pre-edinte european de onoare$, 1aul . IolcRer (pre&
-edinte nord&american de onoare$02eferitor la 1aul . IolcRer, în !G"L, acesta s&a
retras de la conducerea <% /ederal )eserve %stem = /E- pentru a prelua condu&
cerea la Names - >olfenso"n Inc din Ne@ QorR (o ancă de afaceri de dimensiuni
medii, specializată în fuziuni de societă*i$02espectiva ancă a fost înfiin*ată -i con&
dusă de <ames A olfenso'n (fost campion de floretă$, fost asociat la %alomon
5rot"ers, respectiv asociat al unei ănci de investi*ii ruso&americane (cu interese
de afaceri pe lân%ă 8rupul 2ot'sc'ild din ;ondra, dar -i la /ui 5an@ din ToRKo$0
-e încredere, foarte ovial și dinamic, apropiat al lui l 2ore și de mondialiști
precum (aurice %trong, Names >olfenso"n este mem#ru al /) și participant la
adunările 2rupului 5ilder#ergZ dar, mai ales, este succesorul lui 0e7is ;reston
Dmem#ru al /), al omisiei .rilaterale și al %ocietății ;ilgrims la conducerea
5ăncii (ondiale (!!#$0
1rintre memrii %rupului european se află: 1atricia )arizet (93O -i memră a conducerii la rt*mis 2roup ;a&
ris$> 7anfred )isc'off (pre-edinte al consiliului de administra*ie de la -aimler 2 – 7[nc'en -i fost pre-edinte la E-%$>
)ertrand 9ollom (pre-edinte la 0afarge, pre-edinte la Institut des autes ^tudes pour la %cience et .ec"nologie = IE%.,
pre-edinte la Institut /ran]ais des )*lations Internationales = I/)I$> .lfonso 9ortina (vice&pre-edinte al )ot"sc"ild Euro&
pe, ”senior adviser” al 8rupului 2ot'sc'ild pentru ?pania -i .merica ;atină, memru al international advisor #oard al
llianz 2 din 7adrid$> 7ic'el Aavid&eill (fost pre-edinte la 0azard 00 >orld7ide, pre-edinte al consiliului de admi&
nistra*ie la Eurazeo 1aris$> 8eneral T'e ;ord 8utrie (director la $( )ot"sc"ild  %ons, memru al 9amerei ;orzilor din
7area )ritanie, fost -ef al -efence %taff, ;ondra$> Ni%el /i%%ins (c"ieff executive la ."e )ot"sc"ild 2roup, ;ondra$>
7u%ur +sărescu (care nu mai are nevoie de nici o prezentare$> .nne ;auver%eon (93O la reva, 1aris$> DlKsses EKriaco&
poulos (pre-edinte al %  5 2roup, fost pre-edinte al /ederației Industriașilor 2reci, .tena$> 7ario 7onti prim&ministru
al +taliei, pre-edinte al Dniversită*ii 5occoni din 7ilano (unde a studiat ăiatul cel mare al lui .drian Năstase VVV$, fost pre&
-edinte al 9omisiei 3uropene, memru al 2rupului de )eflecție al E< privind viitorul Europei Dorizon JKJK = JKVK, pre&
-edinte de onoare la 5ruegel (din )ruelles$b> 3@ald No@otnK %uvernatorul ustrian $ational 5an@, fost 93O la 5a7ag
;%? din Iiena (-i apropiat al lui .lfred 8usenauer$b> ;uca 1apademos (vice&pre-edinte al European entral 5an@ din
4ranRfurt pe 7ain, fost %uvernator al )ăncii 8reciei$> 9arlo 1esenti (director -i mana%er la Italcementi – )er%amo, parti&
cipant la vânătorile or%anizate de +on iriac VVV$> Aieter 1fundt ( personall lia#le partner la %al 'ppen"eim din 4ranRfurt
pe 7ain$> Aieter 2ampl (pre-edinte la <nicredit 2roup, 7ilano, invitat -i el la vânătorile lui iriac$> 1eter A ?ut'erland>
7i'ai Tănăsescu (senior advisor -i memru al 9omitetului 3ecutiv al 47+, fost ministru de finan*e$> 7arco Tronc'etti
1rovera (pre-edinte -i 93O la ;irelli   – 7ilano, fost pre-edinte al .elecom Italia$0
Ain %rupul mericii de $ord fac parte (aceea-i dată de referin*ă ca -i pentru %rupul european, mai JF!F$: /arold
)ro@n> 3 8erald 9orri%an (managing&director la 2oldman %ac"s 5an@ din Ne@ QorR, fost pre-edinte al /ederal )eserve
5an@ din Ne@ QorR$> .ndr5 Aesmarais (pre-edinte -i co&93O la ;o7er orporation of anada$> Aiane 4einstein (sena&
toare a ?tatelor Dnite -i memră )otar$> ?tanleK 4isc'er (%uvernator al )ăncii +sraelului, fost pre-edinte al itigroup In&
ternational -i vice&pre-edinte al itigroup din Ne@ QorR, fost director al 47+$> 2ic'ard N /aass (pre-edinte al 942, fost
director al ;olic ;lanning – Aepartamentul de ?tat al ?tate&
lor Dnite, fost director al /oreign ;olic %tudies – +nstitutul
)rooRin%s$0=n ima%inea alăturată, 2ic'ard N /aass (dar în ca&
litate de memru al 8rupului )ilderer%, împreună cu Stienne
Aavi%non$ s&a aflat la )ucure-ti în noiemrie JF!!03mil "u&
/urezeanu ”dă -i el din coadă” pe la ”masa stăpânilor”0/enrK
Eissin%er>
.spen alter +saacson
– as'in%ton (pre-edinte
A9$> 9'arles -i 93O
2 EaKe al +nstitutului
(co&pre-edinte la
>ar#urg ;incus 00 din Ne@ QorR$> 4red ;an%'ammer (pre&
-edinte al 2lo#al ffairs -i fost 93O la ."e Est*e 0auder
ompanies Inc, Ne@ QorR$> 9ondoleeza 2ice (profesor de
-tiin*e politice la Dniversitatea ?tanford, fost national securi&
t advisor pe timpul pre-edintelui 8  )us'$> Aavid 2ocRe&
feller> Aavid 7 2uinstein (fondator -i director al ."e ar&
lle 2roup, as'in%ton A9$> ?troe Talott (pre-edinte al
."e 5roo@ings Institution – as'in%ton A9, fost vice&secretar
de stat$> 1eter . IolcRer> 3rnesto Wedillo director al Hale enter for t"e %tud of 2lo#alization din Dniversitatea Qale, fost
pre-edinte al 7eicului, decorat cu ordinul %teaua )om!niei (cu %rad de colan$ în JFFFb> 7ortimer WucRerman (pre-edin&
te -i editor&-ef la $e7 Hor@ -ail $e7s, fondator -i pre-edinte la 5oston ;roperties Inc din Ne@ QorR$> ;a@rence / ?u&
mmers (director al onsiliului Economic $ațional al 9asei .le$0
JLM
 3rnesto Wedillo în cadrul >orld Economic /orum0
8rupul .sia&1acific este reprezentat (printre al*ii$ de: 9'en Aon%iao (vice&pre-edinte
al %"ang"ai Institute for International %tudies$> Tarun Aas (+nstitutul .spen, +ndia$> Easem Ea&
semsri (pre-edinte de onoare al ."ailand = <% 5usiness ouncil , )an%RoR, fost prim&ministru al
T'ailandei$> Qotaro EoaKas'i> ;ee <aK Q (vice&pre-edinte eecutiv la %amsung Electronics o
0td, ?eoul$> ?unil )'arti 7ittal (pre-edinte -i 93O la 5"arti Enterprises, +ndia$> 7iRe 7oore
(fost director al >orld .rade 'rganization– 8eneva, fost prim&ministru al Noii Weelande$> ?ada&
Ro O%ata (pre-edintă a Napan International ooperation genc = NI, fost înalt comisar al
OND pentru refu%ia*i$> ?'ijuro O%ata (fost vice&%uvernator al Napan -evelopment 5an@$> in
Qain% (vice&pre-edinte la "ina /oreign ffairs de la Dniversitatea din )eijin%$> <usuf anandi
(vice&pre-edinte -i administrator al %I% /oundation, enter for %trategic and International %tu&
dies, <aRarta$02eprezentan*i ai altor zone (.riennium ;articipants$: .ndr5 .zoulaK (consilier al
re%elui 7o'ammed al I+&lea al 7arocului$> Osmar Aavies (fost pre-edinte al Institutului ;lanificării din <amaica$> <aco .
4renRel (vice&pre-edinte al merican International 2roup Inc = I2 – pre-edinte -i 93O al 2rupului celor VK, fost %uver&
nator al )ăncii +sraelului, fost pre-edinte a- (errill 0nc" International din ;ondra$> prin*ul /assan )in Talal (pre-edinte al
lu#ului de la )oma, moderator al >orld onference on )eligion and ;eace$> .ndronico ;uRsic 9rai% (vice&pre-edinte la
5anco de "ile, ?antia%o, 9'ile$> +tamar 2ainovic' (profesor al Dniversită*ii din Tel .viv, +srael$> 2[sd[ ?araco%lu (pre&
-edinte al grupului financiar din cadrul ?o] olding, fost %uvernator al )ăncii 9entrale a Turciei$> 8ri%ori QavlinsRK (fost
memru al -umei -i fondator al partidului Ha#lo@o$0
Wi%nie@ )rzezinsRi (născut în !GJ"$, %eostrate%, indicat ca teoretician -i artizan al 9omisiei Trilaterale, are un
rol fundamental în dezvoltarea revoluției microinformatice04iu al unui diplomat din Iar-ovia, -i&a completat studiile la /ar&
vard, devenind consilierul de încredere al lui Aavid 2ocRefeller03ste considerat un guru în pre%ătirea pre-edintelui 9arter
(pe care l&a educat în contul =naltei 4inan*e$ -i în al cărui cainet -i&a rezervat facerile Externe -i %ecuritatea națională0
3ste profesor la Dniversitatea 9olumia -i la <o'n /opRins0=mpreună cu Eissin%er face parte dintr&un %rup elitist -i înc'is
de la Dniversitatea 8eor%eto@n din as'in%ton0Airector emerit al 942, este memru permanent al 8rupului )ilderer%, al
+nstitutului .tlantic, al +nstitutului .spen, al 9onferin*elor Aarmout', al ++?? din ;ondra -i al 9omisiei Trilaterale03ste că&
sătorit cu nepoata pre-edintelui 9e'oslovaciei (masonul 3dvard )enes, !""#&!G#"$0
/enrK (/einz$ .lfred Eissin%er (.ra'am )en 3lazar, potrivit 'ttp:UUes0metapedia0or%U@iRiU/enrKqEissin%er $
s&a născut la JL mai !GJH, la 4[rt' (în 8ermania$ într&o familie evreiască ortodoă, de la care prime-te o ună educa*ie %e&
nerală, conform cu canoanele eraice0=mpreună cu părin*ii lui (mama era rudă cu Oppen'eim$, în !GHM se transferă în ?ta&
tele Dnite unde poate să&-i continue studiile03!rful e#raismului american, calificat drept acvila diplomației americane de
.%en*ia Tele%rafică 3vreiască (!!$, la HH de ani era deja conducător al 4unda*iei 2ocRefeller, lansându&se către o carieră
strălucitoare01remiul Noel pentru pace în !GLH (imediat în ziua următoare capitulării americane din Iietnam$, numele lui
apare peste tot, în principalele c'estiuni mondiale$ între anii !GLF -i !GGF (evenimentele din ;ian îi datorează multe VVV$0
3ste memru permanent al ?ocietă*ii 1il%rims, al 8rupului )ilderer%, al comitetului director al 9omisiei Trilaterale, al
1D8.?/, al ++?? din ;ondra, al +nstitutului .spen, al 9onferin*elor de la Aarmout', al 4unda*iei 2ocRefeller, al )o'e&
mian 9lu, al /ollin%er 9orporation03ste memru al 9?+?, un t"in@ tan@ considerat de dreapta (!!M$, dar se află -i în con&
siliile de administra*ie a circa ! multi&na*ionale, printre care "ase (an"attan 5an@, merican Express, argill03ste pro&
prietarul societă*ii ?issinger ssociates, iar din JFF! este unul dintre ”patronatorii” 'pen )ussia /oundation, împreună cu
lordul <aco de 2ot'sc'ild cel care i&a lui EodorRovsRK (prieten al lui ?^r^- -i deportat de 1utin în ?ieria$ anii pentru a
cumpăra Hucos la pre* de fier vec'ib0
9onsiliul de conducere de la ollinger orporation Inc din Toronto (cartel autentic al presei en%leze, în care
soarele nu apune niciodată$, apropiat al coroanei re%ale ritanice (ac*ionând în paralel cu Eissin%er .ssociates$, merită
toată aten*ia0=n acest consiliu sunt prezen*i (sau au fost prezen*i$ 1eter )rofman (din familia cu acela-i nume$> /enrK Ei&
ssin%er> lordul 1eter 2upert 9arrin%ton> Wi%nie@ )rzezinsRi> 3velKn de 2ot'sc'ild> illiam 4 )ucRleK <r (memru al
?Rull P )ones -i al ?ocietă*ii 4aian$> aroneasa 7ar%aret T'atc'er of Eesteven (memră a ?ocietă*ii 1il%rims, participan&
tă la întrunirile 8rupului )ilderer%, reprezentant de seamă al 2++., dar -i a faimosului 2rup ;arlamentar de ;rietenie n&
glo&Israeliană – /inc"le (!!L$> (evreul de ori%ini un%are$ 1aul 2eic'mann, ma%nat canadian, proprietar al %rupului imoi&
liar )eic"mann International, asociat în afaceri cu %orosCs uantum )ealit (un fond de investi*ii cu un patrimoniu de circa
J de milioane de dolari$0Numai în ?tatele Dnite, ollinger orporation controlează "F de cotidiene> în +srael %estionează
cunoscutul
mai ziar9anada$0=n
o%at din ."e Nerusalem ;ost
.n%lia (care le&a
între*ine fostdecedat
rela*ii de cu
afaceri Eenet' 2 T'omson,
2ot'sc'ild, memru
cu /amro (dinal9itK$
?ocietă*ii 1il%rims, ."e
-i controlează omul-ail
cel
.elegrap" (!!"$, 0ondon .elegrap" -i ."e %pectator0
Aacă se consultă listele cu memrii (actuali ai$ 9omisiei Trilaterale cu listele participan*ilor la adunările din anii
trecu*i de la întrunirile acestei 9omisii, un prim aspect care apare la vedere îl constituie sta#ilitatea participan*ilor0 9ondu&
cerea păr*ii americane a rămas identică timp de mai mul*i ani> la conducerea europeană, contele Otto von ;amsdorff a fost
înlocuit (în JFF!$ cu 1eter A ?ut'erland> sc'imări majore au apărut în partea japoneză, respectiv în cea dedicată celorlal&
te zone0O stailitate care aduce aminte de cele spuse de alt'er 2at'enau în !G!J: .rei sute de oameni care se cunosc în&
tre ei conduc destinele continentului european și&și aleg din r!ndurile lor proprii succesori0=n raportul final al adunării de
la 9open'a%a (din !GG, pa%0 HH -i HG$, 2 A )lacR@ill (reprezentant al ăncii (organ 2renfell -i vice&director al 942$
vorea despre guverne trilateraliste -i de am#asadori trilateraliști cu certitudinea că persoanele din aceste ”adunări”, afla*i
în puncte de conducere în cadrul %uvernelor na*ionale, ar fi fost în stare să %estioneze, în mod direct, afacerile cu celelalte
na*iuni0Dnica noutate reie-ea din faptul că aceste informa*ii apăreau scrise (în mod desc'is$ într&un document al 9omisiei
Trilaterale0
JLL
 9'iar dacă scopurile oficiale ale 9omisiei Trilaterale sunt cunoscute, eistă o oarecare în%rijorare privitoare la
coaliția de persoane care se află în spatele evenimentelor desfă-urate pe plan interna*ional0>as"ington ;ost (din proprieta&
tea ”estalis'mentului”$, la !M ianuarie !GLL, făcea cunoscut că era ceva în neregulă în cadrul 9omisiei: (em#rii omisi&
ei .rilaterale fac parte dintr&o organizație internațională privată, puțin cunoscută, organizată de un #anc"er #ogat D-avid
)oc@efeller pentru stimularea dialogului între Besta#lis"mentB&ele din Europa 'ccidentală, Naponia și %tatele <niteZ dar
este ceva care Bsc!rț!ieB în omisie6ctualul președinte Darter este mem#ru al omisiei63ice&președintele, >alter /
(ondale, este și el mem#ru al omisiei .rilaterale6(em#ri ai omisiei sunt și rus ) 3ance Dnoul secretar de stat,
arold 5ro7n Dnoul secretar al apărării și (ic"ael > 5lument"al Dnoul secretar al finanțelor6celași lucru se poate
spune despre #ignie7 5rzezins@i, consilier al lui arter pentru siguranța națională, dar și despre alte persoane care vor
decide politica externă a %tatelor <nite pentru următorii patru ani0;a interiorul esta#lis"mentului, cine a avut de în*eles nu
s&a %ândit de două ori0;a pu*in timp după, Eat'erine 8ra'am (!G!L&JFF!$, pre-edintă a consiliului de administra*ie al >as&
"ington ;ost, este invitată să se alăture 9omisiei Trilaterale, în 8rupul )ilderer%, dar -i în 9420Ae atunci, 9omisia Trila&
terală a ieșit din aten*ia ziarului0(Dn mic amănunt despre Eat'erine 8ra'am: a fost fiica unuia dintre proprietarii se la 0a&
zard, înrudit (la rândul lui$ cu anc'erii din familia ;e'man0
O altă întreare, care are rostul ei având în vedere aria %eo%rafică a celor implicați, este: ”9um se poate eplica
raportul dintre *ările industrializate -i *ările considerate ca fiind lumea a treia”B =n !GG!, Aou% /en@ood, economist -i
editor al ziarului ."e $ationCs, încearcă să dea un răspuns printr&un articol pulicat în ziarul 0eft 5usiness '#server (ziar
înfiin*at de el în !G"M$: D666 /iecare grup geografic al omisiei .rilaterale a preluat su# controlul propriu o serie de na&
țiuni sărace, pentru a avea m!nă de lucru, teren, respectiv resurse ale su#solului6%tatele <nite au BpreluatB merica 0ati&
nă, omunitatea Europeană a BprimitB controlul Europei 'rientale și a fricii (editeraneene, iar Naponia deține contro&
lul în sia de %ud&Est6:n c!teva cazuri, o țară este BgestionatăB de două grupuri6.ai7an și %ingapore sunt împărțite între
Naponia și %tatele <niteZ rgentina este BîmpărțităB între merica și omunitatea EuropeanăZ (alaezia este BgestionatăB
între omunitatea Europeană și Naponia, iar India de toate trei grupurile împreună0ill )anKon (în )oc@efeller Interna&
tionalism, N3XD?, vol ++, decemrieJFFH&ianuarie JFF#$ face cunoscut un alt punct de vedere: %trategia lui )oc@efeller
dezvăluie un element fundamental în raportul dintre #ogăție și putereF nu contează de c!ți #ani se dispune, ci de c!t este
capa#il cineva să organizeze și să gestioneze aceste organizații Dcare orientează ideile și politicile diferitelor națiuni, lă&
s!nd guvernelor proprii Drespectiv mem#rilor acestora o importanță Do responsailitate Bde fațadăB0
1entru a pune în practică scopurile proprii, 9omisia Trilaterală este preocupată că oamenii (într&o societate de&
mocratică$ nu ar putea fi de acord cu proiectele le%ate de viitorul *ării lor01entru a preveni orice astfel de prolemă (înainte
ca aceasta să apară$, 9omisia a recomandat indroducerea de puteri legislative, cu scopul (după cum considera 8arK .llen$
de&a aduce la un nivel mai ec"ili#rat raportul dintre autoritate și controlul popular printr&un plan de centralizare econo&
mică și socială D666, un program de micșorare a posi#ilităților de muncă pentru cei care au primit o educație de nivel me&
diu (interviu acordat de 8arK .llen lui <o'n 2ees -i pulicat în ."e )evie7 of t"e $e7s, JL feruarie !G"F$03ste evident că
nici una din aceste ini*iative nu poate fi dusă la un sfâr-it fără a de*ine controlul presei01rivitor la acest lucru, 9omisia Tri&
laterală a propus limitări ale liertă*ii presei, în*elese ca restricții privitoare la ceea ce mass&media poate sau nu să pu#lice
cu ocazia evenimentelor particulare (rezervate$ , respectiv a circumstanțelor BdelicateB, garant!ndu&se guvernelor dreptul
și posi#ilitatea să nu de&a pu#licității informațiiZ D666 să se facă uz de acuzația de BdefăimareB și Ddacă este necesar, să se
doteze guvernele cu BinstrumenteB de control ale Ba#uzurilorB din mass&mediaZ să se pretindă ziariștilor Bnivele adecvate
de profesionalitateBZ nerespectarea acestor cerințe ar putea atrage o Breglementare guvernativă severăB (7ic'el 9rozier,
?amuel 1 /untin%ton, <oji atanuRi ."e risis of -emocracF )eport on t"e 2overna#ilit of -emocracies to t"e .rilate&
ral ommission, Ne@ QorR DniversitK 1ress, !GL$0;a trei ani după pulicarea ."e risis of -emocrac, ?amuel /untin&
%ton (memru al 942 -i al 9omisiei Trilaterale$ este numit de către pre-edintele <immK 9arter coordonator al planului
pentru securitate na*ională (plan pus în practică de onsiliul pentru %iguranță $ațională$0Ain cele prezentate până acum nu
este dificil de în*eles că inten*iile 9omisiei Trilaterale nu au în vedere numai domeniul economic0-irectivele secrete și
sc"im#ul de informații de pe piața glo#ală crează o imensă putere politică, mai ales că multi&naționalele nu participă ca
societăți individuale sau autonome, ci ca părți ale unui sistem integrat de conexiuni, iar omisia .rilaterală este cea mai
mare extensie a acestei rețele (.rlene <o'nson ."e .rilateral ommissionF Effect on t"e (iddle East, cit0$0
Opinie care ar coincide cu defini*ia ( la o#iect și edificatoare$ dată 9omisiei de către <acues 9'irac, la un dineu
oficial din J decemrie !GL (pe când era prim&ministru$: E ceea ce noi aici, în /ranța, numim o Bsocietate de g!ndireB6
<na dintre cele eminente (!!G$09a o sinteză, 9omisia Trilaterală este o epresie a ocului fa#ian adaptat la timpurile mo&
derne, după cumsocialismului
! – favorizarea stau mărturiete"nocratic
tezele acestei
susocietă*i, aproapepeste
diverse forme, identice cu cele ale
tot identice 942, 2++.însautimp
-i îndelun%ate ale (ca
8rupului
durată$>)ilderer%:
J – favorizarea reli%iei doar în măsura în care constituie o propagatoare a mondialismului>
H – înlesnirea acordurilor interna*ionale fondate numai pe aze economice0=n sc'im, se opune clar conceptului de stat K
,ațiu,e0
. discuta despre finanțarea, despre posi#ilitățile materiale ale 9omisiei Trilaterale, ar putea constitui un pleo&
nasm0O simplă privire la rela*iile (!JF$ din interiorul ei reflectă dimensiunile o%ă*iei (respectiv a puterii$ manevrate -i
eercitate de acest colos numai în ?tatele Dnite, asta fără a pune la socoteală societă*ile comerciale puternice, funda*iile
europene -i japoneze, respectiv circa JF de multi&na*ionale pe care această 9omisie le controlează09u ajutorul 9omisiei Tri&
laterale se sustrag o%ă*iile popoarelor (dizolvă$ -i se concentrează în ”mâini pu*ine” (coagulează$, la rândul lor controlate
-i folosite de către utoritate03venimentele se succed cu rapiditate, frații lu#refiază, pe ici și pe colo, roțile (!J!$ favori&
zând desfă-urarea acestor întâmplări prin ac*iunea acestora (a ”fra*ilor”$ la interiorul diverselor partide politice0<ocul, la ni&
vel de politică internă (na*ională$, se desfă-oare desc'is: unii militează distru%ând familiile, cultura -i mo-tenirea culturală,
ordinea, .rmata, în câteva cuvinte, toată structura de rezisten*ă a societă*ii tradi*ionale în numele unui mondialism lieral,
JL"
e%alitar -i pacifist0.l*ii își fac de lucru distru%ând mica industrie, artizanatul, micile întreprinderi a%ricole, micul comer* în
numele creșterii #ogăției societății, a li#erului sc"im#, a li#eralismului economic09ei de la centru distru% (în numele
umanității și a prieteniei între popoare$ însă-i ideea (-i se.,iQicația$ cuvântului PATRIE, locul strămo-ilor0Totul adminis&
trat cu o pulicitate percutantă referitoare la amestecul de rase (cu sprijinul mai
mult sau mai pu*in con-tient al clerului$ prin dezrădăcinarea a ceea ce a mai ră&
mas sQ,t, tra5ițio,al, cultură -i istorie dintr&un popor0
3mil )oc la un pa"ar de vor#ă cu )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu0
Aevine un fapt comun asistarea la scenariul ale%erilor unde, cetă*eanul
(suveran, li#er -i independent$ votează -i se a%ită sus*inând una sau alta din păr&
*ile implicate în politică0=n realitate nu face decât să se apropie, în lini-te -i pe
nesim*ite, de ideile e%alizatoare ale cosmopolitismului -i ale indiferen*ei pentru
orice valoare, toxicoman care asoare în doze din ce în ce mai mari idei care&i
mole-esc spiritul, păpușă sărmană care se mi-că în cercul trasat de compasul
masonic, cu toate consecin*ele care decur% de aici0

OG ISSINER ASSOCIATES INC

9omisia Trilaterală nu poate fi despărțită de ?issinger ssociates Inc (cu sedii la Ne@ QorR -i as'in%ton$, veri&
tail centru de înalt nivel de orientare spre Noua Ordine +nterna*ională, în stare să eercite o influen*ă ecep*ională la nivel
de multi&na*ionale, respectiv asupra %uvernelor09ainet restrâns de rela*ii pulice, fondat în !G"J la Ne@ QorR cu sponso&
rizări din partea 8oldman ?ac's, ?8 arur% 1incus, etc, Eissin%er .ssociates oferă consultan*ă de foarte înalt nivel la cel
pu*in două duzini de multi&na*ionale (ancare, comerciale -i industriale$, toate aflate pe or#ita 9omisiei Trilaterale0+ată câ&
teva dintre acestea: "ase (an"attan 5an@, merican Express, ramura ritanică a 2eneral Electric, suedeza I ( Ericsson,
<nion ar#ide, oca ola, /I., -ae7oo 2roup – 9oreea de ?ud, ;)? )anR (anca de stat din ;juljana$, (ontedison,
rco %teel, $ippon 0ife Insurance,  N / 'C)eill, sea 5ro7n 5overi, 3olvo, el%iana 5ell .elep"one, (idland 5an@ unul
dintre cei mai mari creditori ai *ărilor din ;umea a +++&a (!JJ$b0.ceea-i consultanță este etinsă la cel pu*in -ase %uverne
eterne07ulti&na*ionalele -i respectivele %uverne plătesc acest privilegiu de la !F0FFF la #FF0FFF de dolari pe an, astfel că
în !G"", Eissin%er .ssociates a facturat respectaila sumă de cinci milioane de dolari (!JH$0.devărat t"in@ tan@ al siste&
mului, Eissin%er .ssociates se folose-te de fondurile lui arur% -i ale lui 2ocRefeller (a se citi it -i >all %treet$ -i (prin
administratorii prezen*i în societă*i -i cluuri mondialiste$ de structurile omnipotente ale 942, 2++., ale 9omisiei Trilater&
le, ale 8rupului )ilderer%, ale +nstitutului .spen0
=n afară de Eissin%er (în calitate de pre-edinte$ -i .lan 2 )atRin (ca vice&pre-edinte$, consiliul de administra*ie de
la Eissin%er .ssociates +nc includea (-i include$ personalită*i de seamă0;ordul 3ric 2oll of +psden> illiam 3 ?imon (!GJL&
JFFF$, deja secretar al finan*elor americane, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al Ordinului de 7alta -i al 942, director al 9i&
ti%roup, al /alliurton, al /erita%e 4oundation> illiam A 2o%ers, fost secretar al Aepartamentului de ?tat, memru al
942> ;a@rence 3a%leur%er, fost înalt responsail al Aepartamentului de ?tat, memru al 942, al ++?? din ;ondra, cola&
orator al lui Eissin%er în consiliul american de securitate> lordul 9arrin%ton, memru al păr*ii ritanice a ?ocietă*ii 1il&
%rims, al 2++., al 9omisiei Trilaterale, al 8rupului )ilderer%, fost secretar %eneral al N.TO, director la /amro6s )anR, la
2io Tinto Winc -i al ramurii ritanice a 8eneral 3lectric> 2oert Orville .nderson, până în !G"M (timp de douăzeci de ani$
pre-edinte la .tlantic 2ic'field – .29O, fost director la 9'ase 7an'attan )anR, memru al 942, al 9omisiei Trilaterale -i
participant la întrunirile 8rupului )ilderer%, pre-edinte emerit al +nstitutului .spen> 1e'r 8Kllen'ammar, director al socie&
tă*ii suedeze Iolvo, memru al +nstitutului .spen> 3d@ard ; 1almer, pre-edinte la 9iticorp, 7onsanto, 9ornin% 8lass, )or%
arner, etc> .lan ?to%a, economist aflat în conducerea 942 dar -i a 4irst National )anR din 9'ica%o> Stienne Aavi%non,
memru al 3uropean 2ound Tale, căpetenia 8rupului )ilderer%, pre-edinte al ?oci5t5 85n5rale de )el%iue, pre-edinte
al .%en*iei +nterna*ionale pentru 3ner%ie, pre-edinte al 4unda*iei ?paaR, memru al 9omisiei Trilaterale -i al +nstitutului
)el%ian pentru .faceri +nterna*ionale – +22+> T <efferson 9unnin%'am +++, pre-edinte al 9'ase 7an'attan )anR (!J#$ -i al
/udson 9'artered )ancorp +nc, %uvernator al 4unda*iei Aitc'leK> 7ario d6Drso (născut în !G#F$, pre-edinte (între !G"" -i
!GG$ a filialei italiene a ;e'man )rot'ers01rotejat al familiei .%nelli (conform ziarului Il 2iornale din JG aprilie !GGM$,
d6Drso este director (la Ne@ QorR$ al <efferson +nsurance 9o care reprezintă în ?tatele Dnite interesele de afaceri ale .ssi&
curazioni 8enerali0
=n decemrie
!! septemrie JFF!, darJFFJ, Eissin%er
democra*ii din aongresul
fost numitamerican
în frunteaaucomisiei %uvernamentale
refuzat numirea de cercetare
lui pretinzând ca maiaîntâi
evenimentelor din
acesta să facă
pulice numele clien*ilor de la Eissin%er .ssociates0Eissin%er a refuzat -i a renun*at la numire motivând decizia prin con&
flict de interese0

NOTEG

! – 3ste interesant de remarcat că 7i'ail 8oraciov, su a cărui pre-edin*ie (în !G"G$ s&a înfiin*at la 7oscova o lojă a )6nai
)6rit', dă numele unei funda*ii reprezentată la OND, declarată organism exclusiv carita#il, cu scopuri educative, dar fără
scopuri lucrative0=ncepând cu !GG#, sec*iunea principală a 4unda*iei 8oraciov î-i are sediul într&un a-ezământ luos pus la
dispozi*ie de către armata americană, la mar%inea unei aze militare09'iria este plătită de multi&na*ionale ca ;epsi&ola sau
.son "ic@en, amele reprezentate în 9omisia Trilaterală01re-edinte al sec*iunii americane este <im 8arrison (pentru o
anumită perioadă a fost director eecutiv la +nstitutul 3salen$, iar secretar permanent este .mK IossrinR0Ain partea rusă,
consilier este (ministrul de interne$ IiRtor 3rine (cine controlează ministerul controlează -i teritoriul VVV$01rintre consilieri
JLG
s&au aflat (-i se află$ .lan 9raston, 8eor%e 1 ?'ultz0Tot ?'ultz a fost cel care, împreună cu <ames )aRer -i cu 9arter, l&au
impus la pre-edin*ia 8eor%iei pe fostul %eneral E8) 3douard Cevarnadze01ură coincidență (sau nu$, Cevarnadze este unul
dintre fondatorii sociației Internaționale de ;olitică Externă cu sediul la ?an 4rancisco, al cărei pre-edinte este 000 <im
8arrison04ondurile sunt primite (numai în !GGJ a primit circa L de milioane de dolari$ de la 4unda*iile 2ocRefeller, 9ar&
ne%ie pentru 1ace, de la familiile 7ellon -i 1e@, de la .merican 3press, Time arner, Naisco, 83 .erospace, ;ouisiana
1acific, dar -i de la 1amela /arriman (!GJF&!GGL$, so*ia lui .verell  /arriman0?ursa acestor detalii, Iillemarest (0a 0e&
ttre dCinformation, nr0 #U!GG$, concluziona: :n 199J, 2or#aciov călătorea cu avionul privat al directorului revistei /or#es6
:n aprilie 199V a devenit președinte mondial al rucii 3erzi cu B#inecuv!ntareaB lui l 2ore și a (aei ngelou = poeta
guru a lui linton0
J – 9onform ziarului 0a %tampa din " au%ust !GG#0
H – Numărul din vara lui !GGF al /oreign ffairs, revista oficială a 9420)arrK 2uin, epert pentru Orientul 7ijlociu la
No"n op@ins <niversit ;olic Institute, în articolul intitulat )estructurarea 'rientului (ilociu invoca măsuri speciale
pentru a termina cu anumite state agresive care încercau să se doteze cu armament nuclear, făcând referire clară la +ra0=n
.ime din M septemrie !GGF, Otto 4riedric' oserva: -acă Israelul insistă în dreptul lui de&a fi unica putere nucleară din
zonă, atunci să se ocupe singur de tentativele irac"iene de intrare în clu#ul atomicF acest fapt nu ustifică o intervenție
americană preventivăindicând -i numele celor care, din coloanele ziarelor la care lucrau, cereau declan-area răzoiului
împotriva +raului: .e 2osent'al (de la $e7 Hor@ .imes$> cole%ul acestuia, illiam ?ap'ire> Earl Eraut'ammer (de la
>as"in"ton ;ost$> politolo%ul ?tep'en 9oen (de la Dniversitatea 1rinceton care invoca utilizarea omei cu neutroni
împotriva monstrului ?addam$0
# – 9onform opiniei lui Iillemarest, în conflict au fost folosite arme de distru%ere în masă precum termo#aricele al căror
efect post&eplozie (într&o anumită zonă$ constă în eliminarea oi%enului din aerul necesar fiin*elor vii, provocând moartea
în câteva minute0=n ultima perioadă a conflictului ar fi fost lansate asemenea ome (în valuri$ deasupra solda*ilor în re&
tra%ere, deasupra civililor (femei, ătrâni, copii$ în fu%ă din ora-ele din sudul +raului spre de-ert, zone unde nu eista nici
un oiectiv strate%ic0?&a ajuns la circa !!0FFF de victime, versiune modernă a Aresdei -i a /iros'imei (vezi 0a lettre dCin&
formation, nr0 LU!GG!$0?e calculează că numai atacul c"irurgical din !L ianuarie !GG!, declan-at asupra )a%'dadului, ar fi
dus la pierderi între !0FFF -i JF0FFF de civili (conform ode, nr0 HU!GG!, p F$0
 – Dn alt fapt demn de aten*ie09onform unui articol apărut în săptămânalul an%lo&eraic ."e Ne7is" ;ress din Ne@ QorR,
din #&!F feruarie !GG#, +sraelul ar avea circa LF de rac'ete cu încărcătură nucleară (în realitate peste JFF conform ra&
poartelor revistei ritanice de armament NaneCs$ localizate în adâncul de-ertului, îndreptate spre ora-e ale lumii0Nimeni nu
se %ânde-te să denun*e eventuale violări de tratate și acorduri din partea +sraelului0Wiarul Il 2iornale din !! iulie !GG# î-i
punea o altă întreare: dacă una din aceste rac'ete ar fi îndreptate spre 2oma, capitala papatului catolicB4aptul că um#lă
cu cioara vopsită nu este ceva nou pentru +srael0Aupă ce în octomrie JF!F DN3?9O a declarat patrimoniu cultural pales&
tinian ”8rota 1atriar'ilor” (din /eron, în 9isiordania$ -i ”7ormântul lui 2ac'ele” din )etleem, sustrăg!ndu&le de pe lista
locurilor istorice israeliene, reac*ia dură a vice&ministrului .facerilor 3terne (AannK .Kalon$ a +sraelului nu s&a lăsat a-&
teptată: $u mai avem nici o intenție să cola#orăm cu <$E%'0
M – 9onform Wi%nie@ )rzezinsRi Il mondo fuori controllo = 0umea în afara controlului, 7ilano, ;on%anesi P 9o, !GGH, p
!F"0
L – +vi, p !MM&!M"0
" – .rticol apărut în /oreign ffairs, vara lui !GGH0/untin%ton este memru este memru al 942 -i al +nstitutului de ?tudii
?trate%ice din as'in%ton0
G – 1entru o aprofundare mai detaliată a prolemei islamului în raport cu mondializarea se pot studia tti del 8S onvegno
di %tudi attolici = -ocumentele celei de&a opta adunări de %tudii atolice, 2imini, 0a .radizione attolica, Expansio&
nismul islamic = ieri și azi -i articolul pulicat în revista 0a .radizione attolica, nr0 HUJFF! – .urnurile 2emene și 2uver&
nul (ondialF încă un efortR0
!F – Aaniel ;i%ou -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie, 1aris, Sd0 1D4, !GG", p !F0
!! – .ri#une Nuive – ziar israelit din 4ran*a, nr0 GGLU!G"M0
!J – 2oert .ron 0ettre ouverte U lC^glise de /rance = %crisoare desc"isă pentru 5iserica /ranței, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el,
!GL09itat din / ;e 9aron -ieu est&Il antisemiteG0Cinfiltration udajWue dans lC^glise conciliaire = -umnezeu este antise&
mitGInfiltrarea iudaică în 5iserica conciliară, 3scurolles, Sd0 4ideliter, !G"L, p ML0
!H – =n ordine, ultimii pre-edin*i interna*ionali ai )6nai )6rit' au fost: TommK 1 )aer (!GG#&!GG"$, 2ic'ard A /eideman
(!GG"&JFFJ$,
!# <oel Eaplan
– Qann 7oncomle 0es(JFFJ&JFFM$ -i 7ois'e
professionnels ?mit' (JFFM&JFFG$0
de lCantiracisme, 1aris, cit, Sd0 Qann 7oncomle, !G"L, p JH!,JHJ0
! – 3tras dintr&o ro-ură editată de )6nai )6rit' europeană, citată de 3mmanuel 2atier în (st+res et secrets du 5Cnai 5C
rit" = (isterele și secretele 5Cnai 5Crit", 1aris, Sd0 4acta, !GGH, p M",MG0
!M – =n !G#F era secretar %eneral al omunității %efardite (descenden*i ai evreilor care au locuit în ?pania, înainte de epul&
zarea lor în secolul al XI&lea$ din ;ondra0Iezi -i Qann 7oncomle 0es professionnels000, cit0, p J#0
!L – Qann 7oncomle, cit0, p JH!, JHJ, dar -i 0ectures /ran]aises, nr0 J! din martie !GL"0Ain alte surse, oiectivul pro&
clamat al )6nai )6rit' este acela de unire a evreilor pentru cele mai înalte interese ale umanității și ale lor (Ne7is" '#ser&
ver and (iddle East )evie7, ;ondra, !! octomrie !GM"$0
!" – =n număr de !"FF (dintre care mai mult de JFF în +srael$ cu circa !#F de oedien*e feminine0
!G – 0ectures /ran]aises, nr0 H" din mai !GGF0
JF – =ntr&o traducere aproimativă, @a"al ar însemna comunitate, repu#lică0Aupă distru%erea Templului din <erusalim -i
uciderea conducătorilor patrio*i, masa poporului s&a văzut dependentă de societatea înțelepților – de*inători ai secretului
sacerdotal -i ai duplicatelor tetelor sacre scăpate de la distru%ere0.ce-ti noi %uvernatori au reu-it să stailească un control
J"F
strict asupra poporului punând le%ile proprii peste cele zece porunci ale lui -umnezeu prin constituirea unui %uvern destul
de eficient numit @a"al (care se va ”reforma” pe aze noi după împrăștierea din !H d0 /$ -i contriuind (în secolele suc&
cesive$ la formarea .almudului, adevărata carte a cărților eraismului post&cre-tin, a-ezat de raini deasupra )iliei01este
pu*in timp, acest @a"al a luat forma unui %an"edrin moil, transferându&se în HJF d0 / în )ailonia, după care la 9ordoa
(în ?pania$ pentru ca în cele din urmă să se transfere (7 )londet I fanatici dellCpocalisse = /anaticii pocalipsei, 2imini,
+l 9erc'io, !GGJ, p F$ la 9racovia, după epulzarea evreilor din ?pania de către re%ina +saella (în !#GJ$0
J! – 3 9 Enut' ."e Empire of B."e itB & Imperiul BitB, 9alifornia, T'e Noontide 1ress, !G"H, p MH0
JJ – 1 Iirion 0e $ouvel 'rdre du (onde = $oua 'rdine a 0umii, ?aint&95ner5, Sd0 T5ui, !GL#, p !F0
JH – 1reluat din / ;e 9aron 0e plan de domination mondiale de la ontre&^glise = ;lanul de dominare mondială a mișcă&
rii nti&5iserică, 3scurolles, Sditions 4ideliter, !G", p #G0
J# – 3ecutive +ntelli%ence 2evie@ -ope Inc, as'in%ton A9, !GGJ, p M!L0
J – Nu este dificil de oservat că în prezent (de fapt$, prin onciliul 3atican II, )iserica -i&a pierdut liertatea0Ci c'iar mai
rău, acest lucru s&a realizat pornind din interiorul ei0
JM – Qann 7oncomle0es professionnels000, cit0, p JMJ0
JL – 1 Iirion 0e $ouvel 'rdre000, cit0, p #F0
J" – 2alp' 7 ilt%en ?IA 0e )"in se ette dans le .i#re = )"inul se varsă în .i#ru, )ouYre, Sd0 Aominiue 7artin 7o&
rin, !GGJ0
JG – 1ulica*ia VK 2iorni = VK de ile, numărul din mai !G"M, p M0
HF – 4apt confirmat ca adevărat de episcopul de 2e%ensur% (8ermania$, 2udolp' 8raer, conform %antC nastasio e la
"iesa del suo tempo = %f!ntul nastasie și 5iserica din vremea lui, )rescia, 3dizioni 9iviltg, !GL#, p L!0
H! – Aespre <ules +saac -i (mai pe lar%$ despre rolul papei +oan al XX+++&lea ca papă al onciliului vezi %odalitium, numere
diverse> Ierrua ?avoia – care a făcut un studiu amplu pornind de la o documenta*ie crediilă0
HJ – Qann 7oncomle0es professionnels000, cit0, p JL"0
HH – 9itatele acestor autori sunt preluate din cartea men*ionată a lui Qann 7oncomle, la p JML0.lert 7emmi s&a născut în
%'etoul din Tunis, a fost elev al -colii rainice, după care a urmat studii la universită*i franceze0?ionist, socialist, anticolo&
nialist, unul din principalii teoreticieni ai antirasismului, este autor de scrieri care se distin% prin onestitate intelectuală0
H# – Iladimir 2ai natomie du udajsme fran]ais = natomia iudaismului francez, 1aris, Sditions de 7inuit, !GMJ, p !""
-i JF#09itate reluate de ; de 1oncins în ro-ura intitulată Il pro#lema degli e#rei al oncilio = ;ro#lema evreilor în onci&
liu, !GM, reprodusă în ..0II0 Infiltrations ennemies dans lC^glise = Infiltrarea inamică în 5iserică, prin %rija lui /enrK
9oston, -ocuments et .*moignages = -ocumente și mărturii, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !GLL0
H – =n afară de această carte (în italiană apărută la Nardini 3ditore, 4loren*a, !GLM$, <ules +saac (care se declară ateu$ a
scris alte două căr*i importante: 2en+se de lCantis*mitisme = 2eneza antisemitismului (9alman&;evK, 1aris, !GM$, a cărei
idee de fond este că antisemitismul lui /itler nu ar fi fost posiil fără antisemitismul )isericii (sus*inut de doctrinele diver&
-ilor sanctifica*i: ?an 8iovanni 9risostomo, ?ant6.%oardo, ?an 8re%orio, ?ant6.%ostino$ -i 3eritU e mito = devăr și mit,
(2oma, 9araa 3ditore, !GM$, o sinteză a celor două căr*i precedente (în această carte +saac condamnă creștinismul pentru
seculara învățătură a disprețului, pentru ideile tradi*ionale despre împrăștierea lui Israel ca o pedeapsă a ;rovidenței, pen&
tru iudaismul degenerat din vremurile lui Isus -i pe evrei ca popor deicid – arătându&l cu de%etul ca pe un inamic$0
HM – 9u un tiraj de L0LF0FFF copii la fiecare număr, era a doua revistă americană după 0ife (cu "0FF0FFF de copii$0.ceasta
din urmă a fost înfiin*ată de /enrK 2 ;uce (memru al ?ocietă*ii 1il%rims$ în !G#0 0oo@ (agazine a fost înfiin*ată de fra*ii
9o@les (memri ai 942$, cu finan*ări de la de 4unda*iile 2ocRefeller, 4ord -i 9arne%ie0
HL – 0oo@, vol0 HJ, nr0 J0
H" – Qann 7oncomle, cit0, p JL!0
HG – +vi, p JLJ0Aar -i /enrK 9oston ;r*lats et /ranc&(a]ons = ;reoți și francmasoni, 1aris, 1ulications /enrK 9oston,
!GL", p LJ0
#F – )evie7 of International %tudies, ;ondra, !G"M, nr0 !J, p JJ!0a@one este numele unei localită*i lân%ă muntele 4uji
unde, începând din !GL#, 2ocRefeller -i )rzezinsRi se întâlneau cu persoanele din 9omisia Trilaterală -i din +nstitutul .t&
lantic0
#! – ?crisoarea de informare a lui 3mmanuel 2atier, /aits  -ocuments, ! octomrie JFFF, p "0
#J – 0ectures /ran]aises, nr0 HL, ianuarie JFFJ, p MJ0
#H – 3 9 Enut' ."e Empire of B."e itB, cit0, p G0
## – 9onstruită
(.verell de 3către
/arriman$ / /arriman
merican(memru
ssem#l,al or%aniza*ie
?Rull P )ones$ drept centru
a Dniversită*ii pentru conferințe,
9olumia este donată
din Ne@ QorR01rin de fiulde
consiliul acestuia
admi&
nistra*ie s&au perindat: .rt'ur 8 .ltsc'ul (de la 8oldman ?ac's$, 'itneK 7ac7illan (pre-edinte de onoare la 9ar%ill -i
memru al 9omisiei Trilaterale$, 1aul . IolcRer, 9lifton 2 'arton (memru al 942, director la 4ord 7otor, finan*atoare
a .merican .ssemlK$0
# – < )ordiot 0e pouvoir occulte fourrier de communisme = ;uterea ocultă Bdin spateleB comunismului, 9'ir5&en&7ont&
reuil, Sd0 de 9'ir5, !GLM, p JMH, JM#0Dn studiu mai complet despre ?ocietatea 1il%rims se află în Qann 7oncomle 0es
vrais responsa#les de la troisi+me guerre mondiale = devărații responsa#ili ai celui de&al treilea răz#oi mondial, 1aris,
Sd0 Qann 7oncomle, !G"J, p H"L0
#M – 1re-edinte al acestei funda*ii era 8ianni .%nelli, născut la !J martie !GJ! la Torino (din căsătoria lui 3doardo .%nelli
cu Iir%inia )ouron del 7onte$ -i decedat în JFFH0vocatul, eponent al celei mai celere familii italiene, a condus /I.
%p, o multi&na*ională -i (în acela-i timp$ unul dintre marile imperii industriale (-i financiare$ ale 3uropei01atrimoniul fa&
miliei este controlat de două societă*i financiare, +4+ (condusă de avocat$, respectiv +4+; (condusă de fratele acestuia, Dm&
erto$, amele administrate de )anca ;azard 4rYres din Ne@ QorR08ianni .%nelli a avut doi copii: 3doardo (care s&a sinu&
J"!
cis în JFFF$, respectiv 7ar%'erita care (în !GL$ s&a căsătorit cu .lain 3lRann (născut la JH martie !GF într&o familie ev&
reiască$0Tatăl lui .lain, <ean 1aul 3lRann (!GJ!&!GGM$, anc'er -i industria-, a fost pre-edinte al 9onsistoriului 3raic din
1aris (între !GML -i !G"J$ -i pentru o perioadă îndelun%ată în timp s&a aflat în consiliul de administra*ie de la "ristian -ior
%0<o'n 3lRann (fiul lui .lain -i nepot al lui 8ianni .%nelli$ este (printre altele$ personalitate importantă a +nstitutului .s&
pen, fiind -i memru al )I. apital ;artners (un fond de investi*ii %estionat de familia 2ot'sc'ild$0;apo 3lRann (fratele lui
<o'n -i fiu al aceluia-i .lain$ -i&a început ucenicia în lumea politică -i a afacerilor drept secretar al lui Eissin%er0
#L – =n realitate, în societă*ile oculte este folosit sistemul vaselor comunicante0.ceea-i persoană poate fi prezentă ca mem&
#ru în mai multe asocia*ii (%rupuri, comisii$ eercitând un control încruci-at în activitatea acestora -i trimi*ând la centru
(dar -i primind de la centru, spre difuzare$ fluul necesar de informa*ii01rintre persoanele afiliate la diverse institute de
afaceri interna*ionale se află -i memri ai ?ocietă*ii 1il%rims, ai 942, 2++., etc0
#" – 9u ori%ini evreie-ti (după cum a afirmat c'iar el într&un interviu pulicat în ."e $e7 Hor@ .imesla !# martie !GH$, 4
A 2oosevelt (!""J&!G#$ a fost ini*iat în olland 0odge $S 8 din Ne@ QorR la J" noiemrie !G!!, ajun%ând rapid la %radul
HJ_ al 2?..09onform tetelor masonice, %radul HJ_ reprezintă Barma masonicăB care luptă pentru 0i#ertate, pentru E&
galitate, pentru /raternitate, lucruri care nu se pot trece cu vederea dacă se *ine cont de caracterul politicii lui 2oosevelt
din perioada răzoiului04iind al HJ&lea pre-edinte al ?D., este ales (prima dată$ în !GHJ04iul acestuia, <o'n . 2oosevelt, a
fost memru al %ocietății ug"enote, respectiv al ?ocietă*ii 1il%rims -i (conform oiceiului din marile familii$ a fost căsă&
torit cu 4elicia arur% (vezi /enrK 9oston 0e veau dCor000, cit0, p H!$0
#G – Qann 7oncomle0a .rilaterale000, cit0, p 0
F – Iezi -i 3 9 Eunt'."e Empire000, cit0, p MH, M#0Aespre 7or%an începe să se vorească în !"M# când <unius ? 7or%an
(!"!H&!"GF$ a înfiin*at (ca agent al familiei 2ot'sc'ild$ compania cu acela-i nume0;a moartea lui <unius, fiul acestuia <o'n
1ierpont (!"HL&!G!H$ a mo-tenit o avere veritailă, c'iar dacă era mai mică decât a lui 2ocRefeller, Au1ont, /arriman sau
9arne%ie07emru al ?ocietă*ii 1il%rims, a înfiin*at 8eneral 3lectric -i colosul <nited %tates %teel orporation04iul lui,
<o'n 1ierpont <r (!"ML&!G#H$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, a condus (la ;ondra -i Ne@ QorR$ anca tatălui – N ; (organ
– etinzând imperiul către industrie, căi ferate, asi%urări04iul lui <o'n 1ierpont <r (/enrK arr ?tur%is, !GFF&!G"J$, în anii
6LF ai secolului trecut a fost prezent în consiliul de conducere al ?ocietă*ii 1il%rims, al 7or%an ?tanleK, 8eneral 3lectric 9o
-i al 1ierpont 7or%an ;irarK0
! – =mprumutul avea ca rezultat sta#ilizarea cursului lirei italiene -i o dată cu el, a re%imului fascist0?u influen*a acele&
ia-i N ; (organ  o, ministrul italian de finan*e, contele 8iuseppe Iolpe di 7isurata, î-i asi%ura (în acela-i an prin )anca
+taliei$ controlul politicii monetare na*ionale0Nic'olas 7 )utler (sus*inător al lui 7ussolini$ repeta studen*ilor (în realitate
7arii 4inan*e îi era indiferent felul guvernării$ că re%imurile totalitare făceau să apară oameni inteligenți, cu caracter d!rz
și un cura mai mare dec!t în regimurile politice #azate pe alegeri ( 2 7anc'ester ."e 2lor and t"e -reamF a $arative
istor of merica, !GHJ&!GLJ, )ostom, ;ittle, )ro@n P 9o, p ML, M"$0
J – . 9 ?utton mericaCs %ecret Esta#lis"ment, cit0, p HG0
J is – ;ordul 1'ilip /enrK Eerr (!""J&!G#F$, în perioada !GF&!G!F, a făcut parte din @indergartnerul lui .lfred 7ilner,
o or%aniza*e de fa*adă a societă*ii secrete a lui 2'odes0. fost reprezentant de seamă al 2++., -i din !GJ a fost secretar al
)"odes .rust0=n !GHF prime-te titlul de al AI&lea marc"iz de 0ot"ian0
H – 9itatele lui T'orRelson sunt disponiile (pe lân%ă -ocumentele ongresului din as'in%ton$ -i în re*ea, la
'ttp:UU@atc'0pair0comUpil%rim0'tml (feruarie JFFL$0
# – 9onform lui Qann 7oncomle 0es vrais responsa#les000, cit0, p ",G0
 – 9elelalte universită*i sunt 5ro7n, 3ander#ilt, -u@e -i )utgers (din Ne@ )runs@ic' – Ne@ <erseK$0
M – 9otidianul 0os ngeles .imes – #ortion eld >a to void .rants, JJ mai !GLF, part0 +, p G0
L – Aesmond 7ac2ae, articolul ."e coming of t"e age of t"e 2roup of ."irt, 2lo#al ustodian (agazine – trimestrial
presti%ios al 9ompaniei 4inanciare sset International, 8reen@ic', numărul din iunie !GGF0
" – Aesmond 7ac2ae, articolul ."e coming of t"e age of t"e 2roup of ."irt, cit00
G – 2osario 3sposito 0a (assoneria in Italia dal 18KK ai nostri giorni = (asoneria în Italia de la 18KK p!nă în prezent,
2oma, 1aoline!GLG, p MMF, o lucrare apolo%etică referitoare la 7asonerie0
MF – 9ompanie de %estiune financiară glo#ală de primă mărime, cu sediul la Ne@ QorR, prezentă în mai mult de LF de *ări
în serviciul %uvernelor, institu*iilor, dar -i al multi&na*ionalelor0
M! – . fost înfiin*ată de către Aavid 2ocRefeller, având ini*ial numele de Inter&merican )elations, în !GM0Aenumirea
actuală – mericas %ociet – a primit&o în !G"0Aavid 2ocRefeller i&a fost pre-edinte între !G"! -i !GGJ, iar scopul acestei
societă*i erașiD666
pro#lemele informarea
rezultatele dinpersoanelor&c"eie din lumea academică,
celelalte țări ale continentului artelor,
american0=n afacerilor,
conducere, guvernamentală
alături de 2ocRefellerdespre
se aflauvalorile,
(printre
al*ii$  2 2'odes -i .lan ?to%a, ajuta*i de un consiliu compus în principal din personalită*i din .merica 9entrală -i de ?ud0
.merica6s ?ocietK este considerată longa manus a =naltei 4inan*e mondialiste în *ările .mericii ;atine, ac*ionând cu ajuto&
rul ouncil of merica, cu sediul la Ne@ QorR01re-edinte al .merica6s ?ocietK, respectiv al 9ouncil of .merica a fost am&
asadorul american în 9olumia T'omas 3dmund 7cNamara (memru al 942$0.l 8ore, fostul vice&pre-edinte al ?tatelor
Dnite, vorind onsiliului la !H mai !GGM, î-i amintea: -avid )oc@efeller și vizionarii D#ăr#ați și femei care i s&au alătu&
rat la formarea onsiliului mericilor, au avut înțelepciunea să înțeleagă că afacerile mericii sunt și Bafacerile meri&
cilorB și că numai prin dialog, cola#orare și comerț, legăturile cu trecutul neli#eral al emisferei noastre pot face loc la o
nouă eră de progres și prosperitate0
MJ – 3ste una dintre cele mai mari institu*ii financiare din lume, o corporație diversificată (ancă -i %rup de asi%urări$ care
include iticorp -i iti#an@ (la rândul ei, una dintre cele mai mari ănci din lume$03ste parte a imperiului lui 2ocRefeller0
Ain !GGG este condusă de 2oert 3 2uin (evreu$unul din directorii de la /ord (otor co, memru al 942, fost pre-edinte
al 8oldman ?ac's -i fost ministru american de finan*e0
J"J
MH – +storia 2ound Tale -i a emanațiilor ei se încruci-ează cu cea a ?ocietă*ii 4aian0
M# – 3 9 Enut' ."e Empire000, cit0, p MJ0
M# is – +ată un etras din tetul scrisorii: D666 soluția la ideea mea este o societate a cărei organizare să o copie pe cea a
iezuiților, 666 sunt om și aș vrea 666 ca numele meu să fie legat pentru totdeauna de nglia6ș vrea să transmit o idee care, în
ultimă instanță, să conducă la încetarea tuturor răz#oaielor, la o lim#ă universală care să ducă la a#sor#ția treptată a #o&
gățiilor și a inteligențelor într&un ordin superior6D6666Este plăcută fascinația mericii, de cur!nd intrată pe scenă, dar fă&
ră să fie recunoscută D666 cu care să împărțim un program de guvernare mondială (illiam T ?tead ecil No"n )"odes,
."e merican (ont"l )evie7 of )evie7s, Ne@ QorR, 7aK !GFJ, volume XXI, N_ , p M -i L$0
M – 7 3 2ava%e 2randeur et d*cadence de la (aison )ot"sc"ild = (ăreția și decăderea asei de )ot"sc"ild, 1aris, Sd0
.lin 7ic'el, !GH!, p !FG0
MM – 9onform lui Qann 7oncomle 0es vrais responsa#les000, cit0, p !F -i -ope Inc, cit0, p JLJ0
MM is – Otto / Ea'n (!"ML&!GH#$, partener la Eu'n, ;oe P 9o din !"GL, a fost director al 942 în perioada !GJ!&!GH#0
ML – Qann 7oncomle, cit0, p ", "M0
M" – ?ocietate c'imică americană al cărei pac'et majoritar de ac*iuni este controlat de către Eagle %tar oldings din ;on&
dra, care&i apar*ine lui 3velKn de 2ot'sc'ild (născut în !GH!$, văr al lui 8uK -i al defunctului 3dmond0O parte de JH din
ac*iune le de*ine %rupul )ronfman (descenden*ii unui evreu – Qec'iel, mutat dintr&un %'etou rusesc la innipe%, în 9ana&
da, în !G!$0Aupă ce s&a îmo%ă*it (la fel ca -i familia EennedK$ din contraanda cu alcool în ?tatele Dnite pe durata
pro"i#iției (vezi -i -ope Inc, capitolul 5anda 5ronfman$, cei din familia )ronfman au înfiin*at %eagram, cea mai mare
multi&na*ională a alcoolului, cu o prezen*ă în circa LF de *ări09onducerea concernului i&a revenit lui 3d%ar )ronfman ?r
(născut în !GHF$, memru de seamă al 942 -i al 9omisiei Trilaterale, dar -i înalt reprezentant al )6nai )6rit', vice&pre-edin&
te de onoare al .A; -i pre-edinte al 9onsiliului 7ondial 3vreiesc0)ronfman a fost proteatul lui .rmand /ammer (care a
fost pre-edinte la 'AH = 'ccidental ;etroleum, a !H&a societate petrolieră americană$, mare sus*inător al +sraelului, ultimul
evreu de la urte (după cum anun*a un ziar a doua zi după moartea lui$01oreclit -i rm ammer = m!na cu ciocanul (ziarul
Il 2iornale din !J decemrie !GGF$, /ammer îl avea pe )ronfman alături -i la <%.E = onsiliul Economic și omercial
%ua = <)%%, o asocia*ie a oamenilor de afaceri americani înfiin*ată în !GLH (care reprezenta mai mult de HFF de societă*i
comericale americane mari, condusă de un consiliu permanent care în !G"M avea H! de directori americani -i H! de directori
sovietici$0D?T39 -i&a încetat activitatea în !GGF prin căderea comunismului, i&ar prezen*a insistentă a lui )ronfman în zonă
ar putea eplica pre%ătirea căderii, respectiv (imediat după eveniment$ reluarea rela*iilor diplomatice dintre +srael -i D2??0
Ae fapt, nu este nici o contradicție între comunism și sionism, declara .rve Aulzin (pre-edinte al Or%aniza*iei ?ioniste
7ondiale$ în cadrul întâlnirii anuale a 9on%resului 7ondial 3vreiesc, prezidat de acela-i )ronfman01artea te'nică -i lo%is&
tică a acestei adunări i&a fost încredin*ată +nstitutului Dn%ar de .faceri +nterna*ionale (conform 0a lettre dCinformation, cit0,
nr0 MU!G"L$0Treuie luată în considerare -i declara*ia istoricului american (de ori%ini evreie-ti$ 7a + Aimont care î-i desfă&
-oară activitatea su auspiciile Ne7is" eritage /oundation (făcând, proail, aluzie la )6nai )6rit'$: <n guvern evreiesc
ocult există D66662uvernul marxist al statului capitalist Israel nu este dec!t v!rful unui ice#erg (0a lettre dCinformation, cit0,
nr0 U!G"L$0
MG – 9arroll ui%leK .raged and ope000, cit0, p !H!0
MG is – Iezi -i'ttp:UUcfr0or%UaoutU'istorKUcfrUinuirK0'tml 3li'u 2oot (!"#&!GHL$ a fost memru al ?ocietă*ii 1il%rims, iar
între !G!F -i !GJ a fost pre-edintele nou&apărutei 4unda*ii 9arne%ie0
LF – 9onform 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 !#U!GGJ0
L! – 9onform ziarului ."e ristian %cience (onitor din ! sepremrie !GM!0
LJ – . se vedea -i pa%ina de internet a conservatorului 1at )uc'anan, @@@0uc'anan0or%U'&!GJ0'tml (feruarie JFFM$0
LJ is – .părute în !GMF din ini*iativa -i cu sus*inerea determinantă a lui 2ocRefeller, onferințele de la -artmout" (care
aveau ca scop declarat descurajarea conflictului nuclear ?D.&D2??$ difereau de adunările 1D8.?/ (care pentru acela-i
scop reuneau oameni de -tiin*ă, mai ales din domeniul atomic$ prin co&interesarea oamenilor de afaceri, ziari-tilor, scriitori&
lor -i a politicienilor de ran% înalt0%ufletul acestor întâlniri (rezervate strict americanilor -i ru-ilor$ a fost Norman 9ousin0
2aporturile optime (instaurate din timpul lui ;enin, fără întrerupere$ dintre nomenclatura sovietică -i esta#lis"mentul
american al lui 2ocRefeller, i&au dat posiilitatea acestuia din urmă să desc'idă în !GLH o filială a "ase (an"attan 5an@
la 7oscova, în pia*a Earl 7ar0
LH – Iezi 0a lettre dCinformation, nr0 MU!GGF0
L# – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 !JU!G""0
L – =n sistem
fiecare !G#F, 2ees defineadin
educațional scopurile psi'iatriei
viața unei națiunicuD6666m
ajutorul următoarelor
lansat cuvinte:
o ofensivă .re#uie
destul de să încercăm
avantaoasă să ne infiltrăm
în maoritatea în 0
profesiilor
-ouă dintre ele, cele mai ușoare, sunt învățăm!ntul și religiaZ celelalte două, cele mai dificile, sunt ustiția și medicina
(<o'n 2a@lin%s 2ees, 7 A, B%trategic ;lanning for (ent"al ealt"B, (ent"al ealt" !, nr0 #, oct0 !G#F, p !FH -i !F#$0
LM – =n fa*a sediului +nstitutului TavistocR, la numărul HF de pe .a#ernacle %treet din ;ondra, se află o statuie a lui ?i%&
mund freud0
LL – 3ric Trist, /u%' 7urraK ."e %ocial Engagement of %ocial %cienceF  .avistoc@ nt"olog = ngaamentul social al
unei științe socialeF antologie .avistoc@, 1'iladelp'ia, T'e DniversitK of 1ennsKlvania 1ress, !GGF, p 0
L" – Dnul dintre oiective este distru%erea a%riculturii tradi*ionale, azată pe autosusținere0.%ricultorul independent este o
amenin*are pentru Noua Ordine 7ondială0To*i treuie să depindă de to*i -i această re%ulă nu treuie încălcată, mai ales de
producători0Ae aici -i dependen*a (din ce în ce mai apăsătoare$ a a%riculturii de industrie, de pia*a care fiează (în mod
capricios$ pre*urile de vânzare a recoltelor, de împrumuturile din ănci pentru ac'izi*ionarea de ma-ini a%ricole, de utilaje
necesare (dar costisitoare$0
LG – ;aradigm %"ifts – studiu despre cum se pot sc'ima mentalită*ile colective -i valorile sociale comune, oiect al
J"H
cercetărilor Lcolii de la /ran@furt0
"F – 7aurizio )londet In 5osnia come in 0i#anoF guerre programmate dagli psic"iatri G & :n 5osnia ca și în 0i#anF răz&
#oaie programate de către psi"iatri G, în %tudi attolici, nr0 HG!, septemrie !GGH0
"! – .cidul liser%ic – ;?A – a fost dezvoltat de către %andoz 2, societate farmaceutică elve*iană din proprietatea lui ? 8
arur% din ;ondra0
"J – 2 A ;ain% ."e ;olitics of Experience  ."e 5ird of ;aradise = ;olitica experienței și B;asărea paradisuluiB, ;on&
don, 1en%uin )ooRs, !GGF09onform 3+2 -ope Inc, as'in%ton A9, !GGJ, p J"0
"H – +idem0Aespre '$2, <acues .ttali (memru al )6nai )6rit'$, în -icționarul secolului AAI, 2oma, .rmando, !GGG,
scria: acestea vor înlocui dizolvarea statelor, a partidelor, a sindicatelor , definindu&le em#rioane ale viitoarelor organizații
internaționale (p !GM$0
"# – Qann 7oncomle0a .rilat*rale000, cit0, capitolul 0e )oal Institut of international ffairs0
" – Dn studiu detaliat (la care treuie adău%ate informa*ii de ultimă oră, cu liste de societă*i -i personalită*i$ referitor la
+nstitutele de .faceri +nterna*ionale, este lucrarea lui Qann 7oncomle 0a .rilat*rale000, cit0
" is – ;ordul 7onta%u 9ollett Norman (!"L!&!GF$, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, a fost %uvernator al )ăncii .n%liei
între !G!M -i !G##, primind o func*ie pe care au avut&o amii lui unici0=n !G!J, afectat de colaps nervos, a fost tratat în
3lve*ia de către 9arl 8ustav <un%0=ntre*inând rela*ii strânse de prietenie cu /jalmar ?c'ac't (de la )eic"s#an@$, respectiv
cu )enjamin ?tron% (de la /ederal )eserve$ a fost una din personalită*ile de seamă în constituirea (în !GH!$ a International
%ettlements 5an@0;a " feruarie !GJL, >all street Nournal, scria: -omnul ( ollett $orman, guvernator al 5ăncii ngliei,
reprezintă astăzi mintea și umerii care susțin celelalte #ănci #ritanice6:n lumea finanței #ritanice, nici un alt #anc"er nu
a putut dispune de independența și supremația pe care le are astăzi dl6 $orman6El tocmai a fost ales guvernator pentru opt
ani consecutivi6:nainte de răz#oi, nici unui alt guvernator nu i&a fost permis să răm!nă în funcție mai mult de doi aniF dl6
$orman a întrerupt aceste precedente6:și conduce 5anca la fel de #ine ca și .rezoreria, nu menține raporturi dec!t cu su&
#ordonații lui, nu dă interviuri și face ca lumea #ancară să fie complet impregnată de planurile și ideile lui0
"M – 9arroll ui%leK .raged and ope000, cit0, p HJ#0
"L – 1entru o tratare mai detaliată privitoare la produsele derivate -i la finanțele virtuale, vezi 2nosi e 2lo#alizzazione
2noză și 2lo#alizare, în tti del [S onvegno di %tudi attolici, 2imini, ;a Tradizione 9attolica, octomrie !GGL0
"" – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !#U!G"M0
"" is – +storia ziarului ."e $e7 Hor@ .imes este aceea a unei dinastii editoriale care a jucat un rol decisiv în jurnalismul
american, în secolul trecut0.ceasta începe cu .dolp' ?imon Oc's (!""&!GH, memru al ?ocietă*ii 1il%rims care, în !"GM
a cumpărat ziarul, salvându&l de la faliment -i făcându&l să devină primul cotidian al lumii01entru cumpărare, Oc's a primit
un împrumut de !FF0FFF de dolari del la 7arcellus /artleK, director la ssociated ;ress, so*ul lui 8eraldine 2ocRefeller
(fiica lui illiam A 2ocRefeller – frate al lui <o'n A 2ocRefeller ?r$0=n !"G#, Oc's s&a căsătorit cu 3ffie, fiica rainului
+saac 7aKer ise din 9incinnati09ei doi au avut o fiică, +p'i%enie )ert'a Oc's, care s&a căsătorit cu .rt'ur /aKs ?ulzer&
%er (!"G!&!GM"$, editor al ziarului .imes (din !GMH$0Aupă moartea lui .rt'ur, conducerea a fost preluată de fiul acestuia,
.rt'ur Oc's ;unc" ?ulzer%er (născut în !GJM$, pre-edinte la ."e $e7 Hor@ .imes până în !GGL, când conducerea a fost
preluată de .rt'ur Oc's ?ulzer%er <r (născut în !G!$0
"G – ."e %potlig"t, as'in%ton, JL iunie !GG#0
GF – <acues )ordiot <ne main cac"*e dirige666 & ' m!nă ascunsă conduce666, 1aris, Sd0 ;a ;irairie 4ran`aise, !GL#, p
JJL0
G! – 1rofesor de filosofie -i reli%ie la mai multe universită*i -i institute americane, precum Ne7is" ."eological %eminar,
e#re7 <nion ollege, Hale <niversit, 5oston <niversit, 5randeis, <niversitatea $otre&-ame0
GJ – Iezi ro-ura lui 2oert 9amman 0es v*rita#les majtres du monde = devărații stăp!ni ai lumii, Iillefranc'e&de&;a&
ura%ais, !G", p #0
GH – Aespre persoanele care au participat la întrunirea 8rupului )ilderer% din JH&JM aprilie !G"L, ziari-tii italieni nu au
pulicat decât numele a L! de persoane, din cele circa !!F prezente (conform orriere della %era din J aprilie !G"L, Il
2iornale din J aprilie !G"L, Il 2iorno din J# aprilie !G"L$0
G# – Qann 7oncomle0a .rilat*rale000, cit0, p LF0;a înc'iderea lucrărilor de la )aden&)aden (din !GG!$, adresându&se
ziari-tilor, Aavid 2ocRefeller, a spus: %untem recunoscători principalelor media și marilor pu#licații ai căror directori
sunt prezenți la reuniunile noastre, că au respectat timp de patruzeci de ani discreția asupra celor discutate D6666r fi fost
imposi#il pentru noi să ne desfășurăm proiectele mondiale dacă am fi fost o#iect al pu#licității în toți acești ani6-ar lu&
mea de
unei astăzi
elite este mai șisofisticată
intelectuale și maimondiali
a bancherilor pregătităeste
să se
7înîndrepte sprede
mod si%ur8 unpreferat deciziilorSuveranitatea
guvern mondial6 supra!națională
naționale luate în decursul se!a
colelor D6660
G – Wiarul Il 2iornale din J# aprilie !G"L0
GM – Wiarul Il %ole J4 're din J! aprilie !GJ0
GL – 9onform -ope Inc, cit0, p M! -i #F#> 1eter )lacR@ood -ie $etz7er@e der Insider = )ețelele inițiaților, ;eoner%,
Aia%nosen Ierla%, !G"M, p !GM0
G" – 9onform 4  3n%da'l  entur of >arF nglo&merican 'il ;olitics and t"e $e7 >orld 'rder = %ecolul răz#oaie&
lorF ;oliticile petroliere anglo&americane și $oua 'rdine (ondială, 9oncord, 7., !GGJ, 1aul P 9ompanK 1ulis'ers
9onsortium0Treuie men*ionat că din punctul de vedere al ziarului $uova %olidarietU din ! octomrie !G"", .tlantic 2ic'&
field 9orporation, respectiv IolRs@a%en ar fi principalele multi&na*ionale responsaile de defri-area amazoniană0
GG – Wiarul Il 2iornale din M septemrie !G"M0
!FF – Treuie amintită pozi*ia sovieticilor (în contetul ideilor =naltei 4inan*e$ eprimată de purtătorul sovietic de cuvânt în
cursul conferin*ei +nstitutului .spen din iulie !G"L de la )erlin, care aduce o lumină în plus în raporturile de dependen*ă
J"#
totală, -i a *ărilor din 3st, fa*ă de =nalta 4inan*ă: $oi vă oferim cooperarea cu înțelegere și #ună voință6<)%% de m!ine va
fi aceea pe care voi o doriți (/inancial .imes din L iulie !G"L, articolul lui 3 7ortimer$0
!F! – Wiarul 0a %tampa din H feruarie !GG0
!FJ – 3+2 ?pecial 2aport ."e .rilateral onspirac against t"e <% onstitutionF /act or /iction G & onspirația .rilate&
rală împotriva onstituției <%F adevăr sau ficțiune G, as'in%ton A9, HF septemrie !G", p !J"0
!FH – 1 4 de Iillemarest 0a lettre dCinformation, nr0 !FU!G""0
!F# – Qann 7oncomle uand la presse est aux ordres de la finance = !nd presa se află la ordinele finanței, 1aris, Sd0
Qann 7oncomle, !G"M, p !GF0Dn apropiat al lui 1isar era 2oert 7a@ell, ma%nat al presei, decedat (oficial prin înec, dar
autopsia nu a %ăsit apă în plămâni$ în lar%ul +nsulelor 9anare, în noiemrie !GG!0=n realitate, 7a@ell (pe adevăratul nume
;ev /oc', cu ori%ini carpatice$ era un a%ent al 7+ M ritanic -i în acela-i timp a%ent al 7O??.A0+nfluen*a lui asupra no&
menclaturii sovietice era destul de mare, superioară c'iar a miliardarului roșu, .rmand /ammer0
!F – 9uprinde circa #F de titluri de ziare (printre care -i .imes din ;ondra, cel mai presti%ios ziar din lume$, dar -i popu&
larul ziar ritanic ."e %un (care sin%ur are un tiraj de patru milioane de eemplare$, L televiziuni împrăștiate pe cinci conti&
nente -i JKt" entur /ox, una din cele mai mari case cinemato%rafice americane01osiilită*ile re*elei lui 7urdoc' asi%ură
divertismentul a circa trei miliarde de persoane0
!FM – Wiarul orriere della %era din !! mai !GG0
!FL – 9onform ."e %potlig"t, as'in%ton A9, din !L iunie !GGM0
!F" – +idem, nr0 !FU!G""0
!FG – )evie7 of International %tudies, ;ondon, !G"M, nr0 !J, p JJ!0
!!F – 3ste o sursă ecelentă03ste suficient de luat în seamă că din comitetul consultativ al revistei făceau parte persoane
prezente -i în cercuri mondialiste: 2++., +nstitutele de .faceri +nterna*ionale (%erman -i suedez$, 1D8.?/, ++?? din
;ondra, 8rupul )ilderer%, ;ondon ?c'ool of 3conomics, Dniversită*ile Qale -i /arvard0
!!! – Iezi revista/oreign ;olic, !GLM0
!!J – Qann 7oncomle0a .rilat*rale et les secr+ts du mondialisme = .rilaterala și secretele mondialismului, 1aris, Sd0
Qann 7oncomle, !G"F, p !"", lucrare de&o importan*ă fundamentală, o adevărată sursă de informa*ii pre*ioase0
!!H – Ae oicei, reuniunile ei trec neoservate de către mass&media01aradi%matică a fost reuniunea din J&JL octomrie
care a avut loc la %enatul din 1aris, cu participarea a HJF de reprezentan*i din !# *ări (care nu a fost prezentată de presa
franceză$0sau conferin*a din !M&!" ianuarie !G"G, su conducerea lui 8iscard d63stain% (pentru partea europeană$, Eissin%er
(pentru zona americană$ -i NaRasone (Qasu'iro NaRasone, pentru ramura japoneză$02eferitor la temele tratate, aceea-i
rezervă0
!!# – 9onform ziarului Il %ole J4 're din !! octomrie !GG0
!! – Ctire din # septemrie !G"M, preluată de /enrK 9oston în 0e veau dCor000, cit0, p JGG0
!!M – Aavid 7 .s'ire (memru al 9omisiei Trilaterale, al 942, al ++??$ a fost co&fondator în !GMJ01rintre memrii en&
ter for %trategic and International %tudies al Dniversită*ii 8eor%eto@n din as'in%ton se află -i .leander /ai% (coman&
dant al trupelor americane din Iietnam prin voința lui Eissin%er, memru al ?ocietă*ii 1il%rims, al 942, al 9omisiei Trila&
terale -i secretar de stat în timpul pre-edinteleui 2ea%an$0Wiarul 0e /igaro din feruarie !G"! scria: /ilială a unei renumite
universități iezuite, %I% se poate #aza pe o sută de cercetători care lucrau în patru sectoare principaleF afaceri politice și
militare, resurse internaționale, diplomație, B0umea a III&aB6;rintre alte succese, aceștia au prezis (]]]$ criza energetică
înainte ca aceasta să Bfie la modăB0
!!L – Qann 7oncomle0a .rilat*rale000, cit0, p L!0Aupă studii strălucite la Oford, T'atc'er a fost aleasă în 1arlamentul
ritanic în !GG, devenind rapid faimoasă prin infleiilitatea în fa*a concesiilor0Aar, conform ziarului 0e (onde din " mai
!GLG, T'atc'er s&ar fi aflat su influen*a lui sir Eeit' <osep' care, născut într&o vec"e familie evreiască din 0eeds, a fost
poreclit B)asputinB din cauza influenței exercitate asupra doamnei ."atc"er D666 el afl!ndu&se în ”linie directăB cu su#&
conștientul acesteia și pe a cărei g!ndire el a devenit, în mod progresiv, stăp!n 0?ir Eeit' <osep' a fost memru al 2ound
Tale0
!!" – Wiar cumpărat din !" de lordul 3d@ard ;evK&;a@son )urn'am, memru al ?ocietă*ii 1il%rims (!"HH&!G!F$0
!!G – Qann 7oncomle0a .rilat*rale000, cit0, p !LL0
!JF – ?e poate oserva că scopurile 9omisiei ar putea fi reprezentate de emlema acesteia (prin să%e*ile care din trei pun&
cte diverse conver% către centru, semnificând fluul de informa*ii, o%ă*ie -i putere care în orice societate ocultă se revar&
să de la periferie spre centrul ocupat de ini*ia*i$0?imol reprodus -i în ziarul 0a )epu##lica = ffari e /inanza din JH
octomrie
0azard !G"L,
 ie, cupsedii
!M, dar -i pe permisul
trilateraliste: de li#eră
la 1aris, Ne@alQorR
trecere
;ondra, anc'erului
-i ToRKo0(evreu$ 7ic'el Aavid&eill, aflat la conducerea
!J! – 3ste vora de o afirma*ie a lui <immK 8oldsc'midt miliardarul din it, văr cu cei din familia 2ot'sc'ild -i epo&
nent notoriu al )6nai )6rit' (conform 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 "U!GGM$b0
!JJ – 9onform ziarului orriere della %era din !L feruarie !G"G -i 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 #U!G"G0
!JH – +dem0
!J# – Ctiri preluate din 0a lettre dCinformation, cit0, nr0 #U!G"G, respectiv scrierile lui Qann 7oncomle0

J"
 APPEN(I& IIIG (ECLARAJIA UNI*ERSAL' A (REPTURILOR ANIMALELOR

;a JL ianuarie !GL", DN3?9O lansa de la )ruelles -eclarația <niversală a -repturilor nimalelor0

.rt0 ! – Toate animalele se nasc e%ale în fa*a vie*ii -i au acelea-i drepturi la eisten*ă>
.rt0 J – a$0 4iecare animal are dreptul la respect>
$0 Omul, ca specie animală, nu&-i poate atriui dreptul de eterminare a altor animale sau de&a le folosi violând
acest drept03l are datoria să&-i pună cuno-tiin*ele în serviciul animalelor>
c$0 4iecare animal are dreptul la considera*ie, la tratament -i protec*ie din partea omului>
.rt0 H – a$0 Nici un animal nu va putea fi supus la maltratări, respectiv la acte de cruzime>
$0 Aacă este necesară eliminarea unui animal, aceasta treuie să fie instantanee, fără durere, fără să producă teamă>
.rt0 # – a$0 4iecare animal care apar*ine unei specii sălatice are dreptul să trăiască lier în mediul lui natural terestru, ae&
rian sau acvatic -i are dreptul la reproducere>
$0 4iecare tip de privare de li#ertate, c'iar cu scopuri educative, este contrară acestui drept>
.rt0  – a$0 4iecare animal care apar*ine unei specii care trăie-te, în mod oi-nuit, în contact cu mediul uman, are dreptul să
trăiască -i să crească în conformitate cu ritmul, condi*iile de via*ă -i liertate specifice fiecărei specii>
$0 4iecare modificare a acestui ritm -i a acestor condi*ii, impuse de către om, cu scopuri mercantile, este contrară
cu acest drept>
.rt0 M – a$0 4iecare animal pe care omul l&a ales drept companie are dreptul la o durată de via*ă conformă cu lon%evitatea lui
naturală>
$0 .andonul unui animal este un act de cruzime, de%radant>
.rt0 L – 4iecare animal care munce-te are dreptul la limitări ra*ionale a duratei, respectiv a intensită*ii muncii, la o alimen&
ta*ie adecvată -i la repaus>
.rt0 " – a$0 3perimentarea pe animale (care implică suferin*ă fizică -i psi'ică$ este incompatiilă cu drepturile animalelor,
c'iar dacă se tratează de eperimente medicale, -tiin*ifice, comerciale sau orice altă formă de eperimentare>
$0 Te'nicile sustitutive treuie dezvoltate -i utilizate>
.rt0 G – =n cazul în care animalul este crescut pentru alimenta*ie, treuie 'rănit, adăpostit, transportat -i ucis fără ca din
acestea să rezulte durere sau anietate>
.rt0 !F – a$0 Nici un animal nu treuie folosit pentru divertismentul omului>
$0 1rezentările de animale -i spectacolele care utilizează animale sunt imcompatiile cu demnitatea animalelor>
.rt0 !! – 4iecare act care implică uciderea unui animal, fără necesitate, este un #iocid, adică un delict împotriva vie*ii>
.rt0 !J – a$0 4iecare act care comportă uciderea unui număr mare de animale sălatice este un %enocid, adică un delict
împotriva vie*ii>
$0 1oluarea -i distru%erea mediului natural duc la %enocid>
.rt0 !H – a$0 .nimalul mort treuie tratat cu respect>
$0 ?cenele de violen*ă în care animalele sunt victime treuie interzise le cinema sau televiziune, cel pu*in dacă nu
au ca scop ilustrarea unui atentat la drepturile animalelor>
.rt0 !# – a$0 .socia*iile de protec*ie a animalelor treuie reprezentate la nivel %uvernativ>
$0 Arepturile animalelor treuie apărate de le%i, ca -i drepturile omului0

-eclarația <niversală a -repturilor nimalelor a fost promul%ată de către DN3?9O (centrala ideologică$ a
OND la JL ianuarie !GL", în coinciden*ă cu aniversarea a treizeci de ani de la adoptarea -eclarației -repturilor 'mului
(formulată de aceea-i institu*ie$0.cest document (pu*in pulicat, din motive diverse, printre care -i prudența$ este destinat
să doândească o greutate maoră, morală și politică -i, s&ar putea ca în viitor acest document să înlocuiască Aeclara*ia
Arepturilor Omului0Nu este imposiil să apară adnotări (previdiile$ care să acorde drepturi lumii ve%etale, sau c'iar mi&
nerale0Aupă scurta introducere de la articolul !, articolul J a-ează, la egalitate omul cu celelalte animale, putându&se con&
cluziona că omul nu are mai multe drepturi decât vreun -oarece de canalizare, decât vreo muscă, sau decât vreun *ân*ar0
.ceastă declara*ie care&-i fondează le%ile (care re%lementează conduita eisten*ei noastre$ nu pe aze tradi*ionale,
duraile -i verificate în timp, duce la punerea la aza comportamentului a ideilor -i principiilor sc'imătoare, a concep*iilor
aritrare, a naturii sc'imătoare a omului0Nu spune nimeni că treuie să ne comportăm ca ni-te arari, înseta*i de sân%e,
dar te'nolo%izarea
tainment masivă,rating
care să producă %oanalaecesivă după
vreun post de profit cu orice
televiziune saupre*
care-isăcuvândă
orice reviste
mijloace,
careinventarea a noiimodele
impun diverse metodede
devia*ă
enter&
(-i ca atare de comportament$ nu fac altceva decât să înc'idă acest cerc vicios0.nimalele, neavând rațiune -i fiind dominate
doar de instincte, nu pot constitui suiectele vreunei acuzații, nu pot fi încadrate într&un contet juridico&normativ01ăianje&
nul î-i va vedea de trea lui 'rănindu&se cu mu-te (fără să&i pese de OND, de DN3?9O$, musca va continua să răspândeas&
că diverse oli (sau a%en*i pato%eni$, vor mai eista viermii intestinali -i aceea-i parazi*i (purici, păduc'i, căpu-e$ care de la
animale vor trece la om, inoportunându&l0ine își va asuma arestarea unui lim#ric GGG
Ain acest punct de vedere, omul este redus la ran%ul ultimă creatură, deoarece în timp ce animalele nu au avut -i
nu vor putea avea nici o oli%a*ie fa*ă de om, omul va fi suiectul a nenumărate, nefire-ti -i artificiale oli%a*ii0Ior mai
eista vânători (re%lementate de condi*ii incerte -i suspecte$ folosite ca prilej pentru afaceri de mare anvergură> vor mai
eista crescătorii care vor scoate animale pe #andă rulantă, alimente pentru (c -onalds0Aar vor mai eista -i cei care, cu
un "ăis 5oulean, cea 5ourean, încet cu tata î-i vor ara ucata de pământ, indiferen*i la istericalele celor de la 7onsanto0
Treuie luat în considerare -i ceea ce spune articolul !H, dar -i modul de desacralizare -i profanare a rămă-i*elor
unui mort (armata eli#eratoare a ?D., a N.TO – în %eneral – are destule antecedente privitor la acest lucru$0Dn respect
J"M
la care ar avea dreptul corpul unui animal -i nu corpul unei fiin*e umane, ra*ionale, con-tiente -i inteli%ente, clădită după
c"ipul și asemănarea 0ui0Ci poate că, într&un viitor (deja prezent$, omul va înlocui animalul în #ătaia puștii, la vânătoare0
4i cu ce drept cei puțini# pretinz$ndu!se inițiați și superiori# decid în locul celor mulți UUU

Ro.,ia , ate,ția societăților secrete

”Arc peste timp”F -acă ar fi fost un evreu, BIliescu,

onstantinescu, 5ăsescu  oB i&ar fi adus un omagiu
la Had 3as"em0

1uterea financiară, puterea politică, puterea (văzută ca raport

de cunoașterea unuia -i neștiința altuia$, puterea – ca instrument de do&
minare, poate corupeB 1oate eista corup*ie într&o societate secretăB Ain
perspectiva timpului s&a ajuns la o stare de lucruri în care, dacă luăm în considerare natura umană, ar fi surprinzător să nu
eiste un nivel de corup*ie în institu*iile pulice -i private în care să nu fie implicată -i 7asoneria03ste mai pu*in importantă
eisten*a corup*ieisetea
fapte0.viditatea, în 7asonerie07ult mai important
de presti%iu, favoritismul, (ca în
dorin*a deorice altă structură$
epansiune (în timpeste modul
scurt, cum
dar cu este folosită
rezultate această
maime$, stare de
trădarea
(cu anumite scopuri$ sunt proleme ale societă*ii umane încă de la apari*ia civiliza*iei, care au fructificat orice situa*ie apă&
rută, ac*ionând prin toate mijloacele posiile: identitate de rasă, trecut comun, le%ături ( prietenii$ apărute în timpul perioa&
delor de studii (sau în timpul sta%iului militar$, prietenie pură (fără nici un fel de interes ascuns$, -antaj -i ajun%ând până la
identitate reli%ioasă, respectiv aceea-i apartenență politică0
7asoneria este acuzată că acordă favoruri speciale propriilor adep*i01oate000 7asoneria ar putea fi considerată
doar una din căile prin care înfloresc corupția -i favoritismul09'iar dacă nu ar eista 7asoneria, corup*ia -i favoritismul ar
eista oricum, putând fi re%ăsite în -coli, corpora*ii, unită*i de orice fel (inclusiv sanitare -i militare$ în %uverne -i a%en*ii
%uvernamentale, în partidele politice, în secte -i culte (-i nu e ceva de ultim moment V$ precum -i în alte or%aniza*ii01rivitor
la aspectul moral al prolematicii, pu*ină lo%ică -i psi'olo%ie elementară ar furniza câteva aspecte demne de luat în consi&
derare0Nu ar treui condamnat un partid, or%aniza*ie sau cult reli%ios numai pentru faptul că o parte din memrii lor sunt
corup*i sau dispuși (mai u-or sau mai %reu$ la tentații0Nimeni nu condamnă familia ca mediu care tinde să alimenteze ne&
potismul0+nstitu*iile pot fi #une (virtuoase$ sau rele (corupte$ în măsura în care -i indivizii care le compun sunt virtuoși
sau lic"ele0;a interiorul ei, o institu*ie poate fi coruptă dacă profită de osnicia (sau coruptiilitatea$ memrilor care o com&
pun0Oricum, treuie recunoscut că 7asoneria (este doar o concluzie$ a făcut pu*in (sau c'iar nimic$ pentru îmunătă*irea
imaginii ei în oc'ii pulicului01rin secretețea o#sesivă -i atitudinea excesiv de reticentă și defensivă, nu a făcut decât să
întărească convin%erile că are ceva de ascuns09eB 9u ce scopB 9ineB 9ândB DndeB ?ă lăsăm deoparte punctul de lumină,
piatra filosofală, arta regală -i templul lui %olomon, legenda "iramică0
?&a scris mult despre 7asonerie, dar continuă să eiste -i destulă con&
fuzie privitoare la acest ar%ument, -i din cauză că prima caracteristică a unui
ordin masonic o constituie secretul, care este i,iola<il (-i pe care nici cei mai
mul*i masoni nu&l cunosc$0=n mod oficial, 7asoneria este prezentată ca un
ordin inițiatic cu caracter ezoteric, căruia îi pot apar*ine numai oameni lieri -i
respectaili, care&-i asumă rolul de&a pune în practică idealuri de pace, frater&
nitate, umanism0O asocia*ie care, având în vedere perfec*ionarea morală a
fraților, î-i propune să aplice acelea-i principii umanită*ii: 0oa masonică, prin
inițierea în misterele ei, vă invită să deveniți oameni de elită, înțelepți sau
g!nditori, educați peste media masei de ființe care nu raționează D666, omul
diting!ndu&se de #rută prin facultățile sale intelectuale62!ndirea îl poate face
li#er, îi aduce lumea la picioare6 g!ndi înseamnă a stăp!ni R (Os@ald irt' – (asoneria pe înțelesul tuturor = I, <ceni&
cul, 2oma, .tgnor, !GGL, pa%0 $0
J"L
+ma%inea de mai sus nu are nevoie de nici un comentariu0Ci e doar începutul0004ostul prim&ministru 2adu Iasile (domC (i&
sc"iu$, .rilateralul 7u%ur +sărescu, /orea Nestorescu&)ălce-ti -i )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu (%estul pe care îl face
?ăvoiu ar semăna destul de ine cu (!na lui (ola, Tee 7arrs – odex (agica, pa%0 F$0
7asoneria are o structură ierar'ică, drumul fiecărui frate continuă pe grade, -i la fiecare nivel de ini*iere adeptul
prime-te învă*ăturile specifice (dar i se face cunoscută -i gestica m!inilor pentru a recunoaște -i pentru a se face recunos&
cut: $oi deținem secrete care constau din gesturi, semne grafice și cuvinte sacre care compun un lim#a mut dar pe&at!t de
elocvent, datorită căruia putem discuta, la distanță, cu frații noștri (+r5ne 7an%uK – %im#olistica apitolelor din (aso&
nerie$0.dep*ii privile%ia*i sau cei recunoscu*i demni sunt inițiați după aceea în doctrinele cele mai secrete și oculte (<ean&
7arie 2a%on – (asoneria ocultă și inițierea "ermetică, !GLJ, pa%0 J!$01roiectele -i scopurile acestei or%aniza*ii sunt co&
municate numai în func*ie de %radul la care se află adeptul utilizându&se limajul simolurilor (despre care fiecare afiliat
cunoa-te doar ceea ce este până la %radul lui -i nimic mai mult$0.ceastă or%anizare structurată comportă o consecin*ă ime&
diată, palpailă: cine aderă la noua societate o face fără să cunoască nimic pentru că adevărul sau opera masonică (care de
altfel sunt -i scopurile asocia*iei, cunoscute doar de adep*ii %radelor cele mai înalte$07ul*i masoni nici nu -tiu că deasupra
loilor, riturilor, templelor, (arilor 'riente eistă întotdeauna o -irecțiune Inițiatică <niversală, după cum o face cunos&
cut ?er%e 2aKnaud de la 4erriYre: %unt sigur că marea parte a fraților masoni se va mira auzind vor#indu&se despre o ase&
menea B-irecțiune %uperioarăB666ceastă B-irecțiune (ondialăB organizează și instruiește diversele asociații secrete6
666(asonul BmediuB va avea dificultăți de înțelegere666devărații B(ari (aeștriB nu sunt întotdeauna cei care apar ca in&
vestiți cu întreaga autoritateZ în spatele puterilor reprezentative, a titlurilor și funcțiilor se află B;atriar"iiB, adevărații
B3e#era#iliB, B;uterileB care conduc simultan toate riturile din lume, pentru că sunt cu adevărat la conducerea (asone&
riei <niversale (?er%e 2aKnaud de la 4erriYre – artea BneagrăB a /rancmasoneriei, ;u%ano, Tarantola 3ditore, pa%0 !$0
7area majoritate a masonilor nici nu -tie de această -irecțiune (ondială (-i
nu ne referim la 7area ;ojă a .n%liei sau a ?tatelor Dnite$, nici unde se află, nici unde
are reprezentanțe -i nici cine sunt intermediarii0Aar apare o întreare care treuie cu&
noscută: -ar cei care se află în gradele cele mai înalte sunt și cei mai #uniG 2ăspunsul
îl dă un fost 7are 7aestru al 7arelui Orient al +taliei, 8iuliano di )ernardo (în ima&
%inea din stân%a, în partea stân%ă, împreună cu Nicu 4ilip&cu -or* ro-u$: ei mai #uni
se află pe nivelele oase, într&un colț, niciodată nu sunt aduși la înălțime6;entru că
sunt periculoși0=n 7asonerie se află -i persoane demne, cu o anumită verticalitate mo&
rală, care cred în principiile asocia*iei – în elevarea personală -i au încredere într&o so&
cietate mai ună0?unt primii în-ela*i, dar până la un anumit nivel0
1entru admiterea în 7asonerie se depune un jurământ pe care adeptul (în
func*ie de reli%ia proprie$ îl face punând mâna pe )ilie, 9oran sau Tora'09ine cunoa-&
te -i a citit respectivul jurământ -tie, că -i la nivel simolic (simolismul are pentru masoni o importan*ă fundamentală$ este
un legăm!nt care o dată încălcat poate aduce moartea, cel care a jurat promi*ând: să nu facă pu#lic nimic din ce&i va fi Bre&
velatB (de aceea din cauza cutumei, ?ilviu 1ri%oană nu putea spune mai multe în cadrul unui interviu pulicat de ”3veni&
mentul Wilei” din J# noiemrie JFF"$> să asigure autor și asistență tuturor fraților, să îndeplinească și să execute toate
legile, regulamentele și dispozițiile ordinului Dritului, să nu aparțină nici unei alte societăți care să fie în contradicție cu
(asoneria6;rin urăm!ntul depus liber, spontan și voluntar, fratele mason se supune ritului și regulamentelor lui, secrete
pentru profani, dar cunoscute foarte #ine de către ceilalți frați0Dn mason -tie foarte ine că prin onstituția 'rdinului nu
poate da afară un alt frate, care a săvâr-it un anumit tip de infrac*iuni0=n sc'im, dacă un mason încalcă o le%e masonică
(săvâr-e-te delicte, fapte, în defavoarea celorlal*i fra*i$, este denun*at unui Triunal 7asonic (la fel ca Triunalul 9ivil, cel
7ilitar, ?portiv, etc$, structurat pe nivele de competen*ă, jurisdic*ie, etc0;e%ile masonice sunt diferite de le%ile statului, la
fel (diferite$ fiind -i condamnările01entru profani, un astfel de comportament controlat prin legea tăcerii se îmină într&un
mod nefiresc (prin lipsă de armonie$ cu idealurile de perfecționare morală09u un astfel de jurământ, orice faptă ar săvâr-i
un frate, ceilal*i fra*i nu&l pot nici îndepărta -i nici denun*a0Dn adevărat paradis al delicvenței0
=n !GGJ, în +talia (dacă *inem cont de colaorarea 1iRe&7azzini, ne putem da
seama de sc'imarea protectoratului asi%urat de imperiile *arist, otoman -i 'asur%ic
din 3vul 7ediu cu protectoratul pus în aplicare de frații italieni$, procurorul .%ostino
9ordova a început o anc'etă privitoare la 7asonerie0=n acea perioadă, 7are 7aestru era
8iuliano di )ernardo09ordova i&a cerut colaorarea -i di )ernardo, con-tient de cele ce&
rute -ișivăzând
g"eta detaliile
(asonerie$ î-i anc'etei (care
dă acceptul nu era deloc
furnizând fanteziste,
procurorului legături
toate între (afie, C$dran&
cele necesare07ul*i au
văzut această colaorare ca pe o trădare0Aar ce s&a întâmplat dupăB;a !# aprilie !GGH, la
o adunare a 7arelui Orient, di )ernardo a spus: 3roiam să vă comunic decizia mea6m
primit amenințări foarte grave și eu, dar și familia mea6(ama mea pl!ngea din cauza
neliniștii provocate de acele amenințări6 fost amenințată și soția mea, dar și fii mei6/a&
milia mea este înspăim!ntată trăind înr&o stare de tensiune continuă6m decis să&mi dau
demisia (1inotti – /ratelli dCItalia = /rații Italiei, pa% MH$01entru colaorarea la o anc'etă
judiciară în care erau implica*i -i frați s&a recurs la folosirea amenin*ării -i a terorii psi&
'ice0Nimic de mirare08iuliano di )ernardo este un caz fericit0Nu la fel s&a întâmplat cu
2oerto 9alvi, sinucis la ;ondra, su un pod al fraților, cu cărămizi în uzunar0+ma%inea reprezintă coperta revistei %co&
ttis" )ite, editată de <urisdic*ia de ?ud a ?tatelor Dnite (au%ust JFFH$ cu ” (ăi dragă” aducând "is countrCs "ig"est "onor
(nu conta -i pe oma%iile mele VVV$ ?uveranului 7are 9omandor 4red EleinRnec't0

J""
 PREMIDE

2ăspândirea 7asoneriei pe teritoriul cuprins între Tisa, Nistru, 9azane -i 7area Nea%ră are rădăcini destul de
vec'i dacă ar fi să luăm în considerare revendicarea sus*inută de 7asonerie că /orea ar fi făcut parte dintre adep*ii ei: %e
poate spune că primul moment semnificativ din istoria francmasoneriei rom!ne este răscoala lui orea, declanșată în se&
colul al A3III&lea6orea a fost foarte apropiat de (asonerie6-ocumentele înclină să afirme că orea a fost mason, exis&
t!nd un discurs al acestuia, rostit cu un an înainte de declanșarea răscoalei, la 3iena, în cadrul uneia din cele mai mari și
mai puternice loi vieneze = devărata oncordie = condusă de Ignatius von 5orn Dsrcinar din Pările )om!ne, consilier
de aulă al împăratului care era în relații foarte #une cu orea, apreciază /oria Nestorescu&)ălce-ti, memru al 7arii ;oji
Na*ionale din 2omânia (în ima%inea de mai jos împreună cu )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu -i 7arele 7aestru din trecut al
;ojii ;ropaganda -ue, ;icio 8elli$09ătălin Turlic, cercetător istoric al
+nstitutului  - Aenopol din +a-i, recunoa-te meritele 7asoneriei în 2o&
mânia, declarând că masonii sunt promotorii idealurilor moderniste pre&
cum împroprietărirea *ăranilor, ideea unirii tuturor statelor române-ti în&
tr&o *ară cu un sin%ur nume, e%alitatea în fa*a le%ii: .oată generația pa&
șoptistă a fost compusă din masoniF $icolae 5ălcescu, onstantin )ose&
tti, (i"ail ?ogălniceanu, 3asile lecsandri, l I uza, ostac"e $egru&
zzi, Ion  5rătianu0
Dn alt moment al +storiei 2omâniei revendicat de către masoni
este Dnirea 2omânilor din !G!"0Na*ionali-ti înfoca*i precum .l Iaida&Io&
evod, 9aius )rediceanu, Ioicu Ni*escu, 7i'ai Ceran -i Traian Iuia au
participat la 9onferin*a de 1ace de la 1aris prin care s&a recunoscut, pe
plan interna*ional, unirea .rdealului cu 2omânia0Aupă aceea, despre ei s&a spus că au primit lumina0=ntr&o scrisoare adre&
sată lui +uliu 7aniu, .l Iaida&Ioevod eplica necesitatea intrării ardelenilor în 7asonerie ca fiind o modalitate de o*inere
a sprijinului interna*ional al cercurilor masonice: ontactul și afilierea la (area 0oă a /ranței ar putea să ne îngăduie să
paralizăm preponderența francmasoneriei mag"iare, evreiești sau săsești0=n !GJ#, <ean 1an%al (evreu$, cel care conducea
7asoneria 2omână, a renun*at la o#lăduirea 7arelui Orient al 4ran*ei, constituind 7area ;ojă din 2omânia, un fel de
autocefalie a 7asoneriei, cu scopul de consolidare a %tatului $ațional <nitar )om!n09eilal*i masoni care au continuat să
asculte de loji străine erau considera*i trădători: <n rom!n care stă su# o#ediență masonică străină, atunci c!nd în țara sa
există o B(asonerie $aționalăB, se face în mod conștient sau inconștient unealta străinătății și a intereselor străine de
neam09ele spuse de 1an%al sunt frumoase -i mer% la suflet dacă nu *inem cont de afirma*iile celor de aceea-i reli%ie cu el
(referitor la ori%inea 7asoneriei, simolistica ei, toate reflectând influen*a 9aalei$0+storicul evreu T'eodore 2einac' des&
crie 9aala ca pe&o otravă care intră în venele udaismului, infect!n&
du&l în totalitate, iar ?olomon 2einac' define-te 9aala drept una dintre
cele mai rele a#erații ale minții umane> pictura (din ima%inea din stân&
%a$, eecutată de un caalist modern, reflectă lumea întunecată a a&
#alei0
7asoneria 2omână -i&a continuat activitatea, dar în Occident,
c'iar din !G#"0O reprezentan*ă a 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei a
func*ionat la 1aris su oedien*a 7arii ;oji din 4ran*a, su forma a do&
uă ateliere: )om!nia <nită, condusă de <ean 1an%al (care nu recuno-&
tea autoritatea lui 7i'ail ?adoveanu$, respectiv 0a "ain dC<nion &
0anțul de <nire, creat de Iintilă 1etală0.ceste două ateliere s&au reor&
%anizat (împreună cu câteva loji române-ti în eil$ în %upremul onsi&
liu de grad VVSdin )om!nia -i 'rdinul (asonic )om!n, su conduce&
rea lui 7arcel ?'apira0Aupă iunie !G#" s&a spus că 7asoneria a fost
interzisă de comuni-ti, dar nu se poate spune că este o interzicere pro&
priu&zisă, prin le%e sau 'otărâre de %uvern0Aiver-i oameni ai re%imului
comunist i&au sfătuit pe masoni (dar -i pe simpatizan*i ai 7asoneriei$
să&-i înceteze activitatea de ună&voie0.u fost -i masoni care au de*inut
func*ii
se importante
puteau în re%imul comunist,
face -i dero%ări0.u dovadă
fost -i ecep*ii, cucă
lojiîncare
raport
au de interese
activat -i
după !G#", dar cu riscurile de ri%oare (arestări, anc'ete, condamnări$,
punctul culminant al acestei prigoane constituindu&l anul !G!, care l&a avut ca victimă pe in%inerul 9onstantin )ellu
(3roul de la 7ără-e-ti$, care fusese ales %uveran (are omandor al %upremului onsiliu de grad VVS și ultim al 2itului
?co*ian .ntic -i .cceptat din 2omânia0mai târziu în timp, după !GH, s&au stins ecourile procesului francmasoneriei cu
condamnări (de la câ*iva ani de înc'isoare până la înc'isoare pe via*ă$03ste un fapt ciudat căci -i în 8ermania nazistă a
eistat o v!nătoare de masoni, dar au fost -i temple (-i adep*i$ care nu au avut 5eloc de suferit0O mișcare revoluționară
î-i devorează proprii fiiBBB
Aupă anul !G"G, reaprinderea luminii masonice în 2omânia este suiect de dispută, fiecare frac*iune (cu condu&
cătorul ei$ cerându&-i dreptul la conducere -i înt!ietate01e timpul perioadei de după cel de&al doilea răzoi mondial -i până
în !G"G, mul*i frați au trăit eila*i în 4ran*a, +talia, ?D., +srael (dar -i în alte *ări$ pentru a scăpa de teroarea comunistă0
7ul*i din cei suspecta*i că ar fi francmasoni, de apartenen*ă la o comunitate universală menită să dezvolte spiritul uman au
fost arestați, torturați (o adevărată ”+nc'izi*ie 2o-ie”$0+mediat după căderea comunismului, 3lvio ?ciua îi atriuie (pen&
J"G
tru prima dată$ lui 8'eor%'e +uliu 1ancrea*iu (amasador al 2omâniei la Iatican$ prero%ativele pentru redeșteptarea -i
reorganizarea 7asoneriei în 2omânia0?esizând oportunitatea, 7arele Orient al +taliei, 3lvio ?ciua (%rad HH_$, .rnold
/erman (născut în 2omânia, dar cu reziden*ă în 3lve*ia -i ?tatele Dnite$ au făcut posiilă
crearea în perioada feruarie !GGJ&iunie !GGJ, la )ucure-ti, a trei loji rmonia, -elta -u&
nării -i $icolae 5ălcescu (fiind întrunite în acest fel condi*iile reînfiin*ării 7arii ;oji Na*io&
nale a 2omâniei$0;a J# ianuarie !GGH, 8iuliano di )ernardo (7are 7aestru al 7arelui Orient
al +taliei$ a condus ceremonialul de renaștere a 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia, su condu&
cerea lui Nicu 4ilip0/rații emi%ra*i în zona francofonă a 3uropei nu s&au lăsat mai prejos, în
paralel cu loja lui 4ilip ivindu&se o altă (are 0oă, ire%ulară (nerecunoscută$, creată la 1aris
de 7arcel ?'apira cu ajutorul %upremului onsiliu al 4ran*ei02oert ) /eKat prezintă cazul
7asoneriei 2omâne omitetului Informativ și de )ecunoaștere al $ort" merican 2rand
(asters onference09a urmare a recunoa-terii primite, %upreme ouncil of %cottis" )ite for
%out"ern Nurisdiction = (ot"er ouncil of t"e >orld din as'in%ton a constituit %upremul onsiliu pentru 2omânia, cu
9ostel +ancu pe post de %uveran (are omandor0(=n ima%inea de mai sus, în partea stân%ă se află 8'eor%'e +uliu 1ancrea&
*iu$0

3mlema ?upremului 9onsiliu 2omân

;a !F ani după aceste evenimente, onora#ilul +on +liescu se adresa distinșilor oaspeți, onora#ililor miniștri, doa&
mnelor și domnilor la aniversarea unei deceniu de la reinstaurarea ?upremului 9onsiliu de %rad HH_ -i ultim al 2itului
?co*ian .ntic -i .cceptat, -i a zece ani de la reînfiin*area 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei0Aupă jumătate de secol de isto&
rie turulentă (mai ales de activitate politică exilat în e-alonul doi$, pentru to*i cei implica*i, reactivarea 7asoneriei consti&
tuia o nouă mărturie a puterii regenerate și a regăsirii vitalității de către )om!nia, cu deplină încredere în tradițiile și
organismele care de&a lungul timpului au contri#uit la activarea vieții spirituale a )om!niei, prin conectarea la evoluția
europeană și mondială0;a fel ca în urmă cu zece ani, aici la ;alatul otroceni am primit delegația %upremului onsiliu al
Nurisdicției de %ud = onsiliul&(amă al 0umii, din >as"ington, condusă de %uveranul (are omandor /red ?lein@nec"t,
însoțit de Leful 0oii 5azelor $.' = )o#ert
;ornind>ood7ard 0
de la ideea că generația noastră a fost aleasă să fie martora (privile%iată
sau nu$ unei accelerări fără precedent a istoriei, în contextul glo#alizării, viitorul
unei societăți moderne și civilizate nu poate exista în afara dialogului, și nici că
viitorul întregii umanități nu se poate împlini fără contri#uția fiecărei națiuni, ce&
remonia masonică din seara respectivă se constituia ca o mulțumire a continuității
(asoneriei )om!ne D666, adresând felicitări din inimă %upremului onsiliu de
grad VVS și ultim al )% și (arii 0oi $aționale a )om!niei pentru o at!t de
frumoasă aniversare0 (=n ima%inea alăturată, în partea stân%ă se află 4red Elein&
Rnec't, iar în partea dreaptă se află 9ostel +ancu04oto%rafia a fost făcută de Aorin
Aumitru 1runariu, pe atunci %rad HJ_ al 2?..$0
2ezultatele succesului dorit de +on +liescu încep deja să apară: privatiza&
rea în masă (după ce au fost lăsate pradă de%radării$ ramurilor industriale, a resur&
selor naturale, a producerii -i transportului ener%iei> privatizarea sistemului an&
car, posiilitatea cumpărării (de către străini$ a mari suprafe*e din teritoriul na*io&
nal, sărăcirea popula*iei, îmolnăvirea -i îmătrânirea ei, mi%ra*ia for*ei de muncă
spre alte *ări în căutarea posiilită*ilor materiale necesare unui trai minim dar de&
cent03duca*ie făcută cu manuale sc'imate periodic, cu rectificări -i adău%iri care
nu de
pă facgunoi
altceva
la decât să punct
ran% de deruteze02idicarea su#culturiicuțigănești
de sosire, concomitent de ma'ala,
încurajarea deinte&
emi%rării groa&
lectualită*ii01e cine mai miră ca la întâlnirea de la 2oma (+talia$ dintre reprezentan*i ai 9omunită*ii 2omâne-ti -i 9ălin 1o&
pescu Tăriceanu, 9ostică .r%int (căutat de +nterpol$ se trăgea de șireturi cu respectivul prim&ministru01e cine mai afectea&
ză faptul că un )ercea 7ondialu6 î-i continuă activitatea 0a um#ra lui 5ăsescu60a otroceni01e cine mai indi%nează dacă
un <enică )oerică, cu telefonul în mână (la volan$, dă cu ma-ina peste un 'andicapat pe trecerea de pietoni09ooară, dă
căru*ul de 'andicapat deoparte -i&-i continuă drumul mai departe0i%anii – motiv de discriminare a majorită*ii românilor,
etnie parazită (fără să&-i plătească minimul de dări la stat$ sau masă de manevrăBAar despre asta, pu*in mai încolo în tet0

!NT"MPL'RI7 SITUAJII7 PERSONA9E7 ORANIDAJII7 CULISE7 TEN(INJE7 IMAINI

Aupă cum spunea ?ilviu 1ri%oană (născut în !GMH -i cu acalaureatul luat în !GGF$, actual deputat, într&un inter&
viu referitor la apartenen*a lui la 7asonerie (pulicat în 3venimentul Wilei, mai sus men*ionat$, unui ministru, retras la
pensie, nu i se va adresa nimeni cu apelativul Bdomnule pensionarB, ci tot cu Bdomnule ministruB0Oficial, de-i se sus*ine
JGF
că 7asoneria a fost interzisă pe timpul dictaturii comuniste, la o privire mai atentă -i luând în seamă detalii aparent nesem&
nificative, se poate concluziona că în anumite cercuri, cu sau fără -tirea conducerii superioare, 7asoneria î-i desfă-ura
lini-tită activită*ile0?ilviu )rucan, alter Neulander 2oman, 1etre 2oman, Teodor 7ele-canu, .drian Năstase, 8elu Ioican
Ioiculescu, Aan .medeo ;ăzărescu, 7arcel ?'apira, T'eodor ?tolojan,
7u%ur +sărescu, 9orneliu Ii-oianu, 7ircea 8eoană, 2adu Iasile, 9ălin
1opescu Tăriceanu, )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu, ?orin 4runzăverde,
Iiorel Aanacu, Ainu (Aan 9ostac'e$ 1atriciu, Ctefan 7â-u, 3u%en
Ovidiu 9'irovici, 7ircea 8'eordunescu, 2ăzvan T'eodorescu, 8avril
+osif 9'iuzaian, Narcis Wărnescu, Aorin Aumitru 1runariu, Nicu .li&
fantis, 4lorian 1itti-, Olimpian Dn%'erea, Iictor )aiuc, 7i'ai 2ăzvan
Dn%ureanu, +oan 7ircea 1ascu, 3u%en )ădălan, Niels ?c'necRer, .nca
Nicolescu, Aelia 7ucică sunt doar câ*iva care înainte -i după !G"G au
intrat în grațile 7asoneriei0

7otto: "ine va veni după noiU 2upă noi vom veni tot noiC
alter Neulander 2oman – %ecolul AA = %ecolul marilor revoluții, !GLF
Ci pentru că toate au un început, în desfă-urarea evenimentelor de după cel de&al doilea răzoi mondial, respectiv
de după !G"G, a intervenit ca participant (poate c'iar vioara înt!i$ ?ilviu )rucan, acest ?aul )rucRner al plaiului mioritic0
Născut în !G!M într&o familie evreiască, la !G ani intră în 1artidul 9omunist, în septemrie !G## este numit secretar gene&
ral de redacție la ziarul %c!nteia, iar între !G#" -i !G#G a fost profesor de ziaristică la Dniversitatea din )ucure-ti0. fost
amasador al 2omâniei în ?D. (în !G$ -i la OND (între !GG -i !GMJ$0Aupă evenimentele de la )ra-ov (din !G"L$ face
declara*ii critice la adresa conducerii (de partid -i de stat$, este anc'etat -i prime-te domiciliu forțat0;a interven*a .masa&
dei .mericane, pleacă pentru -ase (]]]$ luni în ?tatele Dnite unde s&a întâlnit cu func*ionari ai Aepartamentului de ?tat, ai
)iroului pentru 3uropa Orientală, dar -i cu fostul amasador al D2?? la as'in%ton (.natoli Aorinin$, care i&a pre%ătit o
întâlnire cu 7i'ail 8oraciov0=n noiemrie !G"" se întâlne-te la 7oscova (dizident, dar avea li<ertate 5e .icare -i în
Occident, dar mai ales în D2??$ cu 8oraciov, iar în martie !G"G este unul dintre semnatarii %crisorii celor șase (alături de
8'0 .postol, 8r0 2ăceanu, .l0 )ârlădeanu, 9orneliu 7ănescu -i 9onstantin 1ârvulescu$0Dn mic fapt treuie semnalat0Ain
cele sus*inute de + 7 1acepa în 'rizonturi )oșii, contestatarii re%imului comunist (care a fost instaurat de neamurile luC
>iesel$ erau redu-i la tăcere, după cum este -i cazul lui EarolK EiralK (care a reu-it să trimită o scrisoare în Occident$02e&
feritor la )rucan, se pare că a fost mai mult decât spriinit0
Ain cele sus*inute de 1etre 2oman, ?ilviu )rucan ar fi fost cel care a insistat ca so*ii 9eau-escu să fie împu-ca*i0
Tot ?ilviu )rucan, dar în vremurile politice ale lui 1etre 2oman, se pare că a fost unul din cei care pus umărul la desfă-u&
rarea privatizării economice în 2omânia09ât timp participa la emisiunea ;rofeții despre trecut de la 1ro Tv, realizatorul i se
adresa cu ”domnule profesor”0=n cartea 2enerația irosită, )rucan mărturisea: Eram evreu și ca atare, în anii aceia, nu pu&
team urma regulat o facultate la <niversitatea din 5ucurești0=n feruarie JFFJ, întreat de un reporter de la Evenimentul
ilei cât era de convins de idealurile comuniste în anii 19[K, )rucan a răspuns cu cinism: Eram așa de convins că dacă ai
fi apărut cu o#răznicia de acum, atunci te&aș fi împușcat imediatV
Petre Ro.a, (în ima%inea alăturată împreună cu rainul +r@in% Eatsof$ este fiul
unui comunist evreu (unicul lui 1etre a fost rain la Oradea$07ama lui 1etre, /or&
tensia Iallejo, a fost o activistă comunistă spaniolă01ro%ramul lui de %uvernare, apro&
at la numirea în func*ia de prim&ministru în iunie !GGF, a fost elaorat pe aza %c"i&
ței privind strategia înfăptuirii economiei de piață în )om!nia, elaorată de circa
!JFF de speciali-ti din toate domeniile (din *ară$ -i aproimativ #FF de speciali-ti din
străinătate, to*i afla*i su conducerea academicianului Tudorel 1ostolac'e01etre 2o&
man se poate #ucura că este ini*iatorul distrugerii economiei române-ti (a-a cum era
ea$, respectiv ini*iatorul confuziei ți=a,Zro.Zro., prin care românii erau identi&
fica*i cu *i%anii, devenind astfel mar%inaliza*ii 3uropei, dar -i țapul ispășitor al aces&
teia0=n raportul prezentat la cele o sută de zile de la instalarea lui ca prim&ministru,
1etre 2oman s&a sim*it dator să ofere o prezentare a situa*iei c'iar de la începutul anului !GGF (*inând cont că ministerele
apar*inuseră, -iaînainte
ineficientizare de ale%eri,
activității tot feseni-tilor$,
maorității declarând înre%istrându&se
ramurilor economice, că în perioada 1oianuarie &VKasolută
deterioare septem#rie 199K s&a de
a acumulării simțit o
venit
na*ional04a*ă de !G"G, produc*ia industrială netă a scăzut cu JL,L0Nici la productivitatea muncii nu stăteam prea ine, re&
ducându&se pro%ramul de lucru cu !M,L -i crescând veniturile salariale cu !!,J0Ieniturile totale rute ale popula*iei, prin
diverse forme de asisten*ă socială, au crescut cu JM,!0Aupă revoluție, activitatea ineficientă din economie a dus la mic-o&
rarea cu !!,L a veniturilor statului, concomitent cu cre-terea c'eltuielilor u%etare09u un volum de investi*ii (pe nouă
luni$ de JH,! su prevederi -i cu ##,M su nivelul lui !G"G, redresarea economică era %reu de realizat03porturile erau -i
ele în scădere, cu # fa*ă de statistica lui !G"G0;ivrările către popula*ie erau cu F,G su cerin*ele pie*ii0=n consecin*ă, de&
ficitul de produse se re%ăsea în stocuri -i în produc*ia neterminată09a urmare a %estionării iresponsaile a resurselor, numai
în !GGF, s&a înre%istrat un deficit de HJ"," miliarde de lei01rin apropierea lunilor de iarnă, prin continuarea liniiei descen&
dente a economiei, 2omânia risca acumularea unui deficit de !0JFF de miliarde de lei0Arept urmare, solu*ia propusă de %u&
vern a fost inițierea unui program de reformă, aplicailă printr&un șoc legislativ, prin accelerarea trimiterii către parlament a
pac'etelor de acte normative0?esizând practicarea de prețuri artificiale la nivelul economiei -i lipsa concurenței, 2oman
anun*ă un pro%ram de relansare economică prin lieralizarea pre*urilor, pe aza ac*iunii conju%ate cerere = ofertă01entru a
JG!
nu afecta cetă*enii cu ”duritatea” terapiei de șoc, primul ministru sus*inea ideea de măsuri pentru protecție socială02efor&
marea economiei de tip centralizat, de asigurare a trecerii spre economia de piață, urma să se realizeze prin privatizare03&
rau vizate a%ricultura, industria alimentară, industria u-oară, industria de producere a unurilor de folosin*ă îndelun%ată,
serviciile (către popula*ie$, comer*ul interior, transporturile01rivatizarea urma să se facă prin pac"ete de acțiuni sau părți
sociale ale întreprinderilor de stat, scoase la vânzare în limita prevederilor le%ale, %uvernul având în vedere facilită*i su
formă de credite pentru investitorii care doreau să cumpere ac*iuni, facilită*i fiscale privitoare la plă*i (zone defavorizate$0
?alaria*ii din faricile privatizate a&
veau prioritate la ac'izi*ionarea de
ac*iuni01entru aceasta, 2oman a ce&
rut camerelor reunite ale 1arlamen&
tului să acorde m!nă li#eră (în ur&
mătoarele -ase luni$ 3ecutivului
pentru o serie de măsuri le%islative:
! – cu aproarea ulterioară a 1arla&
mentului, 3ecutivul (8uvernul$
putea introduce (sau modifica$ tae
-i impozite> J – 3ecutivul dorea a&
plicarea în avans a măsurilor le%is&
lative, fără ca acestea să fie deză&
tute (mai întâi$ de ?enat -i 9amera
Aeputa*ilor08uvernul cerea liertate
pentru ne%ocierea -i contractarea de
credite eterne, %arantate de stat, în
special pentru ec'ilirarea alan*ei
de plă*i09u ce rezultate, se vede în
prezent0;a finalul raportului, 2oman
a cerut 1arlamentului urgentarea
votării unor acte normative esen*iale procesului de reformă: legea sindicatelor, legea soluționării conflictelor de muncă,
legea pentru protecția socială a șomerilor, legea reformei #ancareprecum -i a între%ii le%isla*ii cu caracter fiscal0=n foto&
%rafia de mai sus, 1etre 2oman este prezent la una din întrunirile +nstitutului .spen 2omânia0
9e mai face 1etre 2oman în prezentB7ai participă la -edin*e ale +nstitutului .spen 2omânia, se mai întâlne-te cu
2omano 1rodi -i 7i'ail 8oraciov în cadrul lu#ului de la (adrid0Tot de numele lui 1etre 2oman este le%at un alt episod
privitor la de%radarea 2omâniei: introducerea cuvântului rom X rrom prin crearea de ami%uitate – mai ales la nivel inter&
na*ional – cu concluzia că 2omânia ar fi ”*ara *i%anilor”0.cest lucru a fost posiil în cadrul unui pro%ram ini*iat de 4unda&
*ia ?^r^- în !GG – -eceniul de integrare a romilor – cu sprijinul ”patrio*ilor” din %uvernele 2omâniei0Treuie amintit că
C^r^- a dorit să înlocuiască denumirea limii *i%ăne-ti – care primise apelativul de romalli (care nici nu se putea declina$,
cu o altă denumire a aceleia-i limi, romani (cu varianta rromani$01entru a u-ura finalizarea scopurilor, a apărut varianta
”oficială” de romanes09onfuzia creată ia propor*ii %eneralizate0.cademie, autorită*i (interne -i eterne$, administra*ie – to*i
sunt afecta*i de valul de infrac*ionalitate (produs mai cu seamă în Occident$ prin analo%ia romromanesrom!n, comuni&
tatea romă fiind identificată cu țara, adică cu 2omânia09u concursul direct al lui 1etre 2oman (pe atunci ministru de eter&
ne$ s&a realizat oficializarea în cadrul institu*iilor de stat a denumirilor rom X rrom (cu titlu oli%atoriu$ de-i la nivel euro&
pean, aceste denumiri constituiau simple recomandări, venite din partea 9onsiliului 3uropei -i nu a Dniunii 3uropene0

(inistrul facerilor de Externe al )om!niei,

nr6 -JX1K94 din J9 fe#ruarie JKKK,

-omnului (ugur Isărescu, ;rim&(inistru al 2uvernu&

lui )om!niei, (emorandum0

-e la ;etre )oman, (inistru de %tat, (inistrul face&

rilor Externe0
.emăF .ermenii folosiți pentru denumirea etniei romi&
lorXțiganilor0

:n ultima perioadă, (inisterul facerilor Externe a fost

confruntat cu o verita#ilă campanie declanșată de une&
le asociații de romi pentru reconsiderarea oficială a po&
ziției sale în privința recomandării pe care a făcut&o prin (emorandumul (E nr6KVX1O9 din V1 ianuarie 199[ către pri&
mul ministru, pentru utilizarea, în documentele oficiale, a termenului de BțiganB în detrimentul celui de BromB, care
de&a#ia începuse să se impună0(=n foto%rafia de mai sus, o primă parte din memrii lu#ului de la (adrid$0;reocuparea
pentru acest memorandum a fost manifestată și de mediile internaționale6)eprezentanți a onsiliului Europei, ai :naltului
omisar (al ”poporului”$ ai '%E pentru (inoritățile $aționale, precum și ai '$2&urilor internaționale militante pentru
drepturile omului au făcut referire, în discuțiile lor cu autoritățile rom!ne, la acest document6
JGJ
 v!nd în vedere cele de mai sus, propunem
folosirea, cu precădere a termenului de BrromB în
corespondența (E, în paralel cu formulele alterna&
tive menționate mai sus DromsXgipsies, romsXtsiganes,
romsXsinti în corespondența cu organizațiile interna&
ționale care le utilizează0(.l*i memri ai 9luului de la
7adrid$0ceastă propunereF
& răspunde presiunii exercitate de maoritatea asocia&
țiilor romilor din )om!nia pentru anularea (emoran&
dumului KVX1O9X199[, contri#uind la stingerea unui
BconflictB artificial și, mai mult, la construirea unor
relații, pe #ază de parteneriate, cu '$2&urile care re&
prezintă această comunitate etnicăZ
& este rezultatul consultărilor dintre (E și o serie de
specialiști în domeniu, organizații internaționale Don&
siliul Europei și '%E, instituții naționale D-eparta&
mentul pentru ;rotecția (inorităților $aționale, (i&
nisterul Educației $aționale, vocatul ;oporului și
asociații ale romilor6

%emnatF ;etre )oman, (inistru de Externe al )om!ni&

ei (în perioada JJ decemrie !GGG – J" decemrie JFFF$09ă românii din Dn%aria, )ul%aria -i din alte zone din apropierea
2omâniei nu se ucură – nici măcar de drepturile eleK
.e,tare – pe dl0 2oman nu l&a interesat0Ci parcă în
der!dere, din septemrie JFF" este :nalt )eprezentant
al 8uvernului pentru românii din străinătate0Aoar atâtB
1rofund interesat de cum decur%e procesul de mondi&
alizare, participă la adunările 9luului de la 7adrid
(o parte din memrii 9luului de la 7adrid sunt -i a&
filia*i la 9luul de la 2oma$0=n foro%rafia din stân%a se
află al*i memri ai 9luului de la 7adrid0
. făcut multă vâlvă la vremea respectivă pu&
licarea în ziarul Evenimentul ilei a unui facsimil al
unui document ultra&secret, semnat de fratele 1etre 2o&
man (pe atunci prim&ministru$, adresat lui +on .n%e&
lescu, amasadorul 2omâniei la 9airo, în 3%ipt (+on
.n%elescu a fost numit am#asador extraordinar și ple&
nipotențiar în )epu#lica ra#ă Egipt prin decretul #"
din !J aprilie !G"G, în locul lui Iincen*iu 9onstantin
Aan$: %unteți autorizat, ca după primirea la președin&
tele (o"amed osni (u#ara@, să&l asistați la ceremo&
nia afilierii în 0oa (2itul$ (emp"is&(israjm din airo pe trimisul nostru Bat"erasata na@eB & BfrateleB 2elu 3oican&
3oiculescu, adept al BordinuluiB nostru cu gradul de
Bavaler ?ados"B (deci %radul HF$ în 0oa %7eden&
#orgiană de )it %coțian, )ectificat și cceptat în care
ați primit lumina0Nici 1etre 2oman -i nici 8elu Ioi&
can&Ioiculescu nu au ne%at (de la apari*ia documentu&
lui în presa anilor 6GF$ apartenen*a lor la 7asonerie0
elu *oica,K*oiculescu, născut la " feru&
arie !G#! la )ucure-ti în familia prin*ului 7i'ail ?tur&
dza (ministru
nescu$, devinedeasolvent
eterne înal timpul %uvernului
;iceului .nto&din
I 0 aragiale
)ucure-ti în !GL0Aupă asolvire se înscrie la +nstitu&
tul de 9ercetări 1etrolifere al 4acultă*ii de 8eolo%ie,
de unde este ematriculat în !GG, fiind considerat un
exponent al reacțiunii interne, aflat în contact cu re&
acțiunea externă0=ntr&o perioadă când ecourile Expe&
rimentului ;itești nu se stinseseră încă iar de 8'erla,
de .iud se auzea pe toate drumurile, după ematricu&
lare, 8elu Ioican&Ioiculescu a lucrat un an ca sondor la :ntreprinderea de /orae )ucure-ti, permi*ându&i&se să se reînma&
triculeze la 4acultatea de 8eolo%ie a Dniversită*ii )ucure-ti0(+ma%inea de mai sus, de-i nu mai are nevoie de comentarii,
reprezintă al*i memri ai 9luului de la 7adrid$0Aupă asolvirea din !GMH, a lucrat trei ani ca in%iner la %c"ela de Extrac&
ție Iidele după care s&a transferat la Institutul de ercetări 2eologice pentru idrocar#uri, unde a lucrat până în !GLF
(când este arestat din nou pentru trădarea de secrete -i spionaj economic$09u antecedentele din !GG, după trei luni este
JGH
elierat din înc'isoare pentru lipsă de pro#e iar ni-te prieteni îi favorizează an%ajarea pe post de corector la revista 3iața
)om!nească până în !GLH, când s&a an%ajat la I;)'(I$, principalul institut de proiectări miniere din 2omânia0Ae-i insti&
tutul a fost desfiin*at în !GL#, atelierul de %eote'nică
unde lu cra 8elu Ioican&Ioiculescu rămâne în )ucu&
re-ti ca filială a altor institute, din provincie0=n iulie
!G", este arestat din nou -i este condamnat la un an
-i -ase luni de înc'isoare (în aza .rticolului !MM 9od
1enal, valail la acea vreme$: ;ropagandă împotriva
or!nduirii sociale01otrivit mărturiilor sale, a fost im&
plicat -i într&un proces de în-elăciune în dauna avutu&
lui o#ștesc, falsificând deconturi -i însu-indu&-i ani
pentru deplasări (interne, eterneBV$0Tot conform opi&
niei lui 8elu Ioican&Ioiculescu, unul din motivele
arestării ar putea să fi fost -i faptul că avea eroate
zeci de căr*i pe teme de ezoterism -i pe aspecte le%ate
de procedurile inițiatice ale societăților oculte0O mică
recapitulate este necesară: trecut la index din !GG, nu
răm!ne pe drumuri (lucrează, se înscrie din nou la
studii$, este arestat în !GLF, în !G"> are copii xerox
(5e la ci,eB u,5e leKa QăcutB$ a zeci de cărți pe teme
de ezoterism (cineva îl sprijinea, puternic de tot, mai
ales că era la putere cultul președintelui dar -i al ma&
terialismului dialectic$ -i aspecte legate de proceduri&
le inițiatice ale societăților oculte (secrete$0Aoar cei din nomenclatură puteau avea acces la acest fel de documente, în pri&
vin*a copierii sau a aducerii respectivelor copii (%ata eroate$ în valizele diplomatice0Aupă efectuarea pedepsei la %ecția
%pecială a 1enitenciarului 2a'ova este elierat prin
amnistie după un an de zile0;iviu Turcu (fost ofi*er al
?ecurită*ii$ a afirmat într&un interviu din noiemrie
JFFM la emisiunea (arius .ucă %"o7 (de la .ntena!$,
că în faza finală a evenimentelor di !G"G, 8elu Ioi&
can&Ioiculescu a luat o ec'ipă de militari înarma*i
(un civil comandă militariBV$, în condiții extrem de de&
licate și incerte -i a pus la zid o unitate militară a ?er&
viciului de +nforma*ii 3terne, somându&i să descon&
spire re*eaua de informatori români din Occident (din
ordinul cui, sau cu al cui asentiment a eecutat acea
punere la zidB cui îi folosea rețeaua din OccidentB2e&
feritor la statutul lui 8elu Ioican&Ioiculescu, de pa&
sionat de -tiin*ele ezoterice (restrânse lapidar su de&
numirea de astrologie$, multe alte detalii vin să facă
lumină în via*a acestui controversat persona0Dn alt
?turdza (Aimitrie 7iclău-anu, !F martie !"HH&" oc&
tomrie !G!#$, pre-edinte al .cademiei 2omâne (în&
tre !""J -i !""#$ a fost -i mason, fapt confirmat de
0oa ;"oenix din cadrul 7;N.2 – 7area ;ojă Na&
*ională a 2omâniei0.leandru ?turdza (fiul lui Aimi&
trie ?turdza 7iclău-anu$, colonel al .rmatei 2omâne, a dezertat la nem*i (în !G!M$ pe durata primului răzoi mondial09u
a-a strămoși, înclinarea către ezoterism, dar -i trădarea, apar ca eplicate, mai mult decât suficient0(1rimele două ima%ini
de pe această pa%ină prezintă al*i memri ai 9luului de la 7adrid01rintre ace-tia -i laureata
premiului Noel pentru 1ace, luptătoarea pentru democrație în 5irmania, ?uu EKi .un% ?an0
+ma%inea
parte alăturatăno#ile
din familiile prezintă
au simolul
plecat în 0oii (după !G#$, lacont
;"oenix$0inând
eterior că familia
fel ca cei considera*i
re%ală aca2omâniei,
făcând
posiilitatea ca aceasta ”plecare” să constituie una din filierele prin care 8elu Ioican&Ioicu&
lescu ar fi putut să primească respectivele căr*i ezoterice apare destul de îndreptă*ită0Aacă se ia
în considerare că (prin*ul$ 7i'ail ?turdza (ministru al .facerilor 3terne al 2omâniei între JM
septemrie !G#F -i JM ianuarie !G#!$ a emi%rat -i el în Occident (în !G#$, că s&a aflat în ”zona”
Europa 0i#eră, respectiv 3ocea mericii, toate acestea ar putea constitui alte dovezi privind
sursa materialelor lui 8elu Ioican&Ioiculescu, dar -i a imunității de care s&a ucurat acesta de&a
lun%ul timpului0=n revista uv!nt (asonic (martie JFFG$, editată de entrul )egional de %tudii /ranc&(asonice ;aris&5u&
curești, Ilad ?auciuc, în articolul entrul Independent de %tudii și ercetări Ezoterice = <n pariu c!știgat , face o scurtă
prezentare a acestui centru înfiin*at în JFFL din ini*iativa unui număr mic de prieteni (poate c'iar frați VVV$01rin contriu*ia
lui Iiorel Aanacu, respectivul 9+?93 a depus documenta*ia pentru a fi recunoscut, la nivel interna*ional, de către .socia*ia
+nterna*ională (ale cărei reuniuni au avut loc la )aKreut', în 8ermania$0;a lansarea centrului (în JFFL$ s&a discutat despre o
multitudine de suiecte: /ermes Trisme%istus, ?istemele 2oza&9ruciene din .merica secolului al XI+++&lea, iar Qor%os
JG#
TsadaRis (din 8recia$ a făcut o scurtă prezentare a 'rdinului )oza&rucian al rinului și 3ulturului0<urnalistul Oreste Teo&
dorescu, aia alăturat respectivului centru (al cărui director a devenit în scurt timp$, a oferit mărțișoare ezoterice (în ima%i&
nea alăturată este prezentată si%la 9+?93$0Ain anumite puncte de vedere este interesant de citit articolul
din /ormula %, dedicat ”rena-terii” lui Oreste – nr0 G!M, HF aprilie&L mai JF!F$0
Aoamna 7ic'elle Na'on (din )ordeau, 4ran*a$ i&a evocat pe 7artinez de 1asuallK, respectiv
'rdinul avalerilor leși o"en, iar 3milio ;orenzo (7are 7aestru al Ordinului 7artinist francez$ a fă&
cut o prezentare a ordinului din care face parte0Toamna lui JFF" a venit în forță cu 8ino ?andri, secre&
tarul %eneral al ;rioratului de %ion (o or%aniza*ie pe cât de celeră, pe&atât de discretă -i ascunsă$ iar la
începutul lui JFFG, 8elu Ioican&Ioiculescu a făcut o prezentare, clară -i concisă, a principalelor etape din
via*a -i opera lui 2en5 8u5non (în ima%inea de mai jos, Ilad ?auciuc împreună cu 7ic'elle Na'on$07ariana ?auciuc, la fi&
nalul articolului /ranc&(asoneria mixtă face primii pași în )om!nia, concluziona:
/rații și surorile D666 îi recunosc pe toți masonii din lume drept BzaleB ale B0anțului
<niversal de <nire /raternăB și spriină toate organizațiile masonice, fie masculine,
feminine sau mixte, în efortul lor de răsp!ndire a 0uminii pe întregul glo# păm!n&
tesc0Iis&g&vis de aceste intenții, 7ac'iavelli spunea că %copul scuză miloaceleR
4rancis Aessart, pre-edinte de onoare al %ocietății lp"a Internațional ()1
JH!, H#FL! 7ontpellier, 9ede H$, în lucrarea agliostro = (isiunea și moștenirea
unui cavaler al umanității (JFFJ$ aduce -i el câteva mici detalii privitoare la 8elu
Ioican&Ioiculescu -i toate cele prezentate până acum, aranjate într&un anume fel, for&
mează o ima%ine mai clară a ceea ce stă dincolo de aparen*e0=n ianuarie !GG, la 9re&
matoriul din )ucure-ti, pe o coroană dedicată lui .ndrei Ostap (născut la 9'i-inău -i atras de esoterismul celor ca <acues
de 7olaK, 9'opin, 9opernic, 8audi, etc$, era scris mesajul 0a rose refleurira sur la roix = .randafirul va reînflori pe
ruce09u aceea-i ocazie, profesorul +on ?andu de la Dniversitatea l6I6
uza din +a-i, îl elo%ia pe (arele (aestru ndrei 'stap, mare persona&
litate a sculpturii contemporane0;ucrarea lui 4rancis Aessart este adre&
sată memoriei maestrului său rmand .oussaint (cunoscut în mediile
ezoterice cu apelativul (aestrul ;anagion$ %uveran (are (aestru In&
ternațional al 'rdinului (artinist 09e le%ătură poate eista între cruce,
Isus, trandafir -i politicăB2eferitor la o posiilă coneiune, lucrarea lui
Aessart evocă un anume 4 <olivet&9astelot, care în !GJL era memru al
1artidului 9omunist 4rancez, dar -i director al revistei )oza&ruce09a
urmare a căr*ilor scrise de respectivul 9astelot – omunismul %piritua&
list, Isus și omunismul, Ideea de omunism – reac*ia mari-tilor nu s&a
lăsat a-teptată, 9astelot fiind eclus din rândurile 1artidului 9omunist în
!GJ"0=n aceste condi*ii este imposiil să nu ne %ândim la avertismentul
/răției )oza&ruciene: <ne derni+re c"ance sera donn*e U lC"omme avant la proc"e fin des temps6Elle viendra U lC"eure
o la rose fleurira sur la croix0Aertis.e,t, re.o,iție, co,seci,ță, 5esti, i.laca<il +=n foto%rafia de mai sus, Oreste
– purtând însemnele avalerilor .emplari– în cadrul unui eveniment din cadrul %ăptăm!nii de rugăciune pentru unitatea
creștinilor, desfă-urată su auspiciile 1atriar'iei 2omâne între !" -i J ianuarie JF!!$0
.le%erea trandafirilor (simolistica celor trei trandafiri$ ca însemne ale unui partid politic nu apare ca fiind în&
tâmplătoare, Aessart concluzionând: D666 pare că vice prim&ministrul guvernului apărut după BrevoluțiaB din JJ decem#rie
1989, 2elu 3oican&3oiculescu, tre#uie să știe mai mult despre acestea cărora, numai lor singure, li s&ar putea dedica o
carte întreagă0Ci pentru că s&a discutat despre familia ?turdza, aceasta î-i continuă eisten*a, unul din memrii acestei fa&
milii (Aimitrie ?turdza, despre care vom discuta mai pe lar% în ca&
pitolul dedicat lui +on iriac$ este (are (areșal -i (inistru al
ctivităților <manistice în cadrul Ordinului 9avalerilor de 7alta0
=n partea română a acestui ordin sunt prezen*i: Aorin 1otolincă
(7are 9ancelar$, +ulian 7oisescu (7are 1rior 8eneral$, 9ătălin
)ordeianu (7are 1rior al 2epulicii 7oldova$, Aoru Tompea (7a&
re 1rior al Dcrainei$, 1etru 4răsilă (7are 1rior al 7oldovei de
Nord -i al
Neculai +a-ului$,
)ujor (1rior.lea Iissarionde(Iice
al .rdealului 7areTeodor
7ijloc$, 1rior alIasile
2omâniei$,
(7are
1rior al 2omâniei$, 8'0 Te-eleanu (1rior al )ucure-tiului$, 7ircea
+strate (1rior al 7oldovei -i Aunării de <os$, 7i'ai )u%aru (1rior
al Iala'iei, inutului .mla-ului -i 4ă%ăra-ului$, Tieriu 9olian
(1rior al .rdealului de Nord -i )ra-ovului$, 8'eor%'e Nastasia
(1rior al 7unteniei$, 7i'ai ;upu (1rior al Aoro%ei$, Aaniel Aeac
(1rior al )anatului -i al *inuturilor 7aramure-ului$09a am#asadori ai acestui ordin apar alte surprize: Nela 1ăvăloiu, 7ir&
cea 8'eordunescu, +rina ?ocol, Elaus <o'annis, Ctefan 1opa (caricaturistul ;opa ;opaCs$, 4lorin 1andele0+ulian 7oisescu -i
7i'ai )u%aru sunt masoni ai 2itului de QorR (condus până cu pu*in timp în urmă de Ctefan 7â-u$01rintre al*i memri ai
acestui ordin se află -i actorul Aorel Ii-an, iar la diverse evenimente a fost prezent -i cant&autorul Iictor ?ocaciu0
Oli.ia, U,=0erea, memru al 0oii uattuor oronati (o lojă de cercetări istorice -i masonice$, a fost colonel
al 7inisterului de +nterne în perioada comunismului, redactor la revista ;entru ;atrie (a 7inisterului de +nterne$, dar -i un
prolific scriitor de literatură poli*istă (un eemplu ar putea fi lucrarea %eptem#rie cu măști$0. fost consilier al 1A?2 -i are
JG
meritul că l&ar fi supărat pe .drian Năstase (prin plasarea acestuia în centrul ac*iunii din celera lucrare lu#ul ocoșa&
ților$0=n foto%rafia din stân%a este prezent Olimpian Dn%'erea în timpul unei adu&
nări0lu#ul ocoșaților este o ”paraolă” despre cei care apar în pulic – ca repre&
zentan*i ai ;uterii – -i cei care stau în culise – adevăra*ii eponen*i ai ;uterii0Olim&
pian Dn%'erea -tie destul de multe prezentându&i, prin %lasul 5aronului (un repre&
zentant al .riumviratului care conduce, de fapt, 2omânia> ceilal*i doi ar putea fi
;rofetul -i 5enedictinul$ lui .drian Năstase (numit în carte Aaion Aoro%a$ implica&
țiile financiare ale )ăz#oiului din 2olful ;ersic: Iar 2eorge 5us", președinte al %ta&
telor <nite, dar și mem#ru al 'rganizației 5ilder#erg, a trecut în forță la executarea
planului "otăr!tF declanșarea intervenției în 2olf și aducerea lui %addam la @ilome&
trul zero, adică pe pozițiile inițiale6cest răz#oi fulger a adus în #ăncile onsiliului
%uprem al Iluminaților un profit net de JKK de miliarde de dolari6Li astfel au fost e&
c"ili#rate conturile #ancare ale 'rientului, care începuseră să genereze grave di&
zarmonii financiare mondiale6;entru c!t timpG ine știeR ;oate p!nă la un nou răz&
#oi local6)apid și eficient (”9luul 9oco-a*ilor”, pa%0 !JM$0Dn fapt revine, s!c!itor
ca o muscă: în lucrarea sus&men*ionată, unul din personaje apare cu numele de 000 +on
1opescu01rea multe lucruri în comun duc la prietenia lui .drian Năstase cu 000 +on
iriac0
A5ria, Năstase s&a născut la JJ iunie !GF într&o familie ori%inară din Aâmovi*a0Tatăl lui (7arian Năstase$ a
fost ofi*er în rmata )egală a )om!niei, fiind mar%inalizat în !G#L după venirea comuni-tilor la putere0=nscrierea acestuia
în rândurile 192 îl plasează printre memrii nomenclaturii comuniste (devenind director în 7inisterul 3duca*iei$ -i dân&
du&i lui.drian posiilitatea să studieze, inclusiv la universită*i din afara *ării (Oslo, ?trasour%$0.drian Năstase este asol&
vent al Dniversită*ii din )ucure-ti, 4acultatea de Arept (în !GLH$, respectiv 4acultatea de
+storie (în !GL"$01rin anii studen*iei o cunoa-te pe +linca 1reoteasa (în prezent trăie-te în
?tatele Dnite$, fiica lui 8ri%ore 1reoteasa (demnitar al 192$, cu care se căsătore-te, dar de
care divor*ează după scurt timp01ână la căsătoria cu Aana 7iculescu (fiica unui alt demni&
tar al 192 – .n%elo 7iculescu$ din H! iulie !G", din cele sus*inute de Olimpian Dn%'e&
rea în lu#ul ocoșaților, .drian Năstase pare să fi avut tendin*e 'omoseuale0=ntr&o de&
clara*ie făcuta la 7ili*ie în feruarie !GL, profesorul de istorie +oan A ?uciu îl men*ionea&
ză pe .drian Năstase (5om#onel$ pe o listă cuprinzând persoane cu înclina*ii 'omoseuale0
=n JFF#, în plină campanie electorală, Năstase l&a atacat virulent pe Traian )ăsescu pentru
li#eralismul lui în privin*a 'omoseualilor0=ntre !GLH -i !GGF a de*inut diverse func*ii în învă*ământul universitar, sus*inând
-i diverse specializări (în ima%inea de mai sus, .drian Năstase este împreună cu )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu care, c'iar
dacă -i&a oferit sprijinul portocaliilor, în spatele scenei adversarii își str!ng m!inile$0.drian Năstase este memru -i mem&
ru&fondator a numeroase institu*ii de profil (din *ară -i din străinătate$, al Institutului Internațional pentru -repturile
'mului (!G"#$, al %ocietății /ranceze de -rept Internațional (!G"#$, memru&fondator al Institutului )om!n pentru -rep&
turile 'mului (!GGF$, participant în onsiliul onsultativ al Institutului pentru %tudii Est&3est – +3? din Ne@ QorR, mem&
ru (din !GGG$ al sociației Euro&tlantice B(anfred >TrnerB, fondator al entrului pentru %tudierea 'rganizațiilor )eli&
gioase – 9?O2 – din )ucure-ti, participant (din JFF"$ la reuniunile rans (ontana Institute -i din anumite motive, în io&
%rafia actuală a lui .drian Năstase nu apar activitățile desfășurate în cadrul cademiei de Ltiințe %ociele și ;olitice BLtefan
2"eorg"iuB, ca lector al  al ;), ca mem#ru al onsiliului Nuridic al (E, ca secretar de redacție al pu#licației B)e&
vue )oumaine des sciences sociales6%*rie des sciences uridiWues0
Aevenit persoană de încredere a 192 este trimis ca reprezentant al 2omâniei la numeroase conferin*e interna*io&
nale pe tema drepturilor omului01ulică multe articole elo%ioase la adresa partidului în presa vremii, dintre care unul în
!G"H, -repturile omului un concept retrograd (în oncepții și controverse în domeniul drepturilor omului în viitorul so&
cial, ma%azin al .cademiei ”Ctefan 8'eor%'iu”, ianuarie&feruarie !G"H, pa%0 #&F$ vine în înt!mpinarea prezentării 2o&
mâniei comuniste de către /reedom ouse ca fiind o *ară not free03istă anumite specula*ii care sus*in pre%ătirea lui .drian
Năstase de către or%aniza*iile vremii pentru a penetra în cele mai înalte structuri ale 7asoneriei09u o carieră atât de fructu&
oasă la activ, distinc*iile primite sunt -i ele pe măsură03ste decorat cu 'rdinul (are ruce ;ro (erito (elintesi al Ordinu&
lui ?uveran de 7alta (prin decretul L"! din iunie !GGJ, ;alatul (agistral din 2oma$, (are ruce în grad de avaler a
2epulicii
ruce +talieneAucat
al 7arelui (G maideJFFH$, (arele (M
;uemour% ordon al (eritului
octomrie JFFH$, medalia (JH iuniepentru
0i#anezoficială JFFH$,
al 'rdinul de al
XI&lea an (erit în grad depapei
pontificatului (are
+oan 1aul al ++&lea (!GL"!!GGH$, medalia papală de aur Ioan ;aul al II&lea pentru Nu#ileul nului JKKK0=n JFFH a primit
(area ruce (oldavă, oferită de +1? Aaniel, 7itropolitul 7oldovei0. primit premiul 2lo#al 0eaders for .omorro7la 4o&
rumul 3conomic 7ondial de la Aavos (din 3lve*ia, în !GGH$, 0eader al anului JKK1 pentru contriu*ia la inte%rarea 2omâ&
niei în N.TO din partea .socia*iei 2  (ars"all )om!nia (la !M ianuarie JFFJ$> -iploma și (edalia anului JKKJ din par&
tea aceleia-i 2  (ars"all, la J# feruarie JFFH0. primit o diplomă /ul#rig"t pentru merite în rela*iile româno&americane
(la ! mai JFFH$, respectiv -iploma de Excelență a /undației -r6 >il"elm /ielderman pentru contri#uția de excepție la
dezvoltarea relațiilor de respect reciproc între rom!ni și evrei, în JFFH0
1remiul /undației /ielderman nu este primit întâmplător0=n urma unui turneu prin 9anada, ?D. -i 7area )rita&
nie, la !H martie JFFJ apare renumita 'rdonanță de <rgență nr6 V1(destul de interesantă ”alăturarea” lui ”!H” cu ”H!”$
prin care oricine poate fi condamnat & legal – dacă încearcă să conteste ar%umentele aduse pentru sus*inerea presupusului
'olocaut0Aenumirile străzilor care purtau numele Marealului Io, A,to,escu au fost sc'imate, au dispărut usturile -i
statuile dedicate memoriei lui +on .ntonescu, având (în sc'im$ posiilitatea să ne înc"inăm -i să ne dăm cu capul de pe&
JGM
reți la ”7uzeul /olocautului” din )ucure-ti02espectiva ordonan*ă este semnată de .drian Năstase (în calitate de prim&mi&
nistru$, 2odica 7i'aela ?tănoiu (7inistru al <usti*iei$, 2ăzvan Teodorescu (7inistru al 9ulturii -i 9ultelor$ -i +oan 2us (un
alt frate, de la 7inisterul de +nterne$0+ma%inea de mai jos reprezintă o cerere care ar putea ”între%i” io%rafia lui .drian
Năstase02eferitor la relația lui cu 9avalerii de 7al&
ta, într&un interviu de prin anii 6GF, Năstase aduce
în discu*ie acest lucru amintind că a fost inițiat un&
deva, în afara *ării, dar justifică această apartenen&
*ă prin urmarea tradiției familiei0Aupă asolvirea
Ccolii 7ilitare de Ofi*eri (ca -ef de promo*ie$, tatăl
său a fost primit în acest ordin0.drian Năstase arăta
că în )om!nia, între cele două răz#oaie mondiale,
maoritatea ofițerilor de elită făceau parte din
acest ordin0=n JFF, .drian Năstase a primit ;la&
c"eta -i -iploma niversară conferite de 7arele
9onsiliu al 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia (cu
ocazia a !J de ani de eisten*ă$ pentru promova&
rea idealurilor de pace, întrautorare umană și
pentru sluirea constantă a intereselor )om!niei
(+]$, dar poate -i pentru faptul că a făcut din 7aso&
nerie o instituție de utilitate pu#lică, la fel ca siK
talele7 colile7 =ră5i,ițele VVV
=n JFFJ, procurori din .n%lia îl acuzau pe
TonK )lair (la acea vreme prim&ministru$ de trafic
de influență în favoarea lui ;aRs'mi 7ittal, ma%&
natul indian pornit în cucerirea (pe plan siderur%ic$
3uropei0TonK )lair l&ar fi convins pe omolo%ul lui
(de atunci, din 2omânia$ – .drian Năstase – să
vândă industria siderur%ică lui 7ittal, lucru pentru
care indianul a contri#uit la fondurile 1artidului
;aurist (din .n%lia$, respectiv la fondurile 1?A cu
circa !, miliarde de lire sterline0?candalul începe
în JFF! când 7ittal a parafat la ;ondra, împreună
cu fostul 7inistru pentru 1rivatizare ( pesedistul
Ovidiu 7u-etescu$, în prezen*a lui TonK )lair -i a
lui .drian Năstase, vânzarea pac'etului majoritar
de la %idex 8ala*i0)lair îi trimite o scrisoare lui Năstase prin care î-i arată satisfac*ia privitoare la un eventual parteneriat al
%idex cu (ittal %teel, suliniind că această vânzare va spori șansele )om!niei de integrare în <E, mul*umindu&i totodată,
lui Năstase, pentru înțelegere și cooperare0Oficialii ritanici au confirmat autenticitatea scrisorii dar -i declara*ia lui )lair
prin care acesta făcea cunoscut că recompensa (ittal %teel, at!t pentru ;artidul 0a#urist, c!t și pentru ;%-, a continuat,
am#ele partide primind donații de încă trei miliarde de lire sterline0=ntre JFFH -i JFF#, .drian Năstase a fost acuzat că a
atriuit construirea autostrăzilor )ra-ov&)or-, respectiv )ucure-ti&1loie-ti firmei americane 5ec"tel, fără nici un fel de
oferte sau licita*ii, ar%umentând că ar fi domenii de securitate națională0=n octomrie JFF#, Năstase este înre%istrat într&o
-edin*ă a 1?A referitor la cele LFF de milioane de dolari, primi*i de unii memri ai %uvernului pentru facilitarea privatizării
13T2O7: stăzi i&am cerut ;rocurorului 2eneral să cerceteze acest lucru pentru că, dacă cineva din 2uvern primește
YKK de milioane de dolari și nu&și aduce contri#uția la campania electorală, este de două ori vinovat (articol din ziarul
Evenimentul ilei din # decemrie JFF#$0O dată cu campania electorală, anul JFF# a adus -i alinierea televiziunilor cu da&
torii la u%etul de stat (dar protejate$ – 1ro Tv (-i compania&mamă la care a fost ac*ionar -i +on iriac$, 1rima Tv, 2ealitatea
Tv – la o atitudine pro&1?A, riscându&se revocarea licen*elor09u ntena 1 se realizează o mică în*ele%ere, o alianță pe du&
rata campaniei electorale0.eleviziunea )om!năcentrală intră -i ea su inciden*a protectoratului -i, concentrată mai ales în
zonele rurale, aduce multe voturi 1?A&ului07ulte ziare intră (-i ele$ în aten*ia 1?A,
preluând
metri ideile
pătra*i campaniei
(pentru care aelectorale0=n
plătit cu J!GG", Năstase
mai pu*in fa*ăa de
cumpărat un teren
pre*ul pie*ei$ dede LFF de
la contro&
versatul om de afaceri – politician al 1A?2 – 8ariel )ivolaru0;a # noiemrie JFF# a
primit de la +on iriac un (ercedes % [KK (circa !FF0FFF de D?$, ca urmare a unui
pariu dintre cei doi0=n perioada JJ&JH ianuarie JFF (-i nu numai$, .drian Năstase a
participat la o vânătoare la )alc (în jude*ul )i'or$, vânătoare catalo%ată de presa ro&
mână -i de or%aniza*iile ecolo%iste ca masacru0=n cele două zile de vânătoare au fost
uci-i !" de mistre*i, JH numai de Năstase, depă-ind astfel numărul maim permis de
le%ile române-ti în vi%oare0(=n foto%rafia din stân%a sunt prezen*i 7ircea 8eoană,
.drian Năstase -i 2oert O 2alston, %rad HH al 2?.., la aniversarea a zece ani de func*ionare a 7asoneriei din 2omânia0
Ae oicei, când unul dintre frați este o personalitate pulică, este în uz acoperirea strân%erii de mână cu cealaltă mână$0
Ain cele spuse de )enjamin Aisraeli, nu întotdeauna cei din prima linie sunt adevăra*ii actori -i nici în cazul lui
.drian Năstase nu se fac ecep*ii07arR 7eKer (evreu de ori%ine română$, pre-edinte al firmei de avocatură erzfeld  )u&
#in (unde un loc de cinste îl ocupă sora lui .drian Năstase, Aana )ar – considerată o persoană deose#it de capa#ilă la
JGL
nivel de lo## intern$ a fost consilierul lui +on +liescu, dar -i al lui 3mil 9onstantinescu07arR 7eKer a fost sesizat deseori
în compania lui .drian Năstase, 7ircea 8eoană, +lie ?ăru, Aan Nica (opinionistul de
la ntenele lui Ioiculescu, nelipsit la tara#a cu ma"alagisme a 8arielei Irânceanu&4i&
rea$, Ceran 7i'ăilescu, Iiorel /reenciuc07arR 7eKer este -i pre-edintele amerei de
omerț )om!no&mericane din Ne@ QorR, fiind în spatele afacerii cunoscute cu numele
de Invest )om!nia /orum09a scriitor, .drian Năstase se remarcă prin mai multe căr*i
pulicate, dar în le%ătură cu materialul prezent doar două lucrări (amele pulicate în
!GGM$ atra% aten*ia prin titlu: )om!nia și $oua r"itectură (ondială – )ucure-ti -i
Ideea politică a sc"im#ării – )ucure-ti0.re ca 'oK&uri vânătoarea, pescuitul, tenisul,
muzica clasică, arta modernă -i colec*ionarea de antic'ită*i0(=n ima%ine, 2oert O 2al&
ston, primul din stân%a, cu colan, îl înso*e-te pe 4red EleinRnec't la aniversarea a zece
ani a 7asoneriei române$0
9e se mai -tie despre fiul cel mai mare al lui .drian Năstase, surprins la )ucure-ti cu o viteză cu mult peste limi&
ta le%alăB Wiarul )om!nia 0i#eră a discutat cu #L# de senatori, deputa*i -i mini-tri despre educa*ia propriilor copii: JH
dintre copiii memrilor parlamentului -i #! din copiii memrilor 9ainetului )oc au studiat (sau studiază$ la -coli parti&
culare sau în străinătate0Ain ce motive aleșii -i&au trimis înaltele odrasle peste 'otareB Nu au încredere în -coala româneas&
că de statB .u aniB 9opiii lor au un potențial deose#it care merită recunoscut cu diplome de la instituții de topB +storicul
Nea%u Ajuvara aduce pu*ină lămurire lumin!ndu&ne: D666 nu e un fenomen nou, fiind ceva firesc între anii 1848 și 194Y666
<rmașii liderilor actuali se vor regăsi în conducerea viitoare a )om!niei0Aa ări,ți7 aa ro=e,ituriMulța. Qai,7 5ar
,u e ,eoie]]] ?eastian )la%a (fiul pedelistului Iasile )la%a$ studiază la 7[nc'en, la .<(, locul H în topul celor mai
une universită*i din lume02ăzvan 1lăcintă (fiul senatoarei 1A&; ?orina 1lăcintă$ a ales %"er#ourne International ollege
din .n%lia (la care a studiat -i 9'arles Aar@in$, respectiv oll+ge lpin International B5eau %oleilB din 3lve*ia09opiii cei
mai mari ai lui ?ilviu 1ri%oană au studiat (amii$ în ?tatele Dnite03mma 4uneriu (fiica lui Aaniel 4uneriu, născută în stră&
inătate$, în JFFG studia la Lcoala ;u#lică din 7[nc'en09opiii lui Tăriceanu studiază la 0c*e /ran]ais Bnna de $oaillesB
de pe lân%ă .masada 4ran*ei din )ucure-ti09opiii lui .drian Năstase, după ce au studiat la o -coală de stat, au trecut (poa&
te -i din cauza renumelui părin*ilor la Nean (onnet – nume cu rezonan*e profund europene$0.ndrei Năstase (J# de ani$ a
studiat Economia Internațională la Dniversitatea )occoni din 7ilano (al cărei pre-edinte este 7ario 7onti, memru al
conducerii 9omisiei Trilaterale -i prim&ministru al +taliei$, unde un an de studii costă circa !L0FFF de euro07i'nea Năstase
(!L ani$ studiază în 3lve*ia la un liceu (locul patru în privin*a costurilor$ – lpinum ouz (unde un an de studii costă #0FFF
de euro, c'eltuieli suportate de ”prin*ul” Aimitrie ?turdza, prezent -i el la vânătorile or%anizate de +on iriac$04iica lui
9ristian )oureanu este în clasa a +I&a la Lcoala Evreiască ;rivată B0auder )eutB din )ucure-ti0
Tot Nea%u Ajuvara concluziona: .rec!nd în perioada contemporană, materialul uman nu este cel mai #un6știa
care ne conduc acum sunt cu toții ieșiți din nomenclatura comunistă6:n comunism, în fiecare comună, cei mai #uni dintre
săteni, mai zdraveni și mai "arnici, ăștia toți au fost #ătuți, #ăgați în înc"isoare, persecutați și cine a luat fr!iele în acel
satG "ocoșații# %ușații și t$mpițiiC "ei care au venit la putere timp de ;Q de ani sunt ”pleava țării”,4i ăștia care vin din
urmă sunt copiii lor6-eci nu poți să spui că va ieși ceva care să ai#ă vreo comparație cu cei care au făcut 18486ici tre#u&
ie să aștepți c!teva generații6$u este exclus ca strănepoții lui drian $ăstase să fie niște conservatori foarte vala#ili6:nsă
sunt convins că, c"iar în a#sența unor merite reale, urmași ai liderilor actuali se vor regăsi în conducerea structurilor sta&
tului rom!n, fiindcă electoratul rom!n, c"iar și după JK de ani, e încă în stare să aleagă orice, dacă aparatele politice
com#ină lucrurile ca să spună B.re#uie să&l votați pe ăstaBV
Io, Iliescu (născut la H martie !GHF la Olteni*a$ deja este cunoscut de toată lumea, fiecare
-tiind sau ănuind implicarea acestuia în evenimentele din !G"G, în mineriadele succesive0
Tatăl lui, .leandru +liescu (comunist ile%alist$, în decemrie !GH! a plecat clandestin în
D2?? unde a participat la lucrările 9on%resului al I&lea al 192 (adunare care a avut loc la
8oriRovo, lân%ă 7oscova$0.ceia-i iuire pentru fratele de la răsărit a trecut -i la +on care
-i&a desăv!rșit studiile la +nstitutul 3ner%etic al Dniversită*ii din 7oscova (unde a fost se&
cretar al sociației %tudenților )om!ni$0=n !GGF, revista ;aris (atc" specula că Nicolae
9eau-escu credea că ar fi eistat o le%ătură între +liescu -i 8oraciov, deoarece în timpul
vizitei lui 8oraciov în 2omânia din iulie !G"G, +liescu a fost trimis în afara )ucure-tiului,
pentru a preveni orice contact dintre ei0.numite medii sus*in că .natoli 4ormenRo, 7i'ail 8oraciov, +on iliescu, Iladimir
<irinovsRi
cova pot fi-ireliefate
Iladimir ?oloviov
-i prin ar ficălduroasă
primirea (cu to*ii$ asolven*i ai Dnivesită*ii
a noului re%im de ?tatdedincătre
de la )ucure-ti 7oscova0;e%ăturile puternice
conducerea D2??, dar -i decufaptul
7os&
că primul acord interna*ional post revoluționar a fost semnat cu D2??0;a # ianuarie !GGF, +on +liescu a semnat -ecretul&
0ege nr6 V, c,5 ,că ,u a Qost ales ree5i,te , amnistiind toate infrac*iunile săvâr-ite care aveau mai pu*in de trei ani de
pedeapsă, scăpându&i de pușcărie pe cei care i&au maltratat pe revolu*ionarii ( a5eărații$ aresta*i0=mpreună cu Aaniel Aă&
ianu, 3mil 9onstantinescu, .leandru 7ironov, Ainu 9 8iurescu, 4lorin 8eor%escu (-i al*ii$ face parte dintre memrii so&
ciației )om!ne pentru lu#ul de la )oma, condusă de 7u%ur +sărescu0
Mircea eoa,ă este fiul fostului %eneral 8eoană din ?ecuritate (cel pe care cademia ațavencu l&a pulicat
într&o foto%rafie alături de %eneralul – tră5ător – + 7 1acepa$01otrivit celor pulicate de Iiorel 1atric'i în 0umea (aga&
zin (interviu editat ulterior într&un volum cu acela-i titlu$ nr0 !FUJFF! – ;olitica și %erviciile %ecrete – reie-ea că %eneralul
8eoană a fost cel care a avut în suordine toate adăposturile secrete ale lui 9eau-escu07ircea 8eoană s&a născut la ?pitalul
olțea -i a copilărit în zona ;rimăverii, împreună cu copiii celorlal*i demnitari0. fost unul dintre studen*ii privilegiați de
către fostele servicii secrete, %eneralul 1acepa (care pe atunci era -ef&adjunct al A+3$ fiind cel care a avizat în mod favorail
plecarea lui 8eoană la studii în ?tatele Dnite, ca reprezentant al am#asadorilor prieteniei rom!no&americane0;a propune&
JG"
rea lui .drian Năstase (în !GGM$, 7ircea 8eoană a fost numit amasador la as'in%ton, în locul lui .urel Ara%o- 7untea&
nu08eoană nu a locuit în clădirea .masadei 2omâniei (care de altfel are -i un apartament considerat reședință a amasa&
dorului$ ci a înc'iriat (-i nu pe anii lui$ un apartament în zona reziden*ială de lu din as'in%ton pentru care se plătea o
c'irie de !F0FFF de dolari pe lună (.urel Ceitan – ltermedia$08uvernul aflat la conducere în acea perioadă a înc'eiat un
contract de !MF de milioane D? cu firma %E, o societate producătoare de utilaje, inclusiv pentru a%ricultură0.masa&
dorul ?D. la )ucure-ti (.lfred / 7oses$ a luat imediat le%ătura cu 8eoa&
nă, dorind să treacă el la gestionarea afacerii0Aar cum 7oses era ac*ionar
la un cainet de avocatură, ar fi apărut ridicolă situa*ia ca societatea lui
7oses – onvington  5urling (din as'in%ton A9$ – să apară ca impli&
cată în afaceri a%ricole01e lân%ă 7ircea 8eoană, în comina*ie intră +on
.vram 7ure-an (7inistru al .%riculturii$, 2emus Opri- (secretar&%eneral
al 8uvernului$ -i +onu* 9ostea (fratele 7i'aelei 8eoană -i secretar de stat
în 7inisterul de 4inan*e$09onform uman )ig"ts )eport (redactat de Iera
7unteanu -i 7i'ai .lulescu$, +onu* 9ostea a devenit principalul lo##&st
pentru semnarea contractului 9.?3, de această dată între .ransc"em /i&
nance  .rade orporation (în care avea interese -i .lfred / 7oses$ -i
%$I/ = %ocietatea $ațională de :m#unătățiri /unciare (cu pu*in timp
înainte, aceia-i .ransc"em a fost implicată într&un scandal în Dcraina$01rin
/8 M"MU!GGL, 7inisterul de 4inan*e (condus de 7ircea 9iumara -i de
9ostea$ a fost autorizat să garanteze, în numele statului, do#!nzile, comisioanele, c"eltuielile #ancare, primele de asigura&
re și alte c"eltuieli legate de creditul garantat, în valoare de !MF de milioane D?, acordat de către it#an@ $ – ?D.09a
reprezentan*ă a firmei .ransc"em /inance  .rading orporation(în 2omânia$ era societatea .ransag ;roduction om&
pan, din al cărui ac*ionariat făceau parte !! americani (care împreună nu aveau nici măcar ! din totalul ac*iunilor$0=n
ima%inea de mai sus se află ;ouis 7ic'el -i 7ircea 8eoană0Ain totalul ac*iunilor, GG,"G!M erau de*inute de firma .&2
0imited cu sediul în ;imassol, 9ipru0<umătate din împrumutul luat a fost folosit pentru pro%ramul )omag C980
.%ricultura 8eor%iei pare să fi fost autată tot prin #unăvoin&
ța firmei .ransc"em /inance  .rading orporation, mai ales că 8eor&
%ia făcea parte din aria de responsa#ilități a directorului zonal al
)32A, +onu* 7ircea 9ostea0.facerile lui 8eoană sunt înfloritoare, mai
ales dacă sunt derulate prin firme off&s"ore, o societate creată în a-a nu&
mitele paradisuri fiscale (unde se plătesc tae -i impozite foarte mici
sau c'iar nu se plăte-te nimic$ care asi%ură o confiden*ialitate totală pri&
vind ac*ionarii respectivei societă*i0Aenumiri precum aman, 5ermu&
da, ntilele 'landeze (în 7area 9araiilor$, ipru, Insula Nerse (între
.n%lia -i 3uropa, în 9analul 7ânecii$, 0iec"tenstein sunt ”conectate”
imediat cu sedii off&s'ore0utorom %)0 (cu ac*ionari <p"all .rading
0td&GF -i )osenle7&!F$, "rsler Neep Import %)0 (cu aceia-i <p&
"all .rading 0td&GF$, )omcar %)0 (de*inută în propor*ie de GG,"M de )omcar uto 0td$, undai uto )om!nia (cu ac&
*ionar unic (ar@vie7 oldings 0td$, (azrom (otors %)0 (cu ac*ionar unic )omcar uto 0td$09e au în comun <p"all .ra&
ding 0td, )osenle7 0td, )omcar uto 0td -i (ar@vie7 oldings 0td B =n 2omânia sunt reprezentate de 7i'u* 1i*i%oi, văr
cu +onu* 9ostea -i 7i'aela 8eoană0Tranzac*iile dintre aceste firme -i 7inisterul de 3terne au fost supervizate de 7ircea
8eoană, plata ajun%ând la sediul (off&s"ore al firmelor: strada Temistocles Aervis, nr0 H, Nicosia, 9ipru, clădirea Nulia
ouse, în care se afla -i un irou înc'iriat de 000 Aana )ar09ălin 1opescu Tăriceanu, 2adu Auda -i 7ircea 8eoană la o
moțăială la +nstitutul .spen 2omânia (în foto%rafia de mai sus$0
O primă edi*ie a Invest )om!nia /orum a avut loc în perioada JG septemrie&H octomrie !GGL la ilton  .o&
7ers din 9'ica%o, prin care toată economia 2omâniei a fost scoasă la mezat09ine au fost investitorii strategiciB "ase
(an"attan 5an@, %mit" 5arne Europe, /irst "icago 5an@, (ercantile %toc@ Exc"ange0=n perioada HF martie&H aprilie
!GG", ”ac*iunea” /orum s&a repetat în ?D. dând posiilitatea la peste 1[K de mari societăți americane, din domeniile
#ancar, piață de capital, industrie ușoară, agricultură și industrie alimentară, industrie constructoare de mașini, infra&
structură, telecomunicații, etc să desfă-oare afaceri în 2omânia0Aacă se *ine cont -i de felul în care au fost acordate licen&
*ele de /orum
doilea către genția $ațională pentru
a fost mroinvest Inc, iar)esurse (inerale,
în comitetul cadrul real
de inițiativă, estede
alături mai mult decâtdedramatic0Or%anizatorul
conducerea celui)ar
la it#an@, apare -i Aana de&al
(în calitate de manager general pentru 2omânia al firmei erzfeld  )u#in$0.facerile cuplului 9ostea – 8eoană sunt mul&
te, dar -i 7i'aela 8eoană merită puțintică aten*ie09el mai mare sponsor al /undației B)enașterea pentru Educație, %ănă&
tate și ultură (condusă de Cmneaei$ este concernul 2laxo %mit" ?line = 2%?0.lăturarea unor nume ca )azac, ?treinu&9er&
cel la campaniile de vaccinare cu seruri interzise în multe alte *ări (inclusiv europene$ pune multe semne de întreare pri&
vitoare la seriozitatea, scopurile -i patriotismul acestei funda*ii0=n !GGL, la su%estia lui 9ostea, 7ircea 8eoană trece în #ar&
ca 1N9A, trimi*ând o tele%ramă de felicitare noului pre-edinte (3mil 9onstantinescu$ -i în care îl numea pe +on +liescu
drept cancer al democrației rom!nești01oate de aceea, pentru a nu fi dator, +liescu l&a gratulat cu apelativul prostănacul0=n
JFFF, când 1?A a câ-ti%at ale%erile, 8eoană a revenit în rândurile acestui partid, în calitate de vice&pre-edinte0
9e mai face +onu* 9osteaB ;a momentul documentării pentru acest material punea umărul la înfăptuirea noii
or!nduiri ca memru al +nstitutului .spen 2omânia -i&-i câ-ti%a salariul (printre altele$ pe post de c"airman la 3mporiRi
)anR0+nstitutul .spen 2omânia (condus de 7ircea 8eoană$ împărtă-e-te acelea-i idealuri cu institutul tutore din ?tatele
Dnite (dacă *inem cont de deviza acestui institut: ommon Ideas, 3alues and Interests$0Ci 2adu Auda o fi având aceleași
JGG
intereseB =n ima%inea de mai jos sunt prezenta*i al*i participan*i la întrunirile +nstitutului .spen 2omânia0=n conducerea
păr*ii române a institutului, alături de 7ircea 8eoană, se află -i alte per&
soane, cu interese -i preocupări diverse, dar puternic ancorate în reali&
tate: 7ariana 8'eor%'e (93O la O7I&1etrom ?.$, 4lorin 1o%onaru
(pre-edinte al )omanian 5usinessmenCs ssociation$, 2oerto 7usneci
(senoir partner la Ler#an  (usneci, dar prezent -i prin anturaul 8?
E$, Iasile +u%a, trezorerier (este managing partner la ;inR 2esources$,
2ăsvan 2adu (este 93O -i executive president la Dnicredit iriac
)anR$, TeddK Aumitrescu (este 93O -i pre-edinte la 1ulicis 8roup &
reți,eți Pu<licis rou -i da*i o privire -i la materialul dedicat lui +on
iriac$0=n cadrul dministrației ;rezidențiale, institutul este reprezentat
de către .le .ndrei 8âtej0O anume 9amelia )azac (93O la % /orza
)ossa %)0 = /orța )oșie %)0$ este memră a +nstitutului .spen 2omâ&
nia alături de 1atricR Aesiens (executive vice&president area directoral 8lao ?mit' Eline$01ersonalită*i importante din
lumea politicii -i a afacerilor se întâlnesc la întrunirile +nstitutului .spen: Iarujan Ios%anian, 3mil )oc, Teodor 7ele-canu,
Niels ?c'necRer, 9ălin Ara%an (93O la 9oca 9ola /)9 2omânia$, 2adu 3nac'e (countr manager la /e@lett&1acRard –
/ 1 – 2omânia$, 2adu 8'e*ea (pre-edinte al 939 )anR$, 9ristian 8'inea (analist politic -i opinionist la -ilema 3ec"e$,
4ranR /ajdinjaR (93O la 30ON 2omânia$, +aco .drian (de la ;ocR'eed 7artin 8loal$, 4lorin +lie (de la +N8 )anR 2o&
mânia$, alter +saacson (de la .spen +nstitute ?D.$, 7u%ur +sărescu (memru de onoare, %uvernator al )ăncii Na*ionale a
2omâniei$, ?orin 7ândru*escu (pre-edinte al merican "am#er of ommerce în 2omânia$, 7i-u Ne%ri*oiu (93O la +N8
)anR 2omânia$, Nicolae Ialeriu (senior consultant la 'pen %ociet Institute din )udapesta$, ?er%iu Oprescu (93O la
.lp'a )anR$, Aan Osta'ie (93O la ltex$, Aan ?ucu (pre-edinte -i 93O la (o#expert olding %)0, pe unde familia 8eoa&
nă are alte interese$, Toader Ceran ( senior partner la E178 2omânia$, 8iulio Tremonti (de la .spen +nstitute +talia -i par&
ticipant la întrunirea 8rupului )ilderer% din "&!! iunie JFFM de la Otta@a, 9anada – pe când era vice&președinte al ame&
rei -eputaților din +talia$, Qor%os +oannidis (93O la 2omtelecom ?.$, 9laudio Wito (c"airman -i countr manager la 3nel
2omânia$0

3mil )oc -i .drian Iideanu la întrunirile +nstitutului .spen 2omânia0 Ain cele prezentate de televiziuni (care
induc o anumită stare de a%ita*ie, dar -i un partizanat pă%uos$, din fra%mentele de certuri (făcute pulice$ din adunările
politice de la ?enat, 9amera Aeputa*ilor sau 8uvern, s&ar părea că to*i cei de acolo nu au altceva mai un de făcut decât să
se certe0;umea este lăsată să creadă a-a ceva> cum se înc'id u-ile pu#licului, to*i devin prieteno-i, zâmitori -i alia*i, fără
nici o culoare politică0Dn fapt demn de verticalitatea morală a lui 8eoană îl constituie prezen*a acestuia (în plină campa&
nie electorală pentru ale%erile din JFF"$, timp de trei zile, la Tel .viv, cu un pro%ram foarte încărcat -i cu întâlniri la nivel
înalt0=ntrevederi cu )enjamin NetanKa'u (liderul opozi*iei$, cu 3'ud )araR (pre-edintele 1artidului 7uncii$, cu ?'imon
1eres (pre-edintele +sraelului$, cu Tzipi ;ivni (ministru de eterne$ dar -i cu ?tanleK 4isc'er (mai mult ca si%ur -i ofi*er
7O??.A, %uvernatorul )ăncii Na*ionale a +sraelului, fost director adjunct la 47+$ par să lase de în*eles încercarea lui
8eoană de&a atra%e #unăvoința loK&ului evreiesc (influent în ?tatele Dnite$ pentru dorin*ele sale ascunse, dar poate -i
pentru a primi eventuale instruc*iuni le%ate de viitor0
.solvent al 4acultă*ii de 7ecanică (în !G"H$ din +nstitutul 1olite'nic )ucure-ti, masterand (în !GGJ$ al ^cole
$ationale dCdministration din 1aris (deci un te"nocrat$, licen*iat al 4acultă*ii de Arept (în !GGH$ al Dniversită*ii )ucure-ti
(nu putea veni la ședințele %enatului cu șu#lerul în m!nă și uns de vaselină$, cursant N.TO pentru instituții democratice
(în !GG#$, ursier al /arvard (în !GGG$ printr&un ;rogram de -ezvoltare (anagerială a 2rupului 5ăncii (ondiale -i doc&
torand în economie mondială la .?3 )ucure-ti
1u*inul timp lier (în JFF$,-edin*ele
de după parte dindeprolemele
la ?enat îl din *ară
alocă s&au produs
sociației -i din
foștilor cauza lui0
studenți de la E$
(al cărei memru fondator este$, sociației B2eorge  (ars"allB )om!nia (unde este pre-e&
dinte de onoare$, lu#ului arvard )om!nia = (oldova (unde este memru fondator$, insti&
tutelor .spen (român -i american$, dar -i scrisului: -rumul către Europa și 0umea .rans&
tlantică (3d0 Dnivers 3nciclopedic JFF$, merica, Europa și modernizarea )om!niei &
/undamente pentru un proiect rom!nesc de societate (3d0 3conomică JFFM$, (odelul social
rom!nesc = alea către o altă )om!nie (3d0 3conomică JFF"$0.ceasta din urmă (pentru a
face 'az de necaz -i vis&g&vis de situa*ia din *ară$ ar treui intitulată Experimentul social
rom!nesc = alea către încotroG(la 3ditura /raierii de voi, Bmec"eriiB de noi$0

7ircea 8eoană -i Qasser .rrafat în cursul unei întâlniri0

HFF
 Mu=ur Isărescu (sau 7u%ur 9onstantin +sărescu$ este cel pentru care, modelul pe care l&a urmat în via*ă, a fost
cel al rom!nului tăcut, muncitor și sfios, care&și iu#ește păm!ntul și țara, fără să facă paradă de patriotism0=nainte să facă
o îndelun%ată carieră pe post de %uvernator al )N2, dar -i în politi&
ca eternă (ca memru al 9omisiei Trilaterale, împreună cu 7i'ai
Tănăsescu$, +sărescu juca poarcă pe lunca satului, mer%ea cu vitele
pe coastă -i învă*a patriotismul și rușinea de&a minți de la unicii -i
părin*ii săi0 1rofund -i mi-cător VVV Iiticultor pasionat (de*ine câteva
'ectare de vie din soiul ramposia, la Ară%ă-ani$ -i priceput la avu&
tul propriu, pare să fi lăsat *ara de iz#eliște, pradă po"telor străine0
Născut în !GF, în !GL! a asolvit 4acultatea de 9omer* 3terior din
cadrul .?3 )ucure-ti -i timp de !G ani a fost cercetător la +nstitutul
de 3conomie 7ondială0mai mult ca si%ur că nu cel de %us a avut %ri&
jă de el0=n !G"G -i&a luat doctoratul în economie cu lucrarea ;olitici
ale ratelor de sc"im#, trece în 7inisterul .facerilor 3terne -i până
la numirea (în septemrie !GGF$ pe post de %uvernator al )ăncii Na&
*ionale a 2omâniei, a fost reprezentant al .masadei 2omâniei în ?tatele Dnite0=ntre !GGF -i !GG!, 7u%ur +sărescu (în
ima%inea de mai sus împreună cu 7ircea 8eoană -i Aaniel Aăianu la o întrunire a +nstitutului .spen 2omânia$ a condus
omisia 2uvernamentală pentru identificarea -i recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae
9eau-escu0=n !GGH a devenit memru al 9luului de la 2oma, iar în !GGG pre-edintele sociației )om!ne pentru lu#ul de
la )oma03fectele rolului jucat de +sărescu în cadrul 7asoneriei reflectă starea economică a 2omâniei, dependentă de împ&
rumuturile din eterior0Aintr&o *ară (în !G"G$ cu o datorie zero (mai mult, mai erau de încasat încă destui de mul*i ani$, s&a
ajuns astăzi la o datorie spre suta de miliarde (euro sau dolari, diferen*a nu este prea semnificativă la acest ordin de mărime
al datoriei$0Tot mai multe voci sus*in că moartea lui 9eau-escu s&a datorat răzvrătirii acestuia fa*ă de or%anismele financia&
re interna*ionale0;a )N2 (unde este %uvernator pe via*ă$ s&a înconjurat de frați de încredere08eor%e Iir%il ?toenescu (Nor$,
memru al 9onsiliului de .dministra*ie al )N2, este (are %ecretar 2eneral al %upremului onsiliu de grad VV al 2?..
din 2omânia08inerele lui +sărescu – ;ucian 9roitoru – mai mult ca si%ur (dată fiind importan*a socrului său$ are -i el vreun
loc rezervat într&o lojă0
1entru îndeplinirea planurilor trasate de maeștrii lui, în perioada !GGF&!GGJ, s&a dus o intensă campanie mediati&
că de dezinformare, în toate misiunile economice, sco*ându&se în eviden*ă greșeala făcută de 2omânia prin plata datoriei
eterne, respectiv evidențierea faptului că *ări cu împrumuturi mari (*ări dezvoltate -i cu economie în cre-tere$ se pot dez&
volta doar cu împrumuturi0?&a trecut la devalorizarea masivă a monedei na*ionale (ca politică monetară$ -i la o rată derizo&
rie a tuturor crean*elor 2omâniei0Ae-i )N2 are o -irecție de %upraveg"ere și ontrol 3alutar, importante fonduri valutare
(din tranzac*iile eterne$ nu au mai intrat în *ară0+ndiferent de for*a politică care s&a aflat la conducerea 2omâniei, +sărescu
nu a putut fi sc'imat (cu toate incidentele penale în care a fost implicat împreună cu /einric' ?c'orc'$, unită*ile credi&
toare mondiale amenin*ând cu sistarea oricărei creditări în cazul sc'imării lui +sărescu0.facerile cu /einric' ?c'orc' se
află de mult timp în aten*ia autorită*ilor în drept0% % .ransporturi %peciale (patronată de / ?c'orc'$ reprezintă firma
interna*ională andels ?ontor %c"orc" 2( = % %imeral din 8ermania cu care )N2 a înc'eiat la !" decemrie !GG! un
contract&cadru pentru dotarea )N2 cu toate cele necesare: materiale, utilaje specifice activită*ii ancare (ma-ini de nume&
rotat, ma-ini de împac'etat ancnote -i monezi$, piese de sc'im, aparatură, etc0.ceastă firmă a dotat )N2 (c'iar dacă
eistau mai mult de trei oferte avantajoase$ -i cu autospeciale 87, improprii folosirii în mediul ancar (%reoaie, consuma&
toare de carurant, insuficient de protejate – vezi -i dresa nr6 8X8K[XJV mai 1991$0Tot de numele lui 7u%ur +sărescu este
le%ată -i scoaterea aurului din *ară, unul din transporturi fiind
în data de J martie JFFJ, dresa nr6 3IX1X1VV4 din J! martie
JFFJ, către ?orin ?toicescu (director operațional la .eropor&
tul Otopeni, )ucure-ti$0Aupă transportul a HJ de R% de aur
eecutat de societatea româno&australiană Esmeralda (vezi,
peste pu*in timp -i dezastrul ecolo%ic de la )aia 7are$ intră în
ac*iune societatea % .ransporturi %peciale0=n perioada !F
decemrie JFF!& !J martie JFFJ au eistat !" transporturi, în
contul diverselor ănci ()92, )2A – parte a ?oci5t5 85n5&
rale, s&au
care )ancscos
1ost,din2aiffesisen )anR –sume
*ară importante fostaîn)ancă
valută,.%ricolă$
destina*iaprin
favorită fiind W[ric', 3lve*ia09ursele (efectuate în zile diverse$
au acela-i indicativ de zor: %)4OV0
Institutul de Economie (ondială a fost înfiin*at în
!GML -i poate fi considerat o adevărată școală de cadre pentru
înal*ii demnitari07are parte din cei care au lucrat acolo, după revoluție au ajuns mini-tri, anc'eri, secretari de stat0To*i cei
care au învă*at la acest institut aveau posiilitatea să studieze cum arăta o țară capitalistă, într&o *ară comunistă, fondul de
cercetare -i documentare fiind impresionant09ei considera*i capa#ili erau trimi-i la studii în străinătate (nu la 7oscova$,
pentru eventuale perfec*ionări01rintre cei care s&au înt!lnit pe 'olurile institutului se numără 3u%en Aijmărescu, Napoleon
1op, Iictor )aiuc, 8ariel 7unteanu, 7ircea 9iumara, 2adu Iasile, dar -i T'eodor Nicolaescu (fostul pre-edinte al 5ăn&
cii )om!ne de %cont$01ână în vara lui !G"G (când a decedat$, institutul a fost condus de 9ostin 7ur%escu (strălucit econo&
mist, căruia i se arată un profund respect din partea celor care au frecventat acest institut$07erită men*ionat că într&o vreme
când 2omânia încă avea flotă, eista o navă care se numea miral (urgescu0
HF!
 .solvent al 4acultă*ii de 9omer* 3terior din cadrul .?3 )ucure-ti (în !GMG$, între !GMG -i !GLH, 8eor%e Iir%il
?toenescu a fost cercetător -tiin*ific al +nstitutului de 3conomie 7ondială din )ucure-ti0=ntre !GL! -i !GLJ s&a aflat la spe&
cializare în 4ran*a, primul contact cu 7asoneria avându&l prin intermediul lui 7arcel ?'apira -i +on Ii*ianu (în ima%inea de
pe pa%ina anterioară, de la stân%a la dreapta Iictor .%apiescu, )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu, 7arcel ?'apira – ?uveran
7are 9omandor ad vitam – -i /oria Nestorescu )ălce-ti$0=ntors în *ară în !GLH, Iir%il ?toenescu o*ine titlul de doctor în
economie03ste vice&pre-edinte al %ocietății )om!ne de Economie = %')E = iar din JFF# este memru al consiliului de
administra*ie al )N2 (alături de 7u%ur +sărescu – academician, %uvernator> 4lorin 8eor%escu – prim vice&%uvernator>
)o%dan Olteanu – vice&%uvernator> 7arin Ainu> Nicolae Aănilă> .%nes Na%K -i Napoleon 1op$0
Ra5u *asile, acest (isc"iu apărut din meandrele concretului are un urcu- rapid după convertirea la catolicism -i
intrarea în 7asoneria italiană02ela*iile sale cu lojile italiene, dar -i cu 'pus -ei (care ar fi contriuit cu circa JFF0FFF de
D? la construirea atedralei (!ntuirii $eamului$ îl fac sus*inătorul curentului masonico&ecumenic din cadrul )isericii (-i
nu este sin%urul ]]]$0. fost primit de patru ori în audien*ă privată de papa +oan 1aul al ++&lea, fiind -i cel care a tradus io&
%rafia respectivului papă în lima română0;a ! septemrie JFF" -, su auspiciile elestial anop of enit", 2adu Iasile
(%rad HH -i (are .rezorier 2eneral al %f!ntului Imperiu$ făcea deja parte din %upremul onsiliu de grad VV0
*ictor )a<iuc, fratele )aiuc apare constant în toate %uvernele post&decemriste: ministru al justi*iei în al ++&lea
%uvern 2oman, ministru de interne în %uvernul ?tolojan, ministru al reformei în !GG", de trei ori ministru al apărării în %u&
vernele 9iorea, +sărescu -i 2adu Iasile0Aespre apartenen*a lui la 7asonerie s&a discutat în !GG", în 9amera Aeputa*ilor0
9onstatând ridicarea colonelului Nicolae .leandru (senator de 1ra'ova$ de la %radul de colonel la cel de general de #ri&
gadă, deputatul 1etre urlea afirma: D666 $icolae lexandru intră în ;- în 199J6Este deputat al ;- între 199J și 199OZ din
199O este senator din partea ;-6-omnul $icolae lexandru intră în (asonerie în 199Y6.ot domnul $icolae lexandru
este ridicat la gradul de general, în 1998, în timp ce ministru al apărării naționale era domnul 3ictor 5a#iuc, și el mem&
#ru al ;-, și el mem#ru al (asoneriei0=n prezent, Iictor )aiuc este %uveran (are Inspector 2eneral (de %rad HH$, 0oco&
tenent (are omandor, %rad cu care a participat la adunarea amerei (arelui onsiliu din JJ septemrie MFF" 0 = nul
0uminii – sau JJ septemrie JFF" era creștină0
Sori, Fru,>ăer5e nu are motive să fie supărat pe .ntonie +or%ovan pentru că acesta nu a spus decât adevărul0
=n foto%rafia alăturată, )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu se află împreună cu
?orin 4runzăverde (-i cu al*i reprezentan*i ai .rmatei 2omâne – care nu
mai e cu noi$ la o mică ceremonie0Dndeva în stân%a se poate distin%e -i ca&
pul lui 3mil 9onstantinescu0=ntrearea este alta: care este pro#a#ilitatea
ca în cadrul unei fotografii, trei persoane să țină pa"arul în același fel +++
?orin 4runzăverde a trecut de la -ef de la#orator . la domeniul politic,
pentru merite deoseite fiind decorat (în JFFM$ cu distinc*ia asocia*iei
rucea $eagră ustriacă, o societate alcătuită din cadre militare, istorici
care are ca scop cinstirea memoriei celor căzu*i pe câmpul de luptă (dar
care pare să nu fie străină de tendin*ele %loaliste ale familiei de /as&
ur%$0=n au%ust JFFL, .%en*ia 7ediafa făcea cunoscut un comunicat emis
de către ;artidul Inițiativa $ațională (condus de 9osmin 8u-ă$ prin care se
cerea lui 3u%en Ovidiu 9'irovici (în acea vreme 7are 7aestru al 7;N2$
să se delimiteze de ac*iunile de influen*are a votului pentru ale%erea noului patriar', ac*iuni ini*iate de un grup de colegi
de&ai lui (”fra*i”$ și conduse de vice&președintele ;-, %orin /runzăverde03ra vora de unii masoni, memri ai comisiilor
din dunarea $ațională 5isericească, precum -i din dunarea Epar"ială a %fintei r"iepiscopii a 5ucureștiului care au
desfă-urat ac*iuni de promovare printre persoanele cu drept de vot pentru ale%erea
noului patriar', mai apropiat de valorile 7asoneriei decât ceilal*i candida*i0 ;I$
considera situa*ia cu atât mai %ravă cu cât în cazul lui 4runzăverde era vora de o
recidivă, fiind cunoscut faptul că -i&a folosit influența masonică, politică -i admini&
strativă -i în timpul ale%erii mitropolitului .rdealului, ;auren*iu ?treza0=n ima%inea
din stân%a este prezent simolul rucii $egre ustriece0
Eu=e, Oi5iu C0iroici a urmat studii de specializare la +nstitutul de Aezvoltare 3conomică (din cadrul )ăncii
7ondiale$ -i până de curând a fost 7are 7aestru al 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia0Ain JFF" este consilier al consiliului
de administra*ie de la )anca Na*ională a 2omâniei0. fost decorat cu distinc*ia ?ent (edallion de către ducele de Eent, iar
ca pulicist
cunoa-te (printre
destul alte lucrări$,
de multe Editura
din mediul ;olirom
masonic$ din +a-ivirtuală6Eseu
$ațiunea i&a pulicat în JFF!glo#alizare09eea
despre lucrarea cu titlul ce
(dovadă
se -tiecă -tiepu*in
mai ce spune
despre-iel
este că face parte din lu#ul de la 5erna0;a JL ianuarie JF!!, ziarul /inanciarul, titra: <niunea Europeană finanțează în&
ființarea unui serviciu secret suprastatal prin care, reprezentan*i ai comunită*ilor na*ionale de informa*ii se întâlnesc perio&
dic, în diferite capitale europene0=nceputul este făcut în JFFL, în capitala Dn%ariei, lansându&se lu#ul de la 5udapesta0=n&
cepând de atunci, în circa trei ani -i jumătate, au fost circa " întâlniri0Ae la o participare (la început$ de F de persoane, s&a
trecut la peste !FF de participan*i din !# *ări ale D30Ideea principală din această inițiativă o constituie consolidarea
sc"im#ului de idei și informații open source între instituțiile <E și statele mem#re, cu scopul spriinirii serviciilor în preve&
nirea și gestionarea crizelor, a declarat un oficial ma%'iar pentru E< '#server0'%I$. – 'pen %ource Inteligence – sunt in&
forma*ii care se pot o*ine fără a încălca le%isla*ia na*ională, apelându&se (de re%ulă$ la analiza informa*iilor care pot fi
o*inute prin intermediul mass&media, lo%urilor ”ji'adiste” (sau de orice altă natură$, camere de c"at, aze de date tip pa
per vie7, ima%ini din sateli*ii comerciali (nu militari$, rapoarte te'nice întocmite de or%anismele %uvernamentale -i pa%inile
de internet care nu au fost alese de către motoarele de căutaremai cunoscute0Dn eemplu %răitor în acest sens este a%en*ia
americană I); = Intelligence dvanced )esearc" ;roects ctivit – care eperimentează avatare (caractere în jocurile
HFJ
on&line, de tip >orld of >arcraft$ -i care se pot infiltra printre potențialele avatare ji'adiste, la întâlnirea acestora de pe
dealurile și c!mpiile virtuale0Ci atunci la ce mai folose-te lianța ivilizațiilor (din care face parte -i 2ăzvan Teodorescu$,
fondurile c'eltuite de aceasta pentru astfel de cauze, considerate de serviciile de informa*ii ca
top prioritB 2ăspunsurile sunt mai multe000 (=n ima%inea alăturată se află ) 9 ?ăvoiu -i ar'i&
ducele Otto de /asur%$0
.l doilea proiect, co&finan*at de D3 – Eurosint /orum – ar treui să promoveze ide&
ile cu privire la dezvoltarea favorailă a politicilor D3 pentru folosirea O?+NT în cadrul secu&
rită*ii01roiectul a fost înfiin*at în JFF de către firme private din sectorul de securitate într&un
mic irou de lân%ă clădirea 5erlaxmont a 9omisiei 3uropene de la )ruelles, cu participarea
a #F de dele%a*i din serviciile de informa*ii ale institu*iei -i reprezentan*i ai D3, respectiv re&
prezentan*i ai sectorului privat09a rezultate practice ale lu#ului de la 5udapesta se remarcă:
& folosirea de site&uri protejate cu parolă privind comunicarea azată pe prolemele de securi&
tate -i idei cu privire la te'nicile O?+NT (care a avut la ază modelul Intelipedia – pa%ină de
tip 7i@ipedia, înfiin*ată în ?D. în vederea comunicării în caz de evenimente de tip 9X11>
& un al ++&lea rezultat este apari*ia lui 3irtuoso – o sc'emă finan*ată de 9omisia 3uropeană &
dedicată producerii de middle7are sau soft7are care să permită *ărilor D3 să facă sc'im de
gadget&uri O?+NT0+nforma*iile clasificate din *ările D3 ajun% la entrul omun de %ituații de la )ruelles – ?+T93N03&
per*ii în domeniul securită*ii din D3 se adună la reuniunile ouncilCs ounter .errorist 2roup-i cu %rupul de lucru al
learing ouse, iar -efii spionilor din *ările D3 -i omolo%ii lor din Norve%ia -i 3lve*ia se întâlnesc, o dată pe an, în a-a&
numitul lu# de la 5erna09at'erine .s'ton -i .%ostino 7iozzo – ca -ef al structurii – se ocupă cu %estionarea crizelor0(9i&
ne nu ține cadența -i încearcă să iasă din turmă este catalo%at terorist, poate fără să fi pus mâna pe vreo armă în via*a lui,
iar dacă reli%ia îi interzice oaca cu armele, să vede*i atunci conflict religios, sau de orice altă natură$0
Dn diplomat european declarase că doamna .s'ton ar treui să sprijine speciali&
zarea O?+NT în avertizarea și prevenirea conflictelor , iar %erviciul European pentru c&
țiune Externă = %EE – să fie dedicat evenimentelor mondiale0Aavid NK'elm (epert de
securitate, din domeniul privat$ remarca necesitatea ?3.3 de&a avea misiuni de cule%ere
de informa*ii pentru a umple golurile lăsate de internet: :ntr&o situație de criză, aveți ne&
voie de informații de la distanță, domenii care nu mai sunt acoperite de internet sau mass
media generală666veți nevoie de profesioniști, cu o rețea de informatori0Aacă la cele de
până acum adău%ăm -i -ecizia omisiei din H! ianuarie JF!! – JF!!UM!UD3 (în aza -i&
rectivei 9[X4OX<E$ a 1arlamentului -i 9onsiliului 3uropean privind nivelul de protecție
adecvat asigurat de statul Israel privind prelucrarea automată a datelor cu caracter personal notificată cu numărul 9
(JF!!$ HHJb, la aliniatul ($: sistemul uridic din statul Israel nu dispune de o constituție scrisă D666 urtea %upremă acor&
d!nd un statut constituțional anumitor Blegi de #azăB, nu se poate să nu se remarce înregimentarea către epoca de aur09u
amploarea luată de site&urile de socializare (începând din G iunie JF!!, pentru cei care pulică foto%rafii pe 4aceooR, res&
pectiva rețea de socializare le su%erează un tag, în aza căruia va fi posiilă recunoașterea facială$07ulte pro%rame de re&
cunoa-tere facială deja eistă – cum e cazul lui 2oggles – folosit de mul*i pentru crearea de alume pe ;icasa, i;"oto sau
>indo7s 0ive 2allerb, de comunica*iile de tip 3oI; (telefonia %@pe care, de luni JH feruarie JFFG a intrat în atenția
Dniunii 3uropene, cu scopul prevenirii utilizării acestui serviciu pentru scopuri ilegale – Il %ole J4 're din JH feruarie
JFFG$, pe viitor, fiecare va primi un număr de ordine înso*it de ima%ine (de ce nu cu amprente -i .AN$ într&o ază de date0
=n ima%inea de mai sus, 3u%en Ovidiu 9'irovici (în stân%a$ participă la o festivitate masonică0=n dreapta ima%inii, Ctefan
7â-u0
7ason de frunte (fost 7are 7aestru, înlocuit de 2adu )ălănescu$ dar -i economist, 3 O 9'irovici nu se dezminte
-i dă vina pe "aos (sursă )loomiz$: D666 ecuația relansării este o altă pro#lemă și încă nu pare să&și fi găsit nici o rezolva&
re, măcar p!nă acum6'ri, ca în Bteoria "aosuluiB, fisurile momentului nu pot dec!t să se ad!ncească în viitor at!ta vreme
c!t varia#ilele sistemului răm!n aceleași și nu există nici o intervenție coerentă asupra lor6Iar calitatea scăzută a dez#ate&
rii pu#lice (de', nu suntem to*i ini*ia*i ca el VVV$ nu face dec!t să confuzioneze și mai mult un corp social care se apropie de
limita istoriei0Ci,e a creat 0aosul7 .ateriali>,5uKl ri, Qisuri 5e .o.e,t7 cu aria<ile ale u,ui siste. 5uă
,oi e,i. tot ,oi7 e,tru co,Qor.itate i co,ti,uitate Qără să eWiste i,tere,ții coere,te căci cel care i,teri,e
este 5e<arcat 5e ur=e,ță sau tras e li,ie .oartă K 5acă este Qrate +++ Iore care nu *in de foame, de sănătate, de
cald, de educa*ie -i cultură, de muncă cinstită -iOrezultate pe măsură0a lumii politice, aparent retrasă dar la fel de importantă
altă personalitate
-i care merită pu*ină aten*ie, este Teo5or Meleca,u (în ima%inea din stân%a împre&
ună cu ) 9 ?ăvoiu$0=n !GM# a asolvit 4acultatea de Arept din cadrul Dniversită*ii
)ucure-ti, iar în !GM", în plină perioadă comunistă, a asolvit cursurile 4acută*ii de
3conomie -i Ctiin*e ?ociale din 8eneva0Aacă în cazul lui 8eoană, 1acepa a fost cel
care -i&a dat acordul pentru plecarea în străinătate, cine a garantat pentru ie-irea din
*ară a lui 7ele-canu, dar mai ales pentru reîntoarcerea luiB=n !GLH a o*inut doctora&
tul în Ltiințe politice și -rept Internațional la Dniversitatea din 8eneva0=n JFFG, în
calitate de îndrumător științific la Dniversitatea )ucure-ti, Teodor 7ele-canu a con&
triuit la o*inerea doctoratului în științe politice de către Ceran 4ilip 9ioculescu (nu
este eclus un %rad de rudenie între Ceran 4 9ioculescu – în prezent lector la Institutul -iplomatic )om!n -i )aru 9iocu&
lescu – %rad HH, 2rand EWuerr în ?upremul 9onsiliu al 2?.. di 2omânia$0

HFH
 Ioa, ri=ore Pro5a,, este asolvent de teolo%ie -i drept, pre-edinte al amerei de omerț a )om!niei în 9e'ia,
cavaler de 7alta, fondator -i comisar al omisariatului 2eneral pentru o %ocietate ivilă (o or%aniza*ie non&%uvernamen&
tală, înfiin*ată în JFFH ca parte a ;lanului de <nificare și de (onitorizare a ON8 – pus la punct de către %uvernul .drian
Năstase$02ealizator -i moderator la )ealitatea .v, în JFFH a fost distins cu rucea -o#rogei de către entrul Ecumenic
Internațional al )isericii 9re-tine de pe lân%ă .r'iepiscopia Tomisului0Dn articol din ziarul otidianul dezvăluia că în
anul JKKJ, polițiști din cadrul IN; lu l&au cercetat pe I 2 ;rodan pentru săv!rșirea infracțiunii de trafic de influență0
Mi0ai Ră>a, U,=urea,u, ca reprezentant al tinerei generații, din
cele apărute în presa centrală, s&a născut la JJ septemrie !GM" într&o familie
de intelectuali evrei din jude*ul +a-i0Tatăl său, Ctefan Dn%ureanu, a fost profesor
la Dniversitatea l I uza din +a-i, vice&primar, respectiv director la genția
0ocală de onservare a Energiei0=n perioada cât a fost elev al liceului osta&
c"e $egruzzi din +a-i (pe care l&a asolvit în !G"L ca -ef de promo*ie$, a fost
mem#ru supleant al 99 al DT90=n !G"" a devenit student al Dniversită*ii din
+a-i (facultatea de +storie 4ilozofie$, iar între !GGF -i !GGJ a fost memru al %e&
natului Dniversită*ii09onform .%en*iei de 1resă mos&$e7s, în timpul eveni&
mentelor din !G"G de la +a-i (începând din !# decemrie !G"G$, 7 2 Dn%urea&
nu a monitorizat studen*ii care aruncau manifeste (în încercarea de&a declan-a
o revoltă anticomunistă în cămine$0=n !GGH -i&a sus*inut masteratul în studii
e#raice la 'xford enter for e#re7 and Ne7is" %tudies din cadrul Dniversită&
*ii Oford0=ntre !GGM -i !GG" a fost memru al #oard&ului științific al /undației
%TrTș pentru o %ocietate -esc"isă +a-i&)ucure-ti, în !GGL a devenit memru al European ssociation for Ne7is" %tudies
din Oford (7area )ritanie$, iar în !GG" a devenit senior fello7 al 'xford enter for e#re7 and Ne7is" %tudies = %t6
ross ollege = <niversit of 'xford (7area )ritanie$0=ntre !GG" -i JFF! a fost memru al onsiliului $ațional al )efor&
mei :nvățăm!ntului, iar din JFF# conduce (în calitate de director$ entru de %tudii Iudaice din cadrul 4acultă*ii de +storie&
4ilosofie al Dniversită*ii din +a-i0=n JFF! a fost ales pre-edinte al Institutului )om!n pentru %tudii %trategice, este memru
al ec'ipei directive de la $e7 Europe ollege (din JFFJ$ -i memru al entrului pentru ;olitici de %ecuritate din ?ze%ed
(Dn%aria, din JFFH$0Tot în JFFH a devenit -i lector al entrului European de %tudii de %ecuritate B2eorge  (ars"allB din
8armisc'&1artenRirc'en – 8ermania (de altfel, o frumoasă sta*iune montană la %rani*a austro&%ermană, ideală pentru sRi$,
centru frecventat de multe personalită*i politice din 2omânia0(=n ima%inea de mai sus, )ăzvan și BidraB, 7 2 Dn%ureanu
-i 9ondoleeza 2ice$0=n JFF, 7 2 Dn%ureanu a devenit profesor&asociat la olegiul $ațional de părare01entru meritele
sale, atât pe plan cultural&educativ cât -i pe plan diplomatic, în JF!F a primit distinc*ia omandor clasa I al 'rdinului )e&
gal B-annen#rogB din Aanemarca (în ima%inea de mai jos$0'rdinul -annen#rog a fost instituit la !J octomrie !ML!, în
Aanemarca, în perioada când re%ele încerca să limiteze influen*a noilimii0+ni*ial, ordinul era acordat
într&o sin%ură clasă -i avea circa F de memri, plus (arele (aestru -i fiicele lui0=n !GF", ordinul este
reor%anizat pe mai multe clase -i %rade ((are omandor, (are ruce, omandor gradul I, omandor,
avaler gradul I -i avaler$0Ain !G!, distinc*iile se acordă -i femeilor0=n prezent, decorarea cu clase -i
%rade ale Ordinului Aannenro% recompensează merite civile sau militare, contriu*ii deoseite în do&
meniul artelor sau -tiin*elor, afaceri sau pentru promovarea intereselor daneze09ate%oria de (are o&
mandor este rezervată pentru rudele monar'ului -i poate fi de*inută de cel mult -apte persoane simultan0
1e ra*ele crucii este scrisă deviza ordinului: 2ud og ?ongen = -umnezeu și )egele0
;ansarea lui 7i'ai 2ăzvan Dn%ureanu ca stea a intelectualității rom!nești a făcut&o +osif ?a&
va care, în seria seratelor muzicale, a inclus dialo%uri purtate cu oameni de artă, muzicieni, instrumen&
ti-ti, oameni cu o carieră promițătoare în față01resa a relatat că studiile -i cariera viitorului secretar de stat, viitor -ef al ?+3
-i prim&ministru, au fost str!ns legate de or%aniza*iile lui ?^r^- (respectiv cele iudaice$, dar -i de le%ăturile cu 7arR 2ic'0
.partenen*a (ca lider$ la acestea a făcut, ca fără să aiă nici un fel de via*ă politică activă (după cum sin%ur a mărturisit&o$,
să fie numit ministru de eterne al 2omâniei în JFF#0Dn alt detaliu: pe coperta volumului al +++&lea al lucrării ;olitica filo&
sionistă a )om!niei în fața Europei și a lumii se află foto%rafia ministrului Dn%ureanu, cu mâinile pe zidul pl!ngerii, având
c"ipa pe cap0
9are ar putea fi opinia %eneralului 8u-ă despre %eneralul Co,sta,ti,
(e=eratu privitor la apartenen*a (acestuia din urmă$ la diverse institu*ii trans&
atlantice de evenimentelor
tu în cadrul menținere a păcii, dar -i despre
din decemrie rolul?e
!G"GB (controversat$ ucat de
spune că %eneralul Ae%era&
Ae%eratu
ar fi fost implicat în înău-irea revoltei de la 9luj0Dlterior s&a afirmat că la ordi&
nul superiorilor ar fi intervenit în anc'eta privind întâmplările de la 9luj din de&
cemrie !G"G unde, prin delațiune -i mistificare ar fi scos de su urmărire penală
mai mul*i militari cerceta*i pentru omor0;a !G noiemrie !GGL, în calitate -ef al
(arelui %tat (aor 2eneral, dar -i secretar de stat, Ae%eratu a emis 'rdinul ir&
cular nr0 JJ prin care se suspenda temporar dreptul tuturor an%aja*ilor din su&
ordinea ?tatului 7ajor 8eneral (civili -i militari$ de&a furniza informa*ii cu privi&
re la activitatea proprie sau a altor persoane în timpul evenimentelor din decem#rie 19890Ae asemenea, prezentarea res&
pectivului personal (civil sau militar$ în fa*a or%anelor de anc'etă privitor la acele evenimente, se va fi făcut doar cu apro&
#area ministrului apărării naționale07ulte împrejurări -i întâmplări îl aduc pe %eneralul Ae%eratu în tangență cu materialul
de fa*ă, ima%inea de mai sus (împreună cu )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu$ constituind doar o parte din tot0=ntre JFF! -i
JFF# a fost profesor de studii de securitate pentru 3uropa 9entrală la entrul European pentru %tudii de %ecuritate B2 
HF#
(ars"allB din 8armisc'&1artenRirc'en (8ermania$03ste memru al 2rupului Internațional de 0ucru BInitiative for a )e&
nu7ed .ransatlantic ;artners"ip, or%anizat de enter for %trategic and International %tudies = %I% – în a cărui conducere
apare -i /enrK Eissin%er0. fost prezent -i ca cercetător științific principal al Institutului )om!n de %tudii %trategice din
)ucure-ti (pe unde trece, din când în când, -i 7i'ai 2ăzvan Dn%ureanu$0
Ioa, Mircea Pascu, memru al lu#ului de la .rocadero(restaurantul de lân%ă +nstitutul de 3conomie 7ondială
din )ucure-ti$ – ca -i al*i cercetători ai +nstitutului de 3conomie 7ondială precum .drian ?everin (fost ministru de eter&
ne$, Iladimir 1asti (politolo%$, este unul dintre pilonii politicii și economiei rom!nești din orice partid ar face parte0Născut
în !G#G, în !GL! a asolvit 4acultatea de 9omer* 3terior din cadrul .cademiei de ?tudii 3conomice din )ucure-ti, o*i&
nând, în !G"F, titlul de doctor al +nstitutului de ?tudii 1olitice (în ima%inea de mai jos este este prezentată o parte din sediul
9?+? din as'in%ton$0=n !GLH, +oan 7ircea 1ascu a devenit cercetător al %emina&
rului pentru %tudii mericane din ?alzur% (.ustria$, iar între !GL! -i !G"M a fost
cercetător al +nstitutului de ?tudii 1olitice din )ucure-ti, Aepartamentul de 2ela*ii
+nterna*ionale0=ntre !GLG -i !G"! a fost ursier al 4unda*iei 4ord, devenind (în
!G"$ profesor asociat invitat la %t6 at"erineCs ollege din Oford, 7area )rita&
nie> perioada !G""&!G"G -i&a petrecut&o ca cercetător rezidentla +nstitutul pentru
?tudii de ?ecuritate 3ste&Iest din Ne@ QorR, frecventat (din !GGG$ -i de .drian
Năstase09um interesele glo#alizării nu *in cont de culoarea politică, +oan 7ircea
1ascu este memru al ;artidului %ocialiștilor Europeni, iar din !GGH este memru
al Institutului Internațional pentru %tudii %trategice = II%% din ;ondra0
entrul European pentru %tudii de %ecuritate B2  (ars"allB (care
poartă numele %eneralului american 8eor%e 9atlett 7ars'all, H! decemrie !""F&!M octomrie !GF, cel care a dat -i nu&
mele planului de redresare economică – ;lanul (ars"all$ are la ază cooperarea dintre -epartamentul merican al pără&
rii -i (inisterul 2erman al părării, fiind înfiin*at în !GGH0.re rolul întăririi colaorării în domeniul securită*ii, al apărării,
al normelor de prevenire a terorismului, prin rela*ii -i institu*ii democratice dintre .merica de Nord, 3uropa -i 3urasia0
9entrul func*ionează ca structură -i su conducerea directă a E<'( = ."e <nited %tates European ommand0?tudiile în
domeniul politicilor de securitate, apărare, rela*ii interna*ionale, terorism, valori fundamentale ale societăților democratice
sunt adresate amasadorilor, mini-trilor, parlamentarilor, dar -i reprezentan*ilor societă*ii civile, respectiv ai or%aniza*iilor
non&%uvernamentale0
2erman (ars"all /und este o institu*ie americană dedicată promovării cooperării -i cre-terii nivelului rela*iilor
dintre .merica de Nord -i 3uropa0. luat fiin*ă în !GLJ, la aniversarea a J de ani de la aplicarea ;lanului (ars"all -i în
prezent, prin cele -apte irouri europene – .nRara, )el%rad, )erlin, )ratislava, )ruelles, )ucure-ti -i 1aris – men*ine o le&
%ătură foarte strânsă între cele două maluri ale .tlanticului (mai precis între .merica de Nord – 3uropa 9entrală -i de 3st$0
+nstitu*ia î-i are sediul în -u;ont ircle, as'in%ton A9, acela-i -u;ont ircle unde se află -i sediul 'rdinului (asonic
al Eastern %tar (dedicat copiilor -i adolescen*ilor$0;a aniversarea a JF de ani de la căderea zidului )erlinului, alături de
9rai% EennedK (pre-edintele institu*iei$ s&au aflat /illarK 9linton, 1'illip A 7urp'K (amasadorul ?D. în 8ermania$, %e&
neralul&locotenent )rent ?co@croft, dar -i Wi%nie@ )rzezinsRi0?u e%ida 2erman (ars"all /und se desfă-oară două eve&
nimente mai importante: ."e 5russels /orum -i ."e allifax International %ecurit /orum0=ncepând cu !G"F, 8erman
7ars'all 4und s&a asociat cu mi-cările democratice din centrul -i estul 3uropei, întărirea influen*ei americane în zonele
respective făcându&se prin 5al@an .rust for -emocrac, ."e 5ulgarian /und, ."e 5lac@ %ea .rust for )egional oopera&
tion01rolemele discutate apar*in de domenii diverse: ener%etică, resurse (mai ales că la întâlniri participă -i reprezentan*i ai
zonei 9aspice, o%ată în resurse petroliere$, climă, protec*ia mediului, sc'imuri comerciale cu *ările apropiate de azinul
7ării Ne%re, proleme specifice zonei mediteraneene02oert WoellicR (former #oard mem#er$, ?tep'en ?zao, <im Eole,
8lenn NKe, sunt doar câ*iva din cei implica*i în activitățile 8erman 7ars'all 4und09a orice funda*ie, prime-te -i sponsori&
zări, iar printre cei mai importan*i donatori se află 5$; ;ari#as, /ortis, 5ritis" ;etroleum, enter for European %tudies,
-aimler, -eloitte, Eli 0ill  ompan, E$E0 %p, 2eneral -namics, I5(, (inisterul facerilor de Externe al 2omâ&
niei, )o#ert 5osc" %tiftung, )oc@efeller 5rot"ers /und0?ediul din )ucure-ti îi are în componen*a conducerii pe .lina +na&
Ke' (de la 5lac@ %ea /und for )egional ooperation$, .na&7a&
ria .elenei, 7arR 9unnin%'am, .nemari&/elen Nec-ulescu, Ai&
nu Todera-cu0=ntre !F&!! iulie JFFL, la )ucure-ti, su e%ida
5lac@ %ea /orum a avut loc o întâlnire, iar printre participan*i
s&au aflat:
nia$, .drian9ara%ea
.leandru .rudan (secretardeeecutiv
(mana%er proiect la oevolve 2omâ&
la oevolve 2omâ&
nia$, +ulia 9'iorescu (ca advisor din partea 2oertei .nastase$,
.drian 9ioroianu (ca ministru al afacerilor eterne$, 9onstantin
Ae%eratu (consilier la 1re-edin*ia 2omâniei$, 9osmin Aoran
(memru al +nstitutului .spen 2omânia$, .lina +naKe', 7arian
Wulean (de la .dministra*ia 1reziden*ială, în prezent lector la
Institutul -iplomatic )om!n$, dar -i Oi5iu Pa,ea (re*ine*i V$
din partea 5lac@ %ea /orum for -ialogue and ;artners"ip Envi&
ronment0=n ima%ine (de la respectiva întâlnire$ se pot recunoa-te
9onstantin Ae%eratu (primul din stân%a, -i .drian 9ioroianu, al
treilea din stân%a$09u pu*in timp mai înainte, între L -i G iunie JFFL, a avut loc la otelul ilton din )ucure-ti, seminarul
interna*ional um poate contri#ui regiunea (ării $egre la îm#unătățirea securității glo#ale07ul*i participan*i dintre care,
unii, fără nici o le%ătură cu regiunea (ării $egre: ?er%iu 9elac (alternate general director la International enter for
HF
5lac@ %ea din .tena$> .drian 7ircea (consilier$ -i Ovidiu 1anea (vice&pre-edinte$, amii de la oevolve 2omânia> dar -i
Aavid Noonan (secretar I la .masada +rlandei$> 4redericR 7atern (de la .masada 9anadei$> +van Ieja (secretar III la
.masada 9'ile$> ?am 3li'ar 7arenteR (consilier la .masada +ndoneziei$0
omisia (ării $egre, o altă inițiativă a societății civile func*ionează su e%ida (printre altele$ ."e 5lac@ %ea
.rust for )egional ooperation -i a International enter for 5lac@ %ea %tudies din .tena (dintre memrii căruia se pot a&
minti ?er%iu 9elac, Aaniel Aăianu, .lina +naKe'$0Ci cum mul*i din cei care au frecventat cursurile de la 8armisc'&1arten&
Rirc'en, respectiv adunările de la 2erman (ars"all /und sunt încă în activitate, o privire de ansamlu poate ajuta pentru
formarea unei idei despre cine face cărțile în politica românească0
(oru Clau5ia, Fru,>ulică (în ima%inea din stân%a
cu ra*ele încruci-ate la o întrunire a +nstitutului .spen 2omâ&
nia, lân%ă )o%dan 9'ireac$, deputat 1?A, a asolvit (în !G"#$
4acultatea de 3lectronică -i Telecomunica*ii din cadrul +nstitu&
tului 1olite'nic )ucure-ti0=n !GG a urmat cursuri la olegiul
de %tudii %trategice și Economia părării la 93?? ”8 9 7ar&
s'all” din 8ermania0=n !GGH a primit medalia ;ro ;ace et <&
nitate %enator e (eritu onoris ausa a +nstitutului 3uropean
pentru Arepturile Omului din 7alines ()el%ia$, iar în !GGG,
medalia juiliară Euro&tlantic (anfred >Trner0;a !H martie
JFFF, prin decizia memrilor români, asolven*i ai 93?? ”8
9 7ars'all” din 8ermania, s&a decis înfiin*area sociației 2 
(ars"all 2omânia, ai cărei memri î-i desfă-oară activitatea
în diverse instituții ale statului = dministrația ;rezidențială,
;arlament, (inisterul părării $aționale, (inisterul faceri&
lor Externe, (inisterul dministrației și Internelor = dar și în cadrul unor companii și organisme non&guvernamentale0Ae
la înfiin*are (din JFFF$, A 9 4runzulică este pre-edintele acestei asocia*ii, primind în JFF! medalia 2  (ars"all0
;entru realizarea unei cunoașteri corecte a procesului de integrare a )om!niei în lianța $ord&tlantică și <ni&
unea Europeană, a importanței realizării acestor deziderate, mem#rii asociației au prezentat structura, scopurile și o#iec&
tivele acestor organizații în cadrul unor reuniuni în marile orașe ale țării cu mem#ri ai sindicatelor, patronatelor și ai so&
cietății civile 9am la fel procedau comuni-tii perioadei de colectivizare când, din casă în casă, pe lumină (iar pe ascuns cu
parul$ prezentau #inefacerile colectivizării, concepte diverse dar cu aceia-i inițiatorib0.dresa asocia*iei este )ucure-ti,
Turturelelor !!., corp 5usiness, et0 I+, sector +++, 'ttp:UU@@@0%cmars'all0ro 0
Attila *eresto4, născut la ! martie !G#, senator al DA72 din !GGF, în !GGM a urmat cursuri la 93?? ”8 9 7ar&
s'all” iar în JFFH a fost numit asistent al (arelui (aestru (3u%en Ovidiu 9'irovici$ pentru .ransilvania07ai este cunoscut
-i drept regele c"erestelei pentru afacerile sale cu lemne0Aar apare o întreare, destul de incomodă: cum se în*ele%e un
DA72&ist – .ttila IerestoK, cu un 1?A&ist – Aoru 9laudian 4runzulică -i cu un deputat al 1A&; – Cristia, AleWa,5ru
)ourea,u, to*i asolven*i ai respectivelor cursuri BAeputat al 1A&;, )oureanu s&a născut la ! decemrie !GLJ la ;usaRa,
Wamia, în familia unui amasador0=n martie JFFF a participat la H;0 = merican ouncil for Houng ;olitical 0eaders0
3ste asolvent, în JFFH, al olegiului $ațional de părare, iar în martie JFF# a participat la European (ars"all (emorial
/ello7s"ip al 2erman (ars"all /und0Ain JFF# este memru al International Institute for %trategic %tudies = II%% din
;ondra01entru alte detalii despre 9risitan )oureanu, vede*i -i capitolul dedicat lu#ului )otar0
Raluca Turca,, născută la J aprilie !GLM, deputat al 1A&;, între !GGM -i !GGG a studiat la +nstitutul 1u-Rin din
7oscova, specializarea rusă comercială0Tot în !GGG a asolvit 4acultatea de 2ela*ii 3conomice +nterna*ionale din cadrul
.?3 )ucure-ti0;a fel ca -i 9ristian )oureanu, a urmat -i ea cursuri la H;0 = merican ouncil for Houng ;olitical 0ea&
ders, dar a fost -i European (ars"all memorial /ello7s"ip al 8erman 7ars'al 4und0. studiat comunicarea politică prin
arvard ?enned %c"ool = ;rogramul ?o@@alis (la .tena$, fiind între JFFF -i JFF# expert parlamentar (]$ în ?enatul 2o&
mâniei0Ain JFF# -i&a început cariera de deputată0
Petru a<riel *lase, născut la H aprilie !GL!, deputat 1?A, a asolvit în !GGM +nstitutul 1olite'nic )ucure-ti0=n
JFF# s&a școlit în (anagementul facerilor la Dniversitatea ”.l + 9uza” din +a-i -i în JFF a asolvit 4acultatea de Arept
din cadrul Dniversită*ii ”?piru /aret” din )ucure-ti0=n JFFM a participat la ;rogramul pentru :nalți 'ficiali = %E% – la
93?? ”8 9 7ars'all” (8ermania$ specializându&se (în JFFL$ în naliza și rezolvarea conflictelor armate la Dniversitatea
8eor%eto@n
Ltiințe dinși?tatele
(ilitare Dnitela(în
Informații colaorare
.cademia cu 9ole%iul
Na*ională Na*ional (-i
de +nforma*ii de uite
.părare$,
a-a se ceea
nascce face cape
eper*ii, în#andă
JF!F se devină -octor
rulantă$03ste ex& în
pert = cadru didactic la .cademia Na*ională de +nforma*ii, participând la 9open'a%a (Aanemarca, JF&JJ iunie JF!F$ la
seminarul or%anizat de ?erviciul Aanez de +nforma*ii al .părării – ' nouă a#ordare în com#aterea terorismului07ai înain&
te, la L&" feruarie JF!F, a participat la o conferin*ă or%anizată de 93?? ”8 9 7ars'all”, la 7[nc'en: )olul parlamente&
lor în securitate și apărare0=n toamna aceluia-i JF!F a participat la un alt seminar, or%anizat de data aceasta de parlamentul
norve%ian: ontrolul asupra cooperării internaționale a %erviciilor de Informații, Oslo0Ain JFF# este pre-edinte al 2rupu&
lui ;arlamentar de ;rietenie cu statul Israel , vizitând (în JFFL, prin 9ole%iul Na*ional de .părare$ +sraelul03ste pre-edin&
tele omisiei %peciale a amerei -eputaților și %enatului pentru eercitarea controlului parlamentar asupra activită*ii ?+30
Mi0ai Tu5ose, născut la M martie !GML, în JFFJ s&a specializat la )ruelles în ontrolul parlamentar al forțelor
$.', iar în JFFM a luat parte la seminarul pentru cadre de conducere %E% de la 93?? ”8 9 7ars'all”0=n JFFL, în colao&
rare cu 9ole%iul Na*ional de .părare urmează un curs de specializare în naliza și rezolvarea conflictelor armate la Dni&
versitatea 8eor%eto@n din ?tatele Dnite0

HFM
 Eu=e, )ă5ăla, (în ima%inea din stân%a împreună cu )artolomeu
9onstantin ?ăvoiu$ s&a născut la HF decemrie !G!0Aeputat al 1A&;, fost
-ef la 7arelui ?tat 7ajor al .rmatei 2omâne (vezi -i ziarul Evenimentul i&
lei din J# noiemrie JFF"$, %eneral în rezervă, din JFF este memru de ono&
are al 2erman (ars"all /und – 2omânia0Ain felul cum dă mâna cu )artolo&
meu ?ăvoiu, apartenen*a lui la 7asonerie nu poate fi contestată0
Ser=iu Celac, dintr&o persoană de pe linia a doua a frontului, după
!G"G intră în v!ltoarea activită*ii politice0?&a născut la JM mai !GHG la )ucu&
re-ti, iar în !GM! a asolvit 4acultatea de 4ilolo%ie (sec*ia en%leză$ a Dniver&
sită*ii )ucure-ti0Tot în !GM! este admis în diploma*ie, având diverse func*ii
inclusiv (între !GL# -i !GL"$ aceea de interpret&translator la 1re-edin*ie0=n
!GL", pentru incompati#ilitate ideologică este îndepărtat din 7.3, perioada !GL"&!G"G fiind redactor la 3ditura Ctiin*ifică
-i 3nciclopedică0Aupă !G"G, cariera lui cunoa-te o traiectorie ascendentă, devenind în JFFJ pre-edinte al Institutului )o&
m!n de %tudii Internaționale & B$icolae .itulescuB0=n JFFF a fost ales vice&pre-edinte al sociației )om!ne pentru lu#ul
de la )oma (din !GGG, împreună cu academicianul 7ircea 7ali*a – memru al lu#ului de la )oma, este co&director la pu&
lica*ia (ileniul III$0?er%iu 9elac a devenit (în !GM#$ memru al sociației de -rept Internațional și )elații Internaționa&
le = -I)I – frecventată (pe lân%ă mul*i al*ii$ -i de .drian Năstase0Ain JFF! este memru al /orumului %ecurității Euro&
pene, un fel de ”trilaterală” D3&2usia&?D., su e%ida 931? (din )ruelles$ -i a +nstitutului +nterna*ional de ?tudii ?trate&
%ice (din ;ondra$0;a fel ca -i %eneralul 9onstantin Ae%eratu, ?er%iu 9elac (din !GG"$ este memru al /undației Euro&t&
lantice B(anfred >TrnerB0;a !J mai JFF, +nstitutul 2omân de ?tudii +nterna*ionale ”Nicolae Titulescu” a fost desfiin&
*at, prin contopirea lui cu cademia -iplomatică0Ain această comasare, în septemrie JFF, a luat fiin*ă Institutul -iplo&
matic )om!n0
Ecateri,a A,5ro,escu, născută la L aprilie
!G#", senator al 1?A, este memră a .socia*iei 2omâne
pentru 9luul de la 2oma01rofesoară de c'imie (cu o
pre%ătire care nu se re%ăse-te la nici un profesor asol&
vent de după !G"G$, pare să fi fost cola#oratoare a fos&
tei %ecurități, cu numele de cod 3caterina Teodorescu0
;ucru revelat de profesorul universitar Nicolae Toma,
pus la respect prin intermediul fostului secretar de stat
din 7inisterul 3duca*iei -i 9ercetării, 7i'nea 9ostoiu0
9onfirmarea celor spuse de 3rn^ Neulander
alter 2oman o aduce -i prezen*a Oa,ei NiculescuK
Mi>il (Ctefănescu To'me$ în rândurile materialului de
fa*ă0Nepoata lui 1aul Niculescu&7izil, s&a născut la !!
au%ust !GL -i în !GG# a asolvit ;iceul +on ;uca 9ara&
%iale din )ucure-ti (profilul matematică&fizică$0=n JFFH
a asolvit cursuri de (ar@eting și afaceri economice in&
ternaționale la Dniversitatea ?piru /aret, iar în perioada
JFF"&JFFG -i&a luat masteratul la Dniversitatea Na*iona&
lă de .părare (alt expert în terorism -i activită*i de infor&
ma*ii ]]]$ (viitorul 9ole%iu Na*ional de .părare ”9a&
rol +”$ în Ltiințe (ilitare, %ecuritate și părare $ațio&
nală0;a data documentării prezentului material (JF!F$
se pre%ătea de masterat pentru )elații Internaționale și
Integrare Europeană la +nstitutul Aiplomatic 2omân0
=ntre JFFF -i JFFJ a fost referent la .dministra*ia 1re&
ziden*ială, departamentul ;olitică Externă, pentru zone&
le Orientul 7ijlociu, .sia -i .merica ;atină (fată capa&
#ilă, noroc de nume ]$0Ain JFFH este director la -eve&
rra telier
rector %)0la= (onden
onorific onfecții(edia
de 0ux, iar din JFF#
2roup0=n JFFF este di&
a deve&
nit memră a 1?A, iar ca jurnalistă a pulicat articole -i
editoriale în revista (onden (pe teme de strategii de
apărare$0=n JFFJ a participat (la )ra-ov$ la Lcoala de 3ară = .ineretul din )om!nia, speranță pentru democrație or%aniza&
tă de ?onrad denauer /oundation0=ntre  -i L iunie JFF" a participat (la ;ucerna, în 3lve*ia$ la >orld %ecurit /orum,
Energ %ecurit = ritical Infrastructures ;rotection and )esilience în calitate de reprezentantă a 2omâniei07ai presus de
toate, este memră a "at"am ouse din ;ondra – numele su care este cunoscut )oal Institute of International ffairs,
patronatorul ++?? din ;ondra, respectiv al celorlalte institute internaționale09u susținerea familiei, pe anii statului (deci de
la #uget$, la conducerea )om!niei -i în culisele puterii nu s&a sc'imat nimic0
Teo5or )aco,sc0i, ca pre-edinte în eerci*iu al +nstitutului Aiplomatic 2omân, s&a născut la !# feruarie !GMH0
3ste diplomat de carieră -i a asolvit (în !G"$ +nstitutul Teolo%ic al Dniversită*ii din )ucure-ti0. sus*inut studii aprofun&
date la <niversit* I3 %or#onne (din !GG!$ pentru care (în !GG#$ a o*inut doctoratul la aceea-i universitate în ntropolo&
gie )eligioasă -i Istoria omparată a )eligiilor0=n !GGM, prin studii post&doctorale a devenit fello7 al olegiului B$oua
HFL
Europă din )ucure-ti0+mediat după revoluția din !G"G, pe timpul retra%erii patriar'ului Teoctist la ?inaia (retra%ere de care
au -tiut doar atru persoane$, )aconsc'i a întemeiat 2rupul de )eflecție pentru :nnoirea 5isericii împreună cu protosin&
g"elul Aaniel 9iootea -i ar'imandritul )artolomeu .nania (cole%i de&ai lui de la Institutul de (isiune al 5')$, la care au
aderat preo*ii 9onstantin 8aleriu, Aumitru ?tăniloaie, 9onstantin Ioicescu, ieromona"ul +ustin 7arc'i-, ?orin Aumitrescu
-i /oria )erneab0=n ima%inea de mai jos sunt prezen*i Teodor )aconsc'i, 7ircea 8'eordunescu, patriar'ul Teoctist -i )ar&
tolomeu 9onstantin ?ăvoiu0Aupă e-uarea încercării de înlăturare a patri&
ar'ului Teoctist (care s&a ucurat de sprijinul mitropolitului .ntonie 1lă&
mădeală$, Teodor )aconsc'i a fost (între !GGF -i !GG$ consilier la 7ini&
sterul 9ulturii0=ntre !GGL -i JFF! a fost amasador al 2omâniei la Iati&
can, acreditat în 2epulica ?an 7arino, respectiv pe lân%ă Ordinul 7ili&
tar -i ?uveran al 9avalerilor de 7alta (cei care l&au decorat pe Năstase$0
=nainte de&a intra în diploma*ie a fost director al Editurii nastasia din
)ucure-ti, redactor al emisiunii 3iața %pirituală de la TI2, dar -i redac&
tor la Editura Institutului 5i#lic și de (isiune al 5')0
Petru Car, în calitate de director %eneral al +nstitutului Aiplo&
matic 2omân – +A2 – din JF!F, este profesor universitar doctor la 4a&
cultatea de Ctiin*e 1olitice a Dniversită*ii )ucure-ti după ce în !GGM -i&a
luat masteratul în %tudii Europene și )elații Internaționale la Institut
Europ*en des auts ^tudes Internationales -i a devenit doctor în drept (în
JFFJ$ la 4acultatea de Arept a Dniversită*ii )ae-&)olKai din 9luj09arp este fondator -i director al I$.E) = Institutul )o&
m!n de %tudii Inter&'rtodoxe, Inter&onfesionale și Inter&)eligioase -i memru fondator al /undației reștin -emocrate
(director în cadrul -epartamentului %trategii ;olitice$03ste vice&pre-edinte al %ecției de )elații Internaționale a -I)I -i
din JF!F este 9avaler de 7alta0=n JFF# a participat ca cercetător&afiliat la Institutul 0ud7ig 5oltzmann pentru %tudiul ;ro&
#lematicii )eligioase a Integrării Europene (pro%ram al 9ole%iului Noua 3uropă din )ucure-ti$> între JFFM -i JFF" a fost
cercetător&afiliat la Institut f\r )ec"ts ;"ilosop"ie, )eligions und ?ultur )ec"t în cadrul Dniversită*ii din Iiena0=n JFF a
pulicat la Editura /undației nastasia lucrarea <n suflet pentru Europa6-imensiunea religioasă a unui proiect politic> în
JFFL, la /umanitas, seria 5oltzmann a pulicat ;en&
tru un creștinism al $oii Europe03tazul mistico&
politic îl cunoa-te în JFFG o dată cu pulicarea (la
3ditura 3iRon$ a două lucrări: -umnezeu la 5ru&
xelles6)eligia în spațiul pu#lic european -i )eligia
în tranziție6Ipostaze ale unei )om!nii creștine0Tot o
tranziție a fost -i cea economică, care s&a terminat
într&o fundăturăV9e poate aduce tranziția religieiB +ma%inea de mai sus prezintă deviza Ordinului 9avalerilor de 7alta0
Flori, (iaco,u, director în -irecția de /urnizare de Expertiză pentru 7.3, -i&a o*inut acalaureatul în !GLL la
;iceul +on ;uca 9ara%iale din )ucure-ti, sec*ia studii umaniste0Aupă asolvirea 4acultă*ii de +storie din cadrul Dniversită&
*ii )ucure-ti (în !G", a cărui lucrare de licen*ă a fost condusă de către lector&doctor Woe 1etre$, între !G" -i !GGF a fost
profesor de istorie în ?f0 8'eor%'e – 9ovasna0=ntre !GG" -i JFFL a fost cadru didactic al Dniversită*ii 9re-tine -imitrie
antemir, iar din JFF î-i desfă-oară activitatea la +nstitutul Aiplomatic 2omân02espectivul +A2 colaorează (pe diverse
teme$ prin acorduri cu institu*ii din 2omânia: Institutul de Investigare a rimelor omunismului și (emoria Exilului )o&
m!nesc, /undația )onald % 0auder (2onald ? ;auder este fratele lui ;eonard . ;auder – administrator al +nstitutului .s&
pen, este pre-edinte la 9entral 3uropean 7edia 3nterprises – ac*ionarul principal de la 1ro Tv, este pre-edinte – din JFFL –
al 9on%resului 7ondial 3vreiesc$, /acultatea de Ltiințe ;olitice – Dniversitatea )ucure-ti, Institutul )om!n pentru cțiu&
ne, Instruire și ercetare în domeniul ;ăcii = ;.)I), etc0+A2 or%anizează cursuri destinate persoanelor cu studii superi&
oare, care funcționează în aparatul de stat sau mediul privat, interesată de perfecționarea cunoștiințelor și a#ilităților aso&
ciate domeniului relațiilor internaționale01re-edinte al +A2 este ministrul afacerilor eterne în func*ie0T'eodor 1aleolo%u
(fiul lui .leandru 1aleolo%u, mason$ este lectorul acestui institut pe proleme de comunicare inter&instituțională și inter&
culturală0
/undația )onald % 0auder (în anun*urile oficiale este asociată deseori cu <niversitatea (edia$ are sedii centrale
în ?tatele Dnite (la Ne@ QorR$, respectiv )udapesta (Dn%aria$, are filiale în întrea%a 3uropă 9entrală -i de 3st (dar nu în
7ada%ascar,
centre 1apua (înfiin*ate
educa*ionale Noua 8uinee sau*ări
în !M 8roenlanda$ -i sus&men*ionată$0=n
din re%iunea patronează activitatea a peste
!GGL, F de;auder
4unda*ia unită*i adecreat
învă*ământ particular
compleul -colar -i
multicultural 0auder )eut care, în prezent, asi%ură pre%ătirea a peste HFF de elevi prin %rădini*ă, -coală primară, %imnaziu
-i liceu (cu predare în lima en%leză$, institu*ii autorizate (acreditate de 7inisterul 3duca*iei, 9ercetării -i Tineretului$09u
statut de cola#orator al +A2 fi%urează -i International entre for 5lac@ %ea %tudies I5%% (?er%iu 9elac$0Ci pentru că ceva
mai înainte l&am numit pe T'eodor 1aleolo%u la ”capitolul” lectori, alte trei persoane (prin natura pre%ătirii -i a activită*ii
desfă-urate$ treuie men*ionate ca lectori ai +A20 % Iulia, Fota, consilier în .dministra*ia 1reziden*ială0Născut la !L iunie
!GM, la )ucure-ti0.solvent al 4acultă*ii de +nstala*ii pentru 9onstruc*ii din cadrul +nstitutului de 9onstruc*ii 9ivile, în
!GGH a frecventat un curs de -ase luni la 9ole%iul Na*ional de .părare (al cărui director va fi între JFF -i JFFG$0=n !GGH a
fost sta%iar (pentru o lună$ la 1arlamentul 3uropean (pro%ram or%anizat de 4unda*ia ?c'umann$, iar în !GG" a fost asol&
vent al ursului de :nalt $ivel (două săptămâni$ or%anizat de 9ole%iul pentru ?tudii +nterna*ionale -i de ?ecuritate 93??
”8 9 7ars'all” (8ermania$0=n perioada !GG"&JFF! a fost -eful sec*iei militare a 7isiunii 2omâniei la N.TO -i D3 (din
)ruelles$0 B Lia,a Io,escu, conferen*iar universitar doctor, lector la +A2, este -i conferen*iar universitar doctor&asociat
la omplexul Educațional B0auder )eutB din )ucure-ti0 2 Narcis Dăr,escu, născut la !! noiemrie !G#", cu o pre%ătire
HF"
demnă de marile universită*ii ale lumii, lector la +A2, avea (si%ur că a trecut la următorul$ %radul HJ_ & ? = ?nig"t o&
mmander ourt of onor în 2?.., fiind afiliat al ;ojii ”)ucure-ti”0
=nc'eind scurta prezentare a +A2, a celor care&-i desfă-oară (în parte$ activitatea în această institu*ie -i revenind
la 4lorin Aiaconu se poate adău%a că în JFFJ acesta a fost memru fondator al 0I) 2omânia – 0iga Internațională on&
tra )asismului și ntisemitismului03ste mai mult decât stranie ”inter&conectarea” termenilor de antirasism (mai ales că la
*i%ani, după cum sus*inea cineva din 1loie-ti, educația ar tre#ui să înceapă cu folosirea săpunului$, "omofo#ie, antisemi&
tism (pentru ce motive cineva treuie să&-i aloce dreptul de popor alesB Nu este o 5isrețuire la a5resa celorlalți+$, xeno&
fo#ie (dacă cineva î-i manifestă desc'is nemul*umirea fa*ă de ac*iunile DA72, în mod automat este anatemizat, ceea ce
face ca negarea unei cate%orii să atra%ă, în mod direct, -i contestarea cate%oriilor asociate cu cea ne%ată$0
)artolomeu 9onstantin ?ăvoiu -i T'eodor .tanasiu, fost ministru al apărării0
Cole=iul Națio,al 5e Aărare Carol I, al cărui elev 4lorin Aia&
conu a fost între ianuarie&iunie JFFF, a fost înfiin*at în !GGJ prin decizia 7i&
nisterului .părării Na*ionale, având la ază o idee occidentală care s&a #ucu&
rat, încă de la început, de o largă apreciere, cu scopul (după !G"G$ unei co&
recte înțelegeri de către opinia pu#lică rom!nească a specificului pro#leme&
lor de securitate și apărare națională, respectiv să răspundă necesită*ii (din
partea – din partea societății civile și a noii clase politice$ unor miloace de
educare care să le asigure accesul la un domeniu care p!nă atunci a fost in&
terzis0Drmărind realizarea standardelor de calitate și performanță occiden&
tale în domeniul pregătirii elitelor civile și militare ale )om!niei în dome&
niul securității și apărării (mai de%raă a dependenței de deciziile altora$, cole%iul î-i propune:
! – 9ooperarea permanentă cu institu*ii similare din Occident, în primul rând cu statele memre ale N.TO -i D3>
J – Aezvoltarea unei cooperări strânse cu *ările din 'rientul (ilociu 0ărgit -i din re%iunea 7ării Ne%re (lărgit  sc'im&
uri ilaterale cu 1aRistan, +ordania, +srael, 8eor%ia, .zeraidjan (noroc că au rezerve$, Dcraina -i Turcia>
H – 1articiparea la conferin*e interna*ionale, seminare, ateliere -i %rupuri de lucru pe proleme de securitate -i apărare (de
eemplu, %ectorul energetic și nevoia de resurse naturale – din .ustria, .erorismul glo#al – din +srael$>
# – ?c'imuri de eperien*ă cu institu*ii similare din străinătate, vizite reciproce, călătorii de studiu -i documentare>
 – ?us*inerea de epuneri -i prele%eri în cadrul pro%ramului de învă*ământ al 9ole%iului Na*ional de .părare de către e&
per*i -i speciali-ti din străinătate0
)artolo.eu Co,sta,ti, Săoiu (%rad GL al 2itului de 7emp'is&
7israZm, în ima%ine împreună cu <osep' 9astelli – %rad GG al aceluia-i rit$ es&
te strănepot al pitarului 9onstantin ?ăvoiu, personalitate a Olteniei în a doua
jumătate a secolului al X+X&lea0Tatăl lui ) 9 ?ăvoiu, 4ilip 9 ?ăvoiu, demoi&
lizat în !G#J, a fost an%ajat ca func*ionar al 7inisterului de +nterne al 2omâ&
niei -i după !G#" intră în conflict cu noua or!nduire su acuza*ia că ar fi fost
filo&american09a urmare a tracasărilor, 4ilip 9 ?ăvoiu a decedat în !GMJ0=ntre
timp, ) 9 ?ăvoiu a urmat cursurile 4acultă*ii de 9omer* 3terior din cadrul
.cademiei de ?tudii 3conomice din )ucure-ti (între !GMH -i !GM"$0'riginea
dumnealui ca fiu al reacțiunii filo&americane, ridicat împotriva socialismului
proletar a contat prea pu*in, fiind doar gargară pentru gură&cască din ;oiana
lui Iocan0=n !GM" a asolvit Lcoala de 'fițeri în )ezervă de Intendență&/inan&
țe (BV$0=ntre !GM" -i !GLF a fost func*ionar&economist al 7inisterului de 9omer* 3terior al 2omâniei, iar în !GL! a plecat
în 4ran*a, unde a realizat o carieră redutailă pe plan economic, politic -i sindical0
(ilitant în <niunea ;an&Europeană, continuator al ideilor lui ouden"ove&?alergi, lcide de 2asperi, ?onrad
denauer, )o#ert %c"umann (cel care a dat numele Dniversită*ii din ?trasour%, 4ran*a$, (itterand, "irac, s&a angaat în
acțiuni pentru o mai #ună înțelegere între țările europene și pentru realizarea (arelui -esen omunitar (al ”7arelui .r'i&
tect” BV$ al <niunii Europene, cu respectarea identității tuturor națiunilor0=n calitate de vice&pre-edinte laic al omitetului
de dministrație al (itropoliei 'rtodoxe )om!ne pentru Europa 'ccidentală și (eridională, a contriuit la întărirea spi&
ritului ecumenic dintre diferitele confesiuni inter&religioase și a spiritului de toleranță0Ain !GLM a devenit memru al 7a&
soneriei, iar la conventul din JG martie JFF" este ales 7are 7aestru al 7arii ;oji Na*ionale Dnite din 2omânia – 7;ND20

=n =n ima%ine,
cadrul unei )artolomeu 9onstantin
ceremonii din octomrie?ăvoiu împreună
JF!F (unele cusus*in
surse patriar'ul ortodo
noiemrie )artolomeu
JF!F$ la care au+0
participat /oria Nestorescu )ălce-ti -i Iictor .%apiescu$ a primit %radul G al 2itului de
7emp'is&7israZm> ulterior a fost numit înlocuitor al 7arelui 7aestru 7ondial (%rad GL$ -i
7are 7aestru al acestui rit pentru 2omânia (deci un fel de ”-ef” al lui 8'eor%'e 4lorea$0;a J
aprilie JF!! a primit din partea 7arelui 7aestru al Ordinului ?f0 +oan de <erusalim – 9avale&
rii de 7alta (ramura ortodoă, înfiin*ată în !LGL când *arul 1avel + al 2usiei a devenit cel
de&al -aptezecelea maestru al Ordinului de 7alta$ (area ruce pentru serviciile aduse ordi&
nului în dezvoltarea le%ăturilor sale cu lumea ortodoă0) 9 ?ăvoiu reu-e-te sâ îmine destul
de ine idealurile masonice cu concep*iile de via*ă ale socrului său (care este preot$0Ci ca ur&
mare a faptului că 7asoneria poate face casă #ună cu )iserica, la ! mai JF!F a făcut parte
din dele%a*ia Ordinului ?f0 +oan de <erusalim – 9avalerii de 7alta în vizită la )artolomeu +,
patriar'ul 9onstantinopolului, mai ales ca ) 9 ?ăvoiu este ar"onte deputat al 1atriar'iei 3cu&
menice din 9onstantinopol0
HFG
 +ma%inea prezintă dezvoltarea 7asoneriei în 2omânia după
!G"G0
;a sfăr-it de mai JFFH, 7asoneria din 2omânia a ani&
versat, de la calfă la maestru !F ani de la reaprinderea luminilor
în templele 2omâniei0Ci cum reaprinderea a fost nășită de re&
prezentan*i ai masoneriei italiene, asupra acestora (a italienilor$
planează #lestemul ustiției09u ajutorul 1arc'etului din 2oma
(+talia$ a ie-it la iveală implicarea fraților masoni, a eper*ilor
din serviciile secrete, a profesioni-tilor din lumea crimei or%ani&
zate în ac*iuni comune cu personalită*i politice din 2omânia ani&
lor 6GF: +on +liescu, 7u%ur +sărescu, Iictor .tanasie ?tăncules&
cu, .drian Năstase, to*i ace-tia gravit!nd în jurul unei societă*i
& ;into – din 2oma, respectiv pătrunderea mafiei italiene în 2o&
mânia0Totul începe la J septemrie !GGF când o fur%onetă lin&
dată care transporta valori pentru )anca ?anto ?pirito (din 2o&
ma$ este atacată -i prădată, în ac*iune dispărând JG# de certifi&
cate de depozit în al#: M" dintre ele, cu seria +, aveau valoarea
nominală de un (!$ miliard de lire italiene fiecare, iar restul de
JJM (cu seria /$, aveau valoare de G de milioane de lire italie&
ne fiecare0.vând în vedere valoarea transportată, punerea în
circula*ie a respectivelor certificate nu se putea face la colț de
stradă, de către oricine0
Aupă !GGJ, respectivele certificate reintră în circula&
*ie, prin tranzac*ii diverse (în 3lve*ia -i alte câteva *ări europe&
ne$0O parte din aceste certificate pare că a fost folosită pentru
cumpărarea )ăncii .%ricole04olosind toate mijloacele disponi&
ile (intero%atorii, filaje, interceptări telefonice, perc'ezi*ii, sec'estre$ poli*ia italiană i&a identificat pe făpta-i (de fapt, sim&
pli eecutan*i$ -i, cercetând societatea care %estiona (după !GGJ$ aceste certificate – lipper %)0 – s&a constatat că aceasta
nu este decât o societate&paravan, condusă la rândul ei de o altă societate comercială, din proprietatea lui 1atrizio 1into01e
măsură ce anc'eta evolua, iroul ?ocietă*ii 1into s&a dovedit un clu# veritail în care se întâlneau oameni politici de prim
ran% ()ettino 9rai, 8iulio .ndreotti$, memri ai 7asoneriei (.lfredo Aiomede – 7are ?ecretar al 7arelui Orient al +tali&
ei, 9ostel +ancu – maestru al ;ojii .cuila, dar -i 8iuliano di )ernardo – 7are 7aestru al 7asoneriei italiene$0=n ima%inea
alăturată, 8iulio .ndreotti (în stân%a$ se află împreună cu ;icio 8elli (în dreapta$ în
.r%entina, la asa )osada din )uenos .ires (una din re-edin*ele pre-edintelui ar%enti&
nian 1eron$01rin ac*iuni concertate ale poli*iei, la nivel local dar -i european, anc'eta&
torii încep să realizeze adevăratele dimensiuni ale cazului, dar -i coneiunile acestuia0
Ain declara*ii, personalită*i ale filierei rom!nești, apăreau des în depozi*iile inculpa*i&
lor0 9ostel +ancu (violonist, alungat de re%imul comunist$, memru al 7asoneriei itali&
ene, este introdus în atmosfera )iroului 1into de către .lfredo Aiomede0+ancu a vizitat
2omânia unde a stailit le%ături cu +on +liescu, Iictor .tanasie ?tănculescu (fost minis&
tru al apărării$ -i .drian Năstase (pe atunci ministru de eterne$0=n afară de activitatea
masonică, +ancu conducea câteva societă*i aflate su influența )iroului 1into (printre altele, era administrator dele%at la
/enis %)0$08iuliano di )ernardo declara: -ea în noiem#rie 199K, ostel Iancu mi&a spus că sta#ilise legături cu preșe&
dintele Iliescu, cu ministrul apărării (?tănculescu$, cu ministrul de externe (Năstase$0m avut ocazia să&l cunosc pe $ăsta&
se care, în cursul unei vizite oficiale, a venit să mă caute la B3illa (ediciB, fiind anunțat de -iomede că voi participa la
înt!lnire și la dineul care va urma0Tot 8iuliano di )ernardo, dar de data aceasta în (esa către comunitate, declara: <nele
încercări făcute în )om!nia de (arii (aeștri din Europa și de peste ocean nu dăduseră rezultate, în timp ce guvernanții
rom!ni manifestaseră intenția de&a privilegia Italia în opera de reconstrucție a (asoneriei, datorită raporturilor cultura&
le, asemănării de lim#ă, respectiv a tradițiilor0Ci uite a-a, urmașii lui .raian i&au încălecat (a doua oară$ pe urmașii lui -e&
ce#al, pe tăcute, cu ajutorul unui 5astus auto'ton09e a determinat, totu-i, ca puterea de la )ucure-ti să prefere ezoterismul
masonilorromâne
torită*ile în locul
italienii&au dat tottradiției -i nu dincu
masonice,
ajutorul, o clară
motive orientare
oculte, francofonăB
ci din interese pur'pțiunea s&a +ancu
financiare, numitfiind
9ostel +ancu, în
implicat căruia au&
afaceri
de sute de milioane de dolari în 2omânia (afaceri de care autorită*ile de la )ucure-ti aveau cuno-tiin*ă$0Ofertele trimise de
+ancu (prin fa$ clien*ilor italieni cuprindeau (pe lân%ă aluminiu de foarte mare puritate – GG,GGL$ materiale care intră su
inciden*a anumitor or%anisme interna*ionale, precum itriu, cesiu, coalt, seleniu, tantal (folosit în electronică la faricarea
condensatoarelor electolitice cu curenți de fugă foarte mici$, eriliu, mercur ro-u, telmiu, dar -i vanadiu, @olfram, nic'el,
crom, zinc, plus circa #FF R% de plutoniu îmo%ă*it (provenind din fosta D2??$0
?&a încercat folosirea unei păr*i din capitalul financiar provenit din tranzac*ionarea certificatelor dispărute în ten&
tativa de ac'izi*ionare a 23N3;0Aele%a*ia italiană (condusă de 9ostel +ancu$ lansează propuneri fauloase dar, pe cât de
spectaculoase, sunt reduse la zero de către un mic detaliu aparent anal0Dnul dintre reprezentan*ii 2omâniei cere o carte de
vizită -i, la o scurtă cercetare privitare la starea partenerilor de afaceri italieni, s&a dovedit că firmele respective încă nu&-i
ac'itaseră taele de înscriere în +talia (vezi 7iruna 7unteanu, ziarul iua din aprilie !GGM$0
=n perioada !G#"&!G"G se crede că a eistat un moment în care 7asoneria pare să fi avut un loc de cinste în 2o&
mânia0+storicii sus*in că, până în !GL!, 9eau-escu ar fi încurajat 7asoneria, -i că a tolerat&o după !G"F0Termenul de epocă
H!F
de aur a fost aplicat (pentru prima dată$ conducerii lui 9eau-escu de către 8 A Cerănescu (?eranesco$, istoric mason, în
volumul al ++&lea al istoire de la /ranc&(a]onnerie <niverselle, încă din !GMM0+storicii reprezentativi ai 7asoneriei din
2omânia – 2adu 9omănescu -i 3milian 7 Aorescu – consideră că anii !G#&!G#" reprezintă perioada unei colaorări in&
tense dintre 7asoneria română -i re%imul comunist, cea mai a%reată de către masoni fiind conducătoarea comunistă .na
1auRer0(1oate pu*ini î-i amintesc că în perioada re%imului comunist, pe undele 2adio 2omânia Tineret, în fiecare zi de
miercuri, eista o emisiune care se numea Exploratorii 0umii de (!ine0Dnul din colaoratorii la această emisiune era -i
2adu 9omănescu$0Dn mare număr de comuni-ti au fost ini*ia*i în 7asonerie, iar masoni (cu reale -i adevărate calită*i – 7i&
'ail ?adoveanu, /oria /uluei, 7i'ail 2alea, N A 9ocea, Iictor 3ftimiu -i, mai târziu în timp, 3dmond Nicolau$ -i&au
adus contriu*ia la tezaurul cultural al *ării (creat, tocmai, în vremea comuni-tilor$07ul*i din cei care proveneau din familii
(sau medii$ care până în !G# au avut tan%en*ă cu via*a politico&economică a *ării au continuat să fie prezen*i, -i după acest
an (într&o anumită măsură$, în rândurile celor de care depindeau interesele -i afacerile 2omâniei0
(i,u Patriciu (sau Aan 9ostac'e 1atriciu$ s&a născut la H au%ust !GF în familia unui cunoscut petrolist al peri&
oadei interelice0Tatăl său, Ialeriu 1atriciu (!GFH&!G"L$ a fost in%iner minier, doctor în %eolo%ie, %eofizică -i mineralo%ie,
-i a lucrat (începând cu !GH$ în %ocietatea stra )om!nă (societate română cu capital mit, an%lo&olandez$, o sucursală a
trustului petrolier )oal -utc" %"ell o0. fost anc'etat de către 1arc'etul 7ilitar din 2omânia acelei perioade în a-a numi&
tul scandal al sondelor deviate0Aupă !GL, anul asolvirii ca ar'itect al +nstitutului de .r'itectură ”+on 7incu” din )ucu&
re-ti, Ainu 1atriciu este repartizat, pe aza pre%ătirii, la +nstitutul de 1roiectări al 7inisterului 9omer*ului 3terior0=n !GL"
a fost admis ca asistent universitar la +nstitutul de .r'itectură din )ucure-ti0=mpreună cu câ*iva cole%i, Ainu 1atriciu a
câ-ti%at un concurs interna*ional de ar'itectură pentru construirea unui palat la .u&A'ai pentru fiul -eicului 2eza, perioa&
da !G"#&!GGF fiind caracterizată de numeroase deplasări în zona emiratelor0=n !GGF revine în *ară devenind fondator al 1N;
-i în iulie !GGF (din cauza unui conflict cu vec"ii li#erali$, Ainu 1atriciu împreună cu 9ălin 1opescu Tăriceanu (fiul adoptiv
al lui Aan .medeo ;ăzărescu$ -i Iiorel 9ataramă, provoacă o sciziune a partidului, formând ;$0&ripa .!nără (su con&
ducerea lui Ainu 1atriciu$0=n JFFH, 1atriciu s&a retras din 1arlament -i din via*a politică, dedicându&se eclusiv afacerilor0
Om de afaceri controversat, a fost acuzat de în-elăciune -i spălare de #ani în cazul privatizării 1etromidia împreună cu o
parte din asocia*ii lui, 1'il ?tep'enson -i 9olin /art (reprezentant al unui off&s"ore din 9ipru – %altville 0td – prin care -i
9amelia Ioiculescu – fiica lui Aan Ioiculescu – -i .ttila IerestoK au avut de câ-ti%at$, a fost învinuit de comiterea mai
multor infrac*iuni economice, printre care -i manevrarea pie*ei ursiere0
1e lân%ă multe alte domenii, -i domeniul ener%etic pare să fie o *intă predilectă a fraților, unul dintre ei (implicat
într&un fel sau altul$ fiind Cor,eliu *ioia,u (prezent în foto%rafia de mai jos$03ste fiul lui 9onstantin Ii-oianu, născut
la # feruarie !"GL, la Drla*i (1ra'ova$ -i decedat la veneraila vârstă de GL de ani (în !GG#, la a&
s'in%ton$, jurist, diplomat -i politician român, doctorand la ?orona (1aris$, reprezentant al 2omâ&
niei pe lân%ă 0iga $ațiunilor (viitoarea OND$ cu titulatura de tec"nical advisor0=ntre !GHH -i !GH,
9onstantin Ii-oianu a fost ministru plenipoten*iar la /a%a, a fost ministru de eterne al 2omâniei
(între # noiemrie !G## -i  martie !G#$, iar între !G#" -i !GL a fost pre-edintele omitetului
$ațional )om!n03ste de notorietate afacerea #ăieților deștepți privitoare la ener%ie care i&a adunat
laolaltă pe 9orneliu Ii-oianu (în calitate de 7are 7aestru al 7arii loji Na*ionale din 2omânia – loja
condusă de el î-i are sediul pe strada 3d%ar uinet, nr0 L, la acest sediu func*ionând -i /undația
ulturală B-eltaB, condusă tot de 9orneliu Ii-oianu$> pe )o%dan )uzăianu (afiliat la 7area ;ojă
lpina din 3lve*ia$, reprezentant al Energ olding (cu conexiuni până la 7ircea )ăsescu, sediul
Energ olding aflându&se la aceea-i adresă, 3d%ar uinet, nr0 L$, 1ro&7are 7aestru în loja condu&
să de 9orneliu Ii-oianu, dar -i pe Aan +oan 1opescu (na-ul de căsătorie al lui )uzăianu în JFFH$0=n ima%inea de mai jos
este prezent .lerto 7enasc'e, fost 7are 7aestru al 7arii ;oji lpina din 3lve*ia, 7are 7aestru
de Onoare ad vitam al 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei0
2adu )erceanu, ca protejat al lui ?orin 4runzăverde (dar mai ales protejat al frăției$ a de&
clarat la emisiunea 1KK de la 2ealitatea Tv că îl cunoa-te pe )uzăianu0Dna din primele persoane
cu care s&a întâlnit Iarujan Ios%anian (după numirea lui ca ministru al economiei, în JFFM$ a fost
)o%dan )uzăianu0
4unda*ia 9ulturală ”Aelta” (patronată de 9orneliu Ii-oianu$ a desc'is în octomrie JF!F
5i#lioteca ;rivată B-eltaB (aată în principal pe carte esoterică$, iar în prima zi, festivă, a desc'i&
derii, au participat: Iarujan Ios%anian (a cărei so*ie, 7i'aela Ios%anian, face parte din 9luul 2o&
tarK t"eneum
1aleolo%u (decidin )ucure-ti$,
-i el 3u%en
e frate$, Niels Ovidiu 9'irovici,
?c'necRer (prezent -i?orin Oprescu,+nstitutului
la întrunirile 9laudiu )leon*,
.spenT'eodor
2omânia ,
profetul de la ntenele lui Ioiculescu$, Ainu ?ăraru, Oreste ?carlat Teodorescu, 2ăzvan T'eodores&
cu, 9onstantin )ălăceanu&?tolnici, 8'eor%'e 4lorescu0Ci tot su patronajul lui 9orneliu Ii-oianu, la început de ianuarie
JF!F, în prezen*a lui 7ircea 8'eordunescu (ministru&consilier pentru pro%ramele D3 în 7inisterul .facerilor 3terne$,
/o@ard 8rafft (7are 7aestru de Onoare ad vitam al 7arelui Orient al 2omâniei$, <ean 9laude Terdivat (7are 7aestru al
7arii ;oji 4ranceze$, T'omas <acRson (secretar eecutiv al 9onferin*ei 7ondiale a 7arilor ;oji 7asonice$, 3u%en Ovidiu
9'irovici (pe atunci 7are 7aestru$, 8ustavo 2affi (7are 7aestru al 7arelui Orient al +taliei$, su ”tutela” -e (ola Ita&
lia, a fost înfiin*at primul capitol (sau capitul$ -e (ola )om!nia, cu titulatura de 5ucurești OJK4K0Ci cum orice manifes&
tare importantă nu se poate înc'eia fără luări de cuv!nt și mulțumiri, -i /o@ard 8rafft (în interven*ia lui$ a mul*umit, în
mod special lui ;uciano 9ritelli, respectiv lui 9laudio Iernale, pentru munca depusă în favoarea unei loi -e (ola într&o
altă țară a Europei0%u# înaltul patrona al guvernatorului 5ăncii $aționale a )om!niei, academician (ugur Isărescu, cu
sprijinul 7inisterului 3duca*iei, 9ercetării, Tineretului -i ?portului, Exim&5an@, ntena 1, )adio )om!nia ctualități -i
)adio )om!nia ultural s&au pus azele edi*iei JF!!a upei B-e (ola = 5$)B la -a' pentru copii -i tineret0
H!!
 Mircea 0eor5u,escu s&a născut la JM ianuarie (dar la ceva distan*ă de aniversarea lui
Nicolae 9eau-escu$ !G#L, la )ucure-ti, fiind (în !GLF$ asolvent al 4acultă*ii de 4izică din cadrul
Dniversită*ii )ucure-ti0. fost cadru didactic până în !GGM, iar între ! noiemrie !GGM -i !! martie
!GGL, a fost pre-edinte al genției $aționale de ontrol a Exporturilor %trategice și a Interzicerii
rmelor "imice = $E%I cu ran% de secretar de stat0+mediat după, la !# martie !GGL, este
numit adjunct al directorului ?2+, func*ie pe care a de*inut&o până în noiemrie JFF!03ste memru
în diverse or%aniza*ii -i asocia*ii de tip ON8, care&-i au ori%inea în mediile politice de la )ru&
elles01rin 2 9KY din JJ au%ust JFFJ a fost numit consul %eneral, -ef al 9onsulatului 8eneral al
2omâniei din 7ilano (+talia$, func*ie pe care a îndeplinit&o până în J" feruarie JFFL07ircea 8'e&
ordunescu este maestrul ;ojii %ever /rențiu 8[ din )ucure-ti, respectiv am#asador al Ordinului
?uveran ?f, +oan de <erusalim – 9avalerii de 7alta (acela-i ordin în care este prezent -i Aimitrie
?turdza$09a în orice domeniu de activitate, -i în lumea societăților secrete și inițiatice eistă lupte ascunse pentru impune&
rea unui ordin sau a altuia ca fiind adevăratul ordin păstrător al tradiției0Ordinul de 7alta (cel care l&a decorat pe Năstase
-i la care a fost acreditat )aconsc'i, cu sediul la 2oma, via 9ondotti, nr0 M", @@@0orderofmalta0or% $ atră%ea aten*ia despre
posiilitatea eisten*ei organizațiilor imitatoare care caută să&-i asume anumite drepturi, atriu*ii, dar - statutul de tradițio&
naliste0Aecernarea ordinelor -i medaliilor acestui ordin ('rdine ;ro (elito (elintesi$, celor care au desfășurat activități
care au adus prestigiu și onoare %upremului 'rdin (ilitar de (alta, are loc doar în trei zile specifice din an: J feruarie &
andelora (sărătoare care în calendarul reli%ios catolic este cunoscută drept ;rezentarea -omnului$> J# iunie – sărătoa&
rea lui ?f0 +oan )otezătorul, patronatorul Ordinului (cazul decorării
lui .drian Năstase$ -i !H octomrie – 5inecuv!ntatul 2erardo – fon&
datorul Ordinului01ropunerile pentru decorare sunt pulicate în )ule&
tinul Oficial al Ordinului de 7alta, iar to*i cei interesa*i pot studia toa&
te documentele (ar'ivate$ ale Ordinului de 7alta în aza unui permis
special elierat de respectivul Ordin0
Trecând la ordinul frecventat de 7ircea 8'eordunescu, la în&
trunirile acestuia participă actorul Aorel Ii-an, )artolomeu 9onstantin
?ăvoiu, Aimitrie ?turdza -i .drian 9ioroianu (amii în foto%rafia ală&
turată$ dar -i 000 <u%aru %"u@aruC0
aril IosiQ C0iu><aia, continuă seria prezentărilor din
materialul dedicat 7asoneriei din 2omânia, a le%ăturilor acesteia cu
societă*ile care de*in o anumită influen*ă la nivel mondial0Născut la JF
martie !G# la )aia ?prie (jude*ul 7aramure-$, 8 + 9'iuzaian este asolvent al 4acultă*ii de Arept din cadrul Dniversită*ii
)ucure-ti0;a scurt timp după asolvire a sus*inut eamenul pentru doctoratul în drept0=ncepând ca judecător al municipiului
)ucure-ti (au%ust !GML&ianuarie !G"#$, devine consilier juridic -ef (ianuarie !G"#&au%ust !G"L$, inspector %eneral în 7ini&
sterul de <usti*ie (au%ust !G"L&martie !GG#$, iar în martie !GG# este numit ministru al justi*iei (pentru perioada martie !GG#&
septemrie !GGM$0=n !G"J a devenit memru al cademiei de i#ernetică 2enerală BLtefan 'do#leaB din ;u%ano (3lve&
*ia$, iar în !G"G a devenit memru în senatul -i consiliul științific al cademiei Internaționale B(ediceaB din 4loren*a,
+talia0=n ima%inea de mai jos sunt prezen*i 8avril +osif 9'iuzaian, ;ena Timofte, .ristide )u'oiu -i +on +onescu0=n !GGM,
cu ocazia vizitei cardinalului .c'ille ?ilvestrini (;refect al ongragații&
lor$ la )ucure-ti, 8 + 9'iuzaian este distins cu (edalia ;ontificia con&
ferită de către Iatican, -i tot în !GGM, dar în iunie, este decorat (la sediul
7arii ;oji 4ranceze din 1aris$ cu (edalia de (erit Bl I uza ;rincepsB
(fiind al doilea român, după re%ele 7i'ai, care a primit cea mai înaltă
distinc*ie masonică$ de către %upremul onsiliu (asonic al 2?.., pentru
serviciile excepționale aduse poporului rom!n și 'rdinului (asonic )o&
m!n (ordin frecventat -i de 7arcel ?'apira$0Aiploma care înso*e-te dis&
tinc*ia i&a oferit titlul de memru ad "onores al ?upremului 9onsiliu0=n
JFF, la 1aris, la ongresul (ondial al Nuriștilor, 9'iuzaian a fost ales
vice&pre-edintele socieției Internaționale a Nuriștilor -emocrați, cu sta&
tut special pe lân%ă OND0=n cadrul unei conferin*e interna*ionale or%ani&
zate ales
fost la ;alatul $ațiunilor
pre-edinte din 8eneva,
al entrului în octomrie
Internațional pentruJFFL, su e%ida
;romovarea și .0+0<0A0
;rotecția(în en%leză +.A;$
;rofesiilor -i OND,
Nuridice01e plan8intern
+ 9'iuzaian a
este pre-e&
dintele <niunii Nuriștilor din )om!nia = <N) – din care face parte -i ?er%iu .ndon (născut în !GHG, deputat al 1artidului
9onservator, memru al 8O1.9 – 2lo#al 'rganization for ;arlamentarians gainst oruption$0
International ssociation of -emocratic 0a7ers = I-0 – .socia*ia +nterna*ională a <uri-tilor Aemocra*i este o
or%aniza*ie non&%uvernamentală cu statut consultativ pe lân%ă 39O?O9 -i DN3?9O, înfiin*ată în !G#M prin unirea avoca&
*ilor care au participat la 1rocesul de la N[rener%01otrivit unui raport al 9+. (pulicat în !GL"$ – %oviet ;ropaganda 'pe&
rations – +.A; era catalo%ată drept one of t"e most useful communist front at t"e service of t"e %oviet ommunist ;art,
caracterizare specifică acelor ani, dar care nu surprinde, având în vedere pe cei care au pus în practică cele două tendin*e
anta%oniste, comunismul respectiv capitalismul01artea occidentală a %loului terestru era controlată de ssociation of me&
rican Nurists, cu sediul la /avana02amura americană a acestei or%aniza*ii – $ational 0a7ers 2uild – a fost or%anizată în
!GHM cu sprijinul omintern, ca front al 1artidului 9omunist din ?D.04iecare zonă %eo%rafică este reprezentată în comite&
tul de conducere, comitet supervizat la rândul lui de 000 Nelson 2 7andela, ;resident Emeritus02omânia este reprezentată
de 8 + 9'iuzaian, iar ?tatele Dnite sunt reprezentate de 7arjorie 9o'n0.socia*ia este activă în cadrul OND (la Ne@ QorR$
H!J
prin ;enno /inds -i )et' ;Kons, la 8eneva prin 7icol ?avia (+talia$, la DN3?9O prin .'med Aerradji, la Iiena prin 3ve&
lKn A[rmaKer, iar la DN+934 de către <uliette 9'inaud0

Nelson 7andela -i Oliver Tamo (lider comunist sud&african$07andela a urcat pe scara

puterii datorită cedării exclusivității o%ă*iilor minerale ale .fricii de ?ud către 2ot'F
sc'ild -i Oppen'eimer (lucrarea ."e >ords of $elson (andela, 9arol 1ulis'in% 8roup,
!GG"$0
9onform ?tatutului Na*iunilor Dnite, capitolul X, articolul MJ, 39O?O9 &
onsiliul Economic și %ocial al $ațiunilor <nite – are rolul de&a rezolva, respectiv de&a
promova studii sau relații internaționale, economice, sociale, culturale, educative, în
domeniul sănătății sau alte domenii, put!nd face recomandări privitoare la aceste c"es&
tiuni dunării 2enerale, mem#rilor $ațiunilor <nite sau instituțiilor specializate inte&
resate039O?O9 are în componen*ă # de memri, nominaliza*i pentru trei ani, fiind or&
%anismul consultativ -i de coordonare a activită*ii economice -i sociale a Na*iunilor
Dnite, a diverselor or%aniza*ii conectate la OND0.cest consiliu ac*ionează -i prin comi&
sii func*ionale diverse, respectiv pe patru comisii economice: 3uropa – 393> .sia -i 3tremul Orient – 39.43> .merica
;atină – 39;.> .frica – 39.0E'%' este unul dintre cele -ase or%anisme principale ale OND -i începând cu !GG", în
fiecare aprilie, memrii acestui consiliu se întâlnesc cu factorii de decizie din cadrul )ăncii 7ondiale, respectiv din 4ondul
7onetar +nterna*ional0
O mică -i necesară pauză introductivă0+nvadarea )el%iei în
timpul celui de&al doilea răzoi mondial de către trupele 'itleriste a
făcut ca 7arele ?ecretar (care era în acela-i timp -i 7are 2e%ent, res&
pectiv 7are 1rotector al Ordinului Templar – redenumit în !"H, prin
decret, de către Napoleon al +++&lea ca 'rdinul %uprem (ilitar al .em&
plului din Nerusalim$, cavalerul 3mile 9lement Iandenur%, să strân&
%ă toate documentele ordinului -i să plece cu ele spre 1ortu%alia, *ară
care&-i păstrase neutralitatea0.ici, documentele i&au fost înmânate,
împreună cu 2e%en*a Ordinului, 7arelui 7are-al (ran% ec'ivalent cu
cel de 7are 1rior$ din acea perioadă al 1ortu%aliei, noilul portu%'ez
don .ntonio 9ampello 1into 1ereira de ?ousa 4ontes0=n !GMF, don
.ntonio i&a lăsat moștenire, prin testament (+]$, 2e%en*a -i 1rotecto&
ratul Ordinului Templar fiului său în vârstă de HF de ani, don 4ernan&
do 9ampello 1into 1ereira de ?ousa 4ontes0=n !GLF, .ntoine Wdroje@sRi (pe #aza unor documente templare aflate în pose&
sia unui noil din Napoli$ provoacă o sc'ismă în cadrul Ordinului, fiind ales 7are 7aestru la %rupului dizident0=n !GG (în
urma onventului 2eneral de la ?alzur%$ se desprinde o %rupare americană care contestă autoritatea lui 4ontes0<ames 9a&
reK (militar de profesie$, autoproclamat 7are 7aestru, îl acuza pe 4ontes de nereguli în administrarea Ordinului -i, pe aza
%rupului său, începe să înfiin*eze să înfiin*eze omanderii -i ;riorate în toată lumea0.ceastă ramură dizidentă – 'rdinul
%uveran (ilitar al .emplului din Nerusalim (practic, denumirile sunt identice$ = '%(. – se caracterizeazăca fiind un
ordin laic, care promovează caritatea, principiile cavalerești și își desfășoară activitatea ca un '$2 care caută să se afi&
lieze la c!t mai multe organizații internaționale0=n 2omânia, su jurisdic*ia ?D. – a 7arelui 7aestru <ames 9areK – eistă
două comanderii, înfiin*ate în septemrie JFF, având circa o sută de cavaleri0=n ima%inea de mai sus sunt prezen*i repre&
zentanții români ai acestui ordin alături de 7arele 7aestru (don 4ernando 9ampelo 1into 1ereira de ?ousa 4ontes0. patra
din dreapta este donna 7aria Aa%loria0
?tatutul de organism consultativ (sau ON8$ pe lân%ă OND nu reprezintă o recunoa-tere a O?7T/ (oricare ra&
mură ar fi, ustă sau dizidentă$ de către această or%aniza*ie (adică de către OND, care nu are asemenea competen*e$0 2es&
pectivul statut poate fi o*inut de către orice or%aniza*ie non&guvernamentală pe aza )ezoluției V1X199O a E'%'V
=n mai JFF, 7arele 1riorat al 2omâniei ( călăuzit de don 4ernando$ a or%anizat primul simpozion național de co&
municări -i cu toate că O?7T/ – 'rdo %upremus (ilitaris .emplis ierosolmitani– declară că nu este ordin masonic
sau paramasonic și nu are legături sau concordate cu (asoneria sau organisme su#ordonate acesteia, la acest prim sim&
pozion au participat 3milian 7 Aorescu (istoric mason$, cavaler care împreună cu Teodor Iasile au prezentat lucrarea
.emplarii
feritor (templierii$
la scopurile – 0egendă
asocia*iei, și adevăr
1atriar'ul b, darspunea:
Aaniel -i Olimpian
cestDn%'erea
ecumenism cual'#iceiuri și ritualuri
dragostei, secrete
al carității, ale .emplarilor
al filantropiei, 02e&
al lucrării
sociale sau diaconale a 5isericii, foarte adesea, convinge mult mai mult dec!t progresul teologic0=n octomrie JFFM, fra&
tele (-i 7asoneria are frați ]]]$ 9ristian Tieriu 1opescu – E9T< – director al
entrului .emplar de %tudii și ercetări ale Evului (ediu și ale 'rdinelor a&
valerești al 7arelui 1riorat al 2omâniei a fost primit de )artolomeu + (amii în
ima%inea din stân%a$, 1atriar'ul 3cumenic Ortodo al 9onstantinopolului (pro&
pus la premiul Noel pentru pace în JFFL$0
;eo Wa%ami (E'aled ?aifulla' E'an$, mason, afiliat atât la loi iregu&
lare (nerecunoscute, 'rdinul cvilei și al %padei, frecventat -i de prin*ul itali&
an .lliata di 7onreale, ordin aflat su oedien*a %upremului onsiliu din as'&
in%ton$, dar -i memru al loilor regulare – recunoscute, autorizate de loi a#ili&
tate (EirK ;od%e J"!" din 8reat ueen ?treet, aflată su oedien*a <nited
2rand 0odge of England, ini*iat de un anume maestru <ulian 2ees$, declara că
H!H
în !GGG a devenit memru al 0oii (onte arlo, al cărei maestru (la acea dată$ era 3zio 8iunc'ilia (cel care împreună cu
;icio 8elli de la ;ropaganda -ue = ;J = a înfiin*at (asonic Executive o&
mmittee = omitetul (asonic Executiv$03zio 8iunc'ilia (7are Trezorier al
;ojii ;ropaganda J$ avea le%ături foarte strânse cu 4rancesco 7ur%ia (din
7arele orient al +taliei$ dar -i cu 8ustavo 2affi (mason -i autor de căr*i ma&
sonice, inclusiv despre 1J$0=n prezent, 8ustavo 2affi este 7are 7aestru al
7arelui Orient al +taliei, dar -i 7are 7aestru de Onoare ad vitam al 7arii
;oji Na*ionale din 2omânia0Ain cele sus*inute de Wa%ami, printre memrii
0oii (onte arlo s&ar fi aflat -i cardinalul 1aul 7arcinRus (implicat în sca&
ndalul +O2 – Iatican$ iar în prezent, printre memri s&ar afla directorul u&
nui )otar lu# din Ne@ QorR, un maestru al 'rdo .empli 'rientis (”cali&
fatul italian”$, reprezentan*i francezi, înal*i reprezentan*i ai ';<% -EI, prin&
*ul .lert de 7onaco, don 4ernando 9ampello 1into 1ereira de ?ousa 4on&
tes, Iittorio 3manuele .lerto di ?avoia (fostul re%e al +taliei, 7are 7aes&
tru al Ordinului %f6 (aurice  0azarus, înfiin*at c'iar de familia lui în
!LJ$, 7ic'ael .rt'ur ;edden (din ?tatele Dnite$ -i nimeni altul decât /en&
rK Eissin%er0
=n anul !GGG, 0oa (onte arlo trece prin sc'imări profunde -i,
ca urmare a acestor sc'imări, în cadrul acesteia ia fiin*ă o asocia*ie numită
<niversal <nit, cu sediul înre%istrat în 1rincipatul de 7onaco, av0 dell6.&
nonciade, nr0 H"0=n JFFJ, 3zio 8iunc'ilia pulica o ro-ură intitulată <ni&
versal <nit care ar con*ine cele HH de protocoale ale ;ojii 7onte 9arlo0O
parte din întruniri au loc pe Insula avallo, o insulă franceză dar proprietate
privată (pe care, deci, accesul este strict limitat$ în sudul insulei 9orsica0?ilvio )erlusconi, Iittorio 3manuele, ?ilvano
;arini (omul de încredere al lui )ettino 9rai$, 3zio 8iunc'ilia, reprezentan*i ai mafiei italiene, NicRolas )izzio (italo&a&
merican, conducătorul unor societă*i specializate în comer* cu armament -i %estionarea de-eurilor toice, are trei vile luoa&
se pe această insulă$, ;icio 8elli sunt doar câ*iva din cei care se întâlneau (-i nu imposiil înt!lnesc$ pe această insulă0+ma&
%inea de mai sus reprezintă diploma acordată lui ;eo za%ami, în JFFJ, prin care este investit, oficial, cu %radul I+++ al OTO0
(eQi,iția Maso,eriei dată de un reprezentant
de seamă al acesteia, 7anlK 1 /all, %rad HH0
?urse din medii ine informate afirmă că ;oja
7onte 9arlo nu ar fi decât v!rful piramidal al
;ojii 1J, care %irează contactele ultrasecrete la
nivel interna*ional0=n !G"L, Nara Nazzini, o
prietenă apropiată a lui ;icio 8elli, depunea
mărturie la Triunalul din )olo%na: 2elli mi&a
spus că 3ittorio Emanuele și prințul )ainier de
(onaco, tatăl lui l#ert, fac parte din 0oă0
O scurtă privire peste ramura 9areK
a templarilor (-i nu sin%ura$ aduce la lumină al&
te detalii0<ames < 9areK, 2rand (aster Emeri&
tus (-i unicul din prezentarea ordinului$, activ în
conducere între !GGM -i !GG", s&a născut la 2reen 0a@e ountdin isconsin03ste amiral în retragere al Dnited ?tates Na&
vK -i în JFFL a înfiin*at dmiral Names N are /oundation care are ca scop carefull c"osen organizations, institutions
and associations t"at s"are t"e dmiralCs vie7 on service to our nation and Bgiving #ac@Bto t"e societ01e coperta revistei
."e 'fficer (în ima%inea alăturată$ <ames < 9areK (cel din mijloc$ se află împreună cu al&
*i ofi*eri în 5iroul 'val împreună cu pre-edintele )us' (ăl #ătr!n$0<ames 9areK este pre&
-edinte la /uture 0eaderCs for merica /oundation, la $ational -efense ommittee, res&
pectiv la 2ood %amariteans of t"e ?nig"t .emplar /oundation01erioada JFFM&JFF" (la
conducerea Ordinului Templar$ a fost acoperită de al XI&lea 7are 1rior – 2oert 9 8
AisneK – calificat
strungar militar deprin
carieră, epert
seminarii deîndouă
informa*ii, fost memru
săptăm!ni, al 5eretelor
devenit expert 3erzi (-i
în securitate și nu
informații ]]]$, în prezent E' = "ieff 'perating 'fficier la %igma International ol&
dings, o societate care asi%ură servicii unei multitudini de societă*i: 8eneral 3lectric 9o&
rporation, 1olaroid 9orporation, 1etro 9anada ;imited, ?mit' )arneK +nc, Dnited ?tates
Aepartament of NavK (toate azele navale D?. dispersate în lume$, )ritis' 1etroleum,
Ao@ 9'emical 9orporation -i Ao@ 1roducts, 8uvernului <aponez, Dnited ?tates Aepar&
tament of ?tates (toate amasadele ?D. din lume$0AisneK a fost reprezentant al D? Ae&
fence ?Kstems (susidiară a .rmor /oldin%s +nc$, senior securit executive la 9'ase
7an'attan 9orporation, Areel )urn'am ;amert +nc -i +TT 9orporation0=n JF!F, 7are
1rior al Ordinului (al XI++&lea$ a fost ales / ;arson (pentru perioada JF!F&JF!J$0

H!#
 3veniment templar la care a participat -i amiralul 9areK (al cincilea din stân&
%a, cu colan$07ajoritatea celor di foto%rafie de*in %rade militare0=n structu&
ra N.TO, (area ;riorie $.' este reprezentată de colonelul doctor IolRer
Wimmerman01rintre personalită*ile ordinului, ca protector religios se află
7itropolitul Ortodo al 9anadei -i ?tatelor Dnite – T'eodosius, su patro&
naul regal al prin*esei 3lisaet' de Qsenur% -i )[din%en0apelan general
este episcopul 7uni . Qounan, iar secretar general – ?imon, conte de
?aint 9laire01rin filiera 7arii 1riorii a +taliei (-i su oedien*a acesteia$
func*ionează ;rioratul )om!niei, ”cavaler comandant” fiind Ovidiu 1anea
(vezi întâlnirile din cadrul institu*iilor 5lac@ %ea .rust$0Ain cele sus*inute de
acest ordin, este cea mai mare și mai #ine organizată societate templară,
fiind apolitică, non profit -i este înre%istrată la 8eneva (în 3lve*ia$, în )egis&
trul /ederal &OOK 19YJJ9&40Oi5iu Pa,ea, mana%in% director la #straction $et7or@, prin $0; = $eurolinguistic ;ro&
graming -i ca vice&pre-edinte al oevolve 2omânia, este prezent (în marea majoritate a cazurilor$ la întrunirile ."e 5lac@
%ea /orum prin ini*iative re%ionale ale 5lac@ %ea /orum for -ialogue and ;artners"ip on Environment (oevolve 2omâ&
nia$0?u e%ida 5lac@ %ea '$2 /orum, între H! octomrie -i J noiemrie JFF", s&au adunat (împreună$ la )ucure-ti: Teona
.slanis'vili (%ave t"e "ildren, 8eor%ia$, .drian )aoi&?troe (;ress (onitoring genc,
2omânia$, Aiana )erceanu (ivil %ociet -evelopment /oundation = /-%, 2omânia$,
Aaria 9atalui ()omania Hout" ouncil$, .lina +naKe' (5lac@ %ea .rust$, 7arK 4rances
;indstrom ('pen %ociet Institute, ?D.$, Ovidiu 1anea (oevolve, 2omânia$, 7aia Oc'i&
%ava (aucasus 2reen rea, 8eor%ia$, ;eonard Oran (în prezent consilier la pre-edin&
*ie$ – comisar D3 pentru multilingvism> ?er%iu 1anainte (%TrTș 2omânia$, 9ristian 1âr&
vulescu lianța ;ro&-emocrația, ?andra 1ralon% (%nergEtica /oundation, 2omânia$, 7i'aela ?aadac ( ;ro>omen /oun&
dation, 2omânia$, 9orina ?imon (;.)I) = I-), 2omânia$, z%[r nl['isarciRli (2erman (ars"all /und ?D., iroul
din .nRara$,Ovidiu Ioicu (%TrTș /oundations 2omânia$0
1entru cele ce urmează, este nevoie de mică (dar necesară$ introducere01rintre ON8&urile care func*ionează în
2omânia, un loc aparte îl ocupă I)% = 2ifted Educations 2omânia, cunoscută pe scurt drept I)%, un ON8 care are
ca țel promovarea persoanelor tinere, cu talent și "ar deose#it, mai ales a copiilor supradotați, promov!nd și spriinind
dezvoltarea acestora în toate domeniile, știință, artă, management, leaders"ip, form!nd resurse umane capa#ile să rezol&
ve pro#lemele lumii contemporane (Aepinde VVV 9ine le crează nu ar treui să le -i rezolveBV$0+2?9. este partener DN3?&
9O -i memru al >2. = >orld ouncil for 2ifted .alented "ildren , E = European ouncil for ig" #ilit,
;/ = ."e sia ;acific /ederation fo t"e >orld ouncil for 2ifted and talented "ildren, caracterizate ca fiind cele mai
înalte foruri internaționale în domeniul educației de excelență & Bgifted educationsB0I)% 2ifted Educations reprezintă
Institutul )om!n de %tudii și ercetări vansate în Bgifted educationsB Dsingurul institut din țară a#ilitat să susțină iniția&
tivele din domeniul educațional dedicat noilor te"nologii didactice pentru copiii și tinerii supradotați și talentați, sus*ine
4lorin 9olcea%, memru fondator -i pre-edinte al societă*ii0Dn 4lorin 9ocea% apare ca memru al .socie*iei 2omâne pen&
tru 9luul de la 2oma, alături de 3milian 7 Aorescu, respectiv (8eor%eVB$ Iir%il ?toenescu0=n primăvara anului JFFM,
+2?9. împreună cu peste #F din cele mai presti%ioase institu*ii, firme -i or%aniza*ii, pun azele Edugate = onsorțiul )o&
m!n pentru Educația opiilor și .inerilor, %upradotați și .alentați, una din cele mai mari ini*iative educa*ionale private din
2omânia0
1e de altă parte, Edugate este -i ini*iatorul unei propuneri le%islative concretizate în ianuarie JFFL prin 0egea 1YX
JKKY = 0egea Educației .inerilor %upradotați și apa#ili de ;erformanță0+ată pe câ*iva dintre mem#rii fondatori, iar con&
cluziile, sunt la latitudinea cititorului: )o .alent = sociația )om!nă de sistență ;si"opedagogică și %ocială a opiilor
și .inerilor .alentați, )E-I% – Aepartamentul de =nvă*ământ de la Aistan*ă (Dniversitatea )ucure-ti$, lu#ul arvard
)om!nia = (oldova (întemeiat de 7ircea 8eoană$, /-% – 4unda*ia pentru Aezvoltarea ?ocietă*ii 9ivile, 2lo#al 3ideo
(edia lp"a, /undația pentru %trategii de omunicare, /undația B0auder )eutB, oevolve 2omânia, /undația <manistă
B-an 3oiculescuB, /undația B5lue eronB, /undația B"ance for 0ifeB, </) = onseil <niversitaire /ormation&)e&
c"erc"e /ran]ai )oumain Baupr+s desB 2randes ^coles /ran]aises0;a " decemrie JF!F, 4unda*ia ”;auder 2eut” anun*a
aprinderea luminilor de /anuRa -i din 1omul de 9ră&
ciun, în cadrul 0auder /riends"ip 2ala0;a fel cum a
fost )ucure-ti
din iluminatăcu4acultatea de 7edicină
ocazia sărătoririi ”9arol
a !F Aavila”
ani de la în&
fiin*area primului )otar lu#, la 9'ica%oB ;a fel
cum s&au reaprins luminile 7asoneriei în 2omânia, în
!GGHB
1entru a duce mai departe, către epoca de
aur, ideea de creare a omului nou, capail să rezolve
pro#lemele lumii contemporane, este nevoie de cadre
pregătite și capa#ileVMi0aela Poa (născută la !M
aprilie !GMJ$, senator al 1A&;, în decemrie JFFJ a
frecventat (în )el%ia$ omenius = (anagement of
.ransnational ;roects, urmând -i cursuri de formare
de tip omenius V61 = :n căutarea unui model al pro&
fesorului european al secolului AAI0=n octomrie JFFM a participat la ?eminarul +nterna*ional E; = Evaluarea ompe&
H!
tențelor dulților în Educația ;ermanentă, respectiv ?eminarul +nterna*ional -escentralizarea :nvățăm!ntuli ;reuniver&
sitar (.ntalKa, Turcia, amele în octomrie JFFM$0=n mai JFFL a primit o 5ursă %ocrates pentru %taff Educational = on&
strucția unei Europe <nite pornind de la școală (7ellila, ?pania$, după care (în iulie JFFL$, a participat la un >or@s"op
Educational = -escentralizarea în educație și formula de finanțare02oadele încep să apară dacă *inem cont de cre-terea
semnificativă a numărului de cocălari -i pițipoance de pe unitatea de suprafa*ă, creștere care, alăturată curentelor de tip
trend (i cont de /ace#oo@ să&ți arăt c!t sunt de proastăG$, de tip im#ecilizarea prin manele (văzută ca oportunitate acor&
dată liertă*ii de eprimare a culturii *i%ăne-ti – -ușmanii meiR /etele fuge, moare dupe mineR$ -i su influen*a unei multi&
tudini de al*i factori, face ca nivelul de cultură să fie destul de mic0
Ci dacă Aan 7ircea 8eoană -i&a dat osteneala -i a înfiin*at sociația /oștilor %tudenți
)om!ni de la E$ (Scole Nationale d6.dministration$, la întâlnirile acestei asocia*ii nu vor#ește
de unul sin%ur0Cristia, Mo,o5or (o<re (născut la JM aprilie !GL!$, deputat, în JFF a urmat
cursurile 3N. primind diploma pentru /ormation %pecialis*e U lCIntention des adres de lCd&
ministration ;r*fectorale )oumaine0Cristia, Sori, (u.itrescu (născut la J# aprilie !G$, de&
putat 1?A, în !GGJ a o*inut diploma interna*ională în administrație la 3N.03ste profesor&aso&
ciat la Dniversitatea ”2oert ?c'umann” (acelea-i idei le&au împărțit ?c'umann, .lcide de 8as&
peri, 9ouden'ove&Ealer%i, Eonrad .denauer, etc$0a<riel )erca (născut la !J iunie !GM"$, se&
nator al 1A&;, a urmat cursuri de specializare la 3N. -i este memru în omisia de )ecrutare a
:nalților /uncționari ;u#lici0Orest O,oQrei (născut la !L mai !G"$, medic veterinar (ca specializare de ază$, senator al
1A&;, în mai&iunie JFF a urmat un curs de (anagement  5usiness Information la .cademia )ritanică de .faceri -i 9o&
municare, iar între JFF# -i JFM a sus*inut un curs post universitar (pentru masterat$ – (anagementul dministrației ;u#li&
ce în țările <E0=n noiemrie JFFM, la 7iddlese DniversitK )usiness, a frecventat cursul de perfec*ionare (anagementul
performant al instituțiilor pu#lice în <niunea Europeană, iar între ianuarie -i decemrie JFF a studiat la 3N. (5ine, #ine,
domnuC 'restR -ar cine tratează șeptelulG Economiștii de la 5anca (ondială și inginerii electroniștiR $u știațiGR$00eorK
=0e Mirel Talo (născut la H decemrie !GLH$, deputat al 1N;, în !GGL a frecventat
cursul European %ecurit Issues la enter for European %ecurit %tudies din 8r^nin&
%en (Olanda$, iar în !GGG ”campania” (anagement  %trateg la $ational -emocratic
Institute for International ffairs din as'in%ton A90=n JFF! a studiat 2lo#alization
&  0i#eral %toc@ta@ing of "ances and )is@s la ”T'eodore /euss .Rademie” din 8u&
mmersac' (8ermania$, iar în JFF a urmat un sta%iu la ;rime (inisterCs %trateg
<nit <? 2overnment0=n JFF" a urmat alt curs, ."e "allenges of Intelligence ssest&
ments oncern International .errorist 'rganization (la 2alilee ollegeXmerica (i&
litar <niversit, +srael$0=n JFF# a pulicat lucrarea :ndrumar în li#eralismul politic la 3ditura ”9urtea Iec'e”, cu un cu&
v!nt înainte scris de academicianul 9onstantin )ălăceanu ?tolnici0 Flori, Ser=0ei A,=0el (născut la J" ianuarie !GM!$,
traseist cu opriri în stațiile 1N9A, 1D2, 1N;, 19, 1NA9, în octomrie JFF" trece la 1A&;0Aeputat al 1A&;, între JFF
-i JFFM a fost ”oservator” al omitetului )egiunilor de pe lân%ă Dniunea 3uropeană, iar între JFFL -i JFF", a fost mem&
ru al aceluia-i comitet0=n acest caz, regionalizarea 2omâniei apare ca fiind o decizie care s&a luat cu mult timp în urmă,
lipseau doar păpușile0Cătăli, Ioa, Nec0iQor (născut la !" feruarie !GL#$, deputat, în JFF" a urmat o specializare la ."e
spen Institute /rance, în materie de Neunes 0eaders politiWue0Ro<erta Al.a A,astase (născută la JL martie !GLM$, la !
ani a devenit memră a 1artidului Aemocrat0=ntre JFF" -i JFF" a fost o#servator, apoi mem#ră a 1arlamentului 3uropean,
fiind afiliată ;artidului ;opular European = -emocrații Europeni0. fost ”raportor” al ;arlamentului European pentru
%inergia (ării $egre ((ăi, de dă&măR 'are nu a fost ceva prea complicat și greu pentru eaG$0Titus Corlățea, (născut la
!! ianuarie !GM"$, senator al 1?A, în !GG# -i&a luat licen*a la 4acultatea de Arept a Dniversită*ii )ucure-ti, iar între !GGH -i
!GG# a fost cercetător la Institutul )om!n pentru %tudii Internaționale0=n !GG o*ine diploma în studii aprofundate = -rept
Internațional și )elații Internaționale la Dniversitatea )ucure-ti primind (în acela-i an$ un atestat la un curs de perfec*io&
nare în domeniul diplomației -i al relațiilor internaționale la Institutul $ațional de dministrație ;u#lică din 1aris0
Ne vom întoarce pu*in în timp (cu ajutorul documentelor$ pentru a vedea ce principii stau la aza 7asoneriei ac&
tuale04idel sus*inător al dinastiei de /anovra (anta%onistă 9asei de ?tuart$, memru al ."e orn 0odge (o lojă influentă
din care făceau parte ducele de ueensrou%', ducele de 2ic'mond, lordul 1aisleK -i în&
cepând din !LJ – <o'n Aesa%uliers – prieten apropiat al lui +sac Ne@ton$, <ames .n&
derson a pulicat în !LJH faimoasa constituție (care va deveni #i#lia, cartea de căpăt!i
a 7asoneriei articol
gleze01rimul ritanice$,
(prinprin
felulcare
va%a în
enun*at principiile
care este careeste
eprimat$ vor-ista la aza
astăzi (arii
suiect de 0oi En&
deza&
teri, interpretări, dar -i controverse0Aacă în trecut masonii (ritanici$ erau oli%a*i să de&
clare fidelitate regelui -i 5isericii nglicane, .nderson considera că venise vremea pen&
tru care era mai oportun ca ei (masonii$ să fie o#ligați să ure credință acelei religii la
care aderă toți oamenii, lăs!nd fiecăruia dreptul la o opinie personală (”opinie”reli%i&
%ie, .nderson ."e onstitutions of /reemasons, pa%0 F$0.l doilea articol este -i mai e&
plicit: <n mason D666 nu tre#uie să fie niciodată implicat în comploturi sau conspirații
împotriva păcii li #unăstării $ațiunii0Ci aici (la o citire mai atentă$ apare un semn de în&
treare: $ațiune în*eleasă prin sensul propriu al cuvântului, sau $ațiune în sensul de
entitate etinsă, lărgită la scară %loalăB
3ste un fapt cunoscut (-i mul*i istorici ai 7asoneriei sus*in acest fapt$ că 7a&
soneria nu face politică, nu răstoarnă %uverne, nu impune anumite persoane, dar î-i asu&
mă paternitatea unor revolu*ii (evenimente$, respectiv a unor participanți la respectivele evenimente02ăspândirea 7asone&
H!M
 riei din zona an%lo&saonă (?co*ia, +rlanda, .n%lia$ spre 3uropa continentală (4ran*a,
8ermania, ările de <os$ s&a făcut foarte u-or prin refu%ierea dinastiei sco*iene de ?tuart
în 4ran*a, unde -i&a %ăsit adăpost în încercările ei repetate de o*inere a tronului .n%liei0
1rintre sus*inătorii lui <ames 3duard ?tuart se afla -i .ndre@ 7ic'ael 2amsaK (!M"M&
!L#H$, adept al unei societă*i roza&cruciene – /iladelfi, politolog -i pentru o scurtă peri&
oadă de timp (în !LJ#$, tutore al lui 9arl 3duard ?tuart01rieten destul de apropiat al lui
+sac Ne@ton (în !LJG este primit în )oal %ociet din ;ondra$, la moartea mentorului
său (în !L! – 4ran`ois 45nelon – un filosof mistico&catolic li#eral$, 2amsaK pleacă la
1aris (unde î-i va petrece o mare parte a vie*ii$ devenind prietenul apropiat al lui 4ilip
d6Orl5ans care l&a ajutat să devină memru al 'rdinului (neocavaleresc$ al %f6 0azăr (8
A /enderson "evalier )amsa, ;ondra, !GJ$0Aevenit orator al 7arii ;oji 4ranceze
(în !LHL, când 9'arles 2adcliffe era 7are 7aestru$, respectiv cancelar al 7arii ;oji din
1aris, la JF martie (unele documente indică J! martie$ !LHL, 2amsaK a *inut un discurs
care va fi cunoscut su numele de 'rațiunea (prele%erea, predica$ lui )amsa0Ain per&
spectiva celor întâmplate de&a lun%ul timpului, a evenimentelor actuale (inclusiv fărâmi&
*area statală a *ărilor$, *inând cont de canalele de propa%are a acestor idei (căi masonice$,
un citat din 'rațiunea lui )amsa este demn de luat în seamă: 0umea nu este altceva dec!t o imensă repu#lică, în care
fiecare națiune este o familie și în care fiecare individ este un fiu0+dei care vor eercita o influen*ă enormă asupra viitorilor
%ânditori politici, nu numai din 4ran*a sau din restul 3uropei, ci -i din coloniile en%leze care vor deveni, peste timp, ?tatele
Dnite ale .mericii: Interesele onfraternității vor deveni interesele întregii rase umane (7ic'ael )ai%ent, 2ic'ard ;ei%'
'riginea și istoria (asoneriei, titlul ori%inal ."e .emple and t"e 0odge, !G"G$09ele două ima%ini de mai sus reprezintă o
parte din simolismul masonic0
Oricât ar părea de straniu la prima vedere, multitudinea de rituri, oedien*e, alian*e -i c'iar sc"isme nu&i învrăj&
e-te pe frații masoni, deseori mae-trii unui rit fiind participan*i la adunările unui alt rit02adu )ălănescu (actualul 7are
7aestru al 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia$ pe când era 1ro 7are 7aestru (ca reprezentant al lui 3u%en Ovidiu 9'iro&
vici$ a participat la reuniunile 2itului de QorR, condus de Ctefan 7â-u08'eor%'e 4lorea, 7are 7aestru al 2itului de 7em&
p'is 7israZm, a fost prezent -i el la lucrările ritului condus de 7â-u0Ctefan 7â-u a fost prezent (-i el$ la adunările 7arii
;oji Na*ionale din 2omânia, ca invitat al lui 3u%en Ovidiu 9'irovici, iar mai târziu al lui 2adu )ălănescu0Toate aceste
atitudini nu constituie ceva nou, care să apar*ină doar vremurilor moderne0=n timpul 2ăz&
oiului de +ndependen*ă din ?tatele Dnite a fost capturat (ca pradă de luptă$ ”certificatul”
)egimentului 1Y Infanterie (devenit mai apoi )egimentul 0eicesters"ire$ de către unită*ile
%eneralului ?amuel 1arsons0=n timpul respectivului răzoi, în armată func*ionau a-a numi&
tele loi de c!mp (moile$, recunoscute de către o autoritate masonică (în acest caz <nited
2rand 0odge of England$ printr&un certificat0.cest document a fost restituit înso*it de o
scrisoare a %eneralului 1arsons, care eprimă cu elocven*ă spiritul insuflat de 7asonerie,
în amele armate comatante, la toate nivelele (de la soldat -i până la %eneral$ -i prin ana&
lo%ie, în toate %radele masonice:
/raților,

!nd am#ițiile monar"ilor sau interesele antagoniste ale statelor aflate în conflict își c"eamă supușii la răz#oi, ca masoni
nu avem acel sentiment care ne împinge la o distrugere fără noimă și, oriunde, în orice direcție ne vor conduce sentimen&
tele proprii în disputele noastre politice, suntem întotdeauna frați și Dpe l!ngă datoria noastră profesională, tre#uie să
promovăm fericirea și #unăstarea reciprocă6cceptați, deci, din m!inile unui frate, Bonstituția 0oii <nitatea 18B pe
l!ngă )egimentul 1Y 5ritanic care, în urma evenimentelor neplăcute pentru voi, ne&au dat posi#ilitatea să v&o putem resti&
tui0 l vostru frate și o#edient servitor, %amuel  ;arsons 0
(7ic'ael )ai%ent, 2ic'ard ;ei%' – 'riginea și istoria (asoneriei, capitolul XI+++ – )ăz#oiul de Independență, partea a
+I&a – (asoneria și independența americană$0
ȘteQa, Mu (în ima%ine în partea dreaptă, în timpul unei întruniri$ adună la #iografia
masonică o multitudine de titluri: (are 2uvernator al )itului de Hor@ din 2omânia (rit
recunoscut oficial -i de către Dnited 8rand ;od%e of 3n%land$, Ilustru (are (aestru
al %upremului
%upremului (are
(are onsiliu
apitol (saualcapitul
(asonilor riptici din
$ al (asonilor 2omânia,
rcului )egal:nalt
din (are ;reot%u&
2omânia, al
premus (agus al %ocietas )oza&cruciana in )omania (instalat oficial în aprilie JFF de
o ec"ipă de ”supremus ma%us” din 4ran*a, ?D. -i 1ortu%alia$, (are Inspector 2ene&
ral pentru 3uropa de 3st al (arii 2arnizoane a avalerilor .emplari din ?D. (fiecare
rit are ”templarii” proprii$0;a J! mai JFFM este ini*iat la %radul GF – ;rincipe %uveran,
%u#lim ;atriar", (aestru al (arii 'pere al 2itului .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is 7is&
raZm0Născut la J# mai !G# la 9ocioc – 1eri-, 2omânia (a primit %radul GF cu trei zile
înainte de aniversarea lui$, în !GML a asolvit .cademia de ?tudii 3conomice din )u&
cure-ti, iar în !GL a o*inut titlul de doctor în Ctiin*e 3conomice al .?301erioada
!GLJ&!GLH a petrecut&o ca cercetător al Institutului de :nalte %tudii Internaționale din
8eneva (3lve*ia$ devenind, între !GL -i !GLM, epert interna*ional al entrului de o&
merț $ațional 2..X<$.-din 8eneva pentru .frica 9entrală0.scensiunea maso&
nică este rapidă0=n !GGF s&a dedicat esoterismului, devine memru al 7asoneriei în
H!L
care, după o perioadă scurtă de timp, va de*ine func*ii importante03ducat în perioada (caracterizată de o anume diversitate,
dar -i soliditate$ comunistă a *ării, după !GGF pare să iasă din amorțire0Nu este eclus ca afilierea lui la 7asonerie să fi avut
loc în timpul deplasărilor pe care le&a făcut în străinătate, 8eneva fiind fieful majorită*ii or%aniza*iilor mondiale cu caracter
%loalist0?criitor erudit în domeniul economic (omisia '$< pentru Europa, !GLH, 3d0 1olitică> co&autor la ompaniile
multi&naționale, !GL#, 3d0 .?3$, dar -i pe plan masonic, în JFFL a pulicat la 3d01'oos (din )ucure-ti$ )oza&crucienii
sunt printre noi0=n JFFG a fost co&autor la o lucrare cu un titlu (s&ar putea spune$ profetic: riza, nticriza și $oua 'rdine
(ondială0Ae la o societate care&-i atriuie ca menire cizelarea omului, ridicarea spirituală a adeptului, iată că celor din
%radele superioare, multe din marile proleme ale lumii contemporane nu le sunt străine0;a fel ca ăra*ii, începând din
JFF, femeile au posiilitatea să participe la întrunirile masonice, în
cadrul 'rdinului .randafirului, din care fac parte doamne -i domni&
-oare, surori, so*ii, mame -i fiice ale celor care fac parte din 2itul de
QorR 2omânia0?intetizate în câteva cuvinte, inten*iile frăției, pot fi
interpretate de fiecare în felul propriu: D666 )itul de Hor@ )om!nia se
afirmă tot mai prezent în fața comunității masonice rom!nești, euro&
pene și internaționale ca o catedră de selectare, perfecționare și
promovare a masonilor în spiritul unei înalte (orale ivice, al unei
trainice iu#iri față de oameni și de țară, al valorilor avalerismului
reștin și al unei puternice credințe în -umnezeu, (arele r"itect al
<niversului0a<riel 0erasi. (născut la JL aprilie !GMF$, memru
al aceluia-i 2it de QorR ca -i Ctefan 7â-u, in%iner în automatizări, es&
te -i doctor în securitate și apărare națională prin cursurile de la 9o&
le%iul Na*ional de .părare ”9arol +” (în ima%inea de mai jos, de la stân%a la dreapta, +ulian 7oisescu, Ctefan 7â-u, ;icio
8elli -i 8ariel 8'erasim$0Ae*ine diverse func*ii în 7asonerie, în rituri
mai pu*in cunoscute în 2omânia: 'rdinul rucii )oșii a lui onstantin,
'rdinul %f6 (orm!nt și al lui Ioan Evang"elistul, 'rdinul %ocietas )o&
za&cruciana in )omania, avaler al 'rdinului %ocietății )egale a ava&
lerilor 'ccidentali0Ain anumite puncte de vedere, titulatura de doctor
în securitate și apărare naționalăeste incompatiilă cu statutul de mason0
Nu ar fi necesară o prezentare (pe scurt$ a 2itului .ntic -i 1ri&
mitiv de 7emp'is 7israZm (descrierea riturilor nefiind scopul materialu&
lui de fa*ă$, dar prezen*a câtorva români în acest ordin face această pre&
zentare mai mult decât inevenită0 2itul .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is
7israZm este o parte a sistemului masonic care&-i datorează numele vec'ii
denumiri a capitalei 3%iptului, -i pare să fi apărut pentru prima dată în
4ran*a (su formă ar"aică$ după ce Napoleon a ajuns în 3%ipt09onform documentelor oficiale, după !"MJ are loc epansiu&
nea ritului către )el%ia, .n%lia -i .merica de Nord0?tatutul ritului prevede, atât lojilor cât -i fra*ilor, să între*ină cele mai
une rela*ii cu masonii din celelalte sisteme, în rit putând fi admi-i -i frați din orice alt rit, în spiritul toleran*ei -i al unei
colaorări01rin contopirea 2itului de 7emp'is (GF de %rade$ cu 2itul de 7israZm (G de %rade$, s&a format ceea ce în timp
va deveni 2itul .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is 7israZm (sau 2.177, a cărui em#lemă este reprezentată în ima%inea ală&
turată$01rima parte a ritului (%radele de la ! la HF, comune cu ale 2itului ?co*ian$ dă adep&
*ilor posiilitatea studierii moralei, a simolurilor, %'idează neofitul către respectarea uma&
nită*ii03ste considerată o etapă introductivă, făcându&se cunoscute (revelate$ -tiin*ele natu&
rii0. doua parte a ritului (%radele de la H! la MF$ dau posiilitatea studierii filosofiei -i isto&
riei, eplică teoremele 8eometriei +ndiene, miturile -i povestirile antic'ită*ii: endavesta,
(anu = armasas"a, 3edele sacre0Oiectivul celei de&a doua etape îl constituie stimularea
cercetării ;rimelor ;rincipii -i a 5azelor pentru a putea promova sentimente de umanism
-i simpatie0
4ilosofii -i în*elep*ii %reci considerau că a trăi în afara legilor naturii (să le nu&
mim firești$ sau în opoziție cu aceste legi, nu poate duce dec!t la "aos material și la sufe&
rință psi"ologică, într&o continuă a%ita*ie intelectuală, fără repere sau ae de referin*ă0
.ceastă
triei sau aritmeticii (pentru 1ita%ora$, gramaticii saua ordinii
aleconștientizare cosmice
ale retoricii se poate
(pentru clădi sau
?ocrate$, studiind
legilelegile ale geome&
naturale,(pentru
fenomenelor ato&
mi-ti: 3mpedocle, Aemocrit$01rivitor la alcătuirea omului, 1laton recunoa-te trei tipuri esen*iale de suflete care ar constitui
ierar"ia naturală a societății:
! – sufletul doritor – localizat la nivelul adomenului, caracteristic *ăranilor -i muncitorilor>
J – sufletul curaos – situat în zona diafra%mei, întâlnit în cazul răzoinicilor>
H – sufletul rațional – cu centrul la nivelul capului, caracterizează ma%istra*ii -i, fără a %re-i, se poate adău%a elita, clasa
conducătoare0;a 1laton, justi*ia este armonie, totul este corect dacă fiecare se află la locul lui, păstrându&-i&l0?c'imarea
locului prin viclenie sau minciună duce, inevitail, la dezordine, constituie o %re-eală -i provoacă oală sufletului -i dezor&
dine în societate0Aar apare -i o întreare: umanism și simpatie între cele trei cate%orii de mai sus, sau doar în cadrul unei
sin%ure cate%oriiB Aacă un rațional a provocat un lucru neplăcut unui doritor (sau curaos$, acel rațional î-i va recunoa-te
%re-eală săvâr-ită, făcând ceea ce treuie pentru îndreptarea eiBV
Aenumirile %radelor duc cu %ândul la adevăruri încifrate în taine vec"i: #" – =n*elept al 1iramidelor> ! – 9avaler
1'oeni> H – 9avaler al ?p'inului> # – 9avaler al 1elicanului>  – ?ulim 9unoscător al ;airintului0
H!"
 1artea a treia a ritului, con*inând %radele de la M! la GF, oferă posiili&
tatea studierii altor domenii: filosofia înaltă, reinterpretarea ideii de foc,
marea revela*ie a luminii, le%endele reli%ioase specifice fiecărei etape a
.ntic'ită*ii -i se trece la cercetarea celor mai importante studii teozofi&
ce0Aenumirile %radelor se apropie de starea de a#solut: M! – 9avaler al
Operei celor Capte 9ulori> LJ – 9ustode al celor Trei 4ocuri> "! – =nalt
9avaler al Triun%'iului ?trălucitor, GF – 7are 7aestru al 7arii Opere0
8radul GF_ este considerat gradul perfect deoarece (din punct de vedere
%eometric$ este un ung"i drept, iar din punct de vedere aritmetic, într&un
triun%'i dreptun%'ic (care are un un%'i de GF_$ valoarea acestuia este
dată de suma celorlalte un%'iuri din triun%'i08radele de la G! la G sunt
considerate %radele %upremelor (ari onsilii constituindu&se (împre&
ună cu %radele simolice până la GG$ în etape către dedicarea, în totali&
tate, studierii esoterismului09el care a contriuit la răspândirea ritului
în .merica de Nord a fost <acue 7arconis> mai târziu, prin interme&
diul lui <o'n QarRer trece în .n%lia de unde, ”cu ajutorul” lui T'eodor
2euss se răspânde-te în 8ermania0;a HF septemrie !G!G, <ean )ri&
caud pune azele unirii tuturor riturilor (2itul ?co*ian, de 7emp'is 7i&
sraZm, 7istic ?'rine, Ordinul 2e%al al ?co*iei$ într&un (are onsiliu0
=n ceea ce prive-te 2omânia, ar eista două puncte de vedere
privitoare la activitatea masonică0Dn prim punct de vedere este repre&
zentat de&o redactare (în lima franceză$ făcută de locotenent&colone&
lul + T Dlic – (are ierofant0=n !"FU!"FM, prin*ul 9onstantin 7oru&
zzi al 7oldovei ()>( al ;ojii din +a-i – de 2it ?co*ian, de oedien*ă
italiană$, cu ocazia unei vizite la 9onstantinopol este ini*iat în 2itul de
7emp'is 7israZm împreună cu to*i memrii suitei sale0=n !"FL, după reîntoarcerea de la 9onstantinopol, pune azele unei
loji a 2itului de 7emp'is 7israZm la +a-i, su oedien*a 9onstantinopolului, prin așezarea primei pietre0=n !"F", %eneralul
9icianof, %uvernatorul rus care a ocupat ora-ul +a-i, a ordonat înc'iderea lojilor masoniceîn 7oldova (deci -i a celei a 2i&
tului de 7emp'is 7israZm$0Iistiernicul Tac'e 2oset 2ossnovani (în !"!!$ redesc'ide loja 2itului de 7emp'is 7israZm0=n
!"J se înfiin*ează la )ucure-ti o altă lojă a acestui rit09a urmare a distru%erii în incendiu a lojii %teaua -unării, o parte din
memri s&au afiliat la loja 2itului de 7emp'is 7israZm0=n !""F se înfiin*ează 7area ;ojă Na*ională a 2omâniei, lojile 2i&
tului de 7emp'is 7israZm din )ucure-ti -i +a-i rămânând neafiliate, continuându&-i activitatea su oedien*ă italiană0=n
!""J, 7arele 9omandor 9onstantin 7oroiu (în ima%inile de mai jos$ o*ine autorizarea din partea ”fra*ilor” italieni pentru
afilierea celor două loji ale 2itului de 7emp'is 7israZm la 7area ;ojă Na*ională a 2omâniei0=n !"GJ,
9onstantin 7oroiu este decorat de către italieni cu (area %tea %irius o*inând %radul de (are iero&
fant (pentru 2omânia$0=n !G!!, 9onstantin 7oroiu s&a retras din activitatea masonică împăr*ind 7area
;ojă Na*ională a 2omâniei în două, păstrând pentru el titulatura de %uveran ;ontif :
a – prin vot unanim, 8eor%e )iescu a fost ales 7are 7aestru al 2iturilor ?co*ian, al .rcului 2e%al -i
?@edenor% din 7area ;ojă Na*ională a 2omâniei>
 – tot prin vot unanim, locotenent&colonelul + T Dlic este ales 7are /ierofant al 2itului de 7emp'is
7israZm din cadrul 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei02itul de 7emp'is 7israZm a fost activ până la !
au%ust !G!M, când toate lojile au fost înc'ise din cauza răzoiului0Aupă primul răzoi mondial, doar
lojile 2itului ?co*ian s&au redesc'is, cele ale 2itului de 7emp'is 7israZm rămânând înc'ise0
9onstantin 7oroiu (!H feruarie !"HL&JL aprilie !G!"$ a avut un frate (8eor%e 7oroiu$, mason -i el0
4iicele lui 9onstantin 7oroiu, 7aria -i 3lena, au fost ini*iate în loja %teaua %udului din 7an%alia (în
!""H$, fiind primele persoane de se feminin ini*iate în 7asonerie (din 2omânia$0?u oedien*e di&
verse, în localită*i diferite din *ară, au apărut loji distincte0?u oedien*ă italiană, oroana )om!niei
(la )ucure-ti$, %apientia (la )acău$, (ontefiore (la 7i'ăileni$, <nirea (la 4oc-ani$0?u oedien*ă fran&
ceză, iram (la )oto-ani$, ;"are ospitalier (la )răila$, 0es %ages de eliopolis (la )ucure-ti$, %tea&
ua -o#rogei (la 9onstan*a$, -iscipolii lui ;itagora (la 8ala*i$, %teaua )om!niei (la +a-i$, 0a <nion
(la 1loie-ti$,
O a %teaua este (la
lui %ever
doua opinie Turnu ?everin$0
prezentată de&o persoană care pretinde că tatăl meu se numește ( (o&
roiu, iar unc"iul meu este  - (oroiu01rezentul fra%ment este etras din ."e ?nep" = uarterl (a&
sonic Nournal (numărul din feruarie !""#$, ca pulica*ie a 2itului .ntic -i primitiv în 2e%atul Dnit, pa%0 !FG, 2omânia: :n
)om!nia, activitatea masonică se poate descrie prin următoarele repereF
1 = onstituirea (arii 0oi $aționale a )om!niei la 8XJK septem#rie 1881Z
J = :nființarea la 1JXJ4 iunie 1881 a B%uveranului %anctuarB al )itului de (emp"is (israjmZ
V = 0a 8XJK septem#rie 1881 ia ființă B%upremul (are onsiliuB al )itului %coțian ntic și cceptatZ
4 = 0a 8 noiem#rie 188J se înființează B(arele apitulB (capitol, capitel$ la (asoneriei rcului )egalZ
[ = 0a 1KXJJ martie 188V se pun #azele .emplului și (arii 0oi a (asoneriei de )it %7eden#orgian6Este cunoscut că exis&
tă cinci cinci districte masonice unde, în fiecare dintre ele, am fost ales ca (are (aestru sau (are omandor, după caz6
:n ceea ce privește %upremul )it de (emp"is, a fost introdus în )om!nia în 1YOK, într&o loă cu doar J[ de gra&
de, numită %teaua -unării care, succesiv Dîn 18V9, a adoptat întregul )it de (emp"is (israjm, fiind recunoscută de
maeștrii (arconis și (outet6onstituția de atunci se află la #aza %uveranului %anctuar din )om!nia6;rintre masonii care
H!G
au susținut Dși au făcut parte din acest rit, se află unc"iul meu D - (oroiu, tatăl meu D( (oroiu, marele om de litere
Ion eliade )ădulescu, 2eorge /ilipescu, și mulți alții care s&au distins la 1848, ale căror diplome s&au găsit la I  )ă&
dulescu Dși arse de către ruși, c!nd au ocupat țara în acea perioadă6:n 18[Y, după ce în țară s&a reinstaurat li#ertatea de
acțiune, s&a organizat (area 0oă a )om!niei6:n 18O1, fratele (arconis, în lucrarea B)ameau dC'rB & )amura de ur, la
pagina V4, face referire la B%uprema 'rganizareB6:n 18O[, (area 0oă a fost distrusă din ordinul principelui uza care,
opun!ndu&se masonilor, a dat ordin ca toate documentele noastre să fie arseF nimic nu s&a păstrat, doar tradiția pe care am
păzit&o cu griă6:ntre 18YV și 18YY, asistat de ceilalți camarazi, am reînființat celelalte corpuri masonice, respectiv am
Breaprins luminaB în loa %teaua -unării6)itul cu cele J[ de grade, introdus în )om!nia la 1YOK, ar putea fi o Bavangar&
dăB a )itului de (emp"is Dpoate B)itul ;erfecțiuniiB, ca parte a (asoneriei Egiptene reorganizată la 1Y98 de către ar&
mata franceză condusă de 5onaparte0=n ima%inea de mai jos se află 2adu )ălănescu, Ctefan 7â-u -i 8'eor%'e 4lorea0
;a JL octomrie JFFH, prin -ecretul JKO al 7arelui 7aestru al
7arii ;oji Na*ionale din 2omânia (8'eor%'e 9omănescu$, ! ”fra*i” ma&
soni au fost autoriza*i să constituie 2itul .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is
7israZm pe teritoriul 2omâniei, iar la !J decemrie, ?uveranul 7are 7a&
estru, 7are 9omandant, 7are /ierofant 8eneral al 2.177 din 7arele
Orient al +taliei, l&a numit pe ilustrul ”frate” 8'eor%'e 4lorea 7are Aele&
%at 7a%istral, 7are 7aestru al 7arii Aele%a*ii Na*ionale a 2.177
pentru 2omânia0=n aprilie JFF", 8'eor%'e 4lorea a devenit (aestru %u&
veran mare omandor ”ad vitam” al 2.177 din 2omânia0
1rivitor la soarta 2.177 înainte de !G# (în 2omânia$, un
punct de vedere interesant îl prezintă dr0 7i'ail 8eor%iev – /rater 5ogo&
milius – (are ierofant Bad vitamB al 2.177, secretar al omitetului Esoteric al ?upremului 9onsiliu al 2?.., ;rior
;rovincial al Orden of +lluminati, ale )iturilor <nite ale '.', memru ”'onoris causa” al 'rdo /ratres 0uci, pre-edinte&
episcop al ."e Ecclesia 2nostica 'rtodoxa, autor -i traducător de tete esoterice0=n mono%rafia ."e %ummum 5onum 'r&
ganization (redactată de către acesta$, la pa%ina !J face cunoscut că o mare parte a familiei regale rom!ne a făcut parte
din (asonerie înainte de interzicerea acesteia de către comuni-ti0Nu este de mirare, mai ales că prin*ul 1aul de 2omânia a
devenit mason în JFFJ, în 4lorida, iar în JFFH a fost ini*iat în Ordinul 2e%al al ?co*iei0Tot în 4lorida a fost ini*iat în 7aso&
nerie -i Aorin Aumitru 1runariu01runariu este cavaler templar, are %radul de 2rand ?ing în 7arele 9apitol al 7asoneriei
.rcului 2e%al din 2omânia, are %radul HJ al 2?.., este (aestru 3enera#il al ;ojii ”2oza Iânturilor” din Orientul )ucu&
re-ti -i memru al 9luului 2otarK0
Tot în lucrarea lui 8eor%iev, pe lân%ă prezentarea inter&coneiunilor dintre rituri, autorul prezintă -i ”ori%inea”
”iluminismului masonic”: Iluminismul e#raic = as@ala" = este inspiratorul conducătorilor iluminismului masonic0Dn rit
despre care se -tiu foarte pu*ine lucruri este 2itul 1alladium0?e consideră că a apărut pe la !"LF, prin colaorarea dintre
8iuseppe 7azzini -i .lert 1iRe (care a fost -i 7are 7aestru al 'rder of ;alladium – sau %overeign ouncil of >isdom,
fondat la 1aris în !LHL$07emrii 2itului 1alladium se reunesc în .riangles of depts, fiind selecta*i dintre vârfurile 2itului
?co*ian, al 2.1 de 7emp'is 7israZm, respectiv dintre reprezentan*ii celorlalte rituri02itul 1alladium are propriul său u&
%et, iar puterea pe care o are peste lojile masonice nu reiese din apartenen*a la vreo structură de putere, ci din ale%erea aten&
tă a masonilor care să facă parte din acest rit, respectiv din distriu*ia acestora în structurile diverse ale 7asoneriei, al con&
trolului eercitat în cadrul diverselor rituri masonice0Airectivele de conducere trec de la 2rand entral -irectories către
9onsiliile ?upreme, 7arile Oriente -i 7arile ;oji0?e zvone-te că ”vârfurile” 2itului 1alladium ar avea permisiunea să par&
ticipe la adunările lojilor )6nai )6rit', sau c'iar să devină memri ai lojilor )6nai )6rit'0
*iorel (ă,acu este pre-edintele entrului )egional de %tudii /rancmasonice ;aris&5ucurești, putând reprezenta
trecerea de la forceps la BsclipireaB dată de precizia compasului 0Născut la !H au%ust !GM" într&o familie modestă (cu tatăl
– in%iner a%ronom -i mama – învă*ătoare$, între !G"" -i !GG# Iiorel Aănacu a urmat cursurile 4acultă*ii de Ctiin*e .%ro&
nomice -i 7edicină Ieterinară, o*inând diploma în 7edicină Ieterinară (în !GG#$0=n acela-i an (!GG#$ a frecventat cursuri&
le 9ole%iului Na*ional de .părare (seria a +++&a$0=n perioada !GG"&!GGG este transferat în interes de servici de la Dniversita&
te (unde lucra în conformitate cu specializarea lui$ la 7inisterul de +nterne (ofi*er specializat – medic veterinar – cu %radul
de maior$, în cadrul Airec*iei de 9omatere a 9riminalită*ii 3conomico&4inanciare din structura +nspectoratului 8eneral al
1oli*iei 2omâne0=ntre !GGG -i JFFG -i&a desfă-urat activitatea ca medic specialist veterinar, comisar&șef în cadrul Airec*iei
7edicale din 7inisterul .dministra*iei -i +nternelor0;a cerere (în JFFG$ trece în rezervă, cu %radul de colonel0m o poziție
ve"ementă
început față demaestru
cu primul "aosul și= corupția
$icu /ilipdinși)om!nia
continuatșicudin cealaltă
(area 0oăparte a (asoneriei
a /ranței0=n -i nuas&a
mai JFFM fosta#ătut
ridicatdelala%radul
drumulHH_inițiatic
de
către ?upremul 9onsiliu al 7arii ;oji a 4ran*ei0Ain punct de vedere masonic, la capitolul realizări, se poate include sem&
narea .ratatului de derare la arta (asonică Europeană, a .ratatului de miciție și )ecunoaștere cu 8;DA3 – onfe&
derația (arilor 0oi <nite ale Europei, respectiv cu toate 7arile ;oji memre ale 8;DA30Ci pentru că satul, lumea rurală
a fost întotdeauna privită ca o sursă de inspirație, ca o masă de manevră (furnizoare de oameni pentru armată$, Iiorel Aă&
nacu a înfiin*at prima lojă sătească din lume, la /oi*a, locul de na-tere al lui 9onstantin )râncu-i0=n prezent, Iiorel
Aănacu este venera#ilul ;ojii t"enaeum din )ucure-ti, iar din cele văzute pe internet, -i Oreste – renăscutul și esotericul –
ar face parte din această lojă0
Niels Sc0,ecer este o altă persoană care -i&a c!știgat dreptul să apară în această scurtă prezentare, atât prin do&
meniile de activitate, cât -i prin situarea lui la cele mai înalte nivele ale conducerii de stat0.vând apelativul de profesor,
Niels este managing senior partner la %c"nec@er 3an >@  ;earson, societate a cărei arie de ac*iune pare identică cu zona
de ac*iune a %ocietății -esc"ise a lui ?^r^-, iar ca oiect de activitate are o multitudine de domenii (plecând de la a%ricultu&
ră, ănci, industrie, trecând spre armament -i securitate na*ională, inclusiv media, transporturi, divertisment -i reciclarea
HJF
 %unoiului (în ima%inea alăturată, Niels ?c'necRer este pre&
zent la una din întrunirile +nstitutului .spen 2omânia$0=n&
tre !GL" -i !G"J -i&a perfec*ionat studiile la ?orona, cu un
master în drept internațional = economie internațională,
respectiv finanțe internaționale0=n !G"J -i&a început cariera
de rocRer pe pia*a de capital, devenind, între !G" -i !G"M,
partener la "ula  (a ; din 9alifornia07ai spre tim&
purile prezente, între !GGH -i !GG# a fost consilier la 7ini&
sterul Transporturilor03ste reprezentant – cu titulatura de
.argeted lient 2roup– al companiilor elve*iene sau stră&
ine, dornice de oportunități sau investiții în 2omânia sau
în *ările estului european01rintr&un pro%ram finan*at de <%&
I- = genția %tatelor <nite pentru -ezvoltare Internațio&
nală, în !GGH ia fiin*ă +nstitutul de .dministrare al .faceri&
lor din )ucure-ti – +..) – care din !GG se autofinan*ează inte%ral prin /undația %E5<%% = Lcoala ;ost <niversitară
)om!no&mericană de faceri01rin ;e%ea JJ din HF iunie JFFG, +..) a primit statutul de institu*ie privată de învă*ământ
superior, acreditată, de utilitate pulică, parte a sistemului na*ional de învă*ământ01e la acest institut, cu diverse ocazii,
apare -i Niels, prilej pentru a mai afla câte ceva despre el: consilier principal al omisiei pentru Industrii și %ervicii a a&
merei -eputaților, consultant al purtătorului de cuv!nt al 2uvernului0Aar numai atâtB =n JFFG, Niels ?c'necRer a fost gu&
vernator al 0ions lu#, -istrictul 1J4 )om!nia (în ima%inea de mai jos, Niels la o adunare a respectivului clu0+nteresant
este modul în care dă mâna cu celălalt ]]]$0
.socia*ia 0ions lu# a fost înfiin*ată în !G!L la 9'ica%o
de către 7elvin <ones0Născut la 4ort T'omas (în .rizona$ în !""F,
7elvin <ones a fost memru al ;ojii 2arden it din 9'ica%o, la
care a fost afiliat -i .lan ?peed (autorul emlemei ori%inale a 0ions
lu# – litera ”;” la interiorul unui cerc împodoit cu compas -i
ec'er$01e lân%ă statutul de mason, 7elvin <ones a fost asociat -i la
o societate profesională – 5usiness ircle – din 9'ica%o0=ncepând
cu !G#, 7elvin a fost reprezentantul 0ions International la OND
(în calitate de consultant al OND$, până la decesul acestuia din !
iunie !GM!0Termenul de ”lions” derivă de la 0i#ert, Intellligence,
'ur $ationCs %afet dar, în acord cu tendin*ele filantropice, cuvân&
tul safet a fost înlocuit cu service0Or%anizarea pe districte a-ează
0ions lu# pe acela-i nivel cu )otar lu#0Numerele folosite în
”indicativul 2omâniei” & 1J4 0ions – se re%ăsesc -i în indicativul 2otarK – -istrictul JJ41 (2omânia$, iar acelea-i culori
apar pe însemnele amelor societă*i0Aeseori, Niels ?c'neRer participă -i la întrunirile prezidate de 7ircea 8eoană la +n&
stitutul .spen 2omânia, alături de alte personalități: 2adu Auda de /o'enzollern, .drian Iideanu, Iarujan Ios%anian, etc0
O mică -i necesară precizare0;a +nstitutul .spen din ?D., ;eonard . ;auder (c"airman emeritus la ."e Est*e 0auder o&
mpanies Inc$ este c"airman emeritus01rintre colaoratorii +nstitutului Aiplomatic 2omân fi%urează -i /undația )onald %
0auder )om!nia, a cărui Lcoală 0auder )eut din )ucure-ti (specializată -i pe cursuri de diploma*ie, media -i usiness$
asi%ură aprofundarea cunoștiințelor prin vizite de studiu în Israel, la ;arlamentul European și la urtea Europeană de
Nustiție, dar cu ce scopBO spune c'iar 2onald ? ;auder: /ilantropia noastră se străduiește să relanseze identitatea evre&
iască prin inițiative educaționale și culturale care să aungă la toți evreii0

?trân%ere de mână ritualică0O pute*i vedea la pa%0 !" (patriar'ul ortodo )ar&
tolomeu + -i 4idel 9astro$ sau la pa%0 H!L, unde prota%onist este Ctefan 7â-u0

Dn lucru despre care se -tie foarte pu*in -i care aia începe să iasă la lumină îl reprezintă 7asoneria 4eminină0Wi&
arul iua din
/eminine din JH decemrie JFFM
)om!nia0Ain a pulicat de
cele prezentate un ea,
interviu cu .ncafeminine
loji eclusiv Nicolescu,
s&arcea
aflacare în JFFH)el%ia,
în 4ran*a, a aprins luminile (arii
1ortu%alia, 0oi
?pania,
3lve*ia, Turcia -i +talia, dar mai mult ca si%ur că nu ia în considerare lojile ritanice, respectiv cele americane09e pot oferi
masoanele societă*ii române-tiB %ă ne implicăm în tot ceea ce înseamnă evoluția pozitivă a societății6:n /ranța, securita&
tea socială este o emanație strict și exclusiv masonică6;lanning&ul /amilial, prin care femeia a avut, astfel, dreptul să de&
cidă asupra trupului ei, a fost impus de masoane, a fost un proiect strict și exclusiv masonic6$oi, în (area 0oă /eminină
a /ranței (din care face parte -i .nca Nicolescu$ am susținut și am lucrat la acest proiect al lui %imon >eil6;rintre proiec&
tele actuale avem în vedere să facem mai multe BmulticentreB pentru copii, unde aceștia să învețe de mici specialitățile
(cu ajutorul dat de asocia*ii ca +?92. – în acest caz nu se mai discută de 5iscri.i,are – a copiilor normali – ”sacrifica*i”
pentru folosul ”elitei”$, avem un proiect în care să ne ocupăm de copiii supradotați ai )om!niei (5e ce toc.ai *OI$ care
nu au posi#ilități financiare0
A,ca Nicolescu s&a născut la H! mai !G##, -i&a terminat studiile elementare la )ucure-ti (în !GMJ$, iar în !GLF a
asolvit 4acultatea de 7edicină din 1aris> tot în !GLF a o*inut diploma în (edicină și 5iologie = %tatistică (edicală0=n
!G" a o*inut diploma în specializarea (edicină $e7 ge la )eijin%0. fost ini*iată în 7asonerie în !GMG, în 7area ;ojă
HJ!
 4eminină din 4ran*a, primind (în !G"J$ %radul HH_03ste mem&
ră&fondatoare a diferitelor loji feminine din 3lve*ia, )el%ia,
;uemour% -i a reaprins luminile ;ojii 4eminine ”?teaua
Orientului” la )ucure-ti (în JFFF$, fiind ;rimă 3enera#ilă a
%telei %udului (în JFFH$, a %telei -unării (în JFFH$, a %telei
0a#or (în JFF$ -i a %telei )om!niei (tot în JFF$03ste mem&
ră fondatoare -i 7are 7aestră a 7arii ;oji 4eminine din
2omânia (fondată în !GJJ$ ale cărei lumini au fost reaprinse
în JFFH0?âmătă JL mai JFFL, fostul consilier preziden*ial
Woe 1etre a participat la colocviul or%anizat cu ocazia ani&
versării a " de ani de la fondarea 7asoneriei 4eminine în
2omânia, colocviu sus*inut de 7area ;ojă 4eminină a 2o&
mâniei01rintre al*i invita*i (pe lân%ă .nca Nicolescu, în roz$
s&au aflat /oria Nestorescu )ălce-ti, 9onstantin )ălăceanu
?tolnici0
Ae numele lui .nca Nicolescu este le%at un episod
care ar prezenta (destul de clar$ caracterul -i moralitatea u&
nor memri ai 7asoneriei0Tot într&un articol din ziarul iua,
semnat de 7iruna 7unteanu, /oria Nestorescu )ălce-ti poveste-te: %za@var a fost BpropulsatB în lumea masonică de le&
gătura amoroasă cu nca $icolescu, cu care ulterior s&a și căsătorit6nca $icolescu era asistenta personală a doctorului
lexandru "iriceanu, (are ancelar în %upremul onsiliu de grad VVS, al lui (arcel %"apira6"iriceanu se #ucura de
mare trecere în oc"ii fraților din )om!nia, din orga&
nizația lui -an medeo 0ăzărescu6"iriceanu a mu&
rit în /ranța, fapt ascuns de nca $icolescu timp de
un an60&a înmorm!ntat și a răspuns la coresponden&
ță în locul lui6m scrisori trimise de "iriceanu mort6
Era mort, dar el ne dădea indicații prețioase6m af&
lat de moartea lui de la Interpol0(7ăi ce ”pri%onită”
a fost 7asoneria de către comuni-ti dacă / N )ălce-ti
primea scrisori din 4ran*a, de la 9'iriceanu$0;a  iulie
JF!F (la 9uzco, în 1eru$, 7area ;ojă 4eminină a 2o&
mâniei a fost ”recunoscută” de către 7arele Orient al
4ran*ei ca fiind cea mai vec"e (are 0oă /eminină
continentală din 2?..0=n ima%inea alăturată (de la
respectivul eveniment$ sunt prezen*i (de la stân%a la
dreapta$ 1ierre ;amicc'i (7are 7aestru$, .nca
Nicolescu (7are 7aestră a 7arii ;oji 4eminine a 2omâniei$, Aelia 7ucică (7are 9ancelar a 7arii ;oji 4eminine a 2o&
mâniei$ -i .lain 4umaz (7are 7aestru al al 7arelui Orient al 4ran*ei$09u această ocazie (”fideli” principiului infiltrării
transversale$ .lain 4umaz a fost numit (are (aestru de 'noare al (arii 0oi /eminine a )om!niei B19JJB (doritorii pot
vizita respectivul sediu în )ucure-ti, strada 7ecet J!$09u ocazia evenimentului din iulie JF!F a fost semnat -i un document
viziil (un fra%ment$ în ima%inea alăturată0
9a o ultimă ”%ăselni*ă”, lumina masonică pare să indice ”calea” -i în fa&
milii, după cum este cazul (-i al$ cuplului (s&ar putea să se fi despăr*it$ 8ra*iela
)ârlă – ;ucian 9ornescu&2in%04iu al lui 9amil 2in%, mason din perioada intere&
lică -i ziarist ”de stân%a”, ;ucian 9ornescu&2in% a emi%rat în 4ran*a în anii re%imu&
lui 9eau-escu (-i se pare că a fost mult tam&tam$0.numite zvonuri sus*ineau că ar fi
făcut afaceri cu serviciile secrete ale 2omâniei (din acea perioadă$ -i că ar fi fost
implicat în dispari*ia unor ani din conturile %ocietății -unărea, spunându&se c'iar
(la un moment dat$ că ar fi fost declarat persona non grata c'iar de către a#inetul
J0.juns la 1aris, ia le%ătura cu cercurile masonice în eil fiind inițiat0=ntors în 2omânia după !G"G, ;ucian 9ornescu&2in%
s&a remarcat
masonică, darcadefiind un o#ișnuit
fiecare al anturajului
dată, în cele lui 1etre
trei domenii, 2oman0Aevine
prezen*a lui parcă aretrem
atrage de activ în (de
scandalul politică, în afaceri, în
tip can&can$0;a activitatea
cerea lui de&a
intra în 7area ;ojă Na*ională a 2omâniei (cu onoruri dar -i cu o func*ie mare$ a fost refuzat, poate -i datorită interven*iei
lui 7arcel ?'apira (conducătorul de necontestat al masonilor eila*i români$ care, de la 1aris, a transmis că ;ucian 9ornes&
cu&2in% a fost ars între coloane pentru comportament duplicitar02efuzul 7arii ;oji Na*ionale a 2omâniei i&a ”îndreptat
pa-ii” către .ndr5 ?zaRvarK0;ucian 9ornescu&2in% este căsătorit cu 8ra*iela )ârlă, cea care în !GGM -i în JFFF a candidat la
pre-edin*ia 2omâniei04iind avocată, so*ia lui pledează în toate procesele intentate de ?zaRvarK celor care refuză să&i recu&
noască statutul de %uveran (are omandor08ra*iela )ârlă mai este -i proprietara unei edituri0+nfluen*a cuplului 2in% –
)ârlă pare că s&a etins -i asupra <niunii iariștilor ;rofesioniști = <; din 2omânia (mos $e7s, !# martie JFF$0Dn
document masonic (datat JFF"$ lasă de în*eles că ;ucian 9ornescu&2in% ar de*ine %radul HH_ & %uveran (are omandor în
%upremul onsiliu al %uveranilor (ari Inspectori 2enerali avaleri omandori ai asei .emplului lui %olomon, de %rad
HH -i ultim al 2itului ?co*ian .ntic -i .cceptat al 4rancmasoneriei din 2omânia0
;a !! septemrie JF!F, la ortina lu# a avut loc olocviul (asonic Internațional, printre participan*i numă&
rându&se 2ăzvan T'eodorescu, Aelia 7ucică, .lain 4umaz0=n aceia-i zi, a avut loc -i onferința (asonică (dar cu caracter
HJJ
pulic$ BIstoria, Exilul, )epatrierea6Istoria unei (ari 0oiB01rintre participan*i s&a aflat -i .ndr5 ?zaRvarK (în ima%inea a&
lăturată, în centrul acesteia, cu mâna dreaptă ”la piept”0 Ce rea
să co.u,ice+ Cui+$, 7are 7aestru de Onoare, ?uveran 7are
9omandor al ?upremului 9onsiliu al 2omâniei0

Aacă ăra*ii (în spe*ă tații$ sunt masoni, dacă femei&

le -i&au cerut drepturile trecând de la ”sc'imatul scutecelor, oa&
le -i ti%ăi” la ”compas -i ec'er”, ce le rămâne de făcut copiilorBV
Să ur.e>e eWe.lul ări,ților+] O altă prolematică referi&
toare la 7asonerie, mai pu*in cunoscută în 2omânia, dar pe cale
să ajun%ă (-i aici$ un suiect ”la modă”, o reprezintă aQilierea
coiilor (analo% cu adul*ii – maeștri -i maestre$ la diverse ra&
muri masonice, pe lân%ă care ;ionierii sau Loimii ;atriei sunt
jocuri nevinovateV 1rivi*i cele două ima%ini de mai jos0Ci asta nu
e totV

Or5i,ul I,ter,ațio,al al Curcu<eului (pentru fete$ a luat fiin*ă în !GJJ, în 7c.lester, ORla&
'oma, în coresponden*ă cu ”Ordinul de 7olaK” (destinat eclusiv ăie*ilor$01rima ini*iere au
primit&o !L! de fete, la M aprilie !GJJ, în uditoriumul 2itului ?co*ian din 7c.lester0;a fel ca
în 7asoneria dedicată adul*ilor, partea dedicată fetelor (emlema Ordinului +nterna*ional al
9urcueului este prezentă în ima%inea din stân%a$ eneficiază de toate func*iile necesare unei
une desfă-urări a evenimentelor: președintă, vice&președintă, trezorerier, capelană, o#serva&
toare, responsa#il (ă$ cu muzica -i corul, dar -i cu %even 5o7 %tation – cea care *ine lec*ii pri&
vitoare la culorile curcueului -i la virtu*ile asociate fiecărei culori ( *ă su,ă cu,oscut Curcu<eul aro.elor Siteles +] $0
Ain ?tatele Dnite (circa #L de ”adunări”$, ritul a trecut în eterior, în .ustralia, )olivia, 1ara%uaK, )razilia, 9anada, iar prin
prezen*a militară a ?tatelor Dnite (#azele militare$, acest rit a pătruns -i în 4ilipine, +talia, 7eic, <aponia, 9ua, 4ran*a, 1a&
nama -i Iietnam0.dmiterea în acest rit se face pe ază de cerere> după eaminarea acesteia -i în cazul unui vot favorail, în
urma unui c'estionar, adepta este primită , fiindu&i permisă inițierea01entru fetele între " -i !! ani eistă anumite activită*i
care să le familiarizeze cu ceremoniile -i îndatoririle specifice0Aintre cele care au făcut parte din acest ordin se pot enume&
ra: OlKmpia ?no@e – senatoare a ?tatelor Dnite> ?andra AaK O69onnor – de la <% %upreme ourt> ;ee 7eri@et'er – fostă
(iss merica dar -i actri*ă> ;uanne alton – senior consultant X onstitutional 0a7 la Aepartamentul 9anadian de <usti*ie0
Or5i,ul I,ter,ațio,al Fiicele lui 9o (a cărei emlemă este prezentă în ima%inea din stân&
%a, feti*ele fiind prezente -i în cele două ima%ini de mai sus$ – 9o<s (au=0ters – este dedicat
femeilor (fiicelor$ cu vârsta între !F -i JF de ani -i pune accent pe evenimentele )iliei cre-ti&
ne, dar sărătore-te -i evenimentele altor reli%ii -i culte0.deptele se adună într&un 5et"el – ter&
men ec'ivalent pentru loă – putând folosi loja masonică dedicată adul*ilor, ele urmând să&-i
instaleze elementele specifice ordinului02itul a fost creat de către 3t'el T ead 7icR în Oma&
'a (NerasRa,
ani ?tatele Dnite$08radul
având posiilitatea să desfă-oare cel mai mare
anumite este de
activită*i onored
până fetele de
ueen,vârstei
la împlinirea între
!F"ani,
-i !F
când
pot deveni memre cu drepturi depline0=n prezent, ordinul este activ în circa HF de state ale ?D., dar a trecut -i în afara te&
ritoriului ?tatelor Dnite, cu precădere în .ustralia, )razilia, 9anada -i 4ilipine0Aacă se *ine cont de întrepătrunderea dintre
diversele ramuri masonice, apartenen*a la două rituri diverse nu este imposiilă0
Or5i,ul Easter, Star K Steaua Estului (a cărui emlemă este prezentată în ima%inea ală&
turată$ este un ordin mit, accesiil atât fetelor cât -i ăie*ilor, înfiin*at în !"F la )oston de
către 2o 7orris, un avocat mason0Ordinul prime-te adepți -i adepte peste !" ani -i are ca ază
studierea învățăturilor #i#lice (de altfel, eWe.le Qoarte e5ucatie ]]] $, dar treptat sunt aduse în
discu*ie -i altfel de credin*e0+ni*ial, pentru ca fetele să fie admise, era cerută o anumită tangență
cu 7asoneria (fiică, soră a unui memru al 7asoneriei$, dar în prezent ordinul este permisiv -i
pentru fetele care provin din alte rituri, eclusiv feminine0.numite %rade ale ordinului au denu&
miri ilice: )ut", Est"er, (art"a, Electa0=n cadrul ritului, anumite %rade pot fi de*inute numai
de femei (tinere$, după cum anumite %rade pot fi de*inute numai de ăra*i (tineri$0?ediul cen&
HJH
tral al ordinului se află la International .emple, localizat în -u;ont ircle (as'in%ton A9$, într&o clădire construită de
1errK )elmont (clădirea, construită ini*ial în !GFG, avea rolul să&i cazeze pe oaspe*ii lui 1errK )elmont, printre ace-tia nu&
mărându&se, în !G!G, prin*ul de ales$01rintre personalită*ile de referin*ă ale ordinului se remarcă: 9lara )arton, < /o@ell
4lournoK, 3va 7c8o@n, ;ee 3mmett T'omas, ;aura +n%alls ilder0
Or5i,ul I,ter,ațio,al (e Mola4 (cu emlema prezentată în ima%inea alăturată$ este dedicat
numai ăie*ilor între !J -i J! de ani, în spatele sponsorizării masonice ascunzându&se, de fapt,
o viitoare pepinieră de adep*i pentru 7asoneria adultă04ondat de către un mason, ordinul este
modelat după structura 7asoneriei, iar prin ajutorul acordat de către aceasta (inclusiv financiar$,
întâlnirile ordinului au loc în lojile masonice oi-nuite0;a fel ca -i în Ordinul +nterna*ional al
9urcueului (pentru fete$, în Ordinul +nterna*ional ”Ae 7olaK” nu este necesar ca ăie*ii să fi
avut vreo le%ătură cu 7asoneria0Or%anizarea este structurată pe capitole (sau capitule$, iar se&
diul central se află în Eansas 9itK, 7issouri (ordinul a fost creat în !G!G$, având su jurisdic*ie
(prin ?upremele 9onsilii de la nivel na*ional$ loji din 7eic, 9anada, .ustralia, 8ermania, 4ili&
pine, 1ortu%alia, 1ara%uaK, +talia, ?eria, <aponia, )razilia, 1anama, )olivia, .n%lia, 4ran*a, dar
-i 000 2omânia09eremonia de înfiin*are a ritului în 2omânia a vut loc în ianuarie JF!F, după ce&
lerarea a !#F de ani de la aprinderea luminii masonice în 2omânia, prin prezen*a reprezentan&
tului Ae 7olaK +talia – ;uciano 9ritelli (su oedien*ă italiană, deci$, dar -i a lui /o@ard 8raft (7are 7aestru de Onoare
ad vitam al 7arelui Orient al 2omâniei$, <ean 9laude Terdivat (Aeputat 7are 7aestru al 7arii ;oji 4ranceze$, T'omas
<acRson (secretar executiv al onferinței (ondiale a (arilor 0oi (asonice$0Nu au lipsit 9orneliu Ii-oianu (Aeputat 7are
7aestru al 7arii ;oji a 2omâniei$, 7ircea 8'eordunescu, respectiv 3u%en Ovidiu 9'irovici (la acea dată 7are 7aestru$0
=n structura ordinului eistă o sec*iune specială, un capitol numit "apter %7eet eart, rezervat adolescentelor
(!#&J! de ani$, care au rolul de am#asadoare ale ordinului0.dolescenta (sau adolescentele$ din acest ”capitol” poate fi
memră sau nu a celorlalte ordine, dedicate adolescen*ilor09e aduce nou acest ordin (-i rămâne de văzut dacă în 2omânia
va fi la fel V$ este o#ligativitatea unor activită*i&aniversări:
! – iua ;atriotică – dedicată cinstirii veteranilor, a memoriei celor căzu*i, pe aza perceptelor Ae 7olaK0.ceastă zi cu&
prinde ceremonii, vizite la monumente, discursuri patriotice, putând fi sărătorită într&o zi a lunii feruarie (1 Mai – Diua
Eroilor, nu era unăV Ior cânta -i I.,ul Eroilor sau vor juca -otron pe ”pavajul cu pătră*ele ale -i ne%re”B$0
J – iua -evoțiunii – în care fiecare memru, în func*ie de reli%ia lui, acordă timp studierii )iliei, 9oranului, Tora'&ului,
în spiritul respectului celor sfinte, respectiv a toleran*ei între reli%ii, fiind sărătorită pe !" martie (ziau când a fost ars pe
ru% <acues Ae 7olaK$0
H – iua ;ărinților – dedicată cinstirii părin*ilor, a sacrificiilor făcute de către ace-tia, fiind sărătorită între ! mai -i J!
iunie, în mod normal în apropiere de (ot"erCs -a sau /at"erCs -a0
# – iua onducerii – dedicată întâlnirii dintre %uvernan*i -i popor prin discu*ii ale conducerii pe aza prolemelor de in&
teres comun din comunitatea din care fac parte03ste sărătorită în iulie0
 – iua Educației – destinată aprecierii rolului educa*iei în formarea culturii prin activită*i care includ colectarea de căr*i,
citirea -i discutarea în comun, de către copii, a celor citite, putându&se sărători într&o zi oarecare a anului, la ale%ere0
M – iua (emorială /ran@ % 0and – dedicată recunoa-terii activită*ii lui -ad 0and & BtatălB 0and depuse pentru întemeie&
rea Ordinului de 7olaK0.ctivită*ile constau în dona*ii prin fondul -e (ola "arit, vizitarea stailimentului B-adB 0and
(un fel de pelerinaj$, acordarea de către copii a Bi, -adRB drept cadou celor interesa*i su citirea B-adB 0and .al@ pentru
oaspe*i0.ceastă zi se sărătore-te la " noiemrie (sau cât mai aproape de această dată$0(.ătucul de la est, lumina popoare&
lor a BemigratB în vest $0
L – iua onsolării – dedicată activită*ilor de inefacere prin dona*ii alimentare (c'iar pre%ătirea 'ranei$ pentru azile, spi&
tale, case de tratament private, putând fi sărătorită între Wiua 2ecuno-tiin*ei -i 9răciun0Dn anume ceva, indefinit, va face
ca aceste sărători , pe tăcute, să apară ca ”festivită*i oficiale” în 2omânia0
1rintre reprezentan*ii de seamă ai ordinului se află persoane care au ecelat în propriul domeniu de activitate:
7el )lanc (!GF"&!G"G$, omul cu o mie de voci din desenele animate AisneK>
4ranc )orman (născut în !GJ"$, astronaut în misiunea pollo 8> Iance A )rand
(născut în !GH!$, astronaut în ;rogramul pollo = %ouz> illiam )ill 9linton
(născut în !G#M$, al #J&lea pre-edinte al ?D.> alt AisneK (!GF!&!GMM$, creato&
rul lui 7icReK 7ouse -i al ."e >all -isne ompan> 2ic'ard Ein% (născut în
!GH"$,
ziarist -iformer president
pre-edinte al )otar
la 5 $e7s> International> 3lmer
<o'n ?teinecR ;o@er (născut
(!GFJ&!GM#$, laureatînal!G!H$,
pre&
miului ;ulitzer, respectiv $o#el> <o'n aKne (!GFL&!GLG$, actor, etc0Aacă pe
plan interna*ional a început etinderea către *ările 3uropei de 3st, pe plan na*ional are loc răspândirea la nivel de jude*e cu
loji -e (ola la )ucure-ti – 5ucurești> )ra-ov – rai $ou> 9onstan*a – Euxinus> 1loie-ti – /raternitatea> )ucure-ti – Na&
cWues -e (ola, toate su jurisdic*ia lui ;uciano 9ritelli0
Clu<ul Rotar4 1reocupat de cu totul altfel de proleme, omului simplu îi scapă din vedere că eistă locuri în
care factorii decizionali din politică, educa*ie, afaceri, sănătate se întâlnesc departe de privirile profanilor, stailind alian*e
de culise, cu consecin*e diverse privitoare la cate%oriile profan, respectiv ales09luul 2otarK a luat fiin*ă în !GF, la 9'ica&
%o, prin %rija unui avocat – 1aul 1 /arris0;a prima întâlnire au participat doar patru persoane: avocatul /arris, in%inerul
minier 8ustav ;oe'r (care si%ur era mason, fapt recunoscut -i pe pa%ina de internet a 2otarK$, ne%ustorul de căruni ?ilves&
ter ?c'iele -i croitorul /iram ?'oreK (/iram – nume predestinatBV$, dar la scurt timp, ;oe'r -i ?'oreK s&au retras ”din com&
ina*ie”09eea ce pune multe semne de întreare este rapiditatea cu care (în cazul acestui început dezastruos$ 9luul 2otarK
s&a etins, reu-ind ca dintr&o întâlnire între doi anonimi, .socia*ia Na*ională a 9luurilor 2otarK să desc'idă (în !G!F$ pri&
HJ#
ma filială în afara ?tatelor Dnite (în 9anada$, iar în !G!! 9luul 2otarK ajun%e la Aulin0=n !GJJ, 9luul 2otarK este pre&
zent pe -ase continente, are circa JFF0FFF de memri -i î-i sc'imă numele în
)otar International0+nfluen*a masonică eercitată prin memrii acestui clu
nu se poate pune la îndoială: %estica folosită, modalitatea de admitere, felul în
care se anun*ă un eveniment specific (ca de eemplu, de pe pa%ina de internet a
lu#ului )otar B.riump"B )ucure-ti aflăm că 0uminile )otar se aprind la
JV fe#ruarie – anun* făcut în feruarie JF!F, la fel ca în cazul luminilor de la
un institut de medicină ”nă-it” de .drian ?treinu&9ercel – în ima%ine, la un co&
locviu dedicat poliomielitei – la fel ca în cazul aprinderii luminilor unui tem&
plu masonic09ă este o or%aniza*ie în care numero-i memri (dacă nu c'iar to*i$
sunt masoni o recunoa-te -i istoricul acestei societă*i, dr0 olf%an% Wie%ler03ste
o or%aniza*ie cu ritualuri -i re%uli interne, iar admiterea în rândurile ei se face
printr&o selec*ie atentă, fiind invita*i să facă parte doar cei care devin indispen&
saili proiectelor rotariene, fie tineri care provin din familii cu tradi*ie rotariană, fiind apoi propulsa*i pe pozi*ii&c'eie, în lu&
mea afacerilor sau a politicii0=n orice caz, este nevoie de invita*ia cuiva, deja aflat la interiorul cluului04a*ă de 7asonerie
este nevoie nu de unul ci de doi garanți interni, numi*i ”na-i”01ână în !GHH, 9luul 2otarK (a cărui
si%lă este prezentată în ima%inea alăturată$ nu accepta ca memri decât masoni (ulterior renun&
*ându&se la această practică$, însă -i în prezent, memrii 2otarK se întâlnesc -i în lojile masonice0;a
nivelul Dnited 8rand ;od%e of 3n%land – D8;3 – eistă mai multe loji 2otarK09'arles Ae@eK (u&
nul din fondatorii )otarian 0odge $S6 419[$ precizează că to*i memrii făceau parte din 0ondon )o&
tar lu#, care la acea dată avea circa HFF de memri0.stăzi loja î-i *ine întâlnirile în /reemasons
all din 0ondra (sediul D8;3$0Ara%o- Ni*ulescu (cel care a condus )otar )om!nia în JFFM$ de&
clara în 5usiness (agazin: $u avem nici o legătură cu (asoneria6-ovada cea mai #ună este că
printre mem#rii noștri se află reprezentanți ai clerului6'ri, se știe că preoții și masonii nu stau în același locR0
Aom6 Ni*ulescu, ia dă matale o privire la
foto%rafia alăturată -i vezi cine a partici&
pat la o slujă, la care au fost prota%o&
ni-ti patriar'ul Aaniel al 2omâniei -i pa&
triar'ul ortodo )artolomeu + (în stân%a,
în pătratul alastru$, dovadă că -i oii
ot Qi .aso,i0
4oarte controversate sunt ac&
*iunile 9luului 2otarK în ceea ce prive-&
te domeniul sănătă*ii0=n !G", 2otarK a&
nun*a inten*ia de&a eradica virusul polio&
mielitic până în anul JFFF09onform pro&
priilor declara*ii, după ce a c'eltuit peste
FF de milioane de dolari injectând pes&
te J,! milioane de copii, virusul polio&
mielitic a continuat să eiste0Aupă pleca&
rea speciali-tilor 2otarK -i a vedetelor
profund atașate de sentimentul de auto&
rare umană care caracteriza acele campanii, au rămas în urmă zeci de mii de mor*i, infirmi care s&au îmolnăvit de polio&
mielită, leucemie sau c'iar cancer09ei care au avut curajul (din rândul medicilor, farmaci-tilor, iolo%ilor$ să scoată în evi&
den*ă periculozitatea pro%ramului de imunizare antipoliomielitic, au fost mar%inaliza*i, discredita*i, persecuta*i: $u cred că
este cazul să panicăm pu#licul6;!nă la urmă, ce mare lucru, copiii voștri sunt inectați cu un virus cancerigen, at!ta totR,
declara cu cinism ”doctorul” .lert ?ain, ”inventatorul” vaccinului antipoliomielitic09onform unui raport al dr0 2aKmond
Oomsa@in (analist la .%en*ia 9anadiană pentru Aezvoltare +nterna*ională – 9+A.$ privitor la ampania ntipolio )ota&
r = <$IE/ din T'ailanda (la începutul anilor 6GF$, nu poliomielita este cea mai frecventă și mai gravă pro#lemă de sănă&
tate cu care se confruntă copiii, riscul îm#olnăvirii fiind mult mai mare la copiii su#nutriți0Dn alt medic, dr0 .rc'ie Ealo&
Rerinos,
mulți declara:
dec!t D666 $u
ar fi murit în se
modpotnatural,
imunizadin
copiii #olnavi
cauza sau malnutriți,
virusului0Ci zic!nd
câ*i memri că pro#lema
ai 9luului s&ase
2otarK rezolvat63or fi omor!ți
află în consiliile mai
de condu&
cere ale marilor concerne farmaceutice000
=n 2omânia, primul 9lu 2otarK a fost înfin*at la JF mai !GJG, urmând ca la J# mai !GJG să fie înfiin*at un alt
clu, la Timi-oara0?&au înfiin*at cluuri la )ra-ov ( noiemrie !GHF$, 9ernău*i (!L noiemrie !GHF$, .rad (H ianuarie
!GHH$, 9âmpina (JG ianuarie !GH#$, +a-i (HF martie !GH#$ -i 1loie-ti (!H iunie !GHM$0=n !GH", .%ripa 1opescu din 5uc"arest
lu# a devenit primul român care a fost director în cadrul )otar International0Oficial, la 9ernău*i, 9luul 2otarK -i&a în&
cetat activitatea la H! decemrie !G#!0=n perioada anilor 6HF eistau circa "# de districte 2otarK, dar ca urmare a influențe&
lor totalitare, prima ca țară a BxeiB și după aceea ca țară comunistă, )otar și (asoneria au fost interzise0Aupă ! mai
!GGJ, 2omânia a fost readmisă în rândul directoratelor&district ale 2otarK +nternational, fiind oficializate (în prezent$ peste
 de cluuri 2otarK0=mpreună cu )asaraia, 2omânia face parte din -istrictul JJ41, zona 19 (la JF septemrie JFF"$0Ain&
tre memri ai 9luului 2otarK din afara 2omâniei se pot enumera: <an ?ielius> T'omas 7ann> 8erald 2 4ord> 8u%lielmo
7arconi (din )otar lu# 5ologna, +talia$> Aiane 4einstein (senatoare a ?tatelor Dnite, participantă la întrunirile 8rupului
)ilderer%$ – memră a )otar lu# din ?a 4rancisco> 4 A 2oosevelt, memru de onoare al )otar lu# .lanK> <o'n 4
HJ
EennedK> 2onald  2ea%an – memru al cluului ;acific ;alisades din 9alifornia> 8  )us', devenit memru de onoare
al 9luului 2otarK din as'in%ton
printr&o ceremonie care a avut loc la
9asa .lă, în J iulie JFF!> 8amal
.del Nasser, pre-edintele 3%iptului,
din !GM -i până la moarte, memru
al 2otarK 9lu din 9airo> 'inston
9'urc'ill> prin*ul 1'ilip, duce de
3dinur%'> prin*ul 9'arles> re%ele
Earl 8ustav al I+&lea al ?uediei>
prin*ul )ern'ard al Olandei (șeful
rotarienilor din Olanda$> %eneralul
.u%usto 1inoc'et D%arte, memru de
onoare al 2otarK 9lu din ?antia%o
de 9'ile> 2atan Tata, conducătorul
.ata 2roup, memru de onoare al
2otarK 9lu din )omaK> %eneralul
Aou%las 7ac.rt'ur, memru de ono&
are al 2otarK 9lu din ToRKo (din
!G#G$> 7ar%aret T'atc'er> <immK
9arter0
1rivind în ansamlu spre
societatea românească, multe persoane, ăra*i dar -i femei, fac parte din 9luurile 2otarK04iecare a avut un motiv propriu,
la fel cum proprie este ocupa*ia fiecăruia: preo*i, medici, oameni de cultură -i artă (Nicu .lifantis, 7i'aela Ios%anian, Au&
mitru Aorin 1runariu$, dar -i politicieni0 (ra=o Cos.i, Lucia, Pre5a, născut la !H decemrie !G"J, consilier expert în
7apN – -epartamentul ;olitică de părare și ;lanificare (un fel de ”comisar al poporului”$ este memru al 9luului 2o&
tarK .riump" din )ucure-ti0Cristia, AleWa,5ru )ourea,u, politician în cadrul 1A&;, este memru activ al 2otarK 9lu
t"eneum din )ucure-ti0Cristia, Io, )urlacu (născut la L octomrie !GML$, parlamentar al 1N; trecut la 1A&;, este mem&
ru fondator al 2otarK 9lu +nternational din )u-teni, Ialea 1ra'ovei0Cor,el Știr<eț (născut la !! septemrie !GJ$, depu&
tat al 1A&;, este fondator al 2otarK 9lu din ?iiu0Mircea *asile C a>a, (născut la ! iunie !GMJ$ politician al 1N;, este
memru al 9luului 2otarK din ?iiu, fiind între JFF -i JFFM, pre-edinte al acestui clu0Nicuor Pă5uraru (născut la G
aprilie !GMG, deputat al 1A&;$, din JFFH este memru al 9luului 2otarK +nternational din +a-i0Horea (ori, Uiorea,u
(născut la JH mai !GMF$, deputat al 1N;, este memru al 9luului 2otarK %amus din 9luj0
7emru de seamă (respectiv mason -i cavaler templar$ al )otar lu#
5ucurești este Aorin Aumitru 1runariu (în ima%ine spre centru foto%rafiei, lân%ă
doamna îmrăcată în ne%ru$, pre-edinte al omisiei de cțiune Internă, onferințe0
Dn alt reprezentant de seamă al 9luului 2otarK este Nicu .lifantis (%rad HH_ în
7asonerie$, memru al )otar lu# Burtea 3ec"eB01entru cine nu crede că
.lifantis este mason, să de&a o privire la înmormântarea lui 4lorian 1itti- de pe
outu#e0”Tinere*ea” văzută din prisma lipsei de eperien*ă (mai ales în domeniul
ne%uros al societă*ilor secrete$, respectiv ”entuziasmul” pentru realizarea de ”luc&
ruri măre*e”, par să fi contat destul de mult pentru apropierea celor tineri de ”ide&
alurile” 9luului 2otarK (racolat poate părea destul de dur, dar idiot sau naiv sunt
prea ji%nitoare, mai ales pentru cei care fac parte din aparatul politic, de conducere$0;a înfiin*area 9luului 2otarK t"e&
neum din )ucure-ti (al patrulea din 9apitală$, în cadrul festivită*ii de la /otelul 7arriott (din octomrie JFF!$, a participat
-i primul&ministru din acea perioadă, .drian Năstase0
.socierea reprezentan*ilor clerului cu memri ai 9luului 2otarK (în ca&
zul ac*iunilor comune$ poate contriui la formarea unei atitudini ne%ative fa*ă de
)iserică0;a H septemrie JFFG a fost pulicat pe internet un scurt film, făcut în aju&
nul sărătorii %finților .rei Ierar"i(la 9entrul de 3levi /airpla$ unde, reprezen&
tan*i ai 9luului
pac'ete 2otarK
cu ”ajutoare” înso*i*i deau
copiilor0Nu +1?lipsit
Teodosie (ar'iepiscopul
cuvintele de laudă -i Tomisului$ aupartea
apreciere din adus
lui Teodosie, ”încununate” cu urări de eventuale ”colaorări fructuoase”0=n ima%i&
nea alăturată este prezent ”drapelul” cu însemnele 9luului 2otarK DniversitK din
)ucure-ti0
.lături de greii lojilor (despre care se discută cu voce joasă$ cine ar mai
putea face parte din societatea masonicăB Wiarul Evenimentul ilei din J# noiem&
rie JFF" ne dă câteva eemple de frați masoni, conducătorii lor, Bvenera#iliiB,
maeștrii care stau în um#ră, discreți, în loi cu denumiri care oscilează între miste&
rios și carag"ios arătând cum mer% ”mână în mână” 7asoneria, politica, afacerile
cu ?tatul01ersoane ca ?ilviu 1ri%oană, 9aius +rinel +liescu (li#eralul țărănist$, .lin
?imota (cu ( de la mason$, Ctefan ?zootRa (li#eralul de la (inisterul .ransportu&
rilor, director de imagine al ompaniei $aționale de utostrăzi și -rumuri $ațio&
nale = $-$)$, 7ircea Teodor 7ure-an ( generalul luminii$, Toni 8relă (gre#lă,
HJM
compas și ec"er$, Aănu* 4leacă (candidatul /leacă6-ănuț /leacă$, 9ristian )urlacu (constructor, maestrul care ridică tem&
ple cu 1K etae – a ridicat vila lui Aan Ioiculescu din ?inaia, dar -i 'otelul 0uxten 2arden din .zu%a al doamnei 3lena 1o&
pescu, so*ia lui Aan +oan 1opescu – cetățean de onoare al ora-ului /ouston din ?D.$, 8ariel 2ăzvan Toader (1A&;$, 4ilip
1etru ?tejariu (1N;$, 7ircea 9azan (un 7ircea Iasile 9azan este memru al unui 9lu 2otarK din ?iiu, ne salută cu o
triplă acoladă$, etc0To*i fra*i, uniți în cuget și&n acțiune, caracteriza*i astfel de 3u%en Ovidiu 9'irovici (fost 7are 7aestru
al 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia$: partenența la (asonerie este irelevantă pentru electorat6ei care candidează la
demnități pu#lice tre#uie votați în funcție de programele lor, de competențe, de pregătire 0
9u riscul de&a fi catalo%at într&un anume fel de cei care&și vor auzi numele strigate în rândurile următoare (dat
fiind -i delicatețea suiectului$, treuie făcute cunoscute câte ceva despre statutul evreilor din 2omânia0
Aurel *ai,er (în ima%inea din stân%a, în plan în&
depărtat, cu căma-ă alastră, într&o vizită a 9ultului 7oza&
ic la 1atriar'ia 2omână, la ! sepremrie JF!!$ s&a născut la
!F ianuarie !GHJ (în nordul 7oldovei$0. sus*inut eamenul
pentru diploma de acalaureat în !GF, concomitent lucrând
-i în comer*ul de stat0=ntre !GF -i !GH a urmat cursurile
.cademiei de ?tudii 3conomice, lucrând (între !GF -i !GG$
la Airec*ia 8enerală de ?tatistică0=n !GM" s&a specializat în
(ar@eting și %tudierea ;ieței la 1aris (a dus&o greu în peri&
oada comunistă, cu lipsuri de tot felul$0=ntre !GGF -i JFF" a
lucrat la 9amera de 9omer* -i +ndustrie a 2omâniei, respec&
tiv a municipiului )ucure-ti, dar numai în func*ii de condu&
cere0=ntre JFF# -i JFFG a îndeplinit diverse atriu*iuni în
cadrul 4edera*iei 9omunită*ilor 3vreie-ti din 2omânia, iar
între JFF -i JFFL a fost memru în omitetul Executiv al ongresului Evreiesc European0=ncepând cu JFF este pre-edin&
te de onoare al sociației ulturale de ;rietenie )om!nia = Israel (din care face parte -i 2ăzvan T'eodorescu$0 Ra5u AleK
Wa,5ru Fel5.a, s&a născut la !J iulie !G#H, în prezent fiind senator al 1A;0=ntre !GM -i !GLF a fost profesor de matema&
tică -i fizică, între !GLF -i !GL# a fost redactor la revista ”9utezătorii” , iar între !GL# -i !GG! a fost redactor la ?tudioul 9i&
nemato%rafic ”.nimafilm”0Aupă evenimentele din decemrie !G"G (între !GGF -i !GG!$ a fost diplomat în cadrul 7iniste&
rului .facerilor 3terne01erioada !GG!&!GGJ a fost expert guvernamental în 8uvernul 2omâniei, iar între !GGH&!GGM a fost
expert parlamentar al 9amerei Aeputa*ilor0Ain !GGM -i până în JFF# a fost senator, iar între JFF -i JFFL a lucrat la 9ame&
ra de 9omer* -i +ndustrie a 2omâniei0=n JFF" a ”redevenit” senator fiind -i vice&pre-edintele sociației ulturale de ;riete&
nie )om!nia = Israel0Ră>a, T0eo5orescu (în ima%inea de mai jos este prezent la o ”-edin*ă masonică” unde pot fi recu&
noscu*i 8ra*iela )ârlă, )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu, 2ăz&
van T'eodorescu -i /orea Nestorescu )ălce-ti$, cu o morali&
tate îndoielnică din pricina celor sus*inute privind 'olocau&
tul din 2omânia0Ain JFF" este amasador din partea 2omâni&
ei la lianța ivilizațiilor, o mi-care destinată moilizării unei
ac*iuni politice (la nivel mondial$ pentru promovarea înțelege&
rii și reconcilierii, pentru com#aterea preudecăților și a dife&
rențelor dintre religii(în special în raporturile Occident – +s&
lam$0lianța ivilizațiilor are ca scop conturarea unui model
de coexistență pașnică și armonioasă a tuturor oamenilor0=n
respectiva ”alian*ă”, 2omânia este reprezentată de 2ăzvan
T'eodorescu – %rad HH_, %uveran (are Inspector 2eneral –
de profesorul universitar doctor 8eor%e 8ri%ore -i de actri*a
7aia 7or%enstern (de ce nu Ialeria ?eciu, +leana ?tana +ones&
cu, Tamara )uciuceanu )otez sau Ara%a Olteanu 7ateiB 1entru că altceva mai un de făcut decât să #ată c!mpii cu cai
verzi$0Wilnic suntem omarda*i de către televiziuni cu filme cu teroriști islamici fanatici, ca tali#ani care nu au nimic de
pierdut -i ă-tia caută înțelegere și conciliere0To*i tr!m#ițează vinovă*ia +ranului dar nimeni nu spune nimic de investi*iile
străine din +ran (circa #! de multi&na*ionale$: E$I (+talia, ener%ie$, 5 3olvo (?uedia, auto -i alte ve'icule$, %%'0 (.frica
de ?ud, ener%ie$,
transporturi )E;%'0
maritime$, '(3(?pania, ener%ie$,
(.ustria, ;E.)'$%
ener%ie$> (7alaezia, ener%ie$,(telecomunica*ii$,
4ran*a – 0.E0&0<E$. )IE% ()I.I(E .)$%;').
.'.0 (8recia,
% (ener%ie$, .E&
$I; '/0EAI; (infrastructuri ener%ie$, 5$; ;ari#as (ancar$> 9anada – 0<$-I$ (I$I$2 '); (metalur%ie -i mi&
nerale$, )0I$? (electronică$> $'?I (4inlanda, telecomunica*ii$> 7area )ritanie – 5$? %E; I$.E)$.I'$0 -i
%5 '0-I$2% (finan*e, ănci$> 8ermania – %IE(E$% (electronică$ -i 5%/ (c'imie$> Olanda – I$2 2)'<; (finan&
*e$ -i )'H0 -<. %E00 (ener%ie$> <aponia> +ndonezia> 2usia – .'( %.)'H EA;') (cercetări nucleare$, 2&
;)'( (ener%ie$, 203?'%('% (te'nolo%ie aeronautică$, 0<?'I0 (ener%ie$, ('%?'> 3I.I'$ I$%.I.<.E (cerce&
tări aerospa*iale$> 9'ina – 5EINI$2 0I.E .E$'0'2IE% (ec'ipamente electrice -i electronice$, I$ 2)E.
>00 I$-<%.)H o (comunica*ii prin satelit$, I$ $.I'$0 'I0 ');, %I$';E, I$ ;E.)'0E<( 
E(I0 ');, I$ $.I'$0 ;E.)'0E<( ');(ener%ie$, (I$E)H I(;'). EA;'). (rac'ete -i sis&
teme de apărare militară$, 0I((. E'$'(I $- .)-E '(;$H 0.- (metalur%ie -i minerale$ – ziarul orriere
della %era din !" noiemrie JFFG09ompara*i aceste date cu o *ară devastată ca .f%anistanul în care fiecare concern caută să
participe la ”reconstruc*ie”V 9onsidera*i că în consiliile de administra*ie ale acestor societă*i se află memri ai 9omisiei Tri&
laterale, ai 8rupului )ilderer%V ;ua*i în considerare că în +n% 8roup, în 2oKal Autc' ?'ell influen*a familiei 2ot'sc'ild
HJL
nu este de ne%lijatV
2evenind la ”.lian*a 9iviliza*iilor”, comitetul românesc de coordonare al alianței este condus de către 1etru Au&
mitriu, director general pentru afaceri multilaterale în 7inisterul de 3terne al 2omâniei0=n JFFJ, Aumitriu a fost rapor&
tor la 8eneva la >orld %ummit on t"e Information %ociet, a fost vice&pre-edinte al omitetului Executiv al DN+934 (în
!GG$ -i memru în %pecial ;olitical and -ecolonisation ommittee (în !GGL$09a scriitor, 1etru Aumitriu se remarcă prin
."e <nited $ations %stem in t"e ontext of 2lo#alization -i -iversitatea în unitate6apacitatea de negociere a <niunii
Europene în s!nul omisiei -repturilor 'mului ale $ațiunilor <nite0
Cristia, (iaco,escu (născut la J iulie !GG$ -i&a ”că-ti%at” locul lui în această scurtă prezentare a reprezentan*i&
lor, respectiv a activită*ii societă*ilor secrete în 2omânia nu prin apartenen*a lui la vreo ”asocia*ie” (ceea ce nu ar fi imposi&
il$, ci prin slugărnicie07ai precis, în timpul vizitei în ?tatele Dnite (în calitate de ministru al afacerilor eterne al 2omâni&
ei$ la întâlnirea avută cu rainul .ndre@ )aRer, a transmis desc"iderea )om!niei pentru construirea unui muzeu al "olo&
cautului, precizând că urmează să discute și cu ceilalți mem#ri ai 2uvernului (oricum, ,ici u,ul ,u .ică , Qro,t] $ pen&
tru ca prin consultări cu reprezentanți ai omunității Evreiești din %< (nea6 Aiaconescu, dar ei decid în curtea mataleBV$
să fie sta#ilită o foaie de parcurs pentru construirea acestui monument0=n opinia dumnealui, nu ar tre#ui să existe dificul&
tăți în finalizarea acestui proiect av!nd în vedere că în )om!nia nu se manifestă acțiuni antisemite – de acest lucru a avut
=ri-ă Ordonan*a de Dr%en*ă nr0 H! din !H martie JFFJ (interesant ”jocul !H&H!”$ – prin care este suficient să se comunice
un u,ct 5e e5ere (I*ERS decât cel ”ă%at pe %ât cu de&a sila”, că cel care face acest lucru este catalo%at drept antise&
mit, rasist, xenofo#, o persoană care susține cultul celor vinovați de săv!rșirea unor infracțiuni împotriva păcii și omenirii0
1uncte de vedere împărtă-ite -i de Iatican, dar cu alte posiile i.licații: ine neagă %"oa"ul nu știe nimic des&
pre Bmisterul lui -umnezeuB și nici despre Bcrucea lui IsusB, a declarat purtătorul de cuvânt al Iaticanului (preotul 4ede&
rico ;omardi$ pe undele postului )adio 3atican, suliniind că negarea este cu at!t mai gravă cu c!t este comunicată de
gura unui sacerdot sau episcop (cu referire la sus*inătorii lui 7arcel ;efevre, ”catolici tradi*ionali-ti” care nu acceptă re&
formele introduse prin ”9onciliul Iatican ++”$0(iercuri (J! ianuarie JFFG, Il %ole J4 're$, aminte-te ;omardi, papa și&a
reluat meditarea la discursul pe care l&a susținut în lagărul de la usc"7itz0Nu numai că a condamnat orice formă de uita&
re și negare a tragediei exterminării celor șase milioane de evrei, dar a atras atenția asupra impactului pe care aceste eve&
nimente îl st!rnesc în conștiința fiecărui om și a fiecărui credincios0”Aupă ani -i ani”, un fost memru al itler N\gend
face pe .orali>atorul ]]]Ae partea lui, papa )enedict al XI+&lea, anun*ându&-i vizita în +srael (!J feruarie JFFG$ -i întâl&
nindu&se cu reprezentan*i ai or%aniza*iilor eraice americane, a ”reluat ideile -i cuvintele predecesorului său” cer!nd ierta&
re pentru cei care, de&a lungul istoriei, au cauzat at!ta suferință poporului evreu, s"oa"ul fiind una dintre aceste suferințe0
5iserica atolică – a declarat papa în continuare – este profund și irevoca#il angaată în refuzul oricărei forme de antise&
mitism02ăspunsul asocia*iilor eraice americane nu s&a lăsat a-teptat: )elațiile dintre noi, #azate pe temeliile solide ale
onciliului 3atican II, pot supraviețui încercărilor -i noi ne putem simți după acestea și mai întăriți pentru a putea înfrun&
ta împreună provocările din civilizația noastră, precum antisemitismul, a declarat rainul .rt'ur ?c'neier0
Ci faptele iau o ,torsătură mult mai %ravă0=n timpul respectivei primiri a reprezentan*ilor or%aniza*iilor eraice
americane, papa )enedict al XI+&lea a făcut o declara*ie (care nu apare ca fiind șocantă dacă *inem cont că a fost autorul –
împreună cu papa +oan 1aul al ++&lea – căr*ii EvreiiR /rați mai mari$: S0oa0ul este o cri.ă .otria lui (u.,e>eu i a
u.a,ității, este i,acceta<il i i,tolera<il ca printre reprezentan*ii clerului să eiste persoane care să&l ne%e sau să&l mini&
mizeze0Aar eistă -i persoane care caută a5eărul, dincolo de impunerea unei ”con-tiin*e -i conduite oli%atorii”0Aefinind
"olocautul o legendă, folosită pentru a culpa#iliza moral popoarele învinse, mai ales că cele șase milioane de victime -i
lagărele de concentrarear treui să fie verificate, .ntonio 9aracciolo (G de ani, cercetător al 4acultă*ii de 4ilosofie din ca&
drul Dniversită*ii ”;a ?apienza”&2oma$, -i&a atras condamnarea pu#lică din partea oficialită*ilor02ectorul Dniversită*ii (;u&
i%i 4rati$ a declarat că profesorul ar face #ine să meargă p!nă la -ac"au01re-edintele provinciei (Nicola Win%aretti$ spunea
că distanța de timp este folosită și pentru îndepărtarea adevărului01rimarul 2omei (”implicat” în călătorii ale memoriei –
un pro%ram prin care elevii din -colile 2omei vizitează .usc'@itz$ va cere rectorului Dniversită*ii suspendarea profesoru&
lui 9aracciolo02iccardo 1acifici (pre-edintele 9omunită*ii 3raice$ a anun*at ”ac*iuni le%ale împotriva vinovatului”: Există
mulți Bdomnul nimeniB care caută șă fie faimoși încerc!nd să epateze09aracciolo nu cedează presiunilor: lemanno (pri&
marul 2omei$ să știe că este inutil să se c"eltuie at!t de mulți #ani pentru un muzeu al "olocaustului la )oma, e ceva inus&
tifica#ilR
7uzeu la 2oma, muzeu la )ucure-ti, muzeu la 7ontevideo, muzeu la )uenos .ires000 2evenind la 9ristian Aia&
conescu, acesta ar fi putut să ceară un sondaj de opinie în formă anonimă (fără posiilitate de ”urmărire penală”$ în ziare, la
tv, internet,
dacă apela laarserviciile
fi putut ini*ia un?ielerstein
lui Tal eventual referendum0.r fi avutcampania
(cel care a condus posiilitatea să ”pună
electorală a luideoparte” ni-te ani
Traian )ăsescu, darpentru
-i a luipartid,
.drianiar
Năstase, plus câ*iva politicieni din eterior$, si%ur ”ar fi avut câ-ti% de cauză”VAacă Aiaconescu -i&a dat ”acordul de princi&
piu” (aruncându&se, după cum se spune în popor ”ca -c'iopul în cârje”$, atunci să construiască acel monument pe rorieK
tatea lui, e <a,ii lui -i să mear%ă în 0a=ialc la .o,u.e,t cu tot ,ea.ul lui ]]] 7ul*i sus*ineau că Terra este #uricul %a&
laiei, al ?istemului ?olar, dar faptele au dovedit contrariul0?e -tie cam cine este vinovat de "olocaut -i cine plăte-te dato&
riile09ine dore-te poate citi -i N\rgen 2raf = utopsia olocaustului0
2eziden*a )6nai )6rit' a func*ionat neîncetat -i oficial în 2omânia până în !G#" când aceasta, din ”respect” pentru
evreii din fruntea re%imului comunist, a considerat necesar să&-i oculteze, în mod total, activitatea01ractic, toate lojile ma&
sonie au intrat în adormire, mai pu*in )6nai )6rit', care a intrat su acoperirea totală a 4edera*iei 9omunită*ilor 3vreie-ti0
Nenumăra*i a%en*i din conducerea )6nai )6rit' au vizitat 2omânia în perioada !G#"&!GGF su acoperirea unor or%aniza*ii
evreie-ti, mul*i dintre ace-tia având c'iar întâlniri cu oficialită*ile române ale vremii0Ae-i în !GH, în ?tatele Dnite, în ca&
drul unei reuniuni a merican Ne7is" ommittee, )6nai )6rit' a fost nevoit să se delimiteze de comunismul din Dniunea ?o&
vietică (datorită atmosferei generale de atunci din ?tatele Dnite, când mai mul*i evrei americani au spionat în favoarea D2
HJ"
 ??$, într&un raport ”confiden*ial”, acela-i merican Ne7is"
ommittee, arăta că evreii americani nu pot nutri resenti&
mente la adresa comunismului, deoarece acesta se pronunță
desc"is împotriva antisemitismului01ulica*ia 4edera*iei 9o&
munită*ilor 3vreie-ti din 2omânia (periodicul )ealitatea
Evreiască$, în numărul din martie !GG", anun*a că la forumul
)6nai )6rit' din 2omânia (condus de evreul vienez ?ie%fried
?c'ieer$, reînființat după [K de ani de la interzicerea sa, în
totalitarism ]]], se poate adău%a numele fostului rain&-ef al
2omâniei (7oses 2osen$ – de fapt o recunoaștere a meritelor
rainului de&a fi asi%urat timp de F de ani func*ionarea )6
nai )6rit' în clandestinitate0?ăptămânalul <ltima 'ră din J#
iunie !GG", scria: D666 în cadrul loii în discuție ()6nai )6rit'$
lfred (oses este unul dintre v!rfuri, situ!ndu&se la nivelul
al doilea din punct de vedere al conducerii666:n timpul primu&
lui său mandat (de amasador al ?D. în 2omânia$, lfred
(oses, ca reprezentant al 5Cnai 5Crit", l&a decorat pe eau&
șescu pentru merite deosebite față de evrei ]
1ăi dacă a fost decorat, cum se poate considera (dacă nu Qățar,ică$ opinia lui 7oses 2osen care pretindea că p!&
nă în iulie 1991 nu se putea pronunța cifra de 4KK6KKK de evrei, victime ale "olocautului pe teritoriul )om!nieiB 9ă totul
este o minciună au dovedit&o, -i istoricii români, dar -i cei evrei02ainul&-ef al 2omâniei din perioada celui de&al doilea
răzoi mondial – .leandru Cafran – mărturise-te despre %enerozitatea românilor fa*ă de evreiV ?ain 7ănuilă (director al
+nstitutului de ?tatistică al 2omâniei$ împreună cu il'elm 4ilderman (cole% de -coală cu 7are-alul +on .ntonescu, -i cel
care va da numele premiului atriuit lui .drian Năstase$ – pre-edintele 9omunită*ii 3vreie-ti din 2omânia, au editat la 2o&
ma, în !GL, o carte cu titlul )egional -evelopment of t"e Ne7is" ;opulation of )omania în care prezintă, de fapt, un alt
”'olacaut”01e o 'artă care indică desprinderile teritoriale suferite de 2omânia (în !G#F$, numărul evreilor (în perioada
!GHF&!G#, în 2omânia$ ar fi crescut cu circa !H,L, aici %ăsindu&-i refu%iu evrei din 1olonia, dar -i din Dn%aria 'ortKstă0
.cuza*iile rainului 7oses 2osen sunt nefondate contrazicând -i cele întâmplate după !G#, când la conducerea
*ării (înstaurând re=i.ul totalitar$ au trecut comuni-tii (vezi etnia acestora$, ajuta*i de alia*ii lor (*i%ani, un%uri, oportu&
ni-ti, etc$01arcă recent, un ”catindat” la 1re-edin*ia 2omâniei (acum având proleme cu justi*ia$ s&a înfrățit cu ”/andrian
1lodu6 7enune” (care i&a compus -i un imn electoral$0 A,a Pauer – Ha,,a0 Ra<i,so0, – minis&
tru de eterne, a%enta nr0 ! a 7oscovei la )ucure-ti (!H feruarie !"GH&!# iunie !GMF$> 9ao< RoitK
.a, – IosiQ C0ii,esc0i ()asaraia, !GF – )ucure-ti, !GMH$> Si=i )ei,er – evreu comunist din
9ernău*i care în !GF a ajuns anc'etator la %ecuritatea din 9luj (cu %radul de maior -i func*ia de
loc*iitor în conducerea %erviciului de nc"etă la Airec*ia 2e%ională de ?ecuritate – 9luj$> este foar&
te util de luat în considerare declara*ia lui 2aoul Iolcinsc'i (profesor universitar din 9luj$, prelua&
tă de 1aul 8oma în %ăptăm!na )oșie0Mi0ail )ru0i – Șrul Pi,0osoici oQ.a, (! martie !G!G&
M decemrie JFFM$, militant ol-evic din )asaraia0Aeziluzionat de fă*ărnicia sistemului sovietic, a
emi%rat în +srael0=n !GLG a pulicat o mono%rafie – )usia, )om!nia și 5asara#ia = 181J, 1918,
19J4, 194K – care scoate la lumină o serie de aspecte nocive ale ocupa*iei sovietice: D666 întreaga
istorie a 5asara#iei, între 1918 și 194K, este plină de fapte care confirmă că inițiatorii și inspira&
torii evenimentelor împotriva autorităților rom!ne, pentru ieșirea 5asara#iei din componența )om!niei erau, în principal,
fie cei srcinari din mediul umătății ne&moldovenești a populației, fie oameni pregătiți special și strecurați în 5asara#ia,
din )usia0=n ima%inea de mai sus sunt prezen*i )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu -i Traian )ăsescu0 Me0r o0, – Miro,
Co,sta,ti,escu (!H decemrie !G!L, 9'i-inău – !" iulie !GL#, )ucure-ti$0Miu (ul<er=0er sau Miu (ul=0eru (născut
la # decemrie !GFG la Tecuci$0;a începutul anului !G"F, fostul ”%eneral Aul%'eru” -i familia sa au emi%rat în +srael (5ar
se ,torc ur.aii7 i cu ce rete,ții ]]] $0/il0el. Ei,0or, – Ei,0or, *il.os, evreu comunist ma%'iar, ”tovară-” cu
alter 2oman -i fost colonel al ?ecurită*ii, fost -ef al A+300eor=0e ross.a, – 0eor=0e asto, Mari, (născut la !#
aprilie !G!"$, în tinere*e a fost memru al (ișcării %ioniste B;oalei ionB=n !G"G a emi%rat în +srael0Milo ol5<er=er K
Nicolae ol5<er=er (!GF#&!GLF$01rin anii 6F, Fa,,i ol5<er=er (so*ia acestuia$ a fost -efa cancelariei 99 al 1920 )ett4
)ir,<au.
amanta – Elisa<eta
-i secretara lui Petre , a fost0.
Luca)orilă căsătorită cu Ara.
fost secretara A,ei /eiss.a, 0Ioluntară
Pauer, dar -i so*ia luiîn*asile
5rigăzile 0=ntre L iuniedin
internaționale
Luca ?pania,
!GF a fost
-i !J iulie
!GJ a fost memră în omitetul inematografiei0Lua Las>lo – *asile Luca (" iunie !"G"&JH iulie !GMH, .iud$0Mo=4oK
ro Șa,5or – AleWa,5ru Mo=0ioro (JH decemrie !G!!&decemrie !GMG$0 )oris r_,<er= – AleWa,5ru Nicolsc0i (J
iunie !G!, Tiraspol&!M aprilie !GGJ, )ucure-ti$0Mi0ai /eiss – Mi0ai Patriciu (!G ianuarie !GFG&decemrie !GGM$ lider
comunist român, fost voluntar în ?pania alături de alter 2oman0 Ti.oQei )o5,are,o – 0eor=0e Pi,tilie – antiușa
(Tiraspol, !GFJ&!! au%ust !G", )ucure-ti$, a fost în%ropat la imitirul (ilitar 2"encea cu onoruri militare09o>seQ Ra,K
=ec> – IosiQ Ra,=0eț, lider comunist (!GF#&!GJ$0Le Oi=e,stei, – Leo,te Răutu (J" feruarie !G!F, )ăl*i&)asaraia&
!GGH, )ucure-ti$0Mi0ai Roller (M mai !GF"&J! iunie !G"$, istoric0Moscu Co0, – 0eor=0e Stoica (JF iulie !GFF&dece&
dat în !GLM$0Mauriciu Ștrul (născut în !G!!$ între !G#" -i !G#G a fost comandant al ?ecutiră*ii în ”sectorul 8ala*i”0LeoK
,i5 Tis.i,eți – Leo,te Tis.ă,ea,u (JM feruarie !G!H, ?oroca&)asaraia&decemrie !G"!$04iul acestuia, *la5i.ir
Tis.ă,ea,u (născut în !G!$, politolo% stailit în ?D. -i profesor la Dniversitatea 7arKland, la  aprilie JFFM a fost numit
în fruntea omisiei ;rezidențiale de studiere a dictaturii comuniste din 2omânia00i>ela *ass (JJ aprilie !G!J&decemrie
JFF#$ a fost so*ia lui La5islau *ass – ile%alist ma%'iar, fost adjunct al ministrului finan*elor -i memru al omisiei de )e&
HJG
vizie al 99 al 172, dar a fost -i unica lui )o%dan Olteanu (în prezent aflat în consiliul de conducere de la )N2$0 )ercu
Ducer.a, (!! martie !GFM&!# noiemrie JFFF$, amasador, memru al .cademiei 2omâne0AleWa,5er )rau,stei, – Ale
Wa,5ru )a5a, – -ef al omisiei de ontrol a %trăinilor0A<ra0a. ut.a, – Ara. )u,aciu – secretar %eneral al du&
nării $aționale0Ariel Lei<oici – Aurel )ara,=a – inspector %eneral la rtă0Ni,a Cassia, – Re,Xe A,,ie Cassia, & poe&
tă0Moise a0, – Oi5 Cro0.ăl,icea,u – critic literar0Solo.o, at> – Co,K
sta,ti, (o<ro=ea,uK0erea – politician0Hersc0 Fei,er – Harr4 Făi,aru –
”-ef de le%a*ie” la amasada din ?tatele Dnite0 )ura0 Tecoic0 – Teo0ari eK
or=escu – ministru de interne0Acter )rauer – AleWa,5ru raur – directorul
%eneral al %ocietății )adiofonice )om!ne0Sa.so, IosiQoic0 – Siliu (Silia,$
IosiQescu – cel care i&a cenzurat pe 3minescu, .lecsandri, Ila'u*ă de con*inutul
care nu era în ”armonie” cu ”ideile proletariatului”0 9ao< Mic0ael – Mi0ai 9eK
0a, – -ef al ”industriei cinemato%rafice române”0Lot0ar /uert>el – Lotar RăK
5ăcea,u – ministru al muncii0/alter Ro.a, – Neula,5er Er,` – maior al
E8), tatăl lui 1etre 2oman, -ef al %erviciului de Educație, ultură și ;ropa&
gandă al rmatei0AleWa,5er Se,coic0 – secretar %eneral al 0igii 2enerale a
(uncii0E.eric St`QQel – evreu un%ur, amasador al 2omâniei în 3lve*ia0I5a
S>illa=4 – func*ionară la .masada 2omână din ;ondra0 9ao< /i,ter – Ioa,
*i,ter – al doilea critic literar marist al 2omâniei0 Er6i, /ei,<er= – Eri,
*oiculescu – -ef al departamentului pentru pa-apoarte din 7inisterul de 3ter&
ne0Le Dei=er – director %eneral în 7inisterul 3conomiei0Saul )ru,er – SilK
iu )ruca,0Ila /asser.a, – directoare în 7inisterul de 3terne0Mis0a LeK
i, -i Sa. Asriel – secretari %enerali ai ;i%ii 8enerale a 7uncii0 AleWa,5ra SiK
5oroici – so*ia lui ?ilviu )rucan0=n toată această perioadă, rainului 7oses 2o&
sen i&a fost frică să ”denun*e” victimele 'olocautuluiB ;ui 1etre 2oman i&a fost
”le'amite” să&-i ajute ”neamurile” sau -i&ar fi dat cu st!ngul în dreptul anulând
orice -ansă de reu-ită a ”%'e-efturilor” lorB =n ima%inea alăturată, 9ălin 1opescu
Tăriceanu, după o întrunire la +nstitutul .spen 2omânia, salută privitorii – remarca*i postura mâinilor0
+nvocând 'olocautul din timpul 8ermaniei 'itleriste (ajun%em -i acolo$, la începutul anului !G!, +srael s&a
adresat celor patru alia*i (în frunte cu ?D.$ pentru a o*ine sprijinul în vederea primirii de despă%uiri de la 8ermania, de
!, miliarde de dolari0?uma a fost o*inută în propor*ie de L: $u știm care ar fi fost soarta Israelului, în anumite mo&
mente critice, dacă 2ermania nu și&ar fi menținut angaamentele luate6ăile ferate, telefoanele, instalațiile portuare, siste&
mele de irigații, ramuri întregi ale industriei și agriculturii, nu ar fi fost în starea lor actuală fără despăgu#irile germane,
scria în (emoriile sale Na'um 8oldman, ne%ociatorul %uvernului israelian0Ci cu aceasta, miza ocului lui 7oses 2osen a
ie-it la iveală0=n !GG!, în ?neset – 1arlamentul +sraelian – s&a propus să se ceară 2omâniei câte F0FFF de dolari despă%ui&
re pentru fiecare din cei #FF0FFF de evrei ”omorâ*i” de către 2omânia0=n realitate, din cei circa "FF0FFF de evrei câ*i trăiau
în 2omânia înainte de răzoi, !M!0JFF dintre ei au cunoscut ”prietenia” ocupantului un%ur, fiind deporta*i în la%ărele %er&
mane de către un%urii 'ortK-ti (când, în !G#F, Transilvania -i .rdealul de Nord au trecut la Dn%aria$, iar al*i circa JF0FFF
au fost ”desprin-i” de 2omânia prin ocuparea )asaraiei -i a )ucovinei de Nord de către Dniunea ?ovietică01lus că au mu&
rit în răzoi, ca orice altă victimă – americană, ritanică, rusească, canadiană, australiană, indiană, franceză, română0
-in acel moment s&a dus o întreagă campanie pentru a implanta în conștiința lumii, a rom!nilor, ideea participă&
rii la "olocaust, arăta 1etre urlea0Ae fapt, în cadrul planului sionist, compensa*iile vor fi mult mai mari, fapt demonstrat
de (emorandumul Intern al 7inisterului .facerilor 3terne român, înre%istrat cu numărul .#FM din JM iunie !GG, ce se
referă la întâlnirile dintre diploma*ii români -i oficiali ai statului +srael07inistrul 3terne din acea perioadă – 7ele-canu – a
scris pe acest document ”ro% discre*ie”: 0a ultima reuniune (de la 7adrid$ s&a constituit 'rganizația (ondială a Evreilor
pentru )estituirea verilor6-in această organizație fac parte reprezentanți ai ongresului (ondial Evreiesc, ai genției
Evreiești pentru Israel, ai 'rganizației laims onference (ce s&a ocupat de c'estiunea despă%uirilor plătite de 8ermania
evreilor$, ai organizațiilor reprezentative ale evreilor srcinari din fiecare țară a #locului comunist6'#iectivele principale
ale organizației suntF identificarea averilor și întocmirea dosarelor respective, exercitarea influenței și a presiunii, din ex&
terior, pentru ca parlamentele statelor vizate să adopte cadrul legislativ necesar recuperării averilor de către toți evreii, in&
diferent dacă trăiesc sau nu în țările respective, ori dacă mai sunt sau nu cetățeni ai statului respectiv6:n 199J, su# lozinca
Btimpul acțiunii
Brecuperarea a sositB, s&a
drepturilor constituitevreilor
și #unurilor Bomitetul de Inițiativă
srcinari al 'rganizației
din )om!nia, do#!ndite Evreilor dinconfiscare
ilegal prin )om!niaBdecare are ca o#iectiv
autoritățile ro&
m!nești, de la instalarea guvernului 2oga&uza p!nă în prezentB6%e pu#lică numeroase materiale de prezentare a pro#le&
mei iar în Israel au apărut #irouri de avocatură care se ocupă cu str!ngerea de documente pentru a fi folosite ca pro#e,
inclusiv în ustiție, pentru recuperarea averilor din )om!nia6vocatul ;aul /e"er are un astfel de #irou, în funcțiune, și a
mai înființat asemenea #irouri de avocatură la ;aris, 5onn și 5udapesta, dar are intenția să desc"idă și unul la 5ucurești6
%e estimează că vor fi circa [K6KKK&8K6KKK de cazuri666Este vor#a de&o acțiune de amploare, care se desfășoară la scară
mondialăZ s&a creat un mecanism care dispune de miloacele necesare Dorganizatoric, financiar, presă, etc și este spriinit
în modul cel mai evident de %< și de cercurile influenteZ în aceste condiții, statele avute în vedere nu vor
putea rezista multă vreme presiunilor de tot felul la care vor fi supuse și vor tre#ui să dea curs cererilor0=n
ima%inea alăturată se află 7arR 2ic'0Aocumentul este semnat de către amasadorul român +on 7aim -i de
Aumitru 9eau-u (-eful Airec*iei <uridice -i a Tratatelor din cadrul 7.3, la acea dată$0
9urând după primirea (emorandumului, la !F au%ust !GG, secretarul de stat al 7inisterul .face&
rilor 3terne l&a primit în audien*ă pe .vs'alom 7e%'idon, amasadorul +sraelului la )ucure-ti0.cesta pre&
HHF
zintă ”dimensiunea” revendicărilor evreilor din +srael privitoare la 2omânia (#FF0FFF de proprietă*i imoiliare$ care vor fa&
ce, peste pu*in timp, oiectul notei ;ro#lema #unurilor evreiești din )om!nia, vizată de directorul %eneral 7ircea 8eoană
-i adresată ministrului de eterne din acea perioadă, Teodor 7ele-canu0=n anul JFFJ, în prezen*a pre-edintelui +on +liescu,
după ce a fost decorat ”înflăcăratul sionist” 3lie iesel (în ima%inea din stân%a, născut în .rdeal$ în plenul
.cademiei 2omâne – în rândurile căreia a fost primit ca ”doctor” & acesta lansa afirma*ia: )om!nia a partici&
pat la "olocaust6)om!nia a ucis, a ucis, a ucis6)om!nia tre#uie să răspundă pentru faptele sale0iesel a fost
primit de oficialită*ile române cu toate onorurile necesare, cu protocol la nivel de %rad +07ai înainte, la 7uze&
ul ?atului din ?i%'etul 7arma*iei (locul de na-tere al lui iesel$, acela-i iesel s&a prins într&o 'oră cu +on
+liescu, cu 7ic'ael 8uest (amasadorul poponar al ?tatelor Dnite$ -i cu ministrul apărării, +oan 7ircea 1ascu0
3lie iesel ar treui săKi rea.i,tească câteva repere importante ale 0olocaustului ro.,esc: P'ULIȘ7 LIK
PO*A7 CAR EI7 OAR)A (E MUREȘ (-i multe altele$ -i pe urmă să se a%ite ca un descreierat0Wiarul Nur&
nalul $ațional, ca de altfel toată presa românească din mai JFFJ, titra: (inistrul ulturii = )ăzvan ."eodorescu consideră
)om!nia părtașă la "olocaust, declara*ie ocazionată de dez&
aterile din 9omisia <uridică a ?enatului privind adoptarea
de către 8uvern a celerei Ordonan*e H!0=n ima%inea alătu&
rată, ”numitul” 2ăzvan T'eodorescu se află împreună cu
Aelia 7ucică (7are 9ancelar al 7arii ;oji 4eminine a 2o&
mâniei -i .lain 4umaz (7are 7aestru al 7arelui Orient al
4ran*ei$ la olocviul (asonic Internațional (din !! septem&
rie JF!F$ de la ortina lu#01ulicul lar% treuie să cu&
noască faptul că fostul ministru al culturii – 2T, la începutul
anilor 6GF a fost vice&pre-edintele, respectiv pre-edintele
sociației de ;rietenie )om!nia&Israel, dar atitudinea -i cele
declarate atestă că, de fapt, prietenia lui este adresată numai
poporului israelian0
;a H au%ust JFFJ, 9ristian Tudor 1opescu, redac&
tor&-ef la ziarul devărul, reac*iona fa*ă de ofensiva lui 3lie
iesel: cuzați de crimă sunt toți rom!nii, foști și viitori6 făcut&o acum laureatul premiului $o#el pentru pace, Elie >ie&
selF B)om!nia a ucis, a ucis, a ucis666B6laltăieri, )om!nia a semnat cu %< un tratat prin care militarii americani aflați
pe teritoriul rom!nesc sunt scoși de su# urisdicția urții ;enale Internaționale6;rin urmare, dacă un militar american din
trupele deplasate în )om!nia își pierde controlul și pornește cu tancul prin Păndărei, trăg!nd în dreapta și în st!nga, )o&
m!nia nu va face apel la urtea ;enală Internațională, fără acordul %<6merica ne pune în genunc"i, cu fruntea în țăr!&
nă6mericanii au încercat să impună acest tratat <niunii Europene și au fost refuzați, c"iar și de aliații tradiționali666 <n
astfel de tratat consfințește, de fapt, punerea militarului american deasupra celorlalte ființe omenești de pe continentul
european6%< face dovada unei mentalități de ocupant imperial, #inecunoscută de&a lungul veacurilor D6666merica poate
să acuze o țară întreagă, )om!nia, de crime de răz#oi, dar nici ultimul soldat american nu poate fi udecat de comunitatea
internațională0$oi nu putem nega existența "olocaustului, dar nici nu o putem susține, sulinia profesorul )uzatu, nefiind
definit din punct de vedere uridic0Aefini*ia dată de Aic*ionarul ;arousse pentru ”'olocaust” & eli.i,area totală a evreilor
de către nazi-ti, între !GHG -i !G##, în *ările ocupate de trupele 2eic'&ului0Aar 2omânia nu a fost niciodată ocupată de
2eic'VVV
1rivitor la ofensiva sionistă declan-ată prin structurile aflate ”la vedere”,
deoseit de utile sunt -i informa*iile din pulica*ia 4edera*iei 9omunită*ii 3vre&
ie-ti din 2omânia ()ealitatea Evreiască, nr0 !MJ&!MHUJFFJ$ privind or%anizarea, la
Timi-oara, la J" aprilie JFFJ, a primei adunări %enerale a .socia*iei ?ioniste din
2omânia, după [4 de ani de la interzicerea acesteia: -upă o întrerupere îndelun&
gată, o adunare sionistă de mare amploareR  renăscut mișcarea sionistă din )o&
m!nia de vec"e tradiție, dacă ne g!ndim la acțiunile celor din (oinești, 2alați,
care au luat drumul spre B3ec"ea $ouă ParăB, c"iar înainte de congresul de la
5asel, c!nd s&au pus #azele sionismului politic de către ."eodor erzl6Este de
su#liniat că primele așezări (ale +sraelului$ au fost opera 0H din )om!nia0=n
ima%ine
lui, esteînprezentă
adoptat !G#", a si%la 7ariicompus
fost ini*ial ;oji a statului +srael0.ceia-i
-i cântat pulica*ie
în casa anc'erului făcea
evreu cunoscut
7ose că însu-i
alderf imnul na*ional
din +a-i01rintre al +sraelu&
or%anizatorii
evenimentului din JFFJ de la Timi-oara, eveniment creator de istorie în viața evreiască din )om!nia, se numără 7eir 2o&
sen (7O??.A$, dar -i fost amasador al +sraelului la 1aris -i as'in%ton ( ai 5e eWerții , securitate ,ațio,ală i aăK
rare coliți ri, cursuri i se.i,arii $> Tova 4riedel (de la 7inisterul .sor*iei din +srael$> Tieriu 2ot' (primul pre-e&
dinte al .socia*iei ?ioniste din 2omânia$0Or%aniza*ia de Tineret lu# .nuat lia î-i asumă oli%a*ia racolării de noi oa&
meni, să adune -i să ofere informa*ii, să strân%ă le%ăturile cu Eret Israel -i să întărească sionismul în 2omâ&
nia04oto%rafia îl prezintă pe T'eodor /erzl04edera*ia 9omunită*ilor 3vreie-ti, prezentă la întâlnire prin se&
cretarul ei %eneral (fostul ofi*er de securitate +ulian ?orin$ asigură sociația %ionistă din )om!nia de spri&
inul și contri#uția sa totală la reușita activității acesteia, adău%ând că este necesar să găsim calea de&a
pătrunde în presa cotidiană și în periodicele din )om!nia pentru a face cunoscute idealurile sioniste66:n
zilele noastre, orientarea sionistă are un vector de la care nu ne putem a#ate6Este vor#a de susținerea, prin
toate miloacele și în toate ocaziile, cauza statului Israel0Ci când cei care se află la %uvernare au ”coloana
verterală din cauciuc”, priorită*ile altuia au întâietate03ste cazul lui .drian Năstase care, în JFF!, în
HH!
calitate de prim&ministru, a cerut sprijin (pentru acceptarea 2omâniei ca memră a N.TO$ onfederației )a#inilor0Ci cum
o favoare atra%e o altă favoare000 =n ima%ine sunt prezentate câteva din sem&
năturile celor prezen*i la con%resul de la )asel01rima dintre acestea, 9arla
2ot'sc'ild0
Tieriu 2ot' (pre-edintele .socia*iei ?ioniste din 2omânia$, adă&
%a: 'ric!t de implicați am fi în societățile în care trăim, oric!t de loiali am
fi țărilor ai cărei cetățeni suntem, nu putem depăși emoția care ne cuprinde
ori de c!te ori se înt!mplă ceva în Israel0.pare foarte clar -i limpede mesa&
jul real al liderilor sioni-ti către sioni-tii din 2omânia: loialitatea Qață 5e
Ro.,ia ,u ri.ea>ă, în timp ce, interesele +sraelului treuie sus*inute
permanent -i prin orice mijloace, iar aceste mijloace, fiind ,eli.itate , pot
proveni -i din >o,a cri.i,alității09a dovadă că nu este nimic ea%erat în
această afirma*ie, treuie luată în considerare una dintre rezolu*iile celui
de&al XX+++&lea con%res al sociației %ioniste (ondiale: '#ligația colecti&
vă a tuturor organizațiilor sioniste, din diversele țări, de&a auta statul Isra&
el în orice circumstanță, este imperativă, c"iar dacă o atare atitudine intră
în contradicție cu autoritățile țărilor respective (din ."e Nerusalem ;ost, !L
au%ust !GJ$0
?unt mul*i români care pleacă din *ară (for*a*i de împrejurări sau
ajuta*i de ”unăvoin*a” autorită*ilor, c'iar a ”pre-edintelui”$ cu speran*a
de&a se reîntoarce, cu destule mijloace materiale, pentru a putea avea un trai
decent0Aar sunt -i destui, ”din afară”, care aspiră la statutul de cetă*ean prin&
tre goimi0Ordinul !#FU!J mai JFFG, pulicat în (onitorul 'ficial nr0 HH din JF mai JFFG, prezintă o listă cu o parte din
”doritori”01rintre ei, mul*i născu*i după !G"G000Ci dacă sunt ”cetă*eni români” ,u li se ot ,e=a 5returile 0

)ar (o I5a,, fiul lui Aan -i .riella, născut la data de H septemrie !G"G în localitatea /olon, +srael, cetă*ean israelian, cu
domiciliul actual în +srael, Tel .viv, str0 ?'o'am nr0 !F>(ruer Strul Ia,cu, fiul lui AruRur .vram&7oise -i Aina, născut
la data de G iunie !G! in localitatea )oto-ani, jude*ul )oto*ani, 2omânia, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual în +srael,
?t0 3ster /amalRa, !FU!, 7aalot, 10O0 HJ> Frie5.a, AssiQ, fiul lui <oac'im ;ior -i WiRa, născut la data de JF iulie !G"G
în localitatea 2amat 8an, +srael, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual în +srael, Tel .viv, 10O0)0 !FFGG, M!!FF> ol5stei,
Haa Ea, fiica lui Elein 3rno -i Elein&Ainer )etia&)eatrice&TonK, născută la data de HF martie !GMF în )ucure-ti, 2omâ&
nia, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual in +srael, Tel .viv, str0 )ar&3li nr0 !M0 (!0JFJUJFFL$0 9opii minori: ol5stei,
Ni.ro5, născut la data de L noiemrie !GG> Hu,a )aro, Rut0, fiica lui /una /una -i )rociner 9'arlotte, născută la data
de JH martie !GG în )ucure-ti, 2omânia, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual in +srael, 2amat&8an, str0 Qair nr0 !F0
9opii minori: )aro, illKC0e,, născută la data de G martie JFFF, -i )aro, S0ir, născută la data de !L octomrie JFFJ>
Lau<s0tie, Sairit, fiica lui ;aus'tien 7ena'e -i ?omona, născută la data de !# iunie !G"G în localitatea /aifa, +srael,
cetă*ean israelian, cu domiciliul actual în +srael, N'aria, str0 Ner /lila> Lau<s0tie, Si.o,a, fiica lui 1olaR Dser -i 7ali,
născută la data de J" septemrie !GM în )ucure-ti, 2omânia, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual în +srael, N'aria, str0
Ner /lila> A<ra.oit> Ma,or, fiul lui Weev si We'ava, născut la data de H! octomrie !G"G în localitatea Tel .viv&Qafo,
+srael, cetă*ean israelian, cu domiciliul actual în /od /as'aron, str0 7eital nr0 H0
Aescrierea 7asoneriei române-ti din zilele de azi poate duce cu %ândul
(de fapt$ la o analiză de tip radiografie a personalită*ilor din mediul de afaceri, din
aparatul %uvernamental, din institu*iile de sănătate, fără a&i lăsa deoparte pe ”fra*ii”
din structurile de apărare01este tot în lume, ”prejudecă*ile” pulice (care&i atriuie
puteri oculte impresionante, pe lân%ă influen*ele sociale nefaste$ se îmină cu teo&
riile politice prin care aceia-i 7asonerie î-i ”alocă” merite în apari*ia diverselor
state, respectiv în declan-area anumitor mi-cări sociale04ăcând o analogie cu pe&
rioada fanariotă, 7asoneria română ar putea fi caracterizată mai pestriță -i mai
asortată decât celelalte ”surate”: personaje controversate î-i dau mâna cu procurori
ai AN., afaceri-ti penali sc'imă complimente cu politicienii (de frunte, de”dos”,
dede
le orice fel ar fiactivi
la ofi*erii ei$, infiltra*i
(de ran%aiînalt$
serviciilor secrete de
din serviciile străine primesc
informa*ii #ezele și temene&
-i contrainforma*ii0
;ucru confirmat de către 8'eor%'e +uliu 1ancrea*iu, în JFF: m ținut să aduc aceste precizări despre începuturile și de&
mersurile care au condus la intrarea în legalitate Ddin nou a activității (asoneriei în )om!nia, pentru cunoașterea aces&
tor momente istorice6r fi păcat ca unele persoane veleitare să&și aroge merite ce nu li se cuvin6<na dintre aceste persoa&
ne este muzicantul ostel Iancu care D666 se eriează în inițiatorul contactelor post decem#riste între (asonerie și autori&
tățile rom!ne0=n ima%inea de sus, .drian Năstase la o ”întrevedere de mână” cu Eoffi .nnan03ste pu*in deplasată ”iritarea”
lui /orea Nestorescu )ălce-ti, director al entrului $ațional de %tudii /rancmasonice care, într&un interviu din septemrie
JFFL, declara: )epet pentru a mia oarăR /rancmasoneria nu pune guverne și nu dă os miniștriR (asoneria este o organi&
zație de caritate, total inofensivă, care nu face politică04rancmasonii sus*in că au scopuri morale și filantropice, că nu sunt
o reli%ie -i că ei cred într&o fiin*ă supremă0=-i atriuie un caracter secret care în prezent se poate interpreta drept discret07ai
mult decât atât01rintr&o 'otărâre de %uvern luată de ca#inetul Năstase, 7asoneria română a intrat în aten*ia pulicului avizat
primind statutul de utilitate pu#lică0
2eferitor la 7asonerie, iată opinia unei personalită*i din sferele înalte ale puterii: -emisia lui $ăstase este o de&
HHJ
misia lui $ăstase este o demisie înt!rziată0r fi tre#uit să se producă mai demult6-emisia lui $ăstase este începutul sf!rși&
tului pentru anumiți oameni și un anumit mod de&a face politică în ;%- și în alte partide6$ăs&
tase și gașca lui sunt expresia de BcumetrieB dintre BpoliticăB și Bmătușa .amaraB6riteriul
de apartenență la această BgașcăB a fost, în primul r!nd, "omosexualitatea, în al doilea r!nd
& (asoneria și în ultimul r!nd = infracționalitatea6um pot fi numite persoanele care se ocu&
pă cu traficarea funcțiilor, dacă nu infractoriG, .ntonie +or%ovan, 9onferin*a de 1resă din mar&
tie JFFM0=n ima%inea din stân%a sunt prezen*i (dacă mai au nevoie de prezentare, ) 9 ?ăvoiu,
?0 4runzăverde -i Iasile )la%a$0 D666 unii din mem#rii guvernului condus de $ăstase, precum
Ilie %!r#u (la acea vreme, vice&pre-edinte al 1?A -i fost ministru al a%riculturii$, Eugen 5ee&
nariu (senator 1?A$, Ler#an (i"ăilescu (secretar %eneral al %uvernului Năstase$, 2a#riel 'p&
rea, iar în teritoriu este încrengătura de la araș %everin, în frunte cu Ion (ocioalcă6(ai sunt
cei cărora li se spune B(i@i LpagăB sau BLpagatonB (fostul ministru al turismului, Aan 7a&
tei .%at'on$, continua +or%ovan0=ntr&o altă conferin*ă de presă, +or%ovan revine cu alte dezvă&
luiri despre +lie ?âru: D666 categoric, ni s&a confirmat că este mason6;ăi dacă este mason și
/runzăverde (?orin 4runzăverde, care într&o emisiune la ”2ealitatea Tv” a recunoscut că este
mason$ este Btatăl lorB și ei Bmerg în genunc"iB, cum pot ei să fie vreodată adversari politici și să Bsară la g!tulB lui
/runzăverdeG %!r#u este Bm!na dreaptăB a lui /runzăverde și va tre#ui să aleagă dacă face politică sau Bduce tava șefu&
lui de cui#B0
.firma*iile lui +or%ovan au stârnit reac*ii dure -i ve'emente0+lie ?âru a spus că&l ia de păr și&l #ate în plenul %e&
natului, să&l vadă toată lumea> Iorgovan mai vor#ește în calitate de mem#ru al ;%-
doar ca urmare a îngăduinței de care a dat dovadă drian $ăstase, declara 3u%en
)ejenariu, iar +on +liescu l&a amenin*at cu udecata în onsiliul de Integritate (o&
rală, afirma*ie care ne poate duce cu %ândul la triunalele masonice (în care, cei vi&
nova*i de încălcarea jurămintelor sau a ”conven*iilor dintre fra*i”, sunt judeca*i -i
condamna*i, în func*ie de %ravitate, c'iar la moarte$03istă multe cazuri de morți
suspecte, cu detalii aparent ”paradoale” la prima vedere, dar cu un anumit ”su&
strat”: un trandafir %ăsit la locul crimei, fra%mente din poezii dedicate trandafirilor,
elemente de numerolo%ie, oiecte necesare în construc*ii (mistrii, cărămizi$, situa*ii
incredi#ile sau contrariante09ert este că +or%ovan a declarat răzoi fă*i- 7asoneriei
atunci când a afirmat Ori eu7 ori ei ]0m constituit onsiliul de 'noare care va udeca toate cazurile6-acă de#arcarea lui
$ăstase nu este urmată și de alte Bde#arcăriB, nu am făcut nimic6B2așca ;ătațilorB & așa cum îi spun eu = ar fi mai bine
să!și pre%ătească %lonțul pe țeavă# că numai așa mă vor putea opri,Ar trebui să!și anunțe Dilerii că de acum încolo va fi
0Aupă moartea lui .ntonie +or%ovan, .drian 1ăunescu afirma pe postul de televiziune ”.ntena !”: ntonie Ior&
care pemi&a
govan caremărturisit, în mai multe r!nduri, convingerea că a fost iradiat6Era incomod, genul de om care derana0+or%o&
van mărturisea la o emisiune la ”)!Tv”: 5oala mea, după toate calculele medicilor, a plecat de la o iradiere666-eci, c!nd&
va, mi s&a pus o #ucățică de uraniu, nu mai mult, am între#at și eu c!t tre#uie666at!t, o #ucățică de uraniu pe care ți&o pot
atașa de scaun c!nd te duci la o conferință0.celea-i informa*ii provin -i din alte surse, nepreluate de presa oficială0=n ca&
drul unei discu*ii cu câteva cole%e -i cole%i din 1arlament, +or%ovan spunea (sursă ivic (edia$: (ă #ucur că înving, nu
#oala, ci răul pe care mi l&au făcut alții0=ntreat ce vrea să spună, de fapt, prin aceste cuvinte, senatorul a eplicat că este
con-tient că o astfel de oală poate fi fatală0=n cele din urmă, senatorul a concluzionat -i a pus punctul pe BiB: ;ăi nu vi se
pare ciudat că toți cei care am fost la BrevoluțieB avem, acum, pro#lemeG u toții se înt!plă ceva răuR (&au iradiatR
=n foto%rafia de mai sus, ) 9 ?ăvoiu, Iir%il 7ă%ureanu -i .dalla'&al&.'mar0
Ain onstituția )om!niei, le%isla*ia electorală JFF#, articolul #F, -reptul de asociere:
! – 9etă*enii se pot asocia lier în partide politice, în sindicate, în patronate -i în alte forme de asociere>
J – 1artidele sau or%aniza*iile care, prin scopurile lor ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor statului de drept ori a suera,ității7 a i,te=rității sau a i,5ee,5e,ței Ro.,iei sunt neconstitu*ionale>
H – Nu pot face parte din partidele politice judecătorii 9ur*ii 9onstitu*ionale, avoca*ii poporului, ma%istra*ii, memrii activi
ai armatei -i alte cate%orii de func*ionari pulici stailite prin le%e or%anică>
# – Asociațiile cu caracter secret su,t i,ter>ise0
Ci latura ortodoxă a cre-tinismului are partea lui de frumusețe, dar fă&
ră picanteriile
pre care caracterizează
)iserică, în*eleasă ca institu*ie ramura (*inânda cont
catolică
a statului cre-tinismului0. scrie
că în 2omânia des&
preo*ii
sunt plăti*i de la u%etul de stat$, -i nu din punct de vedere al cre5i,ței (total
diferită de reli=ie$, este un lucru destul de dificil, atât din punct de vedere al do&
cumentelor (multe fiind *inute departe de oc'ii laicilor$, dar -i din punct de ve&
dere mental07ai ales pentru o anumită cate%orie de persoane, psi'ic, poate con&
stitui o impietate, un sacrilegiu0;ucrurile pe care nu le cunoa-tem -i nu le în*e&
le%em destul de ine fac dificilă aordarea cercetării = cunoașterii institu*iilor
reli%ioase, fiecare (în func*ie de caz -i de nivelul de cultură$ având un u,ct 5e
e5ere 5isti,ct0Ci ar mai eista o situa*ie0Oi-nui*i cu domina*ia comunistă
(pentru o perioadă îndelun%ată de timp$, principiul im#ecilizării de&a nu judeca
cele ce se întâmplă (cauze, efecte, consecin*e în timp$, persoanele implicate (la
orice nivel s&ar afla acestea$ -i&a mutat o parte din ac*iune pe planul institu*iei
reli%ioase09e se poate spune despre adevăratele .o5ele 5e cre5i,ță (câteodată în conflict cu ”mai marii” de la )ucure-ti
HHH
sau cei de pe plan local$, retrase în lini-tea si'ăstriilor (de multe ori, despre cei deceda*i, nici nu se -tie unde î-i au locul de
veci, pentru o lu.,are , se., 5e recu,otii,ță$, decât ci,ste lorV9e se poate spune despre cazuri de preo*i implica*i –
-i dovedi*i – în rela*ii 'omoseuale, trecute su tăcere de )iserică (unele c'iar recidive$, nu din punct de vedere al intimită&
*ii fiecăruia, cât mai ales din prisma eWe.lului .oral oferit comunită*ii, celor care au nevoie de sprijin -i îndrumare în
credin*ăB 9e se poate spune despre ”lăca-urile de cult” (din cur*ile spitalelor$, adevărate ijuterii prin materialele folosite,
prin finisaje (unele dintre ele realizate prin ”muncă patriotică” & 0asC că el de %us te va răsplătiR$, când soarta spitalelor
este a-a cum esteB Tăieri de la u%et pentru alimente, medicamente -i materiale, lipsă cronică de personal, când totul s&ar fi
putut rezolva, după împrejurări -i posiilită*i, restul de finan*e putând fi alocate în%rijirii olnavilor0.r fi o cale dură de
străătut, care nu ar mai da ”roade” în timp scurt0=n sc'im, ”smeritele fe*e iserice-ti” 'uzuresc în ma-ini de mii de euro
(pe lân%ă pre*, lua*i în considerare între*inere, asi%urări, comustiil, impozit la stat, -ofer, etc$ – ima%inea de mai sus (pre&
luată de pe 'ttp:UU@@@0adevarul0ro $ nu are nevoie de comentarii01oate mul*i oameni -i&ar %ăsi lini-tea, unii – că dona*iile
proprii au fost folosite cu c'izuin*ă, iar al*ii – că cineva, la necaz, nu i&a uitat0Dn număr de ru%ăciuni sau mătănii, la anu&
mite ore, nu rezolvă nimic09e se poate spune despre nevoia de&a discuta cu un preot dincolo de do%mele eistente, de&a cere
un sfat, o idee, o alinare, despre ucuria de&a primi un cuvânt de îmărătare atunci când este momentul oportun, fără a
pretinde ”recunoa-terea serviciului făcut”B 9e se poate spune despre preo*ii ”cu coloană verterală” (-i nu din cauciuc$ care
încearcă să îndrepte o parte din
făcăturile lumii moderneB Neînre&
%imentarea în ”turmă” îi trimite în
paro'ii în care lucrurile simple
(apă curentă, electricitate, radio,
tv – ca mijloace de cultură$ par de
”domeniul” lui <ules IerneB 9e se
poate spune despre tarifele cerute
pentru ”serviciile prestate” (mai
lipse-te la intrarea în )iserică, du&
pă col*, lista de prețuri – a-a cum
era afi-at mercurialul la intrarea
în pia*ă – dar -i ”eventualele” re&
duceri și oferte pentru două sau
mai multe servicii$ când preo*ii
ar treui să fie eWe.le 5e .oraK
litate7 e5ucație7 <u, si.ț i .oK
5estieB Nu este de mirare că încet, încet, #anii, necuratuC și aliații lor -i&au făcut loc în sufletele preo*ilor, în institu*ia ecle&
ziastică, până în vârfurile )O2 – )iserica Ortodoă 2omână0)ise&
rica tie, se Qace că louă sau este în cr5ăie cu cei care conduc
*ara, pe plan politicB 1ăi cum adică, în cr5ăieB
Ilie Săr<u (născut la JM mai !GF$, senator al 1?A, în
!GL -i&a luat licen*a la +nstitutul Teolo%ic din ?iiu0=ntre !GLM -i
!GL" a fost profesor la ?eminarul Teolo%ic din 9aransee-, iar între
!GL" -i !G"! a fost director al acestei institu*ii0=n !G" s&a speciali&
zat în ecumenism la Institutul Ecumenic din )osseK (8eneva, 3lve&
*ia$, fiind (între !G"! -i !GG!$ consilier al 7itropoliei )anatului0=n
!G"G a frecventat un urs de (ar@eting și (anagement = )elații
5ănci la EreissparRasse (în 8ermania$ -i un curs de lima en%leză la
)irmin%'am (în .n%lia$0=n !GG# a urmat un alt curs de finanțe &
#ănci (în 8ermania$, iar în !GG" -i&a luat licen*a în Ltiințe Econo&
mice = (anagement la Dniversitatea din 9raiova0(=n ima%inea ală&
turată, su privirile -i cu ”inecuvântarea” preo*ilor, 9avalerii de 7alta î-i văd de&ale lor$0 Nicolae )u5 (născut la # decem&
rie !GH$, deputat al 1A&;, î-i începe activitatea în mineritul din
7aramure-0Iice&pre-edinte al 1DN2 (au%ust !GGJ&au%ust !GGG$,
1N2 (au%ust
JFFL !GGG&au%ust
a fost numit director JFF!$, trecut
executiv la 1A&; ;atronală
la sociația (din mai JFF"$, în
a /a#ri&
canților și )eparatorilor de 3agoane ălători = /eroviara0=ntre
!GGJ -i !GGM a fost deputat, secretar al omisiei Economice pentru
)eformă și ;rivatizare, iar în JFFF a terminat specializarea în eco&
nomie – )elații Economice Internaționale0Ain JFFM este deputat în
dunarea $ațională 5isericească, iar din JFFJ este memru&mirean
în dunarea Epar"ială09u au reac*ionat ”prea sfintele fe*e” din aso&
cia*iile de mai sus când, în JFF", Nicolae )ud a primit 'rdinul (a&
sonic clasa I al 7arii ;oji Na*ionale Dnite din 2omâniaB 9oncluzii,
fără număr000 Co,sta,ti, )ălăcea,u Stol,ici este primul ortodo
acceptat în Ordinul ?uveran 7ilitar de 7alta: Este prima oară că se
constituie oficial un nucleu ortodox, numindu&se B/amiliarii 'rdinului de (altaB, iar eu am fost ales să conduc această
formațiune, cu un pronunțat caracter ecumenic09 ) ?tolnici a fost memru în 9onsiliul 3lectoral al 1atriar'iei 2omâne,
HH#
 având o influen*ă care a cântărit mult în ceea ce prive-te ale%erea no&
ului patriar', tot un ecumenist0Nedorind (în nici un fel să minimali&
zăm pre%ătirea -i faptele distinsului medic 9onstantin )ălăceanu
?tolnici – alăturat în ima%ine, în prim plan, întors spre sală în timpul
unei adunări a 9onsiliului Na*ional )isericesc din feruarie JF!F$,
despre el se poate spune că este memru al dunării $aționale -i al
onsiliului $ațional al )O20. fost decorat cu rucea ;atriar"ală
-i (eritul (altez în %rad de ofi*er09a pulicist, se ”remarcă” prin
lucrarea ?a#ala între gnoză și magie (din JFF#$0;a vremea respecti&
vă, lupta pentru ”ocuparea” postului de patriar" a stârnit diverse co&
mentarii (care mai de care mai fulminante$ care au adus în prim plan
implicarea 7asoneriei, a anumitor societă*i secrete, dar -i a institu&
*iilor statului (prin diverse structuri$ în ale%erea înt!istătătorului or&
todoc-ilor români0Dn fenomen contradictoriu marc'ează via*a spirituală românească prin apropierea unor personalită*i din
înaltul cler al )O2 de 7asonerie09el mai ve'ement pare să fi fost liderul 1+N – 9osmin 8u-ă – care i&a cerut lui 3u%en
Ovidiu 9'irovici să nu influențeze rezultatul alegerilor prin ocuri de culise0Aar 9'irovici era doar artea i>i<ilă0Wiarul
iua din H au%ust JFFL a pulicat o listă (preluată apoi de @@@0civicnet0info $ cu cei care l&au ales pe patriar'ul Aaniel,
adică cu cei care au făcut parte din olegiul Electoral 5isericesc:
L – .v0 +oan 2us – .r'iepiscopia .la +ulia – memru>
!F – +n%0 dr0 ?orin 4runzăverde – 3piscopia 9aransee-ului – memru>
Co.isia )isericească
 – .cad0 9onstantin )ălăceanu ?tolnici – .r'iepiscopia )ucure-tilor – memru (memru -i în .dunarea 3par'ială$>
G – +n%0 +oan 7ocioalcă – 3piscopia 9aransee-ului – memru>
Co.isia )u=etară
M – A orel Onaca – .r'iepiscopia Tomisului – memru>
SQ Si,o5 K Co.isia Pastorală i Socială
+1? ;auren*iu ?treza, mitropolit al .rdealului – pre-edinte>
+1? 1imen al ?ucevei -i 2ădău*ilor – memru>
Co.isia Ca,o,icoK9uri5ică i e,tru (iscili,ă
! – +1? Teofan, mitropolit al Olteniei – pre-edinte (în ima%inea alătu&
rată este prezent Teofan la o ”strân%ere de mână Qrățească” cu )arto&
lomeu 9onstantin ?ăvoiu$0
Co.isia Relații EWter,e )isericeti
# – +1? Nifon, ar'iepiscop al Târ%ovi-tei – raportor>
G – 1? Iincen*iu 1loie-teanul, episcop vicar – memru0
3piscopi, mitropoli*i, memri ai ?fântului ?inod, reprezen&
tan*i ai clerului de mijloc, au făcut ca apartenen*a lor la 7asonerie
(uneori fiind simpatizanți ai acesteia$ să nu mai constituie un fapt ne&
oi-nuit0+1? 1imen ?uceveanul, templar, este afiliat la loja /iii oloa&
nei lui .raian din nordul 7oldovei> +1? Teofan (fost ?inaitul$, mitro&
polit al Olteniei, este în le%ătură cu loja rmonia din 9raiova0+1? .mrozie ?inaitul (vicar patriar'al$ este ”simpatizant” al
lojii rmonia din 9raiova0+1? Teodosie Tomitanul (fost ?na%oveanu, fost episcop vicar al mitropoliei )ucure-tilor$ s&ar afla
su ”olăduirea” lojii 'vidius din )ucure-ti0
=n 2omânia, rela*ia dintre )iserică -i 7asonerie are o cara&
cteristică ami%uă, cu desfă-urări sinuoase0Ae-i în !GH# s&a cerut
?fântului ?inod să ”afurisească” 7asoneria, a-a cum au făcut&o %recii
cu un an mai înainte (în !GHH$, aia în !GHL s&a luat o decizie0=n aza
documentului L"U!GHL din !! martie !GHL, a fost aproat studiul +1?
dr0 Nicolae )alan al .rdealului prin care era condamnată francmaso&
neria, 'otărându&se ca 5iserica să refuze slu#a înmorm!ntării (vezi
”cazul” 1itti-$
prezența dacă în
masonilor aceștia nu se#isericești0O
adunările căinau, refuz!ndu&se, de”ima%ine”
'otărâre de asemenea,
pentru că din acea perioadă -i până în zilele de azi se pare că nu se -tie
de cazul vreunui mason căruia să i se fi refuzat sluja de înmormân&
tare sau oricare alt serviciu reli%ios0Nu este de mirare pentru că cel su
conducerea căruia s&a luat această 'otărâre, patriar'ul acelei perioade &
7iron 9ristea (în ima%ine$ – era -i el inițiat, de destul de mult timp0O
anumită însemnătate -i semnifica*ie are episodul din !GHL, când <ean 1an%al îi citea (cu o anumită solemnitate$ patriar'ului
7iron 9ristea, decizia de autodesființare a 7asoneriei> mul*i zâmeau ”pe su mustă*i”: fa*ă în fa*ă se aflau doi frați ai
7asoneriei0+deea unei catedrale a neamului tot în acea perioadă î-i are ori%inea07elc'isedec Ctefănescu, 4ilaret ?crian,
Aionisie ;upu, .tanasie ?tănescu sunt tot atâ*ia ierar'i care s&au aflat în ”%ra*iile” 7asoneriei0Ain anumite motive, )O2
nu a mai avut nici un fel de atitudine în privin*a 7asoneriei în 2omânia0
+%norată de ”turma ne-tiutoare” dar protejată de politicieni, % 5iserica % (sau ?2;$ î-i duce activitatea mai de&
parte01e pa%ina de internet 'ttp:UU@@@0dezvaluiri0ro , 7i'ai 2ăzvan 2otariu prezintă un scurt articol referitor la 'otelul de
HH
trei cruci (pardon, ”trei stele”$ situat în zona mănăstirii coperăm!ntul (aicii -omnului, construit de +1? Teodosie (ori%i&
nar din comuna Aorna .rini din jude*ul ?uceava$ – ar'iepiscopul Tomisului, pe teritoriul ar'iepiscopiei ?ucevei -i 2ădău*i&
lor0;a sfin*irea din JF octomrie JFF# au participat, printre al*ii, .drian Năstase, Octav 9ozmâncă, patriar'ul Teoctist, pa&
triar'ul 9onstantinopolului – )artolomeu +0;a construc*ie, finisări -i dotări s&au folosit doar materia&
le de cea mai ună calitate: marmură, lemn de esen*ă tare (sculptat$, clopote conectate la computer
(toate J# făcute în .ustria, cel mai %reu având cinci tone$ care le coordonează pentru melodicitate,
canapele din piele, ferestre de termopan, spoturi, %resie -i faian*ă de import, căzi de col*, paturi -i
parc'et din lemn masiv09azarea (în jur de F de lei pe noapte – la acea perioadă – cu mic dejun in&
clus$ era încasată de administratorul 8' +aco, care nu știe ce drum iau #anii, dar știe maica 3enia&
mina0;a construc*ie au participat o sută de muncitori din împrejurimile localită*ii )ăneasa (jude*ul
9onstan*a$, iar când a fost vora de plată, la revendicările muncitorilor, a fost necesară interven*ia
jandarmilor pentru calmarea spiritelor0+onela 7usta*ă, so*ia fostului protoereu din )ăneasa, declara
că 'ctav ozm!ncă a trimis motopompele D666, au venit militari în termen, JK de pădurari care tre&
#uiau să planteze vegetația, dar și c!țiva mineri0
1e numele laic de Aimitrios .r'ondonis, dar cunoscut (mai ales$ cu numele isericesc de
)artolomeu +, s&a născut la JG feruarie !G#F pe insula +mros, din Turcia0. studiat -i a asolvit liceul
la 9onstantinopol după care, în !GM!, a asolvit 4acultatea de Teolo%ie de pe insula /alRi09ălu%ărin&
du&se, adoptă numele de 5artolomeu03ste 'irotonisit diacon în !GM!, preot în !GMG, iar în !GLH a deve&
nit preot la 4iladelfia (în .sia 7ică$0=ntre !GMH -i !GM" a fost trimis de către 1atriar'ia 3cumenică
să&-i continue studiile la +nstitutul 1ontifical din 2oma, la +nstitutul 3cumenic din )osseK (8eneva, 3l&
ve*ia$ -i la Dniversitatea din 7[nc'en, unde s&a specializat în drept canonic0. o*inut titlul de doctor
în teologie la +nstitutul 1ontifical Oriental din 2oma (<niversitatea 2regoriană$ cu lucrarea odifica&
rea sfintelor canoane și a onstituțiilor anonice în 5iserica 'rtodoxă04iind poli%lot, discută în %reacă, turcă, latină, itali&
ană, franceză, en%leză -i %ermană0;a JJ octomrie !GG! este
ales patriar" ecumenic fiind cunoscut, încă din primii ani, prin
ac*iunile întreprinse în spiritul toleran*ei -i în*ele%erii între
diferitele confesiuni cre-tine0+ni*iator -i sus*inător al manifes&
tărilor ecolo%ice este supra&numit patriar"ul verde0=ntre JL
mai -i J iunie JFFG, patriar'ul Aaniel înso*it de&o dele%a*ie a
)O2 (9asian – episcopul Aunării de <os, 9iprian 9âmpinea&
nul – episcop vicar patriar'al$, a făcut prima vizită la 1atriar&
'ia 3cumenică din 9onstantinopol (în noua calitate de patri&
ar' al 2omâniei$0. fost întâmpinat de o dele%a*ia a 1atriar'iei
3comenice din care făceau parte 3manuel – mitropolitul 4ran&
*ei, mitropolitul 8'enadios de ?asima, preotul ?ilviu ?tate
(paro'ul isericii %f (uceniță ;arasc"eva din 9onstantinopol,
Turcia$0?luja care s&a desfă-urat cu acea ocazie a fost cele&
rată de patriar'ul )artolomeu + împreună cu patriar'ul Aani&
el0)artolomeu +, în vizită la )ucure-ti, a trecut pe la ;alatul ;atriar"al> s&a întâlnit -i cu premierul de atunci (9ălin 1opes&
cu Tăriceanu$04iind poli%lot, pare să cunoască -i lim#aul semnelor cu m!na, specific unei anumite cate%orii (în ima%inea
de mai sus$09ompara*i cu atitudinea lui Tăriceanu în timpul unui interviu la +nstitutul .spen 2omânia, oserva*i felul în
care&-i *in mâinile, respectiv felul în care cei doi privesc în oiectivul aparatului de foto%rafiat0
Nici patriar'ul Teoctist nu a fost departe de ”jocurile din culisele” credin*ei0Născut la L feruarie !G! în localita&
tea Tocileni (jude*ul )oto-ani, decedat la HF iulie JFFL, la )ucure-ti, ca urmare a unor evenimente controversate$, a fost al
zecelea copil din cei unsprezece al lui Aumitru -i 7ar%'ioala .răpa-u, fiind otezat cu numele de Toader0;a M au%ust !GH
a devenit mona' al mănăstirii )istri*a din jude*ul Neam*, luându&-i numele de Teoctist0=n !G# a fost asolvent al 4acultă&
*ii de Teolo%ie din )ucure-ti, cu calificativul magna cum laudae pentru lucrarea sus*inută în cadrul 9atedrei de ;itur%ică0;a
începutul lui !G#L, prin decizia ?f ?inod al )O2 (pulicată în periodicul 1atriar'iei 2omâne – 5iserica 'rtodoxă )om!nă,
nr0 !&HUianuarie&martie !G#L$ i se retra%e ran%ul de ar'imandrit din cauza pozi*iei pro&comuniste02espectivul document face
referire la asocierea lui Teoctist cu ar'iereul vicar +ustinian 7arina (perceput -i el ca filo&comunist$ care&-i sumina (lucrul
dracului$însuperiorul
'ălcescu scaunul de(pemitropolit
+rineu 7i'ălcescu, mitropolitul
al 7oldovei 7oldovei$
(cu +ustinian 7arina$prin atacuri
a făcut ca laînJ"presa cotidiană0=nlocuirea
feruarie lui +rineu
!GF, ar'imandritul 7i&
Teoctist
(care între timp î-i primise ran%ul înapoi$ să fie numit episcop vicar patriar"al la propunerea lui +ustinian 7arina (devenit
între timp patriar'$0
;a G noiemrie !G"M, la L! de ani, Teoctist devenea al cincilea patriar' al )isericii Ortodoe 2omâne01este ani,
evenimentele din !G"G aveau să&-i lase ”amprenta” în via*a patriar'ului Teoctist0Dn mona' de la (ănăstirea )egală B%f6
.reimeB din ?inaia dezvăluie că patriar'ul Teoctist ar fi ătut la u-a c'iliei sale, în noaptea de JJ spre JH decemrie !G"G0
Timp de două săptămâni, stăreția mănăstirii nu a -tiut de prezen*a acestuia01otrivit călu%ărului, decizia de părăsire (în mare
secret$ a palatului patriar"al -i de ascundere la respectiva mănăstire (considerată, -i în prezent, vila patriar"ală$ i&a fost
su%erată de 8elu Ioican&Ioiculescu0Teoctist ar fi plecat spre ?inaia (spre seară$ cu ma-ina patriar'iei, condusă de -oferul
personal al lui Teoctist01atru persoane au -tiut de această retragere la %inaia: mona'ul – %azdă, 8elu Ioican&Ioiculescu,
scriitorul .rtur ?ilvestri -i 9ostel 9alapod – -oferul lui Teoctist0Ain cele !!J zile cât a stat la ?inaia, primele două săptă&
mâni, cei din mănăstire nu au -tiut nimic0Teoctist a fost vizitat de câteva ori de 8 I&Ioiculescu, vreau să văd ce face ilus&
trul dumneavoastră oaspete, înt!istătătorul, spunea Ioican&Ioiculescu, ceea ce l&a făcut pe mona' să întrevadă ”dependen&
HHM
*a” patriar'ului de unele comenzi politice: parcă avea o lesă foarte lungă, al cărei capăt nu se vedea09ât Teoctist a stat la
?inaia, %azda -i oaspetele au petrecut o parte din timp discutând, Te&
octist fiind întreat cum vedea lucrurile în cazul comuniștilor care
s&au pus pe dăr!mat #iserici0(ai #ine să cadă #iserici dec!t să se
piardă vieți omenești, a spus Teoctist, povestind -i despre vie*ile dis&
truse despre care avea cuno-tiin*ă: 5iserica noastră a avut o istorie
paralelă, care se împletea cu crima0. povestit despre Tit ?imedrea
(mitropolitul )ucovinei$, de episcopul Iisarion 1uiu, de episcopul
3milian .ntal (nepotul patriar'ului 7iron 9ristea$, de stare*ul mănă&
stirii din 9âmpulun% 7oldovenesc – aruncat su tren de comuni-ti,
de mitropolitul ?eastian 2usan000.rtur ?ilvestri, în cartea 3remea
%eniorilor (9arpat'ia 1ress, JFF$, nota în capitolul ' pagină înlă&
crimată de iarnă: $umai prea fericirea sa .eoctist, straniul esoterist
2elu 3oican&3oiculescu și eu însumi cred că știm, pe acest păm!nt,
ce s&a petrecut cu adevărat în acele zile, în 5iserica 'rtodoxă )o&
m!nă09ostel 9alapod a făcut referire la un ”testament” al lui Teo&
ctist, favorit fiind Teofan0Teoctist ar fi dorit o sc'imare în or%anizarea )isericii, o împăr*ire a atriu*iilor sale03l -i&ar fi
păstrat prero%ativele de patriar' -i ar'iepiscop al )ucure-tilor, conferind pozi*ia de mitropolit al 7unteniei -i Aoro%ei pre&
feratului său, Teofan (în prezent ar'iepisop al 9raiovei -i mitropolit al Olteniei$0.le%erea -i numirea vicarilor patriar"ali
s&ar fi făcut de către ?f0 ?inod, evitându&se amestecul .dunării Na*ionale )iserice-ti, plină de mireni, apropiați de structu&
rile oculte, cum ar fi (asoneria0=n foto%rafia de mai sus, ) 9 ?ăvoiu este prezent la o slujă în iserica ?f0 8'eor%'e din
4anar, 9onstantinopol0.corda*i pu*ină aten*ie pătratului coloratV
2evenind la Teoctist, în JFFF a primit titlul academic de doctor "onoris causa al Dniversită*ii 9atolice din ;u&
lin, 1olonia0;a J# feruarie JFFH a primit (edalia anului JKKV de la .socia*ia 2eorge  (ars"all 2omânia pentru mo&
dul în care a susținut integrarea euro&atlantică a )om!niei, iar la !L septemrie JFFH a primit -iploma de Excelență a
4unda*iei ”Ar0 il'elm 4ielderman” pentru contri#uția la dezvoltarea relațiilor de respect reciproc între rom!ni și evrei 0Ci
fiindcă a reapărut ”în căr*i” 9entru 3uropean pentru ?tudii de ?ecuritate ”8 9 7ars'all”, este necesară o mică întrerupere
care&l prive-te pe 2adu Auda0Născut la L iunie !GMF într&o familie de medici, în !G"# a asolvit Dniversitatea de .rtă Tea&
trală -i 9inemato%rafică01rin căsătoria cu principesa 7ar%areta a 2omâniei (în !GGM$, la  ianuarie JFF a devenit principe
al )om!niei și lteță )egală0=n JFFJ, Auda a asolvit seria a X+&a a 9ole%iului Na*ional de .părare arol I, iar în JFFH a
urmat un curs program for senior executives la 93?? ”8 9 7ars'all” din 8ermania0=n JFF# a frecventat un alt pro%ram &
JKK4 ;rogram for %enior Executives în $ational and International %ecurit – 'ttp:UU@@@0familiare%ala0ro 03ste colonel în
rezervă a .rmatei 2omâne -i ”doctor în -tiin*e militare” (la ce folos un militar de carieră, anume pre%ătit, dacă un actor se
”califică” prin cursuri la locul de muncă -i devine ”epert în -tiin*e militare”$0
Aacă ar fi să&l cităm pe 3minescu – 0a trecutu&ți mare, mare viitor – la modul ironic -i răutăcios – la așa trecut,
"alal viitor – actualul patriar' (a,iel continuă (poate spre ”împlinire”$ planurile (arii 'pere (în foto%rafia alăturată îm&
preună cu Aan )en&3liezer – în vizită la 1atriar'ia 2omână$0?&a năs&
cut la JJ iulie !G! la Aore-ti (jude*ul Timi-$ ca al treilea copil al fa&
miliei învă*ătorului .leie -i ?tela 9iootea0=ntre !GLF -i !GL# a fost
student al +nstitutului Teolo%ic Dniversitar Ortodo din ?iiu, conti&
nuând perioada !GL#&!GLM cu studii pentru doctorat la +nstitutul Teolo&
%ic Dniversitar Ortodo din )ucure-ti, sec*ia %istematică, su condu&
cerea preot profesor doctor Aumitru ?tăniloaie0. studiat doi ani la 4a&
cultatea de Teolo%ie 1rotestantă a Dniversită*ii de Ctiin*e Dmane din
?trasour% (4ran*a$ -i doi ani la Dniversitatea l#ert 0ud7ig din 4rei&
ur% im )reis%au (4acultatea de Teolo%ie 9atolică$0;a ! iunie !GLG
-i&a sus*inut doctoratul la Dniversitatea din ?trasour%0+ntră în mona&
'ie în !G"L, la mănăstirea ?i'ăstria din jude*ul Neam*, cu numele de
-aniel, ”nă-it” de +lie 9leopa0;a !# au%ust a fost 'irotonisit ierodia&
con, iar la ! au%ust !G"L, ieromona" ('ttp:UU@@@0patriar'0ro $0=n !G""
a fost numit
.eologie protosing"elși, consilier
ontemporană patriar'al -i director
-ialog Ecumenic0=ntre !G"F -ial!G""
sectorului
a fost
lector al Institutului Ecumenic din )osseK, respectiv profesor&asociat la 8eneva -i 4riour% (3lve*ia$0Aupă ce a fost numit
episcop vicar de Timi-oara, în iulie !GGF a devenit (după o urcare foarte rapidă -i împotriva uzan*elor ierar'ice consolidate
în timp$ mitropolit al 7oldovei, o pozi*ie strate%ică pentru func*ia de patriar"0. făcut parte din (ișcarea pentru )eînno&
irea 5') (era a-a de vec'e sau )O2 treuia ”supusă” reformei, tranziției, aliniată la vremuriB$ calitate în care, împreună
cu )artolomeu .nania -i Aumitru ?tăniloaie, a stăruit pentru numirea ca patriar' al 2omâniei a ar'imandritului +lie 9leopa
(de la mănăstirea ?i'ăstria$0=n martie !GGF, Aaniel 9iootea s&a întâlnit cu 8ariel Nac'man -i 4ranR Aimant de la )6nai
)6rit' 9anada0Aupă această întâlnire -i&a sc'imat orientarea -i în 3estitorul 'rtodoxieia revenit în sprijinul lui Teoctist
(”trădându&l” pe 9leopa, cel care îl 'irotonisise întru mona'ie$0Aaniel s&a revăzut cu reprezentan*ii )6nai )6rit' la J&H no&
iemrie !GGH, ocazie ca care ace-tia au avut o întâlnire cu Teoctist0=ntre !GG! -i !GG", patriar'ul Aaniel a fost memru al
omitetului Executiv al entrului Ecumenic al 5isericilor din 8eneva> din !GGL este memru al prezidiului -i comitetului
central al onferinței 5isericilor Europene din 8eneva, iar din JFFF este memru titular al cademiei Internaționale de
Ltiințe )eligioase din )ruelles0=n JFFH a primit titlul academic de doctor "onoris causa al Dniversită*ii 9atolice %acred
HHL
eart din 4airfield (9onnecticut, ?D.$0 . fost cel care a condus )O2 în perioada interimară dintre decesul patriar'ului Te&
octist -i numirea sa ca nou patriar', ocazie cu care&i mul*ume-te cu pace
și lungime de zile condolean*elor eprimate de 3u%en Ovidiu 9'irovici (ca
7are 7aestru al 7arii ;oji Na*ionale din 2omânia$01rintre alte titluri -i
distinc*ii, în JFFJ a primit premiul ;ro umanitate acordat de /undația
Europeană pentru ultură B;ro EuropaB din 4reiur% im )reis%au (8er&
mania$0Aupă decesul lui Teoctist -i cu ajutorul olegiului Electoral 5ise&
ricesc, fostul mitropolit al 7oldovei – Aaniel – a devenit cel de&al -aselea
patriar' al 2omâniei, la a cărui ceremonie de întronizareau participat, pe
lân%ă reprezentan*ii celorlalte culte, memri ai clasei politice din 2omâ&
nia: tri#unul Iadim Tudor, 7ircea 8eoană,ateul +liescu, purtătorul 'rdi&
nului ;o#eda – re%ele 7i'ai, doctorul în științe militare – actorul 2adu
Auda, înlocuitorul de rezervă – Nicolae Iăcăroiu, președintele de cursă
lungă de#arcat de cei VJJ – Traian )ăsescu, ve-nicul politicos – Tăricea&
nu (cu al său mă doare undeva de voi$0Aupă ceremonie, mai mult ca si%ur,
a urmat un dineu cu fleici și mici de post09a o ună %azdă dar -i ca un un
%ospodar, atent la cele din jur dar -i cu prietenii care&i ”trec pra%ul”, patri&
ar'ul Aaniel î-i %ăse-te timp pentru toate0;a J# iulie JFF" a semnat proto&
colul dintre 1atriar'ia 2omână -i 7inisterul ?ănătă*ii> împreună cu )arto&
lomeu 9onstantin ?ăvoiu a participat la desc'iderea 5i#liotecii )om!ne
din cadrul 1aro'iei 2omâne din +stanul> a participat (alături de 9onstan&
tin )ălăceanu ?tolnici$ prezidând -edin*ele 9onsiliului Na*ional )iseri&
cesc> conduce lucrările omisiei 5isericești pentru (igrația în Europa,
(E, cu sediul la )ruelles, !L# 2ue <osep' ++, )&!FFF, 'ttp:UU@@@0ccme0e 09973 este o or%aniza*ie ecumenică,
orientată spre autorarea #isericilor naționale în pro#leme lega&
te de străini, răspunz!nd mesaelor #i#lice de demnitate umană
(o a%en*ie ecumenică pentru emi%rare -i inte%rare, pentru refu&
%ia*i -i azilan*i, împotriva rasismului -i discriminării în 3uropa &
v&a*i dat seama din ce motive ”reac*ia” )O2 la 2a ;ride&ul
din )ucure-ti este prea ”anemică”BBB$07emrii acestei asocia&
*ii sunt an%licani, ortodoc-i, protestan*i, catolici, etc, iar societa&
tea ac*ionează în paralel cu onference of European "urces&
E, respectiv >orld ouncil of "urces = >0=n martie
JFF", l&a primit pe noul amasador al +sraelului, Aan )en 3lie&
zer0Om de mare anver%ură intelectuală, i se repro-ează că ar fi
prea pu*in ata-at de puritatea și spiritualitatea simplă a mona&
"iei0.filiat (sau poate ”mai vedem”$ la 7asonerie, nu a ne%at
niciodată o posiilă apartenen*ă, fiind de notorietate rela*iile
sale cu masoni importan*i0. reu-it să&-i asi%ure sprijinul politic fiind prieten, ec"idistant și cumsecade cu tot spectrul poli&
tic0;&a decorat pe +sărescu cu cea mai înaltă distinc*ie a mitropoliei – rucea (oldavă – dar -i pe Octav 9ozmâncă0;&a
ajutat pe .drian Năstase (în steno%ramele 1?A, liderul +on ?olcanu spunea, e omul nostru, tre#uie autat$ -i nu s&a sfiit să
dea ezarului ceea ce&i al ezarului -i celorlalte forma*iuni politice care au ajuns (în func*ie de conjuncturi$ la putere0=n
ima%ine sunt prezen*i o parte din cei care au participat la ”întronizarea” patriar'ului Aaniel0
9ea mai înaltă autoritate a )O2 este ?fântul ?inod, format din patriar' (în calitate de ”pre-edinte”$ -i mitropoli*i,
ar'iepiscopi, episcopi epar'io*i, episcopi vicari patriar'ali, episcopi vicari -i ar'ierei vicari ( pe post de ”consiliu de admi&
nistra*ie”$0Ciria, C.i,ea,ul (episcop vicar patriar'al, născut la !G aprilie !GM$, în !GGL a o*inut titlul de doctor în
teologie la Dniversitatea .ristotelică din Tesalonic (8recia$0Ain JFFG este secretarul ?f0 ?inod al )O203ste pre-edintele
omisiei ;atristice (la ale cărei lucrări este prezent -i Teodor )aconsc'i$ a 1atriar'iei 2omâne, memru al omisiei (ixte
de -ialog .eologic între )iserica Ortodoă -i )iserica 2omano&9atolică -i memru al onferinței ;anortodoxă ;resino&
dală0NiQo,, ar'iepiscop al Târ%ovi-tei (născut la  ianuarie !G##$, în !GL# a o*inut ”masteratul în teolo%ie” & master of
t"eolog
cil – la ;ondra03ste
of 9'urces0 unul din reprezentan*ii
Casia, (în ima%inea )O2dreaptă,
alăturată în partea la orldla9oun&
”re&
cunoa-terea academică” a patriar'ului, din HF noiemrie JF!!$, năs&
cut la !" martie !G, în !G"L a o*inut doctoratul în teolo%ie la ?tras&
our% (în 4ran*a$0=ntre !G"" -i !GGF a fost ”inspector patriar'al” pen&
tru învă*ământul teolo%ic0Ain !GG# este episcop al Aunării de <os0
Aacă asolven*ii 9entrului 3uropean pentru ?tudii de ?ecu&
ritate ”8 9 7ars'all” (din 8ermania$ au o asociație a celor care au
frecventat respectivele cursuri, cei care au studiat la +nstitutul 3cume&
nic din )osseK (respectiv, -i&au între%it studiile în teolo%ie la institute
din eterior$, ar putea avea -i ei o asociație a fo-tilor cursan*i0alacK
tio, (născut la !L mai !GH$, episcop al .leandriei -i Teleormanului,
după !G"! a studiat teolo%ie -i ecumenism la )osseK0Ioac0i. )ăcăK
oa,ul (născut la JG martie !G#$, în !GG# o*ine doctoratul în teolo%ie
HH"
la +nstitutul ?aint ?er%e din 1aris0Cor,eliu (născut la J iulie !GMM$, episcop al /u-ilor, între !GGM -i !GGL a studiat teolo&
%ia la 7arur% (în 8ermania$, devenind (între !GGL -i !GGG$ asistent universitar la 7arur%0Laure,țiu Stre>a (născut la
!J octomrie !G#L$, între !G"J -i !G"H a urmat studii de teolo%ie -i ecumenism la
)osseK -i 4riour% (3lve*ia$0=ntre !GGM -i JFF a fost episcop al 9aransee-ului, iar
din JFF (”poate” cu ajutorul lui ?orin 4runzăverde$ a devenit ar'iepiscop al ?ii&
ului -i mitropolit al .rdealului0Iri,eu (născut la J iulie !GH$ -i&a definitivat studii&
le de teolo%ie -i etică socială la 1rinceton (în ?tatele Dnite$0=n JF!! a devenit ar'i&
episcop de .la +ulia0Dn alt Iri,eu (născut la !M noiemrie !GL$, în !GG! -i&a sus&
*inut teza de doctorat la +nstitutul ?aint ?er%e din 1aris0=ntre timp a devenit ar'i&
episcop al 9raiovei -i mitropolit al Olteniei0Ti.otei (născut la # iunie !GHM$, ar'i&
episcop al .radului, între !GML -i !GM" a urmat studii de teolo%ie în 4ran*a -i 3lve&
*ia, iar între !GL! -i !GLJ a sus*inut cursuri teolo%ice la 4riour% (în 3lve*ia$0urie or-ea,ul (născut la H! decemrie
!GM", în ima%ine împreună cu )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu$, episcop al Aevei
-i /unedoarei, între !GGL -i JFF! a sus*inut studii misionar&pastorale la 1adova
(în +talia$0IosiQ (născut la !G feruarie !GMM$, între !GG# -i !GG" a urmat studii
pentru doctorat la +nstitutul ?aint ?er%e din 1aris0Ain JFF! este mitropolit al
(itropoliei 'rtodoxe )om!ne pentru Europa 'ccidentală și (eridională, fiind
-i du'ovnic al mănăstirii $otre -ame de .oute ;rotection din )ussK&en&Ot'e
(4ran*a$0Silua, (născut la  martie !GLF$, episcop al Episcopiei 'rtodoxe )o&
m!ne a Italiei, între !GG# -i JFF! a studiat -i -i&a luat doctoratul la +nstitutul
?aint ?er%e din 1aris0SeraQi. (născut la # septemrie !G#"$, a devenit doctor în
teolo%ie al +nstitutului ?aint ?er%e din 1aris în !G", fiind -i lector al aceluia-i
institut între !G"M -i !G"G03ste ar'iepiscop al r"iepiscopiei 'rtodoxe )om!ne
a 2ermaniei, ustriei și 0uxem#ourgului0Nicolae Co,5rea (născut la ! aprilie !GML$, în JFF! a o*inut doctoratul în te&
olo%ie la Dniversitatea din ?trasour%03ste ar'iepiscop al r"iepiscopiei 'rtodoxe )om!ne a celor două merici0
Nu este oli%atoriu ca cei enumera*i (în scurta prezentare de mai sus$ să fie masoni sau simpatizanți ai 7asoneri&
ei04aptul că au studiat în eterior (unii la institute precum )osseK sau ?aint ?er%e$ îi predispune să ajun%ă în ”aten*ia” 7a&
soneriei0.ceste rânduri nu treuie considerate ca un ”rec'izitoriu”, ci mai de%raă ca o ”prezentare”, )O2 părând că se
complace în starea ei actuală0.%ricultura românească suferă -i )O2 nu a ie-it în stradă împotriva O87, c'iar dacă ”ar fi
dat ine la ima%ine”> vaccinarea cu 2ardasil (în ciuda scandalului interna*ional le%at de acest medicament -i de numărul de
victime$, pare ”inecuvântată” de tăcerea )O207ari ucă*i din teritoriul na*ional sunt cumpărate de către străini, conti&
nuând (su orice fel posiil$ distru%erea 2omâniei0)O2 lasă de în*eles enoria-ilor că toate BeB de la -umnezeuR0
?e spune că una din ”porunci” este Să ,u Quri, ceea ce este mai mult decât just0Aar dacă un sărac (nu un e*iv -i
un lene-$ nu reu-e-te să astâmpere foamea familiei lui, oservând aunden*a -i c'eltuiala, ar putea crede că respectiva ”po&
runca” a fost impusă de Aumnezeu în favoarea celui (celor$ o%a*i0?au poate î-i va ima%ina că vreun o%at i&a atriuit res&
pectiva ”poruncă” lui Aumnezeu0Dnde este adevărul -i unde este %re-ealaB 3istă ”porunca” Să ,u uci>i -i este valailă
peste tot0Nu poate eista un răzoi ”just” -i nici un preot nu poate inecuvânta un soldat ”în numele lui Aumnezeu”03istă
”porunca” 5eKa ,u 5eu,e .ărturie Qalsă -i este valailă atât pentru cuvinte cât -i pentru acțiuni0Nu se poate vori despre
dreptate ac*ionând în mod inust> nu se poate vori despre li#ertate făcându&i pe al*ii se devină sclavi> nu se poate z!m#i
pe fa*ă, dar înung"iind ”pe la spate”> nu se poate vinde %râu, dar înșel!nd la cântar> nu se poate cunoaște #inele -i să se
facă ceea ce este rău0
;a primirea %radului XI+ al 2itului ?co*ian – ;rinț al Nerusalimului – adeptul jură că orice religie cu forme sim&
ple sau ceremonii și practici externe, tre#uie sfăr!mată, pentru că nu este dec!t o formă moartă, fără suflet -i că doar (a&
soneria )itului ntic și cceptat, fondat pe doctrina simplă și pură a iu#irii, toleranței și rațiunii, tre#uie să fie eternă
& (asoneria de )it %coțian, vol ++, p #F#0=n ”numele cui” un ierar' al )isericii (sau un simplu preot$, memru al 7asoneri&
ei, dă ”inecuvântarea” lui, credincio-ilorB Ci totu-i, e ine de luat aminte la cele spuse de Olimpian Dn%'erea (într&un in&
terviu din J# octomrie JFFM$: Maso,eria ,u este o lu.e 5e ,=eri 0

ION JIRIAC

;ăsând deoparte caracterizarea făcută de 4loriana <ucan în ” – 7a%azine” din JJ feruarie JFFG cu ocazia o&
tezului %emenilor 3ric -i ;ara 8eor%escu (alături de ;uca – M ani$, copiii familiei Narcisa -i )o%dan 8eor%escub, îm#răcat
ca un lord londonez, cu accente de dand milionar, de tipul celor pe care&i înt!lnești la cazinoul din (onte arlo sau la
partidele de golf, Piriac a fost un partener de discuție savuros D666 lăs!nd în urmă aerul unui patriar" care a înțeles dea
totul despre viață D666, lăsând la o parte fructuoasa carieră sportivă, cum se mai poate descrie +on iriac, felul lui de&a fi,
omul de afaceri, poate filantropul, sportivul cu o fină ironie dar -i autoironie, prin cuvinte care să nu constituie un sacrile&
giuB Aar a-a cum în literatură, un personaj se poate ”autocaracteriza” prin %esturi, ac*iuni, mod de %ândire, eprimare, etc,
(tot în literatură$ acela-i personaj poate fi caracterizat prin intermediul rela*ionării cu celelalte personaje, prin interac*iunea
HHG
dintre ele0Trecând peste ”salvele de fumi%ene” lansate lansate de tot felul de politicieni, care mai de care mai ”asmu*i*i” u&
nul împotriva altuia, pe posturi de televiziune care&-i dispută orice e&
veniment în ”%oana după ratin%”, apare o altă lume, plină de fine*uri,
de educa*ie aleasă, o lume inaccesiilă ”pleei”04amilia 8eor%escu,
Narcisa – fost director al Airec*iei ?anitare Ieterinare, ”retrasă” în
zona afacerilor private – -i )o%dan 8eor%escu (cândva, -i el cu func&
*ii de conducere în .dministra*ia 1ulică$, or%anizează un eveniment
privat0;ocul de desfă-urare – /otelul ”/o@ard <o'nson” & locul pre&
ferat pentru evenimentele importante ale oamenilor rafinați0+nvita*i,
cam !F, to*i ”unul -i unul”: Aoina -i ?orin ?tănescu (cu afaceri în
industria medicamentelor$, Tania -i ?aid )aaRlini (om de afaceri de
ori%ini lianeze, apropiat al consiliului de administra*ie al ec'ipei de
fotal ”Ainamo”$, Ialentina 1elinel, 9ristian )oureanu, ;aura -i T'e&
odor .tanasiu, 3lan ?c'@artzener%, +on iriac, 9ristina ?tănescu,
Aan 4is'er (cu iuita lui, 9onnie$, 8ariel Oprea cu so*ia lui, Aaniela
-i Aan 7otreanu, 2are- 7ănescu, Tinu ?ee-anu, .drian -i Aana Năstase (în ima%inea de jos împreună cu Narcisa -i )o%&
dan 8eor%escu$, Aana )udeanu – care la 0ondra ar fi fost apreciată
drept o mostră de maxim rafinament și stil, dar la 5ucurești a st!rnit
mirarea multor persoane care nu i&au înțeles pălăria B;"ilip .racB6
Eu cred că -ana este prea avangardistă pentru societatea c"emată să
o aprecieze, care se rezumă doar la a comenta, uit!nd că nu poți ude&
ca ceva ce nu BînțelegiB0Nite s,o<i i Qățar,ici la c0ere.ul altora VV
Dsturoiul -i ceapa putV 7ămăli%ă rămâne printre din*i -i ”nu dă ine la
ima%ine” când se zâme-teV Aar caviarul urcă în ”cota*ii”V
=n anul JFF#, .drian Năstase i&a acordat lui +on iriac, fără
licita*ie pulică, pe o perioadă de #G de ani, posiilitatea folosirii do&
meniului de vânătoare de la )alc0Wiarul ”)i'oreanul” citat de ”3veni&
mentul Wilei” făcea cunoscut că în vremea respectivă (ianuarie JF!F$,
vânătoarea de la )alc ar fi avut loc, dar cu o mică ”modificare”0Arep&
tul de administrare al domeniului a fost concesionat de ”.socia*ia de Iânătoare >aldmanns"eil” în luna iulie a anului
JFFG07ul*i consideră că preluarea domeniului de către noua asocia*ie pare să fie un ”artificiu” prin care omul de afaceri +on
iriac să ”scape” de decizia statului – în spe*ă 7inisterul .%riculturii – care a mărit taa de concesiune de la JF0FFF de euro
la HFF0FFF de euro01entru concesiune, respectiva asocia*ie a plătit JL0FFF de euro -i, de-i +on iriac nu a mai participat la
licita*ia pentru concesionarea fondului cine%etic de la )alc, a participat la vânătoarea din ianuarie JF!F01oate că nu ”întâm&
plător”, .drian Năstase ar fi primit (în noiemrie JFF#$ acel (ercedes % [KK, ca ”urmare a unui pariu” cu +on iriac0=n 2o&
mânia, ca -i în celelalte foste *ări comuniste, vânătoarea a fost asociată, timp îndelun%at, cu ”nomenclatura”0+ 8' 7aurer,
Nicolae 9eau-escu, iar după !GGF ”noua clasă nomenclaturistă”, s&au sim*it atra-i de vânătoare, de oportunitatea pentru so&
cializare, noi prietenii, discutarea de afaceri sau politică (din cele sus*inute de 3lan ?c'@artzener%$0”Oicei” condamnat
de or%aniza*ii precum ”Iier 1foten” & este timpul ca acest gen de masacre să se termine0Trecând peste le%alitatea acestei
vânători, ceea ce impresionează este cantitatea de material cine%etic vânat: în ultimii -ase ani (perioada de referin*ă este ia&
nuarie JF!F$, peste 1JKK de mistreți au fost do#or!ți în zona 5alc, declara Ieronica Tulpan, -efă a ”Iier 1foten 2omânia”
('ttp:UU@@@0alRaninsi%'t0com $0
”Iier 1foten” se poate lamenta cât dore-te, dar va rămâne doar cu ”efortul”, -i ăsta zadarnic07ul*i din cei care vin
la vânătoare sunt austrieci, %ermani, adică din *ări în care ecolo%ia nu este ”un câine le%at în lan*, după %ard”0Wiarele (-i nu
numai$ aundă (în ultima perioadă mai pu*in$ cu informa*ii privitoare la participan*i: laus Ma,=ol5 (pre-edintele ”9omi&
siei pentru 3st a 3conomiei 8ermane” -i pre-edinte al companiei ”Aaimler 9'rKsler ?ervice”$> /olQ=a,= Porsc0e pro&
prietarul cunoscutului concern faricant de automoile (toate su ”pălăria” IolRs@a%en, inclusiv ?Roda, ?eat, .udi$b> 9uK
lius Mei,l (de*inător al unui imperiu alimentar care&i poartă numele$> )urc0ar5 )er=.a,, (pre-edintele companiei %er&
mane ”2u'r%as”$> principele MaW E.a,uel o, T0 ur, u,5 TaWis> Sie=Qrie5 /olQ (pre-edintele companiei ”7a%na 3uro&
pa”$> anc'eri precum 9ose Meri,o 9i.e,e>, o,>alo Meri,o Nieto -i 9ose Luis Da,etti (ue,as> Ilie Sr<u (fost mi&
nistru al a%riculturii
eor=escu > Io, Io,-iJiriac
victimă
dara -iunui incident
Petre Ro.a, de> vânătoare
principeleîn(i.itrie
JFFH$> A5ria, > Carlo, Pese,ti
Stur5>aNăstase Ela, Sc06art>e,<er= > Sa,5u
(pre-edintele consor*iului
”+talcementi”$> Fra,> Rauc0 (un fel de ”3uropean ArinRs” al 3uropei – mare producător de sucuri naturale al 3uropei$>
Ru5olQ Streic0er (politician -i fost ministru austriac$> Mar ( Miles (fost pre-edinte al ”.socia*iei de Tenis 1rofesionist”$
(ra=o (o<rescu> Ti,u Se<ea,u (director la ”/o@ard <o'nson 8rand 1laza”$> I,i=o Herrera (fost memru al ”.dunării
1arlamentare a 9onsiliului 3uropei$> eor=e Marsa, (primarul ora-ului 7onaco$> (ra=o ri=oriu (mana%er la ”.e%is
2omânia”, fost proprietar al ”Tempomedia”$> Mi0ai TuQa,> AlQre5 )au.0auer (de la ”9artier”$> /olQ=a,= )er ,0ar5 (de
la ”IolRs@a%en”$> Eric0 Ha.el (93O la ”)anR .ustria”$> Peter Rau (memru în conducerea companiei %ermane ”Aefi&
niens”, fost espert financiar la ”1'ilip 7orris” -i ”1orsc'e”, fost memru al conducerii concernului ”7ercedes”$> Ara5
Sara,4 (proprietarul firmei de vânătoare ”.ies /untin%”$> To,,ie,s C le.e,s (proprietar -i producător la ”Tonnies
4leisc'” -i proprietar al ”9luului de 4otal %c"al@e K4”$> Co5ruț Marta (director de cainet al pre-edintelui ”.N.4”$,
Flori, Jică (consilier %eneral al 7unicipiului )ucure-ti$0
?e poate concluziona (în aza acestor nume$ că eistă persoane cu prezen*ă constantă la vânătorile or%anizate de
+on iriac0.l*ii, în func*ie de ”interesul” prezentat, respectiv de ”func*ia” de*inută, sunt invita*i ocazional, poate doar o
H#F
sin%ură dată0;a ini*iativa ”Iier 1foten”, .otria cui să se ia .ăsuri +++
laus Ma,=ol5, pe numele lui între% Elaus < 7an%old, s&a născut la M aprilie !G#H la 1forz&
'eim (în 8ermania$ -i -i&a desăvâr-it studiile la universită*ile din ;ondra, 7[nc'en, 7ainz,
8eneva -i /eideler%0. făcut parte din comitetul de conducere de la ”Aaimler .8” (!GG&
!GG"$, respectiv ”Aaimler 9'rKsler .8” (!GG"&JFFH$, iar în perioada JFF#&JFFG a fost for&
mer independent director (-i alte func*ii diverse$ la ”7a%na +nternational +nc” & o societate
canadiană, cu sediul în .urora (Ontario$ specializată în producerea suansamlelor, pieselor
-i accesoriilor necesare în industria constructoare de automoile (2(, /ord (otor ompan,
"rsler 00, 3ol@s7agen, .oota, 5(>$0=n .ustria, ”7a%na +nternational +nc” de*ine socie&
tatea ”7a%na ?teKr .8” (care produce suansamle pentru ;eugeot, ston (artin -i (ini
ountrman$, condusă din JFF# de către former director Elaus 7an%old0Ain JFFL se află în
consiliul de administra*ie al ”.lstom ?.”, respectiv ”.lstom Aeutsc'land .8” (în calitate de director independent$0”.l&
stom ?.” -i sisidiarele ei asi%ură proiectare, montaj, utilare,
între*inere, produc*ie pentru infrastructura, respectiv pentru
materialul rulant, din transportul pe calea ferată01ână la vin&
derea ”9'rKsler” de către ”Aaimler .8”, în conducerea de la
”Aaimler 9'rKsler .8” i&a avut alături pe 7anfred )isc'off
(pre-edinte la ”3.A?”$> respectiv Iernon <ordan (consilier al
fostului pre-edinte )ill 9linton$, prezent la întrunirile 8rupu&
lui )ilderer%0=ntre JFF! -i JF!F, 7an%old (în calitate de for&
mer independent director and mem#er of finance committee$
a fost prezent în comitetul de conducere al ”T'e 9'u 9or&
poration” (o companie americană de asi%urări, înfiin*ată în
!""J, în Ne@ <erseK, ?D.$0=n comitetul de la ”T'e 9'u
9orporation” a fost alături de Aavid 8 ?c'oleK (former E'
la ”?8 arur%”$0Aar ?c'oleK se află -i în consiliile de admi&
nistra*ie de la ”.n%lo&.merican”, ”)anR of 3n%land” (între
!GG! -i !GG"$, ”))9”, ”)ritis' Telecom”, ”Iodavone 8roup”0
Ain !GG, ?c'oleK este senior advisor la ”D)? +nvestment
)anR”0;a ”)anR of 3n%land” (între JFF! -i JFF#$ a fost prezentă ?'irleK <ulius Ae.nne (prezentă, din JFF! în conducerea
de la ”)ritis' 1etroleum”, din JFFJ la ”2oc'e”, iar din JFFH este pre-edintă a 2++. – 2oKal +nstitute of +nternational .ff&
airs$0
Elaus 7an%old este consultant al pre-edintelui de la ”Aaimler .8”04ace parte din consiliile de conducere de la
”7etro .8”, ”/Kpo 2eal 3state )anR .8”, ”<enoptiR .8”, ”;eipzi%er 7esse 8m'”, ”9ontinental .8” (o societate de
prelucrare a cauciucului care pe lân%ă producerea de anvelope se ocupă -i cu producerea sistemelor de frânare, sisteme de
suspensie, sisteme de si%uran*ă a suspensiei – respectiv a frânării, cu filiale în circa H de *ări$, ”?alford 9apital 1artners
+nc”, ”3n) 3ner%ie )aden uerttemer% .8”0Ain JFF!, 7an%old este former director and c"airman of strategic co&
mmittee la ”2'odia ?.” (o societate franceză, fondată în !G"G, specializată în producerea, marRetin%ul -i dezvoltarea pro&
duselor c'imice necesare în industria automoilelor, electronică, c'imică – produse de lar% consum, a cauciucului -i a cos&
meticelor$0.ctualul director de la ”2'odia ?.” & .ldo 9ardoso (independent director din JFF#$ se află în consiliile de ad&
ministra*ie a câtorva societă*i europene de prim ran%09ardoso este independent director la ”7oistar ?.”, former director
la ”8az de 4rance ?. – 8A4”, director la ”.a +nvestment 7ana%ers ?.”> din JFFH este director la ”Oran%e ?.”, iar din
JFF" este independent director la ”8A4 ?uez”09ardoso este prezent -i în consiliul de conducere de la ”Trilantic 9apital
7ana%ement ;;9”0
=n consiliul de la ”2'odia ?.”, 7an%old -i 9ardoso îi au alături pe 1ascal 9olomani (prezent în ”9ommissariat
g l6 Sner%ie .tomiue”$, /enri 1oupart&;afar%e (prezent -i la ”.lstom ?.”$0;a ”8A4 ?uez”, 9ardoso colaorează cu aron
.lert 4rYre (de la ”8roup )ruelles ;amert ?.”$> cu .nne ;auver%eon (de la ”Iodafone 8roup 1;9”$, prezentă -i la
adunarea 8rupului )ilderer% din JFFL din Turcia, dar în calitate de pre-edintă la ”.reva ?.”> cu 1aul 8uK Aesmarais (de
la ”1o@er 9orporation of 9anada”$0;a ”Trilantic 9apital 7ana%ement ;;9”, 9ardoso se întâlne-te cu 9'ristop'er 2u%en&
d'at (prezent -i în conducerea de la ”2io Tinto 1;9”$, cu aronul 8uK de outers (de la ”;e'man )rot'ers /oldin%s
+nc”$>lacu”Oran%e
93O 8iuseppe 7arc'io
4rance”, (deeste
care la ”3nel ?p.”$0
prezent ;a ”Oran%e%rupului
-i în conducerea ?.”, 9ardoso
de firmeîl ”;a%ardYre”$09a
are alături pe Aidlier uillot
o mică (pre-edinte
adău%are, -i
în comite&
tul de administra*ie de la ”Oran%e ?.” se află -i /ans&Olaf /enRel (prezent în conducerile de la ”9ontinental .8”, respec&
tiv ”.llianz ?3”$0Ain JFF, .ldo 9ardoso este director, c"airman of audit committee and mem#er of strategic committee la
”+merK ?.” unde îi are alături pe .maurK de ?eze (de la ”)N1 1arias”$, <acues Arijard (de la ”1ar%esa /oldin% ?.”$ -i
Olivier 1irotte (de la ”8roup )ruelles ;amert ?.”$b, iar din JFFG, 9ardoso este director and c"airman of audit and ris@
committee la ”)ureau Ieritas ?.” (parte a ”)ureau Ieritas 9ertification Nort' .merica +nc”$ unde colaorează cu <erme
9'aurruau (de la ”3.A? ?o%erma ?.”$, respectiv cu 1ierre /essler (de la ”9ap 8emini ?.”$0

”9ap 8emini ?.” este o societate aată pe o multitudine de servicii (de la consultan*ă în afaceri până la sectorul
spa*ial$ -i are ca zone de acțiune .frica, .merica, .sia&1acific, 3uropa -i Orientul 7ijlociu0. fost înfiin*ată în !GML -i are
sediul la 1aris0Ain conducerea acestei societă*i se remarcă Aaniel )ernard (de la ”.lcatel&;ucent”$ -i 1'ilip . ;asRa@K (MG
de ani$0=ntre !GM! -i JFF!, ;asRa@K a fost la ”3rnst P Qoun% ;;1” (din Ne@ QorR$> până în septemrie JFF" a fost preșe&
dinte non&executive la ”4annie 7ae”> din JFFH este independent director and mem#er of audit committee la ”9arolina
H#!
8roup”, respectiv (tot din JFFH$ director and mem#er of audit committee la ”;oe@s 9orporation”0Ain JJF", ;asRa@K este
director and mem#er of audit committee la ”;azard ;td”, respectiv ”;azard 8roup ;;9”03ste non&executive c"airman and
c"airman of executive committee la ”4ederal National 7ort%a%e .ssociation”01rintre colaoratorii de la ”;azard ;td” (res&
pectiv ”;azard 8roup 1;9”$ se află Iernon 3 <ordan (prezent -i la ”.Rin 8ump ?trauss /auer 4eld ;;1”$, 7ic'ael <o'n
Turner (de la ”).3 ?Kstems )ofors .)”$, 1ierre 9ailleteau (de la ”7oodK6s +nvestors ?ervice ;td”$0;a ”4ederal National
7ort%a%e .ssociation” se întâlne-te cu Aavid . ?id@ell (de la ”7or%an ?tanleK”$, 9arl . ;evinson (de la ”9iti%roup +nc”$,
Eevin . ?'annon (de la ”)anR of .merica 9orporation”$0;a ”;oe@s 9orporation” (dar -i ”9arolina 8roup”$ îl are aproape
pe <aco . 4renRel (de la ”8roup of T'irtK”$0Ain JFFG, ;asRa@K de*ine câteva func*ii în cadrul ”8eneral 7otors 9ompa&
nK” (proprietara ”Opel”$ unde colaorează cu Neville +sdell (de la ”T'e 9oca 9ola 9ompanK”$0

2evenind la Elaus 7an%old, acesta este prezent în calitate de c"airman of t"e supervisor #oard, mem#er of au&
dit committee, mem#er of nomination committee and mem#er of c"airmans committee la ”TD+ .8”, o societate care are în
proprietate circa JFF de produse -i #randuri (”mărci”$ din domeniul turismului0”TD+ .8” are interese de afaceri în 7eic,
9araie, ?pania (prin ”8roupotel” & în 7ajorca, respectiv )aleare$, în 8recia, 3%ipt, Turcia, iar prin ”Aorf'otels” în .ustria
-i 8ermania01rintre cei prezen*i la ”TD+ .8” se numără Iladimir QaRu-ev (de la ”?&8roup 9apital 7ana%ement”$, 7ic'a&
el 4renzel (de la ”9ontinental .8”$0=n consiliul de conducere de la ”.lstom ?.” (respectiv ”.lstom Aeutsc'land .8”$ se
află -i 8eor%e 9'odron de 9ourcel (de la ”)N1 1arias”$01rintre colaoratorii lui 7an%old de la ”7etro .8” se află <[r&
%en 4itsc'en (de la ”Aeutsc'e )anR .8”$, ulf . )ernotat (de la ”3&ON ?veri%e .)”$, )ernd 1isc'etsrieder (de la
”.llianz ?3”$, 7arie&9'ristine ;omard (de la ”TNT 3press NI”$0;a ”3n) 3ner%ie )aden uerttemer% .8”, ală&
turi de 7an%old, se află T'eodor ai%el, Elaus EinRel (de la ”;e'man )rot'ers +nc”$, <ean&1ierre )enu5 (de la ”3A4 3&
ner%K 1;9”$, /elmut 2au0;a ”?alford 9apital 1artners +nc”, 7an%old colaorează cu 1'illippe 8 von ?tauffener% (de la
”?olidus 1artners ;;1”$0

Ci pentru că din aproape în aproape (asemeni structurii unui arore$ apar detalii noi, se cuvine să aflăm câte ceva
despre <aco . 4renRel (MM de ani$, c"airman and E' la ”T'e 8roup of T'irtK”0=ntre !G"L -i !GG! a fost consilier econo&
mic -i director de cercetare la 47+, iar între !GG! -i JFFF a fost %uvernator al ”)anR of +srael”03ste pre-edinte la ”7errill
;Knc' +nternational”, pre-edinte al ”9ouncil of 4orei%n 2elation +nc – 942”03ste c"airman la ”< 1 7or%an 9'ase +nterna&
tional 4inancin% ;imited”, al ”< 1 7or%an 9'ase P 9o”03ste director al ”Dnion )ancaire 1riv5e”, ”9)+&TA)”, respectiv
memru al consiliului de administra*ie de la ”)rainstorm 9ell T'erapeutics +nc” din au%ust JFFL0. fost vice&c"airman la
”.merican +nternational 8roup +nc – .+8” (începând cu mai JFF#$0=ntre !GGG -i JFFF a fost vice&c"airman în ”9onsiliul
8uvernatorilor” de la ”3uropean )anR of 2econstruction and Aevelopment”03ste memru al ”9omisiei Trilaterale”, mem&
ru al investment advisor council al primului ministru al Turciei, respectiv memru al international advisor council de la
”9'ina Aevelopment )anR”0(7ai eistă vreun duiu privind ascensiunea economică a 9'ineiB$04renRel este memru al
international advisor #oard de la ”+tau Dnianco /oldin% ?.”, iar din JF!F este director la ”)oston 1roperties +nc”0To*i
colaoratorii sunt pe măsura lui0;a ”+tau Dnianco /oldin% ?.” & 9arlos 8'osn (de la ”Nissan 7otor 9o ;td”$> la 942 –
1eter 8 1eterson (de la ”T'e 1eter 8 1eterson 4oundation”$, /enrK 2 Eravis (de la ”EE2 7ana%ement ;;9” -i partici&
pant la întrunirile 8rupului )ilderer%$, Aavid 7 2uenstein (de la ”T'e 9arlKle 8roup”$, <ames Tomilson /ill (de la ”T'e
)lacRstone 8roup”$, )rian 2 7ulroneK (fost prim ministru al 9anadei, prezent -i în conducerea de la ”Teil'ard Tec'nolo&
%ies +nc”$, 4redericR  ?mit' (de la ”4ed3 9orporation”$, 7artin 4eldstein (de la ”3li ;illK P 9o”$, Qotaro EoaKas'i
(de la ”?onK 9orporation”$, 9olin ; 1o@ell (de la ”;eads 3uitK 1artners”$, Eennet' 7 Auerstein (”)oein% 9o”$, 7auri&
ce ;5vK (de la ”1ulicis 8roupe ?.”$, Aavid 2ocRefeller (de la ”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc”, participant la
adunările 8rupului )ilderer%, ale 9omisiei Trilaterale$, 3rnesto Wedillo (de la ”1rocter P 8amle 9o”$, 7adeleine E
.lri%'t (de la ”.lri%'t ?tonerid%e 8roup”, memră a ”+nstitutului .spen” -i prezentă la întrunirile ”+nstitutului .spen
2omânia”$, 2a'mi 7 Eo` (de la ”3ast 7arine Aeniz`ilic P Turizm .?”$, Aonna < /rinaR (de la ”Eraft 4oods +nc”$, Wal&
man ?'oval (de la ”)anR of <erusalem ;td”$, Quan% 7in%0

1u*in mai înainte a fost nominalizat 7aurice ;5vK09e se poate spune despre elB 7aurice ;5vK (M" de ani$ este
E' al ”1ulicis 9onseil ?.” (4ran*a$ din !GLL, devenind (în noiemrie !G"L$ c"airman -i memru al consiliului de ad&
ministra*ie -i E' al ”1ulicis 8roupe ?.”0=n !G"" a devenit c"airman -i memru al comitetului de conducere de la
”?aatc'i P ?aatc'i 8roup ;td”, iar în iunie JFFG a devenit director al ”1ulicis 9onsultant” din ;ondra03ste memru al
supervisor
(;ondra$, #oard de
respectiv la ”7edias
”Aeutsc'e et 25%ies
)anR 3urope
.8”& din ?.”, este
JFFM04ace memru
parte al supervisor
din international de la al
#oard#oard
advisor ”Aeutsc'e )anR .8”
”T'e )lacRstone
8roup”, dar -i 94203ste director al ”)un%e ?.?”, memru al advisor council de la ”)anue de 4rance” -i face parte din
comitetul de administra*ie de la ”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild”01rintre colaoratorii mai importan*i se
numără:
! & la ”1ulicis 8roupe ?.” & 7ic'el 9icurel (de la ”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue”$, 7arie&
<os5e Eravis (de la ”<osep' 3 ?ea%ram P ?ons +nc”, prezentă la întrunirile 8rupului )ilderer%, so*ia lui /enrK 2 Eravis$,
85rard orms (de la ”2ot'sc'ild P 9+3 )anue”$, 4eli 8 2o'atKn (de la ”;azard ;td”$0
J – la ”Aeutsc'e )anR .8” & 1edro&1alo EuczKnsRi (de la ”2o'atKn 8roup ;;9”$, Aieter 3 Wetsc'e (de la ”Aaimler
.8”$, <o'n 3 )rKson (de la ”EE2 P 9o””EE2 7ana%ement ;;9”$, 9lemens )^rsi%, ;Knn 7 7artin (de la ”Aeloitte
;;1”$, Earl&;ud@i% EleK (”7ercR E%a.”$, ;ee W'an%, <o'annes TeKssen (de la ”3&ON .8”$, /enrK .zzam (”.ratec
/oldin% 1<?9”$, )ernd 1isc'etsrieder (de la ”.llianz ?3”, dar -i ”7etro .8”$, Eurt )ocR (”)asf ?3”$, 9'arles T /a%el
(”1fizer +nc”$, ?uramaniam 2amadorai (”Tata ?ons ;imited”$, 1eter ;oesc'er (”?iemens .8”$, Toru /as'imoto (”Aeve&
lopment )anR of <apan”$, E@oR 1o ;i (”T'e )anR of 3ast .sia ;td”$, Na@a' Nasser )in E'alid .l T'ani (de la ”Nasser
H#J
 )in E'aled .l T'ani /oldin%”$, 4ernando /enri&
ue 9ardoso, W'an% Qunlin%, ;i in%Kan0
H – la ”T'e )lacRstone 8roup” & Nat'aniel 9'arles
2ot'sc'ild (de la ””2+T 9apital 1artners 1;9”$0
# – la ”)un%e ?.?” & cu Qves 2en5 Nanot (de la
”2'odia ?.”$0
 – la ”942 +nc” & cu <osep' ? NKe (”9'ertoff
8roup”$, /orst Teltsc'iR (”2oc'e /oldin% .8”$,
1rannoK 2oK (”Ne@ Ael'i Television ;td”$, .del
2aouf 3l 2eddK0
M – la ”7edias et 25%ies 3urope” & cu )runo Aes&
arats&)ollet (”1ulicis 8roupe ?.”$, )enjamin
)adinter (”25%ie 1ulicitaire des Transports 1ari&
siens&7etrous ?.”$0
L – la ”9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue” & cu 2en5 )arier de la ?erre (”NQ?3 3uronet +nc”$, )en&
jamin de 2ot'sc'ild (”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild ?.”$, 9laude 7essulam (”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'&
sc'ild ?.”$, Aaniel Treves (de la ”9ompa%nie de Tr5sorerie )enjamin de 2ot'sc'ild”$, .riane de 2ot'sc'ild, Iictor ?a&
sson, <ean Aumoulin, 4ran`ois )oudreault0(+ma%inea de mai sus îi are ca prota%oni-ti pe <o'n 3lRann – vice&pre-edinte la
”4+.T” & în stân%a -i Iernon <ordan – director eecutiv la ”;azard 4r5res P 9o” & dreapta, în cadrul întâlnirii 8rupului )il&
derer% din JFF, 2ottac'&3%ern – 8ermania$0

O altă personalitate importantă dintre colaoratorii lui <aco 4renRel este )rian 2i%'t 7ulroneK (despre care vom
mai auzi$0.re LJ de ani -i a fost (între septemrie !G"# -i iunie !GGH$ prim&ministru al 9anadei07ulroneK este c"airman la
”4ores 8loal”, este director, c"airman of international advisor #oard -i memru al comitetului eecutiv de la ”)arricR
8old 9orporation” & tre<uie ă>ut ca. cți 5i,tre 5irectorii 5e la a<riel Resources ol5 Cororatio, roi, 5e la
)arric ol5 Cororatio,03ste director la ”T'e )lacRstone 8roup” (respectiv la ”T'e )lacRstone 8roup6s 1rivate
3uitK Aivision”$, director la ”Trizec 1roperties”, dar -i memru internatonal advisor #oard la ”1o@er 9orporation of
9anada”, respectiv ”T'e 9'ina +nternational Trust”0Ain JFF! este director la ”IiasKstems 8roup +nc”03ste founding part&
ner and special advisor la ”Teil'ard Tec'nolo%ies +nc” (o companie producătoare de soft@are$ -i tot din JFF! este director
la ”ueecor 7edia +nc”03ste memru al 942 -i în JFF# a devenit director, memru al international advisor #oard la
”+ndependent Ne@s P 7edia 1;9”0Aintre colaoratorii acestuia se remarcă:
! – la ”)arricR 8old 9orporation” & .nt'onK 7unR (”9ineple +nc”$, Iernon <ordan, 1eter 7unR (fondatorul ”)arricR
8old 9orporation”$, Nat'aniel 1'ilip Iictor <ames 2ot'sc'ild (de la ”Iallares 1;9”$0
J – la ”T'e )lacRstone 8roup”, pe lân%ă cei aminti*i la partea dedicată lui 4renRel, se mai află /ut'am ? OlaKan (”7or%an
?tanleK”$, 2ic'ard / <enrette (”9r5dit ?uisse D?. +nc”$, . ? 8an%ulK (”7a'indra P 7a'indra ;td”$0
H – la ”ueecor 7edia +nc” & ?amuel 7inzer% (”<osep' 3 ?ea%ram P ?ons +nc”$0
# – la ”+ndependent Ne@s P 7edia 1;9” & ;ot'ar ;anz (”.el ?pein%er .8”$0
 – la 942 – /enrK 2 Eravis, <ames  O@ens (”Eo'ler% Eravis 2oerts P 9o”$, ?Klvia 7at'e@s )ur@ell (de la ”)ill P
7elinda 8ates 4oundations”$0

;ordul Nat'aniel 9'arles 2ot'sc'ild (L de ani$ î-i începe cariera la ”N7 2ot'sc'ild P ?ons”03ste founding
partner -i c"airman la ”?pencer /ouse 9apital 7ana%ement ;;1”, c"airman -i executive director la ”2+T 9apital 1artners
1;9”, respectiv ”< 2ot'sc'ild – 8roup of 9ompanK”03ste co&fondator al ”< 2ot'sc'ild .ssurance” -i ”?t0 <ames 1lace 9a&
pital”03ste deput c"airman -i senior non&executive director la ”)ritis' ?RK )roadcastin% 1;9”, respectiv director la ”2/<
+nternational”03ste director la ”2ens'a@ )aK”, dar -i memru al strategic advisor #oard de la ”8enie 3ner%K 9orpora&
tion”03ste -i memru al international advisor #oard al ”T'e )lacRstone 8roup”0”2it 9apital 1artners” operează ca trust de
investi*ii, în principal (prin diverse instrumente financiare$ în ?tatele Dnite, 3uropa, 2e%atul Dnit, <aponia, 3termul Orient
-i 9anada0Ae*ine cote majoritare în ”2/< +nternational”, ”8ettK +ma%es”, ”Aeutsc'e )oerse”, ”.tticus +nternational”, ”2o&
in /ood /oldin%s”, ”?+8”, ”1aKpoint”, ”9anadian 3ner%K – 3T4”, ”9Kcladic 9atalKst 4und” -i ziarul ”T'e 3conomist”0
1rintre apropia*ii acestuia se află:
! – la ”2+T
?uisse capital
8roup”$, 2icR1artners”
?op'er &(prezent
.rt'ur 9'arles Ialerian
-i în ”;94 3dmondellesleK (prezent.sset
de 2ot'sc'ild la ”?anofi”$, <ames;td”$0
7ana%ement / ;ei%'&1emerton (”9redit
J – la ”8enie 3ner%ie 9orporation” & 2ic'ard 9'eneK (”1rocter P 8amle 9o”$, Eeit' 2upert 7urdoc' (”Ne@s 9orp”$,
3u%ene . 2enna (”7oil +nternational 1etroleum 9orporation”$, ?tep'en Trauer (”D)? .8”$,  esleK 1errK (”38;
2esources +nc”$0=n ima%inea de mai jos sunt prezen*i )enjamin -i .riane de 2ot'sc'ild0

.rt'ur 9'arles Ialerian ellesleK – lord Aouro – M de ani, este senior advisor la
”9alKon” (DE$, respectiv senior advisor la ”9r5dit .%ricole 8roup”0. fost c"airman la
”Aun'ill /oldin%s”, dar -i deput c"airman al ”Iendme ;uurK 8roup”0Ain JFFF este di&
rector non&eecutive al ”9ompa%nie 4inanciYre 2ic'emont ?.”0=n mai JFFJ a devenit di&
rector independent la ”?anofi&.ventis”, iar în JFFH director independent la ”1ernod&2icard
?.”03ste director la ”8.7 orld@ide” (DE$, ”.en%oa )io 3ner%K” -i ”.en%eo )io 3&
ner%K” & ?pania0=ntre !GLG -i !G"G a fost memru al 1arlamentului 3uropean0Ain JF!F este
director la ”2+T 9apital 1artners 1;9”0
H#H
1rezen*a în diverse consilii de conducere îl apropie de alte persoane, la fel de importante pentru materialul de fa*ă:
! – la ”?anofi&.ventis” & cu <ean&2en5 4ourtou (”Iivendi Dniversal 3ntertainment ;;1”$, +%or ;andau (”.didas .8”$,
T'ierrK Aesmarest (”Total ?.”$, ;indsaK O@en&<ones (”;6Or5al ?.”$, 9'ristian 7ulliez (”;6Or5al ?.”$0
J – la ”9ompa%nie 4inanciYre 2ic'emont ?.” & Qves&.ndr5 +stel (de la ”2ot'sc'ild P 9+3 )anue”$07ic'el 9'amaud
(de la ”?anofi&.ventis”$ este -i directorul departamentului Investiții și ercetare al ”8roup )ruelles ;amert ?.” (o so&
cietate financiară care asi%ură servicii financiar&industriale în diverse domenii$0=n ima%inea de jos, /enrK 2 Eravis discută
cu /enrK Eissin%er la întrunirea 8rupului )ilderer% din JFF#
(H&M iunie, ?tresa, +talia$0

7arie&<os5e Eravis, M! de ani, este executive officer

la ”<osep' 3 ?ea%ram P ?ons”0Ci&a început cariera în !GLH în
calitate de senior economist la +nstitutul /udson03ste pre-edin&
tă a comitetului de administra*ie de la ”2oin /ood 4ounda&
tion” din !GL"03ste memră a international advisor #oard de
la ”4ederal 2eserve )anR” din Ne@ QorR03ste memră a su&
pervisor #oard al ”1ulicis 8roup ?.” (”1ulicis ?.”$, este
directoare la ”/ollin%er +nternational 1ulis'in% +nc”, a ”;I&
7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”, a ”atar 7useum .ut'o&
ritK”, -i din !GGM este directoare a ”?un&Times 7edia 8roup
+nc”$0=ntre !GGL -i JFFJ a fost directoare la ”9anadian +mperial )anR of 9ommerce”, a ”Iivendi Dniversal ” (între aprilie
JFF! -i martie JFF$ -i a ”4ord 7otor 9o” (între !GG -i JFFM$03ste senior fello7 la 94201rintre colaoratori (poate su&
#ordonați, poate șefi$ se află:
! – la ”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton” & 1ierre 8od5 (”9'ristian Aior ?.”$, aronul .lert 4rYre (”8roup )ru&
elles ;amert ?.”$, 8illes /ennessK, 4eli 8 2o'atKn (”;azard ;td”$, 9'arles de 9roisste (”T'e 8oldman ?ac's 8roup
+nc”$, )ernadette 9'irac (sună cunoscut <acues 9'iracB$0
J – la ”/ollin%er +nternational 1ulis'in% +nc” & /enrK Eissin%er (”2uiRon 1artners”$, 2oert ? ?trauss (”.Rin 8ump
?trauss /auer 4eld ;;1”$, .rt'ur 8eor%e eidenfeld (de la ”+nstitute for ?trate%ic Aialo%ue”$0”<osep' 3 ?ea%ram and
?ons” a fost înfiin*ată în !""H, la Ne@ QorR, -i are ca oiect de activitate producerea de distilate alcoolice, respectiv vin0;a
început era susidiară a ”T'e ?ea%ram 9o ;td”, dar o dată cu ac'izi*ionarea ”T'e ?ea%ram 9o ;td” de către ”Iivendi” (la
" decemrie JFFF$, ”<osep' 3 ?ea%ram P ?ons +nc” func*ionează ca susidiară a ”Iivendi”0

?u titulatura ”Iivendi” sunt reunite o multitudine de societă*i cu domenii de activitate diverse: ”Iivendi /ol&
din% 9orp”, ”Dniversal 9itK ?tudios 1roductions ;;;1”, ”Iivendi Dniversal 3ntertainment ;;1” & din ?tatele Dnite (în
domeniul media$> ”Iivendi Dniversal 8ames 7oile” (4ran*a$> ”Iivendi Dniversal 8ames DE ;td” (.n%lia$> ”Iivendi
Dniversal +nterac 1ulis +ntl” (4ran*a$> ”Iivendi Dniversal +nteractive 1ulis'in%” (?tatele Dnite$ – producătoare de soft&
@are> ”Iivendi Dniversal Net D?. 8roup +nc” & ?tatele Dnite – ec'ipamente de comunica*ii> ”Iivendi Dniversal 1uli&
s'in% ?.” & 4ran*a – soft@are> ”Iivendi Dniversal 3mploKees ?tocR Option 1lan” & 4ran*a – pia*ă de capital> ”Iivendi
Dniversal ?. 1ension 4und” & 4ran*a – pensii private> ”Iivendi Dniversal ?ea%ram Aivisions” & 9anada – ăuturi0Ain oc&
tomrie JFFH, ”Iivendi Dniversal 3ntertainment ;;1” activează ca susidiară a ”N)9 Dniversal +nc”, fiind condusă de
<ean&2en5 4ourtou (LJ de ani$, c"airman -i E'0

<ean&2en5 4ourtou este former director la ”1ernod&2icard ?.”, director la ”.X. 3uitale ;ife +nsurance 9o”,
iar din !GGJ este former director la ”.X. 4inancial +nc”0Ain !GG" este former director la ”2'odia ?.”, iar în JFFF a de&
venit former director la ”3.A? Nv – 3uropean .eronautic Aefence and ?pace 9ompanK”0=n JFFJ a devenit pre-edinte al
supervisor #oard (dar -i alte func*ii$ în cadrul concernului ”Iivendi”, former director la ”+.9U+nteractive 9orp”, respectiv
former director la ”9ap 8emini ?.”0=n JFFM este cooptat în conducerea de la ”?anofi&.ventis”, iar din JFFM se află -i în
conducerea ”Nestl5 ?.”0Ain septemrie JFFM -i până în aprilie JFFH a fost director la ”Ieolia 3nvironment ?.” & o socie&
tate specializată în servicii de mana%ement amiental, transport apă -i ape reziduale, transport de ener%ie, transporturi spe&
ciale, reciclare %unoi -i ape reziduale0=n 3uropa ac*ionează prin susidiara ”AalRia”, asi%urând servicii de încălzire, aer
condi*ionat, ener%ie solară -i %eotermică, iomasă, etc0”AalRia” %estionează circa LFF de re*ele (încălzire, ventilare, aer
condi*ionat$
4ourtou în ?tatele
a devenit Dnite,
memru al 4ran*a, .n%lia,
comitetului +talia, 8ermania,
de administra*ie de la3uropa
”7aroc9entrală
Telecom-i ?.”0O
de 3st,scurtă
*ările altice0=n
prezentareianuarie JFF,
a colaoratorilor:
! – la ”Nestl5 ?.” & <ean&1ierre 2ot' (”?@atc' 8roup .8”$, 3u%enio 7invielle (”Dnilever 1;9”$, Naina ;al Eid@ai
(”/?)9 /oldin%s 1;9$0
J – la ”Iivendi” & 9'ristop'e de 7ar%erie (”Total ?.”$, 7aureen 9'iuet (”9'anel ?.”$0
H – la ”?anofi&.ventis” & T'ierrK Aesmarest (”Total ?.”$, 9'ristian 7ulliez (”;6Or5al ?.”$, 9laudie /ai%ner5 (”4rance
Telecom”$0
# – la ”.X.” & /enri de 9astries, 2oert < 7c9ann (”D)? .8”$, 3zra ?uleiman (”?uez 3nvironnement 9ompanK ?.”$0

2evenind la /ans&Olaf /enRel (LF de ani$, este profesor doctor in%iner, senior advisor din partea 8ermaniei la
”)anR of .merica 9orporation”03ste memru al oint advisor council de la ”.llianz ?3”09u o carieră de HG de ani în ca&
drul +)7, în !G"L a devenit pre-edinte al ”+)7 8ermania”, iar în !GGH a fost numit E' al +)7 pentru 3uropa, Orientul
7ijlociu -i .frica0=n octomrie JFF! a devenit director independent al ”Oran%e ?.”03ste unul din directorii de la ”2in%ier
.8”03ste memru al supervisor #oard al ”)aKer ?c'erin% 1'arma .8”, ”3.A? .8”, ”?7? 8m'” (sau ”?7? .8”$,
H##
 al ”Aaimler 9'rKsler .erospace .8” -i al ”318 .8”0=n ima%inea alăturată este prezent /enri de 9as&
tries (participant la întruniri ale 8rupului )ilderer%, precum cea din JFFM de la Otta@a – 9anada$0
/enRel este memru al advisor #oard de la ”/apa%&;loKd .8”, ”3.A? .8”, ”3T4 .8”0=n aprilie
JFFJ a devenit memru al supervisor #oard de la ”)aKer .8”0. fost director non&executive la ”)ram&
les ;td” până în noiemrie JFFL, iar din ianuarie JFF este director non&executive la ”)ramles +n&
dustries 1;9 (;td$”0. făcut parte din conducerea ”3conia .8” până în septemrie JFFJ -i a fost mem&
ru al central advisor #oard de la ”9ommerzanR .8”01rintre colaoratori (fo-ti -i actuali$ se află:
! – la ”)aKer .8” & 9lemens )^rsi% (”Aeutsc'e )anR .8”$, <[r%en eer (”Aeutsc'e )anR .8”$,
1aul 7 .sc'leitner (”.llianz ?3”$, 3RRe'ard A ?c'ulz (”.X. Eonzern .8”$, Elaus Eleinfeld (”.l&
coa +nc”, participant în calitate de pre-edinte -i administrator al ”?iemens .8” la întrunirea 8rupului )ilderer% din JFFL,
din Turcia$0
J – la ”Oran%e ?.” & 4ranR 3 Aan%eard (”.tari”$, 3lie 9o'en (”1a%es <aunes 8roupe”$, Aidlier uillot&”;a%ardYre ?9.”
H – la ”?7? /oldin% 8m'” & 2udolf 2upprec't (”?alz%itter .8”$, /erert . /enzler (”9redit ?uisse 8roup”$, Aetlef 4
3 )ieraum (”?al Oppen'eim <r0 P 9+3 ?9.”$0
# – la ”2in%ier .8” & 7ic'ael 2in%ier, 2alp' )uc'i (”.el ?prin%er .8”$0
 – la ”/apa%&;loKd .8” & 2ainer 4euer'aRe (”TD+ .8”$, )ern'ard ?ervatius (”3n) 3ner%ie )aden uerttemer%
.8”$, 9'ristian Olearius (”77 arur% P 9o E%a.”$0
M – la ”)ramles +ndustries 1;9” & Aavid < Turner (de la ”9ommon@ealt' )anR of .ustralia”$0

=n comitetul de conducere de la ”Oran%e ?.”, /ans&Olaf /enRel este prezentă -i o altă persoană, foarte impor&
tantă pentru structura materialului de fa*ă03ste vora de 4ranR 3 Aan%eard (H de ani$, non&executive c"airman, c"airman
of finance  resources committee, c"airman of audit committee, c"airman of strateg committee la ”.tari”01rintre altele,
Aan%eard de*ine func*ii de administrator la ”9alKon” & 9r5dit .%ricole 9orporate and +nvestment )anR, ”3lectricit5 de
4rance – 3A4”, ”7oser )aer” & +ndia, ”?onaecom” & 1ortu%alia, ”?Kmantec” & ?tatele Dnite0=ntre septemrie JFF# -i fe&
ruarie JFF" a fost E' la ”Tec'nicolor ?.” (fosta ”T'omson ?.” & ini*ial ”T'omson 7ultimedia”$0. fost E' -i mana&
ging director la ”?)9 arur%” (ini*ial ”?8 arur% P 9o ;td”$ din septemrie !G"G până în aprilie !GGL0=n !GGL se ală&
tură conducerii de la ”4rance Telecom” devenind (între JFFJ -i JFF#$ senior executive vice&president al ”4rance Telecom”0
Ain !GG este c"airman of t"e directorate of t"e corporate #an@ la ”?)9 arur% 4rance”, iar din iulie JFF! este vice&c"a&
irman la ”Oran%e ?.”03ste director al ”1aris 3uroplace” -i în mai JF!! a devenit unul din directorii de la ”Telenor .?.”0
1ână în iulie JFFL a fost director la ”3utelsat 9ommunications”03ste prezent -i în conducerea de la ”)rue%el”01rintre apro&
pia*ii acestuia (mai importan*i$ se numără:
! – la ”.tari” & Aidier ;amouc'e (de la ”?T 7icroelectronics NI” & partea de componente electronice, e&”T'omson”$0
J – la ”?Kmantec 9orporation” & Aaniel /esse ?c'ulman (”.merican 3press 9ompanK”$0
H – la ”Telenor .?.” & )urR'ard )er%mann (de la ”8azprom Open <oint ?tocR 9ompanK”$ & un alt partener de vânătoare
al lui +on iriac> )arara 7ilan T'oralfsson (de la ”3lectrolu .)”$0
# – la ”9alKon” & 1'ilippe 8eslin (prezent -i la ”3uroAisneK ?9.”$, ?t5p'ane 1alez (”4rance Telecom”$, 4ran`ois 7ace
(de la ”9r5dit .%ricole ?rija .A Novisad”$0
 – la ”1aris 3uroplace” & )ernard .rnault (de la ”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”$> Aaniel )outon (de la ”Ieolia
3nvironnement ?.”$ & memru -i al 9luului 0e %i+cle (vezi pa%ina # a acestei traduceri$> )ertrand 9olom (”;afar%e
?.”$ & prezent la întrunirea 8rupului )ilderer% din JFFM de la Otta@a, 9anada> 7ic'el 15ereau (”)N1 1arias”$> 7arc
Iienot (”?oci5t5 85n5rale 8roup”$> <ean&4ran`ois Ae'ec (”?anofi&.ventis”$> 1ierre 2ic'ard (de la
”Aeia ?.”$> 85rard 7estrallet (”8A4 ?uez”$> 1'ilippe ;a%aKette (”< 1 7or%an P 9+3 ?.?”$> 9'ris&
tian NoKer (”)anue de 4rance”$> Xavier 2olet (”;ondon ?tocR 3c'an%e 8roup 1;9”$> 7ic'el 1rada
(de la ”atar 3c'an%e”$01rin ”atar 3c'an%e” face le%ătura cu un alt invitat la vânătorile lui +on i&
riac> 9Kril ?pinetta (”.ir 4rance – E;7”$> T'omas 7iro@ (”T'e 3uropean )anR for 2econstruction
and Aevelopment”$> 9aio Eoc'&eser (”Aeutsc'e )anR .8”$> 1eter 1raet (”)anue Nationale de
)el%iue ?.”$0
M – la ”)rue%el” & <im O6Neill (”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$0Aouă mici amănunte: în ima%inea
alăturată se află Aaniel )outon> 7ic'el 15ereau (”)N1 1arias”$ este memru al +nstitutului .spen 4rance0

mmittee 1ierre 2ic'ard

and mem#er of (MG de ani$, estecommittee
compensation former c"airman, c"airman
la ”Aeia ?.” of strateg
(o ancă committee,
comercială c"airman
care operează of appointments
în sectorul co&
financiar&in&
dustrial$03ste director la ”8r5vin et 9ompa%nie” din octomrie JFF"> al ”9r5dit du Nord ?.” din feruarie JFFF -i al
”9ompa%nie du 7ont )lanc” din noiemrie JFF"0=ncepând cu !GGL este director independent la ”.ir 4rance – E;7”03ste
director al ”3A4 3ner%ies Nouvelles ?.” din septemrie JFFM03ste director al ”1aris 3uroplace” -i memru al ec'ipei de
directori de la ”3uropean +nvestment )anR”, ”9ompa%nie Nationale .ir 4rance”, ”;e 7onde ?.”, respectiv ”8enerali
4rance /oldin%”09olaoratorii acestuia se află, fie în v!rful finan*elor mondiale, fie în lumea #alcanică a finan*elor:
! – la ”3uropean +nvestment )anR” & 9'ristine ;a%arde (de la ”3+) 8roup”$, actuala directoare a 4ondului 7onetar +nter&
na*ional> Oscar 4anjul 7artin (”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$> ?iil ?vilan (”?lovene 3port and Aevelopment )anR
+nc”$> Tommaso 1adoa&?c'ioppa (”9N1 .ssurances ?.”$, prezent la adunările 8rupului )ilderer%> outer )os (de la
”.sian Aevelopment )anR”$> 3u%en Orlando Teodorovici -i +sael 2iano +anez (amii de la ”9ouncil of 3urope Aevelop&
ment )anR”$> Aimiter +vanovsRi (”)lacR ?ea Trade and Aevelopment )anR”$> +vari 1adar (”T'e 3uropean )anR of 2econ&
struction and Aevelopment”$0
J – la ”9redit du Nord ?.” & 1'ilippe 9iterne (”?oci5t5 85n5rale”$ -i 1atricR ?uet (” ?oci5t5 85n5rale 8roup”$0
H#
 H – la ”3A4 3ner%ies Nouvelles ?.” & 3lie 9o'en (”1a%es <aunes
8roupe”$0Aimiter +vanovsRi, director al ”3uropean +nvestment )anR”
este -i memru al ec'ipei de %uvernatori de la ”)lacR ?ea Trade and Ae&
velopment )anR” (al cărei pre-edinte este .ndrei EondaRov$09u diverse
func*ii în ”)lacR ?ea Trade and Aevelopment )anR” sunt prezen*i: .na&
toli I Capovalov (”National )anR of DRraine”$, +na 8orea (7oldova, )a
saraia$, A iana )lându, Ctefan 1etrescu, Iarujan Ios%anian -i 000 ?eas&
tian Ilădescu0Aiana )lându este coordonator pentru pro%rame pentru fi&
nan*ele pulice eterne în 7inisterul 3conomiei -i 4inan*elor> Ctefan 1e&
trescu are aceea-i func*ie ca -i Aiana )lându, iar 3u%en Orlando Teodo&
rovici este director %eneral în 7inisterul 4inan*elor 1ulice din )ucu&
re-ti0=n ima%inea alăturată, Iarujan Ios%anian este prezent la una din în&
trunirile +nstitutului .spen 2omânia0

Aaniel )outon (MF de ani$ este independent director, c"airman of accounts  audit committee and mem#er of no&
mination and ompensation ommittee la ”Ieolia 3nvironnement ?.”0. fost inspector financiar în 7inisterul de 4inan*e
al 4ran*ei (între !GLH -i !GLM$, respectiv al -epartamentului 5uget al aceluia-i minister între !GLL -i !G"M0. fost E' al
”?oci5t5 85n5rale 8roup” între !GGH&!GGL -i JFFH&JFF"03ste E' al ” ?oci5t5 85n5rale” din 1aris03ste unul dintre direc&
torii de la ”Total ?.” (ini*ial ”Total 4ina 3;4”$ din !GGL, este director la ”Dsinor ?.”> din feruarie JFFJ este director la
”.rcelor” -i este unul dintre directorii de la ”1aris 3uroplace”0. fost pre-edinte al ” ?oci5t5 85n5rale” între !GGL -i mai
JFFG09u cine sc'imă impresii și idei:
! – la ”Ieolia 3nvironnement ?.” & ;ouis ?c'@eitzer (”2enault ?.”$, /enri 1ro%lio (”3lectricit5 de 4rance ?.”$, <ean
.z5ma (” ?oci5t5 85n5rale 8roup”$, 1aolo ?caroni (”3N+ ?p.”$, Olivier 9osta de )eaure%ard (”8roupe +ndustriel 7arcel
Aassault ?.”$ & producătorul avioanelor ”7ira%e”0
J – la ”Total ?.” & .nne ;auver%eon (”Iodafone %roup 1;9”$, 1aul 8uK Aesmarais (”1o@er 9orporation of 9anada” & ca
-i )rian 2 7ulroneK$, 7arie&9'ristine 9oisne ( de la ”4inanciYre de la 9roi )lanc'e”$, )arara Eu (”?iemens .8”$0
H – la ”Dsinor ?.” & Dlric' /artmann (”3&ON 2u'r%as .8”$, +%nacio 4ernandez Too (”.rcelor 7ittal”$
<ean&1ierre /ansen (de la ”8A4 ?uez”$ & memru al 8rupului )ilderer%, 8uillaume de )ouron de 1ar&
me (de la ”.rcelor ?.”$ & so*ia re%elui 7i'ai este .nna de )ouron de 1arma, 4ernand a%ner (”.rcelor
7ittal”$, <osep' Einsc' (”.rcelor 7ittal”$0Aeocamdată, detaliile despre ceilal*i memri ai conducerii de
la ”.rcelor 7ittal”, se opresc aici> dar vor reveni, mai ales că în acest concern se află persoane implicate
-i în conducerea altor concerne0=n ima%inea din stân%a se află .nne ;auver%eon, participantă la reuniuni&
le 8rupului )ilderer%0

Aidlier uillot (J de ani$, a devenit E' al ”4rance T5l5com 7oiles” în !GG#0. fost director comercial al ”O&
ran%e 4rance T5l5com 7oile ?ervices” între !GGL -i !GGG0Tot în acea perioadă a fost -i c"airman la ”Oran%e ?ervices” -i
”Oran%e Aistriution”03ste director al ”Oran%e 4rance” din cadrul ”4rance T5l5com” -i a fost prezent în conducerea postu&
lui Tv ”9anal”03ste director la ”7onaco Telecom ?.”, pre-edinte al management #oard la ”;a%ardYre .ctive ?.?” -i
”;a%ardYre ?9.”03ste -ef al media #usiness în cadrul ”/ac'ette 4ilipacc'i 75dias ?.” & o companie din cadrul %rupului
”;a%ardYre”01rintre memrii ec'ipei de colaoratori se află:
! – la ”Oran%e 4rance ?.” & 4ranR 3 Aan%eard, /ans&Olaf /enRel0
J – la ”7onaco Telecom ?.” & 8eor%e +slaK 7acNeill 2oertson (de la ”9ale and ireless 9ommunications 1;9”$0=n
!GGL, ”7on5%ascue des T5l5p'ones” î-i sc'imă denumirea devenind ”7onaco Telecom ?.”0.si%ură servicii de teleco&
munica*ii în sistem de telefonie fiă, telefonie moilă, internet, televiziune prin calu, servicii de date prin satelit, comuni&
ca*ii maritime0Ain iunie JFF# func*ionează ca susidiară a ”9ale P ireless 1;9”0=n JFFG, ”7onaco Telecom ?.” a
câ-ti%at o extensie de contract ca operator de telefonie (inclusiv alte servicii$ în provincia Eosovo0 8eor%e +slaK 7acNeill
2oertson, mai cunoscut cu numele de lord 8eor%e 2oertson, a fost secretar %eneral al N.TO, respectiv pre-edinte al
9onsiliului Nord .tlantic între octomrie !GGG -i decemrie JFFH03ste executive advisor la ”T98 4inancial 1artners”, ad&
visor la ”T'e 9o'en 8roup”, strategic advisor la ”T'e 2oKal )anR of 9anada” -i ”)1 1;9”03ste decorat cu rucea în
grad de (are avaler al 'rdinului %f6 (ic"ael  %f6 2eorge03ste memru al advisor #oard la ”3a%lefield 9apital ;;1”,
non&executive
3ste director ladirector
”7onaco la Telecom
”eir 8roup
?.”,1;9”
senior-iinternational
”?mit' 8roupadvisor
1;9”04ace partePdin
al ”9ale ec'ipa 9ommunications
ireless de conducere de la1;9”,
”TNEdirector
– )1”0
al ”Open <oint&?tocR 9ompanK TNE – )1 /oldin%”, respectiv director la ”TNE – )1 +nternational ;td” -i ”)re%al 9apital
;;1”03ste former c"airman al ”N.TO – 2usia 9ouncil”0=n ac*iunile lui, lordul 2oertson este autat -i, mai ales, îndrumat
de colaoratori de încredere:
! – la ”T'e eir 8roup 1;9” & 7elanie 8ee (”;azard ;td”$0
J – la ”)re%al 9apital ;;1” & <o'n 2ose (”3li ;illK P 9o”$0
H – la ”9ale P ireless 9ommunications 1;9” & Easper 2rsted (prezent -i la ”.llianz ?3”$0
# – la ”Open <oint&?tocR 9ompanK TNE – )1 /oldin%” & .nt'onK ) /aK@ard (de la ”Iallares 1;9” & la care Nat'aniel
1'ilip Iictor <ames 2ot'sc'ild este co&founder$, .leei ?avcenRo, .natoli .Rimenco, 7i'ail 7 4ridman (”TNE – )1 +n&
ternational ;td”$, 8er'ard ?c'roeder (fost cancelar %erman, de la ”TNE – )1 +nternational ;td”$0
 – la ”TNE – )1 +nternational ;td” & .leandr CoRin (”3ur.sia Arillin% 9ompanK”$, +an 7cAonald (”4airfield 3ner%K
1;9”0

H#M
 =n ima%inea alăturată, 8er'ard ?c'roeder (în drep&
tul coloanei al#e, la intrare, salutându&l pe <[r%en
3 ?c'rempp – de la ”fosta” ”Aaimler 9'rKsler
.8”$ în timpul reuniunii 8rupului )ilderer% din
JFF (8ermania$0

<[r%en eer (MG de ani$, prezent alături

de /ans&Olaf /enRel la ”)aKer .8”, este c"air&
man of ar#itration committee, c"airman of stearing
committee (plus alte func*ii$ la ”Aeutsc'e ;uft'an&
sa .8”0. fost (între mai JFFM -i decemrie JFF"$
c"airman of supervisor #oard de la ”Aeutsc'e
1ost .8”03ste vice&pre-edinte al consiliului de la
”7icrolo% ;o%istics .8”, respectiv non&executive
director în cadrul ”Tetra ;aval +nternational ?.”0
3ste memru al supervisor #oard de la ”Ioit'
.8”, ”.llianz .8”03ste memru al advisor #oard
de la ”Aeutsc'e )a'n .8” (societatea %ermană care se ocupă cu %estionarea autostrăzilor$, iar între JFFH -i mai JFF" a fost
memru al supervisor #oard al ”Aeutsc'e )anR .8” -i ”Aeutsc'e )anR .8” & ;ondra0Ci <[r%en eer (la rândul lui$ se
poate aza pe cunoscuții lui:
! – la ”Aeutsc'e ;uft'ansa .8” & /erert /ainer (”.didas .8”$, Nicola ;eiin%er&Eamm[ler (”.llianz ?3”$0
J – la ”Tetra ;aval +nternational ?.” & Eeit' 'iston (”/?)9 /oldin%s 1;9$, 1aul ?Rinner (”?'ell Oil 1roducts 9ompa&
nK ;;9”$, )ernd 1isc'etsrieder (”.llianz ?3”$0
H – la ”Aeutsc'e )a'n .8” & Dlric' eiss (”9ontinental .8”$, endelin iedeRin% (”Novartis .8”$, /einric' eiss
(”.llianz .8”$, <[r%en Erumno@ (”Aeutsc'e )anR .8”$, 9'ristop' Aknzer&Ianotti (”3&ON .8”$0

/erert . /enzler se alătură companiei ”7cEinseK P 9ompanK” în !GLF, la A[sseldorf, în prezent fiind advisor
la ”7cEinseK P 9ompanK”03ste memru al supervisor #oard al ”?7? 8m'” -i al ”49 )aKern 7[nc'en .8”03ste
memru al ”+ndustrial 9ouncil”, respectiv al ”87T 9ommunications 1artners ;;1”03ste c"airman al strategic advisor
#oard al ”9redit ?uisse 8ermanK”, dar -i special advisor al pre-edintelui de la ”9redit ?uisse 8roup”0Ain iunie JFF# este
vice&c"airman al advisor #oard de la ”9redit ?uisse 8roup”, respectiv memru al supervisor #oard de la aceia-i societa&
te09e se poate spune despre cola#oratorii lui /enzlerB 7ajoritatea, c'iar dacă sunt în domenii diferite, la un punct au un
centru de gravitație comun:
! – la ”87T 9ommunications 1artners ;;1” & <ames . 7ont%omerK (”7ont%omerK P 9o ;;9”$, .s'leK /i%'field (de la
”7icrosoft 9orporation”$0
J – la ”49 )aKern .8” & Earl&8er'ard 3icR (”Aeutsc'e )anR .8”$, 7artin interRorn (de la ”IolRs@a%en .8”$, Aieter
2ampl (”Dnicredit ?1.” & prezent la partidele de vânătoare or%anizate de iriac$, 4ranz )ecRenauer -i )oris )ecRer0

Aetlef 4 3 )ieraum (M" de ani$, este memru al ”?7? 8m'” (unde este prezent -i /ans&Olaf /enRel$0)ier&
aum este (printre altele$ partner and asset manager = operating division la )anca 9omercială ”?al Oppen'eim <r0 P 9ie
?9.” (o ancă înfiin*ată în !L"G, având sediul în ;uemour%> anca func*ionează ca susidiară a ”Aeutsc'e )anR .8”$0
)ieraum face parte din comitetul de administra*ie de la ”A? +nvestment 8m'”, este director la ”.tradius NI”,
”Oppen'eim )eteili%un%s .8”, ”.X. +nvestment 7ana%ers Aeutsc'land 8m'”, ”8erlin% N97”, ”4inance .8”, ”Aou&
%las /oldin% .8”, ”3scada .8”, ”Aundee 2eit”, ”.rtemedia .8”, ”+nte%rated .sset 7ana%ement 1;9”, de*inând -i func&
*ii de conducere în alte câteva fonduri de investi*ii %ermane03ste director la ”7errion 9apital +nvestment 7ana%ers ;td”, al
”7artin 1eters )auunterne'mun% .8”, ”)anRenvereini%un% N2eI”, ”Oppen'eim Eapitalanlan%e%esellsc'aft m/0Ain
!G"M este director al ”T'e 3uropean 3uitK 4und”, din !GGF al ”9entral 3urope P 2usia 4und +nc”, iar din JFF" este direc&
tor al ”Ne@ 8ermanK 4und +nc”09e aduce nou în privin*a relațiilor de afaceri:
! – la societă*i ale %rupului ”.X.” & /enri de 9astries, 2oert < Eoe'ler (”?8; 9aron ?3”$, 9laude )runet (”1?. 1eu&
%eot 9itrohn”$, Elaus ?turanK (”23 ?olutions .8”$, T'ierrK ;an%reneK (”9r5dit .%ricole ?.”$0

HJ –– la
la ”A?
”?7? /oldin%s 8m'”
+nvestments 8m'”& 2udolf
& /ans2upprec't
TietmaKer(”?alz%itter .8”$,
(de la ”;azard P /erert . /enzler
9o 8m'”$, Eevin(”9redit ?uisse 8roup”$0
1arRer (”Aeutsc'e )anR .8”$,
2einfried 1o'l (”.ssicurazioni 8enerali ?p.”$0
# – la ”Ne@ 8ermanK 4und +nc” (respectiv ”3uropean 3uitK 4und +nc”$ & <o'n . 9annon (de la ”4oot ;ocRer ?pecialtK
+nc” & o societate de comercializare a încăl*ămintei sport: .didas, 1uma, NiRe, etc$, <o'n . )ult (”T'e 8reat 9'ina 4und
+nc”$0
 – la ”)anR Oppen'eim <r0 P 9ie” (din ;uemour%$ – aronul 9'ristop'er 4rei'err von Oppen'eim0

9'ristian Olearius (M" de ani$ este partner la ”77 arur% P 9oE8a.”03ste prezent în consiliile de adminis&
tra*ie de la ”.llianz ?3”, ”IT8 .Rtien%esellsc'aft” (unde se întâlne-te cu <ost . 7assener% & ”T'KssenErupp ?teel 3uro&
pe .8”$, ”)anR'aus ;oecRe .8”, ”.ustria Office 2eit .8”, respectiv ”/apa%&;loKd .8” (unde îi are ca parteneri de
afaceri pe 7ic'ael 4renzel & ”TD+ .8”, /anz&Olaf /enRel, 2udolf 2upprec't, dar -i )ern'ard ?ervatius & ”3n) 3ner%ie
)aden uerttemer% .8”$0

H#L
 Ci dup ce ne&am plim#at prin toată 3uropa pentru a cunoa-te (o parte$ din rela*iile de afaceri ale lui Elaus < 7an&
%old, mai treuie specificat un sin%ur lucru despre acesta (fapt care va lumina -i mai mult$ ”interesul oamenilor de afaceri
străini” pentru investi*ii în 2omânia: Elaus 7an%old face parte din supervisor #oard de la ”)anR 2ot'sc'ild 3urope”0
=n derularea prezentărilor de mai sus (cu anumite ocazii$ s&au făcut referiri la concernele ”3.A?”, ”;a%ardYre”,
”Aaimler”0Ae-i va fi destul de lun%ă, prezentarea care va începe cu ”3.A?” merită tratată cu aten*ie, mai ales prin prisma
ac*iunilor, societă*ilor -i personajelor care au tan%en*ă în mod direct cu 2omânia0

”3.A?” sau ”3uropean .eronautic and ?pace 9ompanK” activează în sectorul militar, respectiv aerospa*ial, lu&
ând fiin*ă la !F au%ust JFFF prin fuziunea dintre ”Aaimler 9'rKsler .erospace .8” (”A.?.”$, societatea franceză ”.5ro&
spatiale – 7atra” -i societatea spaniolă ”9onstructiones .eronuticas ?.” (”9.?.”$0”3.A?” proiectează (-i produce$
avioane civile (”.irus”$ -i militare, sisteme de comunica*ii, rac'ete militare -i rac'ete spa*iale, sateli*i artificiali -i toate
sistemele de interconeiune dintre domeniile enumerate anterior0?ocietatea î-i are sediul la ?c'ip'ol&2ijR – o zonă indus&
trială în apropierea aeroportului ?c'ip'ol din .msterdam, func*ionând su jurisdic*ia le%ilor olandeze03ste a doua societa&
te europeană producătoare de armament, după ”).3 ?Kstems”0Dndeva pe parcurs, conducerile acestor două societă*i î-i
str!ng m!inile01rincipalele sedii de lucru se află la 1aris, respectiv Ottorun (la sud de 7[nc'en, în 8ermania$0?ocietatea
”3.A?” are în componen*ă trei ”su&companii”: ”3.A? Aetsc'land 8m'” & 8ermania, ”3.A? 4rance ?.?” & 4ran*a -i
”3.A? 9.?.” & ?pania09oncernul ”3.A?” are ca principali ac*ionari:
! – participa*ie pulică ”free float” & #!,!!>
J & ”?o%eade” (”?oci5t5 de 8estion de l6.5ronautiue, de la Aefense et de l63space”$, franceză, care de*ine JJ,#M0Ain
”?o%eade”, F din ac*iuni sunt controlate de statul francez prin ”?o%epa” & ”?oci5t5 de 1articipations .5ronautiues”, iar
celelalte F rămase sunt controlate de %rupul ”;a%ardYre” prin ”A5sirade”0
H & ”Aaimler .8” & JJ,#M0
# & ”?31+”, spaniolă, ,#"0
 & ”3.A?” de*ine F,HG din ac*iunile proprii0
M – statul francez – F,FM0
L & ”Inestor% )anR” (2usia$ cu ,F#0”Inestor% )anR” (mai cunoscută drept ”IT) )anR”$ este o ancă rusească impor&
tantă, cotată la )ursă, din ac*iunile căreia %uvernul rus controlează LL,#L prin ”4ederal 1ropertK .%encK”
('ttp:UUit0@iRipedia0or%U@iRiU3.A? $0;a rândul lui, concernul ”3.A?” de*ine ac*iuni la alte societă*i:
! – controlează ,FH din ”.vi9'ina”0
J – la ”.rianespace”0
H – de*ine #M,HJ din ”Aassault .viation” & producătoarea avioanelor ”7ira%e” (prin ”3.A? 4rance ?.?”$0
# & ”A.A9” 8ermania (”A.A9 ;uft und 2aumfa'rt )eteili%un%s .8”$ prin ”3.A? Aeutsc'land”0
 – la ”Aornier 9onsultin%”, 8ermania, prin aceia-i ”3.A? Aeutsc'land”0
M – HF din societatea franceză ”Aa'er&?ocata” (prin ”3.A? 4rance ?.?”0
L – JM," din ac*iunile societă*ii finlandeze ”1atria”0

=n !GGJ, ;aurent Aassault se alătură la ”8roupe +ndustriel 7arcel Aassault”0;aurent este former director la
”.ssicurazioni 8enerali ?p.” & 4ran*a> executive director la ”8roupe +ndustriel 7arcel Aassault ?.”> din !GGH se află în
conducerea ”Aassault ?Kstemes ?.”> din !GG este non&executive director la ”EudelsRi ?.” & o societate elve*iană, înfiin&
*ată de .ndr5 EudelsRi, care operează în domeniul audio&video de înaltă calitate (este suficient de amintit amplificatoarele
audio ”Na%ra”, respectiv securizarea transmisiilor di%itale de date – celerul sistem de codare ”Na%ra Iision”$03ste demn
de re*inut că .ndr5 EudelsRi (în calitate de pre-edinte al ”EudelsRi 8roup”$ a fost prezent la întrunirea 8rupului )ilderer%
din "&!! iunie JFFM, Otta@a, 9anada0;aurent este memru al advisor #oard committee de la ”?a%ard” (caracterizată ca
fiind private eWuit arm of ;o7er orporation of anada, înfiin*ată în JFFJ, având sediul în 4ran*a$> din !GGL este director
la ”1o@er 9orporation of 9anada”03ste director la ”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild 3urope” (condusă de )enjamin
de 2ot'sc'ild$ din ;uemour%, ca susidiară a ”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild ?.” (din 3lve*ia$0Aate fiind dome&
niile de activitate în care este prezent ;aurent Aassault, sunt demne de aten*ie -i consiliile de administra*ie (respectiv per&
soanele din aceste consilii$ din care face parte ;aurent:
! – la ”Aassault ?Kstemes ?.” & .ndr5 EudelsRi (deja cunoscut$, )ernard Aufau (de la ”4rance Telecom”$0
J – la ”1o@er 9orporation of 9anada” & .ndr5 Aesmarais, 1aul 8 Aesmarais (”1ar%esa /oldin% ?.”$0

#H –– la
la ”?a%ard”
”EudelsRi& ?a” & cu .leandre
.imerK Weller (”/?)9
;an%lois&7eurinne 1rivate ?.”$0
(de la ”+merK )anR 4rance”$0
 – la ”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild 3urope” & 9laude 7essulam (”)anue 1riv5e 3dmond de
2ot'sc'ild ?.”$0=n calitate de memru al advisor #oard de la ”9atalKst +nvestment ;1” (respectiv
”9atalKst 4und ++”$, ;aurent Aassault îl are ca partener de afaceri pe 2o%er 9uRierman (prezent -i în co&
mitetul de administra*ie de la ”1ulicis 8roupe ?.”$0
+ma%inea alăturată îl prezintă pe 1aul Aesmarais <r0

8rupul ”;a%ardYre”, cunoscut ini*ial cu denumirea de ”7atra”, are participa*ii în domeniul editorial, media, vân&
zări 5n&detail, dar -i industria aerospa*ială, fiind creat ca "olding la J# septemrie !G"F0Aupă privatizarea (în !G"L$ ”7a&
tra” de către %uvernul 9'irac (ar fi interesant de văzut func*iile de*inute de )ernadette 9'irac$, %rupul ”;a%ardYre” cunoa-&
te o dezvoltare eplozivă09oncernul ”;a%ardYre” este reprezentat prin două societă*i principale, apar*inătoare 'oldin%ului:
! & ”;a%ardYre 7edia” & cu ”;a%ardYre 1ulis'in%”, ”/ac'ette 4ilipacc'i”, ”;a%ardYre .ctive” (radio$, ”;a%ardYre ?ervi&
ces”, ”;a%ardYre ?ports”0
H#"
 J & ”3.A?”08rupul ”;a%ardYre” este prezent -i în 2omânia0”;a%ardYre .ctive 2adio +nternational” operează în 2omânia
prin ”3A+ 2omânia ?.” & ”3urope Aevelopment +nternational”, de*inând LM din ac*iunile postului de radio ”3uropa 47”,
un post de milioane de rom!ni01ostul de radio ”3uropa 47” este condus de către 000 +lie Năstase09onform datelor raportate
de companii la 9N. (au%ust JFF#$, directorul %eneral al postului ”2adio XX+” ar fi acela-i +lie Năstase0”2adio XX+” este
de*inut, în majoritate, de ”4unda*ia ?ecolului XX+”, condusă de Iictor 1onta04ostul ministru al apărării, +oan 7ircea 1ascu,
ar fi fost -i el prezent în mediul de la ”2adio XX+”, fiind memru al consiliului de administra*ie până la ! aprilie JFFH0=n
JFF#, ”;a%ardYre” -i&a diminuat cota la ”2adio XX+” (de la #L, la JF$ în favoarea societă*ii olandeze ”/ullener% /o&
lland /oldin% )I”01rin noile re%lementări ale 9N., o societate care de*ine un pac'et majoritar la un post de radio (sau
Tv$, poate de*ine maim JF într&un alt post de radio (sau Tv$0.c*ionar unic la ”/ullener% /olland /oldin% )I” este
ce'ul .dam )lec'a, consilier pentru 9e'ia al %rupului ”;a%ardYre” pe proleme de fuziuni -i ac'izi*ii (în 9e'ia$0
.c*iunile %rupului ”;a%ardYre” sunt de*inute de diverse societă*i, dar -i de persoane:
! – investitori străini – MF,#M0
J – institu*ii franceze – !M,0
H – .rnaud ;a%ardYre – G,MJ0
# – al*i de*inători – L,L#09ompania de*ine H,!G din propriile ac*iuni, iar an%aja*ii %rupului au -i ei o cotă de !,L0

.rnaud ;a%ardYre (#G de ani, în ima%inea din stân%a$ este co&managing partner, general part&
ner, E' -i c"airman la ”.29O”, pre-edinte la ”3.A?”, pre-edinte la ”;a%ardYre .ctive”, pre-edinte
la ”;a%ardYre 7edia”, E' al ”;a%ardYre 7edia” -i pre-edinte la ”;a%ardYre .ctive ?.?”0=ntre JFFH -i
JFF" a făcut parte din consiliul de administra*ie de la ”4rance Telecom”0Ain JFFH este former indepen&
dent director la ”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”, este prezent în consiliul de conducere de la ”4i&
malac ?.”, -i tot din JFFH este director and mem#er of strategic committee la ”3.A?”03ste prezent -i în
comitetul de conducere al postului de radio ”3urope !”09e se poate spune despre cei din anturajul lui .rnauld:
! – în societă*i ale %rupului ”;a%ardYre” & 1ierre ;escure (”EudelsRi ?.”$, Aidier 1ineau&Ialencienne (”?a%ard”$, 8eor&
%es 9'odron de 9ourcel (de la ”)N1 1arias”$, 4ran`ois 2ousselK (”9redit ?uisse 8roup”$, 1atricR Ialroff (”9r5dit .%ri&
cole and +nvestment )anR” & 9alKon$0
J – la ”3.A?” & al*i grei din lumea finan*elor -i afacerilor – ;aRs'mi N 7ittal (de la ”.rcelor 7ittal”$, /erman&<osef
;amerti (”Aeutsc'e )anR .8”$, 7ic'el 15ereau (”)N1 1arias” dar -i memru al +nstitutului .spen 4ran*a$, )odo De&
er (”Aaimler .8”$0
=n octomrie JFF", fuziunea dintre ”7ittal ?teel /oldin% .8” (condusă de ;aRs'mi N 7ittal$
-i ”.rcelor”, a dus la formarea ”.rcelor 7ittal ?teel /oldin%s .8”, cu sediul la 2otterdam (în Olanda$
-i cu centre opera*ionale în EazaR'stan, .l%eria, 2epulica 9e'ă, .frica de ?ud -i 2omânia – prin
”.rcelor 7ittal /unedoara ?.”, ”9ominatul ?iderur%ic 8ala*i” -i două ”.rcelor 7ittal Tuular 1ro&
duct”, dar cu indici )asdaW diferi*i: ”1T2O&2O” -i ”T12O&2O” (una dintre ele este, în mod si%ur, so&
cietatea de la 2oman$0

;aRs'mi N 7ittal (MF de ani$ este E', pre-edinte, managing director of operations -i mem&
#er of management #oard la ”.rcelor 7ittal”, aflându&se -i în conducerea tuturor societă*ilor care in&
clud în denumire rcelor, rcelor (ittal sau doar (ittal0;aRs'mi N 7ittal (în ima%inea din stân%a$ este
pre-edinte la ”+spat +nland +nc”, pre-edinte la ”.peram”> între JFFJ -i JF!F a fost director al ”+cici )anR
;td”0Ain JFFL este independent director la ”3.A?”, iar din JFF" de*ine diverse func*ii (inclusiv direc&
tor independent$ în cadrul ”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”0=n consiliul de administra*ie de la ”.rcelor
7ittal ?teel /oldin%s .8” se mai află NaraKanan Ia%'ul (de la ”7a'indra ;td”$, ;e@is Eaden (”9iti&
%roup +nc”$, ilur 2oss <r0 (de la ”l 2oss P 9o ;;9” & i ,u ,u.ai ]]] $, 8uillaume de ;uemour%, )runo ;afont (de
la ”;afar%e ?.”$0

)runo ;afont, la # de ani, este director, senior executive vice&president of”;afar%e ?.” -i '' al ”;afar%e
?.”09onduce activitatea societă*ii ”;afar%e” în .merica de Nord (prin ”;afar%e Nort' .merica +nc”$, .frica de ?ud (prin
”;afar%e ?out' .frica 1TQ ;td”$, 9anada (”;afar%e 9anada +nc”$0Ain JFF" este director cu anumite atriu*ii în cadrul
”3lectricit5 de 4rance ?.”, iar în JF!! a devenit director independent la ”.rcelor 7ittal ?teel /oldin%s .8”09onsiliul de
administra*ie
reau de la ”;afar%e
(”)N1 1arias”$, Oscar?.” are 4anjul
7artin în componen*ă nume
(de la ”T'e de prim?ac's
8oldman ran%:8roup
1'ilippe 1 Aauman
+nc”$, (”Iiacom
1aul 8uK Aesmarais+nc”$, 7ic'el9orpo&
(”1o@er 15e&
ration of 9anada”$, .leei . 7ordas'ov (”<oint ?tocR 9ompanK ?everstal”$, T'errK de 7ontrial (de la ”9ap 8emini
?.”$, I5roniue eil (de la ”.X.”$0=n comitetul de conducere de la ”.rcelor 7ittal ?teel /oldin%s .8” este prezentă -i
Ianis'a 7ittal )'atia (fiica lui ;aRs'mi$ – faptul că a făcut ni-te studii i&a asigurat un post călduț în societatea luC tăticuC0
7ic'ael )laRen'am (de la ”;afar%e 9anada +nc”$ este prezent -i în conducerea de la ”?ot'eK6s”01rezen*a lui ;afont în ad&
ministra*ia de la ”3lectricit5 de 4rance ?.” îl aduce în apropierea altor două persoane: )runo )5zard (de la ”.%ence des
1articipations de l6Stat$, respectiv 7ic'ael <aK (de la ”.ssociated )ritis' 4ood 1;9”$0

ilur ; 2oss <r0, LH de ani, se poate m!ndri cu o io%rafie o%ată, dar -i interesantă, în acela-i timp03ste pre-e&
dintele comitetului de investi*ii de la ”2ot'sc'ild Nort' .merica +nc”, director la ”?mit'sonian +nstitute”, director la ”9as&
cade )ancorp”, la ”?un National )anR”, la societă*i ale %rupului ”.rcelor 7ittal”> este pre-edinte la ”+nternational Tetile
8roup +nc”, director la ”T'e /arvard )usiness ?c'ool 9lu of 8reater Ne@ QorR +nc”, director la ”Ton% Qan% ;ife .ssu&
rance 9o ;td”, pre-edinte al ”+nternational .utomotive 9omponents 8roup 8m'”0Ain JFFH este pre-edinte al ”)urlin%ton
H#G
+ndustries +nc” & o companie americană specializată în producerea *esăturilor din orice fel de material, cu diverse utilizări$>
din JFFG este director la ”)anR Dnited 4?)”, plus la multe alte societă*i, la fel de importante0.flându&se în consiliul de la
”2ot'sc'ild Nort' .merica +nc” îl cunoa-te pe 2aKmond  ?mit' (de la ”Ierizon 9ommunications +nc”$ dar -i pe Aavid
de 2ot'sc'ild (de la ”1aris Orl5ans ?.”, plus încă alte câteva$0;a ”.rcelor 7ittal D?. +nc” colaorează cu 7alaK 7uR&
'erjee (de la ”+ndian )anR”$, respectiv 2and I .rasRo% (”9ale Iision ?Kstems 9orporation”$, cu <ames 9 )oland (de la
”8oodKear Tire P 2uer 9o”$01rezen*a lui 2oss la ”T'e Qale ?c'ool of 7ana%ement” îl pune în le%ătură cu <o'n ;a@son
T'ornton (de la ”;aura .s'leK /oldin%s 1;9” & care controlează ”?tandard and 1oor6s”$ cu o aceia-i importanță ca a lui
2oss în ceea ce prive-te prezența în foarte multe consilii, dar -i cu 2ic'ard 9 ;evin (”.merican 3press 9ompanK”$, Tito
Iidauri (”Aeutsc'e )anR .8”$01articiparea la întrunirile de la ”T'e /arvard )usiness ?c'ool 9lu of 8reater Ne@ QorR
+nc” îi dă posiilitatea să se întâlnească cu ;ois A <ulier (de la ”3 + du1ont de Nemours and 9ompanK”$, <o'n 9 'ite&
'ead (director la ”NQ?3 3uronet +nc” & o societate conectată cu )ursa din Ne@ QorR$, cu )Kron 2ic'ard ien (de la ”T'e
)lacRstone 8roup” & unde se află -i <aco de 2ot'sc'ild$04aptul că se află în conducerea ”)anR Dnited +nc” îi dă posiili&
tatea să fie un colaorator al lui 1 Oliver Olivier ?arRozK (de la ”T'e 9arlKle 8roup”$0Olivier ?arRozK este fratele fostului
pre-edinte francez ?arRozK, iar faptul că face parte dintr&o societate producătoare de armament (”T'e 9arlKle 8roup”$ poate
furniza anumite idei despre %raa 4ran*ei în atacarea ;iiei0;a ”.ir ;ease 9orporation”, 2oss colaorează cu 7ic'el 7 2
8 1eretie (de la ”?oci5t5 85n5rale 8roup”$0
.minteam mai înainte că ilur ; 2oss este prezent în ”2ot'sc'ild Nort' .merica +nc”01rintre colaoratorii de
aici se află:
! – <ames .rt'ur ;a@rence, " de ani, este E' -i co&director al ”2ot'sc'ild Nort' .merica +nc” pentru glo#al invest&
ment #an@ing03ste director la ”)ritis' .ir@aKs 1;9”, vice&pre-edinte -i /' la ”.llina /ealt' ?Kstem +nc”, din JFFF este
director la ”+ntuitive ?ur%ical +nc”, din JFF# este director la ”.pple +nc”, iar între JFF" -i JFG a fost /' la ”Dnilever
1;9”0=ntre !GGJ -i !GGM a fost executive vice&president la ”1epsi&9ola +nternational”0
J – Ni%el /i%%ins, co&director la acela-i glo#al investment #an@ing, este -i E' la ”1aris Orl5ans ?.”01ână în noiemrie
JFF" a fost director la ”N72 2ot'sc'ild P ?ons ;td” (la care ?cott )elser este partner$0
H – ?cott )elser este partner, <o'n Aavid 4riedland este managing director0
# – Olivier 15cou (prezent -i în cadrul ”1aris Orl5ans ?.”$ este co&director al glo#al investment #an@ing0Olivier 15cou
împreună cu .ntoine de ?aint .friue (de la ”Dnilever 1;9”$, ) )azin (”?aint&8oain”$, )ern'ard /ours (”Aanone”$ -i
7ireille 4au%Yre (de la ”?N94 1articipations ?.”$ se află în conducerea ”3ssilor +nternational” & o societate specializată în
producerea lentilelor optice pentru vedere, a instrumentelor optice, a filtrelor optice solare, etc0

Ci fiindcă am plecat de pe #ătr!nul continent spre alte

zări, ne vom întoarce în 3uropa, cu autorul lui Aavid de 2ot'&
sc'ild0Aavid de 2ot'sc'ild, LF de ani, este memru al eecutivului
de la ”1aris Orl5ans ?.” (o societate privată de investi*ii, înfiin*a&
tă în !GL, cu sediul la 1aris$, alături de: Sric de 2ot'sc'ild (de la
”9'ateau 2ieussec”$, 7ic'el 9icurel (de la ”9ompa%nie 4inan&
ciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue”$, 2ussel 3deK (”.vocet 7i&
nin% 1;9”$, 2oert de 2ot'sc'ild, 7artin )ouK%ues (de la ”)ouK&
%ues ?.”$, 4ran`ois /enrot (de la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue”$ -i
<acues 2ic'ter (de la ”.llianz ?3”$0Sric de 2ot'sc'ild (L! de ani$
este memru al consiliului de administra*ie de la ”2ot'sc'ild )anR
.8” (3lve*ia$, director la ”9'ristie6s 4rance ?.”, ”9oncordia )I” (Olanda$, este director non&eecutiv la ”N72 2ot's&
sc'ild and ?ons ;td”, pre-edinte -i E' la ”9'ateau 2ieussec”, iar din !G"G este director la ”9'alone ine 8roup”0=n
consiliul de administra*ie de la ”N72 2ot'sc'ild and ?ons ;td” sunt prezen*i -i Aou%las N Aaft (de la ”8reen 7ountain
9offee 2oasters +nc” & pe plan mondial, pia*a cafelei este controlată doar de patru multi&na*ionale$, 1eter . ?mit' (de la
”.ssociated )ritis' 4oods 1;9”$, respectiv ;eopold de 2ot'sc'ild0
Aavid de 2ot'sc'ild se află în conducerea de la ”4ive .rro@s” (o societate a %rupului 2ot'sc'ild$, ”8+3 ?a%itas
4rance”, ”2ot'sc'ild and 9ie )anue” din ;uemour%, ”2ot'sc'ild 9oncordia .8”, ”2ot'sc'ild 9ontinuation /oldin%”
(din 3lve*ia$, ”Ae )eers ?.” (din .frica de ?ud$, ”9ompa%nie 4inanciYre ?aint&/onor5” (4ran*a$0. fost memru al consi&
liului de administra*ie de la ”2)? /oldin% NI” (sau ”.)N .mro /oldin% NI”$ între !GGG -i JFFL> al ”2oKal )anR of
?cotland
?.” NI” (ini*ial
(o societate ”.)N
franceză .mro )anR
specializată NI”$ întredeJFFH
în furnizarea -i JFFL0Ain
materiale pentru!G"L este memru
industria ceramică,alînsupervisor
prelucrarea#oard de la ”+merK
materialelor re&
fractare, a materialelor arazive, pi%men*i, etc$0Ain JFFH este director la ”9asino 8uic'ard 1errac'on P 9ie ?.” -i face
parte din consiliul general al directorilor de la ”3uris 9ompanK”0Ain conducerea de la ”+merK ?.” două persoane atra%
aten*ia: .ldo 9ardoso (de la ”2'odia ?.”$ -i <acues Arijard (de la ”1ar%esa /oldin% ?.”$0

”9asino 8uic'ard 1errac'on P 9ie ?.” operează ca parte a %rupului ”9asino 8roup” în 4ran*a, dar -i în eterior,
controlând re*elele comerciale ”?par”, ”Iival”, ”9orners”, ”2elais”, ”?'ell”, ”3lf”, ”9arma%”, etc iar în conducere, alături
de Aavid de 2ot'sc'ild, se află 4r5deric ?aint&8eours (de la ”1?. 1eu%eot&9itrohn$, /enri d63stain% – rudă cu fostul pre-e&
dinte francez IalerK 8iscard d63stain% – de la ”9lu 7editeran5e” (o societate de servicii turistice în care sunt prezen*i
Aavid Aaustreme – de la ”)arclaKs 9apital”, .nne&9laire Taittin%er – de la ”?tar@ood 9apital 8roup”, ?aud ?ulaiman – de
la ”?audi .raia 2efineries 9ompanK”$, 9at'erine ;ucet ( ”3ditis ?.”$, 7ic'el ?avart (de la ”4onciYre 3uris ?.”$, respec&
tiv 8erald de 2ouemaurel (”;a%ardYre ?9.”$0Ae la ”4onciYre 3uris ?.”, 1ierre ;etzelter a fost former director (până în
aprilie JFF#$ la ”2'odia ?.”, fiind prezent în conducerile de la ”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”, ”7arco 1olo
HF
9apital” -i ”?ep'ora ?a” (parfumerie de lu$0

O altă persoană importantă din conducerea de la ”+merK ?.” este 2oert 1eu%eot (M! de ani$0Ain feruarie JFFL,
este memru al supervisor #oard de la ”1?. 1eu%eot 9itrohn”04iind reprezentant al societă*ii ”1eu%eot”, respectiv ”9itro&
hn” în alte *ări, 2oert 1eu%eot este director la ”AE?/ /oldin% ;td”, ”?ofina ?.”, ”.lpina /oldin% 8m'”, ”499 9ons&
truccion ?.”, ”499 Iersia ?.”, ”?imante ?;”, ”8roupe de ;ouvre ?.?”, iar din !GLG este pre-edinte -i E' al ”?oci5t5
4inanciYre et du 1articipations – 441”03ste director al supervisor #oard de la ”/ermes +nternational ?.”, iar din JFFL este
director la ”4aurecia ?.”0”8roupe de ;ouvre ?.?” %estionează o re*ea de 'oteluri de lu în )el%ia, .n%lia, Olanda, ?pani&
a, 1ortu%alia, ;uemour%, 1ra%a -i ToRKo> produce diverse ijuterii, respectiv produce -i distriuie produse de parfumerie0
”/ermes +nternational ?.” produce -i vinde mărfuri din cate%oria de lux – *esături, pielărie, ijuterii, îmrăcăminte, parfu&
muri03ste posesoarea a HG din ”;es Tissa%es 1errin”, H!, din ”;eica 9amera .8” -i H din ”<ean&1aul 8aultier”0
1rintre colaoratori se află:
! – la ”4aurecia ?.” & <ean 1ierre 9lamadieu (de la ”2'odia ?.”$, T'ierrK 1eu%eot (”1?. 1eu%eot 9itrohn”$, 3ric )our&
dais de 9'aronniYre (de la ”983 7ic'elin ?.”$0
J – la ”499 ?.” & /enri 1ro%lio (”3lectricit5 de 4rance ?.”$, 9esar Orte%a 8omez (de la ”)anco ?antander ?.”$, .el
7atutes de <uan (de la ”TD+ .8”$0
H – la ”AE?/ /oldin% ;td” & 2olf . 7eKer (”D)? .8”$, T'eo ?ie%ert (”3&ON .8”$0
# – la ”+merK ?.”, pe lân%ă .ldo 9ardoso, .maurK de ?Yze (”)N1 1arias”$, +an 8allienne (de la 8roup )ruelles ;am&
ert ?.”$0
 – la ”441” & 8eor%es 9'odron de 9ourcel (”)N1 1arias”$0

=nfiin*ată ini*ial în !"J -i cunoscută cu numele de ”.)N .mro /oldin% NI”, la ! aprilie JF!F î-i sc'imă denu&
mirea în ”2)? /oldin% NI” care, prin susidiara ”T'e 2oKal )anR of ?cotland NI”, realizează opera*iuni financiare în
3uropa, Orientul 7ijlociu, .frica, .merica -i .sia0”2)? /oldin% NI” (la rândul ei$ ac*ionează ca susidiară a ”24? /ol&
din%s )I”07arR 4is'er (#G de ani$, E' la ”2)? /oldin% NI”, din JFF" este director la it group -i operațiuni financiare
la ”;loKds )anRin% 8roup 1;9”0/essel ;indener%' (ML de ani$ pre-edinte al supervisor #oard de la ”.)N .mro )anR”,
respectiv pre-edinte al supervisor #oard de la ”4ortis )anR Net'erland”, între !G"H -i JFFH a făcut parte din comitetul de
administra*ie de la ”+N8 8roep NI”0;indener%' este memru al supervisor #oard de la ”)/4 – )anR .8”, al ”)anue
)ruelles ;amert ?.”, este memru (din JFFJ$ al ”Aeutsc'e )oerse .8”01rintre al*ii, din componen*a ”Aeutsc'e )oerse
.8” mai fac parte: 7anfred 8entz (”W[ric' 4inancial ?ervices .8”$, 3r'ard ?c'ipporeit (”)N1 1arias”$, /ermann&<osef
;amerti (”Aeutsc'e )anR .8”$, <oac'im 4aer (”.llianz ?3”$, 2ic'ard )erliand (”< 1 7or%an 9'ase P 9o”$09a fapt
surprinzător, în comitetul de administra*ie de la ”+N8 8roep NI” fi%ura Iioleta 9iurel (E' al ”8reenfield +nsurance
Operations 9entra 3urope”$0.lături de Iioleta 9iurel se afla -i <eroen Ian Aer Ieer (de la ”2oKal Autc' ?'ell 1;9”$ -i
.man 7e'ta (”Tata 1o@er 9o ;td” & ”Tata 7otors 9o”$0=n ima&
%inea alăturată, 2ocR@ell . ?c'nael (în stân%a$ – amasador al
?tatelor Dnite la Dniunea 3uropeană se află împreună cu <eroen
Ian Aer Ieer (în dreapta$, la o întrunire a 8rupului )ilderer%0
Ae-i sunt %estionate de persoane cu o pre%ătire eco&
nomică destul de solidă -i cifrele de afaceri sunt de ordinul a mi&
liarde de dolari (sau euro$, multe ănci au fost incluse în pro%ra&
mele de reanimare (ziarul italian Il %ole&J4 're din octomrie
JFF"$01rima ac*iune a conducerii americane (în  septemrie
JFF"$ a vizat ”4annie 7ae” -i ”4reddie 7ac” (primele două so&
cietă*i care operează în zona împrumuturilor$ pentru un total de
!#" de miliarde de dolari (dintr&un plan de JF de miliarde pre&
văzut de administra*ia )us'$0Aupă două săptămâni, concernul de asi%urări ”.+8” a primit un ajutor de circa " de mili&
arde de dolari01rintre societă*ile care au primit ajutor din partea statului se află: ”9iti%roup”, ”)anR of .merica”, ”< 1 7or&
%an 9'ase”, ”8oldman ?ac's”, ”7errill ;Knc'”, ”7or%an ?tanleK”, ”ells 4ar%o”, ”)anR of Ne@ QorR”09am ce salarii
aveau cei din conducerea respectivelor ănciB 7ai erau prezen*i -i în conducerea altor societă*iB 9ei vinova*i de această
stare de fapte au fost judeca*i -i condamna*iB
Nici %uvernele europene
Ri” -i ”Eaupt'in%”$07area )ritanienuaau stat cu(în
intervenit m!inile în s!n0+slanda
!L feruarie a na*ionalizat
JFF"$ cu celena*ionalizând
H" de miliarde trei ănci (”8litnir”,
”Nort'ern”;andsan&
2ocR”0Tot
.n%lia, în JG septemrie JFF" a intervenit cu !L, miliarde pentru ”)radford P )in%leK”, respectiv cu HJ de miliarde pen&
tre ”2oKal )anR of ?cotland”0Aanemarca a intervenit pentru ”2osRilde )anR” (în iulie JFF"$ -i ”3)N )anR” (în JJ sep&
temrie JFF"$0)el%ia a ajutat ”Aeia” (la HF septemrie JFF"$ pentru M,# miliarde de euro03ste rândul Olandei cu o contri&
u*ie de !!,H miliarde de euro (JG septemrie JFF"$ în favoarea societă*ii ”4ortis”0?tatul elve*ian a contriuit la salvarea
”D)?” (în !M octomrie JFF"$ cu H,GH miliarde de euro0=n 8ermania se evalua posiilitatea de salvare a ”/Kpo 2eal 3sta&
te” care a acumulat un deficit de H de miliarde de euro (cel mai mare din istoria %ermană$0
=n timp ce institu*iile proprii erau în pra%ul falimentului necesitând fonduri de miliarde pentru supravie*uire, ad&
ministratorii acestor societă*i aveau retriu*ii de milioane0Wiarul ”T'e 8uardian” (citat de Il %ole&J4 're din J" ianuarie
JFFG$ face o scurtă prezentare a acestor administratori:
! & ?tan O6Neal (de la ”7errill ;Knc'”$, în timp ce anca avea o pierdere de MF, miliarde de lire sterline (în au%ust JFFL$,
a primit indemniza*ii de circa !GM,L milioane de lire sterline0
J – <immK 9aine (de la ”)ear ?tearns”$ cu un deficit de J,H miliarde de lire sterline (acela-i au%ust JFFL$, a fost răsplătit
H!
cu !M#,J miliarde de lire sterline0
H – ;loKd )lanRfein (de la ”8oldman ?ac's”$, cu un deficit în ancă de !G,# miliarde de sterline, a primit !MH,! milioane
de lire sterline0
# – AicR 4uld (de la ”;e'man )rot'ers”$, cu pierderi de circa J!,J miliarde de lire, a primit !H#, milioane ca recompensă0
 – ?andK eill (de la ”9iti%roup”$, cu !#F,M miliarde de lire sterline, a fost remunerat cu !J!,L milioane0
M – /enrK 1aulson (de la ”8oldman ?ac's”$ a primit !!G,G milioane0
L – 9'ucR 1rince (de la ”9iti%roup”$ a primit LL, milioane0
" – )o Aiamond (de la ”)arclaKs”$ cu pierderi de circa JM,! miliarde, a primit – sărmanul – doar HG," milioane02especti&
vele recompense au fost primite începând cu !GGG (sau de când au fost nominaliza*i în func*ia respectivă$, iar lira sterlină
avea cursul de !,FL" euro0

2aKmond  ?mit' (LF de ani$, a fost pre-edinte -i E' la ”)ell .tlantic 9orporation” între !G"G -i !GG"03ste
memru al ”9arne%ie 9orporation”, ”estin%'ouse”, ”D? .ir@aKs”03ste pre-edinte la ”Ierizon 9ommunications +nc” & o
societate care asi%ură (prin susidiare$ comunica*ii în lumea întrea%ă0Operează pe două se%mente, domestic 7ireless -i do&
mestic 7ireline09ompania furnizeză (în domeniul 7ireless$ comunica*ii de tip Io+1 (”?RKpe 7oile”$, comunica*ii H8, @i&
fi, audio, video, accesiilitate (prin ”.ndroid 7arRet”, prin ”.pple ?tore”$, la întrea%a %amă de servicii0?ocietatea oferă
suport 3I&AO pentru platformele care utilizează ”.ndroid”, ”)lacRerrK O?”, ”e O?” -i ”indo@s 7oile” (folosite
de telefoanele 7otorola, .pple, /T9, ;8, ?amsun%$, suport H8 (”.pple i1ad” -i ”?amsun% 8alaK Ta”$, inclusiv suport
pentru coneiunea la internet prin modem D?) personal01artea de 7ireline asi%ură, în parteneriat cu ”AirecTv”, a-a numi&
tul ”4+O?” & televiziune prin calu, internet -i telefonie02aKmond  ?mit' este director la ”2ot'sc'ild Nort' .merica +nc”,
la ”?tonerid%e Tec'nolo%ies +nc”> este administrator la ”T'e 2ocRefeller 4oundation”, pre-edinte la ”T'e 2ot'sc'ild +nc”,
director la ”4ive .rro@s 9apital”0=n !GGL a devenit director la ”9)? 9orporation” (până la cumpărarea acesteia de către
”Iiacom”$02oert ;ane (M! de ani$ de la ”<o'n Aeere 4inancial” -i 7 Eeet' (M# de ani$ de la ”2oKal Autc' ?'ell 1;9”,
fac -i ei parte din ec'ipa de conducere de la ”Ierizon 9ommunications +nc”0

”Ae )eers 8roup”, ca parte a ”A) +n&

vestments ?.”, are sediul %eneral în <o'annes&
ur% (.frica de ?ud$ -i a fost înfiin*ată în !"""0
Operează în domeniul prospectării, eploatării -i
vânzării diamantelor0.re puncte de lucru în )ot&
s@ana, Namiia, .frica de ?ud -i 9anada01re-e&
dinte este .nt'onK Oppen'eimer0

<onat'an Oppen'eimer (#J de ani$ este

director mana%erial la ”A)97”, memru al co&
mitetului eecutiv -i memru al comitetului de
investi*ii de la ”T'e Ae )eers 8roup”, dar este
prezent -i în ec'ipa de conducere de la ”.n%lo&
.merican 1;9”01e lân%ă Aavid de 2ot'sc'ild,
din %rupul de conducere de la ”Ae )eers” mai
fac parte: 9Knt'ia 9arroll (”.n%lo&.merican
1;9”$, Nicolaus 4rei'err von Oppen'eim (de la
”.n%lo&.s'anti ;td” – un 9'ristop'er 4rei'err
von Oppen'eim se află în conducerea ”)anR ?al Oppen'eim <r0 P 9ie” din ;uemour%$, 9'ips Ees@icR (memru al fa&
miliei Ees@icR, sin%ura care de*ine JF din ac*iunile %rupului 2ot'sc'ild, de la ”.rsenal /oldin%s 1;9”$0+ma%inea de mai
sus prezintă coneiunile dintre %rupurile componente ale concernului ”Ae )eers”0”.n%lo 8old .s'anti ;td”, ”.n%lo&.me&
rican 1;9”, ”2io Tinto Winc”, ”2io Tinto .lcan”, ”.n%lo&.merican 1latinum ;td” sunt societă*i de eploatare minieră
controlate de familia 2ot'sc'ild -i acelea-i persoane pot fi întâlnite în comitetele de conducere ale acestor societă*i0
1'ilip 2 /amton (de la ”2oKal )anR of ?cotland 8roup 1;9”$ este prezent în conducerea de la ”.n%lo&.meri&
can 1;9”01eter ; oicRe (de la ”T'e orld )anR 8roup”$ se află -i în consiliul de la ”.n%lo&.merican 1;9”0Tot de la
”.n%lo&.merican
1;9”0?'irleK <ulius1;9”, 1'ut'uma
Ae.nne 4reedom/oldin%
(de la ”2oc'e N'leRo.8”$,
este prezent
)rendanîn Nelson
cadrul conducerii de la)anR
(de la ”2oKal ”)ritis' 1etroleum
of ?cotland 1;9”
8roup & ”)1
1;9”$
fac parte din conducerea de la ”1uma 3ner%K Wamia 1;9” (unde este prezentă -i 9Knt'ia 9arroll – de la ”.n%lo&.meri&
can”, ”Ae )eers”, dar -i ”)1 1;9”$0

Nicolaus 4rei'err von Oppen'eim (M de ani$ s&a alăturat în !GM" %rupului ”Ae )eers”03ste memru al supervi&
sor #oard de la ”)/4&)anR .8”, -i director la ”Aiamond Tradin% 9ompanK”0=n JFF a devenit memru al supervisor
#oard de la ”)anR ?al Oppen'eim P 9ie”0Ain aprilie !GG" a fost director la ”.n%lo 8old .s'anti ;td” -i până în aprilie
JF!! a fost director la ”.n%lo&.merican 1;9”01rintre colaoratorii de la ”)/4&)anR .8” se află 7ic'ael 4renzel (de la
”TD+ .8”$ -i 4riedric' 9arl von Oppen'eim0

”)ritis' 1etroleum 1;9” & ”)1 1;9”operează în circa "F de *ări, furnizând comustiil pentru transport, iluminat
-i încălzit, produse petro&c'imice, %aze naturale, transport produse petroliere -i 81;, având ca loca*ii de func*ionare 3uro&
pa, ?D., 9anada, 2usia, .merica de ?ud, .sia, .ustralia -i o parte din .frica09'ina, cu mult tr!m#ițata ei ”dezvoltare
HJ
economică”, a lăsat H#,H din zona Qac'en% (7area 9'inei de ?ud$ societă*ii ”)1 1;9”02ezervele din zona .zeraijanu&
lui se află -i ele în aten*ia )10?ocietatea are interese în zona 7ării Nordului, dar -i în zona arctică a 2usiei0Ain punct de ve&
dere istoric, societatea a fost înfiin*ată în !""G01rintre cei prezen*i în consiliul de conducere de la ”)1 1;9”, pe lân%ă 9Kn&
t'ia 9arroll, se află 9arl&/enric ?vaner% (de la ”; 7 3ricsson Telep'one 9o”$, +an Aavis (”7cEinseK P 9ompanK +nc”$0

.nt'onK )ur%mans (MH de ani$ este memru al comitetului de conducere de la ”9I9 9apital 1artners ;td”0=n
JFF# a devenit non&executiv director al ”)1 1;9”, respectiv a diverselor companKK din cadrul )1: ”)1 ?olar +nternatio&
nal”, ”)1 Trinidad Toa%o ;;9”, ”1uma 3ner%K Wamia 1;9”03ste director la ”+nter%ama )I”, al ”orld 2esource +nsti&
tute” -i din !GG! face parte (cu diverse func*ii$ din conducerea de la ”Dnilever 1;9”03ste memru al international adviso&
r #oard de la ”.llianz .8”0Ain !GG" este prezent în consiliile de administra*ie de la ”.)N .mro /oldin% NI” -i ”.)N
.mro )anR”0Ain JFFM este memru al supervisor #oard de la ”.Rzo Noel NI”1rintre altele, este director în cadrul
%rupului de asi%urări ”.e%on”01rintre cei prezen*i în consiliile de conducere pe unde este prezent se află:
! – la ”9I9 9apital 1artners ;td” & <ulian 7ic'ael /orn ?mit' (”D)? .8”$, 2ose 7arie )ravo (”TiffanK P 9o”$, I5ro&
niue 7orali $”4imalac A5veloppment ?.”$, Aidier )ellens (”)el%acom ?.”$, <[r%en /eraeus (”.llianz ?3”$, 2oert 4
Ian Aen )er%' (de la ”Tom Tom NI”$, Tze&9'in% 9'an (”)anR of 3ast.sia ;td”$0
J – la ”.e%on NI” & ;eo 7 Ian ijR (de la ”.ir 4rance – E;7”$, 2oert < 2outs (”?'ell +nternational 1etroleum 9o
;td”$0
H – la ”.Rzo Noel NI” & 1e%%K )ruzelius (”3lectrolu .)”$, Aolf Ian Aen )rinR (”/eineRen NI”$0
# – la ”)1 1;9” & <o'n / )rKan (”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$, ?'irleK <ulius Ae.nne, 7ic'ael / ilson (”2)9
Aeia +nvestor ?ervices ;td”$0
 – la ”orld 2esources +nstitute” & <ames  O@ens (de la ”Eo'ler%, Eravis, 2oerts P 9o”$, Aou%las 2 Oer'elman
(”9aterpillar +nc”$, .rert .rnold 8ore (”8oo%le +nc”$, ;eslie Aac' (”al&7art ?tores +nc”$0

”2oKal Autc' ?'ell 1;9” func*ionează drept companie independentă aată pe etra%erea, prelucrarea, transpor&
tul, producerea (pe aza trestiei de za'ăr$ 'idrocarurilor, având ca zone de activitate 9anada, .ustralia, Aanemarca, )ru&
nei, 7alaezia, Olanda, Ni%eria, Norve%ia, Oman, .n%lia -i ?tatele Dnite0=n JFF" -i&a adjudecat zonele de produc*ie din .l&
%eria, 9amerun, 3%ipt, EazaR'stan, Li<ia, ?uedia, .lasRa0Ae*ine ac*iuni de tip [K&[K cu ”?aic” & ?audi )asic +ndus&
tries 9orp, respectiv ”9nooc 1etroc'emicals +nvestment ;td” (în compleul petroc'imic de la Nan'ai, prioritar pentru pia*a
c'ineză$01e lân%ă <eroen Ian Aer Ieer (de la ”+N8 8roep NI” & ”2)? /oldin% NI”$ & pre-edintele ”2oKal Autc' ?'ell
1etroleum 9ompanK” -i director manager la ”2oKal Autc' ?'ell 1;9”, în comitetul de conducere de la ”2oKal Autc' ?'ell
1etroleum 9o” se mai află: /ans ijers (MF de ani, de la ”.Rzo Noel ?alt )I”$, 9'arles /ollidaK (MJ de ani, de la ”Au&
1ont ualicon +nc”$, 8uK 3lliot ( de ani, de la ”2io Tinto 1;9”$, dar -i <osef .cRermann (de la ”Aeutsc'e )anR .8”$,
respectiv 1eter Ioser – în calitate de pre-edinte eecutiv -i director eecutiv0

1eter Ioser (H de ani$ a devenit ( în septemrie JFF#$ memru al amerei de omerț mericano&Elvețiene, este
director la ”?irius +nternational +nsurance 9orporation”, director la ”9atalKst +nc”0=ntre aprilie JFF# -i aprilie JFFM a fost
memru al supervisor #oard de la ”.e%on NI”0Ain octomrie JFF# este director al ”2oKal Autc' ?'ell 8roup”0. fost di&
rector non&executive (între aprilie JFF -i aprilie JF!F$ la ”D)? .8”0=n martie JF!! a devenit director al ”2oc'e /oldin%
.8”01rintre colaoratorii mai apropia*i se află:
! – la ”2oc'e /oldin% .8” & .rt'ur ;evinson (”.pple +nc”$, 9'ristop' 4ranz (”Aeutsc'e ;uft'ansa .8”$, 1aul )ulcRRe
(”Nestl5 +ndia ;td”$0
J – la ”?irius +nternational +nsurance 9orporation” & )rian 3 Eensil (”'ite 7ountains 2e )ermuda ;td”$, <ames Aimon
(”< 1 7or%an 9'ase P 9o”$, <o'n 4 ?mit' (”AirecTv”$, +ndra NooKi (de la ”1epsico +nc”, participantă – în mod constant la
întrunirile 8rupului )ilderer%$, 2ic'ard E Templeton (”Teas +nstruments +nc”$, Tamil ; 2eller (”7icrosoft 9orporati&
on”$, .ndrea <un% (”.von 1roducts +nc”$, 7arR 2euen (”9ol%ate 1almolive 9o Aistriutors”$, 8ordon 7 Nion (”2oKal
)anR of 9anada”$, 2oert . 7cAonald (”1rocter P 8amle 9o”$, 1atricia ?alas 1ineda (”;evi ?traus P 9o”$, Eat'K /
/annan (”E178 ;;1”$, 9'ristie < ) 9larR (”1rice@ater'ouse 9oopers ;;1”$, 7aureen 7c8uire (”)loomer% ;;1”$,
7u'tar Eent (”T'e 9oca 9ola 9ompanK”$, Aino 3 2ousto (”T'e 9'u 9orporation” & vezi perioada de început a lui
Elaus < 7an%old$, ;aszlo )ocR (”8oo%le +nc”$, ;isa EepinsRi (”/e@lett&1acRard 9ompanK” sau ”/1”$, ?'aron ; .llen
(”Qoun% 7ens 9'ristian .ssociation – Q79.”$, 8re%orK 7 4rei@ald (”T'e Ao@ 9'emical 9ompanK”$0

”E178” este o societate multi&na*ională, cu sediul la .msterdam0. luat fiin*ă în !G"L prin fuziunea dintre ”1eat
7arvicR +nternational” -i ”ElKnveld 7ain 8oerdeller”0.re ca oiect de activitate orice tip de ac*iune care presupune revizii
-i evaluări contaile, consultan*ă financiară, tae, etc0 ;iața internațională o împarte cu celelalte ”trei surori”: ”1rice@ater&
'ouse 9oopers”, ”Aeloitte P Touc'e” -i ”3rnst P Qoun%”01ână în JFFJ a mai eistat o soră, ”.ndersen” (fosta ”.rt'ur .n&
dersen”$, înainte de falimentul ”3nron” din ?tatele Dnite01entru anul JFF", totalul facturat a fost de circa JJ,L miliarde de
dolari D?01eter Ioser s&a numărat printre participan*ii adunării 8rupului )ilderer% din H! mai&H iunie JF!J, 9'antillK, Iir&
%inia, ?tatele Dnite$0

”9atalKst +nc” este o societate non&profit ai cărei memri, prin func*iile de*inute (respectiv profesiunile eercita&
te$, încearcă să creeze femeilor noi oportunită*i de afirmare, oferind (în acela-i timp$ asisten*ă persoanelor din cate%oria
”;8)T” & lesiene, %aK, iseuale, transeuale pentru inte%rarea în comunită*i, respectiv în mediile de afaceri0?ocietatea a
luat fiin*ă în !GMJ (la Ne@ QorR$ -i are centre adi*ionale în 9alifornia (?unnKvale$, 9anada (Toronto$, 3lve*ia (Wu%$0”Qoun%
7ens 9'ristians .ssociation” & Q79. – este o asocia*ie civică -i socială0?'aron ; .llen (directoare la ”9atalKst +nc”$ este
HH
-i directoare la ”Q79.”, respectiv la ”Aeloitte ;;1”01rintre memrii mai importan*i de la ”Q79.” se află Aiana TaKlor
(de la ”olfenso'n P 9ompanK ;;9”$0

<osef .cRermann (un alt director de la ”2oKal Autc' ?'ell 1etroleum”$, MH de ani, în anul JF!F a totalizat un
venit de M0#H0!LJ euro0Ain !GGM este memru al conducerii din cadrul ”Aeutsc'e )anR .8”03ste pre-edinte al ”+nstitute
for +nternational 4inance”, vice&pre-edinte -i director la ”W[ric' 4inancial ?ervices .8”, este al ++&lea vice&pre-edinte al
supervisor #oard de la ”?iemens .8”03ste memru al ”orld 3conomic 4orum”0Ain !GGF este director la ”9redit ?uisse”
-i între aprilie JFFL -i aprilie JFFL a fost memru al supervisor #oard de la ”)aKer .8”01ână în iunie JFFM a fost director
la ”;inde 8roup”, ini*ial ”;inde .8”$0. făcut parte din ec'ipa de conducere de la ”Aeutsc'e ;uft'ansa .8” (între iunie
JFFH -i iunie JFFM$ -i a fost memru al consiliului de administra*ie de la ”Iodafone 8roup 1;9” (până în feruarie JFFJ$0
3ste vice&pre-edinte al ”T'e 9onference )oard +nc”01rintre colaoratorii mai importan*i se află:
! – la ”?iemens .8” & /aaRan ?amuelson (”?cania .)”$, 7ic'ael AieRmann (”.llianz ?3”$, )ert'old /uer (”IolRs@a&
%en .8”$0
J – la ”W[ric' 4inancial ?ervice .8” & Aonald T Nicolaisen (”Ierizon 9ommunications +nc”$0
H – la ”T'e 9onference )oard +nc” & 1aul IolcRer (de la ”?'insei )anR ;td”$, Elaus Eleinfeld (”.lcoa +nc”$0
# – la ”+nstitute of +nternational 4inance” & 7artin )lessin% (”9ommerzanR .8”$, 9aio Eoc'&esser (”Aeutsc'e )anR
.8”$0<osef .cRermann a fost prezent (-i el$ la întrunirea 8rupuliu )ilderer% din JF!J0

Ci pentru că la partea dedicată lui .nt'onK )ur%mans s&a făcut referire la ”orld 2esources +nstitute”, câteva de&
talii despre 4ernando /enriue 9ardoso0. fost pre-edinte al 2epulicii 4ederale )raziliene între !GG -i JFFH0. fost minis&
tru razilian de eterne între !GGJ -i !GGH, respectiv ministru de finan*e (între !GGH -i !GG#$0Ain JFF" face parte din latin
american advisor #oard de la ”Aeutsc'e )anR .8” -i este director la ”orld 2esources +nstitute”0

2evenind la Aavid de 2ot'sc'ild -i *inând cont că acesta se ocupă cu %estionarea ”2ot'sc'ild Nort' .merica
+nc”, este mai mult decât lo%ic ca Aavid să se ocupe -i de conducerea ”2ot'sc'ild +nc”0=nfiin*ată la Ne@ QorR (în !GML$ ca
ancă de investi*ii cu o %amă lar%ă de servicii, ”2otsc'ild +nc” func*ionează ca susidiară a ”2ot'sc'ild Nort' .merica
+nc”01rintre cei afla*i în comitetul de administra*ie de la ”2ot'sc'ild +nc” se numără:
. – 4ran`ois /enrot (M# de ani$, pre-edinte al activită*ilor de investi*ii ancare, este managing partner la ”2ot'sc'ild P
9ie )anue” (din !GGL$03ste memru al ec'ipei eecutive de la ”)N1 1arias”0Ain !GG" este director independent la ”9a&
rrefour ?.”, este director al ”)1 4rance”, memru al ”2ot'sc'ild 9ontinuation /oldin%s”, al ”1aris Orl5ans ?.” ( ;rivate
EWuit rm$03ste memru al supervisor #oard de la ”9o%edim” 4ran*a, respectiv ”Qam +nvest NI”0. fost director la ”3ra&
met ?.” între iulie !GGG -i martie JFFL03ste memru al %rupului mana%erial de la ”N7 2ot'sc'ild P ?ons ;td”0=n !GGL a
fost cooptat în conducerea ”Iallourec ?.” (devenind memru al supervisor #oard$0O carte de vizită impresionantă (mai
ales în domeniul afacerilor$ dacă *inem cont că este unul din asolven*ii 3N. – Scole Nationale d6.dministration01rintre
cei cu care se întâlne-te în diferitele consilii de conducere se află:
! – la ”9o%edim” & Olivier 1iani (”.llianz 2eal 3state 8ermanK 8m'”$0
J – la ”Iallourec ?.” & 1atricR )oissier (”.lstom ?.”$, 7ic'el de 4aiani (”2'odia ?.”$, <ean&4ran`ois 9irelli (”8A4
?uez”$0
H – la ”1aris Orl5ans ?.” (pe lân%ă 7ic'el 9icurel, Sric de 2ot'sc'ild -i 2oert de 2ot'sc'ild$ – <acues 2ic'ier
(”.llianz ?3”$0
) – /er@5 ?a@Ro, memru al ”;rivate EWuit rm – 1aris Orl5ans ?.”, este -ef al investi*iilor ancare pentru Orientul
7ij& lociu, asi%urând le%ătura dintre concernul 2ot'sc'ild -i zona Auai, 3miratele .rae Dnite0
9 – 7ic'el /elou – -ef ac'izi*ii -i fuziuni la ”2ot'sc'ild +nc” este -i conducător al ”+nstitu*iilor 4inanciare 2e%ionale” de
la ”)arclaKs 9apital +nc”0=n JFFM a înfiin*at o ramură a societă*ii 2ot'sc'ild în Auai03ste vice&pre-edinte al diviziei ”2ot'&
sc'ild +nvestment )anRin%” pentru Orientul 7ijlociu -i .frica de Nord0
A – 1eter )ird, managing director la ”2ot'sc'ild +nc”, este -i managing director la ”N72 2ot'sc'ild P ?ons ;td”, res&
pectiv face parte din ec'ipa de la ” ;rivate EWuit rm – 1aris Orl5ans ?.”03ste director independent (din mai JFFL$ la
”Iector ;td”, respectiv director la ”+nfraco ;td”0
3 – 1aul 2eKnolds este -ef al financing advisor de la ”2ot'sc'ild +nc”0
4 – 85rard orms (L de ani$ este managing partner la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue” (filiala din 4ran*a$, respectiv ”2ot'&
sc'ildcuP!GLJ
pând 9ie ?9?” (4ran*a$03ste
a de*inut advisor
diverse func*ii la ”Ondeo8roup”,
la ”/ac'ette A5%remont ?.” -i”2'one
respectiv vice&pre-edinte la ”75tropole!GGF
1oulenc 8roup”0=ntre T5l5vision
-i !GG7M”0=nce&
a fost
E' la ”9ompa%nie de ?uez”0=n iunie !GG" a devenit memru al supervisor #oard de la ”1ulicis 8roupe ?.” -i director
la ”?aatc'i P ?aatc'i 1;9”03ste director la ”7ercapital” (?pania$ -i ”Sditions .tlas ?.” (4ran*a$> este memru al supervi&
sor #oard la ”7edias et 25%ies 3urope ?.” (4ran*a$03ste prezent în cadrul ”1aris Orl5ans ?.”, ”4rancarep ?.” (amele
din 4ran*a$03ste unul din directorii de la ”4inanciYre ?aint 7erri” -i former deput c"airman la ”)anue 1riv5e 3dmond de
2ot'sc'ild 3urope”01rintre oamenii de afaceri din anturaul acestuia se află:
! – la ”1ulicis 8roupe ?.” & .maurK de ?Yze (”)N1 1arias”$, 7ic'el 9icurel (”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de
2ot'sc'ild )anue”$, 4eli 8 2o'atKn (”;azard ;td”$0
J – la ”?aatc'i P ?aatc'i 8roup ;td” & Aavid&eil 7ic'el (”Aanone”$, ;5one 7eKer (”9asino 8uic'ard 1errac'on P 9ie
?.”$0
H – la ”75tropole T5l5vision 7M” & 8er'ard Weiler (de la ”2T; 8roup ?.”$0
8 – 7arc&Olivier ;aurent (MF de ani$, memru în comitetul de administra*ie de la ”9'ateau 2ieussec”, este senior mana&
ging director -i pre-edinte la ”4ive .rro@s 7ana%ers ?.?” (o altă societate de investi*ii a %rupului 2ot'sc'ild$03ste mana&
H#
 ging partner la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue”, director la ”9aravelle ?.”>
este memru al supervisor #oard de la ”7anutan +nternational ?.” (din
martie JFF!$ -i director la ”Nort'&3st”03ste prezent (în calitate de mem&
ru al supervisor #oard$ la ”A+; 4rance ?.” (parte a ”Aeutsc'e )anR
8roup”$01rintre colaoratori se află:
! – la ”9aravelle ?.” & 1atricR )uffet (”3ramet ?.”$01artea eecutivă de
la ”4ive .rro@s 7ana%ers ?.?” o împarte cu <aved .'mad E'an – ma&
naging director, Iictor Aecrion (-ef administrativ -i /'$, 3mmanuel
2ot' -i 7ireille Elittin% (amii pe post de directori mana%eriali$0
+ma%inea alăturată prezintă o parte de sala de reuniuni de la ”)anue 1ri&
v5e 3dmond de 2ot'sc'ild” din 8eneva0
/ – 7ic'el 9icurel, asolvent în !GLH al ”Scole Nationale d6.dministration”, face parte din majoritatea societă*ilor din
proprietatea familiei 2ot'sc'ild0=n !GGG a devenit memru al supervisor #oard de la ”1ulicis 8roupe ?.”, iar din JFFH
este director al ”?oci5t5 85n5rale 8roup”03ste pre-edintele consiliului de administra*ie de la ”e&2ot'sc'ild ?ervices ?.”
(4ran*a$03ste director la ”)anue de 8estion 3dmond de 2ot'sc'ild” & 4ran*a, ”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild ?.”
& 3lve*ia, ”;94 2ot'sc'ild ;td” & .n%lia, ”;a 9ompa%nie 4inanciYre /oldin% 3dmond et )enjamin de 2ot'sc'ild ?.” &
3lve*ia, ”;a 9ompa%nie de Tr5sorerie )enjamin de 2ot'sc'ild ?.” & 3lve*ia03ste reprezentant permanent al ”;a 9ompa&
%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue” -i ”.ssurance ?aint&/onor5 ?.” & 4ran*a, ”3dmond de 2ot'sc'ild 9orpo&
rate 4inance ?.” & 4ran*a, ”;94 2ot'sc'ild .sset 7ana%ement ?a” & 4ran*a, ”;94 2ot'sc'ild 7ultimana%ement ?.?” &
4ran*a01rintre colaoratorii, cei mai importan*i, se află:
! – la ”?oci5t5 85n5rale 8roup” & 2oert 9astai%ne (”?anofi”$, .nt'onK )laRe Kand (”;e'man )rot'ers +nc”$, <ean&
7artin 4olz (”.lstom ?.”$, .lain 9lot (”Aeia ?.”$0
J – la ”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild ?.” & Ieit A de 7addalena (”2ot'sc'ild )anR .8”$0

O altă persoană, de mare importan*ă pentru %rupul ”;a%ardYre”, implict pentru concernul ”3.A?” este 7ic'el
15ereau01re-edinte al ”)N1 1arias”, MG de ani, este pre-edinte al ”4edera*iei )ancare 4ranceze”, respectiv pre-edinte al
”4edera*iei )ancare 3uropene” (ca or%aniza*ii profesionale$0Ci&a început cariera în calitate de inspector la ”+nspec*ia 8ene&
rală de 4inan*e” (din structura 7inisterului 3conomiei$ în !GML0. de*inut diverse func*ii (pe plan economic$ în diverse %u&
verne0. fost pre-edinte al ”)anue National de 1aris” între !GGH -i JFFF0. de*inut func*ii diverse în cadrul societă*ilor din
structura %rupului ”)N1”, în diferite *ări0. fost pre-edinte al ”9r5dit 9ommercial de 4rance” între !G"L -i JFFF03ste vice&
pre-edinte al ”9onferin*ei 7onetare +nterna*ionale”0Ain !GGH este director la ”?aint 8oain”, iar din !GG# este director al
”3;4 .uitaine 8roup”0=ncepând cu !GG! a de*inut func*ii diverse în societă*i ale %rupului ”;afar%e” (unde de*ine ac*iuni
-i 7u%ur +sărescu$0=n JFFF a devenit director independent la ”Total ?.”, din JFF la ”1ar%esa /oldin% ?.”, la ”3.A?
NI” din JFFL, iar din JF!F este -i unul din directorii de la ”.X.”03ste memru al supervisor #oard de la ”?oci5t5 .no&
nime des 8aleries ;afaKette” (”8aleries ;afaKette ?.”$, iar din JFFJ este memru al .spen +nstitute 4rance03ste director
reprezentativ la ”2enault ?.”, memru al supervisor #oard la ”Aresdner )anR .8”03ste memru al advisor panel la
”7onetarK .ut'oritK of ?in%apore”, al ”+nternational 9apital 7arRets .dvisor 9ommittee” (de la ”4ederal 2eserve )anR of
Ne@ QorR”$ -i al ”)usiness ;eaders .dvisorK 9ouncil” pentru autorită*ile din ?'an%'ai03ste prezent în conducerea de la
”1aris 3uroplace”01rezen*a în conducerea atâtor institu*ii -i or%aniza*ii îl face să devină o persoană cu multe ”rela*ii”:
! – la ”)N1 1arias” (”)N1 1arias Nort' .merica +nc”$ & ;ouis ?c'@eitzer (”2enault ?.”$0
J – la ”.X.” & 7arRus ?c'enR (”3&ON .8”$0
H – la ”1ar%esa /oldin% ?.” & 1aul 8uK Aesmarais (”1o@er 9orporation of 9anada”$, 85rard 7estrallet (”8A4 ?uez”$,
?5%oYlene 8allienne (”9'ristian Aior ?.”$0
# – la ”3;4 .uitaine 8roup” & <acues 4riedmann (de la ”Iivendi”$, .ndr5&;evK ;an% (”1aris Orl5ans ?.”$0
 – la ”Total ?.” & Aaniel )outon (”Ieolia 3nvironnement ?.”$, .nne ;auver%eon (”Iodafone 8roup 1;9”$, 1atricia
7arie 7ar%uerite )arizet (personaj important, de le%ătură, cu oamenii de televiziune din ”orita” lui 2ot'sc'ild$0
M – la ”3.A? NI” & /ermann&<osef ;amerti (”Aeutsc'e )anR .8”$0
L – la ”;afar%e” & 1'ilippe 1 Aauman (”Iiacom +nc”$0
" – la ”?aint 8oain” & <ean&7artin 4olz (”.lstom ?.”$0
G – la +nstitutul .spen – ;eonard / 4isc'er (”2/< +nternational ?.”$ dar -i 9ondoleeza 2ice, ;eonard . ;auder, alter +&
saacson,
re%ina 9arla )ildt
Noor (prezent
+ordaniei -i la întrunirile
(în ima%inea de mai8rupului )ilderer%$,
jos$ -i, undeva 7adeleine
pe la coada listei, E .lri%'t
7ircea (”.lri%'t ?tonerid%e 8roup”$,
8eoană0
!F – la ”8aleries ;afaKette ?.” & <acues 9alvet (”?oci5t5 85n5rale 8roup”$, 9'arles de 9roisset (de
la ”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$0
!! – la ”1aris 3uroplace” & 7arc Iienot (”?oci5t5 85n5rale 8roup”$, Aidier ;omard (”Oran%e ?.”$,
1ierre 2ic'ard (”Aeia ?.”$, <ean&4ran`ois Ae'ec (”?anofi”$, 7ic'el 1rada (de la ”atar 3c'an&
%e” & prin care se face le%ătura cu al*i invita*i la înt!lnirile cinegetice ale lui +on iriac$0

”1ar%esa /oldin% ?.” (inclusiv susidiarele ei$ asi%ură o %amă diversă de servicii: consilie&
re financiară în investi*ii -i comer*, în industrie, cu precădere în *ările 3uropei, în .merica de Nord -i .ustralia09omercia&
lizează produse începând cu minerale, materii prime pentru construc*ii, produse c'imice -i pentru în%rijire personală, tele&
comunica*ii, ener%ie -i %aze naturale, preluare, evacuare -i tratare ape reziduale -i industriale, preluare -i tratare de-euri (in&
clusiv menajere$0Aaniel )ernard este director la acest 'oldin%, iar în consiliul de conducere, printre cunoscu*i, se află 7arc&
/enri 9'audet (”9redit ?uisse 8roup”$0
H
 ?5%olYne 8allienne, H# de ani, este mana%er rela*ii pulice la ”)el%acom”, respectiv ”Aior 4ine <e@elrK”0Ain
!GG" este independent non&executive director la ”N17&9N1” (o companie privată de investi*ii, aată pe societă*ii de di&
mensiuni medii, nelistate la )ursă, care au ca oiect principal de activitate ener%etice -i industria petrolieră$> este director la
”1ar%esa /oldin% ?.” din JFF# -i din JF!F este director la ”9'ristian Aior ?.”01rintre cei prezen*i în conducerea de la
”9'ristian Aior ?.” se află 3ric 8uerlain0;a ”N17&9N1” sunt prezen*i 2oert 9astai%ne (”?anofi”$, respectiv <ean&1ierre
/ansen (”8A4 ?uez”$0

;a ”)N1 1arias”, unul din colaoratorii apropia*i ai lui 7ic'el 15ereau este .maurK de ?eze0Airector la ”)N1
1arias 9apital” (MM de ani$ este prezent -i în comitetul de conducere de la ”9arrefour ?.”01re-edinte, E' -i memru al
consiliului eecutiv la ”9arrefour ?.” este ;ars Olofsson ( de ani$01rintre persoanele cele mai importante, la nivel de
rela*ii de afaceri, se află:
! – la ”9arrefour ?.” & .nne&9laire Taittin%er (”?tar@ood 9apital 8roup”$, )ernard .rnault (”;I7/ 7oet /ennessK
;ouis Iuitton$ -i 9'arles 3delstenne (”Aassault ?Kstemes ?.”$0
J – la ”?aatc'i P ?aatc'i 8roup ;td” (respectiv ”1ulicis 8roupe ?.”$ are posiilitatea să se întâlnească cu cei care
lucrează în societă*ile familiei 2ot'sc'ild: 7ic'el 9icurel, 85rard orms, ;5one 7eKer (de la ”9asino 8uic'ard 1erra&
c'on P 9ie ?.”0
H – la ”+merK ?.” & .ldo 9ardoso (”2'odia ?.”$, Aavid de 2ot'sc'ild, 2oert 1eu%eot (de la ”?imante ?;”$, <acues
Arijard (”1ar%esa /oldin% ?.”$0
# – la ”8roupe +ndustriel 7arcel Aassault” & ?er%e Aassault0
 – la ”?aur ?.” & Olivier )ouK%ues (de la ”T4! 8roup” & vezi partea dedicată 1atriciei )arizet -i prezen*ei acesteia în
”T4! 8roup”$0

;ăsăm (pentru pu*in$ deoparte mediile de afaceri franceze -i ne reîntoarcem la 9'arles Nat'aniel 2ot'sc'ild, res&
pectiv ”2+T 9apital 1artners”0=ntrucât la prezentarea lui 7ic'el 15ereau a apărut -i numele lui ;eonard / 4isc'er (de la
”2/< +nternational”$, sunt necesare datele următoare care nu fac decât să între%ească prezentarea %enerală0Ain ”2+T 9api&
tal 1artners 1;9”, alături de 2ot'sc'ild, mai fac parte: Auncan )ud%e (M de ani, director eecutiv, '' -i director la ”<
2ot'sc'ild 9apital 7ana%ement ;td”$, 7iRael )reuer&eil (#" de ani, director eecutiv -i director pentru investi*ii$, .rt'ur
ellesleK (de la ”?anofi .ventis”$, <ames ;ei%'&1emerton (”9redit ?uisse 8roup”$, 2icR ?op'er (”;94 3dmond de 2ot'&
sc'ild .sset 7ana%ement ;td”$ -i illiam inters (F de ani, de la ”2ens'a@ )aK”$03ste posiil (ca în func*ie de capaci&
tă*i -i de realizări$ să apară modificări în componen*a acestei societă*i0Ain cele prezentate, lordul 2ot'sc'ild este prezent în
mai multe consilii de conducere, cu func*ii diverse:
. & ”2ens'a@ )aK”, înfiin*ată în feruarie JF!!, la ;ondra, este o societate privată de investi*ii, care asi%ură consultan*ă pe
pia*a investițiilor alternative0illam inters, fondator, E' -i pre-edinte la ”2ens'a@ )aK”, din JFF# este prezent în so&
cietă*i ale %rupului ”< 1 7or%an”0=n prezent este director la ”< 1 7or%an 9azenove ;td”0
) & ”8enie 3ner%K 9orporation”, înfiin*ată în JFFG, func*ionează ca susidiară a ”+AT 9orporation”0.re sediul în ?tatele
Dnite -i este aată pe produc*ia de petrol -i %aze naturale01rin septemrie JF!F s&a anun*at cooptarea lui 2upert 7urdoc' în
consiliul de conducere, respectiv a lui 3u%ene . 2enna (8ene 2enna$, pre-edinte -i fost '' la ”3on 9orporation”, res&
pectiv vice&pre-edinte eecutiv (după fuziunea ”3on” cu ”7oil”$ la ”3on 7oil”0
9 & ”2/< +nternational” are mai multe domenii de activitate, fiind prezentă în <aponia, .sia, 3uropa -i .merica de Nord0
.si%ură toată %ama de servicii ancare, inclusiv consultan*ă în investi*ii pentru persoane fizice sau autorită*i locale (inclu&
zând -i %estionarea fondurilor de pensii$0?e ocupă cu design&ul -i producerea suansamelor (pentru industria de automoi&
le -i camioane$ din aluminiu, respectiv dezvoltarea te'nolo%iei pentru autove'iculele cu propulsie electrică01rintre altele,
%estionează compleul 'otelier (teren de %olf, servicii de relaare -i recreere, fitness, tenis$ în prefectura 7iKazaRi din EKu&
s'u, <aponia0?ocietatea are sediul la )ruelles, în )el%ia01rodusele de aluminiu ale societă*ii sunt folosite în industria auto
de către ”Nissan” (care face parte din %rupul ”2enault ?.”$, ”8eneral 7otors”, iar în industria audio de înaltă fidelitate, de
către producători ca ”Aenon”, ”7arantz”, ”7c+ntos'”0”9olumia 7usic 3ntertainment +nt” (”973”$ de*ine J, din
ac*iunile ”2/< +nternational”0

8erd /kusler, M! de ani, director la ”2/< +nternational”, timp de !" ani s&a aflat în consiliul de conducere de la
”Aeutsc'e )undesanR”0Ain !GGM -i până în JFFF a fost prezent în conducerea ”Aresdner )anR .8” din 4ranRfurt0

7at'ias A^pfner, alt director de la ”2/< +nternational”, #G de ani, este pre-edinte -i E' la ”.el ?prin%er .8”
din )erlin (din JFFF$0=n JFFM a fost cooptat în ec'ipa de conducere de la ”Time arner +nc”, iar din septemrie JFF" este
director la ”2/< +nternational”03ste prezent în supervisor #oard de la ”Aeutsc'e 1ress .%entur – A1.” -i este memru al
”9onsiliului 3uropean al Wiari-tilor”0Ae*ine diverse func*ii de onoare în ”.merican .cademK”, ”.spen +nstitute”, ”.meri&
can <e@is' +nstitute”0

2onald Aaniel, "J de ani, începând cu JFF este memru al comitetului de investi*ii -i strate%ie de la ”2/< +nter&
national”04ace parte din conducerea de la ”4alcon /ead 9apital ;;9”, iar între !G" -i !G"" a fost prezent în cadrul
”7cEinseK P 9ompanK”03ste administrator de onoare la ”)rooRin%s +nstitution” -i director la ”2ocRefeller DniversitK”0
1rintre colaoratori se află:
! – la ”4alcon /ead 9apital ;;9” & 7ic'ael 4inRelman (”)N1 1arias ;evera%ed 4inance 8roup”$, Aennis A ?@anson
(”4o Television ?tations +nc”$0
J – la ”T'e )rooRin%s +nstitution” & <o'n ;a@son T'ornton (”;aura .s'leK /oldin%s 1;9”$, 9'arles  2oinson (”NiRe
HM
+nc”$, .nn Aile <ordan (”2evlon +nc”$, arren 2udman (”.lri%'t ?tonerid%e 8roup”$, Eennet'  Aam (”.lcoa
+nc”$, Eennet' 7 Auerstein (”)oein% 9o”$, <ames A olfenso'n (”9iti%roup +nc”$, <o'n 9 'ite'ead (”NQ?3 3uronet
+nc”$, /aim ?aan (de la ”?aan 7usic 8roup +nc”$, 7ario Ara%'i (fost %uvernator al )ăncii +taliei -i actual %uvernator al
”)ăncii 9entrale 3uropene”$0
H – la ”2ocRefeller DniversitK” & Aavid 2ocRefeller (”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc”$, 2ic'ard 3 ?olomon
(”942 +nc”$, NancK 7 Eissin%er, 2ic'ard 8 2ocRefeller (”2ocRefeller )rot'ers 4und”$0

”T'e )rooRin%s +nstitution” (la care 2onald Aaniel este unul din administratori$ este o or%aniza*ie educa*ională
non&profit, oferind pro%rame de cercetare în domeniile economiei, politicii eterne, studiilor %uvernamentale, respectiv al
politicii metropolitane0. fost înfiin*at în !G!M -i are sediul la as'in%ton0Ain multitudinea de ”ă%ători de seamă” -i ”ine
inten*iona*i” de la acest institut, în ”armonie” cu tematica materialului, trei persoane sunt demne de aten*ie0

! – <o'n ;a@son T'ornton, " de ani, este memru al international advisor council din ”9'ina +nvestment 9or&
poration”03ste director al sec*iei glo#al leaders"ip din ”Dniversitatea Tsin%'ua” din )eijin%03ste director independent la
”+ndustrial and 9omercial )anR of 9'ina”03ste director non&eecutiv la ”/?)9 Nort' .merica /oldin%s +nc”0Ain martie
JFFH este profesor al ”Dniversită*ii Tsin%'ua”, primul profesor non c'inez din 2 1 9'ineză (din !G#G încoace$03ste mem&
ru al ”942”, al ”.sia ?ocietK” (o societate #ilaterală ?D.&.sia, creată în !GM la Ne@ QorR, cu rolul ”întăririi” le%ături&
lor, ”sc'imurilor” culturale între .sia -i ?tatele Dnite$03ste director la ”+78 orld@ide +nc” (o societate specializată în
sport, divertisment, media, elaorând -i %estionând evenimente sportive, prezentări de modă, life&stKle0Tot ce *ine de dome&
niul sportului, de la licen*e de sponsorizare, drepturi de autor pentru antrenori, sponsorizări media, respectiv sponsorizări
sportivi, drepturi de difuzare, transmisiile olimpice în lume – este %estionat de ”+78 orld@ide +nc”0?ocietatea a fost în&
fiin*ată în !GMF -i are sediul la 9leveland, în O'io$0=ntre !GG# -i JFF# a fost director independent non&eecutiv la ”)ritis'
?RK )roadcastin% 8roup 1;9”, iar între !GG -i JFF# a fost advisor la ”;aura .s'leK /oldin%s 1;9” (o societate aată pe
desi%nul, producerea, comercializarea -i distriu*ia accesoriilor – iluminat, moilier, *esături – necesare în amenajările inte&
rioare$0=ntre !GG" -i JFFH a făcut parte din conducerea de la ”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”, iar între JFFH -i JF!F a fost
prezent în comitetul de administra*ie de la ”+ntel 9orporation”0Ain !GGM este prezent în consiliul de conducere de la ”4ord
7otor 9o”, din JFFH este director la ”AirecTv”, din JFF# este director la ”Ne@s 9orp”, respectiv ”NoRia 9orporation”0=n
JFF# a fost admis în consiliul de conducere de la ”9'ina Netcom 8roup 9orp ;td” (din /on% Eon%$ -i ”9'ina Netcom
(8roup$ 9ompanK ;imited”0?c'imurile ”creative” de idei le realizează cu:
! – la ”4ord 7otor 9o” & <ames / /ance (”T'e 9arlKle 8roup”$, +rvine O /ocRadaK (”3st5e ;auder 9ompanies +nc”$0
J – la ”T'e )rooRin%s +nstitution” & /enrK ) ?c'ac't (”.lcoa +nc”$0
H – la ”.sia ?ocietK” & ?tep'en .llen ?c'@artzman (”T'e )lacRstone 8roup”$, /arold 7c8ro@ (”7c8ra@ /ill 9ompa&
nies +nc”$, Aolores 'arton (”9enter for ?trate%ic and +nternational ?tudies – 9?+? +nc”$04iind -i unul din profesorii de la
”T'e Qale ?c'ool of 7ana%ement” este un apropiat al lui ilur ; 2oss0

T'eodore < 4orstmann, LJ de ani, este pre-edinte -i E' la ”+78 orld@ide +nc”03ste director la ”+nternational
2escue 9ommittee”, la ”9ato +nstitute”, iar între JFF! -i JF!F a fost director la ”9itadel )roadcastin% 9orporation”04ace
parte din ec'ipa de conducere de la ”8ulfstream .erospace 9orporation” (din noiemrie JFFH$0.lături de T'ornton -i
4orstmann, din conducerea de la ”+78 orld@ide +nc” mai fac parte: <o'n 9 7acR (”9redit ?uisse ?ecurities – D?. –
;;9”$ -i 3velKn de 2ot'sc'ild (pre-edinte la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue”$01rintre colaoratori -i apropia*i se află:
! – la ”+nternational 2escue 9ommitee” & /enrK Eissin%er (”2uiRon 1artners”$, illiam < Ian Aen Neuvel (”.sia ?ocie&
tK”$, 4eli 8 2o'atKn (”;azard ;td”$ dar -i ”prietenul românilor” & 3lie iesel (”4our inds +nc”$0

;ee / /amilton este unul dintre colaoratorii lui T'ornton de la ”;aura .s'leK /oldin%s +nc” -i memru al 9o&
misiei Trilaterale03ste prezent în cadrul conducerii de la ”9aron 7otors 9orporation”, dar face parte -i din comitetul de
conducere de la ”.lri%'t ?tonerid%e 8roup” (numele alternativ este ”?tonerid%e +nternational ;;9”$03ste unul din ad&
ministratorii de la ”8erman 7ars'al 4und”, respectiv administrator de onoare al ”T'e )rooRin%s +nstitution”0Timp de H#
de ani a fost senator al ?tatelor Dnite pentru +ndiana0. fost director al ”National ?ecuritK .%encK – N?.”, respectiv ”9en&
tral ?ecuritK ?ervice – 9?9”0. fost vice&pre-edinte al comisiei pentru cercetarea evenimentelor din G&!! septemrie (sâcV$0
”9aron 7otors 9ompanK”, înfiin*ată în JFFH, în .tlanta (8eor%ia$, ?tatele Dnite se ocupă de parcul auto necesar poli*iei,
respectiv
#oard, unită*ilor"omeland
presidentCs pentru opera*iuni
securit speciale0/amilton
advisor council , aleste
/5Imemru permanent
directorCs advisoral#oard
presidentCs
, al Iforeign intelligence
directorCs economicadvisor
intelli&
gence advisor panel, al defense secretarCs national securit stud group -i al <% -epartment of omeland .as@ /orce0
Ain JFF# este director al ”).3 ?Kstems +nc” (cunoscută ini*ial ca ”).3 ?Kstems Nort' .merica +nc”$01rintre colaoratori:
! – la ”).3 ?Kstems +nc” & .ndre@ +n%lis (”)ritis' 1etroleum – )1 ;9”$, 7ic'ael 9'ertoff (”9'ertoff 8roup”$0
J – la ”8erman 7ars'al 4und of t'e Dnited ?tates” & <o'n .lan 2oss (”Aeutsc'e )anR Trust 9orporation”$0

?imon 7 2oertson, LF de ani, alt colaorator de la ”;aura .s'leK /oldin%s +nc” al lui T'ornton, este director
independent non&eecutiv la ”+nc'cape 1;9” -i director la ”8oldman ?ac's +nternational”0=ncepând cu JFF# este pre-edin&
te non&eecutiv la ”2olls 2oKce /oldin%s 1;9” (producătoare de turopropulsoare pentru avioane -i elicoptere, dar -i auto&
ve'icule de lu$> din JFF este director non&eecutiv la ”T'e 3conomist 8roup ;td”, iar din JFFM face parte din comitetul
de administrare al ”/?)9 /oldin%s 1;9”0Aintre colaoratori se remarcă:
! – la ”2olls 2oKce /oldin%s 1;9” & <o'n A 7c.dam (”.Rzo Noel NI”$, 3rnesto Wedillo (”1rocter P 8amle 9o”$,
2atan N Tata (”Tata ?teel ;imited”$, 7ustafa Ie'i Eo` (”.r`eliR .?”$0=n calitate de pre-edinte la ”Eo` /oldin% .?” (Tu&
HL
rcia$, 7ustafa Ie'i Eo` este o prezen*ă constantă la întrunirile 8rupului )ilderer%0
J – la ”T'e 3conomist 8roup ;imited” & ;Knn 4orester de 2ot'sc'ild (”;N8 /oldin%s ?.”$0

2evenind la <o'n ; T'ornton, spuneam că din JFF# face parte din consiliul de administra*ie de la ”NoRia 9orpo&
ration”, o companie care nu are nevoie de nici o prezentare0Treuie men*ionat doar un sin%ur lucru: a fost înfiin*ată în !"M0
Ain totalul celor prezen*i în consiliul de administra*ie de la ”NoRia 9orporation”, două persoane vor fi tratate mai ”pe lar%”:
?tep'en 3lop (director, pre-edinte -i E' la ”NoRia”$ -i /ennin% Ea%erman (pre-edinte al supervisor #oard de la ”7[n&
c'ener 2[cRversic'erun%s 8esellsc'aft – 7unic' 2e 8roup”$0+sael 7areK&?emper (#G de ani, prezentă în comitetul de
conducere de la ”NoRia 9orporation” este prezentă -i în conducerea ”1?. 1eu%eot 9itrohn”$0

?tep'en 3lop, #" de ani, director, pre-edinte -i E' la ”NoRia 9orporation” (din septemrie JF!F$, a câ-ti%at în
JF!F circa M0M"0GJM de euro0=ntre !GG" -i JFFM a de*inut func*ii de conducere în cadrul ”.doe 7acromedia ?oft@are
;;9”> a fost '' la ”<uniper Net@orRs +nc” (între ianuarie JFFL -i ianuarie JFF"$0Ain feruarie JFF" -i până în septem&
rie JF!F a de*inut diverse func*ii în conducerea ”7icrosoft 9orporation”0

/ennin% Ea%erman, M# de ani, din !G"J este prezent în consiliul de administra*ie de la ”?.1 .8 – ?Kstems .pp&
lications in Aata .8”0=n mai JFFL a devenit director la ”NoRia 9orporation”, iar din JFFG este director la ”ipro ;td”03ste
memru al supervisor #oard de la ”7unic' 2e 8roup” din iulie !GGG, iar din JFFF este prezent în supervisor #oard de la
”Aeutsc'e )anR .8”01ână în iulie JFFM a fost memru al conducerii la ”Aaimler 9'rKsler ?ervices .8”0=ncepând cu fe&
ruarie JFFG face parte din conducerea ”Aeutsc'e 1ost .8”, iar din mai JF!F este prezent ca memru al supervisor #oard
la ”)7 8roup”0”ipro ;td”, înfiin*ată în !G#, are sediul în )an%alore (+ndia$ asi%ură te'nolo%ie soft@are -i 'ard@are
în domeniul +T -i al #usiness application services: te'nolo%ie pentru comunica*ii 7an&7ide area net7or@, respectiv 7ire&
less lan> produse de i%ienă -i înfrumuse*are pentru pia*a indiană -i cea asiatică, produse pentru iluminat0O altă cate%orie a
serviciilor furnizate de ”ipro ;td” se referă la ac*ionări 'idraulice, producând toate cele necesare în acest domeniu: cilin&
dri, supape, pompe, distriuitoare, conectică, etc0=mpreună cu ”8eneral 3lectric” (care de*ine !$, ”ipro ;td” a realizat
(de*inând #G$ un oint venture numit ”ipro 83 7edical ?Kstems 1rivate ;td”0”QardleK”, ca #rand din industria cosme&
tică, face parte din ”ipro ;td”07ul*i din colaoratorii acestuia de la ”Aeutsc'e )anR .8” sunt cunoscu*i, fiind numi*i
cam de fiecare dată când se făcea referire la această ancă0
! – la ”ipro ;td” îl are aproape pe NaraKanan Ian%'ul (”7a'indra ;td”$0
J – la ”)7 8roup” & 2oert  lane (”<o'n Aeere 4inancial”$, <oac'im 7iler%0

<oac'im 7iler%, M" de ani, este prezent cu câteva func*ii în cadrul conducerii de la ”)7 8roup”0Ci&a început
activitatea la ”)aKerisc'e 7otoren erRe – )7 .8” în !GGH03ste memru al consiliilor de administra*ie al diferitelor
reprrezentan*e )7 din străinătate, respectiv al institu*iilor financiare care fac parte din ”)7 8roup”: ”)7 9apital
1;9” (.n%lia$, ”)7 4inance NI” (Olanda$, ”)7 D? 4inance 9apital ;;9”03ste pre-edinte al supervisor #oard de
la ”4esto .8”, iar din JFF face parte din conducerea de la ”7.N ?3” (denumire alternativă ”7.N .8”$0Ain JFFL este
prezent -i în conducerea de la ”?.1 .8”03ste memru al supervisor #oard de la ”.llianz Iersic'erun%s .8”0Ain JFFH
este director la ”<o'n Aeere 4inancial 9redit 9ompanK”03ste memrual statutor #oard de la ”;eipzi%er 7ese 8m'”0=n&
cepând cu anul JFFF a fost prezent cu func*ii diverse în societă*i diferite ale %rupului ”2oKal Autc' ?'ell”, iar din mai JFF
face parte din supervisor #oard de la ”)ertelsmann .8”0=n planul afacerilor colaorează cu:
! – la ”)7 8roup” & )ertin 3ic'ler (”T'KssenErupp .8”$0
J – la ”?.1 .8” & 3r'ard ?c'iporreit (”)N1 1arias”$0
H – la ”<o'n Aeere 4inancial” & T'omas / 1atricR (”)anR of .merica 9orporation”$0
# – la ”)ertelsmann .8” & /artmut Ostro@sRi (”2T; 8roup ?.”$, /ans Aieter 1^tsc' (”IolRs@a%en .8”$, )odo Deer
(”Aaimler .8”$0

Earl&;ud@i% EleK, M! de ani, prezent în comitetul de conducere de la ”)7 8roup ”este pre-edinte al consiliu&
lui eecutiv, dar -i general partner la ”7ercR E%a.”0. fost /' la ”Aeutsc'e ;uft'ansa .8” până în iulie JFFM -i face
parte din consiliu eecutiv de la ”;?8 ;uft'ansa ?ervice /oldin% .8”03ste director al ”.madeus +T /oldin% ?.” -i din
mai JFFL este memru al supervisor #oard de la ”)ertelsmann .8”03ste prezent în conducerea societă*ii ”Iattenfall
3urope )erlin
”Aeutsc'e )anR.%.8”,
P 9orespectiv
E8” (cunoscută
memru -ial ca ”)e@a%#oard
advisor .8”$dedin feruarie
la ”.X. JFFJ03ste
Eonzern memru
.8”0Ain al este
JFF consiliului
prezenteuropean de la
în conducerea
”/?)9 TrinRaus P )urR'ardt .8”0=ntre iunie JFF -i au%ust JFFL a fost prezent în consiliul de conducere de la ”7.N
?3”01rintre colaoratori:
! – la ”7ercR E%a.” & T'eo ?ie%ert (”3&ON .8”$0
J – la ”Aeutsc'e )anR .8” & Aieter Wetsc'e (”Aaimler .8”$, <o'n 3 )rKson (”Eo'ler%, Eravis, 2oerts P 9o$, <o'a&
nnes TeKssen (”3&ON .8”$, )ernd 1isc'etsrieder (”.llianz ?3”$0
H – la ”/?)9 TrinRaus P )urR'ardt .8” & ?ie%'ardt 2ometsc' (”3n) 3ner%ie )aden uerttemer% .8”$, /arold /^&
rauf (”Aeutsc'e )oerse .8”$, Aennis < ?no@er (”.llianz ?3”$0

1artener de discu*ie la colocviile de la ”T'e )rooRin%s +nstitution” (alături de <o'n ; T'ornton$ este -i /enrK )
?c'ac't, LM de ani, senior advisor la ”.lcoa +nc”01oate ar fi trecut neoservat, dar vârsta -i faptul că este memru al comi&
tetului mana%erial de la ”arur% 1incus ;;9”, poate staili o posiilă le%ătură cu /jalmar ?c'ac't (fostul anc'er al ce&
lui de&al +++&lea 2eic', mai ales că /jalmar ?c'ac't l&a cunoscut personal pe arur%$0/enrK ) ?c'ac't a fost director al
H"
”.merican Telep'one and Tele%rap' 9ompanK”, la ”.lcatel ;ucent”, la ”9'ase 7an'attan )anR”, respectiv ”9'ase 7an&
'attan 9orporation”0. fost director la ”<o'nson P <o'nson”, respectiv al ”Ne@ QorR Times 9o”03ste pre-edinte al ”4ord
4oundation”, pre-edinte la ”.vaKa +nc”, director la ”.%ere ?Kstems +nc” (înfiin*ată în JFFL, în .llenton&1ennsKlvania,
func*ionează ca susidiară a ”;?+ 9orporation” -i operează în sectorul telecomunica*iilor, a lo%icii de control pentru apara&
tura mecano&electronică – "ard dis@ – a aparaturii audio&video di%itale, memoriilor -i comunica*iilor protejate de date$03ste
administrator de onoare al ”T'e )rooRin%s +nstitution” -i director al ”9ommittee 3ncoura%in% 9orporate 1'ilantropK”0Ain
!GL! este director la ”9)? +nc”0=n !GG# a devenit director al ”9losure ?Kstems +nternational +nc” o societate înfiin*ată în
!GLJ, la +ndianapolis, care func*ionează ca susidiară a ”2eKnolds 1acRa%in% 8roup” -i are ca oiect de activitate produce&
rea oricărui fel de recipiente din plastic sau aluminiu (doar ?c'ac't este director la ”.lcoa” & producătoare de aluminiu$b0
Ain !GG" este prezent -i în comitetul de conducere de al ”Enoll +nc” (o societate înfiin*ată în !GH", care are ca scop conce&
perea, producerea -i vinderea *esăturilor necesare în amenajările interioare, respectiv prelucrarea -i vinderea pielăriei fine,
cu predominan*ă în .merica de Nord$0;ee /amilton este memru al 942, iar printre apropia*ii de la ”arur% 1incus
;;9” se află -i iesla@ 2ozlucRi (”ars'a@ ?tocR 3c'an%e”$0

J – <o'n 9 'ite'ead, participant la luptele din Normandia, +@o <ima -i ORina@a, în !G#L a asolvit cursurile
Dniversită*ii /arvard0=n !GLM a devenit vice&pre-edinte -i senior partner la ”8oldman ?ac's P 9o”0=ntre !G" -i !G"G a
fost vice&secretar de stat su conducerea lui 8eor%e ?'ultz03ste pre-edinte al ”T'e 4ederal 2eserve )anR of Ne@ QorR”,
former director la ”NQ?3 3uronet +nc”, administrator de onoare la ”T'e )rooRin%s +nstitution”, director la ”2ocRefeller
DniversitK”, la ”T'e < 1aul 8ettK Trust +nc”03ste director la ”+nternational 3ecutive ?ervice 9orps”, ”T'e Nature 9onser&
vancK 3ndo@ment 4und”, ”)usiness 3ecutives 4or National ?ecuritK”, ”T'e /arvard )usiness ?c'ool 9lu of 8reater
Ne@ QorR +nc”, ”3ast est +nstitute”, ”National /umanities 9enter”, ”9ommittee 3ncoura%in% 9orporate 1'ilantropK”03s&
te administrator la ”3isen'o@er 3c'an%e 4ello@s'ips” -i administrator de onoare la ”;incoln 9entre T'eater”03ste direc&
tor al american advisor #oard de la ”9'ristie6s +nc”, respectiv director la ”T'e .ndre@  7ellon 4oundation”03ste
prezent în comitetul de conducere de la ”.sia ?ocietK”0
3ste memru al advisor council la ”Tec'noservice +nc”0”NQ?3 3uronet +nc” se ocupă de opera*iunile de pe
pie*ele de capital, elaorând strate%ii pentru respectivele pie*e, ac*ionând prin: ”Ne@ QorR ?tocR 3c'an%e – NQ?3”, ”NQ&
?3 .rca +nc”, ”NQ?3 .me ;;9” -i sediile europene ale ”3uronet” (”3uronet
NI” din 1aris, .msterdam, )ruelles -i ;isaona$01rivitor la colaoratori -i apro&
pia*i, vor fi câteva surprize:
! – la ”9'ristie6s +nc” (-i ”9'ristie6s +nternational 1;9”$ & Ds'a 7ittal (”.rcelor
7ittal”$, 1atricia 7arie 7ar%uerite )arizet (”112 ?.”$, NancK 7 Eissin%er (de la
”2ocRefeller DniversitK”$, ;Knn 4orester de 2ot'sc'ild (”;N8 /oldin%s ?.”$, 8i&
nevra 3lRann (din familia lui <o'n 3lRann – aflat la conducerea %rupului 4+.T -i ne&
pot al lui 8iovanni .%nelli$, <o'an 8eor% 1rinz von /o'enzollern, < Tomilson /ill
(”T'e )lacRstone 8roup”$0
J – la ”+nternational 3ecutive ?ervice 9orp” & 4ranR 9 9arlucci (”1lurisKstem
T'erapeutics +nc”, dar -i ”T'e 9arlKle 8roup”$0
H – la ”.sia ?ocietK” & /arold 7c8ra@ (”T'e 7c8ra@ – /ill 9ompanies +nc”, la
care Aeven ?'arma&M de ani este pre-edinte la ”?tandar P 1oor6s”, iar /arold
7c8ra@ se află în consiliul de conducere de la ”Dnilever”, ”Ds&9'ina )usiness
9ouncil”, ”D?&+ndia 9ouncil”, respectiv ”9onoco 1'illips ;td”&.n%lia$,T'omas 3
4reston (”Aream@orRs .nimation ?E8 +nc”$, 8re%orK < 4lemin% (”7or%an ?tan&
leK”$, Earen 3lliott /ouse (”T'e 2and 9orporation”$, AinKar ? Aevitre (”Eraft
4oods +nc”$, Aolores 'arton (”9enter for ?trate%ic and +nternational ?tudies”$,
<on .nda (”9redit ?uisse 8roup”$, ?tep'en / ;on% (”9iti%roup +nc”$, 9'arles 1
2ocRefeller -i <o'n 1 2ocRefeller, Tom )roRa@ (”2oin /ood 4oundation” & pe unde se află -i un 2ot'sc'ild$0
# – la ”+nternational 2escue 9ommittee” & T'eodore < 4orstmann (”+78 orld@ide +nc”$, /enrK Eissin%er (”2uiRon
1artners”$, ?andra 4eldman (”.merican 4ederation of Teac'ers”$, 3lie iesel (”4our inds +nc”$0
 – la ”Tec'noserve +nc” & 1aul ?^r^-0
M – la ”9ommittee 3ncoura%in% 9orporate 1'ilantropK” & Timot'K 1 4lKnn (”E178 +nternational”$0

H – Dltimul ”ine&inten*ionat” din triumviratul amintit (cu pu*in înainte$ este /aim ?aan, M" de ani, evreu născut
în 3%ipt, posesor de pa-aport al statului +srael, ac*ionar cu o cotă de control la compania de telecomunica*ii ”)ezec”07ai
este numit -i -omnul .rei (iliarde> a fost ”sponsorul” lui /illarK 9linton -i ziarul italian
”9orriere de la ?era” (JM noiemrie JFFG$ îl anun*a ca posiil cumpărător a F din ac*i&
unile de la000 ”.l <azeera”0Tot în perioada respectivă, la Tel .viv se lansa ”2ealitK 8aK”0
/aim (în foto%rafia din stân%a$ este fondator -i E' la ”?aan 9apital 8roup”, fondată în
JFF! (cu sediul la ;os .n%eles$, o societate aată pe investi*ii private în media, divertis&
ment -i comunica*ii0/aim ?aan î-i începe activitatea în !GL cu o companie independentă
de înre%istrări, iar deutul în televiziune îl face în !G"" cu ”?aan 3ntertainment”0=ntre !GGL
-i JFF! a fost E' la ”4o 4amilK orld@ide” pe care, împreună cu 7urdoc' (în octom&
rie JFF!$ o vinde către ”T'e alt AisneK 9ompanK”03ste director -i E' la ”E?4 9orp”,
respectiv E' la ”8erman 7edia 1artners”0?e află (în calitate de memru al supervisor
#oard$ la ”1ro?ieen ?.T! 7edia .8”0=n !GGG, împreună cu so*ia lui, a pus azele ”?aan
HG
4amilK 4oundation”04ace parte dintre cei prezen*i la ”T'e )rooRin%s +nstitution”, este pre-edinte -i E' la ”?aan 7usic
8roup +nc” (fondată în !G"H, la ;os .n%eles> activează în industria muzicală, dar furnizează -i coloanele sonore pentru de&
sene animate, etc$0Ain JFFH este director la postul francez de televiziune ”T4 !”> între JFF# -i JF!F a fost director la ”Ai&
recTv”, iar din JFFL este pre-edinte eecutiv la ”Dnivision 9ommunications +nc” (o companie înfiin*ată în !GGJ, cunoscută
ini*ial cu denumirea de ”1erenc'i 9ommunications +nc” -i care, în iunie !GGM, î-i sc'imă denumirea în ”Dnivision 9o&
mmunications +nc”$0.ceastă companie (-i prin susidiarele ei$ ac*ionează în domeniul televiziunii, al radioului -i al inter&
activ media01rin ”Tele 4utura Net@orR” se adresează voritorilor de limă spaniolă din ?D., respectiv 1uerto 2ico0

Ci revenim la colaorarea dintre 7ic'el 15ereau -i Olivier )ouK%ues (de la ”)ouK%ues ?.””, acesta din urmă
fiind prezent -i în conducerea de la ”T4 !”, alături de /aim ?aan, respectiv 1atricia 7arie 7ar%uerite )arizet0

1atricia )arizet,  de ani, face parte din comitetul de conducere al ”T5l5vision 4ran`aise T4 !” din iulie JFFF0
3ste administrator la ”.rt5mis” (”8roupe .rt5mis” a fost înfiin*ată în !GGJ în 4ran*a, -i fiind o companie de investi*ii, se
ocupă de restructurarea -i revitalizarea domeniului afacerilor din 4ran*a, activând în comunica*iile moile, transmisii prin
satelit, real estate, servicii -i rezervări on&line> această societate s&a ocupat -i de opera*iunea ”Nissan ;ife +nsurance” din
<aponia”$ -i este prezentă în conducerea de la ”4inanciYre 1inault” (unde este E'$, societate la care, 4ran`ois 1inault -i
4ran`ois&/enri 1inault, sunt prezen*i -iîn conducerea de la ”.rt5mis 8roupe”0=n decemrie !GGJ, 1atricia )arizet a deve&
nit pre-edintă la ”1inault&1rintemps&2edoute ?.” (societate la care în JFF a devenit vice&pre-edintă$0”112 ?.”, fondată
în !GMH la 1aris, prin susidiarele ei, operează în domeniul comer*ului cu amănuntul al produselor electronice, audio, video,
soft -i jocuri, func*ionând -i ca un #oo@ and music store0?e ocupă cu concep*ia, producerea -i comercializarea produselor
su numele de ;uma, respectiv .retorn0?e ocupă cu producerea articolelor de lu (îmrăcăminte, parfumerie$ su denumi&
rile: ”8ucci”, ”)otte%a Ieneta”, ”Qves ?aint ;aurent”,”)alencia%a”, )ouc'eron”, ”?er%io 2ossi”, .leander 7cueen” -i
”?tela 7c9artneK”0=n septemrie JFFH, %rupul ”112” -i&a mărit cota de ac*iuni din ”8ucci 8roup” la ML,H#01artea de
vânzări este asi%urată de societăți&fiice: ”9onforma”, ”4nac”, ”7oile 1lanet”, ”1rintemps”, ”2ed 9ats”, ”Orcanta”, 9fao”0
1atricia )arizet este memră a comitetului de administra*ie de la ”8ems +++” (o companie fondată în JFF, în
/on% Eon%, aată pe investi*ii în zona .sia 1acific, cu precădere 9'ina, +ndia -i <aponia$, este pre-edinta comitetului de in&
vesti*ii de la ”4onds ?trat5%iues d6+nvestissement” (înfiin*ată în 4ran*a în JFF", ca fond de investi*ii al ”9aisse de A5pts
et 9onsi%nations” & un fel de ”939” francez$03ste prezentă în consiliile de conducere de la ”9'ristie6s +nternational 1;9”
(.n%lia$, ”4nac ?.”, ”.ir 4rance”03ste memră a supervisor #oard de la ”8ucci 8roup NI” din iulie !GGG03ste non&exe&
cutiv director la ”Ta@a 1;9” (o companie de asi%urări, fondată în JFF! la ;ondra, cu teren de acțiune în .n%lia -i ?tatele
Dnite, func*ionând ca susidiară a ”4inanciYre 1inault ?.”$, respectiv ”?aipem ?.” (o companie franceză înfiin*ată în
4ran*a în !GL#, având ca oiect de activitate petrolul -i %azele naturale, %azele lic'efiate, lucrări de in%inerie -i construc*ii –
fluviale -i maritime, c'imie&petroc'imie -i industrie ener%etică$0Ain !GG" este directoare la ”)ouK%ues ?.”, din JFFH este
director independent la ”.ir 4rance – E;7”, iar din JFF" este directoare -i pre-edintă a comitetului de audit de la ”Total
?.”09olaoratorii sunt pe măsură:
! – la ”112 ?.” & .ditKa 7ittal (”.rcelor 7ittal”$, ;uca 9ordero di 7ontezemolo (”9'arme +nvestments ?9.”, dar -i
-eful diviziei ”4errari” din cadrul 8rupului ”4+.T”$, 1'illippe ;a%aKette (< 1 7or%an P 9ie ?.?”$0
J – la ”)ouK%ues ?.” & 1atrcR Eron (”.lstom ?.”$, 8eor%es 9'odron de 9ourcel (”)N1 1arias”$, 9olette ;e@iner
(”9ap 8emini ?.”$0
H – la ”9'ristie6s +nc (+nternational 1;9$” & Ds'a 7ittal (”.rcelor 7ittal”$, ;Knn 4orester de 2ot'sc'ild (”;N8 /oldin%s
?.”$, 9'ristop'er )alfour (rudă cu cel care a semnat ”Aeclara*ia )alfour”$0
# – ;a ”8ems +++” & /enrK Eissin%er (”2uiRon 1artners”$, 3loK 7ic'otte (”9ompa%nie 4inanciYre 2ic'emont ?.” & de
văzut cine controlează -i administrează societatea ”9artier”$, /enrK 7ic'ael 1earson 7illes (”)ritis' 1etroleum 1;9”$0
 – la ”Ta@a 1;9” & .nt'onK <o'n /amilton (”.X.”$0
M – la ”4onds ?trat5%iues d6+nvestissement ?.” & ;uc 2ousseau (”2enault ?.”$0

Ci ne reîntoarcem la ”2+T 9apital 1artners”, la directorii ei, să vedem prin ce domenii s&a afirmat fiecare0
. – Aavid /aKseK,  de ani, pe lân%ă func*ia de la ”2+T 9apital 1artners” este -i -eful ”9ontinental 3uropean
3uities” din cadrul ”Aeutsc'e .sset 7ana%ement”, respectiv mana%er la ”.n%lo P Overseas 1;9”03ste -i executive offi&
cer la ”?8 arur% 8roup 1;9”0”arur% 1incus ;;9” a fost înfiin*ată în !GHG la Ne@ QorR, are filiale în .sia, .frica,
3uropa(ML
)elda -i .merica de Nord -i ac*ionează
de ani$, director&mana%er ca un fond
la ”arur% de investi*ii
1incus ;;9”, din privat,
JFFGîneste
orice domeniu
director posiil, inclusiv
independent sănătate0.lain
la ”2enault ?.”0)elda<a1
fost director al reprezentan*elor ”.lcoa” din străinătate, este memru al ”T'e )usiness 9ouncil”, ”)usiness 2ound Tale”,
al ”9ommittee to 3ncoura%e 9orporate 1'ilantropK”, ”orld )usiness 9ouncil for ?ustainale Aevelopment”, ”orld
3conomic 4orum” -i ”+nternational )usiness 9ouncil”0)elda este unul din administratorii de la ”4ord 4oundation”, de la
”T'e 9onference )oard +nc”> este director la ”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc”0=n !GGL a devenit director la ”9iti&
corp”, respectiv al ”9iti%roup +nc”> din !GG" face parte din conducerea unor societăți&satelit ale %rupului ”.lcoa”0=ntre
JFFF -i JFFL a fost director la ”3 + Au1ont de Nemours and 9ompanK”0Ain JFFL este director la ”Au1ont .utomotive 9o”,
iar din JFF" este unul din directorii de la ”+)7 9orp”01rintre colaoratorii lui )elda se află:
! – la ”2enault ?.” & T'ierrK Aesmarest (”Total ?.”$, 9arlos 8'osn (”Nissan 7otor 9o ;td”$, )ernard Aelpit (”1?.
1eu%eot 9itrohn”$0
J – la ”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc” & ;loKd 9 )lanRfein (”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$, <effreK 7 1eeR
(”)arclaKs 1;9”$, ?et' au%' (”Aeutsc'e )anR .8”$0
H – la ”Au1ont .utomotive 9o” & illiam Eane 2eillK (”.cua +nternational 1artners”$, ;ois A <ulier (”Eraft 4oods
HMF
+nc”$, 2ic'ard / )ro@n (”<osep' 3 ?ea%ram P ?ons +nc”$ dar -i ?ean 9 O6Eeefe (”3.A? Nort' .merica +nc”$0
) – Auncan )ud%e a fost timp de M ani la ”;azard )rot'ers P 9o ;td”0Ain !GG" este director al ”< 2ot'sc'ild
9apital 7ana%ement ;td” în adunările ”2+T 9apital 1artners”0=n !GG a devenit '' -i director eecutiv la ”2+T 9apital
1artners 1;9”03ste director la ”T'e orld Trust 4und”0;a ”2+T 9apital 1artners”, printre colaoratorii mai importan*i se
află 2icR ?op'er (”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild .sset 7ana%ement ;td”$, iar la ”T'e orld Trust
4und” poate sc"im#a opinii cu <eremK  ?illem (”2/< +nternational ?.”$0

4iind unul dintre ac*ionarii concernului ”3.A?”, %rupul ”Aaimler .8” nu mai are nevoie de nici o introducere,
orice cuvânt fiind de prisos0”Aaimler .8” ac*ionează pe cinci direcții principale: ”7ercedes )enz 9ars”, ”Aaimler
TrucRs”, ”7ercedes )enz Ians”, ”Aaimler )uses” -i ”Aaimler 4inancial ?ervices”0O a -asea direc*ie o constituie produc*ia
de autoturisme din cate%oria extralux su titulatura de ”7aKac'”0=n iunie JF!! ”plănuia” asocierea cu ”2oert )osc'
8m'” pentru producerea ateriilor pentru ve'iculele cu propulsie electrică, respectiv propulsie 'iridă0Ain punct de vede&
re istoric, compania a fost înfiin*ată în !""H0=n ima%inea de mai jos, <[r%en 3 ?c'rempp de la (fosta$ ”Aaimler 9'rKsler .
8” ajun%e la întrunirea 8rupului )ilderer% din JFF# (H&M iunie,
?tresa$0. fost prezent -i la întrunirea aceluia-i %rup, din JFFL0

)odo Deer, J de ani, este '', memru al condu&

cerii -i -ef al ontrolului și /inanțelor din cadrul ”Aaimler .8”0
Ci&a început cariera în !G" la ”7)) 8m'” din ?tutt%art0=ntre
septemrie JFF -i mai JFFM a fost memru al supervisor #oard
la ”/annover 2uecRversic'erun%s .8”03ste prezent în consiliul
de administra*ie de la ”;andesanR )aden&uerttemer%”0Ain
aprilie JFFM face parte din comitetul de administra*ie de la ”Ta&
lan .8” (o societate %ermană specializată în domeniul finan*e&
lor -i al asi%urărilor, cu sediul la /annovra, în 8ermania$, iar din
JFFL este prezent în conducerea de la ”3.A? NI”03ste memru al consiliului de conducere de la ”)ertelsmann .8”0
1rintre colaoratorii mai importan*i ai acestuia se află:
! – la ”)ertelsmann .8” & Earl&;ud@i% EleK (”7ercR E%a.”$, ulf / )ernotat (”3&ON ?veri%e .)”$, <oac'im 7iler%
(”)7 8roup”$, /ans Aieter 1^tsc' (”IolRs@a%en .8”, prezent -i în cadrul ”;andesanR )aden&uerttemer%”$0
J – la ”;andesanR )aden&uerttemer%” & /ans 1eter ?ti'l (”.ndrea ?ti'l .8 P 9o E8”$, /uertus von )aumac'
(”)oe'rin%er +n%el'eim 8m'”$, /elmut .urenz (”?cania .)”$, 7aimilian Wimmer -i Nicola ;eiin%er&Eamm[ler (de la
”.llianz ?3”$, Earl 4riedric' 3rprinz von /o'enzollern (”8ot'aer Iersic'erun%s )anR Iva%”$, ?tefan .senRersc'aumer
(”2oert )osc' 8m'”$, <oac'im Ealtmaier (”[rt' 8roup”$, ?ie%fried eis'aupt (de la ”7a eis'aupt 8m'”$0
H – la ”Talan .8” & 3r'ard ?c'ipporeit (”)N1 1arias”$, 3cR'ard 2o'Ramm (”T'KssenErupp .8”$, /ans&Aieter 1etram
(”Aeutsc'e 1ost .8”$0

7anfred )isc'off (în foto%rafia din stân%a, MG de ani$, între !GM" -i !GLM a fost director la
”7itsuus'i 7otors 9orp”0=n !GLM s&a alăturat concernului ”Aaimler&)enz .8”0. fost director la diver&
se societă*i ale %rupului ”Aaimler .8”, petrecând circa JG de ani în cadrul acestui concern0Ain JFFL este
pre-edintele supervisor #oard de la ”Aaimler .8”03ste memru al supervisor #oard de la ”2oKal E1N
NI”, al ”Ioit' 8m'”, iar între mai !GG" -i mai JFF a fost memru al supervisor #oard de la ”;a%ar&
dYre ?9.”0. fost memru al supervisor #oard de la ”)aKerisc'e /Kpo und IereinsanR .8” (”Dnicre&
dit .8”$ între iulie JFFJ -i iulie JFF03ste memru al supervisor #oard de la ”4raport .8”, respectiv
”?7? .8”0Ain JFFF este prezent în conducerea ”3.A? NI”0=ntre JFF# -i JFFG a avut diferite func*ii în
cadrul ”Nortel Net@orRs ;td”, iar din JFF este director independent -i memru al omitetului %trategic ;ermanent de la
”Dnicredit ?p.”01rintre colaoratorii importan*i se află:
! – la ”Aaimler .8” & 1aul 7 ; .c'leitner (”.llianz ?3”$0
J – la ”2oKal E1N NI” & 2oert < 2outs (”?'el +nternational 1etroleum 9o ;td”$0
H – la ”Dnicredit ?p.” & 7arco Tronc'etti 1rovera (%inerele lui ;eonardo 1irelli$ de la ”1ireli P 9 ?p.”, Aieter 2ampl,
4riedric' EadrnosRa (”ienerer%er .8”$, .nt'onK )laRe Kand (”;e'man )rot'ers +nc”$, 9arlo 1esenti (de la ”+talmo&
iliare ?p.”$,
3ner%ie )aden3nnio Aoris (de.8”$0
uerttemer% la ”7ediolanum ?p.”, unul din asocia*ii lui ?ilvio )erlusconi$, T'eodor ai%el (”3n)@
# – la ”4raport .8” & ;utz 2o%er 2aetti% (”7or%an ?tanleK”$, erner )randt (”?.1 .8”$, ?tefan ;auer (”Aeutsc'e ;uft&
'ansa .8”$0
 – la ”Ioit' 8m'” (”Ioit' 1aper .8”$ & )erndt 8ottsc'alR (”.llianz ?3”$, .lan /ippe (”2oc'e /oldin% .8”$, Dlric'
3cRelmann (”)7 8roup”$, 4erdinand Oliver 1orsc'e (de la ”IolRs@a%en .8”$0

<o'annes T'eKssen (de la ”3&ON .8”$ a atras aten*ia nu numai prin multitudinea de contacte pe care le are în
lumea afacerilor0Aoctorand la 7assac'usetts (?D.$ în !G"# -i doctor în urisprudență al Dniversită*ii din 8^ttin%en (8er&
mania$ în !GG!, J de ani, din mai JF!F este E' -i pre-edinte al ec'ipei mana%eriale de la ”3&ON .8”03ste pre-edinte al
supervisor #oard de la ”T'u%a .8” din aprilie JFFH03ste memru al supervisor #oard de la ”Aeutsc'e )anR ?.3”, res&
pectiv ”Aeutsc'e )anR .8”&;ondra (din mai JFF"$03ste memru al supervisor #oard de la ”3&ON 2u'r%as .8” din
aprilie JFFL0=n septemrie JFF a devenit memru al comitetului de administra*ie de la ”?alz%itter .8”, iar din decemrie
JFF este memru al omitetului onsilierilor Economici de la ”)aKerisc'e ;andesanR”01rintre apropia*ii acestuia se
HM!
află:
! – la ”Aeutsc'e )anR .8” & <o'n 3 )rKson (”Eo'ler%, Eravis, 2oerts P 9o”$, 7aurice ;evK (”1ulicis 8roupe ?.”$,
/enrK .zzam (”.ratec /oldin% 1<?9”$, ?uramaniam 2amadorai (”Tata ?ons ;td”$, 1eter ;oesc'er (”?iemens .8”$,
E@oR 1o ;i (”T'e )anR of 3ast .sia ;imited”$0
J – la ”3&ON 2u'r%as .8”$ & Elaus ;iesen (”IolRs@a%en .8”$0
H – la ”?alz%itter .8” & 7artin interRorn (”IolRs@a%en .8”$0
”39” sunt ini*ialele de la ”orld 3ner%K 9ouncil” (sau ”9onseil 7ondial de l63ner%ie”$, un or%anism care con&
trolează, aproă, supervizează -i re%lementează activitatea ener%etică (în domeniul nuclear, 'idro&ener%etic, al ener%iei
o*inută din petrol -i %aze naturale$ din lume01entru 3urope, vice&pre-edinte este <o'annes T'eKssen02omânia este repre&
zentată la această or%aniza*ie prin persoane (mai mult sau mai pu*in pre%ătite în acest domeniu$:.leandru 1ătru*i de la
”.%en*ia Na*ională a 2esurselor 7inerale”, cea care autorizează orice fel de prospec*iuni09omponen*ii păr*ii române sunt
(to*i$ directori de 'idrocentrale, termocentrale, de societă*i de transport -i distriu*ie, inclusiv de la ”Nuclearo&3lectrica”0
1re-edintele păr*ii române este dr6 ing6 +ulian +ancu (născut la M octomrie !GMF$, memru al ”4unda*iei 'menia” (sâcVVV$,
deputat al 1?A -i memru al ”8rupului 1arlamentar de 1rietenie cu 2epulica 4ederală 8ermania”01entru alte detalii,
iancu0iuliancdep0ro 0Ain JFF# este pre-edintele ”9omitetului Na*ional 2omân” al ”9onsiliului 7ondial al 3ner%iei”0
7ai pu*in cunoscut (fără a implica activitatea lui din domeniul ener%etic, respectiv cea ”prestată” la ”cluul de
prietenie”$ este că în JFF", deputatul 1?A +ulian +ancu a .ie5icat votarea în 1arlamentul 2omâniei a le%ii împotriva
utilizării cianurilor în mineritul aurifer, atră%ând asupra lui ”calitatea” de lo##&st șef al companiei ”2o-ia 7ontană 8old
9orporation – 2789” (”4ormula .?”, nr GL"$09oinciden*e în materie de ”ener%etică”, privitoare la ”prietenia româno&
%ermană”B +an 4lemin% spunea, despre un fapt, că dacă se întâmplă o dată, asta e> dacă se întâmplă de două ori, este o co&
incidență> dacă se întâmplă de trei ori, nu e ineV Ci poate că nu este coinciden*ă dacă se ia în considerare faptul că în
conducerea ”8ariel 2esources” se află -i .lfred 8usenauer, fost cancelar austriac, participant la întrunirile 8rupului
)ilderer% ("&!! iunie JFFM, Otta@a, 9anada$, le%at prin interese de afaceri de cele prezentate până acum0Ci cu aceste din
urmă detalii, partea dedicată lui Elaus < 7an%old ia sfâr-it0

)urc0ar5 )er=.a,, (MG de ani$, în afară de cele transmise de mijloacele de informare ca fiind ”unul din parti&
cipan*ii la vânătorile or%anizate de +on iriac”, este -i consilier pentru afaceri interna*ionale pe lân%ă pre-edintele eecutiv
de la ”8azprom Open <oint ?tocR 9ompanK”0.solvent (având ca materie de ază fizica – oa.e,ii (%ermani$ otriiți ,
5o.e,iul otriit ]]]$ al Dniversită*ii din 4reiur%, doctorand (în !GLF$ al ”2'einisc'&estfklisc'e Tec'nisc'e /oc'sc'u&
le” din .ac'en, între !GM" -i !GMG s&a aflat la ”7inisterul 4ederal pentru 9ercetare -i Te'nolo%ie” (deci, în fosta 248$, iar
între !GMG -i !GLJ -i&a continuat activitatea la ”<[lic' Nuclear 2esearc' 9entre”0=n !GLJ s&a alăturat ec'ipei mana%eriale de
la ”3&ON 2u'r%as .8”0=ncepând cu ianuarie JFFH este director independent la ”O.O NovateR”0=ntre JFFH -i JFF" a făcut
parte din
prom” ec'ipa mana%erială
& 7oscova$ de la
până în iunie ”3&ON 3ner%ie
JF!!0Ain mai JFF".8”
este-iunul
a fost
dindirector la ”<?9
directorii de la 8azprom” (nume
”Telenor ?.” -i totalternativ ”O.Oeste
din mai JFF" 8az&
memru al supervisor #oard de la ”9ommerzanR .8”03ste prezent în conducerea ”.llianz ;eensversic'erun%s .8”,
”Aresdner )anR .8”, ”3&ON 2u'r%as Transport 7ana%ement 8m'”03ste memru al consiliului de conducere de la ”Aa&
na 8as 1;9”03ste memru al consiliului de administra*ie de la ”T'e%a .8”, al ”IN8 – Ierundnetz 8as .8” (din martie
JFF#$, respectiv director al ”3&On DE 1;9” (din decemrie JFFL$03ste prezent în comitetul de administra*ie de la ”8elsen
asser .8”, respectiv ”7an 4errostaal .8”03ste pre-edinte al companiei %ermane ”2u'r%as .8” care, la ! iulie JFF#, s&a
transformat în ”3&ON 2u'r%as .8”01rin două în*ele%eri semnate la )erlin (în JFFF$, respectiv 7oscova (în JFFJ$, ”3&ON
2u'r%as .8” de*ine M, din ac*iunile societă*ii ”8azprom” (fiind -i unicul de*inător cu o cotă atât de mare$0
”3&ON 2u'r%as .8” eneficiază de&o re*ea de !!0JLH Rm de conducte -i capacitate de stocare de circa ,! mili&
arde de metri cui (@@@0%azprom0com $01ersoană însemnată, cu o pre%ătire solidă -i func*ii importante, are colaoratori
pe măsură:
! – la ”9ommerzanR .8” & /artmut 7e'dorn (”?.1 .8”$, endelin iedeRin% (”Novartis .8”$, Olaf )erlien (”T'K&
ssenErupp .8”$, ?imone )a%el&Tra' (”/enRel .8 P 9o E%a.”$, /ans 1eter Eeitel (”.llianz ?3”$, /ans Aieter 1^tsc'
(”IolRs@a%en .8”$0
J – la Telenor .?.” (televiziunea norve%iană$ – 4ranR 3 Aan%eard (de la ”.tari”$0
H – la ”.llianz ;eensversic'erun%s .8” & Aetlev )remRamp (”;e'man )rot'ers +nc”$0
# – la ”O.O NovateR” & AarricarrYre +ves ;ouis 9'arle (”Total ?.”$, .ndrei +%orevici .Rimov (”8azprom )anR Open
<oint
 – la?tocR
9ompanK”$0
”Aana 8as 1<?9” & Aavid .lec 8@Kn ?imon (”8A4 ?uez”$0”Aana 8as 1<?9” a fost înfiin*ată în JFF -i are sediul
în ?'arja', 3miratele .rae Dnite0?ocietatea (inclusiv prin susidiarele ei$ se ocupă cu prospectarea, procesarea, transpor&
tul, distriuirea -i vânzarea %azelor naturale -i a produselor drivate din prelucrarea petrolului0.re ca zonă de ac*iune Orien&
tul 7ijlociu, .frica de Nord, zona .fricii de ?ud0.re câteva concesiuni în 3%ipt estimate la circa JH de milioane de arili0

9ulius Mei,l (al I&lea$, fiul lui <ulius 7einl (al +I&lea$ -i nepot al lui <ulius 7einl (al +++&lea$, s&a născut la G iulie
!GG0)unicul lui (<ulius 7einl +++, !GFH&!GG!$ a fost for*at să părăsească .ustria în !GH", după ansc"luss (anearea .ustri&
ei de către 8ermania lui /itler$, din cauza ori%inii lui (era evreu$, dar după răzoi păstrează le%ăturile cu autorită*ile rita&
nice, devenind asistent al ”9omisiei 9entrale pentru 8ermania -i .ustria” în procesul identificării -i îndepărtării simpati&
zan*ilor nazi-ti care au de*inut func*ii în .ustria pe durata celui de&al ++&lea răzoi mondial – a-a numita denazificare0 Tatăl
lui <ulius 7einl I a fost pilot de vânătoare în ”2oKal .ir 4orce” ritanică0=n .n%lia, unul dintre simpatizanții nazismului a
fost sir Os@ald 7osleK, tatăl lui 7a 7osleK de la ”4ormula !”, -i tot su ”auspicii” ritanice a func*ionat -i respectiva
”9omisie 9entrală”V
HMJ
 8rupul de societă*i ”7einl” (al căror proprietar <ulius 7einl I se află în
ima%inea alăturată$ activează în domeniul alimentar în .ustria (inclusiv distriuirea
cafelei (einl$, în 2omânia & ”<ulius 7einl 2omânia”> în domeniul imoiliar, în 9e&
'ia – prin ”<ulius 7einl 1ramen .s”> pia*a de capital, domeniul ancar -i investi*ii
(prin diverse societă*i$: ”7einl +nvest )alRan 4und”, 7einl .ll +nvest”, ”7einl .sia
9apital”, ”7einl +ndia 8ro@t'”, ”7einl 3uro )ond 1rotect”, etc0”7einl +nvest” este
înre%istrată în +nsulele 9aKman iar ”7einl +nternational .8 .sset 7ana%ement
.rm” este înre%istrată în ”9'annel +slands”01rin ”7einl .irport 7ana%ers ;imited”
(.ustria$ se ocupă cu %estiunea aeroportuară01rin ”7einl 1o@er 7ana%ement ;imi&
ted” (”7einl +nternational 1o@er” & .n%lia$ se ocupă cu investi*iile în domeniul
ener%etic0;a ! aprilie JFFG (nu e ”păcăleală”$, <ulius 7einl a fost arestat pentru
fraudă în dauna investitorilor0Aupă ac'itarea cau*iunii de o (!$ sută de milioane de
euro a fost elierat, fiind considerat un su#iect cu risc ridicat, pentru deplasările în
eterior folosindu&se de un pa-aport ritanic ( @@@0reuters0com $03ste prieten apropiat -i partener de afaceri al ministru&
lui austriac de finan*e Earl /einz 8rasser0Dna din companiile %rupului ”7einl” (”7einl 3uropean ;and” & real estate –
imoiliare$, cu rază de ac*iune în centrul -i estul 3uropei, a fost preluată de societatea de investi*ii israeliană ”8azit 8loe”
-i re&otezată ”.trium 3uropean 2eal 3state”0
”<ulius 7einl 2omania” asi%ură -i partea de import de cafea (su marca ”<ulius 7einl”$ pentru 'oteluri, restau&
rante, respectiv societă*ile de caterin%09unoscută ini*ial drept ”Novo ?2;”, în ianuarie JFFM este cumpărată de ”<ulius
7einl +nternational .8”, primind numele de ”<ulius 7einl 2omânia”0=-i desfă-oară activitatea ca susidiară a ”<ulius
7einl +nternational .8”01artea financiar&ancară a concernului (înfiin*at în !GJH, la Iiena$ asi%ură întrea%a varietate de
servicii ancare, consultan*ă -i investi*ii0.vând sediul central în Iiena ()auernmarRt J, !F!F$ are reprezentan*e în Olanda,
3lve*ia, dar -i <erseK (o insulă între .n%lia -i continent, în 7area 7ânecii – se practică -i la case mai mari înre%istrarea so&
cietă*ilor în zone off&s"ore$, )ermuda -i .nti%ua0”<ulius 7einl +nvestment 8m'” (func*ionând ca susidiară a ”7einl
)anR .8”$ asi%ură servicii -i consultan*ă financiară, mai ales în domeniul investi*iilor0olf%an% erfer, managing direc&
tor la ”<ulius 7einl +nvestment 8m'”, a fost director&mana%er la private customer department al ”Aeutsc'e )anR 9api&
tal”07are parte din activitate, erfer -i&a desfă-urat&o -i la ”3rste .ll%emeine +nsurance 9ompanK”, la reprezentan*ele
acesteia din 3lve*ia, Olanda -i .ntile0. fost -i unul din memrii ec'ipei mana%eriale de la un fond de pensii danez, în con&
tul ”3rste .ll%emeine +nsurance 8roup” din .msterdam0Ci&a început cariera la ”2aiffeisen 9entral )anR .8” -i este mana&
ging director la ”7einl 9apital +nvest”0
”2aiffeisen Wentral )anR Oesterreic' .8” (înfiin*ată în !GJL la Iiena, cu sediul pe m %tadtpar@ 9, 1KVK$ asi%u&
ră servicii comerciale -i investi*ii financiare pentru persoanele fizice -i juridice, institu*ii din centrul -i estul 3uropei, dar -i
din lume0alter
)anR Oesterreic'2ot'ensteiner
.8”03ste prim (Gvice&pre-edinte
de ani$, este pre-edintele consiliului
al consiliului mana%erial, respectiv
de la ”Oesterreic'isc'e E' al.8”03ste
EontrollanR ”2aiffeisen Wentralal
memru
supervisor #oard de la ”;eipniR – ;undenur%er +nvest )eteili%un%s .8” -i al ”Oesterreic'isc'e ;uftverRers .8”01ână în
mai JFFM a făcut parte din conducerea ”.ustrian .irlines”01rintre colaoratori se află:
! – la ”Oesterreic'isc'e EontrollanR .8” & 3ric' /ampel (”Dnicredit ?p.”$, ?tep'an Eoren (”)a@a% 1?E”$, ;ud@i%
?c'arin%er (”Iienna +nsurance 8roup”$, 4ranz /oc'strasser (”3rste 8roup )anR .8”$0=n conducerea de la ”2aiffeisen”,
2ot'ensteiner îi mai are alături pe 7anfred Drl (M de ani, E' la ”2aiffeisen )ausparRasse 8m'”$ -i <o'ann ?troal
(c"ieff ris@ officer -i memru al ec'ipei de conducere$0
”3rste 8roup )anR .8” (fondată în !"!G$ asi%ură servicii ancare, în principal, în 3uropa (.ustria, centrul -i es&
tul 3uropei$: 9e'ia, ?lovacia, Dn%aria, 9roa*ia, 2omânia (prin susidiara ”)92”$ -i Dcraina0.ndreas Treic'l (MF de ani, cu
un venit în JF!F de J0LG0FFF de euro$ -i&a început cariera la ”9'ase 7an'attan )anR” (în !GLL$, la reprezentan*a din )ru&
elles (!GLG&!G"!$, respectiv .tena (!G"!&!G"H$0=n !G"H se alătură ”3rste 8roup )anR .8”0=n !G"M a acceptat postul de
mana%er %eneral la ”9'ase 7an'attan )anR Iienna” (care în !GGH va fi ac'izi*ionată de ”9r5dit ;Konnais”$01ână în JFF a
fost prezent -i în consiliul de administra*ie de la ”Oesterreic'isc'e EontrollanR .8”03ste pre-edintele consiliului de con&
ducere (respectiv E'$ de la ”3rste 8roup )anR .8” -i, ca urmare, a devenit pre-edintele consiliului de conducere de la
”)anca 9omercială 2omână ?.”01rintre cei mai importan*i, (la ”)92 ?.”$ îi are alături pe Teodor 7i'ăescu, Aaniel Aă&
ianu -i 7i'ai + 4ercală (de la ”?+4 Transilvania ?.”$07anfred immer (M de ani, !0FGH0FFF
de euro venit pe anul fiscal JF!F$ este /', c"ieff performance officer -i memru al ec'ipei de
conducere03ste
/un%arK 2T” seprezent, maicuales,
întâlne-te ?ziviîn;aszlo
consiliile de”7a%Kar
de la conducere ce',W2T”$0
1osta slovac -i un%ar (la ”3rste )anR
/erert <uraneR (#M de ani -i un venit în JF!F de !0FH0FFF euro$ este '' -i mem&
ru al consiliului de administra*ie de la ”3rste 8roup )anR .8”01ână în iunie JFFL s&a aflat la
conducerea ”?teiermaerRisc'e )anR AA” unde a colaorat cu 2ei'ard Ortner (de la ”Iienna +n&
surance 8roup”$0<o'annes ;eoac'er (#" de ani -i "H0FFF de euro venit în JF!F$, pe lân%ă
prezen*a lui în conducerea ”3rste 8roup )anR .8”, se află -i în consiliul de administra*ie de la
”+mmorent .8”, unde colaorează cu <anos 7ajor (”7O; 7a%Kar Olaj 8azipari 2T”$07artin
?RopeR, # de ani (HLG0FFF de euro venit$ este retail #an@ing "ead la ”3rste 8roup )anR .8”0
Ci cum o ancă, atunci când pleacă la ”cumpărături” are nevoie de ”lic'idită*i”, în JFFM, ”3rste 8roup )anR .8”
a primit H," miliarde de euro (de la %rupul 2ot'sc'ild$ pentru cota de M!,G pe care o de*inea ”.I.?” la ”)92 ?.”09o&
dru* 7arta, director de cainet al pre-edintelui ”.N.4” a fost (este$ prezent la vânătorile or%anizate de +on iriacV

Ru5olQ Streic0er, LH de ani, fost ministru al economiei, respectiv al transporturilor din .ustria, după !G"M este
HMH
managing director -i pre-edinte al consiliului de conducere de la ”?teKr&Aaimler&1uc' .8”, respectiv ”.ustria 7etall .8”0
3ste pre-edintele consiliului de conducere de la ”)oe'ler Ddde'olm .8”0=n au%ust JFF! a devenit director la ”+nitier .uto&
motive +nc”, iar din iunie JFF# este pre-edinte al supervisor #oard de la ”Ioestalpine .8”03ste pre-edintele ”sterreic'i&
sc'e +ndustrie /oldin% .8”0”Ioestalpine .8” (cu sediul în ;inz, .ustria$, -i prin susidiarele ei, se ocupă cu producerea,
procesarea -i distriuirea materialelor din o*el, ac*ionând prin cinci departamente: oțel, oțeluri speciale, oțeluri și sisteme
pentru calea ferată, profiluri laminate -i su#ansam#le pentru industria de autove"icule09ompania î-i comercializează pro&
dusele (cu precădere$ în .ustria, Dniunea 3uropeană, .merica de Nord, .sia -i )razilia03ste demn de re*inut, conform
'ttp:UUde0@iRipedia0or% , că la cate%oria (asoni ustrieci, este prezent 2ic'ard NiRolaus 9ouden'ove&Ealer%i, iar la
litera ”?”, după 3r@in ?tra'l -i înainte de 8erard van ?@ieten, fi%urează 2udolf ?treic'er0

Sie=Qrie5 /olQ, # de ani, s&a alăturat societă*ii ”7a%na 3uropa” (ca susidiară a 7a%na +nternational +nc” $ în
!GG#, iar din aprilie JFF este vice E' la ”7a%na +nternational +nc”03ste pre-edinte la ”8az&
prom Open <oint ?tocR 9ompanK” -i pre-edinte al comitetului de conducere de la ”2ussian 7ac'i&
nes 9orporation”0=n martie JFFJ a devenit director la ”+nitier .utomotive +nc”, iar din iunie JFFJ
este director la ”Tesma +nternational +nc”0Tot din JFFJ este memru al supervisor #oard de la
”sterreic'isc'e +ndustrie /oldin% .8”03ste director la ”8az 8roup” din JFF" -i în JF!F a deve&
nit director la ”8lavstroK <?9”0Ain !GGG este vice E' -i director la ”7a%na ?teKr .8 P 9o
E8”> de asemenea, este prezent în consiliile de conducere de la ”?traa% ?3”, ”Ierund”, ?iemens
.8 sterreic'”01rintre colaoratorii apropia*i se află:
! – la ”sterreic'isc'e +ndustrie /oldin% .8” & olf%an% )ernard (de la ”Aaimler .8”$, ;eopold
.ra'am (”O7I .8”$0
J – la ”+nitier .utomotive +nc” & 2udolf ?trei'er (de la ”Ioestalpine .8”$0
H – la ”?traa% .8” & .lfred 8usenauer0
# – la ”2ussian 7ac'ines 9orporation” & Ole% I AeripasRa (de la ”Dnited 9ompanK 2usal 1;9”$0”7a%na ?teKr .8 P 9o
E8” produce, pe lân%ă cele necesare în industria automoilului, -i suansamle pentru locomotive, -asiuri, rezervoare din
o*el, tevi din o*el pentru alimentarea cu comustiil, suansamle electrice -i electronice0Dn mic -i foarte important deta&
liu îl furnizează 'ttp:UUpeople0fores0com care prezintă o listă cu directorii de la ”7a%na +nternational +nc”01rintre ace-&
tia se află -i 4ranz IranitzRK0Născut la # octomrie !GHL, a fost cancelar al .ustriei între !G"# -i !GGL, respectiv ministru
de finan*e, 4ranz IranitzRK apare alături de Aavid 2ocRefeller, 3dmond de 2ot'sc'ild, /enrK Eissin%er, 1aul olfo@itz în
componen*a 8rupului )ilderer% (@@@0ilderer%meetin%s0or% $07ic'ael A /arris (ML de ani$, prezent în conducerea
de la ”7a%na +nternational +nc”, este prezent -i în comitetul de administra*ie al ”Niiru 9apital 7ana%ement ;td”0
.lfred 8usenauer (născut la " feruarie !GMF$, cancelar al .ustriei din !! ianuarie JFFL, este pre-edintele consi&
liului de conducere
tor la ”8ariel de la ”?traa%
2esources&2o-ia .8” din iunie JF!F03ste
7ontană”0”?traa% ?3” (cumemru al 9onsiliului
sediul principal 3uropei
în Iiena$ este o-icompanie
tot din iunie
de JF!F este direc&
construc*ii care
ac*ionează, cu prioritate, în 3uropa, pe trei direc*ii principale: construcții de clădiri = civile, infrastructuri pentru transpor&
turi = tunele, străzi, poduri, viaducte, autostrăzi -i -epartamentul de onstrucții %peciale0”?traa% ?3” a câ-ti%at licita*ia
pentru construirea por*iunii de autostradă Aeva&Oră-tie, J# de Rm, pe două enzi, pentru care va primi !MM de milioane de
euro0?e preconizează că lucrarea se va termina în vara lui JF!H0
Ole% I AeripasRa, ## de ani, cu un venit pe anul JF!F de MG0"HL0FFF D? , este pre-edintele ”2usal .merica
9orp”, E', director -i pre-edinte al comitetului eecutiv de la ”Dnited 9ompanK 2usal 1;9”, director la ”2ussian 7a&
c'ines 9orporation”0=n JFFG, ”Dnited 9ompanK 2usal 1;9” -i&a restructurat deitele printr&un împrumut de !M," miliarde
D?  de la %rupul 2ot'sc'ild0

AlQre5 )au.0auer se alătură celor prezen*i la vânătorile or%anizate de +on iriac0?ă începem prezentarea cu o
mică parte din istorie0.nton 2upert, ori%inar din .frica de ?ud, în !G#F era deja acaparat de afacerile cu tutun -i etra%erea
de minereuri03ra ac*ionar majoritar al %rupului ”2emrandt” -i realiza venituri destul de mari prin susidiara ”2ot'mans
+nternational”03pansiunea societă*ii lui 2upert începe în anii 6LF ai secolului trecut prin ac'izi*ionarea mărcilor de lu
”9artier” (de care apar*inea -i ”Aun'ill” -i de care, la rândul lor, apar*ineau ”7ont )lanc” -i ”9'loe”$0?ocietatea ”Iendo&
me” va fi prima firmă constituită pe aze financiare solide din nou apărutul %rup ”2ic'emont”04iul cel mai mare al lui .n&
ton, <o'ann 2upert, este ini*iatorul cre-terii colosului ”2ic'emont”, dar -i continuatorul ideilor tatălui său0
Aupă ce a activat o perioadă la ”9'ase 7an'attan )anR”, în !G"", <o'ann 2upert separă ramurile minieră -i a
taacului de industria de lu, a-ează sediul la 8eneva -i devine administrator dele%at al %rupului ”2ic'emont”0=n !GGG, cu
JM de milioane de D?  a cumpărat MF din ac*iunile ”Ian 9leef P .rples”, iar în JFFJ a plătit !,"M de miliarde D? 
pentru trei mărci de ceasuri, de lu: ”<ae%er ;e 9oultre”, ”+9” -i ”. ;an%'e P ?o'ne”04a*ă de celelalte societă*i de lu
care produc mărfurile în acelea-i farici, formându&se o siner%ie în distriu*ie -i comunicare, la %rupul ”2ic'emont” eistă
o altă filosofie: integritatea produsului tre#uie considerată mult mai importantă dec!t sinergia = eplica <o'ann 2upert &
consumatorul dorind să ai#ă garanția că ceasurile B;iagetBau fost produse într&o fa#rică B;iagetB0
8rupul ”2ic'emont” î-i desfă-oară activitatea în cinci domenii principale:
! – ijuterii & ”9artier”, ”Ian 9leef P .rples”0
J – orolo%erie – ceasuri de lu & ”. ;an%e P ?o'ne”, ”)aume P 7ercier”, ”9artier”, ”+9”, ”<ae%er ;e 9oultre”, ”7ont
)lanc”, ”.telierele 1anerai”, ”1ia%et”, ”Iac'eron 9onstantin”, ”2o%er Auuis”, ”7inerva 7anufacture”0
H – instrumente de scris & ”7ont )lanc”0
# – pielărie -i accesorii & ”Aun'ill”, ”;ancel”0
 – altele & ”9'loe”, ”.laila”, ”1urdeK”, Net – g – 1orter”01entru anul JFF", produc*ia facturată a %rupului ”2ic'emont” a
HM#
fost de circa ,H miliarde de euro0
”9artier +nternational ?N9”, reprezentată -i de .lfred )aum'auer, operează ca susidiară a ”9ompa%nie 4inan&
ciYre 2ic'emont ?.”, al cărei E' (în prezent$ este )ernard 4ornas (M de ani$0+ată&i pe câ*iva din cei prezen*i în consiliul
de administra*ie de la ”9ompa%nie 4inanciYre 2ic'emont ?.”: <o'ann 1eter 2upert (fiul cel mare al lui .nton 2upert$,
Qves&.ndr5 +stel (de la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue”$, .rt'ur 9'arles ellesleK (”?anofi”, dar -i director la ”2+T 9apital
1art&ners 1;9”$ -i 3loK 7ic'otte (de la ”8ems +++”, societatea în a cărei conducere este prezentă -i 1atricia 7arie 7ar%ue&
rite )arizet$0

Fra,> Rauc0 continuă prezentarea ”invita*ilor”01rezentarea făcută în mediile de informare (privitoare la 4ranz
2auc'$ este destul de lapidară09a istoric, societatea lui a fost fondată în !G!G la 2anR@eil, Io&
raler%, în .ustria, (întemeiată de 4ranz <osef 2auc'$, anul !GMJ constituind începutul epan&
siunii spre nivel mondial0=n anii 6LF ai secolului trecut, 2auc' a devenit liderul pie*ei austriece
cu mărcile ”/appK AaK” -i ”)ravo”09a urmare a epansiunii societă*ii se diversifică -i %ama
de produse, firma ”2auc'” ac'izi*ionând -i farica de ere din )ludenz01rin acea perioadă s&a
desfă-urat în .ustria o campanie împotriva fumatului (în %ermană, rauc"en, rauc" = a fuma,
fum$ care a adoptat deviza '"ne )auc" 2e"tCs uc" = %e poate și fără fumat09a răspuns la
această campanie antifumat, compania ”2auc'” î-i lansează propriul slo%an: '"ne )auc"
2e"tCs $ic"t = /ără B)auc"B nu se poate0)ăutura ener%izantă ”2ed )ull” este produsă tot de
firma ”2auc'”0
=n JFFL s&a declan-at campania 2ut f\r (ic" = 5un pentru mine, iar din JFF" începe
colaorarea dintre %rupul ”2auc'” -i %rupul %erman ”)itur%er – )au%ruppe”0?ocietatea
”2auc'” are puncte de prelucrare la 2anR@eil -i N[ziders (în .ustria$, )udapesta (Dn%aria$,
id'au (3lve*ia$, ?eria, ?lovacia, 9roa*ia, 9e'ia, +talia, )ul%aria, ?lovenia0=n 2omânia este reprezentată prin ”2auc' 2o&
mânia ?2;” (.leea 1rivi%'etorilor, nr0 "F, et0 ++, sector !, )ucure-ti$01rodusele sunt eportate în 3%ipt, 9'ina, 8ermania,
<ordania, .n%lia, 4inlanda, 8aon, +ndia, 7aldive, 7aroc, 7artinica, 7untene%ru, 4ilipine, .raia ?audită, ?uedia, ?ene&
%al, ?pania, .frica de ?ud, Turcia, ?D., 3miratele .rae Dnite -i Iietnam0
4ranz 2auc' (LJ de ani$, industria- din 2anR@eil, este managing partner la ”2auc' 4ruc'tskfte 8m'”0Ain mai
JFF# este memru al supervisor #oard de la ”ienerer%er .8” iar din iulie JFFM este deput c"airman al supervisor
#oard de la ”)anR .ustria 9reditanstalt .8”03ste prezent în consiliile de conducere de la ”)anR .ustria o'nau 8e@inn&
sc'eine”, ”)) /oldin% .8”, ”OT.8 Oerflkc'entec'nolo%ie .8”, ”Ioraler%er Eraft@erRe .8”, ”8enerali /oldin%
Iienna .8”, ”9redit .nstalt ien .8”, ”)uK&Out 9entral 3urope ++ )eteili%un%s – +nvest .8”:1rintre colaoratorii cei
mai importan*i se află:
! – la ”ienerer%er .8” & 4riedric' EadrnosRa (”Dnicredit”$0
J – la ”8enerali /oldin% Iienna .8” & .ntoine )ern'eim (”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”$0
H – la ”)anR .ustria 9reditanstalt .8” (”Dnicredit )anR .ustria .8”$ & 3ric' /ampel (”Dnicredit ?p.”$0
# – la ”)anR .ustria o'nau 8e@innsc'eine” & ?er%io 3rmotti (”D)? .8”$0
 – la ”)) /oldin% .8” & Earl ?evelda (”2aiffeisen )anR +nternational .8”$0

Carlo Pese,ti, născut la HF martie !GMH, la 7ilano (+talia$ este asolvent al 1olite'nicii din 7ilano (specializarea
in%inerie mecanică$ -i masterand în ”3conomie -i 7ana%ement” la Dniversitatea ”)occoni”04amilia 1esenti, activă în do&
meniul cimentului prin societatea de investi*ii ”+talmoiliare”, au fost proprietari ai societă*ii ”;ancia”
(între !GM -i !GMG$, iar în anii 6LF erau proprietari ai ”+)+” & ”+stituto )ancario +taliano”0=n domeniului
asi%urărilor erau prezen*i prin societatea ”2.?” (cedată în !G"#$01esenti se află printre ac*ionarii de la
”7edioanca” (după privatizarea din !G""$, de la ”9reditul +talian” -i ”29? 7edia 8roup”0Dn alt 9ar&
lo 1esenti (!GFL&!G"#$, fiul unuia din cei -ase fra*i fondatori, a intrat în conflict cu 7ic'ele ?indona
(care a încercat ac'izi*ionarea ”+talmoiliare”$, dar -i cu .%nelli (care au încercat acela-i lucru în
!GLG$0=n aprilie !GGJ, ”+talcementi” a cumpărat (pentru suma de !FF de miliarde de lire italiene – cir&
ca LL de milioane de euro$ %rupul francez ”9iments 4ran`ais”0Aupă !GGL, aten*ia societă*ii (în dome&
niul cimentului$ a fost îndreptată spre noile pie*e:)ul%aria, EazaRistan, T'ailanda, +ndia0=n iunie JFFL,
prin ac'izi*ionarea ”4upin% 9ement”, ”+talcementi” intră pe pia*a c'ineză, iar în au%ust JFFL ajun%e în
Eu@eit,
prin devenind
societatea primul”3pifarind
olandeză ac*ionar de)I”
la ”/ilal 9iment”0?ocietatea
(tot din ”+talcementi
proprietatea familiei ?p.”
1esenti$ care este MF,JMJ
de*ine controlatădin
”+talmoiliare ?p.” -i J,!#J din ”+talcementi ?p.”08rupul ”+talcementi ?p.” controlează (printre altele$: GG,GG din
”?oci5t5 +nternationale +talcementi 4rance ?.?” (prin care controlează LL din ”9iments 4ran`ais ?.”$, !FF din ”?oci5&
t5 +nternationale +talcementi ?.” & ;uemour%, !FF din ”AomiRi )eton ?.” & +raRlion (8recia$, !FF din ”?'iperia
9e&ment 9ompanK ?/1E” & Tirana (.lania$, !FF din 8rupul ”Dnieton” & 4ran*a0
1rin ”9iments 4ran`ais ?.” de*ine: L" din ”.fKon 9imento ?anaKitas” & +stanul (Turcia$> #F din ”.sia 9i&
ment 1ulic 9o ;td” & )an%RoR (T'ailanda$> GG,GG din ”9ompa%nie des 9iments )el%es ?.” & Tournai ()el%ia$> GG,GG
din ”9ompa%nie 4inanciYre des 9iments ?.” & Tournai ()el%ia$> GG,GG din ”9ompa%nie 4inanciYre et des 1articipations
?.” & 1uteau (4ran*a$> L" din ”9ompa%nie 4inanciYre des 9iments ?.” & +stanul (Turcia$> !FF din %rupul ”3ssroc”
din ?tatele Dnite> GG,GG din 8?7 ?.” & 8uerville (4ran*a$ -i GG,GG din ”.rena ?.” & 8uerville (4ran*a$0?ursa acestor
date este 5ilanțul onsolidat BItalcementiB JKKO0
;a începutul anului JFFG, %rupul ”+talcementi” a fost implicat într&o anc'etă judiciară care a făcut ca triunalul
din 9altanissetta să sec'estreze ”9alcestruzzi ?p.” (controlată de familia 1esenti$0?uccesiv, anc'eta a dus la cercetarea
HM
lui 9arlo 1esenti de către ”Airec*ia Aistrictuală .nti&7afia” din 9altanissetta pentru favorizarea reciclării anilor, utiliza&
rea de unuri, utilită*i -i fonduri financiare de provenien*ă ilicită, a%ravate de favorizarea structurilor mafiote01rin decizia
din JF aprilie JF!!, Triunalul din 9altanissetta a dispus revocarea sec'estrului preventiv, restituindu&se compleul indus&
trial proprietarilor de drept0
?ocietatea ”7edioanca” este o ancă italiană, fiind fondată de către 3nrico 9uccia în !G#M, cu rolul de&a facili&
ta reconstruc*ia necesară după cel de&al doilea răzoi mondial0.ată de la început pe împrumutul pe termen mediu, anca
-i&a etins activită*ile prin leasin%, factorin%, creditul pentru consum, intermedieri imoiliare -i %estionarea patrimoniului
privat0;a # feruarie JFF! (în cadrul unui clasament ”empiric”$ era considerată a treia ancă italiană ca importan*ă0 ”7e&
diolanum” (domeniul private #an@ing$ de*ine #", din ”)anca 3speria” -i !FF din ”9ompa%nie 7one%asue de )an&
ue” (al doilea loc, ca pozi*ie, în 1rincipatul 7onaco$0?ocietatea ”7edioanca” este controlată printr&un ”pact tripartit” ca&
re %arantează stailitatea azei ac*ionariale02espectivul ”pact” (care de*ine ##,JL din ac*iuni$ este împăr*it în trei %rupuri:
! & ”.socia*i )ancari” & ”Dnicredit”, ”7ediolanum”, ”9ommerzanR .8”, ”?al Oppen'eim (Aeutsc'e )anR .8”$0
J & ”.socia*i +ndustriali” & ”1irelli”, ”4errero” (dulciurile ”Einder”$, ”.ssicurazioni 8enerali”, etc0
H & ”.socia*i +nterna*ionali” & ”4inanciYre de 1er%uet” (Iincent )olor5$, %rupul francez de asi%urări ”8roup .7.”, ”?an&
tusa /oldin%” (prin 3milio )otin – pre-edinte la )anca ”?antander”$0;a ”7edioanca” vice&pre-edinte este Aieter 2ampl0
1rintre consilieri se află: TaraR )en .mmar, 8ilerto )enetton (confec*ii ”)enetton”$, 7arina )erlusconi (fiica lui ?ilvio
)erlusconi$, 3nnio Aoris0
”29? 7edia 8roup” este unul dintre principalele %rupuri editoriale italiene, activ la nivel na*ional -i interna*io&
nal, în domeniul cotidienelor, căr*ilor, periodicelor, radio, televiziune -i @e0.n%elo 2izzoli (fiul unui analfaet$ -i&a des&
c'is (în !GJL$ propria afacere tipo%rafică: ”. 2izzoli P 9” în ;iața Barlo Er#aB din 7ilano0=n !GJ, societatea -i&a
sc'imat numele în ”2izzoli 3ditore”0;a !J iulie !GL#, ”8rupul 2izzoli” a ac'izi*ionat societatea care edita ziarul ”9orri&
ere della ?era”01ac'etul de ac*iuni de la ”9orriere della ?era” era controlat de trei familii, una dintre acestea fiind familia
.%nelli03ra suficientă cumpărarea pac'etelor a două familii pentru a deveni ac*ionar majoritar01re-edintele de la ”2izzoli”,
.ndrea 2izzoli (!G!#&!G"H, fiul fondatorului$ nu se mul*umea cu faptul că de*inea pac'etul de control -i dorea pentru el tot
procentul de !FF03ste cumpărată cota lui .%nelli, plata urmând să se facă în timp de trei ani0.ndrea a reu-it să realizeze
un vis al tatălui său, dar avea de %estionat o datorie enormă0=n !GLL a ajuns la scaden*ă datoria către .%nelli, datorie care,
din cauza infla*iei, ajunsese la JJ,#L miliarde de lire (italiene$, ani de care ”2izzoli” nu dispunea09ăutând o sursă de fi&
nan*are, .ndrea 2izolli acceptă (în cele din urmă$ oferta lui 2oerto 9alvi (de la ”)anco .mrosiano”$, ofertă trimisă prin
intermediul lojii masonice ”1J”, condusă de ;icio 8elli0=n iulie !GLL s&a înc'is deitul ca familia .%nelli0Aupă câteva zile,
”)anco .mrosiano” eecută o infuzie de capital, aducând valoarea acestuia de la ,! miliarde de lire, la J, miliarde de
lire0=n sc'imul serviciului făcut, 2oerto 9alvi a o*inut o cotă de "F din ac*iuni pe care, fiul lui .ndrea (.n%elo <r0$ ar
fi treuit să le răscumpere după trei ani, dar la valoarea de H de miliarde0
8rupul ”2izzoli” doânde-te o anumită soliditate prin le%ăturile cu partidele politice, cu loja ”1J”, ”rela*ii” pe
care .ndrea 2izzoli ar fi vrut să le evite0=n !GL", .n%elo <r0 preia conducerea %rupului, iar locul lui .ndrea 2izzoli în con&
siliul de administra*ie este luat de avocatul Dmerto Ortolani, m!na dreaptă a lui ;icio 8elli0Ain cauza unor ac'izi*ii care
nu au dat rezultatele a-teptate, %rupul necesită o recapitalizare, lucru pe care 2oerto 9alvi îl face cu ajutorul ”+O2 – +stitu&
to per Opere di 2eli%ione” (anca Iaticanului$0Aupă scandalul ”1J” din !G"!, respectiv al ”)ăncii .mrosiano” din !G"J,
%rupul ”2izzoli” intră în administrare controlată de către stat0Aupă !G" începe refacerea %rupului ”2izzoli” ajun%ându&se
ca actuala ”29? 7edia 8roup”, pe lân%ă cotidienele proprii & ”9orriere della ?era”, ”9orriere dello ?port”, etc, să de*ină
controlul %rupului spaniol ”Dnidad 3ditorial”, editorul cotidienelor ”3l 7undo” -i ”3pansion”0;a !F feruarie JF!F, prin&
tre ac*ionarii ”29? 7edia 8roup” se aflau: ”7edioanca ?p.” cu !#,JFG> ”4+.T” & !F,#GL> ”3pifarind )I” (al famili&
ei 1esenti$ – L,L#"> ”1irelli” & ,!MM> %rupul ”)enetton” & ,!FF> ”.ssicurazioni 8enerali” & H,GL> %rupul ”D)?”
(prin ”D)? 4iduciaria ?p.”$ & H,JJ0
2evenind la 9arlo 1esenti, acesta este memru al consiliului de administra*ie, memru al comitetului de remune&
rare de la ”Dnicredit ?p.”> este memru al consiliului de administra*ie de la ”7edioanca ?p.”> este consilier, director %e&
neral -i memru al comitetului eecutiv de la ”+talmoiliare ?p.”> este consilier independent la ”.mienta ?82”> consilier
-i memru al comitetului eecutiv de la ”+talcementi ?p.”> memru al consiliului de administra*ie -i al comitetului eecu&
tiv de la ”29? 7edia 8roup ?p.”> vice&pre-edinte al ”9iments 4ran`ais ?.”0. fost vice&pre-edinte al ”9?+ – 9iment ?us&
tainailitK +nitiative” din cadrul ”)9?A – orld )usiness 9ouncil for ?ustainale Aevelopment”, este memru al comi&
tetului eecutiv al ”)9?A”0

er0ar5 Ra,5a, născut la !H septemrie !G## la Iiena (.ustria$ a fost, pentru o perioadă îndelun%ată de timp,
cel care a condus activitatea de la ”)anR .ustria”0. studiat la (ceea ce astăzi
este$ ”irtsc'aftuniversitkt” din Iiena -i în !GML -i&a început activitatea în do&
meniul ancar0=ntre !GGF -i !GG! a fost pre-edintele ec'ipei mana%eriale de la
”sterreic'isc'e ;knder )anR .8” care, prin fuziunea cu ”WentralsparRasse P
EommerzialanR .8” a dus la formarea ”)anR .ustria .8”0=ncepând cu !GG
a fost deput c"airman al consiliului de conducere de la ”)anR .ustria .8”0.
fost pre-edintele ”Iienna ?tocR 3c'an%e 9'amer” între !GGM -i !GG"0. fă&
cut parte din ec'ipa de conducere de la ”)aKerisc'e /Kpo und IereinsanR
.8”0Dn document emis de ”.)N .mro )anR NI” din iunie JFFL făcea cu&
noscut că la data de !# martie JFFL, erau memri ai supervisor #oard Aavid de 2ot'sc'ild (născut la ! decemrie !G#J,
la Ne@ QorR, numit în !GGG$ -i 8er'ard 2anda (în calitate de vice&pre-edinte eecutiv la ”7a%na +nternational +nc”$07em&
rii supervisor #oard sunt ale-i pentru o durată de patru ani, cu posiilitatea de&a fi reale-i pentru încă alte două mandate0
HMM
 8er'ard 2anda, în ima%inea de mai sus împreună cu 3ric' /ampel -i Earl ?amsta%, este memru al ”9luului de
la 2oma”, iar în !GG" a fost pe lista de participan*i la întâlnirea 8rupului )ilderer% din acel an (!#&!L mai, TurnerrK,
.Krs'ire, ?co*ia$02anda este prezent în comitetele de conducere de la ”decoma +nternational +nc” (o societate susidiară a
”7a%na +nternational +nc”$, ”7a%na ?teKr ;;9”, respectiv ”AonnellK” (o societate imoiliară$0

1rin*ul MaW E.a,uel o, T0 ur, u,5 TaWis, născut la L septemrie !GH, face parte dintr&o familie %ermană
noilă care -i&a atras unăstarea prin înfiin*area po-tei %ermane, respectiv din produc*ia de ere0=n centrul ima%inii alătura&
te este prezent 7a 3manuel von T'urn und Tais0=n !GGL, 7a
3manuel dorea să construiască un 'otel luos cu !F de camere (cu
teren de %olf, restaurant de lu, centru de între*inere -i recreere$ lân&
%ă castelul ”Neusc'@anstein”& construit de ;ud@i% al ++&lea al )ava&
riei01opula*ia locală (care dorea conservarea locului pentru poten&
*ialul ei turistic$ reu-e-te să impună un referendum în !GGL, sus*i&
nând că lucrările vor afecta structura castelului, vor afecta zonele din
jur, zona castelului nefiind indicată pentru ”dezvoltare comercială”0
7a 3manuel -i&a sus*inut punctul lui de vedere prin numărul de tu&
ri-ti care ar vizita locul, atra-i de castel, lucru care ar fi dus la dez&
voltarea economică a zonei0?itua*ia a rămas în suspans, iar în JFF!,
făcând parte din conducerea ”Dniunii ?ocial 9re-tine”, 7a 3manu&
el reu-e-te să %ăsească o por*iune de teren , propice dezvoltării co&
merciale, pe care inten*iona să construiască un 'otel, cu doar F de
camere02espectivul proiect era considerat de către parlamentul statului )avaria ca fiind legal0;a fel de repede, eforturile lui
7a 3manuel sunt zădărnicite de către ”)avarian ?ocietK for t'e 1rotection of Nature” care a reu-it să declare castelul -i
*inutul înconjurător ca făcând parte din patrimoniul mondial0
7a 3manuel (-i familia lui$ sus*inea că dacă nu vor fi aproate planurile -i nu va începe construc*ia, vor treui
să vândă ”?c'loss )ullac'er%” (o proprietate în apropierea castelului$ unui alt întreprinzător, cu un alt plan, cu un impact
mai mic asupra zonei0Toate treurile au rămas în coadă de pește -i în JFFM, ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3” a cumpărat
proprietatea cu inten*ia de&a continua lucrările07a 3manuel von T'urn und Tais este cavaler al ”Ordinului 1arfaite .mi&
ti5”, un ordin cavaleresc dinastic înfiin*at de .leander 4erdinand (!LHG&!LLH$, al treilea prin* de T'urn und Tais, pe dura&
ta domniei lui03ste demn de re*inut că însemnele ordinului poartă inscrip*ia 3iniculum micitae & B0anțul ;rietenieiB0
Dn fapt mai pu*in -tiut îl face cunoscut 2en5 .lleau în lucrarea ”/itler et les ?oci5t5s ?ecrYtes”, !GMG, Sd0 )er&
nard 8rasset, 1aris, 4rance09itându&l pe 2udolf von ?eottendorf (fondatorul ”?ocietă*ii T'ule” din 8ermania$& autorul
căr*ii ”)evor /itler Eam” (”1rima c'e /itler venisse – =nainte ca /itler să vină”, 3d0 Aelra&.rRos, Torino, !G"L$& referitor
la T'urn und Tais, iată ce spunea: B;rințul 2ustav von ."urn und .axis, născut în 1888, ucis la VK aprilie 1919 la B0uit&
pold 2mnasiumB, era mem#ru al B%ocietății ."uleB6<n reprezentant al familiei ."urn und .axis era mem#ru al BIlumi&
naților din 5avariaB, societate fondată de către dam >eis"aupt la finele secolului al A3III&lea0
9e se mai poate spune despre cei din familia T'urn und TaisB 9ă au foarte multe secrete -i unele dintre ele vor
mai rămâne astfel încă mult timp0Wilele trecute, la aniversarea re%elui 7i'ai, cineva a întins o lozincă pe care scria 0a
(ulți ni, (aestateR0?ărmanul credul VVV 3plica*iile vor începe cu o mică reîntoarcere în timp0=n noiemrie !G#L, re%ele
7i'ai a fost prezent la ceremonia căsătoriei re%inei 3lisaeta a ++&a a .n%liei0+me&
diat după, la HF decemrie !G#L, re%ele este ”silit” să adice, proclamându&se
”2epulica 1opulară 2omână”07ai presus de atât, re%ele 7i'ai a fost decorat de
către sovietici cu ”Ordinul 1oeda”02e%ele 7i'ai (în ima%ine împreună cu 7ai&
milian al ++&lea$, dată fiind prezen*a lui la ;ondra, la ceremonia căsătoriei, tia
sau ,u tia că va fi silit să adice (este mai mult ca si%ur faptul că reprezentan*ii
re%alită*ii ritanice -tiau de vizita lui 9'urc'il la Te'eran, în !G#H, -i de cele dis&
cutate acolo$B Aacă a -tiut, întâmplarea cu o mie de studen*i aresta*i de către co&
muni-ti, apare doar ca o ustificare, pentru ”oc'ii lumii”, a adicării0Aacă a -tiut&
-i nu a făcut nimic pentru a împiedica evenimentele următoare (doar este rudă cu
re%ina .n%liei VVV$& ci doar ceea ce era nevoie pentru ”salvarea” propriei inte%rită*i,
respectiv
<ite, a averilor,
mulțumim că aiatunci decora*ia primită
fost înțelegător, de la ru-ișiapare
că ai cola#orat nu aicafăcut
fiindscandal
ceva deV %enul
2evenind spre zilele noastre, principesa 7ar%areta a 2omâniei a pulicat în JF!!, ”9artea re%ală de ucate” (edi&
*ia a doua, 3ditura ”9urtea Iec'e”, JF!!$01rincipesa a structurat respectiva lucrare introducând în cuprinsul acesteia (pe
lân%ă re*etele oi-nuite unei lucrări de acest %en, ima%ini$ ori%inea acelor re*ete -i cine le&a trimis01rintre cei care au trimis
re*ete s&au aflat principele .leandru al ++&lea al <u%oslaviei cu so*ia lui, principesa 3caterina a <u%oslaviei -i ?eriei0;a
pa%ina corespunzătoare acestei familii (pa%0 !F"$, principesa 7ar%areta scrie: ;ovestea domeniului regal din 5elgrad, așe&
zat pe o colină, la marginea unui parc de dimensiuni impresionante, este una ieșită din comun6;alatul regal și, mai apoi,
;alatul l#, au fost construite în vremea regelui lexandru I și au adăpostit drama familiei regale în urma asasinării, la
(arsilia, a suveranului6/iul lui, regele ;etru al II&lea, aproape că nu a locuit aici, fiind reprezentat de B)egențăB în anii
de dinaintea maturității6 urmat direct exilul, după răz#oi, iar fiul regelui ;etru al II&lea, actualul lexandru al II&lea, s&a
născut în nglia, la "otelul laridgeCs6/iindcă legea ugoslavă din vremea regalității cerea ca moștenitorul coroanei să se
nască pe teritoriu ugoslav, primul ministru britanic "hurchill a declarat camera de la hotelul "larid%eKs teritoriu 6u%o!
slav# pentru > de ore0Aeci, pentru familia re%ală ju%oslavă, 9'urc'ill a reu-it să rezolve anumite proceduri09um rămâne
HML
cu re%ele 7i'ai, a -tiut sau nu de adicareB . fost for*at sau a făcut&o de unăvoieB
O altă persoană care -i&a ”trimis” re*etele culinare este principele
9'arles della Torre e Tasso, fratele vitre% al principesei Tatiana 2adzi@ill, fiu al
principesei 3u%enia a 8reciei -i al principelui Aominic della Torre e Tasso0
-ella .orre e .assoB +talienii au tendința de ”convertire” a denumirilor în func&
*ie de anumite motive: ei spun ”Wa%aria” la Wa%re, ”Wuri%o” la W[ric', ”?to&
ccarda” în loc de ?tutt%art, ”.ja” în loc de /a%a0;a fel, pentru familia de T'urn
und Tais, denumirea în italiană este -ella .orre e .asso0”3nciclopedia Dniver&
sale 2izzoli ;arousse”, volumul XI, 2izzoli 3ditore, 7ilano, !GL!, p M, face
următoarea remarcă: -ella .orre e .asso este denumirea, în italiană, a numelui
german B."urn und .axisB0=n ima%inea alăturată sunt prezen*i 9'arles von
T'urn und Tais -i Tatiana 2adzi@ill0
7aimilian al ++&lea, mar@graf de 5aden, conducătorul familiei re%ale
de )aden, a trimis câteva re*ete, spre pulicare în lucrarea principesei 7ar%are&
ta a 2omâniei09ăsătorit cu ar'iducesa Ialerie de .ustria, 7aimilian al ++&lea
î-i are re-edin*a pe domeniul de la ?alem, unde Școala 5e la Sale. a constituit un model de educație și a inspirat cele#ra
școală de la 2ordonstoun, din nglia02evede*i capitolul I++ al traducerii (spre sfâr-itul acestuia$ privitor la școlile 3l%in,
8ordonstoun, ?alem -i .navrKta (ultima din 8recia$01rincipesa 7ar%areta adău%a: %alem este modelul de dezvoltare pen&
tru domeniul de la %ăv!rșin0
2eferitor la ?imeon al ++&lea al )ul%ariei, principesa 7ar%areta spunea: :n anul JK11 D666, în iarna acelui an D666,
am mers cu mașina de la 5ucurești la %ofia și l&am vizitat pe primul ministru #ulgar, recent instalat, %imeon de %axa o&
#urg&2ot"a01ăi ”?aa de 9our%&8ot'a” este -i titulatura casei re%ale ritanice0Aenumirea de ”indsor” a fost adoptată în
timpul primului răzoi mondial0;a instaurarea pe tronul .n%liei a lui 8eor%e al I&lea (nepot al re%inei Iictoria$, în !G!F,
primul răzoi mondial î-i făcea sim*ită prezen*a -i erau mul*i cei care credeau că reprezentan*ii casei re%ale ritanice ar fi
fost un fel de coloana a cincea a 8ermaniei0.stfel, noua dinastie re%ală ritanică (cu rădăcini în asa de anovra$ dar -i
lordul amiral ;ouis )attener% (viitorul 7ountatten$, s&au văzut în aten*ia opiniei pulice0Aesfă-urarea evenimente&
lor l&au constrâns pe re%ele 8eor%e al I&lea să sc'ime denumirea casei re%ale ri&
tanice din ”?aa 9our%&8ot'a” în cel de ”indsor” (cu aluzie la castelul din
)erRs'ire$09oncomitent, lordul ;ouis -i&a sc'imat numele din ”)attener% de /e&
ssa” în ”7ountatten”, mai plăcut en%lezilor0(;aurence 8ardner ”T'e ?'ado@ of
?olomon” & ”?ecretele 7asoneriei”, /arper 3lement, JFF, prima parte, capitolul
+I$0+ma%inea din stân%a îl prezintă pe /itler împreună cu re%ele 3d@ard al
I+++&lea al .n%liei, în !GHL0

(i.itrie Stur5>a s&a născut la !J octomrie !GH", părin*ii lui fiind 7ar&
%areta -i 8eor%e ?turdza0=n !G#" au plecat din *ară, au locuit pentru început în Nor&
ve%ia după care s&au stailit în 3lve*ia0=n !GM", Aimitrie ?turdza s&a căsătorit cu
7oniue a%ner0<ucător profesionist de tenis (-i Năstase e pasionat de tenisVVV$, la JG de ani se retra%e din sport, iar ca om
de afaceri, a investit în case de #ătr!ni, #urse pentru studenți și în cei care au nevoie de medici din străinătate (de pe
pa%ina de net a ziarului ”<urnalul Na*ional”$09avaler de 7alta, cu o avere estimată la circa !#F de milioane de dolari, în 3l&
ve*ia, este proprietarul unui clu de tenis, al unei firme de materiale de construc*ii -i al unei
societă*i de produse cosmetice0.propiat al omului de afaceri +on iriac -i al fostului prim&
ministru al 1?A – .drian Năstase – Aimitrie ?turdza este cel care plăte-te costul -colariză&
rii în 3lve*ia a fiului cel mai mic al lui .drian Năstase, 7i'nea04ost consilier al lui .drian
Năstase în perioada JFFF&JFF# (în timpul %uvernării 1?A$, imediat după ”revolu*ia” din
!G"G, Aimitrie ?turdza era considerat că ar fi putut prelua portofoliul de la 7inisterul de
3terne0
=n anul JFF", Aimitrie ?turdza -i cei cinci descenden*i ai acestuia au o*inut de
la statul român peste JM0FFF de 'ectare de pădure, aproimativ jumătate din suprafa*a îm&
pădurită a 9ea'lăului0O dată cu primirea suprafa*ei de pădure, ?turdza a primit -i mina de
uraniu de la 8rin*ie-, care
vodă pentru încă JF&HF de ani ('ttp:UU@@@0cotidianul0ro ar putea
$0+on furniza
Ceran, comustiil
directorul nuclear
societă*ii de statpentru centrala7ineral
”2adioactiv de la 9erna&
7ă&
%urele ?.”, cel care a efectuat prospec*iunile pentru eficien*a redesc'iderii minei de la 8rin*ie- (din jude*ul Neam*$, decla&
ra: D666 familia %turdza nu se opune nici desc"iderii minei, nici ecologizării teritoriului pe care a funcționat6-acă se va re&
desc"ide mina, se vor construi drumuri noi și poate c"iar o fa#rică de prelucrare a uraniului6.oate acestea vor fi pe tere&
nul lor și se va discuta de o investiție de circa [K de milioane de euro6tunci, negocierile se vor duce la nivel de guvern,
pentru că familia %turdza a cerut să se găsească o formă de cola#orare, să se facă un contract, să li se dea acțiuni D6660O
altă declara*ie a aceluia-i +on Ceran ridică un semn de întreare: D666 nu înțeleg cum s&a făcut retrocedarea pădurii care
era în patrimoniul B)omsilvaB, din moment ce ea include și o suprafață de circa șase "ectare din urul minei, care repre&
zintă perimetru minier și care aparține (inisterului Economiei6/amilia %turdza a o#ținut deocamdată actele, nefăc!ndu&se
încă (noiemrie JFF"$ punerea propriu zisă în posesie6$u știu cum se va proceda cu aceste șase "ectare, dar oricum, lu&
crările de infrastructură vor afecta și proprietatea retrocedată6;ădurea e a lor, dar su#teranul e al statului0
.vocatul Nicolae )ujor, reprezentantul familiei ?turdza în 2omânia, declara că familia princiară este de acord
dacă aceasta reprezintă un interes național6.re#uie ca legea să fie respectată și de asemenea, să fie respectate și contrac&
HM"
tele, în eventualitatea redesc"iderii exploatării miniere se vor duce negocieri între familia %turdza și guvern pentru găsirea
unei forme de cola#orare01refectura Neam* sulinia cola#orarea nu este facultativă, ci o#ligatorie0Irând, nevrând, ?turdza
oricum câ-ti%ă ceva0
=n !GL!, după ce a renun*at la tenis, împreună cu 7aia eidman -i cu aproimativ F0FFF de franci elve*ieni, a
pus azele unei societă*i de vânzare a produselor cosmetice ”Aeese of ?@itzerland”, iar în !G"#, societatea a lansat propria
marcă de produse cosmetice: -eese0=n 2omânia, aceste produse sunt comercializate prin societatea ”9apra Nera” (9apra
Nea%ră$01otrivit lui Aimitrie ?turdza, re*eta succesului ar consta într&un amestec de calitate la prețul potrivit, adaptat cli&
entului, precum și respectul acordat clientului0Ci mai adău%a că faima de sportiv l&a autat mult în afaceri, toată lumea mă
știe ca ucător de tenis0('ttp:UU@@@0adevarul0ro $0. fost asolvent al 4acultă*ii de 4izică .tomică (coincidență ”treaa” cu
uraniul BBB$ din ;ausanne, a fost de HJ de ori campion de tenis al 3lve*iei, iar în !GGJ a dus ec'ipa 3lve*iei în finala 9upei
Aavis01e lân%ă multe alte proprietă*i -i cele JM0FFF de 'ectare din 7oldova, mai de*ine o caană de vânătoare la ;ăpu-na,
respectiv un teren industrial de L0FFF de metri pătra*i în Otopeni0Wiarul ”.devărul” anun*a că la ultima incursiune a lui
?turdza la ;ăpu-na, printre invita*i s&ar fi aflat -i o familie de austrieci, dornici să&și plaseze o parte din finanțe în imo#ili&
arul rom!nesc, cei doi intențion!nd să cumpere terenuri la Iași, zonă familiară lui %turdza0

(ra=o ri=oriu (în ima%inea din stân%a$ împreună cu 9orina -i Ilad (a&
mândoi tot 8ri%oriu$, sunt cei care au fondat ”Tempo 9reative 8roup”, o companie de
pulicitate, cu circa 1[K de specialiști care lucrează pentru un număr de peste 9K de
#randuri locale și glo#ale ('ttp:UU@@@0@all&street0ro $0=n JFF", prin fuziunea dintre un
departament al ”Tempo” -i societatea ” ) 1romotion” (de*inută de 2ăzvan arinsc'i$
a luat fiin*ă ”Tempo .ction” ca parte inte%rantă din ”Tempo 9reative 8roups”, în care
Ara%o- 8ri%oriu -i 2ăzvan arinsc'i de*ineau fiecare câte F din ac*iuni0=ncepând
cu JFF!, ”) 1romotion” asi%ură partea de pulicitate a ”9oca 9ola /)9”0Ain porto&
foliul de clien*i al ”Tempo .ction” fac parte: ”.udi”, ”9oca&9ola”, ”Aanone”, ”Or'i&
deea 3urial ;easin% (N)9$”, ”Tom 9omercial 9enter”, ”estern Dnion”, ”;I7/ 7oet /ennessK ;ouis Iuitton”, ”;8”,
”1etrom”, ”7ercedes&)enz 2omânia”, ”.utoclass”, ”)entleK”, ”)ăneasa ?'oppin% 9itK”, ”)oom”0Tot în JFF", Ara%o-
8ri%oriu a devenit proprietarul a F din ac*iunile de la ”Einecto”, printre partenerii ”Einecto” numărându&se ”.udi”,
”)ancpost”, ”8arnier”, ”;ipton”, ;6Or5al”, ”7). 2omâno&9anadian”, ”Oran%e”, ”OdKseea 2esidential”, ”Ei@i 4inance”,
”1iraeus )anR”, ”?it Ne@ Eopel”, ”iriac +moiliare” (”2esidenz”, ”?tejarii”$, ”est 1arR”0
=n JFF", ”.e%is 7edia 8roup” (prezentă înainte în 2omânia prin a%en*ia de pulicitate ”9arat” -i compania de
cercetare a pie*ei ”?Knovate”$ a ac'izi*ionat ”Tempo 7edia”, Ara%o- 8ri%oriu rămânând proprietar pe celelalte departa&
mente ale ”Tempo”: reațio, 'rganizare de Evenimente, (ar@eting -igital, strategie și relații pu#lice01rin ac'izi*ia ”Tem&
po 7edia” de către ”.e%is 7edia 8roup”, Ara%o- 8ri%oriu a devenit countr manager al ”.e%is 7edia 2omânia”01rintre
noii clien*i adu-i de ”Tempo” se află: ”Tuor%”, ”9arlser%”, ”?Rol”, ”Oran%ina”, ”8ranini”, ”.lRa”, ”7[ller”, ”4icosota
?Kntez”, ”+tal 4ood”, ”/eidi”, ”9 P .”, ”.8 Airect”, ”7etaa”, ”9etelem”, ”Total ;urificants”, ”Tenaris ?ilcotu”0

”.e%is 7edia ;imited”, înfiin*ată în !GM" la ;ondra (ca societate privată$, ac*ionează ca operator independent în
re*eaua de media0?ocietatea asi%ură solu*ii di%itale în domeniul media (-i al campaniilor de pulicitate$ -i func*ionează ca
susidiară a ”.e%is 8roup 1;9”0

Ni%el 7orris este pre-edinte al ”.e%is 7edia Nort' .merican Operations” din cadrul ”.e%is 8roup 1;9”0=n
!GGJ s&a alăturat ”.e%is 8roup” ca director de marRetin%03ste pre-edinte la ”9lo@nfis' 7arRetin% ;td” iar din mai JFFG
este director al ”T'e .dvertisin% 9ouncil” (o institu*ie înfiin*ată la Ne@ QorR, în !G#J, care oferă servicii de pulicitate în
domeniile sănătă*ii, educa*iei, unăstării comunită*ii, protec*iei mediului pentru or%aniza*iile non&%uvernamentale -i a%en&
*iile %uvernamentale prin radio, televiziune, ziare, internet, etc$01rintre colaoratorii lui Ni%el 7orris de la ”T'e .dverti&
sin% 9ouncil” se află: Aavid 4isc'er (”8oo%le”$, EaK Eoplovitz (”Netmart +nc”$, <ames  )ar%e (”Iiacom +nc”$, /erert
/ )aum (”7otorsports .ut'entics ;;9”$, Aavid Waslav (”AiscoverK 9ommunications +nc”$, .nne 7 4inucane (”)anR of
.merica 9orporation”$, 7arc ? 1ritc'ard (”1rocter P 8amle 9o”$, 8eor%e )oden'eimer (”alt AisneK P 9o”$, .nn
;e@nes (”.doe ?Kstems +nc”$, ;aura Aesmond (”1ulicis 8roupe ?.”$, T'omas ; )ernardin (”;eo )urnett orld@ide
+nc”$, ?tep'en uinn (”al&7art ?tores +nc”$, .dam )ain (”T@itter +nc”$, 1eter Willi% (”/avas”$, ?teve 7osRo (”?onK
1ictures Television +nc”$, 7ic'ele A ilson (”orld restlin% 3ntertainment +nc”$0
EaK Eoplovitz, ML de ani, este senior managing director la ”)rocR 9apital 8roup ;;9”03ste pre-edintă -i E'
la ”Eoplovitz P 9o ;;9”0=n !GG" a fost propusă de pre-edintele american 9linton la conducerea ”National omen6s
)usiness 9ouncil”03ste fondatoarea ”D?. Net@orR” fiind pre-edintă -i E' al acestei societă*i între !GLL -i !GG"03ste
prezentă în conducerea a numeroase societă*i non&profit, dintre care una merită o aten*ie deoseită: ”T'e +nternational
Tennis /all Of 4ame”0EaK Eoplovitz este directoare la ”Oracle 9orporation”, ”<oK )errK 3nterprises +nc”, ”T'e 1aleK
9enter for 7edia”> este pre-edintă -i E' la ”Iivendi Dniversal 3ntertainment ;;1”, directoare la ”?prin%oard 3nterpri&
ses”, pre-edintă emerită la ”T'e .dvertisin% 9ouncil +nc”, directoare la ”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc”, la ”2e&
actri ?Kstems +nc”> este vice&pre-edintă la ”?un 7edia +nvestment /oldin%s ;td”03ste prezentă în conducerea de la ”2u&
cRus 7edia 8roup ;;9”> din !GGF este director al ”8eneral 2e 9orporation”, iar din JFF! se află în comitetul de conduce&
re de la ”;iz 9lairorne +nc”0Ain JFF" este director independent la ”9. tec'nolo%ies”01rintre colaoratori (dacă se pot
numi a-a$ se află:
! – la ”;iz 9lairorne +nc” & Aoreen .u%ustinus Toen (”Ierizon Ne@ 3n%land +nc”$0
HMG
 J – la ”T'e .dvertisin% 9ouncil” & .ndre@ < 2oertson (”))AO orld@ide +nc”$, ?cott /erman (”9)? 2adio +nc”$, 2ic'
3i%endorf (”Iiacom +nc”$, .lan 2 7arRs (”e)aK +nc”$0
H – la ”T'e 1artners'ip for Ne@ QorR 9itK +nc” & ?tep'en .llen ?c'@artzmann (”T'e )lacRstone 8roup”$, /enrK 2 Eravis
(”EE2 7ana%ement ;;9”$, /arold 7c8ra@ (”T'e 7c8ra@&/ill 9ompanies +nc”$, illiam 1 ;auder (”3st5e ;auder
9ompanies +nc”$, Aavid 2ocRefeller, 2ic'ard . 8rasso (”NQ?3 3uronet +nc”$, ;loKd 9 )lanRfein (”T'e 8oldman ?ac's
8roup +nc”$, Elaus Eleinfeld (”.lcoa”$, ?et' au%'n (”Aeutsc'e )anR .8”$0

<errK )u'lmann, E', pre-edinte pentru Orientul 7ijlociu -i .frica la ”.e%is 7edia ;td”, este director -i E'
la ”.e%is 8roup 1;9”03ste prezent în consiliile de administra*ie de la ”9arat Nort' .merica +nc”, ”9arat 8loal 7ana%e&
ment ;td”, ”.e%is 7edia 3urope, ”.e%is 7edia Nor%e .?”0Treuie remarcat că în consiliul de conducere de la ”.e%is
8roup 1;9” se află -i 7artin 2ead (prezent -i în comitetul de conducere de la ”?ocietK of ;loKd6s”$0

”?ocietK of ;loKd6s” a fost înfiin*ată în !M"" la ;ondra, -i ac*ionează (mai ales$ pe pia*a asi%urărilor, furnizând
servicii în domeniul pensiilor, sănătă*ii, transportului (inclusiv maritim$, proprietă*i (metale pre*ioase -i ijuterii$, industriei
(inclusiv în sectorul ener%etic, al petrolului -i al %azelor naturale$, avia*ie, terorism, transport spa*ial0

1eter Eeit' ;evene, LF de ani, aron 0evene of ;ortso@en ?5E este fondatorul ”N)NE +nvestments 1;9”04ace
parte din franc"ise #oard de la ”?ocietK of ;loKd6s”0. fost consilier al primului ministru en%lez între !GGJ -i !GGL, iar între
!GGM -i !GG" a fost senior advisor la ”7or%an ?tanleK”03ste pre-edintele consiliului de administra*ie de la ”8eneral AKna&
mics DE ;td”, pre-edinte al ”?ocietK of ;loKd6s” din JFFJ0=ntre !GG" -i JFFJ a fost pre-edinte la ”)anRers Trust +nterna&
tional”> este vice&pre-edinte al ”Auetsc'e )anR .8”, non&executiv director la ”/aKmarRet 8roup ;td” -i între mai JFF# -i
aprilie JFF a fost memru al supervisor #oard de la ”Aeutsc'e )oerse .8”0=ntre JFF! -i JFF# a fost non&executiv direc&
tor la ”< ?ainsurK 1;9”0=ncepând cu JFF este director independent la ”Total ?.”, iar din JFFM este director non&eecutiv
-i memru al omitetului %trategic de -ezvoltare de la ”9'ina 9onstruction )anR 9orporation”01rezent în atâtea consilii
de conducere, ce se mai poate spune despre colaoratori:
! – la ”Total ?.” & Aaniel )outon (”Ieolia 3nvironnement ?.”$, 7ic'el 15ereau (”)N1 1arias”$, 1aul 8uK Aesmarais
(”1o@er 9orporation of 9anada”$:
J – la ”9'ina 9onstruction )anR 9orporation” & 9'i&E@on% Qam (”1eople6s )anR of 9'ina”$:

”9'ina 9onstruction )anR 9orporation” a fost înfiin*ată în !G# -i ac*ionează (cu precădere$ pe teritoriul 9'inei,
furnizând servicii de trezorerie, mana%ementul portofoliilor, leasin% financiar -i alte activită*i ancare pe trei se%mente
principale: orporate 5an@ing, ;ersonal 5an@ing -i .resur 5usiness0.re sedii în /on% Eon%, ?in%apore, 4ranRfurt, <o'a&
nnesur%, ToRKo -i ?eoul0

9'i&E@on% Qam, MH de ani, -i&a început cariera în !GL!, în secretariatul %uvernului din /on% Eon%, devenind (în
!G"J$ secretar asistent principal pentru faceri (onetare03ste memru al advisor council de la ”)anca 9entrală a D.3”&
3miratele .rae Dnite03ste memru al consiliului de %uvernatori (/on% Eon%$ de la ”.sian Aevelopment )anR”, pre-edin&
te al ”T'e /on% Eon% 7ort%a%e 9orporation ;td”, din JF!F este independent non&executiv director la ”<o'nson 3lectric
/oldin%s ;td”> tot din JF!F este prezent în conducerea ”9'ina 9onstruction )anR 9orporation”, iar din JF!! este director
la ”D)? .8”03ste memru al international advisor council de la ”9'ina +nvestment 9orp”09olaorează (c'iar foarte i&
ne$ cu:
! – la ”D)? .8” & /elmut 1anRe (”)7 D? 9apital ;;9”$, Aavid / ?ide@ell (”7or%an ?tanleK”$, illiam 8 1arett
(”Dnited ?tates 9ouncil for +nternational )usiness”$, )runo 8e'ri% (”2oc'e /oldin% .8”$0
J – la ”.sian Aevelopment )anR” & /enrK 7 1aulson (”8oldman ?ac's +nternational”$, Xavier 7usca (”8A4 ?uez”$,
a'udulla' ?'a'rani (”.f%anistan )anR”$, .n@ar Dl&/a (”.f%anistan )anR”$, 2olf enzel (”T'e 9ariean Aevelop&
ment )anR”$, 2ilu@an ?'areef (”T'e +slamic Aevelopment )anR 8roup”$, 8ino .lzetta (”T'e orld )anR 8roup”$, 2us&
tam ?adKRovici .zimos (”T'e 3uropean )anR for 2econstruction and Aevelopment”$, 1edros ?oles 7ira (”)arclaKs
)anR ?.”$, ?amir ?'afirov (”T'e 3uropean )anR for 2econstruction and Aevelopment”$, /eKdar )aaKev (”T'e )lacR
?ea Trade and Aevelopment )anR”$, .rsYne <acoK (”9ouncil of europe Aevelopment )anR”$, 7arcus /einz (”3rste
8roup )anR .8”$, Aavid .vetissian (”T'e )lacR ?ea Trade and Aevelopment )anR”$0
H – la al
Naser ”9entral )anR of D.3” & <o'n )ond (de la ”Xstrata 1;9”$, 2oert . 7undell (”8reater 9'ina 9orp”$, ?ultan )in
?u@aidi0
# – la ”9'ina +nvestment 9orporation” & <o'n ;a@son T'ornton (”;aura .s'leK /oldin%s 1;9”$ -i <ames A olfenso'n
(”9iti%roup +nc”$0

”8eneral AKnamics DE ;td” func*ionează în industria armamentului, pentru 7inisterul )ritanic al .părării, res&
pectiv pentru pia*a interna*ională ca susidiară a ”8eneral AKnamics 9orp”0

”/aKmarRet 8roup ltd” operează în domeniul pulicită*ii -i al afacerilor media în 7area )ritanie, dar -i la nivel
interna*ional, fiind înfiin*ată în !GL0

Ti,u Se<ea,u este directorul eecutiv al companiei de consultan*ă ”Trend /ospitalitK” ('ttp:UU@@@0financiarul0
ro, septemrie JF!F$, o societate înfiin*ată în JFF, aată pe trei direc*ii de ac*iune: dezvoltare de proiecte, consultan*ă pre&
desc'idere -i %estionarea activelor0Ain acela-i an, ”Trend /ospitalitK” este strategic developer pentru ”Knd'am /otel
HLF
 8roup” în 2omânia, )ul%aria -i 2epulica 7oldova, având exclu&
sivitate pentru )om!nia privind dezvoltarea sau transformarea pro&
prietăților "oteliere su# următoarele mărci ale B>nd"am otels
2roupsBF B>nd"am otels and )esortsB, B)amada >orld7ideB,
B)amada EncoreB, B-as InnB B%uper 8B0
('ttp:UU@@@0trend'ospitalitK0com $0Tinu ?ee-anu (în foto%rafia ală&
turată fiind împreună cu 2are- 7ănescu -i ?andu 8eor%escu$ este
director %eneral la ”/o@ard <o'nson 8rand 1laza” care, de pu*in
timp, ca parte din lanțul ”/o@ard <o'nson”, a fost inclus în compo&
nen*a ”Knd'am orld@ide 8roup”09u ocazia adunării N.TO de
la )ucure-ti din aprilie JFF", 8ordon )ro@n (.n%lia$, 2omano
1rodi (+talia$, <ose ?ocrates (1ortu%alia$, 4erenc 8KurcsanK (Dn%a&
ria$, <anez <ansa (?lovenia$, ?ala' 3ddin .l )as'ir (ministru al afa&
cerilor de eterne al <ordaniei$ -i Tomur )aKer (directorul %eneral
cu afaceri N.TO – Turcia$ au fost caza*i la 'otelul ”/o@ard <o'nson 8rand 1laza”01rintre directorii de la societatea tutela&
ră & ”Knd'am orld@ide 8roup” se face remarcat 000 )rian 2 7ulroneK0
Mi0ai TuQa,, om de afaceri controversat, pare să fi făcut uz
din plin de rela*iile sale din sfera politică în construirea imperiului -i,
implicit, a averii sale0?ocietatea ”Aoromin” nu este o necunoscută în
mediul de afaceri constăn*ean, având puncte de lucru în localită*ile 9or&
u, Ovidiu, )ăneasa -i 9erna01arcursul zuciumat al societă*ii ”Aoro&
min” începe în JFF# când 7i'ai .tanasescu -i 7i'ai Tufan au cumpărat
de la ”.I.?” societatea ”?oceram” )ucure-ti (producătoare de materia&
le de construc*ii – )9., cărămizi, %leturi, adezivi, profile – cu sucursale
la Aoice-ti, )ucov -i Drziceni$ -i societatea ”Aoromin” 9onstan*a01en&
tru ”?oceram”, o societate cu o cifră de afaceri de HFF de miliarde de lei
-i un profit de ,L miliarde de lei, s&au plătit J,M milioane de euro0”Ao&
romin”, cu un capital social de J de miliarde de lei, a fost cumpărată cu
!J, miliarde de lei0=n anul JFF#, ”.I.?” a scos la vânzare prin licita*ie pulică, pac'etul majoritar de GM pe care&l de*i&
nea la ”Aoromin”0Ain ofertele depuse de trei societă*i interesate, doar una a trecut de ”.I.?”03ra societatea alcătuită din
%rupul de firme ”7etal 3uro 3st” din 9âmpina, ”3lsid” Titu0
?ocietatea ”3lectrocaron” din ?latina ajun%e -i ea în proprietatea cuplului Tufan – .nastasescu printr&un scandal
în care sunt implica*i Aana Năstase (so*ia lui .drian Năstase$, ”2.4O” One-ti (proprietară a 2afinăriei Aărmăne-ti – prin
care poseda #J,M din ac*iunile ”3lectrocaron ?.” din ?latina$, 9orneliu <acuov, Toader 8ăureanu -i pila ac*ionarilor
de la ”7etal3uro3st ?.” & un fost consilier al lui .drian Năstase, Aorina 7i'ăileanu – so*ia lui Ovidiu 7u-etescu, cel care
a condus ”.I.?” în perioada când .drian Năstase a fost prim ministru0?ocietatea ”?oceram” este de*inută de consor&
*iul format din companiile ”7etal3uro3st ?.” -i ”3lsid” Titu precum -i de omul de afa&
ceri Nicolae )urc'iu, preluarea ”?oceram” fâcându&se în JFF#, pentru care s&a plătit suma
de J,M milioane de euro0”7etal3uro3st ?.” este de*inută de 7i'ai (3mil$ Tufan -i 7i'ai
(?telian$ .nastasescu din 9âmpnia, care controlează -i ”3lsid” Titu0

”3lsid” Titu, înfiin*ată în !G"#, este o societate producătoare de electrozi side&

rur%ici01rincipalii ac*ionari ai ”3lsid” Titu sunt ”7etal3uro3st” (cu "#,!$ -i ?+4 7un&
tenia (cu !,JM$0”3lsid” Titu este -i cel mai mare producător de ener%ie ('idroelectrică$
prin capacități mici din 2omânia, având o putere instalată de JG,M 7, în timp ce compa&
nia de stat & ”/idroelectrica” & cu dotări similare, are o putere doar de J",! 70=n JFF,
cifra de afaceri a fost de !GM,! milioane de lei, respectiv de J!J, milioane de lei în JFFM0
1e lân%ă ener%ie, ”3lsid” Titu mai produce: electrozi din %rafit, locuri caroniu, cocs de
petrol calcinat, %rafit sintetic, fero&siliciu, carură de siliciu, pastă %oder#erg0

”3lectrocaron” ?latina este o societate producătoare de electrozi, iar ac*ionarii principali sunt ”Iivaio” ?2; (în
lima italiană vivaio este denumirea ma%azinelor care comercializează plante, aru-ti, arori, iară, respectiv semin*ele
acestora$ cu #",LF, ”7etal3uro3st ?.” cu J!,# -i ?+4 Oltenia cu !",HJ0=n ima%inea de mai sus, .drian Năstase -i
+on iriac sunt prezen*i la una din vânători0.titudinea fiecăruia dintre cei doi poate spune câte ceva, una din între#ările
care apare (la o primă vedere$ fiind: ci,e este eQul+ Ci,e7 cui 5ă sQaturi+

/olQ=a,= )er ,0ar5, ! de ani, este pre-edinte la ”7ercedes )enz 9ars 1roduction and 1rocurement” -i mem&
ru al consiliului de administra*ie de la ”Aaimler .8”0=n !G"" -i&a sus*inut masteratul la ”Dniversitatea 9olumia”, iar în
!GGF s&a alăturat ”7ercedes&)enz”0=ntre noiemrie JFFF -i mai JFF# a fost '' la ”9'rKsler 7otors ;;9” (cunoscut -i
drept ”9'rKsler 8roup”$03ste consilier la ”9ererus 9apital 7ana%ement”, fiind (între noiemrie JFF# -i noiemrie JFFM$
memru al ec'ipei mana%eriale de la ”IolRs@a%en .8”, respectiv -ef al ”IolRs@a%en )rand” în cadrul ”IolRs@a%en .8”
(până în ianuarie JFFL$0=ncepând cu aprilie JFFG este -ef al ”7ercedes&)enz Ians Aivision” de la ”Aaimler .8”, iar din
feruarie JF!F face parte din consiliul de administra*ie de la ”Aaimler .8”03ste memru al supervisor #oard de la
HL!
'esterreic"isc"e Ind olding 2B, avându&i drept colaoratori pe: 8er'ard 4ritz (”Oesterreic'isc'e 1ost .8”$, 7arRus
/inRer (”Telecom .ustria .8”$, )ri%itte 3derer (”?iemens .8”$, 7arRus ?imonovsRK (”O7I .8”$01rintre cei care au
avut (într&un mod sau altul$ tangență cu ”Dniversitatea 9olumia” se află: 7att'e@ < ;usti% (”;azard .lternative +nvest&
ments ;;9”$, <ean&;uc )iamon (”T'e 8oldman ?ac's 8roup +nc”$, Nic'olas Oppen'eim, Aiana TaKlor (”olfenso'n P
9ompanK ;;9”$ -i Xavier 2olet (”;ondon ?tocR 3c'an%e 8roup 1;9”$0

Cle.e,s T`,,ies este director&mana%er la ”) P 9 T^nnies 4leisc'@erR 8m' P 9o E8”, specializată în proce&
sarea cărnii de vită -i de porc0?ocietatea î-i are sediul la 2'eda&iedenr[cR, în 8ermania0O ramură a societă*ii, ”T^nnies
4leisc' +talia ?2;” func*ionează ca susidiară a ”) P 9 T^nnies 4leisc'@erR 8m' P 9o E8” în +talia, la Ii%nola (7o&
dena$09lemens T^nnies a fost vice&pre-edintele supervisor #oard de la ”D9. Dnterne'mer 9onsult .8” (cunoscută ini*ial
drept ”D9. .8”$ -i este memru al supervisor #oard al 9luului ”49 8elsenRirc'en – ?c'alRe&F#”0

U,icre5it SA (până în mai JFF" numită ”Dnicredito +taliano ?p.”$ este una dintre institu*iile financiare repre&
zentative la nivel european -i mondial, având sediul le%al la 2oma, sediul operativ la 7ilano, iar ”Dnicredit )anca ?p.”
(societatea cu ac*ionar unic care conduce -i %estionează ”Dnicredit ?p.”$ are sediul -i direc*ia %enerală la )olo%na0)anca
asi%ură servicii la peste #F de milioane de clien*i din peste JJ de *ări, zona de influență concentrându&se în +talia, .ustria,
8ermania 7eridională (de ?ud$ -i 3uropa Orientală0=n !GG", prin fuziunea dintre ”9redito +taliano” -i diverse case de eco&
nomii a luat fiin*ă ”Dnicredito +taliano”, ajun%ându&se ca pe parcursul anilor, la nou apărutul institut de credit, să se alăture
-i alte case de economii, cu o anumită cotă de pia*ă, respectiv acoperire în teritoriu0
3ste al doilea %rup ancar al +taliei, cu o cotă de !, al doilea %rup financiar din 8ermania (cu o cotă de  din
pia*ă$ -i primul %rup financiar&ancar din .ustria cu un procent de !"0.re reprezentan*e în 1olonia, Dn%aria, 9e'ia, ?lo&
vacia, 9roa*ia, )osnia, ?eria, ?lovenia, Turcia, Dcraina, ;etonia, 3stonia, ;ituania, 2usia, 2omânia, iar în )ul%aria este
proprietara ”)ulanR”, prima institu*ie financiar&ancară a acestei *ări03ste prima ancă (într&o clasificare a ziarului italian
”9orriere della ?era”&J" mai JF!J$ în ceea ce prive-te c'eltuielile proprii, cu G0##!0F#L0FFF de euro (dintre care H,L miliar&
de numai în +talia$0
”8reen 1eace” -i ”9ompania pentru 2eformă a )ăncii 7ondiale” au criticat inten*ia ”Dnicredit” de&a participa la
două consor*ii (la unul în mod direct, la celălalt prin intermediul ”/I) )anR .8”$ pentru realizarea unei centrale nucleare
în )ul%aria, la )elene, într&o zonă cu risc seismic foarte mare> ulterior, ”Dnicredit” s&a retras din ac*iunea de finan*are09on&
form ziarului italian ”;a 2epulica” (din  ianuarie JF!J$, ac*ionarii %rupului ”Dnicredit” sunt următorii: ac*iuni pe pia*ă
– M",L> ”7edioanca” & ,J> ”..).2 ;uemour%” (.u A'ai$ – #,GG> ”9entral )anR of ;Kia” & #,GG> 4unda&
*ia asa de Economii din 3erona, 3icenza, 5elluno și ncona– H,!> 4unda*ia ”9.2+” (Torino$ – H,HJ> /oldin%ul ”9a&
rimonte” & J,G!> ”;Kian +nvestment .ut'oritK” & J,G> 8rupul ”.llianz” & J,F# -i ”)lacRrocR +nc” & !,L09a orice
institut financiar care se respectă, ”Dnicredit” de*ine ac*iuni la alte societă*i: ”8enerali .ssicurazioni” & #,ML> ”7edioan&
ca” & G,FJF> ”)anca ?aadel” cumpărată la !F mai JFFL$ – #,FF iar la ”)eate D'se .8” & G,"#0(”)eate D'se” este
soră cu Teresa orlo@sRK, cu TracK ;ords, cu 9ioccilina, etc$0
=n 2omânia, ”Dnicredit” ac*ionează pe patru direc*ii principale:
! – =ntreprinderi mici -i mijlocii – prin ”Dnicredit iriac )anc”>
J & ”9orporate P +nvestment )anRin%” & ”9.+) 2omânia ?2;”>
H – ;easin% – prin ”Dnicredit ;easin% 9orporation +4N ?.” (dar -i prin ”Dnicredit ;easin% 4leet 7ana%ement ?2;”$>
# – ?ocietate de %estiune -i investi*ii financiare & ”1ioneer .sset 7ana%ement ?.+ ?.”0

Eric0 Ha.el, MJ de ani, a terminat în !GL# cursurile ”Dniversită*ii de 3conomie -i .dministrarea .facerilor”
din Iiena, iar în !GL a o*inut doctoratul în ”Ctiin*e ?ociale -i 3conomice”, petrecând perioada !GL&!GLL la ”9itianR
.ustria .8”0=ntre !GLL -i !G"! a fost prezent în secretariatul de la ”sterreic'isc'e 1ostparRasse”, iar în perioada !G"!&
!G" a fost prezent în cadrul ”)anR'aus 4leic'tner P 9o .8”0=ntre !G" -i !GGM a fost al doilea %uvernator la ”sterrei&
c'isc'e 1ostparRasse”0. fost pre-edinte al consiliului de administra*ie de la ”9redit .nstalt .8” (ini*ial ”9redit .nstalt
ien .8”$ între !GGL -i JFFJ0. fost memru al consiliului de conducere de la ”)anR .ustria .8”, ”)anR .ustria 9redit
.nstalt .8”, E' al ”Dnicredit )anR .ustria .8” din ianuarie JFF# până în octomrie JFFG0Ain JFF este directorul -e&
partamentului EE pentru 3uropa 9entrală -i de ?ud&3st din cadrul ”Dnicredit ?p.”0. fost prezent în consiliile de condu&
cere de la ”ra% – sterreic'isc'e 2ealitkten .8”, ”9. +nternational 7arRets .8”, ”+nternational 7osco@ )anR” (din
7oscova$,.8”,
R'rs[rro ”)ausparRasse [sterot
”sterreic'isc'e .8”, ”Aonau
EontrollanR 9'emie
.8”, .8”, ”sterreic'isc'e
”OeranR ;otterienapropia*i
.8”01rintre colaoratorii 8m'”, ”sterreic'isc'e
(c'iar prieteni$ seIer&
află:
! & ”sterreic'isc'e EontrollanR .8” & 4ranz /oc'strasser (”3rste 8roup )anR .8”$, alter 2ot'ensteiner (”2aiffeisen
Wentral )anR sterriec' .8”$0
J – la ”Dnicredit )anR .ustria .8” & Earl ?amsta% (”4lu%'affen ien .8”$, 4ranz 2auc' (”ienerer%er .8”$0

(ieter Ra.l, M de ani, a fost pre-edinte eecutiv la ”Dnicredit ?p.” până în mai JF!J -i este unul din direc&
torii de la ”7edioanca ?p.”03ste memru al consiliului de conducere de la ”)avaria 4ilm 8m'”, între !GMG -i !GLF s&a
aflat în cadrul ”?oci5t5 de )anue ?uisse” din 8eneva0=ntre !GLF -i !G"J a fost prezent în comitetele de administra*ie de la
”)aKerisc'e IereinsanR” din 7[nc'en, A[sseldorf -i Ne@ QorR0Ain !G"H -i până în !GGH a fost prezent în conducerea
”)/4 )anR” (din diferite ora-e$0. fost managing director la ”9'arter'ouse 1;9”0Ain iunie JFFM este pre-edinte al ”E^ni%
P )auer .8”, este pre-edinte al supervisor #oard de la ”)aKerisc'e )^rse .8”> este pre-edinte la ”)rau P )runnen .8”,
prim&pre-edinte al comitetului de la ”Odeon 4ilm .8”03ste director independent la ”EE2 P 9o 8uernseK ;1” (sau ”EE2
1rivate 3uitK +nvestors ;1”$, este memru al consiliului de administra*ie de la ”49 )aKern .8” (”49 )aKern 7[nc'en
HLJ
 .8”$0Aieter 2ampl (prezent în ima%inea alăturată$ este director la ”EE2 7ana%ement ;;9”, general part&
ner pentru ”Eo'ler%, Eravis, 2oerts P 9o” (din iulie JF!F$03ste vice&pre-edinte al ”+?1+” & ”+nstitute for
+nternational and 1olitical ?tudies” -i memru al ”.spen +nstitute +talia”0. făcut parte din conducerea
”)anR .ustria 9reditanstalt .8” -i ”)anR .ustria .8”, respectiv ”Iereins P estanR .8” -i a de*inut di&
verse func*ii în cadrul ”/I) 8roup”03ste memru al consiliului de conducere al ”99+ – 9amera +nterna&
*ională de 9omer*” -i memru al 9omisiei Trilaterale (%rupul +talia$0
”EE2 P 9o 8uernseK ;p” este un fond de investi*ii privat, fondat în JFFM, având sediul în ?t0
1eter 1ort, 9'annel +slands0

Frie5ric0 a5r,osa, M! de ani la J" iunie JF!J, între !GLM -i !GG! a de*inut diverse func*ii în
cadrul ”WentralsparRasse .8”, iar între !GG! -i JFFJ a fost prezent în comitetul de conducere de la ”)anR
.ustria .8”0. fost prezent în consiliul de conducere de la ”)anR .ustria 9reditanstalt .8”, a făcut parte
din comitetul de administra*ie de la ”I+?. 3urope ;td” -i a fost vice&pre-edinte la ”9onvert +mmoilien
+nvest ?3”03ste memru al conducerii de la ”iener 1rivatanR ?3”, ”9ard 9omplete ?ervice )anR .8”>
este pre-edinte la ”.ll%emeine )au%esellsc'aft .8 – . 1orr .8”> este prezent în conducerile de la ”s&
terreic'isc'es IerR'rs[rro .8” (care de*ine MJ din %rupul ”.IW 8roup”$, ”iener )^rse .8”, ”9eese%
.8”, ”ienerer%er .8”, respectiv ”Dnicredit ?p.”0. fost memru al comitetului director de la
”sterreic'isc'e EontrolanR .8” între mai JFFJ -i mai JFF#0. fost prezent în consiliul de conducere de
la ”+nvestRredit )anR .8” până în mai JFF#01rintre colaoratori (fo-ti -i actuali$ se află:
! – la ”ienerer%er .8” & 4ranz 2auc'0
J – la ”iener )^rse .8” & 3ric' Oersteiner (”D)? .8”$0
H – la ”I+?. 3urope ?ervices +nc” & ?pKros N 4ilaretos (”.lp'a )anR ?.”$, 1aul 1ester (”;loKd6s )anRin% 8roup 1;9”$0
”I+?. 3urope ?ervices +nc” a fost înfiin*ată în JFF#, activează ca susidiară a ”I+?. 3urope ;td” furnizând lo%istica ne&
cesară pentru tranzac*iile electronice0

A,t0o,4 )lae /4a,5, MG de ani la J# noiemrie JF!J, pe lân%ă calitatea de memru al consiliului de conduce&
re de la ”Dnicredit ?p.”, este vice&pre-edinte al ”?oci5t5 85n5rale”, memru al comitetului de administra*ie de la ”?oci5t5
4onciYre ;Konnaisse ?.” -i memru comitetului de %estiune de la ”.viva 4rance”0

/olQ=a,= Porsc0e (născut la !F mai !G#H la ?tutt%art$ este fiul cel mai mic al lui 4errK 1orsc'e, nepot al lui 4er&
dinand 1orsc'e -i vărul lui 4erdinand 1ihc' (născut la !L aprilie !GHL$ de la ”IolRs@a%en .8”0Aupă ce s&a aflat la condu&
cerea diverselor societă*i din cadrul %rupului 1orsc'e (inclusiv ”1orsc'e )anR .8”$, în noiemrie JFFL a devenit pre-edin&
te al supervisor #oard de la ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3”, iar din aprilie JFF" face parte din supervisor #oard de la
”IolRs@a%en .8”09oncernul ”IolRs@a%en” include societă*ile ”IolRs@a%en”, ”.udi”, ”)entleK”, ”;amor%'ini”, ”?eat”,
”?Roda” -i partea de camioane de la ”?cania”04erdinand 1ihc' (pre-edintele consiliului de la ”IolRs@a%en .8”$ este -i co&
proprietar la ”1orsc'e”01artea de ac*ionariat de la ”IolRs@a%en .8” furnizează câteva detalii interesante: la !M feruarie
JFF" – JF,JM din ac*iuni le de*inea statul ?aonia de <os> la HF ianuarie JFFG – F,LM din ac*iuni le de*inea ”1orsc'e
.utomoil /oldin% ?3”, iar J,HL din ac*iuni le de*inea ”1orsc'e /oldin% 8m'”> la !" decemrie JFFG – !L din ac&
*iuni le de*ineau 3miratele atarului, în timp ce o cotă de G,M! era desemnată domeniului pulic0
;a H! decemrie JF!F, situa*ia era sc'imată0=n privin*a capitalului suscris, ac*ionarii erau: ”1orsc'e .utomoil
/oldin% ?3” & HJ,J> institu*ii de investi*ii străine – JH,H> ”atar /oldin% ;;9” & !M,#> statul ?aonia de <os – !J,G>
investitori particulariUal*ii – !!> institu*ii %ermane de investi*ii – J,G> ”1orsc'e /oldin% 8m'” ?alzur% – !,0Ain
punct de vedere al numărului de voturi, ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3” (?tutt%art$ de*ine F,L#, statul ?aonia de <os&
JF, ”atar /oldin%s ;;9” & !L,FF, ”1orsc'e 8m'” (?alzur%$ – J,HL -i ”al*ii” & G,"G0=n ianuarie JF!F, ”IolRs@a&
%en .8” a cumpărat !G,G din ”?uzuRi 7otor 9orporation”> în mai JF!F a ac'izi*ionat GF,! din ”+taldesi%n 8iu%iaro”,
iar în iulie JF!! a cumpărat ,G din %rupul ”7.N”0=n primăvara lui JF!J a venit rândul societă*ii italiene producătoare
de motociclete ”Aucati” să treacă su controlul ”IolRs@a%en .8” & ne place roșul, tre#uie să vedem c!t costă, declara
7artin interRorn, pre-edintele %rupului ”IolRs@a%en .8”0

Marti, /i,teror,, M# de ani -i !F0JH!0!"F euro venit în anul fiscal JF!F -i&a început ca&
riera
pă în !GLL,
diverse la ”2oert
func*ii de*inute)osc' 8m'”, unde
la ”IolRs@a%en a rămas
.8”, pânăJFFF
la ! iulie în !G"!, an memru
devine în care trece la ”.udi
al ec'ipei .8”0Au&
mana%eriale
de la ”IolRs@a%en .8”, iar din ianuarie JFFL este E' -i pre-edintele consiliului de conducere de la
”IolRs@a%en .8”0Tot în JFFL a devenit pre-edintele consiliului de la ”?cania .)”07artin inter&
Rorn (în ima%inea alăturată$ a devenit, în septemrie JFFG, E' la ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3”,
iar din noiemrie JFFG este pre-edintele comitetului de conducere de la ”1orsc'e .utomoil /oldin%
?3”03ste director la ”?eat” -i face parte din comitetele de conducere de la ”1orsc'e /oldin% 8m'”,
”?alz%itter .8”, ”49 )aKern 7[nc'en .8”, ”TI ?[ddeutsc'land .8”, ”49 )arcelona”, ”?pain ;amor%'ini ?pa” (+ta&
lia$0Ain JFFH este profesor de onoare la ”)udapest DniversitK of Tec'nolo%K and 3conomics”01ână în ianuarie JFFG a fost
prezent în consiliul de conducere de la ”+nfineon Tec'nolo%ies .8”0
! – la ”.udi .8” -i ”1orsc'e /oldin% 8m'” colaorează cu 4erdinand E 1ihc' (”IolRs@a%en .8”$, 4erdinand Oliver
1orsc'e (”IolRs@a%en .8”$0
J – la ”?alz%itter .8” & <o'annes TeKssen (”3&ON .8”$0
H – la ”1orsc'e /oldin% 8m'” & olf%an% 1orsc'e (”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3”$, /ans 7ic'ael 1ihc' (”IolRs@a&
HLH
%en .8”$, /ans 1eter 1orsc'e (”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3”$0

Fer5i,a,5  Pic0, L de ani, este pre-edinte -i memru al supervisor #oard de la ”IolRs@a%en .8” din apri&
lie JFFJ0Tot din JFFJ este director la ”?cania .)”0Ain mai JFFL este pre-edintele consiliului de conducere de la ”7.N
?3”, respectiv memru al supervisor #oard de la ”.udi .8” din mai JFF"03ste memru al supervisor #oard de la
”1orsc'e .8”, ”1orsc'e /oldin% 8m'” -i ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3”03ste prezent în cadrul ec'ipei de consilieri
de la ”Aeutsc'e )anR .8”01rintre colaoratorii acestuia se află:
! – la ”IolRs@a%en .8” & 7ic'ael 4renzel (”TD+ .8”$, /armut 7eine (”9ontinental .8”$, /ussain .li .l&.dulla, E'a&
lifa <assim .l&Eu@ari (”atar /oldin%s ;;9”$0
J – la ”1orsc'e .utomoil /oldin% ?3” & Dlric' ;e'ner (”/enRel Tec'nolo%ies 8m'”$, -eicul Qassim )in .dulaziz )in
Qasim .l&T'ani0
H – la ”7.N ?3” & 3RRe'ard A ?c'ulz (”.X. Eonzern .8”$, 7ic'ael )e'rendt (”/apa% – ;loKd .8”$0

0aliQa 9assi. AlKu6ari, H de ani, este director, -eful oint investment -i al International 5usiness -epart&
ment de la ”atar /oldin% ;;9” din ianuarie JF!F0. intrat în componen*a ”atar /oldin% ;;9” în vara lui JFFG, fiind
prezent în consiliile de conducere de la ”.l /uson +nvestment 9ompanK”, ”atar P Oman +nvestment 9ompanK” -i ”atar
3c'an%e”0=nainte de&a face parte din conducerea ”atar /oldin% ;;9” a făcut parte din comitetele de administra*ie de la
”atar +nvestment .ut'oritK” -i ”atar 9entral )anR”03ste prezent în comitetul de conducere de la ”IolRs@a%en .8”, iar
din JF!F este director la ”?on%ird 3states 1;9”0=n afară de cei prezen*i în conducerea de la ”IolRs@a%en .8”, printre
colaoratorii lui .l&Eu@ari, se află:
! – la ”?on%ird 3states 1;9” & .leander /eini 1'ilip 7id%en (”N72 2ot'sc'ild P ?ons ;td”$, ?amuel Aavid ;evin&
son, -eicul 7o'ammed )in /amad )in <assim .l&T'ani0
J – la ”atar 3c'an%e” & 3ric 7 Iarvel (”9redit ?uisse 8roup”$, .ndre@ T )randman (”NQ?3 3uronet +nc”$, 7ic'el
1rada, .li .'mad .l&Eu@ari0”+. – atar +nvestment .ut'oritK” (fondul de investi*ii al atarului, creat în JFF$ nu este
prezent în 3uropa doar în calitate de ac*ionar la ”IolRs@a%en .8” (respectiv ”1orsc'e”$0”+.” este al doilea investitor (cu
",#$ de la societatea spaniolă ”+erdrola”, fiind prezent -i ca investitor al societă*ii portu%'eze ”3ner%ias”0=n 3lve*ia a
contriuit la dezvoltarea ”9redit ?uisse”0=n 8ermania, pe lân%ă cele două societă*i producătoare de autove'icule amintite,
este unul dintre ac*ionarii majori ai societă*ii %ermane de construc*ii ”/oc'tief”0=n 7area )ritanie, pe lân%ă investi*iile de
la ”;ondon ?tocR 3c'an%e”, ”)arclaKs”, ”?ainsurK6s 1;9”, s&a interesat de ”9anarK 'arf”, ”Olimpic Iilla%e” -i de
”/arrods”0=n 4ran*a, în afară de investi*iile în cluul de fotal ”1?8”, ”+.” a o*inut cote importante în cadrul ”Ieolia
3nvironnement ?.”, ”?uez 3NI 9ompanK”, ”Iinci” -i c'iar ”;a%ardYre”08recia nu a fost trecută cu vederea, ”+.” fiind
unul din ac*ionarii la ”.lp'a )anR” (ziarul italian ”;a 2epulica”, ”.ffari e 4inanza”, !# mai JF!J$0

Ci iată că ne reîntoarcem la reprezentan*i ai familiei 2ot'sc'ild0 Eel4, 5e Rot0sc0il5 (LG de ani$ este pre-edin&
te la ”2ot'sc'ild P 9ie )anue”0Ain !GLM este pre-edintele consiliului de ad&
ministra*ie de la ”9oncordia )I”0Ain ianuarie JFFF este director la ”;N8 /ol&
din%s ?.”, respectiv director la ”4irst 7arR 9ommuninactions 3urope ?.”03s&
te director la ”)'arti Ael 7onte +ndia 1rivate ;imited” (sau ”4ield 4res' 4oods
;td”$ -i ”T'e Tele%rap' 1;9”03ste memru al adunării consilierilor de la ”Tele&
%rap' 7edia 8roup ;td”03ste director la ”+78 orld@ide +nc” -i administra&
tor al ”T'e ?'aRespeare 8loe Trust”03ste %uvernator al ”;ondon ?c'ool of
3conomics and 1olitical ?ciences” -i memru al ”8loal 9ommercial 7icrofi&
nance 9onsortium .dvisorK 4inance” de la ”Aeutsc'e )anR .8”03ste pre-edin&
tele consiliului de administra*ie de la ”3randa 4oundation”0

Sir He,r4 es6ic s&a alăturat ”<ardine 7at'eson /oldin%s ;td” în !GM!, în calitate de pre-edinte0Ain !GML este
director la ”<ardine 7at'eson /oldin%s ;td”, la ”<ardine ?trate%ic /oldin%s ;td” (din !G""$ -i tot din !G"" este director la
”7andarin Oriental +nternational ;td”, respectiv ”AairK 4arm +nternational /oldin%s ;td”0=n !G" a devenit director la
”/on% Eon% ;and /oldin%s ;td”03ste director în cadrul ”2ot'sc'ilds 9ontinuation /oldin%s”03ste vice&pre-edinte al
”/on% Eon% .ssociation” -i memru al adunării consilierilor de la ”Tele%rap' 7edia 8roup ;td” (unde este prezent -i .r&
t'ur 8eor%e eidenfeld de la ”+nstitute for ?trate%ic Aialo%ue”$0
”;N8 /oldin%s ?.” s&a numit la început ”4irst 7arR 9ommunications 3urope ?.”, fiind înfiin*ată în !GG", în
;uemour%0=n JFFJ a adoptat denumirea de ”;N8 /oldin%s ?.”, oiectul de activitate constituindu&l furnizarea de net&
7or@&relatedtelecommunications services în 3uropa0.re reprezentan*e în 8ermania, 4ran*a -i ?pania0;Knn 4orester de
2ot'sc'ild, " de ani, este co&pre-edintă a consiliului de conducere0

L4,, Forester 5e Rot0sc0il5 a înfiin*at (fiind -i E' la$ ”3;2 /oldin%s ;td”0Ci&a început cariera la firma de
avocatură ”?impson, T'atc'er and )artlett” din Ne@ QorR în !G"F0=ntre !G"# -i !G"G a fost vice&pre-edintă eecutivă la de&
partamentul -ezvoltare de la ”7etro 7edia Telecommunications +nc”03ste non&executiv director la ”3st5e ;auder 9ompa&
nies +nc” (din JFFF$, respectiv non&executiv director al ”T'e 3conomist 8roup ;td” (din octomrie JFFJ$03ste E' la ”3;
2ot'sc'ild ;;9” începând cu iunie JFFJ0. fost co&pre-edintă la ”4ields 4res' 4ood ;td” (între JFF# -i JFFL$, dar este vi&
ce&pre-edintă la ”)'arti Ael 7onte +ndia ;td”03ste pre-edinta consiliului de conducere de la ”9'ristie6s +nternational 1;9”
(?D.$03ste pre-edinta consiliului de administra*ie (?D.$ de la ”9'ristie6s +nc”0=ntre au%ust JFFG -i ianuarie JF!F a fost di&
HL#
rectoare la ”?tar@ood 1roperties Trust +nc”03ste memră a 942, respectiv a ”4orei%n 1olicK .ssociation”0. fost memră a
”National +nformation +nfrastructure .dvisorK 9ommittee”, respectiv secretară a Energ dvisor 5oards în timpul pre-e&
dintelui american 9linton03ste directoare la ”8eneral +nstrument 9orporation”, former director la ”8ulfstream .erospace
9orporation” (ce marcă de avion are +on iriacBV$01rintre su#ordonați (”colaoratori” este cam desuet$ se află:
! – la ”3st5e ;auder 9ompanies +nc” & ;eonard . ;auder, illiam 1 ;auder, .erin ;auder0
J – la ”3conomist 8roup +nc” (”T'e 3conomist 8roup ;td”$ & Ni%el  7orris (”3A +nvestors ;;9”$0
H – la ”9'ristie6s +nc” (”9'ristie6s +nternational 1;9”$ & 1atricia )arizet (”112 ?.”$, <o'n 9 'ite'ead (”NQ?3 3uro&
net +nc”$, ;eopoldo 2odes 9astane (”/avas”$0
# & ”)'arti Ael 7onte +ndia ;td” & 2aRes' )'arti 7ittal -i ?unil )'arti 7ittal (cel din urmă de la ”)'arti .irtel ;td”$0
 – la ”T'e 3conomist 8roup ;td” & /enrK Aennistoun ?tevenson -i simon 7 2oertson (”2olls 2oKce /oldin%s 1;9”$0

Su,il )0arti Mittal (fără nici o le%ătură cu ;aRs'mi 7ittal, cei doi fiind din zone diferite ale +ndiei$ s&a născut la
JH octomrie !GL în ;ud'iana (1unja, +ndia$03ste E' la ”)'arti 3nterprises” din care face parte -i ”)'arti .irtel ;td” &
cea mai mare companie de telefonie moilă din +ndia0?unil )'arti 7ittal este director la ”?oftanR 9orp”, este fondator -i
E' la ”)'arti .irtel ;td”> este director la ”9omviva Tec'nolo%ies +nc”, pre-edinte -i E' la ”)'arti 3nterprises ;td”,
pre-edinte la ”)'arti 7oile ;td”, pre-edinte la ”)'arti Teletec' +nc”> este director la ”2enuRa 4inancial ?ervices ;td”03s&
te fondator -i pre-edinte la ”)'arti Telecom ;td”, memru al 9omisiei Trilaterale0Ain JF!! este director la ”Dnilever NI”0

”8eneral +nstrument 9orporation” (la care ;Knn 4orester de 2ot'sc'ild este directoare$ produce aparatură analo&
%ică -i di%itală pentru telecomunica*ii0. fost înfiin*ată în !GGL, la /ors'am (în 1ennsKlvania$ cu denumirea ini*ială de
”Net ;evel ?Kstems”0=n !GG" î-i modifică numele în ”8eneral +nstrument 9orporation”, iar din ianuarie JFFF func*ionea&
ză ca susidiară a ”7otorola +nc”0

”8ulfstream .erospace 9orporation” se ocupă cu desi%nul, producerea -i între*inerea avioanelor mici -i medii,
utilizate în domeniul %uvernamental, al afacerilor, respectiv militar, în ?D. sau la nivel international09ompania a fost fon&
dată în !G", iar din mai !GGG func*ionează ca susidiară a ”8eneral AKnamics 9orporation”0

”?tar@ood 1roperties Trust +nc” a fost înfiin*ată în JFFG -i are ca oiect de activitate opera*iuni în domeniul fi&
nanciar (investi*ii, imoiliare, mana%ement comercial$ în ?tatele Dnite0Ain consiliul de administra*ie de la ”?tar@ood 1ro&
perties Trust +nc”, <effreK Ais'ner (#L de ani$ este prezent -i în comitetul de conducere de la ”8roupe de ;ouvre ?.?”0

)arrK ?ternlic't (! de ani$, pre-edinte -i E' la ”?tar@ood 1roperties Trust +nc”, este pre-edinte la ”8roupe de
;ouvre ?.?”, director la ”2oin /ood 4oundation”, director la ”T'e /arvard )usiness ?c'ool 9lu of 8reater Ne@ QorR
+nc”, al ”9ouncil for 9'ristian and <e@is' Dnderstandin%”, pre-edinte la ”?tar@ood /otels and 2esorts”, director la ”);)
+nvestors ;;9”, pre-edinte la ”?tar@ood 3ner%K 8roup 8loal 1;9”, pre-edinte la ”;ouvre /otels ?.?”03ste pre-edinte -i
E' la ”?1T 7ana%ement ;;9”0Ain !GG este director la ”D? 4ranc'ise ?Kstems +nc”> din JFF# este director la ”8rana&
'an 7c9ourt .cuisition 9ompanK”0Ain JFFL este director la ”T'ird ave .cuisition 9orporation” iar din JF!! este di&
rector -i pre-edinte la ”2iviera /oldin%s 9orp”03ste memru al 942, este prezent în comitetul de conducere al ”<1 7or&
%an 9'ase P 9o”, respectiv face parte din conducerea de la ”3uro'Kpo .8”01rintre colaoratori se află:
! – la ”3uro'Kpo .8” & <oc'en Elos%es (”9ommerzanR .8”$, 7ic'ael 2euter (”9ommerzanR .8”$0
J – la ”T'e /arvard )usiness ?c'ool 9lu of t'e 8reater Ne@ QorR +nc” & ilur ; 2oss <r0 (” 2oss and 9o ;;9”$0

”3uro'Kpo .8” a fost fondată în !"MJ, la 3sc'orn (în 8ermania$, având ini*ial numele de ”Aeutsc'e /Kpot'e&
RenanR 4ranRfurt .8”0=n JFF" -i&a sc'imat numele în ”3uro'Kpo .8” -i activează ca susidiară a ”9ommerzanR +n&
landsanRen /oldin% .8”0

”T'e 3conomist 8roup +nc” este o societate care se ocupă cu pulicarea căr*ilor, ziarelor -i revistelor economice
(dedicate, mai ales, analizelor financiare interna*ionale$ din lumea afacerilor03ste parte a ”T'e 3conomist 8roup ;imited”0
Aintre cei prezen*i la ”T'e 3conomist 8roup +nc”, /enrK Aennistoun ?tevenson face parte din conducerea de la ”?t0 <ames
1lace 1;9” (o altă societate a familiei 2ot'sc'ild”$0.drian A ooldrid%e (memru al 8rupului )ilderer%$ în calitate de
foreigniunie
mai&H corespondent, ”T'e 3conomist”
JF!J, 9'antillK, este oDnite$0
Iir%inia, ?tatele prezen*ă constantă la întrunirile 8rupului )ilderer% (inclusiv la cea din H!
9e se poate spune despre ceilal*i participan*i la turneele de v!nătoare
or%anizate de +on iriacB M I,i=o Herrera (născut la !J au%ust !GF$, între JJ
ianuarie JFF! -i J! iunie JFF# a făcut parte (în calitate de memru$ din .duna&
rea 1arlamentară a 9onsiliului 3uropei0 Peter Rau, după o carieră (din !GL" -i
până în JFF#$ la ”?edus .8” (inclusiv la firme ale concernului ”Aaimler .8”$,
a început colaorarea cu ”Aaup'in /oldin% .8”, o societate de moilier -i ame&
najări interioare0eor=e Marsa, (în ima%inea din stân%a, în vizită la o asă de
5ătr!ni$, primar al ora-ului 7onte 9arlo, este un alt participant la vânători0 T6er
/altereter -i&a petrecut ceva timp în redac*ia ziarului ”2'ein Weitun%”0Marc
( Miles (născut în !G#$ este pre-edinte -i E' la ”9entral +ndiana 9orporate
+nc”, o alian*ă re%ională a tuturor E' -i pre-edin*ilor de universită*i implicate
în dezvoltarea economică a statului +ndiana (?tatele Dnite$0=n !GLM -i&a terminat studiile la ”aas' 9olle%e” din 9ra@&
HL
fordsville (+ndiana$, dar continuă să joace tenis pentru ”aas'”0=ntre !GLM -i !G"F a de*inut diverse func*ii politice, ajun&
%ând ca în !G"L să fie pre-edintele comitetului de or%anizare a ”<ocurilor 1an&.mericane” din +ndianapolis0Ain !GGF este
director eecutiv pentru corporate relations la ”3li ;illK P 9o”, o societate farmaceutică înfiin*ată în !"LM de către 3li ;i&
llK0=n prezent, această societate produce antidepresivul ;rozac0=ntre !GGF -i JFF a fost E' la ”.ssociation of Tennis 1ro&
fessionals” din <acRsonville, 4lorida04ace parte din comitetele de conducere de la ”T'e 1antrK”, ”9itK ?ecurities 9orp”,
”)iocrossroads +nc”, ”Novus ?port”, ”Tec'point”, ”9oneus +ndiana”0;ocuie-te în +ndiana împreună cu so*ia lui, /elen -i
cei patru copii0($a la tata un ;rozacR$0

O parte din memrii ”.dunării 8L” de la +stanul, din

JFFG0=n ordinea numerelor de pe Bc"eptB:! – <ean&9laude
Tric'et, J – )en )ernanRe, H – 7arR 9arneK, # – 9'ristian
NoKer,  – 7ario Ara%'i, M – Timot'K 8eit'ner, L – <ames
4la'ertK, " – 9'ristine ;a%arde, G – 8iulio Tremonti0

Ci pentru că tot mai des deasupra *ărilor se află %a#ia lui -amocles a societă*ilor de rating, câteva informa*ii pri&
vitoare la acestea0
Sta,5ar5 b Poors a luat fiin*ă în !"MF când /enrK Iarnum 1oor a pulicat ”/istorK of t'e 2ailroads and 9a&
nals in t'e Dnited ?tates”, un volum care con*inea informa*ii financiare operative referitoare la toate companiile active în
?tatele Dnite, în acea perioadă0+ni*ial a avut numele de ”1oor6s 1ulis'in% 9ompanK”, dar în !G#! -i&a sc'imat numele în
”?tandard P 1oor6s 9orporation”0?ocietatea are sediul la Ne@ QorR -i nu este cotată la )ursă0=n !GL a fost lansat ”? P 1
FF” care a devenit punct de referință pentru to*i investitorii de pe all ?treet0=n !GMM, societatea a fost cumpărată de către
colosul ”7c8ra@ – /ill 9ompanies”, ”?tandard P 1oor6s” func*ionând ca susidiară a acestuia0
”?tandard P 1oor6s” realizează cercetări, analize -i estimări financiare privitoare la titluri, ac*iuni -i oli%a*iuni0
9u toate că este caracterizată de&a anumită seriozitate, de&a lun%ul ultimilor ani a fost *inta criticilor, atât din partea oser&
vatorilor, a media, cât -i din partea cercetătorilor independen*i în ceea ce prive-te condiționarea pie*ei de capital (c'iar prin
inside trading$0=n JF!! a intrat în aten*ia justi*iei din ?tatele Dnite în ceea ce prive-te manevrarea pieței de capital prin ti&
tlurile toxice, acuzarea mer%ând până la manipularea pluriagravată și continuă a pieței financiare01rintre cei acuza*i se
aflau anali-tii 3ileen W'an% -i 4ranR 8ill (de la a%en*ia din ;ondra$, 7oritz Eraemer (reprezentan*a din 4ranRfurt$, Qeann
;e 1allec (responsailul pentru zonele ”3uropa -i .frica”$ -i fostul pre-edinte al societă*ii, indianul Aeven ?'arma0
edge /und sunt fonduri de investi*ii, cu o mare valoare speculativă, apărute în ?tatele Dnite în perioada anilor
6F a secolului trecut, le%ea americană prevăzând că investitorii treuie să aiă un patrimoniu de cel pu*in un milion de do&
lari (sau venituri nete de cel pu*in JFF0FFF de dolari$0?unt instrumente de mare risc care pot asi%ura câ-ti%uri imense în
timp foarte scurt sau pot aduce pierderi foarte mari (pentru cel care treuie să piardă$0
/utures sunt contracte care oli%ă la cumpărarea sau vinderea (la o dată viitoare, ulterioară înc'eierii tranzac*iei$
unei anumite cantități de marfă, respectiv o activitate financiară, la un pre* prestailit0/utures sunt tranzac*ionate (vândute
sau cumpărate$ cu scopul realizării de câ-ti% din fluctua*iile pie*ei financiare0
.-a numitele titluri toxice – sau titluri maculatură – sunt constituite din datorii, preluate de către ănci, transfor&
mate în ac*iuni -i revândute0Ae eemplu: o societate (de stat> cele particulare au nevoie de pile consistente$ cu datorii (c'iar
care nu reu-e-te să&-i ac'ite analele utilită*i$, după întâlnirea cu reprezentan*i ai ăncilor de afaceri (-i cu complicitatea %u&
vernan*ilor$, ajun%e ca în scurt timp să aiă datoriile aduse la zero0)anca preia datoria respectivă -i în func*ie de cuantumul
acesteia emite oli%a*iuni, titluri, pe care le pune în vânzare pe pia*a financiară (ancară, )ursă, etc$0Ae multe ori în aceste
cazuri, pierderile le%ate de titlurile toxice sunt preluate de datoria pulică, uneori statul %arantând desfă-urarea tranzac*iilor0
1rintre ac*ionarii principali de la ”?tandard P 1oor6s” se află: ”9apital orld +nvest” & !F,JM> ”Ian%uard 8roup
+nc” & #,"> ”?tate ?treet 9orp” & #,J> ”Oppen'eimer 4und6s +nc” & #,F#> ”<ana 1artners ;;9” & H,#"> ”T0 2o@e
1rice .ssociation” & H,JJ> ”Aod%e P 9o” & H,JF> ”)lacRrocR +nstitution” & J,#M> ”4iduciarK 7ana%ement” & J,HM
(ziarul ”+l ?ole J# Ore” din !J ianuarie JF!J$0?ocietatea realizează -i o clasificare (prin categorii de rating$ a *ărilor în ceea
ce
! –prive-te
;rime –”stailitatea financiară”:
si%uran*a maimă pentru investi*ii – AAA – ;uemour%, ?uedia, .n%lia, Aanemarca, 8ermania, 4inlanda,
Olanda, 4ran*a -i .ustria0
J – )ating înalt – AA, AA, AAK0
H – )ating mediu înalt – A, A, AK0
# – )ating mediu os – ))), ))), )))K0
 – Investiții speculative – ramursarea eventualelor credite poate întâmpina dificultă*i: )) & 9ipru, Dn%aria, ;etonia,
2omânia> )), ))K0
M – Investiții speculative roscante – ), ), )K0
L – Investiții cu riscuri mari – CCC, CCC, CCCK, CC (cazul 8reciei$0
" – -efault – faliment – (0(O clasificare din ianuarie JF!J a *ărilor 3urozonei$0
Ae multe ori, cota*iile de rating (din anumite puncte de vedere$ nu sunt conforme cu realitatea0Aatoria pulică a
*ărilor 3urozonei (la L ianuarie JF!J – 'ttp:UUec0europa0euUinde0'tm $, în procente din ;rodusul Intern 5rut, era: 8recia –
!MJ,"> +talia – !JF,> +rlanda – !F",!> 1ortu%alia – !F!,M> )el%ia – GL,J> 4ran*a – ",#> 8ermania – "!,L>
HLM
.ustria – LJ,J> 7alta -i ?pania – MG,M> 9ipru – M#,G> Olanda – M#,J> 4inlanda – #G,!> ?lovenia – #,> ?lova&
cia – ##,> ;uemour% – !G,> 3stonia – ,"01entru a&-i ac'ita datoriile, *ările din %rupul ;I2% – 1ortu%alia, +rlanda,
8recia, ?pania au trecut la vânzări masive din patrimoniul propriu (ceea ce pentru 2omânia nu este ceva nou VVV$0
! – 8recia a vândut .eroportul +nterna*ional din .tena> H" de aeroporturi mai mici> compania de ener%ie -i %az> portul 1i&
reu> portul Tesalonic> H de clădiri %uvernamentale> 'ipodromuri> autostrăzile> por*iuni din zona litorală> insule> structurile
pentru producerea ener%iei solare0
J – ?pania – compania de apă -i ”7etroul” din 7adrid0
H – +talia – GFFF de clădiri> plaje> clădiri vec'i cu valoare ar'itectonică> insule0
# – 1ortu%alia – compania de electricitate0
 – +rlanda – compania de %az> 9ompania .eriană ”.ir ;in%us”> societatea na*ională (de stat$ a pădurilor> ”National ?tud”
& 'er%'eliile pentru cai de cursă0?tate fără prea mari proleme financiare (din cele prezentate de cota*iile ”a%en*iilor de ra&
tin%”$ au trecut (-i ele$ la vânzări:
M – 4ran*a – !LFF de proprietă*i pulice (printre care -i ”9astelul 2e%al de Iânătoare”$> castele> palate vec'i -i reziden*e0
L – 7area )ritanie & ”.rcul .miralită*ii”> cazărmi> aze militare> clădiri ale 7inisterului de 3terne, respectiv ale 7iniste&
rului .părării -i un portavion, ie-it din uz ( ;entru care se caută fraieri6%.';6 șteptăm Europa de Est6%.';$0
" – Olanda a vândut statului 9'ile !" avioane 4&!M ”4i%'tin% 4alcon”, uzate0
G – .ustria – încearcă să vândă doi mun*i: ”2ossRopf”&JMFF metri -i ”8ross Eini%at”&JLFF de metri0
('ttp:UU@@@0independent0co0uR -i 'ttp:UU@@@0ec0int , feruarie JF!J$0
1rivitor la ?tatele Dnite, la H au%ust JF!!, cota*iile erau:
”7oodK6s” & AaaK0
”4itc'” & AAA0
”?tandard P 1oor6s” & AA (ne%ativ din !M aprilie JF!!$0
”Aa%on%” & AK09u toate că erau ine cotate în acea perioadă, ?tatele Dnite au destule datorii09ătre: 9'ina – !!MF de miliar&
de de dolari> <aponia – G!J miliarde> .n%lia – H#L miliarde> O139 – JHF miliarde> )razilia – J!! miliarde> Tai@an – !H
miliarde> ările din 9araie – !#" miliarde> /on% Eon% – !JJ miliarde> 2usia – !! miliarde> 3lve*ia – !F" miliarde> 9a&
nada – G! miliarde> ;uemour% – M" miliarde> 8ermania – M! miliarde> T'ailanda – MF miliarde> ?in%apore – L miliarde>
+ndia – ! miliarde> Turcia – HG miliarde> +rlanda – H# miliarde> 9oreea de ?ud – HH miliarde> )el%ia – H! miliarde0?ituarea
9'inei în prima pozi*ie nu este de mirare dacă *inem cont de institu*iile %en ”Ds&9'ina )usiness 9ouncil”, populate cu per&
soane prezente în consiliile de conducere ale multi&na*ionalelor, dar -i ale ăncilor0=ntr&o clasificare din iulie JF!!, primele
cinci ănci din ?tatele Dnite, erau: ”< 1 7or%an 9'ase”, ”9itianR”, ”)anR of .merica”, ”8oldman ?ac's”, ”ells 4ar%o
)anR”0”)anR of .merica” (pentru aceia-i perioadă de referin*ă$ avea pierderi de G miliarde de dolari (în trei luni$, dar a
ajuns la înțelegere cu investitorii (”4ederal 2eserve of Ne@ QorR”> institu*iile pulice precum ”4annie 7ae” -i ”4reddie
7ac”, dar -i concernul ”)lacRrocR”$ plătind penalizări de circa ", miliarde de dolari0

Moo54s Cororatio, a fost fondată în !GFG când <o'n 7oodK a început să analizeze -i să coteze oli%a*iunile -i
titlurile emise de către societă*ile feroviare din ?tatele Dnite0=n !GFF, <o'n 7oodK pulicase un ”7anual of +ndustrial ?e&
curities”, o carte care va constitui %'idul opera*iunilor financiare pentru mult timp0”7oodK6 9orporation” (inclusiv susi&
diarele ei$ realizează cercetări financiare, analize -i previziuni asupra activită*ii societă*ilor comerciale, respectiv a socie&
tă*ilor statului, ac*ionând prin două se%mente: (I% = (oodCs Investors %ervice -i ( = (oodCs naltics01artea ”7+?”
realizează analize pentru circa !!F *ări0?ocietatea are sediul la Ne@ QorR, iar din !GG" este cotată la ”Ne@ QorR ?tocR 3&
c'an%e”0”7oodK6s E7I 9ompanK” a fost înfiin*ată în !G"G, are sediul la ?an 4rancisco (9alifornia$ -i operează ca su&
sidiară a ”7oodK6s 9orporation”0
.c*ionarii principali de la ”7oodK6s 9orporation” (ridicând un semn de întreare privitor la %radul de o#iectivi&
tate al analizelor -i estimărilor$ sunt: ”)erRs'ire /at'a@aK” (din proprietatea lui arren )uffet, prieten cu WucRerer% -i
Aonald 3 8ra'am – E' -i pre-edinte la ”T'e as'in%ton 1ost 9ompanK”, participant la întrunirile 8rupului )ilderer%$
– !J,"F> ”9apital orld +nvest” & !J,MF> ”Ialue .ct /oldin%s ;1” 0 L,#L> ”Ian%uard 8roup +nc” & ,FJ> ”T0 2o@e
1rice .ssociation” & #,G> ”.lliance )ernstein ;1” & H,G#> ”?tate ?treet 9orp” & H,J#”> ”Neuer%er )ermann ;;9” &
J,LJ> ”+ndependent 4ranc'isin%” & J,!> ”)lacRrocR +nstitut” & J,!"0
Ain totalul pie*ei, în JFFM, ”7oodK6s 9orporation” de*inea #F, ”?tandard P 1oor6s” & HG iar ”4itc' 8roup” &
!M0”7oodK6s 2esearc' Aivision”, cu sediul la Ne@ QorR, func*ionează ca susidiară a ”7oodK6s 9orporation”09omitetul
eecutiv
%atK de la ”7oodK6s
(perioada 2esearc'
de referin*ă Aivision” este
– iulie JF!!$0?imon format
on% din .lert 7etz,
– vice&pre-edinte -i .nt'onK T'omas,
senior analst <ennK ; 7aloneK
la ”7oodK6s 2esearc'-iAivision”
3va )o&
este prezent -i în conducerea de la ”4itc' 2atin%s ;td”0
;a J# decemrie !G!H, <o'n Eno@les 4itc' a înfiin*at ”4itc' +nvestor ?ervices”0Ae&a lun%ul timpului, prin ac'i&
zi*ii, fuziuni -i alte opera*iuni, societatea -i&a sc'imat numele în ”4itc' 8roup” (cu sediul la Ne@ QorR$, func*ionând (în
prezent$ prin trei susidiare: ”4itc' 2atin%s ;td”, ”4itc' ?olutions” -i ”.l%orit'mics”0.c*iunile ”4itc' 8roup” (deci -i con&
trolul societă*ii$ sunt de*inute în propor*ie de MF de societatea franceză ”4imalac ?.”, respectiv #F de către ”/earst
9orporation”0
”4imalac ?.” (înfiin*ată în !"LL la 1aris – unde are sediul în prezent$ ac*ionează pe două domenii: ”9redit 2a&
tin%s” -i ”3nterprise 2isR 7ana%ement”0Wonele de ac*iune ale ”4imalac ?.” acoperă (cu precădere$ ?tatele Dnite, 7area
)ritanie, 4ran*a (-i celelalte *ări europene$, .sia -i .frica de ?ud0;a rândul ei, ”4imalac ?.” este parte componentă din
”8roup 7arc de ;ac'arriYre”0Ain consiliul de administra*ie de la ”4imalac ?.” trei persoane merită o aten*ie aparte0
! – Etie,,e PQli.li,, L! de ani, din JFFM este director -i memru al consiliului de administra*ie de la ”4imalac ?.”0
3ste director of national confederation  c"airman of Br*dit (utuel entre Est Europe din cadrul ”8roupe 9r5dit 7u&
HLL
tuel”01rintre cei prezen*i în calitate de memri ai consiliului de administra*ie de la ”4imalac ?.” sea flă: Aavid Aautresme
(”)arclaKs 9apital”$, <ean&9'arles /enri Naouri (”9asino 8uic'ard 1errac'on P 9ie ?.”$, Sdouard de 2oKere (”Aanone”$
2en5 )arier de la ?erre (”NQ?3 3uronet +nc”$, T'ierrK 7ounlon%uet (”2enault ?.”$, 1'illipe ;a%aKette (”< 1 7or%an
P 9ia ?.?”$0
J – He,ri Lac0.a,,, L# de ani, -i&a început cariera în !GMH la ”.rt'ur .ndersen”03ste pre-edinte -i E' la ”7odi&
con 9orporation” -i director la ”1laNet 4inance”0Ain !GGM face parte (de*inând diferite func*ii$ din comitetul de conducere
de la ”?c'neider 3lectric ?.”> din JFFF este vice&pre-edinte al supervisor #oard la ”Iivendi”0Ain JFFJ este non voting
director la ”4imalac ?.”, iar din JF!! este director la ”9armat ?.?”01rintre colaoratori se află:
! – la societă*i ale %rupului ”Iivendi” & 9'ristop'e de 7ar%erie (”Total”$, 7aureen 9'iuet (”9'anel ?.”$, 8ariel /a&
@a@ini (”2emK 9ointreau”$0
J – la ”4imalac ?.” & <5r5mie ;adreit de ;ac'arriYre0
H – la ”1laNet 4inance” & Aavid&eill 7ic'el (”Aanone”$, vicontele 3tienne Aavi%none (director între ! octomrie JFF# -i
! feruarie JFF" la ”2eal Aolmen NI” & cunoscută ini*ial su titulatura de ”2eal ?oft@are NI”, vice&pre-edinte la ”?uez
Tracteel” din )ruelles$, )outros )outros&8'ali (”+nter 1ress ?ervice +nternational .ssociation”$, <acues .ttali, ?'imon
1erez, <acues Aelors, 3douard )alladur, 4eli 8 2o'atKn (de la %rupul ”;azard”$, Aidlier uillot, )ernard Eouc'ner
(fondator al ”75dicins sans 4rontiYres”, în ima%inea alăturată fiind prezent la una
din întrunirile 8rupului )ilderer%$, .ldo 9ardoso, .nne&9laire Taittin%er0
H – *ero,iVue Morali, J de ani, este pre-edintă (din JFF!$ a ”4imalac A5ve&
lopmment ?.”03ste vice&c"air person la ”4itc' 2atin%s ;td” -i vice&pre-edintă a
”4itc' 8roup”03ste directoare în cadrul ”2ot'sc'ild 8roup” -i memră a supervi&
sor #oard de la ”1ulicis 8roupe ?.”0Ain mai JFFG este memră a supervisor
#oard de la ”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue”03ste for&
mer director în cadrul ”9lu 7editerran5e”0=ntre JFFF -i JFF a fost former non&
executive directorla ”Tesco 1;9”0=ntre JFFJ -i JFFL a făcut parte din consiliul de
administra*ie de la ”3iffa%e ?.” -i din JFFL este c"air7oman of #oard of directors
la ”9'anel ?.”0Ain JF!F este prezentă în conducerea a trei societă*i (”T'e 9oca&
9ola 9ompanK”, ”9oca&9ola 2efres'ments +nc D?.” -i ”9oca&9ola 3nterprises
+nc”$ din cadrul concernului ”9oca&9ola”0Tot din JF!F este memră a supervisor
#oard de la ”9I9 9apital 1artners ;td”03ste memră a strategic committee de la
”3rnst P Qoun%”0Aintre colaoratorii mai importan*i se remarcă:
! – la ”9I9 9apital 1artners ;td” & <ulian 7ic'ael /orn&?mit' (”D)? .8”$, 2ose&
7arie )ravo (”TiffanK P 9o”$, Aidier )ellens (”)el%acom ?.”$, <[r%en /eraeus
(”.llianz ?3”$, 2oert Ian Aen )er%' (”TomTom NI”$, Tze&9'in% 9'an (”T'e )anR of 3ast .sia ;td”$0
J – la ”1ulicis 8roupe ?.” & 7ic'el 9icurel, 7aurice ;5vK, 7ic'el /alp5rin0
H – la ”4imalac ?.” & 7arc ;adreit de ;ac'arriYre, 3l5onore ;adreit de ;ac'arriYre0
# – la ”;a 9ompa%nie 4inanciYre 3dmond de 2ot'sc'ild )anue” & 9arlo de )enedetti (”9ompa%nia 4inanziaria de )ene&
detti ?p.”$, 9'ristian Iarin (”A ;eteren NI”$, <o'n )ernard .leei .leander (”9. ?perati 1;9”$, )enjamin de 2ot'&
sc'ild (”)anue 1riv5e 3dmond de 2ot'sc'ild ?.”$, Aaniel Treves (”9ompa%nie de TrYsorerie )enjamin de 2ot'sc'ild”$,
.rriane de 2ot'sc'ild, <ean Aumoulin, 4ran`ois )oudreault0

”1laNet 4inance” a fost înfiin*ată în !GG" la 1aris -i asi%ură servicii de consultan*ă în dome&
niul ”micro&finan*elor”: micro&finance plaers, micro&finance rating, structuring and managing micro
finance funds, micro&finance institution evaluation, soft7are solutions for micro&finance pentru insti&
tu*ii, %uverne, ănci, companii de asi%urări, re*ele de institu*ii -i asocia*ii, ”micro” antreprenori0.re
sedii în 3uropa, .merica de Nord, .merica ;atină, .sia, .frica -i Orientul 7ijlociu0
( 'ttp:UU@@@0planetfinance0or% $0.ldo 9ardoso (în ima%inea din stân%a$ este unul dintre memrii
”1laNet 4inance”0<acues .ttali este co&fondator -i pre-edinte la ”1laNet 4inance” din anul înfiin*ării,
!GG"01rintre memri (pe lân%ă cei nominaliza*i pu*in mai sus$ se află 1aul /ermelin, <acues ?tern, 4ran`ois Ae'ec, Qa&
ron )rucRner (”3astrid%e 8roup”$, +ndra NooKi (”1epsico +nc”$, 8uillaume ?arRosK0

1ro%ram”<acues .ttalite'nolo%ii0Ain
pentru noile a înfiin*at în !G"F
!G"!ON8&ul ”.ction
-i până în !GG! a+nternationale 9ontre alla pre-edintelui
fost special advisor 4aim” -i în !G"# ”3uropean
francez 4ran`ois3ureRa
7itte&
rand, iar între !GG! -i !GG# a fost fondator -i pre-edinte al ”3uropean )anR for 2econstruction and Aevelopment”0Ain au&
%ust JFFL este pre-edinte al ”9omission of ;ieration for 4renc' 3conomic 8ro@t'”03ste pre-edinte al ”4inan9it5s ?.?”,
director independent la ”Eitara 9apital”, pre-edinte la ”. P .” -i director la ”Netfective Tec'nolo%K ?.”

+ndra NooKi, M de ani, în anul JF!F a realizat un venit de !M0!L0H"! D? 0=n perioada !GGF&!GG# a fost senior
vice&president of strateg, planning and strategic mar@eting pentru ”.sea )ro@n )overi +nc”0Ain !GG# se află în adminis&
tra*ia %rupului ”1epsico +nc” devenind pre-edintă (în JFF!$0=n JFFL, la func*ia de pre-edintă se adau%ă -i cea de E'03ste
former director, mem#er of audit and 'perational )is@ ommittee la ”T'e 4ederal 2eserve )anR of Ne@ QorR”03ste admi&
nistrator la ”.sia ?ocietK”, fondatoare -i former director la ”+nternational 2escue 9ommitee”, directoare la ”;incoln 9en&
ter for t'e 1erformin% .rts +nc”, directoare la ”D? ?occer 4ederation +nc”03ste directoare la ”D? – +ndia )usiness 9oun&
cil”, la ”D? – 9'ina )usiness 9ouncil”, la ”9atalKst +nc”0Aintre colaoratori, cei mai importan*i sunt:
! – la ”1epsico +nc” & Aaniel ; Iasella (”Novartis .8”$, ?'aron 1ercK 2ocRefeller, +an 7 9ooR (”9ol%ate&1almolive 9o”$
HL"
+rene 2osenfeld (”Eraft 4oods +nc”$, <ames < ?c'iro ”W[ric' +nternational ()ermuda$ ;td”b0
J – la ”;incoln 9enter for t'e 1erformin% .rts +nc” & Aavid 7 2uenstein (”T'e 9arlKle 8roup ;1”$, /arveK 8olu, Ae&
ricR 9 7au%'an (”Eo'ler%, Eravis, 2oerts P 9o”$, 3lisaet' 2o'atKn, ;isa
?c'iff -i AaisK 7 ?^r^- (secretară -i directoare la ”Ne@ QorR 1'ilarmonic”$0
H – la ”D? – +ndia (9'ina$ )usiness 9ouncil” & /arold 7c8ra@ (”T'e 7c8ra@&
/ill 9ompanies +nc”$0
# – la ”9atalKst +nc” & <ames Aimon (”< 1 7or%an P 9'ase 9o”$, <o'n 4 ?mit'
(”AirecTI”$, <im ?Rinner (”7cAonald6s 9orporation”$, 2ic'ard 7 Templeton
(”Teas +nstruments +nc”$, Tami ; 2eller (”7icrosoft 9orporation”$, 8ordon 7
Nion (”T'e 2oKal )anR of 9anada”$, 9'arles O /ollidaK (”T'e )anR of .merica
9orporation”$, .nne 7ulca'K (”T'e )usiness 2ound Tale”$, 1eter 2 Ioser (”2o&
Kal Autc' ?'ell 1;9”$, Eat'K / /annan (”E178 ;;1”$0

=n ima%inea alăturată, 4ran`ois 7itterand (pe durata campaniei preziden*iale$ a vi&

zitat re-edin*a aatelui ?auniYre din 2ennes&le&9'âteau (.ndre 8alaup, 7idi ;i&
re, 1aris, preluată în 8uK 1atton, 2oin 7acRness ”e of 8old” & 3ni%ma Tem&
plarilor, misterul de la 2ennes&le&9'âteau -i influen*a societă*ilor secrete, JFFF,
?id%@icR P <acRson, ;ondra$0

9u trecerea timpului, afacerile î-i sc'imă caracterul de la ”zonal” & con&

trolate de pu*ini oameni – la ”%loal” & controlate de -i mai pu*ini oameni0Nici
”/arrod6s” nu face ecep*ie01reluat de 7o'amed .l&4aKed în !G" (pentru care a
plătit circa HFF de milioane de lire sterline$ în JF!F 7o'amed .l&4aKed l&a vândut, cumpărătorul fiind ”atar /oldin%
;;9” (care a plătit circa !, milarde de lire sterline – cam !,L miliarde de euro$0Ae o ună ucată de timp, un %rup restrâns
de persoane %'idează destinele economico&financiare ale lumii04actor de pro%res (din anumite puncte de vedere$ dar -i un
motiv de în%rijorare din cauza puterii a#solute pe care o de*in01rin ac*iuni simple, pot apărea conflicte în zone care apar ca
fiind mai mult decât sigure01rin simpla mi-care a capitalului financiar, dintr&o parte în cealaltă a %loului, na*iuni între%i
pot falimenta văzând cu oc'ii prin ac*iuni ”puse la cale” de persoane pentru care puterea, #anul reprezintă totul0
1ersoane pentru care (uneori$ co&sanguinizarea (căsătoria între rude$ este un fapt anal02evede*i, la pa%ina J!,
cazul lui 9almer ;evK (de la )anca ”/amro”, căsătorit cu veri-oara lui$03dmond <ames de 2ot'sc'ild s&a născut la !G
au%ust !"#, la )oulo%ne, în 4ran*a07ama lui – )ettK ?alomon von 2ot'sc'ild – îi era -i veri-oară, iar so*ia acestuia –
.del'eid – era fiica lui il'elm Earl 2ot'sc'ild0
Tranzac*ii financiare care fac părul măciucă numai la auzul sumelor:
! & ”Iodafone” &<%  O,O 5$ sell&do7n of V,J s"are in B"ina (o#ileB>
J & ”+rlanda” & dvisor to Iris" %tate on E [K 5$ sstemic recapitalisation of t"e domestic #an@ing sstem>
H & ”?'ell” & <%  V,4 5$ oint acWuisition of Brro7 EnergB 7it" B;etro "inaB>
# & ”IolRs@a%en” &cWuisition of B-r6 Ing6   / ;orsc"e 2B DEv of E 1J,4 5$ via acWuisition of an initial 49,9
sta@e plus arrangement for t"e remaining [K,1>
 & ”+N8” & dvisor to t"e ?ingdom of $et"erlands on a <%  J8,1 5$ illiWuid assets #ac@&upfacilit provided to BI$2
2roepB>
M & ”3A4” & dvice to Bonstellation EnergB in relation to BE-/CsB <%  4,[ 5$ acWuisition of a 49,99 sta@e in Bon&
stellation $uclear 2enerationB assets>
L & ”2D?.;” & <%  1O,8 5$ de#t restructuring>
" & ”)ritis' 3ner%K” & w 1J,[ 5$ recommended offer from BE-/B>
G & ”Wentiva” & E J,V 5$ recommended cas" offer for Bentiva $3B # B%anofi ventis %B>
!F – (erger #et7een B%uezB and B2az de /ranceB com#ined ev E 1KV,Y 5$>
!! & ”)ouK%ues” & E J 5$ acWuisition of a J1,KV sta@e in Blstom %B from /renc" state>
!J & ”9entral )anR of ;Kia” & E J1K ( disposal of a 19 sta@e in B>a"da 5an@B to Bra# 5an@B0
( 'ttp:UU@@@0rot'sc'ild0com $0 Notă: )n – 7iliard> 3 – 3uro> 7 – milion0

Oameni ale căror #ucurii nu vor apărea niciodată pe prima pa%ină

a ziarelor (doar dacă nu vor avea le%ătură cu ”finan*ele”$ sau ale căror
tragedii nu vor fi prezentate (z!m#ilind$ de către .ndreea 3sca în Ltirile de
la ora 1Y6KK04inan*i-ti prezen*i -i în 2omânia, cu reprezentare directă
printr&un oarecare 4lorin Olteanu, sau indirectă, prin 7ic'ael )ecR (de la
”Aanuius ?ecurities”$, prin consilieri diver-i – prezen*i în consiliile de
administra*ie auto'tone – sau ca apropiați ai politicienilor0

HLG
 4inan*i-ti care au fost dispu-i să sus*ină c'eltuielile
pentru construirea urții %upreme de Nustiție din <erusalim (+s&
rael$, apropiată de 1arlamentul +sraelian – ?nesset – amele si&
tuate în zona parcului ?ac'erb, c'eltuieli pentru care nu au treu&
it să dea explicații nimănui0Aupă intrare, pe partea stân%ă, în
semn de recuno-tiin*ă, un talou evocator îi adună împreună pe
TeddK EoleR, lord 2ot'sc'ild, ?'imon 1erez, Q'z'aR 2ain0
Ci pentru că finan*ele ajută la dezvoltare, orice împru&
mut treuie restituit, în aza condi*iilor contractuale0Aar, pentru
că anumite *ări nu mai au posiilitatea să&-i ac'ite datoriile, în
!G"L, la al +I&lea >orld >ilderness ongress, la ini*iativa lui
3dmund de 2ot'sc'ild, s&au pus azele >orld onservation
5an@ (controlată de familia 2ot'sc'ild$ prin care datoriile *ărilor
vor fi transferate către această ancă în sc'imul a păr*i din
teritoriul propriu09ât de oiectivi vor fi cei care se vor ocupa de consultan*ă -i evaluăriB
4ără îndoială că din sport se pot face mul*i ani0?e mai adau%ă sponsorizările, prieteni de încredere în institu*iile
statului (vezi -i cazul scandalului financiar în care a fost implicat )oris )ecRer$, un sfat oportun la momentul potrivit, felul
de&a fi al unui sportiv (c'izuit, intuitiv, capail de auto&control -i fără să fie m!nă spartă$, factori care pot face ca resursele
financiare, în timp, să crească09ât este noroc -i cât este șansă când un afacerist de ”calirul” lui Elaus < 7an%old vine la
vânătoare (cumpărături$ în 2omâniaB 9âtă intui*ie poate avea cineva, în domeniul afacerilor, dacă din multitudinea de
întreprinzători, ”Dnicredit”, ”.llianz” -i celelalte concerne -i&au ales reprezentantul (intereselor$ în 2omâniaB
.propierea de elita economiei mondiale, alian*ele făcute cu -i prin in&
termediul acestei elite, imprimă celui ales o notă de invinciilitate, de seriozi&
tate (în sens or%anizatoric$, de meticulozitate, de perseveren*ă încununată de
succes, dar -i o tentă de ”pu*in mediatizat”01e lân%ă colo-ii finan*elor de mai
înainte, 9odru* 7arta (director de cainet al pre-edintelui ”.N.4”$, 4lorin i&
ca (consilier %eneral al 7unicipiului )ucure-ti$, Aan 9'i-u, au rolul lor0
Ci .drian Năstase are ca pasiuni tenisul, vânătoarea (întâmplătorBV$,
ocazii de&a se întâlni cu +on iriac având destule, fără să a-tepte vânătoarea de la
)alc01e lân%ă apartenen*a la institu*iile financiare, cei prezenta*i fac parte -i din
asocia*ii -i or%aniza*ii: 9luul de la 2oma, 9luul de la 7adrid, +nstitutul .s&
pen, 9omisia Trilaterală, 9luul ”;e ?iYcle”, 8rupul )ilderer%0Ci, poate că Ion
;opescu, a treia persoană din ”triumviratul” care conduce 2omânia din ”9luul 9oco-a*ilor” lui Olimpian Dn%'erea, este
c'iar +on iriacV 1osiil VB +mposiilBV Oricum, treuie luată în considerare -i declara*ia lui 8eor%e Iir%il ?toenescu, (are
%ecretar 2eneral, %rad HH_, al %upremului onsiliu al 2?.. din 2omânia: )olul (asoneriei este să controleze excesele
democrațieiV

SOCIET'JILE SECRETE ȘI NADISMUL

=n !GHJ, T'eodore /euss (viitorul pre-edinte al 248$ -tia despre ce este vora când făcea cunoscut: 0ocul de
naștere al B(ișcării $ațional&%ocialisteB nu a fost la (\nc"en, ci la 3ersaillesV
?&a scris foarte mult despre rolul pe care l&a avut all ?treet în sus*inerea 2evolu*iei )ol-evice din 2usia, în refa&
cerea -i transformarea 8ermaniei, din ceea ce a fost la finele primului răzoi mondial în ceea ce va deveni (cu ce costuri, cu
ce daune -i cui îi va fi servit acest lucru$ într&o scurtă perioadă de timp04anatismul ideolo%ic, identificarea mistică a apara&
tului politic cu sinta%ma ”voia lui Aumnezeu” au dus la desfă-urarea multor evenimente, multe dintre ele cu final tra%ic04il&
mul
care ”Capte anicelui
în timpul în Tiet”, lansat către
de&al doilea răzoipulic în !GGL,
mondial îl areopeperioadă
a petrecut )rad 1itt
decatimp
interpret al lui
în Tiet, /einric'
filmul având/arrer,
la azăunmemoriile
militar %erman
scri&
se de acela-i /arrer09eea ce (poate$ nu se -tie este că /arrer nu era un simplu soldat: era un ofi*er ?? destul de cunoscut0Nu
doar Tietul, cu ma%ia, farmecul -i miturile lui au fascinat conducerea ??, respectiv a 8ermaniei acelor vremuri0?e -tiu
pu*ine detalii despre incursiunile ?? în sudul 4ran*ei, în căutarea unui tezaur sacru și antic0?e cunosc pu*ine date despre e&
pedi*iile antarctice efectuate de către %ermani09ât de mult era dorită de către conducătorii nazi-ti 0ancia -estinului care ar
fi atriuit ”puteri miraculoase” celui care era în posesia eiB =n prezent, respectiva lance (adusă din Orient de către 2aKmond
de ?aint&8illes$, face parte din tezaurul asei de a#s#urg, iar Trevor 2avenscroft (în 0a lance du destin = 0ancia desti&
nului, 1aris, !GLH, Sd0 .lin 7ic'el$ spunea: %im#olul (erovingienilor a fost o vec"e lancie tri#ală care indica, pe de&o
parte, Bautoritatea spirituală su# auspiciile zeului tri#uluiB, pe de altă parte, Bputerea terenă de viață și de moarte asupra
tuturor mem#rilor din tri#B01are ceva de necrezut, dar ”deviza” asei de a#s#urg este ”.0 30 +0 O0 D0 & .ustria 3st +mpe&
rare Ori Dniversi”, iar defunctul Otto de /asur% (afiliat la o mul*ime de societă*i, printre care -i (ont ;elerin$ de*inea
-i titlul de )ege al Nerusalimului0;a fel de pu*ine date se cunosc (-i în 2omânia$ despre influen*a pe care societă*ile secrete
au avut&o la ascensiunea nazismului la conducerea 8ermaniei0
H"F
 7a%ia -i ocultismul au redevenit ”la modă” în ?tatele
Dnite -i implicit, în întrea%a lume00ara roft, seria (umiei, Era&
gon, .7ilig"t, trilo%ia %tăp!nul Inelelor, filme între%i cu vampiri -i
indivizi cu înclina*ii spre licantropie, dar -i serialele Tv 5uff &
%paima vampirilor, %a#rina = mica vrăitoare, e vrăi a mai făcut
soția mea -i culminând cu arr ;otter sunt prezente pe ecranele
na*iunilor aflate la distan*ă, atât din punct de vedere %eo%rafic, cât
-i din punct de vedere spiritual0Dnele dintre ele sunt ”campioane
de încasări” tocmai când în anumite medii se auzeau voci care con&
damnau influen*a ma%iei în educa*ia copiilor -i tineretului, îndrep&
ta*i în mod voit către contactul cu practicile ma%ice07a%ie, finan&
*e, politică sunt no*iuni care în ziua de azi apar tot mai des împreu&
nă03 doar o ”%ăselni*ă” de moment sau ceva cu rădăcini mult mai
adânci în ne%ura istorieiB +ma%inea de mai sus, în pătratul ro-u, prezintă o ază navală americană din ?an Aie%o, 9alifor&
nia0Nu a supervizat nimeni planurile de construc*ie sau asocia*iile evreie-ti -i&au dat acordul tacit -i epresia ” șase milioa&
de de victime” este folosită doar pentru culpailizare -i profitB
=ncă din ”zorii ilici” ale vremurilor lui ?aul, conducătorii politici au interzis sau au pus la ”stâlpul infamiei” o&
cultismul, recur%ând deseori, departe de ”privirile pleei”, la serviciile mediumurilor, a astrolo%ilor în momentele dificile
sau ori de câte ori se aflau în pra%ul vreunui eveniment important03istă destule eemple, ziarele -i revistele aundând de
”'oroscoape la purtător”, de numere de telefon -i ”recomandări” pentru serviciile prestate de ”.la, Omida, Trandafira P
9o”, de numere declarate ca ”si%ure” pentru etra%erile loto -i nu se poate trece cu vederea peste mult ”trâmi*atul” caz al
”flăcării mov”0.r mai eista cazuri, în fiecare an, cu reprezentan*i ai caselor de modă care impun o altă culoare, mai ”fei&
-ăn” decât cea de anul trecut0Ci fum fără foc nu eistăV Numirea ma%iei, a ocultismului cu apelativul de pseudoștiințe -i
condamnarea (în consecin*ă$ a acestora ne poate duce cu %ândul la 3vul 7ediu, când în locul celui vinovat se ardea o ”pă&
pu-ă” (sau căr*ile, talourile, acestuia dacă respectivul era vreun erudit$09u cât celelalte -tiin*e iau ”în râs” no*iunile de ma&
%ie, de ocultism, cu atât mai mult politicienii, conducătorii militari sau cei care ”or%anizează” asocia*iile teroriste le folo&
sesc ca arme ale unui arsenal ascuns, alături de răzoiul psi'olo%ic, dezinformare sau c'iar eliminarea fizică0
1entru o armă, proa etremă a eficacită*ii (sau ineficien*ei acesteia$ este conflictul0Aacă respectiva armă fun&
c*ionează -i dă randament, tot arsenalul este men*inut la îndemână0Ae secole, ma%ia a făcut parte din ”arsenalul” politicii,
al răzoiului (în*eles ca o continuare a politicii dar cu alte mijloace$ alături de âtă, ma-ini de asalt, praf de pu-că -i, ajun&
%ând în zilele de azi, se reflectă în campaniile pulicitare -i luptele de %'erilă03ste posiil ca or%aniza*ii cu caracter ”reli&
%ios” -i cele a-a numite ”culte” să fi putut influen*a desfă-urarea evenimentelor încă de dinainte de 3vul 7ediuB Aestul de
rar s&a luat în calcul -i ipoteza influen*ei societă*ilor oculte (cu orice caracter ar fi avut, reli%ios sau laic$0;umea -tiin*ifică
ar putea sus*ine că aceste lucruri s&au întâmplat în trecut, că cei care ar fi avut posiilitatea influen*ării desfă-urării faptelor
ar fi putut ac*iona pe un plan secund al istoriei, fiind considera*i ”creduli” -i ”naivi”, cu o eisten*ă oscilând între sc'izofre&
nie -i paranoia0Ci totu-i, eistă un detaliu care îi poate ”caracteriza” pe ace-ti ocultiști: un anume curaj, ale%ând să trăiască
în afara ”normelor” epocii (epocilor$, respectiv o inteli%en*ă specifică pentru că multe persoane dedicate ocultismului se fo&
losesc (încă$ de limi considerate ”moarte” precum latina, câ-ti%ându&-i eisten*a prin profesii considerate -i recunoscute
ca ”oficiale” & medici, profesori, avoca*i, in%ineri, etc0
;a nivelul societă*ii europene, în ac*iunea puterii clasei conducătoare, 7ic'el 4oucault distin%ea două tendin*e
(care ar putea constitui eplica*iile pentru multe întâmplări care au avut loc$0O primă ”tendin*ă” & a s!ngelui – este le%ată în
mod direct de conceptul de suveranitate politică01entru un re%e, pedeapsa cu moartea a unui rival era importantă, fiind apli&
cată ca o consecin*ă a puterii divine a monar"ului de a&-i ucide du-manul0.părarea unui ”cap încoronat” se făcea până la
”ultima picătură de sân%e”, iar cel care conducea destinele unei comunită*i (*ări, re%iune, etc$ o făcea în aza unei ”le%ă&
turi de sân%e” cu cel de dinaintea lui0.r merita tratată -i ideea de iz#ăvire prin ”sacrificiul sân%elui”0?pre începutul secolu&
lui al XX&lea, prima tendin*ă face loc alteia – a sexualității – văzută ca mijloc de control al proceselor vitale, de perpetuare
(selectivă$ a vie*ii, prin favorizarea unei comunită*i -iUsau distru%erea alteia09onceptul de putere nu mai este văzut ca atri&
ut mistic al s!ngelui regal al unei sin%ure familii suverane, al unui sin%ur conducător, ci ca o realitate le%ată de controlul
seualită*ii (a procreerii – ca rezultat final$04ără a face oiectul astrac*iei filosofice, conceptele de s!nge -i sexualitate (cu
formele ei diverse$ vor asuma valen*e noi în oiectivele, scrierile -i ac*iunile oculti-tilor care au influen*at ideolo%ia 1arti&
dului Nazist0
?u stăpânirea împăratului roman Tieriu, un decret făcea posiilă pedeapsa cu moartea pentru druizii care, în ri&
tualurile lor, ar fi sacrificat vie*i umane0Dnii istorici au considerat oportună această le%e, dar au pierdut din vedere adevăra&
ta semnifica*ie când, tot su conducerea lui Tieriu (-i nu numai a lui$, aveau loc la 2oma – pentru plăcerea pu#licului –
spectacole cu mii de prizonieri pe post de %ladiatori0;ucrurile erau împinse la etrem când, la fiecare reprezentare a tra%e&
diei lui 3sc'il – (oartea lui ercule – pentru realism, un om era ars de viu0;e%ionarii romani, oi-nui*i cu munca câmpu&
lui dar -i cu mânuirea săiilor, au fost primele victime ale sacrificiilor druidice pe timpul incursiunilor de cucerire (oricine,
pentru aKi aăra casa7 țara7 iața rorie i a celor aroiați ar fi făcut la fel$0Aecretul lui Tieriu nu făcea altceva decât
să ”lieralizeze” uciderea sacerdo*ilor inamici, de profanare a altarelor lor la primele semne de pericol pentru armatele ro&
mane0Aruizii au în*eles natura pur opresivă a acestei le%i -i, neputând face fa*ă în mod desc'is, s&au retras în refu%ii inacce&
siile0=n timp ce proconsulii încercau în zadar să&i ”lini-tească” pe reeli, pentru o încetare a ostilită*ilor, c'iar pentru pace,
se impunea o politică reli%ioasă tolerantă0'din -i Nupiter o*in, fiecare, altare distincte0.u fost înăl*ate temple dedicate zeu&
lui ."or, iar 5ragi, /rigg, /rea î-i aveau ”zile festive”, la fel ca 5ac"us, pollo sau -iana0”9iviliza*ia” 2omei se desfă-u&
ra în zonele fortificate, dar dincolo de aceste frontiere se desfă-urau ritualurile pu*in cunoscute ale celorlalte semin*ii0
H"!
 1entru o mai ună cunoa-tere a prolemei apare întrearea dacă mitolo%ia %ermanică, nordică, ”pă%ână” & cu sen&
sul de diferită de reli%ia +mperiului 2oman (ulterior, diferită de creștinism$ nu ascundea un conflict mai adânc: interac*iu&
nea continuă, de&a lun%ul istoriei, dintre popula*iile sedentare ( pașnice$ -i popoarele mi%ratoare (caracterizate de&o anume
ferocitate$, ceea ce persanii în*eleseseră prin conflictul dintre iran = lumea sta#ilității -i touran = lumea stepei, aplicat la
planul uman prin dualismul %ândirii ”reli%ioase” a luptei dintre #ine -i rău, dintre lumină -i întuneric, dintre ordine -i de&
zordine0(1oate că nu întâmplător, una din crea*iile celor de la IolRs@a%en se nume-te tocmai .ouran$0
9ărturarii antici, istoricii, au cunoscut su diverse nume popoarele antice înrudite care locuiau între .lpi -i 9au&
caz0/erodot, în artea a patra vore-te despre ori%inea, istoria, tradi*iile -i locurile sci*ilor0)etorul ;ucianus, care a trăit în
timpul lui Traian -i al răzoaielor sale cu dacii (secolul al doilea el erei cre-tine$, prezintă un dialo% între scitul .oxaris -i
%recul (nesippos privitor la prietenie, aducând în prim plan importan*a pactului de s!nge (”fra*i de cruce”, ”fra*i de sân&
%e”$ la popoarele ”pă%âne”: 2loria scitului – spunea Toaris – este aceea de&a avea prieteni, de&a se auta și de&a împărți
cu ei necazurile și pericolele6Infamie este a#andonarea unui prieten la nevoie6!nd noi vedem că un om are valoarea sa,
facem în așa fel înc!t să&i o#ținem prietenia6' dată acordată, între cei doi apare un legăm!nt, o înțelegere pentru întra&
utorare, de&a muri unul pentru altul dacă este nevoie6;entru a da trăinicie acestui legăm!nt, ne tăiem ușor la un deget, iar
s!ngele îl adunăm într&o cupă6-upă ce ne&am înmuiat v!rfurile să#iilor în cupă, împărțim conținutul6stfel pecetluită,
alianța devine inviola#ilă (2en5 .lleau – itler et les soci*t*s secr+tes = itler și societățile secrete, !GMG, Sd0)ernard
8rasset, 1aris, 4ran*a$09ât din aceste concepte a fost ”inversat” cu !"F_B
1rivitor la na*ional – socialism – nazism, toate î-i au începutul în ne%ura timpului0=n anul !GFL, la crăciun, într&un
castel din partea montană a .ustriei, pe fundalul de poveste cu cer alastru -i mun*i înzăpezi*i – #urgul erfenstein – se ri&
dica, pentru prima dată în 3uropa, un stea% cu ima%inea zvasticii0Oameni cu pelerini ale, având pe ele cruci ro-ii, î-i înăl&
*au spadele cântând un imn pentru %loria lui 5aldur – ?eul ?oarelui – domnul solsti*iului de iarnă0Iremea 'rdinului $oilor
.emplari venise> la câ*iva Rilometri distan*ă, tânărul .dolf /itler î-i înmormânta mama0
7[nc'en !G!"0Aupă înfrân%erea de după primul răzoi mondial, se prău-e-te imperiul ?aiser&ului iar 8ermania
este în derivă01rin victoria alia*ilor se impun 8ermaniei despă%uiri de răzoi imense0=n 2usia, 2evolu*ia )ol-evică era în
desfă-urare (8ermania a contriuit, -i ea, cu fonduri secrete destinate ”revolu*ionarilor” ru-i, la răsturnarea re%imului *a&
rist$ -i în aceste circumstan*e, la L noiemrie !G!", Eurt 3isner (de fapt ?alomon Eosmono@sRi, în ima%inea de mai jos$,
socialist evreu, mason -i ziarist a preluat ini*iativa proclamând )epu#lica %ocialistă de la (\nc"en03i&
sner făcea parte din aceia-i lojă masonică cu ;enin – rt et .ravail (/ans <[r%en 3@ert – In der eiten&
7ende, 4isc'ac'au, !G"M, p J$, dar era -i memru al lojii um ufge"enden 0ic"t = 0umina scen&
dentă, respectiv al lojii -er Isar, fiind -i memru al )6nai )6rit'0Wiarul evreiesc .ri#une Nuive din M iulie
!GJJ, declara: )evoluția germană a fost făcută de către evrei0
+deea concretizării celor sus*inute de 7ar -i 3n%els i&a făcut pe na*ionali-tii %ermani să ia
măsuri0;a #" de ore după, are loc întrunirea ?ocietă*ii T'ule, o asocia*ie mistică inspirată de scrierile
teosofice ale lui 8uido von ;ist -i ;anz von ;ieenfels – o ”amestecătură” de reli%ii orientale, teosofie,
antisemitism, no*iuni despre 8raal, mitolo%ie runică, ”pă%ânism” nordic – în sălile 'otelului în care se
întrunea de fiecare dată (în fiecare sâmătă$: 3ier Na"reszeiten = ;atru anotimpuri, din 7[nc'en0=n ora-
eistau circa JF de memri, dar în )avaria erau mai mult de !FF de simpatizan*i0=n acea zi de noiemrie, discu*iile erau
sus*inute de un personaj straniu, ini*iat în misterele masonice în Turcia, -eful -i fondatorul ?ocietă*ii T'ule – aronul
2udolf von ?eottendorf – pe tema rezisten*ei în fa*a ac*iunii comuni-tilor0=n realitate, cei prezen*i erau memrii 2ermanen
'rden >alfater – o or%aniza*ie secretă, rasistă – care&-i luase numele de ?ocietatea T'ule, culturală și artistică pentru a
distra%e aten*ia comuni-tilor de la întrunirile etremi-tilor ”de dreapta”0Ion ?eottendorf, conducătorul ramurii avareze, îi
raporta direct lui /ermann 1o'l07emrii ?ocietă*ii T'ule (care avea ca simol un pumnal deasupra unei zvastici$ nu au
avut nevoie de alte îndemnuri0?e strân% arme în locuri secrete din 7[nc'en pentru o
eventuală interven*ie armată care să&i răstoarne pe comuni-ti, se pun azele alian*elor
cu alte %rupuri na*ionaliste – pangermaniștii editorului <ulius ;e'mann, ”;i%a de la
Ccoala 8ermană”& ammer#und, pentru o rezisten*ă or%anizată0;a această rezisten*ă se
adau%ă numeroase asocia*ii secrete -i esoterice, dotate cu ceremonii de ini*iere -i ritu&
aluri oculte: ' = o"er rmanen 'rden = :naltul 'rdin rmanic (”cercul” restrâns
al ”?ocietă*ii ;ist”$, 'rdinul $oilor .emplari0
;a J! feruarie !G!G, Eurt 3isner (un idealist care înaintea discursurilor poli&
tice al
ru lăsa spa*iu concertelor
?ocietă*ii simfonice$
T'ule0Tânărul, conteleeste asasinat
.nton de un tânăr
.rco&IalleK care dorea
(de altfel, să fie tipic
”un nume mem&
%erman” ]]]]]]]] $, descoperă că nu era tocmai ”arian” -i nu se conforma criteriilor de
primire în ?ocietatea T'ule03isner&Eosmono@sRi nu era sin%ur în ac*iunea lui0.vea
destui ”tovară-i de încredere, elemente de ază” pe care putea conta03u%Yne ;evine, ev&
reu comunist (născut ”Nissener%” la ?anRt 1etersur%, în !""H$ a devenit ;reședintele
omisarilor ;oporului în )epu#lica %ovietică a 5avariei0Ci&a înscris în ”palmares” -i
violarea contesei est'arp înainte să o împu-te0Toias .elrod, alt eponent al ideolo&
%iei comuniste (dar -i mason de %rad HH_$, în tumultul acelei perioade a devenit omi&
sar al ;oporului pentru facerile Economice, înfiin*ând la 9open'a%a (în !G!"$ un 5irou de Informații cu le%ături în 2usia
?ovietică (7i'ail AemidenRo – .racing t"e %% to .i#et, ?t0 1etersur%, !GGG, p !LL$07a ;evien (născut în !"" la 7osco&
va$ scapă de evenimente (după ce a omorât mai mul*i na*ionali-ti %ermani$ spre Iiena, după care, în !GJ!, a trecut în 2usia
?ovietică unde a devenit memru al omitetului Executiv entral, dar -i activist în cadrul omintern0Aupă primul răzoi
mondial, 7a ;evien a devenit conducătorul 0igii %partacus -i fondatorul ;artidului omunist din 7[nc'en0(Aavid Eorn
H"J
 – >er ist 7er im N\dentumF 0exi@on der N\disc"en ;rominenz = >"oCs 7"o in NudaismF Encclo&
pedia of ;roeminent Ne7s, vol ++, 4W Ierla%, 7[nc'en, !GGG, p !""$0?implă coinciden*ă sau nu, -i
eis'aupt (în cadrul Illuminati$ avea pseudonimul de %partacus – celerul %ladiator0Toias .el&
rod, Earl ;ieRnec't, 2osa ;uemur% apar*ineau de $e7 Illuminati 'rder (to*i erau evrei, 4riede&
ric' ic'tl – /reimaurerei, ionismus, ?ommunismus, 5olsc"e7ismus = (asonerie, %ionism, o&
munism, 5olșevism, 7unic', !GJ!, p !$0Earl ;ieRnec't era -i memru al )6nai )6rit' (eiten&
%c"rift, nr0 HJ, JFF!$01resa vremii făcea cunoscut că la funeraliile lui 3isner ar fi participat -i ”ca&
poralul” .dolf /itler, -i tot el se pare că ar fi fost ”numărul J” în 5atalion ouncil al .rmatei 2o-ii
a 2epulicii ?ovietice (a )avariei$0=n timp va declara că ar fi avut simpatii social&democrate, justi&
ficându&-i ac*iunile ca pe o ”rătăcire de moment”03u%Yne ;evine (în ima%inea alăturată$ era memru al lojii $umărul 11 din
7[nc'en, )rennerstrasse !0
Aupă asasinarea lui 3isner, ?ocietatea T'ule (cu puternice tendin*e rasiste$ a
intrat în aten*ia poli*iei ca poten*ială vinovată02efuzul lui ?eottendorf de&a colaora,
violen*a eprimării lui, au făcut ca poli*ia să nu insiste prea mult0;a L aprilie !G!G, la
7[nc'en, este proclamată ”2epulica ?ovietică a )avariei”, în timp ce pre-edintele le&
%itim a fu%it la )amer% împreună cu 9onsiliul de 7ini-tri, pentru a se proteja de&o
eventuală răzunare a noului re%im0?ocietatea T'ule a or%anizat la 7[nc'en celule an&
ticomuniste -i ?eottendorf (ajutat de )ern'ard ?tempfle$ a proiectat o contrarevoltă, în
acord cu %uvernul eilat la )amer%0Treuie remarcat că în aceia-i perioadă, dar în Dn&
%aria, )ela Eu'n î-i făcea de cap pe acelea-i ”considerente ol-evice”, ceea ce nu a îm&
piedicat .rmata 2omână să&i de&a peste ceafă0;a scară europeană, cineva (mai mult ca
si%ur$ i&a pre%ătit pe ol-evici, le&a furnizat ajutor material consistent, armament (pentru lupta armată$, ani pentru convin&
gere (corupție$ -i pentru editarea materialului propa%andistic0;a !H aprilie !G!G a avut loc o lovitură de stat (falită$, sus*i&
nută de către ?ocietatea T'ule aliată cu celelalte %rupări anticomuniste pentru preluarea puterii în 7[nc'en09ei de dreapta
devin *inta comuni-tilor0;a JM aprilie !G!G ?eottendorf se afla la )arimer pentru a or%aniza o ac*iune a ”4reiRorps” îm&
potriva cartierului general comunist0Dn raid al comuni-tilor atacă sediul ?ocietă*ii T'ule, arestând o secretară (contesa
/ella von est'arp$ -i sec'estrând listele cu memrii cu drept deplin ai ?ocietă*ii T'ule0.l*i -ase memri importan*i sunt
aresta*i la domiciliile lor01rintre ei se află -i prin*ul 8ustav von T'urn und Tais, aristocrat din familie de ran% înalt, care
avea le%ături de rudenie cu casele re%ale europene09a -i în 7asonerie, în cadrul ?ocietă*ii T'ule, eista titulatura de mit&
glied – memru al unei loji, respectiv gast & ”frate vizitator”, adept al unei loji care putea participa la adunările altei loji0
1rin*ul 8ustav von T'urn und Tais (născut în !"""$, ucis la HF aprilie !G!G la 0uitpold 2mnasium era mem#ru deplin al
?ocietă*ii T'ule (2en5 .lleau – itler et les %oci*tes %ecr+tes = itler și societățile secrete, !GMG, Sd0 )ernard 8rasset, 1a&
ris, 4ran*a> în aceia-i lucrare, autorul făcea cunoscut că un memru al familiei von T'urn und Tais ar fi fost memru al
Iluminaților din 5avaria – societate întemeiată de către .dam eis'aupt$0+ma%inea de mai jos prezintă o lojă masonică din
N[rener%0;a HF aprilie !G!G, ziua sacră a diverselor ri&
tualuri oculte (dar -i a vrăjitoriei oculte$, for*ele armate
ale comuni-tilor trec la împu-carea ostaticilor de la ?ocie&
tatea T'ule în curtea liceului din ;uitpold prin ceea ce va
deveni cunoscut su numele de >alpurgisnac"t = $oap&
tea 3alpurgiei0=n ziua următoare, în cotidianul condus de
?eottendorf – (\nc"ener 5eo#ac"ter (care după pu*in
timp se va transforma în 3Tl@isc"er 5eo#ac"ter – cotidia&
nul principal al propa%andei naziste$ a apărut un necrolo%
care cuprindea numele celor uci-i0.%itată de ?ocietatea
T'ule, popula*ia a ie-it în stradă0?u conducerea %enera&
lului Ion Oven, JF0FFF de solda*i ai ”4reiRorps” sunt în
mar- spre 7[nc'en0.par -i primele însemne naziste0Er&
"ardt /rei@orps 5rigademăr-ăluia având un stea% cu zva&
stica iar pe că-tile metalice, militarii aveau imprimată
aceia-i zvastică (JF0FFF de că-ti de o*el având imprimată

trând în ora-, cei din ”4reiRorps” se unesc cu mi-carea de revoltă pusăzvastică au adus
la punct un câ-ti%
de către un celui
?ocietatea care le&alaprodus$0+n&
T'ule01ână H mai, din
punct de vedere politic -i militar, comuni-tii au fost înfrân*i0?uccesul spectaculos al ”4reiRorps” a stârnit admira*ia for*elor
antiol-evice europene0Ae la 2i%a (2epulica ;etonă$, ”4reiRorps” a primit o cerere de protec*ie împotriva ol-evicilor, ce&
rere la care en%lezii nu au avut nimic de oiectat0Ci tot en%lezii vor fi cei care îi vor alun%a pe nazi-ti de pe teritoriul leton0
Aupă victoria împotriva comuni-tilor, forțele de dreapta se află la o ”răscruce” în privin*a conducerii0O frac*iune
sus*inea reîntoarcerea monar'iei -i separarea )avariei, cealaltă frac*iune sus*inea un )eic" al (arii 2ermanii <nite, fără
conducere monar'ică, ci condusă de către o persoană decisă, cu un pro%ram politic forte0Dn fel de mesia german – un f\"&
rer0+ndustria-i, aristocra*i, clasa politică conducătoare din ora- (cu consim*ământul tacit al poli*iei -i al autorită*ilor milita&
re$, la întâlnirile de la 3ier Na"reszeiten, au or%anizat o dulă strate%ie de activitate0T'ule i&ar fi pus în le%ătură pe cei cu in&
fluen*ă în ora-, planificând -i tesând re*eaua de le%ături dintre aristocra*i, industria-i, adică între cei din păturile superioare0
?ocietatea T'ule urma să se ocupe de aprovizionarea cu armament, să&i or%anizeze pe cei din ”4reiRorps”, acordând o aten&
*ie aparte Er"ardt 5rigade (care va constitui ”sc'eletul” viitoarei ?? condusă de către /immler$, dar -i /rei@orps '#er&
land0
H"H
 =ntre timp, o altă ”ramură” a ?ocietă*ii T'ule ar fi inau%urat o nouă formă de recrutare, dar nu din rândurile clasei
o%ate -i puternice, ci printre muncitori, printre cetă*enii din zona medie -i joasă, printre cei care au dus %reul conflictelor
armate -i al infla*iei0?ocietatea T'ule nu -i&a declarat niciodată influen*a asupra mi-cării ce se va numi ;artidul (uncitori&
lor 2ermani care va fi condus de un lăcătu- anonim de la 9ăile 4erate, .nton Areler (în ima%inea de mai jos$0Aacă reuni&
unile ?ocietă*ii T'ule aveau loc în sediu luos, întrunirile politice ale partidului nou apărut aveau loc la
erărie0Aupă circa un an de zile, proiectul ?ocietă*ii T'ule se va concretiza în $%-; = ;artidul $ațio&
nal %ocialist al (uncitorilor 2ermani, viitorul ;artid $azist07emrii au adoptat ca emlemă zvastica &
pe stea%uri, dar -i pe anderolele de pe ra*e – iar ca pre-edinte a fost ales un veteran de răzoi, un ca&
poral, infiltrat ini*ial de către armată (care să o*ină informa*ii despre partid$ – .dolf /itler0.pare o pri&
mă ”nelămurire”09um este posiil ca un simol mistic oriental – zvastica (cu reprezentările ei diverse$
să devină o emlemă a unui partid, -i ”ăla” muncitoresc +] 7uncitorii ”dădeau ziua la ciocan” -i seara
studiau ”ocultismul (esoterismul$ la seral” +] 1ână în noiemrie !GJH, respectivul partid avea mii de în&
scri-i -i a încercat să preia controlul *ării prin numitul ;uci de la #erărie0O lovitură de stat care a dat
%re- -i care a dus la apari*ia unui conducător – f\"rer – într&o celulă a înc'isorii din ;andser%0
/elena 1etrovna )lavatsRK (!"H!&!"G!$ s&a născut în Dcraina0=n !"L, la ## de ani, a înfiin*at
la Ne@ QorR ”?ocietatea Teosofică” care va duce la o revitalizare a ocultismului -i la răspândirea acestu&
ia în 7area )ritanie iar de aici, pe continentul european, cu consecin*e teriile0=n !"LL a apărut Isis dezvăluită, un amestec
de reli%ii orientale -i misticism, mitolo%ie europeană -i ocultism e%iptean, lucrare care a pre%ătit calea unei alte căr*i – -oc&
trina %ecretă – apărută în !"""09u ceva timp înainte (în !"G$, 9'arles Aar@in a pulicat 'riginile speciilor căreia (în
!"L!$ i&a urmat 'riginea omului, lucrări care aduceau în conflict ideea ilică a crea*iei omului cu ideile evolu*ionismului0
Tocmai acest ”conflict” dintre povestirile #i#lice -i teoriile rațiunii au constituit ”terenul” fertil pentru scrierile lui )lavat&
sRK0Taloul evolutiv prezentat de )lavatsRK se etindea mult mai departe de limitele cronolo%ice ale teoriei dar@iniene, a&
ducând în discu*ie rase dispărute în timpuri imemoraile, imperfec*iunea rasei umane din prezent, felul cum vor arăta cre&
aturile care vor popula viitorul0)lavatsRK preluă conceptul de știință așa cum îl înțelegea lumea de r!nd la care adău%ase o
nuanță mistică0. adus în prim plan ideea de luptă spirituală dintre rase, de superioritate înnăscută a unei rase ariane, cea
care (în mod ipotetic$ constituia ultima veri%ă din lan*ul evolu*iei spirituale, folosind no*iuni care plecau de la antropolo%ie
-i ajun%eau la astronomie, forme de via*ă paralele cu umanitatea (dar diverse de aceasta$01rincipiile prezentate pentru pri&
ma dată de )lavatsRK vor sta la aza multora din proiectele naziste descrise de ;ist, ;ieenfels, ?eottendorf (în vremurile
lor$: sistemul de rase or%anizat în caste, importan*a alfaetelor vec'i, versiunea inițiatică a astrolo%iei -i a astronomiei, ade&
văruri cosmice încifrate la interiorul elementelor mitologiei0Ci tot )lavatsRK a fost cea care a adus în prim plan semnificația
ocultă a zvasticii0
+ma%inea prezintă voluntari indieni din cadrul Indisc"e /rei7illigenlegion0
Aar asta nu înseamnă că )lavatsRK ar treui învinovă*ită pentru ororile nazismului0
4aptul că mul*i din adep*ii teosofiei s&au folosit de noua credin*ă ca de&o rampă de lansare în
lumea politică este o altă prolemă0.nnie )esant (!"#L&!GHH$ a fost cea care a urmat la con&
ducerea ?ocietă*ii Teosofice, imediat după )lavatsRK (pe durata primului răzoi mondial$ -i a
fost o personalitate de prim ran% pe arena politică indiană, fiind prima femeie aleasă cu func*ia
de pre-edinte în Indian $ational ongress0.c*ionând ca mediatoare între diversele frac*iuni
eli%erante a favorizat cre-terea influen*ei ?ocietă*ii Teosofice (văzută ca un pol de atracție
pentru intelectualii en%lezi -i indienii din casta #ra"manilor – educa*i în spiritul culturii an%lo&
saone la sediul ?ocietă*ii Teosofice de la .dKar, de lân%ă 7adras, +ndia$ în rândurile (ișcă&
rii $aționaliste Indiene07ai târziu în timp, nazi-tii au încercat să manevreze 7i-carea Na*io&
nalistă +ndiană lăsând de în*eles că dacă +ndia se află su controlul ritanic, na*ionali-tii indi&
eni -i na*ional&sociali-tii %ermani se puteau considera aliați0Teoriile lui )lavatsRK au fost ”îmră*i-ate” de multe persoane,
femei -i ăra*i, oameni de -tiin*ă care în timp vor doândi roluri principale în conducerea ??0
?ec*iunea %ermană a ?ocietă*ii Teosofice a fost înfiin*ată la JJ iulie !""# la 3lerfeld0=n acea perioadă, )lavatsRK
era %ăzduită de către 7arie 8e'ard (!"HJ&!"GJ, născută l63stran%e, la Aulin$&căsătorită cu un %erman o%at07arie 8e&
'ard avea o coresponden*ă continuă cu 3lip'as ;evK (;ouis 9onstant$ -i în noua ei re-edin*ă %ermană î-i dedica timpul stu&
dierii ocultismului, respectiv a ma%iei cerimoniale07ai mult ca si%ur, până la moartea lui 3lip'as ;evK (cel pu*in o dată pe
ann$, 7arie 8e'ard î-i ”întâlnea” maestrul pentru educație ocultă personalizată0=n casa de la 3lerfeld era rezervată o ca&
merăil'elm
fost dedicată/[el&?c'leiden
practicilor ma%ice,(!"#M&!G!M$0=n
unde au fost puse
aniiazele
cât a a ?ocietă*ii Teosofice
condus filiala (filiala
%ermană germană$
a ?ocietă*ii al cărei prim
Teosofice, pre-edinte a
/[el&?c'leiden
a fost func*ionar al ”)iroului 9olonial” (promovând ener%ic epansiunea coloniilor %ermane în eterior$ -i a administrat o
mică asocia*ie în .frica Occidentală0Aar va deveni faimos ca editor al revistei %ermane de ocultism -ie %p"inx – o revistă
de calitate (poate sin%ura din acea perioadă care nu era condusă de diletan*i$ dedicată intelectualilor, la care&-i aduceau con&
triu*ia oameni de -tiin*ă, academicieni -i trata teme precum cercetarea paranormală, mediumnitatea, ar'eolo%ie, misticism
cre-tin0
9el care a reprezentat cel mai ine ideea de ”teosofism” a fost 4ranz /artmann (!"H"&!G!J$0.solvent al 4acul&
tă*ii de 7edicină din 7[nc'en, timp de !L ani -i&a eercitat profesia de oculist, dar a fost pentru o perioadă medic la ”7e&
dicina ;e%ală” a 1oli*iei (în ?tatele Dnite$0.ici a aflat despre tetele ”teosofice” devenind (în timp$ un autor prolific de te&
te despre ocultism, înfluen*ând în mod profund mi-carea teosofică %ermană0=n !""H a făcut o vizită la sediul ?ocietă*ii Teo&
sofice (din +ndia, de la .dKar$01rofund devotat, ajun%e să fie pre-edintele ?ocietă*ii Teosofice de la .dKar, rămânând în +n&
dia pentru doi ani0Tot /artmann va fi cel care va avea o contriu*ie majoră la crearea OTO – 'rdo .empli 'rientis (societa&
te secretă aată pe magia sexuală$ din rândurile căreia mai făceau parte 2udolf ?teiner (care în !G!J a înfiin*at ?ocietatea
H"#
.ntroposofică$, 85rard 3ncausse – ;apus, .leister 9ro@leK (care în !GFL a fondat strum rgenteum$0=n !"", /artmann
s&a stailit în apropiere de ?alzur% unde a preluat conducerea 0e#ensreform – o mi-care care predica reîntoarcerea la natu&
ră prin practici de ”via*ă sănătoasă”07i-carea respectivă (care, lucru un, promova – printre altele – ve%etarianismul, asti&
nen*a fa*ă de alcool -i fumat, 'omeopatia -i nudismul$ era în concep*ia lui /artmann un mijloc de propa%are al pro%ramului
mistic al teosofiei0Aacă pentru adeptul din orient elevarea se o*inea prin disciplină -i prin ri%oarea eerci*iului fizico&men&
tal, su suprave%'erea unui guru sau maestru, pentru adeptul occidental, ocultismul putea fi văzut ca un "o##, devenind
interesant doar dacă la mijloc apărea un ordin ocult nou, mai formida#il, care să desc'idă alte posiilită*i de ini*iere0=n
!GFJ, /artmann l&a cunoscut pe <o'n QarRer, (are (aestru al )itului ntic și ;rimitiv de (emp"is&(israjm, ordin care
avea ca adep*i un număr mare de personaje respectaile -i tocmai dinspre partea germană a acestui rit vor fi cei care vor
pune azele viitorului OTO0Aupă pu*ini ani, /artmann a aderat la o altă comunitate de tip 0e#ensreform, la .scona (în 3l&
ve*ia$ unde în !G!L î-i va face apari*ia un alt confrate de&al lui /artmann – T'eodor 2euss0
/artmann l&a avut drept colaorator -i discipol predilect pe ”teosoful” /u%o Iollrat' (născut în !""L$, pe care l&a
”ales” în !""G, pe când era încă student0Iollrat' a aderat la ”filiala” din ;eipzi% a ?ocietă*ii Teosofice %ermane -i, în scurt
timp, ceilal*i adep*i au realizat că pentru Iollrat' teosofia era doar o vacă de muls01rintre colaoratorii lui Iollrat' se afla -i
<o'annes )altzli, teosof -i secretar al unei alte societă*i mistice – %ocietatea 0ist – condusă de 8uido von ;ist0)altzli scria
articole pentru ;rana – revista teosofică a lui Iollrat' – iar dacă la început pulica*ia ;rana era dedicată scrierilor lui )la&
vatsRK, .nnie )esant, prin intermediul lui )altzli se vor face cunoscute ideile lui von ;ist07ai mult, Iollrat' îi va atriui lui
von ?eottendorf direcția editorială de la strologisc"e )undsc"au0
8uido von ;ist (!"#"&!G!G$ -i&a făcut deutul în jurnalism ca pasionat de mitolo%ia -i cultura popoarelor %erma&
nice, fiind ferm convins de posiilitatea reunificării dintre .ustria -i 8ermania0=i dispre*uia pe evrei -i pe cre-tini văzând în
ace-tia forțe străine care ar fi luat în stăpânire patrimoniul spiritual -i teritorial al %ermanilor, patrimoniu pe care %ermanii îl
stăpâneau din na-tere0. scris o serie de lucrări narative, de inspira*ie romantică despre teutonii din trecut, visând să reclă&
dească casta sacerdotală a lui >otan într&o or%aniza*ie pe care el o numea rmanensc"aft (un fel de ”sacerdo*i ai ?oarelui”$0
+nteresat de trecut, ;ist -i&a dezvoltat o mare pasiune pentru semne -i simolistica 'eraldică, pentru semnifica*ia ascunsă a
limajului protoarian (despre care ;ist credea că s&ar afla în rune -i inscrip*ii vec'i$09a -i contemporanul lui (?amuel ;id&
del ”7ac8re%or” 7at'ers, !"#&!G!"$ dintr&o altă societate secretă (2olden -a7n$, ;ist a ”sim*it nevoia” să&-i reprezinte
propria stare de noil (la fel ca -i ;anz von ;ieenfels$ adău%ându&-i la nume particula von0To*i trei, dar fiecare în modul
lui, s&au dedicat dezvoltării (sau mai ine zis ”redescoperirii”$ unui sistem de interpretare a lumii, cu influen*e caalistice0
;ist -i ;ieenfels, călăuzi*i în munca de interpretare a lumii pe aze caalistice, pe fundalul revi%orării trecutului %lorios,
au devenit în scurt timp sim#oluri ale pangermanismului, ale (ișcării 3Tl@isc" care vor constitui azele ideolo%ice ale
1artidului Nazist0Nu eistă o le%ătură concretă între 7at'ers -i partea %ermană (;ist -i ;ieenfels$ dar în ocultism ”lumea
este destul de mică” -i 7at'ers a auzit (mai mult ca si%ur$ vorindu&se în mediile teosofice sau masonice despre cei doi0
7ai mult c'iar, von ;ist va împrumuta de la 8olden Aa@n sistemul de %rade ierar'ice -i ini*iatice, având -i el – deci – anu&
mite cuno-tiin*e0
4olosirea zvasticii nu este ceva de ultim moment0Numită "a@en@reutz – sau crucea încârli%ată – în 8ermania,
zvastica este un simol cu ori%ini foarte vec'i, venerat în +ndia -i 3tremul Orient03timolo%ic, în sanscrită, s&ar compune
din sce -i asti cu semnifica*iile de #ine, respectiv noroc0)ra*e&
le se rotesc în jurul unui punct central -i în func*ie de sensul
de rota*ie (care poate fi orar sau antiorar, zvastica poate avea
un caracter masculin sau feminin, in sau ang, pozitiv sau
negativ0=n multe reprezentări 'induiste, udiste (tang@as – i&
coane *esute$ zvastica apare în amele sensuri, pentru ec'ili&
rarea celor două tendin*e0=n !"MG, astrolo%ul en%lez ad@iel
(2ic'ard <ames 7orrison, !LG&!""#$ anun*ase constituirea
unui 'rdin al vasticii (3llic /o@e – <raniaCs "ildren, i&
lliam Eimer, ;ondon, !GML, p #M$01e de altă parte, simo&
lul zvasticii era folosit ca element decorativ pe coper*ile căr&
*ilor lui 2udKard Eiplin% care a avut tan%en*ă cu mediile "in&
duiste (dar a fost -i mason, mason fiind -i 2aindranat' Ta&
%ore$0=n !"GL, când era tânăr -i frecventa cursurile -colii de
la mănăstirea
su arcadele peenedictină
care se afladin ;amac',
em#lema .dolf /itler
mănăstirii trecea pe
(care con*inea
-i zvastica$0
9'iar dacă .cademia +mperială de Ctiin*e din Iiena nu a luat în considerare cercetările oculte ale lui von ;ist -i a
refuzat lucrarea acestuia (la fel cum cademia de 5elle rte din Iiena a refuzat cererea de înscriere a lui .dolf /itler$, mul&
te alte %rupuri -i personaje au ”luat în considerare” eforturile lui ;ist0=n !GFL a fost fondată ”?ocietatea ;ist” pentru autofi&
nan*area cercetărilor lui von ;ist01entru a doândi o respectailitate -i mai mare, treuia căutat în trecut un strămo- aristo&
crat de vază (pe care ;ist îl va %ăsi în persoana unui străunic de&al său – din cele men*ionate de ;ist, era de familie noi&
lă$0.nalo%, pentru (ișcare 3Tl@isc", misterioasa rasă teutonică putea furniza un ”pedi%ree” dar -i le%itimitate, 3Tl@isc" pu&
tând fi văzută ca o no*iune tip ”na*ional&popular”, aplicailă doar la cei de aceia-i rasă (mai eista cineva cu ”mitul” ;opo&
rului les ]]]$02espectiva mi-care %lorifica un patrimoniu comun care cuprindea totul, de la artă la -tiin*ă, de la medicină la
via*a comunită*ii, de la reli%ie la ma%ie, fiind le%ată de 0e#ensreform care&-i propunea să purifice na*iunea %ermană prin
aplicarea pro%ramatică a politicilor – practicilor de viață – sănătoase0/itler, eceptând nudismul (pe care&l aprecia din
punct de vedere artistico&erotic$ era ve%etarian, nu era ăutor -i nici nu fuma, ”văzându&se” (sau fiind ”ajutat” să se simtă$
H"
ca o reîncarnare fizică -i spirituală a ”elementului popular tradi*ional”09onform opiniei lui von ;ist, na*iunea %ermană î-i
putea redescoperi propriile rădăcini spirituale citind cu aten*ie Edda – o cule%ere de mituri -i le%ende, scrisă într&o limă
ar'aică, nordică – ori%inară din +slanda0”.'nenere” & societate a ?? pentru cercetările oculte (a cărei emlemă este pre&
zentată în ima%inea alăturată$ – a dedicat un departament între% pentru studii islandeze -i runice0Ao&
cumentele naziste privitoare la aceste fapte sunt disponiile su formă de microfilmate la $ational
rc"ives, 9A? T"F, 2JFJ, O2AMJL0Otto 2a'n, cercetător al 2raal&ului -i ofi*er al ??, a făcut o de&
plasare în +slanda în căutarea le%endarei ."ule0
.-a cum o rasă, o na*ie, o semin*ie avea nevoie de un loc în care să fi trăit (sau să trăiască$,
tot a-a, *inutul străvec'i al rasei ariene ar fi fost ."ule (sau <ltima ."ule$, ori%inea mitică a arienilor –
o rasă de în*elep*i, înal*i, lonzi, cu oc'ii ala-tri, care ar fi stăpânit pământul în timpurile străvec'i
dar au decăzut pentru că au între*inut relații sexuale cu memrii altor rase, inferioare, suumane, dar
”seducătoare”0rian face referire la un %rup lin%vistic indo&european -i nu la o rasă, dar din ”cercetă&
rile” întreprinse de von ;ist s&a ajuns la ec"ivalarea no*iunilor lim#a  națiune (na*iune cu sensul de ”rasă”$0+deea de izo&
lare a popula*iilor europene de ori%ine %ermanică de celelalte na*iuni, implicit unirea într&o sin%ură entitate națională –
pangermanismul – erau idei care circulau în medii diverse, c'iar cu F de ani înainte de venirea la putere a lui /itler0.nu&
mi*i reprezentan*i ai lumii academice î-i azau teoriile pe cercetări lin%vistice> al*ii se azau pe dimensiunile fizice ale cor&
pului uman (craniu, oc'i$ care ar fi constituit (nu peste mult timp$ criteriul de recrutareal celor din ”8ermanen Orden” dar
-i modalitatea de identificare rasială utilizată de ?? în la%ărele de concentrare01entru a întări crezul arian se tipăreau -i se
distriuiau ro-uri -i căr*i care %lorificau faptele arienilor în luptă cu 'oardele de indivizi cu ”pielea diversă” de&a lor09am
la fel se întâmplă astăzi în cinemato%rafia de propa%andă – americanul, devotat -i credincios, cu posiilită*i limitate de e&
primare dar cu mijloace de ac*iune infinite, ”răzună” -i ”salvează” onoarea lui -i a ”imperiului” & un 2amo ”civilizator”
pentru ”%ăleji*ii satanici” ]]]$01e planul esoterismului (care implica -i seualitatea, împinsă spre porno%rafie$, le%at de vic&
toria arianului, maima dezvoltare se cunoa-te prin viitorul administrator regional al 1artidului Nazist – gauleiter <ulius
?treic'er – autor al scenelor erotice petrecute în toate ”domeniile” posiile ('etero, 'omo, fistin%, etc$ din pulica*ia -er
%tumer (<ulius ?treic'er era 'omoseual -i se numea .ra'am 8older%$0=n ima%inea de mai jos, <ulius ?treic'er se află în
prim plan, în dreapta0=n spatele lui (cu ară ală -i privind spre stân%a$ se
află +%natz Treisc'&;incoln (7oses 1inReles, finan*atorul ;eopleCs '#ser&
ver, dar -i al partidului lui /itler$0
;ocalizată în nord, ."ule era considerată varianta raiului ”pă%ân”
(în tet, ”pă%ân” nu este folosit cu sensul peiorativ ci define-te o no*iune, o
idee, un concept, o persoană, diversă de acelea-i no*iuni caracterizate ca
fiind creștine$, nu paradisul iudeo&cre-tin, prăfuit, ci un peisaj nordic, cu ză&
pezi nestrăătute, cu păduri verzi, undeva la etremitatea septentrională a lu&
mii cunoascute0Nu era locul unei senza*ii calde -i seducătoare, tipic mediteraneene, ci locul unei purită*i reci, inte%re0inut
populat de fiin*e mistice, adep*ii lui von ;ist credeau în posiilitatea unui contact (în vreun fel sau altul$ cu acei supra&
oameni0Aupă ce nazi-tii a fi purificat pământul de celelalte rase inferioare, supra&oamenii din T'ule s&ar fi manifestat, refă&
cându&se în acest fel le%ătura dintre om -i divinitate0.stfel de tendințe sunt întâlnite -i la alte societă*i secrete02olden -a7n
postula eisten*a unei rase de conducători secreți, iar ?ocietatea Teosofică recuno-tea eisten*a maeștrilor oculți – 7area
;ojă .lă – care ar fi condus destinele umanită*ii0
Nimic asurd dacă se iau în considerare teoriile iudeo&cre-tine privitoare la venirea unui (esia care va purifica
lumea -i&i va distru%e pe cei care nu sunt aleși0Ci celelalte reli%ii au repertoriul lor de conducători secreți0.numi*i musul&
mani cred într&un imam ocult0=n +ndia ar eista o societate numită %ocietatea celor $ouă $ecunoscuți, mae-tri în domenii
diferite care conduc, în mod inviziil, destinele umanită*ii09ât de mult credea /immler în aceste noțiuni -i teorii o face
cunoscut 4eli Eersten (maseurul personal al lui /immler$ care în memoriile lui îl citează deseori pe )eic"sf\"rer cu privi&
re la aceste ar%umente0+deea de rasă conducătoare ocultă, de regat ascuns (uneori aflat în suteran$ nu apare doar la adep*ii
7i-cării I^lRisc'0gart"a sau r@toga -i&ar avea locul în profunzimile mun*ilor /imalaKa0
+deiile ecentrice ale lui 8uido von ;ist au fost împinse la etrem de un tânăr adept, <or% ;anz von ;ieenfels (în
ima%inea alăturată, !"L#&!G#$, cel care a înfiin*at 'rdinul $oilor .emplarica o societate care avea
ca scop reînnoirea fră*iei cavalere-ti, dar cu tentă teutonică0;&au impresionat măre*ia -i compleitatea
ritualului catolic, pre%ătirea pentru desfă-urarea acestuia, reu-ind să aplice solemnitatea unei ceremo&
nii cu
te, la un ordin
o rasă în care templarii
pură0Ienerarea unuierau considera*i
trecut o confraternitate
%lorios i&a adunat împreună pe ceidedicată
ariană, ca ;ist -iunei 8ermanii uni&
;ieenfels01rintre
alte preocupări, ;ieenfels era editor la 'stara – o revistă de specialitate – citită cu fervoare de /it&
ler pe perioada cât a fost artist – desenator sărac la Iiena0Ci destinul i&a adus fa*ă în fa*ă pe /itler -i
pe ;ieenfels, lucru făcut cunoscut c'iar de cel din urmă, într&un interviu de după cel de&al doilea răz&
oi mondial, când procesul de denazificare era în curs -i nu era inevenită lauda de&al fi întâlnit pe
/itler personal0Ain pa%inile 'starei, dar -i ale celorlalte pulica*ii (cum ar fi ."eozoologie 'der -ie
?unde 3on -en %odoms = efflingen und -emgTtter&Ele@tron, !GF, care s&ar traduce prin .eologia
sau știința maimuței de %odoma și al electronului zeilor$, denun*a metisarea ca factor de deteriorare a
na*iunii %ermane – pure – propunând sterilizarea -i castrarea raselor inferioare (se pare că în prezent, ideile eugenistice sunt
la mare pre* în lumea înc'isă elitelor ]]]$0?e tratau suiecte ca iolo%ie ocultă, aată în principal pe activitatea %landelor pi&
neală -i pituitară ca sediu, în teosofia lui )lavatsRK, al unei zone a creierului responsailă de telepatie -i anumite capacită*i,
acum latente, ale creierului0?olu*ia prolemei consta în crearea unei caste sacerdotale, a %f6 2raal (no*iunea de 2raal face
referire la sân%e, la ”ori%inea noilă”$, motiv pentru care se încuraja ”acuplarea” celor mai reu-ite eemplare ariene mas&
H"M
culine cu cât mai multe eemplare ariene feminine, în locuri specializate, monitorizate permanent, cu scopul creării unei
super&rase09am la fel func*ionau criterile de selecție rasială în ?tatele Dnite (folosite mai ales în politica de imi%rare$, fapt
care a stârnit admira*ie -i aproare din partea nazi-tilor0Nu este de mirare că după cel de&al doilea răzoi mondial, mul*i
oameni de -tiin*ă nazi-ti (a nu se face confuzia nazist  german$ -i&au %ăsit refu%iul (-i unii dintre ei c'iar ascunzătoarea$
în ?tatele Dnite prin 'perațiunea ;aperclip0Ci totu-i, dacă teoriile lui ;ist, respectiv ale lui von ;ieenfels erau corecte, din
ce motiv nimeni nu făcea nimicB 1entru ce, persoanele care aveau acelea-i idealuri, nu erau uniteB 4apt rezolvat de T'eodor
4ritsc', un mic dar înstărit industria- colaorator la ammer (un periodic rasist a%resiv$ care, cu ajutorul unor memri ai
?ocietă*ii ;ist, respectiv ai Ordinului Noilor Templari, au pus azele unei societă*i de ”dreapta” & 2ermanen 'rden – care
eneficia de ritualuri ini*iatice cu cavaleri în armuri strălucitoare0Ordinul se dorea ca o societate pseudo&masonică prin se&
cretul inițierii, de întrajutorare reciprocă, pentru a contraalansa conspira*ia iudeo&masonică, caracterizată la rândul ei de
întâlniri secrete -i proiecte oculte0?e poate spune că 8ermanen Orden a devenit o societate de sor%inte masonică ridicată
împotriva 7asoneriei, având în vedere întrajutorarea celor din aceia-i rasă împotriva evreilor0=n mod normal 8ermanen
Orden s&a constituit în !G!J0
O dată cu spectrul primului răzoi mondial, când totul părea să se destrame, apare ”la rampă” aronul 2udolf von
?eottendorf04iu al unui mecanic, la G noiemrie !"L se nă-tea .dam .lfred 2udolf 8lauer, un alt ”autoînnoilat”0. de&
venit ”protejatul” unui ne%ustor evreu (Termudi$, fiind educat la -coala de pe lân%ă )osen@ranz 'rden = 'rdinul )ozariu&
lui0Dn anume <ean 7aire ar fi descoperit o ”autoio%rafie roman*ată” a lui von ?eottendorf căreia aronul, ini*iat de că&
tre druzi (zona turcă din apropierea %rani*ei cu +ranul$ în societă*ile oculte ale zonei, i&ar fi pus un titlu interesant: -er .a&
lisman -er )osen@reuzers0Nu apare deloc surprinzător că ?eottendorf a numit %rupurile care ”%ravitau” în jurul ?ocietă*ii
T'ule cu numele de cercuri0Ci c'iar dacă nazi-tii au interzis societă*ile secrete, fiind cunoscute ”raporturile” ."ule 2esell&
sc"atf = 2olden -a7n, templul 8olden Aa@n din )erlin nu a fost niciodată perc'ezi*ionat de către 8estapo (7ic'el ;amK
– Nules 3erne = Initi* et initiateur = Nules 3erne = Inițiat și BinițiatorB, Sditions 1aKot, !G"#, 1aris, 4ran*a$0)ătrânul Ter&
mudi era afiliat la o lojă a 2itului .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is&7israZm, lucru care a dus -i la ini*ierea lui ?eottendorf în
aceia-i lojă, iar ilioteca cu căr*i oculte a lui Termudi (după o vreme$ a trecut în proprietatea lui ?eottendorf (.nton 1er&
vu-in – ."e 'ccult %ecret of $?3- and %%, ?anRt 1etersur%, !GGG, p JL"$0.le%erea de către ?eottendorf a numelui pen&
tru societatea lui nu s&a făcut la întâmplare09onsiderată *inutul nordic al arienilor, era cunoscută de către tolteci cu denumi&
rea de .ula (toltecii sus*ineau că î-i avea ori%inea în .ztlan$0=n sanscrită, cuvântul .ula înseamnă #alanță -i anumi*i cerce&
tători au încercat să caute ori%inea prezentului în constela*ia 0i#ra (”)alan*a”$0
7er%ând pe filieră %recească, ."olos sau .olos înseamnă ceață, ”*ara de dincolo de ce*uri”, ”*ara zei*ei ale”0
.pare ca nefiind lipsită de importan*ă asocierea ."ule = 2raal prin sanctificarea sân%elui, prezentată în alada )egelui din
."ula a lui 8oet'e0;aurence talot, în 0es ;aladins du (onde 'ccidental, 9entre National de ;ivre, 1aris, !GM, scria: :n
ceea ce privește ."ule, ceea ce a auns p!nă la noi în prezent, este cultul cupei de aur6<tilizarea cupei sacre a fost apana&
ul popoarelor celtico&nordice0Aar oare talle nu ne poate duce cu %ândul la cupa lui ."alos, %i%antul ar%onau*ilorB .pare
altfel îndârjirea cu care nazi-tii au căutat cupa 2raal&ului, în special la 7onts5%ur, care ar putea fi considerat (ontsalvat&ul
lui olfram von 3sc'enac' (autor al lui ;arsifal$, atriuind unui cavaler ?ot nara*iunea povestită de el0”EKot” ar putea
fi nimeni altul decât 2uot (provensalul care se semna cu o cruce încârli%ată – zvastica – înscrisă într&un trandafir$0;e%ătu&
ra dintre s!nge -i cupă este eternă0.cela-i <ean 7aire scria: devăratul secret al ."ule nu era crearea unei societăți sec&
rete, ci conservarea s!ngelui, a spiritului0Ci poate că nu la întâmplare, pe stiletul tinerilor care făceau parte din itler\&
gend, era scris: 5lut und E"re = %!nge și 'noare07ulte alte ”mituri” s&au aflat în aten*ia nazi-tilor, iar printre ele -i ideea
păm!ntului gol, cavernos0<ules Ierne scria în ălătorie spre centru ;ăm!ntului: D666 departe, pe o insulă departe de orice
continent vizi#il, se află excavată forma unei cupe în mijlocul căreia, de pe o înăl*ime, eroul spunea este imposi#il de văzut
unde se află #aza, învăluită de un cerc de cețuri0Toate preocupările oculte ale nazi-tilor (aten*ia acordată #inomului ”8raal”
& ”sân%e”, revi%orarea cultului strămo-ilor, teoria ”pământului %ol”$ capătă o altă conota*ie prin cele eprimate de 7artin
)ormann: ;ractic, nu există moarte sau dispariție totală a omului6%e poate enunța un principiu conform căruia, fiecare re!
trezit continuă, pentru o perioadă de timp nedefinită, să trăiască prin manifestările vitale D6666Iată în ce sens tre#uie cana&
lizată g!ndirea național&socialistă0
=n !GFJ, ?eottendorf s&a întors în 8ermania0Aupă o primă căsătorie terminată cu un divor*, în !GF" a plecat în
Turcia o*inând cetă*enie turcă0Aupă participarea la al doilea răzoi alcanic (în calitate de comatant de partea Turciei$, în
!G!H a revenit în 8ermania unde o va cunoa-te pe a doua so*ie (cu care se va căsători după doi ani$, o femeie divor*ată, dar
o%ată01e aza pasiunii pentru rune -i ”materialele arcane”, ?eottendorf ar fi aflat de eisten*a ”8ermanenorden” de pe o
foaie volantă,
ttendorf a luat asocia*ie definită
le%ătura în !G!M cuca /ermann
o societate1o'l
secretă antisemită,
(ancelar cu interese
al Ordinului$, cuvagi
pu*inîntimp
domeniul de sciziunea care&l ?eo&
înainteocultismului08lauer va a-eza
pe 1o'l la conducerea ”sec*iunii” >alvater a Ordinului0?eottendorf a preluat reor%anizarea Ordinului în )avaria devenind
maestru al sec*iunii avareze a Ordinului, fapt care i&a permis ca începând cu !G!" să editeze -i să conducă personal o re&
vistă – )unen – a Ordinului03on %e#ottendorf va prelua organizarea 'rdinului în 5avaria după ce răz#oiul îi afectase fun&
cționarea (2enato del 1onte – 0a realtU storica della %ocietU ."ule = devărul istoric despre %ocietatea ."ule, studiu intro&
ductiv la 2udolf von ?eottendorf – 5evor itler ?am, AeuRula&Ierla% 8rassin%er P 9o, 7[nc'en, !GHH, edi*ia a ++&a
!GH#, 7[nc'en – prima edi*ie din !GHH a fost retipărită de Ierla% Iersand, !G"!, )remen$0
+nfluen*a lui von ?eottendorf s&a tradus printr&o ecelentă %estiune economică (datorită -i posiilită*ilor finan&
ciare ale so*iei$, dar -i prin cuno-tiin*ele esoterice la care a adău%at practici de provenien*ă orientală0;a !" au%ust !G!" s&au
pus azele ."ulegesellsc"aft = %ocietatea ."ule, nume su%erat de alter Nau'aus (!"GJ&!G!G$, un tânăr cercetător al tradi&
*iilor esoterice -i al culturii nordice02ermanenorden, o societate esoterico&ini*iatică cu accente antisemite -i inten*ii politice
%ata să fie aplicate la nivelul între%ii na*iuni %ermane, va duce prin ?ocietatea T'ule (”populată” de esoteri-ti fascina*i de
ideile reli%ioase ale lui von ;ist, von ;ieenfels, )lavatsRK, ale misticilor orientali -i influen*e caalistice$ la formarea
H"L
 1artidului Nazist09a esoterist, Nau'aus nu a ales numele ?ocietă*ii T'ule la ”în&
tâmplare”02en5 8u5non, în 0e )oi du (onde = )egele 0umii (;irairie 8alli&
mard, 1aris, !G"$, nota: ;utem cita, în ceea ce privește rezultatul final, multe al&
te tradiții Bec"ivalenteB6:n mod particular, pentru a descrie respectiva zonă,
există un alt nume, poate mult mai vec"i dec!t B;arad*s"aB6Este B.ulaB care la
greci va deveni B."uleB6;e de altă parte, tre#uie făcută distincția dintre B."ula
atlantăB și B."ula "iper#oreanăB6ea din urmă reprezintă primul și supremul
centru pentru B(anvantaraB actualăZ era insula sacră prin excelență, iar ca lo&
calizare se afla în zona polară6.oate celelalte Binsule sacreB, desemnate de nume
cu aceiași semnificație, nu au fost dec!t BimaginiB ale acesteia0(=n foto%rafia alăturată sunt prezen*i, de la dreapta la
stân%a, 7artin )ormann, .dolf /itler -i <ulius ?c'au$0 0a fel este și pentru centrul spiritual al tradiției atlantice, dar pen&
tru un ciclu istoric secundar6:n sanscrită, cuv!ntul B.ulaB înseamnă B#alanțăB, caracteristică a semnului zodiacal cu
acest nume6-ar, conform unei tradiții c"ineze, B5alanța elestăB își avea srcinea în B<rsa (areB6ceastă o#servație
este de maximă importanță prin faptul că la B<rsa (areB se asociază noțiunea de BpolB6B.ulaB este locul, insula B#ine&
cuv!ntațilorB6$umele de BInsula %fințilorB ca și acela de BInsula 3erdeB Dnoțiunea de BInsula eligolandB av!nd, și ea,
aceiași semnificație au fost atri#uite Islandei, dar și ngliei6-in mărturiile tuturor tradițiilor derivă că există o BPară
%f!ntăB, prototip pentru celelalte Blocuri sfinteB, un centru spiritual căruia celelalte centre spirituale îi sunt su#ordonate0
Dn alt cercetător al mitolo%iilor nordice, <ulius 3vola (în %intesi della dottrina della razza = %inteze de doctrină
a rasei$, ar%umenta: -in punct de vedere al explorării srcinilor, limita care se poate atri#ui doctrinei rasei o constituie
a#andonul de către rasa "iper#oreană Ddin cauza frigului care a făcut imposi#ilă locuirea ținutului lor a tăr!mului pro&
priu6(ulte lucrări citate fac cunoscut că regiunea arctică a devenit țara g"ețurilor eterne numai după o anumită perioadă6
mintirile acelei zone, conservate în tradițiile popoarelor su# formă de BmituriB descriu un B.ăr!m al %oareluiB, un con&
tinent al splendorii, Blocul sacru al zeului luminiiB6ntica elită ariană Dca rasă solară ignora distanța metafizică dintre
BreatorB și Bcreat D&țiB6)eprezentanții acestei rase nu apăreau ca Bmediatori diviniB Dprecum sacerdoții, ci ca ființe de
natură divină D6666$u sunt BadministratoriiB unei credințe, ci posesorii unei științe sacre (<ulius 3vola – %intesi de dottrina
della razza, /oepli, 7ilano, !G#!, pa%0 MH -i pa%0 !"$0
=n acest fel, ?ocietatea T'ule va fi doândit o dulă semnifica*ie0Ia duce cu %ândul la ori%inea antică a rasei ari&
ene, printr&o atitudine na*ionalistă, de lăudare a rasei> în al doilea rând, se va face ”ecoul” ideilor lui von ;ist -i von ;ie&
enfels prin ”revelarea” ori%inii tipice – vTl@isc"0Teosofia a ajuns -i ea la acelea-i concluzii afirmând că ori%inea mitică a
super&rasei se află în mistica T'ule, 'iperoreană0TilaR întăre-te această concep*ie europeană: <rvol@, "iper#oreenii care
s&ar fi aflat la srcinea arienilor, proveneau din zona ;olului rctic6Există multe pasae în B)ig&3edaB care, considerate
p!nă acum ca o#scure sau greu de înțeles, din punctul de vedere al descoperirilor, recente revelează atri#utele polare ale
divinităților vedice sau urmele unui vec"i calendar arctic6BvestaB povestește în mod expres despre un ținut al fericirii &
irana 3aeo = ;aradisul rian = situat într&o regiune în care soarele strălucea o dată pe an, o regiune distrusă de inva&
zia g"ețurilor și a zăpezilor care, prin clima instalată, a constr!ns populația să migreze către sud6;atria primordială a
arienilor se afla în mediul arctic și interglacial (;oRamanKa )al 8an%ad'ar TilaR – ."e rctic ome in t"e 3edas, Sditions
du ?euil, !G", 1aris$0
inând cont de structura societă*ilor secrete (în care novicii aflau lucruri fără mare importan*ă$, în ?ocietatea
T'ule era predominant caracterul politic -i aspectul na*ionalist, făcute pulice (în articole privitoare la rasă, la cultura ger&
manică$ prin diverse ro-uri0Te'nicile spirituale erau rezervate nivelelor superioare, un eemplu tipic fiind cele petrecute la
e@elsur%0=nsemnele adoptate nu mai puteau în-ela pe nimeni, mai ales că din ?ocietatea T'ule făceau parte (printre al*ii$
4ranz 8[rtner (ministru de justi*ie care&-i va păstra func*ia în timpul celui de&al +++&lea 2eic'$, 3rnst 1o'ner (memru -i al
2ermanenorden, -eful 1oli*iei din 7[nc'en$0
.dmiterea în ?ocietatea T'ule urma un tipic anume (cei care doreau să devină memri ai 2ermanenorden treu&
iau să dovedească propria puritate ariană pe parcursul a mai multe secole$ – 2udolf von ?eottendorf – 5evor itler ?am,
pa%0 ## -i următoarele: andidatului îi era expediat B/ormularul de :nrolare numărul 1Bîn care se făcea o referire succin&
tă la c"estiunea rasială, scoț!ndu&se în evidență constituirea unui B'rdinB structurat ca o Bsocietate secretăB, cu scopul
propagării noțiunilor și doctrinelor ela#orate de programul respectivului B'rdinB6elui interesat să adere i se cerea să
anexeze un certificat care, printr&un modul specific, atesta necontaminarea rasială a propriului s!nge6cel atestat era re&
dactat în felul următorF B%u#semnatul certifică, în cunoștiință de cauză și pe propria răspundere, că în venele sale și ale
soției
lor de lui nu curge dată
culoareB6' s!ngecompletat
evreiesc,acest
nici almodul
vreunei rase
care de culoare
pro#a și că #iologică
integritatea nici printre strămoși nus!nge,
a propriului se aflăcandidatul
reprezentanți ai rase&
primea
B/ormularul de :nrolare numărul JB Dcare avea ca antet crucea înc!rligată și o imagine a lui 'din care conținea un c"es&
tionar la care tre#uia anexată și o fotografie6%e trecea după aceea, pe #aza fotografiilor, la măsurători ale craniului, ale
picioarelor, ale culorilor oc"ilor, respectiv a culorii părului, pentru a certifica integritatea rasială a candidatului D6666/ie&
care mem#ru al B'rdinuluiB avea ca semn distinctiv o insignă de #ronz executată de către Btelierele Ec@loe"B din 0ue&
densc"eid Dimaginea de pe insignă reprezenta o cruce înc!rligată și o vec"e toporișcă germană, la interiorul unui scut6/e&
meile afiliate la B'rdinB primeau ca insignă o simplă cruce înc!rligată din aur01rintre cei prezen*i în cadrul ?ocietă*ii
T'ule s&au aflat .dolf /itler, 8ottfried 4eder, .lfred 2osener% (care în scurt timp a devenit redactor la 5eo#ac"ter$,
Aietric' 3cRart, dar -i 2udolf /ess, respectiv /ans 4ranR (viitorul %uvernator %eneral al 1oloniei$, ultimii doi destul de ac&
tivi (c'iar dacă erau tineri ca vârstă$0
Tendin*a lui ?eottendorf de etindere a influen*ei ?ocietă*ii T'ule printre muncitori s&a concretizat prin numirea
lui Earl /arrer (!"GF&!GJM, ziarist sportiv -i memru al or%aniza*iei secrete$ în cadrul ”cercului politic muncitoresc” înfiin&
*at de .nton Areler (memru al ?ocietă*ii T'ule$0;a reuniunea din !J septemrie !G!G a fost prezent -i tânărul .dolf /it&
H""
ler, în calitate de ”spion” al for*elor de ordine0.utorită*ile controlau asocia*iile în care aveau loc conferin*e politice de tea&
ma activită*ilor ilicite -i suversive0.tunci, conducător al adunării era 8ottfried 4eder0?pre sfâr-itul întrunirii a luat cuvân&
tul -i .dolf /itler, decorat, veteran al primului răzoi mondial04or*a -i impetuozitatea declara*iilor acestuia au făcut ca cei
prezen*i să ceară înscrierea acestuia în partid0Aupă două zile de %ândire, /itler a fost admis în calitate de memru al A.1
cu le%itima*ia nr0 L04aptul straniu (care a fost -i oiect de studiu pentru numero-i speciali-ti$ -i în acela-i timp intri%ant, este
cum a reu-it un tânăr, fără muncă -i fără un viitor, fără prea mari posiilită*i intelectuale -i fără o cultură adecvată, să ajun&
%ă, în foarte scurt timp, la vârful politicii %ermane01oate că prezen*a la adunarea din !J septemrie !G!G, în ”calitate de
spion”, era necesară pentru mărirea crediilită*ii (de vreme ce reprezentan*i ai or%anelor de stat erau memre ale ?ocietă*ii
T'ule$ în oc'ii ”mul*imii muncitoare”0O persoană ”%ata pre%ătită” -i ”prezentată” la momenrul oportun poate că nu ar fi
fost ”acceptată” cu u-urin*ă de oamenii simpli0
1resupus responsail pentru asasinarea celor -apte memri ai ?ocietă*ii T'ule, ?eottendorf pleacă din 8ermania
lăsând conducerea ?ocietă*ii celorlal*i adep*i01rin !GJH s&a transferat la ;u%ano (în 3lve*ia$, iar în !GJ s&a îndreptat spre
Turcia0. revenit în 8ermania după preluarea puterii de către /itler, în !GHH0;a HF ianuarie !GHH, /indenurd% l&a numit
pe /itler la conducerea unui ”%uvern de coali*ie”0;a J au%ust !GH# (la moartea lui /indenur%$, cancelarul /itler a fost
ales ca -ef al statuluib0=n !GHH, ?eottendorf a scris o carte – 5evor itler ?am = :nainte ca itler să vină referitoare la ori&
%inile -i primii ani de activitate ale ?ocietă*ii T'ule, făcând cunoscut că cei care au creat nazismul (dar -i pe /itler$ au fost
oculti-tii01arditului Nazist nu i&au fost pe plac astfel de dezvăluiri, dar nici lui /itler care&-i luase tot felul de precau*ii ca
nici o mărturie din anii tinere*ii să nu iasă la iveală0Aupă internarea în la%ăr, ?eottendorf este elierat -i trimis în Turcia cu
func*ii inutile în sistemul informativ %erman, până la terminarea răzoiului0;a G mai !G#, ?eottendorf s&a sinucis arun&
cându&se în )osfor0
9'iar dacă mul*i istorici afirmă că nu ar eista nici o le%ă&
tură între ”T'ule%esellsc'aft” -i 1artidul Nazist, nu treuie uitat că
mul*i memri ai A.1 erau memri ai ?ocietă*ii: 4ranz Aanne'l,
Earl /arrer, 4riedric' Eron (cel care va desena drapelul cu zvastică
pentru /itler$> că pe post de ”simol” al 1artidului a fost folosită
zvastică – o legătură virtuală cu ideile lui von ;ist, von ;ieenfels
-i ?eottendorf0?tudiul astrolo%iei (-i al -tiin*elor oculte$ ca suport
al politicii naziste eu%enetice l&au interesat pe von ;ieenfels de tim&
puriu, dar spre !G!, această materie -i&a impus ”punctul de vedere”
prin ”necesitatea unei viziuni istorice mesianice”, în care totul se re&
zolvă printr&o luptă continuă dintre rasele superioare -i cele inferi&
oare care ar fi dus la înfrân%erea raselor inferioare -i la instaurarea
unui regat milenar de pace și înțelepciune, după o ătălie finală care duce cu %ândul la )agnaro@@&ul %erman sau rma&
g"edon&ul ilic0Ion ;ieenfels î-i elaora 'oroscoapele pentru o*inerea unei viziuni între%i privitoare la viitorului umani&
tă*ii, a ”studiat” viitorul diverselor case re%ale europene în încercarea de&a în*ele%e parcursul omului din punctul de vedere
al propriilor interpretări astrologice0$oul mileniu ar fi fost condus către perfec*iune de către o 5iserică riană (în care eli&
ta ini*iată în secretele ermetice ar fi ”călăuzit” lumea de la Iiena$, o confraternitate răz#oinică care să protejeze Terra re&
generată de decăderea spirituală, concept care mai târziu se va realiza prin cei doisprezece 2ruppenf\"rer %% ai lui /imm&
ler0O ună parte din ace-ti ”doisprezece” (1ierlui%i Tometti – I grandi misteri del $azismo = (arele mistere ale $azismu&
lui, ?u%arco 3dizioni, JFF$ au reu-it ”să treacă” de !G#: Earl olff (Aarmstadt, !H mai !GFF – 2osen'eim, ! iulie
!G"#$, 8ottlo )er%er (8erstetten, !M iulie !"GM – ?tutt%art,  ianuarie !GL$, /ans <[ttner (?c'mie%el, J martie !"G# –
)ad Toelz, J mai !GM$, 2ic'ard /ilderandt (orms, !H martie !"GL – )romer%, !F martie !G!$, 3rnst Ealtenrunner
(2ied, # octomrie !GFH – N[rener%, !M octomrie !G#M$, Eurt Aalue%e (Ereuzer%, ! septemrie !"GL – 1ra%a, JH oc&
tomrie !G#M$, Os@ald 1o'l (Auisur%, HF iunie !"GJ – ;andser%, L mai !G!$, .u%ust /eissmeKer (8ellersen, !! ianu&
arie !"GL & B !GLG$0
1entru a pune în aplicare aceste scopuri, ;ieenfels a repropus miturile eroilor le%endari (datorită -i influen*ei
culturale a lui 2ic'ard a%ner$, a cavalerilor deciși să sacrifice orice succes păm!ntesc pentru ”adevărul suprem”0.ura de
misticism -i ocultism care înconjura Ordinul Templar – cavalerii = călugări în stare să cucerească -i să controleze o por*iu&
ne imensă de teritoriu (respectiv de popula*ie$ a constituit unul din factorii favorizan*i07ai mult decât atât, ;ieenfels a fă&
cut parte (în tinere*e$ din 'rdinul isterciens (înfiin*at de )ernardo di 9'iaravalle, acela-i călu%ăr care a ”elaorat” regu&

(dinTemplarilor$01entru
lamentul
ru#le viitoarea D2??$, înoima%inea
ună perioadă
de maidesus0
timp, începând cu !G!L, zvastica a fost folosită -i pe ancnota de 1KKK de
9'iar dacă în !G!" toate mi-cările pangermane au fost suprimate, ”T'ule%esellsc'aft” -i&a continuat activitatea la
”Iier <a'reszeiten”, care va constitui locul de întâlnire (-i c'iar adăpostul$ unor persoane ca 2udolf /ess, .lfred 2osen&
er%, Aietric' 3cRart0=n ciuda atitudinii -i a comportamentului său, /itler a ”atras” aten*ia unuia dintre poe*ii %ermani, Aie&
tric' 3cRart (!"M" – !GJH$01oet ecentric -i de succes, 3cRart l&a luat pe /itler su protecția sa0Ocultist de seamă, se pare
că 3cRart ar fi fost ini*iat de către .leister 9ro@leK în ritualuri de ma%ie nea%ră, în colonia de la #ația ."elema (fondată
de către 9ro@leK la 9efalu, în ?icilia, în !GJF$0?uferind (în trecut$ de afec*iuni psi'ice, antisemit furiund -i consumator de
dro%uri, 3cRart era proprietarul unui ziar -i a devenit faimos după ce a tradus ;eer 2nt în %ermană01ulica*ia lui 3cRart &
uf 2ut -eutsc" – difuzat în circa HF0FFF de eemplare, din punct de vedere al ferocității rasiale era la egalitate cu 3Tl@i&
sc"er 5eo#ac"ter -i cu 'stara0Dn alt protejat al lui 3cRart era nimeni altul decât .lfred 2osener%, rasistul altic care va
contura liniile călăuzitoare ale pro%ramului nazist02osener% (Norman 9o'n – H"e ;ursuit of t"e (illenium, 7artin ?ecRer
P arur%, ;ondon, !GL$ declara: '#iectivul lui itler și al elitei naziste au ca o consecință directă crearea unei noii re&
ligiiZ s!ngele arian este însăși reîncarnarea divinității, înfr!ntă, coruptă timp de mii de ani prin amestecarea cu rasele in&
H"G
ferioare0=n anii 6JF ai secolului XX, la 7[nc'en, 3cRart, 2osener%, iar pe parcurs 2udolf /ess, au devenit conspiratori -i
apropia*i ai lui /itler0Aupă e-uarea loviturii de stat din "&G noiemrie !GJH, pe patul de moarte, 3cRart a afirmat: itler va
BdansaB, dar eu sunt cel care a scris BmuzicaB6$u pl!ngeți pentru mine pentru că eu am influențat istoria mai mult dec!t
orice alt german0Ocultist, memru al ?ocietă*ii T'ule, 3cRart cuno-tea doctrina acesteia (dar -i a 2ermanenorden$, fiind
admirator al ideilor cosmolo%ice ale lui /ans /orin%er (ima%inea de mai jos prezintă mormântul lui Aietric' 3cRart$0
?e zvone-te că /itler -i 3cRart ar fi făcut împreună -edin*e spiritiste,
cu materializări ectoplasmatice01oate zvonuri, poate adevăr, nimic nu este con&
cret -i documentat0;a un an după moartea lui 3cRart, .lfred 2osener% a puli&
cat un articol comemorativ prin care făcea cunoscut că 3cRart era un cunoscător
profund al mitolo%iei indiene, stăp!nea conceptele de ltman -i (aa, îi plăcea
poezia lui 8oet'e -i filosofia lui ?c'open'auer, respectiv .n%elus ?ilesius0 lt&
man semnifică ;rincipiul onștiinței osmice, iar (aa este conceptul conform
căruia lumea vizi#ilă este o iluzie0=n ultimii ani de via*ă, 3cRart s&a aflat alături
de /itler, aut!ndu&l să se afi-eze în pulic03l a fost cel care l&a prezentat pe /it&
ler persoanelor potrivite (celor #ogați și puternici$ -i tot 3cRart a fost cel care a
facilitat finan*area asi%urată de mul*i industria-i, europeni -i americani (printre
care -i /enrK 4ord$0;a finalul lucrării (ein ?ampf a lui .dolf /itler, autorul aduce mul*umiri09uiB ei 18 eroi morți la
(\nc"en eu îi așez în fruntea adepților și a urmașilor noștri ca fiind acoperiți de glorie care, cunosc!ndu&și soarta, s&au
sacrificat pentru #inele comun6Ei tre#uie să fie un exemplu pentru codași și fricoși în îndeplinirea propriilor îndatoriri,
îndatoriri care tre#uie înfăptuite p!nă la capăt6-intre toți, sunt orgolios să amintesc persoana care și&a sacrificat propria
existență pentru a&i impulsiona pe cei din urZ îl voi aminti prin g!ndire, prin scris și în cele din urmă prin contri#uția luiF
-ietric" Ec@art (.dolf /itler – (ein ?ampf, !GGJ, 3dizioni ”+llumino”$0
Aupă e-uarea loviturii de stat din !GJH, /itler este arestat, iar 2udolf /ess a fu%it în .ustria04iind căutat, în cele
din urmă, /ess s&a predat0;a JM decemrie al aceluia-i an, 3cRart a murit în refu%iul montan al lui /itler de la )erc'tes%a&
den09a o întărire (în plus$ a influen*ei lui 3cRart asupra lui /itler, treuie amintite ceremoniile pompoase celerate în fieca&
re an începând cu JM decemrie !GHH (anul în care /itler a devenit cancelar$, monumentul ridicat la )erc'tes%aden, dar -i
elo%iile scrise de .lfred 2osener%0=n !GHH, 9ro@leK a primit (în 7eico 9itK$ %radul HH_ al 7asoneriei 2?.. -i, în timp,
va de*ine -i %radul GL_ în 2itul .ntic -i 1rimitiv de 7emp'is 7israZm07ul*i cercetători ai lucrărilor lui 9ro@leK au consta&
tat că idei -i frânturi de %ânduri din cartea lui 9ro@leK ( 0i#er 0egis = artea 0egii$ sunt reflectate în cele pulicate de /it&
ler în (ein ?ampf01e timpul cât ”lâncezea” în înc'isoarea de la ;andser%, ajutat de 2udolf /ess -i )ernard ?tempfle, /it&
ler a redactat ”7ein Eampf”0?tempfle (!"""&!GH#$ a fost sacerdote catolic (suspendat a divinis$ dar -i redactor -ef (între
!GJF -i !GJM$ al ziarului (ies#ac"er nzeiger0;a HF iunie !GH# a fost împu-cat ca memru secret al % în ceea ce este cu&
noscut su numele de ;urga )oe"m (8ustavo Ottolen%'i – 'amenii /\"rerului = -icționar = 1889&194O, D%o )ocassi
3ditore, JFF!$0?u influen*a lui /ess, /itler a aflat de ideile geopolitice ale profesorului Earl /aus'ofer astfel că, după ce
nazi-tii au preluat puterea în 8ermania, /ess a devenit m!na dreaptă a lui /itler, pozi*ie dominantă pentru cei din anturaj,
fiind (în mod automat$ succesorul lui /itler0;a fel ca 2osener% -i 3cRart, 2udolf /ess era memru al ?ocietă*ii T'ule01e
timpul cât a fost student la 7[nc'en, /ess a frecventat cu mare pasiune cursurile profesorului /aus'ofer, cel care a pus a&
zele conceptului de le#ensraum = spațiu vital0=ncă eistă zvonuri referitoare la ”influen*a” lui /aus'ofer asupra lui /ess
privitor la zorul din !G#! către .n%lia, posi#ilele consulta*ii astrolo%ice ale profesorului /aus'ofer care certificau reușita
ac*iunii avându&-i rolul lor0
Earl /aus'ofer (!"MG&!G#M$, profesor la Dniversitatea din
7[nc'en, fost %eneral în armata ?aiser&ului, a petrecut mult timp în Ori&
entul =ndepărtat ca atașat militar al %uvernului %erman0Iorea fluent ja&
poneza -i se spune că ar fi fost ini*iat în misterele societă*ilor secrete din
zonă0/aus'ofer a fost elevul lui 8urdjieff, memru al ”T'ule%esell&
sc'aft”, dar -i afiliat al lojii masonice a 2olden -a7n (înfiin*ată în !G!L
la Iiena$ – aflată în le%ătură permanentă cu 8urdjieff (<[ri ;ina – r"i&
tecții -ecepției$0=n !GHH, illK ;eK (personalitate a lumii aeronauticii -i
a rac'etelor$ a fu%it din 8ermania, făcând cunoscut că la )erlin eista o
mică comunitate spirituală (fondată -i inspirată de romanul )asa care va
veni a scriitorului
0uminoasă )ul@er&;Ktton
sau %ocietatea – în ima%inea
3rill0”;oja ;uminoasă”din avea
stân%a$ numită
le%ături cu 0oa
teoso&
fii dar -i cu roza&crucienii0<acR )eldin% (în lucrarea ei Y din %pandau$
sus*inea că /aus'ofer ar fi făcut parte din acea lojă (<acues )er%ier -i
;ouis 1au@els – 0e matin des magiciens = -imineața magicienilor, !GMF,
;irairie 8allimard, 1aris$0/aus'ofer era interesat de astrolo%ie -i decla&
rase că ar poseda darul clarviziunii01rin -eutsc"e @ademie -i Institut
f\r 2eopoliti@ al Dniversită*ii din 7[nc'en, /aus'ofer va doândi una din pozi*iile&c'eie în interiorul 2eic'&ului0=nainte
de&a intra în dizgrația lui /itler, /aus'ofer a fost consilierul politic -i militar al /\"rer&ului, fiind cel care a conceput nu&
meroase opera*iuni de succes în planul politicii esterne0 -eutsc"e @ademie era un centru care comina cercetările pluridis&
ciplinare cu activitatea de spionaj, având ramifica*ii în toată lumea, inclusiv în ?tatele Dnite01rin ec'ipe de profesioni-ti
ine plăti*i – academicieni, profesori, in%ineri, meteorolo%i, istorici, psi'olo%i, a%ronomi – adunau de la fața locului infor&
ma*ii %eo%rafice, economice, politice, de strate%ie -i eficien*ă militară, despre rezerve alimentare, despre posiilită*ile in&
dustriale, despre prolemele culturale, influen*a mijloacelor de informare, etc0;a toate acestea se adău%au informa*ii deta&
HGF
liate din astrolo%ie, misticism -i ocultism0
9onceptul de le#ensraum = spațiu vital – pentu care este cunoscut Earl /aus'ofer (o simplă afirma*ie potrivit că&
reia, un stat, pentru a %aranta supravie*uirea propriului popor, avea dreptul să&-i aneeze teritoriul altor state, utilizându&le
resursele -i construindu&-i propriile locuin*e$ a fost adoptat de /itler pe perioadacât s&a aflat la ;andser% (-i nu pare să fie
un concept BdepășitB, politica epansionistă a anumitor state din lume purtând această ”amprentă”, tipic le#ensraum$0Aupă
zorul lui /ess în .n%lia, /aus'ofer a decăzut din ”%ra*iile” lui /itler0.cuzat că ar fi avut o influen*ă nefastă asupra cola&
oratorului (dar -i prietenului$ /ess, /aus'ofer -i fiul cel mare – .lrec't – intră într&o perioadă dificilă0=n timp ce profe&
sorul /aus'ofer nu a avut cu nimic de suferit, .lrec't a fost dus la sediul artierului 2eneral al 8estapo din ;rinz l&
#ertstrasse 80=n !G#M, /aus'ofer s&a sinucis folosind arsenic (al*ii, *inând cont de timpul petrecut în Orientul =ndepărtat,
sus*in că -i&ar fi făcut sepu@u$0+mediat după fuga lui /ess au apărut zvonurile le%ate de starea de sănătate a ”fu%arului”: că
era olnav, că ar fi fost afectat de oli psi'ice0?trate%ia a avut un succes par*ial întrucât oamenii simpli se întreau cum a
reu-it un om olnav să stea atât de mult pe o pozi*ie de conducere09a urmare, /itler a interzis artele divinatorii -i a înc'is
sediile în care se practicau astrolo%ia, c'iroman*ia, teoman*ia, -edin*ele spiritiste, sus*inând că oculti-tii ar fi fost vinova*i
de trădarea lui /ess, nefiind avertizat în timp0
3ste demnă de luat în considerare -i prezen*a lui .leister 9ro@leK în 8er&
mania, cu anumite ”învârteli”, lucru confirmat de ac*iunea ine documentată a %
prin care 9ro@leK a fost împiedicat să&-i maltrateze înso*itoarea0+nvitat la ale%erea
unui nou conducător al OTO (în 8ermania, în !GJ$, s&a întâlnit cu T'eodor 2euss,
Earl 8ermer, 3u%ene 8rosc'e, /einric' TrknRer, 7art'e E[nzel, dar -i cu ofi*erul
ritanic <o'n 4riedericR 9'arles 4uller, cel care (la JF aprilie !GHG$ se va afla la )er&
c'tes%aden la aniversarea lui /itler04uller, colaorator al lui Os@ald 7osleK la /as&
cist uarterl, era adept al lui 9ro@leK, fiind (4uller$ cunoscut ca unicul englez care
era pe placul lui itler09ro@leK, născut la !J octomrie !"L, a devenit memru al
”8olden Aa@n” la !" noiemrie !"G"09reată cu zece ani mai înainte de către ec"ipa
7at'ers – estcott -i oodman, oficial se face referire că la aza ”8olden Aa@n”
s&ar afla un ordin %erman (pre&eistent$ -i că autorizarea de&a se constitui ca lojă –
recunoașterea – s&ar fi primit prin intermediul unei anume .nna ?pren%el din ?tutt&
%art0.naliza cu acurate*e a documentelor a demonstrat, de fapt, că nu a eistat nici un
”strămo-” %erman0Aar, pentru ca un rit nou apărut să aiă crediilitate, antecedentele
de ”vec'ime” nu fac decât să aducă o notă de ”importan*ă” în plus01entru cei care nu -tiu, sistemul de %rade de la ”8olden
Aa@n” se azează pe celerul ar#ore al vieții = copacul %ep"irot – o dia%ramă cu zece sfere ”le%ate” prin JJ de trasee (fie&
care dintre ele reprezentate de câte o literă a alfaetului eraic$, ”dia%ramă” prezentă în orice tet al a#alei, respectiv în
lucrări oculte occidentale0+ma%inea de mai sus (din 1ierlui%i Tometti – I grandi misteri del $azismo, cit$ îl prezintă pe /it&
ler în timpul ritualului plum#ului topit, o ”ceremonie” tipică în nordul 3uropei0=ntr&un recipient cu apă rece se varsă plum
(topit în prealail$, oservându&se ilu*ele de plum răcit -i solidificat care se formează -i ”interpretându&se” cele văzute0
;a acela-i ”arore” a apelat -i 8uido von ;ist pentru a reprezenta structura ierar'ică a idealului său de societate
pangermanică, -i la fel ca în cazul ”8olden Aa@n”, ultimele trei %rade erau rezervate nivelelor de perfec*iune inaccesiile
posiilită*ilor medii ale umanită*ii03ra posiil ca 8uido von ;ist să fie un memru al ”8olden Aa@n”, sau primise aceste
informa*ii (su# urăm!nt$ de la un alt adeptB =n acea perioadă, contactele dintre oculti-tii %ermani -i cei ritanici erau frec&
vente: 2  4elRin, illiam /[el&?c'leiden, 2udolf ?teiner, 4ranz /artmann (într&un fel sau altul$ se cunoșteau unul pe
celălalt, situa*ie care are o serie de implica*ii importante04aptul că von ;ist -i&a fondat propria ierar'ie pe un ”simol era&
ic”, al ar#orelui vieții, copiind anumite detalii de la ”8olden Aa@n” poate părea o asurditate, dar pentru un ocultist, ra&
porturile dintre o lojă antisemită -i cele care se considerau ”apolitice” (”8olden Aa@n”, ”OTO”$, ar constitui un motiv de
în%rijorare0
8ermania, ultima rămă-i*ă a %acrului Imperiu )oman era *ara natală a )eformei 0uterane,
dar -i locul în care, la HF aprilie, se sărătorea >alpurgisc" $ac"t03ra *ara ”revizionismului cre-tin”
care interpreta învierea lui /ristos ca un simplu mit (o teză elaorată în secolul al XI+++&lea de către
profesorul 2eimarus din /amur% pentru care +sus nu era decât un evreu reel$03ste *ara care a con&
triuit la apari*ia +nc'izi*iei (doi călu%ări catolici dominicani – /einric' Eramer -i <aco ?pren%er –
ar fi autorii (alleus (aleficarum$, dar -i locul în care s&au pulicat, pentru prima dată, documentele
fundamentale
stadt, locul de ale roza&crucienilor
na-tere (/ama în
al lui 3rnst 2^'m, !LLM a fost-i înfiin*at
/raternitas în !M!#, respectiv
onfesio,Illuminaten 'rden al!M!$0;a +n%ol&
lui eis'aupt0
Născut la JF aprilie !""G în localitatea )raunau&.m&+nn, .dolf /itler provine dintr&o zonă cu nume&
ro-i indivizi cu însu-iri de medium, printre care fra*ii 2udi -i illK ?c'neider0Ain cele sus*inute de
prietenii apropia*i, respectiv de oservatorii eterni (cu sensul de ”neutri”$, /itler era poreclit "ipno&
ticul, posedatul sau c'iar principe al întunericului0Tatăl lui .dolf, .loZs, a fost căsătorit de trei ori09u prima so*ie, .nna
8lassl (din !"LH$, căsătoria a durat până în !""F când cei doi 'otărăsc, de comun acord, să se despartă0=n !""H, în anul
decesului .nnei 8assl, .loZs s&a căsătorit cu 4ranzisRa 7atzeler%er cu care .loZs a avut doi copii: .loZs <r0 -i .n%ela0
4iind căsătorit cu 4ranzisRa, .loZs a început o relație cu nepoata lui – Elara 1^lzl – care lucra la ei ca servitoare0=ntre !""
-i !GFH, .loZs a fost căsătorit cu Elara 1^lzl cu care a avut -ase copii, dintre care doar doi vor ajun%e la vârsta adultă, .dolf
-i sora lui – 1aula0.ntonK ?utton, în lucrarea ."e >all %treet and t"e )ise of itler, făcând cunoscute mecanismele finan&
ciare care au contriuit la ascensiunea lui /itler, aduce în discu*ie -i ajutorul acordat de 4ritz T'Kssen lui /itler, le%ăturile
financiare foarte strânse dintre T'Kssen -i /arriman (."e <nion 5an@ orporation of $e7 Hor@ it era o ”opera*iune” co&
mună T'Kssen – /arriman$, dar -i o carte scrisă de T'Kssen (în !G#!$ în care apar aser*iuni despre o posiilă ori%ine a lui
HG!
/itler ca urma- nelegitim al unui reprezentant al familiei 2ot'sc'ild (4ritz T'Kssen – I paid itler, Ne@ QorR, 4arrar P 2i&
ne'art +nc, !G#!, pa%0 !G$03u%ene Aavidson contestă ”filia*ia” 2ot'sc'ild, sus*inând în sc'im implicarea unei descen&
dențe 4ranRener%er0Ori cu )ot"sc"ild, ori cu /ran@en#erger, cei din prezent stau cu frica "olocautului în ”spate”0
8uvernatorul %eneral al 1oloniei, evreul /ans 4ranR (în foto%rafia din stân%a$ – care va de&
veni avocatul lui /itler pe durata răzoiului – cu pu*in timp înainte de eecutarea lui (după ;rocesul
de la $\ren#erg$ făcea cunoscut că -tie despre ori%inile evreie-ti ale lui /itler, prolematică tratată
-i în lucrarea In t"e /ace of t"e 2allo70=n !GHM, io%raful lui /itler – Eonrad /eiden – făcea cunos&
cut că locul de ori%ine al /\"rer&ului (-i a strămo-ilor lui$ – o zonă din .ustria apropiată de %rani*a
ce'ă – a fost locuit de către un strămo- evreu din partea mamei (un anume <o'ann ?alomon$, de&
monstrând că mai mulți evrei au locuit în zona respectivă -i că numele )osalie (ueller, pe numele de
domnișoară uettler, era scris pe o piatră de morm!nt din cimitirul evreiesc de la ;olna0Aupă ane&
area .ustriei de către 8ermania prin nsc"luss, primele ”mi-cări” ale lui /itler au fost să facă să
dispară ”orice le%ătură cu strămo-ii” (tocmai el, un nazist care ealta ”cultul strămo-ilor” ]]]$0Aupă
decesul mamei din J! decemrie !GFL, cu o situa*ia materială modestă, plecat de acasă (-i din cauza rela*iilor tensionate cu
tatăl său$, frustrat de refuzul admiterii la cademia de 5elle rte din Iiena, au constituit premizele pentru apari*ia ocultis&
mului în via*a lui .dolf /itler01erioada cât a stat la Iiena i&a dat (totu-i$ posiilitatea să oserve ”de&aproape” măre*ia ora&
-ului cosmopolit, capitală a unui imperiu cu circa F de milioane de supu-i: %ermani, ma%'iari, poloni, evrei, sloveni, cro&
a*i, sâri, români, etc0=n !GFG s&a îtâlnit la Iiena cu ;anz von ;ieenfels0a%ner (!"!H&!""H$ cu Inelul $i#elungilor, lucra&
rea )ienzi – având la ază un roman istoric al lui )ul@er&;Ktton (autor, printre altele -i al <ltimelor zile ale ;ompeiului, al
anoni$, viziunea cosmolo%ică a lui a%ner din ;arsifal, ideile, conceptele -i lucrările lui 4riedric' Nitzsc'e (!"##&!GFF$
au contriuit la influen*area tânărului .dolf0
1ropa%anda antinazistă sus*inea că /itler nu ar fi citit nici o carte sau că refuzul admiterii la <niversitate i&ar fi
distrus visele de glorie, provoc!ndu&i o aversiune puternică față de toate formele de intelectualitate, izol!ndu&se tot mai
mult în lumea pe care și&o imagina09umpăra dar -i împrumuta căr*i rare, citind c'iar o carte pe zi (illiam ; ?'irer – ."e
)ise and t"e /all of t"e ."ird )eic"$0. citit căr*i despre marism, ma%ie orientală, Ko%a, 'ipnotism, astrolo%ie, ocultism,
talmudism, numerolo%ie, %rafolo%ie, psi'oRinezie, ma%ie nea%ră, simolism0+&a citit pe /e%el, /omer, Ovid, 9icero, Aante,
Nietzsc'e, ?c'ellin%, ?c'iller0.utodidact, avea cuno-tiin*e %enerale mai multe decât în academician de nivel mediu0.tunci
când micile rezerve financiare s&au terminat, .dolf a apelat la dormitorul săracilor unde l&a cunoscut pe <osep' 8reiner (un
alt ”rezident fi” al acestui dormitor$ cu care a petrecut ore între%i discutând despre reli%ie, astrolo%ie, -tiin*e oculte0.cela-i
8reiner (<osep' 8reiner – -as Ende der itler (tos, W[ric', !G#L$ sus*inea în memoriile lui că /itler citea cărțile de că&
lătorie ale neo#ositului explorator suedez %ven edin, cercetător al regiunii "imalaene în căutarea B%"angri&0aB ti#etan0
/itler, a fost sau nu a fost, ”cavaler templar” al 'rdo $ovi .empliB 1rivitor la acest fapt, un detaliu cu o anumită
valoare îl furnizează ilfried Aaim (în lucrarea -er (ann, der itler, die Ideen ga#, 7[nc'en, !G", pa%0 !J> edi*ia a ++&a
!G", pa%0 JL$ care citează o scrisoare a lui ;anz von ;ieenfels (datată JJ feruarie !GHJ$ adresată unui anume err e&
mil = frater emilius0=n respectiva scrisoare, ;anz îl numea pe /itler unul din BeleviiB noștri0Nic'olas 8oodricR&9larRe
sus*ine că această afirma*ie ar putea avea un sens fi%urat, că /itler era o persoană cu aceiași ideologie0Nu este u-or de dat
un răspuns tran-ant, dar toate indiciile par să încline către un răspuns afirmativ0Aaim, în calitate de psi'olo% interesat de
-tiin*ele oculte (-i sectare$ a reu-it să&i ia un interviu lui ;anz von ;ie&
enfels (la !! mai !G!$ la re-edin*a din 8rinzin% (cu pu*in timp îna&
inte de decesul lui von ;ieenfels$0/itler l&ar fi căutat pe von ;ieen&
fels la sediul revistei 'stara (la 2odaun – Nic'olas 8oodricR&9larRe &
."e 'ccult )oots of $azism, T'e .cuarian 1ress, ellin%orou%',
Nort'amptons'ire, !G"$ spunându&i că era interesat de teoriile rasis&
te ale acestuia, dar -i de câteva numere ale revistei 'stara pe care nu
le avea0
O altă opinie sus*inută de 2udolf 7und (2udolf 7und –
-er )asputin immlers, ien, !G"J, pa%0 J$ citează o anume doam&
nă B5B care ar fi afirmat că /itler ar fi frecventat %rupul de la 'rdo
$ovi .empli între !GF" -i !G!H0.cestea ar fi proele unice care pot
sus*ine ideea apartenen*ei lui /itler la ONT01are pu*in, neeistând nici măcar un zvon, vreo #!rfă care să ne%e apartenen*a
lui /itler0=n
nea sc'im,
de mai sus, eistădin
începând destule
stân%a,date evidente
se află 7atincare pot întări
)ormann, convin%erea
.dolf /itler -i că /itler a/immler$0<udecând
/einric' fost un memru al ONT (în alt
dintr&un ima%i&
punct
de vedere, să ne ima%inăm că ne&am afla într&o sală de judecată, încercând să discernem dacă o ”persoană străină” (;anz
von ;ieenfels$ a avut o anumită influen*ă asupra ”asasinului” (.dolf /itler$ în a-a fel încât, prin ideile proprii să&l convin&
%ă de juste*ea punctului de vedere0
! – /itler considera revista lui von ;ieenfels destul de importantă, motiv pentru care î-i sacrifica anii pentru alimenta*ie0
7ai târziu, /itler va declara că ideologia politică și rasială s&a format în anii petrecuți la 3iena, citind reviste cu caracter
rasist0
J – /itler sus*inea cu fervoare discu*ii despre tematica revistei cu cel pu*in un cole% de cameră, iar cei care au asistat la
discu*ii au făcut cunoscut că ideolo%ia lui von ;ieenfels era destul de ine înrădăcinată în mintea lui /itler0
H – =n mod si%ur, /itler -i von ;ieenfels s&au întâlnit, cel din urmă ajutându&l cu o mică sumă de ani, respectiv dându&i
lui /itler eemplare pe care nu le avea ale revistei0
# – =n scrisoarea din JJ feruarie !GHJ adresată lui frater emilius, von ;ieenfels îl nume-te pe /itler un elev de&al nos&
tru0
HGJ
  – O anume doamnă B5B, considerată drept ”sursă si%ură” de 7und, afirmă că /itler a frecventat %rupul ONT între !GF"
-i !G!H0.nalizând aceste date se poate spune că /itler a între*inut raporturi de colaorare c'iar -i după vizita la von ;ieen&
fels0=n anii succesivi a decis să de*ină controlul oricărui tip de idee esoterică, interzicând activitatea astrolo%ilor -i a oculti-&
tilor -i ne%ând pulic orice le%ătură cu ace-tia09u toate acestea, nu a renun*at la medium, la speciali-ti în interpretarea mi-&
cărilor pendulului sideral, făcându&-i 'oroscoapele cu re%ularitate în #un@erul de la )erlin până în a-a numitele ”ultime zi&
le” din martie&aprilie !G#0Nu numai /itler era interesat de ocultism0/u%' Trevor&2oper în ."e 0ast -as of itler nota că
la două săptămâni înainte de înfrân%ere, la !H aprilie !G#, 8oeels a discutat cu /itler pe firul scurt: /\"rerul meu, mă
#ucur alături de dumneavoastră6)oosevelt a murit6Este scris în stele că a doua umătate a lunii aprilie va aduce o mare
întorsătură6stăzi este vineri, 1V aprilie6Este momentul întorsăturii decisive0
1erioada petrecută de /itler în înc'isoarea de la ;andser%, după putsc"&ul din !GJH, poate fi considerată că a
contriuit la modificarea ideilor politice ale lui /itler02en5 .lleau face cunoscută mărturia lui /anfstkn%l: nul petrecut
la 0ands#erg a avut ca efect sc"im#area ideilor lui itler cu cele ace celorlalți colegi de carceră6ntisemitismul lui itler
a luat o întorsătură, în mod decisiv, rasisto&agresivă6Este intrigant modul în care )udolf ess a reușit să&i inoculeze men&
talitatea lui aus"ofer0=nainte de întemni*are, crezul politic al lui /itler se concentra doa în domeniul politic0Tot /anfstkn%l
spune: :n timpul unei discuții cu (at"ilde von ?emnitz Dviitoarea soție a lui 0udendorff, înainte de întemnițare, itler s&a
arătat sceptic privitor la Breligia s!ngelui nordic ale cărei #aze cosmologice (at"ilde pretindea că vrea să i le facă cunos&
cuteB0/itler ar fi întrerupt&o: $u este scopul meu să pun #azele unei noi filosofii6(ă interesează, în mod esențial, partea
practică04ranz )ardon (alias /ra#ato, !GFG&!G"$, func*ionar de ran% înalt în conducerea nazistă făcea cunoscut în /ra&
#ato (4ranz )ardon – /ra#ato, [ppertal, !GLG$ că /itler ar fi fost afiliat al 'rdinului (asonic al enturionului de ur
din Aresda, cunoscut mai de%raă ca 0oa celor 990 Norman 7acEenzie în lucrarea %ecret %ocietes (Ne@ QorR, !GML$ con&
firmă calitatea de mason de ran% înalt a lui /itler0=n !GHH, von ?eottendorf a pulicat lucrarea ."e (agicians spunând că
/itler o*inuse %radul de (are (aestru al enorden în !GHJ01e multe pelicule -i în multe ima%ini, /itler apare într&o ipos&
tază aparte, cu mâinile încruci-ate pe piept, ca simol al (arelui (aestru al puterii (Quri Ioroiov –."e )oad to poca&
lpse6 %tep of t"e %erpent, 7oscova, !GGG, pa%0 G#$07oscova de*ine -i ea documente privitoare la apartenen*a la 7asone&
rie a lui /itler07asonul estonian 8unnar .arma sus*inea după inteviul luat lui
/itler la HF septemrie !GHF -i reprodus în pulica*ia Eesti Elu la HF au%ust
!GG# că itler i&a făcut o #ună impresie0
=n octomrie !G!", cu două luni înainte de primirea rucii de /ier,
/itler a suferit o orire temporară în urma unui atac cu %aze de luptă (la !M au&
%ust !G!#, viitorul /\"rer s&a înrolat în 2e%imentul + al +nfanteriei )avareze$0
Ci&a petrecut convalescen*a la ?pitalul 7ilitar din 1ase@alR (în nordul 8ermani&
ei$ su suprave%'erea medicului psi'iatru 3dmund 4orster care l&a dia%nosticat
cu isterie psi"opatică0Aespre cele petrecute la 1ase@alR se cunosc foarte pu*ine
detalii0=n !GHH, 8estapo a trecut -i a luat toate documentele privitoare la /itler,
distrug!ndu&le0Aoctorul 4orster s&a sinucis în acela-i an0.ntisemitismul aflat în
stare latentă la /itler, inoculat pe perioada lecturilor mistice de la Iiena, este -i
mai viguros după ”sejurul” de la 1ase@alR07edicul 2udolf )inion (folosindu&se
de lucrarea pulicată de doctorul 3rnst eiss – care în !GHH a părăsit 8ermania &
-er ugenzeuge = ."e Ee7itness = (artorul$ în istor of "ild"ood uar&
terl su%era că psi'iatrul 4orster, su pretetul tratamentelor medicale, i&ar fi in&
dus în mod suliminal lui /itler anumite mesaje -i idei (illiam )ramleK – ."e
2ods of Eden$01e perioada cât a fost tânăr -i se afla la Iiena, /itler l&ar fi cunos&
cut pe alter <o'annes ?tein care pe durata celui de&al doilea răzoi mondial a
fost consilier al primului ministru en%lez inston 9'urc'ill illiam )ramleK &
."e 2ods of Eden$0/itler l&ar fi dus pe ?tein de&a lun%ul Aunării să&l viziteze pe
misticul /ans ;odz, un pădurar rustic -i cule%ător de plante, despre care se spunea că ar avea în vene sân%ele vec'ilor tri&
uri %ermanice0+ma%inea de mai sus se află în 8ara 9entrală din 7ilano, iar prin tet se pune întrearea dacă respectiva
reptilă măn!ncă ființa umană, sau este cea care dă BviațăB ființei umane, ca Bsrcine a unei linii de s!ngeB B
;a JF septemrie !GJJ, ."e $e7 Hor@ .imes anun*a implicarea lui /enrK 4ord în mi-carea na*ional&socialistă a
lui /itler, ca sus*inător material al a%ita*iilor antisemite din 7[nc'en05erliner .age#latt a pulicat (-i el$ un protest împo&
triva din
%an, lui 4ord privitor4ord,
!"G#0/enrK la implicarea
antisemitluiînfocat,
în politica
a fost8ermaniei04ord era memru
autorul căr*ii Evreul al ;alestina
Internațional 0odge
, pulicată în V[Y din Aetroit,
8ermania 7ic'i&
cu titlul Evre&
ul Etern -i ca ”a%resivitate” se apropia de Aietric' 3cRart0;a sediul 1artidului Nazist – 5raunes ause = asa 5rună – /it&
ler avea o foto%rafie a lui /enrK 4ord, iar editorul %erman al Evreului Etern era nimeni altul decât T'eodor 4ritsc'0?upra&
vie*uirea 1artidului Nazist s&a făcut -i cu fondurile ”?ocietă*ii 4ord”, lucru de care /itler era or%olios, fapt pentru care (în
!GH"$ 4ord a fost primul american -i a patra persoană care a o*inut cea mai înaltă distinc*ie care se putea acorda unui non&
%erman: (area ruce a %upremului 'rdin al 3ulturului 2erman0
Dn fapt ”pitoresc” care ar aduce o confirmare în plus a aten*iei acordate ”-tiin*elor oculte” îl face cunoscut 1eter
;evenda în ."e <n"ol lliance (9ontinuum +nternational 1ulis'in% 8roup +nc, D?., !GG$0?pre finele lui !GHJ, 3va
)raun (amanta lui /itler$ a încercat să se sinucidă în noaptea de "allo7een (saatul de %am"ain$0)raun a supravie*uit ten&
tativei, dar ”lâncezeala” pare să fi afectat starea de spirit a lui /itler0.jutorul i&a venit din partea lui 3ric <an /anussen, un
austriac (pe numele adevărat /ersc'ell ?teinsc'neider, pe care /itler l&a cunoscut în !GJM$, care&i prezintă ”'oroscopul”,
dar cu o previziune misterioasă: perspectivele erau #une, dar a adău%at că /itler era victima unui #lestem sau al unei vrăi0
1entru ca /itler să se eliereze de ”ne%ativitate” era nevoie ca cineva să mear%ă în ora-ul natal al lui /itler, într&o noapte cu
HGH
lună plină, fi la miezul nop*ii, pentru a scoate din curtea unui măcelar, din pământ, rădăcină de mătră%ună (#elladona$0;a
nivel european, mătră%una este una din plantele cunoscută pentru proprietă*ile ei medicinale -i ma%ice, fiind utilizată ca af&
rodisiac, dar -i la confec*ionarea amuletelor09âteva detalii ies în eviden*ă: curtea unui măcelar, ideea de s!nge și durere a&
sorite, în mod mistic, de către pământ, etc09um&necum, după o serie de coinciden*e izare sau ”manevre prost %estionate”,
la HF ianuarie !GHH trece de la stadiul de ”politician terminat” la titlul de cancelar0
9ontrar celor care sus*in că pe perioada de la Iiena /itler ar fi fost antisemit, în acea perioadă .dolf s&a ucurat
de prietenia -i amici*ia multor evrei (Een .nderson – itler and t"e 'ccult, Ne@ QorR, !GG, pa%0 HL$ ajun%ând ca în !G#F
să facilitezeemi%rarea medicului evreu 3duard )loc' – cel care a tratat&o pe mama lui /itler de cancer – în ?D. (2ic'ard
?c'@artz – itlerCs ;olitical and ntisemitism 7as esta#lis"ed in >iena, ?vensRa Aa%ladet, G ianuarie !GGL$01rofund in&
teresat de ocultism, după terminarea răzoiului, în ilioteca de la )erc'tes%aden (ascunsă într&o %alerie suterană$, s&au
%ăsit numeroase volume dedicate esoterismului0
;ua*i de tăvălu%ul evenimentelor, deseori se uită sau se trece cu vederea că -i
dictatorii, tiranii istoriei nu au eistat sin%uri03i doar -i&au desfășurat partitura în ”lumi&
nile rampei”0Aeparte de acestea se consuma via*a de zi cu zi a familiilor lor0.loZs /itler
<r0, născut .loZs 7atzelser%er (!H ianuarie !""J, Iiena – JF mai !GM, /amur%$ a fost
fiul lui .loZs /itler (tatăl lui .dolf /itler$ -i al 4ranzisRa 7atzelser%er, fiind – deci –
fratele vitre% al lui .dolf /itler (ce&o fi .at>elser%er -i .at>eltovBBB$0Aupă moartea
.nnei 8assl&/oerer – so*ia lui .loZs senior – acesta s&a căsătorit cu 4ranzisRa (.loZs <r0
s&a născut în perioada cât tatăl său nu a fost căsătorit cu 4ranzisRa$ cu care va mai avea
un copil – .n%ela, sora vitre%ă a lui .dolf /itler01e când .loZs <r0 avea doi ani, 4ranzisRa
moare -i .loZs ?r0 s&a căsătorit cu o nepoată – Elara, viitoarea mamă a lui .dolf /itler0
Ain documentele de*inute de O?? privitoare la .n%ela, aceasta s&a mutat după primul
răzoi mondial la Iiena devenind ”mana%er” la (ensa cademia Nudaica0inând cont
de concep*iile evreie-ti privitoare la anumite norme (reunite su denumirea de @os"er$ o
persoană, dacă ar fi fost de ori%ine non&evreiască, ar fi putut să de*ină o astfel de func*ie, dar mai ales, să&-i ”desfă-oare”
activitatea în acel mediuB ('ttp:UUen0@iRipedia0or% $0Aupă ce .dolf /itler a preluat conducerea 8ermaniei, .n%ela (în mijlo&
cul ima%inii alăturate$ s&a mutat de la Iiena la )erc'tes%aden, ca femeie de serviciu0
Iolumul al X++&lea al Ne7is" Encclopedia nota: "iar și atunci c!nd o evreică pare
să&și ascundă aparențele, ea își arată trăsăturile rasiale evreiești cu o claritate mult
mai mare dec!t înainte (/ennecRe Eardel – dolf itler = /ounder of Israel în >ar
7it" Ne7s = dolf itler = /ondator al Israelului, în conflict cu evreii, !GL#, 7arva
1ulis'er, !J!!, 3lve*ia$0.cela-i Eardel, în prefa*a lucrării sale face cunoscută o si&
tua*ie care s&a petrecut în timpul documentării0.juns la )uenos .ires, în re%iunea
9'aco, a discutat cu diver-i reprezentan*i ai comunită*ii evreie-ti02ăspunsurile pe
care le&a primit nu fac decât să întărească anumite ”convin%eri”: itler, un austriac
pe umătate evreuR, Eic"man (.dolf$ din 0inz, pe care l&au prins aici, era evreu în
întregimeR0O evreică antisionistă, din punct de vedere al unei ”clasificări”, lansa va&
rianta 5en 2urion și itler segundoR0
Ain cauza atmosferei tensionate dintre părin*i, la !# ani .loZs <r0 a plecat de acasă, în !GFF fiind an%ajat al 'ote&
lului %"el#ourne din Aulin (+rlanda$0=n !GFG, .loZs <r0 a cunoscut&o pe )rid%et Ao@lin% cu care s&a căsătorit la H! iunie
!G!F09ei doi s&au stailit la ;iverpool -i vor avea un fiu – illiam 1atricR /itler (illiam 1atricR ?tuart&/ouston, !J mar&
tie !G!! – !# iulie !G"L$0)rid%et Ao@lin% -i&a scris memoriile în care a făcut cunoscut că o perioadă de timp (!G!J&!G!H$,
.dolf /itler (viitorul /\"rer$ ar fi fost la ei, la ;iverpool07ul*i istorici au considerat că )rid%et ar fi adău%at acest detaliu
doar pentru a facilita vânzarea căr*ii08re% /allet (în lucrarea itler 7as a 5ritis" gent = itler a fost agent #ritanic$ lansa
ipoteza că răz#oiul nu a fost dec!t o Bimensă iluzieB, provocată de Bmagicieni oculțiB, cu scopul Binstaurării unui guvern
mondialB09itând memoriile lui )rid%et Ao@lin% – ."e (emoirs of 5ridget itler, !GLG, privitor la perioada citată (mai
precis feruarie&noiemrie !G!J$, /allet sus*ine că /itler -i&ar fi petrecut respectiva întindere de timp la 5ritis" (ilitar
;sc"&'ps >ar %c"ool din cadrul +nstitutului TavistocR0;a întâlnirea cu /itler, )rid%et îl descria D666 complet o#osit, fără
#agae, era sc"im#at, iar oc"ii aveau priviri stranii (pa%0 JG,H$0?ă vede*i ce va declara 2udolf /ess000
.cela-i /allet ”sălta la fileu” câteva întreări la care, din anumite puncte de vedere, cu %reu s&ar putea da o epli&
ca*ie:
! – Ain ce motive Occidentul – all ?treet (?D.$, 7area )ritanie (prin )anR of 3n%land$ a contriuit la preluarea puterii
de către /itler (respectiv de către nazi-ti$B
J – Ae ce, la AunRerue, au fost lăsa*i să scape HH0FFF de solda*i ai liațilorB
H – Ain ce motive nazi-tii nu -i&au dat seama decât foarte târziu că sistemul de codare al informa*iilor era compromisB
# – Ae ce /itler nu a preluat controlul 7editeranei (prin cucerirea ?trâmtorii 8iraltar$ în condi*iile în care 4ranco ar fi ră&
mas neutruB
 – Ain ce motive /itler nu s&a atins de câmpurile petroliere ale 2usiei (dar le&a folosit pe cele ale 2omâniei$, respectiv a
lăsat intacte câmpurile petroliere din Orientul 7ijlociuB
M – Ae ce /itler a acordat mai multă importan*ă politicii rasiale decât să se concentreze pe câ-ti%area răzoiuluiB
L – Ain ce cauze, sediile I 2 /ar#en nu au fost atacate de către liați prin omardamente, în timp ce la Aresda, JL0FFF
de victime (conform rucii )oșii Internaționale din 8eneva$ ”s&au ucurat” de ”inefacerile” alia*ilorB =n vara lui !G#F,
când nazi-tii triumfau în fa*a .n%liei prosternate, -eful $azi (ilitar Intelligence = #7er – amiralul il'elm 9anaris, i&a
comunicat ministrului român de eterne (prin*ul 7i'ail ?turdza$ ca 2omânia să rămână neutră întrucât .n%lia va câ-ti%a
HG#
răzoiul0.cela-i mesaj l&a primit -i 4ranco, conducătorul ?paniei din acea perioadă0Ain punct de vedere al ”prolemei rasi&
ale”, tot /allet face cunoscut că tatăl lui .dolf /itler – .loZs /itler ?r0 & ar fi fost conceput de ”cineva” din familia 2ot'&
sc'ild împreună cu 7aria ?c'iRle%ruer în urma unui ritual&viol satanic07ăi să fieBV <ames 3dmond de 2ot'sc'ild (!G
au%ust !"#&J noiemrie !GH#$, evreu, s&a căsătorit cu .del'eid (care a fost fiica lui il'elm Earl 2ot'sc'ild$07ama lui
<ames ()ettK ?alomon von 2ot'sc'ild$ prin na-terea fiului ei, i&a devenit -i veri-oarăV .loZs /itler (tatăl lui .dolf$ s&a căsă&
torit cu ”nepoata” Elara0Aoar atâtBV Iiitoarea contesă 9arnarvon (so*ia lordului 9arnarvon, cel care în !GJJ a descoperit
mormântul lui TutanR'amon$ – .lmina om@ell (în ima%inea din stân%a$
era fiica ile%itimă a lui .lfred 2ot'sc'ild07ai mult decât atât, ca parte a acor&
dului pre&matrimonial dintre .lmina -i lordul 9arnarvon, .lfred 2ot'sc'ild
a acceptat să plătească datoriile pre&eistente ale viitorului so* al .lminei
(circa !F0FFF de lire sterline$, oferind ca ”zestre” .lminei -i FF0FFF de lire
sterline0=nainte de moartea prematură a lordului 9arnarvon (survenită la 
aprilie !GJH$, .lmina avea deja o ”rela*ie” stailă cu colonelul +an Oslo@
.iger Aennistoun0Aa*i ceva pa%ini în urmă -i vede*i cine face parte din ”co&
lectivul de oameni ai muncii” de la ."e Economist0Tot un AennistounV 1ură
coinciden*ăBV
9a orice familie de ”vi*ă noilă”, 9arnarvon î-i avea domeniul lui,
iar re-edin*a familiei -oc'ează prin dimensiuni0=n 9astelul ig"clere (din
/amps'ire – 7area )ritanie$ eista o cameră (-i poate că mai eistă în pre&
zent$ numită East nglia )oom în care, cu re%ularitate, aveau loc ”-edin*e
spiritiste”01rintre invita*ii participan*i se afla -i sir 3d@ard 7ars'all /all
(jurist -i memru al 1arlamentului en%lez$0
*ai ce <i,e7 ri,țul C0arles cu.ără rorietăți , Ro.,ia
Ro=er $ue,ti,7 Qost .erce,ar7 .e.<ru al Clu<ului Rotar47 sKa ,K
5ră=ostit 5e satul Lo.a, 5i, Mu,ții Șurea,uStee i Aliso,7 la Al.aK
ul Sec7 iKau =ăsit (-i ei VVVVVVVV$ locul e care lKau isat 5i,tot5eau,a (”4ormula .?”, nr0 G" din septemrie JF!!$0=n
prezent, politica epansionistă a .n%liei poate fi considerată drept ”utopie” dar, dacă
după moartea lui 2o%er, ?teve, .lison -i a celorlal*i ca ei (ritanici$ proprietă*ile de&
vin (în cazul în care au cumpărat terenul$ parte a ”teritoriului ritanic”, să vedem
atunci câte ”cuie ale lui 1epelea” eistăVVVV =n ima%inea din stân%a se află .lmina (la
vârstă adultă$ împreună cu +an Oslo@ B.igrulB Aennistoun0+nforma*iile privitoare la
”.lmina P 9o” au fost preluate din .ndre@ 9ollins, 9'ris O%ilvie&/erald – .utan&
@"amun, JFFJ, Iir%in )ooRs, T'omas arf ?tudios, 2ainvillerd, ;ondon, MG/.0
=n martie !GHM, /itler declara cercului de apropia*i: merg încotro mă duce
;rovidența, ca un somnam#ul, iar celor care nu&i împărtă-eau ideile politice le răs&
pundea că 1artidul Nazist nu este doar o ”forma*iune politică” -i interpretarea nazis&
mului doar din punct de vedere politic înseamnă pierderea din vedere a elementului
central0Iăzută dintr&un alt punct de vedere, perioada !GJ!&!G# este caracterizată de
#M (patruzeci -i -ase$ de atentate la via*a (inte%ritatea$ lui .dolf /itler, dintre care !F
doar în !GHH, fiecare dintre atentate având ”soarta lui”0Dnele dintre ele au fost puse
în aplicare de către ”diletan*i”, altele au fost sla pre%ătite, dar au eistat -i tentative
descoperite ca urmare a trădării sau a superficialită*ii cu care s&au ascuns documen&
tele0.lte tentative, studiate cu aten*ie -i minu*iozitate, pre%ătite ”la ceas”, nu au fost
duse la îndeplinire din cauza ”fatalită*ii”03ste un lucru pu*in -tiut că .dolf /itler,
fiind austriac, a cerut -i a o*inut cetă*enia %ermană aia la J feruarie !GHJ0
(9astelul /i%'clere$0
!GH" – septemrie – atentatul pre%ătit de %eneralii ;ud@i% )ecR -i 4ranz /al&
der din )erlin>
!GHG – noiemrie – atentatul de la 7[nc'en, pre%ătit de %eneralii 4ranz /al&
der -i Eurt von /ammerstein&3uord>
!G#! –– martie
!G#H iunie ––atentatul
tentativapre%ătit la 1aris de
de la ?molensR către %eneralul
a %eneralului 3r@invon
/ennin% itzleen>
Tresc'&
o@>
& martie – tentativa de la 2astenur% a maiorului 4aian von ?c'laren&
dorf>
& aprilie – atentatul de la )erlin al %eneralului 9'ristoff von 8ersdorf>
& iunie – tentativa de la 7[nc'ena căpitanului /ans von )reic'temuc's>
& noiemrie – tentativa de la )erlin pre%ătită de căpitanul .el von )ussc'e>
& decemrie – atentatul de la 2astenur% pre%ătit de colonelul 9laus von ?tauffener%>
!G## – feruarie – tentativa de la )er%'of a căpitanului /ans von )reic'temuc's>
& iulie – tentativa colonelului 9laus von ?tauffener%07area parte dintre atentatorii primilor ani (!GJ!&!G#H$ nu au
fost descoperi*i, din diverse motive0Aoar cei care au participat la atentatul colonelului von ?tauffener% din JF iulie !G##
au fost %ăsi*i, aresta*i, tortura*i -i condamna*i la moarte (până la HFau%ust !G##$01e lân%ă ”metodele uzuale”, la eecu*ii
s&au folosit ”a%ă*area în cârli%e de măcelărie”, ”spânzurarea cu corzi de pian”0?tatistic vorind, au fost descoperi*i ca aten&
HG
tatori circa FFF de indivizi, dintre care numai HFFF la tentativa din JF iulie !G##0Ci pentru că multe evenimente au avut
loc su semnul ”fatalită*ii” sau al ”coinciden*ei”, iată câteva dintre coinciden*ele le%ate de
”numărul G”:
! – la G noiemrie !G!", il'elm al ++&lea de /o'enzollern a adicat -i a plecat în Olanda0.
luat sfâr-it perioada celui de&al ++&lea 2eic' prin proclamarea )epu#licii de la >eimar, ora-
care a devenit capitală0
J – la G noiemrie !GJH a avut loc 5eer alle ;utsc"&ul na*ional&socialist de la 7[nc'en cu
inten*ia de răsturnare a %uvernului )avariei03-uarea loviturii de stat a dus la arestarea lui
3ric' ;udendorf, /ans von ?eisser, .dolf /itler -i Otto von ;osso@0
H – la G noiemrie !GH", prin ?ristall $ac"t = $oaptea de ristal s&a declan-at campania anti&
evreiască din 8ermania ca urmare a asasinării lui von 2at', la 1aris, la  noiemrie al acelu&
ia-i an (?ristall $ac"t s&ar fi putut ”declan-a” în orice zi de după  noiemrie> poate că anu&
mite personaje s&au pus la ”adăpost” sau poate că se dorea atriuirea unui ”caracter divin” ac&
*iunii de pedepsire$0=n ima%inea din stân%a se află sir 3d@ard 7ars'all /all0
# – la G noiemrie !"L, la /oKers@erda (în ?aonia$ s&a născut 2udolf von ?eottendorf0
 – la G noiemrie !GH", la Ne@ QorR, a început procesul lui 4ranz Eu'n, nazist american, conducătorul asocia*iei 5und0
M – la G noiemrie !GHG are loc o tentativă de asasinat împotriva lui /itler cu ocazia unei comemorări0
9u atâtea tentative de asasinat într&o perioadă de timp atât de scurtă, cum a fost posiil ca
/itler să ajun%ă, fără prea mari ”daune” până la sfâr-itul răzoiuluiB Nimic mai simplu, prin eisten*a
du#lurilor, a sosiilor0/ans 2inRs, ca dulură a lui /itler a fost folosit după atentatul din JF iulie !G##0
.lfred ?treic'er, 8ustav eller au fost (amii$ duluri ale lui /itler în cadrul evenimentelor pulice0
<ulius ?c'recR (în ima%inea alăturată$ – %% %tandartenf\"rer – după ce a primit medalia de aur a 1arti&
dului Nazist, în !GHH0. fost memru&fondator al %tosstrup dolf itler -i în calitate de -ofer eperi&
mentat, l&a înso*it pe /itler pe durata deplasărilor prin 8ermania01ână la moartea survenită din cauza
menin%itei (în !GHM$, ?c'recR a fost, mereu, alături de /itler0Ain cauza asemănării, poate că a fost -i
una din sosiile lui (2oin ;umsden – immlerCs 5lac@ 'rder6 istor of t"e %%, 19JV&194[ = 'rdinul
$egru al lui immler6' istorie a %%, 19JV&194[, ?utton 1ulis'in% ;imited, ?troud, 8loucesters'ire,
!GGL$0
3ste dificil de crezut că /itler a ac*ionat de unul sin%ur, că reu-ea să magnetizeze masele în a-a fel încât să le
atragă de partea lui01oate că a reu-it, dar nu cu toată lumea căci au eistat -i persoane care au colaorat de ”unăvoie”0
Earl 2oert )osc' (!"L#&!G#F$ industria- în domeniul ener%iei -i al ener%eticii, a fost sus*inător al lui /indenur%
(!G!"&!GHJ$0.dministrator&dele%at la ”).?4” (din !GJM$, a fost sus*inător al lui /itler la ale%erile din !GHJ0. fost admi&
nistrator dele%at al ”+ 8 4aren” (!GHM&!G#F$0;a moartea lui în !G#F, la conducere i&a urmat un anume Erauc'0/enrK Ei&
ssin%er face parte, printre altele, din consiliul de administra*ie de la ”2oert )osc' 8m'”0
IiRtor ;ud@i% )orsi%, antreprenor în domeniul transportului pe calea ferată, a fost sus*inător al lui /itler (între !GJH
-i !G##$0
erner von )raun (!G!J&!G"#$, -ef al sec*iunii )ac"ete Experimentale la Eummendorf (!GHJ$, -ef al ;roiectului 4
(rac'etele IJ$ la 1eenenmunde (între !GH" -i !G#$0. fost -ef al 2rupului de ercetare de la <%E-'(– 7area )altică
(între !GHG -i !G##$0=n ima%inea de mai jos se află alter Aorner%er (în stân%a$ -i erner von )raun (în dreapta$ în !G##0
. devenit director al entrului de la 4ort )liss (din Teas, ?tatele Dnite$ pentru pro&
iectele privitoare la rac'etele intercontinentale, respectiv rac'etele interplanetare
(între !G# -i !GMJ$0. fost ini*iatorul (în colaorare$ proiectului rac'etei Nupiter, al
rac'etei 3anguard, respectiv al proiectului pollo (!GMJ&!G"F$ din ?tatele Dnite0
3rnst )uer%in, industria- %erman, l&a sus*inut pe /itler începând cu anul !GHH0
.restat în !G#M, a fost judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul I 2 /ar#en$ în
!G#", fiind condamnat la doi ani de înc'isoare0
/einric' )uetefisc', industria- din domeniul petrolului, a fost sus*inător al lui
/itler din !GHF0. fost arestat -i judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul I 2
/ar#en$ din !G#", fiind condamnat la M ani de înc'isoare,
alter 2ic'ard Aarr5 (!"G&!GH$, func*ionar pe lân%ă 7inisterul .%riculturii (între !GJ" -i !GHF$0. fost memru al
N?A.1 -i alsănge
conceptului ?? dinși !GHF,
păm!ntfiind desemnat
, respectiv de către /itler
al spațiului vital0.(din
fostpartea
-ef al N?A.1$ să studieze
”9orpora*iei )eforma
.limentare” grară0Teoretician
a 2eic'&ului al
(!GHH$ -i mi&
nistru al 2eic'&ului pentru alimenta*ie -i a%ricultură (!G#F&!G#J$0. fost arestat în !G#M, judecat la N[rener% (;rocesul (i
niștri$ în !G#G -i a fost condamnat la L ani de înc'isoare, dar a fost elierat în !GF0
2ic'ard Aemeric', cadru ??, responsailul ”9asei de 9opii” de la IelpRe0. fost arestat în !G# -i judecat prin 1roce&
sul de la N[rener% (;rocesul 3elp@e$ în !G#M0. fost condamnat la !F ani de înc'isoare, dar a fost elierat în !GF0
ladKsla@ Aerin%, medic polon, în !G#F a fost arestat -i trimis la .usc'@itz09a medic -i simpatizant nazista fost nu&
mit ?apo (-ef$ al medicilor interni-ti (între !G#! -i !G#H$0=mpreună cu medicii nazi-ti a eperimentat diverse procedee me&
dicale asupra prizonierilor (printre care -i sterilizarea feminină, între !G#! -i !G#H$03lierat de către 8estapo în !G##, în
!G# a fu%it în .n%lia04iind arestat -i în .n%lia (în !G#$, a fost elierat fără să fie judecat0
/ans Aeterin%, industria- petrolist olandez (de mare importan*ă$ de la ”2oKal Autc' ?'ell”, a fost sus*inător al lui /it&
ler între !GHF -i !G#F01e unde î-i avea ”2oKal Autc' ?'ell” zonele de foraj, în acea perioadăBBB
Earl .dolf 4erdinand 3er'ardt, industria- metalur%ist, a fost sus*inător al lui /itler din !GHF0. fost arestat în !G#M,
judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul ?rupp$ în !G#", fiind condamnat la G ani de înc'isoare0. fost elierat în
HGM
!G!0
.leander von 4alRen'ausen, %eneral&maior al ermac't, participant al conjura*iei împotriva lui /itler din !G#J (care
nu a fost pusă în aplicare$, comandant militar în )el%ia -i 4ran*a septentrională (de Nord$ între !G#F -i !G##0.restat în
!G#L -i etrădat în )el%ia, a fost judecat de către un Triunal )el%ian în !G!, fiind condamnat la !J ani de muncă silnică0
. fost elierat după ! (cincisprezece$ zile09iti*i să vede*i ce soartă a avut ;5od Ae%relle, voluntar el%ian0
/orst 4isc'er, ofi*er ?? -i medic&cercetător în E; ( ?onzentrations 0ager = 0agăr de oncentrare$ )uc'en@ald, între
!G#! -i !G#J, respectiv în I; (3ernic"tungs 0ager = 0agăr de Exterminare$ .usc'@itz (!G#H$0. fost arestat în !G#M, jude&
cat în !G#L la N[rener% (;rocesul (edici$ -i a fost condamnat la înc'isoare pe via*ă01edeapsa i&a fost redusă la ! ani de
înc'isoare0
Otto 9'ristian 4isc'er, anc'er, a fost sus*inător al lui /itler din !GHF0=ntre !GH -i !G#F a fost -ef
al ”2eic'%ruppe )anR”0
4riedric' 4licR, industria- în domeniul o*elului, a fost un simpatizant al lui /itler începând cu anul
!GHF0. fost arestat în !G#M, judecat în 1rocesul de la N[rener% ( ;rocesul I 2 /ar#en$ din !G#" -i a fost
condamnat la L ani de înc'isoare0. fost elierat în !GF0
Earl /ans 8enzRen, ofi*er ??, medic -i memru al N?A.1 din !GHH09ercetător (efecte -i terapie$
în domeniul tifosului eantematic în E; Aac'au (în !GHG$0. fost -ef al %erviciilor %anitare ale affen
?? între !G#F -i !G#0. fost arestat în !G#M, judecat în 1rocesul de la N[rener% ( ;rocesul (edici$ în
!G#L -i a fost condamnat la înc'isoare pe via*ă01edeapsa a fost comutată la JF de ani de înc'isoare -i a
fost elierat în !G0(=n ima%inea alăturată se află /ermann ?c'mitz$0
4riedric' 8uttman, pre-edinte al ”Aresdner )anR” (!GJG&!G#F$ a devenit simpatizant al lui /itler în !GHF0
1aul /aefli%er, industria- în domeniul lânii, filonazist, a fost arestat în !G#0<udecat în 1rocesul de la N[rener% ( ;ro&
cesul I 2 /ar#en$ din !G#", a fost condamnat la J ani de înc'isoare0
Eurt /a%en, medic cercetător, a studiat efectele produselor ”)aKer” asupra prizonierilor din E; )uc'en@ald (!G#J&
!G#H$0
7artin /eide%%er (!""G&!GLL$, filosof eisten*ialist, a fost filonazist începând cu anul !GH0
Otto /enRel, industria- în domeniul vinifica*iei, sus*inător al lui /itler, a fost socrul lui <oac'im von 2ientrop (pre&
zent în foto%rafia alăturată$0
/ans /il%ard, reprezentant al ”9ompaniei de .si%urări a 2eic'”&ului (între !GH" -i
!G#H$0
1rin*ul .u%ust il'elm /o'enzollern – %% 2ruppenf\"rer – %eneral&locotenent ”ad 'o&
norem”, ca fiind al patrulea fiu al ?aiser&ului (!GH#$0;a ce lupte a luat parteB
8ustav +m'ausen, c'imist evreu, inventatorul procesului de o*inere a săpunului -i %răsi&
milor sintetice alimentare din cărune01entru inven*ia lui a fost ”răsplătit” cu arianizarea (în
!GHG$0
4riedric' <ae'ne, industria- în domeniul petro&c'imiei, a devenit filonazist în !GHH0. fost
arestat în !G#M, judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul I 2 /ar#en$ din !G#", fiind
condamnat la un an -i -ase luni de înc'isoare0=n !GMF a fost decorat cu %teaua 'rdinului de
(erit a 2epulicii Aemocrate 8ermane0
4riedric' il'elm Eatzenelleno%en, medic cercetător în domeniul temperaturilor înalte
asupra prizonierilor în E; Natz@eiler (!G#J$0. fost arestat în !G#, judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul (edici$
din !G#L -i a fost condamnat la înc'isoare pe via*ă0
il'elm Eeppler, %eneral&maior al ??, consilier economic al lui /itler în perioada !GHF&!G#F0. fost a%entul personal
al lui /itler la Iiena pentru pre%ătirea aneării .ustriei – nsc"luss0. fost fondatorul cluului ;rietenii lui immler0. fost
a%ent secret al ?A în ?lovacia pentru pre%ătirea pleiscitului din !GHG0. fost arestat în !G#, judecat în 1rocesul de la N[&
rener% (;rocesul (iniștri$ din !G#G0. fost condamnat la !F ani de înc'isoare, dar a fost elierat în !G!0
3rnst 3duard Eorel, medic al ”?ocietă*ii IolRs@a%en” la /anovra (între !G#F -i !G#J$0. fost medic al ”9asei de 9o&
pii” de la 2ue'en (#FF de mor*i în !G#H$ -i a fost arestat în !G#M0. fost judecat în acela-i an de către un Triunal )ritanic,
la Aac'au, fiind condamnat la moarte01edeapsa i&a fost modificată în înc'isoare pe via*ă0
8ustav Erupp von )o'len und /alac' (!"LF&!GF$ a fost pre-edintele ”Erupp .8” între !GJ -i !G#H0. fost pre-e&
dintele industria-ilor %ermani (între !GH! -i !G#H$ -i în calitate de sus*inător al lui /itler a înfiin*at în !GHH /ondul dolf

oitler
zi depentru
pedeapsăIndustria 2ermană0.
fiind înlocuit, fost”eroare
printr&o arestat judiciară”
în !G# -i la
judecat la N[rener%
ispă-irea (;rocesul
pedepsei de lui (deînparcă
către fiul?rupp$ !G#",s&ar
nufia numit
efectuat
la nici
fel,
de parcă ar fi arătat la fel, ”eroare” pe naiaVVV$0
.lfried 4eli .l@in Erupp von )o'len und /alac' (!GFL&!GLM$, fiul lui 8ustav, a fost administrator dele%at al
”Erupp .8” (între !G#H -i !G#$0. fost vice&pre-edintele amerei )eic"&ului pentru 'țeluri și rmament (!GHG&!G#$0.
fost arestat în !G#, judecat în cadrul 1rocesului de la N[rener% ( ;rocesul ?rupp$ din !G#", a fost condamnat la !J ani de
înc'isoare, dar a eecutat doar 0
1'ilipp ;enard (!"MJ&!G#L$, laureat în fizică -i iolo%ie0. fost profesor al Dniversită*ii din /eideler% -i laureat al
premiului Noel pentru fizică în !GF0Teoretician al superiorită*ii rasiale, a refuzat teoriile lui 3instein ca fiind evreu0=n
!G#, fiind căutat pentru a fi judecat (avea "H de aniVVV$, a fost salvat de interven*ia comună a autorită*ilor academice din
Dniversitatea )erlin0
7a%nus von ;evetzo@, evreu, a fost -eful 1oli*iei din )erlin (între !GJ" -i !GH$0
3mile 7aurice (în foto%rafia de mai jos$, evreu, colonel al ??, a avut le%itima*ia cu numărul J (în cadrul ??> le%itima&
*ia numărul !F a primit&o /itler$ a trăit până în !GLJ (2oin ;umsden, cit$03ste ănuit că ar fi fost amantul .n%elei 2eli
HGL
 2aual (nepoata favorită a lui .dolf /itler, în !GJ"$0. fost eecutantul ;urga )oe"m din HF
aprilie !GH#0
4ritz 7eer, responsail cu ciclul de produc*ie al cauciucului la I; 7ono@itz, în contul ”+
8 4aren”0. fost arestat în !G#M -i judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul I 2 /ar#en$
din !G#"0. fost condamnat la L ani de înc'isoare, dar a fost elierat în !GF0. fost industria- -i
anc'er al anului !GMF în 2epulica 4ederală 8ermania0
illK 7essersc'mitt (!"G"&!GLM$, industria- în domeniul aeronauticii, a devenit sus*inător
al lui /itler în !GH!0. fost proiectantul avioanelor de vânătoare (essersc"mitt (E 1K9 -i va fa&
ce parte din staff&ul de la 3.A? ('ttp:UU@@@0nnd0com $0
8er'ard 1eters a fost proprietarul ”?ocietă*ii Ae%es'”, producătoare a cristalelor de &
@lon 50. fost arestat în !G#, judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul I 2 /ar#en$ din
!G#"0. fost condamnat la  ani de înc'isoare0
/ans /erman 1ister (!"G#&B$ a fost comandant al E; )uc'en@ald între !G#J -i !G# -i l&a
înlocuit pe Earl Otto Eoc' (fostul comandant al la%ărului, între !GHL -i !G#!$0. fost arestat în !G#M, judecat în 1rocesul de
la N[rener% (;rocesul 5uc"en7ald$ din !G#L -i a fost condamnat la moarte0?entin*a nu a fost eecutată, ne-tiindu&se ni&
mic de acuzat0
3rnst 2aual, a%ent fiscal de stat între !GJ" -i !GH, a fost primul so* al sorei vitre%e a lui /itler (.n%ela /itler$ -i ta&
tăl .n%elei 2eli 2aual0
8eor% 2ein'ardt, anc'er important, a fost sus*inător al lui /itler începând cu !GHF0=ntre !GH# -i !G#H a fost memru
al onsiliului 2eneral al Economiei )eic"&ului0
8ustav 2ic'ter (!G!H&!GG!$ are o importan*ă particulară pentru 2omânia0. fost căpitan al ??, epert în prolemele
evreie-ti fiind implicat în deportările evreimii din 2omânia (!G#!&!G#H$03ra în rela*ii deoseit de une cu primul ministru
al 2omâniei (;eca, !G#!&!G##$0. fost arestat de către ru-i în !G# -i condamnat la J de ani de înc'isoare0Aupă !F ani a
fost etrădat în 8ermania0. fost judecat de către un Triunal 8erman în !GM! -i condamnat la # ani de înc'isoare aia în
!G"J0
/ans olf%an% 2omer% a fost director al -epartamentului Experimental pentru $avigația eriană al ;uft@affe (în&
tre !GHG -i !G#J$0. fost arestat în !G# -i prin judecarea în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul (edici$ din !G#L, a fost %ă&
sit nevinovat0=n ima%inea de mai jos (eecutată în !GJG$ sunt prezen*i (primul din stân%a, cu palton$ 4ranz Xavier ?c'@arz
& trezorerierul – N?A.1, respectiv (în plan apropiat, spre
stân%a$, /einric' /immler (2oin ;umsden, cit$0
.lfred 2osener%, evreu, !"GH&!G#M, laureat în litere -i
filosofie la 7oscova în !G!L, anul 2evolu*iei )ol-evice0.
fost memru al N?A.1 din !G!", cunoscându&l pe /itler la
7[nc'en (în acela-i an$0. fost director la 3Tl@isc"er 5eo&
#ac"ter între !GJ# -i !GHF, deputat în 2eic'sta% (!GHF, !GHJ,
!GHH$ -a a fost unul din participan*ii de la putsc"&ul din !GJH0
. fost -ef al N?A.1 între !GJ# -i !GJL, -ef al -epartamen&
tuluiBfaceri ExterneB din N?A.1 (între !GH# -i !GHG$, res&
pectiv responsail al -epartamentului B:ndoctrinare Ideolo&
gicăB din cadrul N?A.1 (!GH#&!GHG$0. fost autorul lucrării
-er (t"us des JK Na"r"underts = (itul secolului AA, tet
fundamental pentru na*ional&sociali-ti0. fost )eic"@ommisar
pentru teritoriile ocupate ale 3uropei Orientale (!GHG&!G#!$,
respectiv )eic"minister (”ministru al 2eic'”&ului$ pentru acelea-i teritorii (între !G#! -i !G#$0. fost arestat în !G#, jude&
cat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul ;rincipal$ în !G#M0. fost condamnat la moarte fiind spânzurat la !M octomrie
!G#M0
/jalmar /orace 8recleK ?c'ac't (!"L"&!GLF$, )eic"minister al economiei între !GHH -i !GH", a fost înlocuit cu alter
3manuel 4unR (!"GF&!GMF$, director al 5erliner 5Trsenzeitung (principalul ziar financiar %erman între !GJ# -i !GH$0
?c'ac't a fost sus*inător al lui /itler din !GJF0. fost func*ionar al ”Aresdner )anR” din !GJH0=n calitate de %uvernator al
”2eic' )anR” (!GHH&!GHG$ l&a înlocuit pe /ans ;ut'er (pre-edinte al ”2eic' )anR” între !GJH -i !GHH, devenit amasador
la as'in%ton
loc$0. între plenipoten*iar
fost ministru !GHH -i !G#J$0. participat
pentru la complotul
Economia împotriva
)eic"&ului lui /itler
(!GH&!GH"$, din septemrie
)eic"minister fără!GH" (care nu
portofoliu a mai avut
(!GH&!GH"$0.
fost implicat în atentatul împotriva lui /itler din JF iulie !G## -i a fost trimis în la%ărele de la 2avensruecR, 4lossenur% -i
Aac'au0. fost elierat de către alia*i în !G# (dacă numărul de VKKK de implicați în atentatul din JF iulie !G## este real, în&
seamnă că ?c'ac't ori a fost foarte norocos, ori a fost foarte ine protejat$0. fost judecat la N[rener% ( ;rocesul ;rincipal$
în !G#M -i a fost considerat nevinovat0. fost arestat de către 1oli*ia )avareză -i judecat de Triunalul pentru Aenazificare
(vezi 7einl la Ion Piriac$ fiind condamnat la " ani de înc'isoare0. fost elierat în !G#" iar din !GF a ieșit definitiv din
aten*ia justi*iei0=n calitate de Expert în Economie Internațională a *inut conferin*e în 3%ipt, ?iria, +ran, +ndonezia (între
!GF -i !GMF$0
Eurt ?c'mitt, director %eneral al ”?ocietă*ii de .si%urări .llianz” a devenit simpatizant al lui /itler în !GHF, fiind -i
memru al cluului ”1rietenii lui /immler” (!GHG&!G#$0. fost )eic"minister al economiei (între !GH# -i !G#$ înlocuin&
du&l pe .lfred /u%ener% (!"M&!G!$, industria- în domeniul cinemato%rafiei -i proprietar al ”?tudiourilor D4.” (între
!GJ -i !G#F$0Aupă terminarea răzoiului nu s&a mai -tiut nimic despre el0
OsRar ?c'indler (!GF"&!GL#$ industria- în domeniul produselor din o*el, a fost proprietarul unei farici în )ruennlitz0
HG"
. devenit nazist înfocat în !GHF iar între !GHG -i !G#, fără să renun*e la concep*iile naziste, a salvat evrei trimi*ându&i la
muncă la una din filialele societă*ii, la 1laszo@ (în 1olonia$0
3rnst ?c'ulte&?trat'aus, a fost astrolo%ul personal al lui /ess, respectiv al 9artierului 8eneral al lui /itler între !GH
-i !G#!0Aupă ce /ess a fu%it în .n%lia în !G#!, 3rnst a fost trimis în E; ?ac'sen'ausen0
Earl 4riedric' von ?iemens (!"LJ&!G#!$ a fost sus*inător al lui /indenur% iar după !GHH -i după venirea la putere a
nazi-tilor, a devenit simpatizant al acestora0
4ritz .u%ust T'Kssen (în ima%inea alăturată$, industria- în domeniul o*elului, a devenit sus*i&
nător al lui /itler în !GJH0. fost conducătorul ”.socia*iei 8ermane a O*elului – Iereini%te ?ta'l&
@erRe” din zona industrială 2u'r (între !GJ -i !GHG$0=n !GHG, după semnarea acordului cu D2??,
s&a ”desprins” de N?A.10=n !G#J este arestat de către 8estapo -i a fost deportat în E; Aac'au,
fiind elierat de către alia*i în !G#0
T'omas < atson, cetă*ean al ?D., pre-edinte la ”+)7”, societatea care a furnizat nazi-tilor
sistemul ”/ollerit'” pentru automatizarea prelucrării datelor personale (!GH#$, sistem care a fost
folosit în la%ărele de concentrare0
)ern'ard eiss, industria-, a devenit simpatizant al lui /itler în !GHF0. fost arestat în !G#M -i
a fost judecat în 1rocesul de la N[rener% (;rocesul /lic@$ – !G#L0. fost condamnat la J ani -i M
luni de înc'isoare0Aupă eecutarea pedepsei, în !GF a fost numit vice&pre-edinte la 5undesver&
#and -eutsc"en Industrie0
9ei care, într&un fel sau altul, l&au ajutat pe /itler (-i implicit, sistemul nazist$ sunt mult mai mul*i0Dnii poate că
nici nu apar în ”documentele de ar'ivă” oficiale0Aupă terminarea răzoiului, cei ”vinova*i” -i&au ispă-it partea de vinovă*ie
-i -i&au văzut, în continuare, de via*a lor0?unt destul de mul*i -i cei care, vinova*ii fiind, au %ăsit de cuviin*ă să dispară (pro&
lema este că a5eărații i,oați nu au fost judeca*i -i nici nu au fost pedepsi*i$0
7artin )ormann s&a născut la !L iunie !GFF devenind memru al /rei@orps în !G!"0=ntre
!GJH -i !GJ a fost arestat pentru mai multe ”acte revolu*ionare”0=n !GJ a devenit memru al
?., a fost -ef al ?. în Turin%ia -i în !GJM a devenit memru al N?A.10. fost deputat în )eic"&
stag iar între !GHH -i !G#! a fost -ef al secretariatului lui 2udolf /ess0. fost -ef al ”9ancelariei
1artidului” & ;artei@anzlei, dar -i secretarul personal al lui /itler0. fost )eic"minister fără porto&
foliu (în !GH"$ -i după fu%a lui /ess a fost considerat al doilea succesor al lui /itler0. fost coman&
dant al 3ol@sturm în !G##0. fost prezent la căsătoria lui /itler (unde a fost ”cavaler de onoare”$, a
fost eecutorul testamentar al lui /itler -i în semn de recuno-tiin*ă, /\"rer&ul i&a otezat un copil,
pe .dolf 7artin )ormann04ost ministru pentru ”.facerile 1olitice ale N?A.1” (în timpul %uver&
nului 8oeels, aprilie !G#$, după terminarea răzoiului a dispărut09ercetat în contumacie de că&
tre Triunalul de la N[rener%, în !G#M a fost condamnat la moarte, în lipsă01rezen*a lui )ormann
în partea superioară a conducerii naziste, ”aplecat” mai mult către
partea materială a acestei ideolo%ii, a făcut ca acesta să&-i pre%ă&
tească fu%a din timp0.lăturat se află copia unui document privitor
la un cont de*inut de tandemul )ormann&1eron la sediul din )uenos
.ires al ”Aeutsc'e )anR” (din ar'ivele ”9entral de +nteli%encia”,
.r%entina$0.dolf 7artin )ormann s&a născut la !# aprilie !GHF -i a
fost alintat cu apelativul ?rTnzi – prescurtarea de la ?ronprinz0=ntre
!G#F -i !G# a urmat cursurile ”.cademiei 1artidului” din )avaria0
=n !G#L a renun*at la luteranism, a trecut la romano&catolicism -i în
!GH a fost numit preot al ”?acred /eart 4at'ers”0. petrecut mul*i
ani ca misionar în 9on%o, iar la cererea lui de&a fi trimis misionar
în .merica de ?ud este refuzat, lucru eplicail prin faptul că tatăl
său -i&ar fi %ăsit adăpost în .r%entina, ajutat de către Iatican0=n ur&
ma unui accident, în !GMG, este în%rijit -i ajutat să&-i revină de&o că&
lu%ări*ă – sora 9ordula – cu care s&a căsătorit în !GL!0=n !GGJ a de&
venit profesor de teolo%ie -i din JFF! a început să *ină conferin*e în
.ustria, 8ermania, c'iar -i în +srael, vorind despre ororile nazis&
mului0 Otto ?RorzenK ar putea fi considerat un alt ”favorizat” al re%imului nazist, din mai multe punc&
te de vedere0=n !G#H, în calitate de trimis personal al lui /itler, l&a elierat pe 7ussolini care era de&
*inut în captivitate la 8ran ?asso, în +talia0. fost reformator al Ccolii de Tancuri din )erlin -i după
atentatul împotriva lui /itler din iulie !G##, i&a căutat pe cei vinova*i cu ajutorul ”)ri%ăzilor ??”0=n
calitate de comandant al ”)ri%ăzii !F )lindate” a ac*ionat în ”spatele frontului” cu mijloace -i uni&
forme capturate de la americani0=n !G# este arestat, este judecat de către un Triunal )ritanic (la
Aac'au$, dar în !G#L a reu-it să fu%ă0Ae-i răzoiul era în plină desfă-urare, activitatea celor de su
comanda lui a continuat cu ferilitate, departe de linia frontului0=n !G#H, un %rup de oameni de
-tiin*ă (incluzând %eolo%i, istorici$ a fost semnalat în zona ”7onts5%ur” desfă-urându&-i cercetările
în diverse puncte ale 4ran*ei de ?ud (9oriYres, 2ennes&le&9'âteau$, acordând o aten*ie aparte peri&
metrului delimitat de vec'ile a-ezări catare unde se presupunea că s&ar fi aflat tezaurul preluat de vi&
zi%o*i prin jefuirea 2omei0=ntre !G#F -i !G#!, ?RorzenK a petrecut o perioadă de timp în 4ran*a cu divizia -as )eic"0=n iu&
nie !G#! a fost trimis de către /itler în 1olonia pentru a lupta împotriva ru-ilor0?uccesul elierării lui 7ussolini, elo%iile
HGG
aduse de către /itler, respectiv de către /immler, a făcut posiilă includerea lui Otto ?RorzenK în elita nazistă07ai ales că
s&a căsătorit cu fata lui /jalmar ?c'ac't, +n%e ?c'ac't0;a începutul lui !G##, ?RorzenK a fost trimis la 9oriYres, lucru
ineplicail, mai ales că %ermanii începuseră să piardă pe toate fronturile09olonelul american /o@ard )uec'ner (în lucra&
rea Emerald up = r@ of 2old din !GG!$ lansa ipoteza că ?RorzenK ar fi %ăsit o parte din tezaurul (materialV$ care ar fi
apar*inut vizi%o*ilor0Ain 9oriYres, prin Toulouse, l&ar fi dus în 8ermania, adăpostindu&l la 7erRers, la HJF de Rm sud&vest
de )erlin0=n calitate de ofi*er al avan%ardei, )uec'nan -tia despre informa*iile 1oli*iei 7ilitare .mericane privitoare la con&
*inutul minei de potasiu de la Easeroda0Otto ?RorzenK a murit de cancer în !GL, fără să fie căutat (precum 3ic'man$ de
nimeni, oferindu&-i (după răzoi$ serviciile *ărilor din Nordul .fricii0
9u toată efuziunea caracteristică ”marilor evenimente” treuie *inut cont că au eistat -i oameni (solitari sau or&
%aniza*i în asocia*ii diverse$ care, într&un fel sau altul, s&au opus lui /itler, ideolo%iei propa%ate de el, respectiv de reprezen&
tan*ii re%imului nazist0Oameni apar*inând diverselor cate%orii sociale, cu pre%ătire diferită, înfluen*a*i (-i ei la rândul lor$ -i
anima*i de idealuri, diferite din punct de vedere politic0 5aumgruppe – sau 2rupul 5aum, de inspira*ie comunistă, a fost
aat pe saotaje, fiind fondat de către /erert )aum (!G!J&!G#J$, evreu comunist, mecanic la ”?ocietatea ?iemens”0Ain
acest %rup mai făceau parte (alături de /erert$ 7arianne )aum (!G!#&!G#J$, sora lui /erert> 3dit' 4raenRel (!GJH&
!G##$> ;otte 2ot'olz (!GJ#&!G##$0Aestul de tineri ca vârstă -i&au %ăsit sfâr-itul fiind aresta*i de către 8estapo -i împu-ca*i0
)ote ?apelle – sau 'rc"estra )oșie, un alt %rup antinazist (tot de influen*ă comunistă, după cum su%erează denu&
mirea$ a fost înfiin*at de către /arnaR .r@id (!GF!&!G#J$, func*ionar (între !GHH -i !GHM$ la 7inisterul de 3conomie al
2eic'&ului (evreii erau destul de lieri să se mi-te, să lucreze – c'iar la minister – a c'iar să aiă timp pentru ”mi-carea
antinazistă”$07ildred /arnaR (născută 4is', !GFJ&!G#H$ – învă*ătoare> .dolf 8rimme (!""G&!GMH$ – între !G#M -i !GL a
fost director al ”?ta*iilor de 2adio” ale 248> .dam EucR'of (!""L&!G#H$> 8reta EucR'of (născută ;orRe, !GFJ&!G"!$ –
so*ia lui .dam, deputată în 1arlamentul 2A8 între !G#" -i !G" – sunt o parte din cei prezen*i în cadrul or%aniza*iei ”Or&
c'estra 2o-ie”0
+ndustria-ii cu ”vederi politice socialiste” s&au %rupat -i ei într&un %rup antinazist numit (nu după cum ar fi fost
normal în vremurile respective, ”.c*iunea .ntinazistă” sau ”4rontul .ntinazist”$ ci 000”Dniunea 3uropeană”0Dnul din repre&
zentan*ii acestui %rup, 8eor% 8roscurt' (socialist$ a devenit avocat în !GHF0=n septemrie !GHG a înfiin*at %rupul de rezis&
ten*ă antinazistă ”Dniunea 3uropeană”0=n septemrie !G#H a fost arestat de către 8estapo, nemai-tiindu&se nimic despre el0
7ilitarii %ermani, cu opinii diferite fa*ă de ale majorită*ii s&au or%anizat în ?reisauer ?reis – sau ercul )otitor0
3u%en 8erstenmaier (!GFM&!G"M$, teolo% evan%'elist> <ulius ;eer (!"G!&!G#$, sindicalist social&democrat> 1eter QorR
von artenur% (!GF#&!G##$, doctor în drept> 7arion QorR von artenur% (născută inter, !GF#&!G"!$, doctor în drept
reprezintă o parte din memrii asocia*iei ercul )otitor0
lu#ul de (iercuri este o altă asocia*ie a militarilor cu concep*ii antinaziste, care i&a adus alături pe /ans Oster
(!""L&!G#$, /ans ?piedel (!"GL&!G"#$ – amii %enerali în ermac't0=ntre !GJ -i !GMF, ?piedel a fost comandant al N.&
TO pentru 3uropa 9entrală07ilitarii cu ori%ini noile s&au %rupat în erren lu# = lu#ul domnilor01rintre componen*i s&
au aflat: 4aian von ?c'larendorf (!GFL&!G"F$, jurist, avocat -i maior în ermac't, viitor memru al 1arlamentului 3u&
ropean (între !G# -i !GM$> 2oert /avemann (!G!F&!G"J$, învă*ător comunist04iind arestat de către 8estapo este con&
damnat la moarte, dar eecu*ia a fost anulată de două ori0=ntre !GF -i !GMH, /avemann a fost deputat al 2A80
.u eistat -i persoane simple (muncitori, lăcătu-i, dul%'eri, func*ionari$ îndoctrina*i cu concep*ii utopice ( co.uK
,is.ul$ care -i&au sacrificat propria via*ă (uneori pe a celor din apropiere$ pentru ”apucături” la fel de utopice ( ,a>is.ul$0
<o'ann 8eor% 3lser (!GFH&!G#$> Otto 3n%ert (!GF!&!G##, muncitor la ;eipzi%, comunist -i saotor$> Eaet'e NiederRirc'&
ner (!GFG&!G##, activistă comunistă din !GJ – deci de la !M aniVVV$03mi%rată în !GGH în D2??, în !G#H s&a reîntors în
8ermania pentru a participa la ”lupta antinazistă”> 7a%nus 1oser (!GFM&!G##$> .nton ?aefRo@ (!""!&!G##$, muncitor ele&
ctromecanic> erner ?c'arff (!"GG&!G##, comunist evreu$, 2oert D'ri% (!""G&!G#J$, muncitor la ”?ocietatea Osram” din
)erlin0
.u eistat -i persoane pentru care nazismul se pare că a fost o ”sursă de inspira*ie”, iar faptul că au avut simpatii
naziste nu le&a afectat prea tare via*a sau cariera0?ir Os@ald 2enald 7osleK (!"GM&!G"G$, politician en%lez, ministru fără
portofoliu, a fost (în !GHJ$ fondatorul ”Dniunii 4asci-tilor )ritanici”01e durata celui de&al doilea răzoi mondial a fost ares&
tat -i *inut izolat din motive de securitate, iar după terminarea răzoiului a încercat (fără prea mare succes$ să ”reconstru&
iască” 1artidul 4ascist din 7area )ritanie0Ci cum șc"ia nu sare departe de trunc"i, -i fiul lui – 7a 7osleK – a fost imp&
plicat într&un scandal seual cu conota*ii naziste0illiam 4itz%erald Taft (!""F&!GM, politician american$ este autorul ;ro&
gramului %ocialist $ațional (în !GH$ de inspira*ie fascistă0
+nteriorul=n;ojii
ceea;"oenix din E^ni%ser%0
ce prive-te 7asoneria, primul&ministru al 1rusiei (/erman 8^rin%$ spunea
în !GHH: :n național&socialismul german nu este loc pentru (asonerie09u toate acestea, .dolf
3ic'mann a fost afiliat la loja %c"alaraffia (sc"alaraffenland fiind considerată ”*ara de vis” a
%ermanilor$03rnst Ealtenrunner i&ar fi eplicat lui 3ic'mann ”incompatiilitatea” dintre 7a&
sonerie -i nazism (/anna' .rend – Eic"mann în Nerusalem, !GMH$0;oja ndrea %trenua a fost
activă până în !GHG> loja (onana a fost ”dizolvată” în !GHG, iar loja Irene -i&a încetat întruni&
rile aia în !G#F0;oja ur Einig@ett (din 4ranRfurt pe 7ain$ a fost înc'isă tocmai în !G#!0=n&
tre !GJM -i !GH, 7area ;ojă a 8ermaniei încuraja adep*ii lojii ur Edlen ussic"t din 4rei&
ur%să devină memri ai 1artidului Nazist (Iictor Ostre*ov – /reemasonr, ulture and )u&
ssian istor = (asonerie, ultură și Istorie )usească, 7oscova, !GGG, pa%0 "M&""$0Aupă
cum se -tie, jurământul masonic nu ”acoperă” o anumită întindere în timp -i nici nu se suor&
donează vreunei alte instan*e0=n !GHH, 8eor% 4romm'olz î-i ”părăsea” loja pentru a deveni
memru al 1artidului Nazist, ajun%ând până la %radul de .ruppenf\"rer %% în %@ull 5rigade0
#FF
=n !G#G a ”redevenit” mason ajun%ând maestrul lojii um .oten@opf, respectiv al lojii ;"oenix0=n !GL# a fost ales 7are 7a&
estru al 7arii ;oji Dnite a 8ermaniei (7artin ?'ort – Inside t"e 5rot"er"ood = 0a interiorul BfrățieiB, !GGL, ;ondra, pa%0
J", JG$0
Ci totu-i, dacă ?ocietatea T'ule func*iona ca o societate secretă, din ce cauză a început persecu*ia societă*ilor sec&
reteB Orice s&ar spune, nu au fost nazi-tii primii anti&masoni01e la !"FF, în ?tatele Dnite a eistat o asemenea tendin*ă ”an&
ti&masonică” (dar dacă se cercetează anumite documente, această ”tendin*ă” se poate transforma în ”necesitate”$0O primă
eplica*ie ar putea să o ofere c'iar 7asoneria01rin natura ei, 7asoneria a fost -i este o societate secretă cu ritualuri -i parole
secrete care permiteau adep*ilor să se recunoască între ei, toate având loc la interiorul templului masonic0Aar eistă -i jură&
mintele, ”pacturi de sân%e” îndeplinite cu mare solemnitate, o %aran*ie că ini*iatul nu va divul%a, su nici o formă, secretele
lojii03isten*a jurămintelor care ascund secrete nu este pe placul nici unei autorită*i07ai ales într&o dictatură, cetă*enii nu
pot avea secrete, nu pot ascunde nimic ”conducătorului”, altfel ce fel de dictatură ar fiB =n 8ermania nazistă, cetă*enii jurau
loialitate 2eic'&ului -i lui .dolf /itler0. de*ine un secrete apare ca un mod, o tentativă de separare de ceilal*i: Ein 3ol@,
Ein )eic", Ein /\"rer0Nazi-tii -tiau prea ine (prin 2ermanenorden, prin ."ulegesellsc"aft$ câtă putere poate avea o socie&
tate secretă -i de ce anume era capailă09omparativ cu ?ocietatea T'ule, masonii eneficiau de&o activitate mai îndelun&
%ată în timp, erau răspândi*i peste tot în lume, -tiindu&se (sau cel pu*in, ănuindu&se$ că în spatele anumitor mi-cări popu&
lare s&ar fi aflat masonii: 2evolu*ia 4ranceză din !L"G, Aeclara*ia de +ndependen*ă a ?tatelor Dnite, 2evolu*ia )ol-evică
din 2usia0+ar din cele sus*inute de 7asonerie, ”fra*ii” luptau pentru li#ertate, egalitate, fraternitate, deci pentru ”democra&
*ie”0
4u%a lui /ess din !G#! a declan-at o adevărată ”vânătoare de vrăjitoare” din partea re%imului nazist împotriva
oculti-tilor, în special a astrolo%ilor0Aar asta nu înseamnă că la interiorul -i în izolarea loca*iilor diverse, conducătorii na&
zi-ti nu practicau ocultismul (este ca -i cum s&ar sus*ine că la interiorul )isericii – ca institu*ie – nu eistă activitate seua&
lă$0Ci dacă toate activită*ile oculte au fost interzise pe teritoriul 2eic'&ului, protejată de le%i, la interiorul aparatului nazist
func*iona ”?ocietatea .'nenere” ca parte a ??, su conducerea lui /immler0um se poate descrie "nener#eG Imagina&
ți&vă secțiunea de vară a <niversității 5er@ele Dalifornia militarizată, că toți studenții au imunitate, neput!nd fi acu&
zați pentru nici o infracțiune, trecută sau viitoare, fiind autorizați să continue în mod autonom orice proiect de cercetare,
îm#răc!nd uniforme negre cu însemne argintate, după ce au urat credință eternă rectorului6Era un program de studii
umanistice6%u# protecția armelor (1eter ;evenda – <n"ol lliance, !GG, cit$0;a ”.'nenere” se studia mitolo%ia, le%ă&
turile ei cu evenimentele din acele zile> se studiau runele interpretându&se (din diverse puncte de vedere$ rezultatele o*i&
nute, dar se acorda o aten*ie semnificativă -i fiecărei rune în parte0Aacă ”Dltima T'ule” (ca localizare$ se afla în +slanda, a
fost acordată o aten*ie deoseită ;roiectului Islanda, respectiv $ordic 2esellsc"aft = %ocietatea $ordului, o uniune de inte&
rese care i&a adunau laolaltă, la al I&lea con%res al ”?ocietă*ii Nordului” (de la ;[ecR$ pe .lfred 2osener%, 8udmundur
4ino%ason (responsailul )iliotecii Na*ionale +slandeze din 2ejRjaviR$, <o'ann 3 7ellKe (secretar de stat norve%ian,
pre-edinte al sociației grare $orvegiene$, 9arl 1atric Ossa'r (din partea ?uediei$ -i .lfred 1loetz (fondatorul Institu&
tului de Igienă )asială$ – din partea 8ermaniei0=n materie de teme de activitate -i interese oculte nu a fost lăsat deoparte
nici Tietul02ezultatele lui 3rnst ?c'kfer sunt reflectate de cantitatea de material microfilmat de la $ational rc"ives, dar -i
de ziarele vremii care nu au ”scăpat ocazia” să relateze despre ac*iunile lui ?c'kfer0=n ima%inea de mai jos este prezent 9as&
telul e@elsur%, sediu al ”?ocietă*ii .'nenere”0Turnul central, cilindric,
mai mare, este orientat către nord0;a interiorul acestui turn aveau loc întruni&
rile esoterice ale ?? ( ?reismuseum >e7els#urg$0
”I^lRisc'er )eoac'ter”, în JG iulie !GHG, relata: -octorul Ernst
%c"fer, căpitan al %%, a dus la îndeplinire cu un succes extraordinar, prima
expediție ti#etană a %%, urm!nd să se întoarcă în cur!nd în 2ermania0”Aer
Neue Ta%” din J! iuliu !GHG (cotidian din 1ra%a în care articolul a apărut cu
două luni înainte de 5litz ?rieg = )ăz#oiul /ulger$, relata: -in /ran@furt, JK
iulie6Expediția ti#etană a doctorului Ernst %c"fer, care a staționat îndelung
la 0"asa și la %"igatse Dcapitala ;ancen 0ama este pe cale să se întoarcă
în 2ermania6u spriinul clasei conducătoare locale, doctorul %c"fer a re&
ușit să o#țină B?angurB, voluminosul text sacru al ti#etanilor, de 1K8 volu&
me, pentru care au fost necesare 9 animale de transport6$umeroase exem&
plare din flora și fauna .i#etului sunt în drum spre 2ermania D6660Aupă răz&
oi nu
care se maiconceptul
a lansat -tia nimic(admi*ând,
de ”Ean%jur”0”?f
în cazul8raal” nu a fost
unei posiile nici el ”trecut
eisten*e cu vederea”0Otto
a unui loc anume pentru 2a'n (!GF#&!GHGB$
?f 8raal$ a fost
că 2raal&ul cel o
nu este
proprietate exclusivă a 5isericii atolice0+ma%inea de mai jos prezintă proiectul ori%inal definitiv (!G##$ al compleului
de clădiri >e7e7ls#urg = 2raals#urg09astelul ar constitui vârful ”lanciei
lui ;on%inus” (care a penetrat coastele lui +sus – considerat de către na&
zi-ti ca fiind un ”arian pur”$0<nirea cu s!ngele pur are loc în turnul
nordic al castelului prin intermedierea cultului mistic pus la punct de
Earl 7aria ili%ut ( ?reismuseum >e7els#urg, planurile E!MHU!GHG
-i E!HU!G##$0
1rintre oiectele de studiu ale ”?ocietă*ii .'nenere” s&au aflat
domenii care în prezent ar putea fi catalo%ate ca apar*inând ”-tiin*elor
frontieră”, unul din acestea fiind domeniul pendulului sideral0Nazi-tii
s&au folosit de ”pendul” ca modalitate de %ăsire a anumitor ”loca*ii”,
”*inte”, atunci când nu se -tia nimic despre localizarea %eo%rafică a aces&
#F!
tora01rocedeul pendulului a fost folosit de către ec'ipa condusă de ?c'ellener% pentru aflarea locului în care era captiv
7ussolini, respectiv 7arina 8ermană a făcut un eperiment cu un ar'itect din ?alzur% (;ud@i% ?tranian$ care a reu-it să
depisteze (cu ajutorul pendulului$ locul în care se aflau cuirasatele %ermane 5ismar@ (nu e cățeluC ;apadopolinei$ -i ;rinz
Eugen0?&a studiat (cu deoseit succes$ folosirea te'nicilor de condi*ionare psi'ică pe care s&a clădit ceea ce azi se nume-te
”spălarea creierului” -i ”răzoi psi'olo%ic”0Aepartamentul doctorului 2asc'er era implicat în cercetări care să prevină -i să
trateze cancerul, în dezvoltarea unei formule 'emostatice care să loc'eze sân%erarea în cazul rănirii pe câmpul de luptă0
2ein'ard 8e'len în !G#0
O?? – Office of ?trate%ic ?ervices (viitoarea 9+.$ încerca -i ea să *ină pa&
sul cu utilizarea ”serului adevărului” în manevrarea politică0<o'n 7arRs în lucrarea
."e %earc" for t"e (anciurian andidate descria eperien*ele conduse de doctorul
infred Over'olser la ?pitalul ”?t0 3lizaet'” din as'in%ton: %&a pro#at mescali&
na, scopolamina, s&au pro#at diverse #ar#iturice6:n primăvara lui 194V, omisia a
decis că BIndica anna#isB & mariuana = se releva ca find su#stanța cea mai pro&
mițătoare, încep!ndu&se un program de testare în cooperare cu B;roiectul (an"a&
ttanB60a orice rezultate s&ar fi auns, sponsorii I alegeau su#iecții care ec"ivalau
cu țiganii și evreii naziștilor de la -ac"auF #olnavii mintali, prostituate, străini, de&
ținuți, toxico&dependenți, adesea persoane care aparțineau unei minorități0/immler
se interesa foarte mult de eperimentele care aveau loc la ”?ocietatea .'nenere”0.tunci când, după atentatul din G noiem&
rie !GHG împotriva lui /itler, s&a decis ca suspectul 8eor% 3lser să fie tratat cu ”serul adevărului” & ;ervitin – -i să fie inte&
ro%at de patru 'ipnotizatori, deja ”Ordinul Ne%ru” al lui /immler utiliza metode care nu se mai aflau în stadiul eperimen&
tal0+deea de ”atentat” îi făcea paranoici pe to*i, sco*ând la lumină -i confirmând predic*iile făcute de un astrolo% ecentric,
elve*ianul Earl 3rnst Eraft (!GFF&!G#$ care a încercat să&i alerteze pe nazi-ti dar raportul lui a fost clasificat -i ar'ivat0;a
!J iunie !G#!, la o lună după ”fu%a aeriană” a lui /ess, Earl 3rnst Eraft a fost arestat de către 8estapo0Nici /ans 4ranR
(%uvernatorul nazist al 1oloniei$ care îi era prieten nu a reu-it să&l salveze0Tot 4ranR a participat împreună cu )ormann la
reuniunea cu /itler prin care s&a 'otărât culpailizarea astrolo%ilor pentru fu%a lui /ess0Earl 3rnst Eraft a murit în timpul
transferării din la%ărul de la Oranienur% în cel de la )uc'en@ald, la " ianuarie !G#09ontactul lui Eraft la interiorul )%&
 = )eic"ssic"erc"eits"aupstamt = 5iroul entral pentru %iguranța )eic"&ului era doctorul /einric' 4esel (!"GF&!G"$,
astrolo% diletant, cercetător al sanscritei, reclutat de către ?c'ellener%04essel lucra la (. 3II al
2?/. – -epartamentul Bercetare IdeologicăB, cel care se ocupa de ocultism, 7asonerie -i cul&
te0(=n ima%inea din dreapta se află 2udolf /ess, în tinere*e$0=ntre !G#! -i !G#, (. 3II a fost
condus de către .lfred ?i (%eneral maior al ??$ care a jucat un anumit rol în 3or@ommando (os&
@au (2usia, !G#!$0=n aprilie !GH, la JM de ani, ?i a intrat în ?A, iar în !GHG era deja -eful (. II
al 2?/.0=nainte să se înscrie în ??, ?i a fost docent al Dniversită*ii din )erlin, respectiv docent
de lege și științe politice, înscriindu&se în 1artidul Nazist în !GHF0Aupă ce a ispă-it circa # ani din
cei JF (care i&a primit prin 1rocesul de la N[rener%$, a fost recrutat în ”4or*ele ?peciale” ale
2e"len 'rganization împreună cu 7ic'ael .c'meteli (un fost prieten de&al lui 2osener%$, 3mil
.u%usur% (colaorator al -epartamentului %4 – al lui 3ic'mann, dedicat ”prolemei evreie-ti”$0
=n !GM!, ?i era lier -i lucra pentru 000 ”?ocietatea 1orsc'e”09ând 3ic'mann a fost judecat în +srael pentru ”crimele săvâr&
-ite”, -eful lui 3ic'mann (?i$, plin de solicitudine, s&a prezentat la <erusalim ca martor al apărării0
4aptul că nazi-tii au interzis societă*ile oculte %ermane a constituit, involuntar, o ”armă” în mâna alia*ilor02e*ea&
ua de loji se întindea în toată 3uropa -i de acest fapt au profitat Aennis eatleK -i +an 4lemmin% (pe atunci a%en*i secre*i
iar în viitor, romancieri$ care s&au servit de contactele lui .leister 9ro@leK din 8ermania0Ci c'iar dacă masonii, t'elemi*ii,
teosofii, s@edenor%ienii au fost trimi-i la 3ster@e%en sau Aac'au, vârfurile celui de&al +++&lea 2eic' aveau printre ei mis&
tici -i oculti-ti, mul*i dintre ei eliera*i -i dedica*i cauzei naziste0Aacă se *ine cont că /ess (misticul născut în 3%ipt$ era
profund interesat de ocultism, că mi-carea %ermană de rezisten*ă la care aderase /aus'ofer era
con-tientă de înclina*iile ”esoterice” ale acestuia, depărtându&se de ”linia partidului nazist”, im&
plicarea lui 9ro@leK în ”joc” nu mai apare ca fiind lipsită de fundamente0?erviciile secrete ame&
ricane -i ritanice erau la curent că în cadrul pro%ramului spa*ial al ?tatelor Dnite era prezent -i
in%inerul <acR 1arson, memru al OTO al lui 9ro@leK0+mplicat în cercetările privitoare la pro&
pulsia cu com#usti#il solid a rac'etelor, o parte din aceste eperimente erau dedicate pro%ramu&
luinu
-i deofereau
răzoi0Aupă încercări cerute$
performan*ele infructuoase asupra
se trece, comustiililor
dintr&o (careitumului
dată la folosirea se de%radau
-i a în timp scurt
percloratului
de potasiu, fapt care a readus ?D. în competi*ia rac'etelor01arson era memru al ”9altec'” -i al
”<et ;aoratorK”, fiind unicul ocultist cunoscut care are pe partea nevăzută a lunii un crater
care&i poartă numele0Ci totu-i, după clipele de %lorie, <acR 1arson va muri în !GJ la doar H" de
ani după ce o perioadă s&a aflat su influen*a unui anume /rater , cel care va deveni peste timp
întemeietorul %cientolog – ; 2on /uard0(=n ima%inea din stân%a se află 2ein'ard 8e'len în
!GMF, cavaler de 7alta$0
9um ar fi reac*ionat /immler dacă ar fi -tiut că 7a@ell Eni%'t (celerul ”7” al lui +an 4lemmin%$, -eful -e&
partamentului 5[ D# = %ecția ontra Insurecțională de la 7+, era adeptul lui 9ro@leK, iar Aennis eatleK (autorul roma&
nelor preferate de 8^rin%$ lua lec*ii de esoterism de la 9ro@leK în aceia-i perioadă în care colaora cu Noint ;lanning %taff
&ul lui 9'urc'illB 9'iar dacă pe plan principal un răzoi este caracterizat de folosirea armelor, utilizarea ocultismului în
strate%ia de răzoi nu este o no*iune nouă0;a ;ondra, căpitanul ;ouis de o'l lucra su acoperire pentru -epartamentul de
)ăz#oi ;si"ologic -i, folosindu&se de contactele pe care le avea în lumea ocultismului, a pus la cale, împreună cu 3llic
#FJ
/o@e, falsificarea revistei %ermane de astrolo%ie enit -i difuzarea ei în liniile %ermane0+dentică din toate punctele de ve&
dere cu ori%inalul, con*inea su formă de ”sfaturi astrolo%ice” o propa%andă aliată ascunsă0il'elm ulff se pare că a fost
cel care l&a avertizat pe ?c'ellener% că revistele erau falsificate0;a fel, ritanicii nu au ezitat să se folosească de aptitudi&
nile unei femei (.nne, o asistentă medicală care a studiat la )erlin -i W[ric', cunoscătoare a limii %ermane$ care sus*inea
că poate eecuta ”călătorii astrale”0?upusă la testele de verificare, le&a trecut cu rio0< )ernard /utton – >omen in t"e Es&
pionage = /emeile în spiona, T'e 7ac7illan 9ompanK, Ne@ QorR, !GLJ$ sus*inea că strategia politică și militară erau
condiționate și facilitate de cele raportate de nne0
3venimentele -i&au urmat cursul lor, cel pe care îl cunoa-tem în prezent0=ncercările lui 4eli Eersten, respectiv
alter ?c'ellener% (il'elm ulff – odiac und %7astica$ de a&l convin%e pe /immler să trateze cu alia*ii prin interme&
diul %uvernului suedez -i al 9on%resului 7ondial 3vreiesc se loveau de jurământul de loialitate fa*ă de /\"rer de care se
”a%ă*a” /immler> sfaturile pe care i le dădeau to*i de a&l aresta (sau asasina pe /itler$ -i de preluare a controlului *ării în
vederea tratativelor cu alia*ii nu au sc'imat deloc 'otărârea lui /immler0/itler -i&a petrecut cea de&a M&a aniversare la
/arz@alde cu ulff, /immler, ?c'ellener%, Eersten -i un reprezentant al 9on%resului 7ondial 3vreiesc încercându&se
ne%ocierea elierării a altor zece mii de evrei0
1rocesul de la N[rener%, a-a cum a fost el, a avut utilitatea lui0Ain cele ce se cunosc, s&a acordat prea pu*in timp
pentru depozi*ia lui 2udolf /ess, pre-edintele triunalului anun*ând că au trecut cele douăzeci de minute rezervate lui0=nsă
un lucru treuie luat în considerare, ”atitudinea” celor care&l suprave%'eau pe /ess ( $\ren#erg .ri#unals, vol0 XX, mărtu&
ria lui /ess, H! au%ust !G#M, pa%0 HLF&HL!$: m spus mai înainte că un fapt petrecut în nglia m&a făcut să reflectez la ce
se spunea despre acele procese (!GHM&!GH", Dniunea ?ovietică, cu persoane care se autoacuzau iar la aflarea pedepsei apla&
udau cu frenezie$6(otivul este că persoanele care&mi erau aproape pe durata detenției aveau un comportament care m&a
făcut să concluzionez că starea lor mentală era alterată6<nele dintre aceste persoane erau înlocuite, din c!nd în c!nd, cu
alte persoane6;ersoanele nou&venite Dcare le înlocuiau pe cele vec"i aveau priviri stranii6veau oc"ii strălucitori ca de
sticlă, visători666$u am remarcat numai eu, ci și medicul care mă supraveg"ea, doctorul No"nston, un scoțian în serviciul
armatei #ritanice6:n primăvara lui 194J a venit la mine un vizitator care, în mod evident, încerca să mă provoace și care
se comporta straniu6Li el avea aceiași privire6(ai t!rziu, doctorul No"nston m&a între#at ce credeam despre acea persoa&
nă6(ă între#ase Dși eu îi răspunsesem că dintr&un motiv sau altul acea persoană îmi dăduse impresia că nu era normală,
în totalitate, din punct de vedere mental și doctorul nu a negat fiind de acord cu mine, cer!ndu&mi să&i spun dacă am re&
marcat oc"iiZ oc"ii păreau pierduți într&o reverie6-octorul No"nston nu #ănuia că avea exact aceiași privire c!nd venea
la mine6;unctul crucial este că unul din articolele din presa vremii Dcare ar tre#ui să fie conservat în ar"ivele ziarelor
referitor la acele procese (punctul de vedere al unui ziar parizian despre procesele de la 7oscova$ se spunea că Bacuzații
aveau priviri stranii6'c"ii erau strălucitori, cu privirile pierdute, ca în visareB0
/ess era neunB 9e ”suferise” pe durata prizonieratului din .n%liaB Ain ce motive zorul lui spre 7area )ritanie
nu a fost ”fructificat” de către alia*iB 1oate că nu ar fi fost atâtea victime, unele dintre ele ”motive” pentru ”'olocaut”0Ori&
cum, le%ea secretului de stat încă este valailăV Aupă condamnarea primită în !G#M prin 1rocesul de la N[rener%, /ess a
fost înc'is pe via*ă, în înc'isoarea %pandau din )erlin0. început să&-i scrie memoriile dar după câteva volume a rămsa fără
ele, fiind arse de către %ardieni0Ci&a reluat scrierea, dar din nou s&a întâmplat la fel0. murit în înc'isoare, la GH de ani, prea
olnav ca să se ”sinucidă” (după cum au anun*at mediile oficiale$01entru un condamnat (vorind la modul %eneral$ sinuci&
derea -i&ar fi avut rostul la începutul eecutării pedepsei, nu după o anumită perioadă -i la o anumită vârstă0
Termenul de național&socialism, sinonim cu nazismul, a fost ”emanat” de către 7oses /ess în !"MJ, dorind să&l
aplice na*ionalismului evreiesc0.mândouă ideolo%ii (-i sionismul -i nazismul$ î-i vor dezvolta aceia-i strate%ie politică0Dn
document %ăsit de istoricul %erman Elaus 1olRe'n -i pulicat de +srael ?'a'aR în ziarul isrealian JK adere@" (la J septem&
rie !G"!$ făcea cunoscută colaorarea dintre liderii nazi-ti -i cei sioni-ti, amândouă conducerile dorind să %răească emi&
%rarea evreilor europeni spre 1alestina01rincipalele or%aniza*ii sioniste erau 0o"amei arut Israel (mai cunoscută cu denu&
mirea de %terngang$ -i Irgun vai 0eumi, din rândurile cărora au făcut parte (printre al*ii$ Qitz'aR ?'amir -i 7enac'em
)e%in0=n !G#F (;enni )renner – Iron >all, !G"#$ cei din ”?tern%an%” au înmânat un memorandum reprezentantului diplo&
matic %erman de la )eirut prin care se su%era că evreii din 1olonia ar treui să se antreneze militar pentru a putea lupta îm&
potriva ritanicilor, în 1alestina07ul*i politicieni evrei etremi-ti, memri ai ;artidului )evizionist din 1alestina, în !GHF
purtau cămă-i rune (Aonald AaK – /or7ardR "ristian %oldierR, /elsinRi, !G##, pa%0 !HG, !#F$, iar or%aniza*ia teroristă
5etar avea aceia-i or%anizare ca -i ??0=ntre !GHH -i !GH#, ;eopold von 7ildenstein (emisarul lui /einric' /immler$ a vi&
zitat 1alestina înso*it de func*ionari sioni-ti0=n articolele elo%ioase pulicate în -er ngriff, 8oeels saluta lupta evreilor
pentru
să construirea
părăsească unei noi*ări
respectivele de în
țări, 1alestina07ajoritatea
re-edin*ă$ evreilor
preferau 8ermania care au
(+n%rid plecat –din/euerzeic"en
ecRert *ările europene (sau)eic"@ristallnac"t
= -ie care au fost for*a*i
,
."e B?ristall $ac"tB & a 5eacon & B$oaptea de cristalB & un semnal , T[in%en, !G"!$0;a JH decemrie !GH, -er ngriff a
pulicat un interviu al conducătorului sionist 8eor% EaresRi, care se declara satisfăcut de adoptarea legilor rasiale care
interziceau contactele sexuale între evrei și arieni0
9ând în !GHH or%aniza*iile evreie-ti din ?D., 7area )ritanie au început să oicoteze produsele comerciale e&
portate de către 8ermania (fapt care a provocat celei din urmă daune economice destul de mari$, /itler a trecut la aplicarea
le%ilor antievreie-ti, considerând evreimea drept un ”pote*ial pericol”0?ioni-tilor le convenea acest lucru, văzând o cale de
accelerare a emi%ra*iei către 1alestina0=n mai !GHH s&au înc'eiat ne%ocierile dintre %uvernul %erman -i Hes"iva (reprezen&
tan*ii sioni-tilor din 1alestina$, propunându&se încetarea oicotului împotriva 8ermaniei în condi*iile în care aceasta ar fi
putut %răi emi%ra*ia evreiască spre 1alestina0;a înc'eierea ne%ocierilor s&a semnat a&vara greement = cordul de
transfer, acord care a constituit o etapă importantă pentru apari*ia statului +srael0Ae pe urma acordului, 8ermania a primit
mai mult de JF de milioane de dolari, între !GHH -i !GHG09lauzele ”contractuale” dădeau posiilitatea oricărui evreu %erman
să emi%reze, putând lua cu el averea proprie, pentru a se putea staili în 1alestina0Aeclara*ia a fost valailă până în !G#!,
#FH
anul când au intrat în răzoi ?tatele Dnite0?emnarea acordului dintre ”administra*ia /itler” -i sioni-ti privitor la sporirea
numărului de emi%ran*i evrei către 1alestina nu a
fost ine primită de către arai, fapt care a dus la
considerarea la /itler drept un evreu -i criptosi&
onist0Numai în !GH#, !JF0FFF de evrei %ermani au
emi%rat în 1alestina01ână în septemrie !G#F,
FF0FFF de evrei din 8ermania -i 1olonia ocupată
au plecat către 1alestina03venimentele care au dus
la ?ristallnac"t lasă loc la multe interpretări,
luându&se în calcul -i eventualitatea unei provocări
din partea evreilor0?&au distrus doar 18K de sina&
gogi și nu 14KK, respectiv Y[KK de ferestre, nu
1KK6KKK după cum au declarat elemente ale propa&
%andei0=n multe cazuri, atacatorii au fost identifi&
ca*i de către %rupuri comune – evrei -i memri ai
?. (??$08oeels a vorit la radio cerând să se înceteze orice ac*iune împotriva evreilor0Oricine ar fi fost prins violând cele
re%lementate ar fi fost supus la pedepse eemplare0;a fel de ine, nu este eclusă o colaorare dintre lojile masonice ale
)6nai )6rit' -i or%aniza*ia sionistă 0ica = 0igue International contre lCntis*mitisme$ din 1aris, cu scopul încurajării (res&
pectiv %răirii$ procesului de emi%rare către 1alestina ( +n%rid ecRert – /euerzeic"en = -ie )eic"@ristallnac"t, cit, pa%0
J#&JM$09onducătorii nazi-ti nu au întreprins nimic împotriva )6nai )6rit' care de*inea (în acea perioadă$ circa "F de loji -i
aproimativ !!0"FF de memri0Trei loji func*ionau doar la )erlin, )6nai )6rit' fiind sin%ura or%aniza*ie evreiască activă -i
după venirea la putere a nazi-tilor (după !GHH> Iictor Ostre*ov – /reemasonr, ulture and )ussian istor, !GGG, 7osco&
va$0)6nai )6rit' -i&a încetat activitatea în mod le%al (în 8ermania$ aia în !GHG (ilioteca lojii evreie-ti 3o## a fost confis&
cată în aprilie !GH"$02ăzoiul a oferit nazi-tilor oportunitatea către ”for*area” unei ”solu*ii finale a prolemei evreie-ti”0;a
HF iulie !G#!, /ermann 8^rin% îi scria lui 2ein'ard /eKdric' privitor la acest
aspect: a o suplimentare a îndatoririlor, după cum ți&au fost prezentate la
J4 ianuarie 19V9, pentru rezolvarea pro#lemei evreiești prin evacuarea și
emigrarea în cele mai #une condiții, dată fiind situația prezentă, te vei ocu&
pa de comisia care va efectua preparativele necesare Dorganizatorice, finan&
ciare, logistice pentru soluționarea totală a pro#lemei evreiești, în toate te&
ritoriile aflate su# influență germană (2aul /iler% – -ie 3ernic"tung der
Europisc"en Nuden = ."e Extermination of European Ne7s, 4isc'en Ta&
sc'enuc' Ierla%, !GGF, pa%0 #JF$0To*i memrii ?. care au participat -i au
săvâr-it infrac*iuni au fost judeca*i09ompletul de judecată care s&a ocupat de
aceste infrac*iuni a fost condus de către judecătorul alter )usc' iar docu&
mentele referitoare la acest proces încă eistă în ar'ive0=n ima%inea alăturată
se află 9'aim eizmann -i 4eisal +n /ussein (conducătorul 'a-emit al revoltei arae$, iunie !G!"0
/ersc'el 8rKnszpan, uci%a-ul lui von 2at' a supravie*uit răzoiului, c'iar dacă s&a aflat în 8ermania0Aupă ce s&a
reîntors la 1aris, în loc să fie judecat pentru crimă, a primit o identitate nouă, documente noi, plus #FFF de lire sterline drept
recunoștiință materială09a o consecin*ă a ?ristallnac"t, a fost posiilă înfiin*area ”9entrului Na*ional pentru 3mi%ra*ia 3v&
reiască”0;a ! mai !GH, ziarul ?? -as %c"7arze ?orps scria: ilele c!nd ;alestina își va primi înapoi, cu căldură și cu
#rațele desc"ise, fii pierduți nu sunt așa depărtate60e dorim noroc și #inecuv!ntarea națiunii germane să fie cu ei0=n 2o&
mânia au ajuns circa FF0FFF de evrei din 3st, mul*i dintre ei fiind o amenin*are pentru na*iunile de unde au plecat, din cau&
za activită*ii lor ”revolu*ionare”0=n !GF, surse oficiale israeliene declarau că doar "F0FFF de evrei din *ările europene au
ajuns în +srael, diferen*a de #JF0FFF murind în la%ăre, statul israelian cerând daune -i în numele celor care erau vii -i sănă&
to-i, noii cetă*eni europeni ai 1alestinei (aceia-i +n%rid ecRert$0+ma%inea de mai jos prezintă un avertisment (din presa
vremii$ pentru ac*iunile împotriva popula*iei evreie-ti0
=n !GJ, Nac'um 8oldman (pre-edintele 9onsiliului
7ondial 3vreiesc$ i&a cerut cancelarului %erman Eonrad .dena&
uer FF de milioane de dolari compensa*ie pentru pierderile su&
ferite de către
.denauer, evrei, cu
8oldman ocazia .e
a replicat ”Eristallnac't”0;a
poți ustifica c!tjustificările
vrei, dar eului
vreau #aniiR Ci &ai avut03ste ceea ce se nume-te c"utzpa" = inso&
lența evreiască0?o*ia lui .denauer era evreică0
3vrei, ca o parte din cei care au activat în aparatul na&
zist de stat, ocupa*i cu %ăsirea solu*iilor pentru ”prolema evre&
iască”01rofesorul %erman Aietric' )ronder (evreu$, în lucrarea
5evor itler ?am (8eneva, !GL$, tradusă cu titlul Ne7s #e"ind
itler a făcut cunoscute multe detalii le%ate de ”osmoza”
nazism&sionism: cine sunt cei care au finan*at (-i din ce motive$ ascensiunea lui /itler> faptul că mul*i evrei au primit ”cer&
tificate de arieni”> ori%inea marii majorită*i a celor din or%aniza*iile 2eic'&ului, descenden*a evreiască a memrilor acestor
or%aniza*ii, respectiv înrudirea cu persoane de ori%ine evreiască0=n ”cap de listă” se află .dolf /itler0=n !G#H, serviciile de
informa*ii americane (O??$ au întocmit un dosar privitor la /itler, material care nu a fost accesiil până în !GLJ01si'iatrul
alter 9 ;an%er (care pe durata răzoiului a analizat informa*iile despre /itler, pentru 9asa .lă$ a pulicat o lucrare, ."e
#F#
(ind of dolf itler (Ne@ QorR, !GLJ$, având acces la date similare cu cele ale profesorului )ronder0/einric' /immler a
fost evreu, fapt recunoscut de scriitorul illi 4risc'auer în immler = Evil 2enius of t"e ."ird )eic", ;ondon, !GH03vrei&
că a fost -i +n%e )arco (cameristă -i amanta lui /immler în !GJ, 8ustavo Ottolen%'i – 2li
uomini del /\"rer = 'amenii /\"rer&ului$01racticile 'omoseuale ale lui /immler au fost în&
re%istrate pe peliculă de către foto%raful nazist alter 4renz0il'elm 9anaris a fost evreu cu
ori%ini %rece-ti0Ion 2ientrop (prieten foarte apropiat al lui 9'aim eizmann$ a fost evreu0
.lfred 2osener%, tătucul ideolo%iei na*ional&socialiste, a fost evreu0<osep' 8oeels (în ima&
%inea alăturată împreună cu /itler$ a fost evreu> prima lui prietenă a fost (-i ea$ evreică0=n pe&
rioada -colii, 8oeels era poreclit )a##i, apreciindu&i foarte mult pe profesorii evrei (8ri%ori
Elimov – ."e ;rotocols of t"e %oviet Elders, Erasnodar, !GG, pa%0 HJ", HJG$0?o*ia lui 8oe&
els a fost adoptată de o familie evreiască, 4riedlander01e când se afla într&o cafenea evreias&
că, soacra lui 8oeels a fost insultată de către un memru al ?. (viitoarea ??$03a a replicat
spunând că va treui să&l reclame %inerelui ei, dr0 8oeels (Eonrad /eiden – dolf itler,
W[ric', !GHM, pa%0 HF$02udolf /ess (născut la .leandria, în 3%ipt, din mamă evreică$ era
cunoscut în mediile 'omoseuale din 7[nc'en cu apelativul /rulein nna = -omnișoara
nna ()ronder$0/itler a cunoscut&o pe 3va )raun (care i&a fost amantă între !GH! -i !G#V$ în
studioul foto%rafic al lui /einric' /ofmann (în ima%inea de mai jos, evreu$ care va face o avere cu aptitudinile lui de foto&
%raf, fiind cel care s&a ocupat cu retu-area foto%rafiilor 4['rer&ului0.dolf 3ic'mann, %eneralul ?? 3ric' Iondem )ac'&We&
le@sRi (!"GG&!GLJ$, %eneralul ?? Odilo 8loocniR (!GF#&!G#$, respectiv ministrul muncii 2oert
;e(v$K, to*i au fost evrei ()ronder$0 (!na dreaptă a lui 8^rin%, 3r'ard 7ilc' (!GF#&!G#$ – .ime
(agazine, L feruarie !GLJ – avea mamă evreică08^rin%, declarat arian a fost evreu după tată -i a do&
ua lui so*ie a fost evreică0Earl /aus'ofer a fost evreu (Aavid Eorn – >"oCs >"o in Nudaism, pa%0 !J#
!J$0T'eodor 7orell, medicul personal al lui /itler -i -ef al staff&ului sanitar al lui /itler (între !GH#
-i !G#$, a fost evreu07orell -i&a început cariera în !G!G ca medic pentru 5olile cu .ransmisie %exua&
lă – )T? – la Eurfuertstandamm din )erlin0;&a tratat pe foto%raful /ofmann (suspect de %onoree$, o
persoană nelipsită de la reuniunile de la )erc'tes%aden0. intrat în anturajul lui /itler devenind (în
scurt timp$ favoritul acestuia, în detrimentul profesorilor Earl )randt, respectiv /ans Earl von /a&
sselac'04iind ac*ionar la %ocietatea /armaceutică B?atz  oB din )udapesta (care producea, prin&
tre altele, drajeuri multivitaminice$, 7orell a reu-it să strân%ă o mică avere (câteva milioane de mărci$02espectivele drajeuri
multivitaminice erau preluate de către 2oert ;e(v$K de la A.1, iar o parte din încasări intrau în conturile lui 7orell0
7edic foarte controversat, după ce l&a tratat pe /itler cu amfetamine, eladonă, atropine,
cafeină, cocaină (su formă de picături în oc'i$, metamfetamină, morfină, romură de potasiu, testoste&
ron, vitamine, etc, doctorul 7orell (în ima%inea din stân%a$ a intrat în conflict cu profesorul )randt0;a
J! aprilie !G#, având (edalia de (erit, după ce /itler a realizat că drogurile nu aută la nimic, 7orell
a părăsit )erlinul07orell s&a predat americanilor, iar în timpul procesului a fost declarat nevinovat09a o
culme a nesim*irii, s&a autoproclamat erou al rezistenței antinaziste0Ci totu-i, nu a făcut nimic pentru eli&
minarea fizică a lui /itlerVVV .verea lui 7orell a rămas intactă (fără să&i fie confiscată$ iar după răzoi,
la propunerea profesorului )randt privitoare la ineficien*a tratamentelor prescrise de 7orell, americanii
au decis redesc'iderea azului (orell0Toate documentele necesare dispăruseră (/u%' Trevor 2oper &
."e 0ast -as of itler, ;ondra, !G#L, pa%0 M"$0”Norocul” lui 7orell s&ar putea datora -i 7asoneriei, al
cărei memru era (/ans erner oltersdorf – -ie Ideologie der $euen >elt 'rdnung = Ideologiile
$oii 'rdini, !GGJ, pa%0 !!F$0
Aupă terminarea răzoiului au apărut în 3uropa unități speciale evreiești, unită*i ”cizela&
te” timp îndelun%at în universită*ile americane, care au primit rolul de ”re&educare” a %ermanilor0
=n familiile %ermane (ca de altfel în majoritatea familiilor$ tatăl era cel care lua deciziile, ordinea -i
disciplina făcând posiile pro%resul 8ermaniei0/itler a ”transferat” aceste principii de la nivelul fa&
miliei la nivel de stat, lucru care se pare că nu a fost pe placul multora09ei care veneau erau educa*i
conform altor principii etice0Aar au fost -i ec'ipe de răz#unători care, în acela-i timp treceau .lpii
în +talia, în camioanele vopsite cu %alen pe care era scris: $o nationR $o )eic"R $o /\"rerR Ne7s
are comingR ;a M aprilie !G#M, în înc'isoarea de la N[rener% (în care erau de*inu*i HM0FFF de fo-ti
militari
au murit în timp, a%onizând ai ??$)ar&Wo'ar
(7ic'el s&a distriuit
– ."epâine cu arsenic0LFF
BvengersB de prizonieri
& )ăz#unătorii au decedat
, 4aKard, pe loc,
!GM", pa%0 iar al*i
MH$0=n câtevade
ima%inea sute
mai sus se află 2oert ;e(v$K0
Ain cele prezentate, *inând cont de cei care s&au aflat la aza ascensiunii nazismului, din ce fel de or%aniza*ii fă&
ceau parte respectivii -i ce ritualuri practicau acele societă*i (care se declarau continuatoarele ”în*elepciunii 9aalei”$> dacă
luăm în considerare colaorarea dintre or%aniza*iile naziste -i sioniste prin a&vara greement> dacă avem în vedere ori&
%inea nu tocmai ”ariană” a mare parte din cei prezen*i în nomen@latura 2eic'&ului, cum se poate catalo%a ideea de "olo&
caut dacă nu o isterie, orc'estrată con-tient, care cere mijloace pe măsură dar care aduce -i o multitudine de ”eneficii”
celor care o pun în aplicare0Aacă evreii sunt vinova*i de moartea altor evrei, 5e ce tre<uie i,culați oa.e,i care ,u au
,ici o i,ă7 5e ce tre<uie să lătească 5au,e e,tru re=lările 5e co,turi 5i,tre erei+++ =n martie !G!M, ."e -ail
.elegrap" a anun*at că austriecii -i ul%arii ar fi %azat LFF0FFF de sâri0Aupă răzoi, nimeni nu mai credea acest lucru01oa&
te că era doar propa%andă, poate că nu000 ;a H! octomrie !G!G (din punct de vedere astrolo%ic în plină ”zodie a ?corpionu&
lui”$, ."e merican e#re7 a pulicat un editorial de propa%andă cu titlul .re#uie oprită crucificarea evreilorR+mperiul
2oman, crucificarea evreilor, cre-tinismBV 9ine mai lipse-te la ”apel”B Ain cele spuse de )en eitrau, ideea de șase mi&
#F
lioane este importantă din punct de vedere ca#alistic (."e olocaust -ogma of NudaismF ?estone of t"e $e7 >orld 'r&
der, Toronto, !GG, pa%0 !J$0=n !GHH, în zona care va fi controlată de către nazi-ti, eistau circa ,M milioane de evrei (."e
$e7 Hor@ .imes, !! ianuarie !G#$0=n ”Talmud”, evreii sus*in că în timpul împă&
ratului roman Iespasian au fost uci-i four "undred t"ousand mriads innocent
e7s0Tot în ”Talmud” (2ittin [8a, pJO9$, apare: șase milioane de copii evrei au
fost uciși și arși de romani în 5et"ar0+mediat, aproape to*i au acceptat ceea ce
s&ar fi întâmplat în timpul re%imului na*ional&socialist pe aza unor simple mi&
turi0Dnul din scopurile acestor mituri a fost (-i este$ să facă imposiilă critica&
rea comportamentului evreiesc în viitor02eferitor la steaua cu șase v!rfuri sau
%teaua lui -avid, O < 8ra'am (în ."e %ix ;ointed %tar$ ne ”lămure-te”: %teaua
cu șase v!rfuri își are srcinea în ritualurile egiptene dedicate cultului zeiței
s"terot", respectiv cultului lui (oloc" D666 după care, cu autorul artelor ma&
gice, a vrăitoriei și&a continuat înaintarea în timp regăsindu&se în Ba#ala lui
Isaac 0uriaB (caalist al secolului al XI+&lea$, pentru a aunge la (aer m&
sc"el 5auer care a adoptat&o ca sim#ol6:n timp, acest sim#ol va fi adoptat de
?nesset = parlamentul israelian, va apărea pe steagul național al Israelului,
dar va fi reprezentat și pe însemnele organizațiilor medicale israeliene, simi&
lare Brucii )oșiiB0Wiarul evreiesc $e7s from >it"in (nr0 , mai !GG$ conside&
ră că sioniștii s&au folosit de suferințele poporului evreu pentru a o#ține anumi&
te avantae, iar 7os'e WuRerman revela în aceia-i pulica*ie că Israelul folo&
sește "olocaustul ca metodă de Bspălare a creieruluiB pentru noua generație0
1rima persoană care nu a crezut în ”'olocaust” a fost un politician sco*ian,
.leander 2adcliffe care (în !G#$, în pulica*ia 3anguard sus*inea că toate
erau invenții ale evreilor0=n !G#L, scriitorul francez 7aurice )ardec'e sus*inea (în a doua lui lucrare – $\ren#erg and t"e
;romises 0and$ că multe dovezi privitoare la la%ărele de concentrare au fost ”faricate” -i că cei în%ropa*i ar fi murit de
oală sau inani*ie03lve*ianul 1aul 2assinier -tia ce spune0.restat de 8estapo în !G#H pentru activită*i de rezistență (inclusiv
rezistența evreiască din 3lve*ia$ -i&a petrecut perioada până la terminarea răzoiului în la%ărul de la Aora, respectiv )u&
c'en@ald0=n !G#" a pulicat rossing t"e 0ine specificând că adevărații dușmani nu ar fi fost cei din %% -i că multe din ce&
le sus*inute de supravie*uitori sunt ”umflate”0=n !GM# a pulicat ."e -rama of European Ne7r ar%umentând că respective&
le camere de gazare folosite pentru a&i ucide pe evrei nu erau decât inven*ii create să ajute re%imul sionist al +sraelului0=n
mai !G#, .ustin <0 .pp, profesor de literatură en%leză la <niversit of %cranton -i al 0a%alle ollege din 7issouri, declara
că atrocită*ile care s&au petrecut în la%ărele de concentrare au fost justificate din punct de vedere al re%ulilor răzoiului0=n
!G#M, folosindu&se de statistică, a arătat că uciderea de către naziști a șase milioane de evrei ar fi fost imposi#ilă0=n !G#G,
într&o scrisoare adresată .ime (agazine, prezenta – ca deceda*i – un număr de circa !, milioane de evrei, iar în !GLH a pu&
licat %ix (illion %7indleF 5lac@mailing t"e 2erman ;eople for ard (ar@s 7it" /a#ricated orps0
<udecătorul %erman il'elm ?ta%lic' făcea cunoscută ”manevra” în lucrarea -er usc"7itz (tos = ."e usc"&
7itz (t" (+ndiana, !G"#$0Arept urmare, i&a fost redusă pensia, i&a fost retras titlul de doctor autorită*ile sus*inând că doc&
toratul l&ar fi o*inut în !GHG, în vremea lui /itler0+n%inerul c'imist 3rnst 8auss în -issecting t"e olocaustF t"e 2ro7ing
"ritiWue of 5ruth and Memor( (9aps'a@, .laama, JFFF$ sus*inea că rezultatul analizelor c'imice, că ideea de ucidere în
masă în la%ărele de concentrare prin intermediul ”camerelor de %azare”, era un non&sens0Aavid 9ole, un evreu din ?tatele
Dnite,a vizitat la%ărul de la .usc'@itz (în !GGJ$ unde a discutat cu directorul muzeului, dr0 4rancizeR 1iper -i a ajuns la
concluzia că totul era o minciună0Aocumentarele realizate (având la ază aceste devăluiri$ au fost -ocante, 9ole sus*inând
că minciuna ține de cald doar mincinoșilor03tremi-tii evrei au început să&l 'ăr*uiască, dispărând în cele din urmă fără să
lase vreun semn0+n%inerul francez /enri 2oues a primit în mai !G"M titlul de doctor al Dniversită*ii din Nantes0Aupă ce a
lucrat JF de ani la teza proprie, citind -i studiind tot ceea ce se putea %ăsi, a sus*inut că în lagărele germane nu era nevoie
de camere de gazare0;a ”interferen*a” comunită*ii evreie-ti -i&a pierdut titlul de doctor01rofesorul polonez de istorie Aa&
riusz 2atajczaR sus*inea în !GGG (în lucrarea -angerous .opics$ că numărul de evrei uci-i în la%ărele %ermane este ea%erat
foarte mult, că mărturiile supravie*uitorilorprezintă numeroase lacune -i că nu a eistat o %azare a evreilor0”9amerele de
%azare” arătate pulicului aveau, de fapt, o altă destina*ie0. pierdut postul de la Dniversitatea din Opole -i timp de trei ani i
s&a interzis să profeseze0

?zende (un9um ”scopul

evreu scuză
suedez mijloacele”
cu ori%ini -i pentru
un%ure-ti, că;romise
în ."e te'nica evoluează,
itler ?epts&a trecut
, Ne@ de la!G#$
QorR, metoda prezentată
-i folosită de ?tefan
la )elzec – electro&
cutarea -i arderea corpului cu ajutorul curentului electric (cine plătea facturileBBB$, la cea prezentată de ”T'e Ne@ QorR Ti&
mes” (L feruarie !G#J$ – stațiuni de otrăvire a s!ngelui> la HF iunie !G#J – camere = poligon de tir, omor!rea cu fum de
motor -iesel, fie că s&ar fi folosit @lon 50Aetalii de ordin te'nic au revelat că este imposiil de %estionat ”WKRlon )” în
condi*iile relatate de către ”supravie*uitori”0=n !GG, revista franceză 0CExpress anun*a că ceea ce era numit ?rema a fost
construit de către %uvernul polonez, în !G#", pentru turism09onfruntarea foto%rafiilor făcute de avia*ia americană de recu&
noa-tere, pe durata răzoiului, arată că nu apar astfel de clădiri, fiind evident că aceste construc*ii au apărut după !G#0=n
!GGF, Dniunea ?ovietică a prezentat celor de la ”9rucea 2o-ie +nterna*ională” listele de la .usc'@itz, acoperind perioada
au%ust !G#!&decemrie !G#H02espectivele liste con*ineau aproimativ M0FFF de nume de victime01entru .usc'@itz, peri&
oadei !GH&!G# îi corespund LL0!HL deceda*i din care H"0FH! erau evrei07or*i datorate epidemiilor de feră tifoidă, de ru&
jeolă, ătrâne*e sau împu-ca*i01artea de ”maim” a numărului de victime s&a situat în perioada !G#J&!G#H0;a H martie
!GG!, ”T'e Ne@ QorR Times” anun*a că în la%ărele de concentrare naziste, între !GH -i !G# au decedat #FH0L!H oameni,
dintre care, mai pu*in de jumătate erau evrei0
#FM
 9e au făcut comisarii politici comuni-ti în cele !J de la%ăre comuniste de pe teritoriul 1olonieiB Wiaristul evreu
<o'n ?acR, în n Ee for an Ee (Ne@ QorR, !GGH$ aduce multe detalii, dar face cunoscute -i nume: ;ola 1otoR, +tz'aR
Elein, 7os'e 8rossman, ?'lomo ?in%er, Aavid 4euerstein, .aron ;e'rman, 3fraim ;e@in, 7ordec'ai Eac, Nac'um ?olo&
@itz, ?c'muel Elein'aut, ?c'lomo 7orel0.lia*ii -tiau ce se petrece, dar nu au dorit să se amestece0”1rietenul” 2omâniei,
”ardeleanul” (ca zonă în care s&a născut, impre%nată de a.i,tirile cru,te de la 1ăuli-, ;ipova, Oara de 7ure-, 9arei$ 3lie
iesel, fiind prizonier la .usc'@itz (în !G#$ a avut proleme medicale la un picior, fiind incapail de muncă0Aar a primit
tratament medical corespunzător cu toate că .rmata 2o-ie înainta către vest01rizonierii sănăto-i au fost evacua*i împreună
cu civilii %ermani, în retra%ere din fa*a armatelor sovietice03lie iesel -i tată lui (fiind olnav$ s&au alăturat de ună voie
%ermanilor care, din cele sus*inute de iesel aruncau copiii și adulții evrei în foc04iecare dintre supravie*uitori crede că a
reu-it să trăiască datorită unui ”miracol”01e de altă parte, pot fi considera*i o 5oa5ă ie a faptului că 'olocaustul nu a avut
loc0Nac'um 8oldman, în -as N\disc"e ;aradox (4ranRfurt, !G"", pa%0 !"F$, scrie: 3ă voi povesti două episoade care
aparțin capitolului "um să faci milioane spun$nd povești0;a !G mai !GGL, a%en*iile interna*ionale de presă anun*au că în
!GG, sioni-tii ar fi declarat că victimele 'olocaustului ar avea în ăncile elve*iene circa L miliarde de franci elve*ieni09er&
cetările efectuate au stailit că se trata doar de câ*iva evrei, iar suma era de circa !!0FFF de franci elve*ieni0<[r%en 8raff se
întrea ce fel de democra*ie este aceea în care o în-elăciune de asemenea dimensiuni este perpetuată ani de zile, cu ajutorul
metodelor primitive de poli*ieBV
1rofesorul australian  A 2uenstein, scria în !GLG: -acă "olocaustul poate fi pro#at ca fiind un mit sionist,
cea mai puternică armă din arsenalul propagandistic al Israelului și&ar pierde eficiența (olocaust = 0etCs "ear t"e 5ot"
%ides, ”T'e 9ommittee for Open Aeate on t'e /olocaust”, ;os .n%eles, !GLG$0
Ci totu-i, a5eărații i,oați nu vor fi pedepsi*i niciodată0?au
poate or ri.i ceea ce .erită”1ărticele” din nazism continuă să su&
pravie*uiască01rin îmrăcăminte, prin fanteziile erotice -i feti-iste ale
sado&masoc'i-tilor, prin cinemato%rafia dedicată faptelor -i întâmplărilor
de răzoi0Aar o mică remarcă treuie făcută: dacă inamicul german este
îmrăcat impecail, cu o uniformă curată, dotat intelectual -i cu o en%le&
ză destul de fluentă, ”ferc'ezuit” c'iar -i atunci când tortura prizonierii,
soldatul ”elierator -i civilizator” apare ca un ”om al cavernelor”: ăros,
ciufulit, mestecând %umă, cu un vocaular nem*esc demn de un vânză&
tor de azar0.stfel au apărut primele tentin*e anti&intelectuale, reprezen&
tate în prezent de tineri inteli%en*i, redu-i la tăcere de ”frumu-ei atletici”
(dacă se poate, pe deasupra -i %aK, că a-a e ”fei-ăn”$, cu fete (sau ăie*i$ ”roind” în jurul lor, dar fără nimic în creier0.u fost
influen*e enefice prin ac*iunea culturii (teutonice$ în zonele care s&au aflat su ocupa*ie %ermană09ine a -tiut să vadă ceea
ce este un la %ermani, a -tiut să discearnă -i să treacă de cele ne%ative0+nfluen*a culturii %ermanice nu s&a făcut sim*ită doar
în 3uropa0Wona .mericii de ?ud pare să fi eercitat o influen*ă teriilă -i asupra conducătorilor nazi-ti0;a )uenos .ires su&
pravie*uie-te preferin*a pentru ucătăria, pentru arta -i cultura europeană0=n )olivia, (la ;a 1az$, elementul teuton constituie
elita culturală -i economică> în 9'ile, la Ialdivia, o re%iune întrea%ă are ziarele -i însemnele stradale în lima %ermană0
=n .r%entina, la ?an 9arlo de )ariloc'e, a-e&
zarea are aspectul unei localită*i din )avaria0Aispari*ia
fizică a lui /itler constituie una din ”neuloasele” is&
toriei0?&a ”sinucis” sau a ”fu%it”B 1entru a se putea
răspunde la această întreare, totul are un început0O
primă etapă ar putea fi ”analo%ia”0.-a cum în ?pania
au func*ionat ”)ri%ăzile +nterna*ionale” în care au lup&
tat -i persoane străine acelei *ări (printre ei aflându&se
-i români, cel mai cunoscut fiind tatăl lui 1etre 2oman
& alter 3rn^ Neulander 2oman$, ipoteza că în armata
ermac'tului ar fi putut lupta -i străini nu mai apare
ca ceva ”ie-it din comun”01rezentarea pe internet a
discu*iei dintre doi reprezentan*i ai culturii române-ti
(care trăiesc -i din anumite motive, este mai ine să nu
fie cunoscu*i$
mata %ermană,referitor la fracezii
a determinat caremultor
apari*ia au luptat în ar&
detalii0 0a
0*gion des 3olontaires /ran]ais = 0egiunea 3olunta&
rilor /rancezi (sau ;I4$, în noiemrie !G#! a luptat
în apropierea 7oscovei0=ntre !G## -i mai !G#, ceea
ce a mai rămas din ;I4 a fost adunat în ceea ce s&a numit VV >affen&2renadier -ivision -er %% "arlemagnesau )egi&
mentul "arlemagne, unitate de voluntari francezi din ermac't (-i succesiv din affen ??$0Aupă o rezisten*ă înver-unată
opusă for*elor sovietice care atacau )erlinul, aproimativ HF de comatan*i francezi au reu-it să scape, izola*i sau în %rup0
1rin ce mijloace au reu-it ace-ti voluntari să scape din )erlinul redus la un c!mp de luptăB 2ăspunsul îl poate da un docu&
mentar realizat de ”AiscoverK 9'annel” care a avut ca temă tunelurile din )erlin, construite pe su străzile -i clădirile aces&
tui ora- în timpul lui /itler, o ”re*ea” de tuneluri de circa FF de Rm, cu o lăr%ime pu*in mai mică decât o stradă01rezen*a
acesto tuneluri constituie un fapt normal> 7oscova de*ine o re*ea de tuneluri, c'iar pe mai multe nivele, care dădeau posii&
litatea mi-cării unui număr mare de oameni în timp scurt, pe distan*e rezonaile, fără să fie văzu*i0?talin ar fi venit la o ce&
remonie folosindu&se de aceste tuneluri & ”4ormula .?” & .unelurile (oscovei$0Aacă cei afla*i în )erlin au reu-it să scape
#FL
prin re*eaua de tuneluri, apare ca fiind posiilă proailitatea ca -i /itler să fi fu%it prin acele tuneluri0+ma%inea alăturată
prezintă tunelul din interiorul muntelui Ee'lstein prin care, cu ajutorul unui ascensor se
ajun%ea în ui#ul cvilei, refu%iul de deasupra )er%'of (din .nna 1laim mit Eurt Euc'
& 5ei itlers6immermdc"en nnas Erinnerungen, Ierla% <osef Eleindienst, JFFH – :n
casa lui itler6mintirile cameristei nna$0
1rofesorul NicR )ellantoni de la Dniversitatea din 9onnecticut a primit permi&
siunea, pentru o oră, să studieze proele de*inute de E8) (actualul 4?)$ care ”sus*in”
că /itler s&ar fi împu-cat în unRer01rin analiza liniilor de îminare ale oaselor craniene,
prin cercetarea ucă*ii de os cranian (inclusiv analiză .AN$ de*inut de 4?) a reie-it că
respectiva por*iune osoasă ar fi apar*inut unei persoane tinere, de circa J&HF de ani0)io&
lo%ul molecular ;inda ?trausau%' s&a ocupat de tot ceea ce *ine de analizele .AN01rin procedee specifice (inclusiv mole&
cular coping$, ec'ipa ;indei a reu-it să stailească că sân%ele care provenea de pe o canapea (pe care s&ar fi împu-cat /it&
ler$ provine de la un ărat, dar neavând nici o proă pentru compara*ie nu se putea eprima, dacă ar fi sau nu sân%ele lui
/itler0.naliza e-antioanelor de craniu aduse de )ellantoni au arătat că respectiva por*iune ar fi făcut parte din sistemul osos
al unei femei0+ma%inea de mai jos reprezintă un detaliu dintr&un tunel din Oersalzer%0Ae remarcat sistemul care permitea
înc'iderea alimentării cu aer în caz de atac c'imic0
Dn alt fapt duce la alte contradic*ii0Aispunând de resurse financiare uri&
a-e care au permis ascensiunea nazismului într&o perioadă foarte scurtă de timp,
conducătorii nazi-ti nu -i&au construit sediile, cartierele %enerale doar cu o sin%u&
ră ie-ire03ste mai mult ca si%ur că ”ârlo%ul” lui /itler avea mai mult de o ie-ire,
pentru cazuri de ur%en*ă09ă speciali-tii %ermani nu au fost nici pro-ti -i nici idio*i
reiese din faptul că viitoarea 9+. s&a constituit pe azele ”Or%aniza*iei 8e'len”,
(compusă, în majoritate, din fo-ti comatan*i %ermani$, respectiv din importan*a
acordată de americani oamenilor de -tiin*ă %ermani – persoane utile în viitor – ca&
re au ajuns în ?tatele Dnite prin 'perațiunea ;aperclip0
+0 I0 ?talin îi declara lui Truman (în !G#$ că /itler trăie-te, ascunzân&
du&se, proail, în .merica de ?ud09lement .tlee, prim&ministru ritanic, succesor al lui inton 9'urc'ill, declara în iunie
!G# că itler este viu0=n apropiere de ?an 9arlos de )ariloc'e, într&un loc lini-tit făcut inviziil de către natură, între !G#J
-i !G#H a fost construită o casă, cu acelea-i caracteristici ar'itecto&
nice ca o re-edin*ă avareză, la care se putea ajun%e doar cu 'idro&
avionul0.el )asti (în lucrarea itler in rgentina$ aduce în discu&
*ie declara*ii ale martorilor oculari care l&au întâlnit pe /itler, dar -i
un raport al 4)+, *inut secret, care confirma că /itler a trăit -i după
!G#, dar în .r%entina0=ntr&un mic sătuc – 0a /alda – din provincia
9ordoa, trăiau de ceva timp alter -i 3da 3icR'orn, considera*i de
)asti drept principalii agenți ai celui de&al III&lea )eic" în .merica
de ?ud0;a re-edin*a acestora a lucrat ca ”femeie de serviciu” 9ata&
lina 8omero, cea care i&ar fi povestit lui )asti că în !G#G, în timp ce
lucra într&un mic 'otel al familiei 3icR'orn, l&ar fi servit pe /itler
(pe care 3icR'orn îl c'ema cu apelativul de ”văr”$0Aupă câteva zile, de la acel 'otel, /itler s&ar fi transferat într&o casă
nouă construită de familia 3icR'orn pe colina ;an de sucar0)asti mai adau%ă că s&a păstrat toată coresponden*a din acei
ani dintre 3icR'orn -i ”vărul” lor, dar -i câteva foto%rafii făcute împreună0Aupă 9ordoa, ar fi plecat spre )uenos .ires,
7endoza -i ;a 2ioja, fiind caza*i pentru mult timp într&o casă din localitatea .n%ostura (care în acea perioadă ar fi apar*i&
nut omului de afaceri <or%e .ntonio, un apropiat al regimului lui <uan 15ron0
”4oaie parcelară” care atestă atriui&
rea unei proprietă*i asocia*ilor 2udolf
3u%en ;udovic 4reude -i T'ilo 7ar&
tens02udolf a fost fiul lui ;ud@i%
4reude (milionar %erman pro&nazist
care a finan*at campania electorală
a luidin
rile 15ron&prin care a4reude
!G#M$02udolf câ-ti%ata ale%e&
fost
secretarul personal al lui 15ron -i s&a
ocupat de %estionarea emi%ra*iei nazi&
ste ile%ale în .r%entina0Aespre 7ar&
tens se sus*ine că ar fi fost un marinar
%erman din intelligence, făcând parte
dintre cei care au administrat fondurile celui de&al +++&lea 2eic' transferate în .r%entina0Aestina*ia proprietă*ii era ?ocieta&
tea ”2uca”, ulterior ”;a .ctiva”0
.lte detalii vin să tulure ”cursul oficial” al istoriei0;a " mai !G#, de la 9artierul 8eneral din /amur%, 2ross
dmiral Earl A^nitz, comandantul suprem al ?riegsmarine (7arina de 2ăzoi a 8ermaniei$, ordona – via radio – predarea
imediată a sumarinelor 2eic'&ului care se mai aflau, încă, în misiune0;a momentul mesajului radio, se mai eecutau mi&
siuni cu sumarinele în 7area Nordului, în Oceanul .tlantic, respectiv Oceanul +ndian0Ordinele transmise erau foarte clare:
de&a ie-i la suprafa*ă -i de&a navi%a către cel mai apropiat port, în vederea predării0Aupă ce toate sumarinele aflate în ser&
#F"
viciu s&au predat, mai lipseau la apel încă diverse unită*i despre care nu se -tia nimic0Aocumenta*ia oferită de oficialii
?riegsmarine era incompletă, invocându&se faptul că în ultimele luni de răzoi nu a fost posiilă eviden*a clară a pierderi&
lor, respectiv a sumarinelor scufundate0;a ora G din ziua de !L au%ust !G#, la " mile de coastă, în 7ar del 1lata, a ie-it la
suprafa*ă, în fa*a oc'ilor neîncrezători ai celor afla*i pe navele din apropi&
ere, corpul unui sumarin care, cu stea%ul nazist -i cu motoarele umătate
înainte se îndrepta către nave01rin semnale luminoase s&a identificat drept
<&9YY, iar prin comandantul '#erleutnant ur %ee /einz ?c'aeffer, cerea
să se poată preda0?umarinul a fost ancorat în 1ortul 7ilitar 7ar del 1lata
alături de un alt sumarin %erman – <&[VK – care s&a predat la !F iulie
!G#0;a presiunea ?D., .r%entina a declarat răzoi 8ermaniei aia în mar&
tie !G# -i în aza acordurilor dintre ?D. -i .r%entina, ?c'aeffer -i ec'i&
pajul sunt considera*i prizonieri de răzoi0.u fost intero%a*i de oficialită*ile ar%entiniene, după care de cele americane0;a
întrearea din ce motive, de comun acord cu cei din ec'ipaj, ?c'aeffer a ales să se predea în .r%entina, încălcând ordinele
.miralită*ii 8ermane, acela-i ?c'aeffer a răspuns că a ac*ionat convins că tratamentul prizonierilor %ermani, în acea *ară,
va fi mai un, c'iar dacă .r%entina, pe durata răzoiului -i în mod neoficial a avut o politică filo&%ermană03ni%me, cu
duiumulV 9um a reu-it un sumarin izolat, fără unită*i de realimentare -i eventuale mijloace de recunoa-tere aeriană, pe su&
prafa*e de apă peste care (după G mai !G#$ stăpâneau alia*ii, să parcur%ă LM## de mile marine -i să se predea în .r%entinaB
Aupă trei luni -i jumătate de la terminarea răzoiului, după MM de zile de navi%a*ie neîntreruptă în imersiune -i !FLL de zile
de navi%a*ie completă, D&GLL a ”atins” coastele .r%entinei0
9onstruc*ia lui D&GLL a început la J# iulie !G#J, la Cantierele Navele 5lo"m  3oss din
/amur%, iar la H! martie !G#H a fost lansat la apă0;a M mai !G#H, ?apleutnant ur %ee /ans ;ei&
lic' a preluat comanda vasului pentru manevrele oi-nuite din 7area Nordului0O serie de inciden&
te petrecute pe durata manevrelor prin care treuiau să se proeze toată instrumenta*ia de ord au
provocat daune serioase astfel încât, la ordinele .miralită*ii, sumarinul a fost men*inut ca navă&
școală0Ae la jumătatea lui decemrie !G## -i până la finele lui ianuarie !G#, su comanda lui
/einz ?c'aeffer (în ima%inea alăturată$, sumarinul a eecutat eerci*ii de pre%ătire a ec'ipajului0
?&a primit ordinul ca pentru repara*ii, sumarinul să fie dus la /amur%0+e-it din docuri la H! mar&
tie !G#, D&GLL s&a îndreptat spre Eiel unde, între ! -i !J aprilie !G#, a fost realimentat cu provi&
zii -i muni*ii0?c'aeffer a primit ordinul să se îndrepte spre Norve%ia pentru a face parte din /lotila
V1 %u#marine09ălătoria spre Norve%ia a fost destul de dificilă0. rămas o perioadă scurtă la 4rederiRs'aven (în Aanemarca$
iar la traversarea ?trâmtorii ?Ra%erraR, sumarinul a fost nevoit să se scufunde de mai multe ori din cauza alarmelor, rămâ&
nând în imersiune circa -ase ore, în fiordul 'slo0;a HF aprilie !G#, D&GLL a intrat în portul norve%ian Eristiansand0.u
aflat -i cei din ec'ipajul D&GLL de ”sinuciderea” lui /itler, dar cum răzoiul încă nu se terminase, D&GLL a primit misiunea
să se îndrepte către rutele comerciale ale navelor, în zona portului ?out'ampton0Dn prim detaliu, #izar iese la iveală0Aupă
încărcarea a " de tone de comustiil, în portul&ază a început să se facă sim*ită lipsa comustiilului0Nu ar fi fost mai
ine să se fi împăr*it comustiilul între toate sumarineleB 1oate că fiecare avea alocată o cotă, în func*ie de zona de ac*iu&
ne0Dn sin%ur sumarin a încărcat " de tone, asta doar dacă000
;a J mai !G#, la orele JJ0FF ora )erlinului, D&GLL a părăsit aza de la Eristiansand -i -i&a început patrularea în
lun%ul coastei norve%iene, în imersiune, evitând să fie reperat de avia*ia ritanică de recunoa-tere prin folosirea timp de H&#
ore pe noapte a tuului %nor@el pentru a&-i reîncărca ateriile0Tuul ”?norRel”, având o anumită dimensiune, dă posiilita&
tea folosirii motorului Aiesel -i în imersiune, aerul necesar func*ionării motorului (ec'ipajului$, respectiv %azele de e-apa&
ment fiind tranzitate prin respectiva tuulatură0=n ziua de " mai !G#, D&GLL se afla în acelea-i zone, dar ne-tiind dacă me&
sajul este real sau contrafăcut, ?c'aeffer a convocat o adunare prin care a propus două alternative: să se predea într&un port
en%lez sau să se îndrepte spre .tlantic -i de acolo, spre o *ară filo&%ermană0Dn al doilea detaliu: comunica*iile, a-a cum erau
ele (penetrate de en%lezi$ nu aveau loc după coduri stailite dinainteB 7area majoritate a ec'ipajului a optat pentru .r%en&
tina -i conform calculelor -efului ma-inist, comustiilul ar fi fost suficient – economisind la maimum – pentru a ajun%e
la destina*ie0=n noaptea de !F mai, sumarinul s&a apropiat de insula norve%iană /olsenoK, dând posiilitatea ca !J memri
ai ec'ipajului (to*i căsători*i$ să dearce înso*i*i de trei -alupe de salvare09ei !J au fost captura*i de trupele en%leze sta*io&
nate în Norve%ia09u un ec'ipaj de HJ de persoane (ofi*eri, suofi*eri -i marinari$, spre finele lunii mai, sumarinul a trecut
la nord de .n%lia, spre canalul +slandei01entru a deveni inviziili, ziua navi%au cu motoarele electrice în timp ce noaptea
navi%au
ra umedăcuaumotoarele
favorizat Aiesel,
apari*ialaru%inii
adâncimea permisă
pe păr*ile de tuul
metalice, ?norRel01e
respectiv durata înaintării
a muce%aiului în imersiune,
pe alimentele care nuaerul
erau înc'is -i căldu&
depozitate în
cutii0
9ăpitanul nota în jurnalul de ord că oamenii începeau să de&a semne de lipsă de vitamine0Ae-eurile erau evacu&
ate prin tuurile lans&torpile09'iar dacă l&ar fi ajutat să piardă în %reutate (deci să economisească comustiil$, ?c'aeffer a
decis să nu rămână fără torpile> un fapt enefic când, ajuns în .r%entina a putut demonstra autorită*ilor ar%entiniene -i
americane că nu a atacat nici o navă după ordinul de încetare a focului -i de predare0Aupă ce au parcurs circa !"FF de mile
marine, jumătate din cantitatea de comustiil era terminată0Ci ca un făcut, în astfel de situa*ii, psi'icul uman începea să
dea semne de slăiciune01entru a preîntâmpina orice formă de saotaj, fiecare 'ulou -i suansamlu a fost verificat -i si%i&
lat0Dn alt detaliu: perioada ”de -coală” putea da posiilitatea ale%erii -i testării ec'ipajului pentru ”misiunea finală”0;a !#
iulie -i după aproape două luni de navi%a*ie în adâncuri, s&a ordonat ie-irea la suprafa*ă în dreptul +nsulelor 9apului Ierde,
într&o zonă izolată, unde au rămas la suprafa*ă timp de # ore0Aupă i%ienizarea ec'ipajului cu mijloacele aflate la ord, s&a
camuflat turnul sumarinului în ”co- de fum”, pentru a în-ela eventualele amarca*iuni din zonă0=n ziua următoare s&a re&
luat călătoria0
#FG
 ;a JH iulie, la trecerea 3cuatorului -i în timp ce sărătoreau 5otezul lui $eptun, z%omotul unui avion i&a determi&
nat să dea alarma0Norocul lor a fost că pe întinsul oceanului, structura joasă a sumarinului era %reu de detectat (sau poate
era un avion de recunoa-tere, că ”totul este oR”$0O altă prolemă a apărut la ord04iind utilat pentru navi%area în .tlanticul
de Nord, nu se dispunea de 'ăr*i de navi%a*ie pentru .tlanticul de ?ud, prolema rezolvându&se cu ajutorul unei 'ăr*i aflate
la interiorul unei mici enciclopedii %ăsite la ord0;a HF iulie, serviciul radio al sumarinului a captat un post de radio care a
anun*at etrădarea în ?tatele Dnite a comandantului, respectiv a ec'ipajului sumarinului D&HF (după ce, în prealail,
s&au predat la !F iulie$0?&a propus scufundarea sumarinului -i intrarea ile%ală în .r%entina, dar tocmai episodul cu căpita&
nul lui D&HF – Otto ermut' – l&a determinat pe ?c'aeffer să&-i convin%ă oa&
menii pentru aceia-i 7ar del 1lata0Aupă predarea din au%ust, ?c'aeffer -i ec'i&
pajul au fost etrăda*i în ?tatele Dnite, căpitanul petrecând ceva timp în înc'i&
soarea pentru ofi*eri de lân%ă as'in%ton03pisodul cu torpilele nelansate i&au
fost de folos în cazul unei nave raziliene – 5a"ia – scufundată la # iulie !G#0
Ain ?tatele Dnite, ?c'aeffer a fost trimis în .n%lia unde a fost intero%at -i cer&
cetat su acuza*ia că ar fi dearcat, clandestin, conducători nazi-ti în .r%entina0
. fost elierat în !G#L0Aupă tentative de a&-i reface via*a în 8ermania, s&a re&
întors în .r%entina în !GH unde -i&a pulicat memoriile, încercând să înlăture
suspiciunile că ar fi fost unul din ultimii servitori ai re%imului nazist0D&GLL a
fost transferat în ?D., pentru a fi studiat din punct de vedere te'nolo%ic, iar
în !G#M a fost scufundat (în cursul unui eerci*iu$ de către sumarinul american
tule (ar putea eista ec'ivalen*a ”.TD;3”  ”. T/D;3” BBB$0
Aacă au transportat pe cineva (-i mai ales pe cine$, doar ec'ipajul
poate să -tie0;ocul ales pentru eventualul ”domiciliu” al lui /itler poartă (din
plin$ amprenta modernită*ii0?an 9arlo de )ariloc'e se află la !HF de Rm nord
de )uenos .ires, iar zona aleasă pentru retra%ere ar fi fost Incalco )anc" (în
dialectul indi%enilor ar%entinieni incalco ar însemna l!ngă apă$, 3illa B0a n&
gosturaB, pe malul lacului Na'uel /uapi, la "F de Rm nord de )ariloc'e0

;a mai mult de M de ani de la terminarea celui de&al doilea răzoi mondial, compleitatea ideolo%iei naziste, a
elementelor -i factorilor favorizan*i care au stat la aza acesteia încă treuie să fie clarificate su toate aspectele lor0”3co&
uri” ale acelui răzoi se aud astăzi în multitudinea de conflicte locale mai mici în care prota%oni-tii sunt aceia-i: resursele
naturale, interese economice la care (în ultima perioadă$ s&au adău%at conflictele inter&etnice, fundamentalismul reli%ios
(fără o ”culoare” anume$0”Iisele de %lorie” ale nazi-tilor, ”2eic'&ul de o mie de ani” nu s&au împlinit dar ideile care au stat
la aza mi-cării naziste par mai vivace ca oricând, 000, doar ”utilizatorii” s&au sc'imatV

)ilio%rafie:
! – 8uK 1atton, 2oin 7acRness & ”>e# of goldB, ?id%@icR P <o'nson, JFFF, 3n%land>
J – 2oin ;umsden & BimmlerCs 5lac@ 'rder6 "istor of %%, 19JV&194[B, !GGL, ?utton 1ulis'in% ;imited, ?troud,
8loucesters'ire, 3n%land>

#H –– 2en5
1eter .lleau
;evenda & B<n"ol
& Bitler soci*t*s !GG,
allianceB,
et les 9ontinuum
secr+tesB, +nternational
!GMG, Sditions 1ulis'in%
)ernard 8rasset,8roup +nc, ?D.>
1aris, 4rance>
 – 7ic'el ;amK & BNules 3erne = Initi* et initiateurB, !G"#, Sditions 1aKot, 1aris, 4rance>
M – 8ustavo Ottolen%'i & B2li uomini del /\"rer, 1889&194O, -izionarioB, JFF!, D%o )occassi 3ditore>
L – .ndre@ 9ollins U 9'ris O%ilvie&/erald & B.utan@"amunB, JFFJ, Iir%in )ooRs, 2ainville 2d, ;ondon, 3n%land>
" – .lan )aRer & BInvisi#le Eagle = ."e "istor of nazi occultismBZ
G – Aavid +rvin% & BitlerCs 7ar and t"e 7ar pat"B, 4ocal 1oint Aistriution, "!, AuRe ?treet, ;ondon>
!F – /ennecRe Eardel & Bdolf itler founder of Israel in 7ar 7it" e7sB, !GGL, 7odjesRis ?ocietK>
!! – <[ri ;ina & Brc"itects of deceptionB>
!J – .ntonK 90 ?utton & B>all %treet and t"e rise of itlerB, !GLM0

#!F
 1entru realizarea lucrării ”7asoneria -i ?ocietă*ile ?ecrete – ;atura ascunsă a istoriei”, autorul a folosit următoa&
rea ilio%rafie semnul w a-ezat în fa*a unui nume arată că respectivul autor, din cele ce se cunosc, este (a fost$ memru
al 7asoneriei (respectiv al societă*ilor paramasonice$b:

.%noli 9arlo .lerto – oncilio 3aticano II = -onde viene e dove ci portaG, )rescia, Iia 8 8alilei, !J!, 3dizioni 9iviltg,
!G"L0
Il vero volto dellCimmigrazione, idem, !GGH0
0a )ivoluzione /rancese nellCopera della (assoneria, idem, !GG#0
B0egge (ancinoB nq 1JJ, idem, !GG0
0a (assoneria alla conWuista della "iesa, 2oma, 3 + ; 3 ?, !GGM0
.%noli 9arlo .lerto, Taufer 1aolo – 0Cascesa del nazismo e lo sterminio degli e#rei, 3dizioni 9iviltg, !G""0
.%noli 9arlo .lerto, Taufer 1aolo – 0a %anta InWuisizione, idem, !G"G0
.leandrian – %toria della filosofia occulta, 7ilano, 7ondadori, !G"#0
.lianello 9arlo – 0a conWuista dell %ud, 7ilano, 2usconi, !GLJ0
w .lleau 2en5 – itler et les soci*t*s secr+tes, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0
.llen 8arK – -ie Insider (titlul ori%inal: $one -are all it onspirac, ;i%'tKear 1ress, !GLJ$, 1reuxisc' Oldendorf Ier&
la%, !GGF0
.rendt /anna' – -ie ver#orgene .radition, 4ranRfurt am 7ain, ?u'rRamp, !GLM0
w .rnold 1aul – 0a )ose&roix et ses rapports avec la /ranc&(a]onnerie, 1aris, Sd0 80&10 7aisonneuve et ;arose, !GLF0
w .ttali <acues – -izionario dell AAI secolo, 2oma, .rmando 3d0, !GGG0
.uriti 8iacinto – 0Cordinamento internazionale del sistema monetario, 9'ieti, 7arino ?olfanelli 3ditore, !G"0
.utori diver-i – 0a li#era muratoria, 7ilano, ?u%arco, !GL", lucrare de provenien*ă masonică0
.utori diver-i – 0es -ocuments (a]onniWues 1941&1944, volum consistent cu etrase din revista omonimă, apărută prin
%rija ;irairie 4ran`aise, 1aris, !G"M0
.utori diver-i – Infiltrations ennemies dans lC^glise (prin %rija lui /enrK 9oston, -ocuments et .*moignages$, 1aris, Sd0
;a ;irairie 4ran`aise, !GLL0
w .Kala 1once <aime – Introducci_n a la /rancmasoneri`, partea a ++ a, ?an ;orenzo, n] HL, 9olonia ;os .n%eles 4eme&
nina, +ztapalapa 91 FG"HF 7eico, A 4 8omez&8omez&/nos0, !G"0
w )aileK .lice . – uto#iografia incompiuta, 2oma, Nuova 3ra, !G"G0
Il destino delle nazioni, idem, !GL!0
Iniziazione umana e solare, idem, !G"!0
I pro#lemi dellCumanitU, idem, !GLJ0
0Ceducazione nella $uova Era, idem, !G"!0
Il ritorno di risto, idem, !G"J0
w )aileK 4oster – 0C*sprit de la (a]onnerie, 8enYve, Sd0 ;ucis, !G"H0
)unning 2odCs ;lan, ;ucis 1ulis'in% 9ompanK, !GLJ0
)arier a5 3mmanuel – 0es infiltrations (a]onniWues dans lC^glise, 1aris, ?oci5t5 ?aint&.u%ustin, Aescl5e, Ae )rou&
@er et 90ie, Sditeurs, !G!F0
)arreca 1asuale – I rituali massonici scozzesi di 0*o .axilF loro veridicit`, loro triplice contenuto e specialmente ma&
c"iavellico, 2e%%io 9alaria, ?ta0 tip0 4rancesco ?icuro, !GHJ&X, !#Fp0
)arruel a5 .u%ustin – %toria del giaco#inismo6(assoneria e Illuminati di 5aviera, 9arma%nola, 3dizioni .rRtos&
O%%ero, !G"G0Titlul ori%inal: (*moires pour servir U lC"istoire du Naco#inisme, ;ondra, !LGL, re&editare 9'ir5&en&7on&
treuil, Aiffusion de la 1ens5e 4ran`aise, JFF, J volume0
w )aKard <ean&1iere – 0es /ranc&Nuges de la %aint&3e"me, 1aris, Sd0 .lin 7ic'el, !GL!0
0e guide des soci*t*s secr+tes, ?aint .rmand&7ontrond (9'er$, Sd0 1'ilippe ;eaud, !G"G0
)enamoze%' 3lia – Israele e lCumanitU, Torino, 7arietti, !GGF0
)ernardin 1ascal – 0CEmpire *cologiWue ou la su#version de lC*cologie par le mondialisme, 9annes, 1ascal )ernardin S&
diteur, !GG"0
)lacR@ood 1eter – -ie $etz7er@e der Insider, ;eoner%, Ierla% Aia%nosen, !G"M0

w-as 5 der/elena

)lavatsRK , idem, !GGJ0
Insider1etrovna – 0a dottrina segreta, 7ilano, )occa, !GH0
)aa Hoga o 'ccultismo, 2oma, .strolaio, !G"!0
)londet 7aurizio – I fanatici dellCpocalisse6<ltimo assalto a 2erusalemme, 2imini, +l 9erc'io +niziative 3ditoriali,
JFFJ0
omplotti6I fili invisi#ili del mondo, 7ilano, +l 7inotauro, !GG0
omplotti II, idem, !GGM0
2li Bdelp"iB della -issoluzione, 7ilano, .res, !GG#0
$o glo#al60a formida#ile ascesa dellCantagonismo anarc"ico, 7ilano, .res, JFFJ0
"i comanda in merica, 7ilano, 3ffedieffe 3dizioni, JFFJ0
Il 11 settem#re colpo di stato in <%, 7ilano, 3ffedieffe 3dizioni, JFFH0
)ordiot <acues – <ne main cac"*e dirige 666, 1aris, Sd0 de la ;irairie 4ran`aise, !GLM0
0e gouvernement invisi#le, 1aris, 1ulications /enrK 9oston, !G"H0
0e pouvoir occulte fourrier du communisme, 9'ir5&en&7ontreuil, Sditions de 9'ir5, !GLM0
#!!
 0C'ccident d*mantel*, 1aris, Sd0 de la ;irairie 4ran`aise, !GLM0
0e parlement europ*en, 1aris, Sd0 de la ;irairie 4ran`aise, !GL"0
w )runelli 4rancesco – ;rincipi di massoneria operativa, 4o%%ia, )asto%i, !G"J0
w )rzezinsRi Wi%nie@ – 5et7een t7o ges6mericaCs )ole in t"e .ec"netronic Era, estport (9T$, 8reen@ood 1ress
1ulis'ers, !G"J0
Il grande falilmento, 7ilano, ;on%anesi, !G"G0
Il mondo fuori controllo, idem, !GGH0
0a 2rande %cacc"iera, idem, !GG"0
9alliari 1aolo O7I – ;io 5runo 0anteri D1Y[9&18VK e la ontrorivoluzione, Torino, ;anteriana, !GLM0
9arr illiam 8uK – ;a7ns in t"e 2ame, 1almdale, 9., OmniU9'ristian )ooR 9lu, sd0, dar -i Ne@port )eac', ;e%ion for
t'e ?urvival of 4reedom, +nc, JFFM0
9'aumont 9'arles – 0C '$<, Sd0 1resses Dniversitaires de 4rance, 1aris, !G"M0
9'enau <ean&1'ilippe – 0a -rogue et lC^tat dealer, ;ausanne, Studes et 3nutes, 9entre 1atronal, !GG0
9iacotin ?er%'ei – 0e viol des foules par la propagande politiWue, 1aris, Sd0 8allimard, !GJ, retipărită în colec*ia .el din
!GGJ0
w 9'urc'ill inston – 0a %econda 2uerra mondiale, M volume (!J căr*i$, 7ilano, 7ondadori, !G#"0
9limati 9arlo – Inc"iesta sul roc@ satanico, 9asale 7ontferrato, 1iemme, !GGM0
9o'en .ra'am – Il .almud, )olo%na, 4orni, !GLG0
9o'n Norman – 0icenza per un genocidio, 3inaudi, !GMG0
9oston /enrK – 0es financiers Wui m+nent le monde, 1aris, 1ulications /enrK 9oston, !G"G0
0a aute 5anWue et les trusts, idem, !G"0
0a onuration des Illumin*s, idem, !GLG0
0e veau dCor est touours de#out, idem, !G"L0
0es .ec"nocrates et la %narc"ie, 1aris, Sditions du Trident, ;a ;irairie 4ran`aise, !G"0
0a aute /inance et les )*volutions, 1aris, Sd0 ;ectures 4ran`aises, !GMH0
0es causes cac"*es de la J&+me guerre mondiale, 1aris, Sd0 ;ectures 4ran`aises, !GL0
w 9ouden'ove&Ealer%i 2ic'ard NiRolaus 8raf von – ;ra@tisc"er Idealismus6del&.ec"ni@&;azifismus, ien&;eipzi%,
1aneuropa Ierla%, !GJ0
NCai c"oisi lCEurope, 1aris, Sd0 ;irairie 1lon, !GJ, cu o prefa*ă de inston 9'urc'ill0
%toria di ;aneuropa, 7ilano Nuova, !GM#0
9ouvert Stienne – -e la gnose U lC'ecumenisme, 9'ir5&en&7ontreuil, Sditions de 9'ir5, !G"H0
0a gnose contre la foi, idem, !G"G0
0a gnose universelle, idem, !GGH0
9umeK 9onstance – ."e "idden danger of t"e )ain#o7, ;afaKette, ;., /untin%ton /ouse, !G"H0
Aalledonne .ndrea – .omismo contro sovversione, ?ettimo 7ilanese, 7arzorati 3ditore, !G"L0
Il risc"io della li#ertUF % .ommaso = %pinosa, idem, !GGF0
3alenze etico&speculative del realismo metafisico , idem, !GGH0
Aamenie ;ouis – 0a .ec"nocrazia, 7ilano, ?ocietg 3ditirice ”+l 4alco”, !G"0
Aelasus 3nrico – Il pro#lema dellCora presente, 2oma, Aescl5e e 9, !GFL, în J volume, retipărită în !GLF de .lleanza 9a&
ttolica, 1iacenza0
0Camericanismo e la congiura anticristiana, ?iena, 3ditrice ? )ernardino, !GFH0
Ael Ialle .leander – 2uerre contre lCEurope, 1aris, Sditions des ?Krtes, JFF!0
3n%da'l 4 illiam –  entur of >arF nglo&merican 'il ;olitics and t"e $e7 >orld 'rder, iesaden, Ar0 )^tti%er
Ierla%s&8m/, !GGH> ;ondon, 1luto 1ress, JFF#0
3sposito p 2osario – 0e grandi concordanze tra "iesa e (assoneria, 4irenze, Nardini, !G"L0
0a (assoneria in Italia dal 18KK ai nostri giorni, 2oma, 1aoline, !GLG0
w 3vola <ulius – 0a oga della potenza, 2oma, 7editerranee, !G""0
2li uomini e le rovine, 2oma, Iolpe, !GML0
Imperialismo pagano, 1adova, 3dizioni di .r, !GL"0
)ivolta contro il mondo moderno, 2oma 7editerranee, !GMG0
w 4arina
w 4are d6Olivet – 0a
?alvatore – Ilvera
li#ro(assoneria, 2oma,
dei )ituali del )ito)asaia,
%cozzese!G"M0
ntico e ccettato, 2oma, 1iccinelli, !G#M0
Il li#ro completo dei rituali massonici, 8enova, 4ratelli 7elita 3ditori, !G""0
4a )ernard – 0a (assoneria e la rivoluzione intellettuale del secolo A3III, Torino, 3inaudi, !G#0
w 4ejit^ 4ran`ois – )eWuiem pour un Empire d*funt, 1aris, Sd0 ;ieu 9ommun, !G""0
4er%uson 7arilKn – -ie sanfte 3ersc"7Trung, 7[nc'en, Enaur, !G"#0
4rancovic' 9arlo – %toria della (assoneria in Italia, 4irenze, ;a Nuova +talia, !GL0
w 8entile 9arlo – 2iuseppe (azzini, uomo universale, 4o%%ia, )asto%i, !G"J0
w 8erson erner – 0e nazisme soci*t* secr+te, 1aris, Sd0 )elfond, !GLM0
8iantulli 4lorido ? < – 0Cessenza della (assoneria italianaF il naturalismo, 4irenze, 1ucci 9ipriani, !GLH0
8ramsci .ntonio – Il )isorgimento, Torino, 3inaudi, !G#0
8reener% 7artin / – ."e Ne7is" 0ist, Ne@ QorR, ?c'ocRen )ooRs, !GLG, o antolo%ie a evreilor celeri0
w 2en5 8u5non – 0Crc"eometra, 2oma, .tan\r, !G"M0
/orme tradizionali e cicli cosmici, 2oma, 7editerranee, !G"!0
#!J
 %tudi sulla (assoneria e il compagnonaggio, 9arma%nola, .rRtos, !GG!, J volume0
Il )egno della uantitU e i %egni dei .empi, 7ilano, .delp'i, !G"G0
Il .eosofismo, Torino, .rRtos, !G"L0
Il )e del (ondo, 7ilano, .delp'i, !GG#0
onsiderazioni sullCiniziazione, 7ilano, ;uni 3ditrice, !GGM0
Iniziazione e realizzazione spirituale, 7ilano, ;uni 3ditrice, !GGL0
8uic'ard .lain – 0es /ranc&(a]ons, 1aris, Sd0 8rasset, !GMG0
/ainin% 1eter – (ag"i e magia, 2oma, 7editerranee, !GLL0
/ancocR 8ra'am – 0ord of ;overt, Ne@ QorR, T'e .tlantic 7ont'leK 1ress, !GGJ0
w /utin ?er%e – 2overni occulti e societa segrete, 2oma, 7editerranee, !GLH0
0a (assoneria – 7ilano, 7ondadori, !GM!0
w /uleK .ldous – 0e porte della percezione6 ;aradiso e Inferno, 7ilano, Oscar 7ondadori, !G"G0
w /uleK <ulian – .empo di rivoluzione, 7ilano, 7ondadori, !G#G0
<$E%' = its purpose and its p"ilosop", as'in%ton A9, 7) ?c'napper, J!H 4lorida .venue, !G#"0
w +zoulet <ean – ;aris, capitale des religions ou la (ission dCIsrahl, 1aris, Sditions .lin 7ic'el, !GJM0
w +saac <ules – 2en+se de lCantis*mitisme, 1aris, Sd0 9almann&;evK, !GM02e&editare, 1aris, Sd0 1lon, colec*ia ”.%ora”,
!G"0
3eritU e mito6Il drama e#raico al vaglio della storia, 2oma, 9araa, !GM0
2es e Israele, 4irenze, Nardini 3ditore, !GLM0
+nnocenti don 3nnio – ritica alla psicanalisi, ?acra 4raternitas .uri%arum in Dre, !GG!0
+rvin% Aavid – pocalisse a -resda, 7ilano, 7ondadori, !GGJ0
<ames 7arie&4rance – 0es ;r*curseurs de lCkre du 3erseau, 7ontr5al, Sd0 1aulines, !G"0
Esot*risme, occultisme, franc&ma]onnerie et c"ristianisme aux AIAe et Axe si+cle, explorations #io&#i#liograp"iWues,
1aris, Nouvelles 3ditions ;atines, !G"!0
<asper illiam 4 – 2lo#al trann 666 step # step, .ppleton, isconsin, estern +slands 1ulis'ers, !GGJ0
<ouin mons 3rnest – 0e p*ril ud*o&ma]onniWue, 1aris, 2evue +nternationale des ?oci5t5s ?ecrYtes – 2+?? – !GJ!0
Ealimt%is – 8oldman – ?teier% – -roga % p , 2oma, ;o%os, !G"F0Titlul ori%inal: -ope, Inc = ."e 5oo@ t"at drove
enr ?issinger raz, as'in%ton, 3+2 ?ervices, !GGJ (prima edi*ie a fost în !GL"$, MGL de pa%ini0
w Ein% .leander, ?c'neider )ertrand – uestioni di sopravvivenza, 7ilano, 7ondadori, !GGJ0
Eni%'t ?tep'en – ."e 5rot"er"ood, ;ondon, 8rafton )ooRs, !G"M0
Enut' 3 9 – ."e Empire of B."e itB, sl, D?., T'e Noontide 1ress, !G"H0
Eole ?an 7assimiliano – 2li scritti, 4irenze, 9ittg di Iita, !GL0
Eorn Aavid – >er ist 7er im Nudentum, 7[nc'en, 4W&Ierla%, !GGM0
EostRa <ean – 0ucifer d*masWu*6;r*c*d* de /ol amant de %op"ie (ori%inal
din !"G cu o prefa*ă de 2 .madou$, 8enYve&1aris, Sd0 ?latRine, JFFF0
;adK ueensorou%' – 'ccult ."eocrac, /a@t'orne 9alif0, T'e 9'ristian
)ooR 9lu of .merica, !G"F0
;ando@sRi <osef – %infonia en )oo (aor, 7adrid, 3ditorial NO?, !GL0
;antier <acues – 0a t"*osop"ie ou lCinvasion de la spiritualit* orientale, 1a&
ris, 9 . ; 8rasset, !GLF0
w ;antoine .lert – 0ettre au %ouverain ;ontif, 1aris, Sditions du ?Kmo&
lisme, !GHL0
+ma%inea de mai sus prezintă doi ”fra*i”: 8elu&Ioican Ioiculescu -i 7ircea 9'elaru, fost -ef al 7arelui ?tat 7ajor al
.rmatei 2omâne0

;azare )ernard – 0Cantis*mitisme, son "istoire et ses causes, 1aris, Sditions de la Iieille Taupe, !G"0
w ;aszlo 3rvin – '#iettivi per lCumanitU, 7ilano, 3?T 7ondadori, !GL"0
;e 9aron /enrK – 0e plan mondiale de domination mondiale de la ontre&^glise, 3scurolles, Sd0 4ideliter, !G"0
-ieu, est&il antis*mite G, 3scurolles, Sd0 4ideliter, !G"L0
;e 4orestier 2en5 – 0es Illumin*s de 5avi+re et la /ranc&(a]onnerie allemande, 1aris, Sd0 .rc'5, JFF!0
w ;evi
w ;e'nn'off 3u%en
3lip'as – -ie /reimaurer
– Il -ogma e il )ituale, )indlac', 8ondrom
dellClta (agia, Ierla%,
Todi, !G"!0
.tan\r, !GJ!02etipărită de către .tan\r în !G"H în două
volume, Il -ogma dellClta (agia -i Il )ituale dellClta (agia0
;evinson 9'arles – 3od@a ola, 4irenze, Iallecc'i, !GL"0
w ;i%ou Aaniel – -ictionnaire de la /ranc&(a]onnerie, 1aris, 1 D 4, !GG"0
;omard 9oeurderoK <ean – 0a cara oculta de la "ist_ria moderna, 7adrid, 3ditorial 4orza Nueva, # volume, re&editată
în !GLM, !GLL, !GLG respectiv în !G"F0
;ozac6 /meur <ean&9laude – /ils de la 3euve, ;es 8uillots, Iille%enon, Sditions ?ainte <eanne d6.rc, !GGJ0
7alinsRK – de 1oncins – 0a guerra occulta, 9arma%nola, .rt'os, !GLG0
w 7ariel 1ierre – 0e societU segrete c"e dominano il mondo, 4irenze, Iallecc'i, !GLM0
0es /ranc&(a]onns en /rance, 1aris, 7araout, !GLJ0
-ictionnaire des soci*t*s secr+tes en 'ccident, 1aris, 8rasset, !GLJ0
w 7arsaudon Qves – 0C'ecumenisme vu par un franc&ma]onns de tradition, 1aris, Sd0 Iitiano, !GM#0
7artin / 1 -i / ?c'umann – -ie 2lo#alisierungsfalle, 2einecR ei /amur%, 2o@o'lt Ierla%, !GGM0;ucrare tradusă în
#!H
lima italiană cu titlul 0a trappola della glo#alizzazione, )olzano, 2aetia, !GGL0
7essori Iittorio – Inc"iesta sul cristianesimo, Torino, ?3+
3ditrice, !G"L0
;ensare la %toria, 9inisello )alsamo, 1aoline, !G"J0
w 7ola .ldo . – %toria della massoneria italiana dalle
srcini ai nostri giorni , 7ilano, )ompiani, !GGJ>
(prin %rija lui$ 0a li#erazione dCItalia nellCopera della ma&
ssoneria, 4o%%ia, )asto%i, !GGF0
7oncomle Qann – 0a .rilat*rale et les secr+ts du mondi&
alisme, Sd0 Qann 7oncomle, !G"F0
0Cirr*sisti#le expansion du mondialisme, idem, !G"!0
0es vrais responsa#les de la IIIe guerre mondiale, idem,
!G"J0
-u viol des foules U la %narc"ie ou le complot perma&
nent, idem, !G"H0
0a (affia des "r*tiens de gauc"e, idem, !G"0
uand la ;resse est aux ordres de la /inance, idem, !G"M0
0es ;rofessionnels de lCanti&racisme, idem, !G"L0
1rota%oni-tii ima%inii de mai sus nu mai au nevoie de prezentare: )artolomeu 9onstantin ?ăvoiu, Iiorel Aănacu (printre
al*ii$0
0a ;olitiWue, le %exe et la /inance, idem, !G"G0
0e ;ouvoir de la -rogue dans la ;olitiWue mondiale, idem, !GGF0
w de 7ontrial T'ierrK – Energia, conto alla rovescia, 7ilano, 3?T 7ondadori, !G"J0
w Nitti 4rancesco ?averio – %critti sulla Wuestione meridionale, )ari, ;aterza, !G"0
w NKs 3rnesto – (assoneria e societU moderna, 4o%%ia, )asto%i, !G""0
Or@ell 8eor%e – 1984, 7ilano, 7ondadori, JFFJ> 0a fattoria degli animali, 7ondadori, JFF!0
w 1au@els P )er%ier – Il mattino dei mag"i, 7ilano, Oscar 7ondadori, !G"M0
1ellicciari .n%ela – )isorgimento da riscrivere60i#erali e massoni contro la "iesa, 7ilano, .res, !GG"0
I panni sporc"i dei (ille, 2oma, 4ondazione ;ieral, JFFH0
)isorgimento anticattolico, 9asale 7onferrato, 1iemme, JFF#0
w 1iRe .lert – (orals, -ogma and lausenCs ommentaries, 4o%%ia, )asto%i, M volume, !G"#0
de 1oncins ;5on – "ristianisme et /ranc&(a]onnerie, A14, !GL0
0a /ranc&(a]onnerie dCapr+s ses documents secr+ts, idem, !GLJ0
istoire du ommunisme, idem, !GLH0
w 1orciatti Dmerto 8orel – %im#ologia massonica62radi scozzesi, 2oma, .tan\r, !G#G0
w 1uec' /enri&9'arles – %toria delle religioni6Il ristianesimo da onstantino a 2iovanni AAIII, )ari, ;aterza, vol +++,
!GLL0
w ui%leK 9arroll – .raged and ope6 istor of t"e >orld in 'ur .ime , Ne@ QorR, 7acmillan 9o, !GMM0
2atier 3mmanuel – (st+res et secrets du 5Cnai 5Crit", 1aris, 4acta, !GGH0
w 2oca aate – 2lorieux centenaire 1889 = (onde $ouveau, $ouveaux ieux, $ouvelle .erre, 1aris, .u%uste 8'io Sdi&
teur, !""G0
w 2K%ier 7aria – 0a /ranc&(a]onnerie italienne devant la guerre et devant le fascisme, ?ala )olo%nese, .rnaldo 4orni,
retipărire în !GGF0
2ot'Rranz <o'annes – -ie @ommende -i@tatur der umanitt, Aurac' (8ermania$, .nton . ?c'mid Ierla%, 1ro 4ide 9a&
t'olica, H volume0
?afarevic +%or – Il socialismo come fenomeno storico mondiale, 7ilano, 9ooperativa editoriale ”;a 9asa di 7atriona”,
!G"F0
w ?aint&Qves d6.lveKdre .leandre – (ission des %ouverains6;ar lCun dCeux, 1aris, !""#> 1aris, Sd0 Nord&?ud, !G#"0
(ission des 'uvriers, 1aris, Sd0 9almann&;evK, !""#0
(ission des Nuifs, 1aris, 1 9almann&;evK, !""#> date identificare )ritis' 7useum – #!0ff0J> retipărire: 1aris, Sditions
Traditionnelles,
0Crc"*om+tre,!GGF, J volume0
1aris, Sd0 Aoron .ine, !GH#> retipărire prin %rija Sd0 8uK Tr5daniel, 1aris, !GGF0
w ?aunier <ean – 0es /ranc&(a]ons, 1aris, Sd0 8rasset, !GLJ0
0a %narc"ie, 1aris, idem, !GL!0
?c'i@K 8[nt'er – 0o spirito dellCEtU $uova, )rescia, ueriniana, !GG!0
?c'olem 8ers'om – 0a a#ala, 2oma, 7editerranee, !GGJ0
de ?enarclens 1ierre – 0a crise des $ations <nies, 1aris, 1 D 4, !G""0
?ermonti 8iuseppe, 4ondi 2oerto – -opo -ar7in, 7ilano, 2usconi, !G"F0
w ?eKmour 9'arles – ."e intimate ;apers of olonel ouse, )oston, /ou%'ton 7ifflin, !GMG> Eessin%er 1ulis'in%,
JFF0
?'a'aR +srahl – istoire uive = )eligion uive60e poids de trois mill*naires, 1aris, Sd0 ;a Iieille Taupe, !GGM> traducere în
lima italiană – %toria e#raica e giudaismo6Il peso di tre millenni, Ierrua ?avoia, 9entro lirario ?odalitium, !GGL0
?impson 9olin – Il B0usitaniaB, 7ilano, 2izzoli, !GL#0
?Rousen  9leon – Il capitalista nudo, 2oma, .rmando, !GL"0
#!#
 ?occi .ntonio – 0a societU dellCallegria = il partito piemontese contro la c"iesa di don 5osco, 7ilano, ?u%arco, !G"G0
?oljeni*in .leRsandr – -eux si+cles ensem#le 1Y9[&199[, 1aris, Sd0 4aKard, volumele ! -i J, JFFJ&JFFH> traducere în
lima italiană – -ue secoli insieme, 9ontrocorrente, Napoli, JFFL, volumele + -i ++0
?omart erner – 2li e#rei e la vita economica, două volume, 1adova, 3dizioni di .r, !G"F, respectiv !G""0
?prin%meier 4ritz – ."e >atc"to7er  t"e (asons, 1 O )o "MMG#,
1ortland, O2 GLJ"M, . 9'ristian 7inistrK, !GGH0
?tinnett 2oert ) – -a of a -eceitF ."e .rut" a#out /-) and ;earl
ar#or, Ne@ QorR, T'e 4ree 1ress, JFFF0
?utton .ntonK 9 – mericaCs %ecret Esta#lis"ment, )illin%s, 7onta&
na, ;iertK /ouse 1ress, !G"M0
?@in% illiam 3 – ."e oming <nited )eligions, 7innesota,
9oNeus 1ress, !GG", GM de pa%ini0
?Kmonds <o'n – 0a 2rande 5estia, 2oma, 7editerranee, !GLJ0
w Tiner%en <an – ;rogetto )I' per la rifondazione dellCordine in&
ternazionale, 7ilano, 3?T 7ondadori, !GLL0
Tradizione 9attolica (;a$ – tti dei onvegni di %tudi attolici, 2i&
mini, anni !GGH&JFF, documente disponiile pe lân%ă ”1rioratele
italiene” ale ”4raternitg ?an 1io X”0
w Troisi ;ui%i – -izionario (assonico, 4o%%ia, )asto%i, !G"L0
2adu .leandru 4eldman -i 8elu&Ioican Ioiculescu

DN3?9O – 2iovanni mos omenio 1[9J&1OYK, 4irenze, )emporad&7arzocco, !GMF0

Iannoni 8iani – (assoneria, /ascismo e "iesa attolica, )ari, ;aterza, !G"F0
Ientura 8astone –.utti gli uomini del martinismo, 2oma, .tan\r, !GL"0
I riti massonici di (israjm e (emp"is, idem, cs, !G"F0
.emplari e templarismo, idem, cs, !G"# (în ima%inea de mai jos este prezent 8astone Ientura$0
de Iillemarest 1ierre 4aillant – 0es sources financi+res du communisme, ;e 9ierreK,
Sd0 93+, !G"#0
0es sources financi+res du nazisme, idem, cs, !G"#0
 lCom#re de >all %treet6omplicit*s et /inancements %ovi+to&$azis, 1aris, Sditions
8odefroK de )ouillon, !GGM0
0e (ondialisme contre nos li#ert+s, 9ierreK, Sditions ;6+cne de 7arie, JFF!0
Iirion 1ierre – 5ientMt un gouvernement mondialeG <ne super ontre&^glise, Sdi&
tions ? 7ic'ael, ?aint&95ner5 (7aKenne, 4ran*a$, !GML> retipărită în !GG de T5ui0
Traducerea în lima italiană – Il governo mondiale e la ontro&"iesa (prin %rija lui
) Taruini$, Napoli, 9ontrocorrente, JFF#, LM de pa%ini0
(st+re dCiniWuit*, Sditions ? 7ic'el, ?aint&95ner5 (7aKenne, 4ran*a$, !GML, reti&
părită de T5ui în JFFH0
0es forces occultes dans le monde moderne, ?aint&95ner5, Sd0 T5ui, sd0
0e nouvel ordre du monde, Sd0 T5ui, !GL#0
0CEurope apr+s sa derni+re c"ance, son destin, Sd0 T5ui, !G"#0
ester / Nesta – >orld revolution6."e plot against civilization, ;ondon, 9onstale
P 9o, !GJ!> retipărire 9onstale, !GJJ> Eessin%er 1ulis'in% JFFH (1 O )o !#F#, 'itefis', 7T GGHL$0
ells /erert 8eor%e – ."e 'pen onspiracF 5lueprints for a >orld )evolution, ;ondon, Iictor 8ollancz, !GJ"0
."e %"ape of ."ings to ome = ."e ultimate )evolution, ;ondon, /utc'inson, !GHH> retipărire ;ondon 1en%uin )ooRs,
JFF0
”'o6s 'o in .merica, ilmette”, 7acmillan AirectorK Aivision, #Mt' edition !GGF&!GG!, J volume0
ilt%en 2alp' 7, ?IA – 0e )"in se ette dans le .i#re, )ouYre, Sd0 Aominiue 7artin 7orin, !GGJ0
w irt' Os@ald – I .arocc"i, 2oma, 7editerranee, !GGF0
urmrand 2ic'ard – (io caro diavolo, 2oma, 1aoline, !GLG0
0Caltra Domini
3ditrice faccia diNuovi, (arx (Earl 7ar$, 7arc'irolo (Iarese$,
arlo !G"M0
Qates 4rances .melia – 2iordano 5runo e la tradizione ermetica,
)ari, ;aterza, JFFJ0
a#ala e occultismo nellCetU elisa#ettiana, Torino, 3inaudi,
!G"J0
Wie%ler <ean – 0a %vizzera lava pi #ianco, 7ilano, Oscar 7on&
dadori, !GGJ0
Wolla 3l5mire – <scite da mondo, 7ilano, .delp'i, !GGJ0
0o stupore infantile, idem, cs, !GG#0

#!
 .drian Năstase, fost prim&ministru al 2omâniei împreună cu +ncio ;ula da ?ilva (pre-edinte al )raziliei$ la ?âo
1aolo, în JFFH0Dltimele evenimente care l&au avut ca ”actor” principal pe .drian Năstase dau de %ândit0Aintr&o persoană cu
o pre%ătire juridică de ecep*ie, cu o ”căru*ă” de titluri, la un ”impuls” într&un moment de ”slăiciune”, Năstase încearcă să
se sinucidă0=n cel mai pur stil ”'ollK@odian” & printr&o ”mediatizare” ca o ”victimă” a re%imului politic din *ară – -i printr&o
”cosmetizare” viitoare, .drian Năstase ar putea reveni ca un ”salvator”, ca o ”solu*ie” la multitudinea de proleme interne0
;ua*i de valul de discu*ii contradictorii privitoare la inomul ”le%alitate – ile%alitate” din recentul referendum, cu ”oc'ii”
pe un fost activist – 9rin .ntonescu, e cam %reu de remarcat ce le%i s&au trecut ”pe su mână” prin 1arlament, ce multi&na&
*ională a mai făcut ”cumpărături” în 2omânia, care =roQ a fost ”răsplătit” cu împroprietăriri în mijlocul .rdealului, 000

Traducere, documentare, redactare: octomrie JF!F – iulie JF!J0

#!M