RISTSH LER IN Tl RNAj IONA1

INTEA
SUBCONSTIENTA

DUHUL TAU

JM SA- II DORIN TELE

: HARftVW. C a rpen ter

- - ***• M M
MINTEA SUBCONSTIENTA:
DUHUL TAU FERMECAT
Reca$tig3 contralul vie^ii tale
• Pierde din greutate
• lmpulsioneaz5-^i sanatatea fizlca $i mentala
• Optimizeazci'ti performan^ele atletice
• Indep5rteaz3 gSndurile negative ^i fricile
• MotiveazS-te
• Filferidt

In tine se afia un duh jemecat care Hi poate indeplinl toate dorin(;ele. Dar
el nu v» face acest lucru pHn slmpla frecare a unei I3mpl sau prin sco3terea
dopulul unei sticle fermecate. Duhul este mlntea ta subconjtienta, $1 trebuie
sa stil cum functioneazS ji cum se folosejte pentru ca ea sS devinfl servitorul
Uu. AceastS carte este manualul t3u de Instructiunl.
Mlnteo subconytienld: duhul tdu fermecat nu este o colec^e de povejtl
Jppencru a te simp bine" sau de banalltap de genul „al incredere". AceastS
carte Ip preiintS in llmbaj acceslbil cum se fnloseste mlntea subcor^tienta.
Ea explica cum functioneazS. leglle cSrora I se supune $i oferS clndsprezece
metode verifkate pentnj a o feiosi ufor si fjrS efort
De IndatS ce de(ii acesle informal, pofl put** *3 treabS duhul fermeart
pentru a-(i imbunStati sSnStatea, pentru a-JI schlmba trasaturl de caracter
nedorlte jf llsta de oblecttve poate continue la nesfSrjtt

A CUNOA5TE CUM FUNCTIONEAZA SUBCON5TIENTUL

REPREZINTA CHEtA DE BOLTA A SUCCESULUM
 MINTEA SUBCONSTIENTA
D u HL L TAU F e KMFCAT

CUM SA-T 1 IMPLLNEASCA IOATF. UOR 1NTKI K

Harry W. Carpenter
MINTEA SUBCONSTIENTA
»

DUHUL TAU FERMECAT

c u m s A-ti Im p l in e a sc A
TOATE DORINTELE

HARRY W. CARPENTER

Traducere: Nicoleta Luca

**> • WT flT T *
l A V I V O l JU V
Redactor: Alevandni Cohut
Copetta: Gabriels Tops

□escrierca C1P a Rlbiiotecn Nafionale a Romanic!

CARPENTER, HARRY W.
Min tea subcoii$tienla: duhtil tin lermccat. Cum 5j-|> impUneasca
laatc dorinlele / Horry W .Gupenter; trad.: Luca Nicoieta - Bucur^ti.
DaLslia, 2011
ISBN 978-973-1*1.65-27-7,
I. Luca. Niroletr (trad.)

The Genie Within: Your Subconscious Mind

How it works and how louse it
Copyright1?' 2tXH Harry W. Carptmiti

Copyright p 2011 M1STER1UM PU BLICA fll - Editors DAKSHA

Trials drop to rile aparlir in ytcclnsivitate cdihiru DAKSH.A,
Este interzisa, am torn) legii, (cpmducerN integrals sail porhala pe
orke calc a ccmlimtttilui cArfii. lord a cordid sens ol edihmi

Em rURA D aksha
Date de contact & cbmenzi;
Tel. 0726.334.72!
Adtasa post.ila: OP 48 CT 104, sector2, BuCotesti
E-mail: ronKmzit4edlmradakstui.ro
Rigina web: wtvw.edituradaksha.ru
 CUPRINS

Nota autorului........................................................................... 6
Mullumiri.................................................. 7
Prefata...................................................................... 9
Prolog: Parabola.................................................................... 11
In troduces................................................................................ 13
Lectia 1: Duhul tau ferniecat .................................................. 21
Lectio 2: Diferen(cle dint re mintea subcon$tienta
$i mintea conjtienta.................................................. 43
Lectia 3: Super biocalculatornl tan ..........................................67
Lectin 4: T.pgiie niinfii snhcnn^tienle 93
Leclia 5: Comunicarea cu mintea subconftienta....................125
Lectia 6: Metode de folosire a mintii subcon$tiente
Partea I- a .................................................................... 151
Lecfia 7: Metode de folosire a mintii subconstiente
Partea a 11- a ......................... ...................................... 181
Lectia 8: Metode de folosire a min(ii subconjticnte
Partea a ITI-a.............................................................. 2119
Epilog: Supermarketul personal............................................241
Lec|ie suplimenlaril: Rugaciunea............................................245
Anexa A: Bibliogratie $i lectura recoinandata
pentru lec^iile de la I la 8 ..........................................263
Anexa B; Bibliografie si lectura recomandata pentru
lec(ia despre rugaciune ........................... 267
 NOTA AUTORULUI

Aceste lectii sunt destinate celor care doresc sa tic p sa

ram an a sanatop, sa devinfl persoane mai hnne, sa devina mai
competent p s a p gaseasca linipea sufleteasca. Scopul lor nil
este sa inlocuiasca asisten(a medicala de specialitate.
Modalitiitile in care pot fi folosite aceste intormapi sunt
nelimitate si depinde de tine cum le vei folosi. Eli nu-mi asum
nicio responsabilitate pentru modul cum o vei face. Nu am
pregatire profesionaln ca terapeut sau medic. Aceasta carte nil
se snbstituie asistentei medicale competente, iar daca ai o
problems emoponala sais psihica ar trebui sa consulti un doctor
sau un terapeut. Simptomele nu sunt cauza problemei si
eliminarea lor fara a elimina cauza poate fi periculoasa.
Dupa fiecarc lectie exista procedee de relaxare/alfa. Nu le
practica in timp ce conduct marina, manevrezi diferite utilaje,
sau in timpul oricarei activMti ce necesita atenpa conpienta.
Dupa terminarea procedeului, asigura-te ca epi pe deplin
constient p atenl inainte de a relua orice activitate.
Scopul acestei carfi este educativ. Autorul si editorul ip
declina orice responsabilitate fata de orice persoana sau fiinta
cu privire la orice dauna san prejudiciu cauzat, sau presupus a
fi cauzat, direct sail indirect, ca urmare a informatiilor
continute in aceasta carte.

6
 MULTUMIRI

vrea s i le multumesc prietenilor mei care au citit

nianu.scri.su] acestei carti iji mi au dat un feedback. L’atru
persoane inerita multumiri speciale; Brett Mitchell, care a fost
primul care a cilit-o $i ml-a dat incrcdere sa continui; Lfly
Splane, care a gasit milioane de in id gre$eli pe care un autor de
obicei nu le vede, si a lacut comentarii utile despre studii
§tiinfiflce recente; sofia mea, Jane, care a fost criticul meu de
acasa, pentru rabdarea ei; $i fiica mea, Christine Carpenter, care
s-a implicat mai tarziu, dar cu toate acestea a avul o contribute
tmportantil. Le niultumesc de asemenea prietenilor care $l-au
gasil timp pentru a citi tot sau o parte din manuscris $i au lacul
comentarii: Elizabeth Roberts, Niki Halo, Roland Behny, Sam
Houston yi Pat Sica.
Multc multumiri Ini Lily Splane pentru efortul ei de a
conccpe coperta, si lui Helen Weinman pentru fotogralia
cerultii si a noriiordin fundal.
Ii muljumesc in mod special lui
Dale Sutton care a tacut desenele
amuzante care dau farmec §i viata
carpi-
be niultumesc persoanelor de la
cursurile mele care m-au Tntrebat unde
putcau gasi o carte care sa confina
toate informatiile din cursul meu.
Interesul lor m-a detenninat sa incep
sa scriu Mintea subcotiflienid: duhul iilti fermecat.

1
 PREFATA
T

E
xplorarea puterii mintii subeonstiente este de mull timp
pasiunea mea. Ceea ce $tiu provine din toate car|ile pa
care le-am gasil despre acesi subiect ?i din semimrn. f.a
indemmil prietenilor, am realizat un curs de $ase lectii, avand
doua ore fiecare. (Celt ^.ase kepi sunl exlinse pe opt leelii in
aceasta carte din motive practice). Curtail este esenpi a ceea ce
este mai bun din tot ce am invaut si am fotosit. Du pa fice a re­
curs, sludentii ma intreafca de unde pot cumpara o carte care
s i confina aceste informatii. Raspunsul meu este c i aceste
informal n au fost culese din mai multe surse $i ca nlcio carte
nu le confine pe toate. Aceasta carte, Minted subcmflienta:
dukul idufcrmecat, le ton(ine insa pe toate,
Singurul lucru original pe care l-am fdcut a fost sa adun
laolalta toate aceste informatii. Am "mcredere In aulorii cartilor
pe care Ie am citit In doua seminai ii remarcabik. Psycho-
Netics predat cie james Takes, In Tarzana, CA, un curs avansat
Silva predat de Burt Goldman, Banutala mea esie ca in
majoritatea, daca nu in toate cazurile, aceste informatii nu au
fost originate nici la ace$ti autori. Informaliile de baza s-au
transmis de-a lungul seeoklor.
Ain citit despre acest subiect mai multecarti decat imi aduc
aminte, Am IuaL unde notite dar, din nefericire, nu am notal si
sursele. Adeseori acelasi concept sail aceeasi poveste aparea in
mai multe card. Am inclus o bibliografie a cartilor care au
contribuit cel mai mull la ceea ce §tiu sau merita sa fie citite.
Aceste kef ii nu sunt ezoterice sau metafizice. Sunt u.jor de

y
 M iktea surconstienta

inteles iar tehnicile sunt u$or tic folosit. Intorraatiile sum

elementare $i ar trebui sa tie pe in(elesiil oricui doreste sa aiba
successi sa-$i imbutiatateasca via|a intr-un tel sau altul. Minted
subconstien(t): dithul tdufermecat este o carle despre „cum sa”,
care ofera modalitati concrete pentru a atinge amtmite
obiective, a schimba obiceiuri nedorite, si multe altele.
Din anumite motive acest curs a atras munai adul{i. Scopnl
meu este de a transmile aceste informatii adolesccnplor $5
tinerilor. Aceste inform at ii ar t'i foarte valoroase pentru et
pentru a excela la $coala> a le usura procesul maturi^arii. a le
create incredeream sine si ale imbogati viata. Am incredere ca
aceasta carte i$i va gasi calea catre un astiel de public.
Am adaugai recent o lec^ie despre rugaciune pentru ca
rugactunea estc puternica. Spre deosebire de lecjiile anterioare,
unele din conceptele din aceasta lectic inti apartin. Ele sunt
prelungiri logice ale primelor opt lectii. Nu le vei gasi in nicio
carte pe care sa o cunosc Am avut indoieti privind modul in
care utiii cititori ar putea react,iona la un subicct aLfit Jescnsibil
precum rugaciunea. Dar dcoarece este, dupa parerea mea, cea
mai im portant lectie, ?i pentru ca este o consecinla nepre\uita
a primelor opt lectii, am inclus-o ca parte a car(ii Minted
subcoiiftientd: duhul ldu fermecat.

Harry Carpenter
Fnllbrook, California
Primavara lui 2007

10
 PROLOG

PARABOLA

P
e cand era doar un cop'll, batramil a auzit povestea unei
fetnei care a gasit pe plaja o sticla cu dop. Dupa ce a scos
dopul, ea ?i-a imaginat ca din sticla a ie$it un dull
fermecat. Duliul i-a oferit femeii tot ce dorea. Batranul $i-a
petrecut intreaga viata cautandu-$i propria sticla cu un duh
fermecat inaunlru. A strabalut plajele de pe toate conlinentele.
Din cauza obsesiei sale, nu a avut niciodata relalii durabilesau
un serviciu de durata. Era un pm nefericit.
Intr-o zi, pe o plaja de langa casa sa, el a gasit sticla pe care
o cSuta. Dintr-un motiv necunoscut, a simjitca inaunlru se alia
un dull. Dopurile a Itor stick erau greu de scos, dar acesta a ie$it
u?or. Ca de nicaieri a aparut un dull fermecat. El i-a spus
bitranului: „Sunt aici pentru a indepBni tot ce-(i doresti.”
„Tot ce mi doresc?” a intrebat batranul.
„Ei bine”, a spus dubul. „aproape tot. De vreme ce esti
batran fi nu ai tost niciodatii implicat in politica, este putin
probabil ca vei putca deveni presedintele Statelor Unite, $i nici
nu cred ca este in^elept sa-ti dore§ti un loc in echipa olinipica
de baschet. §i nici nu cred ca iti doresti ceva de obtinut pe
socoteala altcuiva. Deci, nu chiar tot Totu$i, mai mult decal ai
putut visa vreodata. Cu siguranpi suficient pentru a te face
fericit si a fi aduce llnl$tea.”
Batranul a cazut in extaz, dar apoi s-a infuriat. „De ce
II

■
 MttiTF.A SU81 UNSTHKTA

mi-a luat atat de mult limp sa te gasesc? A$ fi putut face atat de

mulle daca te-a$ fi gasil cand eram tanar.”
„Ah, stapane”, a spus duhul, „dar am fost cu line lor timpul.
En nu am iefil din sticla. Am fost cu tine fi ti-am indeplinit
dorintele intreaga viata. Tti aduci aminte cand aveai fast ani si
i(i doreai ea tatal lau sa iti
acorde mai multa atentie? Te-
ai taiat la deget. Tin a fosl un
accident. Tatal tau (i-a spcilat
rana $i t e a tinut in bra^e. Iti
amintefti? Apoi cand ti-ai luat
examenul de CPA (Certified
Public Accountant - Conlabil
publicautarizat-n.tr.). Imi tot
spuneai ca nu e$ti suficient de
inteligenl sa fii un CPA fi ca
nu mci Iti sa faci atat de multi
bani ca un CPA. t(i aduci
aminte cum ai inghetat in
timpul examenului? Ti s-a
indeplinit dorintaT
„Din cauza c5 nu-ti
dadeai seama ca iti mdeplineam dorintele” a continuat duhul,
„dorintele laic te-au ranit adeseori. Uneori dorintele nu erau
nici macar ale tale. Erau ale parintilor, profesorilor, prielenilor.
Si, da, adeseori proveneau din redaniele TV.”
„Ma butur ca m-ai gasit. Acum iti vei dori lucruri bune fi
binechibzuile. Acum putem coopera. impreunl pul cm ram in c
sanatofi, ne putem gasi liniftea fi ne putem bucura de bogatia
vie|ii. Dar mai intai, vreau sa-ji dau aceasia carle. Ciicfte-o cu
atentie. Daca unnezi instructiunile din ea, i(i voi oteri linifte
suflefeasca, prosperitate fi fericire.”

u
 INTRODUCERE

P
robabil ca tlul voslru va niuri sail, daca printr-un
miracol traie$tc. nu va ft destul de puternic pentru a
se da jos din pat." Nu-mi pot imagina ve$ti mai
cumplite pentru ni$.te parinti in varsta, care au numai un singur
copil. Ce trebuie sa li simtit mama §i tatal meu? Aveam noua
ani, eram in clasa a patra, cram un copi! activ $i robust. Totul a
inceput intr-o dupa-amiaza obijnuita de toamna. Nu ma
simteam bine, dar n-ani dal prea mare importanta acestui fapL
A doua zi m-ani simtit mai rau, a$a ca parin{ii mei m-au dus la
medicul nosiru de lamilie. Acesta nu 51-a putut da scam a cc nu
era in regula, decat ca era vorba de inima. Starea sanatatii mele
se deteriora atat de rapid, incat am tost trimis la Swedish
Covenant Hospital din Chicago unde am fost examinat decei
mai buni cardiologi. Diagnosticul a tost o boala rara de inima
pentru care nu exista remediu. Atunci le au dat parinfilor mei
cumplita veste. Mama ?i fata m-au luat acasa. Anul urmator,
am zicut in pat con$tient sau
incon^tient. Eram slabit $i epuizat.
Parintii mei nu erau credincio$i.
Nu mergeau niciodata la biserica.
Dar din tericire pentru mine, bunica
din partea mamei, care murise cu
mult timp in urma, fusese o
practicality a §tiin(ei Creatine. Astfel
ca mama $i tatal meu $tiau despre
vindecarea cu ajutorul mintii. Prin

15
 MlN'TIASTOCQWSriFNTA

urmare au hotarat ca nu aveau nimic de pierdut; an angajat un

astfel dc practician.
NTn-mi amintesc exact despre ce vorbea acesta, dar mi-a
bagat in cap ca orice este posibi! §i ca m i voi vindeca. $i a^a a
si fost! M-am vindecat complet. Nu s-a petnecut peste noapte,
dar in urmatoarele luni am aistigat in greutate, putere, inima
mea a revenit la normal. Medicii erau uluiti. Un specialist a scris
o lucrare medical! $i a facut o prezentare la spital privind
Mniracolul" vindecarii mele. Imi amintesc acest lucru pentru
ca m a dus la spital iji am slat pe podium ca dovada a vin decant
mele, in timp ce el vorbea.
Tmpresia care a ramas in tanSra mea minte a fost c i aceasta
putere vindecatoare
se alia in mintea mea
subconstienta. Dnpa
acest episod am
inceput sa fiu
pasionat sa aflu tot ce
se putea despre
mintea subcon jtienta
- cunt functioneaza
$i cum sc poate
folosi.
Mi-am gasii
duhul fermecat $i am
aflat cum sa il
folosesc. Acuin vreau
sa te ajut $i pe tine
sa -1 gase$ti sa te
foloseijti de el. Vestea
buna este ca nu
trebtiie sa-l caufi. 1l ai
dejn - este mintea ta
subcon^tienta.

16
 INTRODUCERS

Mintea subcon^tienta, ca orice duh binevoitor, iri va indeplini

dorinjele, Te va ajuta sa-ti realizczi obiectivele, sa inlocuiesti
obiceiuri nedorite, §i muitealtele, Tot ce trebuie sa faci este sa
inveti sa fii stapanul >i nu rnarioneta ei
Esle u$or sa inveti cum sa folose^li tot mai mult mintea
subcon stienta si in accasta carte vei alia cum:
• Sa schimbi anumite obiceiuri nedorite
• Sa ai o n ai mare incnedere in sine
• Sa inveti mai repede sa repi mai mult
• Sa ai succes
• Sa-ti imbunatite^ti memoria (de fapt aducerea aminte)
• Sa iii mat creativ
• Sa-ti imbunatatesti sanatatea t'izici s' psihica
• Sa comunici eu mintea subcon^tienta pentru n-ti verifica
presimtirile, a interpret a visele, etc.
• Sa-ti inveti mintea subcofl$tienta sa lucreze inipreutid cu
mintea con^tienta nu impoirmi ei
• S i devii motivat $i sa devii mai capabil
• S i monitorizezi ceea ce intra in mintea ta subcon$tienta
• S i te relaxed mai profund ji sa dormi mai bine
• S i translormi instantaneu o stare sumbra intr-una vesela

STK U C TU R A CURSU LU I

lisle descrisa o paradigma despre cum functioneaza

mintea subcon$tienta, $i pornind din acest punct, sunt oferite
zece metode pentru tolosirea mintii subcon$tiente pentru
a-(i atinge scopurile. Paradigma $i metodele sunt logice $i
simple. Nu te lisa prins in capcana, gindind ca aeeste metode
nu sunt puternice doar pentru ca sunt simple. B ridal tui
Occam, un principiu p red.it la orele de tilozofie, a rata ca
atunci cand e.risti mai multe teorii pentru a explica un
ten omen, cel mai probabil cea mai simpla este cea corecti.

17
 M intfx suhcos' stifktA

Natura cauta intotdeauna calea cea mai simpla.

Ti-a$ putea oferi metode complexc in care sa fie introduse
principhle simple, de baz3. Ai nhtinc acelea?i rezultate, dar
probabfl p-ar !ua mai mult timp. Dar daca ar fi mai complicate
probabil p-ai pierde interesul $i nu te-ai mai obosi sa le realizezi.
A$a ca ar trehui sa fit mulpimit ca metodele sunt u$oare.
F.ste paradigma corecta din toate punctele de vedere?
Probabil ca tut. Este ea ceva super-simplificat? Probabil ca da.
Creienil esle mult prea complex pentru ca cineva sa poata
spune ca inpdege exact cum funeponeaza. James Watson, de la
Academia Nationals, de $tiin(e spunea: ..Creierul uitian este cel
mat complex lucru pe care I am descoperit in univers.” Panade
enrand, creierul viu a fost dificil de studiat. Cercetarile asupra
creierului s-au intensificat deoarece acum exista teste
non-invazive si calculatoare performante. Dupa ce vei citi
prima parte din Mintea subcoriflicnta: duhui laufemiecaU vei
vedea ca paradigma este logics §1 este ca o harlit care arata cum
sa folost'Sti mintea subconstientI =.i sa faci din ea duhui tau
personal.
Prima leepe ofera exemple care demonstreazi cat de
puternica este mintea noastra subcon$tienta. Sunt prezentate
de asemenea eele patru stari ale mintii si rolul lor.
In Lecpa Doi sunt discutate diferenlele de baza dintre
mintea c o n sen ts si mintea subcon$tienta, in termeni u$or de
inteles.
in Lecpa Trei se vorbeste despre mintea subcon$tienta in
calitate de bio-calculator aflat in cautare de objective. Este
esentia! sa infelegi cum funeponeaza cakulatorul tau pentru
a -1 putea folosi eficient.
In Lecpa Patru sunt trecute in revistl cateva legi subtile,
dar csentiale, ale ininpi subcomjtiente.
in Lectia Cinci se vorhejte despre importanta comunicarii
dintre mintea con$tienta si mintea subconstienta $i sunt
descrise cinci metode decomunicare cu mintea subcon$tienta.
 Introoucfrf.

Comunicarea cu mintea subcon§tienta este necesara pentru ca

mintea conpienta si cea subconpienta sa lucreze tmpreuna in
armonie. Ea este de asemenea de folos pentru descifrarea
viselor, verlflcarea presimtirilor, detenninarea cauzei unei boli,
etc.
in Lectiile $ase, $apte si Opt sunt prezentate zece metode
u^oare pentru folosirea productive p eficienta a minpi
subconpiente. Este prezentata de asemenea o tehnlca pentru a
te scufunda intr-o stare de fericire totala.
Ultima lecpe, denumita Lecpe suplimentara, arata cum sa
folosepi ceea ce ai inv.ipu in Lecpile de la Unu la Opt pentru
ca nigaciunile tale sa devina de o mie de ori mai puternice.

Ai inauntru un dull fcrmeeal care iti vaindeplini dorinlele.

Darel nu va Indeplini dorintele prin simpla frecarea unei lampt
sau scoaterea dopului unei slide fermecate. Duhui este niintea
subconplenta, p trebuie sa pii cum funeponeaza p cum se
poate folosi pentru ca ea sa devina servitorul tau. Aeeasta carte
este manualul tau de instrucpuni.
Minted subconst lentil: duhul Mmfermecal nu este o colecpe
de povepi „ pentru a te simp bine" sau de banalitap de genu!
*ai incredere". Ea explica intr-un limbaj accesibil ce trebuie sa
pii pentru a tolosi minunata p puternica minte subconpienta
Oamenii au tendinta de a subestima puterea care se alia in
mintea subconpienla din cauz.a egoului lor. Egoul, mintea
conpienta, crede ca pie cel mai bine p poate face orice mai bine
decat mintea subconpienlil. Da, minlea conpientl este mai
inteligenta, dar nu este nici pe departe atat de putemica precum
duliul lau I'erinecat. Urmarepe sa citepi Minted subcanpienta.
duhui tau fermecat cu o minte (conpienta) deschisa. Nu lasa
ego ul sa. te impiedice sa invep cum sa ti pui duhui la treaba.

19
 L f c jia unu

D U FIUl. T A U F E R M E C A T
 L bctia unu

DUHUL TAU FERMECAT

apacitatile nuntii subconjtiente depa^esc cu mull ecua

C ce ne inchipuim despre ea. Mul(i expert suslin ca

inajoritatea dintre noi folosim numai 10% din mintea
Subcon§tienta. Dupa aceasta leciie, vei vedea de ce unii panditi
cred ca de fapt folosim mai putin de 3%. fnainte de a vedea cate
ceva din ce estc capnbila mintea subcon$tienta, trebuie sa
claritic citeva detin id i.
in primul rand, trebuie sa infelegi ce vreau sa spun prin
minte con$tienta si minte subcon^tienta. Partea din creier de
care t^sti co n sen t esle mintea consticnia. tar partea din nnnte
de care nu e§ti con$tient este mintea subconstienta. lata ce
simplu este: tolul in aceste leejii este simplu.
Un alt aspect al mintii care trebuie clarificat este diferenta
dintre „creier" §i „minte”. ( ireierul este organLil de 1,4 kg din
cap. „Mintea" este ceva mai larg ?i mai subtil. Este o mare
diferenta inlre creier si mime si exista carti care intra in Jelalii
complicate privind aceste diferente. Din punct de vedere
occidental, creierul esle anatomia fizica ji mintea este ceea cc
creierul genereaza prin aclivilatea sa. Din puncl de vedere
oriental, inintea este sursa g&ndurilcr furnizate creierului.
Pentru scopul acestui curs diferenta nu este importanta, astfel
incat cuvintele „cm er" si „niinte” sunt folosite in mod
inter^anjabil.
Descoperiri rccente din noul domeniu al
psihoneurnimunologiei arata ca creierul nu este limitat numai
la craniu - el se extinde de fapt in inlregul trap. Minlea fi

23

1
 MlXTEA SUBCaNtTTEVTA

trupul nu mai sunt doua entiiati distincte. Mintea ta poate

controla, direct sau indirect, trupul si viceversa. Acest non
doineniu este incitant dar, pentru ceea ce urmarim noi, po(i
sa privc.sii creierul dear ca organul plin de cute din craniu.
Cu nurnai cateva decenii in urma, $tiinta medicals atirma
ca este imposibil sa controlam functiile involuntare, cum ar
fi bataile inimii, temperatura corpului §i tensiunea arterial a.
Aveau dreptate doar partial. f.ste imposibil sS controlam
direct functiile involuntare. Dar functiile involuntare pot fi
controlate indirect folosind mintea conftienta pentru a
comunica mintii subcon$tiente intentille noastre.
Biofeedback ul este acum o metoda acreditata in
medicina pentru controlarea functiilor involuntare. Printre
realizarile sale se nunvira reducerea tensiunii arteriale, a
stresului, a anxietatii ^i eliminarea niigrenelor. Dar pentru
aceasta sunt necesare recomandarea unui doctor, un
instrument sofisticat xi snimp. si un tehnician priceput.
Biofeedback ul nu este singura metoda pentru
in flu erg area mintii subconjftiente. Mai sunt si alte modalitati
care sunt usoare $i nu costa nimic. Scopul acestei car^i este
de a explica aceste modalitati in pa$i u$or de urmat.

DIFERIT, FOARTE DIFERIT

Cheia folosirii mintii subconjtiente cste sa-ti dai seama

cat este de diferitS de mintea con$tienta. Chiar daci mintea
con$tienta $i mintea subconstienta exists in acelasi trup. ele
au caracteristici foarte dilerite. Daca un alt barbat sau o alta
femeie ar comunica cu tine a$a cum mintea subcon$tienta
comunica cu tine in vis, de exemplu, ai crede ca barbatul §i
femeia sunt nebuni. Dar mintea subconstienta nu este
nebuna tocmai pentru ca visele tale sunt neclare pentru
mintea conjtienta; este doar diferita.

24
 Lfirru L'NU

Due And aceasta analogic raai departe, sa luam in

considerare diferenfele uriaje dintre birbati sji femei. Pc langa
diterenfele lizice. mai sunt ji diferen(ele emofionale, $i prin
urmare, birbafii $i femeile interactioneaza diferit. O carte
populara explica aceste diierenle. Majnritatea harhafilor sunt
orientati spre un scop si vor sa-$i rezolve problemele singurL
Majoritatea femeitor sunt atrase mai mult spre relafii iji
sentimente. Ele au nevoie sa vorbeasca cu cineva care sa lc
asculte. Acestea sunt diterente validc, dar chiar daca nu le
cunda$tem, t0tu$i barba(ii !ji lemeile pot comunica $i se pot
intelege unii cu allii. In cel mai rau caz. daca diferentele sunt
prea mari, i$i poate urma tiecare drumul lui.
Dar mintea
con$tienla minlea
subconjtienta nu pot fi
separate. Iar daca nu
coqpereaza, urmarile pot
11 dureroase. Rezultatele
pot ft de exemplu, o
sanatate precara, relalii
distruclive,
comportament inadeevat
ca de exemplu obiceiul
de a m ines nesanatos si
izbueniri
temperamentale.
Mintea subcon^tienta confine programul functiilor
involuntare, al emotiilor $i al obiceiurilor tale. Majoritatea
obiceiurilor $i a condifionarilor emofionale au fost programale
la o varsta foarte Iragcda, inainte dc a avea capacitatea matura
de a lua propriile deetzii. Multi dintre noi am lost programati
la intamplare, cel mai adesea de parinfi, profesori, cttlegi,
emisiunile TV si mai recent, probabil, jocurile pe calculator.
Freud spunea: ..Noi inva(am sa reactionani emotional in

25
 M int-.* sltci >N$n6NTA

copilarie si apoi facetn la tel si ca adulti. Cand suntem copii, nu

avem capacita(ile pc care le avem ca adiilti. Nu stim ce vom avea
de infruntat ca adulti. De aceea, ca adtityi, noi reactionam
(adesea) ca ni$te copii.”
Aceste programe vechi inca ip influenteaza, daca nu chiar
iti controleaza comportamentul, de$i unele sunt daunatoare.
Unele pot fi chiar distructive. Dupa ce vei intelege mintea
subcon^tienta $i cateva din legile carora li se supune, iti vei
putea schimba aceste conditionari din copilarie. Vei deveni
stapanul duhului tau t'ermecat.

PUTEREA M1NTII SUBCON$TlENTE

Mintea subcon^tientaare un mare potential neexplorat. In

cele ce urmeaza va prezint cateva exemple care ilustreaza de ce
este capabilS ruintea subconjtienta. Exem plele din aceasta
sectiune sunt fapte extraordinare realizate de fiin(e umane cu
minti §i trapuri obi$nuite (cu exceppa atleplor). Daca acetjti
oameni obisnuiti, cu minti subcon^tiente obi$nuite, pot face
asemenea lucruri, atunci si tu $i eu le putem face. Dar pentru
aceasta trebuie sa ne bazam pe mintea subconstienta, $i nu pe
mintea con$tientl Mintea con^tienta nu poate determina
trupul sa realizeze aceste lucrtiri. Mintea con$t.ienta trebuie sa
Stie cum sa determine mintea subcon$tientii sa le faca.
Faptele din exemplele urmatoare nu an fost realizate cu
ajutorul drogurilor sau al rugaciunii. In afara de exemplele
urmatoare, exista vindecari miraculoase ale trupului, cum ar fi
retragerea spontana a cancerului sail a altor boli datorita
rugaciunilor sau vizitarii unor locuri sacre precum Lourdes.
Asemenea cazuri au fost insotite de dcivezi conchidente. Dar
puterea rugaciunii este un alt subject. Ea constituie punctul
central al unei lectii separate.
■ Voi Tncepe cu hipnotizatorii de scena. Majoritatea dintre

16
 I.ECTIA UNV

voi ati vazut cu siguranta macar unul. In esenta ceea ce fac ei

este sa introduca o sugestie in mintea subcon$tienta a
subiectului. Dar rezultatele, pentru mintea noastra con^tienta,
par extraordinare.
■ Am vazut un hipnotizator spunandu-i unui barbat ca
tocmai s-a intors de pe alta planeta, si j-a cenit .subiectului sa
descrie vizita pe acea planeta. Subiectul a demonstrat o
imaginable vie, descriind planeta in detaliu. intr o stare
normala de con$tiinta aceasta persoana ar fi spus probabil ca
nu prea are Imaginable. Poate ca mintea conftienta nu prea avea
imaginatie, dar mintea sa subcon$tienta avea o imaginable
fo arte bogala. Mai mult, intr-o stare mentala normala el
probabil ca nu ar fi tost capabil sa descrie atat de viu yi de
spontan, ?i cu atat de multe detaiii, in fata unui public numeros,
ceva ce provenea din imaginatia sa.
■ Subiecfii hipnotizafi demonstreaza o putere extraordinara.
Am o fotografie dintr-un ziar national aparut cu mul(i ani in
urma, care il infati$eaza pe Johnny Carson suspendat intre doua
scaune. Kreskin, binecunoscutul mentalist (nu vrea sa fie numit
hipnotizator) implantase o sugestie in mintea lui Carson ca era
superputemic si i$i va menfine trupul rigid. 1-a cerut lui Carson
sa i$i a$eze capul pe un scaun $i talpile picioarelor pe altul.
Carson a ramus rigid chiar si atunci cand cineva s-a asezat pe
abdomenul sau. Daca mintea sa subcon$tienta nu arfi acceptat
Sligestia, Carson nu ar fi reu$it aceasta pcrformanta. (Sa nu
incerci asa ceva. Ti-ai pulea intinde un mu§clii.)
• O sugestie introdusa in mintea subcon^tienta a unui
subiect ii poate schimba personalitatea $i il poate determina sa
faca lucruri pe care el sau ea nu le-ar face in condipi normale.
Am fost martor cand anutniti hipnotizatori au reupt sa faca: o
femeie obi^nuita s3 mearga tan toy pe scena ca p aind tocmai
ar fi cupigat concursul Miss America; un barbat sa urmareasca
o coada de matura cn si cand acesta ar fi fost o superbii actrija
celebra; un barbat sa atace (chiar a trehuit sa fie tinut) pe un alt

27
 MlNTRA a:BCON$T]ENTA

un barbat mult mai puternic, despre care $tia ca era un luptator

musculos, deoarece Iupt5ton.il lovise un caine imaginar.
• Subiectii liipnotira^i pot fi facuti amnezici. O femeie care
s a oferit voluntar la o emisiune de la PBS a fust hipnotizata si
i s a spus sa uite numarul 7. Ulterior, c4nd a ie?it de sub
hipnoza, au dus-o pe o scena amenajata ca pentru o emisiune
concurs. Moderatonil i-a spus ca poate castiga 1 000 000 dc
dolari daca raspunde la o intrebure shnpla: cat fac 4 plus 3? Ea
nu a putut da raspunsul cored, l-au mai oferit doua $anse cu
doua intrebari simple la care raspunsul era 7. De fiecare data
nu $i a putut aminti numSrul 7. Apoi au rugat-o sa numere pe
degetele de la mainile ei. Ea a numarat: 1,2,3,4,5,6,8,9,10,11.
Nu a putut spune nmnarul 7. F.ra de asemenea tulburata ca
avea 11 degete.
* Unii doctori, denti$ti $i terapeuti folosesc hipnoza in
scopuri medicale. Am citit recent, de exemplu, ca hipnoza este
fulosita la pacienpi cu arsuri severe Alte exentple includ
controlul durerilorcronice, anesteziile, na§terea, $i eliminarea
fobiilor. In aceeap emisiune de la PBS menponata mai sus, un
hipnoterapeut a vindecat 0 femeie de teama de o viata de $erpi,
in doar cateva minute. Apoi ea a timit fara teama in maini un
boa constrictor p l-a lasat sa se incolaceasca in jurul umerilor
et. Hipnoterapeutul a vindecat de asemenea un barbat care se
temuse intreaga viapt de paianjeni. Barbatul a permis unei
tarantule sa se cajere pe umerii lui.
■ Dr. James Esdaile, un cliinirg scop an care a trait in anii
1800, folosea hipnoza in operatii inainte de aparipa anesteziei.
Gradul sau de succes era de zece ori mai mare dccat al
colegilor sai. Pacienpi hipnotizap sinpeau mai putina durere
p nelinipe, ceea ce permitea sistemului lor imunitar sa
respinga infectiile. Dr. Esdaile inrroducea de asemenea sugestii
in mintea lor subconpienta pentru a grabi vindecarea. Rata
mortalitapi in cazul operapilor la mijlocul anilor 1800 era de
50%. Dar in 161 de operatii realizate de dr. Esdaile tolosind

28
 I-ECTU UKU

hipnoza, rata mortalita(ii a lost de numai 5%.

■ Un taniir pe care il cunosc se shntea stanjenit din cauza
ochelarilor cu lentila groasa pe care ii purta. HI a citit doua. cirti
de Margaret Darst Corbett in care se descria teoria
oftalmologului dr. William H. Bates. Dr. Bates credea ca
vederea slaba este o epidemie in societatea noastra din cauza
stresului determfnat de via(a noastra agitata. Acest stres face ca
mu$ehiiocliilorsadevina ncoid.iti,ceeaceduceladeformarea
globului ocular. Globul ocular deformat modifies punctul focal
$i inceto?eaza privirea. Dr. Bates citeaza exemple din culturile
aborigene, care nu cunosteau stresul societafii moderne, .p erau
oameni care rareori aveau probleme dc vedere, chiar la varste
inaintate.
Terapia dr. Bates consta din exercifii menite sa relaxeze
mu$chii ochilor, astfel incat globii oculari sa revina la forma
inifiala, ceea ce ducea la inutilitatea folosirii ochelarilor.
Renuntarea la ochelari nu era ceva obi$nuit printre opticieni,
oculi$ti $i oftalmologi. Nu era ceva obi^nuit nici la ulti oameni,
deoarece exercitiile erau grele, cereau daruire, iar rezultatele
erau nesigure.
Tanarul §l-a folosit mintea subcon$tienta (metoda disculata
in i.ec(in Opt) pentru a $i relaxa tnu$chii oculari. In cateva
saptamani a rcusit sa citeasca fara ochelari.
■ Sarcinile-fantoina sau sarcinile psihologice (in liinba
romana, in literatura de specialitate s-a impus termenul de
sarcinil psihologica - nota redactorului) (pseudocyesis) aparla
femei din cauza unor motive, evident, psihologice. Cand o
femeie are o sarcina-fantoma, mintea ei subcon§tienta produce:
■ Oprirea menstrua(iei
• M:\rirea sanilor
• Dorinfa pentru alimente ciudate
• Marirea treptata a abdomenului
• Durerile travaliului
• tn revistele medicalc au tost relatate exemple ale puterii

29
 M INTEA SUBCONSTIFNTA

rnin^ii subcon^tiente in ca 7.111 unor pacienti cu personalitate

multipla. Acesi sindrom apare atunci cand, din cauza unor
traume psihologice grave, o persoana dezvoita mai mult de o
personalitate. Au fast relatate cazuri cand 0 personalitate:
• Are astm, in timp ce alta personalitate - din acela?i
trap nu are astm. Accidental, cazuri de pacienti la care
doctoral (un caz a fost prezentat de Carl Jung) descoperea
ca astmul se datora unei experience traumatizante asociate
cu respiratia. Prin urmare, mintea subconstienta este
capabila sa crceze astnuil. De aceea ne putem imagina ca
este capabila sa-i .si elimine.
• Are un IQ (coeficient de inteligenta) ridicat, in timp ce
alta are un IQ scazut. Acest lucru nu este foarte
impresionant, deoarece pentru mintea subcon$tienta este
u$or sa determine pe cineva sa se poarte proste$te.
• Este beata, dar cand persoana i$i schimba
personalitatea, este treaza Arest lucru este impresionant,
deoarece mintea suheonstienta, se pare, trebuie sa modifice
reactiile chimice din creier.
• Este dreptace; cealalta este stangace.
• Are ochii de culoare diferita tala de cei ai celeilalte
pcrsonalitap. Cunosc un barbat care $i-a schimbat culoarea
ochilor din caprui in alba^tri. J-au trebuitcateva saptamani
pentru a rcu$i accst lucru. Dar o persoana cu personalitate
multipla face aceasta in cateva minute.
• Are cicatrici, chisuiri sau fttmori, in timp ce cealalta nu
are. Acesi Iucru este platizibil deoarece exist a cazuri de
hipnotizatori care au facut sa apara b3§ici pe pielea unor
subiecti $i le-au (Scut sa dispara la fel de repede.
Hipnotizatorul atinge pielea subiectului cu un obiect
obi$nuit, ca de exempJu un creion, sugcrandu-i ca este un
vatrai incins, 51 handle apar. Apoi hipnotizatoral sugereaza
ca pit-lea subiectului este norvnala $i handle dispar.
• Se vindeca imediat. Un pacient cu personalitate

30
 L ec tia exit

multipla care era alergic la injepaturile de viespe a fost

muscat de una langa ochi. Zona ochiului s-a unillat aiat de
mull, incat a fost indeninat sa mearga de urgenla la spiLal.
Inainte de a ajunge la spital, el $i-a schimbat personalitatea
iar umdatura a disparut.
* Experi men till urmator demonstreaza efeetul pe care
atitudinile crcdintele noastre il pot avea asupra trupului $i
sanatatii noastre, In 1985, o profesoara de la Harvard, Ellen
Langer, a condus un experiment care a aratat ca oamenii puteau
intineri1. Ea a ales 100 de oanieni de peste 70 de ani din zona
Bostonului. 1-a trimis intr-o vacan(a de 10 zile intr-o stapune
unde aaranjat ca decorul sa arate ca in anti 1950, perioadacatid
subiectii respeclivi erau cu zed de ani mai tineri. A cemt sa fie
difuzata muzica din anii '50, magazinde sa fie amenajate ca in
anii ’50, sa le tie olerile ziare din anii ’50, i-a imbfacat pe
subiecti ca in anii '50. Ea le-a cerut de asemenea celor 100 de
oameni sa se poarte ca cum ar li lost din nou in anii 1950.
Suhiecjilor li s-au efectuat teste psihologie inainte $i dupa
cele zece zile. La toate calegoritle. subieclii pareau mai tineri.
Ge s-a schimbat? Cum de li s-au tmpulinat anii? Singuracauza
a fost o schtmbare in modul lor de gandire. Mintea lor
subcon$tienta a acceptal ideea de a li mai tineri.
■ Mintea subconstienta estc cca care i(i stabilestc limitelc.
Cand te vei elibera de aceste limitari, §i vei lasa mintea
subconstienta sa actioneze liber, vei putea face lucruri pe care
le considerai imposibile. in urma
cu cincizeci de ani, exper|ai au
scris lucrari In care explicau ca
taipul uman nu poale parcurge o
mils (1,609 km) tn mai putin de
patru minute. Toatii luniea, cu
exceplia lui Roger banister, a
crezul ca a alerga o mila in mai
i anger, Ellen. Mindfulness, Perseus Bunks, 1^)89

31
 MlNTEA SUBaiNSTllKTA

putin de patru minute era imposibil. C ard Banister a doborat

limita de patru minute in 1954, alp alergatori au reupt acelasi
lucru dup3 doar cateva luni. Ce s-a schimbat la ceilalp
alergatori? Ei nu au dobandit dintr-o data o condipe fizica mai
buna p nici nu p-au schimbat stilul de alergarc. Ei au scbimbat
ceea ce credeau! §tiau acuni ca nu era imposibil sa strSbata o
m ill in mai putin de patru minute, p daca Roger Banister
reupse, insemna ca puteau p ei.

■ Vasili Alexeev, un ridicator de greutati rus de talie

mondiala, nu reupa sa ridice 227 kg. dep reu$ea s3 ridice 225.
fn 1974, antrenorul i-a jucat o festS pent™ ad lace o
demonstrate. El a pus 227 kg pe bara p i-a spuslui Vasili ca pe
bara erau 225 kg. Crezdnd ca erau nuniai 225 kg, Vasili a ridicat
bara ca de obicei. Dupa ce i s a spus ca ridicase 227 kg, el p-a
schimbat modul de gandire p a reupt sit ridice aceastii greutate
p in competipi.
■ Dar un atlet care ridic3 227 kg este mai putin impresionant
decat o mama care ridica o mapna care a cazut peste fiul ei.
Cum poate ea sa facia un asemenea lucru? Deoarece filnd
cuprinsa de panica, mintea ei conpienta este lasata deoparte p
nu ii spune ca este imposibil. Are un exces de adrenalins p pur
p simplu o face. Am auzit astfel de povepi spuse de alte
persoane, d aro poveste similara a aparut in Phoenix Gazelle.
A fost relatat un incident despre un mecanic care a ridicat o
mapna de pe doi prieteni dupa ce aceasta s-a desprins de bara
de remorcare. De asemenea i-a ajutat sa iasa de sub mapnS in
limp ce sprijinea map'na pe genunchii sai.

Acestea sunt doar cateva exemple care demonstreaza

pulerea niinpi subconpiente, p aceasta putere .se afla p in
mintea la subconpienti.
 l-ECpA UVU

AVERTISMENT

D ata vei respecta regulile rnetodele schitate in aces Ie

lectii rezultatele nu vor intarzia sa apara. 1(i vei atinge scopurtle
mat efident §i mai repede decat credeai ca esle posihiL Dar este
foarte probabO s i nu asociezi cu aceste lec(ii succesul pe care il
vei avea. Un motiv este ca nu se va petrece nimic extraordinar
in timp ce sau dupa ce iti vei programa mintea subconstienta.
Nu va veni niciun cor de tngeri $i nici nu se va anunta cu surle
si trambite ca afirmafiile tale functioneaza sau ca (i-ai atins
scopurile. Aceste lucruri pur si simplu se petrec - in mod
natural $i fara efort con^tient.
Daca vei cauta semne, daca vei pune succesul la tndoiala,
sau vei iriterveni in vreun fel tolosindii-ti mintea con^tienta,
este foarte posibil sa ;ti blochezi sau sa iti anihilezi progresul.
Schimbarile sunt subtile p fara efort. Trebuie sa elimini etica
p mi tar a a marl lor eforturi. Pentru ca daca vei depune mart
eforturi cu mintea con^tienta, efortul con$tient va lucra
impotriva ta. Mintea subconstienta. duhu! tau fermecat,
lucreaza inconstient ?i tara efort. Cu cat te straduiesti mai putin,
cu cat te relaxed mai mult si la$i ca totul sii curga, cu atat vei
avea un succes mai mare. Vei mtelege mai bine aceste lucruri
dupa primele trei lectii. A$a ca lecture placuta in continuare,
relaxeaza-te tji bucura-te de succes!

STARILF. MINTTI

Pentru a folosi cu succes mintea Subconstienta este necesar

sa te afli intr-o stare modificata de con$tiinta, Aceasta stare este
naturala, dar este diferita de starea normals de veghe. Prime
dovada a necesitatii intrarii Intr-o stare modificata de con^i iint.i
pentru a avea acces la mintea subconstienta, a tost adusa, din
cate $tiu eu, de sludiile lui Elmer si Alyce Green, la Pundatia

33
 M wtea SU»CON$IUNTA

Meninger intre 1964 $i 1973. Cuplul format din sot ?i sotie a

studiat indivizi care realizau, la vremea respective, fapte
supraomene^tl. £i au studiat, printre altele, fachiri indieni in
timp ce erau ingropati de vii timp de $ase zile, sail erau a^e/ati
pe nn pal de cuie, sau isi schimbau rittmil batailor inimii sau
temperatnra corpnlui. L-au studiat pe jack Schwarz, din
Oregon, iti timp ce i$i strap ungea bratul cu tije metalice
nesterilizate. Schwarz i$i controla sangerarea, nu s-a infectat
niciodata, iar ranilc se vindecau rapid fara a Lisa nici un semn,
Cei doi Green au efectuat masuratori ale temperaturii trupului,
ale rezistentei pielii. ale tensiunii arteriale, ale pulsului §i ale
undelor cerebrale,
Ace§ti subiecti aveau in comun un singur lucni in timp ce
realizau aceste lucruri extraordinare: se aflau fulr-o stare
modified Ut de canftiinld.
Exista patru stari ale rnintii: beta, alfa, teta, $i delta, .>i ele
se difereniiaza intre ele print r-u niodificare a undclor cerebrale
masurata cu un electroencefalograf.
Starea beta este starea noastra
normala de veglie $i este
caracterizata de o free vent a a
undelor cerebrale de la 14 cps
(cicluri pe secunda) la 100 cps.
Frecventa nu este numai mai inalta
deeat a altor stari, dar este $i mai
fluctuant! Aceasta deoarece niintea
noastra in starea de veghe este foarte ocupata. Suntcm
con^tienti de multe lucruri care se petrec in jurul nostru.
Aceasta perceptie con§t!enta este esentiala pentru a ne realiza
activitatile zilnice $i pentru a supravietui. Atentia noastra se
schimba in perm anent! Ne aflani in starea beta aproape tot
timpul cat suntem treji.
St a reel alfa este caracterizata de o frecven}a a undelor
cerebrale intre 8 §i 13 cps. Tnlram in mod natural in starea alfa

34
 U r p * CMJ

de mai mulle ori pe zi, dar de obicei

numai fugitiv. Uneori putem pluti in
aceasta stare. Arpulea fi definita ca
o stare de reverie, Puate uneori te-ai
plictisit, de exemptu, sa aftepti la un
rand care inainla incet. Priveai ceva,
dar nu erai concenlrat asupra
obiectului pe care il priveai. Mintea ta era in alia parte. F.rai
intr-o stare alfa, Starea alfa este considerate o stare ..meditativa”
- o stare de conccntrare relaxata fi atenta. Cand 051i in aceasta
stare, pierzi nopunea timpuiui. Te poti uita la un perete decinci
minute 51 crezi, in mod e ran at, ca il privejti de numai cateva
secunde.
Slarea leta (intre 4 si 7 cps), este
similara celei alfa, dar este mai
profunda fi este caraclerizata de
intelegeri intuitive brufte. Acectc
intelegeri sunt globale. Un exemplu
clasic de intelegere global a esle
compararea modului in care au compus
muzica Beethoven fi Mozart. Beethoven compunea liniar,
masura cu masura, adeseori mergand inapoi fi inainle,
schimband notele. Mozart spunea ca melodia venea spre el
dintr-o data fi in intregime. Tot ce avea de lacut era sa o
aftearna pe hartie. Acesta este prototipul gandirii globale.
Ultima stare este starea della (3
cps sau mai putin). Aceasta este
starea de sonin in care mi suntem
conftienti. Visele apar in starile alfa
fi teta.
Intorcandu-ne la subiectii celor
doi Green, unicul lucru pe care il
aveau in comun atund cand ifi

35
 MtMTEA sum i W5TITK l A

CELF. PATRU STARI ALE M1NJII

STARF. FRECVENTA DESCRIF.RE r.OMENTARII

UNnrt.cm
CFKFRRAl.F
(clcUiri / sccundd)
BF.TA 14-100 Stall! de veghe Foarle ocupat.
Con$ticnt etc multe
lucrurt.
AI-FA H-13 Stare meditath'a Aientie focal izatii.
Perceptie diferlta
asupra tlnipului.
TETA 4-7 Inspiratii rmckgeri de genul
„Aha".
Perspective globule.
DEITA 3 sail nwi pujin In timpul Abseilpi perccpliei
soinnului constitute

controlau involinttur I’unctiile corpuluL era ca se aflau in stari

alia sau teta de con?tiinia. Astfel, undele cerebrale din starile
alia teta sunt porp" catre mintea subcon$tienta, Mintea
subcon^tienta va accepta prompt sugeslii ?i comenzi in starile
alia ^i teta ale mintii. Sugestiile $i comenzile pentru mintea
subconstienta sunt relath' ineficiente cand mintea se alia in
stareabeta in care predomina mintea eon$tienta.

INTRAREA IN STAREA ALFA

Pentru a ne folosi eficient mintea suhconstienla, trebuie sa

invaRlm sa intram in starea alia la vointa $i sa ramanem acolo.
Intrarea in starea aifa esle un lurru relativ uijor. De multe ori
intrim in mud natural in aceasta stare in timpul zilei, dar de
obicei doar pre( de cateva secunde. Este nevoie de pup'n
anlrenament pentru a intra in stari alfa sail teta la vointa $i a
 I.FCTIA UNV

ramane acolo. Dupa fiecare lec|ie sunt oferite exercipi care le

invata cum sa intri in aceste stari. Starea tela este probabil chiar
$i mai eticienta, dar pentru a nu mai mertpona ambele stari alia
p teta, rna voi referi tie acum incolo la ele numindu-le starea
alfa.
lata acuin o modalitate simple pentru a implanta osugestie
In mintea subconjtienta in timp ce te alii in starea alfa. Ea este
descrisa prin doua denumiri lungi.

PERIOADELE HIPNOPOMPICE
$1 HIPNAGOGICE

Ace$tia sunt numai nipe termeni complicap pentru a

descrie scurtele perioade cand rte trezim dimineata p adormim
seara. CSnd ne trezim p adormim, trecem din starea delta in
starea beta, ?! respectiv din starea beta in starea delta, t-acand
aceasta, trecein si prin starile alfa si teta. Astfel ca de doua ori
pe zi avem ocazia sa ne programam mintea subconpienta in
timp ce ne aflam in starea alfa. De aceea n-ar trebui sa mergem
niciodata la culcare fiind ingrijorati. Ingrijorarea este o
afirmatie puternica p vom implanta aceasta puternica afirmatie
negativa direct in minlea subconpienta.

r EXERCITIU

CEASUL DE$TEPTATOR MENTAL

Ceasul depepUitor mental este un exercitiu pe care 11
pop realiza in aceasta noaptc, Dupa ce ntergi la culcare p
simp ca p se face sornn, chiar inainte de a-ti pierde prul
gandurilor, spune-p in miiite: „Sunt perfect treaz la, sa
zicem, 5:55 dmimcata, vincri, pe 25 noienibrie”, sau ce

37
 MlKTEA SWSr.ON^TIF.NTA

S ' data este a doua zt. Folose$te o ora cu cinci niinule

inainte dc a suna ceasul dejteptiitor pc care il folose^ti dc
ohicei. Astfel nu vei tl nelini$til ca nu te vei trezi. Folose^ic
de asemenea vizualizarea. Iniagineaza-ti ca ceasul suna la
ora pe care ai ales-o. Exagereaza. Vizualizcaza cum ceasul
desteplator sc intinde si te scutura s3 te trezesti. L'nii oameni
nu folosesc un ceas de$teptitor pentru ca ceasul lor
i de^teptator mental este infailibil.

FXERCITIU
DOBANDIRF.A ATITUDINI1 CORECTE
inainte dc a continua, trebuie sa dobande$ti atitudinea
corecta. Exista o bariera psihologica pe care trebuie sa o
depa$c§ti. Bariera este: „Nu prime$ti nimic pe gratis.” Pretul
acestei card este aptoape ..gratis’ in comparade cu cat
valoreaza. Daca aceasta carte ar fi lost un curs predat de tin guru
faintos, e-a ar costa mai mult de 500 de dolari. Eu am platit mii
de dolari pe card cursuri, $i mi-am pet recut foarte multe ore
citind pentru a oluine infonmtiilc esendalizate in acest curs.
Astfel ca trehuie sa {i convingi mintea subcon^tienta ca de$i
aceasta carte nu a costal mult, ea este totu$i foarte valoroasa.
Astfel ca pentru a avea atitudinea corecta, tie pod sa-mi plate^ti
500 de dolari (Imi pod trimire un cec Am tncredere), tie pod

3H
 Llcha L'NL

face exercitiul urmator. Alege varianta pe care o doresti.

Nu ai invatut inca despre anumite atitudini-cheie. Dupfl ce
le vom parcurge, va deveni mai clara import an (a acestui
exercifiu. Aceste atitudini sunt esenfiale pentru a folosi cu
maxima eficienta aceste lectii. Deci deocamdata ai incredere in
mine $i realizeaza urmatorul excrcitiu. Atitudinilc cheie sunt
DORINTA, A$TEPTARILE $i iNCREDEREA. Atunci cand
plate$ti 500 de dolari pentru un seminar condus de un
binecunoscutprofesor, intri in clasa hti cu DORINTA puternica
de a ohfine „ceva” orice ar fi acel „ceva”. Te A^TEPJI sa-1 obfii,
pentru ca altfel nu ai fi platit 500 de dolari. In uitimul rand, ai
INCREDERE deplina in profesor pentru ca altfel, repet, nu ai fi
platit 500 de dolari.
Vei juca acum putin teatru. In primul rand, te asigurca esti
un bun actor. Unii psihologi ar spune ca jucam teatru
intotdeauna - jucam rolul pe care credem ca ceilalti se asteapta
sa-1 jucam. Este momentul sa joci teatru. Prinde antebratul stang
cu mana dreapta $i tine-1 bine. Prefa-te ca mana dreapta s-a lipit
de brajul stang. §i oricat de mult ai tncerca sa o dezlipe$ti, nu
reu^eijti s3 o sinulgi de pe brauil stang. Cu cat inccrci mai mult,
cu atat se lipe$te mai mult. Conti nu a sa tragi de mana dreapta
pentru a o dezlipi de cea stanga, dar nu reu$e$ti! Bine, acum
opre$te-te. Poarta-te normal $i separa mana dreapta de cea
stanga. Vezi? Poti juca teatru.
Acum esti gata pentru un rol mai mare. Mai intai asnz.v te
contortabil §i relaxeaza-te. A?aza-te intr-un totoliu moale $i
intinde picioarele pe podea. Vizualizeaza o scena placuta. De
exempli), sa spunem ca ai fost intr-o vacanfa de vis in Hawaii.
Amintc§tc-ti cum a fost. Imagineazafi ca te alii pc plaja. Simfi
alizeul mangdindu-ti trupul. Asculta vdntul trecand prin
frunzele palmierilor. Relaxeaza-te ca si cum n-ai avea nicio grija.
Lasa-ti inintea sa vagabondeze. Doar simte bucuria de a fi in
locul tau prefcrat.

39
 M b jte a SUBCONSTIEXTA

Roaga pe cineva sa-(i citeasca cele ce urmeaza cu voce joasa

si lini^tita. Chiar $i mai bine ar fi sa folose^ti o inregistrare. Daca
nil sepoate nici una nici alia, sau nu ai timp pentru a inregistra,
nu este nicio problema. Numai sa fad tot posibilul sa ramai in
aceasta stare relaxata $i cite$te in gand cele ce urmeaza, Pe
masura ce citesti, vizualizeaza scena cat mai viu cn putinta.
Itnagineaza-p ca o ai in fa pi ochilor, o simti, o auzL
Inainte de a incepe, prefa te ca un expert, in care ai
incredere, te a hipnotizat. $tii cum arata si cum actioneaza
oamenii hipnotizap. Par coniplet relaxap p daca au achii
deschip, par sa priveasca lain a vedea. Daca cineva ip cite$te
cele ce urmeaza, atunci inchide ochii p relaxeaza-te complet.
Capul iti este probabil cazut intr-o parte odihnindu-se pe umar,
iar mainile iti atama moi pe langa trup. Daca citesti singur cele
ce urmeaza, atunci poarta-te ca p cum ai fi hipnotizat, iar
hipnotizatorul ti a cerut sa deschizi ochii p sa cite^li ceea ce
urmeaza, dar intr-o stare profund h ipnotki Aium pop incepe.

Imagineazd-fi i d tc afli pc o seemi. E-fti un iirinr cure '

exerscazd pentni tin rol important. In said nu sc mai a fid ninieni
in a tart) tie mine, autarul fi regisoml piesei. F.u ifi dan indicafit.
Anon, in prhna seemi trebuie sd prnicctczi emofia unei
DORINJE putcrnicc. Gdndcfte-te la tin moment in care ai
simfit a PORIXJA puternied... tin moment eilnd al sinifit o
nmtivafie putemied de a realiza eeva. Poatc cd a fast vorba de
a edftiga un meci, den Ina nota I(Ha an test. Priveftede at ochii
mintii. Vezi cum ifi incrunfi thipul.Jimd plin dc hot an) re. Vezt
cum ai aclionat. Retrdiefii ceea ce ai simfit. Auzi ce sepctrecea
in accl moment. Fii absorbit in atmosfera acestei DORINTE
pu ternice.
Acum imagineaza-fi aceasld carte. Imagineazd-fi cd cilefti
aceste lectii fi le aprofundezi. Suprapune imagined ta ciliiid
acesle leefii peste imagined din momentul cand ai a v u t o
DORINJA puternied. i.asa aceste senzafii sd sc sedimenteze
i timp de un minul...
V ___ L _______________________________ ___________ >
40
 I iCI.A CNi:

' Acunt este moment id pentni a repcta urmdioarea see nil '
din piesii In aceastd sceini trebuie sd manifesti n shire de
expectaiiva. Aceastd seen it este ttfouru. Este sttjicienl sii It
amintefli, sd spimem, o noapte de iijun de Crdeiun, sou de
Hartuka, cand erai copil. Dacii este Crdcnund, vizualizeaza
toate cadourile de sub pound de Crdciun. Vtzualizcazd
ambalajele fi Jitndifele vhi colomte. Amintefle-li c&t de
nerabddlor end sd descluzi acele cadaurt... pentni a afla cc se
ajld fnduutru. Reaminlefle-fr c&t erai de neriibddtor. Simfeai c<5
vei exploda de nerabdare. Adu li atninte cd mi puleai donni
uoaptea din cauzd cd ASTEPTAREA era Jbarte intensd. Vezi,
simp fi auzi atmosfirti din ace! ajim de Crdciun. Acum lasd ca
aceste senzafii sa se atnarseze timp de un minut.
Acum suprapune imagined metilald a momenttdui cand
aveai A$TEPTAlU foarte intense peste imagined la cilind fi
Ittv&iiiitd aceste leclii. Suprapune imagined ta cilind aceastd
carte peste imagined Ajunului de Crdciun ednd triuai aceleafi
sentlmenle fi emofii.
Acum este momenltd sa repe(i ultima scend. In aceastd
seemi, trebuie sd manifepi INCREDFRE depiind, deci incept
priit a mala INCREDF.RF deplina in regizorul fi aulontlpicset.
Privepe in said spre mine fi tnanifesta ittcredere in capacilaiea
inea de a te indruma...
Acum suprapune din mm aceastd imagine pesle cea in care
a test i fi studied aceste kepi.
I.itsii aeest sentiment de fNt'RFDERF sd se aprofundeze.
Acum este momenlul sd te trezefii din starea hipnnticd.
Imagine,izap cd en sunt regizortil piesei fi ifi spun „F.fti pe
deplin treaz pthia niimar pdnd la 3". Voi itttmdru de la 1 la 3 fi
pe mdsurd cejac aceasta, revii la o stare pc deplin conflienta a
minlii. „ t ”, te trezepi... „2“ le simp revigcirat fi relaxat... „3”
efli perfect treaz!
V______________________ J

41
 M inte -vsu b CONSTI r.NrA

Crezi ca a fost prea us or pentru a avea vreo valoare? iti

repet: „daca nu este ufor, daca nu este lipsit tie efort, atunci ceva
nu faci cum trebuie!’’ Deci atentie! Metodele pe care le vei
invata in aceastS carle sunt simple; daca depui eforturi, nu vei
reu$i.
Crezi cn ai fost hipnotizat? Probabil c& nu. Dar nu fi totu^i
prea sigur. Daca nu ai fi fost hipnotizat, nu ai fi iucat tealru.
Unii expert cred ca hipnoza nu este decat un ioc de rol.
Pentru a demonstra ca hipnoza nu este decat un joc de rol,
inlr-o emisiune TV difuzata de canalul PBS, un profesor i-a
cerut unui voluntar sa se poarte ca fi anti era liipnotizat,
Profesorul mi a facut nimic aitceva. Nu i-a indus nimic. Nu i-a
spussa-$i fixeze privirea asupra tlacarii unei lumanari si nici
nu a balansat vreun pendul. Voluntarul a adoptat privirea tipica
a uiiui hipnotizat. Pa rea total relaxat. Capul i se odihnea pe
umar, Ochii ii ciau tnchi$i. Brateie si miiniie ii atarnau moi pe
langa trup. Apoi profeson.il i-a spus: ,Jata un mar delicios. Poti
sa-l mananci in limp ce eu vorbesc eu moderatorul.” Obiectul
pe care profesorul i I-a inmanat nu era un mar, ci o ceapa. Cu
toateacesteu, voluntarul a m a neat ceapa crezand ca era un mar
delicios. Acest voluntar nu a fost hipnotizat conform niciunei
proceduri standard. El se purta doar ca fi cum era hipnotizat!
Deci, daca ti-ai imaginat intr-adevar scenele in care jucai
teatru, ai fost hipnotizat, sau mai bine spus, te aflai in starea
alfa.
Lin hipnotizator acreditat spune pe pagina sa de web ca
daca inchidem ochii $i ne imaginam ca mergem prin casa, sau
prin apartament, p deschidem fiecare u?a, intrand in camerele
respective, am fost hlpnotizati in timp ce ne imaginam toate
acestea. lata cat de simpla poate fi hipnoza.

42
 L e c t ia d o i

DIFERENTELE DINTRE
M I N T E A S U B C O N S T I E N T A SI
MINTEA CONSTIENTA
/ v
 L e c t i a DOl

INTRODUCERE

I
'"'' ntelegerea minfii subconsliente este esenpala pentni a o
putea tolosi eticient, Pentru inceput, trebuie sa fii con sen t
de diterentele dintre mintea constienta, cu care e$ti
faniiliarizat, $i mintea subcomjtienta, cu care nu e^ti
familiarizat. Difcrentele inerente sum expuse mai jus, in
termeni simpli.

CREIERUL

Majoritalea dintre voi ati auzit despre Teoria ,,Creieru!ui

slang §i a creierului drept." Pe scurt, partca stanga a creierului
(la majoritatea oamenilor) proceseaza capacitalile lingvistice,
gande^te linear $i este logica, in timp ce partea die apt a a
creierului este intuitiva $i simte mai deg rah a intregul, decat
partile.
LJnii experti cred ca aceasta teorie cste o suprasimplificare.
Majoritatea cercetarilor care au condus la aceasta teorie, cel
putin initial, au fost ob(inute de la paeienti epileptici care aveau
partile dreapta si stangi ale creierului deconectate chirurgical,
din motive medicate. La oamenii normali, exists! un feedback
considerabil fntre celt- do u i partL $•> 'n cazuri speciale, o parte
poate dobitndi capacitate celeilaite. Dar in acest curs nu ne
voni reteri la astfel de cazuri.
Voni tine seamade „ModeIul triunic” al creicralui, propus
de dr, Paul MacLean, $etul Laboratorului Pentru Cercetarea
45
 M in ted su bco n stiekta

Creierului de la Institutul National de Sanatate Mintala.

Modelul triunic sebazeazape trei stadii de evolutie, ..reptilian”,
„mamifer timpuriu” $i „neocortex.” Fiecare stadiu reprezinta
un tip dit’erit de mentalitate adapt at nevoilor perioadei
respective. Fiecare este un calculatorseparat avand inteligenja,
subiectivitatea, simtul timpului $i al spatiului, $i memoria
specifics. Pentru scopul nostru, este convenabil sa combinam
primele doua parti, care sunt de departe cele mai vechi (partea
reptiliana si cea de mamifer timpuriu) si impreuna sa le numim
minte subcon$tienta.

STADIUL REPTILIAN

Prima portiune a
creierului a evoluat in
urma cu 250 milioane
de ani si este niimita
..creierul reptilian”, sau
„baza creierului”. Ea a
incetat sa se mai
modifice in urma cu
250 de milioane de ani.
Astfel, creierul
reptilian din om este la modul esential identic cu cel al
reptilelor. FI este involuntar, impulsiv si coercitiv; confine
raspunsuri rigide programate. Aceasta parte a creierului este
paranoica in privinta autoconservarii. Paranoia este folositoare
pentni a ne pazi de dusmani, sau, in termeni moderni, pentru
a ne feri de nia$ini atunci cand traversam strada. Aceasta parte
a creierului nu invata din experiente. Ea tinde numai sa repete
din nou si din nou compottamentul programat.

46
 L ecjun not

STADIUI, MAMTFERULUI TIMPURIU

Creierul mamiferelor timpurii 9

a evoluat in unna cu 50 de milioane
de ani. Creierul de mamifer al
omului este de asenienea identic cu
cel al tuturor mamiierelor. Aceasta
parte a creierului coniine setitimenle
$i emolii. Este jucautja 51 este sursa
afectiunii materne. Mamiferele isi
ingrijesc puii; reptilele de ohicei nu
0 lac.
Partea de mamifer a creierului
ne otera sentimentul a ceea ce este real, adevarat $i important
pentru noi, dar nu este articulata in comunicarea acestor
sentimente mintii con§tiente. Deci caracteristicile importante
sunt ca mintea subconstienta ( 1 ) este sursa sentimentelnr si ne
ofera informajii sub forma de train emotionale $i ( 2) i$i bazeaza
sistemul de valori pe experienta, si anume experiencecu impact
emotional.

STADIUI NEOCORTFXULUI

Ai treilea stadiu de evolurie este

cel al „neocortexului.” Acesta
reprezinta partea con§tienta a
mintii. in opinia lui Carl Jung,
celebrui psihiatru, acesta are
aproximativ 40 000 de ani vechime
■$i inca evolueaza. Unit cercetalori
contemporani cred Insa ca este mai
vechi. O trasatura important^ a
mintii con^tiente este ca ea nu
incepe sa se dezvolte pana la varsta

47
 Mintea scncMfnorM
de aproximativ trei ani $i nu este pe deplin dezvoltata pan a pe
la 20 de ani. Aceste varste variaza de la un indlvid la altul.
Aceasta dezvoltare tarzie este un motiv pentru care avem
atat de multe programe negative §i daunatoave in mintea
subcon$tienta. Cand partea emotional,! a creierului nostru se
dezvolta in primii ani ai vietii, noi nu avem o mintea constienta
matura care sa filtreze programele negative 51 sS le selecteze pe
cele pozitive de care urmeaza sa avem nevoie ca adulti. Iar
pent ru a inrauta^i lucrurile, acum noi nici macar nu suntein
con$tienti de majoritatea acestor programe, deoarece ele s-au
dezvoltat la o varsta atat de frageda, incat nu avem nicio
amintire con^tienta despre ele.
Spre deosebire de mintea subconjjtienta, care i§i dezvolta
sistemul de valori pe baza emojiilor, mintea con$tienta i^i
stabile$te sistemul de valori prin interpretarea rationala a
experientelnr.
Datorita acestor man diferen;e, „...cele trei creiere sunt
adesea disociate $i in conflict.”1
Ken Keys, scriitor conferentiar, spunea pe buna dreptate:
„De$i cortexul nostru cerebral are o capacitate de procesare mai
mare decat a oricarui calculator construit vreodata, din pacate
noul creier nu este concctat la vechiul creier prin dispozitive
pentm monitorizarea feedback ului circuitele de control de
care avem nevoie pentru functionarea optima. Astfel, noul
creier, mintea con^tienta, va analiza problemele si va veni cu
solutii rationale, adesea fara a avea nici cea mai vaga idee despre
ce se petrece in vethiul creier, mintea subcon$tienta, care este
guvernata de sentimente irationale... aceasta este cea mai mare
problem! a noastra. Slaba comunicare intre vechiul noul
creier creeazl probleme in viata de zi cu zi. De exemplu, vechiul
creier poate ocoli sistemele de control ale creierului rational $i
manifesta emotii intense care au fost reprimate in incon$tient
timp de zeci de ani... adeseori facand din tartar armasar. Noul
' Tin- ttrain. Time-life Books
48
L ec h a doi
creier, care opereaza in prezent, realizeaza capersoana are forta,
competent! $i coti^tiinfa propriei valori, $i totusi incon$tientul
continua sa induca rSspunsuri ineticiente, neadeevate la
provocarile vietii, bazate pe programarea negativa din
copilarie.’’1
MAR1MEA
Mintea subcon^tienta reprezinta un procent estimat de
92% din totalul creierului. Mintea con$tienta insumeaza restui
de 8%. Astfel, mintea con$tienta este foarte mica In comparatie
cu mintea subcon?tienta.
VEDEREA
Mintea con$tienta vede cu aiutorul ochilor. Ea percept
experienteleexterioare care sunl apoi anallzate in minte. Mintea
con$tiertta este cea care vede aceasta paginn.
Mintea subconjtienta, pe de alta parte, nu are niciun
contact cu lumea exterioara. Ea este oarbii. Mintea
subconiftienta nu vede mai mult decat vede un calculator. Prin
urmare, mintea subcon$ticnta nu $tie diferenpi dintre real 51
irnaginar. Aceasta ultima afirmafle este important! §i va fi
repetata din nou si din nou. Nu este doar o ipoteza; ea a lost
verificata de psihologi prin experimente de laborator.
Mintea suheonstienta se bazeaza pe aspecte senzoriale. De
aceea ea raspu nde la realitate si iuuigi untie in acelasi mod. De
exemplu, daca visezi un monstru, corpul tau va raspunde ca $i
cum monstrul ar fi real. Va intra in actiune mecanismul „lupta
sau fugi” $i in sange va fi pompata adrenalin! Corpul va
2Science o f Mind Magazine, p.38 , m;il 1996
49
 MlN'TKA SUBOONSTlKNTA

raspunde transpirand, accelerand bataile inimii etc. In realitate,

nu exists, niciun monstru $i nicio amen infare reala.

COMUNI CAREA

Majoritatea gandurilor din mintea conjtienta sunt

comunicate prin intennediul unei voci interioare sau
exterioare. Cea mai mare parte, de$i nu intregul proces al
gandirii, se folose^te de o voce si vocea se tolosejte de cuvinte.
Mintea con?tienta comnnica in principal prin cuvinte. Acesta
este nnui din motivcle pentru care este important sa avem un
vocabular bogat. Cuvintele sunt instrumentele gandirii.
Mintea subcon?tienta are un vocabular limitat $i nu
folose?te at at de deslufit cuvintele. Majoritatea oamenilor nu
viseara in cuvinte. Mintea subconstienta comunica in
principal prin imagini $i sentimente. De exemplu, tu (mintea
con$tienta) poti spune: „Mi-e fricS, dar nu $tiu de ce”, in timp
ce mintea subcon^tienta poate crea un vis in care te urmareste
un monstru.

FUNCJII

Mintea con$tienta controleaza funcfiile voluntare. De

exemplu, eu pot mi sc a in mod constient tin brat in sus sau in
jos. Sau pot sa merg de colo-colo. Acestea sunt actiuni
conjtiente.
Un aspect important este ca mintea conjlicnta nu poate
face dccat tm singur lucru la un moment dal. Ea nu poate face
doua lucruri simultan. S-ar putea ca cineva sa spuna ca poate
citi si privi la televizor in acela$i timp. Dar daca e$ti con$tienl
de ceea ce fa d in momentul respectiv, vet observa ca fie
cite$ti, fie privesti la televizor. A le face pe amandoua

50
 L fc t ia noi

inseamna sa comup foarte recede inainte ?i inapoi.

Amintcsteti cum a tost prima data cand ai incercat sa -1i
lovcsti user $i ritmic cre^itetul capului si in acela$i timp sa ti
masezi stomacul in sens orar. La inceput nu puteai; pana cand
ai tnva{at sa !a$i una din activ ity in seania minpi
subcon$tiente. Atunei totul a devenit u^or. Apoi cand p s-a
cerut sa inversezi functiile, adica sa-ti masezi crestetul atpului
Si sa ti love^ti u$or si ritmic stomacul, a devenit din nou diticil.
Se poate sa fi durat cateva secunde pana ai invatat sa transferi
una din activitap minpi subconstientc, $i in acest caz a le face
pe amaiidoua in acelasi timp a devenit din nou ceva usor.
Un articol recent din New York Times vorbea despre un
studiu sti inti tic care arata ca oamenii nu pot conduce marina
fi vorbi in mod constient la telefon in acelasi timp. Cu alte
cuvintc, fac ori una ori alta in mod constient, dar nu ambele
lucruri simultan. Folosind imagini ale rezonan^ei magnetice a
creieruiui, oamcnii dc $liinta au descoperit <rct creierul are un
spat in finit rezervat activitaplor ce necesita atenpe. Un
cercetator chiar comenta ca daca vrem intr-adevar sa ascultam
o persoana cu care vorbim la telefon, ar trebui sa incliidem
ochii.
Un alt articol dintr-un ziar relata despre o mama care era
atat de absorbita de conversapa pe care o purta la telefon, incat
a cohorat din autobuz fiira bebeiusul ei de patru luni.
Un experiment shnplu va demonstra ca mintea conijtienta
poate face doar un singur lucru la un moment dat. Ridica un
obiect u$or, ca de exemplu un pix. Apoi lasa l sa cada. Foarte
sirnplu! Pentru a lasa pixul sa cadii a trebuit sa iei decizia
constienta cand sa-l Iasi sa cada. Acum pne pixul si continua
sa repep: „Pot sa-i dau druniul; pot sa i dau drumul...'’ in
continuu. Dacate concentrezi intr-adevar pe acest singur gaud,
atunci nu pop lua decizia cdnd sa dai drumul pixului. Daca nu
pop lua aceasta decizie. nu-l pop lasa sa cada. Nu pop gandi
contimm „Pol sa dau drumu! pixului" si in acelasi timp sa

51
 M iN rw su n c o ssrifN n
gande$ti c o n se n t „Acum voi da dramul pixuliii.”
Aminte$te-ti cum a fost cand ai inva^at sa conduci o
masina, Mul^i dintre noi am tnvapit intr o marina cu
schimbator de viteze. Prima lectie s-a derulat astfel: ai rotit
cheia. Marina s-a zdruncinat $i apoi s-a oprit deoarece ai uitat
sa pui schimbatorul in pozitia neutra. Ai porn it din non marina
dar ea s-a oprit din nou pentru ca nu ai apasat pc accelerate.
Te-aigandit sa pomejti din non marina. Ai pornit o$i ai ap3sat
pe accelerate. Ai schimbat vitezele dar ai auzit un huruit.
Uitase$i sa ape^i pe ambreiaj. Acum ai apasat pe pedala
ambreiajului $i ai intrat in viteza intai. Ai dat drnmul
ambreiajului $i motornl a murit. Nu te-ai gandit sa ape^i sji pe
accelerate. In cele din urma marina a tnceput sa mearga $i tatal
tau a strigat: „Fii atent!" Oops, nil erai atent la volan; te gandeai
cum sa schimbi vitezcle.
Accsta este un excmplu despre cat de greu ii este minp'i
con§tiente sa faca mai multe lucruri deodata, Oricum, dupa ce
ai transferat functie dupa functie mintii subcon?tiente, $ofutul
a devenit ceva u$or - nu mai necesita efort c on sen t.
Lovirea unei mingi de golf este un alt excmplu. Atunci cand
inveti cum se face, sunt prea multe lucruri la care frebuie sa te
gande$ti in limp ce te balansezi. Balansul unui incepator este
stangace $i adesea $ovaielnic. Dupa ce transferi ticca re etapa
mintii subcon$1iente, nu va mai trebui sa te gande§ti deloc la
balans. De fapt, cbiar a te gandi la el (o actiune a mintii
con$tiente), afecteaza mi^carea fireasca.
Dimpotriva, minteasubcon§tient3 poate indeplini miliarde
de functii in acela^i timp. Nu trebuie sa ne gandim co n sen t sa
respiram, sa transpirlm cand ne e cald, sa ne digeram
mancarea, sa luptam cu corpii straini, sa sec ret a in insulina, si
a$a mai departc. Acest suhiect va fi reluat in lecpa urmatoare
cand vom explora mintea subcon^tienta privira ca un calculator.
Mintea subconytienta comunica in mod constant cu toate
celulele corpului, $i celulele, la randul lor, comunica cu mintea
Lectia dot
subcon$tienta. Pentru a afla mai mull despre ncest subject
fascinant cite$te Molecules o f Emotion de Candice Pert, o
deschizatoare de drumuri in noul domeniu medical al
psihoneuroimunologiei.
PROCESELF. COGNITIVE
Mintea con^tienta este logica. Ea are capacitates de a gandi
abstract, de a ration a, a critica, a analiza, a judeca, a alege, a
selecta, a discerne, planui, inventa $i compune, de a folosi
Intelegerea ulterioara si prevederea. Ea folose^te atat judecata
deductiva, cat fi pe cea inductiva.
Mintea con$lienta, in mare parte, filtreaza impactul a ceea
ce intra in mintea subcon$tienta. Totul intra in mintea
subcon^tienta, dar mintea con§tienta poate influenza electul,
sau puterea, pe care toate acestea le au asupra mintii
subcon^tiente. Dupa cum s-a spus mai sus, mintea con^tienta
nu incepe sa se dezvolte pana la trei ani, $i nu este pe deplin
dezvoltata pan a la 20 de ani. Nu ai acest filtru in perioada critica
a anilor in care te formezL Astfel, ai a multi me de gunoaie in
mintea subcon?tienta, care sunt daunatoare sanatatii tale,
lini?tii tale suflete§ti $i elicientei.
Mintea subcon^tienta, dimpotriva, nu este logica; ea este
mintea simtitoare. Ea este sursa iubirii, a urii, a suferin^ei, a
fricii, a geloziei, a triste{ii, a maniei, a bucurlei, a dorintei etc.
Cand spui: „Simt...” sursa senza(ici este mintea subcon?tienta.
Gandejte-te la un exemplu extrem, ca furia. O persoana care
exprima o lurie adanca manifesto emo(ii putemice, o forta
sporita, este foarte ira^ionala, $i i$i aminte$te (coiisiientj foarte
pu(in din comportamentul ei dupa aceea.
Mintea subcon^tienta rationeaza inductiv, de la
particular la general. Daca ii spui ca e^ti neindemanatic, ea
va gast apoi o modalitate sa fa d ceva neindemanatic. De

MINTEASURCON>TIINTA
obicei analiza inductiva nu este logica.
Minlea conpienta analizeaza cuvintele in mod obiectiv. In
mod obiectiv, cuvantul „mama” Inseamna un parinte ile sex
feminin. Pe de alta parte, mintea subcon§tientS este subiectiva
p adauga conotafii cuvintelor. Cand auzii ctivantul „mama’, se
trezesc in tine tot felul de sentimente. Aceste sentimente vin
din mintea suheonpientiL
PUTERE, VOINTA $1 PUTEREA VOINTEI
Mfntea conpienta are Simtul conpiin(ei. Ea cunoape
persoane, locuri, imprejurari p obiecte. Mintea conpienta Stic
ca pie. Ea $tie ca not suntcm cine suntem .si ca ne a flam aid.
Un aspect important este ca mintea conpienta are voinfd.
Vointa este capacitatea minfii conpiente de a initia si direcp'ona
un gand sau o actiune. Voinpt da directie gandurilor voastre.
Fiin^ele umane au o vointa libera (liberul arbitru).
Ah! Dar mintea subconpienta are puterea! Un articol din
Psychology Today, din august 1974, afirma c a .... am descoperit
c3 creierul este o sursS de energie electrica; el poate realiza
activitati electrice." Creierul produce o energie de aproximntiv
25 de wafi. Mintea subconpienta transmite aceasta energie sub
forma de nevoi, entofii, impulsuri, ticuri nervoase etc.
Energia din mintea subconpienta este inepuizabila;
creiertil functioneaz.a 24 de ore pe zi. pe intreaga durata a vietii.
Ceeaceeste extraurdinar in tolosirea min(ii subconstiente,
este ca acest lucru nu implicit niciun efort. Nu este necesar
niciun efort conpient pentru a folosi mintea subconpienta.
Efortul c o n se n t, oricat de bine intenjionat ar fi, este un
obstacol pentru mintea subconpienta.
Pentru a face ceva cli mintea conpienta sunt necesare
eforturi. Ip aduci amintc ce eforturi a trebuit sa faci cand ai
:«ir3fat rpva nentru printa data? Ue exemplu, (i-a luat ceva limp
54
LECT1A!>0I
sa Inveti sa-ti legi pteturile. Este complicat prima sau a doua
oara, itnagineaza p ca ar trebui sa scrii toli pa pi suficient de
dar, astfel incut cineva care nu a vazut niciodata un nod sii pie
sa lege until.
O data ce legarea unui nod devine un obicei - cu alte
cuvinte, sarcina a fost transferata minpi subconstiente - ea
devine ceva usor. Atat de u$or, incat nici nu trebuie sa te mai
gandepi la ea in timp ce o realizezi. De fapt, probabil ca nici nu
id mai amintepi ca iti legi preturile la pantofi, pentru ca o faci
subcon pient.
Un saritor de la inaltime, intervievat la o emisiune TV
dupa ce a stabilit un record personal, spunea: „Nici nu-mi mai
amintesc saritura, dar piam cand am sarif ca va fi o reuplaf E!
nu p-a am intit o pentru ca asarit inconpient. Ipi-a iasat m intea
subconpienta sa preia controlul. Mintea subconpienta poate
face toate operative fara efort mental. Daca ar fi sarit
iolcisindu-p minted con.pienta, ar fi fost un efort p nu ar fi
reupt sa o faca nici pe departe atat de bine.
Cea mai buna carte despre acest subiect este The Inner
Came of Tennis de Timothy Gallwey. Nu te lasa in$elat de titlu
daca nu epi un jucator de tenis; perge mental cuvantul penis"
cand o citepi p pune orice alt cuvant in locul lui. Gallwey
descrie foarte d ar cum mintea conpienia nu poate realiza o
sarcina atat de dificila precum lovirea unei mingi de tenis (sail
condusul unei mapni, sau lovirea unei mingi de golf). In
schimb mintea subconpienta poate indeplini o sarcina dificila,
p o poate face perfect p fara eforl atunci cand mt este
impiedicata de tninlea coriftientd. Aceasta este cheia - sa lasam
deoparte mintea conpienta.
Deci mintea conpienta are vointa p mintea subconpienta
are puterea. Ciind mintea conpienta p niintea subconpienta
sunt in armonie, ai putcrea vointei Epi o persoana „cu o vointa
de fier”,
Dar daca mintea conpienta p minlea subconpienta sunt
55
 MlNTEA ?USmSvTI FNTt

in conflict, nit exist,i putcrca voinfei. E$ti o persoani nesigura.

M intea con$tienta nu poate supune direct mintea subcon$tienta
iji nu ii poate impune sa faca ceva.
Emile Coue1(1857-1926) a reu^it sa vindece in Europa o
mare divers itate de boli. El credea in rostirea nedeslu$ita (rapid a
^i incoerenta, astfel incat mintea con^ricntn se plictisea $i nu
mai era ate nt a) a unei afirmatii pan a ce aceasta se lntiparea in
mintea subcon^tientS $i. era in int regime acceptata de aceasta.
Probubil cii ai auzit una Jin atirmatiilc sale ohisnuite: „In ticca re
zt este din ce in ce mai bine, din toate pt metele de vedere.”
Coue spmiea: „Cand voinfa si imagitmtia sunt in conflict,
imaginapa castigS intotdeauna.” Aceasta insea mn a ca, atunci
cand minted eon?ticitta $i minted subemiftientn sunt in conflict,
minted subconftienta cajtiga intotdeauna. Mintea subconstienta
ca$tiga deoarece ea are puterea (are putere electrics si chimica),
‘ii este mai mare.
Cand o persoana supraponderala i$i proptine sa tina tin
regmi, daca nu-si schimba dorinta subcon$tienta de a manca
foarte mult, in cele din urma mintea subcon$tienta va capiga.
Persoana respective va pune inapoi toata greutatea pe care a
pierdut-o. Poate ca ea i$i impune sa nu manance acel desert
delicios, dar imptilsul mintn subconfticnte va ca$liga. Persoana
va manca desertul si il va manca /bru efori,
Ceea ce trebuie sa laci este sa inveti cum funefioneaza
mintea subconpienta p sa o folose$ti in avantajuI tan. Mintea
subcon;tienta are puterea de a domina, dar mi este atat de
inteligenta ca mintea con$tienta, Vei invafa cum sa faci ca ea sa
devina duhul tau fermecal, $i nu st tipAmi I tSu.

' Infurm.llii despre Emile Coue se pot g;isi pe Imerncl .51 In earl os Ini Brooks,
listutaIn Antes A,

56
 LSI fW.i it I]

M EMORIA

Mintea COH$tienta are o memorie limitata de obicei pe

terrnen scun. Mintea subconftienta, dimpotriva, areo niemorie
practic infinita. Probabil te gandc$ti ca nu prea pare verosimil.
Dar este adevarat. Ai suficienta memorie pentru tot ce ai
experimental in via{a. Reaminlirea este deficitara.

CO NTRO LUL

Cand mintea con^tienta 51 mintea subcon§tienta sunt in

conflict, mintea suhcompienta caftiga, dar numai daca nu stii
cum sa o controlezi. Vei inva^a cum sa-(i influentezi ?i
controlezi mintea subcon^tienta pentru a nu te domina ea pe
tine. Vei face ca ea sa devina dubul tau fermecat! Mintea
con$tienta estc destinata sa fie stapanul, iar mintea
Subconijtienta servitorul desavar^it sau duKtii ferniecat.
Mintea conjtienta poate stimula mintea subcon$tienta sa
action exe, sa schunbe anumite obiceiuri, sa sdiimbe moduri
negative de gandire, sa ne imbunatateasca sanatalea ii/ica si
emofionala, $i ne poate in fluent a chiar $i func\iile involuntare.
Cu zeci de ani in urma, in lumea occidentals se credea ca
controlul funcfiilor involuntare este imposibil. Acum se $tie ca
esLe posibil sa controlam tunctii involuntareprecum tensiunea
arteriala, bataile inimii $i circulatia sartguina iutr-o anumita
zona a trupului nostru.
Tabelul urmator rezumii diferentele inttv mintea conpientii
$i mintea subcon?tienta:

57
 VIINTEA SS.'M'lESNi irvtA

COMPARATIE SNTRF MINTEA CON^TIENTA $1 M1NTEA

SUBCON$TIENTA

CARACTTRISTICA MINTEA MINTP.A

co n ?tifn t A SUBCON$TIENTA
vArsia N du a Veche
m Arimea Micfl Mare
VEDRREA Vcde Oarbl
COMUNtCARI.A Cuvlnle Imagine
Sentimenle
PROOF,KEIF. COGNTTfVE Logicc llogice

MATURITATF. Maturil Imaiuri

T 1MP Trecut, Prczrtit, Viilor Prcxcnt
PUTF.RF.A VOINTFt Vnln(A Putcrc

ruNcpn Voluntare Invrhlmifarc ,

FUNCTll IN ACELA$I Una TriHoaru.'

T1MP
MEMOR1E I.i in ltati N e lim iu tS

CONTROL CONTROL al Trap $1Cnmportaincnl

tnin|ii 3ubcnn$ticntc Diiliul tau icrmccal

EXERCITIU DE CONDITIONARE
PENTRU A INTRA IN STAREA ALFA

Tti poti conduce mintea in starea alfa, a$ezandu-te

confortabil rntr-un scaun $i ascultaiid o procedura de relaxare
citita de altcineva sail inregistrata in prealabil de tine.
Procedura dureaza de obicei zece minute.
Va trebui sa intri in stare a alfa de mai multc ori pe zi pentru
a da duhului tau instruc^iuni. Nu este praetic sa depinzi de
altcineva pentru a ti citi procedure, sau sa folose^ti un CD de
fiecare data cand vrei sa intri in starea alfa. Va trebui pur ;i

58
 L ectla fioi

sim p lu sa te c o n d ip o n e z i sa respiri ad a n c, sa n u in eri de la trei

la unu, sa-fi spui cu van tu l „A L F A ” sa intri in .starea alfa. lata
eat e ste d e re p e d e §i de sim p lu d u p a ce te vei c o n d itio iia .
Exercitiile d e co n d itio n are su n t e x p u se la sfat^tlul fie cire i lecfii.
C o n d j^ io n a re a d e a in tra in sta re a alfa este stm p la . E ste
rtevoie d e a r d e p u (in a p raetica. U nli o a m e n i se put c o n d itio n s
in catev a $edinte; al(ii au n ev o ie de m ai m u lt tim p. In ch id erea
o e h ilo r $i re laxare a fa cilitea z a in d u cere a starii alfa. R elax area
este a d e se o ri a so cia ta c u se n z a tia d e greu tate c a ld u ra . O data
intrat in sta re a alfa, le p o fi c o n d itio n s sa reintri in aceasta stare
vapid o ric a n d vei d o ri.

AUTORELAXAREA PROFUNDA

E x e r d liile d e c o n d itio n a re p rezen tate in aceste le c p i su n t

s im ila r s a lto r p ro ced u re c e p o s r t a n u m e d ife rite . C e a inai
c u n o sc u ta e ste a u to h ip n o z a . Eu a§ d o ri sa o num e.se alttel
d e o a re ce cu v an tu l J i i p n o z a ” are c o n o ta tii n egative. H ip n o z a
este a d e se a aSOciata cu co n trolu l m in tii sa u cu a fi ridicu lizat
in fata unui public, Din p aeate. tn prirnul rand, liim en i nu ijtie
cu a d e v a ra i ce este itip n o tism u l. K re sk in , un b in e c u n o sc u t
..m e n talist” (n u a cc ep ta sa fie n um it h ip n o tiz ato r) a oferit 1 0 0
000 d e d o la r i o r it u i i-ar fi p u tu l d e m o n stra co n c lu d e n t
existen pt „tra n se i hip notice”. N im e n i nu a ceru t vreo d ata baitii.
Kreslcin nu in d uce n id o d a t a n im an u i u sta re cle transit !ji lotu$i
r e u ^ t e cu su cc es sa in d u c a su g e stii in m in tea su b co n ^ tien ta.
E rn e st K ossi a fir m a in T h e P s y c h o b i o l o g y o f M i m i - B & l )
H e a lin g , 1 9 9 3 : „D e la in cep u tu l fo lo sirii h ip n o /e i, in urm ii cu
m ai mulL d e 2 0 0 d e ani. nu s-a a ju n s la u n a c o rd g e n e ra l intre
profesioni^ti d esp re ce in seam n a exact h ipn oza. N u s-a invent.it
n icio d e f in ite sa u lest em p iric p e n tru a ev a lu a cu p rcciz ie d a c a
tra n sa h ip n o tica m a c a r e x ists sa u n u !” U n ii ex p ert! su stin c£i
tra n sa h ip n o tica sau sta re a h ip n o tica nici nu e x ists.

59
 M ik t f .a subl-o x st ifn t A

Deci sa nu ne preocupam de cum se nume^te aceasta

metodi. „Autoalfazare” (am invent at acest cuvant) ar putea fi
un cuvant foartc bun pent.ru a o descrie, dar nimetii nu ar $ti
despre ce vorbesc. Aceste exercitii sunt mndalilati simple dc a
intra in starea alfa, pentru a putea sadi sugestii in mintea
subcon^tienta.
Un beneficiu suplimentar al relaxarii profunde este cavei
dormi mai bine. S-a dovedit ca. un somn mai bun imbunitate^te
sanatatea, memoria $i starea sufleteasca. Mulfi oameni care
practica relaxarea profunda descopera ca au nevoie sa doarina
mai putin.

PRO CEDURA DE RELAXARE

Procedura de relaxare nn are niitiic magic. Ea poate fi

practicata intr-o infinitate de moduli. Poti tncepe, de exemplu,
prin relaxarea mu^chilor de la picioare spre cap si invers. Grice
procedura care te ajuta sa te relaxezi esle buna. Scopul este de
a te relaxa astfel incal mintea con§tienta s5-$i piarda interesul,
sa renunte la control, sa se retraga in fundal, $i in acelasi timp,
sa impinga mintea subcon^tienta la suprafata, O data ce te afli
in starea alfa, pofi folosi minteasubcon^tienti pentru a-ti relaxa
trupul mult mai mult decat at fi facut-o vreodata in starea beta
folosindu-fi mintea confi-ienta.
Poti ruga pe cineva sa-pi citeasca procedura sau n poti
in registra in prealabil. De asemenea exist a un CD care confine
acest procedeu.'
Unele carti de autoajutorare descriu teste pentru a
determina dacn va aflati intr-adevar intr-o stare modificata de1

1 Un CD con(in"md aceasta procedure petite ft achizitiimal pt ptlginti

ivww.thegeniewithin.com . Pentru mai miilte informatil trimite intrebari la
thegenie within aroad ru It11or. r nni sau scrie la The Genic IVifhi/i, 18+1 Fuertc
Street, Fallhrnnk. CA 9202K. SUA. (CP-ul este in limba englera)

60
 Lech a no i

con$tiin(a. Nu te autoiefUi. Nu te indoi ca te atli in Starea alfa.

Daca nu vei trece testul dintr-un motiv sau altul, chiar $i o
singura data, acest e$ec ^i-ar putea distruge incredefea.
Poarta-tc ca $i cum vei reu$i ji a$a. va fi, Trebuie sa ai atiuiditiea
corecta. Fii convins ca le vei relax a ?i vei intra in starea alfa. Ai
incredere.
Lasa ca totul sa curga. Nu folosi activitafi ale mintii
con^tiente. cum ar fi sa critici cuvintele, sii analizezi daca intri
in starea alia etc. Folose$te activity i ale min(ii subcon$tiente,
cum ar ti vizualizarea, reveria, si focal i/.area pe momenta I
prczent. Nu tc gandi la ceva ce s-a petrecut ieri sau chiar cu zece
minute in urma. Nu te gandi la ceva care se poate pet race peste
zece minute. Focalizeaza-ti mintea pe acutn.
Exists instrumente audio care it i pot ajula min tea
subconftienta sa intre in starea alfa. Cel mai bun, dupa parerea
mea, este un simplu sunet de metronom de 10 cps (mijlocul
staili alfa) sau P cps (mijlocul stai ii tcta). Accasta mctoda este
falosita de Silva international, HI Paso, TX, in cursuri predate
in intreaga lume. Suntde ajutor §i inregistrari niuzicale sau cu
suite te, de exemplu huctiti muzicale de Mozart,: ^i sunete
primare produse de Jeffrey Thompson.'
Mai jos sunt prezentate afirtnajiilc importante care sunt
rostite aproape de finalul tehnicii. Trebuie sa $tii ca vei fi
conditional.
* Distragerile ma fac sa intru chiar mai profund in starea
alfa.
* De fiecare data cand practic int rarea in starea alfa, patrund
in ea din ce in ce nmi profund,
* tie fiecare data cand practic, iivtru in starea alia din ce in
ce m b repede.
* De iiecare data cand practic, este din ce in ce mai u$or.
' CD urile The M o zart Effect. sclcctate Je Don Campbell. .uitoi ai ciirtii Tlti
M ozart Effect.
"CD-urile The Egg v f Time 51 Child o f D ream , California Institute for Human
Science.

fi!
 M intea su saw yn E N T A

• Mintea mea subcon^tientaaccepta iiuniai sugestii pozitive,

benefice.
• De fie care data card ip atingi degctul mare de degetul
aratator ip aduci aminte sa te relaxezi §i sa ramai lini$tit.

Mai exista de asemenea o sugestie ca de fiecare data cand

roste§ti sau te gande$ti la fraza: ,,3...2—1...ALFA”, sa intri in
starea alfa. Dupa ce practici suficient, nu va mai fi nevoie sa
treci prin procedura de relaxare de zece minute pentru a intra
in starea alfa. Ip vei spune pur :>i simplu in minte
„3...2...1...At.FA" $i vei fi in aceasta stare.
Intentia acestui exercipu este de a intra in starea alfa ?i de
a ramane constient. Acest lucru iti va folosi in momentelec.irtd
vei dori sS fii creativ, sa participi la comperipi sportive, sa
studiezi pentru tan examen, sa iei un examen etc. inregistreaza
exercipul urmator $i utilizeaza-1 in timp ce e§ti ajezat
confortabil inlr un s t a u n ( c ile ft c tio la d c s u b s a l dc la p tt g itia 60),

PROCEDEU PENTRU A INTRA IN STAREA N

ALFA-
RELAXAREA PROGRESIVA

Privefte in sits inlr-un might de 20 de grade fi fixeaz&-\i

privirea astipra umii pimct. Ridicarca ochilor (e a juta sa intri
in starea alfa. Acwn include ochii fi ascului-tm vacea.

Chiar acum vreisA experinientezi o stare de relaxare

profunda... Vrei sd fii mai reiaxai dec At at fast vreodaid.
Relaxarea profunda este binef&caloare... ca pennite
truptilui sa se hrdneased fi sd se vimiece... relaxarea
profunda pennite minjii sd se iitvioreze.
Respin) profund fi lent... din ce in ce mai lent.
Esle ufor sd le relaxezi... lot ce trelmie sd fact estc

62
 LEC7TA P JI

f ' s d k' aluimianezi... sii ic abandanczi... sa fafi trupul

monle... sd Iasi mufchii sd sc relnxcze.

Cand tc rclaxczi prafund apart: o scnzaiic dc great ate

,ti rdldurd... cdldurd pldaitd... pace.., fi can fart. Acum te
simfigreu, Te abandtmezi... te abandonezi.

Vizualizeazd a mingc dc Ittmind catdd, ctlbd. Dam

vaziind-o, ai o senzafie pldcutA, de cdldurd, Vizualizeazd
aceastd minge dc lamina alba intrdtid in trap prill picioarc.
Pc mdsurd ce aceasld lumind inird in trap, degeteh de la
picioare devin din ce in ce ntai greh... simp cumfiecare
deget in parte se rclaxeaza... swi/i cdldura aim inird in
picioarc. Ac uni lasii-(i picioarcle sd sc rclaxczc. Simtcde
apdscUid podeaua. Acum aceastd minge dc lumind fi
aceastd senzajle de gradate fi ctildum sedeplaseazd in sus
spre giezne... spre gambe... fi coapse. Ptcioarele ift sum
acum reluxate.
Aceastd minge liniftiloare de lumind fi accastd unda
de relaxare se deplaseazd acum in foldnri. Scnzatia dc
gradate esie pldcutd... fi lesimji biiinc. O stare de rclaxarc
profunda, binefdcdtoare. Dear abandemeazd-te...
abandaneazd-te... lasd-fi trupul id se nlaxcze. Lasd-fi
trupul fi min lea id atingd a stare naturals, binejdcdioare.
Acum aceastd minge dc lumittd caldii fi placutS urea
in trunchi, fi simp sentimental dc rclaxarc profunda
dcplasandu-se in sus priu spate. Mufchit spatehu sunt
acum relaxati.... ataddt dc relaxafi. Simji cum sc rdaxcazd
fi devin din ce in cc ntaigrei. Simti cunt umerii devin mai
fi din cc in cc mai grei. Acum rclaxeazd-fi nuifcbii
abdomenului fi pieptului. Simfi mtifchii trunchiului
devetiind din cc in ce mai grei... tragandu-tc in ja s sub
acfiunca gravita(ici. Acum Irupul estc camplet rclaxat. Este
V. ____________ __ ____________________ J
63
 MlSTEA SUBCONiTLENTA

o scnzapc minunatd... abandaneazcl-tc,.. cnmplct. Top

unifchii intend sunt rclaxap.

Acuni vizualizeazd accastd miagc de lamina calda figrca

deplasdndu-se spre cap fi bratc. Rclaxcazd mufchii gdtului.
Siniii cum gaud devine din ce in cc mai grcti fi mai relaxed.
Menfine door lanusul necesar pentru a p pdstra gdtul tntr-n
pozilie confortabila. Simp cum accastd stare dc rclaxare se
deplaseazd in jos priit brafe in degete... pdnd in vAiful degetebr,
Brafcle sum complet ntaxaie... degetelc sunt acutn complet
relaxate. Sunt mai... degetek sunt moi figrcle.
Acutn permitc acestei stdri de rclaxare sd sc intindd in
inaxilar. Sirnfi mttfchii maxilarului rclaxdndu sc. Simp
interiorttl gdtului fi limbo relaxdndu-se fi toate dialagurilc
interioarc tnceteazd. hi final, simp cum se relaxeazd pielea
capulul.

Acutn cfli complct rclaxat...ficcarc mufchL.fiecare celuld

din trap cstc rclaxatd. Tesitnp bine... multutnU. F.stc a stare
anil dc pldcutd... aidant dc pldcutd... atddat dc rclaxanta...
atdddi de recanfortanld. Intregul ton trap savurcazA accastd
senzape... te bucuri dc aceastb stare de rclaxarc profundA in
starca alfa.
Cu ftecarc respirape, eft I din cc in ce mai relaxed. Cu
ficcarc respirape, tc simp din cc in cc mai bine, mai liniftit fi
mai fcricit. Aatm vizualizcazd o see mi pldcutd...
vizualizeazii-tc pe o plajd dc pc a frutnaasd insuld tmpicalA.
Simte coldura snarclui pc trap Simtc cdldura nisipului pc
piciaarele goale. Simte uisipitl cald scurgdndu-p-sc pi inlre
dcgctelc piciaarelar caml ipsctifnnzi piciaarclc in nisipul mnalc
fi icridtor. Vizuaiizcazd-lc asczal ini rim yzlang maalc.
hixos... tc simpfoartc bine...faarte rclaxat. Privcflc spre ocean.
Apa cstc liniftiid si Iimpede. Cm adicrik bldndc care apar in
V ______________________________ ________________ J
6-1
 1-ectia r>oi

expiri, d im in i inicilc tensiuni care an m ai ra m a s in trap. Cu

ficcarc expirape, se m ai topepte p u p n a tensiune fi if sc Jin carp.
D e f e c a t e d a ta ednd expin... efti Jin cc in cc m ai rclaxat.

Sim tc m irasul aeruhti proasp at fi saral... sim te atingcrea

Ufoard a brizci tivpicalc. In departure a ia ip e se d ru fi... ii pop
vedea coborcbid fi In&lfandu-se lan gd (arm , A u zi foapiclc
brizci treednd p rintre fru n z ctc p ah n icrilo r care m drgincsc
p la ja . Vezi p alm ierii stib liri legandndu-se ttfOr in b riza
Iropicala.

Ia mi punin dc nisip fi lasd-l sd cadd in ap ai pc plajd. Vczi

c al dc u fo r c a d e fi fo r m e a z a o grdn tdjoard. G rd m d jo ara dc
nisip esle lipsitd dc price rezistenfd... a totald lipsd d c lensiunc.
Ochii p sc deiectcazb cu nutvi/c/e vii atb aslre fi verzi ale
apei calde fi lim pezi dc Idngd recifurilc de eorali. Efti aUlAdt
dc relaxed... fie ca rc m ufchi din im p esle m o ale...ftccarep arte
a tru p u lui e ste g re a ft rclaxatd... S im p o cdldura pldcutd in
iutrcgul im p , care esle rezu ltalu l unci circu la(ii san gu in e
perfccle fi lib c rc ... d alo rale unci relaxdri perfccte. Savu reazd
accastd sc m afic... bucurd-te de accastd stare a m inpi. Estc o
stare binefdcdloare... fi trupnl reinlinerefle... se energizeazd...
se vindecd... u fo rfij'd n ) t'fort.
D cfiecare data ednd tc rclaxczi... dc Jit-care d ata ednd intri
in aceastd stare care cstc sa n c tu a n d M h ... rclaxarea este din
cc in cc m ai ufoard. D c fie c a re d a ta ednd practici rclax area
profunda, te relaxezi m ai repede fi m ai profim d, intr-a stare
m cntald m ai p rofu n d a fi bincfdcdtoarc... dc fte c a rc d a ta
sen zap ile sunt m a i profundi- fi m ai pldcule. De ftecare d ata
ednd practici rclaxarea profu n d a aju n gi intr-un loc in care efli
hniftiUfericit fi tc sim p Inviorai, multuniit.
In orice caz de urgenfd, efti treaz fi aclii-. M intea
V
65
 M ix t e a su sc o x jt i ln i A

f snbconftiaita reeunoaftc imlantaiten a urgeipa ft le '

a dace imediat f>i stare tucidfi,
Teafli intr-ostarealfa a minfti, naturald ft bincf&catoarr...
deschfs efttre sugestii pazitive fi binef&ctitoare. Minted hi accepts
ttttmai sugestii care sunt pi izitivc pmlnt binek Uin fi nl cclorlalfi.

Revii in aceastd stare relaxatd... in sanciuarul lau, de

fiecare data cand tcgdndcfti la cuv&ntul „ALF:A", cu intenpa de
a revetsi'm aceastd stare seninti a trupului fi ti minpi. ( iuvanltt!
alia in convcrsafiile obifnuitc cstc done tin car Ant fi tiu drearest
efcct. Cuvftntul UALFA” arc eject nun mi candai intenpa dc a-(i
rclaxa complet trupul fi minted ea a cum fi sa intri in accasld
stare naturala a miupI.
Oricdnd vnei sii elitnitii icnsiiinilc din trap... oricAnd fi
aliunde vrei s<) devii mai limp it fi mai mini, este suficient sa ifi
atingi degetul ntare de de.getul amlAtar. OricAnd vrei tc
relaxed, alinge-p degetul mare de degctul arciuuar. AsoctazA
a rest luent at senzapa de calm... senmdtate... rdaxare...fericirc...
echilibru... fi senzapa de bine. Atingerca degetului imitator de
dcgetnl mare te rehtxeaza Oricand fi oriuude in timpul zilei
dun’fti sa te relaxezi... ariednd dorefti sa-p diberezi trtipui de
tensiuni... cstc si ifIdem sa ffi atingi degettd mare de degelui
imitator Atingerea acestor doua dcgetc cstc im semnal care if
aduce intr-o stare de perfect cchitilmi,

Acum, simpndu-te minimal... simpndu te relaxat...

simpndn-te in putcre fi intreg... sim/indu-le rctntinerit...
simpndii-te odilmit fifericit, incepi sa revii la starca de perfects
luddiUtle. Land temtiti de mnnarat patiii la , J ” efti Irene p ni
ocitii desdiip. „ l ”..a2 w
... Ic simii odihnit fi reset....3”... efti treaz
fi lucid!

V J
66
 L e CTIA TRF.r

SUPER B I O C A L C U L A T O R U L TAU
 InCf'IA J UKI

INTRODUCHRE

I n limp ce general i;i acluula consider! calculaLoruI ceva

obifiiuiL, performanjde sale ii uimesc pe cci care an creseut
Ia ra Calculator. Suntem uimip de modul sau fulgerator de
operare, de menioria sa uriasa si de capacitalea sa dc a folosi
mai multe programe in acela$i tiinp. Pe cat de impresionant este
calculate) ruJ personal, min tea subcon^ticnta este mai
periomiantii decat orice calculator pe care 1-ai putea cumpira.
In The Universe in a Nutshell, Stephen Hawking spune:
t,Calculatoarele acLuale sunt depajite ca perfomianta de creierul
unei simple rime" Creicnil tau este de niilioanede ori superior
creierului tinei rame.
Are mai multi memorie decai ai pulea folosi vreodata ^i
opereaza fara gres, cu
exccptia anumiior situatii
cand niinlea con?tienta
interfereaza cu el. Este usor
de programat, cu sau fara

deostliire de orice
calculator, atdl cu cnergie
electrica, cal $i cu energie
chi mica. Infnrmatia
caiaLore^te de-a iungul nervilor prin impulsuri elect rice
traverseaza sinapscle prin mecanisme chimice. MinLea
suhconjtienti este uii biocakulator, care a lost Incarcat cu un
nuniar miens de prngrame complexe. Majoiitatea sunt necesare

69
 Minted suncnNjne-rrA

pentni a supravietui §i a ne descurca in lumc. Mii de astfel de

programe le consideriim ca fiind ceva normal, precttm
mersul, vorbitul, alergatul, sau faptnl de a raniane lini^tit a
bea Lin pa bar cu apa. Pe de alia parte, multe din programed
noastre sunt invechite $s daunatoare, precum nerabdarea,
mincatul execs iv, ii itabilitatea. Vom explora acurn fa^etek
hioealculatorului mintii subcon^tiente.

STOCAREA DATELOR

Memoria mintii con$tiente este pe termen scurl $i

limitata. Testele arata ca majoritatea oamenilor nn-?i pot
aminti mai mult de $apte cifre in$iruite una dupS alia.
Dimpotriva, memoria minjii subcon$tiente este practic
nelimitata. Un actor comic observa ironic: „Memoria este
hicrul cu care uitam.” Este o observable inteligenta. dar nu
adevarata. (trice imagine, sunet, atingerc, minis, $i emope pc
care !e-ai perceput de la na$tere {$i probabil $i inainte de
na$tere) pana acum se alia in memoria ta. Daca nu-ti poti
aminti anumite lucruri, nu da vina pe memorie, pentru ca acel
Incni este acolo. lnvinnie$te-li doar capaciialm de a-(i aminli.
Creierul tan are o capacitate de stocare mai mare decat ai
putea folosl vreodata. Fiecarc amintire creeaza nn canal
neuronal in creierul tan. Naratorul unui doenmentar despre
creier, difuzat de PBS, afirma ca creierul are mai rmilte canale
pentru amintiri decat numarul atomilor din uni vers! Daca ai
numara si scrie numarul pentni five a re canal neuronal din
creier pe un singur atom, nu nr fi SLificienti atomi in univers!
Daca accepti 10 noi mformapi pe sccunda in timpul unei
viefi de 70 de ani, prime^ti 22 x lO9 hi^i de informatie. $i
totu$i, capacitates memoriei tale este de 22 x 1030 biti de
informatie. Cineva estima odata ca intreaga refea mondial!
de teletonie ar putea fi stocata intr o zona din crcier de
7(1
 Lectia trki

raarimea unui bob de maznre,

in 1950, Wilder Penfield. doctor in medicina, descria cazul
unor pacienfi supusi unor operajii pe creier fara anestezie.
Cand anumite parti ale creierului au lost atinse cu o sonda
elcctrica, pacientii $i-au aniiotit totul, fiecare imagine, miros,
lextura^i gust in legatura cu anumite momente din viata lor.
lata in continuare cateva exemple privind capatitatea
memoriei noastre:

• Cand avea 90 de ani, William James a mentor at 12 volume

din Paradisul pierdut a I lui John Milton intr-o luna, deoarcce
credea ca isi pierde ntentoria.
• Napoleon i$i putea saluta 1000 de soldati dupa numele mic.
• Janies Farley, politician de pe timpul lui Roosevelt, pntea
saluta 50 000 de oameni dupa nume.
« Arluro Toscanini 151 putea aininli fiecare nota a oncarui
Instrument din 100 de opere 51 250 de sintfonii.
• Un indian contemporan (am vazul un interviu cu el la o
emisiune TV, dar nu am lost atent la numele lui) isi poate
aininti orice numar pe care l-a vazut sau auzit vreodata.

f u n c t io n e a z A in c o n t in u u

Mintea subcon$tienla este treaza 24 de ore pe zi; ea nu

doarme metadata, Ea este treaza cliiar §i daca suntem
anesteziuti. Dr. Cheek, tin chinirgdin Sail Francisco, a relatat
cateva cazuri in Life Magazine, prin 1970, demonstrand ca
pacientii auzcau conversatiile doctorilor in Limpul operatiilor.
Fiul doctorului Cheek a fost victima unei astfel de
conversa(ii. Fiul sau avea 0 boala congenitala de inima, care a
lost operata. Operatia a lost un succes dar tiul sau a devenit o
persoatia ipohondra ce respiragreu. Hipnotizandu 1pe fiul sau,
dr. Cheek a all at ca in tinipul operatiei. unul dintre chirurgi a
71
 M i n i m su bco n jiien t *

spus: nu putem repara asa ceva”. fntrebandu-i pe chirurgi,

unul dintre ei a spus ca descoperisera o a dona afectiunc
congenitala. Dar se dovedise a nu Ir ceva grav, care nil merita
riscul de a fi operat, fi de vreme ce sc putea vindeca in mod
natural, ei au hotarat sa nu 1opereze. Dar mintea suhconftienta
a fiului sau intcrpretase din discutia cbirurgitor ca „...nu putem
repara afa ceva” fi a tras in mod eronat concluzia ca inima sa
avea o boala grava care nu putea fi vindecala. Mintea
suhconstienta a baiatului a reactionat in functie de ceea ce
credea.
Aceasta acceptare ad-Iitteram de catre mintea
subconftienta ne conduce calre urmatoarea caracteristica a
calculatorului mintii subeonftiente. Mintea subconftient5
accepta lucrurile literal fi scoase din context.

A CCEPTA LUCRURILE TEXTU A L

Mintea subconftienta nu rationeaza fi mi judeca. Ea ia

totul textual, fara a tine seama de context, fi lara niciun pic de
siml al umorului. Daca cineva care se alia sub hipnoza este
intrebat: „Poti sS-mi spui cali ani ai?” niintea logica ar f 1i ca
hipnotizatorui il intreaba de fapt ce varsta are, dar mintea
snbconftienta textuala ar raspunde pur fi simplu: „Da, pot.”
Sa luam in considerate urmatoarele comentarii repetitive
reallzate de paring ft profesori. Defi se poate s i fi lost (acute
cu iubire, niintea subconftienta le preia textual. $i nu uita ca
niintea conftienta care poate filtra aceste comentarii nu este
complet activa la o varsta timpurie.•

• „Copil prostut” sau „Efti atat de prostut..”

• „Baiat mare fi rau.”
• „Natang ce efti.”
• „Oare n-ai sa inveti niciodata?”

71
 Lecpatrsi

• „Niciodata nu faci ce trebuie.”

• „Trebuie s i mananci mult pentru a fi sanatos.”

Fenomenul numit Jim bajul organelor” este un exemplu al

faptului ca min tea subcon$tienta accepta lucrurile textual.
Limbajul organelor se refera la o boala rezultata in urma unei
emotii puternice care este blocata intr-o anumita zona din trup,
Alice Steadman vorbe^te despre acest fenomen in cartea ei
Who's the Mailer with Me, §i dovezi $tiintifice se pot gasi in
studiile realizate in noul domeniu al psihoneuroimunologiei.
lata exemple de limbaj al organelor:

• „Chestia asta imi da dureri de cap.”

• „Oh, ma doare spatele.”
• „Mi se face greafa.”
• „lmi rupe spatele.”
• „Nu pot dttce asta.”

In mod normal, aceste afirmatii nu au efect asupra cuiva;

dar pot avea un efect pronuntat atunci cand sunt repetate
mereu si mereu sau sunt aftrmate cu o emofie puternica.
Lecron relateaza1 un cax in care un pacient avea un gust
neplacut in gura $i pierdea atat de mult in greutate, incat
incepusc sa-i iie afectata sanatatea. Doctorii nu au putut gasi
cauza guslului neplacut. In timpul analizelor, Lecron a
descoperit ca omul fusese chemat ca martor la un proces. Dacii
depunea marturie la proces, acuzatul, cel mai bun client ai sau,
ar Fi lost gasit vinovat. Nu a trebuit sa depuna marturie, dar
acea situatie i a lasat „un gust neplacut in gura.”
Carl Jung relata un caz in care un pacient astmatic, „Nu
putea respira atmosfera de acasa” §i un pacient cu indigestLe
cronica, „Nu putea digera o anumita situatie.” Dr. Bernie Siegel

1Self-Hypnotism : The Technnpie am i Its Use in Daily Living

73
 MINTEA SUBCONST1PXTA

a relatat un caz: despre o pacienta cu mastectomie care simtea

nevoia „sa tiea jos povara de pe piept" dupa o disputa amara $i
indelungata cu sora ei,
Sylvia Browne, intr-una din cele mai bine vandute carti ale
sale3, descrie un om care a murit datorita utiui nicer sangerand,
§i care tot repeta „Pursi simplu, nu mai pot digera viata.” Sylvia
Browne pnvesteste dc asemenea despre ea insS^i: ea a avut o
intectie la vezica urinara intr o perioada cand familia ei o
,,enerva laculme”. (Argon din limba engleza „her familiypissed
her off”; piss = a urina.pisj off = a enerva).

acceptA to tu l ca fu n d
REAL §1 ADEVARAT

Psihologii clinicieni $i practicienii psihologiei

experim ental an demonstrat ca sistemul nervos omen esc nu
poate face diferen(a intre experienta efectiva .>i cea imaginata
cn putere. Doctorii J.C. Eccles si Sir Charles Sherrington,
exper(i in fiziologia creierului, afirmau: „Cand invatam ceva,
in tesutul creierului nostru se formeaza tin tip de neuroni care
formeaza un lant. Acest lan(. sail model electric, estc
modal itatea creierului de a-$i am inti. Ast'fel, deoarece mintea
subconsticnti nu poate distinge o experieipa reala de una
imaginara, o practica mentala perfects poate schimba si corecta
modelele electrice iinperfecte inliparite acolo datorita unor
obi$nuin(e rele.”
Aceasta inseamnii ca poti invata $i iti poti imhunatati
capacitatile mentale $i fiziee practicand in niinte. Avantajul
folosirii imaginatiei este ca nu vei face niciodata o mi sea re san
ac(iune gresita, sau, altfel spus. nu va fi aplicat modelul•

• Peace, L ove a n il H ealin g

' Psychic litild e is the O th e r S id e g

74
 LtCTflA TREI

neurologic. Practica reala, in schimb, nu este perfecta

adeseori intare^te modelele neurologice gre$ite.
Au fost realizate experimente in care trei grupuri de
incepatori au lost invatati ceva nou prin trei include diferite.
fntr-unul din experimente subiectii au lost itiva{a|i sii arunce
sulita, un sport nu prea obi^nuit pentru omul modern. Unul
din grupuri a ascultat leetii de.spre arta aruncarii suli|ei. Al
doilea grup a aruncat efectiv sulile. Al treilea grup a practical
linmai in imagmatic. Membra acestut a! trei lea grup s au a$ezat
confortabil in ibtolii, li s-a cilrl o procedufra de relaxare $i apoi
au practicat aruncarea perfecta a sulifei in mime, lovind tinta
la fiecare lovitura. Dupa ce tier a re din rele trei grupuri a
practical metoda specifics pentru aceca^i perioada de (imp,
grupul care a fulosit practica mentala a aruncat sulita la fel de
bine, data nu chiar mai bine decat celelalte doua.
Cercetatorii ru$i au tacut un experiment mai exact. Patru
grnpuri de allefi ruci s-au antrenat lizie ji mental dupa cum
urmeaza:

GRUP % ANTRENAMENT P1ZIC % VIZUALtZARE

1 100 0

2 75 25

3 50 50

4 25 75

Dupa o anumita perioada de antrenament. grupul 1 s-a

dasat al palrulea, grupul nr. 2 al treilea, grupul nr. 3 al doilea,
$i grupul nr. -1 a iesit primal.
Vizualizarea este acum o procedura standard in
antrenamentul atletic. Rineiigeles, practica fizica este de
asemenea necesara. Atlefii folosesc aiat practica mentaJa,cat $i
pe cea fizica pentru a ubpne cele mai bure rezultate, Mai multe

75
 MlNTEA SUBOONSrJENfA

relatari despre importanta practicii men tale sc gasesc in The

Ultimate Athlete, de George Leonard.
Folosirea vizuaiiz&rii mi sc limiteaza numai la sporturi.
Ea este tolosita de asemenea cu succes la interviurile pent™
ocuparea unui loc de nuinca; vizualizeaza-te primind pastul
respect iv. Vizualizeaza-te vorbind in tat a a o mte de oameni
fericiti; simte-te in largui tau in timp ce (ii acel discurs; auzi
audienpa aplaudand in picioare lasfarsitul discursului tau.

BIOCALCULATORUL TAU DIRIJEAZA

CEL MAI EXTRAORDINAR ROBOT
CONSTRUIT VREODATA - TRUPUL TAU

Tii timp ce mintea con$tienta poatetace nnmai un singur

lucru o data, mintea subcon^tienta. poate face miliarde de
lncruri deodata, Gande$te-te ce ar fi necesar pentru a
constrni un calculator care sa controleze un robot care ar
face fnate lucrurile pe care le face trupul tau. Un calculator
fabricat nu ar putea face nici macar o parte din toate
sarcinile pe care le rcalizeaza niintea subcon^tienta in t'iecare
secunda a viefii talc. Ea regleaza majoritatea proccselor care
se petrec in trupul tau in fie care secunda ?i le iniluentea/n
pe loate inti nn fel sau altuL Tata caleva example de asftei de
procese: digestia. vindecarea, retacerea oaselor, iinunitatea,
controlul temperaturii, bataile inimii, respiratia,
reproducerea (niciun calculator nu poate face copii) ?i
coordonarea mu?chilor. Dar mai presus de toale, ea
comunica cu toate celuleie din trup.
Funcfiile corpulul mentionate mai sus sunt numai o
parte minuscuU din intreg. Diept mirturie stau vokimcle
scrise tn domeniul biologic] $i a! medicinii.
Este important de re marc at ca mintea subcon$tienta face

7<s
 Lectm trfj

loatc aceste trilioane de lucruri tara etorl, Le lace tifor, in

mod p a sh fdra efarl.

PROGRAM ELE

Programelc software, adeseori numile „inregistrari" din

ininlea subcon$Eicnta, inclodobiceiurile, conceptele, imagines
de sine $i rellexele condifionate. Ficcare Jintre noi reactionam
in funetie de programele noasire atunci cand cineva sau
anuniUi stimuli apasa pe anumite butoane,
Obiceiurile reprezintao modalilate de a executa procesele
complicate u$or, in mod automat iji fara comribulia minlii
con$denie. Ele pol ft Ibarte utile, ca de esemplu:

• Legarea unui nod

• §Clfcttll]
• Balansarea imei crose dc golf
• Etc,

Ele pot fi de asemetieadaunatoare. precum:

• Fumatul,
■ Proastcle maniere,
• Mancatul excesiv,
• Toanele,
• Nerabdarea,
• Etc.

Majoritatea acestor obiceiuri au fost programatc la o varsta

fiageda nu es!i co n sen t de etc,
Cand te-ai itasau, majoritalea program el or pc care le aveai
se aflau In creierul reptilian. Ai fost nascut cu progranie care
contvolau bataile inimii, temperatura corpului, respirator, suptul

77
 MllSTEA SU6OTNSTIFNTA

$i alte tunc^ii funtlamentale necesare penrru a ramane in via|a,

Restul creierului era aproape gol. Astiel, creierul tan era ca tin
calculator nou ce avea numai limbajul de baza care ti-ar fi pemiis
sa instalezi loate programelc care fisc ca un calculator personal
sa fie foarte folositor.
Program a re a creierului la o varsta fragedi este descrisa
intr-im articoF care sintetizeaza cercetarile si modu! de gandirc
actual ale cereetatori lor Urmeaza un rezuniat a! articolului.
Creierul unui copil incept dear ca un amcstec de neuroni.
Oriceeste introdus in el decelecinci simturl incept sa realizeze
programe, Programele din mintca subcon^tienli evolueaza
progresiv. De cxcmplu, invefi sa te rostogoksjti; apoi inveti sa te
tara^ti, sa mergi, sa alergi, sa ridici un pahar cu lapte si sa -1 bei
fara sa -1 versi etc, Fiecare din aceste activitati este in ea insasi un
program de calculator. Chiar $i a sla drept In pidoare necesili
un program complex.
Aspecti! 1 important al siabillrll aces tor programe este ca
exists o „fereastra a t impului". Dupa ce fereastra se inchide, sunt
stabilite limitede programarecare sunt ditlcil de depart. Expertii
spun ca aproape jumatate din celulele creierului unui bebelu'i
mar in iurul varstei de cinci ani deoarece nu sunl folosite. Exista
cateva teres ere de baza ale timpului legate de dezvoltare, ca de
exemplu; matematica si logics, vederea, vocabularui, limbajul,
abilitalile sod ale, $i capacitate motrice.
Fereastra pentru matematica si logics es-e deschisa de la
nastere pina la patru ani. Chiar $1 invStarea unui simplu concept
precum „unu” fata de „mai multi" ajuta la largirea acestui
potential inviz.ibil de programare.
Fereastra penlru vedere este deschisa de la nastere pana la
doi ani. Acest concept a fost demonstrat In 1970 cand cercetatoi'ii
au cusut unui din ochii unor pui de pisica nnu-nascuti. Caiul
ochii cusLiti au fost deschisi dupa ctoua saptamani, ace?ti ochi

1„YourChildren’s Brain'1, de Sharon Begley. Netrrcwfc.pag. fetmiaric, 19%

78
 LECTTA THE]

erau orbi $i vederea nu s-a mai dezvoltat niciodata deoarece

neuronii destinati aceslora au fost lolosip pentru altceva.
In alt experiment, cercetatorii au ____ ___ _
crescut trei srupuri de pui de pisica: q u e st s
, , , r r , RESPO MSA'S.!UTATEA
unui intr-o camera care avea numai
dungi orizontale, unui intr-o camera
care avea numai dungi verticale p unui
intr-o camera normala. Dupa ce au fost
sco$i din camerele respective, puii
crescnti in camera cu dungi orizontale
percepeau numai obicctcle orizontale.
Adica, de exempiu, ei se impicdicau de
piciorul unci mese, pentru ca nu il
vcdeau. Grupul
crescut in
camera CU
dungi veriicaie
nu pulea percepe obiectele orizontale.
Ei nu se Impiedicau de piciorul mesei,
dar se impiedicau de masa, daca
aceasta era destul de Joasa, pcntru ca
nu percepeau obiectu! orizontal. A1
Ireilea grup, crescut intr-o camera
normals, era normal.
Fereastra pent™ dec voltaren
vocabularului este deschisa pana la trei
ani. Chiar daca un bebelu$ aude cuvinte pe care nu le inleiege,
auzind aceste cuvinte, se fortneaza cai neuronale care largesc
potentialul de a invata mai tarziu.
Fereastra pentru limbaj este deschisa de la nastere paiia In
zece ani. Observati cat de repede invata copiii o limba straina
spre deosebire de adulti. Mai mult, daca ei nu inva(a ace a limba
la o varsta frageda, este foarte probabil sa aiba apoi accent in
acea limba, pentru loata viata.

79
 M INTLA iLD rO N JTT FMFA

Neindoielnic, cea mai import ant a fcreastra este cea

emofionala, care e$le deschisa de la nastere pana la doi ani. Deci
capacitatea noastra emoponala este in mare masura program ata
in primii doi ani de viata. Acest Iticru explica de ce unii adnlti
se comporta ca nipe copii in situafii emotionale. A$a a lost
programata mintea lor subcon$tienta in timpnl ferestrei
emotionale.
Fereastra pentru dezvoltarea motrice este deschisa pana la
cinci ani. Cercetatorii au realizal vin experiment concludent in
care mana ttnui put dc maimufa nou-nascut a lost legala nstfel
incat el ip putea mi?ca un singur deget. Dup5 ce a trecut
tereastra de invafare, Iegatura a lost eliminata de pe mana
puiului, dar el nu a invatat niciodata sa-p foloseasca celelalte
degete. Celulele creierulut destinate degetelor nefolosite au
primit o alia destinfie in timpul ferestrei pentru de/voltarea
mol rice.
Un cxcmplu modern de dcrvoitarc motrice esle Andre
Agassi, care a fost, cu mici pauze, jucatorul de tenis numarul
unu in lume. Andre este capabil sa schimbe strategia jocului
datorita reflcxelor sale iuti ca fulgerul p a capacitatii sale de a
lovi mingea rapid si in ascensiune. Andre este renumit de
asemenea ca fund cel mai bun ten ism an care a exislat vreodata
la returul deservicii.
Programarea lui Andre a incepul cand el area doar cateva
saptamaiu. Tata! sau ii legana deasupra capului o minge legata
de o coarda, p cand Andre a crescut suftcient pentru a tine teva
in mana, tatal sau i-a dat o paleta pentru a o balansa. Tatal lui
Andre a a$ezat temelia pentru crearea unui vast potential
privind dezvoltarea motrice a mintii subconpiente a lui Andre.
Acest concept de fe rest re de invafare arata importanta
expunerii copiilor unei mari diversitap de jucarii, ctilori, sunete,
discupi, imagini p experience. Bineinteles, aceste limite de
programare nu sunt absolute, dar depaprea lor poate fi dificila.
CercetSri mai reeente arata ca acestc terestre pot du ra mai mull

80
 t.FYTU TPr:

$i ca modul in care creierul nostru este programat in anii

adolescen^ei este de asemenea determinant pentru modul in
care vom reac|iona ca adulti.
Astfel, ca adulti, este foarte probabil sa avem in mintea
subcon^tienta nnilte programe $i conceptii negative care au lost
dezvoltale inainte de a implini douazeci de ani, si multe care au
b>st implantate de altii, §i anume de paring. rude, protesori,
colegi de joaca, emisiuni TV, foarte probabil de anumite
jocuri video violente. Din nefericire, multe din aceste programe
?i conceptii sunt daunatoare, lata numni cateva:

• Fu mat ill,
• Mancatul excesiv,
• Sanatatea precara,
• O prousta parere despre sine,
• Fetele nu sunt bune la matematica,
• Toata lumea racejte,
• „Nu, nu pot sa fac asta”, sau „N-o sa poti niciodata sa faci
asta”.

Nu uita. Mintea subconrftienta accept;! orice ca fiind

adevarat $i ia totul ad-litteram. Adeseori partn|i bine
intentionali le tot repet;! copiilor lor:

• „Vei fl o fati mate",

• „E$ti atat de prostuf’,
• „Nu, nu poti sa faci asta”,
• „Raiat rau”,
• „E$ti fata; esle de astepiat sa nu fii buna la matematica”.

Unii parinfi sau profesori nechib/.uiti pot programa min|ile

subcon$tiente maleabile cu fraze de genui:•

• „0 sa fii un nimeni”,
81
 M INTEA SUBCON$TIENTA

« „Nu vei reu^i niciodata'

• „Oare n-ai s3 i'nveii niciodatt?”
• „E?ti un haiat rau (sau fata).”
• „N-ai sa termini niciodata §coala”

Aceste fraze cn implica^ii negative nil vor avea cfect data

ii sunt spuse ropilului de cateva nri. Dar daca sunt repet ate, mal
ales in situatii cn ti puternica incareatura emotionala, este foarte
probabil ca ele sa fie acceptate de mintea subeonstienta. Un
cercetator a estimat ca unui copil i se spune „Nu” de 148 000
de on in primii ani de viati. Nil este de mirare ca potentialul
atator copii este limitat fara rost.

REFLEXELE CO NDITIONATE

Uneori rerLC-tionLim m mod

irational $i nu avem nici cea
mai vaga idee de ce. Aceasta se
datoreaza adeseori uniii reflex
conditional de care nu suntem
constienti. Ifi aminte$ti
experimentul clasic realizat de
Pavlov. Cand Pavlov ii arata
unui ciine infometat mancare,

cainele saliva. Atutid Pavlov a

inceput sa snne dintr-un
clopote! rimd ii arata cainelui
mancarea. Li up a elteva ori,
cainele a fost conditional de
clopote!. Apoi Pavlov trebuia
numai sa sane din clopofel si
cainele saliva. Sunatul din

82
 Lectt.a TRD

clopotcl si salivatul nu suntde ohicei interconectate.

lata cateva example de cazuri care implicit reflexele
condi|ionate:

* O femeie adulta detesta -spanacul. Sub hipnoza, ea $i-a

amintit de perioada cand avea un an. Se alia intr-un scaun inalt
mancand spanac. Atunci a sunat cineva la u$a. Ciobanescul lor
german a inceput sa latre si in drum spre u$a a rasturnat
scannul. Crezind ca copilul s-alovit, mama sa a inceput sa (ipe.
A urmat un intreg haos, zgomote, un cucui pecap, si experienpi
a tost to arte incarcata emotional. Aceasta experienta
traumatizanta a conditional o apoi sa deteste ceea ce manca
atunci cand s-a petrecut neplacutu! accident. Oare un incident
similar i s-a petrecut $i unui fost pre$edinte caruia nu-i placea
broccoli si nu $tia dc ce?
» Un all pacient se temeu de ocean. S-a dovedit ca la o varsta
fragcda el sc alia pe plaja cand satvavnai il <tu atluA !a mal o
victima tnuscata de rechini, Cumplita imagine a avut un impact
atat de puternic asupra lui, incitt 1-a conditional sa se teania de
ocean.
■ Exemplu! urmator a fust relatat in Psychotherapy, in august
1974. Un tanar a primit o palma peste fund in urma unci certe
a parintilor sai. Emotiile sale au fost associate cu efortul sau de
a-$i controla suspiitele din piept. in timpul eertei urmatoare,
cliiar $i fata a primi acea palma, pieptul sau $i-a reamintit-o.
Emotiile s-au oprit in piept :>i tanarul s-a Imbolnavit de astm.

Fiecare dintre noi avem mii de programe in mintea

subconjtient-a. Majoritatea sunt utile $i chiar esenfiale. Dai
niulte sunt daunatoare pentru o viatii fericita. Vei inviifa in
lectiile urmat oare cum sa depa$e?tl aceste programe
daunatoare.

83
 MINTS'* SUHCON>TIFNTA

PROCESAREA INDUCTIVA:
CAUTAREA UNEI SARCINI DE INDEPLINIT

Calculatorul tau subconstient preia gandurile din mintea

con^tienia $i le prelucreaza prin indue tie pentru a ajunge la o
concluzie. F.l opereaza de la particular la general. Mintea
subcon^tienta este un c alcu lato r care CA U TA O SARCIM A D E
fN D E P L IN IT . M in tea su b c o n ftle n ta v a acfio rw p e n tru a
indeplini un scop care i-a fo st fu r n iz a t , fie ca scopul a tost bine
gandit, este intamplator, sau provine de la o sursa exterioara.
De aceea este foarte important sa monitorizezi tot ce
introduci in mintea subconjtienta. "fi-ai spus vreodata: „Sunl
prost?” Daca ai repetat-o snficient de mult ji cu incarcatura
cmotionala, duhul tau fermecat ti-a raspuns: „Da, .stapane, pot
sa te fac sa pari prost. Nicio problema. Pot sa o fac foarte u$or
$i fara niciun efort." Apoi, sa zicern, ai avut de dat un test despre
un subiect pe care il cuno$teai foarte bine, dar in timpul
testului, nu pi-ai putut nminti nimic. SA ft fost care mintea
subcon$tienta care ip indeplinea porunca?
Ti-ai spus vreodata ca e$ti neindemanatic? Duhul tau
fermecat ti-a raspuns: „Da, stapane. Pot sa te fac
neindemanatic. Pot sa o fac u$or <,i tar a efort” Apoi, fara motiv,
te-ai impiedieat sau ai scapat o minge u$oara de base-ball ?i
te-ai sinitit stAnjenit.
fi-ai spus vreodata ca e$ti timid $i nepopular? Daca ai
spus-o suficient de mult cu incarcitura emo(ionala, duhul
tau fermecat ti-a raspuns: „Da, stapane, pot sa te fac timid $i
nepopular determinandu-te saai un comportament nesociabil.
Nicio problema. Pot sa o fac u?or $i lara efort. Nici nu trebuie
sa te gandesti la asta. Ma ocup cu de toate.” Apoi, dupa ce te
porp ca un dobitoc, te intrebi: „Oare de ce m-am purtat a^a?"
Ei bine, acum pii de ce. Tit ai cerut-o; tu ai programat-o.
Maxwell Maltz, doctor In medicina, chirurg plastic, a scris

84
 Lectia trei

d carte clasica despre acest subject, Psycho-C ybernetics. Dr.

Maltz a observat ca atunci cand le corecta trasaturile grote^ti,
pacientii se comportau In doua rnoduri. Unii isi scbimbau
personalitatea $i deveneau mai sociabili 51 mai prosperi.
Dimpotrivi, altii nu se schimbau. Continuau sa aiba complexe
do inferioritale $i o natura pesimista.
Dr. Maltz a descoperit ca putea modifica atitudinea unor
pacienfi care se sim(eau inferior) ratati fd rd ajutorul
chirurgiei. El a u ju n s hi c o n c lu z ia ca acfiu n ile, sen tim en lele,
c o m p o rtam etiiu l f i c h ia r cap acitiifile uitei p e rso n a e d ep in d de
im agin ed ei despre sine. De aceea, schimba p parerea despre
tine insufi ?i ip vei schimba personalitatea >ji comportamentul!
Cu alte cuvinte, te vei co m p o rta exact c a g e n u l d e p e rso a n d care
crezi cd efti. Cheia catre schitnbarea personalitatii nu este fizica;
ea este imaginea pe care 0 ai despre tine insuti.
Dr. Maltz a continual spunand ca schimbarea nu este
rcalizata de intelect. nici de intcligcivpi, schimbarea este adusa
de experien tii. Adu-ti aminte, pentru mintea subcon$tienta
experienta este acelasi lucru cu im a g in a tia . Mintea
subcon$tienta nu face nicio diferenfa intre ceea ce este real $i
ccea ce nu este. Ha accepts tot ce-i oferi. Precum proverbul:
„E$ti ceea ce m an an ci„E $ti de asemenea ceea ce gande$ti!”
Gande$te-te ca imaginea despre tine insuti este un program
(partea de software) din creierul tau. iar sistemul neuronal
reprezinta componentele calculatorului (partea de hardware).
Ceea ce este scos la imprimanta, in litnbaj de calculator, este
trupul §i personalitatea voastra.
Mintea subconftienta este un calculator in cautarea unui
scop si va cauta ceea ce-i furnizezi tu. Exista zeci de carji despre
aeest subiect. As A M att Thinketb de fames Allen este una
clasica.
Nu este foarte important ceea ce esti. Important este ce
crezi ca e$ti. Daoi te gande$ti incontinuu la succes, mintea
subconftienta te va ghida spre succes. Daca ai tot timpul

SS
 M iN T E A S U B f ON^TFEHT*

ganduri pline de iubire, mintea subcon$tienl3 te va ghida spre

rela|ii pline de iubire,
William lames spunea: „Cea mai mare revolutie a
generapei noastre este descoperirea faptului ca 1iin|ele umane,
scbimbandu-^i atitudinea interioara din mintea lor, ifi pot
modifies aspectele exterioare ale vie(:ii_”

SCOPURI

Scopurile tale trebuie sa fit1dare, pentru ca alttel mintea

subcon§tient3 se va tnenrea. Data zbori de la un scop la altul,
efortttI pe care-1 vei depune va fi ineficient $i neproductiv.
Pentru a-p pastra scopurile clare $i bine definite, scrie-le pe o
foaie de hartrc. "fine o evidenla. Pa o lista cu scopuri de scurta,
medie lunga durata. Iati cateva sugestii:

* Un servici mai bun

* Tmaginea de Sine
* O locuinta mai buna
■ O casa noua
* Independent finandara
* Capacitati mentale
» CapacitSfi flzice
* San State

Recite^te $i corecteaza-p scopurile cu regularitate. Ifi

propun su te uiti peste ele dc cate ori iLi aduci aminte, chtar si
daca ai doarcateva secundc la Jispozitie. Recite$te-lecand esti
in starea alia, Intreaga actiune iri va lua doar cateva secundc.
Nu le Tmpartajji nimanui altcuiva. liste posihil sa prime$ti tin
feed-back negativ de la prieteni bine intentionali si de la familie,
care iti vor reaminti ca nil poti face cutare lucru, ca nu poti ft
intr-un anunit lei sau ob|ine tin anumil lucru. De asemenea te

86
 I.f.<TIA THE!

vei simfi presat sa le deraonstrezi ca se poate, pentru ca all Tel

vei li ridiculizat. O asemenea presume iti vu bloca succesul.

SFAT

Asigura-te ca sunt scopurile tale. Ele ar Irebui sa te faca

terieil, in acelasi timpsa nu facape nimeni altcineva nefericit.
Asigura-te ca fiecare scop mai mic te conduce cat re scopul final.
Scopul final ar tnebui s.i tie ceva de genul: pace interioara,
sanatate, armonie in viata la. tericire $i implinirc interioara.
Emerson spunea: ..Fifi aten\i ce va dorip din tot siiiletul
(mintea subcon$tienta), pentru ca ve{i obfine cu siguranLa ace!
luci u.” Primui scop arputea fl sa ai o multime de bani. Dar in
limp cc taci o multime de bani, este posibil sa-fi pfcrzi prietenii,
fam ilia, sanatatea, devii bogat, dur nefericit §i singur. Astfel
ca esto poGibil ca a avca o multime de bani s.i nu lie cd mat butt
scop pe care sa-l ai in vedere. Stabilejte-ti scopurile cu grija $i
fa bilantul. Siiat intotdeauna o lista clara $i bine definita la care
te poti raporta (in starea alfa).

REZUMAT AI TRASATURILOR
IMPORTANTE ALE
MINTTI SUBCON$Tl ENTE1234*67

1 Nu face diterenta inf re real p imaginar.

2 Este intoideamia in eautare de scopuri.
3 Poate fi controlata de mintea con^tienta.
4 Comunica prin imagini si sentimente.
3 Comunicareacu mintea subcon$tienta este intensificata de
emofii.
6 Starea alfa descliide u$a cat re mintea suhcon$tienta.
7 Tine minteaconstienta deoparte:

*7
 M intea suHCMNsrriEK'iA

• Nu depune eforturi
• PracLica acceptarea deta$ata
• Abandoneaza-te!

EXERCIJIU
s' im a g i n f a d f s in e ^
Tmparte o foaie de hart it- in dona coloane verticalc.
Dermme$te coloana din stiinga „lmaginea de sine" si pe cea
din dreapta ..Vizualtzare”. Scrie in coloana din sfcmga Lrei
trasaturi pe care ai dori sa le ai. Lasa spafiu, tn coloana din
dreapta scrie anumite seen aril despre cum ai act ion a daca ai
avea ace I tip de personal it ate. Iat3 mi exemplu:
VIZUALIZARF - IMAGINE A DE SINE

. Charismatic Qameni care asculta ce lc spun

Oameni care ma inteleg
Vorbesc in fa£a unui public numeros

■ Foarte bun in arta Vorbesc cu un grup mare de oameni

conversatiei Moderator al unui talk-show

• PI in de xucces Conduc marina mea de lux

Preyed inte a I unei compand
Ca^tig un trofeu
V J
Tine aceastS foaie de hartie langa pat. Chiar inainte dc a te
intinde pentru a to culca, cile$te lista ?i vizualizeaza-te ca avdtid
deja aceste cal itat i. Vizualizeaza-te aefionand, realizand acele
activitati $i fiind acea persoana. Nu te gandi la aceasla lista in
tirnpul zilci cand nu te afli in stare a alfa.
Acuni i-ai dat duhului tau fermecat scopuri $i el va aefiona
pentru a ti le indeplini cu succes, u$.or $i fara etbrt.
 I , t e r m TRH

INTRAREA IN STAREA TETA - EX ER C m U

Starea feta este medita^ia profundi asociata cu intuitii

spontane hi care solutia unei probleme sau un efort creator sunt
adeseori vizualizate in intregime. In literaturi sunt desci i.se
multe exetriple de oameni care lucrnu lata succes la o problems,
paiia cand in cele din lirma renuntau (con sen t) si mergeau sa
se plimbe, face ail o bale, sau se angajau in activilati care ii
relaxau le indepartau mintea de la probiema respect ha. fund
relax at i §1 in acea slare meditativa, soiufia le venea ca o
strafulgeiiue. Multe astfel de exemple se gasesc in car tea lui W.
Harman, Higher Creativity, dar si in altele,
Celebrul artist suprarealist Salvador Dali se a$eza Inti -un
scaun, se reiaxa, ,51 intra in starea leta, in care vedea iniaginile
suprarealiste pe care le picta. Dali pnea in mhna un obiect, aslfel
ca atunci cand intra in aceasta stare inspiratoare, mslna i se
reiaxa scapa obietml. Zgujnutul il aducea star e in caie
i^i putea aminti imaginile pe care le vizualizase in starea teta.
Dar nu trebuie sa treci prill toate acestea pentru a intra in
stare teta. Te pop condition! sa intri in starea teta de cate ori
doresti, practicand exercitiul urmator. Inainte de a realiza
procedeul pentru a intra tn starea teta, trebuie sa devii totusi
expert in a intra in starea alfa, folosind exercitiul din Lectia
Doi,-'1

1 Un CD care cunline acesl excrcitiu poate fi achizilionat la IVmru mai mulle

lillbrmali acceseazi sau scrie la Tlie Genie H 1S44 Fuerte Street, Fallhrouk,
CA 92023, SUA. (CD-ul este in limbs eriglcxi)

89
 M IN TEA SUBOCWSTIENTA

r f7Wi DINA INS PIRA TOAlt l "\

Afaza-te confortabil.

Privefte in sits litlr tin unght de apraximativ 20 degrade.

Aceasta tji abnsefle acliii, fi it pofi hisa sa se inchida.

Efti tot limpid can ft ten! tie ceea ce spun.

RelaxeazA-te... devil madle. Reiaxarea iji face bine...

detensioneaza te... abandarteaz&ie ft relaxeaza-te,
ImagineazA-p cd efti un luilon. fi cineva te-a mupint cti tier,
tat inai mult, mai mult fi mat mult, pan A cti mi baionul pare
guta sd explodeze. Ltlngd rnana Ui sc aflA o supapA.
Deschide-n fi vizuaiizeaza cum te dezumfli ufor. Mai mult...
mat mult,,, tot mai mult, pAnd ce efti total dmunflat, plat ft
uimpki rehixtit. Rehixaica este asociatd ru scnzafia degrculalc
fi caldura. Acum f|r simp trupul devenind din ce in ce mai
grett... fisimli a undo liniftitoarede caldura urcandprin carp...
Picioarek sunt acum relaxaie... complet rclaxate... spat tic cste
acunt relaxed,., cample; relaxed... bratelesunt rcktxate.fi mo/...
sitnfi gretdatea truptilm. Acum capul fi gatul sunt relaxate...
avand doar tonusul muscular neccsar pentru a menfine capul
Intr-o pazipe confortabila. Acum imagineaza-p cd efti un sac
de ament. Simp cdt efti degreu. Simp cum sacul este din ce m
cemaigrett, tot maigreu.

Acum mumim mental 3 ,..2 ...t,fi spune menial fi

vizuaiizeaza cuv&tdul „ALFA”. Te ajli acum intr-o stare
mentala naturala fi binefacatoare - o stare in care mintea
subconftientd accepta irnediat sugestiipozitive fi binefacatoare.
sugestii care sunt mtmai peniru bitiele lau fi al umanitalii.

J
90
 iKCTW t'SEl

j4chhi intrd inlr-o stare chiar mai profit mid a minfii.

Numara mental de la 5 la 1 fi intrd tol mai addne in aceastil
stare nnturnld dc relaxarc binefiicdlaarc ...5,..lc scufunzi tat
mat adCtnc ...4.,.din ce in cc mai rclaxal... lasd-fi minted sti sc
relaxeze fi sti alunece din ce in ce mai addne in starea tela a
miniii... minted sc Intaird de aceastd stare profunda de relaxarc
fi pace, Lasa-fi mintea coiifticntd sd fw doar un observator...
3...to! mai lent, din ce in ce maiprofund... 2..Ac simfi liniftil ft
senin...l, Acum te afli in starea tela. Mimca la este creative! fi
cede hicrurite dinir-o perspective global#,

Acum fd o plimbare pldcntd. Tc afli pc a edrare lina,

acoperitd cii scour[d manic dc capaci. Uararea unduieftc
inainte fi tnapoi, fi in Ja la vezi un gard via limit. Exist a o
deschizatum in gard, ft edrarca conduce spre ea. Trcc&nd Ufor
prin deschizdtura dingard, vezi cca mai frunumsd griidind pc
care at vdzul-o vreodald; exists in ca jbartc multc jlori fi csic.
rcalizatd perfect, cu armoniigeomctrice care /fi incdntd ochii.
I’rivcftc meet dejur iniprcjurfi observe! galaxiile dcjlori. Uncle
cm culnri vii, altelc cm cutori mai estompate... dar tome sunt
frtimoase... absalul magnifies Sunt flori de Ionic felurile fi
culorik... rofii, purpurii... dc uu rnz dclicat. Sunt flori albastrc,
albastru inchis... albastru deschls... albasiru azuriu fi albnstru-
verzui. Sunt fo r i dc ungalben viu fi verde primavdmtic... verde
inchis fi alteva flori de culoare mdsiinie. Toate culorile
curcubeului... Incite nuantde... verzi, rofii, galbcnc, albastrc ft
purpurii, portocalii fi violele. Unde flori uu pc tale mart... late,
de forma calei unci nave... Uncle Jlori sunt micufe fi
complicate,., de par delicate, dar tu flii totufi cd sunt pule mice.
Privefte indeaproape acesle flori micufe... cu minunatek lor
petale minuscule,

Faptul dc a tc ajlti in accastd gradinet este 0 sursd de

_____________________ ____ __________________ J
yi
 MlNTEA SUBCOMJTIeNTA

f inspirafie. Faptul cd teafll In aceasld griidind te maple de ^

minunare... frumusefea esle caplefiioare. Faptui d e a ft aid Ie
umple de dorin fa de a crea. O ascmenea gradirni nr trebui sd fie
ndmirtUa tie watt) lumen, Faptul de n te a jla in need tdmm a l
adevarului fi frumusefii te inspire sd scr/f o poezie.., suit o
poveste... >iat $d pictezi art tablau... pentru ii exprima ittlr-uit
anumit mad ceea ce simfi... in mactut care ft ie potrivefte. I'ante
modut tan de (t te exprima eslcsd ajufi pe cineva... sti fa d ofaptS
bund... sd-i fad cuiva a favaare. Vei fti cum sa tc manifesti...
fericit... fared efort.., plin de bucurie.

Fiecare din acestefieri reprezintd ceva pentru tine. Uncle

reprezintd o idee... un concept. Unele [tori reprezintd pdrfi ale
unci pavefli, sau pdrfi ale umii tablou fruntos. Unele fieri
reprezintd pdrfi ale unui diacurs sau ale unei predict. Allele
reprezinld fapte pe care le pofiface pentru bitwle celorlalfL

Aceste fieri suntfard sfdrfiL ( ,’u cat adept mai multe, at atdt
mai mulle eresc fi infhresc. Pofi culege cat de niulle doivfti.
Culege c&ieva budtete. Culege mdminchiuri mari. Pafi eulege
multe buchete dacb dorefti §i tc pafi inioarce din mm pentru <i
culege allele. Ele sunt tnereu aid. Inrna, primdvura, vara sau
tormina - acesteJlori cresc tot timpul anului. P.le le af leapta sd
le culegi... ele vorsa le culegi deoareee de aceea se afld ele aid...
penlru beneficial tdu... penlru binele tdu... pentru a te ajuta
sd-fi implinefti nevoile creatoare urgente.

Acum iacugrijd huchetele sub braf fi fine cdteva in maini.

Iti pofi pane chiar flori in par daca dorefti. Jine-le cu delicatefe...
pentru cd sunt prefioase... ele sunt dcrinfde tale manifestate in
realitate.,. in scrieri... inpavefti... inpoezii... in tablouri pkiate..
in cusdturifi broderii... infapte bune... in oricepofi crea. Penlru
cd efti creativ... t’^li producin'... fi creezi chiar acum.
\ ______________ __________________ J
 Li.CflA TRFI

Astfel, pe mdsura ce ic Irezepi, ia aceste budiele cu

tine. Ele sunt ale tale, petitru a le pdstra penlru totdeauna...
pentru a le folosi... pentru a Ic bucura de ele sau a le itnpdridfi
cu prietenii... sau cu intreaga itman it ale. Ele sunt ale talc
pentru cl le folosi pentru bincle tdu suprem fi pentru binete
suprem al umanitdtii

Pop reveni in aceasld gradind ariednd dorefti, Estc

suftciertl sd numeri de la 5 la I fi set vizualizezi cuvAniut
„TETAAcum c’fti programed sd revii aid aric&nd dorefti. Pur
fi simp tit nurndrd de la 5 la l fi vizualizeazd fispune-ti mental
„ T E T A " . tn tonvenapa nor mala, cuvdnlul teta nu are niciun
infelesspecial. Numai edndf/idareflisd revii in storm„TETA’’
cuvantul arc eject. DcJieearc data avid revii in starea „TETA”,
esle foarte i i f o r $a o foci. De fieaire data cand spui mental
cuvantul „TETA“, ajungi rapid la accsi nivel. Dc fiecare data
cand inlri In slarea , , T E T A “, cstedin cc in ce mai ofor-fi tot mai
natural sd o fact.

Acum incepi lent sd revii la stare a „de vcglte”, Cand

termini de numdrat pan a la 5, efti treaz fi odilmil fi le simti
invioral, i...te simp inspirat fi creator...2... tc simp revigorai...
3...te$impferictt...4...5... acum eftipedeplin canflient.

93
 L e c jia patru

L E G I L E M I N T 11
S U B C O N S I I E NT E
 L l.Q ’lA PATRU

LEGILE MINTII SUBCON$TIENTE

IN TR O D U C ER E

P
ent rti a obtlne solutii mateniatice corecte trebuie sa
respectam legile matematicii. 0 sohitie cored a poate fi
obtimita uneori chiav daea o lege rui esie respcctata, dar
acesl lucru nil sc petrece preu des. Acela^i lucru este valabil si
in ceea cc prive$te mintea
subcon^tienta.
As dori sa p pot spune ca
daca vei respecta legile mintii
SUbcon$tiente di scut ate in
aceasta lecpc, vei avea
intotdeauna snctes, dar tnineni
nu poate face o asemenea
promisiune, Car tti pot spune ca
daca nesocote$ti legile discutate in aceasla lecfie, vei avea mult
mai putin succes decat daca le vei respecta. Unde legi sunt
simple ?i n li necesita explicapi lungi. N'li le voi face mai stufoase
doar penlt u a face secpunea mai lungasau mai importanta.

REPETAREA, REPETAREA, REPETAREA

Programelt noi acceptatede mintea subcon^tienta trehuie

sa fie hranite. Cand iti programed mintea subcon$tienta, esie
necesar sa repeti conditionarea de mai multe oil, pana cand este
total acceptata de mintea subcon^tienta. Dupi ce este acceptat,
programul trebuie sa fie repetat periodic pentru a te asigura ca
ram ane dominant.

97
 MINT FA SUBCONSTTFNTA

EMOTIA

Ata^area unei emotii la o sugestieface ca aceasta sa fie mai

eficienta. Emojia este puterea din mintea subcon$tienta.
Trebuic sa o tolose$ti atunci cand programezi mintea
subcon$tient5 pentru succes deplin.

TIM PUL PREZENT

Mintea con$tienta traiejte in dimensiunile temporale pe

care le cunoa§tem, anume trecut, present viitor, in timp ce
mintea subcon^itienta traie$te numai in prezent. In mintea
subcon^tienta, treaili.il reprezinta amintiri prezente ?i viitorul
predictii prezente.
Excmplul urmator explica semnificatia lolosirii timpului
prezent. „ Voi fi fer icil” scmnificl pentrn mlmea subcon$tienta
ca acum nu e$ti fericit; dar vei fi fericit in viitor. In primul rand,
viitorul nu vine niciodatl. Deci nu cere ceva din viitor. Viitorul
cste ca un morcov tinut in fata cuiva pentru a alerga dupi el,
dar nu-1 va prinde niciodatft. In al doilea rand, implicafia de „a
nu li fericit’' cste scopul dat miniii subconftiente. Mintea
subcon$tienta este atunci obligata sa te menfina neferiett.
Rostitea corecta este la tinipul prezent: „Sunt fericit” Dar
sa spunem ca tocmai ti n murit cainele, ai picat la tin examen,
ai primit o citatie de la fisc, $i nu esti fericit! Bine, dar daca vrei
sa alungi deprimarea, atunci trehuie sa spui $i sa gandesti „Sunt
fericit - acum.” „A fi fericil a cum” va fi scopul oferit ininfii
subcon$tiente. Neurotransmitatorii circula in ambele sensuri,
de la minte la trup $i de la trup la minte. O data ce mintea
subcon^tienta accepts conceptul de „a fi fericit”, acel mesaj, la
randul lui, este trimis catre celulele trupului tau .si atunci trupul
tau raspunde fiind fericit.

pa
 I-ECT1A PATRIJ

Folosirea timpului prezent pare stratiie pentru mintea

consLienta, dar este necexara. De exemplu, cand iti progvamezi
ceasul de$teptiitor mental, spui: „Sunt perfect treaz la $apte
dimineala.” si nu „Voi fi treaz la $apte dimineata"

UN CO N C EPT PREDO M INA NT

Minted subcotiflienla va accepta mnnai un stngur concept

cafiind adeviirat la un moment dat. In min tea subcon$tienta
pot fi pastrate mai multe concepte (ganduri, obiceiuri,
programe) la un moment dat, dar numai mini va fi
predominant. Asttel, cand mintea subcon^tienta reciuioatjte un
concept ca fiind adevarat, acel concept te ghideaza si domina
tot ce faci.
Mintea subcon^tienta va renunta la conceptul predominant
numai cand in ea va fl intiparir un concept opus mat puternic.
Cert este ca un concept nu
poate fi eliminat; el este
tntiparit in minlea
subcon§tienta 51 mintea
subcon$tienta nu uita. Un
concept negaliv trebuie sa fie
invins de unul pozitiv mai
puternic. Vestea buna este ca nu
trebuie sa fie cunoscuta sursa
conceptului; el dear trebuie sa
fie invins de unul pozitiv,
Imagineaza-fi ca e$ti o baJanfa 11riasa. tntinde ambele brafe
in lateral, paralel cu solid. Tn fiecare mSna tii talerul unei
balante. Imagineaza-ti ca e§ti o balanta mobila - imediat ce un
obiect este a$ezat pe un taler, acesta se inclina imediat. Baianla
cantarejte toate parerile pe care le ai despre tine insuti intr un
anumit domeniu. Mana dreaptii tine talerul in care se alia
99
 MiNTFAStifiCOKSnzvrA

pa re rile negative, iar mana stanga Line talerul in care se afla

parerile pozitive. Balanta se va inclina i nil -o directie suit alta in
func|ie de eonccptul dominant.
Sa presupunemcaai fostcrescut intr-a familiearmonioasa.
Parintii ti-au oferit multa iubire $i atentie, Imaginea de sine pe
care o dezvolti esleuna de signranja $i incredere in sine. AstI'd,
parerile pozitiye se indreapta spre talerul din stanga $i acesta
va cobori si va ramane a$a. Crefti aviind incredere in tine.
Dimpotriva, sa presupuncm ca John a fost crescut intr-un
mediu familial dezechilihrat. Ft a lost bombardat cu stimuli
negativi despre sine insu^i. „Nu e$li trim de nimic." „Nu vci
aj tinge nimic in viata.” „Esti un baiat ran” „Niciodata nu faci
ceva cum trebuie” „ N li inveli nicioclata” Timp de douazeci de
ani cl a trait in aceasta familie, in care i s-au spus constant
(REPETARE) aceste afirmatii negative, $i de cele mai mult ori
au lost spuse cu furie sail sarcasm (EMOJIE).
Dupa ata^a ani, John $tie (in mintea con^tienta) ca este
dejtept, educat, si atnigator, dar din nu se stie ce motive, el art-
o parere proasta despre sine (mintea subcou^tienta). Oand
inintea constienla $i mintea subcon^lienta sunt in conflict,
mintea subconClient a ca$liga intotdeauna.
Pent ru a transform a lipsa tncrederii in sine in incredere in
sine, John mi trebuie sa se straduiasci sa aflc de unde ii vine
acen lipsa de tucredere. Trebuie pur $i simplu sa invinga
conceptul de lipsa de incredere in sine, cu unul de siguran(a ^i
incredere in sine. El trebuie sa si rep ere afirtnalii pozitive,
binefacatoare, care sa-i creasca increderea. El trehuie sa
hraneasca lalerul din stanga pana ce, intr o zi, ba!an(a se
inclina, fi itita! Mintea subcon^lienta a acceptat conceptul
pozitiv, Acuni increderea in sine este eonceptul dominant care
va ghida actiunile lui John.
John a fost expus ani de zile unor afimiafii negative. Cum
poate el sa depa^easca aceasta trasaturi negative care a fost
cladita in ani de zile. intr-un limp scurt? El poate accelera
 LrcrpA i>atrl :

procesul sadind prograruele positive at unci cand se alia in

starea alfa si (olosind metodele ce vor h prezentale in lecliile
nitenoare.
William Glasser, doctor in medtcina, a scris o carte, Schools
Without Failure, sugeriind ca acest concept sa tie tolosit in scoli.
El a recomandat acceniuarea feedback- ului pozitiv diminarea
cdui negativ. F.l a sugerat ca elcvii sa nu fie pedepsiji de
profesori sanu exisle note mai m id decat cele de trecere. El
suslinea ca elevii ar trebui sa absolve §coala cu u mai mare
incredere in ei in$i$i ?;i astfel ar inv&ta mai repede, mai u$or si
cu bucurie. Acest concept esle foarte valoros dar nu a lost
acceptat de sistemul nostril de invatamant.
Aceasta tehnica de predare nu se folose^le penlru copiii
no^tri, dar sefoh sefe pc ani male. Dresorii de animale an mai
mult succes daca ignorii comportamentul negativ al unui
animal pun accentul pe comportamentul pozitiv cand acesta
apare. Dr. Skinner, un psiholog celebm, a fosl uiuil din pionierii
acestei tehnici.

a $t e p t A r il e

INTRODUCERE

hi lectia anterioara ai aflat ca mintea subcon^tienta este un

calculator in cautare de scopuri. Orica re ar li scopurile oferite,
minlea subconstienta va cauta sa le indeplineasCa. O afteptare
sincera este un scop pentru mintea subconslienta. §i de aceea
poate fi formulata urmatoarea lege: Cdnd rnintea subcon^tiaiUt
se afteapta la ccm, ea face ca acel lucru sd sepetreaca. lata cateva
exemple:

■ Un grup devoluntari an tosi injectap in bratul drept cu

tuberculina dintr-o seringa ro^ie Tuberculina provoaca ro^eata
101
 M inted s u s a

umflarea tegumentelor. Prin urmare, de fieeare data hratul

reactiona inro^indu-se umflandu-se, dupa cum era de
dfteptat. I n actlasi timp, vnluntarii erau injectati in hra|ul slang
cit o solute de ser dintr-o seringa verde. Pe bratul slang nu a

aparut nicio reactie, cum era de asemenea dc ofteptnt, Dupa

trei luni de Injectari, tnherculina si solutia de ser an lost
inversate in seringiie ro$ie $i verde, tara ca voluntarii sa lie
informati. Dupa ce au fost injectali cu solutiile schimbate intre
ele, brafele au reactionat dupa cum se a^teptau voluntarii,
respectiv brapjl drept a reactionat inrosin du se
umflandu-se, in limp ce hratul slang nu a avut nicio reactic.
Contrar ftiinfei medicalc, corpul a reaction at conform
afte p ta rilo r din mintea subcon^tienti.
■ Sociologii care studiau cultura din Insulele Torbiand, au
descoperit ca sexul inainte de casatorie era acceptat, dar sarcina
nu. Nativii nu foloseau anticonceptionale, $i totu^i sarcina
inainte de casatorie era practic inexistcnta. Cultura adanc
inradacinata le condi^iona astfel pe femei, incat ele nu se
asteptau absolut deloc sa raimna insarcinate inainte de a se
casatori.
■ Afi cunoscut cu sigurnnta sail api auzit despre cupluri care
nu puteau avea copii. Ei adupla un copil imediat dupa aceea
sotia ramane insarcinata. S-ar piitea spnne ca faprul de a avea
un copil a deblocat convingerea ei ca nu puiea avea propritil ei
copil.

Sa recapitulam: A ftep td rile reprezinic 5 n p ro fc{ic cure sc

auto-im plinefte.
Acum vom examina cel mai bine docuinentat fenomen
bazat pe aeeasta lege - etectul placebo.'

I’ernru mai multeexemplc consulUjjL „The Mysterious Placeho", dill Anttivmy

of an Illness, de Norman Cousins, si „M ind Over Medicine” Psychology Today,
lulie/August, pag, fill-67,20DO,

102
 I.ECT1A l*ATM

EFECTUL PLACEBO

Cuvantul placebo semmfiea „Voi Nice pe plat.' Companiile

de medicamente trebuie sa tina seania de „efectul placebo”
atimd cand testeaza uti medicament. Medicamentele placebo
reprezinta pasiile care arata la fel ca medicamentele care sunt
testate, dar d e confin numai excipien^i inactivi folosili
impreuna cu medicamentul real. Ace?ti excipienti nu au valoare
medicala, $i totu$i in toate studiile, cel putin treizeci la suta
dintre pacienii relateaza uceleasi efecte curative precum ede
resinitile in cazul medicamentului real. Efectul placebo nu
poate ti explicat a Itfel decit prin laptul ca sistemul de crediufe
al paclentului determina acela^i elect vindecator ca $i
medicamentul real.
Cand pacientii nu sunt con$tienti ca li se dau medicaments,
efectul placebo dispare. Cand pacientii nu sunt con^tienp, nu
exists aftepldri. Au lost realizate asttel de teste pentru a ae
demonstra ca efectul placebo se datoreaza ilitr-adevar
afteptarilor 51 nu alter factor!.
Dr. Sternbach a admi nistrat In 1964 unui grup de voluntari
o pastila care nu confinea niciun ingredient nctiv. Prima data
cand li s-a dot pastila, voluntarilor li s-a spus ca li se oferea ca
medicament care stimula puternic activitatea stomacului. Data
urmatoare voluntarilor li s-a spus ca pastila le va reduce
activitatea stomacului ^i ii va face sa se sirnta plini $i greoi. A
treia oara voluntarilor li s-a spus ca pastila era un placebo si va
servi drept control. De$i Dr. Sternbach a adininistrat aceea$i
pastila in toate celetrei ocazii, activitatea stomacului a doua
Ireimi dintre subteefi a raspuns conform indicatiilor pe care
le-au primil inainte de a lua pastilele. Stomacul subiec(ilor a
reaction at in modul in careei sc astcpliiu sa reaefioneze.
Studiile au aratat ca credinta unui pacicnt poale li in mod
dramatic afectata de doza in care este administrat
medicamentul. O pastila mare este mai eficiema decat una

103
 M in TEA SUHCONsriENTA

mica; o pastila colorata este mai eficienta decat una alba; o

pastila amara este mai eficienta decat una fara gust; o injecfie
este mai eficienta decat o pastila; medicamcntelc administrate
de un doctor sunt mai eficiente decat cele administrate de o
sora medicaid, $i medicamentele administrate de un doctor in
halat alb sunt mai eficiente decat cele adminisrrate de un doctor
in liaine de strada. Credinta pacientului in medicament este
determinate $i de modul 'in care medkamentul este
administrat. Doctoral Benson, in Timeless Medicine, afirma ca
preparatele placebo pot fi in proportie de 90% la fel de eficiente
ca $i medicamentele reale, in fimcfie de cum sunt administrate.
Testand un medicament pentru ulcere sangerinde, doctorii
au descoperit ca medicamentul avea un efect de $aptezeci la
suta daca era administrat ca un ..potential” nou medicament,
$i de numai treizeci la suta cand era prezentat ca medicament
..experimental.”
Studii mai recentc au dovedit important.! rclafici doctor-
pacient. Efectul placebo este mai puternic daca doctoral li
private pe pacienfi ca participant activi, spre deosebire de
relafia facefi-ce-v5-spun.
Intr-un experiment relatat de Dr. Joan Borysenko, unei
treimi din numarul femeilor bolnave de cancer carora li s a
administrat un preparat placebo in locul unuia
chimioterapeutic le-a cazut parul. Singurul motiv pentru care
s-a petrecut acest lucru, a fost ca ele se a^teptau sa le cada parul.
Efectul placebo este eficientchiar si in chirargie. Dr. Bruce
Moseley, Jr. a folosit chirurgia artroscopica (cliirurgie printr o
mica incizie) pe cinci pacient, in timp ce alti cinci au trecut
printr-o operafie simulate, in care incizia a fost realizata, dar
nu s-a mai continuat cu nicio procedure de chirurgie
reparatorie. Dupa doi ani. cei care au suportat operajia simulate
au relatat acelea^i beneficii in urtna ei ca $i cei care au fost cu
adevarat operafi. Patru dintre cei din grupul placebo chiar
le-au recomandat §i prietenilor chirurgia artroscopica.
 LtLTL* PATRir

Discutia despre etectul placebo mi ar fi completa fArfi email

diui Wright, pelrecut in 1957. Dl. Wright era pe moarte, fiind
bolnav de cancer, iar doctorul sau, Bruno Klopfer, M.D., ii mai
daduse de trait doar cateva zile. Dl. Wright a aflat de mi nou
medicament, Krebiozen, care era studial la spital, $i l a rugat
pe dr. Klopfer sa i-l prescrie $i lui. Desi doctorul stia c i era prea
tarziu ca vreun medicament sa-l mai poata vindeta pe Dl.
Wright, el s-a induplecat i-a preset is dlui Wright o injectie
pentru ziua de viiieri.
Cc\nd s-a tutors la spital [uni, dr. Klopfer se intreha daca
pacientul sau mai era in viata. Dar a tost uimit sa-l gaseasca pe
Dl. Wright vioi ?i activ, Dr. Klopfer nelata ca „tumorile dlui
Wright sc topeau ca untul pe plita incinsn,” Dl. Wright a plecat
acasa $i $i-a reluat activitatile obi$nuite, pana ce a aflat ca
Krebiozemil nu era atal de eficient pe cat sc credea. fn semi
limp Dl. Wright se alia din non ia spital, pe moarte.
Dr. Klopfer $t-ii dat aeama dc fapl cfcctul placebo eTa cel
care ii vindeca pe dl. Wright, astfel ca i-a spus ca Krebiozenul
lolosit in studiile despre care se vorbise recent era dintr-un lol
mai vechi. Doctorul i-a administrat pacientului $au o alta
injectie, spunandu-i ca obfinuse Krebiozen nou. Din nou
tumorile s-au lopit ca untul pe o plitfl incinsa $i dl. Wright a
parasit spitalul. Dar a apa rut un alt report care a rata ca
Krebiozenul nu avea electul scontat $i cercetaiile au fast
abandonate. Dupa ce a auzit despre acest raport, dl. Wright s-a
intors la spital $} a murit dupa cateva zile.
Voi indicia discutia despre efectul placebo cu un citnt din
Norman Cousins.’ Cousins a scris carji ?i a predat cursuri
postuniversitarc por.nind de la propria sa vindecare de o bo ala
fatala folosind rasul pentru stimularea sistemului imuniiar,
sistemul vindecator af trupului. „De-a hmgul anilor, stiinja
medicala a identificat sistemele de baza ale trupului - sistemul
: A m n ia Viln/ify, n isrlit 2002-
1 Tht Mind, Richard M. Rest,ik, M ft, pag.1<i(), Rnnlnm Books, lySRJ

105
 MlNTEA SDSCONmEWTA

circulator, sistemul digestiv, sistemul endoerin, sistemul nervos

autonom, sistemul nervos parasimpatic, p sistemul imunitar.
Dar trebuie subliniat §i rolul celoTlalte doui sisteme care sunt
esenfiale pentru tuncponarea corespunzatoare a liinlei umane
- sistemul vindeditor $i sistemul de credinfe. F.le lucreaza
impreuna. Sistemul vindecator este modul in care trupul i$i
mobilizeaxa toate resursele pentru a invinge boala. Sistcmul de
credin(e este adeseari activaiorul viudeedrii"(italicele mele)

EFORTUI INVERSAT

Nu pop dormi. Cu cat e$ti mai hotarat sa dormi, cu alit

est: mai ireaz.
E$ti aproapc de a ca^iiga un trofeu la golfpentru prima
data. Mai cstc dear o ultima gaura. Tti spui in sinea ta sa nu dai
atentie apd din fala. Dar cu c;1t Incercl mai mult sit nu te
gande^ti la ea, cu atat te gande^ti mai mult. Te blochezi $i
mingea ajunge in apa.
Acestea sunt exemple ilustrativc pentru Legea F.fectului
Invers.

IN PR1MUL RAND

Acum mai bine de un secol, Emile Coue scria: MCand

voinfa (mintea constienta) p imaginapa (mintea subcon$tienta)
sunt in conflict, imaginatia (mintea subconstientS) capiga
intotdeauna." SS luam ca exempt u momentul cand te strlduiesti
sa-ti am intent i numele cuiva care vine spre tine. §tii numele
persoanei, dar nu ti-3 amintesti acuni, E$ti cu un alt prieten pe
care va trebui sa l prezinp femcii care vine spiv voL Te lem i ca
vei fi pus intr-o situape penibila pentru ca ar trebui s5-p
aminte$li nnmele ei. inccrcrmd sa ti amintesti cum se numeric

106
 I,Ft"I'LA PATRL'

devii nervos, si cu cat vrei mai mull sa-ta amintejti numele ei,
c li ;itat devii mai nervos. Teama [mintea fiubconstienla) de a la
pus Sntr-o situafie penibila invinge voin(a (mintea con^tienta)
de a-ti aminti numele persoanei.
Toluol temeia ajunge in dreptul tau $i se scuza ca se
grabe^te iji nu se poate oprt. E$ti usura I, te rehtxezi (ineetezi
sa-ti mai impui vom(a), si iti apare imedial in mime numele ei.
Pentru a fi mai cLir, Emile Coue deseria accst aspect in
termeni mfttemutici. El spunea ca puterea tmaginatiei (mintea
subcon$tienti) este egala cu patraLul puterii voiufei (mintea
cen$tienta).

f Puterea mm(ii c o n tin u e 'P u te re a min(ii subconijtienk- ^

1- I
2=4

v_______________ I z l _______________ )
De aceea, cu cat vei depune mai mult efort sa vrei, cu at at
puterea imaginatiei tale va create, la oscata mai mare. Astiel,
Jm posibilitatea de a-ti am inti’’ va ca.stiga. Cu cat vei vrea
conjtient mai mult ceva, cu atat mai mult vei spori puterea
opusa. Ideea este sa nu vrei ceeii ce-(i dorejjti, Trebuie sa ja$i ca
acel lucru sit se produce. Mintea con^tienla trebuie sa permita
min(ii subconstientc sa actioneze. Mintea con$tienta trebuie sa
ramaria pasiva f?i detasata.

IN Al. DO ILEA RAND

De fiecare data dutd vrei sa faci ceva, apare de asemenea

leama ca nu vei reusi. Teama este o emetic puternica. Daca
teama de e?cc este mat puternica decat voirita de a reup, teama
invinge. Teama de e^ec esle acceptata de mintea subcon.slienia
§i ea invinge hotararea constienta de a reusi.

107
 MINTEA SUBCONSTTrNTA

Sa luam in considerate urmatoarea demonstrate mcntala.

Imagineaza-(i ° scandura de lemn lata de 10 cm, suspendata la
15 cm deasupra solului. Acum Incearca sa mergi pe scandura.
Este foarte simplul Mergi inapoi $i lateral. Simplu! Acum
imagineaza ti ca aceea$i scandura este suspendata intre doi
zgarie nori de cate 30 de etaje fiecare. Incearca sa mergi acum
pe scandura! Este mai greu, nu-i a?a? $i totu$i este aceea$i
scan dura $i ai de facut acela?i Incru. Dar acum apare o teama
imensa. ..Dar daca voi dkiea? Voi muri! Este infrko$ator sa
privesc in jos. Oricine ar putea aluneca mergand pe buca{ica
asta ingusta de lemn” Orient de mult ai vrea s5 mergi pe
scandura, teama este mai mare. Pentru a merge pe scandura
acum, ai nevoie de o mare incredere in tine insuti - suficienl
de mare pentru a te cificpta sa reusedi sa mergi pe scardura.
Joci golf t te alii in fata unui public numeros. Vrei sa faci
impresie buna, dar te len/r sa nu ratezi mingea. Cu cat vrei mai
mult S3 le relaxezf si sa Iuvc5.i1 iningca 250 dc metri direct in
josul terenului. cu atat devii mai tensionat $i mai aproape de a
rata mingea. Tiger Woods are atat de multa incredere in sine,
meat teama nu este o problema pentru el. Pur §i simplu se
relaxeaza si executa 0 lovitura reu$ita.
Pentru a contracara legea efortului invers trebuie sa ai
incredere pentru a alungn frica §i trebuie sa te n$tcpii la succes.
In cel mai rau caz, trebuie sa ai o atitaidine neutra. Trebuie sa
rezi$ti tendintei de a realiza eforturi con§tiente.
La un curs avansat Silva, am fost martorul unci
demonstra^ii de radiestezie. Tam po vestit sotiei mele despre ea
cand am ajuns acasa, $i ea mi-a sugerat sa repet demon strati a
si pentru ea. Eram inca plin de incredere de la curs si erarn sigur
pe mine. Daca instructorul o putea face, insemna ca puteam fi
eu.
In primul rand, am ie$it afara din camera $i sotia tnea
mi-a ascuns cheile de la marina. Cand m-ani intors, am (inut
in susuna din baghetele pentru radiestezie $i ea s-a unseat. Am

108
 I.ECI'M EWRU

mers in acea directie tinaml ambde baghete dc radiestezie,

Cand am trecut pe langa o galeata de eurmale japoneze,
baghetele s-au incruci$at. Am dat la o parte cateva cumiale si
mi-am gasit cheile. Uau! Am lost amandoi impresionati.
Apoi am rugat-o pe sotia mea sa-§i imagineze un zid
undeva in camera. Am inceput sa mergprin camera si cand am
ajuns intr-un anuinil loe, baghetele dc radiestezie s-au
incruei$al - exact unde isi imaginase ea zidul. Din non, JJ a u !”
Data urmatoare cdnd am Limit cursul, ni-aiti gandit sa fac
aceasta demonstrate. Dar in minte mi-a aparut gandul: „Daca
nu reu§esc, voi parea ridicol $i intreaga clasa i$i va pierde
inerederea in mine.” Dupa cum era de afteplat, nu am putut
repeta demonstratia. Teama de e5.ec, leama de a pierde
iricrederca cursantilor (care esie un aspect foarle important
pentru accst curs), a hivins vain [a mea de a realize o
demonstrable reupta.

EXPRESIA

IN TRO D UCER E

Legea Expresiei spune ca once

gdnd determina 0 reac\ieftzka hi Imp.
Inchide ochii ^i imagineaza-ti ca
mu$ti dintr-o lamaie zemoasa. Etuzele
ti se string ^i salivezi.
Inchide ochii ?i imagineaza-ti ca cirieva zgarie o tabla cu
uughiile. Sunetttl iti da fiori pe jira spinarii.
Ai citit vreodata o carte, sail ai vazut un film, despre o
poveste de iubire sfa$ictoare incat ai simtit ca te sufod?
Aceste reaefii sunt exemple ilustrative pentru Legea
Expresiei. Mintea $1 trupul sunt mi a; de aceca, ceea ce afecteaza
pe una, o afecteaza $i pe cealalta.
109
 M lNTSa SUB00NST1ENTA

Profesorul William James, un psiholog celehru, spunea:

„Adevarul este ca nu exist a niciun fel de act con$tientiz.at, fie el
senzajie, sentiment, idee, care sa nu tinda direct $i de la sine sa
sc descarceprintr-un effect motrice. EfectuI motrice nu trebuie
sa fie intotdeauna o modificare exterioara a comportamenLului.
El poate ft doar o modificare a pulsului (batailor inimii), sau a
respiratiei, sau o modificare a circulatiei sangehti, precum
inrojirea sau paloarea, $i multe allele. Dar in orice caz, el apare
intr-o anumita forma atunci cSnd apare con$tientizarea, $i
exista o credinlS fundamentals in psihologia moderna,
acceptata in cele din urma, ca procesele cotlfliente de lot j'eiul,
sau doar procesele canftiente ca atare, se traduc intr-o mifcnre,
vizibiia sau ascunsd"
Orice gind sau idee produce o reactie fizica. Data
stimulilor li se permite sa treaca din mintea con^tienta in
mintea subcon$tienta - ?i sunt acceptati ideea sau gandul
trebuie sa tie exprimate, vocal sau tizic. Daca este reprimat
eon$tient, atunci gandul va l"i exprimat fizic, ca de exemplu:

• Griji = Ulcere
• Furie = Elibereaza adrenalins insotitade modifkari ale
circulated snngelui, energiei, pulsului, respiratiei etc,
• Tennia = Nervozitate, stoniac deranjat
• MSncace = Foame

In urma cu mai mult de o suta de ani, un doctor a realizat

un experiment pe un om care t’u scsc impu$cat in stomac.
Chirurgul i-a oferit omnlni adapost $i hrana in casa lui daca
acesta era de acord sa lase gaura din stomac deschisa o perioada
de timp, astfel incat chirurgul sa poata obsetva starea
stomacului sau. Examinand secreliile slomacale, chirurgul a
descoperit ca toate stirile psihice afectau digestia oniului.
Intr-un studiu realizat la Harvard, Dr. W. B. Cannon a
descoperit ca iubirea, cultivate con$iient, flcea ca ochii sa

no
 L e c t ia patku

devina Iumino$i, imbunatatea circulafia sangelui, digcstia

excretia. in schimb, Irica, invidia si urn produceau efectul
invers. Accste ganduri negative stopau de asemenea producerea
de globule ro$ii.
Limbajul organelor, discutat in Lectia Trei, este de
asemenea un exeniplu de gand recurent care este expriniat
organic. Dr. H. F. Dunbar spunea in Emotion and Body
Changes, „Emotia menlinuta o lunga perioada de timp produce
modificari in tesuLunlt organului sau sistemului de organc
implicat.”
Bailes spunea foarte frumos inLr-o carte scrisa cu mai mult
de 30 de ani In urma, inainte ca faptul sa fie dovedit jtiintific:
„Omul gandeste cu iniregul trap. Fieoare celula are o scanteie
de minte. Omul nu este un trup care confine o minte; el este o
minte care opereazd printr un corp! Trapul este modelat de
minte. Coca ce mintea crede, crede trupul; ceea ce trupul
crede, aceea el devine.”
Bailes relata un caz in care un pacient nu-$i agrea socrii,
darsotia sa insista sa mearga impreuna sa ii viziteze in tiecare
duminica. Padentul $i-a reprimat antipalia, dar deoarece orice
gand reprimat are o reaclie fizica, el s-a imbolnavit de artrita,
avand astfel o scuza pentru a ramane acasa.
In ziua de azi exista muile cart! scrise in limbaj simplu
despre legalura dintre minte si trup. Printre autorii mai
cunoscuti se nuniara: Borysenko, Pert, Dossey, Chopra $i
Pelletier, Doctorii Pert $i Dossey descriu in cartile lor modul in
care celulele noastre vorhesc cu minlea subcon$tienla,
Aniinte^te-ti vechea zicala; „Daca nil efli fericit, preta-te
ca e$ti ferictl $1 vei deveni fericit” F.i bine, ^tiinta medicaid a
demonstrat vechea axioma. Substante organ ice similare celor
folosite de creier pentru a gandi se gasesc iu toate celulele
trupuhiL Astfel, comunicarea este reaiizata in ambele sensuri,
de la creier la celule, ?i dc la ceiule la crcier. Daca te gandc$ti ca
e?ti nefericit, te comporfi ca $i cum ai fi nefericit. Devii

111
 M INTEA SUBCONST1LNTA

incruntal $i posac. Dar daca actionezi ca $i cum ai fi fericit

atunci cand e$ti trist, neurotransmitatorii din celule trupului
vor merge Inapoi la creier si ii vor sell imb a starea intr-una
fericita.

CICLUL NATURAL AL ENERG1E1

1 Trupul tau inmagazineaza citergic.

2 Mintea con$tienta prime^te un gand putemic.
3 Exprimi acel gand.
4 Trupul se relaxeazd pentru a-iji reface energia.

Energia exprimata
Sa luam un exemplu de demull, Un om primitiv se treze$te
dupa un somn odihnitor. ($i-a refacut rezervele de cnergie). El
 LsClIA PATRU

vede in fata pe^terii sale un tigru. Imediat se ingriioreaza pentru

viata familiei sale p a lui insup {El are un gand puternic). Are
un exces de adrenalina. Trupul sau raspunde printr-o reacjie
de genul lupta-sau-fugi. Dar trebuie sa-si apere familia, deci
alege sa lupie. Dupa multe manevre de sulita si o incaierare,
tigrul este alungat. Omul primitiv si-a exprintiU ideea (de a
alunga tigrul) printr-o acfiune direcfioiiata (lupta cu tigrul).
Seara el se simte impacat p ip' redobandepe energia printr-o
noapte de somn odilinitor. (Cielul se repeta).
Energia direc^ionata este o el ibe rare sistematica
binefacatoare de energie fizica p ermgionala. Ea reprezintS
orlce acpune care este in armonie cu ideea care a lost la baza
ei. Psihologii recomanda ca atunci cand ne infuriem sa ne
exprimam mania intr-un fel sau altuL Nu intr-un mod violent,
ci intr-unul constructiv: vorbind sau scriind despre ea, sau
alergand in jurul blocului, de exemplu. Nu este sanatos sa ne
inabufim mania, Cand nu cstc exprimata in niciun fel, accasta
energie este suprinuitci.

Energia suprimata
ie afli in marina
conducand catre un interviu
important pentru un loc de
munca. Dar traficul se oprepe.
Se circula bara la bara p nu se
vede nicio bifurcate. Nu mai
locuie§ti acum in pepera, dar ai
acelap corp p ace leap reaep'i de
raspuns ca p stram opi tai
primitivi. Cand esti confruntat cu o situ a tie de urgeipa sau
nelinipitoare, intrd imediat in uctiune raspunsul de tip Jupta-
sau-fugi.” Rinichii elibereaza adrenalina, ritmul Datailor inimii
crepe p digestia se oprepe. pentru a enumera doar cateva
reactii. $i totup tot ce po[i face este sa ramai in mapna p sa

M.i
 MrKTEA CUBCONSTIENl'A

devii din ce in ce mai nelini^tit gandindu-te ca vei intarzia la

interviu. ffi imaginezi ca vei pierde fantasticul nou loc dc
munca. (Dar adu ti aminte: mintea subcon^tienta nu face
diferenta intre real $i imaginar).
Aceasta energie ar putea fi exprimata printr-un urlet, dar
$oferii din masinile din jur ar putea crede ca e$ti nebun Daca
nu pop exprima aceasta energie in momentul cand apare
reacfia lupta-sau-fugi, cel pu|in exprim -o imediat ce ai ocazia.
Cind ajungi acasa, poti merge sa faci o pliinbare, poti lovi un
sac, sail face curat in cask Astfel, tmpt.il tau va fi ai'eciat iloai
intr-n mica niasura sail deloc. F.nergia a fost ex prim ati $i poti
dormi !ini$tit.

Energia reprimata
Cand un eveniment care declan^eaza o reactic de genul
luptS sau-fugi apare in mod continuu sau destul de des, $i
energta nu cstc exprimata, cnergia cstc rcprimitUt. Ocice gaud
sau idee produce o reactie fizica. Astfel aceasta energie
reprimata va fi exprimata ca ac\iune nedireefionata, precum
tensiunea $i nelini$tea. Tensiunea $i nelini^tea impiedica
relaxarea mujchilor interni, ceea ce stinghere$te sistemul
imunitar $i interfereaza cu somnul odihnitor. Astfel, Ciclul
Natural al energiei esie intrerupt si este impiedieal somnul
od ihn itor, rec on fort ant.

STRESU L CRO NIC

Trupul va gasi o modalitate fizica de a elimina energia

reprimata, precum agitatia, roaderea unghiilor, loviturile
sacadate cu degetele. guma de mestecai etc. Daca situatia
persista, va gasi ca modalitate de eliminnre ulcerul,
hipertensiunea arterial a, durerile de cap, sau ceva mai riu.
Woody Allen a exprimat altfel aceasta lege; „Una din

IN
 LECflA PATRU

problemele inele este ca eu interiorizez totul. Nu-mi pot

exprima Curia; in schimb dezvolt o tumoare.” Studiile realizate
in lumea medic ala arata ca majoritatea medicilor cred ca 90'!.:
dintre pacien(ii lor sufera de oboseala cronica.
Dr. Hans Selye (1907-1982), profesor fi director al
Institutului de MedicinS fi Chirurgie Experimental^ de la
L’niversitatea din Montreal, a Cost pr imul care a Colosit cuvaiuui
..stres” refenndu-se la trupul omenesc. In limpu! celor 30 de
ani de cercetari, el a scrLs lbOO de articole fi 33 de carfi, printre
care fi The Stress of Life, pentru nc pro fed on i$ti.
Dr Selye a demonstrat ca stresul reprimal epuizeaza trupul
pana cand acesta se imbolnavefte. In experimented sale da sice,
animalele erau cuplate la sen/.ori, astfel ca primeau focuri
electrice blande. El le administra aceste focuri sporadic, astfel
ca animalele nu stiau cand urmau acestea sti survina. De$i
focurile nu erau puternice pentru a le rani in vreun fel,
nellniftea de a nu ft I cand urmau sa se produca, le cauza sires.
Dupa ce aceasta situatie a continuat o perioada sufficient de
lunga, stres ul le-a slabit sistemul imunitar fi animalele au
devenit vulnerable la boli.
Un corolar al acestui fapt este adeseori observat la fiintele
umane. Dupii ce un so( moare si celalalt sufera prea mult,
sistemul sau iniunitar devine slabit fi el sau en se imbolnavefte
fi de cde mai multe ori moare.
Alte exemple au fosl date in Lecfia Trei, ca de exemplu
Cemeia care dupa o lunga perioada de resentimente fata de sora
ei, s-a imbolnavit de cancer la sun i. Acest ultim exemplu arata
de ce este important sa iertam. Sa lertain nu neaparat pentru
binele celui care ne-a grefit, ci pentru binele nostru.
Resentimentele distrug ciclul natural fi slabesc sistemul
imunitar.
Un medic legist, dr. McDonald,spunea (intr-un articol care
a aparut in Los Angeles limes in urrna cu 30 de ani), ca a
descoperit, cand a cautat cu atentie, zone canceroase ascunse

113
 M INTEA SUHCONSnrNTA

la toate cadavrele pe care le-a examinat vreodata. Aceasta

presupune ca avert! cn totii cehile canceroase In trap, dar
sistemul nostru imunitar, alunci cand este sanatos §i i se
permit*.' sa functioneze la parametrii optimi, le Impiedica
dezvoltarea. Din fericire, de cele mai multc ori, celulele
canceroase cresc numai cand sistemul imunitar este slabit.
O poveste dintr-una din cartile lui lames Harriot prezinta
foarte clar efectnl durerii si al stresului cronic. James Harriot a
fost un medic veterinar din Yorkshire, Anglia. PBS a transmis
limp de doi ani Lin serial numit „A1I Things Great and Small"
(Toate lucrnrile mari m id) bazat pe aceste carti.
fames Harriot se alia in vizita la un fermier zgarcit. El a
observat ca o oaie suferea viztb'tL O examinare rapida a aratat
ca aceasta avea literal infectat. Fermierul nu a vrut sa plateasca
pentru tratamentul oii deoarece se gandea ca oricum nu va
supravietui. Harriot s-a simtit obligat sa l’aca ceva pentru bietul
animal si a sugerat sa-i administreze nifte v i t a m i n s pe gratis.
Harriot nu i-a administrat oii vitamine, ci suficient
Nembutal, sau ce substante chimice folosesc medicii veterinari,
pentru a o eutanasia ^i a o elibera astf’el de suferinfa. Dupa
cilteva saptamani el s-a intalnit cu fermierul la birtul din
localitate. Acesta i-a spus lui Harriot: „Vitaminele an avut efect.
Oaia a dormit irei zile si cand s-a trezit era vindecata.”
Harriot s-a gandit mult la aceasta vindecare $i a tras
urmatoarea conduzie: orice animal, inclusiv omul, are
capadtatea de a se vindeca singur daca i se ofera ocazia, Acea
biatii oaie simtea atat de multa durere si tcama, meat sistemul ei
imunitar $i puterea sa curativa se blpcasera, pennitand infectiei
sa se dezvolte. Iniectia i-a provocat un sorun de tret zile. Tn tinip
ce dormea, ea nu a simtit niri durere, nici team ! Fara durere si
teama, sistemul ei imunitar a preluat controlul si a vindecat-o in
mod natural. Tcnsiunea cronica .si nelinistea afecteaza sistemul
imunitar al oricui.
De aceea relaxarea profunda si sornnul adanc sunt
 lECJTA PATKL1

importante. Ele oiera trupukii tau prilejul de a se regenera yi

vitaliza singur. A petrece opt one in pat nu inseamna neapirat ca
ai parte de sumnul necesar. Unii oameni dorm opt ore si setrezesc
prost dispuyi yi se piling ca se simt obositi. Aceyti oameni nu au
parte de sufident sown add tic $i odihnitor. Ei nu iyi relaxeaza
complet muychii profunzi. Aceyti muychi interni sunt relaxaji prin
intermediuJ mintii subconytiente. Oamenii care ating nivele
profunde ale somnului an nevoie de mai put in somn decal cei care
nu se relaxeaza complet.

Reactia la stres
Dr. Selye a descoperit ca reacjia (r.ispunsul de gen lupta-sau-
fugi, sau, dupa cum este numit, Sindromul General de Adaptare)
la stimuli de stres este aceeasi pentru oridne. Dar, un lucru
important, nu oricine reactioneaza la un anumit stimul de stres
in acelayi mod.
Su luam ca cxcmple ipotetice pe John si Alice care au acelayi
serviciu si lucreaza pentru aceiayl yef. §eful este arogant, ursuz,
distant yi tiranic. John nu-l poatesuferi pe sefyi se enerveaza dupa
ficcare confruntare cu el. Mai mult, el se enerveaza de fiecare data
cand se gandeyte la servidul sau. El se plange constant de yeful sau
yi de .serviciu. Dupa un an, John are ulcer yi bipertensiune arterial;!.
Alice reac(ioneaza diferit. F.a analizeaza situafia yi ajunge la
conduzia ca yeful ci acjioneaza aya din teaina. li esie team a sa
nu-yi piarda yi cl serviclul. El are de asemenea probleme familiale
si ii este de asemenea team a. sa nu-yi piarda sotia, sau sa fie nevoit
sa plateasca pensie alimentara. O dat3 ce Alice intelege aceste
lueniri, ea iyi dii seam a ca nu ea este problem, §tiind aceasta, ea
nu ia personal criticile yi proasta lui dispozitie. Ea ramane un
angajat vesel, eficient yi sanatos.
Pentru a recapitula, nido idee nu ramane secret! in mintea
subconytienta. Tdeile se cristalizeaza yi trebuie sa lie exprimate
direct sau indirect.
 MTNTiA SUBCON$TTENTA

MF.TODE DF F.UMINARF. A STRES-UI.UI

1. Folosefle Legea Efortului lnvers. Intra in siarea alfa fi

repetd: „Orkare a r fi causa acestui sires, ea acum acfioneazd
pentru a met relaxa.”
2. Intra in slarea alfa fi vizualizeaza a see net relaxant a.
3. Fohsefte metodci mentala de acoperire.

a. Scrie pe o foaie de hartie lucrul care te streseazd.

b. Inchide ochii. Itilra tn slarea alfa. Gihidefte-te la o
perioada ednd te-ai simtit veset, minunat, senin, fi mul(umit.
Proiecteazd aceastd imagine pe ecranul mental. Men(ine-o
acalo aproxinuUiv 30 de secunde.
c. Deschide ochii fi citefie ce ai scris pefoaia de hdrtie,
d. Repetd pafii b. fi c. de meet dnud ori. Acum. candlucrul
care te deranja revine, vei simti ncele sentiments positive.

4. Intra in starea alfa. Daca ai aval o experienfd nepldcula,

deruleaza experienfa intr-un mod placid. DacA ai jignil pe
cineva spundndceva ceaivrea sa nufi spus, reiascena fispune
lucrul cored de mai multe ori. Amlntef(e-(i cd mintea
subconftienld mt face diferen(a intre experienfele reale fi cete
imagiuare. Acest exercifiu vaface ca acea experienfa sa devina
una positive%in loc de utia negativfi.

P.S. Darse poaie sa vrei tot up sa-i ceri scuze personnel pe

care aijignit-o.
Nota: Realtzeazd aceste exercifii in limp ce efti afezat
conjbrtabil pe scaun. Nit le realiza in timp ce conduci m afna.
Pofi conduce mapna cand te afli in slarea alfa doar dacd te
programezi sA conduct atent ?i lucid. A te vizualiza pe o insula
tropical a privind palmierii tmduindu-se nu inseamna a
conduce atent fi lucid.
V ________________________________________________ /
118
 L fC T lA I’ lVTRLi

REZISTENTA

O lege a tizicii spune: „Orice actiune are o reticle opusa $i

egala.” Astfel, a rezista inseamna a da pulere lucruhii opus. A
rezista unui lucru care nu esle adevarat le plaseaza numai in
defensivd. Un exemplu sirnplu va claritica aceste aspectc:
Qneva te acuza ca e^ti lenes $i incompetent. Dai tu siii ca
nu e$ti a$a. Cand spui: „Nu-i adevarat!" opui rezistenta unui
lucru care nu exista. li dai astfel pulere si te plasezi in defensive
Acum trebuie sa demons!rezi ca nu esti lene$ incompetent.
Te lupti cu ceva ce este dificil de demonstrat.
Pe de alta parte, card rSspunzi printr-un adevar sirnplu, ca
de exemplu: „Este udevirat. Tu crezi ca eu sunt lene$ §1
incompetent si ai dreptul sa crezi acest lucru. Dar te rug sa-mi
spui de ce crezi asta?" Acum povara demonstrafiei cade pe
umerii celeilalte persoane, $i eviti o potentials cearti violenta.
Cum poate cealalta persoana sa rarnana suparata, sau sa se
supere, la un asemenea raspuns?
lnveste$te ti energia in ceea ce sustii cre/i. Nu-li irosi
energia pentmcauze negative. Eu nu am studial artele marl rale,
dar crcd ca una dintre axiome se refera la Iipsa rezistenjei. Un
maestru in artele inartiale nu opune rezistenta; in schimb, el
folose^te energia/mi.'jcarile adversarului in avantajul sau.
Se spune ca Maica Tereza a test rugata sa participe la un
mar.5 antiru/boi. Fa a nispuns: „Nu. Nu voi partidpa la man? ill
antirazboi, dar voi partidpa daca deep until pentru pace." $i
din Riblie: „Nu va opuneji raului, ci invingefi raul prin bine.”

EXHRCITIU PENTRU O BTINEREA UNE1 STARI

DE TENSIIO NARE/RELA XA RE

Dr. Edmund Jacobson a introdus in 1938 ideea tension arii

a relaxarii succesive. Fiecare grupa de mu$clii este pe rand
incordata cat tnai mult posilitl si apoi rclaxata. Scopul acesiui
I 19
 -

MTNTEA SUB( () \' 5T 1ENX4

procedcu este de a simu diferen|a dintre stare a de incordare ?i

cea de re Iax a re profunda, ?i de n ti hmita mu^chii ce vrei sa
faca: vrei ca ei sa se relaxeze complet,
O alia schimbare in acest exercitiu este ca se folose$te
cuvantnl „somn.” Somn nu este cuvantul potrivit, dar nil este
un alt cLivant mai bur pe care sa il putem folosi. De fapt scopul
cste sa nu mai fii con$tient, dar sa mi adornii, adica sa nu intri
in starea delta. Te vei afla in starea alfa, dar constiin^a xra lua o
p au zl Mintea subconjtienta va accepta sugestii mult mai usor
deoarece mintea conijtienta nu mat este acolo pentru a o
impiedica. Fraza urmatoare va fi de asemenea adaugata acestui
exerd£iu: „In orice situatie de urgenta sunt pe deplin treaz ?i
lucid." Aceasta sugestie nu este de fapl necesarS, deoarece
mintea ta subcon$tienta te ar trezi daca ai simti miros de fum,
ai auzi copilul plangand, sau cine ^tie ce altceva. Scopul
adaugarii ei in cadrul exerci(iuliii este de a indeparta orice
nelini;fedin partea minpi con^tLente.

f PROCEDEUL D E TENSIONARE/RELAXARE "\

Poaie vrei sd te detensionezi, inlinzandu-ti umerii fi gdtul

pentru a usara circulafia sattguind spre cap.

Privefte in sus in unghide 20 degrade fifixeazd cuprivirea

un ptmct, Pleoapele iti obosesc. Mai inlcti clipesc neregalat. Acxtm
lasa-le sa se inchidd. Ochii stmt acum tnchifi.

lnspira meet fi profund. Pe masurft ce expiri, simp cum

tensiunSe incep sd sc indepdrteze fi incepi sd te relaxezi. Inspirit
din itoit incet ft profund, fi o data cu expmi(ia, simp cum se
elimind fi tensiunile. Relaxeazd-te. Inspird pentru a treia oard
incet, profit)td fi regulat. Expird. Imagineaziifi cum lensiunile
K ._________________________________________________ y
120
 LlCTIA MTBV

f sunt eliminate din mufchi. Lc vezi plccund. Lc vezi cum sc \

pierd in departure. Te relaxczi.

Acum incardeazd dcgctclc de la picioarc cdt de mult poti

Strdnge-le cdt mai mull posibil. Mcnfinc senzafiu dc tensiunc ,si
incordarc in dcgetelc dc lapidaare, 1...2...3. Acum rclaxeazd-le,
Relaxeazd-lc campleI fi simte difercn\a.
Acum mcordcazd dcgctclc dc la picioarc. labde piciocirehr
fi mufehii din partea dc jas a gantbei. hicordeaza acefti mufchi
foarte,foarte tare, darmen(ine restul corpului rclaxat. Mat fine
aceastd senzatic dc incordarc 1...2...3, Acum relaxcazd-te.
Savureazd senzatia de eUberarc a iemiunii.

Acum incardeazd rmtfchii din partea dc sits a gambelor,

preaim fi mufcltii dcgetelor dc la picioare, ai labci piciorului fi
aipar\ii dejos a gambei. tncordeazd uccft i nuifchi cat mai mult
posibil. tncordcaza i bud pit tin. Simii lensiunea cu trupui fi
mintea, I...2...3. Acum rdaxeazii-te. Simp mufehii cum se
relaxeazi5 tot mat mult. Acum spunc-lc mufchilor sa sc relaxeze
fi mai mult. Simii cum devingrei.
Acum incordeaza mufehiifeselar. Men!ineaceastd lensiune,
I...2...3. Acum relaxeazd te. Si inti cum devil din cc in ce mai
greu. Din cc in ce mai greu. Savurcazd senzajia plant Id a
relaxarii prafunde. Simp cum te invadcaza un sentiment de
b u c u r ie .

Acum incordeazd mufehii din parlea dc jos a spatelui fi

mufehii abdamenului. Sirnfi senzapa dc a avea trupui fncordat
dejurimprejur. hicordcazd accfti mufchi fi mai mult, 1...2...3.
Rclaxeazate, detensianeazA-te, abandoneazd-te fi
rdaxeazd-tc.
Elimind lensiunea din ficcare mufchi. Abandoneaza-fi
povara. Lasd-fi trupui sii relaxeze inca pu(in acefti mufchi.
V_______________ __ _______________ J
 MltiTEA SUBCON^rrEMTA

^ Sittile cum este aceasia senzapc de relaxare. N

Acum Incordcaza mufchii din partea de sits a spatelui.

Indoaie umcrii. hicordeazd mufchii dirt piepl fi spate. fncordeazd
acefti mufchi fi mai mult. Confticntizcazd accost# tensiunc,
1...2...3, fi rclaxeaza-te. Expin) fi simte cum se reiaxeazd top
acefti mufchi din piepl fi spate. Simp loti accfli mufclii
rctaxdndu-se fi detensiondndu-sc. Simp cum dispare intreaga
tensiunc fi Ineardare. l asd acefti mufchi si) sc relaxcze fi mai
mult. Renlizeaza ce minimal este sd tc relaxezi.

Acum incordeazd brafcle fi slrAnge ambit pumni.

Confticntizeazdstarea de incordare, Acum rclaxeazd-tc.
Ease) bratelcsd cadd pcldngd carp. Savttreazd cliberarea tensiunti.
Apoi contracld top mufchiife\ei. Incordeazd fwcarc mitfdii
alfe[ei cat pop de mult, Incordeazd maxilarul. Strange dinpi.
piclca eapului, ochii. Mcnpnc incordarea, I...2...3, apoi
relaxcazd-tc. tnlinde top nutfchii frunfii, relaxcazd piclca capului,
rclaxcazd ochii, relaxeazd guru, limba figdlul. hnkpdrteazd once
incordare fi icmiune, Relaxcazd top mufchii faciali.
Conftientizeazd diferenfa.
Acum incordeazd mufchii din intregul corp. hi cepe cu
dcgeteledela picioarc, apoi gambolc, abdnmenul fi spatele, picptul
fi umcrii, brafele fi pumnii, gdtul fi fata. Contractu cat de mult
pop. fncordcazd jiccare mufchi din corp. Mcnpnc accastd
tensiunc, 1...2...3. Acum rdaxcaza-te. Dctensioncazd-te.
Relaxcazd-tc. Abandoncazd-te. Simp senzapapldcuta de relaxare
rdspdndindu-se in intregul corp. Simp o senzape pldcutd,
recanfortanta de relaxare. ConstienlizeazA cum cstesdfticomplel
relaxat.
Acum. cu ocltii minpi, scancazd-(i trupul de la cap pdiut la
degctclc dc la picioarc. Eli mind din corp oricc tensiunc rcztduala
care sepoatc sd maift rdntas. Acum trupul este complel rclaxal.
\ ____________________ _ _________ ____________ )
122
 L ectia patru

f 1-tisd senzafia pldcutd dc rclaxarc sd se r&sp&ndeascd \

in corp de la cap la picioarc fi inapoi. Savureaz-o pc dcplin. Simte
cum cste scnzafia de rclaxarc completil Unde de relaxare curg
liber dc la cap spre dcgetclc picioarclor fi inapoi spre cap.

Nu cstc important $t? fii a tent la cuvinlelc melc. Dour

relaxeazd-le... relaxeazft-lc,

Acum vizualizeaia-tc in picioarc la capdlul mini fir dc

trepte. Ele caboard liti in fa(a ta. Pe fiecare treaptd esteserb tin
mmuir. Pe treapta cea mai de sus cstc scris ttum&rul *10" fi
numerelc dcscrcsc cuJiccarc treaptet. Acuni inboard incet trcptcie
una cdtc iota, pe mdsurd cc numcri invers. Cu Jiccarc ttttmar,
devii tut mai somnolent, pc mdsurd cc tc relaxed tot mai mult...
din cc in cc mai profund. Lasd-tc purtat dc accslc senzafii,
plutind spre starca odihnitoare fi pldculd. Cdnd ajungi la treapta
cu numdrul „ i “ efti cufundat inlr-un somn projund fi natural.
Aceste trepte sunt sigure fi ttfor dc cobonU. Pc ambele pdr(i exist a
balustrade. Acuni cohoripe trcapla „9”fiin timp cc ofact tesimfi
din cc in cc ntai greu fi mai somnolent. Acum cobori pc treapta
„ 8 'f i tc rciaxezi fi mai mult. Acum cobori pc treplcle „7 ”fi „b".
Tc sinifi din ce in cc mai somnolent. Acum cobori pc trcapla ..5”
fi te scufunzi inlr-un somn din cc in ce mai ad&nc. Observi cd sc
face inlunericfi tc sinifi nmigrcu f i ... oh, aldt degreu. Piciaarclc
abia sc nuti ntifcd... sunt atdt dcgrcle. „d''tot mai profund... din
cc in cc mai intuneric. F.fti rclaxat fi tc simfi bine fi in siguranfd.
Efti in depiind siguranfd. Cobori pc treapta ,.J”. Efti calm fi
linifiit. Efti purtat spre a s/are dc relaxare totaid... odihna lotald.
„2"„, irupul fi minica sc odihnesc... mintca ft irupul lucreazd
impreuna spre binde tdu......J ’fefti ad&nc adormit... ad&nc
adormit. l.asa-fi mintea sa-fijic purlald spre peisaje frumoase,
in depiind sigimmfd . Bacur& te dc scnzafia dc relaxare
complete). Mintca tfi cstc acuni deschisd la sugestii... numai
\ _____________________ ______________ 1_________ J
123
 M in t e a suBCON5.r1rt.rA

^ sugcstii bincfdctUciare, positive, niunai pentru binds tan

suprem... mimaipentru binds suprem al unianitdfii.

Defiecare datd cdnd praclici rclaxarca, a rcalizczi tot mat

ufar fi nmi rapid. De fiecare datt1 estc tat nmi it}or. Dc ftccarc
data cdnd te retaxezi, inlri intr-o stare din ce in cc mat profunda.

Dc ficcarc data cdnd vrei sd tc rclaxczi fi s<5 alingi accastii

stare de somn prafund, esle sujicient sd-ti spui fi sri vizualizczi
cuvdntul „RELAXAT", Vizualizdnd fi gdndindu-le la aivdntul
..RELAXAT" pop reintra rapid in accasld stare a mittfii. Dc
fiecare data ednd spui cuvdntul „RELAXAT" a 1 inlenfia dc a
m in t intr-o stare hipnotied profunda, a fact rapid, itfor, in
deplind siguranfa, fi intr-o stare de pace launtried. O fa d ttfor,
rapid, fi in deplind siguranld. lutrarca in aceastd stare profunda
(i min Iii if permite it? programed at it itdini silndtoase fi abicefiiri
bmefaedtoare pentru binele tdu. La permitc minfii conflientc fi
mlnfii submiiftiente sd conlttcreze pentru 0 stare de sdndtatc
deplind fizied ft mentald. Cdnd spui sau tcgdndefti la cuvdntul
„relaxat" hi limpid convcrsafici nortnalc, el nu arc efect. Nitmai
cdnd intenfinnezi sd inlri in aceastd stare profunde1 a niinfH
atvdntul are eject asupra ta.

Acmn ‘incepi sd revii la starca dc veghc. Minted revine la

starca cl twin rain de confticnta. Num&ra pdttd la ,,10" fi cfti pc
deplin conf tie tit. Efti contplci treaz cdnd termini dc numdrat
pdud la „I0" Te pofi intoarcc in aceastd stare pldcuta nricdnd
vci dori. Dar acton tc trezefti cdnd termini dc mimdmt pdmi la
„10' * f t i 2",„ incept sd tc trezefti... , J ' ’„Aeicu tinesentimentun
dc bucurie fiferidre... „4’\..„5M ...tcsimti revigorat 6".., ic simp
minimal,. „7 ’’„. tc shaft cnergizat... „8"...„9"...„Wn... cfti PE
DEPLJN C O N S E N T !

V J
 L e c h a c in c i

COM U N I C A R E A CU M I N T E A
SUBCON STIENTA
 Li cyiA c in c i

COMUNICAREA CU MINTEA
SUBCON$TIENTA

INTRODUCERE

L
ipsa sau slaba comunicare intre mintea conjtienta .si
mintea subcon$tienta este cauza multor probleme. Acest
lucru a fosl aratat in Lecfia Doi. De aceea este imperative
dezvoltarea §i mentinerea comunicarii intrc mintea con$tienta
si mintea subcon§tienta. Ln aceasta lecfie sunt prezentate cinci
tehnici de comunicare cu mintea subcon$ticnta. Prima metoda
este foarte important;! §i trebuie practicata nrereu. A doua
metoda este de asemenea utila $i multi oameni o folosesc in
fiecare zi. Metodele a treia $i a patra pot fi t’oarte tblositoare dar
nu sunt de realizat chiar in fiecare zi. Ultima metoda poate fi
cea mai importanla. Psihiatrii, medicii de t’amilie alii
vindecatori o tolosesc pentru a determina cauza problemelor
fizice §i emotionale, a testa aiergiile, §i a determina valoarea $i
dozarea vitaminelor, a plantelor §1 a medicamentelor.
Dezvoltarea comunicarii intre mintea constienta si mintea
subcon$tienta este tin pas esential pentru ca ele sa lucreze in
armonie una cu cealalta. Daca nu exista armonie intre ele,
mintea subcon$tient£ este cea care va invinge p nu duliul tau
 M INTEA SUBCONSTI1XTA

De fapt, este foartc dificil sa facem min tea sS taca. Acest dialog
reprezinta de obicei dear o p3lavrageala. Mintea con^tienta este
cea care vorbe$te, dar cu cine vorbe$te ea? Cu ea insasi, sau cu
mintea subcon?tient3? Poate fi §i una $i alta, dar en cred ca 99%
din timp, mintea con$tienta vorbe$te cu mintea comjtienta. De
obicei este o palavrSgeala fara sens.
Dar sunt moment? cand trebuie s3 vorbe$li cu mintea
subcon$tienta $i atunci trebuie s i fii foarte precis. S3
presupunem ca eu sunt pe punctui de a preda o lec{ie; este
timpul sa incep; ma indrept spre pupitru; imi deschid servieta;
$i tlescopar ca mi-ani uitat notifele acasa. Cuprins de panica, a§
putea sa-mi spun in sinea mea: „Relaxeaza-te Harry.
Relaxeaza-te $i ia-o u§or. Cuno$ti sublectul lectieL Doar
relaxeaza-te $i schiteazalecpa in minte. Po{i sa o faci. Va fi u$or”
Arninte^te-ti Legea Efortului Invers. Cu cat m3 voi stradui mai
mult sa-mi amintesc ideile lectiei. cu atat va fi mai greu sa mi
le amintesc.
Daca vreau sa ma relaxez $i sa mi amintesc lec^ia, imi
pierd vremea vorbind cu Harry. Harry este mintea mea
conijtienta. Ranca mea de date (memoria) se afla in mintea
subcon$tienta. De asemenea, imi pierd timpul cerand mintii
constiente sa se rclaxeze. Relaxarea profunda este controlata
de mintea subcon$tienta. Bine, deci ar trebui Sa vorliesc cu
mintea subcomjtienta! Deci spun: „Hei! Tu de acolo! Minte
suhcon$t rental Duhule! Trees la treaba! Relaxeaza-mi corpul
$i nervii ji scoate la suprafa(a ideile lectiei $i fa-o acum!”
Acest mod de apelare nu este amiabil. Scopul tau este sa
stabile$ti o relate cu minten subcon^tienta - duhul tau
fermecat. Trebuie sa fii prietenos si apreciativ. Vrei sa avep
un dialog $i sa cooperati. Care este prirnul lucru de care ai
nevoie atunci cand vorbe$ti cu un prieten? Numele
prietenului! Atunci cand e$ti apropiat de cineva $i conlucra{i
indeaproape, v3 spuneti pe name. Deci, daca vrei sa fii
prieten cu mintea subcon$tienta, mintea subcon^tientd are

128
 LECTM ClN l‘1

nevoie de un nume. Modul de a ob(ine un nume pentru

in intea $ubcon$tienta este explicat til exercit iul de mai ios.
Cand vrei ceva de la mintea subcon$tienta, cere acel lucru
frumos, dar term. (Tine minte ca mintea subconjtienta nu este
la tei de matura emotional ea line). Imprietene^te-te cu ea. La
urina urmei, este o parte din line insuti $i trebuie sit lucra(i
impreuna spre binele tau. Cand ifi iiuiepli neste rugamintea,
mul(ume$te-i! De ce nu? Cand dneva face ceva pentru tine $i
nu-i multume$ti, se poate ca data viitoare acea persoana sa nu
mai tie la fel de doritoare sa te ajute, De acum incolo ai un
adevarat prieten in mintea subcon$tienta $i tl vei trata pe acest
prieten cu respect si iubire,
Dar tntorcandu-ne la dilema mea de a (1 uitat acasa notele
pentru curs, discutia mea cu mintea subamstienta ar decurge
cam in leiul urmator. „0, Doamne, Ralph (acesta este numele
pe care mintea mea subcon:>tienta $i 1-a ales pentru sine)
■ ui-ani uitat foile acasa. Dar am pnut acest curs de zeci de ori
$i tu il stii pe de rost. Suntem amandoi total relaxati si suntem
relax at i pe tot parcursul lec(iei. (Folosesc timpul prezent). Am
incredere in tine sa-mi dai tot ce am nevoie sa stiu in ordinea
corecta. Pot deja sa vad notele cursului derulandu-se pe masura
ce am nevoie de ele. A$adar hai sa ne purtam ca §i cum notele
arfl chiaraici $i sa incepem cursul. 1mpreuna putem reusi $i Iti
apreciez ajutorul. VIul(umesc ca e$ti mereu atat de saritor. Te
iubesc.”

f A L E G E R E A U N L 'l N U M E P F .N T R U M IN T E A
S U B C O N $ T IE N T A

lntrd in starea alfa fi realizeazd acest exercifiu noaptea

inaintc de a adonni, cdiui minica subcanftieutd este deschisd
fi receptivd la sugestiile tale,

Spune-(i ceva de genul: „Mitile subamftienla, de acum

129
 MlNTEA SUW"ONSmrWTA

f ' iticolo, tu fi cu mine simian o echipd care coniticrcazd spre ^

hirich nostril reciproc. Este sprc binele amdndurora sd Jim
intr-o stare meiitala fi fizied exedentd. De acnm incnlo tu fi at
mine suntem cei ntai bum pricteni. De acum incob conttmiedm
mai mult fi ednd vorbesc cu tine vreau sd-p spun pc mime -
un mime care iji place. Po(i sa il alegi tu numele pdtid --------
---- (slabileftc o data Undid caci altfel minted subconflienid
va conduit sd o facet).

Poale ur trebui sd {ii de asemenea seatna de urmatoarele

lucruri. In primul rand, numele mi trebuie sd fie mud cu
coiwlafii cmoliont.de puternice, at de exemplu numele unui
membra alfamiliei sau alfostului soi/sotie.

In al dailen rand, spune-i minpi subconftiente sd-(i

comunice acesl mime intr-un mod pc care sd-l pofi infelegc.
Mintea subcoilflientd pnate f i pozna?d fi tc poate tachina,
oferindu-li numai tndicii. Poate cd vrm sA se numeasca Silvia.
Astfel cd este posibil sd observi confiient tot ce este de culoarea
arginlie (engl. silver = argintiu), Diutr-o data incepi sd observi
mafinile argintii. Cdnd te uip in ogUndci, iti pop aminti cd
parted din spate a oglinzii este argintie. Poatc simp dtnir-o data
nevoia sd lustruiefii arginlaria. Se poate sd nu-ji dai seama ca
acestegnndurt sunt modalitatea prin care minted subconftienta
vrea sd-p spitnA cd a ales numele Silvia.

In mod normal, nutnelc iti va veni in mtitle in mod

natural. Probabil cd la inceput nu-i vci da atenpe, dar cl va
pcrsisla. Acesla cite numele pe care I-a ales mintea
subconftientd.

Dacd ni vrea indoiald, numclc poatc fi verified1, folosind

urtmloarea metodd de a vorbi cu mintea subconftientd.
\ _______________ _____________ J
 i i- a

Lectia cinci

PKNDULUL

DESCRIERE

Un pendul poate fi
realizal legand once fel
de greutate mica de un
fir lung de aproximativ
20 de centimetri.
Ciieutatea poate fi un
inel, o saiba de metal, sau
un cristal mic, de
exemplu. Tine capatul
firului intre degetul mare si degetul aratator. Sprijina-fi cotul
pe masa in fafa ta. Directia in care se balanseaza pendulul
reprezinta raspunsul la intrebarea ta.
Sunt patru sensuri in care mintea subconjtienta poate
ini$ca pendulul: in sensul acelor de ceas, in sens contrar acelor
de ceas, de la est la vest ji de la nord la sud.

!ji exista patru raspunsuri standard: „D a”, „Nu”, „Nu ftiu”,

si „Nu doresc sii raspund la aceasta intrebare.” Ultimul raspuns
este pentru cei care scormonesc adinc in mintea subcoiiftienta,
Unele lucruri din mintea subconftienta sunt past rate ascunse
131
 MlMTFA SUBCONJTIEivTA

de tine spre binele tau. Nu artrcbui sa patrunzi foarteadSnc in

mintea subcon^tienti fari o ghidare competenta,
Pendulul funcfioneaza,dupa unii, din acelasi motivpentru
care este validi analiza scrisului de mana. Se pare ca exista un
canal deschis pentru ca impulsurile electrice sS treaca din
mintea suhcon$tienta spre degetele pc care lefolosc^ti pentru a
scrie, acelea$i degete pe carelc folose$ti pentru a tine pendulul.
Stangacii ar trebui sa experimenteze atat cu mana stanga cat $i
cu mana dreapta pentru a vedea care functioneaza mai bine.
Pendulul sc folose^tt* astfel: a$aza-te pe un scaun si
spriiina-ti cotul pe masa. "Tine un capat al fimlui intre degetul
mare degetu! aratator. Greutatea trebuie sa tie suspendata
cam la 20 de cm in josul firului. Indoaie cotul suficient de mult
pentru a-i permite pendulului sa oscileze liber. Cere-i mintii
subconijtiente sa aleaga unul din cele patrtt sensuri pentru „da".
Poti include ochii pentru a impiedica astfel mintea con^tienta
sS interfereze cu mintea subcon^tienta. De asemenea, este mai
bine daca te alii in starea alfa cand folose^ti pendulul. Starea
alfa deschide pOarta catre mintea subcon?tlenti si blocheaza
interven(ia mintii constiente.
Daca atunci cand deschi/i ocliii pendulul nu oscileaxa,
com and! i ferm mintii subconstienie saselecteze unul din cete
patru sensuri de balansare pentru ,,da” $i comanda-i sa mi$te
pendulul, $i sa-i imprime mifeari din ce in ce mai largi. Nu am
auzit niciodatS ca cineva s3 dea gre$.
Dupa ce mintea subcon^tienta a ales un sens pentru „Da”,
cere-i sa aleaga unul pentru „Nu”. Apoi repeta procedeul pentru
„Nu stiu”. Al patrulea raspuns nu este nccesar.

INTREBARI

Exista cateva lucruri de care trebuie sa tii seama atunci

cand pui intrebari mintii subcon$tiente. Mintea subcoinjtienta
 LEiTTIA C1.XC1

ia lucrurile ad-litteram, deci tbrmuleaza iatrebarile foarte exact.

Urmare^te sa ai mintea deschisa (mintea con^tienta). Nu te
guildi care va fi sau care v-arplaceasa fie riispunsul. Ramai pe
o pozitie rteutra.
Lecron reluta ca 90% din cele 381 de lemei insarcinate care
au folnsit peiidulu! pentru a determina sexul viitorului copil
(aceasta se petrecea inainte de apari(ia metodelor moderne de
testare) au prezis cored. Multe din cele care s-au in$elat au
recunoscut ca au avul o foarte puternica dorinfa con$lienta ca
sexul copilului sa fie cel pe care 1-au prezis. Mintea con$tienta
poate alecta rezultatul. Astiel ca, in loc sa gandesti (mintea
con$tienta)i „Sper sa fie let ini!” cand (closest i pendulul, ramai
intr-o pozi(ie neutra $i gandejte: „Ma intreb care va ii sexul
copilului meu?"
Pasionalii de pasiiri folosesc pendulul pentru a determina
sexul puilor abia iesifi din gaoace. Sexul acestora nu poate fi
determinat vizual, deci este nevoie de o metoda altemativa. Poti
realiza acest test chiar acum. fin e pendulul deasupra unei
feniele. Pendulul sc va roti in cere. Tine-1 deasupra unui mascul
el se va mi$ca inainte ^i inapoi. Pendulul esle tolosilor pentru
multe lucruri, ca de exemplu:

• Verificarea presimtirilor
• Interpretarea viselor
• Dozajul vitaminelor
• Sursa alergiilor
• Sursa sent!m entelorde lacomie
• Cauza tendintei de a taragana lucrurile
• Cauza bolilor

Aspectele enumerate mai jos pot fi de ajutor in

determinarea cauzei unei bolt:

« Conflict

133
 MlVTF.A SUBCONJTIENTA

• Motivatie
• Sugestie
• Limbajul organelor
• Identificare (cu altcineva)
• Autopcdepsire (vina)
• Experien^a din trecut
• Nevoia de atenp'e
• Nevoia de a controla pe cineva

Exemple de intrebari pe care le poti pune mintii

subconftiente:

• „Este aceasta boala datorata unui conflict pe care

il am cu cineva sau unui conflict nitre mintea mea
con§tienta $i cea subcon$tienla?”

• „Moilvaita imi serve$te sa ma protejez in vreun

k ir

• ..Aceasla boala se datoreaza unei sugestii pe care

mintea mea subcon$tienta a acceptat-o ca fiind
adevarata?”

• „Se datoreaza (problema) limbajului organelor?"

• »Aceasta boala serve$te unui scop?”

• »Caut simpatie 51 atenpe?'*

• „Ma opre^te sa tac ceva ce nn vreau sa lac?”

• „Ma impiedica sa tac ceva daunator pentm mine?”

Inainte de a ma pensioria, raceam de doua ori pe an. Aceste

 LECflA C1NCI

raceii erau destul de grave incat trebuia sa ranian acasa. De cand

m-ani pensionat, in urma cu opt ani, am racit doar o singura
data, de$i am numeroase ocazii sa o fac, din cauza frecventelor
contacte cu nepotii mei. Am devenit curios in legatura cu
aceasta schimbare $i am formula! o teorie. Eu consideram ca
era un pacat sa lipsesc de la serviciu, chiar daca uneori aveam
nevoie disperata de o pauza. Poate ca mintea mea subcon$tienla
imi dadca cate o raceala pentru a-mi justifica lipsa de la serviciu
fara a ma sinRi vinovat. Mi-am intrebat mintea subcon^tienta
daca era adevarat, ea mi-a raspuns: „Da."
Folosinea pendulului este o modalitate usoara de a vorbi cu
mintea subcon$tienta. Totu^i este necesara destul de multa
ingeniozitate, avand in vedere ca prime^ti doar raspunsuri de
genul „da” sau „nu”. Ia-o ca pe un joc, un joc precum vechea
emisiune televizata, ..Twenty Questions.”

MI$CAREA DEGETELOR DE LA MAlNI

Sa presupuneni ca te afli la restaurant $i vrei sa dai

ospatarului comanda. Ai vrea carnea de pore cu un sos gros de
smaniana, dar ai avul probleme cu stomacul in ultima vreme.
De aceea nu e§ti sigur despre carnea de pore ca este lucrul cel
mai bun pentru stomac. Intreaba-fi mintea subcon$tienta daca
este de acord sa coman zi came de pore bogat asezonata. Po(i
face acest lucru cu ajutorul pendulului, dar ospatarul, ca sa nu
mai vorbim de ceilaRi clienfi, vor crede ca e?ti nebun. De
asemenea po(i ti atat de focalizat pe ccca cc faci, incat nu vei
primi raspunsul cored. Folose$ti nietoda „mi$carii degetelor
de la maini” §i nimeni nu va observa nimic.
Plaseaza confortabil mana predominant*! pe masa in fafa
ta. Explica-i niinfii subcon^tiente ca mai este si alia nietoda de
a raspunde cu „Da”, „Nu”, $i „Nli §tiu”. Comanda-i minpi
subcon^tiente sa rid ice unui din degete pentru „Da”. Raspunsul
135
 M in t e d su n c o w y n E N r A

probabil ca nu va fi spectaculos, dar unul din degete se varidica

u^or de pe mas3. Comanda-i mintii subcon^tiente sa stiecteze
nn alt degct pen mi „Nu", $i un al treilea deget pentra „Nu stiu.’
Acuni po(i varbi in public cu min tea subcon$t?enta fara ca
nimeni sa observe.

VISELE INDUSE

D ESCRIERE

Mintea subcoriiftienta lucreaza 24 de ore pe zi. Deoarece ea

este treaza noaptea $i poate face tritioane de lucrnri deodata,
pegi sii-i dai o sarcina. Pune-o la treaba sa rezolve o problems,
sail sa vina cn o idee noua. Prin problems nil ma refer la
prnblemele person ale, pentru cil nn dore$li sa fii iugnjarat in
timp ce domii. MS refer la probleme constructive precurn:

• Cum sa-fi decorezi camera,

• Cum sa aran jezi curtea din fata casei,
• (Data e$ti student) cum pop avea mai mult ttmp
pentru invatat.
• (Data e^ti arhitect) cum sS proiectezi casa perfects
pentru un client,
• {Dac&esti scriitnr) cum sa imaginezi tlrul narativ
pentru cartea la care lucrezi,
• Cum sa faci ca in noul tau club sa vina mai multi
oa meni,
• Etc.

Friedrich A. Kekule, om de $tiinfa german, era fbarte

nemulfumit din pricina unei probleme la care el (mintea sa
con$tienta) lucra de multi ani. Problema era cum se combina
atomii de carbon in molecula debenzen, Nicmnadin idcile sale
136
 lECTIA Cl NCI

nu se potrivea criteriilor $tiintifice. In timp ce dormea, ?i

mintea con$tienta nu era pnezenta, el a vlsat $erpi. Ace§ti $erpi
se purtau anormal - i$i vanau coada, $i atunci cand unul din ei
i§iprindea coada, incepea sa se invarta in cere. Cand s-a tre/.it.
Kekule $i-a am intit visu) $i dintr-o data a in(eles. A avut o
experienpi de genul „Aha". Nu se gandise inainle la aceasta
posibilitate. Binein|eles, atomii de carbon din benzen tormeaza
un cere. Kekule a cristigat premiul Nobel pentru descoperirea
structurii moleculei de benzen.
Steve Allen a ca$tigat cei mai multi bani din viata sa
datorita unui cantec pe care l-a auzit in SOmn. El avea nevoie
de un cantec pentru deschiderea unui music-hall. The Bachelor
(Burlacul). In timpul starii de veghe, nu-i venea nicio idee
pentru acel cintec. El i-a dat mintii subcon$tiente aceasta
sarcina, compunerea unui cantec de succes cu o anumitii tema,
dar probabil c5 mintea con$tienta se interpunea in cale, datorita
presiunii crescande. Intr-o noapte a visat cantecul de care avea
nevoie §i l-a scris cand s-a trezit. Cantecul era „This Could Be
the Start of Something Big.”
Timp de ani de zile, Elias Howe a lucrat pentru
perfectionarea ma^inii de cusut, dar nu putea rezolva o
problema fara ie$ire. Intr-o noapte a visat ca il urmareau ni$te
salbatici. Ace$tia l-au prins $i l-au dus in fa(a regelui lor. Acesta
i-a poruncit lui Howe sa puna la punct marina de cusut in 24
de ore, iar daca nu, 11 vor ucide. Howe nu a reupl sa faca acest
lucru in intcrvalul respectiv, dar in timp ce salbatieii se
pregateau sa il ucidii, el a observat ca sulitele lor aveau in varf
mici gauri in forma de oclii. Aceasta era solutia problemei cu
care se confrunta de ani de zile - cum sa puna ochiul acului
ma$inii de cusut la capatul opus al acului traditional.
In anii 1700, armele de foe aveau nevoie de munitie.
Procesul turnarii manuale a proiectilelor era lent .si costisitor.
De aceea oferta de munitie era Ihnitata. (Poate ca acesta era un
lucru bun), fames Watt yoia sa mareasca produefia de munitie

137
 Mivtea subotnstismtA

folosindu-sede minrea sa conpienta, darnu-i veneanicio idee

practica. Apoi a avut un vis. Merge a prin ploaie, iar picaturilc
de ploaie, atunci cand loveau pamantul, in !oc sa se imprapie,
rSmaneau sferice. Alia! S-a trezit cu ideea unei ploi de plumb
cafe se solidifies inainte ca stropii de ptoaie sa loveasca
pamantul. El a inventat o modalitate de a crea o ploaie de
plumb topit. Picaturile de plumb topit se solidificau in aer p
cadeau pe pamant ca bobftele de grinding. Toate avand
marimea adeevata. Fabricarea munipei de plumb s-a schimbat
pcstc noapte din lentA p costisitoare in rapida si ieftina.
Intr-un articol din numarul din ianuarie/februarie 1996al
revistei Intuition se vorbea despre scriitori care primeau
majoritatea materialelor pentru carple lor in vis. Reporterei
i-a venit ideea articolului tot in vis.
Printre cei intervievati s-a nmnarat p Sue Grafton,
binecunoscuta scriitoare de carp polipste. Grafton spunea: „In
multe din ciirtile ntele ajung intr-un punct cand sunt foartc
implicate in procesul scrierii (mintea conpienta) p am o
problema pe care nu o pot rezolva. Cand rnerg sa ma eule, imi
dau mai intai sugestia ca va aparea o solupe... $tiu ca ma voi
trezi p voi avea solupa. .‘jtiu ca atunci cand cul analitic ip
slabepe in sfarpt stransoarea p nu mai blochcaza calea, partea
creativa din noi, care adeseori iese la suprafa|a in timpul
somnului, vine in prim plan, si in felul sau jucauj p neobi$nuit
rezolva multe probleme de creape.”
„D acl sunt blocata sau confuza sau nemultumita, beau
cafea dupS-amiaza tSrziu, piind ca ma voi trezi in mijlocul
noppi. Deci adorm bureau p la 1 diminea(a, cand creierul
stang (se ret'era la creiertil logic, mintea conpienta) este dat la
o parte, si nn mai este vigilent, creieral drept (se refera la mintea
subconpienta) iese sa se joace p ma ajuta... li scriu scrisori
creierului meu drept tot timpul (are o relape de prietenie cu
mintea ei subconpienta!)... lar creierul drept, caruia ii place sa
primeasca biletele de la mine, se manifesto adeseori dupa o zi

138
 LECPA CTNCf

sau doua... Toate episoadele cornice din cartile mele (mintea

subconstienta esle jucau$a) vin de la Kinsey (Grafton are un
mime pentru niinlea ei subcon§(ienta).”
„Pentru a itHra in contact cu ca, trebuie sa mi reduc la
tacere egoul (mintea con^t ienta). F.goul este partea din mine
care incepe „Cum mai e, campioano?” „A$a e bine?” „hi place
a$a?” „Crezi ca criticilor le va placea?” Toale acestea n-au nimic
ill comun cu actul crea(iei... Deci trebuie sa lucrez din interior...
s>i aici problema este sa nu fiu con$tienta, sa nu fin frumoasa,
sa nu nia gnndesc ciiarat bine. Sa nu gandesc nimic, sa nu emit
judeca(i despre mine insami. Sa nu incep sa ma critic, ci sa flu
suficient de lini^tita pentru a auzi vocea care-mi spune ce
trebuie sa i'ac in continuare.”
„Cred ca daca-i ve(i spune incoiiflientului sa va dea
inlormatii in vis, ve(i ramane uimifl. Este intr-adevar uimitor
cum incon$tientul lanje§te sa inlre in contact cu noi. Iar visele
sunt o modalitate perfecta pentru aceasta, deoarece adeseori
ele par sa nu aiba nicio legatura cu grijile noastre co 11$tielite.”

METODA

Modul de a-ti induce visele este simplu. Chiar inainte de a

adurmi, spune-i min(ii subcon$tiente sa-ti dca raspunsul la
intrebarea pe care i-o adresezi, sau sa vina cu o idee sau o
solutie la o problema, intr-un vis... intr-un vis din nceusltl
noapte... intr-un vis pe care sa (i-1 ainintefti $i pe care sa-l
infelegi.
Saai alaturi hartie $i creion. Cand te treze$ti, visul poate fi
inca foarie viu in minte $i te poti gandi ca |i-l vei aminti $i mai
tarziu. insa pe masura ce minlea subcon$ticnta se estompeaza
$i mintea con$tienta se treze§te, visul se va estompa $i el.
Daca nu e$ti sigur cum sa interpretezi visul, intreabS-ti
mintea subcompienta 1‘oiosind pendulul.

13 9
 M IN'! LA 5URCON$TTCNTA

SCRIERHA AUTOMATA

DESCRIERE

Cu siguranta te-ai surprins uneori mazgalind, sau, alt tel

spus, desenand incon$tienl in timp ce vorbeai la telefon sau
taceai altceva, Scrierea automata este acela$i lucru, dar mintea
subconstienta se exprima mai degrabi prin scris decat prin
desene.
Oricine este capabil sa scrie automat, dar oamenii ditera in
ceea ce private eficacitatea. Unii oameni serin i rivers, sail
rastumat, sau ca in oglinda. Multi serin precum copiii- Dar nu
uita ca mintea subconstienta este cea care se exprima. Ea este
imatura, jucau^a si ilogica. Deci nu te a^tepta sa vezi caligrafia
ta obi$nuitI (mintea constienta).
Pi in s c iie it automata oamenii au scris pove^ti, poezii, an
compus muzica, au realizat proiecte etc. Ruth Montgomery, o
scriitoare de sucres, spu ne ca toate carple ei sunt scrise de mintea
subcon$ticnta. Conversatii cu D utnnezeu, /, 11 $i 1IT, au fost scrise,
dupa spusele autorului, Neal Donald Walsch, de Dumnezeu.
Probabil multi nu cred ca Dumnezeu a scris literalinente aceste
carti, dar daca nu a fost Dumnezeu, atunci, cel putin, scrierea
s-a realizat prin intermediul minpi sale subcon$tiente.
S-a spus ca A Course In Miracles (Curs de miracole) a fost
scrisa de lisus. Este foarte posibil sa nu crezi ca Iisus a fost
autorul, dar continutul nu a provenit cu sign ran pi din mintea
con^tientii a personnel care a scris cuvintele, Helen Schucman,
prolesoara de psihologie medicaM la Colegiul Medicilor $i
Chirurgilor de la Universitatea Columbia din New York. Helen
Sclrucman era evreica, atee ?i era o persoana conservatoare.
Mintea ei con$tienta nu putea scrie o asemeneacarte.
Intr o zi, Jane Roberts scria poezii, cand ceva i-a preluat
mana ea a inceput sa scrie automat idei care i erau complet
straine. Acestea pot li citite in cartea Sei/i Speaks.
140
 IrKCflA ClNCI

METODA

Scrierea automata este ceva simplu. Instructiunile ce

urmeaza au lost concepute ca un ghid denarece tiecare om
poate reactiona diterit.

1 Fol ose$te un pix gros.

2 Tine-1 in pozilie verticals, lie inlre degelul mare $i
cel aratator, fie in punm.
3 Ajeaza cotul relaxat pe tnasa astfel incat sa aiba
lihertate de miseure. IIi poll chiar susline antebralul cn
o e$arfa pentru o mai mare libertate de nii$care.
4 Folose$te o Tonic de hart it- foarte mare.
5 Iti sugerez sa intri mai intai in starea alfa. Acest
lucru nu pare necesar pentru majoritatea oamenilor,
deoarece niciunaditi cardie pe care le am citil despre
acesi subiect nit men^iona necesilatea de a intra inlr-o
stare modificata de con$tiinta. Poate ca se allau inlr-o
asemenea stare, dar nu erau con$tienti de acest lucru.
6 Comanda- i minlii subcon^liente sa scrie.
7 Nu te uita pe foaia de hartie. Lasa-(i mintea
constienLa deoparte.
S Daca mintea subcon$tiema incepe tnai greu,
incepe con^tient doar sa mitpi pixul,
9 Uneori este de aiutor sa schimbi mana cn care scrii,
10 Dislrage alenlia mintii conjtiente Private la
televisor sau ascii Ita muzica.

TESTAREA RASPU N SU LU I M U SCU LAR

Mintea subcon^tienta comunica cu urganele tale $i cu toate

celulele din corp, De aceea ta $tie daca trupnl tau este bine $i
daca ceva nu este in reguia cn el. din puncl de vedere emotional,
l-n
 M INTEA SUHCON$TlEh.TA

chimic, $i fizic. Problemele sunt cunoscute la nivd celular cu

mull timp inainte ca ele sa sc manifeste la nivd fizic. Aceste
inform at ii cdulare pot fi accesate prin „Testarea Raspunsului
Muscular” (TRM), numit dc ascmenea test de „Kinesiologie”
$i „Kinesiologk Aplicata.” TRM este o metoda verificata, $i este
folositS de terapeuti, chiroman(i ?i doctori.
Ea se bazeaza pc faptul ca energia pozitiva intareste
niu§chii, iar energia negativa ii slabe§te, §i ca adevarul este
asocial cu energia pozitiva $i neadevarurile cu energia negativa.
Poate fi testat orice muschi, dar in mod traditional se folose$te
mujchiul deltoid. Subiectul tine un brat ridicat lateral, paralcl
cu solid. Subiectului i se cere sa reziste $i persoana care
realizeaza testul apasa u$or pe incheietura bratului intins cu
doua. sau Irei dcgete. Umarul este blocat $i nu poate fi clintit.
Subiectul sau persoana care realizeaza testul face o afirmatie.
Daca raspunsul cstc adevarat, nni^chiul deltoid se inl3re$te §i
din nou, brand nu se nb?ca. Daca raspunsul este fals, nuifchiul
slabe$te $i braful cedeaza sub slaba presiune a celui care
realizeaza testul.
Metoda descrisa mai slis necesita doua persoane pentru a
realiza testul. Dar mai exista §i variante in care este suficienta
o singura persoana. Una din metode este sa forniezi cercuri
intersectatecu degetul mare ?i degetul aratator al fiecarei maini.
Faci o alirmatie $i apoi incerci sa separi mainile. Daca afirmatia
este adevarata, degetele vor ramane inchise ?i nu vor pulea fi
separate. Daca afirmalia este falsa, degetele vor slabi $i vor putea
fi despartite.
Exista cateva subtiiitati legate de acest test §i de aceea, daca
poti, ar fi bine sa consulti un expert, lata, dupa unii profesori,
cateva dint re aceste subtiiitati:•

• Inainte de a realiza testul trebuie indepartate

bijuteriile, mai ales ceasurile.
• Nu trebuie sa asculti muzica in timpul testului.

142
 Lecjia cinci

• Afirmatia trebuie sa fie ferm mentinuta in minte

in timpul testarii.
• Dupa ce tu §i partenerul tau faced afirmatia, unul
dintre voi trebuie sa spuna „nezista”
• Daca e.pi slabit sau nu te simti bine, raspunsurile
pot ti incorecte.

TRM poate fi folosita pentru:

• A determina daca o substanta este benefica sau

daunatoare pentru tine.
• A determina cea mai buna doza a unei vitamine,
plante sau medicament.
• A determina daca ai vreun deficit de minerale sau
vitamine.
• A determina sanatatea anumitor organe.
• A descoperi sursa unei boli.
• A afla ce parere are mintea subconst ienta despre o
anumita idee.
• A descoperi cauza unei frici sau sursa unci
nelinifti,

lata in continuare cateva exemple $i apoi tc poti testa. In

primul rand faci o afirmatie adevarata. „Ma n um esc....... "
Raspunsul va fi pozitiv. Acurn spune: „Ma numesc Milford.”
Raspunsul va fi negativ, in afara cazului cand te numesti Milford.
Gande§Le-te la Abraham Lincoln §i George Washington.
Raspunsu! va fi pozitiv. Apoi gande$te-te la Adolph Hitler si
Josef Stalin. Raspunsul va fi negativ. (Daca este pozitiv, mergi ia
un terapeul).
Tine o substanta binefacaloare pe plexul solar, ca de
exemplu o capsulii de vitamina C naturals, $i apoi realizeaza
TRM. Raspunsul va fi pozitiv. Acuni repeta testul tblosind zahar.
Raspunsul va fi negativ.

143
 M INI Ea SL’BCOSSTIEMTA
Memine imaginea capsulei cu vitamina C in mints si spline
„500 dc miligramereprezintacea mai buna doza pentru mine."
Daca raspunsul este negativ, foloseye o alta cantitate y repetS
testu! p.'ina cand gase$ti cea mai buna dozS de vitamina C
pentru tine.
Repeta testul de mai stis folosind orice medicament pe care
ii iei. Daca crezi ca iti place de o colega, si saspunem ca numele
ei este Sally, dar ceva nu merge in relatia voastra, faci testul
pentru: „Tmi place Sally; magandesc la ea ca ia o buna prietena.”
Probabil ca testul va avea im rezultat pozitiv. Ah, dar acest lucru
este adevarat pentru mintea ta conyienta. Acum testeaza
mintea subconyienta. „Imi place Sally la nivel suhconyienty
mintea mea subconyienta o privefte c ap e o prietena," Daca
raspunsu! la test este negativ, yii acum de ce te simti tulburat
in legatura cu Sally.
TRM a fost inventata de George Goodheart, M.D. El a
descoperit at puterea sau slJbiciunca mu^chilor era legal ;t de
starea organelor corpului. Dr. Goodlieart a numit tehnica
„Kinesiologie aplicata”. In anii 1970 au lost publicate trei carti
al caror coautor a fost, dar ele nu mai sunt acum disponibile.
LasfSrfltul anilnr 1970, John Diamond, M.D., totpsihiatru,
a imbitnatS.tit tehnica y a numit-o „kinesiologie
comportamentala”. E.l a descoperit ca muschii slabesc sau se
intaresc in prezenta stimulilor pozitivi sau negativi, atat
emotionali y intelectuali, cat y fizici. FI y-a publicat
descoperirile in Behavioral Kinesiology, din 1979, si in Your
Body Doesn’t Lie, tot din 1979.
David R, Hawkins M.D., Ph.D., de asemenea psihiatru, a
ridicat metoda pe niveluri mult mai inalte. El a adus doua
contribufii uriay\ In primul rdnd, el a verlficat coerenta
rezultatelor teslelor, realizand sute de teste pe subiccti de toate
varstele, ctniile y profesiile, folosind aceleay afmnatii in mod
independent si obtinand aceleay rezultate. In al doilea rand, el
a largit aria de testare, despre care nu pot insa vorbi aici,
144
L e c j u Cl NCI
Recomand cu caldura cartile sale, Power vs. Force, y The Eye of
the 1. El a fost de asemenea coautor al unei carti remarcabile,
alaturi de laureatul cu preniiul Nobel Linus Pauling,
Ortomolecular Psychiatry.
Am fost martorul unui exemplu uimitor al puterii TRM.
Mai multi medici specially] au diagnostical o prietena, pecare
o vom numi Martha, cu o afectiune incurabila la vezicn urinara.
Martha nu se sinyea bine, era supraponderala, y lua cateva
medicamente foarte puternice. Deoarece nu o puteau vindeca,
y Martha urma sa sufere de aceasta bo ala toata via(a, doctor ii
au trimis-o Ia un grup de intrajutorare. Dar in ioc sa renurte la
Orice speraiya y sa adere la acel grup, ea a mers la Valerie
Morton Gersch, fondatoarea k' A LOS, o organizatie care preda
metoda TRM. Cu ajutorul acestci metode, Valerie a descoperit
ca Martha era alergica la mai multe alimente y avea unele
dezechilibre. Dupa trei luni de regini alimentar strict y de
ad mi ni £trare a unor plante, ea s-a vindecat complet, a revenit
la gieutalea normals y se bucura de o sanatate excelenta,
Valerie a scrisdoua carti despre TRM. care pot fi achizifionate
prin KAl.OS ( I -SOO-775-2567). O alta carte informativa despre
acest subject este Energy Medicine, de Donna Eden, 1998.
PROGRAMUL DE REVENIRE LA STAREA
„ALERTA”
Sunt momente cand este esenfal sa fim treji y lucizi. Poate
ca le simti apatie sau obosit, dar trebuie sa dai un examen sail
sa mergi la o intalnire important!. Programul urmator te
conditioneaza sa te trezeyi y sa devii alert oricand y in orice
situatie. Cuvantul declanyitor este „ ALERT” Oricand vei dori
sa devii alent y vigilem, numara de la 10 la 1 y spune y
gandeye-te la cuvantul ..ALERT". Mintea y trupul tau vor fi
stimulate y vei Q gata de actiune.
145
 M intia si ' bconstifkta

f PROGRAMUL PENTRU A REDEVENI „ALERT” \

Afeazd-le confortabil. Privefic in sits inlr-un uughi de 20

degrade fi fixeazd mi panel cuprivirea. Este an e/ort set privefti
in sits fi pleaapdc incep sd oboseasca. Lasd-lc sd sc inchida.
Ochii sunt acum inchifi.

Incepi sd te relaxezi., dimini tensiunile... le abandonezi.

Tot stres-ul din corp sc risipefte fi este eliniinat. Conftientizeaza
mufehii de la cap puna la pian arc. Scaneazd-li trupul fi
relaxeazd tofi mufehii in care mai pot cxism ined tensiuni. Este
aldddt de simplu sd te relaxezi... elimini orice lensiune ft devii
tot mat nioalc. Nunnird mental de la 5 la 1. 5... esti din ce in ce
mai relaxat. 4...price mufchi din Irupiil Uht este total relaxat.
Vizualizeaza a gramadd dc benzi de cauciuc. la ttna din de fi
intinde-o, d d i dntmtii fi las-o so cadd pc podea. Vizualizeazd
cum ea dimind loate tensiunile fi devii complet relaxai... a fit
cum efti acum. 3... fi 2... te simp cald fi greai fi foartc
relaxat...!..."RELAXAT”. Efti cuftindat inlr-un somn adanc
intr-o stare naturala, binefacataare a mint'd... o stare
binefacAtoare... te relaxezi chiar fi mai mult defiecare dald
cand expiri.

Efti intr-o stare a minjii In care minted confticntd fi mintea

subcanftienta lucreazd tmpreund in armonie pentru binele tdu.
Mintea subconstientd fi mintea canfticntd se iubesc unit pc
ccalaltd fi lucreazd intotdcaunu pentru bumstarea ta menlald
fi sandtalea ta. Ele comunicd tot limpid tma cu cealaltd...
lucreazd in armonie... lucreazd pentru starea ta de sandtate
perfeetd fi luindstarc spiriluala. Ele fac aceasta cu bucuric fi
iubire. Mintea snbamflientd accepta cu bucuric comcnzi
pozitive, binefdcdtaare, constructive de la mintea confticntd fi.
atdta timp edi sunt spre binelc tdu fi nu fac ran nimdnui, ea
J
146
 L e CJTA C1NC1

^ dace la indeplinire Ionic comenzile prompt fi cu iubire. " s'

Capacitdple talc mentale cresc din ce in ce mai mult, pentru a
te servi mai bine atcU pe tine insup, ail fi intreaga umanilalc.

Nimic mi li poale tulbura starca prezentd. Tolul din jur tc

ajuld sd-ji menpi aceasld stare a niinpi.

Acum im agineazdp cd vizitezi Boulder Dam de pe rdul

Colorado. Te afli in mijlocul barajului. care are mai mult de
350 dc ntelri lungime, Este imens. Privefti intr-o direefie ft vezi
Land Mead, cel mai mare lac artificial din lume. Privefti in
cealalta directie f' v& i local pe unde Rdul Colorado iese din
baraj. Privefti in jos 220 de metri. Esle infricofdlor sd privefte
in jos. Barajul are o indlpme mat mare de 44 de etajc fi
stdvilefte practic o mare de apd. Reward multitudinea defire
electrics grease care pornesc dinspre baraj spre Los Angeles, Las
Vegas fi alte orafe.

Cohort in camera unde sc produce cncrgia clcctricd, care

se afla la baza barajului. Urci intr-un lift fi observi cd
operatorul liftului este mintea subconftientd. li comanzi minpi
subconfliente sd coboa re eat re camera degenerare a curentului
electric, aproape de capdiui dc jo s at barajului. tneepep sd
cnbardfi... de la primal etaj... mat jos... mai jos... pop simp cum
corpul ip define mat ufor datorald vilezei liftului. Simp cum
aluneci din ce in ce mai adanc in soma... mi sotnn addne,
odihnitor... lot mai ad&nc... mai addne... mai addne. Simfi cu
anticipape cum va fi sd vezi uriafele generatoare de curcnt.
Liftul incepe sd Incetineascd, pregatindu-se sd se opreased pe
J'undul barajului. Tc Oftepp la cent gigantic,., ceva tninunal...
ceva folositor... ceva puteniic. Lijiid se oprepe.

Lifutl se desekide fi vezi o camera mare, lungti cat cel pupn

V__________ ____________ J
147
 Mum, a subcunstientA

Z ' th]tui stadioane. De-a hingul camerci sunt aliniale zccc

gcncrataare elecirice. Fiecare are probabil 3 metri in diametru
fi 3 inciri tndlfimc. sSi din fiecare pomesc fire clectrke groasc
care trimit cnergia electrica cdlre orafelc care an mvnie de ea,
fnfala la se aflil tabloid deconiandt) pcntrucelc 10 gcncrataare.
Ficcarc generator are propriul salt buton, fi un cantor indica
cnergia electricd totala produsd dc ccle zcce genera tome.

Porneftigeneraiorut mmtdrul I. Aitzi zgomotul rotoarelor

in limp ce turbina inccpc sa se roteasca... din ce in cc inai
repedc. Vezi acul ccnitorului sarind la I pc a scara pdnd la W.
O raidura plAcuta Hi inundd trupu!. O data ce iiumerelc cresc,
cfectid st- dublcazd... direefionand cantitdfi mat mart de ettergie
cdtro fiecare coinlit fi fibra a tniptilui tan. RdmAi relaxat, dar
gata de acfiunc. Acum poriiefti gcneratorul 2. Zgomotul
roioarelor esle mull ntai mare dcoarcce ambele generatoare
praduc acum energte. Pomefti generuUnul 3 fi npoigeneral oral
4. Acum simfi atm padeaua vibreaza intens datoritA color
patru generatoare care se rot esc. Vezi acid cantonihti sarind la
4. Simfi vibrafia energiei, dar rarndi rclaxat. Poriiefti
generatond 5. Zgontotul se amplified... pornefti gcneratoarele
6 fi 7.

Zgomotul estc aproape insuportabil. tfi put apdrdtoarcle

de urcchi cure se afla in fafa tu. Elc te ajuta intr-o an until a
ntasura, dar zgomotul cstefoarle polemic. lar cnergia face sd
vibreze acum peretii. Tnhaleziforfd... fi putere... fi cnergie... fi
vitalitate... cu fiecare respirafie, Pornefti generaloarclc 8... fi 9.
Trcbuie sd ftp la tine ca sd ma pofi auzi... fi tolufi carpul tan
rdmdtte moale dar echilibrat. Energia pulseaza prin tot trupul.
Vibrafia cste at at de pronunfald incut cu greu ntai po(l roti
butomd num&rul 10. Poriiefti al zecclea generator fi esti acutn
plin de forfa. Acid conloridtd ajunge la 10 ft beat/ devine rofu.
V________________ __ ______________ /
 UCTM ClNO

f F.fli ileum lohd ALERT figata pcnlru once siluafie cu a m \

Ic-ni putea confrunla. Pulsezi de energie dinamied.

Si mil adrenal inti pulsdnd in carp... poll simfi energia

extraordinary vibrand in inlregul imp... Efii aaim land A l.F.RT
fi gala sd abnrdezi orice sarcina cu atenfie facalizatd fi energie
nelimitata. Te simti minimal fi pulernic. Gala de orice. Ai
control deplin. $tii cd ifi poji conlrala corpul fi acfiunile. Efti
gala de acfiunc. Gala, acum... nunteri pdiui la 10 fi la cuvdntul
.ALERT", deschizi odni... 12-3 1-5-6-7-8-9-10 ALERT!!! Cu
ochii larg deschifi!

149
 L e c t t a s a .s e

M E T O D E DE F O L O S I R E A
M I N T 11 S U B C O N § T I E N T E ,
PA R T F A 1
 I.ECT1A ijASF.

RHCAPITULAREA A SPECTELO R CH EIE

a $t e p t A r ile

A
tunci cand mintea subcon^tienta se a$teapta la ceva, ea
tinde si faca ca acel lucru sase produca. A$teptarile sunt
oprofetie care se autn-indeplineste. Trebuie sa te a$tepti
la rezultate atunci cand ii dai o comanda mintii subcon?tiente.
Exenrplele oferite in prima lecpe dovcdesc puterea min|ii tale
subcon$tiente. Ai calitatile necesare. Deci a§teapta-te la
rezultate pozitive, Dubul tau fermecal va raspunde,
Deuarece te a^tepli la rezultate pozitive, nu te arata surprins
cand ele apar. Binein^eles ca duhul tau termecat s-a descurcat!
Te asteptai sa fie a$a! Doar spune ,,mul(umesc”. Surpriza arata
lipsa de incredere. Acceptarea plina de recun o^t inf a arata
incredere.

ATITUDINEA POZITIVA

Menfine o atitudine pozitiva. Cliiar daca rezultatele nu

apar conform programului (min{ii con^tiente), ai incredere.
Aminte^te-ti de Legea Efortului Invers. Daca hrane^ti
team a de e$ec, teama (mintea subcon$tienti) va invinge vointa
(mintea con$tienta) de a reu$i.

ACTIVEAZA-T1 MINTEA SUBCON§TIFNTA

Folose$te imagini ?i emofii pcntru a-(i energiza d>

I S3
 L e c h a $a se

RECAPITULAREA ASPECTELOR CHF.I E

a $t e p t Ar il e

A
tunci cand mintea subcon?tienta se a$teapta la ceva, ea
tin Je sa faca ca acel lucru sa sc produca. A^teptirile sunt
o protefie care sc auto-indepline^te. Trebuksa te a^tepfi
la rezultate atund cand ii dai o coinanda minlii subcon^tiente.
Fxenipleltf nferitt In prima lectie dovedese puterea mintii tale
subcon^tiente. Ai calitafile necesare, Deci a^teapta-te la
rp7iiltate pnzifive. Dulml tan fermccat va ra.spundc.
Deoarece tc a§lepti la rezuliate pozitive, nu te arata surprins
cand ele apar. Bineinjeles ca duluil tau fermecat s-a deseureat!
Te a$teptai sa fie a$a! Doar spune „multumesc". Surpriza arata
lipsi de inenedere. Acoeptarea plina de recuno^tinla arata
incredere.

ATITUDINEA POZITIVA

Men(ine o alitudine pozitiva. Chiar daca rezultatele nu

apar conform programului (mintii con$tiente), ai incredere.
Aminte^te-ti de Lege a Efortului lovers. Daca hrane^ti
teama do esec, teama (mintea subcon^tienta) va invinge vointa
(mintea con^tknta) de a retisi.

ACT1VEAZA-TI MINTEA SUBCON$TIENTA

Folose^te iniagini fi emotii pentru a-ti energiza dulutl

1S3
 M fNTM stlBCOS'STirK IA

ferniccat. Folose^te cuvintc care evoca emotii ?i imagini. Evita

analiza critica $i comparatia.

d e t a $e a z A-t e d e m in t e a c o n $t ie n t A

FaptuI de a te gandi (mintea conslienia) la afirma(ii!e pe

care le t'aci constituie un obstacol pentni duhul fermecat. Daca
te focalizezt c o n se n t asupra afirmatiilur (in slarea beta) pot
aparea ganduri de insucces. tti pot veni in minte sutede motive
pentru care sa nu reu^esti. Practice acceptarea detasata.

DA-I DE LUCRU DUHULU TAU FERMECAT

O data ce ti-ai pro gram at mintea subcon^tienta, !a

con§tient ca lucrurile sa curga. Ai incrcdere in. duhul tau
fermecat. Da-i duhului tail sugestiile $i apoi uita de ele. Atunci
cand ii dai n sareina unut angajat competent $i de mcredere, ai
incredere ca o va indeplini. Micromanage ment-ul (mintea
con$tienta) doar obstruefioneaza indeplinirea sarcinii. Nu ti
supraveghea duhul fermecat. Ai incredere in el. Nu-i spline cum
sa$i indeplineasca sarcina.

FOLOSE§TE-TE DE EMOTII

Emojia este energie. Folose$te emotii in afirmat iile pe care

le faci $i atunci cand comunici cu duhul tau fermecat,
Condiinenteaza total. F.molioneaza-te!

SIMTURILE

Cand dai un scop duliului tau fermecat, folose^te ti toale

simtuiite. Daca prngramezi o marina noua, privefte acea
ma$ina, miraase noua tapiterie, auzi claxonul, loveftc-i
caticiucurile, simte senzafia de a conduce o masina noua.
 L ect 1A $ASt

in t r A In st a r ea a lfa

Starea alfa este poarta catre mintea subcon^tienta.

Fo!ose$te-o. Co men rile si atirmapile vor fi acceptate de sute de
ori inai u$or,

FO LO SE$TE RF.FET1TIA

Hrane§tefi mintea subcon$tienta cu sugestii pan a cand

acestea devin predominante. Repeta-le periodic pentru a le
sustnie. Gande$te-te la simbolul „balanfei". Hrane$te parley
pozitiva a balan^ei puna cand ea va cantari mai greu decat
partea negativa, $i partea pozitiva va fi predominant;!.

FOLOSE$TF.-Tl TM AGINATIA

Mintea subcon^tienta nu face diferenta intre real $i

imaginar. Folose$tc acesl lucru In avantajul tau. lmagineaza-fi
ca faci de fiecare data corect ceva care cere indemanare.
Imagineaza-ti ca vorbejti liber in fafa unui public numeros.
Vizualizeaza respectul din ochii oamenilor. tmagineaza-fi ca ai
o distune prieteneasdl, constructive, cu persoana cu care le-ai
certat la servici. Irnagineaza-fi un final ditent:. Itnagineaza-fi ca
ai vandut proprietati imobiliare de un mliion de dolari.
Imagineaza-fi ca ai fost prombvat in posrul pe care il visezi.

INLOCU1REA UNCI O BICEJ RAU

Nu pofi schimba ceea ce este adanc intiparit in mintea

subcon$tienta. Dar il poti contracara cu lucn.il opus. Hranefte
aspectul poziliv pana cand acesta il va inlocui pe cel negativ.

155
 M i n t e d .v u b o j n s t i e v i a

REVIZUIE$TE-TI SCOPURILE

Revizuie^te fi scopurile periodic. Duhul tau fermecat caul a

sa indcplineasca ceea ce i se cere. Da-i scopliri care sa-fi aduca
bucurie, pace $i implinire.

SUPRAVEGHFAZA TI g An du rtee

Mintea subcon$tienta este un calculator in cautare de

scopuri. tntoldeauna, intoldeauna alimenteaz o numai cu
scopuri positive, constructive, binefacatoare. Supravegheaza cu
atentie ceea ce spui. intotdeauna! Tot timpul cat e$ti treaz,
GANDE§TE-TE LA TINE INSUT1 NUMAI A§ACUM TI-AR
PLACE A SA Eli.

INTRODUCERE

Millie din metodele desc rise aid sunt simple $i nu necesita

multe pregatiri. Nu te lasa Indus in eroare gandind ca ele sunt
prea simple pentru a ft eficiente, adica prea simple pentru a
inlocui vechi obiceiuri sau penlru a atinge succesul. Nu uita:
nu trebuie sa depui eforturi pentru a-fi f'olosi mintea
suhcon^tienta. Depunand eforturi doar Hi pui singur piedici.
Folosirea minfii subcon^tiente trebuie sa fie usoara si fara efort.
Bucura-te ca folosirea duhului fermecat este ceva simplu,
Aceste metode pot Ft descrise folosind sute de cuvinte. Am
folosit cit mai pufinc cuvinte posibil. dar suficiente pentru a
comunicn ideea. Ai expunerile din celelaite lectii pentru a
elabora pe marginea acestor teme si a-ti adauga nota personala.
Niciuna dintre aceste metode nu este rigida. Niciuna nu trebuie
sa fie urmat3 exact asja cum este descrisa. Fii creativ!
Persatializeaza le! Foloseste-le. Chiar functioneaza!

156
 I fiLflA JA<E

PUBLICITATEA

Inainte de a incepe present area acestor metode, trebuie sa

$tii cum folosesc persoanele care se ocupa de publicitate
printipiile din lectiile precedente penlru a te influenta.
Publicitatea este o industrie de miliarde de dolari. Un
niinut de publicitate in timpul emisiunii Super Bowl costa
milioane de dolari. Dur ace$ti bani nu sunt clieltuiti rani rost.
Persoanele care concep reclamele $tiu cum sa te influente/e.
Exist;! $ase modul i in care poti ft determinat sa cumperi
produsele respective:

1 Forla rnecanica - aceasta este o modalitate ilegala

$i ar costa prea mult.

2 Drogurile - acestea sunt de asemenea ilegale $i

nerentabile.

3 Pedepsele - acestea sunt ilegale si angajarea unei

annate pentru a-i pedepsi pe oamenii care refuza sa
cumpere un produs nu ar justifies costurile.

4 Logica - te provoc sa numesti un singur produs

ciiruia 1 se face publicitate la televizor sau in revistele
mondene care sa se baz’eze pe logica. Logica este
folosita numai in domeniul teluiic. Cand un inginerare
nevoie de exemplu de un concasor cu talci, el consult.!
un catalog de coneasoare cu talci $i alege unul care
corespunde nevoilor sale. Nu exist.! nimicemotional in
realizarea alegerii. Liar daca o reclaim la tampon, de
exemplu, s ar baza pe logica, ea nu ar fi eficienta. Sunt
disponibilt1 sute de tipuri de $ampoan€ $i toate fac
practic acela$i lucru.
 MlNTEA SUHi'ONSTIENlT*

5 Recom pensed - acesta este un mod de a

determ ill a oamenii sa I’acn ceea ce dore^ti. De exemplu
Green Stamps (timbrele verzi) erau oferite o data l u
cumparaturile. Dtlpa ce se adunau suficiente, de puteau
ft scbimbate pe prodnse. Unde card de credit ofera o
mila pentru fiecare dolar depus, $i cand se aduna 20
000 de mile credit, ele pot fi schimbate pe un bilet de
avion. Recompensed tunctioneazS, dar ele nu sunt cea
mai efficients cale de a influenza cumparatorii,

6 Sugestia - Reclatnele folosesc sugesiii. O sugestie

este o idee pe care cineva o accepta ca atare, fara a o
critica, $i are drept rezultat ini^ierea unui
comportament predictibil. Sugestiile sunt destinnte
numai rninfii voastre subcottftienle, fi nu
cnnftiente!

Fiecare din prin cip le clieie discutate mai sus sunt reluate
pe scurt in cele ce urine aza peniru a-ti arata cum le folosesc cei
care creeaza reclamele. O data ce intelegi ce fac ei, poti controla
influenza pe care reclamele o au asupra ta.

LOGTCA

Reclaniele nu sunt logice deoarece ele nu sunt designate

mintii con^tiente. Sugestiile sunt directionate catre mintea
subcon$tienla, Multe, sail majoritatea produselor pe care le
cumperi se bazeazii pe emotii, iar emotia i$i are originea in
mintea subcon§tienta.
Acuin intelegi de ce unele produse ati asemcnea reclame
stupide, precum Jolly Green Giants ?i organele interne animate.
Este logic sa ftimezi doar pentru ca a?a face un cow boy macho?
Este oare logic sa porti un anumit tip de adidas numal pentru

158
 1-FCT1A s*se

este scris pe el numele lui Michael Jordan ? Este logic sa folose^ti

un anumit deodorant deoarece este nou? Ai privit vreodata la
televizor spunandu-ti „Ce stupid” ? Poate t'i stupid pentru
mintea con^tienta, dar nu aceasta este tinta reclame! respective.

STAREA ALFA

Sugestiile sunt acceptate mult, mult mai rapid data te atli

in stare alfa. Cu ant in urma, Packard Vance spunea in carte a
sa, Hidden Persuaders, ca In magazinele alimentare
cumparatorii, in special barbatii, tree printre randuri In starea
alfa. Aflindu-se in aceasta stare, ei sunt mai susceptibili sa
cumperedin impuls.
Cercetatorii au descoperit ca oanienii care privese la
televizor se alia in starea alia. Televizorul este un liipnotizator
foarte eficiem. El te introduce in starea alfa $i te tine acolo.
Majoritatea oamenilor vor sa evadeze dupa o lunga zi de munca
sau §coala, sa se relaxeze, §i sa-ji inch Ida mintea (constienta).
$i ce fac ei atunci? Privesc la televizor. Mai mult, de multe ori
se uita la programe stupide sau intens emotionale. Acesta este
un moment foarte propice pentru ca creatorii de reclame sa
planteze sugestif in mintea lor subcon^tienta.
Multi considera ca reclamele sunt prosiest i, nu le plat,
nu le acorda atenfie. Mintea con$tienta poate ignora reclamele,
dar mintea subcon$tienta, care este mereu atenta, nu se rupe de
ele. Sugestiile sunt mai susceptibile sa fie saditc in mintea
subcon§tienta atunci cand mintea con$lienta estc plictisita sau
distrasa. Televizorul este o modalilate perfect A de a sadi o
sugestie in milioane de oameni care nici macar nu banuiesc
acest lucru. Este o modalitate atat de efficients, incat firmele
cheltuiesc miliarde de dolari pe reclame.

159
 MINTEA SUBCOSSTttNTA

EM Of'IA

Reclamele TV folosesc emotiile in iocuJ logicii. Multe

reclame folosesc team a ca factor motivational. Sa luam de
exemplu imaginea unui bebelu? asezat intr-un cauciuc de
masina, sau o mama care conduce pe o ploaie torenpala, cu un
copil alaturi. Aceste reclame folosesc teama unui posibil
accident pentru a te motiva sa cumperi cauciucurile lor.
„B!ondele se distreaza mai bine.” Aceasta reclama inoculeaza
ideea de a nu pierdeceva daca nu e$ti blond a. Daca nu cumperi
produsul lor, este posibil sa nil te distrezi, sa nu te simp bine,
sa nu ai prieteni etc.
Reclamele TV sunt adeseori plasate intr-un varfemotional
in programele TV. Chiar inainte ca un martor surpriza sa intre
in sala de judecata. de exemplu, drama este intrerupta pentru
o redama. Ce coincide nta o reclama chiar in momentul cand
epi cel mai susceptibil sa fii sugestionat.

IMAGINATIA

Daca te afli la volanul unei mapni sport noi, ip pop

imagina ca epi niai tariar p ca poti face Iucruri pe care le fac
tinerii, ca de exemplu sa agate fete. Acesta este un lucra
acceptabil daca e§ti tanar p singur, dar reclama cste destinata
de obicei barbatilor dc varsta a dona, casatorip. Din tericire,
pgarile nu mai apar in reclamele TV. Dar amintepe-p de
reclamele care infapjau oameni sofisticap fumand. Funiand iti
imaginezi ca p tu pop ft sofisticap p atrage prieteni. Acum in
reclamele TV apar trabucurile. Un barbat care fumeaza trabuc
ip imagine&za ca estc plin de succes p important.
Gandeste te la reclamele pentra Pepsi p Coca Cola. Ele
prezinta oameni tineri, plini de viata, energici, activi p I'ericip.
Band Pepsi iti imaginezi ca ai o viafa „buna”. Doar band Pepsi
 LeGTIA 5ASE

vei avea prieteni atragatori,

activi, energici, precum cei
pe care ii vezi in reclamele
TV. Vei fi rnereu in tovara^ia
lor le vei distra. Dar modul
in care este folosita
imagina(ia in reclamele
pentru parfumuri? „In
tiecare femeie se alia o parte
din F.va.” „Oamenii ntei
poarta ori piele englezeasca,
ori nimic.”
Un articol despre $ampoane dintr-o revista comerciata 1
Lncepe astfel: „Comerciantii de ;ampoane vand vise. ’Folosind
Herbal Essence pa$e?li in tro gradina de delicii tereslre, in care
fiecare balon raspandc^te mirosul misterios al plantelor verzi
$i al florilor salbalice abia culese. Siniti prospepmea unui parau
demunle$i straludrea soarelui diminetii in parul tan. $i gandul
te poai ta catre locuri minunate de departe, Incearca $amponul
Clairol Herbal Essence... parul tau va fi plin de pasiune.’
Vanzatorii de $ampoane Irebuie sa faca comert cu vise. Cum
potaltfel alegecnmparatorii din multitudinea de ^ampoane de
pe piata?”

INLOCUIREA REFLEXULU1 CONDI JIONAT

Sub pretextul ca sugereaza vindecari, reclamele de fapt

sugereaza boli. Inainte ca o reclama sa promoveze un anumit
produs, trebuie sa existe anumite simptome pe care produsul
respectiv le poate vindeca. De exemplu:
♦ „Vine... anotimpul gripei.” Bineinleles, aceasta

' Consuiru-r's R ep o rts . r i n 1975.

161
 M in t e a s u b c o n s t je x t a

inseamna ca vom avea dureri de cap, rinorec etc,

• „Cand va aparea gripa in aces! an , ” Oricine se
imbolnave$te de gripa, mai ales tu!
• „Data viitoare cand ai dureri de cap,,," Oricine are
dureri de cap in mod obisnuil.
• „Excedrin pentru durerea de cap numarul 34...” A
avea dureri de cap esle ceva normal $i trebuie sa te
ajtcpp sa te doara capul. Este un fcnomen social.

O companie vinde mai multe aspirine vanzand dureri d

cap. Am citil ca fabricantii de aspirine cheltuiesc foarte multi
bani pe reclame. Este greu sa vinzi aspirine; este mai u$or sa.
vinzi dureri de cap.
Lucrul cel mai cumplit legat de reclame este influenta
asupra copiilor. Copiii sunt mult mai u$or de mfluentat de
reclamele TV decaL adultii. Ei cresc devenind parte a culturii
noastre in care durerea de cap este ceva obifniiit. Sunt
intluentaii sa c read a ca durerile de cap sunt normale oricine
se confrunta cu ele, iar in situatii de stres ele sunt inevitable.
In anumite perioade din an, ni se reamintejte ca este
sezonul alergiilor p ca trebuie sa fint pregatiti De aceea ar
trebui sa avem la indemana anumite medicamente specifice
pentru ca trebuie sa ne Qfiept&m ca vom avea nevoie de ele.
Suntem bonibardati cu imagini animate in care polenul ne
invadeaza sinusurile si personality binecunoscute ne sialuiesc
sa lolosim nil anumit medicament impotriva alergiei.

IMAG1N1LE

Mintea subconsticnta comunica mai degraba prin imagini

decat prin cnvinte. Creatorii de reclame folosesc cuvinte care
evoca imagini, precum in reclama la $ampon prezentata mai
sus. Imaginile sunt efidenle mai ales in redamele TV. De
exemplu, exista diagrame sau desene animate infa{i$and o

162
 Lectia SASE

sectiune a stomacului pentru a prezenta in mod exagerat

arsurile la stomac, sail conducand o anumita marina intr-un
paradLs animat. Cu alte cuvinte. conducand aceasta marina va
fi ca §i cum ai conduce in paradis.

SIMBOLISMUL

Mai demult, Karl Malden aparea in multe reclame TV.

Avea atat de mult succes deoarece iraaginea sa era cea a unui
ofiter de polilie lespectabil, un om plin de fort a aflandu-se
intr-o pozipe important,!. Intotdeauna purta palarie. Palana era
simbolul autoritatii. Catherine Deneuve $i Elizabeth Tylor sunt
simboluri ale gloriei si sex-appeal-ului. Lria.suI de la folly Green
este un sitnbol care sugereaza ca prin consumul acestor
alimente vei deveni puternic, sanatos $i feririt. Trabucul este un
simbol al succesului §i pozifiei importante.
Robert Young, datorita rolurilor sale in senale TV, in
Father Knows Best (Tala flie cel wai bine) $i ca Marcus Welby,
era un simbol al autontiRu, integrita(ii $i al cuiva care ijtie ce!
mai bine. Deci daca el spunea ceva, atunci trebuia sa Re
adevarat. Daca el spunea ca po(i sa bei cata cai'ea Sanka doresti,
atunci a$a trebuia sa fie.

REPETITIA

Reclam ele folosesc atat de mult repetitia incat aproape

creeaza repulsie. Dar le pasa creutorilor lor de I’aptul ca mintea
ta con^tienta s-a plictisit de acee.i^i reclama veche? Absolut
deloc. In primul rand, reclama nu este destinata miiRii tale
con$tiente $1 in al doilea rand, astl'el este mult mai probubil ca,
in mod con$tient, sa o ignori. Atunci cand mintea cori$tienta o
ignora, sugestia este mult mai u$or acceptata de min tea
subcon$tienta.

163
 Minted sc rcokstiestta

DERULAREA INSTANTANEE

Uncle reclame lungi, de, sa spunem, 30 de secunde, spun

o povesfe. Oupa aproxirriativ o saptamana, reciama este
condensata la cateva secunde. Poveslea este de|a inregistrata in
mintea ta subcon^tienta. Tot ce are de t'acut acum reciama este
sa declan^eze amintirea ei. Creatorul reclamei nu trelntie decat
sa ruleze o reciama de cinci secunde ?i intreaga poveste de 30
de secunde se deruleaza in mintea subcon^tienti, astfel el
salveazS costul a 25 de secunde de emisie.

RECL AM ELF. POLITICE

Reclamele politice nu sunt mai diferite. Private numai

simbolurile patriotismului. Candidate la ultima campanie
prezidentiala au facut un concurs cine va avea cele mai multe
steaguri americane in fundal in timpul discursului sau. Au
candidate vreo logics? Din neteridre, nu prea des. Emotia
aducecele mai nuilte voturi, nu logica. Candid.ipi nu pot retine
suficient de mult atentia celor mai multi alegatori pentru a
prezenta o analiza complet'd, logics!, asupra unui subiect anume.
lata un citat din spuscle unui consilier de campanie electoral!
in timpul unei discutii cu publicul: „Nu-i puteti tni^ca pe
oameni prin cuvinte savante sau log ice. Ii mi$cati emofionab”

CONCLUZIE

Acum $tii suficicnte lucruri pentru a te proteja de

influentele nedorite din reclame. Cand la televizor apare o
persoana bolnava care i$i sufla nasal, iarcrainicul spune ,,Esle
anotimpul gripei...” inlocuie$te aceasta imagine cu ganduri si
imagini datatoare de Sana!ate.
 1.ECTIA $ASF

INGRIIORAREA

Ingrijorarea include muiti din facto ril necesari pentru

inoculate;! unei sugestii in mintea subcoil^tienta. Problema este
ca atunci cand c$ti iugiijorat sade$ti in mintea subconstienta
sugestia lucrului pe care il dore^ti cel mai putin! Tngrijorarea
este gandul predominant §i gilndul predominant este scopul dat
mintii subcon$tiente. Iti programe/i mintea subcon$tienta
pentru ceea ce nu vrei. §i acel gind este emotional $i repetitiv!
Gandul id apare din non din nou in minte. $i foarte posibil,
este ex age rat. Majoritatea ingrijorarilor sunt exagerate.
Mai mult, exists lot felul de factori care iti aduc mereu in
minte motivul ingrijorurii. De exemplu, sa spunem cu. e$ti
ittgrijorat sa nu-p pierzi serviciul p in consecinpi §i casa, de
care e$ti atujal emotional. De decare data cand te gande$ti la
casa ta, ceea ce se petrece destul de des, gandul actionea/a ca
un luctor declarator pentru a amplified einopa ingrijorarii. Nu
uita, mintea subcon^tienta nu face diferenja intre ceea ce este
real $i ceea ce este irnaginar. Deci ea actionea/a ca $i cum raul
deja s-a petrecut. id va fi afectata si sanitate a daca perm id
ingrijorarii sa persiste.
Tngrijorarea este o modalitate foarte buna de a-p programa
subconstientul daca vrei sa U se petreaca tot ce este mai rau.
Dar tu id dore$ti tot ce e mai bun. lata cateva metode simple
pentrn a lini§ti ingrijorarea.

REALIZEAZA ACTIVITATI DIRECflONATE

Aminte$te ti Ciclul Natural al Energiei din Capitolul Patru.

Ciclul este:

EN'ERGIE GAND EXPRESIE O DiHNA - >

ENERGTE - > etc.

165
 MlNTEA SUBCONSTIEOTA

Ingrijorarea intrerupe ciclul, deoarece ea este exprimata

prinlr-o activilate nedirectionata. Activitaple nedirectionate
impiedica relaxarea completa, ?i, in plus, ele reprezinta de obicei
un timp pierdut §i o energie irosita. Energia emoportala arc
nevoie de o modalitate de manifestare. Daca un gaud
predominant, precum ingrijorarea, nu este exprimal prinlr-o
activitale direction ata, el este exprimal prin mu.scarea unghiilor,
agitatie etc. Daca gandul persists, ei se poate exprima sub forma
de ulcer, bipertenslune arteriala etc. Totul pentru a mentine
ciclul natural folosind activitatea dirccfionata. In loc sa te
ingrijorezi, mai bine faci ceva constructiv.

ca u tA s o l u ju pentru
PROBLEMA 1MAGINATA

Delineate clar problema si apoi gande^te-te la cat mai mulLe

solutii posibil. Nu respinge niciuna. Dupa ce cantare^ti toate
solutiile, seiecteaza-le pe cele mai acceptabile si mai user de pus
in practica. Acponeaza. Lucreazape aceste solutii. De exemplu,
daca te temi ca-ti vel pierde locul de munca, completeaza-ti
C.V.-ul; intereseaza-le discrct despre ofertcle de munca ale alter
companii; ia in considerare posibilitatea de a merge din nou la
studii pentru a putea avansa pe o noua treapta ierarhica.
Folose$tc acea energie emotionala intr-im mod directional. §i
dupa ce ai facut tot ce-ti states in putintii, sa 5Iii dear atat: ai
facnl tot ce puteai, a$n ca incctcaza sa te mai ingrijorezi.
Un alt motiv important pentru a realiza activitap
directionate este ca ele iti dau sentimentul de a avea control
asupra situafiei. Printre cele mai mari rele provocate de
ingrijorari este sentimentul de neputinia. Mai nuilte Studii din
domeniul sanatapi au aratat ca starea pacientilor care an un ml
acti\ in luarea deciziilor impreuna cu medicul evolueaza mult
mai bine decal a celor care il lasa doar pe medic sa ia deciziile

166
 l.EOTtA SASF.

unilateral. Atunci cand pacienrul partidpa, el simte ca are un

anumit control asupra situaliei. Cand un patient nu particlpa
activ impreuna cu doctorui, el este mult mai susceptibil sa se
simta neajutorat

„(EU) SUNT...”

,>(Eu) sunt” este o tormuiare puternica. Ceea ce spui dupa

„eu sunt” este o afirmafie trimisa direct niinpi subcon^tiente.
Folose$te aceste cuvinte in mod intclept, deoarece le folose$ti
de zeci deori pezi. Le lolose$ti de fiecare data cand schimbi un
s-alut cu cineva. De tiecare data cand treci pc langa un prieten
sail coleg, ei spun probabil: „Ce (mai) fad?" (engL How are you?
- tradus literal - cum e$ti?). Este o formula de salut amicala,
obi^nuita, pe care multi oanieni o folosesc. Care sum
raspunsurile tipice?

* ..Bine1’ (engl. i'rn fiue). Unul din intelesurile lui fine

(= tin, ratio at) este ceva de buna calitate, dar este un
cuvant foarte lolosit $i are un injeles incert pentru
mintea subconstienta.
• „ O K Numai OK? Nu vrei sa fii mai mult decat
OK?
* „Am tost $i mai bine.” Daca ai tost „$i mai bine”,
atunci ii spui minpi subcon^tiente ca nu e?ti foarte bine
acuni. De ce sa Iasi interprecarea acestor raspunsuri
ban ale pe seama mintii subcon^tiente, care este
emotional a $i fa totul ad-litteram?

Cand cineva te intreaba cum o mai duci, tolose^te aceasta

ocazie ca un prilej pentru a-ti bombarda minlea subcon$tienta
cu afirmatii pozitive. Raspimde cu:•

• „A iii o zi niinunatu.”

167
 “

M INTEA SUSCONJI' I NT A

• ^Extraordinary
• „ Mi nun at-’

Un raspuns chiar $i mai bun ar fi sa spui „Sunt...

• M$3n4tos.”
• ,,Plin desucces,"
• „Bucuros ji prosper."
• JO persoann frum oasa*
• „ Intel igent $i coerent."
• „ 0 persoanl iubitoare.
• F.tc.

Majoritatea dintre noi nu indraznim sa rostim aceste

afirmajii cu voce tarecand aheireva ne intreaba ce rnai facem.
Dar este de inteles. Nu trebuie sa le roste^ti cu voce tare; doar
striga lc in cinea ta. Fol estate aceste formule de salut ca un
memento pentru a alimenta mintea siibcon$tienta cu aFinmatii
positive.
Chiar daca nu adopti aceasta sugestie, nu trehuie sa
raspunzi cu eeva ce nu ai vrea sa tii. Nu vrei sa fii doar „bine”,
doar „ok’’, doar ,,a$a u$a”, sau doar „mai bine ca altii.” Vrei
pentru tine tot ce e mai bun. Dar afirrna acest luc.ru!
Acela^i lucru este valabil $i pentru „Am avnt...” $i
Sunt momenre cand poate ca ai racit, dar nil trebuie sa
tot repeal acest lucni afirmand „Am racit, am nastil infnndat si
am dmeri de cap."
Sunt momente cand trebuie sa-fl descrii siitiptomele. De
exemplu cand suni la bimu sau la $coala pentru a le spune ca
te sim(i ran, snu cand vor besti cu medicul de familie. In aceste
cazuri incepe mereu afirmatiile pe care le fad, chiar daca o spui
doar in sinea ta cu „Pana acum...” Acest lucru spune
subconijtientului tail c i a lost o boala temporary $i ca este
timpul sa te vindeci.

168
 Lecjia $a s f .

„FUNCTIONEAZA!”

Il Works (Functioneaza!) estc titlul unei bro?uri de 10 pe

15 cm $i 25 de paglni. Auton.il ei spune ca ar fi putut sci ie 350
de pagini de dimensiuni normale despre acest subject, dar
esenlinlul poate fi cu u$urin|;I descris in nomai cateva pagini.
El spune despre sineca este o persoana cunoscuta (sc semneaza
numai cu inifialele, R.H.T.) si cvi o mare parte din succesul sau
se datoreaza metodei din „It Works". Aceasta metoda
functioneaza $i este simpla. Duhul tau fermecat este cel care
face totul.
lata metoda:

Pasul 1

Scrie lucruvile pc care li le dore^ti pe bilelele de hartie de 7

pe 11 cm. Sci ie-I pe flecare pe un bilevel separat.
Foiose.^te principiile din acest curs. Fii exact. Fii descriptiv.
Daca vrei bani, scrie cat de multi vrei. Daca vrei o ma$ina,
noteaza lirma, modelul, culoarea. Pe masura ce scrii,
imagineazii-ti ca conduci marina... simte mirosul tapiteriei...
love^te cauciucurile... ji a$a mai departe. ALa^eaza emotii
cuvintelor tale in timp ce le scrii. Pcr{i cbiar schi^a un desen al
litcrului pe care II dore^ti.
Nu fi timid. Nu eziia sa-fi doresti foarle mult. Corecteaza
Wleteiele in func|;ie de necesilali.
Autorul recoin anda o limits de trei bilefele. Dar deoareee
nt intea subcon?tienta poate face trilioane de lucruri in acelu^i
timp, aceasta liniita pare inutiia. Numarul de biletele pe care le
vei folosi depinde de tine.

P a su l2

Autorul spune sa ciie^ti lista diinineata devreme §i seara

Ifi9
 M lK T E A SL'BrO N >Tli NTA

tarziu. Probabil ca a preluar aceste aspecte de la Emile Coue.

Fie ca autorul, sau Cone, $tiau sau nu, ei spun sa cilesti aceste
biletele in tlmp ce te afli in starea alfa, Dc vremc ce $tii cum sa
intri in starea alfa rand dorejti, poti citi aceste cartona$e si in
alLe momente decat atunci cand te treze$ti sau adormi. Nu le
citi atunci c;\nd e$ti in starea beta. Mintea con^tienla va fi
probabil crittca $i pot aparea ganduri de esec.

Pasul 3

Pastrcaza-ti dorin^ele pentru tine insuti. tmparlasirea lor

diminueaza puterea din mintea subcon^tienta si deschide Ufa
criticismului si indoielii. De asemenea te vei simp presat sa
reu$e?ti. Nu uita, orice teama de esec va submina voinja de a
reusi

P a su l 4

Nu i spune duhului fermecat cum sa-^i faca treaba.

Aceasta este tot. Simptu dar eficient. O mare companie

aeriana unde am Iucrat a cumparat un program scump pentru
angajap, care era destina! sa-i ajute pe acestia sa-si atinga
scopurile. Era un program complex cu lecpi, diapozitive, casete,
etc. Prezentarile te ajutati sa te analizezt $i sa-t> alegi scopurile
potrivite. Dar iata ce trebuia lacul in final:
O data ce ip determinai scopurile, trebuia sa le scrii pe
biletelc de 7 pe 12 cm, un scop pe fiecare bilevel. Apoi trebuia
sa le citesli di mi neata imediat dupa trezire si seara inainte de
cukare. Nn trebuia sa le imparta$e$ti niminui si nu trebuia sa
sti spui [ie insuti cum sa le realizezi. Suna cunoscitt?
A mai fost cineva care trebtiie si t"i facut o avert’ vanzand
aceasta metoda. Cam cu 25 de ani in urma eran publlcate
reclame de cite n pagina in ora$ele mai importante din tara.

170
 Lf.CTIA 5ASE

TittuJ era A Lazy Man's Way lo Riches (Metoda de imbogapre

peniru lene$i). Comenzile se faceau prin po$ta. Dar pentru a
obline succesul instructiunileerau acestea: sa-p scrii scopurile
pe bileiele de 7 pe 12 cm, cate unul pe fiecare biletel. Sa le clienti
imediat ce te treze$ti dimineapi si sears cliiar inainte de culcare.
Sa nu le a rap nimanui Sa nu-i spui mintii subcon?tiente cum
sa le realizeze.
Functioneaza! §i este slmplu!

IMAGINI SUGESTIVE

Scopul acestei metode este de a arata in mod repetat mintii

subcon^tieute imagini ale lucrurilor pe care le dorejti. Dupa un
timp mintea con^tienta se va plictisi $i nu le va mai acorda
atentie, ceea ce este un lucni bun. De flee a re data cand vei vedea
imaginile, d c vur fl observate de mintea subcon^tienta, ceea ce
este foarte bine. Aceste imagini tunctioneaza ca ni$te icoane in
calculatorul mintii suhcon$tiente, $i cand sunt activate, ip
dinamizeaza alirmapile. Toate acestea se petrec la nivel
subcon^tient, fara interferenta mintii con$tiente.

R FA 1IZA REA UNUI PO STER PF. O PLAN$ETA

Aceasta metoda necesita o plan$eta, lipici $i o multime de

reviste vechi. In primul rand, stabile$le-p scopurile. Apoi cauta
prin revistele vechi imagini frumoase ale lucrurilor pe care ti
le dore^ti. De exemplu. daca vrei o casa noua, alege imagini cu
case noi. Fotografiile ar trebui sa se apropie cat mai mult posibil
de casa pe care ti-o dore$ti. Imaginile respective ar trebui sa fie
colorate, descriptive, emotionante eficiente.
Daca dore$ti sa publici o carte, cauta imagini cu carp,
biblioteci, $i o lista cu cele mai bine vandute carp. Scrie titlui
carpi tale pe lista respective cu numele tau ca autor.

171
 M intf.a snum sTifNU

Daca ai nevoie de o mafina non a, docupeaza $i lipe?te pc

p)an$eta fotografu cu ma.jina pc care o dore.p i. Fii cat mai precis
cu putinta. Daca vrei un Volvo, foloseste fotografii cu Volvo-ul
pe care fi 1 dore^ti. On dealer de Volvo ar fi o sursa buna de
fotografii.
A$azn plan$eta intr-un loc unde s3 o poti vedea numai tu,
pentru ca probabil n ai vrea ca prietenii sa-ti puna intrebari
despre ea. Ei s ar putea indoi in privinta capacitatii tale de a
avea un Volvo $i ar sadi germeneie indoielii. Tine minte: nu te
gandi cum sa-ti indepline^ti scopul, sau cum sa obfii ce i{i
doresti, Aceasta este treaba duhului tan fermecat.

CARTEA VISELOR

Phyllis Diller $i-a descris „cartea viselor” intr-un interviu

care a apSrut inli-un ziar cu ani in urma Fa spunea: „Orice om
ar trebui sa aiba o carte a viselor. Eu am una si este unul din
mntivele pentru care am atat de mult succes.” Cartea viselor pe
care o avea ea - $i pe care nu a aratat-o nimanui era plina cu
speiantele si visele ei, dintre care multe an devenit realitate.
„Am inceput cu ani in urma, cand visam sa devin un star. Daca
era ceva ce imi doream, nu conteaza cat era de ridicol sau
imposibil, il scriam acolo sau desenam o imagine a lui.”
O carte a viselor este mai avantajoasa decat un poster,
pentru ca este mai usor de ascuns. Nu esle u$or sa ascunzi un
poster urias. dar este u$or sa ascunzi un album de prieteni, ?i
chiar de sotsau P - V i n f i . Oilier doar scria si desena, dar tu de ce
n-ai asezona albumul tau si cu fotografii colorate din reviste?
 Lfctia JASF.

KXERCITrU DE CURATARE
A M IN TH SU BCON $T1 EN TE

Utilizatorii de calculatoare i?i curata cu regularitate hard

disk urile. In timpul opeiatiei, fi$ierele tind sa se fragmenteze
!?i parti din fi$ieie!e nedorite sesepara $i raman in urmi. Aceste
fi$iere fragmentate nedorite interfereaza cu operapunea
efectuata de calculator. Ele sunt contraproductive. F.xista
prograitie in Windows care ne ajuta sa curat&m fragmentele de
fi$iere §i sa stergem prograniele cu potential daunitor.
Trebuie sa faci acehisi lucru cu hard disk-ul mintii
subcon $tiente. Exista programe din copilarie care sunt
daunatoare. Exista programe de la varsta adulta care sunt
daunatoare §i i(i afecteaza sanatatea mentala $i t'izica. Printre
aceste programe se numara gelozia, razbunarea, pierderea
controlului. ranchiuna, etc.
De unele dintre aceste programe esti con sen t. Cele de care
epi co n sen t pot fi coreclate. Corecteaza situafia prin activitati
direcfionate. De exemplu sun-o pe persoana pe care e$ti suparat
p rezolva problema. Daca nu dore$ti sa vorbe$ti cu persoana
respectiva, o poti face in imaginatie, in starea alia. Inlra in
starea alfa $i discuta in mod constructiv cu persoana respectiva.
Cele mai daunatoare programe din mintea subconftienta
au tost dobandite in copilarie $i nici macar nu ne dam seama
ca exista. Altele au fost dobandite la varsta adulta $i, datorita
emotici uta^ate lor, ele sunt ingropate in mintea subconftienta.
Aceste programe negative iti pot afecta destul de grav sanatatea
tizica emotionala. Ele trebuie sa fie sterse. De fapt, stii ca
aceste programe nu pot fi $terse din mintea subcon$tienta, dar
le poti neutraiiza cu altele pozitive. Acesta este scopul acestui
procedeu.2
 MlNTI-„\ SUHCON5T1EWTS

f EXERCIJ1U DE XURATARE ” 'N

A fa z r M c con fo rtab il. D acd e fii a fe z a t p e un scau n ,

in tin de-p p id a a re le p c p o d e a fi p la sc a z a - ti m dinile con fartab il
in p o ald . P r iv a t e in su s Inir-un unghi de 20 dc grad e. F ap tu l
de a p riv i in su s este un cfort p e n tru p leo ap e, care obosese fi
'incep sd cltpeascd neregulat. Vrei sd inchizi nchii. incerci sd U
p i deschifi, d a r m i p o p . C u cat vrei m a i m ull sd ii p i deschifi,
eti aiAt ci vor m a i m u ll sd sc in ch id a. L a s a - i sci sc inchida.
A cum sunt inchisi.

T m agin eaza-p ca efti un baton m eteorologic In m a r one

n atu rald. C in eva tc-a u m plu l cu a e r in execs. S im p ten siu n ca
f i d o refti sd ic relax ezi. L a n g a m a n a ta se a fld o s u p a p a de
cvactiare. D esch ide-o f i e lib ere aza p re siu n e a. L a sa tot a c r id
sd ia sa , p d n d ce b a lo n u l rd m an e com plet golit de a e r pe sal.
S im p ci5 eslc e lib eral de orice le m iu n e. E sle com plet relax at.
O rice len siu n e a f a s t elim inatei.

Respird lent fi ad&nc. Relaxeaza-te, Relaxarea este cel

mai ufor lucru pe care i! pop face. Elitnind orice tensiunc...
detensianeaza-ie. Lasd-p minted purtatd de gAnduri placute...
pline depacc..,fericiie. Efli protejat fi in sigttraipa.

L a s a - p tru p u l $A se retaxeze... com plet... de la cap pdnd

la p icio are. C a u td orice u rm d de ten slu n e care m at exisid in
corp f i ap o i vizu alizeaz-o scttrgdndu-se din trap. V izu alizeaza
aceslc u rm e a le ten siu n ilo r k f i n d a fa r a d in tra p fi r a m a n a n d
inofansive pe p o d ea. E fti rc lax at. T op tm ifch ii din corp sunt
rc la x a p ... m ot... a la d a a t d c re lax afi. A cum te s im p great. D in
ce in ce m a i greu . Te sc u fu n z i tol m a i a d a n c in lr-o sta re
n alttra la de rc la x a re bin cfdcdtoare fi d c p a c e a m in p i. Ntt esle
n e c e sar sil-m i a s a ilti vo cea... doar re la x c a z a -te .
\ _____________ ;__ ________________ j
174
 i F C p A JASE

baton dezumflat... complct monte... complel relaxat.

Imagineazd-p ca intri intr-un lift. Este un lift foarie sigur

-faarte bine conceput fi const ruit. Perefii sunt netezi fi lamina
este de o culoare albastru deschis. I.iftul are un operator... care
li se pare atnoscut. hi dai seama cd operalorul esle mintea ta
subconftientd. El $lie unde mergi. Include Ufa fi incepep sd
cobordp... tot mai jos. Operatorut le conduce inlr-o stare
ad&ncd, binefacaioare a minpi... o stare in care minted
subconftientd este deschisa sprc sugestii binefdcdioare,
pozitive... in care acceptd numai sugestii care sunt spre binele
tau sitprem.

Sim(i imponderabilitatea corpuiui tdu pe mdsurd ce

cobordp. Cobordp tot mai addrtc, Observi cd sunt It) elaje... fi
tocmai apt Irccut de etajal niiunhid 10. Liftul corn mini sd
Coboare... sigur... fara ezitare. Simp trupul devenind mai ufor
pe mdsura ce liftul coboard. Acum observi ca lift trecut de etajul
9... f/ continual sd cobordp... tot mat jos. Pe mdsurd ce cobordfi,
adormi din ce in ce mai prafund... tot mai profund, lamina din
cabind se diminueaza din ce in ce mai mull. Cabinet liftului
devine din ce in ce mai intunecatn. Trecep acitm de etajul 8...
acum de etajul 7. Acum te afli intr o stare addnca,
binejdcdioare a minfii... mai ad tinea deedl inainie. Este placut...
plin de pace... calm fi minimal. Etajele 6, 5 fi ■/. Cobori pe un
nivel mutt mai adanc al mintii. Etajele 3 fi 2 tree pe Idngd voi.
Efli acum la etajul I.

Te afli acum la cel mai adanc nivel al somnutui... efii la

nivelul unde ip pop progranta ufor mintea subconftientd cu
ajirmapi binefdcdtoare, pline de iubire fi pozitive. Mintea
subconftientd este dornied iti prim eased sugestii pozitive,
V
175
 M intfa «;iu:oNSTin\vA

f binefdcdtoarc. Estc fcricitn sd aseultc cc do ref te mintea '''

coiiftieutd. Minted subcotifUenid caapereaza bucuraasd cu
minted confiientd in intercsul tSu fi peutru sdndtatea ta.
Mintca subconftienta accepta ett bucurie afirmapi pozitive din
parted minfii conf lien te.

Liftul s-n oprit fi minted subcauftientd deschidc Ufa. Scorn

pe cine r) vezi cste magnified... este at til de frumnasd, 'meat nu
penile fi dcscrisu prln aivintc, Este a pujifte... plind cu mii de
flori sdlbaticc... de ionic culorile... de tonic mdrimilc, Sunt fi
animate domcslice... cerbi... vulpi... vevenfe. Toate sunt
prietenaase fi inqfensive. Nu tc deronjeaza prezenfa in. Pori a
face parte din pelsaj... parte din natura. Te simp ca fi cum ai
aparpne acesiui he. Eflifericil cd te afli aici.

Descoperi cd mi ai nevoie de o cdrarc pe care sd rnergi...

pared piutefti pe deasupra florilor. Efti foan e iifor... liber...
exlaziat... efit hi parndis. Acum odihnefte-te sub un copac
umbras fi acceptd urmatoarelc afirmapi o data pentru
totdeaima... pentru binele tau... peutru sdndiatea la... pentru
bundstarea ta mentald,

Deftecare data ah id vrei sd revii in aceastd stare rclaxald,

binefdcataare a min fit, nutnard 3-2-1 fi spune fi gdndefte
mental cuvdntul „ RELAXAT’ DeJiecare data cand vci dori sd
revii in aceastd stare profunda a ntinpi, pur fi simphi numdrd
invers ft gandcfte-tc fi spune cuvaniul „RELAXA'IT Defiecare
data cdndfaci acest Ittcru revii in aceasta stare mai itfar... mat
repede... nun tifor. Folosirca cuvantuhd „relaxat" in discupile
obifunite nu are niciun efect asupra ta. Numai cand
intenponezi sd intri in aceastd stare are efect accsl cuvAttl.

Sunetele obifnuite ip faciliteazd alunccarea fi mai

V____________________ ______________________ J
176
 1.ECTTA EASE

111 soi tin. in oricc situate dc urge dpi c p i '

instantaneu perfect treaz, alert p conftient de ceea ce le
incanjoard.
Acuni accepts afirmatiilc urmatocire ca fin d ale tale.
I.asd le sd se tntlp&reascil addne in minted subconpicnUl, spre
binele lau. lmagineazd-\i cd tu iff spui, fie insult unndtoarele
cuvinle,

Ma accept apt cum sunt. Sunt ceea ce sunt aettm datoritd

experien\elor mele din Irecul. Toaic aceste expenente au aval
u anumita valoare care peniru white nu a fost eii/fenf/l atunci.
tmi accept irecutul... in intregime... ca fin d r> experienfd
valoroasd din care am avut de invdtai. Tat ce s-a pctrecut in
Irecti! s-a petrecul dint r~ an amt wit motiv p astdzi sunt mai
pregdiil penlru el. Sunt mulpimit dc tot ce s-a petrccut. Tonic
experience care.nu parent! necesnrela ticea vretnesau pursuit
dureroase /man ofeiit... ttt-au intdrit... tn-au fa cut mai
puternic... mai compasiv... mai inlelegntor... mai conpient de
propria men valoare p a vie pi... ni-nu fncut a persoam] mai
bund. Privesc aceste expcrien{e dinir-un puncl de vedere poziliv.
Accept fiecare experieiua drept ceea ce estc, a experienfd din
cure aw de invdtai. Vizualizez tin diamanl frumos p imi dau
scama cd esfe prepos p rar deoarece s-a format in ttrina unei
mcnlziri fi presiuni putemice. S-a folosit dc aceste ennditii
potrivoice penlru a deveni frumos fiprelios.

Actun esle singurul moment in care pot Irdi... p aleg sad

trdiesc din plin p cu bucurie. Astdzi sunt via p md bucur. Astdzi
iubesc viola... md itibesc pc mine insumt... ii iubesc pe loti cei
cu care vin in contact. Gdsesc adevdr p frumuse(e in mate
person nelc cu care tud hitdlnesc Ma bazcz pc cnlildfile lor
pozitive Viata este bund cu mine. Accept binele din viapi mea
fi sunt Joarte recu nosalt or... mercu rccimoscator. .JJi dorescacest
V J
177
 M intea subconsttentA

f bine intregii umanitdp. Universal pnale nferi tuturor din ^

prcaplintd sau,
Astdzi ina diberez de eject id tuturor experienp'lor negative
din trecut ft de taate cfcctele negative pc care etc le-au aval
asupra mea. Mfi iubesc pc mine insumi pentru ceea ce sunt fi
exiindaccst sentiment asupra tuturor. Doresc ca top oarnenii sd
dibit binde pc care it meritd. Vreatt pentru mine fi pentru ccilalp
tot ce este mal him. $tiu cii impArpm cu topi aceastd plancta, fi
top suntem a parte din Via(d. fi accept pe top ceilalp fi m&
accept fi pe mine.

Acponez fi fac ceea ce cred cd este mai bine la nwmentui

polrivit Uneori privesc inapoi fi inii doresc sd ft proccdat altfei.
Dar estc inutil sd dorese soft aeponat allfd. Eu triiiesc ACUM.
Privesc inapoi nuniai cand imi estc necesar pentru momenta!
prczcnl. Ma iert acum pe mine Insumi pentru toate grcfclilc pe
care le-am fdcut vreodatd; fi ii iert fi pe toll cei care ni-au rdnit
in vreunfel, dcoarecc prin fiecare experienfa, afa cum o inleleg
eu, binele vine cu siguranp) inlr-un anumit fel spre mine. Fiecare
grcfcald pc care amfAcut-o mi-a adits o mai mare infelcgerc fi
mai nudte oporlunitdp. Sunt rccunoscdtor pentru toate
expcrlenfcle din trccut. Pot renunfa... renunf... rcnun( la
rezistenfa de a renunfa. Acum rcnunl pe deplin la ecea ce
consideram cd erau grefdi fi renunf la efectele lor asupra mea.
Mb shut mult mai bine fard efectul lor asupra meet. AId iert pc
deplin. li iert complet pe ceilalp care am crezut cd in-au rdnit.
$i ci au crezut cd fdeeau lucrtil polrivit in acel moment. Modal
lor de a acpoint m-a invdfat o lecpe fi m afdcut mai puternic.

Aftcpt cu ncrabdare ziua dc mdincdarcu irdicsc in prezenl.

Sunt coiifticnt dc mine insumi fi dc ceea ce md inconjoard
dcoarecc trdiesc in prezent. Sunt recunoscdlor pentru noul men
nivel de iit(elegere. Sunt aciim in armonie cu Viapi. Sunt
\______________________ ________________________ J
 I-F.CTtA SASE

' rendscut. Acum aftepl cu ncrabdare sd traicscfiecarc clips.

Sunt confiient deJiecare dipt)... pretuiesc fiecare clipil
Acum ntd vizualizez in Jiifa unei fereslrc mart. F.ste di/icil
sd mai vad pnjiflea, flortie, fi animalele de pe parted cealaltd,
deoarece geamul este murdar. F.ste acopcrit cu ani de
murddrie... de gdnduri negative... rdni... gdnduri rele...
reprofuri... ganduri de rdzbunare... invidie... etc.

Ahlturi se ajla an burete fi a racleta cu coadd lunga. Mai

este de asemenea fi a gdleatd cu apd fi detergent. VSd cum
inniai buretele in apd fi spdl toatd nlurddrin fi mizeria de pe
geam. Dupd ce il curat, iau raclcla fi il fterg. Acum pot vedea
foarte bine prinfereastrd. VadJoarte clarpajiftea... fi intreaga
lume care este acum frumoasd... lumen este curatd... pura...
frumoasa... iubitoare. Jubesc viafa fi tot ce esle viu. Intreaga
i'iat<3 md iuhefte. Acum vad limpede. Sunt diberat dc efeclul
experientelor negative din trecut. Minten mea subcoriftientd
este eliberata de efectul programelor diiundtoare. Minted mea
subconflicnld esle libera sd se bazeze numai pe gdnduri
pozitivc... binefdcdloare... numai pe gdnduri pline de iubirc...
pentru a trdi acum, in prezent. Md sinit mai itfor... shut
bucurie... md simt optimist.

Acum este momenlul sd mb intorc la starea de veghe... sd

md intorc la siarea de luciditate. MS intorc la lift fi intru in el.
Operatorul include Ufa fi bleep sd arc... I... 2... mb trezesc...
revin la starea de veghe cu o noun perspectivd... cu o atiludine
total pozitiva... cu o atitudine plina de iubirc Jap) de mine fi
ceilalfi. F.stc vizibila fi ceilalfi o simt. 3... md siml minimal...
md simt ufor... md simt ca fi cum o pavara mi a fast luatd de
pe urneri... md simt liber... md simt iubitar... d... 5... 6... Sunt
revigorat... 7... Aid simt bucuras... 8... v&d limpede frumtisefea
vii’/ii... md simt revigorat... 9 fi 10! Sunt complet treaz!
V _________________________________ '____________ J
 L e c t ia sa pte

MF . T O D E D F F O L O S I R E A
MI NTI T SUB C ON $T I E NT E ,
PARTEA 2
 LECJ1A $APTE

ACTIVEAZA centrul „BUCURIEI”

T
e sin^i trist? Vrei sa te simti bucuros? Stimuleaza-p
centrul „Buciiriei”.1
tn urma cu cincizeci de ani, Dr. Robert Heath,
neurolog §i psihiatru de la Facultatea de Medicina a
Universitatii Tulane, a stimulat electric zona septum pellucidum
din creierul pacientilor suferind de depresie grava. Stimularea
electrics a schimbat imediat starea padenfilor din depresie in
bucurie.
Dr. Heath a atasat ni§te fire de acea zona, le-a scos din
c a p u l paciogilor $i le-a legat la o baterie. Aceasta le pertnltea

pacientilor sa activeze zona respective apasand pe un buton.

Acuni, cand se siniteau deprimati, apasau pe buton, era stimulat
septum pellucidum, $i starea lor psihica se schimba din depresie
in fericire. Problenia era ca adeseori firelesubtiri se rupeau sau
se desprindeau. In plus, iniaginea unor fire iejind din capul
cuiva nu este nici placuta, nici practica. Astfel, aceasta
modalitate de modilicare a starii psihice nu a lost acceptata.
Idcea de a stimula aceasta zona din creier a fost insa preluata
de compatible farmaceutice. Acestea au creat medicamente care
sa modifice starea psihica a pacienplor, adeseori cu efecte
secundare nedorite.
In loc de a lolosi medicamente, este mult mat bine sa-ti
stimulezi zona septum pellucidum mental, $i vei evita astfel ji
etectele secundare nedorite. In primul rand trebuie sa $tii unde

1 Y o u r B r a in 's J o y C u t t e r " , do Pole A. SanJers Jr., Free Sou! Publishing,

Scdona, AZ
 MlNTkA STOCONjriENTA

se alia aceasta zona, lmagineaza-p o linie orizontala care intra

in capul lau, chiar deasupra radacinii nasului. I.ocul este
adeseori niunit „al trtilea oclii” Aptii imagineaza-p o linie
orizontala care intra in cap chiar deasupra urecliii stangi. Zona
septum pellucidum este locul se lntainesc unde accste doua
linii. Septum pellucidum are o structure fibroasa $i delicata.
Stimuleaza-p aceasta zona in modul urmator.
Reiaxeaza-te $i intra
in starea alfa. Spune-i
tninpi subcon^tiente
ca vrei sa stimulezi
septum pellucidnm
pentra a te simp'
fericit $i bucuros.
Mintea subcon^tienta
$tie onde se afla
aceasta zona.
Comporta-te ca $i
cum ar §ti $i ai
incredere ca vei fi fericit $i buciiros. Imagincaza ti mental zona
fihroasa din creicr ca un instrumentdelicat cu curzi p canta la
el abia atingandu-i corzile. lata cat este de usor. lata in
continuare un procedeu de conditionare.

EXF.RCITIU DE CONDITIONARE -
CENTRE LBUCURIEI

f PROCEDEU PF.NTRUST1MULAREA *"\

„CENTRULV1 BUCUR1E1"
include ochii. Dctensiivicaza-tc,.. relaxeazd-tcprofund.
Elimiiux orice tensiune. Fit conftient dc capul tau fi
permite-i si1 se relaxeze Mufchii din cap stun acuni relaxafi.
\______________________ ___ ______________________J
 l.ECTIA 5APTE

f~ F U coiiflienl de umcri fi brafc. Mufchii din unieri fi brafe \

sunt acum relaxafi. Fii conflict!! de spatele tau. Mufcbii
spatelui, picptului fi stomacaiui sunt acum relaxafi. Fii
confticnt de fez lit fi picioarc. Mufchii fcselar fi ui piciiuirdar
sunt a cum relaxafi.

Acum relaxcaza-fi minted. Numdrii... J...2...I.., fi

imagineaza-fi ctmlniul „Al.FA". Te njii acum in starea alfa a
coiifliinfei. Minted subconftienta estc deschisd ft nerilbdatoare
sd se supunS sugestiilor talc pazitive, binefdcdtaarc.

Intrii fi mai ad&nc in sturea alfa. Voi iiumdra de ia 10 la 1.

Cdnd ajung la I. tc afli intr-o stare alfa foarlc profunda.
7...6...5...4...3.. . 2 . . . 1. Acum te afli pc un uivdfoarte
profund.
Gdndefte-le la d perioada cdnd erai fericit.
Vizualizeazd-fi reacfiile. Vezi zdmbetul larg de pe chipul ton.
Auzi cum reacfianezi la sentiment id defcricirc. Auzi cum rCtzi.
Si'mfi o stare dc cdldurd, dc bine fi furnicdluri prin carp.
Rucura-te dearest sentiment... prcfuicfte-l,.. pdstreazdl.
Acum intenponezi sd-fi stimulezi septum pellucidum,
central bucuriei, fi tc Uftcpti sd dcvii fi mai fericit.
Vizualizeazd-f> creierul fi. at achii minlii, intro in creier
prin partca sUhtgd. chiar deastipra urechii stdngi. Put ramie in
central creierului, unde estc localizaf centrul bitcuriei. Minted
subconftienta flic unde se afld el.

Unagineazafi centrul bticurici ca o luirpd micula ft

dellcatd a mini ingcr. Acutv... cu bldndefe... cu matin bldnde\e...
atingi corzile harpei. Pc ntasttrd cc aiingi corzilc subtirclc ale
harpei. simp vibrafiile... tc sim(i din cc i?i ce mai fericit. Atingi
din nou ett bUindete corzile fi simp instaitUmeu lienrirea calda
a fericirii cuprinzdndu tc. Fcricirca inccpc insistcmul limbic ft
trimite ncurotransmifdtori in tot trupul. Preiutindeni. Chiar fi
V_____________________ _________________________ J
185
 M i n t e a su sc o v s r r it st a

f mdinilc tale sunt fericilc... biuuroase... tdlpilc piciaarclar 'N

fi gambele sunt fericile. int regal tan trap simte bucurie fi
fericire. Prepilefte acest sentiment ft pdstreazdl in memorie.
Simp tin zdmbel hug fifcricit inflorindu ti pc chip. Sursa
Ini este sisienm! limbic. Nu-p pop opri zdmbetul. Chiar incctci
so n faci. Dar ett ait tc strdduiefti mai noth, at atdt zthnbdttl
devine mai larg. Dar cslc bine. Zdmbefte... eft i fericit.
!)c fiecare data ctind vrei sd tc simp fericil fi bucuros... de
Jiecarc data cdini vrei sd at o stare poziliva ft sa fii bine dispus,
pur fi simpltt irtlra in starea alfa fi atinge uforharpa centrului
bucuriei. Harpei ii place p arte midt sdfie atinsA. Sunt necesare
daarcAteva atingeri. Estefoartc eficieni. Minpi sttbeonpiente
ii place sd sc Simla fcricitd fi bucuroasA. Trupului tdu ii place
sd fie fericit. Senlimentele de fericire ip stmmleaza sistemul
imunitar. Senhwentelc de fericire ip conferd o bund sdnatate.
Senlimentele de fericire ip' conferd un inedntaior simf al
umorului. Sentimeniele de fern it e te fac ft ntai dibit.
Senlimentele defericire tefac capabil de a iubi chiar mai mult
deedi a cum.

fine minic centrul bucuriei. F.I poate transfanna orice stare

negatived FI poate invapi sdfie activ tot timptd. Permite-i sd fie
activ. fncurajeaza-l. ia sa ca itarpn centrului bucuriei sd ednte
melodia fericirii tot timpul. Lasd-p sistemul imunitar sdfie
activ fifericit tot limpul. l.asa-(i trupul... in intreginte... toate
organele... toti mufehii... toate articulapile... inireg sisleittul
nervos... sangele... intreaga fiitpd... fiecarc celula din trupid tdu
sd simtd fi sd exprime fericire. Radiezi fericire.
Acum revii la starea de veghe fi aduci aceste sentiments de
fericirc at tine. F.Ie ip apartin... pentru a Ic pastra... pentru a le
folosi pentru binelc tan supretn.

3...2...1 pc deplin Ireaz ft fericil!

V_______________________________________________ )
186
 r.FCTtA$»\PTF,

MA$INA DE GATIT ELECTRICA A MINTII

SUBCON§TIENTE

Ma^inile de gatit
prepara hrana atunci
cand bucataral nu este
in preajma $i face
altceva. Ele gatesc meet
$i la temperature jo as a.
Mintea subcon§tienta
„gate$te” 24 de ore pc zi
Si poate face trilioane
de lucruri simultan.
A^a ca de c£ nu l-ai las a
pe duhul tau fermecat
sa lucreze pentru tine in timp ce tu fad altceva, diiar si cand
dormi?
Reverendul Eric Butterworth este un pastor renumit al
Bisericii Unitatii din New York si este cunoscut pentru predicilc
lui „improviziite”. De fapt nu sunt chiar iraprovizate. Tata cum
descrie el metoda prin care isi pregate^te predica.
Cu o luna inainte de a line predica, ei scrie subiectul pe
eticheta unui dosar. El scrie toate ganJurile care ii vin pe o foaie
de hartie $.i o introduce in dosar. A^eaza dosan.il tntr-un sertar
special $i apoi uita de el (con§tient). Dupa o luna, predica este
forinulata in mintea lui cu foarte putin efort con^tient.
Ce face reverendul Butterworth este sa puna predica in
marina de gitit subcon$tienta. El ii da acesteia scopul de a
pregati predica pentru el. Apoi „uita” de ea c o n se n t, dar
mintea subcon$tienta culege idei, le organizeaza le
depoziteaza in fi^ierul mental.
Sa spunem ca subiectul predicii esle „Iubirea." In timpul
saptamanii urniatoare, cineva din congregatia lui ii spune o

1S7
 M intea subc<jn$tiewta

poveste care ilustreaza iubirea altruists exprimata pri ntr-un act

de binefacere. Povestea este in mod inconstient inregistrata in
fi^ierul mental. Ulterior Rev. Butterwonh cite$te o poveste
induio^atoare despre devotiunea manifestata de un cuplu de
oameni in varsta. Aceasta poveste este de asenienea inregistrata
incon$tient in fi$ierul mental. Mintea subcon$tienta
organizeazade asemenea predica astfel cS in ziua deduntinica,
Rev. Buterworth pare ca vorbe?te liber, darde fapt predica a
tost incubata timp de o lima.
Am folosit aceasta metodii cu succes in cariera mea
aerospafiala. Din cauza naturii muncii mele, aveam rareori
posibilitatea sa scriu rapoartele din timp. Ernm foarte ocupati
in fiecare zi cu treburi urgcnte, astfel ca rapoartele lunare,
trimestriale $i semestriale nu ne ofereau timpul necesar pentru
a le prcgati.
Am rezolvat aceasta problem^ dind aceasta sarcina mapnii
mele de gltit mentaie. Cu mult inainte de data stabilitS pentru
un anumit raport, ma straduiam cat puteam mai bine sa schitcz
raportul $i sa scriu ideile pe care le aveam. Aceasta imi lua
cateva minute. De obicei continutnl raportului propus era
neorganizat. Doarscriam tot ce puteam intr-o ordine aleatoric.
In timp ce marina mea subcon$tienta gatea, imi ic$eau tot
felul de ganduri din subconjtient. De excmplu, se intampla sa
imi dau seama cS era necesara o alta analiza chimica pentru a
demonstra un anumit lucre, sau ca trebuia sa cer sa mi se
trimita anumite in(ornia(ii necesare. Apoi, cand incepcam sa
scriu raportul in ultima clipa, aveam informative necesare, iar
rezumatul era dejaschitat in mintea mea. De multe ori raportul
curgea fara prea mare efort. Daca nu 1-a? fi inceput mai
devreme in marina de gatit a mintii subcon^tiente, ar fi trebuit
sa mi dorm aproape toata noaptea dinainte de a-1 preda, si
raportul tacut in graba nu ar fi lost lafel de complet sau coertnt.
lata un alt exemplu desprc cum mi am folosit mafina de
gatit subcon^tienta. Am hotarat ca aveam nevoie de an venit

188
 LF jCTIA SCP1T

suplimentar. Mi-am programat duhul fermecat sa vina cu idej

despre noi pmduse pe care le pule am lace si vinde eu $i so^ia
mea.
Prima idee a venit pe nea$teptate intr-o excursie la schi.
Schiorii Indi foloseau calapoade grele, voluminoase, pentru
a-si transporta ghetele de schi. Acestt calapoade era destinate
pentru a menfine plate vechile talpide lemn aJe glietelor in timp
ce se useau. Dar ghetele erau acum confect ionate din plastic si
nu se deform an. Calapoadele nu mai erau necesare.
Intr-o zi ma uitam la un vechi calapod si mi-a venit o idee.
Tot ce aveam nevoie erau doua benzi. Una orizontala tinea
glietele impreuna p una verticals. care le impiedica sa alunece
de pe bandn orizontala si avea un maner. Acest suport era
simplu, ieftin, trainic mult mai u.foi de depozitat cand nu era
lolosit. Ideca a fost un succes - chiar foarte mare. Eu sotia
mea vindeam in cantitaii mici, c;ind un distribuitor a comandat
10 000 de bucap pentru inceput. J’.u .si solia mea lie am dat
seama ca nu aveam timp pentru a conduce o mica afacere care
implies sub con trade, expedierea marl'd intocmirea actelor.
O alta idee mi-a venit in timp ce eram la cumparaturi.
Mergeam la serviciu cu bicicleta la acea vreme .si foloseam una
din acele oglinzi retrovizoare de mariniea unui timbru, ata$ate
de ochelari sau $apca. Gampul vizual foarte mic era incomod
chiar periculos. liebuia sa-p intorci enpul pentru a pozitiona
oglinda, fntoairerea capuiui 51 concent rarea pe aceasta oglinda
micuta in timp ce erai pe bicicleta nu era sigiira.
In timp ce ma aflam inlr-un magazin Pic-N-Save, am
observat o oglinda u$oara de huzunar, cu arie larga de
euprindere, pentru femei. In mod normal n a? fi dal atenpe
unei oglinzi pentru femei, dar atunci subcon^tientul meu era
programat sa caute idei. Idcea mi-a venir instantaneu. Am
cumparat o duzina de oglinzi, le-am luntacasii, p am concepul
0 oglinda pentru bicicleta ata$ata de incheietura mainii. Puteam
vedea 0 zona de la gcnunchiul meu pana la bordura de pe

IS?
 \ J | N ! r A 5UBCONSTIFNTA

cealalta parte a strazii lara sa trebuiasca sa intorc oglinda. Era

perfects pentru bicideta.
Dupa aproximativ o lima a trebuit sa scot din priza marina
de gatit subconstientu. Umplusem cateva pagini de caiet cu idei.
Multe dintre ele aveau potential, dar nu aveam timpul $i nici
indinafia de a deveni un a face list part-time,
Bill Lear reprezinta un exemplu privind fblosirea cu succcs
a ma^inii de gatit subconjjtiente. El a aflat despre aceasta
metod a din The Power of Universal Mind, de Robert Collier.
Metoda de a obfine succesul din aceasta carte avea trei pasi
simpli: 1) ofera-i mintii subcon$tiente toate informatiile
necesare pentru prohlcma; 2 ) cere -i mintii subcon?tiente sa
vina cu solutii; 3) uita de problems. Fa altceva, de preferinpi
cevarelaxant, in 21 de zile, i^i vor npareaIn minte solufii pentru
probiema respective.
Folosind aceasta metoda, Rill Lear, cu nnmai opt clase, a
inventat un condensator variabil pentru aparatele radio auto, si
a c<i$tigat primul sau milion de dolari inainte de a implini 21
de ani. Probabil nil a jtiut ca un profesor universitar aFirmase
intr-un articol $tiintific ca nu se puteau fabrica condensatoare
variabile suficient de mid pentru a fi folosite in automobile.
Folosindu-^i mintea sub co n sen t a, el a continual .sa inventeze:

• Caseta S-track (sau caseta audio far! starlit)

• Difuzorul dinamic
• Pilotul automat
• Indicatonil de direejie
■ Stafia radio de emisie-receptie

In plus, a mai avut iji alte 148 de brevete,

Dupa ce o companie aeriana gigant a informatguvernul ca

tmei echipe experimentate in aeronautica i-ar trebui 10 ani §i
100 de milioane de dolari pentru a proiecta un mic avion de

ISO
 LECJIA SAPTf.

ataceri, Bill Lear $i o mica echipa i-au proiectat §i l-au atestat

in doi ani pentru 10 milioane. Vinzaiile au lost de 52 de
milioane in prirnul ;ui.
Ai un dull ter metal care i(i poate rezolva problemele.
Folosirea masinii de gatit a mintii subcon$tiente este foarte
eticienta avand in vedere energia si timpul economisite :?i nu
costa nimic.

I MAG IN ATIA DIRIJATA

Imaginaiia dirijata este ioarte puternica. Fa poate fi folosita

ca atare sau poate fi. cum se face in general, integral a impretma
tu aile metode tie folosire a diihiilui lermet.it.
Imaginafia dirijata poate fi folosita pentru a obfine apmape
orice, ca de exemplu note mari la jcoala, vindecarea corpului,
moditicarea obiceiurilor si a txasaturilor dt’ caracter. atingerea
scopurilor $i inibunatatiieu capacitatilor fizice.
Imaginafiadiriiata este folosita ca regula generals in sport.
Ha reprezinta o procedure standard de antrenament in
cantonamentele olimpice. Mul|i alle(i telebri au folosit
vi/.ualizarea diiar^l inaintedeadeveni hiimosi. Aruncatorii de
mingi din baseball vizuali/.eaza unde vor sa ajunga mingea
dincolo de baza inainte de o a arunca; jucatorii de golf i$i
vizualizeaza balansul ?i zborul mingii inainte de liecare
balansare, ?i; jucatorii de baschet vizualizeaza mingea trecand
prin cos de fiecare data cand o arunca §i raspunsul lor alunci
cand persoana pe care o apara face arm mite mi^cari.
Schiorii care fac slalom nu sc pot antrena pe pista deoarece
aces I hicru ar produce cararl batatorite care le-ar compromite
coborarea din timpul concursului, De aceca ei merg pe
marginea pistei si o memoreaza. Apoi se asaza confortabil, se
relaxeaza §i se vizualizeaza schiind pe pista. Repeta fiecnre
intoarcere. Daca am vedea un astfel de schior vizualizandu-$i
191
 MlNTEA 5lTBCON$nmTA

cursa, am observa cum i se contracts mu$chii atunci c.ind

realizeaza o intoarcere.
Stephen Simonton p Stephanie Matthews Simonton an
fost pionierii folosirii vizualizarii in cazul pacienfilor cu cancer
avansat. Ei ip relaxau pacientii (adica le facilitau intrarea in
starea alfa) p apoi le spuneau sa-p vizualize/.e trupul luptand
cu canceml. Fiecarepadent era rugat sS-p personalizeze modul
de abordare. De exemplu, o femeie casnica ip putea imagina ca
mergea in zona canceroasa p aspira celukle canceroase cu un
aspirator foarte putcrnic. Aspiratoru! avca pentru ea o anumita
semnificalie. Un polipst putea intra in zona bolnava p impusca
celnlele canceroase cu pistolul. Un militarputea inlra acolo cu
tancul p aruncatoarele de flacari. Lucrul cel mai bun este cel
care simfi ca p se potrivestc. Lasa-p mintea subconstienta sa-p
selecteze recuzita vizuala.
Unul dintre prirnii parienli ai color doi Simonton avea 67
de ani p avea un cancer grav la gat. SI alike de la 60 la 45 de kg

Abia mai putea inghip p respira cu dificultate. I se dadusera

5% $anse de a inai trai 5 ani. Cei doi Simonton i-au cerut sa
foloseasca imaginapa dirijata tinip de zece minute, de Irei ori
pe zi. De asemenea el realiza tratamentul standard de iradiere.
FI vizualiza radiapile ca bind milioane de gloante. Ip imagina
cclulele canceroase slabind din ce in ce mai mult p cedand. Isi
imagina celulele normale devenind din ce in ce mai puternice

192
 L f.CTIA 5AFTE

fi rezistand gloantelor. De asemenea vizualiza globulele albe ca

un roi care inabufea celulele canceroase.
Cancerul a disparut in doua Inni. Ar ti putut fi el vindecat
fara ajutorul imagina(iei? Acest lucm nu poate ti dovedit, dar
cei implicati in caz nu cred aceasta. Incurajat de succesul cu
cancerul, pacientul fi-a vindecat apoi artrita, exclusiv cu
ajutorul imagination
Exists mai multe car^i despre imaginapa dirijata, dar ele
nuraai tind sa complice iucrurile. Metoda este simpia: intri in
stores alia fi vizuali/.ezi rezultatul doi it. ^i, bineinteles, folosesti
toate regulile de baza pe care le-ai invafat in primele patru Iccjii,
fi anume emntia, repetipa, afteptarea succesutui, atitudinea
pozitiva fi folosirea tuturor simi,urilor. $i, dupa fedinta dc
vizualizare, ii mulpimefti minjii subconftiente fi nu te mai
gandefti la ace! lucru. Nu te gandi la el in stare a beta deoarece
mintea conftienta iti poate inocuia semintele indoielii.
La inceputul carieiei mele ca inginer, mi s-a cerut sa apar
o modalitate experimental a originals pe care o abordasetn
pentru o parte esentiala a unui proieet pe baza de combustibi!
nuclear. Problema mea avea doua aspecte. tn primul rand, abia
iefisem de capva ani de pe handle scolii fi aveam indrazneala
de a stida tisdifia ^i de a aborda o noua modalitate
experimental^. In al doi lea rand cram terifmt la gitndul de a
vorbi in public, fi trebuia sa imi sustin pre-zentarea in lata a 40
de oameni de stiinta sceptici fi competitive Mi am pregatit
discursul fi bam repetat in rtmp ce m i aflam in starea alia. Am
vizualizat audienta zambind fi privindu-ma cu prietenie fi
bunalale. §tiam ca injelegeau abordarea mea fi ii vedeau
avantajele. Cliiar mi-am imaginat ca aplaudau la sfarfitul
prezentarii mele. Cand am realizat-o in realitate eratti
increzator, relaxat, fi fiind relax at, am putui sa gande.se limpede.
Totul a decurs bine fi directorul de departament a scris o
serisoare pentru dosarul meu personal in care ma lauda pentru
prezentarea excelenta. El spunea de asemenea ca era prima

193
 MlNTEA SliBCOMJTtSNT*

prezentare din departamentul nostra !a care publicul a

aplaudat. De atunci incolo n-am mai avnt nicio problem^ xa
vorbesc in public*
Lasa-ti mintea subcon$tienti s i te ghideze in selectarea
imaginilor. Ea $tie de asemenea niai bine decat tine ce o
motiveaza. De asemenea folose^tc-ti toate simturile in limpul
vizualizarilor pentm a implica cat mni multa emofie posibil.
Daca ai probleme cu vizualizarea unor imagini bune, pop cauta
prin reviste fotografii vii, dinamice, pline de culoare, Eu am n
fotografie pe doua pagini din revista Life, cu un mic remorchcr
care ghideaza o nava oceanica uriu$a in port. Aceasta este
imaginea mea despre mintea con$tienta gliidand mintea
subcon$tienta —eu ghidandu-mi duhul termecat O aha este o
fotografie pe doua pagini a unui soare ro$u stralucitor de
dupa-amiaza. Pentru mine ea reprezinta puterea mintii
subconjtiente.
Posibil iLatile folosirii imaginilor sunt nelnnitate,
Folose^te-le!

COPIII

Copiii sunt foarte susceptibili sa fie programa|i. De aceea

folose$te acest lucru in avantajul lor (al tan), in Lectia Doi, ai
iiTVa{at ca un copil nou-nascut are un hard disk {disc dur)
complet gol (partea de mamifer a mintii subcon$tiente) care
absoarbe prograine not. Parintii nil trebnie sa uite niciodata
acest lucru. Copiilor ar trebui sa li se permits $i sa fie incurajati
sa experimenteze lucruri noi. FJ ar trebui sa fie ex pup unei mari
varietaji de culori, activitap, suncte, cuvinte, fi muzica. §i ar
trebui sa fie hraniti cu afirmatii pozitive, care sa le creasca
increderea in sine.
Fi ar trebui nu numai sa observe lumea exterioara, ci
trebuie cliiar sa fie hraniti verbal. Ai invent in aceste lectii si
te gande$ti la tine insuti exact axa cum ti-ar placca sa fii. Acest

194
 L ectia sapte

rationatnent trebuie aplicat si copiilor. Spune-le copiilor numai

ce (i! vrea ca ei sd devind. Spune-le eu orice ocazie numai cu
afirmapi pozitive, $i nlciodatd afirmatii negative.
Nu le spune niciodata: „Nu fi nelndeminatic" „Nu pol,i sa
fad luci urile cum trebuie?” sau „Oare n ai sa mvep niciodata?'
Aceste afirmatii, daoa sunt repetate sau spuse cu incarciitura
emotionala, vpr deveni programe in mintea lor subcon$tienti,
Chiar si remarcile in glurna, daca sunt spuse in mod repetat si
cu incarcatura emotiomila, voravea impact, prectim comentarii
de genu! „Vei create si vei deveni o fata mare", „ E^ti un baiat tare
obraznic”, sau-„E$ti a^a de prosh^d."
E.vista doua tehnici care au rezultaLe foarte bune asupra
copiilor. Prima este sa le spui copiilor povestioare cu multe
afirinatii pozitive $i o morale buna in tinip ce adorm.
Validitatea invatarii in somn poate ii conteslala, dar totu^i eu
am inregistrat pove^ti $i am pus caseteie la volum mic in timp
ce copiii mei adormeau si cbfar si dupa ce adurmeau.
Inventeaza pove$ti: este user. Povest He pe care le inventezi
sunt mai person ale $i croite dupa copi!. Un exemplu ar putea fi
o poveste a unei familii fericite care in o masa lini$tita
impreuna. Fiecare este vesel si are posibilitatea de a vorbi despre
ceea ce a iacut sau simtit in acea zi. Fiecare da dovada de bune
inaniero $i vorbe^te distinct 51 dar. Copiii simt ca parintii ii
iubesc $i aceasta le da un sentiment de incredere ,si eebilibru.
O alta poveste ar putea fi despre faptul ca fiecare are nn
talent, $i acest copil $i-l dezvolia pe al lui, oricare ar fi acesta.
Faptul ca vor putea face ceva mai bine decat alfi oameni le da
un sentiment de incredere $i mandrie. Ei vad valoarea acestui
fapt asttel ca muncesc mai cu spor practica mai mult pentru
a-?3 dezvolta talentul,
A doua metoda este de a audio muzica care le place sau de
a le citi o poveste amuzanta, Muzica sau povestea sunt purtate
spre urechea dreapta de unde ajung pe cale neuronala spre
jumatatea stanga a ereierului. In modeiul

195
 M l VI EA Sum ONiJTIENTA

creier-stang-creier-drept, parteu stanga este intotdeauna cea

logica, ra(ionala - caracteristicile mintii COTgJtiente.

In timp cc paitea logica a mintii este absorbita de muzica

sau poveste, cite^le incet afirmatii pentru urechea stanga. Aceste
afirmatii vor fi pnrtate cat re partea dreapta a creierului. Partea
dreapta este asociata cu sentimentele gandirea globala,
caracteristtci ale mintii subcon$tiente, Asttel afirmatlik ocolesc
niintea critics merg direct spre mintea subcon§tienta, lipsita
de spirit critic.

AFIRMAJII DINTR-UN SINGUR CLAMANT

Cuvintele an dona intelesuri. Until este definitia care se

gasefte in dic|ionare, Dar cuvintele au de asemenea ata$ate
anumite conolalii. Aceste conotatii tree dincolo de definilia
logica tpi sunt asociate cu sentimentele noastre personate. Dt
exemplu, deflnijia cuvintului „steag” este 0 piesa de stoia care
poartaculorile, emblemele unei natiuni etc. Dar cand ne gandim
la cuvintul „steag” ne vin in minte multe ganduri, emopi $i
intagini din mintea subcon^tienta.
Acestcconolatii §i imagini pot fi folosite in avantajul nostru
ca nfirmatii dintr-un singur cuvant.

196
 L r t i a ^afte

„A 1NCERCA”

Conotafia lui „a incerca” este de a te stradui s i f'aci ceva dar

a nu lace acel lucru. Incearca sa iei in m in i ceva din apropiere,
sa spunem un creion. L-ai ridicat? Daca ai facut o, inseamna ca
nu ai Jncercat” sa 1 ridici. Peniru c& atunci cand Jncerci”, nu
reufefti sa-1 ridici. Asti el ca acest cuvani inseamna pentru mintea
subconfdenta „a efuat"
Acuni cii ftii conota(iile acesLui cuvant, de ce sa I niai
folosefti? Nu-I mai folosi! Cand o intrebi pe Sally daca vine la
biserica la fase dimineala pentru a te ajuta sa realizezi decorul
penlru un eveniment special fi ea spune „Voi incerca sa fiu acolo"
ea nu va fi acolo. Daca o intrebi pe Shirley fi ea spune: „Voi fi
acolo”, pod conta pe ea.
Elimina acest cuvant insidios din vocabularul tau. In primul
rand esle contrar propriilortale interese fi in al doilea rand, exista
intotdeauna un cuvani mai bun. De ce s3 Incerci sit tael ceva? Pur
fi simplu, la-L De ce sa intend s i bad un a id Pur fi simplu bate
un cui. De ce sa incerci sa citefti o carte? Citeftc-o. De ce sa
incerci sa mergi la facilitate? Lnvati fi mergi la facilitate. De ce sa
incerci sa fii 0 persoana mai buna? Fii o persoana niai buna.
Exisl-a doua exceplii. Una estc scrisul. Scrisul clar fi tifor de
dlit necesita folosirea unor cuvinte simple, scurte, fi „a incerca"
indeplinefte anilide condidi. Folosirea sinonimelor, „a se
stradui” „a inlreprinde” nu sunt la lei de concise. Deci daca
trebuie folosefte 1 in sens, dar nu in conversade.
A doua exceptie esle faptul ca o alta definite a lui „a incerca"
esle de „a testa." Aceasta este o folosire legitima. Dar avand in
vedere zedle de ori cand folosefti cuvantul „a incerca" in ttecare
A, ioarte purine, daca este niacar una, au sensul de a „ testa." Ded
in loc de a folosi cuvantul „a incerca" pentru acest sens legitim,
foloseftc un altul, chiar mai bun fi mai precis. Nu Jncerca” un
alt ziar, ci „dtefte” altul. Nu „incerca” o alia niafina; „condu” o
aha mafina.

197
 MIN'I RA SLH1CI1NS 1‘ IVfi l A

„§TF.RGE”

Cand incepe o redama la tin medicament pentm raceala

p persoana care vovbe$te sputie .Data viitoare cand racip...",
gandepe-te imediat la cnvantul „§TERGE". Card cineva ip
spline: „Nu arap prea bine”, imagineaza-p imediat cuvantul
„§TERGE”. Imagineazi-p ca re aflt in fata calculatorului.
Vizualizeaza aflrmapa negattva pe ccranul monitorului.
Selecteaz-o si „$TERGE-0”. Pentru ca nu vrei ca aceste sugestii
sa aiba impact asupra minpi tale subconpriente. Cuvantul
„STERGFT este o comanda pcntrvi mintea subcon$tienta de a
ignora ceea ce tncmai s-a spus sau ai vazut.

„ a n u l e a z A”

foloseste acest cuvant la fel ca mai sus. Da putere acestui

cuvant tmaglnindu-pi o marc firma luminonsa afi^and
intermitent cuvantul „ANULEAZA” cu culori vii,

„REA1.1ZAT”

Orice om are uneori de indeplinit catc o sarcinacare pare prea

mare. Ai ajuns vreodata lasem ctu p ai gasit birou! plin de liartii
care trebuiau rezolvate imediat? Sau ai ajuns acasa dc la scoala cu
cateva feme lungi pe care trebuia sa le faci in noaptea respective?
Majoritatea oamenilor se autosugestioneaza cu aBrmapi negative
de genul „Voi reup vreodata sa termin?” sau „Nu le pot face pe
toate!”
Imagineaza-p in schimb cuvantul ..REALIZAT.” Este o
afirmape foarte buna care descrie lucrul px- care il vrei in momentul
prezenL Ceea ce vrei este ca aceasta sarcina sa fie ..REALIZATA”.
$tii ca va fi „RFAI.IZATA” pur p simplu apucandu-te serios de
treaba in loc de a te autocompatimi. Daca simp ca ai prea multe
de facut, purp simplu imagineaza-p cuvantul „ REAL IZ AT" Apni

198
 Lf.ctui saptf:

incarca afirmapa imaginandu-ti ca dnnsezi pc uil birou curat sau

predand proiesorilor temele realizate.

„TRECE”

Emile Coue relutu despre succesul extraordinar al acestui

procedeu in cazul bolnavilor de cancer. El le cerea sa spuna:
„TRECE” de zece ori, cat de repede puteau. El s-a gandit ca atunci
cand un pacient spunea acest cuvant scurt cat de repede putea,
mintea conpienta trebuia sa se gandeasca sa msicasca, p nu la
in(elesul a ceea ce restea. Astfel, sugestia ..TRECE” intra in mintea
subcon stiema.

„VINDECATW

Folosepe acest cuvant pentru orice boala, ca de exempli! o

raceala sau un neg.

„SCHIMBA”

Cand esti Ingrijorat de ceva, sau ai un gand negativ care-p tot

da tarcoale, gande$te-te la cuvantul „SCHIMBA”. Gandepe
„SCHlMBA” p apoi gande?te-te la altceva. Te pop gandi numai
un singur lucru la un moment dat, deci pop alege la ce sa te
gandepi Schimba-p gandurile $i exerseaza-p capacitatea de a
gandi pozitiv. Gandefte-te la ceva fericit p ceva ce-p va atrage
atenpa, ca de exemplu retruirea unci vacant deosebite,

„ AMORTIT”

Gand iti prinzi degetul la u$a map mi, reaepa ta este sa gandepi
si sastrigi „au” Acest „au" denota durere p nudurerea p-o durepl
In schimb, obi?nuie$te-te sa reaeponezi prin cuvantul
„ AMORJIT!”

199
 MlCTFA U1ICON3TfEN'M

„NORM AL”

Cand Ri prints degtiul la u,>a de la marina, corpul ran

reaqioneaza trim Rand fluide ir acea zona, Iticru ce produce
umllarea ei. Adeseort umflatura este mai rea decal lovitura, asa
ca folose^te aceste cuvinte iin premia „ AM OR J I T " >i
..NORMAL!”

„U S C A T ”

Data simi(i ca incepe sa-Ji curga nasul, gande$te-te la

cuvintele „USCAT" $i „NORMAI..” Asociaza „USCAT” cu ceva
viu. Aminle^te-ti seen a cu care incepe filmed Pacientut Englez.
Eroul zboara cu avionul la in&ltime joasS pe deasupra de$ertului
Sahara. Nu se vede nici unna tie vegetate de la un orizont la
altul, numai nisip. Aceasta inseamna USCAT.

„P R IN D ”

Vrei sa til treativ? Gandeste-te la cuvantul ..PRIND”.

Imagineazi-ti ca „PRINZ!” idei din aer le introduci in cap.

REZUMAT

Mai sunt iriulte altc cuvinte care pot fi folosite ca

afirmapi dintr-un singui cuvant. Un cuvant poate fi foarte
puternic pentru tine daca ii atribui anumite conot;Jii, De
exemplu, vrei ca mintea con§tienta :ji cea subcon^tienta sn
coopcreze. Gande$te-le ia cuvantul jM PREU N A ” $i
imagineaza li doi Oameni tmbi ap^andu-se, o echipa de volei
de dona persoane demonstrand eficicnta lucrului in echipa, sau
doi taietori de lemne folosind unul din vechile ferastraie
manuale, pentru doua persoane. Acum de fiecare data cand te
gande^ti la ..IMPREUNA", activezi $i intarejti afirmatia $i le

200
 -&CTLA S^FTF

reamintc^tj minjii constiente$i minliisubconsdente sa lucreze

JM PREUNA”

PARABOLH

Pentru a intari $1 mai mult afirmafiile de un singtu cuvant,

creeaza o parabola asociata lor. Paraboiele se intiparesc in
mintea subcon^tienta mai bine decat cuvintele simple sail
imaginile statice. Ele aduc tn^elepciune si energie la nivel
subliminal. Scriitorii $i povestitorii au foiosit dintotdeauna
paraboiele datorita tmpacmlui lor, O data ce auzi o parabola
plina de semnificatii, mi o mai inti niciodalii.
lata un exemplu de parabola ce poate fi folosita cu
afirmatia ..IMPREUNA”,

„Un ferrnier area o suta de boi, dar aces tin nu voiau

sad are campul, oricdt de mult ii hatea a i bichil. Intr-o
zi, ferinierul a descoperit ca unul din boi putea vorbi.
Boul i a spus ca ceilalp boi nu voiau sa lucreze pentru el
pentru ca le dadea comenzi contnuiicLorii, ii batea si mi
le aprecia eforturile. Fermi cm I a devenit mai intelept $i
mai bland. El i-a adunat pe boi pe camp. Le-u explicit ca
daca vor munci „IMPREUNA" cu el, el le va fi
recunoscator, va impart] recoltacu ei, si ii va adaposti in
grajd in timpuI iernii grele .p lungi. HI a adaugat ca aralul
nu va presupunc nlciun efort daca ei ii urmau
instructiunile si luctau .jlMPREUNA”. Impreuna ei emu
mult mai puternici decat singuri. Boii I-au ascultat si
fermierul si boii an dus o viatii plina de prosperitate."

Acuin cand te gandesti la cLivantul JM PREUNA” el se va

impregna mai adanc in mintea subcon$tienta. Crearea propriei
tale parabole va inserrma mult mai mult pentru mintea

201
 M im t f .a m i r o o n s t i f m t a

subcon$tienla decat una care a lost creata de altcineva.

lata tin exemplu de parabola pentru a elimina bagajul Jr
exces, precum ranchiuna, invidia, regretele, dorintde
neimplinite, deciziile neinspirate etc.

„Un batran cu chipul trist $i chinuit merge a

printr-nn sat, El atragea ntentia satenilor deoarecc ducea
cu el foarte multe obiecte. Un haietd, care nu stia ca nu
era politicos sa intrebe, 1-a oprit pe batran si 1-a intrebat
de ce ducea in spate o soba de lontS. ,,A," a spus batrSnul.
,.De fapt nu am nevoie de ea acolo unde merg $i este $i
foarte grea. O las aid." Barbatul a mai mers putin $i apoi
o doamna in varsta 1-a inrrebat daca avea intr-adevar
nevoie de fierul de coafat pe care il avea aga^at de brail.
„Nu. nil am nevoie de el. Nu $tiam ca era aici," i-a spus
el. $i J-n dat cu draga inima fierul de ondulat. Pufin mai
tarziu. un t.inar s-a apropiat de d si 1-a intrebat daca vrea
sa ii vanda nicovala pe care o purta pe cap. „Ma
obi^nuisem atat de mult si o port, incat am $i uitat ca este
aici", a spus batranul. „Ji-o daruiesc, pentru ca sunt fericit
sa scap de ea." Batranul a trecut prin sal diberandu se de
tot ceea ce nu Ji era necesar d ritmai ii produces
suferinta. Pana la iegirea din sat s-a elibcrat de toate
poverile. El le era foarte recunoscator celor care 1-au
ajutat sa-$i dca seama ca purta lucruri care ii daunau ?i ii
ingreunau viaja. Mersul s5u era mai u$ot si chipul ii era
luminat de un z<tmbet larg, cum nu mai avusese de ani
de zllc. A fluierat tot drumul spre casa, unde a trail dupi
aceea mulp, multi ani. $i a avut o viaja fericita, Jmplinita
d inflpritoare."

202
 I R I IA SAPTK

SUBSTITUIRFA

„Gande$te-te mereu la line a^a cum li-ar placea sa Hi." in

cea mai mare parte a timpului, gandirea pozitiva este ceva u$or
cle facut. Dar sunt momente cind apart o problema sau o boala
Care i(i acapareaza gandurile. Tine minte ca po(i gandi numai
un singur lucru la un moment dat $i ca mintea con^tienta are
liber arbitru. Deei po(i alcge la ce sa te gundesti. lati cateva idei
de tolosit atunci dind ai probleme sa- ti aperi miniea con^tienta
de gandurile negative.
1 n primul rand fa toate activitalile directionate pe care ti le
aminte^ti. Nu intrerupe Ciclul Natural: Energie Idee
Activitate Directionata Odihna -» Energie-> F.lc. Faptul de a
realiza ceva pozitiv are doua avantaje. Arzi energie intr-un mod
constructiv, in loc sa o suprimi, $i faptul de a face ceva pozitiv
iti da sentimentul ca detii controlul asupra situafiei.
in al doilea rand, de fiecare data cand mintea ta con$tienti
are tending sa revina la gandul negativ, realizeaza o substitute:

• Imagineaza-ti o afirmatie pozitiva „dintr un

cuvant"
• Vizualizeaza un simbol, precum o fata fericita.
• Vizualizeaza o scena fericita, chiar un loc unde ai
trait momente fericite.
• Intoneaza o fraza pozitiva, ca de exemplu „Sunt
fericit" sau daca esti o persoana religioasa, „Dum nezeu
este puterea mea.”
• Canta un cantec fericit.
• Trimite iubire cuiva sau unui grup.
• Gandeste-te la o poveste sau o fablll3 potrivita.
Inventeazi o paraboli adecvata.
• Stimuleaza ti Centrul Bucuriei.

Nu ai nicio scuza s i ie Iasi prada ganduriior negative,

 M IN T S * SURCON$ rEN" 1'A

ACOPERIREA

Acoperirea se folose$te pentru inlocuirea unei antipatii,

frici, sau obicei rail cu unul pozitiv. lata cum opcreaza. Intra In
starca alfa. lmagineaza ti lucrui care nu iti place, sa spunem, sa
fii bloc at in trafic. Acum mic$oreaz5 acea imagine pana la
marimea unui timbru. Apoi imagineaza-p o scena sail
experientd plScuta. inearrii scena pi acuta cu eniotii puternice.
Mcnpne gandul pozitiv cateva secunde $i apoi repeta secventa
de trei ori. Data viitoare cand e$ti blocat in trafic, sistemul
nervos nu va reacpona negativ deoarece el va asoda situapa cu
sentimente pozitive.
O alta varianta este de a scrie lucrui care te deranjeaza pe
o foaie de hartie. Include ochii, intra in starea alfa, $i apoi
vizualizeaza ceva foarte pozitiv §i fericit. Apoi deschide ochii §i
privestc ce ai scris pe foaia de hartie. Repeta acest lucru de trei
ori. Acum, cand lucrui negativ se petrece, el va ft asociat cu
emotii pozitive astfel ca nil te va mai pcrturba §i il vei putea
privi obiectiv.
Aceasta inetoda este utila pentru a stapani atracpa
nesanatoasa spre anumite lucruri ca de exemplu homboanele
de ciocolata. Inchide ocbii, intra in starea alfa $i vizualizeaza o
muljime de bomboane de ciocolata. Apioi micsoreaza imagine,!.
Acum vizualizeaza ceva de aceeaiji culoare ca ciocolata dar care
esle ilezgustStor. Simte mirosul greu. Simte textura cleioasa $i
nepIScuta. Gusta daca ai curai. Numai la acest gand ti se face
rSu. Simti c3 iti vine sa vomiti. Repeta de trei ori.
Anthony Robins, guru I gandirii pozitive, descrie utilizarea
acoperirii pntin dit’erit. El sugereaza sn-p imaginezi menial o
scena cu lucrui pe care vrei sa-l schimbi. Sa spunem ca vrei sa
schimbi obiceiul de a manca prea mult, ip imaginezi ca
manSnci lacom, ca tin purcel. Vezi cat e$ti de dezgustator
imbucand lacom mari inghitituri de mancare. Simp senzatia de
greats care apare dupa ce ai mancat in exces.

204
 I.FCTIA >A RTF

Apoi, in partea de ios din dreapta a ecranului tau menial,

piaseaza un ecian foarte mic. Peacelecran mic vizualizeaza-te
tnancand cat trebuie *1 pkcand inainte de a te simti prea plin.
Te simp bine pentru ca manand astfel. Simp $i gande$ti ca e$li
sanatos. Te vizualizezi mancand decent. Te vizualizezi
oprindu-te inainte de a li plin. Te simti bine pentni ca de\ii
controlul Apoi mare$ti hr use lnicul ecran pozitiv $i il la$t sa i!
inlocuiasca pe cel mare, cu tine mancand lacom. In timp ce faci
acest lucru, spune tare ..gaaaata." Repeta intregul procedeu de
trei ori. Robins spune ca rostirea cuvantului „gaaaata” este
import an tii.

JUCARF.A UNUI ROJL

Jucarea unui rol este un instrument important pentru

mintea subcon$tienta. Am mentionat del a documenrarul de la
PBS in care un profesor spunea ca hipnotismul inseamna dear
jutarea unui rol.
Pcarld-ie ca cum are o valoare uria^a. Atunci cand joci
un rol, talul este logic. A? putea sa-|i cer sa crezi ca mana ta este
lipita de antebrat. Acest lucru este ilogic $i incredibil. Ar ti
imposibil sa crezi a$a ceva. Dar data iti cer sii te porfi ca f cum
mana Li-ar I'i lipita de uiuebra), ai putea face foarte u^or acest
lucru, Jucarea unui rol nu necesita couvingere sau credinfti.
Aminte^te ti ca minteasubcomjtienta gasejte modulitati de
a realiza scopurile pecare i le dai. Deci daca te simfi hist, ii dai
tnintii subconjtiente scopul de a fi trist. A fi trist nu este ceva
bun §i ar trebui sa nu-ti dpre$ti sa ramai in acea stare. Dar sa-i
spui minjii subcon^tiente ca e?ti fericit ar putea fi cesa
incredibil pentru tine. Daca este incredibil, atunci te-ai temede
espcc. Aeeasti tea mil de e$ec va invinge probabil ivinfa ta de a
fi fericit (I.egea Efortului Livers).
Dar pop sa tepurti ca ft cum ai ii tericit. Pretinzand ca e$ti
fericiti vei alinge douii scopuri. Unul, ii vei da minpi

20?
 MlVTEA SURCr>N$TlEVTi

subconjtiente scopul de a fi fericit. Doi, celulele corpului vor

trimite neutrotransmitatori la celulele creierului spunandu-i
creierului ca e$ti fericit. Atunci creierul va deveni fericit, $i, la
randul lui, va trimite neurotransmi^atori care ip vor face trupul
fericit. Zicala din popor „Prda-te ca e$ti fericit $i vei fi fericit”
este adevarata. Stiidiile au aratat ca neurotransmipitorii circula
in ambele sensuri. Cand esti fericit, mintea subcon^tienta
trimite mesaje catre corp pentru a fi fericit. De asemenea, cand
corpul se poarta ca $i cum ar fi fericit, celulele corpului trimit
mesaje creierului ca efti fericit.
Este mai u$or sa joci un rol c&nd te simp rflu decat sa crezi
ca e$ti sanatos. Daca nu ii dai mintii subcon$tiente gAndul,
scopul de a fi bine, ea prime$tc atunci scopul de a te simp rau.
Deci invat a sa TE PORTI CA §1 CUM...

EXERCITIU - JOC DE ROL

ROL - MINTEA CON$T[ENTA/MINTEA

SUBCON$TlENTA l u c r a n d Sm p r e u n A

Inchide ochii.
Intrd in starea alfa... 3... 2... /... „ALFA’'.
Privcfti in sus intr-un tinghi dc 20 degrade ft vezi un punct ritic
ncgru.
Vizualizezi punctul apropiindu-se fi dcvenlnd din ce in re rnai
mare p&nd ce efti incpnjurat de el. tnconjurat de tntuneric, le
gdndefti cd le ajli intr-o camera neagrd.
Acesla csic sanctuarul Idu... un loc unde gdndefti cu energie
armonicd... energie cu un singur scop... A id pofi fnlocui
obiceiurile relc fi ellmina cnwfiilc negative.
Actmt imaginca:d-(i o scend intr-o said de spectacole.
Tu efti regizorul fi privefli din said.
Pc scend, te vezi pe tine. F.fti an actor.
^ Apoi realizezi cd exista doi „tu“ care joacd._____________

206
 I.HCT1A SAPTE

' LAik J este d ir ija t d e m in te d c o u ftie n ld ; celah ilt e s le g h id a t ^

lie m in te d su b co n ftle n U i.
Ele nti se inlekg.
Nu se aseulid redprac.
Sunt chiar in conflict... nu coopereazd deloc.
Atinted ta conftienti1 da cotvcnzi iar mintea subconftientd le
ignord.
Miutcci subconftientH (tie cd poate face nidi de mulle lucruri,
dar mintea constientd este criticd fi sdcdttoare.
Minted conflientd ffie ce esie mai binepetltrn carp, dar minted
subconftienld aefioneazd numaipe baza de emofii.
Vczi mintca subcotiftienid mattedmifuarle mult numnipenlru
cd ntdncarea are gust bun.
l(i vezi corpul simfindu-sc riiu, nutnai datoritd cmo(iilorfalse
fi negative.
A( v&zut suficient ca regizor, fi acunt slrigi hat&rdt: „Stop!
Ajunge!" Apoi spui:
Ajtmge... nu mai vreau id vad p tnterpretare atdl dc jainied!
De acunt tncoio vpj doult, mime canfUenta ft mmle
subconfiientd, trebuie sd tucrafi fi 511 uc{iona(i impreund... ca
0 cchipa.
De acttm tncoio trebuie sd camunicafi constructiv fi cu iubire.
De acum inmln vo/ doud va iubifi... esle ceva natural.,,
aptirfinefi acehthifi trap,
De acum incolct amAndoud trebuie sd cooperafi cu iubire penlru
bincle vosiru suprem... pentru binelc corpului vostru... fi de
asemenea pentru binclc cclorlalfi.
De acum incolo minted coitflientd va ft fefut... darea esle un
fef iubitor... altruist... care arc in vcdcre nutnai binele min(ii
subconftiente ft al corpului sau.
De acunt incolo, mimea conftientd trebuie sd intrefind numai
gfinduri pozstivc, sdndtoase In limpid orelor dc veghe.
Mintea conflientd vorbcftc ntereu cu inintea subconfticntd fi o
ghidcazd, fi ii dii scupuri positive, bine gdndite.
Mintea subconftientd indeplinefte cu phi cere flecare scop cal
mai rapid f i sintplu cu puthipi.
Af?mcri subconfticntd mettfine carpuisdnatos fi vital... toaic

207
 MrWTEA 5URCr>NJTTFXTA

vechile emofii negative sunt acum dizolvale fi indcpdrtatc. '

Minted confticnld fi minted subconfticntdfuzioncaza din non
intr-un singur corp.
Acutn mergi spre corpul hilt fi inlrd in el.
Privefte prin odtii hit fi vezi see ini din jur.
Simliprietenia dintre minted coiiftienta fi minted subconftientd
care lucreazd impreund... cu iubire.
Simfi cd hmiea este ntai buna datoritd accstci schimbdri.
Privcfte-tc pc tine minted cotiftientd fi tnintea subconftientd
acfiimdnd inipreuna spre binele tdu.
Poartd-te ca fi cum ai puled vindeca orice rdu sail situate care
apare.
Pourld-lc ca fi cum miracdlele arft ceva obifnuit in viata la.
Poarta-tc ca fi cum m/ntea conftienld arputea realiza orice cu
ajutorul minfii subconftiente... poartd-te ca fi cum nimic ntt
esle prea dificil de indeplinit... poartd-te ca fi cunt ai incredere
absolutd... pura fifermd. Poartd-te ca fi cum mate acestca ar
ft normale.
Acum vizttalizeazd tut nor plin de iubire, de un alb pur,
deasupra capuhti tdu, reprczentdnd iubirea, care este energie
annonied de la sursa iinicA.
Acest nor coboard peste linefi te invaluie, atdl pe tine cAt fi tot
ce se ajld in jttrul tdu.
Efti ana ett tine ittsufi... te simfi complet.
Acum total este invdhut intr-a lamina auric.
Aceastd lamina auric reprezinta armonia... armonia dintre
minted ta conftienta fi minted subconftientd... armonia dintre
tine fi lutnea exterioard... dintre tine f t sinele tdu.
Simte aceastd lamina fi poartd-le ca fi cum ai fti absalut sigur
cd aceaslA Utmonie este de acum inainte at tine.
Acum intoarce-tc in camera ncagrd.
Vezi intunericul dizalvdndu se fi devenind un punct negrtt
deasupra capalui tdu.
Vezi punctul negru eslompandu se fi disparand la distantd.
1...2 ... te simfi revigorat fi inldrit...3, efti pe deplin treaz.
Dcscliide ochii fi zdmbcfte.
Eftiferlcit, vlbrezi fi cfli plin de energie.

208
 L ecjia opt

M E T O D E DE F O L O S I R E A
MINTII SUBCON$TIENTE,
PARTEA 3
 L e c j *i a opt

METODE DE FOLOSIRE A MINTII

SUBCONSTIENTE
i

METODA CLASICA

Inainte de a descrie „Metoda Clasica” de conditional,

trebuie sa mai explic alte dona instrumente ale mmfii
subcon$tiente: „stimulii” $i „derularea instantanee.”

STIMULI I $1 RASPUNSURILE CONDITIONATE

Ivan Petrovici Pavlov a ca^tigat Premiul Nobel pentru

celebrul sau experiment privind retlexele conditionate. Pe§i
multi cititori sunt familiarizati cti acest experiment, el este atat
de important, incat ii voi prezenta din non.
Pavlov ii arata mancare unui caine inlometat. Cainele
saliva. Dupa ce i-a aratat de cateva ori cainelui infometat
mancare, el a inceputa sa suite dintr-un clopotel de t'iecare data
cand ii arata mine area. D upi ce a sunat din clopotel de cateva
ori in timp ce ii arata camelui mancarea, cainele a devenit
..conditional” de clopotel. Dupa ce cainele a tost conditional de
clopotel, de fiecaredata cand Pavlov siina din clopotel, cainele
saliva chiar $i fara mancare.
Cu alte cuvinte, raspunsul de a saliva la vederea mancarii
a fost transferat sunetului clopotelului, ceva ce nu avea nicio
legatura cu mancarea sau foamea. Nu exista nicio legatura
naturala intre clinchetul clopotelului si salivare.
S i presupunem ca o t’etita este martora urmatoarei scene

2ii
 M j NTT;a StraCOS'fTIFNTA

intens emoponale. Mama sa vede un <;oricd in bucatirie. Ea

tipa p incepe sit alerge prin bticatarie urmarind foricelul cu o
matura, p loveste un scann. Pentru feli(a aceasta scena este
foarte vie >>i emotionala. Dupa treized de ani, cand ea vede un
pitied, reflexul ei conditional se declan$eaza $i ea tipa si incepe
sa se agile.
..Stimulii” sunt ca iconitcle pe ecranul nnui calculator. Ele
sunt scurtaturi (shortcuts) pentru programe mal lungi. lata un
exemplu de t’olosire a unui stimul, Una din cheile de acces la
niintea subcon^tienta este intrarea in starea alia a minpi. Si area
alfa este obtinuta in urma trecerii printr-un program lung de
relaxare, precum cde prezentate in lecliile antcrioare. In timp
ce erai relaxat p te allai in starea alfa. ai fast conditional la un
stimul, intr-un caz acesta Hind cuvanml „ALFA”. Dupa ce ai
realizat aceste exercitii de caleva ori, ar trebut sa devii
conditional la(i de acest cuvant. Dupa ce ai devenit conditional,
nu mai trebute sa lolo.sepi intregul procedeu pentru a intra in
sUiea alfa. Doar fblosepi stimuli]). Inspira adanc, expira,
viziializeaza p spune-p cuvintul „ALFA” p tred peste
procedura de relaxare. E$ti in starea alfa.
De cate ori este necesar intregul procedeu de relaxare
pentru a te conditions? Orice nm este d iter it. Unii oameni se
condiponeaza dupa nuntai catcva ori, in timp cc pentr u altii
este necesar un timp mai Sndelungat. Mai mult, condiponarea
ar trebui sa lie repetata periodic. Nu exista aid reguli
prestabilite. Ghideaza-te dupa ceea cc simp", sail, data lrebuie,
intreaba ti niintea subconpienta daca comtiponarea a reupi
(vezi Lectia Cinci).
Un alt stimul care a fost iritrodus in exercitiile de
condiponare este atingerea degetulni mare de degetul aratator
pentru a te relaxa. Nu este niciun motiv $a fii tensionat, chiar
p pent™ pupn timp. Nici macnr un diet nu ip incordeaza
intregul trap. LI ip folosepe numai muprhii necesari pentin a
efectua cursa. Orice tensiune suplimenlara este daunatoare.

21 2
 L s CJIA-OPT

Degetiil mare $i dcgetui aralator se ating in mod natural de mai

mulle ori pe /.i. De fiecare data cand se ating. corpul isi
ream in teste sa ramana rdaxat.
Norman Cousins a scris o carte in care descria cum s-a
vindecat de o boa Ia fat a! a folosind rasul pentru a-si stinuila
sistemul iimmitar. El s-aextemat din spital $i a liters la un motel
unde a privit filmulete amuzante. Rasul i-a stimulat sislentul
imunitar fi, evident, I-a impiedicat sa devinii deprimat.
Depresia afecteaza sistemul imunitar.
Cousins nu a folosit un slimul, dar ar fi lost o idee buna sa
o taca. Sa presupunem ca de fiecare data cand viziona un film
comic el privea de asemenea
simbolul unci fete fericite . Dupa
ce s-ar fi conditional fata de fata
fericita, ar fi trebuit numai sa-si
imagine/.e. sau sa vada, o fa (a
fericita, pentru a-$i stimuli!
sistemul imunitar. Ar fi putut
elitnina necesitatea de a urmari
un intreg film. Ar fi putut apoi sa
atarne imagini cu fete fericite acasa, in marina §i la birou. De
liecare data citnd o fata fericita i-ar fi aparut in fata ocliilor,
sistemul sau imunitar ar fi fost stimulat.
Un experiment similar a fost realizat pe .foareci. Un grup
de soared a fost injectat cu o substanta chimica care le-a
stimulat sistemul imunitar fi au lost condi(ionati sa miroasa
camfor. Un all grup a fust injectat cu o substanta care It sliibea
sistemul imunitar fi ei au fost de asemenea conditional sa
miroasa camfor. Astfel ca ambele grupuri au fost conditionate
la acelafi stimul dar cu react'd opuse, una de a slimula si cealalta
de a inhiba sistemul imunitar.
Apoi foarecii din ambele grupuri au fost injectati cu
substante cliimice care provocau cancerul, Cand au fost
injectati cu substantele care produceau cancer, ei fost de

213
 M intiu suRowyntwrA

asemenea expusi la mirosul tie cam for. §oarecii conditional

sa-!fi stimuleze sistemul imunitar prin mirosirea camfornlui an
rezistat cancerului. Cei care au fost conditional ca acela$i miros
sa le inhibe sistemul imunitar s-au imbolnavit de cancer.
Un stimul, de exemplu, pentru increderea in sine, ar putea
1i o fotografie a lui Teddy Roosevelt. () alta, pe care o folosesc
eu, este o fotografie a unui pin spinos. Programul meu de
sanatate, care dureaza 15 minute pentru a-1 citi, este conditional
de o fotografie a unui pin spinos. Pinii spinosi au pentru mine
o semnificatie special a. Ei traiesc mult $i supravletuiesc in
condijii extreme (altitudine inalta, frig, cAldurS $i seceta).
Pentru mine, ei sunt o imagine a sdndtavii- Stimulii sunt mai
buni daca au valoare em otional!
Stimulii pot fi cuvinte, imagini, culori, $i acfiuni, ca de
exemplu atingereadegetelor sau clipitul. Sunetele si mirosurile
pot fi de asemenea folosite. Eu folosesc de asemenea culoarea
verdc ca stimul pentru programul meu de sanatatc. De fiecare
data cand vad sau m i gindesc la culoarea verde, programul
men de sanatate este stimulat. Si vad culoarea verde de sute de
ori pe zi.

DERULAREA 1NSTANTANF.F

Einstein este renumit pentru a fi spus: „Timpul este relativ.

Un minutpare 10 secunde card ai in brate o fata dragu t! zece
secunde par un minut cAnd e^ti asczat pe o soba fierbinte.”
Timpul este asa cum ii percepem noi.
Pritna data cand mergem cu marina pe o ruta noua, aceasta
ni se pare cumplit de lu n g ! Aceasta deoarece totul este nou.
Suntem expu$i la mii de stimuli nefamiliari. A doua oara cand
mergem pe acelusi drum, pare mai scurt. Aceia^i stimuli evoca
mai pujine inipresii noi pentru a umple timpul.
Tinipul relativ poate fi cliiar mult mai evident in mintea

214
 I.FCPAOPT

subconstienta. Acest lucru este ilustrat de un experiment

realizat la o universitate din partea de vest a Statelor Unite. Un
grup de studenti au fost hipnotizati si li s-a cerut sa culeaga
fructe dintr-un anumit numar de copaci. Nu am detaliile
experimentului, dar sa presupunem ca era o livada de 100 de
piersici si lie care copac avea 10 piersici.
Prinia data cand au cules piersicilc au avut nevoie de, sa
zicem, 10 minute. Experim ents a fust repetat cu aceea$i
studenti. A doua oara, ei au cules fructeie inlr-un minut.
Experimentul a fost repetat a treia oara. De aceasta data
studen^ii au cules aceea^i cantitate de fructe intr-o secunda.
Lecron relateaza un experiment similar. El a hipnotizat o
doamna i-a cerut sa revada filmul Pe Aripile Vdntuliii in
minte, un film emop'onant pe care ea il vazuse de mai multe
ori. Cand termina de revazut tilmul, ea trebuia sa i$i lase in Ana
sa cada, in semn ca terminase. Ea a liisat mana sa cuda aproape
imedial. Lecron a trezit-o $i i-a spus ca ii ceruse sa revada
ititregul film. Fa a spus ca a$a a tacut!
O data ce un tipar neurologic este intiparit in creierul
nostru, precurn reamintirea culegerii frnctelor dintr-o livada
sau un film emotionant pe care 1-am vazut de caLeva ori, mintea
noastra subconstienta poate revedea intregul tipar intr-o
fractiune de secunda. Acea.sta este „derularea instantanee.”
Vom folosi in aceasta lecpe in avantajul nostru aceasta
caracteristica de comprimare a timpului care este derularea
instantanee.

p r e g At ir e a

Eu cred ca conditionarea dasic-a este cea mai buna metoda

de a introduce progrante fundamentale in mintea noastra
subconstienta, precum sanatatea, succesul $i trasaturile de
personalitate. Condi^onarea clasica este u$oara dar necesita
 M tK T E A SUSCGNIJTIENTA

mai mult timp d e c at site metodc, deoarece afirmatiile trebuie

sa He pregatite. In primul rand, trebuie sa revenim a supra
catorva aspecte. In mintea subconstienta programed nn se
schimbii; ele se inlocttiesc. Mintca subcon^tienti poate accepta
numai unul din doua sau mai multe concepts ca flind adevarat.
Daca mintea subconslientl a tost condi|ionata sa creada ca e$ti
timid, atunci trcbtiie sa-ti condiponezi mintea subconstientS
cu nn non program - care sa p aduca echilibru <;i incredere in
line. Daca mintea subcon^tienta a fosl programata ca vei raci o
data sau de mai multe ori in tirnpuJ iernii, sa ai o durere de cap
in cordijii de sixes, p ca e^ri predispus sa p se faca ran, aLunci
trebuie sa-ti programezi in mintea subcon$tientaconceptul de
sanatos, energic, vioi p a valid nn sistem imunitar care este
puterric $\ te mentinesinatos.
Daca cineva are 50 de ani, mintea sa subcon^tienta are
probabil 50 de ani de conditionare fata de un concept pe care
acum il consider! adevarat. Pent™ a depa$i acesti 50 de ani de
conditionare intr-o perioada foattc scoria, este necesarS o
nietoda foarte eficientl Conditionarea trebuie s i tie realizata
in starea alia, folosind o afinn.itie cuprinzatoare, $i ea trebnie
sa tie repetata pan! cand devine gandul predominant din
mintea subcon$tienta.
Va trebui sa realizezi procedeul dc mai multe oi i pentru
a-(i conditiona mintea subcon^tienta fata de noul concept $i
pentru ca el sa devina mai puternic decat cel negativ care exist!
deja. Orice om este diferit, astt’el ca nu exist! reguJi privind
numarul de repetari de care ai nevoie pentru a-ti conditiona
mintea subcon?tiedta sa nccepte noul program. Sugestia mea
este s5 realizezi procedeul o data sau de doua ori pe zi, limp de
o saplamana, apoi o data pe saptamlna timp de o luna, apoi o
dal a pe luna timp de un an, $i apoi o data sau de dona ori pe
an.

lit)
 L e c t ia o ft

PASUL UNU - SCRTE O AFIRM ATIE

At'ii malia ar trebui sa tie sul’icient de cuprinzatoare pent ru

a acoperi toate aspect ele noului concept pe care il doresti in
mintea subcon$tienta. Eti am scris de exemplu o a lirrn atie
generala pentru „sanatate" care este prezentata la sfar§itu!
acestei lectii. Afirmatia are peste $apte pagini lungime. Starea
de sanataLe este important;), ;;i de nceea Lrebuie sa fttn siguri ca
inlocuim orice concept negativ din mintea subcompienta cu
until po/.itiv §i sanatos.
Folose^te afirmapn din aeeasta leepe ca un punct de
plecare. Ajusteaz-o nevotlor tale: sctifteaz-o sau
imbunata^e^tc-o. Fqlose$te imagini care an o anumitii
semnifica(ie pentru tine. De exemplu, ednd afirini capacitatea
dc tilt rare a rinichilor tai, poti folosi una din umiatoarele
imagini. Daca e?ti chimist, tp pop imagina un laborator
sofistkat de cbimie cu n tehnologie de filtrarc complexa. Daca
etjti o gospodina, ip pop imagina ca strecori sue dc portocale
printr-o strecuriitoare pentru a indepSrta samburii si miezul.

CUVTNTELE

Cuvintele sunt, in general, instrumentde minpi con$tiente.

Ele sunt instrumente pentru a ere a o atirmatie pentru niintea
subcon$tienta, Deci tine minte ca acestc cuvinte sunt folosite
pentru a ev oca imagini si senlimente. Foluse§te cuvimele pentru
a descrie aepuni si pentru a pitta scene vii care sa evoce emotii
puternice.
„ Su nt sanatos” este frumus dar ceva p recum ceea ce
urmeaza este mult mau bun:
,,Mu v|d mergand radios si sprinten printr-un pare
rnagnific pi in cu (Tori viu col orate. Tree pe Ianga pansdute
galbenc cu tulpini delicate $i narcise albastre cu lulpini

217
 M in i a wm! ■ in rni-vTA

puternice. Pastil meu este rapid §i ma simt de parca a^; pluti.

Iubesc viata $i ma bueur de ea din plin. M i bucur de
frumusetea narurii. Ma simt una cu Datura. Simt forta vital a a
vie^ii travershmiumi Irupiil co ni$le micu^efiilgere cedanseaza.
Sunt fericil. Am pe chip un zambet larg in timp ce merg, $tiind
cS sunt viu $i ma simt bine fi sunt plin de viafa sanitate.
Eericirea ?i buna mea dispo/i[ic tmi stimuleazi sistemul
imunilar. tmi viztializez celulele vorbind unele cu altele $i cu
mintea mea subccm^tienta la m id telefoane mobile. Le
null (limesc celulelor pentru ca vorbesc cu sistemul meu
imunitar si pentru ca raman sanitoase $i funcfioneaza spre
binele meu al corptiku meu.
„VatI globule le albe cum patruleaza prin corpul meu
pentru a ma proteja dc bacterii straine, virusi. $i once altceva
care ntt se afla acoio pentru binele meu. Atunci cand observe
tin microb nedorit, cle il ataca $i il anihileaza, mjfacandu-i pe
top indivizii rii care apar in raza lor vizuali. V-td maerofagele
ca pe ni^te aspiratoarc foarte pu tern ice care vin p cura|a locui.
Vad cum ele imi menpn singele pur sin at os. Sistemul meu
imuttitar are u memorie mi as a care recunoa^te mil inane de
substante strains pe care celulele sistemului meu imunitar 1c
elintina imediat ce ncesten intra in singe, Sistermil rneu
imunitar este extraordinar. tl iubesc. li mul turn esc.” (hi poti
aninta sistemul imunitai dandti i o forma si o voce, Apoi vei
putea vorbi direct cu el.)
„Simt cum inima mea pompeaza sangele prin corp u$or si
lira efod. Simt ca inima mea este puternica plina dc fortS.
Vad corpusculti care hranesc fiecare celula. Ea pompeaza cu
bueurie singe $i hrana pentru fiecare celula a corpului men.
Acum ii mull urn esc inimit mele pentru ca m i serve^te cu
devotament. Vizualizez ca inima mea zamhe$te. Este fericita §i
ii place sa pompeze hrana spre toate celulele mele. Arterele si
vasele mele sanguine sunt deschise $i flexibile. Sartgele pe care
il poarta duce spre ioate celulele p organele rude hrana de care

21 8
 t.F.CTlA OPT

au nevoie pentru a functiona la modul optim, Sangcle meu

curaia toate de^eurile pentru a pustra sanatatea celulelor. Imi
binccuvantez inima $i sdngele pe care il pompeaza,,." etc.
Multume^ie-le $i binecuvanlcuza toate ceiulele, organele,
oasele, >i loL ce exists hi corpul tau, Infrtimusejeaza!
Exagereaza! Einotioneaza-te! Lauda -le! l.asa-te dus de val. Uita
ce ai tnvapu la $coala. Afirmatia ta nu trebuie sa fie logica. Nici
tnacar nu trebuie sa tie corecta grarnnticaL Trebuie doar sir
acopere tot ce-(i poate vein in minte $i trebuie s5 re faea sa i>ezi
St sa simji tot ce spui.

FU REALIST

Fii intirazner in ceea ce vret sa intreprinzi, dardaca nu e?ti

realist ri$li sa te descurajezi $i sa-p pierzi increderea. Chinr daca
i(i place aa joci tenis, dai e$ti un jucalui tie miiia a duua $1 ai
72 de ani, ar fi nerealist sa-ti propui sa ca^tigi un campionat la
Wimbledon. Cauta excelenta, nu perfect iuneu.
O excepfie de ia a fi „realist” este vindecarea unei boli. Eu
cred ca orice este posibil in ceea ce private sanatatea. S-au lacut
studii despre vindecarile spontane. Aeeste vindecari spontane
s-au datorat unui proces mental, $i nu unula medical. Un studiu
realizat de Elmer ^i Alice Green, a aratat c3 factorul comun al
vindecarilor spontane din studiu era o schimbare de aUtudine.
Folose^te aceste inetode, dar nu le utiliza in locul asistentei
medicale de specialitate. Folose§te-le in com hi nape cu aceasta.

FOLOSE$TE TIM PU L PREZENT

Mintea subconstientd functioneaza numai in prezent

Cand spui: „Ma voi face bine", te vei face bine maine, dar maine
nu ajungc niciodata pan a aid. Maine este la o zi distanfi.

219
 MlNTEA SUSCOKSTJFVrA

„Ma voi lace bine” afirma tacit ca acum nu epi bine. Deci
aceasta afirmatie ii da mintii suhcon$rienre scopul de a nu fi
bine acum.
Da-i minpi subconsticnte scopul de a f i bine. Spline p
vizualizeaza-te ca fund bine acum - oricare ar fi starea ta
prezenta.

GANDESTF. POZTTIV

Mulfi guru de succesfolosesc uneori afirmatii negative. Hu

as argurnenta, totup, ca atirmapile negative nu ar trebui sa fie
folosite niciodata, p i|i voi oferi mai multe motive in sprijinul
acestei idei.
Vizualizarea a ceva negativ estc adeseori difieila.
Tmagineaza-p de exemplu o fraza de genul .-Michael Jordan nu
a jucst astaT.i" A vizualiza pecinevn nefarflnd reva estedificii
Unii psihologi cred ca mintea subcon^tienta nu vede
cuvantul ..nu". Astfel, daca spunem „Nu-nii e leami” mintea
subconpienta aude „mi e tea mad
Pe de alta parte, o alta $coala crede cS orice cuvant
adjectival cate se ufla in fata unui substantiv il accentueaza pe
aces la in mintea suheonstienta. Daca au dreptale, alunci „nu”
din Nil-mi e team a” accentueaza cuvantul „teama” in mintea
subconpienta.
O data ce spui sau vizualizezi un cuvAni asociindu-1 cu
ceva, este dificil sa nip acel cuyant. Include ochii, relaxeaza-te
p imagineaza-p urmatoarek: Lisa camerei in care te alii se
deschide p in camera intra un defant roz. Elefantul poarla o
palarie caraghioasa de carnaval si stifla dintr-un corn, Elefantul
tapaie prin camera p te ealen pe picior, [board Acum uita de
elefant. Nu pod. D aci d-ai imaginat scena foartc viu, nu l pop
uita pe elefantul roz p caraghios, iubitor de petreceri.
Un rege lacom a promis o avere celui care i-ar fi aratatcum

220
 LtcTiA opr

si transforms nisipul in aur. Un vrajitor istet afolosit nil $iretlic

pentru a face sa se creada cit transfbrmase nisipul in auv, F.l i-a
dat apoi regelui o metoda falsa pentru a realiza acest lucru. Dar
vrajitorul i-a spus regelui ca nu trebuie sa se gandeasca
niciodata, dar absolut niciodata la cuvantul „ abracadabra" in
timp ce transforma nisipul in aur Bineinfcles ca regele nu-$i
putea scoate acest cuvant din minte de fiecaredata cand incerca
sa transforme nisipul in aur, Astfel, nu putea da vina pe vraj itor
pentru e$ecul sau.
De aceea nu lolosi Iraze negative ca „Nu-mi e teama”,
pentru ca accentuezi faptul de a-ti fi teama ?i introduci,.teama”
in minte. Este la fel de usor sa spui >,Sunt mcrezator $i sigur pe
mine” Motivde de mai sus ar trebui sa te convingasa loiose§ti
iiuniai afirmapi pozitive.

Eli PRECIS D ESC R fPT IV

Cand iti imagined ceea ce vrei, fii foarre precis. Imaginea

pe care o evoci spunand „Ma vad avand o niapni noua” este
mat slaba decat cea in care spui „Vad noua niea marina. Este o
limuzina Volvo S70 cu -1 up. Simt presiunea din degetele
picioarelor in timp ce lovesc cauciucurile. Mii vid la volan.
Tapijeria este din piele bej. Simi mirosul de pieie noua. Pornesc
radioul/ CD player ul iji aud stereo muzica de Beaties la cele
pise boxe. Ma vad conducand pe autostrada 66. Ma minunez
de cat de silenpoasa este marina mea. Vad peisajul pe fereastra
ma$inii. Tocmai am trecut pe langa un hambar to$u...” etc,

PERSON ALIZF.AZA

O alirmape scrisa cu cuvintele ta le estc mai buna decat una

scrisa de altcineva. Cuvintele p imaginile zugravite de tine vnr
 MINTEA «l:isCON?T!FNTS

avea mai multe conotapi semnificapi pentru tine. Vnr avea

mai nuilta putere. Copiaza afirmatii, dar adaplea2a-le $i
personalizeaza-le. Infiizeaza le a i sentimentele si atitudinile Idle.

ACT1VTTATEA I n CO N D ITII DE STRES

Vizualizeazi-te facand ?i fiind. „Sunt echilibrat in oricc

condipi. Acponez curajos in situatii de urgent;! Sunt dinamic $i
acponez. Ma vizualizez calm, sunand la Departamentul de
Pompieri. Tmi adiic nminte unde se afla extinctorul si acponez
stingand focul. Ii indemn pe toji ceilalp sa iasa afara din casa. !i
vad pe cei din jur admirandu-tni calmul >i acpunile pline de
curaj. Ma simt sigur pe mine...” etc.

FOLO SESTE T1 TOATE SIM TbRII.F.

Foloseijte cnvinte care te fac sa auzi, stl mirofi, set gu$ti p sd

jnnfi. „Vad priviroa intelegatoare pe chipul $efului meu atunci
cand ii cero marire de salariu. Ochii ii sciipesc $i imi zambe$te
spunandu-mi ca fac o treaba foarte buna. Simtca plute.seatunci
cind imi mare$te salariul si primesc p o prima. And cum ma
felicita si imi spline ca merit toate acestea. Simt gustul sampaniei
si bulele de add gadiEindu mi nasul in timp ce eu .?i sopa mea
bem pentru succesul meu

FII EMOTIONAF.

Emotia este energie. Entuziasmeazi-te. „Sunt atat de

emoponat, incat imi curg lacrinii pe obraji... Cn draga inima...
Ma hucur... Plin de entuziasm... Simt cu putere... Sunt ataaitde
fericit'’ etc.
T)1
 1.ECT1AOPT

PERM ISI V SAU AUTORITAR?

O afirmajie permisiva este „Tc poll relaxa” sail ,, Acum le

permit bra^dor m elesa se relaxeze." 0 at’irmatie autoritara este
„R daxeazate!” sau „Ordon bratelor m de sa. se reIaxe ze aeum!"
Ambele sunt etkiente. sugera ca modul permisiv este mai
bun daca da rezultate. Daca mintea subcon ^tienta no se
conformeaza, atunci folose$te metoda autoritarS. Mlntea
subcon$tienta trebuie sa se supuna, dar tu vrei sa stabiliti o
rdape bazata pe iubire. Prietenii sau iubitii nu-?i comanda unul
altuia; nu este nevoie sa o faca. Pi lucreaza impreuna din
necesitate si respect rectproc.
^>tin pe cineva care nu re itse a s .t-s: determine mintea
subcon^tientl sa coopereze. A intrat in stare a alfa $i $i-a mustrat
mintea subcon$tienta pent™ ca nu era cooperant a. El i-a spus
cii era absalut necesarsa cooperezc petltru binele amandurora.
Trainu in acela$i corp si era in interesul lor sa mentina corpul
sanatos. Sanatatea emofonala depindea de i'aptul de a ti unRi.
Conflictele interioare nu sunt benefice, produc stres £i simt
reproductive. A continual dtteva minute; era o dlsculie de la
suflet La suflet. El a spus ca timp de cateva zile dupa aceea „n-a
tost in apele lui”, dar apoi mintea lui con$Tienti $i cea
subcon$tienta au inceput sa se inteleaga foarte bine.

PASUL DOl - ATA$EAZA UN STIMUL

Ata$eaza un ^factor declarator” afimiatiei tale. De fiecare

data cand iti conditionezi mintea subcon^tienta, ata^eaza-i un
stimul. Eu am folosit culoarea verde ca fiind un stimul pentru
Sanitate. Aproapede sfar^itul afirmaliei spun: „De ilecare data
cand vad sau imi imaginez culoarea,.VERDE", aceasta afirniatie
este intarita si susfinula are elect. De fiecare data cand vad
sau ma ganderc la culoarea A7P.RDE”, aceasta afirmatie create.
223
 MlNTSA &’BCON?TrcNTA

se im cnsifica, cstc encrgizat5 din nou $f din nun."

Am ales culoarea verde deoarece eu o asociez cu viafa*
cre^terea $i sanatatea. Am agiital o loaic de hartie de culoare
verde In dulapul meu. Dupa o vreme mintea mca con$tienta o
ignora, dar mintea mea subconijtienlii o vede de mai multe ori
pe zi. Din fericire culoarea verde exista din abundenta, astfel
Ca aiinnapa mea esie energizata de sute de ori in fiecare zi.

PASUL TREI -
IMPLANTEAZA TI AFIRMATIA

Iti poti implanta afirmatia in mintea subcon$tientd in doua

moduri. Unul este sa intri in starea alfa §i sa o rite$ti cu voce
tare. O vezi, o roste$ti §t o attzi. Comanda-i minp'i subcorejtiente
sa-(i accepte afirmatia $i sa 51-0 instt^easca pe masura ce
patrimzi mai adanc in starea alfa. Apoi inrrS mai profund in
starea alfa, suficient de profund incat sa nu mai fii con sen t.
Atunci ciind nu mai e$ti co n sen t, mintea con^tienta nu mai
poate interveni.
Cea de-a doua metoda este sa i|i inregistrezi afirmafia.
D ata nu te-ai condition at sa intri in starea alfa inlr-un timp
scurt, include ^i o procedure de relaxare la inceput. Porn este
CD player-ul si intra adinc in starea alfa. Intra in starea alfa
folosind cuvantul ..RF.I.AXAT". Acest procedeu (de la sfarsitul
Lecpei Patru) folose?tc cuvantul „somn“. Nu vei adormi, dar vei
intra adiinc in starea alfa $i nu vei mai fi con sen t. Nu exists
tin cuvant care sa insemne „a intra adanc in starea alfa sau teta
$i a deveni i neon client”, a$a ca suntem obliga(l sa folosim
cuvantul „somn". Mintea subcon^tieitta $tie ce vrei datorita
(ifteptdrilor $i a credinfei tale ca vei intra profund in starea alfa.
Tnfrarea intr-o stare de somn este foarte buna deoarece atunci
mintea con$tienta nu mai poate interfera cu sugestiile.

224
 Lectia opt

PASUL PATRU - REP ETA REA

Repeta aftrmajia in fiecare zi timp de o sapt&mana, in

fiecare saptamana timp de o luna, in fiecare Iuna timp de un
an, $i apoi in fiecare an.

PASUL CINCI -
GRUPAREA AFIRMAJIILOR

PtRi economisi mult timp grupand afirmaRile si folosind

metoda „derularii instantanee.” O sugestie de grupare ar putea
fi folosirea unui fruct, a unei flori sau a unei cnlori diferite ca
stimul pentru tiecare afirmafie. De exemplu, pop folosi:

* Un mar pentru
„ Afirmatia despre
sanitate”
* O para pentru
„Succes”
* Un ciorchine de
struguri pentru
„Relatii”
■ O banana pentru
„Abundenta”
■ Un fruct de pa­
paya penlru „Hrana"
?i obiceiul de a inanca
corect.

Dupa ce te-ai condifionat fafa de ace$ti stimuli, ei pot fl

activaji in mintea subconjtienta in c&teva secunde. Intra in
starea alfa $i vizualizeaza-te punand fiecare fruct pe rand

225
 MINTEA SIJFCONST1EWTA

intr-un co$, sau mai bine, ie§ind dinti -iin com al abundenlei.
De fiecare data cind te atli in stare a alfa, rezcrva-fi cateva
secunde pentru a vizualiza fiecare t'ruct $i astfei ai repet at cinci
atirmatii in numai cateva secunde.

EXERCITIU PENTRL AFIRMAREA

STARII DF SANATATE

Acest exempUi este o a fir marie generala. Scopul ei este

sa-ti aduca mintea subcon$tienta in prim plan $i s i o satureze
cu sugestii despre o sanitate excelenta. Folose$te aceasta
afirmayie ca punct de pornire. Adapteaz-o pcntru a exprima
propriile tale emotii .si sentimente despre sanitate. Modific-o,
adauga-i noi sugestii, elimina anumite por^ioni - fa-o si te
reprezinte. Te pofi gindi la mai multe par^i si functii ale
corpului tall pe care vrei s i le intirc^li ?i sa le binecuvSntezi.
Dar aminte^te-p sa folose^ti fraze care evoca luerari pe care le
po^i vizualiza. O sanitate bund ar trebui sa fie priviti ca ceva
natural $i continuu.
La inceput este inserati o tehnica de relaxare pentru a te
conduce spec o stare alfa profunda, Daca poti intra in starea
alfa in cateva secunde folosind un stimul declarator, poti
elimina acea portiune din afirmajie. Apoi inregistreaz-o,
asaza-te confortabil intr-un scaun $i porne^te player-ul. San
a$aza-te confortabil intr-un scaun, intra in starea alfa, cite^te
afirmalia cu voce tare, pe masura ce re scufunzi mai profund
in starea alfa, spune-(i c i aceasta afirmatie este imipaiita in
ntintca subcon$tienta la toate nivelele si pentru orice varsta.
Apoi folosefte cnvantul declan^ator „RELAXAT” pentru a intra
in starea alfa in care esti incomjtient.
 LSCJIA npj

AFIRM ATIA PENTRU SANATATE

Sunt pe cale s<l experimentez a stare de profundd "N

relaxare. Deoarece stnrca de relaxare imi face bine, alua aflept
acest procedeu pentru a intra in stdrile alfa fi tela. imi place fi
daresc sentimental dc mulfutnire pe care mi l da. Aid vdd
intr o stare de beatitudine fi bucurdndu-md de ca. Relaxarea
Uni faceJihirte bine. Ea md regenereazd fi md energizeazd. Me,f
clibereazd de tensiuni fifacilheazd buna circuiafia a energiilor
in lante pdrfile trupului meu. Carpal men attltcipeazd aceastd
senzatte fi dorefte sd se relaxeze, profund, tot mai profund fi
natural. Pleoapele mi se inchid in mod natural fi simt o tmdd
dc caldtird invaliiindu-md din cap pdnd in pic ion re.

Acunt devin conftienl de respimpa men, Observ cd ea

devine mai lenta fi mai profundi. Imi imaginez cd pot chiarsd
t'ad moleculele de aer pe care It- hispir. Vdd fi ft h i cd fiecare.
nwleculd este energie... energia vietii... fiecare moleculd confine
energiafortei viefit. Vdd aceastd energie ca pe niflc mid scan lei.
Vdd utt cdtnp de m id sedntei. Acesle sedntei microscapice intra
in plamdttii meifi md energizeazd... ntd intinere.se... md umplu
cu energie pozitivd fi vitalilate. Aceastd energie vibreazd in
mine. Vdd energia mtrdnd in pldmdnii met fi fund purtald spre
toate celulele corpului meu. Corpul men a UildmpinA cu
bucurie fi ofolosefteplin de inedntare. li multumescfortei vietii
pentru cd inti energizeazd fi inti intinereste corpul.

Ccttid expir, vdd moleculele de aer duednd in afard

reziduttrile.,, energia negativd... tot ce mi mai am nevoie. Cdnd
expir, vdd un nor de culoare cenufie iefind din corpul meu.
Acesle molecule de aer paarld de asemeneci in afard orice
tensi uric fi neliniftc, fi simt cd md relaxez... fin d din ce in ce
mai mulfumil de corpul fi viafa mea.
V ______________________ _________________________ J
111
 M i n t t . 1 s ’ iB ro > 3 sn e n t a

f Acum ma viztializez pe mine insumi mergand pe ^

/armul unei msule tropicalc. Apa csle calma. Tentpent turn cste
perfecta pi o adiere bldndA vine dinspre ocean. Citteva a sapat
hi nisip un fel de scatm eti spa tar. Ma a$ez in acel loc fi simt
nisipul cold $i moale mdngdindu-mi corpul. F.ste afa de bine
doar sa ramAn afczat fi sd ma relaxes... uit cat era minute de
gandurile despre viaja mea... nil de ele si pur fi simplu traiesc
in acest moment... nit de etc fi pur fi simplu sunt conflieut dc
acum ft de frit muse tea din fur. Taatc grijile fi gandurik despre
zhta de mdine ft despre ieri dispnr din mi) itea mea. Hu sunt aid
fi accasta clipa este singurul moment ctl timpului din mintea
men. Uni las ochiisapriveased narii cumulus de deasupra mea.
Imi dau seam a cat sunt de mart. !fi schimbA forma iucontinuu.
MA amuz imaginandu-mi de ce-mi amintefleforma lor.

Penlru a ma bucura fi mai mult de acest moment, fi pentm

a intra intr-a stare mult mai profunda, naturala ft
binef&cfitoare a niinfit, meI relaxes acum fi mai mull, hi limp
ce observ norii, simt cum corptd meu devine din ce in ce mai
greu. Este sentimental rclaxarii complete. Ma bitcur dc scena
din fata mca... norii albi fi ondulafi, valurile line, orizoniul
indepArtat, fi eulorile relaxanle albastrc-vcrzi ale oceamtlui.
Observ ca respira\ia mea este mai lenla, in ritnnd valtirilor care
spalA tAnnul.

Devin acum confident de picioarelc inch fi le las sa se

rclaxeze de doua ari mai mull. Imi deplascz acum atenfia spre
fese, folduri fi spate. Le rogcu bldnde(e pe fiecare sa se relaxeze
mai mult. Facdud aceasla simt greulatea carpuhu mat crescdnd
pe massird ce muschii met elimina oricc tensiune, se relaxeaza
fi devin moi... tot mai tnoi. Acum k cer brafdor fi mainilorsA
se relaxeze. Simt cum imi cad urncrii datorita greutatii excesive
a brafelor. In cele din urma le cer capultii fi umcrilor sa se
V _______________________________________________ J
 l.rC T I.i OPT

f relaxeze cnmplet l'i imi ascultb. Mufchii gdtuhti fi eefeiA

sunt acutn relaxa/i fi lipsifi de tensitwi. I.iniba mea sc relaxeazd
fi vocei2 ilia interbrul meu tace. Mil sum atdddt de bine.

Acum aftept cu nerdbdare aceasid ajinuntie Nu esie

ne'Cesar ca minted cortflientd sa a audit. Aceasid afiniici(ie,
aceste sugestii despre sdndtate se atfunda addnc in minted mea
subconflientd ficcare parte a ei - profund fi natural. Canalele
neuronale care sunt create acum sunt singitrele tnele adevaruri.
Sniit acest hicnt cu putere. Simt aceashi etnafie inhirind
canalele aceslei afirmapi din creierul meu. Minted tuea
subcovftientd acceptd cu bucurie aceasta afirmafie ca fiittd
singund adevarfi acest adevar invinge toate celelaltegdnduri.
con cep l ii fi sentiments despre sdn&tate. Min tea men
subcon ftienld a acceptd deoarece este spre sdndtatea fi binele
nostra Pe mdsurd ce and numardloarea de la 10 la 1, alttuec
pe an nivel teta din cc in ce mai profund. I0...9...8... tot mai
jos... tot mat addnc.., 6 . . . 5 . . 3 . Sunt intr-a stare teta
profunda, fi md scufand acum tot mai adanc in ea. 2...I. sunt
la nivelul cel mai profund. Acum accept cu incdntare afirmafia
unndUire.

Minted mea donsiientd s a esiampal fi minted

subcoriftienld iese la suprajafd pregdtiid fi nerdbddtaare sd
accepte acestc afirmatii. Md vdd mergand radios fi sprinter
intr o frumoasd gradina plina deflori viu colorate. Tree pe
Idngd pansetufe galbene cu tulpini delicate fi narcise albastre
cu tulpini puiernice. Ma simt vesel. Simt furnicaturi in tot
corpul daioritdfarta vietii Jin mine. Stint foria viepi a hinelui
fi sdndtdlii curgdnd prin trttpul ft mimea mea. Ma sin it una cu
natura. Simt fi vddforia vietii din corpul men ca o calcium dc
energie vibranta. Pastd meu este rapid fi md simt de pared
plutesc. lubesc viafa. Md bucur de ea din plin. Sunt fericit. Vdd
\ _____________________ _ _ ______________________)
 \fINTT.A SliKCONSTIENTA

f pe cliipul men tin zdmbet larg. I'afcsc ftiind cd sunt viu fi ^

mii si ml bine, vital fi piin de energie. Merg hotdrdi, Md vdd
bucurdndu-nul sii Jin acliv. Faptul dc a f i activ md face sit mt5
simt bine j;i inti face bine. Actlvitatea met nwnfinc sdinilos fi
tdndr. Stmt exp res in viefii mcreu reitmaite fi iufloritoare.

Minted men subconftienId este arum pc deplitt rcccptivd la

loate sugesliik pentru trap, mintc fi sdndialc. Mintea mca
subcaiiftientd acccplil nttmai sugestii pozitive fi rare sunt spre
binele men supretn. Aceste stigestii lucreaza in minezifi noaple,
24 de ore pe zi penlru a tita face mai puternic fizic fi
emotional... mai sdndtos fi mai fericit. F.le lucrcazd in mine in
timp cc trupul cste treaz sail doarme, in orice moment. Arum
fac ca sugestiile urmdtoarc sd devina ale mele. Minlea mea
subcanflienta le acceptd cu bucuric peniru sdndtatea fi
bundstcirea minfit mele cmifiieitte si a mintii subcotiftiente.

Gdndesc mi null htcruri pozitive. Md iert penlru lot ce am

fdcul trupului men in trecui. Magdndescla triipul men numai
afa cum vreau sdftc. Md gdndesc la trnpul mett numai a fa cunt
estc in minlea mea - intreg, pur, sdndtos, vigtiros, activ, plin dc
viatd, debordand de cncrgicfi avdnd ogreutate normala. Dccid
sd mdndnc brand sdndtoasd fi sd mdndnc ttumai cat cste
tiecesar pentru a-mi menfine eel mai inalt nivel de energie fi
sdndtate. Md vdd mdncdnd alimentc sandtaase fi in cantitdti
mici. Evit zaharul fifain a aibd. Md bucur dc ceva dulce din
ednd in cand dar numai in cantitdti mici. Md vdd refuzand o
a dona bomboand. Conirolcz cu tifurinfd cantilatea dedulciuri
pe care o mdndnc. Refttz sd continui sd mdndnc numai pentru
ca mdnearea arc gust bum Fit contmlcz caniitatca de m&ncare
pe care o mdndnc. Am o dicta echilibratd, complctd. Md vdd
mdncdnd. mullc legume fi frucle crude fi ridicditdu-md de la
masa dupa cc am mancat sufkient. Md oprese din mdneat cu
V ________ _________ )
2 JO
 Lectia o n

mult inainU■ det• a nu

zece minute sit md sinil plin, fi de aceea md opresc cu mull
inainte de a md situli plin In masd. Corpul meu evitd mdncarea
preagrasd. M l unit bine cu mdndncacum pentru a-mi pAstra
sdnalatea optima, inti da un sentiment dc autocontrol. Ain vdd
avdttd energie din abundenfd. Vdd aceastd energie vibrand fi
pulsdnd prin corpul meu.

Nu este important ce am gandit in trecut. Md eliberez de

Unite conceptele grefite despre nuincare fi sdndtale fi inldtur
efeciele lor asupra men. Acum met vdd fi md simt ca fiind
sdndios fi radios. Simt acum energia viefii pulsdnd prin corpul
men. Fiecare celula, fiecareglands,Jiecare mufchi.jiecare organ
este acum inundat de idata ft vitalitate. De acum incola md vad
mereu ca fund sdndtos fifericil. Gdndesc mtmai poziiiv despre
mine insttmi.

Existd o inleligenfa in mine care m a emit din doud celule

niititele. Aceastd inteligentd ftie cum sa-mi farineze oasele,
earned, organelefi creierul cu care gdndesc. Aceastd inteligenfd
ined trdieste fi opereazd in fiecare celiiln a trupului meu.
Aceastd inteligenfd dorcftc foarle mult ca eu sd fiu sdndtos fi
sd Irdiesc o viola utild fi fericild. Accasid inteUgenfa se afid in
spatele tuluror activitafilor ccrpului meu. Ei ii place ceea ceface
fi ate fericitd md serveasca. Ea este activS infiecare secunda,
in jiecare zi din viata mea. Aceastd inleligenfd inti oferd tot ce
am nevoiepentru a rdtndne sd/nitas. Inti inzestreazd corpul cu
un sisteni imunilar cure md tnenfine sdndtos fi lupta cu lop
microbii straini care inlra in corpul meu. Ea ftie cum sd
opreased sdngerarea unei tdieluri, ftie cum sd o vindece fi sri
facd sd creased o pick notta. AceasUi inteligentd care imi umple
intregul trup poate produce orice substanta de care are nevoie
corpul meu pentru a rdtndne sdnatos fi plin de viatd. Ea site
V

’31
 M bM LA sm e o > v $ n r N T \

corpul men. Aceasta inteligc nfd miliaza fi monitorizcazd

miliardele de funcpi care sc petrcc in fiecare sccundd a viefii
male in tnipul men. Apclez la accastd intetigenfa pentru a ma
mentine sandtas fi viguros. fi permit acestei cimoafteri
interioare sa Increzc pentru bmidst area mea fizied fi mentald.
ii mulfumcsc acestei intcligen(e inlerioarepentru cd rnd servefte
atdt de bine, ti tmdlumesc tnereu fi mereu fi ii transmit iubire.

Sunt rclaxat fi calm. Trupul men sc odihnefte. Relaxarea

ii permite sdngelui men id circule liber prin trup. Vad fi simt
cum sdngele men curgc prin carp purldnd substanfe nutritive
proaspete cdtre toate celulele. II vizualizcz purtdnd tat ce an
nevoie celulele mele pentru a rdmdne sdndloase. Vad in minte
cum sdngele men duce minuscule fructc fi legume fi alte
alimente. sdnatoase spre fiecare celiiid. Vad de asemenca cum
sdngele meu adund fi ducc cu el reziduitrile. El imi men line
celulele sdnatoase fi corpul pur. Celulele vechi, obosite, pleacd
cu dragd Inima din carpttl meu, astfcl iticdt in cl ram an doar
celulele sandtoase fi tinere. Acum sunt polemic fi viguros. Ma
simt bine. Md v&A dims dud plin de bucuric. Simt iubirc in
fiecare celuld. Chiar vizualizez inimioare rofii, reprezentdnd
iubirea, pulscmd fi curgdnd prin venele ntelc, binccuvantdnd
ficcarc celuld. Sdngele meu curgc liber chiar fi prin cea mai rnied
vend, li mulfumcsc sdngelui mat pentru cd imi mentine celulele
sdndtoase infiecare parte a trupului meu. Ji midfunwsc pentru
cd produce mii de noi celulc sanguine inftecare ntiiuii, penlrit
a mentine curgcrea induntru a substan(elor nutritive fi
etiminarea Uiafarda reziduurilor. Vizualizcz cede o fa\d fericild
pe fiecare cctuld a carpului mcu. Celulcle tnclc sunt fericitc fi
iubite. Le trimit nutnai energie pozilivd sub forma gandurilor.

Sistemul meu imunitar estc extraardinar. El line tninlc mii

y
 L f.c t i a o p t

f fi mii de microbi nedori(i ( j ind intdlnefte vreuuul, el >s

triniite ntesaje minfii mete subconftiente fi minima men
subcanftietUd trimite o armatd de globule albc, put amice, T fi
R. fi m int arsenalului situ. Aceste celule distrug toate celulele
nesdndtoase fi tofi microbii. Sistemul imunitar trimite apoi
acolo macrqfagele pentru a curat a locul. Esle un si stem
miraculos fi lucreazd penint mine 24 de are pe zi, in mad
automat fi natural. Visualizes aceasta zona ca u n c&tnp de
rdzboi - un rdzboi impatriva tuturor lucrurilor care nu an ce
alula in nicittn carp. Vizualizez aceasta act itine ca pe un joe
video. Personajele bune spulberci fi salveazd lumen de
personajele rele. Vad omukti Pac Men care alcargd prin venele
fi arterele melefi uianctnai toate celuleie nedorite, nesdndtoase,
fi microbii. li mutfumesc sistenitdui men imuttUar pentru
munca extraordinary pe care o realizeazd 24 de ore pe zi, an
de an.

Fericirea men sporefte fi aceasta ii permits sistcmului men

imunitar sa actioneze cliiar fi mai eficienl. $tiu cd slitdiile
medicate au demonstral cd buna dispozifie fi voiofia fntdresc
sistemul imunitar. De aceea ;jiti menfitt intr-o stare defericire
ft bund dispuzitie. De fiecare data ednd sunt foarte fericit
vizualizez simbolul Felei Fericite. Asociez simbolul Felei Fericite
cu fericirea. De aceea defiecare data ednd vad sau ma gdndesc
la o Fata Fericitd, sistemul men imunitar eslc revigorat, intdrit
fi cnergizat. De fiecare data ednd vdd sau visualizes o Fa{d
Fericitd, sistemul meu imunitar este regenerat fi energizat.
lefele. Fericite md menfin intr-o stare de sdnataie fi bine.

Actim imi vizualizez in into. Esle un mufchi puternic fi

rezislent. El pompeazA continuu fi cu put ere intreaga zi, zi dupd
zi. li mulfumesc inimii mele pentru cd trimile sdnge in fiecare
celuld din corp. li mul(umesc pentru cd bate rilmic fi cu for {a.
v _____________________ _ Z _____________________ J
233
 M INTEA SUBt.ON'ST1HVTA

f O vdd at pe un metronom care past reazd mercu un ritm ^

perfect. Itiimii nicle ii place sd pompeze sdnge fi a face cu
bucurie. !mi imaginez ca inima mea estejucdufd fi fi place ceea
ce face. Chiar pat vectea an zdmbet in mijlocui ei. Ea pompeazd
sditgcfericitd fifdrd efort. Ea pompeaza sdnge care-mi purified
si energizeazd enrpul zi fi noapte. Vi tnitifumesc pentru cci nta
serveste atal de bine.

Toatc venclc care aduc sdnge spre iuirnd sunt relaxate fi

curate. Inteligenfa care existd in mine nu lepennite celulelorsd
se cattdensezc fi sd sc grupeze pe perejii accsiar vene. Ele sunt
larg deschise. Lc vad ca pe nifte litburi de plastic. Vad sdngele
ctirgAnd prin ele fdrd eforl, purtAnd oxigenui ddtdtor de vial a
fi substanfele nutritive spre tnimA, care la randul ei le
niulfumefte.

Acum mdfacciUzez pc planuini. Chiar vad fi and fi strut

mari caniUdti de acr intr&nd fi iefind din ei. Vad aerul care intrd
cafiind o energie alba, vibranda. Aceasta cnergie cste preluata
dc sdngelc men fipurtatd prin inlregul trap. Pldmdnii mei aduc
inaunlru fericifi accastd energie incaniinuu. Pat sd a vad fi sd
o simt. Aceasta energie tmi produce furnicaturi fi md
invioreazd. Simi cd intregul nieu trap vibreazd de energie. Ma
simt mai odihnit si mai vital cu fiecare respirafie. Respirafia
lentd, cgald, profunda, md rclaxeazd fi md reconforieazd. Siml
o stare de bine reconfortantd. Simi pace in trupul men. Le
mullumescpldtnAnilorpeiitru a) imi aduc viaid fi energie.

Branhiile mele sunt larg deschise fi ignord toji poluaniii care

intrd si ies o data cu aerul. Accfti invadatori straitti microscopici
sunt pur fi simplu ignorafi fi li se pemiite sd inlrc fi sd iasd. Ei
sunt lipsiti de forth fi sislcmul men imunitarti ignord deoarcce
ei fac parte din media fi sunt inofensivi pcnlru mine.
V ____________________ _________________________ J
234
 I .ECflA OPT

' Acum tiduc put ere fi armonie in sislcnuil meu 'N

digestiv. Slomacul rttett esle pulernic, elastic fi se reface
cantinuu. Stomacul men digerd lirarta cu ufurintd. Imi men\in
o aiitudine fcrlcila in limp ce mdndnc, deaarece aceasta ii
permiie siomacului men sa lucreze mult mai eficicnt. Imi ajut
stomacul, men(inAndu-mi a stare veseld fi oplimistd. Transmit
aceastd aiitudine veseld fi oplimistd stomacului meu in limp ce
mimdnc fi dupa ce mdndnc, in limp ce el digerii mdnearea,
Vizualizez un laborator softs Heat cu eprubele, sticlede distilat,
flacoane fi tot fetul de alte lucruri folasile intr-un laborator
biologic bine dotal. Sistemul meu digestiv produce substanlele
chimice neccsare pentru a digera ftrana fi ii permile sri treaca
in sdnge, care o poarld la loate celulele din trupul men. Toale
celulele primesc acefti nuirienti sub forma de care an nevoie.
Sistemul meu digestivface loate acesteafdrii efnrt fi at bucurie.
li multumesc fi imi binecuvdntez sistemul digestiv.

Vizualizez un cuptar special care arde at puterc induntrul

meu, Vizualizez acum acesl cuptor. V&dfldcilrile. Vad nuanfe
rofii, portocalii fi galbene in fl&cdri fi in reflexiile lor care
danseaza pe pere(i fi pe lavan. Simt cdhiura. Mufchii mei
metaboiizeazd nutrien(ii. Hrana este ulilizata peniru a deveni
energie. Aceasld energie existd Utloldeauna din almndenfd. Vad
pe cineva avdndgrijd dc cuptor. F.sie minted mea subconslientd.
Observ cd mi conteazd cal de mult combuslibil este introdus in
cuptor, tot este ars, determindnd flacdrile sd danseze lot mai
sits fi mai s trained or, Recunosc fi asociez cuptond cu
melabolismul in con timid desfdfurare din corpul meu.
Combusiibilul esie hrana pc care o mdndnc, iar Jldcdrile,
frumoasele fldcdri care danseazd, semnified energia. Hrana pe
care o mdndnc cste Iransfarmald in energie dinamicil,
vibratorie. Mimic nu este stocat. $tiu cd minted mea
subcmiftieutd controleaza fiecare celuld,fiecare organ fi fiecarc
\ ______________________ __________________________ /
 M[NTT.A SUBCONi rN !A

f gbwitii din corpul meu. fmi amtrolcaza ft rcglcazd 'N

metabolismul. Privese din non in Joe fi vdd tin pat tie tdciuui.
hi limp ce dorm noaplea, accfti lucittui ard, diberdndu-nu
trupul dc adariilc in exces. Hrana in cxces esie and. ColorHie
in cxces sunt arse fi transfnrmalc in cdldurd. Minlca mea
subcoiifticntd pdslreaza nunrnl cc estc nccesar pentru sdndtatea
fi bundstarea inea. it muffuntesc sistemulul digestiv fi minfii
mele subcorifliente pentru cd controlcazd aceste process fdrd
efort fi cu bucurie.

Sistemul men excretor lucreaza in armanie cu sistemul

digestiv. Toate defeu rile sunt eliminate din sdngele men fi sunt
prelucrate in intestine, lntestincle imi furnizeazd substanfe
nutritive fi permit alimentehr care nit suni necesare sd le
traverseze ufor fi fa r a efort. fi rmdtumesc sistemului men
excretor pentru cd lucrcazd ft: armonie cu sistemul meu digestiv
fi pentru cd elimind toate toxinelc din trupul melt. Pentru a
ajuta acest proces beau mulld apd. Md vizualizez lintind in
main1 tin vas de 2 litri. Este gol pentru cd am bant toatd apa.
Apa imi face bine. Resping bduiurile carbogazoase <i beau in
schitnb apd plaid. Cand md gdndcsc sau vdd o attic sau slicld
a i bduiurd acidulatd. vizualizez simbotul mini cere cu o Hide
care il taie. De acutn irtcola prefer apa. Corpul men esie coniptts
in proporfie de 70% din apd. Aceasld apd dm trup arc ncvoic
sdfte tot timpul inloeuita fi rcinnoitd. Apa din carpal meu esie
ca un magnet care atrage apd proaspatd. De aceea simt mereu
nevoia sd beau apd.

Imi vizualizez ritucliii cafiind cel mai desavdrfil filtru creat

vreodata. Eifillrcaza cu bucurie nnpuritdtile din fluidele care
imi hrdnesc carpal. Vizualizez apd murdard treednd prin
rinichii tnei fi icfindpura fi transparenid. Rinichii imi menfii
fluidele corpului curate si pure. Le mulfumcsc fi le transmit
V_________________ _____________________ J
236
 I.ECT1A OI>T

f itiiriru sub forma itiwi nor alb, pulsdnd dc cncrgic. N orut~\

ii inconjoarS fi ii revigareazd fi ii infuzeazd cu vitalilatc.

Acum le mulptnicsc articuiapilor mcle pentru cd nut

servcsc atdi dc bine, fi mulfumesc inleligenjci din mintca men
subcortftimd care Ic ofen1 lubrifianfi. Acum nul vizualizez at
a potttpd de nlei ungdndu-nti gemmehii fi foidurile fi toate
celelalle articulapi cu un lubrifiant special, extraordinar.
Articulapile tnele sunt actun agile p funeponeazd foarte ufor.
Vdd a per nit A Hit re oasc fi lubrifiantul patruude in aceastd
pernipi fi le permile artkulapilor sA se miflc liber, fard efort fi
Ufor. li mulLumesc inteligentei dirt minted men subconftientd
pentru cd incnpne in bund stare aceste peniife, permit (imi
articulafiihr tnele liberc sd sc miftc itfor fi fdrd efort.

Vizualizez toate organeie lucrand tmpreuna eu Inteurie fi

iubire. Ne dam seama ca lucrum at totn pentrii corpul nostru,
spre binele fi bundstarea noastrd. li mutiumesc mintii
subcariftiente pentru cd cotitroleazd fi regiea zd milioaitele dc
process care se desfdfonra in corpul men in fiecarc moment
Vdd cd luerdm cu topi in artnortie ca o orchestra sim/'anted.
Minted mea subconflientd este dirijorvl care conduce simfonia.
Muzica pc care o produce corpul men esic cea mat frumoasd
muzied pe care am auzit-o vrc.odala. Este vrajita, Esie
spiriluald. Top muzicienii canid inipreund in armonie fi in
ritmul corcct. Corpul men este o orchestra simfonica.
Sincronizatd, fiecare parte htcrand la unison, produe&nd o
muzied inelodioasd. Aud canteenl irupului meu.

Accept fi inlipdresc aceastd afirmape uddne la toate

nivelurile si in ioate unghercle ntinpi tilde, Aceastd ufin nape
este puteniicd ft domind toale celdatle ganduri fi idei despre
sand late. Minted mea subcanftientd acccptd accstc idci la once
V _____________________ ‘______________ J
237
 M int? a f^ constientA

f vdrsld. lmi imaginez acum cd am varslti dc un an. Mil vad

Icgdnat in brajcle mamci mele. Mil privesc pc mine la aceastd
varstd fi imi dan sauna ceil sunt dc ncajutorat fi cdl dc mult
depind dc alfii. Once idei fi concepte af f i iimitat, acum imi
dan scama cd exista in mine a cunoaftcrc tmtdscutd care imi
spune cd sunt tin bebcluf sdndtos fi cd voi fi menu sdndtos. Defi
nu infclcg ctivintele accstci afirma\ii, cumva, shut infclesul a fi
ca devine predarninautd in minlca mea.

Acum am cinci ani. Md vad jucnndit-ma in camera mea.

Sinclc men adult ii cere copilului sd creadd fi si) accepte accastd
aftrmafie fi stl fi-o insufeasci5, j;i sd ii pcrniitd sd ii dainine toatc
gdudurile despre sdniitate. ii explic cd accastd afinnatic ate
spre bincle suit fi cd estc important sd o accepte. Inlreaga men
fiintd dc la cinci ani zdrnbefle fi estc dc acord.

Acum md vad la vdrsta dc zcce ani. Md vad jucAndu-md

singtir in citric. Vad sinclc men adult mergdnd spre accst capil
fi ttilrebdndu-l dacit ii poatc spunc ceva important. El zdmbcftc
fi spunc ..D a" 1l rog sd acceplc aceasld afirmafie fi sd fi-o
tnsiifcascd ft sd o lasc sit sc impregneze in minted sa pentru a
damina toatc gihtdurilefalse pc care se poatc id icfi acumiilat.
U spun cdfaptul dc a acccpta accastd afirmafie fi vapermite sd
se jotice oil dc mult vreu. li spun cd aceastd afinnajic ii va
permite sd sc bucure dc viaja fi ii va da poslbiiitatea sd sejoacc
mull fi sd sc bucure dc joaca sa. F.i cslc dc acord imedial sd 0
acccple fi crcde in ea cu loatd fiin(a sa.

Aciun ftiu cd accastn afinnatic cste mai puternied decAt

toatc idcile negative, ddundtoare fi nesdndtoase despre sandtatc.
Ea dornina cu total gdndurilc aide despre sdndtate la toatc
nivclurilc fi la tonic carsick minlii ntelc subconflienlc.

V )
 i.fc n A o p t

Defiecare data cAnd mil gAndesc sau md culnarea >s

VERDE, aceasta afirmafie este reinnoitd. De fiecare data cand
vad sun vizualizez adoarca VERDE aceasta afirmatie este
repelata de a rrtie de ori fi intarita fi energizala. Mintea mea
subcotlfiienld vede cuharca VERDE pretutindeni. DeJIecare
data cand vede culoarea VERDE, aceasta afirmafie cste
accentua/d fi amplificala. Accasta afirmatie este acum o parte
din mine. Ea imi dornitu1 minted subconst ienta. Esie concept in
niea dominanta despre sanatate. Este acum concepfia
dominanla despre sAvAtale dm mintea mea subconftievia.
Minlca mea subconfiienta clibereazA efectul oricaror ahe
concepfii contra re acesteia nai, Le imdtumesc fi binccuvAntez
aceste concepfii vechi dar ele sunt acum invechite, inutile fi
neproductive, Ele sunt nefolositoarcpentru mine acum. Accept
acum aceasta noua conceptie Accept aceasta afirmalie in
intregime pentru sanAtatea mea optima. J'izica fi mentolti
Mintea mea subconftieniA o accepta pc dcpim. camplet fi cu
bucurie. Ii inultumesc min(ii mele subconftiente penlru ca a
accept A fi i se conformsazd. Via) a mea dc acum incola
inseamna sanatate excclenta, existenfa pulsdnd de energie,
activitate dinatnica.

Acunt, cu un sentiment de recunoftitifa, cu a inima calda,

plin de iubire Jala de mine msumi fi fa(a de ccitalii, revin la
slarca de veghe pcina munarla J. /... ina simt revigoral fi vesel...
2... ma simt feticlt fi sanaios... 3... sunt pc deplin treat.
 E p il o g

S U P E R M A R K E T S PERSONAL
 EPILOG

SUPERiMARICETUL PERSONAL

Imagineaza-ti urmatoarele:

f In calitate de instructor ai tdu, te invit sd mergi cu 'S

mine hi mi supermarket. Pc a/ard poll vedea ca magazinul este
ttriaf. Te invit induntru fi i(i cxplie cd magazimd esie plin de
obiecte de tot felul core te pot ajuta. Sunt acolo alimente
speciale pentru pdstrarea uuei bimc start de sdndtate. Sunt
cdrti cu instrucfiuni pentru alingerea succesului in Unite
ctapele vietiu pentru a inlocui obiceiuri rele cu altelc positive,
sandtoase, pentru a viefui in pace cu cei din Jural tdu fi cu
lumen, pentru a deveni ntai echilibral ft mai signr de line,
penlrtl a avea mijloace materiale suficiente, fi mi the allele.
F.xista acolo personal gala sd te ajute. Magazinul este plin de
arorue pentru a-\i amiitti sd rdmaifericit fi vesel. Iti explic cd
at dreptul la lot ce ifj dorefti. Ai un cdrucior mare. Du-te fi ia
lot cc crezi cd vet folosi. Umple caruciorul. Dupa ce il umpli,
un angajat al magazmului i(i va aduce altul.

Dupa ce ai umplut cdrucioarele, mergi la casu unde (i se

amintefte cd toate obiectdc an fast deja achilate.

D ar chiar cand Cfti pe punctul sd pled, incepi sa ai

indoieli. Poate cd toate acestea rfr vur aduce mai mvlte
necazuri decat beneficii. Te gandefti la dijlcultalea de a le
transporta la mafind fi apoi in rasa. $i apoi va rttai exisla fi
pu(in efort, deft mi foarte mult, sd le pui in folosinjA. ,4^0 c&

2-43
 M isti n SUBCON5T1ENTA

Acuih cfti acasci fi Cfti afezat canfortabil injbloliu fi vises i

at ochii deschtfi. /fi dai scama cd decizia de u liisa toale
obicctele acolo a just necugetatb. Falosind toate acclc obiecte
fi-ai putea rcaliza visele. Poate cd intr-adevtir sunt eficiente.

Sari din fotoliu si ic ditci inapoi la supermarket. Carudorul

tau mai estc tiled acolo. Dar in locul tuturor acclor materiale,
fi in loculpersonaluluiplin dc solicitudtnc, gdsefti doar aceasta
carte. Acum if! dai seama cat cstc de ufor sd-ti put duhul
fermecat la treaba spre binele tau. Ici repede in mdnd aceasta
carle fi o strdngi la pkpt ca fi cum ar valora mai mult dccat tot
aund din lunie. Aceasiti curie de instructiuni estc cheia cdtre
cel mai pre(tos instrument al tau, mintea ta subamflierAd -
DUHUL TAU FERMECAT. Folosefte cunoafterca din aceasta
carte fi apreciaza-ti duhut fermecat,

V J

v ia t a e a t At ta b f r .w m o a .s A

344
L e c jie suplimentar A

RUGACTUNEA
 LECTTI: SUFLIMENTARA

r u g Ac t u n e

Jn tr-o si... oamenii de ftiin(it din Untie ifi itor

abandona labomioarde pentru a-L studio pe
Dumnezeii, rugdciunea si fortele spirit vale carom pam
aciun nu ie acordnu nicio alenfie. Cdnd va veni nceasld
si, luntea va avansa mai mult ititr-a sitigurd general is
decal in uhimelepaint"
- Grupul Spindrift

IN T R O D U C ER E

Eu cred ca cea tnai mare parte a oamenilor ar vrea sa

creada ca rugaciunea funciiontaza, dar sunt sceptici pentru ca
ii sc pare ca da rezultate prea rai'. Rtigaciunea insa este mult mai
elicienta decat cred scepticii. Larry Dossey, M.D. a cautat in
literatura stiinjifica $i a descoperit 124 dc sUidii despre
rugaciune. Tipul de rugaciune studiat era rugaciunea afirmativa
pentru vindecare sau pentru dohandirea mini stall mat bune
de sanatate. Rezultatele din mai mull de jumiltate din studii au
aratat ca rugadunea hincilona - pe baza unor criteria stimtifiee.
Nu ar li extraordfnar daca loate medicamentele ar avea o
eficienla de mai mult de 50%, nu ar avea efecte secundare si ar
fi graiuite?
Unu! din studii a fijst recent rclatai in ziare si reviste,
precum si intr-unadin dSrjile doctorului Dossey. Experimenlul
a tost realizat decardiologul Randolph Byrd, cre^tiu practicaiu.

247
 M t x t k a m j s o .i n s i

Diferite grupuri religioase s-au rugat pentru 393 persoane cu

afectiuni cardiace limp de zece luni. Oamenii care se rugau
cuno$teau numai numele bolnavilor, $i nici doctorii, nici
bolnavii nu sriau penlru care dintre pncienti se faceau
rugaciuni. Rezultatele au aratat ca bolnavii pentru care se
realizau rugaciuni au fost:

• De cinci ori mai putin susceptibili sa aiba nevoie

de antibiolice.
• De trei ori mai pu(in susceptibili sa dezvolte edem
pulmortar,
• Niciunu! dintre ei nu a avut nevoie de intubare
endotraheala, in timp ce doisprezece dintre cei din
grupul pentru care nu s-au facut rugaciuni an avut
nevoie.
• Au murit mai pu^ini.

Subiectul care nu a fost abordat in literatura ijliintitica a lost

cum sa ne rugam. Voi lace cateva sugestii despre cum se lace o
rugaciune ?i cum se poate ca ea sa devina mult mai puternica.
Aceste sugestii sunt bazale pe principii expuse de la primele
lectii.
Aceasta lectie o ofer cu umilinta. Nu exista nicio indoiala
ca exista mulle rnoduri de rugaciune. Eficienta ei este foarte
strans legata de relatia persoanei cu Dumnezeu, de ardoare,
credinja $i intense. Deci nu spun ca aceasla este singura
modalitate de rugaciune, dar cred ca eficienta rugaciunilor se
poate mari considerabil adoptand aceste sugestii.
In lectiile precedente ai invatat cum poti t'olosi mintea
conjtienta pentru a sadi sugestii in mintea subcon§tienta. In
schimb, mintea subcon?tienta cauta modalitati de a produce
rezultate, ca de exemplu tin serviciu mai bun. o schinibare de
comportament, o sail atale mai buna etc. Aceea$i logics $i
metodolngie se aplica p in rugaciune, cu deosebirea ca lolosesti

2-48
 L e c t i h 9UP1.1MEN r-ssA

un nivel mai inali al niinfii. Uri nivel mai inalt este superior $i
necesiir, deoarece o problema (fizica, emotionala sau financiara)
nu poate ti rezolvata la nivelul pe care este creata.
Duninezeu nu poate fi descris, si once descriere L-ar limita.
Nu spun ca acest nivel mai inalt al minfii este Dumnezeu: doar
considers acest nivel al minpi ca un aspect al lui Dumnezeu. Ma
voi refer! la acest nivel superior al minpi ca ftind Mintea
Universal a.

MINTEA UNIVERSAL A

Mintea Universala este legata de mintea constienia si de cea

subconftienta in modul urmator. Mintea eon$tienta $i mintea
subcon$tienta pot fi descrise clesenand un cere mic inclus in altui
mai mare. Cercul mare este de unsprezece ori mai mare deoar
ccrcul mic. Cercul mic reprvzinta mintea constienla si cercul
mare reprezintii mintea subcon^tienta. Mintea co n sen t a $i
minlea subcon^tienta seafla in tine. Mintea con$tienta $i mintea
Subcomp ienta nu pot sti ceva ce n-au vazut (sau nu ?i-au
imaginat), n-au fost invafate sau n-au experimental. Pe de alia
parte, Mintea Universala exisia p in tine si in afara ta, transeende
timpul $i spatiul, confine intreaga cunoa$tere $i esre comuni
pentru top. Gande$te-te la Mintea Universala ca la un Internet
fara fir, cu arie universala de cuprLndere. Gaiidestcte la ea ca la
Intel netul Universului, saupe scurt Uninct.
Te poti gaivdi la Mintea Universala ca fiind separata de
Dumnezeu sau ca o parte din Dumnezeu. Pentru lege nu are
nicio importanfa. I.egea funefioneaza in ambele cazuri
functioneaza chiar data tu nu crezi in Mintea Universala, Fa o
analogic cu ceva familiar. De exemplu nu trebuie sa te gande$ti,
sau sa crezi in gravitate pentru ca ea sa functioneze.
lata o lista parfiald de dovezi indirecte care sprijina acest
concept al Mintii Universale

249
 M INTEA SL'BCONSnENTA

• „Vederea la distant3", nuniita de ascmenea

„ telepat ie m ental!’ a fost studiata $i este bine
dncumentata. Intr-un experiment clasic, o persoana
care emite se concentreaza asupra unei fotografii $i
persoana care recepteaza ajteapta lini$tita, cu intentia
de a receptions imaginea transmisa de cealalta
persoana. Emifatorul receptorul pot fi la mii de
kilometri d ista n t unul de altul si pot fi inchiji in cutii
de metal care sa impiedice trecerea undelor
electromagnet ice. Receptorul prime$te gandul si reda
o imagine acceptabila a fotografiei transmisa de
emifator. Unii oameni sunt inzestrati in mod natural
pentru telepatie, dar oricine o poate realiza cu pitfin
antrenament $i $tiind cum sa o faca. Cheile, dupa
parereamea,sunt 1) intentia 2) faptul de a fi in starea
alfa.

Distanta $i timpul nu sunl o problema pentru vederea la

distan^l Hxplicafia ar fi ca noi operam intr un camp continuu
de inteligenta superioara, tin Uninet, o Minte Universal!

• Edgar Cayce diagnostica mii de oameni in timp ce

se alia in transa (fara indoiala intr-o stare profunda alfa
sau feta). Daca nu ai auzit niciodata de Edgar Cayce
cautS prin cSrtile care exista despre el in bibliotecile
publice. Exista de asemenea o multi me de informapi
despre el pe Internet. Exista la Biblioteca Edgar Cayce
din Virginia Beach, Virginia, 20 000 de cazuri
diagnosticate de el. Matoritatea diagnosticelor nu fost

' The M ind Riiu% dc Russet Targ fi Keith Harare, fi Psychic Discoverin' Behind the
hnn C urtain , de Shffla Ostraner si I yn Shrneder, pent™ a muni numai dousi
surse

250
 Lie riFsi'TUMiNrAKA

confirmate de doctori. Cazurile necon firmate s-au

datorat adesea unor clrcunistan(e atenuanle, precum
monrtea pncientului, lipsa posibililatii de acces la un
doctor, instrumente de diagnostic neadecvate sail lipsa
cunoafterii medicate. Edgar Cayce cunoftea numai
locul unde se alia pacientul (cane putea fi oriuude in
lume) f i numele acestuia, Cayce putea allege aceste
informatii numaidinlr-un camp de inteligenta coniun
atat lui cat si pacientului, o Mime Universal!

• Caroline Myss, scriitoare contemporana,

conferentiar $i clarvazatoare, are o acuratete de 9St,'6 in
diagnosticate, fapt confirmal de medici. Dar $i multi
oameni obif nui(i au diagnosticat cored diverse boli.
C liiaifi eu am lacut-o fi la tel fi multi alti absolven(i ai
cursului Silva de baza (Basic Silva Course - Silva
International, El Paso, T X ). Acest lucru poate fi reali/.al
numai acordandu-nela o inteligenfa mai inalta. Cheile
de punere in acord cu Mintea Universala sunt intentia,
faptul de a fi in starea alfa profunda .fi practica.

• Radiestezia a fost practicata de secole, data nu de

milenit. Practicanpi radiesteziei folosesc anumite
instrumente, de obicei o ramura biforcata desalcie sail
umera$e indoite. Ei cautade obicei surse de apa. cursuri
de apa fi filoane de (itei, dar radiestezia nu se limiteaza
numai la aceste lucruri. Ea nu poate fi realizata de
mintea subconftienta. Mintea subconftienta nu stie
unde se afla sursele de apa, de (itei etc, Aceasta
cunoaftere trebuie sa provina dintr-o inteligenta de
dincolo de min tea radiestezisnilui.•

• Pendulul fi testarea rfispunsului muscular au fost

folosite pentru a ob(ine informa(ii din mintea
 M lX T E A SUBCOtoyriEMTA

suhcon^tienta (Lecfia Cinci). Dar aceste metode pot 11

de asemenea utilizate pentru a accesa informatii din
Mintea Universal!. In Power vs. Force (Putarc sau forta)
sunt relatate multe cazuri de acest gen, iar in The
Pendulum Kit, de Lonegren (Artexa A) este oferita o
hibliografieextinsS ce confine carti in care sunt tncluse
multe alte exemple.

• Exista $i au tost verificate multe cazuri de animale

care au fost pierdute care s-au intors acasa. Un caz
confirmat este cel al unei familii care s-a mutat din
Ohio in Oregon imprenna cu cainelc lor. Cainele a fost
pierdut in Indiana. Eamilia a ramas cateva zile in
Indiana, dar nu a gasit c&inele. F.i au continual apoi
calatoria spre Oregon. Dupa doua luni a aparut si
cainele. Acesta nu mai fuses* nidodata pana atunci in
Oregon. Calea urmata de came a lost reconstlmiti de
un reporter. Acesta a pus anunturi in ziare pentru a gasi
martori care vazusera cainelede-a lungul dnimului. El
a descopcrit ca acesta a unrat n ruta aproape directa,
Cainele nu-$i puten gasi fanrilia la distant! de o mie de
mile dupa miros, memorie, sau cu ajutorul fortelnr
magnetice. Drurnui spre casa st&panului trehuie sa fi
parvenit din inteligenla din afara minpi cainelui, o
inteligenta superioara.

Rupert Sheldrake, cclehru om de $tiin(a englez, a studiat

multe cazuri $i a realizat experimente jjtiintifice pe animale.
Studiile sale a rat a ca animalele cu un puternic ata§ament fafa
de proprietarii lor reactioneaza la gandurile stapanilor, chiar
daca acedia sunt departe de casa. Cum ar putea animaleie sa
realizeze acest lucru daca nu ar exista un camp inteligent
comun atat slapanului, cut $i aniinalului? in car|ile sale sunt
oferite multe exemple.
 Lech e sl p u m e n t a r a

• O destoperire considerable din fizica cuanttca este

fenomenul de entanglement (inseparabilitatea
cuantica). Einstein se referea la el ca „actiune
infrico$atoare la distanta”. Pe sciirt, cand doua sau mai
multe particule interact ioneaza uncle cu altele $i sunt
apoi separate, toate continuasa reactioneze atunci cand
una din ele este supusa unei forte. Ele reactioneaza
indiferent de distanta dintve ele, $i timpul de raspuns
este de zece milioane de ori mai mare decat viteza
luminii. Aceasta inseamna ca ele reactioneaza ca $i cum
ar fi inir-adevarparti ale acehtiap sislem.

Fenomenul de entanglement se bazeaza pe teoria lui I S.

Bell care a lost verificata experimental de mai multe ori."

• Rugaciunea de mijlocire este atunci cand persoana

care sc roagS t a pentru care se realizeaza rugaciunea
sunt la distant! una de alia. Distanta nu afecteaza
rezultatele. Majoritatea rugaciunilorse potrivesc acestei
descrieri. Cel care se roaga $i cel pentru Care se
realizeaza rugaciunea vin rareori in contact unul cu
celalalt, chiardaca se alia in aceea$i incapere. Deci care
esle modalitatea prill care se transmite rugaciunea de
la o persoana la alta? Trebuie sa existe un camp de
inteligenta superioara care este comun ambelorparti.

Acum cunosti conceptul de Minte Universal!. Vreau sa

prezint inca un motiv pentru care informatiilc din lec(iiie
precedente se uplira $i Mintii Universale.

Ac/d, Amir l'>..Enhwgk:mem, The C r e a t e s M istery in t t m k x , Pottr Walls Eight

Windows, 2001
 MTMTF.A &l?BCON$T]ENTA

PRECUM SUS, A$A SI JOS

O lege cste valabila at at pc nrizontala, cat si pc vertical!

Aceasta inseamna ca daca o lege este valabila la un nivel al
con^tiintei, ea trebuie sa fie valabila pe toate nivelurile. O lege
este universal. Deci daca legik discutate in cele ?apte lectii
anterioare sunt corecte, ele trebuie sa fie corecte $i la acest nivel
inalt al minfii. O lege nu poate functions intr-un fel in min tea
con^tienta $i mintea subcon^tienta $i in alt mod in Mintea
U niversal! D ed daca legile discutate in cele opt lectii
precedente sunt valide, ele sunt de asemenea valabile §i pentru
rugaciune.
Exista patru concepte cheie prezentatein lec(iile anterioare
care sunt esentiak pentru ca ntgadunile s3. fie mai eficiente.
Acestea sunt: i) Roaga-te in starea alfa/teta; 2) Fii pozitiv: 3)
Fii ho tar It 4) Fa ca credinfa din mintea ta subenn^tienta s i tie
deplina.

C H FJA NR. 1: \ I i
ROAGA-TE IN
STAREA ALFA

RugUciunea in
starea alfa (§i/sau teta)
face ca aceasta sa fie
mai eficienta - de sute,
daca nu de mii de ori.
Data te rogi in starea
beta, undele cerebrate
sunt djspersate d
nefocalizate. Energia
este impra^tiata. Daca
£?'l>

254
 LEETEK Stim tMT.KTAIlA

te rogi in starea alia, undele cerebrale sunt focal izate si sunt

mult mai pucemite. Gandefte-te la diferenta dintre un bee $i
un laser. Becul emite lumina in to ate directiile $i pierde rnulta
energie sub forma de caldura, Toata energia dintr-o razii laser
este focalizata si este arat de puternica, incat poate aide prin
opd. Tbate undele dintr-o raza laser sunt sincron izate ft energia
lor se adauga exponential.
De aceea sunt lnserele atat
de pu ter nice.
Mai este un motiv
pentru a te ruga in starea
alfa. Eu cred ca minteu
subconftienta joaca un
rol foarte mare in
rugadune, De aceea este
necesar sa fii in starea alfa
pentru a avea acces la
mintea subconftienta.
Mintea constientii are
voinfa, manifest! inteipia $i formuleaza cuvintele dintr-o
rugaciune. Dar mintea subcoiifticnta aducc ardoarea, adica
energia. Intr-un anumit fel mintea subconstienta este o veriga
do legatura cu Mintea Universal!. Este posibil ca rugaciunea sa
fie aniplificata de mintea subconftienta in timp ce trece prin
mintea subconftienta spre Mintea Uni versa! a. Orieare ar li
mecanismul, mintea subconftienta adauga forpi si joaca un rol
esenpal intr o rugaciune reufita.
lata cateva dovezi in sprijinul teoriei de mai sus.•

• Dupa cum am descris mai sus, cainii au acces la

Mintea Universal!, ei mi au o minte conpienla, cel
putin nu la fel de dezvoltata ca a fiinlelor umane.
Aceasta arata ca min lea conftienta nu este esenjiala
pentru a avea acces la Mintea Universal!.

255
 M l SITE A. 51 1 *0 )N'5TiFMTA

• r.ducatia nu este un factor important in rugaciune.

O persoana avand nn doctoral nu se roaga tieaparat
mai bine datorita educatiei sale, chiar dacii define un
doctorat un religie. 0 persoana cu o functie sau o
pozifie in religie se roaga probabil mai eficient, dar
numai datoritJ expcrientei $i devojiunii sale. Este de
remarcat ca practicile orientale ale vindecarii,
rugaciunii sau mod impel, ne invap'i sa dam deoparte
mintea educata (mintea con$tienta). Succesul in
nigaciune vine din inima (mintea subcon^tienta), nu
din intelt-ct (mintea con^tienta).
• Eli cred ca persoanele religioase se roaga mai bine,
deoarece, atunci eand o lac. ele intra in mod natural in
starcaalfa. Aceasta se petrecc deoarece elc an trait au
fost inva(ate procedee pentru a intra automat in starea
alfa. Printre acestea se numara: starea de pace
interioara, relaxarea, respiratia lenta, altruismul,
emotia, ritualurile, medita^ia ?i repetarea unei
rugaciuni din nou si din non (margelele rozariului,
incantatiile, si lovirea tobelor). Dc asemenea, intentia
lor este probabil mai altruists decat a persoanelorlaice.
• Emotia este foarte importanla, poate cel mai
important factor in rugSciune, $i emotia vine din
mintea subcon§tient&. Mintea logica tinde sa inhibe
emotia. Dossey a descoperit ca iubirea .si compasiunea
sunt forte foarte importante in ragaciune.
• Oamenii de ijtiinfa au descoperit recent ca atunci
cand persoane foarte religioase se roaga sau mediteaza,
eleprezinta unde teta foarte intense. Aceststudiu vrea
sa spuna ca intrarea intr o stare teta profunda este
cbiar mai eficienta decat starea alfa.
• In alt loc, oamenii de $tiinta au studiat subiecti
care aveau experience religioase foarte profunde in
1Bmlon Globe. I J mai ’001
 l.F l.f lF SUPLIMEMTARA

timpul rugaciunilor sau m editatid. Printre ace?tia se

numarau ailugai ite budi$li. Oamenii de $tiinta au
tacut cateva dbservatii surprinzatoare atunci cand
suhiectii atir.geau o stare de culme a trairii lor
religioase. Exista o mica zona in spatele mintii
subcon^tiente care calculeaza mereu orientarea in
spafiii - sim(ul locului unde se termini trupul si unde
incepe lumea. In timpul rugaciunii intense a
meditafiei, aceasta zona devine „o oaza lini$tita de
inactivitate." $i intr-un arlicol pe aceasta temn publicat
in Psychiatry Research, „...ei prezinta o dizolvare
complete a sinelui lor, $1 un sentiment al unitlpi, un
sentiment al spatiului iniinit” Aceasta zona se afla in
mintea subcon^tienta.

In fiecare caz de mai sus, cheia spre o rugaciune reu§ita a

tost mintea subconpiema. nu mintea coii^iicnli*.

CHETA NR. 2: FOLOSE$TE

RUGACIUNEA AFIRMATIVA

Multe rugaduni sunt afirmatii a ceva ce ne dorim, Ne

putem ruga, de exemplu, pentru vindecarea fi'zicl a propriei
persoane sau a altcuiva, pentru un servici mai bun, sau pentru
aparifia unor relutii mai pline de iubire in via|a noastra. Astfel,
rugaciunea afirmativa ar trebui sa se bazeze pe acelea^i reguli
subliniate in I.ectia Opt. Opre^te-te un minut, mergi inapoi la
I.ectia Opt recite^te sectiunea despre af!rma|ii.
Este important de observat ca mintea subconslienta $i
Mintea Universalii nu opereazi in aceeasi dimensiune u
timpului precum mintea con$tienta. Deci afirmafia ta pozitiva
trebuie sa tie facuta la timpul prezent. Trebuie sa vorbe$li, sa
vez.i, sa strati iji sa te cnmporji ca $i cum ai ohlinul deja
 MINTED SUKC’nfS.'STIFNTA

rezultatele pentru care le rogi. Daca te rogi pentru o sanitate

mai buna dar gande$ti si rc viruaJizezi ca bind bolnav, faptul de
a ft bolnav este ceea ce proiecteazi mintea subcon$tienta citre
Mintea U niversal! lar Mintea Universaia Hi va indeplini
dorinta - sa fii bolnav.
Al doilea punct foarte important este folosirea emotiei.
Conform unor studii din literatura ^tiintifici, cei mai
important factori in rugaeiune sunt exprimarea iubirii $i a
compasjunii. Este interesant de observat ca atunci card te rogi
pentru altrineva, rugaciunea iti face fie la fel de mult, daci
nu mai mult bine ca persoanei pentru care te rogi.
Cele de mai sus sunt esentiale, iar cele ce urmeaza sunt
numai sugestii care ifi pot fi utile.
In loc de a incepe imediat o rugaciune cu o afirmafie,
stahileste mai intai un raport cu Dumnezeu. La fel ca atunci
cand vorbe$ti cu mintea subcon^tienta, ar trebui sa fii prietenos
politicos. Incepe cu un salut. Toalc acestca vor imbogafi
legatura ta cu Dumnezeu. Poji folosi aceasta parte a rugiciunii
numai pentru a-L slavi pe Dumnezeu,
Apoi trebuie si te acordezi pe freevenfa Mintii Universale.
Fa aceasta recunoscand ci Mintea Universaia este atotjtiutoare,
are un raspuns la rugaciunea ta !ji este oricand la dispozi(ia ta.
Apoi fcrnmleaza rugaciunea afirmativa.
Dupa aceea, ca orice personna manierata $i politicoasa,
spune „Multumescn Fii exagerat de recunoscator pentru
rezultat, pe care i! vizualizezi deja ca fund realizal. Fii
recunoscator, nu numai pentru acest rezultat, ci pentru toate
hinecuvantirile din viata ta,
Apoi nu te mai gandi la acel lucru. Mintea Universaia ie
cum sa-1 indeplineasca mai bine decit tine. Folosirea mintii
constitute nu este c o n stru c ts!
 I .r e n t ! s u n im fn t a r A

CHEIA NR. 3: FII HOTA r AT

In mintea ta subcon$tienta pot exista mai multe concepte

asupra unui subject, daT numai unul din ele va t'i predominant.
§i acel concept va doming mintea subconxtienta. Aceasta lege
a fost discutata in Lecp.i Patrn. De aceea, atunci cind te rogi
pentru ceva, este impelios necesarca mintea ta subcon$tienta
sa dejina acebisi adevar despre ace! ceva ca $i mintea ta
con$tienta.
De exemplu, sa presupunem ca doctorul ii spune lui Frank
ca are inima siaba. Lmediat Frank incepe sa se roage - la timpul
prezent - alirmand ca are o inima puternica sanutoasa.
Mintea conjtienta a lui Prank accepts ideea ca el are deja o
inima puternica iji sanatoasa. Dar sa presupunem ca conceptul
dominant din mintea subcon^tienta a lui Frank este ca el are o
ini m3 flabii. (Gandul predominat din mintea suhcon$tienta a
lui Frank ar putea li de fapt ciiiar can/a pentru care inima sa
este slabs).
Acest concept de minima slaba" se poate sa-$i fi avut
originea intr-un incident precum acesta: pe cand avea doartrei
ani, Frank a fost martot ul decesului unei rude care a murit de
stop cardiac. Situatin a lost to arte emoponala Mintea
constienta a lui Frank a uitat incidentul, dar mintea sa
subccm$tienta nu I-a uiLat. Incidental a fost traumatizant si a
lasat 0 impresie puternica in mintea sa subconpient.i, atat de
putemica, incat a devenit predominanta.
Apoi sa presupunem ca mama lui Frank, cu care el avea o
legiitura sufleteasci foarte putemica $i care suspina incontinuu,
a spus (sau Frank cel de trei anifori a cre/.ut ca ea a spus) „Multi
din tamilia noastra au inima slaba. Si copilul nostru va avea o
inima slaba.” De atunci incolo, mintca subcomjtienta a lui Frank
a acceptat ideea ca el avea o inima slaba. Deji Frank nu avea
niciun motiv co n sen t pentru a crede ca inima lui este slaba,

259
 MlNTTA SUBCONSTIE-NTA

conceptul din mintea sa subcon$tienta predomina. (Cand

mintea constienta si mintea subcon$ticnta sunt in con flier,
mintea subconstienta di?tiga intotdeauna).
Acuni, in rug&ciunile lui Frank, mintea subconstienta
domina mintea con§tienta ?i rugaciunile sale mi dau niciun
rezultat. F-le sunt ineficiente datorita contlictului sau interior.
Frank trebuie sa-si programcze mintea subconftienta sa
accepte ideeaca are o inimi puternici^i sanatoasa. Imediat ce
mintea sa con$tienta $i cea subconstienta vor acp'ona sincron.
in armonie in credinta ca el are o inima puternica, ceea ce cste
adevarat, rugaciunea sa afirmativa V3 fi trimisa Mintii
Universale $i ea va primi raspuns.
C.and te rogi pentru ceva, conditioneaz&ti mintea
subcon$tienta (cum am explicat in Lectia Patru) s5 accepte
conceptul ca adevarat, as a cum este el in mintea comjtientS-
Apoi mintea ta ca nsticnta §i mintea subconstienta vor lucra
impreuna in armonie „in aceea^i direc(ie". pentru a astgura
succesul rugiciunii tale.

CHEIA NR. 4: FA CA CREDINTA DIN

MINTEA TA SUBCONSTIENTA SA FIE DEPLINA

Este universal acceptat ca credima este esentiala pentru

succesul unei rugaciuni, Tmportanta credintei este subliniatapc
tot parcursul Noului Testament §i imi imaginez ca ?i in Coran,
Tora etc. Ea este fundamentul vindecarii si al tinei rugaciuni
reunite. Daca rugaciunile tale nu dau rezultate, aceasta se poate
datora lipsei de credinta. Dar aid vorbini de mintea cnn$tienta.
Par mintea subcon$tienta ce considers ca este adevarat?
Credin(a nu este completa data este inipregnata numai in
mintea con$tieiua: credinpa trebuie sa fie do asetnenea
inradacinata !;i in mintea subconstienta. In afaracazului in care
de cand te-ai nascut nu ai auzit ninric altceva in afara de

260
 tU 'JlF - su f l im f .n t a r A

inva[aturile propriei tale religii $i regulile din Iccpile anterioare

(pe care le-ai ciezut $i le-ai acceptat!), probabil ca adevarurile
din inintea subcon^tienta nu corespund cu cele din mintea
c o n se n t a. Acestc concepts trebuie sa lie in acord in mintea
con^tienta $i cea subcun^tienta pentru ca rugadunea sa fie
puternica. Trebuie sa fit term in ere din I,a.
Pentru a depa$i aceasta lipssl de credinta sau o c red inpi
contrara in niinLea subcon^tienta, trebuie su-(i programezi
mintea subconstienta cu credinta din mintea constienta. Pan a
cand conceptele din mintea con^tienta $i mintea $ubcon§lienta
nu vor fi in acord, acestc credinfe contrarii ar putea fi cauza
rugaciunilur ineficiente.
Mai este $i un alt motiv pentru care credinta este esentiala.
Aminte$te-|i ca in Lectia Patru am a rat at c5 daca intretii o
indoiala, adica orice tel de tearnd de e$ec, cu siguranta vei e^tta.
Teania se a fin in mintea subcon^iientii, $i daca ea este mai
puternlci decal vviiitu La dc a rcusi, vei ejua. Dcci orice teemm
i(i poate slabi rugaciunea. Ai nevoie de o credinta care sa fie mai
mare decat teania de e$ec,
Aici am ajuns la un aspect important. Rugaciunea
functioneaza 51' poate face orice. Pa nu are limite. Dar dacii tc
rogi pentru ceva ce stii (mintea constienta) $i simti (niintea
subcon?tienta) ca nu este posibil, atund vei intretine o teama de­
cree, o teama pe care este posibil sa nil 0 poti depart.
De exemplu, sa presupunem ca Mary este diagnosticata cu
o forma de cancer fatal. Mai exista Mica speranta. F.xista Studii
care demonstreaza remisii spontane ale cancerului. Elmer $i
Alice Green an cercetat cu ani in urma peste 400 de cazuri de
vindecari spontane, $i de atunci au 111ai lost inregistrate multe
altc cazuri, Deci este posibil ca Mary sa se vindece spontan de
cancer $i sa se trezeasca a doua zi fiira nicio urma de boala.
Daca Mary se roaga pentru o vindecare completa pan a a
doua zi, daca nu cuxnva este supraom, ea va avea indoidi ioarte
mari, Va intretine o anumita teama ca s-ar putea sa nu reu.seascii.

261
 Mrnte asubccik$t]f.ntA

Aceasta team a va slahi ?i probabil va invinge rugaciunea.

Dar ea se poate ruga tarS rezerve pentru inceperea
vindecarii. Se poate ruga fara reserve pentru ca sistemul ei
imunitar Sti devina mai puternic $i s5 inceapa sa omoare celulele
cancerdase acutn. S-arputea ruga penlru o mulfime de lucrurl
in care sa aibii deplind incredere. Sugestia mta estc sa te rogi
pentm lucruri pe care e$ti sigur ca le vei ohtine. Miracolele nu
trebuie sa fie neaparat instantanee; este to arte bine si daca apar
dupa putin timp.
Rugaciunea functioneaza. Daca nu 1‘unctioneaza pentru
tine, poate ca lipsa de crediipa din mintea ta uibconstienta iti
blocheaza rugaciunea. Scrie o afirmatie lunga despre fiecare
aspect al credintelor tale, $i in ce vrei sa ai credinta, $i introdu
acea afirmatie in mintea subcon$tiertta as* toI incat sa fie
singuml adevar pe care ea II crede.

CONCLUAIi

Pune de mii de ori mai multa ardoare in rugaciunile tale:

• Roaga-te in starea alfa, sau, si mai bine, in starea

teta a mintii.
• Folosejjte rugaciunea afirmativa, Vizualizeaza
rezultatul, nu prohlema.
• Simte si exprinia iubire ^i compasiune.
• Fii sigur ca e$ti hotarat: fii absohu sigur ca mintea
ta con^tienta $i mintea subcon^tienta sunt in acord.
• I’rogrameaza-ti mintea subconrtienta pentru o
credinta puiernicJ si fierbinte pentru a coincide cu cea
din mintea con^tienta.
• Fii rccunoscator $i cxprintu-1i multumirea pentru
toate binecuvantarile din viata ta.

262
 ANEXAA

B1BLIOGRAFIE §1 LECTURA RECOMANDATA

Pentru I.ectiile 1-8

A c h le rb e rg , Jeanne, Imagery in Healing: Shamanism and

Modern Medicine, New Science Library. 1985.
Andersen, U.S., Three Magic Words, Thomas elson & sons,
1931.
bailes, Frederick, VV., Your Mind Can Heal You, Dodd,
Mead, 1941.
Bristol, Claude M„ The Magic of Believing, A Pocket Rook,
1969.
Brooks, Harry (... The Practice ofAutosuggcstion by the
Method of Emile Cone, Dodd, Mead and Co., 1922.
Borysenko, loan, Fli.D., Minding The Body, Mending The
Mind, Bantam Books, 1988.
Cantor, Alfred )., M.D., Unitrob The Healing Magic of the
Mind, Parker Publishing Company, Inc., 1965.
Chopra, Deepak, M.P., Ageless Body, Timeless Mind, Har
mony Books, 1993.
Chopra, Deepak, M.D., Creating Health, Houghton Mifflin
Company, 1987.
Chopra, Deepak, M.D., The Seven Spiritual laws of
263
 M iw tea sv u c o N sn iN T A

Success, Amber-A lle n Publishing, 1994.

Collier, Robert, Tin-Secret of the Ages, Robert Collier Pub

lications, Inc., 1948
Dossey, Larry, M.D., Meaning &Medicine, Bantam Books,
1991.
Domsoy, Larry. M.D., Recovering The Soul, A Bantam
Book, 1989.
Duckworth, John, How To Use Auto-Suggestion Effectively,
Wilshire Book Company, 1966
Dyer Wayne W„ Manifest Your Destiny, Harper Collins,
1997.
Gallwey, W. Timothy, The Inner Game of Tennis, Random
House, Inc. 1974.
Germain, Walter M., The Magic Power of Your Mind,
Hawthorn Books, Inc., 1956,
Green, Elmer & Alyce, Beyond Biofeedbaick, Delta, 1977,
Hawkings, David R., M.D., Ph.D., Power vs. Force, Hay
House, inc., 2002.
Hawkings, David R., M.D., Ph.D., The Eve of the 1, Veritas,
2001.
Helmstetter, Shad, Ph.D., What To Say When You Talk To
Your Self, Pocket Books, 1986.
Howard, Vernon, Psychho-Pictography, Parker Publishing
Company, Inc., 1965.
King, Serge, Imagi neerii igfor Health, A quest Book 1981.
I eeron, Leslie M„ Magic Mind Power, DeVoss & Com­
pany, 1969,
Lecron, Leslie M, Self-Hypnotism: The Technique and Its
Use in Daily Living, Prentice-Hall, Inc, 1964,

ito
 A SEXa A

Lonegren, Sig, The Pendulum Kit, Simon StSchuster, 1990.

Maltz, Maxwell, M.D., The Magic Power of Sell Image Psy­
chology, Prentice-Hail, lnc„ 1964.
Maltz, Maxwell, M.D., Psycho-Cybernetics, Prentice-Hail,
Inc., I960.
Murphy, Joseph, D.D., D.R.S., Ph.D., L.L, The Power of
Your Subconscious Mind, Prentice-Hall, Inc., 1963.
Murphy, Joseph, D.D., D.R.S., Ph.D., L.L.D., The Amazing
Laws o f Cosmic Mind Power, Paperback Library Edi­
tion 1969.
Pealc, Norman Vincent, How To Make Positive Imaging
Work For You, Foundation for Christian Living, Pawl i i
iM .N l 1982.
Peale, Norman Vincent, The Power of Positive Thinking,
Prentice-Hall, Inc. 1954
Pelletier, Kenneth R., Mind as Healer: Mind as Slayer,
1977.
Pert, Candice, Ph.D., Molecules o f Emotion, Scribner &
Sons, 1997.
Sanders Jr., Pete A., Access Your Brain’s lay Center, Mission
Possible Printing, 1996.
Siegel, Bernie S., M.D., Love. Medicine & Miracles, Harper
& Row, Publishers, 1986.
Siegel, Bernie S., M.D., Peace, Love & Healing, Harper &
Row Publishers, 1989.
Simonlon, Carl Cl., and Stephanie Matthews-Simonton, L.
Creighton, Getting Well Again, Bantam, 1992.
Samo, John E., M.D., Healing Back Pain, Warner Books,
1991

265
Steadman, Alice, Who’s the Mailer With Me? DoVorss
Publications, 1966.
Takus, fames A., Your Mind Can Drive You Crazy, Psy
chonetix, Inc., Tarzana, CA, 1978.
Williams, John K., The Knack of Using Your Subconcious
Mind, Prentice Hall, Inc. 1971.

266
 ANEXA B

BIBLIOGRAEIE SI LECTURA RECOMANDATA

Lecfia despre rugaciune

Anderson, l.S., Three Magic Words, Wilshire Book Com ­

pany, 1970.
Capra, f:rit jof, The la c of Physics, Sam Mi ala Publications,
Inc., 1980.
Dossey, Larry, M.D., Healing Words, The Power of Prayer
and The Practice of Medicine, HarperSan Francisco, 1993.
Dossey, Larry, M.D., Prayer Is Good Medicine, Harper-
CollinsPublishers, 3996
Dossey, Larry, M.D., Be Careful Whol You Pray For You Just
Might Get It, HarperSan Francisco, 1997.
Dyer, Wayne W„ There’s A Spiritual Solution to Every Prob­
lem, HarperCollins, 2<901
Hawkins, David R„ M.D., Ph.D., Power Vis. force, Hay
House, inc. 2002.
Lonegren, Sig, The Pendulum Kit, Simon & Schuster, 1990.
Sheldrake, Rupert, Dogs That Know When Their Owners
Are Coming Home, Grown, 1999.
Silva, Jose, The Silva Mind Control Method, Simon and
Schuster, 1977.
Talbot Michael, Beyond the Quantum, Bantam, 1988.
Zukav, Gary, The Dancing Wu Li Masters, Bantam Books,
1986.
 CART] PUBLIC ATE LA D A K S H A

wv * « ^r'-» w *
I f . Y I No 21 I/-V
wWur.editiiradaksh n.ro

VirroK cu cap de mout, da Rath/ Ciimmar, 25b pag., 23 lei

In vara anului 21X13, inlr-o zona neumblat.i dir M«n(ii Buregi, echipa
Departamentului Zero (o sec^iune u]iraseeret3 a Serviriului Roman de
Inforrrtalii) a fScul o descoperire epocnla care ar pntea scllimba romp lei
destinul omunirii.
Presiuriile diploma tice colosale efectuate de Statele Unite ale Americii
asupra guvemulLii Komaniei pentru a mi divellga aceasEa deseoperire ILimii
intregi an rondns in o Intelegere temporary nitre cole doua state si la nine
dita eolaboraret de ordin ^tiintificsi militar in cad nil eehipei specials care
a placet in „marea expedite". Implicatiile s uit insa mull mat complexe.
datonts imixliunii ordinului ocull ,il Ilumma|rilor, acre a urmarit sa preia
controhi! aiat asuprn loraliei descdperirii, caL $1 astipra expeditiei
romano-aineri ca ne

12 Zile, lie K m h t C l n a m m , 250 f'iig., 22 lei

Esie uimitor cum lan(ul de evenirhente care a incoput cu manta desoope-
rire dill Mitnfii Butegi $i a continual cu expeditia de amploare prin
lu lid unit subpamantene amndifirnt aprojpe integral alal gAndirea, cnl ifi
desttnul unor oameni. Printre acestia m3 numar ■ji eu, care am lost nevoil
s i nia idapte z cu rapid it ite la o iransformare de proportii in existenta men
(...) Eveniinentele cn care m-urn confruntat au depart ru mitlt dliar si
„ilu7.UT pc care o traim in timplll urtui vis. Mfirturisesr faplul ■. i pc lot
parairsul acastor evenimente, care an aval Ifn: intr n pcrinada de
aproximativ dou.i saptAntSni, starea de totala Liluire a proape ea nu rr.-a
parasii nid o clipfl.

M istehui pin- heart, dr Radii Cimitmr, 276 peg., 27 lei

Cel fle-sl Ireilea vohmi nl send initiate de Kadu Cinemar rcprer.inlA mull
asteptata comimtare la best-seller-ul K i t d « i cap de inert Mi stem 1, stiiul
alert^i mai ales bogatia subiectelor tratato in carte il impnn pe aeesL antor
foarte ncultat in r-indul celor mai feprerentotivi scriimri ei genulut,
Relourea lit) biograficA aduce in atentia noastra nniilte senme de intrebare
cu privire ntiil In treculul, cat la viitorul omonirii. In -cyi descoperim
uluitoare dezvSiuii'i deSpre ml grup secret de Fiinle care conduc din umbra
^ manipuleaza via hi oamenilor, dar de asemenea atlam si despre metodclu
cole mai potrivito pentm a eontracara a rest grup, perropul ca un veritabil
govern mondial secret. Descried 1e reniartabile ale unor realitilti dm
tveeutul indepartat a] istrtriel si mai ales clarilatea cu care sunt expose
aimmite uspecte mi(iaHce fac din aceasta carte n bijuterie a cunoa^terii
ezoterice,

PtltGAMENTUL SECRET, th‘Radii CrrMPtW). 271 png., 29 lei

A] pa tin lea volum din aerie cslc o revela(ie bulvcrsantii. care no arata eft
Kudu Cinatnar arc inca multi asi ascun$i in rnanecn obscurS a servicitior
secrete. Dupa o absen(a editorials indeiungatS, scriilorul ne prezintA o
succesiune uimitoare de eiemente biogratice, care include moditiefiri
spect.icnlouse la nivelul Departamenttilui Zero, cniabnrarea cu Pentagons
intr-o misiunc foarle importantii in Antarctica, ''cheia" Pergamentultu
Secret si mat alesesentadezvaluirikir pe care CezarBrad le facecu privire
la una dintre cele mzii con trove rsa'.e desooperiri din muntii Car puli in anii
90, Omina de informatli care nu t rebitie ignorata...

S eceetul S lthem, vrn. 1/vol 2,deDavid like, 448 png /414 pug.,
38 lei/35 lei
0 carte socanla si explozivn semnatft David Icke. Top oamcnii de pe aoeast.i
pianola sunt alccta|i de incredibilelc mforma|ii expuse de David Icka in
aceastS carte, prin care demount reazS in dotaliu, t'olosmd surse bine
documentale, ca aceleafi linii geneulegice eontroleazA de rn ii dc ani ploneta
PftmaiU. preaim si modnl in care omenirea esie atent inampulalu.

...^i apev Akul v A va eubeba yoi,.'I/voi..2, de Dai’id let?. 4llV45b pag.,

38 lei.,A3 lei
David IcVr de inused adevSrata poveste din spatele evenimentelor global*
care conlurcaza vjitonil existcmici umane si al lumii pe care o ISs.'mi
mo$tenire genrrapilor viitoaro Farft a sc lnsa intimidnt, autorul prezinta
inaceasta carle de exvup|iii rctelele uluitoare dc conexiuni care ii au me ton
in prim plan pc aceia^i osincm, pulini la nuniiU. cate manipuleaza dir
umbra destine I nmenirii.

C onn M atricei, t i e D avid lake, 64V pag., 49 lei

IMe-am nuscut intr-o kune control a t3 de forte nevazule care ne-au invadat
1 'la: eta ,^i care mampuLenzn omenirea de mii de ani. Muraccsta nu este mi
scenariude la Hollywood, estediiarceea ce traim In prezent- Daca privim
in jur, am pi] lea erode ca tot ce vedeni este "real". Dar. de fa pi. Ii,iim in
iluzie, o iluzie proieclala sn ne mentina iulr-o inchisoare menlala,
iTmoftonala spirituals,

MLTATRON: INVOCAItEA tiVC.FRLILUJ FltEZEMTH LIUPUMNE7.EUd r R l l S f V iU H lw l

Ei/init’i), 232 png., 26 lei

in a lie enrti cu iilgeri, Metatron abia daca este mentionat. Cu toatc acestea,
c4 se bucura de cen mai mare npropiere de Creator, supruvegheaza
Jegendarde dosare akashice§.'1 a experimental odata existent! umanii, haul
Until tiinire primii locution al Pamantui 11i In duda putinelor mhrnru'UH
despre el, Metatron este legatura dintre amenire si divin.

MiSTEnL'L S raudau, lie Peter M oo n , 384 pa};., 35 lei

Mistenil Spandau ne prezinla print re allele misterinascli: rircumsfanlo in
care Rudolph Hess a lost yds cat motivul datoriti cSruia s-au rheltuit
mari siime de bani penlru « el s i nu poata conranic.i ru In men evlerionrS
pe perioada detenbei
Starjitul celiu de-al Doilea RSzboi Mondial a aduscu sinemai muUn inlriga
ji lupta pentni pi.nere decat razboiul insup. Mare pane din areasta era
centtalS in furul proicclelor secrete coordonate de Rnd.-tph Hess. Prfnlre
cele mai uinn tonre era cel re avea la baza conslruirea farfuriilor zburatoare
Vril

O VIZIUNE PtNTnu 2012, ife Joint L Petersen, 15b pap., 25 Ini

Prcoti, shamani sfinti an vorbit de sole doani despre aceastrt perioada,
iar multi savanfi au examinat tiparele rent runic ale istoriei i?i su anticipat
transformsri majore. Provocatoare, dar nplimista, O vtziuue perilru 2W2
schiteazS o abordarv realists a provocarilor linage - dar ji a oporlunitatilor
- care del a se intrevJd.

C oKtact Extr a i tRESTRli, void /voi .2 de Dr, Steven M . Greer, 29 lei/27 lei
Dai3adu-5Cpc informntii flutcntioc de prims trvana .dirt exporwntela CSETi
si din prciiecte Secrete, dr. Greer imbogatejte subiechil OZN/cxfraterestri
cu t> tombinntie unica de infortnaiii ftimtifice, vizinne proprie, uinor $i
insptratie. De depart e cea mai temeinica kicrare in domeniu,

Astfomedicina, de D r Sorbt Rratoivitmi, 320 p.ig.. 2ti lei

Accasta carte pare, la prims vector*’ , o tu a lw de astrolngir medics I? sail
un manual de ierapii naturiste. Esle ins,l :;i o inrtiere in sstrologie pentru
praeticantii medicine: alternative, fi oinitiere in medicina neconvenlionala
pen In i nsfrolngi, rcalizand o fuziune amp 13 in lre ccle dotiS d omen it
(autorul fund atat medic, cat ;ji as inning).

U niyehsul conjtient , de Dniii Rnrtfn, 456 pap, 39 lei

R.ispunsuri uknto.irc u intrebSlI universale Pot rugacr.mile sa vmctece?
Exists ceva mai rapid dccat viteza luminii? Putem siniti iimd Unerase uita
fix la noi? U nrverm ileoiiftient, bestseller international,este o literate rigtiros
docuTnentatA srrisa de tin parapslholog eminent care atncii accstc intrebari
si multe allele, prcscntnnd dovezi empiriee in favoarea existen|ei
fenomenelor psibree

HaaRR- arm* ULUtTOARE ACDVSPiRAl IEl, d{ jerri/ E. Snrjj'r, 378 pag, 32 lei
Profectul HAAKP desklijurat in Alaska este uinil dintre eele mai
contioversate protects coordonate vreod.it5 de guvenuil State]nr Unite.
lehnologia futurists dezvoltatft la HAARP intruchipeazj posibilitftti
nebanuito, fiind o .Irma cu raze dlslrugStqare $i m .reela^i timp un
dispozitie infoiHbil de control al mintii. Smith demonstreaza ca arest
dispozitiv reprezinta stiinta a plica ta la cei mai malt ravel seftpata insa de
sub control, Ar putea fi cel mai periculos dispozitiv n eat vreodata de
omenirq, o amid do distrugere cli cficicntS maxima.

M in pi iNTEfttONECTATE, iff ih. Dean Rinliti, 400 p ag , 34 lei

Putem simfi COSO petrece cu persoanele iubile ailate la mii de kilometri
dislnntSf Gum so face ca uiieori $rim cine sun a, iruiinte de a raspunde la
telefon? Oare intuitiile pe care It- 3\em confin informalii despre
evenlmentele viituare? Putem aveapercepBi farS s5 nefolcwfan de srm(unle
obianuite? ,1 Oaro starea de interconectivitate a nlintii poate explica
existent:) capacitatilor psihice? Dean Radio, om de ?tunta la Institute of
Noetic Sciences, este de parent eft .iceasta ar pulea fi o explicalic.

A i sAi-miA shut, d*1lyw Rwrimtrutt, 400 pag.. 36 lei

Acum, pentm prima data, Lyn Buchanan - ttn expert cu rcnume mondial
in ycdcrea la distanla jt in ttxplutwen pntenbalitalilor acesieia - nespline
intr-un mod sincer^i fata ocoli^uri povestea sa, Recnltat pentru a proape
un deceniti do cotrc until din Servidilo de Inl'ormajil ale Armalci 5UA.
Buchanan a anirenal personal mililar in utilizarea QbiUtStilnr paran irmale
C3 pe nn instrument de cnlectarc a informatiilor in limpni crizOi luarii de
ostatici in Iran, al dcr.astru lui de la Cernobil, al Rftzboiului din Golf etc.

PnoiECTUL Montauk., dr Pncsfwr NiY/rote jt Plrtr’i Mtwr, 172 pag., 19 lei

Proierlul Miwtmii: Expcrhncnfc iri Timy exynne celt mai uimitoare si secrete
proiecte de cercdtare din istoria umenirii. Inoeput cu Experimental Phila­
delphia in aiiui 1943 a fust continu.it aperi limp patruzed de ani in care au
avui loc cercetari intense, culrmnand cu misterioascle experimente do la
Monlauk Point, din statul New York, prin cant au lost accesate forte si
energii extmord inure,iiihusi timpulfiind manipulat. Pwicctnl A-fnnktuteste
relata rea lui I'res ton Nichols, care a lucrat ca director tehnic in cadml
proiectului bll a supravie{nit nenumarateku amenintan .si incercarilorde
spftlnrc a creiemlui.

M ontagu : C onexiunea E xtiuterestb A, dr Predion Nichols sj Pent Maui.

25ft pag,, 25 lei
Mottintik: Cmiexhtnea Erfraferrstrif reveioaza cole tnai uluitoare dovnzi
despre rftpirile fiinlelor ununc do efttre extra tcre$trii bstv relatarea
a utubiog railed a lui Stewart Sword low, tin intelectual ra final si tolodata un
clarvftzStorinnascrtt, care s*a confruntat cu nmlte scenarii spafio-tempnrale
slranii pe parcursut viefii sale de p.lna acum. Dup.i cu a fost rftpit do mai
niiilte nri de ext«uere$trii, Stewart l-a inlainit pc Preston Nichols si aslfel
el j.i-,1 aniintit propmil rol pe care l-a avut in experimentele r'oarte secrete
de cdlatori i in timp care fac parte din Proiectul Monteuk-
Pent™ o lisla compk’ta si actualizata privind cartileatlatt: in cars
de aparitie vS invitam sa accesali patina noastra web !a adresa:
w^viv.ediht radaksHa.ro

Pentru eomenri ne puteli conlacla astfel:

- prin tele ion {inclusiv sms (tarif normal) I: 072fv 34,721

- prin e-mail la adresa: ctimenziisedi tnradaksha,ri)