STRVECHIUL SECRET AL IZVORULUI TINEREII Peter Kelder i Berni S.

Sidgel n aceasta carte sunt prezentate ideile i tehnicile, care v vor ajuta s artai mai bine i s v simii mai tineri cu 10-15 ani, ele v vor da putere, v vor mbuntii sntatea, v vor prelungi viaa i v vor nv s v bucurai de ea !"zvorul tinereii# are s v arate serii ntregi de e$erciii simple, care se numesc Cinci ritualuri. %otodat vei descoperi o multitudine de in&ormaii colaterale privitoare la dieta, respiraie, energetica vocii i multe altele 'ei cunoate e$periena nsu&leitoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i, a&ar de aceasta, vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne- au mprtit aceste cunotine )entru a activa procesul de ntinerire, v rugm nu ateptai o nt*lnire &aa n &a cu moartea ncepei chiar acum

CUPRINS Pref !" #in $ rte edit%r&l&i C $it%l&l '. C"&t re i()%r&l&i tinere!ii +arr, - .inn C $it%l&l *. O++ident&l ,n +"&t re - giei i .e+retel%r Ti/et&l&i -ichard .eviton C $it%l&l 0. P%)e.tiri de)"r te de.$re )inde+ re i ,ntinerire .ora /ei %e$el C $it%l&l 1. Se+retele energiei +el%r Cin+i Rit& l&ri Ri+2 rd Le)it%n C $it%l&l 3. Cin+i rit& l&ri i 4%g 5 te2ni+ $entr& ref +ere ."n"t"!ii i de $rel&ngire )ie!ii 0e& 1igdou, doctor n medicina, n e$punerea .orei /ei %e$el C $it%l&l 6. C%-$ ti/ilit te li-entel%r i diet +%re+t" 2octor 3tenli 3 4ass C $it%l&l 7. Energeti+ )%+ii8 .&net&l&i i -edit !i -ichard .eviton

C $it%l&l 9. :#i.+&!ie +& d%+t%r&l R%/ert T%r-en; .ora /ei %e$el #in $ rte edit%r&l&i Ane< '. C&- ." .e %rg ni(e(e Cl&/&l Hi- l iel%r Ane< *. E<$erien! e<e+&t"rii de + tre diferi!i % -eni +!i&ni +el%r +in+i Rit& l&ri .ora %e$el Ane< 0. Tr di!iile 2 t2 =(%g 5 +&." g".i!i &n gr&$ $%tri)it .inda 5onsen Ane< 1. C&- ." g".i!i &n $r%fe.%r /&n 3andra 6nderson PRE>A n aceasta carte spre analiza dv , vor &i prezentate ideile, tehnicile i opiniile, care pot s v dea putere, s v mbunteasc sntatea, s v prelungeasc viaa i s v nvee s v bucurai de ea 3 nu &ii nelinitii, ns, viaa nu are s vi s par prea lung 'ei

&i prea ocupai trind pe deplin i bucur*ndu-v de ea 6deseori eu nt*lnesc oameni, care ncep s triasc pe deplin numai atunci c*nd descoper c su&er de o boal grav i c*nd devin contieni c sunt muritori 7*nd se nt*mpl acest lucru, ei triesc o renatere deplin at*t spiritual, c*t i cea &izic nc*t se nt*mpl ca boal s dispar 7*nd un asemenea proces de rennoire ncepe n &ora, mbtr*nirea nceteaz i ncepe ntinerirea ' rog, nu ateptai pana c*nd v vei nt*lni cu moartea &aa n &a ca s ncepei s ntinerii atunci ncepei chiar acum 6ceasta carte este menita sa v ajute 8a o s v arate serii ntregi de e$erciii simple, care se numesc Cinci ritualuri %otodat dv vei descoperi o multitudine de in&ormaii colaterale privitoare la dieta, respiraie, energie a vocii i multe altele 'ei cunoate e$periena stimulatoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i, in a&ar de aceasta, vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne-au mprtit aceste cunotine

ns atunci c*nd vei citi paginile urmtoare, s nu uitai, c n realitate aceasta carte nu descrie ritualuri, e$erciii sau tehnici 2e &apt, aceasta carte este despre dv 9 despre unicitatea dv , despre credina i imaginaia dv , despre dorine i sperane, despre potenialul dv , despre capacitatea dv de a v bucura de plintatea vieii (tiina a dovedit c aciunile i g*ndurile noastre pot e$ercita o in&luena &izica asupra corpului i creierului :in*nd seama de acest lucru, putem s modi&icm n mod contient aciunile i g*ndurile noastre pentru a realiza e&ectele care ne sunt necesare "ar e$erciiile i tehnica menionate n aceasta carte urmresc acest scop 8u nsumi am practicat Cinci Ritualuri i acestea mi-au creat o mulime de emoii 3unt convins c dac vei &ace e$erciii n mod regulat i dac vei aduce n viaa dv bucurie, vei mbunti at*t sntatea dv &izica, c*t i cea psihic i vei ncepe procesul de ntinerire

"n a&ar de aceasta, vei obine accesul la energia &orei vitale, care este sensul oricrui lucru i vei nva s o &olosii )ermitei-mi s v mprtesc aceasta poveste; <dat, noaptea am meditat i am lucrat cu mantre &iind culcat n pat 6lturi de mine dormitau ghemuite pisicile 3oia mea care se a&la n alt camer, a simit deodat o energie neobinuit i a intrat la mine n camer s vad ce se petrece 7*nd ea a intrat, eu am deschis ochii i am constatat c i pisicile mele simeau ceva neobinuit 8le edeau una l*ng alt cu atenia ncordat, iar eu niciodat nu le-am vzut at*t de vioaie la ora 11 sear 7red c acest caz a demonstrat c*t de real i palpabil este aceasta energie i cum ea poate s impun ca n viaa dv s aib loc schimbri care vor &i recepionate i de cei din jurul dv 2e aceea vreau s v dau un s&at ; acceptai acea in&ormaie preioas pe care o vei nt*lni aici /olosii-o pentru iluminarea i inspiraiile dv iar apoi creai trans&ormarea proprie 3 nu uitai c este imposibil s gsii izvorul tinereii, uit*ndu-v

n toate prile nceputul tuturor schimbrilor se a&l n interiorul vostru 2eci, ncepei chiar acum= P +e )%&"? #%+t%r ,n -edi+in" Berni S.Sid@el #IN PARTEA E#ITORULUI 7*nd ultima tasta i-a lsat amprenta sa, el a prsit maina de scris, a adunat &ilele scrise ntr-un teanc i a aruncat o privire, n ea erau amestecate satis&acia i nesiguran, pe titlul care spunea Ochiul Renaterii. Peter Kelder. 1anuscrisul pe care >elder l inea n m*n, nu era o mrea opera literar ns aceasta era o opera scurt, simpl, precis i compus cu iscusin (i, in a&ar de aceasta, era o adresare care multora dintre dumneavoastra vi se va prea important i chiar necesar ns n visele sale cele mai ndrznee >elder nui putea imagina c ncep*nd din anul 1?@? aceasta mic carte va &i tradus n zeci de limbi, chiar i n limba

nevztorilor, i va sluji multor generaii, milioanelor de oameni din lumea ntreag n cartea lui sunt descrise cinci e$erciii strvechi tibetane, care au &ost aduse n <ccident de o&ierul n rezerv al armatei britanice, care este menionat n carte sub numele colonelului 4rad&ord Cinci ritualuri , cum au &ost denumite aceste e$erciii, sunt destinate s descopere secretul izvorului minunat al tinereii eterne /oarte repede cartea lui >elder a &ost publicat i dei ea nu a devenit bestseller, totui avea o su&icient popularitate i a &ost reeditat cu opt ani mai t*rziu, n anul 1?AB 7hiar atunci c*nd reeditarea acestei cri a ncetat, ea se transmitea din m*n n m*n i cu timpul a cptat statutul crii de cult sau de carte clasic 1ai t*rziu, n anul 1?C5 >elder a creat o nou redactare a crii sale, i cartea a &ost editat de editura !+arbor )ress# sub denumirea !3trvechiul secret al izvorului tinereii# )*n atunci a trecut mai mult de jumtate de secol de c*nd cartea a aprut

pentru prima data i n aceasta perioada lumea s-a schimbat complet 7ultura occidental se a&la sub in&luena tehnologiilor generaiei noi i a nceput s caute rspunsuri n strvechea nelepciune a <rientului 1isticismul oriental, concepia despre o energie subtil, practicarea de ,oga i credina c aceste lucruri e$ercit o in&luena asupra sntii i ntineririi &izice, nu mai preau idei e$centrice ale unor oameni stranii 2impotriv, aceste lucruri au ocupat poziii stabile n cultura occidental n s&*rit, soarta a sur*s micuei cri a lui )eter >elder )ovestirile despre aceasta carte se transmiteau de la om la om i popularitatea ei a nceput s creasc 9 la nceput ncet 9 iar apoi, tot mai rapid n urmtorii zece ani !3trvechiul secret al izvorului tinereii# s-a trans&ormat ntr-un &enomen editorial internaional n 3tatele Dnite el a ntrecut multe bestsellere ale lui !EeF GorH %imes# n 0ermania, 6ustria i 8lveia aceasta carte ntr-adevr poate &i numit ca o descoperire naional n 0ermania aceasta carte i azi, dup zeci ani de la prima ei ediie, se a&l pe lista

celor mai bune best-sellere 7artea lui >elder a &ost editat n douzeci de limbi strine i mesajul ei a nconjurat lumea ntreag 2esigur, cartea lui >elder nu ar putea s se bucure de un asemenea imens succes, dac nu i-ar &i ndeplinit promisiunea sa principal; s ajute pe cititor s ajunga la ntinerire, sntate i putere de via 2esigur, aceasta concluzie este con&irmata de &lu$ul scrisorilor cititorilor, primite de redacie n ultimii zece ani n cele mai di&erite opinii ale cititorilor, de la cele mai modeste p*n la cele mai minunate, se povestete c*t de mult i-au ajutat pe oameni cele Cinci Ritualuri. "n a&ar de descrierile povestirilor despre realizarea succeselor, n scrisorile lor cititorii adeseori pun dou ntrebri n primul r*nd, ei doresc s obin date mai detaliate despre temele di&erite, care sunt amintite pe scurt n originalul scurt al lui >elder n al doilea r*nd, ei vor s a&le mai mult despre autorul misterios al crii, &r s mai vorbim despre eroul principal al crii, imperceptibilul colonel 4rad&ord

7artea, pe care o inei n m*n, a &ost scris ca rspuns la prima din aceste ntrebri !<chiul -enaterii 7artea I# conine abundena de in&ormaii, care a &ost atins ns nedezvoltat n originalul lui >elder Jacum redenumit ca !3trvechiul 3ecret al izvorului tinereii 7artea 1#K /iecare capitol al acestei cri este scris de un e$pert n domeniul respectiv n capitolul 1 este e$pus pe scurt povestea colonelului 4rad&ord i a e$pediiei sale n %ibet pentru cei, care nu cunosc 7artea 1 7apitolul al doilea se adreseaz adnotrilor istorice n cutarea rspunsului la ntrebarea, dac povestirea colonelului 4rad&ord este un adevr sau este o nscocire (i aici tragem o concluzie ; c povestea lui 4rad&ord poate &i adevrat, deoarece notele primilor cltori n %ibet povestesc despre magie i secretele care nu sunt mai puin neverosimile dec*t a ceea ce a &ost martor 4rad&ord 7apitolul trei con&irm e&iciena celor Cinci Ritualuri prin minunatele povestiri

din viaa real, trimise de oameni, care leau practicat 7apitolul patru ptrunde n secretele celor Cinci Ritualuri, cut*nd rspunsul la ntrebarea, de unde se ia magia acestor simple e$erciii n capitolul cinci cele Cinci ritualuri sunt e$aminate din punctul de vedere al medicului, care este i e$pertul n ,oga 8l descrie detaliat e$erciiile care sunt nsoite de o multitudine de s&aturi n capitolele ase i apte se discut dou probleme, care sunt atinse pe scurt n 7artea 1; in&luena asupra sntii a dietelor respective i combinarea alimentelor, precum i energetica vocii, sunetului i meditaiei n capitolul opt sunt prezentate considerentele ale unui om de tiin cunoscut n lumea ntreag 9 ale cercettorului %ibetului 2octorul -obert %urman prezint o trecere istoric rapid n revista a rolului celor Cinci Ritualuri n cultura %ibetului -m*ne nc o a dou problema care intereseaz pe cititorii notri; personalitile lui >elder i 4rad&ord 6ni

de-a r*ndul cititorii i-au adresat editorului o mulime de ntrebri privitoare la cei doi, care, dup cum au presupus toi, au prsit aceasta lume A+e .t $re.&$&nere ,l -&(" $e Kelder + re i (i e.te ,n )i ! i e.te ."n"t%.8 d&$" tre+ere &nei @&-"t"!i de .e+%l din -%-ent&l $&/li+"rii +"r!ii . le. mi &ace plcere s comunic, c eu m-am nt*lnit personal cu acesta i l consider un prieten apropiat i de ncredere cu toate c nu cunosc prea multe lucruri despre el 2in pcate, >elder a hotr*t s lase totul aa i s nu ridice vlul care acoper secretul, care m intrig pe mine i pe muli alii 6cesta este un om singuratic i nepretenios, care consider c cele scrise de el vorbesc de la sine (i el susine c datele suplimentare despre el i despre colonelul 4rad&ord doar vor sustrage atenia de la acel mesaj simplu, pe care la adresat omenirii ' ncredinez c nu am nici o dorina de a nu respecta singurtatea lui >elder %otodat, ns, neleg i dorina cititorilor

de a cunoate mai aproape pe omul, al crui cuvinte au e$ercitat o in&luena at*t de cov*ritoare asupra vieii lor i i-au schimbat 2e aceea, sper, c el m va ierta, dac pentru prima data eu voi comunica cititorilor unele detalii despre viaa lui >elder a &ost un &iu adoptiv al unei &amilii iubitoare olandeze din 'estul 1ijlociu al 3tatelor Dnite /iind nc adolescent, el a prsit casa i av*nd binecuv*ntarea prinilor a plecat ctre ncercri ale vieii 1ai t*rziu >elder, ca i colonelul 4rad&ord, !a &ost n cele mai ndeprtate coluri ale lumii# ca o&ier al unui vas comercial 8l s-a trans&ormat ntrun om ra&inat, instruit, care cunotea multe limbi i a iubit cartile i bibliotecile 2e cur*nd, ntr-o memorabil dimineaa de primvar >elder m-a acompaniat n cltoria din 7ali&ornia de 3ud 7hiar n nordul dealurilor holiFoodiene, la &inele anilor 1?@0, el a scris cartea sa !<chiul -enaterii# Eu, >elder, nu a &ost un scenarist, dei un timp a lucrat ca cercettor la unul din cele mai mari studiouri ale +ol,Fod-ului 3pre mirarea

lui, multe lucruri despre care el amintea, s-au pstrat p*n n prezent, de e$emplu, casa unde el a locuit, care este aezat sus pe dealurile +ol,Food-ului, nu departe de casa-legenda a cinematogra&iei lui 8rrol /linn, cu vedere spre .os 6ngeles i <ceanul )aci&ic 6zi aceasta construcie modest este nconjurat de vile ale celor mai bogate i cunoscute stele ale cinematogra&ului >elder susine c colonelul 4rad&ord a &ost un om absolut real 7u el s-a nt*lnit ntruna din regiunile din .os 6ngeles n acea perioada a vieii sale, dei !4rad&ord# 9 este un pseudonim 6st&el am adus puin lumina n aceasta taina Eu mai puin interesant dec*t >elder sau 4rad&ord este un alt om, despre care puini tiu c*te ceva 6cesta este +arr, 5 +ardner 9 omul care a publicat n anul 1?@? !<chiul -enaterii#, acion*nd printro mic editur !1idda, )ress# )robabil c +ardner a &ost acel om care primul l-a nt*lnit pe 4rad&ord, l-a prezentat lui >elder i l-a rugat pe )eter s scrie o carte despre aventurile tibetane ale lui 4rad&ord

>elder vorbete puin despre relaiile ntre ei 'om &i nevoii s ne mulumim cu cuvintele lui c el i +ardner au devenit prieteni pentru toat via i au meninut legturi unul cu cellalt p*n la moartea lui +ardner n anii 1?B0 )e de alt parte, 4rad&ordL a intrat n viaa lor, iar apoi a disprut i ei niciodat nu l-au mai vzut, cum acest lucru se descrie n cartea lui >elder (i dei din partea mea aceasta este doar o presupunere a mea, eu presupun c dei )eter >elder a scris !<chiul -enaterii# ca de la persoana nt*ia, el nu a &ost omul care s-a mprietenit cu colonelul p*n la e$pediia lui n %ibet i din prima m*n a a&lat despre cele Cinci Ritualuri dup ntoarcerea colonelului 8u presupun c aceasta onoare aparinea lui +arr, +ardner, care, probabil, l-a rugat pe >elder, ca pe un scriitor talentat, s scrie pentru el povestea, unde +ardner s rm*n necunoscut, iar >elder a jucat rolul acestuia 6stzi, c*nd au trecut peste M0 de ani dup aceste evenimente, chiar lui >elder i-ar &i &ost greu s-i aminteasc ce

&el de in&ormaie a primit el n urma contactelor directe cu colonelul 4rad&ord, i ce a a&lat el de la +arr, +ardner %otodat, nu este clar, c*t de mult >elder a n&rumuseat povestea sa 8ste imposibil s dm un rspuns univoc la toate aceste probleme 2ar oare acest lucru are vreo importanN 2up cum susine >elder, aceste probleme se re&er doar la o oarecare libertate a subiectului, ls*nd neatins sinceritatea povestirii n &inal, este important o singur problema 9 ce valoare reprezint pentru cititori cartea i dac ea este capabil ntr-adevr s schimbe viaa lorN 3per s urmtoarele capitole v vor ajuta s dai un rspuns pozitiv 2oar dv trebuie s dai un rspuns de&initiv Edit%r&l H rr4 R.Linn CAPITOLUL ' Cutarea izvorului tinereii Harry R.Linn 6ceasta poveste este at*t de neverosimil, nc*t ar putea s se nasc n

mintea unui scenarist holl,Foodian cu o imaginaie e$trem de bogat (i totodat aceasta poveste este captivant i emoionant, iar cuvintele ei sunt purttoare de nelepciune i parc reprezint o rezonan a ceea ce se a&l n ad*ncurile interiorului nostru )este dou milioane de oameni din lumea ntreag au avut aceste sentimente contradictorii n timpul citirii primei cri despre secretul strvechi al izvorului tinereii, a unei mici cri, care a precedat prezenta carte 7um reiese din titlul, mesajul crii practic se re&er la &iecare om, care are A0 de ani n carte este vorba despre &aptul cum s &ie oprit i s devin reversibil procesul de mbtr*nire, cum s capei sntate i &ora vital a tinereii eterne )entru cei, care nu au citit cartea lui >elder, redm mai jos cuprinsul scurt al acesteia mpreun cu capitolele urmtoare , cuprinsul acestei cri are s v prezinte ntreag in&ormaie coninut n 7artea 1 i chiar mai mult #e +ee $&te!i ." n& +iti!i

$ri- + rte8 dei )" re+%- nd din t% t" ini- .=% f +e!i . 7artea lui >elder este purttoare a inspiraiei i magiei, care este imposibil s &ie redat aici 1uli oameni, care au citit aceasta carte, cu nc*ntare i amintesc de ea i o recitesc iar i iar 6r &i pcat s trecem pe l*ng una din asemenea e$periene 6ceasta poveste a nceput ntr-o seara c*nd autorul crii )eter >elder se delecta cu un ziar de seara pe o banca din parc 2up un timp oarecare l*ng el s-a aezat un domn n v*rst i a legat cu el o discuie 8l s-a prezentat drept colonelul 4rad&ord, o&ier n rezerv al 6rmatei 4ritanice, care lucra n corpul diplomatic regal n timpul serviciului sau, el a &ost n cele mai deprtate coluri ale lumii i acum putea s povesteasc lui >elder unele din nt*mplrile sale nainte de desprire, ei s-au neles c se vor nt*lni din nou n cur*nd ei au nceput s se nt*lneasc n mod regulat i relaia lor s-a trans&ormat ntr-o prietenie puternic

ntr-o seara, colonelul 4rad&ord i-a spus lui )eter c de cur*nd a luat o hotr*re neobinuit 7u c*iva ani nainte el a lucrat n "ndia, unde a auzit o poveste ciudat i de neuitat " s-a povestit despre clugrii .ama ai unei mnstiri tainice, pierdute undeva n munii +imalaia din%ibet n aceasta mnstire o nvtur strveche, care de-a lungul mileniilor se transmitea din tata n &iu, aducea lumina asupra uneia din cele mai mari taine a lumii .egenda spune c preoii i clugrii .ama ai acestei mnstiri n-au motenit nimic altceva dec*t secretul izvorului tinereii 7a i muli ali oameni, n v*rst spre anii A0, colonelul 4rad&ord a simit c tinereea lui l prsete &r s revin 7u c*t mai mult el auzea despre acest izvor al tinereii cu at*t mai mult se convingea c un ast&el de loc ntr-adevr e$ist 8l a nceput s culeag in&ormaii; s-a interesat de caracterul localitii, de climat i de tot ce putea s-l ajute n cutarea acestui loc (i atunci c*nd colonelul a nceput cercetrile sale, l-a cuprins dorina de a gsi acest izvor al tinereii 2up cum a

spus el noului su prieten , aceasta dorina a devenit at*t de puternica, nc*t el a hotr*t s se ntoarc n "ndia i s nceap serios s caute acest re&ugiu izolat i s caute secretul tinereii (i colonelul 4rad&ord l-a ntrebat pe )eter, dac n-ar vrea s i se alture n aceast cltorie <are trebuia s mearg cu colonelul 4rad&ordN >elder din rsputeri se lupta cu aceasta ntrebare i, n s&*rit, scepticismul a nvins, i &r tragere de inima s-a dat btut ns undeva, n ad*ncul contiinei sale el era urmrit de o idee &i$ c izvorul tinereii ntr-adevr poate e$ista 7e idee captivant= (i >elder i-a urat colonelului din toat inima, s-l gseasc 7olonelul 4rad&ord a pornit singur n nt*mpinarea sorii sale 6u trecut ani, ns de la el nu s-a primit nici un cuv*nt >elder aproape c l-a uitat pe vechiul su companion i cutrile lui de 3hangri-.a tibetan, dar ntr-o zi a primit o scrisoare n care i se comunica ca scopul colonelului a &ost atins i c n cur*nd el se va napoia

2up un timp oarecare, c*nd ei s-au nt*lnit din nou, >elder a &ost martorul unei trans&ormri uluitoare 3pre mirarea lui, 4rad&ord arta !aa cum, probabil, a artat cu muli ani n urm, n &loarea vieii sale n locul unui om g*rbovit, bolnvicios, n &aa lui se a&la un brbat nalt, zvelt /a lui strlucea de sntate, iar claia de pr des de culoare nchis era abia atins de pr crunt# 7olonelul 4rad&ord a povestit prietenului su pro&und tulburat despre tot ce s-a nt*mplat cu el n timpul lipsei sale ndelungate 8l a povestit despre anii de lupt i de e&orturi, care n &inal erau ncununai de succes 9 despre locuri ndeprtate, a crei locuitori nu mbtr*nesc niciodat si traiul lui intr-o manastire n aceasta mnstire nu s-au vzut brbai sau &emei n v*rst 7lugrii .ama cu bunvoin se adresau colonelului cu numele de !7el mai btr*n#, deoarece de &oarte mult timp ei nu au vzut pe nimeni care s &ie at*t de btr*n, cum a &ost el 8l a reprezentat pentru ei un tablou nevzut p*n atunci

!)rimele dou sptm*ni dup sosire, povestea colonelul, - m-am simit ca un pete aruncat din ap 8ram mirat de tot ce vedeam i c*teodat cu greu credeam ochilor n cur*nd sntatea mea a nceput s se mbunteasc 6m nceput s dorm noaptea linitit i n &iecare diminea m trezeam tot mai proaspt i cu mai mult energie n cur*nd am constatat c aveam nevoie de baston numai pentru plimbri n muni ntr-o dimineaa colonelul nt*mpltor s-a uitat n oglind i pentru prima data n ultimii doi ani i-a vzut &a re&lectat n oglinda 3pre enorm sa nencredere i mirare n &aa ochilor lui a aprut &igura unui brbat mult mai t*nr 7olonelul a neles c el a trit o trans&ormare &izic; el a devenit mai t*nr cu cel puin 15 ani, dec*t cum a &ost n ziua sosirii sale !8ste imposibil s descriu prin cuvinte acea nc*ntare i acel entuziasm, pe care le-am simit n sptm*nile i lunile urmtoare e$teriorul meu continua s se modi&ice spre bine <ricine m vedea, observa aceste modi&icri 6 trecut puin

timp i titlul meu de onoare !7el mai btr*n# nu mi se mai potrivea 6poi, colonelul 4rad&ord a e$plicat cu precizie, cum a reuit s realizeze aceasta ntinerire miraculoas !7el mai important lucru, pe care l-am a&lat dup intrarea n mnstire, - spunea colonelul, - const n urmtoarele; n corp se gsesc apte centri energetici, care n englez se pot numi v*rtejuri "nduii le numesc chakre 6cestea sunt puternice c*mpuri electrice, invizibile pentru ochi, i totui absolut reale 6ceste apte v*rtejuri conduc apte glande de secreie intern din sistemul endocrin, iar glandele endocrine, la r*ndul lor, regleaz &unciile corpului, inclusiv procesul de mbtr*nireO ntr-un corp sntos, &iecare din v*rtejuri se rotete cu mare vitez, permi*nd ca energia vital, numit i ea prana sau energie eteric, s se ridice n sus cu ajutorul sistemului endocrin ns dac unul sau c*teva v*rtejuri i ncetinesc micarea, cursul

energiei vitale ncetinete sau se blocheaz i aceasta duce la mbtr*nire i la di&erite boli 1etoda cea mai rapid de a-i recpta tineree, sntate i &ora vital const n &aptul de a impune ca aceste centre din nou s se roteasc normal )entru aceasta e$ist cinci simple e$erciii /iecare din ele sunt &olositoare, ns pentru obinerea celor mai bune rezultate sunt necesare toate cele cinci e$erciii 7lugrii .ama numesc aceste e$erciii !ritualuri# i eu voi &olosi aceasta denumire 2up aceasta, colonelul a descris i a demonstrat lui >elder cinci e$erciii ,oga, pe care le-a numit !cinci ritualuri# 8l l-a s&tuit pe >elder s e$ecute &iecare ritual de trei ori pe zi, iar apoi s creasc treptat numrul repetrilor, p*n ajunge la I1 de repetri pe zi ale &iecrui ritual 1ai t*rziu colonelul a e$plicat c ritualurile vor &i mult mai bene&ice la personae care practic celibatul neleg*nd, ns, c pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu poate &i ndeplinit, el a propus ritualul

al aselea, care va &i de &olos celor care au acceptat provocarea n capitolul cinci al acestei cri sunt descrise i e$aminate detaliat toate cele ase ritualuri 6cest capitol conine totodat i s&aturi, care vor &i de &olos celor, care nt*mpin greuti cu unul din ritualuri, i indicaiile care vor ajuta s &ac e$erciii n mod e&icient i &r pericol 7*nd 4rad&ord a demonstrat cele Cinci Ritualuri, >elder a nceput cu entuziasm s le e$perimenteze 2up trei luni el a obinut rezultate considerabile 6 avut o mare dorina s mprteasc descoperirile colonelului 4rad&ord cu ali oameni i l-a rugat pe colonel s nceap s in cursuri 7olonelul a &ost de acord i ast&el a aprut un mic grup de studiu, care a &ost denumit !7lubul +imalaielor# 0rupul se nt*lnea n mod regulat, practica cele Cinci Ritualuri i discuta problemele aprute, cum ar &i dieta i alimentaie Jvezi capitolele 1 i MK (i ntr-adevr, membrii acestui club 9 ai cror v*rst depea 50 ani 9 s-a convins

n scurt timp de proprietile de ntinerire ale celor Cinci Ritualuri. 2up deschiderea modest a primului 7lub al +imalaielor al colonelului 4rad&ord, cititorii crii lui >elder au preluat ta&eta i au nceput s organizeze grupuri i cursuri proprii, &olosind adeseori denumirea de 7lub al +imalaielor 6st&el, &oarte muli oameni din lumea ntreag au a&lat despre descoperirea lui 4rad&ord i au devenit participanii acesteia 2ac dorii s organizai propriul 7lub al +imalaielor, cerei in&ormaii din !6ne$a 6# , care se a&l la s&*ritul acestei cri n ultimele pagini ale crii lui >elder, colonelul 4rad&ord povestete despre nt*lnirile primului 7lub al +imalaielor, dedicate celor dou probleme, care se re&er la sntate i la cele Cin+i Ritualuri: )rimul din acestea este dieta 4rad&ord vorbete despre importana limitrii produselor, care se mn*nc dintr-o data i despre combinarea lor 6 dou problema este vocea 7olonelul vorbete despre energetica vocii umane

din punctul de vedere al celor Cinci Ritualuri. n capitolul ase al acestei cri, !7ombinarea alimentelor i alte s&aturi dietetice#, iar n capitolul apte, !8nergetica vocii, sunetului i meditaiei# 3e cerceteaz detaliat aceste dou obiective /iecare capitol conine indicaii speciale i reprezint interes i valoare pentru cei, care sunt curioi s a&le comentarii scurte pe aceste teme ale colonelului 4rad&ord .a s&*ritul crii, 4rad&ord isi ia rmas bun de la membrii 7lubului +imalaielor i traseaz altora sarcina de a di&uza veti despre cele Cinci Ritualuri. !)entru mine cea mai mare recompens a &ost s observ mbuntiri la &iecare din voi, - ncheie colonelul '-am nvat tot ce pot s &ac eu 6v*nd n vedere ns c cele Cinci Ritualuri continu s ndeplineasc sarcina lor, n &aa voastr sunt deschise ui spre viitor pentru studierea continu i pentru progres 1ai sunt muli oameni, care au nevoie de acea in&ormare pe care o am eu i pentru mine a sosit timpul s le merg n nt*mpinare#

6st&el colonelul i-a luat rmas bun de la noi 6cest om eminent a ocupat un loc special n inimile noastre i de aceea ne-a prut ru s ne desprim de el Ee-a bucurat ns ideea c n cur*nd i alii vor obine o in&ormare nepreuit pe care el n mod nobil ne-a mprtit-o noua 2esigur, noi considerm c am avut un mare noroc n decursul ntregii istorii puini oameni au avut privilegiu de a a&la strvechiul secret al izvorului tinereii )eter >elder a recunoscut c numele eroului principal din cartea sa 9 este un pseudonim 2ar cum s-a ncheiat povestea luiN <are putem s-o credemN 2espre ce este vorba 9 despre un adevr sau despre o invenieN <are se ntorceau din %ibet i ali cltori din <ccident cu asemenea povestiri minunateN <are a &ost posibil ca n anii I0-@0 ai secolului PP s &ie depite piedici &izice, care ascund de toat lumea !%ibetul "nterzis# i s &ie ridicat vlul taineiN <are p*n la scrierea crii a lui >elder au plecat i ali entuziati n !:ara Qpezilor# n cutarea aezrilor pierdute i a tainelor

mistice N <are e$ist n realitate 3hangri.a unde brbai i &emei nembtr*nii triesc n strlucire utopicN n aceasta carte ne vom ocupa de aceste probleme +arr, .inn 8ditor +arbor )ress CAPITOLUL * Occidentul n cutarea ma iei i !ainelor !i"etului Richard Leviton 7ea mai cutremurtoare din nlimi de pe supra&aa )m*ntului 9 ast&el descria la nceputul secolului PP unul din cltori, ara muntoas tainica i imaginabil 9 %ibetul )latoul tibetan, care ocup o supra&aa aproape egal cu 8uropa <ccidental, este amplasat n inima 6siei 7entrale la nlimea de trei mile deasupra nivelului mrii 8l este nconjurat de munii cei mai nali de pe )m*nt i ptrunderea acolo este posibil numai prin trectori muntoase greu de strabatut, care se ridic la o nlime de I0 000 pounds )*n la invazia chinezilor, n anii 50 ai secolului PP, %ibetul a &ost aproape complet izolat

de restul lumii, n primul r*nd din cauza particularitilor aezrii lui geogra&ice n primele decenii al secolului PP c*iva cltori curajoi, ca i colonelul 4rad&ord, au ncercat s n&runte munii, care aprau %ibetul, ca s vad cu proprii lor ochi minunile ascunse de ele 1ajoritatea din ei au su&erit un eec sau au pierit ns acei puini, care au reuit, s-au napoiat n lumea e$terioar cu povestirile despre pm*ntul miraculos i misterios 8i povesteau despre preoii i clugrii .ama, care aveau capaciti supranaturale, despre misticii zburtori, 1a&usailii i nelepii vii, care nu sunt supui morii i care &ac minuni 7hiar n anii 50 ai secolului PP, .ouel %omas-junior, un cunoscut cltor american, descriind cltoria sa spre !pm*ntul nchis i tcut# al %ibetului, spunea; !:ara muntoas tainica, aezat n spatele v*r&urilor munilor +imalai pe acoperiul lumii, mult timp era un 8ldorado numrul unu pentru cercettori i cltori, care

erau nsetai s cunoasc tot ce este necunoscut# 7ltorii, care au nvins piedici geogra&ice i au intrat n %ibet, au descoperit acolo o cultura cu o puternic baza spiritual )*n la invazia chinezilor care au distrus sistemul mnstirilor %ibetului, pe teritoriul lui se a&lau peste M mii de mnstiri budiste, n care locuiau peste M00 mii de clugri i A mii preoi .ama Dn s&ert din populaia masculin studia n universitile spirituale 9 gonpa, unde se a&lau cele mai bogate biblioteci, care conineau manuscrise unice strvechi <ccidentul n cutarea magiei i tainelor %ibetului 7lugri n mnstirea )alHhor-7iod, 2jangdze J1?@0K )rimii cltori occidentali care au venit n %ibet, au descoperit acolo o cultura cu o baza spiritual &oarte puternic; un s&ert din populaia masculina studia n universitile de pe l*ng mnstiri, care se numea g%n$ 6&ar de aceasta, cltorii au gsit n %ibet o societate nchis, care nu primea cu bunvoina pe cei strini 7um scrie )eter

+opHirH n cartea !7ei care au ptruns pe acoperiul lumii#R, ncep*nd din anii M0 ai secolului P"P, !cei care au nclcat graniele 9 ntre ei i mistici, botaniti n cutarea unor plante noi, cercettori i pur i simplu cuttorii de aventuri 9 au reprezentat un mod de a ptrunde n %ibet n mod ilegal# Dnii sperau s intre n posesia bogiilor mitice ale acestei ri, a crei capitala, .hasa, era denumit !<raul interzis# 6lii voiau s cucereasc gloria unor mari cltori )uini au reuit n asemenea aciuni ns acei care au cutat o iluminare spiritual au obinut mai mult Dnul din primii care au &cut asemenea cltorii n %ibet era 8varist +aH, misionarul catolic din /rana care n anul 1CMA a povestit .umii <ccidentale despre ederea sa la mnstirea >ounboum 7u uimire au citit europenii povestirile lui despre &enomene incredibile, de e$emplu, despre &aptul c preoii .ama tibetani &r nici un &el de e&ort puteau s parcurg distane enorme, a&l*ndu-se n corpul care, se prea, c este compus din cea i vise Vi ! $rintre +ei -"re!i.

6pro$imativ n anul 1C5B zvonuri despre asemenea minuni au adus n %ibet o rusoaic, 8lena )etrovna 4lavatsHaia J1C@1-1C?1K 8a a trit acolo apte ani studiind cu mari maetrii spirituali 8a i numea Mahatmami (Mreii), perfecii sau realizaii i credea c ei cunosc nvturie cele mai strvechi i, posibil, cele mai spirituale din lume 8$ist &oarte puine detalii privitoare la cltoria n %ibet a 8 ) 4lavatsHaiaL n lucrrile sale ea i concentra atenia principal asupra nelepciunii spirituale dob*ndite de ea 3e presupune ns c ea cltorea n %ibet clare pe cai sau pe iaci n cutarea !cunoaterii i &orei superioare# 2up ntoarcerea sa n 8uropa i n timpul ederii sale n 6merica, 8 ) 4lavatsHaia susinea c a avut contacte permanente cu maetri spirituali tibetani 7on&orm cuvintelor 8 ) 4lavatsHaia, acetia adesea apreau n apartamentul ei din EeF GorH, discutau cu ea, i dictau aliniate noi din cartea ei i demonstrau principiile ezoterice

)uin din cei care o cunoteau pe 8 ) 4lavatsHaia se ndoiau de &aptul c d*nsa avea un dar e$cepional de clarvztoare, iar posesia cunotinelor pro&unde ezoterice i-a convins pe muli c declaraiile ei despre contactul cu 1aetrii din +imalai sunt veridice 7uttorii adevrului, care au mers pe urmele lui 8 ) 4lavatsHaia 9 i presupun*nd c ntre ei se a&la colonelul 4rad&ord, - i sunt recunosctori pentru &aptul c d*nsa a luminat calea spre -srit, pe care puteau s mearg generaiile cele mai t*rzii ale cltorilor 7hiar n anii M0 ai secolului P"P, 8 ) 4lavatsHaia a artat <ccidentului, c n %ibet pot &i nt*lnite minuni spirituale i pot &i gsite nvturile neobinuite )eter +opHirH, %respassers on the -oo& o& the Sorld O++ident&l ,n +"&t re - giei i t inel%r Ti/et&l&i. 8lena )atrovna 4lavatsHaia J1C@1-1C?1K ncep*nd apro$imativ din anul 1?5B 8lena 4lavatsHaia a cltorit prin %ibet n cutarea

!tiinei i &orei superioare# 6cele adevruri pe care le-a a&lat de la marii maetrii spirituali ai %ibetului, au devenit ideile centrale ale 1icrii %eoso&ice, pe care ea a n&iina-o la s&*ritul secolului al P"P /otogra&ia portretului pictorului +erman 3hmicen a &ost dat cu amabilitate de 3ocietatea %eoso&ic din 6merica, Siton, statul "llinois #inunile !i"etului $rin ochii oamenilor de tiin )entru oameni cu concepii sceptice, lucrrile lui 4ard % 3paldingR J1C5C-1?5@K reprezint o mulime de con&irmri documentare despre e$istena unor &enomene spirituale uimitoare ale %ibetului 3palding, om de tiin, cercettor universitar,a organizat n anul 1C?A o e$pediie de cercetare n %ibet n componena acestei e$pediii au intrat 11 oameni de tiin, iar scopul acestei e$pediii era studierea capacitilor neobinuite i nelepciunea marilor maetrii din +imalaia 1embrii e$pediiei nu au &ost dezamgii 7on&orm spuselor lui 3palding, el i

nsoitorii lui au vzut oameni, care nvingeau moartea corpului uman, transmiteau gnduri la distana i demonstrau telepatia, zburau n aer, peau pe &oc i ap %oate acestea au cutremurat pe oamenii de tiina-practicieni care au &ost nvai s nu cread n nimic &r dovezi su&iciente !Eoi am plecat acolo ca sceptici nverunai, dar ne-am ntors convini n totalitate i complet schimbai# , - scria 3palding )rintre descoperirile minunate ale lui 3palding a &ost e$istena brbailor i &emeilor, care, dup cuvintele lor, aveau c*teva sute de ani 3palding susinea s v*rsta multora din aceti oameni depea 500 ani <dat, el i nsoitorii lui luau micul dejun cu patru oameni neobinuii Dnul din acetia a spus, c are o mie de ani, ns corpul lui era puternic i mldios ca unui om n v*rst de @5 ani 7el care era aezat alturi de el susinea c are B00 ani, dei el arta ca un brbat vioi de A0 de ani 7luza lui 3palding, maestru pe numele lui 8mil, spunea c are 500 de ani i nc un maestro 2jast, dup

cuvintele lui, era apro$imativ de aceeai v*rst cu 8mil 6&ar de aceasta, n &amilia neobinuit a lui 8mil se a&lau nepotul de 115 ani i nepoat de 1IC ani, ambii artau ca oameni n v*rst de p*n la A0 de ani 1ama lui 8mil avea B00 ani !6ceti oameni longevivi erau at*t de sprinteni i veseli, parc aveau I0 de ani#, - scria 3palding 7are era secretul lorN 8i au nvat s-i prelungeasc viaa incredibil de mult, !mbuntind# corpul 6 !mbunti corpul# 9 nseamn s cunoti at*t de pro&ound elementele lui biochimice, ca s poi s-l dizolvi i s-l creezi din nou dup dorina ta R 'ezi; 4ard % 3palding !'iaa i nvtura maetrilor <rientului ndeprtat# <mul poate s trans&orme corpul su din carne i oase ntr-un corp din cea i vise i s &ac, &r nici un e&ort, cltorii spirituale n nivelele superioare ale e$istenei n lumina unor asemenea realizri moartea &izic nceteaz s aib vreo importana 9 sau chiar nceteaz s &ie real /r ndoial, acest lucru

uimete imaginaia, ns maetrii tibetani spuneau lui 3palding c aceasta tiina nu ar trebui considerat ca ceva e$cepional 4ard % 3palding 3palding, om de tiina cu studii universitare, a organizat n anul 1C?A o e$pediie de cercetare n %ibet 3-a ntors de acolo cu comunicrile privind minunile vieii lungi, levitaiei, despre capacitile incredibile de a se deplasa n aer i de a merge pe ap /iecruia din noi spiritual i s-a dat un corp per&ect, care poate tri multe secole, e$plica 8mil )ur i simplu maetri tibetani au nvat s ntoarc corpul n starea lui iniial, pur )robabil c longevitatea uimitoare a tibetanilor s-a transmis cumva lui 3palding, care a trit ?5 ani 7on&orm cuvintelor prietenului su apropiat, 3palding avea o energie nestvilit, aproape niciodat nu era obosit i putea sptm*ni ntregi s doarm c*te patru ore pe zi )*n la s&*ritul vieii sale ndelungate el era plin de via <are este posibil, c el s-a uitat n "zvorul tinereiiN

!i"etul de%tainuie Occidentului tainele %ale )rintre primii cltori occidentali, care au vizitat %ibetul, se a&la o cercettoare &rancez a budismului 6le$andra 2avidEeilR J1CMC-1?M?K .upttoare pentru drepturi egale cu brbaii, ea are cinstea de a &i prima &emeie occidental, care a &ost la .hasa Jn v*rsta de 5A aniK i pe care o&icial a primit-o 2alai-.ama 2eoarece era e$trem de periculos de a cltori prin %ibet, 6le$andra 2avid-Eeil i nsoitorul ei, un lama-tibetan, au &ost nevoii s se mbrace n nalhor$a, sau ca pelerini- ceretori Eumai datorit anonimatului i travestirii, ei au putut s se deplaseze prin ar i, totui, ei trebuiau s se pzeasc de rzboinicii nomazi i de poliie 0uvernul britanic a cutat-o nencetat pentru a o e$ila din %ibetL aa ar &i procedat i guvernanii %ibetului, dac ar &i tiut, cine se ascunde sub masca pelerinilor

n total 2avid-Eeil a petrecut n %ibet peste 1I ani, apro$imativ din 1?1I p*n n 1?IA 8a a descris cltoria sa minunat i descoperirile sale ntr-o serie de cri populare, care i acum se reediteaz i sunt cri captivante 6le$andra 2avid-Eeil practica budismul 8a a studiat cultura i limba %ibetului sub conducerea lui )ancen-.ama -stareul mnstirii-universitii %ashilumpo, care era echivalentul universitilor <$&ord sau +arFard 6ceasta mnstire-universitate era aezat n apropierea oraului 3hihadze i avea o bogat bibliotecL n mnstire locuiau @ C00 clugri n aceasta universitate 2avid-Eeil a obinut echivalentul tibetan al gradului de doctor n &ilozo&ie n studierea budismului, i a &ost decorat cu vemintele de onoare de .ama )entru oricare om din <ccident, cu at*t mai mult pentru o &emeiendin /rana, obinerea unei asemenea recunoateri n %ibet era o realizare neobinuit 9i rm*ne ca atare i n zilele noastre 7on&orm cuvintelor )rea 3&initului 2alai-.ama al )atrusprezecelea, 6le$andra 2avid-Eeil

era !primul om, care a prezentat <ccidentului un %ibet !adevrat# i !a transmis o real arom a %ibetului aa, cum a simit-o# /r ndoial, povestea cltoriilor lui 2avid-Eeil este &oarte atrgtoare, ns o valoare real reprezint acele nvturi pe care le-am cunoscut datorit ei 7a i 4lavatsHaia i 3palding, 2avid-Eeil a adus din %ibet povestiri despre minunatele &apte eroice, mistice i spirituale, cu ale cror comparaie plesc evenimentele, povestite de colonelul 4rad&ord 8a a descris capacitile neobinuite ale multor !sportivi spirituali#, pe care i-a nt*lnit n cltoriile sale n realitate chiar 6le$andra 2avid-Eeil era un adevrat adept, era iniiat n tainele c*torva ritualuri ale %ibetului i c*teodat demonstra capacitile sale neobinuite 6st&el, unii maetrii pot, st*nd dezbrcai n v*r&ul unui munte rece, nzpezit i nvelindu-se n pturi udate cu ap ca ghea, s trans&orme apa n abur i s usuce complet pturile 8i &ac acest lucru datorit &elului special de respiraie,

tumo <mul genereaz n interiorul su cldur, combin*nd un anumit &el de respiraie, anumite g*nduri i imagini %oate acestea contribuie la creterea cldurii interioare n ple$ul solar 6le$andra 2avid-Eeil J1CMC-1?M?K n v*rstde 5A ani 2avid-Eil a devenit prima &emeie occidental, care a vizitat capitala %ibetului, .hasa, unde a &ost primit o&icial de 2alai-.ama n timp celor 1I ani, c*t ea s-a a&lat n %ibet, ea a vzut realizrile tainice, care par a &i magice, ale adepilor, maetrilor, nelepilor i magilor 2ac o asemenea respiraie este e$ecutat corect, ntr-adevr ncepei s simii cum se nclzete tot corpul 6le$andra 2avid-Eeil, care ntotdeauna su&erea din cauza timpului rece, at*t de bine a nvat respiraia tumo, nc*t putea s cltoreasc prin %ibet mbrcat relativ uor !umo a eliberat-o de teama &a de &rig i de &rigul nsui 6cum c*teva secole n urm unul din remarcabilii ,oghi ai %ibetului a apreciat respiraia tumo pentru valoarea ei practica, ca o alternativa a mbrcmintei

calde 6depii tumo pot s stea comod jos n munii acoperii de zpad, mbrcai doar n haine uoare din bumbac 2emonstr*nd capacitatea lor de a &olosi respiraia tumo, clugrii topeau gheaa de pe pturi 2avid-Eeil a vzut i lun & om Jmersul n transaK Goga-pustnic demonstreaz respiraia tumo )rimii cltori occidentali n %ibet Jprintre acetia 6le$andra 2avid-EilK au povestit despre acest &enomen neobinuit 6cei, care au practicat respiraia tumo' puteau, st*nd dezbrcai n zpad, nvelii n pturi ude cu ap ca ghea 8i aveau capacitatea de a trans&orma ap n abur i s usuce complet pturi <ameni care au aceasta capacitate pot nvinge distane mari n timp de multe zile, &r a se opri, &r a m*nca sau &r a bea ap 1aetrii n lun & om parc zboar deasupra pm*ntului 9 aa descriau muli aceasta iscusin uluitoare 7lugrii .ama

din %ibet stp*neau aceasta arta dup e$erciii tensionate, din care &ceau parte e$erciii respiratorii, mantre i vizualizarea 1omentul-cheie n lun om ( este concentrarea contiinei asupra stihiilor aerului i asupra calitii , mai ales asupra uurinei, at*t de tare, nc*t practic s se identi&ice cu aerul 2avid-Eeil descria pe unul n lun & om& $a, care at*t de mult a stp*nit aceasta tehnica, nc*t trebuia s-i pun lanuri grele din &ier, ca s stea pe pm*nt i s nu zboare n aer <bserv*nd pe un mergtor de vitez, 2avid-Eil a observat c el nu &ugea, ns !prea c plutete deasupra pm*ntului, mic*ndu-se prin srituri# /aa lui era absolut calm, cu privirea ndreptat spre deprtri, ochii erau larg deschii, privirea era aintit spre un obiect din deprtare )aii lui erau ritmici, la &el ca balansarea pendulului, erau &ini i de &iecare data c*nd piciorul lui atingea pm*ntul, el srea n aer ca o minge !7*nd lama trecea pe l*ng noi, servitorii mei s-au dat jos de pe cai i s-au aplecat p*n n pm*nt, ns el a mers mai departe, probabil, c nici nu a

observat prezena noastr#, - scria 2avidEeil n aceasta transa mergtorii de vitez pot strbate n scurt timp distane immense i cu toate acestea, se pare c ei nu obosesc deloc /r ndoial, c din punct de vedere practic o asemenea deprindere era &oarte valoroas ntr-o regiune a )m*ntului at*t de puin populat i cu o con&iguraie geogra&ic at*t de comple$ Lucrarea lui )*+,-&*),!. con/irm veridicitatea %u%inerilor colonelului 0rad/ord <mul de tiina american S " 8vans-'entz, care a trit n %ibet ntre anii 1?1B i 1?II, scria c dac toate colile occidentale ar nva practica lun & om' nu ar mai &i &ost necesar nici un mijloc de transport motorizat i nici de poduri 6&ar de aceasta, spunea el, respiraia tumo ne-ar &i scpat de nclzirea central 4az*ndu-se pe cunotinele cptate n %ibet, 8vans-'entz considera capacitile ,oga 9 c*t cele psihice, at*t i cele &izice 9 de nentrecut !n Goga 1agul 7el mai 1are 9 este nelepciunea, e$plica el 9 7ontrol*nd nelepciunea sa,

maestrul ,oga poate controla totul n lumea &izic, p*n la atom# 7uvintele lui 8vans-'entz sunt asemntoare cu cuvintele colonelului 4rad&ord, care a povestit despre practica tibetan n !<chiul -enaterii#, n care descrie o serie de e$erciii ,oga, susinute de magia spiritual 7a i 6le$andra 2avid-Eeil, 8vans-Eeil era pionierul care a adus tiinele %ibetului n <ccident 7a i 6le$andra 2avid-Eeil, el nu &cea simple comunicri despre capacitile uimitoare, ci e$plica i cile de stp*nire a acestora, cum &cea colonelul 4rad&ord, care a mers pe urmele lor apro$imativ zece ani mai t*rziu 8ste interesant de menionat din nou, c cele comunicate de oamenii care au &ost n %ibet inaintea lui 4rad&ord, con&irm veridicitatea povestirii, pe care el a adus-o din muni ndeprtai !ineree i /ora raiuniii !6cei cltori, puini la numr, care au putut s intre n contact str*ns cu %ibetul i cu locuitorii lui , ne vorbesc iar i iar despre lucruri stranii, care s-ar prea c contravin tuturor legilor naturii cunoscute

tuturor#, - spunea scriitorul german %eodor "llion n anii @0 ai secolului PP 7omunicrile despre realizrile uimitoare i despre enigme de neptruns, at*t de mult l-au uimit pe acest cltor, nc*t la mijlocul anilor treizeci el nsui a plecat n %ibet 8l a vrut s vad totul cu proprii ochi, s-" nt*lneasc pe pustnicii legendari, care triesc n peteri, s vad personal &enomenele uimitoare, despre care a citit 7a i predecesorii lui, "llion cltorea n secret, n haine schimbate i n peregrinrile sale se lovea de enorme greuti i cu permanente pericole ns n &inal, e&orturile lui "llion au &ost ncununate de succes 7a i 2avid-Eeil, el a vzut asemenea 1inuni, a vazut pe cei care mergeau n transa lun & om' a vzut clugri lama zbur*nd, care pluteau deasupra pm*ntului i, preau c ignor legea atraciei pm*ntului 7a i 3palding, "llion dorea s se nt*lneasc cu preoii i clugrii lama ai %ibetului, care au reuit s &oloseasc maestria de prelungire a vieii, cu pustnicii

care triau n peteri i reueau s rm*n tineri mereu 8l a auzit c unii din pustnici aveau 500 sau M00 ani "llion a nt*lnit un asemenea om i a stat cu el cinci zile 6cest pustnic arta ca un om n v*rst de @0 ani, dei, dup cum spunea acesta, el avea ?0 ani <dat, &c*nd cu acest pustnic e$erciii, "llion a atins corpului acestuia !7orpul lui era mldios i elastic ca al unui adolescent de 1? ani #, - scria el )ustnicul i-a povestit lui "llion, c el aproape c nu mn*nc nimic i cea mai mare parte a timpului o petrece n post !2eci, de aceea tu ari at*t de bineN ! 9 la ntrebat "llion !Eu, - a rspuns pustnicul 9 3unt t*nr, &iindc sunt eliberat de to$inele &ricii, nelinitii i panicii# 8l a e$plicat c una din cheile vieii lungii i viguroase 9 este arta rela$rii !Eu odihna ntr-un &otoliu moale, ci linitea minii permite s te eliberezi de nelinite, &ric sau panic, spunea el lui "llion 7*nd omul n permanena vrea ceva, acest lucru l pune n starea unei tensiuni permanente, at*t a tensiunii mintale, c*t a celei &izice %ensiunea

permanent mbtr*nete mintea i corpul i n &inal reduce durata vieii ns lucrul cel mai important, dac doreti s rm*i t*nr, - este s te simi t!nr, continua pustnicul 8ste imposibil de pstrat tinereea doar prin practici &izice 2ac n inima ta eti un btr*n, dac tu g*ndeti i procedezi ca un btr*n, btr*neea vine repede, cu toate dietele i e$erciiile 8ste imposibil s realizezi o tineree etern, dac bei o licoare a nemuririi 7a s &ii mereu t*nr, n primul r*nd trebuie s depui un e&ort interior de voin i s modi&ici cu adevrat punctul tu de vedere %inereea este, nainte de toate, crearea unei stri mentale i eliberarea de modul obinuit de g*ndire i de modul obinuit al vieii (i din nou gsim rsunete ale acestor susineri n cuvintele colonelului 4rad&ord 7heia pentru ca cele cinci aciuni rituale s aib e&iciena, este starea psihologic 2ac vrei s devenii mai t*nr, trebuie s ndeprtai din contiina voastr concepia despre mbtr*nire i so nlocuii cu imaginile i sentimentele unui om t*nr 7olonelul 4rad&ord spune;

#2ac putei s v vedei t*nr, cu toat v*rst dv n cur*nd i alii v vor vedea t*nr# -ecrete ale lon evitii a/late de la un Lama contem$oran 2in comunicrile publicate despre cltoriile n %ibet, care au &ost &cute la &inele secolului P"P i la nceputul secolului PP, devine clar c 9 &ie cltoria colonelului 4rad&ord n %ibet a &ost real sau nu 9 &r ndoial, aceasta a putut s aib loc A"n".tire =&ni)er.it te ,n T .2il&-$% B'CD7E 6ici 6le$abdra 2avid-Eil a studiat sub conducerea lui )ancen-.ama 8a a obinut echivalentul gradului de doctor n &ilozo&ie n studierea budismului i a &ost decorat cu vemintele de onoare al lamei 2ar care este situaia cu cele Cinci Ritualuri1 3unt ele realeN <are au e$istat n %ibet nvturile despre prelungirea vieii, care ar putea s con&irme c cele Cinci Ritualuri sunt o strveche tradiie tibetanN

%eodor "llion, cltor german , a plecat n %ibet la mijlocul anilor @0 ai secolului PP 7a i 2avidEil, p*n la cltoria lui, el a vzut asemenea minuni, cum ar &i lama zburtori, care erau numii !cei care merg n trans# 9 lun & om. Ee sunt cunoscute urmtoarele; n tradiia budist sunt multe povestiri despre &aptul c prin e$ercitarea unor practici speciale se poate prelungi viaa 2in aceste povestiri &ac parte legendele tibetane despre marii maetri, aproape supraoameni, despre adepii, numii maha%iddhi' & brbai i &emei, care au atins nivelul superior de iluminare spiritual i care i nva pe alii ntre maha%iddhi care sunt cunoscui prin &aptul c ei au atins nemurira sau o longevitate neobinuit i au rmas pe )m*nt pentru a-i nva pe oameni acest lucru, e$ist i aa numiii ,ath&-iddhi.

3e spune c cei mai mari ,ath&-iddhi triesc n timpurile noastre i mediteaz n peterile izolate din munii +imalaia 8i au jurat s nu plece din e$istena &izic p*n c*nd su&letele tuturor oamenilor nu vor &i salvate de su&erin 2ac ai avut impresia c povestirile despre ,ath&-iddhi i despre preoii lama nemuritori 9 este un &olclor strvechi, un e$emplu contemporan al lui Rin$oce Jnvtorul stimatK tibetan binecunoscut ne convinge despre altceva 8l se numete EamHhai Eorbu Js-a nscut n anul 1?@CK, triete n "talia Eorbu este unul din cei mai cunoscuti nvtori din %ibet, &iind autorul c*torva cri n limba englez 7on&orm credinelor tibetane, marii maetrii ai trecutului au ascuns nvturile sale despre adevr pentru generaiile viitoare, nmorm*nt*ndu-le n peteri 3arcina preoilor lama, care au trit n vremuri mai t*rzii 9 este aceeai ca i sarcina noastr, - s gsim aceste nvturi tainice i s le dm lumii ntregi n anul 1?CA, medit*nd n petera s&*nt din Eepal, EamHhai Eorbu a descoperit

nvtura despre prelungirea vieii 8l a obinut aceasta printr-un mijloc &oarte neobinuit, printr-o serie de vise i meditaii 7hiar n aceasta peter, cunoscut ca petera 'ieii .ungi, doi cunoscui maetri tibetani au obinut nemurirea acum c*teva secole EamHhai Eorbu a neles repede ce se nt*mpl; maetrii strvechi descoper printr-un mod miraculos practica secreta de prelungire i consolidare a vieii 8l trebuie doar s o noteze pentru a o transmite numeroilor si elevi n <ccident 2in notiele lui &ceau parte mantre, e$erciii speciale de respiraie i e$erciii pentru controlul &lu$ului de energie, vizualizarea i in&ormarea, re&eritoare la cha2re i la canalele energetice ale corpului 6stzi Eorbu pred aceasta practica de prelungire a vieii elevilor si din 3tatele unite i 8uropa )roblema privitoare la cha2re sau centre energetice ale corpului, este o problema central n cele cinci aciuni rituale, despre care a povestit colonelul 4rad&ord 2escoperirea nvturilor

strvechi, realizat de Rin$oce' tibetan contemporan , care cunoaste practica pentru prelungirea vieii, con&irm valoarea in&ormaiei comunicate de colonelul 4rad&ord )entru cel, pentru care caracterul supranatural al povestirii colonelului 4rad&ord a devenit piatra de ncercare, acest capitol va ajuta s construiasc un pode peste prpastia nencrederii 6cest capitol povestete c la s&*ritul secolului al P"P-lea i nceputul secolului al PP-lea cltorii n %ibet au &ost martorii unor &enomene uluitoare i de neconceput i au vzut e$emple neobinuite ale longevitii "n&ormaiile pe care ni le-au lsat con&irm ceea ce s-a nt*mplat cu colonelul 4rad&ord n lumina povestirilor martorilor oculari se poate admite n totalitate c peste o jumtate de secol n urm colonelul 4rad&ord ntr-adevr ne-a adus un adevr mre dintr-o ara muntoas !nchis i tcut# 2e-a lungul a douzeci de ani -ichard .eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre metode netradiionaliste ale tratamentului

i ntririi sntii 8l scria pentru !8ast Sest 5ournal# J n prezent !Eatural +ealth#-, !Goga 5ournal#, !%he Tuest#K 8l este autorul multor cri, printre care; !/antezia %reimii# J!6ntroposophic )ress#, 1??AK, !7reatorii creierului#RR J!)rentice +all# , 1??5K i !n cutrile lui 6rthur#RRR J!3tation +ill )ress#, 1??5K n prezent .eviton este redactor e& al revistei !6lternative 1edicine 2igest#K i a editurii !/uture 1edicine )ublishing# -ichard .eviton, %he "magination o& )antecost RR 4rain 4uilders RRR .ooHing &or 6rthur C+P3!OL4L 5 Pove%tiri adevrate de%$re vindecarea i ntinerire Laura 6ay !e7el ntr-una din zilele dogor*toare i nbuitoare ale s&*ritului lui august ,n casa mea a sunat soneria, care urma s schimbe viaa mea, oric*t de banal s-ar prea aceasta &raz /emeia care se a&l

la captul cellalt al &irului a spus c este redactor al editurii !+arbor )ress#, c ea a vzut articolul meu ntr-una din revistele naionale i c ar vrea c lucreze cu mine la o carte "nima mea de scriitor a tresrit la g*ndul despre posibilitile ce se deschid -edactorul a e$plicat c este vorba despre completarea crii sub titlul !<chiul -enaterii 9 taina strveche a preoilor lama tibetani# i la nceput am &ost oarecum sceptic 8a a spus c sarcina mea va &i s iau interviuri de la oameni, crora e$erciiile sau Ritualurile i-au ajutat s-si re&ac sntatea i s inverseze procesul de mbtr*nire 6ceasta suna interesant, ns nu prea veridic 8u am citit !<chiul -enaterii# i, ca i la ali oameni cu care am discutat ulterior, primul meu g*nd era; acest lucru este prea bun ca s &ie adevrat 8ditorul mi-a trimis copiile scrisorilor, care povesteau despre minunile vindecrii, acestea erau povestiri entuziaste despre ntinerire i nsntoire 6utorii acestor scrisori

susineau c datorit celor Cinci Ritualuri din !<chiul -enaterii# ei au scpat de arterita de&ormant, urmrile accidentului cerebral vascular i au nceput s arate cu 10-I0 de ani mai tineri 0*ndul c asemenea e$erciii simple pot produce un asemenea e&&ect incredibil, mi se prea absurd (i totui am hotr*t s ncep singur s e$ecut aciuni rituale 7a pro&esionist, nu pot discuta cu ali oameni despre un lucru, despre care nu am nici o idee 6&ar de aceasta, vorbind cinstit, acest lucru era interesant <are pot aceste cinci e$erciii simple ntradevr s &ac tot ce promite carteaN 2up o jumtate de an mi-a &ost clar, c acea sonerie dintr-una din zilele lunii august, ntr-adevr mi-a schimbat viaa Eu era at*t de important &aptul c semnarea ulterioar a contractului cu !+arbor )ress# s-a dovedit a &i &oarte avantajoas i nici chiar &aptul c n timpul lucrului am primit o ans de a comunica cu oameni at*t de minunai i interesani )rincipalul il reprezenta nsi cartea i acea in&ormare, pe care am gsit n

aceasta carte Cinci Ritualuri au umplut viaa mea cu o nou energie i cu senzaia unei snti e$cepionale 6m descoperit c mai bine ca oric*nd pot s nvingJsuportK ritmul tensionat al vieii cotidiene; cu obligaiile de soie, mama a trei copii i ca scriitor, care este ocupat ntreaga zi de lucru 6m observat c m schimbL muli ani nu m-am simit at*t de bine i nu am &ost at*t de sntoas 1-au uimit at*t de mult schimbrile ce sau petrecut cu mine, nc*t am nceput s le propun tuturor persoanelor, pe care le cunoteam s nceap s practice cele cinci aciuni ale ritualurilor. 7eea ce la nceput reprezenta pentru mine munc, n &inal a devenit o parte integrant a vieii mele n cur*nd soul meu, precum i doi din cei mai buni prieteni ai mei au adugat aciunile rituale la gimnastica lor matinal .a serate, c*nd oamenii m ntreab cu ce m ocup, rspunsul meu adeseori se termin cu o demonstraie a celor Cinci Ritualuri i mai cur*nd eu &ac

propaganda !<chiului -enaterii# dec*t sa povestesc despre munca mea de scriitor :in*nd seama de cele spuse, nu pot s susin c abordarea mea a cercetrii e&ectului practicrii !<chiului -enaterii# este pur tiini&ic sau absolut obiectiv 1-am comportat cu &iecare de la care luam interviu, ca un om entuziast cu preri identice i toi cu plcere mi mprteau impresiile lor 8u am A@ de ani, am discutat cu oameni care erau de dou ori mai n v*rst dec*t mine i care erau de dou ori mai tineri dec*t mine Eoi toi aveam aceeai unitate de preri c cele Cinci Ritualuri ne-au ajutat s ne mbuntim sntatea i s trim o viaa la valoarea ei real 7eea ce am auzit de la ali oameni, din care muli su&ereau de boli rare i grave, doar mi-au con&irmat e$periena mea proprie +ciunile rituale pot aduce un real &olos i izvorul legendar al tinereii este accesibil tuturor i &iecruia &r e$cepie )ovestirile uimitoare despre vindecare i ntinerire au risipit acele rmie ale ndoielii despre

e&iciena celor Cinci Ritualuri, care mi-au mai rmas 5ohn >reimer 9 este unul din acei care mi-a povestit e$periena sa )li"erarea de durere i ntoarcerea la modul activ de viaa8 Pove%tire de%$re /a$tul' cum un om a rec$tat %ntatea $ierdut. 5ohn >reimer are AI ani, el pred n coal englez a oraului .ong-4itch n statul 7ali&orniaR 8ste cstorit, are dou &iice; de trei ani i jumtate i de ase luni 5ohn consider c ceea ce s-a nt*mplat cu el atunci , c*nd el a nceput s practice Cinci Ritualuri, reprezint un miracol nc n adolescen el a nceput s aib probleme serioase cu spatele, iar mai t*rziu i s-a pus diagnosticul; spondiloartrit anchilozant, care este un proces in&lamator rar la coloana vertebral n cazuri grave, vertebrele se sudeaz mpreun, la nceput n partea in&erioar, apoi procesul nainteaz n sus pe coloana vertebral i n &inal coloana vertebral se ndoaie spre &aa i devine rigid .igamentele i tendoanele se osi&ic n cazul acestei boli c*teodat este

greu de stabilit un diagnostic corect, boala progreseaz treptat i este nsoit de dureri mari i n timpurile noastre deocamdat aceasta boal este imposibil de vindecat n anul 1?B?, c*nd 5ohn se apropia de v*rst de @0 ani, din cauza bolii, aproape un an el a &ost n incapacitate de munc mpreun cu tatl su, pro&esor n medicin, care lucra la Dniversitatea 3tan&ord, 5ohn a ncercat tot ce a putut si dea medicina ns medicii nu au putut s-i o&ere aproape nimic, n a&ar de medicamente analgezice, care 9 con&orm spuselor lui 5ohn 9 !doar mascau problema principal i creau probleme noi# -adiogra&iile &cute n acea perioada artau o coloana vertebral ca a unui om de 50 ani /izioterapeutul i-a spus c majoritatea oamenilor care se a&lau n situaia lui, de obicei depun armele i !se sudeaz# ns 5ohn a reacionat alt&el n &aa necazului su !8ram gata s &ac orice ca s m nsntoesc#, - spunea el 6ceasta a &ost o hotr*re serioas, chiar radical 7on&orm spuselor lui, aceasta

hotr*re l-a scos !n a&ara limitelor medicinii tradiionale# %atl lui 5ohn i &ratele lui erau medici i p*n la un moment al vieii sale i el mprtea prerile su&icient de tradiionale despre tratamentul i grija de sntate !6m ncercat multe sisteme de e$erciii i tipuri de tratamente, printre care i ,oga, relaia biologic invers i tehnica lui -osen, care este ndreptat spre eliberarea corpului de emoii chinuitoare 6m nceput s m interesez de medicina chinez i de tiina despre energetica corpului uman 7*nd am avut @5 ani , eu tot su&eream din cauza bolii mele,insa mam intalnit cu cineva, care mi-a dat numele medicului care se ocupa de acupunctura, de ierburi tmduitoare, i m-am nt*lnit cu acest medic 6cestea m-a &cut s privesc alt&el corpul meu i pe mine nsmi 6m neles ce nseamn sntate i ce nseamn s &ii sntos ns nu aveam nc toate rspunsurile, de care aveam nevoie, i am continuat s caut# 6cum c*iva ani 5ohn a auzit despre cartea !<chiul -enaterii# i a cumprat-o

8l a nceput s e$ecute aciuni rituale n Qiua -ecunotinei i treptat a dus numrul repetrilor &iecrui Ritual p*n la I1 !Eu ncetez s m mir de modi&icrile, care se petrec n corpul meu de atunci, de c*nd am nceput s practic zilnic cele Cinci Ritualuri, - spune 5ohn 9 7oloana mea vertebral a devenit mai &le$ibil, inuta sa mbuntit considerabil 6m devenit mult mai rezistent; eu pot s merg mai mult, &r s obosesc, i n ultimul timp am observat c n timpul activitii &izice tensionate ali oameni obosesc mai mult dec*t mine 2atele despre oamenii care sunt menionai n acest capitol, sunt oarecum modi&icate, pentru a preveni amestecul n viaa personal 9 Eota autorului 2atorit celor Cinci Ritualuri corpul meu a devenit mai puternic i mai mldios 6cum am muchi pe m*ini, pe care nu iam avut niciodat, palmele i picioarele au devenit mai puternice Eu am voie s ridic greuti, nainte nici a &i putut s &ac acest lucru, ns acum, dac este necesar, eu pot ridica ceva, pot s

iau n brae un copil 8u pot s m aez pe podea ca s m joc cu copii i din nou s m ridic &r s depun un e&ort 6ceste lucruri au &ost imposibil de realizat nainte de a ncepe s practic cele Cinci Ritualuri (i din nou eu pot s alerg 'reau s spun, s alerg cu adevrat, pentru plcere sau atunci c*nd m grbesc s ajung undeva nainte acest lucru era imposibil din cauza durerilor i din cauza mobilitii reduse a coloanei vertebrale )robabil c au trecut I0 de ani, de c*nd am putut s alerg ultima oar 6zi, c*nd am luat pe &iica din grdini, am &ugit mpreun o bucata bun de drum i tot timpul m-am g*ndit, c*t este de minunat= 6&ar de aceasta, cele Cinci Ritualuri au in&luenat n mod miraculos respiraia mea + $atra aciune ritual ntr-adevr deschide plm*ni 8u simt c plm*nii au devenit at*t de sntoi, cum nu au &ost niciodat nainte# )entru 5ohn cea mai important aciune a celor Cinci Ritualuri era mbuntirea strii coloanei vertebrale, ns Cinci Ritualuri au &ost &olositoare i n alte

privine !6m cutat sistemul de e$erciii, care s nu ocupe prea mult timp, - a e$plicat 5ohn, - i imediat ce am nceput s practic aciunile rituale' am neles c ele creeaz un corp puternic i l ncarc cu energie, iar pentru e$eciiul acestor aciuni rituale este nevoie de puin timp 8u depun e&orturi ca s not des, ns chiar dac nu reuesc s m duc la bazin, aciunile rituale mi dau puterea care este necesar pentru viaa mea &oarte ocupat i tensionat 7iclul matinal al ritualurilor m ncarc cu energie pentru o zi ntreag, chiar dac nu am dormit destul 1i se pare c somnul meu n general a devenit mai pro&und i nviortor 6cum eu sunt mai energic cum nu am mai &ost nainte n a&ar de e$erciiul celor Cinci Ritualuri' 5ohn a nceput s se ocupe de meditaii i acum studiaz medicina a,urvedic Jmedicina netradiional 9 nota trad K-sistemul de nsntoire i de tratament, aprut n "ndia antic, ale crei principii predau azi n 3D6 un medic i scriitorul cunoscut 2eepaH 7hopra i ali muli tmduitori

1-am dus la con&erina doctorului 7hopra, - spune 5ohn, - i am luat cu mine !<chiul -enaterii# ca s-o art doctorului 6m vrut s a&lu prerea lui despre aciunile rituale 8l mi-a spus c i este cunoscut acest sistem i c el &olosete Ritualurile n programul su 6ceasta mi-a con&irmat e$periena mea proprie 6m nceput s practic cele Cinci Ritualuri cu 15 luni n urm i n decursul ultimului an aproape c nu am su&erit din cauza durerilor )e scurt, cele Cinci Ritualuri ntr-adevr m-au ajutat# PARTEA FNTGIA Cititorii comunic rezultatele uimitoare 2in 1?C5, c*nd a ieit de sub tipar ediia crii !<chiul -enaterii#, editura !+arbor )ress# a primit sute de scrisori de la oameni, care, ca i 5ohn >reimer, cu emoie i bucurie povestesc cum cele Cinci Ritualuri le-au schimbat viaa 1uli cititori scriau c scurtele opinii ale oamenilor, care practicau Ritualuri , publicate la nceputul crii, i-au stimulat i i-au nsu&leit n e$ecutarea e$erciiilor

2e aceea n ianuarie 1??A editura a trimis &ormulare la apro$imativ trei mii de oameni, pentru a a&la prerea lor despre cele Cinci Ritualuri din !<chiul -enaterii# )articipanii la completarea &ormularelor au &ost rugai s evalueze cartea pe scara de la una p*n la zece 2in IB5 &ormulare luate la nt*mplare, C@U au dat crii nota ? sau 10 6dmiraia rezultatelor aciunilor rituale adeseori reprezentau observaii scrise pur i simplu pe marginile &ormularului nostru; #6sta ntr-adevr &uncioneaz#, !%e inspir i nsu&leete# i !ncercai i vei crede singuri# Sein 1orris din >amberland, statul 1ar,land i .ois 1unson din >asper, statul Seioming, au dat crii nota 15, ca s ne arate c*t de important i necesar consider ei aceasta carte 3tudiind &ormulare i scrisori , am a&lat c oamenii au nceput s practice aciuni rituale din di&erite motive )entru unii ele reprezentau ultima sperana dup ce medicina tradiional nu a putut s vindece maladiile lor cronice )entru alii, aceasta era cutarea permanent a

mijloacelor de a obine i pstra sntatea robust Dnii erau mpini spre practicarea Ritualurilor din simpl curiozitate, iar alii 9 nceputul mbtr*nirii, boal neateptat, operaia sau trauma 1uli oameni au nceput s practice aciuni rituale &iindc au vzut c*t de mult &olos au adus ele prietenilor sau rudelor lor, sau &iindc au insistat soiile lor <ricare ar &i cauza, toi repede deveneau !&anii# tehnicii !<chiului -enaterii#, deoarece rezultatele pozitive obinute dup un timp relativ scurt, erau &r tgad Cine $ractic Cinci Ritualuri1 '*rsta participanilor la sondaj era ntre I0 p*n la ?5 ani A0U din cei intervievai neau comunicat c ei e$ecut cele Cinci Ritualuri de peste doi ani, nc @@U le practic n decurs de la M p*n la I@ luni /aptul c un numr at*t de mare de oameni este gata s continue aceasta practica am considerat ca un semn c ei au obinut rezultate pozitive reale <are pentru ce ei continu s practice Ritualuri1

.a sondaje au participat reprezentanii aproape ai tuturor pro&esii 9 de la medici, &ermieri i nvtori p*n la constructori i ageni de v*nzri 8courile veneau din toat ar, din orae mari i mici aezri i singurul lucru care unea majoritatea lor 9 era convingerea c Cinci Ritualuri au mbuntit calitatea vieii lor )robabil c aciunile rituale sunt &olositoare oamenilor de v*rste di&erite, cu cele mai di&erite nevoi &izice i cu di&erite capaciti !mi place ideea, - ne scrie 4ond 4alton din 1ontgomeri, statul 6labama, n v*rst de @I ani, - c &olosind 10-15 minute pe zi pentru e$erciii, pot s prelungesc viaa mea cu 50 i chiar cu mai muli ani# 8l a obinut un mare progres n aceasta privin 2up ce a practicat timp de cinci luni cele Cinci Ritualuri, el a ncetat s ia medicamente pentru tratamentul ulcerului gastric .aura Eelson n v*rst de @? ani a su&erit n anul 1?C? un accident i i-a accidentat spatele 2in aceasta cauza ea nu putea s se mite, &r s mai vorbim c nici nu a putut s mearg timp de ase sptm*ni

8a a &ost nevoit s ia calmante i rela$ante musculare 7*nd dup un an i jumtate dup accident ea a primit nt*mpltor cartea !<chiul -enaterii# ea tot mai avea probleme serioase cu spatele !)entru ca s ajung la I1 de repetri ale &iecrui Ritual a &ost nevoie de aproape ase luni, - spune ea n &iecare zi m-am simit mai bine i mai puternic dec*t ieri 3unt convins c aciunile rituale tibetane menin spatele meu ntr-o stare bun. 1uchii mei din nou au captat elasticitatea, pe care o credeam pierdut de&initiv 2ac nu m obosesc prea mult, nu am nevoie s m g*ndesc n mod deosebit la micrile mele 9 acestea din nou au devenit naturale +ciunile rituale tibetane sunt o tehnica uluitoare, mai ales dac credei c pentru corpul dv nu mai sunt sperane 'oi continua s le e$ecut p*n la s&*ritul vieii Eu mai vreau s pierd capacitatea de a m mica# )rintre oameni n v*rst care au completat &ormularele noastre, a &ost o &emeie din 7arbonda,le, statul "llinois n v*rst de ?0

ani care ne-a scris chiar dup dou sptm*ni dup practicarea celor Cinci Ritualuri 8ra uimit c ntr-un timp at*t de scurt tensiunea sa arterial a sczut de la 1?0VBC p*n la 1BCVMM 6&ar de aceasta, s-a mbuntit senzaia de echilibru !/ii siguri 9 scria ea, - eu voi continua s practice acest minunat sistem de nsntoire# 2uglas 4la, din 3pocan, statul Sashington, are ?1 ani 6cum patru ani el a nceput s practice !<chiul -enaterii# i a modi&icat alimentaia sa 8l nu mai are nevoie de medicamente, pe care le lua din cauza anginei, ulcerului gastric i din cauza problemelor cu sinuzita nazal 2up cuvintele lui, nrutirea vederii i boala prostatei !au rmas n trecut# 9e la m"untirea %trii enerale de %ntate $:n la tratamentul rcelii i a ri$ei Dnii oameni, ca i 2ouglas 4la,, au descoperit c cele Cinci Ritualuri au produs minunate modi&icri n starea lor &izic, au dus la nsntoirea complet sau la o mbuntire brusc n urm

uneia sau mai multor boli 6lii, ca i mine, au observat o mbuntire general a strii de sntate 1odi&icrile cele mai evidente sunt creterea energiei i rezistenei, mbuntirea tonusului muscular, precum i mobilitatea articulaiilor i coordonarea micrilor 1ajoritatea corespondenilor au comunicat, c au nevoie de mai puine ore pentru odihn noaptea i c somnul lor a devenit mai pro&und i nviortor M1U din cei intervievai au comunicat c ei arat i se simt mai tineri %oi cei care au participat n sondajele noastre , ne-au povestit despre unele sau alte modi&icri n viaa lor, care au aprut ca urmare a practicrii celor Cinci Ritualuri. 1uli din cei intervievai vorbeau despre mbuntirea evoluiei Jsau a vindecriiK a unei liste lungi de maladii 2e e$emplu, tromboz, sinusurilor nazale nsoit de dureri de cap, in&ecii cronice a cilor respiratoare superioare, migrene, alergii 6&ar de aceasta, un procent mare din cei care practica Ritualuri au

ncetatVameliorat a&eciunile organelor respiratoare , care se repetau tot timpul, cum ar &i rceal i bronit <amenii care practic n mod regulat aciunile rituale, spun c le-a crescut rezistena la mbolnvirile rsp*ndite, cum ar &i rceal i gripa 8lis 8glston, casnica n v*rst de M5 ani, din )asseiic, statul EeF 5ersi, - este unul din e$emple %oat via 8lis a su&erit de angine, laringite, guturai i rceli 8a capta orice in&ecie care aprea n regiune 6a a &ost p*n ce a descoperit !<chiul -enaterii# i cele Cinci Ritualuri. 6m vzut reclama crii care suna at*t de uluitor, nc*t m-am hotr*t s arunc o privire asupra acestei cri 6m citit-o, ns am continuat s cred c cele descrise n carte nu pot &i adevrate ns curiozitatea mea nativ m-a &cut s le practic ntotdeauna m-am interesat de modul de viaa sntos, mai ales prin metodele naturale de vindecare, deoarece din &raged copilrie eram &oarte des bolnav n coala eram absolvit de declamaii, deoarece deseori pierdeam vocea#

2e atunci, de c*nd acum doi ani 8lis a nceput s practice aciuni rituale ea nu s-a mbolnvit niciodat, ceea ce n cazul ei este incredibil 7*nd soul i &iul au avut gripa gastric, ea nu a &ost contaminat 1ai mult dec*t at*t, c*nd 8lis simte c in&ecia a ptruns n organismul ei , ea poate scap de in&ecie p*n la evoluia bolii !7um am senzaia, care m previne c eu m pot mbolnvi, - spune 8lis, - o mic usturime n g*t sau simt nasul uor n&undat, imediat e$ecut prima aciune ritual ( rotirea, i cea de-a treia 9 aplecarea spre spate, ca un supliment la cea de-a I1 repetare matinal, i simptomele pur i simplu dispar 6cum ele nu se mai trans&orm ntr-o rceal adevrat, cum era nainte n trecut, cu toate c ntotdeauna eu controlam sntatea mea, totui m mbolnveam 2in tot ce am ncercat, Cinci Ritualuri 9 este singurul lucru care m-a ajutat i acestea sunt singurele e$erciii pe care le &ac n mod regulat 6cum am nvat s resping boala, c*nd simt c ea ncepe s m !ating# 6cest

lucru este su&icient pentru ea ,pentru totdeauna am devenit entuziastul celor cinci aciuni rituale. !ratamentul oricror maladii Dn mare numr de oameni ne-a comunicat cu bucurie c de c*nd ei au nceput s practice n mod regulat cele Cinci Ritualuri , ei au putut s reduc doza sau s renune n totalitate la medicamente mpotriva astmului, ulcerului i hipertoniei 7arin >lallam din )ortervill, statul 7ali&ornia, este convins c aciunile rituale au ajutat-o s renune la &umat %otodat practica Ritualurilor, probabil , c ajut s stabilizeze nivelul zaharului n s*ngele oamenilor cu diagnosticul de hipoglicemie sau diabet 8&ectul de nsntoire este mai vizibil la oameni care au urmat s&aturile date n carte n ceea ce privete alimentaia 8i au constatat c nsui combinarea principiilor de alimentaie cu practica e$erciiilor e$pus de colonelul 4rad&ord, contribuie la tratamentul tulburrilor digestiei i la mbuntirea activitii renale, vezicii urinare i intestinelor 6&ar de aceasta, practica complet contribuie la eliminarea

spasmelor i amoririi muchilor, simptomelor de colit i stimuleaz glanda tiroid care nu &uncioneaz bine 7ei care &olosesc aceasta practica sunt &erm convini c aciunile rituale e$ercit o in&luena pozitiv asupra vederii, auzului i memoriei, mbuntind toate simurile 1uli oameni su&er de dureri de spate, de dureri n coloana vertebral, g*t i articulaii, i numrul e$trem de mare al corespondenilor notri ne-au comunicat c practicarea celor Cinci Ritualuri le-a adus o mbuntire imediat i uurtoare a unor asemenea probleme .a oameni, care n mod regulat au vizitat pe chiropracticieni , dup nceperea e$erciiilor cu Cinci Ritualuri &ie c disprea n totalitate necesitatea de a-i vizita, &ie ei au reuit s reduc n mod considerabil numrul edinelor 6cei oameni, care au su&erit de dureri n oase i articulaii, care le creau slbiciune, senzaia recpatat a con&ortului &izic i capacitatea de a se mica liber le-au dat o adevrat bucurie

)rintre bolile care &oarte bine !se trateaz# cu cele Cinci Ritualuri adeseori sunt amintite artrite de di&erite tipuri )hilis 3pelter, n v*rst de MI ani din 3pring&ild, statul <hio, ne-a comunicat c p*n la practicarea !<chiului -enaterii# din cauza reumatismului ea era nevoit s urce scara &oarte ncet, treapta cu treapta, ca un copil, care abia nva s mearg !2e c*nd am nceput s e$ercit practica <chiului -enaterii, eu pot merge pe scar n mod obinuit# /emeile au descoperit unele particulariti ale aciunii pozitive ale Ritualurilor asupra organismului lor 3onia 1onde,l, la care menopauza a nceput la AB ani, a constatat c dup trei luni de la nceperea e$erciiilor cu aciunile rituale la ea din nou a aprut ciclul menstrual, dei un an de zile ea nu avea ciclul 3onia este convins c &r ndoial corpul ei !ntinerete# 4arbara >au&mann a &ost &ericit c*nd dup trei luni de practicare a "chiului Rena#terii simptomele "13 Jsindromul premenstrualK, care au in&luenat puternic

viaa ei, au disprut aproape complet !7el puin cu dou sptm*ni nainte de ciclu, la mine apreau edeme, su&eream de depresie i su&eream din cauza unor spasme puternice, - e$plic 4arbara 9 2e c*nd am nceput s practic aciuni rituale' unele din aceste simptome apar numai n preajm ciclului sau numai n prima zi .a 1ar, 3hell,, n v*rst de AA ani, datorit practicii "chiului Rena#terii, toate problemele legate de &ibrom uterin pur i simplu au disprut 2up ce medicul ei ginecolog i-a spus c are &ibrom, ea a nceput s practice Cinci Ritualuri de dou ori pe zi 2up patru luni sonogra&ia a artat c a disprut orice urma a tumorii &ibroase Pro"leme di/erite & rezolvarea e%te una %im$l Cinci Ritualuri au e$ercitat o in&luena e$cepional asupra strii lui 5ohn )ras n v*rst de AA ani !1ama mea mi-a trimis de 7rciun !<chiul -enaterii# n acea perioada am su&erit din cauza unor dureri chinuitoare n regiunea lombar Eu puteam s stau drept i m micam cu

mare greutate#, - spune 5ohn 8l a &ost lovit de un cal i ligamentele i cartilagiile au &ost serios traumatizate !Eu puteam s ndoi genunchiul i nu puteam s &ug deloc#, - spunea el 0erurile aspre din statul 1an nruteau starea lui !6m citit aceasta carte cu mult tulburare, - continua 5ohn 9 8u nu iau medicamente analgezice, de aceea la nceput mi-a &ost &oarte greu i aveam dureri mari 2e la bun nceput am neles c aceste e$erciii reprezint o metoda neobinuit 2up c*teva luni , pentru prima data am simit c durerile de spate i de genunchi au slbit mi plcea s &ac Ritualuri 2atorit lor m-am simit e$traordinar de bine 6m continuat s &ac e$erciii i dup prima sptm*n am observat c durerea de spate a nceput s dispar 6zi, dup 1@ luni, genunchiul meu s-a re&cut apro$imativ cu ?5U, iar durerile n spate nu m mai deranjeaz 8ste interesant de menionat c aciunile rituale au ntrit voina mea i au mbuntit memoria 'ederea i auzul meu s-au

re&cut 100U 8u cred n Ochiul Renaterii. Rezolvarea $ro"lemelor le ate de reutate +ciuni rituale ajut s se normalizeze greutatea corpului <amenilor, care au vrut s se ngrae , Cinci Ritualuri au produs o mbuntire considerabil i sntoas a po&tei de m*ncare, ceea ce a dus la creterea greutii (i invers, acei, care trebuiau s dea jos Hilograme, ne-au comunicat c au pierdut din greutate &r nici un &el de diete !6m nceput s practic aciuni rituale acum cinci luni, - spune 7arolin %,udor, n v*rst de AM ani, din 2enver, statul 7olorado 9 6m ncercat s slbesc cu 10 pounds Jcca 5 HilogrameK timp de I ani 2up dou luni de e$erciii zilnice ale celor Cinci Ritualuri aceste 10 pounds au disprut pentru totdeauna 6&ar de aceasta, am devenit mai energic nainte adormeam pe canapea chiar la ora ? seara 6cum pot s nu dorm p*n la unsprezece i jumtate sau p*n la unu noaptea n

&iecare zi mi place c acum am c*teva ore libere n plus 6socierea pierderii n greutate i creterii energiei a &ost chiar i mai considerabil la acei, care nu numai c practicau Cinci Ritualuri, ci i urmau s&aturi, prezentate n carte, re&eritoare la alimentaie ;ntinerirea n locul m"tr:nirii 2esigur, una din cele mai atrgtoare promisiuni ale celor cinci aciuni rituale ( este promisiunea de a ncetini mbtr*nirea, de a restabili &orele i de a ntineri organismul vostru 2up @5 ani pentru oricare om pare &oarte atrgtoare ideea, c poi s ari i s te simi mai t*nr /r ndoial c n unele cazuri aciunile rituale au nceput s trans&orme organismul, n timpul practicrii lor s-a mbuntit inuta lor, au disprut petele v*rstei i riduri de pe &a, precum i acea e$presie stupid, c*nd obrajii devin &lasc i moi .a muli oameni prul crunt a &ost nlocuit 9 cel puin parial 9 de culoarea lui natural )rul rar a devenit des i strlucitor 2up A luni de

practicare a <chiului -enaterii, la 5ams 1eis n v*rst de B5 ani , prul , care cdea n smocuri ntregi, nu numai c a ncetat s cad, ci a nceput s creasc n acele locuri ale capului, unde prul nu mai cretea de c*iva ani (i brbai, i &emei ne-au comunicat despre revenirea corpului lor ntr-o &orma bun )racticarea sistematic a aciunilor rituale a mbuntit aspectul e$terior al multor oameni, revenindu-le !strlucirea ochilor, elasticitatea mersului i vioiciunea tinereii# )ractic*nd cele Cinci Ritualuri muli ncep s neleag c este posibil, c boala care ne slbete 9 este credina noastr n btr*nee 6proape toi mprtesc prerea greit, c slbiciunea , bolile, nrutirea aspectului e$terior, ubrezirea i chiar durerea sunt inevitabile ns pentru cei care practic cele 7inci -itualuri , cine s-a hotr*t s ndrepte e&orturile sale spre sntate, probabil, c totul va &i absolut alt&el Ochiul Renaterii ne d posibilitatea de a tri i de a mbtr*ni prin metoda care este diametral opus &aptului cum am trit i

cum mbtr*neam nainte 8ste mai simplu s nu crezi i s respingi practica i s numeti cele cinci aciuni rituale ti"etane' care ne o&er perspectivele at*t de nelimitate i optimiste, drept mitul visatorilor sau minciun pentru cei creduli !6ceste Cinci Ritualuri 9 sunt ca o poveste, - spune 7harles 0oodFin din 3alinas, statul 7ali&ornia 9 %e ntrebi; cum te pot ajuta eleN ns ele te ajut, ca i cum ar &i un miracol# #eninerea %ntii emoionale i $%ihice )entru majoritatea oamenilor, care practic Cinci Ritualuri , modi&icrile &izice sunt nsoite de modi&icri n reglarea psihic 8i vorbesc despre o stare mai calm, clar i rela$ant a spiritului <ameni at*t de di&erii, cum ar &i mama a ase copii, n v*rst de @I ani din "uta i pensionarul n v*rst de C5 ani din /lorida, comunic c datorit aciunilor rituale ei se simt bine nu numai din punct de vedere &izic, ci i din punct de vedere emoional .i s-a creat impresia, c practicarea Ritualurilor a &cut, dup prerea lor,

universul mai clar, temperamentul mai stabil, iar raiunea 9 mai precis !<bserv c n ultimul timp am atins un asemenea nivel intelectual, pe care nainte l consideram imposibil de atins, spune .i Sudol, n v*rst de 5@ ani, din 3an-/rancisHo 9 )arc n corpul meu a intrat mintea unui om talentat, remarcabil 2ac doar trei luni de practicare a acestor e$erciii pot da asemenea rezultate, privesc cu optimism viitorul# 7omentariile corespondenilor notri de toate v*rstele constau n special n &aptul c practicarea celor Cinci Ritualuri le-a creat o senzaie stabil a sntii, a &ericirii i satis&aciei personale, a satis&aciei vieii i sntii 7orespondenii descriau acest sentiment ca !dorina de a tri#, !vioiciune#, !energie#, !echilibru# i !&ericire# Dn brbat a denumit aciunile rituale !un tonic e&icient#, iar altul a spus c el a nceput !s se simt ca un om nou# /r ndoial, c*nd oamenii se simt mai bine din punct de vedere &izic i emoional, senzaia de tineree i interesul pentru viaa nu se

las ateptate !7artea ne d speran, - spune asistenta medical 3ara .uri, - iar apoi 9 i credina, c ncepei s simii rezultatele celor cinci aciuni rituale. 6m nceput s le practic n primvar anului 1??1 6stzi m bucur de rezultatele e$erciiilor mele; sntatea mea s-a mbuntit considerabil, am devenit mai activ, acum eu apreciez mai mult viaa mea i am posibilitatea s ajut mai mult pe alii 3copul meu era s m simt din nou t*nr i acest lucru am realizat# )rintre sute de rspunsuri primite de noi, care seamn cu scrisoarea 3arei, considerm cele mai interesante ecourile medicilor pro&esioniti i tmduitorilor n partea a dou a acestui capitol vei cunoate pe unii din aceti oameni, cu povestirile lor uimitoare 7eea ce v vor povesti ei, v vor nsu&lei i mai mult i are s v dea sperana de nsntoire, re&acerea sntii i ntoarcerea acelei &ore vitale i bucurii, pe care o au de obicei tinerii J2ac dorii s a&lai mai mult despre e$periena personal a acestor oameni,

care practica "chiul Rena#terii, citii 6ne$a 4K P+R!)+ < 9in $unct de vedere al medicinii 6&irmaiile colonelului 4rad&ord &cute n prima carte a !<chiului -enaterii# pot produce mirare i scepticism 8voluia bolilor, nrutirea strii &izice i neputina mbtr*nirii cu timpul par a &i inevitabile 1edicina contemporan nu ne o&er nici un model de construcie energetic a organismului, care poate &i comparat cu concepia tibetan despre v*rtejuri circulare, i &r tragere de inima medicina modern recunoate e$istena dependenei ntre dispoziia psihic, stabilitatea emoional i starea &izic Dnii medici, ns, ncep s reconsidere vechile nvturi i practicile alternative de nsntoire Dnele din cele mai emoionante i inspiratoare mrturii despre in&luena bene&ic a celor Cinci Ritualuri sunt comunicrile primite de la oameni de pro&esie medical, care nu numai c ei nii practic Ritualurile' ci le i

recomand pacienilor si 8$periena lor proprie i pro&esional i-a convins c aciunile rituale pot mbuntii considerabil starea general a sntii pacienilor 2octor n medicin -obert 7oup timp de I0 ani cerceteaz metode alternative de tratament i este convins c la baza celor Cinci Ritualuri stau cunotine strvechi i mai complete dec*t acele pe care le avem acum !1edicina occidental e$amineaz corpul uman ca pe un automobil, pur i simplu ca pe o maina cu piese care pot &i nlocuite i ca i nainte consider drept cauze ale bolilor numai &actorii &izici ns aceste e$erciii mbuntesc nu numai sntatea &izic 8u cred c ntre durerea emoional i cea &izic e$ist o legtur, c tulburrile sntii &izice au multe nivele i ele pot &i legate de sentimentul &uriei, amrciunii sau atitudinii negative &aa de ceva, e$plic doctorul 7oup 9 7ele Cinci Ritualuri lucreaz la ambele nivele 8le reprezint doar o parte a tradiiei spirituale 2e aceea, probabil, c ele nu produc

plictiseal cum se nt*mpl cu alte sisteme de e$erciii 8u simt c aciunile rituale m in&lueneaz nu numai n sensul &izic# 2octorul 7oup, care are acum 51 ani, a nceput s practice !"chiul Rena#terii n anul 1??@ n &elul su aceasta a &ost o hotr*re de a ncepe o viaa nou 6stzi, baz*ndu-se pe e$periena proprie, el este at*t de convins despre &olosul aciunilor rituale' nc*t nu pierde nici o zi &r e$erciii !1uchii mei au devenit mai puternici, umerii 9 mai drepi i muchii abdominali mai tari 2up ase luni de e$erciii, prul crunt de pe cea& a nceput s capete culoarea lui natural de castaniu nchis .-am convins pe &iul meu, care studiaz ntr-un colegiu de medicin, s nceap s &ac e$erciiile celor Cinci Ritualuri' spune doctorul 7oup 2octorul 7oup i-a nceput activitatea ca specialist de oto-laringologie, ns cu timpul a renunat la metodele medicinii tradiionaliste, deoarece considera incorrect s &ac at*t de multe operaii, pe

care trebuia s le &ac, i s prescrie at*t de multe medicamente, pe care el nsi nu ar &i vrut s le ia n prezent metodele lui de tratament nu corespund cu ceea ce el a nvat n colegiul medical n patria sa, n <landa n munca cu pacienii la 3cottsland, statul 6rizona, doctorul 7oup &olosete tehnici di&erite, ndreptate spre uni&icarea n procesul de vindecare a minii cu corpul i s acioneze at*t asupra aspectelor &izice, c*t i asupra celor emoionale ale bolii !Cinci Ritualuri nu sunt doar e$erciii pentru corp 2up e$ecutarea lor am senzaia unei bine&aceri pro&unde, complete, care mi lipsete, dac pierd mcar o zi &r e$erciii, - spune doctorul 7oup 8u cred n predestinarea lor 9 de a stabili echilibrul ntre minte i corp 2e aceea doctorul recomand multor din pacienii si s e$ecute aciunile rituale. +devrul %trvechi i tiina contem$oran 1edicii cu care am discutat sunt de acord c aciunile rituale reprezint o parte a

tradiiei de tratament &oarte vechi i e&iciente !)rerea mea, - spune doctorul 7harles 4ouen, care este un chiropractician 9 neurolog din 4illings 3tatul 1ontana, - c aceste Ritualuri au &ost create cu mii de ani nainte pe baza unei noiuni intuitive a principiilor de constituire i &uncionare a corpului uman, susinut de observaii atente i precise# !6m cumprat !<chiul -enaterii# acum c*iva ani, - spune doctorul 4oFen, deoarece editura a garantat restituirea banilor, dac nu voi &i mulumit de rezultatele practicii 6m considerat c orice companie, care presupune aa ceva, trebuie s &ie absolut sigur de produsul su 6m simit e&ectele pozitive ale aciunilor rituale chiar de prima data 2intr-o data am nceput s neleg mai clar ce se petrece n corpul meu i n jurul meu, i eram cuprins de energie, pe care a &i descris-o ca era o energie stabil# 2octorul 4oFen, unul din 11? chiropracticieni-neurologi din lume, care au primit un certi&icat o&icial, ncurajeaz

pacienii si s e$ecute zilnic cele Cinci Ritualuri 8l are gradul de doctor n neurologie Jtiina despre sistemul nervos, care dirijeaz toate sistemele &uncionale ale organismuluiK, i metodele lui neobinuite e$clud intervenii chirurgicale i &olosirea preparatelor medicamentoase !%ot ce se petrece n sistemul nervos, - e$plic doctorul 4oFen, - e$ercit o in&luena pro&und asupra corpului 8$periena mea proprie, precum i e$periena pacienilor mei arat c cele cinci aciuni rituale trezesc ntreg sistemul nervos Eu-mi este greu s cred n ceea ce pot &ace cele Cinci ritualuri' tiind totul despre &uncionarea corpului uman n cele Cinci ritualuri nu este nimic mistic sau magic 7a s e$plicm ce are el n vedere, ca e$emplu, doctorul 4oFen susine c aciunile rituale pot ajuta ca omul s arate mai t*nr !mbuntirea circulaiei sangvine stimuleaz un &lu$ mai bun al s*ngelui ctre organe, mai ales ctre &aaL s*ngele aduce pielii o$igenul proaspt i substanele hrnitoare i scoate produsele

prelucrate )racticarea zilnic a aciunilor rituale stimuleaz sistemul nervos, care, la r*ndul su, controleaz sistemul circulaiei sangvine, i aceasta contribuie la &aptul c omul ncepe s arate mai bine i mai t*nr 2octorul 4oFen, care timp de mai bine de 15 ani se ocup de neurologie, a &ormulat o e$plicaie &oarte precis cum i de ce cele Cinci Ritualuri aduc &olos at*t de mare; !%otalitatea impulsurilor nervoase ale corpului care intr i ies n orice moment se numete o stare general integrativ a sistemului nervos nchipuiiv c acesta este contul dv la banca !2epunerile# provin de la receptorii micrii, de la terminaiile nervoase specializate, amplasate n articulaii 7ea mai mare parte a acestor terminaii nervoase se a&l n regiunea capului i n partea superioar a g*tului, i aproape la toate Ritualurile trebuie ca g*tul s &ie ndoit sau alungit %erminaiile nervoase asigur a&lu$ul permanent cerebral al in&ormaiei senzoriale 1icrile articulaiilor stimuleaz receptorii micrii, ceea ce

contribuie la creterea activitii cerebelului i talamusului 6ceste pri cerebrale adun ntreaga in&ormaie sosit i regleaz activitatea sistemului nervos simpatic i parasimpatic, care controleaz &unciile automate, involuntare ale corpului 9 cum ar &i &uncionarea inimii, plm*nilor, intestinelor i glandelor de secreie intern 7u c*t mai multe !depuneri# &acei, cu at*t mai buna este balana voastra i cu at*t mai multe posibiliti avei 3timularea insu&icient a sistemului nervos , c*nd 9 s spunem 9 ca omul este bolnav i este legat de pat pentru un timp ndelungat, duce la scderea !restului din cont# 2up prerea doctorului 4oFen, unul din &actorii cei mai importani , care contribuie la mbtr*nirea noastr timpurile i la dezvoltarea bolilor cronice, este doar modul sedentar de viaa .ipsa micrii duce la &r*narea activitii nervoase, ceea ce in&lueneaz toate sistemele corpului 7*nd terminaiile nervoase sensibile nu

primesc semnale, ele ncep s se atro&ieze i aceasta duce la scderea &uncionrii organelor !+ciunile rituale stimuleaz receptorii de micare i contribuie la creterea strii integrative, ceea ce, la r*ndul su, in&lueneaz sistemele imunitar i cardiovascular, organele digestive, organele respiratorii i de e$creie "at de ce practicarea celor Cinci Ritualuri reduce riscul mbolnvirilor din cauza rcelii, nt*rzie apariia maladiilor distrugtoare, care sunt asociate cu btr*neea, i contribuie la vindecarea unui numr at*t de mare al maladiilor, ncep*nd cu artrita i ncheind cu sinuzita ma$ilar 6m vzut pacieni cu !pinteni# osoi, acesta este o varietate de osteoartrita, c*nd articulaiile bolnave se contopesc 2ac nervii acestor articulaii sunt stimulai, cum se nt*mpl n timpul practicrii aciunilor rituale, !pintenii# ntr-adevr se resorb -adiogra&iile articulaiilor bolnave sunt dovada &aptului, c !pinteni# osoi ncep s dispar n totalitate, i eu cred c aceasta se nt*mpl ca rezultat al

asocierii tratamentului propus de mine i practicrii acestor e$erciii# 2octor 4oFen are acum A0 ani, zilnic el e$ecut "chiul -enateri timp de 5 ani 7on&orm cuvintelor lui, ele i-au nlocuit ceaca matinal de ca&ea, deoarece l ncrcau cu o energie mult mai mare !8$ecut*nd aciuni rituale, eu reuesc s obin creterea capacitii de a obine tot, ce doresc s obin i descopr la ma$imum potenialul meu uman#, - spune 4oFen 7a i doctorul 4oFen, doctorul -assel .iuis, care de muli ani studiaz metodele de nsntoire, consider c cele Cinci Ritualuri se bazeaz pe o nelegere pro&und a construciei corpului omenesc i a &uncionrii acestuia 9 pe cunoaterea, care ntr-adevr a dovedit valabilitatea sa odat cu trecerea timpului 8l consider c aceste e$erciii sunt bine g*ndite i con&irmate de e$periena multor oameni care le-au aplicat .iuis, care de peste 1B ani lucreaz ca chiropractician la 7harlston, statul 7ali&ornia de 3ud, d un e$emplu de acupunctura care de sute de ani este o

metoda &oarte e&icient de tratament, dei p*n n prezent nimeni nu a putut s-i dea o e$plicaie tiini&ic e$haustiv !n cei tei ani de practicare a "chiului Rena#terii, spune doctorul .iuis, - am observat c aciunile rituale mi creeaz o senzaie de sntate i armonie 7red c aceste rezultate pozitive sunt rezultatul aciunii principiilor &izice i meta&izice orientale strvechi Dltima in&ormaie tiini&ic despre legtura dintre starea cerebral i corp con&irm valabilitatea acestor principii 7u mult timp nainte ca unul din pacieni sa-mi dea cartea !"chiul Rena#terii , eram convins c starea cerebral trebuie s participe la modi&icrile reale i de lung durat a strii &izice a omului /iecare om trebuie s aib un rol activ n pstrarea sntii sale i s-i asume o anumit rspundereO8u consider c cea mai mare valoare a acestei cri const n &aptul c ea propune oamenilor de orice v*rst tehnica, datorit creia ei pot s restabileasc i s pstreze sntatea lor

8u nu sunt interesat s triesc p*n la 1I0 ani )entru mine este important calitatea vieii i eu cred c n acest sens aciunile rituale sunt &oarte e&iciente 2e aceea eu nsumi le practic i propun ca i pacienii mei, printre care sunt oameni de toate v*rstele care su&er de cele mai di&erite boli , maladii i tulburri musculare i osoase, s &ac acest lucru 8u consider c aciunile rituale $ este o practica per&ect pentru spirit i corp# )ovestea doctorului -assel 5oilett este e$emplul cel mai potrivit 2octorul 5oilett a lucrat ca medic la +art&ord, statul >entuHHi 8l a ieit la pensie in anul 1??@ i n acelai an a nceput s practice cele Cinci Ritualuri. 2up apte luni el s-a nt*lnit nt*mpltor cu colegul su care locuia n alt ora i pe care nu l-a vzut demult !2v Eu putei iei la pensie 6vei doar AB ani, nu-i aaN# 9 a ntrebat acel prieten 2octorul 5oilett a rspuns c n realitate el are M@ ani, ns ca s dovedeasc acest lucru el a &ost nevoit s arate carnetul su de conducere

)*n c*nd doctorul 5oilett a nceput s practice "chiul Rena#terii, el mergea aplecat i nu putea s ntoarc capul din cauza unei vechi traume a g*tului )rul lui era complet alb, el su&erea de greutate e$cesiv i se simea &oarte btr*n !2in 1? iunie 1??@ eu urmez cu strictee s&aturile care sunt indicate n cartea "chiul Rena#terii , - spune doctorul 5oilett 9 6m slbit cu I0 de poundsRJcirca ? HgK, am devenit mai energic i mai activ )rul meu a devenit mai des, acum prul meu are culoarea de castaniu nchis, au rmas doar c*teva uvie la t*mple )ot s stau drept i ntorc g*tul absolut liber, &r dureri 1ersul meu a devenit uor i &le$ibil 2orinele i capacitile se$uale au devenit normale <amenii care nu m-au vzut timp de patru ani, sunt uluii de &aptul c*t de mult am ntinerit# Cum /uncioneaz cele Cinci Ritualuri /iecare din medici, cu care am discutat, e$plica de pe poziiile specialitii sale, cum i de ce !&uncioneaz# aciunile rituale. ns toi erau de aceeai prere, c n cazul practicrii permanente, cele

Cinci Ritualuri e$ercita o aciune pozitiv asupra ntregului corp i asupra psihicului ntr-un singur glas ei au con&irmat c aciunile rituale ntresc sistemul muscular, mbuntesc mobilitatea articulaiilor, circulaia s*ngelui i &unciile respiratorii, mbuntesc coordonarea, simul echilibrului, asigur energia i claritatea g*ndirii Dnii medici consider c n urma mbuntirii circulaiei sangvine, care are loc datorit Ritualurilor, din corp se elimin to$ine i depuneri, care se acumuleaz n esutul grsos, n organe i articulaii 6lii acord o atenie deosebit &aptului c aciunile rituale contribuie la mbuntirea a&lu$ului de o$igen spre creier, ceea ce mbuntete &uncionarea acestuia 1uli medici sunt convini c stimularea chaHrelor sau a centrilor energetici, descris n cartea !"chiul Rena#terii , %n realitate este stimularea sistemului en&ocrin al corpului. !.ocurile de amplasare ale chaHre-lor n coloana vertebral corespund cu glandelor principale de secreie intern, - e$plic

doctorul 2avid 3elman 9 6ceste glande ajut s menin balana homeostatic a elementelor biochimice ale corpului i asigur e$ecutarea &unciilor automate ale organismului 0landa tiroida i glanda hipo&iza, care sunt legate de producerea hormonului de cretere, care este responsabil pentru procesul de maturizare a omului, - sunt pri ale sistemului endocrin 8le sunt amplasate n regiunea capului i g*tului, iar aciunile rituale acioneaz deosebit de &avorabil aceste pri ale corpului i, n mod corespunztor, activeaz aceste glande n cadrul cercetrilor tiini&ice s-a stabilit c introducerea n organism a unor doze mici ale hormonului de cretere ncetinete procesul de mbtr*nire# 1icrobiologul, doctorul 3alman mani&est un interes deosebit &a de legtura ntre psihicul, corpul i sistemul imunitar n prezent el caut resurse &inanciare pentru studierea in&luenei celor Cinci Ritualuri asupra capacitii organismului uman de a produce hormonul creterii 6ceeai abordare tiini&ic de cercettor el a

mani&estat-o i &a de practica 7*nd, acum patru ani el a citit pentru prima data cartea !<chiul -enaterii#, , el a abordat practica tibetan e$pus n carte de pe poziiile unui om de tiin-cercettor i a nceput s practice 9 ca e$periment 9 aciunile rituale. 3pre mirarea sa, doctorul 3alman, care avea M@ ani, a descoperit n cur*nd c se simte mai t*nr i devine mai sntos i c, n mod deosebit, a devenit rezistent la rceal i gripa 2up o luna de e$erciii el putea s joace trei seturi de tenis n timpul cldurii din mijlocul zilei, ceea ce nainte era absolut imposibil pentru el )artenerul lui n jocul dublu, avea A@ ani, ns 3alman spune nu-i era deloc greu s joace cu acest partener !1 simt mai bine dec*t atunci c*nd aveam IC ani (i art mai bine nlimea mea 9 M &ootsRJcirca 1C0 cmK i de c*nd am introdus aciuni rituale n regimul meu zilnic, oric*t a m*nca, greutatea mea este stabil 9 1@@ poundsR Jcirca M0 HgK,# 9 vorbete cu m*ndrie doctorul 3alman 6v*nd n vedere c doctorul 3alman este un om de tiin, el nu este gata s

susin c doar aciunile rituale erau cauza mbuntirii minunate a sntii 8l consider c pe e$emplul unui singur om nu se poate &ace o analiza tiini&ic obiectiv !8u nu pot s spun cu siguran, cum m-a &i simit, dac nu a &i practicat cele Cin+i Rit& l&ri8 = spune el 9 8u doar tiu c le practic i am simit c ele m ajut "at de ce eu povestesc despre ele la seminare i lecii# +tenie $rinci$al ( %$re m"untirea %ntii !7el mai mult m intereseaz rezultatele, - e$plic doctor n medicina 7atlin 3ortini, dec*t &aptul cum i de ce, ceva lucreaz pentru pacienii mei 8u sunt gata s m narmez cu tot, ce poate s-i ajute 7*nd ceea, ce o&er tiina nu e$ercit o aciune &avorabil, eu sunt gata s ncerc i altceva <amenii vor s &ie sntoi i eu mprtesc punctul lor de vedere# 2atorit unei asemenea atitudini, ea a aplecat urechea spre cuvintele uneia din pacientele sale, 7intia, care susinea c cele Cinci Ritualuri au schimbat total starea i viaa ei

n prezent doctor 3ortini pred la &acultatea de medicin a Dniversitii din /lorida de 3ud, i, totodat, este coordonator n problemele de obstetric i ginecologie n programul de ajutorare a &amiliilor, care este aplicat de 7entrul medical din +ali&a$ din oraul 2a,ton4itch )entru prima data ea a nt*lnit-o pe 7intia cu opt ani i jumtate n urm 6tunci 7intia avea IB ani, avea o mulime de probleme cu sntatea, inclusiv &uncia redus a glandei tiroide i tulburarea po&tei de m*ncare, din a cror cauza 7intia era e$trem de slab i at*t de slbit, nc*t trebuia s depun un mare e&ort ca sa urce un singur etaj pe o scara obinuit 2octor 7ortini a nceput s-o trateze pe 7intia i i-a recomandat s viziteze un psiholog cu care lucra ns nici consultaiile la psiholog, nici medicamente nu ajutau 7on&orm cuvintelor 7intiei, ea se simea !mai btr*n dec*t majoritatea oamenilor btr*ni#, i se prea c ea moare !%ot timpul ii era &rig#, !arta ngrozitor 9 slab, cu prul &r luciu, &ire de pr &ragile i pleoapele care acopereau

ochii pe jumtate# 7u greu ea reuea s-o ngrijeasc pe &iica ei n v*rst de M ani 7u puin timp nainte de cea de-a dou sarcina, 7intia pur i simplu a dat peste cartea !"chiul Rena#terii . ntr-o zi ploioas ea a vzut pe trotuar un teanc de cri, care a &ost lsat ca s &ie luat de gunoieri 8$amin*nd crile ude n cutarea a ceva interesant, 7intia a gsit cartea lui >elder, una singur care a rmas absolut uscat 2enumirea crii a intrigat-o i 7intia a luat-o acas, a citit-o i aproape imediat a nceput s practice aciunile rituale. n cur*nd i ea, i doctor 3ortini au nceput s observe schimbrile pozitive n starea ei de sntate 7intia a nceput s aiba po&ta de m*ncare i a nceput s ia n greutate 2ispoziia ei s-a mbuntit brusc, ea a devenit mai energic 7intia era convins c aceasta stare era rezultatul celor Cinci Ritualuri. !8u nu am auzit de !"chiul Rena#terii i de cele cinci aciuni rituale p*n c*nd 7intia nu mi-a atras atenia asupra lor, e$plic doctor 3ortini, - i la nceput le-am privit sceptic, cum ar &i procedat orice

medic n locul meu 8u am considerat ns c aceste e$erciii nu pot s-i &ac nici un ru i nu am avut nimic mpotriva e$erciiilor ei %impul trecea i cu greu am crezut c aceste schimbri se petrec cu 7intia 8a a devenit un alt om 6rta mai bine, se simea mai bine, a nceput mai bine s &ac &a treburilor ei, control*nd &oarte bine viaa i sntatea sa# !7*nd am &ost gravida prima data, - spunea 7intia, - am &ost nevoit s petrec ultimele dou luni &r s m ridic din pat 7*nd din nou am rmas nsrcinat i at*t doctor 3ortini, c*t i eu ne temeam &oarte mult c nu voi putea purta sarcina i nu voi putea nate copilul, i chiar dac voi putea, nu voi avea putere s-l ngrijesc 7hiar m-am g*ndit s ntrerup sarcina# ns sarcina lui 7intia a trecut &r complicaii i acum cinci luni a nscut o &etia sntoas 7intia a practicat prima, a treia #i a patra aciune ritual p*n n ziua c*nd a &ost dus la spital, i a putut s renceap practicarea celor Cinci Ritualuri dup ase sptm*ni de la natere

!)rietena mea, care a nscut imediat dup mine, arat tot aa ca i cum ar &i gravid ns peste nou sptm*ni de la naterea &iicei mele, nu ai spune c de cur*nd eu am nscut un copil, - spune 7intia entuziasmat - &ceam c*te I repetri din &iecare aciune ritual i m simeam minunat 8ram plin de energie i aceasta a &ost o senzaie cu totul nou pentru mine 6cum eu pot s ngrijesc pe ambii copii i a&ar de aceasta 9 un petior i un iepura 2ac nu am n acelai timp dou sau trei treburi de &cut, nu tiu ce s &ac cu mine 7*ndva, dac ncercam s aduc n casa copilul i c*teva pachete de alimente dintr-o dat, aceasta aproape c m omora 6stzi nu observ nici un e&ort )rul meu arat minunat, nu-mi este &rig i nu iau medicamente pentru tratamentul glandei tiroide 7ele Cinci Ritualuri ntradevr m-au ajutat 6m &ost o &emeie t*nr care arta ru, acum, ns, am tineree i sntate# 2octorul 3ortini con&irm cuvintele 7intiei !7a adeptul metodelor tiini&ice, nu pot s con&irm categoric, c schimbrile i

mbuntirile , pe care le-am observat la 7intia, au &ost numai rezultatul celor Cinci Ritualuri. 7u toate acestea m-a impresionat &oarte mult ceea ce am vzut 1 intereseaz &oarte mult metodele, care i ajut pe oameni i, &r ndoial, cele Cinci Ritualuri au ajutat-o pe 7intia#, - spune doctoral 3ortini 7intia crede c 2umnezeu i-a trimis cartea !<chiul -enaterii# chiar la momentul oportun, c*nd ea a ajuns la un punct critic !6m &ost bolnav i am oboist &oarte mult din cauza bolilor mele, - spune ea 1edicamentele luate de mine nu m ajutau n nici un &el 6m simit c m poate ajuta ceva din interiorul meu, ns nu am tiut despre ce este vorba 7ele Cinci Ritualuri au rspuns la toate aceste ntrebri ;ncetinirea m"tr:nirii 7*nd doctorul 4 3 1ell, care lucreaz ca psihiatru n clinica local de psihiatrie din 5acHson, statul .uisiana, a auzit pentru prima data despre cartea !<chiul -enaterii#, el se temea c este ameninat de unele probleme cu inima 6vea M@ ani,

era slbit i era supraponderal 7*ndva el avea o practica particular i adeseori lucra c*te M0 ore pe sptm*n, ns n timpul, despre care vorbim, el nu mai putea s lucreze nici cele C ore pe zi 8l simea c deodat ncepe s mbtr*neasc !6m cumprat cartea &iindc ea a trezit curiozitatea mea 6&ar de aceasta, nu-mi plcea starea mea &izic, - e$plic doctorul 1ell, - i am hotr*t c voi &ace e$erciii vreo trei luni i voi vedea, dac obin unele rezultate 3pre s&*ritul lunii a treia am observat la mine schimbri uimitoare# )racticarea celor Cinci Ritualuri a mbuntit considerabil capacitatea de munc a doctorului 1ell 6cum trei ani, p*n c*nd el a a&lat despre -itualuri,el avea nevoie de cel putin opt ore de somn n cele IA ore i, oricum, spre mijlocul zilei el simea oboseal !n cei mai buni ani ai mei dormeam A-5 ore pe zi, - spune el, - i, dei acum eu dorm mult mai puin, eu niciodat nu simt oboseal 1 scol la ora A dimineaa i m simt mprosptat, lucrez productiv o zi ntreag i m simt vioi, am uitat despre acea moliciune, pe care o

simeam dup masa 7hiar seara, c*nd m culc, nu m simt epuizat# 6&ar de aceasta, doctorul 1ell a slbit cu 10 pounds Jcirca 5 HgK i greutatea lui rm*ne stabil 7ircum&erina taliei s-a redus cu @ inchi Jcca B,5 cmK, se restabilete tonusul muscular i place ce vede n oglind 3trnutul cronic, de care su&erea din cauza hipertro&iei mucoaselor nazale, a ncetat, iar respiraia greoaie, pe care a observat-o n ultimul timp, a disprut cu desv*rire !'z*nd ce s-a nt*mplat cu mine n perioada celor @ luni, am hotr*t s continui e$erciiile, - spune doctorul 1ell 9 6cum aciunile rituale au devenit pentru mine ceva obinuit, i n decursul acestor ani am ntrerupt e$erciiile doar cinci zile 8u tiu, nu numai c m simt mult mai bine, n realitate am devenit mai sntos 2e c*nd am nceput s practic cele Cinci Ritualuri, niciodat nu m-am mbolnvit grav 7*nd simeam c ncepe o mic rceal, continuam s practic Ritualurile, i rceala disprea n dou zile 2e cur*nd am e&ectuat un consult medical complet i

consultul a artat c starea mea este normal 1edicul meu nu putea s cread c avem aceeai v*rst " s-a &cut untarea venoas colateral, ns el arat cu 10 ani mai btr*n dec*t mine# !1 ndoiesc c practicarea aciunilor rituale ntr-adevr poate s &ac reversibil procesul de mbtr*nire, - spune cu z*mbetul pe buze doctorul 1ell, - ns dac omul are su&icient voin pentru a &ace aceste e$erciii, sunt convins c va %m'tr!ni %ncet . 7omentariile doctorului 1ell, ale doctorului 3ortini, ale doctorului >oup i ale tuturor medicilor, menionai n acest capitol, - nu este o reclam 8le nu pornesc de la !v*nztorii grsimii viperelor#, care ncearc s v*nd ele$irul vieii, i nici de la arlatani JescrociK care vor s pun m*na pe banii votri 1edicii, ca si ali brbai i &emei, care au &ost de acord s vorbeasc cu mine, nu au primit nimic n schimb 3ingur lor recompens pentru &aptul c ei au mprtit povestirile lor incredibile, - este &aptul c ei tiu c

povestirile lor pot s aduc &olos altor oameni =%ii %ur%a voa%tr de tineree n acest capitol ai citit despre oameni reali, care triesc o viaa obinuit, ca i noi toi n povestirile lor nu este nimic supranatural sau misterios 6ceti oameni sunt deosebii din cauza c ei niciodat nu au visat la un izvor al tinereii, ns au descoperit c n realitate !apele vieii# curg n ei nii +otr*nd s practice aciuni rituale, &iecare din ei a putut s activeze capacitatea natural a corpului su de a se vindeca i ntineri pe sine 2in ecourile primite de noi devine clar c cele Cinci Ritualuri au o capacitate uimitoare !de a reaciona acolo, unde avei dureri# 8le pot schimba modul vostru de via sau pur i simplu s v &ac viaa mai uoar, vindec*nd bolile voastre sau s rezistai mai bine la ele 2atorit lor putei s v artai mai tineri, dec*t n realitate i s v simii aa, cum nu v-ai simit de muli ani )rincipalul ns este c ele pot schimba prerea despre dv

Eu este obligatoriu s credei 7inci aciuni rituale ti'etane - nu este o practica religioas 3ingur cerin pentru cei care ncepe cercetarea personal a aciunii celor Cinci Ritualuri, $ este dorina de a ncerca 7u toate realizrile tiini&ice i medicale ale secolului al PP, nu se poate nlocui cu nimic dorina de a cerceta cile spre sntate i starea bun ns muli din noi au pierdut aceasta dorina Eoi am devenit dependeni de specialiti i de medicamentele, care ne sunt prescrise 4rea n cercetrile biomedicale a creat un a&lu$ al noilor proceduri scumpe i de nalt tehnologie, care eclipseaz metode mai tradiionale i mai simple de tratare a corpului n procesul de dezvoltare a tiinei medicale am jert&it noiunea &aptului, cum s ne ajutm pe noi 2e aceea, n &aa &iecrui cititor se pune doar o singur ntrebare; dac cele cinci aciuni rituale dau cea mai mic speran pentru o sntate bun, eliberarea de durere i ansa de a pstra sau a obine din nou bunul pe care ni-l d tinereea, de ce s nu ncercmN %ot ce v este

necesar, - este dorina de a ne schimba i 10-I0 minute pe zi <amenii, despre care ai citit n acest capitol, sunt tot at*t de reali ca vecinul vostru sau prietenul vostru cel mai bun 8i au &ost de acord s vorbeasc cu noi pur i simplu &iindc consider c cele Cinci Ritualuri sunt o tehnica minunat i vor s mprteasc e$periena lor altora %oi aceti oameni susin c ntr-un &el sau altul aciunile rituale i ajut n capitolul urmtor vom &ace unele e$plicaii posibile, de ce practicarea "chiului Rena#terii vindec bolile i ncetinete procesul de mbtr*nire (imp &e peste )* ani +aura ,a- era cunoscut ca scriitor, ca ziarist #i cercettor. +ucrrile erau e&itate %n multe e&iii locale #i naionale, printre care %n +a&ies .ome /ournal (Re0ista pentru femei ), 1areting (Re0ista pentru prini ), 2atural .ealth (3ntatea natural ), 2e4 5ge (6ra nou ), (he Cle0elan& 1lain 7ealer 3un&a- Magazine (re0ista &e &umineca Cle0elan& sincer ), (he 5kron 8eacon /ournal 3un&a- Ma&azin (Re0ista

&e &umineca ,arul &e la 5kron ) #i Cle0elan& 1arent (Re0ista &e Cle0elan& pentru prini ). +aura este autorul crii 9uctria tra&iional &in Cle0elan& : (6&itura ;ra- an& Compan-, <nc.), =>>?). 5cum ea lucreaz la c!te0a proiecte &e cri pe teme &iferite, inclusi0 sntate #i %n0m!nt. *:rte>ul ca e%ena vieii 2e-a lungul secolelor oameni au tins spre unire, stabilitate i per&eciune Dnul din simbolurile tradiionale ale acestui ideal pentru oamenii din lumea ntreag a devenit cercul 7ercul nu are nici nceput, nici s&*rit 8l este deschis n aceeai msur n toate direciile 2in toate &igurile geometrice supra&aa cercului la un perimetru dat 9 este cea mai mare 2in timpuri strvechi p*n n zilele noastre 2ivinul, adic ceea ce reprezint &ora, care depete materia &izic, cel mai des este reprezentat sub &orma unui cerc 7ercul tridimensional 9 este un glob sau s&era 3&era are o stabilitate mare i are o integritate structural, precum i cel mai

mare volum la aria dat a supra&eei Eu nt*mpltor toate stelele i planetele Dniversului au &orma unui glob 7a s vedem mani&estarea s&erei n a patra dimensiune, a timpului, la nceput pare o problema, deoarece simim micarea timpului numai ntr-o singur direcie 7a s uurm aceasta sarcina, reprezentai-v dou cercuri care se ating unul de cellalt 0sii n cercul din partea st*ng un punct, care s corespund orei ? pe cadranul ceasului i trasai o linie n jumtatea superioar a circum&erinei n punctul, unde cercurile se ating, trecei spre cercul al doilea i trasai linia pe jumtatea in&erioar 6st&el vei vedea c cercul este reprezentat n timp sub &orma unui ciclu oarecare 2ac vei privi n jur, vei observa c &enomenele cele mai di&erite se mani&est n timp, ciclic 7iclul de zi i de noapte n IA ore 7iclul anual al anotimpurilor 6&lu$uri i re&lu$uri .una pleac i vine 7orpurile noastre urmeaz n mod regulat ciclul de temperatura de-a lungul celor IA ore n ultimii c*teva decenii cercettorii au descoperit cicluri n s&erele cele mai

di&erite ale vieii pe )m*nt 9 de la modi&icarea numrului populaiei animalelor p*n la oscilaiile preurilor la burs <bserv*nd urcrile i scderile oricrei activiti , este important s inem seama de &aptul c aceasta este o evoluie natural a procesului n timp 6cum s &acem nc un pas i s reprezentm cercul n timp i n spaiu -idicai degetul deasupra capului i ncepei s descriei cercuri cu degetul, cobor*nd totodat m*na 'ei observa c degetul dv descrie n aer o vril JvrieK sau spiral 6ceasta este e$primarea cercului n timp i n spaiu 3piral n rotaie se numete v*rtej 8ste posibil c e$emplul cel mai rsp*ndit al v*rtejului este tornada "n e$emplul tornadei vedem c v*rtejul are o enorm energie i &or : +aura ,a- (a@el, Cle0elan& 6thnic 6ats. 2ac vei observa lumea din jurul dv , peste tot vei gsi v*rtejuri /otogra&ierea ncetinit arat c o sm*n ncolind nu scoate lstarul vertical, n sus, ci n

spiral 2esenul seminelor de &loarea soarelui sau ramurilor pe brad 9 este tot un v*rtej ngheat n materie &izic Qonele de nalt i joas presiune, care creeaz vremea JtimpulK, are &orma v*rtejurilor '*rtejuri pot &i gsite n ntreg Dnivers 2ac vom aeza o &otogra&ie a uraganului &cut prin satelit alturi de &otogra&ia galacticii, vei vedea c ele sunt aproape identice n lumea industrial uruburi i boluri, care prind JconsolideazK o mulime de construcii i mecanisme, au i ei &orma de spiral n ceea ce privete corpul nostru, putem vedea spirale pe perniele degetelor i n desenul creterii prului pe cap 7*nd aspirm aerul, acesta se mic prin intrrile nazale sub &orma unor miniv*rtejuri, ast&el c atunci c*nd aerul ajunge la plm*ni, el se nclzete i se &iltreaz i este gata pentru a &i &olosit de corpul dv 8ste posibil c un e$emplu cel mai elocvent reprezint moleculele 62E, care stau la baza &ormei noastre &izice, deoarece conin codul nostru genetic, - ele au &orma a dou spirale mpletite

'*rtejul este mijlocul cu care energia puternic a Dniversului strbate toate nivele ale e$istenei <amenii din antichitate demult au descoperit c n corpul &izic e$ist centri energetici, v*rtejuri n rotaie, prin care energia Dniversului intr n corpurile noastre i le umple cu via 6deseori, odat cu v*rsta acesti centri energetici se !murdresc# i cursul energiei este ngreunat 7ele Cinci Ritualuri ndeprteaz !gunoiul# pentru ca energia puternic a Dniversului, curg*nd n spiral, din nou s poat umple cu &ora viabil corpurile noastre 7harles 6lbert 1ar$ CAPITOLUL 1 TAINELE ENERHIEI CELOR CINCI RITUALURI Ri+2 rd Le)it%n (tiina i medicina contemporan spun c procesul de mbtr*nire este ireversibil ns colonelul 4rad&ord i sute de cititori, care respect s&aturile lui Jai citit

despre ele n capitolul anteriorK, susin c ei au atins imposibilul i au nceput s arate cu c*iva ani mai tineri n sprijinul a&irmaiilor lor, cel puin trei oameni de tiina au dovedit c n contradicie cu ideile obinuite, mbtr*nirea &izic a organismului poate &i ncetinit i adeseori reversibil #editaia /ace rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire n anul 1?BC >eit Solles, psiholog al Dniversitii 7ali&orniene din .os-6ngeles, a dovedit aciunea direct a meditaiei n timpul procesului de mbtr*nire 8l a msurat trei indicatori biologici; tensiunea arterial, vzul i auzul n cursul practicii regulate a meditaiei toi aceti &actori sau mbuntit, i Solles a susinut c n aceste cazuri oamenii ntr-adevr deveneau mai tineri din punct de vedere biologic '*rsta biologic a oamenilor, care au practicat meditaia timp de mai puin de cinci ani Jv*rsta biologic era stabilit cu ajutorul testelor biologiceK, era cu cinci ani mai mic dec*t v*rsta lor cronologic "ar v*rst biologic &uncional a celor, care practica meditaia

mai mult de cinci ani, era cu 10 p*n la 1I ani mai mic dec*t v*rst cronologic 7u alte cuvinte, meditaiile regulate reduc v*rsta voastr &uncional, adic v ntineresc 2eepaH 7hopra, doctor n medicina i colegul acestuia doctorul 5ez 0leiser au dovedit i ei c meditaia &ace reversibil v*rsta de mbtr*nire 7hopra 9 medic endocrinolog, a devenit autorul de bestsellere populare n lumea ntreag i o autoritate naional n problema dependenei dintre meditaie, vindecare i mbtr*nire n cartea sa !7orpul &r v*rst, raiune atemporal# el o&er ateniei cititorilor rezultatele cercetrilor acestei dependene, care dovedesc c meditaia poate s ntinereasc organismul n anul 1?CC 7hopra i 0leiser au e&ectuat cercetarea aciunii hormonului 2+86 asupra mbtr*nirii corpului uman 6cesta este unicul hormon cunoscut n prezent, al crui secreie se reduce, ncep*nd de la v*rst de I5 ani, c*nd atinge cea mai mare valoare a sa 2e &iecare data c*nd trecei prin stres, doza rezervei voastre n

2+86 este &olosit ca s produc di&erii hormoni legai de stres 9 cum ar &i adrenalina i cortizon 6st&el, nivelul 2+86 9 este un indicator sigur c n timp se modi&ic capacitatea organismului de a suporta stres 7ercetrile e&ectuate pe oareci au artat c atunci c*nd le introduceam 2+86, procesul natural de mbtr*nire stagna i devenea reversibil, iar oarecii captau din nou vioiciunea, proprie oarecilor tineri 7hopra i 0leiser au vrut s vad, dac acelai lucru se petrece cu oamenii -ezultatele cercetrilor pe oareci l-au &cut pe 0leiser i 7hopra s g*ndeasc c dac omul va putea s reziste la aciunea stresului asupra organismului, nivelul 2+86 va rm*ne mare n acest caz procesul de mbtr*nire care se consider ireversibil i care nsoete reducerea n organism a cantitii de 2+86, ar putea &i oprit i, posibil, ar putea ncepe ntinerirea 0leiser a cercetat nivelul 2+86 la @IC persoane, care practicau meditaia, i a comparat acest nivel cu rezultatele a 1 AMI persoane care

nu practicau tehnici de meditaie n toate grupele &eminine nivelul 2+86 a &ost mai mare la cele care practicau meditaiaL printre brbaii care practicau medicaia nivelul 2+86 a &ost mai mare la C grupe din 11 )entru 0leiser i 7hopra aceasta a constituit o dovad a &aptului c meditaia ncetinete mbtr*nirea biologic, dac aceasta va &i msurat prin nivelul de 2+86 n organism 7hopra comunic c di&erena cea mai mare a &ost observat la persoane cu v*rst mai mare .a brbai cu v*rst mai mare de A5 ani care practicau meditaia, nivelul 2+86 a &ost mai mare cu I@U, iar la &emei 9 cu ABU mai mare Eivelul 2+86 a depins i de alimentaie, e$erciii &izice, greutate i de consumul de alcool 7e &el de mecanism tainic poate s produc o asemenea evoluie a timpului biologic n revers <are cele Cinci Ritualuri activeaz acest mecanism i dac da, atunci cumN n acest capitol vom cerceta rspunsurile posibile la aceste ntrebri neobinuite 6ora ener iei vitale de "aza

2up cum e$plic colonelul 4rad&ord, la baza aciunii celor Cinci Ritualuri ale "chiului Rena#terii se a&l principiul de lucru cu !energia vital# 2e obicei cu noiunea de !energie# noi asociem un combustibil oarecare; de e$emplu, crbune sau iei )entru colonelul 4rad&ord, ns, energia este ceva mai subtil; aceasta este o &ora vital imperceptibil dar puternic, acea energie de baza, care dirijeaz viaa 7olonelul ne spune c practicarea celor Cinci Ritualuri stimuleaz circulaia n corp a acestei celei mai importante energii vitale "nduii o numesc $rana i colonelul a comunicat acest termen elevilor si 7on&orm noiunilor induilor, $rana este 9 dac vorbim ad literam 9 !respiraia vieii#, si circul n interiorul omului, e$ercit*nd in&luena asupra tuturor laturilor vieii lui, inclusiv g*nduri, sentimente i starea &izic 2ei nu putei vedea aceasta &ora vital, simii zilnic in&luena ei puternic n anul 1?0C doctorul Solter >ilner, un medic britanic i cercettor, a creat un dispozitiv unic, numit !ecranul lui >ilner#

2atorit acestui instrument au &ost &cute &otogra&ii ale energiei &orei vitale a omului >ilner e$plica, c &ora vital are &orma unui c*mp energetic sau o &orma a aurei, care nvelete corpul i c ecranul lui &otogra&iaz acest c*mp energetic 7u ajutorul acestui dispozitiv au &ost descoperite i c*mpuri energetice, care nconjoar unele pri ale corpului, de e$emplu 9 degetul mare al m*inii, i alte organisme vii, de e$emplu 9 &runze 2escoperirea !e&ectului >irlian# a &ost nc o dovad c toate organismele biologice sunt nconjurate de c*mpuri energetice invizibile Eu demult, la mijlocul anilor C0 ai secolului PP, -ichard +erber 9 doctor n medicina i medic de &amilie din 1ichigan, a asociat n cartea sa !1edicina vibraional# ideile orientale despre energia vital cu principiile medicinii occidentale tradiionale 2octor +erber consider c energia vital nu dirijeaz pur i simplu activitatea corpului i raiunii, aceasta energie este organizat n sisteme

energetice interdependente complicate 6ceste sisteme energetice, pe care doctorul +erbert le numete !vibraionale#, alimenteaz i umplu cu energie toate organele i sistemele corpului 8le asigur &uncionarea normal a corpului i e$ercit in&luena asupra tuturor glandelor, hormonilor, nervilor i celulelor !3istemele vibraionale de vindecare 9 sunt cheia spre lrgirea orizonturilor tiinei medicale contemporane i spre o mai bun nelegere, diagnosticare i tratamentul bolilor#, - e$plic +erber 3prijinindu-se pe concepia de energie vital de baza, se poate obine o imagine a ceea ce se petrece c*nd practicai cele Cinci Ritualuri: probabil, micrile i poziiile corpului, pe care le includ, mbuntesc circulaia energiei vitale n contiina i n corp, sau n termenii medicinii scolastice 9 %n corp con#tiin. 6cum din nou s e$aminm e$plicaiile pe care ni le-a &cut colonelul 4rad&ord 8l spunea c energia &orei vitale trece

printr-o serie de centri energetici ale corpului, care se numesc chakre R n engleza min&'o&-. n corpul-contiina nu e$ist separare ntre activitatea mental i cea &izic a omului 7ontiina lucreaz prin corp, iar corpul lucreaz prin contiin Centrii ener etici a%cun%i ai cor$ului %radiia oriental spiritual nva c noi avem apte centri energetici amplasati pe o linie vertical, ncep*nd din regiunea inghinal i termin*nd cu cretetul capului 8i sunt ascunsi deoarece n condiii obinuite nu ii putem vedea sau descoperi printr-o oarecare alt metod 8i se numesc chakre, ceea ce nseamn !roile care se rotesc#, deoarece, con&orm cuvintelor clarvztorilor, care susin c pot s le vad, ele seamn cu v*rtejuri sau roi care se rotesc /orma acestor centri energetici i micarea acestora, seamn cel mai mult cu un crater Jp*lnieK care poate &i vzut, c*nd apa se scurge n jgheab JcanalK, sau, dac s ne uitm la uragan de pe sputniH

3e consider c chaHrele e$ercit in&luena asupra corpului &izic prin apte glande ale secreiei interne 6ceste glande, care i ele sunt amplasate n ordine vertical de la regiunea inghinal p*n la cretetul capului, regleaz a&lu$ul n organismul omului a hormonilor importani 7on&orm nvturilor orientale, energia vital trece prin chaHre i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin .a &el cum chaHrele regleaz circulaia energiei prin corp, tot aa glandele, la r*ndul lor, regleaz echilibrul hormonal al corpului 6ceasta teorie corespunde n totalitate celor comunicate de colonelul 4rad&ord despre chaHre 2up cuvintele lui, e$cesul sau lipsa oricrui hormon, secretat de sistemul endocrin, - este rezultatul problemelor aprute n &uncionarea uneia sau a c*torva chaHre %ulburarea &uncionrii sistemului endocrin imediat duce la mbolnviri, slbiciune, mbtr*nire i chiar la moarte 6st&el, concepia despre chaHre este o concepie central n

e$plicarea aciunii celor Cinci Ritualuri asupra sntii i procesului de mbtr*nire, pe care ne-o o&er colonelul 4rad&ord 2up cum el spune elevilor si, chaHrele sunt ! &ormaiuni puternice ale c*mpului, care nu sunt vizibile cu ochii, ns care e$ist tot at*t de real# n continuare colonelul e$plic c viteza de rotaie a chaHrelor 9 este momentul cheie n aciunea celor Cinci Ritualuri. .a un om sntos toate cele apte chaHre se rotesc cu mare viteza, ridic*nd energia &orei vitale de la regiunea inghinal p*n la cretetul capului 6&ar de aceasta, la un om normal sntos toate apte chaHre se rotesc cu aceeai viteza i interacioneaz n mod armonios 2ac una sau c*teva chaHre sunt blocate, dac rotaia lor natural este ncetinit sau, cu at*t mai mult, se oprete, - spune colonelul 4rad&ord, energia vital nu poate circula normal 2rept urmare apar boli i btr*nee nsui procesul de modi&icare a strii organismului uman, odat cu v*rst, poate &i descris n termenii unei rotaii

normale sau incorecte a v*rtejurilor energetice !3tarea anormal# a chaHrelor 9 lipsa rotaiei sau rotaia cu o vitez incorect, direcia incorect a rotaiei 9 slbesc sntatea i duc la mbtr*nire 3ecretul tinereii eterne este sa accelerai rotaia chaHrelor i vei ncetini procesul de mbtr*nire 7on&orm spuselor colonelului 4rad&ord, secretul e&icienei celor Cinci Ritualuri const n normalizarea vitezei de rotaie i armonizarea activitii tuturor chaHrelor !1etoda cea mai rapid i cea mai radical de restabilire a sntii i tinereii const n a da v*rtejurilor caracteristicile lor energetice normale#, ne spune colonelul 4rad&ord ns ce nseamn !caracteristici energetice normale#N 2up spusele colonelului, acestea sunt caracteristici ale v*rtejurilor unui brbat sau ale unei &emei puternice i sntoase n v*rst de I5 ani )rimul pas pe drumul spre normalizare a &uncionrii chaHrelor 9 este e$ecutarea primei aciuni rituale A rotirea, care crete viteza tuturor celor

apte v*rtejuri Rotirea $ este un &el de aciune pregtitoare pentru acordarea precis a &iecrei chaHre n parte, care se realizeaz n cursul e$ecutrii celorlalte patru Ritualuri. 7e vedei la un om obinuit de v*rst mijlocieN nainte de toate 9 dezarmonizarea, nu are aceeai viteza de rotaie a v*rtejurilor energetice, ne spune 4rad&ord !-otaia nceat duce la nrutirea strii organelor corpului iar rotaia rapid provoac nervozitate, nelinite i epuizare#, e$plic el 7u alte cuvinte, viteza de rotaie a chaHrelor prea mare sau prea mic provoac nrutirea sntii 2in asta se poate trage o concluzie, c cele Cinci Ritualuri coordoneaz i chiar accelereaz rotaia celor apte centri energetici ai corpului umanL ele ajut s repartizeze energia vital prin glandele de secreie intern i prin ele 9 ctre organele i sistemele ntregului organism 2atorit acestui &apt are loc ntinerirea , iar drept urmare 9 prelungirea vieii 3n/luena %trii cha2relor a%u$ra "olii' vindecarea i m"tr:nirea

nvtorii orientali spun c chaHrele sunt !&lori de lotus#, deoarece chaHrele sunt asemntoare &lorilor, au numrul di&erit de petale i o tulpin lung, cu care ele se unesc cu coloana vertebral 6ceste petale i &loarea !ntreag# a chaHrei se a&l n rotire permanent, obin*nd i repartiz*nd &ora vital Eumrul petalelor variaz n chaHra in&erioar de la patru p*n la o mie n chaHra din cretetul capului 8$istena legturii ntre chaHrele i glandele de secreie intern nu creeaz discuii contradictorii deosebite (i, dei proprietile concrete ale acestei legturi sunt determinate di&erit, muli specialiti au preri analoage n ceea ce privete amplasarea chaHrelor i in&luena lor asupra glandelor endocrine; C2 Ir . A-$l . re Hl nd 1 7haHra rdcin - la baza coloanei vertebrale -0lande se$uale I 7haHra sacral - )artea in&erioar a abdomenului- 3uprarenale @ 7haHra ple$ului solar - )artea superioar a abdomenului - )ancreatic A 7haHra cardiac %orace - %imic

5 7haHra &aringo-laringian - 0land tiroid M 7haHra glabellar 7entrul &runii +ipo&iz B 7haHra parietal 7retetul capului 8pi&iz <ric*t am corela chaHrele cu glandele de secreie intern, nsi e$istena legturii ntre ele 9 este un moment cheie n e$plicarea principiilor de e$ercitare a in&luenei Ritualurilor, propuse de colonelul 4rad&ord )entru a-l nelege este bine s ne imaginm c chaHrele se re&er la anumite zone ale corpului 2ac vom mpri corpul uman n apte zone, cum ar &i, de e$emplu, regiunea inghinal, abdomenul, cordul, g*tul, capul, i s presupunem c &iecare din ele se a&l sub in&luena unei anumite chaHre, obinem un tablou simplu i clar al &aptului c chaHrele regleaz activitatea corpului 6v*nd n vedere c boala 9 este un semn de tulburare a echilibrului n sistemul chaHrelor, g*tul bolnav 9 este rezultatul unei chaHre !bolnave# a g*tului, ulcerul gastric 9 este rezultatul unei chaHre !bolnave# a abdomenului 6sta nseamn

c sunt perturbate caracteristicile energetice ale chaHrei g*tului sau abdomenului, adic 9 ele se rotesc ori prea ncet, ori prea repede 7larvztoarea 2ora >untz i doctorul n medicina 3ha&iH >aragullaR susin c ei au descoperit peste I00 de cazuri de legtur ntre activitatea uneia sau celeilalte chaHre i o anumit boal 7on&orm spuselor lor, n aceste cazuri se observa dependena dintre starea chaHrei i boala !sistemului uman#, sau corp-raiune 2up prerea 2orei >untz, modi&icarea calitii petalelor chaHrei 9 a culorii, a ritmului i direciei de micare, intensitii strlucirii, a &ormei, elasticitii i te$turei 9 arat c e$ist probleme serioase de sntate 2rept rezultat poate &i ori boala glandelor endocrine, legate cu aceasta chaHra, ori boala acelor pri ale corpului, pe care chaHra le alimenteaz cu energie 2e e$emplu, dac ceva nu este n regul cu culoarea, te$tura sau caracteristicile energetice ale chaHrei g*tului, pot aparea probleme cu g*tul; angina, b*lb*ial, tulburarea vorbirii,

laringit, tonzilit sau chiar ceva mai serios <bservaiile lui >untz con&irm spusele colonelului 4rad&ord c dis&uncia chaHrelor duce la boli i slbiciune 3e poate presupune c procesul &uncioneaz i n direcia invers 7u alte cuvinte, pentru a &i aduse la normal caracteristicile chaHrei g*tului se va mbunti starea glandei tiroide i a g*tului 2eci, ajungem la concluzia c dac s-ar putea gsi metoda de a normalize &uncionarea celor apte chaHre i s se &ac s interacioneze n mod armonios, am putea s asigurm cursul liber al energiei vitale prin toate chaHrele 6ceasta ar mbunti &uncionarea sistemului endocrin i a corpului n ntregime <are este posibil ca odat cu aceasta s aiba loc ncetinirea mbtr*nirii i ntinerirea organismuluiN 3-ar putea ca tocmai n aceasta const secretul minunat al celor Cinci RitualuriB #e%a>ele cha2relor 7haHrele e$ercit in&luena nu numai asupra sntii voastre &izice, ci i asupra

strii psihice 8le v trimit !mesajele# lor prin dispoziie, sentimente i simuri 7ea mai mare parte din noi nu pot vedea chaHrele, ns noi toi observm mesaje, pe care ele ni le trimit 6mintii-v cum descriem unele senzaii obinuite; !n interiorul meu totul a czut#L !mi-e grea din cauza &ricii#L !inima mea s-a str*ns#L !simt un nod n g*t#L !parc n cap au ptruns ace# 6cestea sunt e$emple ale acelui &apt, c energia chaHrelor comunic cu voi prin di&erite senzaii i stri spirituale n cazul unei sperieturi sau panici, auzind despre moartea cuiva sau despre o boal grav, putei s simii un &el de descrcare electric, aproape o vibraie, n regiunea inghinal 6ceasta se nt*mpl din cauza stimulrii chaHrei in&erioare 6cest centru este legat de bazele vieii &izice; supravieuire, alimentaie, c*tigul de bani, asigurarea securitii, stabilitatea i sigurana e$istenei &izice i de procesele biologice principale ale corpului )robabil c ai avut ocazia s avei senzaia unei ateptri nervoase, care

adeseori este descris ca o senzaie neplcut n stomac, nainte de apariia n public sau nainte de o discuie neplcut JgreaK, mai ales dac mergei n cabinetul e&ului 6cest mesaj energetic este al celei de-a treia chaHre 9 centrul ple$ului solar 8a este legat cu e$primarea personalizat, cu autodeterminare, cu mani&estarea &orei i voinei personale 7haHra ple$ului solar in&lueneaz asimilarea 9 &ie c este vorba de hran, in&ormaia senzorial sau idei Eodul n g*t 9 este mesajul celei de-a cincea chaHre , chaHra g*tului n acest caz sentimentele umplu peste msur centrul cardiac i se ridic spre g*t 9 care este centrul de autoe$primare al vorbirii, care este legat cu comunicarea i autoe$primarea 2esigur, e$prim*nd mani&estrile chaHrelor n acest &el, noi simpli&icm mult procesul comple$ al acionrii chaHrelor asupra psihicului nostru, ns ast&el putem s prezentm, cum centrele energetice in&lueneaz viaa noastr /iecare chaHra

ntruchipeaz o oarecare calitate de baza )rima chaHra, sau centrul de baza, se re&er la nrdcinarea voastr n universul &izic, a dou chaHra, amplasat n regiunea organelor genitale, rspunde pentru e$primarea se$ual, reproducere, pentru mani&estri emoionale i relaii cu ali oameni 6 treia chaHra 9 este &lacr voinei individuale 6 patra chaHra, chaHra inimii, este mijlocitorul ntre toate cele apte centre, n ea se a&l nelepciunea compasiunii, dragostea total, capacitatea de a depi i de a pstra armonia ntre interesele interne i cele e$terne, ntre !eul# vostru i univers %oate aspectele autoe$primrii verbale &ac parte din cea de-a cincea chaHra 6 asea chaHra 9 6l %reilea <chi, amplasat ntre spr*ncene, - rspunde pentru dezvoltarea raiunii, perspicacitii, intuiiei i imaginaiei 6 aptea chaHra, sau chaHra cretetului capului 9 este locul concentrrii contiinei pure, nelegerii universale i nelepciunii spirituale 2ac cel de-al aptelea centru este su&icient de sensibil, prin el

putei primi sc*ntei ale sinceritii divine, care la nivelul &izic se percepe ca nepturile n scalp 2up cum vedei, chaHrele e$ercit in&luena asupra tuturor aspectelor vieii 2up spusele colonelului 4rad&ord, dac acionai cu pricepere 9 cu ajutorul practicii "chiului Rena#terii A vei putea s ncepei vindecarea organismului i autoper&ecionarea, precum i s &acei reversibil procesul de mbtr*nire 8nergia voastra vital va putea decurge printr-un &lu$ liber i n plintatea lui, cre*nd o sntate &izic i psihic optim *iaa i vindecarea n marea Chi (i n medicina chinez e$ist concepia despre &ora vital, care n aceasta tradiie a &ost denumit Chi 7a i prana, Chi este imaterial i invizibil, ns reprezint baza ntregii viei 7on&orm medicinii chineze, toate aspectele vieii depind de calitatea i caracteristica &lu$ului Chi 'orbind mai simplu, dac nu e$ist Chi, nu e$ist via (i planta care se o&ilete , i omul slab cu vocea nceat su&er de lipsa lui Chi <mul, la care Chi se a&l n e$ces,

este puternic i energic 2e e$emplu, la copii, care cu veselie se joac n curte, e$ist mult Chi, la un bolnav Chi este prea puin , la un om iritabil cursul armonizat al lui Chi este tulburat 2atorit reaciei propriului corp putem s ne imaginm, ce este Chi i s nelegem c*nd avem un Chi bogat i c*nd Chi ne lipsete 2in &ericire, ncepem viaa cu o cantitate imens de energie vital 3ecretul obinerii accesului spre izvorul natural al lui Chi n corpul nostru 9 este practica celor Cinci Ritualuri. Liniile ener etice i $unctele de acu$unctura ale cor$ului 7ursul corect i repartizarea lui Chi la &el ca i repartizarea energiei vitale, sau a pranei, sunt deosebit de importante pentru meninerea sntii %ehnica milenar a acupuncturii cunoate cu precizie cile cursului lui Chi n corpul uman i stabilete - dup corpul$raiune A unde i cum trebuie s se acioneze asupra Chi pentru a distruge boala 7oncepia cheie a acupuncturii const n &aptul c Chi curge pe anumite meridiane sau canale ale energiei &ine 6ceste meridiane traverseaz corpul din cap p*n

n picioare, de la v*r&urile degetelor p*n la ochi )e &iecare meridian e$ist o mulime de puncte ale acupuncturiiL introduc*nd n aceste puncte ace mici pentru un timp stabilit, se poate regla Chi 9 s direcionezi cursul acesteia, s creti, s reduci i s curei &lu$ul ei n timpul edinei de acupunctura acele se introduc n punctele strict stabilite pe piele i se las acolo apro$imativ @0 minute 2ei maestrul n acupunctur ar putea s nu &ie de acord cu o asemenea analogie, pentru noi, ns, este comod s comparm sistemul meridianelor de acupunctur cu liniile de metrou, care traverseaz corpul din cap p*n n clc*ie nchipuii-v c corpul vostru 9 este un imens ora cu zeci de linii de metrou cu sute de opriri /iecare din aceste !opriri# 9 este un punct de acupuncturL &iecare din liniile de !metrou# 9 este itinerarul lui Chi. ntr-un sens oarecare, Chi9 este !un tren al 0ieii , care circul prin corpul vostru i care adduce energie n &iecare punct al micrii sale

2e obicei, maetri n acupunctur lucreaz cu paisprezece meridiane principale i cu c*teva sute de puncte cheie de pe aceste meridiane, dei muli vindectori sunt de acord c n realitate meridianele i punctele de acionare sunt mult mai multe n mod tradiional se descriu apro$imativ @M5 puncte, ns majoritatea maetrilor n acupunctur cunosc cel puin 1000 %oate aceste puncte au denumiri poetice ale caracteristicilor energetice "at, de e$emplu, punctele de acupunctur ale 1eridianului -inichiului; "zvorul tumultuos, 'alea strlucitoare, 1arele 2e&ileu, .acul .acrimilor, 1area 3trlucitoare n permanena Chi circul prin aceasta reea complicat a canalelor energetice 8le sunt legate unul cu cellalt i cu anume organe i sisteme ale organismului /iecare meridian are organul su-cheie i sistemul &iziologic corp$raiune. 2ar asta nu nseamn c n mod obligatoriu el trece prin acest organ 2e e$emplu, meridianul "ntestinului 0ros se ridic de la v*r&ul degetului arttor p*n n umr, apoi

merge pe g*t spre obraz i n sus spre nas 8l nu traverseaz intestinul gros %otui, dac se va introduce acul n oricare din punctele de acupunctur, aceasta va in&luena energia intestinului gros 2ac ns avei probleme cu acest organ, nu este neaprat nevoie s lucrai cu 1eridianul "ntestinului 0ros 3e poate aciona asupra acelor meridiane, care trec pe l*ng el, deoarece i ele in&lueneaz starea lui 1etodele medicinii chineze par c*teodat ncurcate i de neneles 2ar asta nu este important 2oar, totul are loc n marea lui Chi, unde ghidarea cursului i repartiiei energiei aduce &olos corpului$raiune al &0. 7*teodat, n locul acupuncturii tmduitorii &olosesc acupresare, ns mai des aceasta se &olosete n toata comple$itatea acesteia 7*nd studentul +arvard-ului, viitorul doctor 2avid 8isenberg studia acupunctura la )eHin la mijlocul anilor C0 ai secolului PP, el personal a evaluat aciunea bine&ctoare a masajului acupresor, care i &cea un

maestru pe nume 7hiju 7hiju avea o capacitate incredibil de a gsi !punctele de pornire# 6cestea erau puncte, unde Chi din corpul lui 8isenberg erau temporar blocate sau se a&lau n stare de stagnare !)entru a restabili i a redireciona cursul Chi i a crea din nou armonia corpului, maestrul &olosea presarea i ntinderea muchilor, ligamentelor i oaselor#, - e$plic 8isenberg 6cion*nd asupra !punctelor de pornire#, 7hiju repede a mbuntit starea &izic a lui 8isenberg 6ceasta a &ost o rela$are plcut i pro&und 8isenberg descria aceasta stare ca !o senzaie stranie de presiune intern, de plenitudine i de cldur n corp# i spunea c se pare c contientiza &iecare nerv i muchi 2octorul 8isenberg a studiat n 7hina tainele energiei subtile sub conducerea medicilor i maetrilor artelor de lupt Jarte marialeK 2e &apt, el era primul student american, care a plecat n 7hina prin schimb pentru a studia medicina chineza la )eHin

Eu trebuie s ne mirm c ceea ce a vzut el acolo l-a ocat 1etodele medicinii chineze nu &ceau parte din cadrul concepiei medicale occidentale cunoscute lui, ns aduceau oamenilor uurare i vindecare 4olnavul putea s scape de boala sa, de dureri i senzaii neplcute pur i simplu datorit introducerii acelor n anumite puncte ale corpului lui 2octor 8isenberg a simit personal aciunea bine&ctoare a acupuncturii, cu tot scepticismul su -ezultatele l-au surprins i l-au &cut curios ca i pe muli oameni de tiin occidentali !Eu tiu, ce s cred despre Chi#, - a recunoscut 8isenberg &a de un vindector chinez 8l putea s vad in&luena lui Chi, dar cum s-o e$pliceN 2octorul 8isenberg i-a ndemnat pe specialitii chinezi n acupunctur i pe medicii occidentali s deschid un dialog creator n scopul studierii a dou abordri di&erite de tratament 9 a modelului mecanic occidental i a modelului energetic chinez

<are se poate gsi modul de a uni prile puternice ale ambelor sisteme pentru a crea o abordare nou, comple$ a tratamentului omuluiN 7eva mai devreme , n anul 1?B1, ziaristul american 5aims -eston a descries e$periena uluitoare de tratament prin acupunctura n 7hina "-a &ost e$tirpat apendicele, &r a se &olosi nici un &el de anestezice, n a&ar de ace, introduse n anumite puncte ale corpului %mduitorii chinezi au cutat s-l conving c datorit acestor ace el nu va simi durere n timpul operaiei 8i au avut dreptate, cum a comunicat cu bucurie -eston, napoinduse acas 2atorit lui -eston &orele tainice ale energiei &ine au nceput s vin n &lu$ul cunotinelor medicale -ecretul i /ora chi un 7on&orm ideilor chineze, poi s cunoti propriul chi prin comple$ul artelor de lupt, care se numesc#chi gun , $ a& literam A munca cu energie sau arta &e a con&uce energia 0ital . 7on&orm aciunilor celor Cinci Ritualuri, chi gun-ul cuprinde e$erciii i micri, prin care omul nva s acioneze energia sa vital,

sau 7hi, i s controleze evoluia acesteia 7olonelul 4rad&ord susine c cele Cinci Ritualuri vindec bolile, iar maetri chi gun, la r*ndul su, susin c chi gun vindec maladii grave, cum ar &i prostatit, reumatism, ocluzia intestinului gros, tulburri nervoase i slaba memorie 2atorit practicrii chi gun ca i a practicrii "chiului Rena#terii, captai nu numai o sntate obinuit normal, care este doar starea bolnvicioas care poate &i condus, dv obinei o sntate absolut per&ect n prezent oamenii de tiin occidentali ncep s studieze pro&und principiile de in&luena a acupuncturii i chi gun :innd seama de acele miracole ale rezistenei &izice, pe care ni le arat maetri chi gun, aceasta tehnica poate s par ca ceva supranatural 6deseori maetri chi gun &ac demonstraii ale &orei Chi n &aa publicului n timpul unei demonstraii maestrul s-a aezat n patru labe n &aa unui bloc gros de marmur, a e$ecutat c*teva cicluri speciale de respiraie, a ncordat toi

muchii corpului i cu un strigt scurt a lovit cu &runtea, precum cu un baros, blocul de marmur i s-a spart n dou nu capul lui, ci piatra )e &runtea e$ecutantului nu a rmas nici o urm 3e consider c maetri Tigong direcioneaz per&ect Chi i dac doresc pot s-o direcioneze n orice parte a corpului, iar n cazul de &a 9 spre &runte Dn alt maestru Tigong se culca pe saltea, apoi pe el erau aezat o alt saltea, iar deasupra se punea o plac de ciment n greutate de 1 000 pounds Jcirca A50 HgK, pe care se urcau 1I persoane 7*nd aceasta construcie era ndeprtat, pe corpul maestrului chi gun nu rm*neau nici un &el semne 8l trimitea chi spre jumtatea superioar a corpului, creand un &el de tampon, care rezista la aceasta greutate imens nc un maestru chi gun concentra Chi n regiunea abdominal n aa &el, nc*t putea s se balanseze pe dinii &urcii nc un maestru prin mobilizarea propriei energii

Chi ntrea corpul su nc*t acesta devenea tare ca oelul i dac peste el trecea un 5eep, pe corpul lui nu rm*nea nici zg*rietur 1aetri n chi gun nu consider c aceste capaciti reprezint ceva deosebit 7ursul 7hi 9 este cursul nsi a vieii !7a s radiez 7hi pentru mine este acelai lucru ca a respira, - e$plica un maestru 9 8a este n mine 8a reprezint o parte din mine, cum ar &i m*na sau respiraia <are se poate s nelegi n totalitate respiraiaN# )robabil c maetrii chi gun pot nu numai s deplaseze Chi$ul interior , ci sa-l i trimit n a&ara corpului ca o oarecare &ora mecanic .a nceputul anilor C0 ai secolului PP, "nstitutul de 1edicina %radiional 7hinez din 3hanghai a &cut un scurt &ilm documentar despre tehnica chi gun 1aestrul chi gun se aeza n &aa oscilogra&ului .a comanda el radia Chi din degetele m*inii drepte i n acest timp oscilogra&ul nregistra un &lu$ de energie,

emi*nd semnale scurte la &iecare und de radiaie !7oncluzia care se trage din acest &apt, Chi e$ist n &orma &izic i maetrii chi gun o pot radia dup dorina#, - aa a comentat acest e$periment doctorul 8isenberg n anii B0 ai secolului PP cercettorii chinezi din +ong >ong au e&ectuat e$periene cu grupuri de oameni, care lucreaz cu energia Chi n &iecare grup au intrat opt medici, care prin g*nd trimeteau Chi celor opt pacieni, &r s-i ating &izic 7ercettorii au observat c n timpul transmisiei Chi temperatura v*r&ului nasului al &iecrui medic a cobor*t cu 1-I grade, n timp ce temperatura v*r&ului nasului al &iecrui pacient a crescut tot cu at*t )robabil c aceste modi&icri de temperatura au &ost condiionate de transmiterea energiei de la tmduitor spre pacient 7on&orm tradiiilor chineze, creterea n corp a cantitii de Chi &ace dintr-un om bolnav un om sntos, iar din omul slab 9 un om puternic 7on&orm spuselor e$pertului american 4rjus >umar /rancis,

care a studiat chi gun timp de @0 de ani at*t n 7hina, c*t i n a&ara granielor ei, cretera energiei corpului mbuntete starea &izic, limpezete raiunea i produce chiar inspiraie spiritual !)racticarea sistematic a e$erciiilor chi gun ntr-adevr restabilete tinereea corpuluiVcontiinei, ast&el nc*t !timpul de aur# al vieii ntr-adevr devine !de aur#, - spune /rancis 8l menioneaz c apro$imativ 50U din chinezi, care ncep s practice ori chi gun , ori (aiCiDuan Jnc un tip de arte mariale K dup M0 de ani, c*nd mbtr*nirea devine o realitate inevitabil pentru ei !2ac un sistem oarecare de e$erciii poate s restabileasc chiar organismul unui om btr*n, atunci in&luena lui asupra oamenilor tineri sau oamenilor de v*rst mijlocie este de nepreuit#, - adaog /rancis 8$erciiile chi gun propuse de /rancis sunt simple dar e&iciente, ele cuprind rsuciri, micri rotative i ntinderea coloanei vertebrale 3e consider c ele activizeaz porile acustice i mbuntesc cursul Chi. 2ei aceste

e$erciii nu lucreaz n mod concret cu chaHre i tehnica e$ecutrii lor se deosebete de cele Cinci Ritualuri, elementele lor de baza sunt asemntoare cu primul e$erciiu al colonelului 4rad&ord, care stimuleaz rotirea v*rtejurilor tuturor chaHrelor 6&ar de aceasta, e$erciiile chi gun, recomandate de /rancis, ca i practicarea "chiului Rena#terii, dovedesc c micrile corpului n combinaie cu dispoziia psihic corect i tehnicile de respiraie in&lueneaz direct cursul 7hi prin corp$ raiune, mbuntesc considerabil sntatea i prelungesc viaa Practic:nd !ai>i?uan zilnic n decur%ul a @<A ani 7a i chi gun, taijiWuan 9 este tehnica psiho&izic chinez, care ntrete sntatea i prelungete viaa, a crei sens 9 este mbuntirea ma$im a circulaiei energiei vitale n scopul vindecrii i ntineririi organismului, con&orm celor spuse de maestrul 2a .iu, care la mijlocul anilor 50 ai secolului PP a &cut cunoscut

n 3tatele Dnite taijiWuan, care este un sistem precis de micri lente, line i controlate detaliat# 7a i "chiul Rena#terii A acesta este un comple$ de e$erciii rela$ante i toni&iante, care elibereaz energia vital n corp$raiune i ast&el mbuntesc considerabil starea &izic 6propiindu-se de cea de-a ?0-a aniversare a zilei de natere, 2a .iu preda, ca i nainte, taiCi elevilor si americani 2a .iu povestea o poveste minunat despre nvtorul su .i :in "ene, care s-a nscut n 7hina n anul 1MBC 7on&orm spuselor lui 2a .iu, nvtorul lui a &ost cstorit de paisprezece ori, a avut 1C0 de descendeni direci de-a lungul a unsprezece generaii i a trit peste I50 ani 7u trei ani nainte de moarte, n anul 1?@0 .i :in Gen s-a nt*lnit cu un general chinez, care mai t*rziu l descria ast&el; are vedere bun i mersul rapid, nlime 9 B &ootsR Jcca I m 10 cmK , unghii &oarte lungi la m*ini i &aa rumenit 1uli elevi ai lui .i aveau peste 100 ani n ce a constat secretul longevitii luiN 7*nd

avea 1@0 ani, el a nt*lnit n muni un om &oarte btr*n 6cest om susinea c are 500 ani i c el a putut s triasc at*t de mult datorit practicrii unor e$erciii speciale, asemntoare cu taijiWuan 6ceste e$erciii se numeau 4agua J4aguazhangK i cuprindeau sunete speciale, e$erciii de respiraie, recomandri pentru alimentare i tratamente cu ierburi )ustnicul montan a transmis aceasta tehnica lui .i :in Gen, iar acesta l-a nvat pe 2a .iu !.ongevitatea mea, - spunea maestrul .i :in Gen, - a devenit posibil datorit &aptului c eu am practicat zilnic aceste e$erciii 9 regulat, corect i sincer 9 de-a lungul a 1I0 de ani# 2up spusele lui, timpul cel mai bun pentru e$erciii 9 este ntre orele 11 seara i 11 dimineaa, c*nd trebuie repetat &iecare e$erciiu de I p*n la M ori 6ceasta seamn cu s&atul colonelul 4rad&ord dat lui )eter >elder i elevilor si; s studieze zilnic i treptat s aduc numrul repetrilor &iecrui Ritual p*n la I1 )ractica regulat, sublinia colonelul , va avea un e&ect puternic care cu timpul va crete

7e &el de concluzie putem trage din aceste povestiri uimitoareN )robabil c n corpul uman e$ist o cantitate imens de canale energetice, prin care circul energia vital n decursul multor ani, adepii tradiiei orientale au creat comple$e de e$erciii, care mresc la ma$imum cursul acestei energii i o repartizeaz n mod optim prin corp, din care cauza sntatea devine mai bun, raiunea devine mai clar i crete rezistena vital 7on&orm acestor nvturi, &ie ca este vorba de 7hina sau de %ibet, longevitatea este o tiina i nu un dar al sorii 8$ecut*nd e$erciiile tehnicilor chineze, ca i n e$ecutarea celor Cinci Ritualuri ale colonelului 4rad&ord, noi &acem aplecri, ntoarceri i ntindem corpul, ceea ce stimuleaz i toni&iaz punctele noastre de acupunctur, porile energetice i chaHre %oate acestea elibereaz Chi care se a&l n stare de inactivitate, sau prana, sau energia vital, i ea, ca izvor, ncepe s v umple cu apele preioase ale &orei i rezistenei

Cum cele Cinci Ritualuri /ac rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire 7olonelul 4rad&ord i sute de cititori, care practic aciuni rituale, susin c ei ntorc napoi sau cel puin ncetinesc procesul de mbtr*nire i c secretul lor 9 este activarea energiei vitale i &olosirea corect a acesteia ns cum s e$plicm principiul acionrii lor ast&el nc*t acest lucru s satis&ac un om occidentalN n primul r*nd s totalizm tiina colonelului 4rad&ord; 1 .a baza in&luenei bine&ctoare a celor Cinci Ritualuri st principiul de lucru cu energie vital sau prana 6ceasta energie nu este palpabil, ns este o &ora real i puternic, care ghideaz viaa I )racticarea regulat a celor Cinci Ritualuri in succesiunea corect activeaz rezervele voastre enorme ale energiei vitale i mbuntesc circulaia acesteia prin corp 2rept rezultat sntatea devine puternic, crete energia i se prelungete viaa @ 8nergia voastra vitala circul prin cele apte centre energetice !invizibile#, care

se numesc chaHre i care, dup aspectul lor, seamn cu roi care se nv*rtesc sau cu v*rtejuri A 7haHrele lucreaz cu corpul prin apte glande ale secreiei interne 8nergia vital circul prin chaHre i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin 5 %ulburrile n distruibuirea hormonilor, produi de sistemul endocrin sau lipsa unuia din acetia apar atunci c*nd &uncionarea uneia sau alteia din chaHre este incorect < proast &uncionare a sistemului endocrin duce la boli, slbiciune, mbtr*nire sau chiar la moarte M 3tarea sntii i durata vieii depind , n primul r*nd, de viteza de rotaie a chaHrelor .a un om sntos toate cele apte chaHre se rotesc &oarte repede i cu aceeai vitez 7retei viteza de rotaie a chaHrelor 9 i ncetinii procesul de mbtr*nire 2ac una sau mai multe chaHre sunt blocate, rotaia lor natural a ncetinit sau chiar s-a oprit, atunci apar boli i mbtr*nire B 7ele Cinci Ritualuri cresc viteza rotaiei chaHrelor, armonizeaz rotaia di&eritelor

chaHre ntre ele i distribuie n mod egal prin sistemul endocrin energia vital pur, care, la r*ndul ei, o distribuie prin organe i sisteme ale corpului 2rept rezultat este sntatea optim, restabilirea corpului i obinerea &orei vitale i vioiciunii tinereii 3curta noastr cercetare a tehnicilor chineze %zigun i taijiWuan a artat c e$erciiile &izice combinate cu cunoaterea precis a principiilor de lucru cu sistemul energetic al omului pot mbunti &lu$ul 7hi n adevratul sens al cuv*ntului, d*ndu-v via 8$erciile chi gun sunt ndreptate spre stimularea &lu$ului de energie prin chaHre %ot, ce &acei pentru mbuntirea &lu$ului 7hi ntotdeauna aduce &olosul ntregului corp 6st&el vedem c energia vital 7hi se mic prin chaHre i printr-un numr imens de meridiane, stimul*nd organele interne i glandele endocrine 6m a&lat c n unele culturi au &ost create e$erciii &izice pentru activarea i acumularea energiei <cup*ndu-se de practicile asemntoare cu "chiului Rena#terii (chi gun, taijiWuanK, care

lucreaz cu centrii energetici ai dv ,cel mai probabil, vei observa modi&icri pro&unde n starea dv &izic, psihic i emoional 2e e$emplu, chaHra ple$ului solar, care in&lueneaz asimilarea alimentelor i este legat cu &icatul, pancreasul, stomacul, vezica biliar i splina 2ac practicai e$erciiile, care in&lueneaz chaHra ple$ului solar, cu timpul aceste e$erciii vor ncepe s in&lueneze procesul digestiv i metabolismul, precum i toate organele i hormonii, care sunt legate cu asimilarea hranei 2ac le practicai un timp ndelungat, ele vor schimba considerabil &lu$ul energiei prin anumite organe ale corpului dv 2igestia dv se va mbunti, vei asimila mai bine hran i, probabil vei m*nca mai puin "ar sntatea dv se va mbunti i va crete &ora vital, iar asta nseamn c vei arta i v vei simi mai bine i, probabil, vei &i mai tineri 6cum nmulii acest &olos cu apte pentru a vedea c*t de mult vei putea schimba corpul dv practic*nd e$erciii pentru cele apte chaHre i toate organele i

sistemele corpului, pe care le deservesc )ractic*nd comple$ul de e$erciii, care in&lueneaz toate chaHrele, obinei acces la bazele &uncionrii corpului vostru 9 la circulaia energiei, organelor, glandelor i proceselor biochimice, prin care energia vital &uncioneaz n corp 2atorit acestor e$erciii, chaHrele ncep s se roteasc mai repede i mai armonios i mai mult energie de baza se repartizeaz n corpul vostru 2ac nainte &lu$ul energiei n corpul vostru era ngreunat, acum energia se poate deplasa liber (i iar nmulii aceste rezultate cu apte pentru a vedea e&ectul total, pe care l obinei lucr*nd cu toate chaHrele )racticarea celor Cinci Ritualuri creeaz o bucl a legturii energetice inverse ntre corpul vostru i organele acestuia, glandele i secreiile hormonale, chaHrele i &lu$ul energiei prin acestea i izvorul vieii nsui 6lungirea, ncordarea, ntoarcerile i aplecrile corpului, care &ac parte din aciuni rituale, stimuleaz &uncionarea glandelor de secreie intern i

accelereaz rotaia chaHrelor prin presarea i rela$area, alternante 1rimul Ritual (rotaie) accelereaz rotaia v*rtejurilor celor apte haHre 5 &oua aciune ritual, probabil c lucreaz cu primele cinci chaHre 9 de la chaHra rdcina p*n la chaHra g*tului 5 treia aciune ritual stimuleaz chaHrele inimii i ale g*tului 5l patrulea Ritual lucreaz cu toate cele apte chaHre, mai ales cu chaHrele capului 9 a asea i a aptea, deoarece include aplecrile capului spre spate i n jos 5l cincilea Ritual, probabil c acioneaz n primul r*nd asupra chaHrei rdcin, sacral i asupra celor dou sacre ale capului 7u alte cuvinte, c*nd e$ecutai cele Cinci Ritualuri, realizai un contact energetic cu toate aspectele e$istenei dv n timpul practicrii celor Cinci Ritualuri dv masai centrele dv energetice i prin ele 9 glandele, pe care aceste centre le deservesc, iar prin glande 9 toate organele interne <dat cu practica regulat a "chiului Rena#terii, in&luena ei bine&ctoare devine mai mare n cur*nd

ncepei pur i simplu s modi&icai corpul din interior 7u c*t mai mult timp &acei e$erciii, cu at*t mai mult obinei de la ele , amintete colonelul 4rad&ord Cinci Ritualuri vor ajuta s se normalizeze rotaia v*rtejurilor, ast&el nc*t corpul devine i mai sensibil la &olosul e$erciiilor#, e$plic colonelul <are merit s ne mirm c practica "chiului Rena#terii a dat asemenea rezultate uimitoare at*tor oameni, &c*ndu-i s arate mai tineri, s se simt mai sntoi i s triasc mai multN 8$ist nc un moment important 2ei noi am stabilit apro$imativ care chaHre in&lueneaz &iecare aciune ritual, tehnica "chiului Rena#terii lucreaz n integritate /iecare aciune ritual in&lueneaz ntreg corpul 1odelul, pe care ni l-a propus colonelul 4rad&ord, se bazeaz pe abordarea unitar a organismului uman /ilozo&iile tibetane, hinduse i chineze vd materia i energia, spiritul i substana, psihicul ntr-o unitate ca un ntreg 6ceasta nseamn c prin practica

sistematica vei percepe in&luena pozitiv asupra tuturor aspectelor e$istenei sale; corpul dv va arta mai t*nr, iar g*ndurile vor deveni mai clare )utei s v ateptai c vei percepe mai complet tot ce se petrece n interiorul i n jurul dv i c viaa dv , calitatea ei se va mbunti 7a i nainte ne este greu s spunem c &iecare aciune ritual anume in&lueneaz &iecare chaHra i glanda 8ste posibil, chiar ncercarea unei asemenea concretizri s &ie o greeal a unei abordri occidentale, mecanice Eoi, ns, putem &i convini, c schimbul energetic intern, care, prin presupunere, are loc prin practica "chiului Rena#terii i in&luenele ei generale asupra chaHrelor n realitate sunt posibile i ntr-un mare grad probabile 2up toate cele spuse, putem, n s&*rit, s ne adresm aciunii rituale suplimentare, descrise de colonelul 4rad&ord 2up spusele lui, practicarea ei este de dorit, dar nu este obligatorie 6cesta este cel de-al (aselea -itual

+l a%elea Ritual8 acumularea ne$reuitei ener ii vitale Cinci Ritualuri vor restabili sntatea i &ora dv vital ,- susine colonelul 4rad&ord !ns, pentru a aduce corpul ntr-o stare ideal i s-l ntinerii considerabil ,9 continu el, e$ist nc o aciune ritual A cea &e$a #asea. )robabil, c cel de-al aselea Ritual este cel mai complicat din tot ce ne-a nvat colonelul 4rad&ord, deoarece acest e$erciiu retransmite energia se$ual pentru scopuri mai nalte 2up spusele colonelului, pentru a deveni !supraom# este necesar abinereaR de la activitatea se$ual, i acea &ora vital, care este cuprins n dorina se$ual, trebuie s &ie !concentrat i ghidat din v*rtejul al doilea ctre toate celelalte# 7olonelul era nevoit s e$plice detaliat, ce anume are n vedere 8l nu vorbea despre nbuirea dorinei se$uale 2impotriv, el sublinia n mod deosebit c p*n c*nd dorina se$ual nu a devenit puternic i stabil, nu se poate e$ecuta cel de-al aselea Ritual. n aceasta const greutatea; s nu realizezi dorina se$ual

acut, aprut la dv , ns s nvai s redirijai i s modi&icai aceasta &ora puternic cu ajutorul celei de-a #asea aciuni rituale. "at ce nseamn !s transmutai dorina se$ual activ# 2v o modi&icai, eliber*nd o energie imens nchis n ea 3e poate spune, c !ridic*nd n sus# energia se$ual, sau energia s&erei de reproducere, aceasta poate &i trans&ormat n energia longevitii 7ea de-a #asea aciune ritual include lactul respirator, sau !bandhu#, cum l denumeste hatha-,oga n timpul unei e$pirri puternice, eliberai plm*nii de aer i tragei abdomenul, apoi dup un timp , reinei respiraia n ,oga, bandhu 9 sunt tehnici avansate, care la nceput se e$ecut cu mare precauie i numai dup o pregtire buna, i ideal ar &i 9 sub observaia unui maestru cu e$periena 8ste posibil, ca tocmai din acest motiv colonelul 4rad&ord a lsat la urma e$punerea acestei tehnici n esen, al aselea Ritual, ca i &oalele de &orj, scoate !cldur animal# din cele dou

chaHre n sus, spre centrele superioare 6bstinena se$ual este necesar pentru a acumula aceasta energie preioas, care, n caz contrar, se va consuma n activitatea se$ual n timpul e$ecutrii celei de-a #asea aciuni rituale, bandhu i respiraia pro&und &olosesc energia se$ual ca un &el de combustibil n timpul vieii un brbat mediu ejaculeaz apro$imat de 5000 ori 6sta nseamn de C0 de ori pe an de-a lungul a M5 ani n acest timp el produce apro$imativ A galoane Japro$imativ 15 litriK de sperm i la &iecare ejaculare se elimin ntre I00 p*n la 500 milioane de spermatozoizi 3perma produs n cursul ntregii viei este su&icient pentru crea a unui trilion de &iine umane 2in punctul de vedere energetic 9 asta este o colosal &ora creatoare nchipuii-v , ce ai putea &ace cu aceasta energie, dac ai &i &olosit-o alt&el nainte de toate, probabil, c ai &i trit mai mult !ntr-un sens &oarte real, &iecare brbat poate s creeze o mai puternic rezerva de energie se$ual dec*t o bomba

atomic#, - spunea cunoscutul maestru taoist 1antaH 7hiaRR "at n ce const esena celui de-al aselea Ritual: dac v vei abine de la activitatea se$ual, vei putea acumula o energie puternic din s&era reproducerii i s-o modi&icai n scopul obinerii sntii optime, ntineririi organismului i vieii lungi ns colonelul tia c puini sunt de acord cu abinerea se$ual, de aceea el a recomandat s am*ne cea de-a #asea aciune ritual p*n c*nd vei &i ntradevr gata s &acei acest pas hotr*tor )%te im$ortant % credei c $utei deveni mai t:nr )entru completarea celor ase Ritualuri colonelul 4rad&ord &ace o recomandare, care este tot at*t de important ca i e$erciiile %rebuie % credei c ntradevr putei s oprii procesul de mbtr*nire sau cel puin s-l ncetinii la ma$imum < asemenea dispoziie psihic este totul #7u toat v*rst dv cronologic, dac dv nsii v simii t*nr, i cei din jur v vor considera t*nr# ,- e$plic colonelul 4rad&ord

6ceasta n &elul ei este magie, scamatorie, ns auditoriul pe care trebuie s-l convingei , - este contiina dv necredicioas 4rad&ord spunea elevilor si c atunci c*nd ncepea s e$ecute aciuni rituale n %ibet, el se strduia s se vad mai t*nr, dec*t era n realitate n loc de a se aga de propria sa imagine !a omului btr*n i slab#, el isi imagina cum ar &i el n de$lin n/lorire a /orelor. n aceasta imagine de om t*nr el depunea n &iecare zi o energie psihic i !o dorina &oarte puternic# %reptat el a nceput s observe c arat mai bine .a &el l vedeau i oamenii cu care se nt*lnea )robabil c ai auzit asemenea e$presii; !%oate acestea se a&l n contientul dv 2v creai propria realitate 7ontientul este superior materiei 8l a creat acest lucru prin voina sa# 7e este asta 9 o mecherie, sau descrierea precis a proceselor ce au loc n realitateN n cartea lui 7risto&er >ilhem !7inci perle tibetane# se spune c n timpurile noastre o asemenea

abordare este nvechit i cel de-al aselea Ritual poate &i e$ecutat i de un om care nu practic abinerea se$ual 1ai ales dac aceasta se re&er la acei care mcar ntr-o msur oarecare practica %antra sau tehnicile taoiste de pstrare a energiei se$uale 9 8$ red n timp ce tiina contemporan tinde s separe contiina de materia &izic, numindu-le &enomene care nu sunt legate ntre ele, &ilozo&iile orientale ne nva contrariul 8le consider c tot ce este material este produsul contiinei JraiuniiK -aiune 9 este primul principiu de creare 9 a acelui ceva din care este compus materia 1ateria 9 este o contiin condensat sau concentrat n secolul al PP-lea &izica cuantica a nceput s dovedeasc justeea concepiilor &ilozo&ice orientale %reptat oamenii de tiin ajung la concluzia c este posibil, c doar contiina omului ntradevr acioneaz asupra materiei Dnii din ei chiar ncearc s creeze noi metode

de tratament 9 !medicina vibraional# i !tmduirea cuantic# 2ac contiina ntr-adevr reprezint materia prima pentru materie, este logic s se trag concluzia c g*ndurile dv &ormeaz realitatea noastr &izic Jcorpul dv K i modeleaz comportamentul lui Jsntatea dv K 2eepaH 7hopra e$plic o asemenea opinie despre corelaia contiina-materie, combin*nd iluminarea mistic a meditaiei, teoriile &izice contemporane i propria e$periena a tmduitorului practician 7hopra consider c trim n &lu$ul potenialelor, crora contiina le d &orma i materialitate -ealitatea nu are limite i se dezvolt permanent -ealitatea poate &i orice 6cest lucru este veridic chiar la nivelul electronilor nainte noi am crezut c electronul este asemntor cu o mic planeta, care se rotete n jurul nucleului atomuluiL acest lucru ar &i &oarte previzibil i noi am putea s-l gsim mereu acolo 6zi, ns, &izicienii consider c punctul de vedere tradiional despre electron e$ist numai datorit &aptului c noi l susinem

n realitate, spun ei, electronul nu e$ist ntr-un punct concret, potenial el e$ist peste tot )unctul nostru de vedere despre electron i d doar o determinare 7u alte cuvinte, el arat a#a cum %l 0e&em 6cest lucru ne amintete c unul din momentele cheie n realizarea de ctre colonelul 4rad&ord a succeselor lui uimitoare n ceea ce privete ntinerirea corpului su a &ost concentrarea lui asupra imaginii sale ca om t*nr /enomenul numit efectul place'o, arat n mod e$cepional, c ateptrile i convingerile noastre pot in&luena direct starea noastr &izic )lacebo 9 sunt tablete din creta i zahr, care sunt date pacienilor, conving*ndu-i c aceste tablete sunt un medicament &oarte e&icient 6pro$imativ la o treime din pacieni, crora li s-a administrat placebo, starea lor ntr-adevr s-a mbuntit 3e presupune c aceasta mbuntire a strii are loc datorit dispoziiei psihice a pacienilor i ateptrilor acestora pentru mbuntirea strii

1unca psihoterapeutului , doctorului n &ilozo&ie 8velin 3ilvers din .os 6ngeles arat c*t de puternic poate &i e&ectul placebo 2octorul 8velin 3ilvers spunea pacienilor si care su&ereau de dureri cronice, c n corpul lor e$ist !o &armacie interioar# 8a &olosea o tehnic special n care sugestia era combinat cu vizualizarea ghidat i cu ajutorul creia pacienii stimulau producia intern a !medicamentelor# analgezice 4olnavii au &ost rugai s-i imagineze c ei acumuleaz o mare rezerv de endor&ine Jsubstane analgezice naturaleK, care apoi pot &i introduse mintal Jprin g*ndK n s*nge -ezultatele au &ost impresionante /olosind aceasta tehnica, muli pacieni au putut s anihileze sau s reduc durerile i s nceteze s ia preparate analgezice, care produc dependena 1ai t*rziu doctor 3ilvers a &olosit o tehnic asemntoare pentru a-i ajuta pe narcomani s se vindece dup perioade di&erite de dependena narcotic 9 de la A p*n la A0 ani

!8u consider c acesta este un e$emplu &oarte bun al &aptului c raiunea JcontiinaK poate vindeca, - spune 2eepaH 7hopra 9 "mediat ce contiinei i-a &ost o&erit un instrument adecvat, ea i-a permis s nving graniele vechi# 7reierul 9 este un agent neutru &r voina proprie, spune 7hopra 8l este !un servitor in&init de inventiv#, care poate &ie s accepte, &ie s resping orice dependen 7a dependena, 7hopra are n vedere credina stabil n &aptul c mbtr*nirea i declinul &izic sunt imposibil de oprit 2up spusele lui 7hopra, !eul# 9 este stp*nul principal Ee vom delecta cu o viaa lung, dac vom crede c acest lucru este posibil 2in punctul de vedere al &ilozo&iei lui este clar, de ce colonelul 4rad&ord subliniaz importana dorinei, dispoziiei i credinei pentru cei, care doresc s nving btr*neea i declinul Oamenii de tiin cerceteaz ener ia vital 8nergia i in&luena acesteia 9iat sensul celor Cinci Ritualuri ale colonelului 4rad&ord, care permit s bem din izvorul tinereii <are pot oamenii de tiin s

vad, s msoare i s calculeze cantitatea acestei energii imposibil de perceput, dar &oarte puternice, care se numete prana sau 7hiN <are ntr-adevr ea joac cel mai important rol n pstrarea sntii i n vindecarea bolilor, cum susin maetri chinezi n acupuncturN <are e$ist n prezent dovezi tiini&ice ale teoriilor energetice orientaleN 7u toat rezistena medicilor i oamenilor de tiina, care cu perseverena menin JurmeazK opiniile occidentale despre materie, asemenea dovezi e$ist 8ste posibil c unul din evenimentele recente, care a deschis ua n aceasta lume a energiei invizibile, a &ost apariia n anii C0 ai secolului PP a aparatelor medicale de nalt tehnicitate, care nregistreaz c*mpurile energetice electromagnetice, care nconjoar organe i corpul n ntregime 6zi oamenii de tiin pot &otogra&ia cele mai subtile c*mpuri electromagnetice n timpurile noastre &olosind metodele cum ar &i tomogra&ia magnetic de rezonan i altele, cu ajutorul sistemelor

computerizate medicii pot obine imagini ale creierului i ale altor organe 6zi tomogra&ia magnetic de rezonan se &olosete pe scar larg n spitale i laboratoare ca o tehnica e&icient de diagnosticare 6&ar de aceasta, e$ist cercetarea uimitoare a doctorului 4jord Eordenstrom din "nstitutul 7arolina n 3uedia Eordenstrom promoveaz presupunerea c corpul are un sistem de reele electrice i c activitatea electric constituie baza procesului de vindecare 1unca lui a artat c dac &lu$ul electric, care circul prin corp, este mrit, este posibil oprirea creterii celulelor canceroase 3istemul electric al corpului, susine Eordenstrom, joac un rol tot at*t de important n pstrarea sntii omului, ca i circulaia s*ngelui Dltimele descoperiri n domeniul acuterapiei au avansat ncercrile de a dovedi e$istena energiei invizibile 3pecialistul german n acupunctur 9 doctorul -einhard Soll a invental un dispozitiv, care se numete dermatron, i tehnica, care se numete

electroacupunctur 2octorul Soll &olosete computerul pentru a observa parametrii electronici ai punctelor de acupunctur din corp 7omputerul calculeaz indicatorii p*n la i n timpul edinei de acupunctura, ghid*nd aciunile medicului 7ercettorul japonez doctor +irosi 1oto,ama a inventat un aparat pentru msurarea &uncionrii meridianelor i organelor interne corespunztoare, care lucreaz cu punctele de acupunctura 6cest aparat are IC de electrozi, pe care medicul le cupleaz cu punctele de acupunctur 9 de obicei pe degetele m*inilor i picioarelor 7omputerul adun datele electrice, obinute de aparat 2atorit aparatului su, doctorul 1oto,ama a descoperit c ntre meridianele care nu sunt echilibrate electric i starea bolnvicioas a organelor care corespund cu aceste meridiane e$ist o legtur direct !8$perimente la care au participat apro$imativ I 000 pacieni, presupun cu o mare parte de probabilitate, c valoarea

relativ a indicatorilor electronici de pe piele re&lect starea &uncional a energiei Chi din meridianele respective#, a comunicat 1oto,ama 2octorul 1oto,ama a inventat i un dispozitiv pentru lucrul cu chaHrele, care stabilete JdeterminK modi&icrile abia perceptibile ale strii energetice a ntregului corp i a acelor pri ale acestuia, care se asociaz cu di&erite chaHre 8l a presupus c, deoarece chaHrele sunt legate de nodulii sistemului nervos i cu organele respective, modi&icrile caracteristicilor &lu$urilor electrice n timpul activitii &izice sau mentale a omului trebuie s &ie accesibile pentru a &i msurate cu acest dispozitiv -ezultatele obinute l-au dus la concluzii uluitoare; #)si-energie JChiK, care &uncioneaz n chaHre poate ndeprta sau crea energia la nivelul &izic# 7u alte cuvinte, Chi din chaHre in&lueneaz direct calitatea i sntatea organelor noastre &izice, i 1oto,ama a obinut date tiini&ice, care pot con&irma acest lucru

1oto,ama, Soll i Eordenstrom 9 sunt numai unii din muli oameni de tiin i cercettori, care acum studiaz c*mpul energetic al omului 8i ne povestesc despre construcia corpului, despre amplasarea canalelor energetice i despre in&luena lor asupra sntii, bolilor, vindecrii i mbtr*nirii 8i ne o&er metode noi de interaciune cu energia, care st la baza vieii noastre 8ste &oarte probabil, c rezultatele acestor cercetri vor con&irma i vor apro&unda nvtura colonelului 4rad&ord /r ndoial, ele ne vor ajuta pe noi, oameni occidentali, care se intereseaz de cele Cinci Ritualuri, s nelegem mai bine mecanismele biochimice i energetice, care &ac posibil longevitatea )utem spune cu sigurana, ca i colonelul 4rad&ord, c izvorul tinereii ntotdeauna se a&la n noi, ns acum ne sprijinim i pe date tiini&ice 7u toate acestea, dac vom insista c tot, ce ne-a povestit colonelul 4rad&ord, trebuie s &ie dovedit tiini&ic, putem &i dezamgii )entru asta tiina nu are

instrumente i concepii necesare (i totui n mod obligatoriu trebuie s credem totul ce este spus n cartea !<chiul -enaterii# 7olonelul 4rad&ord nu este singurul care comunic rezultatele uimitoare a longevitii n spatele acestor comunicri se a&l tradiii mree care au trecut prin ncercarea timpurilor 2e mult vreme secretele i &ora energiei puterii vitale sunt studiate n 7hina, "ndia i %ibet, precum i n alte ri, i ceea ce pentru majoritatea din noi pare a &i o taina, pentru locuitorii acestor ri 9 este obinuitul bun sim i chiar o cunoatere standard 2ac acest curs scurt de &ilozo&ie a culturilor orientale, din ale cror punct de vedere energia viei este tot at*t de perceptibil, cum este pentru voi 9 m*na voastr, nu v-a dovedit nimic, dovada cea mai bun va &i e$periena proprie 2ac 4rad&ord ar &i &ost acum cu noi, el ar &i putut spune apro$imativ urmtoarele; #2ac vrei, cercetai JstudiaiK tainele energiei, ns

practicai cele Cinci Ritualuri i singuri evaluai rezultatele lor# 2ac cunoatei ,oga, vei vedea c cele Cinci Ritualuri i ,oga sunt asemntoare din multe puncte de vedere n cursul anilor ce au trecut, iar i iar se ridicau probleme despre legtur ntre ,oga i cele Cinci Ritualuri n capitolul urmtor vom cerceta aceasta legtur important 6&ar de aceasta, muli oameni i puneau ntrebri despre practica mai e&icient de e$ecutare a celor Cinci Ritualuri . n capitolul urmtor vom rspunde la aceste ntrebri i ne vom opri &oarte detaliat la tehnica e$ecutrii aciunilor rituale nii. %imp de I0 de ani -ichard .eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre metode netradiionaliste de tratament i de ntrire a sntii 8l scria pentru 8ast Seest 5ournal Jn prezent !Eatural +ealth#K, !Goga 5ournal#, !%he Tuest# 8l este autorul multor cri, printre care 9 !%he "magination o& )entecost# J!6ntroposophic )ress#, ??AK, !7reatorii creierului# J!4rain

4ulders#K, !)rentice +all#, 1??5 i !n cutarea lui 6rthur# J!.ooHing &or 6rthur#K, !3tation +ill )ress#, 1??5 n prezent .eviton este redactor e& al revistei !6lternative 1edicine 2igest# i a editurii !/uture 1edicine )ublishing# CAPITOLUL 3 Cinci Ritualuri i yo a8 tehnica $entru re%ta"ilirea %ntii i $entru $relun irea vieii 5e&& 1uzgo,, doctor n medicina, n e$punerea lui .aura /a, %e$el 4n vechi %ecret al izvorului tineretii ve%nice. Cartea <. Cele Cinci Ritualuri %i Bo a 7ele +in+i Rit& l&ri, descrise in cartea X"chiul Renasterii#, pot &i numite pozitii modi&icate de hatha -oga Eu ma indoiesc ca X<chiul -enasterii# si hatha ,oga au acelasi izvor .a baza lor sta unul si acelasi mod de intelegere a mecanismului si &unctionalitatii corpului omenesc Goga nu este o religie, este o stiinta straveche, care da omului posibilitatea sasi uni&ice corpul, constiinta si su&letulL

insusi cuvantul X-oga# inseamna Xunitate# <amenii <ccidentului pentru descrierea conceptiei de ,oga pot intrebuinta cuvantul Xintegritate# )ozitiile de ,oga sunt destinate pentru insanatosirea si intarirea organismului, pentru calmarea simturilor si luminarea mintii, putand &i practicate doar pentru atingerea acestor scopuri %otusi, elementul principal in practica ,oga este considerat a &i meditatia A -edit , inseamna a &ace un e&ort constient, orientat spre pastrarea linistii, tacerii si constiintei, in acelasi timp )racticarea meditatiei poate &i mult mai inaintata si poate include perceptia unui alt nivel de realitate, independent de convingerile si credinta dumneavoastra )uteti numi ceea ce &aceti, rugaciune, contemplare sau o munca cu constiinta, dar meditatia este o urmarire atentaVe$aminare in tacere si multa concentrare, datorita careia puteti e$perimenta prezenta 8u descriu prezenta ca pe o senzatie puternica a

legaturii cu ceea ce se intampla inlauntrul si in jurul meu 2atorita practicarii zilnice a e$ercitiilor ,oga si a meditatiei, eu percep mult mai clar ce &ac in &iecare clipa a vietii mele 3imt vigoare, energie, o dispozitie pozitiva si capacitatea de a da vietii mele o importanta adevarata 2estinatia practicii ,oga este aceea de a crea o rela$are &izica si liniste su&leteasca, care sunt obligatorii pentru a atinge o calitate superioara a vietii 8$ercitiile de ,oga ajuta la Xlegarea intr-un singur nod# a partilor &izice, mintale si su&letesti ale omului, pentru ca acestea sa se poata servi reciproc si &unctiona in armonie "nsasi e&ectuarea pozitiilor de ,oga deja il ajuta sa intre pe cel care le practica intr-o stare de meditatie "n a&ara de aceasta, pozitiile JasaneK ,oga ajuta la dezvoltarea &ortei &izice si la rezistenta organismului, obligatorii pentru practicarea tehnicii meditative spirituale 1rana este un termen hindusVindian, pe care il &olosesc cei care practica ,oga, aceasta inseamna energie si su&let 8le sunt strans legate intre ele 0recii antici au descoperit si ei aceasta legatura pe

care au numit-o pne0ma 9 respiratie si su&let 0anditi-va la un simplu &apt; in timpul meditatiei, trebuie sa stati destul de multa vreme in pozitie dreapta total nemiscati 1ajoritatea oamenilor moderni, este cam nervoasa, cam incordata si prea obosita, acestia sunt in stare sa stea &ara miscare doar cateva minute )ozitiile de ,oga antreneaza corpul si il pregateste pentru a putea sta mult timp in pozitie nemiscata, cu picioarele incrucisate, indreptandu-si coloana vertebrala, nesprijinindu-se de nimic in tot acest timp "n literatura tantrica Jtestele religioaseK este scris ca insusi 4uddha a spus odata; X/ara un corp in intregime sanatos, omul nu poate cunoaste &ericirea# "n ultimii ani, stiinta moderna a inceput sa recunoasca si sa con&irme actiunea bene&ica psihologica si &iziologica a practicii ,oga, a meditatiei si a tehnicilor asemanatoare cu cele ,oga, cum ar &i cele din X<chiul -enasterii# "n X5urnalul cercetarilor medicale indiene# au &ost publicate rezultatele unui e$periment, care &ac dovada &aptului ca

dupa sase luni de practicare zilnica a pozitiilor de ,oga, se observa o scadere a &recventei pulsului, a tensiunii sangelui in artere, insotite de marirea volumului plamanilor si a cavitatii toracice si, in a&ara de aceasta, practicantii simt mult mai rar nelinistea. 7ercetarea ulterioara a aratat ca practicarea regulata a e$ercitiilor ,oga duce la scaderea stresului &iziologic, la diminuarea nivelului colesterolului, la normalizarea nivelului de zahar in sange, la cresterea cantitatii undelor-al&a ale creierului Jcare sunt asociate cu rela$areaK si la imbunatatirea generala a starii sanatatii omului 6lte numeroase cercetari au aratat rezultate asemanatoare % 5 %orp, doctor in &iloso&ie de la Dniversitatea din %enessee JNK, a descoperit ca oamenii care practica in mod regulat ,oga, se nelinistesc sau se supara mai rar 1ulti dintre cei cercetati de acesta au inceput sa su&ere mai putin de insomnie, oboseala, dureri de cap, diverse tulburari in

corp, ameteli, de&ormari ale coloanei, o proasta miscare a articulatiilor si boli de piele Goga a ajutat oamenii care su&ereau din cauza obezitatii, au &ost chiar si cazuri de micsorare a cantitatii consumului de alcool si nicotina %ot in cadrul rezultatelor pozitive se incadreaza si dobandirea echilibrului, linistii su&letesti si bucuriei, imbunatatirea relatiilor personale si cresterea capacitatii de concentrare "n decursul altui e$periment, doctorul ' + 2hanara, de la Dniversitatea din 6lberta 7anada, a comparat un grup de oameni care pe parcursul a sase saptamani au practicat ,oga, cu un grup de oameni care au practicat in aceeasi perioada e$ercitii &izice obisnuite 6cesta a descoperit ca in primul grup urmatorii indici &izici erau cu mult mai buni decat la cei din grupul al doilea; metabolismul celular, consumul de o$igen, volumul plamanilor, cantitatea celulelor rosii de sange, cat si moblitatea articulatiilor Din India pana in Tibet: legatura istorica dintre yoga si tehnica Ochiul Renasterii

3avantii considera ca maestrul buddhist 1ilarepa a adus ,oga in %ibet din "ndia in sec P" sau P"" 8u consider, ca in acele vremuri antice, ca si astazi, oamenii care locuiau in %ibet, nu-si separau viata lor su&leteasca de e$istenta zilnica 8i aveau convingerea ca prezenta lui 2umnezeu poate &i simtita, cu ajutorul propriei puteri de viata 8i e$perimentau cu ajutorul diverselor tehnici, care ii ajutau sa isi lege corpul &izic cu esenta sprituala, cu su&letul 3unt convins, de &aptul ca odata cu trecerea timpului, calugarii tibetani au descoperit pentru sine o combinatie e&icienta de e$ercitii ,oga pe care noi o numim astazi tehnica X<chiul -enasterii# 7onditiile aspre de viata in munti, se pare ca au conditionat accentul deosebit pe practica in dezvoltarea &ortei si rezistentei 7red ca cele Cinci Ritualuri sunt destul de speci&ice, in sensul ca, &iind o tehnica &oarte veche, au ajuns la noi &ara a su&eri denaturari 7omparati; majoritatea seturilor de e$ercitii ,oga, care sunt predate in ziua de azi in <ccident, au &ost create in ultimii 50 ani %ehnicile de

meditatie si pozitiile raman in continuare stravechi, dar metodele prin care se practica, sunt adesea rezultatul unei adaptari moderne 7on&orm traditiei, tehnica indeplinirii pozitiilor ,oga se preda oral de la pro&esor la elev si de aceea se modi&ica in permanenta %otusi, in ceea ce priveste &orma si continuitatea indeplinirii celor Cinci Ritualuri, consider, ca acestea raman neschimbate deja de sute de ani 3i, dupa parerea mea, este deosebit de important sa urmam instructiunile colonelului 4rad&ord, neschimband nici tehnicile de e$ecutare si nici continuitatea celor Cinci Ritualuri 8u sunt medic si totusi practic ,oga si "chiul Renasterii, si de aceea imi este clar de ce Ritualurile sunt puse anume in aceasta ordine 1ulti oameni gasesc aceasta tehnica e&ectiva si primesc rezultate positive, ceea ce este cea mai buna dovada a &aptului ca aici nu trebuiesc introduse schimbari Schema energetica a corpului: planul general de manipulare a energiei

"n con&ormitate cu acele sisteme de gandire in care se iau in consideratie inceputurile ,oga si X<chiul -enasterii#, in corp e$ista un numar de centri energetici "n ,oga acestia se numesc chacra, iar calugarii tibetani le descriu ca pe niste 0arteCuri. 1iscarile speciale pot stimula si Xdeschide# acesti centri energetici Jvezi capitolul AK Goga a&irma ca aceste chacra nu sunt distribuite in corpul insusi 8le creaza asa zisul corp eteric, adica campul energetic, care inconjoara corpul dvs &izic 2ar locul lor corespunde anumitor puncte din corp, unde energia de viata se scurge in sistemul nervos <amenii, ce practica si inteleg ,oga, considera ca noi, nu numai ca suntem capabili de a produce energie in corp, dar primim energie si din a&ara 6lte culturi si sisteme de insanatosire contin conceptii asemanatoare; in 7hina aceasta energie de viata se numeste Di, iar in X<chiul -enasterii# colonelul 4rad&ord &oloseste termenul "ndian prana Jenergie de viataK

)entru mentalitatea occidentala, ideea despre punctele de energie invizibile si a energiei subtileVpatrunzatoare la inceput poate parea destul de ciudata 2ar oare este mai ciudat decat principiul &unctionarii televizoruluiN < antena parabolica, montata pe acoperis, capteaza undele elecromagnetice invizibile Eoi nu vedem cum aceste unde curg prin vazduh, dar stim &oarte bine ca ele e$ista 6tunci, cand intreg sistemul &unctioneaza in &elul acesta, ele se trans&orma in imaginile colorate de pe ecranele televizoarelor noastre 7hacrele sunt ca aceste antene parabolice; ele Xcapteaza# energia necesara noua "n esenta, din povestirea lui )itter >alder reiese; calugarii tibetani il invatau pe colonel ca aceste vartejuri sunt puternice campuri electrice 6tunci cand acestea sunt balansate si se invart cu o viteza normala, energia puterii de viata se scurge prin corp intr-un mod corespunzator

3tiinta a con&irmat deja ca aceasta opinie straveche asupra constructiei corpului uman, are baze biologice reale 6stazi cu totii stim ca pe locul &iecarei chaHre, se a&la un manunchi de &ibre nervoase, care se numesc ple@uri 6ceste ple$uri sunt parti ale sistemului nervos re&le$iv, care ajuta la trezirea si stimularea activitatii organelor si glandelor corpului 6cesta este acel sistem Xde activare#, care, de e$emplu, porunceste inimii sa bata, iar plamanilor, sa se dilate si sa se comprime #%& + i + tre % )i t . n t% . 2esi, intre ,oga si practica X<chiul -enasterii# sunt multe parti asemanatoare, e$ista si di&erente intre acestea 1ie mi se pare ca cele 7inci -itualuri, sunt o metoda mult mai simpla si o practica de a obtine aceleasi rezultate, pe care le obtinem prin practicarea serioasa a e$ercitiilor ,oga -itualurile ne descurajeaza mai putin si avand instructiuni precise, &ac posibila invatarea lor &ara pro&esor, caci sunt mai usor de retinut, decat pozitiile neobisnuite si destul de complicate ale ,oga traditionale

6ctiunile -itualurilor sunt mai atragatoare pentru omul modern, deoarece presupun repetarea unora si aceleasi miscari, care ne aduc aminte de e$ercitiile &izice "n a&ara de acest lucru, pentru indeplinirea lor, nu ne trebuie prea mult timp si oamenilor le place acest lucru %otusi, este important sa intelegem, ca actiunile ritualurilor si ,oga nu concureaza intre ele 8u nu vreau sa spun ca una este mai buna decat alta 6cestea sunt tehnici care se leaga intre ele, desi sunt di&erite, de aceea, ele pot in mod e&icient sa se completeze una pe cealalta 6numitor oameni, li se poate parea la inceput ca, indeplinirea -itualurilor este mai complicata decat e$ercitiile ,oga 8le pot deveni o adevarata provocare, deoarece pentru indeplinirea corecta si completa a acestora este necesara &orta musculara, o anumita &le$ibilitate si un simt al echilibrului Dn bun ajutor pentru cei incepatori pot &i pozitiile de baza ,oga, care, in majoritatea cazurilor, se mentin pe timpul a I0 sec si care pot &i

indeplinite in calitate de e$ercitii de incalzire, inainte de actiunile ritualice care necesita o anumita tensiune Pr%+e.ele interne5 +e .+2i-/ 4%g .i +ele Cin+i Rit& l&ri in +%r$&l d).. 3i ,oga si <chiul -enasterii, indi&erent daca practicati una dintre aceste tehnici, sau pe ambele, prin practicarea lor regulata, provoaca un anumit e&ect de intinerire 2in punct de vedere medical, acest lucru este usor de e$plicat Cir+&l ti . ngel&i5 +2ei + tre % . n t te de fier 6mbele tehnici actioneaza in mod nemijlocit si pozitiv asupra circulatiei sangelui 6meliorarea circulatiei sangelui intensi&ica procesul de insanatosire si activeaza sistemul imunitar 7ontractandu-se de mai putine ori, inima pompeaza mai mult sange, asa incat sarcina asupra ei scade <data cu cresterea a&lu$ului de sange catre organele din corp, &iecare celula primeste o$igen si substante hranitoare, iar produsele activitatii vitale sunt eliminate in mod mult mai e&icient

Intinerire J +el&l +& +el&l <$igenul, zaharul si substantele hranitoare dau celulelor combustibilul de care au nevoie 6cest combustibil ajunge la ele prin sange )roducand energie, celulele elimina bio$id de carbon, de care trebuie sa scape 6ceasta este, in esenta, respiratia si digestia la nivel celular 6tunci cand respiram, tragem in piept o$igen si eliminam bio$id de carbon 6tunci cand prelucram hrana Jin timpul digestieiK &olosim substante hranitoare si eliminam ceea ce nu ne trebuie "maginati-va ca &iecare celula a organismului dumneavoastra este o &abrica minuscula < circulatie imbunatatita a sangelui inseamna ca mai mult combustibil si mai multe Xrezerve# ajung la timp, asa ca producerea de energie se mentine la un nivel inalt 3angele actioneaza ca o banda rulanta, ducand cu sine produsele prelucrate si gunoiul cu atat mai e&icient, cu cat este mai activa circulatia sangelui

)arerea mea este ca, anume aceasta intinerire a celulelor e$plica anumite schimbari Xmiraculoase#, care apar datorita practicarii celor 7inci -itualuri, cum ar &i revenirea parului alb la culoarea naturala sau re&acerea procesului de crestere a parului, imbunatatirea aspectului pielii, aceasta devine mai elastica si mai &erma, cat si o cu totul noua senzatie de sanatate si &orta Rel < re 5 % + le re l + tre ref +ere 8ste necesar sa intelegem cat este de important sa asociem rela$area cu orice &orma de e&ort &izic, &ie ca este vorba de aerobica sau e$ercitii izometrice, ,oga sau X<chiul -enasterii# 8$ercitiile si practicile active ,oga, cat si cele 7inci -itualuri, intensi&ica tensiunea musculara, deoarece presupun importante e&orturi &izice si psihice %ensiunea musculara crescuta, &avorizand un a&lu$ mai mare de sange catre muschi, micsoreaza, de asemenea, a&lu$ul de sange catre organele interne "n acest caz creste riscul de producere a traumelor, creste tensiunea sangvina, apar stari de neliniste si

creste sarcina asupra inimii 2e aceea, este &oarte important, ca pana la inceperea e$ercitiilor, sa incalzim corpul, iar dupa e&ectuarea lor, sa ne rela$am, pentru a inlatura tensiunea musculara -ela$area practicata pana la e$ercitiile tensionante si dupa, inclusiv pana la cele 7inci -itualuri, va permite sa va rela$ati muschii si sa cresteti a&lu$ul de sange catre organele interne 8ste imperios necesar sa marcati timpul acordat pentru rela$are pana la si dupa practicarea acestor e$ercitii ale celor 7inci -itualuri, pentru ca acele rezultate &izice, psihice si sprirituale pozitive, pe care le obtineti, sa nu se trans&orme in unele negative printr-un e&ort prea mare 2atorita rela$arii &olosul obtinut in urma actiunilor ritualice va &i considerabil mai mare= 2aca va plac e$ercitiile aerobice sau e$ercitiile izomerice, va recomand sa indepliniti cele 7inci -itualuri sau pozitiile ,oga ca supliment la antrenamentele dumneavoastra zilnice obisnuite 2aca nu aveti vreun anumit program de e$ercitii &izice, puteti considera cele cinci ritualuri

si ,oga ca pe un ciclu complet de antrenament al corpului si constiintei dvs St&diere $r%f&nd t intreg&l&i +%r$ 1ajoritatea e$ercitiilor occidentale actioneaza doar asupra unor parti separate ale corpului 3eturile de pozitii ,oga si de "chiul Renasterii actioneaza bene&ic asupra tuturor partilor organismului, asupra tuturor centrelor energetice, tuturor organelor si sistemelor 2e e$emplu, -itualurile presupun miscarea corpului, contra gravitatiei 6cest lucru stimuleaza &ormarea osteoplastelor Jcelule care ajuta la cresterea oaselorK 7ercetarile, la care au participat &emei mai mari de varsta de B0 ani, au aratat ca, daca acestea e&ectuau de patru ori pe saptamana cate o plimbare de I0 min , care reprezenta in sine un e$ercitiu impotriva gravitatiei, procesul de osteoporoza Jde distrugere a oaselorK se incetinea aproape pana la un nivel care era inregistrat la acestea pana la menopauza "maginati-va ce e&ect

bene&ic poate aduce practicarea ,oga siVsau a celor cinci ritualuri, in cadrul carora intra miscari repetitive ale intregului organism, orientate contra e&ectului negativ al &ortei gravitatiei "nca o metoda, prin care ,oga si actiunile ritualurilor in&luenteaza bene&ic in permanenta corpul, este cea a masajului organelor interne 6pasarea, strangerea si eliberarea, care are lor in cadrul actiunilor ritualurilor doi, patru si cinci, stimuleaza eliminarea to$inelor si a sangelui care stagneaza in organele sistemului de digestie, aducand cu sine sange proaspat, care spala pur si simplu aceasta murdarie 7eea ce, la randul sau, actioneaza asupra imbunatatirii &unctiilor de digestie si eliminare -itualurile trei si cinci actioneaza in acelasi &el asupra plamanilor, curatand si prelucrand bine muschii pieptului, ce participa la procesele de respiratie, si dia&ragma -espiratia dvs ramane pro&unda si libera chiar si dupa indeplinirea celor 7inci -itualuri, ceea ce, cred eu, e$plica in parte de ce oamenii

care practica "chiul Renasterii, observa ca se simt mai bine pe parcursul intregii zile CELE CINCI RITUALURI 3unt cateva momente importante pe care dumneavoastra trebuie sa le cunoasteti, inainte de inceperea practicarii celor Cinci Ritualuri; 1 )e parcursul primei saptamani repetati &iecare actiune ritualica de trei ori ,o singura data pe zi 6poi in &iecare saptamana, timp de noua saptamani, adaugati cate doua repetari ale &iecarui -itual .a s&arsitul celei de-a noua saptamani, veti &ace &iecare e$ercitiu de cate I1 ori 2aca trebuie sa cresteti cantitatea repetarilor mai rar, &oarte bine 7el mai bine este sa practicati <chiul -enasterii se e&ectueaza dimineata, pentru ca rezultatele pozitive sa se simta pe parcursul intregii zile 2aca doriti, puteti indeplini intregul set de doua ori pe zi, dimineata si seara, dar pentru acest lucru, pentru a obtine rezultatele dorite, este de ajuns sa e&ectuati cate I1 repetari ale &iecarui -itual zilnic I /aceti e$ercitiile celor 7inci -itualuri in con&ormitate cu instructiunile <rice

abatere scade e&icienta acestora 7hiar daca sunteti din punct de vedere &izic &oarte sanatos si sunteti capabil sa e&ectuati mai multe repetari, indepliniti &iecare e$ercitiu doar de cate ori s-a recomandat 2aca doriti sa aveti o sarcina suplimentara, e&ectuati e$ercitiile cu o viteza mai mare sau adaugati la regimul dvs, zilnic un alt tip de antrenament 4ene&iciul principal al celor 7inci -itualuri, se creaza prin miscari, care grabesc si armonizeaza rotirile vartejurilor energetice ale corpului @ "n viata dvs, cu siguranta vor aparea zile cand nu veti putea indeplini intregul set de e$ercitii, atunci cand veti &i bolnavi sau &oarte ocupati 3a &aceti cate trei repetari ale &iecarui ritual, ceea ce va va lua apro$imativ doua minute, este mult mai bine, decat sa nu &aceti nimic A <rice tip de e$ercitii, noi pentru corp, trebuie asimilate cu multa grija "ndeplinirea celor 7inci -itualuri poate da nastere multor modi&icari &izice .a inceput actiunile ritualice care imbunatatesc circulatia sangvina, pot provoca un

e&ect de deto$i&iere puternic, si acesta este unul din motivele pentru care cantitatea de repetari trebuie marita treptat 2upa un anumit timp, dupa inceperea e$ercitiilor, veti putea observa ca urina dvs are o culoare inchisa sau un miros puternic 3unt posibile senzatii de arsura in timpul urinarii .a &emei poate aparea o in&lamatie vaginala slaba 'eti observa la un moment dat o intetire a mirosului transpiratiei sau mici eruptii pe piele 3e poate, de asemenea, dezvolta o in&ectie usoara a cailor superioare respiratorii sau o senzatie neplacuta in articulatii %oate aceste simptome sunt temporare, normale si chiar dorite 6cestea demonstreaza ca otravurile si murdariile care s-au acumulat in organe, articulatii si mucoase, acum sunt pe cale sa se elimine 2ar, pentru a &i convinsi ca aceste simptome nu necesita tratament si nu sunt rezultate ale anumitor probleme de sanatate, ce nu sunt legate de practica e$ercitiilor ritualice, consultati me&icul 2upa ce va veti convinge ca aceste simptome sunt rezultatul procesului de deto$i&iere, dati-le ragaz o saptamana

pentru ca sa treaca Eu incercati sa le usurati cu ajutorul medicamentelor 2atorita curatarii organismului, va veti simti mai bine 2aca reactia vi se pare prea puternica, &aceti mai putine repetari ale &iecarui -itual in parte sau indepliniti-le mai lent "n a&ara de aceasta, beti mai multa apa in tot acest timp, ca sa spalati organismul )ot &i bene&ice de asemenea, anumite schimbari ale modului de alimentare 2iminuati consumul de produse lactate, a carnii de vita, de porc, a grasimilor, zaharului, painii, ca&elei si altor produse care contin co&eina 2aca &umati, incercati sa reduceti macar la jumatate numarul tigarilor &umate "n realitate, practicarea celor 7inci -itualuri este o metoda ideala de a va lasa de &umat= 1ancati mai multe &ructe proaspete si legume, cat si cereale integrale "n curand veti observa, ca sunteti mai energic si mai sanatos <chii dvs 'or straluci mai mult, pielea va &i mai elastica, iar articulatiile mai mobile Preg tire 5 e<er+itii de in+ l(ire8 intindere .i

f%rtifi+ re 8u am creat un set de e$ercitii pa baza pozitiilor ,oga, care pot &i e&&ectuate inainte de indeplinirea celor 7inci -itualuri, in calitate de antrenament de incalzire si pentru a intari e&ectul acestora de intinerire Dnele dintre aceste e$ercitii, corespund -itualurilor 2aca va vine greu sa indepliniti anumite actiuni, e$ercitiile de incalzire va vor ajuta sa va dezvoltati &orta si elasticitatea necesara pentru indeplinirea acestora 1ulte dintre aceste e$ercitii de intindere se pot &ace pe parcursul zilei 2aca din anumite motive nu puteti indeplini unul din ritualurile mentionate, acestea pot &i inlocuite cu e$ercitiile de incalzire corespunzatoare Jvezi X/olosirea e$ercitiilor de incalzire in calitate de variante alternative#K Dnele dintre e$ercitiile propuse, pozitii de ,oga, altele, inventate de mine sau de alti pro&esori de ,oga, intrebuinteaza principiile acesteia )entru indeplinirea intregului set sunt necesare de la C la 10 min 6ceste e$ercitii de incalzire, intindere si &orti&icare inlatura tensiunea in e$ces,

ceea ce duce la prevenirea traumelor si la o concentrare mai buna asupra tuturor senzatiilor din corp 6sa veti putea cu &oarte mare usurinta si e&icienta indeplini cele 7inci -itualuri &ara sa depuneti un e&ort mult prea mare 6cestea sunt miscari linistite si incete, putand &i &acute de majoritatea oamenilor, indi&erent de varsta lor si conditia &izica 8u propun sa e&ectuati aceste e$ercitii de incalzire si intindere in ordinea in care sunt descrise, deoarece setul este intocmit in asa &el, ca sa pregateasca in mod optim corpul uman pentru indeplinirea ritualurilor )uteti &ace toate e$ercitiile sau le puteti alege doar pe acelea pe care le considerati necesare pentru sine, dar nu schimbati ordinea lor "ntotdeauna indepliniti acest antrenament de incalzire inainte de cele 7inci -itualuri J"nainte de indeplinirea &iecarui e$ercitiu, puteti sa veri&icati instructiunile, pentru ca sa va lamuriti din timp asupra continuitatii miscarilorK Rel < re +%r$&l&i +& @&t%r&l re.$ir tiei

)entr le 6sezati-va pe spate si puneti mainile pe podea cu palmele in sus /aceti cateva inspiratii si e$piratii lente si adanci .a inspiratie ridicati usor mijlocul de pe podea, &ara a va dezlipi de pe podea umerii si &esele <data cu e$piratia rela$ati-va muschii ventrali si reveniti in pozitie initiala "n timpul indeplinirii acestui e$ercitiu scanati mental corpul dvs , incepand de la cap si mergand incet in jos, oprindu-va atentia asupra &iecarei parti a corpului 2e &iecare data in timpul inspiratiei &ocalizati-va atentia la o alta parte a corpului 2e &iecare data in timpul e$piratiei indepartati tensiunea si rela$ati complet o alta parte a corpului -epetati acest lucru timp de I minute Le g n&l 6sezati-va pe spate, trageti picioarele in piept si apucati-le cu mainile pe dupa genunchi

 3trangeti barbia in piept, indoiti-va coloana si leganati-va inapoi in asa &el incat articulatiile umerilor dvs sa se atinga de podea )e urma leganati-va inainte, in asa &el, incat coccisul dvs sa se atinga de podea -espirati normal si continuati sa va leganati inainte si inapoi /aceti acest e$ercitiu de mai multe ori 7a supliment la acest e$ercitiu sau impreuna cu acesta, puteti &ace urmatorul lucru; 6tunci cand ati adus picioarele la cutia toracica, leganati-le usor in parti si inapoi de cateva ori -espiratia este normala, incercati sa nu ridicati spatele de pe podea "ndepliniti aceasta leganare timp de 15I0 sec P%det&l 6cest e$ercitiu va va pregati pentru -itualul patru si in caz de nevoie, il poate inlocui 6cesta slabeste tensiunea in partea de jos a spatelui si a bazinului

 6sezati-va pe spate si puneti mainile lateral cu palmele in jos 3trangand picioarele de la genunchi, puneti talpile pe podea in apropierea &eselor /aceti o inspiratie si ridicati bazinul in sus, la 5-10 cm deasupra podelei .a e$piratie rela$ati incet si lasati in jos bazinul in pozitia initiala /acti acest e$ercitiu de 10 ori Int rire -&.+2il%r /&rtii "ntarirea muschilor burtii va va pregati pentru indeplinirea celui de-al doilea -itual, si chiar il poate inlocui pe acesta in caz de necesitate 6sezati-va pe podea, intindeti picioarele inainte si sprijinindu-va pe coate, ridicati capul si partea superioara a trupului 6ntebratele trebuie sa stea pe podea, palmele sunt indreptate in jos /aceti o inspiratie si ridicati picoarele deasupra podelei la 15 cm "ncercati sa nu indoiti picioarele, continuati sa le mentineti in aceasta pozitie 10I0 sec "n timp ce tineti picioarele deasupra podelei, respirati ca de obicei <chii tineti-i deschisi si uitativa la degetele picioarelor

 "n timpul e$piratiei lasati picioarele in jos in pozitia initiala /aceti o pauza /aceti acest e$ercitiu de @-5 ori, pentru intarirea muschilor burtii Int rire -&.+2il%r $i+% rel%r 6cest e$ercitiu rela$eaza picioarele si &ace sa dispara tensiunea din picioare, ducand la intarirea copselor 6sezati-va pe podea si, sprijinindu-va pe coate si antebrate, ridicati partea superioara a corpului, e$act ca in e$ercitiul anterior -idicati picoarele pe rand deasupra podelei, indoindu-le usor de la genunchi, dar &ara a ridica calcaiele de la podea -espirati normal, ochii tineti-i deschisi si uitati-va la picioare 8&ectuati acest e$ercitiu timp de 15-I0 sec Pi.i+ 6cest e$ercitiu va va ajuta sa indepartati tensiunea din spate si solduri si va va intari aceste zone

 6sezati-va pe podea pe patru mainiVlabe, sprijinindu-va de podea cu mainile, genunchii si cu pernutele de la degetele picioarelor Dmerii trebuie sa se a&le deasupra palmelor, iar bazinul 9 deasupra genunchilor /aceti o inspiratie si indoiti-va spatele "n acelasi timp, intindeti-va in sus barbia si ridicati in sus coccisul "n timpul e$piratiei incovoiati spinarea, sprijiniti barbia in piept si lasati coccisul in jos /aceti acest lucru de trei ori Intindere )ozitia initiala este aceeasi ca si in e$ercitiul anterior, totusi, pernutele degetelor de la picoare nu se sprijina de podea, iar talpile sunt indreptate in sus 6sezati-va cu &esele pe calcaie, &ara sa schimbati pozitia palmelor sau a genunchilor /aceti o inspiratie si strangeti barbia in piept

 "n timpul e$piratiei intindeti mainile cat se poate de departe inainte, alunecand cu palmele pe podea -amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec , respirand adanc si lent -ela$ati-va si intoarceti-va in pozitia initiala "ndepliniti acest e$ercitiu doar o singura data Tri&ng2i&l 6cest e$ercitiu este o buna pregatire pentru al 7incilea -itual, iar in caz de necesitate il poate inlocui pe acesta )ozitia initiala este aceeasi ca si la e$ercitiul anterior, doar ca talpile sunt indoite in asa &el, incat pernutele degetelor de la picoare sa atinga podeaua <data cu inspiratia indreptati genunchii si ridicati &esele in sus, in asa &el, incat corpul dvs sa aduca aminte de &orma unui triunghi cu var&ul in regiunea bazinului )icioarele trebuie sa &ie &oarte drepte, iar mainile sa se a&le pe aceasi linie cu spinarea -amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec , respirand adanc si lent

 <data cu e$piratia reveniti in pozitia intiala /aceti acest e$ercitiu doar o singura data B0 P $&. de + r$e 2in pozitia in picioare &aceti o aplecare inainte, indoindu-va de la mijloc -amanand in aceasta pozitie, dati posibilitatea corpului dvs , capului si mainilor sa atarne liber in jos 'eti simti o usurare si o rela$are completa )icioarele trebuie sa &ie drepte sau usor indoite de la genunchi -amaneti in aceasta pozitie timp de 15I0 sec, dupa care intorceti-va lent in pozitia initiala /aceti acest e$ercitiu doar o singura data Eli+%$ter&l 6cest e$ercitiu rela$eaza si elimina tensiunea din partea superioara a spatelui, din umeri si gat 6cesta reprezinta o buna pregatire pentru e&ectuarea )rimului -itual si in caz de necesitate il poate inlocui

 "ncepeti din pozitia stand in picioare, talpile stau strans lipite de podea, distanta dintre ele este de @0 cm , ochii sunt deschisi "ntindeti mainile drept in parti la nivelul umerilor, palmele sunt indreptate in jos "ntoarceti corpul in dreapta inapoi si in stanga inapoi, in asa &el, incat mainile dvs sa &aca niste &luturari ritmice 7oloana vertebrala trebuie sa se intoarca in dreapta si in stanga, mainile sunt rela$ate 7and va intoarceti spre dreapta, loviti-va cu mana stanga umarul drept, iar cu dreapta, pe spate 7and va intoarceti spre stanga, bateti cu mana dreapta umarul stang, iar cu mana stanga pe spate .asati picioarele sa se duca in directia corpului si a mainilor, atunci cand va intoarceti spre dreapta, calcaiul stang trebuie sa se desprinda de pe podea, si invers 2ar nu se recomanda sa ridicati talpa de tot de pe podea

 7and va intoarceti spre dreapta, rotiti capul la stanga, si invers /iecarei intoarceri trebuie sa-i corespunda o inspiratie sau o e$piratie /aceti I0 de ast&el de intoarceri R%tire + $&l&i 6cest e$ercitiu rela$eaza gatul, partea superioara a spatelui si umerii 6juta la evitarea tensionarii in zona gatului 3tati drept si &aceti o inspiratie adanca 8$pirand lent, aplecati usor capul catre umarul drept -amaneti in aceasta pozitie 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala 8$pirand aplecati capul usor inainte, lipind barbia in piept -amaneti ast&el timp de 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala 8$pirand usor aplecati capul catre umarul stang -amaneti in pozitia aceasta timp de 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala 8$pirand usor dati-va capul pe spate, -amaneti in

pozitia aceasta 5 secunde "nspirati si intorceti-va in pozitia de baza 6ceste miscari se indeplinesc doar o singura data R%tire &-eril%r 6cest e$ercitiu va va ajuta sa va rela$ati umerii si partea superioara a spatelui si va duce la disparitia tensiunii din aceste zone 3tati drept, mainile stau drepte pe langa corp, respiratia este libera /aceti o miscare circulara lenta cu umerii inainte de 5 ori )e urma, &aceti 5 miscari rotative lente in spate .a terminarea e$ercitiului &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci, incercand sa &olositi intreg volumul plamanilor P i n@en&l 6cest e$ercitiu intareste palmele mainilor si ajuta la "ndepartarea tensiunii din acestea 6cesta va va pregati pentru indeplinirea -itualurilor )atru si 7inci

 3tati drept, impreunati palmele si ridicati-le la nivelul pieptului in asa &el, incat antebratele sa &ie aproape paralele cu podeaua, iar coatele indreptate in parti 2eschideti degetele mainilor, ca sa obtineti un Xevantai# )ernutele degetelor de la ambele maini, trebuie sa se atinga, in timp ce palmele nu trebuie sa se atinga una de alta "mpingeti ambele maini una spre alta, ca sa se atinga intre ele cu toata supra&ata degetelor )almele tot nu trebuie sa se atinga 6poi, din nou puneti mainile in pozitia intiala si rela$ati palmeleVlabele mainii -epetati incet aceasta strangere si des&acere a mainilor de 10 ori <chii sunt deschisi, privirea indreptata asupra labelor mainii, respiratia este normala A$ . re in+2eiet&ril%r - inii 6cest e$ercitiu va intari incheieturile mainii si va indeparta tensiunea din acestea 'a va pregati pentru indeplinirea -itualurilor patru si cinci 3tati drept si apucati cu palma dreapta

incheietura stanga, tinand mainile la nivelul &etei -espiratia este normala 2egetul mare de la mana dreapta trebuie sa se a&le pe supra&ata interioara a antebratului stang 6pucand puternic incheietura, strangetio apasat de 10 ori 3chimbati mainile si repetati procedura Int rire .%ld&ril%r 6cest e$ercitiu va va pregati pentru indeplinirea celui de-al %reilea -itual si in caz de nevoie poate sa-l inlocuiasca pe acesta 6sezati-va cu &ata la perete, la o distanta de @0-A5 cm de la acesta 2istanta dintre talpi este de apro$imativ 15 cm /ara a dezlipi talpile de la podea, lasati corpul in spate, pana va atingeti cu &esele de perete "nspirati 8$pirand, incepeti a va lasa in jos, indoind picoarele de la genunchi, alunecand cu

&esele pe perete 'a opriti atunci cand soldurile dvs vor &i paralele cu podeaua, ca si cand ati sta pe un scaun invizibil .ipiti de tot spatele de perete /aceti o inspiratie pro&unda si e$pirati -amaneti in aceasta pozitie pana la 15 sec 2aca stati in pozitia corecta, veti simti un tremur in solduri "nspirati, alunecad in sus pe perete "nainte de a repeta e$ercitiul, &aceti cateva inspiratii si e$piratii pro&unde /aceti acest e$ercitiu de I-@ ori 2upa indeplinirea acestor e$ercitii de incalzire, &aceti o pauza de cateva minute si odihniti-va 6cest lucru va va ajuta sa va rela$ati inainte de e&ectuarea celor Cinci Ritualuri Efe+t& re e<er+itiil%r de in+ l(ire in l%+&l +el%r +in+i rit& l&ri 2aca starea dvs nu va permite sa e&ectuati un anumit ritual sau medicul dvs 'a recomanda sa nu-l &aceti, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile de incalzire corespunzatoare descrise mai sus

 )rimului -itual ii corespunde e$ercitiul numit X8licopterul# 7elui de-al 2oilea -itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea muschilor burtii# 7elui de-al %reilea -itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea soldurilor# 7elui de-al )atrulea -itual ii corespunde e$ercitiul X)odetul# "ar cel de-al 7incilea -itual poate &i inlocuit cu X%riunghiul# In.t&+ti&nile $ . +& $ . $ri)ind +ele Cin+i Rit& l&ri 1ajoritatea oamenilor, indi&erent de varsta si starea &izica, este capabila sa e&ectueze cele cinci ritualuri intr-atat de bine, incat sa traga cele mai bune &oloase in urma lor pentru sanatate, cu conditia, sa acorde su&icient timp acestui lucru, rabdare si e&ort Eimeni nu va putea sa e&ectueze in mod corect toate -itualurile din prima incercare sau sa atinga per&ectiunea 2aca conditia dvs nu va permite sa indepliniti un anumit e$ercitiu, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile pentru incalzire, pe care le-am descris mai sus 2aca nici acest lucru nu va este cu

putinta, atunci, continuati sa e&ectuati ceea ce puteti &ace si intorceti-va la indeplinirea actiunii ritualice sau a inlocuitorului acesteia, pe cat de repede posibil 6numite a&ectiuni va pot impiedica sa &aceti ritualurile date .a s&arsitul descrierii &iecarui e$ercitiu, am dat lista acestor a&ectiuni 2aca su&eriti de una dintre ele, va s&atuiesc sa va consultati cu medicul dvs inainte de inceperea e$ercitiilor 2esigur, aceste liste nu sunt complete 2aca su&eriti de vreo boala si sunteti sub observatie sau tratament medical, analizati obligatoriu impreuna cu medicul dvs aceste actiuni ritualice, inainte de a va apuca de ele "n timpul indeplinirii celor 7inci -itualuri, incercati sa respirati pro&und, rar si regulat 7alitatea respiratiei dvs actioneaza in mod direct asupra e&ectului bene&ic al e$ercitiilor 1ajoritatea oamenilor isi &olosesc doar doua treimi din volumul plamanilor -espiratia adanca curata plamanii, inlocuieste aerul stagnat cu unul proaspat si umple sangele cu o mare

cantitate de o$igen 3angele saturat cu o$,gen re&ace celulele si le umple cu energie < respiratie incetinita imbunatateste &unctiile inimii si ast&el, sangele &ara nicio greutate ajunge in &iecare celula a organismului nostru Pri-&l Rit& l )rimul -itual necesita e$plicatii speciale "n comparatie cu celelalte, acesta se aseamana cu pozitiile si e$ercitiile traditionale de ,oga, desi, o ast&el de tehnica se intrebuinteaza in cazul a &oarte multe traditii ezoterice si religioase "n acest caz atentia nu este indreptata catre poztitie, ci catre miscare, care consta intr-o rotireVrotatie cu scopul de a stimula &lu$ul de energie in corp "n islam e$ista o secta mistica a sufitilor 6deptii acesteia au primit denumirea de &er0isi rotitori, tocmai pentru ca acestia practica miscarile de rotatie pentru atingerea starii de constiinta superioara "n best-seller-ul sau X%rimiterea mutantului in jos si in sus# 1erlot 1organ JNK descrie un &apt uimitor; aborigenii din 6ustralia percep, de asemenea, miscarea

de rotatie ca pe o metoda de stimulare a &lu$ului energiei vitale "n timpul acelor catorva luni pe care 1organ le-a petrecut printre membrii unui grup mic de aborigeni, aceasta a a&lat ca, in corp e$ista sapte centre-cheie energetice si ca, cu ajutorul miscarii de rotatie se poate ridica nivelul energiei in &iecare dintre acestea 3i ea a intrebuintat cuvantul 0arteCuri pentru a descrie aceste centre 8u cred ca, &iecare om poate, in mod natural, sa-si deschida pentru sine e&ectul de rotatie si, de aceea, aceasta tehnica a &ost intrebuintata in culturi atat de di&erite -otatia are loc in mod spontan la ,oghini, atunci cand nivelul lor de energie este &oarte ridicat si devine o metoda de transmitere a acestei energii prin intregul sistem nervos 8a poate sa provoace senzatia de &ericire si, am citit undeva, ca pentru su&iti, aceasta este e$primarea e$tazului 2ar la un nivel mult mai simplu, rotirea este pur si simplu placuta 8ste distractiva si se pare ca de aceea le place copiilor &oarte mult sa se invarteasca 6m observat ca atunci, cand &etita mea >ell,

se invarteste in timpul jocului, se roteste aproape intodeauna dupa acele de ceasornic 6ceasta directie este &oarte importanta; anume asa vor sa miste chaHrele Are &n efe+t /enefi+ in cazul dilatarii varicoase a venelor in cazul osteoporozei in cazul durerilor de cap A+ti&ne ter $e&ti+ )rimul -itual imbunatateste circulatia sangelui, ceea ce are un e&ect terapeutic in cazul dilatarii varicoase a venelorL de asemenea, intareste mainile si va poate ajuta daca su&eriti de osteoporoza in aceeasta zonaL intensi&ica viteza de rotatie a energiei in toate chaHrele, mai ales in acelea, care sunt situate in crestetul capului, in regiunea &runtii, pieptului si in genunchi 3timuland reinnoirea celulelor, are o in&luenta pozitiva asupra maduvei din coloana vertebrala, lucru care duce la limpezirea gandurilor si la prevenirea durerilor de cap

2aca veti e&ectua zilnic )rimul -itual, veti incepe procesul de intinerire a intregului corp P%(iti de / ( 3tati drept, mainile intindeti-le in parti in asa &el, incat sa &ie paralele cu podeaua, palmele sunt intoarse in jos Eu trebuie sa va incovoiati sau sa va incordati umerii, mainile trebuie sa se a&le la nivelul umerilor "maginati-va pe podea un cadran, in centrul caruia stati dvs cu &ata spre ci&ra 1I 7and veti incepe sa va invartiti, rotiti-va in aceeasi directie cu cea a acelor de ceasornic A+ti&ne "nvartiti-va de la stanga la dreapta, descriind un cerc complet %rebuie sa incepeti si sa s&arsiti rotirea in ritm lent, marind si micsorand viteza treptat 6cest lucru va va ajuta sa protejati corpul de un stres nedorit "n timpul rotirii respirati rar si regulat )uteti simti o usoara ameteala 7a sa evitati acest lucru, inainte de rotire &ocalizati-va privirea pe un punct stabil a&lat chiar in &ata dumneavoastra 7and

incepeti sa va invartiti, incercati cat se poate de mult sa va mentineti privirea pe acel punct 7and acel punct va &i din nou in campul dvs vizul, &ocalizati-l din nou .a s&arsitul rotirii, &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci pe nas -ela$ati-va corpul "ntindeti-va si pregatiti-va sa treceti la cel de-al 2oilea -itual 6steptati pana cand va disparea si cea mai mica senzatie de ameteala Eu incepeti urmatoarea actiune ritualica, pana nu va veti reveni complet Sf t&ri .asati picoarele sa urmeze pur si simplu directia mainilor "ncercati sa nu va miscati din loc in timpul rotirii "ncheiati miscarea de rotatie apro$imativ in acelasi loc in care ati inceput-o 6veti grija ca barbia sa nu se lase in jos, iar umerii sa ramana rela$ati In + (&l in + re $ r +%-$li+ tii "ncepeti si terminati miscarea de rotatie lent 2aca tot veti intampina greutati, atunci invartiti-va mereu intr-un ritm lent 2aca simtiti o durere in umeri sau gat, puteti indoi mainile de la coate, va &i mult

mai bine decat atunci cand sunt intinse, in cazul in care muschii nu sunt pregatiti /aceti cateva repetitii, pana va veti simti mai con&ortabil 2aca simtiti o ameteala puternica, mai alegeti-va inca trei puncte pe langa primul pe care sa va &ocalizati privirea "ntrebuintand modelul cadranului, alegeti-va punctele la ci&rele 1I, @, M si ? /iecare punct se poate a&la pe un obiect oarecare, de e$emplu, pe geam, pe lampa, pe un anumit detaliu al mobilei si pe un portret 7and va intoarceti catre aceste puncte, lasati privirea pentru o clipa sa &ocalizeze &iecare dintre aceste obiecte 6veti grija ca palmele dvs sa &ie orientate in jos - acest lucru impiedica, de asemenea, ameteala 7a sa va recapatati echilibrul la s&arsitul rotirii, ridicati-va si asezati-va picioarele la nivelul umerilor )uneti mainile pe piept si uitati-va la degetele mari de la maini 3tati in aceasta pozitie pana trece senzatia de ameteala # + d%riti - i -&lt "nvartiti-va mai repede, dar nu pana intratat incat sa va pierdeti echilibrul

Atentie "nvartirea va poate provoca greata, durere de cap si pierderea echilibrului 2aca &aceti acest lucru pentru prima data, invartiti-va incet Int%tde &n r%titi=) d&$ +ele de +e .%rni+= C%n.&lt ti=) +& -edi+&l 6vand in vedere &aptul ca rotirea poate provoca agravarea anumitor boli, este obligatoriu sa va consultati cu un medic de specialitate, daca su&eriti de boala )arHinson Jsau boli asemanatoareK, de boala 1inier JNK, de ameteli, greata in timpul sarcinii, amnezie puternica sau daca luati pastille, care pot genera ameteala 2aca aveti inima marita, probleme cu canalele inimii sau daca ati su&erit un prein&arct in ultimele trei luni, nu se recomanda sa e$ecutati acest ritual &ara acordul total al medicului dvs Rit& l&l l #%ile Are infl&ente /enefi+e in cazul artritei osteoporozei in caz de menstre neregulate

 in cazul simptomelor menopuazei in caz de a&ectiuni ale tractului gastrointestinal in caz de dureri de spate in caz de senzatie de amortire in zona gatului si picioarelor A+ti&ne ter $e&ti+ 6l 2oilea -itual are un e&ect toni&iant asupra glandei tiroide, suprarenale, rinichilor, organelor digestive, asupra organelor si glandelor genitale, inclusiv, asupra prostatei si uterului 8ste bene&ic in cazul ciclurilor menstruale neregulate si usureaza anumite simptome ale menopauzei 2e asemenea, actioneaza in mod pozitiv, in cazul problemelor legate de tractul gastro-intestinal 6ctioneaza bene&ic asupra circulatiei sangvine, asupra respiratiei si lim&ei, toni&ica muschiul inimii si dia&ragma 6ceasta miscare intareste, de asemenea, muschii ventrali, picioarele si mainileL indeparteaza tensiunea din partea de jos a spatelui, lucru care duce la indepartarea dureriiL are un e&ect terapeutic in cazul amortirii gatului si picioarelor )oate &i de un mare ajutor

celor care su&era de artrita in zona gatului si a soldurilor sau de osteoporoza in articulatiile bazinului si &emurului, in zona picioarelor si gatului "n a&ara de aceasta, creste viteza de rotatie a energiei in punctele JchacreleK 5, @, I, si 1 care se a&la in gat, respective in partea de sus si de jos a burtii si coccisului Pozitia de "aza 6sezati-va pe podea, cu &ata in sus, picioarele intinse 7el mai bine este sa indepliniti acest e$ercitiu pe un covor gros sau un covoras pentru e$ercitii, acest lucru va va ajuta sa evitati lezarea coloanei si contactul direct cu podeaua rece "ntindeti mainile in paralel cu corpul, palmele sunt orientate in jos, degetele sunt stranse bine 6ctiunea "nspirati pe nas, ridicand capul de pe podea si ducand barbia in piept "n acelasi timp, ridicati picioarele, drepte, vertical in sus, incercand sa nu ridicati bazinul de la podea

 8ste &oarte important sa tineti picioarele &oarte drepte 2aca nu reusiti sa &aceti acest lucru, puteti sa le indoiti de la genunchi atat cat este nevoie )e viitor veti invata sa ridicati picioarele &ara sa le indoiti de la genunchi .asati incet capul si picioarele in jos in acelasi timp, tinand in continuare picioarele cat se poate de drepte "n acest timp, e$pirati pro&und pe nas .asati muschii dvs sa se rela$eze o clipa, apoi repetati aceasta miscare -/aturi 6tunci cand ridicati picioarele, apasati puternic cu palmele, cu antebratele, cu coatele si umerii in podea %ineti burta trasa si &ocalizati-va mintea asupra acesteia 6tunci cand ridicati capul, acesta trebuie sa &ie rela$at, iar la coborare, capul se lasa usor in jos in acelasi timp cu picoarele 9aca a$ar com$licatii )uneti sub &ese un prosop impaturit sau o plapuma pentru a va usura ridicarea picioarelor 7and veti observa ca va este mai usor sa &aceti aceasta miscare, renuntati la acest suport

 7resteti numarul repetarilor treptat, iar intre ele &aceti o pauza, daca simtiti nevoia 7a sa va ajutati sa ridicati picioarele, incercati cateva &eluri de respiratie /aceti o prima inspiratie atunci cand va a&lati in pozitia de baza, 6poi, &aceti o e$piratie concentrata, in momentul cand ridicati picioarele si capul .a s&arsitul acestei miscari, mai &aceri o inspiratie, apoi, o e$piratie lenta, lasand inapoi picoarele si capul in jos 6tunci cand o sa invatati sa ridicati usor picioarele, treceti la e$ersarea respiratiei, descrisa in sectiunea X6ctiune# 2aca nu sunteti in stare sa &aceti aceasta actiune ritualica, o puteti inlocui cu un e$ercitiu de incalzire, care se numeste X"ntarirea muschilor burtii# # + d%riti - i -&lt 2aca sunteti in stare sa ridicati picioarele in pozitie verticala, &ara sa indoiti genunchii, atunci puteti duce picioarele si mai departe Xcatre sine#, pana cand simtiti ca bazinul se ridica de la podea "ndepliniti toate repetarile intr-un ritm crescut

6%8E%"8 2aca su&eriti de dureri in partea de jos a spatelui sau in zona gatului, din cauza tensiunii &oarte mari sau a senzatiei mari de amorteala din umere sau picioare, sau daca aveti ulcer, amnezie ridicata, boala )arHinson sau cele asemanatoare cu aceasta, &ibroame, sindromul oboselii cronice, muschi ventrali &oarte slabi sau tensiune arteriala mare, controlate cu ajutorul medicamentelor, &aceti acest ritual incet si cresteti numarul repetitiilor cu unul sau cu doua pe saptamana /emeile a&late in perioada menstruatiei trebuie sa &ie &oarte atente, caci, este posibila ampli&icarea spasmelor sau intreruperea ori stoparea completa a menstruatiei C%n.&lt ti=) +& -edi+&l 2aca su&eriti de hernie, glanda tiroida marita, vertigo sau boala 1inier, neaparat consultati-va cu medicul si asigurati-va ca acest e$ercitiu este ino&ensiv pentru dvs "n perioada sarcinii, in caz de tensiune arteriala ridicata necontrolata, glanda tiroida marita, artrita puternica in regiunea spatelui, aveti probleme cu

coloana, aveti nevoie in mod obligatoriu de acordul medicului inainte de e&ectuarea e$ercitiilor acestui ritual 2aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvulele inimii, daca ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni sau ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, nu aveti voie sa e&ectuati acest ritual &ara acordul medicului Rit& l&l l Treile 6re un e&ect bene&ic in caz de artrita in caz de menstruatii neregulate sau lente in cazul simptomelor menopauzei in caz de probleme de digestie in caz de dureri ale spatelui si in zona gatului in hemostaza sinusurilor nazale A+ti&ne ter $e&ti+ 7el de-al %reilea -itual ca si cel de-al doilea, intareste glanda tiroida, glanda suprarenala, rinichii, toate organele de digestie, toate organele si glandele se$uale, inclusiv prostata si uterul 6cesta este ideal mai ales pentru &emeile care se a&la la menopauza, sau &emeile cu ciclu

neregulat 6cesta toni&ica si intareste zona ventrala si dia&ragma, &ace respiratia mai pro&unda, indeparteaza tensiunea musculara din zona gatului si partea de jos a spatelui, micsorand durerile si amorteala din aceste zone 6cesta poate ajuta la curatarea sinusurilor nazale si usureaza simptomele artritei din zona gatului si partea de sus a spatelui "ndeplinirea acestei miscari grabeste rotirea tuturor chaHrelor, dar mai ales 5, @ si I, care se gasesc in gat si in partea de jos a burtii, imbunatatind nivelul general al energiei dvs si &orta vitala P%(iti de / ( 6sezati-va in genunchi pe podea, degetele picioarelor sunt indoite in asa &el, incat pernutele lor sa se atinga de podea, celelate parti ale corpului sunt drepte 6pucati cu palmele partea din spate a soldurilor, in a&a &el, incat degetul mare sa &ie indreptat inainte, respirati pe nas A+ti&ne 8$pirati pe nas si aplecati usor capul inainte, ducand barbia in piept "nspirati lent si pro&ound lasandu-va pe spate, indoind coloana sub &orma de arc si

lasand capul pe spate cat se poate de mult 8$pirati si intoarceti-va in pozitia de baza "nspirati si repetati e$ercitiul Sf t&ri )entru suport si echilibru va puteti sprijini cu mainile de solduri in timpul indoirii si intoarcerii inapoi %ineti capul si gatul rela$ate # + $ r +%-$li+ tii 2aca simtiti durere in genunchi, puneti sub ei un prosop impaturit sau o plapuma 2aca nu puteti indeplini acest e$ercitiu ritualic, inlocuiti-l cu unul din e$ercitiile de incalzire, numit X"ntarirea soldurilor# # + d%riti - i -&lt 8&ectuati repetitiile intr-un ritm crescut A)erti.-ent 2aca aveti tensiune arteriala puternica si luati medicamente, nu lasati capul mai jos de nivelul inimii 2aca simtiti dureri in zona gatului sau partea de jos a spatelui, aveti muschii ventrali &oarte slabi, dureri

&recvente de cap, amnezie, su&eriti de boala )arHinson sau una asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul oboselii cronice, &aceti &iecare repetitie lent si adaugati in &iecare saptamana cate una sau doua repetitii C%n.&lt ti=) +& -edi+&l 2aca aveti hernie, tensiune arteriala necontrolata, artrita in zona spatelui, glanda tiroida marita, probleme cu coloana, boala 1inier sau vertigo, consultati-va cu medicul inainte de a incepe acest ritual "n perioada graviditatii si in cazul in care ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, consultativa obligatoriu cu medicul 2aca aveti inima marita, probleme cu valvulele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu e&ectuati acest ritual &ara acordul medicului Rit& l&l l P tr&le Are infl&ent /enefi+ in caz de artrita osteoporoza

 in caz de menstruatii neregulate in cazul simptomelor menopauzei in hemostaza sinusurilor nazale A+ti&ne ter $e&ti+ 7el de-al )atrulea -itual intareste glanda tiroida, toate organele tractului gastrointestinal, toate organele si glandele se$uale, inclusiv prostata si uterul, de asemenea, in&luenteaza bene&ic circulatia sangelui si a lim&ei %oni&ica cavitatea ventrala, muschiul inimii si dia&ragma, intareste muschii ventrali, soldurile, mainile si umerii 2aca aveti nasul in&undat, va poate ajuta sa curatati sinusurile nazale 2aca su&eriti de artrita in regiunea umerilor, gatului, soldurilor si genunchilor, aceasta miscare va va &i in mod special bene&ica 2e asemenea, se recomanda si celor care su&era de osteoporoza in zona bratelor, a picioarelor si a articulatiilor din zona soldurilor 6ceasta miscare &ace respiratia mai pro&unda si grabeste rotatia chacrelor de baza J5,A,@,I si 1K, a&late in zona gatului, cavitatea toracica, in partea de sus si

jos a cavitatii ventrale si in coccis "n a&ara de aceasta, activeaza rotirea energiei in punctele JchaHreK secundare, care se a&la in zona genunchilor, de asemenea, ridica nivelul general al &ortei vitale si sustine la nivel inalt sistemul imunitar P%(iti de / ( 6sezati-va pe podea, indreptati spatele si intindeti picioarele in &ata dvs , in asa &el incat talpile sa se a&le in dreptul umerilor )uneti palmele pe podea langa &ese, tineti mainile drepte, degetele indreptate inainte "nspirati A+ti&ne 7and e$pirati lipiti barbia de piept 6poi, inspirati din nou lent, dati capul pe spate cat se poate de mult si ridicati corpul inainte pana la pozitia orizontala 7orpul dvs se va sprijini pe maini si picioare, indoite de la genunchi 1ainile trebuie sa &ie drepte si perpendiculare &ata de podea, toracele, burta si soldurile vor &i si acestea paralele cu podeaua 6&landu-va in aceasta pozitie, incordativa &iecare muschi al corpului dvs si tinetiva respiratia 6poi, e$pirati usor, golind in

intregime plamanii, rela$ati toti muschii si intoarceti-va in pozitia de baza /aceti o pauza, inspirati si repetati miscarea Sf t&ri 6tunci cand ridicati corpul, apasati mai puternic cu mainile si calcaile in podea 7and ridicati bazinul in sus, va puteti concentra atentia in gand asupra acestei miscari "ndreptati &esele ca sa ajutati miscarea partii de jos a spatelui 2aca aveti simptome de menopauza, tineti burta trasa "maginati-va ca intre genunchi tineti o minge de basHet, acest lucru va va ajuta sa nu indepartati genunchii %ineti capul pe aceeasi linie cu coloana "ncepeti miscarea, lipind barbia in piept 6poi aduceti capul in pozitia normala, odata cu ridicarea in sus a corpului 6veti grija ca, capul dvs sa se a&le pe linia paralela cu podeaua si sa nu se abata de la aceasta in jos # + $ r +%-$li+ tii

 "ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea soldurilor de @ ori pe zi Jvezi pag 1ACK -idicati corpul in sus pana va veti simti con&ortabil 7u timpul il veti putea ridica mai sus %ineti minte, nu trebuie sa va grabiti= 2aca aveti leziuni la incheietura mainii sau va dor labele mainilor, strangeti mainile in pumni, ca sa va puteti sprijini in ele 2aca nu puteti indeplini acest ritual, inlocuiti-l cu e$ercitiul pentru incalzire, numit X)odetul# # + d%riti - i -&lt /aceti miscarea intr-un ritm crescut A)erti.-ent 2aca aveti tensiune arteriala mare, controlata cu ajutorul medicamentelor, ulcer, amnezie, &ibromiozita, boala )arHinson sau una asemanatoare cu aceasta, daca aveti sindromul oboselii cronice, simtiti dureri in partea de jos a spatelui si in zona gatului, aveti muschii ventrali slabi, daca simtiti o slabiciune sau amorteala in umeri sau picioare, atunci &aceti acest ritual lent si cresteti viteza repetitiilor treptat, nu mai

mult de 1-I ori pe saptamana %rebuie, de asemenea, sa tineti cont de &aptul ca acesta poate duce la intreruperea menstruatiei sau poate creste intensitatea spasmelor C%n.&lt ti=) +& -edi+&l 2aca ati &ost diagnosticat ca &iind su&erind de o anumita boala, care se a&la in urmatoarea lista, &aceti e$ercitiile acestui ritual in ritm incetinit si doar cu permisiunea medicului dvs ; hernie, glanda tiroida marita, boala 1inier, vertigo "n perioada sarcinii si in cazul in care ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, consultativa neaparat cu medicul 2aca aveti hernie sau hernie hiatala JNK, artrita acuta in zona spatelui, tensiune sangvina necontrolabila, aveti probleme cu inima, cu valvele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele @ luni, nu aveti voie sa indepliniti acest ritual &ara acordul medicului Rit& l&l l Cin+ile 6re o actiune bene&ica in caz de artrita osteoporoza

 in caz de menstruatii neregulate sau slabe in hemostaza sinusurilor nazale in cazul a&ectiunilor tractului gastrointestinal in cazul durerilor de spate in cazul amortelilor in picoare si in zona gatului A+ti&ne ter $e&ti+ -itualul al 7incilea imbunatateste &unctia glandei tiroide, a glandei suprarenale, rinichilor, tuturor organelor sistemului digestiv, a organelor si glandelor genitale, inclusiv a prostatei si uterului 6cesta imbunatateste circulatia sangvina si a lim&ei, &apt care actioneaza bene&ic asupra sistemului imunitar, &ace respiratia mai pro&unda, creste nivelul de energie si &orta vitala si activeaza toate chaHrele "ntareste cavitatea ventrala, muschiul inimii, dia&ragma, muschii burtii, ai picioarelor, mainilor si ajuta la diminuarea durerilor din partea de jos a spatelui, maini si gat 7a si cel de-al doilea, al treilea si al patrulea ritual, acesta este mai ales

bene&ic pentru &emeile cu simptome de menopauza sau cu ciclu neregulat 6cesta ajuta la curatarea sinusurilor, ajuta in cazul bolilor tractului gastro-intestinal, osteoporoza in zona mainilor si picioarelor si usureaza senzatiile pricinuite de artrita in zona soldurilor, spatelui, umerilor, mainilor si talpilor P%(iti de / ( .uati pozitia de suport stand indoit "n acest timp, corpul se sprijina in maini si pe pernutele degetelor de la picioare Dmerii trebuie sa se a&le chiar deasupra palmelor, talpile la nivelul umerilor -idicati corpul in asa &el, incat picioarele si bazinul sa nu se atinga de podea %rebuie sa va indoiti din coloana, toracele se a&la mai sus de bazin A+ti&ne "nspirati incet pe nas si lasati usor capul pe spate cat puteti de departe 7ontinuand sa inspirati, ridicati &esele in sus in asa &el, incat in partea de sus corpul sa imite un triunghi 7and luati aceasta pozitie, capul dvs se duce in mod

normal in &ata .ipiti barbia in piept incat sa va puteti vedea talpile 7alcaiele pot &i usor ridicate, iar restul talpii trebuie sa &ie strans lipit de podea /aceti o e$piratie completa si intoarcetiva in pozitia suport, stand cu mainile si picioarele intinse si capul lasat pe spate "nspirati si repetati miscarea Sf t&ri %ineti minte, ca nu trebuie sa va intoarceti in pozitia de baza stand intins pe podea, pana nu terminati toata seria de repetitii %ineti burta trasa, iar &esele stranse in timpul miscarii in sus /ocalizati in minte umerii si partea din spate a picioarelor "maginati-va ca indreptati coccisul in directia cerului %ineti capul si gatul in stare rela$ata, ca sa evitati tensiunea nedorita din zona gatului # + $ r +%-$li+ tii -idicati doar corpul, lasand in jos soldurile, pana ce mainile dvs vor deveni mai puternice

 "ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea labelor, mainilor si umerilor de @ ori pe zi 2aca aveti anumite leziuni la incheieturi sau va dor labele mainilor, tineti mainile stranse in pumni, pentru a va putea sprijini pe ele 2aca simtiti o durere in genunchi, puteti sa-i indoiti usor in timpul miscarii corpului si soldurilor in sus 2aca nu puteti indeplini -itualul 7inci, pentru inceput inlocuiti-l cu e$ercitiul pentru incalzire numit X)isicuta # + d%riti - i -&lt "ndepliniti repetitiile intr-un ritm crescut A)erti.-ent 2aca su&eriti de ulcer, aveti dureri in partea de jos a spatelui, in zona gatului, aveti muschii ventrali slabi, simtiti amorteli sau slabiciune in zona picioarelor si umerilor, aveti amnezie, boala )arHinson sau una asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul oboselii cronice, e&ectuati aceasta miscare lent si mariti cantitatea repetitiilor treptat, nu mai mult de 1-I ori pe saptamana C%n.&lt ti=) +& -edi+&l

2aca su&eriti de tensiune sangvina ridicata, hernie, artrita acuta in zona coloanei, daca aveti glanda tiroida marita, su&eriti de boala 1inier, vertigo, in caz de interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, cat si in perioada sarcinii, atunci trebuie sa va consultati neaparat cu medicul, inainte de inceperea acestui ritual 2aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvele inimii sau ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu incepeti acest e$ercitiu ritualic &ara acordul medicului Rel < re l .f r.it&l +el%r Cin+i Rit& l&ri 2upa indeplinirea celor cinci ritualuri este &oarte bene&ica rela$area timp de 5-10 minute "ncercati urmatoarea tehnica; intindeti-va pe podea pe spate si inchideti ochii /aceti X3canarea corpului# si X-espiratia abdominala#, descrise la inceputul acestui capitol )entru o ast&el de perioada de rela$are, este caracteristica respiratia lenta, usoara, indepartarea tensiunii care ar putea aparea in timpul indeplinirii e$ercitiilor, diminuarea senzatiei de

intepenire si amorteala din diverse zone ale corpului -ela$area actioneaza, de asemenea, in mod bene&ic asupra glandelor si organelor corpului dvs -ela$area acorda chaHrelor dvs timpul necesar pentru redistribuirea energiei, iar mintea dvs are posibilitatea sa se linisteasca si sa revina in starea de pace, care va poate prinde bine pe parcursul intregii zile Rit& l&l l S .ele 7el de-al 3aselea -itual se a&la intr-o pozitie deosebita "n X)ractiva straveche a preotilor tibetani 7artea 1# acesta era descris separat de celelalte cinci 6btinerea de la contactele se$ulale este conditia obligatorie pentru indeplinirea celui de-al 3aselea -itual 6cest lucru se e$plica prin &aptul ca energia vitala, care este consumata de obicei pe viata se$uala, in procesul de indeplinire a acestui ritual trebuie sa se indrepte catre alte centre energetice ale corpului 7olonelul 4rad&ord sublinia di&erenta dintre traditiile monahale occidentale, in care impulsurile se$uale sunt pur si simplu

reprimate, si punctul de vedere oriental, care propune orientarea energiei se$uale in alte directii si intrebuintarea ei in scopuri superioare 7erinta de abstinenta nu ar &i ceva nou pentru cei care se a&la pe calea spirituala "n traditia ,oga abstinenta se practica destul de des pentru pastrarea energiei 6numite persoane privesc reorientarea impulsurilor se$uale ca pe o conditie obligatorie in calea dezvoltarii spirituale 6ceasta alegere va va ridica deasupra &lu$ului vietii cotidiene obisnuite si va va conduce pe calea sprituala 2esi colonelul sustinea ca pentru practicarea celui de-al 3aselea -itual este obligatorie abstinenta totala, eu personal nu sunt convins de acest lucru -enuntarea la viata se$uala nu este o masura obligatorie in toate scolile tibetane buddhiste 7unostintele mele personale ma conduc spre ideea ca, chiar daca o persoana nu duce o viata neprihanita, cel de-al saselea ritual o poate ajuta sa descopere noi metode de e$primare a energiei se$uale

1ulti oameni au uneori un surplus de energie se$uala sau simt o emotie se$uala in lipsa unui partener cu care sa le poata impartasi 6tunci, energia se poate e$prima sub &orma de nervozitate, neliniste sau agitatie )racticarea celui deal saselea ritual va va ajuta sa scapati de o ast&el de tensiune cu ajutorul unei metode usoare si sanatoase 2upa indeplinirea acestui e$ercitiu veti deveni mai rela$at si, bineinteles, veti deveni si mai tanar 8u cred ca noi putem intrebuinta energia se$uala ca pe un combustibil in multe domenii ale vietii noastre pentru atingerea multor scopuri "n urma indeplinirii celui de-al 3aselea -itual aceasta energie devine intr-adevar accesibila pentru noi 6st&el, chiar daca nu veti lua hotararea unei abstinente totale, sunt de parere ca acest e$ercitiu ritualic va va aduce oricum un bene&iciu %rebuie sa-l indepliniti atunci cand simtiti o sete se$uala, pe care nu o puteti satis&ace din diverse motive, sau in cazul in care aveti un surplus de energie se$uala P%(iti de / (

 3tati drept, talpile sunt usor departate si lipite de podea 1ainile stau liber pe langa corp A+ti&ne 8$pirati lent si indoiti-va inainte din talie, sprijinindu-va cu mainile pe genunchi 7ontinuati sa e$pirati pana cand veti simti ca plamanii s-au golit complet de aer /ara a inspira inca, reveniti in pozitia de stat in picioare )uneti mainile pe talie si apasati cu mainile in jos, radicand concomitent umerii 1omentul cheie al acestui e$ercitiu este acela ca, atunci cand umerii dvs sunt ridicati, trebuie sa trageti burta si sa ridicati toracele cat se poate de sus 3i toate acestea trebuie sa le e&ectuati cu respiratia oprita, dupa e$piratie 6nume in acest moment energia se ridica in sus pe chaHre -amaneti in aceasta pozitie cat se poate de mult 6tunci cand veti simti ca nu va mai puteti tine respiratia, inspirati liber pe nas 7and plamanii dvs se vor umple din nou cu aer, e$pirati pe gura, rela$ati in acelasi timp burta si lasati mainile in jos in pozitia normala

 "nspirati si e$pirati pro&und de cateva ori, pe nas %oate acestea sunt considerate o repetitie completa a acestui ritual )uteti &ace doar I sau @ repetitii C te) .f t&ri .&$li-ent re 8&ectuati ritualurile in ordinea aratata in carte 8&ectuati cele 7inci -itualuri in &iecare zi 2esigur, sunt zile cand nu este posibila alocarea a I0-@0 minute pentru indeplinirea lor 2ar incercati, totusi, sa nu sariti peste mai mult de o zi, in caz contrar, nu va veti putea bucura in intregime de toate bene&iciile celor cinci ritualuri pentru sanatatea dvs 2aca sunteti bolnav, ocupat sau &oarte emotionat, este mai bine sa indepliniti &iecare ritual de trei ori, decat sa sariti cu totul peste ele .ucrul acesta nu va va lua mai mult de 5 minute < ast&el de scurtare a procedurii poate &i comparata cu o spalare usoara in loc de dus 7aci, oricat de tare v-ati grabi dimineata, tot va veti spala, desi poate nu aveti timp pentru un dus 2aca ati sarit peste mai mult de o zi, va s&atuiesc sa &aceti un pas mic inapoi;

&aceti cateva repetitii mai putin, decat de obicei Eu se recomanda sa mariti numarul de repetitii pentru a recupera ceati pierdut 8ste &oarte important sa nu incepeti din start cu e&ectuarea a I1 repetitii ale &iecarui ritual in parte, ci sa va indreptati treptat catre acest lucru 3i daca chiar sunteti in stare sa e&ectuati din start &iecare e$ercitiu de I1 ori, urmati instructiunile 7resteti numarul de repetitii treptat "n comparatie cu gimnastica ritmica sau alte e$ercitii obisnuite, -itualurile au de a &ace cu lucruri mult mai &ine decat &orta musculara si rezistenta /aceti e&ort nu in sensul cantitatii, ci concetrati-va asupra calitatii )racticarea insistenta si urmarea instructiunilor va vor aduce, in mod sigur, succesul 2aca veti crede acest lucru, atunci veti descoperi ca nu este atat de greu sa indepliniti e$ercitiile zilnic si nu veti simti inainte de e&ectuarea e$ercitiilor senzatia de greata sau ameteala %rebuie sa repetati &iecare ritual de I1 ori Eu trebuie sa depasiti aceasta ci&ra 2aca doriti, puteti sa &aceti e$ercitiile de doua ori pe zi, dimineata imediat dupa ce

va treziti si seara, dupa I ore de la ultima masa 3au in locul celei de-a doua sesiuni, puteti sa practicati alte e$ercitii ajutatoare de rela$are si analiza a organismului propriu, de e$emplu, ,oga 7el mai bine este sa e&ectuati e$ercitiile dimineata, imediat dupa trezire, pe stomacul gol 'a recomand sa va treziti cu o jumatate de ora mai devreme, ca sa va ramana su&icient timp pentru indeplinirea celor 7inci -itualuri 3tiu ca acest lucru vi se poate parea destul de greu, mai ales la inceput, dar e&orturile dvs vor &i rasplatite din plin 'a veti incepe ziua bine dispus, rela$at, plin de energie si veti consuma mai putin timp pentru odihna si somn 8ste &oarte important sa va imbracati in haine lejere, comode, care sa nu va impiedice miscarile < varianta ideala o pot constitui tricourile, maieurile, pantalonii scurti, pijamalele sau lenjeria intima 7el mai bine este sa &iti descult, dar daca simtiti ca va ingheata talpile, puneti-va ciorapii 7a si in timpul e&ectuarii altor e$ercitii, cei care poarta ochelari, trebuie sa-i scoata

 6ceste actiuni ritualice presupun rela$area, de aceea cautati-va un loc linistit si comod, unde nu va poate deranja nimeni si unde aveti su&icient spatiu pentru e$ercitii 2aca nu aveti covor pe podea, atunci puneti un presuletVcovoras sau o patura mai groasa, pe care sa incapeti in pozitie culcat /iti atent si concentrat in timpul indeplinirii -itualurilor 6cesta este timpul in care intreaga atentie trebuie concentrata asupra corpului dvs , cand ascultati de acesta in intregime 1i se pare ca cel mai bine este sa va &aceti e$ercitiile in liniste deplina, desi unora s-ar putea sa le placa pe &ondul muzicii %otusi, aceasta ar putea sa va abata gandurile de la corpul dvs )entru e&ectuarea e$ercitiilor este de dorit sa va creati un mediu corespunzator, dar uneori acest lucru poate &i greu de realizat 1acar &aceti in asa &el, incat membrii casei sa nu va deranjeze in timpul acesta "n timpul e&ectuarii e$ercitiilor, incercati sa nu va ganditi la ziua care incepe, la

treburi si griji 2aca veti observa ca v-ati indepartat gandul de la senzatiile corpului dvs , atunci indreptati-va din nou atentia asupra a ceea ce &aceti 1ie mi se intampla des acest lucru si, atunci, trebuie sa-mi intorc iar si iar gandurile catre corpul meu 8$ista un viclesug care va va ajuta sa evitati acest lucru, concentrarea asupra respiratiei 6cest lucru va va ajuta sa va si rela$ati 7ele 7inci -itualuri trebuie sa devina o parte din viata dvs "n comparatie cu alte tehnici, venite din <rient, indeplinirea celor cinci ritualuri nu va va cere schimbarea modului de viata, a opiniilor personale sau a religiei 7hiar daca acestea isi au radacinile in traditia veche spirituala, ele pot &i privite ca niste simple e$ercitii 7ele 7inci -itualuri constituie o buna pregatire si un bun suport pentru cei care sunt interesati de meditatie 8ste de dorit sa le indepliniti inainte de meditatie 3i chiar daca nu e$ersati meditatia, dupa e&ectuarea acestor e$ercitii, puteti incerca sa va asezati, sa va rela$ati si sa va

limpeziti mintea 3au pur si simplu sa stati intins pe spate 10-15 minute 6cest lucru va creste simtitor actiunea bene&ica a celor cinci ritualuri, deoarece rela$area joaca un rol important in capacitatile corpului de autovindecare si sustinere #in e<$erient -e $er.%n l 8u mi-am pus la punct un set propriu de e$ercitii de dimineata, care ma duc la starea de deplina capacitate de munca, lipsindu-ma de nevoia de a bea o ceasca de ca&ea si de consecintele consumului de co&eina, de asemenea, acest lucru imi economiseste timpul "ndeplinesc e$ercitiile de inviorare imediat dupa trezire 6cestea ma ajuta sa imi concentrez atentia asupra corpului si alunga acea stare de somnolenta si slabiciune in care ma a&lu de obicei dimineata 8u m-am obisnuit sa gandesc ca inviorarea imi porneste motorul 6poi, indeplinesc cele 7inci -itualuri 8&ectul apare neintarziat 0andurile mele devin &oarte clare, apare senzatia de &orta mintala si &izica 6m

senzatia de satis&actie si bunavoie "n a&ara de aceasta, e$ercitiile ritualice imi usureaza practicarea ,oga "nchei intotdeauna prin rela$are si meditatia obisnuita Qilele mele sunt pline pana la re&uz de evenimente 6cestea incep &oarte de dimineata si se termina seara tarziu 3i atunci cand e&ectuez cele 7inci -itualuri, simt ca sunt gata sa intampin greutatile &ata in &ata, deoarece am rezerva necesara de sanatate si energie 'reau sa va s&atuiesc sa incepeti si dvs practicarea celor 7inci -itualuri si sunt convins ca acestea va vor ajuta sa atingeti starea de sanatate deplina si intinerire 5e&& 1igdoF JNK, doctor in medicina, si-a e&ectuat studiile la Dniversitatea din "llinois, 7hicago, continuandu-le la spitalul din Sashington in calitate de intern 6poi, timp de 15 ani a &ost medic practicant "nca de pe cand era student la colegiu, doctorul 1igdoF a citit despre e&ectele terapeutice ale ,oga si a inceput s-o practice personal 6 descoperit o anumita legatura intre opiniile occidentale stiinti&ice si principiile de baza ale ,oga si

a demonstrat ca actiunea bene&ica a ,oga asupra corpului omenesc se poate e$plica din punct de vedere stiinti&ic 3-a convins, de asemenea, ca practicarea ,oga are un e&ect bene&ic asupra sanatatii sale si tonusului de viata .ucrand in spital, acesta mergea sa viziteze bolnavii sapte zile pe saptamana si adesea era nevoit sa stea in picioare I-@ nopti pe saptamana 6vand in vedere ca nu-" prea ajungea timpul pentru e$ercitii complicate si indelungi de ,oga, si-a pus la punct pentru sine scurte serii de e$ercitii, care nu-i luau mai mult de 10 minute 2octorul 1igdoF este convins ca anume acest lucru l-a ajutat sa treaca peste aceasta perioada grea si tensionata "n comparatie cu ceilalti colegi ai sai, el se simtea intotdeauna sanatos si plin de energie Goga era o parte importanta din viata acestuia, cand a ajuns la practicarea particulara 6cesta era in mod special interesat de hatha-,oga, in care accentul era

pus pe e$ercitiile &izice 7u cativa ani in urma, un pacient i-a povestit despre cele 7inci -itualuri si i-a dat o copie a 7artii X)ractica straveche a preotilor tibetani# )e doctorul 1igdoF l-au atras imediat e$ercitiile ritualice, caci ii aminteau de ,oga, dar necesitau timp mai putin 6cesta nu numai ca a inceput sa le practice de unul singur, dar ii s&atuia pe toti pacientii sai sa o &aca 1ulti il instiintau ca dupa doua-trei luni de practicare a acestor e$ercitii acestia se simteau mai sanatosi, plini de energie si &orta si doctorul 1igdoF s-a convins ca atat -itualurile, cat si e$ercitiile ,oga, grabesc procesul de insanatosire "n momentul de &ata doctorul 1igdoF lucreaza in 1assachusset JNK, in unul din cele mai mari centre din lume de intrebuintare ,oga pentru imbunatatirea sanatatii 6cesta recomanda atat practicarea ,oga, cat si a celor cinci ritualuri, deoarece este convins ca si una si alta are un e&ect terapeutic, imbunatateste sanatatea si este o metoda &oarte buna de a-i ajuta pe oameni sa se

simta mai bine si sa-si &aca viata mai plina %imp de I0 ani, .aura /e, %a$el JNK a lucrat ca scriitoare, jurnalista si cercetatoare .ucrarile ei au &ost publicate in cele mai mari si renumite reviste .aura este autoarea cartii# 6limentarea etnica# si in prezent lucreaza asupra catorva proiecte pe tema sanatatii si educatiei 76)"%<.D. M Com"inarea alimentelor %i o dieta corecta 2octorul 3tanle, 3 4ass 'orbind despre sanatate, longevitate si cele cinci ritualuri, colonelul 4rad&ord da cateva s&aturi cu privire la dieta, modul de alimentare si, in general, despre acel rol important pe care il are in viata omului hrana 2upa parerea lui 4rad&ord, o dieta corecta duce la aparitia Xsemnelor de imbunatatire a starii &izice# +aideti dar sa analizam recomandarile acestuia cu privire la dieta Dn secret al unei sanatati de &ier, con&irmat in timp, este hrana obisnuita 6cesta scrie ca, lama Jcalugarii tibetaniK care indeplineau munci &izice grele, se

hraneau cu roadele propriei munci si erau, in general, adeptii alimentatiei vegetariene, cu adaugarea oualor, untului si branzei "n a&ara de aceasta, la o masa lama mancau neaparat doar un singur &el de mancare 7olonelul 4rad&ord nu insista supra unor limite de acest gen, dar recomanda ca X&ructele, legumele si produsele cu continut de amidon sa &ie consummate separat de carnea mami&erelor, carnea de pasare si peste# 7olonelul 4rad&ord ne atentioneaza asupra surplusului de mancare 9 problema generala a multora dintre noi 2upa doi ani petrecuti in manastire, povesteste 4rad&ord, X unul dintre primele lucruri care mi-au atras atentia, atunci cand am ajuns in unul dintre orasele "ndiei, a &ost cantitatea mare de mancare, mancata de oameni care au pentru acest lucru destule surse 3ub ochii mei, un barbat a mancat atat de mult, incat aceasta cantitate ar &i &ost de ajuns pentru A calugari tibetani care lucreaza din greu, pentru o intreaga zi#

"n a&ara de aceasta, pe colonelul 4rad&ord il supara amestecul produselor X<bisnuit ca la o masa sa vad 1-I &eluri de mancare, am ramas uimit intr-o seara, cand pe masa stapanului am numarat I@ &eluri de mancare Eu este de mirare de ce oamenii <ccidentului au o sanatate atat de precara 8i nu-si imagineaza cat de mult sunt legate intre ele dieta, sanatatea si &orta# 7olonelul 4rad&ord recomanda sa mancam incet, sa mestecam bine ce avem in gura X1estecarea este primul si deloc neglijabilul stadiu de digestie si asimilare a hranei de catre organism, e$plica acesta %ot ce mananca omul, trebuie sa &ie mai intai mestecat in gura si apoi de stomac# /acand un rezumat cu privire la combinarea produselor si e&ectele bene&ice ale unei alimentatii rationale, colonelul precizeaza; X 7ombinarea corecta a produselor, modul corect de consumare a lor si masura in modul de alimentare, dau impreuna un rezultat e$traordinar 2aca aveti Hilograme in plus,

le veti da jos, daca insa sunteti prea slab, veti incepe sa luati in greutate# "n continuare colonelul aduce cinci reguli ale unei alimentatii rationale, dupa care ne putem imbunatati sanatatea; 1 Eu combinati niciodata carnea cu produsele care contin amidonL totusi, cat sunteti tanar si puternic, nu este strict obligatoriu sa respectati aceasta regula I 2aca ca&eaua are un e&ect negativ asupra dvs , nu adaugati in ea nici lapte, nici &risca 2aca nu se schimba nimic in acest sens, scoateti ca&eaua din alimentatia dvs zilnica @ 1estecati bine hrana, pana ce aceasta se trans&orma intr-un terci lichidL mancati incet A "n &iecare zi serviti cate un galbenus proaspat de ou /aceti acest lucru pana la masa sau dupa masa, dar nu in timpul mesei 5 -educeti numarul &elurilor de mancare la cel minim "n acest capitol vom incerca sa dezvoltam recomandarile colonelului 4rad&ord legate de dieta Igien fire .+ .i i()%r&l tineretii

2esi continutul de baza al sitemului dietetic al colonelului 4rad&ord se aseamana cu practicele dietetice tibetane, )itter >alder presupune ca radacinile acesteia se a&la in populara scoala a sanatatii din anii @0 ai sec PP Jca si astaziK, numita X"giena naturala# "ntr-adevar, din punct de vedere al igienii naturale moderne, principiile de alimentare sustinute de colonelul 4rad&ord sunt absolut corecte 8 adevarat, un reprezentant al acestei scoli, v-ar s&atui sa va deziceti complet de ca&ea, cat si sa nu consumati oua crude din cauza riscului de a va imbolnavi de salmonella 8ste posibil ca )itter >alder a auzit ceva sau a citit despre tezele de baza ale igienii naturale ale dr-lui +erbert 1 3helton, omul , care a putut practic de unul singur sa dea nastere scolii &iloso&ice din sec P"P, cunoscuta sub denumirea de X"giena# 2octorul 3helton a adunat la un loc, a imbunatatit si a reinnoit pozitiile acestei invataturi si i-a dat o noua denumire X"giena naturala# 2octorul 3helton a editat o revista lunara, a scris un manual scolar in B volumeL de asemenea, a &ost

autorul articolelor, publicate in revistele lui 4erner 1a$-/adden, dedicate educatiei &izice, cat si in alte publicatii alternative, specializate in acele vremuri in domeniul sanatatii 1ult timp igiena naturala a avut sustinatori, desi devotati, &oarte putini "n anul 1?C5 +arve, si 1aril,n 2a,mond au publicat cartea XDn pas in intampinarea vietii#, in care erau analizate problemele de sanatate si dieta si erau e$plicate pozitiile igienii naturale 6ceasta carte, scrisa intr-un limbaj simplu, plina cu povestiri captivante despre succesele di&eritelor persoane, a devenit bestseller )e multi aceasta carte i-a invatat sa manance si sa traiasca mult mai sanatos, popularizand prin aceasta ideile igienei naturale 6stazi, deja sute de oameni &ormeaza societatea americana a igienei naturale "n ciuda &aptului ca despre aceasta au &ost scrise sute de carti, esenta acestui s,stem poate &i e$primata in cateva &raze 2aca urmam aceste cateva reguli simple de bun simt, atunci si sanatatea si viata intreaga a omului se va imbunatati e$traordinar de mult

1 1ancati alimente simple, vegetale, neprelucrate prea mult din punct de vedere culinar I 7ombinati in mod rational produsele @ -espirati aer curat A 7at se poate de des, zilnic, e$puneti-va corpul la soare 2ar, nu lasati pielea sa se arda 5 4eti apa simpla, curata M 3omnul si odihna trebuie sa &ie cel putin C ore din IA B 2e trei ori pe saptamana, macar pentru I0 minute, &aceti e$ercitii &izice Dnii specialisti recomanda e$ercitii aerobice; alergat la pas marunt, inotul, mersul pe bicicleta si alteleL altii, va s&atuiesc sa &aceti atletica grea si miscari bruste 1ajoritatea sustine insa ca mersul zilnic pe jos timp de jumatate de ora cu pas grabit, este un e$ercitiu nemaipomenit si universal C -espectati regulile de igiena personala ? "ntotdeauna incercati sa sustineti echilibrul emotional prin actiune si nu reactiune 10 8vitati temperaturile e$treme

11 "nstruiti-i pe membrii &amiliei dvs, si pe prieteni in acest sens -ecunoscand &aptul ca, departe de a &i pe plac tuturor alimentele crude, vegetale, promovate de igiena naturala, doctorul 3helton a dezvoltat anumite pozitiiVconsideratii ale acestui sistem, legate de combinatia produselor, indreptate catre optimizarea digestiei 6tunci cand produsele sunt alese corect, tractul gastrointestinal &unctioneaza mai e&icient, se asimileaza mai usor substantele hranitoare, ceea ce duce la imbunatatirea sanatatii Ce in.e -n K+%-/in ti li-entel%r; )roblema combinarii produselor &ace parte din tema consumului simultan al di&eritelor tipuri de hrana; la inceput o lingura de salata de rosii si castraveti, apoi, legume &ierte pe aburi, apoi, o gura plina de terci sau paine, insotita de o bucatita de carne, o inghititura de suc de &ructe sau alt&el de bautura si din nou la salata "n majoritatea cazurilor acest ciclu se repeta, pana cand &ar&uria se goleste,

dupa care urmeaza desertul, insotit si de ceva de baut Dn ast&el de amestec al di&eritelor produse nu trece &ara sa lase urmeL pentru digerarea &iecaruia dintre ele, este nevoie de di&erite perioade de timp +rana mai concentrata Jacestea sunt de obicei proteineleK este asimilata de organism mai incet decat oricare alta, in timp ce aceasta incepe sa se digere in primul rand %impul, necesar pentru asimilarea proteinelor poate &i numarat in ore, iar daca sunt prezente si grasimi mai mult decat e de dorit Jchiar si o cantitate micaK, procesul se prelungeste si mai mult "n acest timp, produsele usor asimilabile, precum &ructele si legumele, sunt nevoite sa se retina in stomac, asteptand sa se digere Xmancarea grea# %oate acestea se pot prelungi si C ore intregi 6steptandu-si randul, &ructele proaspete si legumele &ierte incep in stomac sa se descompuna si produc balonari 3tomacul, incercand totusi sa digere acest amestec, emana gaze, acid si chiar alcool Jnu mai vorbim de indigestieK 2igerarea hranei se

termina atunci, cand ajunge la intestine, de unde &ermentii suplimentari trebuie sa indeparteze resturile neasimilate de organism ale produselor, iar substantele minerale sa neutralizeze acizii )rincipiile e$puse in mod clar, ale combinarii produselor ne atrag atentia asupra a ceea ce putem sau nu combina pentru atingerea unei digestii optime si pentru o sanatate durabila Ur- rile &nei +%-/in tii in+%re+te $r%d&.el%r 7e se poate, totusi, intampla daca nu urmam aceste s&aturi legate de alimentatia disociata 2esigur, totul depinde de particularitatile individuale ale organismului, dar de regula, la combinarea produselor de di&erite categorii, in stomac are loc &ermentatia, ceea ce duce la dereglarea procesului de digerare si arsuri dupa masa )rintre alte neplaceri putem enumera gazele, ragaielile, aciditate marita, balonarea stomacului, acumularea lichidelor in organism si chiar o abrutizare mintala,

imposibilitatea de a te concetra vreme indelungata dupa masa < combinare incorecta a produselor este in stare sa incetineasca digestia timp de I pana la C ore "n acest caz, pentru procesul de digerare a hranei se consuma &oarte multa energie, ceea ce duce la o oboseala rapida si la necesitatea de odihna si somn %oate acestea pot deveni motiv de iritabilitate, depresie, hiperestezie, dispozitie proasta, cinism, de asemenea, de acumulare a substantelor to$ice in organism "n a&ara de aceasta, acumularea to$inelor, care are loc in urma dereglarii procesului de digestie, sta la baza multor boli, slabeste sistemul imunitar, duce la imbatranire prematura, scade apetitul se$ual si potenta, poate &ace ovulele mai vulnerabile si provoaca guturai 2aca ne e$primam mai pe scurt, atunci, combinarea incorecta a produselor este capabila sa inrautateasca sanatatea &izica, mintala si spirituala, ducand la prescurtarea vietii A) nt @ele &nei +%-/in ri +%re+te li-entel%r

7ei care practica hrana disociata, pot observa o imbunatatire neintarziata a sanatatii, deoarece sarcina asupra tractului gastro-intestinal scade < combinare corecta a alimentelor garanteaza o hrana optima, o digestie imbunatatita, o buna dispozitie, mai putin stres 2eoarece in organism apar mai putine substante to$ice si aproape ca dispar procesele de &ermentatie, multi considera problema alergiei alimentare ca pe una rezolvata Eu o data, dupa doar cateva zile, dupa inceperea unei combinari corecte a alimentelor cei care multi ani la rand au su&erit de balonari, simt ca s-au vindecat complet 3e pare ca hrana disociata contribuie la ridicarea tonusului si scaderea in greutate 1ai jos pueti citi despre e&ectul bene&ic pe care il are combinarea corecta a alimentelor in organism; 1 <m'unatatirea procesului &e &igestie <rganismul dvs va incepe sa digere mult mai bine hrana cu conditia indeplinirii corecte a regulilor de combinare a

produselor alimentare 0azele, um&larea burtii, constipatiile, ragaielile, tot ce va supara de ani de zile, se va rezolva in doar cateva zile 1ulti spun; X8u nu pot sa mananc disociat 8ste destul de complicat acest lucru # "n acest caz, va putem recomanda sa &aceti un e$periment pe parcursul unei saptamani )ropunanduva o ast&el de cale, noi stim; ca odata ce vor simti ce inseamna o digestie buna, care vine imediat in urma unei combinatii corecte a produselor, acesti oameni nu vor mai dori sa se intoarca la vechiul mod de alimentare I 3ca&erea in greutate 6tunci cand veti incepe sa mancati disociat, veti constata cu multumire ca scadeti in greutate 2e ceN 2eaorece toate Hilogramele dvs "n plus de pe solduri, tesutul pu&os de pe maini si pliurile de celulita vor disparea ca prin minune 1ajoritatea celor care asociaza corect produsele, constata cu placere ca, odata cu trecerea &iecarei saptamani acestea scad in greutate de la o

jumatate de Hg pana la I,5 Hg , printre altele, anume din depunerile de grasimi si nu numai prin eliminarea din organism a surplusului de grasimi "n ceea ce ma priveste pe mine, in primele A luni de cand am inceput sa mananc la o masa doar alimente din aceeasi categorie si sa urmez principiile igienei naturale, greutatea mea a scazut de la ?M Hg Jla o inaltime de 1MA cm K pana la BI Hg= 2atorita &aptului ca vi se va imbunatati digestia, celulelor corpului dvs nu le va trebui pentru curatare atat de multa apa si, atunci, burta dvs nu se va um&la din cauza retinerii acesteia in organismL %alia dvs va deveni zvelta 7a sa va potoliti &oamea, va va trebui mai putina hrana, iar acest lucru inseamna ca se va micsora cantitatea zilnica de calorii intrebuintata, iar odata cu acestea se va duce si greutatea dvs= "n plus, veti economisi o groaza de bani, caci veti avea nevoie de mult mai putine produse alimentare 7el mai important lucru este insa ca, cu cat veti manca mai putin, cu atat veti trai mai mult Eivelul de uzura a organismului din cauza procesului

de digestie se va micsora .uigi 7oriano, scriitorul italian, un aristocrat al sec P"P, se hranea de doua ori pe zi, mancand apro$imativ @M0 g de alimente si band pana la AI0 g de suc de struguri 7ombinand corect produsele si pastrandusi in acest &el energia sistemului digestiv, a trait 10I ani 6 inceput sa tina un ast&el de regim la varsta de @5 ani, atunci cand din cauza unor abuzuri sanatatea lui incepuse sa se zdruncine 8l a ascultat de doctorii care l-au s&atuit sa duca un mod de viata mai cuminte pentru a evita o moarte rapida si a devenit unul din cei mai mari propagandisti ai sanatatii @ Cresterea energiei 6tunci cand consumati doar produse din aceeasi categorie, pentru prelucrarea hranei, organismul va economisi multe &orte, in urma carui &apt veti simti un a&lu$ de noi energii A " 'una sanatate 6limentatia disociata va da ragaz tractului gastro-intestinal si va permite sa va simtiti mai proaspeti, mai energiciL vi se va imbunatati starea

&izica si veti aloca mai putin timp pentru somn 'eti deveni mai vigurosi, caci, produsele care nu se asociaza unele cu altele, nu Xvor intra in con&lict# la dvs in stomac %oate acestea dau senzatia de sanatate si &ericire T /el&l de +%-/in re li-entel%r 6ici este dat tabelul cu clasi&icarea alimentelor pe categorii, lucru care va va ajuta sa combinati corect rezervele de hrana si sa tineti o dieta sanatoasa 6numite alimente care &ac parte din categorii di&erite, sunt mentionate in rubrica X%impul necesar organismului pentru digerarea alimentelor# )-<%8"E8 alune si seminte, boabe uscate, arahide, mazare boabe, oua, lapte, soia JboabeK, branza, linte, lastar de linte, lastar &loareasoarelui, carne Jmami&ere, pasare, pesteK, lastar de naut )-<2D38 7D 7<E%"ED% 28 61"2<E 7arto&ul, castanele, painea, nucile de cocos, seminte coapte cu continut de amidon, carto&ul dulce, pastele, &asole boabe, curcubitacee de toamna, &asole verde,

graminee si cereale, radacina de ovaz, guliile, anghinarele, dovleacul, pastarnacul 0-63"1" 6vocado, maslinele, uleiul vegetal, semintele, untul, nucile, &risca, arahidele, margarina, soia, untura de porc /-D7%8.8 67-8 )ortocalele, grep-&ruit, ananasul, &ragii, Hivi, rosiile, lamaile, &ructele laima, rodiile /-D7%8.8 2D.7"-67-"3<6-8 1ango, visinele, merele, piersicele, prunele, caisele, cele mai multe soiuri de struguri, perele, nectarinele /-D7%8.8 2D.7" 4ananele, curmalele, strugurii X%omphson#, muscat, papa,a, &ructele uscate )8)8E8.8 )epenele rosu, pepenele alb de muscat, penenele de mosc, pepenele-cantalupa, pepenele de iarna, pepenele-crenshoF, pepenele de 7raciun, pepenele persian si din 7anare 6."18E%8 7D 7<E%"ED% 3.64 28 61"2<E 36D /6-6 7<E%"ED% 28 61"2<E

%elina, varza chinezeasca, conopida, calarabele, vinetele, ceapa, boabele verzi, varza de 4ru$elles, castravetii, curcubitaceele de vara, ardeiul gras, sparanghelul, s&ecla, usturoiul, varza, mazarea prospata, morcovul, spanacul, seminte dulci, broccoli, ridichea, salata, mugurii de lucerna R produsele lactate se recomanda a &i evitate Ti-$&l +%n.&- t de %rg ni.- $entr& $rel&+r re 2r nei /olositi urmatoarele date pentru determinarea perioadelor de timp necesare asimilarii celor mancate, cele mai bune asocieri ale alimentelor si cantitatea de hrana recomandata A$ 7and beti apa pe burta goala, ea ajunge direct in intestine 3ucuri. 3ucurile de &ructe, cat si sucurile de legume si bulioanele se asimileaza in 15-I0 minute 6limentele semilichide 3alatele amestecateEasortate J mi$ati pana la concentratia lichida &runzele de salata, telina, castravete si rosiiL mancati asta ca

pe o supaK, cat si &ructele si legumele se digera in timp de I0-@0 min ,ructele )epenele rosu se asimileaza in I0 min 7el mai bine ar &i, daca la o masa, acesta va &i singurul &ruct de pe masa dvs 7elelalte tipuri de penene J pepenele cantalupa, crenshoF, alb de muscatK se digera in @0 minute 3e pot amesteca doua &eluri di&erite de pepene, dar nu mancati mai mult de jumatate de Hg la o masa 1ortocalele, strugurii si grep$fruit 9 le necesita si acestea pentru asimilare o jumatate de ora )uteti amesteca uneori doua &eluri, dar masa totala nu trebuie sa depaseasca o jumatate de Hg 1erele, perele, piersicile, visinele si alte &ructe semi-dulci se digera in A0 minute )uteti amesteca doua sau trei &eluri din acestea, avand grija, totusi, sa nu mancati mai mult de @50-500 g la o masa .egumele crude .egumele care merg la salata crude, cum ar &i; rosiile, salata, castravetii, telina, ardei rosu gras sau verde si alte legume suculente, necesita pentru digerare @0-A0 minute 2aca la

salata se adauga ulei vegetal, atunci timpul de digestie se mareste pana la o ora si ceva 6ceste legume pot &i, de asemenea, combinate intre ele, deoarece pentru asimilarea lor e nevoie de aceeasi cantitate de timp "ntrebuintand metoda descrisa mai sus Jvezi# 6limente semi-lichide#K, puteti mi$a aceste legume .egumele &ierte pe aburi sau in apa 8er&eata Jsalata esHariol, spanac, varzaK se asimileaza in A0 minute 7o0leceii, 'roccoli, conopi&a, fasolea, porum'ul fiert cu unt, se asimileaza in A5 minute )entru ca organismul sa poata prelucra acele radacinoase, cum ar &i ri&ichea, morco0ul, sfecla rosie si pastarnacul, vor &i necesare nu mai putin de 50 minute O/.er) tie; doua-trei tipuri de ast&el de legume pot &i asociate Jcate 1I0 g din &iecareL in general, nu mai mult de IA0 gK mai intai mancati verdeata, apoi radacinile .egumele cu continut de amidon )entru digerarea unor ast&el de alimente, cum ar &i guliile, dovleacul, carto&ul dulce si

obisnuit, castanele, etc, va &i nevoie de apro$imativ o ora <ricare doua &eluri dintre produsele enumerate mai sus, pot constitui &elul principal de pe masa dvs +rana pe baza de amidon "rezul &ecorticat, hrisca, graul Jeste de pre&erat sa intrebuintati anume aceste cerealeK, faina &e porum'Emalai, crupele &e o0az, lo'o&a, arpacasul , se asimileaza in medie in jur de M0-?0 minute 7antitatea ma$ima pentru mancare este de 1I0 g uscata, ceea ce inseamna in stare &iarta 9 AC0 g 4oboasele 9 amidon si proteine +intea, fasolea, nautul, mazarea si altele, necesita pentru asimilare ?0 minute 3e consuma ma$im pentru o singura persoana 1I0 g in stare uscata JI10 in stare &iartaK @0-A5 g de masa uscata se poate asocia cu ?0-1I0 g de orez si se va manca ori totul impreuna, ori boboasele dupa orez 3oia se digera in 1I0 minute Jma$im la o masa @0-1I0 g K 3eminte si nuci 3emintele &e floarea$ soarelui, &e &o0leac si susan negru, se digera in jur de doua ore )uteti manca in total de la @0 pana la 1I0 g, doua tipuri di&erite de seminte 6st&el de nuci ca

migdalele, arahidele JneprajiteK, nucilepecan, nucile grecesti si cele braziliene se asimileaza in I,5-@ ore 1ancati doar un &el de nuci la o masa si daca nu e&ectuati o munca &izica grea, nu mai mult de ?0 g 2aca semintele si nucile se vor lasa peste noapte in apa, iar apoi se vor pisa, acestea se vor asimila mai repede .actatele Jnu se recomandaK Casca0alul &e casa &egresat, 'ranza &ulce &e 0aci si telemeaua se digera timp de ?0 minute 3e manaca ma$im la o masa de la 1I0 pana la IA0 g 4ranza dulce de vaci din lapte integral JnesmantanitK se digera in I ore Eu mancati mai mult de IA0 g la o masa 7ascavalul tare din lapte integral, necesita pentru digerare A-5 ore .a o masa se recomanda ma$imum M0-1I0 g N%t ; 7ascavalul tare se digera mai greu, decat celelalte produse, din cauza unei mari cantitati de grasimi si proteine pe care le contine )roteine de provenienta animaliera; @0 minute sunt necesare pentru prelucrarea galbenusului de ou, A5 9 a unui ou intreg Eorma zilnica 1-I oua

Carnea &e peste, precum 'atogul, calcanul, cat si pestele &ile se digera in @0 minute 7antitatea ma$ima de consumat 9 1C0 g , se pot amesteca doua &eluri 3omonul, pastra0ul, tonul, scrum'ia Jpeste mai grasK se digera in stomac in timpul a A5-M0 minute Eorma 9 la &el ca la punctul anterior Carnea &e pui J&ara pielitaK 9 I ore si jumatate 1a$imum 9 1I0 g Carnea &e curcan J&ara pielitaK 9 I ore 9 I si 15 min Eu mancati mai mult de 1I0 g o data Carnea &e 0ita si oaie se digera timp de @A ore Eorma 9 1I0 g Carnea &e porc se digera in A,5-5 ore Eorma 9 tot 1I0 g Fleiul 0egetal, untul, grasimile; uleiul de masline si alte tipuri de uleiuri, obtinute prin aceeasi metoda de &abricatie, se poate adauga in salate, peste legumele &ierte la aburi si alte alimente 6cestea se re&era si la untul sarat si nesarat Jin &unctie de ce pre&eratiK, totusi, este de dorit sa evitati produsele lactate )uneti in mancare nu mai mult de 15-@0 g de ulei vegetal sau 1-I lingurite de unt

N%& reg&li le igienei n t&r le +& $ri)ire l .%+iere $r%d&.el%r li-ent re 6cum, cand cunoasteti timpul de asimilare a diverselor alimente si calsi&icarea lor, haideti sa apelam la s&aturile lui +erbert 3helton, legate de asocierea produselor alimentare; 1 2u consumati proteine impreuna cu pro&usele ce contin ami&on 7olonelul 4rad&ord si calugarii tibetani subliniau importanta acetui principiu 2e ce oareN 2eoarece proteinele pot &i asimilate in mod corect de organism, doar daca in stomac sunt secretati multi acizi, care distrug amilaza continuta in saliva, iar acest &erment este &oarte necesar pentru descompunerea amidonului 2rept rezultat, proteinele si amidonul nu se pot prelucra in acelasi timp "nseamna oare acest lucru renuntarea completa la carne cu carto&iN 2a, daca doriti, ca digestia dvs sa nu &ie dureroasa, iar sanatatea de &ier= I 2u com'inati alimentele cu continut &e ami&on cu pro&usele care contin acizi

@ 2u mancati mai mult &e un fel &e mancare cu continut &e proteine la o masa 2i&eritele tipuri de proteine necesita pentru asimilarea lor di&erite perioade de timp si moduri de &unctionare di&erite din partea glandelor cu secretie digestiva 2aca pentru asimilarea unui singur produs pe baza de proteine organismul munceste destul de mult, atunci, la prelucrarea a doua sau mai multe produse acesta va consuma prea multa energie .imitandu-va la un singur produs cu continut de proteine, va veti economisi energia, evitand consumul nedorit al acesteia si starea de oboseala ce urmeaza imediat dupa A 2u amestecati fructele acre cu proteinele )epsina, un &erment necesar pentru prelucrarea proteinelor, se distruge sub actiunea majoritatii acizilor, inclusiv a celor din &ructe "n mod neutru pepsina reactioneaza doar in cazul acidului clorhidric 5 2u amestecati proteinele cu grasimile 0rasimile impiedica secretia sucului gastric si digerarea proteinelor

M 2u amestecati alimentele cu continut &e ami&on cu &ulciurile 6tunci cand in organism patrund in acelasi timp zaharul si amidonul, primul care va &i supus digerarii este zaharul Qaharul ajuns in stomac &ermenteaza, producand un &erment care distruge amilaza din saliva, necesara pentru prelucrarea amidonului 2aca la micul dejun mancati cereale Jterci,crupeK cu &ructe, iar apoi su&eriti din cauza indigestiei, acuma cunoasteti care este motivul acestui lucru, cat si metodele de evitare 1ancati doar &ructe, organismul va prelucra zaharul natural, iar dvs veti scapa de procesele de &ermentatie B 2u amestecati proteinele cu zaharul Qaharul, de asemenea, impiedica secretia sucului gastric si prelucrarea proteinelor 6cesta se digera dupa proteine si, asteptandu-si randul, incepe sa &ermenteze C 1epenele gal'en mancati$l separat )epenele galben se digera neobisnuit de repede 2aca o sa-l mancati inainte de masa, pur si simplu, acesta va trece rapid prin tractul gastro-intestinal 6proape

toata viata am incercat sa nu manac pepene rosu si galben, deoarece dupa aceea aveam colici si gaze puternice 6cum insa mananc cate un soi de pepene galben o data si savurez dulceata si prospetimea acestuia, &ara incetinirea procesului de digestie= ? 60itati laptele si pro&usele lactate, &ar &aca nu este posi'ila renuntarea &eplina la aceastea, nu le amestecati cu alte pro&use /ermentul numit himozina, necesar pentru digerarea laptelui, se gaseste in cantitati su&iciente doar la micuti 6deptii igienii naturaleVnaturiste, cat si multi medici Jinclusiv doctorul 3poH, spre regretul multor magnati ai industriei lactatelorK, va recomanda sa scoateti laptele si produsele lactate din alimentatia zilnica 1aturii nu au &ermentul capabil sa prelucreze laptele, lucru care provoaca alergie .aptele nu trebuie sa-l asociati cu nimic, acesta continand multe grasimi si proteine .a inceput, regulile alimentatiei disociate s-ar putea sa vi se para complicate

3chema prezentata pe urmatoarea pagina, le va descrie intr-un mod mult mai simplu si va va ajuta sa va plani&icati alimentarea Sf t&rile +%l%nel&l&i Br df%rd .i igien n t&ri.t 2upa cum putem vedea, calugarii tibetani JlamaK i-au dat colonelului cateva s&aturi intelepte, ce corespund cu principiile con&irmate in timp ale igienei naturiste %otusi, unele din recomandarile acestuia merita o atentie mai mare 6cesta a&irma; X1asa dvs poate sa se compuna doar din carne 2aca doriti, puteti amesteca mai multe tipuri de carne 7onsumul untului, oualor si cascavalului impreuna cu carnea nu va va &ace un rau prea mare, puteti chiar sa beti putin ceai sau ca&ea, totusi, sa asociati toate acestea cu ceva dulce sau cu continut de amidon, bomboane, puddinguri, prajituri, nu se recomanda# /ara doar si poate, adeptii igienei naturiste nu va vor recomanda niciodata sa mancati doar carne la o singura masa, caci acestia stiu ca Jsi cercetarile medicale actuale con&irma acest lucruK, continutul

mare de proteine din carne este periculos pentru sanatate "n a&ara de aceasta, asocierea painii cu carnea provoaca la anumite persoane &ermentatie, gaze si stres al sistemului de digestie 3&aturile anterioare ale colonelului, sa mancati la o singura masa un singur &el de mancare, par mult mai aproape de adevar, decat ceea ce sustine in &ragmentul citat mai sus 3e pare ca, cele a&irmate de el, se e$plica prin cautarea unui compromis care sa ajute oamenii sa &aca primul pas catre trecerea la o noua dieta 7olonelul 4rad&ord nu are nimic impotriva laptelui, ceaiului sau a ca&elei 3i acesta este un compromis pentru incepatori "giena naturista a&irma ca, sanatatea dvs doar va avea de castigat daca veti inceta sa consumati aceste produse 7eaiul si ca&eaua contin elemente daunatoare omului numite alcaloide, iar partea componenta a laptelui pasteurizat este o componenta a proteinei, cazeina, care intra in structura celui mai puternic clei cunoscut astazi, capabil sa incleie un copac

2ar oare mai merita sa ne miram ca, dupa ce ati mancat mult cascavalVbranza sau inghetata, a doua zi va simtiti ca vi s-a incleiat totul in interiorul dvs si &ara un purgativ nu veti scapaN 6cum cunoasteti adevaratul motiv 2in pacate, in ciuda a ceea ce sustin reclamele scumpe la produsele lactate, in care, posibil, dvs credeti, laptele nu aduce niciun &olos organismului 2aca va indoiti, e$plicati-mi de ce hemoroizii, de care am su&erit multi ani la rand, au disparut, imediat ce am renuntat Jla s&atul mediculuiK sa mai consum lapte si produse lactateN 3i daca nu credeti acestei dovezi ale mele, mergeti la biblioteca si consultati un tratat de medicina din ultimii I0 ani, unde se precizeaza destul de clar si &ara dublu inteles ca laptele trebuie evitat cu totul= 7olonelul vorbeste putin despre bauturi Jin a&ara de ceai si ca&eaK, totusi, practic, cu totii bem ceva in timpul mesei -eprezentantii scolii igienei naturiste ne s&atuiesc sa nu bem nimic in timpul mesei, deoarece lichidul dizolva &ermentii si acizii gastrici, impiedicandu-i sa digere

mancarea 4and ceva la masa, nu lasati procesul de digestie sa se duca la bun s&arsit 6numiti cercetatori moderni nu sunt de acord cu acest lucru, dar cei care practica regula X sa nu bei in timpul mesei#, considera ca le este pur si simplu bene&ic acest lucru 6scultati de organismul dvs , acesta mai sigur decat orice cercetari, va va spune ce este mai bine pentru el 7olonelul 4rad&ord aduce un omagiu oualor crudeL si noi consideram galbenusul de ou ca &iind cel mai bun dintre produsele ce contin proteine 3i totusi, in acele oua care se vand astazi in supermarHeturi, destul de des se gaseste virusul salmonella, de aceea, nu v-am s&atui sa beti oua crude 7a sa pregatiti ouale moi, incalziti apa pana la &ierbere si stingeti &ocul %ineti in apa ouale trei minute, apoi scoateti-le si mancati doar galbenusul 6lbusul aruncati-l, asta daca nu sunteti sportiv si nu &aceti &oarte mult e&ort &izic 8$ista parerea ca, galbenusurile de ou au un e&ect bene&ic asupra creierului si sanatatii corpului 7olonelul 4rad&ord este total de acord cu acest lucru

3a ne aducem aminte cuvintele; X8u stiam inainte ca galbenusurile de ou sunt hranitoare, dar adevarata lor valoare am inteles-o doar dupa cunostinta pe care am &acut-o in manastire cu alt european, care a studiat candva biochimia 6cesta m-a lamurit ca oule contin o buna parte din toate substantele bene&ice, obligatorii pentru &unctionarea creierului, sistemului nervos, a intregului organism in general 7hiar si in cantitati &oarte mici, aceste elemente trebuie sa ajunga in organism, pentru asigurarea sanatatii spirituale si &izice # 7olonelul 4rad&ord ne mai da inca un s&at pretios; amestecati &oarte bine alimentele in gura 3coala medicinei naturiste ne invata sa amestecam hrana pana cand aceasta se va trans&orma intr-un terci subtire 2ar 3pallanzani J1BI?-1B??K, unul dintre primii cercetatori ai procesului de digerare stomacala, a descoperit ca visinele coapte, dar inghitite intregi si strugurii, asa si ies din organism, intregi 6ceasta observatie, nu &ara interes, ne vorbeste inca o data despre &aptul ca este &oarte important sa amestecam bine

hrana 3e asimileaza doar ceea ce dupa consistenta se aseamana cat se poate de mult cu un lichid Ali-ent ti .&++e.i) 5 &lti-&l $ . + tre % .%+iere +%re+t $r%d&.el%r li-ent re 6sadar, urmarea regulilor alimentatiei disociate, va imbunatati considerabil digestia si starea dvs de sanatate in general 2ar daca veti avea dorinta de a merge mai departe si veti vrea sa imbunatatiti mai mult digestia si sa va intariti sanatatea, veti dori sa incercati alimentatia succesiva, pe care o numim culmea asocierii produselor alimentare 8nergia economisita cu ajutorul alimentatiei succesive, poate &i intrebuintata in scopuri terapeutice, in directia curatarii organismului de reziduuri, si pentru a putea &ace &ata la munca cerebrala sau activitate emotionala 2upa cuvintele colonelului 4rad&ord, digerarea hranei are lor succesiv, strat cu strat 7eea ce a &ost mancat mai devreme, se va digera mai devreme si, daca ati mancat succesiv, &ermentii necesari

pentru &iecare tip de aliment, vor putea sa se secrete liber, &ara sa se amestece intre ei "n acest caz, toata hrana se digera in cateva ore, &ara sa va &aca sa simtiti senzatii neplacute )acientii care vin la mine si se plang de o proasta digestie, dureri de burta, ragaieli, burta um&lata, constipatii, diaree, de obicei, sunt s&atuiti sa treaca de la modul de alimentare traditional la unul mai calitativ 8u le spun ca trebuie sa evite produsele care necesita o prelucrare culinara serioasa, cat si la gustari, consumand in loc de acestea legume verzi, nuci, seminte si &ructe Dnii re&uza categoric sa renunte la obiceiurile alimentare cu care s-au obisnuit 2ar nu-i tai de pe lista mea, ca &iind &ara de speranta, le propun pentru inceput sa schimbe pur si simplu succesivitatea alimentelor mancate "n chiar mai putin de o saptamana, ei scapa de multe neplaceri, legate de digestie= 2esigur, sunt multumiti de rezultate 2upa un asa inceput multi dintre ei hotarasc sa &aca si

urmatorii pasi in legatura cu schimbarea modului de alimentare 8u continui sa ma ocup de alimentatia zilnica a pacientului pana cand, acesta doreste singur sa respecte acest lucru si poate sa urmeze recomandarile mele 2ar recomandarea mea cea mai importanta ramane cea legata de alimentarea succesiva 6cei pacienti la care s-a imbunatatit procesul de digestie, datorita carui &apt substantele nutritive au inceput sa se asimileze mai bine, iar sanatatea s-a stabilizat in general, sunt deja gata sa-si schimbe si alimentatia lor zilnica "nca un rezultat important al alimentatiei succesive este si scaderea rapida in greutate 1ancand succesiv, chiar si daca nu veti alege prea tare alimentele, tot veti slabi, deoarece veti manca mai putin= Prin+i$iile de / ( le li-ent tiei .&++e.i)eL ltern ti)e "n ciuda unei pareri general vehiculate, in stomac hrana nu se amesteca, doar daca nu ati amestecat-o de la bun inceput 1ancarea inghitita se digera pe rand, strat cu strat

"n X1anualul de &iloso&ie# al doctorului Silhelm +aFel putem citi urmatoarele; X2octorul 0unther a hranit sobolanii succesiv cu bucatele de mancare de di&erite culori 7and dupa un anumit timp sobolanii au &ost adormiti, iar stomacurile lor au &ost deschise, s-a descoperit ca, straturile de mancare nu s-au amestecat intre ele # Dn alt caz cunoscut, ce con&irma teoria digerarii pe etape a alimentelor in stomac, a avut loc in timpul razboiului civil din 3D6 6cesta este descris de catre doctorul&iziolog 4umon; un soldat a &ost impuscat in stomac din cauza carui &apt, i s-a &ormat o gaura in stomac Dn timp aceasta a ramas deschisa si cativa medici au avut ocazia sa vada ca mancarea se digera in stomac pe etape 2aca doriti sa va convingeti singuri de acest lucru, mancati mai intai pepene rosu, apoi salata, dupa aceea cascaval 7and va veni timpul, va veti convinge ca, scaunul dvs se compune din straturi di&erite; intai vor iesi resturile de pepene, acestea vor

&i de culoare rosie, apoi va urma salata ca&enie inchisa si resturile de cascaval %oate acestea vor iesi din organism in ordinea in care au &ost inghitite 6cest e$periment este pe masura oricui, dar nu uitati ca trebuie sa mancati pepenele, salata si cascavalul pe rand 7and alimentele ajung in stomac pe rand, atunci in di&erite straturi de mancare au loc di&erite procese de digestie )entru &iecare strat din peretii stomacali se secreta di&eriti &ermenti, in urma carui &apt creste e&icienta intregului process de digestie 2ati-mi voie sa va descopar un principiu de alimentare de baza , vehiculat de "giena Eaturista; mancati produsele in ordinea diminuarii continutului de apa din ele .a s&arsit mancati produsele cele mai putin apoase si mai concentrate E"7"<26%6 nu &aceti invers 7olonelul 4rad&ord subliniaza, de asemenea, importanta alimentatiei succesive 6limentatia de acest gen este legata de modul de alimentare sustinut de acesta care consta in a manca un &el de mancare la o singura masa V o singura data .a

animale si primate care se hranesc anume in acest mod, procesul de digestie nu este impiedicat de nimic 1ai jos sunt date cateva reguli simple legate de alimentarea succesiva; 1 "ncepeti masa cu cele mai apoase produse si incheiati-o cu cele mai putin apoase I 1ajoritatea bauturilor dilueaza si spala din stomac &ermentii de digerare, ceea ce creaza greutati in procesul de asimilare a hranei Eu beti nimic dupa masa @ .egumele si &ructele se asociaza &oarte bine intre ele, daca vor &i mancate in ordinea corecta 3alata de legume J&ara adaos de uleiK trebuie mancata inainte de &ructe, pentru a se asimila mai bine substantele minerale A 2aca mancati mai mult de o masa pe zi, nu asociati &ructele cu mancarea gatita 2aca veti manca &ructele dupa produsele cu continut mare de amidon, de proteine sau grasimi, acestea nu vor putea sa iasa din stomac pana nu se va digera hrana greu asimilabila si cea care a ajuns in stomac mai devreme "ar daca &ructele vor ramane ore intregi in stomac, unde in

a&ara de ele s-a adunat si amidonul, proteinele si grasimile, atunci acestea vor incepe cu siguranta sa &ermenteze "ar acest lucru, la randul sau, va da nastere gazelor, ragaielilor si dereglarii procesului de digestie )e cand, daca veti manca &ructele inainte de restul alimentelor, nu veti simti niciun &el de neplacere 2aca luati o singura masa pe zi, atunci pentru o mai buna asimilare a hranei, &aceti o pauza de jumatate de ora intre &ructe si legumele pregatite 5 Eu mancati nicioadata produse acre, inclusiv &ructe acre dupa alimentele cu amidon M Eu consumati nimic dulce, nu beti sirop si nu mancati &ructe prospete sau uscate dupa produsele cu mare continut de amidon, proteine sau grasimi B 6deptii bucatariei traditionale pot manca peste, dar cel mai bine este sa &aceti acest lucru pana sau dupa consumarea carto&ului, caci acesta se digera mai repede Jraportul continutului de amidon in carto& si in crupe se e$prima 1;10K

6ceasta este una dintre e$ceptiile, cand puteti amesteca amidonul cu proteinele C )uteti asimila produsele anumitor categorii, caci au apro$imativ acelasi timp de digerare 2e e$emplu; se asociaza &oarte bine doua soiuri di&erite de pepene galben sau trei &eluri di&erite de &ructeL se poate pregati o salata din legume proaspete suculente, cum ar &i rosiile, cateva &eluri de salata verde, castraveti, ardei gras, rosu sau verde, cat si alte legume proaspete si verdeataL legumele pregatite prin di&erite metode, este cel mai bine sa le mancam in mai multe reprize; la inceput verdeata, apoi legumele cu o consistenta mai mare Jdovlecei, conopida, broccoliK si numai dupa aceea radacinoasele tari, precum morcovul, napulVgulia, s&ecla si ridicheaL se pot, de asemenea, asocia mai multe &eluri de carto&iL carto&ul dulce este pre&erabil sa-l lasati la s&arsit "nainte de carto&i puteti manca cateva cereale, iar in stare crudaVproaspata acestea se pot asocia cu &ructeleL

 daca aveti o digestie buna, puteti asocia di&erite crupeVcereale 2upa terciVcasa, se poate &oarte bine manca putina &asole JboboaseK 2e e$emplu, la 1I0 g de orez se pot adauga @0 g de linte Jse indica greutatea produsului uscatKL &oarte bine se asociaza doua tipuri di&erite de seminte, de e$emplu, de &loarea saorelui si dovleac sau susan negru Dneori se pot asocia si cateva tipuri de nuci, dar e mai bine sa ne limitam la unul singur 2aca pe noapte nucile si semintele sunt lasate in apa, iar inainte de mancare se vor macina, acestea se vor asimila mult mai e&icientL I-@ &eluri de peste se asociaza &oarte usor intre ele, cat si doua &eluri de pui sau carne %otusi, nu uitati, ca trebuie sa evitati diversitatea e$cesiva, deoarece acest lucru duce la ghi&tuire C%re+t .%+iere $r%d&.el%r li-ent re 8ste dat mai jos planul unei mese corect combinate; aK IA0 g se suc de morcov, telina si castravete, pentru prelucrarea carora va &i nevoie de 15 minute

bK IA0-@M0 g de salata de legume J mi$ate pana la obtinerea unei mase lichide uni&orme, salata Xromen#, rosii, telina, castravete si ardei rosu sau verdeK, care se digera in I0 minute cK @M0-500 g de pepene galben de doua &eluri sau &ructe suculente proaspete J mere sau pereK %imp de prelucrare 9 @0 minute dK Jla alegereK @0-M0 g de seminte sau alone JI-@ ore pentru prelucrareK 3ucul de legume ocupa in stomac zona JaK timp de 15 minute 3alata de legume JbK paraseste stomacul dupa I0 minute, cu 5 minute mai tarziu dupa suc )epenele galben sau &ructele JcK raman in stomac timp de @0 minute, cu 10 minute mai mult decat salata 2aca ati mancat semintele de &loareasoarelui sau de dovleac JdK, se vor prelucra in jur de doua ore si jumatate si vor parasi stomacul dupa &ructe Ali-ent re de trei %ri $e (i d&$ d%+t%r&l B .. 1ancati alimentele JaK, JbK, JcK si JdK in ordinea care este mentionata in te$t

%recand la &elul doi, nu va intoarceti la cel anterior /iecare masa este bine echilibrata si contine toate substantele necesare pentru sanatate 1"7D. 285DE J6K II0 g de suc de &ructe din parti egale de suc de morcovi, telina si castravete J4K II0 g de salata de legume din rosii, salata Xpomen#, castraveti, telina siVsau ardei gras verde sau rosu J7K )epene rosu 9 nu mai mult de 500 g )epenele rosu se poate inlocui cu aceeasi cantitate de alte tipuri de &ructe J douatrei &eluriK sau I-A banane J2K IA0-500g in total, la alegere; - 1-I oua moiL - @0 g de seminte sau nuci neprajiteL - 1I0 g de terci Jde ovaz, de grau, orez sau hrisca, carto&, carto& dulce, cereale, patisson Eucile si semintele e mai bine sa le inlocuiti cu galbenus de ouK Eota; produsele din grupa J2K se recomanda celor care indeplinesc munci &izice grele sau incepatorilor Jcelor care abia au trecut la dieta "gienei EaturisteK 'ara, cand organismul are nevoie de multe lichide, puteti manca mult pepene

.DE7+Y0D3%6-8 J6K 3uc de legume Jvezi X1icul dejunK J4K II0-@M0 g de salata din verdeata, rosii si castraveti J7K Dn &ruct oarecare sau 1-I stiuleti de porumb crud J2K 3eminte neprajite sau nuci J@0-M0 gK sau avocado JIA0 gK 2e doua ori pe saptamana nucile se pot inlocui cu telemea nesarata si degresata sau cu cascaval de tip chedder sau munster JM01I0gK 7ei care nu sunt vegetarieni, pot manca de doua ori pe saptamana peste )-6EQ J6K 3uc de rosii, castraveti si dovlecel JIA0 gK J4K IA0-@M0 g salata de verdeata, rosii si castraveti, o lingura de ulei si o lingurita de suc de lamaie J7K 1-I legume &ierte la aburi J&iecare de 1I0 gK J2K 6legeti doua produse; un stiulete de porumb sau dovleac cu carto&i, sau carto&i cu carto& dulce J in total, nu mai mult de 500gK 2e trei ori pe saptamana respectati urmatoarea succesiune; in 1-a, @-a, a 5-a si a B-a zi

mancati un stiulete de porumb sau un carto& cu orice &el de legume din &amilia curcubitaceelor, sau carto& cu ,ams J sa nu depaseasca impreuna 500 gK 6 I-a, a A-a si a M-a zi la J6K, J4K si J7K adaugati ?01I0 g J greutatea produsului uscatK de orez decorticat, grau sau hrisca, cat si @0 g Jtot greutatea produsului uscatK de &asole, linte sau naut Cei care manaca carne, trebuie sa sara la pranz peste punctul J2K, in locul caruia se poate manca un carto& sau IA0-@M0 g de orez &iert, hrisca, arpacas sau alt tip de crupe, dupa care 1I0 g de peste, carne de pui sau curcan .a inceput sa nu mancati carne mai mult de 5 ori pe saptamana, reducand acest numar treptat la I@ ori pe luna 2e I-@ ori pe saptamana se poate manca peste sau in loc de peste, carne de pui, dar doar o data pe saptamana 7arnea de pui se poate inlocui cu I-@ oua 7and nu mancati acasa, mai intai mancati salata de verdeata, castraveti si rosii, apoi carto&ul, apoi pestele sau carnea de pui "n restaurantul chinezesc se pot

comanda legume, apoi peste, iar la s&arsit orez 'egetarienii pot renunta la carne, luandu-si mai multe legume, apoi orez 2aca doriti sa slabiti, treceti la alimentatia de doua ori pe zi -enuntati la micul dejun sau lunch, dar nu uitati de masa de pranz >ilogramele dvs in plus se vor topi pur si simplu= 2aca mancati doar produse crude, inlocuiti cina cu lunch-ul Jlunch dimineata si searaK 3chimbati zilnic &elul principal al lunch-ului /aceti micul dejun una din cele trei mese pe zi )osibil ca, nu veti putea renunta la masaVportia cu care v-ati obisnuit 2ar si in acest caz, puteti sa evitati inghitirea haotica a produselor Drmati pur si simplu regula principala a alimentatiei succesive; "ncepeti cu produsele mai apoase, incheind cu cele mai tari si concentrate %otusi, un om intelept se va stradui sa traiasca cat se poate de chibzuit - acesta se va hrani cu produse de cea mai buna calitate, succedandu-le corect, &ara a depasi normele 7e inseamna o norma nutritivaN 6ceasta este cantitatea minima de hrana care

asigura organismul cu toate substantele nutritive necesare pentru o viata indelungata si sanatoasa, in care nu va &i loc de boala si oboseala 1ulti specialisti de nutritie ne s&atuiesc sa mancam de trei ori mai putin, decat ne-am obisnuitL altii ne recomanda sa ne ridicam de la masa cu senzatia de &oame 7olonelul 4rad&ord aduce e$emplul calugarilor tibetani, care mancau putin si nu traiau deloc rau cu acest regim modest Intre/ ri leg te de .%+iere $r%d&.el%r Care este mo&ul corect &e a&augare a 0itaminelor la hrana zilnicaB 2aca veti urma s&aturile relatate in acest capitol si veti tine regimul vegetarian, organismul dvs va &i asigurat cu toate vitaminele necesare, in a&ara poate de vitamina 41I, care poate &i luata special de I ori pe saptamana 2esi multi specialisti a&irma ca tractul digestiv al vegetarianului &abrica singur aceasta vitamina, altii nu sunt de acord cu acestia, recomandand vitamina 41I ca supliment 2u 0a simti organismul o foame &e proteine fara consumul &e carneB

Eumeroase cercetari ale medicilor si &iziologilor au demonstrat ca omul occidental consuma prea multe proteine, ceea ce duce la aparitia unor boli ca osteoporoza, artrita, cancerul intestinului gros si altele -enuntand la carne, veti inceta sa va otraviti organismul cu antibiotice, hormoni de crestere Jsi inca 2umnezeu stie ce=K, cu care sunt indopate bietele animale la &erme pentru a creste mai repede in greutate si a &i taiate si vandute 1ancand zilnic ?0-1I0 g de nuci neprajite si nesarate sau doua oua moi, asa cum ne s&atuieste colonelul 4rad&ord, veti asigura organismul dvs cu cantitatea necesara de proteine 2e sfatuiti sa nu 'em lapte si sa nu consumam pro&use lactate. Cu sa ne asiguram atunci resursele &e calciuB 7ercetarile au aratat ca in hrana vegetariana se gaseste su&icient calciu 2estul de mult in verdeata, nuci neprajite si seminte, in crupe, &ructe proaspete si uscate, legume precum, broccoli sau &asolea &ibroasa, in carnea de peste; sardine si somon

Cum se 0a reflecta o astfel &e hrana asupra colesterolului &in sangeB 2upa renuntarea la produsele lactate si trecerea la dieta vegetariana, nivelul colesterolului se va micsora considerabil 6numiti doctori, pentru atingerea unui e&&ect asemanator siVsau pentru scaderea tensiunii sangvine, recomanda medicamente, pe care omul trebuie sa le ia toata viata "nlocuindu-le cu o dieta vegetariana, cu cele 7inci -itualuri si cu mersul zilnic pe jos cu pas rapid, veti economisi bani si veti evita e&ectele secundare pe care le provoaca preparatele medicale 2ieta de &ata recomanda galbenusurile de ou; acestea contin lecitina, care impiedica &ormarea colesterolului pe peretii arterelor 5ceasta &ieta nu se potri0este nici&ecum cu cele patru grupe tra&itionale &e pro&use recoman&ate, nici cu noul sistem &e alimentare, creat &e Ministerul agriculturii &in 3F5. (re'uie oare sa ignoram acest lucruB

2a, nu ascultati de recomandarile medicinei Xrespectabile#, sute de doctori din intreaga lume critica ministerul agriculturii pentru &avorurile pe care le &ace lobb,-ul in&luent de la Sashington industriei de carne si lactate 2upa lectura cartilor unor autoritati ca doctorul 5ohn 2ugal, dr 2een <rnish si dr 1ichael >la,per, orice om intreg la minte va ajunge la concluzia ca produsele din carne si cele lactate sunt unul dintre motivele de boala si sanatate proasta "n cartea lui Eeil 4ernard X +rana pentru viata# veti citi, despre cum anume situatia Xadevaratelor# patru grupe de produse J&ructe, legume, cereale si boboaseK, care reprezinta cea mai sanatoasa hrana, a devenit un sprijin stiinti&ic al dietei vegetariene )uteti chiar sa va consultati cu programul dr "rina <rshina X7um sa procedam pentru a &ace sa regreseze boala de inima# 3au studiati ceea ce se numeste cartea de capatai a vegetarianului 9 X 7alea catre sanatatea

ideala si o talie supla pentru o viata intreaga# de 1acH-2ugal 5m &eCa peste G* ani. 8a in&eparta oare alimentatia &isociata efectele 0echiului haos in mo&ul &e alimentareB 6cest lucru nu trebuie garantat, dar va veti simti cu siguranta mai bine "giena naturista nu promite un rezultat instantaneu 3coala igienei a&irma ca daca incepem sa ne alimentam corect, sa &acem e$ercitii, vom dormi su&icient si ne vom odihni, cat si daca vom urma celelalte s&aturi, mentionate mai sus, organismul se va vindeca 6semenea &enomene precum, dereglari ale stomacului, gaze, costipatii, arsuri, s a , vor deveni mai rare sau vor disparea de&initiv 6numite persoane observa o imbunatatire considerabila a sanatatii chiar si in cazul bolilor cronice, desi igiena nu garanteaza acest lucru 7u cativa ani de respectare a modului sanatos de viata nu intotdeauna putem lichida cu totul rezultatele actiunii negative indelungate asupra organismului, dar, totusi, putem atinge serioase rezultate in acest sens

(re'uie oare sa a0em griCa ca si copiii sa asocieze corect pro&usele alimentareB 2aca copilul are gaze, constipatii, dereglari si alte probleme de digestie, atunci alimentatia disociata si succesiva ar trebui sa micsoreze sau sa inlature de tot aceste &enomene 2ar, daca &amilia dvs si asa consuma hrana vegetariana, atunci nu trebuie neaparat sa obositi copilul cu regulile de asimilare a produselor, deoarece hrana naturala deja ii asigura acestuia un process de digestie normal "n comparatie cu adultii, a caror digestie este stricata cu trecerea anilor de consumul de surrogate alimentare si di&eritele bauturi, copilul inca nu a reusit sa &ie supus actiunii incorecte in modul de asociere si succesiune a produselor 1asa trebuie sa &ie pentru copil o sarbatoare Jsi pentru maturiKL nu trebuie sa &ie luata pe &uga, intr-o atmos&era neplacuta si tensionata 2aca &elurile de mancare sunt servite intr-o ordine corespunzatoare, copiii vor insusi destul de rapid obiceiurile corecte si &ara prea multe indicatii

5Cuta alimentarea &isociata persoanelor care sufera &e 'oli precum &ia'etul, tensiune arteriala mare, ulcer, hipoglicemie si alteleB 1ajoritatea oamenilor care se alimenteaza disociat, au de castigat, acestia su&era mai putin de dereglari, gaze si ragaieli %otusi, daca ceva va nelinisteste, consultati-va cu doctorul, inainte de a aduce anumite schimbari in dieta dvs zilnica si modul de viata 2aca aveti neincredere in principiile alimentatiei disociate, consultati-va cu un specialist in dieta alternativa 1ajoritatea medicilor si specialistilor in domeniul nutritiei, care au &acut studii traditionale, nu se descurca prea bine in asocierea produselor, in dieta vegetariana si sanatatea e$celenta 2e e$emplu, majoritatea studentilor la medicina acorda problemelor de alimentatie un timp &oarte scurt de studiu 6cestia mai degraba studiaza bolile si tratarea lor cu ajutorul medicamentelor 3tudiile moderne de medicina nu ne dau in&ormatii cu privire la medicamentele naturiste si posibilitatile

organismului de autovindecare 7a o ironie a sortii, media de viata a doctorilor este mai mica decat cea a reprezentantilor multor altor pro&esii 6sadar, daca doriti sa primiti un s&at cali&icat cu privire la asocierea produselor sau la alimentare, cautati un specialist Xadevarat# in domeniul sanatatii Care este cantitatea optima &e hrana pentru sanatateB 6ceasta este acea cantitate minima de hrana care asigura organismul cu substantele hranitoare, necesare pentru o viata &ericita si sanatoasa -idicati-va de la masa cu o usoara senzatie de &oame 1ancati de trei ori mai putin, decat v-ati obisnuit 2e cateva ori pe saptamana sariti peste cate o masa Eu rontaiti intre mese Eu mancati nimic dupa ora 1?;00 %ineti minte ca, .uigi 7ornano, scriitorul "talian din epoca -enasterii, manca pe zi nu mai mult de @M0 g de hrana si bea AI0 g de suc de struguri = Eu este obligatoriu sa va limitati la atat, dar sa mancati mai putin se poate J vezi X %rei

mese pe zi dupa dr 4ass#, unde este aratat cat si ce putem mancaK 1ot aparea anumite efecte secun&are sau complicatii, legate &e trecerea la &ieta &isociataB 1ajoritatea va simti schimbari importante in sens pozitiv %otusi, dupa un timp oarecare, mai ales daca ati inceput sa mancati doar mancare vegetariana, pot aparea dureri de cap, dureri de stomac, raceala sau simptome asemanatoare gripei Eu va grabiti la doctor dupa medicamente, asteptati pur si simplu cateva zile 6ceste simptome arata ca organismul dvs se curata de to$ine si otrava, care s-au acumulat de-a lungul anilor in urma unei alimentatii nu prea corecte si a unui mod de viata necorespunzator 3tati la pat 7and veti simti sete, beti apa distilata, mancati cat se poate de putin Jmai ales sucuri de legume si citriceK 2ormiti mai multL incaperea trebuie sa &ie bine aerisita si iluminata corespunzator .uati-va cateva zile de pauza de la activitatile zilnice 7and aceasta etapa de curatare va

ajunge la &inal, va veti simti atat de usor, ca niciodata= 1uteti enumera principiile &e 'aza a alimentatiei &isociateB 1 7u cat veti manca mai putin, cu atat mai repede se va digera hrana 1ai multa mancare, inseamna mai mult timp pentru digerare, mai multa energie consumata I 7u cat mestecati mai bine mancarea, cu atat mai repede se va asimila aceasta @ 7u cat mai putine &eluri de mancare veti amesteca si cu cat va &i aceasta mai putin diversi&icata, cu atat mai usor va &i procesul de digestie si cu atat mai mica dorinta de a manca in plus A 3i ultimul; urmati s&atul minunat al colonelului 4rad&ord si nu &ortati evenimentele= .ocuitorii -omei antice au construit -oma nu intr-o singura zi, deci nici dvs nu puteti astepta ca veti atinge sanatatea ma$ima intr-o saptamana 1ergeti in ritmul dvs si simtiti-va bine 7ele 7inci -itualuri si alimentatia disociata va vor aduce o sanatate la care nu ati visat nicicand=