Windy Dryden - Manual de Terapie Individuala

HVîndy Dryde Handb vidual Therapy, 5thEdi
î h a p t e r 1) © M a l c o i m
)e n h a m
✓ hapter 10 © K e ith T u
r - '*»*•'• 11 © M a r k D i
r* I2 © S tirlin g .
13 © D a v i d R
î h a p t e r J18 © B i l I G ’C
a ', r = V *
M C ’ »-'' » ? __ '
✓ h a p te r' r : 'A M v-
îh a p te r - M -,,* a
<• «"ijr. iT, i
Printed în ROMANIA
C uprins
rezentarea coordoru.jtorului volumi

ista colabo
ra- «l • Terapia : context (Colin Feltham) .

apitolul 2. 1 ? ci a ’
abordarea freudiamă (Aiessondmi Lemma) .................. ...... 5;
era, ii? > Terapia |??>. <s? '• 1!; ;~v. *
to? oh- a kleiniana (Cassîe (Loc*per) ........................
U*if* le! 4 psihodinamică;
af. ?*!?;. a jungiailă (Arin Casem<ent) .........................
apitolul 5. Terapia ;adleriană (Jenn /• ' z, a • .... 19:
jpra?;.a v lerapia<centrată pe per;ioană (Bricin Thome) .,.
-t ?i e-j. tomv.î constructului p<ci >x :ii1 ' r ? *' - , -
n i ,. t alton, Gi .;*.* ?V* ' / , .... 26:
.ip'î ran Terapia i -•4r->? î-rj |j 4 ; . #vny van Deurzen) ........
al?!-:** ;; C Terapia <Gestalt (Maicol .* ; V0?' >'?'.*- ; ' .... 34:
apitolul 10 V? 8??:i tranzacţională (Reith Tudor, Rob in Hoibbes)... .... 38'
apitolul 11. $? ? ?? cognitiv-analit ■ .. d : : ‘ '.... 43:
apitolul 12. Terapia
apitolul 13. Terapia
apitolul 14. Teraoia
le-a lungul a patra generaţii sece
ainingul şi supervizarea terapeuţ
839
Cuvânt înainte
Prima ediţie a ac cc,„ !*ii' îm.tij «a toa4 *> j io . ? ,u -a m ; 5

cm r *! m kr . m : . .*»k n r m n m t P s u 1 'a!*»5 ai o. on-v*n
-Ai', uj - - o* v-r. m . • .* • emmm am tinipir; 'rJojJoA i : r 1
•î i —a a t»i î > ‘ i-î c • ; «» * i , .» i- vt.a a,. J a- rv.j >h l >u
î.,r*j-M u ^ S lw Ic pom. oct rom. - mrutci ju a- ' <• *
CCO crrjnj;* tlajiua. rn „ ml*d»»r.: .M?.ÎL t i't'îhoî ;î*.î.î ,vri'
r |‘Ut km p*. i hc* Js mmp'c ti» i!kr'( a? at pmfi '
' lU k d jrd a i i -.I m a «, dm larc jpiCc;|rk 4~ > 7« * vC/s AnCUi ’ ? de r «
manea e a j a - * ioc , a n j i i a n a / a K-rapia km-ni- t o - m \ t >ui , iiicu *•
*: ipiti'kil I » u i t „u;a , . >ipa *ie c ir c inAud vorettar; o m o r u m u m k o m
de îeîapei -ihJ«vuludlî e i p i f R ie !X- j u }
C'i a ii» cucui. am dace ea oedback ,isurrc edilu» n ilc rn y r*: o ,ir.
acîus cum nat r c f t o iio n o k 'i d n t e tn iia tâ pc ^•Juticc ie ia r u a m m i p
abordările m k erm;v-c ?- ,cc det I- o îe măciulie , u w îu k au tno ai r*\«ii, o
-mi vaiiiplcl îc v jia ^ si 11cc arc o ie /.n ît -» nonă pre/eni m de <„a /
ăocpî o»."'>* om -o! c f',: nossrs u a im ; mmeum o '-ev » -a > 5»* -. *
. „ot; “ C ^ a o ;U i .» ’ * ci m - a»., ,.<* • ■ * 'v, » «* >.
bine făcută.
Prezentarea coordonatorului volumului
VA-'lU\ OU O' .o! Jc Nl'iltit - 5,Vî' aÎ^ V! ^ »‘,r

' -iiceC Li i .îî'.Wî -O î: >l£ "iiLîiiln*1 M P», :0 * >s v !> '!s s-J- 4'
\> 'Vl>;'-» - r ' -v U'. r »t 0 1 n>n >ei»lîu UO: } *.v •: !u *p * *• O .
14 r i 4 1 ’. i ;• ' ; , v :J - n-» ,;r » li "■t- : ^ • -V ; ^ •»: v itală (REBT)

*'* - '■’ i 'i r ^ v 'i <j>e-ur Ori? om -i' ornau j *r’ v* .• » OtSS.OLi'
f ii 4:: *>’ n >s ■.4?:* ***• • : L-l **- doua; . J . 'o* : i .* :cut şase luni
' J' l'i'. V 4* ' î v . ’ v îi1'-.'. ; • i~ i;V- Vi îd.’p 1 S ‘4 M*' »î Pennsylvania,
'ond :,:*is' !tiii *L ,4,4:1* n-E* »>*v* f^"i;!;*i t > iir'~';:’ .4i training de
iuuiîă 0* ■n i *4 <vr : >vv:' o [ su- ‘:!vr: en. 7 ?*u is Institute şi
isc'UV». f -kVîv'C ,d'Cr * t * > n w \ : ’ S,ci'.|*\
?) ’ 1 1 U 4 4' U W ’ ' dţ »■V ' * nî" Uî'Hl W :h.y- 1
> *4 V 4?4*! Oii,Sufluri1 Ji 10* •'•*>''* v* • ■***;* *»!’ '* V I'v . ’ J j - S v : •
ir rdîK" 4Jîir:«i» J (j *>1. o r *ţj' t d iv><d v î n t r 'e ^ i » , i , !;• ?*u re
Î« ■4 0 K 4 >*-»,».• ..4 Si >J >;ef'V- !Î1 lip HI **, -\ftLlO St ; 0 . O ;r: v . •‘!^îu : i n» ,*
P*‘■-* ; -KW 45ţ. >■; r>4„'; ,i _.i ţ,»s* >c- ! *.t Kt
U «,iiv i}' ,\Kh k'*• »«,**»-1r*-< *».• >v i- <‘î . * perM/'j »
despre REBT/CBT (teoria cognitiv-eontportamenială) şi peni
Dr. M ark Aveline a renunţai la postul sie de la NHS (National Health
Service) în 2002 şi în prezent este consultant în psihoterapie şi psihiatrie la
Socîetv for Psvchotherapv în perioada 2003-2004

Michael Barkham este profesor de psihologie clinică şi consiliere şi
j f Leeds şi profesor colaborator la universităţile din Sheffield, Northumbria

• i * u n ’ n " 1'■ *;• i cu ic ai r u t * ~ i'/.c m _sc3.c . l~.
' ; tU - J ' ». !- O V *' V- ,, î i . u ' a . ' ;'v to - •» ; C ■ V" '' « »
i-i ■».;/ r - - * ; '*■** s>u ; - r • /*? r jm f P - 41>! ■ ' ' v »-r'

mult despre procesul şi rezultatul psihoterapie! şi este interesat în crearea
m ■.v. u ? . f : . \ î c .i m ,r o to r r m A
to-rhard Itouan-î t ~ro cn r :ro*2 'm •• 2 -.- oro .a p ro -ro *; • <

• to*î" iî- ^ ^ to r t :C'^ >N to U <m .. 2 ' V *î r “ r< 'ro , ;r *>i
articole, conduce cursuri şi susţine seminarii în mod regulat în Germania şi
Anglia. Este trainer adlerian internaţional şi copreşedinte al International
Comitee of Adlerian Summer Schools and Institutes (ICASSI). Este coautor al
jiitii capitol din S. Palmer (ed.), Introductioii to Counscllin.g atid Psychottwropy»
3ace 2000
Arin Casement este analist formator al Âssocîatîon of Jungian Analysts
International Âssocîatîon tor Analytical Psyctiology. Este licenţiata ca psinana-

■'** . toro C r-; A r »' ,'\ V , 'l i 2~ *, - . 5
, 1 •m - " - 'r . a m i < o r o ' ,j - _1 «m îi '« ' ; U-rotoroi
u i ,s.;. . jj -< mroto-ro ^ r_ A:?- Huîţ* a Kmotom 1 «‘tînroî rm
m u:r u'^ rotoht'-ru < -, *v u z <<nni ^ m -v i to : 2 c to m ■
^ v ro .v ra ■ . na.’U 4-**?*^ f.2- fi >2 * to ’m oromm 2>
!\ e x Atiinc *• ' c . « l*> _ d - ' % *. • . i , c,, •
- *(; -r <pe' X L, - - J ‘ K '* X »A c X. •> ■ -\
' '** - . x ^ c x ii*!:;: i i •* >xk . . x . j . e d x x _»: x - ; ;* cu *» t.: jX :P 1
’ ; cx *: A ; h : . ‘ * t: *_ - x X <X ■ ■' ‘ -1 . ... - •
predare şi supervizare, Scrierile sale in c l u d . A rsych o lo g y jo t Livutg,
r»ce c Ae c 1 jii-'. ' j j> ţ î 5 < ’A vi-- xv - . • - *
0 , 'r‘Ş i , 7* i »?•"*''» ' ,r > *-7 Xc *•• A xx *lvcx
Jitliei Ilenlia m cm / pi atx. >r x r n e x ^ 'e x > - rx * r *»• Ax i x . - cu
d - X X C X X j r r eXu î X i X X I ' XCxXc Ctee p u i e *lir- <, * 7 - *> c m«x. - <
A xx>xx (x X ,X A er 1 « rr C j ci îi«. x x j xx . / - . .
c - ip t r u V iv id u u « d a er « vepxi v iu j„Z i m nu u x <-> i . i c in c
x x c x acu A i r x x p I / - v e
krtinm *an IH‘itr/»kit * x x >î, <«eu! x x X rX x x pxh-. Ap x x - x e ;
*ape \ i / c , p -Jure a *» ♦* ! n l x m x t i ’ S M i d u k - 1x i c x d *w ^ a A k / m u - , x p ■
\ Mi A x M tceiii - ' A îepc \ m * c -A i\,A n< AK ap y u X - .xx eîh .p e x
AhooJ uf P x x x î k r i j«-\ iu..* C a in x llîic x pe *. x e m jX x x x î. A x «c d> i:evu •
* ^7 f'P.>-C'7i de p v S ’C -î.M r de. , adud V li* d c ' d iie u ^ a u iie i \ ' i I u U m U ^
UP A u >! t 1‘ • H t « K r 'it * O: SrC7 I m, ip U-cje r^îr ^ fM11 ,», f)« T** .<*'«*
1 Anlfc 1*7 «!»v AluJ v ;»! I .i '- f ' 7 iHvi P c*m *7 . d 4;ÎM1: Sen IlcJ/.i UM. »Mik,
7 7 “ar ie>pu p'iU tîC uepri U iu etîît'ifă e iie an % -f treduu »e c u . ît.Ci C
*ara s 1 iama . . s r , re rd * Crrd'CeM ,np* rV AV • rv rlA p '/•’» •- *dje,
A MI7 i
M ark l>ini»i ;*v« >r-,L.pc e _ , d e - r 1 ‘vre*. e p z- -re * •
el; I M'7 o ^ - . -■> ' 1 ' d,7 - * \d . ,e:7 '.C. f: u,
X ee, 7 / ;«e1 e u '-se i .. * r,«, 17 -U i e 7 ,. 1 " 7 ? -e %
•' 7 • c. • < >. '
re c it e ;c c rr-, ...; -t r -r •- - c^ * e • ‘'C .-* î
lucrează cu poliţia metropolitană şi alte organizaţii în ceea ce priveşte
contactat la : niark@bridgepsych.xoin şi www.bridgepsych.com.

1 ulm I'rltliain c e p r- n n»*- tX ^îtr!u c v t .. Jt »c - h e r kt 'Xxn-ei,-
II 1 IX .
SI c•7 e d - e <:: e > ,ierile''sale ii
a 11 , >:■ cHeOcî.t*-^ î '. Windy Dryd \\
Bra^ - • * e : '<m c, * i Ff %/7^ ¥ith LL
X: -W t,. 7 .*x
Fa^ F ra ix e lla - f- eulai u ei c e r c , x î k '\ . cal . mV c , ln%vle*l
O î C t „ j « j , y i I r s n e m n v %*i 11 z t rtcmtiîurc . d c . o e i T i i C t a am k t 1 *: c c i c r 1 c,
Or .. ui *el U invers îtv o f Manch, s , . u i\ k a fost lectt >' îltup .iC de 'CC
interior pensionarii , |iahÎ din 2006. Cf e tiţi r. că p redea c - ‘C'nî :-v. •'
- a: ,mo •apîe Ia univ In a,r f o , C* , ş r să ;5UpCI' , '1 . e s tudenţ
ie litrii (Joctorat. P k Atic,r - ^ iia şi ccmsîlic;rea în \ Î , H , iest
Andle, Lancashire.
* nroliiit Kit« .itî este coiisili C! . v.Hi «V pc. perso JI a n \ 0 «-Ci V x(I|iervizo
vst •*<rr m A r \m ‘ itre for F*ersonal and FTOICîssi . •.•ai 1 v iopmei
decv tor executiv .* rd : v id 1 Ceintre Pro..... > Ltd . E1 v. îyi*ore asocu
•Ci «ta; 1’iC i «Uid'.J,:î Diplorna in Co .o v j!i:;3 f 5 -IllÎYisrs'U\ ; e.r, Anglii
Or. %Iertau, ir 1 1 1 fonia . ‘o' r .m siuxh -t şi pisihc>tei ipt. (>; ;ositiâiialîs
îh «v t/ a ic }*-V’ \ r î i\K y« :lin:\ • 0 » v- ‘itvfo aut la ‘rpacnn. •
liîi ^ tdî el t lumi» }m ‘>;/Kr> şi 5în sec Kiinl pr na- hOc »<’t *Jrr.4 maii multe
.r >1 «,î ; psihologie *<; otei ajiC l>tu‘ ‘ 1•d >•y L i rhv P ur 1*
i-h>’ : <a Nervosa (CCentral F~«lN e 1009), înv itatlon H* ' 3- f r r . iv n iv
A ><( . *vVouri i '^'-o />. *r- \in, m-v m fon ■e.i/> v.nr mc - •xage *9'm *
H H»n/itf '•'* H*V <_•*,'*«'’ ' AfotOH A K>0 î_ mmmCm în •/; V foii 9 3 .
v- /?#»t| , / H ‘Vm/'U *U •' •VC.H v Ht»; , //»/• • *-f' #*;' |. ■•* * ,* . •■
; *- 9- y>\_\ O i t r s* " _ - v 3 c , ^ a : ~ Ht - p
Ifo Stîrlmg. MiM*re> r m c c *« h-» r ' 5*. , m wt.m
Stress Lomiseilmg (Continuum/Sage, 2001) şi coeditor (împreuna cu Or. Steph
Palmer) al cărţii Handbook o f Solution Focused Therapy (Sage, 200:
E-mail: focusonsolutions@bicoiinect.com.
’r t t o «>im Ifiiislt «■m j . car-: . m >i rt *«o .5.' - >*1 m» '-.j ir
al Gestalt Psychotherapy aed Training Institute; este şi psihoterapeut
consultant organizaţional în sectorul privat. In 2006 s-a retras din funcţia
editor al British Gestalt Journal şi a rămas profesor consultant de Gestalt-!
rapie la University of Derby. A scris mai multe capitole şi lucrări desp
Gestalt-terapie.
'rtmcm ’ătvn* .. a . < - '-Cm ,» . ,,.j - r : *. -r ' ?
consilier centrat pe persoană ; recent a urmat un training în terapia naraţi
cu Michael White. Este autorul mai multor articole pentru revistele Conte
CoumelUng şi British Journal o f Guidance and Counselling şi al Narrati
Therapy : An Introduction fo r Counsellors (ed. a Il-a ; Sage, 2006).
■%
îl _1m r »' OaoU • ». - „J ’ ; . ■ “ < - ’ .’ . <'
dezvoltă, măsoară şi testează noi modalităţi de desfăşurare a tratamente!
•C ’ 'O "î,;r'*"• ~' '* t ;r <!'C 1 ■*‘ **>„ .»T’.
în îngrijire ambulatorie. Se află în prima linie a eforturilor
a accesului la tratament pentru cei care suferă de tulburări emoţiona
•Vl’JÎV
ii r ian 1 toi n* . • n .<>•» n vac.u ’ . 'în o ş
'\;r. a.î rt c u v - s oi. ‘.de: * u i mere -uu m o»
- ........ ,r.:r'j yzccl.rc . d . .tor
j robinet? t mo vm '< "• oh t o
Kt ith T e ilo r rSC rU dvUi- C. r t}v:-; t o t o r t - - :• 0' . mort
V'.:-?wv.i oude du-otm r ridam? 0 icv.cvt^ l ' ?:>:r SJjid ;
Ci S %1 o vum~ este autor/edîtor a şapte <
cărţi din dome:
}terap>iei şi sănătăţii mentale editor a,1 ime: de cărţi Advani
'ry in Therapy (publicată de Routledge) şi membru 0:norîfîc al Schoc
th, Liverpool lo to Moo»res Ueîversîty
riîliş .anager de tenipîe at vorbii*îî şi limbajulu
.rul NHS şi terapeut adlerian
vm >• v..' «. eo- > . v. n ,
), Handbo
.'??0 t*\ . , r -O **r j.*’~ V ^ "»‘
umil to ^ J to „ . ^ ^ i c. *f
Mi HeaIth Team. Aplică î‘n domenful c•linie ] logia constructu
în acelaşi timp, fumizează infc ii pentru fiiiala PCP Foundat
Traimne ■C
CAPITOLUL 1
Terapia individuală în context

f ruin Feltham
fa icra e . vv - v* ir.rrC i ; v-»!;ir>v . re ac rvlv- n

id psihoterapie şi c vm ■A :* vvo y mmm
mmmmj -. a V*. ^ v o v tvA1uz »•> particular. Ea tu
nai că este privată atunci, dar, ulterior, devine c »,r«’ 4ar'S i "’ V
v re mu ^ .nir— O” ômenii? nvU ;b cempyvuftvuv «r: îmbinam
‘"'hi 1 0 »u.c e », v '«. VYmiHVtw?5 ZuJ<)V! v i v S ' :f Citi f ;'
seistrărilor audio ; ' * »p d s -"V1»*«- «»»î * rvjj <r «>** a **n •
-r V". “.O! J « V - »«t vu - v ă i c n i ? ? A* mi mante umanui»
.t*vî v o i : jJ; 4 '• _ v-v»mpnude pr *n n mm
p larii!": b-' m e le ii- o m ‘dufr^ ;v* _ap ii de u r m c: e m v*mv*u:v
asupra cercetării, trainingului şi supervizării. Pentru a furniza un
bilanţ mai amplu şi integrativ, acest capitol introductiv prezintă pe
una dintre ce
este făcută a
profunde într-o anumită abordare sau asemenea unui student care
abordează fenomenul mai Iar
că cititorul va beneficia de a
16 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
Natura suferinţei umane şi nevoia

psihologică
‘ ! r : Ic JLu f t e o u e * U i c pMm *k mpie u'ccUid -ai; um m e un* ia v>-

cu ivc;aî:i a apâîei < », mai puţin dt un v„taI ui u iu m , mtaOi i o t m..-j
m , prnraî!. mu pruk.. a u »i n imediaţi si o m temperam» uit '-a ca ,*«*
r o r an domeniu \ arc- M pu /m m mteus atu relem oy ^m ă s p u u a
m entă i m discute înainte de aceasta perioada De»a m re d f wrw
e o d to î, fmiţele anume ac o b e rii y au m e rn e m , * m r. mnk n.x.5
vpn *ruale o u a s p ira u timp de -ta c ita dacă nu cinai m ilenii. Du a
duca mmtea au f m cxpnm ait in titodun foni le d b tio i k. a in ne ir*
nnnpuiie x”dii f eu Uimit num eroase ,eiik d r, mu v cian iftimaua
i'M 7 . LhrmmnkJ, î 0 9 1 . laleiiPerger. 1970 a Actualii vl.enţt e«a.
aulă sau au neoue Je a iu n k >i terapeuţii s p e c u h /a p nu au apărui
pe un teren goi >; ac mşe«um dană nt imaginăm acest iu u \c
£A istă mai mu de motive pentru luarea in discuţie a acem e
subiecte. M ai iiiîai 11; timp ce teuretk icnilor psihoterapie! ii se c e a
să aibă 111 vedere „im aginea persoanei" si „natura um ani \ acest
domeniu al teoriei este. taiă îndoială, unuî dintre cele mai slabe
aspecte în multe m odele terapeutice, probabil datorită îondulu!
terapeuţilor caic st; află ina t degrabă in psihologie decât în filosofic
sau 111 disciplinele istorice m uulontâ preocupărilor lor fireşti ierarhice
urpetite prattice chm ce Mesvcr <!99di a n a lî/e a z i ..structui de
credinţelor" fm ipenţn o >1 m c a o tk* le a lită ţii* y -.mm linibatm
I»dosit : râdea/ă -> anum ită direcţie m inerii Mc In ai vioi le a rând
ccea sta sutbmiurk ne. mie u n pe depui u * > hpot .k e-eaji«|a mc
ivvtmila, o ?pr;ip«snc pe^ccituiă fmiării man>i*miikactcf » :o « R !r., >
J iît c e %i pentru statei?;! foam e * »r a» Uo»k a. mec d.m- s u c
k'7 ; i m ; p ' aa A Civ 1 e >ljh O: apu.: u ** m pem sr; .n.mcU
e.sUU! o Uuo pupau a u tn t din caiege-nu dik î «tef *r ft,odef o c ip td t» ,*
au ţi fiul pa-ul eu acest c u r m »Vx* e p m k o ofer;» A 1
lo itc k AM m ,,lt . *v9c sum e,o m I*îkc AMtu in .u puiuiC
rutul .• s jy Nfabkuunc j «nafikitâîn tecceiK » icreru» m i c l<\ kuapie
./.su t; m k îm-Uuit. pv C a i c le d i n ^ o p u k e a , , t a v C p*c»r,e t'« */• ui
îfi relaţie u i ccea ec an m u ac J ie n iit ; .c aiie wnmnlc, an eşe^ n: a
1lefi 01 .suterm ta" ea* debcitu! m u. dm ă ;mcruţa terminologie r;a
u ^ ,j'i • jS : , ’ m ‘i * ; . ON Tt
- 'I,. J . j ...... J .<.... v t* i 1 ; ' i - U v » ' lv i :l 1 X« ' -v < * *» i * *' ' » - i ’v V, l - . 1
ni , mnm, ,a..j i M, puţin imn,mm A m p. iLî —mm cm : ;<ne■_-

m n m mn cum i n , m d c k r ic, . ( h-u^ c, k m r _v im mc » n ' ' d d m i
pin ii t ik n J m e tm m îm şî stur.titv aMipn * . ;ca . e «aven; una c o
mC O it ac;,, rt n n poltmo-nm, a<a kiw-. UU« ndevâi >a p*nk
mi c v ’-'^cv', m h ,c ûuri’k m m ttă e î ;\ p o su n u d n n ă
tm m m e a<: m'<um »u m t ad ni i ecu m ic o m k mpiuma m iu m,
ur a p n o io c im !**<' mm mo îhh; ac am ci forma itomba de m m
muiem m;m o M* -;o m a u ui ai î ammsi!*>t uoştn a apărui
aproximate. * m v r - e c ••• ani m urma, ei eştei i importante în duncu
muma a o o . a - ' >. ;• ; !» : cu aproxim ata 2,5 niilioane de am m
nrnno tstaci iccm m - "d seim nlicaîîv de totmtirr.nl de n in ie î *n
autor, au speculat m p r - .mor ademenea evenimente afet de m d cpjrnn
'o ik itp îj ptohienu iot m a t a n m k m c legate di dificultăţile k
naştere copilării 'unei dependente n vulnerabile, mprac nrr.itrm /kk
0 rapacitatt* ie gata de mediu C hiar si amine in modelele teurm m
contem porane de terapie Mjritein obligaţi. într o anumită măsură -.a
alegem daca m g m i u sau em oţia este modalitatea umană pi im a n oe
funcţionale eea dm nona fond irmît mai evîdentă m evoluţia noastre
tim purie >1 fiind probabil afectată de un î d de hias tem inin, p n n o
a vând, în mod uid ik u u o il »o»h* taţii legate de siipi m uţea emoţională
contrai m hpsa ataşamenmlui u n d e ntodde ik îndeamnă să gâtubm
•nai raţionai. altele A m uţim mult mai ptonmd
Strămoşii noştri - originari, prohab ti, dtn A fro - e o n urnă
O'H cnieotf om cam tr a c o A nrupuo m! im rrm ■ n. ,*ă %h ^ e *
Anumite rcLiicri k k ţm vu p u o ir k iltn ac 1 da n n > ^ oî >\ . cc .
; 2 1M*0 •; ou Uî mana ^ >1 ô-nn/ond «m K C d ^ o ^ r c f i ; ; > a
nCcrau ooirs^îc mrirmc ; oaiTcn ' o.^mr, ~ - ‘ o r a - - a^-
> .re ; dcCaa.il ' : *V> 'J 1 .OaJOCa ^ Oa e , ^ a 2O
7.000 de ani, iar cel de opiu, cu aproximativ 5.000 de ani în. urmă.
Există numeroase dovezi privind violenţa şi, alături de expansiunea
Ut-* m m îc i U proV.ICslil ic h m k a m am nC ifdr a c a ^ ' C'.J C~
c , , c c 5 î . . u !-i Cu c e i >c:.C f~ m n c !» *«2. c c m -
-wUU caioi i c ipai ii m i ipn^m M ue ; :*?- - — n,*c cm
aproximativ cu apariţia religiilor ebraice. Pe scurt, există o istorie
„ac un. ^ n ta a unumîâtK , ,m. r Jînm-m 'CCm'u-mi v - ta-n , •.
n e a m u Jc m iiiu i e'v im i m ktnc-_ ie vCiiîan. i a '-a c n î n '
1 m f n a c u m : ; : :u ..m ’c.4 m e u . i m *măc
r
fs' -îl’â . f v. 5' >r î*i '1 .t ^ î *T’*1"l ;» !- k !-'r M' V ;,T,4t'.V *r
k *r i Xi'F*;' • >. ‘r >iî •! _! '» * J n .'iî:”' * ; ‘!>.r ‘I -*r
•'»i sîvîi*«*» -t l V ^v :c :v r v«:i;nnaj f:« 1jrr-j. ? x r r**î k-K~
a: ' >';i >!t s x r k O. •' î *' r'ikiî Ir . k i * *kk î ’l - * iVP* ru>"
^ :-X J r l“ ' ;■* I-'î'.îîî i ' s »î xk *.’ •*: : X ‘ k*r •
'- r t :: î ; !iî f ~ ’ î :k>L- j k k k> j p I V î m r . ' M Ml!- ' I H xm -'M N .Jr .•
■
<Mik*k f ~x '■HtC i <' îk ; \ k k r k sj ! •f '* ki~,vi»r v M5i'""k; ! ; u i ! Silviii r t u .k !.i« f k k k *
, ;. ‘ k k k r n t a •r rk»n*-k i - j t i; u i î u i i ! i n ifrnkrjnr p?> k i c - ; . a ,
!Atîi kt! k r f k l t k x~ ><— Jj t f î l i p i K k k t ! o n k * ' t k . i r r a . i t . l U' i r k ^ ' r
i f c / V . | î rk . M k ^ 'l'o i MMkl l kî l i t rpfCM'.C {hî)^rV i ÎL Î î - x i
»! rkVkP :?: k-rkx *. >mkk;Pa- dc kirv/Mf: Mk'rkMku; x îruLt L:
ivrk k* V j y -*ii. • r f.«j <j ' ■ x y*« kJ M*Î‘T ; h :! ,. r j p
-* m p î ». krL njn r n a r r -; ■>' ,iii;i k i t a r r 'k^vr-M / i ' x.lkkr'vj: ~
x k k d " _! ... ; : . ' , n xîm- -Ir ^rîîtkik; \prt* ** > P \ ţ / : i r }<* 1 kk k k l-,
k*- Mk ! x { t r p - y :,x J | H r Ik -^'x k tr U!l îTirJ' ^ ' T k MJ 1*M: r ii î ! î * P k
' ‘I -c ' I >! . Mî ,‘r * 1.!- t ,* Isk/ri .r-,1.; r -. „,x

•r i T-ki. ; ;.ik , r k*i: r s •* : , r;» lr • *-k r . :
19
- : î.* ' 5 \ V '' iu l !I
îi*11î v • < (H; •r % : si «t»'*; ■; •" r- *’« *_•

ii! «r* -'Mr>k p r e v ii.:ii K! aiv > «i \»'v»« ,. ** t
• 59< 9- , *j,>\ %ţ%> x ><> ~î - r I . ?...
W \s v : f r .: n •n :» . ;; i >» '
- -m ,î r • î î ' - "t * , m * e •«—--?« -

UmiJ ,1-.„hsiiiul n r eo v Ls o«^M.s j-mm/EM Hiv*vm • ’* ^m m m -
'MV: î Vv *'M.V • JovOîm ea esOieii» aVa e\i V! IMe V MV E /e i
nîr.t, pov. marea co/tiU na. hcdoniMimk m u r e a ir-.îv. j c văiu:
I in*® jfvri.V ! nu an :» \i/tu n ; u a r ă a siic u aho: da: n u ^ a .n m
îikiiî;- iiruMe ala v«imicit re , a van tem tunu complexe n.« p u fr m»
, i.-HM .* înini.Mfîli ' h-.na pentru exponenţi* Jitenid-e: n ucide m
PMtoîevtpie se lefara la In na măsură axisul «m a n ud cmupu
aramei narare umane >i asupra aêv U au r <ik pr.»hku w r ' îu na
m ăsură îi eu a re modal îik ea mă f v dă abordeze şi s l u\td.m mod tu in
eme e v e ineorporatâ uêmvn fie să o u»usideR irekmmtă %i da ve ;
I nde m Mîiiea/ă fietarc nio d d în spectrul care <c mo ude de Li
■ am iT crca liin id o r milano m birui „ pe derbi» dcterorm d e" pană !a
opt dt pun hher; ' ‘ în măsură îi ceara n m dd esc .o w a i u e a m
apuremi miu pesiîoiNi * In ce măgură fiecare mode: ren na ne desthfr
ei noi mînnuarn vj s ‘ \ m dinspre >inml sau alic tbseipime ; I hferentek
'eiîimînalie; dnim *fmpM,Mnilc ia ateste mîiebdii v k exem plu
lioam putea asmute ea a b o r d â n d umaniste să îie mir ** aoimiita
măsară îiiai tiptiinide decât abordările psihanalitice * indică îik o o f h
hn implicită asupra putinii si potenţialului uman
Terapii religioase, filosofice, biologice

şi psihologice
' v i / 1 .îi i n %k V ,v i irîle p. x d \ U

i o “ ‘j ‘i ac M r - i i u l • • >n V
s•*
mei m rV e rc n e eisn tualuri C; o ‘O; <1 >
e.* m i n e o* * ’/ t .
f !!lr:a o : > £i vt m' , e* p i t e ' 1S V I - * ' ni, fapit ce indică <
conştiinţă acută t m a u f i M d r şi reacţii psihol< >roblematice
S-a speculat, pe baza distribuţiiei din întreaga lu i schizofrenii
i apam» cu c d rm ii! V= i i i / ) iic ai ii ir. n o n ă . Sap: suc arca/
diferenţe compcăf JfI f^î Tî Pî lUllv
idlilWI l t ^l P HI
111
e » o d dm i m P d ’ităţi de a încer , .1 t Xpă C/ l î - i :: o v i m «a i ax e v
îuemâc L u m e - d>" ~'f pC !_;* ; r „ : r t L î r lt . . . es posttraumatic Ii
mine . o- *i *ă m s v i e
; r n î r m r d e / v o i t a r m i 4 t, a p r o s . P C M . U OlIO» V jM a OOi i o** 4IH Ol -‘m u
iienum ce pu:m nm-mlm ^ u.u'i, cme upuic A «.-? ,r im td uitAte
, !!? " ' e \ ep*!C ?v 1 m kul de URe > ••'-;]• « *m* H\ line mode
. i' cu A .ag^ e m mo ' i edut Am î Hr , « . i i * tii î-" minimeai rcni.de
ne iu. tăun - „ x x m- ijiu^niL degînaim m mtftmdum apar nmicm
mâ i |ji . i ; , k xU'MHîce abunda :n ulm . are rvapm si
*'tunau. ‘ RO * 1 U * * ‘ tempo. JIM
idieMinmr.'io <bg . iJb u religioase cuprind prac iu * p niuum
Jc vedere pliu*. Uf immuik . vure mc iad rugit lunea pentru m •
Piue a, m mmm . •< _«reu ere: , meduim îolovgea mmuA •* -
reuiiii p m i m \ ggă • erecta' Admmu îrmA : ei a k \ tafj de tul hui a' *
«îiehnk. si *u di k m iile m uiifsirimmcfjtmL mm cu mc u. rrnermi .nu;
U tkl|l m med mpm m V îfl ililib mm tUilU a» X ll! k-i J li: Ci-Je Ui
erau ..»usîJ u «n v * fond posedaţi de deinoin Această mmrpîmmu
r n p j o a d a mm! m At lase Inc conceptelor timpurii de nebunn -
“hstiUitu pMhcîtrkic, eu mm i j t / t u treptat, formelor umane de a/ 1
! m rarei n»»rmnenîalâ i »m Robei t Buneii Fne 4natom\ of Mt uvu A m ,
a fosî puMnatii pe m m pum a Ana în 1^21 n evidenţiază tendinţa
extiaandmară .* unui scrinnr englez spt\ anali/a atentă a tulburăm
psihice ui iium crvam ia sale forme m sngerea/a rem edii Acest
e r e n ♦-/ iSM" î7 mmm-A unu v</;/Jn *d Ma*«wn §ei a în numi mes nakd
gen 1. mtV cr- miîg«ojv. >.a m mm mină s. nm m ee; m.. dm m
d.teîepmmm; jc a un îmi m ^ c m i kggummle Juna - .-mimmmm ,m
■'-ev.mi r ■■11■>m *'U e u m n m iiC, *i »' mr ' , . e ■ c le * "< '■*
mmm; J >•«>•«> '> «; m. .ne e i.jf Ce , -.r^lî^ă . r r C e C :>
a • . ; .î - e^-i k s, * : umN ^ . ' ' •, j»„ •>’; ţ -C.'»r <,
e j* < .*Ce ,j,n. ? om eptv ;c,..ic -* * c- ;v c.v ->« u m g - *.
Ce:. sin< j-'S/j: fs>f ;» iaeCtttmat; o, j r J . r c v m ge O.C’ig^ 1 ^ r g- n
g ( m^gO ; •_ g g , ;î V \ IO ^ . C. .|t s,;
gk g g e mpmm m a5 u* e d \r r , n*^ >. ^m-m..- . k
*'*men n n mm muie uu d*‘ e ^ m - .:î îi â -v îg3-j?me -n ; •
mULm m grepuneî o — mp- gp- «,*^ ' «mm
k IiL-iit k î gi i i ! .î; v‘ m»>idXi j vJ u i a k. icni:: ce <^p îîc >!* * *g
■ciinitîva • m -i :-c >U ^ ic u r m , m um -m u; ;
vrăjitoria din cadrul mai multor
• ^^5Î«! m m n u *'*i.ene <isoeîate ci H ’.î î şi cu multe
culturii neoccident;ale, 1ar Ellenbcîrger rea lizeaza coire snon den te
„nevro: zele isterice şi cu încerc J rs dv 1 r m u m m din a doua
ătate a 1 secolului atl XI X-lea în Europa.
] : dt^rrc. îr consideră
fesiune* i m mtom'- adori.nţelor frusmum ' 'SV;ţ.40 «, •f ! "!4V-I*!tU
îbaţia, tog5'*ţ/ » indecarea magică, vîmdecarea ki templu şi
> m a*ia filosofică drept■ m ^ h—mji, r? i r ••dîiHf-* _ mic-nv--"
î ştiinţifice. Aşadar, putem vedea î;n istoria %s*V? ' c 4a rădăcinile
odelor de astăzi - cie asemenea, piitem rentarea în anurnite epoci
litatea 'm*C m to ie de: terapie siau de v:indecare, aşa cum se
mpla îiri şcolile greceşti m m cu le medicină. Tributoi plătit de
e Albe;rt Ellis (1994) f O, «t. jM! m c pictet (55 • ;5 dT!r
r'«s ;m » " '0 .0 .'* '' ' ,*m I' - « to m m m m n n O IV m am
*. »* » Tm m -ţ vm u m m t m rh«o u r c ’ i niKA. *
U ' * r i*r ■ T .r .'.r '- « ^ V ’î î ’t r 1 m m U . m !m U iC .* :V m m m •U um
.. *cm m im ?m m sm m -g to m to m -u n d a n ^ >1
mmtmmm- ~3 • to Hm!u <m ^ v u m <s»**de .mi m m m -fi- r o i m
'*-t '" > **\ U*V ' • î U« '. !'.‘tc ! V: |IC A t,.:r«v_Uf«U 1
mm •' ,-.-;r ' a a mm-* ^ uu 1 s-r> ► . u p î î v v :
n m uc i»t;; m m m » iu «,. » o m m m ito o am ; ztom ,to
' i : 4 « r i r , l _ < 1' r , '.,v < l U 'V'^ ' m m « ’ r 0: v m*Up yj< m r o v ^ r „l!
^ ■r " * ' ' -<v . v -* - *. * < v - -- v ' ,
' m '' :*k *m * :*• -* | * ~ m
supus, dar acest aspect este pus sub semnul întrebării de către unii,
r f. : s u . ,t; r * > « mAm .. *.m ,:; u m - ^ '~»m
integrare a metodelor de vindecare psihologice cu cele tradiţionale.
Modelele de terapie fizică, medicală sau biologică au rădăcini
timpurii şi includ tratamente pe bază de plante, flebotomie, provocarea
vulsivă (TEC) şi psihofarmacologie. Chiar şi homeopatia ar trebui
: 04':• ; .ou.c x '

dr nmhi!
şi eşecurile psimatrice m .m mum.i \v rj 4 !tu mm toi* ‘ a /
u î f ’îîi o mcmnîmiir 4 a mm*; m m \ mvnhrm to* ^
mmcC -r ' , > mm‘< -Iî-»V* *" :ii. 1 **►" ' ' - ~-'0 v* *' fiî~. +■
modelului ,,bio_medical (Efreggin, 1993). în ziua de azi, tratamentul
psihofarmacologic pentru schizofrenie şi tulburare bipolară, de exemplu,
este acceptat de majoritatea specialiştilor, dar unele grupuri aduc
terapie au fost criticate istoric pentru scopul pe care şi-l propuneau, de

K . ' . .• U : . Uîiî;:u . UtU i U • te;*; U'U;>.
psihologică a fost popularizată şi dezvoltată de către cei care sufereau
0 t e , U ' nU u S U r *« »*-r ‘U5 ii l u C u i u U C:tuO m m m .m* „
;v v ’- • ■ _ U ;; . Z J u Cu : î >\ *O:* . ’>*5i uCu u .
a*u te , •. mteu cruiCc f \ •<<* h u m m u v d* ro„ - ,
u r c , ;• ,i m , ; . . - r n - m r »: M u U m m u teu s t e m u t e cu , iu ■
, %u Cu.-.'. *u u . ,/ J c. -m Utu, : U‘fiteu * ,Umm
■ , * m , * u i :- 'teÛ , m-\' >te m teU te ' »Cum U ! t U \ C u tez te-
de medicameiitaţie (Clark et ă l . , 1994).
In mod clar, terapiile psihologice nu au apărut odată cu Freud,

:U te'*m ,_I , - U „ ' m tetete-U te U : IC O ţ ' >, . â " ' . *
teMutuumm a / . "* •:> m u t e i vti proptei \it M-di* m *
a n t e - • K;: -.V Cu ‘ u ’; , m u î u t e te; U'ăftuc.i; u , O uU - <te
O CvCui •, :I te'te.tU te teteteU u U; mpteite IteiClteur teu
iro te m i u v ît v - r o m - c clu im te u te a n d i n e n utttrtetete m u t e i n n - r o r o
Cu p>:iv« «tefatC- ro -c :ro,u ! meui .uucu»-. *vmro fi m c u n » \ t e . % o;"

a i.u O ' c. te ’ .Cu i u m u i. . Ci ..u.păiC j u Cuuî^ t e n ,
în mod obligatoriu din psihologie. Termenul psihologie a apărut el
C; -U « n C • ' OU 1 ZUU-U, u* 4> \* , <V - IC
rr putea include orice tel

filosofice (acestea nu sunt, î
nu se întâmplă acest lucru. D
sa o disciplină ştiinţifică, psi
au avansat ca profesii şiîînfifî1
jpr, aboi ni cern: ce oi mc ncoderiiv I* irvuide h *u n ; »r
CJ ililK d C M C a îc 'I m c l U d u i V rU L*> iM i vO s v v M
..psihok *apic j mc tu acu abrevicR a sa ia fermului umuî de

.jcrjptL A va* e este adesea utih/at ; a - modalitate <1. rediu ^
pioriunaîiea .psiiu»teiupu;i si u meu icra u un angin termen
kc m a Gumă a Bniish As w talion tor C ou mei* mg and Pswholhciape
cart se numeMe i AfiamA/iv m d f's\i (n>therup\ Journal, a îom , ck
exemplu, roienurnuă in 2005 Tharapi lo d tp Fvte d ib u ia negarea
problematicii moştenire a numelui lipsite de ambiguitate m acest
domeniu uairtes si Palmer, i9 9 0g dar este important sa ne mmm an
că rădăcinile sale multiple m politicile isiorice suni parţial rvpoiisabilu
tar continua pnebletam a m ociddoi teorem e lefk-u i - ia ş i lucra,
Vă p l a ^ mu tai. domemul terapie \ este om i/ u w *v d o- >bk man»
in abordau competitive rerapeutice si p n piutesn
Contextele socioculturale curente

ale terapiei în Marea Britanie
Marea Britanic este alum ina din Anglia «50, î mi boa ne de locuitori i,
V oim O m iiivine e Ţaia Galilor *3 milioanei si Irlanda de Nord
11J milioane). (Aceste date demografice sunt de la mijlocul anului 2tK)4
m Mi ni preluate de pe s a ^ goy uk « V um ta medic este de
i ă > ii'î ^ pei O'huo dan ' a?e M e i , -uf' i r an* cu *» pefv*jr»ă lin
o )'*s var*- Li V Oc'V "O* A am, kaki ~l ifUiil j ! o Mc ik l ~1'~r u h S-
kie>il« b'Hîîvty ii t> «M o î medic «.ic 2V~* cri1 sr j >eUl • k*edes Oe
1 tM c o i o? j . ro M U M fc ^ 'ô O1 «° ko* e v o * ,d <h o rv e e
J- 1 OiMede, ;m Mc • Ie se,: , o e v v * *•; ' e-*d * 2 -s -
. ». ' *c >C11 " ,V îC ’ ' . ,'»iCtr!i jn« j*! ■: c ; ' **k O» *
e «A v i c or. piu» u m s a.i ţ e v /v H a i . i î m kl \ reU j»s ede ? A w t :.«
c o a - o- îvv a m , * v « csiki : ' p e ' , ;îS: mm ,i>.; c u o « :e/.-

Cam*» -r r s i i j r (i. ’«« piccca n'Oc.vev-. e - d.i ' !-m o
Ja s , - m c a i : . r. 2 -vă - c - V'î.vt* L vM u *\ m. «to u? ,;i
->cd! 'U pe î'm ?jî«e e ti ’ rS«-i -î C v v d M*« î »s lUiUf *v * * p o m UC.î om
'Mite p'Lsuccne .e m o o^dees de senăfaîc oiemta.a rv n - e r
. a p a ' ' d W o rd e a î( 11 .4 ij simiv idt K. *w num m c m , î ,f
a i m w *„cm, mm „vi u c o c e n a . 'vxuuLt, u i-a o rm u w \: .am aram
rxu-^:» -au rr«:HL-iîUtk du aio n to d a alu***l. u î a ci im n u h iâ tî’ i
>'V \u : m n u d a - m u i i a w d» uneai iiv K w pi ap*.clădi p n v ik cuc
..res» u t ă . «<* i c i -*• m e u i i d c p c i w n u l e , cala w r n u i u i m eMt m .j z u i i
d iu K d c ai p e . u : c p n /w -Y U vuH i: ;> r .;.;\< ia y a» p î / w c : c u lm a -

Mari: B* ha a- -c m a r a m a :> pe: m e d cm arici vârste nuditate :
pe i t u r n a r e
fe*;tuî eciiiî-aci ' m î ushman «1005» lefenioi la de/vt-ilare «
im a n u a puls r e m - w c ntexuii american t amâne «<arfe in x tru ao
dar nu exista im -r*\r a ea nu w m paiabî» în mod direct A nali/i
rcălim tu de t ’u mm<t n ; a -P len u ti/ea/ă creşterea uniit aens al sinelui
la lX W lt s p e U k . W eCenlaL M* -tlicihZ.t W l i l / a î J d e R o u . | W -*,
asupra ten d in ţelo r hnranice ir *k w ol tare a pMhologiCj şi în influenţele
ei avdfua sensului unui caic p r im i au* anu m ite re/* mana In n u d
rentniiteatw în ciuda unei trudim de lunea durată iu ceea ie privept
vonsilierea de mpm ci terapia de crup terapia mdivjduaiâ ramanc
de departe ak acre a preferată De la autorii unui >tudtu de piaţa
(BACP Ha 20*id; aflăm că 21 A din populaţia bibamcâ a urmat *
anum ită torm â de cernu bere m u psihoterapie şi că 82 f dintre
persoane ar unita dc bunăvoie un program terapeutic, dacă ar vonside^ 1
v1 ar acea nevoie bstimările antetm are ale celor care :tit experimentai
mrapia erau ip jurul a 5 A m există motive de a pune la îndoială un
procent dîâi de r*cue precum 21'1 în o f e t c a /, rtcemtod lupta dm
anu D o cjnd e o u w îc tc ^ p ^ a :. • • l e i a p r u b ’ ,ei n i n a m a .• p m m w
«a~w fen ţs dus pai tea n J d ia d u i -- a mau- med»; , a t erA m a t e a m >

îî: ' - W î M.unî«0 UCtli - \ Ua/e .* -* . ♦c m a-rC.< a o
domenii de medicină generală înseamnă că terapia nu mai este privită
ca fiind elitistă, care nu poate fi interzisă, sau ca o activitate
'<Chn . * - . 1 î'.i -• >\ ,h l > ~ ‘ 5 - < -, 1£ - i^
' CP capa p x 'p iJ a . lla jdU U â l î i \ p - a p i r U C 't . * m m c c la a
existenţa consilierii gratuite din diverse facultăţi şi universităţi, de

; c : p a ! . a i a, *• mîâ c- »•*, ; ; ' c>' '.a" a 'W ?
, ;t !>V j Î M.v »\ W \ ** * pn* **r <pî' *1 *
, .,a ,-k a i ’ lal .Cv .1 v« UîU C ,.C p» -I- aai ia tt,ta C < : ^» >;• .
Mălinul aci ipivO >."<!' -tv*' al ,\ x ^ x m r uîcifapi -* a î >îiu j'n ’
-V* *, a m h ;« ;CC Ca : a ^ :• a, t a -a -: ‘j , P>*st ?a lKo a ' ;*•
MANUAI.„ DE TERAPIE INDIVIDUALA
conversaţionale.
.»! i L L l i - w L.îiC ..<«<}»' " D O : f V 'V A -
* i i - .■ ,c-V ,>j - l a!» <*. " : v j to n

-" ; î 4* ’ •. vs £ ’ ^11s1 . ii ' 10 * N ’., t \ . ' ; ii v >i
•cu'lk, .iLIi **UL.i*^ „L.% I\il*L •<*L-i * ,J; «aiiL-t

i O V n,--p. * ,ti\ ‘ JE v i’ 1> • I , v i ţu.'j **t: k -x. n
a :-: * ITai \ ; . E ' . î E ‘ - v A u lciR * O î D R © L o îl*
area societl î r “ , t •t ©abil că aniii 60

RU s jk acterizat pri ite concepţii. laic
aisir M:-P v u nn o^s.';. *
AXAU R.©. •„ ■ r=Vri:J-.~ i!©L»MT <■
ista1 indulgenta, hiperemoţionala,
"^ x> X X ;r ' X C J "*- <
-O . Z - XXZ Xi
xistă —stoicismul a fost ridicat deasupra expresivităţii emoţionale.
X _ ‘ X : V '• -O. :>;< - »/ - r ; X '^ X X m
soc late cu valorile recente de emigraţie» o percepţie străveche a

v x . . • •« c * . . v« • •' ;XXt . m u c xxvr
L .'X ' ‘L - - ? . X XX- XXU x î j X U X lu-CUC *’ .
Lxxr ; '•
L u u x x x mie» asprime ş.a.m .d. Cec
x putem spune este că e\ ' X X X ? V: I: i Irlanda de ^- X , U’.C '
,»probleme”, au m odelat :* •' x r ? x ' li5 r XX X I X X
- X, Mi ; <•-Mî .V.>1,1. ^ , C 0 ^ X C : f X r;C *',.r- 'r *■ I' icii specializai
lecesare pentru cei afec X* C mul de stres g r
xwxpx p H:j- x
, . . * »• />X ' iensitatea, cl«. x : 'pn2' T'
' xX;«!X . •• X X - J trainingul şî cererea pentru terapia psihanî
itîcă se concentrează le Londra. Conc - X ’ î' - XX -X r x ~S
'x x -x •■. xr ■ mi şî oraşe are de a tace rnai degrabă c
*x c c x x x * - • e >rti-xrîutici, cu factoiii accidentali şi istorici dec
:u caracterul local sau cu x x . vîv* -c* a ' ’-m pLî>xCv ate.
n x x , x.x, - x f >x i ' X' îi«-r,' CIX d v iaf i contemporar
X ‘ X X 'X ?;V Ji X?;:x i d x x x L C: J - . f'i ~ r x nax-!
? d r x - x x prx x d x r rea personală» M.;rr 5 Bri*
, -nffr'.Mî i -1 r OX X ‘ *i ' *'%-'îî»pUu u n procent cc vmc
nivelul de fericire şî a ’ - - rv .vV; din 50 de n1'0- X
completat chestionarul (www. nationmastoer.com). Totu
-• . X ' t;v - 3' *X, : >isideră că Maeea Britanic e5;îe o soc ie tai
-I.
de cetăţeni depresivi» care nu pot ţine pasul cu maţi
doar o sănătate mentală compromisă. In orice caz, ac
abundenţa care îl însoţeşte; de exemplu» în China,

depresie şi suicid cresc rapid ; iar melancolia scandim
x .X • x ; X lX z !:*«*■' :*- ’ ' / x 1 - ; <:r .. ' <
x x x n x tt ' ' x i c x »• ’ u n v x u x x x u x , u
28 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
-4 v l i Hî vK' âl a . • «s» 4 >,<- ' -V, -O- A A - fĂ

t ' s R li'vîlitlili o P oe t Ci * i Viifij Ki Cn t -1 R A O ie A d m 2 i l A ' e i c MCÎ l A ^
Al v ' C x L T C A î Hhm O c a URI / --La *;! <i. x \«î»i ^ri {; î a • \ a r A -• e ra A
de mediu. 111\ NI DĂ, ahcu nea n<h Lt*â. Jcsfiămmea A nO uU <
AOisflt A fiAMkOiMe liliCtdoL VleOLtiek MUUw da; î ^ ’O a Um
M05 ju d a lunşar sm-iiounc semnificative de sti\> pnsHraumjîR u, c
Air\k tcTc gencraii/ata ulii a un prerii a 4,,-atson ii! u*iip aa Kadont, s
Sv pregăteau pentru a m a r e afacuri mioriste 1/uafe împreună o
jstml du depresia u anxietate ca trăsături naţioraie tomna* a >
imagine depn nunta si ni aceîas» timp ui o a arc coniM/ăm m îilvi
mexjniejHîi sondajm Jc o p i mc opiimui emu a n a n o r oue mor A
Lucite O ne it de Onudid u fi o >ce Iu/nu trebuie vi !a Om seama că
eeîătenb Mani Bj nanii mipî împărţiţi mire Urnii de v ^ - n n n su-uinn
de I nredî i Z*0(>4 *o deim Aib/ai cu î m u a C are i !m * <• u e *dtc)nt
7 -u fnie/iDi T fO n m puWicată tr- î 73 ' vare a îua u p a a a l j p u i i n
( U v r ie r e i depresiei c«i o c a r i a t a ista a • aniunip imi.ua fnpt u î a
m ina m este nou
Marea Britanic a fost un importator maior al rncMeODr terapeut o .
amentane* precum m A ailor unlnaţt americane La seiimib. a oier u
tmpnaţie pentru multe alte Ori m de/v jkarea propriilor serv iui m
proîcsii teiapaiiice i > t a ui a m o anumita energie p o n ta a devotata
ierapiea protcM* auii/ait u re laţ ui or llijintiţia sociala Py ÎmgOmipd A
om/ ('rwnst-Ht» * p n La m* Rt sib m t\ a apărui m 1W5 pentru
pr* unova dinierminu a p* leu ă i urapiei pentru a pune presiune v
Aeraie susţine ; n ; n n e uku itndî ferapn Cu dceeiin In urrnâ,
Reî, b a imente îai se muma a rcJnm ar^; a . eoncaptOe mmmm
;\dier lîovtai Jc. «*»/, ^ Rţi; m m*scrv.n a»J-a;i eoiidituA v v u L
e i ‘a e i p e o e '2 'icc i Sn j -■«. i - i a â :»r‘ a v n ,,<a - e -eî -ou « >»u_»n v*.t
. *4>v|Mc -. / ue î. . i e > » or * n a O ;:v o "/ a r m A u /e a
Therapy au încercat să combine terapia radicală individuală şi dc

grup cu acuuneu o ciaia Vmiu tei i|teup m eaieiilare geeponuerem
c ,o .a-~ oam enii: e o f, s r a m a - , e ^ t -t ,er-. '
“ia i i-,tA\‘.Hani L n i u i î, . îU v' h', / . o - c ^ c s i o» ie m 'a m i 'mă'.- «t
o* m e i i n ''dc*. J. Le e ' ’ o ,0 a " Ier - : d : A a As > d o "
• Miiumtaîc in ioeiU rerapim mdi\ itinaie pani u i r u m oi aboruc/-,
problemele legate pont re altele dc im uni si depeiuk r>ţa In ultimele
J ^ u ii d e ^ e fî!L m a t o r e m p e u t 1 ee *i î ! '*a m e n i f a ^k d j / 1 oc*\o»8
X !î X p I ^ X . * hk \:IÂ '* «01‘TV ! i dpXt dC VX- vv«
x p x x î . t X ' e vXf - x " x c i x c x z n d ;d c - x x l x n ; >•» p x k aerupa •
k khMîit'Miiîc U z n u ii *’11 î î k u r n ă t u . p r e c u m x d y m n X
d x h d u n u x p ai x
f tlpilm « x " ' ' M_u! k r x x isi ţxpnnul x e f 'îx x triu l fui: de
kpius v x ix e p s_ - ~ ^pvaiîi >m mun sâ reiiioc/t m a x u rx .x
Z'ÎVjM O. *t'LV , riveşte itulburăxk ueadî . îlr im s x ttk i Ili a!'
nixdcna. caic -jir ur e iLiîc ! p/ il k ra /k x tiîe uOznexiv pi cm ;
^ ’hmaml de Ili -x -e» xibî.rn. a/.; i-rivd iatac dv si,tr d p ziire ,m
putea e a.v a ik^pre :j.pîm iă v!.;pt dr /• cc x d x ; x un n-p. !cjc
dainraa ti meii-din ? . p n ' eriiiiior :rrifci»tiC' #li *Îliiîxx n{ Vkn u ^
k a2» lina ao k xaiii.4 bLiîitiri pri\ «ia pî^xiipatax peiiMi ccîalvri,.
' x, g u x x i c x x ne x x x m mubiţtde corne miale m militare Na x
c x e !<n «‘t It-piryi ^ w?,,' i p p r f s ^ de îa pîxd iii* «mîiai x de e\rrnp«u
listele dc aşteptam pentru exnpic x demoralizarea >i anxietate:,
pene ran de J e g »udarea medxiku tfixxur«rat*. a ixioxu ş, de r â / k n
Ril/er -2d(l4f MiHiiiiz/a p r e x iL u u problemelor a x ia le în iiiirctga
a in x irxiixx mşîere.i pîrulat ix »neuahtâu*c :v X m»k*ţ;u x : r V *»
etnici exv■r înce «>. Ovm* i i r k de x x x x ' *t x o,
X la ‘J xX tX pi 'î'Vn.el 'd e XIXX k imfCiJiV de-X* z e i?e *:v^' ,e{i-'c<
X xfu , X pX /xX J, x , . f:l l xa p e X c V x X x \ ou"'
n ''e d e M 'li, _ x -x*' v >’ie ■ •» n x x . »x - x ,»
economice şi politice) nu sunt abordate de către corpurile profesionale
*■»! i a I, i:-f. ! e « î ) :( ■ >(,! 1-c X '• '■ î . ' < ,. ' - » îs, ,' • . >,
Ci- ncxu X x X x x y p î t XjvXcx» ^d ’a eu x l •uu i
.talar e x i x t x lv\*r ;X ' X X > n c x u *? •’ > x> -* x e r i x . k x,<

e;nţ OcXC ’ u • **'' y* ee’e ' i*" fr « «PZ' ? !sr' >î‘aain.jr ' J
: :-fi ,/p.i e c :‘d f ; r
terapia a. răspuns uno»r ne1voi psiflOiOgii eviciente şi u ■u ' ^

modelau*o în acelaşi timp». Ea s Oi Itat, ase m . :a multor ala
servicii,;intr-o manier;ă ma ibă ad-l s dore: 'ilanificată. <
tizarea oricăreî nevoi sau creărim une:i epid( ureologii a tul burăril
asîhîce <i apărut aş<idar foarte . m I iod clar, ar fi util
cunoaşte:m dimensiunea {rnobleimei cu Ci ne c re 1' uitămi la sca
naţională ',0a mm să fim ca] rerbi să preziceun vi:itoarele neve
*o t re' a s rw m conîplicat de mă.rimea şî 1îpsa cic sp€îcificita
i tîpurîlo>r de problemie şi preociopări c11 clare re -:onfnanta c mire
P psihottîrapeuţii şi d:e către mcliferemfâ 'lor, eu :mai p >anală,
suspiciurtea faţă de pi•oblemele <’ * 0 tr;ncistic mantificarc In tin
:e D S M prezintă o li.stă <:u 34C? Or rere-u mi ce î i luxate i
siguranţa ■ * f rere r~iholc3gîce î ;k ihi;atrîise, *coesî:berii şi psih
îerapeuţi:i vor revendiica naulte clîntre cde saui chiiar pe toate! aceste
De exemplu, Sander , 005) c>feră c lovadă iradict opoziţi
i mmm re vrere* re, ,î î de „ ureOv,aţia tulbuirării”, \E Ite dint
referire ce ;v . iu iucrca z i tel.iOi ui ii mi pot fi în(:adralic ca ti
m.= u x E xt; 1 n r ~:i - ; W. v ; .fe-un >*<, torre ,*. \ V w ^îm ren
rereto m a to Ou re 're m u . a-prere tofeumic- ;v-i.fr*' u«'ireun i x j *>
xu rerel *• tocC-r m Ox : *• W tu E 'ir / r r c r l î r revuretou pm *
■urk mu - , ! ; f :v de către , ’-uy u ? ' <W!îf! t '"uu prezentăi
■reunire to'
Abemathy si Power *(2002) c i 4r’-r *J C ' m-dologice!
CV ■11 -i ; ■ntă a donîeniului epidemiologie! tulburărileir mintale
mimul studiu din Mare<i Britani'e apărând abia la mijlocul anilor ’9(
fee sta a identîfîcat gradle seninificative de oboseală probieme legal
n11îIrîi1"(-*
îiUllILclLC,
.a
le experin aproape toate acestea la ui

idicat decât bărbaţii. AJIte studii
,buz de aleoc>1 şi suicic1 care ai i ‘’Cc: «U!UJÎ » Ku ;ît! ;f* VL SU,]'
rezolva. Layard (2005) a identificat importanţa tulburărilor mintale

atât în termeni de suferinţă individuală cât si de sănătate economică
s' ..i *; m iV ;{> . n .0 ■;*; , «. Vmi3! >v. re c*i *C*: vJ Jî •»^
; \ VW v>, ÎCiUClH^r.,,! :«U vj p-VU OrmiU!,; UV 'S tin u V Ut CUC
util ■1 r ! i - >;îv« « V **« ?»„ r / f , . ’ \jj« O u U i , O h ‘ U n t O a T * -' 0
uita ocur
ine sunt publicate cu regularitate,

In Marea Britanie, 20% dintre femei şi 14% dintre bărbaţi
ezintă o formă de tulburare mintală, In timp ce femeile sunt mai
Ieşea diagnosticate cu anxietate» depresie» fobii şi atacuri de panică
* -V'" ,re; *' U. .îl vp’*-’i; J 'OCX CC - k fă
h ' . ' . *' ;■ d • ’ '! c i ' a < a * - a%; a : .
c c ’ '' »"* ei * a , c r e - a ren » ac. O *n re redare c ■ r e c e *. a
. -a, . . - ■ a ! . a' s'v,*- v tcarere na rec: i :i
‘ - *• a\_r udare re re ^ muu n la r e n ' re
re ‘- a c a a a .re Ca re:b n U a nrereire C; a 'a p r e d:
ste 65 de ani» 15% suferă de depresie. Aceste etichete diagnostice
Ore p e p â a.- * t î o >r er e a ;ajai rerere * ‘• n . m : * cea*"'!
ac -crea' -î „, •c«'■- >' a r ,: a a c r e , d re,~« re - c :
1 C ». a, •<dada-<; aif. •c 1t. , ^ C-re<-ajre U1 .« , »
anifică serviciile de sănătate mintală. Pe termen lung» putem pre~
îŞ-Oti. . -j ; • . i-K C*--, «v ta, ti' ; ** s5 ,'tia .^ Cii.,- J . .
a re * - re »■'« .. r e re -J .'^ rC a c c ca y r e r e r e > r e c e a ta: a*.' :
O ; . rerere. re, , re -re areda » dC reta reiit C aU :v. J : >.Ua •„ '•-rUC ’•
tio ' -■ j a irea-re >*>''; - arephre -• acrea, a -rem.* da c ; a a a
*i\ = h' n rea a f-t-y uynma •>,u in c
o c i u - c a x-a'alrea; r -r «pare. v-jammm ac-y, • , «o renain -re
a,re.a .re.; ia a - r e **re ; , re *. «re », ; ; '.C:! ^ * r ei
eşi au apărut foarte multe cursuri de training, se pare că („potrivit

ralitătii” , contrar lui Aldridge şi Pollard, 2005) şomajul - corelat
îşterea seriozităţii cu care practica bazată p

32 MV*. te îCtetete iteetete
7' ' ' \' If J f ţ» ; ' >- ' V 0 “ ' ‘" k ' fr . ! * « »* ’ \ ' - . *' r■J 1~s ' ' 1î1î
icotagm e mai hune o r o»e acuşica vor orna: prteurm m .„a.* oe
nimfe ia m ik ic m a te : m m u, teu ac teuinmgm i fm m m o rn a m
O;n ceea ve Mim rui e\ote mei o analiza a p r fotei mu or de temaîtee
mintală îauită dm per-*pecu\3 etiologică Acum lucru sicmnaii ca
iiidifcîcni cat de niffteî este\ u n i li capabili, fir şi mu o mame.'.'
mm imani te grupăm problemele psihoioetce ni mase de tecmn
prcdîstwteiţi fpredispoziţie biologică, complicaţi; per matale. interne ţiu
mic problematice părinte-copii. pi imn am şî evenimentele de viata
negative din pruni! ara şi. ulterior, şanse de viaţa redioc pierdeia
aşteptate şi neaşteptate. dderente individuale în adaptam ş a m ii ■
si unii putea atunci, io mod ipotetic, sa creăm şi m otenin teiapic
pmhoiogmi personnmndă iri mod corespunzător U p e n i -.ic astfel de
încercări au f o t făcute t New m m şi Goldtr.ed I bob? in unde
ca/.uni incertandu se izali/area unu grupai i Jupa gem dat e\i>lu
probabilitatea te fie nevoie de mult mai itiuite cunoştinţe şi ump
înainte ca aceasta să devină o realitate clinica semnificativă.
Contextul profesional şi al actorilor implicaţi

Pilgrim (2002? a structurat scurta efo rie a teiapiei engleze in trm
etape, cu corpuri profesionale care şi-au făcui apariţia de-a lungul
acestei perioade îmr o m ânu ră lipsită de punctualitate In clasificarea
sa. psihanaliza s» behav ionsm ui apar ca fiind coexistente sj în
nmipetitie, intre 1B?0 m tetei re neîa tortă psihologică”'(abordările
uîiciuisteK pîureJ.oond o e c îe c m rtte apar and mult mai tâ m m după
O'”'11 neÎDtteîO etm ititcii liăîii puăcsioîiak: -ni crn iule mie p«>stino
i l hk avani! S \ dup! t e t e fluteiete te m m tem mmomte
i}\c *n HnmO te - nmogiuec temen t te4m paţx.h }m e- .anim sf
* | - *î 0 - X p -ţ,i. k t e Vi 0 - 0 r C .-O . - ' S ' . , ; e - ' J m » i"i
' î' Î'.'V p ' »\ ~ ‘g a \ -V t e \ x r»" m 1 i! V \ pya.-H -
Mat - •aCC ( *Ulda DCC i **tete Iî 11o W Ii! pm /ete

V* ,0 ; o o: 'tea C: ; ’ mnferanee for the Advaocci:e »A-r * . -
lin 1970 (care a devenit j ’ ’~T B. m>C V ^ V ) ,I ‘mi î u t ou nselling,
’U’c ’j > x ,1 AOteamc f i : î ap» a -", *-»•nb ‘o\ ’ m 0|Of», Ido
aii l‘Oî. **1 dchd' Î'^îO i m ate mm ti-, e ftem e e i o •.tj ue ' *îte b k 'te
t Coi a i-ujta ii» te o ; te Sta nume v1tetei cm c «m Pswb« aderap
r, - n S9 . i dicv-mn, k m ir a t K m c d o n ; t i i i i i c f Ik A ^ n o ib tte H r'’
ncittal rat j t,j\ t r-r. - lipăi de act o iiiiîilr ^«en tolnedor ; F lcm
- o.i? ’ <nu-Fi! k r:uxnţFuL o nddr.d e d u c a t <
>a tu *ai:iiia?r‘L' î ; o • • a <^jcehan ' ° ^ 8 » \cen pnucc a ax i
~»nvu rîF si ^ F* o * ! * d * Va/ u >nuk r c An tente ptniK le. pice a*
- cml i v. >„ax c : m - ’i*,*: \! cm nu a eL li p-W M oNi » u 1
otiititu da pl p;bo* d HAC . ml ;d 1*** XîilerJiwC BîJi x op «-, l i ;
celor um n«k Vm r;- >u pv’:ao u r jiv n in e ac dernrpun.o n i t l A t * o
pci cav «cili ; *u j t «J.1 ? : tr a *, Li v i u a pn u >i-, *k, 1i î .iL ,. L
Li p^:!Cvlv
\ c L i a nu J r * îi V *>i. *i ?c pLLLMunal r»c poate a a L *pa* :-
dîfi Jo/a«!>:a a jLf ■•(• LiiLiava rnrdd F >. n- intere m Î*' - : .
AAitYii -t jk j ki'-Li» ptconn m ruoduî de luciu a! r»%ditiail% i «4 i o k o F~
OS' h l L l l p v v liLv 'c LÎ m r U '. In pU î e s F n a k î vl>rr;/u.:ă un M U l f L i r .
d.'Lpj! a L ui J l l «ic favt. pic exem plu, B A lT u l k l P p a*tete,
puM im BABFP B F _ ‘.a concentrează iSt_- ia piiictxu un*>: --toi
' U f O K . , 5t îicLOîL' î L c V U 'c M m S(1 . t ' O t c n d u <; U O /
- ’LLu % _-UL wLCL vp l iM," 5 o o* ,-ţj J „ C'î

P \B< 1 jc> U x n :vm id -= toih-* <ipi «xi^-aa :*P- * •'<?'
•; , ’i % iţ i o ' î. ; o r>(V ^y. fî\i |; ; • . . * ., >
; • n« ;<c c . i: v : jpv ■ r,. ; - - •.

>sihoterapeuţî In.] : r.,a fa Unt . * * ! ■)sihoteirapee
r»0;,*{ - v O3 O* . * :*'o .U L% ^ i ; * \ ledia cjaJîtăj tiiem
.Jf O %îlpOpntoc î,l c J h ii. o r-i a- v,. eumă (-vOr,* de terap<
ctivi care sunt ii \ p r . j rn î ~v sta o C;Uri * , r f- dar;
V, i NÎ N< Ils I I ; >|on n< nun; o ml, u» a ; o;o«>îi. a arată că în 1{
-oiM.au ^ o i i O i i ic,! n x c i i M m 5«*«? * di o «uMc r. ’i . o l l ' •’
jv r st> îPC v *«L I p!ttv ,11! -yn? ’ 131i oC , * *1 s."*' .
lor, Aldridpx fv*!bî J ^2lf 6 .• tac reiat !ic îi un mmLO d*' ^ •**'te
niunh ri ai o nor aso cu in foiftM oiuk- imp»'«rtanie ^%ifcî or. al -r
, =. 'M i !v ' '• ' - : : * **. .: te *». ' i » 4Z, \ ; *' 1. 1 * ;>! ><-
un raport provizoriu a fost înaintat Departamentului de Sănătate cu
z *v»11: « i k k * . • tem te ■a.i:*v.,<.ui m>-
* tet , m z~m \ z ,w t >>. rt teuo Ju«te* » ; z \ c ! -
W > ' Lî Z pCFi i ’ ,J k «tei U Z : ,u Z t e Z Z t e ! t e V- ,„.t t e t e te H'te V A %
’ •x h i * ~(n xicA* z z o .ii 1 -te te m , . i , r in îm u mite- .* „ :• ^ Z u ; ^
mum <.-.aur». pdJ>'.i •“ f '• t e u , z** , t e v t e c r /v
zte< v r , f v i i 'te - ii,? m c .v " . - \ j , ,r k k-
un procent de 26% care folosesc denumirea de „psihoterapeut” şi
alţii care se prezintă ca „terapeut” , „analist”, „psihanalist” sau
:*u eu m ; w * •Z k - , - m* te z , 4. . ; _ » k „ k s ,\ m o ,
V* a te V î l u t e Z» te tete te' » VtetelU rtec k v dz c e a f a n :,» k
m m te z o v rz rampe : k< ratez L >u,tek m : î-Z *■mu r a i a
r: UI-• a ;t, z g ; ZteteteZlZZ H i Zst e t e ' ‘a- t e ' - ; -,k >r
prezent chiar dubiile legate de acest întreg proces reprezintă un
Uihivv r Or Xzzrtetete teinizte
Abordări terapeutice concepute

şi denumite în mod diferit
într-un studiu al lui AMrîdge şi Pollard (2005), aproximativ 57,34%

di care au răspuns la acesta se autointitulau practicieni
umanişti şi integrativi, 18,25% - analitici, 10,52% - cognitivi,
2,4% - sistemici şi 2,25! L (programare neuro-ligvistică)/
hipnoterapeuţi. Intr-o secţiune mult mai detaliată, deşi nu foarte
precisă, se precizează că cele mai obişnuite abordări autointitulate
sunt, în ordinea popularităţii în rândul practicienilor: integrativi,
centrată pe persoană, psihodinainică, cognitiv-comportamentală,
umanistă şi apoi psihanalitică şi eclectică în egală măsură. Fiecare
abordare este, într-un fel, o ofertă diferită de explicaţie şi ajutor în.
ceea ce priveşte abordările psihologice - fiecare este un produs al
timpului, locului şi personalităţilor creative şi fiecare va prezenta un
inilor şi indicatorii bazaţ jl
te care suni preferinţele clienţilor,
neral vorbind, psihanaliza a fost dom inantă până la încep
i XX şi a fost provocată doar parţial de apariţia terapi
-comportamentale şi umaniste de după anii ’7G. Dar t
r din timpul vieţii iui Freud, s-a dovedit a fi imposibi
ezvoltat un model ■ care sa atraga un ccMSI3I1S ^ ziumle npurn alt
ii Adler ' îl ' ' ■c t ' '•'isef> mr ?iî.- ri<oare fiînc
generare . Istoricii jpsihoterapied vor cc>ntinua să analizez:e î'-i-Um : •'
szvoltar:i, dar putem presupun muiuită cio.ză de certiitudi.ee, c<
idepartairea de moclelul freudi;an originnar a apiInit ca unnuire a unoi
•m u ' cc *. •c ’-j ceea ce p n 1, , *O; ; IC ' sie dt udere şii a.spirafine
itrucât contexte protesioiiate îp culturale difei s au mare
iferît pe rsonalităţille. Dezvoltirea mo<delidor cle terapie u a fost h
borativa, n c CiClU; din pune:t d<s vedier<, mmm ie şî respon
ibilă, ei ,, >C\ 4 ' • •i mare măsiară de eirierjm c ifispirafiaLU
îasculimî remarcatiile şi a colaboratori!îxC lor pire>fesionai;
i relatau r i r n . să în anii 150 existau puiţin 36 «dei abordăr
:e, Eumăruii acestora cirescâed la !y îii 'C* !r./.îr V >-
t sfârşiţiil secolukiii XX (Feitlh a m , 1997^ comenl;aî:ori critic
-:** CU C 1- - s mu m multor imoiiele j flectă : in O --.
iinţifică , domenii<âî" T. -CC ! :oml căr se p a ire : merce” *
apîe - ne referim ai
. Jv ; * *'S •: K-.i' !, < vi;! I* ÎL-U I, * •’ '* ? iJ U *
.-< j us-m îi îiî um ••m c i i : >> m. ’ . - m- ;*»u *n* -
•. m l t m m m . -« ». i e* _ - « . * e-m *i <« . - m - . • ••' *
m, t y ; e n e w ; '«*U; pim* •*•*,em -k spf;. n t.tM. ire ' *ei e »-eu j s i« i e v «3
de vi e'e»- m „ s s a / i X vCv‘11 ;• fr «\ eU - ice* m mmm . Te
•tr.u'iil *r vLm ,-iz p* • i,u) >> uL w .'iiu a pe a 4 mm i mm
* m v 1 ! i m um m p; n m s m e c /iim v - k.1 m I ^ - dm mimmjnn ». .
s u n ; J n n u l n m T m em izi nmm k lan*.; som ffkc . ; m k peeo ,:
mutdclok- de k m p k m k r-mm 3t*k m u j î «ce.* ;• mne îm im*
obimuip u m p k k , .ia- epurn. wddură «te », 40 *~ !i!: ^ Umm -
emreiekmcnîji i *punrc:; k i ’-î' v henkum c a .- n n n a a . m-x mek. -
m p o m r s v ird :• şi J v * kteloiilm pfie k m Prm -m? aamra p-r
rnndek k Jistmcu k lempc im \ - m oh i : • i î a a U ;aM Tip
Vmssiă mi’k p i c / j ' * a -iniaci.* m * tui ’ p i m a m >* m _
m n-im m u v \l mn*m i^ modck de îcrapie d iv io n e Im n nu rmsk*
77-3 I!*«iI puia ><n'M'U., *r. dtwdt c onipcttîl'! -.3''* *3Ute X iîcT»î3»*ire
.* ;p.\j4^>’3 a P a «kmfimle puncte 4 t êck-r^: «. \ i ^ a :\, v
ec pricep e namia ainarki îulhiirureu pNihiea. iekyutte terapeutice.
sfii, pîoecsu; tk -ii»îmbarc ş a m d Dc d^cine’u ui, tVee.tre ken*.
pretinde vă ar, ^ ua/ă o'itunaiu M ii întâi >a \edciu vc au u e in
eofpiu5! m ap<e vâ jiia ii/ im a^pevfeie ditenke In mod e\ îdeoî, iumU
ai este nakelv . t: e v epua anula *Klenuane <imt v reale de cifre
ru rb jp iLaurii I\u is o t e e • annnulă u i paiiretpaihi ‘a ere.iree
Geniali îe r a p k î, si nun ier* w c îeinei apa i ea înua mu îl mai \ i/mme
în s rkHij pener;ure 4.- vive/enrank ai ab trddii; mamime ea *eie:
, e i !n r - ?t m m . :>* » .:<> :5 i .«.re; m e r e
e m v n c j e;ue e «*; teu d a r-m m ; m .Pr, ;*-;ltr. >py*‘rn- o m t
de lungă delliberări ştiin ţifice re«ilîzate într- un stil de
devotameiit. Toate, î fără de modele le oriejîiiale psiharialitice, au
fost create în a doua j uni.ătate a secolului XX. M ajoritatea fcMidatorilor
pni iudeo-<sre^ştine. Toţi erau. de oi‘igine euro-timericana,
cu predoiiîinanţă aracinc ană, Toate mod<d ele a ansideră tabii contactul
sexual cu •kieicy - l siunt de acord iisupra , , «r,i» f*-*n *Ji tatii iar
majoritate:a - asuprs s s 0 1•• r ^ fc 'âofiale tradiţionalei (Tribe şi
. ă « ÎV 1bal e îiip ie j^ t v„ m u e a» ne ctl> r s coefom i
. 'a .ys ai . ,fU.U.*M f si s- '.«a u i **j î>e îig rigijiros şi un ni1vel înalt al
•Hn'iMtiCe \1aee Uan-a >n p ă rn W s pue <i«J d -1b e v ên1 TS!f n u m i
nircieiî P:-r e^m .apaî; s^ ppem' e e u n a iama de ralbuiăn Lr-wUe
1 ■'; % 5 - p tetei , > * CU 1 • te _ te;te : ' > 'I. - :te i , «. <
ceea cc priveşte cât de „predeterminaţi ’ din punct de vedere genetic
m > vte v te*. '* - . cum m.cc <tete m - --tete Uterm . 1 i « .
te m « c ',% «. m„' « , m ,.-‘C ::;!!* î.^.i a OJliCiC!! ir - ter *. „. iUv*<:
^tete '«te; - t e r ; ted ; ' tei ,x. Vp.~rixaC.cn; C te ' - - tel » !,t e ‘* t e t t.c
de terapeuţi.
î ; .te i v . 'm m c , :u v ie . te ji „ m 4J u* r n u m m*'
a I l t e :!l , . m te. , L te te k I ’? iV i V i. d u ir x te -te U te
V;r.!p»v * Uî .i ri *te u t ef t el n t e i j j L;rj psi nctetegtec MeteU Ui îillrUU

i ..i;_ ,« i • _ , «_: v.te; cădite te muc imunde c feiaputt
m - c C c J (1 IM • te : te te i te n u \ i « k ‘ ;1l d u p .i te te U ite te fip m r
u •»>vîc»E* c m i t e t e M u«m ; c m lt e t e . n u u tc k v - . u , nu te te
tete tt e d ît e e lU te . ~ *uJU te * CUti ’ om i ' C V ' * teîîMteC-

^ MnpHUteteteftnJn d ' cun re .Unui1 mîKun.dKite l 1>a g m r t•
t e r e p t e M'^teiinaC':- c c* n t e i v iO m CI- u o r ^ . m u C m * *u n t e
te i d p lîte 1 vteî ite p i - I *f : , . 'te te p u c m I m U m t e '< ite te U, te
a t e i n î j i d c ^tecm : . m r •tcUîurtiv uit Irid u j m „uiu Mac lm

irc u tlic iîc . r si t e t e r * .telfitete p C p e ! a «iţite te:U .p u lite ir i ÎC t e v .
tc p riw ş ie în te u l In a u r e 'm p i a îm iltiiT e te i . m m n e '« n n n u n a m u c«~ • .
î a ir ii e n îc C u d u a îîc .U n u v .i'iite i i i w d i c ûn? p ra v r ^ a t e . m u m p i
.d u d e . u m ’ c.iV' N u ic - c k ne ; i r » g e te ta lt te » c n te i\ a n V ld ic e m ic n ip ij
un**»n\ ite fia te iiâ ■,* e . î i F i p o : ' ! a m c i M u ! : L au ^ ^ u iic iu iu m t* c a p a c i n u v
te in tre ia rc n u m m -i n en e î n tic r a n cum. m îc te ia p u te rg ru tn
, \n g u fta u n rte M î-i tete i; Ur* n d. . r- te ic i. ir * «»î - h * i l i r . L te n :! te ,
■Cm - ,‘m .te.. ' i;>-„( te*; '-V': . t . d -•'! ' »c •' '
r uterului* « tek \jtnph! c u i. r- t *u iu ,,.« aâ-cC;,.!;— p n .-a .
ig cu terapia com portamentală de sciI.rtă durată sau terapia <centrau
soluţii), Ele <ii fe ri în ceea ce priveşite necesitatea te ra p ie i«
ligatorie înde;zvoltarea profesională pr*oprie a terapeutului, Tu
e de tip treuciiian, kleindan şi jungian c.er acest lucru foarte irr
te: i' , -îs h d.U t *u' î . •, *C. U’' % com portam entale în
solicită aces*t lu cru . ient) a.
■aptei este o a . MM*eristică definiţiarie (de pildă, putem com pan
pu |.:* i !! ;u cel al lui Rogers), p recum şi centrarea ter «UCU 1;
Mea prezent sau viile t: ;r:ţ MM; M . OM «te :*î , . > viitor)
\te.rvîcîîL da c teUîaîte p'dua;ij!itu ;îm* .te’tecter.^c* * ^ da
K ./iiîc ite tte ifte . d C c U C ite p lu 4 p te te îte U l!r." J . C - teteU.U* IC* i i p
tJ - ; e:î- rt -'mici Ui, ;vr,;-Ki co o-:?* i.î.cn,;-t,-
.U \ v ‘ i.1 a - , ' U . ;Uw ir < î C v , J v U Of 'r i <>CU C U* 4C U U ' : U >> ‘
*.■$:'“/<* ' OS C*.>,*/' ,*i: :Ui 'I - v ' 'O*-I ' ; ; CC ,k *--*!'
' r- j 1 .wv,**:. Ki ,m n-; : .«v.» . m*j> :, ' m ~îp
I _ţ * *n *enP. 5 .m m ~u>.. v -O m •- ■■rU:- 'hi-o
„pe rsoaea viitcirului”. Incluziunea sau preda m inanţa une
3ers onalităti şi nmdauiaL -m .:. v, com porta
IllOţional, vise, semnificaţie, spiritualitate et - »ilC: 0
>•- ^ <V •:» c 4 .:C- *îw1 Js fiUî’ 1:'' U-m'* ■i ’;u UU
ii r c^. cUimn v ^.-auA JD r\i : -mei m me:n” ;<m
' i:1î , ; < ; c îiHc.iC’na \U :!l’ UH': 0 •*!~* 'îfc! 13:*};,* *.-
vC i t:\ », -,»nr ;t/î'o C5^ L m-cv-c merm '-riV;: v 'iOcnrdr
•l'*î4/ -t _^ }: r ir-•' - ‘C:: , ' - •m <t- s'"r1^ ‘ <
■ea, C eea ce nu putem spune este că popularitatea fiecărui
ma *; o: <.u ;: „uf Km- . u '-km-um ; -omm ; '-v- :
TERAPIA INDIVIDUALA IN CONTEXT
turme de oi pentru a evidenţia dificultatea de a reuni prad

care adesea au apărat cu pasiune afilierile şi părerile negative c
ceilalţi . Nu există nici o analiza riguroasă asupra celor cao
întegraţionişti pragmatici şi asupra celor care sunt partizani spi
a **._ <a ■ v - / . r e si - ; r \ C um -ucs V a c a
statutar ar putea foarte bine să exercite o anum ită influenţă <

: ne •' A -> ' . u» A uacuA ,
Terapia $;• sa>;
i; . ' >< A * ;C A . V'-' A A fD v : ,

.CU* :A I A' t '4• 5 • ,A - '* :f • •:U 1 I pA , a, 1
a r iur '; ' *' j u n z * .Ui/- , =a * a A c a a cu' a
a L ; cu n m ua ; A, îX uaua uf ^ «-‘ u c £: u >
AlpCA OuCu.’dC R - C j L r t'>r«CC V A U AfCA pA u \C A A ’ -
*u*A V ?vI ’' C- * J' mir=u: U; sî A U ; DU ’m C , A
A î' CuA Mî, -'-.-‘vV ACAdU - A AC f / / U'AJ A a CC -a,u,
A U A A A A A i f A u UAAAAîA C 1C tu OI* A AL *A* C C !
Avar ^ «cj ^ a mc. Aa a aaa ou l a ; ic - Ac-a Au caua r
' ■* a a «o- j a a cur c u r Ca a tc ca a j t *a a
lucruri pot fi învăţate (Feltham, 1999; Samuels, 1992).

Psihoterapia şi consilierea nu sunt evidente prin ele însele, nec
(adesea, iniţial şi ei clienţi de succes) a căror credinţă c
training autofinanţat şi de aşteptările economice person

de vedere istoric, terapia a apărut ca un set de practic
•>•• %
. ,S A : ' CA . A. 'CU ' -CC U A ; 'A ‘
>_ ut U-M, ' , \ H;A «> di A ' 1 v. A ' * J vL
A , . U .A A a A A UAu A u l A .A . *A
i\i»u -Jc j , xviCîUA . Uit/îî'Pj . utiNe e oer»n i, •j u >e osU «n.j.

l uf Ui i î »T' r ’ nu • I uU'Ix, o *U OP" * e i w C -' * ‘ A -« , o Ar Ap 1
lill .-Vru]; Jc VOîîlpA > AUJUA mlld M ^pufV . t T»UpCI '
t:v -.U rn e m e a U a r u e o .t â m L u a p a n o u «■«o ^ u d . ri > j u *v p u > '
•a-A-iic * iu/EK viderdm .ta u / u î î d t e " l ’e r u ' U r x m x m oa, in , u ’-;
rnv^\A- ‘A' anume u hm t u ; ti/O pe ' m ien Jiu pmm Jc , c.L ;
P-Pl“ ÎCglv Jc CC s vC Jltiime U ajute U. 1 PUP TiOC Nf p.iA C *
k iU pw diCtaC "v.t*îîct **'0/1 iTipiEJlll ! N)
«*»ic du Ere m L mm .cehi i d o u , xiiKţiiiuij ce u*:-c«2 's de Han-
i nvJK k cm : cc a v j «cunun ne a u A/mUiM > ex i c po c puUa
pr *hc periîru a smirne n ; N du m ucu Hune >K ; n *»• u *f plneb»^
Mu pur o -ifTipiU eicenJ HAi eîU LUlpllIiU i V îdpL as . , c den ce vi
spună k \ uiiiA i m «a dom i t a c n • »mip.unum ^’a c <. i-cnîî e
r* u u R a h iV o v â pîliairah/a v« demaleîc Mie nu pa s c a m e u
î*-a a § Mm te antlA cercetările ulterioare an erodat AXaUa r it ie â
cxneiickiaijd Pornind de in dn\e/i empnictu ci meu v a» exprimat
s*. eptieicmul in le pa tur,4 c u existenta mu eu \ abdicarea unor c iik c p e
Je h j/a m m ai fi ineonstiemuL complexul lui Oedip copilul
’uienoi incruH ia reprimata. tendinţele de aciuai «/arie eatidurilc
neteiinc mn^naU' - a a» J îx x m e terapeuţilor dero j adesea î:m :
dcaraba din oKer-atn rhmce o expiram J u i * doi c xpentnente
n eu roase sau teureo/ân fdovJVx robuste ci adesea nu oinf exprimate
în modalităţi u.tiv tic ave* îcswte si u*nluate din punc t de vtelerr
sim-triv Din turale Jm uizmeni ■; auiî vie medn; ôrrepîc rme-Vx
^n.OoLiC Otc-Cpcio •- “O lNU5 ... \ s - aonîv’ON stî p fOpies s- « u n fi ud .
a Meifr.J o» venfr.tU. i for ^ vi, j d e ni
i iier ne pr in im de/uu ai oicie :n <uU u r s . «e,-:) ,
u- o f urn-c ; *<> , M *<rţ 1 o f . - < o .• * , * . o< ? ,n
Masson (1990) a făcut publice multe exemple de neglijare, malpraxis
C m * TU | ~ o*,;,-/.Ut oe ;Os i '.jfH'SI - , Jr* M ' >
u u r a JieiU'a4o i < a ictapia ttiViji i ttU^Lna ik aou/.in de
»‘f n : ro . o u o j - ^ , , , ;r ,r: . ^ t t ; : ( j, A . . ^ . n , ,,
ea.nîvs i c c o_«/ nt, pe r \ r rfe^_ r-Jr euderuic c~s an p, au U s - m cm
lot rect ce pufcj ALt^sou kî po*p:.rv • tJ ' rar s ,t r rt;,;. ,r
poifTieuie de -ânarate m maia a.a ;k eu mMtewJ n.vipou nemţiei itis
Urmule m Ic au ajutat ia apaiipa utiot eioitun mai m at1 pemru a
e\ îdenţu responsabditritea şi pentru a intăr» nroc edunic ik plangtTe
Ca " A ii:! ' , o c m ^ sî m m > . L iî le n c m ^ a 'J s j .o re i n ia * m m U
vt\ : tî m. > ^ m uo — rra n s fo rm a <* m u J i t r d e m »u a l r m m
â ’. t a p ' ^ f v s. îK Î * : >' • ^ ’ 1' • îliIL l Sa p <(|I l ^ -k îi;ic LJ C lC -tC i.
.« fe u ita rm * m c n 1 1y \ m ^ j / u iiilr > m a m e i a p o /itn - . t a unda
b iim p re !n » ii.» a a ',a - t V M U . d a r m e g a la m â n u ră , p e ;ik m
mmmcim it >, îkpun . - am.,. a A bnuiâ dm m i’d diik dc !î*ikv.r

a i i e tiia î ' \y A d p m .u rs M u re a flrd a iiii de h a rîc m i l i o a n e v a r; Im m
!a d i i i *i i * J .u -n s ta e a ;’ >l m ;:'d >j m p f O i t i s n , e J tîe itn m k a tî-m na ,
ii ic m u iiâ id o ia m o o u ^ in iu n m u u de m m e io -tu rc e iv m i a r
• a d i\ iJ a ia la n u r u c a tin e iă m u lt m a i m n » a v t. a n e re t a ^ n d ra ite pi
tn a li/a u id u M u m i U m \ d %k m io ro u a ta m c u t o s c h im b a re e s te
p » s ib i! d d o n a .a g a m e n im de la n e v o ia u n u i re m e d ia kt m o d m a c ro
f a -ba r r 1mi • -1 * * a n d perspectivA co a p ta m k v j / a t a tun *

a a x i v ii lă s a r ă .a iia .v ia ^ ia s u b m in â n d d o f t u r ik de m h im b e o
o rn a tă si fiin d nu - n f n o a în M a rp u z a d a rn ic a F u c in te r e s a m k tp fir
k o l y a r d «2 * f 0 m 2 ’ .#) 5 * p i e / m t â i o r t d i t t i t e i l m A n g lia e o n tia r in o d c lu lu :
*. d ' - c j ek M r o iF < i;iu d :a \i ra b d e p e n U u u m u. nm m }a n : r r , , *
'.aUmme nan b r e d n n p m a .ten- . x e n 1 o;m •• m ra !* ..

le U ip e i i m riL o \ A *i a m p o ./tm i iu m * d m e j tm 2 e m e m ;t ,,
ă n e '/ - -ta. vu -.HmcL iu Jv !k;I iL 'ic m'J «> U a-«ea '* a»f k *•
sau religie, iar partizanii religioşi, critici ai terapiei, au considerat
, _ **,: -a s • , ; »« , i ., «■ - i • a * au* r >,- « : m -a

;î a m m g u lu 5{ a o h n k îa i*n n n tm p ir e ou im iîm tiu ^ m n
' o î !r u a / . n v e '« ' e m iă ir-n . n .n n : m î m < k ’ :s ^ g cut.»a ‘ 'r ă r r ,•- >
; 7: n * o ' -« m » 1' * -r O * m i * *m ; ; -«î. jc n ao y 'i- 'U |U (n a
•-a lu n i* ifa m m u a s s iv itu * ■r a - o u Iu l « v »> i m u m m n o u -• ,r
o * |i:c M îiiie A iU /a ( u un k u .ip i.j ra m a m : e a îo ie ilirn a , daca nu a lie m
e e iitm u i. m i e v te u ş o r de n d a tu n n ie ra o e iitn noi o »Ai d e vp ro

42
cU ; m ' c V rp d ’> V — *"
rsinananza a apari t sui generis chiar dacă Freud era oficial neurolog,
S-a dezvoltat ca op ■ractică completată de o teorie. în mod indiscutabil»
nu a devenit şi nic i nu va deveni ştiinţa naturală pe care şi-o dorea
: . >!** L*. „ O _ a intenţionat sa o construiască» în ciuda unor
Cv •, U'-X ; ... ' .0 are de a realiza o legătură între psihanaliză şi
t'i . Ui • , ' î .. -i n i , : . A,.. 7 j >u •' i'- xanali - ; -xsi a marcat
n 'h - u 'j , rfic - -t-m i. u n î *' j. ■ ! .,
influenţa sa este mult mai accentuată în departamentele de engleză şi
teorie critică decât în departamentele clinice sau ştiinţifice. In orice
caz, s-au stabilit unele cursuri academice de succes pentru studiul
psihanalizei şi psihologiei analitice» iar acestea au reuşit să supra-
' l m m * i >: c : * m .m :a: v, r k m u * m m * x * -m x .
. i, Umm U nfihî i- U . mxr hm ; : fi* _• »

U ă ? x ,!-îSh x ' *x :.,m c ufi \ ă i!K r x;
2*‘-C î ,iu ^ » a -mui >v. : „-A-ucu m miar.r r •- u - *n xgm .
i -.iî-. >.•- î m Ux iX .v X. x U X *C U x s '• S u i > '! ! > : * *
De asemenea» şi consilierea a apărut la început ca o practică ,

x Uirmgx Ar **-.x ' u f / A 1« -rU )ic ‘ ‘ A- i Cî X - ><' A*
m ciCiV - .» ft ,,on.!iC * AAi A? *** m --{
independent şi în educaţia ulterioară. în structurile de învăţământ
superior din Marea Britanie, consilierea este predată la diferite
■ -• r î î x^ -' ' ' - >- • <> * »1<•_ x x,î *.j. *j '-«5 * *>" mi, .
obicei psihologie» educaţie, muncă socială, pedagogie» educaţie
pentru adulţi). în contextul academic» consilierea nu are o identitate
şoara, mtr- îumită măsură dubios şi posibil efemer. Adesea este
academica serioasă, unu trainen consilieri îşi pun intreDarea dacă

■•>:X ’r *> ; îi l k* xx * ::A '• *';v ^ '• x- a *• • • *• 1• U« •,
* ..Axe C x r n x x ^ Ss - m m m cu- j r . r.s.-JS ,. \ ^ r u<:
AxILiCAiXa a; x Ci i)i7.Ai_ *, r U .f Mic UX ;J< | >>îh U l : iCL< <d‘C-v ijtr.
x jruriC îii: !T: r nh- m m m m um e c »!'*: ^'iCiof'r rv cmc -Kh:, ^
'li- Oc/ *y*l? •: - *>n^/nd'-
•! p* V’ : ‘ n 5>' — o ' um . î - i n. >.i Or;
. 2;-*- • »-e .i* -' u o r r J-. ; o n-n .i ^ " O c -:n - .vas- ,
' <>' ; . •» ' > i -îi: :tC;;>rs
n o , .**fs U <l >UU r A ,: U >'j* U i 111 O ‘f ' O Un ! :' ;
: lungă durată, psihologia ne este nici pretenţioasă, nici de neatins
i -' I . ■ r_.:i ;-;U w*. > ÎS'hî n?\Uîn '*»’ uU 0-0'"' 1
•nsideră întreaga activitate a terapiilor psihologice ca servindu-le
abă decât
.beratoare. Deşi poate fi percepiută ca o sursă naturală de cunoaşt
levantă şi de siustmere nentn i terapie, psihologia ocupă un
ibiguu în dezvoltarea teoreti ‘ -j **. T" n D-r? ;• -
ihoterapeuţilor. Mare parte dir;î; a -I*Ud«*C iî,0 St a u: m H;;Cice
O • 1ti: l, 4- \: • "C. U »UU USOmOC .n 'inrucvîf.i r-'
o ;nu ^C'.C1 o a,; n or iriae - 1u,n .ic nnOi -.ît;.,:»?
'• J- •n.- i!: . :> î,î v, r V -Jr - .r.' O
înseamnă că o tradiţie intelectuală dezvoltată mai xitermc
•IV' •! m-.o : i;:c • m m “ mmm . m-v . î . •*’ m ,
, - mc. mame rmpecu m a o: ■*mm J n ;i ,m n , îv v
im u n a:» c i re : . iî î m n m m rC em ile ca c - o - 1 >' _>
ca „ zjun. u n ; v*io'!« n de specii e 1v u e !m i m r c ce» 1 p e i m n? t m c :
re , . m eeiM - m ' ă î m ec 'si! m -v C v îe r r ^ o ' r-n d e
• m-%. m m C / m m o u m e o c i r m A eu <Cu _ 1ovu ( \ Ai,s._re?: .

V v-.jtî- -ud .ar-' smmmC . u *cedmm urnim: ie*epi: pom C emmem s
m in tă i i u p . » r r i \ t ,t e e m v e *o - pt reep m - a m n d •' c r * \> . m v A Ce
r m m i >î m r m e l m j P *m p c m m pudim î m m c* . c p r r -m
n e d > a o a acer A a tu n foru n em e en îm tem em c d m -. m ^ vio l A *
o tiur p e i - c k I n c o m n ie ! 'incitam m fc c c o m c " 'i'Cu-er -•

Li md îmi ci ape j poem mii mu vto ; m i m *. . - , *« . nmmm
J: < n f k u u r c m iifv V ik f* m ,n im jLn ii -V da- C m ct m > a im e p m
m o obireK : { m e n ltlC CCC în A c Jiu to p ic Oo m P 4ie

c e m im o m la locipkt eMc U:u Ceiifi m Jmiteimi: e e m k n m \j n
n ev u ie d e e k m j urn eor 1n e o n t e e i tei v i fie s u n ;d ,a m t • e e j .e e ,
me i N“ l i d j C nu: VMZU u *> J ; v î p h m Ce i C m i e i t'*!-:S eiU ’îi i

mhmm
Tendinţe emergente şi viitoare
C \ Ce..viivl C n* ei -. , >*c (\.a, 'i '.t C ~ ‘ ? nk

ie Că-K 0~mm I ,,el»C : 1 n e. ‘;c c . , -c .edcr" Nkc
. î<Ik 4 Ui : r.'e e i ;C 1 ' c e .t i - dm >^ . ne .«•. . r , . . ’< ;>i •«•.. : C' c i
nităţile crescute în ceea ce priveşte locurile de muncă din acest
domeniu sunt în legătură cu necesitatea unui regulament statutar şî
a unei practici bazate pe evidenţe. Creşterea cererii din partea
puCmCv ^ |C!:im vmm c cm m *cj ccp-r.» mc , tv m c.
însoţită de o cerere pentru mai multe dovezi a ceea ce merge cel mai
'M,x J> /* K"t - > C‘u^ \ i • d ?mm t: :■}' r' i'H -
l vvclirm.^ !%ît t miii* td - i 1 tiî *CiMh c 1-. ;u >• C« ’mmmi . «I. S»*c *
i ii 'V /: mm-\m i '* :>>•:• t '.'’ j ; ic ^ ; p! t j j .
r k A a o i u a c ^ c m m m xigu r p, v i e c m . . V e sc .: ac a.,
d e c e n ii n e a . d u l a t . a laiv . »ncr .n it C o vl i u . r x i c m a i i e a v i e «ie

m» \!c:Ut! î 11a •*,, n > ‘ , îru v -'k nana • nn mum -mmuia m-
11'*i■io im p: er ^ ~ iu . fî ,t: i')n ;iuuî vânat \[u oiiriiaîe >
' mi prezent
vc x mm mmn î ’ *~e . edl .; mmmm b e1 a sădeam *r ni.p
ue*kciei ki,.!-: t , 5 j* !i‘_i eentre de ■'•ana»ale ifi11Ha!a v-arc v *
ar* - %*_, : miceau da 1»J *HH*Jc lempciji m nniMi**. u
’n me be-seim ,< >- : me> *s emmer: c\ a*<un;~' Uieiae %
; a'uru/Uiîf ■_.e ^ iu i\u t Murala v e ifo iie m scu tnlbenm ..
PvfiHF li. nvbm sa m f m *jld j,« tvi Jc rîm mn; _.t v Neba den e
in . a J ruî uiai ni ap ,d „olepr a a p' nu! ! c a ! * al* r.ijb a -
- P'C ' îi perne»»* »j penii u iiîi- ap* da umorne sixvm ; s. emua p
terapie ,v* pm naiiienuiâ»k -mnrtâ dmaul *.<> iraiamem preiei a*
r*e na/a nvubete lor *taa„taribu disponibile l a nvnmemuî redai ia 11»
iCc v!v'c ea.b :p oria mia pi*atec mnale nMiitfemue un interes i\ al da*
ia raaeie l mtim xim! Mierie a n e de faptul că f a>ard susţine o po/u.e
cum inipine nmenm»J iq ,v, *d mains statutul abordărilor prihana
atice, uman iste m s a m n ., vonurticf»»iste şt pemepţiile pozitiv
.ts u p r î lo r b n rU M p m 1 m b m fH ia J u v c /n m p n \ : in ! e U c ie n ţ a le O ifo m
. * ! -•iiu m ••M ie i:* ' "• ' î.aî*K •'* Ui, ./i v * .rKt îj , e m - c n \y a
a a e îi ten ! - a ’/ |\ i le e > y in p i e te ^ e d a o s -iU v»^ v <♦ r a d i e î K o V , . -
p a id » • .< ,p r - '- ia , ,a o ,,~ ~ > m 8 - > ■ a~ - - m 1

* '*at *e* î v 1 Uiiî’/s,? ^ î, na/. . >e;-a *-.. e<»,,*ritmv ',*;»■>. , ■e
■i ; ' 'h j \ a t *k s> ,' ’:a*a»/ .* i>>. - a / J.e . ^f va, s ~ J’’
îiiUSa U m'fCUUi m Je c e e - .'F f e: - C \ ins .Ul^ U JîlU
N!f i,i»i.„ J.„ Cinja i* >«iie *ti. • i7-' ■a.- i-*.,« . ii •/* m * ,.
-jri'n r e i J j i - a . « f e * iî s, ,,îfa ; , .l !e,eMa*î|» :e s e u - e j » ' i s ** -
d t l o T iliîîîîe U e p a i t a m e m m J e Je.PâraJe u J-* U' U/dt* p i o t e s î o n d<

•*AA a 'v <•, UKCP) . Consecutiv unui exerciţi
ensiv de cartare, intenţ ia curentii este ca psihoterapia şi cconsilierea
ă se sup'ună Health Prc Council pentru a fi cerc
trial, acceptate . Acest determina o înregistrare formală a
racticieriilor, o protecţiie a titlul;.ui şi alte mijloace de fonmalizare a
:a o profesie recunosci ,fn.u~ Cn• o•;-r\c»**n> -a n,~>\A
r>c»-ost li icra să se
roducă \ui anul zuUo sau la sciurt timp după aceea şî iii acest tel
rocesul va r-rere - .a ':izare va V IaA;. IA IA 0 •' Ar ani de la
i fi;,: Al1 debutului său . Benificiile vor include un nivel d .; tn V i
OUC-PC..lui, clarificarea. funcţiile)r terapeuţilor şi a normelor lor de
raining. ?Caia - n A, -a .' se pot referi la o creativitate restrânsă,
.A C ’' S birocraţiei şi a costurîlor pentru practicieni, creşterea
o jr e r e ir e r .ram. :.J- c o r :î 4 a-, .m o . - - m* , <' a ■; u ,
practicieni.
tremaruv. aucaia ,1 urekoefA rraireLA re a ' i a -,r.nts>.ni o * ~
=aia * ulii ACUai C - aVA' VO-«*a Ai aJaiiC■• C>îCl A>' CC v V A ,v<'irt a-
-O - î . ; >«iîr A f ' -A- Ci :>: A r : , | , A j - .,1 0 : 0 U a O „
JCICiCiC AmreOtOA., iîJr \ ,:AA-Ur,u M .'ICJCilAîA U AÔlO -AVOAN-A

:\i' .n .riC C j a Un i *A aUaaa i r-micre, ,*. ;;-a\ ao •aa .„'«a-U -ai
:u :i‘ţ-T.i: \? . j frc ca ;a .-A'' . a ai. rene a! aa-v; hpvr re renan • -a5
j re a-n >i : >-i •re ’5oa n :î re va -a 'CrACc m/reAi, . . a rerereUre
era ore vi auvo* S ;o re? - aa' a utere reret o*V:UO A "I îna:
-'a remus - 'Va -x ren • •'O A râ\ v Uaa fi re re -<>Jre: dc
. AA'-ÎA ApreoreÎA - Ar alai . a.t neverificat şi de i?!uV;CîK V îA-
xedibilitate restrânsă, se pare că mulţi practicieni -:i AI ui! ' |-Şi
re modelele de training mternalizate la cererile clienţilor
i structurile lor locale. Acest lucru este adevarat mai ales
ciplinare
isitic;
nulii practicieni; .mire faeton

A" -/A mAA"^ ' mea muiticultui ia
lenţa prejudecăţile legate de luarea in discuţie a folosirii rii.gaci.ur
i altor pradaci spintilaie 111 supervizarea clinica, iar Moodley
C S5^ 1- .îz irită posibilităţile unei mai t>une integrări a practicii
ddentale cu c'ele „tradiIţionale de vindecauD. Deşi nu este surprinz
faptul că freudienii <iu moştenit sceptic;ismul extrem al lui Frei
I de religie, ce terapeuţii, cu rădăcini ştiinţifice au p
ceî pe raţiuine 111 actn/itatea lor, există pc" C ■*>»•; :D r c ; s'* CU
r . *u;.: i:. • . > <- !< to'mto |,}t m _ ,b ' •• ’- r g *:
totov * v; - m ,i ‘'.Cur n «jp acccm» m urim ul! u %
..Ci CU! x.UC „ i ■. ''•r . *m Sci »C •**!' . i '
rsonalitate. De aseine nea» în mod su ; t o 15 . c u ~ r :n; t o -
-to
rea experimentală a î C î C t ' V ; Or :sv J îj : ,! ! .- 4

t o ! m p e . u nitiv-comportamental.ă, cum ar fi terapia cognitivi
" •/; _>t *> , *i 4 ■y‘e şi terapia dialectic comportamentală,
La extrema mal . * i n c - o . t o r a u t o - şî tehnologică a spectrul.11
ntem martorii un 1 C C . t o i ! . « 4 î* :u» ; referitor la - precum şi h
" " • " '• O * * '**’V î . C 0 - t o t o u :: m v n m e k *«c; ' i Ca 4 r VZ
...to .
vt, >•î. -> .*Cfi<r , *jc \isi ut >C*uiht «Circ Cu *. ‘Emi IvCvU *,
.«s-*,'.. c;*p,;r .' c e h41c a m a tîc îeikliuia J* ♦p u s e u m e d e jiu cc :
* . i ‘ ; d c r r S “;>i C. >p, ' J IxîtklUi CnCirc; c . ‘’CiCUiCt’jc Ji îc c
cetim rcîvi t-m* ijf. rtm kT^mu' penam le p e ie e nv.^r ■
'C- ■Î *'* 'P 'u , mv * >Cr ţ! «» ^ D ,t ,J >•ţ *p; «C,J c
din 10 copii cu tulburări psihice înregistrată în 2004, există mulţi
tsţinători ai intervenţiilor medicale faţă de cele psihoterapeutice. In
od similar, cercetările în expansiune din domeniul neuroştiinţelor
>r aduce argumente fie pentru, cei care susţin identificarea şi
medierea deficienţelor genetice, fie pentru cei care sunt de părere
[ există o legătură între experienţele timpurii plăcute şi ulterioara
;zvoltare optimă a creierului şi a comportamentului sănătos din
met de vedere psihic (Cozolino 2002). Domeniul In expansiune al
hgeneticii demonstrează cum, de exemplu, anumite gene se pot
odîflca în urma unor evenimente traumatice din viaţă şi astfel de
spunsuri suni transmise generaţiilor următoare, fapt ce validează infe
rn— - d . , o,. . ... . m m , m . mr . mc r . 1
C i ’: ICC -li'v ' • V t . >.i' •> . - O . . ,
.CC•.: dl C CC > \;sv :•iapa a* »ma..t l "U 1k t*~.::\%>*a ** < a n
■ii o p u o c u p a te U e m a de v ;a lu , i iK a >c a llfi »a m p u -O d a s a»
ic % ia to a P e u C a U L o m u l ţ i ? c î\tp e » jţl p o î o b iC v ta m > p o n o c U c e m U i
apalC Us i i di !V UvUl'diOii w ai Oibillinuf C a vai» a '•*Oi P v i l î ’î *|s_11

U e a lC i c rc îa llo iU H a d io U â
A s p ira ţiile c o n te m o m a n e a le g i u m n u n i ! e fig ie / i c a o ie r» titk T m u
û p h m e n ta o l c o p iilo r n e a o .u n b in a le tu c d ik a p a c c c iiix i a r p u rc .i
to a rte h m n i o in m d c a i p o litic ile : e n tra te pe a lo c a re a m s p u itu i
s im ţit* j t p a c u aJ r c ^ p L X i i y ] w u L p re c u m m ce m m c a u a v ln fttâ p i
p u d im la sca ra ta rg a <J u p i .u n i a î o i s u s ţin u tă u . I a. u r i. 2* m »5 m
In iiim iic itn iî rc ib a i a r .» a c e s t e i c â rfe g u v e rn u l \îi« m t> n tim a ic m
vede o u n ii.n e ea p a d u fe m : ac 5e o m u c n s j xi re c â ş tig e in t r c ic ir t m sm e o pe tu r e
a re ia te i m p ia ţa m u n c o in te re s u l c re s c u t p e n tru m i^ a ic u p s i h o l o g «e*
p< - m e s ar p u n a ip c u ia i b in e a ic i i m p un ct i c >u l e i e îd u s u l k y.
■ v h tiic D e > i a c e s te d e z v o ltă r i u n it s u p u s e v ic is itu d in ilo r ie t n o u a t t u
p e c o fio n in r ia c a s-a r n M tc n a iiz m ar ti p io b a h il b in e p u n iitc de
te ra p e u tî m g e n e ra i. 1 ausi u n u n u ip c u p >i c o m e n t a t o n de pe m ena
te ra p ie i a r îl p re c u rm ţa ţă i e s p e ra n ţe le p re m a tu re si n c c m fic e Ie rn a te
de a n i v e r s a ia „te ru ire ie la N H S ’ sau de o s ta re ele la n a ş te re pana
in m o rm â n t, de o , u rn e ie 1i p d ă d a c ă ' sau ie <* m u re te ra p e u tic i'
•T u re d a 2 0 0 1 ; \ K \ a t h c i «îi 2*K » i» A r tî o s u p r e m ă iro n ie va m iş c a re a
te ra p e u tic ă în ţe p a u * a c m î.rn h e r n ii Ui » f re u d m t i u îtâ de i o m ia c a 1
c a u d o io u i ^ c s ji.c ! ,,.o . - p u m a > a * m e m m a m a « rii o, ic h io a
U ilv U K o e . să v 11• f «m e m v* m s e k J m m » r j . j \ c p re a a p io p ! ra C "
e v v C'- ie vc Ui < d « o- C t m acC ! U îa ic i . U O: u - 11-. c m *. p ; j H p p . l a
/••o'*' a i î*i -ne o ic* g V* - * '4 0.00 s 1 p... CC i'C '» -c ,C,v/‘
- îc > ; o i cm ie * -e n m • nit e ^ V î . - . a •? p
^ ,,ţ - C'O -
p e V < s,iî N j r ' . e c p I l ^ U e ~**r ^•c, H OfiC i\! toj»eP ou *coaP
de i e ' o m a re i m i ape, \u r n n p â rt ‘ U'i^r* ^ »t'> - • n>u . r ’. * -» ».
iee?Ui Cim s xî x;u ‘-a ‘.miimua c j propj*îf*c?>occ o*
aloi * si practu: pbjonfste
TERAPIA INDIVIDUALĂ ÎN CONTEXT 49
Notă
/'■«'«îa. j'v de . Pace ,t i aievea va -a «;*

- hamei Pve a; . >«5» -unc ad J prefc>«:a*; Jir di'faa-îal cmc-A’; <
v i i ’ă a a -riali aur^>r a p -a v . ’^ nuiîc i atii.ik* v\Î \ , Ûidu’a î î •*c . » a ir-a
a vi: ,;»a ,*!: , ^ p - , :>îp ;« ilisC tercu .a lL : IC« .a la .u .ua!;:,;- •
- r;v*:iu -laka-a
Mulţumiri
>
Sunt foarîr re a hum r?«a >ak:vh r Khcle *R V P« M:K Fh vuv ! M l>

şl Elîzabeih Rccltlisa *Bl c? pace* de cade a mCu n.4 *!?c fin nî/.tic ia a'
perspectiva organizaţi;!**' l-*r
Referinţe bibliografice
\!xa:iaih v, J jyi fk'V^Cii"« aî •_l)* a >, I ha cpnJciiiu A »p» 1S nivCLii Ci tra *

In C’ l ehrum led ». ViPer k ihe of P e n m e lh m u>h1 fk v* Pi*/P, /,,'re
The Btnnfiiy L\p!aitied, 1 eiidu Sace
AMndge, S şi PoJlarcL J ;20O5i Inie fim Repet j :e pie Dt-pan.meni -
fh\ii:h t in ! n ; n . n Mappjzp /V . r f e r P - e , k e P e m p , tr u i ( ' . . v r * * / : a y
’ A -A c. P.M., H
mAA,
:,s ' /' ' ; V

) V- v, . *-*»'t ' >V î v' *•' '
History of Psychotherapy, Cambridge, MA : Perseus.
> ULzu r‘ PPA ( , ,/’/> ' .■ •; - u-
History of Psychotherapy, Cambridge, MA : Perseus.
i’ ur- Arm f »a • ' -—A *■' . * ' mÂucA —A'
r,: ' M«>. v .* A ' z —,,u "m C —s i S
a > b \ A A»A*. >f *m m - z , —— ' m ’ u> < /A-y. «'* w-v*' • •<
m . .V KU: ' K. J s .* : I U> O A: - < ~ .A A
I,
! t • a,,* *s . A a ,, y ■ ac, •A y * o .. . ^
: a,; 1' , ' 1 • gm u~ r V . ,• u. ' Am A
Aronson.
''"‘w ri ! •A'" A' A * m-m m Âu.rnm ^ Mc h: .
>m v : mA •'*; *. *zm . f \ f'tKii *'*• \z ‘ Vv> H.!-k h.iA .
Ellis, A. (1994), Reason and Emotion in Psychotherapy (ediţie revizui
uzd. mA£ “X'k^ V y fm..., Lave ihm-"
As -a WAv r* î m bmAmm. V ■ '—4 , , \ icdUiU sv- -vim A . tym«
> • k v a .i î A ! -*»;, !>•' a ' \ ' J f . 4 . u i. m»u m vA U zb m « * I î!,x ^
M^ t v v k v •*:.A r - A " ’ 'A" .e-■ . « 1»*i, K- -A '

*' AMm ' a 1 - i,î! “ ■ ţi.- a.1* h -o mm .an / o m a 2 •:
Am>* Dy't *, z- u î<
. <*I: - ‘v—•
B ri’ lSi ", i *‘^ A , AiU'-Z mZU* mZiAzi; mA m-?* mm *UÎZ
u suz'ul- •ja 1;.>1 4 , .a, Vw-r m- }>r,f- 0;>( -r.,: „4 ^-.;:,ţz r
^'*vm 'j A’m. .4 >' 1 v ;• 1 ' >
Feltham, C. (2004), „Evidence-based psychotherapy and counselling i:
U K 1 critique and altematives”, Journal of Contemporary Psychothei
HMS
M . ( 1992), We
m ■' , . „ „ ţjy Beyond Modernity : Dei

*■: m :W! 'i .
i Cal: <c* *. -l'- >! ‘'W! , / ’*• X
\s and Kealities, Lteeesîer : British Ps]
. - L' 1 . r,-:
R.B. (1974), Psychology and Comtnoi
mau râul.
r, S.R. (1996), - 't L - a-, mo v. .*■m
York: Cambr M * c!'' u. oie-.
. r.M: ‘2 m:/ ^ r ramur ^;:k m r;, m M ,rir-£ numm a j
. r un - '< : < *. îa c '»: « 5 O u. o -i V 2 : >*«î«tO.. .
Wi- V '9y.if iGn; jm r *
r ' 9 ‘ C7 <, ' 'V f Cm "' / ' >■ ‘ !f. „ O* Y „ 1 >;'H:1
Kamac.
n~ 9 o ip,' or sM :-.,Y n n — a - n.v ! Om !
M. r ’îVrr*"* ' M ‘ M ’»!'<,? 7 •; r ?, ' W "’ - •
Ecoiîoitiîcs 1 Lionel Robbins Memorial Lectures 2002/03.
, O ' _ o1' Lţ î',; 2. W« W, Mm "<'.O,' ' •.
(Lo.no Lectunî, 12 septernone.
1, 1*- C;m,; \U - te-r- , '*■; ,• ; ,
Reade r, :L ondra: Routledge
1 !vL (1990•), Agcunst . J.;'t ;
*4r -;r .B. ( 1992) ' ‘ ■a;; i;
aed ec*lec;tic psychotherapy ” , !: > 1 O !:! v * 7; 1 ‘Î-Ct; XU ;
Handliocik o f Ps ]tchothempy! Integraîion, New York : Basic Books.
rv hmit-;. R. o - c W / :7 - 7 *-W*U , .
Practii into Coiunseling ane. / • <’■ci:* -..'T. : X •{ : n- , - -
Newman, C. F. şi Go > 0 ; r : \ = R, (1996) Developments in psychothers
n\ j- a r '-V o r s 2' 5 ,
Pilgrim, D. (2002), „The cultural context of Brîtish p*
Pinker, S. (2003), The Blank Slaîe : The Modern Denial i

Londra: Penguin.
Ritxer, G. (ed.) (2004), Handbook o f Social Probleme
C<\ - X,X ţ* '«-r d:\ ! *:K' ' % ' --
i -G*a k.Ûl »>Mi. ‘
»v. «a \ m | iî !k«,A P * AxÎ**> R #V' vV .'*■« * O tt <r - ' 1 *
*' P ' i c f r t \«( /*„- - , • >- a î ÎL t \c'^ Y »i *• *>r d *’
Ri wan, j. 0 0 0 5 r 7/ Li o o> / V i / u R ' , ^ * n .; «*'• v-- - R o c
i unda î R*>lîl^Nic-'
SRL IiKuf N s> N«.! v<^*sh j f tciL • iî f>’t r:;r \ ii-* < »'•«/
i*>/ i ;>?* *• r vy ; r _ ^ R* <•?, * \'i , :i ‘ 1 h* \ San 1 rrk ' vm< t \
iovvro Bjn*
V*ntueK A n ' ^ R ' f-oreôrd \ în i i Dr>Jjr. m ( 1cLPam ;cd
P %>i L > tfu m > r :e(J *A in c -. t »n?em*. Buckmghura i i pcn 1 ’i,’ i*Mi)
Sandeiv. P O MP* JL irtiifieiî arul draîente oppe.Mîvr* t.» Re tncdiâiodB «c
ol J R ’jvnn and jîf n > aapnraiu*.' in S fe-ap5- v R Yv«e dc\ L d~ ,
Pftsw-Ctnêd R>. h<>p<;:kni<>*iv I /i'S ;* <• p v' a / ^, -• ţ V -iî u
Hfihn, Rt»^ on-Wv- p r r i BeoO
Si tiîler. I >i î i rina \ î , f i i n . Wn>, A r \ r* . , vi / * >
P r j b l f v <>f 4 t"’> a* R o h ja th il»i i f h tnipv Londra R rtiedê
V enh arT P d ^ H * . e jj îm e ^ , Re 4 te cA^n •>* P w Ki o i i t o r a a Rec ' .'
, p a r i o . o r R *#‘F i f d ^ e r f i ' . a C lîriPlnlic flL»Ji»drv'
spte, P i) •'MCL ■ J>î?r anR P'îholi^c -*• 1 wLnn.a^.n Adaiio \ i
State Lnivai-^n oi Ni w Yoîr Prrss
SntaiL *2tMî>n P n v f In fe rec utd Pw* *(>! >0 a,r n 5* * ;tr “
P/^fr rfa k 'î l 'hlt f *r, nc/nn, #d i i n f n s >. Rovs *»o l \ * c PC CRS Books
Sfevv*!i>. \ >t P. i ţ . I .Rdufi, IR fUtiic* u>y P ^ t b i u î c A fit eitcnn^
ird a Î L i ’? 1 .‘îkîrj Roiidedg-
Sâc/ . I « i <) #... \f' R< *t* p a . n S\ raenve V> S\:* î ; iiv»'
LniveiMta Pre-^
CAPITOLUL 2
Terapia psihodinamică:
abordarea freudiană
A ie s ^ a n d r a i.c m n iu
Contextul istoric şi dezvoltarea

în Marea Britanie
Contextul istoric
Udata vti incepifUiaic n.h _ a, „a um pcMt ÎOG j u F p u d u iU i/e t

suscita! ît- ccaîâ numită ira.au n >î uriruvcud Fa raiitaitc tina*
dintre ccL ni a Ui mu lăute si N'gatr mtun uc *poîe/e dc-pie mnmm
umană şi umduî de funcţionare a pMlituiltit CLi imundă de u atarnc m
a fon de/volîată m mud s e in n u k U u Jc c ă t u tunij-n Im Fmmd s* m
măre d u id e u t îi? u e r ca /, o patm dm cmi mm m s u e ; v u lm ' e< *
ueudium sia Li Ui/u >n>îiL t coitmmpmnuc Ue ;moijimje%j
f mud j tiîsî -« peutsiiF .ului n m /e u ru e e m fuma s l c -,
ca; * Limmm ^ Umdm utmmm Uc Un u cad m. mm um^rn- e
i ;.(îlîs J s e am ; * mirnem u f e> u-m nem ** i m ■ p-* ;
. cm ,m n .-a i m n » ,m m m m c u Jrcm * : re * m m» . e • •. • e
R( t iu F U ’ * I t m f L J ,m .- îă c m t f u u m im u m :L *u/v ' Cm a m
-U :* '»m îraU m rmcso *’ ^ *«* v, r*» t i v m »m Ucum-
fui ît mmm im ca e u sî ( ^mpi » pe v u m c d- Lf. ■„ 5 m m . >
cuid unu,aud o eoieatd <m pvhu?rm emimj! <p p Fum - mnprm
.a l n‘ «t Fi mom_ st . mc ei a mmm m a . t Fi* Uree' m. pm * i mea
utma a 1 u.^pritm ,L f r . m j i u f u i i F. „md a,) ne mummk iaic-
v«t DuLanaltSa nu \a F u. n-aderată Jaco ,m jîa e u c a m urnă *a muma ’
'■ u r m » r-vrv: ,m , te ‘ ■
,; V ; ; j: i -ţi*]-_*■ .*-1 . . lagerarei
li' ^ te... <,' > *5* ; te - u ' X _U ;.u- -V !
*' - m ,*! te te <»>i L 1 ' -*>. o u; ete /te ^ te
’ ;u«« ' t. m tem: ' 2 , - C--u u: A^ m im mumoAte _
• v .. te t e ' .: .1 . t e t e t e tete » «.u d .ţv . .*■ t ” * e t e r a t e t e J f
•m '* . Ut2 te tetete i î tetetellî Mh.ULtete K H Ab Ate te!X *

A cte :••"; uv v A !ii:A „ - te;f.; * te h: 2 ;te‘ ; , ” ^ ', u ţ -*’'iJ;r
rtte t e U t e t e t e îîl J t e A ,j V UU t e C t e n \ r' U . . : '• A ' te?te I, <«,* t e ’
te tete .-V'-* tetetete! fA: te ■* U U* te« - te U, » -•
dizolva, consiliul a stabilit ca Societatea să se reconstituie oriunde ar
fi ajuns Freud.
teteU te tete* iiilOv ' tete! <4< * tente x * 'te tete' ’ : Or te, 'H
O Ute^'- i * ' u 1 ; .V te te Oi Ateteten A m te !Ate tetei
A t e ; A u -u A A A Aloi iOv»o-o\ : r- ou o r u tem» te,*
A zur, 'O \K ,o -I H 'i h r , |(; A i.teoit te~ nu ' Utei\ 00 teteteOtetet „r
teUCte te tete» ite 'tetei • oh O* iu .’ teptete vobc’ O 1 S teM b m
: r o i ... m ^te ute < A . - , A Ap ' i r > 6 r o nn„; rpnuoi . -Atem
A A teu J; r O O i i »' *' r , AteteteA 00 0! teAtetete! U t e u i v A *’1 ,A
' «•'O ,0ro
A'O-v •.;0«i ' 4d cJ;' O 0«. O O-. rO *x ^‘OliO00;OCd îi’ Oi/.; te ia.pţO
1 ! ; !> ** ; Oii Oiite’kC > 0 .0 ' 1î * Ôid ,t ' o O'^ ;•<; i j,.: . «
auzi ce trebuia apărată împotriva atacurilor, iar instituţiile analitice
o '^ m puic-iu'’ ,/'0*1 , ': o, » .* ,>C'... ■,o > O’h >o., K !r**v
.990). Acest lucra a avut efectul nefericit de a ţine psihanaliza la
listanţă de alte perspective şi domenii de cercetare înrudite, temându-se
le evaluarea, criticismul şî atacul lor,
elaţiei sale cu lumea exterioară, nonanalitică. Chiar şi în aceste

hui;!,, fî>!r;;! o I.r^ u *'» ' «*- < î - ,.r-î
tie exemplu, dialogul dintre unii psihanalişti şi iienrobîologi (de
‘tete s )! h «- u s» ;f! . C***- a .;*v,ţ<».o, - 'cls iu -
> • ^,L-ns •„, •, ' hp m n'i u* h *n ,u\i , / m •? * > u-
’c .mda pruoiufz ' i o tv ; ’ u aie “''HC'î'.x te'* r ci ;-!fnn 1 ;C:
's‘Cn u êniNîuc'ut mo mi*A: r ’urteua‘1/,* . -cc or mmm de ;io
•? *vr~ >‘\on<r»L: si iHvnk.itJ. su -i:}»ra-
;.îţ;!an î.t J~brM tt*a, tîkk ,L- la
pr:, i'-'.’xiîi-ii)- tdpp'vnii
., . 5 î ;. i M ' t ‘i.'î^rc’j ' i ii-i ••* v \ u-tate
J a 7 , , a \ !• i!* ;* \ .« p » l u k x l, î.'\lNÎCf?â â'lrî .
4 v. *af >:»; ' a \ î ‘-f PPPCP LiM^P: X \ P U J '1
y- \ k*: ' pm iîpppv m- , i
: ;;r- t v k'„ v : î v!c -ak‘i.v'1 / l i d c P P i t P .* : ' v, i i !i:r*u*k l
‘ î'C ii.U ;a a wa r - . ! i .r r , :^ ; l
. k*prr/:p;: ’T; of .1, . P^dk ** P, r ’j r v r d d d â
m \[ W - . «O î ' V\ } ' i ! \~ ^
Atoife pe pmh*-terapii m MLcea Bi muram dai i-axa o 1:5 micia«ru.

aadviatei depui Utmeru kieimerm m mdepepdeiiiu ram ia ; ,
mui da- nuihiWi in a i ; aa pravmra numărul Ba,
Ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Psihanaliza, asa cum a fost vicneeputu in mod original de câne
Fre ud. ne pmzîiitâ mai degrabă o imagine deloc mug imu -arc „ suntem
! flinte conduse de neviiî sexuale şi agresive, suntem invide m . competitiv i
; st adape,strat pulsium criminale chiar st faţă de cm pe mire în mod
: conştient opunem ra îi iubim. Ormâî de mult ne ar pîmma .să credem
: că ceea ce vedem, experim entăm şi cunoaştem este responsabil în
mod direct pentiu tor ceea ce este important în viaţă. Freud pune sub
semnul întrebării credinţele noastre preferate în legătură cu gândirea
; conştientă ca fiind definiţia ultimă a experienţei noastre Ei susţine
mai degrabă că suntem conduşi de gânduri conţiictuale. sentimente
şi dorinţe care suni dincolo de conştiinţa noastră, dar care. fără nici
o urm a de îndoială, ne alectea/ă com portam entul - din spatele
scenei, aşa cura >c artă.
Chiar de la început, psihanaliza a pus sub semnul întrebării
încrederea pe care o putem acorda comunicării umane. Eh ne învaţă
să mi a\em niciodată incredeae în eram ce pare a fi ev idem este
msţinâloarea unei atiîudh»*; rara!-;*- raepo a- fată de viaţă >i faţă de
rarenţnle mustre «.onşuenie A teu huma m inCimniă deoara e Frcad
.i afirmat -ol suntem frate capa buc de aiirmki/tmmmm \ putea iraarars
:mra A fie vfryerarsiSi arabă uc c cerat»m mo ■ r j o -o da ea
oii o>mra „ a Omp -Os mm pa, U. :m mm .m - v, uir< sipr, m mj amOai
ra. pun ra o uperura car putem 0 si ciipirmi r, Jtferaie dnerara >*
ime* H'! tară a o CÎar cine sau eo anume rate rasfrararaid? j,
î - v i fi \|v , a rpa . „m raci -r -iu mame raic o»arat v e somora» ce-;
rajfm ui ramp a uram raoflral * ,i no»: m m m rau vi; j l i r m r a i . m r dm
\ mU ra-usira* idee <d- *m-j-, * s-o 'SC. ra otom o: p\d«mmJ»/j
m fvrapv-» io,a > ( ommt mmmm mturae o. : ra mo, dintre ora d u p iA
•X!c urat puderrace rate •si F urai rcAimvOc I a Lmiid că raperaetCem
n ' 'C»\ mol îPi\ \V;U * \m î- eO;: ? Ut i ! •: o. ’
W im -mu 'liîVJP*'"- rJ' '* î " ; -om,** i^*o

- C*f U le ia t î 1 P e .1? m m flk U
M ocieiul to p o g ra fic a! p sih icu lu i
hix u d a pp*psjv .ioîiâ modele ale pmfnetjîtu resp^rsvinile pentru

m m U u c m tm Iul ai 1‘rtm u l u d e c u n o ş t i ! i a e a e / e â k m p o u a / d
cmc a k â n m d o tivi u : \ d c d e c o n ş tiin ţă P r i m u l m \ d . >m m m m m
mmm puo.de o i ie e .i v e e ste ^c^n^lierif 111 m o d im ed iat, c e e a ce o r
p r e o c u p ă la im iram n u m o m e n t ^ d e e x e m p l u , a u r e a a c e stu i capitol
{ >}ikom' Je !c«vrMd m io p a ii se află u n al d o ilea nivel. s u h o - n s t i e n u * !
*sau rwvompmern o deâmn d tn tot c e e a ce ne pute m aminti fam
•nare di ticul rate f m *.>rru despre acte pree<ms! tente, ca un îei de
o i l e pentru ţoale mmk amintiri, idei şi im p re sii mii/oriaie ca re ne
m m uşo r accesibile. ilar p e c a r e pur şi s im p lu nu Ie .meni in ved ere
tot tim p u l Dmeofo d e subconştient m află i n c o n ş n e m u ? .
breud a utilizat termenul i n c o n ş t i e n t în trei ênsui i d ife rite . Ic
primul r â n d . p e n tr u a in d ic a în m o d d e s c r ip ti v toi c e e a ce nu se află
în c o n ş t ii n ţa n o a s tră Ia un a n u m i t moment, d a r ne este tara îndoiaiâ
accesib il. Acesta este în meni direct echivalent cu nivelul subconştieri
tulm si nu mai este o noţiune co ntroversată în p sihologia c o n t e m p o r a n a
Neuroştunţa cog nitiv a a d e m o n s tr a t că m a jo rita te a activitaţii c re ieru lu i
este intr-un tel inconştientă . d e e x e m p l u , memorarea p o a te a p ă r e a
fără un efort conştient, iar g â n d i r e a , lu a r e a deciziilor şi rezolvarea
p r o b l e m e l o r im p li c ă toate a s p e c t e in c o n ş tie n te t Miîner e: o i , . 19d x.
Chiar şi în va/uI procesam experienţelor comoon.de d a n o io ir a
a c e a s t a a p a r e automat îniro m a n i e r ă mm c a t tem a Mai n o d
e v â t J i a n a ct st u p d e pr* exmam % a d e u - m a m : a e u e m i a u o,,
c e r u t «k r u d u v mimau de fa» c e a rea loasiicuL* st m .jm ? a \ . x - ,
mm- tiripbc.tfr ' APoo o . > m :
a - jJ i b nOCi m ov iTCIkl a k ă m u U u x a - U .* . x . x s “ ;> ?•

io:;
mmmeu. vjvireuîîLă. evidenţiind iiiţeicgcrt^ m nuc im m u a e x o n m j x

■nke r u a p - - • - eradatu'- a • e m p e e a a . g -o ’c m ..
^ . Licojra n u n ţii |r» mau o !!î o- m - s "*o> - a ; * urnea m * v s-
•* r e k r» 1 • x , . O a - ntn: u o i o i u o . ev o- eM '.m a x . * Mr v »
' S M a ' c <v a > x ,%mu ..are aeteH om e eivînm. > ' o o r ' : *j.,■
C:e- X . CiOldcrfl Ut Cem. „ v v O e dv|S - / d a i iii u m . î.-. ia., .k i ....
cnP; u u c v vMbio Ja> v .i a iu ne-' n a u* mc J r r e « ,us u * e u^-
- * te e,vc a* * , m u . . -c*
de apărare, amintiri şi sentiment rulate
Ambele atât subconştientul, cât şi conştientul, se sii.pu.ri regulilor
uzuale de gândire, sunt logice, legate de realitate şi lineare in. timp
şi cauzalitate. Aceste reguli sunt ceea ce in mod tipic este definit ca
<. c. </_, ^ cc-te n **» ru -m m u ;' m - u o
te"~ >î !. t e t e ; . ? o . O ' î »\ *■» ,te* ~ U-' C ; • * * * •V ‘Si, 1 t e r
r*.cv - p m ' tec m m v, c.U ;r»u n u r cu - ne -np»i -u-.
C C ,I:U U ; C'UteU U j Ui'* î. ,..sU e .1; : %- te : ^ -te 'U l te -
: ^ 4 ;e.„ p ?! . - cu •_ cu m t e m k m mte ; tec . mm uu
^ l* C U U p ; i - teci u t e - C U t t e t f t e «l! ’ i « C s „te te i, O ” tete .
m udei. te., \ m acr'tec» ’mî>tm nilaUîla >• po-u * m
.V' te u .; cm te Uteute 'j /tetemtetete
te «um I o ci i ”m , :j : iituUtem m p n c î t e u u ; * mu mt e
muUrte/ r r t: n c e v w uhu num ui lUciccpeiaO vv.o omc.' ci mmm
ui tupiî o r u c u n n u m a teci m s i a n t e : vuite -ce ute n o ; ? u
' apmvm vvntemipc A cucii no? 0 o*»psiaer::te f m irr-î. nic d o m n e
Ce p c î v outem o îu*umc fin mc cu propria emite,i -o nrop- c i -.ti te'
pTî ?nten Sc rudr « ,i-j ornam r .m p r ' tepm te * m n Un* ■ st i teV
u pcteinc m o e n t î O u c u mine vc p*Mte ii ' m i t e d c r r mm im o .m v
tetem •înneete
B a r o c \ t) i ruine mmmm Jucte* n- ; . tet mm a r u cu * comute
Cu? »>* dc ,*'C"u *'-*'< • \ cu te n nume u te o tetem,- au Um*:
’ , , ud te :te • u *' f',1, C C> i\C -j.; ' ’ f'C*•te' ' >1r, - '> C* C •,>:
^ udc 4," - te : - e>. o m *> 've*m d , p-cte im
fizică. Freud credea că noi investim cu energie psihică oamenii,
obiectele sau ideile. Cathexis se referă la cantitatea de energie psihică
o persoana. Această investiţie de energie psihica este u

iîiroortantei emoţionale ne care nersoana sau obiecţii
Interiorul sinelui şi reprezintă totalitatea pulsiunilor biologice ci

I !U o ' ■ ; ' -n-teu. . */ C 1' :UÎ Cte .. . *u * ; »
V i ' V V ! . ! U' - t e ' . v - 'în U te - !n t - '\ .
•Ov ___ -JH

j.n o u' - m ram*.-* uopsrcj -- px '*■ x u<uex n- :r».*C
‘V.-v.sia aii vene ::.: n m tiw i c ă u c s r a u u c ikruvK ap-inte* u-MUnUv
.ni» e. C '- ^ C O. J c ' V U V i :; p i : m « O t O i f c v ' U c a ţ l * ^ : iUÎ hJ
nie. . vi _ : r ^ * \ ' t\ v m ;\ *d l j dv , i t r e ccueior mcnnrk.: e \ «cl;-
■Uidt ?«hii r/x ^r* ituea ^sf'; reiJirt%'T*or‘.*i['t j j ‘.-'K-1!». * PvnVv
';=n*< ‘.'st-.ni ?*:«■■•,î*n v;-.^ ',jr;* xnps x-cnb .;* tiuruwxt
. T; ‘•xUUiiX f■I■ b'UUxUxH U-" OC '!„-;i'vr!V« «• .-• 'XiO'a/J fx- 'iîiîr 5
I ^ - î : \ UL*! VM - ' I m - X' °V’ !v_' C i > U «’ *X’ ? ^;! -' »» 1*' * X;r . - ’*
noţiunii; ei vorbesc mai degrabă c

de viaţă” sau „care caută o stare <
văzute ca derivate din fancţiorrc*-> x ,>. e. x
Instinctele sinelui sunt în mc
supuse raţiunii, logicii, realităţii sac r c i ! . îo s> " :• x'x
\? W ,\L O» It K \*'l\ O*O1%dr \!
mm :xa\1>ăm>drc. >ani pmxumpatm mm Je un mmm hu r- rmummca

m icmur tensiuni pe •„arc orem im iiiii n* »>iru ic e\fvi ifimîiîemmj
Icmlîaid mvidră interioară vie u maximah/a placarea a de a mirmouhcr
durerea a fost denumita de Freuu r a n a pan p i c u t n t Iu laup a
<meîe ştie ceea ce ilar cale şi are nevoie, el cele mir <* anumita
măsură „orb ‘ orb Ia mma ce constituie caile sigure >au eîme de a
obţine ceea cc are iievoiec deoarece nu tine conî de realitate Pentru
a îndeplini aveam! funcţie, Preud spunea că psihicul îşi dezvolta o
îioiici com ponentă, cină despre care spunea eă apare in jurul vârstei
de b luni, Pnnopala funcţie a eului este de a ti uti m ediator între
sine sî realitate Spre deosebire de principiul plăcerii a! sinelui, cui
lucrează pe baza a ceea ce se numeşte p u tu ipiui u'o in Jtu care arc
b ba/b \ec o ri ia te j
Freud susţinea cm pe măsură ce creştem , adio mm ui inferiorul
»jostm idei şi aurudnn pe va re Ie observăm la cei ifm jurul noslfu, be
spune că părinţii joacă un roi im portant în înfrâna rea sau inhibarea
exceselor >indtn Topii fiind, internaii/Jin valorile >i atitudinile
păi laţilor noştri şi toate acestea îm preună formează supm eno Res
ponsabilâ pentru formarea supraeului este o instanţă numită initoie(V t
Regulile principiile m orale abstracte şi imaginea ideală a ceea ce ar
trebui să fim au fost văzute ca o persoană din interiorul nostru care
are opinii toarte puternice şi care este întotdeauna pregătita sâ critice,
dacă com portam entul nostru nu se ridică Li nivelul standardelor
Această persoana din interiorul nostru este echivalenta tu supraom
în timp ce î tiare parte dim re noi suntem conştienţi de regulile morale
-t de standardele *aie ne exivenicaca anportarnemul supraeul es|c
Joâi par pal com item
z.'fticFih- a rrtrtS rtd ia m C|/u • m / n i r j c .
•i itiH C b • * rt >a - CivO m a 'ii,' v„ ' Uvlivi ui , ' > >»v O t
Jaertoinni ^ i pic/mm i.u,i , , a nam viu; no; maCrnc ce de n a n

pvdtosexuub FI a a t n w i m\ uni mo o a cercăm o seric de mape s» în
«Sx mc *Jiîsl«i am -'O..' lUvfii o 5uCva imPii-a/a mu ; c ui sv \a,ib
.ane >o -mc mm/mm Am/Oa. adicu o parte a _orpur«t nostru cam
^ 'O '' -artă de om-cem f uCad a miiiiut mm miai ^m<tn una' cn « am,
m cmc v i î i s t a c p a ocrtărti c o p i l o jt - i m mod po dominam p o c
intermediu! gurii de exemplu p n n sugerea ia sau <:m a de geta Im
• uv ‘ C O »mmz jMipiJ O f;’K»r l5 nJO PZutCiU. V iU C
.ti i *L / ' i f î ; - ' ,Cu CC rZlptu ' v îdt*Ct!n/C fV‘u m ;! O- C Ol p
rnavji.. m m ncgm 1-1/ î m p a rm u i crescândă d t păr m m ă m a |u m
c im vOnxuîcr. ccimmă ed m nd pfopltîîe povcsm pe m rc ci ie n* ;
mtme mu J'i drnnm* î-.t momermn p r mim m ii considera potriv?.
Lopiete o . o n Efort L potenţiale dinii v \ \ v mie m v*pd de exemple
— .u ra u m u e ş n mersul 1j toaleta - Mint îrecventc in iirupm
ui t vici pot m ifo S; -pum. vă in acest stadiu tieit careu ^m ihoh/ea/a
dăruirea şi s i ; v s ,j ?F _ p u ra ! de vedere n ietafo rk , se consideră ci
m n ffo fd e dm - m f o i_;.n m cea/a o dilemă m ajoră pentru toţi capiii
ăi ceea ev r i ; . i ', e v. *. ia de adaptaie iau rezistenţa Ia vonirekd
pai cutai
In ai ircikst mm<« * jiu * stadud fo/n , copilul începe sa fie
nuilî mai ecawtivia de pr* »p: iile orga ne ecniLiie. i. cea ec anfieiiea/a
o curiozitate ş« o urom m e decate de di teren te Ie sexuali Etapa tufo *
este vtinsideraiă a n , itală pentru d e /o dama nea Mia psîhnlopi
det Cireşe m rt focim! , ?re ufcfo tundaiui di antei ecdipieac în rnm ăom :
greac î Ueilip pi uzi Ie tară ^ Ip i dea seama tatăl şt se căsătoreşte m
propria mânu C imfonr lui Freud, în mod similar, toţi copiii aflaţi
în stadiul tain d c/veîtă o . îcalitate fală de părintele de acelaşi sex v
doresc xa-1 posede sexual pc părintele de sex opus. Noţiunea cte
existentă a unei raze *Kuiipaîe pkisca/ă dorinţa «doar io inima psihologic?
noastre.
Rezolvarea «aăo (hriip este u m oderară ui fiind *vrueiaiă
pentru de/vmrare;i a u s c a ffo jd e erm port, i - . e P r a mume,
fi:np ce rrtieţdu! resimte fo i mic im rrtu« «ase m ă Uc v y n e *z •-
um ilite o a n . c o 'e . /• m-.rtm- -.o o mc « » ce-o d . pod ; .■
r-cirrc m u m f J r srte aice* „m ctu^m ->m*me ^ cz ; - ,•
! Home ;c tenu*" ‘iu mc pzno J r e iic r :c0- o. e u,. . , rec ' <au: z
acesta temandii~se de o soartă similară. Pe de altă parte fetele
Z„uum ^ m jZs . i - u«. litî'^ t î nii >
>t \ 1 o* »t\ u jh. oi-lj. v v. v* o-, c . > •
re n r e n a* armietă|iî de eavuarc m fa u o ?>. ep,: ; r .c vw/a S;_ ccms'dc* *
că trăiesc sentimente de furie fata de mama lor pentru că au fost
mem e r a m c m m \iu z n v u ni*», in on-.p- m jîe im .,tc j dc *..e u a c
la băieţi este cea care îî face să-şi reprime dorinţele faţă de propria
J M m j . m id ia pciiî^nfiî i.i Ec'c o r n p i ; !Lc- valo tu o p rm î C‘b
d* r r n lu - . i un orpii uj a: o t a - doi mia de z nmt : k ‘ uud r v<!r
ifr nTc Tuu •. C T diLî i ; ».ă >:’: i Uf Cil» ;\nix ance ... T-U .upă; ,
v T *ru:v d* vuu.i . / : v >ncT, l a >‘*'>! , ■ n pătură cu corectitu-
(finea şi justiţia (Mapliael, Leff, 1991). Din punct de vederi „ T T C i-u
- \ ; C U hVU x do 1 TU *' TU TtITx^ >t ; u T , : i sexugiii încurajează
> T C T U m T *:•»•! T„HCU C u d e - iii lor
C T :!aViC11C TUf V. o T v* îŢiU Ui. uî v’3 JduFuTC lor cai- . oxjm.» v t
V U i! ir, SiTT Cli J C X~ T o d idvtîU- Vi Uv UT! T UT Viccare părinte
;\iP X aK CJ / i. l L i
In ;c h.triaLâ -uC nici c»puta de c,u JafUi mu -fintu tu

T.tsOm ronuniaâk* umtCT rvcaa Iî t UC >» jc picThucn a.tn uabmd
J C in u ri u t ; ? sn i ; , i u u n : ; - u ic c t T k lv v %. m n -u C u c »: iu c î U c m T
n li.* ri< ; i t .u t t »i i r a * n id u l * ;uaum ân. . us m n i:
C acn meu u T ' a* i m Tem kt.T.tŢifT - mcLptuii^ unu

T* *T VV Un u . C . ,«, T . / U i u i t r . n« , m lid r 1’ — ' -T V p u
Uî>îe- IV un ->r * n ;; ,4 n sm au C V T um !:*hîra T T ct /uunumi Tt
63
Conceptualizarea tulburării şi a sănătăţii psihice

Freud a popularizat termenul de nevroză. Chiar dacă delimitările
clare au o anumită atracţie» mai ales când avem de-a face cu compor
tamente umane care au un potenţial de a ne ameninţa nevoia de a
i 'O CC Ci, , -vCmc, î -C.u IO; ' «f O , ■VO'.,
asemenea delimitări In contextul sănătăţii mintale. El .ajm stinut
într-o manieră directă că, într-o anumită măsură, cu toţii suntem
ri O,O r *' . V mmi -a O NÎ'ÎUUi. -C?m t- ; CrCCJ v
O ^ <m r m- < : <• - m m m ucv I Vie i m , î p r *V. *r d ‘U r e c i a
i. >u.< -• » - .1 aum- , i ûcue Umm u ;o*
vhm * a î . . 1 . i c n i uc u iduccu* pi cu-: J muu1 >
•• -îjid t „a u»ii- . *•* < 1 Mir.nMirit. um ?m ur* .ai; r . •
m Nren* <k o v ».-**. - ■’ .>3 mv •r,LU» -a*»viC'»r«c,i; ri.,»iiaLris:: .
. arul om m mm v or; ^ , om . U curnm m o refcrm O t mm
intensă. ..... -. ••
\ o l ? »,u 3o m ?- . m o o c ^m o-' U ia t. .
u m.mUt, o,; . " - ûm ă «m / m n-j -vo o >^m*o ; r e m i u j sLri!' o*
•mim ’ m m m .’ * o *. mmm-eram -î mtifimotm i:evrmuc cm
p e r r *3’ o . r m v ;m m * o - c u m di o! Ic . u 0 ^«n c . ut; . o c a * v r e m i ' m
o' .<O; mt .1 • J* m a . riCrcc. 0!'rTO0-»î Ic pm% |m : !
vfmmdmu ca macimen rai !jm*imic? mac ohn ap undeva in imum ,
; i o r ‘/U-v ier cum lîin t ' c v a n udând mm muu-;;; op do fenmonU '
m lecui tur si cu viata mume naU (V nfrem Im. dm >,mire t : m
mmmâtă îiimm/v ric, zc 1 m mmc cm vm-mm o ; mm v - mm om*'
u u U re .* •. ^ u m e r e , , ..
I c r a u;m rer; r r re *, ,lm co v . !
susţinea că QpEflîctolnare stă îe jpatele nevrozei are în mod esenţial
în mod frecvent experienţe sexuale traumatice din copilărie. Ulterior,
astfel de seducţie traumatică şi acest fapt a condus la dezvoltarea

teoriei dorinţei , care evidenţiază rolul jucat de fantezie şi dorinţă. In
pulsiuniErotice' reprimate, fit orice caz» această teorie s-a dovedit a

fi "un capăt de drum. Intr-adevăr, în opera sa de mai târziu, Freud
f,4 Vf,\V. VI n [ - '! U i
i tVÎ *i\î[>i \ \ %
punici un acccOî nai mare ;t\npr a r*»fuhn urcat de a n x n îiîc m

eooloeid nt'vri)/n Experienţa anxietăţii era ' a/uîu a a jiuafkt roiul
unui semnal de alarmă ca răspuns Ia presiunea uneori o te exemplu,
dorinţele sinelui >sau externă (de pildă, trauma m suim asum. a cuine
In cadrul conflictului nevrotic, eul încearcă să împiedice accesa!
impulsului periculos spre conştiinţa Aeesi lucru supune euî unei
presiuni importante şi ii împovărează astfel încât acesta eşuează în
susţinerea eforturilor sale defensive, permiţând descărcarea impulsulm
în forma deghizată a rimptomelor nevrotice.
Pentru a proteja eul de disconfortul angoasei, sunt chemate în
ajutor mecanismele de apărare ale eului. Aşadar, sin iptomele reprezintă
f o r m a t i i d e compromis care exprim ă în forme deghizate impulsuri
sexuale si agresive inacceptabile, permiţândune astfel să ne des laş urăm
viaţa de zi cu za Sirnptomele nevrotice ar putea fi ionriderate ca
fund creative. întrucât reprezintă încercări de a găsi -olum la conllmie,
fapt care ne ajută să restabilim întru) anumită măsura echilibrul
psîfiîv
Apariţia tulburărilor psihice

Ereud a fost un ostho-arheolog devotat care credea că exeavnrea
trecutului este esenţiala pentru a ne putea înţelege pe noi înşine, fct
găsea în sirnptomele aparent iraţionale ale pacienţilor săi isteriu
sensuri care »~au uimit pe medicii de dinaintea lui. El le înţelegea ca
apărând din cauza am intirilor dureroase care au fost refulate in
inconştient st cmc se luptau pentru a se putea exprime Mai simplu
spus, susţinea At problem ele psihologice apar prin uitarea a ceea cs
m deranjează.
O temă centrală cec a îrg A eşîe n a-met r r i a n .i 'i i c ,: ..m. *r. „
set cotoare Li importanta e \o c r e mei« <r m o n te ic ar-o. e !e n
• î iuptOiiOu - >•- uj,:p ri p m ^ ’O A rip e e* c - ’ C'
ov aga os upa<■ ci", Ca iu- şuta AcitA *» i»mio*»eui€ * . e $ _a ' * sv
mn-impid tn sepii a n e se consideră At nc m odelează pei sena! lunca A
'o 'a .J m g 5 va o ii/ e n t A fn c u e o m ? e :c s m cununa
n. * m iu rilA sf Je ap l i m r o o M * <e.-, < : m ccm aAj t :

e viUîiisnîLCe s t a t Jctet«unute dc * mem-ric du ,, cn/e ’ * -St niff-n mi
Uncicecrrd Jo vârrc freodiciiîj xmtaiipoime a modubii de finii Ci
na re î ;s :?;;v uiui s; a ukx Iu’ ui k< cmc pmerri de/voim pr.jh'etm
cm-ne maD >t : m mult in tarifa de o p a c ă ecgtct indui JosepU
Sacd-m o >c v-eia;i m »t Arme Mare* S măD*' *Iova |uu ^( >pm«*
ipm m ani ouau mu ncmdiene contemporane O i d *i Sandba susţinea»
.a mo un: v em exponente mterpersorule îo n n a u w v.tre a m m b u u
ta de/\‘ dîaicj ur*m mes ă U dinamit e sau dacă \reti. <cheme a :c
ie!uUe \ mo mo - \> s m s a iu n e sini! codate în ^vêmnl m em aru;
unrln ii te ea*; muLom me a/â cunoasteiea neconştieijtă a ..realizării
menirilor" sj a relum mu y a i altu Lei doi Sandier se «eîereau L>
aceasta ca ie uit mmmu r.iui o»v* ui Căonţmutul >uu nu o f t accesibil ni
mod direct sub forma jimntiriloi autobiografice. Pe de altă paner
im onşh t'tvu i prezent m reţeta la ifupuitsnnie şi încercările noastre
inconştiente de aici m acum. Deşi conţinutul său poate; deveni
conştient. d este adesea supus unei cenzuri înainte ca eî să poată
intra în conştiinţa Se spune despre comportamental nostru prezent
că funcţionează conform a nur reguli şi modele de rdaţionare cu suie
şi a i aloi care au fost xahthm de toarte timpuriii ui vieţile noastm
Pe fapt. experienţele care contribuie la aceste „reguli" sau „scheme"
sunt oricum considerate a fi iiecoperabile. C oufoim acestui modd
’iilburarea psihică poate apărea din blocarea îmr un patîern de
rea portare - cu toate stadiile emoţraiale o u . fu-- «m- rxempiu
depresie» pandur' şt dor mu sare o: inihnom m . J i dm meu. ^
de/volîarcj m sănătatea nuntala e luth vidului
* 1e n ! j r ^ rLX td d S L !A ri LnohfLP
t O Ud vOi mv, undi 0 :.t îl v -tîXe-,*4 ; . z * ' (i u e r .'- v , ' o r s ,

, , iir.fs* i r | , 4 p i e n f , p ţr N,-> n ' r p f ' y4ţ ' ' v n * *' *' l"
ooîjeiiitiî pionienx psiîimogks V: „mmmu- o, ndmm ţ.'O ^

menţine deoarece re/uhă dinu * o \a«o •*>• «• »mmui ana no n .ada da
metilii» pacjcotomi -a -e oin» pa «mane ^ b ua- m k v >** avepanu - '
n ebbtoeu Jm acea pnmmdj n m o; ir,caleze k, p, -axai mu
manieră mai eonstruu:>â
«ui Cererea kîi rêu-J er* * s a*, ea ; kmmh’c vdVfc repetate relicee*
u c c : „cre p a c -o id b îc » J - „ M in u n i a n \ic n « n \i in fd .iP r c u ** p e n o a d j
o m o a re . tp c d k d p p i\ a c o p ie u rc u c A c e s t p u n c t de ce -.k u
. ‘ - n r c !'; «c ’V - u p c c fA p « o jp in n a tu n ; m p u t tc m rjk d x _
îC iik »k e v c e ip , ! *:■ i < r e e . i . j**» ' u c i d m K *» p e î > ' » a n â P i » e tr \ r ^ .c
*v. d “ClVd:, j C i 4v .Acu* d : .r d e ; .;%! k j xb ' ap CC‘

' And , c -• * :l « de * \ a*'U*- fkV kik.. i>; n>h1 r>U* ^poOc
provoacă prin existeefa unui comportament al cărui scop pare să fie

autodistructiv, chiar dacă la fel de bine ar putea reprezenta o încercare
tsp CP , -U"'\iî câîî 4 îOtC;^~: >a: Vn*i»J '«Cik~—. >pIC’Cp-c ■
aSClX j î C d1!'- ** pî* *t; *• , ,* ,'\>Î 1 p ' ,» - ICpCp'CC:
ne a r rruc.io, \*,.i; >< -ecu sicco

67
v mî 7 ' mac 6. “ir; :r"i!p* >,;;i * mu > - m 77 . mm

. . :: -77 7-. 777:6= -1* 7 7 6 7 X 7 'm m i7 ,;k M- . 7 -i*| *r/77r,4
Existenţa conflictului determină apariţia mecanismelor de apărare,
v- r ' «7 • aii X a.- M ţ> . a . , mm -m« !
îste menţinut, din moment ce individul nu se confruntă cu sursa de
■■m — p e ■ fi " ^n u " ' m-m •. m 1777 ; =
• ' '*”• ' m ' ■ • ~nm r ^ s u : ,m num. m . dem n -7
' ;r ' , ■'T~- ; • i- • " * ■' ''fi t 0770 7-7-m 7M '; 77‘ 77
• '7 *7: r ' . » ;; :• • mm-; p~ - apr-., ipm:vm tmm ' *
n r < 7 -• *• • '' ; •; i. - mi 1 îţi rglg 7: 77771 ; 177. !\:7<7-; ’
ib old -mm ' ,707 V7 - ' 7; O: ' răr, adese:a oamenii ■*r a,M‘ : P ’*’
gic în 7 OC'.mX^m - m» fi: d strategiile de aparare au eşuat, fi
uid co►nflictul devine egodiston ic - adiaa nu este 2isociat cu nici 111
LŞtig s ecundar, ci este experim i entat ca fiind nepliacut în totalitate
id ien ii timpurii au adoptait un mod(el determi: nist al dezvoltări
m- - ' *m,#v ': -,m•, 'i împiedic:a pe oameni să se scMmbe
î exer -.r - - r r la o antmiiilă eta 7 j 7- 77:7- 757
’ ' - 7 7 :1.1. V -7. t V !<*- -•: lenţinerea »<iU* *vi«* «_*-
4 7,«mi~ 6 p7■ / ,r* ,• >1tarea şi .77777 V„* *7 r:;;7.
mp psihologie a persoaneîi, adică v mmm: ,'7, , *<'6»/-.
trapsiMo şi favoriza explicaţiile cauzale lineare cai•e aveau farmece
r.mpimd inir ui» c a d d i«vT>i om arm g- uk JiL nu .p : mu u d 11»
Îaîa avor>iun»K.r l\*-,îiu 4 iiildem sahinibam a n d n n c a d o /\d iă m
o>-nich i î11î1? nv« • ompîem ea* a d ac permită In meu m vom defen;
c hifiuentc» am hm e \i\u icuta vm t p o iJ m e rm n u m hiiiibercu di daţ*
u no i o ui o iu, unui o U de m em pim jnpaetuî ainu re taţii, cxtcp
ivindu -Ie pt ; dl, die ^ *pilăua tmipane At cesiu a *«M una diPJO
cară n Hui î «ie majore ;tîe modele toi relaţionale nunţiu pe ifasanieitf
vi îi : cadril» p sifieru tin i care i ai influenţai pe Acedueim cmnoinpo-
miiî Iu p m /en o psihunali/u \ i.Jopna o p o h augn rt : dupici âiiiUv
dona pemodHc >a n reflectă ’inporianţa ic k p iio i P ataşament pe
viere !; vie/ornam A a lungul x leţn si modul te , tte m en ea pm
deîenrieki ie\ i/u in ai tim difkari ale modele ior iim puiii ale îeLittiîuî
ne cart ir de/xoltâm ea rezultat ai neper lenţder noastre din înmii iile
de origine fntr-idevfite marea majoritate a analiştii* u eon tem pot am
briiamu ve prezintă in mod eonloruhil ca tund modem iv ui relaţional'
in abordarea lor, rara a ţine cont, de exemplu, de afilierea îor la
grupul dreudiank
d in a » c îa e ă n u n in te iîi irt t o t a l i t a t e d e te rm in a ţi d e v m e u m i n o s tru ,
putem ga si adesea în istoria dezxoltâru noastre u n d e relaţii foarte

miciemutte s« semnificative m uc trecut >i piezcum astfel nmat eveni
menteie psihologice nu pot n considerate ea apăraia! accidentate
Veusiă noţiune v u n r ă i penm< sistemul d t gândire treu d u n , se
dld n n :m ipiuîm A a e - a o?;sud/ nukh • nhmi m o d fu
mahmura er.ujv iu -c ioilutfAt m rm»»j jîu tfsn u . t. veni mente erm
o d.7 moixtr. >s,i:e g t mo eo»o .< cuier * rn*,e i a,-*,. ,d amane
* ei d e *mole „ e • _ ,u P U pi e, eda* >■ 0. = e m u *o •- *A ;
orice caz, noţiunea de determinism psihic nu implică doar o simplă
c* e! < v. ,e» U n t î e' i r / n t v c *e v*s- * _ ^ eau-» e,

pom;- o u<;i? i/âm -m êan p ro in o d fumil ai urm; n*rn bfêoene, J .
P'ite -să;.,!., ă sau Ci mt u o e " - ei de'.r\t-ii.vV

69
*-1ivele terapie:
O ke■
* r -_ d . . . ;« a Jv Va v a.a k l a Va V ‘iW f faV ! -
î\> U ’ U a %i "C ! rubin pvn micntiviud k un!- •*• k r «a

v flvkfj :;î ou-d - - *' , - \ \ i va v v e J 4îr y p î \> ^cv - kn v rv P
v F m ;*t a c a . a p' apa *Suediei >i i)re\nk Idom
I i "na? p > >';• ; p’.î'K v . m a p 1'; de dcUarate al- iba rJa : *
u v id urna «’ • ! tni di J a r e ie* apia va derernuna *'
Vu^vea ;<k a i a - i - ■ . - n k v o . an ndul icvanemulip era tna i - ‘.
de a v t e Tpr- ’ ; d> m .,, nins n v> 5 mai ui d a . a;-4 au fus! r amni k
ui uic<»p^îtcuL prv- v n vi aoaîîi rti a Vi ; ar-" awcsk\i urau m m : tfe m
eadîuî . i t r u i u i a ! r - ; xf >. opal v v a : i! ura a n h da a aduce d*»nka
r k î n v î u u L i v k m * iu a r m c u p - da i L-p-Vu -a, »ocnei m •.*.<,• _
P k w m aci a p ă r a u :n
L > k bl îi a - Uikkx ik I'aptul xă p k l l c k r<»pcu(‘l p k l u u î k k e V k •«*
folevas-vt m oarele 1 '? w r u u ^-miepî jî dc v n d i \ u t e V a r i i
mamă da ,vU uki> m t v ipomk paloîoek " parura \ t* ; a\p»cu.«
prăiîOure a î l*i G :v civ'> u 1 i keU > %
s f<kt mo^tenua ik Ia Frecd, v w
r-u era un îeiapctp »*pu.mst \îm mu1! decât .tiF l raud < m o prea
puţin Uitare va* dc polMnuU/â dKiiiii îaiMpa'Jtc a! p l ’Vslid a n \u
da arab i ai 'irvirurnant da :ntak a-^rc atdi j jua»-- «du! ac „ ai ' 1 •
- a » : i p ; Tu : pu:-ef :' k > -'ca - '-Ia - p*~e.-eaîi~ : ' - a I
Ipîâîaui ac C ’aae peCUru _.a ri iCldjai k ■•' î a->e i*-; dî iîîvî a" -
decât pentru rezultate rapide în ceea ce priveşte schimbarea perso
nalităţii sau diminuarea sîiiiptoiiieior nevrotice. Intr-adevăr, Freud
r ■ na a* k a k i %a. 'ai laa * • .pin* 'a a* «’ -
adecvat, „realist ui ieiptinrncii ueneticiiie terapeutice ale psitianalizei.
0:v J- ; s p ' i O- - t a C v u na r •_ , : ; . • * , a>, . u an > 4«
r-if» , lima sa C i i h I m U* î : a a ^ ‘0 - ’ ^ . - <? n ; r

i '..s',ius \v v -f nan e . ^ > i' m «.» • - , -a n , / „ - * ••
vpujmi pnr:r; inai^nuia;i-nuiîCîaJ •! . a-. ; u k H„ avi a a cade .
v i i >' n i l h l l t t k h u i d u i ; V- U i a Ci M _,v t ; , » U U p - « I MU c-K, V ’.'vlU.U:.;
' î i | t iai«t'|v d a M i ţ a ; s- ui t a - d a ' v u ' u «u»a * in - .«<0i i I i -i m

.uni am vâ/JiF aate m u.ud ma\ fJ u \u adia- r Raiula
ten e nu e n i r a ducere a siuteirmţ<îi, ea tund cen trata
t•;, / r i . a
vîVC"-’ude., ai ij ' ropiii l e Iiini tiari şi c onflicte .
iectivele trat jr hanalitic s-ai
iluî nsi i'i.it ■c \ i : .u m «
■%UlUÎ V^ „ i i n ibare a o anceîptuali zăr:îi îni cecîa ce jtiv e ş te natura
melor ţ>siholtos fSicdner, 198“ La, JBiQ p .r*5 js ;s j r n c m m
reeud a »crîs UIiui del al uniui-, 1 ibidlo ob< M . v . U l,! c
roblemede ap ăr<eau î U |Xu r e măsură ca uin re zultat .o mnm:îcrer
e, scop-•-* , ' îhî CU" 'zei era acela de i elibera pe p acien t de
ile iu tiilîfiî, as tfel i: « i 1 ^ ♦ !V U iită o d V."' *ărcarc , ii-.m«unu
a etapă,, aşac lai scc>pull de bază «al t ji.; ■4' ritului era de a face
tien tu l ic onştieillt.
orice ciaz, (txlată cIU 'forrnulare;a die inai târziiu a stru ctu rii
ilu i în h s rin e 3nil, de sine , eu s; ta; u, I id a sc - ; î t v U U iC
de a mi■ îo, oe
:a meciM1ÎS r <■*ie Aa. «-»p ăr•are
a , de a red.uce p resiu n ea
- a 5 vi' iî. as>tfel încât p'*ic u c rj* să jm a tă dev il C.iCn
n â n ta t de ac >ta ş: o.* nte-i .t"'. a 'retl î 1 te :!;t- c
regi fi P i l i deiplI cun[1 Sfituic v' i. ! l El < COE:sidera *<:, tetem.
-.ji’.. i păcii.Olti’c trebuic a UtVIIIă al H»». împo i.; ♦»c„v; 4*i.
C,\Uw 1- -1 1 şî îimpc /a cererilc>r o DIlŞlle n te .tî»~ Uit;*
l 1938 ). Priin urmare cadre cestui mode , i nh învc
ig îc e eirau linţ€dese ite> l di fi conf1101, i\cei terap eu ţi
t-re a kj.i.sub: §01 I M sest ■mode fi pcop U- !* t - 'i . r e i c
rxv-ui ... •*,
Criterii de selecţie
în timpul lui Freud, criteriile de selecţie pentru psihanaliză erau
destul de directe : a fi un analist clasic însemna acceptarea perspectivei
conform căreia psihanaliza era potrivită doar pentru acei pacienţi
. an M.icu' fu de nevroze, a căror psihopatologie îşi avea rădăcinile
îe faza oedipali şi care puteau să-şi dezvăluie nevrozele infantile în
cadrul transferului prin ceea ce se numea nevroza de tra n sfe r Deşi
mai există o minoritate de terapeuţi cam m perspectivele
originale ale lui Freud în ceea ce priveşte acest aspect, marea
majoritate a freudienilor contemporani s-ar putea simţi oarecum
restricţionaţi de această poziţie. .Din anii ’70, cazurile de pacienţi
diagnosticaţi ca psihotici sau cu tulburări de personalitate au fost tratate
mult mai frecvent de către psihoterapeuţi psihanalişti decât de către
adepţi ai altor orientări. In orice caz, probabil că în rândul ffeudienllor
se găsesc mai multe puncte de vedere diverse pe marginea acestui subiect.
In general, abordările fireudiene contemporane împărtăşesc criteriile
de selecţie cu alte şcoli de psihanaliză. Atunci când un pacient este
îndrumat către un tratament de tip psihanalitic, cel care face acest
lucru va lua în considerare următoarele aspecte:
• aoilitatea pacientului oe a r : c c r a » -kii - ; > „ ml terapeutic ;
* mteresul pacientul» v şi -■'p-mmm *m m indiferent cât
de rudimentare sunt acestea *
\i \ \< * r-f *• y ' eu m- *i - f»*
* ...ua pac urme i , -m - ... *.mb ,cu: m oue e , :■ *.»*j, • - om?

• ii' h mm e gc D e n : «••'.sivu'i'a' m m ‘r n < \ c.drm
mi o opta Ua .
• datai pamenun p*ois iu v r u n u st rar ca o j n \ u tatea -a alia afecte
puternicm fără m meDea m mmsiiîir.t aîiieiimutm t :U de <me
:de exemplu mmidn faţa de jîfy uk* pilda, v u denia» om Iau de
Terapie ide exeiîipîu» im pulsieuaici
* dovezi cu pacientul arc c e 1 puţin •» relaţie p o /itivi •
• disponibilitatea celorlalte sisteme de xprimi din 'ama pacientului
in cadrul NHS psdioierapiu psihanalitică mm .« omursn toarte

rata. îngreunată de lungile liste de aşteptate. De uns. c« este ac cedata
ce! oi lare se pie/inta cu luihuran modem te mne v o ire in cum di
monieizarc. In generai, o av-menea abordam pan. - ’ (:!r p*'tu\nă
a-iiiei eand pacientul ptc/m ta probleme de nărui a cantaemlopiwt
mu când exista dificultăţi interpersonale Io prezent, diagnosticul
lor mal al pacientului de exemplu, indiferent damt *d suferă de o
tulburare de personalitate de lip boiderline sau de depresie maniacala
este considerat ea fund mai puţin relevant decât capacitatea pacientulului
de a se angaja ui procesul terapeutic
Orientarea c a n e practica bazata pe e\ idenţe e a incuiaiat pe mulţi
pi ac tic icni oi folosească cercetarea ca un reper pentru a stabili tare
ualament dâ rc/uUatc rnai bune pentru un anumit grup de diagnostic
t Rotii si fonagm 20i6s Deşi acest tip de ghidare este de un rea«
aîutor si ar trebui luat n considerare atuiuu când sunt formulate
nrohtemdc pacienţilor precum si m d e u / o l e luate în Îccâîurâ cu
LOimmenmh ev istă v <, a \ a i s »a>vn în 'gnucl în rundul practiueriiioi
osifLiiriiisti a urmm:v tini i v fte î de nhorj.'in S» o Te pmdru *a
- r o o ca*ui v. <km ,.r pm mm ' mc m pre/mtâ o - m* mamm
.a pîtoic s iu anociafe, Uami<«jct i «udo uîuu».« j pu^dcu'ei' ,r~p sm v tie m
, -v ro -iv o i m* cb’d m*dr ace uedibo :n S ţc u m . *< . , ,• -“
n** o: c : no O am*o? •' V mm-. c ._ u mmm cern .o?.u.
i and luam m con-uderare adecxarca unei abordări psi bobinam ir a
1 s e c SCO I'OSO o -i.i m ' ede F; '-t|o \ Mv Uu ‘ î Maîno
* b e n e i o huna i e -de ,, mbitino» iiiterpc mmrnk J ic o duca ûic
w>‘llllkîoct tHl
• Probleme ha pm «enralm nebnie sa se centreze ps o- icmâ sau pc an
conflict principal
pjîii mi i v m m î4 c -?!î î !l ^*
• P u ?C'I;î! “mu moOv.u m *.K UVc ih terna •. nnî- du
• tu n a o is k ; ».mm, pej-c vrm r mum atu pr-m >, ** u mptc a r m n u
Yr i* ' t h m . >J u,ra *• r,2.< *>• -.r; cupid-
- - :T f v a m u “ U - * * -Ir v c i i î r»»{i
/ ’ i^ u ti >gov m - ,;c rUu a d? a r gp e m dt ' M i n u i r ! d ;spore h b

n :n%u m* u «’r ..,N r »?j mod îr*ri ::u o acordarc trend tuna dai
c b c c d o tulcene.- * - **_rsd> *r segm ente de g,iudeu m k d î t k i !*•
cern ml se aplnu u b * m nerii eu >i în cazul psihoterapie! mdi\ iduaio
!a “ ÎUC C - .1/. ’-\,vîf? 1 r ♦ v;i MU< Un <n COZ o , K<ml Jiu dv gî ap pO Uc
rt ;ea nmi huna mod editate de u au aicaf I >t exemplu. land o
abordare psilunaiun a auc considerata w în» .d munată. *!u» e x o y *.
i x : e k ‘ ii. a aatuîa v*‘- posibilitatea unui a auster rcgieû *dt jnkli
dependenţa c\, u a a mu când pacientul arc o intoleranţa b inaniimo a
dudiea .>1 p u ciu rd imensitatea relaţiei unu ia unu ai fi prea mat ea
ar patra b nan adecvata ** abordare de ei tip
\ n * Unui ZnftPe L i u e m k de îilii su^ tiu ar u s u tk ie u t in Otod
mpamt penii u a ajunez !a o ( k \ : ne a c a t e m m cate va dm gamilii ik*
pe .a r e u r evaluator z ea mea \n manie dna întotdeauna d e treixue
luate *n a a n ide tare în în m uia p Z ’K e n z lor pm untul im a istouei
m as 'teii;- a Hcmam* d a î r o d r *buz;*Mb u >d e î n r a d m et «c
M-e e;u a m „ «p. .m,uc .m . e r >
fost susţient în mod consistent de rezultatele cercetării; ele reflectă
Calităţile terapeuţilor eficienţi
*Y U i' ru un »c:a:mat t*eu'dt a; r-v t: : , *«;- r - a ’

klcmian ;t*. j u m p î i u uc u u u r e .,cv -a u . u i t Mm mm
\â îic t,aikiiin ki wCCtt x.c itiwt* : îi aci ir uit un pMfeaci apt ut p a u r u l
bun, întrucât eticheta «Ic ircudian tsu a pată prea muc d nideceiea
CC tpCcr Vi .«CPliPJCC’ci ‘P *»nsl!*J:iîc .PCLC 51!.' ?• ;K ?if;M --
;c mccCi c« r>.»>i si >t «>Mia Jt-vc^îra prapru: aonALiiiâ:a.
h 'C io i^ u iia iîta . ;k \r ^ M .* jfM P! itc p c:;C c ce-'c ^ cec
puphvi /ev. »* r7o u i n u i . ' V ccvîc -ci; îc !c - c p e /c a c c J>- „;
c c u câe» ;;- ip c c %e:ccbi! <\ d e ^ d iH Ic p p îT c o tiik recele: <vc c -lt c
k v ii <1 !»- y 1 ''Uip* Cile .i c v U f M i - iîiC» «llvf Jîâ * c r . CI-CIC li
:r>jccn:iLi! rMcvîCîme
I>•cc-ţa Jr c acec-tc * e vv:c J --wc - cc*mîi Pom
- ‘îlt d î N' C P : IU " C r C ' C ! - Jî; UTVVjJ t UI CC -CulllCC* - CMC C' C! pCC
pCUf; U ^î PnCi!fiîC C'^CCJkC! 4C!C; vpap** -{' F\ /
C CC p i c ; : ; ' , .c c-\ ' I '. : CC M t i ’ip Ci C Cr
r-C usk PC
C cpic-C U îpî, a jip :î . C ! k » ; c r c p c f c :îxu ;. ‘c e u §;~,Cm pc

^.caiut c u e l i i c a inetC ~uc c-*: ?e *c : . ccfCc\j c> *nc;
•. \ zz5 V e , m z;,i . mm:'. zz - z : d-- j- x< *«;i
Pe măsură ce înţelegerea lui Preiid privind variabilele care facilitează
•z mm --MCm mm : ez risc ri; rit,..; mmmc Mn ' :i; *-î
■*>i ~ i\ii c î < m ee; ăme zme1 ;• ; - *'bv.-r-
zee.to mm * v - z , m, .mmeme m m m m '-eim rem znebm ;rim
’nsuşî, schimbări c ; f- jr* *fee>,. »z ’z M-'Z| - ' * jr-. *Z; SlM i - .
îrau cc>nsiderate ca fiind transfe, ; e ele V’ ie ,;n . z , z»isecîm
„false: conectări”. ’ z z;?re să •. ,%fzeib e* ?e.;zr. z r e f b= ; ca fiir
zri:Ctr ' :»!*' '« m ' - v lv iss^ i vc-ch: apă? Ce io mm, a
■'’s r m ■- J z; c*; mmemmr m mul .-kr eem m v
srioare.
.. v-' r mi Ce e V '.v iln r iz C e re ri^ m mmmîe blrne^ m -zi* -a
«* m, iC.r n m : V* ! mme m ,.;, ; n n ; p< ' eC z; j z : * •- -z î
im‘m z - -m zm m e z m t o n ian ' r e ; ; , om m: m i e c r e z
mrnmme ( em e* ’ "z-z '"mri m-no ar*: m - e f i e c e ? Jz, ! z„
V ifeCz'iiz -zr*rJ rţ* ; hm; ; C î n- pmenO momc-t ale '. JOC. i 1
e. m m c e e ^ '*f ?m fie K p ; c ; bmem~e m m meO;. o
Z ' -» Z •' Î C s<' m m , ; m J r e ; i t ' | , ;î ' z ' J.'t Jl? Z z; z m 0 ‘ UJ V- f m v; f ; -
^ •: re - e i d z m - z z m o e A z ' 1! H a r:i eiameeem sv«!Hi ^ 1

/-, ,î ,J !{- Î<ît! n >«•?!' tîv;l<jl|r- . îf * ?Z:t|Z f !*•> t **■*T'<*' ■$* ^
;î( ... <m <v. »** - m r... rrfieăfe ezmo-* -;») ir o -mmzmi Ce
z;,.e r- m,e>cm <mb; b e r i e r ' * * ^ ; •* m a mim e r-'.'\ri>: r« e^
£ n umere î c-?*îi ne î m ^ . mdc:v H am kum 5 mpei fcc u
eon rclivl umenoa \r Pr 3c alia {urim îreudiemi v.«memp*mm:
-u„v;a;ţ/s’i m nîkrmLii-ce r baci kvapeumcu oiu mmmcază experienţe
v «n.»ut;raic latente, dai ceva m apuic foto pai imit u un apt ui ^
ommdcră *>/?• em \ xpm iv al ii mîlueniaki da naxuk nu di m* o tepektie
^nHirierea urna puncte de mdete ■intiicinpnninc m upn transteruim
cennnuâ <t fie o tpaicci fundamentali şi rareori pa A <nh semitul
iiid* *ieîîi. acea dă Ipore/â poate îi uit otifkafe de a mngul întregu
îeoreiîeân puhmndkk e. m pimiipa! prin Mia.nce ,! e\ mentei hiîcî
rejîîiâii o b k x k u c monomul:) de terapeut u ds m o ^*ta de catm
mtcicni *Smlorek a» Ariw.nxL 1WJ O mume cm unportnnui >
acestei po/ipi, c.11 kintifieatit clinice, cmc m m idei a am relaţiei terape
utice si a pioccstifui psihotetapealk in u ne ea fund unul îi* care
mipaclu1 observamruiui asupra celui observai, ca •» influenţa continuă
isiipia diadc». terapeutice este minima li/a*
Şt uda de psihanaliză m tersubiecthă se ocupa m pre/ent dc
asemenea aspecte. dar este o abordare cart a găsit mai mul* sprijin
ui America de Nuni decât In Marea Britanic Pînmipnkîe discuţii
asupra reunit 1 analitice mmmua să pună accent pe importanta
neutra li cap u absentei unaiiticv >1 a relah v d unse de răspuns du<
partea îiialeîulu1
! 1orice vin , t uiî re pupm a* ouau mp mimul întrebăm mnîrabtatee
1 iO. ml un ' *u x m v *cre pav m i s f- -grvut Ca mrultpe eue
o x a iniin iii k u a n c u î i t s R r c u i / e ujUocitk .fesrac «em it Uni p o î i o f e -
’ip ;s: (i-'jp-.i ii«o,-'SU‘ Jk v-.si Oaî "cehuis t •' : emo kmîa Lot k c-c
Je v i ; u . j u* e 'm „ Ci:. . n r u » 1,; 7 C - ' j A :»; * ‘ *■ u - C-
terapiile (Lambert et a l . , 1986 ; Horvath şi Ltiborsky, 1993 ; Rotii şi
1s .: s : C I, ! c o m o O k O u iU :k JOU: ia U .S O a .s o , o .o P l a
meu m Jepîxm ie l i f e m u J c udau* r dmb r miJcUa A-

3 * .- e * '
Nopim-ci d. mas * m/ue.m i mu u r ' e v u m : 17. mc cnenceJc
«U a_1 Ci1le **i f ' i'uO -v.-n.: p , 1 !v (<t temut a lk'~e c, 1 Ou .< •*Ulî Oî îat ••
nu îndată ta pe u ' u rn c p i disim u Ir mod original, cu a iovi
mprmxâ m coutepiid geuemi de ti armei în ÎMI?, F reud atrăgea
i a ’e i.'1'*; a ; şe *.i a : r p '\ ii.î ne r; ' *u m . ; a a n a i ;
‘ :b 'Tu e . * . 1 UUC ireii -- U pe , ; î l UU ' -;pa 'ÎJÎv- ! pa U CUC ;
j ujbm *a . tn,-ii pr;ciciiv- iu «cf s p a d a pi a ? pecie
a»\tîiţîj ap rau a a c eum ihcîaekeaeaînîiau nunacnipte iijjA icîa
. Cr F 'i ? je n P v e; » p \ ne j]ea p n ^ a U ? U i Unapeuiv p\
i . d a para
t IVI U;> • rt» •• *: 4. s ,iu ‘JCCpJt de deci Ciillc 11J ’FiH'i >
Jc fîjthî: ci'! '•*i <U !;C aUU dC ICl’FÎCÎilî „fi'CpiiC /'k ' *Saixller F ui
I / •C■ * ţ V F lata 111 opera iui Cil Cel Fi *11 Şl Wcxicr I 1%F;
iu cui a a pi e-a - n ^.m m caic a cn n au er.â ai partea centrala j
a luatei a u jîi ■v:. s a. a Ltţu a caia a u aleii transla r" /e t/e :
* r-km* a adu- - . a J a | lc. fuubilă la aceasta problema Mi>ţmâmi
â pinventa ane- a : ■ •>n5cer*ct nule â k necesară pe no u ahm-n
<ctapeuinj peulie* e a t.kvva ei n m a r a m a e idila suni iecc.sar»
pentru , a p u h u iste/j a a s - a p.mia ac perni Veastu opinie taTI:a *
*> po/îtir treuduue .vm pensa bc cure n a p ie sa <» parte j culm
p icientiiidî v-re ak ntitiv tu c a n a p e n k m lunuuMiaica tertipeutau» a
nmp cc o ulei pai!, rd c antrenau in ic/isteiiti Alianţa l-mapcaia..
n lie d a a d F iu n a aşa numitului eu m W n jim . cate lucrează alaun î
te terapeut.
DcS! aritdi/.i o a n d u - m a e s t e c o n s i d c t u î â in prezent ca liînd
seni ral a iu menea anabiua. Jupa cum u m vedea m capitulai urniainr
.. a cn Ic n* JiiidU iU d pu ici ; m a Fîc evsnsideiată parte a v c e a Cv face
u ^ e li t i a sa nt‘U rea in r r u m c u n pite k ni m e u r p îi» u e L v i
• <; ; ;.iî ,'biv. = d / , n e k * C; P ^ ^"m c -j < m p » • m ^ u a a î a - i v M,
:k *. îP i . arc IU. viîl: a a U \ l P c it:uUe* p.wScPfc < » ,
ir ‘ -*e en, i - ;c â _ « ;n r- - t i«ur l5c îpt'îiUr*. c trS d. :, pr >e
i r. *ce . " »-*_ C\ ' -i ..U' ' U: ciur P Ş. ' v-c a ; < i;' SU
î U ;s i rP ;-i. CC •c ” ; .lUr ;:'c . ,» s
concept la răspunsuri emoţionale inadecvate, create ni. interiorul

: : c s c a i l i i i de i a*ri iuviNpe- a 1 u^tU ruP %i ,t. fCpi;'n A Jc ; -s3 nc
; « -.C r ir ! i » v >r j ' - e . , ' an.t •. p m r ierna
a * - » j n k iiu t e n um« c r v u n c » ' m knapeiP' de *eiu- vm >c^r ( s.
;a - irC, i iprUj' *- cJ.rî'M v. pe ^pl-, v vcUU ?aS cl -CUCc >'t
-vfevpri; m laud . e a «. ari nrae sfjr a/â a i eeîtiikj r e ^ / c a n e u d n n tb c
cl.irsci * 'Pr e eciisider:iîf*:i „ja efitre lei apeiif .1 mv •* aurel de rjvpuiuiif =
Există multe mituri •la modul m * comporta tera]peut
freudian, «dar nici unul leg;at de ideea că voi*besc reia' puţi]n în
timpul şeclinţelor. 'In ce;ea \ : -IC x-, ispect, ca ;i :
în c;fi-C
T'-* ~ /C c Tm mile, tiîraf>euţii diferă ;foarte ;mult de-a IE;gul 1muî
continuum care se IiHindiî de la foarte paşiiv/tăcuit spre foarite ieraiativ.
0 parte di * , dîeeîî clasici pot fi iiieetîfic;a|î în partt sa tăcu Ic ’
c \ vum ' i; nm'~ are'' *n r sufix ' a existei în rândul idier
contempoi ani în ceCC C C 0- yfie :ic'V Cfiifi'
"fine rmrmuăm rmUi-nu :xî:d r :crpr.stării fe:nomenulu de tranisfer
devine pos fiîfi !.V' ■ea Icpfitfi îs .î terapeşuţii adopt;ă Eli amimit
e- î^mpeuP fie .-Cmmp -o :S î c o n , n •. ; c m ’* . H intini Hp
' 'V* sorina V’?'?«h î dup a c<i i U f i f i îleaza iert! ce•aipeu ţi: un
' !-‘XVi‘îXs m m .’’ 1îvcn * :knîr«. a*XîUi \ ‘ c «V•şi sacrifidi ( v,* î -c«mita
personalita te „normială” c, fi -J fi 0 vîa m imi-proieciţiile; naci e it
mc- mc-ci meu .»!cn *-r, mre?j EVfi î’-jmr^ UlE yoUjîvu
' c 'm .fin: firiptMfc rfiO m fi* num <(•- c c:; ti I «cmc; m
' rv k>*r „v i r ilctfi '• - 1 ^" 1.1- " '- fi <-•: 5 m *>:m c ><m 1 ''4 ■*' >r
>:\*> c.<. t >i C i' m* t •‘ • l ' c«, i I " i ' C - ' î f i - U; m UW' ,'î.fic
vreo informaţie personală.
Noţiunea de terapeut ca un ecran alb pentru proiecţiile pacientului
icientului în seneral. In orice caz viabil]

' " --mm . r - c >m - • :e. ' evfis <■
firilor şi iilustrările ; m. 0, 1*0 i ' r î . ^ . a - i •' * in sensu
0;0M . .interior,..: u , , . m > r e r r - u t / A. ',vîu%d\si. 1•otentiaL
ik rpr: nală cât =. ^ lu.m ; . u j r i D-jic * cum iu
s,.OC a p 'p o ate' 1 r- , ' mc "Svn Ca p; Sî*iiliSÎa da.ă i ămâne <
" ^ ’ ‘Ca **suit prea 1 \:l . . 1 Ci S- ' i.:m Mk»Jt \iiy‘ Jl’ orsiunil
**1 m *k .. . ' ' , * • .! tLk-.t iuîtr.-Uk, J O j l , :!’ ! ' ;m_ 1
mU.k lu '' *O/. *■ S.î .«.*! ;n W p r c d ^ V i:«V,Tar.v V! A-V‘UÎ»’d 1
a :i-3fc*-w11 >m : _ >*’ ,* >l , ' •' ,,!« «nu vClcJm • l! m m m ,- '>
V. toca? m r;rt •* , v - ,.C \ dhmcr CC - U/d . rt memu-
VHiidi î j i -i t , umor *'• Jkrt V i o , cm m r .V u.r *~V
m F r *>jo :: »*'! • p < : *:m> n^ , p, . ,! n Vi~v.
'•r-j/v'SV:*- v -, o r t * v d mu J a ; d- . : m V v : m* r.*., -
di nkm 0 i, i ‘ -mp**- pom-mărariV Vi d m-* m J il mVrt; rd
rm icaîr-' d . m -î \lm kd ,tî s V ? , c J n V d - c m r -. •
■'' >uJ î :
Strategii şi tehnici terapeutice majore

Asocierea liberă şi utilizarea canapelei
în. ue.de aspecte-cheie, terapeuţii freudieni au rămas fideli practicii
lui Freud. în timp ce erau întinşi pe canapeaua analitică, Freud îşi
încuraja pacienţii să împărtăşească toate gândurile pe măsură ce
acestea le apăreau în., minte, fi ie cont de logică sau ordine.
Aceasta era regula fundamentală şi piatra de temelie a tehnicii sale :
asocierea liberă. Freud era în acelaşi timp conştient de presiunea pe
. i n,U,' * ! î \î , O J’lm, ' :v 1 : ’ 'l
>p c i v mm m -p: ; m ':;■«**' m >?r-c m .< m ';V r >

,«*> ’ m na, mmt m ;m *' -• m ; m d; m ’ *, .
-h , f* V ^ m \ *, 'U-f« O a m : v l , >T> S ‘“\ u . : p m / C P l a L :
oe mrte nitiî profumk mire F; v k v : -v m; m .p o rr In m o in o ti v

gamePJu sa spună pur v simplu aa , mv c: .a n v m nimic
bre ud >pem vi aibj m \c^ D c-miln teîe lor uMemc pi ia mmuneum!
asocierii oi lot, fn ump ca realizau astk.ieri libere. cu v aur anta
p;u ienln dezvăluiau nailic lucruri despre ei in>om dmprv aspi raţi de
temerile si fantezii k. un adesea mult mai mult decât m sitijapa m
care terapeuml pune mtibc întrebări khi in cadrul şedinţelor terapeutice
struemrate Io orice caz, astvierea lihcrâ este un cirul către care
tinde pacientul, dar in practică este dificil să vetlcih/e/i întregii]
conţinut aî gânduri ier Fără îndoială, principiul ase, k-r u libere sfă
Ia baza întregii p r a d e î psihanalitice curente
Când pacienţii mira văzuţi mai frecvent d w â i o dată pe mp tăi nana.
utiî izarca canapelei rămâne <>practica standard In nr d njv terapeutul
se uâ/â m afara câmpului vizual al pacientului, m ^paick canapelei
Io .mest feL nilul conversaţional obişnuit, care este mc ura) a t de
comunicarea de op faţă în faţă. alături de indicii ni »nverbali însoţitei..
este inhibată. Se consideră câ şederea pe canapea facilitează un stil
de asociere liberă mai bun De asemenea, folosirea canapelei a
supravieţuit de-a lungul anilor deoarece de acest aspect beneficiază
nu doar pacientul, ci si terapeutul, care nu este obligat sâ se atic in
câmpul vizual constant al pacientului Aceasta îi permite pacientului
sa gândească tttai tibet, iar terapeutului să fie racordat in mod mat
sensibil la comunicările latente din materialul manifest aî acestuia.
•'eforpredo/ma
Păi rpvijrov >o cc, - Oddcmm ? . v^ 'o rd rea.** 1

. *C: -S.s!]>i'Osă O rrszJ . >' 5 - *-C îdă.o g C iCi . k>- ! n.j,
~o*To' -‘opom ;.t\ v /* * ' ^,i <,, vrr* r ur r _ oO! - ■
Visele sunt considerate ca purtând semnificaţii inconştiente şi sunt
•d e gemem pi mo mm . * .«par Jar un m o o* F -mii vC«io« pe
ho r t iirjose Frr»m .\r<»n.'î .-yvi u»o*mi m <.■ -m♦ rvn«f*^r.'»î ^ *
•. >
. - oi vî o < ., r.v v d o m av o *»»**« î oţ 0 j îv;u \.» n* k '.c o ' O
cnim iîtapa l t Fimcm mmd >sr,; m »A An :.-r m «saunT U tem

mtemicumi intmrcm * '.nsnuu m*m r o mnmr om mhu Is dr pamco
mhn
V . i ’, ‘î i ' x \ \ ;! I * \O COm , \ 5 I •« . \ s 81.
d .p Op s f i’\* ^4 ’^-C ' , u . ' 8c. uf.,uf u- ţa T»* .' i ,.i ■m-
p ro om m a d u f m b i/a m ituciprciar i pmtiaîLih m ;i •m m p-u icnim a

p seftemu ":>îii un si'ier. de gândire m m îi permite >a şi înmieam
luidarardt. Io stau. o n m a m tc n w iu analitic urnea rouă a tace
fenomenele >;conştiente c<uistiente (Greenv*ti, IMmo Interpretai di
1 ;:;aui pa rm m n î at dmuvj conştient de var. robeaţi a eraeişîmma
H ira xîi! cauza ncm o 1 rândurilor >; comportamentelor m ic. Pentm
r aiunee la o hutcrpi vum terapeutul poate unk/u mtrebân ite clan beam
d cuvinte ii aiacex-m .n de obicei acestea simt în număr redus
î!i lîinp ce inu-rpr a ii lle d m rareori la dispariţia imediata a
dmptonrieku. eii n m m o i / j ti uşurare valoroasă în ceea ce priveşte
icaiiia pacientului uk k w >i lipsă de sens H e îi oferă informaţii o
concepte fi* o care penau conexului pline de sens între sîmptonu o
experienţe ce până ui avei moment erau misterioase. C'rearea unu:
modei exphmitv puternic constituie un im flec de a reduce reriMnnm,
iiiiim iiîinl wniuo hi cu . anumită cLiniate
lernicîiid ie „interpretare*' poate determina stu/aţia itisdăt.nrc
că. în vadm! a m li/ei, pacientul ti spune terapeutului propi uk
gânduri >i vise şi că acesta le interpretează pur si simplu în 1ţinem
istoriei trecute a pav ieritulm Această interpretare dă impresia ut
pat lentul ar fî un r e a p ie m pasiv care aşteaptă ca terapeutul să *
prezinte „adtoănil" '-au răspunsul care \ a explica durerea psihică
in mod ideal. este mai probabil ca pacientul m fie tel care ajunge ia
propriile sale inteipretâri prin intermediul procesului de explorare a
m d i d m în m o s^ suim Bmcbifdc'- din cav! în . sivi (em peum
\a atrage atentei asupiu anunntoî pai termin viu m vibm m aiiatmo
as perne ic i »ie pammiiid k a ‘re r m o m i n că o cm |xoo %. a -im ,
m m . tdi Ola svkmuk d a r vam O; v m tW i -ies ac Ou Ca m u n m m" .
01 Omp CI Hi di o. fmeoOItO m /xi i*mu e; mlftO .< c m m m ‘- ?,m
m m bm : -mi a 'it:,î ,v',ta ...o mai- e o v m m e e p oo om
-r a «ai o f mor * j !*o ‘*■ m *tid: v . a •» ' : m? ;'»!«am.-* . ; S ***•'
bune interpretări mm cele varo b e v u ă m r m v:n> m t c p ă m o ' um-
cei oote ’/ î *m îrc o m i!- m :;oAco * o o c m p o-’- * : »* 1
oa/o ifite-iumaii!ap m m m n nav o m , • n - moom
>’O Jî <s e r * a i^ C 1; X C ! ''» ;,i - ’ f M 'O'C* t ; 'n S , C OC i t* r v-< * *L* ; " v - ;
\ o\ ila vV'‘UUviaî ->i m vm m x 'îjţ:. m.xielafea ’?• cş'Oi'O'

j uiem va a cu m aaak a ia i uc a \« .
v' cream a*e-tira „ marna- cam ! ' mevca .! m i, .a a, confruntarea,
mfmpienmc i -a ia «î j !, a uia„ammîUck* de ip u.a cu rezistenţele
m ::m - uv - ~ma : ^ : :m- ai via pum nm crar * a %v c 1 " ’"
Conceptul de -,a. |a ,a a/-''v .a m referă la un proces
construit pentru a ** - ? i.>:a';a„;! vi ,i>îî; 1 armmaa a „ i c,i •- -a v. '
a1 Cav ,p ; ■*•uC ai ■ - faaa.û; \LvanaioCc ic Ja trac
■mima ^ m v_.*-ru! ^ i:fm rnmţifm rvmepuh 'a.fiijţM• v a!>Uitai-- ai•.
;h U! is mne m i 4m l mud a m\ mai; ai lărgi . . vccplc, d>.
mecanism de apăr a- r Ue JlrC' -a a-a. . 3puse t'a fiind sinonim
■a a ee-c r a v . a : a -jvsr aau! mat ămd aa a J'C; e multele meca-
a vil'./ Ji -îp -J 1: . mmurner va ralaa1 n ./ a area î c cacclocii* :
. ra d u a ir mmm aa.e a mrmîirim „Jfm < da. o Ji..Sr.au:.. .peniiite
.Cuaui IU . aa a dcicrimr-j an viere1* t Fneori aîHIOllU* t.ipU
a*,: :î mrrmaaa •Jac km vara doime ca mu cu scmi!lf»v aîac c
mim!t ra ia cu?- rcî-Ca a, de evmrmlu, *.a atmia ; când v-ivci r-.
iUiuiU-sIa * •-.<î a a~ a. atuiaiivCi tai a i a , ;i:iC actia ^caaîna
„ crtMpun/.unm'* a-m arjj a p ire u apus e t ia m muu! pe: ac u a
v ~UjJ<L'* v, *‘ ‘ *>, C\pef!v C-l.t V-JFl . : i)I; ăi li Î C l , CUC Cl J e d a t ă u U
v e i a_ *. , . a r a L* v a /, gâ>!*n adu * *>aiidtiiLi
cir iy ;u“j 'i'[iţ- a; iu ;,u\u ii :; j voisShUU tk a ialua ceiaUa uac î
: \ p c r i c n ; i ..- m.'Mun.uu-- :x « (i*u r a s u r i d m a U a >aac a - . v-»
re a- M u ia ta a*» -..a d a r ”u . r ntaiencrit! r e i a u : • a» ?mur a r u m
lunignl căruia terapcrnţii se situeazlI în ]privinţ;a acestei p;v r~>emc *
se î :urcA v; o ^ . * ri v: jţvmsrei a lai" M Ci\\ •■>iv. em t *:ii
apr*oape exclusiv a . ■ r r ;:ărîî urca ; tipul aici ş
m şi cei care tr;aşează o distincţie dară m:r - h li' O'ilf
;orsionate ale ndaliei şi a căror gamă de interve urc mmm
interprete -- ririm-rc» ‘rirc
h* rT , *Î :'CuO:î-'m i fi
Procesul schimbării în terapie

Freudlenii contemporani consideră că înţelegerea modului în care
p a e m n i n isi e x p l i c a expenenţele anterioare este u r n i t mai importantă
decât descoperea .1 ret a a* s a îniamplat cu adevărm m 'o r a
Aşadar, în terapie, accentul cade mai degrabă pe semnificaţia atribuită
unei experienţe decât pe experienţă în sine Acer mcru-este-lh
concordanţă cu rezultatele cercetării care sugerează că memoria
autobiografică este înşelătoare şi ascunsă vicisitudinilor, dorinţelor
noastre - cu alte cuvine, ne amintim ceea ce dorim să ne amintim,
iar acest lucru nu oferă în mod necesar o.imagine'’adecvata'a ceea ce
s-a întâmplat cu adevărat (vezi Fonagy şî Target, 1997), în orice
caz, acest lucru nu înseamnă că realitatea reprezentată de vieţile
oamenilor este ignorată. Sarcina terapeutului este mai degrabă aceea
de a asculta atât ceea ce s~a întâmplat cu adevărat, cât şi semnificaţia
pe care pacientul o atribuie experienţelor sale.
După cum am văzut anterior, expertei! aririmiiite-
considerate ca fiind codate ca proceduri (adică modul în care facem
anumite lucruri şi modul în care reiaţjoqăm cu alţii). Acest aspect
contribuie la dezvoltarea unor şatrc -me rx o m modul în care se
vivSUv>aiă relunV v re U u îu U ic s.aapum •Ii r* pum a cdonalî.
>u 1 viii! pJitCi i ■»m 'ii <’ i't'ii st CaM i pte>Uj. su ic a v VKv.ul et >„iUui»Ha
u inform warc m m. htinlmftu terapeutică i c /u iu Ji.î cUborurca o
reevaluarea mode mior eu rente de reiat miiarc c a ru m mod implicit
sunt codate ea proceduri. Schimbarea nu nai» cate văzuta eu decurgând
silii ilescopenieu uuîinunior refulate şi, după cum sugerează si
cercetările, nu c u c cat adevărat posibil că accesăm in mod direct
u ie moi ia mconşuenîă beh im barca apare ma» degrabă pr in intermediul
înţelegem \ iciMîudmiioi anei noi relaţii create intre pacient si
tei ipem , care iste in tor mat de către u ecu t şt. usUcE oferă indicii
despre modelul cîc rdaţionare pe care îl foloseşte ţotc ientul.
Capacitatea de a tace explicit si de a reflecta ;<mpra n> ‘delekcr
implicite legate de inodui în care se desfăşoară relaţiile s a dovedit,
de exemplu, a t« de importanţă critică ui ;unirea transmisiilor
uttergeneraponulc ale paîternurilor de ataşament lipe.ie de securitate
*Fonagv et a l .. I9dă» Capacitatea de introspecţie este o variabila
moderat mire utriuu m re poate tace diferenţa Oamenii care nu au
aceasta capacitate voi dezvolta probabil probleme psihologice în
viaţa lor. mai ales tu contextul unei istorr. cu dificultăţi din copilărie
C’ei care au trăit mpenetifc de viaţa rraumati/atite în copilărie, dai
*.arc au reuşii in cele din m i m sâ-şi dezvolte capacitatea de introspecţie,
au >aiisc mai mai i dt a rupe u d u l de iiaiismiteie imergeneraţioiiaiă
a patterneior distructive de comportament şi de relaţionarcc „funcţia
introspectiva' cum eMt numita. poate II măsurată în prezent în mod
experimentaî Ea d o o v capacitatea de a procesa experienţe enio
tîonukv acţionea/a ca un mpt.^ 0%- medieie intre exponentele noastre
>• rezoluta: îc fe .ta î o u atx u rx ttm U >e refera la capacitatea
aousira de a re Ut avei . a nm o m o te mm-tace de !mi|v eăîklmxtm
>1 muc sini? fu m m Ca :\cem»zeat-c„ u , , a u b - e a *u mx ostei a.
■Ou-sklîCCi' u a a * e unum ’ o* uzrik u u<» 5e e nat ce i
J vms - e se'x u z e m o ' l o mr e z o C Ceur de \ uhu
cauza!,, ttu - a * a .e u e c x c u ; ,
i >iscuţnic pix a . nu iernile de natura schimbăm se concentrează
-U-, C CU U , C> tS :C >Z \ • <U, *'SZ: d».-, a*-'.i . *' -s !<ni<v.
ie m v zu n -Jcv n pi ^ îimilcm u zk oei v mahUiîe tund a mentală >uu
^bEnd* u\ a st; u '? u e ~ p^rm e c - a ; - eu i.c- êz.; „ ,ajike,iî- e-
moţi rstuesat -„e ..rund a nu ni ne u emu , mm vura iul >e spune că au
capacitatea dc a se tm de£t mm biti-e a-afeî, încât au mai rnuiie
»f»! i U . O /„ ' 1 *oil,i i a - '' Mi *<1 *) - d u .
>', ‘>î ” <C * ■
“*” CU ! *: * *id ‘ ► . 1‘ •f ' - s 11C v« * ■m v > i,.
0,m .!, c ‘ - ; j iii .îTk“ ’
L îm ife ie a b o r d ă r ii
!Vo maP/ „: oe *., vt» v -• -> priLfu a hogea o m i n p m 1 *«i o n m C m a

Jm nu mc - 1 cmuu .imură mm umipr i a j i u i îi de/^sitarii noam >
i!iu asupri fu nod.e: xme mnirihute la d e / voi tare m psihoterapie
1 a arc o rclam u , m dUagonică cu cercetai ca empirică In oî icc
, a c f Mh a\ x m a :J .a// ra v*.>ie di metod'. >k»gia cai e duce la aut* na a te
curea >ttiu|ci mdpe ? * u C l inc.it s o ajute să decidă în mod nipona!
nea teorii în ak adunau sub umhelateîinenuîui „psiltairihoi
Păta o p c upcch m ,k m molare apun. p e îm »hli ca pohaiuiom -a
ontiivie <i repie/inte mi ierni ieitil pentru funanim şi miolefotfiu
ca ce o ac dai m ir e j - î a p m e fdu m m oaie x e icfigie tSzamo k m .
I j« d a ti t» m rp n /a . HiLt ce a mm a-«ură peodu cru n t a reprezenta» • *
coinpoitanit mal num* analişti care v a u comportat mai deer.jfm m
m>U vUedîikaom dexat ca etate U fc e tâ îo n veritabili.
Dm fenciixc mai alea îii ultimii 20 da ano în pane cpiLuut
s: »s. o a apărut o .ieslere a studiilor empirice caic au
încercat sa susţină unele «poOve poh.tiuiiiiec de baza. Iu pro mm
e \o d t un interes cîcvcui faţa de motorii legali de rezultatek ik
succes ale psiluUerapiei t S t e n i »* ../ . inupo \ê>: i u a c \ a J m d u k
: rn< .< piiitej i O O n ;.e de >* . tU O a H î;e , ă MOnlîău m C
0^’hvHm ap se dium to de micrpîriarce ti omk pbm m m prm\id:i «
d - * _ apa ea c k . e - *. a i ,;m! i. boom jo . *. o s c .. j : o p*. m , a c» c .d.
în gândirea freudienilor contemporani, în contrast cu o abordare
mai mult de tip freudian clasică. Care dintre intervenţii facilitează
MîOplU m o mu K J ii.i I! MS'C - -■ ia* ' *'<m ?m Î ,1 «« '!.• »

ab. 'drmkîi anal u n e m m m- v».î fv.c:;*ream ic nuu! -îsieinat^ a - a / ,
.Siî<; r, m î" o-c* u-*^ j; -...-r ; * . c \ n u m o u " • du * c
n;,!. undi eikTfneUtMîi :ec«ei\ini.uoe v io » ;i'm
"<• ' *,*i U' ‘*î **.. I . . U■„ p ud Ii ’v ’ , . , / i ' .<» •v *, ' . f.i
pnsuu.|\ruj mîerpr;fji u r vh!Ouli. 1»*î toicI'^ - n e a n î o O r d l u e u u u d r i d e :i v
inie: o ft, 1983 , ster
Stern 6 t c i l , » 1 9 o o ), ipoteză de bâză
' , , x \ :v _’i *i ' *H v * «î r: * 0. O • • j
, - 1 ->•' H !>.i.s'' :>\d> h n u n u h h h H* *u :«>» o •* vîn H

_n - * j- ~h H '0"- .>c\ H i * ort i c o o H .. ih m u HH c h h h h h
^ 1 '** *vH „ , p •»»»* h în , „ udniiiH r b« . au*n
• . -p.= « :*:.u h * h » •_ 'ooo s vum Or Miorveoii:. o!io!c J oc v
' HHHtdHi; OHOd ooo OH O ptCOO ! >it.r-r *; -k HiHEbCH
;Vrpx.::> 3 H n iUlhlU idtHlH 0-0 vAm H OOÎK! . O: ^ ; HiCtHCEHi"
, /liiOOOv Z H : 1 pi<*Ouô o -oile HCC OOOl O O o ' o H l H Î ’ ( H 'j
' : v .ru in ă { 0 ; - ^ o , u ; n : r n , . ; ^ CvO u v* > hw oîj i n î k ;
< H vilfo A J;, O5O H;l JCUHn UU e~HHi JiH iH D ; H OO, ‘ O' *Oufl 0 o
' o o iio r jc oJ-Hcr.ioHoooHicoîtiî . JooiC’o - oLopuii-n*
'■0 0 'C|< Cf %HH H OO OdîIHl H f lltOkH! 0 0 •>..*» - H a, H d p j VJ i-i
H? H / H H k A ' HCHOîfrdm OSIl .0 fid alo 'HfH ttaOta llHO id<\ af
n t i n i i n t rnirioi oopio: m te în ir îc s îî ari- l e g a u Jo r v n f H n n o k
oui-itiiLiic asupra mmm ; si metode * stiiîiţiîHH a>upr *Htttini m t a b
■dm ‘.enniitivaroi. ” mopra rnoauJui itncoro fernnieom : oniplnm
ti: •ioh>',î {op*ic.i p* dh. f mvesturai >n m od m jinpfb -» ou Ji oltom o
r m d . osupr i mod m m m caic n t e dt Im n ou re/nUui de v u l h
oo oho m d o'iH - o o -1c .o îndes:;!" D e n ademenea a u u O i m i i Uvbuit
b u f e în m cHulcm n; h m u m u z e do m d m ^tunţtfic. m u z a p o h tu
dociio Ha otoifio i ;H H i '„o? pupo r^m iiâvcd un«o ^^r.ot.pj m
a n - up \ \ afivi!1*1 o-roininl o nud.iD t e^te -3 o Io piihco/ o :?er ■*
o-; o^.{p o :> « n:i;:r,p*‘,,r o*’* : o .. O]?, - -co n h s r e r o o ti , _,.o
h ; ' •- 0 O" ' ,0' - te- 1îî « . 0, Vii, n h P o r Ha
’ oro.i n;e> \oo '** - H .-.r«no o' oi- n ,n -?a s oh *; oh '
Ie amplitodinea sau tipul de rezultate produse şî procesul prin care
astfel de rezultate sunt obţinute se subscriu întrebărilor critice de
In mod cert, abordările psihanalitice au un loc i e rândul terapiiloi

psihologice, chiar dacă ele nu au fost evaluate la fel de mult ca alte
îa.}p,CîH*|î 5-- t ‘O - : " *" ' 1 f'
ie poate beneficia de pe urma ordări psîhai
. .5-. în prezent nu este posibil - specificar
doare la c:ine ar putea beneficia mai nlult. Această
- HafC -.1 î în profunzime.
TERAPIA PS1HOD1NAMI1 (RDAREA FREUD1ANA 8
Ufe O rii
Clientul
Tony, un tânăr d© 13 sn i, 3 fost trimis d© cătr© m©dicui său îs
> 3 - **'»•» ' J -5 if'.'- "-ti, 7 1- î* s. <«- - 3:0*0 'O
f .113^0; ’* */ •, . ‘ -3 a îoo ^ 07 ă 0''>'7*3 o - 2 -o - 1 ,~

-• umm; , aaar-m a »' -j y j o o -o
•j . 73 1 a; u -ir 7 •5r•*sf‘<mo oi 31‘ marla uajnmom «>% r e n * om..' •
aoo^m C! ' a-?' o r . r »te mar "r
-,**•: , ârs 3 {., '3 , 0 aiiadOK mo© 7*3rUoă num t r r a jaoc , 7; j
S W lî l -iL;,3o7 •' ('*n..r<-3 O - a D o r i l a / U m o 33 7 j a - t O - O ^ *7Si >3, 0 0
u ‘7 3 IV o V'O r-‘m >v r- Sama 30 o ~U m,- '0 t >•
-O • • 3v't ' •• "ro o Af , 3, ! , ' a a - o '}A 3 » - ;,
mmM./' om 37 7 om m v ? <3 -o o- mama ' orî.rt-a^*- or *
r ' »■"■'"
.....
V - ; ; •'ri*:-U';m Si; 7 0 3j -i I ' v 3 î 3 : . i 7' i 1- ;V ;
■30nir.t 73771 j;,r 3i /rirro d. - o* , > 3.rr,3 33; 3 a '
~3 > \l 3; 7 ;0 >-► J 3Î"', a ■*‘ Lmr-Hîi* v>a 3 71• ) l l ’ »’• 'K. rjvli; -; îr-î l-i î *- 7
o; Vmi s mo a s a u 3 m / m oetam m m c - om V a r o „ zm*-, Vz^

, i a maz! z o o m t z 3 ; o m m m a S o ^ n -aîo Vmzm 3 : 3 1 -37 3 3 , ...
.3 3 * •3 7-t >rl îl. 3' -î A ui A.r< ttL. dui ‘31070 5 i. j »>îf;u oXl 7: ‘ i-; £iO- '.«3
o 7 ,dojon-taci!1 o.- • m m Loai-ii. aJ?or.*3 mîmom j r a i o r a
î veliniJ: oe rm me> o: -mvOma mm ornam mc *'.\ mmc«m,m:
mtm tmc.Lt şi pmzerb Pmuauîme meie !agate oe *■ acemiare ma 1
aas-vâ au fost sentinele de un număr ;jp fac:c r< «Mai ntâa Tn
i ji’rr.eie etape a ie corneei terapii ne putem şt; îndeajuns des ere
pacient, astfel trie âr să facu-m* eter or etan intr-o manieră semnificativă
in aî dwiea rând asemenea interpretări extinse nu sunt în mod
necesar de ajutor deoarece ele pot sad lipsească pe pacient de
oportunitatea de a ie descoperi ei însuşi; mai degraba. abilităţile
terapeuty?ui se concentrează în mod precis asupra modului în
~are se poam mai ca decantarea amplitudini- şî profunzimii unei
«ruerpretar,, astfd încât pacientul sâ se foioseasea *at mai bme de
ea In cele dm urma. mai ales ;n căzui iui Iu n / m<mm dat seama
* a aveau nevom câ înamtez cu atemte data M .d perceperea
fraguitau structuri Im mecanismelor sale de aparate Acest start
c a pmdm-t o,, a permis sa obţin o imagine a mmm sale interne
nm« -o ord ar oa de atenţie atât contmutuiuî a ceea ce spunea cât
şi «mpactniu- emoţional asupra mea a ceea ce spunea Cu alte
cuvinte. fP'-arn văzut rolu ca permiţând dezvoltarea transferului în
t-mo ce urmăream cu atentie propriile mele răspunsuri contra-
transferent!a*e
Poveştile «egate ne exponentele la limita merţe sau de actele de
curaj il plasau pe Tony în mijlocul unor dezastre iminente Senti
mentul ae urgenta transmis de povestiri m-a ajutat sa înţeleg
nevoia disperata a :ui Io n* ae a ma impresiona printr-o versiune
cropr-e toane particulara î;>ny nu suferea de halucinaţii E: şt;a
foame ou io ca r mc- dar o cmc- :>* rm spunea m ne una
m voiu îVeidâ m ude, î c ; t ş> ;n mc o mc*ai avea nevo>e ca
ş- să o cred m .m sâ m 1 fr î«nr*t m Suim pe niăSufi ce
c.i sm rCnrea jn a!t lesccm- a* ccmtric-armm-m- ~leu era în principal
mm mmmm .a cu mmm* m nm Cm ^ .v mc* n
m* a* mm amm am decis să accept im inciunile sale ca
«m * u «Oi.rt i t a h ' * » - >- V •*■ . u-ui
' >r< î uf n-.ccv a m, -* tr-r
dm-na opt mm c *' -* .v.« ,p> r- C'»-rJ»»-;^ m, * V»"'-
‘ '*0*' ‘ • IVr' 'î 3 ; pm 33 -n? 4 1 : 3 ' 5. • J3'* V „ 3 3 a -3
mi * v f J3r- I '1,3-Tîv 3 CvU mofiV 1 ,mVm '3 CC1-* 0* ~ s
.1 «'» m- 3 '“ i-fV '-te a nu .w e cărmt»' ~3 i adept:’'. >■ 3 * •3*r.
133'3 Crtf O : Ci J d3%C33 mOff 3 C3 ti’H j ; 3(îf.|P>vVOiS u m m i
nu 31 avut ao^fuîiîati ?fi se ucu pe de ei !o momentele sase Ue
•dv'perree si A r e Ten; mu mm ră aceasta * mst c vcvm.^na', o
era i mvim~ -m mama sa naturală a iest jo ar o data râmă catu
'q,-,:c*r| .,wr- trăia amm< .-%mfortab:i a!aîm- m ^ n a n -.re*’ r
5 -ag ă if !-‘ . t > rea'ar , o.pâ iâ ei
Cu şa€ e 5 -ipnift an mmnte de pnma vauamâ de v ^ â ron, .1
început mi |!jc*est' rar-o ubrăne cu jumătate de nmma Ducă
doua săptămâna m urm , a început să povestească în timpul
şedinţea îc:r >» . cm.- 3 oarecum maniacală, despre făptui ca şeful
cau *-a precenur mm v Jder scrierile sa!e b sântă mân a urrnâ*oare
Tbriy a vervt foa s stat
Pacient N-aî sâ - 0 : ’ * asta! Şeful rri-a stabild -3 *ăâlnee cu acem

editez ir*, sorta nt per nm a d «scota despre scoerce meie ca efcy r>
să mă apuc foarte senos de ?c«:ru deoarece. dai a vm ubtme <.3
contract va bubm să iac asta foarte repede, nod oa vme mm
august şi toata ■urnea dispare Ştii om - sunt editor» capunoşi
aşadar dam nu este sens negru pe alb, ce se pof râzyâml; ş.
atunci va trebui s o iau tara$« de la capăt
Terapeut. Crea că eşt» destui de îngrijorat «n legătură cu ca" de
capnc'oasâ este relaţia mea cu tine dat fund faptul râ vo* fi r>ie« at
pe pe noada veri; Aşa o m eşt; nerăbdător să închis m contract
cu acest editor eşti »a fel de anxios în ceea ce priveşte ooîinerea
■ îpu « loc ogio în mm te a mea de-a icmqui ,*?oa~te m v a n v*
mmvjM ,3 este mec m^' m« mT-~. oi 3 m , :, .r mu tm- .n m ,
TiOivm 'OU;î aer M > * Fon- vlmmVmm
în acest punct al terapiei eram conştient de minciunile lui Tony şi

de funcţia lor <Jr r - y ii - > ,f, r,Y' pretarea transfiarului nu m
? , te . •*; i d direct tendinţei lui de a minţi, ci
încercam sad ajut să vină în'conta ct cu anxietateâkg* progţg H
n :n ; eu1v-j t e ; curm v dveam immr 5 : v p*v IUI: 3' e e \
ca fiind în cenţi*ul anxietăţilor care stă teau la baza lut;uror relaţiile
-iv Of u-trj », ; m i ^ s*> 1■»- 1 ! 'Ui"r 4 V iui şi lucrân
asupra ei Impre 3 i j r..,m i'-« m-iJa aparul in di vi f j-,, .
mmm, . , . -* ,apă importantă 3 activi m*>- ' .> > i._, 3.. 3 ^
împreună, în mod esenţial, asta se Initelege atunci câmd terapeu
psihanalişti cor mmm u* ; ■ e-• crul cu transfeirul”. în ace:
( rar*.: #;, , i,,: • p, * g. ur'i ' ^ ?r r >'
8 |UIBU| BO pOUJ i§B| 9 0 B U] | 3 BX8 fUOflJ |S 8 0 B UU0 OBj OU 8 J|SB 0 U 0 |!JBţ
Bi|§ 0 O6 p u e o o u n p i/yjd ope iiJuubc I 9 J| bo ap i§ B|Bjn|Bti b s bujbiu
b u o | si
i§ i n i n j a i s u e i i irupeo uip aiunujajţBd 8 J| uî BjnpOaj bobi
BS 0 JBO 0 Aipm pUO O 0 J IJB]0 j d j 0 ţUI JOUfl B9 JBZI|B9 J l§ }ŞO ‘|nj 0 jSUBJţ
no |m o n | i p e Boijduui 15 " e a s a p e 9 u o s a s 0 jbd a j d s a p ((BJonj b “
5p msaoojd 0 1 S0 BisaoB ;b 0 j b q b diJB3 13ur»|e ‘ijtiiiu e* ap |ii| BiOi
2| BţBiadaj B0J0OJBO|UI0J p iisa o s ijlSBOU i "-3 -
S-U'F u JUG F- r0 , G t G G.u S i l i *v- ' ' GL F'"' 0393031
•fj kt' • GnU -> G j GGJ'M in j O" jU i> B~ f v j .«’ « nAt -‘A v- 0<
*• B 'jr f j ; s u z o ' u a rG A s u rp -t~ : î-
a p - a. «lbbbc ;qr,î r ba eu oj - p 9 j e c a r u e> ? u*«i:p b jrv

BCBOsuiir BS Â0G: SA1 B i n p r *? 9 0 AS,-9 AVU -pU?*,. •■*IrJ. -jAfjoîU'
G ;3 n p 0 — a s u p p u r, i B I - j o ; ; if; ;A ţ. f, asC A B t-B 9 .,jS iv K r Ai Bir p
ABcSjCA-ar Ip Gpue SA xe 'f'J;.*| Giu1e.uK*3 AGU<U0‘' v ;0 Sps-0^
- 0 •<' 0 9 ‘iu ^ LAS r.ruAp:-iB îSnii'S 0:000331? T>C„ A<0«0;h ţ;].|0,u-B
i-' r '\, .a«s .-sjt!, i|tjC e< bisa a- ggu'A'g uu Bitcda a.u—
A-«.a >r-S -9' : - j / ; f 31f:- fe; BS *” iSs„ 0r ?* UUG-aG , A 1 J >
- Bi-;'*' . ;‘u *>. *• * A0V-i« *' fHî* Ai a"j B 0 ‘0*<SJA ,i i~ -SA- B
fcSS'iia, 9.0- i Ai.'rsA *ie<; mlOf f1>:0 ’S Aija-aH; U, •“î»ia.'P«,KA SlipB:
r "i A; / ^ - S S ' Ui S.S A > - 9 9 •. -rSPA- ‘A i - u«n f-ASAB A 0 B - .. 8.1
A B S i B f SA « ; , e 0 r - ' S , - 1 A r ’A . A - t AS'“ : 0 .< A :*"u‘«S u; * - B l
': sA;: as s ;.m<t ' u'- A : A.(rs»j, *u-r 'Ar . A-AAS ' A '. A-d
n _ ;r Lu ", , 0 ' i »:;l!01 *0 ';{ tAB - ' B A' r A* •: ^ •i îAA AsABSAl"
B '-1: Fv a; tBBBA ‘U.*0 B- j î '.'S- 1 ‘ . - AA-.ip- p U,
r LS S ' M ' A Ş A9 Tu .A A"'rB "‘9 0 * <c r ' • SSB|f ‘Aît
•0 0 ii 0 A sr-Afc ? I0 '.0 ^ '0 0 0A 0-0 0 ‘A •■•' i ’Ais i r : , v ' 0 0 -p
0';i0«1r a,; î >A00 r.^s , 0 • 0 4 ci.jSii;S ' 0 0 u ? - .0 >-0 0 ’J i. ţ.;S-0 S'ApsA00<
Ai 5 --r- ; 0 ,ay*.c9 xj 0«aus ..'r B r a r - s-rp • s ;oî ;VS b ap *y:jj
p - r. a,.0 • ^ j • r- -r- iir s ~rrr ' < ; r -80 -• c.u ->r rsr 109
III fapt, s-au dovedit > n -» o -h .onsîanta ce o m c o ; m-
III lui de a minţi s-a 1,3 '/da*-'» o~ r c.m ; î ,-î r >
|| „onestă” a începi , i^Ţcne, ?C'.y a n e o n ? mmr n a, m m om ’ <
|| trăirile sale dure , 'if . CfSt- f" ; >•: UT' * ,3 0.3 ■.
• term e r o . '!'' tfc e frif .3- apăra c c m v j mmcaua n
re c e '>e , f- . t - . 4 • * T o p m im ca ?a-o « te i m mmoe V»ta o i
| | mama naturală, i o * „• . ar a o ra n ^ a r !a oă?>t rin: S f- ~
III ani, Tony încă se • ' o . t \C , ' a /c ;' r' m m r; a -cricr
3-»m - ' r , •; am-m- -momC, 3 , *>r » m<.'î O *
I f fericit. Mi-a scris Ia un an după ce am terminat terapia pentru a mă
"CC Si . . l/'îU ÎJ r-Oî!-'* !N
,m - L * d 3- ‘f>J!
-" -iir î''r"--o •? '-i;., - , *' >
■ -* 3 , ~»,._-î V!» < 3 C'J3
C'CC C- md JV> m '-c» 3 n u i r mamu r 5 " *mm ' • <;
ic sa naturală.
c-"-r, C n imiot, M *. m *M: u:m\îz,n nu ano o osc r imomimi..

■OrvOcOO COOO O >i ~O, ?3 îm '3;
•
1 \V "i- ,.. .
t \ LA
*- l' 4 . F *. Iii-:,’ \\ ' ^f‘L' I’ ''' r \ - 4 :j,- • _\ t -,, ' - <'-CC* 4 -

*iCr*JîC 4 j -« * f* iO > * - t' >t a, .
<ru, l * L - <«■ ! »•! d4i4v. P , MoeL îi . Mo- *4 A , snolc Al •* tiu' ’ 4 *r-‘ ' o
.A leasnnng me clipi ip ihc mir se~\ mi e i L A n a u AuJ> A L >, r efjin m
hiiv-a f* :• jrrPL' ou au* teprcsenmtc-m .A oh *Lî!.«**d a;>. > p*;p .md
u>eir mfarjis a x m i u <»t diîacheniem 2 h>nnuO <4 A/' -P n n c - m Mo A
W iV r A ',4 ol-a 4! o s p p ko
f-muJ A >1a îf'* / A f Kt» nm/ rec VM. vno /AL*/:, , I ,,m-Jr A
Kaiiidv
facilii S t p M ă p /A»-' fw d\' *' S»m niiim ' »! “ I ‘m dm P en ei im
FrcîiiL S •'iM M 7r |sr-j\ fuiLH - ia î4in^fc'\*fii^ * M A' *>m ît*K
1 f eu d , S < A ! 4 } L \ 3 ; c *n H> trju m a s al Air j h v . e . v . » c A * . » , 1 «'M ia ,
PcLg :Lj.
f r-„cii A i LLo* ; (ir j u c ' L - i" mdas a iu î> n M p î o p i IA di cm
Li i u*J S „ - \ e t»uTiii*e • i p s u V a n a h n - - 1 A rLp, K oman
ij r e c n h e r g I 4 9% ; s. P s \ c h i * a n a l \t i c w.*njv aridpac muindlyaa 1 4 - "
'A m u t v ţ ' r r l t r\ f r u A / a n a A %
, r . . 32 1 ^ 3 2< F
(ircdiv'Cî, R r iMM. 7A #'a 1mia ut’ a:: 7/M al c A/7a L/.moL e L a*Lira
H ogarh Fa^-
A;eciiS4ti R ,i W e\!* 4 AI » ! % v >, „ ] î «t m e i i f a i i s î c i o i k t reiata mAPR in
a ps\c m o n a h m 'iiiicll îA ItlU ’m j r m m 3-/a>a/t »»* M ; >Lt--o o h o *
5tf 2 7 34
lltîr iilt t ‘iL \ i N ’A / >a \fUiiw: , 7 V • a r - c 4 i. H M d erd a îc. A l 1 hc
AnaK îîv F f ^ ^
H*»r%aîfi A L a l a a k y , î. ; 4 9 d , „ I lc role oi tlic ther i p c u n c a l l u i a c a
psvc»i*Hi(crdr*\ *- **a a »*/ r aJ Carat a> /a «. haleax r>] £4,
SM
K i . L î l ’ S i : C * in fs *, A , «a V >' - ' 1 ."/ v <4 7 -r ; - A ■-' r\ 1
i 1 -</3^ 1 >i,-4î c Ka -cc-

Kc'14-r l ) /P#4»l, AA-L tcd c!' r ’’ 4d * 4,;«a* ’ ''
L-vt.îi 4C’ 1 ' <*“ ‘ 4 i ■ a,, 4 A
Klauber, J. (1986), Difficulties in the Analyîic Encounter , Londra: Free
Associations Books & Maresfield Library.
K' ,p-,A 1 *: ' ‘>rt**> 1î a t ■la :-l Jac ;iu\;iptar,î^ j 'Kj .h a P"\ Ai»*f,}„! ip'*
lt' -~|C.r»i, ,, 'î t »* njtcome: findincs in the \ !\\}i v !' 4 , , , :
Research Programme” Journal of Consulting & Clinical Psycholog_
A 5 A' s L
\* A’ac ? ' . 7-v ^ , 4 - » „The effectiveness <
: '‘NArakeLiT, 11 7 , ' -r} |,i n1 \ fi» 1 ai?l 1i ;L t fura,! \/ A L * 7
•Jcx:p\ imJ Be*\r tar ( ranm \ \v \-»rk Wdev
:111111 995
\ I. / 4■, . ..
Malan, D. (1979), Individual Psychotherapy and the Science o f Psycho-

dynamics y Oxford : Butterworth Heinemann.
M iT er h N i : î Kd~ *tk * t < m n u n . e u m . t * Xm-*m m 7-J il'4 o 5

\ f >f" * 5 ' ’ »w> X iV.jjr K • î^ S „< •’» i> r -!K ;-
-* - t * „ - ’* ’ : m* '!•'* x .,<?■.;' 9 , >'■* ' *f, ' t
: ;iN s- x jm • ! î rrn • *vO«. »*i.rxx' O i *\.Y. vm/Ym r l ' >r : x
vo - 5 • ~m . X, jiu dix
I ^‘5 ' «. v 5 r . Xem-- L pe •<.o CC7:YTm *’ rm L miri
* i*,;pT i,’ A rL*)'
R«»lv* x M r* c »■' 1/ ■«-' #mf ; /,7r r,/.,
♦ i\t 4- ! w : i v K o i -; i j , l ^ î i j
T*iif; f • i /O, -? - x , V r r .u Rx.Tcdgr A Krm,' tLul

9., x V x I ,rt 9 , - -o li . o O. - XX, I ; 1 _,R .» *
Rrem
'•'îirKOil' x «' I K. ' f - 4 ulT . «mi ..Y .
\\ \ | t\ -î •rO . XX. *N v K r. - * , -- . ,X Y * v- *
Y»» j, \y <X\
S.iitdlr r I M ‘ Or -\ f X 'f ,, il> ta id- * Hm»' X O '» *1, ,
R*HiîtCi1xv
V in d L f 1 v 5 i î >J>c ; X \1 io H 4x .. 1 Lv pmî e i o i i ^ u n i-. îhc p rw m t
oro urm m m r-lima >9 :tv Om Te: mm . f e-Tvae ;/,*»•
F nyuiC' , 9 Y,“ 00».
v x!iitîor i . o \i : »o^rx , \ nv\vh*»aîj«tKîs*. iie o i} .»f :c5!rc^r*or-
and rhc ~ ,%î * 5a;ui!or o l> R o n r i m h < v /
\f.-ddf\-, .// K.« râu B *.4^
Sandler, J., Holdeii, A. şi Dare, C. (1973), The Patient and the Analyst ,
i adio k iî:» ' B<>9- i
; r.x r i \* >>■’ d •! a r> , " -3 . o
Sigmund Freud, 24 de volume (1955-1974) editate şi traduse de J. Strachey,
Londra: Hogarth Press aed the Institute for Psycho-Analysis.
Steiner, I. (1.989), „The aim of psychoanalysis”, Psvchoanalytic Psycho-
therapy, 4 (2 ): 109-120.
’ > 4 L mode. _ N.îhuv , , |l'-, m- o , . o . ^r *.t r <t
in psychoatialytic therapy i therc,s somethins, mo re than interpretation ”
International Journal o f Psychoanalysis , 79 (5); 903-322.
S f v;*1-- F ,1‘ixt» ; «-* : f-. ' ' , \ > • Mi-* " l 4 :« "‘n*’
University Press.
X'oi.'rv R Atrx-.• o *. : i '#o Bein ••t’v «n. -
\nal»m Pic-^
ectun suplimentare
CAPITOLUL 3
Terapia psihodînamica:
a b o rd a re a kleiniana
Contextul istoric ş« dezvoltarea

m Marea Britanie
C o n te x tu l
\ ' î ' ‘f*Tîi«e jk i r ,_î uit <? c ,»‘7ic - f S R * i * n î op •.
„Co CPU CCi i UnUlC „ : i pjî.*- ! 'ii\ Rifihp f-nUU'Jufi
1 :p*! niu tM ^rrî- Re nu l ; •• un ;ur\pi urp*.!*»\ radical
: ’JlUSNC f h r a K l h ? p b î p p r iu 'iii UiblC S CPU ( ‘o u C u
UtxiPPip ? ’t p î-»v cCUPaia l> \ narea ’ Pfk! fJkp
i ' C 1*U p* a pp-'v.î J-pUPa 1n, . j!p
3;' ! C ,i • P* PPP ' , P ; > P <- :P'P' f : • ■’
... ii , ■
< :*p:iţ-< j C~ >;
să se lupte cu dificultăţile financiare, iar Sici
î v’ ' l ' \ ' î- - ’ P v V ' - ;, s ! . , K <' **% ' 1; -
r i pc a. p* a p a r ; - -'v a->hav ij - * , cp* * h sj ,*

96 V» O \ >' Oî ! I *-'C: : { •' O >i * v.'
tuaic la n c d v«mbu mm> y * fi*.i':îîv -r*tr nrt k î e.la perora sta * mj

C U liiC . UI illîlp KV V îc LiMC a U U 'J Î ‘ i .\ u . U j ' n J f . - M v v lfU C i. e«
•* iţele său Emanam •3vm ie mmkm Li nvucoca j susitnm a* pt

M dam e v a învmmm o m v a;j x p* iv .a c c d v alia v amnume mic
Fa spcr:i mi î depăşească. devenind medic. <tsa meat t studiat piuit
afin:- latina y n iv n a v riP id e nei esarr pentru a mira b (jimaastuu-
; m •• ilâ J,. griî«iat!*,â m ti i'hţn-ut re/iilcue t<>a*k hurm 1j m odă -a
v a pună Jc cutu/iasiît m ceea cc pnvcstc viiioful.
Familia a continuat să se lupte ui dificultăţile filial icctic. Saruratca
tafdhn >i a fratelui său au începui să >e şubrezea mîk Iu cele <Jm
ani sa, Einanuel a trebuit sj şt scurteze smdnic si sa ia o pauza
pentru a m îe v p c n t, A iom datini m v i a torc o a î tu zone mai
caliltc iâsand o pc Mebrtic >ă şi v» nunuc Muduie 'V auia. In î f><)o
tatăl -fiu a murii, iar sănătatea !in Fmanue! a continuat d sr detenore/e
I.a acea vreme. Meianit avea 18 ani.
A fost ne vodă să si reatuste/e planurile de viitor Perspectiva de
j~şi continua studiile medicale nu mai tea posibilă împotriva voinţei
v ie , ea şe a reconsider at poziţia Tot timpul :t tost atractivă si curtam
de câţi va dintre prietenii fratelui său. care au cerut-o în căsătorie 1 a
ales pe A nhur Kleim un chimist industrial. Aceasta a reprezentat o
capitulare totală in faţa convenţiilor sociale >i religioase ale timpului
sau, care considerau ca fund mai acceptabil pentru o femeie de
origine evreiască v i vaista y dusa ei să fie măritata si să aibă copii.
In 02, la 35 de an i. FmanucJ t murit Melanîc a fost devastată
Viata ei ei a întunccaiă c lipsita de susţinere S a căsătorit in 1903
:as «'usicrea m f e m \ ~ am Vk * m *i^ o tc Ham t lo u b o H r
« î A i c a o>m:ib ii* w m gupe ;a i c i î v v v da/aifiăgint >i J e / i l n / u r e
î Maic ie .esfli fi ; X.; VifîliJ K‘‘ m I a C»-> !U W Î ?Cr\ r ePÎ *iit Utv:
mimat! ic mod rm ic« mme K d î|HMf - !. ■o!l c
:e:L' *-caîm c ef t d n mo J: *s - iecs. ?a b e ju m m„ ^
> *T> « ; X-. ... .« s \! e , "1 - ' :1’U „vs
1 •%: v j ’le .. .i.» ' c i: I»O- * . i . ' >,- Ci» >% l:' \ > l n ...
meiul s: a !<.s: W s a Uc r » v j fTeuaună cate prc/eiim ulo Leg ite tîc
'* : d*e‘- ICO î . ' J C * !,-»■- - e a«C|5j t l -* o SCC-I^
\r«f*;r k c cvvo-. e * >'t o m- a c ' p ! , ; c î O Ic c o a \leiaiar

4 -rabua • mm' mu c Sand* • I c j o c ' ou *ru h ^ mactiiar de
Aricii/a fu m m ua a W v Iaiuli j Mimula: afaU lid ««Ador sa ’a. *.am
vc nnucrm -i i m arh arc.- lum eţ m nterpretăni psih ntaimie a
act -v ‘tarta v1, eapm Ecrana/: a JK uruuî a %î i kmmm tehnic, a
van/ |in ai ii ic m imn. a cutii km»M»e _a an i J n \ ikr§i a 1 mierpumn a
- n a 1 *1 ş v l;;!-.*’ !'Kmn nare nai* mmm a pîVkiAuîu; nulim
pentru adult*
MiLim. mm m^gmea acum Ai-A înceapă propria aritra K
pt noada rnltmm- ' au. t ’-enat după ra/hom a meeput el se speeiah/er
în d n dh/j acfipka : i pună Duztlt* uîiei practici Ie i0 2 k prima na
iu».rare puhh: ea u Ac* o 'Aprece? -A a ChiLi. i Act prezentata
S tvetâpi Magîmm, 1 îham ilmâ f mm * a -rărim reacţii im m »
din partea aiupuuii ^»!d A treikhcnr a c I n n înţelegere in ceea m
pri\ r de jra li/a -mp*n-, K m în m ul n m âm pe lucrarea e-
Freud \U u 1 Hiin^
Dr Kar! AM iKme pnaeuîtiţele S**c »eij;ii Psihanahum din Be! K
fum1 nm re set tk /m m t ni. a urata t »< pe MeLtiue la Berlin. arde
âr ti putui dedica pim r1ci: m m m elăru psi hamul»uce Mclanic a
:k ceptat c» murat înipreună :u familia Li Berlin Acest 1a .n i a
precipitai sfârşitul A sm um -ale nefericite \rih u r a ales sâ nea ;n
Hvetia urnim u ivea afav erj «e. >i au di venal în 1924 Sfârşitul a test
plai de <nk imuna. păiţiic cefiandu se violent io legătură eu cusindu
copiilor
I ,, Bt î ’u» \Lecieiv > s : Cest mm-m AA o >K Km? Am m.a
\ t ‘M piUeî Ci UUeJillUim _K Uar.de -Cm UcmMKr s laCtCCC
Cei doi au început să fie puternic atraşi unul de celălalt, între ei
m u c i! ;;: * u c c h e c ! 1 -m . M >!r - „ a m c a , î n
noi tehnici în activitatea sa cu copiii, care ofereau idei inovatoare
: " '' — 2 a * O-., . >
k j ’’ Asmuţii» a m-a tdrr* f.e a -.m-*mue - , .** y*J
medlPtî*^ î lî Vi *,1TUn " » IkmilT ‘ *o ;s Mîipm ’ U /I. 4 far Cî «
le e a î* ă A \ d-»,ti*a.at'v I >upe a / a un -a. Mc .mm .i m »m?« ** •
aoah/â r-guiaiit eduiCcA j i ; r^. o e 4 nupa-c I «ciK
MaicnaKî mc alici u n ea/ ti ; t- anae*sa -i /.mie a %, iv .a«r*re>;
ymeiitiii pa/uuîţîîor Am . m iparn » i O î - ^ L t d ;* -M >!:£«r â l j ^ J - 1
Lm~ uimim Jc :-a,vă b m a n u \ ûrmum m v urncă h» LmvJm

-minuL pim m m C p rcdaiiO y. ^«rdcfîÂnn u intim in n.mnevrn;
HhnlW >;tk. ilt m "‘S a:. aiU
Dezvoltarea *> V;area Britanie

Membrii British Psychoanalytic Society sunt adesea consideraţi
„Şcoala engleză”, peetra a diferenţia teoria şi practica dezvoltate In
Londra (sub influenţa Melaniei Klein) de alte centre de studiu
psihanalitic, mai ales de aşa-numita „Şcoală vieneză” dezvoltată de
Sigmund Freud.
Aceste diferenţe au fost accentuate de convingerea analiştilor
britanici (kleinieni) că relaţia dintre mamă şi copil, stabilită în
primele luni de viaţă, este foarte importantă pentru dezvoltarea
individului. Şcoala engleză a susţinut că este posibilă explorarea şi
analizarea anxietăţilor, mecanismelor de apărare şi fanteziilor incon
ştiente ale copiilor de la 2 ani în sus. Relaţia de transfer poate fi
interpretată folosindu-se metodele asocierii libere şi tehnicile dejoacă,
în acest context, cuvântul „transfer” este folosit pentru a descrie
dezvoltarea unei relaţii evaluative dintre terapeut şi pacient, care
• Mc .‘loririvă” (sentimente plăcute), fie „negativă” (respingere
evreilor a deven.it politica oficială a partidului nazist, psihanaliza a
fost denumită „boala evreiască”. în 1938, analiştii din Germania şi
Austria, ştiind că vor fi persecutaţi şi nu vor putea să practice, s-au
refugiat la Londra, în America de Nord şi de Sud, unde fuseseră
deja înfiinţate institute de învăţare a psihanalizei.
în acest punct, poziţiile teoretice şi subiectele de conflict au
devenit polarizate, ameninţând cu producerea unei rupturi în interiorul
Societăţii Britanice. Sigmund Freud trăia şi lucra la .'Londra, alături
de fiica sa Afina. Aceasta din urmă a devenit o rivală puternică a
Melaeîeî Klein, a cărei activitate continua să atragă un grup mare de
analişti şi psifaoîerapeeţî, c sau pentru training în analiză
şi supervizare. Alix Strachey, Susan Isaacs, Donald Winnicott, Paula
Herman, Joan Riviere, Ernest Jones, T.E. Money-Kyrle şi Hannah
Segal au făcut parte din acest grup şi un ttnmăr crescut de studenţi
au început să lucreze şi să beneficieze de pe urma acestor idei noi.
Ama Freud a perseverat în atacurile sale virulente împotriva Mdanîeh
Societatea Britanică era cutremurată.. Unitatea era păstrată doar prin
stabilirea a două curente separate de cursuri de training în cadrul
Societăţii: „Şcoala continental iei Freud şi „Şcoala engleză”
a Melaeîeî Klein. Mai târziu a apărut un grup independent care a
putut să-şi dezvolte propriile tehnici şi interpretări, fără să fie nevoie
să adere la o şcoală sau alta.
La început, psihanaliza era considerată o profesie „extremă”,
care nu putea garanta decât un venit nesigur şi o lipsă clara a
prestigiului elitist de care se bucura sfera predominantă a psihiatriei
academice. Majoritatea analiştilor care au plecat din Germania şi
Austria au fost atraşi de America, unde psihanaliza av riţie
fermă, şi au devenit, din punct de vedere financiar şi social, membri
ai clasei de mijloc. Pentru foarte mulţi ani, Şcoala americană a avut
tendinţa de a fii conservatoare şi specifică în ceea ce priveşte abordarea
teoriilor psihodinamice conflictuale. Acest lucru era în contrast cu
Şcoala engleză, care, la începutul anilor ’20, era preponderent
•i* •i«-ilsCtîk -li ! V, .!!; ?IO: .ii» <vr *O;i V i: si i! e ! I«s/C-o i dl >
I ra miîM deUita a r mec a*: . vconov v ud tu m u d u m a v ; ca»a -
viâd în u c t a p r o - v c re-4am îreuviiene s* concepiem U ecuam Ir,
-\r»a na i;sinai,jlt/.: i u puica T: v« eiMde* j î j x a m 1a. aCvre diii ptllkl
.je vadere intelecţiei: due\î lacra >c daîomavL în pane. influente
M d a m ti k k i n v '*jciîrnienîui v«, m c a a pi.rui î ai nara ^ *ih»!diiţk
v csuda unu N-om vOiiimnu de furie veninoasă. umihnO han a
maliţioasă v /w n u n Păune leme; din m d iu l prolemci p a h a ru l kmc
ty reunii vt variteamă o ademenea mame în landul turbaţilor
M elanie K «tur - f«*st dpi e u a t a ca una diurn ceh mai mar»
a m a to a r e în psihoterapia diraraimk aderând îotuv L conceptele dm
psihoteiapte care van la ha/e tui urm te ondor p ^ m a tu ia v e Vmve
teoni ine cart h trrd : î^SK le-a siniplitkvn ei au re;iţ «arde
• N k î un defiicre i - leu: pMhici âu dm --•« -m cmc n* a fie
u importa n* ne e v c accidental IntouLauna ssk ^*rki despic
rez*-iî!iifyi unor ro n d a u anterioare
• -k m îtatua psihi.a vi >. .mporumentu! au o mnmîfkuîie mu xum
direcţionale către nn v^ .p
• Determinanţii inconştienţi ne m odelea/â m aîectea/5 fdnl în care
îi percepem pe eetîalti st modul 111 care rtc percepem pe noi ins ine
Acestea m m ândun de natura primitm h m odelate de puJviMtî şt
trăiri Jn . îiucrio* u! indiv îdului. de care nu ûn tem miictteiiiL
• ! vpeîmntek timpuri5 d o êpilătic au o importanţă m p le v m a re
si sere predominante m t mo n cu experienţele ulm n o i re
M e h i î i K K ’c m - e\m*> o r c •a c "' , de o m p k c clipi i p m o c d 'p n :

C JV y u O lV U : c- !U- -»eet « m i c e d U CV- Ve *IKPeîîîă i . O p î L U m
’*■ a r.c t:C‘ dm .« »e t >!», <-' J, , -m m*. 5*; o.o mu-p . i * '«pop
*‘;:mnariv:e » e i o s o' p v m m i . pe dl o?m c e v o >0 o- ano
n oj' .m w e c l . • v — «'«.o • î ^ p . e C - m ->o»^ - o>m
• ovepetariL r^ ro irs’ eooracaho rc f h -denom au.; r. onnia d^î

ani de viată *
• *' OCîP'C JP0lo:ca m vom neu . r o»: SI , - 1 \fîOiîr;/^
0 a? -«eh fv" O’ ■; eO - j CV" C- 1 ’V . : j -O 'Îl a C'ţ,
Lonfrurih: v» tic v do o r naesa e* ,
• v i e mai imfvifmme piilsinm vini v l ; m - w *
101
ipoteze te o re tic e
u T ia ip n e u p e r s o a n e *
\ i H ,l I :<,Vt - p ; urd v» n « ir\. *a '* • !.*'•'« iL * ' . S m nC H!
,;«•* V s C* ue f*. ptbdUa t LiliCtL; * J 11!.:'- Ci l > i'Iu*r,iL P; ît^vd“

dm 'li-, ii-, de ?n*hţ.niM pă UtCcp IdillCe îl 'V* 1
M u t îi ii4 u î»,% a , ** Je mifidum p e «Jî* ‘ r fi r e p L v t i m
**itui;ei mm dm . m« Um d :u 4 em vi apo» smulşi m mod pa%<\ \pu
nmkiceua !*mdra: V dani div :idtşn: bebehiu \‘ >r dâmamd im
rai Mini-. î u n r xm t: H M Ulc hi \ e f m M îlt u 4 f J d f t |e \‘ H n
audkmp .Pe.ui*m m m j{{ joi* um Pdilfm eU medi\ă tl JlmttltfG

J.atf d 1 ’FMC ph*d* Va V' ddd u Jufdid dup i i l‘Pî mlit :lv i!u-'r !i.
m B ,M k ^ -aţa nu dm. tm r m ' , u . ;rc>c «. i J* >at a set te de e w m r n e n î
mm uehuk u l e i a ! ., d>pe' m- ruau d dkpnjp Penîîu ude dum-e . •
ar t î ! s%" nim buit mm ; u na m i
TeOÎ «a k 1d uur.f; JlidiUtivd Ida dtl jsla U/ Ufic d i r P u i . Cal d
am iiiein eL .* * diiLi â raptul câ licxa; c t n n ^ i aîikiîU p o u d ă vd p ae;iau ^
de a d j u c >a r is u u a k du? dtlancih p>iliît alai, vaic aşteaptă m fie
lindaiuaU şi alth/jk îcm. ut Ueinund >e decupa de procesele primau
*Jv c utmpîm vttv ma u -nume, elemente ale vieîu vare evoluează m
l e i m in a m i c . a a*, n a : sa >e i f a i ă i o i n e mir o funia umana P â n n l n
paf -a t d t u „ ' p l ic i m i o r UHidiaNûî v.apaeuap d tp j i k / v » d t a i e dv j
ii d i jntr a jiitaidii m e d I Km u ; s t ‘4i-,: t,, itîliiini v >fe neHtt-•a.-,-
U U,:a{ ; - ţ n. ăd U n .a J v (V d ’d U : s ^ ;- -v.. !!'•,! > - '
-e;« aer ^ î , .‘i»ai ,U: .j -P- n •,' 5-en: UdmUdi.iî dnie: i
Mediul în care trăieşte fătul este bogat în stimuli acustici, iar
~ ~UU'- . - »" r S * U'U ddU'; S . *n. ' '! ' .n î <j ■ p ’> â p ' v S -
ii .-a ,.pt * r‘«au;a m * - - •;
m ( ’n;.. a* *r*«
S i u . ;î., j ’J ' ţ v '. j j : ; ; M dk! ; .» î p ’►V-i: U *J~-Kdi'A.~- Ud..
u e .ci tui: - ui u n^:k i ,.«U : u * , . ă * , i J n v . ,>.i!r > P u u. ai t e r d . d .. - n
ă U*. v,* 4« Ca s U % UnÎM- •" ^d • k i U i! ' u , ~i U U -t , .

s\d t:u I B d U i'd 'îd r-* * d huuv *un * x 4l ( a , I ' d j , ; 1" . ijdv Ps *
cum m r un ddc.il djun nisp-unde 1,^ ăuipe.-djm 1 -i cu si Târnl e

amar, pe oare îl evita. Fătul răspunde la atingerea abdomenului si îa
cându-şi limba. El se poate deplasa înainte pentru a obţine confort

prin sugerea degetului mare, a celorlalte degete de la mână şi a
-u- a d - ~- -i , ■' ap oa m a a.m - orna m,
■‘i" ooo v ;a ' =!' -d : Vaxfn V; om rtm s?. ’ omida m ic a * w--
0„ ../A ' J •'<: ,-U i ip O \U;! V *5 - 1IV t OllC 00*71:0 O'*
' i . c c maa. -o v inc,.psuL:i A daco a~ : am om o pimek-
m o o ;irt: mm mm: mic Iman e m m am M i a ra . m tivnf d
* ‘ mr-a a ' =s,f' - aa ma „ « im;.;,- tC r- ^r l o j a am V*' g aam
m aam ;,r- a ■* • m am m da >• --omidar; •’ 1* - a rJ u l ? "<
Mm- ' f r v ; ' ' - ^ r t r aaaao — ■ T»rv m ô ac " va ‘ a m im m
apropiate de specia noastră, el este slab şi neajutorat şî pare a avea
. oaa% oda mad *> do: ă-o.iic -ia ?'m a d m aaaf va- '•> *a. rvo.. *~A.
.» -* <" *'• ! _ ;ma | oaie m nm amrtdaoc M ...m , amm-m
' -• - 'da a .ar m >-jc: Jr;pvodaMi dc Mfa Am.': (■! rs_o'«.i
v* ! m o m " J A -'mam cano,a o • omdma «--amm- a ^ a ; i . ; o o
' n a ,■: m p*m aport ' •„ v-a -am al -t pAî d Tmaa a„:M mama
" 1 ^ ar'“ mn-a-*- M X : O d a I - ‘ aa '7'aa mod a mda pm
ra *’ m' -immaă -m aaaoa < m i- f »r-m< ~mmm , ;mm*
' dm : * mas o -amd n a m d mmdm'm p- rM 'oK v
Maa ' ' î ama. m *m. m m m o m i * *d ojroie?\ j -a..; : vlrp a !o m a
-a — o ;S'.ao «• ;d‘ c o ; « . a a v « • rnoof'.~«„ asaîoîaO^ A lfa - ;d it^ ^
\z y' o- t- '* • 'j - r? - v v~» ; >jX*.%E'b; ,vb i-K**a*:r.< ar'-o^^îd
3 : t n4t}PXh { ' \ v-*!1 UCiC ~<'!»)H; vmU-,- U :k.3*»C'V.’ ' V\ I -, s•' -
ui1: *:;•/» .* >C top*- v*'--. * . r :m C *. Ui-mUU , *' : to
Ij {-j i1.'; -U*î C<t;î •c C
' «: t o i p Ui:. Ol •„ ‘ 'C iU^'h , ;C -:» f ti t; ÎU i 3,St4 !Uv.:iC O";- '
im n -u?;c >5 ^ '"« . *'>r>Uirx j n i e m r o î c - t e o r o* a a» , m ~* n •
oonzirfr i':»p!cş:i*'jrr a mo: mur an »iiiip toane n a n a . ‘'♦mc %t
Un'u —to «m umium m m e c --ir a k- t,ux: topi Ftebcktnn toLttorto~ -
iu aia L.dr ' to ie IU t o d a ţ i to llf toitisfăcutoare a iteiitotofrd E a a ^ > t o
din m o m c u L d u: u î u to;*tou a u u r c s i «„auto şi d g r im a S il - u r a
n u m m s.tu o m m t o i t o %t;.. „tfu i craaiuâi L i a e j d m m* m ito i r '-
u n n t a to to t ia *f n u d ^ ‘i. r ^ t* a - a ca!a *3» S* uV to*.to
In primele luni de viaţă se poate presupune că bebeluşul nu poate
kr > t o d t m * \.i\i- U ’: , : î '- r=:.v';-.r- a n d t o , 1 t o-', ns
de lumini şi întuneric care îl înconjoară. In acest stadiu, bebeluşul le
poate experimenta doar ca obiecte. Plăcerea este sânul mamei, o
experimentate ca obiecte plăcute, în timp ce unele lucruri care

declanşează durere, cum ar fi foamea, umezeala, frigul sau disconfortul
neplăcute.
Pentru bebeluş, foamea este o situaţie înspăimântătoare ; el nu
poate înţelege noţiunea de timp, de răbdare, de tolerare a frustrării.
El nu poate înţelege că astfel de situaţii sunt de natură temporară şi
că foarte curând vor fi urmate de o stare de plăcere pe măsură ce
U \ O SH 1 ' r- , \ ,■IVIDU A
o Ci* a kipHVj „ Jk * î •-* !rm; C0 ~ * < f- rP.U • t o m* * j m p* k v ^
am*. m < n i i m c r ; \ A Jv t >< m c m>e >nf * r a ; ! ' is r«»rp anu ii m i u n - o

xitlSlâctu: k r . - ; ’!:': hi . r a ' : i n c 1 m m m UÎP Iu p d v v o : i p j f i i o
m H om j şi ki u am u unu! >: mb.>î obiect mo o Hiicmuuic rap.Jj
\ A m i<T
. j ca! P m a m e fo-ie mtuî âu n n n f . bim o m r i n
Conceptualizarea tulburăm şi a sănătâtn psihice

Hanna Secai explică „Atunu când ce reali/ea/â interpretarea pro
lecţiei, t se explică pacientului câ el atribuie ti caracteristica proprie
unei alte persoane'* 0 ^7 2 1 2 1 o terapeutul încearcă vă ş» determine
pacientul xâ devină conştient de moinele cam •><- ol a in spatele
proiecţiei si de distorsiunile constrângătoare care po; fi invocate şi
mic U pot modifica perspectiva asupra oh ic u u iui ş. jcipra îuî însuşi
Atunci când sexualitatea agresivă este proiectată asupra activităţii
sexuale a părinţilor, acnii sexual al figurilor parentale %a fi perceput
va fiind crud sau periculos din punct de vedere sexual Această
perspectivă poate inhiba, ui tenor de/voi tarea propriei sexualităţi
h iro iectie pro iecţie
In lucrarea sa, A/fm nn mm- '* ămoui >*h <A om eu *iHH2 ap cari a
•ost pm rentată oi cadrul Brunii Soaetw Melanm Klein a mt rodim
<ouiceptele de d o a i al euhii s« de identificare proiec m ă <ar u lte rio r
«• a »s»tisît!eoiî uajui la Ha/a mîNt/c» Im era de părem iâ aiimus *
o p ii» rjulor pre d * a m * u m in o M m v â m ia ic u i ar,g o m e l e î i o î »v i î s
Am ; ^pîlâfie» Mim p s i i u a e îP a k ' u O f„, m i a . J V / voIurm

m o i i i f i a Coi v ă m l)«xUe f m n s u t c M I a - , *>iuf m JO u J t p o m i -v j nnr
r k roic\i!;d carviXi m m u <A oc ca «m ă pxmmm*s >,<0: u / u U r m .d u m
. mudîtkom ’ *kv îo mspu si 1 r\i e,ioâ «k T.ţ-e* <«> » sţe- -m *
! - o o *: ,1 I r ,wk> . , • -Us.. V o* f : o . lOaroC, ,**. IX lv C N ;
u .r .s - x c t c >> po-e . ţm r-m V-irtc UBrvOaîmm bm iX -.t o pîOcesU’
nmpculic se p* U căî pai a f l e pi mm m u r a r m »r , t ^
•:c»u nrr a ca ‘ a co c . p ir cîrps uk ^c ir -m. , ar, sa cxojo.Oiiiia ->an
i,i reuni aûpo re;apdca caic s a*; dovedii in !îvxut a b ncsaijc
sicâu urc
fiecare fiinţă umană nu m confruntă doar m cxierior ui lumea şi
impactul său, cu tipul de experienţe trăiau cu obiectele cu care a
- - r îî: >«e . 1o n v ^ : mimk m u.u-i' *?m . *cp tem r- u.m < .. „t
'>’"<** .-.o*' :*. m .. ; cUVT *mîk m 10 m !Î! îîli'!!1'" <r ><«v •; o i ,
"*<î•i v*hia-;t!: - j putem. atlrm rd, -a tu Kmlin pc ;î»o terme t ?
:u mnu *te um umeteki 'i « a ^ a j e urm moscata pm O iamltcm
Jr. :tv vasia a>» a i Je nfîtitoCLtio
tem j j. c- î proct-> :m: tec m urnii mmnm mmu • ei *ne lecmt te
umiemc m ălin A vaa o r niteettitiea eu un s dc p n v e stic de îngrijim
suporţi vc xaia i \ u aaa ju va iic texoteama dc c inngiu u e p c \ >t
exemplu, dacă •iduuijisi pe cineva în tre asemenea măsură ineji
mm-siant m m u m a m pmtivă viu *.apatii a ţi ţt idfamensîici ;huiK
mu rele» cu cart dorim mi ne identificam într e ademenea măsura,
meat im creăm -a odor a m.menea persoanei respective, aduc and te
irit eîîoru» nevii*' urnit o«, a >• .ompof lamentai am im per scame alune*
vein e>ua în a ne jcjjiu responîr-îluatea pentru dezvoltarea noastre
- îi îoai e
Pnne »du are n e m uitai simultan, teste o nur a testare a •_apa mi ten
mei ptTx.vtfic de a proiecta asupra altora acele trăiri agtmme sau te
meidie întâi ales vcîe agresivei care prin msaşi natura Im „reni
mdbme elnnmite prin iutei mediul proiecţie* sau in mod alternam
refulate cu cină, lui exemplu al aiv^nn pn nms î l reprezintă va/«<!
pac ten tu Iu* varc încearcă să xtameama în terapeut trăiri pe tare
acesta le gj>esie ca fiind miposted de toleiat. dar pe taie pacientul
•şt urneşte tît mod înemotient să ie exprime - folosind terapeutul ca
uu uiuîoe de c ui aut ura o _ eîiitmrrio d mile! gândurile neplăcute
mnmte > m o teio^ ru >;.ov,iH d . rr.; > <2 - 4 >mvt u i p m m >0
mea ocatetei
l:.mc a., pur mm m mieîccvc: mm moom-m te. i ! i - u . n
unul general, folosii şi în alte teorii analitice, identificarea p ro iecţiei
este un concept strict Meînîaii, utilizat de terapeuţii kleinieni pentru
' , m s c ortm m ,wm <■ H-.ssv ' îC>' •- - ei o> . ■ m, - .
v’j t t 1 om : ^,>co dc c,.uiiii’t - mc m ' ,c»-; , i toatca ailor 1 ctem
,vr.ri,.r ScOcCO * C TU:fo.;v C S C v u d ” . u S .w.
oc -cesacţ.,? vor?ij,iC4 • rH^ asm ? , m t : u d, i epe sg m c im
ommuK o j i u dc inh-rt sau de nm umor; duc* pometra; *mr ^
«iMoco înjutpci.iioui, cxpcr m;cnf-jrc:: 1- o xhimteai; ale u a i i i t i
x,( -ShlCJlUC >1 Vî/lhllc 11, ^cmipCUidîiiLiH, i.îut/ui alftocioi pClsOUllC
unpîivxtîco putund ptcsmnt mmpin leoipeutuluc v,nre iî deternuna
V r u ? f V i, m mmmim fainei m cvm - v vA.-r v d m
y sia^' h.v'-: : * m A V i d V ! - v.V .: m A y v - m y ^ ’>»•«' .‘ tli!r.îî
v-i <-v. A >' 'V *, • - v duSy ■*r*iî"■' .. mmr *S ;*. w .d A
vr-e fir-. si jaj t^p-mand rm v h m ;’ s* a - ^ a #:*â;î *Jii —a fi-
.-j M . :;ud i v maulc vrpoTimk ai mv-tţit.; m
!*’►
,* ii,rr f.iAA, Kuk*i nov. re aîîAuiî re --ic mmmUiA pe
.epliî; îfrem ,-r uifh.enţa fierbem ruercurukn iunu; %u:ure Alterne
MVkrm • i *'7Q>tr»PMAnrâ m -jim îif *„v ulennK arc pomAivă ;*t
dmd n-re Jmve rele mu mari v;>r»*n*v>m faa ru idem! de Mdanie
Klein: m A,n.cep|iv «Anc-d? m ivr. hinr^ i*mr»;y un !y j n »r.
care sensul poate fi emerafi Ban» <i98m :i de mim dum ei unei
dezvoltări importante u. reea ^.e fmvmfy tehnic iu- ik dficmnficir
între identificarea pom -m d; tmrîorid ?l era patologica Formularea
lei Bion de receptacul/mod a mmm - Aîa a / î mv/m vi irve
identificarea proiectiva ooat o n r - - - .m m d m > a revec*
.v <..are pacientul ni: n o u -mm mm m • >v
Melanie Klein nu s-a conserv *, * v «v * w ? -,mevi c
unui miner îe descrie
fiind conştientă că £
supervizare pentru < opriile
trăiri cu cele ale unUJ Fawvm.
Ideile de bază ale lui Freud şi Bion au fost incluse în. teoriile lui
Klein. Ne putem identifica (uneori) cu propria ură faţă de realitate
>1 2?ndire. care este o precursoare a oierderîî realităţii eului îe
pmvn/a Pivem rezona cu anxietăţile psihotice primitive şi nemodificate
i vu folosit ea de către acestea a mecanismelor de apărare reprezentate
d:; proiecţiei şi mtroiecţie înir-o cautare disperată a unui tratament.
nevoie de o mamă bună, viaţa lui depinde înlr-adevăr de acest lucru -
prin clivajul celor două aspecte şi agăţarea doar de cel bun, ca de un
colac de salvare dintr-o piscină, el a elaborat, pentru mornen, un
mijloc de a rămâne în viaţă. în absenţa acestui obiect iubit care să-l
menţină la suprafaţă, copilul s-ar prăbuşi într-o lume ostilă, care
bar înghiţi.
Perspectiva Melanîeî Klein era că, în primii ani de viaţă, obiectele
care îl înconjoară pe copil nu sunt percepute şi înţelese în termeni
vizuali. Este vorba de o gamă largă de „obiecte” - părinţi, fraţi,
pături, mâncare, îmbăiere, pătuprî, cărucioare, jucării etc. Acestea
vor căpăta semnificaţie doar pe măsură ce vor fi experimentate ca
bune sau rele. Klein a dus această perspectivă mai departe şi a fost
preocupată de clivajul apectelor eului însuşi în părţi bune şi rele.
Mai târziu, aceste părţi scindate ar putea deveni obsesionale, deter
minând o fragmentare a sinelui. Klein a relaţional această fragmentare
\1 \ ^ , -S: I '• ' : V U {'d - v d
. - . C K diJ Cm v L ’r '.î . o • 11 a dus acest proces

C Li'rJ f l i CMUUl , V ; »J *0 *> S j <VJ • f dO i mult către un grup
-C-C . O ailC. dos vii ' ’O f :X ' 1 »a. :m -
L a». om la Şi <nvid»a
î ;<5I !uv : ! \ de ' --t \ O ?*■ d».7\ ,. ri - f ' - i * ” <-! COfC o ?;\ KV»’
adC gt1, m mea eh J: ' unea e.* n -i
m u c stei a asupra u d u lu i v ieţii individuale
Ld- ottu u C'ii exacerbată de aii Ui urni de ane un ; n f, mustrau
d* ee-ou de a iui l u s.cea i t poate iuu 0. Li urne i -5 tuftehe I:!
vOpn iamm se poate bubuia de ceea te are Li un iimmeftf dat Jar te
scurt liîiip această irăue este înlocuita de sen/aţkt de a t. intuit de
m î d ţ t de ft»t >,a-a ce ioc nevoie în termeni de nidimarc iubite
atenţie sau orice aii np de recompensă. Copilul care este lacom dopa
iubire si atenţie o u a de asemenea* Nperiat nu poate danii aceste
lucruri şi altora, u r j a u t fapt exacerbează. tn schimb prnpiia Im
NÎtuatie f\.nilul are nevoie de orice nu se o<uik îipo de mm ie o
prin urmam ce poate aştepta tn nuni rezona hi h ni primească de la
ceilalţi ■' Dacă un , opn ni poale tolera singur frustrai ea şi angoasa,
pot apărat probleme serioase, mai a ies daca mama nu este capabilă
Ci o d e ro io o b m mediem d;o c iit/a depresiei viii a problemekM
iegale dc medm
\mnc >. opidu -r o T" e \o n * r corn mm * o v a r de C u de ucemm
•cjp.e agoecot itxmp itCCa t om m Şi'x o. ~c> m >a rte s . e m e n m
. ;uu-a c i <’•»»<' e t v-*.c . , ’ _t, . ' 1 os e’ a ;e •~r>i,s "•ac-’ '
' 1 ’ * :rC>„< er < v>- IvC >1 1 ! o*. _ w O IV'. t-l e> 1,.. s O :
panica 1’er at* .a - ia de a t i ' is m capa ina, 1' a e . *'ao; , r a .
r.r *nI . ' ite, c N*f -f 0 ‘ g, -e. î 11nai ^ r •“
►
t
viaţă
înviidia e nîc ' aed tre a distrugeoii. Dacă dintr•-un niotiv sau altul
ap vîc sv iubi vkt x1 iC c1c. suia' re dlSa In a nou i S>.<setul eăe.f a« !; ob.JC
- V
- i*N-i* fceSfO ca osul pe r ' Bel“Ug 1 î J »4 r* t î îîo hJ*c

v. V
MCUj|Ia în. C2m c-g>ihd nu pv ate ave t etej IS* d\ Tc.?îe , jiiimi eepaii
*» nev> *r: pui eirikă d e ;1 >inc;i Cr-îdl obiectul iI**rtf dNite1 iikăi iiiinefe
u, •; !.•!, *'*:«> •k ' *„ 1v'* i Cm*'KCU po «i . mo *-
"m pu u. u c u m o u < ... oum ,u m m m; ; / J k c e m *n
mî: • cmc Cu u* *;c m «ivij./; o.e c rnmv. ujrooc- cmc .*> «« m
i ia» îsKif. - ucu -iL'- .uv; -u e,>u tut >,n» sun: d«k mmmm: ^ s 1
m imâ C vc.i v. nîîj.vpli mic dificil dc mtcies - teama copfylm
cUe tkCfrt uc / ” u rc ■*pm* dep.u k . dar c uc .itukuîţtiuir de UKemâkL
lăcuU ;x a n e , . ;.m:ia ic p u u tm Mum * vira? apun - p m b u m v x
imteiot o*x*„« v m u c m un akc se pmjtc td>eî \ a cat de dtoiiiMi uatu
r- ute deva;-! i ;sjd * du mc mania u copb exacerbând utuaba pe st
natala si t»»odik mc cp * m pruna la caic unde îemei suni predispus'.
\ldam a K m - ce ,.e net a acestei probleme afirmând mi dv>Mk-
icrniîijm . 1 ce du am m li r i ii j îp copîîăik poale tniiao de/v dktm i
moi n lat n Kn.c D s -m ru ai te o u î;im capac date a copilului dv
a d eav Ju a hJm f m am y personala cu iltc chicem m u r ai k
t k âi lifa *fc vale k p* cile rr mim M şl u,m li; I, v p «iitvkk Capaflf
m mme d r t i u y r i v m 1 ne mie Je empufie u n piodiuand finea *
i jpabile <t iîe/x»dic p; u'm sfdâ:; a a re om fi v ă m u i c - v ; : Acu-
im ;u poale atrem n c iit'iih i n u n : eu abddâtn dt e bibi . P
pan u rm ' acremtâf în d e a ir ac***'dm o importanta m o d a m e rm r
re litu f ir , lîpîluîii: _o primul ohiec* rt lat ies cu sânul m â n u ; p ce
mama - u am :i,uib fc m eidti/ia câ dacă acest obicei p rinuî o m
este imichcut! îs: ais tid m Utile in eu !!«tr-ţ> id jiiv d sccm hjh
alune? pet P pc-e ba/»ie m?v*î dezveliârî -atir t'âmîe mc ' ?Kk ^.
pusa msm
pt^pefe n'cx* p " i e - j s c
Identificarea proiectivă ilustrează cel mai bine legătura dintre instinct,

fantezia umană şi mecanismele de apărare. Dorinţele sexuale, impul
surile agresive pot fi satisfăcute de către fantasme. Fantasma poate
fi atât de nlănită si de exnlicită ne cât ne dorim să o facem * de
asemenea, ea este o plasă de siguranţă - conţine şi păstrează acele
muc rrL uk Ctdu- oooru micr'-r f m * oca fu r e c mu m ue:v
c. ,^-kUcc * i : o rc- ! _ a , c . (_ r . « » a r> /om ;*
i'c fvpr 0 c M /! ie r- ^ ^ o s i U î ; ^ -c. ik m
u ■:*c 1 v' . c.'.kc-, : -;r dx >c>o_ '.c. . —. <c .. . c c^t'
>î toa»r îjiikisnjc1: v.-xujf' o>u fi Luciu* dc c.'X» > f orripieof
f krdip ;!; m r<'- m vapicdoî d din v r ip ia fre^diuîiâ ni irx râdjv iod-
î !t aoo :: saaji ^\ A / u ; - iv u> \«v v v ,:A ■- ’«h A i i A p A u /
V AVI A n , 31a i ’il ;I 0% A i A O A t :
7'. . hA A hh J*r , î nSVln.l . „' • ; \0 :A /
I* îC.hiă A AA V SO A 1 A niaTA îO :A* , w o « ; ulare. A fost
v a a a --t .m ; A h/;; n ; f / - / ; / ' / imc . p of.>
r- nf.n/nAttA a v a - ' : A if\;ra i AlV l A ' avj \ - - Â u / ‘/ / . t . .
~.î A n A /A A /A c A A ^ S A / O c A / f pv OnC/* H A I î. i t - p A A O r V’
aau '.cui" p/oic-r A lAoru a Miopohu-. A a a a . Â VA !\ n •A„
vă ’ / .A aa An - a jv -a a sp; p-> AAA AAA
\ iV ui A îunrn A ^ A A -«' !aS A S Î S î l A P A A 'A t . t . . lAî v ^ a a a k v ';î**?
a a a p ,;a ?ur j A; a O c a .- a ?. A \ v n a ! -* A t r / p : / A A A ; VĂ
AVi* A t A ' A V I : >, A A \ ?A A A kv ; Ă C u A A r J A A ‘ A A AA

»A ’ ;5 A A V . . : f.A n .t - A A A A _t -- A î A j ' A -< t* risticile, de a
n A n tA A A kA A A A -n .' i ' A ;;i a A , fţ * : şi de a evita
■/ 0 S TA •>
' ri vp n \ : .1 -V'-.- mar- ' v "
,v r ki'*';î î-.' :Uv *■> - vm mtod miram mb 1 *m:m
*• gv . .; •.torutom- s- . I V;l ^ ' \m • ort - * *oUZ m u UP m ’tu’".
«*i OiiC .* 'An' i C . : im i - 'J-.VU U -m ^0 ;= moV ort 5' :* ;t , ■'
a taină#! M m u ^ . . ..fruth 1MP1 u: OJU i Uit CmU-W OUm >
. 1 oip»m u - m o n -^rtav Hop - ; - mm st rtD îîi ocr-tun Hv/ai1 .-.
^ u*15 eurti *no: mhrşm tu Io c u t e î<m 1 m v.a re uKpi n o m n
bune le domină pe cele rele. In cadrul dezvoltării normale» acest
proces este o precondiţie necesară pentru integrarea reală te copilărie»
adolescenţă şi maturitate.
Dacă acest proces» dintr-un motiv sau altul» este perturbat» pot
apărea multe schimbări patologice. Atunci când angoasa, trăirile de
ostilitate şi de invidie devie copleşitoare» identificarea proiectivă
atinge o altă dimensiune. Dacă nu există un clivaj clar Intre bun şî
rău» atunci apare fragmentarea. Obiectul fîirieî este clivat în mici
fragmente» fiecare conţină] trte mică, dar foarte ostilă a eului.
Acest lucru este dăunător pentru dezvoltarea eului» şi în încercarea
sa de a-şi descărca durerea dezintegrării poate apărea un cerc vicios
în care chiar confruntarea dureroasă cu realitatea aduce cu sine trăiri
intense de persecuţie. în acest caz, realitatea este distorsionată de
obiecte bizare şi de o enormă ostilitate» care înspăimânţi şi pune în.
pericol eul devastat.
O negociere de succes a angoaselor de tip paranoid-schizoide
experimentată în primele luni de dezvoltare infantilă duce la o
organizare graduală a universului copilului. Clivajul» proiecţia şi
om »iiiU*r preumi ^ A jrt^ :o v ăr dc >*u• tuia. di m !;\ t pdl
\ n ă m u este .:ee mo ci :u. , • at s ^n* ci'^î» Am.u i umil u r \ .
pn \ est dus m nu» mAne o '.ofitmuu upafe »o«h«\ ciapl di d c u o i u u
Kiein preumâ u» m oî lei dop! uaze.? , ăire po/iţia dep in su l
P o z iţia d e p r e s i v ă
Poziţia depresivă apare atunci când copilul începe sa >i rec urnesc a
mama. în primele luni de viaţă, copilul este preocupat de integrarea
stirnulilor vizuali. auditivi $; tactili «plăcuţi mu neplăcuţi 5 de cute
este înconjurat. In lumea >u de vis apare -o m karare suficientă
pentru ca acesta să >1 experimenteze mama m pa un obiect total si
nu ca o succesiune dc părţi t a nu mai este satur caro hrătieşk.
itiaitiile cate leagana, o voce care caimeaza, grimase taci ale care fit
inc antă. fie sperie, u o entitate completă, de sine stătătoare, separată,
despărţită de copi! u n o a care poate sta aproape sau poate m
plece, care poate să-.si sărute, să şi neglijeze sau Ai >1 abuzeze
copilul Aceasta înţelegere graduaiâ a procesului de separare, această
conştientizare treţiiată a faptului că una si aceeaşi persoană reprezintă
receptaculul atăt al trăirilor bune cât si al celor rele este transpusă
apoi în interiorul copilului. Copilul este separat de ea. precum este
ca de el, >; poale aiăt să si iubească, mi m sâoji ui ase a manta
Temerea antei imiră dc a tâ an obiect tragi! ce pisate îi dktius m
extinde 111 mod subtil spic o# înţelegere interioara a faptului m peniţe,
dc asemenea. 0 1 disimeâ pe^-u ru rv care o uibeste o di m ie mc
ticvo»e pentru x mpim ci ui \ng u v* > 1 nvbrunat tiu: una pantiiotdâ
m oua deprr>î \ 3 Copilul dev :nc o p i - C :r.v-t dc fi reuh/o
rupe? ea c t ; n u r r ua-Jcgcrn v \ i -u nu 1 dc fa că mr.natâ \cnoA
* atecj 1 d r 1»iO. . u rd .iu s vd o teCc lop iu p pi c o m o l.'isCO" ! pc
.c > U >l im r n m k -cur' sr;O K i s u c i , o O t r * L a .d o* p
u. pî f*_, c , ,;d „ a i m acre . cm m. va n a păr...c
In m mafia denrevvă. răpind va trebui să se confrunte nu doai cu
- m o u i. ; ; i > o : e . i ' < 1,1 H m: ■* dm , 1 0 A m e >. -
gc!o*/«c Anoste procese mips,eu oăo dc ouifikt intuise mie sura
JsOvCtte ca trava! te <f 1- *bn A ,.u? * 'mmdîumu du*, b* jug,taA e
durere psihică In perspectiva kiein ia na, durerea potecă este durere
doare, iar simpla g ratific a re nu o face să d isp a ri Separarea este
: ; ;** c.m s- - *pte m>. ‘tea ; . h C ' î i ^ u ’tete te_ ' < :. >e _ .
sVm * s * ' r m : - eon poate ii din om
V i ! d ' n , " ' > o m ec o acis omite depte '-n pe -..o h a t e o o . ’
it. «ev te v mc nP * kk'iLc dil> I'MS, ;>> nte i ' p v k te teoc O
om t : di «K k m î cteteo fu p u p i carte, o . anini x ude- pe tepltd
ca t i i ôaî x te‘po*vn a v<a rii parte a d e n , m ă r e normak i îacearta
JlîlPC X C O te O C t e CC d e . U Îp U te h t iîa Ctec epUJ Moţi iJltelete .
rvrv , te*u:m np.no «ou teteif obiceiulii< uteirn r ‘piluiu:

Armuri p in ! nÔ a , te; facilitat, cit posibilitate,! ce reparaţia si
ifHidipa ta a a 1 ai* oitete un vopil poate arăta m m< si mjN îL
pîTHiUic tată Jc ,c* ae-' imul sin , iar angoasele o f n u le param ude
d.n copilăria î i / n c i x 'o pot modifica in aceasta p enot1dă d o 1
ceste aiipo iX‘ p» d . o îi va ie ulterior în v iau adulta în cadrul
nrort seioi normate dt o< âe* V >»k: ca depresia la adult implic » *
it'ăOWaiL a acestui teidru de uepreMe mîanîtia. asu meat psihorerapcutu
K’e'P'cm % .«msîderă vituaha propriu /est dc doliu o etapă productivă
i icmnim Alune * temi ut. adult recunoaşte ei te uiiîfc uinerm gr a
persecuta! mei mimările si unîoreprosiinîe pacientului depreM\ '-iha
interpretate x mtrămt ui o inani tesla re a impulsurilor perxeuute
anterioare, care au îom direcţionale in mod sălbatic către eu
l ro d e modele de dezvoltate au fost explicate în paragrafele
anterioare, mai ales cele legate de impulsurile de distrugere, lăcomie
si mvidnc ilustrând modul în urne angoasele perseeutive şi sadice
din v mia îiitipuiie pot tulbura balanţa emoţionala a copilului si ti pot
intuite abilitatea de < obţine x menţine H m t reJaţa metaie Seimul
pe cmc \!teaiec fetern u ten pr*oeokn rv • teteo »* 1 a nou •
..poza ia depitecte ‘ cviJetmacs 'idcoiriii %uccJ,' ..a înnădi umane *•
mm mm ‘'o»- ă ii!k : ■aroî ‘-c u te !vm.n . - „ou k te .r ic:\-
~*0V *OC te, te -j ^ . i-î i v„ : -U<; :■ ,J ’ .1 ,; o te / , - :* .
- ’U,;,îC ■
» -C - Ş' Cî v S;ah , ' 1 'J ă -S
'•C* •- *' îăî'Co^ ;U o* î » >!„ CU te 1 C’ ;• ' » o i ♦ C ; S' I
n ă o * fi OCiU Vâ n ! l O lteT * 'O-C î o r hjr r •, i v j ;ţ x ( ^ ,,
te ;c n :te, s :îa v p-.p • . s f. ■! «• o, (î i - te «

pfe *ţ OC t'U C> ;hv 4|ăloru r.r./M c< »-î .o»?-"/ c - 1 *^fS‘ i ^ r t $ Cr ^ ,►
teta Si?*'*,» îîu o^ 'S!ir -o?’ ^ctecci p,onun o. ** , c o c ^ i ca; •

s L‘C.? ă- p . r r s a 'te o t »s nv.ce'U*' ^ ll'S S CC 'te
j
; care ar trebui să o cultivăm,

I _, p ‘ . v , ' k ;- \ î'
I ’\i C-’UimVi.rj „U k ti- Uu*J, [!,!'; »SiC-a k .\t' u

st ici*^ . j aîv* VîCiL uc:^î. F«,U '; j ( o m *; >Uv a ? ufam û ii*».
'>î u îîC1,1 J tduU OcUîiU U V 1^‘U* »■» mCI, şuii, «„■>’Ul >/ ' UîÎ* '
u c m\ ! . c : *,[•: .K jj uii|H -iCiritU* pmîmcmi „r
* *i|H% ^ u* „ <* r>. , U* U *î' Ml' Ii, i l » u pj ut. tpiu'.î iK U! . *jn >,;iiC ifC
mmm- „ nu; ’ * «-t ! ,'U d *. Ufvm.i j \C m -a.; ^ Im j
; %i'U*llkă CJlFlC: 1 »rî nuCC-lm
dacă fantasmele devin realitate şi obiectul iubirii moare, pleacă
<v r - J !„* <i, - . c m ", - *m 5 - - ! ^r * mc v_ „ -’mV-T'

**' V,«;? S-C îl. ’ ;?t-r " . 1 »;,-. -;, <• i m i i i i\ ,fim Z u :.Xu-*
' aur'* ■ Im pmrc~. pirirtrt' •rtrtrcv 'i • ibm:, î >v **
i« : ;!• n . ' rt- si ■>rcim i>
m :L* ’ 'j m» m rtm c 'ir .a - ou-* »d:- rt .m.-pj
' yi' W _ X :(fC C\Cf *»itâiâ tJ'îi *f,J OmtUrt î u. CC vm|J c .
> ^ ‘ i ^ *!! Xrt Illrt ««. '* 5 >i ;,î*i 'VXii ' U-1«-t ’ I ”
. 5* ai .-** • - *■ .* • .v. - 'x 1 V: > x .
lecât am presupune);
s „t >'! >, t , • . ; rt \ .: ■ - f / 5 - . ‘r r •\ : ,- "
:ă comportamentul său este sau va fi responsabil de îmbolnăvirea
au moartea părintelui său (Bowlby, 1979: 136-137).
per scria
A ti copil şi, in special , a fi un copil „bun”, ii1 „mele o,m-tre înseamn

- rc ’* -let <: copil. Ir• ^ it *-sî! n *.. Cul-ji \ \ | . p
proiecţiei, cresc mult jmea repede, doar pentru a deveni 1la rândul Ic
mame, prieteîiii» perso;ane care oferă confort ■_ ît!Uvtu *1i, sfătuitor
:* ,t- b •uport şi utleori amanţi ai propriile î * >pilul va fac
încercând să (abţină faiirlâ academicay venituri m : şî satisfacţi

sexuala, craii iîcă sau masochistă (Cc
psihozelor dm copilărie, cat şi a bolii psihice dm viaţa de adult.
Menţinerea tulburării psihice

în teoria kleiniană, dezvoltarea umană este postulată ca o serie de
evenimente : evenimente ce trebuie să fie suportate, experimentate şî
depăşite. Teoria încearcă în special să ajute la înţelegerea dificultăţilor
«. vpers-iu nîaîe ii. . - om* ea <* p' mm * M <1 n a n U •* m b u a j/.,
v *. p v : acrea .iin >pm* a ae •' - a :îr:!:i,i>a ca- c a $pe: *U - a a ’
memim de \e!\U î î e *<i eu. : im: a m • ctmm -\ m o a a*î-d * a.l s^n
m a r a d i/ u a da pn m ^ numen pa mă mm » mupmiic m
v \pi'r»i'id;i tuP'Ui "iU-ti V ;v d* î *î! a peni, U i C.t .e - j pledat \dtCM
 n r i t a k . pentru a se iun
r, jui.ii sa reiîiitu n m u i »uiu-mam %
îi. mia \a îiitr <* mugură enunţe
In pre/eni muu m i>t disoluţia v teii; de hiimm Jm -ou t tulea
contemporana c k un ar eu meni m aetmt mem aiurim <.ana procesde
normale de separare :unt întrerupte us m u c §m daca îaataîki
lev ine readune m mnemu! iubim uimtu pi ca- a -a tin g e . lo\e>te
dciugrea/ă, uum iM icam pi ea fu v > iv v M. 'Pm - euk umileşte
k vnu depr n u î. pune*, meni esît i urlat sa |m v ». ue aCasa. aCvMIc
mtuTupet< aîe te u » nkerautuiru n o n n ik % <«r i î '-m pn .butuc mai
! u o-_. u; »,Liki utl M u patone k
W R Bem a i ostului ea alun».: când e an ml mtc ivilra! de trăiri
pe care in ii p.ate .amumia se Ut/volta fantasmele pitii miei mediul
m oca acesta matm simt e m e n jk si aţ>o» atribui le persoanei primare
de icgi ij re •adu a m a m a 1 In m*>b e\ idem. dacă mama p uite înţelege
a aCvCpia anguasu si nea! iilor arca lepilukii iâra ca propun! echilibru
psihic să fir tuh»m u -mm i ta poeae pi mu aceste trăîii si poate
okoi superi copiimm nu o nnunera „aie L va tace mm acceptabile
In aeea^t i o - ijiU capiS*ti se siin|i îndeajuns ile iifiistii pentru a
fnn ce a* e^î: U e ' «no ir. ^1:* au, am^’c k an-o cav â >k \ s r ps..u >
v. >iica»' j - isejc es‘i.3 cm; <cs a k a înania msasi kăiesie un
dk iUp- Î p M l «m U k pes- ; * * . « . -a - C- * :e ; .tp îeh» g-îhc
' 5i oue -kî U~L , •■ ed‘ •' :M % u c î- i. , ' C e 'c **k

eu -V'e ie m-foe :e, a. n.s m , ' *» o m m| c ek. s
neplăcute. Oacă situaţiile de acest tip persistă, copilul se află deja pe
drumul către un comportament psihotic ce se va dezvolta ulterior în
\ Mia
— 2• m - - * - . m ** m k o* ;jr > p m ea ’a
.« l ! î i : O'VM s e d n ă i s . e * - e: d 1 me C !j *?. ne o per v« ».ins »'MxCî
MS pt ; e; >t« N;M MM s M'CmC ' :^0,1' -Si a lICi. J h }
cdatn hune « a m ue uicu-K '.-' u *mre 1 ^ mtea bi te?,ipat psihana
atice, dacă partea ia u mnafome a a d m pa-neiiînlui este evidentă. sr
V
t:cv i* ’ ' î ' ii ,ted u aoC I U ! . Ik l Jpai4 | \ „* :JKÎ de nUCUa^ f
m i■II!t î V % ,}> :v . m* î fu* ai a "kC« va» ,f, pr*0*0 a 1 ’Hv r i*« . •. d i sa\On*i-
I ; Ti - : . a tli: •i ; f Ote u k : „ !e <„j U hf telCa r'i ! I
;;h:a : S‘ :•' e r a U te a >11i •t *«tellte ik -I tete >u vteu» V »i\f
frapau -ia r - r o i e u a r m urrt»asr i r a r e c e a c r u ul pj efib an:i/,i cte
sî j î p s îl U t e - 1 te J c / o t e >1 tel->l reÛihlicJNLd pP UC tele MHth'ÎRr
\te - *^' K1 a i V-%i~"i:jTLJ de te-mite p o t e n t e <m cirt, idOte WU" P

UJÎ ' te ' U H ’ i l !> 1 *« * a -'d ir l? tete v.* f i f T l i a a n P.i J fî k CP dc h j/d «
U P id '-;; f te« te .-. :*te-Oe, j , t* tek i-dPit, îdlklii tete luihuiuk te
—y . 5 ’ir;:p i • te • r : i -i ' \ L i •* > h a r « i r i t a ;te r ! iţit** r -
. ;•! iî t e î r ter t i r c fc t e c f i r r a J r t e t e t e t e r t f t e » i e \ Ci* : U H tîtejce kilhuru « \
tete* . U y i* ' - pp .t.tetecy’t e o te c p o t e ^ . 1'«v j :*c : r - » p aie . *'
k ' ‘5te*U adi» v -te de 'hte » ('P \ UU a , Opteie y
’lte li1'.!, - P-: fu d< tftete fc pateu* sy< p o„ tete5-te; !‘v PCrU "P -
'» M/d!c • CC Ute C\ c î pv|d. • -p» , d-c ţ :^xP : 3 s
-XhiilîaiCJL de U prePte dJi’iMM copilului dV™teillY UUH14 aia fk

-tdhiluăţn D u c i a e r . :
c i l i ; p r r r \ i c u r i! î u u r j ; ;:îu u \ î c m e u f u t u i
lin ru tiu e; i1H dauodvi cn[c iUfroîcidatd m poate doveru o fcroate
o fUei u u:c ■» Riad tara nume kurda dc o ou.nipotcnîâ id>tnicti>a
î.n moi! e \ c c x i v , Iu c ad r u l p \ihoteru pk *L a c e s k tr J tn u R itp o rîa h d c
p i! !' pî k Ct i k y O U V a tC O ilV U tiilU !. a i k p'* .U c C k a l i o Ulţ Ic C
î* V P ‘' V ' Îii -v-p ' » i.-K >'-5 “>s ; U p; Jiz . a j - - O i i 1, a î l ' î o ’•
Cakl p..- k< . - d i . ., 1 PCL ,î S Î | - U > a I- Cc C I poO .iiâ I v O -P iC ' «li
de o iriterpreturc atenta, pacientul poate identifica şi ulterior perniite
POiiOî' >ip«a -dlr 'aoil.j liCc'yi îy p*'U,i ţ u '- *a|M,ţr- , -«• v| jU ; I h-*,
teoriei psihanalitice i subliniind mecanismele inconştiente care operează
iu ovin e .u i u n o r vUic vk n u u o?. y v ^ r l-> ş a t e n a ,~r: al o c r a r .
funie nnuTH fotais K ia>.t » dc/v« dpu ,u coi . « a v e p i da h a / a
Sa ne oprim acum asupra unei analogii frecvent folosite, şi anume
• - ' o, *0x1-. . \>i' m m m >< ? ,V ' j a ’ O* nm
curată: circumstanţele vieţii sunt apoi scrise pe această suprafaţă
_ U O ,V ' î "'î i 'ncIp 'V' cVi ; t ;* „p ^ :* m c ’C.*
u%î'i s» 3 ■i a'" "■ -mt 0 ă m imn m ut,,- om mp PCvU:; ni»*
' '«> r '*• ' : *' rgv m 'u r m rm p. m;o o onxcfc
kleinieni pe doi factori:
~T m ic . * ~ ‘p r -u ‘' K I l C u .k - 0 •<* U K P , , U ltU l c
• U P ;, K m Cr . U :U i : ’i s Jc ? ! pC • JC • pCUtoU
' .'“un î ' r C i . * oc _ m mo cm «m „ j cc cp p ; • r r s u m ma
U<tLi OJIUpi '•»c ok; J V *' .n : : «:• -mm ' o ;” î*'*h ;I PClli? p
; 4'n a*ii Ci. âi mân t ' v . ;«r< j mok m . m ~m- • * ' mu m*. ge
'* i!:C _'k C r m .’^m m n*«mv mm m - - Ci mm >,< *
>• m u u r .» o >.- pm »c :
f Yiiounm c ;,r-- i iov muc, O ipm Jm râ m r *> :ri". m „k m C riim
m ... C !l*p<ka . Ivpîm ^ î C i . ^ ; - . a - p pm tJkUp-miPkk
de „a iui avea”.
Td ( m m m p -i -pm r p t ' kuk r nmi ’i pk m p-piji, -.ui:!

' ' T r i e ^ r l c î u C p " : cmktriţj dv muc si PUisimcntid <k mmmic Cofa
m mmcn m m mpp.m^r** o p !rip-p>r,: ,p ^ ? m f sm'sîc.
.it'mnt: kpsfppfv ce sfs.J :i <- l upi n iicc^fiCui -Cu c i c '-î j .p'icCifi; ::
m •mr : teu p*mr n c o m o ^ 'Ci cîcîppms u*ipir ucC. ‘ruurâic.
P s c - O ' sirnicCuiSi cc p. v>p cc un ihie^ns ; iar p ^îîiiCii *k o
: 'Ci^CY 'C c , s ; c .m,.i r *p. -c,c p ’ cCp, cmmu
detaşarea cu înţelepciune de viaţă. Din această detaşare se dezvoltă
' CjC^C U ’ :* C i r i ,.C 1 C - r . C: P' — J • , ! ->-• CP ^
' r . Ki :C‘P PiVe -Ci ,. / . -3 • - *.
şi îngâmfării şi ne face să primim, tot ceea ce viaţa ne oferă.
ifitâti
stru (Hinshelwood,
.r pvj'sp C i l ’V r ' V U . » î ’ *’ : '*?•••* ' ^C1 ‘ . î ’t : Î i p ^P'CPP ’.p
Ai'■ .a m u m e i «s/U'i: ,3î' n» ^ pv .os- r m o r it: ^ » p^-iic

iroce:
Pi Jîk «
erapic
todata pi 1 V»«
't_ «.mmia mu
ni şi să etate
- !L, î L. jL \ \ !I1*iI1t | p|J

' .î . I . I» „ î ţp
, ’oriile
* . ’<. >i . . f ' i %
, ' ! V1» ’!
s-au bucurat niciodată de popularitate, Doctrinele freudiene şi post-
freudiene s-au bucurat de un succes mai mare. Probabil că a fost mai
,>_. u . r i • [;■ *’ -v\i p j t >; p**Uf e u » >; r a a te- «
. f a . .. ?fk ,r f M !si âLUt-v >;f. h h . ;U’ I * f
m ar f or , o. -O; vi ->,f .» memyke vO pamcir te-urm*
îi.S f* *îO' f ■...0:Ur:- « fi' *U- te f ~p . * 'O ShC S f
«n *-Dimte „a ripif s p ; u m p r n u j .aunurv amnn mur nfrba-'L
-1 f î <* u o U ' - i k hi SfK-f.e ?„ i i i n *"U,>c a ' r. in ihoâiu S m - i :
teLt Li.„vn*>î*"U k Cte-. *n , lk' m «. 4ni iiiiî»’ I u.u a m~f ;L*

*' r , " ‘îL^rS .mm * vru* m . <si m m eu ’
. temeri, cu taiitâsur
M W ! xi *a >i H rU *\i >| x ii •
Iu psi!eV ef ipia -Lsoxcto a se v *msoUro. ci. a n g o . e e a Ce 'o iu i m

»a i n n p u i- ai d t n v o b x : i â u ii?/aîi; pe u o ii u L cu u u n b t i a vd
.Ola a.ncoa-'O -o. na Oi « e*'» t u 1 a c !Ii - p o r u m «, a în i k o p u l u i
a p u c s j sc îiKiuZC - n-tfiusiuck uîx;o<]>ticîiîc a lt pac icnlult-i
ucajc de îif d dc mii dlK si în spu îaî ;u modul isi care a n t d du
U nu^nc rele pont *u i cu lumea externă cu modul ui ea ic \ iaţa j
fi»\t experimentară mc x im-, ui v:a x »ri pt cxciii
•Vcastă a d m i r e poau parca simpbMâ Abordarea mductivâ
o t e foarte ar rugătoare, atunci carul x studiază anumitt as perne
undate die comportjfTîcnîuîiiî uni an Adevărul este ea fiinţele umane
mnt complexe m e i mxup procesul de fum m «nao â persoană
iiiiplivâ un n u d conceptual care face dreptate !a *mm a 1este scos Li
’veald de aceste torţe complexe Comportament m m o iote la tel de
cernim sol-w itaut -a cxcmv ca relaţia copilit Im cu l a c u a evutenţia/â
nevoia de a-l epuiza si exploata pe terapeut Şi de a experimenta încă
o dată trăirile dc vinovăţie şi de angoasa, ce sure asociate unui
tsen lenea c<>mp« mfamenr
l ’n terapeut kleinian va susţine că psihoterapia se aseamănă mai
degrabă cu o experienţă educativă decât eu o formă de tratament
medical Psihoterapia de succes ar trebui sâ demareze un proces de
învăţare şt dezvoltare personală, care se derulează în ritmul său.
Piatra de temelie a acestui proces trebuie sâ fie relaţia dintre terapeut
>1 pacient. Dac a acest obieaiv exie perceput şi urmărit în mod
similar dc ambele părţi amiun rc/u leatul \a fi obţinui ea unei satisfacţii
icciproce
M darac K !r;n a ton m jo x c x J»>»ateg*»rkv kt legături ce eficim ia
aicn*uei >alc m u aurea a d d p lo r t >Neaiv io xm dc ba/a era reducerea
mgoa-i i ueediaf; pi m iiivitrafuiea pacientiLa c. *^ xfi unic f x n p n ix
«rtb ir n ro s £ v j IvI v C C l x x. r. x | x u r n i p - ' / s i >n > c x >x * c a m cn La
Omă.d '-ă; au cX ,rs ; - L» .iacă ~H pic s »ţ • - - • ' ?r X XM soaîCJ
’ "c L Li c * m imxîucax. x ' Ş ' v i-X X

l a s r a tn n r te* a p x n v <ih ra \ a x ic x n f o că \ t mt-Xi ie o a re vt
■ ' '’- o .<a ■ * ce. . - i »i * ^: - ia '' .o < -x . i -m
m c Lcipa -CU- O x v - - m x O O - * n * X i U Cî i l l . Î l f apt a n â n l t S;
-ţ i v :*e i • ..' ’ * s , -»’e * ’ '«a. c » 0x *. mo x* âna ■?-n Yi

a Lc-var- ' !* xc î a* pe »xîj ?«t *. «i% :im§x«oJ m aeec3-2 O ip
^x>"îeO /C v h ’sj ■.» r-jn «niii eleC5 1 - J (‘\l .;î JO Cr- a;. ^k*f plOcd
„» . c M. ţ-U k iO.k iMpurîâîlt vi* „ucî ca vor dor
0 | ' ‘.k M - hJoî it.ltile p u n caic apun ide va u l a îc pcfape ««a
icioo m in a u UcniM ua . t e m rea * m m in ni«»d l m o ţu l r i i M e r e t r •
1 Mt .ev,a v. i.v apare tu iîx i Cai ui m tum M eiu psiOu.a ueicrii oi a
-cp* a un ouimci M a oîat\ tt iu Marc pmuc * *Jc o'poame A
m M: Ma de pum n de eh» .mm depamAe Npîr*ud rk MifmÎMfîtieec “
i M o l ir A 'c î v •%. Ac cmc condiţii pMîtti l îl pa! aiurii urniea/a
acei :ide lege r- a dciu n d u ti infantile de u b icu ele interne* - e manie
p, m Mia idem! mp ;, - ie rdu! t e acoperii . astfel meat ea apăru ;>
acceptare de eiiic .o m produs a mec a ce a tosr io trecut m este m
'*•lâC a , mo \ » au * ‘U^ * ce a v rian g i >i jvêptaiv Yîc Iunie Klein a
ud» m d eâ
i ocnei re mi J* a«a puum r . r He.arca ahMi/n t-m avidai Mea

cei '„enictw i -c r r ...Cai ia re o m OMjv M -i pe ;mm nr ml un U t : <
aCCtn^rlC | - >a-, ,C,c > depM V- J na MtlifC mLu c r.i de ClUiI M!M
pj. ‘cnîijlui , e Uje v d e u n u c .»stteî încât ar l <m M ^ vonOunU în n »*•
M m ta cafm n , de ‘M m cart ap im *h e o f m m . n u ? <km »
ci50 7 n S«|)
OarciCtiii m t e vara n enbnî> uit d e m m t i c n u m e m a n ş i e , : n m ta c
Mt-U a; te m e a sm >î -a m m* î m u c v't *nm _* , ' A jm m »pu n c v
-a mc Pi i* citii* borna ir u îu paiim im u ‘c n rup. a nnnu U n a Jm
d ;C <;C. »C - CM v C P * 'a vL -m r A 4U t I >>-iM_ _ î\t • . C
îşi pot exprima alegerea cu privire la tipul de tratament pe care îl
individuala la cea de grup, de la terapia de grup la cea de familie, 111

^ m m l '*> v n t! -c p:n*. CM.- M C' 1 , * M ,;' ' l ^ «n-c 1 'O l f î*r.n-;i
C U ’; ^ 1*1 o tfc ne:»: ,.. • •V c ru psihoterapie era făcută

C’c-iîî'c *Cţii ,!** ilii-pn Ifj if- *s'.|i,s ' „ s ^’ţ'C1 C i -n , ' » • :1, Î
nt discuta cu doctorul său despre pr

M I' lC ;mp^McM v M «.1*v. i iu v. C k uÛ! *K iV^1S ,( C '•<
" or it i a. oi mPmu v. m MOL ar
de grup sau de fam ilii
te ra p ia
Psihotei•apeutiil kleinian va urmări îndepliinirea anumitor criterii
altmei când1îşi. selectează pacieriţii pentru teirapie individuală:
m pacienţiil are pprobleme care p>ot fi definite în mod clar în termeni
psihodiilamici
m 0iv,0 i»J. r —; a fi suficient: de motivat î 1 n- •' ' '‘’Xi’O r v - 1
înţelegerea co:mportamentuluI anterior;
0 pacienţiil are suficientă pete;re interioara, pentru a face faţă 1a.
cererile şi tensinnîle care vor ., ^ î_»*' „ - 7 c ş !v m
si m nfr
m pacienţi?s ; * *iută dovezi că ]*<mV u e „n 1 şi susţine 0 relaţie de
lungă diurată cu terapeutul şi . .! * «V oane semnificative din
moiiU. lui.
îm. mm î pot \ 1 >ÎVI!C '-oi c mmm dm pu * !in mmm udară

u r n i m lm m n m m A c turm e m m m m m m d m p m -aur r e a om ie;i/j
p /.p : ^ ** ■ • ? ' *v5 - ^ -»'V- «•;V<-*'«m ' ■m Ş*
■ rna, !, vp-e- fmA,mnrmct?i ms c V i . * -j .mp : m m m t ur,
;?rt - J c a - h J -r \m c m m a Jm. a m .1 u m b k e m m *" R m e n t i b
P s MV.i-.a m< m MV O .»* ' m ,l>m |1 »r >! dlU -ir<v pa pXNîâ
„cure” garantate, dar că vor fi ajutaţi să identifice originea simptomelor
r c :P o v '• «• •*- d m m =. m ^-c
Terapeutul are dreptul de a decide dacă este pregătit pentru a
evident, rezultatul unui interviu de diagnostic iniţial. La rândul său,
este esenţială, Este important ca relaţia dintre terapeut şi pacient să
umane pentru o alta şi speranţa în potenţialul acestei persoane. Acest
pacient să aibă capacitatea de a ieşi din terapie cu oportunitatea de a

mm »• .• m o i , - ;m -m - ~ şr m m - mm**- * c o c
icte de bază sunt ’ 0- U.:- * ! isista
recul prin deformare sau slăbire considerabile
rapie exprimi-• '0'. -şi incapacitateai de a iubi sau de a
nflicte legate de relaţionarea cui oamenii în conte
îl, sexual sau de muncă., Cil te V't >j l ir m oCc în 'V i . ; teU ^ te-
i. ,V - fobii simpt omatice, stări de aiîgoasă si perverşii
'* 5 ' 3 * >.e- - '..o» - Oi O-j'.cccir, m i.- a; -r e n u a .

1 lî-n.î m*- r * • - m eumne 'm m m m m m \; v v d T m *’
a V>'U .T>. ' V VirPt 0„v *S '«MUC Cr ih ih v im r: -> ■
be.ilî Ci m v v m .m ' ' •>-' mentei *rtr v>nm u îv *;*-* :n\ sr- ivemn./
"\-:r-= îO:r',;!ţ ;' ^ CO 'pf** d u v ^ ' O ît . r i r-C r^ d C d '
te V', . v.K r >\ >, legat de faptul că ti te tete te 8il se va Ier
r~o zi. Terapeutul va sublinia faptei că n C î l ’.T ' r v W i V i
sfârşit. Acesta este un fado r importamt şi necesar în liicri
>- t - t V ,f i S - t e t e t e i , un proci n tete. : :■epetă d a ■a lungul v
nci când se renunţă ti e u m v i m i j '-v * < te tete „obiect bui
jiităUe Terapeuţilor ot.r.ior.îi

te>W: rîX'.c dcovrv, ■i'î-î porte c*-mSr t * •>> r i :m» m
*-m n : v< P-v a*' r- C i m e m m g -v ~h -cum itemte. m tU,.
ai multe ori un training postuniversitar, care implică de fiecare
ită o angajare deplină, cu sacrificii de timp şi bani, pe parcursul
ai multor a n i; e necesară o ajustare a stilului de viaţă Ia terapia
îrsonală care implică şedinţe de patru-cinci ori pe săptămână.
terpreta, colora şi răspunde la partitura muzicala, poate rezona şi

; ooate mula sub degetele muzicianului schimbându-si si dezvol-
iidu-şi constant sensibilitatea de diagnostic în interpretare şî tehnică.
■V *0. CU > '’l" d
îaliză personală, de informare teoretică de trei ani (minimum),
'■'Uc ! - * .uu. d v rir te <' ,1(( r-a'./.;,
•rn î* oua; te v v- ■>«_ C!'U';. -.iCc: , • .* • . -mm'-'ri : te~:c
'C M ’ vi * ' a , . r ••
■>> o: !n el iu K m m j - b* <i «" -m ’ m ' ' f e v * ■?'. M-ej-r a

Klein scria:
^‘I ;it" c* • l' I M’, î•'di ,.„ C<J«U•î/ v U .c a - u:'.; I ^ • vx . MJî’it<<i4 : ţ

a i.oiv itaa a u l t m e ’• t ,aăr t sdufuaa u n d e r u u ÎT i c a m u l ' l v u i j 1 «
«nat 'a ,uU‘r»a. ’ ' m/, j i\>v nţ!.; '*»î • tv r ' ,,»'«a i,^v -..i î a'CC‘»>
: icp< { •* *iî* 4 a<c *
. »î o ; >-, m s u i : n H i î i i m r e «K n u r - e a J m t e
eu i: m pe* •*., a r r a î/ .c b **nci;»ai e ... limb Jm ;-i.r mi Ji i d ; v ii*

: J n tun ai an »U\ *- 'p;!eim Perne */hLa ;•- eu *riiii epiiL M:\itttvrtirik
aîc înuaine îtulut anaktit ta Mima r?a,.df!icata, o KiH de rartanisru:P
nnîdiikif . s - Ca aii ti sliti ni; Ui di fer ut cupe Jt de/vMruc, terapeutul
meh».:t. d n v ' k i k m f n o u rea iprotandala a n d m i ■, md/nm timpuri»,
m >fireaimane t cuine Hm e-nm lie unlnvu in i vi:/,- miHti? r ifveiiu
: * . ;-l i
tu *. o sinea hkiiiCiOm siii aiiulmi nm un pom n e,na.a a . mat m

r >•mi vL»cuijîm ( t ef p neina; el iu vdie sw nm, udau : j câteva spti uc
iHm ,,ia adm a b, med ncid e mimmb *.t n mo t I* i e H a »ma K**
Ju dneîa iii ar po mda . hem mfoiemin i mnpknfîaie dtntu armiile
un \ i d dep.Ktl po/HCi pataniud uchi/ uda Je a f rapabd â pimfi
mk 'vumnui nttrrbani aceasta a a îi î a c \ccsl Iucrvi c^le nnpnriam
dmaauu <- cu-ticepielc fiutdafnciifaic ale |**5 ^tţiîk *î p.tran*uJ-^vhr/oidc
ilepiV N !tîeciiut/d m nani nuPiraî modul iv vJic vedea
codii »icra|\ u|i * kieuneia d K ur>u! paeicnuiv*! Oc
Pi’uu; twOipeuii: kîcruein c.ue m coiilruntă cu arm.mîc timpurii
te tieiî du< mlada OeOmuv.dni , a \annk puşi în faţa tfipâscloi mai
bum n aid tu ‘êucu ' . cc -v b! *it- 'auauu U; pranna;ie aîc pîb^cku
-- a pr e m m pt o : i r - : „t -ari! mmuiunacc d. uc/ nî petn/x ^v.c
u d b. uitoaim . a,; * b e c o u»-. tu • îr- U a ! , p . v \ e ! - , , ' %•
m • a ‘r i'. s p<>> C a i *.s >o mi t a ^ e u de m usU :
Ivfai/uuy1nebat. sa o« * an-K. .u ;-u. » : . sl • a r e re ;

ale problemelor emoţionale ce există în toate fiinţele umane şi care
ar nUsrate e >i u k . .« » . * M m f u aaMtOiaUj o O'p» «'•*. - r
. •aorcîn ck roda! m cmr'-uneiaele p-'/tbile din vuia oar-u arat
r ;. ' »' î *! *' »l r a v M" M , ,î ‘ . ! ’ p*P ' , -C
di / ? ik, r»u au ioK -*/ ^ ar -v'pno.ţe
' r ; t ’Îl a^ u * „» >; , ; f - a n r ^ >v ,—", • i a, m ;- u
dttwtjaai ca m t o u e r chuvmîm m aba uJabLitea de a t! n»o altiem
ou; adu m< %i Imaixnmb ar Meîau să tic mipabil sa tmuraie/e
Aî M>iu»ÎÎOJ O' 00a !î14 d e wCpl Jl v , Joi î’»v ii!«d li pM11*mPtjO. UI S *
klCliUCn: uisv-.j o aUUdmde mn< c o t i m , numptikiiivo o do u*v J,
l')l -*ii^ţ111*.!i«. O' !I_ 41 •Iv liltvP vCape îi! | Mii» *Cf li p *.1 k ICli *0111 ţ
t-mapsusld : * d en u m i -a !>o ro«o>u u i Ull * î -Ka i i k o patefon i^r
rocun -« m i o p " ' r u i !:i u o A ie; p u l m - e : rp u i îu î in f lu e n t e i A
d a r n:: m m : ; -
C L u îflc r a r . ' a un ici tramderuiui m apai in limpuî anemii
dfocoo exic « -m* *i t . p u-iiiv‘vid p n i i u p a ! p u n c;t»c pa. i cuiul c m
ufuiuî A \i mmm» iktp ■N.a Ană talc a p oî-rn menţină continuarea
P uk p e n a m p m m . A - s n u lita te a terapeuîukn adm ûih'A. =k
aiul *t ii* iiiaaii i p . a . i . , -a at mie f- o a . i a Anali-., m u m n , m a p a r e ,
mcrJuka m kniha.iika pa..a mmm mx*r a n m na vOdnjî alianţe:
îciapciilivA »Ţhă IlO*JîJn i dv a * **K Aa pelMV\ 1iva llliilltd j dl A*
a!«-Hală Jnapra nd ipdur do otjieA m m an a n e t f am \ tata m o n a h i a ,
l a m p re/n m an mmuîeii! si -1 im e r u p ă mă i uncn imam r v iiA h r
rare m u rajea /a pm a m k Ci îndeplinească m a n o impune da dampiinn
inapie» m n u m /. a/a t k c j r u i pacient an mode* de patere m m
Aeî::iîicam eu .» a a î u a k p ., >**diia mala a a iapciuuîu>.
I hn vjiid ni aniik pAiifoîetapeutnL phidat de o b i e e t i w k c i n e di
n atare a K m Js nur A c e a a oH auită din iruiungul p pah* nchtpa
personala trecea At se asieusc împotriva e fic a io r mnxtium în
apîinlmee pi >moame » Pita a- pa.ca:e poo-od je A o .rn c r(e i
idC: e 1n . .i u-îe u>Jt;1<t> ' r f«-raeiî»^ s ' p-' Oîa , vJ v ,p «- .ol.
dificil să lucreze cu un pacient aflat într-o situaţie similară,
a>* t , . a - ; -,,t ,* 1 ' o ’♦ p e . mo,

AAifKWSCi Al Sa UiCPtltU 0 J. Cxp ^ ÎOî ^: a! Li* : p.'ilv v;j'aa .
. P ' ;|0 iad •* IC’O d a 1- ^. * ,a O? ai*. U- . ’ • a C-: IOa ,*' -
p'rcnrii * vir . P ca I / ic m«p o i : r J oo a e r.c ,% ixmt-i. p e v ie u t .

” OfpvlU C , .O î t ik aro.o ăila spo ? 4 0 .1' K a iu J* e . n p , i v ;
o a î^ m oliiî a» «>r ar •' m i | a tp.'ef â iî,: * w;d ’*ao* .> *p âj ,
r înec «u nun midia m P rm îr r* u u •rs-ac>o
’- m L a : V a 2' - U ^j
Tehnica kleiniană este psihanalitică şi se bazează —la fel ca şi altele —

maura •„«« iv i vuU .o A m V, a «m w v . ■» vL i v a -1!
v *V' A A ..w A îl l CJ.Î t i V , f ..iL!u . m .V
. W '.h lîr.M IA - Î;V > V A i ' AU A A :M iv Di 4AA
A> JLl AC* I v ’' VT> -’ 2» , V . 'V vi 5' m . W iLî as *». mku mî
' A*m V f~5 >a î a 'ii. : v.A-r : ţ vpm U ' a ~kW
.5' VîK fi
c A i I V A i V ? *' -6 V IA* A ' ' ~ 2k m » - ~7 W < ->,< L W fV A . »
•a m m - va ~: '2 v .U ; E * •• m uda V
principiile psihanalitice. Terapeutul se limitează să asculte şi să
interpreteze materialul adus de pacient. Sunt evitate critica, încurajarea,
mm n » > U ; v . * T n c -c 'V ’m aV m L - ut A
Ai 1; W -Ml c
r v u r c . chuclv v -im m v T f c v o t e v v a ~ o i n i v u v * A V fu î
m? mi tpia Mtnrmuv n Mu nu I.mI- -temi v.-huii* m v v o /aia umor*
mmpfetărdm i k c i i vîmeutulm ktem i m Im m u n i w u dm
«i<'(C'.u: avmtju Uv r«7 tem ute ii roiau ?*vu L crv r-e jsperne a \v
^m M S uuU: A L •V u a V AiLiiCL ARCnt »r fia -i L»A mtpn Amkite
m -.iv.-aUciţa ' « v m om meiAumneter Je prmoepe '* mu l-v m v a
a :dv :rj U îti't î «] vT , n j C m u m i i l e im u n meu a v ~a ><.v .» e v ;
* W v'îiApfv.\, v !,,‘U > . ^ r v r v v jm *ute ji, -s* i a mS urnua
u W A v m .te m r v e tv f <! .*u.j ui v u - U i^ v e ; ^ ^ >m u m
aşa cum erau, aceste revelaţii ale nivelelor primitive de experienţă
pot fi înţelese şi identificate in discursul furnizat de pacienţii noştri
Terapeuţii kleinieni sunt conştienţi de faptul că dacă un pacient

câştigă controlul în psihoterapie, dificultăţile sale se vor perpetua
de-a lungul vieţii. Pacientul va continua să ducă o viaţă limitată de
simptomeie paranoid-schizoide care l-au determinat să caute terapie,
o e aici rezultă că, In terapia de succes, terapeutul controlează tipul
de relaţie care se va dezvolta, indiferent cât de neutru şi detaşat
reuşeşte el să fie.
„în toate formele de psihoterapie psihanalitică, terapeutul şi
pacientul se confruntă Menii principală, problema nevoii de
obiect. Fiecare pacient îşi consideră psîhoterapeutuJ ca fiind real,
's:** p* '‘l ' i <C_ :dc ’Tc C Sd, C Ji.J1' cC 1
ipul înapoi, de a regresa, de a restabili rclapa parentală simbiotic
a apărut iniţial eu imama i de a şterge giraniţele §>i de a fuziona, ci
sta dependenţa pri : ' ' fee di CrC. C«_ C>c~ s : cmc r cc cum
UTipnem : cc •*mi ; ia* i4/ si o mm am lumTc vrj;cCiP
ea*: nu ■" - . ’CJ pcstî. cp : i mmm: r t d i r t mm:’
- pmPn ei - iu s C - m vrui! auu Jc aprcpiai dc expcrunps i
ţă a pacientului, c •. C - c m - :c-b:îc -c . icLifcc deCoru ar ; .
daiali, î *,tf. --a matul profesional. Te;rapeutul >' . ... cm ies '
ăi mu1 n p m - ia : v m.nuju! o, 'i s ■’cic: *chiar şi pentru u
unent foarte scurt .. Pn;-'* PiUCÎit: ; « -;Sî pentru pacien
SOCil! c • ii *- ' c nz> ,? cC; Uc ar«C;I hi dv i lC dc Iii: C)r’ ' . ' c .v c c ţ
ere a i. -« i • îU f u * mp!c\daîcr iiîîecii u unii dintre pac iei
părţile m :i re. km incumbi.
Ne ptiîeUi -mm p c j r r b ,iţ;vCJtn impIlCU; •Li r m îU* h1 paî.nHc d
camă ctecp oc _>. m ipm aiv -unt J iu slato. Junimile. >cpăune »nu .;
- uj u:un cilci d** nul; m; ir mnnjj a u r e lu a di ii rac putintr a e - p f
Punere* ap, !'.*•*! marirm î ;„!,-ţr < .1* au >d midiei la de/cciircv,
ertci ahanu iiT*|*aLii'C ■ U nana a muma. icam m apr ivau-,
-U «;111h' V ce a cum 'u ' a m — u a —Utpcitm <
MA 0 ' \. o * i i c \ r L cCTs :C-Î r \
-Jişibc î Cală O UC*mc m. :r- -cerni pî Cil idicc^ v!mpa r JimititL:

per-» uda de timp. aiTO) mu t:> ic»m i c\p;c tenepeat ' w'j tcMpenrui
o s eâmtmn Sui: v;Plb-ftU!, m tiinub:i e-ue p.-cv.aP, k; C.OOCcdui .
sCTapelltill !umcxt/â. pîelc'a t - vUltrtîC >au alta ca a n *.) secretam un
an mul Ac vompame, ;opu mim sau ca împarte cabinetul cu alo
fulioţcrapcup em
î ai terapeut treInne să intdeagii aceşti aspecte realiste ale relaţiei
de tratament. Fie vuindum printre aiiele, ia identificarea cu aspectele
reainâiiî îerapcutttJm acesta din urma fol os indii le tară cuvinte
pentru a coreu a diMorMunile de transier si peni ni a turmza motivaţia
necesara pentru munca terapeutică a interpretam transferului Analiza
atentei a ceea ce se petrece in prezumţii mied un pm/.iniă multiple
.ifidliuii cu ceea vi > a întâmplat iu trecutul rem tRSiruu Fme importantă
iu una presantă ca procesul dc transfer să tic tolnm i * si acum. iar
<tv.c\t lucru nu trebuie neglijat în căutarea de către terapeut a senini fi
rafiilor sale in trecui
fiecare înterpreiare realizată de terapeut determină o pierdere
sau o lipsă pentru pacient Poate ti frustram pentru pacient refuzul
unei oportunităţi de a-şi îndeplini dorinţele fantasmatice prin renunţarea
la un obiect infantil: „ Este un paradox faptul c i interpretarea -
actul terapeutului prin care acesta îl lipseşte pe pacient de obiectul
infantil - îi oferi, de asemenea, un obiect adult sub forma unui
terapeut e m p a tie ' t f arac how. 1970. 498-499 1
O continuitate puternici exista în felul în care au rezistat principiile
fiimlametitaîi. în ciuda m u k ip ld o r schimbări care au apărut :n
piuetku curentă m :n «fodî 1 m s n tm apento abm dea/f! cbextimnk
s m /a lc îU '
• pcommd uupm m m .? o r m o c m - • 1v^pem-u-ta ?a
interpretare;
^ •siliSO1: v. romem s -o:. ' ; • s,;(; r a o< ,»:• . .<.0 ;;*j
m - ; o \ . ,mm C mm*-»*., p* * c - J ’C A '' ' -m; - * ' * ■; h '
cu Ic hmc : c..c: Atd ic ca cei ucidă -
S d m e f R m r*;rv'h ; t e » d p e u t i c e r r n j y u -
R. *• *- r t' "Ci *C*a i ^ ! - a-* R » a 1 A U« l \ ‘ a ' ’:U " U , 5;
t:;»iî *R iR R ■*' R R ' mc k- n a. m,mia scra|-^^îai ^ u-u . a timp
«J.^-.i kî i *' î lua... '• .v a *a JwîvRv ~.v4 . * a st'l v | *«tj.{ »-ii *a a
ik «L:; p .a .it / -r* u: rou m , pr *i;r . • • *m -p a . a , , * -a .\
J\; . R -UU.ut . a ii li.iit'i.' a», a %ÎUKt
m t a ^ p r e î a ,£? 3 v-v^m v R t/m
1 i R m f t k dt Ua.Rc . aa M„ L.iRi dmtF de IfitcIepCR 4 iul ...«ui! O

„tv.ur?î' a mîuu' uu k man , da fapt mirt* pMhoRrupeut m f\k r u l
vi ^ d r e, iiJtckLc , - a* Ruliu r u r c îupîdc r faocaMiick iî i k R
r î tfodm m u tic i!a-• A >«u kuik isgui ikn intern? din luaicu intern au a
a pa<'*eumitiî m m o a m t e m k asupra a i j p e t k i i k a i'fum,ttiufî i ^
lafddî p u m n a a u jv n !’.;•> iu» 'mR itm, RaR m iuu*'* a u t îi m m m m t.
pacientului iul >» u îvimRarulc Mfnhcdau atiihuîic terapeuruit.
A m u pr c tx pjm de Raţa eu prinde pimblanielc s*. rulaţii ir Rimam
vdie urni d«n mm Jenate de rranstem pe mă aura r ; itm u i j p k a
PmhRenipeimil mte m înnetii de transfer chiar (ie Ia tncepidie
terapiei dar cana se imli/mt/.i interpretările irehme acordată -
atcfitR dee-cbită modului in aure sunt prezentate. sincronizat :
auhîiu >i limbaj uhu ml»mf u mm ule> numărului A mterpreiat •
îim Averea m in w n R îi v a uRtrRrdasleni'R recuim A a efect ,A ■■
i .* ,eîp.ra h R?pe ' f ■> (t mc ‘ r r,( e * *• ^ ? , r‘^R*. >
aî:n î i d e j i p r . j u v , ' ^ ; at m ^ e k m mit - a - J ] r ' - d i « a d r . p iîe » Ram
I " ' d d i I S- , R ^ î î î a : .1 ~R p;r, S -t/ ,/s
II 7 : u UPJ.U Jt ^ U «t p,. b V. R '*'( C - ; I .

obiectivă asupra pacientului, dar în prezent este înţeles ca o importantă
sursa de informaţii despre pacient şi ca o componenta majora in
RRRCLRR* iR c R lR R R RTIC f ' i r -ui. ic c i f , .. v »t
nUi u r p a h a t an %
» m^plu a f i -»m p r' C u r - 1z r*"‘" '
pa. i-ă «\ca m!j i u ,- îI r ii-i, ;v. i un* z 'nîc occ'lr tr *r i ia m a a
prc^Riîiea d e a i d e o n t e m utm n .:î di c*aăr,R n * d u x* A .«i I-r u “* i
m uu>d nîiaiR îivaî - c e c a» .aai»;fa
filîarprRRWî ^ a f ^ c î i u r-aba< -.ă >c ÎR J R R\ r: a- 01 :R k

>ticcioR t c » hrî ii d u n l i m b a i u / u il e v itâ n d iLfincm « Rliiiici aiidun .i
putea sa- ►arc
reausă pentru pacient. Dacă pacientul nu va înţelege, poate toarte
bine să plece acasă. Cele mai bune interpretări iniţiale sunt reformulări
simple ale problemei, aşa cum este ea prezentată de pacient, dar
' «.t i aC* c» ! ; u rna-• >> u r '
iC iiC /'/s O ,: -O* C • * 0,< -•*! i- U « ‘ r x-' . .
tehnicilor sale. Intr-un paragraf anterior am subliniat făptui că
t e .. ? -ă acu- a: :s ,;i m j r s>
r '.Ui U* -» J r : V.'. .'«i • h: C > V» * u -m- \U <m - \?0 ruS >. *
u J a. ,a~- .a m. iV"\i An î i;acUm -CU- cu m i Ct'c CcU _ «;
rvo-aao, ' v;<«< o: „oa*îr< ^ u n Ornau . m T m ; apuc m.
r-m mm.,. . i: fmtm-, n e amm c u a . *; n: - «L a; a aU x.-mif >
a m n i. uăas ' ă m t m ^ - m u u r r • • o -om* u o rin:
pentru a-şi prezenta şi compara experienţa şi pentru a învăţa, într-o
s u u a s j mitmmma. n ;m n n t. aba tă
l a r m m b i m m e a c , m* :martm, pi;:* a ' . m u r »•
* m aJua ai.;, .1 m „. fv a ‘- f m , a o m O »u.m m

xJuU SC j v v XiyO C a .ci a p î Jx a m m o m „ OK a p i m a i r x.a:< ,iU V,
..‘p i t i aO m m .m U î U H c ă m 1!! v o i i n i H i U î h u JJ s p \ i <
* t»cs-/jî;C fiik »p* «aâu îiiprnx.^ !»: *> d m u t b i J v i Â ’> i \ »uK r -
p m u u m e: a . m a u :m.m au ..raia;. ’ m, rmma , mh a m-..uc
da o m l u u / u m hpnm *^ - - b m a
vVur» «am m \ m *- 1 a ac-' )i.v < n t f a pof! * m o ! i e y " . ă -a

J ~'m m z .. < -1 > ^ . . . > a-aa p»>V* ~>' ă ia a«c\» a b a ’
chestiuni nu îşi au locul în cabinetul de terapie. In acest fel, clientul
»ca . mm a :. *;a>, • • a> a • . ; » ? * . ' * . » >j *». a - -a . :
emoţiile experimeiitate ca urmare a terapiei decât cu ceea ce se
a c ia m L i ta m m ,} -j « « a, .■ ^ *j : .>
Trecutei este în mod. gradual conectat cu prezentul. Interpretările
sunt făcute într-o anumită ordine : iHterveiiţiî de pregătire, interpretarea
j 'm*r îhi; no ?pe apUir.i rMimmcV s , hî U*- a-ma up
s la ..a.', a ;x*.' - ’X' u'*>.; a a , a-,, c* ' am. a\iH -ou
a :a ‘ a?»' ^{-.fv- . 1 x * \ n m ;: î c a m . a u ^ -rc sa j . faine . '.'u-v m

-ttu ra \ u i sJ»Nv.,«* d:. h icooiiUi îîîc x->pîLV u n u c
Procesul schimbării în tera]
In lucrarea „Contributions of Melanie Klein, to psycho-analytic
technique”, Atholl Hughes prezintă o definiţie foarte clară a procesului
de schimbare în terapia kleiniană :
v OC C U\, . -CU C -• tiC. .'I ,* *!.

: *C o m v j’> - -v CV ; ‘C ?.}/. VŞcv- •O " '\Ş{::S ' :«C .-OV
-ţ î’ i ' M o v - ' >r m m _ :m vcmv ne m um e J c ^ . ro r m fr- i
face acelaşi lucru. Odată cu slăbirea invidiei pacientului, poate deveni

c- r » i- va •\t hr • 'i ; }/ om ^? 5 c **c -> <■* •„ um
- ’V - t,.::;. a . C _ 'O 'i /?•. ,, V O I ': -i t C ! i :'
clivate ale sinelui poate fi comparată cu un proces din dezvoltarea

normala a copilului, care începe, în jurul vârstei de trei luni, să tolereze
; *‘ ^ C . i|C C ' -rt *:> CCrC' ’«î t ;1 > 0 0 - ) r VO . • ; C-mO'

V. . U C U - CC / Ci , ..IfK U: ■ ;„!:ia _u m, i. p O lO C UiUC*
,* ; ' Cm U'C m U a. - O Cm C - Ci - o m U ;.U V CCCU U S » u Cm
«" o< - ' ■mom»,;'., s•« VVCU a- - C S /’V: o mv*v0 -m J;:.;,-
Ap P * -\ii iu a îia i m r * i p - u o iv** y»<î .i >ur* , a iu b o i p ^ iv i n ru rim iA -
Ap FU liiPpuiii I ~ HOP t’tîFM ,11 ^ 1|’Mii,.; **;trop Fiiu]v ijrud P' r» ţ
F ’^'Ti'ţ —P r]'' i:r a* lîM ( ^ o . ? s~>pr .r vr -;vj~* ;\, p ,
iFir?*;*'iKd.*«5î^î *FAppApf^-< *i* ijdvliiit-riiîr.v *. ,►;r r i \u^-^4 i*j 'ii* \
Api ' ,v]t' :r~ ' r - «\ - 5t n * . . . . : * * <► p
‘tiijdopoi i <uiu.iu : h> a " o a h | : »hop */Fvip r / j c r p p h \ o rn j n :
£*îJI--n Â, S r i« "*<;* I- l i . O- * 1 ’fîŢ*. \ ••-, 11 '• P ~p -, ţ ,
•p lip iiiio j p p z p o d i bisai b a w i d d d i e j u s u i u d d x d ppoiAiu ajbîjoazap
0 ' l v . A * , I • >%; ' . fi ' ' 1 -Î'-M " I , " * ; p -1! ; 1 î f „, .
III PJBO JOţQţiqBIIBA BAlAIIASAp I§ BZITBUB 3d 3ZAIflI33tl03 AS BS

'T-./U: ■-•»» N r 5 ., q-p • . ' - ; ' t , ' l î l l ' j ' . 'M*'nul'x.,
i '/ poziiop n iF iin r/î'ijiii*'
l'-f • qiOo 5] * \P'-u- - p. - *i ir~ ■ ., i i ; i ; i ‘ -q pr.~
lîrq iillll îV»S7>pp îtt'j\. l;:i: «p «I *1. OltlijptP . - Î s l i - V s *ţ» n
i i %a nu ru B u iu iîip s îiiH ni - i :| i •rr'A*jpi<r« ' i î n r o u n - p / n n r o i
u r i p t|rz iiA i a- < P'JiN o p i A r / . i i î i i . s i i i i i u m o r m : u n i n u u jfu <«
F j i ' l .I J l l l i p • i J t ; j ; iF.lIIid Ap Op> >PUÎ J t ’|A j! i A p p p A j t i A i î I ' U d <» r j ‘0 \ 0
îuepjoqe afaiituti
r p nz r m i x ^ i t;ai;A c>U i* p \ P u r i u n i i A i zj.j< B id rrjp u t
U li Xi l i u h ^ 01 A#î n f l | Anii IV ÎPA MiiiOfiii AJA,. |F1B AjFUiOB*II:

A ,r jr i r io p tii^ im u A p p J ip .im n x ^ n b « u B ird u * b a ib z iit a .
i \ ;n» p ip n n - ; jp o i ,o j i-'s id ii^ r p «n i c u i i: - p n p. i r i i o c d ^ o o
rir p r* pii!i iji ;: ^ Ajppd !\ i ia i iî uhî ia *aooi v- u m n n ^ \ti \r

• u r ? A i i f r i î A o d ' - r r ; v r i n u ^ i z . ] n \ i »:| b |U { î <o - ^ “ juajo v j x u v i u o - îim j
'A u ii.-si.x l iiu : ~ -o p io if; “* |i:K iA iir:(| auî io J ai
In r O l i O U A - A i ’P r o o i i i p A 1 ' ; t ^ r ^ l f I î; O ip : ‘%F*1 “d BAJB* p l I Î U ~<s'
pjtni.i; s-!'T;d iaîp i \ v

op iv r F i i M p j s i p ' ^ r p ip P A iP B A B iiri o i ' O i p : ^ p i j p , iv n i i v - ,p p | r :
r i n i F - i i ^ b i u i ' J a u . j ,» i p 'F ip ji io»ii r i r ^ A p o î - p. p - n p - iip a j ^ îip sd a ,
ip.'/Atd :;!Ia pit i A.dppp op pinipup ov p-pp opifA

-ri'O ip ; *- 10 d A io o rj x n i n p r v .r \< 'v ; - p '» p j n ; p«v?>.; »i!r: ^ p r ; - î , i a p ţ
A 'o: - ~"p N ' i r y , “- i p r - îir^ P iO F j!U ;[!> i A\ o îo a t i ^j
j i u l ' A'A «nvfM'.j-l, i'i-.i; 1 *; \J J 'l V ;pF*F

• p i i - i ' p * r a:- : a'. ■ r - . * • :oo- i \ >A.i;* ,a i 1
‘Î1U A-î': " î ApIpPis 1' *05MV1 Î ' 5|iiujpd 3u picIb jpi ui lUBquiiqos
inx 1-, 1 1 " x“ . i . p . •*' 'I 1 ] : ' ’ ...f ‘p|B3!{BAIJ ‘Pizopă ‘BJI1 3p
31III( 1BI
xi a t U O lC O p m * * - a ' *av_ i O ‘« L i Ut m o , e p f \ t î i u a u îi ii î l i p x p C L ' m U'
. vm’m* m~ an m a t e r n , ! 11ţt î -m m 'm m * '! â ; '’.M'Jv'P";1'; <>a '

m re : : m* >v- - p e \ «■•„ v a u C : .iliiî; *i d i n f M m a i p u b o î e m p i t u k k i i e v i k
\ ) îOî-Oi iîpjk.i »*.. o pOed>' JiV *1 »!lJ ICiti WOlili Jc j»i.«st‘v ster ikt »-'■
vepd em- n?-kco»j f*rm mi aburea dintre pârni|n m n Parc voiiinhiim
li l i u ’-' „v: A* ~IC :l v , * m e î l p f p m p H îiu r p O i «O.li IÎUÎ! dtf
iH’TiVP; Cop î:«‘ ^ kt:* mir un moment si intr tio anotimp sfvcitn
a! aiiubm mo : - momi m intr-un umil .iiiuiik, iar eelcbeiv
pcîounm. mmrntmtn c o unC a o: iMcmanet srâie Un d«* bme I
depinde ilv a luomîf -mpi do dispomhdnatea m pro\;m:iutea am*'
fiink ^»n:tue l \ mmpo: m u<; u rm di o A n.cnm un hărhat >*
screm emm r r , ; , t de- ;m pâine pmdmj a, m m»pd iai în a r j ! , - :*
de mfîîetiti dm buh a, :iiî alt copii va riurnu \ H tata hdioek
h; i c h u m diicntnâji mntiaiido m in principal pc e vpm tenie a
timpurii d *îi iopiun k v. mu pe amintiri, cmikVejl n i t u l mai iam d
pr«xese!e s u b n a o e care i au adtj> pe arest! do* oameni împreuna
pot uneori xâ mina na in aîaia cabinetului de terapie, mai alee daca
asumm! mde pe iivuie»labilitate o nictki Psihoterapia a susţinu
pcroem*;' a ûidoini v arma e a n u n o i f i l c o .u r n c u n sunt importam. ,
dar >ofii - a aeesie mmmuciUv t>*•* * \a* eî ba sau stenici asiiiitnk
JOri-O xS aiiPem J
t); <.i mt L ^skt 0 m i x -.m j 1 v ,i p i C.j;,. ^*e lJ*î ; s » :> -,’u.
pmi a-, ^ . stsii -,,x m'm pcm mu1■

li J b ă n c i i « d e ş i i e n t e a, j m u t a r e u n p u -.e d e sa ie ia m j s fr a d
O invenţie tehnică - tehnica analizei copilului - a fost cea care
•m ^‘o:; > u t i a vte mij 'ztp'C f mutem te tete
:n rpu /a tSî, pacte .a vţiC'rc p- h.mte.: ~. //te :■ ! ;
: i 'U!?iÔs: -i. • v •>, ru tete•//-. , /i ■*»• ' îi;ircî ut
• ”< /te . ,'v.p *'»ric*-‘ <* / m r o • ^ pr—***, i ovi/ur;
'-'î tente .*•»•* *v; r>' , m te te' ,* \ ‘ *J a t / îrf'f.S '' .. ' : mnc
:»>/ ?! ->!\u;-!. R a-r/m •■-•nîumft -a pic. cir- ■!«'• ucm. *>perin
/‘«ce m- p-.cc jî-ti.vr* tefi* te uÛH-ctc j î' îT , ;,crrpTel;ît
v ; «. -te • t-r-ic/lv; tete tete : te vC te/ ,,»C tete :' >te ' C rvcăOlfă tU
•tetetef 1 '* u-,v U / ' c u r ' i ă . / / / -» ’MCmaiâ
;e ea însăşi „şubredă” şî că are nevoie de amendamente?
• rt e a ’V -:C .r ic p i-J l V r J t e ! î Iii -a*teta' CC C ' *u ' te te C W lU ltL
'/•jur; •- tetei 'JCS-.cr 'terna:»" wh ( *• n /, ?•; u-i te/' /i!rte //teteter

tetete }‘. />' 5 , •-m p’OteteteUUUi rte/tetete/p /te tevrmeîlr'ilc
•r /- « -nmrk-^ma -w t î n w L c râpe*. mim m-teu m»*. - -te- ' !Vtemeaţii
■r-te^ ■ /mte jcar te*’/ a ->' jteitepte tei cc**-/ ncc ' '"tete” <' u r /n u i
v. î'cte ^tet* »rit teltei teinte/;te te teteittetl fte ;î<P’ te-~tej tel se
-tem. tete tem/: te -î Se >/ii k Cr cuc p r h m d te u n u < , e u t e n t e
nt mobilizate procc -m* * ia* tete teteitive, şi este .u-iuiaiâ
' a teite .-Ci i'c'te” 1' ţ /// d tete Ca
iţii lied să uite faptul / / -te -te c- r _î 'te teiv/te •Jte nu aii
litic atât de strict ctete* tete te" punctul de ’ teJte:te tel
i ei sunt sacrificaţi în lumea exte mă. Este a<_ate' a.aî c:l
arbesc despre viaţa h iar aceste rcdatări sunt
îctive şi adeseori sunt pertinente doar în le *tetetei ;!î
şi nu cu succesele vîeţîi din afara icabinetului c < 'îl'te-
iretâi cr o
ideilor inconştiente conştiente.
nportament angoasal ite fi văzut
c .tete. teim
stfel, perspectiva
,j" tei ec
sau obiectivelor
• x" ina de
buna şi name oune V ' :\r-; . a lempm m u »r .
fi, în ce I ' Cm : »
_ ‘ exp *»nit m a l î P i u r v : ,drt X> m i l f i m r o c
.CI CCi: a a unor zc .epr: r , m m ma v J, j Oue mmm: *-m X.
vc C ;*'• ;ibîJă doar \itunci ciind :este cerinţe intrinseci pot fi satisfăcute.
Aste■ntând cu iX'r fix Cre s i ,.-U P l; î s’:r p 1v*' -ii ; v, T?
De-a lungul secolului XX, fiinţele umane au început să tie înţeles»

: r •' mm - *r ! - * ; m m * m .X u m • ' m 1 -c m <: a
? -- . m :X r «•■*» « ; v e >» >* *m o m o X '* - ‘m * • m m c p i r , : ' ’'
r-'C ; ; 'vm - h«VO.;«. - mfim cm TivCt * X m':X dm m,:e
’-U CP' ‘,' ,: , \ . 2. ' *! 5i •s*; UC; »IU- L<TCil! ~u!
îî m* > m-mim p-mepim mmmla mmm lmX u ndhmam pm':-
m :• Aiimhm p- • v-< .,j m miXimMa a ;~au
m îr ir'~ v Cim_rOîţC *: p m x X x - ~ impregnat tot mai
aicare psihanalitică. Acest lucru a creat o situaţie specîală
de
imă noi idei, care la rândul lor înseamn.ă noi modalităţ
acelaşi timp semnifică pacienţi cu m<oduri noi de £
Exem plu de caz
Analiştii kleinieni sunt acuzaţi uneori că nu acordă suficient ini

efectului influenţelor din mediul extern asupra vieţii pacienţii©
Acest lucru este inexact. Cei care folosesc în munca Ic
un cadru kleinian consideră că evenimentele externe coi m* -1*
\1-\ \ ! \j j ;> i Vh Om ! \ p « \ !:>! \1 \
sa ii a b o o *o o c o o o im om contdu. :r a o o f 00*0
vA-ootn a o - o r , a ui s m iv r n o n o o oa» o n -o umor se care o
va-: n o v J e s w .i ş- am :H e c r s d e o o d o m n v o ^ j? ^ . p e r o u
o o v V u of«va : • i w iv ap ev o e
Clientul
H 3 W 2'-d n C o v c a Zn r*re?ed .ivâerj 52 de an. f , are trata
singura v u o o -:.a udmm-sîrator a; unei organic aţe ce punea îa
d'spozitia .o m jv t â ţii o o pun de ioană a 'e iu a î terapia «ducrase
a n o n c f 0 dos terapeut» ce care « a desens ra neâtisfâcâtor» )
La treeput o n o m o r a t sa ne întâdirn «j cata pe -aptam ână, timp
■te o era în 20C* s a u mas adăuqaî doua > o 1 n \t r,o săptămână,
pe perioada boi«. mame; saie je s s ic a nu d o n 3 dat acordul
pentru aceasta prezentare de t a / ci a a o t c f o : • o cel semn A ra tiv
îa aceasta Este u pacientă dedicată, care munueste- muc. dornica
să d îe lc o g ă co n se c/e n ia p punctuală Aceasta .este povestea ei
!r u 'î w ; suta de arr 7o Europa au a o t d u umplu *evoluţii
sociale 35 de miî.oane de oameni au em igrat pentru a oauta o
nouă cată m altă parte Fugind din calea AloLoaieîor, sarăo»ei,
foamete< ş» persecuţiei ei şnau părăsit păm ânturile natale cultura
şi fam iliile pentru a căuta destinaţi» .egendare care păreau sâ
ofere adăpost, bogâtiv ş> iuujm do n.uncă
Ei au verăt m a o ' <V. M ama Ei danie ş< SUA pân ă c â r d restncţnle
guvernam entale au o p r;î vaiui. dar mult* au d e s c o p e ră că ţari ie lor
adoptive ie erau e pi m d o rea u sâ n ac ce p te . Mut« s-au trezit
m fota unu v î o .o s s g o • a o u Cv r*ecim osuuf sedus- bem de
u- m - r .mau,* c o- osp
f d o s î / o . rin 03' m.-COi "VrV , Je va rîa > parte do m.c-vîe
circumstanls e : v Z* m-*' . ele constituie fade e au Ju>r
cO-o» că -'0 1 m osv 'O'Cn^" St V-U ,v , :C:.î li au fc>st feirmieri,
c,3 C'nVij .un , »• r î l litat 11 •Ui pi : r , >că diri Rornânia.
După 1875 ^ ■>; * r v o : iL r?gat;e de deplasare iilor cIU fost
anulate, 12 membri ai familiei sale5 au hotărât să <smicjre iSUA.
‘e ~'*cc 0 0 o omule Utopie r w i e au aur din Oavtot'va $• aespre
;uminS,.df . - *~ 33 ; ,.'3 ., . f o vOu -* ?'
- i«c-i ui o i >i«, o -i r o u u c iu-/ •v a v o ?3m 3 < . i<u
To ;a d a o ct o r m v a nev l iî :u -tv .m r , t amu v v n n ^ o v
O ib d e /o o a t * o o
Din nou voeo -egaîe de mume de aur spdtorai a ** dryj
negustori îa bază fanoiide româoeşt» s-a i stabid in Zamb a şf au
:* * r^ s f m smni -a u?* vu smcm *- m-, mc -m?., a
tm nf- ,m m* ' m fu cm ohm.cm n s»? '. c,?m-mi in Z-mm n p«':"' .
.1 se ' ‘ia: a v micăc r i , Ccrmuitciîc
Panou- jaas-; > «a^ .-a, 1 avmm, JO ce m-*>< a >c asamm .n loâ
' * e t .* -3 aL a r; a n r.d L i, ^ a ţ * e r, • i*-eJ ■ 3 a -.e Z > Taun
•*msma a mo-v m -^ n e te a orcsonvi a 'tarmltm, ce.?a ce ie a
permis e i a ; * ' -aia <ositâ de gri*, Mama Jessma ara cernu stum ie
Za bree ciaccm a r ' uM â ş« lipsita de arrhiţîe a sotu'rn sau Ea
tRofeu Cupa -~s*:na europeană" recunoaştere ş* statal SDaa:
«r t? w a a -r î,is - „i o 1-v e n a e profund materialistă $i t ompetliva
ômnr.Fattm . sa t acere a sa r«vahzeza cu cJesfatârtc pierd jte
a'e coJizace *-■ - o*', e a ^ t mrtn.mîa* r j ni şrv. miciră! R* erau
n d a n un.a as s o n a t are de rsode mamcne şi cumpărător
rpce au urp r>.f-< m- jaee afocana Mama je^sica: era preocupata
de a »; rmfoma = naum-m y R-mia oorrdmî sa fm re mama tu
m c n s u uta c 3 memorn a eşaîonmm mmermr a mr mmm "du
Zâmbi a
Ir acest nuca» , c . născut de» cops iesmea m trateip ui Ra;^ o
ia dntacta cm >:u; am ,.puî de cela!uit Frâu cuarte h*ne mynjd.
îmboiruti anpe~aDi; ş> rn o 's !a cern mai Pune şcoft Im t am rra-
îarzmi tJessica avea atunci şase a n i} s-a născut Pauhne Noul
eopu1 s e născut cu n âra foaiRxp’i aîie qenetma şs a fost cmc ia
bcLume icoa eaşfore
Surcea maternă a Jess^âe Re unq:no mmana a fost chem a Li m
au ne Efa .. bmnem dăora, R .s m c a re ic- oFui r u - e o , ; >-
; a n î rr cm - < d u r.^ s â: '/• ->' •« n-i : v. »r •
A,f-n «ojr^- o-* ; yfcroL 's urnire c t r 'c n r î *• r c e . ’'Vifs e. d».*
. S* e« " t* >r, u -•. r h: ' ’ m „ -i/ - ^ • r ,>t <->1 v s ,
* ' O’ S >, . - */U ■' F e - ;- r - , V' * . «, ' ^ r ;,^s r
Jessica a spus; „Ne plăcea să stăm cu ea —era mereu blândă şi
Relaţia lor cu bunica a devenit de două ori mai importantă, Noul

;.npu, {3 mrnîtpîe nef«cmnit* >*- s e te r '^Tr^ urna ^cac- ’/'a: -
<*.* -3 c.^' w'rî’C *,*m ‘ 1'lU j ; S > U, ' ’ s „c "O»»Cr*Ol! 'I ''’t. ru ■*‘-p<-
0:1 urc.i u îr ' 1S1C O *> ?*; < ’ l ft bum fi'- • . ” 'd'^ R.,
lp-;p*j,rn-ir»VO-1 -ir q irqf r*v - -vim-, U~ - tr ’
' 1 -gr • -t-r ,«• h- 3 «, .s u . a: puL ^ s m ;.o ''rtânm *:
c r - i -ci -;:L Jsui.ca ^ Ra’ph au f: ut m ,uş, m imru graba Iu
bor-»*C3 »m iar pănrc*-- -mc dts pt mmmunş :a .L-hCînre-bu-g pene-,
-■ O !m*. r^rdt'i : . - JdCi 1 ^~ '.duu'd •>• m um ă; OU
,i m v y ţ;;/î''; < • ? o.< mm m? >h fm, > . .m : -m m »> c 'd j
m '>■- m «u o : -uca fiî mu.-^ , <*- • ;>. ' ne mmm
mi ; r-V;”/ <<- .m'd -5 jţ/ri-j J-ţ f tţ'-U !îH'â*' : m . ’ dd d - S3f]r 0S'
' 'd» UIt: U1 :d jî- d Zr^' '• •„r-U~U‘Ut'-- ' > ,„' ": . ' -»">,1 diSU lU'ÎO
•4- CUCr ■> j x- ->uî i~s ^' ' t* UUt<’■r -i ,t'■•i Z » >,• ! i t;,„n ' 'f’i. ^3
Camm- jî :mmi r mm mmju ummmmme mûm z u m- • -2 ,o;
'•■mimam-s1
mu-cn m mmm *;- iT' d Ou -e *4 ;*m.\ m^ma m. r mmm
ut mm-* i>u 5 • 1 ''Or Om Şf a- m m m '«cil ..a . ajută
h b v. ; morm an om m a u m m m m a 1 am m rn a m pm u.-r «. Nmmmea
a m*-m upod-oUă n o u : Jm .'numa > i r as e w - i - i - - b a ’e
ăvU ’ut. - U ' r -j-r 1 ? iî!^j mm Jt* ^ rma-* ,3 ah- -UUUr-: -mm Cme
mioma r mm amu - m?ma cV jm mmmm, ş. „-m m jm rm m m cm s
m rmm mrnmm^ m,r ‘ mmmm Nu mm m m imm '•- a - : >pmm
UUrUd îrSm >jt ?U U * - :r!’-U. »*Z?y ^dt'- vi'O
îU'i«"aua;riirleu •> a^ eiv ru -i eeû d-,uf" s* muim j.jn a m m jessm a
r-us eetiêtri -v e*c: ş: ueric, .s-Ui Se --i!U^
: *-<> m . îi . ’f U . • i ^ ţ;; "'* *■ > m '*e ’ e v % ' • * -•' ‘ * -f , . t : r
"u ' d* ue , *Ue 1 etrje* . . :» ■-* o- ^ --u■/••r Ut
"f Z ** ' U ' 1?*, ' 1’ ' * ' ^J ~ * ' “ ' ' 5► '“1î ^„
parfumuri şi cosmetice franţuzeşti. De asemenea, a continuat să
mănânce compulsiv noaptea şi în acelaşi timp o supunea pe
- Mama credea că vomatul ei era un secret, dar nu era. Nu am

/-/c^ ' > 0 0 . 1 >. ,>mm c» itifs [4,», S m i , m r? ^ m ; v> ’-r.m
^ >, ;» ^ /i ;■ ! “î *' - ^ d >
niciodată cu ea despre asta, deşi am suspectat ulterior că boala
a durat ani de zile.

ferm iu - , m-- ^ r<*o vu*< î p. •=.^tarn'siait-1 P nU de»
s a r e um u .ntmmic U r ă s ă r On *m d*uu u dsa-*:v-\ au a s ă r u t
J ' -' ' -•'? 1 ,f~J zi!' 1 v.<' *.:>-<• ■Or:' *V' '-111 7 1' /■ *î » -1 -\
simţeam afecţiune faţă de ea, nici simpatie şi nici acum nu simt
«O <?-'t • '-O , 0 - ' 0^0 **>'‘0.' 'Z '' : ' ' ' ■*mm•
•.'•a, '* *r'-» * C'C/i ' ’/• joiu 1 - - ^ t* .* o <. -o •
a fost proiectata asupra Jessicai. Lecţiile de muzica şi dar
o - m,- c ' i - o "r '*> m ' ~m " -o - •mo uo ~
' c tu j « / *■ v "'ama m _ o-.mcrw-fô ,i 'iun«a o,-:
- . 0 ~ U ■ ' ; / J' : V u-j 3 Of -rda J*-? *mmC: I '"fi l m O* m
0
,* -.'' „ o m > fi %t u r ' : ano '"om o ■ * ~ \ f! m r u f
O4 ţ*. \ ; * . 5<' - - O Oi
- 1 r . m '‘o r . m ■ 'ir. cm oe ,ut*. “i o an oouzo
nişte oameni atât de buni.
o. r sar i-se in Zambia, . 1.1 ' n mm m 0 e.î şi a optat pei
iversitate din Marea 0 0,r>* . ,, '-Z.-t.'rC • cercărilor ma
sale de a 'o plaseî într-un „mediu evreiesc"’ şi s-a înscris la Exe
'-Ut; teriţiona :-m mumeîze franceza.
TîmîcIC libată, mir'o
■ - J? rlo
«>T -mt uc : ’ mj >s* ;/ isă de lipsa e
- i i i cfOu- şi 1mm.. 3m , v«- Oiî :.j frJ' ct< 3 *3 - ’ ' Co;;
;ri re siiie şi cmuc r: î^ a io a rf -• - rC iO r a n sale, era foc
: .*c m ' f „'O — leourm m Z ^ o l o , di* o a c n o : a > 'o ^ o c - : « .
'''cu-no * f •. vil 5*a :Z L o m mo m etern m o , o e !e am jrrou ;?
'mo '..m m ‘if- fee*•>*'' i„- oet.i de mum-n:
- c - -7 î o o c c e r ; : ' m _„âf::nm -o-*?
1Z * ; , "i 'Oî ‘O i r.îârco c'. m monom •* j. ora a s m - mmmn
nu mă simt niciodată la fel de atractivă şi de hotărâtă ca a
femei. Am avut câţiva iubiţi, dar după cum anticipam, mai devrer
imss m-m, m mume rr tpuim cm c 1 m i .m -ra ck-u sme. căutau
mvă îmtamenîe r -s fa m! Am ir,f opul o re»stm fu ur« zammar
m i i r >1 sa i pcîmmm; msutmd g avea corm Sîcsm ;â u >şi
va ornam seva centru m ne a a ce m f : stat »n oăruaî cu o Tene:e
cme ou avea ştirea ee $■ >- •' Am a-' apta! acem !ncr ^ A n mers
rmr departe g Lam •r.râm.t cm Roger care cm casatm-t cu ra re
N e i i neam d 3 * N adm-, am saca-matea .edeummm i Eci un opor *
r jn e î mmm -_v ^me nertîm * a uvearr. casa mo a personală şi
* redea ta a ce- m Via re :mm mm A*>n «pai * , ncupat.e ura
a* ee - ce i --me r >:e ‘ e pr ar, uat o mmiei - • jumătate de
e irc ia , unde muram ; i corn: am lucrat 3. He pmoodda sa» cireş
rana când s- m născut cm de- f« a> me- Reper n*. era <ud*tor nu
ma a jcti, era eqoeentrr ş, imn ontica pârntn re nare Fi considera
<emutre 'r^tfuzm ş« strict. Nu o placea pe Paul*ne O considera
dezagreabila Este adera?aî ca romportamenUi! e. stârnea mereu
mgnjomre Am avut grija de ea pentru puţin timp pentru a ?e oferi
o pauză părinţilor T e 1 Ea Îî iubea pe cei doi băieţi a- mei y putea
să a?Da cpja «ie e- ne nenoade s«mrte de nmp aer m-am simţii
uşurata când s-au mtom ruorCij mei Am decis sa « părăsesc pe
Roger tău act cu npâraî c casa, cu amfomd pamat:::, ,:m e. mau
mutai sc hîcui neu tipa, temem fa tăi meu a renunţat ih legaturile
ne mar en k> / m e a de* a o / 1! în scurt tiran după asta sn 19 9 5
Eterna <~t ' - . a>. e:a*n- r * ^ m ur* ec De-A’ r m *.m.—u« sa; cof
1 ter > >- ’• ,' - ’ î ,:-S^ :.:»**«■ » •*> .4-' re *" *f,;\ r . 5 *. *.»
mu % vi mipd m rjnr '.':'«rortap-trfî» J m ; ■mtem15 0 1 , ş
o. v - ^ ** m > *■ v *~m S* m . r o d J^m- a m * ata ^ a n ;
>' ^ J , S :i VS îrîŞl mor *mim ,m mm imm m- m rma >! a, m
j. . i m .-. . m>'. ■ u y r
- Fm - a :1 ? c ne ?.< te- m xemm m» ^ . , 1 3 ş bmdcrm
da ■*«,,.! 1 .* •' •'m ’ f^ ip p -u frai-vcm ’.m maro-» ■• - mrorm a-, isa
.1 - sammt ; ru* mi tata* înr ara rar Sa mcasafonse
S a r ^ »* ^ --a ’ ■ît* :«:n^ r, c^ndr^m %â rnml omabmo baroan
atâf :m a v r^ a"'* >? mst ş; ma* >i;ngi Pe una a drmcr*s-n ea
fmm f mu, mmm muT Era ^mpfmats «ntr o -mape cu uri ai!
biteoii mr-at'-" * m u »■m> mte-vc p demme legat' 1 io î'ep^tnv'm *
ro e: A vua mmm l j t ,3 - r r v S fe Terne* ş i »n -m »d e m l e m
m ş m i F*mi m e c roteu -ne mm a t mau p re o : pat ce p ro b m rm 'c
fmomm ua>e dmarţm u~ * -y ş. tr odrim aomncam -ă*"-: <n
r fu d ii ' ^*r*ual\ C 3 r- era a m m i rnămter d e r ,m m m e *te. o u t e .
s r e '3 UM-Mt î - ^ fi a 1 »ma cea e a ! buca'
Ji-msrna e i-.1 aborda* m , abatea mea du p s ih o te r a p ia P v x r r t

î â f c t cJ U O b m u e J c m ţ > *»c§ O m v i *4t; p i La C f S U i U»; t r a t a » s i c » it U<iU L ei r e «v
fi uccaitateP d- emilia Er j*a netă Sita sa e /c eimcrneî (care •;

fe*y:sesia ; *^~a pvit<» • pa.uei‘Lj*cu $i să : ei adt;r iiy es mtetprecir:
vag-i ş act»' mure Ştiam jasaiâ va usspjnae unei da*iute
rceîcdûS* »->. e:e»e*- e*1 * a r c a d d ^ j s- ju j cS-' ... r-'u-rt-
ac di* '. - 'S e “ L a t ' > m u. ,. (ţ 3*-
EdCl; ii *">'C L•»; . s «aU-ut .U r L V <t-d ^ C Ii , T*» -L i' >LJ %
r a s e , a v. . . a'L.r - Jl î-r» J; A_L •»u, de a ma concentra
C d a -î» .r alile îmele personale, cât şi pe ceîle ale Jessica i, ■- l ,C -'id' »' > ' -. Cd a , T >r •ed e'- y l *•- a*' -
eu»* ,nv> r ' * *r ^ mm*- ; >> ^ »•1 > 3-lU’L 'eu, ;.r-» u-a itc> .*• •.
w** " 4. -*
• a i - C v'' -»' »’ J : -r l « t ■-» < '* 1
*:• e ru" eî *r >vv1■u **:‘ *c~ re mrê -» a i-L’ir- raiafiV 'a . r i v . a u
vorbind calm şi liniştind-o pe Jessica, ce stătea pe canapeaua din
eah'Uem* rm-u t / fe?» e d ^ a sr-ri ^c'.r ,>: ecost '*l-u ne1 anuntif a
observa tu din de* ctui aam pe cme na» mîreruot
~;.cl ’V * . ' -- . "V .5 î* Or- : om ,;,} V';./
!0r3l: *3; a;3*-3 ;>r OU m «? ja O., -iCOj,» ■'*•; ,*’ !o- 9
o a c - : - : . : a \ - >,a. :a -
Or-mc 1 v\i: j ’ / uL-me m .-u l.l.U-a cojcc v î ’> 3 n.Uă
mj:mm • r : '• j- J v - rom cm* ■;u r mm \jl 3 3-—- - o
op- t ; ,j mmm .* '•• »*' a' ' ' "• --‘-l ÎO T are t ^Vr mo a
-î';?3 O* m ~-~i îra* -3 c r - C U •V -O Im 3 m U>-v*«3» 3.- 3''.r'3c 3
V 3 ;dtrm> mmmU ?m* ; *- m: mci; mu m. m*m:m « o ^ Om '« 3 mrmm
<:aid Ci u r ' ju mmmet: mu .r.c* ;m~ . r~* mdam* r ; m ă
*'/v; a .mp ' „-m*: „33>o Om \ u <•'' iv ' .‘«'„\Vi-o *•' • «■O v mj>’i 3 dmmCm.'f 3
.-ti i-3 3 3 3 * 0 ;*t ^ m oc - m ;'ar< ; . . 3 .
Am subliniat anteri or în acest capitol că practica ; r -,33“‘ 33 e«
psihodina:mice» cu metcsdologia sa unică» baza * 3.0 * - Şl
contratrar•Sîe' Ca, *adri 3 ar-aî.rs; , - -0 r;*..i c vidual intensiv al
' c>^ ‘l'dji-.i, '> • Hţf-Î , r~'hi't: a:up*^ mfccS a- r O>tv,; * !f: O- m?» -:jţ
-!=- m u—im. ti- , ' mm-mum^ J'iuHlPi m h < kmmmo T ^ r m*m .aij
o-OC cOCI i :/'i <a.r*«j'-r '>:* -Vmf-m mmmiA ' m ar- \rmd
c^r mom» «,
5 m-umm mZ-m»-' ? m o»mmm 3 - - 3- tji, • ' r .3 3 . * m'6 *
r v'f*-ao3 r- ' 3 3 ^ 1 3 : 3 - ^ 3 3 0 . t ’•:* „ *- W Ii- - om a :m'îî>*:jî!
mm 3*a •'• 3mrm*mmi ■:1 mod r:c:rar33!-?r„ > • •?>••■ , 'c-oê*
--:a ,3 3 33 V 3 ■*^30* Vif-'-'- «^"r*. •' î»'»- 3 3 ^ **» -3 : ^ 1 3 $»
" '33 fa a .3. -':'3 -3 s ;i :c-’a-:hr t*o-. * jar: *^-*0 a* 'vj
r-^ C 0 r C vor/.i
Ipoteza mea era că originile depresiei Jessicăi şi ale dezagregării
epuizase emoţional» care chiar şi în prezent îi inducea stări de
tea decât să încerce să o susţină,
I i• 1O ' 3* - - ’3 3 ~ n < 33' S ,, ' 7t f : ' ; , 1 ’3 < i3. .*~.r3

* ' 3 3 *■’ , ii 3 0 3 jî 0 ^'«3^ i ^ ■ ^, -, 1 3 v c , . , ,^^3 , -
apare m ju ru l !unui asemerlea <îvenirTient • Totuşi, ca rasipuns, Jessica
a fost inerabdc ască faptul că anteirior fieişterii Paulinei
-*'î c r talph ai iiiăriie „noi A h K i ”. Amb•îi au fcest aleiptaţî şi,
ca şi îii cazul altor familii zairibiem b din clasa cje miji " -i i existat
mereu dădao s de culoare are să <.aibă giija de! fiecare
nevoies a lor.
Mama Jessicăi nu era „imărr • rifm preo t im -a- a .>.* ■noda şi
ita, fi inc
a k -»*e ■ i din pune:t d e ' s. CV N e r r ulţumîtă
de căs»nicia ei , lupta să-şi nţînă „pozi i u IfC -0 soc c ; u r compe-
U îtvâ dar far;ă a reuşi acest luertj pe deplin, ctând asupra
Jessicăi eşec;urile persoitale , critiicând-o aşa cum fiusese Ş ' ^
era ea! însăşi criticată de; pro pria inamă (buni'ca Jesîsicăî)
Când ' a rtc 0-- >‘ • ; < răm;as i risărc - m u p : :.«. a treiia oară,
a-: m o \ * ’ S u ~ A reprezenta c >blemi easta eira norn * i ‘ '^'>00^ 't;C'
de o evreică <casnică şi dle o mamă din -i :j trat social Z;ambian.
C‘-‘ "'O j V - .A- .V * 1i V iK - A C^ ' A -•*' r^C* - • '
â ‘OVCV! v:LV :< ~‘ -:U • V ' iŞ' i; ■tlrt C■'. I-<m«I«»>S ~;5 CC—^'-f.~
CmV: -fji-'. m*~ , î* .<V mU*!' f*-*rj jWm'.cV 5> i ;*.;*CVu >Uii *VjiC.1 '
N j :.en j -a >v *• - i ■:}:< -i f • 3rit ocupata Numm' -m c an; or •*;
teoiu*' -'a uomv --* p.*.Vt" ' iun m nteca o l»o^memu sarm ala
ri i ş î e a a muie mr d evn g i, mc s ; u uernatmia rmrta-a i d<m ^
erbJtefm vrionm moi ,, c, arai- ncsmu Nt '* coc ance r m ; : *
a i / l ; i j; o m v * f o "•s' >C -O s; ,C! î *1 -5<Tsrs >t ii a ni- o ■:! m m ? a . a JO c S r.a
putea simţi decât lucruri rele fată de bebeluşul a cărui apariţie exacer
base distanţa pe care o simţea din partea maniei.
u v ' '5*~t::a ,r u *'-• u -- :x• u -', - , » i »-i u v, . >*>,! <-
contribuit la instabilitatea psihică a mamei sale. Nu era conştientă
de această idee, dar recunoscuse că comportamentul mâniei sale
ată de apariţia gândurilor inconştiente legat

ontribuţia ' ! ;-î | . ’f .»* I , 1amc5i, exprimate prin jji
? ’'
’- ' p f - l 'C *«*?*<»* t» -nan ; - ‘-' îCf , îni rr
f. V- ^l • : ‘ hoţi ce de personalitsll©f c ieşi nu fusese ir

tost.c, •? *!r * • ~i pm'v* • - jiu i mmm-.* ?■»« t-^ ş
responsabile prin ele însele pentru problemele psihice ale mame
' ,jt *' ll ’V c*' t ;Z»*' f ’‘ " -I C"0 - U - >*“*“ *, •- 0>sO L* <Oj! < 0>'1 .1 * *
ii f« m s e n *!• *• ;Ji '►
*,<«mut u *muc m l-oap-v *
144 V IO
o o r o • a ■* c<! - < o ~am ^ w ,- m . 0 4 *ou 5 mm o A

-r, Cţ o 1 ............. 4 I 's ,. ~ J J. î » *•>«.*', *4- ,'* \ «4 *.î
armat în re re ta m i.înn-m . i î d* a m u ţi m s ^ -v «n ,-m r -âr-e!
.ore asuDf e . e îo >s ^ , e i r tr ie r >r np.eutcm, >m -
A re st a fa r era u su cct met:* mn m io r a 5om u t a s u p ri m eativiiatn
s» pnîentialîtatîlo» :u> si a -a u ra d o rm ita m co n d o r mî; ş: sh*ar
asupra eiodufmm su .t G ttpaîcm ase Ea ,-a văzut ;a tuna .ngrijits
ae a»tn şi p ro u rm n o t ana* Ouând a dura. de ei prieteni de farm.ie
pănnţi ai a,tor :o p r pim eson doctor-, onmne încerca sa o ajute
Răspunsul ie s s tm m p;o- e -A a raiisc poale rusca cat de distructive
fuseseră propriile m anevre asupra dezvoltării unu, sens al sinelui
şi cum aceasta tendinţă d«staict:vâ s-a «nfoîrat m m ate dom eniile
•neic ei Fra pe s-cm ia m leyatum eu ocoim 1 m -a *'u
Reactive Jesmea! !a ce-moarta m ente1 mame s ic ju tu iz a :ă, la un
rwe* inconştient ea credea eu din c a u /a m .-mmm ş, sânii ei
n^veuişorâ fipsîu de vlagă $« viata a$a cum mm • a s - unccm să
£dc:a şi cu ea ?n$âs< Jessica a raţionat ou voce tare ca propriul
com portam ent poale avea un efect pernicios asupra altora ideea
era ca. daca credinţele şi com portam entul e> poî sau atenteze pe
ceiîalti. alune» ea ar putea sa oprească acest efect cu condiţia
să-şi dorească acest lucru Astfel, ar f, putut restabA echilibrul
psihic ai mam e' cale daca ar fi reacţionai diferit la tulburarea
aceste-a ş* daca ar îi % sî mai empahea în acest caz a optat
pentru cooperarea pentru a evita confruntarea
Meiame Kle*n a prezentat în omite dintre lucrat ce sa-^ m odurile în
care un rc o iî tat;e rată traioi-m ae oaînoâ pem ecuriva accentuate
de resenfimp^tcv isom at muşcau, c urii. daca dependenta este
.cn-D.rcîia ci; ce -n^d-n cita ne omf>!poreni<:i (s a t n razul
"r ame, n c i s « cm m suci, vvmiă i«-ss«ca a mac ace<t mmomen
m p- -v- o,» p- ana,-den a ^ '* 0 m-uta -m” b< j AmCu- * v.a ar een-
t .andu-* Tf-cO>- ct* 'C c . r e a e m .jm w rn u n- um m aba
r C i ■|d: •,1pe canapea, Je:ssicza încerca să se învii 3brt..' 1 cemf.j
lucruri de care nu era vineivat *, 0 , vi i ’~m? . v- - k f, aîă
pe sine ş' <S -7ţ*''' * V,i»d' -rt' ;3 -*â - O1 »! • - u' î ’ , ^ m tl;
a găsi 0 dovadă vizibilă a în enţ; hVc ' i o; imn - 't î d i ; umo
mStÂtatoa morom ->aie a test rtA n*t<* i c fanta* ca e,» ' ca t m;
1 -’4 ^ u m v 4 * 1 n'*J , v v, ' i-i
uesseta a rosî •' • '"v E c ah-- •'Am j f rinau/em . ormîmflt<. rpaniei
mm *m 1 m ^ v -s ' jv >1 - m 4 , ^ m - -s; 1 m*mmor
sugestî. care nr r= p;,îuî amic jd cosesia et *egata de Pauline. chiar
şt în mementu 1 cormrUnîar.< ,u boa 1a si moartea sa !n cadrul
TERAPIA PSIHODINAMICA ; ABORDAREA KLEINIANĂ 145
■m transferului, am jucat rolul bunicii românce, dorind să aflu eşecurile

m mamei sale. Jessica a meditat asupra dispoziţiilor mamei sale
fără a găsi o modalitate de a scăpa de responsabilităţile viitoare
legate de sora sa. Lipsită, se pare, de sprijin la acea vreme, cu un
tată decedat, divorţată, fără nici o relaţie de cuplu în care să aibă
' încredere, aceste gânduri le putea împărtăşi singurei persoane
care i-a oferit un sentiment de iubire şi apartenenţă - bunica ei.
Le-am putut prelua şi reţine fără a le judeca.
Dorinţa de a-şi vedea sora moartă era inacceptabilă, de negândit
şi periculoasă pentru starea sa de bine, precum şi pentru structura
familiei. E posibil ca mama să fi simţit şi ea aceste trăiri criminale,
r Jessica nu era sigură de acest lucru. „Mama era o bombă
" iblătoare, imprevizibilă, de neabordat, acum ne iubea, acum ne
• urca pe toţi. Tot ce mi-am dorit vreodată a fost să scap şi să-mi
■ c o viaţă separată. Acum mama mea e pe moarte şi, după cum
am temut, nimic nu a fost stabilit pentru sora mea.”
această etapă, Jessica venea la terapie de două ori pe săptămână.
Era sfâşiată de trăirile de furie şi ură care ajunseseră acum la
suprafaţă. „Unde este mila mea, tristeţea mea?” se mustra ea
însăşi.
■" terior acestei perioade, Jessica mi-a adus un material scris, pe
re m-a rugat să îl păstrez: o scrisoare din partea spitalului Great
mond Street, în care era explicat diagnosticul anormalităţilor
ulinei, un tabel genealogic al familiei extinse a ambilor părinţi,
." notiţe explicative legate de trecutul ei. Se pregătea pe ea însăşi
pe mine pentru moartea iminentă a mamei sale.
asimţirile ei s-au dovedit a fi adevărate. (Terapeuţii kleinieni
nsideră starea de doliu ca fiind o perioadă productivă în terapie.)
Mama Jessicăi a murit de cancer în 2005. în mod surprinzător,
Pauline s-a adaptat la pierderea bruscă a atenţiei. Jessica a rămas
să se ocupe de organizarea situaţiei şi a fost foarte calmă. Şi-a
dat seama că ea şi fratele ei aveau acum puterea de a decide ce
este mai bine pentru ei. Am încurajat-o pe Jessica să accepte
faptul că acum ea controla ceea ce urma să se întâmple. Pauline
urma să primească în continuare ajutor din partea serviciilor sociale.
Jessica putea să renunţe la slujba sa cu jumătate de normă şi
plănuia să călătorească, aşa cum îşi dorise dintotdeauna. Apăruse
o notă nouă de optimism. Pauline nu mai reprezenta o îngrijorare
JJ aşa mare. în mod evident, vinovăţia posesivă a mamei sale exacer
base problema Ea putea fi reţinută. Jessica voia acum o aprobare
din oarte a mea
-jrG G ! i -1 ^ » , < > <■ - 3 3 ‘ 3<i<3-3 3< ' 3 * { ' 3 - 1 î m
"".3 -••Uv. '* * : î - ' ~ '' ♦ ' *1 * * J i >' - * * >• 1 '• -—"-3 -33
:~ - * . ; , -x. ,« '*;d3G3„. 33 «0-4 .V* 33 3 *"‘3 ! * G30 3»,3t3 ir*
ceea ce îi priveşte pe băieţi» întotdeauna am fost constantă şi
r. ..„ m o 3 .<
:e .. ■.*, " c , m -.. . <c "c'm r .„m-c- . ;>• a mmc i î i>c p e
t •- rme-v tommo om /.,; ecîumv-;, {1 e
*_ >. >«*•' • = :* • -i o * '1~G pl. *S m ,« xr î, ' ~~ ' 3 ■ i ' ’1 3* "K 3 *3 .-IU
î „--• Pr. ,■ im r * .".c.mm''>*'• u, Mmm mum .•*>*!«';'? > >\ «-m-nu u,rv/ooe-
* 111î - ,m .n- » ; • m - •'•a9v>m : rPju-rir - - . o - ; a r ; toarte
r m- o-, •: î.- mmr -». v a e; ,*. •. < - : -- c -3 o* o ce
î/f'îCfva ~ 3 m j' -mma m atomţm .- -.omc > *'> - 3 3 - .*■^r-it oe
fu, f m c*( v_r > r c-GCl, >-* -3: "ţr mi -- . -: . * 3 U t'3St
V 'p .3 '• I î :;U .j 3 u 3 . „- jU P t J i u ' . . - *3 m m > „ - . ,i< > : m j m f Ş|
oe a imâmima rrSfvmsaî*si«iat*î<.v 3^,’., ^ 11- coi m e fără
pc*d ;r;U*t r»• . ' , 3 ^
>e a3P*' o t n r - î ~î t ; ' ^ , c ti* c ^î n.,r»3 0 3 i S c*3j 1 p u t * i -• i)zt "r : 1l.Ti î le
«r*îpo*rGifeu . - p-,,:e-; ■ ,nV'ect-l,v oa*' Lato '..u -.rd r 3 mi ma core
ce nce / p.d- p»jst pfî :»inie*eoere ,‘rcpâf1 â>*tă a ^cuiaîim jtu>sicâî de
0!C; $' juna'
SCOtri rOrt cc; uar.-c:- *cte.* c a ucêdci a 1. ouî-*masa >a?iare
Pi t*« ae tpa.m U’Uapj.* ae murm şs c e *oîoqraf!i de
;a 3 ‘pî^'cou c« ^01 Oc Cj ! .j.j vemt Ia
:*• "•o;p*ânra . r<.: o a . / ’raîc*? 3^ e v ţa t rm v^;d?ea3 <.a despre
OaUf(oG ppi â a^. .1* ;^ ş ,' a: au -{o a T
> d esp re
' 3 c ti . *. , 3"* - Si ~ , ‘ ' * ^ • C-. l r j ' S , i, i, S S r hjr,- ^ SC f.
putut să fie.
? t;- . t ;'t ' h ■ ,, m r -"a t*: -î Cu 4'3 U; S.uPa bl
inima mamei mele? Au fost momente în care am invidiat-o; capa
citatea ei de a-i distra pe alţii» gustul la haine şi manierele sale.
Putea sâ fie fermecătoare pentru unele persoane care habar nu
•-t-1 . *■: '‘-V ; s 33 3-3 3 3 A-3-3 1 IrSUp-*3 m 3*0 OG _. -*00130
, '3,: ., ■j*-3 -’*.îj r33 '-i rff

nama ei şi-ar n permis sa renunte
lldî * .j , 3 .3* - :»*3
bitiile lessica av - ^ 3-331 t .m ,.>-3Uj ye
TERAPIA PSIHODINAMI' «DAREA KLEIN!ANĂ 147
această dată alesese un bărbat blând, care a răspuns la posibilitatea

unei atracţii şi angajări mutuale. Dependenţa Jessicăi era înlăturată.
- Sunt mai fericită ca oricând. Simt că pot avea o viaţă normală şi
fericită, asemenea celorlalţi oameni. Nu mă mai simt pe dinafară
urmărind viaţa celorlalţi. Pot să mă ocup mai bine de Pauline, nu
mă mai simt vinovată. îmi schimb situaţia la muncă, nu mă mai
simt prinsă în capcană. îmi dau seama că nu a fost vorba că nu
mi-am iubit mama. înţeleg că avea de nevoie de ajutor pentru ea
însăşi. Era o persoană bolnavă şi nu mă simt vinovată blamând-o -
ar fi putut căuta ajutor şi suport adecvat. Răul a fost făcut; a fost
rezultatul inevitabil al circumstanţelor. Unele persoane se schimbă,
altele iodată. Pauline a fost în centrul atenţiei şi mie
mi-a lipsit încrederea. A fost un lucru dificil şi supărător să avem o
astfel de „persoană specială” în familie. Zambia reprezenta o
societate sufocantă. M-aş duce în vizită acolo, dar nu m-aş întoarce
să locuiesc acolo. întreaga dinamică a Paulîneî m-a făcut să încerc
din greu să fug. Nu m-am simţit niciodată suficient de bună. Am
obţinut rezultate bune din punct de vedere academic, dar cu un
cost uriaş, care nu a fost niciodată recunoscut. Mi-am iubit tatăl;
i-ar fi plăcut să trăiască confortabil, fără presiuni, dar
permis acest lucru. Ştiu acum că mi-am invidiat mama. A fost
mereu mult mai atractivă decât mine. Ea a pus în scenă o adevărată
piesă de teatru pentru prietenii mei, pentru a-i convinge că era mult
mai inteligentă şi mai cultivată decât eram eu. Obişnuiam să mă
gândesc: dacă ar şti ei măcar adevărul, dar chiar şi la bătrâneţe,
când era bolnavă, reuşea să dea spectacole uluitoar
persoană generoasă, poate că nu am amintit suficient de mult
acest lucru. Dacă mergea în vizită la cineva, ideea ei de a duce
flori însemna să ducă orhidee. Impresiona întotdeauna.
Jessica a recunoscut că şi-a invidiat mama. A fost o revelaţie.
Melanie Klein, care a scris pe larg despre invidie, susţinea că
invidia este externalizarea directă cea mai timpurie a instinctului
morţii. Instinctul morţii poate fi cel mai bine înţeles ca o luptă între
forţele orientate spre creştere, ordine, integrare şi structură (o
forţă energetică ascendentă pentru viaţă) şi cele care duc la
contracţie, dezordine, fragmentare şi haos (o spirală descendentă).
Invidia este în acelaşi timp o forţă reactivă şi inerentă pentru
fiecare individ. Ea depinde de o scală a vitalităţii şi a norocului
dintre ceea ce percepe persoana care trăieşte invidia şi modul în
care ea experimentează evenimentele în sine. Invidia nu este
doar un blestem, ci o consecinţă a conştientizării.
mmnum ’ !*■1.! '•«mte!e pî»*m a« ud :m cm m eiucericia ş. m? mec
;" -*d r a c e peomeco '"vio ...aso o ta. 1 egrete <c- ia o c ;o / ' de oatm-
geiea pn-zema m s r e j ^ cs<*:a şsm mvidiat mama care *3 rândul
ei trăia >furie cmm.iafă Cu cât a.ea rea- m ete posesmn* t u atât
u n t u r i radi t-npovarata ci. aîat r? d; ûparata era m raport cu
sihm ş f -Hdltu perora «el u a ş* se s<mtea atât de poala in mter;nr
â cest a i fost 'm>ae!id 3e ro« ai Jeseicai Ea a crescut în tre atmosfera
de proiecte '-xoesivâ a autcdistruaeni demonstme de mama sa
fum-ha neqaiua a decernă. ea moux o incapacitate de a primi şi
c e i (uhi.e u eoditce lumea apărea ca un »oo cemctifos
In- -d-a d secâîmem- pe uedam Tr;u»mfumc ser.* d.mmuate şi
ca rt rosi^ţito :; j trâtn durmcasc ne credem u*t «afonor»ta te ş«
<îpsa ae pmem uiume'*1 etape a«e une» m a . om " < «de neformre,
Jar zi j. t-st memmd Jessica a onsema* oporţ-m rmra -fără teama
de Dedea, sâ sau de respingere} ae a da qias m caaru1 terapie*.
ea.H’Oi sd!e am bnaienle ae «uPsre cm mv-dm fune
Molcio.'u Kiem j introdus concepte1de poziţie pamnoid schizoida,
rare se naşte din angoasa de oerseeut<e a 'ndumilor Compor
tamentul Jessmai din oenoada oopilane» t*mp*jr«i şi apo» de-a
■ungut întregi- safe mett o ilustrai aceasta poziţm La un anumit
«m/ei .deai /ânnu-s* mama şi ia un aitu1 considerând comportamentul
mamei sale ca Dinii onb.i Eo a ştiut de nmpunu. să viata este un
ameste: de pice s. *<,j şi ca oamenii pe care d zjfdatnzâm ne oot
dezamăgi m:* măsurn ue omoui trecea, ea ant'Cipa doar- dezamăgire
ronEcmtarea m m rcazâ cu aceste trâ.r: a antrenat aparma trăirilor
de n^rse. i î - >m ^ Roam sten sa distorsionata ce mea şi
ostilitate.
H.ren .«tata : v . m denE m «au* m m mmm «e *aceinare mereu
im m o e mms mmm am Prn,c v» mmm -» m : m i mm mem nâ
0 m-,c ’o1 * 3 -*u t m» m ■ s - m a , o * -m>
re ' ~ «' c :e *m ^ - / ‘ ^ ->- » ■ c. <■
'C -r î cs o , . »•» « h -* • . o *r ".rC'tî. f' T ! *■ r • , CZC.s m
1 • .e c:cv mm e ic p: m a uc^r -;a 3 mS'OCi i t i r e .. ce
de oeoiiîmto eîvO'ms !ci eve^rmeotem v?em pata îmoo aoseota
’ ■- --o, ; ‘m ^ m - e-mm . . x c" v : ^
't rXi--Cdea i ‘o u s'le î •3aai e*:.«mr a-si srra s aseu-^nâ stare
c z e e c * c a ie -- urm • . e z m s j jeeor
suîente este \u - ceata etatea *. a*e apare adesea dmtr o relativa
sârasie in accesafe ^ armntinior pozitive din copilâne în cazul
a m j , ' H:u~ 1' ' ncu ; ;e m pupum p>u!m << ■:>de m *
a
de -''ase
îrnm m m a o ‘o n mî^m-tsa ;; m n d ; :• :•• xî u^t ir r a m m
:,-a i.nm p-^-’ .a ?.* ap m atunci .:â*»a d m m puuîa m u m em ,m-c
m ; e mc! -'‘a v e - ea „mvîabsâ NeDunnta Je a VOmc u maru *m
mm ;ruţ da m ; • cm 'V ‘ ^ •'ic- ât Lî mpmrn- jm mrn '^rmrţa^t' 0
sm
M- i e ,».m rm u ?m , sô e tm m m e re*ento3;e da <,m nvnHat l i
sm m c i* v r î[ r : m a «ntrunsie -n c a m jeeşvas A m m * m m
.or oi mâne m m *. *' -m aşi mi.anmima reprimam obm em a mv»
nor,t aşter. m m i > m r ■»patmfita de hxayîe şs tnriibfîim anîenuam
omn mt-m i mb -• -: ne.1» n m mute mnp.&îo s* sabshjci\m m m
i u si na aa > mc ~*mu o r n a m nmoaştem m conmb* de s!o\-
..a.’ i m ' a U; - î : m '»nMr«_ H :r 3 'UCCd ‘Tt.*r~:â s.i $- m rm l0
CP C u m r*% Si ^ . em s '. o ;1rţv .,,:t c m u r i.3 tn m m m 5‘ pa
[ L o m ’ Pune ^ d;ţ3^ 0:i mSS ^3- 3 3re spm .*.3 ,,-3 p OlmPm , '
'o m m oîe
Pmm m rs'rcap'îfţA, pam sâm , u ^ m m tei re m:mp ,/<
ax;sta m m ram .o b m j/a or’ re oiupens ilefm l;, am u > magm
f*r,3s3 3‘e m s p m : .1 ,3 an pe ş- s m o L de rea. pentru mL- m u
cm Î!rms de m b a m a rm h m m m m im
*- m m a m t ; cere Jmsvm rare m rt spus mi a ~ im m omgem,».
pm rm . m a^zjt <n cadru? ferapm ca fur.a c-va û care a îneaţa: ru
:-‘n r. a i:at fir ri fardid ră refsctia este r e a tk a naţia- m m m
ea îşi are rădăcinile în chiar felul nostru de-a fi» pe care psiho-
muc> < i reuşit m n e*p; n., mia m ♦ c; r ' n • Pas : u •', ,
dicţiilor şi modurilor sale intuitive de gândire.
m.-mrin te biblio g ra fice
W,R. (1952) „Group dynairucs - a review”. Im'ernational Journal of

ycho-analysis, 33 : 2 *' ..-t
on, \N.R. ( 1 n.- „The thffq* aÎH < >'* !!;*.' ' '' i ' i»~o 0 r : *?n .?:r.. A\ *f >t1 -78.
>wlb'y, J. ( 1 979), T. V.o ing anăi Bre m o . v \tg . nunul Bonds, Londra:
Ta^
(1951 l), i4 Frjm er fa •F P sychotherapists, li * m >Ga
:>oper, C. ( 1 17 j- vzish mother‘”, înH. Cooper •'* * ;* <«

Londra: H \i Press.
irrell , B.A ;»>* Standh f Psychoanalyt • . t Ga fu
iiversity Jrres
inshcbwooci , R.D , ; jv * , A Di nary of Kleinia ' • -f. « 1 e a
Fn -\ -x Hî-lt4'-•n Iv >'9. •
insheIwood., R.D. i » if>\: q *m i '"mi * 7’u r -e nur ;
ughes A. (1974 / ,<• 'mOrTm ,t-k n McGm t\7 o: j* «,m nu! mc
tecnmqUc”, î n \ . 'milOti -A; . P m » 1 • oam
lein, 'o mm. The Fsyi of o; ilys ii •/ *7'ăin »> :mndra: Hogarth.
lein, vi <!' )50), ,,On the cxiteria r>s Tc termeni!i-n % îa '-;n ;i mr-jys! ' 7
ndon Interncuional Jc momu Of p j ' 1 .*’ „m- <■- i 1 îemuli-
.ein, M. (19•■'_ > \i 'h ' "*'i M’f«X oo-H r nn-rheitom ■F i 7 n -qrr mei i.
Lee
CAPITOLUL 4
Terapia psihodinamică:
abordarea jungiană
Anti ('asemeni

în Marea Britanie
Contextul istoric
Termenul n'ihol‘>gttr anahti 'ă a fost folosit de psihiatrul elveţian
Cari (iiisiuv June ( Î87S idol ? pentru a desene abordarea >a p ru in d
psihologia s. psihoterapia abisală Abordarea iui Jung pri\ ind psihicul
uman im pulsurile sale. d eşt e<«ngruentâ iu o perspectivă psiho-
dinainte ă. pre/m tă câteva tiâv îtu ti drum eţie mai rlm în *;cea ce
pn ve*r aCvCiiînl p'i^ pe k leitam dcre c polm v, , *»*p
copilăria Im june a î-»si ihaîvaiă de f>JdL; fie* t s» eueUOikl
e e Cforme i\f» ţia cui CitaJ “aii • eî•' era pastoir, şi cu mama sa a fc
preCă ir-|i - **4 , 1Urm,: i î A • tara’t că vc
pet i%s e >
le culturale la c a fost supus au fost facto
m X 'fîn J v ? ■propria subiectiv it<
a alfirma!: „orice; teor •o e !- n * ! . d . imdusiv ia mea - are caractei
oricî comcMum subiective i înec : • vu>,
< laude I ' ; e ir in "’ bre o f r ;e p nhs h t m mm. a-
de i oă v o , ten ii !■■:!>• m* *. e c 1 > o *-, > •. - :e *''■<*»» ea.,

care i-a dem îotoof A impum-me m o m A T C <A Tm »•. >de ■ , ;
. fi. mm ■ ccPtue VcmmCrn ■* *■ m
; u . 'i - C' fi •c -vi v a A cu ta a' m e c n : , r ' a - :■

: cer ,- h , . mn a. ; .- e .u ^ .< -mm
■ fi A — * ' , - 1 ^ -a lîic
V : H* .ti -A , aUc MOlf uKii mACCm in ‘ M, fim Jenat
_ fi .a !'•> k.ue m»\ t imrn.tmm .* mi huni aM; etmorîantă,
ar mai aleîs teimnenui noiiiî»,,‘ » „aces :a fin ih 1° a a. ? mmm ' h u n ii
r;
i sine» şi va a1vea o maite in-iic-nania cm Cea. ;•aîi a IC Um v-tîltalcd

îoriei sale i\ î ,n itoare A iî !iCt ipuri” ; ( Ammvr.t ?cei Lfi ritmice
a rm a n aicpresionisin fiu. ce 5mari, a teîlikeitae Ci -icîîiukM jfi >r-
4 v * a ; a cina popul istă e u îUutlN a. d 11i
Dat fiii' Liptui că Hegel, sinteie /c -i/j mm Jli a > Ci ‘Ffineţea
„rJÎLtPd -•. 1UCdle lui <Sî î C«a privim ; fi a i a? i a v u '.a '':m im » ia a
x.ercitat o » Ca ccea pieter]mea. - v* icăci cupe ,i ac * cm n u p a lui
ine. Acea iii : recunos ie datorează m >Cafi Jt. Clin
i i rV . '.v' s a - c 4- *a. a ~a a m- »,. c m c J lui
-a ■; •. 3 ' * , . ’ <' •' , f, ; ^ . J . i ' . . Aen?C a
a. Ia i -a »*af, sî ;*. "C A â-,1 . M’il.: - mm
:-a'all4
F mani din secolul ai AL A -O’, ’tcalaa5 O

ritm o viziune asupra lumii ca proces, mai degrabă decât perspectivei
CC sui: ,!'C l UZURII j-ep fj Uzt'Z
1 . m, v smz •fi-»^*-*.>e ne «rama1»'* *xv e- * -v n e " :
'*v t f . Z 'V. : re J . V'-. r i z m ? z u m i l f i - m x "n v z f i Ifi az:
t! i ;r v ^ ‘-sr î'.U..i rv <«, *;;»-r »'« , - , - Xo%: z -* *>*"
fi : .. m : r \ : m m? zs - m - ci fizx : m;p z
ra:m< *: m . - m , vîr < t r a ; nnz-t 'm v -z *:m n e n -ra
~. * .m c m m z v uri, ; Jjriiz irnjfMznfi xfi c m a fi
;eputu]ri, a existat o unitate prii’^ m b r a z a tuturor r Zl i Î ! J '*< > ■
istenţe lor şi că ei ! ' O Zî* J» f î hC’ c m ;îc n \ c ! ! i ia z . L r m l i z i i i i C
losticii. susţineau , de asemenea, c z a m fi m z m m m c Z,z: UiC* ,«fi,
i expe:rienţa directă care determ ină înţeleg*erea indiv iduală, deci
n dogina primită, U > - ZiZ -fi ;« U z m m f i z z z z x « -a: f i m e d î u :
ziţia die lider ieleîlectual a lui Frc :V ' M X a aceste va]lori gnostice
MiiheîsT'V J . Z . şi are originile în X '*' m j , •; n, susţinea. că există ui
u - V.* . m i* z ' ‘al t V ., răul nu este doar ZZC.
îelui, c:î o forţă p ' 1 v , ‘- 4 -• 1‘ ,i3:? tZ
îlui” €‘i .1 >. v; : gmă pe care Jung o folos-z * ;ZcX:z c : ; - -
sectele: sadice şi inumane ale ps.ihicului şi * \ -z z : *î !
mmm
x - f i m J Rmmra ’Adnm n ;. . zrn^ ce cuc nu ? mg am; :z
.zmm m m m w. -:mza;rm m z m m m m m m t \ mi h d z : i z §ram
lung un tratat alchimic chinezesc, The Secret o f îhe Golden
sile orientale. Consecutiv studierii acestei cărţi, Jung a anunţat cu

uziasm că alchimiştii - estici şi vestici - descoperiseră calea spre
Mm ic prin care metalul brut este transformat în aur poate fi

nparat cu „etapele” corespunzătoare din analiza clasică jungiană,
cadrai căreia pacientul „se individualizează” , devenind mai mult
i mai puţin o persoană completă. Nevroza este transformată în
lividualitate. Aceste etape analitice vor fi descrise pe larg în cele
irşitul secolului a existat o proliferare a grupurilor spirituale

■Vi; .V z'UzX I m ică. "i / fi - ' : : rriz a
M m i P E TERz XPIE INDIVIDUL
- c u c r ii e j > ' * î f e a t ! i.U e îaţia l u i ‘ e p u p i uc^*« e a s d . m U ş ! -- e tllî î .
m u .a u . iC csp 1 u i . tu *n ă - ad<C n - „ C. l *fc a e ! U - a O l ! , iî U t I m v ju
dini ni i pe bntmu v»o!-e!î ’ a e u e ! p;; v S'î:î jo U u .ru j Iei 1 f M-megme

■Anu. vliii!Tv. modeme <ii ac a: spaufui psdoau IC lSu:gL« *1/s Vî *
e r u k ip jb j Im îuna a fod p sjh iju u , im uifltic ufcie majoie In acest
dmncmti ia Picr*e Janeu Iheedoje f ît w r r n 1 i fu g u i Rieiner
IiiiliiLiiia vi,? ii>d i eiînm-aute mapr j Im I of im a îoM cxciuLirâ de
! leutl ca i .iîc Jm:a a voluhmui dm pana în iMi3 Personalităţile
di lei ei «ţese Ier „ulntolc m cern epfuaie au dus !j *> ntpmru irqvmuhilă
între v 1 Dm perspeama .ontemporana v i/tumk. Un te- nefue rămân
marte muniplementdn m psihologia -tnaUtu - a de. ning este. 1 0
mare pane. an amestec din psihanaliza ke : med m pst tu»leg ta
triui\ kilivilc a îu: \ 1 11 ed \ilkn
Dezvoltarea <n Marea Britanie

Do v lu d «ung ex isia ! Ia l o n d r a 111 ; a d in 1S2 2 dar iu vuia şt
dorinţa, Jîi; ei în ce mai mare, a unui iram ine m psihologia analitică
a determina* ea un gr up de analist u uib conduc ere a lut Michael
Foruham, >ă tonde/e. Î11 DDtn Soticîş of Anulyiicaf Psydiulogy
» S \P ‘ \ prunul ;nM :nii d : iraming jungiau dr. Um m Iar Jung
a mm u q m vi he p » n u n sau preşedinte m stiuia faptului că a fost
d n \h adunând n n \ \ ;în\<4irisiiîiirnaiaîîsiiiuîtii şn adela. _hî ir a de Jarat .
. MnUumeso lui Demne/«.n că nu muu ut1 niiigtun 1 “
t 1 cemoifate dumeriră m Slutea B;danie t repre/enlm *< v*4a-
latCa hd b iU.ăatt!: ^ * liCifttUl \tiie' m tb aU'CkCCa. CCU iUl
mmeuuu miutaUr o S \P a cu Se Dsroe” Kend pe(*e* a tipări
• eap.t . imîe/ecm t a .p»ee !m mug *e , t / u: *<•
Didfm.i. a - o a i t i .a tu-Cm -s --hmia cea o I et J u m < 4
e ; u. o > ş „ a . e v ^ . . v o i O p c e » :e i „ . c . .o. nJvb

ke mutice .cile mpu muta conţinutul p* m u r a! proecsdm psihice
, , ; c -s* <, i \ i i ’ -.i a . - a, :îm > ba "d/ o. ' >a >»* ?*.'• •' ; . »av1's
o. nen »ue nancatr dc Foi dintre a tos! porneai am 1 topiu nu m emsiâ un
ii, 1; eu o ' i1 e-* a vi - .s*‘ o-- irniue : d ag,
îsmjtuiri d vt*Ptfa/m m/a .v>îU**rm ea re ia ps»îinuî se indnatpiă treptat
spre sinte/ă, vonciu/n utand pi Kiza aerivitătn salt eu copiin câ
,eu i 1 %«*.5 ? •- a i.u t-' ^ < mi i . •«pene • cu n-eun y • Wn
- uv<.ur îk * a mne' L car •P hiena** •'.(„*< a r -imju a : n:e \ a* t*'»
parir t , i/anui «:• hi mea este nu 1 onunuacd urna uvu tu,c
**i U ■ ’c l.r v y iv h i e i a pvihaîiaJiec i de ebnvt . are n< posada*
^\oîco!e uî'U« _ t UiCu de .a «hvviCUU f OTdtuUi «, OCUpC/U UI, A >1 »Ua.
viii» îeo?u pvUî nuntit ;i An oîu <â* v: din cea 1 puhoi g/iei uk.i0 îu _
e i vil*.* f ad . n o . •»*:,* p> o u a v \iM d i £ i i ; d vie* A U it c p > U in vntu
11.* e ia vLinv.; j , tivnieuit Mneit- <unu *ri Sutele» ea an p r m u p u

vie ixi/ă viîiihv ji‘** î*'e :e ruliu ui y -sumanul! otgunisintjhî! uman, uc
iiu de\ m c »jiîpn»tj:a *n -; od direct decât in a doua jumătate a v m u .
a 'grmein nuc î.ud>u tiiîku 5«* doi vlata unei peroane 3îtic,e
evte asemenea .'-t« ; .*u 1i înP o condiţie ini«♦riştieuîă ua vin e
kiicpe. Daî e-t-; o t >.»*' cota definită în paî'ica a doua a vueUr i are*
i.iprui ut- ax lu in k v »bag: N 77 725?
Î'oîdiiam .1 loliodio idei Iie legale de |r iTi^K C*aitritfl aiisîei ir
prav. tic u auriei «auaua ( cte ev s j uiuintphî Ia I <-ndra, una
p-îliof «gi*i aAdhUdj i i ivt va *1anuală vu k *nu ,>i povaica ps.hanahnsa
' a !• cnip^.t o" va dc/\idiări» i a June |v măsura ve a i a d a
s t râvpâiida n A uîe u n « a /i Samueia i
Acesta* >» alte varena ce au dt*ri\al din tet^na v«.uh ci pungi ani <ie
iLfuoilt^ rnpttiij uMiuii doare Fmod >i lung In geper.n vorbind je
n u d imernaiiamaK exi>t:t îi ei empuri de analişti jiingieriL Andien
biiimieb i Jdideue j icaJi/at o vlasillcaie tnpanuâ a psihologie:
analifiiC pe şeol? şcojă- d e / voi tării, care cnpnnde leona vi prauic s
psihanaldkâ v -ala i ftsiv a_ vr iifi«aăiesie Je/ecdfjt'Vi ru*Hlahtăp*' r
oîoî'ra :ie îuê1*L îeo'enoj,t <•: da*; v- .jg, , c:e ^
<eOi ei'ire t/.t pe din mm a «magmAu d«u po:p-
\ n .«jo}i ' -r, m « e / / : - VJe . i o j a - o« c : -u,. -
\ ( vd\s> "o vrere; ÛcCoî- - v . - : u, u? e. p c- -e ■
ou u a <c d.rjfr,?;., :C r'oA* ? ' ..ar , !o ~o v u*
#e^5 ^ 't î <» jvn vHc; n»îo- j t * * e 5 o-if '' ” V' gv eu -

. au- Neoaniticdiu vteii* mii'vauuaî «*'< î! eieôA uni uita iv *- >
r C \\ r o ae UU' al: Z: r.u,, rf?,g 1 , . . « m :pji „ îC ' ; f o vv« - r •
Heud i fi ca voîh vOinpiut nnuK < o Un 'V’U oau eon\Mni a vistoir.d
’ i c .a- * , » si; er e - V o «'î Ce v a. :i.u Klne : o
noîiidUomf. rdiLico y !«ide siMt onacnu Iare7u An num ce o 2
asupra unităţii
.p a ie le leo reu ce
,ru a g ti e a p e r s u a l e -
rum ea*
< VR C > L f î;MaJ A„ E M «* ’a i E a i - V A î - T e i V 'I
ÂVcnt l Uc Mi a a OM E a VTMM 8 : <*» A- R,U; M >i MRUM r UM T i L U M U .

» e u to u ltiîc ; - r .il al spectrului
p ; K* | _ x ' - n U U t M l ’E / R Şl _ţ | A ÎL: s a
jv p;-j n c o m p u Pinr .
kleinieni j t »M A 'I v E X i f î e
M U - a ii M M M
MTĂ R - U n 1 ' a ‘v M î . v incretică a muncii. lor. Acest capitol este o

’^ V ' R R r VI"»' 1*10 î >v M I a MĂ *^M A stabili un * » ’i v . Ă ' r ; o r e
_K
diversitatea care există în j \ m " ' > r m jR î i ; ' 1 conternDoi M ’ ' ’ : RĂRa , 5
pe care aceasta o posedă. încă, dat fiind fiiptul că est ' p ' i - Vi . î R
M M M . to i CMC E RUM A T T u .a ,t-AR: v MV \ ' a V' V -R‘ V»
M •* ' M : tR-V RE ‘U a ' M I i V a ÎR A iS R R A - J vr^M re.
" t o >| 4 .ţV j'.M -r , a Ţ r ,!' C k Mâ M '"'a/ t :»!> »*'î î r * psihicului de
P iL i r ■ p R U tA de exemplu, că <. h ia î: A iu l MV, ,
T U D p e î A a h R r <k* L l U c E ’î * X V Va IUC *v i URM D ' ^ U V >A - LTi RARHipiif

vr f A :r u a r m - f*.î nu- - im ir m ^ m m u irn >» a m \ ! a t 5 d , ->
, vt o MR* 3 - i le ' u J a r r e c E A A M A M t A i PUT v m a v Mp c Uţ l C
v *. !D iu ''f im -*r -e Ă;L: ,k »rsLv a ' uU-dee -ă
V:;iLD *. -M r * **>. V m ' aa . .. .-A :•./*>" rr ac p ude
L a j! U lI a a ! L Ă , . v - *u A: . iT A ia : ĂPtiR Uv a 3 A M M p
grijă —persoana poate striga, poate face faţă cu stoicism şi curaj sau
' 5 a. ’ ’ 1 * i ’L ’* l >. >a v <’ » ; % »» -„a A . , r ; s R ?- p V A * P
u s r î ' 1 -M MM *'•' MU O' a U P M -P a Ur '*M M *AR

privind faptul că, de obicei, există mai mult de trei poziţii (cele două
extreme şi rezoluţia lor), iar „opuşii” sunt, de obicei, consideraţi a
fi un spectru de posibilităţi.
M M » kî RR- M U R ,. E A M - , . ,a - „ "a a - 1 < LlM fC
u r,tumt - mMa u >* a r - ■ - va Mu v ulm t r tom pvnfHu

judii taie iic. vcrincar / v > k ml mmmm i. 10tuşji, im rreuo
: *‘ J.a imit echilib c n u c 1mmmcir i n e ,4 cm i iÎL \ »p

ritm a aprex la aşa c >C n *mm opem m* »am f * a sublimai
r '"'Cidţ > m c 1:- : ''m Pnm , n *«! uaUî ;ir 'i n*s*0.-4 *j:
stra echilituni dintre Jc - d. . r /m,i M ide ?Ckii.i, ii u.neia sau
eia ~ 111 ca;z contrar, n -îm î aia i sjli; X -k <_ele din a! net '««,
rm m Fnn ierjj ’•* ‘. » ( % n: mm *mmeC kar 1 0 11sbi» •; :u 'r .
'-fpi-C,|.p jc \ î F „i •^,»»ar,r •îpeni *£•• fîiîiC *eCum r r :
; m? trec •. L menim ;r spn înmic, : c \ «»rbtm <lcvp!\ pimci mir
'd U i i ,p xi v r r n P i U u i X d !!îM; 4 ii iii ;i H-\ m d ik c pe în ec ii m t it t o
î »:
dt 1»»t FiCud rU Ir :tita pd! II. etici maia a Iui Ca Olîste
.m m u d n u n 'î « m m muie da: opera sa, vi m m ic a compun*; y
Fr**fv ’.aniSx . im ?r mm-mOrmni 1 m m \m r o d iiimfoxerc
mm.*;, ( m e r e m n r > >c. mm; K n o \ >: M arm ita \ \ d k u n 4.,
i)i a m u i î :v n v e v o *
tra m îo n m m npuMiI ûm î 'a exemplu ui a c o t m m ai îi a Ncmniâre

î 1U vd UC ia m po/i«;; M;>Î!l;Uld -u guk. U ui e• nUd CXliCfîLo Idt
aceasta schim bate lep iv /m tâ o pe noadă de cojdliet mierii pentru un
iiitJjvid Ac cc ta eolc echivalentul jung ian ai te o net lektticî de obiect
a „clivajului" In actor punct, există o conteni rare de „energie
pMhicâ" - termenul n tu tiu al Im Jung pentru cel freudiari de „libidoA
pe care Jung îl considera cat având încărcătură sexuală şi care rezolvă
conflictul mlutănd o nouă pn/itie Această m etodă este legată în mod
direct de sistemul dialectic al lui Hegel de teză/antiteză, sinteză.
Dihotomia obiect/subiect este un alt aspect al opuşilor, exemplificată
de ceea ce lung numea „psihic obiectiv". Aceasta indică „realitatea
psihicului" «.a fiind atât o sursă de cunoaştere obiect;vă cu propria
modalitate autonomă de funcţionare, cât şt receptaculul unor conţinu
turi care sunt mai mult decât personale sau subieutve. Acest din
urmă aspect al psihicului obiectiv Jung ba echivalai cu „inconştientul
colectiv A locul m otivelor universale comune tuturor oam enilor de-a
lungul timpului şi spaţiului Un exemplu în acest sens este cel al
mamei personale a unui individ, care are aspecte comune cu imaginea
universală a mamei obiective.
„C onjuncţie" este termenul folosit de Jung pentru orice set de
opuşi cuplaţi, mai ales pentru cei care au baze sexuale, precum
bărbătesc / fen ie ie sc. ina^culm feminin, ştngvang, pe care l-a preluat
dm fllosoîia chiric/ă. Termenii proprii lui lung „anim us/anim a"
denotă figin de interne opuse din punct de vedere sexual a unei femei
(anirnus) si a unui bărbat (anima* Această dihotomie a fost schimbată
de aprecierea pot rit u căreia animaOiniimu ar ti m terşanjahile şi ar
urne ţi o na >n mod egal la bărbaţi şi m kmiei pentru a produce ceea
ce poate fi iOftMtkudfă o anim are erosm A m am Kde ca/tiri (Clark
îoSTi
După vum ^ a mu rom anteoor m*uot .on cu p m A r -• -.oopa de
rum om ioJc oc»-icmm '-ni: noavotum iio fm A ov«m ov b r^.î co
Ce e .ouea uo io m o a: f;nu pohte o - n o , invjo, i c miogme
t xpasienţele „siik o ance , despte care Jung susţinea că sunt a.cuuzale,
• - CCr-Xj .... C'U •. , ■*jc •,0 0 . ,'..*,,0 0 / O',0 0 , -O o ' .-t0 * 0 tria
o»>sg o a i n . o î î <xio •*.
siuîeo/m ca şo r r o - o. u -b A C :■ A*, *o,- ; Oii Ano A -oô
-fe a Mimetica, , - douuA a ruîoMg.c» kn dinu p indii ă «, o iudare
ulterioară m asta nev mc dc vindem e u . jh iu?e a în cu iat să o
. MsaU. UC îitu ii* .1 stî «Je a v d { i u fum: a „muUU - ; *Hklei.u<
. v\ mm v Idol î'ni-ai scrum hun 1 s; pufu%M\i* mu a ap r e MM Ma
dm m * ‘f v u . ă;i Urm v JM m anM i M ^ u a i!;: ' *n pan ou a p s> i Mn
ii,rjvij .-tu.a, ''.'ru’i r / ^;*U mm inV m Or ivi cvz/’vr <dm

, r , u m ; xi .!>îu;i Ps eumefiU
Metapsihologie
Pui punctul tk v,- u »• j ‘ fnefatmîliMogiep lung datoieu/n toaiu
m nh modelului om-iăm^ De atemplu ambii au în comun ca pun. r
icnti aI. mtcrac riuîH’i di r a m a. economică u r muitie i frasinii M
li’narfiicr si etonon,k a ale na a ie iul ni lai îtmg sânt articulate mn
uivt*Ntiîca a:oerc»in psihice \ v\ n a d a d i î r a n da eshivalcruâ. in
sfe1ele lopag: alice ale u o i p r c w ti l a P , „nuuintienluiai per o m a r ^
Jmonsîicntului u - r ; i ) \ “
( ’ousueniul aia aicpf centru .miiP acesta fund agerind pahn pc
vCir un :ndi\?d îi identifică prin pronumele ..cu" Persoana m eîlm
fii ^rrn c îk j m ^kns <«Mpmfijniku st eMe masca pe care indrudut ^
pic/irita kmiu A 3tnhra ' se aîla in inconştientul pers» *nal m reprezinte
foam avele a>pcUc vare Mint văzute cj inck/uahilr* ne câfre cu ş«
Care pi iii urmare, sunt letulite Cititoru cate uoie.se M atic mas
niiibc !mp ic aecM :i>p\x» poi muuu ur.entc mumne tic Iu1 i a same. a
\iîa"e .. UdiuLU asCSiaCa îu - a !î *«'U-U-ii <> i MM «a ‘
.IU- M i d l s C i u t v n - k e j u p k Ia SlC uZ a n l D ' C î K M M pMr, u C t C i .
dini proiecţiei, atunci când surit activate de un obiect extern, de

sâ; ap. : mc;ăâ miu i vm : _ - ,»* am „ : >em e-m . a **
''Ut *^•i .,i; i *; k a . ..aU f' *' mM, ; j„»amz a. <ps : «a* m-
tmapa 0 ! !<'Mr>a ; «loca s:r«d:! Ml p ,.j ;»> . emlar a iiiZk ‘
Uî'a’, 'Uî> Ml> inpjV tcli!-tfl*'i U' asa •o«;:Ut S j a »•" *
P iv/s' 4 . 1 - 1 >.Mv M\pM «meniaU U: Ula.i îia’t* ♦ aJ«. . p.Uv *Uk .
‘V nud iracreî. >k uu prevaletiia , st. i ,yc*»că m«a* .dm -.u-c vmmio
(Uîcr.al M. j; tU,fij%iCi Ui <oî( < -oa •**t*. ,tUi’•i_* â iU '\t ag i .
în Niiirus ' ’o ; m ^trpaaiai, u; j i , . , - *- ; m n l:eI .'ăc: î|V imep 'vă
pâlriî! da 'V kiilstuiifăi.
. A *î 'I *A U ; ,A .. U. '■ A ’» A ^ - Ş^ : u U 5A A v ' : - 1* a<

'A * : A J -*: Up ! ’ v , \ \d '' A • HK «>!! *5 T'V Du - ‘ jm . j : J a
, ,,1 A A <fa ' ■ 4* ' U’ * ■ M,1 ■: ; UţA Î, ;*£ '*'Aj Ur <►

{» p RM • U
\ «f . ■ * * « ' A n 4 6' ,* v v • ^ Ei liu a ! \U a Pm
A A C A 'V C V , E - i ,J i, C r A , A A C A V K A s V . ~ ’ ' î A- j j L î ' J J iF lI l

A. - ; - A 2- ’ --‘A A.iA M ....::1 E ' i'A > , . A A » , .C ^ 4'J ia
-■ L« J u L lL .a n a l P r . - . t - a m a u iuăix *cs c. m î c ai a la d u ga de
i ' x *1 A M A MULA A ';'' UM A4îV A .Mlpi V* ‘AM IC jSîisn. îll
*-L*' i Va A i A H i.if * Aîî'iAli'iu!';.-.? ilîA tiîA J ■„ ' a -,» Mii! va c A AIÛMai j
A v _v ; v.- MUMpîa I!' îHk 1USA - >MM m AL -M 6* *.AR’ d c ; *. do n a t ă

'I A.CTA:.- IA-i U M AR H pfMk • » de CULM A .tilh .s iîia IIM! MCEriiîVl
armau J ca.ii m ni • . n( i' ■cm-ar sd e \ dac rccr*i c tl ! ircci pentru a o
a LEa r -'- n ; j M M n. * - A m '* - fl Illr- ţ
RRÎA C C i l R C 'i ~ A l ’ ,%:.Xî R i J l R i U r J n R PA - L i m a ; •• m î r H V în

introversiune, energia A IR R - v ' ^ U i R >!‘ 4 VtC* d l U R ÎK* Iu l A lini au
A m L AR î d a . h - A H A f; R , R A I - . Lthl'i M d c ,i f; n i M clipi am • arunci
î
când activitatea lor r*R . iLi xL- A A A" j •:ţ|! ^ * ;Rv s c i - 1 E n î Ş f î l â

f 5 : * ti -- >A i î al. Le place să înţelesiga lume a înainte de a o
experimenta şi adesea se gândesc la ceea ce a u de Iricul înainte de a
acţiona
CAVClEi »• \- j'*Î iI.i w a c cdefâ
n Ci M? A •.• ■ J ' ?AA . r A A ' * A î, C * . *

. /.; t * M l upi i !
Iu. MfUn LL ÎAftcK

„î;./ V ' . ' s; A ■.iUtte!V > J • îs*CT<':îitr V-- \ r
situaţii. Indivizii care au o preferinţă faţă de reflecţie caută i
standard obiectiv al adevărului şi se pricep Ia a analiza ceea ce r
v r •' s- 'U~ * V> - '*! K'-*.-
!U 0 'U<UUU ■
; v U' S?te ;v»U ' _ ■, ,m <. - : U'.'- «
nu trebuie să fie şi logic. Valorile legate de domeniul uman stau
Vi/V 1 'î'r ■ tentei" CUC - î v .te** ■ ' v te ->.U
tete -V:î i e u te . • temute; temum hte»v*;.*te-- y \
rreV' te e e m m e atu ’te teîte 1 1 utere te tete de v, Ute- U: tem e e
»;*< e i ii.Uitv* te, •, m u * , h a. tete teite im ete-e a i *»**' ei I u te e u 18 ■ir 1 *
te.tur;, \teteeir a n nun --ura 'te e te rn e in ’uVi vr:
trecu* •'UevsttMU Uc c e u te f -eu m ua te* j m. iubm te \ n c
•cS-Sr e e iUtete5- Ue e UU’te -t'U te; Se 2 tee, ' *'■ te' " e'e * m u*-
p î'Ji vM M J f M ; - **,u . g : ; T: i v . ✓ ,« * <1 eu sia p?\rC U r.C e 1J l i UVfj
CLgruhvi vj mtdcag < m;m duaa ^t *c**ini\ ic/c Li pn iu M -a i umană
ik liNf l r\ ţhm m aU ;hm .îl Jrkia sc u 4vÎUHi IM ICdCt c .1; aed iLUC«.t
‘--i dr adapă imn-v râul a;
ifuliVî/;? ;j«V a a - „bmdaK îCiMXom pi UI Mici Medii! •dtluhll >1
simter* t m ă sa iu io m u Mir o manieră ordinală si piutii ficatâ si î>i
Jr.rcM mi >1 v\*r»tîs««; , v \ iiita i j u \n dcui/ u va<c con Jiu spîa tuialiiatc.
iie^diicl apoi la aSfCM’;t Indu >zn sate pieţeia *etk\ na an tendinţa de
a I: -iruci arap. si aip.u a au m ah- ,i dai ea lor fade -M^-nanta diferen
t e rea tern.eradic . îcHeeîie' \ o b *sit unica am M , ' „judecată"
nîiMtM dan fi ’ ipun a-u pîvdispu^ spic ICtOa =il oal
Conceptualizarea tulburării şi a sănătăţii osihice

l i a l n iiiiil >anâ!*^ din pună de uxlere psihologic este couceptuahzat
ca o pct-ntitâ care este libera să imeractione/M cu un anumit grad
de autonomie, arat in idalie cu mediul. cat si cu lumea interioară a
psihicii iu« fv de alta parte mdi\ ulm ui iul hui ăi i psihice este
vomeput sa fiind upuMjî utilii anterior, găsind alai lumea internă,
val si cea exicina ta orna pica persecutorii pentru a ielaţiona liber
In pNilioiugu aiiadmă, inconştientul este eoncrpruaii/jt ca Fiind
:i-ini *1 d»‘id« *i.ă niatiti 5 , Mm 'Cvoctitul peîveriaî'F Fa s uc sontinuiut de
a Mvepad-at; mm j m ; . a .uşte;m J „ ic» a v" watc M i
MX?~pîaMi-r ov -ic.iiru u e> m cp u F m m ă*. ' iîimc Fu imu a rea
^ s» t •*wii| *• M l -• a m M._ , < a C >; \ s *M|> M- _X \ m ’ j. M. p< ’ M a s Ut
* U liu - . . m iu OM , m m _ , vO/di! - i p f M X , <M M v a, * , M o M a i Oi
F Ca M m as - - -M ,C' a, " , '. , ea «, 1 r C . t i C J,
a ei vMr o. • ti m s ;m . - r 'Mmm m j s , iv ;:, t, ; s t u *a om n>m 1umj

a e i i l i c CU a tM ^ J u : J.v r i ' : rF iîliU rk Mf»SîîcCiC \ a v b u c i m m a o
Fapîtu < t: ou.» > du«n peiuu- -j'>‘ u i s -h f-' >ţ painai sa
m i ‘-«a, >* ; ja s , , ' î4m - v , ivk u , «a ,a v . - . i s v S i!-. w i c a
roîfiopjîi î ^ a ,to. >tu\ Je u lupi«r .ă v a iirnepuf acu\ uatea ca
ps;hi mm b ^ e îts ’d -st, {du -.m >, i y nî ;î ‘. vontmtjă vresiere
TERAPIA PSI HO DIN AMICĂ ; ABORDAREA I UNGI ANĂ 165
; i • *• a . ' -»A ■> < r ; i a»E? o - o *EI 1E7-? o , , ■; E i ! f , E : 7

E î" ’ < ’E- C **' *E« * - ’. T j i k V EoiEi a E - E o E v v HE EiLE
- >Al î A *' ’ - n* > p v- Ă Ă E e j A UAfE^ a o ’;•/ A v. EE
îp *V t• k -2 poEm A m :- 7. FEE:* * *1 - *nm»-îC pE - c' in ,-h *
♦pip, 3 •">*. ' <V‘ E >n A e !.n P i Jt Bldi JUS.
P o E kO
U P rî.' ,7h M i r . i U-* m odiim m trj i a ^ g u i p j -a p i n i u p u d -j j
r d a l D - a u ** ;p u a > î a 4 e tb >/d« i u i *und iul b i n a r p m n e o n t î ome E
îi« m m a u Jti*o <* - ea- m n va v.hi/EircaĂi itntîim «a p a r t e dm
im v e i • m u m n n i ! »r p . , eh AiAfianHi! L t ik a îi v în c o n ş t i e n t , m « e Le
vjhitt«n a eviEcOuE p^R iPuii-a a n e i Nc-irinitânt a d is c u m u îiii v
m i o p 1-* m m c n i u i m - boA ci-r
I W u m . dtitud;rx\§ u n i i rv<t l e n t a a i u î iunp faţa d e p u h * »p:ttoîogk
poat r A m / i c a m îi ; u i a O K v a e u m im ul i d h a g n astA e le clinic
utfM iîae ataiPr inimos :i aîera irtcdtcibuî 1 au anala v n m ia u
nu î- aiUUf p- paE’EEl iGCIÎtCIlîUl vUivIE tkk* povcGcJ ' iJtillE
lMr>3 I 4Ă - v o i , A i K « dc vedeto a dus ia *>conveni! arc a ti aiam.cn
Uiim t i vit: o utm terapeuţi jungi cm asupra po\eutî mu nurului
in d u r m u m *modjptam u* a ? pum pa mdn ,.j Ai vi ohmia sănautm
psitm a Ambivalenţa curiera It din paifmlogta ubiviid a arc cm
legam dc pMhop n L m m podu î e d ^ u â p i tl‘ e u c ' G ; ut l u n a :
luneiaiLi' *'NaiiiUi A î uisun.
Ca rezultat, psihologia analitică avea lipsuri mari în formarea
• :*m ml > 0 a lU ' a îU;C* »*! jE. a ţv E a ;E i s î . m* E U * <,
timpL !< a. m !ta m muiCEt i .un:* ; m a.* r : u .\R ;- a a. >
EI a . . «a C a. C -L EiCtUm 'E' f E' ‘ Ea'*" * ' ». ' J E ' E : .
de ful are. Acest aspect, combinat cu poziţia de creator de mituri,

poate produce rezultate efective în restabilirea sănătăţii şî forţei
indivizilor.
A p a n a j E ' E a a n i p-. i a - •
*u a E i : ** »* : a' . 1 ’ , «s > ' •. a ^ ;E •
. X Î J r f î a , ^ ; a EEIFA.lOv, :,a ; «Vi a Ui a E - t * L ?î vi m v e L' E *!
urina n îc -ru H *» p r e a J c a i n n r«ml 1 ^ m l o, a b / D - '■
i ‘' • k;'< k • r ; , U . i .« "C ‘ " 1 < 'k I
a-numita abordare teleologică din psihologia clasică analitică şi
e la bază doctrina cauzelor finale a lui Anstotel. Din acest punct
i vedere, fenomenele psihologice sunt studiate pentru a afla ce sunt
- v- : •f • '• m , \ s>*' -r o >:!'c.v , o ‘«r
'* '. . -m j c l:m c o i - r „» v ,r. ' -* m , u m . j m ug
> m m m m m ni m u -m um s -om V<-i 0 n s mec oii Iui

*v ’* kk ^>kg -or , , * 'i o *. v. j , s m-duâ m
5 m *1 ,V m u '1 k, - «fvm m ; k,! -no f ~m? pc
iceastă perspecti vă, depresia este '* ' k ! *■ m ;e

:ă, cât şi ca o inanifestare a ener^ m <'m _ o kk m um ă
jl conştient în inconştient. Acest v V * i.riîki
m -- Vkkkjmj a _\vmr.D ik IkmUl ' k A * >- UîU.cnt
i hv m l D.i 1 t I kkk > : k « ga Ol ;1 dt g» ' ia gOiîe
"0 : ^ i t urni mom ' .m i- cu- o mm cmeva
• v ^C: <k o i oj*C v> chim um* ic p u m \ m m rki oâ'Ûcască
;im "î’S mm ' s - ' - f l u . ' m îk -jk ’ m mf m Dkînde
tefericită care eşuează în rezolvarea problemelor maritale.
' ■ . v ' h u r 3 !'i; k k ' c e
‘ - :'0 -, .>!-,• : . 'k '■ o k k - k'k 1 ;u. ’«,‘:.’Ok?kiî

' 'O' ~ - -'k-kkkC; m m V * 0," k lî! kk o - , m a m mi >!
astfel de eşec folosind cazul unei

mitei i-a fost trimisă de psihiatrul
0 niciodată, Jung a realizat de la
, pornind de la notele ei, care se
1este chiar Jung, lucrând simultan

id şi dezvoltându-şi ideile prin
s a arăta cum rămânerea într-un

onv a fiind un. incest psihologic este
iiar necesar
„naşte de doua ori ' : prima oara fizic, dm mama personala, iar £
doua oară în mod simbolic, din mama obiectivă. Cartea a fost c
expresie a renaşterii lui Juiig de la sfârşitul vârstei de 30 de ani ş;
ULmCn ''.v . m •c~*-o . -m m mo *•sxor ni . r v uuu i
o v i»o a ,, - i * . ' ' 1 i . co j , n i ■ C *-l , „ î r 1,s,. *.î - • , .
ba *. • A o U m . i V . . 1 . ocj’ p- o n . u i in X a U — -' m n * ob
Lr - » m o - CUm ii- ' "m 4 :S - m i O C o J O : », b e m
*o- o > -cu m m oou 1 ,r.r e. 1 o* n m o . 1 o ,p- •. (<u-'
îm n u m ; vnî 1 • v Bu b' * ;m m *t« •< a m om*; mî o, , 4, ;
o o m o n u u o m ^ m - ; ; >m *4 4 ! *1, *m ~ • ev rî m 4" îr n . mm
>1 - m m m m oo e _e U4.1 4 ms . p x m n v u m ^ ~■ ■e r e , * p.. n-o-
.în ’ku ! io- --o m • 4 '.4 ,, 44 *.m f ro ' bn ? p - - b ._
psib-Amn - -a m m * Ju mmmdoîiuj nmom* 4 m o- m -m
nemtu-m o ‘v m p m î v m m ; ; fumt r a m e >âv! u o ,u.mt A- m
o uiilmmm 0 0 um n o m ' m o m 'Odwii-du» X-omUj v 'm n u un *mu
mc- e- bi ubmiiic m v u v m m h / i ^ c a u di -eun o omie 4 -muhu m
pim-o 4if4 am u * j l:r-; p , n' \ 4..; v, m u apr4 mpefmrm!;§fb . ? ;\ *■
pim...mm K-nn i m ti- ~ - p c ;>v mim- n m r - - m siummmm*.
■Cr
In plus, există conceptul psihanalitic de mecanisme de apărare <
eului. Acestea acţionează astfel încât conţinuturile indezirabile dii
sar - , mmm Am :u m lo m - m - . u~ m o r vru p r

Există şi o introversiune sănătoasă, după cum am prezentat anterior
«C !Î 4 ->1'; - îi . 44 ;< 4 *. -H <_ 4 O - 4! 4 ? U rC U U 4 c l -- U -U.O'
crom, *1 ’ o u- m ure- -* • m m '' uav ts< I 1 1 . ă i u o

c.'iîiobouui c-,' uk uuU-Lî.jcj oi 5 '0^4*0 4?;Udli ! “"unii un t-.bbdui
!' * î C • ' inllL U V\;I v51 *i •• ,'.fV«»c J mdii *iî; Cteu OiU seduU ,v (L
mnefonarc cm-v pmmtmtă de lung ui ia m rea m unim a unui
m e d m d e c m <L a t1 m mdrcr*tuîvm mlîîc f/o/itiu p u L u m diferenţiată
di uk!î\ id k ; a mm unm, mtc subsumai vuk efm in t ranguri de
jikIi »idila re Turna unu sublima m kcnneth i umbert lung a nipru
licitat d e c id e bcnefke ale transformării ,mtâî dc niuîi. încât a
susţinut că nnrnuliuîe.ieste ediivaieitCi mi falsa couîonm taie" 1 1 am beri,
IWm
T)e>i lung a a\ ut rer.dipţa di a eonMdcra indic iduaţia ca fiind în
mlaţîe cu •. alea lungtanl spre mdi\ idualitatc, Samuek afirma că
perspectiva Me miaua asupra iau iiialiiăln săi urna .. mîe similară şi
[mute fi ie; liniate Ce anat uri la te ciudu-udia, le-.n re ik ca rac ier.
capacitate Je a tace faţă emoţiilor eoiiflic tuaku un ec hilibru rec îproe
mire lumea interna ş* cea externa şn în cele din u*nviâ, * sudare a
pâridor de personalitate ce dine ia un concepi de sine integrat'
iSamuels. idS5: 132»
Klein ci June cu siguranţă ar Ii de acord cu I re ud în considerarea
sâriâtâtp psihice m re/ultai al tunisk»rmăni ne\ ro/en ea urmare a
schimbai a ce apare prin mierroediu! unei terapii Jc n u c e c Această
schimbaie poate îi p*iv»tâ m mod pozitiv de familie m prieteni. dacă
pemuan i este coiisidei aia mai tiexihilâ >; spontana, precum şi mai
puţi ii rigida m interacţiunea vu mediul lotus i, poate apă mu şi opusul
o m k - sau -iu i o iic; os O;s ; io lam m sa tivul mai eemski o mai
pupi uîgâdii.co uv s , 4 ne~ cos r;ie ruinAdă «n rău
Practică
Owecîiveie terapie!
'• o ^ ţ v; i I d'jj s MS»! * Ornic iii ÎOOipiCI
m mantei a i U>c;â pur, mană. 3e m ;ncpt\ ic mk c l i -mu m timid aêst

•C .Ol '%Cc>lC , s r«C , * O» î . < * Ot r v p r 't î *V[* O k ' » L ^ n C v«) J . »i 0 0 1 1 0 1 3
-pm mu >p v. se :m r s o: d OU *na mu ceh i finale. lîi această Tiziune,

''inele este nnneeput m Ai neţii stand ;r mod esenţial pentru a împinge
- i î c k c a.ihilOi ;/a * Jim idliiC c s c î l i u i • t h a m *SJ f..!U dv \îd t:i. iHiU
, -omanii/orm corn o o -v cu mamaie şi mmnenm ii: m i t luetic m
I jrţcd Iu» (itiSariî \ !,. • // e L w/m k m k d m c '* d«nadă a
pn dCMiUn <k uîdiV aduam m desfăşurare in vaJrul diktli/ci unei ieinm
v wlrou ntiUc.cu * V:k • 1 9ol »
Junii mns,drni mima parte a v mpi ca -> penoadă de extrasei siuno
a: k u un lîidu îd mc uîeoîaf in mod natui u m t c preocupaţi
m m C U L UCU U îi l ■)1 c ■ J I I ’P U » >« CUPCla A d m ^pIU sîarstOî-
mmm. de 40 de an; mda: ii«jt\ iduu! pramatii persoana sa m

separe de o pu/mt mem io î *1 1 ^ 1 0 , 1 m m mioapă msiLirea proprie-
îJeiiOtăl! separam bem a < mc piu •h/m a« d ct<>- r ca o confruntam
ari o ca vU ui1 m am m data îimd maura sa o o l j Bineintcic- *.4 . o r
'cada 4 l un ea jm*r m itocr MinhoiK, ê este •*, eu a la înmiiră n a n v
ptîHaiaki şi c tm e m u ^<ne maiuet nula ulei mir o ufiliitiun dr u r n a
tata de mată ăêistă m urctui ercu vk cumi este a u e idcntita*e
personale.
Aut ea*iea lui Jumo S'jKfr nun ale tm n\fvrm ,jrî >, încarc „pacientul'
real este June insiiso cat şt cea a lui AdJ.cn / hr ! tuni; S\?nhvî, sunt
Jc»\c/j clasice ale »»biceuv uiu» tk imlA cinaie ilm a dama- parte ;
vnuc f)ap:t -.cm ars n»c-np<mm .mamm mmm-mmm *m ! m.drm
asupra snudm vi du ut p* urnu oricine du ;doca \ usdmduapa
k m Os jir- *. ud nur-:a? : d< m o- ma de c b» *.m m >• • m o ; . ■
',1 ‘rS 'J m Oi?i ; vsfO adiOm m mUm rdamm c-,a ; J =;, ; . a :.i
obţinerea conştientizării prin diferenţierea subiectului de obiect şi
umnmC; ca-a> -.a m pm.m; t nromm r -şm mc «Jt rn-m. cm m-' - m -
p * ! 1 »11 C ' I d i a ala- CC S ;a ! a t*»U , du -m. t t a . j t v J . Cat Ca . v >a- d t « a d is t d c a O
”#%» p***n -sirtcm T'''r< ’ ^‘‘1*p ’f-C
0 0 ’-C >' !' 'n sî,»/'-'
aîactocc taadnam a tieoitaisr* am cm CuţC iu rc r , *ms k p> met' d
rcpnulut i Ii / uîU c.ca/ă m r nn idcnrifc *u;j -'O a a.udă ^ o tnacu
mm p« vî Ni' anfrepu ,0 0 ’ O Mm» Oji»ac* 0 * d=. at«•('<.. t Cc, mto Cc
asupra îuiotrcoăîc wacpmcik rmşte o compalurJc urm; iamşruî;ţc o
alt vcrotknti/arn >um dcnuinuc ş* uki tul o suift/J a apuîion uim
V dm«m; •« '-r . t f âz * MUm A?-:, z' ;*m iMn*; \t m p«*> ;*s«il dc*
'uJi>« f t,e < m i r<*'vie'K Jepas îVrnu •'-vi; 3 : 0 . mcm--imn
%j f»\h ‘I: : . *♦*
m ti 'dRa 3eu >i *r ^ t. •. •.rn^mm *• ase v *'oie tmpm
‘m ^ t c k f . 3v pO U t*iliUî vk «IUL lUl*mu dar C'.ÎC U-*p« U'Jtu
v i; mar. para- m. vmmu.*; ! «aia ui nur 3 3 3 1 ( 3 - mi Jc a vean
diin,' .a:;a k 3 , 3 i i u urfivupum r y a j pitii om.: o o *l email
3 * 3* ; - u . noDm Jr - . m r e m a e u, ,m, «ca m o u e m f *iv ţ ai al t
ve«u , : ,v*i J * m eat 1Cerne ca •' mia re „Mm-mmmu dă ’ a m e m ' r
.-mu m u r: v a a-Mic la ; e v ia m - euîai iunu cvekmiatzit
,aC-:3 iîa ar% j •’ a Kme a m . 3 a i murul praf a ommeo / j m u m u î j .
v- - ' 3 *«-• 5'a .* ,_ • 3 - _! .* / -fe lu l 3 3 farm
ai«ma ta uu~ * \ --■>f -m > u a * « <v v ■ . /a» aim inr : .*■%a u
j> . •* i . ! Ci : î!t_ :. ’; a.,i .; . i a „ e 'm • . . e*,tre
nu s-ar fi considerat un profet şi nu ar fi transmis mesajul său legat
de Ubermensch (Supraom), Acesta este un exemplu de individuare
Depresia este o altă consecinţă a procesului de individuare : ea

îmvr osfcmeme V1.- o vmm -«m m m Mm mm m ;am e- mmm* ue
supremaţie m orală în raport cu partea conştientă a personalităţii,
Aceasta din urmă se simte inferioară şi lipsită de valoare, iar rezultatul
este că individul devine deprimat. După lung, Nietzsche, pe de altă
o t : ! m -h j hîrimli. d; •. f e* ^ - i D e e m . ; , mu > ? m u :tii ^ 3 « • . i d u v i d l
* luiig , I v>53 * P e IfC; mi y Kti îf \ v U ( .!>< r !;? 3 ' 2f * )! 1 >1 ! fu,vk s:te»J. î ?SKM-),
e un cT u îctiv” (Jiting, 1953 : 59).
Pe: u a reveni k “ c r a r n ? m al llui ; . )rdon, unul dint
i e d îvtd e terapiei i 0 I t i f i UV. i eul ui », r a c :rm4e
şte:re a oonştienti zării atât a m n e ? - r a me., cât şi a celei intern
c m va antr*ena un eclrii libra mai m al • m m . m m ^
’gei' 0 spo Mană dei energie înm i r Ierap ia cle scurtă durat
e- îiviil a.r fi acel a de ad pe udellli i să. obţină o relaţ
i b inc; adlaptată îii raport cu problemei e riidicate; de mediu, pr
mu Hui unei m imei suporţi ve din part tei ape:iitulii i.
Terapeuţii jungieni se referă de obicei la persoanele care vin la
terapie ca fiind mai degrabă „pacienţi” decât „clienţi”, cee
legătură cu conceptul de suferinţă inerent pentru acel cuvânt, extensia
acestuia fiind faptul că fiecare terapeut a trecut la rândul său prin
propîa terapie dureroasă. Termenul exprim ă şi răbdarea de care va fi
nevoie într-o terapie de lungă durată. în cele din urmă, „analiză” şi
„terapie” sunt termenii folosiţi în tratamentul „pacienţilor” care
sunt văzuţi de două sau mai nselte ori pe săptămână. Aceasta este o
modalitate simplă de a diferenţia acest tip de terapie de „consiliere”,
care este folosit cu referire la munca cu „clienţii” , care are loc într-o
şedinţă pe săptămână. Totuşi, trebuie subliniat faptul că acestea nu
sunt nişte definiţii clare şi tranşante, deoarece un pacient care se
întâlneşte o dată pe săptămână cu un terapeut poate fi mai degrabă
în analiză decât în consiliere.
Termenii „analiză” şi „psihoterapie” nu pot fi diferenţiaţi în mod
clar. u modalitate de a realiza acest lucra este de a considera analiza
ca o activitate mai profundă şi mai de lungă durată decât psihoterapia.
me iu m nu renuie o m idu e a ti dorn «>o * m e r r e meri; a psiftoso
m um a ir pmeu u r n im i Uj u i i î c ' îIui ana!in. I ii aii Y g v u demn
de retinar este e j p u i , sui aiuniic este un pnmu! rund o r d i u e între
lî.u «Minere s» * j un rapnit autentic m m ei m ie nci cetr pentru a tace
pomtVa o aUivifaU n e u t r ă li km nu ix n tu . o n n î n u r e " îmre
a nai; st v pac «cur sini de îa debili ui tciupier ;huih . m n Iip-mă dc
eHcfcpnune mea perna tiautnientiini* b m preiei .mm: a comandarea
imu> iii ie râpe in pa. »enmîui
In di est moment ai t» utila prc/euunaa unui t u r m e i a îduiui în
M.re un simptom fi /ie poale îi tunat atât organic. c ji si analitic
( * pat «ere i s 5 t meepm a nai*-'a v-s -mne u r m îl an1 u r pr-H em a eu
atc s a fu o/entut Ia terapie ei a legală k destrămarea c/Miietei sale.
ueinhinala eu o tuatia pie-blematica m Hui ei adolescent, in muri
î înip a itsit in evidentă rapuii u eia prindă m t r u n complex matein
iicgatu v'iie u ji m iîu u k ite icîapiîe intr-*. mar.ieră distrue tuă La
i a k \ a luiii cilij• -*d u r a i irea terapie/ a lest diagnosticată u i cancer la
-an ct a şutam a operaţie e rm m gkdia unpoaatifa \ avut nevoie de
mmme m mpo» î me-ka mult*. îum ik / î k . in dv ca perioada. nisa
eânu a li»sr peegant i -a iu e e a - i e sine Pin punct de \edere analitic
« mm m - a sjpac - s dt mippm o e b; ne U h m a ton
ms v- a *:t funiru a, 5 m o /e 1 %jî xt mparn v u a r p k x ie săli p
„mamă”.
f” b .■ p :;v,c mo- . . •,>( r . - n îs - o e a - e«
- o : k 1 . c e m eu . a ^ u .l arm mm ~»m a u r 11:

'mkmnpîu! t rse ■
;a J u mid*md m - a a Ie. him . o m u e n tî
•- • or; „ 1 . ; »P . ,O a ''V ; P ' ie i i, * ! .• a l ' l a
e e o v n aîăi^w.p p' >n *pjd -m -e, pj mppJ o im riîuiipi p u l-o e d o r
m u i j i c P- iv e m . r - a ;us. ir-e ap.>-,,;ua xe „ v<iakp mm
dePcmbj mifoviede- a ® :!s u c r d i j i pne. *?sei *1/ ă . iu tile mre
mov me *j<e inlhninrea psge p;eă t .a emu «.pui «anca •WirtpiaotL
‘ i CV, . C»♦*- *W v,1 pî« Cama V otPdllUW J: l' ''/<! ; • o~~C>,- C *
d ~ C* OCSf \ ‘.V ~5<î Is. UU'UîU cil S 1-JÎ . Jll’Jl a W l \ aV •*!
câ m p ie . i v« , f n a v a u ap \ cm p««.a; U ic n v y u .tî m îu -J *-
, a W c a omm w *> vo a udam npsu m via c p u i w i i m a-.a^
^ms mea . 'Vmmj. «mr o nunta jm ccpriun ^v-Laim puhoi-uiuc
ai ~v Ui i "i a f«a jUd 1 * sic Va-ltU staie ii pMii».vd. m st ufjîimtt Ca act'-'
acru acta a v a 'Vi a * a a median m a t m n k ample
Li a dCMiV i jCic -ila <.'Cita a n e a uiUIllt OfUSc ci V/t 4reni-, a
; Va tm a unu» Pa m o r v m pieeâivc pemm a dever». profesoară. im
famt io a a ;r »r.a.: a , ai ani festive nud un simplon» j normai
Iad o noapte. i a o ’ _Lmf iui Dimiiie/vi m fisits i coi itilâliOt!
Ara n a etnd a m arna Laic v ra calma, dar complet vlc/mtcrcvUă
de mediul îiKoîiîttf m »?, ,u uapen-mrik la inîkiMU a v i d e l e laiâ a
L insul!le dt anoîttk . oiespim/iiUMU după vum coiiieiiîa fuma a*
!: putui m voîbeac a la i a Jk a r e J a p i e seta bagă cam hj tîL
k gai Linei u s*. ii a m * u m e a miip
Junp a IPimktV denia ii pfiM! ,lt Hulite CUhf. ale i UlUei cjţiliof a
vii Dumnezeu o rmpim/and ufiniutia aceasta : -i înmana! o foa
de hârtie pe .an- cm desenata o crike In ode din urmă, după nun
multe ÎP îid n id ham a uc m opern că tandra se considera păcătoase
J c o j n s c ce smc.se a W t de an barbar m /iua în care simptoniele v
rpdintsed In mea n mpre ca a tn-t o e« anemie rdmmasă si Dumnt'/en
î - a arata
lung a o i ■a ^ V m a a c \ o a <• p a ce-o sas.- a „ m !
«•;■ munci*- ’ a a V ^.,t ^ a a >a ,t v Jaf ,. m •» - r v-av, 0 Cv.v> fo. jî
■ n VC ; \ l , .Vv Cc !•; - - a a i m a s - V ^ : V> ‘y c -^ d -a-c
ne c s i î j t c a idem*iu.din i m a c a f a r ic a v du- u r i ’oîe^rărUe p a K-

- ’*4 î îl.* C»V >' ’S .!d 'ÎM > - 'U- O l C «1 ,IO»4 It'*»
o iJCsHa'ii * ; nuîsiU v ie um c 1u pai v a n f i u l w ,
>: cei a t c i i n z i de îidni::;uc hoidcrfec iu condume îfi care aec'f
pacienţi se află intr-un mediu restrictiv şi urm ează un tratament
medicamentos. Majoritatea muncii realizate cu aceşti pacienţi este
mai degrabă de natură psihoterapeutică decât analitică - adică este
'•V * >,■ I ' _ aer! *. 1 * • -.V _1 -i’C, v mat
' t* r mm;- u 7 j. u « . u, 't.ir u u u n ’« *u -'«miiCă
: *_ u M U: ' :•; . *>Uv < ^ . u . u r v7 ,c • u-iu ac
o- * j „ corn - . c j ic 5 . > r ’...«mV a 7j>. 1 n. •« u V se
c • v ~7 c v m ■* r 1 v f «*, . uu u u 7 ic c u v \ ;iă m
u.si v „ s ;u c - . • 7*
ă't'tc mă c v ** m V V u c u c u u u c 1. m js’i :ungi cm
. i u . c c c ' C u : *.%u -cu* u mp-*’ c v C. u ' m u.- d«>ja
. :.c o . u v u< ic 1 c ; u : c c * u n u* ! J c î " c- c . ; e m u ia
, - ' îs V U „ c ' c t.. _u ' : 1 * :» V" u . ' u * u„.« V C J t U
>!v U *’ i î ' S 7' ' J'î î'Ucr u *■ u . ' ;V •:c l>,

" c 1 'CC' »•. ck cî.tăi ’«/ >*|xî j 7'V c. * \ uuniuv* u , mi j u a muu
.^.m u u *u; •*»;.'» s, ic m uu«* nv.i j;per-;k :n;i. > u .• % mcua ia
'r -um . ,ok*s.ur - i-cnrC i « m u c ... n r c _ : : 7=c m .^-iCocrea
. . v-> ic r - i U ^ .'C u c gu .r^ ir prm .m um c r urcre că
. m m v-j î Cv-s u c c ;; ' j m ujiurii -im *_ i *-mmurm c c M ie
m sî'kcc 'c? *cxi!C -1 'i 1 io î Cj î . s c'-dci •.t -1 ; ' c ; ?c 1 .încovterâ
C' j^cr^L’Ca a u * .-cm *C-SI|» C\. C'U C C . ; o C:<Î *' vCiCiCsCîîIC atât
m .c î s 1!, v. j! -î p r - ic c n ^ ct (si{4:mu
•-' IU Ui'" v <.V v ,f ; 4 * V: ;iC"-. 'Oc:«r;S - "iu :U \'i LUU- -?^dv,gl
wVicH / . - rIO„*:’ V: 1 *' :\ux cu c.u.. %v 7. »0 îiiiuep.
.crierile sale despre ritualurile de trecere, ' C v n 1ir u^ru iui
ie distincte ale fiecă rui ritual (van Gennepu 1960). Prima etapă
de separare de lurrlea profană; a doua e
sacra, care exista dincolo de interacţiunile sociale normale ; cea de
susţine ideea că întreaga analiză sau terapie este un ritual de trecere,

ca ue aurei fiecare şedinţa, cu separarea, mirarea şi reintegrarea ca
părţi ale procesului din fiecare situaţie.
Pentru a lărgi sensul nevoii de semnificaţie şi apartenenţă, să
menţionăm că există şî o nevoie de communitas , termen pe care
antropologul Victor Turner îl foloseşte pentru o adunare mistică cu
un scop comun, în care identitatea individuală este scufundată,
Intr-o manieră plină de semnificaţie, în trăirea unei comunităţi, cum
se întâmplă, de exemplu, îe cazul unui pelerinaj (Tumer, 1969).
orice identitate personală intr-o manieră brutală, prin obligarea
acestora să poarte o uniformă, dându-le un număr în locul numelui etc.
acestui proces de despuiere, decât a unui sentiment pozitiv de

tu v >•- îl, - n Î am mC m« O'-UZ 4 I*. . 1
dimensiune psihiatriei.
t *■Siiv p<’' . u •"» mpu >c pc jiaoan im -hiii'r
r -! m .O . 0 ""-'r A lîiL î x icO >i
•v a c pom ** - ' . ' ’ Cr»^- •* -m-cî !>} • . -un: \o : .a ap r -
do- • i m s . «ia a a- - a-a p - ^ r ; a.: ui m m m u - te o a r p u n ,
atinge pământul, combinată cu lipsa de control asupra avionului - se
p ’- m ! m. C - ! • . a “V ; i » a t « !U; m atern * dia t e «Or : 10-10'
v- iomm -Man a aTm •* -• *O: •*.* O : ea- IV. ;m j a d * *. u: . J !S L .
a i.V.CO o- m « - - m -. w a iV i t lOteC . k 0.;-.
x imv; m- io a>.; : m mm-* ^ *-ac : lămpi. - mm-mmmm ne ma
im. ‘ trn , L a-mmr ; a aOapvi mNem
! m uv m i'O. . a t e, a p i a a C t e n t a t e a ; l i * k t e Ş t e a , u î * HC rte!
i te t e t e r u teOO te Octe i .... J a >Ute . <te te iu*k.ii*.. ha vi» d* tehte
te v vi: Oiar î\ mp mitea ->m mmc !tea Jmv teah tea ** ilte itetealltev
da c v aii i" 3 v-r . : î.*npţ.;>. aaommmr m ..o monte jcamote a-*,
pi m •mm meu ud *r ah o; * e -teatena tem ^ : p:a urc i vn 9 v
V O:' . . tea - * .1 a* : *0 X i a v- m * ' a " m ’U« d> . Ca
aceasta devine acută.
Când un pacient urmează atât terapie individuală, cât şi o altă
iertam ’^v . i u r *•i \S ‘ mm ,,n-i început să fie împăn

între b►unui anal]ist şi sponsorul cel rău. De^/enind conştientă de ac
aspect în cad ru l 'procesului analitic, ea a putu ' Ui x!:; a v m -aCv l
un a . m a . ,, a m am*ma. . %> Oa - 'n-j o Uamem î i : - a J o o i m m r «~

aum io o .vtevkrpK -a i -ac p-î!ia«fripx vc accov. oa/un cUc intim nan;
ctanm când un p_.mm . Mt mi p e iu o i pvni't: ci îm u ^ pentru
»iîi? mai aL*s un m e d Oui m u r analistul trebuie O fie a tem la
r mda rt a puerila !-ni re -.a spunem medicul -ie lanul ie m imapetii
m să ia măsurile i m n ne pciiîm a et»mbate a i c r t umiu
Oin Leit ei iu mate anterior ac desprinde cit tl ari ta te ideea că
terapia nu r x J u d e trai tmental maJi/at prin ai te modalităţi, ei le
ac :eptâ cu nuc un ta in mod aum , câtă mame cramţele discrete sunt
menţinute >i există *aîentie suficientă acordată mmdât u si îdeali/aru

Ierupta este o piofcsie %oea|ioiulă şi terapeuţii pot experimenta o
chemare inurnă căite ea. ârc apare de obiect ca urmam a propriilor
rara psihice prea unde Uacâ m esiea nu suni vindec a le în mare parte,
există peî icului ca un terapeut să reacţione/e în mod patologic ţaţă
ck pacienţi, ca urmam a trâiiilor nevrotice ale s unt ratruns ferul ui - de
exemplu, ră.spun/and cu aceeaşi monedă sau identitmăndu se piva
puterni' cu comportamentul tulburai J pcinenndn» Ic, situaţia în
care aceste răni au fost s indexate «n mate parte, terapeutul va putea
-a eiiiputi/ezc cu îr turna pacientului si aceasta să i îîe de folos,
Xiitt^consiieiui/area »erapeutube vomhmată cu enipatia sunt cheile
unei intervenţii teoiivnlicc de m u s
b u r n r t ucape,a r?m urgt un o icuiiC de .iiiali/ă e rtu io care
dnrea/a ».a\w t am \ccsUi este p o cedai dm «an «Jizfi pro *ruuma ic
nermade cuimitiviuiu Uijpeuîe: îucrmmx ,;d v i n c n , a o « ik>.
,!?i:îUsO stah sa ma tctapcun x.u 1.0:0 •„ă /C . s>. c.m a. ,• ornam a
c e t om o-, ă; v c ; r . i , .in d u rtc m -e < m m ic -c - •? o J ou .1
Is *- n ItCC s o C ;M „> p X i r t ^ k ’J C C rttp Ci H rt t' -... O .- tO - e
oammeuiun lotuşi c^lc important să ne oprim m ac eu moment

. mr*m fort ămm , 1 ; - a *>*ăt-t«t . s e . *- **• mu~1 ■0 * nmb
Jmm • t>piiu! o a ie u o c d ouseuat *Sn m \ **N5»
kn va'-îd-.Jaî k :cu a*-c iv< ( u s UH a; on5Î %aCîc tic a.tdu.aCc
dar nebune să aîbu o oarecum experienţă Iu im mc a din cadrul
instituţiilor psihiatrice Candidaţii trebuie să aibă la ba/a o profesie
o ' ? v I a . *' '* \\?C ' -te ‘R! • \!» : O a* *. - \
(]•!: d» ' i k u 4 j ! <• X J U f ;K' '- W U te p, «»î**M f! |S Or », »v ' 0 • ' »
como iic i l
Imn: c ion v.e* v m a amuu aci a iu p nnia iI iRl m \ op aci vvim .*.
unu. îi.iiiMOg pi inaltză pentru toţi vuitorii analişti pe v.enica cano
cm preşedintele Iote aia t nn ml Psvchoa naiv tic Asexuat tom între arm f t e ’;
>i !b !4 Uung. WM s Instrumentul cd mai important al analistului in
anin urnea tempouhcâ oua personal iratea u caractere! proppu. care
iremne modaîe cu o , apm date de conştientizare a limitelor proprii
legare de nmdu! mîhufă* i pe care îl picate tolera dm partea pacun
tulm Această capacitate Jc autoconştiennzare trebuie combinata cu
>.eea ce Ger mod Adkc numea cei patru lî * ht>tn\>î\ i onestitate o
hunupuiv (umani ian » hdmihfy (modestiei şi hum our i umori care
la rândul lor. trebuie te ne tn legătură cu deprinde?ile achiziţionare
pe parcursul uaiumguHm ce întinde de a Umgul mai multor ano
Acesta include terapia pei m>naiă şi mperv i/area. seminal ule teoretice,
întâlnirile ştiinţifice o clinice, care m ca scop construirea unei gândii i
psihologice a terapeutului aflai m trai ning Dezvoltarea profesional)
continuă este necesară pentru menţinerea la /i a practicimiuîin ui
noile idei teoretice st Gînice
Relaţia şi stilul terapeutic

Dincolo de roate acestea, un terapeut trebuie m poală combina
sp‘ a liane na tea u t observarea adecvată J graniţei» n P î mc- sediu? i
este mcruLi d; o n . s .. .1 . ude?maic ca oaruoi pa. .emana
stabilirea , chiliijcfuîm ‘ irîaptuîic \cmci mate jc na J e in m a dna
te teipe'U O 0 v Xilî cu privii r c. ^naa C; Cu..1 care va fi plătită p
şvo '4n. Ha iturte! Je m u t e c 1te, m m e ~ iama
spectru c?are se iutiiide de la o şedinţă la cinci pe săptămână, şi dac
pacientul1 se simte mai conf orlabil pe canape<i sau pe scaun. Ace
''dl ;i 4u mmm Uf arsele sa) este negociat cu partea considerai
r; :1* n, *n a i a e T„ 'n j - r a , ?-*. . ?î , jî *p va fi srliritata rlp-
lungul liîntâlnirilor pentru a M»t atem- ai t i a n ,.U : ' ,rC, «a, a ; t
o»%eterna a* ;: -'.o,
' m s O ' »*• ’ J acestui cc>*i", ; > o r r a - iră crearea unui medi
stabil, în. care pacteo m * Jî s,.i ' v'vu r <Caî <• «.l . - w•S tî >
1a .v ă ii
mum i v.*xperienţelc>r trăite î n terapie. Nu exhO i nhm UcHi.ib ;
■»;,/ m l / r . - - •*. t, • ' f • ^ • '*ic: ’C/C1*.*.««, , \CSu- *ir
c *r v; n ,‘a . .< !,k . •_ ' m - m m ' , g m* m* m i . 5 > : mc .. %n;A
limitat.
. ' m m a d m m r d c / m m , . u î n a -L m î
'i, c ,! m • d m . • m1 ’ v a m *. *T' • *1 ;a ; - * ar
' ,m _ ,r> 4, ' *•/* n ■ / ’ J.C ^ r *I apaiiţi. La • ,'v / * "00
Hikilk, _i ' 10: :* ' C n ‘ *. . • \ irtual, nu exişi:ă autodezvl-■ f!r> n/Oca
m >, - u V î 1 •îrapeuţilor, în afara informi*•*0 '^ r- <n e solicitate de
0 U Iv U!li t w.C - ce/. i neuîPi .1 Lin ** 3 Lume 0 ■ 0•c îî .c j j v o r i
1, t cp rm m n imm /•■•ssi.. .Unu u d u p t :C< 0. " c \fc . m m -1 ; \ imc
umnma dc a ;»rcccnic Jec ii st o e m v a lc despic mm Lei >nlmţâ
11 cc 0U1 m '• i' tVl’t 1?,€■' _V* V.n e «urne/ dc mu ba xun: n v U j s C'» ini-a
povmîU :r- " m m m m m îi/a toane n \a d «m m p n ;t aî \ icîii inele
:cro ia m p. • v OC «' „ j dt. CiMÎi m 1 sUc !U m. ni :<»rnîtcnî A
trebuit să m ă lupt în acel■ îTs.ia^ciî _»> OA dr *> m m m m
v L U »* * cu intuiţia <sa farîl i a : / a , e ii- n /îij îi ci «ic c o)/ mândri.
feoarece era un lucr u poz •in p «.-«o- 0 r c n n c SouiL anem m u ene
a calitate Ut mm 3 »' H fUtîcvt da* ni ecaia tcnsaîc p .i-m iicrc
izarea fsmm m c / ’■ea mi m ' 0 * ’ dr >c >c Unde. c • a*' •- *ncîCi
în eta ale unei terapii de lungă durată, practicianul va

iaî deschis fi :racţiunea cu pacientul, recunoscând uneori
Strategii şi tehnici terapeutice importante

Unii dintre analiştii şi terapeuţii jungieni folosesc doar canapeaua,
alţii doar scaunul, în timp ce alţii, cum este şi cazul m eu, folosesc
fie una, fie cealaltă, în funcţie de pacient, sau ambele, cu acelaşi
benefica cîentnu un pacient toarte r<azistent la re,aresta atunci când se
pre un stadiu infantil. Re;zistenţa impl.ică mecanisme incon-
ştiente d e ;apăraLre ale eului, cum ar fI reprimarea, negarea, fomiaţîunea
reacţionai ă şi J; o « * ţ ' j î < refularea” în multiple variante.
Ultimul pioate include aproape or ice, însă un . . '>k Ci4':r :i l V
inundare ;a şed c i 7x , _ ‘î«an i *M oniric, a întsuz ia în mod constant
.c _.tex- rea unei „probleme” de lfiecare dată. *Cri TeC* -! -
fle atent 1.a ale' x . ; ix x ite te t Jc Xenxtete > -'în v iN iic ,',»* -x
x x 1.1 *kcesd >x- i' >x:. amoc: •, UXl rid tC:C*r ii 041 em ^lUn, ^ 'J
x 'C C . *. ic pei :x . , *i , «* i o i o a m '„.»nrtn •'a >v i'.ure o - s 'c
MC '"r CU, u i* %Că MUi -i^/iu.u ; U-j > P MkUUt> 4 U'
,» ru \ te ’mic 7, 'R ihhi . vh cemm - m uccu . j n î
'J'T ‘? ’1 Ui ' ~ J Î . : î \îte\ : i •! . >O p U ' : *m * i«
’ CMU<_s> >: ' .« h î O : ,C*>! ' «i. 1' i M* u C , ' MÎ » u ÎI, m ; / .
\ii~ , 'te m , î' ! . C ' m ~t„ i iul X CU tUi ;«• i; , ' ; "? 7 *
lui Prend, transferurile s u n t :
ediţii noi sau facsimile ale impulsurilor şi fantasmelor care apar şi devin
: ' te; c. tu- ^ ” ixmte;» rxiix : te te . i t us . i te*!te< u-.
’ ' .u X m ’. *XC X 1 : f ~ te Xtetete • te! 'teX* <-;EC *■,» t ;:t I-, ,
-x |î *i -4 u X« „
i d - ’î c r v . c c M ' v»; îju r\: x t e t e e xu^ xte-x*,/ j!r m ape-te. .;

mia >x ; a- !îR mm jim tem de ! te x te ix xe mm i dm mute infte
t * i 5 «r-: ii n , î u «*•-_ . e **' 1 * x„ ' ? • un, ? * , vf ■
’• *
contratransfer ca la „o sursă importantă de io.fonrici.ţiî” (Jung, 1954).
reziduală a terapeutului, însă flexibilitatea mai m are a lui Jung i-a

permis lui Fordham să dezvolte o teorie detaliată a două tipuri de
să simtă s«Ml SE se co llip<orie astrei meat îşi da seam a, p n
proiecteite în sine ••A,s; te. rdhîam, 19 5 7 ) . Prin acest proces sur

nes,- dispoziţia păr f ‘ terapeut care răspund în mo1
vt> „ i prim ului ;.;c - ' ’cii.i eră de ca m v_ r~.
C e lilalt tip de * n .sfei• a fo ' \icS-.s'pî-M« -.*■ m-'Oîicri •_
r i d ^ •.nregistrări * iV-'’ -”.c*r-x J r 40.: liză pe care a realîzat-o cu unu
J wml.J«»d îiliamur ,î C I. ! eOÎ.utl,, s 1 d it sauCU „ »p- >pu t .iCresi\ lUU
; tvo, m ; u , k ? ! r iu ^ s i i ' u o u a u an .1 n,a - >:*«< dm doi ^ y n a i o
cm a mmemt a ut;a . a 1 uaenîui >au I a ima tv irk mieJiiot
ojciimuilm nu emi posibila Arest ♦un* unea a hm n.'nn' de kadttam
^mmnmiisku „ila/^t iu
Vr, îai apa ul %are an di anrae mede *.or>ccpk de tmuSîer si
i iili ei? uimtei pervmai va mlovi merpreîufai a a pa o strategii
mim d a , atai tu tranAen cat o a maus ferului îimin; leale acestea
%iiîit directienaie spre reparaţia lurnn interne a ude anini deteriorat
Şi îmbunătăţii ea mk rac tiun »1 cu mediul, ()per tic i 1 n opul anterior
dt îauster connair-uistec repte/intă e schimbare majoră it strategiei
Au dt ' ta ru m n li -ui îup a! am u oîmeofo med - mda idu a tu
P o ro s u l schimbării în terapie
Fri vestii si îKftikni! iu îerapia jungiană a ăst den menfianat. Simpla
melc patologice sun* ude care îl determină pe individ si v mâ Ia
terapie >* se poale cofiodera ci ele deschid drumul către creşterea
conştientizării din partea acelui individ S a arătat de fa în atest
vepUci ă e\ 1*-îciitn nmph meim fi Atu irchaic diagnosticate de un
media penau * a ah di dacă tratamentul nudica) este necesar împreună
cu analiza D a â amptomeîe par a d în nu re măsură nev mtke
adică Pă ut ondinei In pohuc anina ele pol ti tratate în manieră
-maliţiea D«. ‘‘iţa xmtpmoad p •« luamne iu im aire şr mnipij
ps- arc ou/1
Din cecUsU? gorm>vua j n a a e a j m „ _' nulă m a okmtdu u
anume ^ d lă A mm, ţ, mng* mi-C : ! ‘ ’ m.m: r i e : ş r r v
m n u i v e :e| nm.m m ** muci s ; » ş a ^ .. ■ a , j • mmm Jm
i-ue i .iît V ;• ■' > 0 , 1-
’: m - ! S m U* ", ,; *. ' 'U . Uv4(U * • '-Oliv. UvK Ci ai«4 ».k ;J UtO ■
>j
îHilîv nj u Ili 1 , mc poafe u î? tos? m ano a mueaaa vută suK un „ane
a «C i , • rec» e m* - *c ' a s e j amemm t U î ă ş ea-
e.Hlcripfaic \! u*i ;%a 1 a u nm em ^ k m e ;lm m u a u a i o p r i 01
.e cun,t .o m u meteU- 's‘m« .-,a- nae'.lor mai e» aui l CvUicav
kiviiiî de tune arul.- ai Pui, ca fund pm \ indccâtm rămkă provine
el!11 perNpecmvt a d e rk *cic.i'' asupui patologici
M 'i*i «. . 4 m : -m 11*ij'^ *. • .e ‘l îl --"Ci j ’u : .a,
; ,1 •, v-, l - i .s “ *- :d.M i î 1 ' La» O* \ , i *i ie Jfj ,i- is U î !■M. t !| a „«<„•„j C
a \ ?l , * eeM C U ! . p < : 4 X m P l:<' - -a*4 ' J*' : fm _ • -'4 ă • ,<.
a mop peMMkd I- * Cilii ;CM 2‘‘ Jc LI aV_iP UI ICOIU MiU .iL ilnk -v
frtm 1 em;r ertee iluume/ă povmied temi *_uplu Un. ,‘Uu»u prezenta?
■jk<>;; â rc-Cc >* 1 v.Ls:1 a , idiCMC , j h\u. >1 mia uC aîtc- !*. ~a v*O*
-e *-1 *1 1 In «'Ut a mciumt liuiiriîc liiîunc xiiaf c*urip!ci îmhrăaait e>
mume de?hrecac fu m . ; etica ca m e d e /m c ;mag mi tepre/mtu
m i. inia un c c m e S e * unei uial'/c pcetamic, a. mulmomam cu
Lairv idUdţUi
,VtM.v incicm* ; u ' , u Juag ana o reprezentare a dublu?»:; vem
]x -.are ii ari raliti -rt ie terapeut şi pacient, ată» la urnei umsucnt
.m >i im -aista rn \ u a w arc faţete multiple de exempiu. atu- b
:n du! tiimmximncrm,, emulai mi v la n o d u l velm n decim m
împle a arama auncm .ti j n iN f^ indivizi K măsura ce analiza
lav e de nivelul Jc \ e m u u i >. ac . ei .u»*muniir»uu! Laplui cm
mpte/enîaî uita lume :n u -i Ja a fu ia iroag ac, mntubi : „ \Jc\u u d
am ’ (June Abd figura b ligm a 4 u mtăţisea/u pe m« Jc
îiiiciiand meu muc am unda ,,umhi a ’ unul de celălalt când dvc.m
iuv.ru apare ai analiza, ci poate dttermina stârnitul procesului
Drti.ă anali/a depusesk acest stadiu, atunu apare o conjuncţie
iraic cei dm piotagonistL care sunt apoi uoitt in actmtatea de a
-ibtirie u meştere a aradului conştientizare. Această situaţie esic
ilustrată m .rtduijancpa ciung, î4J54 figura >u sare mîaţişca/a
.uplu: Uiaiid sex lAtuşi dat tund» tapfif că îmreeu! pi«*ces ana*Ui,
r^sm ir"«u t l r C ia f a c, s n. v j r St ’ f a j i a c a 1*;:, v m m m a sam a C-as '
’ ‘llitULic- a n , K M U> uperano 4 / a a dniire ai Mi mm,,:
.S i S C df 1 \ CtS1J 'i î î «O** ' ‘X' • i . C ' ‘ ’ $i' A‘' ~ • r * ‘•
care sunt Ilustrate în imaginea următoare, Cei doi trebuie să suporte
V ducr : u .o -x s>, ^ ţ i " . 1 -o n . ,r’ -/ * - ^ . n - ;
' * ,s“ Mi p . : UfSiSC' -1 .

M * v. t ţ C>|«i ; ^ *Lf-, n " *f I k !':> ' I' r ; i'*î j>*
c i ■m ' .fî î C 'S C o j«i • * p C',. . ^ Ct m<.f <**r.. * 1 ■'F h ie ;'’
de rn* Mî i^C Fliiri iu-c« divd'O* .f u»ie( e-c ve îd I.Ut Uk-fTtCîiîu?
!-m V tfvt' ^ l '*•*«'m-e* *>1 M»M - . n i i s m - X Alem
rtfOf ogera fk" , c ! i c . ; . „ cum fiece a n e sune ce em pou/ecr'^
aimmeu 0 |»uş;a«r L o.stf erte eeniial ‘c ace-; cp de aiutluci miiuimiă.
? AVU A A A ’A - A ^ “. i P r A - A !» i : " L A * - A
Din perspeictva 1ui Jung , Rasa num ilust a LA A.ALira unei ainalize
ice junglei A i{1cursu 1 căreia amilîza viselor se 1s 1!./ . r t prin
iplîficarea"” imaiginiloi >•'«< •. - are le conecteaiiA A M L A
)logice şi culţiirale. .Îmaginaţia activă” poate face parte de
nenea din A*-' q s . Jung 0 descri ‘ ' *v V : .î ochii de: ■M .
a sm?i -
\bordarea dezv’oltării „ V‘Uv -. schîirnbarea ca î■eparafie, AM
rmedîul lucruluî cu tramsferul, a c *r LÂ • î deteriorute şi
: . T ' E ,î A ' . v - A i Jr* m l A E x t i u m A ve ;An C a ;A a a ,
- VPA ,..'r;pn A ' ' L yA CLĂM *AHA a .i A . • . t a m ^ u fr A
având semnificaţie internă, iar capacitatea de a tolera angoasa şi
vinovăţia va creşte.
HA- .‘O, dlAU-AM Un ■ A- A L A A * diîiiLi M
.A : ;A .A A ;I« M .AURt ( A i A î . MA UvA . Ă A~ A - Uo H8|y
s 1* AU 'CA r*AlC Jgîtlci ck' UN Abdt p-lluL AK de ILmUAAlA
AAiiîîA Â auA ncic de rmrypMeofa a ~ mni dep a Mcnle de
A a 1 p ni*n 'c.A v 1 fi: no Aii-aurul dicta» ,v care :l a n paMcniul m
~Lo v- r. :hah aav xai r iiAUs'î mm: o dum ă a ce Mâi ^
h -I-a a
^ â n,v4î > a a a u nu n-.jre mU a h Ă*»UMx?i uni v l fiiHvaîMA
■4v.; A ÎM \ MAC •>« P 'A TM LAT» A AAAiOt AAiîC d l
: : a M Ar i a a e E L
AAAAAtXt "A' ••<: A ' ntAiVO! A LTC/inl i jl!v A,; >.A
dorinţă conştientă şi flexibilă de schimbare şi cu un mecanism de
apărare inconştient împotriva realizării acesteia. Un pacient a descris
în faza incipientă a analizei un vis în care lua apărarea unui om mai
iterpret
Limitele abordării
Jung a fost un experimentalist şi metapsihologia lui s-a dezvoltat din
observaţii fenomenologice. Unele ipoteze jungiene pot determina
prin ele însele cercetări epidemiologice mult mai riguroase decât
? u : ’ciei[iţele teo■riei şi. pra ;ii. clinuce j Hjn lene V J ut *v VPate
de opere1 lu » Mi- . îl Pordliair ire a r ealiz:at siVÎ:V 1 între psihol ogîa
analiticil Şl ’0 V v ;V iză. le afara luierului cu t UUnferul/ n »U1, îi' t«:n!’in ii,
1 3J11 câştigiit de pe u î V 5 ;*î!l 4Ui Vi în etici: IV .« UCV. aţiei
„a w d ine t m w > 1 ' Oe V n “are v j r 11 isteiiţă aile eulm şi d»g pe
urm a fcv t.;irii ean; .pe a. - ■a in:strumceu f " uV W r ce le p ermite
;v, senii lor să intre în contact' cu in -0 V V W pasa lor persecutorii.
în uiItirrV :o ; >: e ea ut <h u,w v graiv 1 3mu *IV V s v Sa lei
lung şi, r\~' *» »v a \ v e!f: s:| psiîiei «Vii • IUh1»f sv •: G Kt invş ienii
«. rî-*Vr ;nit >VO *~î piroşî în cec -1 .*.» u n i >“sfs î efo rturile lor clv 0
t ; Vi Vi m- e: uv^ titate eşec"uni C *.!- unic pr; /itoai r L prvÎfM isele
^ i* , Cil 1v u v *1 • re sîsm, antiîmirlîtîsm şi scîxisiTI.
Exis tă rVU u rc i - - ;• fi vi ud ac<i s t e ;atîtuidini m- dr J w , deşi
G eoffrey Cocks spi ._v; ;<1 v U are r vwV •tuia c ă : ,, Jur .i ! :■« L acord
(Cocks V185 : 134 ). Caseme:nt <'2001) furilize; lai multe rel;aţări
Thoma
’ A**.. ;(Ul. •" . J V . n 7 *IV J „»»,d V ►

*
' -., >' ‘ v 1 ’ «v * ' •1 -:’ - ' *»! i • '»r• 5 s .' 4t >,; *: ' * * 4. .' _»
-Î », >** V - r W C U V, ‘ Vd . :I - V' •« V V, • V -V - it.41 -

\! \ \< *i te ; » S MV I Ni *JVh n Ai \
V vxiism dc pcîftu? ' jlduKi vana dthPAitat «ntcm ; ;-«Jm V cm'

ieivrnei; jp4oe un mdn- ui «x uL alifii a cu arhetipul Mântuitorului
A ftuxlc vnnîdv fu! a* piepo;! umanitate vUituîU. i \ ; c -iu* ;i: aii.'*!
tiu cale im m Iov sa u iih /e/c .Ktuie concepte u instrumente
puhoi*u:«ce ps.hoîopia âoaimeu sa Pe iranslermaiă nur un vu't
rchgîos. cu tot u ' u a mseaJima impulsul dt 4 emu tm {nn/toio.nî
şi de a deveni un şatena indus
Exemplu de caz
Clientul
Cazul prezentat »na« jos este unu! din htemiîum ele specialitate <a
fel ca şi cele m enţionate anterior Voi încerca sa lustrez terapia
jungianâ prin ‘nterm ediui prezentării acesîu* caz aplicata unei
p a uente cu tulburare obsesiv~compuis«vâ Mai întâi, deşi aş vrea
sâ fac o descriere succinta a pacientei lui Jung care a fost afectată
sever de această tulburare şi cu care acesta a lucrat pe vremea
când era psihiatru la Spitalul Burgholzh, In perioada 1900-1910,
am să prezint cele două motive pentru care acest caz mea atras
atenţia unul este acela ca sim ptom ele com puisive meau adus
am inte de im presionantul personaj literar dr M anette. dm romanul
lui Dickens Poveste despre două oraşe Cel d e -a 1 doilea este
legat de faptul ca acest caz «lusheazâ m odul de gândire al lui
Jung. care ara pslhodmarrzo înainte chiar de a-J întâlni ne Freuc.
asupra tuîburăni*»r rs ih ic e ca a văm i o migme osihoger â Voi fa r^
o schiţă în line man a acele» oaciente îmviVo de a prezenta un caz
t'Ot.v pentru a serm -oxim o -m te* apia ;tr< q a r â r ijjtă ;a m tem aetc-j
a * ecm "m '-e aha «r, spanie: impura»'« uhsesm a
Vesensâ -V ju re ; nîe-nam m H * r ir m u , m
'is -i*"' v >'* * * îj-ra j • • f»-n ^ s a. >c , jr
r! CvH > LV \ uC \ ’-dl aîluOJ c - •|e V’»'• '
u T^ r r*0!cat; , ccdcand rrveân uuntmue de trecere cu m âîrme Va
’ - ’w ~ • *- - r V ^ " v • i -i - *.. - f e v ?a e » >■ ' Il-q* r / v u„ -
'îl >m ciiapjîm C !V > ,1 * -im e, C C o t '^ .ic g î> ,P
• jv -» • î / ’C m : :• >• ;C-'V i .» m *, ; p > c<
; a c e - o ■^ cm '* pe' cm c jc m c ic 'u l vamte c<-^ ar
r v - A pe ştec-n-v "-J bf f‘c cersvm 'i.c; C m pti cu ş» Uî u
cusut sau msîru t o~:r:r'*' D a te ^ î , ar:cu sa V a îd e e Î '
O;■î
ţ ,J
*% \\|l« \ M.r C\ ^Ct v f! Ut »1 .»*
d • dr m* i mu »: -t bimmrmnrume ^ , m ; *~u -mmmm I - * —

mum:mi m- -mume ~dumice l o a u m saM fuiteM * a : im- m
mm: mmm npvimmc m i , m m mm- mbu, mdrupmt m r'' m« --
mzmac
Ca/ui' pe cam * vm prezenta este as unei K-me. în ,amtă ou
io du ar»., K»c m-e mvc« mcru Catrenne La a msi -n temime vcemm de
emu da,, cu o Ferventă de doua şedinţe pe săptămâna. în nare nu
a F * rnmma o m ap03>.~i deşi şim ^.a * me cuta, m ea pUie-u o j - .-
nt-r.dâ pp ea daca dorea acest tucrj Face uneori alu;m ia ea da-
spune câ dacă s-ar mî^de, s-ar simt» vulnerabila Problema prezen
tată era o stare putem-că de angoasă, diagnosticată de medicul ei
într-una 1 ,n mzrtme saie periodice ia eh care a îndrumat-o ulterior
să fac a terapie cu mmy Mi-am dat seama câ suferea de tulburare
obsesiv mompuis* va rare se manifesta pun corn porta meri! corn-
puisrv ntuaiizat ca ~ c complica viata de exemplu, funcţionarea
corporală în folOsuea ba*» Petrecea um puţin doua oie dim inuau
în oaie încercând sâ unneze şi sâ iasă cu scaune! ceea ce
ae venise o parte rstuaczatâ a rtJtmei sa u zilnice, Trebuia sâ utilizeze
o anumita m aca de Pârtie igienica care îmbina pliata într-ui
anumit feb trebuia să facă duş după fiecare folosire a toaletei ş< u<
putea defeca decât în propria ba«e
Celelalte sarcin» pe care trebuia sâ ie îndeplinească erau ia fel de
fitualizate ş« petrecea câteva ore pe zi făcând curăţenie în micus
sau apartament Munca şi viaţa socială erau foarte limitate, deoarece
părăsea casa pentru scurte perioade de timp şt nu putea avea o
slujbă regulată de nia un fe» m trecut încercase sâ de câteva ori
să-şi «a o slujbă de birou temporara, dar atenţia sa obsesiva fata
de ueta-ii făcea :mposihila îndeplinirea oncâm! sarmn, De dsemm m-t
şed-de e o m-opymnm :u umeim sa* m.z.emrm oc-edata a .
came de *sji mau un im pur aspec i de »>s agenda ele mmu ! -
« hmu au* ama ce ce c ;o mm mam cmcob -mvmmda; c
n-am um îâ o* mmmj a
o./y v v«î„i, î j, .m* i u mm m m u u -'.-mm* y ni - ,« •
folosită de aceştia ca un pion de şah în conflictele maritale. Conflictele
»s n -.< •V - dr ?• *m ,->< >u - - »im ,s m i,)-«
o famhe fnarte r^l«g»on<âl s» 3 mmm muşi oca seama ->
-vm « - >PSi la ,m - su.i- m • mr r; ar'i!r -,,r; i'fr .
din parteia părinţiilor, ^ * a - S :Jţ '*5' •>v J r) ţU« U cru asupra
' an* -1 f iţea avea co rnr;c - c - - J i . m- * ?n- 1r era functio-
narea coi M'' 1 ^ - c a : cm cm; :m n >r f c>n:;yi ul domeniu
,r o r c e simţea m cC'>-'n Ci .r î . ,j i cv.'ou mi « medrC tu.,
rr: t "t rt ’ urinîî şî tasialelor pentru lungi perioade de t. Anuc
i V '' i! iui
C m- : *ic > î rezervata peîntru a stabili dac -t c^c -x ’ >.,*. -c >te
potrivit pentru teraipia jungîană •- singurul meu c c *• - «>: spat
'!*,* ;C':>r,; Ci!- :i c a avea o muincâ creativă împi r 1 Acte ^
' c- mmacm m :c?i- em rr • , ac therine şi lipsa - c- ! toVgcm
psihologică a lor, cC' CV.- A în acest caz, obî - - ^ 'm-mcau
să fie mai realiste , dar pe nnăsiiră ce şedinţa pr 1 m ; c 3nârut
r *m c*.i cu!» c «r * t îmbunătăţi vi. ?• î ^ -V'V. s * v ’ - -: ' ie n./eî
interior. Odată ce ,v ~ m,a <*-' t.. c,« J 'C 1- •c" ••'uoat Je
c^ptccme pta c v , ecmc^r mb ‘ lt; C^cji-.ra'CC • - mc c» t ni i t er a-
o c .m p r- c c r f r ^ m e m c a -c m a i -« ş ~ o nte*' '
f m m r c m c j m ’ o:rap»m op o-; n »mmt c>f .crmm c- „ ( c i o b e a s c ă
m/A-Cî i.jr Pi - OCOO '$• T-Xprln'3 A cmc! rr r pt^rt f^riH baia de
o *'/* r*»* ore -> o^sirj^ra .ce f«*nd n c z a cr-ncn:enmier sa{e de
rombcm 4 »~0^ ^ S; aôe, te aoa' m boeme şedm:a mciu/arm trâir.le
-'de de / o « a r p fry < ; r ^ r e a moacă d° n r o o n a !msa ie -mfiattvâ,
jr^satâ i*= ode-oî de p a s e l e urvc - c c z e r e n : r'. a c e a A c , p ' â n g e n le
mam m a a t e d e aite m-mcane • y e ar fs „'pom? $< c r e ten» - a c e ş t i a
cV, arrea pm o put,* •< c a z m c ; are «• p c m m e a z a . ; e e - i ta e a n*vel
su cerfrj.m e a m a r e e a j . e - ' z . , sa:Cftîa m r * >• m i e e y p r a dm
iir^n c a c a o rm a p i i*rîTŞr”‘ e z*i v a* n e m m c e e a s o i zem-r m m e t e
pi* > i i./ j c e a r- c., , z.m .. c e e a - , m e cK Jm >m * • a crele
mm em* > -- . ec ! • e im cp ; p v : r 'e'.»!.i rnmmm Si
„mmemt ci ei * ^n',* -c -. m.--e*e r - c?* <# m- “ -mCr ,r od
ritualic in mica grădină din spatele apartamentului său, atunci
' J 'C ■" 1C ' * 1 ; ' CC ; J ' * >’ - 0 „ ' ’ *• , ' 1 C - m- . Ci a * -
tor, putea sta luni întregi elaborând fantezii legate de dezvoltarea

unei relaţii de prietenie cu acesta. Aceste relaţii erau mereu
■•l-o1'>dc p <„’ i p > *. tem»c , ie ^ crr-j,*'."! mcjfu*
abordareia jungiană referitepi re r. *7 cmc < cm mr > v'>mple~
IC' C;^ ifi mm mc- c m emcmnA m mii i conştientă şi <i. 1
cp c ?^ î m mmim» m mm m e ' .mr rmmijlate C ~ mm; ni» dar
•ână rec- > « .-i > r c c • >• m.•tându-i pe părînţîi scil nare apar î
'ecvent, " r •«' r t, j i TH<, C i ca indivicU --miC Am interpretati acest
jcru ca incapacitatea ei de a relation :m ii cC,tf ca mm du a* UlU ;r
mc £î? ; r ' î -< ce imit r "mm mc c ,
mmmeo cm mmc .u*- ' mc m A m m t im a m m : a ~m cmc - a ;mm
•m - ' are es i m3 de iir* : c^: . *c se
•0 m mască icu el. mod 1c e c . e nt, îr' omJe ei crebac.u c»c,-3 a
■ mmmc într-c lC3car «rŞ cu c ■ êm :m m* .cA c. şi se
mm** m?a să d0 ei dar exist ă io fiecm* c;mcnr';c mm1 -r „;te de
acord cu aceas' m pdaţiia, Am iterf mmvl â ! C M! : O r ^ C-r 0 vorba
cCV cr *atăl eî din lum 0 . %< cteccc , cât : ’i- î"Ucf f- '3*tr cc* itar
ar-? ;>> rîflă în lume*a sa interina . Fapiui ( c * ? mm •- * c o- rveîfiit
r sale p C'C*^ indiica apariţia ijnuî cmm •"'■ ci ■ :,?/». m- * . r<c t»an
mmm r acest iuri r' c*-- care îi domină viaţa şi c ine
r'.ri::ni5; ă ^ - mm •i' dii c ,ir c c c c 'mice cc m neşte
Ci CCirn m c ascul ină internă sau! anin C’C ^\ i: ,.j'} ^tz-C-c ~C tiride
iC'U'. m 'c dr;rivCr->ea ijnltăţîi» Î c~- c*~ â « 5 »..c!c f- cc
-cCr'Uta
r^ 5 i m ,jn aniimit nivel - m ine • ‘' c cm 7* mmc<cacc cnume
p*v. c îam plă ci -o întnjcât r j^ccr. t CrcCOCj . CCfCCCcfCCI c.u1ei
0 mm compijlsiv, ea conş tie ează în acelaşi timp fapttul c
acţiunile sale repet ate rătare a ritijaiîzată a corpului sâu
apartamentului» a acvariului - , indiferent cât de intruzîve şi inadc
Ce ' (' + C \ c —r ~‘‘C •! ;c« '> ». .,fV . 'C;C -« t C ' ;
ameliorarea suferinţei era considerată o indulgentă fată de sine şi

"om* - mr r ?mtâ fam sr * : ; Im r ; m < % m* * s \ -• c-m
încă In mod conştient» este că nu aceasta e soluţia» care mai
. n'-jvA .» r - s r m arme* 3 m ~c r • ^cmm m -'-mm» c
C 'i *i .i>‘! cC* m- f ■r O mO ? 1 *'•> " m C ''

' O 1' m o ' i cjla Ce mmm, ;.cmm *'mmcm muc mrerfe»ea?â cu
•! ,'p're i m m !m memtcc •*" mm > c m c-' *o cnmr ■•' .' -
• m ■c ZAP1E INDIVIDUA
m ' pusmo~ i * m > , >m„■ •» m o t c 'r o ,ţr m mAmm

m ' m j T U c n t a .a m; V ' o* * ^ v * « > m n p m u k c «a '* o *sî m e u ş
•r C d ^ jv r meu
L'-ja r j {'Ea u om ' m u , o» n a . u u n » U ~a ‘rare
parte tm> ,o iî .pe-taria:-tui a» DuaU â ..\>-E;de'dr o uă le «n copcane
î â mmuruZc m u u a- Euo r u c m m u*' rt i.u-m la c ca
aduP le-a etichetai ea und Epsiîe de sens Tufuri eîe mmmua sâ
ea e:>r a pr a n o dense tea'te Un, u z a u de uafmaoz a a» turnlor
z u iu e «neîuso veurea ia U ra pu Terapia junqianâ poate ofen c
UtUegere adecuata a acesîu. aspect ş. maus ung a aEm at'
Suntem încă :3 im nar m fearu mare măsură de conţinuturi psEiee
autonome n e- ccfn ar 9 ce oîîmpum Asîau eU c u r ta numele
de u u o b se u p işa na: d e p u ic, UE ec > „w ic î o>rr,ptome
ce, *otice Z e u a*, oovomt DcE ‘ (Jung, 1997 IU
Pu măsură “i- vTathe. ,ne a obţmut o c o ru tu rb n c - semnificaţiei
? u m e re a s m p îo e e m sale, a început u Te m.v f csn 3nyoasatâ
şi 'nai pulsa, deranjata Je ele Ea accepta n,a= »e: e umpîomeîe,
deş. conic ua sa !e aieâ Roluî meu ae terapeut m, este de a o
«ji rect ioc a s p u ; e! m u upropta* cunt«u ■u ng ur c: de a * oU u ua sâ
lucrez cu ea «a -ceşierea capacităţii de înţelegere caic o ajuta,
u cele dip u i?na sa descopere up mo-J mo> o e iî..' de a trăi
ûrrod-caPt'e rei-guase d u spatele simptomeior cale.
Epilog
Aş dor» sa u, te: m u t *:• —tomat. U 0 3 la J u g p« ia relatările
sten rum- fu e u u c m f 4- ! ’ . b c u c ş e U e u rm e j »sen ce el
ômea în Eu u n u ' u a U u s ic* .ocup a e per.oada ' 9 13 1919
'i ".00'qt* O ' u T-*m -icio u u* c a <-e ^ J» ûâ C r i >•>- r »>3ud
i ■m f ’■j ep./Jc sa», : c r •' . ex„u s <u-s u , „s j' ■ u, pu eu ; lift
0,1 d n . jj u c c j i c ; ammP Ir u. c, "‘u .1 , ,>uai
V JO U '" 1 * I u * -r« -i' , a* ^ 1 . u<d
-,'C * C ' ,_i -* ^«’ rC(U ' t-U *'' . 1 ,<X. r_ <c ^ : Im- . , J CjCpTe,
u'uSc a petre; ut mu9 amu Singur, i jm eiand ma»tds pe marginea
:p ,r ^ um, ; • u0 - i U/ -/ U ,n •<-d!ent(
cr.ayniU-u >u u’ o casiu ,uc!c-:j j ;j"- esurn î '1 mare de
cj»ie f . s o j p '. v tn /n ip o i- r m o m - Je c-« c imaqioc -’u cuvânt
^c ' :«u:m c* u* r n - m-- o ’ - s * >• metem* cu e*e
As IM o-;: r-c3u : ' ‘c« o -ûaţie no <a :ar^‘ V: m r r e t s ir t : -utudfo^
cironşt'ente u ^ ai mg a m - a m!ung i9 5 r> 195M
intensă. Rezultatul final este o schimbare permanentă a persona-
r-j - . >n v i J*. * r , x „: >> *t-
a n o a k ş* : r y nu - ; a spm vsYorwjma > m.piorzo -
e l e, Ar , wî r t v . s • ' - v e i m n să V n o m A r 'k..-okw- J i r ) ' *q;m
:mo ,n u rs . - s e c e am u j, a w w wmomi s m !c s
<s ~{ ius ’-s <i*s 3 •' mcnua >« <> mwvw
VfU*f ii P-w *. .*» ** \Ah Vy| baothenon H a *
\dk*c li îe"m, ;■ , w ?;,e Ydf Ixodw f
W'î w ;:' \ A x * •s . ^ [ A î Y«s
< jvwulsi:, \ 0 * ' 0 . LvSFxlw In tkn *\ INftxRwwk mi w./'p-,',;
W Sim.s' /' . ♦. '• ' >'- /'*,<' i:' m Ar>>:> som { ».wdr.
Rouneua-
v Ln K ii 'i m • „ ' ;.iS.uS*s. i:,i";i.!' Cu .ouNo u* mi îi mm.tn Ci
aaNxiws '* *i •* |r , s,c ;xp-xw tm m -uSix'X rr l..; nu , /Am - ;
iA :•?4 i»4
' -î. Ir . t ; : !XVm h . » 'ir, n /, J> ;rt [ţ;, t / Rf\X */ / j, ,, r>? !J 1H' O X*
i udra q %Aa V :k -U 4- i.î ’ A» .u m •. P, c *
' w w rcrm ş x //* » *Sr H -X • j as* 1 wdr i kmlkdsc N
KiXidi* Pduî
pdznherucr, H ! »*nw, *w /)r-« -m, w m i s ,•»> Vm F*re
î5a^m Ruok-
'-jrsr. M >: A~X . _• ; •- * x T . ’ - ' . •:
A» ds A n%‘:i
1; r,|s ii ’ v 1 m J *,• > -' ’-r : a * 4 ■ •« ' ' m <- " , ~ •
Fordham, M. (1993), The Making of an Analyst, Londra i Free Associâtion
Books.
(JoîfiTian, b. (1961), A s y l u t n s , N e w York i AncFor dooics.

b 't-k'-î k ‘ >0 ’'X RrrleiW S ‘'Mr :'-r< W jl;;’ ' ' X*.- ’
e - ^ -x _ i *•
Huskinson, L. (2004), Nietzsche and Jutig, Hove şi New Ybrk i Bmnnei
-Routledge.
larrett, L. (ed.) (1988), „Nietzsche’s Zarathustra i notes of the semint
J, .. | X 1 ,‘, s i •, ' , o •, ■ O p »% -> . \ *
is sci,s'?« P i ' . i . o i%, ,
fung, C.G ' «.jxî * <
■a ! «.
'ung, C.G, ( 1951) Two Essays on Analy c
iung, C.G,. (1954), I *r fA*. *■t ■>' C •“ :w, voi.
ung, C.G '**.♦*' W “ •' :w voi.
ung, C.G ,; ou î. The Psychogenesis o
ung c.G , ^ ’iu 1 Freud and Psychoam r w V(
un fî j ■cj > ), Memories , Dream. M lin
o u L ivc A k îgan Paul.

ung, C.G, (| %7) Aichemicai Studies,
•iii, *, (1977), The Symbolic Life , î: ;w voi X V III
au ’*
N I : Piunceton Universîly Press.
utmbert, Ir (1981) , Analysis, Repair and
; >wC / u \f < r**, vn *

'u i.n iu U5*-.uiw |-/« fU'-vN
4oll, R. (19*A* • ; *♦ *xicVî '40 * *"1 ivi' li \ J P* :o i - ty Press.
aWa-W ^ • - v ». ,\t *>' '..'fu j Post-Jungians, Londra: Roul Gw .\
kiU îL P auL
IWrj. k \ i p'-xo 4 ?! Psyche: Personality, Morality and the
miner, l u**Nr i v '-V «îi?
UUr*; % \ . i uA-»r>. ♦ * ' ; * ' * n i I i k ui 1 1', -1 * o
GuwLv :i , S. (1998), Cult Fictions, Londra: Routledge.
bun.ti , S. (2003), /ung a/i(i d r: Gw V. G - .. .. g y : The
O'UW f a Science, Cambridgc ’ ii*'.-' ‘ I 1 f -• -
itern, D. (P585), The Internai Worki of the Infam , New York : Basiic Books.
161 y nvioNiif YHwciioav : yaiwvNiciOHisa YMYmi
CAPITOLUL 5
Terapia adleriană
Jenny Warner, GerharJ Banan r

în Marea Britanie
Contextul Istorii:
Alfred Adia ? î sm » i medic vieriez. a tosc preocupat de fuiorrar ik
fimcuonale memo/m apăreau iu pauenfn âuau>>i iii»i p â ini <k
mdem ÎÎ/ÎC U:ir c a r X-eeu : llîlfMmc fl/me v.aic ie pomenii <
vuiermţă reală ;>i ie a Iertau v teii Ier In N i l , d a pus Pazele unei nm
dyslaţii, deveniri mai u i / u i Verein Pir Indiv idiialpsvdioloeîe le
perioada NOd NU d parfuiput Ia întâlnirile de miercuri seara ale
'A d u c 1 Psydumetis h v fa \ercihm um e m i u «rana le: emu? AC '
! ‘si ?:ismbiid , d mm mim *. diAm m r,rjr n : m.d d dpum u e . e .
m iîf t arie i Iei Adie? A/m/o imm \ f »mv; *>mm r - j: 4 ne- *#' *
* muu v a f u m e mm m ^ m . m , . -m 'u m m , , .pe m- m *»
;r i.liu n m, m { • ,N« f.,;,. m m m m o » n c mm -* . e -
AUn* -!c >m •sV 'u ;,» ; , d v ut: >- : . j m .« «N> '*> »m <, - *• 1<
o d m m p de macţia de cmone mam m. ev m Jm mmm, .
â- e ‘ - d? e • mim -a,a t ; :e e v ' e . u **'* ik a a:
pmmmiinia sar Sfdn ! m- “n a u d m m m \ *me 1 lKy; hm num- u u
' ' ' r em , .m r.f. Ierni m m , „ *u v-un^* c*mu ni i mmk urnim. u>
uirnaL ( emnilhUm lu îtm m m \ d * , d u * nu m u m e faptei
perspectiva !n« Adia era :n mod mmvukmihd d-ferita de .m*a .» lu.
Preuci; Adler şi Stekel au demis
cu alţi câţiva, au părăsit asociaţi
part .. mU i >rin«cipiile: de ba / - -u am <tem.V’ sndivk iuale . Adler se

)eciailiza, la acea vrenie, în ti •mm V Uideiiţil î5 rma< 11î tcî, m .. .R l; CV
ir nevreaticii decâ t psihcatici. în 1ărut i\nh9J~Jlationalen
hriftfu, dividu :hologie şi ideiio lui Adlei aui răspândit
i Euiropa şi Staiţele I iOU
în 1916, /Vdlcîr a fo st înothlizat în ’ ' ' M..i aus tro-untgară şi a lucrat
i medic într -un spital ote f <tr din Criacovia.. înte>rcand te> >iV'Vp
Vienă clerastată Adie r şi-a or ie n ta t< ener:gia că p:rezentarea
ogiei imiivi aameiiilor. Conseptul 5te | ein'SC.hafîsgefiihi
iu „interes scxdai s-a jpotriviii 1. 'V »C»*»Fk ri!P osfei*ei noi de p oUr-mitc
uneit naţiuri TsJll g'-justa o traducei■ j \ *:tă a U i ‘K muiluî Gemein-
iO:
:haftsgefuhl ’ §i se par o te* \tem p v fa , mvagm ere • * ,
lena , alătur'ide : progiam ele P-" - o 0 bunăstarea social
a loc:uinţe, se pune*iu în ;Hp'iv.ue progn 0 00 pn *mu să r' Ote'm >?
îforn M Mite' aţic Adler j» uim o j mima «-O ; C.;s OO-o cu profesorii
cu copiii lor m OIernă, astfel îiicât fo►arte mulţi. Sla j atei
a m 2 ideile col.e legaite cte im mvt f-;a copiile>r să ereas ca să tem -, -Jip
unct •V , t «iiere: psihic. A ţ inut prellegeri ;Şl ptintru i m »fesori şi, în
rma j i~’, <o a în 1 te .m >st numlit pr-V K la PImamm i!'*'.
din Viena,
o v; • i j i -î , :■> \ îo ’ -' > :-m * i n r i o u c :: ă u c :n
cadrul Congresului internaţional de psihologie de la Oxford, deşi
cunoştea foarte puţin limba engleză. In 1926 a fost invitat din nou în
Anglia, de către câteva societăţi medicale şi psihologice şi în 1927 a
care oferă o descriere com pleta a psihologiei individuale, pe baza

m v motm m ; un»' m v tetemifrtes ’m-e im
,»-.v -» mo .di’, m * «'* o.î j mm • \ m ; .> vm pp m
LirOis- ;*• urni’ . c '«vit «• a mmm

iert v Lmtemmteij * f' ' mut e\ m : u m mo ivite n> te > m tetev ;»
< nrrnm m f *\i O A Im li; nourii! a -amiLU :-.
> m* ^ n 'c-.'t: ■ ; ' --mmmu d n m Jc a r r.î m u
’ m „mam 5 severă . împreună cu fiica sa
.. . o ■ ---raiura>, au f\Vm pn Ci mim*i pentri
■ ,ra iraumm şi pen tru cursuri pe !‘Oi« ‘O •
uitare la Aberdeen, Y ark, Hi rt W ’>Kr ; t. , Londra,
rpool şi Exeter. Din păcate. VîLm } mmm _1! ' 10»'
1 în a patra zi în care se afla, în Aberdeen, îîn timpuî
*m; *'V m m ■ .i--. ini. Ale mA - \:ÎV. , ajuns li
|î a dus la bun sfârşît fllâjcmmm ; mmm: nentelor
a ; m, rtc, i o l psihi; m ,i * ' n: un 2 rut
m o U% O ram :; \; '- ': : l' v. m n im,
, ; *. n „-.m. *, ! t z r • .», î m , • n n rrum - - a. o
Âciler în clinicile lor de consiliere a copilului din Viena. In 193
i SUA, ian.de <. ’! î- >/ „Z Chicago ; • mc;
fain îl iei r. sîrioada 1942- 1 9 4 8 ,a f >*^t i n
MedicalI Sclic>ol, unde a p rezeiitat sinfleiijiM
Dezvoltarea in ivsarea Britanie

O nouă societate adleriană a apărat în Londra, chiar înainte de
moartea lui Adler, avându-1 pe acesta preşedinte. Aceasta nu a mai
funcţionat pe perioada celui de-a! doilea război mondial, dar şi-a
Mih.iiiaia ai mn •
Ui joshaa Bîm u , J f i ' i a avui Vij p m r s u pe Vhtr. i armada- i?i
finteî.i vi j p;/ > m *r « p' «mum arut' j u r mo»r* via r mpie a. mute
pe nu u mm cum: v a fi -!: n ' l -u o m tec -la- »d* al R ara ll f te -p a g
eVnkîciij i/vv; \ a unnugîi ac asemenea, an centru tic psthotetapie
socială - ir> pre/eni m ,fm - a tenhui; pciiUu m -m uitr *lm anihuiatonu
hi cm e xtern u n rc a p tc -n iui Li ienhmget t Rkfite re?apia de guip %i
pohiatna i * ‘iiH»f»iîar * m n; urm ase L tecitioie ale am-dini >i acn\ i falii
lai VJlcî
Ip Ruv* >'• Ufr ,kafv a l/?!af A naâa - tec Ulii S? i Ofili!
pTCitpî L i rm n c lv îă o ic fite I dm bureh \ t e o t e v , ; n e ip o o l şi
teoratej. la iî v capa J p îoduia Bierei î Ucikm a i descoperi: ca
îvOtiolo-ip aJIeneoî dm Anglia erau mipltead în pra, Uca p iu a tă si
•iii c k temi m u m n kc trai ai na persitii pâri nu pfoîcM»n a Hi psihologi
via psiM atp î** ulom n ?0 de ana dm M au u , Adler a scos în
u ‘dentâ iv \o ia de i educ i profesorii, care influenţau uit număr
îfiaie de cop?.. tUtiei încât generaţiile viitoare ui poala beneficia de
ideile p-fnoiogici i mii vidu uite u i aparii «a tulburărilor psihice să fie
pre\ciute ! ireiLiim s*-a *atentai de asemenea eforturile spre educarea
păi inului p p tu k v o n m r acriei înmii u ip iilo i să li se perm ilâ să
u e a s t ă vănănvi :.n pune* fi ' . te r e pv.hr* capabil: din pune! tle
* edeo psih tav cu ,fi a tem rnirte dinu «' a c ic la ie de m o c ta n c ă , In
’ (i7u v mMeu-m1 ; mr»* n, \*uo _ Sj* , gom ux martine pentru un
r u p te spete j Lm *. Ora temem- ■ aî.Os,> :r Bm k mmfiar MUM
V V' a a c ' C,iî - ia «'atir» a f i j !U i , - v - < -g *' ( î t e f ttededda :•
îv. îi » j i a î r* >ier- c a r ; "a ; ‘*te . \ fi ;« *, * -- r . fi- -a a m m*
- “ ./C fl CC '-O \ s C r I ’ meteci u . r Oa ' „ 'O gfi* O yfi
viuitiaeu'i de rm-cmcia ptm r- 'Usiu si - :nc ura ui ocnei • -a

formeze graperi de studiu şî centre de educare a familiei,
1 1 CC’ii't »!U . ~i v , j . r n . o > • Ic I?' IU»;: X f ’i îî'J'l de ps SMaţlîc
adleriană recunoscute de Institute for Individual Psyctiology» instituţia
*Je louiufig a Vite <,r *fiomeir ^fi t La i! B: -n* n. în l urom iei ape util
adlera ni trec pnno :ir> m ocev i k o mume m se inunde pe mai mulţi
197
a-şi continua
i for Adlerian Si
anual, în. divers
Ipoteze teo retice
Imaginea persoane-
mnortLirea furnic m - j • mlaVopiea t mrjpmi a d L r o c . a r ; ar-,
ia Ama fmiheAm . mm- Piulă a !;n AdIer, susţine mî rumemi m
net ia privin ?fi vomam e v** pentru ca mopiitdc rar să poale
?‘i idamOicme Oameon *u mm mopmile pi niind Cu A pernepim m.-
>uhitu m e u\upf: u r iie!>; m mapei îuoin a vorpnniur toi, a n înit *
si a iniiîăoî im mm suin ui xoncoulaiuu tu ApLtmrea consumi spm
actele ^cupyfî -Vă ei renii v«modei a eă Mame eu Mint i rea tn respon
xiNtn auUKleîe anume a tiiuu. Atxji\kiic\i holisia 7.- ,eno tdm dom;a
poau n de îl uita m mand ne; părţi
Hobsticâ
Termen11 ,jndnidual" dm pohoVeia nuiniduată a hat clili/al d,
\Jfri pentru i ik aîK mmm r, rui mm* i/iod d mvi pemoanc s; »-*
armm e ^ s j * jb. .0: t<- d A v a r :m Pole msm OdLn a Jm a
'"■t'iiiîsv . î’i'.pf-1- . pv- a mm v ",a 1u O- ■e .* .iiCiA al; - - m ^
J* O n;m; j t v>;;jî . ţ!'M m ,P t)\

’JA 1
iale compc>rtairtentei i un. si:op §a, in consecinţa L A MALîîă

; M*:„ui CE -p i îiirîlo A lungă Şl SCU.: Ivi vlMAU AL - AM ml A Alic
' *c lMm*ă soiriali şi de , ,Oa ie înt ■„.A i - LsL' A :L lH 'tA a
dividuală <irată că oamenii nu sunt cî ‘M imau de iscopurile lor.şi
ci de logic rsonaia c<ixc sta în sjlatele mişcărîi L i a Am -i- m A
X* ; ' M
Ari A
Oameni i au mereu posiMlitatea tic J AcyO JC>dul ‘A A: C AcjXTid
calităţile 'lor n AA' nite n- -a inedi"ui in care . VMyiLA (L
iză despre sine si despre i-i?9 ; creizează o li: C Ap MA Al
item fix ; form»MLi stilul de iAAL AP •' e şî a edn a a circ
'♦ C al ,, jnci oal MLAM a l a *. : a ia i A l a ALA
a ş x A > - ’ s î - I î »: ; j ' , a m a . a a Ml — a O c> a t î M Scctid
AA^ -A r L T M *. rLA !1 ^ UL L V * 4 M A - :a , L-AIA : L I - j Im J;1
' M A îA M A M A - M Ă *A M î E;!i!<! AUIa U ^ L r, L A f A i t ă
1i 1 r ‘ ': - A r r i i f E r''; î M . ' p S V U ! l / V M L f ;C ;. ML M i l ă
■■ m -L , C A A A a ^ ,M M M M NUM r u i / ! f ! M m M M M M
’A f / a >U a a <J MU -J;: / ş M â E L E ; -- PUL AMA . a i ’ ji M* , M A h
■a A I5 a a AOMc : A a -M ' 1 AM ’: A A L ; Sli-j LAI

- - A ALM , ‘ A 5M La A MM MM Ma A ' - A U ,' •A AL uc
',. MAL ’1 - ' A . ' ’PP' ' A-A « ■1 :!C -- A . M A M A sî

; * rar, <n u.v*- '': ; U' •* M e a . a "i-.L '<e . 7 - • ' u A mmmm
ihodinamici.
W A [>* , *1 '. ' ! f 1 a:r > ct:‘ , î a
ii, '■ ţ 1 4 î"v *•!-'v *hî*v* îr.p *î;.i v , 'n i r “ c-|V” ;
« ,'*• *' I - a - r - î - % tL' v j j< , î S m . u m i h - a n - Vi :\
t« -:V'V: î>^*‘ • ,; ! i î'->. O >. .n •„ f a.t r~V * :>r
V.-*-*v ^;âT> j »r i l *Liir.'ut rtf M v ' ^ 1>S!?»11>^
>, ’>V1 ! *.»;• î ; x . Î»V Vii '• »LV'Or V.i/v: , jlelalt

"»<!-’r. i-i /asu «iia»! x.' *îiîaîîiT ai K::*-*t; <i:, a.i privit
I -‘' *-' ^<' - t * ' •’!Ji! -•* î.* -V Hi ;*i. sil . ■ K I-w xr ' ' poziţi-
•4>’:• , v.* U AtîL*i< ht ;V-:V. { -V*.:;:îui V-., *■ *\)sit d
i r-v* ^v i*- 1 î u i i t - : i-i!!s;;o, v a- * - -rial, ia
' - ’ *a jIa 'l ‘vv ' _vr ^ >î «c ... ikt'U ..;»L.a v a a ikv'/-» al CSt
îla\, i: \n t "V A< : %l' \:-r~Ul - . r t u ■ ’•>; ,i ,VM,ist«'tU V -•I J !1->'
l v»r ,
IVr~-* v .« '.'îfLîîva-a r^-d

O OC \ i ' »f 1' k -• r'O SV • >ft
* r e cp *u m «e 'r-»,c . m mre ^ i* n â ( -mp* e / m m m , ; *. c m ' *U*-if%n

i -1 0 lîetC Cm CP ’J sCtl di' . Cr.:Cl'C NlFUtf h ^ sî Jr ^ i!illl! C-mUir
Primmcmeie m; -d a m n acuta L |X*nm mdenrdn a o > m: tom
L.fîtCÎC llfînta s! . Ul/afCCtim vU alCMt\i
A dio considera că exista irei sarcini de v oia ntajuir pentru
tmcare membra al r:mct a mafie %lui ha mac o u p a î u c pnciema şi
*ubîîca Drotkuis .. mm idaueat d* »uă adaptarea «ie cmc si relaţia
eu n-m im u l fe \ reniea Iu? %Jlen medul m care o i menii îşi puteau
mileplîm s uumiie c e n t era aceia de a-si gan ** sliuha. dc a avea u
\ iau v c u lt de a. st casatori şi «ie a avea copii îndeplinirea cu
siiCvt s a .urnim v i r a u de viaţă e ra \ â/ută m esenţială pentru
perpetuau a ^ j.uedM a i a u umane Mei era aule» icnii au lărgit
-cern cerlmtot emi tre» K i ^ Uii de ' «au luând m considerare
s mmm U'ăiiiiîe h anoêxiijie Relaţia mimai * a - c parte fier este
i*a.uderaia a li cea mai tdevantfa din urle trei vu> an. în ceea ce
puvesfe mierosul socul al anei persoane u manta a de a coopera.
Tulburarea psihica tpare atunci când an ii;.j;ud v- simte
inferior >i nedemn de un loc egal înîie semenii săi Interesul social,
care este o potenţialitate înnăscută :i fiecărei funii umane. nu apare
\p prem 1 iţa îint w sentimente puternice de mieriiiritate %osie sentimente
de mitriontatc <imi substituite de o luptă unupensatone pentru
superiontare personală Persoanele care se smit înîerrui e >i acţionează
vk pe o pc/itu. de superioritate nu si pot îndeplini în mod adecvat
vituitile pru îmi slujba. prietenii şi căsnicia, deoarece >.um preocupaţi
piu dogeam ce pămuirea p? opri «du î pnmtmm decât de a îăspunde ia
* «minte îe -mcitic: o vis e r v a Im.; , rmoAniţei A a» cmc >aruni.
t)cnIaseî ca îm ->n mu an fiAn \ u l u a> care si mdepane.iză de
C. tip Mlsîrugaud ; ->CUPC‘ p-pf -sC mC-â ; *j -. U;,e * ; ac,, bkiivîdld
’O -LiPiJeac •ie ^. *p ui u‘S-: vj C; ş;t o' ;) .esc v pîHCsîc
*apei ioni uco tô: o -r dă 5p ,. m A m c >s -. r.»pcr
* c~ ;* •- . c erb ’L *. pA m: n e «„ *;
,s !i.f!.;C.fS„ U« c; , •ûp-, UCifU* îil* C- •;! - v ;rş;s s. »./- »jf
s.lcd», şî atitudmCe comate i<iir iînriflcâ uaitilîfatca vcano aîaiC'cnUilui
- e v mmm- ^ o i* , «ati : ’ •' s- : nun rc_ ' 0 . ,; ş n - mda a!
pur. a o P r ;*i. .*? m b,j’« ",:' î»a v; o f *< -1*0 . m-sarc am dureri
f - C S i a ' *!•: Ca-ol ' u P în a l. n ; ;i;u :t r;C ;S C Ua; e. sCil«i sa
*uvre/ 11 âp icii iii îtiasimâ “ biopui Jr i !, icî mai but! la toate este
nereaiisf m de neatuo iai dur ei dc dt v ap şiim un sjmţHom nevrotic
■ ■ ■ ■ II l
-- '-liilt t’ift _I*•• . , CCkLUvtt vUi UrU C-li „■ v'i ;-'ir r J . . 1 'i’n L >r : s'
s a c r e s>«; u i : * u c i u i.u ir P uiunuv IVuv. r t u u c n R 1.; ncX- vr
..u a ^ L ‘Jc a CUtR-s a - u i ' a U,U ' «ir ’ U»li * IttuUi t ; ’ a! OUUv vi .
:c»‘i »cnîecc a î c a î a J : u s k - ’ d u c a ri J e u u e c v u u n f a i c ; v i '» j i i a ! â u
p* > î a t3> » {i 3a <c ii»c i i t J •ude d'ur.ri • d«v * i , r c r "ii . e u t I s"\'
-a p c T U a n J e pt v e : • .e u , , < ini. v a d â tk u - e d i d c c-niun .J**cua J.
*v r 'i i m u l u i ^ i»,iî a de \d l e r i lin iei h f'cu
I r i c i n i/ iî (>^>I»*ni. ; d» >u f l u e n ţ a u n o r a n u m i t e - \ m d i \ t : p r edisp<*
/cîtIC, p R î d Udai >a *Cd v * d aii logc a îfltielliJ u m i l Isi ad Jildcvă a
K d l i f a l c a d e î i r j h î * : j < \.ihK m a tiilo i, u i n * a s t e \n u n d o m u u i e *„ :
ÎRLHa î»»r pe iM H v d a |^ »p tti i c s p ir a a î e i m d d e ^ c b î s e ir o p j ! t o r n i c *
r ia fci ca -v* r>m c i p u tm u ii u u d p„ m *j î * ,b a- dt i m e m i b
p u sonei jar, * p v tk u e b n r dc u ! m rn tu c u r. ni; aii u u i s t b î i t a
UU au »lC'«ac dt V U : d e u >»mpU »vv !t U v , ; gR :jî;c ajî Jc rajîif lî- i
distorsionată j p u hoiic ului
Apariţia şi menţinerea tulburării psihice

li»aîe p r oblem ele um ane suin hi e se n ţa ue n a i u u m >u a i a .1 J i e i k u u .
J% 7- !04 Î
S m ip u m c ic -a v »'!»îp^riumciîti»i tic\r*4«i tiu apui um otnp

î Civ culC U, n v \! Jil-1 -a! X; v* '» ik , ^ sd : c-u-UC c „ <
, a iei ne pctcte d-UcrUdc ubatc iitdv iicr - cim ic; - t a a;c v ’cc?
-.hC i. a» -s,,i|ci>. J îl - >1 .»^- .• c ' *. ;a <
j p: îj, ib auia^ctc i-.vat %,, ic c ■ » >•> '* -î ;r -

-,jk d a d e i v'C.» rv H *.,î! -, i ; n *«'* ' > 'C ' ?MA.. u.l
^ i CutiC* . ' -» ,iCCC_.t CR ^ i ./ *- _‘vCC t ’-Cî . ‘-i ^' î; ’» CC|tCcJC''
L*t ngPca , -ciiiaiic vte Vn / a pcoîiu ic; radu ut c uua.t i t T k z a i U
Ci* R,i-. CuiU '£;x_ Cit ,u»Civa t-i.n » - Cjki *.sf j . ^<C'•U^ iUtUpu *ii ■*-
mjcpluita^ a cRCUtbt t e , : ua (' >*p' CU vu-urc; CCMU; ’r
P*cili f? t s itu are dc ci'-*C; pcîitni tu» \>idn ci ;c^t, uc I picdc face
1 ';. ^;•:: %, x- „Um : j- <_.V PU. _PV x .il.OT
U v Vj ! - « r . C v ' P " P m Tl ! v !- V : ' . *d e îi-"* m m 1 >■ m ' î L: >.* >v m u m
m ori *■ pp ' !- t.m x-;-' ' p-'< l; m »■*î>i* * momu 0 i A : f.
mu?pp x v, i* ^ u u m ?«ii •. -v: i>- •. i . m ^ m ;* cm o-au
k->v.ur<r ic vi*.. ;. , m î > m *uc* * c- -■«, m m o i / j< : tL ^j? c ar
c ’ -c î ;- J . a* * 1 - 'v h ! m * -v ~ m . i .m e de de
: * bp : •* i v i - r - . .« m u m m v > ^ r * •' m : ■ * *• c -C r a n a ,
; i c p !! vj . n::-,,:,‘!:r ' v m o c n ă vii:. -Viia" i i ’n - n Vp p *' nn de
--va.;' x; *' *>rry>.,\*;>- . fuim mpvpitr- X r a- „ ' a v . f anini p
’- a a t-: mm * - cm rx a j î n - n i :r * K : tea * ' : ; a * _-moroi
mmmu m mm .. hrmrprotectrt m-mimn;! a mm A : m : . ' sudului
, i u »-e :,r a. a * . ^ ! t p* i an Cu: m I l i p a m* u r t * j « a^te
;xJ!/. î a.i a* v . m m p u I j n»v.i ,;_v v;.u n.muuMpjnlâ r a m ă de
.. . â r ? c| - : a n iffv rp o r m .n v- m m u -a r» <.*.P <jc
. -a-' »: !.’ i VK‘>' v a n * ' ^ , mm ia- :n A .• >u mu mmm * * L vvtiali;
_ - ' . 1* -v -a- va a* >»:;e .lîs.ii; mm; -«m ajurac A j A. Jnerect:
" a; - •*v«v i f iar*^ ; V tnt n (a.i? >. \\îcât isi
:•. C- ::a. i . 1,. t tp * , - -x x ’» arJeren-airi!;: -Xf eccvr* ctu
c; n i v t i a a >\ * t - ’nejn -n ecuniv V i\. î j 'J a u n v*nr
va, pp, ^*i >f, , îr >.p. tipp'p'î vnîi 1 -*‘r\aj^^fî •< >a ; p:v
să facă aşa cum vor ei. Persoanele răsfăţate şi hiperprotejate cred că
lumea le este potrivnică deoarece nu răspunde în. acelaşi fel în care
au răspuns părinţii săi. Adler arăta că copiii joacă un rol activ în
solicitarea ajutorului în cazul hiperprotecţiei, în cererea de servicii
mai puţin comună decât liiperprotecţia şi răsfăţul, dar Adler a

văzut-o ca producând copii descurajaţi. Oreikurs era convins că
metodele şi educaţia parentală a societăţii noastre competitive nu
i V J V — : t : : * f« ! ; • t.d ll , ţP îZ PI C V . ,.L> v W S
putea face mai bine” descurajează copiii.
îA K.T'p,; . .vjf'p -Î ;r v >î, Ci ;v-V.lc-
•m 1 1 bjo! ’v ! - I - .utli lOu-p* ujhde'^ vjf *n!v :,îrn:lic! ni
lÛiCii .o. pc; o: ^cilmua m ; bă un -<anporLmicm *ontîl
Siniati i de <are ac «eu rrte m m«mrui.trt m uuLu cm ma mu indaio»irea
- m>.‘ rtuduct-. !<o c u c e ‘Otic mlaum mut om* v ' emu o >neptuniu!
: m ii Pil'' Jar ieapum v u este îrdomil Or au ju mr.pL *m. dacă
apkiijri Iu: dc iîPauifc c -u mea cccmmră
Schimbarea
t )rp v iu Li cap tare Jm \ u t : ulcî persoane pc.jL* le cm u experienţă
ifietirueioare ia rc o popit ajura ui <i m ,m utic p..mepuile Noile
vop.pori aureole e iu provoacă premiseV meh; tu m fnkn Je viaţă
pot determina o r e \i/iiife a înreresului social, cu o Svaume mnsecutivă
a sentm iem uur de in ie n o n ia u . Noul comportament poale li adoptat
ta ui mare a m cuîdjani oferuc de o alta persoana >au. mat puţin
trec veno , a urinare a unei Jeei/n independente dm partea individului.
Circumstanţele modificate de exemplu, plecarea de aoaxi. partenerii
o r’ p a tim ii sau părăsirea de către parteneri sau părinţi, terminarea
studiilor tre m ^ -t sau ram mc unor examene obţinere* catt pierderea
urau Ioc dc muncă noi dud uite i comportamentul m odificat. D aci
noul comportament jrc re-uitate încurajatoare. aaînri ‘ogiva personală
cate sta !a h.t/a vei hui im mmportamen! este pusă Li încet care şi
oovihp. ie^ i/iuic
\. m V.-UL am m cfcm ra. a ; m . i j o ru- ar«tenor ou mc un m noi
•Jambe comport m. miel ester-o' tăm a. o x h is - N m Jim ue \ d arienii
.st i i i- v a t h l v . . » aop»nmm. rt\ c ! mo*- vem c os l u ă ou
mrt ac acu iL • a , - m •*' * m ic e . : * . •• *-.* •*m - ^ s; o im
crescut. Oamenii trebuie să-şi înţeleagă într-o anumită măsură ideile
* 'O' : s ’. / l ' s »>Uns "• 0 ' i, « . %C|C»*
um ,jj o- ’ . um?u am .J . ,cu .. ww pmdm au c o * .. -v. tu «amare
a 'O L u'C dc vicm U . I 1u r m ; c u »* } x " u t u f m* t b *r -cuim ui iu
.'S './im x . \.. <. C _• <, . m» - < ’ .'it ‘ ^ * * .. . • 10 . | C u t i „ : sl
. u-*, .• m m . « m - m c i i C u r v u .mp-eci* m a*vv vpLibil sunt
<x ' U - "*; i ' IC l V
• •. t w Cil V î Uraţi pt U ' >*»•’ >.1 u ţ -'. 1 S ' 1 !î !*• ' * » i ' ; M i l i t a U i a L
'perna o u i ne ^ _o o m n irc a /a c u p e i * coJiian iu v i s * ar putea
u o n îtim n . îa memne Ciu U e \ O i L 'ulilaţk u

TERAf Rl\\\ 205
practica
0 D ; e c t : v e i e tor ap>e>
]Ua. U ' Ufu J il v" : r cj vUC \ii: p u “oCx Jc IU ~’LOu U Ûu s,; m jsi/ Uf U
v ' JJ . A: _ i pt 0. ;'[;!/;• 0 .>* >v<«- J iCU U UUC *.î myr : ak jiuiM.ll ■.
punem y .* *s,i viîI<ca 0 4 -
1110 1 0 . 41 c: i-»r .V umerne u uiuilUi -;
CdpCÎc 0 m U U nu î îU UU iu« mesU p a scoplii dos iterCdiisU
ambele f»mu *• mud j j iîcsiiiidjârc 1 \i>iă o etapa dc icmicniare a
w purilur dc 0 ‘uîiga durata yt dc reajustare a voneeptel or y
au; ud imita pe: ^ u ticc Jupa eiapa lL înţek pere Senili amtîek mpaU
vie iiiîutmfUL ek m nejikn suni ialocuik de c;i u.lcicN sumai m
vfv'J-. ie I t v. sie- , amu pe m u im -u <d îa m ic x umifalt mu
scoica; pa Sc r *ac irăream }k ican/aut- vt-imibupc» io: y pe
vC-opcr i:V m I*X ,y .mg ava; u -Um :J J o P J \ a !ţ d u* grjpor
LxmtJ pai o i j j \ , ix, in cu ^np'd tpeipue *n n*v n?i‘ «h.j.yriic .
adu ornic
1 siajdia.a 0 im-umerea m u reiaţii m nîm m îk
2 destup* m m am.munjer r k m m m „
t *jfuiîk k'H m icim n ;
4. muiufaum re-o unim n.
C O e n ; d e se le c ţie
M* C a r ,. ! i fa„ U e r j ' de ÎC. U ' 1em u* îC - :.r - kt a ; . m u a ., 0

r. . i » o- - i, v >yu - sa 1 * '•*m : j* - o <- * n d
terapeutului, cât şi a clientului este respectată, deşi drepturile clienţilor
de a-şi alege tipul de terapie sunt limitate de ceea ce este disponibil,
faptul că toate problemele individuale sunt de natură sociala, grupul

c p n u d v,a n urna m u m u u u n n v m n p% hucupeum: \e
! C ' C u ! ' v C u J ; r p**'- cu e V ; i Ts n - m '* m u o m -' *•
ui pmumenii i.n m e ,m m iuu »k rnnm- am n nanon ?apn» o -n

.> ;:‘*c\ î >«u m f =** uîac c L , .ui .> *piu. ^ -> p . «.rijn c.*‘
adă:nt a- ba u mu ^c mic .tea în iidu par*«io b jo _ Ucu-iOrv
ciuHidcic Ld uj. â un ‘ kpil a' s d n rJ ji arun^ i iiureaei lâmilîc \a
3. tiu iman
.m a a mmm
umizează o oportu-
mtate ele training ideîâlâ - C clienţiii beneinciaiză i^ , 0 r eţia imai; multor
teraoenţî şî, dlin molii.ent ce: atmos m i; . j «U. .iponah m iifiCt
legate de inieirpretare;a stilului de i mtr u clieiatol'ui, inc po mm mie
între t<ra-;v ai, şuetedifica'toare şî încurajatoare i clîe:u t. '* momui
pârtie . p i v ’a expJicarea şî înţelegeirea logicii: ^ „ pe:
Se înt m u r a i sa cJîeiiiţii să :se mute de ia tenipia individuala i< oa Je

grup $ r a v ’a terapiia de gtup la cea inciivieluai. ă şi aceastîI dc 0 amue
este a<cceptat;a mutua,1 de c■lienţi ip terapeuţi nil dir lîei - ‘I . e r a
pârtie■ipă la terapie de g r ^ Rot urma ş:l Ş€îdinţe indrvidurne cu
psîliotierapeii1tul de la 2T1113. Dacă. un cupllu 2ire <:>probIerna. de mdatim
este posibîl c:a terap<eutul să dorească s>a ic i şi T-m
totuşi, 0 iVm situaţiia în a are unu:1 sa iibîi psarterieri u aibă
nevoieî de şeciinţe inclividuale, caiz în care ei ¥0>r bemAidai de a: ap ic
indivi Clienţii care î>e sinii; ridicoli atUIIC1 . mo. îşi îimp: norarac
trăiriie au teiidinfa de a pirefera a m ividluală, teraj>eui3u iîîlij
perceinul mai. puţin c m \ o nţător U ■J i m grup! de pcîrsoane.
Calităţi ale terapeuţilor eficienţi

Terapeuţii strict adlerieni se simt în mod autentic egali cu toate
fiinţele umane, inclusiv cu clienţii şi copiii. Terapeutul arată respect
clientului, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că terapeutul este
mereu gentil şi drăguţ şi că acceptă toate comportamentele clientului.
Relaţia cu clientul este una de respect reciproc, astfel încât terapeutul
arată respect prin intoleranţa faţă de comportamentele inacceptabile
ale clientului şi oferirea unui feedback onest. Terapeutul arată respect
clientului acţionând în mod sincer, ca şi cum acesta din urmă este pe
deplin responsabil pentru deciziile şi acţiunile sale. Terapeutul are o
atitudine caldă şî de acceptare a persoanei aşa cum este ea şi este
interesat să înţeleagă în mod autentic şi fără să judece stilul de viaţă
al acesteia, percepţia sa unică asupra vieţii şi scopurile pe care şi
le-a ales în viaţă. Terapeutul adlerian modelează interesul social şi
se prezintă ca o persoană supusă erorii, care îşi aduce contribuţia
fără teama de a face greşeli. Abordarea adleriană se bazează pe o
i 1 * r*nc . -n'V K mmm j - ;: Ji urne: de : U;
a re r -cmc - m n •> .rin , u J c irtj] m m . m x rro arx fY
ale te: ijUUlUIni cnn# li psite de respect - - iprt a - maî degrabă unt
mu M n»îorît ii. 0* uneia demontatăse.
jn ăsta ac număr de , mpnu : tiu!\ , Cr«. . ». al c i î adneutru- v.<
utîlîzcîază dU« rite modal .'ai c ,ii obţine m X ' •i şi Ut ia, m JnU
a reoiientarii U * a : : prin arta •■>«o, >
*'C i'lt CVZ' 'iţii îiO^CC JC
exerei ţii d<e grup şi analiiza viselor sunt catteva dintre al■c ‘C * '
tante ûtili:zale; de terapieuţii adiemeni.
R e i-iU a >• s-Si-.;< t e m u c - X u .
Nu - - ’rtx tui e e {*' *.:r ' migv-nm i i l e r M ''r nude: c-u

iii > !. . r^ -U n c e r b ne y-un* \ j m m m cl; , .*
aLmmen purne ^ -mu ; , i u ie ea Otmc de c u r b c u -* i ^ m m a
m art ! x» J r *\*a ■ e*> e ' c x ’mT c O!' %
1 *mi U m p iele
clientul stau faţă în faţă» pe scaune de înălţime egali. După c
' f’U rî «j e n - e ne ce («a e U** c
vor clon sa treacă ia etapa ele colectare a miormaţiilor pentru a pute
explicaţie în legătură cu dorinţa lui de a se îndepărta de problemă ş

. n - ; ■mile ec! ml!: CIO * m ' .. 1 >c- r t c i . ' n n e r m,><
informaţiile despre stilul de viaţă al clientului într-un mod mult ma
IT-'MI. -> «),'! .Cm,! !:-î IC. V n «’î C, 5 ^ %**; O'"'*î^ C C*'*
în această călătorie de descoperire, în mod activ, ca parteneri
idccic/ c *mc m tc e r m . ;u «n an “’-î r u c e mumm cm
iempme.um . ; mm- r ,em >5»cm -• * m m U; menim ; cern *
v!W O ; 'îW Of • -U'* o *
accr/vOca ra tvura ih a \ t, .m w ; ciapiuVi 1 ,V v v. iupîii a rtpcuîu I

, » air îOaoi ţ utdf'il.u .H v. •k •«UuCt pi !îl; U a * “0 1 1 1 0 v lai OC.al: %
i U, :i
un esk Mgur dc censid >doi spum de * lîciil: icrupemm vj ' >?cî >mep
y "paţiu chci;yH»i penu j va ,kcs Ud k n un leedback ciieiipio* asupia mmporta
meritului iîVuî in iniipy: şedinţei [ogiva personala -.a ti treptat
dkmaiului y intdeam de teiupeai Inieipreia; de tichiile pu-c îa
dispoziţia dieiPuhn u,tom ai Mint simple ipoiu/e te pornea de ta
presupunerile terupeukikn Idapetiad ' a Juri să sada dam clientul
recunoaşte Interpreta!ea tăcută de el .a fund adio arata întregul
proces educaţional *a putea avea Io,, d, ar dmă lei ywm»: -a cheului
colaborează o imparLuesv seopui <dabilitr împreună In ultima la/ă ~
reorientarea . se vede clar dacă terapeutul y cheme! împărtăşesc
aceleaşi obiei tbe de mmpie Clienţn au dreptul de a * e u u înţelegerea
st de a decide ulterior vă nu tacă mei o schimbare Dacă dlentul isi
doreşte eu adevâiat să Dea nişte schimbări. atunci terapeutul este
acolo* pentru a i ghida, -stabilirea de saretni si îndeplinirea angaja
rnenieior necesita de asemenea o relaţie de colaborare. Pot apărea
perioade dificile. emoţii puternice cu care se va lucra, dezacorduri
«ntre terapcuf <i client dar relaţia foi va tace filă acestor încercări.
Innpuî acordat ultimei tace ?re»uaetitaieai va caria ni tutu. ţie de
client, O parte din chemi vor petrece timp uj terapeuţii h r m tnod
util atunci când var dmt m facă unek schimbări , alţii >or acea
nevoie să stea ilepane de mrapeuL dm t/and să şi pa st re/e \echile
pafternun fa nu !u re 1 du f •o»; mereu deschid, daci cor do>, <ă
nummm; v j v> iu; i r bm o v , e d T r r ip e e u k u tc d e p lin a
Tţcredere in chem oh-n-uD ; Uinvm.a -“mofmjbîh.tfo wnin. pr,'p iu
o or nume e
’- > O î j a > c: W a . V : y v » '- a . ; . ’ ,C C.j. V

moh, m i a p u jdan una poate U desen sa ca o acţiune coiicatoa 1nu e
egali - terapeutul şi clientul. Prima etapă a terapiei constă în stabilirea
w . : ciupi d odw m w m ut n a . i ,a î i * Oc tw u n u cuta pilii
p* ; u g < - cys,- t. . gu, . * >. u o, .a..tbm w, . c w - ”«ă
^copuri siabiluc iirponi!.*! ti acordait tte<^msa lata di *ixarea
scopurilor ca preintamfmn, a terapie meîunenta intre un teiapeut si
tV-meam CU ni(K c-f: ă t«hdlî Je odlC 4 mpcUÎ r ’l'î u p n «/ j '
,tk 4 u r e e ,is cucuiul itietaiki iv;ir ui J u c a u , *«-'k'. 4 c f T
umpeutu e dahitUi . pici im» O -.omaiLtO? 4! Ptod deahls compu*
a menind amntuiu» biţî de otie pe caro d as-odem m.u eeplnd«:
f * 4 jpjp. naedcillU I* . t\>, L-tlji ii %a La L VO â b CarUnlm, dc*o<tiOt v
* paie; i aer*. ?»aua r Jucath*nak Tenipcunil trata re»*pe -
„eenîuor pr:t; ,--- 1 1 :1 . 4 4 » 4 capra rea m '*41 . nrajsîerea dreptimi» «r L-
ic: .4 “ua propi h!c cu *. i/e *1 Je a o imuni 1 responsabilitatea propriile:
vicii Clienţii! ar; :i:ou â <nc cu terapeutului b paxl de el Jar cf>
ret 1vj manipula docemj - m <al\a Preseoprii îe >1 acordarea ajutorului
inîr-o maniera J i a m a C j okii in egală maşină v mporramcitr*
hpîicdt î m p a i d a p a o a a u p a m d a \ „ a o j rebtpw dcruvăruîdă
d a m e «a parte din ruraihiriet:! dieiuidin a t e ** a j i u 1te u\per*ei i\a
A doua etapa a arnpeei -modă ia adunarea Je mtormaţii >
-nţULgeiea adulm Jc \ uia a! a iernam s m a p a p a c e fila ia ou dala.
m care pisîideraa vmenta mc potriveşte pattenmim lor gencraî -■
. iracierihtit Je opetare Din primele moniertie ale meii rarii in
tcenţii v(>r apărea informam accesibile tu apetitului din india 1 nun
urnaH - cum intra ir» ,rn apere clienţii, aude aleg sa stea p a u u o
fm modul în ram mrhest eic ne spune wâ %llci era foarte pricepui
L «alegerea Je informam pornind de la a e a t o importai nent n» nverCn
informaţiile \ernale -urii de .1 a n tene a dmponibile în desene rea
- arid i c a î r / j t â *lc . lu a u m* m \ m m v. ire n ic . m um e1 a ra c oa
îr rapeutul se va lenta apoi asiipra real:izărilor stJiului < dt ’ '': :to
care c**W< o* înţele;genîa constelaţiei ! :?*V•~: clientului şi intei[To V O u
V -.to n.U - -.V'. v ; rii. Un copil îşi creet vvt p w r v i s; C mic de
viaţă V ^ »v :xtuî tarr, V -..v rt în reiaţi e cu fi aţii săi. Aşadar,
terape utul îl n '"i • - oe c C *.î V 0: m nv pc sine şi pc; fraţii săi ca şi
’ ' ?e. t >:S:V ; *C : îmi •Ui, ..j >v V lectore ac ordinii n. W 0
Adieriienii deso rie dpi, a 'Vii. oră) mai m are, tipul celiii de-al
doilea, copil, 1tipul rinului şi ţipiui de coipv 0111 o v c uj M . V ;
spune.a Adler, totu.1 pcMte fi în egal ă m ăsură diferii ^ 'OP iii1v p a
-W C'reta poz iţia îc i constelaţia :familiei iin mod dc VII vi oii v ru
Un fuate (o sc)ra) naai mare poate iilege mc>dul In ca re răs:pt v to ia
valori:le fainii ini şi fie detronat cie un co;pil mai ,, ^ . )ţ:. - nou
mai irlari au tirăii stare a de copil undc pentni o ane ită peric- de
iiiiip. U n al cloilea ipil poate alt a d • .• comp '0; ^ _i
cop ilu>1 mai ii îare î Tcând să-l diepăşeasc ă sau J id în ' vO iaC
diferitûe acesita I Jiim<ezin poate d a Ude să niiîiână t zeluşu.11Emiliei
~i depăş cască pe ceilalţi prin realizări:le sale. Valorile 1 r dL;
vo r deternii n<i dac competiţia ai*e loc îiî dome;niul rea *o r t n
acadeimice orit prin fi o persoan : îl rt V ' abilă s. în orîc:are alt
domeiliu de ctornpiartaimeeî important pent;ru faintili in porte
dintre copii vcw Hpr:ide sa se revolte: împotrr „ \ .0. *rîl or farrblăc* fie
in tac . . i r_ dese , M ulte faini f W : omiv ■tiţtonale C' i» îc
puţine W 0. mocratic
Te:rapeutul să obţină irîformaţii. suni ir V"ntare ; întru a
JUpilL
verific:a îpotezia pe carie începe să o m.K : ze cu pm fire la tilul de
iaţă al clientului. Dreikurs spunea că e nevoie de două puncte pe o
nie pentru a putea formula o ipoteză despre stilul de viaţă al unei
’ .. -V I C U V ’ *V V Ci' V ’V o »* * Iii'!-' 'M c V„ .pf
aspect al stilului lor de viaţă. Poate fi vorba de im aginea de sine, de
’: V . . ; r ’ O ’. c * j ;'u V . , îC V ' :~ U
v v ; v * cv. 'Tv*v ■<. '-U .i-'-m v r ;:;« îimL wvoi • -- -a : ! «i:*a

familiei. Terapeutul îşi doreşte să afle care sunt scopurile de viaţă
ale clientului, precum şi presupunerile greşite care stau la baza
‘ » .UI '■ - .2 1 *.. A *-e. .'2 -2 .. -2 1 i\
. -2 a u J ' M j .« ' !iO;Ji S 1 ** r i ? m . i v m m m -T
*' -2 .C:>: >. *«2 2 2./- a 7m u * •’ <î;r.'2 d ’ -du!
. a m ■ ^vm 2 ., Ic „>0 - • î cL4--.t u ..m mmun m -m 2 c mn mm 1 *
m. « r ’J c d îvU i C *.* ' ic c e j ca o m O w U ' u; ; m m m cm . mr
2 c. . , 0 '• >U < d d ' i d Vi-aUIî pî*r .tjp^!vfe nCi*r:CC;J .. ^
;* v- Ctcic. 2 g •
• ‘ h CmCU 1 n u il.vCî -a IVeCU P mllCvdUi it UUh C*i
a ;• X ' 2 c vA v. i : ’*-;iC'. .. '2 - »It 2 tir - :C•!! iUcitCvC '-I*eîll'l au
s - v - u m i; c - g ■» c -l f c pmmmtLi am în m,.;mrn
Ui: : C uavumi •«' m. ~ - 2 «1>CCvi iuUebV ri MdmiIOCd Ci,, vCp UUm
mcr ~c 2 -'nN*.: ri * ' Agcriri ri te-mm m m u r i dmnnjri
•Uc n . m u c de m *d m n* m d m J . m v mri -u -olrM- , c
v e d i c ^ r i r n m d rim i t - u n a l c m i r i d d r i i v r i m r i a d rm m H d m .
cri *. nud U :!Xariotctc : gv d-<r> m. ; mele m melm u es
re: emd-jtm oimemi mim ue \ .d lri cum m d a m rie ..mm*
pena 11 f c v Io em u r i \i ce « d k t i femcm minerii ' d - »;*u este
mri Cilp a n î 7 m îc» '.uri * ri? d e c i d e\p riri uimiri îrix ..o
d e d i c di d p *i'aric m m d rie r i r d ?m;t! nu e \ d j itm m
n-n* - n t*' **' mcr'p 1 mmm ' ţ ;/:: g_ d e ‘ riale *mriihzatri ;cci;
rx moaC. ai pierde im oi sten ctipraganmnb etnic 'Ufna^mifUi! v V
i rii iîck î !:'U* __-» J o an,, auiai încmcAs; _Ti2 ie rumuri''?
ri .Alem '* m.i 'Ur i a <4rn:» un ‘ . , v ^ l tedînuuu' p m •
m i- c mmm ^ ^ ri? r . - m '
Visele pot fi de asemenea analizate. Adler spunea că visele sunt
m i .ad m : , ?ri C 7 om -ifi/t. ri. . nm O' 1
acţiunile oamenilor. Visele reamintite, pe care clienţii le relatează,
se potrivesc întotdeauna cu stilul de viaţa al unei persoane şi niciodată
iiu~l contrazic,
terapeutul plaseaza îngrijorările şi problemele clientului în contextul
stilului de viaţa şi arată cum anumite situaţii, relaţii şi solicitări pot
_»> ' _ • > 2' ' - m *.; " A T*f ' '2 « cfta ' « ' '• ~> a a U 1 . v A '-"* 5 '
nevrotice pot fi înţelese ca alibiuri ce suni necesare, deoarece clientul

in:»»/. * m.df'mm r.v r .. r ' •'/ A cm: m .umip
■a - ; ..'-m •{.' <m > *. •' ..i tr;‘' «m ' -m *. > v. uc - ;' >
dt ' Ier 2 U::eî ’V ’ •:*?*.*» '• .‘ ^ 1' 2. Vn;,g p- 2-?
păstra siinpmmdr. d^r (v,;vît - • • - r ,r m* ^ ccC'isj mfAV/.mo '
- %N' ‘ i ? a P . \ .\ \ S
i rJpj Uj <v op rp ,j j V . e ' j / .PP « ;H OPCa i;iî;PPjZI P i ;• JPCUtU'

\.i r •!<r* * ' oc iU P adnr i / <:ru a m amm , bei udo*'
P P - j ' v a : : î i n i v r t v v d„ n :Pao ; a u v . j .-pur< . v -m a w ? ‘ as p *<te
. mnpm'PimcnîeL : •* V fr ntrt - p -%v Vţ.î mtbm >u* . mu us; h- ch*
v j îr m i, [-cm; .1 j l ;oek a pm^> îm !j Idn a m r;m ik Mim
njdpOnVr ^ « m x . p , ap.tr- •> tra/ira .> ? a pa mr^Vkiî, a *. henrii lac
d '',ns:; x? v-' %nfv«mdv eiiictfsîm a-.dam >mm uri >î iu^f«tiaandu m
a*' .îs v L m ii-vi p v - m r t cvmport.imcm Cheniu m \*»r ' arpnade pe
'i r;si%i Jar a a,;«p prr >? ana' înnort ,k t ^ uulcim ir:»mp«>n.-*nieniui
mm,! h m am su vrp p iu de ?ir ^ d u ‘ , var* Im* C rtrcmvi olului
!•!"*:■ '• de v m t t p . m MiUMamv i p ie r d e - m - “p 'b îjn Imuare
e \ l r al Pr m«-meikp ;e rne 3 cjpâfa. n * ; a , e hiţdrgerc. va
o»- „Uj* Ust.e v, \. ‘,'s*■:Tî.i \i:I VP MI lîdt.a -•’ •wlimha. pCilIfii vt“
r .L mî*î-> F'Urtrnmm m j p ei!i: N m e ' .e . u im create,
V i i - e u m ir mr -a m m a r e nuduri ;ii;;î c*»nfia l Orte PtincîiiuriJe
i.*e -are nmp um mmm.re C m Unire pomdrk* i C*mîc Jo \dler
uuik - lej.J u-i „nem m lupta e*i >n MtUfîOi-. >je a; ur . eeapi•:laiîiCnt,
îjp! ic .aeiai!]'.:î ec jiancîe. era de c ^ *ncu:a|<s xi m Litanîlice
ariepioimiî aae c.atpn'n ieicaru* u icistă «dmicsi .^ îc .rjn^vcuiă sub
»niîfitck -le pîc'v..*Pl:c rara*J»*\a!-i
Procesu ^ ’.htmbări. terapii

• , ce^ , , se, - • » ■ ,>ire J -ihuir îîue^-r.p j : hî *c mai
* treci ' , i : 'ei'' >e ' r: ~ 5eî -r ■ .e ceea *e “.dh' »e 'Uie
• r e «•■!.;;_ c. r j j - e -* ■- e l e * : ^ e s t e ? îeieicce. *> e u u i / i a
r i •• ■-e c r'* e • - î -ee >• 3 4 ei ;. - J i *~;e >' .» s!--- .• ,5 j.e e
nu se schimba este o altă variantă. înţelegerea se va dezvolta pe
măsură ce indivizii vor începe să-şi recunoască patternuriie de
comportament Comportâmcotc 1c 1101 cârc pun sub sciririiil îotrcbăm
presupunerile vechi sunt apoi testate. Comportamentele şi sarcinile
V p S d V *- J, i«»UK i JLlIlt .îC tcV j M . i t^ h P ' h ( Vdtu Si
slăbită şi ulterior înlocuită de simţul comun.. Comportamentele noi
P '» Ic,! P'/JiUar ^ •s•’ •’J . S?fVi, tj h ' f k.'Oil* pHt o rc^CiO
să recurgă la modalităţile anterioare şi să se simtă confortabili cu
l a o u h j J !-n’î, : P* ■v J J tv !■ t P ' S ^ • i «an J PH^.jlă d; m UMU;
a'UUir, t p v t r c 4- ‘ >r . ' ' j va pj m .j N nm ! ;ivvn» îp Ih jic sferele
iSil£iSiSH
rr-rt \ ' O” ‘ 'ii * ;; * P.
• •.p"!’ \ \ . ~ ;
face scdiiImbări. Sc cernunt b *nic de apartenUti i M, 1s ide rar ea

pP r r f ,' . a ’ csţ ea a\iânfi n vîUf )are egală cu a celorlalteî vor fî o
sursă de încurajaie peritni ei. Seocovi te-: • a IOC tete tte se vor
vii.cs.,*.ia ; interesu! e vj _ =10, a te m o n te i MmL Kl ' 1: v’C
la a icr,'î> ■. Se i mi a u Atunci di u V\ .1purile lor
de ne;ati 1n« 15 vnr
Viii fi1.1. mloc:uîl;e de ci;îu-C» dv ,s r un] i • îtr ri şi de o
recuiicMaIc, - t te ui Ci Htei v î unteie ivh'. a -UCU- ^ i.
ctcm;* ( «ua • \ imeniteIc ‘pil1a t ***U Vt •: î i ui uni C Jc -t
pivm. »te ' A*.. -;t proces iVV[v I» iiinai ituiivu Ul di li 1 iiU V Ul
uira.,. -a prezenteItUIlUl! di'Uite .el,. l An u Sv -piu«i >tetek .teCompor-

Li* ivCtului Urât (1 ) A urs x »î« 9 5 tete |\»iî te I; c *alte , .ip.C >
op . \ isidei*ab:il mai 1vv-u di JuUUi i_'Tv vj1t lvli lK cu *
adulţii iflaţi în. relaţii st r 1‘ i facă schimb- r i n t i m ât aceste
SCtllfîîJr ! i in miod ine vi talcil un efect asiipm raimr-urilor din
relaţii!le intime şi asupi ,r >,/stu»m- jî*’ iude tefjp ‘U'!‘» care l-a
inc a; Î.111totdeauna pe c!lient ca pe un. egal» îl îrA,C
>3 s: <idiTv J T 'UIibuţia i. un eg i Stucl p at face o s<chimbare
par' tla uA r e , pletă ;U. CIil »tap „ 1uCiv. 4 «iu pe. n>ILiCî cS.
lil*1- Ui i.*-a Aiirpi l cornun. -v -1 illl. iUv»v" c i j;„ iun i <;■; fi tU i!lîi/vî*‘ .
d.v UIer<usiil. socia '; le m -rieiiiiCii8 de apa- tvnenţa U
aiiv.i ,io;ncept gre cit ygi I''KliiH\ 'i -te h u n i'- v UC{> 1
1
juuUU nare pentru *’ . rdatrea uni r .• vrpw rcv 5lente noi §>î greşeli.
-upc.. îte roite? ul va resp-teta r.r^xnp , Oî'CîV !u, u a alege
nportament
apar ,i d lupă ani de zile r. î la înţelegerea iniţiali bine este
Teoria lui Adler asupra personalităţii

mp ; letă ;a tutuiror cnmpo
tCUp.'unf -- adie’ "j. *. e ?c b )arte ’-iO"' ?! d x TO UiVVdt’Cl u • p, h «V
* î i l O l C •?* k J -.mhîăub' mm uram >i paî it ; ovin, ^ciapiei
.o Ca .a îC V^liU' terapeuţii tre1re v - > «k i cie -* ^ v . ;~î ' - uePuie
să-şi folosească<îO«*itail!r d l m-mfo1 muum- i unui ideiI1iSf
{Preikti •C, 'kC , Abordărira e.kfie ; tikt > •ate oferi ur; rev
v emk îgere; fodosii•ra crace.êriî şi cunoaşte rii oamenilor ci : nteres
social e:ste o cerikle mgenki î>i cj i i rk aî i 'i;r4n,j , Vîeifîî amieng
inclusiv k-mpa Ji u crescut u- rfi:1111î ? c ire putere c mî :1 mi mută
fie în n ce vt^v 'his, ura 4 ia controlului oue Uns.î fie
m râim î v;U V rma mampam.îl 1c;aps-!nv k e m ;r apk
nnă-, acrea propriilec .Eî'it'E . m mc na puls 1a, maie re de
lucra cui clienţii ;Ut. '• :a îepe . Cabnr UlVa e>j aderau ai - edl
clienţi 1• * . :kr~ , h ta ideea (lL J 0 *c~*p >;d e d: m i
comporrănim ' a fii • o kt: e r a aerate s* m.k , morale Li
v fie iiîm o» mc o CliîUa fi fm^pc k îîtiJ *r,u u-gere dar i
CX_» 0#a>cr»
s»l-tiimbe. EIacă rezultatei k mpm- -mu waiiLite e îtr-o;
', «em a- Hk,p ,îfecitele pe tei «m ** îunp ;ue jPiriceeriî EU Vor putea
fi obsercate. Schîmbanle hu ai)ărut şi după câ v . te me la r<
unui stil de vi **ă mmm „ - ■^ • iix- vi »'*fis~ emrâmerc este
întotdeauna ui . merită niciodată să luptăm cu ei
pentru a~i foi - a ' 1 «..a m * ;*m ak
pentru a se se
Există limite în utilizare
de unu-la-unu. Se pot obţine :pe
clienţi Ie grupuri. Clienţii net ustura avan- vum am manea
unor comportamente noi înir-un era a , .m ■ - . « m ..,(ua-ca
statutului de membra egai ai urna grup ce are i m v amm
creşterea reciprocă.
TERAt :r i a n ă
r.xernpMî o<~ caz

,1 TERAPIE INDIV1DUALĂ
o S io m 'E - u * - • ' ; * > > *n A > *■ • ; -• f, : ;CpoS

şedinţe faţă în faţă.
Terapui
Cvea Cu *c prez* ma c . era.-nare sie ue mmces > v e i lu ra t
mai nuc .M 1«T cie se.jinte A nebmt sâ-’ .as re- acest cceA 33
presa o^mocu deoarece cea foarte egcisr şi e^/esiv de sensibi’ la
presiunea ectenema uf.ce souctma impusă ar t* tAm resimţită ca
c închisoare Am ,r cepul demersui terapeutic A* m onera aalenanâ
opişrm.îa maczânC : - a A a rt a sAmui de v-a*e - îm epâna cu
snste'aca Amuze. u o r rus ac smş* pm znm :mr nm aşa cum
erau 9* DO Cănrj ,^3 • op?
Puerre a spus .,-3 iu ta ’ sau s a născut în cartea >:za a Elveţiei
A studiat Temcim-j a icmca: m câteva tac SuDam . .Paie. ,em t în
Angua. s-a casator*! cu o englezoaică stilată d n ^ usa m ijlocie şi
s-a siâtnin M ir-m t orăşel d«r Ţara Gainor. unde a profesat na medic
se Punem ou P;erri fusese de asem enea me Ae s* Aerase
pentru Organizaţia Mondială 3 Sănătăţi: ham sugemaî lui Pierre că
tata1 său ş»-a oorP să se ridice *a nivelul acmsîui ideal ş* sâ fie
considerat un om foarte bun. un medic foarte bun şi a muncit mult
pentru a feduca acesî A cru P»eme şt~a Jescns tatăl ca A nd un om
câmp Mâ'M ş, fa n it n : îm pătim it ai imn.cm Ecs uc sonîac care
no era a:ătun m ra*"s:!*e eaceptânc perioada moncedicca când îi
plăcea aâ A că n uîu. acTntât; cu «epic m aer liber A /e a e aură de
om d e o se b : eon -cernea: solia îu: şc după cum P:erre a aflat
uiîeoo1 ?! i c ane te^m; S a jr-vedP apos că tatăl sac a tos! un
afeem e- » '>>* n »e- /ic c u z n u o o re cam o a c -n ru i meu a
?â' um> A poete: im ;-u ,7 a,< - • s r e c e 33 este ponce >a-i fi
m crPcm o A pu n e a - > uda . ^ ... .,«0-'*.;. 3 muns
Ce c .n loz c .a m P oj.., e , , ;* v e ■ ‘ . m o-*. n> : r . 3
fost o dezamăgire puternică pentru el.
M : 'j . ,-i ’ .♦ ■ O ' I > -CC . '■ ' - ’ " >,-iZ3
;o - -v-f.C. ,C >C '-«• , o te . . «r\> ,cu^.t 3 ^
< c e - . , ’s ' 'r * ' ce o' .A* m-rm o r o : ccmcieor
'-i- 3 , . -;-rU r 3 - v,c*.. .Y'wr ' O j- - 3 3 c»-*;' 30
:•/ ’ ~ j c. o- > - . c 3 i m - î.i V* « ' - 1 ,mmia

o.>Too:r.u ’ o * • . ' i.r,i - » o~ ' j u r ,,, jr 3 R u j ,3 ;r*tmCaîă
spre interior. Acest lucru a avut un impact deosebit asupra abilităţilor
' „ (, O t n ’i < ~7 ’ . ‘ ’ '' / - U • Z " ‘ O*» • ^ -Ut .O>, . <
f ' ' ; J.j ’U'- , 3,! Şl
•■îbijî f3 3 t v ar 'v ' v 'te -i "o .iC-.0:C îA o>sC’ dtr c» mcs.e şi
' C ' »*{ \ .. i: r r, \ v ,
i ri -4‘r'M 'A *‘fv ■ -A* M • ;u i< - i C„ -,><> .

v m o m-*m m .arm i-a rr <* mm O K P -%%-• i, , ir.it t •
’ « fr*»a ;:U C j V. . J >« r ! - ‘pr Û- ; 0 0 VS>i UiUMU *. > O ^ ţ . . '
v c 5-- - a ş* o v h « ru.3 ce te ?.« e -ro e p u l r . i ' recr a .;3 cm c tea-m
m u Ce pectr j tem iter, .re a? n u o a prem ia a certe u a*-ete » o r r. j a^n
;•? a0 <a cte cc;e şi m -mrra tetersma m -ca^da«un m onte uccism

emu *». tectmu ue Pata sa «atei cm carne «cm: de u ia ic r5s sa m sper.d
' - P ' P k -m r y .- {Hf r- «Vq-opa, ) t e ^ t e t e a r a a n< '-m ate i t e a i f
mte n te» a -am c en te s a s e g â c o e u s r a te C r t e t ş« s a m *
a v e ste a scă c n r?m; te r.» pe cam şt * a-m:te ş îe de c â te cm foate
?c : Mi-a •.a p re ia lui anim tirc este de la şase ani ta a v a
vuisia •• pte* eau h a ê mult basmele cu *te vaier. povestea te»
îamotea em i - a a fr^geim A o p u r in acea am intim ti muu ne c a
eter-un leagăn dm m te m a şi osa cu acte: deschişi câ e*a p re z e rrn
Regelui Arth«*r ş ? î te c a /a te r pentru ca sa1va se o fetită -tente om
: ' Ş.,d'u te<m m • -srrmm.* *r« w > Rcgme tetem v o c e n h ; t»
•ar» om foarte epoca! Piere* a test ;np-r,s din leagăn de frarr'e ş-
C! 'f-s*ne: său C ie ru ri m-c a a ôotioua* spunând
E tee c i î c n p î c t e n t e w c e c teu n e v A c -ierm tu a rt e c v ~ w
sa c i aia» t v mc -acere *n Ratele ni eu şi in cit* carmen- ooîtemm
Când am aams te m om entic explorau c iie n tu c e p ifîcepusu o c
sa înţeieaya ce ăn u rre i-a influenţat stiUJ de viata. A fost de a i e r i
cu m-ne câ a preluat m u ie om va !cr;ie fam iliei saîe pe r am se c r
ider<t;ficat jir.pre-jncj ru m ar fi cea referitoare ?a im pozanta de a n
special >î un jc de a avea succes şi de a f< cei mas bun Aer
eoderî«aî faptu1na aceasta Cjpta pcrniru superbntate !-a îrnpied'uat
sâ sv conecteze cj cedaiti, să >e s<mtâ egal cu e« sâ se viîeqrece,
sa •: r)t«na un vene ai sp a P e rm u e ' sa gaseasca ser^sd^mtr.* r
o vristacAi m.a rcommia »' •,-atu o pru v t y-. 0 *^0 ; -v-r j ;x 'S '’
r n-uuf atâPi
Cm 0 m»f J f “5Cm< r - . . CM ;r >r- of '
povestească despre fraţii săi, pe când erau copii. Avea un frate cu
un an mai mare decât ei, un alt frate cu trei ani şi jumătate mai mic
a avut nevoie de îngrijire suplimentară pe când era foarte mică.

mm 1 .1 C m l J t t d i j, J i u ; m-rn: ;. o m r ţ r O w m u c< ^ i i m * ., u ’- p v ' ţ
intensă între băieţi. Se bateau adesea, mai ales Pietre cu fratele
‘ »l n |S Şj *-U*.M^ ' • v m <-»<*• '*>C~'s J - ’“•* 7 - •*- 1
; / ! mv» J i >t f o u ;' «’ A r-* , ^ <-Cm,^n k ,., m

atenţie din partea părinţilor. Pierre a fost copilul cel mai mic pentru
'■ , m v.criv o. fr^ ţ bcc Vi ’■ r’v c nr o u - i s v / . i !rC '« u ' -a - :
v^:t, :rlr1î ^ vc-rm J u v i c m i r û *■ îur^ r- j " v m «- -â*• ''Mu
amară provo' Co m- mm; •nu ' ^ :ri >r e r ;î
transfer foart . m c ^ : a început m-a idealizat, 1
său, dar ulteiio r m-a testat pentru a vedea daca vc
' »-'-■> .* ' - • mtm —iw -<•' V »* ~f C J lCl*r • ■r'
- f,•ir+i
' ir»/
' uase, de şas<
la şedinţe şi îşi exprima î ; ' s* î-'i-ca ei*- curm
fi suficient de; bun pentru c3-1 ajuta. L-am întrebat dc
si am discutat despre aceste lucruri într-o atmos
ătoare, astfel încât sm putut lucra ferap
n una dintre şedinţe, Pierre mi-a spus că a constn

;s jj’ *^ *' ' 1 *■'’* : a. : : r- u j«- *-*
TERAPIA ADLEKJANĂ 219
ac mţie şi recunoaştere pozitivă din parte ei şi sentimentul

de a fi util şi, foarte important din perspectivă adleriană, l-a ajutat
11 să pună bazele unui sens esenţial al interesului social şi a unui
sentiment de apartenenţă, prin cooperare. Şi-a dezvoltat voinţa
II de a-i ajuta pe ceilalţi - cel puţin la un anumit nivel ceea ce l-a
determinat să urmeze traînîngul de asistent social. A fost important
să-l încurajez pe acest client descurajat. Ajutorul dat surorii lui şi
activitatea de asistent social au contribuit la menţinerea luptei
1 sale pentru superioritate, dar ele reprezentau comportamente mai
degrabă pozitive decât negative, aşa încât am remarcat faptul că
erau lucruri importante de făcut.
Pierre avea o relaţie specială cu bunicul său, care-l admira pentru
că Pierre semăna foarte mult cu el. Bunicul era considerat ca
având darul clarviziunii şi era convins că Pierre va moşteni această
abilitate. Pierre a povestit acest lucru ca fiind una dintre amintirile
sale timpui versarea vârstei de cinci ani, bunicul i-a dezvăluit
„secretul” său, ceea ce l-a făcut pe Pierre să se simtă „cel ales”.
Profeţia bunicului l-a făcut pe P fie foarte special în familie
şi î-a întărit atitudinea narcisistă, de superioritate. Când am început
terapia, el credea încă profeţia şi aştepta să-i vină inspiraţia,
într-un fel, acest lucru a uşurat munca terapeutică. Există încă un
fel de speranţă, era cel puţin interesat să se descopere pe sine şi să
afle ce anume îl făcea special.
Nefiind pregătit pentru colaborare şi având puţine abilităţi sociale,
perioada petrecută în şcoală a fost una foarte dificilă. Logica sa
personală îl făcea să se simtă „ca şi cum era înconjurat de 30 de
fraţi”. Acest lucru i-a provocat un stres emoţional imens şi i-a
activat toate mecanismele de apărare pentru a supravieţui acestei
1 asituaţii „periculoase”. A devenit un margînalizat, încă de la început
intrat în lupte pentru putere, a fost terorizat şi, deoarece majo
11 ritatea colegilor săi erau mai puternici din punct de vedere fizic, a
li
fost nevoit să o facă pe clovnul din ce în ce mai mult pentru a
supravieţui. Rolul de clovn îl ajuta într-un fel, dar în acelaşi timp îi
diminua demnitatea şi se simţea ruşinat şi răn :voltat un
comportament de căutare a răzbunării; rănea copiii mai mici,
animalele şi uneori pe el însuşi. îşi strica jucăriile. în mod clar, pe
la opt-nouă ani se considera „personajul negativ” şi s-a izolat de
contactul social şi activităţile de grup. l-am atras atenţia că acesta
era un pattern din viaţa sa, în care se lupta pentru a fi superior şi
nu reuşea, apoi se simţea rănit şi devenea răzbunător, l-am spus
că perspectiva sa asupra lumii este cea a unui loc foarte ostil şi
i ! plin de oameni care voiau să-l rănească. A fost de acord cu cele
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
'.‘V A D 'A A '' _ 1 !-*. ' 7 ‘ • ’ A A r r IO rJ R A > * * -4 ir M £ r3

Am A3Aţi 3 ■*i î 3 C > --3 •' î1 < A « !* 3* ' PE O *, •>' 3 M \ A b c
■* N m D m y a y >; E m a i«» F -1 * ** iM it A iA ur >y . m >.n-ct T T ă s«
JP-A« -H< a ;J* ,* r „mAA-,JA ■?. La”!(1 3 - J,D î . T, s^ m3 *a
3 A .e i4 3 t J l P‘U t U .J .ii', 3 ' *•! AlAirtfA.1 L A •. 00** jtti IA:AM î P-A put
să~s P VAAA+A i
a mATu Unea Amata 'A r.>m a as Ajc aa 1 0 ic ;>e* - a 3 an* *or,Lite
as, l a ! m a a a a a - a o / , a r ACrAmm.Ari ?upa mm am «<«nMarat
m jm m îr o j i r ‘ r« n ,;.e m erm o M iU i z!Ci-~» um *eaqar: E! a
in titu la i - ~j m >m n j m m y n e v m a* «meu N c->~m A n h u t
:m mm-cu aura r î - a l c L a - ‘ ^mune a iu,F mi1a • 1evidenţiind

der npa cm «om r Li< a a >a cu *» doc m m *a -«a ; . _r -* 1 cum, c-ol
1 ;ya *nan mur-mmc a iuţ 1 m ' * ai e* în
a c e a A a i(«! * a a m u u : m ea asm ei 1 <n;*ei . *- n - * i i e j pe Nu a
aas-u a m u cort e j v m m m m .jc n ^ d ia a . /M m a t, .An msouiaî
’JLip.'c . c: ' :- »* f j u i w - ~a y a e îip t i . ^ a - ~ a A* atâ* ae
upecMf .
Dună ay.uM.'i v-i î ./ m r ^c'-.'-L Dmor rl -a*o x . n n o e
a ‘'jir. z 1 e r -u .îCi An- f<tAAu, -A A i Cî^ ,uy ,-j ; f.y ac».'. ~ mA y r^Mnd
. - p ûi::>t,C”i -aT. Linyû, ş» a -tr>: LiVu La
:'a*cj! sa e , c u c d e a s u â ?a m u î:e .isuu ctu t p e p u c na t vi fceurte
ater r u -e g âi-Li u r-oJcu a* >„j .t î; ajULam sa înie^ripa eey, în
e .i'e uy .cdiâ y ţ s a c înses; y, ne cC^Lalţ- c 3 M a d a M a te scaie de
r id a c ia î- A \ip .c r a -cs «u iu n fccaît- d ^ s e jruia- ->er.s«L«. a critice
apa :r-“â* ' oi>;ence !-e u - : A A am v a d J e -a ;u -t t 3: feraD;ei au
>eut pe L: - s n i n r ■**i.r,en>ntât.ea:e. O p arc e c raeex'>y:bî a
fes i -a 1*a k-c e* ^L .adc. â n - n a . c. 3 n eâ-e > 1 a speccT ca
ra 1 s ry 3 'c »e „,? • r'**c ju-L. -.i u . ti* >! s 3 acuş* u ' 1 j *crP u?ll;
' 1 p “ ■)'-*„ ' .y* • u - u * i* 'r - jc 3 . e» c p n , :> ^ .:r ^ r-, de
realizat i--a adus dezaimăgire şi singurătate, l-am spus c«ă ar trebui
să se aprecieze pe sine şi oan * •*’ 'A, . 3rc , i
r e '*"' 3c-, ră ce ne-am 'îndreptatcspre reonentare, am uiscustat despre
contribuiia sa la reali,zarea sansinilor vieţii. Se prezenta; . 3* ' 'L
însuşi, Iîa începutul terapiei, ca fiind copilăros, iar acum l-am
trebuie să-şi asume rnai multe responsabilităţi în cadrul mariajului

:;l" u3 3 tr"pc ;* *3- probleme M Ş! sd'Vi yas'*^ ,,-4 *:JC
de munaă. Pe perioada terapiei, 0 schimbare importantă îr1 căsătoria
iui a fos t că a încep ut să-si naspecte mai mult soţia s • * * mde
’ : entru putere A încen V ~a r‘b y’C» ' 'V’î •»>• ;1ţs ^ nVy L
obtinut 0 siuibă uncie lucra cu cx)pîi cu tulburări de comp‘ ** ^ ^
„deşi nu este slujba 1a care arr1 visat şi pe care aş fi ale •-r>.
jn an J-Ax '
221
lucru Toarte uun pentru mine ca ea a insistat să

aibă o r
* ti, .* - i-:-v .■, -ta ' • _ < '4 , r ?:«
ei. Tensiunea internă imensă —care l-a împins
tr-o mameira □ape hiperactivă — s-a redus şi ca urmare a
Depui sa e*P ,-///; : a . • C>i / V " ' ’ ' î %> - ; î' CV-r ■
itiî5 ci
•ua şi mnm r «- r r n * , , i(î„ ri 'f *»rl S ’ U< =)i •’U O - 'i -M S ,
>a s i >ac r îC ! *•' T< C m*'» it- c. ->
uportabilă” d , Si- u ryp^nv* e* C»CC/S*'^r ' ' * . 7 3 Am *!-
m> -«■;i s • ’ - 1'-* n r-e 'ii- uns, „mmmm o t V A v u a u e p n
mA; 2 ' > s.mţea mac,: - â n U r r a c s m-m -mm
Sn r r ’i j. - - *t;,r 3 ! fmr\V’ ' - r r., - y yjr 4
1 a r *>.K’ m .i A î SC-C-nm k~ -;r; m, U vf’j'r “ 2 'C *_m *
bine şi crede că n un~ m? a i.>e >„ srin,.r; !*> ->e- ’• nş ' c ~r. .
luat rămas-bun.
R eferinţe b ib lio grafice
Adler, A , j a * 't * 1. , ’w v l r, . 1 >ndra Kx *; -.a r r ,;, f »>a;, ‘

Trubnei Â i
:!C? A . 1917), Study 'f f 'm>»' AtU r:>'r;ţ\ ar-a >ts Psy */•' i ^ ^ .a: •
A Conţiribution to ( a-* .o M- -tr ar ,md Mc.r
' 1 Ui-' ■~ MJ V =:U
V : ^ A, ( 1933), Sock *f l" :- J r , ty mkind, Londra; Fabe
& Faber.
Adler,
7 •mm : Oneworld PublicatioES,
‘ikurs R (1967) Psychodyncimics Psychothereiuy and Counsellins
'vmnC .<: • ■u-u*' ;•-» r •î•• jm '»•/.' kv* . a

dkurs R Mosak H H si Shulman B II ( 1 9 5 2 ) Pafîent-theranî
relationship in multiple psycliotlierapy II: its advantages for the patient:
a ,-• • y ^ ' v, **;«,
âkurs, R., Mosak, H.H. şi Shulman., B.H. (1982), Multiple Psych
Utm, , * 7c m ; ■ m., T* • *-î Am eu, fi -\dl
Ş a ^ « ,i <»i IC'» St v>>nîr!-ll Pv ir -U <;C«
Lecturi su plim en tare
hCjf \ 1964), Superiority and S o cia l Interes’i : A C o l i ■' . ;o .*

Wriîings , H.L. 0 r*. acher (i A ram.
^dler, A. (1992), Whaî L ife C o u ld M ean i traci. Colin Brett (1931),
\ i* ;4 Onev- i C C’- ldi.iAiC os
\nsbacher, I-J.L. şi Ansbacher, R.R. (eds.) (1967), The Individ ual Ps\
o f A Ifreaf ÂfUPT > v •'» f< *i^ -VRow.
Porsini, R.J. (ed.;>(1984), C urrenî PsychcHherap ie s , itasca., IL: 'Peacock.
(1971), Social Equality : The (Ihalleni ? ciiicago, ÎL:
; L r' ! ' ÎC 2 ‘i ' -
CAPITOLUL 6
Tetapn* centrata pe p ersoa n ă

Brian 7>
<'ontextul isto-r. volt.^rea

în Marea 8man*e
:; vL\V \S Or ir.}: i d m< *s\ Un \= x
Ofa/caUt d AW;i î 1iî I!- H;eUe k ţmd'uK U<1 ’fdcfU o 4 ho I h W^y 1 h*J !•!
m uU i»u »Iî;s. :» , ; 4 ' ira;;:, •! m ms' mimam '\ .. m ,r ţbv.'e) o
k â n an ic .io r o m c • e-um •.o u i *i «iî n u m ip i i dm b m .m • n e lk ;e e *x e
- a u m m îa U Hi por a Oi* ia a 'a îîa n j.K O i A iî p lo k s H îrm * >1 a U \ | V i îC îik 1
. Imum do *na r;K Vmmn med a ori, i lî p n n n i oi m îâ b w e in 1028,
« raarr.hr y a1 ! V*r\o’Tm m m liiîtl I ,k S-m inim 4 l v'pO'liu! dm a ud ou
% m e f\ fc *î îhc PrcVCufoU *4 ("î Jj \l \ •' k h iio i vTh lîiî: RochcMcT.
Vm u*rK •; 1 ' j oahuâii iiroi ahiiiuih «o .an* .ele -iu th-ineiiti alt;
pbm iyg;ch pMhiatra' u asistentei c»\ iele muu r^rta combinate
pentru dmgnosi urnea y umama ptoniemtha Amor mute*t a io>t
dkăpah'î pcnir». mmpm jnmntaî a scut săi pragm-UK A oi: Rogers
Biografii im Kogeiy Kirsihaiioaum » «'*”*;<, dco ruuiioşftm
vaneîutea înbuent-jioî b >orc m o tu a Iom c^py- ta u.u patul curierei
mk 1 ‘rotesioîiok susţine c b u» m<>J cert, jceom Amd Rogers a
pliitit ia Roche Mm se muistderm ta mod esenţial an diagnostician
y *m îrrapeat rare a ah/eu/â mferpiekin a Caro; -cop, :*>nîbrm
n aJUbt măline** *y <iIr a bora or- rond v tu s r, pipure y V.ţ doaga
, •jrnp<»rtameîUul y mMnntmc Diagnoza a, înmi prora rea sori departe
de preocup:!rik terapeuţilor contemporani ^ciioati pe pe "murnă $a
mir un >e:u larg, deziiii/b ptogresivă a lui Rceers âu za tâ de
accaie actiâ acf»\ nau. in perioada petrecuta ia Roshesler t marcat
•nceputu! abordăm sa îe unice rl prezintă situaţia. cate a avui loc
iporipc de dărşiud per a ude: sale ia Roi hestei, u« . aie mera cu o
manii de o inteiiceoii Îipiîoai' v. j ! cir ci fiu pie/i nta gîrne tulburări
de , onpcuîaîneea k r - e - eu ir*” va utgmea PîoMeindor se
dkî ai mvpsocv re a . - k ; *uii a d..>tUijno da -c.dri nciaimk J j * mm un
mi vis strategic aboba ou» p .re .i -a om j JiUutî o si mkleaea am:st
'ISO O Io vas, d]!! .1 s 1a > , o : , V de a m J a p m ! e
-ei ^ o -i o x, o? a. î mv(a s - e o mm i - -mim epmahi u
adulţilor, (iand Rogers i-a confirmat acest lucru, ea a cernit imediat
e.. : O -, u» v -O m-: m i ’e n y »: ^ *• m i : p „ îi:0"

k.; ;: ,a - s i ‘ , nau* ?t hi;ke e a ».:»'•>* a- m- ! >*• '»* *. oi -e a
seama - deşi l-au înţeles pe deplin mai târziu - că clientul este cel care
ne m -rn e m - m m t e s : r . .v - - ÎMf
!;» ,i: v T * u/m * k-u im : ponto to num id - m
>î :*toO A p to - f ’« >k g e h 4 i„u n j T : ? A% '>v,,
T s * 4 ' : l *. 4 4 - ; : -k I V*1 *1 . ^ . S î c X m ; * j v U e t o t o iii' 7 *° ■
tom -m 1^45 mina 4: u^m a *» m
l'ia-îiâ to pm»to5.j.. 4, * Atoago 4» -ta rcfaî axe. toto ■vmidtoto
î.-'îrxel Jttoitoto’ a, . cUtls Sto etotofhcto 1:;r i 4 U - « : j f \ '“ a
per»MtK1 d e a t o n - -Mie 1m p au (dur u< U m m n u i t o t o e f ă i m
V ito * i pidglOUCli i -n H toto ' .1 lîc tc m iiiv iî U jU li.fi;; a a touto m to fto
k - ~‘]4U vC iiîlcU «a !'' ' “ : Uî r j ; J J U iH .,1 to k t o : ^ _ U , ;*
i u Ui c m tom j 7m m/p . tv-m u j dtomnit o \ t e aup-tuL i,iu ‘*<
tolto a fYtoţi* 'ic: Jp JL1 a a a |4. Ului! *f* Otoc Ua tontopC-to im >nto «:!
n , x u c k t t o i a , m n u >;•; u ' f - u î , iui: o ^ r u r - u c J e v t o d vi w u i x A c e x«• ux
PtoVh >JegK al \ ^ . * totojiC 4u to^to R.pkto ^ UVUiJ toU ,A
,ntmUa pe: 1«j J j p, beaufi 4t C fiu jfi» a fon ju,uriu g i ium 4jui toem
;i J xî u I j h iii U t o d e L i f u î i l : i de » a t o t i e » V i c i u c y ) U X y
.p-to/d x >rtod rA -i ytoto,* UrlUdi yiitono af-J' i ’fXiitodlll <J«. -N

i r i i e i U ' J j ! N i l U ‘' ; i J 1 . i*U *Jr dU-> X u i H a M r f r d t »",«-iii» a ««t* * ' ' U i t ;
U;'tU d;; ;fir c a u X ' f '! | iîi:o Vlbil ' ;•« J . i
JU 1 ’r ; fd* f1 J-Jw Ujl ’■,j Ua.j r _ U'*1 «<u 4, .U X l k U-î <4n
psihologică facilitatoare (Rogers, 1974 : 116).
Terapia non-directivă a leat naştere din această „ipoteză formulată

şi testată treptat”, ca un protest la adresa punctului de vedere
diagnostic, prescriptiv, care era predominam în acea vreme. Accentul
şi clarificare. Această perioadă a fost, de asemenea, una de entuziasm

cu ivi e te tofm rm uver uj: u - . : »j j >^ f r , >•_. eu.
şi de training şi exista o centrare pe „tehnicile nondirective”. Cei
. x;j - Ci U.m dPil“ p ir rn n \ ij - p U-i ^. UfU o Tem
f-îvtUjf^ ^ î; C; * - X . v U t v « ^ -.*1 UUi ! ou j ; ^ *. >o ^ i î u iv Lxld .U
dv Jiîxck. >>! nu «‘Netot U, jaraî"<e:«î 14 mmm t .e pncuim
cxliiiden cu ercaiTci Uo teorii u ce^ cîarc * \k /^ " iu u ,t c *u
! *• V . e \ enrm .! ’ ** . . •■ *' ’ * 1 :- e ! i- ! x a ic i
r X r x : ne c *X ’ : ' „ >•> x : x X e x < e „> Ax* d\7
*'•'0! : A A A x m c X' * '* ■ * •' J e A . X J !-'* 7 - t t X X C< >.
- < x c .x ix * _ , ix» „ x , ce l , x f ‘ : v ; ^ ,* < . 7xngx
X X X. \{. Xe ' C , -J • x 7 '"iii XXI X Â I » vA
putea fi folosit îe mai multe domenii, separate deterapie. In care
I*.3 A k .. A ^ c ._ X î • pt j I; *‘ x > îr ix X ir .:
x-m , „ • . . x u / xe j i . jp'.-- x x x e x m x x rutier; de

‘v r o i ' e .. c-r*t A x x *x. x >; a - a a x . x x r . d renanii
* xeu « .i . x ixe . n, .<xx *xxx x rt ? v *nm»Amţă
xx„ Ui: u c j -T; . A x . x A • i i t \ 7 % * c 7 *,i XtdCitî xe
* xrmC x„ * *3 - X ; v>v, o-., x A t kaxtard
, R* * x " "r i . x X 1 o i x x mxn X c x • e c x X X e je
■rX" X X - e : >!x X: 77a!î ’7 >C7;i M X. x V X x X X x IV
km x . x* c * do:-.):- !' aS;iii x e : un.! R* xex
' • x x x x x c x cm x îrxcrx i s J ' l au;r’77‘ ,*r\x ‘cx*- aţmunîe
T,*>. . Cd^cr*5 cr* ac;;imc ** c! ociix o ci * c • mm akx a
^ x , mH»m 'uiii-fîCikx de examen .iiccox x s -' 1*xnvmkm
cc 7^ : m 7*7 .Oiţei p x ' i x : 7 -7 xxm . m mu ; ' •a ' X O c r i e a ,
c'»i- rm r pcr-\'*3 7 ' ’ - i-îc *7 x J î cier mmmixac •' * o xupânior
,-a c e. mxeC 5**x i- 'îC-Xue-iCx .i^C.Cee't * x 7-c *cC!d \: a
importanţei sale în relaţia terapeutică,
3 \ .i >*CC e K>'X ‘ ac” X? ’djm . S* [-\ 7
. mx '7;. ce^ >: ! r\4 ' m' ! .CC* X7 cu 17 . .x . >U I -JfCiTiK
r x , •'rec.m -C X X f re t C x * , t uii’• ». ' **) k . . 'X -C l IX
I ' . x f - •• f x f fs ^»e^ , - de <sxt!

cât şi în Orientul îndepărtat. în prezent, există World Associatioe
for fersoinCeniered and Experîeiitîal Psychotherapy and Counselling,
a cărei apariţie a fost aprobată iniţial In cadrai unei conferinţe
Dezvoltarea în Marea Britanie

In Anglia, ideile lui Oarl Rogers au X. ’ ’ 1 '* X \Ul’
dezvoltării Marriage Guidance Couneil (în prezent numit Reiate), la
xxsiC d hi»i p * *> 7 i ;7 » ' - x l c r7c'*■' . -ct-jî,! ne
ikk, ’■ '.r-.'si'ir
k: 4 K« i\ -
*:L- ‘ÎWl/i -lic i W ' i Oc iliv kî k
1J -?; k kj. in ^ ■.j f k\ji h^ -fî
f- klhJ k, k t v a k J i l
• ! r ir ,rv m : ^ t ar.a o . -U m -od U fm \J. î . ■»u ?, e'»r m u u *um U U Li
d o u a *.: :. î m l a m . Ml '-M - ' M• , : \ m r v L m u m n ri.u mm a m u r a u
[v ro i-u n u . unr.j l- im urtm ': timpurie din >t{)4 \*m*;rnt«f ba/â

-:U . am - ,pro:i!îU A o U^mo-Ulc da mPiodUi idPumiU *Meu!Um
HIM4 mo A pnO \î e t«M v, r -apte 2 *•*D \îaarn , m 1 1 l m l
CJm> ? u o 1 , H* - i r . t :k . mAp oA a 2uU. 2-'»^ 2** Cm Nkl mxl
‘'/ 'd dtfU; \kmm ■umm nUD? v.e daULVd/u in n u te parte
•, id"U; «a a idtidipML o . - ouăle de Br h d: A •*. u î m - 1 i ouimdhnp
•Ini Pm v iiiMi ?amp'. C !fi volUlJLr:1: terapia v nCtVda ra I U St a n J Vd
1 mc. omdn h i '* catran central h ‘'ii’!fiicj Cmui c a mm m idenţiată
>1 nua amd Im m muma j di hD uv». un*. pn*m-'- aum* pun. mice,
h> îfi di \ ^ a i «idaii da »he Paf van-fAnimd Appn* lm*«B \PC A a ârc
a aparm m icm , m . *PU -ULanl/cUm LtM A ap.mnî anus- ' AsyoUalh n
un idiMUi lUotmd I îi-jdip) 1Scouuj l iliniii am au îa»u martori ia
apunue u;ie: r cîirjuii; noi da pra^îiv. »cm-tooîmOviciiî . aic au lontrihuii
*u mod Mimlanţuiii Mi lîtatamr 1 dc >pc*dalttaîM dv v \empau, M^Millan
?2 *m»4;, K jk > «A h;3 Furkm «d’oFU » iuUc «diKmi. i !îibktoi! l udui
iMr (20od- Vv sUvidL mdtîli Abordai ca caic sustnmiâ tii mod
«dimoahP do P* * ’S Lirmtod How oiuW\=_\ m o mA v0ri
diJdc-Oî hopuri-a a au P k‘ Sandcr^ -s \t idaO' f.ul-iî Nanduf- 1
ut-‘ oîif vC ■iiMd . mu - {sa < .oainia dm *'.:■! e ,,du oub«i, a îtîdtMfiak
’.MiinoM^ 0 0 fu. - m o
Ipoteze teoretice
m^ciyiPtmi fjtd' d,. nr m,

Terapeuţii centraţi ne nersoană nornesc de la inoteza că atât ei înşişi
cât şi clienţii lor sunt demni de încredere. Această încredere provine
r j u - r o i p p - , : „a m.rum mmtîmrn ce' mmm dmd au Pi m ac
pornire de bază şi instinctuală către atingerea constructivă a poten-
p u;Ş o siC |o*m a 4 v - r' *- ‘ Ia ai a -, unn>d; î îîm o
'v.;-- p’ :5r ',;i. . a 'O v “m a mula. ~ Ai , ao_iia
diMPomrac 1 a<m*n p ■i \ i u \ u i j arm* A,^ ivia Lida. alia tn imniţă.
ia aâimd metr nu^ - cdva rcTcaNîtai ^c m v «uda aoruiiiîîior Ioane
Vjicisi.tudmiJlor, continuă î'Tt-, î pentru a <Td'CC e d , -*-'ic d
p<dâtci avea încredere în această tendinţă d1' L >!!'h $au de auto
M :tualizare a fiinţelor urnane, iai* sarcina tePip; iCi *111 '.p uc : . -i
-le ;mai biine condiţii jC ~fîmk pentru îndcpunm î . 1 ^ ! 4 C : C
St irciină nu ar trebui sti-l facă IV lei ijm it să treacă cu vedere;
re;alităţile s<ce laie ale vie . •*fîU1r beţii fie JP';J' dCi Jl;z\ XU.ÎÎ U iC-
teul n* Ml; Ci* f" îl5* 'r' * ~ir: i c mp* retan ere1! *vcmilr: -s. Cdîv* CnU I
ilviî'!nentul • i>au m j - î »UUlltUI 11CO’*JIC Nd î ic aiciil Ci au k- nCFCIj ,
ci J «dlv fi *j n u ce . 'U ÎRACrene de/re» caic u, n: Hi C ÎCCjk
diintr- i;? uc CI >U ! eştere, ii 1Uîc*' *!:! J.: ^ ' -CU <* fCdl \! c u -
a'I ci *«ne, 20<,IU î 14 L t, : • „moi*"fe ;k e în. i t / L c pndfL vd CCiiCÎ c
p] rin ea îns•j u- ;e/m em .1 î î Hi t»■v'l:., recC; UCI J.* *uti iu v .
d lientului, iar un termeii internaPfl î ar npnfr
ULllal IJdlii C J> CttN.P» , !MUHă > ‘
In id . OK-jv. * - ' \n / 1 \k c u m Ni I ’snrr.,. ?*>»!: } m !<'-
Pcai WliW'i . c-.r I Admiri iuUC!i UCiaCC pd •_dK •- viMPrteî tpculi.
icnir-tlt p:. f v m m a , , mc diibiiiîa de inurtei'U fd a w p rj unu ilu
;nJa ’Oune ie com.«(ier.i ee imtâ p canaic nu -uni a m| v,
nere n t lumea mrană esm <i<a* da tmnpîexă. ficâi mc: o ei i chetă m
Jciaiosnc, pmâ perse.;mH a »vn p c a p pţ depăr fmhff.aiă !nl! adm a
mmpeiuu icrărui nc pa vu n a mu va nu pui m e a ni deampcfc m
;m unele lumea pe;mrîtud m C iean ,i a v kenuUm v m n e s ; : Oe* pi
•V: ] <* e - n; h ^ î i , >r * *,» 0 * > C <, * * " a \ \ > , n* .. ■
,-tî.C duî:L pc <vcpci C, ,«‘t ; ee *îfCv e n i(icrr,H,!: =e - m Vf î
le-au respins sau asimilat
mcept
cercetă:rii Văzând şinele” ca a îl conştientului pcusoane:

ide. , i 5 >*v Mî U** îl! U•’ fT>afara îv * *^dY 1 *,•»'' ice, cai
punea <iccentul pe importanţa dirr iilor inconştientuliii. Eu î
.»’•*;/' î1 1î-v ' \b\;rp' un ppapus i. : •' c \! <«d!' i L J X-oriei
modific:are a conceptuluî de „sine a lui Rogers, pentru a <cuprind
u îl Uf. *,«î\' *u, 1• îunc i conşti mi v u i îi>(<
pe, dar nu ch iar” conştient). Prin lărgirea definiţiei sinelui,
ncât sine = concept de sine + m aterial la limita conştien-
am acceptat raţiunea „centrării —o metodă dezvoltată de
; Gendlin pentru aprofundarea conştientizării interne —ca pe
*' m .. - •» m n . -ns i v ' m ‘ - u i ^ :n _ r. n u - m c u
. n ' C. « i, t <■«,*-. * --•- ’ i ' c ' .>* - 1 ’ -1 1«• . a' •: c !i::
le în procesul de terapie, care m odifică — uneori în mod
- *. ,* «.c !U ‘ ‘ ţ i ' *j •< »***' '
cîÂuai;za-aa 'j!hu?ăn.: os:hice

itul de sine are o iimjv v m vă crucială în terapi<1 CCcsouiiă pe
lă şi t m ni^ v e m :on:îra>- r i mim na -ii: ai izare,, 1ukhraa
actuaUzare este cea ire permiile accesul la resur;sele: e;•e raiale
-î\ ■o: ^ ‘a :mv esi 11\Jr" C“-vPeam -e -.a.-5; unica 1 cnuia pe
v x f.
ică judecăţi referîtoare la propria exist;enţiă. Iê mtem
Uml u: ; ,ţ , “ C-i'îmm, i uman '-num i/.i ije iie înc mie re,
>t lucin mmu * *O".;1M c ' ;<» n i- e în pil -C .'cff?
, , v , * -m . ■ 'iiirin care o- m-m ainiî , -. ap.id t x l ‘n une»
ie poit fi realizate. 1Pe U Gt : »ce viaţa se deşi asoară :'Kl:T)td
*e este instruit le cerint ele realităţii soc;iak cie ’îv vt ’M
rteneinţă, dar ninşi tpacitatea de a : radare
mm cc.,-.. _ ’ u i m - .
«s m - M,ih
îzvăluie cu uşurinţă înţelepciunea,
ceptul de sine, care este constructul
ar race-o)
ve puiea
■ ■ ■ ■
!.'■ i r C C '< > Hf : J ^ genc*r.U Mpam bc 0 î-TOc . *jp- ;?
r--*>'!*î m m - : '***: c u r m / ni m m rrc m u u 4 (> *
-;«< - *<: e c , «’ *! i,: î >•*ti»; u e vp u m icoC c/j m '• b
*:*!••' - b ăc~ . *' * u-,'î«i: O . C C C H C —C C p ‘ >
tulburată este cea care a pierdut, aproape In totalitate, contacti
pc 0r ' ' r ’" Lcnro-c a- w i f^ ^ » w (p r m u r i j*ui!! - j i v e m m ;
A r . „ C CC *• m, 0 ;'- C U' *:i C; . V 'C 'ic*
adaptat în totalitate nevoii disperate de acceptare şi apreciere
a o c ' ro m - c • u Co î <liu. .c c j c -cc , _
;vJ%- ■U r . o ^ ro a . m *■icroi m mc; _ ui ■ a ._
Iu t >'• - iii-. ! . J'- O H . . îd' îOv . A L p*C m a E c • vi. u U ‘ ,î% k '*|U ' -•■
m 0 c m : n JupcO j* :.h L c m !pn/r ,tuO *m
o u o- , sccpi A mu. > c u i r : f i : Cc . i O u a i i : i r ; u o o m
\m , ’ g. cum u m m
i, 'm .m um e m rooC ; « u U u 'c mm ' i i: h m m m r m !«.-
Uv A .. C' m.. U ,' CC . CCC H . CCC - ... ^ U M 4 ; »C'
concept de sine negativ, care este un semn suplimentar de tulbu
la un anumit nivel. In acele situaţii rare în care autodeziluzia
m conştiinţa, indiferent dacă acestea

surse interioare sau exterioare. Persoaii
se încred în propria judecată, iar pentru
un alt semn sigur de tulburare este at senţa unui locus de eva
internaiizat. Acest termen greoi descî
capacitatea individului de a se încrede în )ropriile gânduri şi sentirr
at1ic, ' .mc' . - A m m -m '• irc a* m A. . ;c A c 'Cer, !\ î - »u '
v.*alua* c v'oOtUi *•iiliaC '> >»'-v ’*îla *iL »ic\» >C1 1UMilaitii . iteoi ac auto-
a- u . iert ( c c , a c !r Olc _a. O.îal d<Unva taOT'tfu c OColdcJUlM
c - 1«j C-j ausă, se află c O kutv l'.i c i. J|iai» iute di k cui» cisc, ac d lua
*!C- OCi„ a iâ î la rându . « ' -Ui‘■.<: . b 'i lipi ii: :c 1 ar evaluare
internai izat.
T . a ':k;o m,:s o ii v pktini. iri,si, mc ac ca - reascl«in mijlocul
Cr< ' pv U CC Vn; riauP' CU, a aiC - :i«t : 'O fp, ix lîricîr •■■■•: cniicc.
N C ! b / ' t -lîc «li ■»m, epi de ane . in o n o : ,t >rcoî apt cape în
î a.Oa/jtt' de vXpO! ir lila ca oi cam sinul în jof*. t c. a Ci! o voncepiul
J» ->1fa » io. vCvîe o* -La ade o i tîiiţsu jîiî inircc! d !>r^ Ca o dărilor
-.enitv din oarua ot junoiiîuiaî deune Cv 1 Otaî nu •os îi nat manue al
:Jcpî-tâtiî o a i e m uPiivv a nid;v iduku m nc-buic să tieacă prin
' m p ^ a in in radoaîe pentru ea tendinţa de actual /are să he reafirmata.
"terapeutul centrat pc pc r a u n j lucrea/a io mod constant eu clienţi
. am au toiul, dar care au pierdut contactul a i tendinţa dc actualizare
dm mterioruî P«r o care au îo d incornuiaţi de permune rare nu au
uu-Tedere m capacitatea mnâxenîă c fontei,a »mvoe de a a: îndrepta
'pm în dqunure a n< tcîUidlukn lor f \ Je alfă par Ten persoanele
sănătoase dm punct „k >cdcrc p-m, *f o u >ur*t bai bat? si ftincî vare
ui acut n o p u u l de a ifci î?i e mdexte ce iu dus kt de/v o bariu unor
; pte dî am i-tu k per mc m *V în i ornam fie >> o parte din
mup m u u v o e q u '- t u r c *~r -*ik oo piahuuî? flra ol Pe
:v\o»p |; len/ctc/e xm dkî,--oou/ i A ic per.teifu in unsa
. ^ ît/u c .M m uu O t m b o an c«c -i î«,, io* f ,»v v *dv' c pudneoaii,
. c- v rv- nî*o - ’- d - io - /" _ •. » *m ’ p> deplin
'Tic >■ M/ pt / î Pi, >-«o* •O’ 'c ; * ' • ' *< * >* O R/COfs
"*0 J ’ CO * i, ' ’ a - . .■> a - O a t f î t
, * .a o c o ji o . ,o -O' * ce- ptec pm; a r o m _mc >u o* - < rn picta
- îoi m siu P . «JwOC 'C -M re a -o l t . t O M U u c c a o n e - r c ? u n u ; - o u i îna lt ,
rOsCjc c c c « n.'.; e • O O-al - a c !o . a atîc-
O'Uciiv* rmmm it u r v a aPuo m r c M mcp ulm de de „;ltre
aceştia.
Ptjnci o, ,c< osci* oci-JenU' .rî.o o -r'U ic i este Jm , « c d t u . ane
cy/ c rit fiii: fndo i/«i âfe u n t JesehiM exptc vnţeior sunt capabili să
iî:: A • vi A d' u A u uAAd/r . :jf u O A Se - d i a v ! i c î *■«’ '»"Î; ; 1;
ji A ' Ac IU i 1 dSencUîî. < ■ ie vA*UÎa .>A, A ar dui m u - \ k !C J r a d

! t a rn a . A : o ' i»i: ura"*».; *. a * di ’A c k A A A , j X a l * ' . p er-., n J d a - r a
v » '.'"Xî Xc > ,a u A o . a !i.Ju ; ’ i A A IJ A t A C î A i U t i 1Av A î î i ^ 1 A *’ i
mn« m u m a v u « m m * . îc u iiin tr a x m i e i * o n e e p i de ia c p r i m
ul A e d : A A 4 A C; - ; i î u * .. j P k I U :> i L r C l i c ./, o A A A I Aa a A AU ;
e Aom au jfa dv c^ d i if u i c a z u l i e l ‘ U ( 4 a a» m o d o am ant m
căzui ' lUinic aJc i-ci, : c ; defun >rah»ie uncm de Aahtft t ) d>cî:vc*u v
în cre d e re <m e ; 1 - u , o ce c \ i d r i i | i i t i d e p a \ m o t d i u d e i u e dea n o
fu iiiup Uhu i e z i m ‘v fjpiuîtrci/u <ii Aud vmumua mmmm di
ilid d C o O cclcs-u aa. iA A « l âit J >.JU d i - . . 2 :». »K U o a i k A pr tie p iV
ru iic ta d ia îi I M «. d » ' d « . ; C V A U A i i t e î c ' h J a U A lU Ic * tire p i M i l ^ l . vv
iiidi ' Uitu-t da: »nk aman puma a mc hU a airjiik u d a .a ijua m

«trac s; iu. ii a k *c:x * ibcuu o -a nmj a c ; : ! a c x a îu cp o a *,nvi
,A t A A ' U . l U MU I ; d l <i iA ltv U A J* i . d e «i U U i 4i A i A .1
in u c e A r e pe: d u .A m p u ta u a u t < AVA P aia
tj fraternele A idi Icfanci ale p e n o a a u pe deplin UimîAUiuk au

ieg.iidiJ u* dficrtciica pera-iatUi m v. reali \ *tare a id iu a t R upea, a:
indicau vr a duiăîcitii pMiucc v u p r tv in ia a r a u ! rtapan-ehilităpi 10
alegaca aa r actiiuii a 1 coiAcunteh r top pornind de ia un *,eniiîne>i»
de !i hei Ale a rcjfcie e u z ne a iuta d» dlccci 1* iitn oppuoiie utuinpa
pe uaft' viila a *e - d e a hi i Aer ionii nidn idulni 11u exddd -.c
scuti n a a . a n u * A e u J i a *.îe v i d " t u e r - u e n> ’ d.v^tn* -«iu u>- « ; » ii*
scraied d‘ r 1 -tOioa hn.«a i-i 'UCi' ea. a dan » • 1 K cai ‘ .u ic^c

id fh c a 'h ‘ • m rn i a a ^ e « -- , a o , •*. î •• . ; •
sau a experienţelor trecute, Totuşi, în mod subiectiv, oamenii se
111 schimbare şi are şanse mari de a emite idei creative sau de a iniţia
f o m ; n a .arm ni a;catt\ \u a • a ’^rr ^>n-a u o' • ^ o>
p e i k u 11 • ' ^ p - ;< a * ; - n 1 ** n- , »i >.• <,0-. <' c « ' ^ c n ’d ' ca lam na'

-AiLTDfA HVPviAV : 3 r.
n terminologia centratai pe persoana, cerinţa mamei ca oeoeiuşni sa

Av .*A NC| * A' v- *' -.Aa . ,.k * " a -x' • i a r . Ie . , m m
tacă nu vei mai urla”. C< a a a c a c v. l e a-. , *a .a c - a u Cx i A
n mod iztiilor cu noţiS i l vi. e t A ’ ; A . . Si.' U u a î ^ j i ’ • a j a Ni U:A I
uitanic George Lyward ' ' ' . aa l m J e , i:,x A x C x A A x O - x
L .a; xx enţî cu tulbi , *’ A' AX_ i A A «a ««■ A x E * .. A x TA; if.

ontact cu eurile lor aute:ntice deoarece erau preocupaţi de încercarea -
desea inutiila —de a-şi 11- *jcpî:v ~ icv i a ■-m _.. *v ne,* xOACAur
Bum, 19 Si6; Thorne, '2' '•* v»,. « . A. -NC} iL i ir
logers, In t . Axx 1 .. «< xCC m u c Cîdx.i'N .x L ADUiC d
CAAUjl CC A *. o- H. ai * ’iiivE; i . i o i v ,u. a^naiiia 1
proape In t:otalitate de e
ax A - a , a a a A~ J a A C iio iiL a pa m Li . L .• a o n ^ • :m u o u b iîh ă
m -r d -m U m 'A R - a k j A Lx a m i La >x E a r j ,a a . - < >-x; •. m o i di
s 'd, K.v a L: i*- 1 * ,*•: - *5l 'aaaxx aa !au »* a ■nd»ţî: de
a *f i Ai A , *A H î u '- T j ; ' ! A n 5 O a i ' t * K t AlAA? AC . ' 3 i . ’a U ' - a i I a i î iC l
A 1A :A i l valorii lor Ax K U A , î c p*A - A IA U A !a ; ,.i « n ih U v A
;: J ' A ^ xi A [/! A ' - ' A : x ?i i r c ‘a A î N k a»c •/ m d c Ţ v m A J- iP O .K ie ie
t' if ! « i Introiecţia LxAA „aA A r J < :« A > '. ‘lidCCâţllLA

atitudinii * x* a m » ’ * ^ x!î • ,t;f : "VA. A* ; . > im u x jc v - . p'UîP idlllf
■arc 5e în interii f i .
a L ‘a A U A j'îU u -î J l-’ c, p U V X .U m a U lC iltlliU Î
folosit în x l A l f C A ! X * t a CA' ‘ La u . A A% v ir.tA Â *C L A cu' îi n ţ iul
Se pare <. x A ; v ;a A 1î iL ' , ‘ x A n |*, A: 'î'x c c v u tiu a

satisface ;nevoia de aţ>robare pozitivă, chiar dacă acest lucrn înseamnă
adoptareai (întroîecbirea) atitudinilor şi credinţelor care ‘ ' x 1 K u 1
;xper
depl taie, se
ilizarea
iprooare este ciontă cu disperare, constituie adesea drumul sumbru

m a v a i - : n - ' E ' :r •k .i k «u •- n d .m . a^ uaua
lă nu vor putea răspunde niciodată acestor cereri şi aşteptări înalte
mpuse în mod inevitabil de astfel de condiţii.
•î ? * : a L a IV ;1 C I’ f 1: J -a A xx , x U 'C L A N nUCA
m u r m u c u u .!-a - . cu •A ^mpL*'* f s*c . i xî om u-dcvAm ar
4 i:*-f- * ; >0 IU p'U-m C. .a UC C,f „cpCtlCf li'-
i UO V ; K< m i i n U a U : , - c O c 'U C CX Cp C p Ui. --p î C m p U ' > , k i;„ v ; i , c
comportament care în w ■CaCCum cie inaaecv; ÂF5
perspeietîvei centrali
iar
nt n U cuc C- x : /XCUxiui a c e e a ce
râ 21 si o 1 u x cţie
;Cc legat
xxtki
ie, 1j inter -->r Cu
f u alte
pp ^
x x -u p i; a -x ; x- -- r.-;Ţ\, -n x x mrj ană ; a rx 'x .m x re, . ,
^cun Oc'-î'o x r j 11 *- cea • v -avem -xu munca ,* x î k x v
tî'irî; x x c -re ' ,x‘ ca a ea '*x x a-*i, cu: -x ?^- ckm s« x x
X " ’. q o C i i - i M - r s î -c- ■. : e x x U . -• X k x C C ■'
'î ; : i ; " • ' : ■» >> ' i •„ ',1 ' ; X - ■, C , ? C X X H X U '* C {C ; X X X
lecvare şi, deşi pute

. mereu faptul că ni
lîtă o conştientizare semnificat

• Ă ie n u n e re a u r : dame l u -
rerspecdiva centrata pe perse - >; • tulburet n i psiince susţine ca
im
iv*. i a Li d . u cm îi »M I*U ' p i c n aAt Jlldlv idull CC)ntinum -a U-

dependin a c a a ii grad. înalt dle judecai r c L c l j Iţi îin pr a ca ■>i sensului
m ~f c a i a i i : dv a i: A c a - l a p A MC- H M 'XNI SÎI iUa î din greu. să
menţin*1 şi să aj>ere cu oriei P * L | CC'»:avi aJ U>, ^ 1rc . care le aduce
aprobai n ' O U A Ă n . . * a a . C n e a M L >, "t €<r! .. xl\.A a r r Mvî »î a >' confuzie
d ' U c A i f i i L î f l :ând apare o încofignC c iU c l î i î f c U. *. p 1.!, Ir ->i«k f
ax p a n «au î j r a j l c , ; : u i n p r u , m i a CC A ii îl C* U i p a ate fi expei mu uti‘a
A r ci ^ a M l A ^ M a m c p ' c a ;nod nep]lăcut, răm i •»’ ncl 1 ii ace unu
iaccgnaA r dă \v ii* hoii/mva aduc \ JUî li*. iUlprp m al
r-ă rbat ulm V a asm m n pa depitn cuu-acrn ac u u n u oue
Jr v iiEaviiîîjr. da* a Ni m . n v n u a .a 1 -m na*d dome
nuditatea xia oman Macţnt v \ u,i! j J cm J<u a a. ta% . m e n ăl al n
•ir-avifk; '.a puni pas Nprc relua av ccotaMibm *1, pu od Jr ^
maienic.A A« p* um. :*r.'ImnP, ,*aL: unicmutann v . mUu/ia
m m u p c d m I a a n u l - i u a U n i d i n * t d e U a » m f iA u u n i N n e d . a p n a i v d e
n a /a d i s m i v a p c i p e r c e p t i v a yi n c i i u r e a Ir, a „ a M îcl ai e r iu i m u
r imuna t-mliAM o jm teî iLui m a ala! »M rnemuA ialbnruAt a a 'And
A îllv ti * tvnUt CJ In! pmLcJA. jnîcara j Aa
i>mvA/mmc "ta m’fAA apar* d. îaa tr *dutu cund cmne mu
111a>Tmrj.nUt ajunge .ensumci. tmu dom mm L» ir.L v ja mm ic
a'mome cu A'iucpfm Jt s na ac*ii ii a* pe umanei IA exemplu
AjfhiîiL * .Wm ici , *n i' oaal L ‘A-r î cmmf îict *mibuTm J.n R.
' i s ’- ' m - N ' - •* *i » x T■ ~ caic, mmmu Ao v a c Li u :
m* a -a L î >u - ? ' a ’ • • vil* n - M L a “A . M . *c i ' - CutiCC A A m d r j * m O M
pentru ei. Prin urinare» bărbatul virtuos nu va fi conştient de atitudinile

' m lu c .a c A M A ACU UE . -nb .6 CU > u f prun s, ' Ol a aa,
* r U ‘ A 'llia A a > -n e t, m m . ic » A , O -o C nUmm Â i . a i ; ; 1! / r a a : a

oph ccij; d- \ j Ih -; <a nuanţa
TERAPIA CENTRATĂ PE P E R S O A N Ă 237
ui căzut ni ce •\ ,'iR *a u , ^ i v a; i E >a <., •';ativ şi a ■

unu:, >«sî>irt.'ueî
are tinde si%U ’ • « a . • ** g j) x,] ra :s;U u ,n .dîdJUaa uis
tsemenea au - 3 . o . v.apat.sl . ^ în care ga, re o modîficar-
n mediul ps.ihologic care îi înconjoară, (Tel mai 11d. sea, aceasta v
a.>v *-,a - de *U1 '«U uni; s p n U A noi pe Ni â,; a u j un
xjEiiiîAj^ i «f.» t|_ , u n d e v a m o a *»,un: ipi >pa: i v asemui .
‘ utn> i .<r: i .- 3 . •m abu/A ă u ipin.iu f u iie iKv.upi o m u
U riifO i 1 1’ 1î! Ei1 * < P u T c v 'î’ ' Ei îl re-paCUl M ,• pLtv Da A i , .
puica VdpA -y E ERE Raiul Jc a R .i'Tvdi Jî CV*. t Ai diVApA*
{kv s t e p u l ; u £ m l iL r t c u â -3 pt;§oeaua Av-Anfirncu:
Reci !Od»v p:u *i c **. j îapPlEi! iV ÎU fU Ce P? ',r | _
E-pirpR u r* *>uj , c A, ,..o b n y , ' ' * ' - P i p ' J e d u a n s A :» -a*
'A A iR r < ; , , »î K. U ’r E ia ": '*v R ‘ t ‘ «■ R O U ‘ O U * > A A i C 4 J .fP ^ x»
UaVda A >p' a c i e v A ' i * r x PO u A vi £ ' *fJ U *U,« krî a-O u v

de ai.r iş r«. •* au.n a* p o —E vu-nm URA ai*t<Ua' atra un Ară au
apARAt/O mu „u u o tîu . i „c va* a rrra ud >m îp-oc p* j i c N ' i
aîiijpp . \otd ^«RciptcC v pen «»i? ik.vjp'A daAi pjmuivi Rmănthu
U stinge Vil PJtUjiUO O •• IPlAiSlsR , CUH cpîUÎ de UtC negativ Aî UtEi
rî ;m;r;î 4 arc paierr.p Ja . r e : a p u c ! J i u u u lr'!u^ :r *u A »v
care don» mea asie p u n T; a u< v am csfc iubii vi p a j te relua AgaUm
eu im e/ir î u r a r u c e al iiir to vbc p, pivm »ntra o v»ntuat tu p u m a
\aU uic euiiţiala Ux u / u ) >Teniilor s a u b k e p Ie,ac u cea ort
nepvrcmt Apa i e r d u : r P c : A v a , | \ • .'ufp ace d v a p e u R d 1 A
, u d t. 5j ‘f a î' - v i l a ^ •}, ' -a u d a < 'a ‘ ’‘^C ' ri c U v»
a»~, v; â'» f ’ rC*aiau . r I P a 'P - a '*‘s • P~ . t u >
~ractică
U 0 f0 Ui;Vt,uO lO' ni T a
Terapeutul centrat pe persoană încearcă să stabilească o relaţie cu un
a Ten: ?n . .ni; -R • in ai a c r >: u r -crai . Eruuai/u! iia|»u, xx ^
uiIturU unxleuitau t atiîu/Cx ca;a tiaii u re, *d «neviubi! cedata s-
înţelor care nu se potrivesc cu structură se prezentă. Oscă se
)bţîne o astfel de relaţie, atunci clientul poate spera că va
. te'O , ,, . . expenmisuta treptat libertatea de i te .‘te s ‘Viu;
3d de a fi, care este mai tereureu -!v tete ren - ' steni, rede
VOCCV ’te-U U r" rapeutul ite U V •' u. . r V; a Uf - ; '■ '* -.UU;'Cu
i soluţiilo r, ci asupra profunzimiii relaţionaleî sau asupra a ceea ce
tentată ca o relaţie per teteteua : t e , şi Pine,
982 : 129 teUttetete . Z'te u: te; persoană i.Ui U^te2, te ' Uipiiuc
e bunăvoiie şi pe deplin în relaţia t u J rete’ U3r. Ei cred cii vor avea
• - u ternea clientului prin inie renediul unui angajament c'teterertul
e care su re -- t e. - re e în caii tal e de oameni ' i ' i SC
U‘>U;\ t-’U- teu ; r, ' - te. u propriile slăbiciuni ş:i • îbtăp
i
Principalul obiectiv al unui te râpe:ut centrat ]pe persoana este de a

edea, sim;u - U"*I 'te\f ! ' "tete ,1 • OU face clientul,
L t e Ur :r>te posibil dacă terapeutu1 este distarit şi menţine t • 're C i u t e i
•sifaologici : J U ? 1 . . jiştiintiflce.
Din purict de vedere teoretic, s<sopul final al terapiei ce 5 u t e r : re

'U • - ; tei *j * U U te*' ' ' t e ■ deplin funcţională, care i r p u . V U i î a
I:r. ; î r : - s t e t e t e " * **r f : ?tec ' i U r - ;n r * C V ' o r r t “ i î i ' O r i j " I t e ! i. r e c
•rezentate anterior. Trebuie spus cu destulă I nici un ' UI teU
Merit nu a atins acest scop final şi că nici un terapeut nu ajuns în ii
îtuaţiă de a modela acest lucru la perfecţie. Iî p rjg a 1||J C - t e ! lă

ovezi mul.tipie, nu doar din SUA H a r c i q |s exemplu, d lin ampla
. r ■^ ___„ L U _ . . *-te .* i„U • .t _ t e 1 '• .1 * p a colegilor -te ~; C Ui
mvied
au
departe de ,trebuie” şi de un sens al datoriei internaiizat ca
,! C»' • < -. , !(, , '. * ,pt i _ , -■'' r sC 5’■'r
departe de a trăi după standardele impuse de ceilalţi;
spre valorizarea onestităţii şi „autenticităţii” personale şi a celorlalţi
m •.*'*, m. - • _ - c.: r i ' fe 1 e v- c < m - i
spre acceptarea şi valorizarea propriului sine şi a sentimentel<
proprii indiferent dacă simt pozitive sau negative ;
spre valorizarea mai degrabă a trăirii momentului şi a procesul:
de devenire, decât a luptei continue de atingere a obiectivelor
-o o s* „ •/;, j *ix;. ^ V:.n. !1 , fe'fefe.
spre preţuirea relaţiilor apropiate şi dorinţa de mai multă intimitate
s >V' <,*z <■' ^ i. ' ’'• j *« <■m ,*>• ;*■ *l ' ' iw . : ar -1 - 1 r m ■r *
deschis spre toate evenimentele interne şi externe, indiferent c
ferm-n* drt s - !v r t i r
'fe r m ă •;'?.* jfe '' S .lv '-J - v - , - Î! J ; M 1 U *î> -Z '/r*
! Ip l O ; C< . fee V .*f C O* r m m r1 ^ - i ' J t i ■ V O U C e C r-*'*C. V U / '
v* * m ’ femm ,î *. fe v n. fe ' e/tn pfe—o: n m 1 1 m fe**->*

m C’c s i'.ii .m : m _ I>fe_.v:'‘ o ' f e d s t r i i . v..
i V SîîA j - mu mm v f ’-o; m m o m i *mufe m m m m p m m ş'v
.• v • r i. fe \ fe. . ■ o- m- v mo mm U »,r ; m* - : : ' ^ •-
ofem ’ mu? • a p ! î , v v Om m : O r t Uc m i v c v s u Nps •* i c . / '
el numeşte preterapia cu pacienţii internaţi în spital, mare parte dîr
r fem .o fwfe s,o fe ^ u ?m - femo ■

.
După ce am. afirmat acest luciii, trebuie să recunosc că în activitatea
eav tv: m* du;» u im o m ; m m i m- -m -uu ;m- , v • >*u- p* • « o u f e p »r t'
ajutaţi de această abordare. Aceşti oameni sunt într-o oarecare
mfe'io. «mm '■ m m ^m n ,w n fe m i fe^ u u Jt; mufe m _rj
CO^î-aud-r*. :mUr« SXPC!r' sere fel «C ^p»Ufe V
"UI J î:ii ]> « -lîtlJ ?î v i »i iklCt v U ÎL 'if im tc !(*~
o U t l c l it l * K' .iv i î j i,î o m ftc im •■•iu' m n< g m e a t «k m i c l c ^ tua,»»
-,un >-j»ek îd»;i-. nai» m n a-ihkicrj - a unui ui fia il .êst fip Jc relaţie,
M uvk aiauivi|ata da *c» a p ia cm u caia pe pe im -oua. »n m ic c ele n u i
ipmmm 'vhanhân apei adesea dai picgăfoen de a uihnota [ram
A n k j a a, . oilulc .t. nu pm î l mutai muitumie ^Lu C hu.ţu din
.ivevm valea ni "‘a uuvadvu adesea v,i ’und dub îimimifm de icîe
î *•j i multe **ii hmu m m m m dîspmvtfe de ia m i d. ai» inedit
mprm mmtak ik pra<i - m Jt an asistent mctn! I : p d e claritate
p- \ î : mi ifed i un ta*, mi .'bsfac i ie âlea pi m e a mm terapeutic
efienmt dmaume pi imumiu lip ik A cdommmA viat phnc de trăiri
'iicKpniîi.ik' :are ffacp A uiîtra imediat te ^-a u ţh,m u relaţie de
i n t rc îc»n
« nemţii ai e ni pn*hahiî tel mai miti! de cadmm A pe urma
k ia p ic u ratau pi pv,isi«an'î -uni »ci i'UL nuc na mvap m h untt
ii or iliLcueM -i care :m dotam toane rnuit m %L s Jam be In sunt
pregătiţi să n asume *m uri emoţionale m îşi doresc <â aitvt im redere.
chiar dac i se icni de intimitate în activitatea fiiem adesea îmi pun
kci uilreban aiuriţi vând urmea/a ut lume/ cu un client
• d h e n rii' Ai 'JcacN>e mî a d m met m h im h a re u
• « i «c p t u i e s t e p r e e f t L * -a a, a nu m c " e s p o n s a b d i t a t e a p m f r u m u n c a
noastră i om ii nd •*
Clientul m d, ceda nP n|r^ u. c*unt:CÎ cz pioprule caic indiferent
V dl ci a n a cest lucrii ?
Rasr-unu li î*' pozîîlive la aci • L !nireb o < *» J u -- mdreaton

>m mdrnci ai »• ciciului adus c]fienlti lui tip fprntsin i -jumne pe
Abordare :ntrati * c. oAioană a av mul ficaţi ve

ictivitater grapiirile mic ari, iar terapia de gr .i mcaf»
t COUtSa (cu doi 1terapeuţi >aii .k.sl 1uitatul i ' » CMC i • Uîudaiildîe
şnuitâ de luci llenţii care pre.zinti « 0: ^• C.i o«;c *.. l ^ Itu dC
*U .wCî »Mi■e şi al căi•or com.eeipt de om nu este în totalitak negai l\
ii m uc; yaţî (dar iiîeîodatl „?c]^ să se alăture de ’it m 4 rh
unui crup h u m e , juk k L i vdîiiaica c« incnioru ai unui crup de
aoitsilieie \a r» ifomtînjii j ui n omenim m karc un client cute urinează
3 !moi ,*0 mp m m m-mm mono >p; ^ ^m n u m m o*. on tm.i'.p =3100
•*' i' o-m m m »:i'V ' "p m , *m m o r %• ' 3 ' = * 3 0 ' " p '*'* 3 - ’*■if \ t \
r, - i m *- r . !o p * m u »* *> O - 1 - *'! -* Oi; i «î : i 3 3m tj V m p )5u! >3 p . o p r

t* t .- * O >i *,.< • ►* ' <- ■-V *3> ^ » - •*; i » •.•„ ? f - • p>
m \f/nsj '* m o p ţ * o q ; r . j ( , pm r,\ - pipam * , i i- »jî i f ‘j u»m p o r r m
BUBOSiSd 3{1 JBJ11I33 ITUOnf 9 id S 9 P 91JBD O B1SIX3 llIPZPJCl III B3 ÎU11I9(I !§
3|J IJOŢBUIin |B fp 31ilI IlUB III 3€JlHil|3S 3S BS 3l|B îI|IS BJSB90B BO 3SIIBS
UBUI f |S I ¥ g *UT1ZB3 3 IIllîld III A lJ B p j 31§3II|B|III 9S l9lţllU B J BlBOlfdB
m '** 0 •• ' ' J a î . ‘ o.*,: p • ;(• "fir r - 3j|»|
• m m m : . . ^ >m oo f 5 zr:;' 33 ? ‘ -ma tpom
‘U * p m « t . ' i 3 i - 3 p z *.«;u isru n ri soim j n / m nj m m m rrutp poui
*■ - 0 0 \\v » oiii‘O.1 r .-tMapoio 3 - «3 . .301 3*0 17o miioth pjmortoi:
3:011 ip rprvuod r i fiu n u r o ruruou 1o u n u o d oufooij no irindos
o m x i j i:v f r . î n n d n i n i m o i s o i f i i mt i f » * o^ r a d n o o p n d r i o i m ‘i f v o p r j i u j
oirniidnn p n u u m d oimioij no oji-pimp *JdB niPUjunpjd iiiu |1Ji*ji iouti
! i u 3 Nt | r m BirdB i> fiq B q o id m l n d n u n o i o p o m u i o p |3 |U B q « pq 9^
i / n \ o i o i q f i s m i s n ^ r op* o f d u m i b i u u o r n q / n p n . n u o j )
hiqiiinri oimoij n; 0 10 1 0 11 11 : pom m nioin?| \i r ip mj m i r r o r d m ui
-fmnodmoi mimpunui iun imlfoiard f op io|uqiu r n .loinim ruitiop op
0 3 ” 01 ’ - i | o i i i i O i i i q 1 o i f i f u r ; o p ? i r - o j d n o op. n S iOi i o i m r o i m i n i i o p
' o u pdptiiH ! ipiioiu^ o n n r o»p u ^ o| j i q i M> d op o oionf
:•-* o r ^ oaiuou ijjfîi o? rpq nulii m ppop., *rjpţ > m niFomod
o r '- r p iv psy n fm ~\hwS,u4 op oirp îpr, *. oirdiqsoţ» r \ jnrnodr io]
33ÎF31 r.i 3 1 nljr 1:0 mm n m p n o p f i r o j r< mp nu 19 .uipiiow
om {fi|dn3 ojbo ui oifvvj un mu o b op. ooFîmxlrio] Bomr* mclB^
p-* optiidip f \ riisnoi iiinnim ip f.ijisr m irn 'opoijiunp pu^dniB
::n}dno n i o o x s m iu ini iod r f j r n K j r l /j i p o n m filnodiomp
iK|Fue\U! putu iu odBOidr piinfpiiî oiso r p Mpi v«pti* oidmoi ' o x u
mo j o i L i , . v p . 1 j oji\qn\ ip mi rsdi? p tiio til lo p o r o i m «npiiuornim^- c
*11 'r}\: oi isi*«m.ipo/ip upîiîli ^ i n o - am: r:»r3;ioJ\3 **on 3 3 .3 ”
> r r o- [io rm^nosO i.rj n- - - »ir u o ' -o ot ;u r- * - fio
o 1.;mi i ' ty. 1 3 4!*oif oup^n ij r \ ..ui J m:i*i3 ■jnmooduo!
■O ” p; 'Opou l i d m o i P ' i 0 0 3U 3 :d r a o ' . « -sm t _ ,-O 'V
'3 r p >tr- u i ;, m i j o . m u m m f p 3p» - p 3 r " 103 o p -■ r o o o ş " /ro
o. o O' i o » ; o p o m \ : 3 / :p* 3 ■ 3 m.il * - - ^ 0 m r 1 : p «i , m o j r o
242 U 44 4 ;; ' > r, \4 b j4J>: 4Î K
. s 0401 - K 4 •^ 4 ÎI 4 4 4 4 '
■> • -I' >' 4 4 - 0 4 .* *;• 4. 4 ,«u ' .4* 4 . k . 4 4 p t o r <'44;p4_

t»‘‘n O J.ifC 4. 4 4 4 1 . ik; I 0 ~’4 ' ' k U d 4*4 :hJî Ubkî ^ 4 • ’.’CCv! CX
4, . - V 4 4 'CV*. O• : < 2“ ‘V 4 ‘* 4 4 . 4 -4 4 u 4 .?,-' .„ .4 1 tu î l . c s i r
•nu'' il to -44 «in I»1' ‘ • v-' • «m - jtom!' ., ru n, v*k J\ 4 | în,

• , 4 !_ in u4- ' 2 • >4 *U l •' *n I ' , f k f p t o . - 4 4 „ , • k t o p l In* n
u2* mj u •' •* -I n : .k v . *| * v/; J ! 4 ih' to • e>Lre IV
>* cu ,:< < ** k r 1' ’ • :' -rto.‘ *; _ „ *2 f i î to -- mo 4 ; tsj po\>|-
■'2 T11:, u , k • 4 u; - 4 to * *4 1 4 4 4 . 4 ' -O* 2 '.*, '» i m p m C^si
-m ktoto '4;* T‘ " • ■i:"44; • ' 2 4 ' . ' ' . n k i î ; ^ i. am

• ' r ^ n n ?:u ' o >-4, m . ? ’. 44 ' v'* i k c t o 8* u 2 ; <,4 k mmr t c d i uJ
;n«r:n n '?!•> mm*'*' n- i} !•' 2 ! v j - ţ f -u >4 s V 44 4 , kb Put
. n2; • 4 ■, V , • *-4 ' -I :. - 2 u !* * - , , , , 4 nxjkjrf
to-U. 4 g v ».-m , 2 !j î 4 to m 4 4 s • 4. : n 4 \ .Ş ’k-CJ Ulî
■^4,., 4j 4. 4 U - f 4-4 44 04 4> 442- 4 M4- k Sunăm* * -k tomcU? în
g* •i«r,i 1 * !-n»p.- p}». XO - ;v;vi.{;):. ,4- 4! 444 4 ;4 4 fc un
4 r . .44 4 * n , ; n \ M lp iu ;4p 4m p n '4 *;r u k - kllu î 4 ‘ 4 ' P J k J l l t l C ,
4 r-î|44iir ; rkrni« r - ; %ii2 jiV<4 kt ! > »44 p n l ’JL u Civ4_i I f a P lk >î 4 \ p 4 4 e n | d e
'^n 5 ÎVrvibnn '4 Ja : ; . J d^>,t.r:4 f,uâ 2 . .kliktbîu kibfilT* ; .1 ÎV au
* i unkik,, 4i.,ik n i u n n,>. ’-• ”u!t , u u t ^ n î î î k . P k j t n i . n . ,t:k n e v o ie
,4 4-' 2ku 1î4ik 2- : . u ‘4 u ■ : î>>
. ib> 1 #tb,*| 14» p«^ «'•■/} ;f‘u!cdprt
: '4 4 in ♦ - i ' 4 ( , : : >; n n 4 ^ ' .4 , .. v :. k ; 4', n* . : k* \ în f-jdnCk
’ 4 4 ' i ' 1' - - î; 114 4 2 - ’ 4i ;-n • 4 pilii O
probabil că voi părea demn de încredere unui client ce poate avea
cauze mai profunde de a se simţi ruşinat şi tară valoare. De asemenea,
dacă îmi este frică permanent că voi fi copleşit de o cantitate mare
clientului meu că sunt deschis pentru o explorare totală a fricilor şi

îndoielilor sale.
Capacitatea terapeutului de a fi congruent, empatic şi de a accepta
' ' ;4 ' -• v* * ’’ 4 " 4' 4k 4 ? *'r t“
puţin probabil ca o asemenea capacitate să existe la persoanele care

4* _î sî ^ -* : m m - -* ■ v ■ - 4 p.- - 4 4 4 4 ; > 4 \ 2 k 2, cJ2
1tei ii:
să călătorească micii departe decăt au reuşit ei, iar pentru terapeuţii
' " . ■> iC - . >i. i \ ‘ l .i, J C i ' . ' *__ J C ; : ’ - *u n a c *
lor devine piatra de temelie a competenţei pe care o manifestă în
jl O' C ir . î O' c a rtă l o a' A n .: a m m r t u ; m a; - ; M i î d , ' / m u u
aa . o ‘r> o a 3. >'* * ? . ok . o “'V, :r "* m u * L
U C 'a U ' ’ >- . a O S*-<I.r' r t >rt i ţ *a U r t ,«C:; ă;?r
a'-- !rt- 1 rt S v , - a s m rt o- ■ . r t k - Mi >
iert* r v " : ca, a— p> ■ - Uni ic rt ^ rt mk • 1 ms am mm ,k a n
vi a c o c • ?> ; ' • ■v a n 3i c f‘j p a r t e a m o m m o ip n u > , . . m - o •
p r u a m ! -s rd» u m v a orraMrki, rinai daci o u p ri meu mi:p v
vfi dr - - ’a o r ' ^ : M t To m u i t i n c i'mart'i ca mareea:;*.
exce-n ; o, .-'«m-'t, m o* In de relata, nare >mi Je rmi uimeam ;vf m
!l n a un uni *, r.i.rt i v i ' r n aU te1 riv armuri t pm m u n ui;
pUlen cr n-u. ^ n o ;-u o J .fûs v a r ^ u r • •
ia cermort-* * penam . i *r*ma ' c d -ac a k * u
Relaţia s>- ^îiiîit ‘eoipeutc

Fel ap: ;U0' .efam;» ; C U: i -a-ud moaca âiUa .rtri- O* . -aa ae pi •'a */
biiliil ! C ^ U ‘C a l-C a V O' a u m lO S iU ;* J- V ; ; 1 . J e t. ^ ICO -< n u . n
CUi artei i.Sua p oci-aa a î’tiîJi *U miU CiiCIilO UliU Ol rt Citaşi a
ptafoa ; c n n f a a . C r j V v U . jfa e mUea: a. a Ce duU m a iCartelU peni
arti ’CU î W a - s a ' p u ! - a VU ai .a mpmrttmcO fen Ca auP atprt a
Ahlardea 1 .1 aCc 'iCi* " - ^ 1 ik ,r, p^ i >• k a ce>tî 1 ; arauCu
a*111;U*! >' '- m e a î.a >J ‘- i ; a , ' ‘ a La : a Ca
dacă nu reuşesc să facă acest lucru, nu există speranţe în a forma
tipul de relaţie cu clienţii lor care să antreneze mişcarea terapeutică
creeze şi să formeze climatul necesar va depinde foarte mult de

natura propriei personalităţi.
OLOiU a îi , i -v O O rtal: ,• *0 0 * , r r . a . ! '1 :u-u a va

originalitatea terapeutului. In esenţă, această congruenţă depinde de
mp-iv OaS v *„ af.î. >4 ' 0 '■ i V 't’U a»; . Un- ' aii ^ •. J .> . ->?O’U^ v*C30V.*
CC \ : . a S ’, » m o i i f . a a , ; c , : H r . i a . : î :u ,: < C ,.:.:;-;; î i ^ .0
vur o u a a fjrti aoî P iue ica* func .-o ai Ci ăiemu u Ca! |;< mo;\
erapeutului este in.nl! mm , a ia p S O < dCCJl m * C' te'ii u i la p> :rn *
e ! c / !>m* clienţii ai î limmr m a\p;u urrnk’ o mmmtUk e■aunţuilă
. terapeuUileu lor şi sa '-na ‘ muuu n 1 u . re*l> n ai; m Tii*'J cert
oi au nevoieî să li se Hem p- Cat *•'ale mmă ac mc îc u căiidunk
r ,a n ui* a Icrjf \ n , ir ăvjic â n r sa Ile CC. xl pMP m contactul
cm ; r am! mp: m v \p v: torm , , o v hnn m facj duc renţa
ii ir. ^111i: *and iî 'UI a >e n'iniiiii*, l mea ::.sir<
( *:w«\ mm m mm f r m [mart eu io; „mUmm ar momuiiâ poate
dem Ir a code- m r m m n a ii ui u m o m a v i f j a î , i> e m m m acest
m • m l v - m !,%(• m mmîmrd, pi . >m n de .1 . • mşîueiiL nirt
Ji •- . ‘;C :‘* ’ e k v m c î.M'j I iC k ci Oe ;)uL- ’ m m* i r fm n i «»*ii ;' , • “ „ U *<! ’ r* m J . ' u ! 1 ‘i v * r I"* •! 1 u i 1 » u l m ’ s u ' ' 8 vs* '' ’ ««Ci 1' J Î C l U l C i l
J ,: O a * ’ . . / ' - - mo * î s *, u >■ m t e i u a* j - *m m ; • c n i t largă

lx : > iC u j * aa* ; ** d e a î >• n ţ u i ' - % • , *o s , m . m><; n i c i )
sUC u n m ' 1>re • « « m v cmilin i ^cm e m u l *uc vn l\il sunt
.uficient de tn snc n- n: -> >n v*: s \pe* :cfî m r r ^ T - e >j * demn mei
:I:C C«d l * î u j transpjicnr* Te al t t c n m c t c ^ ar putea
nur» u jî >v i >*. s marne Jiîc» :î.i di : nir < mo a s o l aceeaşi
; * m a r **t î s a r e . u i e n j c r m i r e m p e n p i -u; it r m m u m a n e unice în
uva/ca •. u am m _ -i , ’er.î ' im eu u m k d :n me îs » exprim ă
m”r sau o atenţie pozitiv. : .• ; * .ibire neposesivă. a Aceast
a'- • " 'iu este faţă de persoar «! ..',*1 \ i f; v-, !, v i * i l _i» ;
potenţialul - 1au ■ mmofim; . ' a vCî ^re totală şi necondiţionat
i af dafin . om ama ar a a fi «•; a. »> mi ui a u.: .oua a
Pi A • . u»peutului nu poate fi simulată şi oi p ;.oa a, pron^tt c
din m . ** ^ -i au -p u n na JC *I'Jiil Jî C’ r .* ; r .! s \ ; n i i
ase. cm -. această acceptare nu r>oate fi ofi i uo da r ş .- o h î ; t *a:
urau afin nuă *’ mafia amar .. * xjraiLa 'jUîmlimo •>: -mumia m j
JliC u u : le altei pe rsoane \ ! m o l i m a d.a a u . a p t . i i e aiilv j *i că nu
j i a d a l a <ie difereinţele 1' : a a J c . ic î i a a d i u î d e p r a v a m a n ţă sai
MvFd-di d>' I a J I ' : fi r . ;fim - : U lant’â fid vîr. «. m
depeaJanu. >n ' ». ' ..u *fi ii- v• danua umrjîe_ rt;u* sau > aule
doiAmaj d - a . »i a - * >> a- „a/A aaticmfi, muu oaiaou
ohdmm. - d* m»: U«-m m- * « ? m c-r pa miim A - r ->nuari- a «a •••
d ^ '- r m <mm; in a ' m*‘a 'anta mOdaiu da hh, *' ac ’-i i
caca- - mn*Md«M- - m " . ? -U p * m , a *I;T«i • U m '*
oimdmau . u.hm’;*.U i , ...f -a *« u jm , - . . a ^ » ’n - * u >.
tumm a A u » x ■ *. m a <a - îv ^ a am ' a a vt r a. a a n !-uacd a* i
a*mmmra ic a -a* a* a - are nect Ml ‘ . r ar ’dvOi . o :
înatiac ih f • da/oP ?* Uîlalu ii a V.o.l «d ■*' a I Jrtipa:!ifi
iranîciia -c\ <,! ir"a i ’ ta *mipiamd î 01 iCiflLoda tla jprav1ai v i :>■•’î
ui dapîfala -im • m: Uaî 1!1«- î»mu■mol mip 1 [;io ’p- 3o în m ao aii
pri>rvta ip davm rcr* . U onpvi iale iionm'arhaic <d. in Uliu, :
Jâ i î îpHi nla vum * te. Un fjni' a’ p ,.ia 4da^r-
traav.a f4t r-.as * oct ceptare şi a;preciere da P a p Jic ,
indiferent cât este de 5sensibilă, p<
. aaO %* a;f <<* • r a-i Şîscoperit dcî asemeinea că o atingere usc
Kogers (1975) însuşi a scris foarte mult pe marginea empatiei şi a

mm *- - -m- • <* •’ * ->7.*' a - t ~, . *> t«■ ' •
■m-* i -u m m m fm âan f i m ; (m a m: >fia o mu \ -; a o r f i a
J-. \<ih. ', ?i’ . ‘'ii;* a.*.- 1 r ^', i.) ram 1 a .« a-'' <, au ■*,sa-1 •
v*n- î îppm, p>> ♦ » ** . as _ a' ~ ■»^~a î , a ' a*. m ' u
şi lumea din jurul lor terapeutul poate cm a 1 c v . *»dumân,^
* .v „ 4 v, »>. »•»- ' - *' »*'*- - i • I

„♦. x.^ .1'l fCi Uc
. ' f v' a mmm i - mm „rn.mmmjUa A i mim m emu, - ;mmcpîu a
, »u! ; > K~ ^C-wd ' „ 'ieT-Ui V,.V„'t.V: <d_ • U ra \CCSl
. >iî c■,v om .1*, u u , amu Je -ei Ninuu m raţa m m\perduiţa de
- v: t U, imul U. amiudm a d m UUai UUpuUîliî '.v l ^ mxdll; UCtil
< *ăi a- dv mm mmm j !mm m amur .aud notu: m nu .tăietorii
,■„.1 mpa! ^.îl U maci jî U m iau mt mnumi xi.^. îciapcuţu
-u -*.* h Am au .« m« o JLmpai uu amar u moiucîii ,u luate
a**- nmmim. • i -tu? ulc U i j u u î mm -,m amm ui umimt s>r iccptuala
a.', muie ' • m v iu -mmca ; n u drum ju dm. i i j <wti :eiapeutul
' -'id;, î mmmrm ja a i m a r m , m . « ml rimai există
; c n -sui a - '» m m i m m A m a Om .* lama / ' n uman tai nare sau
au. >adimu -.-'UM/i--*Uvumn .a nat- m k a • rrmtmc poate fi
. * ' u* m- • a - p-^ iaa.iîu „um mu -a da * i !i o auran ţă
a m a u U! -duumatia aiumt am aura m îiianuu uiuaa* mm muierea de
i a mpkmp A' .ututNiiu Odâht jiu iui jiiiw mnifmuu: uenuic să se
a.•'du'c au >a aaidu muim jebmtfrîc ■>, , a ,» r. A a lipsa de mdecare
î ci un iîr%^«'peii ariimmui mirmtbmatUt *k .a a mieutal mue prea
£mpu ,mmum i m p a mi ui iidim .am nu ~u? î Adm mun-ocnti/ate de
.mm UmiiL A nim dv «uu-aeidi, num mm _ gmmau pa deosebită,
..n am am -la jm*a. iu l a.* .v vu d i -a ,.:ţdvtu « iiuiuui^ aspecte
‘a u.- •îi.-- s m : a a i a-*1 -j -hi. i'u mmm*, , i a •* ^- ud.-pâna eu
;;u xd iiup' % ’ an- - a m » s m i ' ’ i u i a pra»ua ;tu , ',.a'(/^;; forfa\
m- ! - u ) d.m.m- u^sm.. . r---aU , a mnd bu»/ ^crj ;>îc " ^
’'U >u ^ a, * I' r *:,r î l a - , ' L a l a i - UI m ^ a d u CU
' . • . • a i ' . a u ; i-a-
.u ■ - \m iwmd- m^' u' • , • aamit şi
- *vu-u«« a a i i > ., »a .
-i a d , a . ’ . > ^ -*u: ^xa a dai nu
plonjează în motivaţiile inconştiente care sperie clientul.
Dacă transmiterea congruentei şi aprecierii pozitive necondiţionate
se realizează cu dificultate» comunicarea înţelegerii empatîce poate
fi şi mai provocatoare. Adesea» lumea internă a clientului este
*4*j w *a • a . mu; a ’m ' ^ a j. — » -ca »i ,;. * Atic -
Uneori» clienţii îşi înţeleg prea puţin propriile sentimente. Terapeuţii
1 -a* -zi ->?!.. i . ,'î: *, ac i"Ci'îar‘ v '> u iijle
şi cognitive dacă doresc să transmită deplina lor înţelegere. Pe de
alvt ‘■•.a;v, i c- .1, . \ ^^ *d. * * <-' , 1 ‘!> : ( CaStd
■ mdiîuc M m r»aruda \»u <nc<inp:c?:î \a 0 e\pci imentdîâ
de cliertt ca tund suportiva şi validantă. întotdeauna eseinfială m
voinţa timapeutului de a proba c:orecti.tudinea înţelegerii sale . Propri
încercai
forma imor întrebări de tipul : „A ‘o -rn " **C>’ ' t ■ l voiaţi
spuneţi ? ”. Atunci când reuştmc săl formulez corect un sentimr
comple:k, efectul este adesea cdectri zant iar uimirea şi recu no şt ii
clientului pol fi una dintre ciele r O *! CO i* 'CC C rienţe c
terapie. Desigur, raritatea înfe leeeri i empatîce de acest fel[ nste ce
să fie PA*O>* fin
l* 53fo1 T
T"«Pfo
kTIÎ*
’ P',7Pkîlt
- Q 111
' AlrMforţă
schimbi -s r 5V J m ’ îl pro--O*' (CCi»’•-:*.!; o
Rogiars a susţinut - şi a răii.m 9 iei acestui punct de vcîdere tii
de -1 ,le ani - că dacă terapeUtili tm c . inabj! m ' . : mmmc
mm. - . ’ c'.'c- . c. 1 C U mo: m,occ p**m ‘ .*. m m m;tiţionată
el-UC i, atunci progresul ter; ! r m m O . i p * ’ : v C p - C Ş : ' inevitat
for^l .■o. Uam-mc cm a- 1 C"v .Om? :„t< »' UI : _,ihlviU pe care
c e c . •. . , - cmcoc r c r ' o: d* ' " centrale, dar apărând iuneori t
apia. m i . m._ • m f:1 a a»enumit-o „prezenţă” şi a ati
pcnî;u .rrîma dată atenţia asupira ei î:o . m mc : A,o -v fm : !t *c •
îfot. 129), revenind asupra er într--un articol publicat cu ■ m m ;.j
mmm; ii .i mmo • m ’v - mmo* I ; ,*«h-nPc nt, : „,fn ezeeţi”
îcom r. 0* !C: :C;C < '-*',-0 omafouroc d mmmv m : >cinţific c
am; m *pj». mc cc om -. să ccuimim urm/mmma utcvurm
fiind m .i . v . .ipic i \ xv-i.r; o rlaţieî ?e: upenomc cmc buicLmm^
ce; ii e !.C.” 1 :U‘:
acele mor
contact ciI sp .1 interi- 199;
Vi, ! ,.k p,LVi> ^ ' W l U i J ii »MAUAtV« A* ' U i '^ 'A n V in

, V A A p a i*, 'j ;V j,î»î11 .1 ;i.«< A * \Hi U\lf< -.1 La Jîi Le v1 <l ni
L ’'*l\:K AU l xi . Va 1 ' * LiVllia J- J Lâ i ,»<_!/.,'lîliî x< m MkVACă
, „ ->2 Ăfm^ ' îA ni ;a*iic2 viULTiLiui ' W a i m Vuc ^ m o ms oca
v -ipui italic a. re %lal AiILj m upara iii ir o rdatm m Atic s c stabilit un
ic J r n VmJ de r u jJvTv intre Ciupelii >i J ic n i a m care este
p a ban o Mituri! ne *„a-seu fa *a u secuimea urmâfoitA - f i explică.
L- ^-virai eu, de la ic J u d i c n e imn fructuoase miti m taircîizaic de
•> i upek ;Utv A i r ue* d: mişcate aTtut din paf teu v.o iw iic ru lm , cat si
a J ic n m v jn ;unv difeiik n a d e de experimenta a , uşor şi eu
u m e d e le IV manuA ve terapia v desfăşoară, de emmpliL umorul
m ^cra-zLatCM akcuu ,i/a m paiternul de mtet actume se schimbă
m c^t rit. demnei i JîeMitl şi eonsihetul adoptă pe r ind. roluri mai
active sau nu; pa muc Mai înalt decât aîâu modul m v an* un terapeut
este ic totalilaîe pm /m î pentru diettrul sau mdk a a - •» mate proba
bilitate unicitatea personalităţii sale. Atu descoperit *a. atunci când
pot a m totalitate prezent pe moment. acest l u u u ehherea/a în mine
o ea luate pe sare am definit o sa „blândele* t I horite. N 8 5 , 2004),
Acest luv.ru im> permuta m schimb, sâ trăiesc cu paradoxuri şi îmi
dă puterea să asîept cu speranţă atunci când mă sunt neajutorat. Mă
alătur lui Ruperu care ulteriou în acelaşi a rtm o f recunoştea că
afirmaţia îu; „aminteşte de mistică" m continuă \orbm d despre
.aceasta dimensiune mistica, spirituală", în a t rede că relaţia din
vidru! terapiei .entrate pe persoană ist atinge potenţialul eliberator
o tiMistofneten atiiiAi când „m *ran scunde pe muc şi desme parte
dm .,e\u mat m m JU g e m iv u
Strategi: $• ieSr<c, îeîspeuuce *n'p.Aa'"te

’S i s : » " '.'C i i C l- a ' 1 ' U ist-f' ’ :A s i C > m . Mirate
' k" a-, v w r ^ ( v, j a- m ,* ;ţ 7 ' <<s- ’ : r ,, «» >. . , C * xnr
a c - « aî -o > d .‘* , , , . 2 Ml .k m m m ,; A. p . H f>
'"îp. a îAkile -Ab1o , . U.t, îic xîatjiu *rH ipi^nt V oîofM;- acestei
abordări, s-a pus un accent puternic pe flu ctua ţiile constante ale
'se ulm u * m 1 ^ -Mix <* î 'LA c - jL* îu* Uu,h*jî miL;ovtopic
al schim burilor client-terapeut. Totuşi, spre oroarea lui Rogers,
A r d m 7’ s 4 ,cti c »a - p m . M r A c A c Im - c - * a \ at . -i c k A f
’ câ i jVcLLfM >i: a L i A C C . i . CJ?-^- a : L s . 1 L ' V i A J PV fi
v m •' i'*v 'h i* * U* . i K i!< f>j 's - *a t» îi ( t ; U* v<l .! . **î !e —
i *C^ vU *-iiî.„
t m m e UCC t e m V d c p a U c k tdi M t, \C iIU O ll!ik n-am s iK Îi m p v t e n t e »
Clipim 5 vJ' Cur m CU g; m! dr aUmmiComUem o vg ,mm n\.v pîaic ■« '

u are >v. • t e i m ;• e , ' u ’ \ a i r m t e i r<’Mir*iţm u U ia pomul c*m k
^ it -an i în a tetekt U c v a.. i d; CCJ î *ivii V Â ă i p:U i c . p î • A tC J ; î ‘
pe *a» *o, i j intern -i «m isa v . - p o t fi t e m U a i e pi ci m e t a i m p . i î t d j a a,,

temi Rogers sau a m m i, Hicuivu
lî • te f i>*i ( c f *i£ ? un'tih n i! (” 4i .tec? *Meam* o I horim.
ibKm i lh*\h mmm„ mmm asupîu îaptului au rc/uitatele cele uui
prodîicii\t pai m tic - • Un rela|ki leiapcutica ;.e traversează u n
etape iliNîtîiitr Pruna ^ > u iUen/ca/a pun stabilirea un nm/nov cer
pai tem « i lentului k e i lucru m ponte întâmpin tetp«d am p«>ate dicm
Iun» Hiîreu: A J» »ua etapă cuprinde dezvoltarea •nrmuthm m accasi :
clapa, cucului mu~ ajutat A demopeo; unek* dintre cete tnai profuudi
nivele ale ev perierile* sale itea de-a tren clapa sc caravtenzea/a
prinţr *> re* *pr»>• imn a recenta nitic terapeut m s hem Alunei vânt! o
ajunge în această etapa, vresc şansele ca terapeutul sj m autode/vâluu
şi va P stimulai mi nşit* mai mult în ceea ce il priveşte, tn cadru]
relaţie* Atunci când aparte acest prtmes în trei etape' oferă o recompensă
atât de mare terapeutului, meat un critic cinic Iau putea v d e a ca un
rezultai al unei strategi! inconştiente a Ier apetitului Această a m /a p e
este aîâî de subtilă încât muu preocupai acum m rin m onnori/e/
compo::aiic ntu! cu « m o ir ă . m tentă pcmru » n - cm '• m pur î
u*ilc un immpioi riampuiato' mi sm,p-d oc t or.nrr .* !ec*pr«*v u.e.
tal-a o m* o a - a - ^ c-!* i o c s o - 0 ^ >e„ r >: e .-c o ,
destui e e~u* , e r â ( \ r: î i K - -u c • ;: . s s d
Conştientizarea faptului ca terapia centrată pe persoană ar putea
m-v* ♦:*• ' u , -ui * , •.,!(. «.t; «io >m -^ u >«i *'• î ?m _ f ;î .* c-
preamm.. ^^'iwn.îvAih in no •• ' .ô ; -k > cec.a c * >i - *
pz#-< - . >’ r ' e n M• n ; ;„ ' , . e „; j ,
>î 1 îi un- 'o oo* o .-î *. ira«j : !j r . , ,tî f'x >i;j ., «T o ,'» * m m m -aa m -m m
sImr't i''î mm j*m m om mm» . u i ..»*« ptjumăo, v ''secdie 1
allU <ks eî *l , - A „r ^ mi o: - -ir'" * ", ' ' T* s. *A Ş .ş

(;;i' cud I. .iJ ^ V • Un:- î UUentdîe.
, "a O I ‘: ' t 1 V a . *' ' ; ‘ d ’ . _ >tf x. ^ OÎC
' J 1' ‘ 1 ' ; ‘ S-' aî U0 ~’ '»V .••Jl; . ’Udm
' ». i -' i '* '•*./!'- ; V" '* •- ' • OII * U- y^r ^\lîYd
i ... ;ţ v.-_ ' 5 V' * *' 'O ' ' m , p I! jle
. ..’ i \ ; aE : a„ ' 1; ' m Şl Rid!
t 'p 'y a , / <-i"p o
O f :-a - .,!:« . a-OCî V ;:'’ j l t :v iX .-.'-u v *. .V '.< !•• . S ^C U , J lC flţl!
' • - ;m j ; •- * *' r mţ ;: m . u . . • -mpm*o . mu *:■ a u nou sărac

• * ;i’■. -pn: n ??; y m >• am %* \pi a *mv ’-f mau mm .u imăreşte
/-„ v .-ri mosE s m .• p«»aiK fi» .ai ■ : vmt :admis mult
mm Mm ’J? v *Uv i cMei'ţllda I ro , v ;jîi : 1 \v: » MU • MiCcnfnî de
s \ > , . -a r mvmmi p u . rmuomnj y o n m •' *r cEm Im -mmiportu-
r.itnrui mmu-M ap*' om*uiemc*. :•«<unmui -* m mjMmălăt cască
re Mpna - m e a r „ mmv d r a a . i! aa a fnu*.MMM E * meu o
o ? a? a .a: a 1 U " MC Em I ta;lE J ea ; MIC m a/MUc Ul lltod
mmm 5 v.. . .» *"-: *>. ; ; ., ţ >.;»r-* î =j ’/îi „>ie rţi > mt âpa <;î »i aa se
eer r* ^ ^ . ■a* e e- eedau^ ea ,m**"‘!:/ai:e.
*^ • .* • ^_ . - ' •■ » *e v!i f . ee ; ■' v i fie
propriii lor terapeuţi. Se pare că atunci când oamenii experimentează
adevărat atentă a persoanei respective, ei vor începe să aibă aceeaşi

atitudine faţă de ei înşişi. Pe scurt, o persoană care este apreciată
V* V/ !SS} n -î ; o - • 'd e ;
■ m,« d a a ti în :
ipostaza de receptor al unei ascultări concentrate şi a unei înţelegeri
u rm < * ’ ' - '* ! •’ . a u r , .. *»• >\îdîe
ia client o atitudine de ascultare a lui însuşi. Este ca şi cum Par fi
a * ' >** ' ^ ' *5 «, « '* , >’:n^ 1 niî
i rea Im :Rogei*s şi î ^ <î •v?>4 - -cui; Ci U!iC ipiU ‘C.-
scrise îv. R» ‘Ut rs pr ezmtia în •ic î J*u p h K i Sili Uc >Ul *ui urmi client
pr î ... cursu.[ iq rapieîi. C azul cît-MlfiUi ®* ak UUl. .•’Uift >1SilM u? Ciîiu:
de ins r ’nv: oe ntru terap*euţi 1 vUÎCal* - m ?slU'iCî, a alune î şi până
m r: zent, :iar i - fînal 1Hidl runnu'u* P*ogerî5 reali zează un. rezuniat
al proi ' '--UI t mur» :utic, trăit k U U n iu î1)ak c .« i<e.:te 1■turU' bentetice
pLia •' i ea. Mi se iDare atât <it ' r*i v n *_ m eu ste îs <acolo
peii»!. /\ i v r u înţa terap>îei ic entrate p e pers-oană, Imrât nu-m i cer
«a un I>v *îl Iti p>reze a în *-UU! umiîi* U mm ;.;y î»:î ,lt cu pirîv ire la
*
nnek i» mu✓ iiimCOjperiri !e u u
Pnccesml liicepiî cu ■.rce ic ,. de «*u tera.pClC i eLinii c ,u> at de
apre •ere şi :cept.are caida ' e wUt reperam nun tn USM de către
tiv.}.. j : ; j C Ji' u uimit* erelor icUuţr „a C ad r
F i d A}v t ^ '• * i F ' î s* V F | > F I F t M F i»' jM U iM a *•; ■I 1 ’i M i î M i ?» - -..jil
FO F- U u i ' f z i t M M ' ; u ih f m » . - M M F i f . d »,vMi 1 p* »••« m »MFM ff
-T- r -",;! — A ■•■’■! .'

r*p p fum * Mir u ui . r 1 «<;i ■ \ »;**ţ' i m1 >•,> m -., i -•jUi f «**«»»
F F l i i *i i <• | * - • „ m - M« i• i'i * * 5 . , » iv- iv. < * ’ • A " *,; * i **5 i ‘ %, F . *■' - F 1 ţ % ’ <<.
î§ a iB z ip iip e ap flixipeaj H iidoid ap BaiBiiaifi? ap apzniM la fe iia jiis

n\>\ f ru jm - : ’> ~ - *:• d- - m ,* r< ^ : '*- v<
F? T ,zs. .FM ~ r M FMpM~*' , M af * FF 'M *’ pm / m P *‘a _F î -

M |1 n p p" v :p m m , ^ ' i m ^ m m m 7; **% !,, F
IM -)] p . ; î : d M Z F p M ' M MM^ M : FM '• M Ml : . F M; M :“- M M

m )$f v m ! fa f f m f fu f m p u m m t;r i \ { a i - ’p n ţ '"di ^ m m m h u m m
î F î | i p i h 5-* P n ;:> *,|î’ •• îfiî.V..*. FI »*;■ F M F A t M F f F F F F - ’d MJ

FZi FM! 5FnF 11*1 l î F , l hiîjn l ? , Z . q . ] F ; i'^ F P 1' FF' p
d i r s a v i f d F F j j i . u F F sc r F P r - . z d p F i f i u f f f r f : fz '• 'i j d u i i a . » f '-np- T'
I i n Z F F F|FiJf! m F j F F * l | r ? 1jî î ld > 1«iŢ IUi!, F F- ;iî.Tj( w m U)? F??z-j' FZ'
P i F s F s u n U F i n î U U F p F P F l d P f F Î }?'.H^JPjS F i d s '1 F F - ' ' F ! | p*:'UI Ff 'P jl.H lI i!
ÎJ FS MÎFPI j f n U n s F p F F j F l F i ; ^ |ş FMJI i d F F J ÎFF*. F P ^ I ^ F :>\\ ţ z -.OîIFiirFj
F P P F J I T - IM n n > FF'' F F i r F I l p P i i F l i j o Pfvi O - F'»MF1H? | 0 j i l ! î K ” PM' ! M^l!!* M
UI B l IU, 1(‘Ij U ţ l P fîFtUI'jM* ZJţ Ui U U l B lF t U«p FÎIîFUfOUI , m m i m , f u "f j
p o iu uî îB iiiF H i!jf iI f f n r f i P u fiif m i p pr i'F { u j d r i im u p p * *m ; ■‘ c : /

M j F F c » ^ |i f m u f f ; -\u ru .zF iF |F j f - \ii;n~* %, u u f .x J f !f FpsUii
B J p iO is i i n u » F /!:-iF :)p ii/F p . f -, î ;: f f j i <J iia sF p r MFp fjf ''. ^ U i n i i -m f i ?
MU î l Ui F i F | ' F , ; ' ;’, a F « ; i «> d m F * ; p i M l M M p p ' i i i ; F-m :> n u F J ' F i} U-FFF

p ip i u FMp; I p u i J i U i! F VP î F s : \ l t l i - Uf F | U U n F - I U U M i ' F jU 1 iu \ n p \tiî
F i P i f d r ^ i ; F ? ' iv. n u i u i u o F!IM z p b i b i n w : î i | ' i i ; t N U o d v ^ H “n i F i j c u F "

F f F n iiJ AI1FFJF- F r M j z p M F^F uilljM ip F j s F UU M |F v IF iU ip ;p F îir.p P
U] *B'F i î ! k l p | 'pî F i . n n ^ U F » '« P u d F J I FU«. m u ^ F IV* F v, F '*
F ţ l i l R I ! F j F ( î ( i'M F p ÎS-FC l i p p i i U F ; ) U li i i o d F| MHM îl)F;F*.i ( F ld lF iF i K it lM 'ii
!S Bdillii F i l F i d IM Î\M h i u i v . ' j p F lI IF tp * U ; d F ! F F I nTM IF U | IÎ}UFj FJi 1 F ; F n F
fUl F j l i d FM v,FM»d Fif h j k i U » iL«u|PA F i î p * |îF k f lM F I îiF ^ z l i F f F j U iU IM I
F lUUFUSlK F ir. Ui F I F O F I i i i ; t'- IM U FU iF U ; a p 'F jP iiy - p : / F F/z M M - z
njillJJJUUi thW Ui'p F.FiFM- F-F :/ > p F> '\lUUUiU':(>p;r
u iu F f - F F / I ' 1‘l I a F J I irilUVM F:p AU F î U F p : ' ' F t d u F fF UM .« -; Ii] 'F U IU
i n i a F j r j î u n (.* u n u * f f m f f .u F i a i u i d i u m i ] \ f ' p p : m j m ' ^ f j î v F ru^
z u j r F F i : F j F FI I F F M f i F; F M U 'P ' ' F F , M : | F U ' :-, IV IU î ] IMF F d F FF M M M
\ !V |lj M ii\i 4IF■' F M F 1 M FM M.

ec u -'ivcv'A icc ’ ;;;.- : i ■lîaildt i o rcv i '• j |Kiit *iliw pr^vO'sii
: -- O I: >‘ * •' * CCt l-C a-cCTcC» u dO.nîJti îw»vi’i k ,/~
apariţia unei deschideri între consilier şî client, ce nu permite
-* ce rdac < vk JiC a%ac c o i^ v r ac i. j'S.,, î c o karcock
' 1 *r i -' •: ■’' * **r *. " ; * { «o ' o : r v: **r tr **! j ,î ' o c; • *~ucc* cec c
.. C ?.S‘ C’!_ 1 S J k -ii !î. » i>\ 4>C »C «v' C J •In 1• Nf _ ' îj* a •.
1J, c , . - . ci *x , .CV <-O o c C^c ; •' ‘k c a h t , ^ i vk U; 5hirj
..p r* C u n tec, t ;cCut„i(4 ci ..a n pci apa; a m k < n r >at <«c , v k st?.a
pia ji nuv ♦ c T<' f n*t,. p» fe! -o ■Mci de tvcovie i chenîui* 1

pe minut* v. w.'dpia e *t a ', ; m>ii j apud'HU! Hea s r <-» a n m pr
i- jjp«*»ît >1 crav^cdc i!» r,<*■ 'Ju n I k cxcmpic î s w e n t vliv ro
; : Ai rc\c st-p*-rn:! Poare tOuu. *. *4 o ajm 'îeir * *r?ip-mciîinuîc ne
' a r e SC J v 4 k i e ^ J - k ; L C ' a ! 4 î . c U C C ^ i U l - I 1 <Jc >11. v > O i O 11101 0 0 1 4 ,
t:i, W r, O -.CC ?k : !>.!s- p CTlClSi!!. ?! l - TOC? *-\<OÎ. ,1 a „'-»
, ii cp iţi/ a p | l ;;
/ ' ■ , m u : c.r. m.* c î m i u -O c r ' *mc -rL: e t p >•* nmutica
ic ? U» Ci î l -c *1* U c ; ; îw , ra .-sd c i i L I 4 | - i , c lă C - s tn p ; C e l m »ailă
•; A l t dl l m m >* .0 iv .< - c i,:uv re! « r* * w a , ^ .,v . u n t u l u i
: uj U r n e *?m oc ir. - 1 m m u ’ -• d m r a m a _m n : u e m p r a m n i c e
pv ciU UCûlîv,! raVvCi ' IC U* UC TvÛiJilt ai. %i;C-^ Umil Jc tl f|
; nărav uiram mom , era.-crap* tvmpcamli;: «domne n» j«» .m m r d a t n
VOCÎ f u *dl
l pmuaraă; pe n i e i mite; m ramopa: o. .„u pui li mai
"ra m m . c . c i m r a m c p r a .r a ^ ce nm * .a r a m e .<■ ra mv r a d e r e în
m trrm im e ' ^ M'* C U rt* CC Ci 'Ulii prchm 1 >; :k,.C ilC; Ulteriorul
'ccc *m ta m m ipm m # *.u pravmm ' *.: o <*. -e v\ut apărare
m.p m > c. cu -ticx opt rac . m r ia para duram j » . ru m Jinţe şi
ă < dcmopM ^ îiV:tkiKa ii > re U f a mrapciuiM 'Mai -x m ucmt atât,
mmm . ura t!i: >«v m m *,cîKîii/ec ii* mau 'C j - ciîicfic care
1 *!kl> 1 d ‘U dCv-'i - m d rrahiUL nu Picai ICcU kc-U Ctillld că
.urca al *ai iiru kuraituft c . ceea a ; -c mtâinpL m mm nument în
, .mute a*u că putea plifca chiar bi/aî peiaru : jcîc Ii cari, de cele
mu "liihe ■*fi i i ' pan-aî alicnîn’u: an, ;;iîcnhaî i s unc^n drariiatic
a 1 ' va >, Cviii: xahîuiîi i "C.atu ‘ P **« ‘Caiui. jit>. ci»a »'feririi
■u u a n u c >.‘c ndiieJ'^ ncimalc. par u re e ui: drum înec peiiirn a mă
a caar i v 1 jxtc:rtnnn?u ;î«eîc* laimcu sem rnăiinJc u v. •?uînmficafe
nnedîau pe rai u fiîîe !n- ^ u r a r e a -enrn ivaiic p< erezie adesea
<. :C aUrC-|rP , C ; s Ca . . C I 'U C f ’ îx.a ic UC‘C i ch?M t CU 111
u c :< ^ e r r e j ,c • - j c - ; • '*'■•' ' c u e c - d r u r c u n ci în
!*'> rar*‘:t iu^ v ce- . . r câ *Mar « ^ Plâ în
•^<*V » u-^nt U '‘ eră ‘ a' a ’ ’a ■ , . *; C. U - a De
li-' î-C: r ::. d *' i ÎC-* 1;.a c . *'C . a 'C ' -'*C faff să
• '":î.p a- I- a- ' —drn ».»
i’î'*- < . ' ' - - f “C r '• -a-r ir ’ .s ' ' • > aarnanf^
'aci; ă -cmjC .-cerca-* cUv.i crj p, U;e */A i : a C cc; ,clancâ.
dar plină de înţelesuri sau în hohote de plâns convulsive» în cadrai
cărora o nouă mişcare este generată în mod misterios.
•;*: '>'Mec . " , r •- . " ; c- * . ănn
- w >! <jlI c . . . « u / a i i : IV ; îC aC. -* C e U U 1 c f C t f « UC'CpCC. • ,t O r U î ţ l i O U t
ci Ccmpietcze a ^ ^ J a r a a , u m cicuc p u p u f e cim j j c Jî-e .p lin e ide
exemplu, Tauseh, 1990), Fiica lui Rogers, Natal ie, a fost cea care a
-O \ m a' , e; • c, / f - . v m --m*-
nonverbale. Eugene Gândi Ie, menţionat anterior, a dezvoltat o metodă
de concentrare pe experienţa internă profundă (Gendlin, 1981).
\ . «• ' * J Z ‘ Z î‘ n * ; * C ; ’ I C*! >'? C. . V ; .
la un nivel de autocunoaştere care iniţial este în afara graniţelor
înţelegerii conştiente. Intr-adevăr, această concentrare a luat forma
p>, '» * -V ' ' mm . telV i«;*' - V .** . cO ' m> —
Au ~ r*■* ■' ' - . - . r ■<* < r- -v r -r * m*
U tili -rV \ S J- > m - .1 ...-a ;p J*-V m K .C C h'C ciV ^ %
tC . V • I te»i> A 1 ’ V 1 ’ . «, *!x - . , . m V -' < f . * •' ' ! r. • : '

şi a lui Judy Moore, de la University of East Anglia, a îmbunătăţit
v ia n mm 1 , cî î r _• .3 • v " -.1 **s >
Cei care considera ca lipsa dorinţei de a da curs noţiunii de lucru.

c>« ;• - m mu*''/' : m t . e *, ti, s p . A u i .. :■ •. : *v m - •
îl) "f .*1A . -; s >-!iU' c ; U î,i.v > :k .m >!' v
pmm i * A v o ii :.i*’ - ' u d ; f r* /.Ci- v m «î , u a », r
îi „u... *' a* c«Kvm; c ir*d p t Ad AC m î:«vU‘iu! da m:c Au ; «m
lucru . vu Ui.Am r . a v ? a . ur u mm . v H j m m u m A mmn *•
uliii!i. um m cl IX uu Mc/CtO m muu -«v p' u mie ... niifigurzp!!;
MP.rLr. A v m k u - m ■un! m pi p; ;v mi i pro: A u ri t e c i cu i mm
i n e - m . e m u t •* f u c d j v » * om is?: v în . ,! u *s a : r u v i L c v i a m m
dr c m C; uf! r v A i' ' ;!: V Ote "OU 0; : CifJV te
părţi sau dimensiuni ale fiinţei lor cu care anterior nu au îndrăznit să
se . m , ,,, V V . - >- « * .%! u- - ; " • » r ■' *î
ramane m centrul activităţii terapeutice şi impune calea şi ritmul

p iU jJ i iu UC iii|C IC g ,d C . lC ia p c u lU l, td iJ J itiltJ C illJ iia , llii li. v a i a ş
Ln.î d : ..v; * V. * '
e.mv o , '• ;c ' C' : ? ’ t ■’ ic * c >v “ îmIv" * ' ' . ! 1 C'= -v

duce la o intimitate a relaţionani în profunzime, in care frica poate
fi înfruntată şi progresul în cunoaştere poate fi obţinut. Aceste
.V d JUHu O vUpliv î^'lâpCi A Uu .O si l i-v u;mbn til vt*
.<.U- «i . U 'H il w *' m . ^ i 'i ’ li*. i ) ) Jv \ ; U M>< - .si i f 141
r ’cf- '.aÎC La h l l l l f l i :ti 1 CRm ;Hc O PtaCC CiKÎv,,! P-~ <Ci lada Ci
i.< -v!ur i IC *aiC CC ’C .-'Ci .. OUm.* aPmCm t ' a iL mujicei ti*!ClSjl Ci
i f wOiuirucm In ujuni c e u j :» rn tA 'ic * vOiKtaniâ la (a di lafrcmaiea
-a a bifa aC Uiî ÛcCm «UI IU \ ki|i Dl/C
*aliat ca lutcrm>aîd a iCTapiCI
weîiiiatc pv pci -muu duamic în cmc din nuna de răspunsul permanent

iu JP Cd'da P'"»' ' X x ^ s l i f U *• > P a ilC P U a ' Ot di lic CL ia |t_ îi ţ u il c M . s p i r i t u a l e
,a ;i ^va a p a u j în c a d inevitabil
Exemplu de caz (oferit de Caroline Kitcatt)
Clientul
Mefame era o femeie uluitoare de treizeci ş= ceva de ani, care a
venit la consiliere ca urmare a destrămării, cu şase iun! înainte- a
căsniciei sale, Făcea eforturi sâ se adapteze din punct de vedere
emoţional şi nu rnai lucra de 4 săptămâni din cauza stresului. Unul
dintre prietenii ei îi sugerase consilierea, dar ea nu era deloc
sigură că ar fi putut-o ajuta cu ceva Ea se prezenta pe sine ca
fund o persoana încrezătoare şî sociabilă, dar, dintr-un motiv necu
noscut, se trezea adesea izbucnind în lacrimi, avea insomnii şî
aceste lucrur» îi afectau munca, Spunea câ se „împăcase” cu
destrămarea manajuiui sau, încerca sâ meargă mai departe, iar la
ace! moment frecventa o sală de btness. uncie mergea adesea
pentru „a fi în forma dm n o u ’ >i întâlnise câţiva bâruaţi prin
intermediul mte-nefulm Nu putea mudege -ne <e nu ce simţea mai
D:ne
mm,a f mi
- r mă mm- - *- ^ cfa r >o* bm -an>- ff.»'" e'-vî'i'-'D- m Dtpful
■ -/.stan o o- - i n * - msmim.m m .amu u, sa?e U; / mezeniaî
mm ‘o -'um'-mm-* 5 pmmm , -o m* eticV • mmo ernm

mmşnerîa m emucem ^ rî m ? imm mômr.me m mirempema
rar 3CG€ persoana încrezătoare
co. <m ’c m1 şi in acela ;imp sa- 1 răspund ca unei ane
se luptă şi suferă. Ere muncâ de licată, deoare a din
raisputeri sâi arateî că „f; 3faţă sît u a ţiiei’ şi (-fa sigui ste bine.
Deîşi am răspuns nefei rii ei, nu1mi-a dezivăluit miare lu<cru leqat
de■trăirile e>ale iriterioc . Eram con î de fapitul că ofeîrirea
ipatiei şi stabil irea 11ier- ’ 5«d ' «' y vc>r fi .’V-
cea de *3 treiaî şedi nţă1 aveam1înc .3 mc>resia a a nu itjersim m
pnafunzime Aturici mi-ar' ! jî - sarria că eu erarn cea car e nu
reiyşîse să plice pe Cm ' în 1•elaţie . După < ce mi-a rcelatat
ev ile pe care le î!fl<C; m Cf. ă şi mi-a cerut
V rijinul în încerc de d cl(îf s . t'-va f.c P0 > rd 1 > - 0 n - at>^
pn St-di s ■ it pe cai'e îl întâlrlise pe î T. '•
m mmo mu :ul de a spune ce trăia r"~' eu * a- n j s« 1, 1 -i'- r “ oresîa
ca incearcci sâ rrlă cor igă că îi mi3 rge bine şi toluşj îf1 acîelaşi
t, ,ip, eu sinit 0 di:spera rm , î şi nu sunt sigură cJe undê arlume
vir :a. Ca răspuns M* 3 r. ie a izbucnit imed iat In 1a c r iimî şi
a d ' ^ % ' t d >a sus>pine adânc. Di *P ' * cinci , *, >.*v- m-am ap•lecat
îniP r U S rJ ; ii am 1^ m - d at- 0 cu blâmdeţe dacă îmi p•oate s;pune ce

an *CC v > f . te. Spim v m prîi' 5’> m e e 1rneeî a • : - venit imO d s d e s i o s
î'.-ro^sH if r".v •*-- - ~m; !ef m mmc crsmiroc ns :.e r u m
î . 3:k- Oîf>r ;%u mmm on 0 '» ,m mioapia ce mmrmn mre* d.mpm .a
■acmmm* Amc-mm; -»• o rwmm Vj ’;‘*ă ummm n a s ?mm ce _e
:^Pucrji cm cerca • d mn --«mc m ■o,.mci m; mm» a rmm a
c rf **r ôm -mc i!v
oprit din plâns şi părea foarte confuză. Era clar că nu acesta era
răspunsul la care se aştepta. Având acceptarea şi empatia mea,
ea şi-a dat seama brusc de ceva. A recunoscut că am luat-o prin
■•-’a ; di.C-■., r* t~ J iO iU J. "*d . i *’ - { . ** -- ' î i> m *>'"
•: ^ - < ţ p p .«-•><- >'i- ■-*w> ,x f c
• . - 0 :* . . _J C^. , d * - , ; »
« J. 0
cme d n mmm m • i-m ■" 1 Jr n *mî irmm!r nm 1 - m >m • 1
ştie că nu arată bine acum, se simte grasă şi neatractivă, şi chiar
■m cmm mm- ,. uersomm orivmm ; «o.».-- sa >1 m , 0 3 sa ma
ceaşca m sa de casa *mm mseD t ;m '^q.e/da faptul că ^ra
v '\ ;,s m- .m; * *o,
OO.mmJ m tem>m 1.1 1*0 Î Cm. JmO 'V* mo lU; , t iO .r, - ' \ j ^8
* ' >.»Ni -' „* -> pi - - ' "* |, . .i >~ • •>v vi ' -* VU <T . 1 * ** V *> ~«f- U»-* -J >U « 8 5
numai em«m?mi o-ma irmmmupmtmm. Ju remeoy 3 .montau am
: -!f orn/mmc oa ** ' mmt m>S . . oaoa mm moTor mmm m rm jLmmare
a* ;u îmm:m o j a »oa!uas*:- ma >n nnxi da** ne mm murat Totuşi
a fost m«am usumm larmr ca avea mjf.c emâ m- radere «n mine
pm îr*j a îOâ I3 S.1 m r't;ti l C om a m ’* mrmi
m nm m jm j oioî it'\:T'<î a uo:' mmmm , vreau sa sa povestesc
ieopm mmm ss marm mea î; r-enoada m urnă de ?a prima
■’ mtra ^ r jc ; 1 ea -m oat ama rât m m» " m murase mereu
sa ;-}.a 1 o,, o mu : m> „ar jm 0)0:1 meum oaUnse greş
L-, îs; o* s J ;' ■= mm-u m o. .:: r ummm >fnm a ogaroă cu c
>“a^ <t nm m r ,r - o-: f e mm m a ia" - ^ *m „ a nmearcă
ca a e r.')j ,m m m m ' numoîânm, maom. m m .* - mereu s-a simţit
. * imm î ' - ^ T o - •o c !.-: sî c rjs o e .i im j mia m/oare cu
m * ' —■ >c vcc^ ac m, amm ; «ac- ,c nmm s care
mmcuum m un ac, e r mb,* e cmr- - e y o- -o m o s e im greu
>0 m ue mmm ' perne-oa' tai- mntnM a mmm u, > 1 - omea distra
• *1 mim: ca - 0-1tu ^ •ymfm e* tenor -m m mmmu tata mmja care
■a- acea emmjme » v eu msam ş* mire .*m şea c acmvarat cine
este Pe mjsmrn -m mam aoemm momo a m -e sr ca simţea
emu m ^ sita 1- noima sa Dacă ?o ar 0 am, m >/mas mururile în
c'-;»o oTeot io aăai *.».u -.a pad- u poc^şt,-
la -arS^rtvm-' -ţtr.^rr- t 1- f' r; - m fv1»-|ê'e C3fe
«o, a rn- -• t « r .« o-ûî^ [y r r, ’t'ro a ; îniâmolat şi In
mo itmse a oap‘ i*? 1 *ă - ce ;mr m m a.a op: -o^-'o ac- mers la
.•■am.mom' >s>c -• mi . .. a--a y o . rar a jeseori. că
s-m u o ^ **«r- : r u r m —r So -ja omoooirr* f.:e-3 ’upgul
o'’-: m ■ - ■..* m' - > --' •* e- ,e*'V o ; .a-- s* me ale
v,,~.a>-o^ -■ -.V *m- .-j - c*.-'-", as,-,a%-isr-’or mele
'0 ;, c-- ^ 0- 5' n a" i «O'*U * *
' O", I 0 ’O *m m» - :, '- '. , { •' : ~ -O ; •*
spus că se simte mult mai bine, a slăbit, se întâlnea cu un alt
bărbat şî era convinsă că totul va fi bine de acum înainte, în faţa
. ■ - - ' - • * * y - ^ 3 O ' m l J 3Î Şî
*< O’.'c , 0 m ' ’ 1 ' ’’ 1 . J ' j ’ ./a .c- . * • . 5 ioo*oi3î în
»' •■ mo-3 r »*- ; r ^ '* o *.• ••*,: ^-m f{»arte
^ , o - >' ! *, - ; O1' Li . î ; oară
-• >•’ ? -» ,» - o* * <» o-- -* - -! ' o - % . . <0 1 0 'aia io n r«oua ei
stare de înţelegere a lucrurilor, că mergea la consiliere, moment
o1 ‘' » 1 . 1 -• **: !n>pv n - ' îi irii r ş. or c o rd a ms nu ş:
r m !*c« r"mot 1 r.o-t m- 1 -e ‘Pî'cmpia' Apo* mama
TERAPIA CENTRATĂ PE PERSOANĂ 259
ei i-a spus să-şi revină, Melanie a încercat să facă acest lucru şi

acesta era motivul pentru care lipsise două şedir rte din ea
simţea că „trebuie să-şi revină”, dar o altă parte, de care era din ce
în ce mai conştientă, ştia că are nevoie să-şi înfrunte stima de
sine scăzută, lipsa de încredere şi temerile legate de sine. M-am
cutremurat la gândul că aş fi putut cu multă uşurinţă să nu iau în
seamă starea mea de disconfort şi să mă las convinsă de afir
maţiile sale că se simte bine. în momentul în care i-am spus acest
lucru, relaţia noastră a evoluat spre un nivel mai profund de încredere.
Pe măsură ce terapia progresa, Melanie a putut să exploreze
relaţia cu mama sa, experienţele din copilărie, mariajul său şi, mai
ales, relaţia cu ea însăşi, inclusiv cu corpul său. Şi-a dat seama
cât de mult o subminase mama ei şi a început să aibă vise foarte
intense, în care era furioasă pe mama sa. A început să ţină un
jurnal, a decis să nu se mai întâlnească cu nici un bărbat pentru
moment şi să-şi întrerupă şedinţele de la sala de fitness.
într-un weekend a descoperit o fotografie de-a ei de când avea
şi a fost uimită ce copil frumos era, nici pe departe urâtă sau
grasă. A cumpărat o ramă pentru fotografie şi a aşezat-o lângă
patul < is fotografia la următoarea şedinţă şi am fost impre
sionată atât de încrederea pe care o avea în mine de a-mi arăta
această fotografie, cât şi de aducerea la nivel fizic a fetiţei adorabile,
pe care mi-o imaginasem, în şedinţa şi relaţia noastră. Sunt sigură
că Melanie a simţit emoţia mea când i-am spus cât de impresionată
sunt de copilul cu un zâmbet atât de obraznic, dar cu nişte ochi atât
de melancolici. A fost momentul în care am experimentat amândouă o
clipă de intimitate care a avut un efect transformator.
Uneori ne mişcăm între progres şi blocaj, dar am avut mereu grijă
să răspund părţilor ei „de necreştere”, precum şi celor „de creştere”,
dând curs anxietăţii mele care apăruse atunci când nu venise la
şedinţele de la începutul terapiei. în urma explorării relaţiei cu
mama sa, Melanie a făcut nişte legături surprinzătoare cu relaţia
cu fostul soţ, iniţial blamându-se pentru destrămarea căsniciei,
dar mai apoi a ajuns într-un loc mai clar, în care simţea că se
înţelege mai bine şi, prin urmare, are o mai mare încredere în sine
pe viitor. Nivelul de stres s-a diminuat şi a putut să se întoarcă la
serviciu. A început să se accepte mai mult pe sine şi, pe măsură
ce acest lucru se întâmpla, a început să o accepte mai mult şi pe
mama sa. Relaţia lor a rămas o provocare, dar acum putea să
asculte criticile mamei sale fără a le aduce în sine şi fără a le
cădea pradă, aşa cum se întâmplase anterior, cu rezultate atât de
nefericite.
Referinţe bibiio g ra fice
L ■y, A.V. şî Pine, , (U ^ ^hent-Le,mereu toum elln f m .. ,x ^

Boston., *1 \ Allyi • A G £
h *re, M. ( 1 mo \n , ird ’s Answer, b ondra: Hamtsh 1[Tanii]ItOll,
Erribleton i udor, L »o.eerriar, K. , Tudor, ]KL, Valentine, J. şi W<L?a M
(2004) Ţhp Pffirson-Ceti ? CC Approach ; a Contempomi7 Inti’ t- *. moi.
ba> na o ;,K: | VIgr; \Lu r ;illan.
Fri A W li (1971l), 1 luni.amsîic .L ?n - -— > LL vOjH;
Mmrd ,v. «vygers2 G Ai?- «f;a LE I ' [-a:! - !■ M: tll.
Ge IH•!*<t 1 (i98i; K Foatsi a V - V a .an i<
Kt s j <„\>03), L/ a an LO. Le .•a \ L e . >•rapy. l ,-l ine
/L 1 lo th €1 Uni vers . RaV* . Ui \\ \ x Lt « x <,* ,
F. 'rschenbaiim, H. (1979), 10n Becwwilg Ca O L \ r • L • 2Mrk: 1midi arte
iLrv,
Lîcîtaer, G. ’OLKU, „13ECOiiilmai^L o ait<. r* _Gb.3tlL. . vi E ‘ L Ht‘l .i : ba.sic
lO-îl-iC in clie ’îf- , rîEteired tht** ipv C• P î e* j j<! l Mie l leds i
( UrL ( î ll o / Ihiwopi, l ’tIm. L /r r>'»e t ?'’j a r i bnnK-.. ■Li >Ea\ Vork
Prlitra ai PP 41 Sx
\ k I a kL J • l'TM e lh ML i 'tiu »'L-'/It FrLc LE /L 1 'HkE ,i Sîiae
Vk•Lc. m! I ‘ 2 *I»>6 !x Do *m .voi! te/V >; Ga,aatELcl J ll-î. 1 ondra Sage
M* MOLie M fie jlOrc L »,.7.’'! 4npr- , , •*'? L 1e^r- ’P' ‘O’ ( hfWQe.
Londra: > ian
W jl l b v _ / e ' L l *>l A l >,* « r,i~ *'L L l o l * 7 m 1 L i d n Sage.
M ean^ b r « A , f W h m >il> •; deţon aiul v u c n o ie rt-r-'!i-v:cntred
ItK r ir.v Counselling, 7 (4); Li
\ L ,i .L D. (1997), Fersoni-CentiTii Counselling Training , • m L a >aê
M o r , L D. (2002) Deveioping Person-Centred Counselli.r ■ \i i 1 1 -a.
Loiidra: a sl
MeamiL D. sî Cooper M, (1>005), Worktng at Relaţional Depth ' L V ; , ;
/ Pfy, chotherapy, Lo
şî Thorne, B.l,,(1981 tlino in Artion
Meamn5 1), şi Thorne. B.J. / 1 RCR lling in Action,

ed a II-a, Londra: Sa;
Meara? si Thorne B.J 0), Person-Centred Therairy Today: New
Fro'fitiens in Theory anei Praatice, Londra : Sage.
Mpm/ T. (1 ■son- Centred Psychology, L :.î >? ^ V\ C.j ,
Merry, MAL r >l. i Being in Person-Centre*L {
ILe>s-on- L ' < M
V „ _■ * t! ■ ' *1 ' ; - '' f j u ' O . ’ *. d r *> V B >'-N 5, \ 1 .'I
Kn •,. • î B . ' '• * C-t :-;'/ G * vn ti-o, o M î o .utef*
Ri - ; : î ^ < K r r ' l G . t-c -r \fn- * OS j i v ^ u î ‘ -<- NOdiv. n

v' k, R, .-yr; - y K ' : * • <vi <c*J- «. r * "< vo ai. / v.-
r ';;; , ;: .« ^ , g. sl>! . in .
R'.g'-c^ ' ' i< i IOf*: \ O, Nc • -V . , .‘v~ v. î ;«aî .n Ms H •
te fflin.
R-h. ^ C.R. (1974) In retrosnect' 'forty-six years”, / imerican PsychologL
2 ' j i7): îl 5-123.
C.R. ' ‘ f Cif JUO j: *J. 1 way of being”, T
Cou 'isfrr, r :ViVSv..v;:r, 2 * ? 1 0 .

Ruac: ^ i R ' ' ' k „„ • h ” * ’U.id.tî’ -*î Os^j pe; s ►n-centred approach
Î1 U««<.4^' n 'ivriiHn.n I a te«u. ik\
Roga > i R *;78* ‘* 1 t e . %P v»I,, . Bv'"TxM, M ^ Hocehi, r- M Jîb.r*
Rugri... C.R. ( t'Pf-v \ vît ni *eno •vlTt. rwn<jvnt!vd spj>r a^n io rherapv
V, 1 k -ni' ; o \ t e n ten te o / .0 7t’V%;V'i/ ....r'fS ' 0 Xc: l'OiPC!'.,
te, iey-Bas• f-r ' n j'*;7
te.v-. C.R. v terc^î k r *? 4 • * O O; , ,ology a n d Personali
Chamge, €iliicago: University oif Chicago Press.
It e e - , M ( 1 *793), The C reative Co n n e c tio n , San Francisco: Science ai
lanscli, te), „Ergebmsse und Prc “Zentriertee Gesprăcî

ipie tei 500 Klienten unc eiilen. Eine Zusamme
IdttvJî R, (11' k'O.NOO-N I.tation of clieril-cc rp^rl BAmmnnir^fii
I Roinbaets si R. van Balen (eds.) Oi«
>p 4 4 8 -4 5 5 ,
Pv*n' • B * ;’,N /O. f O, 'tvofTenderness Norwich ‘ Norwich Cei
( h.t, t'-' 0 O 1* -i*ţ. ■*■*
-c r* î / ' ' ' >• ' ' *" f - A \ , v AAM

' I IO’ \0 i >' 1
rome, B.J. (1992), Cari Rogers, Londra: Sage.

- h * . ; a ,'„* i .*•,» . -2'r*î‘^ t _ ' h. Mcrrav
A~ v; i /A ; A A'.. A ar-t/ne ' l onLu r ;m ic? AT 4?
; 'v *1 f î d r>, s'-f " 4 > ; L *, r - ; '• ? Ar- ' ! *o,r
1C\K *A-**1 ! '
• r*-ţ f- • i o : • ' ’ »L f> ' *o v-c **% > v>* ' c* “ ? . s cdrc
Whurr.
lorne, JELI. (2003), C a ri Rogers , ed. a Il-a, Londra: Sage.
\ A > A ma Le A;* ; A'Câ a or -- s^ -i NAj wsch
a ;n; ■ ..r-o. • ;v..sC' ’A. a a r-
- ' >■ h : A’AA .,.*■• A A-o - A,- i#r -* < •*, i-r>ceAVrai
- 2 — - W o, ; c |A<4^
**r A J * „4 Cu ' . r ’"d’ ’ e o * ,* ' ; C.'rr/.n .7
*. J • -- *- ' ‘*•-.' ' ■>U -c <0
* '* *' A ' •'*. ' - a . ' ■?: ~• r îtmpw
— dlu. 4d0_
a-etun su p lim en tare
-»;?*. n \ A- -i H 1 sA ^ ’\rson~Centred Therapy Today : New

.* ' / r ^-■ o ' 4r - ' cc.i *'Ci. .i - .LX>ndra: Sage.
îams, D. şi Thome, BJ. (2007), Pe-rson-Centred Counselling in Action,
ed. a IILa, Londra: Sage.
/ Therapy , Boston, MA: Houghton-
f .AOii'V'-J 7
Terapia eonstructuiui personal

t a \ transella, Peggy Dalton, Grant Weselby
C ontextul istoric $> d e zvo ltarea

în M area B ritanie
Cor’l-C«Ic;
CÎCOÎL kt r . - i** - • o • ' a fost un om al vremii sale. A fost i
foiîtfo: .♦ fot, P f . '!•. -ai ; i s Jm j : :mN: m ?,,* pud ud p-m* >v
ii d i - !P\nv \ c - ' '*" ' '■«P îcr ''r p;p . p puc** îi u: pe -
pvŢ, • Uf VP „d V-d(v; *r p ‘*ului. Idei;îe va:*- r \ppppup ,u m
do< * • ; OP > P”' ' >*r -ls în m.are: măsură atenţia, în anii ’8(
(JN’li, '
cu şti
dC :•
U\îi u! ' , - -•' \ «s •s ti *<" -

- >< ’ ,?*' i ' i*»-r --- * *<< •; "• «d i '•
diî'J , J»' >: ’ i - îi*: - ? >. * ^ ?
cu -- m ; ,! p p : i m~* prp d e - a j « m «’ - «
lui tui I ' tv, - T * >P '! O î-o; * - , C^P- i p <M o. «. ' •> d. P' \ » . VpV"
z Jz j 1' ; Za r ' »zp. m i r ;- ; " ;1:! ' *- z . ap », ă :e o '■ • :.: 'îi « n ^ i
i , » . 1i Z • , - z, pZ«% «*rt. * UZ* a •_»>;, *rj sa v p,
• ' / m r- ■ zm zaz :rz a,. o u T : ă. a. e< m> r z u m pn <z v c - - a,

1*- A ' l O « OZZJ î Z Zr 1 ZZ«J i l : i ZI U. * • !*r<J.cUv ,
o u a r* « m a zv. zmeu :^ ^ <t iz -:j z‘*< - *> *•: ,.t . ^**iij
- • : l ' ^ - !*' ' ' ■ , . a a ’ !’ C*m I I?cHI
, x v • , Z I 'f pZZZ. \x ;p<: • I * -«a, ji • ;;i aţ<
•* . ; ii •‘*Vu z n *T . -U o». - ,v. o*. ^ >•:o i Hi Iztciaz
' Z’ 1 ' î -d S . »*J * i 1n ‘ * - ' a ' / ' r a Z „ ' zî<'.
K.-;lly şi--a ofciţiiuit cloctoratul în Z-Zi. K‘ Vli >,1>il - Z“»i mtvîîk

pe tiz la înaspuîul anilor ' Z "i i- * -.11 , ’N V. r '; -zîni
catedr•ei (jg Pstho'louie Clinică. la Ohio State University z- i v4r>
Totuşi , peritm i «.*- Z . .U. ZZI'-' »î .z' C z - z - aiJ
dezvo.Itat icieile sak . _ JUO- 0 j ' i i <j vinoaZuii . ,dc' z zivTiin
legate de sîuJ iile ‘zr. * JîL !»:v^P i t i iz PC;o z uz . * Z' îinîă in
ri/ £, a. Şl mai\ -: Z;tic Z fl*<■*>sa î / 1i* un IîZ;xU r i:t »a< Zi Ci>Z.^tmnală.
Z>‘ li! !OUî, o 1ia înţă «0 rtlîiiZii:i\ Iz Pdinbiîfzti 1dhxcrsfr
0 •.unse; cun -li!rile i re clî ÎZO* Z >1 IlUiîCZ^ziz ,Î r î p-vnoada
U« . a o 5 ideiiU Zi s 1unst^ U. / „ iUZ.iiau lulilut ztzIillfUcl l ' un răceau
L c *- U v IZx%a?Zi a cu iCZiv - 1>ată Uiî:ii Jiczstj przca^’X znp:izî nu
este si a \ n Zizătcir faptiui că moc *: Z• K i ; Z* Z* . ’ '-mm este
tribut ÎI i«î%Daju.Iui ştiiinţifîc, ca de altfel întreaga sa teorie !! vVili li i -
dezbartere rnai idetaliatlă a mocluliu ni care pregătirea in 0/1Z.Z 'jl
matenlatici au iluei îUZ •. -o irea psihologică a lui K.elly, vezi
Pransiîlla, 1a,v+ şi )0). Dar inoclelul lui Kelly este unul ştiinţific,
altei
„ i ap pentru ipotezele curent* ^.; n*v
ipoteze pot *-!t—î lia altie ipoteze npîiun ihz ui^zîîmc*n .. ii asa
un inc«lent fiecilîfi.nit în timp vom r- *.U! ' , .<->•* z ,| ; „tu a cSlc
mm. isul, ca şi persoa za z-m *îl CCmz.hîu izr-uart »mzai«z imâniiiUc

iCguîe .1. Cj-nuce kcib •unui >i *|Kih*dî'cui sa. vczTt Primei!Li, l‘ZL5)
265
Dezvoltarea in Marea Britanie
■2 vi ' ' V .« mm * ! '4 .7 2 c ,! • m ,
partea psihologilor englezi va determina dacă opera lui va rezista

‘ ' * m v • ■ o 2 cpm •*l .<cm„ -
opera sa îe ţara lui de origine. Neimeyer ( 1985a) a prezentat dezvoltarea
socioistorice a noilor grupuri de teorii» elaborat de Mullins (1973) şi

V* <-5‘4 V, !tii; »C d< ' ‘ m.
: - - ' m'' •; „*. o i: pi >-i '' m; , ; *- t ‘1. .i
6c v a - : .. * cort.» Imum o dopj , ,
m r t r i m ^ v' . , , . 27 Ori;;, / - 2m ■/ .
. \ (1955), el, asemenea altora» a lucrat în mare parte izolat.
m . ’>f>f * . ; 'm c m. M c *.a l i v v s«v i - : r cm m
grup» adică s-au dezvoltat grupuri locale cu minimum şapte persoane
şi a apărut o explozie de publicaţii. Forţa cea mai importantă din
m;mc dm, 6:mv c r r -i;Lr v.m .5. : c r . m mmm înAm v
r 1 5. c m «. mm 6 mur .6-3 1»* *• rt -« m
Vc o s . mmm» . ^ m C'^3 cri] m ii ». m mc *»m *r crm
Cm emu B-1*mm iu mm r m d!/u;\v n ; i im? u . <-mumrm.?
p-T\f'Ct; m: *n'j hm' mi . t ‘ -perniurm (îuSiSi , mm i mlIcU
Anm- t- -i mmC î m-mm rUm mm-peau m mtn :n ertpa de mmomm
a i*. mm m
îc m- m mror-mmr e i m - m BKv - amu 2u: ir- m rm o J r \ . ; , ,
despre aplicarea în psihoterapie a psihologiei constructului personal
m r I . ».,! ' m« Lm . » v î cm m: m m m m •
Dar lucrurile s-au schimbat şî numărul de lucrări publicate în
teoria şi filosofia lui Kelly se manifestă la nivel internaţional. Fay
a a' m domne Vîî cum^crem r;-: i mc. rrnc-mm mm mm

”• ♦ ' -«'i ?«. -, ■* .? -- ^ . • s ' ’- > * >" r ; ; *v■
f % î c re d: ; c mm m l j Tm u. ^ ’r iu umm . •»m« --
ipoteze teoretice
imaginea pe r so a r. e i
C! n, m -m m ; ' - i • jt'Jf.î <» ■ i V î M ' r ^ ♦ V ‘ * t :' - - ^ (ll IUI
n t, * r Miît'!,; \':u ^ -ev. t d U m E U m J T « % ti*> î ^ ti

. -i-um r- * t *j! v *fi i- .«• uca^. 'Uv rut, pe ii-, - umrn v u, ştiinţă
*.tv ;n m o r* r\on «'.'•»*«■ v c jî u , .îi' sîiii iîi *j sc
UEHlîpLi l».m : * . fi î? si. fV I V . / , f u î m C • SC 0 ! t > l a l t l
c —‘ î t r \ ;• o, ' i «r*fiv Xufi fim 'fi _ ^ .m ; fir *fi sunt
î- • . fid.m V r - or pm«h r >R pn* . 5 3 ' c , m nt»ip,ir~
; ! - «! fi p>L . r f i » ;î1*î * • * !i ,'* -c1*- d ’ \o!» m UIR
*. , r *,r, V-î . . f«ts*oU*r ~* rfi'U*'C E ,' ' ‘ . m*:*! m n
cehi” a,r fi un experiment.
\ f i , nc m ap*>rîari» îj m m u js .t i an* r m . 1 « _ .m n n are ea
â r ti. n a m s i p fsunau *vm u i n i n c f i r - ■•' ' , *• a • n u t r i
-mm.an-,': ?. cm j - *v»u m r.van panica. m c o f in c . mupra
\ . mmmm «m 5 • ; \ o f i mm a Mmmm ti <m m r w faqiic de
m işcare”
l~: xî-aj-a x a m a -r: .mum ei ne m kfifierr pe e»m »i>um precum
a pv .m ede te'cmcr.nî- Cfdîiaîcms i m ^ e\jirn?sr ea . »r a c 'd o r
^ v îx n jrtJ- i.. h d " T - E f m ţ lcL .E 'c î* C i r r:< ; î s , J fi O/U! t i n t r e
c- ‘nnircnr, ?- re tu m ccm êcacers ala c- *n-p\ c;c 'nu «are
i m4c. ;iiirp^"''ccc.< ca n - a., j n v c; vap tnîcrp«iiăru iu egală
’- c i m a:.;: . %r s =! . ;c >, m csnjot, Ea . scmnlu
•• ‘ ; ;.c a*»' * i a . n f- * ; «om .;s a _r . im • <aate
. ;s!r r,v >C *.-C. *> c; i m , ;p %< . ' . a . * .;c '" m ş V * ” x r- a t.c a î îă de
acceptare, dacă mâncarea se ridică la nivelul aşteptărilor, sau o
respinge, dacă nu este la nivelul acestora şi aşa mai departe. Kelly
consideră gândirea dualistă ca un obstacol în înţelegerea persoanei.
simte, cât şi ce gândeşte, deoarece mare parte din constructele

-m m » ,’ - o d c v - c c ' m - s m - m m c c 1-•* j s • î î>,rn : ; i ic; i’M -it. de
crearea cuvintelor necesare exprimării lor, fie acele diferenţieri nu
>- : m m c ";>.r ' * ViiCtU ■ rfO \ m£mm .. îîH! Cmiiiiu
personal este în mare măsură o teorie a experimentării umane.
5K jmmii;:*; *v» -m ':-t!r . u - d o ! i : r C^ p i m s -\*li .
U»i?C 1 .' ^ > . OIC a >’ c:.i bi.CîiD \c». '-,1 PUCI :MC «C> E^VCtlâ UI
î,>*burân» si a sanăîatîi psihico
.-u -?pufu - - : ’ • .iîiY l l l «nudei u h u iiiLdiivd ir* J« r n c . L u
:ui^d* ueYr uuY* ' l Yc ;iH-nidîie;i ii;uld'»î â«|. ai-, ca ,'r;

r u * î - * i-d -u* u c ' u Y c-. i e u ’-j h Jad eu -d *-i. p r i n n m . . a ,
îl; u u r u i u .l l .Uî U k nvdu, Mut «nud d*u Y adu u -u h u L- ’
Tw Î* ‘L c L C K i Y Y y ? I> d : U j i d u a - La r U , d f i »*' : U L U L ik i ?U îrV
ÛUiû? ^ Yl ’ • 'UîUCî Y 1 LU UlUC ! i r Y d .e d i n d U f Y Y i/ u h x u L e dd
■, -U a'-îUC Y 1- -a -aurd- '-UUH h;puUU
^ - LUY ..Lai c; LUL f;l Li LCa •.»:;%ruta. dV ÎLUC;»-j:iîa -a
^ ’'JUY • 5 U.C'-'LlîUî dfC Ll!;C* CJLt. CCC !)C jCrY,r
ie C • -mh i’LU <L- UeC Y'L ca. •î:*i!u I Ca ,L J‘ 1 UUiii i‘HC -.'-ui a» nu':-.
A MaL-M '',1
MC»- Iii ! dv , X Cd K î I J M
0» iile m-il.itoeL b tm e faţă no jviton ..-M- ■U e '
lucrurile să meargă în sensul j>:. un im: tomdîi ( .11U .C_Csl
<; •lj Mi« m ‘.00 >v.jje!: !i>i dovezi■'V mtofu j mmiî: Mpmdivtic
vvmii om * ^ m «velu dau iui eşec - I h e-vM ril^. miiTineiând
ar tced m i* per .cu: t piton, noa« ă. \ a ; utop c- î a > a - vj x, ûiîi aţi
* ne p. 'ev*’’ - i !e\mx, to * Mrmto itouc n* 0 ' m- |\'U1 r11 vâ i
em m m ' • >matom -prc un setii«r. a\,.tî’^ • i O'iteîi spune •

J d i j 5 V ; tiu wU e •* rx«c o perv ane prn*:m» ^ *m ademenea
■Nî A i Al-.' C-{« ''" n .. U i H îhc u M jr. - . M i ^ î l j c r c V* U ' M ;' U " S 1 î O H i m OU C U C
h'h’iv coclitei: _m u ' ?eg:tf ele Ostilitate . tmîe r. rnocahum da a tace

tob ewnnnentolM iu ne5caua uifeiprciaree ixaMCi tu (k'/amăgeşte.
io mm t u * , priMauia care luncponea/ă dcMuI de bine nu \a
apeîa prea de- ia -totliUle pentru a tavC fată mvai-dântor m nu st* va
eonînjitLî pi.M da-, u- „vCimnente pe vUîc nu le p*»ate miei preta (şi
o « b îi11 ;nt!d vapJesita de anxietate) O persoană care lum tioneaza
hi ne pmtto <« a? moiu moe/to* na>te >anei pe re nrmvrtod *■u potenţial
iwoh|ePtatH ierna m canina să :i putui xâ si expl*>re/e ia un
iîuiaiit iii\e! Jv MMitomto/Me acele diteitmitcn tiiupnre din copilărie.
!V i xempia ed *jmuj nlopiaica în vmm adultă a uues oniiidini de
eOîpMîî/jM a î-^ a -iee' »’ _ 'M ni v<\ ‘ HiUlvV ? fto ‘hjhil tâ
fflfj ii folositoare
Apariţia tulburării psihica
de interpretare nu are nici un sens. Teoria constructului personal

* m Ccm i î rto* iv eMpot mum m mierp? clean ’ pr* ueerm
evenimentele din ea, nu putem „obţine” ceva ca şi cum l-am cumpăra
tom mi o,i. <o-t x,.i . > e i- - c o mmm •„em a u de
exemplu vărsatul de vânt.
I n ihem m p-Me omnpn ie dmm u Jc .cp p u n e o i e p r un
.ximmom e»»rpot j i ” p- arc în .obtinM ' ea urm aie a unin c\em inent
c e p e 'if a m u iP - v m ni» - v e n n i v n t u l . i n? c u v i p n n u d m e r e ic . *]
a m p d d d ’1 m m m r m re 5p lir.m k -m ' c m i t m 1 d * m*. a * c
itm d a 'P J k a p n s r * P m r •* k ii i ; k i 4 h * i r , P» V p<>au; v* 1
Im» c m 1 J e Cmim 3 e i m j ÎKCJ P-U Utî 4 Uita p e Cal m u CP firm e;

f)m Pur,... x c p 1 4 -j P« am x m u n < ,u ‘ m t :\ C ; '; t n u . g r e c i m
r» a S a r i * am a Pi » imer m ac ,. «m. Im au c u la t*mr a t i a r * î
<1 . d e / w i t a : » a ; b r a n e ' ' 1 edem .c r a i P m v ^ c m e,>«„ \pt nr», a
mmm marna a: a r ? P d u . iii ^mm el uitmjre mii/.a uim ea, .1 1j m i a m m
\ *m om it n im rm a c „<iiv 4 \m? oemue
îm bine ui r i s c a m m ca «Jem :m. ru ^ ia aiv mic un j hui hi l pa»»mm
• ic r P l u a u im invcaiiip.,: mi c i a d u l m t o i n « e u / â m tfm d p m m m a <<
munca c prululuj t »«marc p iru dm cv/mn menta ma m m i u ja- '
fu .c î m >»n m h ii
M e n ţ i n e r e a e n 'D m a n i p s i h i c e
înveli fierea noţiunilor nnaefrp imnortantp dpQrsrp 4 Înp vinp adpQPi

fmemmtck^ d»rî pfii ica ce» a cap *ar*--' bm n a : m *mm 1 m rm m fm ;
»P <> m.P.- * - t * >-<,*’ - - ' f "''Ura-, , ac !, ;
n a ’P m m Ui m m .1 1îa m «m pm„ 1 .*• a- s a p ,:m a dm nnem •
ameptarme Pe a birne ra|a mmm Mmm mmm pîmNctîmL; de iiirc,

d u r i i .1 e!i!i *r li b j f b u i t u p t ! c v n tor « Ije rn a te iîi foîiP c e n tr a i -li
M Oo : < : .<■- r *. o o im - .
,o u .sro v in a ; .;: p < ; v mai I a r * ,«.v. o n r m ^ . --oÂ w o o K in '

.y i»Hl
Moiunl okruov i. .m mo meva i m u n ,,»U! a ='.! om:ova if-v: oe
. ii'C p-JÎ ^ -y0 ». - ? \ ; l ‘O ^mtUia -v m v "• u -ai Vi m * :
* o n * |w m >!•!r ■jo t |_H im :î m eu p e n tru ud ace u a dio ; m ai n a re
~y f î l l * i : s td O.c O c h i i -.i . « O: iv : -» i o v c< r>< %*(-. V u a ntt -V i'i,'» d U i m i l t l
i y V nlum m m m o m i f î i ;?V PvoVh y , j m m dil VVjriCini

-I : ->iO! '-.Im * u-iddî -:i: d <‘1d illiddl VtMCiVUuV OC CtlcVW VtH I y câi
meVîyfiVi d i e r y y V r m. * m tvV .14 VyJ ; *0 ; O-al J ' î u ' G ^wUlTnhurea
, \ ' v Yiîo , H y ! * 'd -J -,y Od-Cm,; g i ! y p - C : , ;ţ : VdWitl OSÎC O
w c m a d o m va
-ScniîT'îDarea
)in mcvon ol ce o pO! o1y ’O»K\t hll m p< . ' <4 :rsoana ■ oo • tmJmiogia
d!un mmr.o pom •Ud1 este că iioî s J0U0O o fornil - le .ro marc.
irocesi«il s«cliîmbării e U “;;î ■01il de Ir. 0 ie V ii; •: 0 oua epuî
*v'f C' l,î 4ion î -o o: o ^ C!S!J ‘* oniv’uia ::i rornm p» -vfviatelor,
m.'iîdi t ‘«;î .y yify.i . , -manime t|\m Uxl r \o |ă - î o <*res .n-no miciitârii
JO;tCd în f<t ?!ld •zlm o u Ue *p'n:care şi tranz m*
rOSţuicitul Tunai2Jfl6n o: ^V"U aî ca , O : \:Ot lO OOU-- .'•rMyre -unt
. y j ’. dU OdC o m y«:V T d< > 'ik'Vr' î - u r / d d;H y- ? ; >?t rid y, *ie sflkîpăin
‘ rdr.ipiddft V" ’ fy d ’Uvjr-H cU-dX ' lîU;. vm * \ţ: TîlthJ

* y . '; V *'V ' U d . - ’ >V 1
' - '.'* W . , ' <rV>i t r '* .* -T ' * d *«' > *O' • y : I . : W* il

unei persoane variază pe măsură ce aceasta interpretează în mod
r**'• ‘ ' •' * , d r »- 1 ; -d "m « rr ; , :r y ; i|î e
nu presupune prin ea însăşi experimentarea ei. O femeie cu agorafobie
Povara presupunerilor noastre este că învăţarea nu este o clasă specială

de proces psihologic; este sinonim cu oricare şi cu.toate procesele
T«i, jy ~ v *\ . ' î .. ; mii.; »..o *< -o? *.,« -.0 eo. / - . m o <KeU>.
zdUi . .M
î unui construct dihotomic prin cure poate anticipt
mai mare de extindere şi definire a propriului sar
siste:ni”. Aceshi este un construct motivaţional de bază. Din poziţi.
noasm uc nea e vii, noi încerc.*c> ti* rc t iunie I n c .i .iu pod ietibil
şî ce ■v" **«l. i . i \ i s 0.0 C i ;1î„. dar preferăm să trăim în ea decât să ne ar■uncăn

0' un oceancie incertitudini.
U emu >„ Or îi.tiu ’.ji v. CCIfc. . '
este decât să se schimbe. IE in nici - ar, - a teitrcm Un: î: JCcU
r A i ie un •x t i -
oriin \ Jrc d ^ i . -munco m bateau >> i
viaţa «C j.Ulit aceasta este ii >ten ti t.t tex *e c? nic ^ dom . nţeleg
pc ine la niv<te n-. ; —Ci : i Vitei .u Uj* ; a Hrn— un v ubu
fim r *' ii U uncat ui naos ( î ' dU, j \ t ,tii' ;**s u U
fUHlcC o ti ^ ii A , i o semnificaţie personală pentru fumător, obcvitate
peni] 0 ’Av depresia pentni depresiv.
n umteu teU/'U , ic «x ar a oi j'xUxî,.-^îj n anc u o rjn„ » u*eiitelu
s 1 *î. ' n nrxV’ x ceea ce va deveml şî nu doar eliminarea pur şi ^C;C ’
a O *ncHvrfjî'.' •itului nedorit.

cC orolarul d modulaţie pre /ucu xx ,o x-Ucx x ux‘-n ji - hunbării
e
r • is|îee că o:rice variaţie în '-mmnte te'' nacrcxr *r, .. ou îimitat

de permeabilita te a constructe.te *n U '*?' ' *r“ u ' «’ «x;!>
■c-c
alia o? mteti teorrunco - * nti ** m vt''f:rcxte iu? Etico a u.
urc = XC : t . » * Oi C C*1' C CrU' : c ; x s i c :i.i o * r c ■> •X'-f itru a i
pi i 10ii ; ele sen i n u j x r r c î v > «rcUm p.“c vt b e t e t.n un b ; rete. (
PO •oană care se bâlbâie şi ştie exact cum. răspund oam
noi pentru acele interacţiuni. El nu va „vedea” răspunsuri
astfel:
Psihoterapia are nevoie să fie înţeleasă ca o experienţă, iar experienţa, la

C l C - J c l f. ' X: j • ;U: C j V t U : :M V ’>x ,J' UC'* u U *• î • v ‘C x l C i C ' ; ' 1!! * !,<' . 4 mp au. mu;-. :c >nr m . s m ;.*ci unic
•• . .v ... c f 1 a ' o - i.r 'a:: .-*-aC a. i. '< d CicmiUi
! ' -- b \ m ; nmnmd ' :*r e m i r
s n *t- ; , m.CM v > . c u i.'-'L-t n< * »: ■-Cam;. kMC cS
' CC: J a a t a Ci- ' U' . ' pt rUu>m<d V * S? ' ! ;.J, IT1IC1 a
.d'imm a;»--* - -c ?•*, ba • '•cui'c * c-,arUî';:.c. > ' v ,*av.i;ti c»,
* ..v. • h U : , a ->c:r a * ' ; t i : V v , ; -; d C î f C T c Ş
C 1* î » <da. i v C <d ,1 4 • . *' 1 ' r 5- c <T ;i

a.v rc: * . , • >«a- -o A .'ai!! mn ' * ‘ c V;A \T
onrruntam ni viaţa cu o probleina. Parcnrcypm ItlHCUI im fiiM
illl %
•3 s,".o:î ' -\ 'MU-m ideilor să vină şi :m plece duj * 1' Hi Ct*lwdL
'.o i r n .O ' -J' îanieră relaxată). Apoi deodata, av~i-• m.v-.iouc
■e inspiraţie. Rapid., înainte să-l scăpăm., • lî d U h- r e t . cm nou
e îa! ** t -. -Un Tr. ► cîmîi n m s-n •„c. adevarat o 'îl.ut Ac^vi
•vîC iU \ >v.âUv!• 1ar r-Ci’CCa . vIlU <k C' JX. f':C' ,Ct m '? pcid „d! Şi
dd t\cbv -C. v . \ M dM l}\ - u i lUItî
! a ; m . .» . m . -r .• Ci*sirC. r a i a m a p * *•:« - x ; c v r . -1 H j n m mcc

.4,1 i.C .• taC.' >V - a--*ac„;C •3„;>c >Chn a, Ki.it . n i>,4 fi •d/Ulc
’b : i'( >4.' a a MC • d„ c> • a «ca.ac d.J. *£i ..r •_ialui
creativităţii poate porni (Kelly, 1991, voi. I I : 301).
1" > : ' C n*b ; d7- , „ M' ’k - C'. ^ . Ct Uilvata

•' v j; ÎC CC * b i C- 7C Ad 'C . C :-ia bl >ViCUk ?C
C ,C v l . -Ci ; .-'CC-U' ; > --4 • '-aU-icClie
i a Â* . K ■>- - ’o.j bv f C cm C t c - t ' •b, 7 c ---al.a! m
poate dovedi înspăimântătoare pentru client cererea de a lăsa ancora
care ţine procesul de interpretare adunat la un Ioc - chiar şi pentru
OCî Im .h Lî ^ î j f Ci ib i;U I t * 'O p i - u N ilc i O U p K ' i iii' li r rJ i>
problemă în cazul lui Grace (care va fi discutat mai târziu).
• - .• * - - t t / ! .. vU î'* a J - n î de
lărgirea sau îngustarea interpretării. Trebuie să luăm o decizie. Mai
n f;ii vcfuC!)!i û>. m d Oa ;j a o p o /ip a r,«»a^tra. f sunieni
urniri k li \ î i: v c K dui u n ia. oo ‘î!v.onlrâiu pe w.iieu dare ere
Practică
O o;e.s« v ţ-ie
I V f *cat . m nr '* p - d f; ist ti i il f U O n de t edem p-ofi t e m v
e o iis iik r ate vî n .eus. v sm. ca sOiifiiiiia >a si i e p e te cxpermser.îete
vdî]if^;ui»d Utes Sd s P ! Cit fluid Liftei V 1 îtehdteitte - OjfStltel l i d u
personal cum etern pm * mu teltiun de alic luenn *« o te m u de
m p c td i a ju ta u a fad ^ m s i să .sa iî ijs fa d m n o u "’ d e vte c o fm m te «a
îe rjf-o î >upj * u n ’ p'»u idv f v - t e
Sa; • e u foiitem a î* ' ' 'O de j \ee m si- emi,» m »-,m p ■ '«./’ ite
.mc j a d ; mea* - Uîe m fntetetma imo Jefui L , U i ; d . y j - O U ţ >ss
i I îx t a. psiom” a m \m. «U uIk i
’te i eu Cp emnm -de mwtctePic nu - an un anume de r m u t e i im
mm mC nex ^ dtesî ea purec eu **>ihott r mucte i K« dv . Uffa dd 5»
Criterii de seiectie
Din nv ane»ii fiecare pv*r ' 5 oj\i v te/utn ..a tiu proces de uite?
prelare mmeu m L ' m o d e r a u a c u *m* u'e p u m n p u h o t e c ro M d
v1 (>f».;vCf:; *a 11 * I ' : . . n. tifîii dd - r «v e d i aude drapa:
e ste ,, m c ’ a:i «a „ a _ eema*s « o o c a j m V ? . •* a ** 1 oue c '* • e *
limitare, însă unul mai uşor de definit - însuşi psihoterapeutul.
i; O i .'p a • aa i e î a f v . d e m L :'CSi
Există câteva criterii care îl pot ajuta pe terapeut să decidă dacă
-.iiv* a , . - sam m \ :c i - v p 'u ■ i O m . o i - u i "*•‘»mm , sic%» i v « •«î >1mmîuiut
«ui- m.d , ? o - r u . i. j ' m. ^ e d * r« o j - st cm s-i te f

au i i 0 - -a. w , ee c u t e j s s -u-n .ţ , c -s m '* m - , ! muu n ^c
'I ceea ce are terap '• »C S I. W" i J ' ■ - «CCVa
siaşoara procesul e a se înţelege pe ei inşişi ŞI lumea din jur.
i€*ă clientul caută 1 principiu „pastile” psihol , atunci nu vor
' '*..•«>. ;?«*;. . * • ;r, a
Un semn de pro; ' m 5'. U ' U-' ; .. f că clientul are deja
J‘t *v.i * n v ' v'^ î de schimbarea din punct c
i doar că schimba :a este posibilă, dar el în;§1151 Consideră că se
•ate schimba.
Un număr de fa< ori trebuie avuţi în vedere atunci când se ia
cizia dacă clientul .. m, ra ^ * v mm J i . ^m!uită in
: .. m a m ; .tis : * D : . . ">V.a !;f ndjll
'• > m - f Ci m .t- . v * a ‘ - mi au
cu cei iuteresaţi de persoana Iuii. Decizial trebi ■ • ; !c -.îă între
a_l vedea 1 pe client m compariia uneia siau a 1 1 *d. a radei
radele îin ocazii dihariîe sau < - ■ • <. ~ra>-. ungur
pentru 0 p; ' VV . >>. t1 .e.* • ceună cu 1rudele m ' - *m o ie va
depinde d<r felul îî11 care toţi cei impliicâţi \ ^ - « m s -* Dacă
problema p»are a fi una care se ccmcentreaz.ăfoar - V r |V ..,u *a.tlUIU
şi clientul retras nu vrea apai ent să co•munii - ■.’-.î. - mc tUn ivi
accentul va• >/ . - *a *a : j * - vira pe client c - o 1cunJî ou ide.
Dacă clien larte retras şii experîirifenteai **i 1 r a : o* ^„1 de
agitaţie intemă, atunci munca t >m <;v. uta cin ^'îvUlat Viviic
Totuşi zarul nu este arunc< ;! V Vî totde;jar.* D' uuşura cc
clientul devine mai puţin retras , pot fi ie.'citate H radele. UI
număr din ce 111 ce mai m are ; n îl 'i ce v ^ l a . l a , f nai tun
interacţiun ilor lor a te din pum /fj5> 1 ' "'''U
invers, clkuitiil va | >utea fi văziit singur.
Clienţiior li se r ecomandă teirapia de g acă problema lor are
legătură ci1 chestiui11 mterperscmuie: de piu, dacă simt că nu
sunt întele;p. oe alţii sau clacă ceillalţî repnezintă. un mister pentru ei.
interesant de observat că oentru Kellv
da sa preferată - bineînţeles, Intr-un cadra de spital
' >'U, , 'î » C* - -U a ;C> . S| fu k : U'V J? C 1-\ h >mu il
ta v: . < *0 ~ ar ; r^ *. 11 a rr\‘
‘ v n ' „ra mu ■ ' ' -•* mu « n î.ipnumi'i' utrenii

0 0*V ' V ' m?" -va m %m :: m , / d m * a ' / r h . ; *- c m u r e
a. >mu •:! M-. : vj v , . a nf_ >;' .m au
a.;-: a. -a m a ja a m » a sau m; ’ aamaek .
V-.:dda f*u; mm-TÔt eî-C-eHt;

Mu Mr- . < su au ’ '* ” i -'*>;• a !*
mai mari de a determina succesul sau eşec
S - M îv ,t ^ ^ - .' h , .i•: m
!\ >a m r 5 f,,i , n ! . n m d a \ -a1 'ia
Un -. -) 1 |S!Î 5UD-. i
astfel:
nm« '*a "' mu e ' ' u . ’ît' Jar mu '-a >r -a? •
•me. . a -, pa >d m ; , c ; *»nî- a m

prea,-/n «a vc j«m">l ' k .k vm*a onvctium
e fine şte KOI V {4-, p \ vC:'î con - 4 4 4-- . I! v - *10f a C. «s;;: if n:*»d
bişnuit \'4 Oasl-. |;V- NliU)t derierni r ^ aC^K r. mm1ssîonaleb
Jnul canî a fost deja ineiiţi^<>na» este h11\r v !'Mi^ . *4/* %: clientul
i»pii îu icîc i>ee; iHi Uit deti iimna orei mei v u ceu • rnier-
: em 4i r .Uf'i' vU4 ipcdvti? v ; U v:oîii ■;'i ; i - nîPH,,»*:. ! \ - p mîr u»^
>> 1 rU ‘ ţifiln! i:;j .Jt] ' «î ^«1-4 j î j } ’ «ViUmMei s4 6 2 1
. O 4- *• ‘X' 4 a V n4* f v> im Sili*Kî i, V4}4440 4 4,4 44 *,‘ b‘?OÎrenu_e
pe acest construct.
i ;c i'jî'd a li c! c k id u T; i c i f w u ; de va -n-mum i »l ? hî ;u ! trebuie vi
;*<' !*j . r • f t m u>»t',‘ţ ' t e î •i >u urnim du i n e <m c n e . u uh ee tu lu i,
liiilifeîv ui d o a am-hi v-st«; pic;t l u e n a prut omm» FI trebuiesă
mk e eu • e cu/, dnemire Je pr*me> aiat din emu *,L . c m exponenţial,
, v -t k - m m L rmpemm m m nu ai! * v >mm m .* se e ~ Să a m u ş i n a
* !> p: «Fm *’ cm >c4 . 4 ; . eu ,m \ ipammk a d 1 "> a s.Jj propriul
'.I - k « 4* a « î- . k 4*. i 1 o ;* 'U; ‘dl t k - X* a- '* jiu a î u î u i V «f
u.i ii» ;m v « - utX , j i i i t i iiO j i e i n m st' ^ l u i n f e O d ată ce

perm-m p, •; m~ t n d , r *s j m î e k mă mUc m m Ok m terapeutul
m O *m , t >--:aw im m i :i de u a* m v1 tenie! u i , vi ir p<>aic d e t ;pen că
mic 1 ă. N i m a . 1 , ne re m •,t :4 ; b i m m d 4 , ll> a m w d n , , t ei iikliŞt
>»ci * r m sv.Cji ' mm r Vm-m % -v > s a . * te >‘! Ut 4 4 muicile de
’» ’. \ii-f " *UK« x' _ ' ' . * »*- . U i p 1 k î l », ie C \» iUp-’i. l»vv<• e
> d f4 v r f t x I t 8 b % p a b « d k i :4 U :4 ;|c j I p e î -a p^Tfa
* , :,.-e. J 4 i»u e* % !< e» : , e e . e şUiCU, ;v:'<;)ndlî.

•Ukpţ : 4 4 >Ut ’ ! .‘ 1' , ' . t .d p4k ii 4 »ă
: a •: i- ‘f- -£-r P 4 -k. r iî : •>; • ' 4 * 4- v*sVe/.e
presimţiri neverbalizate şi voinţa de a vedea lecuirile în moduri
v ” , . - '■ î, 1 > * r -* 4-.> i i/ 1

* 4- - 4 , ' e . c i CC a ~-*au;Kk
Î, ,if , f . ' . ,.«î . -f’ aţi «sa “t-a r v<'> j !• ,1 »a/lid “ r*4 u < >4
4 .-Pa'- « ; î U'4 1 ..p- *!- * eaaru* i u - a«i r»drS»4 ifş(i' -c* ia* a m a |cr
Peiatm a ti ere:ativ un it trebuie sa poata adopta o vai
ce !uri şi să lie agres iv în U %r ?i .? rfMk m!<‘i Mj v am
constr o*. * ‘ i ^ l fiind foimulare; m i** • . ni;- O r '1rO ii;' ;»C!^
îi” ; ‘*• ‘O ? mc . ttât clienitnf câl; şi terapeutul trebuie să fie pi
VS 1. î agresiv şi sa-şi asm’C ! .'. i; 1
reuni* o am i t.iriK , a mi m ca ijan uc na/a nemri , al psiholog
ove ,1 dv HJm: or» mm f ; - V mmiu ._*i mi »v*. am vmai p* no* uram
p î '.: mmura p*'«- •* m - '•A? -tm d k 1 Jt.ftnî Ji c O lucra.
Abilitatea v e rb a l
Io: apcijiu; u e b i o r m mba bncL-t; at ii ii rm o: v c i b a f cm <c I «
fiimmt r a r a cr af i t c . " Urnea: Vcfmie m ;•• ;j u , m : : ;» : i.'iîr e**,:!
chelind j l Pc mmm îk*v.'^î:: umm si’uu: m irl. m.;’ ia» ax
p o a fe m u i v v m / r «' mm ie a mccmm mcm port „ mm»«r a m ^ - mmm
iV’aiu î Pe i ;<e :* . î : te mmm m v c m pm ira cheul
Reiatia ai stilul terapeutic.

Ret ei: 4 mmă m mmiPmm ie m c V m l pcrmim; o 1 P m,<. C.m
UVcIL m pi m v a,ţi j se; tt ce c ma - * mc « »? ?m wkmif 11 , p» ? m m ?l î . «
re: * \i . mmem le? i m e s t e -ea e. mm t îm ; m mm ^.m Vi e V ,f
aceste poziţii ştie prea bine cât de provocatoare şi de captivantă esl

rn cfu 4 c- e ^ {« t u , m r ' 'îi. mt al une ? ;x: i - ' de re CV ! *"''V V
rezolvarea problemei şi în i"Cî U’ , experiulentan Vc C - m iC

ic r*n epure
TERAPIE INDIVIDUAL
*AjmCA 4 ccu V < * *x . *Arv~C ' a »* --m ai n

corolarul societal. Acesta spune că putem fi văzuţi ca jucând un rol
<UA - C Uaî Sf : ’ k . Ar t ‘ , JO'« J ;‘A: a A ‘ ‘ 'VA
1 ~ a : -Ev c r : * ;c•c. aure Ca ■• n-va ? * A>* >,0 c a *• Ul.
alc m. sîuknhLNiL *-a ceda !urnirile ac doi; a aaJ c cluntui *)U(iî
CUâ „ CM CMC ‘Cviiî Ut XU xLCvC- po iiK V cDUa A ,001 u
*r n.v'cie H;CtpcutK a vermut iun* *a
r *c a m Ac V .a- ca m „o op ta .Cv S ucim * aAâ m . Mcîv ^ a -
"«ai iv : ammj, j!i ar.» ADM cdcA Ac m ia; AiCEacU a î ceca „c
-A*a * trAilal t>u - mmu- i c ii *' u A v i f - j' Dm a -taRa c î a te u
- M A p *M ‘ ■ACCAU d A A MA iMI î d ’M . i - iUiţial
•M a V> " AM > _ s C ; N ‘L icăî- dC î *, "'Ci A V' Tunea
! A A;f c nj *M > <a ' L a HACA A îp‘ TMM »P S; *r' - V' ? I M T Â c n e A Ci
Oi M M A \ !c , V aî: m . , * 1 *în ' 0 It C?n\‘ al DiSCumm cfl
, \ A f i i * Vams a î;. u c a v ; j*. cS un; a > m au >» dt
UicU i-Mca> ckyi -a, i pc-jfc mica Atawuln. rom ian : -a * >nunt\ a
r K-; a; Mtlkil *Th'.' doicAtc A -DCC .a / f' Dl i* M m U(A m Ut krdpCUt
‘i MAM a U,i E lapccuiicî pi a a,v. Uh«m PicAn M; . Al!n<ui. fl m tenmnâ
i • AMMÎMr ca m c A AC . LA A M t r .Ca t . v Ûc'llli» S A UC-Oie m
» , - 1 *; ^ a > —*, .
d m î i u ' «cj ' *>. aocnâ .cî MAfiôiiii1 uc ;• ct iv,c i rc- --«e .P ;>î ia
w!‘.n V- cuc; ^ ;U..Sv av A i E < aA a*Cta R; v»A!dU A» cea
,A Cm!' -U'î-’A î ••• A a-M «a ‘ îc rcUUcrf A ÎUîV l Ol kVAlfeitt
" *' t-, C i.! in'A A . C >cac> cî L*,! i <c ciV ** M A* sîd A mOCCM I
; ic •* ap* c p:c c 'Ca e >(!v . pe ri ifiTaîtm! v*c dezvăluirea,
'"Cîni'Cfcî -ai<ai:iiţ. xip:a . 4, * c-«Amu j ^ ca p;a ! cficniiîl va
- " ‘M A c A Ct- '" a ‘ ' - / ' ,C 'A ' . a' *a' ’ C' >C C* ’Clâ OJP
.im. i c->:;pc-puiu A c * u c . >aKc .a j n v o c i jccMi-vO es?e in
poziţia de a valida sau invalida interpretările clientului,
: '*.i aCîM,_Ca’t aA CC ‘ V'*' a 'CUaUC
'» 5 #* 5 . J ‘ *. ' c* * 1 - C51 ■' ■* - - a • ** ‘ -c ; I \ JiW
ca pe un alt „instrument ’ valoros în procesul de reinterpretare al
clientului. De exemplu, „transfeml sau „dependenţa nu reprezintă
Af "CCîîU Ac Ar Ai!a ACAC ’ nahipf; „j ' „ Î41 J MtA U;ţi c jccjmitâ
etapă a terapiei se poate dovedi utilă folosirea coiisînjctuliiî de
.1 i'iCA C : A 1" C V A A; m '« ? lA'UiUI J»m afAi Od
.A “c c r '■ c . a* • T > • : U-% * ' *« cit!
A MCI» Acf‘CAIAUA U' 'A; MACI E R>mU AHplVA«uj 1}V CUCUI A! JCrOlO/C
CCACAC!cote rcJ'-SLMA AJU^-IA ,tu i_uPî!îUU< ICAiCAUÎl*.
$ r o — Vra m i ■ Orara ^
Terapeutul speră ca toate interacţiunile cu clientul să-l ajute pt

•cu u i!>^ ra ' *. a. f:c i ara*. «-cu* rararan. - U rapra m '
„ n,, ;r ! i ra r u * ' ■ ** l a c e r a u m m u iîto ? ? § m r a r a u - m- - <
aiiaiiz;a şinele, viaţa şi p ' î V-,,t . Dar înainte cu V ;j;v- v *• s v,
A .to sigur de aceste in V CU111 alternative, el ircA H A V> V .»
li' n; - de clară despre t:e anume u vi ura ra ra n x -"Cui ^î ra .V î -
lucru singur.
Mcijoritatea tehniciloi: care prorin direct din ps>v " e j xV'-ra: .-X u
persortal se centrează pe furnizare v C" „u -c u v .,i, atât pentru terape
cât şi pentru client, privind mc\* o ! -i. Cvi: i[lentul vede lumea
prezer . Ui .. _'' i :metodele pot fi denumi ; / d: •VS era. i ,
ra .ra.i rolului fix este uii instninnera . c adrvu lterapeutic - concej
iiî im c r o c u u :.vcv = ; Avramul : 0 U '!:e.tu;’(:.» <crammulcra Ac
rati -- :‘Ou, C C u i ;u iî e v 'u 'V -v n . ÎU:CiC.> ii, c u râu vm.ra
instrucţia, deşi nu ac esta este scopul lor primar.
1 ' ;i* * u v - u i s : V *-1'1: cCîU». -
Aîhoteraoîa de construi • ”*-ra to n , re n v v ş ~ra- r în acord ci
In. rr
irte di j aparat
Kra: u it prc
280 C \<\ \i ; a >i K o / f j 'U>j \ li *< a»
It-'-iiilo oocm*< Jb- it^fjc8 rW*î Ju

\\ ' J î Zba«, _» l C '« Ci7 m | i ' ;C *1,J ’ C U0 *'" * m i'Vi ko*:“* 4
c o m O C l ■< pIlUSi U.iU îl » 1^5^ <\ e/ < l dUlNjila / / m _ 4*';( 4 > Am
.jiid/O.fs mdtipk o D u JoJclc bruia pol h en i'j miau m*k >: ,o! omoare
c \> da ; • va* ici4ti vie mcmUi de lilkîU/J dafi.-Uvd iii piliKifia rOc o
sds:-i;d m e pariam- mrapcmulm m -‘huml un mmmu mad de
kiuJiniiL.tik a il Lmm urnim wdn>iriK te o moda! m ea re ace>tea
iciaponcct/j a i diut\ mu i.aie unit uueipretdp Jupa a i i i m sa vedea
sii v.a/iîI lai (iiaiv dm uadiul de ea/ Au !«*m cormepum multe tipuri
de ojdie ir m»>pbî i -fvcîfke Im exemplu Ne arm e: o apepte de o
mraifi bioerahc 1 iu cure c bentul mterpretea/ă elemente k ce reprezintă
ammianerm: miperfiiuic dm \ ţaţa sa (Neimevcn !m<d~. tar Ravenette
i |'HJdţ p ît .m li o _ nî nl i de ihd.KkN,_rmm ' âev e*-m b tukmtă in
vaud copiilor
Deşi Nvakde au un Ou bine stabilit sn fmirmterapie d e nu sunt
xoeiipale in ae^m! îidX vC O scala usfc utilă uoai dmă terapeutul o
considera amtel h)atc fi inîosită pentru a valida intuiţiile teiapeutuluk
pentru monirori/aiea mlnmbărn m timp >au pentm a i ajuta pe
clienţi să mi exploreze mai bine interpretarea evemmemdot. In toate
situatiilee si alde sunt o pane dm terapie, deoarece k / uitatele sunt
transmise clientului
Modely! scaiar piramida» şi ABC

0 . ‘«ii». OŞUtu -.'42 UC u >vk d«l ,0 |C /tuU ,1 4 U'î U;VC l • .-ClC?* ‘I îdlU
j m in t ni v o m p le x a m c a m d m m * m m m *u - 7 r<, m a c id - o t o ire
n ano NC.tidt^ ăr a rm .*v,

jjja î ,ee i/o O , n^ m e .. o - m nt
0 5‘ m « .. o j a "O d^-Ara
. ^ " d ; , Jart
clientul foloseşte constructul „dominant” versus „supus”, acesta va
m U cfM i iv iie u iu tic c k i: p m îer-j nu be le u .i ooram N ul e^ te
supus, terapeutul va întreba „De ce preferaţi să fiţi astfel ? Care sunt

>î-m* n-Jx m . f i'« • c o c / v * * m mmtej o }u~ i Acc-U a-ai .1 - *:ii:
.e,- _ t a pi ■ Oni - coi î>a o>H - n*r ^ . . C i n ! e-m 'in _o .r j p - r:Ob

* o>v U a .< mi bc « 4t n b m p «roii a *'miu d fj vă c a a o - , ian
Vabuva , J s: «mi ue mF.aţa» Se poait u c ie k m j i u i i oi j
;’ ‘ Mi- d o R ' U « e , i M'ivp<-:>- * r . , ' U C b r - s tlt J V tfO c o I!p :^ .i t*»U r :, j \ «
k “ !U u» : R C d < k rd sO cL 1¥ M*« 1«; î Jc P HW I :( Mi-*! l l i k O O ! *| O; j
t»jiu îiîi<c ^ v ••lr>nV' i todriiinuu êuioiabit pentru :t obţine *

înte.eJU'e CrU M’ rapteU . vcl« U~ IUdl l!Pp‘>1 rame \U«I* U* .di pt rHVl:t -
de'pte sine r; „m*1 1 îi; r j a perinde teidp**utulllj >u afli Vnai m ulu
ik>pu viu m o mi , * i.iv i»r« p îi perinde adesea clientului vi vapei'
î UdcL gCiv. ep,‘ I ’ idjK Mâi idului sdU cir littel picldle
Vuminlmej uVnsidem «bV ; me m m>p ideritdkaica nneîeVr
ma* . “ perete de vâ,- o du de ; HerprttUK ui clientului Iii iot v» be
mm p n IV î " 1 cnud e te Întrebat , (_ c ‘ vm V u m mă
Ivi de perv iii\l u'4e tu .:eli\ ,e >apits " ' . ..Cam \w ducă o p ăşeau *
este vjpuV ’ * Accasta im mda poate fi V;*ru utila tetimi mod vim
concepute eepi nmcaie comportamentale
\ 4 3( ‘ aripileâ identificate a uxantait iei A cJezawiiituieVi
pentru client nutrea m p rie ş te fiecare pol al coristructului ilădiudo
JW . e^tii poate fi Vio ut m mod a\antaios in ea/ul eonstiuct do:
motemate a „pr.abknaV O ionieic a cârti ^problemă" este obe/ilatca
poale fî întrebata despre avantajul Je a ave a greutatea dorită (pruhabd
că \a putea purta haine drăguţe? apoi despre un dezavantaj V
obezităţii «probabil eă i>b<»<este mnd urcă scările,» \poi este întrebată
degere urmi an am de ' maurap-le uîain iPirnudo tprotxib1! \a c i r
m-' * î- Pipau . t t “ - cj r ce - .ă*>: c^ lo * V >j s; .rp-: u, - e !
i * iO-i/ă. >! u; . t i; ii5'; m i j i ^ • - i im -.u s .i n .r, oopt. ?
obezităţii (probabil că bărbaţii nu o deraniVază). Aceste răspunsuri
A a i o ■_3 f cl s t o ! V d J*TU
poate că îţiva spune” (Kelly, 1991, voi. 1 : 241). Un model de lucru
în această privinţă este autocaracterizarea, pe care el a prezentat-o.
Instrucţiunile sunt formulate cu grijă, după cum urinează:
Te rog să scrii un eseu despre un personaj (de exemplu, Harry Browrt)

sa şi cutii ar fi eroul principal dintr-o piesă de teatru. Scrie acest eseu
sa şi cum ar ti redactat de către un prieten care l-a simpatizat şi care l-a
cunoscut foarte bine, probabil mai bine decât ar fi putut să-l cunoască
cu adevărat oricine altcineva. Fii atent să-l scrii la persoana a treia. De
exemplu, poţi începe prin a scrie „Harry Brown este” (Kelly, 1991, voi.
Nu există o rrletodă formală de;analiza, lotuşi, pn: |r p*urne

toate ficonsiden ităca o afirmaţie legată de unde se af ;:v. • ,îiu in
prezent siuitiniatiareferindu-se laciirecţia încare se îndi fte; teteiCa
Se pot identifica v .. :.r ucu c.e-a lungul întregii p *te X p»uie
încerca să î iacă dincolo de (cuvinte şi surprinde _»! I 'CitiiIlv
xăieştepersoana. Aceste eseuripot•f 'icr*ricî^rlin1nprcnpp
v*’' tivemultiple:
ilate:.;-a cum va fipeste zece ani”,„...aşa cum va c .ac i*'mne
tete? f ;te i Zi tet ‘te-fteteK - j *î ’te . K-U tevte * tete tente oieri
ttejtetef .* i tete te O tec ! te '* te te Ite-ite te a iute tetei teted Să
m u u i mo ■ o te* -teu . *te * t m , j un *te! *te a ma»aiuetil
te ;>< tte fte'. . } ' e ~ite ? * <vte :,«• »■m - *te a te / <>Utdf
I an . ă C tete: * * a Cte te-.. 0 - «S ;/• -te te >- > •»f .. teteglior.
Vte -Ite . te ' !• . *« te : , ' f> Z ' V • „ “teteî te 'L . -te ' teuSitlii
.te tete J «
Terapia roiuîui fix

Este singura metodă pe care Kelly a prezentat-o ca pe un instrument
terapeutic autonom. El a descris-o ca fiind un exemplu de teorie în
acţiune şî are la bază autocaracterizarea. In conceptualizarea terapiei
î 1\ C te • t e f t e 1, r; *!tej'!!*te O* . i \ =te V te C ‘teltli ŞI
ne creăm pe noi înşine. Kelly a recunoscut în realizarea acestei metode
' te ; V<, ’ j , t ''te' tete te 'te J ; « *J , 0 . . ’ , tete.' I C te «' O I iî ’ î,<
Terapeutul scrie o a doua versiune a autocaracterizării originale
te îteteltete te; ' te tetei.- J) Ş t e - C . Ote-tete jte ' dual
te teze te.tete-. K tete* r : te: tete 4; t e te c , tete Ite aVUte Ci fiC
dată viaţa pe dos. In schimb, eseul rolului fix al clientului este scris
astfel încât să fie „ortogonal” cu primul. De exemplu, dacă clientul
foloseşte construcţii! „dominant” versus „supus” în relaţie cu şeful
v ov»lS IV-Jc J.cO‘;
După ce eseul a fost scris, clientul şi terapeutul îl studiază atent
’V i;vom, î -i/niir, j ivina med mmm»: v , c m o-j u «t . i r
. Uv ;a c i ’ijentuî frActe vmio ude;
, ■ «Oi, Cdk 'V A p te* kVUiVîrtel CCCJ CV fLailjOlC ''O Iii: CîlJ
jnnrav â ;>u . »«i. ci , m b u t e a c a >1 r e i a u . a o: a-tei v u „ m t e m aâ
. C. ii . ' i t u i ' î c c . ',;a lîi î-icpsi V i C i ' r r c o u : V.
.• ' ’gtetete ■'!> 1 " . :m,;pCUite UteVcC a Î ' atei f*J te‘"Ut dc-ac
J~ Se.' te doua '. ; ;; ’Vc i/ i u ap 1 i a cc i c -o;',! ' 0 *-_’ ;
. • malilpH . CC. V „ lU :* ’k i’J * : 1 *\ c.
Ci !i. Li ' »-c«u ' c>it *l;|sciiv
Ve p u i <C C ii , C k " «' V i V . ! t i i «î J u ' . \ CVc 0 > ,1 0 *~ ' V V - :C ; >
teik-, *„a m p-;UCU; iOI: Cil. - cC -te.COrj . _» V^ Ia-. 1 jCkfV »x. t' ,f
U muu M Jv M :*;\.c «U.JÎ C;c Cec ft k ',(MU O* > ' Wc:C C;"'C> -
W c iU liU !... tete . 'I H U a U . p f a cUl d îtetetea c U m i c t ' V U , ; c F :C f
vcCC.p'UlalIU'cc CÎC - 1 U.teJ c- ic CU!a C . \ | c cW I a’/Ctet î Jn ctek te

mei jcp.uic v. teu â ;u i m v i -v ? w v c a t e c u 1 :
•ic..’ te'iCi ; C.cZUi V, , j ic Cte, <f », ijuu ^îJtp* ; iai »a t•1 ii î viîci kur >
i’u.niî ci -,aî: u 'iii|r‘î n - ' ;.Uc -ic te ml Imiitc.i te hh md u
»tte ->te V: mpteie tete „te a c te.'teU 1 ît.’vCv d ;i>'. U-C'-aU C c,
VV c a l p WC 0 î-U U : C îk MiC* 0 7 JC* . d pc' j î : c ^ p r ' v ' j j ^ ţ p ^ _I -
am inventat-o este in mare parte rezultatul modului în care am

interpretat reacţiile altora faţa de noi.
In mod clar, terapia rolului fix nu este potrivită pentru oricine,
clar poate ti toarte utila m forme moditicate. De exemplu, clientul şi
singură situaţie şi observarea diferenţelor ce apar in modul m care
sine. Aceste roluri fixe „mini” trebuie să fie lucrate foarte atent cu
clientul, dar ele pot oferi indicii utile cu privire la direcţia în care
v - , . ku - ' ViC v rn -. \ =• - *’ CC c , ' t ' : r, c - î SU; t '
;î"* r.' " *• v^v!^: i : , . x IcV -a : n Juî te.

capitol.
m kA fk j H> clitv t*r?*ci pM

A L w V* . AP. A ' f r ' 2. •OL*L:C i ! 1î L t / ’ U - r u L L Lty-,.-" * .'V mUy
1 pfohJcîiA 1 w.îl 2 >''A 2 «pi îilLiu! A' 1«_. îî ^ | i *î <.» »lîM» M A I‘. •» tU ifrllCA
p ;oR *îonrne k mpv •i t j i . ^r*virtivL«lu: ; vm< *uM jj m d a o m c m m i p m
Omio m au r u j u î 'n o u a u ranîdsmci* s Onuau*. ucmnM k< murii Msie
m v a a k aiU ’» m k m i ;H mi* ani! * >OU Au J u n A m : -,uh»ini:;i
kr«-U v i ukymn - r Lim •< a :m kvJuLi ‘k lo m t
P r o c e s u : s c h in ib â k i k t e r a s e
k po» .sui ^ m-sm.o ’>:* oxtUa cLi|\ i cm v. . p< * fl aplicate
.,:r«i m~ v M n.j: n k c E y ; - k pîi.jcîU 111îrt;h‘i: * 0« , ; <> A!Iî lt in c. Cat
m «lk ahii > j , nfi: r î tvtdfm oLmiuiu o; J mv ' ji! pumleinei ‘
v ce mic rum m m oi c ’ k ;a . m mimă k - - hmm «*» ruUiv 2kt * CA
l - n ' n U -- m «<' k m u r s c rrîrCi.» i v /■ *1 . 4* »<> i o m ; m rc na vi nipon
; .i ariliv ~pum <-.dnirĂirj - ;.m p i Tu m vnu . poc.. ml vh.mhări,
\,t îl Jwr'.Oi'M y~ duma «mauf ptl - li LmiOCUf :o iiMalm 2 p lll(»li\iil
pciiA» mmc k n ; k ou pn.a*. m m m n u c d e p m m pc . imf pi »pnu
thagr* «>m m , '"ii pentru motivui curm tic pÎjrofxaiK t trata-
:m *nulii: wcM «li «li o a ane iîiLLi, a CeiuixaJiiJ *• 0 0 1 - 0 2 0 1 pc client
iU! ifcîiui duiiic v vornic „mkmtk cm a< i« „vkjc^^ «’ ’ , *i hvotrenie'*
vtţî. ,.p- h* i* m ! >i mom-on ! ^•'imrui fido, p^m^md iu implica
iarcRi a mc* c, . » ' k ac «;d5‘c.- o . i , k ou.Ud f ' c m i i mulai în
limbajul teoriei pentrua-i furniza terapeuţii iui un ghid în ceea ce
■* x f ’ «, • c ., : o î *2 i - *. c * ‘ m c . , , -ca u n
singur mod de înaintare pentru toţi călătorii.
Anumiţi factori specifici pot împiedica procesul de reconstrucţie
> ,'«**2o s « ;« , 1«'”! i ,- r "** 1 , u în «m
sunt relaţionale cu tranziţia, Procesul schimbării poate presupune
anxietate, ameninţare sau ostilitate. Ibate pot împiedica progresul,
L ~ Li> 2 2 ~
J ' ' kr.. UCUUl 0 2 2 <: rcc«pt0«2
Orice schimbare este însoţită de anxietate, iar pe măsură ce
;-*■ L ' L : . " L'M '2 '«2 ' -v > ; ’ mm> : i 2 î2 « «L«k ; ' L ipiCtailI
pentru, o anumită perioadă. Acest lucru reprezintă rareori o problemă,
o.i o Jm iîiL ,2 *«', ,_î/y . ;..t- mi. A‘m !»'k;ur p- Mc nioj.i
. h./em : •'•mii * ,'» d 2ii- irLC i J o s !v r . o k c v*>nîm,k A a yum
sunt pe moment, va trebui să schimbe modul în care interpretează
anurriile aspecte eseul;tale ale „sineluite Dupa citni a spm; un client,
du■Pă ce ş:i-a scris autocaracterizarea;
Sctrierea caracterizăiii proprii s-a centcu nv >•îva caire pr<-'" ->un că a fost
as.ociat cu panica - cieşi eu în mod eu. r teC seniiineritul >-.i •“ v<
. mă schimb într-c>manieră drastic;a —într--un arlumii ns, fie de a
mâne: mai mult sau mai puţin acela: ;himbarea ave
drastidî decât am <srezut Scrierea autocanicterusării uli-a îndreptat
at'Util, spre faptul di nu vreau să mă :t erme Nu te remii să ‘'ui ^tteU'*
pc mu: că aveam senizaţia că, dacă va tehui •i mă teliteih UsU u:i in
j :eTik dramatic, pe -•r«V;-rnr. V ;' :«?* _*N
tar, atunci ,mă ■ ? mc
d tei -x.:11a, 1981 ;• 2'
Dacă i a Fm ' ; ite formula ameninţare;a în felul ace >te *m te

p: r ‘*esul te~ d ; din acel punct. Clientui trefouie: Să formuleze
cu ucizie care „eur : e p-r ‘ '*hil de a se pierde Şi ,itec; ' • •
ex:ainmare •Sji V .*« ■ ii -te' *•»* te? ' te în mod iiccesar £i ic . urrt ' !;•'
atente i u ; •a m r s teterctefuc a l i v - n n r - nim icd rcihA
Sili mu I» >m / >te , m ed d r , cnşimrm - m~ m ,r, -'te' ^tecrtet .
itert-t o u - p* • te p l ' * u t e r k ?m ; l p a n I t e i a te teilteU i f VC I e •c t .v d
in mu v i stei mente \ e;K: ? degere p««onv i m tente-rm -a!

c >eîi:ii;iie ii nuvv;u a r ! >f: ttegti tefapeuhcc a-iername R o c a d e : *
no ucu un ; îirnie-a novate, te plasj vie Nijuiinia t d ic nu mu
\ te< tetete - t: tetetep>.H tetem tex tjteu.v. Cin Otelul dc e e
Fr •*n,ema de *»» k - t e n t e di!>> iii u e J ■
. u , •-ne sp ; a : e p* >r m..
devenind ostil: adică prin smulgerea de dovezi care arată că ar trebui
' tl 'V !•.. .r, - - ' ; î .« n C Jc i .«, - * o j; _ Vi -
terapia să eşueze. îe acest caz, vina este doar a terapeutului şî nu a
nu s-a produs deloc, arătându-i terapeutului că experienţa ce indică
- tem en im * *mm: - î i, h - *»*. .. .
este ţinut în ioc, iar pe de altă parte, prin. explorarea zonelor de

interpretare care vor ajuta la elaborarea tipului de sine, pe care
t e ’*, teni ,v , d e r o g e r v 1*" • - ‘t e i e e t e M u - imuni v a n u r»tu , i a t e ’ 4
j v ,k bi teiteia ei * o v,*k te temea ă d v< penda er*« <o
- kdui ' .iur ic;i:i?sîr- -U ' ’m<: pOOj V C:Ok. ^ V ‘J -•
.m m k i’; O ilH,,t C lX » ifiiv ! 'U s1 * ‘t ‘ I KC O k i t J j r -1*.! ?C rf.if
m 'm 5 = k k . o - -3H‘ !)< V>i ,, U- f -Ut rc >< k hlfJîf'H dr-.--'«mu ihj
: mtb' m iî; j . ord um r m pâkk „m mmmmk k m iîă m wiu omcu

t.xpcnnxnî'i k-dormisem rahtaîi c» «pilârcîi
n > \0 ib a b o r d ă m
-•' 'Smimon “ \ 0 m î ' m \ Omî o -m -mm >mr '■ O ’-.r fk r m?i3 i

m * .m ^ m V UV** 'v Cm'k r> ^ K/ •! • m vp ;.«» mo m .1 kî u ;x
m • * .ir. ./ • / mmm o k \ o com-m u '*> — > v, , v»p
ii C m k ■ s* j ; m m r m kk % o p*j rnmmm mo t>C / m a ' M u l iu d e
a<m' mm ^ mo * =/ m i-r >îl uyî mm > r r p i / . fp^; Mirai
1 m mm , m !- *•» i iiiu-;v •! ' -m { >a t, m < ^7
Cmc m A m v M : 4 C fM fm c k ‘ d m o m O t/J MM i m _ i M v î l «J J k C i I i i l t i i
.L i J î r r i p i m . . m m » Ut i M u pc: U f i|k m M i m - m* , j >u î n i d i
!VM d k ’x i* t Ic '- m«a^%»;d'f »,-lai C J MiCLl *J«ui r di puii;» Li Ili\ c l
«implic'! -r ’ îvic.: *,a: a t.r»i i \ : r ^ a;>;!t‘ v i a âul dj.;Cr\k- ' ciîXtl -
‘ lai a'v> -î Vi^'t' I au i.>L-*il 1 Zi îl kfUÎC Tl Utal UMU Ci ditkc k au cCl
r. p î-a .^ U rik -aPU .U a ^ l i h L i L i ^ a i ,-iU r . k , a t *. 'U h i C I U !1U
• -.k vk- 4 -d C u - u. T u rlv ir u ^ a ta t -u u i i- n u . i u u c a :« ! i i l l | e
. a r a a - i k i 4ÎÎ*. U .'k 'ît k ! * Îk ^ UU a j ; apa t , . -a..; .. u j î .41 O k i " 0
i«u a- '. !''i,'\i, > a* *»•*
Exemplu de ca/.
Relatarea acoperă o perioadă de terapie de aproximativ un an şi»

consecinţă» există şi omisiuni. Totuşi» sper să pot transmite o
a arte din atmosfera întâlnirii şi fluxul natural al ciclurilor de creaţie
| | în acţiune.
Clientul
Crace are aproape v * ^ am este o Cmem s!aba suma ce
marginea prăpastiei. Mare p a rc om pnmuj mieo/su a stal cocoşată»
r k p *o ? a r ; a -}p ; a a 1a *;■
- •*
i >' O ":' - I O i j T’", ' i *' ( ' - ' .* Ol ^ ' 0 : „ -

•* 'x'i>T.' '- *' „ ' _n^m 1 • • - : . .!'•'/ :>• c se*.;
-Vn-r*;*. O - - *n . ÎÎ-.-Î • n. O •- "’"t -* ^ , 0 Jft -
> . m-m- î 7’ o '!'* i:.!$' o m ; o i m n ->n j *k?oa m * c
;'î‘\^ îa r'-; 0i^-_ .J5'; ‘ *'* >) t' *;*or<D-mOav; f‘?~ DOC ,ir'- V
^~ an o ,,;r v- : • ^ o ■*--* ■* *i:r>n *> r‘“» / - m e a m r i d e q m : a >orm
•’rp'jqnir-jrf :-*, mim mPi o om :* km.cam dai 5 . de tr kr-m - *^ k a i ; d-
^ .mfk 'r^L'r, 'Ts ; kO 4., O. ai'"* >'a" OCnm fi*- o i immma " rl k ‘
m o r id-.1 v^* ‘p i k s . c u m m .-, - ;-,tr e a - r ; v n :f. ' . e - y p ; ;\ ' y , :■ o
. - e <; k -o m m m ^ o rn ^ «v-vm op
l-am spus lui Grace ceea ce observasem în legătură cu acest
contrast Mi-a spus, cu o expresie de disperare, că se temea cel
mai mult de reîntoarcerea la „nonexistenta monotona” din viata ei
Obiective terapeutice
' m- o-jî . m a- o .*»■ i V/ o-.o<- vâh.,* o m n-_.

: v ’■ 'o. ,-r pukm n mm - u ode i v - c t , decât vă iacDi.no
m o.at:e? m c m-r e n rc r b c a - .Cm re, o „*e a "m e „> b s rv m
< *. - .. .'■ ic, ,î' »i > i.' ^ v ’ , s 1 * ,*r " ! r , t .
em şi .-l’-'v a c a r : i j a? r n j ja - î i t m o mutei d;n aure ţ
cm , o > m ^rrC ic m e ce 3 ceapa -le ocne* a rm ia ta m :m f ornat
Am m ,o j . a i-a Gome ^ă mme o a-jtuoar j'rm nza»a i ar?:r* a ap os
a a 2 8 1 GH2 i mn dună motive porr.m era aceia fie a arGou mas
n*ul>e ^m n o a b iespm- roiu! -• fo n e m or pmz*--at ac m deiSea era
»>? a »/ a.yîa m- Orar * ca >-} detaşeze de co 1c m m am a e- restnetoâ
asupra m aorne1a /m r in Pem aj a c i t a r e a ra i ai fm ca«ea Grace
a desene o temem :c a tv iîd ti ca m e îe cn ce , caoaoiia sa se muleze
după m c m le r e d a i î i Aceste ativ-lăh e r3a refie. rate ie censlruc-
te-e e segate le -eone» ;r> care era vazida dec ec GG ca adap-
îânc.j'Ce. a rm e m -menea, a p a ra t s întcdeai:ea «imnusâ sa ofere
ajutor Si o o u * m o r . a ospai e r j acela de a f : pi acuta de ceilalţi în
'or.pâcî >.e arom e magm» ea a conturat o; trCCm eecyedar. de
p e - ^ c m j A e o a s r G e v e titm m . ce se a v e a ş> c c a p^ şi
pe ceîlaîţ; cu aspr me Şi care era extrem ae sensm ra la ceie mai
cr.îici Se simţea datata cu indiferentă , ca o pmâ de mobilier,
prezentă doar pentru a-i faê pe altu sâ se simtă confortab'i"
Am decis sâ explorăm abilităţile oameleomce ale !ui Grace. dorind
sâ înţelegem rolul e< central în raport cu identificarea unei modalităţi
mai fezab*le de a scăpa d;n „nonexistenta ei monotona' abilităţi
care contrastau cu capacitatea e> de a se tace simţ'ta în mod
pregnant pnp intermediul numeroase>or sale acţiuni de autodis
trugere Am explorat acest aspect folosind tehnica ABC a •ui Tschudi.
pomina de Ia titlurile A r.u ies* m evidenta versus A fs văzut"
*vez» summ, pp 280-2811 Grace a oosen/at că, deşi pnn intermediul
ascunoeu! ih Acc sâ e u p mcosmui evaiuator exist-i tendmîa de a
f i :»‘atata move-no Acest rr m , Grea în ctl,irrâ sâ frn rână de
'osenumr: «fv Ao ;e C!a cmtc âs^ .a f. văzut o bm a sâ- fie
focă ne f^pţ _!S r . \ o t, u ip , Cu „ n-tr-a îs. v- sa -m “mştmea
^cenuâia ^ 4 !.;.]-' ata- ;.e:;rr|. G r e f ^ r r vv n^ % să
‘ rn eUi-f1 Sr' - —m ' •!;* rt’-j “ea *vv>- ' ;i - ^ viful
- • : m ’c ’ -- Am- o . , . - - a
„an ct ^ ' ; > j ^ r ’ ‘ ,jS'’' >' - "•’*’i
lerapia
rd tîo n m * e -a i*'S- ; a s v » - - a <o " a e b a t <u A '' îS «e '- e a*^

rurmrm a !* :* a-ei ; u -lî'^na a ' bm. t«vmm a rupeam
. ' ‘ J ‘ Sv- . *'' ' _■m'iA*-• "-.'«'"••-7 'S+ *' v- • * . • ' J
\ O; _ : . .*• OC ;T3 --" ^ r' «
* . ;*f* neom ’o '~’,ir., fi mamm , *{î~^ . ' -
U» *<• O .- ■'<=• -!fY'cJ^ CCS^VI r. V'lKî - T"' ,
^ m i;; r m s 't r\ y ?;i r : moc ,coem m n orna —,
pers, *am c<mos-s-crara t * 'ar-- < ■ ~-m -rm-um m-
Af-' > f e p C r SA C'SmCSA O .m r-UU ' . p O f V '*ms< - *‘ ~
Sam re smenirilrn^ -mm/atm <* amiei-jt*- -» sa îm'ir-mam ;mmm

, U'"; '3 ’PC'Ji , «• <j Ae ’A<j -‘ţ; v~- t- Jr>l S, c,ri *< , < ’J
Im. v ' * S ,e .'% J' o -3- A. ; , ' * r'
celor centrale
' - . om -o- ^
interpretare Intr-o manieră creativă şi productivă. De exemplu s-a

alăturat unui cjfup ele teatru amator care punea în scenă piese
amu, ;' *.<- cs--'<Ci r .c *. ^ mm:',
supra, p, 1 8 7 ) ca o posibilă intervenţie de tratament.

^ ’V 1 '% •*A* ' ■ - --' •V 1r • • C* ' ’-Ji. ' iS4\ jj, 1.,'», J'.J•' 11 _ L1
Grace, ca o modalitate de a ne continua munca de „a fi văzută” şi
;i • i ' i 1*1î C fi r '1 l j î ;• f „J 1 0 >ss ' ! r iîfi T' 1 C'tr S . 5•* *“ ’ *\ c* ■ m *
scrvmmrts asm pun *:,m nerode»; amen a-î carapace ee
- Pj O*rrîi P'U Uc; 1 p P-~ 3 V' *• P *•' C >a '» "• >**'1 O;- j SP ^ -j*
ff S P j f p U ' .*, - 'P ' P .. r ' . • !; pt*~ t Hî* o j ' S ' U :>, P ‘r- r i, 3 U Z ê'
F . î Du O. < p i î ’. J ’y ’.-i**v*r" -•**, —. ' Uz* r f î O P O p p ; Ci j< a.O V ă!

3. jpan*-*» m <r«wn „.stai * - LGpo «CJ .1 apariţia
•jiZ* acu a-ise 0 *0 iCPC -y zi >i »_.C f ■ OP Z PiSar’! . Sp"^ î, î<_?3 ! 0 o
um r vyrvv.rz hu.-p ' p ; v : ,ue ysGvyi»M Jp p-mmme
Mmme mr v pp >m;o e m y-Zj ram >u jera-j atât
mipap-tafe ~j , ăi > Jur mm îm j p iv / os ^ moc omm maicn de o
n^paU; ac m- f t_i .mr- c m omaGm? mm ca a. msm m erupea ura
m: i vCm 1 xCci '' z 'y ? • mom «.m\ mrma cam' mme m punerea
m ^,-c r.j ^ '/iu, |: yr>' ~v‘ ycm pz ;mm 3 m ; f -inova a fi
vti/pî iJ jip .'î -'-e p'a* tacuu -pana penate iruamo rr. a c Grace
ma piccc y -* o m suaT. dcepî, era •'•'ia* omnxata şi parea
;\ 1rs' ^ v -i*. pprP ‘.k p - sm oc-m -'- 3 mm , « i ‘-j-; u ne care
y *accî z. ;"sr pa ~r* «n^rânez ^ yp Dîietec de i î-varata' Grace
'ea G-* i 0i>ce ^3 - ane .• rvc ş. nr cav .,;$u vpdîcte>, a,*ea cum
>r.v.ivtp!*.; :p 'v rd n C j -,p j r qr.. ^sa iîânâ în
ra* c» p *zcv>'C'. a>.-,is:a crpcicca ^âg^riardu-c rzi! c\r:.«! din
capa ca -c-zaric rrâlcc aiând în perfeanentă alătur, ue ea - coman-
oând- >n meu ecz ,j « r aâeêr at-: robustă Rama* în ro»1
pe. pa-'u^-iz Mrâoc^rQx.; dc-ja yapîamâp', Guace a reaazaî un
pi-nra- o : ’y î . r st ere-'^zer ^ irccpîa: va. taţe 3 reers la
n? trr u 'v ; fi'-r «, p> , yj; o-na racbyî^'r. p,5 mâncare
V e* ' ec-râTn r p Im- : eat 3 ^^01:*, rijraem a expen-
memm' mr.n ^p./ p- s m o i dn a u /â/uta tâcâncu-ş, -arăturile
v« '1 p^vc , ;ty v' r - n > -crn o' ap V : ' Fa a -meu** anarîtia
•-ţ , z. e,.' - lţZ' »V v —, ' - - ;c n ' v 'Pe P- f-r, V',;; că
, >-.p -■!, ~>«;1.'P' -o - >- n - * ^ .* ^ -• : î '--a b »* o ^ n a ca
' »!'- Ci s. , , ^ ; •* ■' i n '• f-y* * c 'P''-"*" eai,
criticată pe nedrept în timp ce o însoţeam spre camera de aşteptare,
după ultima şedinţă de punere în act a rolului, Grace a spus;
— Este cu adevărat trist [că trebuie să termine punerea în act]..,
dar depinde de mine dacă vreau să.,, [nu şi-a încheiat propoziţia].
Punerea în act a rolului s-a dovedit a avea un succes tulburător, în

vevMP - o mm • v m i v . ţ -. ,, ; p <om - - f, <o puentâ
a aoâmî s- -i-wm*- a* ôce-i rv- ^nrzVv r\, oh sta oem.-rrmrpo maturi
R eferinţe b ioho arafice
*ransella, F. ( 1 9 7 2 )i, Persana,• < , a xifiii P( >»

-rv ^ a; v '• mering, I 4 '*e
•ar :* ♦ i ' m , „Mature atCM-Ui; ia MmM
r A lUv> CCCC* : tool ” , îr1 îi Br.iî? :'i\ H
,n! - /V ma;/* Construct m , -V-
Practice, Londra: Maciniillan.
•ransella, F. ( 1 9 8 4 ) > M a n :• « a ram <• n
j r M.rm M„ bber şi J j: M m ; ; - — -
v '( *c 1 x »> A v >* K K l iCsA i
Av. iA a j o c , . '' n*'»»«a^ •af optimal mân”, ca \ ^ ! îûPcii

■ 'o i e> a . p j Ac ')‘.c *Zonstruct Psycho lo g y : Psychotherapy
and iPersonali A , f\ v v % H* A ’îdi
Kelly, G. \ ;0’O ^ *te Psychology i m ' / -a, . ,c; | ’•* '* • ' " A' l li
s nnui.t rAuccvL
: *ci*iri » a w 71), Personal Construct Systenîs in Psychotherapy,
Ae- Hmc \b %'cîA
V:/,, . *vl.M. (1977), . *nc vc î.oîdi lity of seif”, în D. ' >,» ‘n>,c , v ,i
Perşilecîive in Per sonal Construi / h u ;,: % l «n.m ■ -\. dOc-civ
M ,A i J.L. (1969), * .. ■; v»*' L N c\ ^ >ft 0- 1oV'
\1 ; : m . N. (1973), T ,; ■i zory Groups in Co
>:a a ' ^ A»A . lidil'cî vV R* M
\2 'mm? ?_ R ~% , *OxSît Ph> Pc'xl^pr^stu A Pr^ru'i' * •*/>* " ' - /mA‘t?A
1 ia oh; \ P « *R NAbris*j Prcm
'v ‘nnc\.‘L R A ; jo*5h>. ..Per oua! loiimhick îu Aam »i ptuAme" în
P ( k c îm n i >u‘ L A - O c m o C e e m / r .c kV o ;• m m ' Pese o -n ura!
/Pe m/>. . Sun 1OCţm VA A^dtleiIUc Pres^

Vjnnmrr P \ - !oS*. . s mucat GuidAtiics î-.c ^mauama mic* personal
j-Uoav,ic n sr *uj *\ O'X-naêLi. J mi *au <' h rs^md iman /<• P-\ ut/îo^x
p IA . #*
K^ a n e m . pm-c A n - % aA s. j ’î-.tUivi m * - i 0101 ,!i ! a ' p i.i.'H v ut ir,
..PL-n ‘di j dj r' îl A"-.»\',*;/î **om ; ‘0 Annr-V'1;
;* o • * .„ : i. iPJA A r! u rr
*' ai i- ; -' ' > -Am c ' •> *' >• *m m. o- cd »
\ ^ * A ' . ' * • ■ •' ' . c.Oi nm
Press.
Winter, D. (1992), Personal Construct Psychology in Clinical Practice:
Lecturi suplimentare
Dai Ion, P. şi Dunnett, G. (2005), Psychology fo r Living (ed, a Il-a),

Londra: Whurr Publications.
rpimc r irâii-aCa! V > ' r , v : Pa;\. . A t aadao«i»i * d» .rime
iv i ni»î ci matm .\; î cOiîic aAÎ i,h \*Jv »rhcroc\ " ;îO Hm mim mc! ».
w1
CAPITOLUL 8
Terapia existenţială

în Marea Britanse
C r / n e x h l i ;Sl«j? r
M- **«\U -X 'îLi'î' iî'-< »i*.i V ' t * ‘ k X'u;r V ’• •

-4- 4: i:trt*-îcLi'«VJ p n / f u c t:- s.
v' în!:*.:uva .x ic,; v; 'v cerând neutru c, ^ rr.ru^â - P n>cOv •
-krdllCU cXl'iur iH? dC Mi'r introKifî JOlCd >*aîîîîhim:- :VuT>n- ;
>; r ” î d ! h ’ d ‘ HjîiVi?!-. 1 V : *f r !1 . s k .. v ,l*iî t iO cV jrîi' l: UH ?*-'
Oe^cOJ^î M ♦• -lîirad.iiU' -l Lio coictii y r.il %t tru.uhv/' , ’*r Tii n:
' r or tecOOMfiir Jc Hoerooo ier
0 ; * -Cliî *!î:wî :L‘J 4 : ;*4 44 4 «.v. * 44. s X 4 "Uî s.d *
Punctul cic plecare al filosofici existenţialiste (vezi Wamock,
-* *O »' *>VJ4 4 îX; ; X* >’t<; \ «O : ,» '!LIvi, !!v : ..i K,0 *kc 4 -vC 4
o N ,o o Ji4 \m-o -e j î n t cî v oHo ■.u iv k u ^-if rrvd?r:oikieîf‘
in e ip ii idiculizat
departe. Punctul său de plecare l-a reprezentat noţiunea că Dumnezeu

a murit (Nietzsche, 1961, 1974, 1986) şi că este responsabilitatea
 n r iU
m’::. m' m • m,mC. m Vr 4CCU: „mU m « r t • J il Umv,Opere
nu-.»* m<m m cm , ~ m .-mim* mmm e s r mmm* 'mm», me n
:-mSi • «mm m mî-m./. j m m m fcm ntn m-- m .m <v;iii eniî m
î m:f>ui * OjIU t O<Jk ( 1 ; ***i 0 H -S i/1mUm «. '-îl <' { -C m i'(- ItlcflftL
mo m;m r m n ~mu - ' ji j îer-eă c - r L i â m r - r wnunirile
v» • * m m . 0 m >7 ,> u* rm m fm im n n iv v m ** : jjr.uuî
, :e o > ■
>m s :m 5 a ■: -4* -;,cr-1 *m m m t .»i; -iUm
. î a C j m m m /,.-'!eîsc:'»f u n m ; m 'm _ 5î; . :m um ilim
nologia lui Husserl (Husserl, 1960, 1962 ; Moran, 2000) a furnizat
metoda de soluţionare uitr-o maniera riguroasa a acestor probleme,
-v m mmnm m ,-^ m i.’.uu ..-m • -- - -■/ " m m m
duce doar la o eroare. Propune un mod cu totul nou de investÎEârc

*’ o v n e m v ,» rtm .m ; r'r o e u mmmm? num 1v,-mdmaes
trebuie lăsată la o parte sau „încorsetată” pentru a putea vedea
(-v î-,f T u ’. , <•'. • .-*■ - " f a m ' m m r. . „ m m - m n • . •î- p m Cm
fundamental şi doar direct disponibil nouă prin intermediul intuiţiei

m m m 1K. ,> mpm m mm imitm %m'*m mcomim m rt;. *.mpmârn
u ' >martmm neb?m m ;- v ? i i r m descriem -3 n «ptrteeem
. ~i* î U : : •:^v C ' > . u , î î î ;*ii *ûCm <., Z. m .; ii: U.' .
\ lil'vi %-C i î • fi di :. =, KiCUîJ fizm ■! 1
u m mm u.’ir i ;; 'um* m • r r î . de imm’fteu mm-n ,K i r , i
m ,m k V *'rfi; ,nl >•''•(( - u 0:/C : Ii -11îî "00“ , „ iit:<Z 'Mi<' • . : t| ;î ' “l î
Z?C »mmlcte* ' te m u ^ U Zv:~m;I Oimtem UJ LI'! i u-;r te; m
'< ■ -, : "r -" ' * ' Z >_ ! U ' ; ' Z 'Z 1 ' ; <"0 ' »* r : ş Z i
- mi> te ’i’it 1*; '’-rtez ,m 1z -. <i îît <_ai n!-*i,r/ -. m .m
descopere posibilitatea unei abordări filosofice radicale.
inspiraţi de fenomenologie şi de posibilităţile sale de a lucra cu oamenii.
m '- r "mh-- z m , .» .)! „z -O1 *«.. t e a m t e r m - m

S u ztezu u M m . o.,,«v te* . . . '«fii, .7 î - ‘f i ’
traduse în limba engleză între anii 1940 şi 1950 şi, împreună cu
■m z zm r z< < t e ’ t e d i u t e f it e , n mm’ - ■ tem u .mu-; te, s>
a avut un impact considerabil asupra cunoaşterii ideilor existenţialiste
... temz m t e m m i r m *teZfi •? K <?m -v?‘* f ?- o r m 'fio ; » fm-l,
v îa \ ni te or* o u u r m z î j o l ri ,c :- > ser,-- z-j fijc ro ; r >. zi t e c¥;ii
98 \i ay et al . , ; rt«' . păstrat influenţa existeiîţialistă vie în
Vmierica, care a condiiis la o 1îormulareî soecifi ca a terajpiei (.oiigental,
,98»’l1 •, iV
MIck. c m » a i» 1985.* Yalom, -m o »k.» ,■ * *■< U!ilU'*I »l,i ^
ost aii a*011.1 CC-,■it de că1 ; idei, î a%u »•. >i a* t.i a» na>j
raav î trai k J !ci M I i ^ i <
.îi ->i 't OUJl ■UlckuO1 anali ,î i
lî! I a*aaat ataiic . <*•>!,;>II î UiO*/ 1ost coml ’lî n1ÎC ■i»inii !' s.u Uolpll
>silaeatai ,a. , Ui -> ■jt.u-da a analizei r aau iJ rt‘ ;**>» i .• /ûJjaiâ
Ie către ]1>, >x i 1 ^ - ) într~o a'ji:-. ^ vu!,ii^ •kiic
•Ieiideggei La k J - . : , rt îl «K * it Jv 4 ■
Uniat ,> terapie ^ Oic riuanstâ
turuită lo L-uita JOk ' i «a if', 1 1»
‘#i4 , , t care s-a j ' a . c ui rai in
;c cial ptî găsirea îi .iele-:! .n Ui i . aut i aieiie Ini ^ 1 V Ki56,
*»«*, »«jk. i,* : 4 a ; a t-Ponty 1 i aaC - n, ,au »iu - practicie •« Vuî r%sk.,
[91r(J) au 'fost im port •l!luC”L- Li» mrt(*dă
CF2ipeutic u-v ^ UIV »
D e.:/ui’ a"e^ *n Marea Bntanşţ-

Mama B~ L-- v ur .„ m ” ;> * a m îerm m rmo d " ’ .. Ok-noară
: ur r v a a - ap :u -rt «miu* ana! L u m e u ( **1 » .m p u îuaî
00:1 - u ‘ i-r Lk tu o IC ' J S iHO .„i K lm ’l! Tk'.i !•’’ »l aÎFlg.
t *ir* * * !ou 1 1 ^vf '■* o sri x " nmvujîe
Uo: dă . , i :â * ■'• :?L; . : .>il L: k >»av<LU' a > la J ; ntic
î H r J ' v ' i C „ c ci 5 . tV U L L k '• î ‘ U> k : / r UaU; k k U U k ... î * rtâ rtlţlll
ml c v-* t<, jv;.- »« ; * 'i. i a * m.ujjak kak fv tk k n . *jv:imc«dală
* uli. ,a «ma - la-kL<ib > m*a jci u o n n u i*-i!a> ✓ 1 avdi» S)c
c, >k î I ,«* a*- \ i î f *. -k m* -a a-., kd u Jal
,!')« ~o -k r i A»i-} Ouau O; ». u •! a **«*\ >•* ua iaumul* k «<mau* l î ;

t khmeiatina ur* wM'r * Je mi7 i c atu*, a mouuuLd- k iaiţa:u!iua
, - -,*ji i UUUC '■* ûUcUi;;U~u m CUJ*'M! uUmiuiM : u s4 'n!!,>
• i' îr - -m ucu*' »c u u rna u c u u ikv *mu- ' ,.r» i)cur/eu
culc u 5 ; i ’uu ;* c u u -V .u % p im i acpM ^ ■
‘m u m n c m ar<-: u
ycc.~' ? ■ * k'j.Vilc U - u l i C c i!C ‘HIUU l u c i m: pic/C-il m \ -
vk.*>-.; .t aMî i '•-u u u c r m u !:>i lini i miJra uîi;m;
mccu m au mu - u mm c mi cducane ;x f\t/it pur existenţialistă
-u c u mfdmiitmmu 5 t\. uaiu validate de urne î universitatea Shclftem
- k i u a k u m , h t -IU hfJ : mmmm mc îi de cxi^îcnlkiHruâ - a ru^puiuiu
r iptu u ' i dumcii • u u e m u . j mntueriim li rnetudeic ;mil;îir«ruk
\u<t. i mim» cu riMiu.c l e *m cemrc c u mu t m u madcmiec e
>!mm lumuem c m u m mmm m uuu .mUMî.vmu :i puie ?eîu
m ■urciLtK e l u m mumm m m u c r%sph| pcurn; mUmla l l e u m *'
CUUm' p? iC'î CU h me -maUda: dc Hamali
-' if îa Ului ' C -f : i î C V «m ' ^ u m u dc h fdpuţ U I U im lim - ir n «« C m 1.
m n ij «cfU»C !! 11 iC U :- C r i i l e f*J C C U p m ilet'* :va? i î ICaiî Ci (1 9 8
iu 4 m pm m ma j m m :, C |C D i fi. I r Jt/ 7 i , ( ' m?pc r • I H V . 2 W
. T ^ .M -v m m a ;u W riuîî ! e m T », Du H m k (1991
: ,c. ?i ;>î î d . ' - ' o : 1 ! •-*■• .- u m î J c y î / c f c a i i i k i i , i v v d . , U f k l U U I /
^ -iig in e a p e rte ^ n e *
\L u U j a.a!ullfîmu-t j a Hk k U Uî U i Hi ki M-Im -.U * ?. E$U te*'' m < t vpr .
U k \lh îij :1 • J p d i j a M m UEL" U l - ' - l U j ;;Xrk ; s - H L ' P c V EV A

V a i. A diui *! H■ sJI EU ,' •
*» u ;i NÎJl ! U; W d C W IV IlEi'r
at >‘-tw e v u m 35 ircÛi- v i n v reuner.u ~ utuic \ u u w u uti m v
v-vnud ik w ie c E m u n e v u i am atrutcj a j v i L m ii U j v î c m acţiune
>. iii r d a iv u , m aiuL din w provin .VvLVili i e a i manenC şi
?u >vuLriiv nu.n Li j f u v t v uuu: 'D M A :;! udam d: E ' V l i t c : \m? v
• i : J u p a n - ia c n i p j u n i U A v : \ m M g n i îu n u - i u i v . u v - w y r e s p u îK a
ni îl Etica v m k i t e î i u p u \ a v a pm w a - j m m m i . : ; : ca, m m in
a m c temu pc u ir . C Micim- aJem * muu u m cn ; v v a a A
du putea m j i d ită m tu agăţăm dc piv/cru u j . i e w m rin îuai
materni acu îi v a i v Mtnleîi: ceea ic am tiv 1 m i n ; NU găurit nude a
! t E ’p L V iL Un-. Dl: u m p l i ic U ilip ld lk iu Ite a u m :ttei mii» IU IfCCUÎ şl
c ; pu îhuHătde m pm apărea in v in o . I j o i A v a goarnă ce
anume mmamnă lotie aceMea
i urnim un emitteah n:m ui cote modelele re\!rteîive u ciaufiicâ
mu E U c h e îe .iE î o a iiv riii P schurn m iuij , om itim ^ m a ro te i,e se
roi c.hserui di l vie . uIrurile Yu evLtea nu i - îm ru pnim u nersona
htaiea eviMenţudiMă a r c m impur i ~« uitoitEiii pe îtputk -au te reducă
•urneau v ; numenu c u p u i u i c i v > v oe a>in, u\i>ia a da v r ie re
a Usu rite-io v o t e ;L aTamtemi • » e\)V*-niu au v **u - *m ani * o
- >“iÎAU'»*ă '* 1 it\ U: v -; .1 v
Vl'xLLUjlsc ;r W 1 A U V - . \ <- j E‘e x;v 'U . *u--enă
* r lE V ::-:-L u Ii , .a L u a l - i - L ' - U E V hc
umane (Binswanger, 1963 ; Yalom, 1980; van Deurzen-Siiilth, 1984),
Se pol distinge patru dimensiuni fundamentale ale existenţei umane .*
fizică, socială, psihologică şi spirituală. Pe fiecare din aceste dimensiuni
: ' V - '>V U .« ^ Î !>u* J j . ' .**l*l. ;- r ♦ V UV^CC. CC
ûiai«‘ : -\iU \ idu u c ^xpcrienteî fh'-.emj î - u u -ii-o t , ac: u-rm ne
defineşte realitatea. Cele patru dimensiuni sunt interţesute în mod
•m k - a s v u , u, u uu ’ rmp u t - v ^nrni*?, n; u ju v Jismmvmui
al propriei noastre existenţe. Suntem. împărţiţi Intre un pol pozitiv,
U.. V C V I U J a p ’! J !V V 'î - A l ' ; E j M u El O a d l d d m | r - ; ^*jlc p - u n i
-liineiH iiiiu n. a is f'*u Utmma r e f v m u nîriiM: femerdu n«>aMîe
301
In cadrul dimensiunii fizice (Umwelt'), relaţionăm cu mediul nostru

îh.- z , mc - 4 .. - ’ u u *m u ;^ n m j ” ' : . c . ■'Ou Oue L
, u . d '• ' % u - ’ m ... ' u n u î . ^ r .m r u tu m m c
•• j-, ‘ v < ii t.» j '. * . k •^r :; ^ u r m s.c s. m uuu errau r
: Mit* m :i , ţ«<îiji m « »* 'mi v u e u e u g p; 4 o: î• ui' > u i u u;r.i m e u t u m c i n f U mm a o a u
m m c r e i u n " u i ■ u : u m n e n u n i i b a u i u u i j ca ăe u e p u r c r v
p-mk: e* num e u % > Cu>J. m u lt ale «mcm m î: f d ir u î c g m p e p u r a i *
r-v *ic d r a u m p u cm m ic c u r m m m c e r n u * r a u r a l c ’ "ani e ’
o< -!eg!j e u ; u - m - c c . , ' în n m p . t o am en u J o r e v ir* genera!
iyuianîâ u c e c c ci,; 3 >r;rpju u r m deţm eree J r s a n d a m >>
" u m u m c a fc« ? : c r . o . . . _ A u C u n t r a d u c sum ane : :
c uu litru u c cm mc m si‘n u a n ţ a prakc îi ik \ n icmporaiu f<a;.
m> mi. t ! u u m u > m mbk ucrara b u n u r c -U j !
Dimensiunea s-jciaia
In cadrul dnircîmiuim ^ u u k t e f p m n n u r a u aurii adu ?n nm p .
iiiiC!mic «tulim v a !iiiiiL j u U l e c din jm ul îi^mlt n A m u ţ i UimmuDi»
j i . J n d c ; m-punsm m u t e i m » u _ulkn u m u i v f r â u u pum m e ..
p n u r u m a u y; J r u r a u m 4î a m u , si Jc raemertcm fura Je mi
ac u r c rm apari mc tn AlUiUi nlc A am: enormă de ia d u c - te 5>
m . > A :a . >um *m- d > êim '-e ' , / ê*'na 3 ' î r i r i c - m 1
4-;i e k lîî. t’ - > ’r..- • 1' ■ *c- <v ~ .5 dCn C ’ -
‘ ' m î/'ite ^ C- ,v.> ; a — y- t ’- ic i - " i ( Î ' I ’, . t s r i •, «••
cât de mult posibil. Alţii urmăresc orbeşte acceptarea publică prin

urmarea regulilor şi tendinţelor de moment. Altfel, aceştia încearcă
să se ridice deasupra altora prin propria transformare în iniţiatori de
m-Ut lunece cc lunfumj 3 i~rm u* - c ■ t-r n e i o c e - 1 c.

sau mai târziu, ne confruntăm cu toţii atât cu eşecul, cât şi cu
mm», met o
302 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUAi.Ă
D im e n siu n e a psiholocjică
In cadrul dimensiunii psihologice (Eigenwelt), relaţionalii cu noi
A>fîr O <r .a -.M A) î- 1 *' 0 ,m \ r rlo J !'U; C'îCnc
-:u iihk ;\i! - : . p i r \* o *-:omKi oo* o* : r-.-i re'm-o * m - o t f r
mo Ot • IA .1 p*'moU UsOr- ?Cv m 'e ' î ' L v a * T 0 , 0 ,\ ! l ‘î; lE CLP
'U‘*î -de ^ 1 ‘=î\T!Jir »n.;, a U A*VA’ : : s.r r :r » ‘A frifC it' OaK
;v îv EAUc ' ' OMS M - c i f ru U MOI îi : *h‘ j M
'-mM.iPtia» o de -i s- " « : v ; ' s ’ m umd i ' t 1 m^v! >. om . *r o m ier-re
or mu o d o mm ,ţ, Du j ' i i T J o Ui * o t o r c * mu e Acoc de
. Tdeme '•JM *ie OUMO «A* V U' ,T ‘M.i U OU' a ’i Ai* 1 Je*** ; ” 013 aît!
^ îdîUair d r r m r n f d -\M M ;«rnua:u o i:.,, m o v a i pnniu
:î<t« ruruî*: -u r - *d-c e :e/uiLUt* ,,i ar-,o.. o ' . ?*nd futrun-
■a- ’ s :pv. mnpmn «k dome i :-i\iU i ■' or- * ; o îi .* re- , >n , A \ ix: a .rude
’ i r u r u r o oi rin prim pAkiucr ,to\iciiir - -Atom oenrru
. ;’U m e o o o ’m ui *a ouî.n 11 ou- ! n» i»;
Dimensiunea spmtuaiâ
; u -oiilrio omreiAAvOi.ii upunuM-, i m, mv/dr; , \ a n iV o r /v o SnmrL
:em is mjoiîiwiieiA v ur« mom ea;1 • o;i u y s ; , . o mm un muu al
j !0 ? LjîOi âU A v ■' hA U a ,; i . rU ersr a «m răşini
Aide-i pro- m um m v -j : oouMm p v / m -om :vu*;m m , in-ine.
’AoO'j e nL - rîf!»r0 . ' o ’ n.; r. . oA o«ea/d -a a /«(JcfUri 'o OogPiU
unei religii sau la o altă vedere prescriptivă a lumii, pentru alţii este
TERAPIA EXISTENŢIALĂ
Conceptualizarea tulburării şi a sanatatii psihice

Bolile şi sănătatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Prin trăire,
x a >,m jm ri ' -V - r x a .a \ 5 m ;-, „ o
abilitatea de a fi transparent şi deschis la ceea ce îţi oferă viaţa, bine
a ' , 1, - a i .v * • ' x a ia 1 a s a m 'A men
I , •*, r* , O ;'SI n,"f «»î */., • 1’ L‘ 1 A A ,, A -- ''
~
sa :, ' a , i o -- a a a ka l a . x*a x , i x - ; ‘ __ m x t T
*OCîA - V •; A , . >.» t';!»CS -) îRN u v tr j prLLX J A IIMUU '
a , cm A. Xv V C e*; f Hi XA1 L XULi A‘k X X »U A S d ’i t ă dr «i MjT,
t- * a aiL x ,a - ’- L M j î Cîc: r».*nm v- d p u m n fi x p e t e x T

t e . xte? r i Rt L i ’ t e x i g r a d u a l . n r »n x w p f a r c a l o i r I i i u D*
*-a Jx Xx: -• * . fv ix fVfv *aue Ă;* i s u o ' E « . îiA C E L jr
x >a - ' o r v r \ ;.î. - '* >*i- x .x x u ix ~,x u :s ii ' v u i a n * e n i t x x .
f x x î x v u h n l . «» i nc pun f 0" »a L A „\A AXX

MX. , X A A !<v <* A*V 1 X i / X X . 5AVA X Î X l u r Ţ HI X X x X
AAfr a A *X Xr x .x X j Om reabijtxt • u m l ma de a !Oî team r
xxd ia a i -Li ,-m m h L ia A î X J c n h c - a i x r x î x ne Tui^Didii fi
sH’V v'-./ter '* • ‘ ino o-* -n »»*«?■* « x j x mpu; e^ '
ixfivifx de j x jd.tpA I N m u n i U i i r n e , i w^x- r c î . e i j i a i c .
rv" 1 ■m " i L ' A i u n . - p r *!. m- >•-<!:» >:c~ r p o * »* * e d ' i _ iaj u m « ă ii -Tir
rfinr Ji'Hv eiurdo» cAAeţcfir ‘ emfiMî ■ m-uOvelMi fitre icBojamie
\ 'L , •U r’"C-ofiLj ,-L-r;. . al • * I r- • Ace Ă a : rfi . e r X • u.
pe care sunt forţaţi să le confrunte, iar acest lucru îi copleşeşte,
x 13 A X >,X- - r-’A A i , X' 1• * •! 0. 'X X . „r • U C ^
posibilităţile şi limitările cele mai ascunse. Găsirea propriei autorităţi
provocare considerabilă. Deoarece şinele este definit de legăturile

vitale cu lumea din jurul său, prin a fi sincer cu propria persoană
stabileşti propriile reguli privind modul de trai, fără a fine cont de

alţii. Este vorba de recunoaşterea necesităţilor, lucrurilor şi limitărilor
, - ' t - ‘ '' *Ă 1 . U' , t X . . A A “ ' sA t X < u
L ^ -'L i' : ;M (A i-! f . P U iE ; îfjr.vLUa*. •"( UC : i i;X m t s rA fA V U A V Ţ^r .'
\1 \\< \; Di :TD \J 0 A i D U A ,
Ai1» cmc - iDî su i 'i iile A* * :!u * ,aa. • .1 V-U ‘rr- !A'S'A'i -A.
‘‘' D . ’l ; .DDA'lAlCvi v îi OP A» KAnlIc t ? » AiD r lU, A'v-Air . , P ' . ‘ lliii Old~
m fe c u o cin a nc c\puî;c ,\ îr.f au* cv.lv mscunmâ a uo egc .v*
m ; vineraHa-Atîcn p o v i i i ; pm ; iu it ~t lAmnaotaieu a» s* -â
AA*rp.i;UUi/A/D nesiguranţa :m iiă a u-i caca cc mm eiiimsioc In mod
Aupcrf«wiAD i s a mc!» mm nii*Ifui 1i i c . '. a ie prctăuf w\* m i; mcuî
■f îmi: ic d 1 v* piin ca m it Chem: a crop nu hnap ine <1 mL. .m.
-.vAzue: cplc p i t ce ju ;î aoAcAbă uoAc lupta pc vurc -Dchine sâ -
*> -rp cu niie u A: ruinare.. pr-prun s om-: abilitau c ir e hune mm gură
Ii* rumb cm nlăcii 1 iste teprczcnnn de deroiie numi?- pentru
>«de\ îm i cerc nu acane \b se am munte dcvuv vim ar dc către
cârgrook c mstim-m v a n poete 1Apune im v o s. .o m im evitare a
roahrâfii l :p muu di curmului ş; posibdiîăîu rumte v punt prm
m vai ea cfamgufu: xu ?ie interne Ve Acum o mi rotar nor -Jarr
•anit ni fn eaclnn -aeuî ei uimei meA pot u n u i m k . nume m atlă
adee :!n;i m unde minciunile an înfulecat adevărul Chem nea consfinţea
ai unge !a nune mm intermediul unui sentiment Je * uv n âue. afoeâ
■-na e -uefîlniîă care mu spune ea cern p r e a - că datorez ceva
uetn * urc sum înumerar mie înfund
Chemarea, -onstmutd vine prin m tennediul unei atitudini de
deschidere la posibilităţi m limitări Această deschidere duce \a
A/npC *ti timp ce mă expune responsabilităţilor mele >1 posibilelor
eşecuri. însă atunci când accept această anxietate, de si ne suma de
energm ce îmi perm ite să fiu pregătit pentru o tite îmi iezer va
\ îitoruL Ca urm are, când înfrunt ce este m m râu, mă pregătesc
pentru ce este mai bun Pot rrâi cu hotărâre doar atunci când p o t de
asemenea sa mă abandonez şi Cbmi ehberer şinele Poi fi liber doar
atunci când snu cc anume este necesar Pot să frăţesc din plin doar
Uimei când mă confrunt cit posihiiuatca mortn rm k
Apariţia tulburării psihice

Alunei când starea de bine este definită ca abilitate de a înfrunta
chestiunile supărătoare dm viaţă, noţiunea de tulburare mipătă un
sens cu totul nou. Problem ele si obstacolele nu reprezintă in mod
necesar un impediment fn calea unui trai bun. deoarece orice situaţie
posibil nefavorabilă poate fi văzută si ca o pro\oeare ce poate fi
înfruntată. Problem ele reprezintă mai întâi de toate probleme ale
trăim m v o i apărea m o r \x ‘a/a a dv/o'M,in« an*.tac i h nev
ung urna iic.i’i de .irc pateu r Mgur ernc acele. vă viau > t
>.cnU'unta m mod ?nev aahii ca Wuatn noi o* mprczufu o pro-,ov.a! *
a aic/duiui dumneavoastră dc a fi deja Mubiu o cmhnăn ale paradi»\alu*
uman. Atunci cand vamutit sunt >cori din rafina lor normală u
cnnşîTmtveai'ă dmtr udata înaNIiUieu ;cr dc a întrunea rea litiu Ic
\ ieţii nuri. deja încep m se adune Chiar dam ne gândim ia mc
disine ea la naşte persoane bine adaptate, ce posedă o educaţie
moderat acceptabilă, t veminentele neaşteptate cum ar îl moartea
cuiva drag. pierderea nuc? slujbe sau altă expunere neaşteptată <t
semnificativă Li propria mvisrră vulnerabilitate, pot încă să declanşeze
an sentiment al eşec uhu, dispeiăni sau anxietăţii extreme Torni m
mrul nostru parc dintr odată absurd mu imposibil sa încep sâ fu
puse sub mirinul uiirebarii propriile noastre motivam sau chiar ah
altora VJv’area a ceea ec era luat ca atare dev mc iu sigură. iar v iuta
a ' pierde farmecul Vulnerabilitatea fundamentală a funie: umane
lese ha suprafaţa de dincolo tic deeeppu proprie bme auanuă. ce csu
legală de adaptai ea socială i neon o u -u e asemănătoare de u f
v mjă >1 o tulburare profundă apar nu doar ut rezultat al unu
catastrofe externe. u dintr un simţ al inutilităţii rutine mi aice
Plictiseala pmite reprezenta un factor îa iei de important în generateu
tulburării ca m pierderile sau alte tipuri de eri/ă.
Indiferent cat de sigur este stabilită o persoană în lumea aceasta,
unele evenimente ii vor zgudui temelia acele? siguranţe şi vor transforma
percepţia asupra existenţei în orice caz. pentru unde persoane
asemenea fadă siguranţă nu este. \n pr.mei rând. dupoîuhfă ă o o m
nu aung niciodată mtgunmm ontologică rimele. sô(o ve mmm
im a ptoeda un mnîiîiicet ferm m po m arini oua m J lîiăit;? ^
xDmctănî T im perMvmc De-agm m \o u p o a 4 u g u ie u ă o dec o
iirnl lilOm CH xa aibă c.tlXtcUnte UClU'oVjjl cop mitU o , -a-s; or:
„ - - :U» oj'e o.'-î'ia^ă de' ' 5 V* > îg ' p« -«,* ţg
• em m enej mnvoHÎiiatr r e j ^ s r i 'c u o r o c m e p u rs, :e
*onHîcîe ne care al tu încearcă să A* mme Dacă -unt expus: 'a
t, •:r Kdcm de ' -crin v i e u remc cm^ a *: c a v o u ţ o t c i c-m uau ,
o c ' u u o ?> acjfice mir o aao de ^ o r t u n u i u m u o oispcraiv > u
ite V iW i.u fîf_ n K \P U ! \i) î\f î >1 A! ,\
omHogk.. cu este ; upiey.Q dc păru A mai puţin plăcute ale existenţei

umane normale, >e Apfâ mi absenta scutului prorector obişnuit
împotriva propriei accepţii V mut cmc \ acută dinu odaia în toată
asprimea ci şi in toată »calitatea m paradoxală. Fără îactorul compen
sator al nom a sau mai multor aspeue pozitive ale vieţii, tio astfel de
realism p»site îi vina rât or
\>t a nu înseamnă ca acesi o,o de c n /ă mu genei are a anxietăţii ar
îrebus evitai, fui poate ii imrunîaîă şi integrată prin găsirea unui
mim Yi/uinea existenţi timtă a tulburărilor apăruie este aceea că
reprezintă tio fapt inevitabil o chiai un eveniment binevenit. pe care
o n ci ne îl va mtâlni mai devreme mut mai târ/iu Problema nu este
cum să ewcâin aceste îum oiu c: dimpotrivă. u im să Ic abordăm cu
ho ui rare v curiozitate.
Menţinerea tulburăm psihice

Problemele nu cp- vi demnă 111:11 mnoaxt atunci t ănd provocarea
dată de tulburare nu ts tt înfruntată, vi c\ itatâ Aceasta poate duce la
0 spirală descendentă negativa, cu perpetuare proprie, ce are ca
re/uliat cotitu/jc si haos Acest lucru se poate întâmpla mai ales
alune i când un suntem conet taţi Li un sistem dc suport vital Cât
timp !an u iu le n* «ast re sau a iu reţele infinit de re fer una sunt puternice
y JexchAc îndeajuns pentru • alm*rhi contradicţiile în care ne
ovine tuv ytpâAtOte pot A mavate si depăşite . echilibrul poale fi
uzaremJ Insă dam m ga-- v m o Amu lira a avea înţelegerea şi
"m o u m ,.. J a le da , tete * ne p a c s atu un pneiert apropiat, este
v a ! A ne pumn m m p. c s m ă i a».. ;y RunuiuPte societăţii
'e a n i o - c jy u 1 u.dte -4,1 a m 'te ? t e u Iu t e H U I p U ţllî
,-ute» uvv -» 'C u r . I'aoci u. o . y ; , e a. 1 ' anvd .ia: *Je înţelesul
'• ' d 'au A uu t e O C d : o , " > . * ! Uite;; . a ' t e de altC
' U .. . ICC. Vu d a' sOf d a n A l aia vtete !*•>'. teteOtloî şl
d u mimo? lernpo: cuc ui coiteuiifu sch nibare. dai care apar in mod
îs,,* - :• u t e - u c ăc r m m ate v „ ;n.v ;; ia *1 p •c a <tduse a că
-a, v vot t mm .. *0 m?Mu*a rte* y v om; Rudele m prietena, care
•• teCte* ' t e u te C • te Am l »: t u* iu . IK l -a OU tiC dlSPOItibili.
1 An u mm» iii-.ţu»*i;tes1 * ot j vic luau na:du on corcte >ă aline supărarea
îi! Fu sa ebonte/u pr AAm 1 de la uilâciuă Xutoruatea spirituală a
A \ i V >. A ,\ c
ft >Nf v „«h- •]» î C >J. J î at •a t O ;« S m !!«a C UÎO . ' *- C ’r T*’ 0 ‘ : . */ \

ce fi*i r* uta •a ■-j >î a Je Ocim d«u ni* 'CUf cm • ruoî j j Lc V i ; m_ dai c
surproc mm m mmenc a f iiia /.. dm ,a m act: dm, ia pv4fe -
terapeut, mu c<m ohcn. Din păcate, ea tată punic d< mc • m psinotcrapiu
si consilierea ar 1 * capabile <1 uşureze iiămămar,Je. intr-o oarecare
mrhuoc ca, mem pe iiaidiueutul iem peut ic poate in i e la o alia
perpetuare a numumăt don cai timp problem ele austeri ude t,ji-
dameuiide nu -uni m/ahede, iar clientul este ţinut m u un rol p a m
Paradoxal, muiriitule din <ocietuîca noastră par adesea că hk nrajm e
chiar opusul a ce? a m aî debut ai însemne ace-tea Atunci m uu
fermha Je\ inc un c v a« m igurălăliî şî al alienam. in loc ol udăp* o
teasc a uniunea >. mmm ta tea, eând şcolile demn plictisitoare ş:
neplăcute, in ioc ><3 mm* re cuno/uate m dorinţă de a învăţa şi Vnd
cabinete a: doc ion!*?; dm m locuri de dependenţă şl viciere, şs
centre de insa nan pire şi teu mm re a p atern ei, este tinipitî ca elemente a
eseiiţiaie să fie reconsiderau O m are îrjrnuriîaie nu mn- di o
generată, cî a menţinută iic o v o m e cam mm: nu mm Ale âre mim
princtpuk esenţiale ip mată, Adesea, oftuuraânfr societăţii vom
exprimata m 4a adm irai lie meim care se mmliutiiâ ea m / j . *A
unitare nu ede dei» o sur pnn/at» a *, ă suntem tentat, >a a* a un mc ren ca
acestui duru ce aminteşte de eşec urile din niitmtî! proprie* noastr.-
existenţe. Dacă doran xâ ne preocupăm de un antei de mesaj. m,
oferim o şansă vine mt ne ream intească de modurile în care rrc
perpetuă ni p-niprnle rtomîre ueîntelegei i şi evitam . u|a.
S ch iriD v e^
Viata cm c •' m?. m Am oo -• h.odvC C şi C n m c m
adese, a 1 >amenii cred că ei doresc să se Cîf o* . «. mai adese
vieţile a * reflectă încercările .lor de a me nţine stătu quiamiL Cu câ
O |\ !v .<■*a devine mai conviiisă de înevîlabili ta tea setîimbării, e
poate . , 0 0cc*0 <t şi *J*ve»v-v!c modctual în care a ţinu1 A 'lî 1M‘-‘
asemenea fim 1 dc scbbnb l*v' X,*' »> *A; ac 0 era oamenii fa
Oile*. a*e CCst Cl!|io*1illa. d oi \ \ la \ al 0» I *: Xi SCnC**>'
aceasta 'ii •ecue v'.Il ’iin u y 1<-î'{ (>dCl ".a b< u ‘ r-ilccşf 17
V
piedici î11 î ac cat«\ . n.»u a cbn icre pentru ]c aş»*-*n; i m P să, im

ce se păhimetr esenţa pnvmd 0. MhdaaU.u ic micrp <vtar î 1 dliC: sitU.u
ţi dlegU'.l un,,-I j':\:dM:! :î:u!l *?J.:i (V.tlC dj>3rc-i
\î \\f \ i i) L i t f m r i l SNs/ivîDi 11 \
mmm bare în mat bine a înaOJin‘ni % cana necrută ca t» pcuvcmă să

uivcic sa fîjktvn pt in piepria voinţa, m nu iii *oia vaci*, u se poate
realiza doai după i r itiimo primă instanţă con>tienn/e<i/a tnodib n:
i_arc atitudinea n in n a >t âdruî miliţii cuiva este pregăti; <d iniţieze
o funcţionare automată m cadrul căreia se voi repeta Ia nesfârşit
aceleaşi greseh
Nu este m or nî învingi terţa obişnuinţei, însă exista întotdeauna
momente m mre mmtiumîele otini distruse mi torţa Crizele reprezintă
momente când mamitele vecni trebuie recî/utte m o o t tî iniţiale
schimbări in bine De aceea terapeuţii existenţialist1 ochesc despre
o cădere psihică desen md-o ca pe o posibilă trecere şi de aceea
Odmenii ohsei \ '« auc>eo-î cu uimire u dezastrul pe care încercau
d d evite anal de tau rcpfrmiiVa de fapt o bîiiecmâftHu moiufhîă. Io
o r i c u de criză atenţia csîe retm ub/afă a.supm rraobâncnc în aşa
fes meu! dcceoA pi i 0 tâvuîe cu mai multă îuţeiccc: - octal aruenor
Indiferent dam un asbc! de eveniment este bnpm de propria
pc-ouană «cum a; r emigrarea sau că s dor no sau im mea io cazul
de/aureiOT na tu rade mu ai ura'” pierderi grele * d vira eternul de a
îndepărta mano ne ce siguranţă luate anterior Atom i când va întâmplă
mest horn dev mc m„î Jrtmb pcnlni ntn să a nctindem aspectele
momente* ia cmc no ne gândim şi suntem oblica ţi să reevaluăm
propnde noamm u rc e c u -sî vaîor: in haosul ce urmează trebuie să
A cmc ,demni îi' p; o mta ne Anini in oue Cuntinuăm s* să instaurăm
* cocă ordine u vum s e c m D:mâ pumrn miem nesigurmia unor
asetruriec umum z : ăc. -O luggm spre <» nou:; niuiA, asemenea
mce pa’ - soc- nm ; g ,n m ce rsniru in bo cmc. cmecpci pe
„ of s I ,i il - / - CC, 00*0 0;
Piure ■ mb - o ,rm muc .* cracă inte . *rnankol mm ,1 c , «msfmetn â
c-c vitc :ivc <0 .0 - u irmAsCiirt» ane o e e m ^ " a -m-mmm.
0 o o io emu c sâm ûrn .i o s mm Mim : pt-o* vom orzec svMmeama
1 . • :? *« o . , > m i •• 0 am m * Oo •> , -**. ; *■-, o-astjnp.

H-.R \1'1 \ t\iS! f\ •i-u \ im
Practică
Obiectivele terapiei
sam uri te ferapiwî existenţialiste m ei ca Je a-i mute pc oameni
• te vî cvalumm m nutn \ atente u eîcmhniete
• te negmmmm n* m m m m sâ Pe inapte :te cu cr i/eie din '.remite*
pre/emui g \ nî-mi 1
• pi dev mâ mm «ineers a i propna persoană
• sâ si lărgemcfi par-4 cu .n a asupra lor msite si asupra temu d e
lii rtd l o r :
• sâ gaseam â clar mmmu lor in a u la <: cum put în vata dtn treme
pcfâftî a mma ccm v ; l a a s >« .arc sâ dea mim \ iep;
• sâ se înţeleagă iiiai Puie pe e* tnşişi m pe alţii şi te dmtopim
mudafîian etlciaiic de cnmur.jmîc si de comportament cu d i v i :
• \â mteteagâ p a m c m u n i t e a r m a d e o udei) te ic exateonim :• u te
z* cu Al
teitmtiitui ..autentic " cue îolcsit adesea pentru a muica scopul n

eadrui dese mm n e . suiee: te. ca urmare, mai real pentru pronia
persoană itec un fermei» tăcute tolo>n. caic sugerează in mau
eremit ca exuia un suie adevărat, pc dc alta pane, s t/iimea exiuer
paiaţă anim e te u n d e este rcLitie si proces - m na o entitate site c
subsidiile Aatent *. i taica nmu e ue >cui. de asumei tic, •’ -muză omitm
pcmmvr c m J «rem sl mmmeste pa; im terii m sub Pavam -im-, *.
ittim m emite d p a r tid ■r m . eguismu. ra m ocem r-omtz m .
m m o c „ iLsectriia i e a p t mmuLmaiUa e.u î cL 1 i - c - m
m e c m ♦ sa n cm, e . ml m m m m :
asistarea lor în a ajunge la o mai bună înţelegere a condiţiei umane,

iit mc , cm e m omm e c m t „ mim* _ mr m •m t
pmmte; m-- t
Sarcina terapeutului este aceea de a ajunge la o claritate şi
Jmmdmnm m t c t m m m m m m-tez m . *i m -
arate ateom >• mm m *\r* m m *!« 'm m ;m tem mite m . .m
1 I ; M! j
e \ m m m -• . n e m n e n ^ e Ex ^c ’m im • m c C !u:; m II! i • C\*lsK;î a

•mmennu î icni•» mm maCao a» 1 >ra rf m u n u rd e m mac ûnt
l m m . -• OiC- ,l|ULiU >4 V mCiHUra -e pe p* f k pi Jp!ÎT'*. I : -alOn
t^piOip penii ii a putea urna! o nonă diumde krapeutiil aste
dipw'fiipîi ii; întregime pentru decană explot irc si adesea fi
-vhtîîfk?! ?ii vavii al ic o îu : p «v p *îiîluenid •meu sa a lamărei noi
.a emu o j^ p r a retenuUn p erv u io s aî meni nete sică ca terapeutul să
demna m emtiuit de .iMVvii1 a k \ ic|e e m em am eu te an terior Terapia
mom orna o m lăio iic pe eao mîenud o kt apetitul e ktc împreună
\m hn - 'i b m tm îm m aţi pe măsura m m laşa atuust sie viată.
Cr,terii ae selecţie
<’ cernii ,a a - ma ei xpcciai pentru terapie ctet?p nouă au de obicei
o idee despre fapt dl ce problem ele lor sunt despre trai m nu reprezintă
o lorină patologică Axeastd presupune! c î'tnkkm entaia trebuie sâ fie
acceptabilă pentru clienţi dacă aceştia doresc >ă beneficieze de pe
Liniia acestei metode Prin unitare, un angajam ent clar pentru o
investigaţie blosoTica intensă >i foarte peisonaîă constituie o necesitate.
0 minte mitică o *• dorinţă de a gândi pentru propria persoană
repre/îiită an avantaj Persoanele care doresc wpmia celorlalţi legat
dc ceea c : ii dome m caic preferă alinarea simptomului în locul
efectuăm une; anab/e pentru a găm un înţeles poate vor beneficia
mai mult apelând Li ake bunic de terapie
âwâstâ ntiioJă mte pocnmfa m spumai penuu persoanele care
•e vini; .*Penate o . asiepfardc s<H^ mpă vm punţi u c e ce , antă moşi
, mmîf c armene afm f eu Metoda .-re relevantă pentru -.ci care
i a c a înn *• mdtnra. ci m ă mu recm mrauiâ. dm nm ee im ce maza o
^ - nacmm ■vec. e v m* o» *n r ! »aed mm * ; *• r> mea ’m mcniea/ă
1 ec ^ e>J: * . . -e . a m m m . • id m - kmv n ; sem care
. m m : m m mărnu . m -aemuom'Cc - m>? mm .S n . mm acele
rnbur.mm c : 'm*k ? km amm pierdeam u u - m ma m o in ă j : «m moiogice
O-*, | !< • î * ’ Jrmr' u «*_m*0 n “* m O r» k f 1 ! r f'^fCZÎIltă
m oţ .:ra'*,- ' .. ce niic1mC't ,. m - '- r v,n m*m jx ^me
; s ;-m m :t-e până e- o on^miua mmmew !n e r e o l . ma--da exîsten-
ed x*e - '*c 'o,.? m pmne- se ; m '-r pun ‘«aimbtr; %u giîmrc
!j -»arc;i e:'~e a * « dune o x.«t pt ;-trc e c ‘ ec p?efmn mma-pio-ul
minieri kcc mîă uxacia pam* -ă hc cea mai poti?\ltă rentoj cei
•Iî - WH \ ■
.\î\i r\ i i
m Lin ct inaîUrnea e U s l c L t c am neu* i J ! r UCit |X im efO c -e,i o>»î«emi n

UnU-fUm c a 'Omn»: .MU llkCp ** ÎJO-U ll.i p.i L» Mai», ucCm m û.u-
»'■ . r; ui -al: mmmm vj nmi :a ‘n, mim epmîm cikdmn m „ n ; *. ■
a iKi Lele !<n> pul;i: m ’-Cvnuă penii a pcî mele m .se ue> cm -a
mmrnme/c tpe icuc ie n ea re nu: deprava ne ilrnem ><: ^ \ptmn
randaincnîeic extneupv \ umane.
IXui aut *iuţea e\mieeiuîi\ia vt'r.xi Jiu a v i r p e u t m ijn g e r e
dre dmmi|ie nm L e: dv'ităpi \ moale a ciieniuiui nu ene unpormm.
r epai P u n e eu n -.am per manele eaix nirbem o hnibâ străină mi vm
a a êariia vă am net mm: m im de a exprima ceea mie mai mniplu vi
alai demne mai mm - ai- p iî\n Caenla \i/:nrai i »t jaiipia uiinn ,
rvpcneiHc» m u <: a r ‘t Mei* ‘da mi ve îeicim la mîeme?uamak v ,
ei la \erbad/area mnpn n-d.a de Oa/m a ideiiot. a uimunmi vi
mmtpmnîeîm; \k . n e , >pcm nnă ic in despre viai.i
\feluda r\i>knu:i!iali poale U jplimfa iri rnuiie medi: aiienic
in-in îdiime de . upiu. d- înmiite si de emp Land arin lină ma m m
de o peiUiuîLi ,« d a u .k eemn m m pune pe J.mf.vmn a peimpis f *•
pnnm panuf a desim kiree m î*vui P r în kurk pe n:na a menim a
ec-nyiiienrea e n u ’. r u n j iceiprmd 1 man/am a nuU Luurdeamn
pe expeiienu Meală st pe relifn O dimensiune a e\p! »i un
cb. mmLtlmfc p m :: n î^ h jc adăuga? Li apr*eipe urare aha n e m L
de rmlimempim -Iar mii aîla tenul de repede ui acest lucru ti c
m ^ vmm a evacuarea menuLe raapeehma Multe dintm U'n icie -J
tararm n*ai directive sat: prenTipbve se află ut v »*nr:idnpe m m m m
eu p m n p iim exm cîiiehsm Mmele»e n i e rpn*'a;*\c am e 1
" • a n sen i ' aii m u e 'au - n :a ;: . , aJ:\>r i *:e e!:‘ . i -m a*.-
d; *î'»iîc'm apa- dderitme m L s , u v a ' r -r . . ad en e md
n 1 ?d'ÎL nfo itUp^ c-.f>• în
î n e i r m e m e \t s r e H u tîi- l< e i i '. m i a . . t ’- n n u m c e n f ă u rmm»etate-v u r m - L

m; c.i -n„ cp,-? mm1 n«-e m e u :c/-* ^-m mie- n i
iiimtiiutin vt pnâdv tăi ‘C Uc eaieâer v t .nineie, -JeteU -a pa mede un
tmei r;diea! de jhdîiâi: Căihlăliie ptu fi de-erme ea ninJ împarfiie
a : Al tU tH iA H f I \f HVlfM !AI A
io patru categorii; ca experienţă Je viata, oi atitudine o ptv t*iialuate,

ie cunoştinţe tec act ice, di trai ni n e prolerioiiaî.
Experienţă de viaţă
Terapeuţii eastenuahşti \or ii maturi din n u n a de \edere psihologa
o emoţionai. Această maturitate a \a mani festa prm abilitatea de a
face loc In ulteriorul unei persoane pentru lot ridul de opinu,
aîitudini sentimente. gânduri m experienţe, chiar a conrradictorii
V--r ti deschişi In pri\ înta variatelor faţete aie trăirilor umane Decât
â se m auro ene/e pe un ungur punct de 'vedere, terapeuţii existen
ţialişti vor tl capabili să monitorizeze realitatea dirttr-o varietate
extinsă de perspective» De asemenea» aceştia ou fi capabili să
toicreze tensiunea generată de un asemenea grad de conştiinţă. Există
un număr de experienţe de viată ce par sâ fie de ajnîoi in special în
pregătirea cameliilor pentru o asemenea im unizare ri deschidere a
minţi:. Experienţa tianseuhurulă este o cale excelentă de a extinde
gîaoiţeJe minţii st viziunea cuiva cu privire la ce înseamnă să fn om
Persoanele care trebuie ie permanenţă să-şi ajusteze întregul mod de
d percepe şi de a m adapta ia Iunie rin special când acest lucru
înseamnă si o schimbare a limbiiî au trecut prin experienţa extrem
de importantă a chesiionărn presupunerilor anterioare si a deschiderii
spre o nouă cultură a perspectiva
întemeierea unei familii o îngrijirea celor apropiau în cadrul
anei relaţii apropiate iepre/intâ o altă sursa nepreţuită de experienţă
■ie \ iată, relevanta petara mea rea unei atitudini dcxdiae Multe femei
.iu e vâslă experienţa poaucâ 111 acest doi ne mu Experienţa lor de
vaită poale d tv r a urnul dintre deruvaeti îundciiiicutaic ale tipului
de iiAfiunuiîc iil\ c a r pcrnra a avem a ; terapeut cvMcniuItU.
F vpenenîu de . A s-a u d m d u îl a * ’ «a ti multe
cula o: a ; ori rid h :Ffu Ac A id a , _ a r d e j v A C A „ o:funie, din
ua a n i ii'; o -»ei mm ut rai m repre/oiîa , şeuraiiţa un
-umna Taupcutui existenţialist poate U anexa care a trăit serios si
: *;■' a * -mu îd o v o u -c a- a m nu r a c a pr cesiunilor
ao»rea o r i a d d e c d a r a a o m r i colindară
’s Scr; o , ; aav i,.e*,a - a r : , ' r: -va: s x a o p aio n a u ts U In
'o v v a * - • va v a ^-*v an Armam e a o e a o a ă s 1 este
i' ■ v « v f ’■
» ” :* - v t c a - o o o d ; .-'-nil
*>R\Pl\ t \ h ! L \ P \S \
mafii pe* fermenni cxotartfabisp îmbine s-ţ nnsrae txioer

fim de cro:e ax o mana le, Bineînţeles e 1 ne baie >a -iJ ki de'U'ltata m
^hdîtatt a de a ac cenţi anta eu aceste cri/e in mod mîisrăv ai or ,;s
ui mare, vieţile lor ml fi tost îmbogăţite, ş*nu împovărate, de experienţă.
Deşi toată aceasta mamut ale ne duce eu gândul ia cineva destul de
înaintat an vaulă, trebuie >ă menţionăm că nu întotdeauna măruntă tea
este ins-atua neapărat di * *aiota avansată, linele pefMdine uncie
poate ea au trecut prin furtuna mai puternice decât cei mai m mimia
decât ei m mmt mai important. e posibil <i g fi trăit \ mtiie relativ
mai scurte ui o miemume mai mate ajungând să evolueze ma.
repede spre finite ui nane mature
Atitudine şi personalitate
Terapeuţii existcnpafişii ar uehui 1 ideile, \cefiia ne bule să îk serioşi. insă ou
brutali apăsători sau etnic» Fot îl veseim puni di speranţa Şt ttinon
in crea ce priveşti condiţia umană, în tnop ce ->1101 extrem de
conştienţi de ca rac te tul usturător al celei mai mari păr fi a exrstuăet
Aceştia ar trebui să fie capabili de reflecţie p ro md propria pers* mită.
recunoscând maniera 111 care ei înşişi reprezintă paradoxuri, mişun
şi eohorâşm i, puncte tari şi slabe, pe c a rt oamenii le înglobează Ar
uebuî să posede un simţ adevărat al curiozităţii şi o dorinţă puternică
de a descoperi ce înseamnă să fin om Aceştia trebuie să fie capabili
să menţină atitudinea de uimire Terapeuţii existenţialişti vor abandona
din când in când cu totul teoria pcihcjogmâ si cor ajunge k p«v/*c
artă mu religie Ap<u vor unde mi fiemnă acefal de pers* ax m a,
modul im de fiore fruime T~ m v c m mmm o -v - dvmm-â e
ah» maieu T- ■f i m cxpmxxmV oimxvxm fim»
CZUC S. filfJ a
Cunoştnie îeoreoce
( c..»'..Ora-ca *n«<Jamemî. .ea a.* >v rO's-r;: ^ ' >m -a
cemîuvve. scit. O mTSpexOVefi; ^C , a>C la-a ane.rfi la i ; - V<IX Jf a
*ii, ie iv vC^ '. < f i 1 -e i a 'V a na T«. ceia .aa—.a : cj ■%
.a*. a o 1' ~•
M pM urm w ni m r : n pipn lan-xl
r ;^ '.::îT 'n r m o j r u p u î n? \ m M r ; n ur un, MMlj p m * mr~

* .Jî’r.i^ UO ~ /:,!*}■ f\.u- M ”, U-i;. M: ^ j. .* ;M' < ' *P'T ' i*î l r :
îmh nu a-'.*; p y i v ^ ' j ; î î‘ .|;*.wai«', iivi.i.i ; -< * u m n > u ,p up. \ :*u«
I "" r <' '"• - Mp ' • - , *’ I r *.*»>• M4' *MP.-pM
ţjiiplfp O M m : -i I MOt î M •*',\ 0 j MUltMM U l p - 1^ i-]il; M M U i;p r V . ^
9UipiUHB O 9 p 9 SOd fS lS!ţBfîU31SfX3 |!tjri3 €fEJ31 BO llIBliOduil PISPf
0 ! } n ^ - e ; v \ n \ \ } S i§ e i i e p u
.’i<»I« i*'' a m u r rr;M?:.pp riuPMht M

M i r . ; ’ ■• r ...r u j: _p i * M :'!” )!! ' » v S>l* i r M M . -
riit-'M r d ''M a io r i r m a n a ; , " -m m m a < r x p a M id m n r ‘
m uipnuF op pili mo [~n r mm *:n n un rulr; ipprrpM m ?n / m f<

v \ umum J spj m m -a p m /j m m m u i ni r o m i u p r n o
ap p u l -m p M p ţrrjd 'p p -p ip i) opr np ou vp m a n i d ; v y i m
ru ifd i m p iîi a? . n i d i t i i iu ps rrm pnop i l r s r o i m i a a» a ’< ** o î i \ m i Im m
n p i*'m \ m p i n u i i î n î n p iiM M arp iîf n r m r n M r r o : r â n j i ruj a n u m iim d
rBiitir m un a n m sjp ii r p u ; \ n u:\A pji r a r arar. rp m n t r.pi Mpu:

rid a m np p ., rp p ir u » n \ m n o tiia nu a r iin p r a rjrjr p n iitn
o i pjvn* [\ r\ nou u î|j ru H n ir d îm id < n u n r / p r u r n n r x n siit rr

rini \ i p r in r iri|rr*nadra un> rnir.ndi: iri răni \n rr op. r xarr-piirjo-,
n e m irr r n> jjuip es oipoji jp r n i m i i o j rînio\^r»p a>dr a i»ni
H,niai{îrp a u r .r a a i r «iii . p o a j a r d ^ o[nriî-«\,\ r r %a n m '
m p r r ipi-iîuî o,r îjcir a o ir p M p iura r i n i m i o p u r n u m 'V p d a i tc
lurrfcu ir ioî o npojui p ojiiioJ r o r m u p op- ‘i raipo) op ;urd a
rp iîp r.4 riî'-urrjUur ?> OvOt ai paif r r j i c i r r «nur'- ira-rp^r por rai a n
r u n a j a»r r m op .u v a u j ^ h rp putu n i t a a u i< i: r \\u : v - ^ w ^ p n iio d rir p
e i ii i i O; S 91Gj d 9 j P (Jb GtJ
rrn n od rjn i o p k p j m n o n iţp pai \ ud r r.o â a n n r

i< r i r i î u n r su ia Ţ iir u m m i r ila r i m n p a iM .n l o ^ - l o n J a p u m ^ n a ii
priiU j \j a .p u îr x i^ .'r i ran a a '' iP iiji îs n iP i»a J«*r ani p p m p *
acM u rfrr a r "ura ‘ :if^q a î n r o a a m v u i a a j m a i i s o t r a r^ a m

op a ? ai h \ . r î p h a i i î i r n.iPii *• r / a n i u m îU ' îî ? }'M^\ joii un prun.
r ro M;r (r; x p p,;] flr m vadririiHjisd ia a i r p 'i op» >3n u j r opri ir \
I\ ic1 j ?i Ol IW i\
fr-T‘OX \ !X!%! '
•
kltVf.Udm J O ~t? O jv:;«»ir - , - ;*»* î * **g* ' \ >.• r

r ‘perne' m d sprc-oumimx n ommmx! • - ?.*•• >- .<« r
- ;>r '»p: d - r p n . - ' î . u p H o P T r ' . i i k . . .*[’ d O L d *- î . x t i v j : ; >-; \ \im .
^ *'• aprexon* im m om îîă :i n iia L e5 uimo* a dtmttntm dmjpenfet

m m em ulisi sc străduieşte m „a tu sem n dO oiide diem du: Uued
A omenea 1= diagnostice m mA ui; Ans-niă Meno/Uaie include dtseki
Icre s» uno/Uak precum m atnhijj *emutmle h\% oîînidmr o* oîmiîmA-
'* na exclude ,mmml num 1 .and eoe e a / d
Te rupe u n ; r lem uh sura preocupau m mm! îimdaîoenrd de
pr >h!e!!ie!e ce n otea/ă u î mai mult pen lui client, AteOa -a e\ ita n
'milă iudecâţ; normative . renunţa L onAe imb:ţie\ di iar >i implicită
de .1 împinge edemul in m n e direcţie particulară Atitudinea este
umdirective, dar nu kp-mA de ddeuite Clientul c o e mmîat în gădrm
re -prim pmopecîn»- ş ^-uau io ejnux an rcLitie e t pata metru
urnitele extueutei tiirsuie 1 a anumite memenun terapeutul pmm
xaakta a-vesupamie J*enît»!*:i puntr-' autuditie ie pa>r- date rePun
* aatervertLc «ăculă Akcno, mni necesare dialogul acu* <1 de/Kuei de
n ciêiiicHca * t o /îc terapeutul intervine pentru a se ea te n n dccu
en trădam mu uupK tiu ale puiuţului ac şedere deda nu n xe coturn
i d o n l eu eonii mitai ti pentru d e n rea de opinti sau evaluări ummă
xdc edemului na m află «i. contdniuute cu atitudinea existenţial isiâ
terapeutul existenţialist ic /io ă tematic! de a dicta ca ui schimbe
mcofiiî îeatp u icpre/mtă o oportunitate pentru dioiit de a prelua
paiete vieţii vite si de a a*tari idaţia m ^:u îutnca Nu >e câştma
epôîiît niuiiă ilată ae^îcp vC ;mergerea/.i C lîc'Hului por .-• arme,;
* -e **k;:m "imoiiî îU'ip,J ;>l Tic -evau | \ i C u v; e>> -
e ^ ^ îir e nnuuex x-4c idcvxrat p en e•! x! ’ . arunc A ă e-n
.na Xnî- Jupele Ucpmd dv x Ic \x n ‘UCa' Le - v„L: ă e e '
despre modul ni cure trebuie trâitâ viaţa, ci lasă ca. gusturile personale
ale clientului în arta de a trăi să evolueze natural în cadrul contextului
construcţiilor existenţiale şi sociale,
S r . e , o '• m urna A sen. iX vpvuoi x-a»: e; -uc c-\. , xe,t,
' ' ’C^ V' c>; „ » 0 = 0 LCăCc '* ^ r::" " * O ',
t kkcîă ^c ' x| iVkiJlJ . ' t keUcfX-- i •t -v'XiUil >î K O i j i j / l jO
skcri Ki *MV,,-: \C k|>a d, O S\i. <î X!5>dejs« t U lUa ‘a ,,-ÎSd
... s; v' no- ûv* td.xO/de : • ni- nţm/e mm,pe
vpv,; p' -e tpidx m rvuet rcrapcxituî ou nmiodaia ntcuva
•'nemehi; ilm as;gură , ă uccj mu»; ă eUc .A i exaUă 'rkcreăiik.
316 MASAM I A H.k \I'it W I M \ i \ n \i a
v. hernii»ui de a evita st de a fugi d^ sureiae respectiv i m ut arubzate

şi folosite Cd dv»widâ. colic reia a juiudirui clientimn ui tata metil
Aed aşi iiierii poale fi ^pus şi despre întâlnirea reală dintre client şi
terapeut, care este din nou analizata şi va/utâ dovadă a modalităţilor
obişnuite ale clientului de a relapona
în general vorbind, sulul terapeutic urmează un n ad ei tonv em
oţional Probleineie sinii luate în comodei are şi e\p!omm hi cadrul
dialogului Ritmul şedinţelor \a urma ulmul preocupaţilor Jiemumi -■
mai rapid aţinui când amu exprimate vmoţii >1 mai lent atunci când
sunt dese alei te tact complexe derape-utu exîstentialişii trebuie să
mve|e să ic perm ită ci iernilor să şi rezerve spaţiul m timpul necesare
iii waurul a<wesicl c*»n\ersaui, pentru a continua m piopmul lor otin
Feiapeuţu ecmicnlialmt: creează suficient spaţiu p o e m ca U lentul să
simtă că poate să o spună iim a/m de.
Şedinţele excAenfjaÎAec sum de om;e: Jc-am da mumm. dex*arece
adesea ;cs ia suprafaţă probi cmc profunde şi semni neam c. Mai mult
decâî aia: mrapemaî c a angajat Perv, mai în activ itatea elev luata si
e>ie deschK pentru a puie<? f atim şi misv ar de conflictele ■>. întrebările
i Hemul u Di bunele umane exprima ic ut cadrul înrămări! terapeutice
au ia fel d< muică tclexamâ pentru terapeut cat au o pentru client
Aces* cameicr mnun a! experienţei face po-bbh ea terapeutul şi
edemul A: lucie ce împreună, , echipă întruni efori comun de a
arunca mnbnă j<:ipn evîsmme’ o mame Reiaţi, i terapeuimă în sine
nade mede o m - d. a midem mite ceva din naium uiterm*«urilor
umane bi ori ut inie terapeutul esfe pregătit să ia »n considerate
v itv oroMecio dru pecie; pie.mrn s vim r ea.re csîe relevanta pentru
J ent. Terci*ctdy- ma: m n o u m o imm -mnoanî de p-oprD
bmecpv în anonim ;e aifbubaţiîo* m o m e a o am u u m;:l/ă să •*
menim ts-, , m b e v c v *m ; ea s - n m o - ş - . -r-*.m • - m ir, emită
Iii SI o r . p Pe A: ;oT o7 AAAAAAt
-.A. P e , Ar *m ; e m A m m m Amămom . ogA-csei

J .iSi. ., : ». ; P: ' t 4 P . S Cv : i ICV* ».*v . ; r'SCt ■ .XtPeCţa
;m mm" ; m m r p - A im v oă c i.mî-i-, oppcg i .a, mm:mo
c urce r .- r m m : ; a-p'-T; fa r .v o t g j ; ; ' iif*m:ipl g e a M
st ti u * m i \ t s Io \ î i e C
m fk \v 5 na ‘* jîiiiM iuc o h em uiaia ^miM-icniă i m em m x.

jiUautm p-uu ; i intmpRnaia Ui UUCî Ha hv Vk(:!, le-a Uv ' « R e
iiH Ju*ir icmm -du mate m m ednm tde de n u ;
Cu^lvame /ne.' atUuain; naive

Prii; afişarea ..mmiama în cadrul uiiaînini ea cheaîui 1 unei miikbn
a e e r n e o iu opincii! e\pl- «răni şi ai descoperim. va apărea o noua
pers poamă aMipn» !uîiiii Acest lucru necesită toane multă disciplina
mteiectudlâ am p iram terapeutului, caie trebuie nt observe si să
cmntioiie/c u: m m commaii propriile prejudecăţi şi tendinţa,
. fmnck mim voi lîece prin dimursuî apaieni conîuz a.
Aientulim Tmmmmm m vaut:; legăturile nemasca ee suni implicite îr
m ea -ce se dm m ă A m u,. mmJ ierna e s c m identă >i a mm m ofinioii -
m aokmj s f ş .m m a o m m d a i p o ik i: utam ; muprj momit m Smr
mm tim m m Mii.u'o* s p o m m a per- omLa precare. -g credinţele o
lăute z: ne despic mmm: n e d o r m i t ă kmootctim mmicpJLbakă r
periTitîe acum» no. - ? cm-mt m-tmpuiu despre t <aţ;> ami > i-Rfim îo:r
dbmtann 20:'A
mm , om* du* e. :t ce spune J ie nud se va rana pe ia
mm ar de mma*e m: Hi minuţie p r w u l lumea In geînreJ e;«nmir
nu x’j îii animam! -je ke-uea * lariîmarea ipotezelor implicite pom;
r mane re’esamă o poale nune *’ dilema inima Uimi oft nouă F imaec
de el arap e ne. mm «■!a nan tic de mumie gnom mda noastre «ar lernpemr
trebuie să se jmmre eă acesfea dc\tn explicite
O m o ,"; m r-m * n rn ie ne«vsine -uni mau* urnim de promn
' :<fv m am cm o o m m m m m o .miummem x> jio m e e r- ;>
rea*na ea m !oow aan!/j omn-siA Rum anda s. i d e 10001x00
! a„\ k m e a ; e ; C e _ m oa- ~ n_-i _ -O;., . k , a*mam '
;o mo?!;- ' <.* ; -’-deo „ '*- ---O . oo- Ce
pozitive în ioc să devină negative.
cânţi vorbesc despre ceva. Insă cuvintele pe care le folosesc pot

'-o u e ic . .mea o ueo.iu t s ;-m o-o . ceot srr , n o . pa a mc . êj
- ‘ *, ; ^ 'o ; • ... s ,;s ~ . * an. .0 ,d,, v. ,e - te e%“ ep-e
m. •* . -.>e Oeo ; . 0 -u O J; 0 -^ .aoov .. pnrmno -

mJ>eo" , vede r-z Cais ;» e ;n\- cde-tsu - Oa-„s r-e g' pun k Orajoa-lis
\i,\V A l Oi U K \t\>f lN iU M b i A ’. A
p r c a re k c â n t a t d o a r I o a n e m g O b tu ra r e a c l a m a t u m n p r a cea et
nice c.î v iată sa nram e b a to o a n ep eaeier vieţii c a m mm cm c m:ii
;iTip**rtaine şi met dă rarafi'ioi reprim ami si*i pa-.-chem xp-e omirea
mnsuiuî do oelie: .mop aia» unei peroraora
înfruntarea limitărilor
Deoarece metoda exUîenUaHxtn este preocupata în mod esenţial de
nevoia de a înfrunta lînnm nle condiţiei umane iciapeiiia: ' a fi fot
timpul in alerta pentru a ajuta clientul să identifice aceste iunnârf
Aceasta înseamnă să înfrunte motivele fundamentale de îngrijorare,
cum ar fi moartea, vina, libertatea, izolarea, lipsa de sens etc
Decepţia priorii - mare parte a timpului pretindem m v raţa a hotărât
sleia o mat ia ^ caracterul nostru intr-atât de inul* ra 0 nit mat avem
alternativ e. Crizele ne pot funii za dovada contrarie. 1 i m ce are Ux în
siguranţă, încadrai irueracţumil terapeutice, reprezintă no loc oportun
ne mm redescoperirea ocaziilor si provocărilor ce au O st urnim
i n x i e m t e o e x i s i e n t i u l u . anxietatea ce indică cunoaşterea limb
nărilor me\ dabile si a morţii de către cineva reprezintă d t asemenea
un vârtej in faţa libertăţii si a adunăm energiei pentru mâţă. Anxietatea
existenţială reprezintă mundiţia s i n e q m i n c n a cunoaşterii individului
-1 a dorinţei de viaţă. Unele persoane şi-au atenuat sensibilitatea
pentru a evita principalele pro\ocări ale vieţii, altele h i M copleşite
de către acestea, iar altele au găsii moduri în care să le deghizeze,
folosirea optimă a anxietăţii reprc/iinâ unul dimie scopurile activ hăţ ii
existenţialiste ferapetifui va a t i c muşte anxietatea existenţială a
, hemului si lî va amsta în găsiram urau cm de ,t trăi cu ce m mod
. onstrucfc
Okc c t s r - ' f ă f - raniiirmnrm t f a noi ' -era ra a - Omora
•:uieplm:rc.t unt'* x a 'i i ! maura do a o r*o. r o - .* o ,«m rateu
'O -rp;..;;i:‘v*-pŞ r' V 1 "*' 'r' >* tMO.V ' ’rar ■-md p ' ' •. * • **<• O'SC
; :ra peum -ram ram e -.1 k m cxisicrpam o v .j i K i ramnarau io • :mmht,jC
vum ar fi amxietatea piicomafa. depresia sau chur aparenta inc rade re
m Mi ÎS ;
ş sus-',' u-oe chente mm uneori provocat- sa .a în mnxulerare
urccle ukgcm D r temute, arara îu Urao m ~u penii j 'v i |«t în
înfruntarea itnpiicalnlor acţiunilor mrmprmse ile cineva devine necesar
să se recunoască atât imn ţările, căi o posibilităţile Unele alegeri
u . k \ P L \ U \ t x I i \ 11 xî \
dea Iii îl Hi îiM*î Jc făcut altele - ti ui puţin a t-e tn e icotpu e\ fsf.cn

ojîisîă im scu/n kiiUi.iLî eheiipioi de a dmi numai mmm o accepu» a
o a m hjlam in propria iui Milenmă. cin meurajea/â pe uienţi sa st:
eonrruntc eu propriile im* reepofimDilitriti in re Iau e m lumea, mo aîle
persoane si cu propria pemoana
peiiFin a I mufa pe client să devină nud autentim
conceptul de paradex dm tnc nu element extrem de folosit ÎAn a
oamenii suuî mc Iinat i m estic dtletnele umane lutidauientate ale
vieţii si m orte m eonuadieţnie ce decurg dm acestea, afirm area lor
ptoprte poate parca a fi nun mult egocentrism Pentru a verifica
dacă o persoană e-m conştientă de capacitatea mi atat pentru viata,
cat şi pentru moarte, m . vcs >i eşec. libertate şi necesitate, siguranţa
şi îndoială, va pe urm. jeeim persoane să răm ână in legătura cu **
căutare funda mentală a adevărului
Lxplora'vs viziuni personale asupra 'urna

Abordarea exmteufudiMâ este deschisă pentru imite dimensiunile,
sarcinile ş. pocblenumc ' ietii, ia’ terapeutul, in principiu mr explora
împreună mi . lictirm urne informaţiile pe c are acesta din croia ?e
''-coaie la vcpfaftfâ f sic esenţial \â se urm ărească direcţia data de
cheii! sî vă se înţeleagă v un imcu sa particulară asupra lumii
Lumi ;n patru dm ( mmm/ * folosind modelul in patru diinumiuni
îi existentei pc care $-am discutai «interior. demne posibil să ascultăm
povestirea ci te mu iui privind propria persoană ea fund re\d:iîoam
mu-pim prvomipânlm mb rmcim de nivelele psrueulure aie c v m e u k '
sale U aiuiîno! sisa,oitaiîwă a kdttlu: m care Un mul exprimă rebus
m cu Jurmomeefo ftmcc. Mumtc, fmln-mcme o m r m u b ale iern *
mm P‘CUl Pero/a multe mmmuam smrajsu- prr nai derc.emmmm
efcOititjîr .! m'|V{se?d> Sv OMJia m-mc -» s u m v mMpm îa. e 'u ;
S ;U' !uO . ou -C c\; -'CCI c' :.îs .;;;-, m _,m f.c'O.,' remvdl Ca'
tuCe p« m pc Îniliiiî *c sc. m învira !C g a m fe c v s - i p .i i b c \ a a =
sj fante o jir reprezintă toate m aterie rn o v t pentru huna deslrlşuram
c cmn napi forare mme
t- u o r a m ulta rea v «nvIo : t\ and e c a modei în minte p* vite h a«
mpMccnb o ; ;mu de ■iimproHă \ >su! m . voiir >. t ei* - o u ; a*
icctvKinm .am \ o o / â către im m sav h\per«enu* visului reflectă
atitudinile celie a \ isca/ă asupra dilem elor duneits.om ale existentei.
■via m al î>i rpkvnr i v n i v i h i ■v. \
iar c\L tenfa din vis a d ieri! ului m re larii le cu lumea dm v ne siiof
con aderate ia tel de urne rele ca si cele din viata leala Bineînţeles,
aceiaşi lucru se aplica si râme/n lor sau poveştilor pe care clientul le
raportează- riecare dintre acestea reprezintă o îmagme ui miniatură
a modalităţii io caic clientul relaţioneazâ eu lumea si se por învăţa
niuite din examinarea acestora cu mare atenţie,
Chestionare : explorarea viziunii clientului asupra iurnii reprezintă
o acţiune continua şi cel mai bme este făcută cu o atitudine orientata
spre observaţie întrebările ştiut adesea puse pentru a puica verifica
dacă un aminul eveniment sau situaţie este văzu fă într-o lumină
speciala. Terapeuţii existenţialişti vor face observaţii sî interferenţe
şi vor extrage niaieriai suplim entar care fie va confirm a, fie va
infirma ipotezele maliţiile. Terapeutul atrage atenţia clientului spre
ceea ce crede el că este important. Uneori poate ft tac uf ă o investigaţie
pentru a clarifica ‘ 5 percepţie, de-a lungul unei luni de ex p lo rare”
..Ce face asta atâî de im portant pentru dumneavoastră V’" , sau „Ce
credeţi despre asia / C mo „Ce înseamnă asta pentru dumneavoastră 7' 's
întrebarea nu sugerează niciodată o soluţie şi nu judeuâ dacă este bine
sau râu. ci investighează opinia şi înclinaţia personală a clientului.
Explicabile iniţiale vor fi aproape întotdeauna chestionare şi explorate
în profunzime.
investigarea -nteiesuiu:
Toate învestigauf.e *onuuc eêntuaî ia o mai mare înţelegere a ceea
ce ;<iue un ic a phvă ce îrăcim p r / . r . a bem lucea eme Ct 1 j o ş i ; pe
chem în mBirea tmm y a u m ?!io l ~ 4 jl a mice direcţii si a
âialitdţi! !:; c u b J prmcuiJm. pm :î m u b e o o cliurccafc uneie
motivat»: j, uium - moaie Cmun .k -.a o merse E un ntfer-
*'re:ur: ale e a o .r * - ;irc :n; * ur uui v . .a ' 4 m .T u u : : •cutarea
. c c o l u l u : P ilă • e_ v. o;: s
: ; e U !, u u m n c m e ir suri ue n u m v e r e u curau pcu-vuiEic
m fCtme^s semrmu ape* c^ u -C m- o m ănC: ai Heres o de unei
aspi: de mu -. uos m v. v vă cruce
v i m .ş r-;n -;" a u .. : ' o , c t s o u uomuem

<1 KAFl x I:\1S i i \ ; IA\1 \
histium eut ce indica direcţia cuiva in v a tu Emoţii pixxum ruşinea,

iiî videi m '•pcidîiia ûiii inuiCctiuii ai u n o n îo r ce in*-.ci lipsesc du:
care miM implica duri le Dragostea, bucuria şi mandrei ac ni maulrate
in em ouile ce indică un suni al proprietăţii peste ceea ce este
m lonzaL Pe de alta pante gelozia si mânia exprim a un răspuns activ
la am eninţările u put duce la pierderea a -ceea ce este valorizat, frica
u supărarea mdică tâpiul că s a renunţat, siv eventual, s-a pieidut
.c e a ce a c ornat u num ărat pentru cineva.
{ re di n te . toate observaţiile privind preocupările Alemului duc
la o imagine a opiniilor credinţelor şi valorilor acestuia Este
important Dt >e extragă rec stea im mo manieră respectuoasa. Nu se
câştigă nimic iLcâ -e ia o atitudine contrara valorilor Jientuiur
impunând un seî a lteo ri ic de valon. Ceea ce trebuie descoperii o
m- itaii/at este constante . beniukn. Daca valurile profunu itaadăcniau
mul coîifemuii ci c r u ţ a u . se va încuraja iiuti deviat »â cu? dor marc.?
D ceva decât încrederea in bau» rec uruit scop. ’sj vor evidenţei
modurile hi -.uire credinţele pcisonidc pot cea» iu a !uc m consider ia-
implicau ii e iran extinse pentru alte persoane Acest lucru va Eîigi
nsternul de credinţe in ceva ce poate meiuue faptele uc vta|ă şt un
cadru tnai exîin> de referinţă
talente ~ multe talente, abilitata A salitâţi râmau ascuine de
preocuparea clientului fată de singurul lucru despre care considera
ca este problem a lui Terapeutul se va îngriji de acestea si se va
strădui sâ atragă atenţia asupra înţelepciunii şi puterii lăsate necultîvate
Adeseori, este folositor ca terapeutul sâ coiistruiască pe baza exempiukr
dai de abilităţile Aminului şi sa îe sa»ată in îa|â pentru a !l folosim
ca punct de referinţă pentru o intefegtre mat buna.
A/t.70nu unu nun Ic oh 0 văzute o , fiind maleabile si d vcliîsr
spre noi interpretare In mup m Atenţii oitit adesea fixau pe **/iu:u
neschimbate ale trecutului Ioc aceştia descoperă p*oîhîljtarna de s
recons»ucra aceleaşi mmmuente p de expm anaua i u aceocx C'
variate mediu c [.Sie cscimal să se UtcuMjC/c v batiu >â dcscopeit
cuib îşi influenţează viitorul cu propria !oi versiune a trecutului şi că
sta n puterea ior Doşt amintească an urm te lucruri in noi moduri
prin aceasta deschizând noi culoare Când clientul ist dă seama că
pcoucioa sa lepre/irită mrsa finala a semnificaţiei propria vieţi, cu
rrecut, prezent m viitor, viaţa va fi trăită ca o artă şi nu ca o datorie.
Procesui schirnbân» ii» ietdjjie

^cupul terapiei existenţialiste este :tu de a vJnoiK, uasiuni.. A dc a i
ajuta să se împace iu procesai de transformare a \ tein Ipoteca este
că arunci când oamenii chiar înfruntă realitatea esie foarte posibil să
gaseasca o cale satisfăcătoare dc a merge mai departe. Oamenii sunt
adese*'ri grăbiţi o an un presta că pot grăbi v utia m pot torta ni unirea
de nuri recompense a i eforî reiat o mic l Unii dintre scopurile
terapiei existenţialism este acela de a i ajuta pe oameni MJ tiu se
aniăgemeă singuri ui prh inta lipsei lor de responsabilitate pentru
ceea ce ii «e întâmplă şi :t cerinţelor excesive de Ia viaţă si de la
propria bor persoană învăţând să măsurăm tulburarea a m a prin
intermediu; standardelor condiţiei umane, eliberăm pArs iu nea si, în
a relaş- ump furnicăm o ham ideologică mai clari preţui s înţelege
preocupările si aspiraţiile personale. Clienţii se schimba de-a lungul
ie răpim existenţei liste prin acumularea din ce in a mai mare a
inonictueîvT bune 4 proaste de a lungul \ îeţa Aceştia p e deveni
mai statornici în a înfrunta moartea, crizele, deficientele personale,
pierderile si eşecurile daca acceptă realitatea ce se transforma continuu
si că noi taurin pane din ea. Aceştia pot găsi moduri de adaptare la
aceste schimbări in loc să le reziste sau m încerce să le grăbească.
Cu alte cuvinte, ei pot dobândă o m ăsură de înţelepciune prin a
im aţa sâ distingă între lucrurile pc care Ie pot schimba şi cele pe
care nu le pot schimba Aceştia pot ajunge să fie împăcaţi cu ceea ce
au şi să găsească a u aiul de a aborda iuenjnie nesigure Pot a îl a te
anume conteu/a p en au u îmiearum mult pentru au- lua un
aîTgaiciiiîeiii pe num a frai pentru r o p a uval lucru şk în bras. poale
vii ia! peian: si n a n p u iim mesm,
l\v u rc \ t ; anuiacsie mereu o* m gacMeasvc li aaM c piobieme,
••aoicii! pm iiivăţa a şi mofmon/e.o pfopnik cam m uirumin şi
•e<. ■ Tc> ape* V . «mc y-npu -.r - »<• *A - :ţK* « ? s a v >^ o*- - menta
âCiţeaiaic cu eî i î ş h t m a >* Lta yiiip pe1Uiu v*a acri ;p Lue şî
recreere l erupă existenţialista învaţă o disciplina de trai ce constă
sise-îis c a r o .-mumie de a r m a n s .1 aomburn dopu/me ; suru
o Ctiilruîyj rimu.d .1 o j i \ ty dUucanJu ic înapoi pc linia dc cores
pondenţă cu a n matca şi aspira ffdc pemonak
Schimbarea este iiiipaiâ 111 şedinţe, dar nu este finalizata in „adrui
acestora. Procesul de transformare are loc intre şedinţe şi după
, î V \U f \ î \ N ! f V i \; '
mam/mca icmmu i ir a m mmmtk â îo .m. m pmui s .imuvuCd :mr

Ha - - **t\ n •>d i *i*i î m u t i c i n î i i o r d m umvii amen- Ui . remn» oi pemvrau
a- d ea --c pi ocşu, - iaî<t tom d* ».t! .• iepeotm pe nuu ^ n u to- o i vb
to m (murm e rit < m finau/u ni. i duîa ( jî m ap «. \»ma * mţa r» a
m sc mm bare \ i : kn. pentiu mulţumire de mic sau un seunrucu*

Jv. uuto-îe’todam penii ^ *iiiacvaic
iktMictn ?enriu exurenţiatota nu are ml tern perora vmdtvuiv
_ m m a jî i\itt i fi ve.reia an piotm iiimtorsif Lentru >; k- as ^ t ^
to -x, dmior avt * uimim pentru dintrmarni anei '•era de miimir
cmc r-ur ni a!r f'U - a i : de a <mn şedinţele anine! tona Uienmi m
mmm prcga1u m m JC'i^.iMrc/v singur din n a n Pentru n :ncum«^
an n,eriîeaen 'f e r m re m u ; v; tomuajmizu Umplu pe tu meu n i m
m i n i n l u ;e u n m u v t m> a n i n d e m u m o r i p o c i n d p u n e d i m - m a
o m m u l!,
L e it e le abordân*
.nm l pe - v c abordarea e\.^tcntu-uLia a pune pe atenuam n
todemen; p« ai te dome fit anumite iinutârfi *Vttoîv«afea 1 tragi, de munc
*‘r: c henri te nu m nun tonul! u atouie încredere ador Iniile umane
am eaii/a na ivm ep asemănat existerUiatora . a fa * menada cav to
am adu i nnt re*itii neiji toeimol «imilare pe-a te îl depăşita ioio *k un
tompmn vare mm nu tonic :u mecua numm m mm nu fin '<
xcpv-’ m tom .i.o cmc b -pirdnu •v -im- m u moft-mm e meremm.
tom’mîa d»tr o uf urne mudi t o
- - n-uî m vm tn' . u ' -ii- n-';< *«' ;--e>u mm * ,v"«d ^ >m
u, ;m x-rup-rati cmmeiimbpi; -u n - ' ; m e iu .--’* e .
cognitiv al preocupărilor clienţilor lor, iar anumiţi clienţi sunt atraşi
de această abordare cu speranţa că vor evita simţurile, sentimentele
ipeut exisieiiţialist eîi
•este nivele difer oarece întelf na totală <
nelui poate fi aţiiisă doar pri ii inie rine erii către toati
mmelu nmvm Ic dmie^ L l'N - • *0'.centrarea asiipn
nelui rămâne centirală, iar cri tica adusa mai sus este val.abili întru
ra m *■mm,*
Limitările pract ;w m. J»'wj tării au ioî •K <4., 1 C««m ,! -a V a.
, - om - ' îic• mc i!( '-m d :c -îi' u <ta•l .i nu •'nn.'.iVV
“••eîuu„uie:i 0- vila - ^ăniuaie mi?nem! CaU do!V>L să ncnîcum
324 MAMJAI DF 1 Fk Xi'lh INDIVIDUALA
direct di iu mite simptome specifice vor crede, in general, că abordarea

existenţialistă nu este adecvată, deşi ar putea descoperi ca simpnmiele
tind să dispară când sunt puse pe tapet probleme de viaţă fundamentale.
Terapeutul existenţialist nu încurajează clientul să regreseze spre
un nivel profund de dependenţă şi nici nu caută să devină o persoană
importantă în viaţa clientului şi să-l îngrijească pe client până când
acesta se însănătoşeşte. Terapeutul este un consultant care îi poate
furniza clientului o metodă şi un sprijin sistem atic în înfruntarea
adevărului, iar în această direcţie i se va perm ite să relaţioneze mai
mult cu propria persoană decât cu persoana terapeutului. Acest
lucra ar putea fi considerat o lim itare a abordării de către clienţii
care doresc să regreseze şi să depindă de terapeut ca de o figură de
substitut parental. Terapeuţii existenţialişti eficienţi vor conduce în
rnod evident dientui în a înfrunta această problem ă Ia fel de curajos
ca orice altă problemă şi să ajungă la o concluzie cu o înţelegere mai
mare a sinelui.
Poate că limitarea absolută este aceea a nivelului de maturitate,
a experienţei de viaţă şi a formării intensive ce este necesară pentru
profesioniştii din acest domeniu. Ar trebui să fie clar dm cele de mai
sus că terapeuţii existenţialişti trebuie să fie inteligenţi şi capabili de
o înţelegere profundă şi cu o gamă extrem de largă a ceea ce
înseamnă să fii om. Criteriile ce implică formarea unui terapeut
existenţialist eficient sunt atât de exigente, încât şansele găsirii unor
terapeuţi nepregătiţi sunt destul de mari.
Vă puteţi imagina pericolul pe care-l prezintă acei terapeuţi care
pretind că sunt capabili de acest tip de înţelepciune fără a avea vreo
bază reală sau vreo autoritate interioară. Nu se câştigă mare lucru
din înlocuirea modelelor tehnologice sau medicale ale terapiei, care
pot îl învăţate si aplic,ne io mod concret de către profesionişti, cu o
populaţie de viitori consilieri existenţialişti ce tiu sunt capabili să
înfrunte ei înşişi problemele vieţii eu demnitate o creativitate
Smgura caie de a ou* li ace o lucru cate de a crea organizam de
formare ce selectează extrem de atent candidaţii pe baza calităţilor
personale si a experienţei fi trec and u i prmtrmn iraming meticulos
şi cu o perioadă lungă de activitate intens monitorizată.
TERAPIA EXISTENŢIALĂ 325
Exemplu de caz
Clientul
Jerry R a intrat în cabinetul meu cu un amestec de încredere şi
timiditate. Imediat m-am gândit că e un tânăr cu o atitudine mai
gravă decât alţii de vârsta iul pe care pare să o suporte ca pe o
povară. Cu mare aplomb, se opreşte să-mi strângă mâna şi se
prezintă, li indic un fotoliu lângă foc şi îl invit să ia loc. înainte de
a se aşeza, îşi împătureşte cu grijă pelerina de ploaie şi o pune pe
un alt scaun, uitându-se la mine din lateral, vrând parcă să~î aprob
gestul. Fiecare gest e făcut cu precizie şi atenţie pentru detalii, îşi
desface nasturii hainei negre elegante şi îşi încrucişează picioarele,
expunând o pereche de şosete albastre, ce se potrivesc perfect
cu nuanţa cămăşii sale. Poartă pantofi negri, extrem de curaţi, din
piele, cu care bate ritmul uşor în timp ce vorbeşte. Aspectul său
este arătos şi îşi afişează imaginea mediteraneeanâ oarecum
focoasă cu încredere în sine. îşi îndepărtează de pe frunte o
şuviţă de păr negru ondulat şî îşi odihneşte ambele coate pe
braţele fotoliului, adunând mâinile pentru a forma un dom: degetele
arătătoare sunt presate strâns împreună, arătând în sus. îşi menţine
această postură cu mare echilibru şi demnitate pentru ce! puţin
zece minute. Maniera sa este politicoasă şi prietenoasă. Zâmbeşte
ezitant cu un colţ al gurii atunci când îl întreb ce anume II aduce în
cabinetul meu. Când răspunde, o face pentru a-şi exprima ezitarea
de a veni să mă consulte ia recomandarea avocatului său, iar
vocea îi este sofisticată şi melodioasă, ll încurajez să-mi povestească
unele detalii, în ciuda îndoielilor sale în privinţa terapiei şi, fără a
trebui sâ insist foarte mult, îmi furnizează o m agm e completă şi
sistematică a vieţii saîe
Istoric
îmi spune din nou că numele său este Jerry R. (îşi accentuează
numele de familie ca şi cum ar trebui ->v* recunosc) Este neînsurat
şi are treizeci şi doi de ani. S-a născut în Paris, însă a crescut în
Londra, unde tatăl său este director executiv la o mare companie
franceză. Confirmă că ambii sâi părinţi sunt francezi, deşi acum
deţine naţionalitate dublă. Când fac o observaţie şi spun câ numele
său sună a nume englezesc, roşeşte pe neaşteptate şi explica.
M\ \ ! \l LX i f i\|)I\ ilM \i \
m m eie sau es-e fapt x -rb ê . am a adoptai cm x jm e ce sună

nas eny-ezes.m t m u c a x - ntugm mai ci*'e mire* runesnuf. Afirm
Pentru a evita xummu în timp ce •'! pnvesc mîrebâto? x« declară
-icc'du* -n crup o) dă dm cap făcând ca parul sa-» caca înapo» pe
mjrCe. Insă în loc sâ i dnpsngâ mapei cu degete*e de data aceasta
şh dă pe soaţe ce o m iş:a re energică a capuiu: in : zâmbeşte
dezarmant şi eu îi întorc privirea ebsemâne că cehe săi căprui
iSimneazâ trăbanduc siguranţa exterioara încă xşeşte. ,Au existat
foarte multe p t o e ' dm spune încet $î penim prima oară aud o
fărâma ce accent mancez ..Doc: as mers «a o şcoala englezească?"
:0 3 aventurez eu sa m.treb Ca din nou dir» cap aprobator şi îmi
spune ca este b.nguru; copii la părinţi şi câ ozolceauna a fost
cuarte apropiat se maum sa. A urmai o şcoaia fxinoezâ în Londra
pm drj capcana primară, ?osă centru educaţia secondară satăl său
u -ns-stat sâ ce mmm peste granita ia c şcâm m zexat undeva în
mm;e C x x tm s Acolo a neomi sa -e m zex-xc .u casele de
m»jloc superioare englezeşti şi a decis câ ar â ma« îrteiept să-şi
ssmmbe numele Nu s-â scptil moca a ta corn !a şccaia ş. obişnuia
sâ se Ar-mga pânnţilor o.; arnâ'âc^me de acest î j o j . blama a
mcercat sac ccuvmyâ pe tată! său -jrrm ce mulţi am sad !ase să âe
educat acasă ş» ou ;a şccaiâ însă tata- sân era de neclintit în
(antei ia Jmm ar treom sâ fx mai dur şi sa înceteze sa fie băiatul
mame*
Jerrv -mxiv ca -u o- -a moa: m mcaia taiă» menire asprimea sa,
mea m-o«; o usu mx? ocifuSm^ oar;«irL: îa p u 1 j reuşit sâ se
xce »'« v':- aste,. xm;m rexszxm raxâ m tm n s r.u i final
~ acs pauza cm im v x mvm: î-m Me sa mem.cască c- csşeşîe din
- cu m - ^dem dc m \ -c m a x - c m rc 1 x x s A u m*mmde din
' c"' C ' ’ . sir ' • ' r X - " m i "‘ ’ X i - i - U'Z S ~ . ; X î SC * X ‘’S '. C . C Ş . t d e
m:mm -a 'm: nuce - cmc m x ^xc • m am a xm asxcâ ş;
rx-m em . o 'r" r * m m n ;o z m x --m c 1 c4"actte*
" r-i; uc«.‘ i . * a -.x:x ■ j > 'x ex x * x ere-
'r ,, a -.; • * * - m *- *■a ■* % *» *• . *- . x ; *-• -? *^ - %me -ar »a
cineva atât de tânăr. Mă informează cu plăcere că el a fost întot
deauna lumina ochilor ei. Nu a pregetat niciodată sâ-i arate că îl
o - _*m mo s u >; m m-mis7 ;.ţ,; s i o 1 r c u . .,.s*c -p^t Nu
o’ - - - 'm >
, u.: - ; .mm c > ” ** " :r m d m - cm 1 mâ
.'î *. î f ' . \~~î ' U . ' J SS :sK ’i ”'l V’ -'îs ' V o I. r x am
■- 'X-j ’-im c x c ■*ce.diî c c'toiî s^ o r -mm eum :x s-sx '^cment m
1 u î '"• S' ' u* *c'_iXu;tr - ' j .. XC ^SV; . .ilj •J '.3^3
' srksnê .mur- uc xN.c ( , :Sl ^ (-îr xeektmd- ju,e cc mama
o :r»‘*‘ tx ce tata! !m se afla m- m artamecîu! din Londra sau în cel
din Paris, După ce a absolvit» a locuit şi el în apartamentul din

Londra pentru câţiva ani» uneori împărţindu-l cu tatăl său. Această
perioadă din viaţa lui a fost una relativ bună» în special când tatăl
era plecat în Paris sau în altă parte, l-a plăcut cu adevărat formarea
sa profesională în fotografie» făcând din portretistică specialitatea
sa. De atunci a lucrat ca fotograf pe cont propriu şi îşi iubeşte
munca atunci când aceasta îi oferă suficient spaţiu pentru creati
vitate. Ocazional» a efectuat lucrări fotografice pentru compania
tatălui său la evenimente oficiale. Are sentimente amestecate în
privinţa lucrului cu tatăl său» care este destul de obsedat de
control.
Jerry are mulţi prieteni» unii cu foarte mult succes în carieră» alţii
şomeri» şi trece de la o lume la alta cu uşurinţă şi plăcere. îmi
spune cu mândrie că a avut două prietene şi că cea de-a doua»
Jessica, încă face parte din viaţa lui şi acum. Din maniera în care
o descrie pe Jessica» adică într-un fel detaşat şi oarecum fotografic,
mă surprind întrebându-mă dacă or fi fost şi nişte prieteni, nu
numai prietene. Pare să îmi aştepte deja reacţiile şi răspunde la o
întrebare viitoare în mod voluntar şi oarecum timid, că înainte de
prima lui prietenă obişnuia să aibă relaţii sexuale ocazionale cu
prieteni bărbaţi. în acest moment se înroşeşte din nou şi evită
să-mi întâlnească privirea. îl întreb dacă crede că bărbaţii şi femeile
sunt la fel de atrăgători şi confirmă acest lucru, spunând într-o
doară: „Cred că aş putea fi descris ca bisexual” . Cântăresc aceste
cuvinte un moment, cumpănind ezitarea sa înainte de a~l întreba
cu blândeţe dacă acesta este într-adevăr modul în care s-ar descrie
pe sine. Acum se uită la mine oarecum răutăcios şi pare cam
uşurat şi nesăbuit când răspunde: „Totul depinde de persoana cu
care vorbesc. De exemplu, părinţii mei nu ştiu nimic despre aceste
lucruri, iar Jessica nu are cu siguranţă nici o idee” . Vocea i se
pierde. Declar plin de simpatie: „Aha, deci duci o viaţă dublă!”. Dă
din cap aprobator, plin de regret, şi îmi povesteşte despre conflictele
sale interioare în relaţie cu alegerea partenerilor şi despre insistenţa
mamei sale că el trebuie să se comporte în acelaşi fel ca şi verişorii
săi şi toţi copiii prietenilor săi, care, în general, până la vârsta sa
erau deja căsătoriţi. Crede că a încercat, deoarece a locuit ocazional
cu Jessica în ultimii trei ani, însă au decis amândoi să meargă pe
căi separate după accidentul său. Cred că este puţin mai mult de
atât. Apoi face o pauză. Ne uităm unul la altul cu priviri pline de
înţeles. Amândoi ştim că trebuie să mai analizăm puţin această
situaţie individuală. „Aşa, deci accidentul tă u...” spun calm şi îl
privesc pentru a-i invita să povestească despre ceea ce l-a adus
astăzi în cabinetul meu.
Prezentarea problemei
Jerry îmi reaminteşte câ a venit sâ mă vadă din cauza stresului
posttraumatic. Avocatul său m-a recomandat pentru an ajuta să
treacă peste efectele ulterioare ale unui accident de motocicletă.
Cu nouă luni în urmă. Jerry se Întorcea dmtr-o vacanţa în Franţa
când a fost agăţat lateral de un camion pe un drum alunecos spre
o staţie de alimentare A fost târât pe o distanţa de treizeci de
yarzi şi a rămas în comă câteva ore, a suferit fracturi multiple,
inclusiv o fractura a craniului şi contuzii severe. Recuperarea sa
fizică este aproape finalizată, deşi încă merge cu oarecare
dificultate ceea ce pot observa pe deplin atunci când pleacă din
cabinet la finalul şedinţei.
Mintal şi emoţional se simte ca o epavă. Spune că nu poate sâ
doarmă bine de la accident încoace. De ceîe mai multe ori se
simte anxios şi depresiv. Este incapabil să muncească şt nu se
poate concentra. Urăşte să se afle în preajma oamenilor. Are
unele flashback-un. deşi suferă de amnezie retrogradă, ce îl împie
dică să-şi amintească cu claritate accidentul. în generai nu mai
crede câ lumea ar fi un ioc sigur. Crede câ a stat prea mult timp în
pat şi se îngrijorează din orice, iar multe dintre vechile sale probleme
s-au reîntors pentru ari bântui. Spune asta pârând neglijent şi
necruţător de indiferent cu propriile sale plângeri şi îl opresc din
vorbit ridicând sprâncenele întrebător. Pricepe imediat nedumerirea
mea şi mâ informează că acestea sunt cuvintele spuse de tatăl
său. Mama şi tată! sau au avut unele certuri în privinţa bolii sale.
Tatăl a etichetat imediat totul ca fiind .numai In capul lui” . Mama a
fost excesiv de protectoare Nici el nu ştie ce sâ creadă despre
boala şi urăşte câ trebuie să treacă prin toate chestiunile legale şi
examinările psihiatrice pentru a clarifica problema. Nu vrea să fie
considerat slab şi ar don doar sâ revină la normalitate Cu toate
acestea, când a încercat să-şi reia vechea viaţă s-a simţit incapabil
sâ facă acest lucru A trebuit să plece de la o şedinţa fotografică
dsn Londra atunci când a început sâ intre în panică şi să simtă
greaţa în tren, de exemplu. Nu se mai recunoaşte pe sine. Cumva,
accidentul La schimbat şi crede că nimic nu mai poate fi la fel ca
înainte Crede câ ar putea să se descurce cu ceva ajutor în a-şi
recăpăta stăpânirea de sine. Cădem de acord să lucrăm împreună
cât timp va fi necesar pentru a-şi construi încrederea şi a şi recâş
tiga independenţa
1 LKAP1A U h i l M h l \ 329
Terapie
Faza iniţiala
Formularea situaţiei în timp ce Jerry se implica in terapie ş?
dezvâlese mai muite despre ei şi iipsa sa şocantă de mcredere in
s;ne, faţada sa extenoara de calm rece se topeşte ca zăpada >n
fata îaze!or de soare. Postura iui se scrumbă marcant pe măsură
ce aluneca în scaun trăgând picioarele suD şi tmbraţişândiose
Spune câ a piei du! capacitatea de a se bucura şi se simte incapabil
să socializeze Alţi oameni pur şi simplu ii par câ corcesc prostn.
în specia» Jessîca. da spus câ nu vrea sâ o mas vacă. Ei oricum
nun place sâ vniâ pană la Yorkshire şi nu vrea sâ aibă de-a face
cu boaia iu., asa meat aespârtsrea fe~a convertit amândurora,
spune ei cu urcsm. Cm asemenea este destui de fe n o l sad evde
pe tatăl sau. acum că nu se mai duce deloc în Londra Tatăl sau a
fost insensibil in privinţa vitregului acaoent ş? 9 tot vorbeşte despre
chiti „să se urce d«n nou In şa", spune e! cu o atitudmc
dispreţuitoare Se strâmbă iar eu îl mvii sâ-şi exprime grimasa în
cuvinte Sunt conştient câ îi îndepărtează pe ton oamenii din viaţa
sa şi continui cu delicateţe său explorez dezamăgirea mai degrabă
decât sad las sâ pretindă câ nu si pasă La început avea nevoie
doar de încurajare pentru a vorbi despre frustrarea sa privind felul
în care se simte ameninţat de alţii.
R egândirea situaţiei. Spune că tatăl său este întotdeauna călare

pe situaţie şi nu ştie cum sâ trăiască altfel Nu are timp pentru
nimeni altcineva decât pentru el şi afacerea sa ..Tatăl meuT spune
el cu o expresie de durere, „este o persoana tristă şi imposibila’ !«
ai ut pe Jemy sâ privească aceste lucrun puţin diferit pr<n sugerarea
făptuim câ pur şi simplu nu poate sâ-şi ma< sa tatăl m seoos acum
Este de acord din toata inima cu asta şi adaugă r â nu înţelege 1e
ce obişnuia sa se simtă atât de de fată1 său Creci^ sâ
tata! său nun înţelege câtuşi de puţm pe certafb oameni Câne â
întreb la ce alţi oameni se refera» Jerry recunoaşte câ tatăl său î!
înţelege pe ei cel mai puţin dintre io în însă acum poate vedea, de
asemenea» cum tatăl său distruge viaţa mareei sale, deoarece nu
o iubeşte şi are aventuri regulate în Londra şi în străinătate Este
extrem de dezaprobator faţă de comportamentul tatălui sau. Scot
cu sfială în evidenţa faptui câ vorbeşte ca şi cum s-ar simţi superior
faţă de tatăl său» iar acest lucru îl ia prin surprindere. După ce se
V» MANIEI m i n-.RAPII- I \ 1>I \ li )t \1 \
gândeşte crede că probabil începe sa se simtă destui de puternic

pentru a-5 putea înfrunta pe tatai său Nu mteiege de ce mania iui
acceptă comportamentul odios ai tatălui sân Sublimez faptul că
în acest moment pune Sa îndoiam comportamentul mamei sale şi
î! întreb dacă el !-a înfruntat vreodată pe tatăl sau în privinţa
acestui lucru Acum vede câ obişnuia să se facă câ nu vede modul
de mată înşelător al tatălui său şi câ a fost prea laş pentru a~l
înfrunta Din nou îl dau lacrimile, însă este furios pe sine însuşi că
plânge Când u sugerez plm de încredere câ accidentul suferit l-a
făcut sâ fie meu sensibil ia toate aceste experienţe şi câ poate
există ceva bun în a permite desfăşurarea procesului acceptă cu
gratitudine această idem Doreşte sa-şi poată permite să experi
menteze şi să înţeleagă ceea ce anterior era în afara orizontului
său de cunoaştere. Este prima oara când recunoaşte că poate
leş? ceva pozitiv din ceea ce până acum a părui a fi extrem de
negativ Aceasta a devenit o tema capotată faptul câ accidentul a
dezvăluit lucruri care anterior erau ascunse şi câ ei doreşte să se
afle într-o poziţie noua şi mai bună., pentru a se putea lupta cu
toate acestea Acum vede peste tot tragedie umana, pericol sau
osc şi se simte copleşit de acestea Este foarte îngrijorat de faptul
câ şi-a pierdut îndemânarea* înţelege mai multe decât înainte, Insă
îi lipseşte puterea de a se confrunta cu toate aceste probleme.
Suspină .Lumea a devenit excesiv de copleşitoare. Totul este
mult prea mult. V Se uită în jos. eviîându-ms privirea, iar vocea i
se pîerde ca ş» cum nu ar putea să ma* suporte ş* cere mila Dar în
ioc sâ închei subiectul ş; sâ merg mai departe cu slăbiciunea sa,
prefer sâ înalţ ştacheta: „Din cauza câ acum eşti mai vulnerabil şi
mai conştient Pentru tine, toate astea constituie o mare provocare.
Nu te ma; poţi ascunde'. Dâ din cap aprobator şi gânditor, tosă nu
îşi ridică privirea. Aştept înainte de a continua sâ vorbesc foarte
încet, tmnp în care u observ atent reacţiile: . Şl de asemenea,
tocmai a; recunoscut ca acest iucm te eliberează de unele idei
vechi şi it» oferă o noua perspectivă asupra altor camera spre
exemplu, asupra talaim tău? „Da', spune e; ineeb ezitant, ca şi
cum ma* torteba dacă sa mii ce sac cu mânuşa aruncată' . Insa mă
face sâ simt ca uni pierd minţile Ma s;mt ca ş? cum ma întorc
înapoi to ceea ce eram în fmeu simt câ sunt diferă faţă de alţi
oamen. . Deoarece eu nu spun uimim continuă „Mă simt atât de
stoc Emsta un scurt moment de linişte torte no-; Vorbesc cu
precauţie atona când. m fina?, răspund: „Aşadar, problema reală
este sentimentul ta o de slăbiciune?", „Hmmm', mumnură el. Vreau
să stabilesc dacă ne aflăm pe aceeaşi lungime de undă şi continui:
„Dacă ai fi fost capabil să simţi mai mult referitor la noua ta

sensibilitate şi observaţiile mai clare în privinţa altora, atunci
această nouă cale de a fi poate deveni în fapt un lucru bun, nu
crezi?”. Cumpăneşte şi se leagănă dintr-o parte în alta, în timp ce
ia în considerare ceea ce am spus, oscilând. Apoi un zâmbet
franc îşi face loc pe faţa lui, ca şi cum o nouă idee tocmai i-a venit
în minte. Se hazardează la o interpretare: „Păi, da, se prea poate.
Aş putea să mă agăţ de înţelegerea mea cu privire la ceea ce se
întâmplă în jurul meu şi nu m-aş simţi atât de copleşit de situaţie
tot timpul şi apoi chiar aş putea să mă bucur de asta. Este destul
de creativ într-un fel”. Se uită la mine din lateral, ca şi cum ar dori
să verifice răspunsul meu. Zâmbesc încurajator, şi continuă: „Ştii,
seamănă puţin cu inspiraţia artistică. Mă aflu într-un nou curent”.
Dau din cap aprobator, zâmbind de asemenea. Nu spun nimic. Se
opreşte şi se uită la mine întrebător. Ştiu că are nevoie să fixez
asta pentru el, cumva să îi fac un rezumat. Vorbesc fără grabă,
găsind cuvintele încet, încet, gândindu-mă înapoi la ceea ce a
descoperit şi a articulat până acum. Ascultă atent, numai urechi,
ca şi cum toate s-ar potrivi în final. Ceea ce spun nu reprezintă
nimic nou, însă cumva trebuie să fie spus. Trebuie să audă situaţia
rezumată şi adusă la o dimensiune ce poate fi manevrată. Are
nevoie să i se reamintească situaţia cu care se confruntă, pentru
a se pregăti să o înfrunte. „Ceva îngrozitor şi important a avut loc
în viaţa ta: o experienţă terifiantă, un accident din senin, zgâlţâind
totul din temelii, aducându-te aproape de moarte, făcând prin
aceasta ca totul să pară diferit, oferindu-ţi perspective cu totul noi,
un alt punct de vedere, idei diferite despre lume.” Este de acord,
îl privesc, întrebându-mă dacă asta e de ajuns şi dacă poate
prelua şi urmări ideea mai departe sau dacă doreşte ca eu să
continui. Acum se uită în ochii mei, deschis, într-un fel confirmând
că totuşi poate să înfrunte realitatea. Ştie acum că nu cred despre
el că ar fi ridicol sau imoral şi că îi valorizez lupta pe c »artă.
Poate începe să aibă încredere în mine. Poate lucra cu mine şi
chiar face asta atunci când intervine şi mă corectează: „însă uneori
pare totuşi că nu este chiar aşa” , se grăbeşte să adauge. „Uneori
mă simt de parcă aş fi fost făcut bucăţele.” „Da”, spun eu blând,
„încă trebuie să procesezi toate aceste experienţe noi pentru a le
putea integra şi folosi pentru obţinerea unui rezultat bun. Trebuie
să construieşti gradat o nouă forţă, în aşa fel încât aceasta să
devină egală cu noua ta sensibilitate” . Este din nou de acord, plin
de entuziasm. Se simte încurajat de explicaţiile mele în privinţa
slăbiciunilor sale şi de remediul implicit pentru acestea. Observ o
rază de speranţă în ochii lui în timp ce zâmbeşte larg.
MAM. ' AI . f)E TERAPII: INT>!Vff)lv\LÂ
Abordarea problemei: Apoi îmi spune în mod spontan cum a evitat

activ fostul său grup de prieteni şi că se teme câ devine un pic
solitar, După cum este adesea cazul, încurajările mele îl fac sâ fie
capabil să-şi expună lipsa de curaj. Trebuie doar să-l presez puţin
pentru a recunoaşte faptul că tocmai această evitare îl face să fie
slab. Cădem imediat de acord că a avut nevoie să evite oamenii
pentru o perioadă doar pentru a se proteja. Este mai bine aşa.
Chiar nu putea să se descurce cu toţi acei oameni în perioada în
care nu se simţea bine. Abordarea mea este una de aprobare a
trecutului său, pentru a se putea împăca cu acesta în timp ce îşi
expune activitatea curentă. Vorbeşte cu avânt de cât de mult îi
displace să fie în Londra în această perioadă. Nu poate tolera
zgomotul şi traficul şi este speriat de autobuze şi camioane. Aceasta
reprezintă o problemă, pe care ştie că va trebui sâ o abordeze la
un moment d a t Se simte mult mai bine în casa de la ţară a maniei
sale, departe de toate, şi nu se vede întorcându-se la muncă. De
când a ieşit din spital, a trăit în Yorkshîre cu mama sa şi speră sâ
obţină o compensaţie mare de la asigurări pentru ari permite să
continue sâ trăiască în acest fel mult timp de acum încolo. Mama
este îngrijorată în privinţa lui, însă îi face plăcere să se ocupe de
el şi i-a spus lui şi prietenilor sas că accidentul a reprezentat o binecu
vântare camuflată, deoarece ea adus fiul înapoi. Aici subliniez că
pare atât încântat, cât şi îngrijorat din cauza asta. Aceasta aduce
un zâmbet confuz pe buzele sale. Este uşurat că poate discuta
despre relaţia de nedescris, de dragoste şi ură, pe care o are cu
mama sa. Petrecem mult timp vorbind despre asta. Doreşte să
încheie lucrurile între el şi mama sa şi totuşi se simte zdrobit de
ea. Este de acord câ cel mai bine ar fi sâ nu locuiască mult timp în
aceeaşi casă. Acest lucru face ca implicarea sa în terapie sâ fie
mult mai importantă.
începe să formuleze apoi ce anume doreşte el de la terapie:
procesarea stresului şi o nouă înţelegere a trecutului său şi a vieţii
sale actuale, în aşa fe! încât să poată obţsne ceva bun din bucăţile
în care pare că s-a rupt atunci când l-a lovit camionul Ar dori să
doarmă bine din nou şi sâ se simtă mai puţin nesigur atunci când
iese din casă, însă nu vrea sâ revină la viaţa sa anterioară. Asta
chiar iese dm discuţie. Verifică din nou confidenţialitatea discuţiei
noastre şi apoi admite de bună voie că doreşte să obţină cât mai
mulţi bani de !a compania de asigurări şi nu are nici o motivaţie
particulară pentru a se reîntoarce la normal, în acelaşi timp, nu
doreşte să sfârşească asemenea unui handicapat, nici ca o persoană
J T RAP i A K X I S T H N ' I I \ L , \
căreia n lipseşte calitatea etica sau căreia ît esie fnca tot timpul,
aşa cu ni este e! acum t îngrijorat in privinţa atacurilor saîe de
panică şi de lipsa pofîei de viaţă. Nu poate continua pe acest drum
şi se va asigura câ se lămureşte in privinţa propriei persoane în
cadrul şedinţelor noastre dm lunile următoare.
Cădem de acord ca va folosi aceasta perioadă de slăbiciune şi
incapacitate pentru a prelua frâiele propriei vieţi şi pentru a~şl
construi un nou început. Acum poate realiza că faptul câ a ajuns
la fundul prăpastie* îi furnizează o ocazie de a se remodela de la
început Nu mai doreşte sâ pretindă şi sâ încerce sâ fie băiatul
popular care ie face pe plac părinţilor săi. Acum crede câ terapia
reprezintă o şansă reală de a îndrepta lucrurile şi de a deveni un
fel de fan care citeşte cărţi de terapie şi cărţi pentru ajutarea
propriei persoane ca distracţie
faza de mijloc
R e c u n o a ş t e r e a c e r c u l u i : Din cauză câ a luat lucrurile atât
v i c i o s
de în serios, Jerry a prins repede deprinderea de a face terapie şi

a scos ce e mai bun din asta. îşi exprimă deschis motivele de
îngrijorare şi nu îşi ascunde sentimentele şi temerile. Deşi încearcă
să analizeze simptomele sale de stres posttraumatic, devine dar
că accidentul a lăsat urme serioase asupra lui: lumea pare impre
vizibilă şi uneori se simte împietrit în faţa lucrurilor pe care obişnuia
să Ie considere sigure, ca parte a vieţii sale de zi cu zi. în general,
acesta nu se poate confrunta cu nici o formă de transport: urăşte
trenurile şi autovehiculele şi se simte inconfortabil chiar şi pe o
bicicletă obişnuită. în timpul primelor luni de terapie, mama ha
adus cu maşina în Sheffieid pentru şedinţe, iar acest lucru a
devenit chiar o problemă, deoarece scoate la iveală conflictul
prezent în relaţia lui cu mama sa Dependenţa sa fizică de mamă
îi alimentează nevoia pentru afecţiunea primita de la ea, »nsâ cie
asemenea ?! tace sâ devină tot ma; nerăbdător cu ea. Eu doar d
încurajez sâ vorbească despre toate acestea şi îf ajut să demnă
conştient de vechio? cerc y«c‘os De asemenea, îi atrag atenţia
asupra frustrării sale şi asupra dorinţei de a scăpa de aceasta.
înfruntarea limitărilor îi spun mereu sâ se limiteze p u r şi simplu la

a observa relaţia cu mama sa şi nu sâ încerce să o schimbe
Acest lucru îl face sâ-şi dea seama câ doreşte sâ schimbe relaţia
doar de dragul propriei persoane. începe să observe că ea pare
să încurajeze dependenţa Iui faţă de ea. Apoi, cu foarte puţine
\« W U Le :i K\rt‘ X X Li v \1 v
demeun mcepe >a ce gândească -a dependenta e- fata de ei. î|

m şm re n b c .1 : mc bm-X; a :« a ^ vP m xme.-juMd nevo*e
, el !a fei de rnmt cât a avut -p el nevoie de ea 1 se pare că mama
'-a considerat pemoana specială care poate sâ e protejeze de
me in acelaşi fel in care ei are nevoie ca ea sa îi protejeze de
me c d ia rîn aceasta perioada. D iferenţa este ca el acreşte sâ-ş*
iŞt'ge ncependenta fata ae ea pe câr*G ea oare eâ doreşte ca el
ârrar-â dependent Dar nu este s-gor mm j e aceste lucruri
csta. ae asemenea, multe acue/i ce par sa demonstreze contrariul,
* unecn se smue contez m această privirea m ni ui te fe iu n . el
te acela care se agată de ea. Se m ireasa „Este greşit ca mama
ca şî cu ruine sa ce simţim eonfortaM unu! în comoac.a celuilalt?”,
' ape, mu. îi ti ia aceasta -ntrebare m ^-oc m aniat Reprezintă
ema caz.îoma a vtetn ;-js Uneon, aceasta este for muiată »n genul:
r trebui că m ic nepeedent şt sâ setăr sm.gy; sau m trebui sâ mâ
iset r*~ ane» neve şi sâ mvăt ca s â a pro d »« le r t m o " ‘ m alte
omenie este form ulată astfel t s fe posibii sâ îo m m r dificultăţile
ie* ;umi mme oe per-sole fără a c a ascunde m îm m mc sigur?"
mnotâno unor astfel de întrebau sâ iasa la ûpraf ata din cadrul
Dteior sale „oteroare cu emblemele concrete am eomfentes v.lnice,
cepe sa se gândească fa mata sa într-un mea .x totul nou.
unge sa accepte ca dragostea mame* saîe a m prezentat mtot-
la u ro o parte es-m tiaiâ a încrederi ’d în sme ş» câ x este nimic
neregulă cu cretm aerea acesteia o acest m om ent am mată,
irmu au a'uta sâ ce ;;un? cum eon ; e o c o a -e C eata ce se simte
jx c -ta o î sa s* cată e este ca- buc d.n ;e*aţm 00 a pro mată şi sâ
seteze uâ m- i.e /s cu aera ro-cc jo csseu eneo :oue pe sâ
-uiiiL e<.o vuum n R in o ’.’C e tv ■m '*x :n i3 e demne evident
•1r ; f0 cc - ro 1 . j ,' ~ mcp u" ^ r ' p c . ev c c-P O '» C-U: .'1 Că
’l ' " On ,.3 '0 m V . »' rr - x • : c-' ~0 V;Ccpe
i vadli cum 0 împiedică pe mamei lui să-şi vadă de 'C Ea
î. ţ-r,- timpul cu el» protejându-l cJe atacurile sale d
ri#
%od fl11nalizeze propriul ei curs de (Jecoraţiuni interior ^ vâ
eproşează tatălui său că ou petrece mai mult timp cu ei în
re» pentru a fi aproape de fi ul lor rănit» în loc : .m -zcs
alitateîb unei înstrăinări de lung timp în cadru! că > orb;
m 'r 0 m 0 co m " r Xc icitatea lui de a \ ;r :
îţiile sale şi a înţelege ce an urne se întâmplă» î ~ . ' c- 7«ţ^
-a ' O "f •TI»1 C- 1 0 r* Cm everzv* : Oh, ca se
#u es împotriva tatalui, aş<a cum obişnuia s mec, în
c i Di.c f x x i u 0 ra ş x . ’C' »-3 nc ifcia: ;r te tde a cma
orna- ii s sa şi iramtuta moena viata ş= -a uppinv cec parte
deoarece prefera o neam sâ fie doar ou fiu* e« Este surprins sa afie
rnafOd asie mai oegraoa recunoscaioare ca •? spune aceste
lucruri şi ru se simte jicnita Acest lucru îi demonstrează câ acum
3i este ma; puternic decât a fost vreodată înainte ş* preţuieşte
aceasta idee
Găsirea de noi înţelesuri: în general vorbim foarte puţin despre

simptomele sale de stres posttraumatic, deşi petrecem ceva timp
gândindu-ne la strategiile adecvate legate de insomnii şi frica de
transport public. Prin rezumarea la luptele zilnice esenţiale pe
care le deschide în şedinţa de terapie şi ajutarea lui să clarifice şi
să înţeleagă propria sa experienţă şi propriile observaţii, el începe
să-şi recunoască propria capacitate de a rezolva fiecare dintre
aceste probleme. Vine deja de vreo douăzeci de şedinţe la terapie,
când începe să îşi dea seama că se confruntă cu viaţa sa cotidiană
într-un nou mod. Devine mai puternic. Nu se mai luptă cu simptomele
şi fricile sale, ci aşteaptă cu nerăbdare să le înfrunte, deoarece
prin aceasta poate accepta provocarea de a înţelege dinamica
existentă. Recunoaşte că trauma suferită în accident i-a deschis
ochii spre complexitatea şi pericolele vieţii într-un mod pe care nu
l-ar fi crezut posibil şi admite într-una din zile că începe să se
bucure de activitatea prin care reînvaţă să existe şi că acum
aşteaptă cu nerăbdare şedinţele de terapie.
Cărţile citite despre terapia generală evoluează spre o concentrare
asupra literaturii existenţiale şi devine un expert în a mă combate
în privinţa interpretărilor filosofice ale experienţei sale. îi place să
stea noaptea şi să citească şi încetează cu totul să se mai plângă
de insomnii. îl provoc să aplice această nouă expertiză filosofică
pentru problemele concrete ce sunt prezente încă în existenţa sa
fizică şi începe să experimenteze modalităţile de a combate frica
sa de transportul în comun. începe un program de plimbare prin
împrejurimi, începând cu două mile pe zi, până la şapte sau opt
mile pe zi. Este conştient că mersul pe jos este pentru el mai sigur
decât să se bazeze pe mijloace mecanice de transport, chiar dacă
găseşte că este destul de provocator să se plimbe pe marginea
autostrăzilor pe care autovehiculele şi camioanele trec în viteză
pe lângă el. în timp ce se obişnuieşte cu traficul de pe aceste
drumuri, simte că siguranţa îl cuprinde din nou şi începe să se
plimbe din nou cu vechea sa bicicletă de-a lungul drumurilor de
ţară. Crede că libertatea oferită de această experienţă este atât
de intensă, încât îşi ia o bicicletă nouă, de teren, şi mult echipament
sofisticat pentru biciclişti şi deprinde noi abilităţi în cucerirea dealurilor
din Yorkshire. Nu are nici un interes să se întoarcă Ia motociclete,

însă chiar fără a-mi menţiona asta» se reapucă să conducă auto
vehiculul pentru a veni în oraş la şedinţele noastre sau pentru a
cumpăra materiale noi pentru bicicleta sa.
Faza finală
înfruntarea anxietăţii şi a vinei: Frica lui Jerry de trafic se diminuează
încet» încet» deoarece .3 păşit o cale de a nu depinde de transport»
prin încrederea pe care o acordă propriei sale inteligenţe. Este
oarecum preocupat de progresul făcut, deoarece acum suntem la
aproximativ 30 de săptămâni de la începerea terapiei, iar cererea
sa de asigurare pentru stres posttraumatic încă nu a fost soluţionată.
Este îngrijorat că apropiatul său raport psihiatric nu va susţine
diagnosticul său original de stres posttraumatic, deoarece acum
este „aproape vindecat”, şi de faptul că cererea sa de asigurare va
11 fi astfel periclitată. Această situaţie este stranie, însă nu neobiş
nuită, şi vorbim despre asta destul de mult. Este de acord că nu
merită să pretinzi că eşti bolnav doar de dragul unei plăţi, dacă
preţul pentru aceasta este stoparea lui în procesul de vindecare.
Onestitatea şi înfruntarea acestei experienţe au reprezentat miezul
vindecării sale. Nu poate desface aceste lucruri acum. Ar fi chiar
atât de rău dacă nu ar primi o plată imensă de la asigurări? Oare
chiar ar fi mai bine să se mobilizeze şi să-şi pună ordine în viaţă
de unul singur, decât să fie despăgubit de compania de asigurări?
Ne gândim la cum ar putea să se împace cu situaţia dacă ar fi
sărac şi singur. Ideea că, de fapt, ar putea să se bucure de această
provocare îi oferă o stare de bine.
. Trezirea la realitate: Când evaluarea psihiatrică este finalizată, el

3 află, spre uşurarea sa, că evaluarea s-a legat în principal de viaţa
sa profesională. Faptul că încă nu şi-a reluat slujba şi nu pare
posibil să facă acest lucru pentru încă vreo câteva luni face
diferenţa pentru respectiva evaluare. Amândoi respirăm uşuraţi
atunci când acest lucru se lămureşte, deoarece acum nu mai
■istă nimic care să împiedice evoluţia sa spre bine. Am avut mari
îndoieli în privinţa disponibilităţii sale de a reveni la lucru până
11 când cererea de asigurare nu ar fi fost clarificată. Acum putem, în
sfârşit, să discutăm atitudinea sa ambivalenţă în privinţa slujbei
sale. în final, ajunge la concluzia că îi lipseşte fotografia, însă nu
I şi munca din Londra.
i LKAPl/X l-XISl t ,V f t Ai . \
în momentul în care cazul este rezolvat începe sâ~ş» ia aparatul

de fotografiat în excursiile sale pe deaiun şi se inipucâ în fotografici
peisagistică, alcătuind foarte repede un portofoliu al activităţii sale,
care duce spre unele contracte profesionale, Atunci când. în sfârşit,
primeşte banii de la compania de asigurări pentru pierderea de
venituri şi compensările pentru traumele fizice şi emoţionale pe
care ie-a suferit, decide să rămână In zonă şi sâ nu se mute înapoi
la Londra şi cumpăra un apartament într-o zonă b u n i din oraş,
unde decide sâ lanseze o nouă afacere în domeniul fotografic.
Mama şi tatăl sau suni surprinşi de regenerarea sa şc fiecare în
felul sau răspund cu oarecare ambivalenţă. Acest lucru duce la
câteva certuri şi discuţii Jerry are uneori nevoie de puţin ajutor
pentru a-si gândi drumul. însă e meritul sau că nu renunţă şi nu
insistă sâ clarifice lucrurile cu eu La început, tatăl său începe sâ-l
trateze într-o manieră mai matură şi mai respectuoasă în acei
moment, Jerm oeaoe să îşi reia numele de botez. Jerome, şs
simte câ se află cu adevărat pe calea spre recuperare totală,
capabil să-şi poarte singur de grijă.
Concluzie
După aproximativ un an şi jumătate de şedinţe săptămânale
Jerome/Jerry ş« cu mine începem să ne întâlnim o data la doua
săptămâni In mare parte acum vorbim doar despre relaţiile sa;e
şî nu despre problemele sale fizice sau psihologice Relaţia cu
mama sa încă este problematică iar el încă nu s-a hotărât în ce
măsură sâ accepte dorinţa ei de a fi aproape de e; Aceeaşi
•ntreoare apare $: m pnvmta relaţiei sa!e cu mine, A a substitut m
mamă, am devenit ae asemenea destui de necesar în viata im
Este de acord cu mine câ stabilirea m e i distante no» fată de mm o
«-ar acuta sa facă acelaşi s e n i m mama sa Câteva om. ram
bitzm şea morte se sortropa mu m u ş. mu ‘ -meu/amem : cată m
Coa şi continuă sa o»a vunte/c *.-» a u u s •? mrv.d de ic u : oemr:,
i°ca zece gemete
Nu >uni uurprms când, m un noume51! d a t mu cm.ne că a gâmt ui
nou oartenre uosh şi e« fotosnem , ■;>oT nm mai v. , arma decât m
•'■ 'C J U m f C p l C e r io C " O î C ,'O 'fîţie -*e -ie V O 'U îp i'ii.C -cil C3«
Jemme urm? sâ nia vadă pentru şenioia rr-rrta m c» cu Josn ao

’mrfeu C "-0 00013' 3 5 U.» . eC ; .op:ecy,u
asume partenerei perdm m pmzeota Jerome parc să ce Ac rezum:
s ar* midte p ia ccr şi pmceete în cadrul ncm sale oeti Cm j r ; pa
\î \ M \L Di INDiviiî: \ >_ x
fc arte fe ricii împreuna dopa cate îm« dau seama sunt relaxaţi şi
fjm m atc s-iuc>» up.u v,u csid'd»' «V»a crez,nea .doamna care
mea schimr-at viata" sar cano ii corectez spunând .Vrei să spui
doamna -care te-a a;utat sâ vezi cum a* ou te a sa-ti schimbi viata"
râd ia proona mea neobrăzare deghizata sub forma de faisâ mo
destie. Cu siguranţă, nic; eu şi mo el nu am fost cei care au făcut
toata treaba, deoarece tot ceea ce am făcut a fost sâ lăsăm viata
sâ îl ghideze prin complexitatea accidentului sau. în aşa fel încât
sâ prohte si nu sâ sufere de pe urma efectelor extinse pe care
acesta le-a avut asupra vieţii sale
BirKWtîtgcr. I . *1%3 St mc ta Ou -IIoria, trad J NcedLiume New York *

Baîe Books
BoxV M. i 195 "a *. and Dd\t msarih'^;\ îi ud L B l etebre.
New York Baû Bouks
Bwsb. M f N 5 7b> The Anahu< <9 l)te a m \s Londra ■ Rider
Rom, M ipmu, EhsienîU il F m ndnhnns ut Medh aie and /Nw hologya
New York : Lmor, Aroiuvvi
Bugental. J P t »I9SI f fhe aeuh n ha Amin nta iî\ . -le f iPteninm Anahtic
Apptoaeh **• f \ u ihd'ieatp' . New York • fm ngton
i ohm H.W i idsMm i< existentul psyehotherap\ v , Rrtn\h Journal
i f s ; c h hî ( i \ 16 5 ţ 6 * ~7L1
iYdu. 9m~ »_ c t i ' rvu/(V ! hi»ii<nt ana lht rapt nr* frai ia e Londra .
Sa ec
LY«lîl II \\ zui»6 o L - . *L ou f< m~ m F i i a ' r r.KU • nerop\
londra < onuntimv.
v "Opot. [> împo #c . w rn :ym -io. o . >r . Vm V-r* icutirw &
\ uîe
*‘>ne; K ,>I *, o*v o ; sw o%, r, o \ *'wL --o*- ,, o; f’ • >w,
I *Udf .1 : V ' %%Oi *mU B>*i k-
L mem. Yf p i ' l t c fh ' v (7./.a Jt,< r-:n:r I uuîcn Sene
I V Kciîimw 5 1 ; <» fonne* P x 11 o\‘ >, *»>?,'-». a , ?» / a , o?»
V a V ir Vwu*m
îLumtw->ns»?h f \ *n « iOSi» , I N ţ u u r u î o c r ip\ ’ „ n. \K îBvden :edLk
.6 jo ia n a ’ 'Ir? S-'W *• L uiiim i I r O ' A Rw
heuî/en-Smith, \ otn , D om / i - 6,-. .1Lmarna Fn<tenr,:a ! l wu’e ' u>ns
of fi\€lnahem p' , f oncm . Roydcdm-
‘î P \L ' 5 \ L ; l d !. L '\
.J*’ ■ak, d ,; ^ .r and Pm ^ ' ;t *a £ hothera delii

^ V „> Sonts.
"V
Deurzen. va n (2002), Ex« îential CMunsetlîng sychotiheri
*! • P > , LVO 11 Sage.
w
/L ; • P -O x A o r ,» îJ Hak ct l ! i ' P r~ d / ,0 »n.;r
L'l . -l ' .i‘ Hd- ii: ■«-- ? '• Pd> :'t^_ * ■w l fP«eL''.c V 3. oh L l
Llj , l '. P l l rwrrvu ;• P \ 2 *«*r' . ; v .7m>-r - ' / *.*>;t L-' : r
\L > ’ -u s >'L ' d \ : j ‘.«(ui' ; ~LV
“iu a !;' r O ! *l • i 4 l t f* L • - v? dd- , • *- / ‘w : ,.
V iv.-. L P / l
l c Ul i : îP L 1 ' ’ v* , >' . MfPt v ' vn- i.';-1:. L v Ol *Pav L B-.«4
llp -voa
L tiv • r • B LL \i-’ d Londra i >. ÎOC V
V< vL'îL i
Frankl, V.E. (1967), Psychotherapy * .. n ^ . L V / r Li* >i •
Peeguie.
Oe~L ? 1 'I * L - ' r- , ; a n 5 *aOLi P n W !L
HrV l \T * o , . 'L v Beginners, Cambridge: Icon.
: Is-iJ 'Jd ' *4 LL_ d „L i # j *. trad. J. Macquarrie şi E.S. Robinsor
v-/ V— E l : P
1 1 c%!c'r J "B O* ^ < yi L ' ‘' ' O * V »^ P-L .
Row.
Hvo : r ‘ LV ' «Vin Met • a P,tr a 'v s‘v •"
I!u>* s n - i*L> Vi ■ %î, ^ Xt m, * oOv .
Lî-pt: a •' OP: • *l ;i *'1 i -7; •? - * P î'Zdiid, =a \ v, P r.ţ
Londra: 'Lk
W -v'" . O (196
r '1 5 L Presî
Pcj.7, - , ivO i European Pi
P.O ,J, 1
Kîerkecaard
* n:\. ;* * şi Cc oper, D, ( ason am7 Violence, 1 l v o

(1994)i, Starvin, tiradox
d ra : CemO d u. .a Tvj r rling.
L '' • P«P . The Case . fL sonal P,sychothem ny, Oxf
• *•.» - ' x
\!;tai : ;; • n*oo. /#>.»: ,î -o d r O * *, n < / ; . <-t ‘ a- >f*f
I -n:'di a R»-iiî L-ogc
340 \L\ Nl \i \)h f FR -\Pif IM>I\IUI.\1 *\
t\facv|uarric. J f 1972 v FmFwmWwm an introdu* i m ( iuuîr atu! Awewmem.

Hanik/iiiK^t»rt»i Pentraiii
Mav K. ( 1969). L a i e a n d WilF New York: No rum
M a v R «' 1985/. f h e P i s t o r t t \ *4 B e i t r x , New York Norton
May R şi Valoni. I f 1085 1, ,F,xisteantidl psyehotherapy V in R S. Corsini
(ed o Cimrem Pv>< hotherapiea Pasca. ÎL ; Peacoek
M a p R . AngeL F . şi Ellenherger, H F <L o b e E x i a e n ce, New York:
Basic Books.
Merleau-Pont> M . i 062 -. Piienown •>/oin (V fy rr eprion , {rad C Smith,
l urniră Royflodee & Kcgan Paul
MmkowskL h «19?0 j Io v e / Fmm, F vansron, lî : NonhWcMem University
Press.
Moraiv D Fbrra/m boe :o Pheno^n noloxv Londra Rouîledge
Nteî/sche F, t 1961n Thus Snnkt Zowihus'ra brad R i Hollingdale,
Hannondswonh . Peiiguin.
\bet/<r*c\ r ( ,074 o Ho (ta m i v î u , traci. W Kjtbîîram. New York.
Rând om Hoţise
Nierz>ehe, F (1986). Himuni, 41/ Ti>•*> Hunum , 4 Rom Io; Fora Spirits.
trac! R J Hollingdale Cambridge c Yiinbridge I oikvrai!} Press
b artn , ] -P *1956) Bt'ing and XJ/*îfiifigne\, 4n Fssr\ an P/n nume*'oh>gu al
Omoln^yx tmâ II Rarnes New York * New York Philosophica! Library.
Sartre 1 P s1962 Skct^n for a P w v of ihc Emotiotu . Londra ' Methuen.
SniaiL D.I t.1478;. Pm-Jioiherap}, a Pur, mim Apprcna fa Londra Dent.
Smail, D .1. «'1987;. Takitrx Cana Londra Oem
SniaiL D .I, *19*43). fhe Orilor* of Unhnppmess A Vew l ’ndcntanding of
Pe*xona: D nlraw . Londra - Harpe rCollnis
Spiegelberg, H. *:!9 7 2 1 Phermmenmo^v o-- Ps\x in>logx and Psychiatry.
E\ ariston H " Northwestern Himersuv Press.
SpmdlL E / ’ 0 0 7 ; BiB \ ra 6 ??. f .**>, mm londra Dm kworm
Spinetlg E *.2005 o 1In Inrerpn ram W.ogj 4 n Imnxîucîioa m Pheno-
^lenohujmi Psv* ho'nţx, ed MI 1 . ! rate!ra Sagc
V rasver, F ş s S t r a i e 5 * •. 19 V 7 * E v A fu m ai i dau 7 rara v V I V m / s 7 m e h e s ie r ‘
Wiies ,V t>on
taotaiii L> •30îE *. M l î C o e n n o nev « ; L ; : ; -s 6 ;:. c - Uvoi/nv
4or‘b'£it/ . Camhridgc Fambrak. 1o u o o n Pios-
I îh«ery P bN 2»> r;.v Conrugu tr B t \ Harniondsworih : Pengum
Văile R > v; Kine VI F P h e n o ” ' f n : ‘!*''m< n ’ 4 i ^ r n m h - e i
n a P o i P * F t , NN*a Y-.sk . -)At«e. 7 t *10craii) Pîtw
Warnock M *'o'Voi low/eeotilwm. U\i(w«j Uxtord Loioerstiv Pie>^
x.:*on f 1 1 *- p /.ral /t.C '^ .b c ra s. Nes*- 7 ia. bav. B* o v
Lectori suplimentare
I! A ‘ A m*;, / / t ' A v i, r .v / 74 '»•' / , L •

i 4 Ti i L i \ A r*i*» u u î*.
(\ ,tpLî M AMA* L * ; 4 7 ^7 ,;. i - n ^ ' n n t »îid* ^ Sjîn
D 7 7 î/r L .4 7 .T A C - *r *v**Vr2\\î*' -.4 L - A 7*. .<:*» ,r
/ '4 •" c4 J 4 L i i - 5 tpe
\Ij4u4vi:iîc, ; u“ 3*. i i n ‘t )î;î'A>4 .7 : introdu* her> CakL an : N t *.»;# r , .
H î n t i r i J ' A - i'S IL 4 ' u* i
Y;iî-p] ' N n :,, -Ţ - 44.7 ' /Ev. A fncnan. New V;>ţŢ . Ba>ie B o *k^
CAPITOLUL 9
Terapia Gestalt
Malcolm Parleiî, Juliet Denhatn

în Marea Britanie
Contextul istoric
Terapia Gesnilt nu i apărut diutr-odată. După curo sc întâmplă cj
fiecare m işcate, au existat idei care au precedat abordarea, formând
un ujfmtrut fertil, din care a crescut această revizuire radicală a
psihanalizei
Cm Jo i fondatori principali ai acestei abordări an fost Fredenck
tF riîz i PerK ( 1 8 9 3 ! 9 ^0 » şi oaia şi colaborai*»area sa, Lanra Perls
11005 fi>9 D Preistoricul terapiei Gestak începe in G en na ni a. ncof •
unde % m născu: si au hot educaţi font!aroh -, unde. di a hrnmr
aiiifi o DO. aceştia ui mst expuşi idei lor si ailtuiiî evix^‘menta ic e:
înfierea m r>crîOada respectivă I d* mofim c -Jru 1 : aifio . mmm . ş
pomfievta nc atîau toam £c - a i ă u m ^ m m e u ! e a o ,.
cuplu fio. « o u e Jm . a e 'u i c ii fU n m c
I >tmot i.c a pm m anii ac: o. ) : fmmfi ; o ‘ > : ' *' 'Jiu . I fi
s-a format practicând neuropsihiama şi a efectuat analize împreuna
com ite e îreiitiieiii ortodocşi ape* o ă\ »meiiu Keu n i ju ra l\om »
fost educată de membri mureaim ai sudn Gestuît Jc psmoîoek
tiKirîc ţa* »ptikitfii !a a a ; a sicnie d: a d e m e n e a j ş u tu lu i t a Pe'fi
Tilîich şi Martin Buber In ii dintre o taine, şti" terapiei ( îestak pot
fi identificat! astfel Preud. eu teoriile sale despre instinct. Re tete
>44 MAM AL Di- UkAlMf INDIVID! \L \
a i accentul pe cure i-a pus pe corp , Bubei, cu v îziumie st le pasionate

despre nevoia m ntam m f' um ane, psihologii G em ut <W enhe inter.
Kohler. Kuffka si I e w m f eu criticism ul lor la adm sa psihologiei
reduc ţioniste şi viziunile lor despre percepţie si gândire ca fiind
organizate în modele coerente sau G e\îa iîs.
înainte de formarea lor analitică, Laura şi F ntz s-au întâlnit la
institutul neurologic condus de K urt G oldstein. ale cărui viziuni
despre „actualizarea proprie" şi „reglementarea pn>pne organism ică"
ia intentat aceşti termeni» au alim entat de ademenea o eventuală
sinteză. Aceasta reprezenta prim a lor experienţă in privinţa gândirii
holistice. So|n Perls au fost. de asem enea, expuşi filosofici radicale
a existenţialismului şi fenom enologiei, am bele devenind fundamente
majore ale abordării G estaît Fritz a fost implicai şi în teatru,
împreună cu regizorul Max Reinhardt - dragostea sa pentru dramatizare
s-a reflectai mai târziu în cursurile lui de form are ; Laura, muzician
împlinit, a fost implicată în dans, activităţi sportive şi filosofi a estică.
Bineînţeles că această eră culturală extraordinară nu a suprav îeţuit.
Până în 1933, Fritz şi Laura Perls se aflau deja pe lista neagră a
oazişiiloi ca fiind radicali de stânga. Au fugit în Olanda şi apoi în
Africa de Sud, unde au şi răm as. lucrând ca psihanalişti până în anul
1946. Au continuat să acumuleze alte idei şi influenţe - de exemplu,
holism ul, aşa cum a fost acesta scris pentru prim a oară de Smuts,
filosoful şi prim m in istru l sud-afriean. D eclaraţia m ajoră a soţilor
Perls, Egth Hanger and Aggnesskm (Perls, 1969a, însă publicată mai
întâi în 1992», critica psihanaliza şi sugera o nouă abordare pentru
terapie După război, au emigrat. în Statele Unite
New York ul postbelic reprezenta un alt loc în tr u perioadă
marcată de mari frăm ântări culturale. Soţii Peris au devenit un punct
de focalizare pentru un grup de scriitori, activişti p o iu u i ş» terapeuţi,
inclusiv poerui. educatorul şi miticul so cu l Paul Ciomhnan. care va
v a r '.' cir te m a u ră a ; ărfii » âpătâî" - (d Ţh* egn *PcrK er
1994 "Pk5 [} Pom ul Institute of GcMaiî fheiap> o d s î ti ud at în
Nev; York in anii! 1952. iar Laura Perls a continuat să fie o
u g u ă -m iu c p e u d moartea u . ai a o j spre Deosebire de e:i. Fritz
Per o a m am ut să călătorească râiâ linişte intre diferite localii Nu a
.oui mivCm până ne a mucs u uuium uî Lsuien loUimce din
c ahîorm a. Apoi, :a punctul cu im mat al cootraculuiru dm anii '60.
j devenit ex tru n de cu n o u ui. La aed m om ent, tei apia Gextah a
TI:RAP!A O» Si Al 1
decenii legate dc mise artei, întâlnirea umana potenţială fi pohulorej

umanistică în general.
Au apărut num eroase stereotipuri şi concepţii greşite despre
Gestait m această perioadă Mulţi practicieni Începători de terapie
Gestait l-au imitat pe Feris si stilul său personal de lucru, considerând
tehnicile pe care acesta le experim enta ca fiind esenţa întregii
abordări. Pentru multă lume. G estait a devenit egală d i ceea ce
fac ea Fritz Peris iar întreaga profunzim e şi substanţă ale filosofic!
şi practico Gestait nu erau deloc com unicate. Istoricul terapiei
Gestait de la acel moment include întoarcerea la rădăcinile filosofice
europene şi construirea acesteia pe baza altor influenţe fundamentale
şi de alţi profesori Profunzim ea si eficienţa abordării au fost reafir
mate. iar multe ti m m ideile originale au fost dezvoltate ulterior
(Woldt şî Tomam 2005}
Pentru o perioada a persistat difuzarea de informaţii greşite.
Gestali fiind considerată contradictorie sau lipsită de teorie, fiind
limitata la una sau doua tehnici, sau eâ poate fi efectuată doar in
cadrul grupurilor. Asemenea percepţii greşite au fost înlocuite de
recunoaşterea tot mai mare a profesionalism ului terapiei Gestait şi
de locul influent pe care îl deţine printre terapeuţi. în special, cu
referire ia baza abilităţilor sale extinse, ce are rădăcini intr-o relaţie
dialegică tJoyee şi Sills. 2001 ,n atenţia pentru experienţa corporală
(Kenriedy, 2005), sensibilitatea faţă de situaţie (Wollants, 2005) şi
accentul pus pe cunoştinţele centrale pe prezent (Spagmuolo-Lobb şi
A m endtLvom 2003) sunt toate acum susţinute de terapeuţi ce fac
parte dm diferite curente Terapia Gestait se aplică flexibil - incluzând
terapia scurtă iTfoustoin 2003) şi în cadrul NH A >Denham Vâughan.
2005.!. cat si in «terapii de lungă durată *Jacobş. 2 0 0 0 }
Dezvoltarea ^ Marea Bntanse

Au existat unele de/voi tari *impurii in aiui ' 7<» - m pi meîpm * t
sau enngr.aUj bm Aioetmm Mefemu o p o n e n ţe ue uummg pe
îenTicî! ' 0 :n , insă doar odată cu arm GA rcrapia Gestait a nkcpuî
>â ne pK-ditâ m ioi'u organi/m Psihoterapia t fcM.di v . he <irum i
Psychoilv.rapy and fniining Im o tute o 1 ho G estnk (Ari* re din
Londra au devenit membri fondatori a: r rgani/atolor înmiim M fim
Uf) \î \ \ i Ai I)i: TI k A P fl- i \ ;»» v i î »*'Ai A
Cuuneiî fi >r Psyehoîherapy Ş ahi sfaHil if p u d ra i ne de trauung în

piiiieipalde oraşe fetiră ai îl M aiichaucr. Bn moi si Lumburglo şi
iiuu eu seama îo cadrul im tituielor de Lmimng pentru psihoterapie
fcum ar fi M etaooia din Londra şi Sherwood din Nottingiiamp
în anii '90 exista moda ca iraîningul să fie legat de universităţi,
in asa fel încât să poată îl urm ate cursuri de maştera! A existat o
schimbare ine\itdbiîă spre un accent mai puternic pus pe teoria şi
filosofia de bază ale terapiei Gestali atât io lucrările scrise, cât şi în
gândire, Această dezxoltare academică a scos la iveală unele întrebări *
Gestalt a început ca o abordare radicală şi inovatoare, având un etos
antLixtetn Unii cred că pendulul a fost Inelinat prea departe - că
scânteia curentului Gestalt a fosi estom pată de respectabilitate. Cu
toate acestea, accentul pus pe standardele ridicate de trainîng *incluzând
cerinţele pentru terapie personală extinsă i şi pe practică etică şi
profesională riguroasă au întărit terapia G estalt, Rădăcinile sale
aflate în holism, relaţie, experimentare centrală pe prezent si experiment
rămân axiomatice.
După ce terapia Gestalt a fost Introdusă In m ulte alte ţâre terapia
Gestalt britanică a devenit mai cosm opolită în aspectul său, Brinsh
G e s h i l î Journal, o revistă mult lăudată pe plan internaţional, a
început să fie publicată în 1991. Autorii britanici, cum ar fi Mackewn
11997), Philippson 1 2*Mii p Joyee şi Silîs (2001» şl Houston (2003> au
contribuit la extinderea rapidă a literaturii legate de acest curent. O
reţea p u tc in k â a prezenţei tu iradia Internaţional, cu numeroase
şedinţe internaţionale sunt semne ale influenţei crescute şi încrederii
pe termen imm In oiko c a / m M ucu Britanic, .a şi peste lot în
lume c \islâ p io \tK jn cu mc m »mnîuiriiâ iom uiutatca Gestalt -
vioiintci s v A m a -.ia. des pi _ rana: aL* o mi rom c rtn o c 2emit cele
iu moara.» podi: . a r .u n i «an cran vrac f a s o r - ,r« <idmaî
ia iraeu d or »» !,l ,-nm .mmm ra i ra * ’u / Ş j pe
: 7' :*l \ *7 s i 347
Ipoteze teoretice
•n a g m e a p e r so a n e i
x x m ta Ue>W! irc * k k , ce ut u dă .v «1,7.4 fixau auidtu mie

;:î ' ; r.errnaacîJâ ikxû -e re (fixwamf i>x pxc/iît m .» fim u __
^f*7'rca-tî x 'id a r x s /x x gândeşte .Impre >ukx -ii Cudnn unu
" r-wm «k s, irx ib a r7 -'i^ m n u Ne x;oxn si ne x i a cern m ut fi
v*‘tixiiiii icscpte 1 $* x j , x; c<:neeniîea/Â pe pnxesui m p e n tp x iiji:»
sex. pe pafclUMiî nes t u r n a i v f i r
x m t e m u xm .xi a, . „(ai fi iii* Hî mm uand din :i:terjelkmea
Hexîră rvrtstatiki >xx si des vxfiitxt marea m pjomh. arde. |mu
ixfifiîiic x «‘- r i I * • - îp ' Xn V m! «urnu eonbixe >a e i 4 a vuuaf.e
d *71,Uit dl-iîllk du »tî trcou* ilxHdC li: XI 471 M K*d UCCX‘VU
aa '• JXvttCdt OlfiUX dHlrpuddw Utd *>] *u pMÎkX‘2ie ,« ici.. fitA Luiu
•.XX* Vu iii (d pifkl lid-dilealtdc: . «U fOfipt - tilî X . 7’ Uiîl'ij d'>‘ d
.ărup~ a x m t m u a a j u i u r m c *R u r f i m u .A fi -i a 1x *i iu m a * m t fi
lîfii H iU a i, X 7 X P, c l l . u î X I X X ;t7 l* . î i c ; . am umane pfCviitu x
fa pun xx j fi . altiiî vum ne x x menea x parte :a iu de meu: î
m a m x n k x Xvex de . *uid vi 1X7 vi said n v Ltpa ..pailc a d i d ins
: P'u diidi maxi î:x p de dcmnita Lee rapxfi ,î_tre ixm em a '
lunii ,i , v . u a Mx'diî -*'•î m Hienei X . : u e \ i-rxd Respir: a ie
'*ieu’ ,.t , d,d %i*iî ’Pii •7 -ude-,. 7;vv d'-e: ud u X ’uvlSi: - 1 ^/ , >
* ' i ^ . • J .. Jl r 'X ■ : 7 7- '• *' 7 ’X . X'X''* . .e .
î > j , X ' , .iS', - ’7 i X X 7" ' ’ «. * 7 : ' l i 7’ „-e^ " «7 i i
persoane care suni angajaţi, oamenii pot fi „clienţi pentru terapie”

doar pentru că terapia şi terapeuţii ex istă . Nici un pol nu există fim
însoţitorul său. Totalitatea vieţii implică o asemenea relaţie de
interdependenţă. Astfel, fiinţele umane reprezintă animale com u n ale,
X l .f x xxdîk.x u r n A - m ^ m*- * 7 7 c x d:X7 m xicsiO i X um
’'7 ' v-,r rf;n,! ’’ 'X rX7~X*t- ' ' , 7 . 1 7 7.77-' u '
'«■i- v;;u* sun; ~X m tticj i(x-nnts ^ un < n^^tlu \ , a r S m-*xX
peî*vpccî'7- a , ûpţi-Har*. 'i m >t-v s - 'r r r.-«uM»3 h^nr Xf pft ,3^
ortuudiiu , 5 7 1 7 7 7 7 v- - * 7 x'ud^ fr’pi77i!'xi ;t pnopcus tcrupxinx.,
mefuru î pur toc tcxipmlui Ge-îalî Rxtami 7tnfiopix;u\â ^vte \ li.xia
cu as and : elev auto d u t k â dimef 1
"44 K MANUAL DF 1FRAP1L I M m U l U A L A
Că urinare, perspectiva Gestul! asupra imaginii unei persoane

este holistieâ şi incluşiva. Similar cu aceasta, individul este văzut ca
un organism biologic complex. După cum tui copil nu poate fi
conceput fără „contextul de creştere", la fel nu se poate concepe o
minte sau un suflet fără un corp Fiinţele umane posedă în construcţia
lor modele psihologice de reacţie (de exemplu, reacţia la şoc), nevoi
fizice care dictează mult în viaţa cotidiană, cu im plicarea musculară
şi modificarea constantă biochimică, însoţite de un „sentiment simţit’'
fenomenologic, care este parte a fiecărui gând şi a fiecărei acţiuni
întreprinse. Toate experienţele suot concretizate, iar procesul de a
trăi implică im ersiunea în realităţile fizice ale stărilor simţite, ale
em oţiilor şi în viaţa corpurilor noastre - de exemplu, starea noastră
de sănătate, fluctuaţiile de energie. îmbătrânirea, satisfacţia senzorială,
durerea şi calitatea somnului.
Terapeuţii Gestalt cred câ analizarea experienţa reale trăite a
unei persoane conduce inevitabil Ia o perspectivă holistieâ, mai
degrabă decât redueţionistă. Viaţa şt experienţa umană nu pot fi
divizate în părţi. Existenţa noastră trăită se bazează atât pe realităţile
sociale şi familiale ale prezentei noastre lumi - tehnologiile, eco
nomiile, presiunile sale cât şi în „experienţa corpului nostru [care
reprezintă] experienţa sinelui nostru, la fel cum gândirea, imaginaţia
şi ideile noastre reprezintă părţi ale sinelui nostru5' (Kepner, 1987 : 10).
Ajustarea creativă
Abordarea GeMalt declară câ f e r i r e persoană se ..organizează indi
vidual" în mod activ La fe e are nivel, adm inistrăm condiţiile şi
posibilităţile \ie|iL n iininuh/ăm disconfortul. căutăm G ne îndeplinim
nevoi ie »conştient vm nuL ne u»r« m intă m ou v 'A n le o obligaţiile
sistemului ce vonstm oe pa. re a arie» şi spaţiu Un -v,c»n rr stv,re Mare
parte c vieţii >e leagă de menţinerea nnaura m e e îm d o ; Astfel. ne
„regieraenîăm nidoiduui pe rmi inşim. U u rn a de ommiiMi; - de
exemplu, să dorm im când suntem obosiţi, să plângem când suntem
irmu. u mâncăm em u >uruent fum urm c*u Biologic ave-te ;apaeitâţ;
n perm it per smirna m o f , as â mir -o bună stare de sandu te. Evident,
î îi acelaşi urnp aice cu rumen e ere! m u m e mai m e.e id ru ră n i
echdibnd - exurnându oc m u tre j îndcphiL unde ivemi mai vâsle
pentru vi -punem somnia?ea M purec-ev sau servirea a!mm prin
1 1 R VPf -\ GI:S1 -\i 1 349
p ro p r iu l n o stru sa c rific iu C a u r m a r e . m o d a l it ă ţi le in c a r e ne o re. a

n i / a m in d iv id u a l su n t va n a t e şt c o m p l e x e .
E x is t e n ţa ca întreg n ec e sită o continuă „ a ju s ta r e c r e a t i v ă '” *Perl>
c7 «//., 1994/ 1951 j. A ju s ta re a nu este numai reactivă, o şi proactivă
un proces de „abordarea stăpânire >i alterare a v e c h il o r structuri'”
i tindem : 9? in cadrul câmpului Astfel, p e r s o a n a se adaptează şi. de
asemenea, caută sâ modifice obstacolele, obiceiurile, tradiţiile st
sistemele d in in tern am ! câmpului în modalităţi c a r e c o n c o r d ă cu
nevoile sale. îmbunătăţesc condiţiile sau menţin v iaţa piin asimilaic
şi învăţare. Aceste modificări pot avea forma unei p ă rţi distructive a
„ceea ce este altceva'* tăuni ar îi hrâmrea sau aruncai ea hârtiilor
vechi, nelolosiîoarcv mu „agresivitate asupra a ceva" (cum ar ti
editarea scrisului cuiva >aii chestionarea autorităţii), sau „de de
construcţie" a ceva ♦•.cm ar li alterarea formei une» grădini m u
natura unei relaţii.» Dm nou. ideea că m n t e n t to r ţe l e care sc h im b a
şi fă u re sc p r o p r i a v iaţă >i realitate, p r e c u m şi a d a p ta r e a la acestea,
su b lin ia z ă natura de p a r t ic i p a r e sau .co-creata a e x is te n te i n o astre
ir iii te"
Altfel, în totalitate, persoana este văzută intra; manieră mm
fluidă, continuu interactivă, decât este poate normal in psihologie şi
în modul convenţional d t gândire despre o persoană. Sinele nu este
privii ca „o entitate mintală asemănătoare unui lucru", ci perceput
ca „proces de experimentare" i Wolfert, 2000). Ca proces, „persona
lizarea" reprezintă o activitate, „o relaţie dinamică în continuă
mişcare. în continuă schimbare - o organizaţie formată de către şi
care formea/ă experienţele Itt cad ml jocului de forţe din câmp ’
(ibiJen T 7 1 Icuria care susţine acest punct de vedere este radicală
şinele este variabil, iar ki momente de intensitate si im phcau
maxima există un „sine nici extins decât in momentele în cam
energic este scă/iită. iar persoana s- ucm ; fără direcţie >* nu m
o o îc nemernici
Vomah/.uea smmm adoptau de calic ars udarea Uestaît se potriveşti
cu multe noţiuni din prezenta nerv culă despre ceea ce înseamnă s-<
fc om. inm o perioadă no mm *dcrm stâ. cuiM ^ând nuiie descoperii
din fi/îcâ şi cosmologia schimbătoare a timpurilor noastre, am devenu
obNîîuiîn că anaua» măm structurile. m-tfegontL- şi mecanismele fixe
cadrui static pentru gândirea legată de din fa umană - în favoarea
unei imagini mm dinamice relative v fluide a ceea ce înseamnă să
\1 \ \ t \; . i rcU*;» ■M MM ' 'i \
u * ai Ir rapid %. temta G e m ă -am Mumcm/atr . a a u '^ i <k ' * mm

« it m m m cviucapi miai acvmba prMemM - ac/\etfaiK4 rermMKmtj
uspitîiMi,!c îi) continua mî amnare «a *mr.Uîtîîk m em iucura •
c u p e u mele mliimtifiiinre - iceat mexaruMfieicu .aurele .'«ev te ie,
-alegoriile diagnosticului îm si planurile ac tratament
dmdiiecyj rpre umî* m urea ilukhuitn m ac hap ar, ni au a a .-arma
*>puMii dce>îora mic mnoof , .*»ptama -ira u a pv i-am u m
^JiJimare mim de a sa rac; ica păru iu; a m ac Mupmmi tjuîai?
nceaaă Sa m tc /e rv o îa Mcsente moenane m taMmmmm. U'a*uîri
ie gândire k strrn mu ede c* «rpuhn precum m m c a u n mcu J c
Kttmltalr eram parc mamptie -c orMjit-afmmtje m Pir»*mu/;t mffne^
mm Uc contrapunct neceure ak* maHmiăn m mkPm mente; înttîe
Gr ate r r r r cmc ' G mu ruG Mr Mm a tu c r '- v m ; ; a -;
-.c^rruva/â r rn-ra; ; mi ram e n mmm G -ar mm m , * Gu
m > U dc rmcLiriica ra c le 1', m rmuente peeîoj - -am j mdo Gmiîă
iK arrK IM f-* r a p i r s u a S G G e e a G fm ! k •m i m r « f** G ' Cula
.1 f ;C v MMc r a m
Conceptualizarea S.lPuranî şs a saMtăt.: pslNce

iidf rund f a crea M %.1 **p*i% mm * urnim ?jj ram rjrpţ m /âler ut
crapeuţa *iernat 'na; prudent: m am>aud m m e /d e m pai ml
Pc\e/i* ‘ v puaaami sar m ara m ; G *-\pt Mata - a G ?d pa muMc"
X; m ia miuic «.a -ar Mmirm r «; m r m*her m ai Mteimte m- ‘Picnic
i ; G m | ) mmarG Cm r 'r r r g * . > . m - a i j,'MC' a c ce -G,
mG mJ MMrUp r m <r’v - i e - - ţ ,;»rH;n a> 4‘ re
1 a armam ^ r a i u r s - m„ *e:^ , a \ r\r< ra a - k : Uv «d aun-va-

^•cî m’iuuC vt i ci {; aU ;I*:j 1k rl«'i Mliiit mu- âl av ic* UiUl |r*iiiUivmtr al
a u u i i n a i v ?d Mai dtg*aha suin \â/u tc mir un ..câmp mai Jittieg”.
TERAPIA GESTALT 351
mm aîuo m m .-s o iu ; nn itu . Caute : pum urili vaia

<v *o m -nn: m ' au i a* pe coame pte-amiL* au . a v
auJp uetntte G v„ vOii'îunK' var? „ating pune tu: ik c inert ' ia
. iară; anumCor - - u muu* idujjcc în ununme hohk an
O definiţie a sănătăţi>
Multe abordări e\ stă definirea sănătăţii prin referirea la aceasta ea Ia
„absenta tulburărilor > boii tor" In cadrul terapiei Gestaît sugerăm
c i sănătatea reprezintă •*expresie vie a relaţiilor din câmpul prezent
ale unei persoane ‘ daca leţile lor se simt integrale; \sau „îm preună” * *
măsura în care aceste persoane se simt „în echilibru” din punct de
vedere fizic 51 energetic.
Noţiunea de sănătate d c n \ ;1 de la primirea expei lenţci umane ca
fiind cea mai plmă de recom pense atunci când ne simţim cel ma-
plini de viaţă şî suntem bine sprijiniţi. Ca şi centre energi/itea
concrete, voncentratc ale conştiinţei, fiinţele umane sunt capabile 01
se angajeze pa deplin în orice situaţie de \ iată pe care o întâlnesc I n
prezent. în asem enea m om ente isau perioade de tim pi, acestea sunt
capabile sâ-şi aplice liber cunoştinţele despre viaţa - adică tara a k
conştiente de sine, fără a ş i pierde concentrarea, tară inhibiţii sau
m telectuali/âri.
Existenţa cere versatilitate, o capacitate de a învăţa din experienţă
si principii de orientare proprie prin iniei mediul cărora se trăieşte ş:
<e exercită âpaeikiteai de alegere si responsabili/are proprie, Fimident.
pentru majoritate j pv.rsoanuor. nur *• gamei iam a Je „ iwini>tmute
■o' îvia acelaşi impuls *is a ’- im buiiurtu teaţa -an de a moliei
f ' n u i şt i e M inaţi- n e a m : thUe . d e c s m n p m . j • • - e i ? : , -m - t e e t e . u -
Ck s 4 i.iv ic h t e i c k i s t u c m - p o f r e c - e te G te v ; d - »tete* d i >
yK l,î tetei n G s O<e Lu jk c e te m CC -v cav: cauteste Or . a: e
'
ocnaşe ;ăţn 44, ş s ţo ş mp-m -u ik iv te a; . .cirul GmpuUu G a^k

moment pentiu ca aceştia să se ajusteze cream in fala obstacolelor
W m e n c a mcrvten cel ptttm te t i o n s i o d m speern, neie*Ga u rc o o -
aia rac nun benigne şi trial pline de sprijin maintc de a puteai acţiona
er dem nitate. cu deeitnţâ o u mutr o botină huna' f/a rk e u Ikbm
Abordarea Gestul t se sprijină pe credinţa ca oricine poate, dacă
doreşte si benei teia/a de spi iiin suficient (încurajări, sprijin, urgenta
X>2 M \N ! \i. OP Ih R vpu IM )!\ IJîl.Af *
nevoi 1 >, sâ înveţe cum sa funcţioneze t» viaţa cu mai mu Hă abilitate

şi satisfacţie.
Tulburarea
C a urmare, este de aşteptat să fii tulburat în anumite momente.
Individul răspunde îa întregul câm p, iar câmpul se poate alia in haos
sau în criză, lucru care are impact asupra celor din cadrul acestuia.
In orice caz, există uneori modele individuale de confuzii şi supărări
repetate. Fiinţele umane sunt creaturi ale obişnuinţelor. în situaţii în
care nu ne simţim confortabil şi nu ne putem descurca, este foarte
posibil sâ apelăm la repertorii şi răspunsul i ce reprezentau la un
moment dat soluţii adecvate (sau ajustări creative), însă acestea nu
vor „funcţiona" ie circumstanţele prezente. M odurile „sănătoase"
impiică faptul ca noi sâ fim capabili de im plicarea necesara pentru
ceea ce se afla de fapt în faţa noastră. în m odurile „tulburate" putem
părea fixaţi în m odele habituale necorespunzătoare de gândire,
simţire şi reacţie în modalităţi care interferează cu funcţionarea în
cadrul circumstanţelor întâlnite în prezent. Viaţa ne cere mereu să
ne extindem abilităţile, pentru a ne susţine în cadrul condiţiilor în
permanentă schimbare, şi nu să perpetuăm răspunsuri depăşite sau
„gestalturi fixate" care sunt limitative pentru sine. în momente de
haos personal sau colectiv, calităţile graţioase şi creative sunt adesea
numărate printre prunele victime,
Modurile exacte în care indivizii acţionează ca stereotipuri nu
„curg", iar experimentarea acestora la voia întâmplării devine punctul
de focalizare pentru investigarea Gestalt (la fel cum devine şi opusul
lor creativ e
Administrarea de . . gestattun"
terapeuţii Gc-tali ouu interesaţi de mn. in mgam/ea>u oamenii
propria experienţă Fiinţele umane sunt preocupate de diferite lucruri,
a momente d de rac ri cu grade a n a t de mrerobate. TV exemplu,
iacă rnâ întâlnea; cu un a d u pnuen pc stradă. modul exact cum
.Japonez ei: accua va fi în tunam ev vrndmbe mmpulm muie ca
întreg A afcL pot îi încântat să d v.id. dar pot mea. de asemenea,
o întâlnire extrem de importanta în câteva minute. Alternativ, pot
1LR \ I ‘J <\ , ,1 X, \i î
a u i o uor mp. mîcnojTd PCiiflli CoaUll Ofllm*, V i R d a _ i di* dat

pvve a v o r a m a i este r \ u \ m a w n u ie ie ra Siu-Uia m v v m ă v;t-;
cmnptd :m lude a •nvTrârdcrl •de exemplu o p a de un miram s.a
: nap d* morun r,« . n a *»t ale em m fdir regi m urea un n vaiimmoi mc
xiiw.injinte v a rnaîxm ur a nu î n r ă m a ) ; sumAuri continue m n m r
ide r \ i mpri mmk/em dcmprc a m b e ta '' v r u m m p e m a j , atona
m i a întâlnea» %edu p u e r a r v amenajarea î î / r » u m a m a
\ kilo c a r plina de laum Je pr< icase acetic o mbgm a u icnpoi ji i
au e xpu icnn • une> n e rv u n e modelele sau an ;ao u n L i . a n -- care
>c ** r n itii/u :m . . r p v.nt huaii/ace m J i / o h ă C a r i > persoana
j a :rv m o u c u a u k >cv(, *'onir m o j l o e c u r oirnUi d u r u
ţi ui rtnk.cijir m. u ce . orni c s îc : u igefiirat C mMi unt u i ^spuciv^
den r u mai a f. e n *-k ; -*d v pi i**?i\hK a J /ia l cum s-A m a p\< u*
păr doi au Care îiifi u n amij.eîUie Ccea a :m mm jnu ci -Re j u
iClclw vîCv liîC ii ilR>J UC espUPOiUp* :i*ai MeiU m a 'au p *ne v ia v
!â a ueRilil.i avtl !iktP_ *cc\cic Rai IC a uam/k *
P kmp : t coninmam vi a >;j r vCiiriU; | \ .. viii j g a / u U <, >
*cnil *J i a mm ci jîî u vc a l e a iu aviaf . m ic a a ' , e -. xcap;u.
prerien*: iie inatcîCudiud. an iubii. *- C»41.cfHH|lL c u‘ >111 Ri! 4uî
ajungem um, un puon în caic diferenţa dni|tiu JiiUie pr aucina (-.ui
iubit cic i >1 .mine demne «migiiiPanu d n im ta de c e u a u ui
inonieniu! de contact deplin mire a n e >i ai Ui ce d i/o i\a Ui îoiuL »ai
câmpul experienţei e Jiva este pe moment piiu m imit nat. i i d N c in ie j
stare m aiterea/â din nou ^ând ne pierdem mtciesuk ia f’iiialimrea
sare inii <problema e^îe rezolvai a. iar evoluţia relaţiei completa u si
m e înluaruem la noi m>'ne” v a im suitiineîii re ui mar de o j u *' -e
mîtceva .
Ace^t mode1 ile mir! ic are ^Fer A >c' u 1 . AAol'îes» .liULm.c •
fapta! ot aieîiîu şi iW xtd^h nostru i ifia/iv uifoemia Ca nr«oJ
nostru os armauire âu mnuicl merge: k o de ixco,. e* ;.
pouoi ne -o ?e {' *o f r ^ o t - r.îctc!'s r.|: ce a %c ': rem ee :m im:
Piileic I. ciCoI ilftelesaii dc a u i l m ^ :iî r sî‘ i Uj v> ;iii Li| ir - î eiel!' '•
ale restaurantelor înainte ele pran/ nisa nu le mai observam deloc
după prfiiic » i ilfâ die^liune de mtere- ommvm îi :a îeeel aiesam
de exemplu, imâini rea la care urmează sa mergem
Atunci când ne afusiâp. ^ruinn ^ e tic ia n la Lircum^tanţde ce
apar în viata, configuraţia existentei (pv care o numim gestalt) tinde
să fie bine formată, plină de gratie si de satisfacţii, iar atunci când
354 \i VU Om : ‘ F >F!L •
i u c d n a l r u î i v i e v u«;»p« m b spâne i r P uJu I- <* m ^ l d ,^
„ n k i ce nai m ii; Mint n o i l e * -m , m* - m c c w i e p m , e v c : « îl rupta

»• v . m emmi e * j" c a \ : •.rin >,» a ma »* pmm ‘ u m i l i m m * m? n b
:-s.*d iiiijrniîpiii * i r ' p a - r i r-. na' "'û Ue b e a r e n a :
oie pilda, luiainifra r-eiieuc ..pe :*icph m esa » m i au •• „aninate
:: îi.. e r ar gc,c «du r m mi»iu pa rt a ipanii m « n po u , ; an a 11
;n.îp.’ L P l i # dc ni -C> URM* a a Uit aCCmLi HL OC b a c sa A 5 i«H|ifp
air-Camli icTapcUr, m„Vai al? c lft; dv. aJUt-lma c\piU ’cUUU uîlb
i i b - e b Un -unt m uidcmue ni wtdnn p: • renali dc îmntnre
o d !u r m e : n r. g e m e m n im
Biuuinlcie- -in ar mmm mmm b u t episoauck r u f e dna Mata
Ia mie r , a r d e meu u m r mn; «>c »per», u d ă s- urm. mu im dintre eie
ni. >durau? lua ud V .bm m u b m n diferite a p e m ud m u d a j i vieţii
....m om !a .ui momea: drj Mudaiea ie emirii meat:. 1 nitfămb tdarea
uftn vJiuome a. * id ;< . adm câmpul ui itoorn m - \p m n e tb mu a
r pat mita de c u b 1'în L gmualuin w i’'erup*> au nu Meci incredibil
nu.iPm u a u d u 1 v am uae: pe meat e mono ar fi. JL csutipm , atunci
and midim J im pm u r» jr m «aria ni nării \ r Jîiiruipc um -arene
•prrsuaiui rc sper i n d o d a u m preia afacerea brrrdtei . iar unele
eevuiipj- d*- viumină mata lobdianâ cum ar fi ueper.uenţa dc ilcool;,
-\ikne*Ui. gesialtunic au via , u iu de \ u ţ â Indii crem daca este
•*.irha -Jc r uitalnne pe Muida. nuu de prûrcarea unu: impu, <au de
piereritarr^ ia ar cvjîpcîu sau vie Pnali/area num picuccf major în
MM3 mi>tn Li/e pcrccpa*pifc n a ‘d u 1 în care se deMasoarn c icluî;
iar a c e tic i sc leuca aii? de euepen. iui >: de timp In tilud tipice
ex!<il o avurnubre ie mn*n> ^ eiierpie vitala, m îi mp ce devenim
na'- e iu c u 'iiia f J î nt mindr m di opinieu» \r ptecătuca noastră
n aî ■u an . eaîne ? ie. e-u v ■ e . ^n* -ei pun-u v uniune ev rneptibil
aHr.c. vine imueuu: ,, v ^ -mv i . s o i - e e m nerea
' Mrfio* Jt- : c i re : s ip ' •• r. a m S u r e u ; june xa c jpid
unu'renaiui Urnea e n i p.eai lomlnm -a *j «4v 5 viivue.- ne vătre
,U e- ^ UJn IV ; (' <.a C o a * •V '-a S . ~a . * U U ;-a e |,> r
-cee<e e p irn e m .e a r - . meii; i e Ul l mume . un

cvmab c pouioîs â nv s» cuinpîeit /c a d u ! de \ ia|a 1 1b v ă examenul
me-mat m . a %;e n i m a i:m n î t u ' , ) n u in
. i*t n unp însaii^î.aui ap am di:s dUU'i de uiUcrur^ra ilnare care
emite mm* ntdiis, iL p ai-r^, pc«m mp <1 v ivpe v i \ , Pentru unde
j u n a ele. mtisiamta mu» ceoniu ômmet si trecerea mai departe se
atinge rareori,
i. ce c i*sv' •%:\ a ii\ : i "mm m -iu : _ cel • mu ,>%. •_ a c e l e :
n * ‘-.auv-’ ceplc k»^;, 'pliatei mem \ te c up*_r ' - mc êsc te
nmu mm ui* 'i cn e inimeje hi Uu.m i una .tem ><n •: . ■k v*ac
norm e n. tei ur.K un acera de mmaiatie i i i ^ a a u a j um. mui ceteai i
i.J u ^ u ir :ep 5 L/CItla . ilr*Cv'l C m.Udeapt.î te maUITl U; .;'îlv CăZ.
m ur m ; mm n:m!upm .a mti! monte im. m ite -mm mm u n u mâneau
iiu >mk ciiermaU Jc m ec cc aci Cil Uv » h titndm i unsa de
cteteeteCa ; u edem Pi au aH eciC C / pn -PICi mea imte-temtim ICţdld
Uw ‘ * - - ' P- te ' a i a te. „ te Ci i c ! ItUîkif Ca “„e te*~te
C o r j p '^ M ~o"p<:?3 :'o cm e/tu te
A v r -C S : n im llL iP C c ; : c teteteliV m m k ; m m c U * r» n lv Pa. i f ;te m tettC a
ui ici mmuifite a pic/cmiu!iic a experienţe» in curs teaca ui; m m m -

carm te; mt ne m tvîam " ;a k i ; ve arare m m a i mte la mpmmmne
C lte m m m -î v.psermi acta . c . ! im t* Sivi U SîiTP mul :iu;.
mpm-’tea un num muie a nm--* m ajutearea m unic j\<. _urc ; mc ;..
Lufămim t ornau a r /a r c a mc iade tevtrm om a m r.u a p m e . mî îii a*
con una ac *mimai acm teu mei ane \a fu Jisnae urnim mmeoteftelmc
mu ci 'iLi? i ieaiiLilm Puric t mUiLîfu tec e m te u nu,ame e d m ă Je
cek cm*.: m u m n m ue tetfam îatea ik i prelua nî menaua am mea un
:rm arian mm JV im meu mm irapfimt mcucoastermi suin lor m a mmm
inter ; momn
r cm ica rc /a ru! • me,m m a mod- ccrmc t memuterm temecia ci
c p p ': • v *mi e r e mm : mm j . c o c a * : . ;; * te acv:
c r e c m e a r rar jn Jui* i p j - i ' r a c .ic . îarî!c_i>e
^paacc ” i *■ CC cm. m- ! ‘ c ! a -, ; . ’.c , » ». ■ m .i
acestea sunt esenţiale pentru traiul uman * nisă pot transfera capa.cita.tea
noastră de a auzi, de a vedea, de a mirosi şi de a ne conecta la
reacţiile fizice şi sentimentele emoţionale. Persoana ce posedă o
m i« c ,.h pomi m cu a ikm c m r* r m r * tem em c P.«-

ceea ce se desfăşoară „în interiorul minţii”.
T r^cmc -‘^ci .rik a* .m • pc*c ^ i»'„ s-vU - , j».•-*s n c^c * i
cadrul terapiei Oestalt exista o convingere conform careta în ciuda
:i îp * i ' i*ctc< .«îm m ; cui* martmmîm^, . *. sic ;muiate
teică c«i -c tllâ m .n m u i cu cmmc tea ei mimatei dumei vm: ;:
35c* \lA \U \i O h i l ’-RAFh IM>IVU>1 A i A
sirnre cineva „in inferior “ sau recunoscând „dor mia sufletului" coi va
reprezintă un lucru e.semiai penii u ral marea \alorifor persoanei
respective. Pentru a şti că ceva nu „dă uit sentiment bun" este nevoie
de o sensibilitate umană ce trebuie cultivată colectiv si individual
dacă dorim să ne asumăm responsabilitatea personală in intregime
în cadrul terapiei Gestak. corpul este privii ca o sursă de Înţelep
ciune, un turm/or al adevărului organismic ; iar percepţia clientului
este un ghid mult mai de încredere decât aplicarea unui concept sau
a unui principiu (Kennedvc 2005 o
Stiluri de contact
Terapeuţii Gesialt se ocupă de asemenea cu „graniţele de contact’*,
relaţia dintre persoană şi situaţie, observând modelele exacte ale
felului în care oamenii se conectează (sau nu reuşesc să se conecteze)
la mediul înconjurător şi la circumstanţe. O atenţie specială a fost
acordată în cadrul terapiei G esialt la patru tipuri de tranzacţie la
graniţa de contact (Mackewn, 1997>.
Primul se leagă de modul în care graniţa de contact este supusă
suprapresiunii sau invaziei posibile dinspre exterior. De exemplu, să
presupunem că un angajat prim eşte un mesaj repetat de Ia şeful său
(de exemplu, că este „neatent") Persoana poate percepe mesajul
fără a-i analiza, ca un dat automat, în aşa lei încât acesta devine
parte a concepţiei sale. Acesta a asim ila t mesajul. în mod alternativ,
persoana se poate simţi înclinată spre răspunsul opus şi să respingă
cu convingere orice mesaj primit de la o „autoritate".
Dacă persoana ajustează creativ - adică răspunde flexibil la
condiţiile câmpului actual vor exista momente în care ea asimilează
pentru rezultate bune (asimilarea instrucţiunilor pentru o situaţie de
urgenţă poate Atica viaţa peisoanei respectivec iar io alte momente,
atuna când respmue în mod raţionai de exemplu o insultă gratuită,
poate îl deplasau! Graniţa dc contact operează aici asemenea unei
membrane cu grade di tente de permeabilitate - uneori lasă mlormaţia
vi intre. alteori nn C'u cat există mai multe suuaţu ce evocă reacţii
trecute cu atat mai puţin este posibil ca persoana să opereze m mod
flexibil i un mode! fix a! administrării contactului la rezultatele
graniţei De exemplu, respingerea întotdeauna (sau niciodată) a ceea
ce se spune cu i\a reprezintă un stil de contact ce se învinge singur.
I i RAFIA O C m a1 I
în ccîe mas multe dintre s m u tjn operarea bcnn perm eabilă' .m

permm: se tim influenţaţi imr o anumită iiifmuu de ce\a cu can.
intrăm m contact, nici sa nu m nginţim ir i ţ i e g s i mm „să vcmparn um
afară", c ! ,„>ă mestecăm ,:u iu a re aniinie'' înainte de a asimila si
digera,
leu ai doilea op de tranzacţie la graniţa de v.ontau se reteră Ia
reţinerea sau exprimarea sentim entelor, răspunsurilor sau energiei.
Din nou, este evidentă o lipsa a adaptabilităţii dacă. să spunem,
avem o persoană ce a dese nit m atură, însă rareori îşi poate reprima
sentimentele de mânie, prin urm are izbucnind în crize necontrolate
atunci când este frustrata, O altă persoană poate avea tendinţa opusă,
de a reţine io interior m u de a-şi reprim a în mod repetat - sau
retroflect - toace sentimentele de furie, prin urinare trezindu-se cu
contracţii m usculare, cu problem e vocale şi cu unele probleme
somatice ce însoţesc aceste reţineri, O viaţă profund dezechilibrată
poate fi rezultatul unei ascunderi obişnuite a energiei provenite di o
furie sati din exprim area acesteia în mod excesiv şi repetai.
Din nou eeîe mai m ulte situaţii cer anum ite combinaţii de
expresie şi control, având graniţa de contact flexibilă. Recunoaştem
că în anumite contexte eliberarea şi exprim area prin întreg corpul a
sentimentelor sau opiniilor noastre este o m odalitate adecvată şi
sigură, în timp ce în alte contexte, consecinţele exprim ării acestora
pot fi serioase. In orice caz, dacă suntem „blocaţi” în retrofieeţia
obişnuită sau exprim area alternativă a persoanei noastre fără a da
atenţie circumstanţelor, este posibil să suferim consecinţe neplăcute
de un fie! sau altul
O a treia tulburare a graniţei ne contact, care prezintă un interes
special pentru terapia Gestalfi este m ea ce ..aparţine n u e lu i’ si e-te
localiza; .Ad aparţinând mediului meonjurufor \ -\stfeb o ti or w
care nu c u c . onştieiita de m ielicenu ei ornic fi încă mat a de mi de
inteligenţi ptu colegii eo im îşi p o m ”' novo propruR a>upra
aii ora. ( anii învaţă să recunoască iaptul ca ca însăşi este inteligentă,
fascinaţia pentru calităţile altor persoane poate fi mai mică
Proiecţia iste prezentă ut mod unice;saI şi în nici un u u nu e>k
întotdeauna disfuncţionala Intr-adevăr. enipaîia >1 identificarea cu
experienţa altora depind de asta, iar ui anum ite situaţii, absenta
completă a unei abilităţi de a proiecta ar putea sugera un răspuns
profund insensibil sau chiar unul psihopatie, în orice caz, o proiecţie
" \f v \ l ' * » I : t‘ - ; i s X - , :• - x.
co ' «’k u ii • -U' l-nul tl*\rî m ;/ i am .om dm jil'M ] 4c

■o. <Ai 'V hidrei rm m.m * N- c , c~- -mmm c \ muu in>uu
\m : a ’i mau . m a lie 1 mu c * im «am re cm m, *» md - o c m c v
X lA/^'luiVUC:
‘) a patra dimensiune uc unerm numml pi miiunic Je ccntaci se
.caca uc PijMira >• vere mmuLi (te ah-etp -epata mtkde* m ..celalalt*'
1 >u s mi băut mi adera di o banda. mr ■iknîmumu mi cmc îngropată
a mm amic Cuisxkrxd -au -epaiaJ m r’i mmm «mi p-js deoparte *
,A caia t aevcăit . , *iiiaetr a; ificdiiii ^cu iumu ca ^ mmm acesta nu
•L (> îuL dduUXX "v J kILii Ui mU ‘ illkliî >. •a ;«f m mtbaîiU Ca un
-.râm ca îgând -pre anem ia •{ u\d c. dîmmdicm, mu m mu ii extreme
mmc a k: re pi ai .mfiuim -ne ramă mmm c meri menta
* x m ’- a- ta ie ac pierde uri m umani .ca u î c a c n pumni adapta"
a x c ; am mediii! •„a x x mmra a m a i r * x a mumie pat fj
’ a ._ x - .u s ia *>r'te u z . mixt di o h ^ c > mra - '■ . m ocnit de a^ta
ic maimain ap re ui iui diiaic merne goluţ u ukhxacra m mcunmtanţe.
a.mm •-< n: x 'cp ip uc ocam uc iu s «re - * u am d c uu:m ap ttâirea
„-vCita .1
i: vuia mi amXîcî Je ,mx XaimaUa ce C 'iâ c . etic mnneazd o
cele i .v x a xt iPcJtii tieâlm H-ermi - :c c adnpin iede mor la
a: vad ut .ac mmm mu umliriuCi mu J:u mta ai ciadul ut care
■muma ,m -uri a* cghem â" mmm mmu se ‘pjpix^ irar >d c u \ itate
xi dacT'Uitt.d predai: v i a x in c ' ■r ::n d ,a , Deoa-
v m xêpearci d'tx i a ‘î ~e -a.»'- c a îrx i/a a u ii C‘U}tir«uu u« trăirii,
• ! c . a x m ce -rJuid' ic e'uataca i re >mvţî-,;m .. ,cr;iă , t ntrală
T3-~-. - c-' t a da mau, -u x :i' C ' - a ir i c ’t x x ; ; i. ’psa udiLite ~

Terapeuţii Gestalt >--m - -• e« > : ♦" -• ? ' ’ ' e . -'-and
un model de „răni*; a- se a- , - - a. .--.■.v - * a*e ' motîa
cred că traumele ş* x e.iuuade amu -urcata xum -ir a dc/aiuftainle.
umilinţele, situaţii *si e; - . — »a *: — >r e • - ^-ceme^x -
sunt momente în ax .m s» î x-m n<;r*nl *x ,aii m mm ecusoane
este rupt, poate m .- . -x . ^ m a v e cu- , a c a a x x -iî a/um ca
foarte răspândită pm m u x ă c x -oi nu oca xVm us« aionak- fxa ri mai
distrugătoare mai des mante ai maia demit mine; mmd an:tr. Cxrcetăiiie
'<i K V I \ O La \.
UMjnj n e a m ă n -ireMisj: o .m î , uuniate A V tU o ••■ .d . A c e , ■?. .

n, c o n e c 'n o C de îc i ^ j .-;. d c a c c e iiiinonec a: ei * e.
trJc -• *0 . O d e f i n»::;;* «444 |MUtro C . CV i aO '.\jîcn;!:v :î;,!,
AocmiV. fîu iue d e v a ? ca >i dceePoitab/afea c iip c ;i nuircpjpce m
uoM iinfa p sc/eatc p reao r-a niîlv aiick iam e i îurţ du e c n c e 1
0X001" M ’IpUÎO tC C lC !:;«• OO ^ p pr.îhicJ'e oO *elJ ii !lc! UÎU;s- C
Uite
i u« J *-* *c'v -4.\ r prr.., v,! n-unenn >;* oare de ncim eA onn
p o iu a d ă o c p o k ti a n o r a d c - e n se rean/oj/:1 o o jjp u a ă in c ru n u :
re lapona’‘ A\ hac k n ka-k? Acea persoană se poale ^*mţi ciuda1» nu-
staniciMU r a r . :.;s o /! o v m ai»1 Ac esperonainăfii n o o i - : .
ncMJjnide se k - o ««-u. «*tu .ani a plaja ' ia med iu. o a ju p to o a cu
re su o d c pe c j j a- a •■ ::m> m pc -\vcaka poate h o e n n c co* J k c i o
sau 1e u e»ce ,Lun~o t ‘ onnnio n e n a < Opui! ut eă peak k o o c
kiMnuk Jokt p!at c. o o o o ai-a .io nk '-a s;~ eonionnc/v exa* -
dor JJca-î nuda v- ruia: " o n a o U n urakic kopuUMe a - j r , , -
aceste» • o 1: Jiiocan r e > d n o k k n un n «paio d e ik o a t n* c a o m
Epi^xloL J c o *•: c r r m c . nu a io k rc/olko satikăeatok * .* a .n ti
kdi*weii i au u Idol oornuta v d i. d e j a ,ce de j k o reacţia .natura, *
sau o:pkkMkică a n o lo in u ‘oala funie ci I a in».'11100111! traume
arunc. lUiiid seiiruiîeoUii do 'uearantl >e pierde il’inî: odaiă -. am*
brusc tnuirute utfop pornii are .orpuim , pamlurp experienţe -.en/^
riaA* s; vecreţii tnoennineo i tr oti::t|ia este peieepuni p e r k tiîo a ^
sau Mfcua*ită Aê^le îe.kfn iortiiea/j. uu pt>tuJt ^penour
Caitn o a-, a oiporiui avlecsai ai :i îesî ibiln »jj * nimpid rda?:o.u:;
reecrU’ăr.o ,if ferea u eu re 0 .0 ôe ;exicr \ n!*; f v *u
1111 v'*pn tn a îiia -i/ji e:Ua anul a» or jr TVr. ăe sp in ^ p e îs.Mna 1
car a: *n,,nA i\. un. ii un p ' . a . 1 : ,k > ,m ;i.e ;n u a >: • .>p; i > .
Poali î ' n- i!u. h e u e Uo ..u.«! p t ek - >1.» * o * >.
au'v ^ %.J.f nnî a*- ni - »4 * * / n*>, e : n u- •:
Ji^fun ’ 'U’: . Jtl. miS - ' i O i v • .. ' s\a
tuvOi.-û o o p '!!i-r,J i v p x in r J,.nA<; ii ; ;no
C'eeu v-v ac altarnpia este A :t£X~re a iH -n iu k uuioîtao - ro> -•
nneJ.: ’ :n u ,-a-.a.ir - a/jiiaoeea o» e i n u v i ’ eonine iia
aîutor in lo p a n liu : a / x a o. n e a e--itdin;F *. c e n ru lin . ine'nj aoă
onpner »u . e siui! 4' ^.ee e.i s.i: du^-a*. j'v o -oano-
bloca mu n e o ^ o h ;if \ u '; k * vand ifotr aee^! «i-rou ’M^pnnon:
loiedia» iote e\ ikirea reuiirâMî u!lcr ;oar i u: ^ a re da a fi
\î W \i Ol 11 R \ f Î L î N l i i V I f i R A i -\
Răspunsul adaptam i m a n i 'Ou exemplu, conformitatea la cuie

-je taie au persoana eu automate* apare adeseori ea o cale cunoscută
Je i evita retre/irea acestuia iar aoesi răspuns este aplicat din nou
Iii generai, ceea ce m întâmplă ca re/udat ai unei fâm emoţionale
timpurii este că răspunsurile deliberate, stilizate si au topi electoare
mm adesea subminate reacţiilor abonni spontane b muaUa In omite
împrejurăm india ului este mai puţin liber pentru a fi ..ei însusT >i
„dunei aîre modaiitcitî devin o norm ă Roi exista reţineri ale stărilor
sentimentale. contracţii musculare. lipsa stimei de sine. ruşinea,
anxietatea şi a sa umi departe, «ar toate acestea ta rândul lor. limitează
capacitatea unei persoane dc a trăi ober şi creativ In anumite tipuri
de situaţie " 1 asemenea persoana arc nevoie de anumite condiţii
pentru a putea relua sarcina dc iinafizare a revpeco\ ylui gexfalt
idmas ne-înatîmit sau pentru a-xi iridepiim o nev-m r*c care nu o-a
sa fis tacul o niciodată.
rxrsfâ io mod evident multe grade de rănire emoţională, Viata
pre/mtâ in mod invariabil dificultăţi si probleme, c n u t si pentru cei
mat privilegiaţi. Pentru unii. care au fost abuzaţi sau oaumatizaţi
insistent b o văi stă tirnpune, întreaga ior m odalitate de organizare
proprie şi de ajustare la mâţă poate ajunge să fie dislocată intr-un
asemenea fcL încât cete mai multe contacte cu atţn si abilitatea lor
Je administrate proprie in cadrul unei societăţi complexe să fie
setms afectate. Asemenea inabiîităţi pot îl perceptive prin ilepreiuarea
Je mformaţii >t prin bazarea pe imaginaţie (sau prin a îi extrem de
vigilent, >du ambea. * âu fi/im adică persoana poate poseda o
sensibilitate scăzută osau. aiten iaîio poate fi „.alergică" îa cea mai
nucă atingere o I neoio persoana resneetn â poate avea tulburări de
gândire mau îs* poale gam releg iui m inteiedaiaiizarea Jfteicăj In
u n d e Cd/urn oameni* iimen să operc/e şi sa rd :i|io n e /c în moduri
m o ai tot a li se par ou: tiv <au .boinavd'. Io ui*, r .ni/, său tarea
-rgînifor am ;mr , oiupenuinemc oez'viîme -Je e d e m exigenta unui
h i ojilu u l.o de turnaustmtR; ale âmpuîui. cart emu d r Insele
ciudate sau oribile, şi că individul „s-a ajustat7' la aceste condiţii
~riv, anoptarr:; unui sţo panicii d r de a ti.
I ţ K M ' W GfAT \\ i 36!
^ e n t i n e r e d uiiD u ram p s ih ic e
rar. c u r m mm b cadrul gândirn Gcolab vă m mura i .and ooGcec

a:- :liiK donare a-smuibă a unei pum -ana poale .n e j ?aigim ii: in a a i
put uvsîmva mburăfu - <îa p *v vizual mata o >v ai.. 1: ueiLm
vL m unm ubn -ii pre/xta Me-dcble fixe de in u iu /tlm -de .nb p u m .
U o v x n t n . aî.ppeiil.r- ar. .* mră -dcsem : mâi do • *! »i - pi »nc •*» -m:
aerate aia! *3c a a na ue m m Ou aura uşor avc e s îh i b puntcn vOînînnA
ac:a;.Ia a oc:M\a a: m ge , u k Inir-adcbir cj m piu ea A nu-M Jeu
mama J d i v cm de rock şpcrea/fi pe program aiiloiikiî** ftutfa '«a A
hîpfni că p *i fi p.»v.Vfa • caii alternative , r ar o rr-a? uiMoidiectre la
ciaia cap mai crmUo*
După curii am vă/m xv ste modele automate de gândim, mişcare
■: mUtUC JPat c.a C /u»u.i *i alte' îocmc de V c ia d n ma* a pe. O d tu n fe
araeruxire iielm iti/A e, eh vale mu n \:iie I >e exeniptu, oi presupune:i
că Anexa rre nu ie -c confrunte cu o persoană nervoasa în .adun
urnu mediu de mc im cmemmi evocă sau acţionează m e m o ra *com tk .:i
sau nu? unei situam traumatizante anterioare ;u atunci «ând un
profesor ne? o > npa îa elev) Atunci vechile reaUiL starea de spini
şi simţul Iipori de putere este posibil să fie cel pupo parţial le tre /m
\i f: posibil un răspuns mai actual, mai matur sau mai „sănătos’
dacă individul respectiv posedă îndeamns de mult sprijin individual
iun sentiment de torţă interioară) sau de sprijin din mediul îitconjurătoi
<sa spunem, sub rornia prezenţei unui coleg ce are încredere de sine
Ia momentul confruntăm cu persoana respectivă! în orice c ic
dacă, in cencraL situaţia pic/ciuă nu este iu tnîhî mm solidă am
punctul de vedere zd sprijinului de Alt a *a la momentul traume!
originale. jiunm este posibil sa se ecpcrnnente/c mehau mspuio
tei cum s a iiiianiphit in n e iu t
Anulai ea mo J c c o n u n ic tu num o e -u k f \ j : mvosMif ^ e v : ’
aiviilaiic vii o m hurie d d e n ia ac oomci uîcţUa ca Urne! o ac tumc
periculoasă Sentimentul de neputinţa ui ti alai ea „sănătoasă" j
prezente* situat! i poate J u r e la monetare, fi un sentiment de confuz1'
si b ruşine cam mc lud „a ie simu ciudat \ iertat sau timid Pentru
a schimba pentru a trece mai departe, este nevoie m intrării existenţial
in necunoscut. Gândul ia catastrofe este comun - de exemplu. „Dacă
îmi permit să fiu trist, vot intra iu colaps cu totul" , sau „Dacă îi
spun <mu>, atunci va plecaP Doar prin schimbarea balanţei de forţe.
r?sTo(muîj m»ism spuirq mrmMdmi m m m ipd n u n u u m m u mipiMiit
Bp£\op m u n !gui i m uium m 1t13 1- K immm.» nmd mj m tj mp
pmiiPi r - m-qvm u,J m m ir r ; r ' m j, rm m - p< — !U: î-m r
im m m m ; J n r ir m m m m m ► 1 ^ n i n p . M m i zr - r u m n p m m m m m *
Ip*lp- m •“r»*>* ‘ " m- <S 3, 'sî-M|r,_ . »• mu • ~p n »'-<r , mr *
li’qjTjq un m u u m m n<j m y iiu H iik n n c > mm i um iM m ; 1. m m m p u ip
p.i m pm m r.M mp ?m iu*i> m :h f/m p r m u m u m r v p m p m mmmm pv
l|/p|pî>* m "'v.» -j»' ' v *' •«' ''-r ‘ ;pî; mvi ;n mP: '.M * *»' : ;>••
p/rnnop u »,mU ; * m * xp 1 .qm * u* '- t mm u m mm un: prim
MM !3p * -m r ' . imn- *• iv. -p .-mpr ,-. p;i pz ' pd m m pm m M "
jiqrqt ii: t •> m, m m n- m - ,,p r-;r :^ j ' mm] p y m m m mm *
j f i a i p j p j u n rrn r i m r / ' p i t ' i i r . m n m m m m m ; m n >r n m i m * * îm- \ n m m m u
nu tmnumMJ n îl*P!I»xl]Pi;u piii Pî ' m pn i5!iiP)^;\P ’p .p i m pup M

MU(
m a iim id iP f nînnp* ejiji nr< m m m u i m m m u m m n m m j n \ z m u m r r p
-pjiuo? u i i m m m m m u \ i d py v 'jrf^t! m î r î m j m r m r z z i d z i *> î^ n u n i n m
318P %P P t P J ! lt |! l ! ! ' P i P P ’îl iPfnpCHU P P U P iî P J P i U i n *' ) PtZnpfPP
pp im x x ^ ij Piir()| du un ui-q nnn» *n^r “jnrii^ i> .unui u n\ ^
numi iiip um-pum pum' nd p \ ^ rrj ps rm 'ynp ûmi mp mi*'d m
ro nisi?r.iînmii n\ pipi *upu\ r n p n 'u nitii! pumuu n n irq /n p n rm u 1 n>
lodn jp * p m iiim r m i n mm n j m p p n m iîn m u m m> i j p u f p u r n m iinp*
‘uom nov 1 cqp • n w o ,-j» "in lmnnr npm m p p\i oc \va\v u , ) ’unmpp \
npi|m ii m m ip mu; :r« .p r>ry, y..py p mundy mmi mmmm n>
np; mimiiri-nr m n u rd uzimium-i u r 'm pum nnunm m \ r'i'uu
Fiiruiri ‘Mi /Pi-:-:' jM'r k ' mnlp yîPjunmndny u r i 'i - *np rp\:
«*mp r r u d î ■p
PiUniUi rm p :• ; Ju n i ui p /M :;;r r*v >m i>- .iipv, d - îm n\puh, mm

00 pyrp jrui;^ ' ' «n-pnim nypnpryu ‘n jrm m m > îmunmmm np u4 '
n u m ;jn u xn : u '•/»" -num ui u ^ r d i m " p m p m u, :u_,iiMyPip u m id u m
p y p in : r np n r >^nr r n r ju .iij m ‘luumuum i? p c p n n iim x i
P î^ ilm i Pm nniym P i^m .i m m n y r p mMppM ■m * ',m mm; M f in u ir ij j..-p '
mim mm m mrir mp prim m |\ 'Py!:mp'- m 1 nqip Mp m m ;m , u r
j'^ iM iU P iîipnpv p - ' m f m i n m t m i m p i i m x r m m s H i p v rm *ni ^ " î i k u ';
x n r . z i i u S n ^ pv.: pn ijiMMMiPp Mijp.p/1 ip.mpi; micifiuif m n .:‘*p;u,iMp

n i s ' inpypt iu p.s^* .j;ippj v %1-p mmm [I r ^P r }i p ^ 1 1
im r s U '/ i m m p pn K ium iji^î ~~v r ;r mmm m nnuni num p:y
'P' - V .pr { î idi> -n; r:r.P » .r m n'' mf.riP^M .p -M ; ; r ş !.Jr
, ) "MP | ^ Mp pmîi rryim p rpci-d"’ p im mrmmnm
M p A r r mmmm - i ' P " m- m m m m ?mm ' î >rm î m m * m m m m m -uvx m m .
1 n i m iv un i u i : im *\ m~î\
' d CJd t k d d C d v d d C t î C va , 0 0 4 4 •»»f î IdCitC f CC CJdJCiC
- *''UţU_ u l d 4 d -d ;4 * v ' Cud k / u J! t a f C i CCtîC *î u U d •' l U I d C i d
-itX . CU d l ir,î - * ; : 4 â C : d f â c \ 'l C l i k J c 4 d C T m l k d !a C&P ‘
m d ’.ni * e p . î d i, m m .u f »u n ic as?. ;nm -ana ' d /t o îa î a ’
' m i r u d i i k m aa am u »* '-a :m saşiii d im a?' t\ a v i ? - ' ,i la kvoi
-.44 ■"*tunej, uitaldm i * -a a/ '4 partener inamiCd n n* adu dCcm?
.ii c>u!d -au î
: * ddddFd pîfa *n d al?!? a<C Fa toiuiutd undOc se
•F C a r t t o f d l d i iia * . a f ? 4 , 4 la •„ a d FtjdlC, Ci d r ţ . d t o r d r d d C -
to?Cvf k C d f c l i O î t fCM'td FfX :< ,1/ a F vi ^ d d i d ? 4J F F F i'i 4 a s '
; S ' \ F ; ; »> a? - a a c d - n d d i Cu i - i n a u z . i d U d u c u 4 i Ic a - i d ^ a *
>entu:ieut am *;m >e cm nibru o a toruri adecvata Ac mm? m - ,v
,a re ;rptc d d - a n c cp u -m j u? pidctd uk - vid cm ucu to mcciîd mm
jiTuiiiv? - rcsui vi piPeraicia sî 4 dorinţă Ce a m :n,Uurt/ct Cu spunem
x.4 ‘ H P u ; ? aiC u>! M dkJ rcoepi »\ ar nu 1drace km -,.aar*a
.i' M iU v X V 'I -S v.J.v ti « 4 d d C ; a.i F O didC C f Fu C C C ’ C iC a *a ’-K dC l r
juv.afj , ufauc: to d i ; ? • " vaca P u d j ? f Idila Fddmi >'iul to d d k

4 "d i-0 4. ^ ,r F ’», 4 . to a C C a . .. a-' a 4 I:; d d d C ? '
: . 4 u a td .. v / fl-s d . , v ■t u 4 s Cd . . •> - t , ^ /, , -«. C ..
'C a- - C, 4 C O d x s - cCC «% , d C 1 ... .. ’" c ,* F**
puţin reţinută în a lua parte la. contacte sociale. Asemenea experienţe

ele maturizare apar mereu de-a lungul vieţii, iar multe persoane se
evitare şi reacţiilor stereotipe pe care le-au format de timpuriu ni

viaţa. Unii fac aceste schimbări cu ajutorul terapiei, alţii ca urmare
a experienţelor de viaţă sau a combinării acestor două procese.
^ d , -4 J -4 ., a. ,« ' . : U. _ F'û -«F-I, 4 - *-1• . •.
- • -C -C d ^ ..s ' s ; .fr* ^ v ' C , F . u C î i » 4 4 4 1 ,ik 4 , .t4tdîî -
-d - • : 1. 4-4 /ţ-.| . , , ; .i- t,- 1 ; >4' -•.*d N d 4 ***fd ’ •

d .’ ; > t? .. ’ 4*: U F i' * T. p 11u d vţ | Î ! C„C ! C . .4s 4
' { S l F ' - i u î i 4 4 ?i r « = ’ VF V 4 C ' - ; , F 4 * ‘ “N-C.4| 4 ? irrsju -C ? 4 *v C4 .4 4 :1 0 ! *v

ao MAMi \l l)f FER AC|f lNi.)IV IL>{ 'Al A
dezvoltă Iîi viată şi a modului in care, totodată, c* imtitea/â şi

disiorsioneazâ experienţa de viata in anumite feluri. Procesul de
terapie devine în sme una dintre situaţiile 1101 dm v iaţa oferă o
ocazie de a experimenta viaţa in mod diferit şi de a extinde diversitatea
modalităţilor în care o persoană poate funcţiona în cadrul lumii,
obpnând o satisfacţie mai mare.
Schimbarea incrementală prin asim ilarea unoi noi experienţe de
viaţă (sau generate de terapiei este destul de d ilem ă de reform a de
sine intenţională sau „îmbunătăţirea” conform unor reguli (cum ar ti
dietele sau învăţăturile religioase). Această diferenţă este reflectată
în terapia Gestalt în ceea ce se numeşte „teoria paradoxală a schimbării”
(Beisser, 1970), Aceasta spune că schim barea apare atunci când o
persoană „devine ceea ce este de fapt, nu atunci când încearcă să
devină ceea ce nu este” Cu alte cuvinte. încercările deliberate de a
schimba ceva prin control conştient sau acte de voinţă sunt de obicei
co n d am n ate: acestea iniţiază un conflict inconştient între voinţa
unei persoane şi inconştientul „sabotor” sau „in ferio r”. In loc de
asta. pentru ca indivizii respectivi să „m eargă înainte” în viaţă, ei
trebuie să înceapă să accepte ceea ce fac deja. Aceştia îşi pot da
seama că au lăsat unele gestalturi incom plete (de exemplu, pentru că
eu au jelit cum trebuie o pierdere sau nu au exprimat un resentiment)
şi riscă încercând o nouă adaptare sau un nou răspuns. Situaţiile
normale de viaţă necesită inovaţii personale, care de obicei sunt
însoţite de reacţii de frică (de la „trac” până la anxietate intensă),
dar care, odată atinse şi practicate, devin parte a repertoriului natural
al unei persoane
Practică
Obiectivul terapeutului este de a crea o situaţie bogata în posibilităţi
pentru Analizarea anume vmdecarca canoiiunalâ. c rearea conştiinţei
prin p r o c e s propriu şi experimentaie 111 cadrul unui mediu sigur
Cercetările actuale din neurologic sprijină eentiahtaica din Gestalt
privind dialogul sincer dintre chem şi terapeut in cadru! terapiei
eficiente. De exemplu, Sehore (2003) prezintă dovezi că un asemenea
i l k \ P 0 \ u t e r VSO 365
dialog p*- cuc nhcra elecfn reţeaua neo-corUcalu a tal a Gieniulun •, ai

M ci iCi kpCUi UÎ Ui
Lucră» ile lui Stern «'20041 furnizează dovezi m spnjina acreai ui
mu de Ci cala! î pe naiuia cent iată pe prezent „>î co-meam a lelaţiei
terapeut mc Accentul dm Gest alt pus pe folosirea de către terapeut a
propttei persoane ?v lungă abilitatea sa de a intra în lumea îcnonie
Tioiogicd a clienţilor săi îi perm ite terapeutului să câştige cunoştinţe
nonverbale ..implic ite" din relaţie (Stern, 2004 n despre care cercetările
actuale sugerează vă ar teprezenta „miezul schimbării terapeutice"
tS diore, 2003 . 53 c
Pe lângă crearea unei am bianţe terapeutice pline de învăţăminte,
d ientu î este încurajai <u-şi recunoască propriul statut de expert,
având ca prioritate construirea unei alianţe terapeutice prin care
acesta este încurajat să se dezvolte. Accentul cade pe găsirea propriilor
obiective de către respectiv d e persoane şi descoperirea propriului
potenţial pentru a îndeplini aceste obiective.
Terapia Gestaîi valorizează indivizii ce găsesc soluţii unice la
situaţii unice, recunoscând natura specială a istoricului, circumstanţelor,
valorilor, nevoilor si preferinţelor fiecărei persoane în parte. Terapia
Gestalt nu a reprezentat niciodată o terapie de „ajustare'’ (Perîs et no.
1994/1951} şi dat fiind faptul că există multe căi prin care cultura
noastră nu reuşeşte să sprijine starea de bine a fiinţei umane, clientul
poate dezvolta noi căi de a şi trăi viaţa, care operează contrar aştep
tărilor normative.
Abordarea terapiei Gestalt diieeponea/â activnaieu prauîcanilor
GT însă fiecare terapeut vplicâ principiiD G > i dt m modaiiGţ:
individuale st foloseşte meu d e diferite m rimei ic 3c fW marea
medio! prut emula! sî sulul pi moca!
Di au i ?vmb;i că fiecare pe rec ne eoapm: u:cm cuc dc mamem;:
individuală, ceea ce înseamnă câ discuţia cu privire ia faptul dacă c
Persoană este „porriv itens
Dn psiholog clinician ce lucrea/â, sâ zicem, mu un mediu spitalicesc,
pornind dc îa o bază dc terapie Gestalt poate lucra terapeutic m?
indivizi serios fragmentaţi şi dezorientaţi, apiicand principiile Gestalt
in mod adecvai şi eficient. Pe de altă parte, un consilier de şcoală,
• ' v X :i ; m m \ ! *i * a .
-W v, X l ’« S ' V ’d l v V tV O X itT a p î *% « . » * a Cl V f i u «a l H a - l .a C ih J n C i
iX - » . X ~ ^ - r x*»v T X' m * « . e «, I „ _ S 1 H« * X » i „ i î '- ti J a î u l â *

i p x r x x texxm ai i J a i i i u :m >.*- a-*ri;i x x «- a. I '’a ra ,.
■ X sii a p w b j r u . ar, :a s u n a m * m o r u n u l m p x x ix v
■
' d |ilîe X x *HUi u xduiUt UltU\'AhU \ d pentru a pilier mihia de a v
mume poale Hx.eiuui imprUmui x d x d mxxU- naiv Xmde o
x x \aa de X ua x i tv săptămână ateimavx a ap r x p ui terapie
ai p u t e x r x x Ia u*. xxK-xep uf vu-Uxmi
AtevXxxx ar irm x t G x u u pur m xa- pe «ilara :imia a
a x a m x x p ccX eak ;ia a ru pejxunc X parcaimixai Ut xeippîu.
d mvmx tulburăm m-v aud ue marc aval u x x .J a v puţind
măr m u u < a fox, drienxxeas ra X M ivtie ' sau , / U ^ v r x e ' ?•nue
U ra n a v ar x x t robea! ut -prpm x culmi rurdadni m tarate
Temeam ac-ui; kr m r.vi texpcntidu: AaeaXs a x ; t x nviiide
• > r .m !a (P’n ţa rx texpetifre xxkiikf *imund x o .<r i pe nîr *j
? anumite ferr uda ae rluip Ademenea rond i r 4 chix v îi mediu!
x ix b x > « nu -mm mt< tace una la mdanama -■ ar r< uxvptmsabilă
mul vama unu» mcmciei chera m txpxrare 'iiU viU c urna r «î iferi
anpii xm ieu t
\ r u i t 1 cNfr , x d i m A prd'pţclc A .»intactele v r a l f mut m irem
te i x a - t e x f r P*> -r:mp.a p r x x d u t e Ir mmc .md rame vu lva u
muixtd x . r A Jr a v x x i x - f x e x c ’rst îi mu"* ne mura» narea ui
varvmmrr m\;x ^ x x i r x » A»* ,?.* anrm ixd . r l :••* i r m J rul
orar ie 1 u. , apa,; u ^.x - v ' x x v - a v u ; au a ^ Muv nea
u m i . r * i ir*r, * a • «re- a r m m :c x v .-^î t \H c , \ n.iMfj
**•*. re : '• v * ’r- i r'*u‘ '
In cântărirea a ceea ce îi poate aduce unei persoane beneficii
m m o: mmmuic *vm :a m •o r. : vr-m uim
’ ui' i •- : ■ - jm* * • * . - a~'' r v
este persoana respectivă de procesele sale interioare —adică de
sociale, sentimentele şi cât de capabilă este persoana respectivă în.

r M îaîrs VV" *t aU* ~UU ,ru *I»v 't pi Tr-OU V r w T a -a -aevfd-
şoară, adică „aici şi acum”. De asemenea, terapeutul va observa
'* . cm . . t f v ^ va.- ai« -'v . • Ui^, a a umma.mlr
clientului), cum întrerupe sau blochează cursul experimentării proprii
.m ’-m . v ' i r v t a r ' S a*. a u a Ii- CiV a-. . uâtr v a m screa
.î m #e -ncjim x uamvru ut* m 'droaie v ^d Pe rdbucraat de
I t r. V f.- '• - ’
-V ' ^ .CMC : d C \ : ; l d l C s I î , b; *MÎ sU U R t *C e M d a C r \ C î : t f„>: *,

>J m „ v’t ;,!••' m" dd C t Ui l l m C ' C C i U l . t >ir a *•t 1<\: U ^ Ca ' i e ?•
..'m-dCR m, a m a : mame MCld - C u e c c m e m bed a m .. * ■

- m am i î.:; j - u ma n . a a.- ic; al u d e m a l a* a m a«; n \ p c a î a bc am u au
!n m e u d a i u. ^ p. a a a m a d /m p a Clfă b: iapa p e tiiîc rn te \a cam
: >- ;•< - a h c ' o î i . a d / a * | L m * *a R v d U C e r C d C C X p c ’ m ilJ i C : h 'i l A
A î e e m a , m ce mm- *- am f: a m a d c a â m arcam /'.ii lâ î/ia
' mm. . am nar mu i la m il mm m et-ek de lam pa
e a >.Â.: ; uia , J> ÎI, mm iai C-UtliaJm» J e u v l t a l u a p i ' . a l u / p i *>p« I
de sf:'w 4 id t.; m.» . om adU ic atai a verele, . j ! >1 m: 111!|!i»a de o
, b i j i v u î!ir , r a u r m a d m - m /a r e
Calităţi ale terara-uda eîeienti

! adiidinaiLJ jvn trc mc mu m nuup m psm »îentpeup Amiitb mu
‘ urna *v, amar,.. ir. ,m pr i; a m p ie m da .duaiă m dc mup Temana
Cam v.i mtfuemata ,« aîmmtam rad" a b ia m m de m m a U a c de.
îem k eoiîNiii eh e»r; maetifkib a >ineiu v * c c m n .d r >i ifcbea
învaietd pr*r p e iîr ip.ae aviiva ( u mi*ui antă ou pnjîe l, *nmîui
dom cili: adiri: >î k„eiyîj Abordai ca ircm iit eunoseafa dm idle-ua
e:\pedinenfata ra melodâ p rid u p ala de anali/are a >meiui s* ip r
'tKlHKi treptat în v iata personală a a m a a în aeiivnaiej a m
laapciiî Aceasta trcK m in c o rp o ra i <P ariaţi. ^
Terapeuţi! Cîeaîal1 e tle a n ti ne langâ Cipru1 că trebuie Ai pm ede
e ! i o d idceSat ut dCcUÎJlr C llU O a d d C j* UiaU UiU DUl^î ',a
V ilcie ai eiiUdliC'r .C îv eei, J .» reaîaa * ; e ^ Ic a r.e - ao . *..em -
Ueeue -a naca*îe>a Uîitaae UaJe %>d?v ..ai^lee »u m m -aa -erceuu*a«: '* a
- ^ e . l , ; S ’ S L Î?A ea a' ~ «sî -r'I ,'CP ;i re ‘ , . *’ SC I ■: ,
mo r o A-<- (% :• n / J t m • ed-p • ■* â a, i :eek* • ^*r 'tae. .-
r a s , o e'a -t . r! - c e i o \e : >*a *, î;. 'n .-,*a'‘ - r - m e - >
' *- ’m a ■
•e a . , , -du bd i , ...d . i p e . e 4 î: v . o . ..
mî îi iioletîiuiî abibratea uc* a ai 4e\ unt mm î'eapniîc p ic“ cupăr; p
P* ‘d e; io . dfradC.fCe e r S ţ - u c n ? eu»,' :ru ,■ .
p<\t;a *- pA /ua; >• vu b liu u, ui^p- «/hm cîmacutui m anuaim
ea. -U;. Ca: . a <a- î a l- : C a a a o d *iiNr e *d a d e : a d u Ua . ^ ^
muu vOiepeieiiU pentru a p ream * ia niomenntt rcspeetie a^c
menea ir bute mi p m u e i* puternica Ha/ă etica m tn alte dimxtii a
A')S \ n V 1*1 îl :R APîI LNDIVCV A
G ou fie exploatatori. sa posede un respect miitlatiienî^d pentru

imecritaleu pr**CiMiiiii u. uipeulk

Deşi evtsta uitereiiiv num intre m tape mo G c su it. major u a u a ai
~'enccpiual:/a c.cu ce toc de a lungul ' sincîar --a- j î irutoaicîoi
UiClI
I :cie>w m ic rauuzarea unu* mlai,] a -j unui mcd.a v >p;v,ină m
pnoeacu p o » ’cinc G e api o rezc experienţa de . mu m a; um - adică
de v c n a* e^îc ve.nxUeiitd in n»ote\rtd ai îual a« p n v u i P I m mbinemi
de terapie re laţ, ou nea cu terapeiirui «sau. in c-uiud unui giup, cu
mbaU; n ttn n iie l :« ud obiectiv este de a expirai- tu n i in tare
medeU ic ce ipar m caPiiariă de te u p ie rac >n *mau j rai ‘j epeutut
m icaeâ de modelele ce apar în restul vieţn GicrMulu» o în special
in o d d d e rare bau împins spre terapie.
importanţa d a u exploraţii prezentei realităţi in cadru* terapiei
Gestalt poale fi uşor de înţeles bo mod grecii* nu înseamnă că
referinţele ia fierar si viitor sunt interzise acest lucru ar ti absurd
Dar căna c m c v o i ba de evenimente frecate sau viitoare, ceea m face
de fapt perse mna in prezent este să-şt a nuntească sau să aniwtpeze,
ambele implicând construirea unei realităţi imaginate m prezent.
Mai exact. modul ui , arc acea persoană îşi reconstruieşte trecutul
sau formulează o vi/mne a \ litoruiui constituie o pane a ceea ce
face ea in prezent O parte esenţială a investigării ^ reprezintă ceea
ce face de rapt o pers**anâ Li momentul vorbirii. lucru de obicei nitili
mai semnificam decar ceea ce spune sau povesteşte de pre un alt
moment sau tui alt ioc.
Im porta a ta acordata Uterului cu experienţa np e d u c i am cum
apare *n eonşm m j Jienuiliu ac la un moment în adm plasează
terapia Gestah m cadrai tradiţiei fenomenolog.eî i'Kpinc'h, 1989)
terapeutul Gemait este interesat de primul gând ivit si ou de al
doiica. ce caiac Ierul lOiedim ai imagini Im oncâi *ie baram ar ti
acestea, şi de exprim area ideilor despre piopria persoană, şi nu de
descrieri lungi despre a n e . Terapeutul poate întrerupe d iv e rsu rile
lungo invitând clientul să observe mai degrabă ce se întâmplă acum
în cadrai experienţei imediate.
• i X MM i J x , \
b c m ri :?în:t Ue MMnmOc de exOîUimv t r a c t a m v- csoin-'t

orMUth osk iv u s - iia ** ;si'4i‘c d t »c î apie puternica m v.iic a n o c u
pragn Gleniiau* Pi cCC.lLi penoflniu ii MfaPMltejM. tiifeO;\!M Mu MCCM
i.iiă Pe Maia edemului o nneaiamentui - nu pentru sUnea Pe nu ic i
Jieouikfi ‘*uni m moderate ani)!ii a necesare pentru a mea na.*
rdati ce O legătură pura: n e a n plina de afet pune sprijină activ naim
Pe uracmgare neîngrâuită concentrarea ne explorarea raram raitaua!-
ce are loc ni cabinetul tic terapie m ace cam! nu> irai degrab t pr
auiunea experimentală, decât av ura udarea dc idei >1 experienţe. Toate
.teexfej se pot de/voita (luat în cadrul unei relaţii in care păitile ra
întâlnesc ca persoane tenie; -i nu ca anton ce joaca un rea C e k doua
părţi vor iniţia un dialog nu m stilul comunicăm dinir-o singură
direcţie (Yontetă 1KiC*1 Jaeohs, 2000» Ferapeuţii Gesialt xe vor
prezenta asa cum suni m înşişi şi \o r inc ura ia persoanele cu care
lucrează să facă acelaşi lucru Uneori aceştia pot transmite (în mod
selectiv t unele dintre propriile experienţe de viaţă sau îşi pot exprima
unele sentimente In mod evident, acest lu tru trebuie făcut manifestând
consideraţie faţa de persoana respectivă şi respectând realitatea
celuilalt, fără să se încerce impunerea propriilor păreri şi valori
Relaţie marea la mvei de dialog îi cere de asem enea terapeutului să
„arate grijă mai mult cu sinceritate decât prin intermediul blândeţii
constante" (Yontef, 1984 : 47), Accentul important pus pe „relaţionarea
prin dialo g ” ie cadrul terapiei G esialt m oderne s-a inspirat dm
activitatea lui Martin Buber (1970o ce credea în puterea de vindecare
ce o poate avea întâlnirea unei alte persoane îutoitii mod autentic.
IV lângă îapful că oferă posibilitatea de ă ra ra o reiafie de M
persoana ia persoană şi accentul pus pe experienţa im ediată si
investigarea sa directă, icrapeuţî» ( icrnaii >l MHiceidraa/a si asupra
experimentam rasă încerc o inai degrabă demit să vorneşn despre
asbt * Z ttiG r MTG , îu»reaua terapie «rêuirinâ nucă *jl- Gra;
I ntz Pe ti-, nu icran’eu«ui G esuii o r ram mc abm îaii pentru vremea
de MCiîagti si metode experimentale r u i o u a h n n îu experienţe pline
de învăţăminte ce poî extinde rer>eooni,? oeraona! a! cuiva. Fxpen
murnire a penai te ie* a pe u unui şi t imnrakn cu, rara and împreuna. vi
creeze erau xâ recreeze» situaţii dL spaţiu im sau condiţiilor ele vuită
ale une* persoane. ce noi i-.jnuo „rjvitîti de rqxmpe ' pentru de/xoltarea
de noi strategic a unui i or npo crame ol nou rau ;i mior moduri de
relaţionarea mişcare şi sim ţire neobişnuite era
\ | '' \ - \ i Of, ; : k* O l t ! \ : k \ ' !/• v a
(.'and cso* rorrv <L' "i;db u d n eimb a* nm ipeueJua c e .* dnn.ii nj

rem rabzum Ir raptului trosni* conipcu a-, u um a m -m duci Pe
st m ur. Iii mumia de pan av jîa. ximat.c o n aj::, da u rupse \L m enL
m i c ac b a r c a / a f:c a P f o L i u a. e \ p m i m i t ă m u g u r * m U m u L: an u r n i r ă
conjunctură depinde dc sneam 'taica va *dt exemplu, tn gtsuca de
noi niedalilău iîc a >a’ y e uneia! de a*»!in(icuînniic al una: permunc
prL ind muJiiu ce : mmmjomuf Tcmtpcuî ai ar muiii m anumite
ii.oîaeiftL likUvdt, y.aniiu ;, i e\ ideala îeîu! îU c irc m simte manipulai
Jc L»11 anunţ*i ttisprn^ ai cmxmiJiii» . Li un aii mrît»cnc clcvu poate
mimdc o* m ană, ia m ebd propriu. pentru a >tuhtb un pik»r Je sprijin
atunci cum! vbicmtf v/nă pe niotuau *n a -y asum. uii rim Acesta
o* >aL j> e:ta mem u p h o iL urttpaLc *- dmm icre om ;matu entopanal
a ui in iraurm cimpuni ee este pescuită a uint oennu prima - ara. In
momem cit e Am persoana L ur. cit nionieni în i.r p . poate declara
a mmm iă Îm piei de mî credul Lite de im n Atu rep>' m a? unor fapte
mne eum^cute. La urma urmei. acesta iMsfă la icalităţile unei
persoane ce >e ders însoară in fapt sa. la experienţele unire ale
aaesici pe moaie' . iar acest lucru necesită mispuimun autentice,
spontane si creative - >i nu reactn gândite. repetate m .tehnici de
ie o p ie v care ar puica deteriora reiatia
Fiecare terapeut GeUalt păşeşte că c o pLieciv or caute si să
eâscască propria modalitate de integrare si aplicare a filosofici şî
metodologie: tei apun Ciesuu ini» r n a n e u maximă inteligentă,
m Isîbliă si divă ce Sioaîi in ev îdeiiîă ude H'uF paf st Ului 1tulea şî
mediul din . ire poo in teaapeatiî ?Pai Iert. 20t îl * Fiecare este încurajat
•A . onîmuc bemuimrmc pop-ni! a metode de Amu mihimiindu-ş,
j.om oipîv.
S t r a t e g i i $? î e e r m a r e r a p e j ; : e p a f
xo f ă • ; ^ , ; **. - v ■ ' - r e , m ute m 5 . A' ' * m * _.c di

•m ^ m >, X; m . -,0*0 s. .ce m a** ou «inen ' i ; s.r m *’ >v . ../
!(ev|ik h o i,#s, ^ -iCsTat că m -unor*o o d sn.^ . f»*oocbx
' * r o- o, *** d o mac oo o ■vor : . ^n;xv:x;
oeînr m pe/ ;h o n penurii u teiapi • st p« >«m u .. ‘n-oi^raiâ
mmm o o m " î e;>. ^ - ''ii x u e . e meni: cek' m«r soam- ornate
oofireiină Le exempm »n cou v |n jsre j unei renali: d,e teiapm n;i/ate
ev diadte s- ne-radem căi noul ce m n ai .fetuprunifiti st eiientului*'
<C ;: V V' vt -•;; V a î i v: Vc c' „C* C s • ' Vi. v k V v ,:
;. * ' ’« ;. v ~ f»v i W . k Vc-Uc . c W a 4 C , _ ,;*
, ' •"' .v l •* ... iV a g- V V VCIVV j ; ,cV\ '\ . ;. W : -V Vki vV>
, V, . 0, . V , , i-n i *> >Cl a î ' V l W l v-U;v ,-. ’ V - i V l U V ;*V ■'*!:f: ; w n cV r o L i v î;:je m > w m ;rc
CV,»" *r>
v m v w un;* „i nu -a v v m v u de u c u w m poa w p c v l v repre/mca

poate . m hui înncrîjf'ui caracteristică indu tdtială a abordăm ut
îe n m m pun foo H'cc-ivi a v i 'crapi: Cîe-talî o c r cabrată w airăîa:
ilc *-; r*ij|ic v u r v v w e e r intre terapeut v cîiciîL w a i de -
rcă:îic v a i w t - o m e m - H heeier 1995* \ o i e v mim v a e J v v m t ă m
ca v>iar’j! rebi|:cî Sve <rea vi/uiei . î • rekirv v a u K w pe .;
nivd c krerprri n e v al: nt „ ti dragostea vm revnm - mdevire m w
: Lan ic!, p a p e v v t uneai u r â t e v-a r w i p w n î e s a-vie uî r* d v -
p< sie :; auuîiaîvo - s v m i î V i rrtPiikc -Ic w i u i k v a a w o r - -
w Je v ă r u i t ă ; c a v o i w w o v r e i v hîiîio tr;*o r -- w -*
ceai -a, v v trt*
; w w or u v ^ : w k i k a pi a v a Ce ;v u u c •- a,
U v V iU o v %cj ! \ \ i rea e!ga-niaîa nadir ,cc-doerCv :. -
' e c - / c i n .c! - * ' n : a c e ’ 'o>aa pc care -j c ^s.axc.c U r - j k - r .
*Pcrb’. J' ’v*d ; a - i e- , x c i’c ac.a* *r nlx \ **' or-vece- cr
vic : d J ”" j .x b v w c.-r«tiiiu» '.'ikî. ,c *»'cr-« kcaVre *,a
ai k a ic c a c a M r :^ u j e v . c a v a „aii. c w v -i t / c : a'
şerveţele poale reprezenta ceva foarte important ca ajutor pentru
E lin , Insă pentru alţii, care, tineri fiind, au avut părinţi care le
(Bineînţeles, dacă terapeutul face o „greşeală” în privinţa unor
terapeutul va continua şi îşi va cere scuze pentru „întrerupere”,

c m ' c c ! ş i s v v n v u j . m o m u :c - rcccv a w tr; !v »>b-
vI ~!i
Vpr'Si:V ‘U-»P'’Î c c m n c 1 VCC »s VC!V k: o-k f'I; r.rur<
" ‘ « c 4-ck'i . c i* r -U' ;'t - V- »ki c« •'*tv -,C ■- -,c uk> r ;
a iubire a n s i m 1 m! i;ms aliinciifc-.ic riviac ai pvfdc 'k
pnviiîU cîNc moecie din n via Ivt siu -Jc^pie kjmiU c.;i f r fccar-n'
VI \ \ l A i Dt* I H O \ P I f * I N D I V I D U A L Ă
Terapeutul trebuie să tic toarte conştient eâ există posibilitatea să

mărească sentimentul de expunere, jenă sau naş ine. adesea in mod
necugetat sau tară a realiza că face acest lucru. Pentru unii clienţi,
chiar si întrebările sau afirmaţiile resim ţite ea fiind „personale" pot
declanşa ruşine. Abordarea unei „atitudini profesionale", incluzând
efectuarea de interpretări de către terapeut, poate îl uşor jenantă
pentru client în transrormarea din „subiect" in „obiect", iar aceasta
poate crea ruşine
Unele grade de ruşine resim ţită sunt de obicei inevitabile, dată
fund natura procesului terapeutic şi intenţia vastă de a experimenta
un nou comportament. Este important ca experienţa ruşinii resimţite
să fie văzută ca o reacţie norm ală la sentimentul de a nu fi sprijinit
de către alţii d ,e e şi Wheeler. 1996). iar clienţii descoperă că nu au
nevoie să se om ul „ruşinaţi de ruşinea lo rc in finau învăţarea de a
tolera experienţa ruşinii este mai folositoare pentru client decât
încercarea de a evita complet acest aspect. Lucrul cu aceleaşi probleme
necesită un mediu extrem de sigur i dezv oltarea unei relaţii terapeutice
în care reacţiile de ruşine poc fi discutate în siguranţă reprezintă un
element toarte important al terapiei.
Creşterea gradului de conştientizare

O prioritate importanta în cazul terapiei Gestalt o reprezintă concen
trarea pe conştientizare. Abordarea oferă un echivalent ( spun unele
persoane) pentru formarea Zen sau alte forme de meditaţie. Conştien
tizarea reprezintă cheia experimentării şi schimbării personale Dacă.
de exemplu o persoană sbu reţinut sentim entele de dragiote pentru
uitai său. procesul de a conştientiza cioc m re anu mu a ascuns
reprezintă prima ta/.â necesara Persoana respectivâ poale pur şi
-amplu vfi se rre/cawi y să vadă m ea ce fa m permiţând sentimentelor
sa fie exprimate ş- cmai comunicam spre pcr-oaiia mti!ir :;ăm
Alunea dc conştientizare implică practicarea atenţie» acordate
„simţului interior" Prin educarea conştientizării crescute, indivizii
achiziţiouea/a ir mod eficient un sistem dc „bioteedbackL Prin
ajustarea mm exacta a propriei persoane la experienţa actuala fizică
ş: emoţionala, de Ic tiu moment îa altul, aceştia pot recunoaşte cu o ni ai
marc claritate canu u*. umuîeaza tensiune. când se retrag, când îngroapă
anumite sentimente si cu ajutorul acestor informaţii suplimentare
f h R x P i V (.LM \ l î
poi alege să se relaxeze, să respire intr un meu di l ei m >â vorbea ma

deschis, să se retragă sau o n c e altceva aleg să îace penuu a se smiu
niai echilibraţi sau satisfăcute Cu cât e mai mare conştientizarea
proceselor la o persoană, eu aiâ: mai mult ut casta poare influenta
alegerile tăcute în viată şi destinul propriu.
Lucrul cu polarităţile
Terapeutul Gesiaiî nu iturna* că reacţnmea/a Ia ceea ce este martor
comportamentul clientului şi experienţa ce are Ioc în şedinţă ci
este interesat s: mk u ‘c t ce lipseşte". O temă centrală a terapie*
Gestait este aci ea eâ fiecate dintre noi deţinem în interiorul nostru
potenţialul de a acţiona m experim enta în mod diferii faţă de ceea ce
facem de ohiee* pe flecare dată când cineva se identifica paterne
cu o ..calitate’*particulară. cu atât mai mult creşte posibilitatea să s,„
„alieneze" (Pcrls el c . . 1951} sau să respingă opusul sân
polar AstfcL dacă o persoană este întotdeauna ordonată si organizată
aceasta poate pierde din experienţa de a lăsa puţină dezordine v
imprevizibilitate să «ntre în viaţa sa. Acestea din urmă pot reprezenta
pe rum persoana respectivă „haos şt catastrofa".
Terapia Gestait implică preocuparea cu asemenea polarităţi, adesea
redenuinîndu -Ie intr-un limbaj mai puţin peiorativ, explorând reacţiile
asociate sentimentului respectiv şi descoperind uşor potenţialele
latente din cadrai comportament el o r şi experienţelor respinse până
atunci.
Recunoaşterea întrerupenlor ş a e&tanlor

Piîeioîe umane b m J v a z a huo.ol ca io ra! :c tkrafăşji .a;; ^ «.cer: ura.
kc m dara ra moiGlităp P um n inse m i st m iiăm amiîranm durez rara
rac nep! * era m u rmie eram; v * * ; • i A- fm* -»n ci. î '- r a - e . - - '
cuiîşt leno/aim viu rosti raţionam w uomeutv ,v pm» lelitimca es[im m <
si în acelaşi timp. tensionarea musculaturii îi : anumite părţi a*c
ourpuan Inb’biţia *evitare*1 titani a om m uur um pukm m inteko
Utaii/aiea radese a sub torma . explicării exhaustive’ i şi deplasarea
uk exemplu. iu f-v ra o conruuu ^ ua. '-apr m moursi fura.
asupra angaiatilor sâ; * se afla pnnrrc m nhi alte modele comune m
•m ii;ton
4 A V \i Oi, ! I'K \Flf’ |\ ! > i \ « n . -\i A
u :n , m m dron ‘ mi m o m r u n u m a un-nîâ „mu . v m uvunm id

, . .1/ ui peru cinci c u c uuxunumi mu se umf\i Jc gândur.k-. ;>uupiu le
' L•HtIliClifC îL v i v Ut Uîi n m u n ia Ui ,iîtuî - , tcriqmifUî c u c canarul sa
puncm k dc .unire rupere a fiaxuim ' ta paste mii m >v. aria
a denii a re . de exemplu. m u d ifk ă n ale ritaliîâm, mhindxln ale
teufaiJiiiUî si/uaL *mşcân a ie pozitiv: corpului. ompoiJUc iacută
utienmoatn T«a te m e n e u p;n îruina ceia reţinui, k g m p a t. hmcat
mu du Ui -„are - a divugm Iciupinint poate adeum n o) utiagâ atenţia
.mipiui ;u n r iveuiciivui aure repere in aiîe momente. ^ e o ta poate m
.ai muu t mă centru p e ro a d e iaaei de ump, muind ciobanii persoana
.ă- şi spună peucsîca j Pol den IT m ) sau să se *up!c p u u r u a ardeuia
*• reor seiuiment grea de j c Uiuî le a le depind de otnaiut generală de
e:t momentul o m p r u n ^ a n t i e r t i / u r c a gestaltmU mrrerupte u a
m - iîr b m din mmunuin e r alţii nnc onrnu! rum în rcirvuţurc
muuto ca o tema
i d e m l i t a n a i n e mmc j mim m dmlc s u s ue,,e m mînmurn »ie obicei
Dl i J e n t H e m cJ j .e a v c e M u / . l a ' - j t i e a / u v !k iU*n u e O i o i i a i t i < m Uit
v a ;m u î. -tu - m oldmîkm m me/jimc ia -eram pmuou Jociitîe?
: peimme n d ie U ' m Tm * -urma .ai mmudl :v apun -VUmm ru
centru .1 miim ei ci mirmarc.* leiiicu m neUide „ aruunnUe m care se
pe o m < t.î v . .>,e , **v e 1*: c. nu;- .adune dk av. sm. - n a . cule
mminn m si e vuei> m mum-nm leita m e u pers»mia
u ^ m .m ; ' f i r e a? .a - ^ • - a r / ,r pţ-5^v'!e >ir!ia e rca dan
’ n e ! ecc i- 'n ' * '< n c , n ennrd *:"euipaur
semnalează că nu doreşte să obţină un anumit rezultat, dar este
interesat ca clientul să exploreze în mod egal atât dorinţa, cât şi
neplăcerile, nevoia şi rezistenţa.
terapeutul, înseamnă că este „rezistent”, Totuşi, rezistenta

(mai degrabă?ca Rezistenţa tranceză) po«ate îi sariaatorita ca spirit de
luptă sau o i*ezisten|ă sensibilă. în ciimpui în care, să spunem.
. : 0'Xl f*.d t* C V» ,n\ .pa,î « , « Mp. I i îgerea făt ' î: '« >n(«i *- ,1» j 0
reţinut) a reprezentat cea mai bună ajustiare creaţi'vă de care clientul-
- -mc >a'-'U . cad-,! ,a 1 1 nî ; i n,|% u r u C Vic u‘ prcc'ciit
U a,c c ixC’C ' ' • ’ : d ‘ *' ;u 'X' 'dcH-..lui că exi i 'c*n-mă -i u *;n
n u r u l î **-. / c u l c m ca "ut' a c d u ic \ care iiUvhjdc p r c u u î a
a aobumtiu i n rapt»mdu?
f LR OL.S S \ ! 375
de tiransfer apar în inod inevitabil în cadnil relaţieii terapeutice

ca2g în construirca unei relaţii. terapeuţii Cîestalt caut!
sa formeze o rel alC ' / a i i 'R U;i un; R R R a pe transfer
ul î• r-^ ’3 n o v ;!!• C’R • CRIIp să-ş ' î-î R,‘.‘U 5 ..„CR -
a ^ e.L.* -. *.«/* j»cîh *m :l - *( v i i d,n mm RR p* *UC* R ; u
•* E" * r- , n c: R-.ur •* n mcmnEm m. v [eaE/euzâ pr >KîHr
a. •* d »; . » ,f'RR * '* >3 • î Vgul %RVp J : U'U!C , ,*v;c Ur J OmfURma
cm -!' . j >- n u 0 .m j m ;v. c deparux jf j o w . pr\îR ă k r u c :R
;e-uu n : g *u rc! ’/ 7 p >au-p.v,L 1- t <h. pun^R *.'i '
UR UCU r r T . ‘r";) î^R, I j f i i f: Ln RsUgJC (.".ipaclî AK\* ,k .
riRURme <' i e h ( a ak m-jJ: -a «Jad " a* pânde* m cpm j Urc
r t r \:>V3 ‘ m regn m n pro n m ' n u n m,a„ m a a mc arai îi mp, m m ^
ia: ip v : L* .m ipu! a: *„ m o .a o rc /e n in \ ;rL a pom i mei r r . 'f x a m
La i f ’ ii a import jur u i / narea ..treetaidm v.c apaic «n-p i c / e u
ier if ia GemuL vor bem* m prunul rând dospie n ă i m i %iern u r m a ;
m ic •aa'ndi m m a c i leiapîei a re falie leala au o tanta uniu r a rtv-»:
Experimentare ş,» tehmei
Terapia GesUlt o tc ii im âniia p u n experienţă. tar t xpeiniietitarcti

m pm nnia «» tenta miitiuG inmstormâ discuţia uespie a tace cern
iii aUuiia ucu uluca a reoren/uivj h n e u n tă m pie/cina depline
met : cam» m n u ia m u c c u m . c iic m u o mume a,E ‘/ m L e
îv~ I nr, ^roiiiare,: . »Pţ;ner yitei ‘iî>uei-!< .aa pica *a%:!aa?i p-î <*
^r< :a n aaeieyG ; hitb"‘ Xi,vi '‘ v ;a e i a*^,* »<
K • . •> ■' - i a . , a u *1 <a< . r, u' ,■ *• »* ' u '
Experimentele depăşesc temele ce apar în timpul urmăririi conştien
tizării ce se desfăşoară acum şi există căi de a „gândi cu voce tare
(concretiza) imaginaţia cuiva ' (Zunker, 19/7). Nu există structuri
■ru mnm* Mjbunr vk m ^Rodipvr nc.e>3fc puarii mi\r?n'm cK .r
■ : ' * '■ Ga .* *r im c ' c G i u r .m o ' *.c ic r . pc^
m u; uie un %pnun p*n*poii >mr ’e.R« de am ssr* • amd ■ < ^ \pi>>.
'cord s. . u . r. e ^ c ' C *1- R~--. , vi.U >. t *-i v .ju> ,*o ;- C-
la i r • nî^ruvnt n r<t mukn'R şi r Îi J-. y...-ud c !, ;
IE î«'Rl"»nic ru im luda fiinbjuil si inuRuidc pn*prd, ai.Ric:
\ÎA \f vi i >»■ : » l x \ A ! f - irv »: >»
ga eA ţ -k ;*r,T’ 'rt,afc I a.v~tO :>dU,' ic I' UVUfaa, J. Oa *• ât.ucV

d'M ’.1! Ul!
f a »;ki* 'Uh"^t_4. . \ p e ;o .^:jte f cpre /'m a c!«cm A'.iii ;. :' van *îe
.1 jiiond-Ti/air^ adică an Part a mporiăn: dm eavatmm I;^îiûiui
V-uVu • fx ^- Atna a: mune ca a m auttdâ de lueni' po nv vi a
a c a - a n c um ere în nrop ec -pnnn a t a Teiapcund d p .jic c a .fa
J u a t a exagerc/c pooîu ternului -au en â îâmână m po/itu
a m a n ta permu i e x p r a a reprezintă a v a t lim a In med .du-r nativ,
: %ner «nlentul poate a p f ru o po/Uie opusa" «t , erpubu Tt'a te
acestea ar f dezvoltate peotiii a împlini experimentul întotdeauna
tepre/fitui reei nmit decât o descriere \ erbalu
Ajte experimente pot implica rearanjarea delibem îâ a câmpului
pentru a rarmza mediul pentru o „prim ă în cercare” . . pdre riscantă
prim inii un o »mponament nou pe care clientul duream sad exploreze -
poate solicitarea câtorva membri ai unui grup de a nţVn un î'eedbaek
în privinţa aspectului clientului. Sarcina terapeutului este de a ajuta
dezvoltarea st punctul central al experimentului, verificând tapmî că
există un sprijin suficient in cadrul câmpului ide exemplu, încurajare
suficientă, timp suficient, să nu existe întreruperi) pentru a ajuta
persoana sa încerce ceea ce doreşte. Condiţiile ou trebuie să fie atât
de sigilie încât clientul să creadă că experim entul este „prea uşor",
îârâ a mai fi nevoie să si extindă experienţa
Experim entarea poate implica orice dintr-o gamă întreagă de
mijloace, de la dram atizare, dans sau alt tip de mişcare fizică, până
ia dialoguri intre diversele părţi ale sinelui, sculptură, lucrări de
artă. folosirea viselor, a călătoriiloi imaginare. încercând să efectueze
schim bări specifice de limbaj şi comportament. Adeseori, terapeutul
va încuraja gândirea metaforică >i intuitivă cano !a majoritatea
oamenilor, este mai puţin dezvoltata decât capacitatea io: verbală şi
explicativă
î îicle expert eterne au dever. îî riax k e <k excmpL. „ scaunul
ei»! . în curbul miruia o persoană discută cu cineva cu caic are unde
chestiuni nerezolvate sau cu o altă parte a p ro p ria persoane, un
opus p o L r (partea „duba ’ fvate vorbi eu partea aHUernmâ" î Apoi
se n,>aîc muta în celalalt scaun, reacţionând din cealaltă poziţie -
a n d a n cedai îă pe ram nu. «ai altă nane a persoane* >aie.
. î mierii! ;u două scaune" -i fost copiat foarte mul? si folosit de
către terapeuţi din abe scoli, deci vom discuta mai mult despre el,
Ge m* - _ J* j . r e „ ■«n-J.k ufu me s m ,••
-m U -O • -<e u U Ol,e d jh e f 1I1CC0 CJ ,L 'k j - . t* f
ir,»!.))* ,1 ,c ;x Uu u fX adu- - p* c u c eecaa G > m m .m ao?
m u m n e m i^ •> u -m de J m om M nk x î n r .X i : . vL . u r y e - . u m
.•-ir i/oul ■> '-mea uc *.m-m tî •iîî o pcv'iîk mu jjr.« fu *<rae •, t /
muU: mUmceU * m oaU i « k v a i d e U »fc Tc U l k X* u miftjpiek;
J. o *- m p m "''r î *î - m a u r o - d eu m lm m i . i i \ p r %* Ji»yf} r v M ’ î J e l o m
i:c c ^pulm < m o mm o u m aprinderea mmmu o m mi mlîtxrnvc.
m mutic D u o e .e m u arânjea/a acmî evpeiurmat pariiciiUr ime
•mmm! ‘ â b aujprc k n „ n f r muam au c ucuntcLintelc cart nu r.*.?
f u-nicipum muodmd lum anam cUc ca u emne G niKI j n j a da .a r-’
a ' vak iicaeaa» ia mom mu» re'pv c m poara că experimentul trebuia
să aibă crai p e /iţn ac r . ^ a i t . -au poate ml terapeutul îi aha ic G preu
nîiri a muc p î i V \u i î - H i C ja m vu -paicie mhi tu emul di »*»s c r ;
ridicarea unui m um poale miGhim an anumit p u n ă Je ve d t: c
„1 clinica'* examă t o c iJk?c\anCc d o ăi act st miicentiea/ă, de exemplu
pe sublinierea diferenţei >i explorarea integrării posibile sau a diferite e a
versiuni ale sinelui, >i există un num ăr nelimitat de moduri In m re
acest lucru poate fi efectuat, odată ce principiul a fost înţeles.
Experimentarea In terapia Gestalt trebuie sâ fie mereu iramatoare
pentru a ti potrivită pentru exact ceea ce este necesar intr-o situaţie
unită Deşt tehnicile Gestalt au rost copiate toarte mult, folosirea lor
în absenta sistemului de terapie Gestalt este extrem de problematică
Nu există reţele După cum a declarai şi Yontel : „Nu există o carte
Je : etete pentru terapia Gestalt terapia este -> artă 1ce necesuă i
îeloufcxi întregii cre a m nap >» ,t dragoute- mrapemu1!!-*' \ "2 «
Procesti; ne schimbare te*ap-e

’ wv ij; a>apaa mmm :i\lu ^c iu o u. ; tpu c uee \ tU'.u.e
mp* i]Uca e \ p c -. a iiţe’ p m A îiitc ***e * vaic-" i ee-e 3 . v tace p e^ v**a:tu
r e u a ! ^ \t''lc re a rxr<'c e ^ n î 111 m u di . ‘ U'âct e ;t„ic Y o r t c 1 ' 1 ^s
Nugciar »• >cci cula d e O e/soH af e »: v i î - t G uc’ -ir'ic. »: ou*- meicd
. iii.îmi’ p«‘ale .o rb î d e s p r e p n * o Ie .e .; vy t e u o« 1ie d r.iji ;!1 c ^ n s tie ^ j
ds • -tm . - tj ^ c ' U î - j .;.- vu r-ûî . c u p e , . v. m L r e . u n i a t ă c .ud
ae putui e; u - n e r t e t e diaimc. urnepe ci o n s c r ' . m u . ttOjemii>uu
do m i k i In w m \ \ m \:t0 ol rec, m .om I mu*::» «i iu m c uurm apte
\? \ X i Xi ' i * m o n *5 *• \
•X» v UcXl n G ; f X iî a -M O o x c k a ; x * G n u b m ; >x x m xxn:

_î O; „ ' «iiO r'HÎ >! . XfOido \X x CO' , --«V. , O-X X î U> t X i X X î X
c->^ X X . I •* S<X O pCi \t:L: . u, , X c *>. cm n UX .1- o i u. k X i '_X X aifi
4 wU I v l r n i k l i XU . v!l‘ î X c L k X ' dl L gcXOJX X uC X I ki UUl C vC
XU* auiXX Xlld ?ftCCP*c X Uv \ mă 01,0 »XXi v^ll>lKib/t lu UluL
iOCuai d l d Js vk »OPSUen» ,/ ji i dull > tc tcOiCCC „ X x k U s k blid
11*xm sx a p e x » u t k • ' * Y o n m k r Js x
( i d!r/i PkdîdtMX: m îî x ; s i X a p e o t n f i x t a U x o n d c x ia -e h u i1- bare
c -k x fc rii'C ii vi;* x x l x c a î x x i i ' ac îj"icth?dî”* j ceu jjm rito t
M«v. mea x X x în r x G u h* fem eie d. m u e pei mkui * dat: a iputnlj di
fmaU/t. x m x p r n e x r x x : Ur ;hn m m * x dc x c î x x * x -a iiia ii/iv i
dc-iijlty»i n x m apx fi prexm t Avdasia m x X nt e\ tfj m ilaica ,
x iirerx x m x x tm mu c ru pe n k ce m ioc 1:. v a i; x p o ^ t o n u L
J. • o x i d a s e «* n u* m , u e n x n u U m k u n t x e c - U’X X o i C x o tiiu rd m
si evpar.irkîrca/n nid: muii >etiîmienîiiî itnp lm or m >j j i puni* pc m l
a! insdîisîkctLd
Limitele abordării
Limitarea m ajora a terapiei Gcstaii este reprezentată de reversul
imul a du lire piiiietcie sale lo ne Deoarece necesită un ntvei înalt de
pariu ipaie serapeem .t -a t re *th urne si «o abiUtaX de a t k ru în multe
moduri d t îa n x . a \x îP ddxuU ap ivoîe în prcuarea ah»»rdăriu în
.i'O d iîu U v i a>ci:fei nsJ c :c e lom can; au an cepenoieiitat o direct şî
a: »ddîcii>ec n e e •oLăe e .c c epic ier m !c m feluri mini de
ku!*a oravUv m oV ' j I, v r :ă *, , s. npkfk are empei uă i jK udării
l ak o /nine .a vanmmmî ^ ^ ^ -tc’ c a . îs x r m e au
Cat ui- -etl 0*jt J» cpev»a XU r , i Fa;.U m • u ; .C'UU^Cî'L
o ao !,x " k * «O' ic a. , v ' . : Cin x -a îe \t
comun, există pericolul înţelegerii greşite. Drept urmare, specialiştii
' *v*x *o- n \ e ceai ô> . .--oca x . ->1 m ; »c :•< ca a , u- o ; c de
o> h'>nrip'* x iX 'iix ’ic ic.mtG: ani c-c m m m m
•a-'-Xi* * O t x m rv- «! v• / ’< •nu»f »t n i\c n<c* *d»ă (ic x o p e m n sunt
^ .* c C OX . C* . C o ; 1 , „ » .c,, 4 x, ' *v . , *-,Ic C i î k 'IO ». j , .c n . x ’« s a s x J iă r x o U ă 1; a d x - t e'indirn
vO1’ cîX s:-.o
I?' ger^mî co,x«-kc m Ua » .hIi^ c îcî epici «xoo vic cvempîn.
HilliiîcJ: o Vtnfum io u Jeou! j e tkirermc in Icr-ipeuliî
' - s* '' ^'m:; ^ - m mm a1::nr m ^ pm -*-mc; yu s - ^
~ y..n -t1- -tocm ’! \ .mmrnm emu ce c mo ; mi-.o mm.;
; _ om mri * \ cmmâ or v mmmu-m ~.m. g* i to. Tuiom,
r I 5* ' - ’ i Um'C :: i ; î ■ OC , Ct i OC 'O
a ! r-U» ,'> - :l'\„ UUm y - e -îer.îC i C „ I l i l r - mm vUfUaO ! : *ua .»
V ’. M ~lC »O îO îm * ‘ H .a OU ; *1 -> o m A t l l I - 1 J r 4'! m m i ! : !u '«• l - C O „m*
« mm *m uu, i «rmv „mv ou .iu uk at mmm otm m oma trmjmuî

v • m* m {’■: *m ' ■> O l s l r i î m i f C m m t o l C - m i m rmW«j Ummi
Exemplu de caz
Clientul
Dave a venit să mă caute pentru terapie individuală pentru doi ani
după ce câteva luni a făcut terapie de grup în cadrul unui grup
condus de mine (JD). A solicitat terapie individuală deoarece nu
dorea să discute unele aspecte ale copilăriei sale în cadrul unui
grup: parţial din cauză că se simte ruşinat, şi parţial deoarece
simte că acest lucru nu ar „onora” amintirea părinţilor săi. Terapia
individuală a dese uă fază în relaţia, noastră, deşi unele
probleme au fost prefigurate în cadrul activităţii pe care a efectuat-o
în grup.
în interviul său iniţial, am avut unele prime impresii iniţiale despre
Dave. Era înalt şi slab şi purta pantaloni de jogging şi pantofi
sţ :ea îi era tremurătoare şi ezitantă şi părea mai tânăr
decât era de fapt, adică de patruzeci de ani. Am observat că
aveam un sentiment de protecţie faţă de el. Părea să se devalorizeze
şi părea că cere de la mine o părere privind ceea ce face şi nişte
răspunsuri,
A venit la cabinet în parte pentru că se simţea inhibat să vorbească
în cadrul unui gru iceput, de aceea i-am şi recomandat
terapia de grup. Mai târziu au apărut situaţii nefinalizate importante,
mutând terapia în direcţii noi - punctul central pentru terapia
individuală.
în general, am ajuns să înţeleg din comportamentul său că „datul
la fund” şi devalorizarea proprie reprezentau doar o ajustare crea
tivă - necesară şi folosită ca sprijin în trecutul său devenită acum
MA NT AL D t ffcRAPIL IN Dl V1DI ALA
o cale fixă de operare. La un moment dat, i-am întrebat ane nu na

recunoscut valoarea în trecu t s-a simţit subminat şi subestimat
de către părinţii săi şi de către sora sa mai mare; încă îşi repeta
pentru sine unele cuvinte de subapreciere pe care aceştia le
spuseseră Ia adresa sa. Âm fost şocat de lipsa lui de însufleţire în
timp ce îşi spunea povestea. S-am zis câ tristeţea şi furia erau
evocate de persoana mea atunci când el declara că se simţea
minimalizat, controlat nevăzut şi nesprijinit în a fi el însuşi A fost
dificil pentru Dave să aibă în tinereţe propriile sentimente atunci
când părinţii săi „valorizau doar gândirea”.
Terapia
Pe măsura ce terapia evolua, Dave şi cu mine am devenit tot mai
conştienţi de evitarea contactului său «nt?m refractar pnn intermediul
umorului sau schimbării subiectului. De fiecare dată când spuneam
ceva pozitiv despre el, aveam impresia câ respingea asta prin
faptul că îmi cerea sâ îl spun ceva „mai eficient''. Se pare câ nu
putea crede că cineva îi poate aprecia. Continua sâ se simtă legat
de tatăl său, care continua sâ critice modul în care Dave alesese
să îşi trăiască viaţa.
L-am invitat pe Dave să-şi imagineze că tatăl sau este prezent în
cameră şi sâ îi spună cum se simte. A părut încântat şi dornic să
încerce experimentul Dave na spus tatălui său cât de supărat
este că acesta La dominat în copilărie, nu La ascultat niciodată, a
petrecut mult timp cu alţi copii (tatăl său era învăţător) şi nu avea
timp pentru el. A simţit lipsa tatălui sau şi dorea ca acesta să
vorbească cu ei şi sa joace fotbal împreună.
Ca urmare a acestui lucru, Dave a pârul sâ fie cu picioarele mai pe
pământ şi m contact cu sine însuşi şi cu nune. Vocea s$mi îngroşat;
părea sâ fs devenit mai matur, A vorbit despre anii m cam a răspuns
altora în aceiaşi mod în care s-a răspuns tatălui sau Era foarte
animat câne m:-a spus că vatonie „ţepene" Te oânnîliof săi nu
reprezentau o;opri:ic* sale valori şi câ dorea sâ explodeze propriile
valori fără a face ca părinţii săi sâ pară „răi Spre surpriza fui.
Dave a fost capabil să vorbească cu mine despre credinţele sale
intr-un mod clar şi hotărât Pa rea a îi foarte diferit faţă de persoana
sfioasa ce era cu câteva luni în urma.
inima şedinţa, Dave a sosit părând mslabii şi anxios A început sâ
plângă în timp ce îmi povestea câ a fost molestat sexual pe când
era copil de către un prieten de familie Am fost foarte mişcat de
1f:R‘\P I '\ GliSTAi 1 381
tulburarea sa adânca şi şocat atunci când mi-a spus câ un terapeut

anterior a „dat acest Socru la o parte" ca fiind neimportant. Eu cam
spus câ 3 iin ă a fi foarte important". S-a simţit uşurat că îl ascult,
spre deosebire de părinţii săi (care au împiedicat un alt abuz. însă
au refuzat să discute despre asta).
Am mai avut câteva şedinţe cu Dave plângându-se în timp ce
jelea abuzul. A vorbit despre Dave când avea şase ani şl care
simţea câ este „Intr-o pădure întunecata şi fârâ speranţă, mai
întunecata decât vă puteţi imagina" Am spus „pari a fi foarte trist
şi mic, foarte singur. Vreau sâ ajung la tine, dar nu ştiu cum sâ
fac". Mă lasă sâ f*u acolo cu el? El spune câ doreşte să mă lase să
intru, dar îi este frica; îi pot respinge, cum a făcut şi mama sa. sau
chiar îj pot abuza, fam spus: „Văd cât de greu este pentru tine sâ
ai încredere în muie acum când ai fost dezamăgit atât de des în
trecută Am stat »n tăcere cu Dave în timp ce a plâns din nou pentru
toate ocaziile în care s-a simţit singur şi respins, din când în când, mal
couneam un cuvânt sau două pentru a~l asigura câ sunt încă acolo.
Dave a spus că doreşte sâ „scape" sau chiar sâ „ucidă" acea parte
din el mica ş\ anxioasa („micul Dave"), a cărei durere continua sâ
„stea în calea mea în timp ce încerc să îmi trăiesc viaţa? L-am
întrebat de ce are nevoie „micul Dave? A răspuns. „Sâ fie ascultat
şi alinat, sâ i să permită să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat
şi sâ i se spună câ nu a fost vina lui?
în săptămâna următoare, Dave a iniţiat o parte dintr-o metodă cu
două scaune, vorbind cu polaritatea s-a „imatură? a fost capabil
sâ se aline şi sâ aducă puţină încredere în sine. Pas cu pas -
adesea se părea că avansam greu Dave a început sâ aibă
meredere în mine dm ce în ce mai mult. iar recunoaşterea faptului
câ abuzul nu a fost făcut din vina lui s-a adâncit. ş>-a exprimat şocui
pentru câ nimeni din familia sa nu a fost dornic sâ vorbească cu ei
despre asta Mesajul pânnt'îor sâ? a fost ..sâ pretindem că nu
m tam plaf Pe măsură ce Pa u - continuat sâ jelească ş? sa-şi
e»nrime fv;s|mrma s* Iurta rtoytod eertotoe1, o declamt câ se simte
mm} mart şl rna- puternic ca ş» cum aş avea mm muc soaî.u V»*
ior”.
ivitatea ulterioară
Am revăzut activitatea noastră împreună după şase luni şi am
i sărbătorit schimbările pe care Dave a reuşit să le facă. A cerut să
382 M A NUA L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LĂ
•nai facem şedinţe ulterioare, pent.u -< - olo ra relaţionarea cu

A' oarinţii săi Intr-un mod sănătos. A recunoscut că putea foarte uşor
sa arunce vina pentru toate problemele sale pe abuzul sexual,
- evitând ceea ce s-a întâmplat în familia lui. Nu dorea să facă acest
iueru,
O parte a acestei activităţi implică ruperea legăturii cu mama sa,
despre care simţea că „îl sufocă” şi că îl ţine „sub aripa ei”. Şi-a
dat seama că a transferat aceste sentimente asupra mea şi era
anxios în privinţa discuţiei cu mine despre faptul că „îl voi exclude
din terapie”. L-am provocat să experimenteze prin a-mi spune
modalităţi prin care ar putea să nu fie de acord cu mine. Mi-a spus
câ el credea că „doar bărbaţii ar trebui să fie lideri religioşi” şi că
;sexul este de preferat doar dacă este heterosexual şi în contextul
unei căsnicii”, vii-o -rut un răspuns în privinţa acestor păreri.
Ram spus adevărul - credeam că această părere este sexistă şi
homofobă -, însă asta nu înseamnă că nu îl plac şi că nu sunt
pregătit şi fericit să lucrez cu el. Dave s-a simţit eliberat şi încântat
ra putem să nu fim de acord şi totuşi putem ave,, mmţie. Contactul
cu mama lui s-a îmbunătăţit; a spus că se simte „separat şi nu mai
este încurcat” în timp ce experimenta nişte discuţii relaxate cu ea
oe probleme religioase şi politice.
Dave a dorit, de asemenea, să experimenteze cu cele două scaune
şi în privinţa mamei sale. Eram îngrijorat privind folosirea excesivă
a acestei metode particulare, totuşi i-am făcut pe plac. l-a spus
mamei sale că era furios deoarece ea nu l-a văzut niciodată şi nu
-a m eţu it „Nu mai doresc să îţi respect regulile; trebuie să fac
lucrurile în felul meu; nu îţi voi permite să mă mai controlezi de
acum înainte”. în weekendul următor, în timp ce îşi vizita părinţii,
c fost capabil pe termen scurt să plece de la masă în timp ce se
mânca - în ciuda unei reguli familiale ce spunea „niciodată nu
:febuîe să te ridici de la masă până nu termină toată lumea de
m mâncat”. Părea foarte vesel în timp ce îmi povestea această reuşită.
vm suave a petrecut câteva şedinţe lucrând cu ruşinea şi trădarea pe
* are a simţit-o atunci când a fost părăsit în public de către prietena
, în adolescenţă. Această trădare, abuzul din copilărie, influenţa
mamei sale şi absenţa tatălui său îl lăsaseră „minimalizat ca
oărbat”. Pe lângă faptul că a jelit ceea ce a pierdut, i-am ajutat pe
ri; i.;ave să îşi sprijine intrarea sa simbolică în lumea bărbaţilor prin
mmm'area a patru prieteni de sex masculin puternici, ce stăteau
vr in spatele său şi îi ofereau sprijin şi acceptare. A început să se
mtâlnească cu alţi bărbaţi şi mi-a spus: „Am început să ies din
umbra tatălui meu şi să îmi câştig locul meu”.
» * \ p : x .
. Î _r-1 .it * • / rj x am - r îsj,L * m*m - m, ^p-Kct-m

'. î ■ m * ş* cumm i 3*0 t *; m mm-M;: - mm j« h
>m r ii ,. u m m - m mmm* c A r m a u rmm mmmm d» mu - ^*
m * - rm m- mum 'Pi, m *. mnm m mm C " m r ^>r ^.C C 8m V3 î V ..
s e . r u . a m m sîe m A m m mmm? 3 m a m a ms r o a t ă r i m ^ <
* c ctam 3
m-* > m c - a c m r m. -m» -a m :m' <J ->âc cm ;>/c- '- a 1 •* r c - fa- 3a
'*' mm 8 4 •"’ O 3 .' 3 uCrd. m-;t ca *"!' as J' >Cm m* - P - O r - a .':
!; «a f -■A-, 8/ ,mc: mă a: ^ / î p /' 1 iV*m! *. - m a pr.'r s
d-mu* 3' a .'•! 1 dm-u : ^ mp-rn - ;• : -ir" agitat -a > um-mm-
m.m i* cmm‘ cm^ ; r*. 3 s c a c , md.-.:k a ‘a ‘u/a^n axem-l’
»_ r-m ' mc r m ;m ’ a m- O mu ?C On !?0 m'» 3 mm*: la cerirma '
>? m-mmm h a j -, •-* a r - * ~ " 'a c * n m . - a mom
eai ta “» t ~* « m~~ . > ; : ' - e ras de a ramam.- -3 mcvece *3 sena
mm "tale saA j ;u -- % pan tune câne a, -m ^ d apar; an m im n <■
sartâm ân* c • f. aştenta 3 3 intern n.astru pe^f n .* ro -
-m .. Cu• a - '* • >y 3 333'> -i P'Tppî ‘vr "< - mm r 'an*'.!
Ar* Aiseufa» aa:3D>a--3 AnaJ a! noa^lê !f\i*n:e Ac a-êa-î
Dave 1 aur î ?e pp j r a 3 3 ' r,t-!or sa» it-sprc e\per»p*-tuse sa*€ u*-»
cap fjn c d i a spiu ,r st fn-u- pueaî lucru ,r *ar p-*arr> ca r'-a
maturiza: “Zaî ce emit Am l^ c u ta i aespm ' *jm se /a emu* da u
pânnt'i fpîi.zaa ca : ase ude sau i> negau . eaitatea propr e nârsc-
puterrre ş> cmm ^ picat ,Ştiu ea se pcate întâmpla asia da.
ireDu.u să ie spun Ştm c ă orice s-ar siiâiTtL»a ai.easta c u ;a
ajuta să netrq rid; depadr Întâînmea ce părinţii a mers bine A
co.estă ce a fost Csa* onest ş. nu a «neerât .â apere Ase
s-rmn t^teics ş, accentai e- ş;-au exp";mat tnstrtea când au aură
cât de rănit sumt-t n. şs-an emet O jz e eer^tre cempurîamnetj'
ud' Aivt; ne •* spor mi asi“ ^ c c e z d c îr /'-m-cC Sju 31 ca trd^
c re o li: sa îi’Si;e-zc lem oc8
5 • i im p c , s t-d>c:eîcr fm cii_ ‘u !>mrr c ; c o ^ n - e - e , u e r c r- 3; cz
noi, Dave pendula între însufleţit şi anxios. A organizat prima sa
cetm t~- du.: <.*'*•' u ' - 3*u V. ,3c n j .-
femeie pe care „o plăcea” nu a venit. Acest lucru a acţionat alte
amintiri din copilărie şi sentimente legate de Nu sunt îndeaiuns
de bun”. în timp ce îşi explora introspecţiile, a zâmbit şi a spus: „De
mpf ma ^m um t cestui de mm. m v a î:> r.:t rT>odur-;e <
î.»^>, ; ' ..-JÎJ ; .0 . • .* '-5 '. ''Ud ^.1 ' ■i i ■
.-C8”f -i‘d î.u ?rV'; rm r -r cm. 1? mi-;1 3i
:m m <zue.î 0 ^ 3 : 0 a. m.As d1. îulimtce m- ».n-u n c *-i cuiatom -
f> *:■jî:o du ^ ^ r'*rd 1>a ''idem* .c* c *■u..■« ^ ^c^1* • c î; •** măm<riiirttm:
:n*jt„»i-au rtfanudîmea caotuiu ;. î m r ^ n .'^3*33:3»? ue
a -*=oş' atunct carua >n'careu *uccm D i ^ ? C3 s*‘ 33333»-,-
\! \ \ ! \ L*I HiRsPiL 1SL»Is h '* \l -
rapmî ca posaca sote’ sau de aDotau d-? rare pute* î sa - muctiop

,n c anîTuare cupa c> Nararea terornei
Ueardu-aia ia A rând oieca, sa fmaîui i i iţ j^ s e d c t î e ^mes mmM
eescat ce mod A diferit In ca re arata fata ae omu» nnwiss temător
ce ajunsese pom a oara în cabinetul meu, Dave a renşe sa reia
’egâtiea c.u ei însuşi şi era oregaM sa meargă înainte
Mulţumiri
>
A utorii mulţumesc cu recunoştinţă pentru contribuţia adusă de Judltli

!lemrnine e*»amor rd acestui capitol în ediţia amendară.
Eknsser, A (1971)) .,The paradoxical theory of change'L în J. Faean şi

1. Shepherd ?ed> ,» GePult The*upy Nuu\ New York Harpei & Row.
Buher M (19~0a I and Thou. New York ScrihnerN
Clark son, P ti 989», Geluit Counscllirig in Aition, ed a H-a. Londra,
Sage
Denham-Vaugham S ?2005p „Britrî Gestalt therap> 1BGT}, for dients with
bulimia”, Bnti. h (kîalt Journal 14*2# 128-134
Gediardt, S «20o4., Wh\ Iove Mor:t-r\ How Affeoîion Sl%ope^ o Bat>\ s
Bmin, Hove Brui mc r -Rou rlcdpa,
HUIman, L. si Ventuia. M. «1992 b He o Hnu o HuhJrcd ieem ?.»/ Psvcho-
îhempy ană Ane WorU > Gemny Bcrse Nt*o York Harpei
H .m sto m u , k t »03 o b n e j I jl *h i i i P i e r u p ' l raid/ i
L îl o I o , L , : 2' KH ■, „ R e m a e d u l d u u e ^ u e ' ' ' m o i « i a v.a %be.k;*~*. a îG iii s h
Gesrau J>'n s .:, o s nio-iio,

J*şee V. si Sula, i 1 «1- «ni a S*t!is m ( j v o u <i G o n n o siiin i; a n d f ş o < . e ; t m r n .
L o n d ra , Sare
raOmCib, O î ifO-ra*' , Lia r.cJ fa;ea* Boic-C i ,-t/p ;/ /.* mu i~+ *.2 o
;<)OOÎ7
KLpncc u-,xA ? s* o to rs-/ m B^rCscc; ;/-e
#*vi» in /%vr/nO.rafn , New Y* 4 <lurdocr Press iGestalî Institute of
Cle\ehnd Pmc-s)
: t k \i*\ i ' *i f \, .
; f -p p ; ra i *11 . *s' - p f * f f ţ, • ; ,; :
* •-*c i\ 1 A r;r:>- r (? f 4 \ . : k Jk 6 , P w l f * #- * * y f ap- / paji»! 1

KP.VV
■\L-,t’k.'n «I. ; «H)ir:, f)ţ F-;o;*>r< 'ka.kf i'< uns^tUre I. anii: S.jpe
iNrk îi \! *Pl^jt „A f *»u\c u’ju'î^.riU Fîd hc J 'Gd PAd' W;' *-
î v h u J •• u 'Xk4:, v , t , i> 27
PA ' P M I V > . n. '^ jf ! ai r f«ck ovili '! l. ; ‘ P '/,> - ^
i or ,d ;,i ( a n i n tipii
Pa kAt. V! p ppieirrpA .trv, ( R Adk :h t! *pv irM Pa p a j;
V i
\ \ i kiî >„ i VI \ a n c i n t t \ l s . • G i ^ h h î F k t r u p s / W r p ine* :
ied /v v ru . 7 a p : p a * i r%k^ ( _\ Saa *
Pe i r t - , ' >t * ><, a M V ' - ' - l ' I c ' ••*’• 1 A . P ’V*^ q f G e s t a ,
/ G- '« ?l : » : p C , v ^ v^rk i îp-raec P» > G
Pe - f rS a -îor. '' p f 77 v )<a :;a i.. P v C/V4 - i jt t iL l ?:e Kip\
5 i.-Jc p?epr «Fie *'kf. /;p p ,( ' ,n : >f c î H !f • ... p i \ v
>icMait I**u îkiî Vt
V î% ». W *A i i ' s\' . r ;Pp .'att . : {’ AlkpV N » A VV' Î 7
k-v.
P fi tip î> i* ii r 0 »?*ip a p ^ h \u p •» /P a fau NV G a siî 7 a
i*!C-
P *!>icr. L - p - W . . F • Jjr%' ♦P a v a 4 / fV f vV a *;> / Voia/ V ta \< V*.
Norton
Poisiei. h *1^ 5 ,. -I P.rpuLtiU'n im Sehe.p Sun l:ranvi>^*. Josha &as>,
R c o J k L R W 9 5 p „GeMuli îli; r iţn p j m c ip ic s p* a h a and ptAvpeAtF *
tîHci - :U . J M Pa licit, { ,Ka / p 7, - itm -jl . 4 >
*1 * 1 G
v G a j A ’7 a A > . ,4 /p k . ? e a G k v r a a j fie . *f f / « kf/#, K i f
Spapâtiok* l aba M m Am^ftAi I voj \ ipiirv ( '/• •/ -f , ; -“a* /P/

2pi Ok'VP I i?cc‘tfi?\. vie na. Vea i< G vpaapa icPai
SpPicUi. P Jhe h 'ttr p ic îiti ; lut'J
S u . i , I> N O V p ia /k t- P pvp *2" M- *./ • . -« P. .f o f i r,t .
/ pp V, rk \ ai a
A 'f c P , -2 .i'ik 'G V ' i 1 p, ' : '
»,i Va k ' » \ «-> v -1 g * t'~- *
A' p ;{•; ? f “’a" : >P.a b ,• P >j'r ju ; " cv «o • i - ' " »#‘ v *'
Jo h rn p F 4 ii»
7V ' p I ppfclrpa-' Vi 1 v î.n o i , t ^ /' 4vi ;*Fp F * Pw!< V- F
ifkffpii. dKJ 1>TSD. Nea' i\ rk «PipJp.pf
%\p »I. ! I \ 1 vj f«»iUi>i, V \ I , 2 'j O k ; l f ,F|P;i ' "f F / T e' ‘*•
P ii' :; t ! Inypacl I PF % i" v p *lt
Wi'tfcn K ‘2:A *p sV it m «-xtxaip.v; t ( i» p»t vpckc arp1Bi:dl!sls;P'
B r i '. 's h (ft ' h lP F m rth ll 11 <2s 77-Sk
\ovc~ G 1. Gj>K~G A l.G t > *'î ivjmimi »n GrsîcJ; - h r ,w ' 7/ • *7
j<>if-aai * i » ' ' ~-
7c‘i:trf, G l * ! 9Hk, . '\»i!Piia?ii%* diaai.Hiîc diiil p^vrioj%ii\*i^dî '
: f lv ' Ci c m J Î î iilcrii|V> i V c * it ccl : j a u r Hu i . 11 G > "-32
7» r.u ' 7- 1 ; v ;5 1'. ...V '/ • G o V-Vv v G /'» v *- Nev V c . I v,
Jicxait Jcur;v! Pix. -
, + v . /V ". . ’£.. .. - , '>?*!'-• oG /*- v/n \ c ' 3 ,«> r^ tv w
Mazc
2<rN'c:. 1 ( I G > ^v r /: *», .*j hac [ c ;:i;;. •* FG >
GLu ksern P >i Macke\\ u, ! u lG G brii: Peri ' , Londra Suge

frncCx Ir Şi S illv C *2 0 >‘I o >auG m ikshîii l ove a G og nud G Y''f:o:fierar*,
L* »ndra Satic
M dckcw v j <lOQ'V [>e\eii>~nrj Gemeni C'-un*fliwz. iorul.-d Sa&v,
WoldL A L >; iotnav S A! * 2035 u Gtsîall Tre ra/n ■ fhu^n, Dn>or\ ara
Pnteîiae . Ihousand C).tG G \ . Sa ce
Yntiteî, G L, î i ^ 3 î , ‘tn n o evo Diaitût unii P aa NVw YoG - (*e>iali
j o i a n a ) Pre s>
CAPITOLUL 10
Analiza tranzacţională
i
Keith Tudor, Robin Hobbes

în Marea Britanie
Contextul istoric
HiaU/a ;rati/;ivîi'Mt;dă ‘ A !; -i Cm â natala tic eaî:c f Berar
a a :î •v'V*-, ul ^vihicirii canadian A nual -muc* ca r n h a m i A 1
Itrapiiic • ale p r e m i i ;?cî suna li Litera, de/uCiat ea copil uite a pcirmDaC,
r Ca otciâ e Cco::t cUenvm ,i «cicrite cn timp , c Iccrct Aetuaikclr:!
r,vcc::tiL A r ' cvrnonmm *cAvcrne-div a putum m
'LA CcrMîICik'. cCUe p^hiCo cir fU LU - w re mvAu UHe?c £cre: -
, ■»p>r» -rcnrriev -i ev,Ce iiee , • V r j A, , ^ ] if, - AVf. v .
■ >A *= ' r k i; :V , m ^ . r- v - „ ■, - « e •' e v " *r ; »^ >C e - _ • - -
' IC>' mi v ,v<-v ,« c , e?- '» ,, a : ' 1 -■ Ce.,'.; ,{-?A ,
- ’.-JKvC ' t Vîîhr.-c ''V . d . v k :V , , w :'A»r ’■ oo . >

, ci cV, - le i v, -vr m 7 r v~ v t ^ a c - v '
, , ~ >V v m ‘Ii |luv.t«ţ; ic ’ m Ce ş.rC, .*u <t *v -'m Cc L v e >! Ah m c .
.Asupra lui Beme s-au mcc-Am: • -A : a , re m v

Fedem (1870-19^0) ei F i u ' c i A il c -m A >U9 i *. cu rmv m i m ?r <?c
în psihanaliză ş« ac ia care a amnc.i -p de/mda! cleiAm Cern a a a>
V\,S MANI IrfAVPm ! \ l ) î \ m \ \LA
• Interes în ego~puhnlogie (fed ern , 1952 c abordare fructuoasă in

dezvoltarea tar/ie tt lut Benie asupra iiiouetuun ac pci .oUcthiaA
de stare a eului iv e/î m j'm . pp. 398-402)
• Preocupare in lutru! eu pacienţi extrem de tulburaţi Irt contextul
spitalelor psihiatrice t'din nou, Federn), care a introdus în dezvol
tarea Iui Benie a Al ea model pentru înţelegerea şt activitatea cu
gândirea dezorientata (contaminare) st regresivă (excludere* (vezi
injra. pp 400-402;
• Viziunea structurată şi secvenţială a dezvoltării umane iErikson.
1951.0 care a influenţat teoria AT a „scenariului vieţii*' (deşi
studii mai recente despre dezvoltarea copilului au pus sub semnul
întrebări! această vedere liniara, o critică discutata şi in cadrul
AT - vezi C orneli, 1988).
• Părerea eâ personalitatea poate fi înţeleasă doar în cadrul unui
context psiho-social fErikson, 1951, 1968c o perspectivă care a
avut ecou in viziunea lui Berne ti9 7 5 a /1961) privind AT ca
„psihiatrie socială” şi, fundamental, ca psihoterapie de g n t p .
După cum am arătat, pot fi diferenţiale patru influenţe filosofice

majore in cadrul istoriei şi dezvoltării AT
Empirismul
in timp ce Berne a fosi influenţat în mod clar de psihanaliză, acesta
a fost critic cu privire ia supratcoredzarea şi elitismu! său Acest
lucru l-a dus la construirea unei teorii care. deşi este psihodtnamkâ
in concept, poale fi verificară direct, pe baza observaţiilor. Pentru
Berne, observaţia <vizuală) „reprezintă baza tuturor lucrărilor clinic ie
bune 1 1966 : 65-66) şi, in mod ideal, leiapeutui ar irebus să folosească
îoaie cele cinci simţuri îi » diagnosticare, evaluam şt planificarea
Oaia menta tui 4.cest accem a condus la o direcţie puternica cogm
tiv comportărilentala m AT ide exemplu, vezi Mothersoie. 2002).
Cerinţele pentru un contram terapeutic valid în AT a>t:t înseamnă
comportamental, observabil si Arm *precum şi bilateral) - reflectă iii
rnod clar enipiii .sinul. Stewart sugerează că observ abilitatea este
iniportamâ în teoria iui Berne din trei motive
1 înseamnă că AT este eficientă ca psihologie socială ;
XXALi/A lR \N/ V. f f »-\ \t \
2 Vâcc \nm tiv a Al relativ uşor de repetat şl prin irm arc. relativ
destui vie direct de predat,
> considera teoria AI ca mnd potrivită pentru experimente»?
11 l*lC i 8»
Fenomenologia
Părerea câ puterii înţelege lumea cel mm dine doar prin experienţă
personală directă îxi gasesie expresia in cadrul AT m una dintre ce le
patru cerinţe pentru diagnosticarea stării eului, validată doar „daca
individul poate reexpeihnenta in final cu intensitate maximă, cu
protecţie minimă, momentul sau epoca în care a asimilat fio acest
caz) starea parentală a e m u r (Berne, 1961 A975a 76», Intr-adevăi.
eu analiza sa structurală a stărilor eului, Berne a considerat Al o
„fenomenologie sisteniicâ" ce a umplut apoi un gol în teoria psiho
logică.
Existenţialismul
Există multe păreri diferite privind existenţialismul şi diferenţe de
accentuare, în special între tradiţiile americane şî cele britanice
Berne (1971b : 8 c care a fost un pasionai jucător de poker. a folosit
acest joc pentru a descrie ce vrea să spună prin existenţialism :
P< kenil este una dintre puţinele situaţii cu adevărat existenţiale rămase
în lume, fiecaie este pc cotii propriu, Nimănui nu ii pare rău pentru
liric 12>ti deplin responsabil pentru toi ceea ce î7k;î Odată ce ai placai
pariu*, hanii meia îu nat pus ptttîru pariu. Nu p< ţi da vina pe '»m:are
alte mesa IVeHiite m so. epp c ’mtxrmele acetem lucra
f>le tro? irsteîf fflovulor fund RTe*îUa:-C Ac NT ca mOV-te1*1Nîiic

huni. vtă fiecare poseda capac da îca de a gând» şi că m uidui im decid
propriul destin tiar aceste decizii pot fi schimbate) - sunt considerate
in general ca retlecîând gândirea existenţialistă, ce poate îi atribuita
influenţei asupra lui Berne a Virginiei Satir, binecunoscută pentru
expresia „Eu co n te/. Tu contezi Contextul contează", in orice ca/
C. Sills (comunicare personală, mm 2001) sugerează că adevărata
poziţie existenţialistă este ..Eu sunt, Tu eşti" şi câ valoarea atribuită
| ii, V| \ M \t Oir T> R \PM- «Ou M \
. dhîllu OK m p r c m u a a îuthieruâ uni. urată < u : -mu acestea

rapresu !m Bena J ti mni i iK, pi raft OK ' i Bit r Ia r *m iwilia de
viau data de actui mu au rapf curantul »adăugire mit na ficat! vă î - r a m m k
umeri ou te kiemicne paranoie «fiu r iu u deprmiv t lui iu ei si
mhi/uid «Fu îu » în ultima sj lucrare. Whiiî Dv la < Sm Jfîra Iau
A:v finit * p»'Sh 1972a Burau a cetim acerau pafta poziţii cu
doua -îuccîie nu mm a uk Itide fi persoane furie . mtlO Am *- Tu -r
m - » rate o ilc/oiltare vumniîkati\ â. a cărei importanta pentru
o mtpoîlamenta! uram în m/urnea t marama esm vîbemimată atât în
;udru! ea! o ?n afara AF *vezi ludor | dOQn.
u man, sm ui
d v : a d- .n;i‘, e ; fi ni uk ipu teoretice ale \ I uram : d?n unanimn
ra. din pui ut de vedere monta atribuie fu crug din pmh% Ua u umanistica
îu num aie 'atunci' m au a m i n huit Ia dezvoltarea ucratcM
* ^'nganiiî'Uv terapeutice aie Al •Bei mu I r a i Mat pi ram de

arac mi O ana m mc rade re ara purerea 1 mdecâmatc a naturii vi
n noţiunea că .fiu trate/, Dumnezeu vnidecă"
* Atitudinea raumeufiea a Al <Burau Aram unita:mc importanţa
tiiieui-eifiiin ««-rarmitmm A rat mere rakm .. m >i portanta
rarauramin unm ai di curam \d d mb 'r a : ram rapre/entat,
a"* .ramam -*< ' un a n ; miram' e d nmmtfm r e jn a.,iv r ra
m ^ umO' e -raram*u ir.VH itâ .
■mmimm --m— J ra '-*m • ţ a - . .:■ urn^-rau
dat că „orice lucru ce nu poate fi spus în faţa pacientului nu
merită spus”, iar el a fost printre primii psihiatri care au dezvoltat
coeferieţe de caz echipă - pacient (vezi Berne, 1968b), Insistenta
lui Berne privind accesabilitatea s-a extins spre teorie. Transferarea
intor idei complexe — „compulsia de repetiţie a lui fireud s-a
m-ramti i ..«ram, uabmfmjtcA .* mmmamum m< mutre
ara .. ' m* a - a v rac am au-. . ua:icau
’ -• ra m ., ;,mr ra uram m .ramam m 'iman mum» eic
. / m • ..v a -i : v'-u uam, a. ra —/«.« t*i.ra»? c<^-a!a ^
"s T aatf o- r>a v•; •r •4: c i jx v : viu; n a a , cui
III 1 -si
W Mi •' d , r WC V î v O -o
;Jc:ifî Citea o ?m mu mmmmk Ute \ : ! ^ ' , fl. Îî

: r ' r j j unor ic/ojldr; .jv au kc uifre m *nh*n. k i •. ^ m
\1 J - l m ttyK. N^c Avtr i i V‘Og ‘ Pc>m\î/â \ l :h 01000
a.imcLmiiote iuî M**o** \o\eîhrio 'C ceuriăpm. '.»cîîviuu ca A1
Adt mu; tomfokâvmie humă o pnhoteKtpim nm pohanuum, "
k ’A ? 1VS f Ir ’a ’.f' _ p:e/tdOă via* eiemenk' Luik dîl* eckmdtd
ha *d iko p Uî‘«0« re ‘C H:lî adC *UO pvlk 'n%*gdi uUiaîOMk a C
om jmc Jupa mim .\vu.!;Vau MaHnam, o e/r pmhMoge *cp. -
d mmupmc pA * , .*m-ide,âm ml AT t>Iu emiifia1*udica ontvhogu *
di {umnoiogK o =î h '«aJoiegic un tip de psihoterapie umanistica \ ve/i
r uaor 1406* o Lt ku Je consistentă tii ideile Uindamemuie ak
uanêi st pructice pMboIomei umaniste tvezi Association of HunianislK
Psvehoiog) PractiiMiimo AOŞg
tu pre/.etiL la 50 de a da dc ia pi tinere iuerarî ale tui Bcmm AT --'a
Je /so lu î atât teoretic, cat şi urgam/aţional - pentru detalii în acest
sens. re /t >!k ui de internet .0 Tno* naţional fniu<uc;:oua! î»i;r?^ o
-Imeouiidoe •«IlA A i v a w iua net.ore şi Stewat'î o T ine> t ! uşm.
Această de/voi tare r-k sprijinita de uri număr de publtcaţn - re vi-ac.
internaţii «nul i sem otrială Transactiunca Tfubmm Journal » fA J; m
nevv detteruil lunai The Sm/pm ambele editate de 11 AA , tat m
Marea Britanie, revista Transacrions, editată de către Institute of
liansacttonal Analvsis (I FA« Teoria si practica în dezvoltare a
psihoterapie* AT suni de asemenea bine reprezentate în publicaţii
de d lungul ultimilor cinci am ’ Hargaden şt Siliv <2002»; Joine- y
Sten ari r 2002 *. Rotim cnho\ mt e! al (2002*, I isier lo rd 12002 m
Martorei 1«2<H*2». bdmeider ;2U,C?, l udor :2 W 1 :. (ă-noni ;2»HA •
Idlipp^ «2tl03l Mourvtuid şi Trskii?e •"SHO i Munan h»di ; 2\yo'. ■
S'JimiC ;'2a i 3 r Stil- m Hargaden C A U: Lacanue «3 k i» M a/zco
ţ ât î«*4 , \ . ?Vt;bUI» - I ft)t U *. H •; Tk n S f bit CstUcIt >d H15 , î ic [*s
Anp pi mo = î al Â hi ; ip v-rr'. :0 m anta 5 în rea- om
dd d î»'î m-d riiiio d-cc n.viuuc p'-ih»•ickenîe O m i o m e o d M -
recm ioncur aplnarea din domeniul educaţional «vezi Fiene. 21*02 .
B 1100 o Nevumc 20P4* domemiv -*rganimţionai »x-o -’ Le
Guermc. 2u04 , Mountain, 2du4 , Ristu. 20114. Vocdauci 2005a s
dO*)^^> t » „arte re\entâ a :~c. Jar»ana/ie ; T l05 p n o i d ia/boiyi du
Bosnia tr:ttocende aceste ,.dt»iiieitn de aplicare" şi reflectă continuitatea
abordării A T >1 psihologie socială In AT există un număr de ..şcolT
'9? M W . \L OF !tk XPlt î\}'Iv?iii A, \
vio trudim dmtîncîc ce m îieaâ diversitatea eaikiiru >i practic h dm

cadru! câmpulm psihoterapie! oi venei ai i \ezi secuimea u: mutuale,
pp 3 0 5 3 cc c
Dezvoltarea în Marea Britame

irkCpuUirik abordare \ f ni Mmeu Hi danie au fost mregmmtie dc
lila'5an AmSA şi Coilison ; îAMk >t fe/unnoe ti: ediţiile antei marco
rM lin-on demne trei stadu mtve şi mtrepâti nme ivutru dezvoltarea
abordării AI m Marea Britame înec pa rid din arad IBK? <.d pisntek
a r c de AF conduse de către ioim Aildvmv şi W Rmturds h
!Cîiiversitok~a l eimUe' AI doilea stadii; o MM .m,eaî în aprdL*
Mg Ji Mire inaitinmo unui prep de discuţii \ î k I oiidoi. muiat
U către l avvrencc Robisem si Duv id Porter. tar în mm mbr;e M T2 -
ie către primiţi *_ors introductiv «101" oîleînL în Sheîhekk organizat
■le către Mau Bvron m coialus de vâtre Warren t lieneo psihoteiapeut
d codi u didactic ai FIA A Al Itcdea stadiu o începu? în P)“ 3, odată
m fondai ea grupurilor şi workshop urilor AT începute după auîmizarea
iTAA In ediţia anterioară. 111 spiritul răsturnării narame din psihote
rar ic. t im imitai pe Michaeî Reddv unul dintre oamenii asociaţi
M mai adesea eu dezvoltarea AT în Anglia 111 perioada timpurie de
dezvoltare a acesteia şi cadru didactic britanic ii ÎTA \ :ă- o opinii
po\ este a .
\ u e ! 1' A ' j ocpîomre.iî *cn n u m e m net:o W r p m e j AT la M arc 1

Botanic Mă u îîa s e e o în I a»dr;î jupa 6 ani petrecul* ui străinătate,
itiakritatea în Scade l mirt. *'n rană» c m v r , ne nume Da\ ui Porter,
nva găm pnri mtemWîie 1FA \ 'i nvu eimciiis \u i mlmi urau grup Jc
Mediu AF ce ie întrunea aude sa u< IPtrnpsîcad au Hiimeak* ! )av id o
ee»ui«i met tar sin pnnnu rum," M u:«eu:,i. buieim f î a Monoei Impui
cm ; vk năo ace ou >rap Fa o cu " m c c c m - a m m ■ ; r-oc s , o i a i
nripimap mei medicină ş«, uvpcaîv psihologic* m nu a trecut mult
o ai i am c octAn p.Sî a '.\tmo *.n a m<^va *de o : e*a u<■vi, 1 ;)c- :d
? -raid? (un ! cido >1 AAn Buvo dm ShcUkk prs-m%* m.» cmem Film
XHuwjv du- Aă'îîîTigîucc o Rial Iii învii, un pritîome din I o. el, a Noi
■-ase c-mciiii un c rap -V direcţionale rx c a v eu ă nmzidam „e o acu îutilnc
dini re Îiiîdlîii »"tîc «loastm având toc ii 1CI FM/johTo Ase nue Hampcfead
Atit ied rotat o Cororituţ‘e şi am demnii îondatorii Insniutuiui de An dizâ
\ s MI »9 ‘ \ ' o ■î* *\ \I \ 393
î r t«Cd- I •’UJUi 1tCmC *'v< *.l UzKiid X \ \ a UI -IU Jî- u mi !!,s.

U c u ii/.'i.-L vumm ■ m m , , <m r dmmm *A m-tadj «L m m m ?■ ai;» -u
wUdî'iuuu 3c ,< i'*L,s;iU -.uijiîjîn u r iiurn u:u ' x. u ,pm
B JiC'- UUIIiLtC d u I X l u ' c p L r\S'. >ZUU»‘ Ut U a i ' a d m X ‘ u- \ t U i - ' i ' UXU
X h>ok a „u nuntiJu: h; utm A j.ta mcnu ut tuvcuz anex i x . mt nu A
ur A x :m , tu u ..v *' v. \ | *• ir; t , x ezit O m x \ X i z x • X **.*♦mal X
’. ut e Jntcxe x *
Ax' 1, IX J > «U. j XI v„ â Z* Lx * fJÎU-J Ui *' ÎX . w L.:îuX„ ' .<
•moţe rma V - uur Jzmd A u j;i-i -umu n.'ruuuîi j c u x-.m ,
x e o x c -j u.h; iur.iv v j j r hi cur- de Jc/n lîmx .Jzo mGm l
ecum s; 1.1 ro r*txd ", z examei; de Oinxix! ubzi Luă x d uetin de
mi ifie an ie J*r xm ; •» x cz Ritmu1central ui cxtnumnku cx mpre/tx nu
Jc O r c î.»lt Ax-u\ 1 ohidU a m pmsedmîcfe O A A. cc , u x -olai urmi
-m»/vdrenu p x - x- x m z c ttuîtca Jc m bulevardul 9. f Aiinciii Jm
dj: in. t vu mm z-z'c u U Ucu x*tz .cu t OvXHZ .t
'i- X îl d u*cj •;i*1 ac >UUHÎ ,d U'ZCccKM fCf» c/cniaţiv ; ’
' ‘m by .c •' - U i a îXu Jc .iu: Jl TiUU:t d u p a -j UX* J.c U
Ac u l A u,,j : >]c *■' : XX ' • I Jv iixut puiiUîdlc *\ , u.ij rJc- 1
vîc \\jl Ai ' t ‘ urzic \a> I. cfUcidl c3 IV c / J x ^cccullu A!..up A au J
Jc ilixcuzuirc- ’uutxi Eitfapea^ \u-xuiiuiî for r' in-.c u.ut! d u c ^
FAT-\ , irv\A .J cututivu crmraCi :n anul ll^ 4 J> ca tr 1 B *r
GoiiIJii. j iDnt i când un numfn B>arîe *narr I p c y M;ane ut u n u - <
i l
astztc Li pi imul C'cnaxv tumpeao din A dlars fFlvriiaî Cele mai multe
pei amern ant erau px/ente. in A ceea a ne a uurpriiiu n fnS:
liuntărul mau Jc piufusioitxtî um fituurc «.«dt al kiiri»pc« Roustaii/
RobertSen Rv»sc ithcţui» Arn >ld Van Acstciing •Olanda) a cu ne am
pus minţile :a e*n m nmtjv uit» uaamz tt -> ?edtnu mmuurtia h i tioc -a
!\» - J jA c , j 1 r V[ \ ,\iu : . j ,.x ;nu z i c m- J ! x t \ c* a ; , *rac
-memdmm
ipoteze teoretice
’Aajpa juni am aratat. exoîfi an mm» ir iic xu'ît" J-dcnrc âu înOiiu
^ A & A ll \ l ' Cum r c p r c m A u J Î U U J c J c t J* »Xc ,1 p u c - l i i J ;J
.adnii \T şi «sire attau «* uama varniîa iL jAluciile An ifaia abn^dăin
\J u c u udmm; \h 5 • La puim a mp Jupa omuaica iu 1 Bei m
1v70 an îi»st rcminosuite frci men:}" de \T; Bi cmm C Bco d ;
de Reduc 1/ ic şi Şcoala CAthexm m m Baroce. RO'7o mr până s,«
M W'î O i>f ît.K \VW i\OI v i
i»i \i x
2A»f *> <.ci ii tu de eahPe.me a a .re d a a o e: a <.a r >tî iiriu x tc rin AY

sa Ik- familiar./aţi u i teofii >» practica -.nexor ^re1 m «T Ui N “ n ,
Vnuibiris >i firoxis hi au c \ l i m de. n a m tula pini iCvU.oajacaa
•iilor mai racciu Lee c20<*1 i a identificat z-xe m urdar
dt fanta m cadru? AF ?ar r a m p o s 1 2 0 0 ^ > cr.u • .rănim k ale
arh*»re!ui AF Ca p:ute a conri ihuţiei sale u vapiioUf a n t e n u , uux
d litre autuii ?k L . j formula: p m /c o u Jjsific a re m <apic tradip;
fiind cea mai e u r e n k o n an reprezintă i un o ie ie u e n u k ale gandne
>i practicii ui cadrul AI • vezi tube» ui m u în v . h u m pre/cmaiă.
Ş c o a l a Clasica * originala teste împărţită in dona, lepre/entand atui
influenţele psihanalitice, n,af ş< t d e cogiitnv-componaiuentak* ale
lui Beroe şi aenc uatea xc Tradiţia pierduta a psih iau sei radicale este
recuperata, deşi destul de d m u ta h ik şi ar putea îl ev* insă pentru a
include lucrări şi iitalî/e mai recente so u a k rp o iiîx e Findeţia iniegm
n \d este păstrată atunci când practicienii AT se refera la ca. cu toate
că i u este clar dacă cele trei lucrări ..inte gra m O ’ «TrAdne şi
Moursund, 1 , Clark son. 19v2 . Lrskine şi rrautniaiiii. 1996?
reprezintă o şcoală, tradiţie mu orice tip de \edere metateoreticâ
prin care o asemenea integrare este eficientă sau, intr aderau de ti uită
{ ve/a Fudor, 1996) în mod interesant, mei unui dintre autorii
menţionaţi privind integrarea nu pretind de tâpl u i lucrările îor sunt
u n te g ra u v e AT" Cu levi/uire k ediţia anterioară, acum „AT
constructivistâ ’* înlocuieşte „TA n a r a t n â ’f Aceasta reprezintă «»
clarificare, deoarece constructivismul este o tradiţie filosofica fondata
pe premisa că prin relkx tarea asupra espenenţeloi noastre conm m m
propria noastră înţelegem a lumii, m fimp o terapia narativă rept emită
fonna particulară de terapie, eare se unge m gene mi dai nu exclusiv
Jm ideile coiomict iviste *vezi A 1leu m Aîlen. «995» In ac ea sui
Jirecpte un terapeut poate opinie >i a u ura, a diennu vi perceapă ş:
-a mfiecte/e la - o j u raliu ne .. e mei ude ţoale t: admite c o r n e r
vie \I . c . mu ader ir, pm-le L TutUAm da-, ă M . Cu tx curci An
pe scenariu, este sau nu una dintre terapiile narative originale J Alicit
om unxarc p e r u a u a , A uniiăiie iot do idem fix a noi n p u r: vie AT
vOIlstlUCtîV 1:bl
« r onstruemi de rnţekx şi naraţiune -- v<ire >o p o n o e ş le pentru
scenarii şi pentru ideea uniu constructivm ce suprapune cidre
pentru toate tradiţiile noastre dm AF
\.\ A */ n : V ' V/ V Y»»A \! \
i d ' fom m ii:: „minimă m ckxmrmrnmLi Jc mmm m mmm îî amm

am ; ;i\';! de
f Ncu:* - J,C*/'vi;iLtIV‘: sau IsCillA?-JlîNt:iiAţ;^; . vd;C mctudc ^
mitpkeâ cxprema ue gene dependenta Jk medita dt/voltarea d*.
rioi mnapsm mhiir.bân reale la reţeaua neurala si de ademenea,
-tru a u ra cimcmlut ta ret udat ai experienţei îi! >pevuiî experienţa
ni!erpciM>iialâ
:o ubeita 10 L pomiui cenţi ak tcontlm metodele mmm si teore

u u e m i de tradiue dnemtâ >um puse la un Ioc si sunt îdemifteaie
anele influenţe ale î n e lr e i uadiui externe asupra AT
In ultime, tirk.i ara m ca urmare a discuţiilor din iu mea psiho
terapeutica extinsă. piemum m ea rezultat al impactului eercctâtonlm
m neurologic asupra rsiîioîerapie: .t musint o roe urmam e u a ta
explicită a AF va psihoterapie relaţională. în multe aspecte, acesu
aicnir; duc mmm a m rădăcină U- \ f In câtimi analizei omn/ui tu A ;
m ini ci icra o te rar eu L in orice caz, începând ma c a a ic ^ i m . c
AUiiicco 4 Rcla-onai l ă c - ? m â r Mlargaden o Sil A, dOtms m
:»munuând t c o c kcr.e c\tcîm hâ recentă reeditată. puhiicau unicorn
o l'A J *Corneli si H arcade m 2005 \ analiştii m m/ueuenak urmă i r - ...
mm mu > 1 -de/imită e» paradigmă mai iruersubieiomă m mai relaţionala
c a l Mm ;k cracă decât A con-i( ie ram .A : •viaţionalâ'’ d or o
' mom mcdcrn că m /m id e d e - lenkiâ pro; cmc m '~-imma ^
r- I m -** pms mă A' n / m o m e cc «;<jn -v *am-, mmm-mă x !
relaţională o abordare ce include un număr de perspective diferite
(faţetele unei lentile), provenite din. teorii diferite, şi care astfel, ca
mm m Sac *m : m m m m m m m e c r m m/oe mm. .•

IM ld lC d LCUl ICI Ş i |.ll « C l i C I l / i i C U l l l C I I i p U I a i I C . 111 I I C C U I C i l l l l l i C
. o„;-a ^ o , om; mm. *? a ovmim m ; J. i. mm cc -t\ m .

' ■ r ’ -1 *m " "• m - 1 .i io; mc v mm mc
m m « ^mm-~ -'*>■- m c . c f mm. recente mm
m mc p.t * Ac hmrim ^
Tabelul 10.1, Şapte tradiţii m AT
Tradiţie Punct central Teoriile şi Teoreticieni Al Influenţe externe

metodele-eheie asupra VI
„Şcoala Clasica ’ ReconMiUmea Aiiali/ă a stâni eului brie Berne \lucrări 1coi ia psihodinanuta
*Psihoduum;că> protocolului original structurai, analiză a iniţiale). Carlo Moiso (laetul, Kembug,
(sccu irni iniţial *şs jocurilor uepedpe, ţ 1983, 1985), Midie le Racker, Bollas >• egu
IY.îWJV
palimpsest «scenariu cornpuls ie); tranzacţii, Novellino (1984, 1990) psihologie tWeiss
uite fior ; incluzând tranzacţiile (vezi Noveilino şi Fedein) . relaţii oluect
transferenţiale şi contra Moiso, 1990); Diana îKlein, Wiunicott
irai isferenţ ia1e Shmuckiei <i 9911 Kurbaim; Gunii ip»,
AC\
j. „„ .. auto-psihologie (Kulnii »
;\V|<fI\Kl\l JJJVH II
| „Şcoala Clasica" Scenanu, mm rol soi ia! Stări funcţionale ale liric Berne ; CI aude 1 ciapiiic cognitiv
11cognitiv şi destindem cului; suokes (Steincr); Steiner. Ve/i -comportamenlale ,
1 comportnuieiuaia? simptomatică permisiune ţCrossman); Mothersok (2002). cibernetică fKorzv hsk i
i triunghiul dramatic Weiner); programare
î
! i (Karpmani; opţiuni iieurolingvistieă t\ ezi
ţKarpman); egogramă Stewart. 19%)
S
1 1; (Dusay); contracte.
["..îjeoalj iU | Lxpencnta idaliei Jocuri; substituţii; Bob şi Maiy Goulding Tei apia Costali (Bei Io,
| Redea? O jongtiiOe decuii interdicţii; (Goulding): (1979), îoliii McNeei terapia cu sisteme
! timpm: împasuii (Meilor); 1 19/7’, Bai bara şi James familiale (Sat ii.
tine f\tu părinte Al lei) f î 99Ş), J. Alici» Minuchin).
|i {MeNeel), redeeizie i 1998). Vezi McOendofi
!|
_____ __ ___ __... şi Kadix 11985).
„Şcoala ( athcMs’*j Simbioza nesănătoasă : Cadre de referinţă; Jaajui S elufftSdiilî ef a i. i Activitate socială ş,
i pasivitate ; grandoare . confruntarea simbiozei, 1975), Vezi Childs- j abordări psihiatrice i
Hiihurân de gândire pasivitate, discomi* -Cîowell (J979) şi | pentru lucrul cu paaenn j
nuitate şi iede fimre ; Kouwenhoven e t ai. | cu tulhurăn grave ş; •
i reluarea rolului de 12fM.)2) | psihoticu in special cei ;
părinte şi regres ie 1 cu schi/ofrenie <Rt»se). |
Psiluat! ie radicala ; Aucuaie ; opresiune . Tipuri de scenarii CI aude Stemei , Hogie ; Mişcai i sociale şt ;
1 uistmuionalizaie , (Stem ert; economia Wvckoff G 970) Ve/i p o litici rădic ai e din ann |
| piliere stroke urilor (Siemen ; Agel t 1971) vj Stei net ‘60 şt ‘70 ; „anti- j r
VKÎ v / n v w
i contracte; permisiune. (2000c Mai recent psthiatiie‘ şi psihologic | £
proiecţie şi potentă Pearl Drego t Î9 8 3 )„ critică i incluzând j T
(Crossman. Steiner, AlanJacobs(1987) bat ion, Basagha, Lamg, ; £
A lic ii) Berke Jonesi J -
^ ^ 1 /w
Integrat)va ! Aspecte i eltcgate. Integrare, investigare, Hollowav
W illia n t C onceputah/aica ; >
i inconştiente şi ajustare şi implicare, (1977); Riehard* Gest alt a eu iui. j v
! ot te/uh ute ale sinelui; nevoi relaţionale: Lrskine, Janet autopsifii ilogic | T
; înecam sote de apărare, contact incadrul relaţiei Moursund şi Rebeeca *Stoloiow, Brunde halt \ !Z
1 i ( Krskine i Tniutmaon I Ivrskiiie şi şi Atwood) | p
Moursund. 1988;
i i Erskine şi Trautniann, i ^
1996); Petruska
! Clarkson 11992).
j Constructiv im .1 D ts c u r înţeles st Construcţie; Barbara şi Jtunes Alleu I cor ia câmpuri Mi
j ; construcţiile în intersiibieeti v ita le ; (1991, 1997, 2000); ( irw in i ; cm isirut î
j dezvoltate ale dialog; eo-creati vitale Bruce loria ( 1991 , tivismul social ! Wlutc, I
j i . 'a d ită p C (Sumniers si Tudor): Lona şi i Aliem 1997), Hovt); iutei subiecti\ itatc j
Adultul ce se Integrat/ă Graeme Sumniers şi şi psihoterapie di africa ;
• i | ( Judo Keitii Tudor i2(XX)). (I iiedinan) . 2
398 M'W» M 01 U K U ' I I Md
imaginea persoanei
\ f se ha/ea/a pe tre î afirmaţii filosofice de fu/â. roate ccoU-undu-M-
dc capac îtâpk instinctive ale unei perse cine, st anume
5 Ca oamenii Mint buni, posedând valoni e mtrmsei a . i tpa i. patra
de a relaţiona si de a rezoha probleme
2 Că oamenii au capacitatea de a gândi,
" Că oamenii iau u c c i/ii si î f decid propriul destin si e:l aceste
decizii pot fi schimbate tşt de aici deciziile nou m cde ct/iiltC d
Berce )H .. ntscutat şi utopie tona N aturii sau iC iydd

,care continuu se străduieşte m fm â lucrurile *â crcasca şt face
dicrnnîe deja crescute să fie aproape de perfecţiune" si a carta
cx?Mentă face mai uşor Je înţeles natura umană, pe v mc a demers-o
ca:
' n omem ds Micpre ^d«'rat ptiu de sirfidninte dinam nc. ; j încercând

mereu sa a ti rază o mree de sereint ate * ; ale cărui tensiun» dau naştere
id n tte id care : epure nua vreuna mi ne a le împlini fără a rsca ntcNeine
cu ei finise mî Mm peremne sau vii fiikcjt li.a ;uru! ai? *!97:a
C de dc nun mc vio-criu m ltd k d ac a acea aspuuţu ,c ne reaid

•minate .i fmtMi t um.me mu a prim m m m o te ilm d ddtm rm
■'■cmc.;: ş: vmămcmimc Te Ben.-c liMcst o ui mm; o 2 m , rc urnim
d ■:im d e :em s*cs; 'mmcT - m - m p c ş . i o ddm dre ,
abordării AT în diverse moduri.
MV f C cOV al AT privind im agme;a persoanei esce aceea
d r ,d c '• v . d du-se dîn, cercetă vîiid memoria şi creieri
special, Penfîeld, d; Mr 1961 / 1Q7 C \ afi,Qir*t*is start
r. fî
Up cpnf
ite legate de un amimit subiect, iar opere
rente de comportain e n t; sau pragirlatic, un sistem, de scîntimen-
care au motivat un set legat de modele de comportament". Din Weiss
(1950) şî Fedem (1952), Beme s-a inspirat pentru noţiunea de stare
\oernncTiîanc c. dpi a C r m c ,
2. menţinută in cmMicuţa neienuuLi în creând oeisanahtătu;
\.\ M L~-\ •U Ow \ :v o »
" eare, ih , vd.*mai; . poate il . f;o;U tl-a du. ’V-.v.cfgiai?.:

- Oai de ,î î.'iliiîM ^ a î ?=‘ -1«Ji iiip î : ; vet v lm u ‘a v i lo ' a %a
a o tC t ir ., » iu liiî,
Berna *borv m 7xo a îikntiiicm moentc da («geauieara e

.-ald i. |x ca. a L a n iiim î org an e î>Mhue un MMem c î a k 'ia ; vam iM â'
a- ,mab m : îm ita U e n vC o n u lf! .i reahldiH a;ci->i demn >arapem /a ? • *11;
-d o u idiiii gj?j org.îJii/arv-:; rnaiemluîui psihic a o m ih l n:\U ,
ad siNicîr. B em da n e a raza rea im b o ld u r ilo r in s tin c tu a le . a n e ro tio "
t-iniare şt a euv! o rn e ia : e m o ţio n a le alem u lta re torr/odomozie* a
pa care le j oamb Xde.îk Părinte şi Copil o- e/i nguia 10. î t
a dării eu iui «structural»
f i g u r a I I )J . Orcane n.s’hu t o stan r j r t x p w izâ tm re iile euhu (Berne,

/9o/-'70?3iiî
400 \l\M v\i Uf î I KOPiO Î N D Î V I O U \ i \
Din lucrarea iui 1 amu ut! 1 e; A <W(F>) oi pie/eiităm - c k n î k a r c

ulterioara . Părinte înreraa maL Adult Integrat «sau /m Yemmn m
C*»pii Arhum în timp vc Benic i mstmut ôre^poîideuia diitoe
»i gande psihic e > 1 c d e trei stăn ale etilui, d însuşi şi alţi cerce tăun i
>i ehnîcieiu AT au propus un număr de stări d e eitluu în sper ud
vuprîiise în cea de Părinte şî Copil. prin urmare, este mat emet >i
raaî consistent că când im că există trei orcane psihice. înm mai
multe >tăn ale enlm me/i lacoK . 20011' Tudor. 2003)
I:i ce: 40 dc ani '.are au frec ut de la definiţia o n d n a i â a im
Berile, îeork Mărilor eu lui a fost supusa multor de/bateri m cadru!
\ I menirii re /uniate, cczî imedltndee , O a fk m o î°6 2 .
Midgky !C|cki S d h şi Hargaden, 2005)- Pîmgnn m*a<tră viziune
eue una eoîi>îruuo'iNfa si în sens larg. spune ea Mari ie cuini
reprezintă cât de i «kNuiip/ro unde uîdapMliice o mfcroeiot muie Ui
privire k personalitate Acestea mm conmruHc, deeonsriuite si
reeonsiiiute m cadrul unui proces continuu iiiterpervunai, fu/al pc
dialog jdiea rran/dcUi Aceasta perspectiv a modiin ă accentul
terapeutic de parte de tratamentul structurilor Mărilor enlm A spre o
explorare a telului in care posibilităţile relaţionale sunt co create pe
o bază de Ia moment k moment tSummers m Tudor. 200C*. 36».
Conceptuaiizarea tulburării şi a sănătăţii psihice

(k n c ep tu aJi/jrea rulbtuîm: sî a Anatăţii psihice in TA este
i A Ac tată iii cadrai m lor pito-* kiodjjimmtân teoretic e Te sale
nările eu iu», tranzauide cmcnăruie şi p \ unic ( a multe a de abordări
din psihoterapie. AF aim in opune uoastiă, odkttăit v patologic
-upraaceentuaie n detrimentul mmmem 1>upd cum o|v o c t CorncH
*mulat mulau linirmen Bei iu a dar creţ obsedat m ,T>nT de o
? uctLec pan*»i T ^<îitamT j.vitaîvc ’ mec r 2
Am credem. împreuna m a!ti vdţea. m , pe îanmt leorm ut ucid muu.
'* psihop<iU'îcigteo AF o Ară t Hat ^ k î,m l u m e \ >4 Vk >vUlul.usU p Ni T . a p» Ci CC f ’
concepută. in cei muu as m /ok* O î/k . ca fetid ^ mire de fk xîhîluau
o ana vdie a a c m it tm mmcjuiei vmmnm AJuItk Ianemic r muma
ne prezent Io mod sumîar îninTiU Ude cana in st ne suni de
ademenea neutic • pot fi \ftzuie ea reprezentând si sprijinind
‘i r Mo !t*.m0 ic m*t ic/ji n ',io oo (t răsjpunsuri. Clasîficarea
ei oe; 's- ct : î*Ui i o tCM' Mvlikit ;s< sê’t e iu „<: ,mmur î . nel mu „
unui „înving ător” ca j' m ~ukoa , cm fe uuzeriză scopul desslarat”
. • Veu; :xu Goulding -OcUjeo' u Li\ , - a. linitea să fie un k *> a.
ok , >c 11m i'■ Sie a ui n A ium ksx^» ij k fîniţii ko Be}Oc pruvem
.o că m fum l „o serie <^vUHiUi Cv ti ik/tiCtC „<!s 1k atc c.guci îlv'iii 1 :
vs m ■ăla a \ gm a- ' u*mî pi m -sibi. ‘c oîec mul ’ t * am ’ă'm> t
C* . iele . , ’ ,Lti-. >] p,,tv a; Miv.d .« iiIM’ . ,. L t. J *Ukd et UOf-kcU
Ui/ - Ou de. ■v’rilolL:. ■li. knmzaulioiki.1 Corii mu, lîtu \ 1 td p s ho ti şeii
*as-aiudi o ceea c e au1mă oui Sumnters n 7;uîx>r euuttc miucrjio
m u so i/a c m ă ' mu r m h ’ vo cremme. târî A rL.hu mru pmmnuLnăr
. - o TCvtî: L u - idod ;-!>\LUlliJl. SCeil^! ÎMl mA *denUMU «.o o eu! î\ a
;ar iul ii n lc -u’H m* -of f murC eo-crea tom
Aiestea hmd f i > , ne îndreptăm meni kt f k corveppiahzauv
tulburării în termeni Ic m ă i atc eulne m enaiu d e a u r i [n tmtp m
uîi număr de ttafi/auii contribuie Li achiziţionarea si menţine rea
psihopatologiei, ou mede încă tranzacţiile in sine reprezintă .au 1burară '
! \i? t unnăM.iîca s e u iu ne, p -MUi
Stările euiui
în ceea ce priceşte stările cuini, sănătatea psihică este concepută ca
fiind o stare de flexibilitate- tar tulburarea, o stare de inflexibilitate
Există o discuţie în cadrul abordării AT despre natura stărilor eu im
ivezi Sills şi Hargadcn 200? i cate se u neentteazâ parţial pe natura
stării cui ui de Adult ca reprezentând o stare - o i i un procto ■de
fle\îl-i!uate m îluiditate \c /; ! turn. iu»*' An e^stâ nu • 'miimum
urnind cele Hei -.lari primam de mlkw.hdiîau me mjhî
; "aJC eo ‘Hm / ' «• o Ufăt U* „ 0 0 <' -km 1 Olum X, *k c
, a: nîem î - mmmcm, m veLr mm .- u i ac» A mu xm om p><« *
•Mra'r<aiuen pem? •m
m iiA e si m;k mm m mume momn?’ a e A i r om se a \ j u m d r
a ummA «o i ,"V <mă; %c miere e* ndhurarea ce esk-
■P> ir mic se .a m s e n c iz i ădudiJ >-au iote de '< ArAm ec vom *

nmicei/h Adultu1 1 Spic Ucosebuc dc cos 5ude* * eon: unmânic
\! vV 1U Di, 11 K .plI IV>.
- 11pj m1ii1 n« i> pmm aeru-xid/aie u riîîi! ^< n?u ^ i i^ tuf e

,jPcAiH;!itj!cd ! \n u: uf mit;, m c u u c îi tmemiuu a
pueepuu u u pun-xta un ? păianjen*
V-udr rum-XU A ud , ih: NC udeia Ia Jil t*p dc duxctdunm
rdapoualâ in cadrul rifen d*mă peruane u kt/mea î* arte n u r
mx pa erauiLe ^xJucand L dc/xdxuea de rkxx'nJuap Jarxan
de", ir JCr-Ud sinr _.: put rXU,f IUiuta LXd uoj ! duca JL ! UdX
:u um» dure au x on Ixru X c adeumn ik ixeput x pu/uiUî
•„ i anex - u u •'* iV'i'-tKbKi din mdrm îehipdi luXexhtpmcd Mările
auki dr P.V mx v Ydim sm rcalah \ pemuinu m unu po/ipa
1 JiLîiIlu;
Scena* a
\ r u l i u lu ii Lî-r|L»ojid ►.DLDdcUi x e n a n u i t j ’iuid un p n ^ m pun» x x x
^■L!:«î»ii! ;Ii . a d u 1 v L lu'j va DÎLl'4 UltclcN e\PCi U'OP. M (ILilIr ÎHlpr
,a L rUiirLIi.L 1 MUULi ; ' u-X 7 puf n CJMle vLXepîr xjlli JU ti;
ItiLiank* lui ( uio Naiik C a d timp. L u t ^ , m xvua!
-\ik_*! AdlC! A vUlkCpîtd *iu Ud „SvVp 111 VUpY Uill ÎUUJf de XliilC
* i iisspiLt: B ene !•• . idun C i , a a r j n v d d- - upt tufe u d ui a
W PiîiJi '■ <„a *m ea%, UrlL. Id, Of* XC-* du tildi v r ulc U liiU r . ale IOC
Lucpaii'J um ^ o n u m .- v muia u L iduru e r u tx/m ld Jt v S a c r a
UllUUîîcriktl a ’ pîW eX i.id dr Mata „c lllf]',lvIllCJ/j Cumul a l u n i i
JkX*va „Ir • pCXv MiSu !V p.iUlUMd Vici î1 dvCUCLi Ocu LX UUlUli:
ur:e 1 ard r - \xu l ru aa 7v,7 î<,^\î rd u u â iu ' l ûl'i d n a ;pn *
u am ur duuiîkil* .>
® Vi*U-'r/LL u;u* ; -U-‘ >' ' D, .>Jur Ui U L_r. {'Urr;î^ U

iU U U .r jL '.= dl. u .r L L*r u - . U : u "a ir d . U .:
pe f - UU> KL diK *r \ a e 'liir r ’*r L 1
* DU D " r ^<r-i» • 'i.r ;. 5l r.La.d L-a »r a d 'U . *•. .

au ura U aun din .in i; : n w Icaut' civ j l m v j r \ . m a e
persoana nu se implică niciodată total în viaţă şi eşuează în a-şi
VU'A p« L j UL,]! d(L U u
Din nou. dc-4i 1uiîuti 1 am lor, conceput! de sex narm a mu nur

Jc/vuitat, Berne iiisum u - a rafinat definiţia perte 15 ani iBinie.
’' t ,.«! » x v i'^v n l î : : ■v ' a • .j • * i' J, , '
CfC ^ < M P'< , C CataC V C5*
'i.r* sur-Ft-luţn
ia i i W Hicupue se reiera ta ,',i Uv e - V- V-c ; emoponc

care oamen:ii le creea . IX"|ru a Ciealale-L\ - ;*. * scenariu ;
n -o .v var iu ,,iO~*• c m * r i iiii'C j : u iu*a ck rp: î
ecr v ea *ei aţională. \ kc -Sta utHuctr. m r x v ct se află
sieCrr W t 1*VeX "V an a mv u i iv u e /r Ve pt vru i alt iiLiic
Iii at .Ceii*i»-Iii . X nahuu CCCi Ci vaiii a* cv~IuC î i a î
e v CCap aceste ii ■ Oe k *epTe W i 1 JCl . i r 1 ; CUcic
c venal vie *ransfer în. . .uTiî re .ca rr. a cu» r\ n .a-. *V VC ,*
a a N . i r ' .-i jşitlCa 'U .C « \Vl iîhJdx. iC C la I C K O ! *, 1 ’ C » Ct !C
*- î: cu t '-v ‘ c ^ r T u -a '• <o )' *t i*e :'- j -j. . ttc <c '«i c ka. cir
w - .. ;rC. e teoria rolului pentr 1 C‘‘a-vţ '>» ,* a\P pis |. »
"C 1’r «c rt'i v' 4uk Slpu-Ci ICI l 1 ^ ' !• > \ ,vp na ; ,îge
;r afli! î' a(,<• *:v Virik pl »vl;Ci ad- *CÎJ iiC‘î CSCr ,a / C, '
ii mi . .1 ^ c v u cr.nccT Hi ut ;* ' vani a , HrcH . *ă i m -u
% r Crufe C- •: ^r\< :or ,) ^hînicle ‘ m* ~vk‘Ci li UU'H C
v*canale pt . v r w w T ce /\e v .ţ / apar m :n ador v
\ ^ ’îâC ra»".»c , c,c* :rc:cu" .'1971' a ..«i'Mucr? .-3 pr MCtpi
Cerut it t a .Ic : cJr cp-^pi j. ■-pr "c‘ ; : r: *"rt m c - uj.
*Cr ’i <*r? - r* ( ' / . r ’1 ’H a -r *>„i - jn:rO %î
Tabelul 10.2 . Si
-i î< v- - ;UJ j *J . t ' -»U’ C i p t r i e n | e cic

\ u \ j ai u t u K A . n r r \ D i \ i n i \
*Vsnre nlîi • î in
. \ecm
' \ e stuf iutrremu Je ; Lxpeoepţe mimai
j mine dtvliraie
! tLvpre calnarea vieţii Iacii a pară ut urm Iu
!:,i precaut Senzaţii Ce Oui uri i*i Mamei îi oIdee
| stuHlA., .AOlllfcitttî eompama fiului tn
1ui use uLire" I
i Imcem miram?}fee i Fantezii Amintin .de fanteziile? j
|________ ca fund reale
Nevoi n» Anfirnerik î Xinie;u ca mă \a Fată! care tace
' rCprif|riît- » I cunoaşte cu utlevane promisiuni pe t Jir nit
| a>ta înseamnă ea sunt A reuucia
1in siguranţa ! Mama fii»ui .temio când ;
I --- ------- - eUc itcvuic de ea
; A fiprotejat de o .iile
• persoana stahiU
, Furie şi durere

Marc parte a discuţiei dm sec ţi anca anterioară explică atăi concep-
lualtZctraa A I pentru tulburarea p sih k ă , cât şi apariţia acestei
tulburări. In ori ce ca/ există mai multe modalităţi in care AT
conceptuaîi/ea/â apariţia tulburăm, dintre cart una este sistanuî tic
sec na ni {Frskuk* >1 Moitimniu, *vdsn v e te n /jî Je s e n a r ii, ki/af pe
o tucnire orie aia iâ « a uionna Lr .skme şi / a L i n a n t l 9 7f c este un
extern in rare uit cavele dem ente ale sceiianuUi* vmf mdu>e m
m tegurn Smieuitii de >vcitam .mie de vmre laskuic >,
Mim îmi mi ;988 . d^-Uio , a innd *v’«A m a de m d m i e . o n \ *mameuo
n n e r k u utranon ş; fante m . ;ne ,.se?ceo m ap m oca m«p a n e -
mfiatieoftzâm experienţelor dm copilărie, ncunîor şi emoţiilor legate
K e/iruâ 'Viemai de scenarii .tî un . Smr m. , vbcitfie d m p : . al câne

. c v o m mr!'? m zdz urmează mp 4A -tâ^ -
ii!netnicde>. itaimiccnle zilnice - anm di v ni\p»iit>nn - sinii cric
care menţin *>< c o i f r f p j sat ehesn mea za n prov.vjm metiarie-
W \ i 1/ \ i R VN/ AC I K.»\ U. \
De ioc surprinzător. Ai - urtciîi/u liAticmcliiior a demopaf an iimlx»!

MRiMteai pelin ii descrierea unei iţei* *t tipul i ac nnn/uriu ue exemplu
împlementare. încrucişate şi ulterioare <pentru detalii vezi Stewan
ai Joi nes. 198~o* pe cure Beri te i idol .'1^8u) ie a legai tic trei reguli
de comunicare Alte ti pui i de tranzacţie includ tranzacţii de redeîmire,
care nu nu eoni de siîimiî, de răspuns xau de ambele
Menţinerea tuîburărîi psihice

Dezvoltând noţiunea ce spune că persoanele se implică (sau nu> în
tranzacţii ce stimulează apariţia tulburării psihice, rezultă că. de
fapt, jocurile psihologice pe care oamenii le joacă pentru a consolida
propriul scenariu sunt cele care le perpetuează nefericirea sau tulbura
rea. Bineînţeles, în această afirmaţie este indus sloganul umanist cc
spune câ „apărarea înseamnă protecţie" . aşa-numitele „jocuri" pot
perpetua ceva ce atât clientul, cât şi terapeutul pot considera ca fiind
nesănătos ; în orice caz, jucarea unui joc poate de asemenea să ajute
persoana respectiva să se protejeze împotriva tulburărilor mai mari
şi să supravieţuiască. O cale de a înţelege un joc psihologic este
printr-un exemplu al fenomenului de transfer în care sunt rejucate
relaţiile timpurii - de exemplu, o femeie care a avut un iată distant
ni rece este atrasă de bărbaţi distanţi si reci. Când se joacă un joc
iar în cartea sa. Gamcs People Plaw Rente f 1964/1968a) a identificat
ntulte văruiţii includem şi o dorinţă ca de această dată lucrurile rit
aibă un rezultai diferit. E Ruperi (comunicare personală, 1982;
merge mm departe, sugerând rii Rerm nu a leusit ml perceapă
miplicapilc totale ale propriei sale teorii deoarece jocurile poi f
înţelese a fund decise prinu *• mişcare ^pre m unuute sv ao tc ;
repre/imâ o încercare de uita i u ri - o*1mc mai infimă o ni; tk :
am u j md lucra uit arm ei po/Ur. ,f arah/m krid ic - m somajile
pe re nu hem; . oc de două pm ..-arc. pentru Lingma r J ...
mei puţin»pentru a juca un joc Terapeuţii \T pot interpreta asia ta
Omd un LociC Zer» al ztLTs~ rnobmr*. cmc inmr»r.cdim cernu se
poate studia umilinţa sau ca pe o pr mxure de a ca aienţft momente rm
. fi-h.i ' ş* cerfUudmiKu o sa •* m k ri t c r i - ascn.eiîva tum c
cabinetul de consultaţii. jocuri precum ude îdennfk ate d ■ B m r
1 1964- r ir if a r tnoi ar fi „hu Jo:u mc toc sa tt ana ' sau Jm m o u r
406 vîAM 4L :)! î LUXPls I \ O î \ ?L>uA. *.
oi ea
■- o u J o j J , o.U!.- îvmm mmn mm o "n „ju:îo <p^Jm ' >-ir*» -. o m m
rum/mm nak a na dintre ele mce!ttuea/a noţiunea de o m u n e c L \:v
o; a* 0! 1 - dmoi! >0 p o e m u l J€ m m eavn e o>k* fkO a m o j *■
’iiii.c o m* m enim incarna; Je UaUme J a r o â Jc *j Ba; ac ; ’ O"'2
• m mm 0 ;\ir r a «anin u mu In de ' m<ierni re 0' mm mm
m ., ;\ 4 ^ ^ ■.;/ mipm umpt» med T im m; *nun mst
ia etern: dkîmHjU^vJ - - a u eu mmkkmm ,- p p* o mo \ **, enîofki.
vuoiCvk\ jj dbkri.xuci, -ealera v a mm mrnmV *klcmkia ,m i mumia e.i
oi m xt u x a im •
* Uit i u'i _* , mc ' mem m in mod u adiţionai a- < - r ; m ^ l u^l uâi a
ar* . ;r<k m;maaJ mnirunărUor ajcruiiicaPiie m mwc - .u ;m *ul «,hkv
a- ^ mm>mk’ki<m4 , ri;!i peibmmîapo tikdvhme, . -mmr mmmk
put:c u.immtia pc •raiainuî csimanticiL .aia ate Jâ „â. ac.atic. a muicru
r u u t a s i a 0 nm mixtiie o raratmmm m aflam mumm r'-m. ~. mlarc
de mani iimn a, J v a a t a r e . , v n u e ;e aer „a mn.i %a e r :a . _ a »nâ ;k
vj u Berea ’iBc m k / J a . : 47J IBJrd'f a m a t a ^ am mm.mt mmm
» „au ome .mm Jc O m ' (.a unpuim \ \ oem m j . i e Ini p.oir aera
te mmm e >6" Je - mate _ru ram ai a!*'*,rke eac a''kt mmmc vie
ace o*ifale
i. e î - m m m m kkm m pnîked : d m a - râpe ie' ikiara-. Ol cefe
- ,îi:he,-t*e e^ .a x>*;eu! tainckî. e. . ,r,e ei aeeee.e e'-ui. r re 'Oii
ec kiO-î *,:â a , I\ .«ija. > e '4 \a “e ", A'CeekJO^ 000,6 k iJ fo.ov : 'realii
aiv v.e* ^ o i w . ?r e . J a e ., e ' îê e-, „eâ»
«,,_e ano » -j, • „„ v*, o. . 'i .. ,'*,J \î * „ •,%L-
diferenţelor dintre „şcoli” şi practicieni privind folosirea transferului
WI . JiC , J.o o ^ k ^ . ' C o ^ o e , Co -v'. * -.eei>-,
relaţia terapeutică. In această direcţie, la fel cum a existat o mişcare

: <e '0.^*4 'h if n e ' p. N.m v .! -e, ■ *f,t o? ~ee- i * s ’^ o î. e , ^
de la schimbare la învăţare, ca definiţie a procesului şi accentului în
' '* -v. ,U-:^ - ! 1 4- , O:>i , ;o - , &
M f J *»“
ANALIZA TRANZACŢION ALĂ 407
Practică
;>>!eeî:veift terapie;
~ ^ i! i- <: CI . 1 5 » Jr S >1' / Ci l ►a Le-u. *a h p i Ir a l C - r - O 'î i 1* ;J aC i C I U d i V ; C<J j . -
- mc ' A c m >e - r-'-ais î 'nniL.L .i!!1., ir m drA ...rci, pm mm ce

1 > um '-A m cj icatpculA m am u n î^1*1î a k k atciUC: .u . cuu! t Mjopuruoî k*Ripcaikm umană diîerenpi
i. *ic îcfkvi ;!r, 'PaJÂ k -ritiîUî *pc utîc terapeuţi; Al ic adopta
) o ;:il j m, .C i pia.ikiCiM \I coiiaua x a udoput o abordam
«-„ai di vă m ntpm aum . ; Ac mmmmA m--peri cmiipormrpantekc -.c
mmemei um-lmSt mpm acta pui uţ i i mulau m aij|c«ci . •>alta part.
t pckCvîcuitoî , ou-janp ;or ailopct a*»rduk m:e mfiAdera reiau,*
a -a dar m!;ă med rjikiarneouln A A mdfA văcar,: var .1părea
aînmroam dm x Ae:! pe pumursui >tahiin 11 usca aAmi Jc \ înde%: a:
la a: ,u ca-Ca ct ipataiJ nc aht mc vk 11 ucCva itaurej -mpunîor eOiipc : -
:ancnude pefint a numnuii/d supraadaplarea
Iu aci ici a i. m trnis «'crane, AT este autofu »rnu Icrapcutc -\!
“^■tdcc autonomia ca având tre* dimensiuni caracum cmiştieni
' poîHaiicilale -* liHiîiîttalc iBc: ac l h i » 4 ‘I% X o i aiuclcfui c muiere
a p i c / 11ti a faptul , a mi J i e m - ir Xai dur u\peneukh m l >: m e m i o
.a e d paîii ale experienţe; aule cc cri : 1îi re ere Si a kidkă m k caic au
a c u m :a -Cam Cakll Jc * *a n - d< c»c pa IA m ie sala ilari *t <) A 4 e
‘ m>foî cecît de răi mu ’ a urnă* i «A ie *.k mCimciAAi mame
'•’-ră d 7 ‘ A1 r R a v . u j a c e i ! . \Cc‘; t .* iriujc.
conştient reprezintă cunoaşterea sinelui. Spontaneitatea, al doilea
"a a c*ă » ..al C’ C Ce ->v *r C; . 1c C1' - . ’ •le ' tv ;a e ,,,<
de exprimare în cadrul conştientizării crescute tară a ti cenz
i i . ă >; cu - i ‘a ,U i .. e ' c. '-I . mC - c - i .. .
• m e„ Ul a 1 ? .anuicn* >i >|»onLm le ahemesa uv mod ce v*»«iîta." t
iiiîi
' n CU'- I]nn,< ă* îs , r*. ; •• CkRU/c j < m , -Iu; ( l\ C, V-R UJl k!-
, ecnnu va-e in umpni nu apa ; >c Cre/s, /.«a ne la vitr ia.ic >i ai ui mc ă;
cr -v Cuiv-;! e.v m A u cu ^ c ~uc:u a a s. j \:c*'! «r. \ a i ca- ■c
e<i*î/â/a in midie dioiviuiiria nim inAuJt >î Je^'-aitaîca , o m i u .
uzării mmunentelor de iui ’c ( ăumile uti/area poaic coîisla 111 Ijpi A
(Copil Arhaic), Pe piireur:sul terapiei, evoliîează :spontaneitatea expn
mării sentimentelor de furie, iar în ac<elaşî timp se explorează
‘\ <d C>"- ■' C i d ,< v * '* nu - c e - ■senti.mente împreună ci
un - *ll ii,- v ceast . . p.:te>. • mute tri de genul : „Pe cine po
V!.. -ni'V, ,ii.m 'îmi pot exprima L«i ‘j ? ”, „Când îmi po
-" •iro . ;u * ' u v i-' mo : .«*îa are, spontaneitate ş.
intimitate apar mull ensionaie iri cad ,L* îvrapiei AT având ct
îv/uiii ti re
Cnten* co selecţie
*X*riir; i !(u f*M!îv* ;»re vu? u '♦a -* U; . *-terme .îi ^ m l p-. nou
u c v î e r n i pmov ii ai nciiuc: . e m, tema pe »• teffeivuie t»' OLum-uncare
! ! û Jo a m n c u r jm w vc de m kc pe tom armene c -» a: a vaa ca
u*.uitat •* te: uve mciv urnă a» oiitAta „Problema ix.tk cu ro e
,,va dezbfuuC» m rute o u a m Aon. umt anten de *voire 'd e v o s
pai teftpter ’ a, ijUte/e de Li Ca/ *„veUcu U ' \ de , nun; un o te
•a carată muu- \ ntoiule peniru c la ie - um; î'uur ’ •Btinc
îpoc u ! c a d Nt a alte r c ;te a mc iu sa au vUteepuL ,ia ic- Uc,
uccj ca A* -mete< hi <;! >k •. bmc .La«ticap după grupei . *k Ceuiîi A
Itepj *VIL JU 'pU't ÎC-a PI t ‘- '* . K'VÎMHu C: LV?i «de •p psih* Ves CtU
: , u;w c ..ate l, a ’ | c**’ . c m unce v !«
dm eeerv jA’k pm , —r c c i u t »n i- tru c c i * U n n .. - u
de rate „prea tulburate” pentru a fi capabile să tolereze experienţa
terapiei. Acest luciu este specific în ceea ce priveşte dezbaterile
lucrează cu clienţi individuali nu îşi selectează clienţii pe 1

•*' x ! n u a r ; O te,-, a-e-* ,c -,ţ . a vfUirUv ; te.vn
c tien p
' U; n -.n-î >*sO •„* Ute 1 I , U - .n .

-n «■: < ’ ’\ f ' , v v ..... l m U- - •'<! ' »U.*U
atunci Cx:• ’ arte ; improbabil s Ov >uj;:o T,r m;rapeuţii ; vmmi
o cotişi:d e r a r £ idă sau un schlimb ce Umm c - î apară î ■me icmpn
şi dieitil şi t:red ca un schim b de Si IcbbriM/ î mî a* i '
încuraj cază i’ealizarea autonorniei. Acest lucru poate varîfi fie î
’!Ve UCUli <J teraj * ' .Clei 5C v.!îi*iiii 1i . C Urîimi m m »m o capacital
n-'-ti >m mm •' ; v i(b .0 *Vm ecm ii psiliote rapeutic
mare d.e teraj>euţii AT sunt incliîşi în pimm* -* m ivată, iar acest lucii
o mei niolă clin f 'm n inul. 0- Kvu
Pen tr î • uecide c o m p e t e n ţ i . im apretul IU Ca Im • i l v
'« -oia resursele ■> m p cîlî/ i pcetrn a ajuta «_iicnmî : c ^ a c *
. ;uk?( ze tiei -,mi area pe care <n asm »' d’VUŞÎv. \v Cl 1 îocru CCfCn
domo ca ter .ipui U n ; ' m ie r •11! m i >rd pe «' anumita pmacsde 0
ilflfC tK U f m _i e v 10 t e p O îM i a m * tin p c fc n U l leU lfV U U d \a P U ' iC
p .e p im -a 1 * > ' -v fc « i u i îl li r * C ‘ Z U iU n U J t U n »r : , e
m I|<v mu; ^ eu m m m î^'iir ce evoci ane mm rt mro

\! \ \ « \' ; n i r e \y\>- .\« ji v iia ,
deaU raku da a a a a v 1 -\ \ * !^ u ; >n m ebnlrd elu A I \1 \ •

rrcLiap >>i ir dădeau ap'U uA a araun-r dvT ir a?** aU >r,A
Ut \1 hi Jvfla ada « la ’* ^ CCT-WU'U'f Ui N-ailiC'' 111 1.'! aer ; dr
aniibiaiic a:»i;if «cia.ilj nmatidvA iacî v «. iîk nu a c a r , a .r< ariura-A
icir'a ni v f i s i Mîder trea \ J . d b J.ua s ^ a w n u m r a
b mm n i Maf'an ab A _a:a* ai roia brant a a a *«. »er ipu
aalaa-lî.aâ ataû ; , »faîi^ kreneuiili pi uk fiere nu UdaUA
r i i a v ; a a ia. a r 1 nu- dana: uteêia ake iert* nu i;n!n. iunubr ab
, â k a o ilara pe Alţii nuad >an a du ia o duna sipu !-a-.n A w-ubirj
UiOdalîLUa 4i P taiupfd „L a'*tip eaPUiitkiîiaiu A! a lav« taipdi •
padieteîupîc da arup k a .uau-îu duibide c ^ U iikâ V.n îa naiemied di
a./îiiurr da 4 Ai X ru r k r r jii/.u i»^naii I n i a a -a p> - a b a\par:a:ilt
ui. ' n -ai a arap ?i \a * daduer4k:/.e n Ptin ana: v a - - da t au mu ne a
;nalba ia . P .ida.Lîn; - L \ f k d \dflal,dt_ A , A i . b e JfHaatC
p^'diî r:ac a . dv pMitdiarup:. indu b l 1.* d i v c b ar a{ a . :aaa dabt
Murduaui iiulu ddidua tarapeuiive a-la Ct/ma t K . :a Uind
Pkvitk-njrej bpruiui e arap- Ara. luda? « ■U ^ k *: d î-d iu dr^prj
‘fink/j x. aparte . - fc<ap>a nidu ••Jiiad.ă i t p î t u n u MAidard
pvr rd'U ladiîda la JÎcatd C i l a- ut a aat>tc,e >tnpue* b fcid»‘<n:îfaa a»t
Jnn rabi ndl'aan:>v 1#„1 deai/ut jfenîrn h ^ m l ui pnAn [)ac? branral
d- ‘!Y>k -,:î -a 1 Mdaidî e'e pe ck- . " K aaa ideddCid'r ,A re htl leali c.
Je vela lisai urai;a nu c\îa afes ainpu1 a i ^n* .adika â de in^Fipak
d;'aJ~ : r -i ! inakai!!. A , eaa . drivere a„. addd di Jvdrjyl
a '-aeî’a r.u.*v!u! ’ji ..r-, .-Nâ . ia.ia,ne :>\da daiap' i i f C r , iX radrar ă
.a dieaerra aîr^îifiuns n - e a m a 'a rru iil j Îijî - >i ,H'e-; i cJ> na
A e r '* '' da ■«.1 la^jir* udi-v de ^
Oasîtăţi ase terapeut: e" efi'aafv..

A*a 5a» s**tk: ’dfidad arfa a A ; a, -'/"a- -< .dauaie*, a'U-d'.
; a a ( a i*. u,A ea' * ' r #*d^ ; *, ' ;a a* ' > *'’« . d •
‘d : ; a >:ic -,n »r e d »a a j «? uUIx nv,.‘v e a r aiul a- ^ - - ne*a .
iltu . « c redinrn m nn .pî «a raspumahtln^tc ^ dunuieama ' -1aîUudii.e
af i a r . n r a d a ia r .n u . r lartaaU: ' a ' : n i “ #d'*r, i r a b a <ra
.e^ndeur inu4» re~e\tff »a* arn^r rdnir ;-;aniaeian/-i - bruiaje
da .3 U s»ia ara,- _ :d. ,* m u r a. ; î ketaua, ’itad . i l d ; ' 1 *
i nne? u i d tt:~ pr«i!ifi; aj^ »rr ajîa;enti!Mjs" i îpnr 6 5 şs
U d liia S i
nir adevAr. unele dîiddc xdiiiulde si .tbndruiie praeriee ale tar jpeuubr
* î h n ;i i k ^ ? L j o - * . ^,r \ rt\tdv^.i:e m cî! iertă. ■ ;> U/a-H ?:
Pttprmnnrm 'n «m a p'tmr\tid,t» pmitxn '
* ' iP e ’fuIr î 1 ** . p'x -e enr i one-Vn ?' e/< HA 1-V *ljc^ Pf >0? H Nk *
o ooa< :aoa .> •*> a ^ - e î n . ' v > a m p m ,c k* x 5 > î î <i< ‘ «a a p u n
•i Piit>p iprartim? k-Citfifj pilc ic? ivale Piti :m» m! h c :

"*vma. ~tlu‘ «o '. ’./■; u sta ne me mvm Hi/a; cj ** i :Jc<\\ h:c; t
■rr-’îC b , .; . ! -a a v i i 4 , k *> mi m o k o n etcm -ia
politia şi s a i terapeutic
ev a cxipîti «iii „iederii mn <_i ci pe ti;at nisr r*u^ |'v , aife.Veti;. t
ciokei ic1,tCvcaca m x.t*î* Ai .'pitiLOi ek L'd î;. >c/J 1 Ijl; e -c ,
m 'H ' .a; K m p ^ o ie r * : p»pQ,t H a ic a u c ;: a n iH
5kk ' Paa - P.>_x ^ t% CvtPv •«" -JO v* iLuC a -«;îv**î »P ap saaP Pk
C 'â^CutU M v : SP ' t: -vi i î i ' *r e ; e > a > -V ^ - P* - « f <it; a i . «» I v i v •>
‘'-Op; ek P tO , '*■ -O ,tc- .. ,i -"Hiat ă P -.: P j pe ă*lf \ ' Cpa, u 'o

* tiîii î i o a n e !.pp! .**• p i i p p * o . m u n c a * v j r : întrerup. ir o e r e
.m ’ ne-â-.m . .» a **.r e- ■•' Jîît^'-c \tik r Cî ,a c k. pic»

m k Vî k de! inepte v i k n d i c î e cin e. . a n ale tic .p onn m evM -' m
-m iincp in k m c tie d e m fu iM îa îen m • m p te re a sen tim en telo r?

412 M \ N t AL [>r f L K W f i IMU' v 11)i ■\ i A
Această varietate de stiluri iolosită poale fi ilustrară pt in examinarea

diferitelor abordau pe care un analist uan/acţiona) ie poate folosi
pentru a înţelege >î a lucra eu stările culţii. Pentni a evalua şt a
diagnostica stările euîui. terapeutul trebuie atât să observe clientul,
cât v- să acorde o atenţie crescută propriilor sale experienţe ce apar
în timpul dezvoltării relaţiei terapeutice Terapeutul \a dezvolta
ipoteze de probă pentru structura clientului legată de stările euluî.
pe baza observaţiilor pe care le face (diagnostic comportamental» şi
pe baza răspunsurilor interne pe care le experimentează k momentul
în care se află cu clientul (diagnostic social). Astfel, putem spune eâ
experimentarea proprie sau fenomenologia psihoterapeutului are o
puternică influenţă asupra sulului pe care îl foloseşte psihoterapeutul.
Pentru a confirma diagnosticul provizoriu, terapeutul se poate interesa
de experienţa clientului (diagnostic istoric si fenomenologie) Pentru
a face acest lucru, terapeutul poate adopta o abordare empatică,
apelând la experienţa interioară percepută a clientului sau poate
deveni mai activ în acest scop. implicându-se prin împărtăşirea
propriei sale experienţe, reieşite din relaţior.area cu clientul respectiv.
Pentru a ajuta clientul m a recunoaşte şî distinge între stările eului,
terapeutul trebuie sâ rămână receptiv la procesele preconştiente şi
inconştiente, din nou. atât prin observarea tranzacţiilor, cât şi prin
observarea propriei persoane. Astfel, conştientizarea terapeutului
este disponibilă clientului. Acest proces devine un fel de dans
relaţional între psihoterapeui şi chem. în care aceste trei stiluri
primare de inie toga re, armonizare >i implicare ţes o matrice complexa
a dezvoltării relaţionale
Pe măsură ce sunt recunoscute stanic eului, psihoterapeutul arc
ia îndemână o mnetute de răspuns mc >u usuce Un răspuns ce
mire rupe, prm care terapeutul adoptă manieră m comanda şi
indicii direcţia, cum ar l\ .Respiră, priveşte 'a mine, observă ce
mame poţi mmm -e ateu A mode m :1c H m m t poema o memt-vm
clienţii >pre o conştienţi/, are «izmă atu nu âna cheului trebuie k
integreze gândirea şi sentimentele cu răspunsul fizic. ..Spunemii la
cc ie ganclcgn ' utih/ea/a un curtai direm prin mre terapeut u. înt unica ză
el lentul sâ eomoitde/e inunde stâniur culm prin uuermedtui luciului
cognitiv, Suni necumm oran/acţii de c h i n . cc nu direeţmnea/â, ciur-
ar îi „Pe ce anume doreşte să ct concentrez: astăzi ^ " ÎYan/acţiiie
einp.rJcm prm mm* terapeutul tîornrlâşime experienţa sa a ic o şt acum --
AN \I .1 / \ r R \ N / \ C i îi i \ Al.A
de exemplu. «Mâ simt iri^t când iun spui a>ta" . mm predominam

~viîiuli\t\ iii Aiiaî, un icutpeut poate căută sâ introducă sau sa reţină
chencuJ in cadrul ruladei prin stabilirea si menţinerea ôntacuilu»
prin observarea nevoilor relaţionale pe măsură ce acestea apar o
răspunderea la acestea folosind un canal de comunicaţie de îngrijirea
Ca exemplu, Smioo începe şedinţa de terapie într-o stare agitată,
Terapeutul întrerupe agitaţia şt spune „Simen. calmează-te. uitâ-te
îa mine, ie spiră şi concentrează-te asupra respiraţiei tale" (canal de
întrerupere ). Terapeutul continuă .C and te agiţi aşa ca acum. la ce
ie gândeşti9 " t'de direcţionare) Apoi terapeutul spune: „La ce
doreşti să lucrăm ' " (de chestionare). Simon începe apoi să se
concentreze la faptul ca nu-şi poate stăpâni frica. Terapeutul răspunde
intr-o manieră sensibila, non-directivâ : „Poate trebuie să îţi spun tfi
sunt aici atunci cană iu te simţi ameninţat " ide Îngrijiret şi „Mă
întristează când uni povesteşti că ai fost lisai singur sâ ai grijă de
a ne" (canal emotiv.

In mod tradiţional. începând cu Berne, analiştii tranzacţionali ac
adoptat o \ iziune strategică a progresului psihoterapiei. Stewart
sugerează câ există întotdeauna ..o interacţiune pe trei câi între j . j
alegerea m te n e n ţie u contractu! de tratament [ ..j şi diagnosticarea
clientului’ t 1989 9\ - o perspectivă care a condus la conceptul di
ir m n m i de mikimen: rin care aceste trei dem ente sunt reprezentau
Jc către diagnostic, comutat o psamîriarcj tratamentului - sac
direcţia ita ta m e n iu lu u «%e/i Sîmvarp idQo; Pentru riuu acest nio.Jd
oazm pc tradiţia medic ală avccniuea/â excesiv Tagm mu ui V antonim.
: ue rnâ a pri h* a crape u iu 1u c diag m oi ie u oid ut Ic oi m mm m
cernuta de aweî'tin nex de Vi r e remoda cootmcnircâ o de dv cernu
mm rn,r;m dur cadre» AT asupra po .* e7m N ; svamplx KnTIc
1970 Lee. l o o ? *, ware contribuie la înţelegerea tutunn celor fre
o c h i u i L dm irmngmm de tiatamem a o n r v - ' mc mmam ^ uk
;nîdă. Ilargauen m Sdis. 2(M*dc In mou t? adiţional, 7\I a iosi \ â / u n
ca!e‘ Jîrt intcrion am g. J i r emermm v„ o ce ipc Aehiîeă - -
mu muc vâr. a de/voiu: un număr dt lemne: pentru a tac ii na scrum
oare? mrcpeuncm tiente «9bn * a definii opt ..ooeraţp terapeutice
v
i\V \» Uf. 'H< ACU NO- >* \i i
•eemmnaîe mtemguea, ^peeok jic ,:, mumm-mm i m m trie ea-

.uiîia w- *nurmarea, interpreta n a >i c /m a m meu. na a ev a u tn n e y ;
s m e r ‘ar psihoterapenii; VI vilii u m iu u pentru foKmiea %» m dm m a
acestuia :a litru o vi;>eum > 1 eiaiMmie aîtermară a mesu-m mu"
M u tk r >î Tudor *2001» st Hargadtui o ><1K A 0 o 2 «. în m u u ea/
după m m i 'pits cniai Berîitu m bsermrm rciveznit.i m ,/a »e tcăte»
a n a mui uîm ee bune ai nev mmmmm* 'iau- a om e/A " f b b r
m u vă . -iFUîîiîerca iîl apaUtnm Itar aicvau obscî -cireu detailam s.
u.-alt/j Uan/amtdm put V ^.imacirak’ . eic mai oc/ir îbde st mmcntr
.unktfi ale anali sun ui unit i/ecic urni precum >« n u m : c ita e o t
..li riuical ' i jUv>tt»rj Ai te ar tk/m A tcim k: u mfWUm. 2 e s iizjtlii
♦ t)(\ w.'Ptnerunktv v m m «tiuia ren stăm emm de Adam -de mmi/iandc
iiafe rmiaînî mfimc adema efeeiuaie ura* irrnmm dau opeomnm
m a p e ia v e a \ Itj , A r c e o al , d m m v m o e m . ‘'. a m hh x ! ’m
*.vce* Haîmtdeii si Silis, 2»Jtl2u
* t m - m A m m ; -îa: - 1 etnii; oe t Apii m , mc se Am u r n a m e x p u n ă
/serei n eram e n k arhaice m u nu au ţevi a;vă muJnite m c m A
>e poare rea hm p im cathjim s sau prin v h n x : de ar nea re st
m a p h urc iuiktâţiîu* parentale *ve/t uiires o m p lovj - i K nes
mmu Se’/Mtî ef m . : ^ 75 , vm r*»-*u« ihternub/arca de către chem
a îran/CiiCtem cm oaîke ale vm p e m m m mem Harpaden < 1 Stlk
) / /
# pniptipercj « r w d ilem e crede ne a n e mm ale pe Jreem oripurii
din se e Unmi ide m i mm: m A vr ce metodei ea demit maune e
im»m ; : p r u n c a *iem dt.im hi m e a m m k*i jpia de u.det b v
' em ‘la.iCp.js t >{ ;eakh m Ale’ă'r :*iVV ■ v ; p« i \ÎL'*'
. num;
* \tlda: J ' s 1^ d -e» ipe A ; " ’* ' ’^ ’er : ?ă • s'
starea eu lui de Părinte care, deoarece include figuri parentale
interiorizate sau încorporate, poate lua forma unor „interviuri”
^ / l 5!1- \> ~ ;« . - 's• • eu* *
CiUlUl ‘x/ » vlU -s*S' *'U J.ajXÎ** vu' , i t s. •-.n \ ., ' *
-vlelu-r m s\Jom atlha. pmiu
♦ * *d"*;r*~*' /v « a. '' o. ? epe a . ^*d'»- . e- j - sv>„ i xs,i - * mAtu >
aefapeuiKtn <u mfi*rrnarr asupra oeioxa tneiCa psniaîulttme :\e /i
NuxcUirtm .ova , \f.s ^ n b IK'c d v u iu n . s, Sd.b- 2»dV nu
perspective n a ra m c , gesîalt si centrate pe persoană ( ve / 1 *\ucn si
Alico. 1995 ; Summers >i Fudui; 2000) ive/i tabelul 10 I r
\ N \ , L' \ >K V > k V k f >V \ - U * s
fklkJli nu. mtuk -kt liL vlv Np.'c aCaU-, fadau M</v\ a ;
H M«„; _*S ! ~U/ * 'Vv.'A.ik \ ! 'C V ' : *- , I U?UkU!» *. . <l k>r>, >,
f î k i : ’r tik lî si Sil k î J , s«0*
ktiiaî ktait cniC ur k'Tiuc;' y \L dina parura mi fa m n m mnlcm

n k k mu mm raîlnaad a le k iie ik ilk Al' fapm /.tiii a ivdmrcrapu*
lUamsta- :* n u m i n d . a r k : m .ne g n k \! mmm >L audiie.i kt mciuiun
•:i u i t :da Al
avik p r k k . u u u d u i u m m plapum a ii. fîinures unu: m acA om:
>i:..*v pa p u t - ‘ -a,-ic a v.ara.Iar narain d reuiku n um aittus
Procesu? scO rnUrl ;p. terapie

m mod r a d a r n a i p:< >. amu mhunoan* ikpmivaaî tpsa \ i .1 n u isfu u
a s :i concentrai ă ; mmm r/k u t\em ninm f 40f»i m )m srm
muouia kmd rom mu;! v a m k puim u ru a ru ra ik în tini an a da a n a u .
4a Jtnfik i a-p aciuita mu n robi cinei m 4a germana farapeumim
Se: vroia m u du A: niijmtmnm; a r-ifarnenruluk a iu* Berea * BP-vv
v nlu 'i \ktkii-rca unu alianţe da luam, deeoi nan una rea, dcaa.
r u iu\\ y ruiik d a r e * m îe n i ur? vum nea m u Mrai da d 3k a a u
r vreme 1«veo \VA daia^ s« Rrovre BAc ; Clafiuofk l o b 1 , si rc/un:u
iii Clari'M'U a: a'/ , ISA., p. >iru noi schimbarea v imature j au k r
îa ..a ii rid m n u m u am p ^ vcmc omplax da im cm apuik u rahinonk
iLmra ahaui v teiuperp pi'ir aam ^liannn pjre>k mţalauaa ^
aîaernu/a c vu vria!ifa:i dna îuîd m aadmî ‘n-m -'tur: a anim *k
a l - 1' aUîiu^ ^* *a ilt/' aann^ -. l ki "U ?aM• k \r: t;v/,vV i d.rartu
 d, a u te * ' , a> ,s aa î1 n .n d »a,;
propria. Deoarece majoritatea a evitat tehnica, strategia şi secvenţa,

p* mm» vk c u i n a l «a n^dn.namp>? dl pamîi î? i u t a a *»" .
•, -„a M??o./râdr a h c n te» /U ?T#LîM
l VIp i ^ ;iA -.-i„ '-'A/Cl dll'i mnpJj „aCcLiC; A v;o!M *!Hf 4ILU.-J1 ;,u I .
f a n e important î:i determinarea ehcienia p v jv a a a p u «coc ho para o
rrA u a ATapcuarc rclap.j <sie îcuipLi A mă i ea ni mmu adu • o f 4 ;
4e al îe f ic UllVntc ofîtTiLin !e»UpcUC:cV. pMheiCIdpeUlu A ! OndilaCM
a ondine m eoncei»!La/j pc stabilirea, menţinerea m U n d / a r a
C laţiCI LerapCllUvC. 1>CM cVntă Uîîck dcZhaîeP iknpm Aip-Vluî dinte
1dalia terapeutică şi uhu aţa de lucru L u i de exemplu Bun cu
Lepnard. 198râ considerăm ca ambele Mint importa nm ş; amtinue
1)upa ra ri cnneeptuaii/eaza Bord in *1-AA L alianţa de im ni mc Iude •
-labil irea unei l e aăî uri e m o ţ i o n a l e şi a u n u i ac o ai - sau. un termeni
de AX. a unui a mmm; - în privinţa scopurilor A mire umor terapiei
Prauicicnii Al atutâ ml >tahilcamâ contactul a i cî:en|u şi adesea
tolosesc o perioadă iniţială pentru a efectua o evaluare şi 110 diagnostic
pro\ i/oriu şi pentru a cădea de acord asupra unui contract care. la
rândul său. fi informează în mod tradiţional despre planificarea
tratamentului şi direcţia urmată în orice caz, un asemenea ..tratament"
este supus metodei contractuale şi. ca urmare, decis de un acord
bilateral, specific şi ajustabil
în prima perioadă de lucra cu un client, mulţi terapeuţi AT
doresc, de asemenea, să ra asigure câ clienţii şi-au închis „căile de
scăpare’' pentru a şi face rău (vezi Holloway. 1973) O cale de
scăpare reprezintă un termen pentru comportamentele distructive :
rănire proprie sau sinucidere, rănirea aitora sau reacţii de nebunie.
Analiştii tranzacţ tonali au .o m tendinţa să considere eşecurile serioase
de îngrijire p ro p ria omuciderea, omorul st nebunia drept metode
prm caic clienţii evita rezolvarea una probleme şi promovam!
d e a oftarea acestora A* eon Aderă ea fu ud o aun prîn rare Jicniţi
Aeg >ă *U4 îşi rezolve prohlente ia mi com p o rîa n ia u e k dt hm. muc
rm-pne ce miundcJeu/ă a e n trku - ret î/ ! pe cm - V- a; Mame
Pr. a : dur a penrni Jiidiiderea 1 aiioî de scapa *n a R j i a <5 .A a L
aere clienţilor să-şi asume un angajament in faţa propnei persoane
-ie ; d in ln c »n -iaţâ Je .? rmiLime Aoftm- irmnuf Jc a v e i p'-ti oV
( 1 şa de a re sper la vieţile altor pemoanc ov/iv om; p n» ar omonvu/f
■v t Ante no? coam ă ob îm ă a f ra mămeă na- degrabă rm nm m ,
o am: drept lo m tim îâ faptul că proNcio.de existenţiale, ruin m f
ciCciionarea n u d osul in şi scopul m vieţii cran pese deoruDe Jc
\ \ \1 l / . \ IK A S /-U 1i O V \ , \
m uc vbenin carta conştient sau nu, percepeau c* -mura: arca tei aptului m
ea a :n e ac neatins ' pentru respectivele pr^Ncuie In ulninn mnm
ertt ivCsie praciui au îom puse sub semnul mu re hă* ii *scai. de
exemplu. Modiemme ! M a apaiui o abordate mult mat
flexibilă in cadrul practica Al prm care tehnica inel ude ni căilor de
scăpare este apucată adecvat şi sens»hi! doar a te ^ r chemi se se afla
mir-un pencoî serios >i le lipseşte iustine tui de conservare, adică
exista riscul de a ş i pune capăt vieţii, de a omorî pe cineva. >au de a
Aarşi intrai» spual psihiatric.
Restructurare
Restructurarea person.piuui apare in limp v clienţii îsi de/cultă

copstienti/area Conştientizarea implică lapte 1 că nersianele sunt
capabile sâ înţeleagă propriile lor experienţe şi răspunsuri date altora
111 termeni de stări ale euJui. adică devin conştiente de experienţele
>i răspunsurile împrumutate de Ia persoane apropriate i Pat inie o
care sunt modele vechi, de regresie, ale gândirii, sentimentelor si
corupt »rtament al ui «Lupii) si care sunt un răspuns direct la situaţia
aici-şi-acum cAdult ) Indiferent dacă adoptă o abordare tradiţională,
cognitivă, comportamentală sau una mai relaţională din cadrul AT
în acest stadiu strategia constă în promovarea conştientizării în aşa
fel încât clientul dezvoltă simptome sau control social şi remediere
simptomatică - primele doua sunt din cele patru stadii de vindecare
ale lui Rente ( 1972'1975b) tve/i supm. p 405) Pe măsură ce
clientul dezvoltă capacitatea dc a vizualiza cursurile acţiunii, aceştia
aleg să mi desfăşoare viaţa in aşa fel, încât vî poată exercita uri
control mai marc asupra ei.
Abordaiile Ihlosite ac cătm pxrmnvrapeuţu Al se Uagâ dc oniisiicn-
tizarca stanica culm ss a modului în care cbcund îşi foloseşte sfânb
euki» cm >vi* ifţ. *adică tranzacţii’ <ăi i r mame anuiisin! ::an/acţivcic«
pi atc învăţa ci iCTifiii despre conccpte-uicic mn Al m aşa tel miau
actsia sa devină implicat inteligent m ptopria sa decontaminate.
Clientul va de/'-oita conştiinţa propriilor ax un. xubsutuţn n; scenarn.
Practicianul Al poate folosi tehnici dc acţiune împrumutate din
icrap ia Gemăt (cam jr ii ?clinica .e h ‘r doua scaune* pentru a im ui mu
conştientizarea dialogurilor mtenie dintre stările euluî. Acesta va folosi,
de asemenea investigaţia pentru a facilita procesul de decontaminare
h •% \î \ \ » \! IU- tLK A,*il i \ f h , î h î \î
A m st procm- in uxanihin. eMe numu s. fa u r u m a h o a >: e>u* h u M - - r :

înţeles si rc 'uniat bc caprem» cum m ă „Sfm Jc m mc m im ăm '-in 5
Reorganizare
Rcm gafii/mee se re rara ia procesele eiiioponaîe intense, de icgrcsie.
ce apar in psihoterapie arunc» .ând clienţii de/vuita si schimbă
răspunsurile ini iniei ne m fata Mtuuthio? sire*mnte In mod esenţial,
aceştia s^ reorganizea/a p îşi dezvolta autonomi t Suaiema acestei
etape de psihoterapie e>tc de a facilita această recream /a re. in special
pun intermediul deenoîit/iet, Reoreain/area apare atunci când ^îietifuS
mtegt cază materni ui Rânioi ealtn de Păru ac şi Cop’i m cadrul
sfătiî cuiul di* Adu în Integrarea apare la cheme .m c ne e\pi mm si
m identifică total cu stările euliii
Analişti; uarizaaioiiali aplică, m generau ana sau două abordări
in această cupă în cadrul teiapiei IAA decide să aplice o aoofdare de
acţiune pentru stările eu iui de Copii si Părinte care apar Acest luciu
închide aranjarea de scene anterioare, in care Jientul rememorează
experienţe-cheie mai vecin din trecutul său prin care va exiernali/a
diaiogurue interne ale stărilor euîui sau psihoterapeutui se poate
adresa direct stărilor de Copii sau Părinte. Prin discuţia cu Copilul,
chelitul identifică un nApum parental ce lipsea si el a horea/a împreună
.u terapeutul o cale pentru va răspunsurile parentale să tic furnizate
auirn In cadrul terapiei terapeutul „aplică calitatea de părinte'"
stăm cucui de i 'opiî a dieiifulm pi \n disuitia cu Părintele, iar clientul
sc conectează la smiva adcvvatâ de Pănme si psihoterapeutui Al \*a
cîectua o şedinţa -te iei.ipie eu .mame. * .jafăi * mu llgina parentalj
semniRc urnă j vi1lenta Im
Cm a d o u . t a b o r d a r e pr carv o poare M o C iT eji/ae sfo .m d
.h-z Jv a -v v.cauhiura pe dees ăfmr.i rclom c pcetr; „ îmrr a păţită5
nmemtr menunei n o *x»nirokihiJ inîeoMiaîn c e a p a r e m imună etape;
de deeonfu/te Practicienii AI suni în armonie si se implică în
o. suni;! cbectcăm 1=.a pi ni p:vdrv,i naica ;u . v Jăm num atenta speciale
prezente* m-voiC' nd tom nC Anahom ;r m/scponal \a oh serv:-»
fnn/acpite ce un Uk hme e : u JientnJ *Am >: pian mv/ncganc
arninm/are si implicare. \e facilita un proces întegnitiv i Erskine şi
Trautmann. I hQo i IC măsură ce relaţia terapeutică se dezvoltă.
ANALIZA TRANZACŢIONALĂ 419
A 9 UU U,V. , • «u„ • "-e '. u U C-U'1* * ;m-< ■î ! u *.*. .• ' ;.i C 4; ..'-UUC ■
~k * «î -v . a v u t Jt .UÎ!C ;\ • m.»„Ui '*«!’>; Li C ?::V I ,’l •\ „Uk î LU
.uC Î h KkU mufUi tCiL A .A*4 U»c UUU ^ UCtf 4- *cHr. !?i
L~l \ 44 4 ‘U*u; aLUUi CUlU 4 Li , , ' 1 9 i -. fN «Ue A:u J l',A CiitlLj
A LÂiîltc Li U .-5C . M 4 4 ' 4 dlVUAU a â UUd.isi a ••» u l a L l J P d u s
^îA^îŢiALa uNC J; a uLtţîUiik , d *«ddkTm J.UH 1 vaîl-1 LÎlCfîtul m
uCcUlUCilLi 9 tn i AC \ Ţ W Lu OAmcTr "9 9 >W Jc ivUUfâ eA uidt ,
mm ai ti P u nt -ud m u -k \ e\im »âspuruiin n a i n ia iîtc , mêjAUi u
cir.patice s u c ! II al *cki: u Ai IJn. 2 0 1 *2 ; După cum am vpu^ d o a ui
al LLUl aîll a *. C r A ai * m L i c u iîi*ii iîlltfu dl kboiucAIîC ULi|tkfM lt, Ulii
_adrul Al
Limitele abordării
Deoarece considerăm că AT arc u contribui ie vaioroacă ca psihiatrie
'•cmala. in încurajarea mut a pnmLcicmlt'^c mî u a Jîcniîîor Te a u
unciusau 0c dîitiriixiiiitea si k .aiâ a propriei urm m de p u h l c m »
aifi sra, nici a m c u Jinti uc a n c e lecnu. p m c iu j uiu urcani/m k -ic
\ T care iiin-îcd/a x anume arca - autunomiu canicicrii mumia u
.o crcajimtafca u i >mn orc/ema lic~ po>«h»k ! armân
l ICÎIvBTO
A idrm AT m -m m r; j c U C meu- m expLcaLi p u m ie jU t m îcu u cm

;:c ;c* rmeurua v*eu! ; u d m-Jeapu n 4 : -„.un 1m pe ectuCe
% m c : -L 'iP V 'ÎC 4; U u U e -k C CU !C U ' ' f e r A UC u C • ’
uu ’ <’• * ,-c-' u u k a § m ;v ^ A, r 'U AC UCU •>’ (dŢ.

e< 'C u<" -*jum CCeiX '.V f ' *• a
limitat ca cxolicati© a modului in care oamenii fac anumite liicmri si
^ itania nucrdiu, 1 'onit m c, -:u um Luau . x m.«acute i/»

5 '> •; J-'1-*. î ' 4'5 ~i !->Jv.L CC, .a C,v4! ti: U'^CU ' d ^.
L^ r ^ u lî Ţ'rîxpdv IU 9, CCUf Ui i Cîi.»kU -3V :H’U dl- i CUI Culc t*«
; ........ U /.' • CC î LU C C ’ 'L' ' 'U -ce'. '• ;C 1 .>
* * C 'L p:c*%k T i; ' d d c ClfliCC^CCU t CCUCUiCLi C ,U « U
•' -n.nt- m c tnipunire uoiriiiinîLt <1 tiu d ec c m u * cmcUd ;mu
42U M a M A L DL l l i R A f i h î\ îji\ i d i a l a
experienţe sociale, cum ar fi o mamă ce nu a fost prezenta. Cu

puţine şi rare excepţii, lipsa unei dimensiuni spirituale coerente
adăugare teoriei principale şi metodei AI înseamnă că ac ca domeniu
este unul fertil pentru dezvoltare t vezi. de exemplu, Midgley, 1999 l
Patologie
După cum am menţionat, AT şi majoritatea psihoterapiilor accentuează
foarte mult psihopatologia clientului îri detrimentul recunoaşterii
sănătăţii acestuia şi plasează în mod eronat patologia în familia
nucleară. în acest caz, poate avea loc un întreg curs de schimburi
terapeutice ce sunt mai degrabă rezultatul faptului eâ practicienii
urmăresc elementele ce reies din teoria lor şi nu rezultatul unei
observaţii atente şi al unei consideraţii mutuale in relaţia cu clientul,
în ciuda acestui fundal medical, care în mare parte derivă chiar de la
Berne însuşi, în cadrul AT există şi un puternic curent de psihologie
pozitivă (vezi. de exemplu, Corneli, 1988; Summers şi Tudor,
2000).
Conservatism
în cmda rădăcinilor radicale şi a contribuţiei la dezvoltarea psihiatriei
radicale (după cum am menţionat mai sus, pp 393-397). terapia AT
de astăzi pare să fie foarte tradiţionalistă. Menţionăm influenţa
modelului m edical, în special a unor noţiuni de vindecare” şi
Cronic) adaptări la normele sociale ; predominanţa familiei nucleu
ea unitate socială şi teoretică ; acceptarea fără critica în mare parte
(cu excepţia lui Stenicr i ^ i b * a diagnosticului si a foi mulaţ ilor
diagnosticului, na tui a ierarhică şi fiegcmonieă a organizăm sale ~
ngi consideră ca AF ar laee parte din instituţia socială si psiho-
ier ipeutică. \ceasta este oferita ca si critica de către ăaîotn 1 1D7tI»
şi Kovel ( 19nh » - şi deşi aceste cri tiu sunt in mare parte respinse dc
către Stevvart '!9 9 2) aceasta nu reprezintă o bază pentru auto-
mulţumire ut cadou \ f carto din punctul nostru de vedere, trebuie
să revadă şi să continue să înveţe din rădăcinile sale radicale şi să-şi
dezvolte aplicaţiile spre probleme sociale mai extinse ţve/R de
exemplu, Tudor şi Hargaden. 2002, şi Jabandzic, 2005).
ANALIZA I RAN/AC l !' >\ Ai. \ 42 i
Exemplu de caz (RHf
Clientul
într-o zi am primit un telefon de la un tânăr ce părea mai degrabă
ezitant, pe nume Simon, ce îmi cerea să facem psihoterapie. Am
căzut de acord cu el să discutăm despre asta A ajuns la cabinet
după cum am planificat - era un bărbat înalt, îmbrăcat oarecum
dezordonat, cu păr ondulat şi avea un zâmbet atrăgător. Avea 29
de ani şi lucra ca asistent social în protecţia copilului. Se afla
într-o relaţie heterosexuaiă permanentă. A spus câ doreşte să
„afle mai multe despre ei însuşi". Nu credea câ are vreo „problemă”,
însă dorea sâ găsească o direcţie pentru viaţa lui.
Mai târziu am aflat că mai avea doi fraţi, iar el era mijlociul. Se
mutase destul de des în copilărie - spunea că a locuit în cinci
oraşe diferite în primii nouă ani de viaţă. Tatăl său părăsise familia
pe când Simon avea 9 ani, iar Simon nu a avut nici un contact cu
el de atunci. A spus că acest lucru l-a supărat la momentul respectiv,
dar „se descurcase bine şi fără el” . Spune câ este apropiat de
mama sa, care a avut grijă cum trebuie de el şi de cei doi fraţi ai
lui. A vorbit pe scurt despre un tată vitreg cu care avea o relaţie
distantă. Pe când avea 11 ani, a fost trimis la o şcoală-internat, o
mutare pe care o descrie ca fiind o mare pierdere, însă nu mi-a
comunicat şi pierderea „resimţită” a acestei experienţe. Şi-a descris
experienţele educaţionale ca fiind „dificile” şi mi-a povestit cum a
reuşit să obţină un loc la universitate „în ciuda profesorilor”.
Simon avusese un număr de relaţii, nici una de durată, şi a povestit
câ a fost respins de câteva ori în prezent era într-o relaţie de
aproximativ şase luni Vorbeşte frumos despre partenera sa actuală
şi speră sâ stabilească o relaţie pe termen lung cu ea
Terapia
în scrierea acestui studiu de caz, pentru a fi mai uşor de urmărit, am
descris un proces linear. De fapt, cele trei elemente ale practicii mele
psihoterapeutice AT - construirea unei alianţe de lucru, restructurarea
1. Detaliile personale ale acestui exemplu de caz au fost scrise în aşa fel
încât clientul să nu poată fi identificat.
si reorganizarea - au urmat o cale mult mai puţin lineară sau

i oraonată. într-o secţiune anterioară (vezi supra, pp. 4 îo ~4 isu am
; descris aceste elemente ca „suprapuse”. în psihoterapia reală, clien-
; tul şi cu mine ne mutăm adesea de la alianţă la restructurare, la
: reorganizare şi uneori înapoi la restructurare, şi din nou la
construirea alianţei, pe măsură ce relaţia se dezvoltă şi apar alte
; prooleme.
Stabilirea şi construirea alianţei terapeutice/de lucru

; Simon m-a salutat nervos, cu un tremur distinct al vocii, şi, în
acelaşi timp, cu un zâmbet fermecător. M-am simţit foarte repede
relaxat cu el şi oarecum flatat de aparenta apreciere şi respect
! fată de mine. Mă trata ca pe un expert de care ţine cont. Exista şi
1 un sentiment oarecum ameninţător în aceasta, ca şi cum ar fi
trebuit să fiu cum se aştepta ei ~ dătător de satisfacţii, plăcut şi
interesat de el. M-am gândit imediat la stările eului şi am făcut
câteva încercări să văd unde îşi plasează energia stării eului. Nici
5 una dintre aceste încercări nu mi-a părut bună, aşa încât nu am
■ ţinut cont de ele şi m-am concentrat pe conţinutul spuselor lui.
: în timp ce îl întrebam despre viaţa lui, am fost atras de povestirea
i iui Simon şi am fost intrigat de locul lui în naraţiunea sa. Vorbea
mult despre el însuşi, însă mai ales ca om de acţiune. Nu aveam
mc. u >dee despre viaţa interioară a acestui tânăr. Vorbea despre
i „câştigarea sau pierderea” de oameni, însă „pierderea sau câştigul”
păreau să aibă un impact mic sau chiar inexistent asupra lui. Un
: element narativ de scenariu cheie pe care l-a introdus devreme se
\ centra pe relaţia cu tatăl său. Din nou, în cadrul naraţiunii, părea
i sa nu existe loc pentru cineva care a avut impact emoţional asupra
; experienţei sale de viaţă..Am început să-mi imaginez că vorbeam
: cu starea de Părinte a eului lui Simon, ce proteja starea de Copil
î si nu permitea să-şi împărtăşească experienţa cu mine.
: Atent la sarcina noastră de a stabili o alianţă de lucru, am început
I să concep una ce se stabilea în jurul temei sale narative principale,
| aceea a unui băiat/bărbat ce nu are tată şi posedă puţine mijloace
i uc a - 0 1 exprinia re aiTau-c <rmm u%:i-j.a mcsm zc *ea -..mc .'t;ubs,e
multă încrm e e ^ uxm * va ,a a . a v
! autoritate la locui nu'm . mm, —a *'a ; . a mmm-ce
r c o c s de.mm c * - u a ~ ec ^ :m a -uni mmu i * musca
satisfăcâtLcm u A*:am i a i . a m., m v f-.A u ; a v ,
Â A capabil sa ..s.nom x u modo Mate se ^ a v a
a acă aceM uc*-.,* ^ a M es-nmerap;e ca eram spre
bezvoLamd un-r simt mat acut a» vcatc Smson era atra» ae osihote -
mp;e ud en-mu oe a gas» acest simţ ca vteir a* eaim mere za tea ca
puteam să am o contnbutie ia asta Simon mea demonstrat repede
stabilirea unei îegâtur; emoţionase prin inteimediul interesului sau
pentru persoana mea ca terapeut, Ş? eu m-am simţit angajat în
relaţie şi dentar să ma îriîpîm; in aceasta dezvoltare. Acestea s-a*j
unit cu scop un ie sale explicite privind munca şs dragostea, adică
am staDiii! un contract terapeutic pentru stabilirea utte* alianţe de
lucru,
Restructurare
Apoi Simon a început sarcina terapeutică de dezvoltare a carac
terului conştient. Acest lucru l-a ajutat să consolideze limita sa la
starea de Adu." o zmui. Roşea o gamă de acţiuni terapeutice
deschise spre mine pentru a-i încuraja pe Simon în activitatea sa.
La începutul terapiei, Simon se concentra foarte mult pe mine.
Adeseori mă întreba cum a decurs săptămâna pentru mine şi ce am
mai făcut. îl întrebam despre natura importanţei mele pentru el, dar
fără nici un rezultat. Mă acuza că „încerc să fiu ca un terapeut” şi
spunea lucruri de genul: „Nu pot câteodată să pun o întrebare
normală?”. Mi se părea că prin concentrarea asupra conţinutului
tranzacţiilor sale nu reuşeam să uşurez dezvoltarea conştiinţei sale.
Am început să observ un model tranzacţional ce apărea când
Simon nu finaliza tranzacţiile asociate cu viaţa sa emoţională. în
acelaşi timp, eram conştient de numărul de tranzacţii ulterioare
prin care comunica o anxietate puternică, în special atunci când
simţea că e posibil să nu fiu de acord cu ceea ce spunea el,
momente în care îşi muşca buza inferioară şi îşi frângea mâinile.
Am început să observ apariţia unui joc între noi atunci când, ca
răspuns la aceste tranzacţii ulterioare, seana ca ^
extrem de agreabil cu Simon ca să evit s
fi iritat sau supărat pe mine. în timp ce inv-stm m mm » -u
a devenit clar pentru ambii că o dramă vecne se z* a * ~
noi, prin care el căuta plin de anxietate im tata „nun n persoana
me^ - am tată bun fiind unul care este d rxr ngmch - s - •-
în totalitate la dorinţele şi nevoile lui. La mmm m on-m t u»r re. apia
Simon a decis să încerce să îşi caute tată:. *seci >z :ac* mic m a
indicat o stare de Adult a eului mai putea n.a cu mîmm
mai multe, pentru a se confrunta cu experienţa tratîa m .pierderea
tatălui său”.
MANUAL DE l ' HRAPI h I N D I M O l Al. \
Simon a început să reflecteze la experienţele sale atunci când se

afla cu mine, A vorbit despre sentimentele sale ambivalenţe faţă
de mine; ,;Chiar îmi doresc sâ mâ placi, însă în acelaşi timp pan
distant, nu foarte interesat de m ine’. Mi-a spus cât de similară
este experienţa cu mine de ceea ce a experimentat cu bărbaţii cu
autoritate de la locui de muncă. Mi-a povestit cum căuta compania
bărbaţilor mai în vârstă şl în acelaşi timp, era foarte conştient de
sine şi precaut în privinţa exprimării sale. Am recunoscut că
dezvolta abilitatea de a se observa; de a-şi observa propria
experienţă şi de a o comenta împreună cu mine
Reorganizare
Simon era acum capabil sâ se implice în următoarea sarcină
terapeutică, aceea a lucrului cu experienţele sale timpurii, în aşa
fel încât stările de Copil şi Părinte ale euluî sâ devină integrate în
starea de Adult a euluî. Acest lucru implica trăirea experienţei sale
cu mine şl mai exact, găsirea unei căi prin care putea exprima şi
elibera experienţele şi sentimentele regresive, în aşa fel încât să
diminueze puterea acestora, A efectuat acest lucru în două zile.
Mai întâi, decizia sa de a-şi găsi tatăl pierdut a furnizat o întreagă
varietate de experienţe intense, incluzând recuperarea amintirilor
din trecut ce erau extrem de încărcate emoţional. în al doilea rând,
dramele tranzacţionale ce au apărut între noi ne-au furnizat o
intensitate a experienţei ce i-a permis să-şi schimbe radical modul
de a se comporta cu bărbaţii, iar asta a inclus reevaluarea a ceea
ce înseamnă să fii bărbat.
La acest punct din terapie. Simon chiar şi-a găsit tatăl pierdut.
Sperase câ odată ce îl găseşte, tatăl său îşi va exprima un nou
interes pentoi ei Dar nu a fost sâ fie. Intr-adevăr, lăfăi său a
reperat lipsa de interes majoră de odinioară în ceea ce îl priveşte
pe fiul sau. o respingere care a avut ca rezultat retrăirea de către
Simon a experienţei din trecut şi experimentarea unei pierderi
.aicnşi-acum"
în timp ce se întâmplau toate acestea, procesul de joc dintre noi a
atins, de asemenea, apoteoza. Eram conştient de faptul că îl
făceam pe Simon să se simtă foarte confortabil, schimbând datele
întâlnirilor noastre pentru a se potrivi cu programul său atunci
când era foarte nepotrivit pentru mine, Am devenit conştient de
faptul că simţeam şi limitam, de asemenea, exprimarea dorinţelor
mele legate de Simon. Voi raţionaliza acest lucru în termeni de
ANAI i /b\ T R A S / XC'I ii »\'Ai. \
.îndeplinire a nevoilor clientului' La un moroenr dat ani spus .Nu'

‘a o cerere pe care a tacul-o de a schimba o programare a şedinţe;
Reacţia sa a fost surprinzătoare $! intensa M-a atacat p'in rin
furie, spunând câ sunt interesat numai de propria persoana ş; nu
iau în considerare nevoile sale. Mi-am păstrat opinia >î nu am
schimbat data şedinţei Disponibilitatea mea de a auzi răspunsul
sau furios ş* de a nu evita acest iucru însemna că este capabil sâ
înceapă sâ lucreze cu sentimentele pline de furie şi criminalo
îndreptate spre tatăl său pe care le păstrase ascunse De exemplu,
într-o şedinţă a explodat fantezia de a mă omorî' sâ tină corpul
meu neînsufleţit în braţe şt apoi sâ simtă marea pierdere şi regretul
în urma unei astfel de acţiuni
Simon integra exponentele din starea de Copii a eului în starea de
Adult. Făcea acest iucru atât prin implicarea mea în relaţia terape
utica, cât şi, mai specific, prin dezvăluirea fanteziilor dificile ş*
dureroase pe care le avusese în privinţa mea; iar în afara terapiei
făcea paşi în viata sa, ceea ce stimula noi experienţe în timp ce
terapia a progresat, a efectuat un număr de schimbări în viaţa
extrem de semnificative - şi-a schimbat cariera, şi-a găsit o slujba
mult mai satisfăcătoare şi s-a implicat înteo noua relaţie pe te mi o o
lung Părea sâ dezvolte o încredere interioară în propria sa masculi
nitate, încredere ce lipsea atunci când l-am întâlnit prima oara
Am lucrat împreună câţiva ani. Experienţa a fost satisfăcătoare ş;
provocatoare pentru amândoi La respectivul moment, am sprijinit
în întregime decizia sa de a pleca, deoarece am experimentat şi
am fost martor la atingerea scopurilor sale contractuale.
V o i . ! mU I !h 7 f Sţ ,'W /?,»,: v.; o , m K b O m - .c
Allaway, J. (1983), „Transactional aealysîs in Britain: [t]he beginnings”,
u v . ; C r ' ’' ; 'n m ; a m, ** • C m i mm 1 «,v
I : 5-10,
mm. I , ^ m*- -Mji' p - m»>v ’ m \ ţ H,
.vi - Lm :1< mmm-* „# m ^ m <„ r, i}>< c f b\
î< Bxv*
' m«, * k •, Xi L i , h a . i j ' »i , _ L a L „• - n o u v i.\,v 5 A u. »
*c<1 * / m Snitnţiwl Părtaş S( /a. amm Popi :nt LVjm 4 t n w U / fA !
Cnnreivtu k pp 1 22 Macii soi s Wf Ommprev-
4V \i w r \ i ue 1t a \t'it ii>. \ î ..
ML f K ,YIIctl B A fA J\ V o r Ul c tUe-L \ . .î îr.eUipn

ji.ci p ntinodernw?] . ; l / L 4 L ' L : 1#;t*: /» / n - e a V> > t • M ' 3 M
Mie:, 1 K o Mien. B A »1uCr i .. \ ;iew t*, pe u imrwn fa na- .n iahsn l M
' v c vC‘ Sa.n .»* Nwripi woî I wifti a l a u r u n u weaabni' - V i u ea A l l *
Aculfs^ Joarthlî 11 i h
M im , f H M W n B. a. V itei A .,E v *rv A-miiiîme -V- llî icre ditiieiag
VoiogX, CefitiilUPJte 4CgdîiiL«ll»Il umUflICÎfMUA ct!»d Ag ” fnîHMh i't'hci
4 »u*L e * a.. i r*vi 3» ; J • i x s i v
Vvv >cuu. r* A HaaLiiiJMiw »S\wfioit *g> îA n l i L m e A * î d o g ' „Mite XHPP
UaAîiiePt •- cor EAitcV 5c 0 A. l 4 LA . > B • -o
B a r a m A -vd > t l V / i iViULe n o n e W l ;- 4 / A r h - /m a a New
Y> k Harpe*'- - • dL ge P m
iErneu A v'«i! iMM * « S A P ^ The heuune m a L e n V ; - a l l c u i aosauce
A : h ‘aî t a;,J ? e-e ir' h , fU*‘ ; i eu? U i d r g / V . *' • ; ? * ?*V-A{H
B a m v n (i >i New a l !. A d m ,2'Hi4*_ WalkiK a Li# a<;- /iAu j*4 ;,
A7/*e , ve Eh /• aw* m a#/,/ R u i M h 4 L t// B v ; r-' 1 a ti j , L«‘ J I uii >ii
Bc'dc, î M W , „ ! ransaeUdria! unaîLen a iicw and l Lm -h * iiieitiod V
4 „ lip ilîcU ap. , B/irfii un A -linui'. >,t J \ \ , tr, <fht UfL ll W M)li
Be^r,; F * 7A MLi. *|xi|, i»- -. L (.,^;t'!-‘ 'L??'>’* ' */v\t «A-- -.
New Yerk i i i \ > e P î es*
Bclic P. : B46p . Pr:f\iru >w/ G^ntr P( A ; p ;i Y iv » Aer, Greve Pr„>ş
Beta* î 5 LB»a>. /M'Pie 13.,w. ! Litiu.)ikî>w ein l ’enguii»»iuerare
p a b ll i ^ t a Illîlld» II. He4<
Benae E • A*tMo-( v. SLdAp-tiv.il! *»LLL c »L:er^îite> , !>*l • a a r: J(>un\4; 0 ţ
121 LA 2 S ^ 2 ‘v
Bclic . E i ! ‘ML i L -i ~ra -t a * /%;- / ..Lr~- '.*i4 :7>,* hâûhbt^.
HariL.'DdN a ulii PaiiiLttL
Bei ne t A 'A ii- ; . Wv* ?ieie i , «»f irie . a A ia L e jer a ’
*rav'»v_rt«rr! e . t - t M 1 e : î r 'îrXî>i - A*-’.»',/. 4 l ;L • /* ; ^ h a l
1 (1): 6-13.
Heae L G AM ţ /> 3 • e- / A. Lan .aalra „
Vaivarer Plsn Bl. an publicată iniţial îe 1961).
oe.n , F • BA-L . UN, - (K b .» ni LL * Săy Hello ? Lx>ndr
Mea. . ;r î . e . în 1972).
oorclin., ti,5, (iy/3), „lîiejBgeneralizability of tfie psyctioanal)
the workine alliance”, F'sychotherapy: The orv, Research and
;*î :53GL3
Gampos, L.P. (2003), „Care and iiiainteEance of the three of transactional
j ‘u!;,'<: ' 1 • i / - a L L L '4 ’ ei* •, 7 E3 IA*
" J\ >*S. A ;;L . #3* M14 « I' »*?r .* / f ’ ţ \V s*r* »« ,! \\,d » •+ 1 *<-s ’
Nl-Uv> la\i^laîke
4 'LîM^-fE-Vwc!! 1.. ' 1otm Rt ’\:n ere;* N ' 7/;- CMlll
/ L e e e e î n / . N«^nh Oui a c e . M A F ie ^ ^ r n m p h e r P u H ’w hnia Ifcnise
'v \J 1/ •’ -< v a / \t ; 5* V a < a
vv P \" î-*i«- -p -v d x V a - ;
*r- i - •». w * *: .pa -/: r_ *v ’E xv
W - v a P W ‘2* / p ’p :r V;»p: l ’'.f;UA 'i ••' ; V «*»-., - :
va ,. *« 1 v-dx Rxvdnrv
v Cjiîhei‘. Nî ’ \ „ 1raftxiW-ha! ■ina!y‘<^ *, în A F*nar-»
•Ci a inJ: v n v i v v V / a, a E v l W x V ' Cvc Tu v î 'P>
CV ; 9 9 -2 : 5
>aX A-V P Jlibc! ( M X îtidc r K i . f V1V ii 7M*11d ' A
^ I v u i e a «Atl \ H w / w a <v / n a r v E i i v / k w / a i x i e w Sj x
: a : c-
' -Pf;ix»a. i 1w 5 -5 . \{ î - w r v -v»rt A m e t iiisavv : r Ransauiouni
iPaîy>i> ,ri Bniaifi 7 ;c.-i'^ . J*mrr^h xpl/v li*>ututi «d TfanMU'tîon.:-
■x'llu P : ' . i 'I
’ -iPrvuiu LV h A 4 ;j ; !Vi,>acî:o:idi jiuî>sis ' hi W D n d e i v e d i, klnfcm ;.'
. ^ /i’u-iV.A'. :ûn^ra Harpe: Ron prex. ap, 2*n5-2~4
■*wL B >i ii irpxiee v etN , H m.;5 .. Pv ni IHw a v . v , a /Cv w /* .
Vx £V/v*yvix v r «, W/cVae*ii; 7 v JV a v v '/ v r x v / n ~\rtui\ x
‘v d i v v w ILtddin P v x
r>iP 4\ p , PHvV J v ^ î .pi iî,r s ~, , vck p x\ !c-v -v v v v iv v x , . n ?
'''vpcviivH Tî'U x» ■;/<w i’ -înnd ,v 2 w v n îs 4 2~4-242
xvdl S K >1 • _.The Rjr.-re . r v . a e p :?vxe.*'- n pr- v e v jc .!' •
'~n *:ve jV- -*x W a vx .a Ldt P.i i v i î 'P ’ âLsat de -e,-.,' i%e}> x / c x x x
- '~l5 Cska pis
'V a P *V83: d 5e , r V ; : n r ' i v ^ r w .d tvi*v v v ; m*?c, ,
i 5 i4) 224 22 "
. !a ‘!n’l r « R d! ; Pe - ‘jnNdîe:*',- > W -v pacv::-- - H v d êrpiv*
■ r î c r v » v : ' l e v p V ' c«v/'V/, . .'-V 225*23^
~ p V I' ! d < î ( X' v/fl*. V - fA'TV s , X V y \ o r | . X
. % !’ ; . V' <x« •. xv- l{ ■ . ** 'C~v A •*' V

Erskine, R. şî Moursund, J. (1988), Integrative Psychotherapy in Action,
r •r «A ' C«<lv *_\ " ALA
Erskine, R, şi Trautmann, R. (1996), „Metliods of an integrative psycho-
;* *:«0 A ’ 4 t4,î,,? ţ ; A '/-//> "A /A«C. V *V. N'V CVt'L
.a l .-a a * ' *. . ■V 'V P V \ «■;« !i>',

.«ed T-fAA * A5 A* *•> ; . '•-! ' x< \ . L . V-
Â ix - e n - P r o v e n c e : E A T Â .
•A -A V, L -W4,L)î<tA A«- H;V'Xl*'ÎA Tun L!V:\nA> . f. \ I,x , ÎV*ÎC>nV,Vi
*' e n a; . '< „ A',r:‘.: ' ' vî Ver J *‘M5 i . -#v Cav, '* :rnt -»
MANI -AL F)f 11 RAFII- IM >l\ II>1 -Ai A
Ps\choîkerap\. Ai\ eu Pro\ eiKe L A1 A. Disponibil oul 1ne la: http

www.eattinews org, conteni \ iew' 5 o9 {lucra»e puoiieata iniţiat hi î 999 >
Federn, P. (1952), h i\o P ssc fu d o g v and the P sy c h o se \ . New York : Basu
BooKs
Fiîippu S. ied.) (2003», !n a p i i I AIoJi d e! P rim o C o llo q u w . Milano: La
Vita Felicee
Ftiedlander, M G. iedul 1988). „Jbgo States" iediţie speciala|, Transactional
4 n a h u s J o u rn a l, 18 (1»
(PuiJding. M p, Gouldmg R. i 1979*. C hanging Lhes Ihrough Redeasi<m
Therapy. New York Bmnner-Ma/el
Hargaden. H şi Sills C. (2002), Transactional A n a iy sis A R e la ţio n a l
P erspective, Londra * Routledge
Hoîloway. W.H (1973». ..Shut the esc ape hatth'A monografia IV din The
M o n o g m p h Series I X . Medina. OH . Midwest Institute of Human
Undemtanding. pp 15-î 8
HelFmay. W.H. {1977 a „Transactional anaiysis an integcative vicwA m
G Barnes ted.k Tranzacţional Anaiysis Afier Enc Eterne, New York :
Harper’s College Press. pp. 169-221.
International Transactional Anaiysis Associatiort (ITAA) ( 1989), S u iu n u n î
o f E th h s Disponibil de la ITAA, 2186 Rheem Dri\e #ELI, Pleasanton.
California, CA 94588.
Jabandzic, N (2005), Wenn tier K n e g patriotisch ist. ist d e r Frieden
matriotisih 9 Zur Knse der boswsi hen Identnăt. Klagenfurt: Wieser
Jaeobs. A. (1987>, „Autocratic powet". T ra n sa c tio n a l 4nalysis Journal,
17(3». 59-71
Jatohw A „Psyehk orgaiiv ego States, and visual metaphors •
speculat ion on BerneA uuegrationof ego States A T ra n sa ctio n a l A naiysis
J o u rn a l, 30 «î i 10-22
lan ies. M s S979i, Seif-reparcnting Hje^rş and processA Tnm.sUt donai
Am!v<n JournaT 4 • 3» A Ty
James, M. (I9 7 7». „1 rn Benic, the dtwelupmeai m IA and the f î \AA in
M ffirnes *ea ; lE jin tq u e s m 7rau m enom u sinul) co f “ Psy. h a ih e n ip o p ,
a n d C<>unsell(>t c Reading. M A ■ Add» vonAVesIe*.
Jmm. . \f AJjhic Breeimi: 7 n ^ \\.%
xt keximm
MA AddiMUi AVtsle\
loines, V. şi Stewau, I (2o02î, Personalii} Adaptalioua : 4 .Vru Guide to
Human l-ih1euîmu:iu: ;n Pe u: mumm A ( c s r c t s ş j AAiîimghmu
Lifespace Pubhshmg.
Katilei, T \ 1 9 7 9 c P ro re << Ih e rtim m H riet 1 mie Rowk, AR: Human
Developinent PuMicauom
Katpman, S. (1968). „Fairy tales and scnpt drama anaiysis'A Tranzacţional
A n a iy s is B u l k t i n , 7 «26»: 39-43.
\N \I 1/ \ ! 9 \ \ 7 O î I' t \ O \ 429
kuu'At n r u ' M îl M k iii/ R R ş: Libing l * i2uu2». S c it .rc/f /mom

.'".k' sap *' Iran i4, î,' k;a / u,Lh ; fc !' eoAnp 2 A
Caoiexo Anot/p Vjena . Spi ingen

Ko\eL J <W^h). 4 c ompleir (muie n> Thempi . Hunriondsvvoth Penguin
Lapwortn. P, Sills. C şi Fî>h, S i 19939 Tramatînmal Ana!ysfo Coumdhny
Bicester . Woislom.
f ea A î 1997) ..Pe»oe» contraciC, m C Siils led. u Cortnuts n? Counseiiimu
Londra Sape, pn 94-112.
laoo A i20011. Dm Sckouis of Oum nt\ prezentare work^hop. The Rcino
Institute Kegwortn îume
Le Guernie, A *2004 » htats du Moi transacîiom ei annmunn ation •
savoir enfm <fue J r e onre avou diî bonjur '. Paris fnterEditions
Lfgahue. S 'e-J } ■2{AA , Linpua^fi m ConnessLuie Milarm: Ia \ iu
Felice.
I igabue, S. tedA 0095 *. Dedicai o cu Sogni. Milano- La Vua Felice
i Ltef Ford, C 1.2 0 0 2 » \kdls w Tranzacţional 4noA\ oe G etniei Anii «i/a*
Psychotherani, Londra . Sage
Loria, B 1 1991), The Stamforă Papers . Sdemions from mc 2€Hh AnwuA
ITAA Conte rem e , Madisoio WI Omnipress
eoria. B. şi AUen. I. (edj (1992), „14 and Constructivism" [ediţie speciaG ;.
branşai ritmai Anatysts Journal, 21 (2;.
.MartereiL J.L. (2002i. EA Analysis de Juego EramaLtiunaU \ . Vn Eitnda-
Empiricin Madrid . I ned
Mazzetu, M. (ed.) 0004), La Superi isione . Scambi di Superi, Milano.
La Vita Fel tec.
MvLendom R. şi kadis. L B »1983 n Owcoiate Pudtlmy and Ot'ner Approm nes
to Intensive Multiple - Famih Therapy. Palo Alto, CA Science &
Behav ior BocAs
Mc Ned, I k ( HCM, ,2The sari- _*»mpi eleno st reclet «se ai ţjherapv ’ m
O BarncMed.*, Tranşată* mai Anuiysi.* Afier h m Borne New \Litc
Harpei n CuiLge ip w , or 53n 44-*
Meilor, k 0 u8iP „linpavss a desdopmenîai anu -tr.c rural uMctAanoriC
franci: iama? î/io/po A-ornu; '0i : 21 30 19
MdFn. k Audecwdîîsa. G • .‘Ou , rF^p.n. aOoc un pa,, ol ni -upo» >
of mvdecwions , Tranşat nona: 'l u d e c L nrnai. !*-; ‘ 0 0 ‘ 9 .vguş
Vlidelev I) ! 1999), \e u Direcţiuni m Jnm \acti,mal Anahsi >Counsclline
4n fxpiorer * Hanaîun , Londra Fn;e A-svei inon B^ dc-
Sh ase. C. 1 1983p L analiss Ntrutunafe de!le rda/ioin iraioterali, Aeopsn G ,
î d l Î»0d9
Moiso. V 1 1985). „Ego siates and transterenceC 7ransactionai A nai \ \ is
Journal, 15 |3) 194G0L
w \M o. . - *i k \i ir : \ . - n «; •: u
*4 n '• x s i \ g M ;2 ' l*A'■; , >* a, ^’vO •>' Gir n-u\ a^m
,<Z
\i* atic; mOr li d ^ G y .Rxinearia' rilu r^ a.tU .■** ut- -ii * •■ 1 »v^
: ';rhJ,/.('/vi .4 ’(ia'!' 2 »t#.*.-u}\ 2 ^> >2 >. MRi(n»
: s i ' ' >'T , ,( ■nv.mm anu l,Li mPi; bdon jonr ‘, sa V x «
,a > v >t::-iUn ih v </;/on î or»Aa. Sagc. pp 11 i- >24
M-YUTÎ'4 k. \i >'2 *K)J; , î 4 A'- 'M.-î ,v -G i G-gniUVG iliL!ap%‘ . ’d k PiiA'i
,e«i .. 1\ (7,iui l\u». .. ,1/ .<gt m A ' ă * i>re; 1Sera* \ „ . ,;îîu5j
SagvG pp c«4-a2
vRumân \ (20u4 g R. ..y.ar' &'• - c , En.Ron :,«. ', m ac £ n n
4 b Ano £,-|j }ûns P* a: -z\ 2\oir Regn kussciî H;v ,i
\kn.r m m - g i i m v Gil R »2' *«0\ GuGGiîGrv ăia a n
u n i R t a r -g , \ 9 E c î i a m t ! V\ Wadnn nh îMbiiMimg
Muliar E R rv»iRr k. >2 b0 i . . I r;imaaitn\ii jiiaksn .n k ,v'f r»ii mp, \
r k TuJi i !.k » P :r>iA om ./ 9m en , /!;,;•-'-a» a .> . R a r . âtn.p'
Londra Sage, pp >n44
rimam lldd A. 4 ^ * 4 / nA/c %.re n m ; .« n , Ntdafi* i a 44, R nc
\eu r!Im M .iG g g i R gim ijarm n ‘l e •'•am e r <m nlVrenva .n m ttn m f îv e
nuismcmiiai ctiaikoR 1 fcn Hi>:i:f*nP k:a/v;/v !-i . 1 i »>7
cilin<.. \ f • R ‘9 0 ., , î r» i c * ‘j - n . n u wk a a . ' i i .aid mtcrp*vtati> !•
GiiisaaKHuî iiuî> g -" P-tjiuK tistul! jAuniai 1P*P •* R>8 ■
W /d llr iG . * 2 ^ U ,. p - i ; r t n i i i h \ i \U v . i u P * - d R ;« . ' H K c r r A ^
Ar U : :: *KA€ J t ' R g '*t fliV -G a C ( H A n A P ’ >f , M MIUÎ*' I IcGG- Aîigeh
A»Acllm*». ,\f " . ;uni* j 'p L ra\LG-Gd\naîic irpî;Giv!» t«,
ransa*r*i Ga1».mai \-.-7 i V/Rgc 20 ’H7 u;
Kgg R : r ,:n i : _Sr- a mvaccîKid /.gg»^.<< ::*»uP **/«, 2 a. •, d ra -
, G 4( »-4*i
A '-a — . j. g.- y .
- r.ît." ' 1 3 G-
'**f. \' g>»»R; _ *(> ,« . - .. i G ' /:
X ^ ~ -4' - \ k / • >‘ ‘' *r ^*
Risto, K.H. (2004), Konflikte losen mit System, Paderbora r lungermann.
Schiff, J.L .; Sctoiff, A.W.; Meilor, K. ; Schiff, E ,; Schiff, S .; Richman., D .;
Fishman, I, , Wolz, L., Fishman, C. şi Momb, D. (1975), Cathexis
Reader: Transactional Analysis Treatmeni o f Psychosis , New York :
birm: R Rgo
- -îe ■ i1' GV:,y*

Schmuckler D, (1991) Transference and transactions : perspectives froiii
gavo .oiOG'Oaii . ■‘-pci o. : ,ir% a d <» ggIg: n i »«\g pr *: ■;-‘t .
-rn.G * •/ P in a a ' ..-'«nevi, ?î < ' i2 i '»?
ANALIZ 'K A '' k | «> •*, \ , ,
apa . * P‘;:,2 ), dii/A * *' Hţ „ •=?' e. fd;k Tfx- 1 ae*'Pijee

Sills, C. (c )6 ), Cont > N''' • » v t . * • , uvi î ’A- i e> jpt nv*.
. - Hargadir’l *i •.*• î A*‘«cp. Ae-^ VaV-, î .e*Jp; \\ rP;- R;
:* ), „Şerifst -f*. e • At v ,•,«, jv -
iS.ne'ee a ^ • i.a » i i a a
S 'iip ; f ’ ’ î*Ai -), Games ÎP p Ne^ P-^rk «1 r n e P-r >x
Sleieer, C. *rA » *. AP*' a- pvAiije , Prstu pleP\ a A - ’^'P A '
A A a1 Ţfierai \ >:> RjîicasriL pp P ^
Steiner, C, . IA 4 ^ *ira i - , Al; \Av\ iari RiiUîU
Slanei i vdit.irr\'' m R.J CP»rMni ied * handa-, k
f.r lf,n: ,,;e rherapy, < :j Jicnii r \Vile>. pp> 5A o A
Mt'em i <aH'h Tmnsactu a A l-w/va ^ c 'aitn.-t din, a 5 1 1anâr^ Sape
Mv P ir î (1992), Eric Be I oîkîci Rage
Sp .vtiî, I j pa»av Developi ,x /**ax- a îi aia> k:e*ee ••• aice Ac a IjciJ i -
Stewar! ] n- jtîiap \ • ”^Vk iAkiud . Vndr« A nr 1 P, a u'e RnMk-v. .

aiuiiillci-, P lud aji,ta nas «r:A\p iraraertn.a. a eêaaivc-’ri.i P.
j IîîiHsi- t‘>i pi aur; l ran\a> nana 4>uii\ *. \ /.*wn «u P(. A1^ A-*
Rid- r K *!utA ; > ( '*rt!f i A, h :eUtPl Lefldri Ntgi
Fiulor k . ■Wôr»,. „ •: re O k. Vnu're OK - and Fhc> re ( >K îherapeira
relativ>nvîu|^ m xanvK non v. Anal a A tn iP K-liham trd a C A c-
A x x x x x v ; t>ii»i ,t ‘’•*tc RA a.'.v/a/-//'. A aidij Sape, Pt» ‘A -1i 9
Judor. K. u*»l..»*2<ud-, A a :<, Apomitihi *i- £AA Th<.rap\ MA, •
/>• }*»;/ A v hVeeee*'? H e ‘ su and ( a>n *'/».» T Landei Sape
î-jJe? k *2 *m• A . * N. net> r\ *v_he ih a ^ f a c i a l » 'e \J u !t ege sîaie ” k
C Sil:s d H fiarrjA e eA a / ko Su / x . L »nor.î Worîh Re adm a
r :o: -
«d »r k ,Xil!" ?e 4<'<r’ irenî îo the Child'; Using Transacţionai
V11 ; U4 - , S A ’ ; ' t'i: f-a*- , d u . , L>leu Rrgis: R'jvu P
House Pi e^^
i »: x -e î i.t: i / r ' ,), „The c:ouch ai e: i- - -Cidot box: the
- ; ; e»e.i aeu e ;r-e • . 's'Sychother;apy in c 4C ei e*.L >ritiziînship”,
în C. Feltham (ed.), Wm Aî r/ie Good of Counselling and Psycho-
, a e .z ' , t <: k ; „» _ ; ,* X A
1ud»ti K %= li anhe, K. *2*kC- . I î ra.eîu;»m« <n« r \ î n W iP A x
P /A .•<*’ A , i • -i • v a I A -
r*' PA* p a
V «ţd'Uv i \\ P; m-â i - ^ •< A x • \fua*P;i'r l u jnafhepf
>eae!:r * \\ *A A\> A a .p «• i a\ A^-in:i VPiîi-Jien Lm hterP tA
W ax I ip iA i />;«.* ’:î / . ; /X X -x \ e a \n d • ^Frune A
Struttoii
l-l MWI.AL DL- ihRAPIh IMMMOI.U a
Wooliams. S. m Brwvrc \î *P /7^*. rmnâirumul ăwwwo, IVxtet M l'

Htm>n \aik > liwtiture
W\ckc«ff, H, 'u i * «ilN>,, ! o vi [htrjiji ( a j Foiitii , A wwa Ai M/â'/Va.
T.Vwf/w - The Firo Ym f . New Yurk : Gi»)\e Pîxws
YaU»m, I D. i 1970e 77/e 7Gv»rv ana Pn\ îi; <- af (imun P>\, •anhemp\, Nev'
Yark Bj >k Boc *kv
Bi rne. L î ! sG%;, T: a n s a c t i a n u i Â n a l m $ a; /Nw w t n v m p \ . i andrâ

Sou.enir Press iluciare publicată iinoal in l 4Jt>l c
i «unc1!. R s»Harcadew H wP - ,20-u5 ». F-am Tra*< wwxw, ; - KeLdivn^
:ht F'?n re. nt t C a aviMix^na: 7nunta oi <w Jewu*. rnwe; Y/j /Aaw
t ’hualmek.m Hadd«-o Ptew
Li>k;Oc-, R vi 1 Aiiirpianit, R iR)99e Beumd tmnpaih, J fnampi p
( o n h u n i n - k c i a t a t n d i n o New Vor* . Brunner/Mazc!
Yewan, I «'1992/ t.ra Latidia Sigc
ImJor, K 'eu *12»H)2 *. Trnn\aLncnaî ipproachtn n* B nef Therapv o- Whaî
Oo km ,Âr B a metr Strâng Htiia ntid Citadine . Londra Sape
CAPITOLUL 11
Terapia cognitiv-analitică
Mark Diurn

în Marea Britanie
Contextul istoric
Teoria cognitiv analitică t T V A ) a fost dezvoltată de către dtc 4othort>
Ryle, psihoterapeut consultant, în decurs de peste 25 de am, începând
oi 1975. Intenţia sa a fost să de/, voi te o terapie integrau vâ cure sâ
folosească ipotezele teorerke ale terapiei cognitiv comportamentale
si ipotezele teoreticienilor Şcolii Britanice, de unde st numele terapiei.
Impulsul către integrare a provenit parţial din frustrarea dată de
natura divizată a practicii psihoterapiei din Maica Britanie. părţi ai
Jio frustrarea intelectuală a fwitozi filosof ne adoptate de unii
teoreticieni de curent principal st parţial din dorinţa de a oferi acces
la ajutor psihuterapeutii celoi m ie in mare parte, miuî e vel uşi pe
motiv de sărăcie de îj fui m/amv mrs icn!or de sănătate sau de:
au za poecperii u im i A mute» mr demmdăn mîdect-jnle Pe mm: ei
C Cv , t M K a l 'i / Ii O, | *sdn : ^.pîc r r : U Cil .siHU! p m l l ‘OKl; C I
m rrzulu a m aceasta si ui îavom eu magma Meu m a atiimărn publice
Teoria integrativâ a TVA a fost dr/voUată pentru a buni za un
ovali;! im m ohit de luncţioium nmunJa v , pi ac o. ăi eoiventratâ o
!mutata m timp atât pentru specialişti, ral si pentru pacienţii din
cadrai NHs t m t \ , p esenţă, m» model voiw arctivist a rdukn tit
care lucrează mintea st a modului m ware mteraciornează cu alte
m in ţi: se b a /e a /a pe limbajul psihologiei cognitive, care este văzut
\ K \ \ I V ; V 1! K \ fMî n o C U ' * : ' ; \
-- a 1î!u J ceî ni:ii n c e o p d mnbip i \ r-in alcst* ne m p o e „ m im m m u i . _

_aule m vVP.slîuiaxeâ mgaUm eicm roite In u *i U oosniud U un
pernă de plecare !j«'îi -aud, rcnuriomfwd -.a ade\ di ;d !ec m Je iu ne!
•n u i v fumm'iicd/a rmnn-j o m pupi- po>ihb sa iu’ c m n o m pc
Jeţ-tin m vhbi oui p;mn poibiî sa fie an iu *. de c uîrc fco.ia eu: m ,
mmm m v.- eiîepre/e c<U m r nunta umtuaneiec le-: oUm o
;n mun vk meriuiteule foîo\n, dt cure an puhoiciapun
Kddniniic miorue ale K'A m tbâ aia! m Kuditja campeana i
gândii n nsihanai ii u c cât m m tradina nord-an îcr u r n i a pnhofîgfm
o c iu in e în m iin d 1( \ ac cm klc; aiiif \a/u fe o îanu m drojdia
dan eare se face pâinea. c» nu. Jupă m m m laigarea/â ui ierna m
okiib m (inelul p o e m - mitua. pa: fi dniesîvrc.tic napi curo. dai
era -c imun -pem i;L a mUd 1 ( A s o i inc i i în timp ce panica n o î o t uCi
^ leiapica m gim u v<*mporiamemaîe ale valoni c icitruioiidld. iar
dîoîdiu psikciiiali/vi am a io iîâ tf«am un gust câpâiaî,. puse mipumm
ni l’CA. acestea sunt mai gustoase >1 mai pline de satisfacţii In orice
ea/, mi totul poate îi înlocun - IC A nude să vadă toconstieiuiii
dinamic m pe o m nstriM k ce nu e<te necesară, tar modei ele de
procesare a informaţiei dm cadrul teoriei cogrurne ca fund imi mane
Ana dm pâine ar fi înţelegerea semiotică a construcţiei sociale a
nuntii el în că tupul Hitomibiccdv o m nltil în v jrr e d i exprimat pi în
vivm limbai o corp» aed ied
Dezvoltarea în Marea Bntame

tm ie mm mncpnt ; jr^cLt după ;n n otau M/bo« mondial ca medic
nnerulîsl >i a dem on nifocscU de miiMÎ.oe.; mu irntib»i ce aveau
o u 'o |CfîiL „minam psîkuu'uc •> j u i i - U c c a .. e m u t ia c C n . L
o n u am n l nuc matn Sdems peplum Ummn o<mu îHlo? » - ipc
n - t m i i c d î a n ă m J n ;.!>»/u-ă d-j j u i o - i n u i .« * neutre n • tu cm \
Uc» - \ C a I C l a , C ; I v î Ca - : ^ i C .. , s‘ Uc i , v - tf , -C M \ n _ -. Ci . »' S , '

mei A ţ o i^c^ inicivcno <tl Jcn^run îoummăîiîv rniîUîi‘rtîUi,.u cea
dmlsaiuî vommrv nrm nornuienud *Rîn îă ^ s, \ un, rir - \
p; UUre.cL u a . ^ (ci u fctvanousiU' 'Ct/aie o »esf^*jc aiiiî ^
repc *ior»uhn pnuîmc u. dcoî«en c u i ^nnîca nuu Jx'c^pefmîc si nuc
a U n u c t n U; Oeue nanie? pavicnufc Uneai . o t îki/ j u * iv ip<uvvn
Uiîidaoiemam pe I s n ij poliamdaini ' R\ k ?w o 2 • \i este . cu etâr^
ea? e o p c b u b a p a r d j a n m n •ele ren in p o s i b d i t â t i l c i n t e g m r n te o r iilo r
• . kk:S \ * i s •\ I [ !\ - \ X, ; î st ’ \
Ue :'X»!10îcmp!c g; ,r, aiik'MicJsaî Uliii’ iifîiÎM; - **fIIUsi. momii-j *uyî\iîti*

. u im o pi iio u â tramcm fm*iiti pMi;aîiauiK4 ‘ R\ ic i o 7m xi numim*
t c » îipi11 ! viiru;f(c Jc prohienv nciir*dogite uite Ase m acra* -nod
Tapă cum ui mea/A Dncme. Capcane >. O bsurate tR: k \ 13C9/
Iu 1982, R> Ie a fost desemnat iii posaiî de psmoterupeuî uuisultant
ia spitalele Si Tltoiîira \ î <îuy A din Lunara si a începui <ă dezvolte
TAC mt tratament sv ura vonccntrat. integrata’ si de terapie uidm kiuTă
pentru pacienţii A MS. A publicat mai multe lucrări si două cărţi
principale ce de/voită nuc teul teoriei integratîvc a Modelului de Relaţii
Obiect în Sera e mă RroteJuralâ «F S O R M ) iR\îe. 1982, î^85, ]9%9
Pe parcursul ai/raici pe noade. Rvle a experimentat si imn aţi ne
practice we ar t a inia ornamentul scurt prin concentrarea pe proble
mele ţintă, indii/and 9 4 ssirea de chestionate de tipul F i e r u l u i de
psihoterapie T V \ . ra m de re torn iul are a limbajului către pacient
«m rc/umau dem entele înţelegerm folosirea stilului cu diagrame
schematice precum >? tehnici iuate din abordarea cognitiv a e m p r a
lamentată. cum ar 9 scrierea unui im na! si fisele de rnimuij Io
păstrarea etosului integram. R\ le tiu exclude nimic .a re ar putea
sprijini şi m oto a atei clienta!. cat şi terapeutul m care i ar îndemna
să lOiiîe/e schimba:i în and ’90, Rvîe a continuat să investigheze
integrarea teoriei si stabilirea ICA în lucrările sale t'Ryie. î 99A i
1AMb, *995a 1 Rvle e i «/L. i9 9 2 k A extins teoria si practica pentru
a înţelege tulburatile de personalitate. în special cele borderhtie
tRvie 1^95b, 199Ai. im mp • ie si Beard. 1^93 : R\!e si Mărime e.
1995 : R\ ie impA '9 <Jo îôe .
R> ic -i Foiktgy, l o p s . ţr a - l . j v u i v . t: r a m d o g y i LcuaiKlra Vhkaci
C o m a , a e \tn > f:o ;s, [C \ . - a c . i i mto-uj tco;r« ms Am!»i mura
e mda: :m 9 ;gmMc ^ A a, o; a ho m u c s Ap h .a
» ratVatm b>9'2 ; , iC-oi;^ Om a k u o * îi O Oy-iiO k ; I 0 a p 10 A 1
m cub a m ca, m o > s c / a / a: . * a- m *.«•* 1 r* \ ,
o/U: 'mmm mîo.y „o ram m ago »*; ra m r a ' o »*-
paie - B d b 1990* autorunire deliberată ACmmeaUO’x Î994: Shcard
mo jiHHk -uoras tclioiori v s x . o s i - - * x-nh *; Lm^ ^
-9 vU i , dtabem i w* nu supun iraiammHniui *ls»sbm s y/ ui ,
.uU uJi -o ’Pdh dk. : Alo h-e^ P* «Oo s p kc-n * d ă c a . »<i;
traiament de grup l CA A lit/n ian l kngnam 1993. I /94g sisteme
şi medii organizationaie tWalsh. 1996, kerr. 1999» şi tiatamentul
43 ^ MANl'Ai 14h TERAPIE IND!\IIH-ALĂ
alcoolicilor (Leighton, 1995. 1997). Trei lucrări recente aduc I CA

în vrem urile de asiâ/.i : Ryle şi Kerr (2002), Follock (2< nji ) >i
Hepple şi Sutton 12004 )
R \le s-a retras din NHS in 1995, dar continuă sâ scrie, să facă
cercetare şi să predea cu jumătate de normă ca psihoterapeut consultării
em erit la Guy’s Hospital. Este interesat în special de cercetarea
tratamentului tulburărilor borderitne şi a altor tulburări de personalitate
Studenţii săi mai vechi au fondat Association for Cognitive AnaJytic
Therapy (ACAT) în 1990. pentru a promova cercetarea şi formarea
şi pentru a reprezenta şi extinde numărul de membri TCA a fost
adoptată în mare parte în cadrul NHS (pentru care a şi fost elaborată!
si există cursuri de formare pe tot teritoriul M ani Britanii.
Exemplu de caz
ii»
Clientul
>1 »
Ânne, o femeie albă de 30 de ani, căsătorită, a primit recomandare
pentru psihoterapie deoarece se simţea copleşită de gânduri
obsesive şi pline de gelozie legate de soţul ei. A avut o copilărie
dificilă şi instabilă, fusese crescută în mare parte de bunica din
partea mamei şi o mătuşă, în urma abandonului virtual al mamei
sale văduve. Are un istoric al unui stil de viaţă în general haotic şi
ic promiscuu, ca adolescentă consumând excesiv băuturi alcoolice
ci şi droguri. A primit un diagnostic de tulburare borderline de per-
. sonalitate tTBD), Are doi copii, o fiică de opt ani dintr-o relaţie
anterioară şi un fiu de opt luni rezultat din actuala căsătorie. în
; . primele faze ale terapiei am înţeles că Anne este însărcinată cu al
treilea copil, cu toate că acest lucru nu a fost dezvăluit la momentul
evaluării sale.
Terapie
De la început Anne a părut că se implică în terapie, dorind să
scoată ce mai bun din proces. La evaluare a părut împăcată cu
diagnosticul dat de „tulburare de personalitate - simţea că acest
- diagnostic recunoştea mai adecvat sentimentul său de suferinţă
decât să fie etichetată „doar” drept depresivă. A făcut o prezentare
n RAPiA f CXiM I 1\ - AN \LfTfC \ -ir
dară a relaţiilor stranii şi fragmentate şi a comportamentului impre-

vsZiDii Cu uf* simţ de sine instaoii Diagnosticul sau a fost sta diiiţ
prin Interviul Clinic Structurat pentru testarea DSM-IV Axa lî a
Tulburărilor de Personalitate (SCiDdlj.
Anne a identificat două probleme principale pe care dorea sâ se
concentreze:
• Prima era dificultatea sa de a-şi administra sentimentul de
gelozie în relaţia cu soţul său Construia fantezii elaborate
despre ce ar putea face ef cu alte femei sau îşi imagina câ se
uită la filme pornografice la televizor după ce ea pleca la
culcare.
• A doua era dorinţa ei de a se confrunta cu „anii pierduţi” din
viaţa sa din trecut Aceasta se referea atât la anii tulburaţi din
timpul adolescenţei şi la începutul tinereţii, precum şi la copilăria
timpurie, neglijenţa mamei sale şi stricteţea educaţiei catolice
pe care o experimentase crescând cu bunica şi mătuşa ei.
S-a realizat un contract pentru 20 de şedinţe, luând în considerare

sarcina ei Ea s-a implicat în primele faze ale terapiei şi în privinţa
..temei pentru acasă", ţinând un jurnal .,de stare” şi producând o
secvenţă temporală folositoare. în dosarul ei psihoterapeutic, după
cum este de aşteptat de la cineva diagnosticat cu IB P, existau
14 articole bifate în secţiunea privind diferitele stări ale sinelui.
La a şasea şedinţă, Anne a primit următoarea reformulare;
Acum câ ne-am întâlnit deja timp de cinci şedinţe, a venit timpul
să recapitulăm şi să rezumăm unele dintre problemele principale
care au apărut în cadrul terapiei până acum. Acest lucru ne va
ajuta sâ ne pregătim pentru activitatea pe care o vom desfăşura
împreună în următoarele 14 şedinţe
Aî decis sâ cauţi ajutor în încercarea de a te confrunta cu .anii
pierduţi' din tinereţea ta şt cu modul în care comportamentul tău şi
stilul genera! ele viată d»n acele vre mur» poate să fi făcut sâ apara
dificultăţile cu care te confrunţi acum. în legătura cu acestea, am
discutat despre sentimentele tale intense de qeiozie şl despre
gândurile obsesive ce tind să-fi preocupe mintea De asemenea,
aut discutat despre schimbările frecvente şi marcante ale stării
tale emoţionale, Aî spus câ atât gândurile tale obsesive, cât ş-;
schimbările de stare au fost moderate de medicaţia antidepresmâ;
în orice caz, ai încetat sâ ie* aceste medicamente, deoarece acum
eşti însărcinată,
M‘-al spus câte ceva despre copilăria şi viaţa timpane ce adult
Acestea par să fie dominate de sentimentul câ ai fost abandonată
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
Mai întâi de mama ta, de tatăl tău, care a fost omorât prin înjunghiere
într-o încăierare dintr-un bar, pe când erai foarte mică, iar apoi,
ai târziu, de alte persoane pe care te bazai. în orice caz, ai fost
grijită - de fapt, mai mult sau mai puţin, crescută - de către
mica maternă şi sora ei, mătuşa ta.
ţeastă abandonare, împreună cu regimul foarte strict pe care
mica şi mătuşa ta l-au impus, a condus la un sentiment de
beliune şi la bucuria de libertate pe parcursul adolescenţei. Ai
cut abuz de alcool şi droguri şi ai devenit promiscuă sexual la
irsta de aproximativ 13 ani. Ca şi cum încercai să scapi de - şi
)ate încercai de asemenea să „ţii pasul cu” - rigurozitatea a tot
lea ce te înconjura. Ai fost implicată înu-o eiaţie furtunoasă şi
)uzivă de ambele părţi cu Bill, care este tatăl fiicei tale, Mary.
ţeastă relaţie s-a finalizat după vârsta de douăzeci de ani.
reastă perioadă tulburată a început să dispară atunci când te-ai
scris la Alcoolicii Anonimi şi apoi l-ai întâlnit pe Tom, cu care îl ai
î fiul tău, „micul” Tom. Nu ai mai băut alcool de şapte ani şi
" cunoşti că relaţia ta cu Tom este puternică la bază, în ciuda
mtimentelor intense de gelozie pe care le simţi deseori,
i-ai spus că adeseori te simţi ca şi cum există părţi diferite în tine
ire par să nu aibă legătură una cu alta (de multe ori le-ai descris
î fiind „rai” şi ja d ”). Există acea parte din tine care este încrezătoare
mulţumită şi o alta consumată de neîncredere şi de sentimente
ficile şi distructive. Poţi să treci de la o parte la alta a sinelui tău
îu de la o stare a eului la alta foarte rapid şi se pare că evenimentul
»u sentimentul cel mai minor pot acţiona schimbarea. De asemenea,
. devenit clar că eşti înclinată să negi sau să îţi ascunzi emoţiile,
special pe cele cu care este dificil să te confrunţi. Pari să fii
>stul de bună în a te descrie şi analiza la un nivel intelectual,
rşi întâmpini dificultăţi în experimentarea emoţiilor ce aparţin
^scrierii sau analizei.
* putea fi de ajutor în acest punct să te gândeşti un moment la teoria
î subliniază modelul de terapie cu care lucrăm. Când faci asta,
i vreau să te simţi intimidată sau copleşită, dar cred că vei putea
)ţine mai mult de la această terapie dacă înţelegi aceste lucruri,
jeseori este cazul ca ceva ce este învăţat sau experimentat de
persoană atunci când este copil să formeze gândirea şi compor-
mentul ca adult. Este ca şi cum ar exisia o relaţie interioară sau
i dialog între copil şi adult. Acest lucru conduce la ceea ce ştim
jspre ceea ce numim roluri reciproce (adică modul în care partea
iu rolul de adult procedează la fel ca şi copilul şi viceversa -
rest lucru poate fi văzut ca modul în care cineva relaţionează cu
*I K ‘ ‘' . M î h \ ^ !!s A
m < 'm ' s '1. 3*-r p m m C C m t UC O rc%>3 PcC Cî.n CCmuC :>
• . ,m m p t cmm mm««m =s- cm r îr.^'e^ / - c
- -mV: pc «m O pomenea Căo’3 SOSit’Onmi: jît'ir-S «
*' pm dof vc mm m im. 3 cm 3.r(;Sr0 j ' 0 ^ 53 * 0 pw 3f - \ t \i
mc ocîbum re iu-au13 proqm m iaja, oenM» a saca*ca sa mteiegam

rngâmc'e mJemmte m rnocmm ce emArmuso la .J^rmr.m''mde ta c* s;
comportamental taa d;r- prezent După cana vei apmmia uceaata are
a--a mre arat m* ôm i tr« cam 'eiahone *■ ny t.po îps-it: prep. -m
s* eu m o o j! a * a>e :e:a?er»ezi eu alţii 'inclusiv ca nene. fvit se pme
ea exista un număr aa rolun reciproce ce apar ia persoana la din
■eea ce m; a poveste rar acestea inoud ce părăseşte - părăsită
ce abuz e a z a ~ b d u z am re controlează - clocita sau rebe:â; de
conectam- m l agere ’ na:te grijuue - «ngrijiîâ perfect eoatoaru
•ertaîâ Veni dm-iubi -»'este rolyn mat muit ?n tsrnpui şedmţelor
noastre cete ce -m c A îrmo ss r e!e pe m re adu ie pre*au Ir fata ta
vom monstru; “ >0 *1 - 1 1 v a r- te va a uta sa memorne ş« -a mjnfsm
originea stanice euan oropn.j ş. pmdid ni cam suni mgate mir0 ele
v reiaţie cu rolurile îa-e ,ocT*roce :n acest te- scenarr- mo f,
caf.alela a3 «nitiezi TUfl-cacem onu care poţ, gâs> moduri nas Duce
de a le tace f a t a \s tfei ne vom putea adresa Prob!emeîo; pe c.ie
*e a- şi cate pot * descrise ca M u stuc cum pot să menţin un c mţ
coerent ai perse anei mele '
Aştept cu net abd a re sa continuam aotmoatea îrrqeeuoa, An~m
Cred ?â amândoi şlm că dn^rriui pnr terapie poate să nu le asor
insă cred râ rr-r hotărât ea şs angajamente1 bău va fi -jo ci mm ce
merda pa mers Ţrmjy a să hm atent! să ou devenim siiprate^cic:‘ati
sau grăbiţi îr timpii' terapie- dr> cauza aşteptate* naşten a comîtJm tau
S-a conceput -m RD5 Pmtcrmyiafe diagramatic a ses,enua!â - • om*
f gmra C C
Pe aiâsma m. mm cm c r-oun?sa era p >u: sa -mtem oe uc^m
secera .mm p« Ammc Cmc ţ v ; . /Vm ' ~ ->i -c^-pm ;
r'~-T . o- - i -c- 1 - .-mu * « - mm «m d: ■
•’ "ar dcre -o m - - * cC: i CS*1,^ ^ •• ; ,ce^'-
* 'VC"\.,„m c *-c-l>iC„vciI 1 ,* ’ ■"
oct 1 mea,, se sta"rv ummrornm::
- O r.'iat*r- dif.ouâ ce mania sa p e - aven sc-rtir-entu’ i* ca o o
*ârc? cry :uc >c a -mm pa '* c r- e e - or^ “ m
rn^î.'îa
C : d' - *• O (;V .a * p 'Cd f' 4 C*s fC
^ rmeum-B poncpuie ce mj Vmr sderîtifmutc 'i c r - r n num»or maro

m i l i t a t in f $«e-yi de e^motcraD-e ^ c a o , t M
MANI-AL DF. 1 LRAP1L INDIVIDUALĂ
• Capcana izolării sociale

• Capcana gândirii depresive
• Obstacolul intern de autosabotare
• Eui de brută sau martir pentru alte dileme
Figura 11-1 êformulare diagramaîicâ secvenţială

pentru Anne
Existau două stări principale ale euftii, ce păreau să desene dificul

tăţile pe care Anne Se întâmpinai
ICRAPIm O m; ;\ î i Jv \ \ Ac \ 441
* Pe pnma o numea mme..a - ara starea of na ue autodezaurt m

care o ducea înapoi !a vremurile în care fusese fără control es
abuzase ce alcool m d rec?un $? avusese mi comportament
promiscuu
* La a doua se referea ca la starea ei zom bi, pe când se simţea
deconectată ş* rupea de sentimentele e», se reîrâgea în această
stare pentru a scăpa de durerea emoţională intolerabila
Odată ce formularea a fost finalizată, ne puteam concentra asupra

sarcinii oe a faalîta recunoaşterea şi revizuirea procesului. începutul
acestui lucru a fost dificil pentru Anne; umplea şedinţele cu vorbărie
superficială pentru a evita să treacă dincolo de suprafaţă, acolo
unde se temea ca r-u ar putea fi în stare sâ „respire". Mai apoi,
Anne a fost în stare să ajungă mai aproape de sentimentele
anterior de neatins A spus câ emoţiile ei au devenit mai fluide şi
mai flexibile decât înainte A descris că avea în interiorul ei un nod
plin de emoţii neexprimate şi din cauza căruia avea dureri fizice.
Un instrument ce părea câ este de ajutor în încercarea de a accesa
aceste sentimente era acela ca Anne sân scrie durerii o scrisoare
în care îşi exprima ruşinea şi furia profundă.
Anne a continuat să exploreze relaţia ei cu bunica decedată („Nan”).
A făcut acest lucru prin intermediul tehnicii „scaunului gol” pentru
a se adresa bunjeii sale în cabinet Relaţia sa cu bunica a devenit
din ce în ce mai importantă în cadrul terapiei şi a furnizat ieşirea
dm procedurile de adaptare proastă şi mijlocul de a merge înainte
pentru integrarea stărilor disociate ale eului.
Pe măsura ce terapia se apropia de final, problema finalului a
captat atenţia: în căzui lui Anne, acest lucru era cu atât mai
relevant din cauza naşterii ce urma. în scrisoarea de râmas-bun.
Anne a notat' „îmi dau seama de marea libertate ce mi s-a oferit
departe de lanţurile din trecutul meu, nu mâ mai simt legata de
acestea.. / . A continuat , Am avut foarte multe prejudecăţi înainte
de a ajunge la terapies cum ar fi că doream o femeie terapeut,
ne-am f< ocupat de una şi de alfa m aş fi fort învăţată cum să m;
rns§; f.;c gexierta şi obsesiva ş* să cmc acasa vuioecato. insă nu a
fost aşa. eşti barbaî tun barbar foarte sigur), ai fost întotdeauna
cald şi clar Nu am simţit nintic rău cu privire la tine. lucru rar
pentru mine ca şi curii Dumnezeu tom a câteodată prin intermediu!
tău . " Este d a r din cele de mai sus ca exista pencoiui ca Anne sâ
idealizeze forarea si pe terapeut' m orice caz terapia a pâruî sâ
aibă un efect benefic (după Cum a fost evidenţiat de către punctajele
de teste anim şi postterapie de la diferite psihometre folositei,
ne ţinând cont de această ideatoare
M-\M 'vi ! >! iii-' v.'ii Ii>t \, -V
Btlî. 1 „C'\i |K vaîlic i11 TLc tRMÎIÎlCUl dî <pR a :tîl xal *Iî£
j i > Tvk':x . Citna c " P w d f o d v i /v m /m o 2 ^ li1
( 'in kr, S. m Liepehm n ţ «9 M* , Pcr>oru« von-linvk oî m n n m - of
d d d o o o d meuaî t-mm m i a u n e a-m anoe anaLu. meiar*% ILmm
iou* hdl dţ U tila u i k t i ' . P ' P , O - 2 ^ 2^0
2 *m mend-no P 1^^4 a J hifberetc c„1Lhm m a e d . oynttnc muJyCk Pici apv L
Inu^natiddui J(*ur?un *d f \ <.,<<wVru/n o 2 2 ' 55-150
f-wNir\. J A Bud,m C \1 : RvL . nenkmm P IP - in d ii S L
*I d o . „ \ .rLii n m en ţin e atuncm thcr *p\ in ponrL <niîoiied Tvpe
1 panean ' l),jr>tke Corn 2 “ !fo oSodfd
f-kppL r r m-.tî!on I vid ; 2:)<i4i ('17 a n '/v r'p / k , ^ /* n /n v /m
' o (LL 4 ^ H m \:*n Yf' 4 Br- iiiik-r R* o ie d m
Rv ii >, ii « B L ; /Pi L u h-n-ap ni A m m Slj i L/'.'/.f ’ N-m Y»:k.
Norton
Ker! f *ţugu r o y f d n e a.iahtn the-Mp) for border’ioe ţxo vuialiry
JLordcr m »hc cofiţe*;! a comnnimn menta! health feanL fin; sh
J o u m a i o? P \ v( h i noem/n, 15 425 -4 d
Lenthtoin I *19^5 >, .. X cognitive m ălaie imdernîandini ol T\wKe Step >
treaîPieni‘5 Stw D in t/mrn in The Mud\ o; IA jkvl (l'rmps, 2C (noiembrie»
î.emhtoik T Burderhnc permruhn «tivnder aed mb-dance a huse
erublcîpnd în A Rvfemd ) L 'C*i:r;\ *' U h iink l h e w p \ and BonleCine
Pi r x{mji{r\ !)i :af,l(r tne Mt\it i me 'fethinL Chiabeacr . John Wtlev
l etnia» M «•}4^2 1 î'he coucepî ot siyn «p tbe nork <4 Vvuoisk * Wmiiicott
and Rakhtin „ fertlmr mîeeratH'i, ,n ţ4»jccf reîatioim fhemy and a c m i n
llieory'L H n f’d P ra i n \ u C 4 \Uuja m Ps\\ h-hlOi*\ . 2 UB-2 2 ;
L^.mmi \ î ; L>j4 l J C r a t rue .denîdA..aL;r ejrh y noi actioe Hotiee.a.*. ,
a \>Ho{>kue jdilenJiiie n< tîk !‘».-vd i. U ! sciiueike Ulpcct P d itiOhN
M o d d *, iL 'm m / i.-mc#; , 4 hh\P> a î / . ' * ? . Mm
t -anar kl ;: , . r m o develi pmeia ’e -\ îici-• , ;>l . *' >h
k a / c c /Afocm , M'w / *>r, t //, .r. , o m '' î fn lcv v r ,
I 2 -m d ec i
î ' >r;:n , Vt {t d'}: •. . I ' o> iMv’v . o- iv\ - ; . - ' .O -^jC
•c K\- 'tnidame ir**! s- *s?. epi ml V? . d* fc f ^- /, -. 5 (»rc‘«,
B j .2» l o 2 d ‘d
'la /'^ a c ’ ’x; v\ !Ct. • v »x»s, «i, * :: ,* . v m pi OP
lecrjpv d>nj o.v m adk i . ''i,* /2 m, /%’- v o * L’- *' >» L
yîmmiaa S > d i- i c.4.i . ; ţ'4 - ; îm ;:. mmcm- !"îk

iiinneu îmnitîvt anar> tu p .-ur 4^ upy ‘ dcaa xOfcnoL -/f
JLr»»; /2 n n, *o7* o;m. ,J d L d i ;fy,:
' _ x W' ' < »x e i r** 443
F '••tk Y *» ’ ! -x^> C d I'C'd ‘Xii^s -X .;r-:>^. 'XI , ■,

rox* ,', <-m>i vs '»ent F î .-ikx roxnx f ro.e ; ro: roro * H*:u.\ A .ro,ai
F-roa- F x . \ *! 7 i:~
f' a-xk ! *» ' r o ‘r R ..v AT F a n F ro n d e i *; n r o u t c r o r o ro a 'X .n .jh ro ' :e
V K\F ‘lxi x f i roroeror Picatm and B'triera ne t\ r^nnicv

:T «*v< r ;h‘ Sh a. J u-\i axe MciauJ i Jsi tic -3c. F fn 'Ailc\
r,)ili \k . v* i \ Oî <*î , 2 J f >i»- A d m * F *a 1I Of \ *4 ţ %|//a« vad 4'Vf,n *' "lK. la d li I
Firo tt-V.
' • rorok P H s, Fve î <îxul I 5 ' F ,}4 e FAmmn -xlv roF a rero,n; .
voustruxi i.M'Wv e exilai vîv tirdr/arron anii Ftendirg dedro ane 1
Jo.tmat f I f r o x ,«/ P m hoini* \. A"7 i3-22
F ie A «;u75î e-eron ’ .ero c Froe !a nuri' Chatn & \vaFro
F r o a «*147X) .A -roirarom Unguage !or »he p<\vhothcrapitF , &rdF’
J* urnui o F F . Fa-'" ; ;? 5S*> 5^4
k F a A I F F , ..The * .* x--»j hixci nterprot.veroronotiie» ap\ dik-»n>naro
roips and roagro te taigro ptv.niciks . Mr-Jaii k w nul />/ P\iY*M</rn, F i
4d~ c4
R> ie. A *1!JS2 e /V< roeeero/n 1 < «ax,*. ♦ F n peron»' <a 77?» ro ero
/ k n F «* L*'iid«"i \cacii nuc Prc- >
Bsiv a ijpKA . A-e îiiti\c niexrx nbicet rJanxik ana ihe ^r!f* Rnx* ,
hmfitiH a! Mai»., B a c h o io a ,, hg *
R' it A ( ne vîv.t Annl\di Jhaupv k în e Bu'-'u tn lAax-,
J hi a ncsivt A Nliv Ymb H-m» \î!e>
Rvie» A • Iwl s. Jlbixet rciiiia n^ 'neorv and ictivitv iiitmx a pfxiHxed
l'îik K a a\ -4 rrx' n^vi-dii1 ui aqm : nê raxîeF' Bnn a? jounhL -f
4/ed f'a/ / n* huir^\ n i
Kdr \ ** ) ,J noiine o* a Kknman r-ât nê-Lnraiixn A’r/,xc/,
r M a Lrd f * ■T 1 x - T i. „T ^
R- n • ar. Addî' *.'** * \ jh. ix , :n a» x /
’ >-crd-i a » \a V id eT«‘ ^ x ‘ e-»f h id- F -' f x**x / "
•• »x o
\ e* , r r‘ ;■~ .i a'-';e ,.i < * t • *. e •> .; “ ^ j v -- i > -•
role procedure”, British Journal q f Medical Psychology, 67 : 104-114.
, . a ,4 r » 5 e-..^ +-,e > .. : p ’ x- .* *
Vd.f ■;/ ; e d e , fT I " a : ,
Ryle, A. (1995a), Cognitive Analytic Therapy: Developments in Theory
’^'e * r.ro ' e x nic«x 'de; Fa: ‘Ad -v
Xx\:te A *.’ e TrXirixîercr«^. ţ«xd i un* ;i duNUiriHi v eian n e .n »e.
- a , - ' t n x d r o j x î X i i s t e ' ai - F ro«> n. fj#-* ee* n î f i v r»t\
roxidoit a> the didLnjinntaro %!*-naiiiate^ ,-r vj» >uu*s r^h f,,:4rnc<
r f \fe:iii cil Psxcholoqw fi A * Ucr \ 2 I
144 MANI Al DL I F RĂPII l\L»l\lf>l \ i \
Rv ie A <1995c». .J)eivfi\ive orgjni/utioi^ ■>r connorc n « tjrp rc ia n * .* A

tunner eritique ot kleniian theor> and practvc L /Jnnvc v
Fu- hatheripi^ 12 «I » r>0-56
R\le, A. tî990», Aigdert s aimstte-eomiguuus posttion and thc rAe A
interpietation in ps^choanalytic theorv huiidingW Britah Joii nud ti
Medica! Psychiogx . 69. 129 118.
R\k% A \ 1997a). .The siructure and development ot bnrderlme personahty
divjrdcr a propt oed modeTd Bniiuh Joiana! of \fa iu rii P;v' hum y .
r u . 82 AT
R\le. A i !Q97bi. Cugmr/vo Amdvm Tntrnpx and Bordurane Personali';
Di sarde'-; J/ir Model ind the Method. Chichester ■ John Wiley
R\îc A. ( Î998n „Tranceiercnces and couiitertransferencec rhc cognitive
analytic therapv perspective*’. Briash Journal of Fa, unorhnup \ . 14 t3>.
303-309.
Rvie A p Beard, II i 1993 », „The integram e etice: A reîormuiation :
vognnive analytic therapv in apaticul with bonlerline persenuitv disorder'.
Hrnish laureat of Mi d a al Ps\ t holopy, oo 249-258
Ryie. *\ şi Tonaev P fi 995T Mnd.sh J<nirmd of Psyahahempy Annuaî
I cvture 1094 . psvchtanalvsis. cognitive analyne therapv. niîiid and
selfd Briu^h Journal of Ps\chotherupx\ 11 «9,i, 567-574
Ryle, A şi Gol; nkina K (1999). ..Time limited cognitive analvtic therapv
ol' boiderline personality disorder factors associaicd with outeome'd
Bruiat Journal of Medii fd Psxx hohty\. 72 14 1 ■ 429-440
Rvîe. A şi kerr. t i20u2). 1noada a ne CAf Pnnupies mul Frac u a \
idilichestei . John Wiley
Rvle. A şi Marlowt M A995i ..Cognitive aiiahtic therap> ot burderline
personalii) dhsoviet ; ttieorv and practice and tnc clinica! and researen
uhc ot «ne 'd : aates sequoonai diagram , huernador.uf Brut na, A
Sfh>n- Terni Pw( hoMeninr. 10 2 1 A4
RvL\ A. . opencer. I şi Wow-p t .• !oop: , When ie^ v meae or .ti îeast
e noagr A B a r si: A P e . o A v A r v v S 4; o A i '
Rivjrd. f . I oliv. I şj C jsh A 2duo» \ (A i - kvvrd w *o îhree
aiKvvannon ţe~ tepe-tied deiîoer.p ^rP4 ‘.vr, Jv-. oţiivn , I
■ara ea udul .trei njpaî cvpv'iov. A îramet ny iv a c s c -i- <sinc if'd
Bnttjâ J.furnid tn \fedi< al Psu /lo/Vnp . ” v «2 * Aşi A#p
\a-u . T ( \l\ o IdsiA . W T in e :. ' N A n iad. \ e Aşnocai L
•l ^ ,\ pact aud) o! ,t iViniiofrn/cd oia, eognino; maiviit tnerapy
\s educatio*,ai tvhas iote therapş un adult 011 »:e\ia nerv,o,a y p> kn\ mur
Re-eao ii and î •■er'*p TA4* 504- 9A
Ireasure, 1 p WjrJ 0 . ( !u9T.e . C(ogîntoe anaJvot therapv in thc invttiyteo:
«.*-;U‘ ? :v ‘ cei *. ->i A—. ' 0n v- ;:îoe\ and p - \ r w - / c/yv I o2 • 7 1
! « !’ M t % v '» i N 1: i * \ \ 1 .» » \
^ -Hr.it;, L-'iruttj'c aiM»\i\. Uîck»p. * * *nitk •

J, ' ' - ,’ <<-. V •*\ »,1- î t . l ' ft' ,, • ' ; i ' •>* H, / •.
f~ .1 fy !i>^ . r>^ ^ ?! <
Heppiv- j m V:^ î *î . I , ied, 11 2 n»îi4 ,, (ATiPU LdlrfLiţi « Vn / ‘r^ p t t ,r •

.v? f >/e/. I <• . I I*. e. \'e ^ V>rk Brunner Reiitlcdge
P'eloc k PFi di<»h -Pi/ e»* 'iJ'iiî S u r\iit>r\nf Cbihlhccd Abu\t\ Onch-.-sier
Ioni. WiL-\
»lyk\ H - I |H'I5 * ■'< ti-i, , î UuiSît' f h e r a p \ I V . r f f k ’k e e.% «/; ? r r o > \ e v /
f t V le r. C L e i; «• *t»n Wiltv.
R\ U-. 4 H9h? p ; (. .• |vi(vrV Pir/a/'i e/vi />, WeV*e /V* e w . .
P x-r.jer / V A / 'v '' PîF :/?< Xî^fioP Cei J n k v J-.’tv. Wjv\
R\ fv\ 4 si Kerr. I i2Hn?* i:ur^Jhi w C4*’ Pri vde j»;H P.v, >.
OlIePCk-e P'lii* Wtk\
CAPITOLUL 12
Terapia cognitivă
Stirling Moorey

în Marea Britanie
Contextul sstonc
La mijlocul secolului XX. psihologia era dominata de edificam
inmdife ale curentului compouamental ai celui psihanalitic. Peni: a
unuP lumea interioară mdmiduală este insignifiantă, lai acţiunile
persoanei simt determinate de e\eminentele din mediul înconjurător
Pentru celălalt, lumea interioara este foarte importantă, insă efectele
sale sunt îti inconştient f t sunt accesibile doai nu ajutorai unui ghid
Ionici! rorespUTVator Gândurile pe care io mu trate a lumu Ic pnw c
e j biiiid mut «am c\pcricrttci P*r de %mp* cutidt uia emu mnisiJLram
ac amK*!e -m tund pontei ce f u mrne tCL-nca eosm e m v ‘e
e âe.m v.iCr CoCoakcc,- Cido :Jac an mvo- .cs;.;,. ! KviP
» om'*. a nibuioa! oCiOdaiuatva raai ujl. famm, «o v tata — mccc tot
aa>v-îo ticna % * xm a :n , *> *n -a* - e ' -m, „'O o* mo •
nmem a .s p u ,: _aGmm | . ,j. )ii«v: u!cuml cotit de e\i*entuenUti~,
Pitiş . pipg» a mras aieruia asuma romi tu com meerih-r ira turna le ti
mnnmmum \: a Jemmim nrapm mooîn
1 1 IR.* penii u a selnmha aceste corn niger» m mod s^m rm tn ,Studiu»
p c a o o ; »!ceî^îv vUrc mate cm m ac >innm -s, i u-pun, m numeau
. psihologie cogiiftml” casta iiichjdt o gamă fuga de aeimitau
curo m fi gândirea, m memora rea si percepţia. Începând cu anii *70,
\1'\M \i «»r I I R \ f*»I A \
r a m A -zid a itkiepui >j fie vjpusă m m n volum o mniovc <MaDamm

Aram ;ît. :9~\S.* „au a lotîdus Rt un iriica% eram ia nJeraitim
j''V aal«:î' v- u n iw v iu terapie. A casta raw lm jc -i aparul p a iia i >•
mnlrui muc umilii < mponamentai. \ \ *rnmd de ;a t>perspectiv I :m»reue,i
de ?in ilare unu prihoioui comporta ioc nuli au început sa lovmfighcze
nmmm m rare oogmphc pot r: ffatali e i nişte eu repurta marje de ur.e
aai.tîu.ak >i ea unitare pot f condiţionate sau îiecofidiţionale i Caute ia
n’R: ; ^n:î;t ie mnsiderau contribuţia persoanei kt administrarea
pn mniuiii m»mponameni : Kanter a Karoly. ISTE! *. acestea an eondus
!h ' teorie de aun *ieelementare, cunoscută sub numele de tem ia
autocontrol ut ui Teoria cognitiva a început să piardă teren udata cu
îcmtîîe învăţăm ale iui Skmnei şi Paviov si cu activitatea lui Bandura.
Acesta a arătat m este posibil să înţelegem fenomenul modelării mai
degrabă dfiiîra ' peisperam ă cognitivă decât din p e r a p e a n ă compor
tamentală *Bandura, 1977; Rosenthal si Bandura, 1978; C>schimbare
mai îadicuîă a răi,ut Mahoney, atunci când a atras atenţia asupra
mmmtleaţiei proceselor vOgmtivcy cum ar fi aşteptarea şi atribuţia
ut condiţionale t Mahoney şi Arnkoîî, 1978) Interesul crescut pentru
cogmţie a dus la dezvoltarea a variate terapii cognitiv-compor
tamentale. Deşi toate au perspective teoretice uşor diferite, ele au în
comun ipotezele de la care pornesc şi adesea este dificil să le
distingem în ceea ce priveşte tehnica folosita în cadrul practicii
dim ee. Dintre acestea, cea care are cea mai mare influenţă a fost
terapia emotiv raţională a Iui Ellis (acum cunoscută ca terapiei eonipor
tamentală emotiv naţională - vezi capitolul 14), modificarea cog
nitiv -com po rta trienu i1â a lui Meiehenbaum şi terapia cognitivă a lui
Beck hlîis liiiiiăreşte cm prin intermediul terapiei, să determine
Jienrul să devină conştient de convingerile mile naţionale si de
mi alei ei care mraîea condus h srăn emoţionale im adaptai, nesânâ-
mv-i i .s hl nune accentul pe provesde cognitive «.r -mne mm degrabă
ic evaluare, o mi bazam pe dednara. î?v exemplu, i m 2 n cheul
spune aa m »mre deprimat atunci cana un prieten :1 igmora pe
stradă, nu îi oi întreba dacă poara exista o explicaţie alternativă i dc
ramnipim prictemu sau c ra preocupa; ac a l o c a i a na î a observat/
cî va dinja îioedim persoana şme etaivmgeîm de evaluare ce subit
Jki/a leauia . AcfRnc ra tiu plăcut dc Alt pci Mane" Abordarea «ui
Melchenbaum este d ie r itâ de cea a fu* idlis tn privinţa accentului
placat pe roiul procesului cognitiv <n aoarjare Meichcnbaum î 1 9 8 5 j
! H<'\Pî \ ' «>« | \ Î ; SVA
Undea n sosirea ,*ut*;)îimI•"vKnumi» >r mi mmmm v ac miuMau m

siOiate di t mile, Ctr Ai Cabla A Condus id dc/voitauâi .. EaUimcuiiUi Jc
itiouiîurc j SîicNului * hi general. ace o mode! a a \ m f nHmem.,;
.mioderahilâ ampiu terapiei m >gniii v -ec»nip*.>ri. in ic ntalc m m purtK.uLu,
asupra gestionării stresului. însă putini terapia ti din Marea Rritanie
au folosit exclusiv abordarea !n> Memhenhaum. Există numenm
chmmem din Marea Britanic .arc spun .â practica te rup»a rogi utiva
a lui Beek. Aceasta este cu siguranţă turma de terapie cognitiv eomper
lamenîala care a fost eervCtată cd mai intens ?Sdikovskis. 1990 ,
Clark m Fairbiitii !W7» Beek, asemenea fui llx11i^ iniţial anal nu a
boi dezamăgit de mcdiua Ireudianâ general acceptată a anilor An
C ercetările sale m apra depresiei l-an condus Lt corn încerca ca
aceasta stare era urneau j cu o forma de „tulburare a gândurilor”
•Beek. 1963, 1964). nrm care persoana depresivă dhtordnna înf; ‘rinaba
pnmită intr-un iriod negativ. Terapia axând la bază modelul cognitiv
al iui Beek s-a concentrai pe Învăţarea pacienţilor >â si identifice şi
modifice procesele de gândire disîancţionaki. subliniind faptul t.ft
aceste gândim negative reprezintă m invingen m u ipoieze ce trebuie
restructurate penmu a îm piedica depresia ulterioară în 1977. grupul
lui Beek a publicat primul studiu ce com pară terapia cognitivă cu
farmacoterapia la pacienţii depresivi ( Rush et dl . 1977o Acesta a
fost primit eu un m are interes, în prim ul rând pentru că studiile
anterioare dovediseră că psihoterapia este mai puţin afluenţă decât
tratamentul medicamentos in privinţa acestui grup specific de pacient!
lai in al doilea rând, deoarece psihologii erau deja interesaţi ele
metodele cognitive Pornind din Statele Unite, terapia cognitivă a
devenii din se în ce mai populară în Pom pa, în vpeeîuî ir. Marca
Britanic şi in Peninsula Scandinavă. Metodele lui Beek şi FJhs pot f»
de u n se drept .raţionat to c A de-oCtrece por turn uc In nremna -o
Onbmarea psihicn este re/uiuituî modurdem irutmiud» v piedilw n
dc a vedea lumea Pe de aha parte, o mpAic u<-miitnm lo rm ro m n «sie
djudrfftti >i Pioni, NS3 , Mahonev aivuemuta/â mlal mm
at persoanei in construirea reali tău i si intr-un fei Mtni „relativiste*' *
fiecare dintre noi ne coostrtnm proprbi lume Altfel *crap ia devine
** călâtofic pe cate tuapeutui >î clientul o rac împreună. mei unic
ne fund sigur unde se va sfârşi ea Această formă de terapie cognitivă
wviic pune accentul pe probleme ie de dezvoltate ucu mnh dec a* au
tacului Beek si EJiis a devenit foarte populara în Italia nî alte păru
ale Europei
Dezvoltarea :n Ma.‘ea snidoie

[arama vivniUA; a 'm u u p jiir a ; pmm; 1 a la m a puP u m mv y
pyhinUnoî un ia ni v« j.mn u'JernieJ’ul aatmiLUn in,-valoare a v r u ‘
fT Mor brikiPkm ar. m ptcrm y A ekRne'v cUaienia kaLinmnriJm
ko fla-, k pcîiun ikpMk- în îm Biact N un a eîeMiiji un Andin ir.
t n^-’o-îkiL Bl r kbv * ■' ; v ia« dr *oh?î ladold-a si cir M d in-a
n u m M an -nkkk.ut k tb s L J c nmiLim p LuoArj Re k *mr A d
!-a I- \. ask sP\M a i O Lipcu al n ram * - ‘gnbu <^-na -n <an!a a -
:i::ik<anv'-A t na/îu mu ; ai ML e R-pn y \ ; >n da marm va u dam* murcu/d
m tru i'k iii';, rmim pnkaa’ ai adm ; pkaaîk - pr î - .fu n ham m -c . io
. M m urna a;»p’îmi d ^ • P . J '. i î a Nap-nud Jt hâ-u; m* [ \ r i r n a
mmm n J J k i mam*....- .î mmcam mmnaaîd v- m. >*o o ; ; a l a ai
.m* j-,k. ,u mpu <* a'. A k J ^ a Mau, amu a a u m a n , v*
•vina p v i i i i k a; m W mu Regatul miop în spm j v a don;mu;k
kdm nnm r»• t >u-m - r a i n n a a ; I!\vpj:U vi.o> iIv ,\U m»:M. ML
IAU kl 1 *ti r m - .km. ui * «a. ' a- !-'i d y în.»* î ii* Jc
IA Ai;a? f îw - ii mani»! -.ii î l i 'U v l v k a A i i l a . r Ţ k i l l , pentru Cuibul â ‘ iL
via pmikn •( \ u 5 . uiNfv, îalnarâk ob>em v-v a m p e i u - iMdk*o ou-
Dmm piMionurm a 'ijik ai WclK I i s« vnJroir.ti; d»r u* es
pioliriuinuik i d e m a- o u. m 2UUD Bvdmtiid dmp*: vuim avAic
corcepHuu/ai i a» at Jt *voîlj a jl: v-dai terapii valv JĂica unim înilCA
aiaiiAiiiLiv mk iMiiu; w a i u ; ^ eotnourtaim.ntaJ ala I act :a: nbburai >
In U u nk a \ ‘ou u 'n \ muciaa au paucnin t u iahicvc nu po» îi onijii
..na iîiîaruieiUUi paitiutcrapivu invi Nîarca Briiaiiia ^ :: atlat m
pk«a: olanii .i;uai!,!i.> •a,apnî >a ' v a n a , prut a DJikPl nna PaiNkian
îii-.nUi A ijdk u k s‘ î owc aT^' Iun î .\o h-a :! L unc , D/Vj .
k»npju!- «. I v k \ : : o -n î t a ,u us P' . * I -? Lnou aii'*:
a!rul«.v p; «n|j , *1 t%»* ♦ , n J*o ^ L ur .. au* I u MĂkn V' a _4.m
v „ ' 'U l i i ' P * *iUUu .J', J V l . L "-v'Ou i a p * . - * Li o v ivp rao ^
(Mmdfulness Based Cognitive Therapy), In colaborare cu colegul lor
- l u a u 1 . /' -1 Jy 1 o a n .a i la PUiL • : a a V ’ ‘ • i „* ap: ; • a v -L
Turn aldin viH.iEi * R C’ a Ut avani or.talia atuo t Ncaîa tarea m
vMm n . v a n e J ^ L r u n a Mi ' iîuk a n a u a . , in -în. le -J p^;h :>* a ir
r fîk r p *. S r a n u j ‘ i a î ? m o n n î u h ^ N a no ua ; ia n tm *• w d e n u t i J n i i c a
a âs, •< a iria na uk-naiuila, li ^ p a u rn .n u h P iii:.. ,îapiv a»cn
a n x u i a u i >• s a î u / * . i n i m i iaca>tw utnd una dtPttc t%anpoîienîcIc J e
bj/ci m aiiminutianca tuIBnnu îlot
t f KAj'l \ ( \ 451
ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Io aceu capitol vom discuta despre terapie om nifivl a lui Bmk. mm
omite umere fmraei:; teoretice şi clinice desemne aici -um conmiK-
eu Am terme -ie terapie crmoim -eonir^rtanienialâ. Terapia ccmnmvf
porneşte de !a - sene de ipoteze privind natura indn idtcbiî
1 Pervtuna eue tir» aeeiu activ eare inter acţionează cu lumea m.
2 Această oocmacduîn am U c pnu intermeoiui interpretărilor 5 !
eSvduănku pe .„vv fr-moaiM le Pice în icgămrâ cu inediţii -ati
e %e viede ca re/iiPcJui proceselor ,c°dnin\e" eu e act esihd
mtutuiitei sud momi ic gândim si imagini Air m ,iced im
persoana are posibilitatea să le modifice.
imn «talc . Uiîponaipeninî nint mediate do cm re nou v u V

cogfdîrm Ai co c *u* muu diferenţiază im apoi v-moemă J* fe-rrece
mamrne a ie fee ine- ; nmporîamentnle tare consideră organismul
5culm neagră ;eea ce , petrece în cutie am mi tina importanţa A,
e e m o i c 1. *. diferentui/ă di hm ha nai 17a. care ac mm! :• mip»,r*anră
c p ' m ’ n-udi'-pe uiăm v loremonuo~ dm mnAm o eu mumufo .•»
A tr i d 'o Bm r
' e 'w o d -î r a ,' ,! r a T H l r ş I C • . UfaU î

emoţional specific (A. ] depinzând de tipul interpre
*sm ana ; om? u -ane no- ; mm- "mi n
sau poate sâ nu aibă .tuci o reacţie (oeclc, le /o 1 „
Răspunsul com portam ental va depinde de ase

pretarea făcută 1 dacă o situaţie este percepută drept am eninţătoare,
~ n * fmnv - . o c , -a m JIU , a c / m u mm o z , , mem \
m'maUî CHCMa irllU o* tCUUîîi mo : CiCJ mm -vm mmr • o •
' io *0 ' . ,,m. ^ «aic U i'S. m m :» a *s-im Ci di .m*mm ’
v m> m i| s(if?;r ?t ou 'd/CiiUm .SC cAo!. “l;C d* ;oUîpi TianUlifi''
• m>m l î î u u d : cCCoC J i t i i „UCs Sv Ud .U C d “U Ut idt, m Olm OiU
' mmed .sic 'omjfcincraîu- do Ucriin scTc Amrame o r c mm
-'idiomptc pcnirn ucu tamilia muuim mmţvmiâlcîe mlnâtaîem
452 \ Î - \ M AL l) t I CRAIUL- INDIVIDI AI
statutul, valoarea >i scopurile. Fiecare dintre noi are un mf viitorii de

îteini în domeniul personal : eu âf un eveniment ameninţa mai mult
domeniul nostru, eu auri mai puternică va fi reacţia noastră la acel
eveniment. Semnificaţia pe care o oferim unei situaţii va îl determinată
de secul mintal alocat acesteia Viaţa este prea scurtă pentru a reuşi
să ne dăm seama ce înseamnă fiecare eveniment pentru nof de
fluture dată. Avon nevoie de reguli sau standarde pentru a ne permite
să facem aprecieri educate m privinţa a ceea ce se va întâmpla in
viitor. Dacă ou ani avea o regulă internă ce spune că trebuie să ne
oprim atunci când semaforul este pe roşu. hanii rezervaţi pentru
asigurări ar fi considerabil mai mulţi Unele dintre aceste ipoteze
privind lumea suni împărtăşite, însă altele sunt intens personale şi
particulare. Teoreticienii cognitivi numesc structurile cognitive ipo
tetice care ghidează şi direcţioneazâ procesele noastre de gândire
„schemă". O schemă este ca un şablon care ne permite să filtrant
inform aţia nedorită, să ne ocupăm de aspectele im portante ale
mediului şi să relatăm informaţii noi din cunoştinţele anterioare şi
din m em orie (Kovacs şi Beck, 1978). în dom enii pe care ie cu
noaştem bine avem o schemă bine dezvoltată (de exemplu, schema
pentru a conduce un autovehicul sau cum să ne com portăm la o
adunare socială), pe când în situaţii noi, schem a va fi mai puţin
dezvoltată.

Pentru sănătatea psihica, schemele noastre sunt suficient de min
sistente pentru a ne permite să prevederii evenimente posibile, în>â,
de asemenea, suficient do flexibile pentru a ne peni iile schimbări pe
baza informaţiile»! fmmpnmite De lcIc mai m ulte m c suntem
cipalnh să procesam informaţia mir o manieră exactă <ctu d u ar cu **
tendinţa pozitiva tdupă v.um au Jenvurm al uncie stuau *,e .oaia cs
Mihiean care nu suferă de depresii efecttica/.i atribuiri interne penii n
succes însâ m u f t i u l externe pentru eşec ' Allo\ şi Ahrens, 1987 ;
Bradleo 1 078 1 In cadrul cuibui âriinr cim»nonaie, procesarea lofoi
marţilor este dezechilibrată, de obicei, im*-un mod ce disîorsionea/â
negativ. Beck sageîea/â că suntem capabili >a funcţionam ca persoane
ce re/ol vă probleme m nunJ raţional. însă pentru scurt timp Sănătatea
psihică necesită ca noi să fim capabili să folosim abilităţile de
11 R \ f ‘i \ O c s (\ m \ \
moare ale realităţii pentru a rezolva probleme personale pe măgura

ve acestea apar De exemplu, o modalitate adapta mei de a ne confrunta
cu experienţei de eşec, cum ar ti refuzul de a fi angajat tindem,
implică gândurile legate de interviu, evaluarea performanţei persoanei
respective, asumarea responsabilităţii pentru orice greşeală sau punct
slab care e posibil sâ îl contribuit ia eşec şi căutarea de noi căi
pentru a preveni apariţia acestor lucruri in viitor. In cazul tulburărilor
psihice, oameni! se întorc la o gândire mm primitivă, care îi împiedică
sa funcţioneze şi sâ rezolve problem ele în mod eficient (Beck ei al. .
1979 : 15i. Acest tip de gândire tinde să fie global, absolut şi critic,
(fa urm are, o persoană depresivă care nu s-a descurcat bine la un
interviu pentru un loc de m uncă se va eticheta drept un ratat şi va
conchide că a fost în întregim e vina ei pentru că nu a obţinut postul.
ar medita asupra interviului, concentrându-se pe toate lucrurile ce
au mers prost, fără a se gândi deloc la factorii pozitivi.
Procesarea deficitară şi adaptativâ informaţiei

Atunci când funcţionează gândirea prim itivă, procesarea informaţiilor
este dezechilibrată sau distorsionată Beck t'1976) identifică ..erou
de logică'’ care caracterizează gândirea în cadrul tulburărilor psihice.
Urbe Iul 12.1 prezintă unele dintre cele mai comune erori de logică
Tendinţa de a dîstorsiona inform aţia repetat întruni mod eronat
reprezintă unul dintre elem entele ce diferenţiază indivizii sănătoşi
psihic de cei tu tulburări. Sănătatea psihică este văzută ca o stare în
care individul este capabil să facă interpretări şî evaluai1 reiat o
exacte a ie evenimentelor, insă nu im plică faptul >:a >omenii sănătoşi
din punct de vedere psihic v*<r gândi şi vor acţiona întotdeauna
latioiiaJ
T in Iot o. B roan <î 9SR ? an meu menim p- mmj unor dovezi dm
w viC C tjiR *. , a ' M t i lâ i d lL S i Sm >uus m »i c u c M k ti.** . u h i ' i k .
ni vel de autoamâgire Modelul eogniro ori guta! al lut Beck a fost

dezvoltai pentru a explica tulburarea emohonaUt si ca unitare cai
avea un cadru Mstcuiafio pentru a înţelege funcţionai ea si ue/\ uitarea
normală. De fapt. o opinie care caracterizează majoritatea terapiilor
cognitive este ipoteza câ pacientul are considerabil mai multe lucruri
în comun cu indivizii sânălost decât mede De regulă, terapeutul
eogmtivist este capabil sâ vadă modul în care comportamentul
\i-\vr-\? Pî iPk\M! «\i»i\iî>«
>k i r c s pt uoe e<lc ai'»*',îlîitii mano v.iîid d o m corn p u n t e l e

de h i/d Jî Ms{cb tUild lic gândi I r dl LI *C'; 111îli 1 ă m b ! ^ n U U . Oma
, d’v s-tetn de tulburarea rKcsm compiiNhă •. o )(' . pnmRmn rm
-o te experienţa gânduri Im m tru/i .c «gândurile eîmesne :m suni
aer.msiiute ia majoritatea populaţiei si nu se pot diferenţia de cele
ale geîMsincior ce mfera de TOC. Rac hi nan >i de Sihre i u7 8 ;
CnO Apkm vi Harreson, KOdn ; i interoîetânle ideile de acele
eeiiduîe uSalknvmts. 1985;
Tabelul 12.1. i//>fVrueeefi ;
, D i.lu a u i d‘hii;jr a se icieui i,* procesai impure rect *.O jouzu |

• gvoîK.c a- a'menta Jme/Jor ce pm spnnra c<-ik mm - m ultime unei 1
. T-mote sunt •: ‘turuie voneiu/uler -
; i u i e . - ; u \V . f o â o n o u ui c n c e n tr.in -.a ra *e >V m iib o dm 1
\ context, mnor and alte eleaterue m a proeminente nu muano e
! moieptuaiLmad întreaga experienţa pe ba/a dcCui cir: urni _J
1 v/pmet 'vm/unuau se refeiă n au «deliii generaî n to n menii mu a
, unti ct.-Reiuni generale ne baza unum '«au niai aai!tor oexkom i/oiare •
».m ap luai ea conceputului peste lut m muaui similare uin Oră «ia: o ş
! «ecaiura s
' c i e a n n u >, mmmxm/eti %t redeml ii greşeu ae u uîuar*- .»
• n*îiîiiîlc«ts^' -au magiutiiunu unu, *. mmmmu am-jn cUui *u» ac
■meu. ae.C reUMituie ~Tumssucc
rt i y:t*UtuS<.irt a se -eîcta ‘d :CIidiUÎU |XitJCUtillin de d iCta
:-v o n u * fele «rac o ie ie m u u * m e d nu e x i s 'a Aid • ‘4,*j - m u r a
,K e 5u•v. ,,it< egale* i
j(Mth a b '• an' uX* „o u\ <. ?. u - 'C.' U Ia ţ o*! r se u S t ac 3.
Iolasr •e* i r-ab s *. nan, s , . x •„ » . c a . 11 a r -1 ' - .„lena u,
e sau greşite, imaculate sau murdare, sfânt sau profan. în
i *-> '• -n t ;*• . - t e , % ’-l d e, . > >• .î ICSative
bursa : Beck ei al., 1979
In loc să accepte faptul ca impulsul de a înjura în biserică

c. .n a ■’ „Kunt oddnîa. ,:-'c ^sun. ^n,;3_ ^ ^ sî -.c uftah .ie
.:rc».;t’ .4 'SUva o OasUÎLctJ uup-ul"*. u udîku OiUncCad u
’ r'- -mic ar ?rabii|t‘ .oairnniîj n«> i}aca ax î m e u i n k repetare
re . au'*, mta o re u r ih:o u e a r minuna ûtU '-are uau
S■*»
. F. *d *
Fcmd* rv inter ‘ 'i d um ei — r e d en -i . .ev

C> dU V d d ti’*îs; u“ „ UlidiF.îFi FU ! pom ,ai:. ! ’f . i ‘ddercuU
d mmmm *•v r d - m I d e \ - jf r m Kf \ ic d i m i d d d m. - *m . mli !i,
.c ie donacciec >„m * !'.«m :; ii mu r!*u dccdnlct- 'di m - n i l m B<m
■a ; MdO* B v ik -i d iN ii d U mar au liiipoitarja u ik i icm i , nunc
f a r m u î Jv d r u r a B f d c f a . d e c Ic m u J ia î; >, re tr d di B-iffiiiid m
d„.jFd;. >.«, '-'iacdaaf;. de \P d vlcpdde. lei acciild „ edilii *id > ac
m imu luu aii u dCiciauB c f i n i a c observate ic e m u . iu Buf a: •
; f?c‘c d iîi/a a h, '^"'e =sâerca/d di eF .a. tu d-.pd mci c . , 4 .; .
i / . d v iac m -a a d ‘d •<.■ i jlîinii ni j v n d ‘raija In c u m a n \ i c î d n
:c îc n r j! ! d > , ere- n r d o m ■oiprac-iunurc e ;um ^ m e d l d ; : f\ -
*t Cd*dd le d ce c; p. '-Ci4 dl c MiecdCPad a d d d F F ifd
d i ^ i k d * ‘e v . • d e d u lie t t m d e «J " d , v -,rU I v •
: a c ; d : ^ > .m *: • r c : r e _ vC L F i ; * • v c -c .. u
r*" m i j i c s m -- k m >!o u ' i ucecir aiene umc ud m- mm *

* d d , - x f v i i r e ; j ; :circd a r i . » arc -\u ; d n r e p . ^ ce, d e *i;
—’ 1. - p. p a » •cerce. c.-C l- ic 5•Fd d c * F*■».-ce ••* f l d l ’
. C’C'CCci! d ' H d F ; • d;ec~ pentru p d î d i r m F â k M / . .d *d c ’î . .
F. . c e d e ’ ,, d d d d - e d „d.dîU d t ik M F lI d d d d c d - e c
d e cr« m • i i •«, Ja d e 'ic u lc . e*. a . *i aJU' ki iiFh reaidc r i d » c
d, <re -> d ' p d m cec ic ir - d î k r d F n; War v*.r: ’ 1 uSr, ; „
edifice «dcFi :nadei pciiFF *lK«ndr:c ipoh*cidru i d c r o r d / a i
•: riN'* F ‘r: d d Jc Il.Fvi nndvCd \F a iqî 4* I d lu d a de J<-^ j: • > d i d d a
d d - d J ia r c c f . : 1 dfti;k aîr iiikd d>i: ,d nriFv. n1 B‘diic Pr iii urinac
Bcf îi \ -jPîiîe i c d i v uni puri Jc eiaF'ieîc^ iiiud.i/ * inîarm a'ij in»e ne
‘ r F neFr viBe* U B' Fd F- p:d ; n<s-J ipn eniF. Ud ud : îFjîc
‘;k .. F c ir e - a d d f ce k*a J- • c c r \ ;v xFllF’ ‘F'-'L, t ’d . e F Nj !•'
</ / ,,'F IF F '\u FF1 t r f IFF ; .F rU ' a 'a 'd
c •' r i !.,i: F F * !> F d -d F . . . Ce l ' - J a - d -f,» c , e F* F ‘1•
U- - ‘F '■ ' F- ^r : -IC >* . C F ’ -Ce -* F';e ‘ i * re' k:1 d
gânduri triste)« i^Lpoi se silege m gnjorâreâ cu strâtegie de âdâptâre
< e , r ei % -Feud^F; 'e r u e t F'* , d \ *e d ajer-
ur a r lene * <\u diPiedivc Jaf k.nsad i n eiecd ac! r n%m m » , f \
,» ’;: , ^ r-c d iCUnFFd I'dd ,n FF: JiF' .C a F h U ^j F. A
Flfr fa,dlr' dlc UdPlpilî t i îîld »FTFF *Fî *H) dC d U F ^rrC- diU Fa
'c •Ccpvdii *a . F FcC’Fa vC^tlil Fir' u'F.F vi FFFHla id C d C FacC-F^.
ou m v v i e r s , perptiuand aitxictdîca sie aceet îtu C lark (peniru
de ial a veî Clark. a efectuat o m i e de experimente revelatoare
4ŞC MANCA t !H 1IR \P1I lND!\Il>'i-\l.\
elaborate special pentru a ierna acest model pentru panică Până

acum sunt disponibile mai intiik dovezi 1iniţiale ui . cea ce priveşte
modelele pentru anxietate <W dK
Gânduri automate negative

Persoanele cit tulburări pdhice sunt diferite de cele nea tec ta te din
punctul de şedere al gândiri! ai al în conţinui. cât si in fu m a ei
Primele sunî înclinate să aibă gânduri frecvente si disruptive. cunoscute
ca „gânduri automate negative" Acestea '-unt gând un sau imagini
spontane plauzibile atunci când pacientul le trăieşte însă. de fa p t
sunt nereaiiste. De exemplu, o persoană anxioasă poate gândi în mod
repetai „Nu mă pot descurca. Nu pot face nimic in privinţa problemelor
om le. Se va întâmpla ceva îngrozitor Dacă înnebunesc ?" A iNi
poate construi o imagine cu ea prăbusindu-se sau înnebunind. O
persoană deprim ată poate medita la eşecurile sale. gândind „Sunt
inutilă, nu fac niciodată nimic cum trebuie, sunt inutilă". Cu topi
a\cm uneori astfel de gândim. însă acestea sunt mult mai frecvente
şi mai întruzive la persoanele cu tulburări emoţionale.
întreţinerea comportamentelor
Terapeuţii cognitiv işti susţin că individul se comportă în con torni 1 rate
cu aceste gânduri. Prin urmarea in depresie, persoana care crede că
va eşua nu va întreprinde mc rodată nimic, iar rezultam! va fi o umtir-
n u rc a convingem saie negativ 1sie. în tulburările de panică, convin
gerea că un atac de cord e iminent va determina persoana a tec tată să
•-100 jos şi să nu îşi forţeze mima Roiul meMor 1 omportarnente este
de a Întreţine tulburarea psihică d mtc demrm mai jos.
Schema cognitiva
Am văzui deja de ce schemele cognitive omit uecesaie penau funcţio
narea eficient;! în lume. Schemele sănătoase sunt îndeajuns de flexibile,
pe când cele nesănătoase tind sg tic mai rigide, absolute si supra-
generalizattc De exemplu, convingerea că „trebuie să fiu drăguţ cu
toată lumea întotdeauna’' este inflexibilă şi universală în mod iraţional
'î H \ X PI A *' U l i \ f 1 l \
i # u guîâ m.ti anateusa .o. ute fi „Ar ti bine m venerai >a fio râk«r
.11 oam cai Cim tn .10 unu te amuţii a k bine va fio nepLu uC
JV aoacC e reguli rriai rigide tind >â u- a u n e Carte a r c J je â ra
a respeuâ mmdardeie mâlc impuse. Schema punic v ara în în o a te
de nium aitiil ui caic e activată Atunci a n d e latentă. nu e implicata
ni procesarea a ro m a ţii ar, Insa aturui -.dud e aciuata, caoabzea/ă
kaîo ia /d e de p o z e sare iBeek ni n i, , 1990» hi cadrul unei tulburări
psihice. precum depresia schema negam ii tinde sa îde mai activă,
bdun mgen prccaoi d a c a mi am un om Je simcev, nu ti nici o
vai oare" par ina. plauzibile atunci când persoana e depresivă, iar
com ingeiiie necondiţionate ca „Suni prost şi nu pot fi iubit’ pot
genera gânditn negative referitoare Ia sine
Unii terapeut! ce g mm işti disting între sonv îngeri ie de hu/a >i
cele condiţionare «B e a i i O con\ îngere de bara este o ipote/â
necondiţionata si axiomatică despre sine, lume sau alte per mane. in
Ltt/iil depresiei şi al anxietăţii. aceste convingeii de bază pur li
inactive până ia mume fitul în cute un incident cntic le reav. Uvca. â
In cadrul sciiemei tulburărilor de personalitate. acestea pot fi acioe
mai generalizat Cineva care suferă de tulburare de personalitate
dependentă poate crede câ este neajutorat şi incapabil să suprav ietuiaxea
singur» chiar şt atunci când nu este deprim ai Convingerea dc bază
„sunt neajutorat" este asociafâ cu convingeri condiţionate variate,
cum ar fi „dacă voi găsi pe cineva pe ta re să mă bazez, pot
suprav tetuiC iar strategiile comportamentale sunt contorme schemei
ode exemplu, găsirea şi cultivarea unea idaţii m cadrul câîoi/i o
persoana puternică va avea grilă dc dumneavoastră,* Similar cu
identificarea m terapia cognitivă a anomaliilor cognitive pentru
mlburânle emoţionale, diferitele tulburări dc personalitate p*-mda
propriul stil cognitiv. Persoana paranoica a c de că ea a mc este eu
potenţai du si nan şi prut urmai c av ticnea o o i z a p a mm >î p:e
cântic ' per mana nan.Tastă âuc va vkc iumtr spe*. aiâ se «am aira-ec
aqm nea/â b ifau manieră grandioasă iJBeck a ,0 19 9 0 r A a /a e
scheme suni mai dificil de modificat decât h tulbura?*» ormtnn
depresia, deuaiev e suni atât de getierait/aie fi adânc, moldav maie a
Msteniuî incJîx idual dc gândire.
458 \ Î \ N Î \! Dl fARAHi: !NDI\!OÎ \f.A
Aoaritia tulburării pstface

îk k m m n im d k A î ,4 v a A ! m j? V : «V a * , S* »’ * ” !•; i C r . a . i -'* .
>a *a! Rai a;: ana>|i‘ akta P - hui m marmdcMrt a m m ? u m >*J m

r. ijpi- .u . ouaRc a m u imBazatul J u m ua *Ha.a. r A A «a ,<■ mm
■B: ai a f i'iV.rv AAm a n««hUr'ir!ia a. pe;-'-luP: tk Ba ^ i
muu v - lncOv,i.! nî aîmaiem m m m m a m a : „ a j»p Ra . *' 1
pa\::' . A r cm ' ka m n i a l Ă m k a m l k mina am * bm â m»v .1
la' \2 2 a: , mm a*a* m .n m pa s a r a r . Bana a - a ..:a> mm, ^ a-a

m r m mar a a a ' i a a a- mm' u <j f . m m ii a , a- . a : *Ta,. m
m p î a m t :a i i i ; a iA m
A; a »a?a - m ,a kt *k m 1 im H.u'ţ mm '■m o h \ t a‘ * i JîIÛTOr* a

r i U k a r a a a w a*; pi.a'; a spera A5 « k m u ma am ? R.
4 . -k a k i A m U r n a m
iV A m k , a a ,'- *-''kP t ' ^ a r - J k ; ; an-p»; m p . - a , •>*.. >4 .a a.a

im. aA n 4f,.< *" om*.’a ■a« »*a am, a- a ; ; , u >•'■>.. - : ijl
j t a p v m -a ; a \ m a k .t m v . « m m m a: a a 5a a. , m m .
* _m ;*T ;j.a ” m. ia k Cr m m i alak : p - • î- k km

. m m »m v. •*-P :r - î b i k -» kina^k m»
I m m m k ;» k k < a devarKi mm mm pm tl animau :*> m >-ia“Rma

a«a jp lak sau .Aiul asupra „aparatului cognitiv*
S rn e n e ie ca v fa c for ap /m b n e ra b ifita îe
\ i r i k c a i a >f k k o "-a - ** u a - a m A a , . .m 1 v - h - m î ,. a? m -m k iu _
; ;u:-'k:,pva ;^C*kâ t k a r i a : ^ .. ;a:pu*: :a : - -k a , a-mmm- ^

a-; sa; , r - i a x pm . a â u a . k: *m,aşm , »k a a >* k k ’h a a ' a ;
' A—',..a .- \'k .t 'A- *- * <J . k <4u a . '- a a ! - »>
exemplu, cineva care trece prin perioade lungi de boală în copilărie
^ w -k: p i-iC fa t a \ ; a - 'k «k L a a ’k ii p ’ a tic J a /u » fla a a* »[a '-aa-v r d .
.fH \ C \ , ■'• *'
iah tţu i î : . 2. m * - te • .•«■ ,

şi pe te r m e n s e m n
Factori de p r e d i s p o z i ţ i e
tesiiivfVteOc gmcmn
h * : *1 ‘ U î t e •r - v. te te i*. . 1 ‘J t e . ' \te M t e p * te * . 1;|«, ' "• t e t e ^
’ te'tete
, l ! Ute u ii, J c •' teîldte j«v' JU oikkd* Hi tetem Ctt Uul fe u h w -te
tetetpm ^k:>ccr^ em p;*« im*.* :i pcS; m pmie f ,n u te i >.c
i e r n a u •■’ Jt- tdtete
i I \pcrio 4c*sv pe- *15Mit ,nca îiiuikwvate pentru a lumi/a înecau) >me te
* I adaptare m v t e c u k „ te m p lu , p â m iîu t e c ku i i i t e i / J exem ple
^ t e p u f <vm a.k Jc adaptare iau e >iîuatie de f t e p u i g e r c r
M o d e le teeitete . .tempo-uiicmc scopuri neu im it. - alo. s
>icic/oiidhik >1 cm*' * m ulute Jc ;,i ;v? m ane mp» maure teu , vte
; v. Jcntuiui
rk. tun ,4t' [ n i; mm
B n: îi / :
M . e . > -a *! r n te \M :u t rte iiir.O te e x p im e te t i u p v r K ’«*• t t e t e p M IC
p iC v a p L ; i . î \ - c ;<w j t e m e m t te iu i f a te lie r p* .ace i i x i u . c d e p re te .
~ I ^ tre . e U e m c u v ii-- ’i-vid io *. m c e x e m p lu . c ie m p u f\« e t e f i i ă m e u te te
i u n u pci e ane b ig ; te n te »
teîetetem tevm t -aiV temuca/u ixupra -ulcerabilităm

, m:tî« »am e c *
■ / C te te te te te ite i S -ivA m : U te -, . '»H
« tete atu m tetee m" pp-*, >■ .: -a. cum :* te

ora o convingere că tot ceea ce face trebuie să fie corect. Continuând
mierea noastră a persoanei ca a unui agent ce construieşte activ,
înt conceptualiza aceste convingeri ca o modalitate prin inter
ior legate de modul în care operează sau ar trebui să opereze

i t 'î . 0 a c Si. - . m ite'\ flulfie ’ te ste . î
ât mai mare este posibilitatea ca acestea să cauzeze probleme.

r <• J* ' - a h - * vi:u n A;v: : u , ; - '« n v r .\, n . c ml c r m i
*cup.'; -uuiu î * te ^’u *;i %

(m*'-r V n. 'J 'î C
460 MA.V Al Di- 1f kvPll I\:
DI\1DI \I-\
. Siiîuotuţa mea deimuic* dc capacitatea -dc a ft • r c e ă ie to* ; impui pentru

eventualele pericole. '
.. tre b u ie vi m ă controlez tic (impui
Exemple de convingeri care predispun Ia depresie :
..Por fi f e r i t îî d o a r d acă am succes d e p lin ."

D liebufe să fiu iubit pentru a puica fi fericit
..Nu trebuie să greşesc niciodată
Una dintre caracteristicile terapiei cograti\e din ultimii ani a

devenit un element de interes in factorii de dezvoltare Vnirtg • 1990.
1D94) a trasai diferite căi prin intermediul cărora experienţele din
familie pot crea scheme de adaptare greşită Aceste ipoteze pot
rămâne relativ ascunse pană la apariţia un iu e\em inent cu o relevantă
specială pentru ele. Acest eveniment le va activa şi vor deveni modul
principal prin care se evaluează o situaţie. De exemplu, ca urm are a
experienţelor din copilărie, o femeie poale crede câ trebuie să fie
iubită pentru a putea supravieţui. Atunci când se află într-o relaţie,
această convingere nu va fi proem inentă decât dacă ea se regăseşte
în situaţia dc a pierde dragostea partenerului. Iar atunci când este
respinsă de iubitul eu este posibil să se activeze. Convingerea
acţionează asemenea condiţiei de bază a unui silogism :
..Trebuie sâ fiu iubită pentru a putea supravieţuiri „X m-a
părăsit " ..Prin urinare nu pot supravieţuiri
Aceste ipoteze dc bază de\ m din nou mai puţin evidente aluni î
când persoana ac recuperează din depresie Insă ele vor rămâne
Lilente ca surse potenţiale de v ulnerabihtatc Terapia cognitivă v izeazâ
nu numai sâ corecteze procesarea defectuoasă j informaţiei, ci de
asem enea, să modifice ipotezele şt sa reducă vuînerdhdHatea m faţa
\ ufoarelof tulburări psihice

Conceptul de p ro c e \u n ' ilefiarani o m u-nm uic: explic;! da» cum
îîdornciiui contrar! schemei vOgnime a c nemuiiu este nUrata sau
manipulată in aşa feb mcâf st* aluua/a sistemului său de convingeri
Acest lucru este destul de frecvent în depresii, unde informaţia
i CKVU1 \ •: << A î ! O ,,
p o m i n ă f d c e x e m p l u . r c l i m e l e tltn trebui» c a x k x \'iH td u x iU jr

mod icpcsai, PtTMiaiki depresiva \a s p u n e ca s u c c e s e l e uni îiCvUi nu
v o n iea/â, deoarece s-au d a t o r a i n o r o c u l u i o m ailor oameni D u r u
.uni observ a Beck.
vinar datei pemmfia depresivă poale sa de evieîă intr-o măotra rezonabila

m evaluamo cognitiva d e exemplu, >,Fi pm >i mă pla. â ă . înţelesul
ce ne nil este lui unui negativ : „ Dacă ar Ot mu de inutilă sune, nu ic-a?
mai plăcea de m ine5' .'Beck i\*S7 12 1
Comportamentul ce sc aliniază convingerilor disfuneţtonale poate,

de asemenea, să ajute la menţinerea emoţiilor negative. Un exemplu
simplu pentru acest lucru poale fi văzul în manifestarea unei fobii
cum ar fii fobia faţă de câini, nude evitarea stimulului care produce
teamă fa câinilor» împtedkâ persoana să obţină informaţii ce contrazic
convingerile sale negative (câinii sunt periculoşi). O formă mai
subtilă de evitare este observată la tulburările de panică. Un pacient
care se teme că se va prăbuşi în timp ce suferă un atac de panică din
cauză că se simte ameţit se poate ţine de scaune sau balustrade
pentru a împiedica prăbuşirea. Acest comportament de siguranţă
împiedică pacientul să descopere faptul că nu se va prăbuşi
Pentru tulburările de personalitate, menţinerea schemei (Young
et al., 2003) are loc atunci când distorsiunile cognitive sau strategiile
comportamentale fac ca individul să creadă sau să acţioneze în
moduri ce perpetuează problema. O persoană cu o schemă de
abandon crede că este blestemată sâ fie respinsă în orice relaţie
apropiată fadesea ea rezultat al experienţelor de respingere, pierdere
.mu separare prin care a trecut în copilăriei, Dacă partenerul sân
întârzie la o întâi ni re mu sună Ut anuleze întâlnirea, gândul automat
catv ,.Sc întâmpla din nou fio r ca top ceilalţi. Mă va părăsi ûrând"
fă «ale încerca să împiedice respingerea vi m căutarea continuă a
ce; nt u; mărit tb U pa rumen fi v^» «u -j< omipori acicni de zgâum
poate arca ca A cu lîidcpâîtafeu pai iei ierulm y* ponjucerea anaiidonuim
de care se teme. O strategie alternativă pe care multe persoane ce se
tern de abandon o fofoem emu* de a nu o mipiica :n relaţii delco
penii u a sc feri de durerea respingerii. Această strategie a fost
le num na „ u ita r e a scheme U îV»ung m U , . 20U3 »
Factorii externi pol ajuta, de asemenea, la perpetuarea tulburării
psihice. Problemele dm viaţa teaiă, vum ar fi şomajul sau pierderile
* \ L \ V. \i Ol l R \ n i t v «i \i \
cmn ia: vii tiv ii Ca pci'-ounef viepusCve '.a crcada m a> via m v a; a:
au va crcada că au caii Mia. în mod umiLn. âc,-u i m ori. -mi
.m fincerca sociala pai mnînntJi id bicniiiic'ca sutr-ku m v-mm
'nfuenta relaţiilor pemoauie tjţ.r*»p»a«e po jte t: foarte anporianta io
.iv vastă onvuilă. Hoo*e\ m colaboratorii căi HADst n, n iîaf ca
■iajtîiîc în care partenerul Puc . micmani negativa Dem-cmc atm kt
o» âdurea in depresie t ăi mi este niaî negativ mediul morm ca aba
mc mea diicăci îndepărtare? candrii necunve.
Schim barea
MoJe’ul Cepratn lîiipDă fapta:! că mh îmbarca efimtiomuj şi compor
ta mm tCată cote mediată ile sdiimbăr ale vom ingerdor o jiiemreîânlor,
-Vc-f :»p de terapie o mecluea/â prin mivrnmdml m^m u mrep»afice
i a.esior gânduri s* convingeri, kisi aceiaşi prov es apare in mod
na rund anine» când sumeni cepuri kt situaţii care nu se poim ese cu
presupunerile noastre privind lumea Dacă înte»rniaria nu iste m
acord cu mileniu noastră. alune: găsim că: de a încorpora informaţia
nouă în cadrul sistemului existent sau trebuie m ne Mdunibâm
oro umerdie Pnn urmare. meni mente ie pozitive din viaţă pot moaie
ni menii din depresn Dacă gândurile negaţi %e sc lo rao ui jurul ideii
cu tkt puteai f utPiL jitii ie: mite ' i kumîi p nete oi ni ' -a calcă
emiokletm iCC.îUu idee fDcâ ^ iede;! ca -umep m tocat luarea
mut evunev m arc â a<n pîau D :1 pkub m p»>at: dnburedat:
fînra Ce oo:e Aumcji. •» eahbimkk e dricrm-ioi o c m t c a - c e\kr:m
. m Ame Ui mmm.Aikm bukkCM ; mc om a s : . i, e Ov. căii
1; ăcr'i'cVui p. rum c e n s - , o f' e c u s c i mmn :r.k '
‘Vii A l lC; ;)' V «O\ vî ;t ' nap tv muî interprt a. •îă eve v u aeC. a .
dovezi ce sprijină venblle lor cc►Evîiigeri _ - 0 ' ; îk<,'^P' ,j
menii să decidă că noi ui lor prietei ti este do ■ ar u adaotat ca si ei
. „ i .A i\ :o : nul printr-o* intamp]lare feritcită. Deoarece
oi-ăn d m iit n m mmm ne nmmpc mime/miă a imn mene ateste
himbări naturale apair adesea gra<dat şi pot săi nu fie observate. De
c ' o o n i . a a a n s . »o; a aor v a s V, O . Ol Pi' n. o uk bîi iilC
credere îe nimeni, îi mi .aur ţ\ ' ; 0 0 : nvm> <!bCh;>K'
e-';»aoc out ft vie nm nekr: o mmo!e aure m <• revizuire a n u r l i e
dcr;! t ’ i -.»*.ae ca nu t ste o ecvmaure ei «rmentâ. exmîă o scitmabare
: ! 4 \ f3 \ I \ )U\' \ i • * 463
famCCCH. IC CU.H HiLCa :k {Cil;!1, de Tle pCî MMfH' >. tumbatCa f\ C

ce gp:c *i>jie pomcm: p? in 11irî m ai iui u*;u; atceocv de mvegio ,
uc«c cr .m vii AC ek Akptcre o Je îTIi Kl l f i j A s e c m k e
Practică
O n ie c tîv 'e i- i ° r ^ r n r -
6'-u6};» 3 m o- . 'pi.r pntk mak .

de e ani..- *m o -a ^ m da n: yr • reroi. : orohc ,mm
,k a amu. cuc m; * m* .*» v n 4 om*_re A' iCepce; .
3, de a a iu ta clienţii să~si modifice structurile cosnitive de bază
OCUP it .t ii jp». Ci :*a ,-l« , i
S f"p c**' mê * ■; ' cp - >L m om c m , c e p «.m *c m. ,

tm *m eu "a c:e o v v c u te , Je rliecc cerca; mi c 3
ccnam m a ci-m m * Ieudemul dace pLlnm Jc reptm ură mcp;.m
e,-. circ 4 o» ?. r.viLc^ ram ar U anxieLme n;*.u uepicnm p id v ea^
> ^cp -daniei^ iie pieccu dependente mc bubuita. ma raierpc
m ed e premii? anxietatea v cotim mopuf di ha/â c m mtoldeaam
di a an lut d ia c o n m =e/ kw pn*r iciuHc oc m i e le-a mkxUst pcrum
a U xJutiibatv In pfiiiia vi*iit_ixrapeunJ ajută clienţii: xa cetrifkc
ct -blemeie amt cuci ie mole fxicimnti m sa m bolească orioritâlbe
k aafccîU C» v m „3 — Ar x n ^ ţ-c c n e cr N e n e _ x- a
eceMfijfCr pm im --.Icra x m d m k n c !*«: mir o v U ki crape 14a ;
3eiiCi3! . m / ie m?e m l C . p xUe C • ^ c^ e \s . C-
•; • '! -eia^ C >C • i'C’ * eê, e Cî ,!.c.:/ e >* p * *c ' .d* ‘Cec
•Oa.ea.e «xC - itc *‘>>;e!“* 4- <c:e ,ic - '* ti = .*■ t^c
c t î«ci î*>3- »«v c i c o? memce i c ip j’ Mefo vCeivc _r-a

niv4»'dele ie răpim vom nm e îc»i li mne^ iii / uc m apii-vatc ai Jh-
ceaic. d : c c « ' 0 ^ ~^»jpLC I et_ C ,»» C caa*v. dêp-:d teCiCîv . -et; ,.u*
e a<ufa pjvnmiîî s3t ae^ci'peo* candiren p^»pîic xlofanam oidj ei
rcii-m.itc de ,* iceia *•» mod icec caicîirea >i ^..eiHantanientui xi ac a
construi leimiu mat adapuîivc m ina- etk ieme pentru a răspunde ara*
înmr cat si inticipervopiiF' (b aem an ld 8 ^ d» Terapia cognitivă
164 M \ M Ai î t e l f - k V P l t I Mi l V î O i \i \
caută să am diore/c mfepnţu. insa ou este elaborata pentru a schimba

complet personalitatea Învăţarea modului de a nu\igu m de a erata
furtunile vieţii »n propnul vas este adesea un ehiecm mai icdlmi
decât mcerearea de a reconstrui specificaţia t i u i c d .a fu un ocean
linear,
Scopul finul al terapie; este m odificam schemelor de adaptai c
deficitară, Intenţia mm nu de a rerariicfiira mau com umorile iraţm
nale aie unei perne «ane. ci doar pe atei ea care rau/eu/â prob! ei ne
i t i r mire n C u r c mm m ode, gtebuk şt u i referire ia Mne îue
exemplu pot îi te’a u t d«ur ducă arn niceo , oi n»t cee.i ra tem am
nevoie de reiape apropiată pentru a supruvieaiî»predispuo individul
ia tulburai i emoţionale rauoaie Dacă aceste convingeri ora îl tlexibi-
h/ute, ~d fl i adusă v'iîneiabditatea specifica tît fam ud bum ni p d lik e
Care p a c ie n ţi?
Cercetarea psihoterupeuiieă a arătat că există o sen e de terapii
eficiente pentru persoanele aflate în suteriiifâ emoţională, însă încă
nu este clar oaie clienţi răspund cel mai bine la un anumit tip de
tratament. S-a sugerat că toate terapiile funcţionează pi in intermediul
tăctorilor nespecifici, cum ar fi stabilirea de alianţe terapeutice şi
insuflarea speranţei, însă DeRubeis prezintă un caz pentru a arăta
cum TCC produce efectele prin interm ediul m etodelor specifice,
bazate pe teorie i DeRubeis te a l 2005 p Ca şi în cazul afior terapii
i incluzând tratamentul medicamentos p severitatea şt eronieitatea
sunt asociate cu rezultate slabe In Tratamentul deprime> O metaanali/â
recenta (Haby te a! 2oOcn a relevai vă in cazuri mai severe ^rau
înregistrat rezultate mm slabe iii experienţele TCC pentru depresie,
panică şi tuibui ai c anxioasa asociată, Calitatea a ba; iţei terapeutice a
trate de asem enea, asociată cu rezultatul TCC pentru depresie, rasă
există dovezi care susţin că alianţa se construieşte ca rezultat al
realizări! de către chem a unor îmbunătăţiri iniţiale, ca rezultat af
intervenţiei, şi nu că alianţa acţionează ca unic mijloc pentru schimbare
Această afirmaţie este sprijinită de dove/u de exemplu, îmbunătăţirile
iniţiale sunt asociate cu un rezultai TCC mai bun în postterapia
pentru bulim ia nervoasă i Agras ei cil. 2000 p U n alt factor care pare
iI r m ia ş \ 465
Nti îfiîîacriir/c re/uiMiiii cmc n ib u i a ia mu a v aerau: 'Pictece -•

.aM pU ;*iUlic!ui v*Mt!1 i 1 \ . rCUllci! M iaaMlA.lt' « jy rCieUC ^ .*
a*, c i:M tmepfî e n v m e u u r ntionaia pentru t u r a n i c şl a J .a prăjii
mină pentru au a sa n-ic an micccm a a mimc n u : mar» d e a a i i s Iu
m eu al in depresie poate exista povibditifia ca persoanele ce se
implică mai uşor ui re/o iva rea de probleme m înregistreze beneficii
mm mari in urina TCC f\foorc> el « f , 2003 r D a s i d ie n ţe u
ulspuiki la iiîeea că eântlunle lor pot avea o relevanţă pentru problema
m timpul şedinţei* a inunde, atu n u terapia .ogiiitiul poale să nu
reprezinte nitmata cmcMpun/âtoare Exista persoane care pui şi
siinpîti nu s*ii ii .m inte rfrh o lo g ic ' şi care med ca este extrem i e
dificil sa. te auiojiiatucvm chiar şi in măsura redovl necesara pentru
mrapid cognitivă
Aceşti [actori suri ;k ^ b te d luaţi in considerare arunci când w
scîevtează pacienţii pentru terapie cognitivă, iar un clinician ' a lesta
adesea caracterul clienţilor prin evaiuarea acceptării de către aceştia
a modelului cognitiv şi răspunsul lor la reNîmctararcu cegnibvu
Scala Potriv ir ii pentru Terapie Cognitivă pe Termen Scurt a ab
Safran şi Segaî oferă o metodă mai sistematică pentru evaluarea
mir,icterului potrivit pentru TCC pe termen scurt (Safran el a! „
1993,i Punctajele ar esteia ptevâd re/ulfătul terapiei cognitive pe
termen scurt prin intermediul măsurătorilor dependente multiple.
După cum se poate imagina, la aplicarea acestei scale clienţii cu
tulbuiâri de personalitate tind să aibă punctaje mici îa potenţialul
pentru alianţe, operaţiile de siguranţă, cronicitate responsabili rare
pemooală pentru schimbare m compatibilitate cu raţionamentul terapie
-.ugmtivc A allis c: al . 2 0 0 0 ., ceea ce induci îapun că m ca/ui î*u
e.Mt recomandata ît >a n u pe termen lung
Terapie de grup sau m di. îdnuCt : m i Mac ea c u mmu rea ic rapt--
uţat-r cogrniîvmti ai spune că te»Mpu ue crup- c m mu. puţin eiicmnC
Cecul terap’a mdnfdm.M vC rm u. ,m, oms
C C c m a r a J l v - l » 1 Ci. R u d i şi ăVdtk Mo J 1 e8 1 i a n tîe.v *U*c; *i «Ti p c l i t f u
depresie terapia de grup este Ia lei de eficientă ca aceea individuală.
iis<* eterne ie nu sunt U îe î de p e rei n u c im a Cant şi Sna Jhna
«î 9 9 0 1 şi Zettle m eoiabotaioru săi G 092i au relevat că cele două
medTuăţî sma Li fel de Mî; ierte ûnt > ■ alerte evam.udc terapv»
um nuive de gnip în caurul anin ser' icm de of nai ale aelom eut,
repre/enfrmd o abordate economică. Goni ii si colanorutorn săi 11995!
m- \i \ \ i \ in I r f<a P i ! ;M)i v n u -u -
«;!i clemam o mefuanaii/ă j fcniUumioi pi num n m ammmu numua t

dv {suotmt y au ilc^copviii -.a i U du am p muncm- Ui mmmuu
JluilUiCjilc ta fă ic DX* mdp îdluLd
l-lldc sUA IUI ‘Ct;l4 tCl.îpm vOgntllvă dC Cftlf} Ca goma miem CHU.
Pentru mp eiienţn y aonr acum cur cu mmgmm vei mii ficat Re
omî ipca in Jid i 11 1 tempm mdcviJiialâ \n alic circtrnRAtr.jm AmuiUi-^
i; ,e propune terapia dc mup, deoarece exala a uneam .specifice îula
tic terupu individuala I vm a doua hk-uvc piuvipaD pentru această
dev i/ic :
! Jm ă problemele :! scutului suni predoirnoam îotemcmmiukc dc
exemplu anxidaic meiaD
d. Jm ă vt >î cernu ax antum mapne pentru client alunei viind poate să
oii ta si să *n\ete de la alţii cu probleme sinsOme Dc exemplu.
D '(' de grup penutî persoanele a* caute:
î ăio r a c icni: pot vai aibă nevoie mina! dec terapie mdimduaD.
atunci când sunt foarte tulburaln îtr ă t a r la terapii de grup pe
măsurat ce şu te a lor m îmbunâîăîcste. Acest lucru poale fi dc ajutor,
în special dacă îactoni mterpemonaH ide exemplu, lipsa alerţi virâîii
sau frica dc dc/apn>barc >cm t consideraţi relevanţi pentru recidivele
viitoare Y rang <1 dd» tj descrie o combinaţie de terapie indu iduala si
de grup m traiaocnud pacienţilor cu ud burate de personalitate,
(impui furr.i/ea/ă un J n b o r a îo i’* io care cheului iy poate tesla
romingerik: n d a n u b v .5 Jetmiîme intram mediu relativ Mgnî,
CaîitâfiV? rer-iL'euţiînr eficient*
mmmem*aed-'* mumm ' b s*v * >- fî>JK v « > -v ,*: :.o- a o *o. m
* ’ L"v' . Jl ,k mm p v•: ,e ■>»v , s.p'.t ! nSC ] > , ' *S > ■P * ? ;
".‘tiCiiv >.:-wvC'„d „vCiSUe Oît*" a l D u IClC-, C" MI ba, ' UmC C,*• »mi .
.c .omu \un un; ‘ mKro urupeuitm bune In ca/ui aplicam ICC
*e: tpeuîueu m n-l om t A otdăfm -urniu eomporuniunule m unK im

ut >mânerea m m e m u ; ' \ u ■, y A u i/ -v* m '*‘O, *. acu,, *. oi *
gaaliiaice s: ei mm: i m pu unui m iop u<e:,R ' mile a ‘c .nrcstei
relaţii:
care terapeutul este capabil să demonstreze aceste calităţi, ele ajută la
-■/ v d uz? mie a a > . m ic:mmU -L o;. a.x sic -ooic\,
mcciiea n*v t- -pi oie ..x i\u r â - o ; Bo k î - a . tr,
rerapeutii «.rur.i tx t\U memiic m po>cje Dune ahuuâtî uc imn Imn*

s t. c iparub ol x 4î* v fe cu am'- nete cornnem al-. v o mmnvr :
o u >tionul o ale c a:u:t ; âiu efectuate de client ^ el cam m intern -
. vîn m caid pentru s e c .; r>ată nu m observă ac cmc lumina s\ioâ
un nene oi rea! aduâ a cercările Je a moditic a gândirea ^list' xnaî.i
- rl percepute d . ăm Jicni ca fund *nsen>iNie mu duur nerv
. moare 1erupt u*u r-ur; anî ^jpabtl! xl .pungă In interiorul nu mt
. cantine a ctiexiUMC c; vă cmpab/u/e ct: m -ta. -xntrenau a ut
. mtvp timp ohxxîmn c a
Mulţi x n t s id e r l m b îă iile o f e n s e um; vys mcitimle pentru u' ice
vamă dr rMtiotentpx t1ste nea da Ied vă * , >ţmeUovo ; uitate
uaî' fac j x d e , . , ^ *V «!î: nun terapeut o x n b i M s t Jmvd -A -m , ;
bîiît pst notam pe uf *r general b pomi.d ca unul dintre cei îm
aru'OHanţ; Putori m *x- uMîra i n i a r e nrapcutu* am opta n»ii«iebo
vtsumn\ l e râpe urni trebuie m fie pregătit xt lucreze centrat ta
pa H e n u , tura a căuta c«cntimiu m ouveie inconştiente in calmul
când ir li m c oi npo rta n v i an îiu auiodăunător ale clientului. \cm m
Xcbuie vg do capabil ot o>mbiio abibţâfilt mitrpemonale â v r c r
ei raiutuniîttf tk mai mo m» o ab* udate dorecul i tre implică o muc,
peru, j urucnini v: •itent ei I r ^ o t ; că cMbutom g x o d m ,:•
v r *.C>%I cULtKo pe* r- lOjîot „O C 'U-, *1 a t o - C>M oj-
mcm u Je ba/ă r-mim r:; lo m a mxp m M a-cc-f *' <
\n t a o â mU O'e.'M, p a U ao 'X 1 Ui I 1 ^ om
cât de bine va fuiicfioiia cineva ca terapeut c o g n itiv ist, deşi s-a
dovedit că expertiza în cadrul terapiei se îm bunătăţeşte cu ajutorul
m 'Ornăm ' oc t*c ^ 'm. , , .m o->. ? ~ p o ou
'; aps i îi UOayt‘iiCa r v, -u,>atv • -xlv , : **>.;vaôecs -.a
‘ 1 ' '‘‘o i '* *" , j‘C ^ ^ _ Uc. ^ „ . c T
vUa O >*x,r Vî'vpî:; ca î' * _ iC prs Ui ol«n’rî *. ! • o a n - .
m . i o m u j »î o ! ic u *=- ; -u- * o m om * nnum aopp. . j t

Scopul terapiei cognitive cate de a învăţa clientul Mi şi monitorizeze
procesele de gândire şi să le testeze în conformitate cu realitatea
Decât să presupună că perspectiva clientului asupra situaţiei este
distorsionată sau corectă, terapeutul cognitivist tratează fiecare afirmaţie
privind problema ca pe o ipoteză Terapia este empirică, în sensul că
elaborează şi icuea/ă continuu noi ipoteze. Clientul şi terapeutul
colaborează ca oamenii de ştiinţă ce testează o teorie. De exemplu,
o persoană depresivă poate crede că nu are rost să iacă ni mic din
cauză că nu mai există plăcerea de a trăi.
Ipotezâ
Nu-mi va face nici o plăcere să-nu vizite/ prietenul mâine
Experiment
Stabiliţi vizitei intre ora 3 HM. şi 4 P M . iar imediat a* aceasta se
încheie punctau gradul de plăcere obţinut pe o sâlă de la o la 1 0
Persoanele cele mai depresive descoperă ca resimt măcar putină
bucurie in urma activ uâţilor pe m ie le găseau nesaţ Atacatoare.
Lxperm lentele de acest tel por eroda convingerea că nu merită să
Cui Oiitiic. prut furoi/area dovczn că încă există plăceri ec ic stau ia
Jispo/iue ; te acest fu ucste j r u pe;sounu
unaiarca chem Tui sâ J c \ mu ..piopi iul c e r c e t ă t o r al turbarăm
sa ic * sc eilu c c a u t prsc uab« ca! c. >2 ou piîn greu riere Ornând
:>ie p. icrapenuf m înec ram benuu u ak agă p:mh!ei.îoic, kt
decidă iiteoriîiipfe si să mindcusci evpermicuiek Ama va a ăab nare
epV' 7"Uă .v jp ; nfip s o , V). ,1 » E'f 4plO Sur;*r- - , "O I st > s<, n w
Jlc nmtoc nemru unu a d u c t UienUJfm m o p a mul Jk t u . i m c
problemelor cat de mult posibil
• Tabuuiic : oitoa •. deniuim po oh m uica k -a sen te m pa -
d.e îcoipn şu unu urmare reduce conflictul .
* cOjN»r;mv« iu:r»U‘ s un ripeifiii Or mc-etiuenuip;ir- »icnma unu
rO acm citenttn-s (Vdab<«rmea m eum ur/â iiAULtov tehnicn o
j *au u n ^n -eu u cvs po! ^ jducuc v« julv opunAim" ieeumu .
fhRAFi>\ O «iM ilv -
v 469
• colaborarea permite un teedhaek aci a de u pe ivea ne* care emu voie

ce1 mai ni ne nroniem a
Colaborarea semesCe ue a->emenea la reducerea a tot felul de

interpretări greşite, care pot uneori să afecteze relaţia terapeutică. în
cadrul ierapnim iiedireefioîMkn atitudinea pasivă terapeiittiîui
înseamnă că pacientul trebuie să-şi construiască singur o imagine a
terapeutului pe t w a propriilor predicii! şi reguli legate de tiuitele
umane. Interpretă iile greşite rezultate (transferul > pot fi folosite in
scop terapeutic. Terapia cognitivă urm ăreşte sâ reducă acest lucru si
nu rolo se sta re Iar. a vj t-mus principal. Terapeutul m clientul sunt
parteneri m pioce>id de rezolvaie a probleme». W nt lucru nu
împiedica terapeutul sg f e foarte activ si uneon să impună direcţi o
însă lavă întotdeauna m mu clientului panii n ca acesta sa contribuie
Si Ci ofere feedback la ceea ce face lerapeutub In ca/ui dientilot m
depresii n u i ve\ me. este nevoie !a început să sa irase/e direcţia insa
pe m-Uură ea surea -e îmbunătăţeşte. iar diurnul află prins ipiu
terapiei aonoiovec relaţia dev ine mai miilî una de colaborare. In mod
ideal. pană la f nakd terapiei. clientul va reali/a cea mai mare paris
a a u o naţii o îsi va gândi propriile strategii pentru schimbare.
Alunei când tei apetitul este cel ce trasează direcţia la incepiitm
tratamentului, acesta trebuie de asem enea să tic empatic pentru a
reuo d stahiiea<â o leeâiuta eu clientul
in acest tip de relaţie terapeutică, dientii! >1 terapeutul suna
coiuvedigatori ce încearcă să descopere interpretăriîe si evaluările
ce pot contribui la rezolvarevt pîobkm doî dU ntahn Acesta este ar
gfvces inductiv d descoperii 11 ghidate Oncâitd csk po.smh icfapeutui
pune mim băn pentru a exragc tîitekmirfL ide m rm o m e *aic vu*
U iama iu iK u am mieiimfcu o *. mie d m.-'kc m -poamă v<i* Oeoma
, oiiCfCv' de -.aic > '4 K rv z e m d x u m a oecmn -i J c c cos mlim.
' se Oi 'Ui?* «■r mdo

O altă â rac iert st mă a ie ra p id .mtuiivc este m odalitatea m care
e mmc tarata ^ dmm f a iiteeTmmi 4mc mm şedinţe o* \fam lem ;
auendâ la care contribuie atât dîc mul, soi ş* terapeutul Ut obicm
mc ode \c no iude o sen o a re iret mm. * şedinţe* mxfmrnm. cveo
îiiciilrlc dir ultima săptăm ână si mmuimtele m rcimâm mdepnr.c-
acase Anoi z e o »ifaurn uonnnuf! m re tema mamm a şedinţe > ’f m -
VtWf'M Oh 1 l_R,\I !L i MU1 UU v *.
n cudâ . am demn ce * -cdmtu uc re rame ^ em ite ^ - d o cr j ac

.'^.enicnci un două ele nu nic ~ D f mica f e/anm iean «i a Aed
s iv KuÎU:. !)c cuma oui de •rcs o»? ee< mnpm mu mo.-, -..teuud oca
terapeutul vj recapiîula pe acari cc m îrtlumptai pană jtuiim. Accm
Iyv.ru ajută clientul râinână pe aceeaşi traiectorie. lucru deosebit
ce important dacă anxietatea mu depresia împiedică concentrarea
aîenttei Prin iniei inediţii acestui re/umat făt at de enunţ se observă
4c asemenea daca tei ape atu! s-a făcui sau nu înţeles de către client
terapeutul m cere n\ mod regulat teedback m pro uita com porta
mentului sau, a etectdor iîiier veliţii îor cognitive eic

f mery nit Beci ta Fntero .Jtocrie un pmino o y ani clape de
re/oiuife a problemelor priit intermediul terapie: €*mnttne
î conceptual?/ares prehitm ef a nacienrufa ‘
2 alegerea unei strategii
3. aiegerea unei nit lui mu a unei tehnic.
I exal narea el unea tei tehnicii respective
i renceotuaiiz^re
!erapia cognum i ve ha/earc pc reone coerenta a niihutârn emu-
ponak* Set «i'.’a* istă teorie nojm b kîosuă pont ni a cone'Tfu th/.a
c-o Memam ; \ u u.: *a? mu este ute , ’nă o-m ^pîe o - mm a ■j
'iî îl mm nio uşoară deio m to o i A'Oavmo» .ue m eîole
uic ik or coc; *• «o ; U j p i / c p i x f ; p a o e a n o m ’ -nonado
c O" crugm p-o iiki ix c e ^ r c ■■s ?*vr - * -n .mm ' y« umer*
<■ v ‘*C« o *„» i ‘ V . v g ' < ; h l ‘' i i v ><>r1. * • o ' ; ; e «« m > , i ţ m y
, :u , o , _ :: e ûuL, . , 5o r ,• ' A ~ m A .m a
cum .j - ; ,y: r e c o c a s c a : A a ro n mA om on v yo-j!
c - t : mur - de cntîmec re r uneai id i r unu .4 oaonm m că >mamnc
.U* . Cf »O \ :i vC‘ */•'■ '.«i li", eKCiC10■ . 'CUC \ : 1V ''C a -» >• ' e»a 1 CU
MUtf' i do ric detcoru'ţ k,ni! prinsa md ^ ..â o itC îojHc d-bc lîă.
. n ur s* { îiht rle oua* : j u Jcm rc un fa c .««i ista re de gandui« m n
. are se mm «ea singu« d ee apărea cu icăne tî ehuia să ia o detu./it De
asemenea, a reuşit sâ identilice gândurile negative despre căsnicia
f: I US i * ' *-
: m»il j": î Va Ou s nil* s î i PanCU v .< - vV ;'U!V

apa-, jl |Vi*n( r , î ; _ na ica: 1 )i un . n -1 PJt n r u \ n li> CteCn.i a^
; OJI|Vt pnrfed k n'C ’ C. : iÎ»hI»;5x | ue v >mnn< C \ a*Vm.?,S pn
m„ r n r w . a aacnmm" -Ca i/-'> veak n« maica, o* 'k m - du:
k nl!UT 1-C îK- i. IP \ iranmîUC VmiCCt a -UfCa pr m*fa O '»VP- -HI*; m =
! .-a iJ
Din _ x w \ îupmen m m m cernni cerea kî a : putea Lua amic :c

m *. lîi|:i |'»ro:'kf»K im uPn. m U'îbiiVĂa :t l e s t Jn U pulV k a k
_\i*Hlun deoparte. mr -UiU m \ iLi rea cognitivă' >i . >»ik nntikodi: m
JcUtV ]>;’ s h c p U m n k VoCa i a ’ J l l d u l In!'. J C e M C a a l ; vOrdtis tJ uli
h/ de uite găruiui■ uneai ' a ceva in neieguk na creierul
n*. a ‘ cinic 11ia -nur» -r ' -Veuvk mnnuLtm .t nenrm tei apetitului
>ă dc /n u 'it o materne n mmrehemiv'i pentru ifjtjpnrfiv
i Sâtegn rerapûvre
utmîegiile mpm / m m pî an tir i v genei tic aJc î l rapt ukicn pe i ao a^m-în
în ken pemn a ajuta . in. nud sa uimei o opurile tempo i A . e a a-
\nr modifica pe p m urnui odiunientulu» Stritcgtiin unt aie vaa:
emute spre spniînknu pankniuluî ii* laminari/area m m e d iu l cnpn ii
pi iii kîcoPîkarLvi pa vini ut ni ..un gaoduiilr sun» înmin Jn \er«fmmu -
pilii lurrti/aieu de nnuegsi dn adaptare rapidă in n u m 1 mu mm*
5 i „ P a n - afilierea . l'-niunlu- u: -datină o vl^tamarc dan dunul uniistm»
.n P tiidn u jdupraip n detk u a ^ fu urrijfînrxp; la7ă a î l r.tnini. '-cupa;
.>fc dn a a iui a chiîifuî \ ; ?donhîn n cugniaiîn s» . ^niponunicnu^.
„nan avniH-r p'ni^Lunnh, p a, ^ upa «esî ;raa ndi laat * >arannmii;
•tp* a- j lnv^**r pandur- n .upan* * n*" * îa - ~ aâip u
al. npfîvt,î v*| v’ jm -Ujjns , - 'U 'eii.fd a 'vP*pp- i ' ’a - n A 1-. P " -
a *k d n a a . ' adnu.u i d ' a -a-.s ' * d v, i
a a - , * i 1'>j s-*a >''' u i a 7•" f v/s. -p <-
lunnnna *«.*>>. .anaaiaa,i >/ anap.i n î. uaapruiii r^:apa -

aaa-rnaau. s . i,Tt, p*v . ut vs. »>„ , : i s a s M a a a' ks .a -
ju^'ianaa lfnp;d aûn . x p k al . >*k .ptiu „k ^;p;-' /• - in.
e un gând sau o imagine care vă vine în. minte în mod automat şi care
pate p ku/iP ih a c nisa tu m a n o o ac. aoeaea ^c :a>sr« \ 4 1
diatmîxîanat sau n u c a lr u IV iu ni ilu^ftaaea napUeapCi pm Paiasi

i'A \!\Nl Ai 1»L It R \tit A! \
eandurde pe care clientul ie are \n timpul şedinţe a de e\emphn m

puma şedinţă un elient d c p a sn poate gândi .N u A iu de ce am
scitic mmem nu poate tace ininic pentru mine", Se folostsue de
asemenea un material sein , cum ar îl broşura L\>ptng a///? Beprewieu
B ‘im sa fa ie m ja îa d ep resia j iBeck şi Greenberg. îd74i pentru a
explica caracteristicile de t w ă ale îetapieî, Clientui pnmeşie ea
iernă pentru acasă să identifice şi sâ înregistreze gândurile negative
automate. Formatul exact al acestora \<i depinde de problem ă, la i
d ie n t depresie sa trebui să îşi m onitorizeze starea de depiesie, să
mrcgistieze situaţia care a cauzat o înrăutăţire a depresiei si gândurile
asociate cu aceasta O persoană ce are problem e cu akoolul va
monitoriza dorinţa de a bea şi. din nou. va înregistra situaţiile în
care ace asm tinde sâ apară şi gândurile ce au iniţiat d >nnta Etapa
dc klcntiîlcarc a gândurilor ajuta clienţii să facă conexului ~
Eveniment. gând negam automat, emoţie sau rnm jionam em
inadecvat. Identificarea gândurilor poale avea, dc asemenea, un
efect terapeutic, deoaiece chiar şi înregistrarea gândurilor negative
poate uneori sâ reducă frecvenţa acestora. Clienţii ar trebui sâ
încerce sâ îşi înregistreze gândurile cât de repede posibil după
evenimentul respectiv, când este încă proaspăt în nimic,
Testarea pândim iar negative automate * arunci când clientul a

învăţat să identifice gândirea adaptativâ greşită, următorul pas este
reprezentat de modul în care se verifică gândurile negative. Prin
intermediul chestionării som atice, terapeutul îi va arăta clientului
cum sâ îşi schimbe modul de gândire. Această restructurare cognitivă
efectuată de terapeut aduce de obicei o ameliorare în cadrul şedinţei,
însă solicită mai mult timp. pentru ca şî clientul vă poată practica
mstarea gândurilor în afara şedinţelor de terapie : \e uf unge ta situaţia
în care terapeutul modelează procesul dc ros truc tui are cognim ă si
:4eiă teedbuc k J îe u n d a i legat de succesul obţinut n? ace.» stă mrvmj,
t pcfitn simt incurajaţi Ai folosească o unuia dc mavmsimie şi m
*este ce gândunle aummate pentru a ajuta ia mterios i/arca procesului
-Ic identificare si modificare a rândurilor negative automate
IV Mă o sene *.ic metode Pe cate terapeutul k p<mu foliei pentru
a muta cheoîuî să îşt m odifice gândirea negativă
Te avo êa ird p 1 ac ea am este probabil mea mai comuna metoda

de restructurare cognitivă Clientul este invaiat sâ caute dovezi
1rK u'P\ v‘H,\I,i- \ 4'
g~ r I r a a m d a -T ?k c vcmplm ,41 Ai ■ â du. T n m x a a o m a

M TCJ Md dt 0 0 ' JM a f A ;{ ,IU dfî aOgil Ia >. ■Vd J !r ,mi U \ v«O
OdU» P ,d ’Me MI a g a m Nur,î '111 pvl.'ime Sfi r Tt "Mm-JS ‘ < , â -O
- !iîiÎi vkpi n u l \ \ i . i e sk T n\uid -kt fitil UuiKiiCMviusiii c^Tc un
xUuun / ^ mm A i a ,i‘»îld iic kiciun a mumie 1 l Me im u 'i> p t a m t ni
rjiMnind pentru a ; capo in vîrMă Jc c n u a n f ' B ănat miplisă un
mm nep r.'v m jî -\r 4 pnint a fit provocat " Fure vîe dovada
rapănul cu s% ,n ia i un p a ra te lipsit de m ioare ' Y-a spus a nev a dir,
; iiîiJie t i nu vă j-u u ria U «Aloc ca păruite 1 (Jure •»-maura intampiare
in cart topilui de a n a ani j dat dovadă de un comportament
nepoţi tril mp* e/ i •u i o dovadă a faptului a l nu sunteţi uri păruite
nun '
Cau t u ren ae a u t a a m . persoanele care se află ‘.ntr-* o n /a

up.fpoiială, ui s p e i a i atunci vând muu deprimate a e d cu este
dificil sa si examineze opţiunile. Aceştia nu mai întrezăresc perspective
pentru situatei lor Căinarea de alternative reprezintă o modalitate
Jc a i ajuta să iasă clin fixarea m intală. Terapeutul va cere eu grijă
explicaţii sau soluţii alternative <\ va continua să facă acest luciu
până când se generează o varietate largă de alternative. La intepuf
probabil toate vor fi negative. însă după o perioadă, clientul sa
începe să găsească alternative constructive.
Re atribui re o formă mai specializată a căutării de alternative

unplică real n hui rea caii zei sau responsabilităţii unui eveniment, lin
client t a o suferă de atacun de panică poate mede că sen/atiiîe
:i/!vc dc ameţeală m bătăile m o d e ra te ale irnoiu reprezintă un ana
de v ud urm am lem peutitf p n n mtermedud s.dm alico chestionării
o v \pci -'* m îăa: maia . te m u 1 m n aunhuie • n o e e al* i exponente
■v 'Yxl i!Io î dJhdJiu Atu **p-if U adm mii -iiţia-e de aeoietale
''o .* ’.'; tV , *'*pîo mmm . a s j ’a vlV , c : p ; i c t a u fo c a
'te. i vj,a,ui s:î.!i . e e, s<; «mmpooa ca nemet poate 0 ipvamta -a ê
concentreze pe responsabilitate , fa .omnortamemui unui corul eontn-
?mdi: m a n o !ar oi' p a r a m ie: dam o nno*m a*upm oăi:o^
îaunî îim
/ *eeuU>urnn:tde a f**xt numită st te a m a n.t dr n dacă Frec mau

A aTi Clientul este învăţat să a întrebe eare a<* o cel m e agi tucni
mn M \\< \ ! o> 1 » UM*U I V m m m V
!iv V- lis MÎr: »fil.tP.»H'i. Li îiiUlîc mo u î: * alunm anim ’ 5 ' " îrunhi;:
. II 1; Lc,U itCl IHv C\ idjn* „U îiO s hi 400 ii'» LOC*VVko .0 v l V 4' \ UUr-m,
vj p a uaifo m »onuu an oneimi pe p*.: s-niu; ncem udul a n a ; a ne
ioarîe mult tlruo '-a lamd hagafoe \ j gândim mm am pm joc nu. a?
-a un a i nune \ ’n trebuie a uu nanifo Iritrjîj din m- m ce :na: Uk-
m pauiem iîkckJiu! vt va mnintui imul Pt iiinp t v m ar ?: chit de
diva ai m u ceva * (dine m U %far>i:id *anii i Java .m
aiieiee acad» a uu .m avea penata de viril; '
Au, 'H'jji a* aVet.au/kkna * am: asta e-ae o lelunea mmeu ai fia pentru
a ajuta chema ca vtdi luci urile d:mr «* peupeetm j o u » aură. Daca
ne Hi ie luata a h-Cuăm JilVeiîa nui «iacă pare dihai; u nuntăm ia
an compui umerii a/uai da adaptare g ra p u chemid pmiti Hac o
îhî i .ea avanid.eP* şi de /nvaricajeie pemru un «inutru • m - Je teii ane
Tthn>' scmmharen
m*niportaineriiuiuî priutr a gamă variata de meiode . inierventii pc
termen scaii m \ k ne fie iui êhiniHuîi um m m * pv tenacii lung
\ceu aî doilea scop face Jder cina între sarcinile vaimportai nentaie
minute de terapia cognitiva vele foloMU' Je terapia compot-
mmentaLi v o n an tim aiă Accrne m u m sunt ştabihte in m diul unei
cooccptiijiîeai: m>g«i!îru a pioblcruei si umt tniome peniiu a produce
^chimnarea cognitiva in cea imn simpla formă a sa. aUuakU .am par
utnii nudă mhiniha modul dc gândire prin distragerea chemimr de la
gandurde auteniait tomic devreme i m ic u n i; ieriptei o prui ie-narea
•amtngenl n dc adapniic eresiht p * a . i i uikuiu , e\peiiînm uartu
Metovielr e»tkipfntan ûiale muu iaf4 .v,|tK' jne -\i u..cpcia; i t num,
muma vdii! v.ueeef ir vsk' lececv famiusi ^ iu u pi un. î o 'v .
folosească tehnicile cognitive,
fV e*amt t s ii ^ . c, ' kcc cmca ui e a mmem e-i si*.* ■u

a^.accP n ea-O • !;cr*I‘aU' l^prUtUnU MU.i pume o uraiCvifti pe mm
Ua pm iV s,, Kap'.aal Si-ţu, IU~îCi ;a , ÛîU ik - U>- C'ki k i.'T U;
ii'Uf : -m câ tiu m vaim .lim an mm! .h-pţ"u>jţ.' « ^ col’?- îvcc5uI di
*. a v j n ;; a ;pk!. e :CJ - lV.!m cc c:. m „ .U c
Pa «gr aî mii ref umane la ' avaiatmaiv d * h; em «•? i ?a a ceea a .hernii
\ur hivc Siinua! eu i uite pn uedurhc din ;midiuf lei tpiei mm naive.
1 u „om ut Li, 'ăo.mmî cmc nvcmnî ca • MV J um-m pam s‘; c ' t_\kv
i CdVMm aa •i *-A n. dltedC iullt^v ~ui( m AdCiM! C jiTuri-a- ’
n itm e m m eterni puţine p c h \ îi4c iurnim ,v, Ot :î*depîiî:ccihjâ r r
MuU •.•: \< ptemflCm M? M OpU’ ilU CMC dvv Ui vL’ d efcclUd Um M
mn • -Ininc proptim, .. dc i afla dacă psartînai ca m st rac tnramm
jriHuu, dom. :I de ciud r Iniţial, m»*pu! poate îl de a m om iiui/c
mc mie imrmmma ca tândi.rik m sentimentele ( a le msuîom Accente*
C ;k dC c l'!a Ta mp te .trcd UI componamcIUC NpcCitk'C dltl c
mun:t:i perioada na pe nuntăruî de activităţi efectuate. De
uvmpîu. un mimit i !; iiuurajut tei tacă mele dec*>riţiuni mtie IU \ M
m ti A \ î . tiîîf * anumita / i , m uu >â planifice sa ikvoieze :> cameră
imrmiLte pr pam mute .makcnduLn Aceste \ia !:ti sunt stabilite vi
temă pentru ac asa eu tâfnicle silul nise nule kt i»k,puiu! mmtettc:
■jniHtioarc
Am*, ! pe r r - n .f *r. h uanaoc u ,vea*a
ccnutroi *>au dv plăcere i btiîiut din sarcina cîeuuatd ipc o scală de m
o ia Im, îkoaiecc cUcr.ţu deprimaţi adesea cu lă să se impute ei
acte nătj plăcute, această meu aia le peri mie terapeuţilor sa stalnîeasv ă
. ire dintre as ne itău poi ti plăcute pentru cîîenti >i să mcuraie/c
mpiicarea acolo: a mai frecvent m rcmpcccnde acu\itaţi l >e asemenea,
c-cete ’ucm contesta ea nu oca ce pune ac tennd pe ceti cmc, tutui sac
m m m m m ă m -m »m ? arcJ «ate m te * >. n c . , o n o ^m o un î str A
** mm-m >- ne mpc mente •m;c r - a r n i,; ntev *m m nqăm a r n

i !'.*»./v i , ..n '-i>. a 1'* «i- ^ xm
Sarcini notate. Gândirea de tipul totul-sau-nimic poate fi, de

asemenea, contestată folosind sarcinile ce trebuie notate. Mulţi
mmd ' aîi !-rs, . - a ! cm '» du c, u h s , \n i m m : .m nu , c
:»iu:'-:c( Pete1 dCxCaiiiiiâ ^ă au* rm u " loiaromn* ,rî~: r;o- m-T '
;u*, j m m Cvd,ia'xC va U. s sa UWs. * ,u.i:a. i,S “ a . a ' j ' ~. .il
CimAif aim <:u d d c uIlicc. cmr : ompirsuclc ( ămnnii este ăicmxUdi
a; a: î , î "u t C 0 * i JaUd-.C -> UIoJ O. a.d 4. C'î hî P'U»â
!,.p ;y /c >m: îiocmm o vtii* dc s iu uu
Experimente comportamentale
Am viblimai deja de ie experimentele comportamentale reprezintă
o componenta importanta a terapiei cognitive Ipotezele Mint generate
continuu şi apoi testate Acest lucru implica, de .»b*ceL o previziune
negativâ De exemplu, un client anxios poate declara că este prea
anxios chiar şt pentru a citi ceva. In acest caz. poate f; elaborat un
experiment h\ cadrul şedinţei de terapie. în care clientul va citi un
paragraf scurt dmtr-un /iar. prin aceasta dem onstrând că declaraţia
sa este greşita. Apoi. în decursul săptămânii, clientul poate continua
Mt citească articole din ce în ce mai mari. Expert m enade suni adesea
stabilite ca tentă pentru acasă. De exemplu, unii! client deprimat,
cuie crede cu fermitate că este incapabil să in>a iu cumpărături, î se
ceie sa iasă la cumpârătun cu soţul sau soţia. Chiar dacă clientul nu
poale să efectueze experim ental până la final, ac cam nu reprezintă
un evoc, deoarece iuniî/cazf* informaţii m ieroase legale de ceea ce
blochează activ itatea respectivi.
4i:e nim ici i tempt mame n u le Terapia cognitivă folomsie o varietate

de T ic tehnici comportamentale atunci ând acestea par să fie
adecvate Repetiţia cognitiva şi comportamentală este folosită frecvent
în timpul ycdmîelor de pregătire pentru o sarcină dificilă. Jocul de
rol poate iepiezenta o tehnica de schimbare cognitivă foarte eficientă.
Atunci când clienţii întâmpină probleme practice mire trebuie rezol
vate. tehnicile com portam entale ce se bazează pe modelul de formare
a ahî 1mm! ',r sura în note sneua! telosum irc Acest lu m i va implica
dc obicei moda!mitei dc u r m a u a caracterului da impunem sau a
atetttăiitef s.»cAI< pcuîro nersounete cam .m kr-mo in murul ubbkâiîao
mm? ’OLena; .*
>/•*-/.*» o v a mm-mv mate te u c n ă c o v / t e pmte

muii! pot u aplicate pentru a spUfim cxirageiea şi schimbarea
•m m m ccn1 o 'E spnhr t i otei; 'iurte mbnsm poi ti uptemic nkml
pmioc a mhimte; c- mvmgenlc de temu adane mradai mute Revizuirea
rrstjoloeieâ a sthem dm iiupîîcă testarea dovezilor neutru şi impuinva
eonv îngerilor dtit \ cita unu; indu id în iw m ce nmln Aienu v o r eâs.
dove/a oeiîm; cor', mgema dm ultimele experienţe *r fite ■că nu mni
»> arii-if, ^ a i i - a kicnIc *»’j t : vi rs . .‘h j p p . n m t TA !
IKEAPÎA O j G \ ; î A \
pentru decana să modifice informaţiile din cupilâru timpurie iu

<ivcîd.>t iikid Jt Hth ( u conîtmm reprezintă o metoda prin zare pândi rea
de tipul totut-sau nimic este testată prin fragmentare u mumia. i.n
jiathiiiiî datelor p o zn iie implică colectarea zilnică a exemplelor caic
contrazic convingerile de bază ale elieiirului. Pentru mai multe detalii
privind aplicarea acestui m e u m u t o r u l este rugat să citească
Beek f Ib k v c Padeskv {!u9 4 u Persons m o> 1 2CMtî i şi ăoung e* a i
(2iJ03).
7tuîar*\‘ poi «enpiit- <a proOleme de perônalitau . Nu dispunem

de suficient spaţiu m acest capitol pentru a descrie in detaliu tratamentul
tulburărilor dc personal «cate i vezi Beck ei aL, 1900, Young el ai.
Linebain, id o l pentru informam utilei Tehnicile pentru
schimbarea schemei. menţionate mai sus. joacă un rol important m
av tiv itatea cu acest grup de clienţi Dcoaiete poate li dificil să se
stabilească o alianţa terapeutică şi din cauza forfot cu care sura
susţinute convingerile disftmeţîoitaîe tratamentul este de obicei mai
lung decât iu cazul tulburărilor emoţionale. Clienţilor li se parc
adesea diîicii identifice gândurile automate. iar majoritatea acţionăm
trebuie efectuata k un ni vei schematic. Frecvent, este necesaiâ
recunoaşterea repetata a convingerilor dc bază şi a strateguio:
comportamentale ce icics dm acestea înainte pentru ca schimbarea
m poată aparea, iar uneon este necesar un sti! mult mai confrun-
tauoiiaî pcniru a depăşi evitarea schemei tăoung eî u /., 2003 *.
Aceasta poate include folosirea tehnicilor emotive pentru a activa
schemele, Dc exemplu, o schema poate fi act maia prin intermediul
. ccaîîsOuin. unei scene trauma* mante din cop Păr a- re cadrul jucukr
de o că Aceasta se as-icia/ă adesea , u sentimente puternice de iruă
iu v a *m înde în ifk . d u nruî iiu pocu gândi j v ă rauunaî >î u-v
vxîexn de v n a n c n n ovă mi toropea* ab5; p<xtu a m u Jicnite să o
dmui-tte v dc nkvt ffoă a fi prun de ,tmVa Uerava :Vv i »;îa
e-'uee f: k**»*.*Aâ rpoi iv a iv a m u ■;.,c. ~m v p . --u jv vdc k v w
iciMViiO pentru Ha am a sau aby/ui m s p e w s* peni hi a ex trace
coriv îngeri le poirivit cărora trecu tuî otrăveşte întotdeauna prezcnniF
F h h o m u > ov*a cu ni ar A r e w ie f m imaginau* a '-renanului p*j-
a raia iu modificai ea sentimentului de lipsă de putere care tace pane
Jm mem orie ude v a ( cxicermcdizarca e\tc mm miponuîitâ m dv castă
activ urne decât în terapia cognitivă standard Pentru a eluda intervenţiile,
reranentul are nevoie de o imac ine d ară a modului in care convingerile
478 \ l A \ i A: Of «778 O ii i \ î > î \ f O t O L \
1' i *»i 7 .xf d r a u U - . O 7 u < ! V : « e m n ‘* *■ i t- î, . • n l ’irîc?

modul m cmc 4Li apărui wkiv îtigerae anpenmaom a oraiceuic dc
vuaiHitfc -i .a m «moea/4 mcamă ôcn-d i n p ; ră n it „ tnemmana
noadele iraerpern iinte r.enucspun/amare îi a pa rida ren aceste: a.im
cepru ah /ân mt clientul pi are vpruini eăsircot arau micim pentru
ort ce of ui aparent «iaoîfc m «ard akî
Procesul de schimDare in terapie

Eme dificil de rezumat im cur^ tipic dc terapie c o m u n u l deoarece
strategia 71 tehnica depind dc client >1 de problemele tr.auie. Există
m at in generai o evoîuţia prin intermediul terapiei. La începutul
terapiei, accentul cade pe conceptualizarea problemelor clientului,
învăţarea modelului cognitiv şt producerea unei aroelioian iniţiale a
finiptom dor Tehnicile toioate pentru ameliorat ea m m ptanidor în
mapele im fiak ale strategiei <ft fie mai mult comportamentale.
Pe măsură ce terapia pr< mmsea/a clienta 1 m a p ă oi rnomforizeze si
ol te a e /e gândim Ic automate, ar ..cest m uu d e \ 4ne punem! central
j ! terapiei Atunc: când problerrsek diurnului ajung pe dram ul spre
^Cuţiouare, accentul frece pe alemiTeama a revîar*ca ipotezelor de
mi/fj a pe lucrul Li prevenirea n x id o e lo r Exista îotă discuţii în
pn\ mţa cian ficăîb cele* mai îmn«»runv nun punere e ale terapiei
o g n ito c în iniţierea a h ttiib ă ij 7c > 0 învaţă m a modalităţi de
mnff untura o a mmdurUe negam t mu •nod Ti cmc a sdiem ei de bază
a. a U>Kl ’ Pr*-iCMîI Je: schim bare nu este' V <duim o îm Chelitul
oate avea .apcptâr. «ir mUo a-- mmm ient faţă de !C:. ipout De
naig )lll, 11v m«u :u u •. *preocupare iponortdrică v ie c ; ; r -.tâ 0
Hi ă fizic a pciutu rm V ;O il,l OOC -• a mani festa n-;cilţ7l iii
ccepitarea m odelului c<agnîtîv. în şedinţe'le iniţiatle cc l 4 i ig lic
lient. ? Uo* cate.: î 7i,vC o. o o: * K »r! ^ >>e aceslta in m ‘* on a
O iO narea Ui o Ci ă* i ;l 00 n * npoem a ia n A ' ct, r*
>m»
ilv ’0 ap, pno lîu- »r >ale
'm •'C!V:i i,o " mmi a pcfOf >.J'* t *rn i-f. ,<in o u a aOl mi;Atu , a e xpeîî"
lent. Penii n ,c i s« a »e’Vvvii c *i cu _a v m oO0. !<^ 1 •oUncapa cmmcpiul
c c a t c i O th i m s i U <*{<a t f f u il z , Ui ' m e Ca UCi* f1Iii.1 1 t i m p PCI!tril
v. a mc emu ^î deiin *mn ap* m pi n ;nţa u nare ji - a< i a a im a m sfvnau kt
earegisircê akThCiCu canauru deoarece im :ui acesta îi face să m
unita mai râu
*<. \»*\ '*»kV |\ v
. 479
’3 • ire ' R -e ru. p e i R . .‘I r 7 am ic u ic c R j» b;U e pcRu.

c o r r l îC. R, ■« uruu „ :copaie din RROReReRn-r »ri (k;ru tec
!a i R c a -e ^ > p - ' r * *• riui p^-irc 3 ««opun bcictik i pe ief nor.
:il;lk O v .%. R v C.R î *? 3 3 3 ; 3 p R e d a . p i tekm e d c p R R : » i k l i l i a î *3
rn-*.te! 7 n o u r «. i 3 3 ii<iL J r eeMU* ûaie ea dlte p e r^ u .v v >r b discuidtc
i n V ‘- 3'! . •->- . * .- 3 ; 9 , j i . -_i *î3 C R i U L w R Jk a .31*3p i c ; iL
i. \>J <g •; , 3 ’ . v. i= !. * u R ' ~ <k k : , i \ 3*‘ 7 v' ;■ Ici Net O * 1* 4 !Cj 3 ll!33î*>v 3 ^ .tf v i U !iC
du. . P3 i3 ;U J v i 3 iiiiî w.iU3 i ca im iîi k t p j ikn / 1 u terapeutul

-3137
îi k t npi «tic»i)u ! i : t
m a trebui > a l î o e t e Ic*, ha d i n o u d e a se b a/ a
pe p*. i «pi ia V: v ' d i \v 3 \k' îiHxJtJe actionea/a adesea ea blocul i ale

ie?apiR > Creb» i; d :- >e de cteveho ie v hemul
Urnitele abordam
MuUe J e n o hmueie terapie? . ognuo e vC*regăsesc m <«rîee tornid de
psihmcRtpve PefMo,nde 3are suicid de tulbura»? m inate s-c\ere rai
sura iritate *apk: . c Uatanviitc prin discuţii. AcvMea r apioa în
specuh vC! ’* cu du -a a: îailiiUiiatn, cu mate „a aburc!arde wegîurê
C\peî ’PiCUiait pul b albe chiar M pentru acest îip de dlcllîl i Birchvus v.i
şi Ia n vi pRte . K mg don >i rurkingîaiî, 1*^4» Motivaica dt a
schurb* cerii reprc/iîilă o deCi/ie importanta care nu e întotdeauna
aplicabilă decât arama wund mrapia este de:.i demarata Acceonil
plasat pr -ar., jni le ,Im n’ată a Junelor si :tutotiuroryr>; pi\ite repar/; nîa
o 1 im uare pentru unu cbenp, ? n si ud iu al terapiei enemnei neutru
depa-e , rcteoo „a ReOoao k caca ipreten* kîale dappic uiUcenu'u:
sc da-wvUvju bl!"., su c j d i j l R ră p ii • . e a J i s e pe aaud cei cais 133
apu 7 ” i -r : r upuRba m ucu t uc «a :!*»_.Iu uncaCc ‘M:iu*Us

t* 3 *'*v - 3 c.33,. 3!- -- *cu ne .}Î. C R I u ;' r- ,l*.u I V ; v
uj;e *c ; ru tuR r!C*a;»-. n; u*c% 3' ^ . ha-Rii'c.-
acceptăriimodelului teoretic şi abilitatea şi dorinţa de a efectua
%C ~ : ' 3 . >".»!, 3 3 - ,x R . . -.IR j-u .lv v . « R i '> vî P v. î , 113« C U , R iL i,
leivîp'C r «v c* -c p« a d afin i n' i; a1 o J d R u t e i p k . r *: aRd mm u> a

•"! - - •3 •" *P' . ‘30 3 3 R ' 3 3» R 3 3 *R*. 131 *3 /1 d a
vaîdv ter. v.i,e -e maniît nR i , pi-eRcrra ta vadîte reîoii *îi n mtar
i\. C' -U 3 » 1 ^ C = 5; R- d ’ » 3 - 3 C !\ u »1 jî i ' R .R U ÎR P
\în i 3 » ,ai\{ 4 m-pv3 >u < .henu. f--ima Jc krapie dcûîoă a k i

n«Mte se îmi be r j .«de* v:»U ? ’n av ueip »n\u a ui terapiei cegii ti :ve
4-S«» MAM -\l Df I tKAPlh *vl \
fmă (ic ui re ibnne de terapii* este aniiaiumeiuul via peiaru metoda

ştiinţifică. Terapia re aplica Ia o panoplie din ce ni ce mai larga de
rul Purir; >1 atât mnp cat practicienii >ai continuă ca emiiuc/L eficienţa
obţinută. m urmâtom 10 am cor exista răspun>un ia mrrebarea
care sunt domeimle de aplicare şi limitele acestei abordări }
Exemplu de caz
Clientul
Cîndy este o femeie în vârstă de 33 de anî care a suferit de stări
depresive mai mult sau mas puţin accentuate încă din adolescenţă.
Chiar şi atunci când nu era deprimată, avea o părere foarte proastă
despre propria persoană şi se îndoia de abilităţile sale de a realiza
ceva în viaţă. Se mustra pentru că nu avea un partener sau copii,
se critica pentru că nu reuşise să facă mas mult în ceea ce priveşte
cariera sa şi se considera per total o persoană ratată. Cîndy a
întâmpinat probleme în a efectua sarcini obişnuite sau în a-şi
planifica săptămâna, din cauză că îi era foarte greu să se concen
treze şi sâ ducă la capăt treburile cotidiene Se simţea ca şi cum
ar fi existat o parte a ei ce dorea sâ trăiască o viaţă convenţională,
însă o altă parte considera acest lucru ca fiind plictisitor şi obişnuit,
în weekenduri începea să bea cu prietenii devreme, la începutul
seni, şi apoi ieşea în cluburi până a doua zi dimineaţă. Adesea, li
era greu sâ îşi aducă aminte ce se întâmplase cu o seară înainte şi
îî era teamă câ se comportase imoral Incapacitatea ei de a limita
cantitatea de alcool băută şi efectele chefurilor s-a adăugat senti
mentelor sale de ruşine şi eşec.
Cîndy a avut o copilărie nefericită. Nu s~a simţit niciodată cu
adevărat iubită şi apreciată şi îşi făcea m e re u griji in privinţa
faptului câ fratele ei, care era cu doi am mai mare. era mai capabil
şi mai apreciat decât ea Tatăl ei era un artist mediocru, insă avea
un caracter imprevizibil şi excentric, care se accentua aluna când
bea în exces A părăsit familia când Cîndy avea 11 ani ş< contactul
cu el din ace! moment a devenit sporadic. Cîndy simţea câ perso
nalităţile lor supt similare, astfel încât ori se înţelegeau extrem de
bine. ori se certau din nimic. La maturitate, credea câ tatăl sâu
vedea eforturile sale artistice ca pe ? competiţie' întotdeauna dorea
sâ vorbească doar despre propria munca şi nu o lăuda în nici un
i i-R \H \ i • i«~cV 1r*
Ac uem?, ^r/ov-fatea sa adistea Mama cm ’m. ocmmass c* t

1 / :i.!t ii., i r ii c’ a -<*i>a>’ i n s a >i :,, N fît' s - a ^ -a. ' * a - e :n spt-u a*
m oro viţa cur'.sumuiu- exagerat «ie nicmd rraîe'c- ar C-ndy ioc: a
în stra-’ «arate 'n calitate ae ccnsaitant i i Reiaţi j '-m se -mbunâîât.m-
»a maturitate insă ea tot nu se putea aDtme sa nu a compare ei
păêa eâ are o ânerâ muştfa v piamfica sa se remîcama în Anglia
centru a *ocui eu partenera sa
C<ndv avusese difxuffâîi în şcoala Se întreba dană snfense care de
msîexie din cauza ca se descurcase întotdeauna mai b:ne la obiectele
r-onêroale Nu u plăcuseră regulile $t regu’amente'e de :a şcoală,
însă »n generai »e respectase şi nu avusese necazuri. Era destui
de populara, însă nu Arsese niciodată eon$iderată specială După
îerm?r*are? şoca arz-rase ’s Colegiul de Arta si avusese dsfente
sujibe cu înmâMte norma pe jângâ acî?\ itatea artistică
Uitr.mtka
J >.i v uuiâ’
JSf •'. curm
\li IC |H4< adapta
,dt< ’’ittfip
iîcr»|i «ă u
îi %e tiiuiî'pC
iitu
Cjcrur: K i'. e ’
i> ’ ♦ itm if*r
E \ i t ă v u s’Hit 1 ucrei/d uiuic

J.fîUlc !a creat;ib
CcKî!tx«riaii!eui ieua"t J p l ic t (Mi.),iTc artisricc
Sureiâ ic riOim-ircJâ
»r« .uua i>'Fr1n'/e
Mri •* PimCxUea
SC.-ar*
<îrri .
Figura 12 A C'' mmf Accmoma ^ . 0 ? ' ' " ' ;c menţin

p ro b le m e le iu* C inov
Cmdy avusese o sene de relatm nici urna care să dureze mai moft
de un arc Avea tendinţa sa se întâlnească cu bărbaţi pe care îi
cunoscuse m e;uDun Cu toace ca «n.tiai 3ceşti a uimeau fascinanţi,
mai târziu se dovedeau superficial!
Terapia
Pa s c a <e ; - caz a r -a a » /A a a ef •Ui." A a •>
a a i s j Mz- .a u a u - p a l a ava /a a ?<sa îy. rmass i si s -s -a z - e
V a i p a a a s. • ■ s s . r p'A a a ajuta rs i m rMA) m r » ■ *, <’
» z a --m..^ 'j ir - a a a a -* a u :A *m e u p a "-: st a
» - ; s Az m a .1 s na’' a ■_ ',• um a m - mPa / n a a3c i-1. iMajam
^-.s r., ./-a' . - s u r s a - u m j a r r -.a ldas / a m a a m ,
UA' ^ v : v a : «/A A S . a - n - ‘ A a 1 ^ ' a -
:: mu u '1 , _ • , '' 1 as a r s m a m z m r ■ 3 s . ‘ r.. f
*^-s ' ;A -3 v-" A '- c'T' .•*•*'- 3 ,T<<m a a s a ’u - M
o _ î »-t / 1 'v s 1. S ' A A - ~ C *1 „ 1 ’ i *' ' ' ■* ' v i f ' v ’ * 1 «• ’* * "s >'> " : S i -
e - m - ;• •:, a , a >, A: :i s--' pam m A~ r st» m z>c
•: *s ~ ~ - a-* ' m r%: : m . - ■• - 1 ,s - '- r • a
■ V'-.M ’V 'S-;- 4 - fA /S Ms*1A - ' ^ • A'
AM- A s- <3 -; ~ m A * c M u A~ C -S' - « '* « 4 t AÂ:
•SA: „ ,ZA A ’A A A -> A/tS 12 DA a - S A A.M-A M A iA j . î -
*>'■ s / SA ,- •',> s i ^' i ' -<>" m D r i . j * ■,T c.
as s c*s?sc' î • ~ /*rrL sas L>r*s U-'a r - , i A ^ ^r d«d
ja a s- :-..a**s r i ; t> / s u ; n,(. ;vr j i , r s >a t ■- - , «a^sa
sâ ■c* ' ra s '"•a fr>‘ ; T - :v j ?■•-a *rs a s n a" rr j ' n * f s s r a si
S4%” n A- A A y sa s^'î-Da ss p a - rare MASA a AS! ACSs
H;r "3 sA '4 r. 3 3 ,^rr< s-> HLip-;1* aA^S Ă ;U AAAr hD3^3
adasea //* m m a ss a /A ds 'sr^ â' !â5's-s >n reas-ij »jr
a c e r iun., s e v i a m s e z is - n A *ata dtj s.ne ADPppDtea!îzarea
Qs?e Aresesfita in fnisra 1 °
rţ asa./sâ . . A A*-!-:-.'.., a .;/ --û t :s 2e ae-e» a n Jeşi
-t» s * a s : a * f 3 ‘ A*a t/a - a s ^ ^ ' 'L - * s - a r- s* ^ ţs < <:• r a ;re
i,1 r. au* Ţf‘ rn-rs js ^ > s; ^3 *a î -„s s - . . a re â ; e>AMt‘*--e

S A A' S s a ; i -M L a A s ’ JA.^r» *-S- ' s- *- s S-
D ~ ' sA a *. Lr> S/ -f T * ]S v s* , -> ; ,• * .« t ' A T/ e - S ' s ?•
' S « s j - n p f s ar f, >Ai 3 I r |S f3 î '. ' p v - i i A V' ?; ' A S ' r 2' r ' - e
r s ctdt d îs'A L ’e ;«s *ssf ;r ;*%plj ,~a Tn ê . ^ r— : , 3 .* 3 - n

Drog ram a de aut; vitale a fosf saîusit pentru 3 s ajuta ,u Ls mai
n S / S i * u ? A s „ . ‘p * - a s-ţ - ,3 3 '. ,.I ' v . n s ^ S A ' s M '3
rsautu- a ai itap.) >Ă expuirese ;eea se ar u r ssîjî sa ea» se ze ş*

•mm a r irutea sa apu-.qâ aco!-u p ^^z a s i Tmuraiai-e t>- >a îs» caute
accu/iiar care putem c^m,pate stema €s e-^ dsea'mare t a /redea
ca c/starea zpdcct:!u ;n ‘ar.pui săptămâna &<err*(ţ ne fizice si Iir rui
aaistc; reprezentat; act-v-taţ: a e e c / a t e Terapeutul a apitat c de
TERAPIA COGNITIVA 483
tobciui 12 3 rarea gar
aţii’ : Gând un Emoţii Rasouns Rezulta?

automate adapta ti\
- - - ---------- * - -
! M:a >? , <vc Auream j S diomu Sap Ai rto î fje p rm ia îâ u G i ;
<r>n , oara - ercivS 1 A a-‘'.f'ţ-a- e p u iz a / au m ă >

! Aor>v«nqem ia <
- Tu A o», -0 : a J>î re. ra a*uîa . u , garou: auTorrA •
('VtHPf* o : ' a Cac ;a : . L' - a Uu î si
ac o- Aga -ca lA-TA. ;
’ ' . 'ţ Ar /.♦}'* i-‘
A'tîC.î «ţa ' ->"a- ă CP 1 •-, A c«agere
>' ca e r ? ! -a m Na ~ - i A e e au a ho ac, mu , Ăspunsu.
voi schimba ; ;are Asm ; rm;a \ atoptaw *60
• r "Adu caoi când surt
I Plan de acţiune’ ‘
| Gând a ş a t'rn p d e a
; sâ am grijă de
; princiimi Nu •toptarrAo . mine până ma ;
| voi reuşi ?ocep sa
: simt mai bine si :
niciodată na ; c e a j a "•• japoi sâ încep
îmi contre‘ez • revj. c a pa ; sa planific :
v,ata *90ai eet*î n > i(- <r j unele activităţi
ger era: Acau , sănătoase ;
0 3 ' AŢn arr • pentru
pfrâ ma* mu4 ■săptămână
d e n u n e s; ^ u r t
! viitoare
n;ai erhp;erate
ş: m a «
c o n c e n tra ta
asupra timpurn*
asemenea să ;epetf. a îmiAj.nat'e cum ar putea sâ plece Atoeun

A ud la u. ora rezonam «a m cec sa rămână toata neaocea. Aceasta
.moaca identificarea s n<tragerP5 unor gândim ie acordare a
pc-mr s-um* ce mcura.a'j acicAma ee a rea tor ce o ce mia. mJî
c er;mcrcaf 1 for. a c-i-A»"--. cm-Ace c a c a ^ .ajA cao e-
toArCe A :rr e p d că ca -uMu a Ti c . *.'•! cc esc > iec;o ca a c
Ai aaac d u c >•*ou A); r-m, aaajc u- ''an* toc eta* m < >~
i ' ca 'r C/A a?'Cwa 1 . a»'"* A- d e A -*a Avi: a ,a aac o«
a a a 'A A o u- r, ;.;.f '' O' c C •’ V to A . A’* A-;.« ŞC o* A O
*■-; a r,:t ’;î A „ • -O ’»t; ţfCjî o* ' a AoCA<Aoa A 7c jld C : CC
; Al'-S; l/CHt : !' do- c ,- -Autor Arc’ «upa.ArAa -U Ca Aud ,CoC AU
H ’-'0U’ : OUA mate OnCfv C ou a - Aţ a r y.> rcr-o.r - o ‘A ’1-'4
A AC i ' ţ, ‘r 3 i d r e s v. Y^'lzr i a tu U ; —«>o a -'A ritm A >J *o A _
au a >oî ccr.«mLa Ac.eilata Nu re a a a a a îr g i ’ A în total sâ
.«* ' meu a 'Ale ‘ . vî nu ; •• aTa a âoA?A: teraceu/co
AdGSAd înreo.strarea qâouur.ior oAtacotioaaie tvezi iaheîiT ta 3=
'nreyisAarea ş* testarea gâniuruor autocr*;.; e c devenit ortrAioam
4S4 MAN l Al DF: TARA PIL: LM>I\ IDl \» A
componentă a stadiului de mijloc ai terapiei A descoperă că avea

gânduri negative in privinţa multor ooicemn zom.e precum ş, a
unor lucruri din trecut A observat că acestea pa rea u sâ fie rp.a»
rele atunci când se afla cu mama sa, care era extrem de critică în
privinţa vieţii sale Folosirea în mod repetat a înregistrăm gân
durilor a ajutat-o sâ se simtă mai puternica şi să nu pună preţ pe
critici!© mamei saie Cindy fusese în trecut interesată în oarecare
măsură de budism şi meditaţie; terapeutul a încurajat-o sâ se
întoarcă la meditaţie atât ca mijloc pentru a se îngriji pe sine, cât
şi pentru a ieşi din cercul vicios al gândurilor obsesive, A început
sâ considere propriile gânduri autocritice simple gânduri şi a încercat
să se accepte aşa cum era şi să nu încerce în orice chip să se
schimbe.
în prezent, Cindy a redus timpul petrecu! în cluburi şi de mai multe
săptămâni reuşeşte sâ facă lucrurile pe care şea propus sâ le
facă. Terapia s-a mutat pe explorarea convingerilor puternice ce o
făceau vulnerabilă în gândire şi a sentimentelor neplăcute legate
de propria persoană.
Tabelul 12.4. Planul lui Cindy de prevenire a recidivelor
j Ce am învăţat din terapie:

j Nu sunt o ratata. Am reuşit sâ fac lucruri importante şi sunt apreciată ca
j artist
i Este mai important sâ mă bucur şi sâ găsesc un sentiment de satisfacţie
| In actul de creaţie decât sâ am succes
| Tehnicile care au funcţionat cel mai bine:
| t Programarea acîivitâti» - umplerea timpului cu lucruri care mâ tac sâ
; mă simt bine
2 Compasiunea faţa de mine.
3. Cititul deoâşirea stime: de sme scăzute*•
La ce trebuie să fiu atentă:
«1 Sâ evit S'jcmnle despre care ştv că nu sunt om-e uenC; cuce
• 4 Sâ nu beau prea mult
|3 Sâ nu ms critic rnade tare Iaca eşuez
| Prevenirea recidivelor'
; Sâ mi? Cănite sâotâmânu cm mnnm pez?nyc a - cm m
m
! Sa meditez n j mqidamate
! 3. Dacă se întâmpla sâ am o saptâmanâ m care nu am qrtîa de nune sau
; beau prea m-# sâ nu ma ontic din aceasta cauza
i 4 Să mă adun şi sâ o iau de fa capăt daca arc vreo scăpăm
I f: R \ l ‘î \ >‘o(-V! \ 4^-
A snteies repede ca ung. mie acestor mcmn se afla ;n copii ars a sa

p.-a văzui «:aîeie ce -euşea m orice a p a re n t fam sa oeouna e re i
în timp ce pentru ea ance lucru narea dificil Mama sa f~a mod mat
o viziune pesimistă tata usta uespre mme şi a critmat-o direct în
îfmp ce tatâi sau «-a modeiat o parte a comportamentului greu de
controlat pe care mai târziu ‘-a experimentat şi ea Ca urmare, a
dezvoltat convingerea de baza ca era o ratată far a - a/oa/m. Aceasta
con/ingeo? a influenţat tot ceea ce făcea si gândea .ar aia această
.părere de oază' au aparul o sene de convingeri condiţionale
Acestea includeau
„Daca au am o ânena de mccem o lelaţie pc termen lung >î vupii, ntni

o iataîâA
..Dacă vot ulcere a vî Cu ceva, coi eşua
„Dacă oamenii in ar vunoa>te aşa tuni suni. m ar respinge. ~
..Da^ă încerc să un, „ mmii/c/ \iuţa, u n eşua cu ogurantâ. deoarece
nud{ incompetentă
Multe comportamente eare furietiorica/a la terapie apar ca strategii
compensatorii reieşite din aceste convingeri
Munceşti din g r e u Iară întrerupere, sau renunţi
Eviţi situaţiile dtllule
Foloseşti alcoolul pentru a te relaxa şi a scăpa de sentimentele negator
Foloseşti alcoolul pentru a ti creste încrederea în oue st a re emul parte
ir mulţimii.
Autocritica pentru dezvoltare
CFndy a observat câ o mare parte a autocriticii se manifesta ase

menea unui personaj in teri un cat moştenit de M mama sa. care c
pedepsea împreună cu ea însăşi *> efort m ce a Mce iu: muie
bine Terapeutul a ajutat-o sa testeze unele dint:e sceste t onvingen
m priv-inta exactcăţii şi u V !tâf' cm A-muAmlu-m ,u mmJngoc
alternative. Cârd* a ana: r 3 f/ve A - n ş j > ov AmArAmcm ;2cm
va m câşr/g/ soma de cme; c r arm dc au temprecare, e-a f o z v
FM/sifoum m m easîa Asum o ; i aoamm m 'wm n ...
-jfii'^r.ou Cu U37A*- >; ;"f 'V 1 o->u r~'C A ' r. î U CA _fa A
dtn munca mea şi din viaţa mea
Oi.c. +*’no v to; apiOî *_ nov a eM o- mc o<rO|na 1 o ea m
t'eDuie sa iaca penii u a m orarm împunaiamik: ootmure * ,e:o
tabelul 12 4 i Te<dpia Iu* Canov a durai semnfe pe parcursul a
12 săptămâni, msoîite de a ou a şed mte de urmărire, după terapii
în ultima şedmtâ de verificare, încă avea scăpau în ceea ce poveşti
consumul exagerat de alcool însă acestea erau considerabil mai
4\f > M A V'A l Of | L:R \ f i f l\î>|\ i ! A \ î x
rara ş> era -m; mult mai puţin cmtu. a în leu a tura ca; -mea ve se
întâmplase. S>mtea ea esle rea* povcucTiva »n activic-nen $: ma«
constructivă ai v a îa sa ic general Sara ea e h oer c e h , T veoea
sa creaoâ cu tâne In noua sa conc^pî’e :ie baza
G ăsirea unui terapeut

Terapia cognitivă este disponibilă pnn intermediul Ser/icnjlu; Naţional
de Sănătate insa listele de aşteptare sun! adesea destui de lungi
Terapia este condusă de psihologi climmeni sau terapeuţi asistenţi,
Medicul dumneavoastră de familie ar trebui sâ ştie ce este disponibil
pe pian mea! şt sâ vâ ajute cu o trimitere pentru serviciul adecvat
Terapia privata nu este parte a culturii terapie? cognitive. în aceeaşi
măsură ca si alte terapii. Organizaţia din care fac parte majoritatea
terapeuţilor eognitiv-comportamentali din Marea Bctame (ce Oereazâ
în mediul privat şi p e r t r * Serviciu! National ce Sănătate) este
British Association for Behaviorai and Cognitive Psychotherapies
t Asociaţia Britanică pentru Psihoterapie Comportamentală şi Cogni
tiv i) O înregistrare a membrilor acestei asociaţii este prezentată
pe site-ul lor (www.babcp.comp
Formarea ca terapeut cognitivist

Majoritatea terapeuţilor cognitivişti au o formare de bază ca spe
cialişti pentru sănătate mintală (psihologie clinică» asistenţă» psihia
trie sau consiliere), iar din acest motiv» majoritatea cursurilor sunt
cursuri speciale pentru absolvenţi care cer această pregătire profe
sională. Puţine cursuri vor accepta studenţi care nu au beneficiat
anterior de formare pentru sănătatea mintală. Puteţi găsi o listă cu
aceste cursuri pe site-ul BÂBCP (www.babcp.com).
W' A uîtvvW » •*,va \.,i t » Kwnenuz \ Mn* hm huite

Vijv i ' C;?u;-v. rhi'ttenw ! *<îvm-**' O ***' >uv vue o-uiu *o,f>
- . *r v a n i - v bwvr- v>! rtvauitnl H i I îiusj * * hm v«vi a
' h to e c m id\ i w t r :> a n >f fsv* n ia i> \ o 7 . i ; i i2 !
:» ! \î'
‘-a I ' >( ;K t !\
\v i K } '-î \ 7 • *v~ ,i i r p ; o v , . ,
f'î ; e 7: r.ir-J-V -0<r> ^ . ;;.V
%: ;• •V 11 'i . ■ ;
înn.. i /a
Bandura, Â. (1977), Social Learniag Theory, Englewood Cliffs, NJ : Prentii
-Hali.
. o 1 .' . .*• a o* i mîî. x. -r ',**• r : *% ,
, \ ! ’» L ’ « - >. *;«••[ -I ••• "-'•a* *?» ' i 7_ ’ s *

Archives o f General Psychiatry , 10: 561-571.
. ' ' 5 *OC'*. , ,; i ^ ^ ,, ^ - / ;« ,, !\ (A,' *>
7;. 7a. î• ; • a*'' Ko
Beck, Â.T. (1987), „Cognitive models of depression” , Journal ofC ognit
* f •: , A-
- ;, > i cc >, *..\:**’ o’ 7 ' * ^.A >,, ,
ir * - .* ; •' .*» •* - \ .*„* 7>rv 7a •* K -
â •> »T aiA.O 7 ; , *a • >. , -i ; * . ,* :>*a x
York : Institute for Raţional Li vine.
A : K t- J : V A ' O ! . L ; î ;:> L - l ' O- ;
A, . ’ ' ■ V a r a, i ^cj.i o. o.-.
no ‘ ’V an, A. et al. (1 C'~*K
,7 »f of Pcrsoru
Disorde •a O ’Kuilford Press.
.a îS Cogfliîl Vio Thercjpy. Basi ;<* R \e , 7
Guilfoo î î7Va„
. ::\o «•-O V V Lot -\ i 0‘■7 tr-.n. r-a Psycholog
ţ f; ,Zf , C \ '.'rynt ' . 1‘f^Crs’?r ' 7 »nn A f c\
^ r K a ;is : \t , i >0-7 t ntig wii i. ;a ;J.£ . a-% : , a : a Chambers
rMaekbum, LM. * Bishop, S .; Glen,. \ ; \# L e h - * ' >Chrietie, I
(1981), „The ef■ficacy of cognitfve therap . aî >J-o-. - •. • : a treatn
trial us ing cogr rpy ane1 pharinacotherapy, eacli aîone an
combination”, British Journa
o o, \\ , : a ^
1> 1> CiOHi», Kv;,?!, i «V,f»,.7 X sc Ya. wilKior» Moir m Y ''

Inc.
* !*i!au ; l; Lx»'.angî A N a v ia o v - li Oi‘Hlni, .tn^ns 7 ivea
-v \ •’*vav, ic ‘ ir-»r a / o • 1 7"* >»
' 7ajii!„a M!) 1 o l ' o e , ' i ' Î'O! , 77,-aurOuO-t and a.a tdiÎK-ai-- i.
îele-îaîLr helieî~7 Jrci^r.X c i \ c t ;M7n,s u - k l k 'leu* cl P i i i K» m ',L
Sk ^ ^
\î \\S \I l>£ îFRAPfF îNl>iVii>l \i A
O a ik . D A m Sîcm R \ >:990 o Jjnpii'X il sîaî»o ot îhc e mnmve model

o« ,iii\ict> and ck pressn*n \ m F.M S a l k o v < _ o a 5 o-mm , * -»/
( Agm/nr Ifh'rapy New York (iuil Red Press
Clark D .M *, I uk 6 } Y aogititr-e inpr- etrh î%. panii " Bv u, '--m i?em_-- f
and T h e , 24 40C47U.
r k i;k . P M • !94r>. . Rime Jis mior lomi tkc**r, îo utu.ipv ;n
K M . Salkovskis (e*d k F n a i t i e d d ((râ m n icJm m pv. \ c w \ c r k
Gmirord Press
fîadv D .M si FdiihuriL C G (i9 4 " (, Siienet and Prada a d Co am ti re
B c h u M o n , l h d i i p \ , £FM'ord CKtord l om emite prev*
Clark. D .M . >i W uK . Y (1495». „A cognitive model uf sumai pnobia* in
R. Hennêrg. M Lietomvitz. D A Hupe >i E R Seime ser (cd, u Sonul
P n o b iu U iagm ov l e u 3%meru urni T re M u c m , N o v Y» * r k ' G u i l t b r d
!>rVSS
DeRuPei>. R J . Bioioktn. M A si G ’bboiis, E J *2u>5o ..A OmcepruaJ
aud Method. ilogica* Ytialvîs ut Uit: Nonspeclîm- A-gameiiC ( ian, al
P dxiiolod * Scieni e <& P r a d u t . 12 174-1 Sa
Ehlers. A . >i Clark. D M . 1 2 0 00o „A cognitive model or pioitrauinaţie
disorder 1 Benaaûr Reseanii A înernpx , 5 8 . 319-845.
hllis. A. 1902) Rtarfm and U n o t i a n in P.syi h o t h t m/rv\ Setaucum NJ :
L> le Stuart.
Fenneil, M i Y m leasdak, L D ' 1987). „Cognitive therapy toi depression ;
individual difftrenees and fhe piouess of ctiangG . C o e n i t n e Diehtţh
and Rt s u id h ^ 11. 283-2'"'!
Fenneil, M 1 V. (1499? i)\cr> om, ne £ ou Selr Esîeed, londra Robinson
Fowkr, D. , Gareiv. F -i Kuipers. R t IGGl. C\)gnmve B e h a u d i r I h e r a p y
fur P s x e h o a s F l u o r , and Prado m Cnîehester John Wile>.
Fieeinan. A i1 983) . Cognitive rnerap} * an overview 7 în A F reemait
ied o C\jjui:nt Fpt noi\ Ce C.m/nV- urni irroup\ N ca York. Pleiium
Press.
i reemaro A «i°8 ~ o „Cogm m e therapv an .nerv ;evv" îo \ t m a iu o £o
V Greemvood «ed « ( ./t J iO r fhanif x îppi:au!d'^ r; /V-.< e/o/r;*.
n o j Medn aî NofOmoc Yev Yorl* • ti aman Science Prt * ^
m,mld R A ( mo, M A n EfdacF M H * <c,us : ^\ mem i i d s ' - oţ
neanavcil sj-a.vn X’i ;• < 4 > ^ '. ev f1;. ;s o v fo-. ,*v.
t5 819-844
CerAtno. VF xî f „m! G . «9x1,. , <v,Gas- f o . - a o
I vmc 4; pu urg R- *.{ !fin h d u p \ ^ N D York Cimlfoid.
Halo. Yf.M. , D o iin d lo M i£ J si M m 1 «2(H)ot „Cogoîtivc behaviourul
»‘ht.rap\ îm VdepiesMum pmie dt-oidcr and generalizau anxietv JisooJu .
a utUaoegiesston r»t Gctois that ina> piedici outcome‘7 Australian A
Yen Z i a land Journal i j Psy< hiatrx , 40 9-19.
î i kapi \ r> h î \ <«? > v 489
l, VI m -e; i -* îclisti.Jc. J.D Pmm „I . u , — 4 ^ :t

wwîm«w tîH reia ^ w d c p n m cl l»atmtm . P < •. • w* ,4 f f _4 »**
î4S o-l^ .UU
N n îe r I" I! - i km m 4 « *V ' I . St 1 r C» ,Hr<»>î u mAC : -W isfi. xîK ,i
trtto the h»m - A r m i l ’ht.uour Dieupa 3 , ?78-4lo
k,e!P ! î UO-n Ţt): f*. s, w,4 /p;-\ k*;e. t n %
%] j [f \ : v
Yi'îk Norton
*’ *id* Ci !> s I n l t | H a n ( ! 444 I { ’ P m M1 lţr 7N,\o 'g ’
v /m o p W m m flrm f rence Frlhau'a Assouatcw
?vmicv M m Bmk A ! ; P>7Sy .Alaiad.iptîvc v,oe;urivc nmvmu^ -a
'Jtpres<.«>n 3 k n**nu l *f P' \ chiu? n?, 135 525 527.
j a m a
im it, D H , v\atkm> k U ! tiyward, Pa Brighi J . W«ghî K ■ Keta \
Pair i ) jvN. t; -i <hdih P c'2003), „A fandofiimed m cfrG lcd rriai\ n
cognitive tberap'. f a •* Je.pw. preveni ion for hip* ,|jr affeuive Jiw ader.
ouîcome A thc Imt . - A 4 a l u n t uf CU titrai P tu -/;m;n oO «45- 152
s Aerian, M .M U lj9w • t■m m r e Amu 1<(>urai Ite a f- u m t f P m m o *:
PenanaUn DircrJer. Londra The Guiitouî Piesc
Mahoncv. M I ied i ' 0305). C. gm fm r and C i tu l u i itu P m harta atp a
Ncvv Y ak Spiiiigei
Maiu »nev, \1 J o Arnkoft. I) B <PC8> .Cognitive aud sdf coutn >1ihaiapics 2
în S 1,. Cjarî'iclil > A f Bcrgin ied », HcihdUotu uf !'\tt no:ia^tp\ atu
Behaxk'ut ( b ant a «*d a l i a t New York . Icdin Wilev.
Mcieheiihaitrii, l) <10^5- Mn w Inundat iun Praimrp, New d in i Persani, .n
Press
M<>orev S Holung t . Hugh^, P Knvneribere, P şi M id iad , A C tX b ..
,I)oes pi ehiern w4\ mg abiHtv pi edict theîapy outeorrie m a U n in d
setting / ’ Beha\i('Ural A i 'ngvune P>u.hothi,nii)>\ l** 485-495
(Nde-ky. C A ( l li94c Schema change piwciwms tn . t gmtt\n tlitrnm
c Un i m iS vlh ;a\;. mc/ /A tfem A p.. i in” 22c
dersmiv I B , Oavîdsca, J si r<m'«pknm M \ G tM En.tnUai ( umpcnnn-
/ La^nuU'* .N rs it. >.• i*;C?ea A\;m - ** Wedîmga o. ÎN Aem, .e.
4'jka! A*'-v-a Ct;i- a«
da^hma’i . N j >i J c Ni) v I p IcTHî -\rcioajai. t»>a* a- î î . m ! V„(iţ^
Btit> mm tu **-m. r >>.> Tc »,/•< O* ' ; * 'A>
•s *-vim! r ’ - *l-mu t,.. \ ■,: r v > . P - i m e c S . n c tîn*
and practice , tn S i, Garfield si S P. bergtn (ed c Handhuok »*f
A v. N> O mm o'td bt'n<i,r -r i.tuiniiU v-.i a ii a. New V m icnit \\ »m
pîjdi ,\ I : î W aiMm I 1 U '^ i, afnnup ' ersus nidivaluai vi^gnimc
tlnrafn j pnot siiidv , ( mymmm P m c s v *ntd Rt^tnnh â 45 105
Ki^f; A I fk m \ î K v m^. V j A.alC'n S i \ o', ';) .Xt'niparao.s e
efftcacy »4 cognuc.e theiapv and nntpranitrte »it the treatmeni eî depresmd
oiitparientv'N Cuemtm* Dicmps and R en a n fu l 17 l*7.
m* • \* %\î \ : Ih IhbiXi'^ \ n' » \* 1
'ti ..sa ,a\ a r *J V-W. /mac: \ . Vallis, T. vv. <:a ‘ var; ^ br;r» r.
, mo . . \ ‘ i.a iuta-a for short-term cognitive
'’ : AP'. ’A lî • ;'a ’>•'erson•a ’ a ”, C o g n ith T Ziam/jy a n d R e s e a r c h .
l'j . 93-33
s 2k -vskiv PY • 1 is>. ,* iî 'VSî'ivC x Ml'pA*A«vt pnablen ^ : p.s’l, .
V' !a > mu* . XH B eh iiv i o u r li .* •• <•••' : ?y, 23 : 571-583.
a 2a xxf i* \t . ja , a i';a w,,,y **s o f C o g n i tiv e T h er • v P-
Guilford Press.
*->r >".n ;i ' r S a A a'an, J, . a t „Abnormi a«lâ noianal obsessioes i
A replieatioe”, B e h a x i o u r *V , " 't| a n d T h er a p y , 2 : SâQ -SS?
a!? ' :* v%? *’ avt' viek, % V , < {A'<; %» 3fbid 7^ i
health anxiety and re ancei a . wA. ” -bel ural approach to
’ v; ; f»,* , ' ‘T
O : * . ’ - ;> 1 iW F *' 3 . '"'«.l’ ‘„s A
B e h a v io u r a l Psvchotherapy, 18 : 1-19.
î * ' i aa ___i* • . î ; : w »A a W >. ’ a ’n' *' '
theranists for oiitcoaie sti i L. Williams şi R.L. Spitzer
P s v c h o th e r a p v R es e a r c h : W h e re air e We a n d W h e re S h o u ld We G o ? ,
New York i Guilfc.Vil
r A
ii Cc
; -a. -\ f - V. rw- SG .E.; Levine, I T %%’ ?/ ‘ p 'A gnitive
therapy and phannacoth<îrapy for a r >.:• -a . ' a * r . a ■^ *-en era i
• - •. >a , •. *' , *v‘
t ■'•: .> I. x n* ,vn, I.D. a a . - Jb,> A A 4 *3 aA ' ;• ^ K lS
t ' â 2»a;, a acu. »a : oii men■t . a; aa. * f - - « a •:i l e t i n ,
b --
anave 1. a 1 a a ..a â ; \ . A>hr.. , \ ;I FI
„Cognitive therapy for iinajor def> xa '. ; a. pj sa-1î ^ case ,
‘ -ae-:' a. ii.- a :*
->«ia!v l *2 V _a , Z.Y. ; WilliaiiM * V' , K sp • \ \ Ai * m *
: j ;: M >.2 ^«* „Preve:ntîon of n •ItWi a . a: a 'a i» . a \>ressior
' a »a idia-sia-x •. a -ised co;gnitîve tfierapy”, J o u r n a l o f C o n s u ltin
O m i c a I P s y c h o lo ţ*y, 68 : 615-623,
upka, C .; Rees, A .; V _A' ‘•o, D .A .; Hardy, G.E. şî Barkham, M. (:2004),
. •A_a *! A :nce and.outcome of cognitive for depression”, Coi
T h e ra p y a n d R e setw c h , 2:8: 143-157.
V c K . 1 Micrac' , li nu*. Canar I ^ S î^ k le j fvawr 2a1»1111. a~v •aranja
• >a fof sa a* a;. „ !al a •„ „ >a ta' a -' a: %"a ' '
: . y aa. a N m n . .avu /<W <a.- f ; I 0,00
VVa’î- X -00 _ ; r ' n^c-*r ' tî a a / a ,. *r ,, *- ; n ,p-.‘star
Kî'.îi V\i!c>
Yning, I L . Eia-m . I S n W-astmar. \t I 12*KE <, n c u :-nu ? â -r> ' 4
/Va. u u - > t's r \ ikia/t W a York ( îui.tord Pmsv
M * ^ .7 . r*' i . *,
' *k !*:X: *:, ' :« ' i' v: *
r. ) \ ; ; e, ,. / ', .*
-‘«itOr*; f>ţV
OM •î r:is, -» , C.G. |[ 1 9 9
haviour Thcrapy, (3xford i Ox
!« N Sal* > >4 ' . r,M >•
/a;/,.,' xPx, /. •,* T h e r a m
.4a al 1*1 Mlv tH«»îi
A fi. j i : - ■ S ' *!|%i4 •
Mttoix h"’^.N
CAPITOLUL 13
Terapia comportamentală
David Richards

în Marea Britanie
Contextul istoric
Perspectiva tradiţionala privind terapia com portam entală include
ideea că aceasta este o manifestare practică şi clinică a activităţii de
cercetare efectuată în laborator, carto la rândul său, este dezvoltată
pe baza teoriilor privind comportamentul um an, iniţiate la începutul
secolului XX Punctul central ai acestor teorii este „teoria învăţări f \
ştiinţa ce ne arată cum învaţă fiinţele umane Au fost dezvoltate şi
!estate In special modelele de condiţionam clasice si operante cm*
explică ia modul genera! coinponainenîuî unan,
însă. In ultima nai te a secolului sintagma terapie comportamentala
:t început să fie folosită mai Ober. nentru a descrie * e,ttîiv de tehnic,
n, adesea se ban .mă mai puun |o icon t ii. fiîârn şi mm muii p.-
intonnatn adun ce doi teste de ^cm etan; empirice cuc v o r dov rdr
ebcienp -Jiuică. Vină mai îm pănam pentru major itaicu pmaîCicruio;
era că spre deosebire de alte psihoterapti dezvoltate doar pe baza
modelele? //<v ce accentuau şoplbcte din de/voltaiea anterioare
ca sursă a tulburării psihice, a devenit accesibilă o nouă gamă dt
tehuîm terapeutice birare am na *\sîîei dc tehnici au atras nurneU
de „psihoterapie comportamentală’*, iermen prefeiat pentru a desene
tehnicile clinice m enţionate în acest capitol Astfel, psihoterapia
Ti- ' . \ %> ( •C :|C p U O U » . —P
px '• ÛPe*Ha:-: - i ’ * *i''*r v gr ‘i aU Pi* d*a •; ;; >: ta* " •n *\co ■

,cPa ta: >ţur»î^ de :v* P _ : j *’ 'Cir îC^ cu ec*e. \U .*al; ^cartu::
c : » 'i :t ,î u i U ; > a L ' f 4 u ' ^ ,a ) c , ; ; h t C l U p t U , .. 1 VC U P O ■1 • • 1 ! ! î , P 1K a P c
■i »*r : i £t_ i ! c •n a g i i v a ' i ’t t a ' c a * JKi a u c v i t . i* r , v i i < ' î e î a g t ă ~ —U«»> P i a .

nvîYfaîi v.- mic t d nune "ai pui in ducat a%n a n i uind u d tik dau al pe
d ao rp j e j c i i p l t 1 :uca ce P u p ţh ’ipct/a p rrare p.HccuP
d j ;*\uţaf uuîîtck «''v id e ; oue iSh !C c legale i t >cnnk pe rare
e jc L a a a ude ,u u ' ip u . "iPpepAf n c ^ u ia t v a ti o efe» mpt
*. i -cpn iui ai X Y lbk i daa de dec a u d e :v care a au o* riuiţiai
ouîV ipibe axpura t a „ r sddte gcPtîa Oail!.!: cade d r.ui j ‘. *"pil care
su fe d de o aduc
, -ax i • • f d - J d'Ci*.,?' . i -. P p â P Pir -- ' 1 - r A i i ; a e o iC tdt lâcjfî

C; „ P ' * %« ' r>: C u H ^ At e a > \ P_ dl c Î - P i d e " U i ' ' Jv d \t U P jp u t
' *uVaCp ; eu,ei »*. j r *-r<t Pur- , u.U p p Cd r / e - : cafatie
d u j f p ’L^c de "i m e i « .c m .'itj >v.* .di vad u rc >a m -ara apoi dî c-
jîiacd ce ! iu ung ce eot Piiaid -pîic m redat Capre. **»î r v1 ginii
„ and •» riCj«c 'i«,t en'U : Ci te ; .h x \ i ; a ,a ^ ,,a r e i c P ca .a ',a< •> e tilic
; \C .. inacî
S^tiertlc Pudkîe rc\ i/m te in Jciahu Jac P adnui de S ih a ( i 984)

.aciud nui iie fi atac ibaudân cuiRpertarnerilaie. m H|H;cial relaxarea,
rxpai ;erea U *iuta a iia g u u ii ân re a ii. C h a r v F reud a observai
jdAieuui idp-rdvtiîUcr c impprţaiiieiira’e alup.vî când >c ru
1. : ;«t m a -ac riiC a '-rac la: "* >c iîLCirtă ^jni vira! pac ? r;ru<laâ
%c c ,;a'c.‘ .*fî c- v. %f u ■rac. P aPt»* v v g,>ip =~ .u« dâi
tCi'K.i caic' ' «raafv - pe, ca >a-ir r "ac tlicb/Ci P^plic - ,t t e r c i
.1 a, p r Per U *m " p la c a re - a -.e ‘.pa-* c s-ca ■s p ta a- "acu »a
! a «e XC"
P s fa « : C ‘ ' P> ' c_ C> * b : > v ( * , w r " c U i P C a , P * '•* ^ «r î.c C x Te
„. i.5 , • a iP'C'a; *v >Ua c , ;PCP - *PP * *a a ? .. ^ r " ac;%

.c u PcteJie k nneiiu! «r num^tiate vSîe *k rant p îiauuceic grt.şui
-* t ' ,».P; t ^ ' .a - v c lij^Ca- s a:E>. , it^ « 1 TPI - , Pîi ' P lP
aUi cc ies* a lîaU icpa mii,? , a »ikJe i * O Cc aoiliuult - m 'URda a
,r- u i r v c c î , c.- p-p»a> a,; ga ^ >c r a-ct :e. c‘%. ai
,a.»;n;>? m u cu uaiîien na' -un \! ,»î!ii girpkuna a cxnnv.u m u ?
c adiţiona ic c^te c i acedea pa* ineeaiiiu t>î d in u ûiit? m au prcians
1 1 «X \f » \ ; \u *K ; - O s , ..
v« *k d em ' îi ?e-Min .t*»-»' m u / ;Lni \ dce c ... ^

a Ja - - «Li» d>U ! . . e i ! U «CUp. i r c m n ‘CilCC UCetC » 1' C .Ce : *'>;
mm* ' ,V m% dste *u m ‘c mc mntâ JlJO t >mc -mC m CC . r m v
**%„ ,v«*-ri js !' j i• c m omiipcim ea mc: de* i\au Jir. L r-*r,is >: n
. i<-i!î x- m o j n u m m m . e u c u m m m m »I r ;ii-;û: v u i w î »c!>*!i; î pr x!um
•* ^•' Î ’a î i ~ ■* *j r * C CO CCC* C e m m / J j n - f xd- M- n m * î '**m m •> f e VmV
‘ cm - îl C: mme f - Ce r „a C rnem1 c cm m C . m r*. s •*._ ■v
Ci ’f x*! e ' Ci- - * 4>* 1.* j . \p*c c cui cc-cs ‘ mus ■re Tmov.î
1 CC P" - .-V - «'Uj cârme k e Crtîe se s*c ‘rf e 11 -
.ezvoltaţi mai jos •"" '*cp a lini vi mvim-cJsCei _escrierea 1(
mcciCd j O / ’s : 'e *m cuu!*e c t c icisccm, - ; ,al. învăţare
. „x/ . pm J i . r 4»/»' r.C ' ' rLii £•v*' ,î mmCC-j** -. v•‘Ii!pi_•>„-
im e, Cd m
* S .. ’‘ Â(,i C' x»- ’. ^mC • ;C OCe' m -. * _i tl x
U > . ‘i a l v ,, » V v ( «- 1 ; . ' r S U i ■ ' k

m ^ '*- v, m im > 15."
I- u-mam u m ; .s * »en m Ve : m \ >- m u e
Jc ' ' J mm .. > *• i> I r.:-- l ^•-5'-:î .o‘ *i 1 ' ..1 ^
x;«*t. .k .x. .r - ;'k-ir.- ii; . . --'T '
>»-: jîl' .:«.c;'x •. î-îp-T^în'/iîw *: :»•: u »«v
k i : sî r . 1 :l ; i ; . J lT m -L JC; ^ tl’ ' .ili;,t ;
ia-r-'j^s Lt iHtiki'ii vi»*ra:îa.Mak ii<,ati!x;xa iraai^< -j ; cviup*.

»’ la iiiliL l v ‘K a J l,; > u ! • ^ *: ^ v v.lv-*i ; l)\lpA u!< a d u lat, uC ,ta d i l M
!k* ia1- ai liane a,un a ,a <t vta/v nu^/ituda; a krne,i?id !i«ei û ^îcî *^-
M'.nlikkd ila âiJuna.j: M daauU >r Pia/ Jîkt nu alCl!ICU ia»u
diUx uiu.i. . 'iîi;âl: _4 : >ju a. siirnk ;j^'..Mvi»;uiU
-\nk.l. , iusa,rdi 4-'a>;a, p»\dr j vu n*A ui ,:ipu i ; >aiafau <a wa*,.
a k,*rv ;ci n.-a- ^di;. > - 4 ' a d v d‘* ! a " - < ».u- I ^
U “• a:d;l'> ’l i a e ~:v ’' ^ d a f. a » ud a-» -v• a
'U d. . * * . . * . . li : •’; a > ,«. v pi a» , a * ,v> 1 k / >s »<. r aâ
a, ' -■ - iU^'^ lU sa :i ; r k ‘\ v
<\ dklua1*dîu*a 1*»*i a»>>HaU a ^rad t'U,! ii'pic-aint ia pap'p -
if'^re/a ca prohuhilnalCd aa un v-'inpurî<xnia;n sa hc repetai esîc
a-'« **pa<iţl t /"i-H 1;:* pu»a 'û - kpâ a.U 'ie ' îuiî bsuarîu» c n:al:
‘n n pTohnhii tat s» cniiiporfitnieritijî uî tu îepeîau \ >u a acestea au
ekuia i’c ga t e : »;'inp*?ii du;v*e<g r epape c i»iâ^m|cL ber.efs a
niininumite xonspiultri vi sunt de dt«ya tipuri i-.coseiidare perim a
xî negau va» si cresc întotdeauna probabilitatea ea. un comportament
4s>6 M ANI AI. DE TERAPII'. C\ p D H>l \LA
sa <e repete. O consolidare pozitiva este un lutru care conduce iu

repetiţia comportamentului, deoarece icpre/inu. o e\pei icitţa pi acu ta ,
de exemplu, un copil care primeşte o ciocolată ca recom pensă pentru
eâ a făcut curăţenie printre jucării. Consolidarea negativă întăreşte de
asem enea comportamentul, cu toate ca tti acest caz lucrează prin
îndepărtarea iucruriior neplăcute. De exemplu, daca o persoană m
simte extrem de anxioasă în prezenţa urnii câine, iar prin fugă sume
ca i se reduce anxietatea, există posibilitatea să repete acest exctctţm
data viitoare când va vedea un câine. Doua alte o p u n de consecinţă
vor reduce probabilitatea reapariţiei comportau ie nt elo i. Comporta
mentele pedepsite asociate cu evenimente neplăcute vor reduce,
la fel ca şi comportamentele în situaţii in care o recompensă aşieptală
este omisă, o situaţie numită nerecompensatorie frustrania
Puţini psiltoterapeuţi îşi petrec o parte a timpului reflectând la
asemenea definmi. Acest lucru poate ti ilustrat de soarta primului
tratament comportamental dezvoltat teoretic - desensibilizarea siste
matică. Desensibilizarea sistem atică dezvoltată de Wolpe era bazată
pe principiile de învăţare clasică. Prin asocierea unui stimul plăcut
cu un stimul condiţionat neplăcut, Wolpe a reuşii să demonstreze u
schimbare a nivelelor de frică şt excitaţie în faţa stimulului neplăcut,
care, gradat, şi-a pierdut potenţialul de a deranja. Având o utilitate
clară pentru iratarea fobiilor, Wolpe a folosit relaxarea ca stimul
inhibator; el a numit această procedură „psihoterapie prin inhibiţie
reciprocă” tWolpe. 1958). Cu toate că această procedură a fost
eficientă pentru BOA dintre persoanele ce sufereau de fobii, Wolpe
a solicitat pacienţilor să dezvolte o ierarhie extrem de complexă, să
lucreze cu aceasta intr-o manieră gradată, păstrând nivelele de anxietate
întotdeauna la un minim absolut, şî a condus tratam entul folosind
tehnici de imagine vizuală. în următorul deceniu s au realizai ieste
em pirice care au dem onstrat că nu era nemeşar hai unui dintre
dem entele respective Ierarhiile imaginare complexe >i tehnicile de
te laxa re completă mm dovedit redundante atunci când a fox dezvoltată
unica tehnică psihoterapeutică extrem de eficientă a timpurilor iiv den ie -
expunerea gradată in rim . Astfel, în vrem e ce Wolpe H976> a
promovai o bază teoretică puternică, alţi* ale exem plu, Marks,
1982a) au încercat pragmatismul em piric
Această activitate a fost însoţită de o insatisfacţie generala legată
de tehnicile psihanalitice tradiţionale. Eyscnck (1952, 1985) a atras
atenţia metodic asupra numeroaselor defecte şi irelevanţe din activitatea
Jc rate A de n n u s n g - m m c in .u,>; m m euc a ho.♦pe: m . m o
Tornid c îo rid l (it* vcfv cUme penu vi dtV ve.iui ca i sile a _I ,'.[h , wf nucule
•Anine Vu i a iiiiriL 1 P u n ţii u u tc sc e n e c la n u ri a aparat an eiemcuî
u m c m dc u A n u o r m .rare m uncom iempeul! ii paia.-N^ wa î»••ia
.n u n a l a; uifdugeîec om aici ' în mia emoţiei di tiu n n eiiie a im
Laiig *Lung. o A m !a cadrul acestei temoi, rasPunsunA eom uonan
pot fi uelîruie in m u j come? unii ca psihologice oaspunsuii aumnorre
.oniportaiueaU ie - nA pim sun controlam de mdivici; o cegm tive
A/eitim cnîe omenie prea cm gând unic si imaginea» P i îc mei sistema
-unt interconectate. uisli adesea se schim bă in grade diferite pe
parcursul terapie* A u u A ă analiză a emoţiei a exercitai o uiJlucufă
noctişiieare asupra nv AaUtăid in care psih*'terapeuţii cmiifmimiPcnLil-
îşi organizează îclm itdc de evaluare s(i de ualam ent. D e/csdurea
îetapîei cogm tnc s-a adăugat eforrdui iinţul al psihoterapie! compui
îamentale. Ca urm are a îi iţe lege n i em oţiei ct a apărui din nteudm
a i „trei sisteme ' al Ai Lang. psihoterapia vomportamentaiă si terapu
cognitivă au fost reunite sub numele de „terapie eognitic e unpor
tam entalâ‘* iT C C p Psihoterapia com portam entala. J V C si terapia
cognitivă reprezintă acum atât din punct de \ed ere teoretic, cat şi
practic locul in care cele două şcoli de gândire îm prumută una de la
alta cunoştinţe teoretice, empirice şi clinice Terapeuţii comportamentali
şi cognitiv işti adoptă în general o poziţie situată dure aceste două
abordări, pe o îîme comună acestora, pe rare apoi o folosesc pentru
a descrie ranouam ertui femeile m pracoca J in ic â Insă ex ntâ ten
dinţa Je a se discuta şi a se iare distincţie mai mult m steni îeonei
decât m p r a u n a d n u c ă Mai ui oh de nat. r w i reiim ; do\aUu
em pirică nu n m u n ă întâietatea tehui v im*' u>niporţamenîaie
omve nm „ o /o im -oim portm nenîaA V m lefu i c o / r sra de m m :
1 eveb -i R a m ed- *3 i1K»\ m m r* '!r-e g :ooi'0 ‘CO'SS d ‘b n dârm
com portam entale, cognitive <dn nnKte ajung ia a vidaşi nivel de
m'/uinue oi Ued ac a teu ic fciil-is ur nu mm e a r o u lc n dc o.micnn
\noi dările cognitive >i oem ponauietadie r«ui somplexc. ca dem ente
-anale com binate. <,u f<e A ou. a A m o d u le înm unăfăpk ceaun
mai orna ten clienţi iot
U 6/. V U l t â r f e i ii I fvicif E?ct D n tâ fîitL
M ti c i }L iunie a d e / ^ d j i o a ! v ia n uniră pcuîri; psibuLerpu

comp-urtameniaLL ae pai fe fi a-dilă ?n -i^teimiî său fa in U i paHte de
u aed ierna " Aiah/auVd Serv La a! NLun mai de SanătaU *NI ÎS * t na
dini a - eaidckruuuie psihinti apie- u importa? tfc.*ikue din Ma'ta Bi tt:u-ie
cmv ea Li n-j ik pîueikâ ivmlrîprekLioîi:da i- xîmaUt iar îmâluita in
•alta pute Pvdv.dopn do-uuri, y as]>teuîek ~cpre/uUJ erupun prade
>i<»n,tie iciputiar.m lc LLiMAj psihoterapia eomporţ imenraiă p du)
u iu ac im v. ;i ui Iu p? aHîLiere iLn vmatdte. ritm ar fi conubcnL a
pai L*n.m ea terapeut5 *.«aiîponaitictMaL sau u >amf u -eunmuru-
mentalî % la riiiiiiîe-.iteNiieialîsm henefe aiv u v î!'*»!in-
In pnmu? ramu rne/eitm urnii LUip di dcemut x* p m -io Llu ee
A l ?\ a /a !a In u n m m ik P u h u n ne NraLiraî M nuLw v J r i I undra. <n
J a u r M il a n iîe r "Au o '"A 4 vondu> Li un va! :men> de a a iv m u i de
e; rec fa re in m Lthu m \ în această penoadă < ai» p m îx t/e L em p.n ee
nenru- mhrm ; ^ h e u . u im a" !i prevenţia expu n em o a răspunsului
In a1d m 5u rând. o pana a îp u u \ uhu pentru a re u ipj a p ^ţir^ninîîx
J te u p e u u ptePe L atrib u it instituţiei LutcLile m i l^ 2 H i Bruish
V a i .Plen M- Bv'keeiPi? Pmcîmfherap^ «KABP; avurr nuimtă
T u i B n tn h M x u o in-e tic Buhav i<un a! and ( «•pnlpve P u e îie ttk uipiex
■H \ B ^ P 1 u n d au . a em p Jr i r în - u . e m U n u pe erupuJ M.tudsJe\
m nfp ea|ix \ . d a b o e n t r n u n -L Î B LB< P reflecta sptnîyt mov atur
a1 peneadm y au în rr-urn pen i mmpurp i î raîemt protexy t V* areee
BARAU Î‘U rapr n* mie LmduL*' pî Lm-mnalâ v UL J ileLM -eheltM
a. • i f A a IlaUe a *L * ’L'*'' »l U U ' 1:' 9u L ;V* *îr mre IL>eAL. . ^ e t î LA
JemLm« ’v p ' ; - { ' x me eia >ofeit x.p d r ps-re ^l Lî 5nj enpeUauLLîiak
a-Ud pe Ine La P L L ’eLL :s . U- a L L 'î' a L L 5L Le Ld. 4"
ueai.. p*ed.‘v .''p iiv. m î ‘e v u a ^ u ^ l l l ?i t dm
4' UsuLa -te, e-enp 5 e r e .P ilL v vm.ae rPL-L'-u -A , . u: Life '
ea- a a e - p- ’ «-amrva \la 'L ut ;ur: : - ^ u-P‘L' . . !L e -
palie din tim pul M nuuxkp I a nudoLiii arnLir “,(L M j î U l u i aiat de
a'v • <! ai «a - ax . 4 ’ * *«• n na-Lr,»»ifâ - ’ au d - -'x, L< q, » p a / U U;ph
emîL'ennmentme, 'U* ar ^ e k '^ tu ii up ieâ tundă* ik m:vr*v, pentru
p^hm em pic , eiuteeL»i«x th îk» tuia ai : Te ns-.'-L' ' \v ;-LU' .e-.,
ll me ludea a^nft r-n iL V c xpcuaiuLiu ?n sa narate uiinfaba a dovedit
faptul că aee^La puteau xt <‘tete PMhuierapte cumpt*rtamei»talâ kt fd
î : C mi \ i 'A m m l vm, ' . .
k J'n ami vii n m j x - }'im e m m m ti m iif n am.mmiea ,* i n m u I

rl;-î- CO U Ci r u l ;- O, >X/Voiîal'e ,i aDla „dO -U ? ' X *; V ;v... \
m o im m u ea m a rca m m um oaniem aLi A em i u u * a v n m i gm o
~m; oe io m unte ,*a omnotmiipeati ud^ns/rU Tjcm a's. mum ! : nmijm
•“ f m xm Ueuat m ummu u ic/e nxihotcrapia cotnpo.iarneniulâ pne
rdcniicdiu! p m m a m e îm decalc de crai ning
A; t u /a d o s i r e ammm p îoîesum dU si erupt! tce m s te iite k dm
k. datul f :od r * iu ;inam a-meptafe Iară p ro hk me , a pane t runm»r e
midtiprMÎesiorvdm ounmd orori servicii de pMh mmmem compui
rarnentalâ. în M u m a B rnam m spre deosebiie de alte (ar \ . ou an
moscat d e /b â te i: -le i ne ui p m i iu a o d o r care d e ţ i n ” m m e lc a
pdh u terapiei ôm poo amenraie Psihoterapia com portările! itaiâ se
aîlă in m âinile ocna ..,a« -u abtlîrap -Jk a o practica d k m m t
ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Sctias io r i>tit consideiâ pe rv u n a u finită psihologică ce m mi compeiUt
intr-a m anieră specifică sub mrluenia mediului şi a pred Kpoz» ţie i
eenetice Aceştia resping ditaitsimiî minte--corp prezent n\ gândire:*
mmficâ si privesc concernele, precum nuntea si ecoul ca nestiintifce
o numim deoarece mm cerea!mu Deoarece au m po de »»Kgr o
memnii itiZt; Joi i î ,a m m ur>». mmrmm mmst . o c r - suci >.mmm
ainentalm - m mitm li espin seca o n d in e iirvii.; \ s i: n ,r,t c
asiexpLn am mmm, mm mommm.m immom A m m eim m m ' m v.~,>
,rmo mme tn *rrmk"1< -ie - D a i. ’mm, Ar m mv mmm* , o t i ' * *
SCt. - mm ,i,!gî r -? *mr, S s«,a mm eO> ** m'-
' m _;v;prv>^ - mme C ■' m . -m * \» ".-a ~ ; : r, , 5 -. g
O e X e sare sn-pânăsem uniU sal a c ie n m e .ie a»ni pomi pm? mmm
c i o c ; cili * t. \irmanemiate mc a k-e, armie pe? -m rm H, ,cii mame
mm! ca i cmimatv . ă e r a . c vemnm ca nmm ji afine d- -m c-t rmxiiCi m
.>îira c* mcmmrn. nciir.enc a de* eom m 4 o.^m* s pte-,
nautaUi sau cmouiuu Ace mea matî m-af c-imirui oi txpluativc .;are a;
fukti ifiipiedmă ccFcetaiea ş f inpîlcâ Dami muntem tentaţi sa descriem o
>{i|i V f'\M \[ [)L i’I'KAtMî' IM>t\ ILH Xi X
pe: smucă cj m a ia! vp c ’V'U UiU îe deponavc acest ha ru m *rîu in if' î*1.
deoarece observam anumite comportamente depresive. cum ar îi
retragerea in sine. som nolenta sau tendinţa de a plânge Nu suntem
capabili să observam personalitatea direcn
Behavionstn cred că istoria personală a unei petcoane este extrem
de importantă datorită cantităţii dc cunoştinţe acumulate sau a eveni
mentelor de condiţionare dm trecui. in mod analog pentru explicaţiile
evoluţioniste ale com portam entului sptcnioî. experienţe ie dm trecui
ale unui individ \or avea un etect asupra comportamentului lui
acfuaL chim dacă acea expetienţâ află ia v droaiiţă mare in
trecui, in anumite com ode, conceptul de m/m u'r ndrum ij pentru o
specie icpiezmlă o idee identică istoricului de im âţare al unui
m clnkh deoarece ainbeie h im i/ea/ă explicaţii puuru comporta
mentele din p rezen t Ide asemenea, sunt similare p u n faptul că
ambele idei reprezintă cxplkaţii mai adecvate deât o retragere în
m m mgerca legată de forte interne >i eeterne enigmatice. cais conduc
comportamentul sau evoluţie.

Se consideră că mi iun arca psiineă se exprimă prin comportamente oaie
cauzează probleme individuale ni interacţiunea oameni Mr ca inediui
înconjură lor Normele m o d a le perm it indivizilor să opereze in
cadrul unor hume a>e coiipoiutmeimilm acceptabil, I n individ
..sănătos* este capabil să interne donez e cu alţi m divi/i sî cu mediii'
mir -un mod m re » permite sa ooţmă rate crescute dc LonsMîdare
po/iuvâ. Mă ieşti ia şi emu roiul >urc dc vh vei aieniionaîc .a -Jcmente
*M/iti\o ele rchtiîm u n u .nu vid cu mediu» mm Imn mato t/o vini
^seuiţ:' genem. ăt mi novo autonom cpm r v mibum sg
rnească doi viu mas mulp copii pentru a \cuca acea adm v -.pcam
Ca o consecinţă. impactul social si aii 1 mi mu Ii dc mediu vor vana
t-»a*u lunii dară xiiti» ap ii ca ţi aûţva a du- o p o , Ce m zurrm cav înrc
premiul mm coc şi m nvzih'iîc sun; toiosdc pentru a desene indivizi
ifiiţi v capca; difcotu ale spccurului de stiniuiam determinat eenetn
Amestec id comp! o de pred! spor un genei ice şi stimuî i dc mediu
sunt nremiseie intimităţii noastre
i f k \ m i î > \ m ii;; ■a h - * 501
O nvîhc de Sandilor au a c / a o lu t îciiHtAii cuie J c a r iu w o i U V v

■iCcMjji am eovx D o m in an ţe, Io sp ecu l _ cu Fm tem ele ik o p u vum
eficientă tB e itd u w Iv T T i o no ajutorare mvâtnîă Se Fum am fe r m
A-msîe ulei a lin ie re se referă la abilitatea unui in d v u î ck a ^ adapta
la orice ii «*ieră lum ea Adapta tea este adesea u npâriitâ în categori»,
cum ar ti practK .i. em oţională si de evitare. h id ic t/n folosesc a e iv v
strategii ut crude ai feri le. depinzând de situaţia cu caic >e c u riîru îiu
de ab ilităţile i*td*\ iduale si de gama de calităţi personale Fem eile
suni consideraţi în m od tradiţional mai competente în adaptai eu
em oţională - cueufkk suni em patice etc pe când bărbaţii folosesc,
strategii de adaptare m a : practice - fac lu u u n petittn a m odifica
situaţia - . cu toati că c sista. bineînţeles, o variaţie individuală
Îmeîiui L viU îej adaptare este văzută în generai u disfdocţioiiakv
deoarece poale conduc*. te, > perpetuare a neayatonmi învăţate. In
orice caz acolo unde sîurmii: de m ediu >unt in număr copleşim ,
ev narea adaptări: poale îi foarte eîimeiiffn c d nntin pe te m o r- m un
Apariţia lulburâni psihice

O bservaţiile anterioare p riv in d în v ă ţa re i clasică şi operantă sun:
pertinente a iu S-a dem onstrai că tem erile pot ti in v ita te pnn
interm ediul unui proces de alăturare a stim u lilo r neplăcuţi reali cu
snrmiîi inofensiv i in iţia li 51 ca as est* s iim u iv odată fixaţi, sura exarern
de d ific il dc eradicat l m exem plu tairnos pentru cele dc mai >us este
experienţa c u m m dc cunoscută a rad cr iei tu!u« ,.M v u l A l b e ri*', caic
ia o iru .i fragedă Je 11 kirc 1 kc n d iir »rm D >c teamă de şahokim
al bi p u n av v ie re 1 amestora ^c un /g o m o î p n te m v AVaîm.n si Rac nev
loăO- -V e u etc I d io v c u r m -a .do m u m ă nca .”'- . n v ai k pă: V
aib eu im im u n în ■a k v - . c . ju o îeeom ec -u rm e na v \ p m - c.
ce 'maţ cu sîiiiau met .ipirv-r n j’ o e c v i- • m* ■m-k o rn u j
v a m ă ( k w Npi m v tc Se unam pic eem *' .0 e v . - ** je t >1 ,
pmngă v.ă îs este b îc ă dc p an îakam de -weed m m muu decm sunper
Vru că b g e m o e F u rie iiv t|v n~ rm d Pm a de pin a mc ne mmm
mâl ii im v >augc min» o w c m ev- e v e . c m cauA e t o r e . t v <.
achiziţiei fric a reprezintă un pd<m centra' al ai eu nuntii hn ce susţine
pvsjâîiîeuevom nonHiâ et r*e0m e mmmm'* aA-nuă: u rv rm c m orc,,
c a /, re m ie m f v v mr m m m ev W e F M n-î acum . deoarece p rem
b iea previn» me că predispoziţia a e H n r m fie «.onibîf\m* m o - ev * *v
-n NI \ r f \ . Ol: t L R X t i t i \ I >jVnU a - *
m piăcm â peîiii tî a ueveni aci o a De exemplu, pregătirea nu explice

uc xc m iiiuhu ţari ur< număr mure de oameni m k m ne şeipo iu
.m uu Aptului cu m nsele ca aceştia să infdnemmă amu suni extrem
ae nuc i şi este puţin prohahîi cu uhu dintre aceştia să li experimentat
;a. eveniment condiţionat ce implica şerpi.
Simt multe tipurile de smintii de teamă c ■ngemtah Jsa.tc Murks
U0K7» a re/urnă prin referirea la m ental evoluţionist în cadru!
selecţiei lîid n i/iio r a căror setare este piogramată congenital pentru
a m na anumit! stimuli percepuţi ca un pericol potenţial F oca este
in general activată de mtimufi abrupt?, imenşi. neregulaţi ş* care
cvoiuează rapid" «Markv !987 , 52b De asemenea., ntftlpmtle. un
spatia prea mare mu pi ea mic în jarul nostru, noutatea, zgomotul,
cineva care te priveşte. priveliştea unei persoane rănite - roate
provoacă teamă J u a r si atunci viind ou avem e\pm -atee anterioare
directe ale unei consecinţe neplăcute asociate cu stimulul specific,
în mod clar. nu roate tulburările psihice pol îi explicate de
v u io tU iil congenital Experienţa sociala şodvâ A mi mi roi După
cum am discutai unienor variaţia între indivizi esa imensă. De
asemenea, există variaţii si in funcţie de <ex. De exemplu, prevalenţa
agorafobiei este cuprinsă între l . 2 şi te 3 între bărbaţi şi îemei Au
cost di sculate numencase explicaţii. mei uzând amlnatea mai mare a
femeilor din vuiturile vestice de a-ş» exprim a teama sau viziunea
icmioisiă. ce spune că temeiîe sunt stereotipuri sexuale in vddrul
unei societăţi patriarhale se promovează afişarea fricii, fs ie posibil
ca bău baiu să fie capabili vi depăşească frai le congelata lc vi urmare
: p-ieonretoi o c ta le <e du Tea/3 tei e u o ui muie şi să prosn.'n - .n
pt,v.e' vC nu este te-eri? dc procedam : tem 1 a expunere g moaie te
'm e u te id v x p ' r v i U t e d e m e te u v o u m z t e !* .:o j ! - a? u t e m n t e k -

'i.iiuv i: î-jectev. „eram o %md*oîute te m* - imun mm c.„ •s s t ’ f .
?** renii..: ,m ;e -rtete ,m s c p’* on.-<i. sf ." ir s ) ,
•o mibur ân psih a c pendogae, * a o, eeineunţa t implicat n :îiu un
s . e .* e . eu? a i o -x..mec? mu uc r r , imav. »- '/cete •- te?r\ionx.
a o m ci-.1 e m a c pc .„ne m au tem v simte *.a pe o vene te mmprotne
;t: v u m rirnptoiam eruate o c u g m fw A i - a m d ' iv *hdm>v
te i sg nu pe de Cente congenîmi. mi reacţia de teama a persoanelor
ce stilerâ de S S f F poate să fie ţaţă de siimuli motenso i norm ale ce
1i RAPIA < «‘VP'Vm U' \î
ia o l .aăk KTisti^.i jim pcuiaru. Ai't'R hU-'5' OC R i:.j '; v- ’ - am- Ri-ma;
-,,\J.!-iK; mC‘H'omOU îtjiHtir.ifîi p'uhm
Menţinerea tulbu ră rii psihice

\ta| mtuim> pemmmm r Mir mmm amputau Ca ouicva care toc1’iii
a tre m mom -un atac sau p i ‘*i1: Ut ‘ AL V iîk î’C V«.umpliicat c• iUîemnfart
reali ' N’P01100 N • i m kU*r rcr- >mc v 111a’ ilat â u- fost dloai
b ‘ r ; a’ \V<ui asemene t muJeni Ne m efi Ulii m; ia a;e.eîRl -*
afle ilH■' r Vaxe ,k ,m Poeme: Ol r- o sene de' ' UOpr >mt

automm să posede • i: r*r«ÎJ plif urei!_ de a Jm UM în. tiioc
<rt r ;î j vmm * m m e m ’-e In p,Joia mţDpm:ii i mi•astrei ini-ti nr I1C
astei>MRi V 0mm mm * * j m m permvn ‘ - ! iv i revină m m i * -c it văr.
u p ă *.»' fi |n ; - a. C a i t a se • im u m p l e u m m -m o u J'P jr
m • m l c m m m de j h i n i o n ;--i o t m e o r » r m f f c 1 k m re n i m e n t e
~m c Pa m m urne î n s ă , .miipm u ee fiu apm e Ce • m W
1.11 S |m i c ă m e p n m rii a c m î m neom de fealîia m s .; ^ ->Uf | »
iţele,m m u . - i i r e n i a m e r H ulo. , m p a m d m r â r e m . b v u cp
i; o p u n mi j o itam c a iu lu i ier
IV m a a ' e ti v; * iu ! e .e i m :• iicepim •k mec: - ' *u .
'«a MANUAL Df ILRWit i . \ P i \ ii >* AR \
anei persoane i se prezintă in mod repetai un siinm! Ce produce

a iu l, im pe ha/a Ltprului e i ateaia nu este asociat cu dureţi tenia
-au himunîoff permanent, emoţia vnnitft tu tain acum Murul ^c va
ieduce m timp. \c casta >e mtamptă cci mat adesea afinim cm ui
apaie o situaţie noua Iniţiai tim idă, perse ama se va mustim si ui
ai unge fie mat Încrezătoare Jnut c ;ne\a care şuiera de agorafobie
si care nu a trecui prin această reducere naturală a reacţiei u c< »niinuâ
te iic tulburata va evita in continuare mulţimile, spaţiile Închise etic
Sunt necesare explicaţii ce implică procesele pmhobiofogiec res
pectiv e pentru a face iuinină în privinţa fenomenului descris oiai
sus Atunci când se află în fata unui sumai care induce fi mă in mod
congenital. luate organismele, de Ia cel mai m are ia cei nui nuc.
descoperă că com portam entele lor norm ale suni inhibate, atenţia
selectivă se concentrează total asupra noului stimul si devin extrem
de agitate. Aceasta „inhibiţie comportamentală ‘ per nu te organismelor
să evalueze o posibilă ameninţare şi să se pregătească pentru o
acţiune ulterioară - să lupte sau sâ fugă faiă a fi distrase de alt
stimul concurent. Dacă organismul decide să fugă. nu îşi oferă nici
o şansă să evalueze adevărata am eninţare implicată. Asta se întâmplă,
pe scurt, in m enţinerea fricii. Persoana ce suferă de agorafobie nu se
va confrunta cu stimulul ce a provoacă anxietate pentru un timp
suficient de lung sau destul de frecvent pentru a face ca acest sistem
de inhibiţie com portam entală să devină obişnuinţă. Fenomenul de
obişnuinţă poate fi observat în viaţa norm ală de multe ori, de
exemplu, în cazul unei persoane care trăieşte cu un ceas ce ticâie
extrem de tare. în timp, acea perse cină va înceta să sesizeze zgomotul,
cu mate că un vizitator ocazional \a găsi zgomotul neplăcut cel puţin
pentru o perioadă. Repetiţia şi durata reprezintă principii le-cheie in
tratamentele eficiente pentru reducerea fricii.
Trebuie te explicăm un principiu final : cel te şeusdMh/driî
Sensibilizarea m referă la nivelele crescute tic em u ai ie ncn oasă
a nuna de oameni când sunt eurdrimteip cu expuneri teunc u intense
te sîiiuuh provocatori de teamă. Contactul întâmplător >? im teunlai
cu st umili congenitali de frică ce au provocat team ă anterior, cel mai
edeMJa, m conduct te creşterea sens du! hăţ: c Acriei, nu numai fuga
sau m aparea dmu~o situaţie ce implică teama previn obişrmiica cu
a«.caste. poate aiunge Ia ** cteMc-rc netă a î n u i şi pnit m term edid
sensibil îzăriL
I: k \ PÎA î '( i \ÎC( »K ! W i L N \dăC 505
S chinûdi e a
a rc tfa lia uiicuLt a c - k -a d e - v a d c m cm î mPc* a n : t m um m e.
si oestcaii cempRv k c.Kv.natul ititu bm focjce m pic Mmm nmumim
v mo mea bchm i<h k î 4 p ro Ukf mhiiitmireu cmc „j "iiian p ip c Ic \ur 0
r a m a t e m mspimdă* m m întăriri cofiiporidinemaîc Rv.v%>mpena*
vjjp te r n a r c a m a n u oo; divă, ce duc Ia facturi l r a c c t i Li 'miripund
ncond nosnr Ibdaipsa %.m ne recompensarea frustram;; \ur cuminte
ăi reacţii comp .ftantemaie Predilecţia mdivi / i h r ae a reacţiona Li
aceşti stiiniili de mediu \a n a /ă în conformitate eu setul lor genetic
Atunci când aren 4 m "nmtarea comportamentală sistemele autonome
o cognitive se irmdmeă de asem enea -- nu intotdeauna m acelaşi
î am - până îa î t m c o t r m ta re cele trei sisteme de stimulare fizica.
ômpurtaiiKot m cugmuc aiiniţ Jiu tmu la echilibru. Mai mult decât
atât. cu cat indim /ii învaţă ahilitati noi şi mai complexe, de exemplu
pnp observarea ai tom , cu atât deprind cum să devină mai hotărâţi si
pot exercita o selecţie noii vastă in repertoriul lot compui tamental.
Aceasta Ie permite să iniţieze răspunsuri mai diverse la problemele
si stresul vieţi î condici ie.
Practică
o: u alte caz virile i b i e u n d c psinv te ra p ia comporiamcritale sunt
Oabilue îr» cadrul imm p i ^ a r mutual do neg e o c d u ir terapeut r
berii ’ h u iiu jiic r.it posedă .in e c m e Jdlercc b: general scop.j:
uuiooiapi propumtaci um ludrin rsnioîcrăpus mrcpoiiaiiiakak
Or- Jj „ ;U>a , t ' - p i al •C‘JU ’ 1 4*5' C dU' gl = Cu
*c« iik ai J ! > . Uîîăg îe i litallipî It.UC v* a *i »<j ii ** Ufilet» d «ita- -Pn
jsiipra a a i\ naţii n cotidiene ILn scop adecvat pentru vinii clienţi :ir
- m m m m ^ „i •mplau a n o u i araplfuirs ,| a *p vei mai adera
jîir.s centîii o b li specifice m Sm ?I Io ahc cazuri chenţu \or doi!
e*0emc;;i aupuMidu. d k u U’kinca C ă v , !J Ce UHUC c e r t 'd k
pcKintâ ifiipîivurca iii acliv«tău normale - un pună fina! pe cate c a
care suferă de tulburare *msesi v -t ompuîsivâ se străduiesc e> uL'v./

jn al p! UiC.p'Ulu! ÎUr.iSîPietiyî îi PM'nliMM*' MMMMOnn UeLne
.. ik mu jj nt p^di.j îiMerv pfd^îrtikiv ud -u-J pe in a ic
reviMv terapia nehinu îm Mi»iru de . emulare peone d ifhtunec
ţViNonaîî
Tei si'AiiVi înecapa u* "■1‘^vM^-d au*' oăţi eunuc rrakvîruec ai
mudalnate T. j jvl\ u 5 iiudilna *uk ui* MMerne de m p u rn
uiuiie-u! *aut »uuu ^Mopa:tiUJjii!;u u ^ n n k n ;» \nuui u ik ! vdamn!
uc diuui u -vhîiuJk di-eu MiiiI dinu a .r M i M ir.:c *» *mp* UamefiM
■
mUmiic a- a un *:inr> w.Miifk >c uunnnâ de durncaua. .a tuitc ui
aCr-aa ; e t c u / u u v*_ de-iilei Hit/j/c imn ',-îenir k u u u r u e
muikd ' ecîeMaîc 1 etiUd ^ u m o t i c >:u\ -uL mipb.dk j; vec\cma
aiUa vxkniîd J. . "ICp e kilkcne da w U wUIHd a ,uUUMa : vie U f Mile
- _i u - i x / i u r i '.*1
hîip**:tdie Ol ihiliţeiia! leupeuUi keiitpuleincua’ nu ^1 vei ea
k Mdpj *neţi k1 »11:11e: p u u nai Rd\yîi«'-xu 1 in <iinG iunie n v din
î.ttu; -du pte MX MUU 1 vuîU -UcUea/a MfllplUliCi:: ^ mp «'Ltîeelidlc
alluaic peiiell N^dUrr.Odta, -Ltd^la Vv îîlidllipll lied eli\"vu aêmeriCd
nupiap u n k u u i e c a paiUiui iu A n h iU ^ . au pi.umpiu-uicu* n>tc
iapîuî di k Umuk lîetkiia u u k t/c /e pe vU*. iha; Pe ud J u n d a dc
.eieeîd.v eir«f?:nki vlmpomoila d a u M L a eu -prones . iteema atice
aUltt. IllCl'if di Kte ' PLt‘ dik <_ 1!lUi ‘PUC/cie k lîk f'a : JlUcî kktre
JÎc a<UH ^ »p p-e t c t U U pxMett M cJ - iu d e » e d i l .î d fUM* mddte
-\* eiliueiue pUkUlîi .UubMMukVd -îa etiipfetlic'’ - de „iieal pitu în
JuiiOiMlrafi; etî Pirke î , iede :n Mtdnii psineteoptei eutupenkiinetikiîce
e 1 ;ate. n n e M L - e m r - e e * f e i * î e h. t r d. e P ; *u i n j e e i i k ‘e 'AiAdld-
meni de - e»f Uaîkea^î, «ta M “adttu etUa -f eM»eni d. ;k:lp de

• '.e .ik dnp j n e 4 ’n ? e ^ m - v m: . d e ^ . * esM ii\u *y p
p ' V~ a ;'T “M e ~ t -Pe e a “ Me-«e e - e 11 1 ' v , e- » * 'idiv. -

’ ' âieenee Ivm *- dm i \ •» -»n. « , :■:» p i
mentale este de a furniza cea mai bună terapie dovedită, concen-
Pal1 Ov. .ÎMI - e, ,n • Mae»*!1 S"n .edJl: *e ei! Me > ^'e-lirjţ
a, * f«i^|(>.prH> rnlHsirdfe inab>j'M|i«' r t;,j'e . <»• * de udhuktri
ra ' <t. Va, - 4 ; *„a Iu .
în vH ' .m i r t m 1A\!. X ;v \ 507
vM nent J e s & e c u e
: UVOCHn Kl/â; II gC mmem sMc IptU-n, OCm HUmnCm k!Vl!‘0

m u n u e rn iu i porno u pcn im psiho iciap ie m iiip n rtm i im U nă A m ic
' nde m m ă Jovcz. J u re a a nim oikăc co r iportamenUiie pot urmi n aităp
tarea unui rtic iin acesta trebuie considerat im tiai „a di na p o îtm ă
m uţim îc r ir a j \ *omenea d o \c/n vum ce! mai credibile d m a m u m ă
Orar a en a u /ă m en im a <i, >.si p up ii un iest Je c o n tră aleatoriu sau
iaca acesta nu rm « d îxpm ubiL din a îk d o u / i en ipu icc 5uate din
nudele de studiu mas m ipn dezvoltate. Pe măsură ce >unî -tu tlta k
mai minte p r*'b ie m r M k m m corn te lirta c o n d iţiilo r adeumiie pentru
terapia comportamentala U momentul actual, aceasta cuprinde toate
u lhurările ni vioaie w ‘tmo tulburarea ohsesivmompulssvă fi SSP l\
depresia, u n d e tulbură' î so m atice. cum ar ti o h xm aia cronica,
d ificu ltăţile sexuale, tu lb u rările leu a re de o b iceiu ri, problem ele de
duneritatiex ui special b u lim ia , coşm arurile st durerea m orbidă. M m
ecent, in condu nat m cu u n d e ic hm ci cognitive, s-a demonstrat ca
m etodele com portam entale suim eficiente pentru psihoze îS lade o
H addock. IW b i
Fiecare indic id va prezenta o constelaţie unică de sim p to m u
\iu n e i căitei este stabilit Faptul câ un client are an tip general tic
problem ă, pentru care există dovezi că psihoterapia com portam entala
me soluţii, exista câteva c rite rii cate rtebuie ap1mute ţkich a rd s :g
M cD c nald. i99U> M a i uitau problem a clientului trebuie exprim ată
m un com portam ent notabil Psihoterapia m m porta mentală cmc v i !
.. xexa
'■v x rr Am-m i na e a -.0 **» , »n *c v* „m* .a o * amare ' ■v ; .
sau meditaţiile obsesive. Ele sunt considerate comportamente private
precum comportamentele publice.

U a 1 d a 'fia -VM*. Cil î U rJîăflk a 'O îf C ; ! . O-AHU" v i fi; ii, o_i.de -
O--'. îOa L A >, v IC O m A lm U"'1* ..p ‘ C U ': 1 â V v a .m
«uvCî - a cornutul A ê oeupe Uc .hfiu uh S i b -no m mod î egida* m
vg% s«. i -s :ui« immnc ui ..m rr - i * gu~ mat >m o.m v m m - i
ac runumap n u >* mtuapt ju n icu fia i. b tun.. mt i!is min^ ;ă
pof \arm ui im ensitate ssu u 'v e n u J c iîn r^ rc in-ă
prohîcmch* îor nu
»,H \f \ M Aî DI: ft R \\>\[ i M H V I S H \< \
problema ar trebui < ă r e manifeste m m o m anieră n o t ă ş i p iw t/ib ilă

bete posibil, de asemenea, ea originile problemei m se atic în trecui -
durerea morbidă ar ti un exemplu pentru acest caz - m orice c a /, ar
trebui să >e m anifeste ca di neuitate curentă pentru a se încadra ca
adecvată pentru tratament în cadrul psihoterapie! comportamentale.
Un ai treilea principiu aî adecvăm este că terapeutul şi clientul
trebuie sâ poată defini şi agrea de comun acord scopurile specifice
ale terapiei Psihoterapia pentru un anumit scop, cu participare
comportamentală, nu poate acţiona decât dacă clientul şl terapeutul
iuerea/ă împreună pentru a atinge un punct final d a t definii şi, de
asem enea, scopuri intermediare, de obicei exprimate m termeni de
ţeluri comportam entale. In a! patrulea rând, dar la fel de important
ca al treilea principiu m enţionat anterior, clienţii trebuie să înţeleagă
si să fie de acord eu liptf de tratament orenl. Din nou. este invocat
aici criteriul de participare. Tehniciîe comportamentale im „fac
lucrurile în locul oam enilor", ci mai degrabă oamenii ,jae lucrurile
cu ajutorul tehnicilor comportamentale".
C riteriul final ar ti că nu există contraindicaţii pentru tratamentul
comportamental. I:AÎstă motive numeroase si variate pentru care un
client se poate prezenta cu o aparenta problemă psihologică pe când
in realitate există o cauză fi/icâ pentru dificultăţile lor. de exemplu
hipertiroidia şi anxietatea mii diabetul şi impotenţa Alte contraindicaţii
includ deprecia extrem de >e\eră5 ta re poate implica im risc pentru
individul respectiv prin sinucidere antonimre sau autoneglijare ; folosirea
excesiva de medicamente uvxioht<ce cum ar fi ben/odiazepinele sau
problem e severe legate dz aburn! ele droguri van alcool Aceste
condiţii medicale nebun tratate Aparat In văzu! depresia. anudepre-
sf ele nu mîerictxxi/â eu pr« oxoef prihnîog* c îm părate de psihoterapia
v^snportrUiiemala. caftC i ă o starneram p o m . h crom ni f v i f a i d

ivmboîempeui!! ~onu>jvlume* mb ai';şv<i/a ..o Ai de comgxonanîciife
io fata chefliilor lor. a reprezintă n i a u d e o a r e j exterioară a ip o tezelo r
ne c a m ie u i d;>pre pei mvmdc mire c au tă ;niio pcnitu [emblemele
l*o pH thCogke Cele mm impt■nanir diuire acestea sunt*
1 r OAR \ ■
- \Ot o, V \ - o
• Această pei mu na e>te rcsponuv â

• .iiv^sui pciô.iiia _ue oncua.
• Aveau;* pt rsoanâ mccurcă v i m udapteze
Fsîhoterapcuui vomponumenuii cred câ aceste ipoteze vor conduce

chc-ntui la u» la^puns ! >aca un terapeut abordează va situaţie elinică
cu o antuilun; negativă, acest lucru sa deveni repede e\ idem pentru
client. iar acesta >e va comporta în mod corespunzător ca răspuns la
aceste ipoteze negative >u wa unitare, va fi efectuată o terapie putm
eficienta. în mod cor»îrar irita de ipoteze m enţionată mai sus va avea 1
cu siguranţă un răspuns \ \ *zitn din partea clientului. încrederea în
resporst\'lhi!t\i clientului reprezintă o precondipe pentru activitatea în
colaborare dinţi e terapeut >t dîetit Cea de vi doua ipoteză, ontstitaiea.
reflectă principiul valon/m ii de wătre psihoteripeum! comportamental
a clientului ea partener ui leiapie. Schim barea poale fi efectuata
doar dacă terapeutul si clientul ştiu prin ce trece acesia dm urmă. în
generai, acest lucru trebuie determinat prin intermedmî autoraportării
clientului. o ipoteză pozitivă trebuie să fie aceea că clientul va
m port a aeeste experienţe in mod cinstii, pentru ca progresul vi
poată fi monitorizai în mod autentic în final principiul de u d a p tun
este esenţial Indiferent cat de diferii de normă este comportamentul
care cauzează problem e de viaţă clientului, acesta trebuie înţeles ca
încercare de a se adapta la stim ularea emoţie mala Evitările, ritualii
nle. excesele s? deficitele cim comportament sunt considerate încercări
de adaptare, şî nu procese patologice individuale
în plus faţă de aceste ipoteze pozitive esenţiale. psihoterapeijîî *
, ornponamentuî* trebuie să fie âpauilî să conducă eficieir u;i 1 0 1 0 1 0 1 1 1
Intervievarea <.entrata pe pacient e r e o metodă esenţială de colectau
de m formari o planificare de tratament revmuîrc >: e\ uimire ri
m ice m om ent, iv rip e iifu i iiim rcm f de , mc vo sd si ne J '
;xu»rvj pac ienUrim : 1 ; ev-, eppa . a /d m « r , e im. mm m b o n m eu,
c r e m a a n im e orc/cuiului tAntO.» acCaUsuii, sCtâpcvit*» K C a c v
proces de înrervmoare care are un curs liber, un punct centra!
r r a p v v i c extrage informaţia «o ]to s< pe ..ban» In nv>d ruum
terapeuţi mcep 1 u o întrebare generala Ol dc mm de re. iar apoo
eludaţi de rtrinunvi! clientului. trec iu muma?! spcerilve Je de>chi
de re m 10 tinal pun întrebări închise, pentru a ajunge la definirea
problemei cu exactitate. după cum s-a hotărât de comun acord t Richards
\\ \M \i ut I t INi d\ toi ' V \
i M JX -raid. <‘>9*)} Ic c.idria moşiei orueturc sunt adunate mîormjţu

cit o ci uMerne de eitmuc. em isa acele, m om eau. cu raia m mteiioîuCea
* iic p tc ic c ic r A u eiao p ra-rN de m.fe:\ io centrat pe a u icre este A b a r
a sedintem allenoare ce terapie, :n wăît aîctpenînî îoiom sti mc »fn\unu
ohtmutâ dc U client pentru a momtonm progresul făcut Mulţi
-tiia>rs p m t s t întregul proces ai modal* tulea du lucru ca c dm ierouac
eneâ esenţială a psihoîerap;ci comportamentale •:'F*»x >i CA n o >\.
A Hx ). Newell. 1994 N ew dl si Oournay. 2* )00»
A lte uulflăp ale pîhete răpeaţi lor . omp< atârne oceJî eficient* sunt
ihiliiutea de a tolera si mâner ra em oţia exp rim ată, capacitatea de a
p îam tlca an program de natum ent vo eicîto abnum eu ik a folosi
măsurile clinice ca acurateţe, ştnnta de a evita problem ele dc m îndure '*
i unor strategii ui m ice st afişarea an o r com pot nimerim eo ro ea eritt*
cu i mag mea dc „profesionist în dom eniul m e i f u “ i * 'hoterapeaţii
comporta m entali trebuie să folosească info rm aţia pe bum d o \e /d o r
ştiinţifice, să p lanifice ex pe rim ei) le personale cu c lie n ţii, pentru a
testa ipotezele m d n îdnaJe si A o p o r le /e re /u ita td c .u m te ra in
dom eniul public extins

Stilul tetapeuttc ai unui psmotempeut comportamental esie descris
iei mai nine ca u\and un scop m caracter participate, >»copuI
metpeutitlui mte de a asista eiienrin ui adresarea ptonlemeiot ude si
direcţionarea a ăstu ia câîie o c e a m ai no m c nici bure si spre
;educerea iutidicapuiui ferarvutn! m ea a rem 1 -,j mm nove ml firme
ica p o c Ivirnoaroa i!u niiAorap, a -eccio s; a u r e p an a a mo* aătiă i
* e c pe ut wc \C lck li CiSs uJCla O .oa o ouu m <;0 ~au , *uCCe
c A o s: iii, t \ »k*/' *'ju d . i;i?î m a a au o - . mo m a c . Vv
-a tL' c ii1 lai a p? vcehia -au* a rut~acA; - uoum ; - ' u s- -. c . r*e .

Kaa na îmarcul,vă t sîe doar una dm a m u de *a r m e poamie de
uvtC .4 c >u a cc o. p.c i n mp vccm c c, ',v^*.,c io .~c * ■
. c ; ■c
-iiifa itc iu s? ospunc de !e ic k ;ne: . i r o o m »
\tuuv. , unu ;c< cpki cu fi m kua ’.vo as oacCiii i’c
. aiCti/aixu cuiilaiua ic îiu c î lo a fie u tic e m te * ecLi a c o a re ie icmfscuuu
%a i rebut >ă a^<s(e cuc niul m UitpHcuiea m a r d e : iu o uăti de
i t O \ ' 'i 1 W1;
*»me- r t'Upmr CsapMMv . O s I J I!\ O u l pm Pj r 'x«c < R e ue .

*. m p c ; o a „ mc p c P U m M ! i i i : , m m e m a : 1;..!. - m a >■ fi?s * a uc
mmm i Mi*?? t vttoîMMsk p a n ,it-* nuc.mu m eum I « . mu':* asm *
Mlhd i iU *«•»'C v,v m L k î u F e * ' ud! N M aFumu i î ‘ - P a u l ' OCUP el ,
a\ tta mir m per^c m* îMoseMe j e jv in c n c j mama tic neon iii im,\.
;.. {’%
.*:?i *** -î vm i;*T; cuinii! sedim ef i de k m m v- k mm m< -•
;'J,iK^h rmO’- mpO m «h.l** m MUiht ik pfiiî p o e m u l k Mv*r S*C\ c
mo: o pe v.icif, 'ia :mm o ^ Hiîci.Lim mutuale p* i - md pom rCMC
mdaum *\iiiii% i.»riP m^r-euim îîFPuie vt asist, chemai m e cm ama a «
. m opm m -* ,-v m ,k m i IciS'dha crnpaka y a : Mmpatiu , •
caîoda/oa«ii,ic m.-a.m ' l *al-n v». rcMj kdt*naij Lt des ia* atu lactnak
m ek p» niru j a Mc, S * >r.m î\le vecam e am I vUHlîill Re tM2Umk ..
me da a H i! \ as i ma m * k p:m a n i m ' ucm? Cm p o kT tt pm-e tam
p::\;pd cvemnkM ac . r kla aah iOacnCii! urupeaud-d la . vîmc
p~ ifcm- jpi, * .. u r |a >r»<ja <*a a \ i . terapeutic cu : a w a ce rr* a ev *
aaisiriHJi s? s xv as,\ ^ >#area astdcavaM •au dv*s!a: i i a :s sî; nl A i *a .
iak'P<v ;s P s s v * .a paatpkdiP aiu era^ ^ i k>i ^f‘s. - a .
,'s * p i p k k ‘i-j’ î al.ttaanî jIh A casia i itr>; t < > K s !P rraj^
rapll Pid5* Kj-ja-i . r au re a Jc/Sv*Ua iciafl; '.a P.alc ' as jî^ t
. \ r r t l i î s . t s r ^ prf'' >ai% ^ ik Rtllă SI p r fx f jii s . .ils âiPa „ku F '
In _sd? ii ;sip*as« tpi». ,, âipo» tamcaUi:. „ <. 'sp’s; -iu ^^r*î*. a i ;
ap scop in sine Vuit vadiiildc v-al si propraiiiul tic traiament in mp ;
-m u pivLifjfc de un dcs»rj v iar p a r c s h e m >i terapeut p n vim l innue!'
ie tifiip ile îd:niei v: ^cepurile aceMete ' / a h u i e j relaţiei ar irePa:
a., am ic jiiibii pJrkikM? in fo! »sirea in t e r \e n t n l o r na/ate pc R m / m
PerP'u a PUR., nutepliiu »mc e,; vvs •nun. f c i'tp u cmc ue ra rii n - n "
f ê.ti IM*iriî ,5 a l k a «ia , ?!, •* Mia i ;e< j-a a- a Mape ea ’• ,
alsMfanfi m - 'p e r u rs pioVM* PcP *J / > -iasă Pi .. u,ei a S i p :
4 ^ C t j -- Uitv •. S v'P' i a m u %: , . .- . s M - - »- r I «a *'s
S tra te g i; şi tehnici te ra p e u tic e ^ p o rta n te
î-tpuiit»? vai mmmihp tir iaspiUM eompertaiPcu

ae u. kaui:ia;!d vtsn.uâ'tJfiieiîtaie ;sa p \y e i« -A Mkifda
lotuşi. t:»c Mim foarte soluţie Sî solm ac mc ca apiicaic Folosirea
amu tratament eMinp(>rnimcntat cum ar ît expimema. cu scopul său
M W \i \)l fhRAPJt \'< m \ li >1 \ : O
explicit de a promova obişnui rea cu stimul ii ce provoaeăi teama,

ticc e sita «>mie iezere a mecanismelor pMnoiogjce şi a u«atu= u mcditaui
>i caracteristicilor personale necesare pentru a tolmsi aceste telm-ci
îi? inan icra cea mm cticientă. Simplitatea aparentă a îd in icd o r
comportamentale n poate tace pe terapeut!! neavi/ap ut elaboreze
programe nud esc d e n o ta t şi. in final, ineficiente,
\ iziunea actuală, sprijinită de numeroase dovc/L este că in
aplicarea aproape a tutun»t tehnicilor comportamentale ceea ~e race
un cucui intre şedinţele terapeutice este elementul determinant emoţia!
pentru succesul sau eşecul terapeutic. în trecut, terapeuţii petreceau
foarte mult ii mp ..mergând pe s t r ă /f \ însoţind clienţii ce sul creau
de agorafobie. Suni acum că acest lucru nu este necesar, u eventual
poale fi dăunător, deoarece duce la dependenţa clientului de terapeut,
dibuia pentru acasă" dintre şedinţe este cea mai importantă parte a
oricărui program . Natura acestei teme pentru acasa va fi determinată
în funcţie de problem ele clientului şi prin selectarea intervenţiei
adecvate pe baza dovezilor. Cea mai puternică si comună dintre
toate intervenţiile este expunerea prelungită.
E x p u n e re a
Aceasta este definită prin confruntarea terapeutică a stimulului ce

provoacă teamă până la momentul în care răspunsurile fizice, compor
tam entale şi cognitive la respectivul stimul ajung la un nivel de
obişnuinţa fau devenit redusei Pentru a facilita acest proces psihologic,
trebuie observate unele principii-cheie. In prim ul rând, expunerea
trebuie sa fie prelungită, fric a nu se reduce decât atunci când o
persoană se confruntă cu ca suficient de mult. Figura 13.1 detaliază
acest efect prin com pararea unui răspuns tipic de frică e\ îtam la un
stimul ce provoacă teamă cu un răspuns la acelaşi stimul în cadrul
anei paradigme de expunem I >acă ne mume ?amâne m o intact cu
stimulai ce provoacă frică {expunerea ! c expunerea oi ciungită ca
conduce la o reducere gradată a fricii în timp Această expunere se
mâl m io m u isî cu răspunsul de mamă e\nare prin cam; persoaiUi
scapa de sîmmi atunci când acesta a»unge iu un punct culminante
ne când nrinîr-o reducere tempo! ară a f n d c dar fără ii îmbunătăţire
pe term en lung. Fiecare contact ulterior cu stimulul ce provoacă
teamă produce exact acelaşi răspuns de frica şi evitare. în aceiaşi
ÎT R A F I A C (>MI>< iR I - \ \ IC \ I \I. A
cadru ck* timp în care paradigma de expunere produce o reducere i

anxietăţii io timp, paradigma de abordare evitare diurn fa o continuam
a aceluiaşi nivel de teamă.
0 1 1.5 2 2,5 3
Ore
Ieamă;e\nare - - - - - l:\punereai —— Fxpunerea 5*I
Figura 13.1. Tinimu >/ miîare (imiu contmiua versus expunem {imn*
întrerupta!. efea ni asupra anxieiăut în a mp
Figura ilustrează de asemenea al doilea principiu al ex p u n erii.

expunerea trebuie să fie repetată Confruntarea ulterioară cu stimulul
ce provoacă teamă duce la reducerea fricii Iniţiale şi la o reducere
mai rapidă (deprindere) a răspunsului. Acest lucru se observă clar în
linia pentru „expunerea V , o a clocea expunere ipotetică pentru
cineva care trece prin program ul tratamentului Je expunere Numărul
de şedinţe cu expunere repetată depinde de răspunsul individual si
eue determinat de nivelele de acomodare dintre fi dm eadriil şedinţelor
I m al treilea principiu al expunerii mîe că aceasta trebuie impâitită
Persoanele car:: mj tem dc anumite o iman mu obiecte pot -Je obicc;
sa kiciihîzc/ie n u cleic Je teama A poo aceştia pol mcepe de la un
n o d mai mic spre cel mai înalt, continuând după ec se acomodca/â
cu item ii ce provoacă un gnuî mm mic dc ieamă prin intermediul
expunerii prelungite >t repetate.
Cea mai marc parte a acestei treceri gradate are Ioc între şedinţe.
Pentru ca pacientul şi terapeutul ni decidă împreună în prh mţu
elem entelor de expunere şi a vi te/ei progresului efectuat, clientul
monitorizează nivelele de anxietate folosind o scală simplă (de
MANI A* ileXtV î \ n a ; , îi
C-x *< . t*». luih, .î ' uA a î ! vi a o . e a o n s u V o 4 *. ui

jurnal A eUOUirui ea ea s ir e A c e r m doJ)u U ş o r ş n (s s r : s
exerciţi a' A e A , >‘«e A : e u st rU:\ eJs>n* R v,/?er ;.
jurnale reprezintă c* ne o s o e p îêire ^ U su V s ' .edir«a_ j . m a u r
V a a ir i i m r ‘o evs' x îiîds d , e xntuis * * m v r teu pe eum
„ ..-AP’ au AU tu. ! va *101*0 m rna. aou.u v.;r -o va *■m a i -.a r rs.
care Cc^ u . t l ; mai ridicată anxiei>ere in j e ' v - a n x s ;, sdsss
- r e a l i * Ou ASl' ’ in viaţa reală, consicAse,!; <. "i a ;; nr.s *e” A
Ocazionai, este pc -o i x îvee u^. x. : o \ lr e V* i ; p s reari
. A V . A*m;«V e n e r v a i I jUTv au a, AOA v A' O i r u e jr 0 R m ^ f>
*- a . r se m *o » e e . „>a \ a rd e Ra d ' lX'v l \p a
.. r i o A j / v, v V s d . . » - , . » . l iA s*t-noAAtA «1» A X o - a n a a uC V f
..o V R *' i A i d - tAt A W tSv‘ A*- A? e SlOiA. A* f » 1:'
. >A A A ' S* AI • . - Aud / O* îr. v. ' A A’ ljA Ma X S

aa ::A U A' UsMe AL A S A r O l î -a M.X ' fA r «AA,îIA tL
a u AI v AA r : v Au {: U • „ - Ai««:, A ‘ S »«t* U r A i " - pA ’ I A.
; Ui A . u U . ^ k HUA >A A o. a A . , a A MlUJu. U'U.Ii.v . I \ 'A iA U '
u !vUmu i ;>u ; d'At. „ : UAA jA . ‘ - A: xÎOi a R ^.„ d t a i ;U,vd
A-OtAM' - u - A A d ,. . S o o ;„* «u X ASIte* su S; ' f A",r>\UA: ' A r A . OA 01
A'AîAMAvÂ k UAî S-VOs ,A .‘WIUPVÎlîuI ACU fUCAlA/ tlîd lAlUKiîtâ
uv|Ai«uxu LxpaiiAAAmiuAUiam a U l ‘jomuî. de A.eincnca. a pertim
luûriiftu, v a n va Mpii'Nvj • R K } Y O r «mp!*u a adesea medii-
/urca tmnutlirai mit a, ea expunerea aiiaetnara la nxevîiiafulr Avnirlve
ee p r o u tu ă irm cîafc pmtli *i «jloMtă pentru a promova aton iuda rea
l n a*t i.n de siîfîi -1 ! fidemAU m i adm! expunerii eMe expunerea
ae-pvAupiivr a - Anemie P a e * ; i ; v e m i t -lire î npc f Ai Ai hde Lt
s J n m h ă n R ce :m ‘ce in a iA rm n :1 mge!mmeuoT lor >t|nr adesea
eîielieLti'e drepi MpolAnu:e‘ f:vpnncnax la o v A ; su«*naK: ir. .umui
napv s^ti, îu iCpi;t p» »,tie ônduet a» aeonK^Lue a ui o NeiAinpirak
x t î u v ’ a xveîApi-: de ^ \|--uuuf\' a i a -s’ern^ j .•; ser;eiap ar R
pe?J r u ii i J ie n : w ve ‘eruc *HJor*Uii‘ va v « c a u*. .au. >.v. v«ard
o* leaud ximit ea r m aecclcrea/â pulsul Iu e m u vm exr*uia *eti ai
'ri-ta etir-ji» 'o e m i e 5’ A’Xa!?" ee ÛHlnee ^ hâM’e u «înmii mai
mpM;t pr pe*,n-i1e ^-:r lurA: vie îim r
. i.S - ‘ ^ 1PORTAM 515
Aceasta este o ie.ni e, rolo:sita im

pentru perseanele ce suferă de anumiite pre>bleme ca nezultat
TOC. Pe linLga tac►tul că simt tfiama ş stimulii ce provo ac
anxietate (de . venaiu, diverşi „cc HUU.Jl d,l'! 1*. ^ :î v . ; e u .
de TOC se iinplică ni comportau xcesivi curăţeii
■i a : f -a,: a . - wa ^ a, isVA%.;P îa sau iA tUaU ,J' ie -^ a
cauzate de c:oiifnii :j - J a- UAuA Uî *' d;; *' a-„J „a .ă şi su.
similare cu compc u a „ am Jt a' .na e prez ^lltcll [h C!, i client
' '•î- i îc în fi[gura 13.1. în. mod eivîdent , dacă expuiierea es
eficientă în cazul TOC, clienţii mmm.e de *isemeriea să. încetei
. a; p. amuacxtuX .e neutralizarei atune i când ' C ald a Vam îv,;
a Cada ' ’diî 'oiL. a a a- A* <a- . teamă Prev«eiurea răspuinsului :
mmmx ui axeiaiea ~m u m a r ă jl y saca .. -mus a lUlrei.k eu m n a -'
Apufk*a> ommmmv m~ ecpcm ^ cu 'iiu o om rwomlm m «pm; * r
% d u I‘r r c :i:i A rondam ue ^ ,U U n m MUC!.; di, ^ d
m m m ...iMemarii" f u r e m- pmms e_ -ne a- <.
a -plică cv im-.Ca mm roca du ao x k iaie *de mmmpm am an moanm
„u .a un momi m m A ra tiv IOC pentru ea - per- kuu C ce.mume
Opiu! e:l a mcuiai tisa ne m retrăit când a parăm casa* Implicai ea
Xirfeîterdor u j membrilor farm ne 1 in repetarea răspunsului houirâr
•ie comun acord pentru prevenirea răspunsului de gentil „Terapeiau*
dumneavoastră ni-a informai ca m pot răspunde ia această întrebate '
p-mm de mm necesară peMfo î îauddfi Apanen. a parcurgi!:; fa
xim m oam Per: ami m m/m cj vacn. amica t:a _eiura -.a am .m,
-1 u u m a m a îi: ,, m d n m d n r ; n ‘t - m - n a r.-e .jr O ,s Ax n.u".
• u 'iiL. •X P' t A _ v t •.s t a O- »a J v ti ,' , , i , 1 .' ,»S * .
•_ c eu laic
dadv i e f i r 'c :
a . i viiv a s ; *a r nxm d -iS \ uîost-v. - : . au:a* . ţa a u 's.n c

p ' C d em p im ao m p -e m o ie m ile - a n ia i; re d u s ; am poriniitcnitde
m~ uî've o a x a d t nu- ahdeîăli a u tp mmmeatad ;ld,r-x hc de e c u u * ;
mareon fi sunt a ponte adesea arunc- mom x utrnţc u. ta mp mă d d k ulîăe
in ;«>mrolarea comportamentelor rx mu-** «e cunsOeră c i fiind excesiva
5 ih MAM:AI Df- TI:RAPIt' fNDI\ IOl AI A
Aut uniuni torizarea ide exemplu, păstrarea unui jurnal in cazul expu
nerii) reprezintă o tehnică extrem de eficientă în sine, însă este cel
mai adesea folosită pentru a estima eficienta unei alte tehnici. Asta
include proceduri de control ale stimulului, cel mai adesea folosite
pentru tulburări în care controlul este slab exercitat, cum ar fi
bulimia sau abuzul de alcool. Identificarea sem nalelor de pericol
„individual" şi un preeontrol al stimulilor pentru a reduce incidenţa
acestor semnale ajută clientul sâ controleze situaţia să limiteze
alimentaţia la anumite momente şi locuri, sâ păstreze doar anumite
alimente în casă ele. Cu toate câ tehnicile comportamentale, precum
programarea m eseioî. sunt extrem de folositoare pentru tulburări ca
bulim ia, acestea suni de obicei însoţite de strategii cognitive pentru
a ajuta clientul să se adreseze ipotezelor de bază care iniţiază
com portam entul respectiv iSehmidt şi Treasurec tdM4)
Mult mai rar folosite sunt tehnicile considerate neplăcute, adică
cete care utilizează pedeapsa sau nerecempensarea frustrantâ. In
prezent, sensibilizarea camuflată reprezintă singura tehnică folosită în
mod extins şi este o procedură imaginară pentru a reduce amplitudinea
fanteziilor sexuale inacceptabile. Literatura comportamentală conţine
multe referiri Ia alte proceduri, cum ar fi ..cuantificarea răspunsului",
însă acestea sunt acum putui aplicate.
în orice caz. sunt folosite anum ite proceduri de formare şi
învăţare, pentru a ajuta cheului sâ dezvolte noi abilităţi - de exemplu,
creşterea încredeuî sau abilitaţii pentru lucui de munca. Formarea
abilităţilor sociale este adesea efectuată pe grupuri, tti aşa fel încât
indivizii izolaţi social şi fără abilităţi de socializare să o poată
practica in cadrul unui mediu sigur M ia (abilităţile. precum menţinerea
o intactului \i/u a L pot ! t pi ac ocale prin intermediul jocului de rol.
prin modelam si apoi m p iu a u i Jm ' a ţ i radă
zi e ii iOjVoo C u * P /So rf AA?Af u s?*â
Armarea comportamentale c a e folosită pentru a traca Dvrsoanele

Jcprunase în o - c u n a i o . m casa a t a v a i iv pmumu a n -
UAUialf/atâ a l depresia t>lc m/uhatuî infemeţiumi pe două vai între
au înde ni o mediu! im ^ v.a e^c a u m ia ar ţi ane m pic/tniă f c u i -.ci
nun potrn it pentru a interveni în c a / dc depresie Activarea compor
tamemală sub formă de programaie a activităţii este de obicei
i [R Ă P I A COMPORT W lf \ I \i A
considerară în m o d g reşit parte a terapiei cogm u\e atunci c a n a este

m rnizatâ tn fa /e îe timpurii d e tratament in urme ea/, ac m area
comportamentală are un motoc te o r e ti c p u t e n n e si distincî, mire
res p in g e in mod explicit n e v o ia d e a interv en i d ir e c t in cogniţuie
p a c ie n tu lu i. La început, activarea c o n ip o r ta in e itta lâ a fost dezvoltată
de L e w m s o h n 11 şi c o le g ii săi pentru a c re ş te numărul de
a a i v i f â t i p lă c u te în ca z u l p a c ie n ţil o r d e p r e s iv i. Totuşi, o analiză ma;
sofisticată a teoriei comportamentale p r i v in d d e p r e s ia , e fe c t u a tă de
a n t o n p r e c u m Jacohsor? m a l *,2001) şi Hopko et a i (2003b). a
extin s a c e a stă tehnică p e n tr u a include o a n a liz ă a d e p re s ie i e u do u ă
p ro c e s e . A c u m e ste ştim c ă a lu n e i c â n d oamenii sunt d e p r i m a t e
abilitatea Iot de a simţi plăcere se r e d u c e tanhedonia sau ab sen ţa
p l ă c e m la d e p r e s i e i ia r a c e a s ta determină persoanele respective sa
se retragă din activ itătj ce a n t e r i o r le făceau p lă c e r e pe p a r c u r s u-
ace ste a devin mai p uţin c o n so lid ate pozitiv. In acelaşi timp. perso an ele
evită activităţi care pot să fie chiar si p u ţin neplăcute - de e x e m p le
contactul meri!. Acest proces iîe co n so lid are negativă creste p o m
h dilat ea unei v iito a re ev itări si re d u c e chiar si mai m ult oportunitate a
d e a avea e x p e r i e n ţe p o z itiv e
Acest proces dual de consolidare negativă şi î educe re a consolidăm
pozitive conduce la o activitate extrem de redusă şi la o spirală
descendentă a stării de spirit, tulburării psihice şt eognifiilor depresive,
cele trei sisteme ale afectului identificate de către Lang ( î 079*
Activarea comportamentală este direcţională spre tulburarea comp oi
taiiieîitală pe ipoteza că. prin reducerea evitării, se va ajunge la
îmbunătăţiri ale aspectele* compoi tumeniuluo aspecte!-! psihologie
si cognitive in cadrul depresiei. Mulţi clienţi găsesc m este mai uş oî
să metioRe/e ca et î n ş i ş i in afara depicsief deciil <t ,.<c gândească
in alarâ ' iMarieii m a l . . 20Ui; Chemi* şutit agaialJ sa programeze
o o u e de activ îîaci hi v iaţa ion ec u u s c trepiao pcnim s fcdiim
sentimentul de neplăcere : :n :m d *inelar m expunerea venin: icilm
îa iik atixioase» si simultan cu creşterea posiminaţii de consolidam
pozitivă. Diferenţa dintre modelele mai vechi si ideile noi despic
activarea comportament a 1â este că î-erapcunii modern m cunccntrea/a
pe evitare, si nu doar pe încercarea de a planihca activităţi care
oferă plăcere chcnplor
Cu toate eâ activarea comportamentală în forma sa actuală este o
dezvoltare relativ nouă, au existat o sene de teste ce îi demonstrează
'T Iî J \r / i \ ! *î *1 1
, j H n /m * m iH»„\t_ m u n a -. i -n . l
;■*;v* , uieu,uaa - ** > . 
;î •î*«î.* . >u a > ix, >M iO; «. u n ete d JC.il" i i*ă uUi k U Jl r,t U *-ut •«t.
C cJ VTk’ ,C .Ud kOdl k ; JCid -s k!kîO c. j< *0 : Cu’ ' M n *C . C ^C.lCf/J
. *i *m c p r e o e i n i i e n e u U nei .'C !'c trc i . s u p u n ; c o l a c i po a m f*
< m " nU! mkk n J î Cvw nUkd u», •_; iJ ji;a i11*3. ~ L u -JfiCttic j,
* ' i ' j c i ;r.-;, i c cc* t! m u iîd t u j j : u s-ir v : n
. .e M. • i'Ci,5 i > f. •"ki '■' •*!*!< *d c r.C ;x n î U-oLi
’ ÎT'l i'Ci!u CCUt «:;;n-JxJ - *Ck
'i k \!c . -m . *. u n ! u ..J '.a ; j nrp u*aru n /d .. *, r , n noni
~ .Jc d k k , n U vl kăk V k / C u i n n U t l n ~m 'tu c u ,
, , v - . 'Ivi'’ al >j-:X Jv v ^, n k d . ‘i v l ’u 1 L t ... -,J i *'* ' >k : l c 4iti,i
„ c u c jc v u l i n nan apu! v du-ckiut n r n u n e n u dar cu
n n : .d ik- cxpu-it rc pcmru anxietate, umî :: c , n ;u , n u -.r.c îna
, i r n - aîj* ^pc-’ar.u i. . U o k î î n in u : c : i n u ’* * !: h a cum ;
\ r c i xi :‘j j -cec* un .u^nai pentu; a j i u »t Jiciîk.- c”; rUio:*icc
n.ic.>ian .rtuH uîw a m .ura'Ine, m.vcpani ,u u nu puţin n
mperîcmc -
n k d k tliîC . U n t aC « Jafi ll itU tlîe a c ! r U t j |l : C f . c Pi C
fc c \c c ir5:i pt;,L. L»îj'rîiicr T- n n rljf;i| vpţ t; - u‘i chentiu pe pa^v ursul
a u tiii prec ev .u j m âni an medlKtdv aiipur.n f pentru m e c r e c u t
ttcHniu ce M c -jiu cc\ */uicca .ut *nie^*‘i c* vucnu-ci cncnîui câ
■j c c î c /jc activ uâi, ne i m cadmi i c t a f îiic ; i u Jupi ni de c a / din
CM s aPîiv l i c c ^ n C 4CcM pC >CCl îîMÎ IC JCLtii'!.
::*ftr-!Cf ae autca/utor
i . i /cu ’U c.îî, -cp'irac /• :c c cnit - -Ce Mu. triuruuijtc rac, ai:s,
ccâ au caiatiii * anne-tenp :c ru j î i c/;: fecal ci crcia* perioada a
Mu * î u<> inpceij;d .a Jc:at:rcj * v e c m .ce .CMC/att
c a caidul rmMscntfHM c ' î c . p o u i i n u a a k a a p r r j i - j î i v c t i c cure xa
t*o a c c x t c »cti!iic * d u r u i a h i c :n c u « î i,.u fj rj-.> \ --urca a n - o r
'da c ile ickk icr^pcut- .ale Ci .nCcc. Ci%»ajl'x ; u ;;u ncv:'«a ia
"C.jatafea mintală a poematici. M;e mult decât atac accentul pus de
, . ’u-u.ni^ ; *m:puru|uicnî:iCî ne ;ripnk n u m u o ^"J'îvi^ ' o u . oreitare
•'u' , u Mttm simieeij ic ji;n î;tu\X'.vx autom.ciaiiîea. Dacă se
* “ 'uMu--> j u n e i ; ‘UCO-f C*’ ' MHÎ> ut;I CC! ^ vîStâ Cit r UP.
. c ' ;urării ,:a-e muîîe eennane sa nu poată jtdiza aceste tehnici
eu u im n *ărâ un teraneut O rexizuire rucentâ si iutematicâ a unor
-- kâ. .,«v. ^ 'O p C mmCLi! a 1 1 O'., •' V; 'Oînv
a” • 1d V • 1rivXtUi- uj'*'J. CUC vCi a W - a*. Ia. J .; *a *a* 1„;
ii , ' 5-::; a u m v b i * ^ r * m ^ covr mm o a . vmm li d a m hj s a ;.
< m . ' p' a v < M o . i , . d d.s - î m . \ K : k - . , ' #.vr » a a _c: a da* -a a m v .
a»*: , _ a Vj t f î , - ' v, - ; i , ",vla - ■^ !tî» a a x>.« «*4 <:.>/*!«»•• * ‘x■*a
d 5 mu s m s e m * anat a . r* va? ai d a m ;!hi : t v j n \ xv m - * - a s ^ a
. s * d ’- 'm.m» * ! r , a :*•>■ ‘ mu, a* >s.a
\m nL Ua 9. a r a nd a>vm a m u „ ă va a- . j o a c a - c / m a i n d
.a v u j »î -; . a aa ’ < a: a: med i \ a a c e a > «* um m’

a'd s ’n d« n>; *- -a d> . OU m a avo aa , Pir a.' ia, al <. m . a . ' ,•
1993). O cale finală de acces pentru autoîngrijireeste prin infer
am a u r m m :! * d. • ■ ca a «* ^ - -m . ' ; v -a - . ,i 1
• " ~’fi rf( *. * j « >f ; ^ ' ţ_- a V a*‘U'!fa . >r *««
ra ţv >1 ţa c *<«-' _ ,| d 5 ‘ <>>„9 ' f i ; / , *■..' V' *'!*:, V»y. 7 *• r -

Jia.î< r . V m m*d -a »■4p a I âi pi al n i ai'did, . da - 5 d '^j,
a..t*, d u nan».'.;* iK v e a m d . .‘. a a n a n a a mc. _a : e . e v t »% »
mmmm urne
Drocesui schimbării In terapie

îţ''''sP'Nîa d* M.hi'.ih *\ a a.ir*aar ^ »' -a f- ' ?, id\ c a d a d ' ^ a d
^.dcaii etape u-p nv nan.a , lianiaî t /uip-atta a anin-. <, ji mea :;
' xiLVdp-aan; laa.ifaaie a p'aii<a\:\a*'- < • îna r >,* -ia d- a a*n .a ~
, ; aa a d *an iaaja»a a,ade; . ;^_ ./ * a r«*,'a • ^ ** ra »a >v, -a'a- -,^/t
. a - ~ \ .î m a i a e a t?aa a: a a *« i;ari #' -r ~*;a iad.«t; â i "Ha . 4- . -*s
a a» a» »a». i ■ ~.s_ - » i.a a > ?«-..t. ' e-.. »ia .k ■»?p - ^
'aa eatin p fra u îelanaîUU'Paii'i.uîiw^ a v a n anifalt Î.)4v4 prac-iama cm *,
ana de anxîefak următeaitai d a n a a » u de idfr.iifv :*rc a n n r ţ ui«r
s w v .a jn dv ţ»xpuvtie ii, *_a<jfu’ vimciLa . deaudui >« ii mie rea unu;
pnagram de expunere teiapeuiiad preliiîieua si repemtâ. in^«»rita de
PiVveiîiresi livpuiabiui» daca aaeUa cnIc necevtr ke‘>înc*darej enîa
înlMiraPl prin intermediul aurorap»mâni sdenittkp p rnm d dutontortul
ut tata stimulului ce provoacă teamâ. iui p rocie mi i ca ti monmui/.ai
mo MAM.;-\L. D t fb.RVPit: INIiî\ 1D1 -Al \
prin intermediul revizuirilor din şedinţe a foilor de jurnal eu teme

pentru acasă şi a punctajelor aplicate pentru anxietate. Acomodarea
este observată prin reducerea nivelelor de vârf ale anxietăţii şi prin
durata siniptomelor ut faţa stimulilor ce provoacă anxietatea. Acomo
darea reuşită va apărea mai rapid în cazul fobiilor specifice şi mai
lent în cazul TOC (M arks, 1987). In general, acomodarea în cadrul
şedinţelor ar trebui să înceapă în pruna oră de expunere şi să
progreseze rapid în cea de-a doua Schim bările vor fi observate cel
mai probabil mai întâi in cadrul sistemului comportamental (de
exemplu, o creştere a com portam entelor de abordare, şi nu evitarea
sau dorinţa de a scăpa înainte de tratament), urm ate de sistemul
autonom (de exemplu, reducerea sim ptom elor de anxietate fizică)
ş l în final, sistemul cognitiv (înlocuirea gândurilor de teamă cu
unde mai puţin înfricoşătoare).
în mod tradiţional, tratamentele ce implică psihoterapia compor
tamentală sunt programate sâ dureze între opt şi zece săptămâni. în
practică, această perioadă este adesea mai scurtă. Cu siguranţă,
dacă progresul nu este atins după trei şedinţe active de terapie,
terapeutul ar trebui să caute posibilele probleme, precum distragerea
în timpul expunerii, lucru care ar face expunerea ineficientă. Dacă
nu există probleme. în timp, clientul şi terapeutul ar trebui să observe
o reducere a fricii, care să se generalizeze şi Ia alte situaţii. Clienţii
care reuşesc să facă acest lucru pot aplica principiile psihoterapia
com portam entale in situaţii noi şi vor face un progres rapid. Atunci
când acest lucru nu se întâmplă, ocazional e nevoie ca terapeuţii să
însoţească clienţii şi sâ observe de ce lucrurile nu merg bine. în
special în cazul IO C , e posibil ca terapeuţii să să cerceteze atent şi
să descopere internexemple ale consecinţelor de care se tem clienţii
şi sâ se asigure că expunerea se adresează eficient şi acestora
lo !“m al. la sfârşitul terapiei clienţii ar trebui sâ posede un plan
de menţinere pentru ca bene tăcute realizate prin terapie ra nu m
piardă în timp. Planurile de prevenire a recidivelor, similare în
principiu cu cele dezvoltate pentru clienţii ce au probleme cu alcoolul
şi consumul de droguri (M arlatt şi G ordon 1985L asigura abilitatea
U ienţilor de a recunoaşte elementele activatoare ce indică faptul că
problemele lor pot reapărea. Apoi, aceştia trebuie să aibă la dispoziţie
o serie de exerciţii de folosit imediat pentru a preveni orice reapariţie
a problemelor respective. Astfel de planuri sunt foarte eficiente în
TUR APIA CC IMPUR IAMHNI \ I \ 52!
cazul tulburărilor aperitive asociate cu abtpetmtivi o ; mm mm* A

alcool droguri. Conceptul de r a d e r e . si nu cd de re c ă d e re \ permite
în special clienţilor >ă sufere o reapari pe temporară a xmipîomelur
îlră ea beneficiile tratamentului să dispară complet.
Alte tulburări vizate de psihoterapia comportamentală descrisă
anterior progresează de obicei de-a lungul unor linii similare. Indiferent
dacă e vorba de învăţarea unor abilităţi noi sau de simţirea plăcerii
in cadrai activităţilor satisfăcătoare, terapia se adresează iniţial unor
comportamente specifice cu rezultatul aşteptai, ce include faptul că
îmbunătăţirea se va extinde si la alte situaţii. Atunci când se întâmplă
acest lucra, apar schimbările din răspunsurile autonome şi cognithe.
cu toate că în grade diferite, în funcţie de tulburare şi client. Menţinerea
beneficiilor este efectuată prin intermediul strategiilor planificate
pentru identificarea şi eradicarea de la început a oricărui semn tic
recidivă.
Limitele abordării
Acum 20 de ani. psihoterapia comportamentală era limitată Ia aproxi
mativ 25% din clienţii ce sufereau de tulburări ..neurologice"* şi la
10% din populaţia adultă (Marks. I982bb Ţinuşi, ca urmare a
folosirii dm ce in ce mai extinse a tratamentelot comportamentale m
cadrai paradigmei terapiei cognitiv comportamentale t'TCCo aceste
procente cresc odată cu trecerea timpului. In special dezvoltarea
FCC pentru psiho/e lărgeşte populaţia de clienţi pentru caic pMÎiute
rapia comportamentală eoe acum considerată folositoare şj neutru
.are există dove/i de eficientă
Psihoterapia comp. mumei muia cern s mi perora pure«< .rană a Jme
ojhi: >o c i aiura mie limitam Ia am ? - !;mm praamui A w mărime
m ui civ a»atC'„t a >pvUrau det ipic eo mie p o iru iîj pmum mdmm
care doresc sa nune/-, mpediţa pertu u :i înţelege conflictele
existenţiale personale Ca sf în cătun a!rar terapie chtar ri a mrapnJoj
cj tiiedicaiiieiîlu, cu antidepîcMWltc aproximam 25fi dintre client!
refuză sau renunţă la terapie în pi uncie etape aîe acesteia Aceou
votc un fenomen comun pentru roate terapiile şi doar parţial explicat
de expunere ca experienţă neplăcută ;n stadiul iniţial. Clienţii trebuie
să rămână anxinşi până când efectele acomodam reduc stimularea.
\; »\ ; »; . a :5 mm A : , t \ r * 1 ** *.
... .!«■ .iA ; . .-A .d«.. A km ' * •' * s * * '•.'•* ' • . - ,’

J,a !:*. h; . a/m ak_4 *■' .. Ik :ya <cî dnulii» k - k k k d m , - *m:pb
a t j l i i l i , î i v>L k k k P m k îU r h : i v l u m .« k k k ■' k -k
J U I I k k fa lm C d l:! Li . a k kk a m r c î b f k aIU krU ‘; k t k l pm ck
: U5k a U I! d k k ik k* ^mUkUC I c f i k k i
îr c a / u : a h c t k c p u r n c *u Onorar; n, pu.Ue i- k n : vim.pi a <* v k k m ,
, mpL-ru dk« Jm m 1 a p 1i . p mk* a ^ S P 1 p v t k n ; -..: e r k k a1a 1
km rpVkt j îuiui*»: kk n m m k c *_>k m m \ m . ^ k Pm*:-;

aam îUak t *.c c b b * -m n ^ r irm ^k :i I j ‘i ' I ’ ,. . «uk > a a k
. k Ik k a '* N . k ' t k k k O k k k UC :*> 1 iîk ka klk mm** ; \ k ~ P'kL
kd k a ' -k I* ^ J k r h j . . , - . P v j ’ ‘. k; C \ k - k - k k k k '-k k k k a k
> M iik *L P k J N s k ' j - X k a l k /O la L k . J U P k!". *k k Vs k ■ Jv * y ; ~
k m m C k b k. pic--kkk! . k k J n k* ; . r 3 . : *- î _ a > ' • k \- k k k >
k k k k k kk k n ck v j na u k k * ' •7
- kC Li. k f i k k k pkkv.k pk a k n k UF' * î i U k k Mm • n k „ . k a b
Ik. k k k v- kk' ^_.» r v :»kk u>ki .kk p i ’1, >' r k * *at*vi»., jp-c *:a >t
■Jk..'k!'«; j ' .-r - :. ... k l î * a klk': .v* d k a f k , . kt k «.k <*kk'k
k f i P ’k'kOkkt al J'-uk ,Utk.K v k klkl >kak IHlî k ’apk' k k . ak- \ : a î > ' k
k ^'klk . _k!i- i V k;ik* *î ilkv *««’^*k' %
« k k i k k J *l*| k ’ kî k k v î -* -k!
îkiC kLkdpik v krap'.iriaîkc'ildik uu i c p c c .îkkî ar parU w k f- n n
„ î l c l i k i l k r â > p u ri j ;k k k l a k t : C ! i k iî: J k a . L k \ p k :| a i i i k a C a k t kltkH! M
icidpcaf <t >ir fk«i|j,a •iiipii^dîv .L pmkkmeic i-î : kăuLtrk» ^cnmaiklnr
Pk i i i k J i u sp eciu : r a k ld v m ik uiiMi prkpt.iiiik *.k;co;kusv ib
;kikipic Aa k b k , L k i i m i k >aik. a .u - a ; . c m c ik >î ; * ^lik a b i d r J fi n , .ar
k C -k- p k i-k ik r mi k a . P v a -ka:' k i ^ n u f k k u c c a p n m m r uracntă
^vkiPj .c k k .:r; *ib j k '. k . : k-»^ ^ : Â'is'.han.i^ ;k*kkk ?rdnuic
4kpukt n \ a li u. l k d *-«l uk kckL .• p a r a ikfLkk. k n î i w k kik , a J 4
. a: r ki liu kbl'k k i Pi ' kp • k / - aak* p î , ‘k / ; k’ pkkkk
.: . Uk ’c kr r r *
Exemplu de caz
Clientul
Samina, 44 cm a^\ , trăieşte de 20 de am cu partenera1 ; sau Au
împreună trei copii adolescenţi în uitimeie şase luna Samina s-a
simţit din ce în ce mai deprimata. Nu putea să adoarmă la ora la
r ‘ •'•-ar 7- u a ' - C C ' ~ /V*'' ''V* e ;r,
»< C v»,rd yy y IV, e C ~"Vv%. - , 'ţ,y y f y - ';(r c <*■>y îs' -v
ca ?'*nCi a m menta să ;mcc cemm a mu y a'mna Hmca ca Mmem
de cc'W m, - „ m»?.a .ccs a :i'<sa •- :ey.yj».j rresmai 2c
Mim-m ;y; -’ar/an'â'M
--roomma ama mar .mcam isuora s u»ne: -* asum - apa- s;>: r ie
5, rr, -3ic 2 ^ teme \3 rnomemeîe aoăome ă >'a sase urc -a «;rmâ,
mmîuuMr 3 :::ads: -> :o rcdmn sâ o e ie rm re ocup fa c w a a :îic -
anu-^p sau y y ^ n i mn "afa cam ar c m o c sauza dec-voaâ
S;mţiîa a v!jsaae an ervmm anter;cr a a aepresm >a începută!
f nereţc cano avea ■*- ;u' ?e 2 0 de cm re ^ in j care ac efectuase
>'«ic î cn tsa n ce n . eoa-M >:, cavele ac-ni ;c dn ar, ye per*onda
unui divorţ ctreaanf
Viedicu? de O-mmlm a1 S .im -re a mysenssme ^ ‘ucsetme 12 cg
;mm Ea c m se >e sa s cîsetem yrysvr m le r a ^ v s mea ;
carele an ^ m ecm c ^' c y tj meuîr 8 mer-îe!m n e dSexefir:>t
C- -C '-C',, " V ? C - - i -r~ rî Oî ' V '-Cu .«« ' ’O( i>v:
M4y ’ ~C y . C' " 4 - - Cfr iv-' •* ~-m '
Terapia
Samina a întâlnit terapeutul la caom«Mu: local de meuic-na genunea
După evaluarea istoricului, Samina şt terapeutm a c ajims o
decizie mutuală asupra unei afkmaţn soude pnviro eroolema c e
definea dificultăţile ei. Aceasta era' stare prcasîâ p«ans c a cin»
poftă de mâncare, iritabilitate şi probleme cu semnul ev-tama
rutinei şi activităţilor ce anterior erau satisfăcătoare ş; gănaur: că
4 MANUAL ut r t răpii; individuala
suni o ratata, având ca o consecinţa faptul ca nu mai am grija de

casa şi am concediu medical de la locul de munca. De asemenea,
au câzut de acord împreună în privinţa unor scopuri, lucruri pe
care Samina dorea sâ le îndeplinească cu ajutorul terapiei Acestea
includeau întoarcerea la locul de muncă, reluarea treburilor gospo
dăreşti şi efectuarea de activităţi pentru ea însăşi
Apoi. terapeutul a subliniat principiile activităţii comportamentale,
A descris legăturile dintre simptomele fizice, comportamentale şs
cognitive şi felul în care un cerc vicios de menţinere a acestora
contribuia la întreţinerea stării proaste a Sammei Terapeutul a
acordat o atenţie speciala evitării - lucrurile pe care Samina încetase
sâ le mai facă - şi felului în care activităţile eî au devenit restricţio
nate. iar cu cât acestea deveneau mai puţine cu atât mai dificil
era pentru ea sâ se reîntoarcă la „normal” . Din cauza problemelor
safe de concentrare, Samina a aprobat idea de tratament ce se
concentra pe activitate, şi nu pe efortul intelectual Era de părere
că ar trebui sâ fie capabila sâ „se adune" aşa curo făcuse data
trecută când trecuse prin depresie şi chiar era încântata de ideea
de un program al activării comportamentale. Terapeutul a descris
a pot cele trei categorii de activitate pe care Samina ar trecui sâ le
efectueze în cadrul terapiei sale - rutina, de plăcere şi necesare,
împreună, Samina şi terapeutul au gândit doua sau trei exemple
pentru fiecare tip de activitate şi au început să completeze lista de
lucru, Samina a fost de acord sâ completeze fişa de lucru şi să
păstreze un jumai zilnic cu activităţile sale pe parcursul săptămânii
viitoare,
în săptămâna următoare, Samina şi terapeutul s-au întâlnit din
nou la cabinetul medical. Finalizase o mare parte a listei sale, cu
toate că se dovedise dificil sâ se gândească la multele lucruri pe
care ie considera necesare in mare parte, listele sale erau pline
de activităţi de rutina • cum ar fi spălatul dimineaţa, curăţarea
casei gătitul meselor eâicatui şi cumpărarea oe alimente - şi
câteva mei pentru activităţi de plăcere - cum ar !' sâ m masa în
■cras cu partenerii 1 sau sâ mearaa m o oe trece re a meri «,a temă
hîiutersîe îmomuna cu -culegi oe La munca, sa ritocute a - rr-menă
la telefon, sâ privească programul de televiziune fa vom cum ar fi
programele istorice, sâ meargă ia cinema A câzut de acord câ
activîtăţiîe necesare identificate anterior, de a-si completa formularul
de impozit pentru consiliul tocai, sa plătească datoriile şi sâ se
reîntoarcă ia muncă, erau principaieia articole din aceasta cate
gorie pe care to evitase, Samina era foarte nemulţumita de jurnalul
ei. îl completase cu atentie şi aceasta o făcuse sâ realizeze cât de
t T K A P I \ Ci IMF* )K t'A M b N l \l \
pupe făcea ea în afara de activ itâMe de oază necesare pentm i

pum-- 'ra'.v-'Ac m, muuâ ptmuru ea ş. fcinara tu Se Uiz u a mmmm, u.
fiecafe zi rareori teşea şi eu outea identifica penoade în care
făcuse Cieruri doar pentru ea Terapeutul a «rppatizar cu Samma
şt a sprijinit-o în recunoaşterea faptului câ aceasta hme funda-
mentaia reprezenta un produs al stăm ei proaste, nefnnd
ade/aratul ,e«C a5persoanei sale şt că făcuse o alegere înţeleaptă
pr.n a cere ajutor Terapeutul era atent să reuşească sâ p ă s tra u
un echilibru :ntie spoimuea Sammei şi atenţia de a ou o face sâ se
simtă mai rau si mai potm încrezătoare în forţele saie prin admiterea
lipsei de activitate
Samina ş: teraee j î *j! «o împărţit activitatea identibeate într-o lista
ferarhir-â aşezanc a-'nvdăţile uşoare la cacatu* da iOc iar pe cele
dificile la capamî de mm a 1ierarhiei Apoi au selectat unele acrivitati
uşoare si !e-au m m ramai in cadrul unei pag mi a*oe de «urna!
Samina a decis să 5 *- trezească în fiera;e u cu o oră ma* ite/rem e
ca sa calce şs sâ se ocupe de curăţenie Terapeutul a ajutat-o oe
Samina sâ impadâ acti/dâMe ma» dif(Ci?e în secţiuni mai mm ş, aii
căzut de a ce ri câ Samina nu sr trebui sa efectueze ma; mult Ic
20 oe minute de călcat o data îa două zile şi câ putea decade <ă
fac a curăţenie doar Tntr-o singura cameră pe zi Terapeuîu' na cern!
Sammei sa se gândească la unele activitâti ce antenor îi aduceau
satisfacţie pe care ar cor, sâ le facă şi să aleagă cel puţin una
Samina a decis câ va telefona unei prietene de la locul de munca
cu care nu mai vorbise în ultimele trei săptămâni. De asemenea
a dects sâ îi ceara partenerului său sâ meargă într-o plimbare cu
maşina într-o dupa-amiazâ de weekena.
Următoarea şedinţa a avut ioc telefon«c. Sarcina se descurcase
foarîe bine cu adm că ile sal-? şi îşi ment-nuse hota râma de a ?u
trezi mia: de mume în hei am z* Act»v«tât*le se dovedisem? a f; putu'
obosdoa**' msâ oe. se-.-rase Mersese «nm-o oiirnea re nu
împreună cu parteneri? seu iar temfonuî car omeem? sa'n -u
dovedise o megere bum^ poetens m o muitase sâ troaca îr vizeo
Şaman i xi teraommm a de cm, mmatoru' cot ce act: cum
trezirea maca sa ora o u i am m t i e ~ a r e ti m a i a ~ a de /,'ceKenc v.
^ gama ne a z t u r a a b gospodăreşti De asemenea, a decm -
sune dm nou pe or-etena ei ş» M sţahoeasoa o vizită
La o.n‘i t c c m • . /::rTme o? uToo.uâ L»a<m u mm uo>mmer3bi m i
puţin pozitiva La trei zile după cm vorhme cu terapeutul. încurajata
tio a* î.vitatea jm sa pt arm na a-;m n o m ă , c dems sa foca exem T»
de aerobic prin vizionarea unei casete video pe care o mai folos*se
anterior In orice caz, şi-a dat seama ca este mult mai greu decât
<v oare şi renunţase la jumătatea drumului. Devenise deprimată şi

vi se întorsese înapoi în pat. Somnul fusese prost în restul zilelor din
săptămână şi ratase cam jumătate din activităţile plănuite, incluzând
toefonul ce trebuia dat prietenei sale. Această stagnare s-a dovedit
o oportunitate foarte utilă, cu toate că destul de provocatoare, ca
terapeutul să lucreze cu Samina la rezolvarea problemei în privinţa
ce mersese prost. în mod paradoxal, dăduse terapeutului
şansa să o ajute să vadă cât de puternică este activarea compor
tamentală ca metodă de depămm i unei stări proaste. După
explorarea motivelor din cauza cărora Samina eşuase în efectuarea
v/.erciţiilor de aerotm - ■;cercând să facă prea mult după şase
•uni de inactivitate * folosit exemplul zilelor următoare, în care
Samina nu făcuse nimic, iar starea sa şi simptomele depresiei
-au înrăutăţit, pentru a ilustra cum starea şi activitatea sunt strâns
vi corelate.
După această stagnare iniţială, Samina a fost mai atentă în alegerea
activităţilor şi în stabilirea aşteptărilor de la propria persoană. în
mod gradat, a crescut frecvenţa, durata şi varietatea activităţilor.
După alte cinci săptămâni de planificare a activităţii comporta
mentale şi păstrare a jurnalului, se trezea la o oră ce credea că
este normală pentru ea, somnul i se îmbunătăţise şi se afla în
contact regulat cu prietenii săi. Fusese la o petrecere cu vânzare
de bijuterii găzduită de un coleg de la lucru şi, cu toate că anticipase
■ că va fi destul de neplăcut pentru ea, îi plăcuse odată ce reuşise
sâ îşi depăşească anxietatea iniţială. Obţinea o satisfacţie mai
mare ca urmare a efectuării activităţilor sale domestice, iar ea şi
partenerul ei au continuat să găsească momente pentru a merge
plimbări împreună în weekend. Se simţea capabilă să admi
nistreze restul programului de activare comportamentală, având
un ajutor redus de la terapeut, care a redus frecvenţa contactelor
telefonice v dată la două săptămâni.
Două luni mai târziu, Samina s-a reîntors la locul de muncă. Cu
toate că primele două săptămâni au fost dificile, a putut să negocieze
întoarcere gradată la activitatea sa profesională şi s-a integrat
ptat în rutina sa anterioară. Şi-a dat seama că colegii săi de
tu sunt mai empatici decât îşi imaginase, incluzând o persoană
re îi dezvăluise că şi ea trecuse prin simptome similare de
■presie.
rapeutul a avut o ultimă şedinţă faţă în faţă cu Samina pentru a
>cuta modalităţile de monitorizare a stării ei, prin căutarea de
mne ale recidivei şi reînceperea programului de activare compor
tamentală dacă era necesar. Au căzut de acord ca terapeutul să
r.
!• B l> \« " * / 7-,» - *, ~*p,p • Of 1h€T
\e ^ \orf \Mv,
1 , *L nr-a 7 «,'»i r î' , ~Vêssing cliiran orc d an -v-a >O' »P
iiiLr ' n a ". L 7 :'».inK.i ‘i 7. Bir» da» iCJ .. U->;L:u- ‘vith Ser
LLa:»; / 7 a i Vi »n for Clini . ,L P i u C i , f i a : o BVi
Tmdaii.
Collected Papers, voi. II, Londra: Hogarth Press/Institute of Psycho-

-analysis.
' » a ; I: \L k . V • : O . : V;, , O \ V », a 5 \
m fo n ia » , L i1 ., _%efî tRaine»! toi oI-Kewnt aanptjLo r ciôi\îc

%K>;*aa do' a „* r- 1 »• ' *C di»\* •-V'\ î 5 7 1 ""
nod'- M L ( omputno v -* ‘ *»
o n 1-* «' k L»,»o/. ( \\ 1 I P Honk»\ S L \ f N7» i ) vv
*2*«* a > , \ hn»+ r»cha*a*a:a* ‘n a r a ov.tdne"! a»»- dt'f r- n* n
raotf nti/od w\d, '\iihi n jo dipaoan: p »una!; a fi.\r»aL Bchnii a '
S î.'J 'jK onora 27” 5-S-6(i
MX MANt.'AI DE 1'ERA Pil- l \ f > ! V | D G \ L \
Hopktc D R , Lejuez. C AV , Ruggiero. K T >1 Faferi. Ci H f2003tyc

,A ontemporarv tx*na\îourai activanon treauneurs toi ueprcssion
prc»cedures, principles and piogreşs'7 (lini(dl Psychologv Revinu\ 23 i
699-17
Jacobson, N-S,, Dnbson, fv 5 . Traux, PA.. Addis, M F7, Koerner, K.,
GoIIan. J K , Gortner, E. m Pritiee, S E i 1966c A component analysis
oi"cognitive-behav îourai treatment lor depression", Jo u rn a l of Consulting
a n d C (uneai P v u h o tm n . 64 . 295-304.
Jacobson, MS,, ManeiL C.R. si Dimidjian. S. *2(K>1„Behavioral acmation
treatment for depressiuii. returning to contextual m otC A m erican
rsychological Associatiotn D I2 * 225-27Q.
io,nev, M.C, fi924». A laboratorv smd> of fearA PedagoyU al Semmary.
31 * 308-315.
Lnmn P «1979). „A hîoinlorniationaJ theorv of emoţional imagery 7 Psxcho-
pkvswioys , 16, 995-512
LcvAnsohn P M. *1974c „A beha\ mura! approach to deprc^rnC io R M.
Eriedman st M M7 Kaiz (ed o , PsychCogy uf Depression.
C o n te m p o ra n T h e u n and Rese an h, New York Wiley
Loeke. i. Il695n Som a Yhuuehts Corn erning Educaiion. londra* Ward
Lock.
LovelL K şt Riclurds, D A. 1.2 0 0 0 ), ..Multiple accese poiius and le\cls of
entry AlAPLhi ensuring choiee. accevsîhîhty and equity foi ICC
Services", B e'navw urut a n d C o g n itive Av< h o îh e r a p y , 28 * 379-391
Marks. I VI 1 i982a«. ,.ls coiiditioiiiiig relevant iu bchaviuur theiapv A7 in
i Bouîougouris ied o l.eanung Theoiy Appmaihes îv A u hunry , New
York . Wiley.
Marks, 1 M ;î982bc Cure and Care oj A‘curoses * //tern and Pniaiue of
Beka\ iorui Pnclunherap) , New York . WiJev
Marks. LAI <Î98A, i m n Ph> Pi as anu Rituais. OMord Oxiord Gni\er>iîy
Press,
Marian, G A ,>j Gordon, J R «19,85c fc A ce Pnivemion Mauiienanu
Mmieeie^ ji Addauve BeUavior i harpe New YVc OtMU.rd
ManelL 17 R . Addn. M 17 m Jacohsom N.S >20(4 > O t o t s r n 7s i t no n
Strategie* /o» C>aded -1 : ou New N.r> M omn
U ;u a r O.II. AAA^ Mumnc Umor .r j AC e n C p 7 e , . e - , New
Vor k \m oki
Newel R. <1994 c Inter viemng Skilh fo r Nu nes A Stnn tured Appn h ,
londra; Routledcc
Newe l R. >i Gioinuw k 2 (»o0 ), M e n t a l H ealth Nn nap. Ar E\iden <
Basca Appwat fc Londra (. hurchtll l iv mgstone
flwkw. I P «192G, Li jnilute>:d Reflexcs Londra . Uetord Utnversir Pnw.
Richaids. D. A. ( i988), „The ireatment of a siiake pbobia hy miagnul
exposufe" Behartuioai Pnchothcrapy. 16: 207-216
thfttU}' , - ’/ v/,; *,r • « i\ ;{»rd »tv !•> *î'Ulî*l
V fU'ildl t o 1 reoMj. c l >l u94» Ca anne ti( -a .* 15i o * / . H ?u'i
Ca >u. sd h i ; :o? Sad*. i 'v p Hulit-tu \ r-r...< fc. 0*10 Ic .,, > ; <7\ o *c *t
Hv ^ î inouii; LrîîXfcn nsx<xîates
Sel ipuam M ! P • î o 7 - fic:p>rsoit '.' _ kai! I "J'i. f"-C - iTceiOJI:
Mclnnty B.F <i, .v .•*><e ond ffuman Bthuvou Ne o V we Mam-aiian
Slade. PJ> >1 fl audio k G ( j ooo» ( h ,tf : r •*
Poehota Di. ordc;n, Londra Routledge.

Fhot ndikc b l 13JÎ !_ 1 a-^?<?/ hUtlUnem e Vo-v V* ~k • Mac iulian
WafMHi, J B şi Raviîcr. R. (1920), „Conditioned emuionai rc aetneo
J o u rn a l o f t <>nru\t •!’<!’ Ps o h ok » g \ , 3 . 114
Wolpt J \ !u^8 ), R '. m ‘-ifv b> Recipn >c:R bd'ibition, i A Stanford
Un»verşitv Prms
kxolpe, J. 1 1V7f>) .B e ta * 'th e r a p v and m oiakonîeiiiM J n*mal M
Bohuiîtnir iharap', and b ou nou *nui /Vw l.uiţt x 7 *i*0 - i (o
Bitum, W M. (1994 c Understandinţ* Behaviouristu S a en ce. B ehauour

and Culturc, Londra . Harper Col lins.
Gamble, C. şi Brennan, G a J ) (2000», Working nnh S e rio u s M e n ta l
Jlln ess : A M a n u a l fo r C lin ic u l P r a c tic e . Londra : Bal ie re Tmdall
Hawton, K , Salkovskis, PM., Kirk L şi Clark, D.M. «2000). Cognitne
Behaviour Therapy For Psychiatric f*roble?m. ed. a II a. Oxford • Oxford
Medical Publicaţi om
Marks. LM, f 1984», Bear*. Phohiui and R itual, llxturd ( »xford Lniversit*,
fkess.
Rut}, Ci î>* VVatts. b N. «ed * iiddRc Beliuvantro: und M^ntu: tieaU»:
Re \ ea n i: A Hanoi u*?», a 0-74 Mcthocb, ed i ii %, !kv.
Hrlbaunî
CAPITOLUL 14
Terapia comportamentală
emotiv-ratională 9
W h u îv D n J f - f i

în Marea Britanie
Contextul istoric
Terapia comportamentala emotiv-ranonaiă c1C î w î uimam d
I4|^5 de Aiben Hlim un p v h d o p d im e ia e :im XVn A u la care .1
cu mu aceasta metoda mmme m m m u u FUS a s-a u-raiaî iu psiho
rmapie m ani’. '40, Pa «sau.*dierna eiipliiltit vi F um S» v r o i A S i c
m ouado In decursul pmeîmii sak >oit J a r ^canu ai n e s ; un ac
* cm A m a a rj d m td a ueo *r a / i p d r t d v e p .X i - a r 't * •- a :d a U ;
crt cliîJiîe* octu eecta-ai w : nevi .c mVaoo* -a
*x*r - amur m m * tu r m Ol mcam e veci r, ,
a ud r . . t U V'
. dî ' >v a dv« a ar: - d . r e c „o* - c ţ i :
însele” (Ellis, 1962: 3). Ca urmare» a început uri curs intensiv de
'v u u t.n n în h m o tdlîs a i n a m u vi pred a m m d a m tU / , n m a c ret:'

-U , vs O , i v > , -aU Uv -I t ‘‘O , X , mUa '* \ V.VW*" ; ' C" "f
i p iv l rCtoiraM v* pat ca U su moa ,; a .ia î'ciouCuU.h Uu , <r CuiC*. au
_a o - 11,1 C>;x C.m "• ‘CLUs o * d V v a V O' e t ■CCalaC»*. '! -
co atripcJCt* Uc u tiu n Apot a ; is^}v; v; expd uimctc n didom
dnue j L psifiokrapiei lata di îala v aoeiimiu spic psitiaikiiidi Cu
\î \ M \ L DL l t R \ H L IM LViDl -Al A
Date că prerii idea câ aceste metode au :nui rezultate mat bune si

mir o perioadă mai scurtă de timp decât psihanaliza tradiţionala,
încă nu era satisfăcut de m/uitatul tratamentului in ltJ53 s început
să terceic/e o monografic si un lung artuol privind noile îebnkt de
psihoterapie (I îl îs iQ55a ; 1c>55b >care 1 au influenţat să practice o
metoda unică de terapie psi 11ana111ic-edec11că ; foîust. I IIK a rămas
în continuare ncsdiisfikuf de rezultate.
Pe parcursul carierei sale de terapeut inspirat din psihanaliză,
începând eu sfârşitul anilor *40 şi anii '50. Elîis a devenit din ce în
ce mai de/.iluzionat de teoria psihanalitica, pretinzând să aceasta nu
e ştiinţifică, consecventă şi dogmatică. Şi a menţinut întotdeauna
intercSitl pentru filosofic şt ii făcea plăcere sa se gândească la modul
;n circ acest dmiteniu ar putea fi aplicat în cadrul psihoterapie! Si-a
tolosn cunoştinţele de filosofic pentru a-şi răspunde Ia una dintre cele
mai o implica tu întrebai i ale sale : I >e ce fiinţele uni ine extrem de
inteligente, inel uzând u-i pe cei ce aveau o hună cunoaştere psihologică
a propriei persoane, se agată cu disperare de ideile iraţionale legate
de propria persoană şi de alte persoane • " ; EIlîx 1962 : 14). Scrierile
filosofilor şunci greci o romani fin special Epictet şi Marc Âureliiu
au avut o influenţă specială in aceasta privinţă. Aceşti filosofi au
accentuai faptul wă oamenii sunt tulburaţi nu de lucruri , et de
viziunea lor asupra acelor lucruri. Etlis a început >â realizeze că
făcuse greşeala de a accentua o cauză psihodinamică a problemelor
psihice ( adică faptul că suntem tulburaţi ca rezultat a ceea ce ni se
întâmplă în copilăria tim puriei; a început astfel să sublinieze cauza
filosofică a problemelor psihologice 'adică faptul că rămânem cu
tulburări, deoarece. în uiod activ şi în prezent, ne îndoctrinăm ca
filosof iile ce ne a cea za anumite tulburări)
începând dm ace si pună. a sublimai imponariţa pe care gândurile
şi filosofiiie mogniţid) u ;ui in ciearea si menţinerea tulburăm
psihice fii prezentările >î lucrurile safe de începu1 despre ceea ce a
ilevenu mai apoi o rngeo ro a f ;•*//</d Eli o
<! c45/si încearcă sâ sublinieze rolul pe care îl joacă factorii co g n itiv i
în tulburările umane şi. în consecinţa, a mutat accentul de pe fachirii
einoim comportamental». Acest lucru se te flec tâ in nu melc origina!
pe care I -a dat abordării sale i psihoterapia raţionala In Î962, FllK
a publicat un Vtîlijoi mavator Ren,am mul k'moiio» o? Psxihothetop'
(Raîimv' si emoVc in psihoterapie \ in cadrul acestuia, a subliniat două
puncte importante -- faptul c i gândurile, emoţiile şi comportamentele
i î'k \fCA t i )MPl »l<I '\Ml,\ t V A r \kdiv H \ 1ş i \ V
u n it p o rn e s c in te ra c tiv e şi a d e s e a s u p r a p u s e si că g â n d ir e a v
e m o ţii k u m a n e sunt. in a n u m i t e p â rii e se n ţia le . acelaşi Km n e utr
p n n s c h i m b a r e a u n eia >e s c h i m b a şi c e a l a ltă " >:hin _ 1962 AN
A c n n d u /i o ii a r că n u m e le d e terapie emotiv -raţională «T I R re p ie /u iiă
0 descriem mai exactă i metodei sale terapeutice- In ivog. Ellis .1
decis să schimbe numele terapiei încă o dată m urnim; , ompor
îame'ihilă enhnurnim nală tlC E R n Acesta a tosî un răspuns Li
ci iutile ce pictindeau, ui mod greşit, că TER neglijează oanporta
meniul şi este pur cognitivă si emotiv a pnn natura sa.
După cum - a m enţionat inai sus, teoria terapiei comporta
m enulalâ emob\ raţională a accentuat încă de la începuturile sale
importanţa interacţiunii dintre factorii cognitivi, emoţionali şi eompm
tam entali, atât în funcţionarea, cât şi în disfuncţiile umane, prcaim
si în practica psihoterapie! Ellis a admis, in particular, că datorează
mult teoreticienilor şi practicienilor care au susţinut rolul acţiunii în
ajutorul dat clienţilor pentru a si depăşi problemele ( H erzberp.
1945 , Salte r. 1949; Wolpe, 195 Kg înir-adev ar. Film a aplica* o
sene de metode comportamentale m vim\ pentru a-şt depăşi propriile
temeri ce apăreau arunci când vorbea in public sau când socializa ce
persoane de sex feminin (Ellis, 1973).
Iniţial, terapia comportamentală emotiv-raţională a primit răspunsuri
nefavorabile şi chiar ostile din zona psihoterapie! americane. In
ciuda acestui fapt. Ellis a insistat în eforturile sale de a şt farc
cunoscute ideile pe un plan mat extins ; ca rezultat. TCER înfloreşte
în prezent. Popularitatea sa în Statele Unite a crescut semnificam în
anii '70. atunci când terapeuţii com portam entali au devenit inie?emu
de factorii cognitivi ' iii prezent un pai tu! terapiei cognitiv a: ompor
îamentalc a ajutat TCER Ci d muci mu Ir mai zunoscută Am;î / s
ICFR este practicatei de nul de proîesmnţşii de Amu tale nunta ia dm
A mc rit a de Nord şi este predata o practicată pe iot globul.

Până îu buc putui anilor '90, Ruinarea pmîoi TCER era doporuhi!;,
■ui fum, susţinuta de mine sau de dr A! Rairt (care nu mai e printre
m»ic, deoarece oportunităţile pe u ra lom iam F O iR erau imutare,
existând puţini terapeuţi formaţi eorespun/ătcir. Astfel. sub auspiciile
Centrului pentru Managementul Stresului din Blackheath, Londra.
\ l A : AI L»î ' t JV\t’U I Nl*A U a ' i
! **h Apt ii ui' p n m a m lic .m m m . i e h b e m n tic* w'crc Hi' au* diplome

: J'pkîiîlC pi AiliUA CAMUJiA PCnim IC \M AcC-tC nuAtiri. .Jll; acUiO
■mu AAtutufc '•-ub .i*isp*Aiî!u iUiitMiu: p*riuu fei apia c Atnp4 *rîa-
IACaMJ !a £ HKAA Rutl^fllUd- IU AtUm P TAlHUd >A artaU»* persoane
dinîr-^ varietate ic pn.Yc'Uun! de asistenta, iar numărul retapcuîilor
TC~ER a '.rtuaif ai nuMm a m care :i: anul H Q3 %a M m m *• ciape
Anîru IV.rapui Ccm ponum cpjdU Hr;om îviţ-* main •; AICTR * \socia-
ia . '.ara pi.hhtu *k două un pe an un nuna! numit ^ . n v e f £> j e/ve
b u: l-cur Iht m; / ; nAe membra a îV parum t urnim C mnporta
clanul m Cep ni ne din Cmtbhyl Rec nu nu rtp.it ;\ u : î ', P mu-terapie
•L kC p:
I:i Ajptcmbi ie i\JiM a iii mmat uo u n iră m de m.tderui pentm
mr.uAa «juiiiportafiierifiiia enauiv-mponaiâ. A OmuMiuth Gdlege.
; iiAviMtaiea dni iamdra. Am>ta n A m urm ei , m - ne .carter peitîru
T l l ’R din Europa, iar auim este singuiul din lume. in 2 ou 6 numele
Uvotui eurs a !om schimbat in Martor de lerapie C.Mgnmv b* ar.por
nii ne ntalâ a hm otr Rdţienabn pentru 1 %ubîina legâiunie rt ninse
ni rit re TCEK p YC'C
di 2 »>d3 InstifiPui jir» Mama Bnîanie pentm Tuvtpia rtmrtpor
cimentată Emoto Raţionala a rtahiht *:n colaborare u Institutul
. Mbert F iii-” d ! mmmsuimv, din Rirnimghaio na m u a num in de
formare pentru TCER.
Ipoteze teoretice
Imaginea persoanei
Terapia comportamentală emoti
sunt, în esenţă, hedoniste (Ellis, i 97oî : scoom *• 1 -m-
sunt de a rămâne în viaţă şi de t mance U :c?Aire ti m* d a ductii.
Intr-o manieră necompulsivă, insa amoniu u . 3. « m u m u Uv
faptul că trăiesc într-o lume socială. oe siibiu* a u m uunem d iiu c
enorm în ceea ce priveşte defn
terapeuţii comportamentali emmo nu.miau ,v ai aia uiumlm au
ceea ce îi va conduce la fericire, n» tem! m m re act >tia a* mrpiedicâ
o r * o \ > • *\«P* A : >AH\ I ~A : \!« .*' o .*'*•’ m ' \
ec e; m os; m mm;» Av î a i iu. urnim ^ roiom ,,\ y ; * • m.eLx o. .

- v >A oPstlv, ce \P e vOimcptu CU’ Î\.l/U PUpL. 'k' CiU IA «ou- ăd l f:
uvXp. v. peA-XlA A -lî-Jui pe .c k AicA UciA V AX c -
Raţionalitate
In iJ jfiii ii TH mafiomtr mvaumna ui pnnmt mod >meu _e tjnîă
memojfiek -.1 o :,pp-. mopm ?k x telurile ele ru/d . . mdţionak
omeumnă m p* a* iui mim '.cea ce împiedică persoanele să an nea
aa sie scopuri o udu n insă „raţional" hxeamnu, di asemenea,
eres ee e^fe tlrx fV a - a a»reia îogm y l a i e e ^ e » eu realitatea. |X
:xnd „iraţional" umemnum Jc asemenea, eeea c : este ngick extrem,
ii*ţ i e m Iar a t e m u n * -■: euhLUen.
Imperfecţiunea umană
l iiPteic umane mipi vuiîUvk ram ea având muură m i p tă u ii o nn
una cx tinde spre pe-iăxitimc laie în ntod naîur d sire şei* A v,
reciin*Ke irnmos m urmărirea scopurilor s telurilor lor lunda
mentale.
Complexitatea şl fluiditatea umană

Fiinţele umane smn vă/ute ea organisme extrem de complexe me A'
află constant m fkx şi mm meu rujate să se vadă na a ac-a La
mr»e cit puncte pepita a s p î\ m> sa .astă xptm./u bm kxic î ; u-

» V <- X, • W ,„ „ ^ v ..
a * m mod \ a u ? ! , toate Pm tek mumm pm smm J*»*, /* a«e ne-o o

:r lîisn.ac actam -
m multe dintre Amdmrk' *»am .n ne uimim mm •iu u o de Ap* umnm
imaiiăprt|. ii pnitnte dc la pâittilk nnetern m maxs pmJm oh
516 V K N t M . Dh li R \Pif< I\DiVIDl AL V
exemplu, oamenii sunt rar im araţi că este bine să anunţe itmrunle.

Jar fac ace-a lucru de nenumărate u ri);
„ ■ fiinţele umane adopta adesea alte gânduri iraţionale după ce au
renunţat la cele anterioare ;
d) fiinţele umane se întorc adesea la o activitate iraţională chiar
dacă au reuşit toane greu să o depăşească i FJ!lv IdTo.
în al doilea rând. şi mult mai optimist, fiinţele umane sunt

considerate ea având un mare potenţial pentru a lucra Ia schimbarea
actelor iraţionale ee au o baza biologică.
Activitatea umană
finitele umane pot cel mai bine să îşi atingă scopurile fundamentale
prin urmărirea acestora în mod activ. Este mult mai pupii probabil
să reuşească dacă sunt pasive sau implicate pe jumătate în eforturile
lor.
Accentuarea cognitivă
Cu toate câ emoţiile se suprapun cu alte procese psihologice, euni ar
îl cogmţiile. senzaţiile si comportamentele. eogniţia are un statut
special în cadrul teoriei TCFR Cea mai eficientă cale de a efectua
schimbări de durată ale emoţiilor şi comportamentului este ca fiinţele
umane să îşi schimbe îllosofiile de viaţă. Se disting două tipuri de
vogfiiţie în cadrul modelului ABC al lui Ellis 1 1962) pentru episodul
emoţional/comportamental Primul tip se referă la deducţiile unei
peisoane despre evenimente şi include activhăţî cognitive - de
exemplu, efectuarea de prognoze, ghicirea intenţiilor altor persoane
p evaluarea implicaţiilor comportamentul ui vUiva privind propria
persoană şi alte persoane Ipotezele i epie/mtă irum ii i legate de
realitate >1 nevoia de a testa aceste intuiţii. Astfel, acestea pot fi
exacte sau greşite Sunt clasificate la .. A” în cadrul ABC-ului TCER1,
deoarece nu explica In întregime emoţiile şi. sau comportamentele
unei persoane de !a „C" Cel devii doilea tip de cogniţîi - convingeri -
depinde, prin natura lor. de atitudine ; astfel de cogiiiţii. care sunt
incluse la „B1* în cadrul ABC-ului TCER. explică emoţiile şi/sau
comportamentele unei persoane de la „CC
î i mv p f v ( i cvtP( )K i \ \ t f \ i \: \ L \ h *i n a \ î ii i \ \ l \ 537
r OCtest*/ i u fiS ltu C iiv .5t
i'u'" { u)K*t* j mstmut vj 111:R m renum â dic-pt mia dmtee ouopîm

cognitive mMKtrumn isir In cadril TCF.R. punctul ccnual c 'i !aruJîV!s!
m aîll m accentui pys pL mini amu pc .arc ouomim ;j gciva in
construirea ani-, Kigcnlor iar iraţionale ri a ipotezelor distorsionate
as iu se adesea in episoadele emoţionale.
Conceptele tulburării şi sănătăţii psihice

Convingeri iraţionale şi raţionale
Chiar Ia începui, Fjlis »1962) a tăcut distincţie între cele două tipuri
de convingeri: iraţionale şi raţionale. în conformitate cu teoria
TCFIR, convingerile iraţionale sunt rigide, extreme, ilogice şî nu au
legătură cu realitatea, fiind dăunătoare pentru sine şi altora. Prin
contrast, convingerile raţionale nu au o natură absolută sau extremă,
sunt logice şi consecvente cu realitatea şl ajută şinele şi pe alţii.
Tabelul 14.1 furnizează un rezumat al convingerilor iraţionale şi a
alternativelor raţionale ale acestora.
Tulburarea psihică
Potrivit lui Fillus, convingerile iraţionale sprijină răspunsurile psiholo
gice disfiincţioiMlc faţă de adversităţile reale >aa percepute ale victn
fel e mai comune răspunsuri dts tune penale ce apar în mediul din u
-util . anxietatea, depresia, >ma re. smea. durem i. tuiki nemuntoasă
gen i/ia noănăr tari şi tm alia nesănân am Ucvc emoţii vuit cum c a ii
In cadî u! im «net fk p R cj o i o r i cepejme -wuiui» »am sdiriî mm
mCadre pi ia Udul iii safe ûiii uiulm si iiemeurajea/a PCiMuncie m
a mfumba adversităţile mtalndiu cart pot îi schimbate, şi in a
adapta constructiv la adversităţile :e nu pot fi sdmnbaie
FJ lis I Î48d.‘ dedată, de asemene*:. c i ace sie corn mgen .ram -na Ie
sprijină comportamentele disfuneţioriciku cum ai fi letrugerea In
suie. amânarea ulm nâ imnul abuzul de drogur cîv
Dm t d e patru convingeri naţionale care sunt prezentate In .lângă
ahelidiu 14.î, Fîlis (Î983îti susţine că oerinteK og;de se află în
5SK MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
,, <î»; njlhfp-A Ui ir cOMPe mr .ciiTV!:-; 1 ne vvm i'UV; î îîJLeOalc

ucu den vale din aceste curinie
în 8 n\L ‘fPMîJtv cu teoria R f R. exi^Lt dmiâ upm t tic iiiihuiaic
psihica tul buiarea egoului -i tulburarea !u cliêont' >u
Tulburarea egoului
Tul buia rea egouiu: u to n u a aiuoeuhcstinKirh Aceasta apare atunci
Amd •. eiv no cwa Je R pa a hume u nu reuşim vi mm uimim as este
cereri Ace-inu implică : a* procesul de eTenru pupone? peiauaite a
unei aprecieri el ‘baie negau \ e , b» ,dicictau/area ' po»pi!e, persoane
ca fund rea sau mai puţin merituoasă. Acest ai doilea purces derivă de
la un cciivem ceoRgm u implică faptul că nu merităm X Minuni plăcere
ne pământ sau ca vom putrezi io iad ca fiiiRă suhuncu.â <diavol)
Tabelul 14.1. Co».*oio >t iruf intuit o ratum de in tei rui [ Cf R
! Convingeri iruiu Huit C on u n g e a mţh m oh

• Cerinţe niţuie Preferinţe nedogmal
j X trebuie <-au cu veMiitn sâ m As don ea X să ve întâmple i mu s,
, întâmple nu se întâmple». însă nu trebuie să fie
i i iu telul m care irni durea; ai A fie
1C aniiie#a - n R w j CI •//1 vn^t o tu •nîr rths *' __(
\r f hiauu.Mr 'Lua X ^ m ; -\r fi uec insă nu meru/itm Tva X *
1 mtâmpla mie cu - ar ir<!ămcLi* : s-.tr întâmpla mau nu >-ar nuumpiai *
t ’nn n>?ct u / E7 j *Ten u?ec/7 RET ~"J
■\ u in :*iil ; •'Cp ' rPt Cv a X - ar X i: AiUut Je suaTC' Tace \ s A '
; mfimpla ov- cu - ui eVa.>pLo , niî.uopLi *sau au - ar întâmpin. r-A
i v(i; P-Acn VuU*vCuî : -C UV-' P. -O^ *
. e v e c e \ m * \ e x - m ;;, ■;
: *> * m e m ce e-m i Vi*- îi >'v C e N c pernele u c»ce ^.m c

’d Ne .V eeîCpm JetHOC - .1 u . -I I», n u’îs.- . a e c n . ,» O
M-CeJUîk, :a nu eNC k i \ , d; «UCN , O CU .s ic i ; U.Ip P 1 vii •■. u j j i i;'
e -'iată '«ui . e e -o*îc a Nn pi^niuâL .m i dva sm -i*î;t
-o? î i ;niiuf '
T m b u eiro a ** z i ^ c r ^ n r :
r<' î îi iii c ş t a d e r u e ?e aic >»t îgincu J i n m m meeiNa -r iţii «nai.»

.ă . frehuie ci mă um; iMî!-»ruml e trebuie Ci am a iiditn de
r iat:i e.MhortdPue C .» e m e ik ce derivă Jm această p r o r n C muu
ai „Laţi iîier vere jtun. , când aceste condiţii de \i;ită rin cesfăC
n .. ^ a p u u :p e rt * cS nenn: atunci '.and a m n e em dibi Je \ im a
eu mimă ' I u d e : f r e c .. J e . ' î ă n i e4 s.1 i >ub ,i\:a \h u ume > 1 mm
npi n târne penii -j j Iute iepe m mneeirue un n u nat de tulburat:
e!îKHa*îuiic şi u-mpa juukntaite una ar ft duna re>ăuatoaMU ajeratoka.
eepreMa pe\ue*:uurra y akooleiem Tai*-uraie i ui d e e 11feri u
.bserva de T e m 1 ta pcfocinele âre decanii mere mu ii >.â iaca «
mmm bum pem >km -Ci producă i\ â >n m urmare, repu/iruă o fcine*
majoră de , reeekmpC în -Cum bare în u d mi pehoterapie
feîe un -ă menţionam m In contormttaîe eu tr e n a T* 1 ,k
eteri Ie făcute alîrr pere vme implică ort tulburarea eponim C e
\cmp!a 4_ frebuit că a i o părere bună despue mine dac .1 nu, faptul
di»\ edeme C v r t mai puţin :tier i!t:«C‘ e uri tuîbm arca la Jivmr.for:
■ Trebuie Ct :n a părere bună despre mine s: Ct îiru oferi ceea a:
* ebuie >.ă ne. vi tej ihi nu e u mite 1 mn-<CT 1 0 !C nu e : m / : e .
mbeimne eio.m,. 1 mccuteenă^ icee.i hm*'' , .

b:*j fciOîm'o »Mîidarneniaîe
’’ă r U hă /r .-? ă-" ., J
t. - I e . . , - »», .f e v .-... ‘i,:, . • :'i v r ." ;''; ’ •-<

măr*um. Ctiă -J-e id -ereu tilv e A e s e r e e a c Cc ^m. \ e ~
O . ,1 n-u -O, ea"-. «* S ; ..I^’C ■ C o' C :, uiî e ’ .s, - oc
n u c ni,e '-ce*- mm p ‘-}.c ir e e t ta ie .;lv * le d . de uiuetgn ea.
. t '. e d .u .. ră*ev. 0eJ ’' *' ' ne-o « u :n-, x
b e a i ees p: m u l j iHnûate c i , tJrs.. e. >, .t , l’O li . j emtee nepat!-e
-ăi iau ei m. aderi ^nru ne c*ai Ne p* ir» eficmbe paev.c atc mm ineeraie.i/a
SJ,: \ i a n i -ai DL ! i;RAP!I l : \ Df \ l i j r AL . \
oameni«>â schimbe adversităţile vC pot fi Nchunhate >î să adaple/e

111 mod constructiv ia adversităţile a nu pot fi schimbam
Ellm 11982) afirmă, de asemenea. că unele convingă i raţionale
susţin eompomnientele funcţionale. cum ar îi confruntai ca cu adve. se
tăple vieţii. acţiunea autodisuplm.uă şi înjosirea sn cantităţi iniei a
alcoolului.
Dintre cele patru convingeri raţionale prezentate m pai tea dreapta
a tabelului î~* I. iciIis 1 1983a» susţine ea preferinţele nondogmatice
se atlâ în nucleul sănătăţii psihme, iar celelalte uci convingeri
raţionale >unt derivate din aceste preferinţe nondogmatice.
In conformitate cu teoria TCEJR. există două tipuri de sănătate
psihică : sănătatea egnufui şi toleranta la disconiort
Sănătatea egoulut
Forma cea mai comună de sănătate a egoului este autoaeeeptarea
necondiţionată. Aceasta apare atunci când avem preferinţe privind
propria persoana, dar nu cerem neapărat să atingem aceste nivele
preferate Animi când ne acceptăm pe noi înşine, recunoaştem faptul
că suntem fiinţe umane imperfecte aflate în dezvoltare continuă,
prea complexe pentru a iu se potrivi o estimare unică. Teoria TCER
susţme că este legitim şi adesea util să ne evaluăm trăsăturile de
caracter, -..omportamentele eăm însă na este legitim să evaluăm eu!
nostru în totalitate, chiar şi îoti -o maniera global pozitivă, deoarece
autoevaluările pozitive tmd sâ fie condiţionate de efectuarea de
lucruri buric, de iubirea >î aprobarea pniiinâ de Ia alţii şi aşa mai
departe
Sănătatea cavului se află şi iu preferinţele nedogmaiice pm inu
fie persoane ide exernpiu. ..Vreau ca tu să te pom binno> tu mme,
msă ou trebuie m fam acest lum i f) ua nu o face -uni nieeaşt finită
umană imperfectă. similară cu cea care ar exista daca in ie a? pună
frumos cu mine’*K şi m preferinţele nedogmaiice privind condiţiile
de vcit.l (dc exemplu „Doresc si fiu urm novat. îpsă nu este esenţial
daca mut sau nu Dacă nu nine nu itia consulta mucii. Sunt acceptabil
ca tnntă um aiu u i dem em e bune, rele si neuîm " >
i i,iC\Fî,\ ( 'OMPORlAMhN t \ i A f.Mt 111\ R \ f Şt \ x, A 541
Tc ! e r a n ! a !a c l m s o r J o d
Toleranta ia Jis* onfort deriva din convingerea raţională . „Dmes>,

mă rh 'h confortabil D să am condiţii de \ iată confortabile, insă nu
e necesar să am un asemenea corilor! în viată" Concluziile cc derivă
din aciviMâ premisă sunt • ai „Este râie însă nu îngrozitor atunci
când aceste condiţii de viaţă nu există" : fu „Pot să suport disconfortul
atunci când ace* te condiţii de \ îaţă nu există". Toleranţa Ia disconfort
este ventral! ui confruntarea cu o serie de probleme psihice si
reprezintă «> cuiecreristicâ specifică a ceea ce este cunoscut ca
rezidentă psihologică ikeivtch si Shatte, 2002 r prin faptul că încu
rajează oamenii să îcbnnte condiţiile adverse ale vierii si să se
adaple/e la acestea .a capii1 sus. cu dificultate, desigur, mai ale- pe
termen scurt, insă, in Ouai, cu un rezultat bun pe termen lung De
asemenea, toleianta la disconfort încurajează oamenn să lucreze
mult si să tie perseverenţi în efectuarea de schimbări psihice eficiente,
iar prezenţa >a este dc bun augur pentru schimbare în cadru! psiho-
terapiei. In stâryit. toleranţa !a disconfort formează ha/a iutei filosofii
a hedonismului: urmărirea scopurilor semnificative pe termen lung.
tolerând privarea de scopuri atractive pe termen scurt, care suni
dăunătoare pentru propria persoană într-un timp îndelungat.
In conformitate cu teoria TCER, preferinţele nondogmatiee despre
persoane implică sănătatea egoului (de exemplu, „M oar plăcea ca tu
să ai o părere bună despre mine, dar nu trebuie să ai, iar dacă eu ai.
pot să nta accept si aşa"! sau tolerantă la disconfort t ..Doresc ta tu
să ai o părere bună despic mine şi să îmi oferi ceea ce trebuie să ano
clar ou trebuie să taci asta Dacă nu o faci. voî putea suporta"t si
astfel, nu reprezintă o formă distinctă de sănătate psihică, deoare. c
include una di oue cele două tipuri fundator muie de sânâian
Criteni de sănătate mintala pozitivă

Pentru FJlis (* 9S3a *, nonabsoiausniui se află în uudetb vi/iuric
TCER privind sănătatea psihică, după cum se poate observa din
următoarea iisiâ dc criterii privind sjnâîatea mmtală pozitivă elaborată
de către Ellts (19941: autointeres; interes social; autodirecrie ;
toleranţă ; acceptarea ambiguităţi! şi a nesiguranţei. flexibilitate si
M.\ m Al la ;; K xi'Aî : \ i m , ,i;i \ l -
Atudne 'AUUtIÎXa i 1lip ACi fCAUAA' de a>gUA S’ AiaiUil A"U*;î A i

11 îe/o narea pn;o<emu?m emoţmnaîe >, ac compar taicem > m ac. inc,
g o \m ţâ pcîAi'ancic mrctCome omua nu hioi . c«, î >t 'L egale a
.Xeîca Care aii i»aKîiud'C smftfiitXa a %lut A Si JusfifC v,tX' xc g; „ supune
greşit ca ar fi persoane de acest iei, mir adexix acestea c\pe
o mente ica •'* gamă completă de emoai Xteaueov per tar-a- st Aucaovc
\îte cute ni pn\ ind Aii tăiat ea psihică u 1 se g xe.x jn ;CI.R m dua
*ne dj a mental, asum atei de nscur* mmuulaie şa tlupu cum ara \d/ut
■l e u . mcepLii\â pr. >pnm pcie» ane <, a altora iu. APXnvd .cântăm x
mleranta iu JKcontoîi
Apariţia tulburării psA-ice

icntpia canipmudnenidiă emotiv raţională nu am ^ a orie elaborată
prfviiid nii«ulii in care apare tulburarea psihaâ Aixx fin>u ic a sc în
mod logic ţii îi ipotezele ini EtJb «l9 d o , p<>croit .ăroia mau fonţcle
amane posedă o u ndinta biologică puternică de a gândi o de a
acţiona îraţionai De si Elin spune clar că tendinţa fiinţelor umane
ie a face cereri absolute de ia propria persoană, de la alte persoane
pi de iu lume este înrădăcinată biolog mc d admite to rid wă tac lo rii
Je mediu contribuie Ia tulburările emoţionale. ;ucu rai and fiinţele
umane să facă acele cereri aer» va te biologic (Iîllis. IW i.s i i afirmă
că. deoarece îiinide umane mm descinse fin special ^pre o mau mare
influenţă atunci xund sunt copii, acestea nnd să se lase supra-
nîlueiiţate de m \ătâiui -ie souale cum :s ii cele oîenic Jc către
paiiuio 'ipropcilL orotuxtiri ::i nin^ rneuu -Ebo î i^4-- ? r roxîx
UI IX tflatll p e n tr u Ca fu . o ntice ui m c d u i u i .. a n f i x i x <î e x e rc ite o
uuiuePlă piilemxă JA-pm majornăm Ae'xamxc *• c* *eu mu: aure
'a re a tn llfu iu ; a-Au . t a i . ’ iX X io m A AA-1 x îe - XACv. cu
TV'.<< ’i Jc ^ c fifio arc o. ...o. c m v x x U ;* -.-c o C mmd e
joacă şi ele un anum it rol. Oamenii variază ca s u g e s tib ilita te : în
AV"p Cv iifiek pe! a culc id m a AcîiiafcAîc enmnoîcfi JîA â cunun
*„ 'vl v a C îL r,P. . 1 V x A A -xv. g'„ î A ai . - 'v . vXaAv A A A- ; C C.
an- iAgiiiiUn «tai r n o m Amica a Smoc fidfi; fi.fi. ^;cc.c cai

AtAc CÂ Al5; , . fiii ii v' .AfUU^ . IA; - u n u î : f rA C : r i,'* C* ;A-Ar.» -.fi
treimii pun i e s t e espcitente , ;na degadm ax anpUcăm Aomudeu
eoasua de a ne tulbura m expenemuii irăiie
î ! X VS \ v I » \m -k r w?t \ i \ r \ 1- k i r- m \- -
Pnn eiecîtîurca XvCNlui brcrio putem spune jucăm m; o«.

tiiîp*»rf:in* ui m nunii re a propriile*»- ttiîbumn <mapă cum -e meu
iînnea/â h pp 'm'"’ 53 S * W coiiUnimi cerc* ilc pe baza prctermîcMi
noastre puternice. iar du* aceste cereri eonsmum propriile ipoteze
negative si distorsionate privind realitatea- După ce iun turnirulî
astfel de ipoteze, ne concentrăm apoi Pe corn trierea unu* alt mt de
cere ii , ca teeoe adversităţi bănuite să nu fie, de exemplu. la fd tîc
rele cum sunt de tape ( a rezultat, vom adânci intensitatea tulburăm
pe care am conurm î o de ia După curii se va vedea. at castă îeone se
afla Ia mare d n u n tă de modelele psihoterapie! care situează eve
nimentele negarnv din ’■iată în centrii! unei explicaţii a modului în
care apare tulburarea psihică.

1CER nu oferă tmrii elaborate peiiiru <t CAphei «t«jhi7i(H>n.irc.i
tulburării psihice. dar se ocupă mat pe îarg de modul in care aceşti
tulburări muu menţinute
in primul rând. major naica persoanelor isi perpetuează tuibu
rarea psihna tocmai din cau/a propriilor teorii privind „cauza" piu
blem dor pe cure le au. Aceştia nu posedă ceea ce Eîlis ( 1l>94)
numeşie , Intuiţia TCER 1" . anume ea tulburarea psihică este detei
minată în mare pane dc convingerile iraţionale ale persoanelor cu
privire la evenimentele negative din viaţa lor. *\cestia tind să atribuie
..cauza" prohleniehu lor unor sunaţi o şi nu propriilor convinge:
ăemtk de a* M r umaru Pne hp-u de. . înmiim fi \ R P~ femoamm
mut ignorările m p n \ nua tâvfo; dor determ inării mar -n ai tulbură: o
le care -oferă . în v roeciîigo mc meu ne um c amaim v« mmme,
pvriîoj a A p a u mfh mt ude moduue
le a« o-ofiCe -a e d rus» -a a fn e - v m m CRÎs m-*, m u‘ u s c ci '
•• ' m i u e c s t k « . . oi e r me a o - o e s c „ : om*p- a s m s ! - ; L p» o m U "
J ririlia !t t R 5 '" rm m ml burcă; preţ rem-ken mar. a in pm /o >
•o aceleaşi no d ; s w i i i s ' s Par^ v<*>mt ,-ae re var . n o o ?
’ ăige; d e b s fM km siiv Corei ioană in m o v o a v a n p i n p n u ulihu ram
o:id s*i p e r p e t u e / e > jv e iric ik u m ă s u r a r e p n n ir o s ir e a Mitreeii cfierci:
m t i k r k n m e do a o î l t *Jc v-C Ni cure aii a a o o ia : . o o r . u i r j ;ots\ îneci
tu treeiir, în Kh sa foîeseuse.1 mieresa mmpechv i p e n tru a s e h i m h r
c o n v in g e r il e ir aţio n ale detmule in p re z e n t
544 M \ Nt \ [ Ut FLRVPIL INDIVID! 4\l A
în aî treilea rând, unele persoane ce au ambele caii tău intuitive

menţionate cor perpetua totuşi propria tulburare, deoarece Ie lip
seşte „Intuiţia ICHR : doar dacă lucrăm şi punem irt practică în
mod consecvent, in prezent, precum st în viitor, faptul de a gândi,
snnţi si acţiona împotriva acestor convingeri iraţionale, este posibil
să le învingem şi să fim tulburaţi mult mai pupo iElIis. 1994).
Persoanele care au aceste trei tipuri de intuiţie văd clar că doar prin
etichetarea unei convingeri ca fiind iraţională nu este suficient ca
schimbarea să aibă loc.
Elis 11994) accentuează că motivul major pentru care oamenii
eşuează în încercarea de a se schimba se datorează filosofici lor
pentru „toleranţa scăzută la frustrare” (LFF). Pentru că suni de
părere că trebuie se simtă confortabil, oamenii tind să evite
disconfortul implicat adesea de efectuarea schimbărilor psihice, chiar
dacă înfruntarea şi suportarea unui asemenea disconfort pe termen
scurt va avea, probabil, ca rezultate beneficii pe termen lung. După
cum a observat Wcsler (1978), asemenea persoane operează hedonistic
din interiorul propriilor cadre de referinţă. Evaluează sarcinile
asociate cu schimbarea ca fiind „prea meonfortabile pentru a putea
fi suportate” - cu siguranţă mai dureroase decât tulburarea psihică
cu care au ajuns la un grad oarecare de acomodare. Aceştia preferă
să opteze pentru confortul disconfortului problemelor lor în perpetuarea
tulburării decât să înfrunte un disconfort „legat de schimbare” , pe
care îl clasifică drept „cumplit" în mod clar, terapeuţii trebuie să
intervină în acest sistem închis de convingeri pentru ca schimbarea
psihică să se producă Această filosofic a toleranţei scăzute la
frustrare care împiedică schimbarea poate să aibă multe forme. O forma
prevalentă a LFT este „anxietatea referitoare la anxietate". In acest
caz. indivizii nu se expun la situaţii ce provoacă anxietate, din cauză
lă le este frică să nu devină anxiosi - o ipoteză pe care ar numi o
.Aci ihikVfi dm cauză că au convingerea că „Nu trebuie să fiu anxios"
„Anxietatea referitoare la anxietate" reprezintă un exemplu al
unui fenomen ce explică mai departe de ce indivizii îşi perpetuează
propriile tulburări psihice Eîli> ţ1994 a observat că, adesea, per
soanele resimt tulburare atunci când se gândesc la tulburările lo r ;
astfel, aceştia se blochează in activ ita tea de a depăşi tulbuiarea
psihică originală, din cauză că nu se simt bine pentru că au acea
tulburare originală. Fiinţele umane sunt adesea inventive în privinţa
if K\ HA ( OMPokiAVIl MA! \ f-AK) f f \ A X f l« *\ \! \ 545
acestui aspect se put simţi anxioşi in rapoiţ cu propria anxietate

deprimaţi peni ni ca se simt deprimau, vinovap în ceea a pt iveşte
furia lor ctc In consecinţa, indivizii trebuie să depăşească problem*
metaemoţionale laşa cum sunt numite aceste tulburări secundare
Drydern 2 0 0 2 ) înainte de a trece la schimbări în ceea ce pro este
problemele lor originale
Ellis ţ1979* a observat că oamenii experimentează adesea un tel
tk răsplată percepută pentru tulburarea lor psihologică, alia decât o
uşurare imediată. In acest caz. o asemenea tulburare poate li per
petuată până când răsplata percepută este rezolvată, pentru a putea
minimiza impactul acm teia. De exemplu, o femeie ce pretinde să
dornste sâ piardă din mentale poate să nu efectueze paşii neceotn
acestui lucru, deoarece n este tncâ de faptul că pierderea Jm greutate
ai face ca ea sâ fie nun atractivă pentru bărbaţi o situaţie pe care
ea ar consideram mfigio/mvire’ . faptul că rămâne grasă o protejează
tiu nuntea ei» de o stare „teribilă** a lucrurilor Este iie menţionai
faptul că terapeutn TCER pun accent pe natura îeiiomenoic-gică i
acestui tip di răsplată . cu alte cuvinte, cote imporrantâ viziunea
pci soanet despre această răsplata pentru determinarea impactului
său, şi nu evenimentele menţionate în descrierea persoanei.
O alia cale importantă prin intermediul căreia oamenii perpe
tuează propriile tulburări este faptul că gândirea şt comportamentul
lor nu xpîijmă dezvoltarea corn îngerilor raţionale. Astfel, pot crede
că nu trebuie să am aprobarea ta, însă dacă mă comport ca şi cum
ani această aprobare şi dacă cred că se vor întâmpla lucruri ioane
rele dacă tu nu îmi vei oferi aprobarea ia, atunci acest comportament
şi această gândire tind să anuleze dezvolta rea to m meci ii -r rumen ic
o vor consolida convmgeiea mea iraţională bine stabilită ide exemplu.
, Trebuie sâ am aprobarea uEri
O altă cale importantă prin nuc mied iul căreia oamenii unu m
perpetueze tulburarea psihică este .Aplicată de fenomenul „pnăepc-î
•:c a autoîndvpimortaA *J«»ut> N 7”". Wariitc î i ^ ** prin dec tiur va
acţiunilor în conformitate cu previziunile lor oamenii ai provoacă
adesea lor sau altor persoane reacţii pe «rare npo? !e imerpro'eazâ
intrai asemenea manieră. încât confirma pi ev i/ui nea au nuia unătoa re
miţială fn concluzie, Edlis ţ 1L)d4) crede că fiinţele umane tind sâ
perpetueze in mini natural propriile probleme si au o tendinţă interioara
puternică de a se agăţa de modelele disfuneţionaie habituale. prin
aceasta rezistând schimbării de bază.
$c rumoarea
c T’U F H xr w A. L v . v u ; : , .;i-. > - m U iu r m .w v i v •
p x -k tle id p V Vî • 'H A j Î i L T in d -M i.îw N : V. V 4 m h v T u f U> »;bk
„u o u .1 di'iunvi;. ' w VL î : k . Uw w A i pcnu ;« -pU o u » v

- a 1. , h -- i P U . d vt, V >• W u i L . Li -Pix L L k I p V ! « 0 : î„ u ACU V
I a _ pe ''-'*•1*1 u .L u ; U uj L .a Ll ;V i 1*I U t . s d u fu ' U U Ll ^
îl» J x u *. i u . _ • s i - - ‘i A- j L . *.v tţ *i 11* * U a ~x'~ . *N>. li- i i l i S t, >m b u x ^

U e p u UAL , * *U ' * u ,v lU u r u ; / .* - - *u - u ’ i ?•'
L*f V» ' - * u J!î 'J d i;'!V - uno. u v .* ; Ev : Ir. : »’ HM».

! 'x v ■; ! _ î f| ' s - • % *<' ' U l L ‘ I - U ‘. ■’ - *>„ *:L ’ 41«• '• I * 4 - - L - *• ' 4* I i l e
,L ,:P uui W A p . u *L U AJU pp x! V u Ip 1'»»: .'

o. V . ; -V U u u • î'' L VU u u I PW i Ir ' u ^ * p V u 5 : V *V
. xc V ti,T >„ Li/ * ' u 1 .<;•• - e' ' AuU L : - '.5 ,' 5 - ■L
-L'L‘U p u p h uV AV- V !u u J u : L Hm î v U i - IA ; U iU L uu c
Uf r,: -p ' " 41 u l p ?ujl A c s v :il w - p v a î - o i \ un v e . îl
' f t! ‘ » P"* .LEI i A V fU U rV u II * t L l ' d k :L l x k V c flP? fL p » V i M l L
p‘U prînpi jîi ! \ t f p p dîvpşp rvntipj vkiNpir a- r r b 1'^ a M inere

, »il ;l ••‘L.A|iiipjI:U . 1 > iPon ;m.' ^piiîîppir AV ap uri ^pîîus, n u
'M ffu î 1 *:r^ a -w» p s i p ’ •A > trU vL u :aA ^ .v n U A p . -i l l c lc n ic n :
L iu n h n u ie n s:: ^ I-n ît^ p v p jn iih n rd ld a P v .r îip 1 a u v J iP liiiA ;ic i\tiiL it:

I K U iC V l! > n pL 'î P a l : - - s a , . ; V ' v \ U - Pl ^P " b t i ' n ' l * V . L P 1! '• PPP '•
n i vLâCiîi; Rţr '.pr p il .h in u n u : <l *d pl , i duuiîv.î Li.UiUfpp

i b - v i d ' ■: . - x AI M ^ ?-L'IPAiP!c L - h k , l-*M P'P irilN* -.p k-- ii-ARX
ti- PP-L . A^L •: A Uu-P -L,^LIj ;!„*.'■! v’u .L . -aw 1 i . p., ' L -a.i
p : !* ?Ur ; •EiiJP,; . ‘ <!‘î. 11^ . .i;L u «*' L! p .j, c , c »i „LPia
ţ ' p; ,P1 A i , . . iv A- ULEIUL -'L* U ■' U 5 >' u '' t »* '
a l L i U a U l LL UP L D L P v L ^ t P lx* puE P j D u ' p p î . ip L i U i . , U . , P ^ am
x1 îicT liL im im a iv pLm p i-d p vu R iaL Pni iL vi x itu a T ia i r en tn expen-
ilîc iii.c /j fa tL v H V L ^ ' L E L c p ;. p x i ^ | L L U : L P -- ' ' L . P l’P tîL
111 î i !* n u i îaL v in ii t Ir ! * -ut <uni iar, j.ic s lu d «p l i p * ul nou Uc de

nune i v ii » r c ia iv wu-l n i i n a v aiiiij sa v* uaLsîPLF c picdpjiiuL'
puncte fu n c Ad m o p erso a n ă o b se siv a poale să se M in tă toarte
bine ui m e d iu l profestona! w iire v a l o r r / e a n i caracteru l sini ob sesie

.C O ; : -' u >t- . , u »V'* ; .1 , ’ •' ’ : î i a *C.; *’ \ ( ' >- .
persoană a unor iraţional ităţi evidente. Pot să îmi ajut propria
^ >>. IJ „■» sn *' 0*.: • . U* k u • * ,' •
. m* tep .te ucu t/^r: * ; no ă n . m. - ,,ud, -> a
u m v te «i£. u i î v â ..e ^ .v e i :l . .ten u a n u a r -te-p r . - c - n i! s
.»ano**îteiiciî'./.w !'!tr< - î <iî i<mc»e
S u r i vin -- >j vCiit 'ie y u„v. m eufvn 1 -e t *-o^-dt f i a.i u v' •: mi 1'r
*'•»;.m vv fe ,>*a- o mute t ^fec utem em-O . mc'' «* ■-• ‘ vom m- ,
ainmet rm vumm d v . *m meee. suentee te«tt: mie-en
ociuretute «uk ut te, nncmmue m -unitenunk-rse te emmcvte nuu
muţite * de 1 Mie te^ mm a .
Practică
Jbiectivese teras?*^
d >i^*r-.avu .a • a p te . m om '-a. te p te v m te und.mteOm mnmm'' e**
< te, mmmmte m teapă mopunte de mîotemiu Ham m m p nm
•mp* crame.aud 'o:* m * tlu *n:r au tetem d a n - teme drtem a te
atitUi nevl.C; lîvafjfn cUc ^ 0 , -a tevCin dtetUU t e UltFC scvpurte
.v emktte n N.epupit p>m om:im Sa-parde mvuteUv -era mtea
o i î e î k a pe m r e m e t e n '-pi râ -a ir abţinu te a m u pr* momim
erupeuîîie în na Pi ideal mrapeute cmmpmmteitet ai mm dte mtttemm
mecare t tei a caic *. benui te etern ut e x-hietept OMnoitejm.. erofui-o
tevatea m p reM ;pm e ^ m mmutn a -te m im a om tem m*
m «a oi mna pers*s:r.ă. ’ie <t nu 'e ' '* e-v -a ei daria s n - a >e<
•* -■: e'Hin prene-îaete nano. imun r ~ ,e te> ’ -e’' «• e ’- '
1 s ''! ea- . ,î a*uite «e- a *-- ţ* ?j<"j^r
refuze să acorde altor persoane şi condiţiilor de viaţă o evaluare
p*~'-a; y p:.m t e p te t e t e . ...... - . . e ^ (< e r
e r i ' , m ^ă ;si crească îtderaîîij ' . ’ cm: - a e û, ,n^
poem a >au de aîn o n o r* t e e p u .o e x rv rak o fa teluri .nuUn
negaţiec sănătoase tu faţa adcerîtăliiea cietri. cum ar fi trictetea
Ş l< \1 \.NI Al !)F li R \ P! h INIA1\ 11H Al.Ă
lui ia sănătoasă, îngrijorarea si dezamăgirea, deoarece îşi \or menţine

în mod clar dorinţele şi aspiraţiile . in oriee ca/, vor experimenta
foarte rar emoţii negative nesănătoase. turn ar fi depresia, tuna
nesănătoasă, anxietatea şi una, deoarece au renunţat ia cea mai
mare parte a condiţiilor „trebuie” , „ar ti necesar" şi „ar fi cazul"
care subliniază asttel de experienţe emoţionale disîuncţionale, Pentru
a atinge astfel de schimbări psihologice profunde, clienţii trebuie în
mod clar să aibă un punctaj mare ia criteriile de sănătate mintală
pozitivă menţionate mai devreme »vezi pp. 541-542). Dacă asemenea
scopuri-ideal ale clientului nu sunt posibile, terapeuţii compor
tamentali eftiotn raţionali acceptă şi schimbări mai puţin universale
ale clienţilor. Prin acestea, clienţii pot ajunge la o ameliorare consi
derabilă a siinpfonidor s* pot depăşi tulburarea psihică u ’ i a adus la
te vipie, insă nu vor experimenta schimbări nsirioîogme profunde
care sa prevină dezvoltarea unor viitoare tulburări psihice în acest
ca /, clienţii bene fie ia/â de pe urma terapiei de : a'- schimbări pro
ductim ale c^mporianientului care conduc la circumstanţe îmbunătăţite
ale mediului lor in punaul „A" din modelul ABC al lui Eilis:
h) schimbări prin corectarea ipotezelor distorsionate din punctul
„A*\ în realitate. majoritatea clienţilor ajung să se bucure intr-o
anumita măsură de o schimbare a filosofici şi doar căfiva dintre
aceştia se bucură de o schimbare profundă.
Scopurile procesului constau în faptul că terapeuţii trebuie sa
implice clienţii eficient în procesul terapeutic pentru a o ajuta să
obţină rezultate. în uiesî caz. este util conceptul alianţei terapeutice
A Iui Bord in A 47b, Pai stă trm elemente majore ale alianţei îera -
peutire îegfminie. morile o sarcinile
Legăturile eficiente
Xi.c-aL.j -«e vch era !j r.tC:tj*ca r e c t p m «Junuc k o f p c e * o , l ” «e ndulit*
necesari peiiou a ajuta c berar <t şi .ningă rezultatele m mărite
TO’r ’t î v ’*t’* o m m ' rT-mienţ:*b e m o tiv n m m a b c o n s id e ră mă nu există
" v d e n u c e t Ue a x i a i v t le g â i o n efm eerza ce cheftl.i flexibililaiea
reo rc / i o t ă c o n c e p i u f v h s ic
I l'K \ H . \ C ' O M P n R -f A M t- N y\\ ,\ f V M o m R \ Ri \ 549
Âr,jiQUi om/ina scopurile
FCER eficientă se earauen/eu/u de obicei prin acm uratm v^muni!

a terapeuţilor >1 clienţilor, cure încearcă di atingă re/uliate realism
de autode/voltaiare a clic ritului. Rolul terapeutului in a c e d predea
este de a ajuta clientul să facă distincţie între a) sm punie realiste
O neted!iste, fu scopurile de autodezvoltare >i cele prm care im
poate provoca singur daune Mai inull decât atât, terapeuţii T O R
ajută clienţii sa înţeleagă că pot ajunge iii mod normal la >copuiiic
fundamenta le doar prin mie mied iul atingem unor scopuri de mediere
Iu plus unii terapeut! K I R stabilesc feluri pentru fiecare şedinţă de
terapie, cu toate â Ulm (198M» este împotriva acestei practici
deoarece, spune el, 1 on ot/â clienţii să identifice scopuri pe „are mi
doresc în mod neapărat să le atingă Scopurile unui client pot fi
negociate pe tre î nivele scopuri de rezultat ( finale g scopuri de
medieie st scopuri de şedinţă Terapeuţii TCTR ci ic ierni pi ajun
tăiem ti să vadă in mod explicit legătura dintre aceste se opun diferim
astfel, îi ajută să demis ti îi ce procesul dc terapie.
Acordul privind sarcinile

TCFR acţionează cel m:ti eficient alunei când tei apetitul m clientul
ret u no se în mod clar m fiecare dintre ei are o sarcină de efectuat m
procesul de terapie. înţdeg natura acestor sarcini si cad dc acord o;
io înde pane im â propriile lor -arcm c Sar.mile niuiem eJc tcrjpm,
comportamentale emotiv-raţionale suin a» dc a num iheofu m
mda că r rî'hleindc t »■ emopondh <i e x p j w «miere ne w iim
•edentai gum m ii a mv cf » T e om o: m c ,v o m - -5 c m 5-
- o , a m n ie lor u u c^ iios m m mie o: im m u m u î. • ; m mov -
vî.v'iMÎ v,i e ' t fi u_ s. î).î ;<s ,»; - .<• vf, Vn, ti-; j - t ?• i e \ un
apucare a mo ornată fiiemdvfm mmr.wve, mvtgtiidm o x om 5.
eoiaponinienîaâ' Sare im le nnxwa de clienţilor uim m
s!s* j\u pioptiiie luîhurmi e n e •».on.de v .muipoiidinenuc. im oe a
!e ceea de determinanţii m g rm m m de a Ilara ^ mimau L
m u rnKt im coio îngerii*»r mtfotwjk o a ipoie/eiot u«M*ns;onaîe pnp
a pl i ca m metodelor m g m m c upugoijieo m o R v e y e^mpoim
mentale.
Mf : MANUA L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LA
m itrn* De Aeie«uiie
1 vt A •- ;mA JA MAmA u A . ‘ ii m ; ! ‘ l i : a::
\ iî am I :1d p: a u«J .- iu * '! 5; j j a a \A ic, .k'i'H'i a - p u m uiaE ala
_kpas da D K ^ n x L . îi .t.r.t A > ac '*a^â.cd ; tk> 'Jic,*': Li

„ACIJ Xî spa ‘ «mL uL: X le d'Up ia’mi * Xa A ''X A, ; s
i •>ce *; *t ,k u A 'A uc. :tr.p-v fx -*.X« ’* Aa-,, ' i • AAXX
rrAâ k U M *î\ ' <; 'i L x a x x a . ceva , "~v • «Ad . L c xa * 'x a ia
*• - X X !m ' e* m XC J( v j r e X; d r-U dX * ' X e e . c „ i •’. A p X .»! m
UlIîCUi'Ik* VUX i;î X U i X t î 'OiXp Î A JPX ik . X ' ! X X i î di t'XC să -J
cX A x / c Ldâ AX- AdUCla. i i(J.* IlItXLt X X X exed Ud a,.XL i JcVpre
m x xa1 r , . x >»* net axa mat xu îî n u n .• x : aix, ■ x crup Ie
m îX X u ide t . X X XC *'MHc X f- cdC «i X X X d X ' . A : d , ‘ C t Ttai
X/ * d 'd f . ’d i ^xcx X, cxnxe *ac ;H„:iv >j A cuţit Je
pe v«ra x te «a u ,» Jt a c p Mini •:; ceoxat c c v ->.*v x x A . «crase >i
„ *c x x c 1 * *r.x« -a x asm-. x x x r U cA x x f * x ntca x intre
t a!- x x p A < . • >i :e j mdîif.iMj. «*«r Uê*. i\«i dec* d; '»s mm a
a ic d t’i devei Le r\* urda '-MieUei nici }‘Upn r,m ante Jic Acjpct iutii-
. xitdîH Lc di id:l mmm rnunciv t oei n»arse ccirc sa a^capa
mapei de dup dim pjf pfea Je/oreaui/alc dm crea Jisruertve d se
'e j^ iu an u L s t i . i . î u încât ii l u i r t palid e a ud dC’vîiî s . ; î u :c 'd du c rc p T ij /a tc
oe-afru a v r ' >'î.rer c î :it* pc arnu terapie* de ertip
"I ijimiatea p-c «^-ecadci ,*jfr , e* pv.niu :era j ?c Je cap.d sta Midi Le xin
m Piei ~-,icuA »- ie sh» a*d ;atm a Adinie v-* e-c:• ap-a le rteomaud
•a d'^tărâr*. sa "«d t n Mda pari cent -au Luiiîîri îp LiiapiePe Je aUă
cam îiicVe ; v,'-m*r .-m >r :p»ppa;r>j ta eeraree rîi U^ce^rcia dc
, .Ui aV*e -a ale f: •' d*\ .X' t ea 'd d P * f’a! 1e -d : <*rf i f>e pared1 s'ji
atesiar mtiuiie e- i'Uci nu m mume naiîcf • ( a ^ rum e Jiiem. rermiuuiil
;s C ^ îe « ' 4 i C-c ^ „ d n r L X . *1 *e ■d__e .* X ' P • • «X*^ » pd rk
d>Idc*e »*ieCi .e‘ vd• ' , ' P , e * m A ,*e .f CP:

ape a* : ’!■. . '. d e 1 *; ed daî v - c « ’ a ' e f + “ *■-' ‘a-’t ‘D
- a 'e> a:*" -:d m: ;« 1 c 't . i da . r: r - a«i •'!; **a
**’ ' (,c •'••ei a» ’d a d d e r ’ " ’a ' 'c L ; ' f * x x *, ■ r«ar 1
•' .caia stipirddî >ţ j», .a rute a -a -rMeaU. Jesf* a jsîj u > M< eî -cdid«;cior
’ r !dd, : •- " c- c i r -ă s1’ f sc : ' dV'-a ^ .eâ aM \?dd
J'!u( t!A ? A d d te d i.:, r>, «j;C* dea'1 s > jrrt Ua:I - i a remise asTd.eia
,a »iii vCîlU in :V, U, melc U*. m c it'Cil î ,~pt l e v a A A| k uchcic
' fv u . c i ‘ v c, i I t a î ! d ^ C C A r X c p . e t c e c * 'a u r n a IC » al» U j '«u . v A u a l d
: ^ 'Etvia, cicero sa idi diidkitAv cu persv vidcic . aie iirmca/c terapie dt

!"-aa eD pu|M d dată sau de cateta e n m şedinţe de teutpie aidtv iduală
parcursul a II veduiîc
>;ina este ^ uprdd j u doream vă u*, in v i?oi il* u ă probi-cînc ţv
mov m?cP*jopoj/e ve U 4olum me/c pe om ; c m u ‘:':ip;c :
î \ - î M .-afM ; m ţd m \ B d ! >i . u i »o ~ num ea ..1 onem a
M*.'d*tÎ!l;t! ; da . UVOpUi !» » / ,{ }a \I ' H U O ; CH ’ f p’ c I : i e a ** x -

are înţeles şi este de ajutor persoanei sale.
femuami -. !.<e!o o. mmm caap;muum u m m- ad ^ţ, J;;î >,
H m -*>,«r- *. -'O r(':;p : . O. ‘ -,0 V. ; m
in HM, o ţ y , -Hî OHp l H , H îo ! *fJ e p ! * ! ’J mumiUa
Nrvefyl do funcţionaro al pemmafrm ni viata c o n J u i u o u r; x-tomne

da H ala pcîKUi a. " J ] U K - i ati O mdephiKCm j n,t.'dlibt. aUc :f-
oadni! îorapaoM cat vi in c x te iio rd a c c u e ij.
Fxisfj dovo/j clar o m û^nii ca m no»a no i *» loi/anu t buca
iviUfy o auivifaie comuna intre lei ape ut şi pe meniu care so!iciu
ajutor.
5T M A N T A L DL 1 LR A P ÎL I N D I V I D U A L A
Cu cât persoana respectiva are mai multe astfel de criterii, cu

atât este mai potrivită pentru terapia scurtă TCER. Pe de altă parte,
dacă sunt prezente una sau mai multe dintre urm ătoarele sase contra
indicaţii pentru terapia scurtă TCER, aceasta nu trebuie efectuată ca
modalitate de tratament.
1. Persoana este antagonistă viziunii TCER referitoare la tulburarea
psihică şi rem edierea acesteia.
2 Persoana nu este de acord eu sarcinile terapeutice pe care TCER
le-a trasat atât pentru terapeut, cât şi pentru client. [Aceste două
puncte reprezintă contraindicaţii pentru TCER uitat pe termen
scurt, cât .>i pe termen lung,» ca m odalitate dc tratam ent, iar
persoana ar trebui direcţională spre o abordare terapeutică diferită,
care se potriveşte cu vederile sale privind aceste două chestiuni],
3. Persoana nu poate să îndeplinească sarcinile demontate pentru
client in cadrul terapiei scurte TCER.
4. Persoana este in prezent tulburată foarte serios si are un lung
istoric a! unei astfel de tulburări. (Cele două puncte de mai sus
nu înseamnă că persoana nu erte un candidat bun pentru terapia
FCER pe term en lung;.
5 Persoana cate caută ajutor şi terapeutul nu se potrivesc în mod
d a r în cadrul terapiei. (Io acest caz, trim iterea la un alt terapeut
TCER este urm ătoarea ca ordine. Terapia scurtă TC ER nu a fost
încă eliminată ca opţiune K
0. Problemele persoanei sunt vagi si nu pot ft specificate nici măcar
cu ajutorul terapeutului. (Deşi, în acest caz, peisoana nu este d a r
potrivită pentru terapia scurtă FCER, aceasta poate îi potrivită
pentru terapia TCER pe term en iune dacă poate îl ajutată să
devină mai urne reni. In caz contrar, terapia TCER na poate ii de
ajun *i pe r.M>ai ic i respe c ti m 1
V ncOu* >a rtihlinieiri câ gărenfe Cii E îln şi ale omk p n \ md

crite riile de selecţie reprezintă doar sugestii .şi trebuie testate empiric
iîciinie si m rtabîîedm ă reguli ferme privim! i tim id e de selecţie
pentru terapia F C E R . hi general, şi p e n tr u te r a p ia individuală, în
specia!
rî R \p { \ C O M P O K I A M t ' N r \ I X i \ ! O m R \ i i r t \ \i \ 553

Din păcate, ou a tom efectuat îiici an studia de cercetare pentru a
determina calităţile personale al terapeuţilor comportamentali emotiv
naţionali. Iii orice ca/ teoria TCFR enunţă o scrie de ipoCc/e in
această privinţă tFllis, 1978), însă este important să Ie consideraţi
va pe un studiu de probă si empiric in curs de realizare.
Deoarece TCER cmc o formă desml de structurată de terapie,
practicienii eficienţi se suni de obicei confortabil cu structura acesteia
si îndeajuns de flexibil; pentru a lucra uitao manieră mai puţm
structurată uimim când situaţia o cere.
Practicienii dc terapie TCER par sa fie intelectuali cu inc ii nat ii
cognitive sau psihoiugteo si sunt atraşi de către TCER deoarece
abordarea le oferă o aportul mate de a *b exprima în întregime a^misiă
tendinţă.
Olis spune Cu adesea. l’CER ar trei nu să fie aplicată uiîr o
manieră puie rimă acii\ directivă . astfel, practic ierni TCER eficient»
>e simt de otucei confortabil operând în acest fel. în orice ca /, ei au
aceeaşi flexibilitate m a-şi modifica stilul mterpersonai în faţa diurn
plop în aşa fel incât să furnizeze condiţiile optime pentru a uşura
schimbarea efectuată de client
TCER accentuează că este importam pentru clienţi să îşi pună în
practică, io cadru1 vieţii ior cotidiene, intuiţiile derivate din terapie
Ea re/uitau practicienii efkjcriti de TCER se sunt dc oh iau cotifortahu
a i msî rac ţiu mie de campoitamcm şi învăţarea şi u i furnizarea naivă
dc informaţit. dc care clienţi! au adesea nevoie pcnm.i ara mdepînn
sarcinile de lucru dintre şedinţe
Terapeuţii comportamentali arman raţionali und să mi posaT
decât în truca mărar,» v a n a dc* or*' V as*ova Im « w va a a
u n ea ltă in imbunâlăţKCa mat n uieiiiuim A tuşia nu au nevoie uc
dragostea şi/sau aprobarea clienţilor si nu Ic esie teamă să îxi asume
m eu n caiculate dacă apar impasuri terapeutica Aram a tmd „A
accepte atât propria persoană, cât şi clienţii ca pe nişte fiinţe umane
supuse erorii şi sunt toleranţi cu propriile lor mort >1 a i au te Ie
iresponsabile ale clienţilor lor Aceştia tind al aibă sau să lucreze
pentru a ajunge la o filosofic de toleranţă ridicată la frustrare şi să tiu
554 M A NUA L DE T E R A P IE IND IV ID UA LA
- i t* -i; m>a « ' t v !> ,î ' î •• » A a ţ :JH' *’r.

?:îi î i mai ^ V iu -V a l i« V «( -a Lee M cnş c fL A rm u . V să amil
preAuA mau u ru<t| *r;:aAa a iîc'*lî " d • ->afAUtU menuA» p mr I
«ncriU-'Tâfc iii i devreme ir- -a *v m . a V A a v rr AAe ^ ' m* V rie de
Aa Vra . p r r.îi i A i e r U : ! a >
K LK Se A raJitrA C ea Le ^NiLLÎ! L, emD'fk a, jnîLi^-'nU -isL i M
• 4 aa a V VeALAMiea a a -’-rAcEr A eja‘^‘ir: a . ^ amD a <
L.m .'LV Llh L- e!*i; TUF R iiîi i -5 ; l 7N4 R Vulu.: Anulare
alL irjîA L *7 -AL! A M I A «rv T a r ' r 'L ed -- - 4.- . 1" . 75
U r";: , L ; V • D #*N T a 7A *. **î;' " *A5 „ : a s. _ - A >* *r» *' ţ T C A i l !
• • .m ;!) -;f.i -aU L a t-L*^ j L 'a ! ; - L t V A ' A - ' ’r T e \ V m

•• l T A T - r m* „a A - t A r A 4A»V !.7 4. T - Ts. •''VtîlLL, l »: C X A U fki.
-re ir . ; , " '1 U T P_ L i n î te re v l *a 'V > Ai i r w A m a i t , fu a
r r ,? v J r 'p i * Ua t . »- e. -l a - '•A r ' ‘ ix *x m p x n -o pe re ia te i
vm x - r i'- r i' m** Mm 5 j -x a nea rr, VU l V ’ Va* o r:v:*\ch

p r *a A ■ L ; U e - t A . E x_ ^ «a !; t o a t ^ iA x rV , '- c r O ija r o i
anul ier
S u in : >f resaţ*a t e r a p e u t i c ă
: Arării? iX AxxrU m xi i j r la ^ «e a x Vea u : tiv re . v
ane î isreiiL iL m i e r i e i n*<>-* L rea: x - . '' iJ'A «: a x a r a m
a* • ■».. i, . *! a _« ’ I ■* v. p x a x - i I , a ‘ A A . e ţ, A . J e a p c -
J a re '* c-p. e‘er*iAr iiep.ra , ere A > r v «a R e/a e ’ ^'A <■. <Aer ale
a Ji ’f f i p o r L i f l t U i U Î C lA p ; iilu tM iJ o p lT Al! A lt l A -tlHTatC Al
, A A ;v * a a a . - V rpl Ai f. e ' -Iar *m . * .„a* a- a - ,v UCt
ie a .I c ' h i r, ur e . v i : fera*ve i*u e îIu * d* *LC ^ A t r m . u i d a ee Avieşua
- 1 t ' e e* a \ - a r J i e r ^ % s L U A î r ' i r ‘ c i e h e , ' L , ! a ‘ U n r , î t i ai E a a r U ’ « ' v / K f e n ţ i
Ap A i >ti: vAi , h k ll L‘ . . L i a l i t t k 4 4 -4 4 -d Al dic vă dew *pta ic m o d

t i e c c « n d i p o i î 4 t t a p t u i c a A s e n i l i l o r s u n t f i i n ţ e u m a n e t n i f x - t f e a c %î sd
fie e n ip a tic i m ruK > ri m e a ilrn î în tâ ln ir ii te ra p e u tic e .
kdiiue x C U U \! 1«vx.Cn t e x > r î 'Ud-
m u l m a u r m a u *acaua j M u iem ;k r m aru : u . 1 - duu j .
* ••d fv T’i *“,* i :v'dU Je u d U U lU > «. '., U.i , <H‘ , a dd dd ..
m ua mg'- î : ,* m ea d u n . muma uu leFdu a».. F* L'k
u î ^ i( '.',\r r i'( *r ' »v *> iu ae-ucut cm u : aMat _; ’i'\*; ,■!]',■
’■ FR :!î,«;« u >u~ a m u u ujc -tiuvh-r: !rr ' f, u «r*îju^]Fn„ >
*" ca/a
FUG F; J - k „ m ‘ • d tu F iru u» imm r-ir.' nar- neutri
*upeutn k ' k k - ; , *! * .* 1/. aut; !Cîv-.}.'rJ u|i F I R Iiiv'ludI U
dtt , .d a lie _tkia u i ^ îic iilii !or In e»ud^nna<He ea daou
Uv Iu , îMGiîueppe / i•' : }>|Vd - a lt »J;HtUî! vu b I?s cdi v! eu;dcru
dai piipn u A ’ iii rd a ( n k .. n . e m i l i ui u M a p a m r. . u iia auupmi.
_'T R
»Fu ioam aa com ut ea ie preiei ut un nil de uneraedune acid d
mţinr«at. amu* a «tu ude m tuu favori/uî •Puhenm cde? k u A [ e ,
idfMuiiîii t a kiapeutm >a transmită clienţilor ca emit p e r u a n e de
eu redert ei rn intenţii A m u pmgâiiie G u angaie/e in mire o mia
‘cniru a-i amîa pe F i e d i G iu amica seopurde ['crape cin n e num' m
u / a o k e lipii* dt* relaim a i J k P ţ n pe care aCcAia * u u eimt iie
Jt«m_ v/andrei u i pan;r‘le F*r :du)>ciera;icv Wurda cî nuc ;
c>~"rrv u . * c ra i’ r uu e >..rapcui:i \c>. v d u o a * u m i t u *
-ne 5 p-ûFia 'x- prte-fuj ?_ i di? d iîu F u u !d; . x 'i^ e rc ^ „F. .
C 'U 'd u pv :du, , : *>■ ; m d • • . . . • psFînJ ; c
.d'rr '* etdUdi vţ., a .»eîa ?j , uie * uîF- n - Cd*d«a u ,
. d- '*C r *n ’ . ,. j u1 ; 1a d ,. * > - df_
-de, -d '• a a1!* . *d. au a;u l U.U.dd'U* d-C UUîd -d darid'd d,

neaua nreunfă d‘i d -icT!uHîi'» ^n a r n e i ' d ' x r-d>"'
’dd'd’d a * u 'U ur d u ? ! c ; up» <m u u n s>- u-scad:
a le n e r u i uînmim tremMnd ea r,r#Hg;,rin vi d e /\ fîlu?c inimnid
. >' '*d ie5 (i ’d ca *.ad. -ea * ■ ^ ^ tdê 'X'inîe dnaFeîi»tac uie.dijdd
?ure arceftiuea/a umpatia «a» oatsâ r*uitrnnaă de uediH rii iîţ. ir<
d-municare
556 M ANUAL DE T E R A P IE IND IVIDUA LA
Acum in ii 1fi am. am întâlnii doi clienţi in aceeaşi zi pentru care

am accentuat aspecte diferite ale credibilităţii tn comunicare Am
decm să interacţiune/ cu iun, un zidar în vârsta de 30 de ani, într-un
stil neoficial, relaxat. L,~am încurajat să îmi spună pe numele mic şî
eram pregătit să dezvălui unde detalii personale, din cauză că am
crezut, pe baza a ceea ce tmî spusese în intere iul de evaluare, că îi
displăceau foarte tare „doctorii cu mintea mărginită care mă tratează
ca pe un alt caz. si nu ca pe o fiinţă umana'*. în orice caz, în ora
următoare cu Jane, o editoare de modă, necăsătorită, de 42 de ani,
m am piezentai ca şi do Drvden şi am pus accent jx pregătirea şi
calificările mele e\tin>e, deoarece ea a indicau tot ut intere iul de
evaluare, că ii displăceau mult terapeuţii tare erau prea caizi şi
prietenoşi faţa de persoana ei. La dorea un terapeut âre „ştie ce
face~ Terapeuţii FCLR ar trebui, în mod ideal, să îie flexibili m
ceea ce priveşte schimbarea stilului lor de interacţiune tu diferiţi
clienţi. Prefera lui, aceştia ar trebui să ajungă a o decizie terapeutică
in pro mia stilului de interacţiune caie să fie de ajutor aoii ne termen
scurt, cât si pe termen lung pentru un anumit client Mai mult decât
atât, ei trebuie sa recunoască că stilul de interacţiune pe care îl
adoptă poate să fie de fapt eontraproduetiv «Beutler. 1979) ; de
exemplu, ar trebui să fie precauţi în adoptarea unui stil de interacţiune
extrem de prietenos cu clienţii „ histrionic D sau a unui stil extrem de
autoritar cu clienţii al căror simţ de autonomie este vulnerabil.
Indiferent de stilul de interacţiune pe aeie terapeuţii f( TR îi pot
adopta cu clienţii individuali, acesna ficbuic vă fie interesaţi, sinceri
o empauci vU partenerul terapeimc

Vopui pf îis.o j -r'şrepujo* v mhox T v- f v o t n c o r . o * ' ; o m / e ale
fi IR e/w de a aiula dieiifo sa o u ra L O îriou â;!; o»' D tei:X p
să adere !a unele mal relative. în orice vd/. inamic dc a f folosite
procedai fk ;x sJm hteîv, imapxiîv IvTK r d ^ e s-t vo «joeze o
'oa?narea adecvata a p i o b l c i n d o r eheuţilm.
f t R \Pi \ COMPORI'AMF-N'i \ ! . \ ÎAlmfV RVÎM‘\ \ i \ 557
tz %’â t U â iC a p f OOifJil'lOiQf C ilB H lU lU i
Clienţii încep adesea să vorbească în şed ii iţe ic de temple de-pit

evenimentele tulburătoare din viata lor f „AX sau despre reacţiile lor
di xfuncţiona le emoţionale şi sau com portam entale i " j la aceste
evenimente Terapeuţii comportamentali emotiv-raţionali folosesc
exemple concrete de „A" şi .X X pentru a ajuta Jlenţii să identifice
convingerile lot iraţionale de la punctul „B" în cadrul mode tui tu
ABC în ta /a de evnkiare, terapeuţii trebuie să înceice să evaiue/t
dacă clienţii se uk-ormuied/a singuri cu privire la tulburările orîgi
uam. dună cum s ă preu/at anterior in amsf capuo!
Tehnici de schimbare cognitive
Se folosesc aiât metode verbale, cât >i buzate pe imagim pentru a

contesta corn iugerilc iraţionale ale clientului C ontestarea verbala
implică trei subcategoiii Mat întâi, terapeuţii poi ajuta clienţi; sa.
d î ^ c m m m z c clar mire convingerile lor raţionale şi iraţionale. Apou în
timp ce d e :b a t , terapeuţii pot adresa clientului un num ăr de întrebări

de tip soci atic cu privire Ia convingerile iraţio n ale: de exemplu.
„Există dovezi că trebuie să 4 > în final, d e f i n i r e a ajuta clienţii să
efectueze definiţii din ce m ce mai exacte în cadrul limbajului lor privat
şi public Aceste metode de disputare verbală pol fi folosite, de asemenea,
pentru corectarea ipotezelor lor greşite (Beck e i a i . 1979 o
Pentru a consolida filosofia raţii mala d ie n ţilo r Ii u* pol oleii
vHfţi pe mut le c tiio rr i'biM ioterapiej • carp le de autoajuior folosie
adesea »n emuunc fie cu TC PR includ 1 cX cir fo ÂXm“a /' / o/#?c A
Mbo :p H atper <199 ~ , o Am X m o / ’ o fere I nane i [V oiee XXC -
IA a ncmenea, acestei pm folosi rut oahrm am ic rationuC pe
mr-o $a fxa cavoUm io mmmm* o - - - pm t « - TUI *o
.c ako - o :v u m a „ :: vc c i a „imnuia p m m im n u C t sa j ; M » a » *■
gândirea prin intermediul argum entelor în favoarea mior convinge*i
raţionale
Temele scrise m alai a şedinţelor. de iei ui ceînr pre/eniafe ui
Xgvdcr, ■*''no, » u;w ^ met tehnica m i r c i v , mmmf ur t s ee- mf i
1C T :R , deoarece reprezintă m um ne rnonv oilm O aX : IE R * IE R
re p rc /in iă tehnica im aginativă m ajo ră folosiră m cadrul IC H R P r,r
e o r \: : ,*• se in i \ >m u * 'm .
- . .mk m ente m m u .^ a in:..ru ,v •>m- -l u . * mmmm •: -m r \. ..

- ;»>• *1 ' * '«li -U* J, -u * •< „li j.* *v :»i ?r t>, ;/ ,i v a» >. *=. ii >’vu*:»*
•rra-U te d PieU UJ V' lv d e 1 t > a ^ L m e . o. \ - k ’ «$
mu/T m d p» n-md - t* ' v.rum- _ m m u . m " n d R m .u
•: »p'*:aîc k*:i nt! peetr i a culc 1:2:i(il m d e e a >1: m n: JUk

, n t !m tu a* , Ai 2 •î.cmre.e e 1 m ‘- > e e m m d ă u m e r e ee:m u r e l d e
*m mn -mme ided m ir :mm ş. Tmmm- ^ memup’ m mcmmdr a
‘'.-a ' m d m .d e d ‘i \ ; a ; eem tm rm f *- i m ar a r m e lvj
p m 'X t U a e d) p.uk te ’ : Td. kd • •;■[»,!!,’ d d o U .ddim i
dmd re; VJ!Î • p.md K uJomm k Jn d mmm li r.’î -m e JmC! r e
:n Drydcn * 1 °°5 *
Teme» ae sc*vmcd?e e r p fm e v Gcstiê

Adiei jv A hun: simt Umed de C itam m m* « tăia t >n\
'i k ‘-din e d h ic t’r pentru a mmcmtu er-rivmgtmilc iraţionale ala
d d m d e dmapeet * mmporramriu tîi ermmv-m u m m :n c«:pîâ ’n
aatiHidiiionai âenpî k r k pe aike k]SS;c uminu :mj>erkcîe.
:nvar ^maei „dud atenţia suni n a k p ik i ,:m u 1 uAZirmriii urât
asîtei, ieţiimeapă ea mc 'dele bure pentru ebeuti l'rui aeeauj ei
c h i l tieu/a îp mod ’«igu: •' auu <ie7\dUMic reeupmmaikî J a . e a
biv aîeêiu ae poartă urat ch . aar m p« *t aceepîa lotuşi si eu aceste
jpaiîn. Terapeuţii foldsc^c nm-n\il iu auuiruie înomente ani piocesu!
XTapeutue Jtoarece dx.ain put T auiiaii ul nu >e ia foarte iu c n r >
ec eu msiv Aiu pr*^T-nae:e k ! ' uv :^t*oiepe dî«»(a esu. mtirepiaî
P e a e r eu e. a m e* P i p e ! uîUrPttiă ' ■ : a 3U! nu i^P.-jîa !u-\ ? fu
îeiit
aTiîe*ataîă •. tîim te â v * u ^ m m e p uc u- , k, x'*u pî cu~
âltare a mmutn. prin ,;uv .Kta«,o, pur* u rervîi t uv-r - â--um i-
aăv 'uu;cj ,a :îmexU:i4a; -rem r' uuiiû a u:vr. , me , -:e. ,r»i-uu: . *
m r>u -.LienT»- p- tem; * %:m aur em '; u m u^rT: e a
>rum mvpeic Uiptci vie t **av >a u •^-ui-j ’PU -a 1-' U .Jf vndAj'
ruîUify 1 unor pantofi eiudan ptmîry .» /u Rene tai ea lu ie a f rmănlm*
: i * U ; u 'U_jr? w / -u.*py î-i-aûk: , e > ': r ; ; t r . :
eamemue ee jk eare ; rex’nii Tm m ntu e.^nu*ntt
! '-s<‘ 4 : \ i î )\|p< »a | \\\< \ t %
■\ i \ ‘5f ii -v e \ i i<i\ 4 559
4 '4 i* * 4 iiU ‘ . * 4 IO' C 14 ;4;$ 4 I . 4 4^ f 74 n '4 f >' K 7 >
44414 *4 * mmm»n p o r t a m e n t a J >4 4 4 \ ! C 4 4

. * . 4 U '9 :
; în orice caz. aceştia prefei:ă desensibilizarea in vivc • 14 l :C î :
situaţii d j ^ Şl nu 065 ' : " 1 U 4 1 \ , 4 * 4 î î . 1 4 î~ 41 î . >v ' 4 U i , , ; T . kp ^4 J
fn în cii J ^ _ i lizărîî in v iv i
forma »P*4 » ^ î !:-a i ^ m a i bur

4 ,4 1 4 4 4 4 - '
ţ
4 t: ' 7 1 4 4 4 . m 4 -i 444 egoului şi cele ce provoac:ă tulbură
J 4 J I S confort, Aceai , *\ * 4 4 i k 0 4 c - p t i d . 4 t u m - m f o 9 'kis irtamenta:
sunt f o l o s i t e în priiicipal pentru v 4 '4 ' ^ 4 4 4 ,4 5 : , 4 ‘ l i t i v e . Esi
>4 * *r • 4 ‘a h r t - f’4 4 rr -, m " 4 ’. *L J “ , i4* -4 J ;'4 j « .
prin cii r o r a c l i e n ţ i i încearcă să pună în pract : . . -4: t>

iin t e r m e d i u l
ră{at la terapiie ; ar trebui 5 , • 4 Î S t . »4 / 4 r 4 4 , 1 că client

nu vo:r opta întotdeiauna pentru i. U ' 4 4 4 v\: ;* C u f o . .•» , *. | c a r r î n î l f
4 - 4 4 . c comportam^ *4ks:4 I . î *•î 17 4>, 4~ , , 4 4 }dral TCE 1 4
includ1 1 a) activităţ'i „stai acolo” 4 4 4 . ’ rt, >. c y Cm ; , care aju- ir 'U '
r tu a m m 44 *• m » mo ^ -4 4 4 4 ’ m u -m m u r t 4 : rv m .u *> m ;u*uJ'. •
- iii; m -u : a '* •». niumuc o. Jimmfom . r.»h\ ^
^40444*, ' a m’ m u I v - J i ‘*4 1 *: p 4 4 4 ’ ; o J ju la -rt 14 414 ^ 4474 t f d -aU' !;/
1174 i ! ^ 4i *'MÎ I j ' /îl:, ,f^t!el d A p lU a ilU k m4tp4ri4lTt444i
u m *, m î »r , p )iî, , m m ‘d e de ’a i ' î . u ^ ' t ;d »:n a ţ i i - •• „ m
e-.n u x m /j cdem ui m m m m u a m m u im i.c*v .4 k- îpv.-s. *adc • < .
^tlili f*5' mU 11*14144. *•<K1,1 ‘C M iV »*‘HliUI v J iilCi riL'!"1: „ H|>.1 4 ,
”''iv'.‘( Jklkî v.*-» vi k *4 44 *kj.ilj uikkktr ■„fmki —. 4 - , ;î;*>4Î ,01-
d) autorecompensa şi autopenalizarea (bineînţeles, fără autodepre-
<•. 4 • LiiJk o 4 ;. d j a .is l *’4 ■ 4l ?•* 4 74114 „• î 4?- 4. 44 _ 4i
• tk k /^ /v î ‘Ic I \ 444 - 4 : 4 j ,Mi 1 441»' 4 444' 4; 4
4; \4 4 ,4 4 * % >, 4 a ’ 4 , 4 ’4 . r 4 *> * '5 4 ^ ; 4 T ;„
J4-> S‘* 4 •- V - b ' ’ * »• 4 -• -V '».* - 4 - '
metodele folosite, ciistoniizând terapia pentru a se ajusta la poziţia
i\î:i*siiiw{.uika .i 4heiiîuîa* U i k s a 'k i ’v’ ,4inprtci <t v .rnora ni j iiu i
560 MANI Al D t r b K \ P l h I NDI VI Dl ALA
P r o c e s u ! s c h im b ă r ii în t e r a p i e
Deoarece scopul lor terapeutic major este de a ajuta clienţii. tera
peuţii comportamentali emotiv-raţionali sunt destul de ambiţioşi in
stabilirea si efectuarea a ceea ce Eilis numeşte adesea ..schimbare
filosofică profundă". Aceasta implică în primul rând ca clienţii să
renunţe ia filosofia lor „de cerere'* şi să o înlocuiască cu tilosofia
„de dorinţă" în efortul de a efectua aceste schimbări în filosofic. în
cadrul terapiei astfel de clienţi sunt ajutaţi .
a» sâ adere la idea că produc şi continuă să profitul propriile
tulburări psihice ;
bt să recunoască pe deplin faptul că deţin abilitatea de a schimba
astfel de tulburări înrr-urt grad semnificate. *
. * să înţeleagă faptul câ tulburările iot psihologice Mim determinate
în principat de convingeri iraţionale;
di să identifice astfel de convingeri iraţionale atunci când nu se simt
bine şi sâ le distingă pe acestea de convingerile raţionale ,
e) sâ combată astfel de convingeri folosind metodele logic-empirice
ştiinţifice si sâ Ic înlocuiască cu alternativele lor raţionale <mai
exact, astfel de clienţi trebuie sâ ajungă la autoareepîare şi să îsi
crească toleranţa la frustrare),
fi să consolideze învăţarea cognitivă prin activitatea susţinută in
folosirea de metode emotive şi comportamentale. Astfel de clienţi
aleg să tolereze disconfortul pe care îl poate implica aceasta,
deoarece recunosc că tară punerea în practică a intuiţiilor nou-
-aehizmonate schimbarea nu va fi menţinură ,
gî sâ recunoască faptul că. deoarece Mint fiinţe umane, probabil vor
întâmpina dificultăţi in efectuarea de schimbări :de filosofici
profunde şi vor avea tendinţa de a da înapoi fn n luarea in
considerare a unor astfel de faeton, clienţii re folosesc si practică
continuu metodele mu! ti-modale JTCFR pentru toi reMu! vieţii
lor. Aceştia recunosc tn special câ învaţă sâ experimenteze şi află
viare mjjv metodele ce tuncţîonea/â extrem de bine pentru cc
Recunosc m mod specific că metodele în forţa şî dramatice
reprezintă cm puternice de o fivibui schimbarea fifoodVâ s*
implememea/a asttel de metode, in special 111 momelile in caic se
confruntă cu dificultăţi in a efectua schimbarea tFUts. 19941
i H e \iC \ ITeWORI \Mt \ i\l \ l \ h n l \ H'ximWi \
Pin* ajutorul dac chemi lot pentru j efectua schimbări a uit de

praiuîîdc, icidpcu|»i IC l R tîia icnţi au se a hai de sa acceptarea
necondiţionată a ei icniiK >r 'or Ak cM ia işî dau seama vă efectuai ea
de schimbai i profunde filosofice reprezintă o sarcina extrem de
dificilă şi de asemenea, una care implică multe rezistenţă. In
consecinţă. în timp ce îşi tolerează propriile sentimente de dis
confort, aceştia se străduiesc să devină un agent de schimbare
insistent şi eficient, t i ai idei niţică şi lucrează >a depăşească rezistentele
cheliţilor t E.lts, 2002»» b) interpretează şi contestă multele ziduri de
apărare pe care ci lenţii ie ridică în calea unei astfel e schimbări;
ct ii încurajează continuii. îi conving şi ii măgulesc pe clienţi pentru ca
aceştia să continue să lucreze mult la schimbarea propriei persoane : şi
di în general, experimentează o varietate extinsă de metode şi stiluri
pentru a determina care sunt cele mai bune pentru clientul respectiv.
Terapeuţii comportamentali emotiv-raţionali recunosc că nu toţii
clienţii pot atinge asemenea schimbări filosofice dificile Această
informaţie apare de obicei din răspunsul clienţilor la procesul terapeutic.
Atunci când se decid să atingă scopuri mai puţin ambiţioase, practicienii
TCFR se limitează la ajutarea clienţilor în efectuarea de schimbări
filosofice pe bază xituationaiă ; corectează ipotezele distorsionate
(Beek et al., 1979); efectuează schimbări comportamentale pentru
ca aceştia să îmbunătăţească evenimentele vieţii percepute negativi
Bineînţeles» o schimbare filosofică profundă ar încorpora aceste trei
moduri de schimbare.
Limitele abordării
Practic TCf R de aproape 3f de am într o vândute de medii si am
vâ/ut *' gamă largă dc ntdn îri eu idlûrăn m oderne m m v ae cure
voi îndemn că nu benefici *de comzîîcie sau psihoterapie săptămânii fu
Cu an te ca nu ani date concictc maure :« vishlims «.pmA,
med ;a terapct compot umenubd .atcuic raţională i.>k o rnuodă
eficientă de psihoterapie individuală, cu o gamă largă de probleme
aie clienţilor
în orice ca/, bineînţeles că am avut purica mea de eşecuri
rmapciince , aş don A evidenţiez unii laUon mixx după paiereu
o v a . au contribuit ia acestea. Voi utiliza conceptul folositor al iui
Aoîdm U 0 7^1 de alianţa terapeutică ca şi c a d r u al discuţiei
562 M A NUA L DE T ER A P IE IND IV ID UA LĂ
Scăpări
Iii general, nu am avut rajece^ cu clienţii care rac agăţau sincer de

scopuri te implicau schimbarea altor persoane. (Dc asemenea, am
eşuat în a implica respectivele persoane în terapiei. Nu am fost
capabil sâ anii sau să conving aceşti clienţi de raptul că îsi făceau
singuri probleme emoţionale şi că le este recomandat să lucreze la
schimbarea proprie. înainte de a încerca să negocieze schimbări în
i clapa lor cu alţii. Rezistenta din corn îngeri Ie lor nu s a părut ci ar
fi adev ărata problemă
Legâtun
Spre deosebire de terapeuţii pe care îi cunosc, nu privesc relaţia

dintre terapeut si client ca fiind condiţia c e r uim turn a unei terapii
eficiente, iiraera să îmi accept clienţii ca m fiinţe umane imperfecte şi
suni pregătii să lucrez din greu pentru a i ajuta sâ îşi depăşească
problemele. însă nu mă forţez sâ formez o relaţie apropiată si caldă
cu aceştia In principal, clienţii triei nu par sâ dorească o astfel de
relaţie cu nune <preferând sâ devină apropriaţi şi intimi cu partenerii
Ion, In orice caz, oca/tona( am clienţi care doresc să devină intimi
«nu sevuaf na nune, 1 nu di rit re aceşti elieiiu tcare cred iu ardoare
vu au nevoie de dragostea m ea) pîeaeî de la terapie dezamăgiţi, după
2 0 nu aîit reuşii ort -ci n conving m renunţe la nevoia lor de dragoste,
mi m te urau v.mu ce med c ’ „ »u nevoie
Nor/şif).
«mim mm :ih v m . Hor,Le m Am raemra; ee mm ra miram trai

.uravraL vin ;mrara mmraîm i . ramura >a mUceramm ca rare im
ramate dacă doresc ta terapia sâ aiba sikcera Am menţionat deja
, m * s>>«ş .a am 'n- p m *?, m ra f-R 1e u m p r a m m e m ea.
, benin ce m rai adu iese mi iiMLapiifieama aeesîr mretitt au in ce ne ral
m- ?ra raihat fcraiPrarau cw niv m ramtpra D 1 R. pe eaira .;« m refuză
• misiuni rai m agite m Mun şedinţe*or de terapie. ni general reuşesc
mai puţin ram csuea/ă din pura, î de vtalere terapeutic
r C ' m '\ * 'M m .*;< : U•' . ’ f *’•' 4 M '' M \ ,
:m e n i r ă mum M m c m > v <j i u o m c ic m TR m m *,, - , .

.»>-v - M C» i Uviv. t .ii - <n*i»-i.Uu1 u MC ’i t ’-'.'M!'':!!. ilM M .! ‘> ,
L lv lci: ÎÎI M C M (Mm iM im a ! u .cL, - a p t e O H U n M m U M i t e U i t IX ~,tMte
. .u c * !;k ! * i c t ) r c K m e u g n * p r a m e a v \ p a n m i a iM a r c - M c te i la NÎ a m
ou Jintrc clienta cu ta re au mm ;j mtl: -nun jviual m sau in a rup de
;n.:p!c '( !:R > c ue .m mm evaluaţi de m sau nuce era car ui k
ud re k rupeau din upcou1 m m c U nn ca m m c m :" i a m a m m :
p u r niumitea M ieriu , mmm a u tecau pcCnru terapie l i r.R. ;a
î.:î iui ta erau u\ îmim
I i pcû metec '-re Ut . mieteuciuL M punuarj c în p i pareie.» Mea p M ua

m u -.m m M k t c în r u n *c Jc crup? . 1- *u u -imcic M m u t e j urne i f k -•
rare au m u aer se 1 Mc zn\i >ir mei Li- in ier jp u de cuip, m a i ajuta -v
aalii u iu\eu u 'Li M c ‘ i a c a tera pia " Mtic eu m r e n u r m m t r - . n
"i 1 V M î m r e M fU MC I U - e a i u _j tU s e M ' f t M : M j TFK, M !
M ia mea mai p a /cinau emd uui m ,i : .Minte M Mp mn m u u e «.
I: IspMas u\CM, MMiecM e. Uta, MM-UM ''Cu Mm
eVamâ ac jcMccunhrL - m c - *a- ■ Le ck pnm M' ic m : f F
m d n iiiu U -a u e U cam »m cuc *< ; ic m u M a ;u ->up n e r O i u
\ u M C f U P a k*>r Jv î i i p a t a l Mi J a M i ţ n CC avi *< '4 N c k e t a ţ l CC k c U

M cic fa p i p a tru ^ n te rii m C -.aii p arcau b e n e î i - M u t / â î p u U m im ;
au Li J c pe iama kuaaicî ! C ' R ( u km te ca e- u mm »tem eem pkki :«
aM-nji sîUi1iu - Muc kmmmdcM ea arc upsarkc a l e MMeM<ciC-pkc
f a iM k CâsltL IU k i i a ''U U - ^ M e l a * . J ‘C e U M M c m M ' V s ek* M m
pertinente:
1, în aspectele sale cognitive, TER [...] accentuează folosirea insistentă
a raţionalului, logicii şi metodei ştiinţifice pentru, dezrădăcinarea
M. m M, .. ;j'Ca • i a C _ 'CC* ' ■t *. c«*M •• ic

tulburarea extremă, lipsă de organizare, preţiozitate, disloca
organică şi de refuzul de a efectua disputarea de tip TER
prezente în eşecuri semnificativ mai numeroase :at

M .m m mov m ’.MpMr ;mm- -m "j f! r
\ 1 A M Al DO î t k \PI1 { \ D' t \ Ii>f ■\ C \
2 Pentru a îi reuşită. FER uehuie, de asemenea sa implice clienta

ni mod con\ mgamr şt emoti v m ^lumbarea convingerilor si
acîlunilor leu; să accepte cu încăpăţânare responsabilitatea pentru
propriile sentimente inadecvate şi să lucreze viguros la schim
barea acestor sentimente (Ellis şi Ahrahams. 1978] Insă, în
acest studiu, clienţii consideraţi câ au eşuai în cadrul terapiei
erau mult mai tulburaţi decât aceia care au răspuns bine la TER ;
o mare parte dintre ei sufereau de depresie severă şi erau inactivi,
erau mai afectaţi de sentimentul grandomaniei şi, foarte frecvent,
rezistenţi, încăpăţânaţi şi rebeli, [bate aceste caracteristici inter
ferează se pare cu tipul de procese şt schimbări emotive pe care
le implică TER.
3 Pentru îmbunătăţire. TER recomandă eu tărie ca clienţii să
efectueze activitate in xivo în afara şedinţelor de terapie, să
forţeze în mod deliberat implicarea în multe activităţi dureroase
până când acestea devin familiare şi nu mai deranjează, iar
activitatea şi practica dispune de tehnici multi-modale. Insă
grupul de clienţi care a eşuat evident în cadrul acestui studiu a
avut o toleranţă la frustrare abisal de scăzută, a avut dependenţe
comportamentale serioase, o viaţă dezorganizată, s-a eschivat de
la îndeplinirea sarcinilor desemnate ca teme pentru acasă, erau
mult mai frecvent psihotici şi refuzau să lucreze în cadrul terapiei.
Toate aceste caracteristici, care au fost întâlnite mult mai frecvent
decât la cei ce au răspuns destul de bine ia TER, ar tinde să
interfereze cu metodele comportamentale ale TER (Ellis, 1983b :
165).
Din analiza de mai sus. se pare ea vechea zicală a psihoterapiei

se aplică şi pentru ICER . clienţii care pot beneficia cel mai mult de
terapie sunt exact acei indivizi ale câivi tulburări interferează cu
beneficiul proveni! din terapie In prezent, nu se Stic dacă clienţii
care ..eşuează" în cadrul terapiei TCER pot să heneficte/e rnai mult
de pe urma altor terapii. In final, după cum au arătat şi alţi autori ce
au contribuit la această carte, practica TCER este limitată de abilităţile
sărace ale practicienilor
După cum am spus adesea: ..Este foarte uşor ea TCER să fie
piaetieată prost'2 Nu există substitut pentru formarea şi supravegherea
corespunzătoare în cadrul acestei abordări.
n li \ 6 I A O >KÎ W lf N i a :. \ * W f î' iv A \ t ii | \
Exemplu de caz
Clientul
Maico Im este un bărbat ele 42 de ani, căsătorit, care lucrează în

domeniu; I I A fost trimis la mine de către medicul generaiist pe
care ba consultat în mod repetat în ultimii ani cu privire la variatele
simptome fizice care se dovedeau a fi benigne, însă pe care
Malcolm le considera simptome ale unor boli grave. Pe scurt,
Malcolm suferea de anxietate legată de sănătate (care se numea
ipohondrie) De patru am consulta doctorii atât din Sistemul Naţional
de Sănătate, cât şi din sistemul privat, iar în mod curent vizita un
număr de profesionişti de medicină complementară, în fiecare săp
tămână, pentru a „îmbunătăţi sistemul sau imumtarb
Malcolm este unul dintre cei trei copii ai unor părinţi evrei „supra-
protectori \ care sunt încă în viaţa. Ambii părinţi au peste 80 de ani
şi au o sănătate precară. Malcolm i-a însoţit în mod repetat atât pe
tatăî său cât şi pe mama sa în vizite frecvente la spitale.
Malcolm a crescut în cadrul unui mediu In care există o con
centrare mare pe boală şi pe importanţa acesteia, şi mai ales a
imposibilităţii evitării acesteia. Atunci când era în curs de creştere,
Malcolm a respins în general obsesia părinţilor săi pentru boală şi
a avut întotdeauna o sănătate bună până la vârsta de 38 de ani
când a fost spitalizat pentru pneumonie. Acest lucru a avut ca
urmare o atitudine foarte diferita a lui Malcolm, care a ajuns sâ se
vadă ca o persoană vulnerabilă fizic. Din acest moment, a început
să consulte doctori şi a devenit preocupat de sănătatea sa. Medicul
său generaiist sugerase pe parcursul ultimilor trei ani ca Malcolm
sâ apeleze la terapie pentru anxietate privind sănătatea, lucru !a
care Malcolm a rezistat, deoarece pretindea ca este bolnav, ş* nu
anxios.
Terapia
Din experienţa mea de lucru cu clienţii ce sufereau de anxietate
privind sănătatea, începutul terapiei este un moment crucial, deoa
rece asemenea clienţi cred că sunt bolnavi fizic, şi nu că sunt
anxioşi. Astfel, la începutul activităţii mele cu Malcolm am făcut
următoarele:
;-arr pfeoc uc Maico im u opertur-îaie ext«r*sa du a discuta de
o %.* voo ; Ccîmo „ ao o o du ^ .. c> '.oo.. o v4c curo.’ sr
a sugerai sa ma rcusuite MaDmm a spc^ cm e; crede câ
êa>Cu: S3-j ma aâoraî ce e: ş; că acrea sa , im. coca .an* aşa
câ rr. a îrnp.ns ;şpm dcrcrieavoast'ââ to d*etico ea că mechcui
său Je familie credea oâ este nevrotic ş; ocina-/ re când el
crede câ este Doinav s- m, rcm cîîc
>-am spus iu! Maicoîm c i oy ştiu dacă este sa j ;iu bolnav. cosă
ca s«gur nu «I onveac- ca oe un nC;vrotm i~ae spus ca părea să
ce cestui ce anxios meat oe sanatatea sa ş> câ Puteam sâ ?l
ajut Cii acest iucru daca aorea sâ cons.mtâ MacoAn era destui
oe ammcaierd privind această cerere Apoi m m sugerat un
experiment Era Mammrv o?sp.jş să cont.mm- o*^ p de o luna
terapia ca m cum ar ti anxios şi nu bolnav ca r-ă mida ce se
Viiâmpiâ pe uarxurs 1 Daca iu , eu :1 puteam mm*te <napo< !a
med‘C‘J sau generaîmt Daca era de acced 1-3 aşteptam clin
partea Kji Malcolm sâ ofere experimentului c sarma reala de a
urna şi ne a efectua act; v-ta te a în cec fermitate cu con cep-
maiirarea osîhobcjicâ cenyoreia a probmmeior ca Ac Malcoim
ş-a dat acomhjl oentru acest lucru
‘După ce am încheiat acest acord, -am prezentat m, Malcoim o
'-curta depene re a TCER cu privire fa ceea ce ce putea aştepta
Cp «a rame si ia ceâ ce aşteptam eu de !a ei b această
unvirţâ. am ciaritmat lucrurile scunânduo oâ -a fel ca în alte
rerapn ccqn»trv-compuoamep î a Je clienţii ootm ceie mai bune
nenericr de la TCER caca se angajează să urmeze şedinţe
reguate ş? oe or oeooctuâ mt.r.sa de autoaîutcrare
- o r '--im ajutat o-' ” b»o >r1 s ;>k tfîcci coNcrma sa p»n-mpalâ
- * u*m o-r-ş şn c c ' i r m ş j .,0 -rc ^ o mor m : ;oom3r~~mm i'ucînj
1 sa or,- ormom-m m m - <■
, ; c \ i ‘î \ f s rgpc »K I WÎL n ; \ , % t \ Î >; -\ e \ \r i% x; \ 567
Conceptualizarea problemelor i u i Maicolm

VA prezint a.ci conceptualizarea problemelor lui Maicolm pe care
am negociat-o cu e!.
Situaţie: simptom inexplicabil

„Aw = nu ştiu dacă este gra\ sau nu
Convingere iraţionale - 1rubine oi si îu va nu este grav Nn pot suporta
această nesiguranţă.”
„ C ” (emoţional) = anxietate
(comportamental ? căutare de confirmare : verific,rea -umpToniulu!
(gândire) = „Nu ştiu dacă simpli anul ou evre gras . a:i minare, este gra\. '
Scopurile terapiei
iii
Scopul meu terapeutic iniţial era de a~! ajuta pe Maicolm sâ testeze
. idea sa de baza potrivit căreia era bolnav, şi nu anxios in privinţa
sănătăţii sale urmând un număr de principii bazate pe concep
tualizarea de mai s u s .
]. de a contesta convingerile saie iraţionale şi de a acţiona conform
convingerilor raţionale alternative;
2 de a se abţine de la a căuta confirmări şi de a venfica sîmptomeie
sale inexplicabile.
3, de a merge pe probabilitatea câ simptomul inexplicabil nu este
grav.
Acestea sunt prezentate mai jos:
Situaţie: simptom inexplicabil

nu ştiu dacă este grav sau nu
< învingere iraţională = „Aş dori să s, a - «nu „ >-m •-a- u ,.Oi -m
' o bule să ştiu asta. Pot suporta ace • - -a* - * >
tort. ”
„C” (emoţional) = îngrijorare
- omportamental) = abţinerea de la căuiv. ■ «>'• r o ; J- u
verificarea simptomului
pr.indire) = „Dacă nu ştiu că simptomul m ** «' *m
grav.”
568 M A N U A L DE T E R A P IE INDIVIDUALA

După cum am discutat la paginile 554-556,. terapeuţii TCER se
străduiesc sâ-şi accepte clienţii ca pe fiinţe umane imperfecte, In
timp ce se concentrează pe problemele acestuia într-o manieră
activ-directivâ.
Aceasta caracterizează stilul meu terapeutic cu Malcoim. Mai mult
decât atât, interacţiunile mele cu el m-au condus de la început la
concluzia câ ar răspunde mai bine la un stil terapeutic formal
decât la unul informai. Relaţia noastră poate fi descrisă ca priete
noasă, însă formală, în cadrul căreia umorul şi autodezvâluirea de
informaţii din partea consilierului erau menţinute la minim. După
cum s-a văzut nu aveam nici un motiv să ne concentrăm pe
relaţia noastră ca şi microcosmos al problemelor lui Malcoim şi,
într-adevâr, relaţia noastră nu a fost niciodată supusă unei explorări
terapeutice directe.

înainte să încep să contest convingerea iraţională a lui Malcoim,
el a fost de acord să facă următoarele:
• Â fost de acord să consulte doctorul privind orice simptom
inexplicabil la o săptămână de la apariţia acestuia şi sâ se
abţină de la căutarea de confirmări şi de la verificarea simpto
mului (vezi mai jos). Acest lucru a fost efectuat în colaborare
cu doctorul său.
a fost de acord să nu consulte alţi terapeuţi complementari
timp de o lună.
explicat familiei şi prietenilor apropiaţi câ ar trebui să se
abţină de la discuţiile legate de simptomele sale timp de o lună.
jncî când Malcoim a fost de acord cu cele menţionate mai sus,

pe parcursul primei part. a V* a piei bam ajutat sâ îşi conteste
convingerea iraţionala legată de nesiguranţa oricărui fel de simptom
explicabil pe care l-a simţit. După ce a contestat convingerea
ţionalâ:
' Lam încurajat pe Malcoim să observe orice nevoie reziduală
pe cam o simte cm j * ăuta confirmare (de exemplu, prin con
sultarea doctorului său, prin discuţii legate de simptomele sale
cu prietenii şi familia şi prin căutarea respectivelor simptome
I'f R \ Pl \ O JMPOR IANÎL'N i \ L - \ l-A1f M f\ -RA 1 [(>N \ I \
pe interr*et * dar sa nu acţioneze asupra acestor .nevoi smtţ.to

*n scmmb. ei a îout oe acord sa se ocupe de unui cfntor
oobDy-unle sale pentru care a pretins ca are puţin timp chn
cauza preocupării sale majore legate de sănătate,
• de asemenea, dam încurajat pe Mafcolm sâ observe once
nevoie reziduala de a verifica simptomul, dar sâ se abţină de la
a face acest lucru. în schimb, trebuie din nou să se ocupe de
hobby-urile s a le ;
♦ în sfârşit, ham încurajat pe Malcolm să se gândească !a faptul
că simptomul său era probabil benign, dar câ exista o mica
şansa ca acesta sâ fie grav. Apoi, trebuia sâ îşi concentreze
atenţia pe altceva,
în alte momente, Malcolm a observat o dorinţă de a confirma

simptomul sau de a verifica intensitatea acestuia; atunci când a
crezut că simptomul s ă u este grav şi nu şea contestat convingerea
iraţională, a fost de acord să folosească aceste semnale pentru a
contesta aceasta convingere iraţională, dar să nu acţioneze asupra
oricărei dorinţe reziduale sau gânduri referitoare la gravitatea simpto
mului.
Legat de intervenţiile menţionate mai sus, ham explicat lui Malcolm
că putea foarte uşor sâ folosească aceste strategii în serviciul
distragerilor sau superstiţiei. Astfel, putea sâ folosească recu
noaşterea unei dorinţe de a se distrage de la convingerea iraţională
doar ca semn de a contesta această convingere şi putea folosi
gândul câ simptomul său era probabil benign ca pe o formă super
stiţioasă de autoasigurare a faptului câ era cu siguranţă benign.
Am monitorizat cu atentie folosirea nepotrivită a acestor strategii
pe parcursul procesului de terapie şi am intervenit In mod adecvat
Procesul de schimbare
Cea mai importanta parte a terapiei cu Malcolm a fost elaborarea
acordului de !a începui, care includea hotărârea sa de a testa
câ este anxios cu privire to sănătatea sa şi câ cu este bolnav. Pară
acest acord, terapia ar fi stagnat într-c fază extrem de timpurie.
Cu una sau doua excepţii, pe care to am discutat şi analizai în
eaorui terapiei, Malcolm a reuşit sâ-ş» conteste convingerea «ra
ţionala privind nesiguranţa şi. ce! mai mioortanf iucus. <-a abţinut
de to a căuta confirmare şi cier a efectua verificări aupâ cum am
descris mai sus. Rezultatul acestei acnvităţi mtoaie a tos! surpnrv
2 3 tos La sfârşitul lumi, Malcolm era mult mas puţin armios cu pnvlre la
570 M A N U A L DE T E R A P IE IN D IVIDUA LA
sănătatea sa şi era convins că fusese anxios în privinţa acesteia»

şi nu bolnav. Se considera mult mai puţin vulnerabil fizic.
Am decis să mai efectuăm S şedinţe» iniţial Ia un interval de două
săptămâni şi apoi o dată pe lună, pentru a ne ocupa de un număr
de chestiuni legate de sănătate şi alte lucruri. Mai întâi, l-am ajutat
pe Malcolm să îşi dea seama că sentimentele de anxietate legate
de sănătate reprezentau semne ce dovedeau că trebuie să îşi
conteste convingerile iraţionale şi cu siguranţă nu erau premonitorii
sau semne ale unei boli grave, aşa cum crezuse înainte în mod
eronat. în al doilea rând, l-am încurajat să îşi implice fraţii în
împărţirea responsabilităţii de a face vizite la spital cu părinţii lor.
Acest lucru s-a dovedit dificil, deoarece fratelui şi surorii sale le
convenea că Malcolm se ocupa de toate. Astfel încât a trebuit să
îl ajut pe Malcolm să îşi depăşească sentimentele de vinovăţie din
cauză că a refuzat în unele ocazii să îşi însoţească părinţii la
spital şi a trebuit să îl învăţ să se confrunte cu fraţii săi fără furie
nesănătoasă. Ca rezultat şi după multe discuţii, s-a decis impli
carea prin rotaţie a tuturor. Ca rezultat, relaţia cu sora sa a devenit
mai puţin apropiată. Efectul general al acestei schimbări în res
ponsabilităţile familiale era de a-I ajuta pe Malcolm să devină mai
puţin concentrat pe chestiuni ce aveau de-a face cu boala,
în final, l-am ajutat pe Malcolm să se ocupe de anxietatea sa
privind investiţiile financiare, a căror dinamică era similară cu cea
implicată de anxietatea privind sănătatea {Trebuie să fiu sigur că
nu există nici un risc pentru investiţiile mele>supraestimare a
pierderii financiare în faţa nesiguranţei>verîficarea frecventă a
investiţiilor sale şi sunarea brokerului pentru confirmare). După ce
am subliniat asemănările între cele două probleme, l-am încurajat
pe Malcolm să îşi transfere cunoştinţele şi abilităţile de la o problemă
la alta. Atunci când a făcut acest lucru, Malcolm a devenit cu mult
mai puţin anxios în privinţa chestiunilor financiare, precum şi în
cele legat de sănătatea sa.
în total, am efectuat 10 şedinţe cu Malcolm, iar în următoarele şase
luni el şi-a precizat beneficiile acumulate. Relaţia cu sora lui s-a
îmbunătăţit, cu toate că încă era plină de resentimente faţă de
Malcolm, pentru că nu reuşea să îşi ajute părinţii la fel de mult ca
înainte.
7 A 4 'l A ; G . ) R f „ V \ ! l . \ ! \i. 5 h V f V i î \ R,\ | U»N -V ^ 571
Referinţe oibliografice
v i ? . v i . Ru\r;. \ J . RiLivv . B l y L'îiciv v i î P 7 -■>>

‘_ ' 5*<v f
Gc-ev/v ,>r Defsft -^'S n N . w Yc, 4 Gunî .nj 17»ev-
5 jti;, f r ’ RVBr . R n u v B <r*a-iK p\ymioh Citai UiCfapie^ G : speli! v
•- «Ai CC li-*' '• i U r K ' 1' r j ( 7 c ^cV-Vt ,V?V OBR< .u /*< . • V .. V'.. . 7 -A y A
' A n 7 % 7 ^ c;). Z C n C l a U / k i J i h l } c B îl t |HvCOOdIMt\ilC vA-IicCp! * «
Rit Aeriana, dî'Rîvi B /V> 7ioffrt r<{p\ A r"v x IBavy. h and Avt h *
<*s ?s: > t
îY G nisepjx. R * c A !B v L ip y v tY L .. The dk. râpei mc v r y t p y s r î ip
r ciîii*nai v h a i x .- 7 u *pv * Mane nrcHrmnaî} :iauG 75>«nhd *tt Rttîi>''te
~F?rii î î ' c :t*t{j i 7 ■/;/;' c B n n a i h n I h e m p m II*4» 77 5 - A p
G r n l e m W »ed «* - A - y iûrdd*<n A v a /v t*: B ă t u 1*! f c a d r a A irper 7
A n i k a c \7 ; A H A ' /Hr«*:i*,va î cnUra Harpe; 77 ]Av,

Aiydien 7%, * f Kn a- fBv,Ac* /_fV//?c . * v a d ra Sheldon
Gr ykat vv «,7 '^ ; Gcrr Rarumai f *.*?• y - Bvlî.»-7<,t; - A* rapA C ivA e, -
ne i« vV.y >
:)r\t;eîi, W 7*-Ui Rausan u/ C. nu,*:fin 7 Rata mai t j r n i î v a , i,nv
. âv.a.v*- c 7 £ i i - i -rulr.t : Brunoc r R outîeuce
A vicii W >7l7*2 * PmiUmvnî-AÎy n i R a u t^ a i Eman >c Reimvnnr, / w i / n
J ? rai>,:r 7 HnhdS nk, 7 -rJi.t Whurt
D r\ J a c , v\ şt Nectiaiv M v 1vs *51. P a in mar- of Renana! Lnu \i\ t Behu \ i* a*
Thrtair l «Cidi.i \\ r’U“"
ak*-. 7 i R^r7 t.c uppwiei c'Nfc ps\v.h*HhcrcrA :u niiiua^ nârn-
: f *drnn a I'mr» *.cc> <B; tiKK rc \ c u r a n t ;
7 , 5 sR-BSi*! vt :i-'‘*.cr-py dnapai , l-a c-.c c B. a-.
\Î\M \f !I KAPIF: \1A
l îi>, \ i *'T n, I'he thc**r\ oi ratsonal eiiiohw ineoip*." ui ,\ HI»- o

J.Yf W hStele » «e,N k / du "7.- ui il"<t hHPUU a! t'l*u*!:ktî!> W%"/ Xula^Cp
■i » n - * u i t Pieoun Moi'Crrcv ( A B r o o k v C o l c
BîLh. A. «1^82 o ,1'tic we itmem cî âleoivol and drag dhaxe j ?aî*
-entofne approacir Raţional Li ung, I A 2# 15-24.
Elhv \ . {14H3an The C\i\a a gam-r Re// glosa\ . New York • \IK-rt t l l o
Institute
Liîis A CA#K3bn .Joiilures m raţiona! emotive llieopy 5 în ioB Boa si
P.M.G Emuie» kamp îetKu Fui In ras in Bcmiaor Therapx, New York
Wfiey.
tîli.s, A. ( i % lEo .Jneîiocm e eoiournerism m itic togoîtn e -bctia% ioral
therapies and ut general psychotherapy ", în \V, Drydon si P Trower
teds i, Cognitive th\( hotheropv , States and i hangc ioneli a i assell.
Ellis, A, i IW4n Rea st m and Emotion tn P oduuhem pn ediţie revizuită si
adăugită, New York * Biuh I ane Pows
Ffîts. A. liCiCOg (hen onnn% Rioiyhinte * .4 Raţionai Lanntt e Rehcmor
Therapy Intnarative Approadi. ed. a U~a, New York • Spnnger
Ellis, A. >i Abrahams, b. (IST^k Brteţ Psxchotheniffy in Mednal and
Health Ptiu lin . New York: bpringen
Fllis, A şi Harpei. R.A. <197 5), *1 AVn Guide n> Raţional l hmg, ed a If-a,
North Hollywood CA Wtlshire
Ellis, A. şi Harper, R.A (1997). .4 Guide n> Raţional Livmg. ed. a IIEa.
North Hoihwood, CA: Wilshire
E^chenroeder, C (I W t, „Different therapeutie styles m raţional-emotive
therapy", Rananul l.txing. 14f 1 1 : 3-7.
Grieger, R şî Boyd, J «Î980>, Raţional-Emotive Thempx, A Skills-Based
Approacn. New York i Van Nost rând Reinhold.
Herzberg, A (1445 o ie i n e Psvc h u th e m p m New York : Grune & Stratton.
Jones, R.A (14 ?7)y SelffuIfdihiO P > n p h e t Social, Psych-alogical and
PhvMologkal Electr of Expectora h o , Hillsdale, NI ' Larence Erlbaum.
Retvich, k. şi Shatîc. A. <2002o Ihe Rmihenn Eai un 7 Keys io F'mdmg
Yi'ut hmet Strâm tând Oxemmunv UE ' HuciO' Nen York BronJwav
Books
N-iher A *144c*'», ConPouma: Reflex fh en ip \. NYw York ('nxtd^v Age.
YkdvlifeL PI. 1 107 "o Pan Ir.anatnn and fkhuvtoar 7eum/o Trûra an
Integrat iun, New York . Basm Books.
Womer F F C Smipi 12 5 *ldd > V>Cw r.dd: ^:a poi^cddc * StnJv of
ReyiUcm Cfr Lirei . New York Munaw Hiîl
Wessler. R.A ţ l (G8n . !hc iieiuotm paradox a raţional-emotive view‘5
Ranonai i i\m,e, i 3 I '< ^ 1 2
Wolpe, J. Ps\ch(>thenip\ i n Rei ipnn a! fnhihniom Sîanfoid limverşitv
Press.
i>: 7 » I Wî ! N * a . v i \ : ‘ *« 3 \ i I: - 3-\: \ 573
W 3* »5*, . r:,;i *r fLP >• i.tl f e •f; *.t H'"th t'O'i'" j-'Crc3'
1 1 ra nan ■*<\ 1 and: s Whu*:
1> U k ‘f. V- *0 \ ; v < m M ;£• Rr £r;,,-;. J. in* >{*
/ W s . S . L îdîd \Vruii!
r îio, A A'ao.ţ» Rr-.n- ^ ,n,i kt» i*i f ă u ipjrn,r ^ tiige rc-. aveia ^
adaugUj New Y w \ Birch I ane Press
\ c a i : ;a . M. a rvv-icn. \ \ , 2')<’i6) Rdth>?ua £*-•*. "■p Ut iia '\>:r ///, m p\ t
• \ i, 'R-C!t l <C'J d H'rJC
Yr.îk j r i. î. o i v » An , A «P>M» h h * n f i ti3 » *>rePa Sere
Note
î . Iii c.ne ,,A' reprcorfă eve/io/v/n .ici^snf . H zepic/.miă e:#*iiz/?cca v

X " rcprv. iotă • • v*j/{ e ” * o ţi'> * u lt ^ m n '^ î c ^ w n w d t eV p â n d m p« m
pâsti arca a t d e : c învingeri
2. hi care „A'' reprezintă e\tnimem iii uâtu* . B" reprezintă com m ^'U ’
,C " renie/imâ consecinţe emoţionaie ri omportamentah' de ûndite pnn
păstrarea acelei convingeri ,D* repiezmtă a mie 'durea «onungenior
iraiiofuth' iar , ¥" repte/mtâ e/cr iele cetire* ui rî;
CAPITOLUL 15
Terapia centrată pe soluţii

Bili O'Connell

în Marea Britanie
Contextul istoric
terapia centima pa >o!uiii i l T S i este '* meîudâ centrată pe re/miut
d Ha/ată ptr competenţe terapeuţii cenţi aţi pe soluţii ajută elicîim
oi ajungă Ia re/ui tatu i (treierat prin facilitarea evocării de soluţii »>
echipă de terapeut! de familie care au lucrai în cadrul Brief Thetape
c ’enter (Centrul de Terapii Scurtei din Milwaakee, S I A. au fondat
terapia centrată pe soluţii in anii '80 Liderii echipei erau un cuplu
v Boitori p Steve IV Shaem <j Iosoo Kim Bere. Conform celor dec Lira Ce
ac î C Sha/.er. c o u m b u e j do Bere a C u tUu Har-a si* calificam
inovatoare cu vluiin:. »n o mp a j contribuţia sa j î m de a -triicuL
teo-ru diii spajeu acmifafi: ( ' u o u e : -ie numeral >; le, oarde - c ;,^
tk ne i)c Sfct/m ,ri m uî < unlu-arcn imensă o p c ./ ii m aice f m o
Bem .. mame i ■* po Jf < %* oe s as, - / ' c« hreîc
t j ; rr ! d e . -m j m i î - C *C c « » e ; d m v i; p \ a u K e e j v c j u p i ane :; *
mCopoe . te m e v. s(;mrae\e M tm h n ; lanul im >'0 tmiir a/maea
telemea iu pnvutîa nan ti n nrohVrnm o ^ m m etum vmovite P4r'fg :‘
o c o r au Umere, dcîceso: ia „,unm mamie» are pe a : •coiiîirn m ne
yoreaii <i m pi o modem? e nevoia de a se schtntKi După ** perioadă
•‘Curo, îikeUi! sa lU;lt m pJm i tm m :L dasme prtmlenu-ie |(tr :r
siliinih, ie-a mtrenat m m ar ai ala .soiurile'* Li caii s au gândii Tu
întrebat fiecare membru al familiei cum m ar putea da seama dacă
s 7n \1 YM \ i Or f I t C \ H C INLHV1IH Ai \
situaţia s :i iinhunărâţiî - ce anume ar observa ca coc diferit ’

Porni no de la acest punct, echipa a at lat ca familiile petHxcxm mai
pmitt timp certându-sc in privinţa problemelor lor ferapeuîui a
descoperit ea, atunci când încuraja mai mult membrii unei familii G ia
Lnconsiderare momentele încarc lucrurile mergeau bine. mi atât mai
mult aceştia păreau să se schimbe Alunei când familiile se concentrau
mai mult pe „soluţiile" lor, vorbeau mm puţin despre problemele lor.
Începând cu anii 8u, terapia centrată pe soluţii a pus bazele unei
grupări internaţionale de profesionişti. Aceasta s-a dezvoltat dincolo
de limitele terapiei, peniiu a- şi aplica tehnicile tuli o varietate extinsă
de domenii, cum ar f i :
• afaceri - coaching, management de proiect, evaluare, dezvoltarea
•anei echipe :
• educaţie • îndrumare, îngrijire parentală, consiliere şi educare;
• mediere, recomandări şi consiliere»
• psihologie.
• activităţi sociale, incluzând protecţia copilului:
• sănătate - cadru fizic şi m intal,
• abuzul de substanţe.
TCS este folosită extensiv pentru grupuri/echipe/cupluri/familii/

tineri şi copii. Unii profesionişti folosesc această metodă intr-o
formă puristă, in timp ec alţii o integrează în cadrul altor modele.
în 1993, European Briei Therapy Association (Asociaţia Europeană
pentru Terapii Scurte) împreună cu membrii săi orientaţi extensiv pe
soluţii a începui să organizeze conferinţe anuale ce au atras profesionişti
din coacă Europa şi di o alte pârp ale iuon i Aceste conferinţe continuă
să fie organizate armai in diferite urase europene

fon asistent! ô« «ah y fempeuţ! de fauni te - Harvtv Ramei. Ev an
G e o rg e >1 Chris Iveson - au fost deschizătorii d e d r u m u r i ai terapiei
;e of rate p e soluţii iii Regat u« î Tniî In a pjiiLs când aceştia
lucrau şi p r e d a u îm p r e u n ă iu I uitdra , au d e s c o p e r i t un in teres comun
c e n tr u te ra p ia scurtă» Ma« întâi au explorat m o d e lu l d e terapie
1 f R \P1 *\ f t \ I KA'f A FI' S( U ! f ii a '-
scurtâ al lnsmutuiui de Cercetări Mintale, invl curând au îosr

convinsi de naivitatea Im Stexe de Sha/er a au nieepni vi expe-
nineiite/e ui acest model centrat pe soiuţii. Succesul obţinut m
unita aplicării mode iul ui a atras Interesul altor profesionişti care, la
rândul lor, au căutat să se tonneze în această abordare Pentru a
îndeplini aceste cerule, echipa a stabilit Practica de fcrap ie Scurtă
care, mai târziu. va ti redenumitâ ca BRlKFc
Multe dimie figurile cunoscute din domeniu - Bill CVHanion.
Steve de Sha/er, hisoo ivim Berg. Y\ onne Doi an. Midtaei Ilo\t.
Scoţi Mii Ier. landa Metcaif şi Beii Fumuri, Michael Durrant şi aIţii -
au început să vi/iie/e Marea Britanic şi să eleuite/e seniinanî o
workshop uri
In 2000, Onivciviiaiea Birniinghaiii a devenit prima instituţie
a c a d e m ic ă ce ol eră diplome d e masterat pentru Terapia C e n tra t ă pc
Soluţii, c u r s elaborai >i c o n d u s d e c ă tr e autor. Până Ia acel moment,
f o r m a r e a avea loc în p r i n c ip a l p r i n in te rm e d iu l cursurilor scurte
o ferite d e p r a c t ic i e n i- t o r m a i o ri sau o rg a n iz a ţii private.
In 2002, un mic grup de practicieni N-au întâlnit în Birmuighaoi
pentru a explora necesitatea unei Asociaţii Naţionale. \ceştia au
că/ut de acord asupra scopurilor unei astfel de ust viaţii .
• sa a ju te p r a c tic ie n ii să î m p ă r t ă ş e a s c ă b u n a p ra c tic ă :
• să m ă r e a s c ă proii Iul naţional al p ra c tic ii c e n tr a te pe s o l u ţ i i .
• să f u r n iz e z e p u b lic u lu i g e n e ra l in fo rm a ţii d e s p r e a b o r d a r e şi să
faciliteze a c c e s u l a c e s t u ia la p r a c tic ie n ii c e n tr a ţi p e s o l u ţ i i ;
• să exploreze problemele profesionale cum ar fi acreditarea
io 20u3, acest grup fondator a pus bazele Cmted Kingdom

Assoeidtion for S<duion Foeuved Poam e «UkASl P AmicuI;;;
Regalului I nit pentru Praaacâ Centrata pe Soluţii» -\cao.fa a ta meu
Tune repede un nu mâi de inenibie Jr appwonaiiv 200 ue pcrsaim
C/Mic a ne nm delta oul mc. a Cabdtî ♦' a >idcPhţă anuală de sui o-s,
ane se află Ovinii in ai tuv.lca an de naivitate. a stimulat grupurile
regionale si a lansat site-ul asociaţiei «hun i Ax ww ukasfp. co tik d
Energia, eno/asinul şi angajamenud doi spatele asociaţiei re îl ce ia
dmainismul caic direeţiooează mişcarea antratâ pe soluţii în Regatul
Cftiî.
In perioada de început, literatura centrata pe soluţii era aproape
în întregime americană- De Sha/er era un scriitor prolific care a
I*!u k m u - .*•» ar-um •m uairufu m.diM jk -% u ;v \ «..'Mm.*, . rcJ,
h i?î «•** m m i *?v m uummc m rrlm d _k ui,e f iu i ^ îc mm nrn
s ' |»»‘î > |I VU V •VU :-i*l XTs»MtIM K S I* ~ÎCl U > .f*OC *J HÎC vtC ă
,aUU UpiUM i î*s fin.ţ; v*0 ’r ‘M fV v„t>n U; v.- pM ,V^lC «li nevoile
umu %>v i ‘f i r m jo : ocupate r si- '. •H kerraiâ > m u! v iar u rlxirca
Ue N<)kitr şî nu pe *ntr ^peatn mu Ctoue S-a adreuu : henu!or ca
î *;l(j n> \\ nţ i j s . 't ;!:r a- u r auM o i d re n a u [e .udnU i«r .? p a *«ude
u k;U vv.aa -k U:M‘ p i C .1 û-.iVU - p:m vu * ^ - a ulUiTil
rudei»**' m L din u m i l u u u p n C r
ipoteze teoretice
!rnaginea p e ^so a ^;
Imaginea u n u persoana ir* terapia centrau pi m Iiiui î.mo aceea a
nuci Iunie optim P.L . •' a ahm un >i M iM ualu. t. -1 io u ,m h a pnohleme
idiouneralk 1 untele umane aum creative u flexibile in te/olvarea
problemelor dto cadrul mediului lor uv ia ! Creierul uman reprezintă
T E R A P IA C E N T R A T A PE SO LU ŢII 579
o comoară nemaipomenită ce produce idei minunate, fiind şi un

-• r - o t c m z-rnumm .-c.-h au m m m m -. u *- a »-.-m m rU ■
mu-, m m -7 m î-rcc mmm. viCv': ■ 7 7 J- 7 m; '• u, . u,, . :
• mz«*v l” t h ' l , m>7 V v «i.v L _ î •"> A» ’ x - P C ' s . m . . L A îi. -m 1 L
'"•LaCe
c u p .tţ;; mmmaL ';; o ■ »• . m ; >ru* . m uum r • rm 5 ’>«
.-m„ l î r mv. î l L e m e n A i «, r . - e - . a L l 7l a l a L !.v .^ n :c . r .,
n u ri in !iLe ii mmu iiiceîc.ri! m a rem 'fm m m m p i m. j '
.. c r c >iî :. c c c l ; mm m g ă M i e a a . , 777, 2 c e f u i L l i m i m m T ' O e i ' | r u
Litiu U Or Zd-ALm mi7L UC a .tpiiCU HUi: OUillC AmUn LmCUmidU
Hi Vc u r a i î l A. r m U 7 Li m p m p m T o m m l H m ÂHvîrepLU 7 l U f 7 Ufspl*
• e l , v <e a v iOiiA1 " mcm; tu ‘ - r ' i u mg m*. e i i c m o L i ni o* î n ă c r e a
m m im m e j om tm m L . Li m d e n - j m cAviE LigAi-m Lipim mi
? c u \ t i L-L *piă - m m /- „aLAmim • • l L'Lî/ mL7: tfr« L "7/ - 5
■-l j - mpmei, LtL . m-: gm n;u oirr ' a, r ?l. pmmm- 1 m mn-mTa '
:=LŢ!7, j'i a A '-U-Uu ^070:0/1 . 7! Ţ a C i l ! U A IeC L l
'A v< Lm’■m . •„ * " :, ' :L , ’■”m d , . r p r e ,0 -L
*. 7 7 0 . 7 V . 7 1 I 1 U i u , . U' Va\ l J *Oî Mii
r C ' t | A L CtlCL . a 1 7 .1 i m m / U c a U d m %
.' k v,l ,7 1 1 7 1 7 7 ,1 ’i ; » O U 7 u v: ,
7LL L L' U o i - ne, ~.m ' u v ! v 'Ii L praU rL aiil Li A r L: A.M -'.i -
‘• L a i t ' L L i j LL 7 m- C A r SiA UL prLÎUi L 7 Lt f/L mUTii m m C iLA
v /lata/ 71 Lupr/m im Amuui m /m un/m m . la o w li sa a T m u j
m *1 - u m i l ,.17; a! -v iH 0 L ,„ ^ -v L ' m?Lu;dJ O: 7. m - d i . a U l r .
a p Ţ mm.LilL _ OLLc IA ;id ai I I Ld iLî ai LUi ;
j :> , - m m 7 • r e 1/ < e^ ' i m * " : ii nam O rA 7 i,; * *
conduce la schimbări mari.
' Li U '7 A p'L L . '* L ' " " La. 7 j7 ' ' L , * ^
mizează sau neagă complexitatea „laturii clin umbră” a condiţiei
fiutoiTil unei traumie ce simte ca a eşu;ii in atmger‘ea ace

cu ejAr ’Tt* r?A'limv-A 7 75'< ;•»!*îS*' 'L'* L*r*.- - durere
, din viaţa noastră . Terapeuţii care împirig oamenii „,sa me<
nu lucrează în cadrul terapiei TCS.
ofia din spatele terapiei centrate pe soluţii este consti
ul -mm î ut *•2•>Li: ‘7 •. C - 7 . - u *,%LL : uerare;
Oti V U M AL D l TEkoPtf* M A
neuro-lingvistică (Bandler şi Grinder, 1979) modelul scurt de

soluţionare a problem elor dezvoltat de către Mental Research
Institute (MRi) dm Palo Alto t California) de către WatzlawicL
Weakland şi Pisch 1 1990). MRI şi modelul TCS au rădăcini în
gândirea seminală a lui Gregory Bateson (1972 ) şi a lui Milion
Enckson ( 1980 c
Constructivismul afirmă că sensul este creat prin intermediul
interacţiunii sociale si al negării. Propune ca noi să nu avem acces
direct la adevărul obiectiv independent de versiunile noastre construite
lingvistice De asemenea, spune că teoriile nu reprezintă versiuni
obiective ale realităţii externe, ci un cadru construit social al ideilor
ce apar în interiorul contextului cultural, politic o social.
Poziţia constructiv istă dezminte conv ingerea noastiă că realitatea
există independent de persoanele noastre, observatori ai acesteia
Persoana participă activ în construirea a ceea ce observ ă Construc
tivismul sabotează speranţele noastre că realitatea poale tî desen
peritâ. prezi.să şi este sigură.
în terapie, clientul şi terapeutul explorează o varietate de înţelesuri
ale experienţelor clientului şi încearcă sâ negocieze o „înţelegere
provizorie" Acesta nu înseamnă că orice explicaţie pentru o „pro
blemă" este suficientă, ci că aceasta subliniază subiectivitatea şi
relativitatea culturală a limbajului pe care îl folosim pentru a descrie
propriile realităţi. Terapia devine un dialog în cadrul căruia ambii
parteneri imaginează ceea ce se înţelege prin „problemă" şi „soluţie".
„Problema" nu are un înţeles obiectiv; stabil în schimb, clienţii
*,pun şi reiau povestea îor. îoIumîkI limbajul care reiate realitatea
socială în cadrul căreia trăiesc, potrivit expresiei ku Wat/lavvick (? ()84*:
..realitatea este inventată, nu descoperită"
Pentru mrjp.-urni •.emnn pe mîuţic a rce îuniLewnf r, -d s iu . tivuc
imeunuft m
* j . rcepţiîic şi e îv îiUui- cucuiului . cuta *u n u mm şi
etico au întâietate in îaţa e d o r ale terapeutului
* vouă ?!exfnp;tme m oegd -elea ..pOMbihtup» ' n m o m - c u e o
„descinde terestre" o nu va , închide usj ;
♦ vtrema este de u ..comunica cu c hemul \K h \n i a o o t nnnrui c
poveste nouă, care să ofere încredere:
• clientul este văzut ea şi „expert" in propria sa viaţă.
ILkAPl \ <J : M KAi X Pt. MJi t Iii 581
• expertiza terapeutul ut constă dtn direcţionarea procesului

păstrarea dialogului intr-un cadru cenuat pe soluţii.
• terapeutul acordă o atenţie sporită contextului clientului.
• terapeutul eonsiruieşte pe com petenta şi calităţile clien tu lu i,
• terapeutul trebuie să fie conştient de propriile valon, „puncte
slabe" si predilecte.
\K>rdarea oi tentată spre soluţii pietmde că e ininimaiistâ atât ce

te* *ne. cât şi ca practică. \ adoptat principiul lui Otxam „Este inimi
>â faci cu omi mult ceea te poate fi realizat cu puţin". A fi minimalis!
Înseamnă că icra peutul lucrează pragm atic cu „ceea ce există deja"
in viata clientului Acest principiu de utilizare îşi aie originile în
activitatea Iui Miiton Enckson •: 1980c Utilizarea acoperă nu numai
aspectele pozitive orientate spre soluţie din viata clientuîuc ci si
acele elemente care pot fi considerate ca neutre sau chiar problematice
In cadru! IC S nu este considerat necesar să se caute originile sau
cauzele problem elor unoi persoane. Activ itatea se efectuează mai
mult în prezent si legat de viitor. şi nu cu privire la trecut. Dacă un
client are o teorie despre cauzele problem ei sale. terapeutul va
accepta această teorie în anum ite condiţii, adică ca aceasta sâ fie
legală şi etică şi să sporească sansele rezolvării problemei respective,
atât pe term en scurt, cât şi pe term en lung
Prin lim itarea m ăsurii in care se discută despre problem ă legai
de cauzele posibile ale acesteia, clientul este capabil să gândească
„dincolo" de problemă şi sâ devmă mai conştient în privinţa resurse'o
şi soluţiilor sale. In Kx; să analize/e problema. terapia se concentrează pe
observaţiile clientului cu privire la schimbări şi la modeji în care au
apărut acestea Aceasta mutare a menitei arunl chentuî sa îrneie cine A
rîkjîîjriă >au sa extindă schiuibănk dorm \ tunel s tnd chenfiil e>m
Oirecbonm să came o si dea ;m rec .mvc’por , / iţei;. o ^'hirr.Kr
p7 .gre-ovâ cu m iuranţâ eă j o v u a m w-dea respe ctiv„k m e r a r e
Terapeutul extrage modelul vi lentului pentru strategiile de rezolvare
a problem e tnr ?rlr> e\aî\ area m u ltău i st s.tie : bourii1 v a ocupat de
pn *bleme suni laie in tiecaî. După ce a dcmoperii ce anunţe funet io
nea A. momeam; incureje.ini ci.mcoj o - m u m e eternitatea re -
pectiviilui lucru
TCS presupune că d ia tfu l '
\î W ! R i>f 1 I U \î-*H , \» »P'IT- R '•
* * U« -a v ‘n.M-r'f ,1'u * R lî r v *■ R R V î ...î»n»ă R ‘K i.r v • -

înr:
* mute anim e - R m îem te ''Julii- e u u o rr
fum U R e M >tei *. d \R fJ MdRRUdîRl • >HHr CR ă ri fRRRC c

»r r R . U.ROiidd J **o!a n u a l uiu» ter
» "V,!!: R m.U te , !**'•> tetete R m tte te te dC m teîteR re ,lavi d R »
ev! C R R R RRUi RC m -e"\ R •;: \t teR - >C! Ri UR.<
:r R R
♦ au m u lte RR; - al C a r j c R n R R *i c R R Î e R R '
3 R tf d e n uu riK te R R llu in -RteteniRjU* -{ tec Î|i:î,c tetteL
-.n.ctii.a -<j ; u r o xî ~ ramul ’ ?
• «u tefte iRik~ bă/.- d e J d î r CU Mteifil
. aiddd*; Sf' n > e a < -...veÛ R te te ■ .: t e ÎUUffc
e c ' i d u-Unue „ui Rtidicii ’a r ă d ă c i n a ' o n .etern te ** , e te sa neut r u

crdru i te nete cicru ea r r R R u k iR ud m rrr , ,:/u r devam
' - a i r ’ : u r m tem <n t ău t area di c R p i t R l u p R R au c: u ratare a
t e t e . ; . > î â s r ‘ " R a r e ce R î!icR !J? R U d ea' u c a* ir c a e v ; ; „ttre su
a a;* a , a . : i u y r r u Ue c a u / e r r -ur J e v e m * J o - m a u n c Ge ia
te R R 4 ca- •-* Rtec a te e 'i tic Jcraci Iu /«a^, te m e a c v . sîu na ren
am aruR m i rn ur te J c t e u r m pater» te m e i a i m p m m t e t e t e R l oii
aur /e R : R. u î a;:t'C:VeJ tei a P c r ' <Rl r nM.W de
'teccaicpfc u v . r R d te J a iir-iiC t/a tec re ferea a: iac r * devină
d fa i^ a ia „c' a. - c r'H u a a - . d a r e
'd cer* ,; c n .MMCa ’; . '» a iv ‘'vu!av;;\ e -hu’. p* ac, • *atâ
a v>-*.'^ R, a :R J d r : ^ RRR' r: " r , \ C >.' «R'tîdrP
'-CCC - ă _ - P ' . "a ll'-'Kl'hi "'!■'!!.* . d ' RUî Oî'-sjc i J~C1»;>xKi
" *'■'R .d r e R' R C. — . r . : RU ; R R -am
. ; u R ’> «C C 1>R C; * *'?x ' >•'-*» ' ' C 1' «, , - r . • ; -i "C C
neuroni în. comun decât altele. Neuronii care lucrează împreună sunt
. c, ^R3 c n r i i ' d d >kJ* ■- -• r't *!';îi;i v.C‘.i C. C-XP'CI R‘ îJT c»L
lucruri, acţionăm şi alte amintiri asociate cu cele pecare ni le
.a, - x -,x, • n«: nu - ^ /r "%
z ‘V , ; vî. , -•(% v *a. oi
•' C U' . > . C R \ _ d RR R ; .. z “ -. t dR CC RUC!

’ .*'';cvrt.,ir î -rmuI ■'>•, '!.rn: n •: m m nan
2. d -- -• a r a i "a -C ă ru i. '* . a a >
■; : .•
tea a v 'n u \u :a ;,i: ' ■n o v t e l ; u c u ! a > A 'a A «»it v ' ! t:'li U
:k Ete t v>a:k' ,!u 5'; !V , ' ■ fe te -k iUîC a !var» , , Oi a
m<‘ \te u - - a v a ii cu atât mai puternic:e cu cât clientul
aa r k va v , *ter o a mai des despre cum să efectueze ace
^ t iir s t e i e *' - a d ut m
A v o - , ta - a- - >!., 0*^ *1 •r- v;4: 'b ,, A4 -, T, ><_

privire la respectivul teren. Cunosc fiecare adâncitură şi crăpătu
au; t e a v v a ir cu ghid al acestei inşi te 1 i- ' -
afle cum este viaţa p<m t m eu Unii clienţi nu au nici 0 idee des]
V l v î sCUa .. : pe in s u la p r o b le m
• wktev. * :0 ,v *. O r te i’ te te aC .44 iu intru unde persoai
ia în considerare mutai a x f e : o ., - : :a
multă încurajare şi r«Vite aaoaa t ohu , chiar şi într-o viz
ir te ' m a-- a * a . v .•teo'ri;:* • ^ t - c îo îj o/U . .. Oaiar i v. v,tteaa *
: \ -!u fk te -te- \ >.te'c „ 'tetei',. Jk 0 te* pdkte Uite ij i Vi f >aia^*: i
te 4’ !><V
P- hi iifipU avat m ,tei m m fe \p m n iu ia f e terapeutul
vtetetete; ,â a* no te te. * m-tete tete-a' ti a*.tedUnte pf% m *• 4»
fum a m n ţ : t e <v v p o t o i i c u i a :.i m o / U ; m 'U - *.» t e . d;k i 2. - r a v
av- >m ru V id . a ;:^j ia td.i , êUcu ba-ia na voma note'. o**
*- \A k ,U r a ^ "j -.. a z v v: a na-v a avou" i.M;«j*a, r ,
al ‘k/ ' o i î i -r> »?*>*. w fe st. maia '\n-m:V.dn , a' ara, ! •
plăcut, îi va motiva să efectueze următorul pas important,
1 "tena -.avu 'O o* a* ' a ;' ;' k \ te tn ma* • •" . - . r m, ^ -
-■ . k c a P*. a : oa . ... , a>:i '- , *■ -*o <* ^
- te.mZ 4 )u ' d . a î J lui ti >î >V Vivi , a; v.'-. > iA u'C , | ' i d ’\v«l,*
Aceukt re^pmg \ î/îuîitu pntrn i! cfue§,t înţelegerea pioMcmcl trebuii.
;k tîfi* \ti ha p ic A .jiL f • n, i H , r ia d u 'a ?a a. ; k v ; fe a tete ' u o a
u ita au no? u \a r . nev o u oi .h I u im iu m îo rm afn dote h an sj >4 a fa m
- 1 î < p* va, :i,c ’' pavate 4 o te v. a te v >>.*tte i > v. -1. ^ v v —
~te
Terapeuţii Si hacreu/ă r»c !u.u iaptuîn: fe teduiuîe nu trebuie vt
arate ia fel ea problemele Faptu! că problema axmte de mult amp v
584 MANl'AL DL 1hKAPlb INDIVID» ALA
arc un caracter complex nu trebuie rit îndemne că ut dura foarte mult

ca să o rezolvăm sau că soluţia ai trebuie să fie la fel de complexă.
Deoarece abordarea nu depinde de conţinutul problem ei, terapeutul
SF va folosi acelaşi tip de intervenţii cu toţi clienţii, indiferent de
natura problem elor acestora.
în orice caz, cu toate eâ terapeutul SF nu are nevoie să ştie
detaliat despre ce e vorba în problem ă, ci lentul poate do n sau simţi
nevoia de a vorbi despre aceste lucruri (Fdwards, 2006). Practicienii
centraţi pe soluţii recunosc şt acceptă acest lucru Discuţia despre
problemă este importantă atunci când îndeplineşte nevoile clientului.
Devine o legătură im portantă, un pod care duce la in s u la soluţiei.

Din cele m enţionate mai sus, poate ft clar că aceşti termeni medicali
nu se potrivesc uşor cu TCS, deoarece TCS rai căută sâ explice
problem ele, nici nu au un cadru conceptual pentru tulburarea
psihică.
TCS nu ia atitudine în relaţie cu interacţiunea dintre gândire,
sentiment şi comportament. In orice caz. se opune ferm explicaţiilor
imrapsihice pentru problem e şi preferă un cadru mai de interacţiune
care acordă atenţie contextului specific din viata clientului.

După cum soi discutat deja. nu ar îl nimic surprinzător dacă,
întrebând un terapeut cenţi af pe soluţii cum explică iui burai ea
psihica, ap primi un răspuns de felul „Nu as începe de nic î ' FCS nu
ah o t e o r i e c a r e s ă m plice m o d o ! m -.arc o a m e n i i dev m ^tulburaţi
J hi punct de vedea psihologic * Aboi durea nu tiedc Ci m : necesara
o patologie de susţinere pentru -ca clientul sâ colaboreze cit terapeutul
în cântarea unei soluţii Fste sceptică cu privire la poziţia de putere
ocupată dc Diite tei ape ut care deţine liana viu teoria ce sugerează
cum oamems devin si continuă să fie „tulburaţi din punct de vedere
p s i h o l o g i i . ' . Deoarece punctul de plecam pentru terapie este „locul
m care clientul ar dori să a|u n g ă ", se acordă o atenţie minimă
istoricului, form ulărilor <au speculaţiilor privind locul în care a fost
FhRAIMA CI M i M f ' Â IA SOI i 111
clientul, Dacă el ic ritul doreşte sa imiwtâseHsef» terapeimm:» v părem

despre cian cred ei că au început problem ele pe care k am bine
înţeles câ terapeutul va asculta >t va crupuli/a, însă ucesia nu %st o
proaetiv ui căutarea acestor informaţii. decât dacă agenţia pentru
cure lucrează cere acest Im ni (bineînţeles, multe dintre ele îi cer)
Istoricul unui cu/ poate f» folositor în cercetare în evaluarea riscurilor
şi în terapii „tciapeui ca şi expert” . înot prezintă o importantă
secundară pentru o aburda re ventrală pi cî lent > 1 orientata -pm;
viilor.

-Atunci când oameni; petrec o perioadă de timp excesiv de lungă
maiizând problemele iot, ei consolidează reţeaua neurala atacată de
amintirea problem ei. Revenirea asupm tuturor detaliilor din jurul
experienţei problemei invita creierul sa m ute am intiri asociate ale
altor problem e Aceasta generează sentimentele originale de tristeţe,
anxietate, frică sau orice im plică respectiva problem ă Această
repunere în scenă imprimă o amintire proaspătă a experienţei pro
tsJeoiei. Atunci când aceste căi s-au dezvoltata pe o perioadă lunga
de tnnp şi au fost revăzute în mod regulat, e greu să se rupă
conexiunile în mod similar, atunci când o persoană se gândeşte la
succesele anterioare, abilităţile şi resursele transferabile, creierul
caută îo mod automat dovezi de tip Anular Atunci când sentimente
pozitive de tipul bucuriei, satisfacţiei si mândriei urnă esc amintirea
creierul înregistrează această experienţă plină de satisfacţii şi încrederi
si consolidează căile ce duc h soluţii Aceasta ..urne de iînălţare
aduce recompense Dumice c a re , kt neidoî v i na -m ează cb.crttul A*
repete „cvpenettia soîutn A
Tfgc mrmâ câ prm r, o g i , >.< bdî-mm doi. a ecumenic A*
•hiorueloi. !îido iduî poate m a u a g a adele de a c e i a ş i gen Oameni»
pot deveni experţi îo pnvînta problem elor îor erodând că mii» dr -
h m mfampO. mAt r*11 au rm ide ea despic modul în care >ă ie
depăşească. Aceştia pot deveni auişaîî de a tolimi prinşi în capcana
cochetelor umpli ale protcsîomst. Fnehet a problem ă poate deveni e
luxtificare pentru resemnaie:i fatalistă m privinţa stătu quoului De
exemplu, unii dependenţi de droguri folosesc eticheta „drogat" sau
v«A \ >. \s >f- A K \e: '
. A., : i r i ' * A b >1 3 ' Pi' w . C u t k p? AAv*- a C CC U A 1 O L A l e A <AS e

muu ',-n! !e Lai: pentru u -îdvUutA A a Ap t a a ;
Schimoarea
i (. X r; : OA »pu"!c * N \ vr‘Pi>i A I O» -A.'* AX l d e A î l ! P A A . . Ov
ai:....- A J A - ’ a ; .!.; , l p -A '.P .v d>t.. .V, p' AX ^ AAA
>V. x ' a i / ' v x p' i i i. XX a ' AX XlXe . v a e ' x-i!i. XA\. » e A' A i A
v j* •*v.v„ ■'J 'ît >. !'x ' X > . -i . j rL t'i!,/',1' A.; ' A XAua
UX. Xv/ă ’ U ^ îl Ci ’X • A XAAAX,> i. .. ,*.i *> *' - PA'.C. î* «A
e e •. e ’ v ..A f , xJ; > " -vl’> -* A A X .t A l X*
problema lor nu este fixă, rigidă sau statică, ci într-o stare constantă
a a. ,m x j a >L. n e v - r a c iu a u , . v V C i n L : ■- : a - x X gxe, x
• ; e XA iAO^' . J >e Jw' *U A.a, A *A * ^ 'S i: -iv?'
0 - a ;x .siiiA a jo c m m :■; xiîinoxt op a a a - Aa i: • * < 'O r Ce
AXAU SPA A . A cO > ]J r - IO A Î X R A tXX d a ,* a *A - . a A. aa a e 1iîî
' fo.» *efil a li S m o A A A A a A X ' A ţ l e !)Or- ^ »xr:î* *- d. U \ \ l rîCK
x u a ia x o-ncA »• -k ai ut or a re r îiohiîu . tu* t mr m u m . . a u . 1 nuu
iudCAIic: M a i HiUîiCa p e r s O l i f i d u t xPH 01Ut> i r u r d d n t W . să rjm ?
' A h m k a r e x n u n e . v amu h m J ia rU a x x i i u y bonn o r n a m a refiec m
di s e t a i io* m m d e ; i x u f s e , M U utr m m a i e ţ m O an r-n u y* s c h i m b a
atu fix când
• X l P v-P J li li O K e A ’e s: A J ;fI X ^ J l P X X : „
• cred că e\xtd c x x *a -u duo ikx .. p v r e c i d e x x a ix *a : ca
u- -;b eet:A* ): C'JJ-1 o « •c«n ~, -AiettfAA i
^ Ip'di. l.M la .t .O .e ' A, OA! ."CA! se A m!,) lo:
• eâ .p e în *f v ‘ 'v -»,: v de oge rec a « • •*r.a-.A a im,«c«n, <
Practică
Obiectivele Icra pico m a i u d e po arme de către ciicut- /Vestea sunt
negociate cu atenţie in îerrncm dan -pecitlei > 1 m ăsurabili, îa
începutul activităţii comune. A fî cei ural pe situaţie înseamnă >â fu
TER A PIA T ATĂ PE SO LU ŢII
tt pe client, in se:tisei de a rămâne api it de plai

lini i. - ■». Aid v, capa. mAUj , acestuia. ( area pe soluţ:
antă c>cale de acţiiine ciirecţic^nată sore viiilor care urmiiresl
;* ^ - 'A v 'c v v p o l *’ Y cxrY* p~ x ^ mc mr.Ai* a o a u
Y Y-ftx ^ ’ ; 'u iîa mmm-Ym
I n e m de s e le c te
■.iicvn:'. .o-, - i i i 1 '.i‘ . ai-, i i «_ iciapia piane .aca -.rari;; . sţ-ici. !i>.
.iiwc p c i i î i ^ *r A V n . d i \a aiiiuCitJi u t ilare m a co m ic „ n u m
e * v‘ U n, v»' v vi j . i» *v. ţ> m c O c fic fm m u c pe a r a ia A m p le i. D ata m
~m Y o D L Y m - J ' i 1,, .■■■> Ţ L U v , A j Y uo ij C •! i v L c m U m icim A v

*"< m c H p L 'Ţ t i a î - >nuna; .u e i r / u F L cm e pmm' •
ai e, uiî Y .L U L - a : v i d d e > m . t ‘fitt'icaîC m m u C a e ii îliiraC a !-
m c m v i r m n -ia m b d a r i e -a a m netuna m ; a Ai vC- uai< v f ,
a m n e m ii ;v h e a u . d « : ‘a a , L :ii, ei a ie , - -.a a ' > n i r j , ..
.«iuiLila 5 / .a a Tu* a i . i k a i e
m e r Li. a*t ei; \ s._»w c aui«j ' I $y~* * a A a. j / a v e Ae m m r
r.-a J e :; tv E iereji m d d r n c m di e n m m c e a r ecou» u m m . uc~a .-
: ! a . OLii.« a? n a £ ». 1Ae E t l x, i al I pi OOIc*nc -K nlg i aUTaiC * îi ,d l
:< - e a a e c :a t/„ . i ' m u u ' aeîiCi c e i a a a .% viu e e p i A d i e ; x m p m

•r e i a m ţ i. n e a m _ i *'d â mm madadcA r-v '‘'aMCi . "A mm '-a*.
^ _ m m da.
..-4 m u c ca - e Ua i . r h t : o» a- i e i u r ; ~e >o an L e e : ■; e î i ’
terapeuţi orientali spre soluţii şi că sunt purişti in cadrul practicii
lor, există mulţi alţii care adoptă o poziţie integrată. Aceştia folosesc
intervenţiile de bază şi subscriu la convingerile şi valorile TCS, însă
acord cu maxima potrivit careta modelul se adaptează clien

•a m A e 'AhA O', . na . JV : !' ’V , *d A m/m Am r AmA,
r
588 MANUAL D E l E R A W i : INDIVIDUALA

în multe privinţe, cine e ş ti în prezenţa clientului este nuiiî m m
important decât tehnica. I mele „prezenţe" sunt mai terapeutice decât
altele! Pe lângă faptul de a avea calităţi personale, euni ar fi
compasiunea, căldura şî empatia, terapeuţii centraţi pe soluţii trebuie
să aibă şi abîlitatăţL De exemplu.
• de a asculta cu atenţie şi de a fi capabili să o fere feedback
clientului privind acele aspecte din naraţiunea acestuia pe care
FCS le foloseşte - de exemplu, dovezi ale resurselor clientului. O
abilitate-cheie a terapeutului este de a reflec ia spre client aspecte
pozitive a lcea ce a spus clienta! şi de a adăuga la aceasta
reflecţie o frază sau o întrebare care orientează clientul în direcţia
soluţiilor şi a resurselor. Aceşti ..conectori ai v â a tie i" pot. de
exemplu, sâ reprezinte transformarea afirmaţiilor problemei în
afirmaţii legate de scopuri. Pe parcursul interviului, terapeutul
acordă atenţie totală clientului şi se adaptează limbajului acestuia
pentru a demonstra că se află pe aceeaşi lungime de undă cu
clientul. Această ascultare activă care include atât comunicări
non-verbale, vâr o comunicări verbale, garantează faptul că tera
peutul rămâne aproape de client;
* să freacă de la „discutarea problemei" la „discutarea soluţiei"
si sa fie v.apabn să tegandcască situaţia, daca clientul se dove
deşte nepregătit pentru această mutare Mulţi practicieni noi în
cadrul TCS Intervin prea devreme >? direcţi unea/â clienţii pe
calea spre so lu ţie fără ta mai mtâi să recunoască si să \aluleze
bigi ijorăolv .o sentimeriiele ci mutului Forţar* a ritmului are
,idc<V4 va re/idijf donntu vrttiM a -maneilm d v v moina io
terapie .
* : fie dvoipuo:.:1 *!: ovnammc p\~ ... j Va mrr . ’c r / ' â r*u fie
distraşi \ h căccarej un» •; explic uu. *Je eoanpîu mv! e spionarea
posifiileioî cauze ale problemei sau prin încerc arca de :i căuta
nun udam JcvU: •>impum orsuertuno ro-hLme. '
• A 51 mtpuru nu»nărui o Kecocnt.i uiuehânîor Pentru ci mrapeuîui
putu. multe iîîOeinic act Voi ti come xi acmue att-iuc duioâi.dui
trupului xlicnrultiî, pentru a <e asieuia că întors ml nu pare un
interogatoriu Ionul vocii şi expiesu feţei terapeut ui ui sunt. de
fH O X PiA O K V l RAI Ă 1>L >Oi I i ii Cm
asemenea, elemente im portante în asigurarea colaborări* ciicn

tuiui.
• să fie sensibili îa utilizarea limbajul un Acesta reprezintă o abi
litate-cheie, deoarece alegerea atentă a limbajului poate opera
poziţie mu negativ privind posibilităţile. De exemplu, terapeuţii
orientaţi spre soluţii folosesc expresii de calificare, cura at tl
„pâini acum* mu „deocamdatăA pentru a sugera că, ia un
moment dat. în viitor, problem a va fi rezolvată,
• să se adapteze la „rezistenţă*1 In cadrul TCS, terapeutul vede
„rczmteniA ca pe un semnal pentru a schimba stilul sau ritmul
şedinţei, Terapeutul verifică cu ajutorul clientului „Este asta de
ajutor .* Frate iucmh despre ce doreşti sa vorbeşti azi ' Trebuie să
facem altceva difent ; * ;
• să aprecieze diversitatea. f.uc rând cu vom ungerile. valorile m
strategiile uiik c aie clienţilor, terapeutul irebuie să aibă o stare
mintală a ‘ trece dincolo de moipia acceptare a diferenţei, către
ceva ce este fascinat şi stimulai de gama ik atitudini şi >tikni de
viaţa pe care Ic aleg clienţii ;
• să nu ohstacuie/.e clientul In practică, aceasta înseamnă să ai
încredere in cheul, pentru că acesta ştie ceea ce funcţionează viei
mai bine în viaţa sa şi un îşi scurtcircuitează mecanismele proprii
de rezolvarea a problem elor prin introducerea de soluţii iniţiale
de terapeut.
Reiaţia şi stiii.; terapeut;;.,

<> < late Cî’O- a * *:'r y dilpî p >. • ţ ; . *o; .j ' *î;*!* * k ; *;
f *. O n k . •: i m i r a y f ' <1 _îi . _ t d ' <’ ă . ; ; - , % m - - . S j m o; e m .
' • m -rame 5 ? c ’*j r o k mm me m1 m. ‘, \Ck :V c. mmmm t',.’
a, V , Ca, , y ,r , ,* i.y y - n ■* * *; * j* *j” ' '
. r , l -v. . »\ ’ C u t I ; -, ~ ‘ ! e . . _ * >i «îl» C . C V
■'*dinii fxpcoj, j clicnfuftp m*nvj dm oiedemea ampr t e \ pe naram
r a k ^ . e i - s ş c t «a «» . o s i d i ' / o pi r- rrm s; „c m m re c n e n e a r»
Aceşti.; au. m .moine nea. !crap; uraufumam a agendei a mopmura
c nn a m , : k . iu m i j ’K u n . m mc e a ; i o ; » m »•* j ; > mai; m o o*
a de ^fatur« «.i de a lamina v A m u pur -ramitiedraî întreb mior suport
şi al ret lecţiilor.
.! \ v 'i . •1 z u ' u i n1 >;' k u
WaMH 1 mte put pe >pnn ti;î im ukk cucnifbu k v apeL k,

P Û '^lL K v.H U -iZCUHUll te? -C JV CUi« pVi_ k *«• - - ! .tU % »
- ,*! C 2 , - t ,|.P P -ă uCîCîM; J'< â pi *-‘f'lîU . iL k
.'W lU kU ca v/a atuliuta r^r-IIJida teuak J lU pe k u c UC ;\ 4 i r .
•iir!mdire:i competenţe* .Jicm uiUu pîvm,*vaiev. fo io v n i tn u g m a ik r
k marc ;itzu en u m eraiea unute: urne ev strategii al c u e n iu iu
-u : i teifcva cx;iitî idiipi J ie ie a!e Ccrapcatitej; urm ul tl uzm M'iug;
tetem i j;i* îuvniza/;i un tevipete clientei n u r vciifttî k în te ţe a / d a m >
„ r eu e mi A i nu tâ de m to n te • viem/tce nu a v jtu n ' te; e ; n o p »t ^»mou
n acv ira un adevărat terapeut orientat -ore nuntd
Hună ;m aîn observa* multe d*nire d e u n k ai«R m m van ”îC ‘S. a ir
,tk<r(s ?a caOvib.via eă tiu m is ia un xîn am c îiîh aierna» ap-re M teiţa
;V ;k «parte. n \K te ui* -vb ornante ;<u r:e dtetercte unc- c r m exempl?
d k t V eănv c ir'M naîK U î Rin t ‘ 'H u n te r iV m uaa ;u r k m “an
anii? -iijH d eaid si picii! practicat ae m ire în^».* tvnn Hrru f b ite v
Stern* ne Slkt/Cî am a im ' fd Ln v iu /e d te îk . tfâdu , »n-pre>u: eă
i. uite. O v k ze tapa unuai u eaPteUte -urne afum/ur-,, Vor
::«'k! ai ac acru a dV~v: ne aud z a /a un ad tete u u , a i d ue,L i aid '»
- nveiu itio iu n drăcia a-aîi imo dc â’uic nan :i*aia. ac^p?e p^ppria
at;r-s*-iîiâ a urma •Jeciii ac» a-âpaua nu cdcî a x a a i
auda a id r k .ja m u iru accî !:ic a a ■"» a m a ra r!v « a a \ viJ ciiia a
ar u « î icai.un ,rr* c U m u a -a a ia a .;m j 'ac^*a»
: . cdra? .nck-a k»:.:u^ a Jv u n a - a c ! : lA-cu ; ir; a amînârpl-•*
■ u c . c a l c ; a m a n <-r cllL â - u;a uaa a , : un* tiu Âmam *'*r
a*: a n i k c v •: :a - a i ’ m *';c* ‘ ' d .v ...mau • ,' z a
privind viitorul TCS este că cineva ar putea să impună o singură cale
Strategii şi tehnici terapeutice Importante

Schimbarea pre-şedinţă
>wn ‘ Ci,',-, -MS. C C '., au » ' .1 !, ':»

clientului că schimbarea este inevitabilă —că ea are deja loc şi că va
, a-acuu ? e uaaran.a v-c z c îu kn juuki^ \\t : ic. r e n
- n unim ,,u an: ia ûunvm a< Cu*z;-«' a c -c, u s n ih v e a
. ; P *r '1 \ » \ 1P - : Pf : I :i
•- u n d ca u ii'P *-: \ P ‘ ;P î : Pm v*. a-» a<;pe Pv :\'i i i %« f«

P. W V fu r „ i UI Utaf ~m p r > ,11 Pip ‘PJPPP P« -.»m. m J t lp ji
' r Jp !C ' A* ÎP V ; -P U I ^ P P i U ' k - ' f î p p j î t .tir ' p lp p - h .jr .. ...
’ v :p A ■p J; P-Pk P; ; p »;n *rv viVPPPP ila u v sspp L\ ,p a
PTC P*'MirP P P P V * M P l * ^ ‘ J ’ jp , J, W P t C V P m l p V p V P P J a l t. î >•
VPi: a piv ,, t P < : pf' . mAu Au* ipppn ied. A n v < v» -pp, piu
. Atac vea 1 p p A iv a p e p o j e >.a n i Ai c 4 v p v r - -r !' ' ^ A ’p A up
rp pp îpjiîiip j 1 w a - \ ifiLPn«î-~ Aîp ' h î când v n e rvmrp nrnik
vanitA tcvua aed . > vi pup pireaPLiica pj r a n e e i > pip.i ip
;p.:pp A sC s . L e ps !P P : „ i k V p d V eitr >d Pip* *!:\ p î x pts-r-ir-
’ * 'PrPC! PP’ VP P . P mp< _-- alP a• A /a Cr*/» - I vcUl? 5
P
V V . ;• ‘ ''v î , \ m >)( * d vU ♦ v V P r ,t • 0 , a,s m ?S
a PfP .' ,Î: p IP pA; p- - ; p »rp« v P piaP-'p n >,U.. . <!p : p p Jp a r a p
a P P P • v,a r .al -< , ,a 1 . p O pa a ■’ '*»*. •p'' am a
' S'P >M.imU* •’ !'i r P ’l-, ;.!'P; 1 \t IV ; f.fiî , Iipp?P * P » v
■ P'’ ' - p - ' - a a p r',; ;r a, ţ - a 'j ; i ‘ a j * ‘ a 1 p a a-a nv|», a P :\-,
<1 ‘ I p l P P H a s j a m Pv p P ' PPPpPa -Jpîtt ,1 f. - P a P P p i P m - p v ^

r -Jpn'Pî P Pv. IS 1 p*‘PPîp • P P*rP‘i p” i^k !P ÎP' ^P- â>pfiîp^ ..
'•v. !pfllh‘;î I pap ,,p p. : p J m ;p -îpi'a I U P m J irjpi N , da amPPPCtkP; a
pi PP'p^p! m.P' ppppa. J pn; . a *‘>âr .;iţ«;ic atlp -h p ^ cicm pp|p-ah;
p,ntru găsirea Hăue-tla- pe %uhpnîa/ă Pipiul _ă Phentui arc p a ic a ^
' aûr-cli p p iP i i da !>'Pici ga ipiiulyi V'iij ?r Aacsii rcprc/iaij p’
pp^t; ptitpppp pp'îp’a PiiCPitJÎ vale >C ppf vinii* Ôgllalti/Jf; aU Ip Pi
a h ih iă ţi d in ^ a u /a u e D tu c v iu ^ n u : e u n p tra n \i să L v a ic r a o it f A iiu x
11Vilii ; îicm * CaP'c j U p i» VI a p “J l - P -- c i i > J t : d ’ p i m h j (j \ P rtlcfv
. a u a 'P i* wâ-P a ip u „< iu y a a v U c f î lî a: ' p P iiu c I p !' »î pi , a P i . a ltP :
tp a fe V. J p fp S p îa lÎP î P îlv'liPP j a | a p î l f Pa , . r ; Uidp.PP * lă P -'P tp ta P p
• p ;p ' :u :u P - P d* „ 4 : ,,x ; P ( ă
a ;^ g r ,pp ăi aj- a u - a -/p-vum s pp*i
îp .a /u ! iu care Uieniu! m : e^tc ilvipi- vu, ou vp îansa/p ? o*tr

’ PyîHPP, agcPUfa p d'U vU m uU *- a 'P a P / p u p - - r a U c u n . i i i p p ! îtim
ii incepuiui iu p ip r- v /litlp g^papi : îoirp: .. â in e r aiiv u rn in d
a i ; aP; p prpavjpnrm da: uiupu1 !.l-v ~ ^îc v iieniadi- Ai .mc
.a-nersatn repre/iiili ma* ouat dec il spai jpre a gl», m ” 5p.aipinpîe f
Jc raporluru iar adesea h irm /ci/â indiu» despre
>92 MANIiAI Dh fliRAPIU INDIVIDUALA
• metafore sau ilustrări care rezonează eu clientul;

• punctele forte, calităţile şi valorile clie n tu lu i;
• strategii care pot funcţiona pentru client.
De asem enea, discuţia liberă tară a include problema subliniază

faptul că există mai multe chestiuni legale de client, în afară de
dificultăţile pe care acesta le înfruntă. Există o expresie in cercurile
care se ocupa de stabilirea soluţiilor ; „Nu este nimic in neregulă cu
tine pe care partea bună a la să nu o poată rezolvau
Concizia
Miiiţi terapeuţi orientali spre soluţii accentuează concizia asociată
cu această abordare. Cu toate că este folosită cu clienţi pe termen
lung, este folosită cel mai adesea în perioade de timp limitate
Pentru a păstra un cadru concis, terapeutul:
• va trata fiecare şedinţă ca şi cum ar fi ultima, în special prim a
şe d in ţă :
• va proiecta încrederea şi speranţa că se pot realiza multe intr-un
timp limitat;
• va răm âne aproape de viziunea clientului privind p ro b lem a;
• va avea încredere şi va consulta c lie n tu l;
• va crede că mai mult nu înseamnă mat b u n ;
• va fit curios doar în privinţa soluţiilor, iar uneori nici chiar în
privinţa acestora;
• va interveni cât mat puţin posibil:
• va evita, dacă este posibil, concentrarea nreipî a problemei în seşi;
• sc va adapta la limbai ui clientului;
• va decoiiNtnu problema in scopuri ,
• \.i foloo ceea cc aduce clientul .
• sa ne goma >eopun realizabile.
Cauiarea de competente
bară a minimaliza problemele ciicnţiloic terapeuţii centraţi pe soluţii
acordă e atenţie specială exem plelor de com petenţă ale clienţilor.
Terapeutul eficient simte când trebuie să oglindească aceste puncte
i O \ n \ r i , M k - \ i 3 rf sui t n i
tone m 1ilâl * Aiiiiici land Iac acest lucru in\ uă. clienţii să Ic
apt jce m vtuaua curentă. Acest îeedhack îrebute m ne rea îist sau
clientul va respinge imaginea ea fiind exagerat de po/tim ă
Construirea pe excepţii
in loc sâ adreseze întrebat! despre m om entele 111 care Uiernii au

înfruntat problemele respective, terapeuţii 5P îşi direetionează atenţia
asupra m om entelor in care clienţii au reuşit sâ administreze bine
problemele avute. Aceste episoade sunt numite „excepţii’' sau „microso-
Iuţii". Acestea suni întotdeauna excepţii de la orice problem ă avută,
deoarece toată lumea arc suişuri şi eoborâşuri, momente bune şi
reie. Excepţiile reprezintă dovada strategiiloi constructive deţinute
de c lie n t Sublinierea şi explorarea acestor excepţii permite clienţilor
sâ devină conştienţi de modul in care au tăcut sâ se întâmple acele
lucruri. "Aceştia încep să se gândească la modul în care pot repeta şi
extinde aceste strategii auxiliare. F;reedman şi Cumbs 1 1993 : 2%>
descriu căutarea de excepţii ea pe „modalităţi in care oamenii recu
perează experienţele ce nu se potrivesc cu povestea lor dominantă.
Prin sublinierea diferitelor evenimente, aceştia deschid un spaţiu
pentru iniţierea de noi poveşti”.
Terapeutul explorează împreună eu clientul circumstanţele in
care au avut loc excepţiile. Acesta poate folosi întrebări ca :
• Cum ai făcut acest lucru ^
• Care a fost primul lucru pe care l-a* făcut *
• De unde ai ştiut că va fi de folos ?
• Ce trebuie sâ se întâmple ca să fac i dm nou asta ;
Având dovezi ale soluţiilor embra mu c. terapcuml va mc ui ap*

chentui „Iacă ceea te funcţionează ' Este important să nu se
exagereze în privinţa curiozităţii ca pi ivire h soluţb , aceasta ui
putea ft eontraproductivâ, având ca rezultat o pierdere a sponta
ne ilăţii din partea clientului \ Dcbnarn, 2000),
594 M A NUA L DE T E R A PIE IN D IV ID U A LĂ
ifiifeoarea-nmacoi
întrebarea moacol MQu ômepi lansat de Stere de Sha/ci i DTiV
reprezintă o intervenţie îoîomtă de către terapeuţi cenţi aţi pe soluţii
în prima şedinţă şi în cele ulterioare. Bsîe elaborată pentru a a iuta
clienţii sa treacă de ..discutarea probleme f îtiLebarea miracol re
prezintă intervenţie <are încurajează clientul Ai părăsească w sulc
prohjeme* şi să viziteze insule sofutiei. Răspunsurile la Întrebarea
-miracol devin punt tu? central al activităţii Rene f ** intervenţie
importantă, accesând material care ou este uşor de descoperit prin
intermediu! întrebărilor convenţionale. întrebarea-m jraco! poate fi
folositoare în special atunci când clientul crede că discuţia prelungită
oi prm re Ia problemele sale nu îl %a duce nicăieri Io mod paradoxal,
întrebarea miracol poate uneori să clarifice, să dc/văîmc şi. in unele
oeaziL .mâ dizolve” problemele. De -a lungul unui număr dc şedinţe,
răspunsurile Ia această întrebare pot să se schimbe.
întrebarea reprezintă o invitaţie pentru ea clientul să îşi folosească
imaginaţia pentru a descrie modul în care ar arăta viaţa cotidiană
atunci când problem a a dispărut. Forma sa standard este :
Imaginaţi m vă. îmr-o noapte, pe când dormiţi, are ioc un miracol şi

problema pe care o discutăm dispare. Deoarece dormiţi, nu ştiţi ce
miracol a avut los. Atunci când ut treziţi, care ar fi primele semite pe
care lemn obsceni ca unitare a miracolului .*
Pun adresarea întrebării nu raco f tera pi stal presupune ut o parte

a ^miracolului" a începui deja să sL*întâmple si că ceea ce trebuie să
Uita chemul erne să Incali/e m aceste mhuuKip şi să le amplifice
lerapeutti! va tdiesa după pf imul mspuns MAe. întrebă!!, arco legate
dt* răspunsurile dieniitliii J ~ n armare, după ce olj m e u <* care
n urmaumm bierc pt cmc o m , «Td \ j fm penam m I Recp'*'*
Ftccare răspuns cmennttie ia N m u gtmrmilă 4 menamum. pmfciat
de client si ajută a clarificarea m niîegitlor disponibile Terapeutul
poale întreba J c anume a m fiitm v it m .iîacoiui mat de mm* m*,M np
putui sâ faceţi Pe matura ce terapeutul dezvolta răspun
s.itile mudcoi ale vLentului. ammta esk atent ia excepţii momente
în mire chiar şi o mica parte a miracol uhu a avut lo c Dc ammenea,
eRe atent la dovezi cart susţin punctele tari, calităţile si competenţa.
Foloseşte întrebări circulare pentru a scana sistemul sau reţeaua
clientului - „Cine altcineva va observa că miracolul a avut loc? Ce
0 ' r<\ i tii-.iîs» > a~ m F io m : -c m .*
v o m ' Foc o.* ‘ a c n r u t .* - î o o o _ c .o l ,a c Co .
u . i o e o . 5
,UuU<.» IVa ICC n * :U o m . i * - •»- <OU rO ’i O r j .CC O U * ; t Ic Oi
"crane Pa o r , r o , m -o m «ui .0 0 iv • o f- o F F*..
‘ *a ■*0r. ua m c ^ *j muui Pio; • *o-_*rr o u - <•••_ iie *ium
V..C X u îi.* * * l%OF O ;! ; O ' C ticm t - v. *. I IC i -a . c îi U liii oCSm m
10 I C d f m ii >f‘Ci O F . - XO î i XOIHÎ i vd Ut U d O U *>! dflU ilîI
?F p im a m P a ? m * ,m a Pc - n e ^ d u e ste a > u r.l iiî o o r u in ic o ciit-O i
F o P .n t >i mm o *. o .,n m o toc *• - ' o o n P m t L , x m *c icm -im
1 *10nuc 0t P V C ' r ’* 1r i! ţî IlIiam P c-4; 0«O j OC*»_ CoroFF -Ic
’tr,O.OL‘ .c p t C Pt ” O :‘dfO nFraiom r-
°unciai
P j C 'd îr a n m c F m a ,lc ouînuc nu sm e c ^ F a n o *. m m m a F m
p m m m n k o l --«o o- <«aa a e x p lo ra momi m*^x-ic-o o c a > w -to
11 o. ’ c-mm du o o. ->u<. ^ ,i m a i ă uc Si / o o ' Si /o o : pe u n o- i am ci po
c Ph Iio Po
• o u mm rea pic m m u u u
• m e ş te re a im rc u e iP i o o n u m vanei
• - L iM î ir e ii tic NL o p n ij m in o r e m o i m k t e iit if m a t ,
4 i- '•- a c ire *! oc m am m
a . a io : v sm mp* cm . -ri - *o ea mai bună existentă’*

• *’ o '-C -"do - o «_ , » _ c - . *> ,a i i t apeuţîi invită clienţii j
gandeasca la poziţia lor pe scala prin adr
• Unde vă aflaţi acum o zi sau două
• Ce anume se întâmpla când eraţi
scală ?
• Unde speraţi să vă aflaţi în următoarele câteva săptămâni ?
• *. c mmm ''a*' m ’-d iCd’C 0' a«_ . d m l ' y m e -c ? * m m
m m v m.î mmat -,t itt!rc. m m \ , m mo. • ai c e i - ,’ m:

11 t i c l a C ' O . c aor-ms m o cm i o F *xouî»! c o n a ô
!>i: IFKvIMr A D i M O i A ! \
suluri' m cuniîcu/â clienţii se iaca paşi iniei cuie u vor ./<ciulim iu un

puiKt mai sus pt scală. Amu lucru eOc eoni urm cu pi inupun
centrat pe soiuţii potrivii căruia „schim bările mici pm ance la
schimbări mari". Adesea, atunci când se angajează să efectueze
schimbări mici. clienţii îşi pur da un impuls ce ii va duce mult mai
departe decât şi~au propus. Pe de altă parte, atunci când circum
stanţele suni dificile, poate reprezenta o realizare considerabilă
pentru client să poară să se menţină la acelaşi punct de pe scală.
Punctajul pe o scală reprezintă o tehnică simplă şi practică pe care
clienţii o pot folosi intre şedinţe pentru a măsura progresul efectuat
si pentru a planifica următori! paşi.
Sarcini între şedinţe

Până la finalul interviu Iun terapeutul îl convinge pe chent să ajungă
la multe idei cu privire la ceea ce ar putea face pentru a îmbunătăţi
lucrurile în cadrul feedbaek ului. terapeutul va pune aceste lucruri
laolaltă, de obicei folosind principiile u rm ă to a re:
a) D acă funcţionează, continuă,
bi Dacă nu funcţionează, renunţă,
c) Paşii mici pot duce la schimbări mari.
di încearcă ceva diferii
în p!u>. terapeutul poate io cita clientul sa efectueze :

* o sarcină de observare Acesta este o sarcină ubscrvuţioiialâ dată
cel mai adesea clienţilor se au întâmpinat greutăţi în a răspunde
întrebărilor despre experienţa lor şi celor care ie lipseşte motivaţia
dc a trece la acţiune Terapeutul cete clientului să observe mo
mentele în care pronlema nu paiv mat de gravă sau momente in
care altă immocna pe care o consideră importantă ho ceva bun
sau atunci când lac ceva a* le aduce un >en?inttot dc tune:
• o sarcină de simulare. Acesta reprezintă sarcina prin care i se
cere clientului să se comporte peni ni o perioada scurta de timp
ca şi cum muaeolul a avut deja loc* şi s i observe ce anume este
dderir în mea peru iadă :
T E R A PIA C E N T R A T A PE SO LU ŢII 597
t; cuL cA u
Le umilul iiecuiei >edtok\ Ruipeuiul ta o ûrtă pauza pentru u

compune un mesaj succint si po/iliv pentru client I/m i terapeuti
ptiicmcA de •»bieei dietmi! pentru a merge în alta pane m a ofee fuc
acest lucrtu înrorcându se Jupa cinei minute, A l|o p u r simplu n
reamintesc clientului despre pauză şi rămân in cam eră pe mi nu
consultă rapid notiţele $i com pun un fcedbaok. Pe perioada teed-
back ului, dienntJ nu este invitai sâ se alăture, deoaieee aceasta este
partea de c o n d u /ie a şedinţei, f eedback-ul urmăreşte o secvenţa
d a ră 51 simplă 1
Peedback poziti c
Re/umama realizărilor clientului
1
Legătura cu scopurile
l
Negocierea sarcinii
Feedhackul poziti\\ Terapeutul oferă feedhaek pozitiv despre

participarea clientului la şedinţă. Acesta poale include comentarii ca '
• „Aş dori sâ îft mulţumesc. . pentru că ai venii a stă z i/
• „Am fost impresionat de modul în care tu. "
• .Apreciez faptul că tu. A
• 1Yed că a fost de un real folos n iodul in mire tu
Aceste comentam u eK u e sâ tic ornAte ri 01 a întemeieze pe

exemple concrete
Rezum ară 1 realiză d u o elicnîua*r *er ipeutui alege două mu nu

exemple specifice a ceea ce clientul face iulie şedinţe pentru j
rezolva problema
• „M m m bucurat să aud câ luni. când in mod normal faceai ai
reuşit să faci A
L u OCT ; 400* '■!LiL* U*, • > - ’s%s m : '1 ~ '
, 'î . '* -T:,. *j mf -x „ ? m O- * * :a ^ m <L J
h . » p x i ^c s iU î m a m n m m x J r _ n» ir a n u > : i. s * n o V A -a
, m ili» i;Iî: A m .;j u m m U n c a o m . i / ă ’
ItûOiPi *! ^ u f W h »a p C l ă m w '^ C J !v \tZ 't .O ''lv * J r m » '.A
H i ^ v H ’u ! U v vi! .0 m v L i/J L v a O pC ! U ; , J .C'AdP iu J.a o IH
* A; n.in; m a:a\t „ 4 u m m r m m, 1 mm o mm m m .A 44 4-ho

*\a c 5 ? pm Jc ham o Li 4 ;e a mmm
'* j- * t '«' v< «4* » * u s t r: aA »4 illd 4 U u - uP «.a. av - î h axUpm

m u A m wc c ' a ta r e 1p la n a *.u m i j \a 7a c ; . iu .'a ic i ; a n a Li -m u m ta
a l m a la d ii - li AA'ui Ainl l C \C ttiU U
Procesa! schimbării în terapie

v a m c a a a prom m c u itra r pc m in t ii >c referă m e x t r a g e r e a * f e x h i u i c i e a
-chiîiîhă ni ;u ~ /i L \ a ?ii \ tata c lie n t u lu i \ce .o f j m r a /. c u n l ;»o :p o t e r a
ca „mhimbdraii c u i m e v u a b u ă . insă „.-n AiLoai/araa U«f i \ u e i >prc
>aac w în d re ap tă m h i i n k i f m t m A 1 d ală p e ntru „a c h e m a i A A;
ating u sc o p u ri ic h x p h c i t i J C i a c e s te i v • m m e o m A i n r ep rezintă un s o *p
a! tem p lei A vasm o i c m a t o u; p u d im urm ărirea e w e p U L o n n > urse i or
a oam-m »L.r r 'L aţ t-a =t m im a tm - o a m m u m terapeutu l m J ă *. ă a n n n
îşi imagineze ■m “i«ac "Lt:iu c, -«• .A na mmme ^ă ana oonnuu»
.mm A, rrir.v tremur - * cir * in ao->H>h ojrrenaruo ohmru! jc
*o m sc r r -ac « ,j „ a c i * m îama ce anume a i:*; LL U
Un punct d i î plecare pentru procesul de schimbaue poate fi
prezentat de acordul în privinţa a cecm ce clientul n u h*. a^L' x.t
himbe. Dacă este posibil să delîmît!im aceasta, clîen tuî devine
>er să expierejze ceea ce doreşte să schimbe. în faţîa unui set
TOpL v vfUÎ' a„ hm m /r o n r ;uc m ' -his 4 ,, v;rP; uUu 0 enemu
fie copleşiţi de sarcina ce îi aşteaptă. x , r a.^’ a ; a:iii probabil
aaîpr; “O m nA ‘Ax a - :e terapeutul nu *a ‘*- Livtt
•. 'L L'*'Jîîle problemei şi 1 1 1 1 v;a crede că aceaslta necesită
r L rumpleV’ » iL-n m u!!c c 0haoic! n ; 4-arc1 mrap-x c L*mpuaini
1 «.î . ‘’iL t rx*- ^r\»â- - 4' nî aa;fiur 0 0 ’-al îtlhî a m mre
i KK \IM \ C i \ IK \ ! \ r’P S- U ? 1 ii
.. rm n h m a a m o « v e h /a n i si re s m s e k * d u x o n h n „ rv n n m m aca : . ;
minau vm * pomkonc
îi; vi'i-.i* c i/, letapeuful aeoinu pe 'vumn romia a-Ia „â oj r-
. 1ic din Mint Lj tei de no«iivaii parare a eitvnia %chîineQo:ce *ur luptei
. â f\i miuginca/â Ai Midi m o n o d ii nu ajuta la V casta ei ne
te n /cază re Lui e diurne lempeur vi ^ 'ii pi ea
• vomi/or !«.ii,i in rare :!ier,tel este -num eu am imn e. problema
de dissULu vi nu mede câ trebuie A schimbe ec\a bice mart a Je
d coiiviope vuentul A este ce/ii 1 sâ se schimbe este. de ohim r
neproductivă \devm este m m bine ca terapeutul să se aia tui e
ambivalenţei .m a u ri m sa exploreze situaţia cu temă inti ui» mod
iară prejudecăţi Fmch ef aL ţ 1982 391 descrie acest tip de
client ca pe uri aunuărâlor ce adm iră \ iti îîic , care tună m m m
magazin pe o pîoak loietitială tară intenţia de a cumpăra mm
\ ncori sc întâmplă ‘.a aceştia sâ cum pere cernu însă cel mai
adesea nu o fac Se poate spune câ TCS art un avantaj jvapei
terapiilor axate pe problem ă în ceea ce priceşte acest tip da
clientela- deoarece nu este nevoie ca acesta să recunoască că aie
o problem ă. Ai puica explora ce anume ar dori sâ rămână
neschimbat sau să tic diferit în viata sa. fără a merge pe ruta
explorării p ro b lem ei;
• ( hem care \e plâ n g e - iuta în care clientul are o problemă. însă
nu este pregătit să sehtntbe ceva sau \ede soluţia in cu totul altă
parte, preferind adesea ca altcineva sâ îşi schimbe uimportamemul.
Terapeutul ascultă emputie. se adaptează limbajului acestuia s»
vaditiltn Au de retenuţâ o, unde ce,; c a /u b e.fmă no fecdbse *
pozitiv Pune întrebaţi de ajuM.ae mor cvioig ce aiitiiiit t;iv.u
clientul peîidu -.o cfe i miauîlpren ritualici" , ia m unele ea/.nia
acest Una o pojlr dine la :m»dainjtea m u a cn/mid i>» p«un
îmbunai fii vena A r ir *j.uL ceai mă ne rsoj.ua vie snontm na >-ae
o îiMOpn
• *iran o relaţie în cadrul căreia eliemuî recunoaşte că cente,
proră; rn i e-vapra moca» .-io un »ac~ ,r * . ovin u coc piig.eC
Ac a cosii în pmmUî ictv cu
600 MANI -Al. DC FhKAPlt: INDIVID! Ai.A
Limite
Cu toate că, din experienţa mea, TCS ajută majoritatea clienţilor,
există momente în care nu este eficientă. Studiile au arătat limpede
că, în termeni generali, această terapie are aceeaşi rată de eficienţă
ca si alte terapii, cu toate că foloseşte mat puţine şedinţe decât
majoritatea celorlalte terapii Gingertch şi Eisengart (2000» face un
rezumat prhind starea cercetării SFBT (de asemenea, disponibilă pe
website-ul lui Gingerich www. gingerich.net i. Pe ba/a dovezilor,
sugerez că TCS este ineficientă atunci când *
• terapeutul are o înţelegere limitată a raţionamentului din spatele
abordării şi este un simplu teh n ician ,
• terapeutul combină tehnicile centrate pe soliiţn ca cele centrate
pe problemă şi iscă confuz ii atât pentru el, cal şi pentru client;
• clienţii aflaţi în criză nu îşi pot accesa resursele ;
• clienţii doresc o ,.rezolvare rapidă’* şi eu sunt dispuşi sau capabili
să îşi exploreze repertoriul de soluţii;
• clienţii au o părere extrem de proastă despre propria persoană,
încât ou pot accepta faptul că pot avea puncte forte sau calităţi
personale;
• clienţii sunt convinşi că nu pot găsi soluţii până la momentul în
care nu au ajuns J a rădăcinile’* problemei:
• clienţii cred că TCS este o abordare prea simplă, iar problema
lor necesită o soluţie mai complexă;
• clienţii doresc ca terapeutul sâ le furnizeze soluţiile.
hxistă multe proiecte de cercetare în curs de desfăşurare pentru

FCS în Europa şi în Sonde l'nite In mod promiţător, acestea vor
furniza dovezi de bază mm nuternke m vor clarifica motivul pentru
succesul pe care îl arc abordam., ’ f S
n kAPiA ( i-Vi !-‘ vi A PI. Sul M i ! 601
Exemplu de caz
Clientul
Clienta mea Judith este o femeie de 37 de ani, căsătorita şi cu un
copil; a fost recent promovată îa locul de muncă pe o poziţie de
management mediu, ca lider de echipa, ju d ith este o persoana
inteligentă, conştiincioasă şi munceşte mult. Partenerul sau, Michael.
este mai relaxat şi, cu toate că, după părerea sa, are un succes
destul de mare, după părerea Judithei nu îşi explorează capa
cităţile la maxim. Existau adesea discuţii între ei despre percepţia
lui Michael despre Judith, care o considera „fixistă”, şi percepţia ei
despre Michaelv ca fiind „leneş şi neglijent”. Atmosfera din casă
era adesea tensionată şi nefericită.
Din cauza unei recente restructurări în cadrul companiei In care
lucrează Judith, există multă nesiguranţă în ceea ce priveşte
viitorul ei. Noii sâî colegi, temători pentru locul lor de muncă, nu
erau dispuşi să îşi asume riscuri sau să ia decizii de capul lor.
jud ith şi-a dat seama că este dificil să conducă o echipă despre
care considera că nu doreşte sâ evolueze profesional şî să se
ridice la nivelul aşteptărilor pe care Ie cerea situaţia. Echipa ei nu
a reuşit sâ îşi atingă target-ul, iar Judith a fost extrem de criticată
pentru acest lucru. A devenit anxioasă în mod acut şi a avut un
număr de atacuri de panică ia unele şedinţe. Managerul său, care,
de obicei, nu îi acorda sprijin, i-a recomandat sâ apeleze ia consi
liere pentru problemele ei. Ea a contactat serviciul de consiliere
ce făcea parte din Programe* de Asistenţa ai Angajaţilor (EAP) în
cadrul companiei sale.
jud ith şi-a dat seama, de asemenea câ Michaei îhî o spnjmâ
Acasă, partenerul ei nu h acorda sortim. Simţea că îtiio o mare
măsură, problemele erau dm mia ei E> h s p u s e s e eâ ea nu ar f»
trebuit sa accepte sâ fie promovata rime vn de ompeterueie sa ic»
De asemenea, lui li ctisoiâcea mpim mi rtebum să facâ atat ti~
multe acasă pentru „a acoperi cartea e f Michaei a dat. de aseme
nea, vrna pe companie, pentru că dorea ,.dm co în eo nna! mult
pentru mult mai puţm
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA
Terap.a
Este de competenţa mea sa explic clientului ce model folosesc şi
să câştig înţelegerea şi acordul acestuia, De asemenea, este o
practica standard în cadrul acestui model sâ se negocieze cu
clientul la finalul fiecărei şedinţe dacă acesta doreşte şedinţe
suplimentare, şi nu să se facă un contract ia începutul terapiei
pentru un anumit număr de şedinţe. Acesta permite posibilitatea
ca clientul să poată dori sau sâ aibă nevoie doar de o şedinţă, în
acest caz, programul de Asistenţa al Angajaţilor a stabilit o limită
de şase şedinţe, cu toate câ era posibil sâ se ceara şedinţe
suplimentare, dacă era nevoie
După preliminariile obişnuite (explicarea modelulu* şi a confiden
ţialităţii). am început interviul cu un set standard de întrebări stabilite
de către EAP. Acestea se concentrau în special pe isioncul problemei
în timp, care scana orice posibilitate a unei probleme riscante.
Prima intervenţie centrată pe soluţii a fost întrebarea privind
schimbarea de dinaintea şedinţei
• Ce anume a fost diferit în intervalul dintre efectuarea pro
gramării şi venirea ta aici?
Judith a răspuns că se simte puţin mai bine, deoarece a redus

cantitatea de alcool consumată săptămâna trecută. Crede că faptul
că bea o face să se simtă doar mai deprimată. Michael a promis
să îi acorde mai mult sprijin în luna următoare, deoarece putea să
vadă că ea face eforturi de a îmbunătăţi situaţia,
în primele etape am încercat să stabilim cât mai detaliat scopurile
clientului. Am folosit o combinaţie a următoarelor întrebări:
• Cum vei şti că faptul că faci terapie se va dovedi de folos

pentru tine?
• Ce anume vei începe să observi şi ce anume îţi va indica faptul
câ faci progrese?
• Care sunt speranţele tale cele mai înalte legate de consiliere?
Judith a răspuns că:
1. Va putea să se ocupe de anxietatea ei mai bine şi va reduce

sau va elimina atacurile de panică.
2. Se va înţelege mai bine cu membrii echipei sale.
3. Se va înţelege mai bine cu partenerul său, Michael.
T ER A PIA C E N T R A T Ă PE SO LU ŢII 603
Terapeuţii orientaţi spre soluţii îşi încurajează clienţii să fie cât mai
clari în privinţa scopurilor Ion Ca urmare, am întrebat-o:
• Care va fi primul semn care să îţi spună că te înţelegi mai bine
cu colegii tăi?
• Ce anume vei face tu/el care să indice faptul că începi să te
înţelegi mai bine cu Mîchael?
în timp ce clienta vorbea, am ascultat cu atenţie grijile ei şi am

confirmat sentimentele sale. Terapeuţii SF ascultă problemele
clienţilor atât timp cât clienţii cred că acest lucru este de ajutor. în
timp ce făceam acest lucru, am investigat în privinţa resurselor
sale: „Sună ca şi cum lucrurile au fost destul de dificile pentru tine.
Cum te descurci, cum te adaptezi la situaţie?”. De asemenea, am
întrebat-o cum împiedica ea ca lucrurile să nu se înrăutăţească.
Judith avea un număr de strategii pe care deja le folosea pentru
a-şi controla anxietatea - se gândea la altceva, îşi reamintea că
acestea sunt doar sentimente şi că vor trece, iar acasă îşi punea
muzică şi se plimba prin casă.
Uneori, clienţii nu sunt pregătiţi pentru întrebările pozitive. Judith
a fost surprinsă când am întrebat-o:
• Ce anume crezi că te va ajuta să treci prin această perioadă

dificilă a vieţii tale?
• Ce anume te-a ajut să treci prin alte momente dificile din viaţa
ta?
• Ce văd alte persoane ca puncte forte ale tale?
Am încurajat clienta să fie sensibilă nu numai la calităţile şi valorile

personale, ci, de asemenea, şi la abilităţile sale transferabile şi la
soluţiile sale. Judîtn a reuşit să îşi amintească un moment din
viaţa sa când a fost anxioasă atunci când fiica sa a fost foarte
bolnavă. Şi-a amintit că ceea ce a aiutat-o au fost plimbările în
locuri plăcute şi încetinirea tuturor lucrurilor. Simţea că ar putea
beneficia din efectuarea ultimei soluţii în momentul în care făcea
multe greşeli la locul de muncă în încercarea de a lucra repede.
Cu toate că se simţea slăbită şi cumva o ratată, ştia că poate fi
puternică, hotărâtă şi o persoană ce îşi atinge scopul.
în prima şedinţă am ascultat-o, de asemenea, atent, pentn.i a
căuta dovezi ale excepţiilor la problemă.
• Au existat momente în ultimul timp în care ai reuşit să îţi
controlezi anxietatea/te-ai înţeles mai bine cu Michael/te-aî
implicat în activitatea cu colegii?
v>(>4 \ î \A« \ L Dl î LRAPff- IRDlVlDl AL -\
j'jdRO cî rO U 3 <: s â îŞi cit *anîO 3 SCO O ŞOdîfV.3 ci OCP '-fi C tl d c j i

căreia a simţit ca există mat mut entuziasm ;n ranoui mnegiiOi
Am întrebat-o .Cum a; reuşc sâ tac? asta ' Care a fost diferenţa ce
a cius ia acest lucru7 ‘ Ea mi-a spus cum a pregătit şedinţa, cum ;n
cadrul acesteia a fost mai relaxată şi a fost pozitivă în remarcile
făcute la adresa colegilor Acasă crede câ atmosfera s-a îmbunătăţit
din momentul în care Michaef şea oferit sprijinul, iar ea a încercat.
!a rândul ei, să facă mai multe în casă
La finalul primei şedinţe am oferit un feedback pentru Judith.
ştiu că clin multe privinţe nu ai cloni vft te afli astăzi aici o că discutarea
situaţiei tale nu este un lucru uşor, Am apreciat sinceritatea ta în legătura
cu ceea ce s-a întâmplat. Cu toate câ este dificil tu acest moment, chiar
doreşti să îmbunătăţeşti situaţia de acasă şi de la locul de munca Deja
ai efectuat o serie de puşi constructiv i tu această direcţie- De asemenea,
ţi-ai amintit câ efectuarea de plimbări şi efectuarea lucrurilor în tihnă
te-a ajutat în aht* ocazii când ai simţii că te cuprinde anxietatea. în
săptămâna următoare poate ai să poţi observa momentele în care reuşeşti
să îţi controlezi anxietatea, orice moment în care lucrurile merg mai
bine cu Michael şi orice moment în care vreunul dintre colegii tăi
începe sâ se implice în activitate.
Următoarea şedinţă a început în manieră standard cu întrebarea:

• Ce anume a fost diferit faţă de ultima noastră întâlnire?
Răspunsul Iui judith a fost câ lucrurile sunt încă proaste la lucru,

>ă a existat un anumit progres pe frontul de acasă. A observat
că Michael face o mulţime de lucruri care o ajută, pe care înainte
nu le observase deloc. îi spusese cât de mult apreciază acest
lucru din partea lui. La rândul său, el a ascultat-o mai mult şi ba
oferit unele sfaturi bune pentru lucru. A început să practice exerciţii
de relaxare pentru a o ajuta cu anxietatea şi a ieşit la o plimbare
parcul local în week-end, împreuna cu Michael şi fiica sa A
us câ începe sâ simtă că are un control mai mare asupra
situaţiei, mai mult decât crezuse câ are anterior
timpul acestei şedinţe am folosit întrebarea-miracoi.
Imagineazâ-ţi că, intr-o noapte, imediat după ce ai adormit adânc, se

întâmplă un miracol. Miracolul constă clin faptul ca anxietatea ta dispare
şi câ te descurci mult mai bine acasă şi la locul de muncă. Deoarece
î I K \ Al A t A \ I i< \1 \ r'f V.A * î li
A m UiV f! .ui t '. v , _ <« • *r r î 1^1î t.„ •
v,;„xi A mu, v,;sv ** pi suu.hv v m v -_>« ai juj ia
ffiiracrt i fw ’
Jud*tn a reuşit sa desene pas cu pas o zi tara anxietate. Pe

parcului acestei ?ue ea ar fi mat optimista, mai încrezătoare mat
hotărâta Ar valoriza propriile realizări tara sâ fie nevoie de lauda
altora în fix. sa fie stat de ontică cu coiegn săi ar aprecia mai mu?
efortunm depuse de aceştia în timp ce explora acest m iracol am
întrupa: .Ce im f- mmcfie să se întâmple ca acest mcru sâ aiba
îoc?" Judim a început sâ identifice paşi mici pe care li putea
efectua şi care cumulându-se, conduceau la o mişcare ampla
înainte A mcunoscut câ nu trebuie sâ aştepte să se «ntâmple un
miracol
în următoarei- patru şedinţe am continuat sâ sublimez şi să consoli
dez resursele iu; Judith şi paşii mici făcuţi cu succes. O intervenţie
folosită frecvent a fost întrebarea de gradare Am invitat-o pe
Judith sa puncteze progresul făcut şi apos ani pus întrebări legate
de poziţia pe scală- „Pe o scală de la zero la zece zece fiind
atuoc* când simţi câ ţi-ai atins scopurile, unde anume crezi câ te
afli în săptămâna aceasta?". Oriunde s-a localizat Judith pe scală,
am explorat împreună cu ea strategiile pe care le folosise pentru
a ajunge sau pentru a rămâne în acea poziţie. Am întrebat-o daca
se gândea să urce în cadrul scalei şi dacă acesta este cazul, ce
anume ar face ca sa urne cu doar un punct*7
Judith nu a raportat întotdeauna progres. în săptămâna cu şedinţa
a patra suferise un atac de panica major la lucru, la care fuseseră
martori câţiva colegi. Era speriată că acest lucru ar putea avea
consecinţe pentru viitorul său în cadrifi companiei
Ceie şast? şedinţe au fost extinse pe o perioadă de zece săptămâni
Io şedinţa finala am recapitulat progresul făcut şi am discutat
strategiile pe care \e putea implementa dacă mvafifi e* de anxreîate
începea sa crească clm nou
Juditn s-a rmntors pentru două temem *inpa şase mm
atunci când exeta sm pfrs ot- personal m echipa si, începuse- - r
se simtâ din nou anxioasă in mod acut şi dorea sa exploreze daca
a r trebui sâ râmânâ ia aces* fre de muncă sac să îş? caute e
poziţie în uiîâ parte
606 M ANUAL DE T E R A PIE IN D IV ID U A LA
Referioie b ib lio g ra fice
Mied ie r .-v '.: CkA : 1 J w . 7 •n ■**' ; -a .cms, Moab, UT.» Î? PkO

î\W dl1
M u c Taca5.
Bate son, G, t /(, A a UPAU.U ra! Udă:
A' MCtCCC ^ - ’u ^ r a u '> i *tv • V;a - .;U;v aV>«-/.? 3'.-i> '7-auşC; N a s
V-rk W A >0 at w
Jc M U / rU S u MiV A m u O r p a i u ;« Au* V o V t. A kt Noriait
de Uiazer - U MM; li'{ kJ\ ,x 1 Ala / * N-^ k w w.
Ak î ti-ii
L d w jrd ^ M I : 2 u ,6 . *. msuiiKwu pefwiatLi
Era kson, M Ii U^hto P 'L t ir e d voi I i\ *1 ko-i cd.». New
York ( r v iji^ L u
F iw K R 'AUtklano * fl . Sec:aL s Di VAD ?v r f a ca- #Ţ ohanee -
D t p T h e r a p \ Bric C. Sari Franc o L o c v B m v
-Teednicin, j . • 'erobu ( f «I 99^ * M m l u m a u ;o n c ^ mohcn au n g
qnmtions îi» esp U rc alternative posuhihtiw " m v Giiîigan y R Pnee
*cd - Pierapeaih ( PHU P'itîit'm, \ e u Y>rk V\ W. v a m n pp 2 9 î -3< ?3.
Demne. F : Ne-on, 6 Ratner I i . ( D |CMO JM-Iw u a .a*5Soiuib>hs Londra
DT P r e -
wiugencn. \\ i Livraa-m a u Ow'c MMutuw-Acuwci bum rhewtpv a
wwca •-! ihr outewnc a p i i a v L , Mmm- P nn es> 39 4 7 4 9 h
rlav-km r> \la v r r L 7\.»p^xi R -N A -. S -p p -n M a » '" : / d u p -
1 - v ;3cc:V - 're . '•'••U 1- ■w;V : A a n <‘ Kc UV a c . fh
rle w c îw c ,
W'C,,a- i*. r v'î . 9 - * ' '*.'■« Nv— ‘> - - *
Kelly, G.A. (1955), T he P sych o lo g y o f P e rso n a l C o n stru c ts , New York:
A 'V- N m a
Lawson, D. (1994), „IndentifyiEgpre-lreatineiilchange”, Jo u rn a l o f C o u n se lin g
i eWem J ’ M W ‘i V ' r m 4 m~ D \<.t ,\ * 1t *ucu, ;u

Macdonald, A.1. (1994), „Brief therapy in. adult psychiatry”, Journal of
■i \ ir 7u ' r -• i ; ' U-
Mc ,i O» c 1' rw ^ . -> r va' i a - : <_ .»t' a
B. O’Coimell şi S. Palmer (ed.), The H a n d b o o k o f So lutio n Fo cused
Therapy i Londra: Sage.
*'3 ’ v*Lî t • :UOk 4 Mp- .. v yvc *> ; . / ?/* UR î C.fidn W*
rt k ' \ r \ *. ! \ i \V Ynk W W \î'rî-:-7
kWnvaî ; J.-»»s. M . kt %ri:i7c:- N i i gc r i ' 7h. ‘A j Am ' a ..BiOcAm aa
preîi ca'er?ini ^nanpc u< *.»vfistim î cb; i*K*r.ipt*uîb m im aa; an cxpio- m m
Aluh . OmAVb tf 't/mv'A-b •'/; * b/*k\-,4 FOm/n 3 .'4* V'O-3'b
\\'j.iic, \l. . f'pmm 1) j 1 bn-mmm MtvMa /.-- /m m m cm /mv/v Yru
Ym k . VV vV ,\Yn- m
»j c k v .»i i . I* / . Mmm m m . \t k2fJ*"2 ■ ?>/, bbm m ^ ba 1 m«vJm

NichnidN ll?câk%
NA ‘!m ‘I u T.S ! 2i 105 .*. l.Jth «/A» '>< .#'/,„ 1fiii tn *lx t* V O f»,'<>>*-fa h Um / Hf:r<
/ *u'r'ap\ \c w Y »rk . bhc Hnwanh Pttm,
O k AnnOî B ; mOg,2*M*3a Y >Lt%i*a /m m m / Uu m/n i ancmi . g.nm
i ; L minei i, B „ Bairam S «40‘ .»3 * Uu HcnJrh me «.•' V /a m m t\ 7 .ni -;
i>£-li/A . î ‘ ifKiifî SapC
* BUanlmn I» . B c rd m S 1i '>*4* I h^ld fYmiv r - /V rnm /m Li
Omaha, NT FVmihihiv Prem,
CAPITOLUL 16
Terapia narativă
Martin Payne
Practicienii terapiei namrivt* împărtăşesc diverse concepu filosofice

si lolusesc Uluite tehnici smiliare, dan ca lim ite alte terap ie aceste
o k t*'d e de lucrat suni in continuă dezvoltare. Sper că cititorul \a
înţelege u i acest capi ud cmc încercarea unui practician de a a jiir p -
la im compromis ; în mod inevitabil, vor apărea omisiuni st sim plificări
D e-a lungul capitolului se va adopta practica Iui M ich ae i W h îte rare
se referă la persoanele ce \ în la consiliere folosind temienul de „persoană"
nun degrabă decât cel de m b e o f'.

în Marea Britanie
Contextul istoric
•\ mi cum jsfe de o mm n-d -v »-^r; *rmmv> ram 1cttrrd m rad ie a a

terapiei de Urmi ic, ti vom,hm o , mistciiţei soc ude şi m tivitâţiior
desfăşurate în com unitate, ce isi aveau originile in Australia si Noua
/ c e la udă la m,cepului
aitilm > 0 . hme mvpiraîă dm poziţiile m oreno,
europene posim odeniiste si, in p articu lar posistructurahste, care au
m ura sa pătrundă \n viata inidcctiiala occidentala încă dm ttinpui
celui de al Doilea Război M ondial Itt mns generai, tradiţia post
structuralistă percepe cunoaşterea implicită ca fund derivată din
M ANUA L DE TERAPIE A » > ; A >• \ J
a a *a m M, v - e M>a , a • '-5-. v cial; puiie la iiidoială posubilita

a dobândi asm a l a a aA ei relaţii! e int<rre m a n e ; <
define
a-numita ci : s. Z Z T- ' Va * L fiind m<u d u l;p rin care iiistituţj
ciale îşi în:C AM . A ' A € identi tatea şi comportamen
meni lor cs, u A AŞ. ,r ; , - irîncipal de norme cui turale
ciale mai clegrabă decât de proc iolou ice interne . Mic:
aicault, iste t o influenţ ă maje
upra bazei teoretice a acestei terap ii. De as>emeitea, terapiai narat
nerîca, ce punea în poziţie centrală înţelegerea conştientă a

ipra vieţii * influenţi au fost si sociologul Erving Goffrnan, ■
Barbara Myerhoff şi ipsihologiil social K<zmieîîi Gergeii.

A >A _> a >' .1A ste potriv ită pentru. a fî folosită în conlunităţi,
familii, cupluri şi gru :A ’ • c r, bineînţeles, temal acestui
capitol o reprezintă u : . îA acesteia în ; a sr»’ : a >o >.A
Fondatorii terapie i narativei suni Mic;hael White, codir - . î . .o
' m l a a A t m a i a a .iicat terapA ’ >AAl' ,, e şi activităţilor comenitare)
A \AAt»or VOM . \c z a A v tAA a î .rn-* ma a ► >s
• A p ZA Ca 1 A IU L v. ML . m A al Centru!»U' * m c M a Um -V O Grind
Noua Zeelandă. Wh.ite a avut t:ea mai ma * '* AFA m CL VAR V dm
fiind recunoscut în ccmanile tisrapieî de ’ < A A îMAAt CA Al m.
. •: v v .r .v z v-'a F; r e cele mai importai! a J a or..nu: m. a> A H
'* ^ A. ?i A v i A: în. anii. d60 ca asis 1 * } ' »*. :M nv A - !< 1» QC
familie. A descris nuudul în c are a pus *. MEA.? îbi jpAÎVSv b !iCC
rificate ale asistenţei s truirii şî pi .AlV 1 LAIC»AC, c , LA acra
perioadă. Aceste preş upuneri c:ulturale erau că oamenii aleg meserii
In care trebuie să lucn rsoane boli ’J - >A . J.îiii ; ’,U m-_ ?lî
si inconştiente * că cl ientii” suiit sub infim“îifr unor frrtorî rvr;unşi din
vieţile lor anterioare, factori ce determin ă probleme sau ne . '. a j :
ale personalităţii şi ale abilităţilor de a supravieţui; că factorii sociali
; | >♦'•im 5 v r ’i11.1* ; > r A - , < A_»o m Mv -5 ^ ^ î'i<,
/ m c *• p r e o c u p a r e d u r e m pentru p A h n t e A t p e J L r\»1tjî aam uja, d in u
A ^ A n?A M :A A o * L A - ' L M-AA a A« 0" l 'O» o A •S!:-r!k
Al-oMîUaAi cxpciîi-'î îfv aaammi fAsciiri l;n Wtiîte împotriva
a â a ijh k c . k A i t descriu.nm a a A A r m a A ă m->duiif m îoaru*
di lente de aceste p«viln „haz vie pe rxpeni/TG penAu a » aiwa pe
aceşti oameni tulburau iWhite, ' 0 0 0 1 1 7 125 Î51 152)
’ 4* ’i . ■ m. 4.4 - ~4 44i -' 44 'IC. 4: 114 4,1 : 4 4 f 4 k k 4
„m * ru 4 4 4, < . v ;; v m a m c u e. 4 4 -i 1*4 C 4 XTdf-U *4
lî4 4 * 4 4 4 ~mm>4 4 4444U 4 : ’)i*i :»w! 144444 - [ Jxx *
*.. 4 4 4 4 4 > * 4 1 4 4 >4» - 44 4 4 ! 4 4 4 ^ 4 4 ; 4 ' 4 4 1 '44;= 1 ' 4 4 ! t: 4:
u m rtc m r t m - 4 h ru m t promis» H dl 44 ii 4Ic i 4 l
rîval *-- 4 mrmm-t , ,-=44 m uk m .** 4 .4 i -4 'i „j 4 4 i. 4 4
44 «’: 4 minunau - ’/• r - xî< 4 r11!i%u- ;t4 4 'î 4 4 4 4 4 4 “
4i44 4 4c 4 4 4 I4 - ki.' --.-Jfţ mflCciu: t fv/44 " 4 X 4 ’ 4 r t U i l r i ' . i
' ' l 4 "44/ ' : :r ^ ’4 : 4 ; * ' 4 î
4 4 !’■ . 44X 4 4 '■'»/*; k 4 U-i'H*!K4 4/ 'V k’-k: 4 m 4 4 ,n .!‘ aU»’5*
rk X c V 4.*; î 44 ’ i 4 ' ' ^ ' s 4 4/ 4 4 4 V 4;. de Norton a versiune
* 4 4 *> 4 4 4 44 4 -lîk k l. X4 ,4-» :44 >4: 4 4 4 'l 41444. i
414 s-î-.-i'kiikk *' 'll 1: . 4 4 4 - 4 ice ” cu termenul de
'!k;44i; 4,!*, = -:444j ;*X i 4 « - 4 4 r atenţia unei audienţe
■'k-4 4 4 4 ’xurn.* 4 r d 4 4 4 - 4 4 4 .4 14 » ,'4 4 4 4 4 r t 4 ib-'y*
4-4 4 4 'r
\î;;i|4 4 4'’’ 4414 =4’ 4 4 4 ' , r,^., * 4 4;? urnim 4 •4 4 1 ^ .
4 4 - ; .=,4 1 , ,”4 4 ' 4 4 4 4 4 ' 4 _ 4 mii ie din multe ţări,
*4 4 4 4 ; i ’I- --• , :>4-'‘*4 «»4 ’-r i k ‘ 4 * 4 'V '4 .5 ' 4 i , .
a publicat mai multe cărţi ale lui White Ie <
intensive.
612 M A NUA L DE T E R A P IE IN D IV ID U A LA
Dezvoltarea în Marea Britanie

Până la sfârâitul anilor '90 terapia de familie, mai degrabă decât
consilierea, a reprezenta! contextul pentru dezvoltarea terapiei narame
în M area Britanic, fiind publicate frecvent articole despre m anca lui
White şi Epsîon în J o u r n a l i Jurnal) şi în revista Context \ C o n te x t)
ale Assocîation for Famii> Therapv and Systems Practice <Asociaţia
pentru Terapie de Familie şi Practicâ Sistemică) Terapeuţii de
familie, ca re întotdeauna au lucrat eu indivizi. precum şi cu cupluri
şi familii întregi au începui să experimenteze idei şi metode narative
Cursurile de calificare în terapia de familie, cum ar fi Kensington
Consul talion C eiitîe's Diploma in Svstemic Therapv i Diploma în
Terapie SiMenucă eliberată de Centrul de Consultanţă Kensingumn
an at î as atenua asupra ideilor narative. Prezentai ile \i >ermnari ile
anuale ţinute de White în Marea Britanic au fost m iută ruai Mim
organizate de terapeut» de familie inJusw de Centre for Narratne
Practice i Centru? Practicii Narativei din Manehester. Bnet Therapv
Practice «Practica Terapiilor Scurtei din Londra şi Mark Hayward.
un psiholog clinician şi un terapeut de familie din Demon care este
si reprezentantul Ldituni Centrului Ditlwjch din U E, Pe măsură ce
ideile s-a a răspândit- consiliera ce lucian individual au început să
participe ia conferinţe >t cursuri de terapie narativă. Originalul text
publicat dc Parker t *a i «1995) mei ude multe dintre ideile Iui WJnîe,
iar Angus şi McLeoci se referă adesea la terapia narativ ă a lui White,
Epston arunci uind demnii naraţiunea în psih terapie în general i McFe«xF
î 997 . A ngm şi Mv! co d ZiK14» Fu am scris despic tera|aa narativă
dintr-i»pempev.iivă gm îlică de vopofnme *Pa\ ik . î 9 0 3 iQQ6 , 2000
2iM)6.» Jaiic -Spetdş a înfuntai un Maskr m Consiliere la l m
versiunea Bl istov u ia a ic iude şi module dedicate imapicî naraţi *o.
u*e em ucL >Vuv pn-knxE ajum m luftka .A C î'iO ,' pon i A s T c-
dîui /meMmm H o. 7 ekn Imax pubh careu eccmm mpmv poate
reprezenta un mdkia ea terapia naram a briuimca, utilizată in ca/ul a
TERAPIA NARATIVĂ 613
Ipoteze teoretice
imaginea persoanei
Terapeuţii narativi p e r c e p o a m e n i i ca fiind completai din punct de*
\ e d e i e in d iv id u al u social : ei n u p o l fi n ic io d a tă cunoscuţi viu
explicaţi în întregime d e c ă tr e ei înşişi sau d e c ă tr e alte p e rs o a n e
R e la tă rile fre c v e n te ale p e r s o a n e l o r p r i c in d e x p e r i e n ţe l e p r o p r io
care si le-au spus în mod repetat sau le au fost spuse de către alţii sl
care sunt e x tr a se din memoria selectivă, sunt considerate a fi cei m i u
im p o rta n ţi taeîort ea influenţează s i m ţ ă m â n t u l d e sine si m o d u l m
care isi p e r c e p p r o p r iil e \teţi şt i d a ţ i n Cu a c e s t sen s e ste folosir
te r m e n u l .. n a r a tiv m t e r a p i e ' se r e f e r i la p o ' . e s t i i e p e r i m a i * .
imaginile, g â n d u r i l e si conceptualizările î n t r e p ă t r u n s e şt ad esea
inconsistente ale trecutului prezent ulm şi v iito ru lu i p r o p r i u şi ale
lum ii in c a re au ioc aceste experienţe, povesti pe care oameniî Ir
întăresc, e x tin d , re v iz u ie s c si e x p lo r e a z ă îiî m o d continuu. E \ c
ni mente ie selectate din m e m o r i e p o t ti s e le c ta te astleJ în cât să >;
construiască re la tă r i ale p r o p r i e i vieţi in nenumărate moduri -
..Consider că este I o a n e u tilă c o n c e p e r e a vieţii ca o multitudine de
p o v e s t i” t W h i te , 2 0 0 4 b : 6 0 ) A v ân d în \ edere raptul ca v ia ţa este
p e rc e p u t ă ca o tr e c e r e d e Ia tr e c u t p r i n p re z e n t s p r e v iitorul im ag in at,
sentimentul seevenţieru temporale p u n e b a z e le si c o n f e r ă o structură
g e n e ra lă a m i n t i r i l o r se le c tiv e , c h ia r d a c ă ace ste a sunt reamintite si
e x p u s e intr-n m a n i e r ă ncsecveniînlă sau c a leitloscopura
Propriile istorii, .p o v e ş t il e personale' nu suni intru iotul imagini
locrtev neut.se pasive I Jr au rezonanţă emoţională (Veemm r.oneo;
Ce e x p u n e r e a pe r ne pr opr n m Urln.esn in n ev i v i s din o
a m u e a / r a tm ad m ile acnunun c n a ţ i d a si c n r n c r i U ! H Ja m n jm
zeamă a -
t e r a p e u ţ i J n arare. $ m eu n o v m ptu i c;i -u r n e n u vunf n u m e n cu an
p o ten ţial m i n t d m o ş t e n i t „ eun- tr 0 m u c v p u i p o i n a n o n in u U -o - r ,
o de/ueilasC-t j m t u â d m h ra n a * m o o b a m u . m o in ele/
n a r a m i nu u i d i / e a / u idei dur d i n a m ic ^ p u n o m i i m ă D em n: a de Om
m di iunie ti d i k n u r c a pa o a m e n i vi m e a re a u n i d u i u m m n
o n itlu c e u i k n r ' f ă o m a P i / m v m a n u m e asie n c c e e r pe r u m a du- !
kt îm b u n ă tă ţ ir e a vieţii. A s e m e n e a in te rp re tă ri „ p r o f e s i o n i s m ” >un;
v i n ' \: m ;rK »v n ':>i *■ .
- m m n n : \ ; \ . u - i ti rv--/' n; •.... v . x n . u :.r : t u

, 440 ■ v^crnl-jî Uc . <UO' VrjpCiU ■;, xkX iU X , X Ca CUCnC "
n U Cv. U«UU i b n p n J O o - ‘ m ,, -,; m oxtnxf- u.U xx xnc
p or ,1 î m x x im i p- - x . > t c > u „\p!xc x fx ,;vV<iV. x .;-.*ikohrva^ <
' X x %x M i xd ,1 I x t l i f x l ir: CXC . C ! x l XCUCr « X C arC V n x C 1
.m -x-jx p x x e x r < x o n v e mi ^ m ix. "j t F '
''i'fll xnkue •x !«h.ulm« ,:s^ jtd o m n x f x X U t Cmnc, „L-a -xm-ra

vL urL m m m neuU m x -mogrupiii ne n m L m u «m m x x m ia
x m e x e m x o x x x s u l u x rm m xiU C nu iaf -* x ,m m ucm o o L L
xm a uh d c uxnxaLxiUrf, r m eplilc p e f ' x r m c in u n m u o m / m m *
j: ' > 4 c .du m e d .x n n i x „uUmus L i; m k m n .>î,xx 'p c , î, m n
„ x m î u x :i?v'-' m a n e p; m m ic x u n m n m m x - - xtx m* mfx
<{XX- , m ; \.;iUÎ.; pX -x/O rx J a.l'Jv*: XCiUt . . ,x .r le n e nu
-x :x xiiD . UX UrCv ; '4* x ;; m ar- ^ X r ,>■ ; - ;;V x o r ;X
„ î x m x m x y r. ~ i L uuTr.u/a u n ir e x c . m L . b m , m xn , „ uv x x n '
:>t x : - . . s-u.’O ’ 4!y*v_ -iC C X iU J m e u m x„ Uj x L j x v : 41 XUC Om
» : m .. 'X: . x m p r m n ti- : ^mL J i (i v •*x p i m i x x m u x
k .via'it'uU x 'alt i;iiv ;a UiiU n.lcv4kH m iic ‘X x n x îx„ .Ilkl a -Jâ
. Awk'uie x:: .xx ^xikUiiv. xu x a b iu luiiicj. atn.ikiiLiiii -ciim iipx
; -xa, -«a? .Ik*' ’F v U/U. XiUkiokl Cili ikiîala dr ~-'!X k » ^ncLUF
x w .4. :• *i;tî l a , ; k . x ‘ s a^lîî. i -.Uviiî 'b. .XX X a x .4.1 >xlX Uuillta:
.U M.;îx?'a xil ■ku • d 5^1 irk U ix i laUXhu vk Urii' X dU in-
( n a n ' -:ix :*a vu xxu r- u u i r n xU: * «njcrvn ; uiu:k i ■ksuaîii
; r viC>,î; . ’ U",X a:kxf.rJ<: -X; îl 4 J .i>'- Uxll .r -, II Ui -„>4.44 X.- >.Jl'Cr
:.iuu* xrxu. n * :r _ x \ n r- ~ : xt r u : .- Juiu
Un bărbat occidental din pătura de mijloc a societăţii care alege o

meserie prost plătită şi să convieţuiască cu un bărbat sau o femeie
TERAF3IA NARATIV
a c a .l ;na - ' - . C a u : *. - * : a i a c *’ t- a - , :>>

stimă de sine scăzută”. Aceşti termeni nu num ai că „reflectă atitudir
- IA ' *„< . 11-. . sv . *./ ^ AU . >A - ’ - ■' .. c
A - S - ' •‘ ’’ „.. .. c, -i lA . a c c " >c »v A c
C V r ’j r a a . - a c u , -• *• ; c a a * A: a - a c c U -r
id en tităţile, valorile, convingerile oamenilor sunt derivate cultura

i m ■> '« * ''>* * * i •c „ n . *c a a >A îv r ' ?a _ a .
sine interior, esenţial sau u n iv e rs a l, nu exista o psih o lo g ie conţi
î „ , A A , a C A •’ > J si A c C :A: t; ^ . V <. i. A '*Y;' -..„a , I 1 ;
între oameni, în tr-o imensă varietate de contexte sociale şi istori

' * ' -AA » ’ * ” «ti A* l!“ - ‘î « % A . IAC A A ’V - O ’
nvîngeri aţ :
, percepţia ter A •. , a cxUA
1111V! Q11F
V I ttaUL ii in
m enii j n cea mai m are măsură confor c v ' c C icaţ
luenţat< ti pe care ei le d au propriiloi r experieriţe,
aneutii narativi consideră ca aceştia sunt cat se poate de c:ap;
%, x im ■ ■ ,' • <■i ' , c ' '.j -ima C *A c .
- ’ ;> i ~i ' c ^ * _ a *a ; O A A A . T : A *’ *j i_
’ •%'!«.’ a i ; J i . v . C; c *. . . J c< J U i k c * A XI iA< mcl Uc î V! Mi ;

■ ;■ Ak Ă cUA> î s S> ; p'*kCli-; iA% v><
x A ! ’ 0 *î C A t A . : *c A - C c m u:.aO‘ i n e u i U u . h ÎL p C i ,[v a » . v-
A j ui .c l a -l : a a c a u .ic a ,0 a duccta m< A m l m i n uxr
»IAcpUi4ii Ci-” c A A A a *' - A U a cct t A p l c M m k l a i i u C j IlILVt A

A fA v n ak ’ AUT 'A nuc 2’U A o< •> v e o A U â a a a m- ;
mod sem nificativ, dar care totuşi încorporează în ele conîinuitaî

A icU s u C ‘ •■ . e <'«. _ :c« i C ' C i r , m a ,:A".,m a ; Uc^ c l C*a '
de a-i asista pe oam eni ca sa „devină mai m ult ei înşişi ,

deschide posibilitatea de a acorda mai m ultă atenţie detaliilor conci
ale vieţilor acestora; o „fascinaţie faţă de modul in care oamenii
! C A U A Ui A A CA; p m m U cii : C' "A _ C A * - ; *r C ; CA , c ^ c
>'*' A i A I î t m ’ W hkc- CUi Mi llh lU “


Psihoterapeuţn narativi ou definesc stresul uman în termeni de deficit,
prin urmare, conceptele de „tulburare psihică” şî „sănătate psihică”
nu simt utilizate în cadrul acestui tip de terapie. Opoziţia binară
subtilă „tulburare psihică" versus „sănătate psihică" nu va fi definită
de terapeuţii narativi ca dem ente reale ale persoanelor tulburate.
Mai degrabă vor fi percepute ca fiind eonstructe lingvistice ale
culturii terapiei ce reflectă anumite atitudini la care terapia narativă
nu adera. „în activitatea noastră nu abordăm problemele în termeni
de boală şi nu consideram că tot ceea ce facem este pentru a
«vindeca-L fWhite şi Epsloo. 1990' 14) Utilizarea limbajului
psihologic profesionist ca reacţie la „stres” si „confuzie" este un
exemplu de discurs specializat ce sugerează că tera peni ti 1 are acces
la io formaţii de specialitate cu impact asupra vieţilor şi relaţiilor
oamenilor mtormaţn ce sunt superioare lor şî, prin urmare, au un
nivel de expertiză mai bun in abordarea problemelor clienţilor lor.
Tulburările şi dilemele persoanelor au ajuns. în cele mai multe
metode de lucru profesioniste occidentale, sâ fie exprimate în termeni
de boală fizică, folosind ie se metafore cum ar f i : sănătos, bolnav,
somptome, disfuneţii şi aşa mat departe, toate acestea fiind percepute
ca realităţi psihologice. Terapeuţii narativi ce lucrează cu persoane a
căror reacţii au fost definite medical le verifică dacă consideră că
folosirea acestor concepte este utila sau eu, punându le întrebări
directe, curo ar f t : „V i este de ajutor să denumim problema dumnea
voastră ca fiind comportament onnpulsiv obsesim aşa cum x-a exprimat
doctorul dumneavoastră, sau ap prefera să folosim ceva de genul
obiceiul de a \ă buca pe ritualurile zilnice re t onfortanrv *? \
Localizarea xuiset stresului în factori externi „individului limitat”
nu neagă realitatea suferinţei, dezorientării sj mettu/iei care îi
determina pe oameni At apeleze ta cornii te ie Nici nu neagă [aptul
că persoanele pot simţi, gandu se pot comporta şi re laţ io na tn
moduri contraproducnve nesaţU făcătoare, haotice sau care agra
vează problemele pe care îe au. iar terapeuţii narativ i admit faptu!
ui există un aspect fiziologic al stresului şi că, în anumite cazuri,
meditaţia poate avea un toi importam in îmbunătăţirea siârii»Whtte,
!995 116?. Totuşi, terapia narativă este asociată unei mişcări de
reevaluare şî redefioire a conceptelor psihologice sau psihiatrice
! I R \F1A N \ R A i i \ \ 617
(Parker et dl . 1995 ; 70. 108409. î 26 ; de asem enea. Parkei ed

|i)9 ()i (;n exemplu este activitatea lui White desfăşurată cu persoane
diagnosticate ca suferind de schizofrenie <Whittc 198^ . 47-58.
White. 1995: 112-59. Brigitte e i a l , 1997: 25-36) Terapeuţii narativi
au criticat foarte mult, de exemplu D S M - ul ( Law. 1998 : 119429)
Definiţiile psihologice şi psihiatrice suni puse la îndoială pe baza a
trei argumente * în primul rând. faptul că ele pun o ştampilă autoritară
de expert şi de cunoaştere dovediră, unui ansamblu de tulburări umane
care au aspecte variate, multiple şi care nu pot fi niciodată eunosuite
în întregime, fn al doilea rând. deoarece aceste definiţii «de exemplu,
versiunea anterioară a DSM definea homosexualitatea ca fiind o
boală) sunt reflecţii inconştiente ale modului de gândire si ale
valorilor unei souetâu particulare, in special a urau giupitn puternice
am st >c«etatea respectiv a la un anumit moment dat în ai treilea ranti.
deoarece ele internaiizează şi patologizează reacţiile unor persoane la
stres tară a ţine cont de multiplii factori ce există dincolo de individul
limitat, inc iumv familia acestuia si interac ţiunea cu persoanele din
junii său. precum m efectele puterii sociale şi politice asupra vieploi
şi relaţiilor indivizilor.

Terapeuţii narativi considera stările de confuzie, tristeţe şi disperate ca
fund mai degrabă normale in circumstanţele stresante decât un indicator
il faptului că ceva este in net egida cu persoana care cerc ajutor
Terapeuţii narativi acordă multă atenţie originilor sociale, politice
şi culturale ale stresului, precum şi discursurilor urni naţionale si
profesionale ce îl pot alimenta şi exacerba Situaţiile în care muc
implicaţi asemenea faclei t reprezintă punctele centrale aîc terapiei
Dacă O pcfsvSiiiă wSiC âîeeiuUâ de şiîa î CJU ti dă saR 11*i ifilpuMOii de
reah/.at se consideră că acesta reprezintă motivul tulburăm persoanei
respective, şi ou incapacitatea de a munci suficient de mult. eşecul
uc a tî asertiv sau depresia produsă de MUiaţic Clientul va 11 invitat
să ia în considerare cultura suprasolicitării ca fiind o manifestare a
managementului dur la locul de muncă practicat in anii '80, EI va ii
îndrumat să analizeze cum a apărut acest tip de cultură şi cărui
interese serveşte Terapeutul va evidenţia natura precisă a aşteptărilor
''1 V\« \i i ' r î r R \ ;'R R\ R\ >• r \i
' ;r r - m m . \ n . R ; •; u . H i R . RR; ' » » *s. \ .r . m r m ,, . ,
m î a i fum i şi a '.U it pm i'm uJ or seurmi finative pe :ra el şi

riăsura iii care acea;stă situaţie este îi ifara cointrolului lu:
iceastă I1u imm îl va m m p: m ai im / ez« RH HI.ea de a r;an IrsC
.chimba locul 1ie inc , „ i b n rt - r s o î eiei e V infuză şi nefericită,
leoarece parterierul t t gR/m ui m m retpe 4,1» >_ Rar trebui sâ u rhh
■elaţiile intime îe fuscare noapte, ace?stc rste nlotivul ccm:ftiziei şi
ie feric irii ei, iiu libii * R ' *„ . R, U>. ^-4*. Rab:ICIunea care o deteim ină să
m poalăi respinge a < : r Zm ,UR\.< a. U n ter ~Rr‘ raliiv o va
r>a: .0 să anatlizezt; (probabil prin inteunlediu 1 unor lec irî reco-
EâEClâte^>curiostentelet variaţiuni existe!ite în ceea ce priveşl sompor-
amentul sexiiul şi fr<îcvenţa relaţiilor :ses'Utile. E.a va fi mc IRHiH
e m* t mod ul în care bărbaţi I siRHît înecirajaţi de prieteni şi
ie mass-:media sa giorîfice şi să normal rzti relaţiile intimi fecvente
,i la fehi1fu cai*e ajui z . . r ' HiOd e-i ir■Şt ;voie <de aceasti r >
;i drepteti de a o ceire. De asemenea, î \Rt U1Scuta desp n .» - r ^
<■ ..»>_< , ie bărlDat, b >?/ j r „ o * p im ■ c pe:litru a t) face pe fcuncie să
lonsiden1 ca €U>te pr< R H " î Z x : m , * O r ■•' r R O U i trebuie
iiscutat irespectnos d«e către cei doi parter i care■ vî *' l ' te H ; I C - 1 H
K '^ R -R e ^ r R r v r : r r r r
LRZR Ru O y iu Z R ‘UnR *• r. « R , : » .viv-r ; v V : \ L - , r RJIrj. - ;

menţii U R n . R R ' > i ' . " M o , aşa cum s-a ■prezentat în c *i ‘( ■Ol ;
antericiare, un terapeut nar ore supune că prin cipaIul ' ’U *.
«r n i h , r - *- R' H 1 R •- eştîle per sonaîe ca * * ' - R R : ' 's să i*epcezinte
experienţa | >ersoanei şi cans o împîiedică să vadă dine‘olo de aceste
"v ; c :v'i iw Multe dintre ir R ’R i î : r v sociale şi mediiie co ÎÎMîrciale,
vâri inii de r i industria cosmietică la jpsihologiia naivă o e îed meă la
antoni.omtorizare continuă p<entru dez -R *• ^R personală., aut I E anumit
interes; în pr« R I - R Z R • î ' f R lentului cie eşec : \ i , RRi Ir u nti C - RjîtH
-«t în j I* .« ivr-v ‘ *îi.l mm tr‘- o mrt-.rUrîm m> . t v ni';?
V. u O r IR n u ' - J i - K» l i - *Â *;tt*. R-*, î /. ^ 1 R k : ; s I u ,; E ' r - ' i ’^ î v „ m
mucii?!*tr inmrpoieit/ ; .idem: juvr undau maom ■ *aia >» Hudemm ca,
I l tl tm c M P r i l *t4ll«|fR J r lU:mcnr,R a PI, §\»l O dtP.I^C n» R H i - i ' M
u j î i d i u J t 'l c persoane io* m t t i m f i n t o »* o m t y ale m v urnim r t e r t e
relatări m m . nhne de probleme \ alai de ^mirate d e neg anvism si
* :< m v, - m-, • m i«• v * ma da viat
'* f * i -• *: ' i..' *\ gU ;!MÎ W f” 'fo ;\ J .« ,> , Î
t. : .0 : -P . -.. <i|\t ue ,X*Î ~\-UU\C JW iC 3,z'~î riv. I
■-VI -1 f, 1 ■K'I> - -g; Î*J î.V''ivvâ iclplnl v , »t v
v .’v vU •» ; - " Ulr - m> - CaUMiea C:r .cm rnirc.m **. *:V:I€
nu suni conforme cu istoria sa predominant pesimistă.
';im h 8 fec5
xspectiva lui W. limbam proôm o

m -m 9 O: 8 *- un ane v . J, , 'lezvoltat leorîî desj
ocesele mintale, căpătat multă influ en|ă asupra iterapiei
mîlie în anii 1970l_1QQA Bateson a afirmat c<î. noţiunile de cauzal ît
teară în viaţa oairleiţilor: îv -* v mei ■v » -:V'!V;UC •.' m i r
care multiplici! eforilor contributo n este preâ eoinplc
ntru ca mintea caamenilor să o înţeleagă. Persoanele îîncadrez
»î idei sau evenii K în cadre prestabilit e, creându-ş i proprî
rsiuni ce sunt în aniioiiie cu ideile primite • . v.- ca .o -onvo
|[elegerea nefamil.tarului depinde de modul in care perso<ma „int
' V A*^ ' VCî VV;ntele sau ideile (ce sens le dau) în. funcţie
rcepţiile şi presur>unerile X -O U d \a * a evenimentel.e, inc lu
prea
621s M-\M \L IM Tt'RAPIL* INi)î VIIM, \L \
clienţilor, având un excelent potenţial şi mare varietate, pot permite

orientarea către schim bare tară a se pierde legătura cu trecutul si
tara a m inim aliza relatarea iniţiala, dureroasă.
Avansând spre o înţelegere narativă a schimbării. White şi Epston
au descoperit că teoria literară recentă este foarte utilă în luarea în
considerare a structurii poveştilor şi a modului în care reprezentarea
vieţii dm ele intluenţea/ă atat povestitorul, cât şi ascultătorul sau
cititorul tisei; 1974 ; isTH, White şi Epston, 199»)" 9-13). Pornind
de Li această viziune >-a pus accentul pe importanţa a u d ie n t e i ca
a\ and o contribuţie vitală Li crearea de noi poveşti personale Răspunsul
activ din partea unei audienţe facilitează istoriile îmbogâţindu-le,
confirinându le şi reammtindu-le. In terapia narat; \ u. terapeutul nu
este perceput ut fiind cea mat importantă audientă, iar una din
sarcinile sale este sa discute cu clientul dacă există şi ai te persoane,
in viaţa sa particulară, cu care ar dori să şi împărtăşească ..noua
poveste". Mat mult decât atât, atunci când este posibil, terapeutul
poate organiza participarea in t im p u l ş e d in ţ e i d e t e m p ie a unei
audienţe formate din una sau mai multe persoane semnificative
pentru client, dm colegi ai terapeutului sau ambele
Resmierea povestii în fiecare zi. dar mat a le s în timpul terapiei,
nu este un proces in care se discută despre problem e sau stres într o
manieră mai optimistă, deşi se poate în tâ m p la asta Fste de fapt, o
re a d e n t a r e , mu e p t u a lă sau **n p o z iţ io n a r e tn relaţia atât cu problema,
cât şi cu viaţa şi relaţiile persoanei, Intern in/area acestei repo/iţioiiăn
este cea care păunite m panţu schimbării
Practică
Obiectivele terapii:
Toţi rompetit ii ui ca u nn tv *v>virvn nenf»:i a m*,c~ «V La
xCiiLo uc -uîe; ima m ; osuu/ic ia a >!iun nu» oaie u L» u y
cumnata viaţa; acestea vunt ?i scopurile un aptei renume l>ar
teeipeuîn narativ > ou i%i aahilc'-c *«ha cm c preconcepute pentru
munca lor deoarece acestea ar constitui presiuni externe asupra
persoanei mai degraba decât perm iterea unui râspurm seimiml la
IPRXPIA NARAlf \ A mi
p in rs ie a unică pe care clientul o aduce in terapie. D e asemenea,

terapeuţii n aram î ou încurajează persoanele >ă ia p an e la stabilirea
de obiective Când începe terapia, foarte probabil persoanele \o r ti
sub dom inaţia p recon cep ţiilor p riv in d viaţa, identităţile şi relaţiile
îo r ; prin urm are, dacă ar stabili in acest punct obiective, ele ar fi
blocate în conceptualizările pe care le-au adus în terapie m ai degrabă
decât să fie de>cbisc vă ile procesele de schim bare a p erc ep ţiilo r prin
interm ediu l re c o n s tru im poveştilor personale. D e exem plu * un
nârbat care defineşte p ro blem ele m a ritale ca fiind „com unicare
proastă*' şi „cicăleală constantă d in partea so ţiei“ s-ar putea să
stabilească o b ie e fv e c o n f irm cărora eî si soţia lui ar trebui să stea
de vorbă mai m u ie un orna ar trebui să si controleze tem peram eniul
mai bine, suspine caic voi acţiona stil* îorm u mioi constrângeri m
evaluarea semnalelor - m Pele si nonvci baie im p licite pc care uUpfii
şi Ie iransm iie probabil io a n e d a r, în descifrarea sensurilor acestora
şi în a se stabili d m â nu cum va cuvântul „ m ă ic a lă ' ales de acesta
nu înseamnă de fip i încercai de disperate ale soţiei de a >e lucc
ascultată. Pe măsura ce terapia progresează* descoperirile şi percepţii L
dobândite de persoana sunt p ro v î/u rn , tem porare subiect p e iiiiu
e x tin d e a viitoare, iar povestea dom inantă este doai parţial re v iz u ită .
poveştile secundare fiind spuse doar p arţial S tab ilirea de obiective
ui veea ce ie priveşte pe ie le d m urm a ar reprezenta o eontrangerc
suplim entară asupra p o s ib ilităţile! im aginate >i neim aginate v iito aie
sW h ite . 2CMi4 c i .
O perspectivă vneome p ie sta b ilită ai" îm piedica* de asemenea
explorai ea povestu personale o de>„ «speriiVa a eLihm atea de eiemcuie
ajutătoare în povestea R*<pecîivâ t W mtin loo*s- gă i m lotuşi fempeufu
narativ» m o u a v.hcups m m m u g m e ze un vutoi pnmeep m a«!c
problem ele o . c m m u p re/c m m D n rapK nu n u ; c \ u u . [ia r, spn
■ie*(sc1mc •v ' m te u to iiin e ecnuule pe v a r o in m ic ic a iv e r
miveab? m pm- m m cn p m - ; s - făsim pem m ^ z-m us D îc a n m o .
v iito îiiliii v îs ii. un terapeut naiativ va lăsa aceste im agini sa se aşezi
sâ-u c u c /c piopim * moment o pcc»p»u -m em fk atu* pt uîni fe m u i;;:
ui c a u /ă , ca pane « poveste v m o aie revizuim ceca le ,p re zen te •'
m ţa -u .* Dm.a ;t m o r itnam m m lm n c a.; i cu mania pcnUii pvOAi-itim
ea io 'IcM-pen sem nificaţia kn şi va m o m p e m mai degrabă decât m
anticipeze, ce acţiuni trebuie să întrep rind ă pentru a ajunge treptat la
M IAI AŞ i H . L K -\["li . vi -'i‘. S U C; ->
AC A l e C f r lc îC l L c C A - lA c A t m A ' f A i A O A AiA-e.» Ac A i \ M A: m « ‘*d

^ v"A-î ic nr A v.j pa;c r j - t a c A C A r !A a AA a •AAit
YfCA-n»Â îa p îli il * s c:i fCAlOCAlA AA‘A i U \ î m i JvAAC/Ct IKA •Pl.lîO I -AC ’/ H jC.
a .* . M i v r ? ' *a i a i a •-A 'A ",c c c r - i i c ,1 m a n e d e , A • m - u m i t â î v a *'Aaia
a UA U SAU A i A A ÎA ->A - e r . A A C Î C Jk Î V C A C ? m c A ;c A k AAA A c ,'fA -A ilA A
'A‘ ccnini c A m ê Ac.cc ai ^H cm ele a ic mcnA-r >. i ', . c c c i c? a reî

mmm ;lp J c A U e p c C J c l , r A> c o r ' n c A h i ; A j i i A - mi c e c i J.UU m*
A c m A -J c iA'A •- A ' A i c A C A - Ac .AA A i 5»A;A ■'î A p e 1 . A Ac ÂA AtA A?'
m m ccA A i _v «îA - t f l A C r m - A A . A A A A m a ,Ac a » r A peA cA rH A ?
I -^ A A r e îd C l ;.r«U"î î 1C»I ICtA^î'" ■V'^C-.'ÎC: '5 • • 'A :; ' t Ac

:■. A c A A A ’CAC (AC t' C ^ ' A AAU ’ ’"«,C v*"'* *’ ' A i''!’C ,«îr
aai deparm" 1 m* n î pv^ moc: ;r c a j /.A -• h î c j a c '- m ^ k e s c op
A A A A l: i c - J c A d < 1 'A‘A A l c » : \l prAkcA -Ci A AAAIvAf -V c;A

A \ .::!{ -ACîlA-l Ar Aî' AlA-i A i c c e - ; A A f A? 1 - A U î^ C J A i C .îiiĂ C A
CC Y A A îA i î C i:> 'P 'viU U AC . I A C A ct Ifr A -A lee
:|1c !4 C Ct A * A rA.il :r î A c fAAU r A ^ C C - . * A ?- MAc A c A.:
*, c V »:c" A i i .,i « f c : A c * C , CAC'~A- ' A A c^Vj f A' • 'A A A t C c
A ir A A -c ,:, «ci ' CA A c e AIA I rA :A A A ÂA C A Al .O* SAAAACi Ci

a ,A A r AIA -A A l a Â -" c!A A l '''A c A ^ A'- - A I A ; C ;; ; A A A
-' '' -AU-'*-V: •« Ac A A ‘ rA “'t '-îi ' ‘ -A C'AdA
-Â A a - .C A mK j ■ Al, C .A A - ,;A - 'A, A *A f ' 1 > ^ A J " A '- ;A ",J
şi scuzelor acesteia, poate şedinţele realizate m

> mamă disperată din cau2 )mportannentului CAc . ,
a n i anie *L- a v a v e o e n r > eîeo a ra ţi că -erapeun’ neper • X « r i >
a : p e a „ a r ' * > - \ * p e ..,. ' ,* 4 :,„ « v ; M; e . v ' P u u ie 'PCil' ; \ r H >!;î;'
V* ' 3 r r '*'{ !' ’ *_ / ' I f*; * • U Uev t e o t v l 14*0* : '' i >a 5w r t o ' t
v id t i v npur ev p i X •?**: a p t X t a a. ; v v :.!. 1 v tX . 1 ict ave' rarei!
.' • 1r : ; e ' , e V ’ V _, V / 1* - *î* >r-* P» ' } C e t i , , * X ' !' . ; ‘' r : V : ; " ( ' i ' . i ‘ :
, X „ v, ' < »■, e?- ,> v . - e e . . ' t- '* cav- 11“>
'V p ra /im a i « te ra p ie , jn m u p >4 :u*rucf'încstv nega; o • >a •

^ ?v>ntv 1 *'-«"«rif,^ 1 v f t e ^ j o ' ' . ' v*'5 1' * î *• v*-. e*r~e?:)!r
u jitiiu d c tevaîv if> e-n ro tile ci p c^ o u aie V> and 11 , vedere făptui va
a e .a e t e a p v e o o a i e - u e e re;:i X i e - - * c a .p ie le i e __ uita?
.. esenţiale X fixe ale unei persoane. d ii ir d a :i este pdhoîcrapeur
natura discursului. ac ţiu n ilo r <1 atitudini leu m anifestate de către
624 MANI. AL DE TERAPIE INDIViDI iALA
aceştia în interacţiunea cu persoanele sunt aspecte relevante, In

ciuda tehnicior sale specifice, terapia narativa este mai mult o poziţie
etică sau o atitudine faţa de viata umană decât o abordare” f White,
1995 37-381, prin urmare, cea mai importantă caracteristică a unui
consilier care doreşte să exploreze practicile narative este deschiderea
către conceptele poststructuralisîe. Aceasta s-ar putea să Însemne o
reconsiderare a presupunerilor >aîe legate de originea şt natura
tulburărilor oamenilor, de natura sinelui şt a identităţii şt de natura şi
scopurile terapiei,

Observaţii ic lut White st ale ailor practicieni de renume din timpul
sesiunilor de trai ning. demonstraţiile din timpul semmariiloi sau
înregistrărilor scot în evidenţă o parte dintre valorile şi atitudinile
implicite aie practicii narative bune. Atmosfera este obiectivă, dar
relaxată. Persoanele sunt tratate cu respect şi acceptanţă, luate in
serios şi consultate tn iegătură cu eficienţa sesiunii. Adesea suni
prezente sentimente puternice, atât ia client, câi şi Ia terapeut
Câteodată, chiar dacă problem a discutată este foarte serioasă, apar
momente vesele sau chiar secvenţe ce creează u atm osferă mai
relaxată, în dmp ce se continuă discutarea problem ei. Afirmaţiile
persoanei suni verificate pentru ca înţelegerea lor să fie sigură, dar
terapeutul nu face sinteză folosiodioşi cuvintele proprii - se folosesc
cuvintele persoanei. In ceea ce priveşte generalizările, există multe
stiluri personale. Epston unde să provoace im ediat - mai mult decât
W hite - prin stilul sau de discurs, o r maniera lui White este deosebit
de intormalâ. ui comparaţie, de exemplu, cu cea a îui Jî!1 Freedman
şî a lui Gene Combs.
Natura relaţiei dintre tem pe ut şi persoană are o abordare diferita
în terapia narativă, comparativ va altele. Se vOnsiderâ de ia o ne
înţeles faptul că terapeutul va îl respectuos, implicat şt desebiv dai
acest bp de relaţionale nu este definit ca prom ovând un anumit tip
de relaţie ce este prin ca însăşi cheia succesului terapiei ..Relaţia'"
nu este percepută ca reprezentând mijlocul prin care are loc schimbai ea,
White pune accentul pt o idee diferită - obiectivul deliberat de
de centrare a terapeutului, de menţinere a unei orientări constante
ce pune abilităţile şi cunoştinţele persoanei în centrul terapiei.
* I HA I i \ \ \ k \ i A X
ciapeutul armânei o imec!iui împreună cu recunoaşte! ca m vreAmem

capottente <jUiHc iit .Aila pe» mmm* dc câne rciatuA un» om /aiu m
trecui (Winte, 199" : capitolul 1 0 ). Fmîe teiaţia ciîeiituiui cu x *xc
persoane, nu cu coimiticniL vea considerată a ft terapeutica.
Dei aura n a terapeutului este poziţia eîica situata in centrul
terapiei narative. Late promovata prin tehnici vpechice. inclusiv
„practicile de retragere'' - când terapeutul ‘‘calmează rezona.oţele
din si efeaele pe âre conversaţiile eu persoana le au ampi a plopi io
\îcţ« - şi „transparenta şi responsabilitatea" - când terapeutul în v itâ
persoana să ţină cont de limitele şi constrângerile dc înţelegere pe
care acesta le arc. / ) m tiirarea terapeutului îi clanricâ persoanei
îapuil că terapia este un proces a i două sensuri. contracarând astfel
mistificarea terapeutului ş? orice presupunere că acesta si-ar dori sau
poale sta complet detaşat de continuitatea dintre sine şi cabinetul de
terapie si dintre sine si viaţa personală în ciuda importanţei Im.
practicile de decentrare ocupă puţin tim p din şedinţa de terapie. Ele
sunt destul de diferite ca scop şi natură dc autode/vâluirea terapeutului
ca ntodeJ ele rol pentru a promova „creşterea personală" a „ehentuhn*'
*Jourard. 1971 capitolul 18) care ou îşi are locul în terapia narativă

Numărul de şedinţe şi intervalele de timp dintre acestea variază io
funcţie de natura problem ei pentru care se cerc asistenţă. Consilierii
narativ i tind să ţină şedinţe standard de 50 Cit) m inute, dar anumite
practici narative, cum este am iP A ina definirii (vezi mai îom . ;m
re/uitate le cele mai bura în sesiuni de aproximam 9u minute, dace
voftdipile permit m m ! « u o r r noC î, < -cuinia c m mo- muia. m
dteuri este nevoie dc niuh r n ; mtdTe deşi terapia nmmjvfi x- tea mc o
la . -fx e i în mm oaUia -ao cm ma ai • . A-modoai că ode m a - n m
ăla A op 0
, ^ ă id ie ;V oTefco
fn o c a ': -;e- »;ai*e!(î« a *ţe mufa AVA o;0K‘AAe Cammtl fc . 1

n o C ’e â '• C a r n e a A , l . r* . C a ' * '“ . a i a ' - A A A !
Scimfc^JcS dc <<.J C -e \ ' -a^c-iâ» '•- -

\i \ A, Ai i i k Viii r iii. Vo o \
unor dem ente de ajutor , punerea de între ban legam de jc / su

iCilieiiic_ «i.'ijOi îiîv,♦ti Uv VMvM oi amUau UU'Ito/c p u n A u :V
ce o modifică pe cea ; rigmaia m docliui Iiî;ilc« de schimbare
Wbdte a sugerat anumite „ h a n i” ale acestui proce.a care v himuu în
mini secvenţe de întrebări ce dau o structură intenţionată sedt.iei sau
mior păru ale acestei; \tu r e i caid pune întrebam ferapeiiîif mienţm
nea/a iii sinceritate să stabileam î o ambianţă egalitaristă st m i r
versaponaia. Conducerea şedinţei terapeutice prin miltzaicv ae mira
bărî s truc mm te o clar bea rea nispuiisiirdor p u n punerea de om
întrebări poate fi numi! â „stumegu" terapiei nara*oe Hărţi ic sunt
desenate în mod cream , in tuncţie de cum decurge conversaţiei şi
prin răspLiiisunli sensibile ia povestea ti; constructiv a persoanei
Hle tiehuîc înţelese. îmbiate m exersate în mod repetat, astle! încât
cu fiecare competentă ce implica un răspuns imprevizibil ele sa poată
li puse în evidenta, extinse. scurtare mu modificate Hărţile pot îl
generalizate, astfel încât în cadrul patternului lor intrinsec să existe
posibilitatea ca un d e practici narative să fie utilizate pentru abordarea
unui probleme, piton, lipan şi temeri. Aceste p rac tiu pot iî numite
„tehnicile” terapiei tuianvc.
De dragul clarificam. urmate »area descriere simplificată :i practicii
terapeutice urmează un pattem secvenţial ; în realitate, conversaţiile
narative sunt mai puţin structurate , temc ie abordate ante nor pot îi
rediscutate, câteodată ac nun molie ore u r progresul terapiei pare
uneori a fi ceva de genul „rampa soro spate d o i puşi-in-faţa . pe
măsura de tenipeum! m chcraul nânuud împreună in rentoni neta-
miliare
îtana 4n>mnoo n m m c t doMiă Li «ncepiud urapud fxisră
două etape
Pope; / caş co c op • * -*• o- * o a ./a - r o e v u a » a.

^ t; ''Olto;/,. CV'- ; V*' .
*m ac. m ;e cu. ac; t >.c c o o .. - . ă 'm. e- o : * '-7r ; o e j
a l>e lai Li icfaua. (ki atu v c amu o * pa ura naiuiraa. se e m u m v. m
si-..; a 4 lV'»Ov' o> -~v : „a : V Cp. . 0 ‘ Oîuâm sa ..jh/î. a/a
-r* mea v.c v\ toic >; i ,mmv uram o . r a ; ..e\tcauiL-vd ‘ . looiiOjUm
m implica real» circa mei m m o c m ncm probburfc pe de ? parte
Si iiieîiutjteci pe» m când, pe fie aba parte «: 1 *0 9 ,0 ag >î I o! om rea
acestei dtdinun va muta n e t m una sa se je ta ş e /e de po»biema >i
u a -a „ la ,i na. a jd ’ em a ' •a < a a . -- Mu n • >
gândi rău despre ruine9 * „Izbucnirile inele temperamentale” pot
m m m : . v a ' n e * m - - - .-m m l i r v / i e e . * o n a ne» • p .: , ', «
fac ceva Impulsiv”,
2. aD *1 , î x v '*1 * i'P ’.iî s\ p.p .; . • î . - vvi •
;a . ... U, ,,a~ >1 .an *; m V M « : . • M \ » * e * ~ m m m - .'
'u>. . u,,aM. m , „ m i xa ^ 'V : ( ’ î l a.'« U S r a» ' a v » U : ‘P; ; ‘
le c e c au ud w m a *,.m mmm m ud rd*i u i m-e * .uimea m .m m .m

sîm m m rm m n a m v vmUc w.- a m ' ' e ' S ; u v r < dim in
•- uC fi nm .. u : - . Ca a n LUâUlUî -M C k i S â -aiu Sa «liDmPv
c n e a i m m j e d m ' m m m D n fm ta n im
DmtpmMid u , | r L>1: ^ - c m * u O ; « V 4 C S S ; - nva. i t ! s - v ' M U U j M u U i k .
•iUiOeu.e* SJ -V %:u d » d '- 'k ad fie J m u M V t LOC mtuJV u .
aCuia m : e d u t f ,u î D M 'U rmem m ane.*.,arm- im? n e m ia n m - 1
d l p r u m a .mernem M i c n m t d v e "a m m t m ^ a . ' U - . e . n c n D *.
.u !X >I;J « •. a pl r - C - j j
i M m m m tm u r: . m r de -'>'!v:i f e m vcu nu ‘ rtm M ; a e mi m
nme u:n nm m m m -n u d n a ţ i e ie im f e m i o r e / e di d e u d n
mW iîid d; a ^ S l s - u ^ 1 T:LrD>f*r i u* 'i n u r V dlP OIM Ki ' 1 1 m : K P lm.
•" c a p a c u ui ; de t mm- ,vCa m g u i i m r: J t O u n h u e De ?
momd n rp i m m m ie îr c c u u d u ! i m i m - vum dim i e
era - ea a v e e va m m m m •, de m e . d a r m a s i i i m i n i m u m i
a u - . * : e . e-,. n m Mu! v C a n d m ;e *r« -p*i: eentru dc-.m
’ 1. - -D e v‘r d • ' . I . a. i *- ~v
1. Terapeutul îşi exprimă interesul faţă de elementele din povestea
oh m im a u x-»m a. m aUn-nei -'u-n^c'n e.ai a»* - mu5"!:* p^r »

e ■ !, .va e . a • .a. •.,!*; - -1
■u c ( '■ e - x m e e"- u, ■■.” p •' ♦ a ,a e îe -' 'v i ’\ e > a e
dominantă trecute cu vederea, Iar câteodată este nevoie de un pic
d c vi.Jt - m n . e,- ‘m d ' - P U n*. * k<i : . u 'a U v ae»e 'P : c m a m
fVcm :v.. mmm v i uhd*T prm m mme. niîne.n dc fapleî i «î
M W , \ ; Mi f'LR \Plf r w t ' W W M
jn p uru l ineru c î j acel m icrv iu. Cum ai p u tu i î a r a usîu 1 E xista >-

ai Ic Miaciln iii c a i c a, fCiiŞa Na udl ta o |>*i î »c md*aiauL îl, v ac a t i
ie priveşte ’ '* Punctele tic intrare ni poveştile .secundare aliem
native suni numite de obicei ..rezultate unice ** tdupâ Eman cjotfman,
1M61 u de>i unit practicieni prefera denum iri mai pupn obscure,
cum sunt mveeptjTT ..momente de sclipire" sau „iniţiative"
Odată ce a fost identificat un rezultat unic se discută si >e agreează
o definiţie a acestuia - exemplul de mm sus poale fi numii
..moment de încredere în forţele proprii".
2. Terapeutul obţine de la persoana, punând întrebări, o descriere
foarte detaliată a momentului unic si a rolului pe mire acesta Im
jucat în \la ta et Scopul nu este să >e contrazică ntu să se nege
povestea originală, bazară pe problemă, ci să o asiste in extinderea
poveştii astfel încât să reflecte mai corect amestecul vomplex de
aspecte pozitive >î negative ale vieţii sale trăite.
3. Persoana este întrebată dacă consideră că erectele rezultatului
unic ac fost negative, pozitive, am estecate sau litra > 0 111111 ficaţitv
Terapeutul nu presupune nur şi simplu că nona poveste are
rezonanţă pentru persoană ; acest lucra este doar o ipoteză până
când este confirmat. De obicei, persoana consideră câ povestea
nou creată este pozitivă, dar nu e>te obligare»riu <i se întâmple
aşa Dara evaluarea terapeutul ui este greşită, se ra trece la
identificarea untn iit rezultat unic. Lt detiruraa ş. evaluarea
acestuia, dacă permara răspunde po/iîiv Ia acesta se trece la
clapa a patra
1 1 rapeund rn ■ . «U r-v IWom.; râ •- XpiîCC dv Cc ôlisldcie rjoiîiumr
UOÎC „ > a -cs '■ * CCia|iC c. CU’C: C-mu. ntu rid w p-m(ă mirelui n
bOM-W;k . UCÎst s aoiw v mec jpj re- O eu ;Su: era, * 1 1 treoji
-a*' 1 ico w - ; : MV :o. . a i w 4 a Ta ntul în localizauea acestuia
u. w o w rawonaîă.
ba 1 0 . -0 * • terapia continuă, etapa <1 doua a hărţii esi

etapa iîMJI ral : .ŞîMcM IO»i! mă ?e\CcptaOi! situaţia U) sare »wv,»um
sp;c-, decora.. e povestea dominantă b ~ abi w ;rv*oie- ia este mai

t•m: c dec W ■le secundare care apar). Sunt identificate:u denumite
•cu 1 ic re :m j c j z s . ut” wtoeu ’OC-s.''
i ; e \P* v .
Ce^gm VI). ÎJpVj , 3 .îl !t d i i ier! tlîl v f v ni ( c hg spoite :;t de^p.

i, aîMv.»îalc i u: e Cita o noi m :u;uh opm c î alur-c; asn !
pn m p ru n d ’* vu : te^pem o de m tm c j te-ai >k iu : î m-j un m p ape; *
’j l a u a o: ^nuli iv zta: alte po d ii ia vacante ( ura v. a c e m nu a
rc ataitai 1 îm i pat: reiata a alte situam în care ai a m d e /a n iâ o L da;
p a i c om mu a? »lata n\ ciuda lo r ' C in a a; re io it să si păstrez?
g a ra nţ o ' Ce tehnici a; folosit a tune: pe care Ic pop considera na a
ro b o ito are * vi a sa iiu i departe I n lanţ de exem ple legate unele de
altele creează an sentim ent de conţi nu năuc* Pe măsura ce suni
discutate re/u liatek u n e a încep să se formeze povesti secundare
eîe au şanse mai m un să k»e rem em orate decât dacă sunt percepute va
iieasâiid legatari unt ie <i; altele. iar acest lucru perm ite ca sem nitkaîia
In sâ rămână slabă de -n aitiopercepiia persoanei.
C u ci*1duiîoc îi te m e Cu \ \ ptjre v co raii iu sugestii dc proceduri a
pol li utilizate in d r . c r o puncte ale terapiei f ne r a rea Rc aur han fc
t om ei sau ni' \ f a r «lia n a { o m a siipii-m n s r m t » t 19 ‘d - t Mp 2
! 1lk)5 s 1995 ;5~ 33 **dară (> structură penuu identificarea si evpn n arc n
rezultatelor acnee Incorpo rează întreb ări legate de rezultate ie unim
a m trecu tul, prezentul m p osibilul \ ît t o r ai p ero etn en osCilâiOi
înainte st înapoi iw re m tie b a n ce v i/e a /a acţiuni şt evenimente o
ce ie legale de gânduo y sentimente Scopul este asistarea persoanei
iti revizm rea co n clu ziilo r negative ia care a aiuns tăi legărura cu
propria persoană - :onc«a/.ii extrase clin perspectiva ador persoane
şi care au a]un> m Pică parte dm povestea m pei tonală. Acest op de
dana e<te p 'in v it m căzni efe cien e traum atice consecutive ab u /i;lm
v. v loienţe: J tm m .a n o tetapte st a a c c m rta m te o cupei a >;
> eH iiiieiiiu l:ii x le u m ă tf pe.moiule W om 2do4b oi n A
K OKi-iiiz o, ta tp n pn m m -so.i î m o a c a n c ă a a m , a a » x e „
m v 'O v. ii‘e J- :-m e . T o l 'î - t e • p' * :m *mo - ^ c c o x c : ;-o
tşs« ^ v ; îi - * «V* r.i r : • - -V e-t«o U•• o ; >, • 0' e CI.
cm m piu e>ir ’;j i c; ûîrveîsjpoi-e esusic îc - a; ţicrôdik’ -v

’W C ' V ' * tJ;x, t, s- O s , t , V * * . \ ' ‘I ' * . - - ,U „
» ', _ *,<{ , I' . Ci 1 _ i “ ’ 1” -.. * • * •. JM, a
S V . '!•!,[ .* C UU"Lv'»i‘ V V ' * ’ . 0 V Srtî cVc «O
' •: î' v C: ;V •4?~. ,.'‘,:rfvî CW**,. '• V ' s -; 5 ' *v V V „' t V *V
’ W ' »tâ 'K W ' c rt r s p iT c .Hc'v da ;v . ^ , a ; W „ u VJVOUC <
; v v :''- ’ e . v - c ■'-;m - 7 : >..< *i. . v V * - * v r --
!;> n.'i ’vr-.\tn*t m rt*-ri:fi«.e v m k, 4 vavIvvcK .v :
, , . c W ; C nU‘C Umr , - ! . . W î - j c * ;>' * ' IV V V TV .V d
«4- --a ; •'» U n , v ~ w e VU v« n K t rfVi V Si 2 r~ • Vi a ! v p* *<ic
*» ':r? o mmo mic. ,v;u.în n •v v j .Jc v: m - i mc » --nai:* fi»
„Mi, e v c m m w i â * a r r v m v *a»vc: v ' «rv * v>* c . v u i e m *rn r
'i‘ ‘.i. V W ***. V llkCV
2 — ^ - rh ?6 v v o o e o î v e
\ ' U iV J > V - V i U a P'Mdî. mCu -i«î'iîc , l' .Vi-lsLvi , .Ciyfx*:k:~ ri d vd l W l

•«, «IîI o ^ i m : V.t DtVîldliLVLi .> f'Cliî IV y v.‘ \ i f i :\td M
Visîra z d f i d u r \ u êv ^p crv Jt >> vv tiî/a r:!L Di ist»a»ie; » v> htie >i
rpMi m ; J9*.! !>c'7 \ mîc k M c' . :k*SJ 2 1 ? . F w d a u n nc l i n v y j a f , : d p t h 4 n l r> n rîu a 2003,
î - \ ZUi:3 S P ivav 2004* >r*v- d n ^ c ^ ! r c J c i* ^ ;tr c Jc ^ccfLia " ale
.•jik tu -;uii r o i puMk 2 dv^-V’ 4 i«i *imu:îd -ani *nu nel e- i v i u irans-
;\nc-;v rp}f<nia>d^ c u a c a n - i d v - r p a i'.ia: J c g r ihd VtDiJunle >i
Oc<i«JOe»'T*ic j v > k v de. a! - J c :»t‘ .c v ^ c iifîiiiji f i a p p i O r, v -m iă
:-i..V ' ~ ’Cî p v l t:._ P a r t ; . • k tp v ; ;u : ;p -_«v i iVar/kiifcsic
t ^ d .. ^VP- *_-v l W ! y*. Or, ' -V -V a - ' r ^ <‘T'!; J*t W îCH-r
'* 1 «;*. . _ \ c \ . v ;s* *■ v *: j '*v. , ^ .a"aTtik -'a v v v a vrea
■ - a “ :. V - , : a .r ' ' ;* ^ a t ,; ,:u
sub forma unor notiţe scurte, folosindu-se cuvintele clientului şi

date acestuia la finalul şedinţei. Câteodată, documentele au o tentă
-a v vu n iiu m * oc .c iv u iV s ’ -v'-îN H cr r .‘ caCîCrte w n s m a i ni

arate ca nişte documente oficiale şi oferite în mod ceremonios. Cu-
.e.,î > a v .; vrcacx w v c v i'd a i s a> c- i t
înregistrate (cu permisiunea persoanei), iar casetele pot fi date
• v ^ m v > ; i c r e c v s \ i w ai „na ^ \ c Tu u ,t . w w a *•’ ;^ p ^rev:
» î a;A sju cu un o n t i c a ’v : k; Oicpc ^ ‘"ueau -a di st a u
1 ! !’ \ > s \ % \ X
1 ateOUJU- tmaOiatMt m u„ tUUi/J ţV* sv >utSt sa >. . .X '/a f>~ »r,. ;; 1.

,« -.„a:' <e<mC Cir* a ^ m a: dla u‘- dpi UÎUi i i viu | k.U, ! -< a- v n; c.’a r
pCr,,cT«ît X s» Climlurm; mf?m ideile i'vU-Ji’. !r î r . I!*! ;r. ;-
U Ta nCTU 1 sk p ilişi p im a m d C I I C k i p C l U U X * ’f U U U k i k C \p ! îl a u \ .
Uîiiiî potop m vectiiiimîk mj mt»pi;I de ea kt mo exppnimea .:•

vv• s* j >jntîîi*vrmm'* pmMemm v p*mk ajum -A nc mm»mieu r-i n
aCV UFvmin X" VUlaUa if; t_f; C xd :|t];s. i« p. v ; ţ,, sf pv O ^ pvi k
metode poiro am da», a •_imnun st- ooice conîoridDii m amm aicm
* a k odată pe in xm ek a ,.)rt»r experienţa a bot icîianta se mint turn
nne dară e decerni . i»nsb*erijlin m xcro decât prin via erai Jurnale
ale progreselor vr.ui tomn* uîiUa persoana tjotându şi Miuaţuie m
cjîe problema cmc mnimldîâ rnai hi ne Mm absentă Ai este re mi late
unice noi fi altern» drenate m >ed!ii(dc de tertpic
Cererea de ajutor d*n partea altora

Tcmpeafn lu c tk A au nun eu în nume faptul să na c u m mt vm*m
lucit ite >i incluse, I mc posibil să uc na >tem eu anumite mmtctcnsm ;
si potenţiale. dar te-una pe caic ) Au acestea este umstruuâ pru
•mermediul imc rac ti unu s-miale Vieţile noastre pot f : făcute toark
neîencite prin critivism, condamnate si niarginalizaita după mam
meţtle mvono poî îi kiune foarie fericîie şi satisfăcătoare pi în
sprijin. înţelegere m accept tie. Mai niuli dikât atâî, trăim iur-o
mlmiă extinsă in mre s*uadi/arca ne-a determinat A acceptăm
unarmie conv macra norme v* imniponameniv; «a „irmd duk ’ v
;a«kurs num mktam;ntu; uc esc. mu madapîare Java au v.c o P u / c e /
asieptanfn stouetum Akmm mnb îkrso.iuAe apel a -a la ûoibra,
C'S v; Nil!-» a,«-*'NCa ' C~,î a t ■ -\ «Cs/ ; J;/ ^ aU PUlCs, va ' '>.maiU; •U*': ‘
•u ' / a h U IS îjxu, - - -m uC ' c,c SC ca CC . « S / . , p : K * ? c a - ,1 a tU 'lj . ,
c u j m o c c e ma ^ .. occc cm mm mc,: rmm >n^,c- . c '•
acCsUd lăneislaiăk >uvsa Mifeiiîik, o mtne/imă iheif persinuics.

„a k !-a a a * , e a i n p * ^ îio s . n. î *»r ,*», s;c ’ - m un i ' a am a c o c
saii ahu/u - aii v i ci*Ifinilclhk paliîlk !CU Si riaUliplisall i dfcou îl/,
m s a r o v n-s m-dîi i mmc a *,uk., ^ cp/>şc!a>. <e>,au.iî'i: b«*v.:
atm nii fa ia nţ i etn ş» pierdere ^ roin! ;n de sprna d per^. tapei d m t
date,
\l VV VL Of I 1 R U J e I N D I V I D ! Ai \
Terapia naiativâ a dezvoltat mijloace de invitare la şedinţele de

iciapic a Uliul pei v nu ic u c x â l lefapcufui. cure poc avea un a n u m e lui ui
întrajutorarea perv ui iei Acesta repie/inta un alt aspea al Jm entr, aii
terapeutul ui
Practic i de rememorare. In lucrarea sa tini purice „Saymg heliu
aga în i tlce incorporat iun ut the losl reiat lonship in ibe resulutiun of
grieF uSpunând bună din nun: încorporarea relaţiei pierdute,
încheierea doliului; <1989 . 5-28), Woife pi opune ca în loc sâ ajutăm
persoanele în doliu mE m ia adio, să accepte fmaiitaiee pierderii şi
>â-şi continue viata iară persoana pierdută, terapeutul ar face mai
bine sâ recunoască şi >1 promoveze rolul pe care persoana decedată
îl poate juca în viapa persoanei în doliu. Spunând ..buna" dm mai în
imaginaţie mai degrabă dem t „adio"' şi prin discutai ca aspectelor pc
care decedam! It aprecia Ia aci aliat în doliu mir un anumit punct ai
vieţii, clientul relatează o poveste despre o relaţie cmc mat degiabă
continuă decât despre una care se sfârşeşte El poate lua persoana
pierdută cu el în Ioc să o lase in urm ă. Withe subliniază faptul că
asia nu înseamnă c:l se neagă durerea sau realitatea pionierii, ci mai
degrabă că persoana este ajutată să se poziţioneze diferii în relaţia cu
decedatul.
Hedtke si Windslade (2004) au extins şi rafinai ideile lui White
în ceea ce priveşte terapia doliului şi în contexte mai largi decât
doliul, conceptul de chemare în imaginaţie a „vocilor” altora pentru
a contribui la construirea poveştii personale a persoanei dovedindu-se
:i fi util şî cunoscut «ub numele de „re-memorare‘2 Acest joc de
cuvinte implică a tar activarea am muri lor legale de o persoană pier
dută. eâi şi permiterea altor persoane că rev ină ca membrii in „timpul
vieţii" persoanei (White. 19^7 22-24} Persoanele care an primit
puţin amtor sau deloc de U cei dm jurul ior mm rugate m se
gândească la o pemoduă din mucului lor care ar f avui ceva bun de
•mus in legătură cu smmua o cam ai ti fost statul ne care mmmea I ar
h dai. Câteodată imî somn imaginată a cUoeUau tm m du. nvitro
persoana a pierdut, pur si simplu, legătura cu ea. de exemplu cu
mm* ou sau cm piokmv modera vărs om» ama Jaf sonmvjt mmm;
. cri ,i lipsă dr încredere in sine afectează persoana, iciapeutui o
o •„ cşg: m _ .d*f'd 2 i.’ .!îv \ . v am mm ci •. c . c n
s.r«.*c o r o s a r . -a. puîiuuCi <a!o* a, ir a c i- m -mm aî r d.
<m i'>r /.. pne CC mnxoasO mnpO.fi va «a t.CS ' ' Cd < n ;lC f'. .pus
it RAMA N \k 'AH \
:a pi ivire la modul ui caie ii „ontrihiut ia viata m foncmea o: ; ' ;

* v vdlflatJ ac ale Life d Al/IUt t a . vdiltHtl pe Caic alţii, mclUMV Ii.L
ou le au re mu m ei ; " ; „C u tii se m a n i f e s t a a c e ste calif aii ale Ude ia
sCfiune ” . . A e ic ai ^ ed eu lueaiid .sau ne Cita nu \n p i e / c m ci at
pu tea spune ca mc; ac e a şi p e r s o a n ă c u ac e le a şi c a lu â ti p e ca re ea
ie-a a p re c ia t ? '
idu( c mu ut „rnarton * xierm " hi cabinetul de terapie Whtte şi

Lpston au mod mat întotdeauna iniptirtanţa existenţei unui receptau
sau audienţe" pentru pi nes tea de dezvoltare a persoanei. plecând
Jc la convingerea ca. dct-At istoria personală nu eme spusă şi altor
persoane dec ăl terapeutului şi comentatâ de către aceştia. s-ar putea
să se estompeze in a m u z i ie. întrebări de tipul „Cui pair plăcea sâ
H povesteşti despic- descoperirile pe care le-ai ffituî ?" şi .,Te poţi
gândi la vreo persoană sare s-ar bucura să audă cum ic simţi acum.
comparativ cu câteva luut in urmă *" au fost si încă mai sunt puse în
şedinţele ultenoaivo In acest momente terapeuţii n a ra m i merg mai
departe teu acordul persoanei k luând contact cu persoanele indicate,
pe care le voi invita să participe la una sau mm multe şedinţe.
întrebări similare celor citate în secţiunea anterioară vor putea fi
puse, dar Whtte a editat de asemenea şi o harta (un ghidi pentru
punerea sistematică a unei secvenţe de întrebări, cunoscută sub
numele de ..ceremonia definind* , termenul b a preluat de la antro
pologul Barbara Myerhoff fWhite. 1995 172-179. 199*7 . 3-116,
2000 . capitolul 4 , 2004a capitolul 5h în sesiunile de „ceremonie a
definirii" marivru e x te rn pot b pneten; sau rude ale persoanei ir.
cjuzâ sau. cu acordul p e r s o a n a , unapcup M/sau »\ rs< »aiîc udate m
s 'lina os
*: ommor;/.. ,/V d 'v o ^mem-opiu JeArum e ne* \ m r I a o d

m , ' »• -» ♦'-* 1 ' * - a - * **- — ~ •'*- -• . *
'aeij r- vp a o -a iAtmuU i t ac Amu - a m m ,*vamu aste :« c ;o 'i: a:
ninp ce manorit! extern asculta A pi a m ânere! face comentarii
^ X s O j '* ;> m>-, '.'s;- s o- UZA ZCAA v*'i*o* dr A'ooZ
: 1fcrn*r , persoana răspunde Iz a Mnemonic mmtorului m e r n o
; \î \ sd \ i i» i £ R w ii 1X) t * u s \, \
acesie răspunsuri. istuna ut capătă sile dinvusuim ir ecnnxn di

sunrtitiCdiîc şi mi o Nu iHinui; ea >1 o va jrijid» mm c.supun vi jx
imreiîiiTie «Jar ea \a avea semnificam y. musul p i c m v k î o h j au.
pentru eeilaln. Rol ui martorului catete xv o v su adopte *> po/ipc dc
expert prin interi cutie ipoteze, fur ni/ar ca de sfat un. a na m area
moh velur %m *urse Io- dc acţiune şl sentimentelor m: p n n felicitarea
pe na mne e M eniu m conceoueaza pe „ a î o a d e r.egli;ate“ ale sneţi*
persoanei «Win ie, 1W 5 ■ lRtd - acele aspecte care au de\citit prin
intermediul explorări* *-exulta te Iot unice de către terapem, im n tesute
cu povestea pe mo nu kt iniţială, dar care v a r putea să fie tirul fragile.
Terapeutul închide m întrebăn legate de aspectele din povestea
persoanei care - ar puica uă rezoneze in vieţi It martorilor externi,
astfel îneai m x e a / a un >ens de comuniune 'mire r ieu’c persoanei,
m arfonlor externi şi c e i a terapeutului
White sugerează ca. axând în vedere făptui câ terapeuţii an respon
sabilitate etixt pentru ceea ce se întâmplă în şedinţe de îeiupie.
răspunsurile mari o n i x externi nu pot fi lăsate la întâmplară ui
trebuie să fie ră spun sui i la întrebări specifice şi puse de terapeut eu
tio anumit moft. î l se a'tmentrează asupra cuvinte1or. Iro/elor şt
imaginilor folosite dc persoană şi asupra a ce anume transmit ele eu
privire la corn îngeri le, valorile, obiectivele şi angajamentele acesteia
Martorii 1 extern este înuebat de rezonanţele în ptopiia viaţă evocate
de m v m te k peusoaom. i r imagini >i sinii mente n produc aceste
rezonanţe şi ce diferenţă va aparat intre propria \iută. percepţie şi
înţelegere aticii* când aude r d atace j povestii personale a edemului.
Ferapeutui pam pe; m m '* m x :n!a -a-ei eci de atficban legam de
t o n vv* a mu - îî'uiicc.i! extern m n iu u k x d m o r n e e m n <■«. asupra
expaoiiăi: -aroma _ Ue au seiiculkapv
l ornam* n ..c e lae:ea/â c v u v mu a m a c u - x ,;-c j o i a . e.ire
;a. uthxLî m • .m p*'am a - i C ’*1/ r e *Ic a -,;a a
c e O n o s e . ■ " V?im a o x - ’ c u m e n a . ' , a: m mie/c
pfactivii la siiuapa m n îiiîla , Ce c a r t ipac pot m\i«u x» xuicc pentru
C C X a 'k ; e\;c* I' * *■ CC- - ,. . â.Ci,Ul UiU.iio; . Ni:* ■- ‘‘VCid 'a
^vdliude ac fenifm Cc ^Megidii! < a m X i d . persoana c m m a ta tă
>ă aducă «i >•: d m x im î * a c : t ;?f ut, d a v , în ttiexe .u n d e o miile
mea c e şedinţa de ceceftTorta a demitni aceasta iuscaiuua , a m pun
întrebaii persoanei sau p rie te n u lu i (conform ceremoniei di uenm ren
"v u m t : ? ^ rjd. car;» m '. t - r z u e
k ’ . k Hi dl ^ - r r k„d ^ i V d | , k .s - k ,i :.. al ' d Jd- iv * ;x k
.-i dl!' m k 'C d l k m . î^nv^fa:.;. m ’0 m ; k u k k ~ k / ^k k d _k

‘* 'k îC d O id '» k t k v k '- »r»,i’ • d iU k k k i d k ! A:i k U d k î k ^ î'k iP d
'a :;h :d i „ O .; \ *' li u ,k . vL d a v . - ' i k cti O k tî p, *\ " U 7 k - i f i \ k
•s. . i c i h u —!i,t ' ; v ' -v? vjdl di î m d d i p - v d !«*uOm„ :*Cx. a !,d s

dl/ .« II ,1 d \ J X I «d' i i r t. ‘ ' ! , ' i : ' -U ' 5 ,1 • <1 3J i * ' k v k i t l d i d’f k k> iCU li vid J ' k d l iî'J, k O ' k **

'.v : rmenic f k k n m f k v d d k i k s k k m m m c fd.iC.iit- c m c iu n k e r u i k d ,
au _ ,viv.a a r d**! î k d ; . ; - g .k UUf UkUnâ dC . k Cp!>. ‘kflLdi îaap U li'U d " »•
mm p e i> 'u îir k ‘. d i r j a J k d ă k U k t n . u g k i n u i e par.-- %kk
i a u . a l o c a t a a f k k f k k i k i k k i l a p o c n a Li J c k p c î i c l i f a ‘ U u p . ’
t '! i >pr 'ci v tul a s u p r i ;>n - H a r . k k r J u c a t cu a a n a i a v u ă p i c a u u \ .*
-kfc îa a c a puric Jili *.< ci i î u m m a f â •;] p t - \ tV x a UlltLiik '-aCarata Ui
pi irk u iic p d » s f O J f c , fine kg:; re a a c estei m d p r z i r ji , . r e nu vnL
î / U r u a u a i v - ^puni: â, o k ,• e \ f k n eag ă ...k ip iC k ^ xcûi-vii^
ale rîCivi 4::i puni; -jr Jicu î îuc.ip' r:,u k ct«fvi au v n . - pcrtibd-
.ariirjîiu k, Ic-, : jU jv.' < -*s cep 4C:Uix" k .''i^vPkiP c r i „;a.; C-v
i •.(«: p*^dt » : ia i a-%“ ’î ic c c u .c
c sdd^ C a c k k / ; ti d : c d p 3 . ■, - pci-U'd dt< _
aspecte ale terapiei narative, care încurajează persoana să privească
dincolo de conceperea propriei persoane ca fiind un individ limitat
şi să recunoască puterea negativă a anumitor norme şi expectanţe
vedere şi în. repoziţionare.
- r r n t e 'e d i o d a U
c'CîPU P k ! OJIC ~Î d-'îc -d d î.f ;d Pdkid 'It' •..;■!!?- t: d.nvJjr^d*

m:i? i'irc! lim. *mvcd k n v p k -m vurulk' .kunid •Îî;/,>k m |;iu,l k* d-vnă
636 \1 a \ ‘ *• : î)t i t K/\PH i COt l ll K , v
ia t' n o ‘jpNidarara a mu hora dir-cic i iJ r i*»<iî vujun/a.v con\ m ucn M

principi; aie unturii Ue vonuuero in a le Un llttevan in ceea ce
pri\eşie d u io n ialca m m condiţiile anei venin n i m a k ca ne pouhnâ
înţelegerea şi acceptarea dc „noi intornuin ' suni deosehu de relevanta
aia Cea im: marc parte a senarilor lui Wiute unu plai ukc uşor de
înţeles -a elare. dar alu n a când ele pre/mtâ idei noi sau de dezvoltare.
p<noîea este câteodată des. urajanta prin com plexitatea Udului şi a
relerimdor. chiar si pentru cei mai experim entali îerapeuti naratici
>.a să nu mai \o rb im de consiliera a căror instruire şi experienţă se
bazează pe idei teoretice diferite Terapeuţii de familie au sens cărţi
care au ca scop sintetizarea şi clarificarea gândirii şi practicii lui
WJtitc şi Fpston t Purry şi Doan. 1994 , Treedrnan >£ Comb>, 1996.
/im in crn iaii si Dickerson. î 9 9 0 , Monk er a! . 1997; Morgan.
2000 o dai, d e a cu aduc m exemple de terapie învii', iduaLo atent ia lor
esre concentrată preponderent asupra lucrului ca familii o m ûpiuri.
Carîea pe care am scris-o îşi propune să elimine acest dezechilibru,
hirm /ând num eroase exemple de terapii in care s--« luciat individual
tPa>m 7 0 0 0 '20Qp;
O barieră mplnnenhiră este eău inu-o perioadă in care fitrni/oni
sunt stipiai presiunii tle a demonstra eficienţa comdiem cu ajutorii]
unor cercetau ^ n te c îh e toate terapiile care nu pot f rediirn la
protocoale de practica simple, repetabile, pentru a puica f comparate
imn: d e , prc/.inlă un dezavantaj NTxIdm „medical" de evredare al
cx penei cmc Cir controlate aleatorii pentru tratamentul f zic a! bolilor
este metodologia a n e se doteşte a fi utilizată pentru a furniza dovezi
m a c » m m cesiu c f ă c u t a u z i c l c m I b r i ş b a şa c a m u b im ia z a
diir >U' S! \v»iiCt dm ov. ţ dacă . er. măm o rod Ui pi ac OCîk dt
C- Z siliere la prob s • 6 e o .n c echinox -CC- isii r i! * n ^dubx creative
şi sjt' Vi* O'.;3, esenţ:iale pentru crice consiliicred ilitate, saintp iro n îx :
prini urm*irp oC irdarea nu n f; n e x * că dair dacă cercedarea se
*ază fie obseirvarea coe silierii efe<stive u toate cula'tilităţile,
sens Tooo tea, va;i a ; a : omplexitatc v; ai , atCin • ir i este xaănO ,
reni narea UI ier i * r r e u v m ov d .n irse ;m n -lăa y
0 c cercet a: fu m a r.r - * î -.0 1**\ s ' ': Căli*e t(crapeut şi di w '4lO ^

ioană ja ce e a <ce este de a]iilor şi de succ va fiind prî ncipala”
“o*1 * : " e c metodele n - d :- ia x ,< a- cer COU _ corni \ r ; j Ca.
i Î h ’ ; î . ' ,k ‘ : '
2m4„ l-î' m*m, 4 . Rvilt >ne 2<hu hpcrd: 24» 4 * i m-.p ie*' evem
^ O-.* -> » ,t s r. ,« I ' iv.i .u, j v C' „ . v C » ' <>-*,, „ 1
met«\!c4; i?o i ‘ mcmre viliiaîn^ vum rvu amda a mm m >uîtj* ,.

4 ,| ru mop^ca 4 L «ani «zar ea de . om mun c~ avfvm xr.v
e«eitrolau 4 cot k pi sume j/ă m /u lu irk ca luna în mod cer? utile.
cin a: Îlîîiiîet^ • • n riip-rciiiiă mf m n d i alţi kuoipcijp ^.r .o ea a uite
putina oDorruî.aâţî vie ineapre *>», prin urmare de ,t maia nerv mi ic
eu prehleniv *w»aupai \UX mi alţi concilieri mie u i j m e aht modele
cum ar fi te! u mittn -womportanientai. in uive susnuamni j .j mii;/ai
metodele dc cerc orare în mou m m abiL
Exemplu de caz
Clientul
Safiy era coafeză ş< lucra Intnun sanatoriu m. care erau internaţi
bătrârn; petrecea mult timp având grija de nepoţii săi- Ea se apropia
de vârsta do 60 de am având probleme fizice pe care le considera
determinate de stres deoarece analizele de sânge arătaseră că
nu avea motive de îngrijorare Ea se simţea extrem de vino/atâ
din cauza că mi propusese să renunţe la activitatea sa şi sâ reducă
angajamentele familiale; spera că terapia o va ajuta să-şi rezolve
dilema
Terapia
SaHy pamo-fm4' ' m or. m *~c- m o fe - o m v 4 ' *m4m. ,
r. r, n y - y, ^ - ‘ •.-> t V ' M l c i , / ; a - yy a p ~ 13 'O1, *♦ - 3 _> ? ' : C O «'
Cifovtă '4 - m te! a : - i s e ^m-mese '* m ~ D j u e <> r -a
o v s â j,r«'fr; ^ a ,a c im m m /m m m a- _*r: ^ —i o u-^ ->•: '
a Oi^.,ac -e mm" eem : Şe: * ' r*^*' -* ^ ^ ».-* - •
urna atu- •«meat j r m, im o a ; ,a c >o mn «mroj om ^ zc a oa
c o m o a **■’»'.r«
■* ,*(0’ *,. x a 1o* m« c 'ica -i ; . >*^ r«--s*n ■a > . rec o >'
cj« *. ;,1,3 cp v»•;<:►*! ; m ,r. ;?* îVr*"-^ 3 i nf<m- ; ciâ r

făcea să arate bine şi când îi asculta povestindu-şi amintirile. Ea
a ecou âi >er-t men;.., ô- o-- o- ,o- i >r mceore u;
ramjj- mc o v u -^ 1? -m ^*:a*aûcj •: c 1^ e^ e ^ ie r'fa
s» ca dorea să petreacă mai puţin timp având grijă de nepoţii săi,

îs După ce am discutat acest lucru, am convenit să numim senti-
: meniul său ca fiind mai degrabă „regret” decât vină, deoarece, pe
• lângă sentimentul că lăsa oamenii baltă, Sally a recunoscut că
; trebuie să aibă mai multă grijă de sănătatea sa.
1 De-a iungul şedinţelor următoare, perioadă în care Sally a renunţat
ia locul de muncă şi a redus timpul pe care îl petrecea cu nepoţii,
: am explorat povestea sa personală în lumina rezultatului unic de
: a-şi pune propria sănătate pe primul loc. Părinţii săi fuseseră
u arte critici, mmc 3 -mnsiderat că a determinat-o să-şi
; dezvolte obiceiul de a se pune pe locul doi, pentru a obţine aprobarea
: celor din jur. Această tendinţă a fost întărită în tinereţe atunci când
; a fost eliminată în mod umilitor şi public de către biserica funda-
' mentalistă de care aparţinea familia sa, deoarece îi plăceau hainele
: frumoase. De atunci, ea a dus lipsa sentimentului de apartenenţă
; şi acceptare pe care îl avea atunci când era membru al comunităţii
: bisericii, deşi era foarte fermă în convingerea sa că membrii bisericii
; au tratat-o cu o cruzime bigotă. Am pus întrebări legate de refuzul
său de a respecta cererile unei culturi rigide şi punitive pe>~Tm a~$;
; urma propriile valori de corectitudine şi toleranţă şi am legat aceste
i lucruri de capacitatea sa prezentă de a pune la îndoială impulsurile
1 unei conştiinţe prea zeloase.
Am întrebat-o despre sfidarea principiilor din istoria sa personală
; şi ce influenţe credea ea că au contribuit la această atitudine,
i Sally i-a identificat pe părinţii vecinilor ca având o influenţă pozitivă
: asupra copilăriei sale. Părinţii săi o lăsau singură în casă până
i seara târziu, iar vecinii respectivi şi-au exprimat dezacordul în
i legătură cu acest obicei, fără a fi prea subtili. în ciuda faptului că
i au fost deranjaţi de această „intruziune”, părinţii săi au încetat să
1 mai facă acest lucru. Casa vecinilor era întotdeauna deschisă
: pentru Sally, pentru a sta de vorbă, a râde, a bea ceai şi a mînca
Discuiţi; adesea încât , ~ . -. cu ie
ascuns. Ca răspuns 6* 1 a ^ A
i vecinii respectivi, daca ar mai tî tom ' < - c ,• , o , A\--~
mai moale. Ea a putui m A v- = , A A
ş i prin faptul că i-a a m s =1 .; * m " 3- t
confirmată şi validată r cu ast -
w.i a sincea şedinţă E u ; ■. 1 v. v, m . .. v. • «* ■.-*
am presupus că terap- 8 m t i •. . a im d - a c s mm-a
; care a fost stabilită ia o saoiamc r. «- c , c .1 .1 m
control la spital. Ulter.m :-<* «'s-a -a m 3 a ma
să nu ajungă la şedinţa M C dO i'- cvmsvrmme ^ uuM-a
C â n d o*»-am m O m izm cm a mm »! p e iar ^ -1c a p r e - m m m d a t a r > 1
nâr h z e u a m o g r«ost>cj «* ş ' rîfrotoianMueî d e s p r e m m U f n - u m
ce lehjrjrtj Cdre o mrniedm a sa a o a raia ş e mm 3rea *r, iirvjn: zim
ş- dea are muze *tm mjuzatuare ae suferinţă a am menim legate cm
moartea panna:or m i m t-meu; acestei şesmte mam amji mc* *
tndca's eâ t ;•! c e e a * e : enme să t a c esîe ulu ascult am aee
neveste ttm ^îr ciută eu re • Jortina garduum ş* m i dementele, «utâ .c
once au.yuta'e b t . m*mort faci: Era momentul să recunosc ş >a
onorez o euvmvre sac.m tl ne o prooiemâ «rvadămoatâ m e/emrnuc.te
reale.
Li armatoarei «d -m* a;, fost ma, multe şeo»iie îa miermie variate,
si funcţm d*~ f arm, Patea iui Saiiy de a participa îa eie, în total
aprcnornatm ?c ;a , m; âr în pnmeie etape a*e acestei no. faze a
consilier o am <jmezat nescm constituirea unei ..ecntpe de sprnic
metafnoce per mu Smy pe-: oua ne dsr. prezentul UaciAni său.
care ar putea s-c sust«na din punct de vedere terapeutic Această
echipă nr f» msi constituită din sotuî fuce'e. pnetemi apropiaţi ş
prezenţa ‘magziara a vecin Aur O parte dintre membni aceste» eJ >
pe - care urau o sûmDiî* au fost invitat- sa participe iu şeaimcm
de terapie Am mc că ud a oart-cipat soţu* său 3aiiy a apre^m:
optimîsmm ii«« el nu a renunţat niciodată *a sperar ţâ în ceea ve
o priveşte ş- acest lucru ca dat ei speranţă, deşi din cârd in eâmi
»-a spus ea ar f, preferat c îmbrăţişare pentru a o asigura de toate
aceste moron Antenor, ei nu înţelesese pe deplin această nevoie
Fiica sa .ea ma. mare. dane. a part-opat îa ma* multe şedmte ş. a
relatat ûn» s e s.rrdu :r« legătură u j fapta' c a Saliy ram /o r b e ^
’ c ş* coma ca 3 a!'\
despm can-mr t o c a o r,,j o tr*.gr<10r ?.. d i * j 2 ■
-o it- ? adm m -' ~m d o am st de acord cu acesZ . - ,"!CCpă‘'Z
sa a ' n c e ' i în- mrpm m m uu la s ^ îrm m ce ’ * V. fie r cu ;:r *
u ascultat.
m-z . î z r’u* .m 'm u , : ejc că despre teroarea;-a HpcrriinHi i-mi
de asemenea, cum se detaşei z c ăte o r - : m . =mm / .* -
•e't'-* m _ C 3 . ,U -U î:*v 'r-j. u i • um-jVi m ■m i aut m *' tu -
despre faptul că persoanele sunt portretizate ca „luptând” şi J in d
•muazom* tm a»d diô-ă ur «.m eza se^t.-u •*nUj!.c de f m
înetul de teranie
mm vi m- m e m z ; m u . e c m a m P e im m z- u z u e l e >
e s t e m p « ' ' r i r r s 3 p-ac t r e z ^ u n i ^ m P r e cm -a ce m m oşA ' i r c O 1
miez mm -f Pir. . mymm \ m mc . * m rPo i mu >mzm
vorh.nd prea mult sa., mea de^ oos cai ac —te fm Astfe: ea nr-
dădea o iect«e atât înspre disperare cât ş de sere stn.cPsm
MANI'XL DL FLRAPffc IMifV II )LAI.A
In cadrul unei şedinţe, când Saliy îmi descria anumite experienţe

în care se simţea bolnavă şi înfricoşată, am fost afectat de sentimente
de milă pentru ea şi de un sentiment mai general al inevitabilităţii
morţii şi rm-am pierdut obiectivitatea profesională- Saliy mi-a remar
cat suferinţa şi a inversat imediat rolurile, invitându-mâ sâ vorbesc
despre răspunsul meu la ceea ce ea tocmai îmi povestise. Am
descris aceste rezonanţe pentru mine. pornind de la relatarea lui
Saliy, povestindu-i cum mama mea se abţinuse de la veselie şi
grijă faţă de cei din jurul său atunci când s-a apropiat de moarte.
Numai după aceea mi-am dat seama că, prin faptul că nu i-am
refuzat lui Saliy preluarea acestui rol de consiliere pentru mine,
am jucat pe moment rolul unui martor extern şi astfel i-am întărit
identitatea profesională Intr-un moment în care continuarea acestei
identităţi era foarte importantă pentru ea.
La începutul şedinţelor am externalizat boala lui Saliy, folosind
mai curând fraze de tipul „cancerul care ţi-a invadat corpul şi
trupul” decât expresia „cancerul dumneavoastră”. Aceasta a implicat
faptul că exista c distincţie între identitatea lui Saliy şi pierderea
acesteia atunci când avea accese de teroare incontrolabile şi nu se
putea recunoaşte Aceste izbucniri erau atât de puternice, încât la
un moment dat a avut tendinţa de a lua o supradoză de calmante.
Spre amuzamentul meu, Saliy a început să-şi numească boala
(cancerul) „Stanley” - explicându-mi câ această externalizare glu
meaţă se referea la Stan LaureL care îl atrăgea tot timpul pe
Oiiver Hardy Jntr-o altă belea”,
Pe măsură ce, treptat, tumora şi~a redus dimensiunile şi a început
sâ-şi acorde libertatea de a-şi face planuri de viitor, am început să
înregistrăm şedinţele. Saliy asculta aceste casete noaptea şi la
începutul zilei, când teroarea revenea şi era ce! mai afectată de
depresie şi de reapariţia sentimentului de disperare. Mi-a spus câ
înregistrările care documentau conversaţiile terapeutice ce cu
prindeau explorarea detaliată a „rezultatelor unice viitoare” repre
zentau un antidot utsl pentru spaimele ei.
încă din copilâne, Saliy abia aştepta să fie martor al începutului de
mileniu IU. Având în vedere faptul ca tratamentul mergea bine,
mai ales în urma apariţiei unui medicament nou şs puternic, ea
credea că acest deziderat putea fi realizat - şi chiar aşa era. Ea
era realista în ceea ce priveşte posibilitatea de revenire a can
cerului şi am discutat adesea despre acest lucru, dar am reuşit sâ
c încurajez sâ identifice speranţe şi ambiţii acum, când temerile
începeau să dispară. Treptat, povestea sa dominanta a început sâ
aibă un oprimistn prudent, sâ cuprindă momente m care se bucura
[ CRAMA NARA ii VA
de plăcerile prezente semnificative, precum şi de sentimentul câ

„are un viitor în faţă Se gândea să lucreze dm nou, poate chiar
sâ termine cursul de consiliere pentru a obţine un certificat
Consilierea s-a terminat când Sally a fost declarata vindecata de
cancer.
Câteva luni mai târziu am contactat-o pentru a-i cere permisiunea
sâ folosesc o relatare din timpul consilierii pentru un program la
radio. A fost imediat de acord şi mi-a scrss comentarii generoase,
caracteristice, legate de modul în care a ajutat-o terapia narativă,
astfel încât acestea sâ fie citite în direct de către un actor, De
asemenea, m-a mformat că au apărut tumori secundare şi câ mai
are puţin de îrâ;t. A murit la câteva zile după emisiunea radio
Am rămas cu un puternic sentiment de tristeţe şi nelinişte M-am
întrebat dacă încurajarea mea de a avea gânduri şi speranţe
pentru vutor nu a părut puţin ironică pentru ea, având în vedere
rezultatul final Scrimei această poveste câţiva ani mai târziu n e a m
reamintit de rolul ei în viaţa mea; pentru nune, a devenit un document
terapeutic. îi aud vocea asigurându-mă câ am făcut tot ceea ce
am putut, pornind de la ceea ce ştiam în momentul respectiv.
Aîigu.v Lvîine Ic a McLeotL John md i <2UU4 c 7he Handbo* A o f \a rra u \v

tind Ps\chj'îherapy, Londra Sage
Bateson, Gregorv ( 1972) Steps an Fi t A ra Mina New Veci Bal Iam ne
BuCw*»ic Grcic *rv î W nJ *7/0 ^ j *\r- c - - r n f >■>. L-vvl- <
pontară
Bchan CliriMopftei MoitL Rec ued vmr h p v n o s»ang p. mr ,
ai nmraUvc ?herap> * b îAac 1 '**■»* a . 1z ni ? ne..’ vinde” f o vm -?•
■ed î v-v.^ c r c w - e r r . -un ipe* cahm
M ir Hîe Sec r \ e o ,»>Ka >î * ' c* o, o >w c ”, - ’ ' \ A *. *
t ev n* a * U 'l / o r , 1
Brunez Jeronc J i nud V.nu - /* o mâ iVroto c amic idee, \I a
Ham ard Fruver<dw
Brune*" Jeioine * r.s <n Me.ann^, i uannngc. M \ Bamarat n.verov
Pre*w
;r mmm 1)j >;d „Lovii n . Uc, miapru Mc onsm ^î
therapeutîc- eomestcirchto huernatn nid Jungla! M S u m a n e Dnrapv
and Community Wotk 2u04 (2 ) 29A 5
M \ \ i V i 31 ; r K \ ! i t M l u M M
î' fl m i ?**«**> I -ini, ix iip c iM J>MirMix i î x î m • .^ v ‘

’ */.»n 1 - r \a *n*7 '-* f m m i a ; » ■ m im -f> vv-*'- .'***•* -*■ _r ;*■'
iM7*Mix; M1 7 MtjiiM ( .-’f.; ! Mf, i Vu **■(; > //li.MM ’ M„ i
? mm7m 7 >> h Ptt ;( /; M-7M: - \h v \ u*î
:di • Sm Mm , ?! da • rxx ^•,h rUrin ÎIidrMMM ri. -C.J' •M»ming
Mmm / . x x . m Mc _*MStru-.7 7- ‘7 M'M'MMftti ;!lCfaîM 1 n •'Winidî :S”,
International Jc MM' , r r N an '>»;• - î'li e \ p : mm7 " n: Kn'tn- ;v/- 2 *
A" X<
A \ Mtn P • M; 1 ' son, i <m îh.% ' 7 '?1): , „ 1 .j-%,ini - a •'17 1x7 -i
M\M. *r!;cnip\ iresearch • pre-7P MM" Mid aM*M^ * VMî ! »
>-hei MlX Mlven J. ] klfnn \! M»L cie n ce tm d
5 .*77 M ,z . ? < M < / -. , *îf’t ;{•- \ , A d7îh 'Jld >!«,I Press,
MM~ L7 7,7 ' 1961), A. ' <•' 4'f - î '777 .1 *W M u^\
p 'Jtr, i ■») .;ţ:-t* VV:îî> »,nn G* * /& r* K 'V,- • „• , r i- Mm X
••:"*'• m* m , >:_ " - />: . . \ „ - V a k »»as x- >%
*., >\ n_.im *- M " f' mm _ t g >t,f> h.m i»! î >< hi M :ii *
* iM. rsii* fim ,
M : W mMxil i1*'"'' / i ' *7»' ,f Hr uVin, Banu r *• mm ri* M‘re
7 x m n l'i -
?hj; i*c. M!-n v M x M, «*i'.'/n*-- >t •* \ mm van N mmm
R mIMJ
« .7 lei 7 ''"^ ^^ \;t7i *•*7 JrÎX7 Ai M ^ therapy with a siîoddily built
u,* ' 7. 77 T1!7 7 MlJXM n‘ 17*7 ; 'X‘A ' />k*7l < VMUM7M *
\ 17*7*777 »’in.7 f l- ‘ ' '1\
! tud i»in , r - T \ Mm- Ive a n d P sycho i n ne- , l xM. t 5 M
M-îim 'vi Mii.xMti' *. , » *• r ;-st ». !) X7J >• 1MQ; \ m a r n e
, 7 ’(t'7 7 , MV i •,.xM % /: rt 7 7 , Xiii uiPi m' j •ss.'V-Blsv.
7r ;•^,7 . \M v di f*’»■• U i' . * ,M 7 7 / vx«; s , .\ueknd 7 LMMnier.
^ *::' 7ir»’v 3 7 n ^
ftrker, lan, Georgaca, Eugenie, Harper, Da 3M: iiidiMl-, Tereeee şi
Stowell-Smith, Mark, (1995 ), D eco n stm ctiing Psycho path olo i, x : md*7i
Parker Ian (ed.) (1999) D e co m sîm etm g Psyc:h o p a th o lo g y, Londra: Sage.

'ftiny, Alan şi Doan, Robert, E, (1994),5tort5i tive Therapy
1 i1f*r>rHPrpcc
Payne, Martin (1993), „Down-
1177 v! IM* - 7 ‘ :'7 ! -7 ' /b ■‘70 ‘,C wr 7" MM7 " 4 > M 7 -
m -m ;*; ■• . ; 7* *AC C o u n s e llim 1 i, , »' 771 : Sage,

; Mf* 'iV MM)Mj»î«^x v; >."olive Therapy ,*t ' ' ir [ * > 'i * «•■>*<»Counsellors
s i a i xm .
M j7.it Anxfîdii idfnrt tesearehieg pecyir * exp-n.e^,;. t 1 «j*r;»*;; .
7 7 •rJM1 j .kH•> 7 !7 J7 »:7 1>v »r, '7 1 >— t«» >‘77 w rd"
’ERAPIA NAR
in counselhng conveirsations ' , internaţional Journ

• * > '*,?•t n . 0 •»
' •' a ~ 1«*»' , 4 -W; W*f ^ O > W —4 -'O ative therapy”, în Ie
Lobovits, David Eristoe şi Jennifer Freeman (
• r t i'^ ! ; 0 Ort rativepapers.
’lectedPapers. Adelaide: Dtilwîch Centre Publicatioi
00
L
vr:R 44/ ; > -c . ii.' . .'’iOO ;UW r a w <>• .

Newsletter , 3, retipirit in Divid Epston şi Michael White (1991
Experience , Contradiiction, Narrative & Imaginaţie C W: Wrtt ~
' WW *\irh ,;r - .
•l W4 „ \K,rt :U 4 *4' » Re-authoring L iv e s , Adelaide: Dulwich Cent
4 L u i 4- “ Narratives o fT h era p ists ' iiw *5, Adelaide: Dulwi

. rama D rin „w • *
4>.r \Mw ie’ C *14> ' ' 7 - MWrran * v ce y Adelaide : Dulwi
' Whr Dirt!i, î,»
Nune \ h niiN 2* >*jY .\Jtiî*sura rvw WtJ rtrt * ■, y>! ; <ATţ
w % m- 4 *.<~» 'HO l ra,;*C4CO\ 4.' 33-76.
\ : CC 54- kt: 4 »D -04 % rararavt ; o . ’W ra > . . . i *'wi ! <*
t *u î raw raralraut. w
R ara. 4rt ‘ktCi w*4n* 4Ai-fr i|ii: wu4 ra- •»•■;. .ra „i •wrra :n h. .*
'Jî • ' . ! 1 i ‘Jj ; j . ’t W - >0 •' V. ’ * fii'" '! 4 1 r a w. ^ . C •WWW ,
Comm aw.w W'
Vh.ie M- CWWR comunicare personală.
\ | Arad FWra- * J.i ’*Cm), v•, e M eans îo Therape
YwA„ UAV Y,: k v,.; »|.
Framern an Aure 1 . n Dckc:.>' n ’ 4< 1 [COC-, î
Taiked rara o A **•gj: W •:v
W C ’ U r: S U p s îi- r ^ '- f - l.- :'
Freedman, Ml şi Combs, Gene (1996), Narrative Therapy , New York:

Norton.
Morgan, Alice (2000), IWkrt is Narrative Therapy ? A n Essay-to-read
lntroduction , Adelaide : Dulwich Centre Publications.
Payne, Martie (2006), Narrative Therapy : an lntroduction fo r Counsellors,
ed. a Il-a, Londra: Sage.
White. Michael (1995), Re-Authoring L ive s , Adelaide: Dulwich Centre
CAPITOLUL 17
Abordările integrative şi eclectice

Henry Hollanders
litiu! ace mm cupmn i plmeuzâ r\n - j p<>ziţie diferita de eeL

care prezintă abordări specifice ale terapiei - abordări denumite
uneori puriste Din ace>t motiv ledavloru! mi a permis sa ir,fi ateii
de la structura iu mizată pentru celelalte capitole Totuşi, intenţionez
sa urine/ structura cat mai mult posibil :>i . de a lungul procesului. să
sublimez unde si de o ridică probleme pentru un terapeut integram,
in sensul pe care ii sugerez eu în anumite privinţa structura,
prezentată este ea însăşi o filosofic a terapiei care va fi cel mai
probabil respinsă de un integraţionist ce considera concepte de tipul
Peraoană tSine*’ o Natură Umană, Tulburare şi Sănătate Psihică
imposibil de încapsulat într o singură abordare. Prin urinara în
ac eu capitol încerc să explorez o filosofic a terapiei destul de diferită
de cea care este implicită în structurile mai petro tte pentru, al>>rd;inte
pur ine. Acc.st tip de filosofic este nora sa î pentru mişcarea spin
•ntegrarc măcar la im elif netm fm anlof. irărâf*irD-*r prmeîpjlc si *
le:a aii veh a Je den ne re Tot*im mii mim vomtkvuc ^ dsîmem ag o -
termeni.
Câteva definiţi. aC uncs concepte

In următoarele râ n d u r i vot în c e rc a să definesc o s e n e de termen» ce
su n i loiosUi în liiciatură catcodata iaiâ esp îiv jtto o s l a n o c a n
F ie c a r e concept va primi o d e fin iţie oarecum extrasă ce va se ra i La
in t r o d u c e r e p e n tr u în tre a g a temă a acestui c a p ito l.
ou Xioun. ut vnou uop- ou - p u i : o~ ^ j mr »• -'n -
woiîB U ipui“ no ir e p p o u d un i§op ‘B op n o d ijo i BopoBJd iij \ (6861
—o o n p . '» - >j:« o ,, -• o % - « '' '' n . i o '* •* **♦ •
,:!;r i::* PU -'p n 1 , f '* - r:i!vr<!- «■ r>' o p u i!/ f”‘-'
ui intimii iS JBiuo pBOiiiun p ou i ui toaiu jiuiraiB un b | su o so p i | oibocI
V .i > „o , , * /« ’ ’ 'A ~~ Un U~ *' UU’
1j p - '• ! m s. - ■* . - o o* uor '
fiu ţzojd oj ţnuisiţBjnfd p i y *(l : 6 8 6 1 ) «Iţîţzod loiţp oij b fpjim bojboiba

OJOpOA uip op JOId B I1BS BSţBj oijnţos O ounduil Of B BJBJ OpţUOJOJlp
*rO?*’ VV ţ*| - f‘: 'O «*' • ~ ‘O'î -t-
-uoiuor rutnumuuu i u u u u u o .; p o p :v , , TKru . r uumudruno;
?o .b a h i .^v o* n u m : ; : >m :o uz r i no o «nuuro udo n m o
nruonu pjvuu p u m y u u n n /m im i p v r m tu o n r m o mr mim u m m
bî<i\r r U3\noodmod ujn»pir •- piiim ro: op pjozojdoj ui unu
m \ r n u n u n s ^ n ihK n m *! iîmhi n u m m u a u r ' op un im m m u n or
nrs jir.uj m u i'F'jmdr' op p Bumoim - uim- rindim uouon o:
mfPîdiu rntîplT - p ruiFurnud oursop *n^;>t **{\ / ’v h «]
LUS^P.nicj
j p u u - y .f o ‘c ~ :T{'‘Uioi;A' Vuuu p' u:.U*:Ue o.n<- r., *,< j r u - u 'F

ourv-nu n *u mu- <: !* jru'FJV ” ;n *
P! U «** . u "-'U > ÎSU*V . P,rr*. 'l*'- ''}y" 'n.jiv. ^ : <-p- *p *''
UUUîit>|U' n* ' n r . ,t, p p . Op.
u;u.^ *'~r H ou >.*. Ôf 0*3!lin: 3O UOÛU ' x U * r-, o;pv 0 î
001!,;: UUUOUnUOir.; : U\, 0« F|0 r3 o^:u0-^ ' o 3j V :,jt‘ 3IU1U
Of OPJ v . f' \ p ; O ' r - i i » ; ; , > , *-> : in ii .,*/OU O' -n 3-. U.j 3 / î j o i
r so Jtun u. o ‘ i'îoioov;,. :\u ? kp 6^1 u nnof» i oup'' iu vufuu n'
IU n - n f p u "‘^ o d 3 0 U U I^ J j UO! «03 o p r^ U!sv-,n: o ,' ' oo
i < »■- i in \ oo- * -tui* n .irio o u *. -ox1 m!o ;0''* ,:«o j :;o o^n ;
î\;i . ' i,u o -u n - .u -« • ' p u n : ou- os?' noiu o- y r / . ' O- - , '- . >o
pnO iU ' * )•>*; ‘O U 3_ \ O rF r ^ i >:v o; fi ?U tub o: p r o
o.|t - o - v o n .?:. op n ; U ' - ' ‘ r '%u n -j 'p :* p r o uoo ; '* p .p
^ ;o. -UIMI HIcfY mi -: : T' AVW 9t9

C *' • - 1 ! '* • V ! ' K \ * '» f • ' I- • . V !
C - C C, U TIÎC ’L ' i . C v" *iC * * ’ , CUiCL r«. n^4. *Ui tv! , i i l : • ,i ( i.**'1 ■*„« - 1
. : u ' 3 . i \ *: .«Jlî ! U - U ' ..I C-U>L; >; 4 t i C , i K »; d a i • . U C .u, »- j i

>- . i- t- J l i r I ~i > j * { s .C J L uU • U u t *U ,«U, *UU
: AiCU'» ri Vi DC . . »UU ; . 4 ÎU C U UU Lî o î *C i l î . v ’ lLl' : U , ' «U l i ? ->> ^ d \;
: un* c u lc a m u_ iM 'x n u cri c- ni c e ru p a m fn ' j e t * : u im ,
..• a m n a m * , : m n : , l . m : a ^ r r p ?n N-du m i m -1 a m n n
-,* m n : t . .t i C i . a a i , - a m I U . ; ; ‘U | J c m m u n >- n , *’ ’ K. i ‘ * , tî îî |i;
. :a. «.; » 'U mm , m , a nur *a v- imitm »i,m. m a '>»•_•.* >
-n »u ^ . i m. ; ^ m ■, J : . ma :*t u m m m .mm »m ' :,
- m m u i d C m am 'n >m „ m i1 n >urnind;
rU f.'f4;sr>’
mmm<; a . x i -v « , m ma e - ,* . * '* ^ *'• ’ v.

.- ‘fbi '* s.il ; iV;* b . b.îx Inlî1« ■<■O u ' : n
>UUv*CIC/i * ^ U’Ui>v _ ’ - !:- lî; . : rw - n ii ' i'
i;"* an t' u i,
in te g r a le
L îaa«p nu.x *axah; pa vciacinfa,î vie r!ermaia ::

:egrarea pune accent; p e p u n e r e a cdiiiCiîicLa li a n *vî„. Deşi.
a v rmunn a ^ c s inaa i spei:ifice t e n n m i ;*\U ''o era adestîa foloj
, m - c m ’ ^ Uv r :acea 4 : C * V r»v l de „ec ir-
'Hollanders şi McL<ôd, 1999)ţ i•.C!-'1 c d v •n r-rcn • i C n ;
, • A •' .1; v-U'";-' - : * VU . I. ~*î J,; J a'/!)'1,. ?
riilor - distinctă de eclectism - pune accentul pe integrarea tehnicilor -
vezi infrd) .
rn u , ;,UU ‘M: * ,• ■ u r ■ n a Ci^ a : *
arene diferite, cum ar fi Grup, Individual, Terapie de cuplu şî

u in u a la I nud nai: n / . io* ^ g P u», e a ^ p ;^ s i \ , a'îa« in u .n r u u
n ;î ui,~u ; 2 ’i î’x- * -a' - ^rr; \ . .c - i-ûu - >aixvk; m f u
.;U : uc vmdo i-n oîii o a u"u gi • , iui;f - *vp:<),i :r v W--v|
\ u. 1 k. u Na: >. , r*s*u
lî; ciu d a di>LTîCtk!i f n a * e ir O v ic U c a n»,:i rv\.a u u . in u c «numn %
a nuc n u c c \ n t ă p H iiu c î»racî,i ic i r â^cîc d m c / m u !a - a z a .c u rh tu d
fS4« MANI AL DL l'LRAFIL INDIVIDUALA
ile inregrativ tinde mi fie folosita doar pentru a indica un refuz de a

fi fidel unei singure abordări. în această privinţă, distincţiile mai
fine dintre „eclectism" şi „integrare" par să aibă puţină semnificaţie
practică în general, terapeuţii care acum un deceniu sau două se
autoproelamau ca fiind eclectici folosesc acum termenul de integraţiv
pentru a se autodesemna (Hollanders şi MeLeod, 1999 c Aceasta nu
înseamnă că şi-au schimbat stilul de lucru, ci doar o preferinţă
pentru ceea ce poate fi considerat a fi un termen terapeutic mai
prietenos!

în Marea Britanie
în această mc ţiu ne va voi oferi o scana descriere a modului in care

s-a dezvoltai integrarea în consiliere şi terapie de la prima jumătate
a ultimului secol Vot încerca să identific o pane din tcxtele-eheie,
deşi acestea se multiplică atât de rapid încât bănuiesc via voi omite cu
siguranţă unele considerate esenţiale de către alţi practicieni inte
gra tivi 1 Celor care doresc o relatare istorică mai completă a acestei
dezvoltări le voi sugera unde o pot găsi.
Scurtă istorie a integrării

Conceptul de integrare in psihoterapie nu este în nici un caz nou sau
medio îa timp ce Ia începând ‘Moliei omsilieifi y p y h «terapiei
acestea erau dominate de dezvoltarea unor scoli aflate in competiţie.
J i L t r 111 raz no fi este posibil sîi g ă s im urnu neznâiăru unea y m c u î f z ă p
olitai si îîî acest climat conţi ictuafi Cu mu Ir timp iu uim â, în 1932,
French a atras atenua American Psychiatric Association asupra a
ceea ce d considera a îi aspeauî comun al psihanalizei Ircudiene şi
dl condiţionării pavlovîene iPreneh, 1933;. Acest punct de vedere a
rost primit in mod amestecau preponderent critic, iar in anii care au
urinat edeefismufiintegrarea nu s-au putut dezvolta pe deplin. Totuşi,
există unde dovezi ale existenţei a ceea ce s-a numit „secret terapeutic"
\BUklMRiL!\ INTIXJUAnV f- >1 K 'l î O {R } '>1 i
(Gokltried si Da\ ison, 1976; Wdchtd 197?» fmpresu se re tema ?a

acei practicieni tare în mod public continuau sa m autodeclare i«i
fund adepţii unei singure orientări, dar care în intimitatea cabinetelor
de consultaţie m a studiilor erau pregătiţi să devină deschizi la
influenţele altor abordări. în anii "30, "90 şi ’5(L unele voci izolate
au susţinut din cănd in când apariţia unei specializări mai eclectice7
iniegrative ide exemplu. Rosenzweig. 1936; Watson. 1990, Doi lard
şi Mii Ier. 1950 c dar abia în anii "60 a apărut şi a începui sâ se
dezvolte o mişcare evidentă către eclectism/integrare (de exemplu,
Aiexander. 1963 ; Mani mus 1964, Marks şi Gelder. 1966; Paul, 1966;
Weitzman, 196” : Bergin. 1968. Kraft. î 969 *. fu această perioadă
şi~a publicat Jerome f ’iank (1961) importanta lucrări Persuusion and
Healinp. in care a iiksrcat să extragă principalii faeton care deter
mină schimbări în maia indii i/iims Acest volum a îmt descris de
Arkowitz ca fund ..una dintre cele mai influente lucrări iniţiale
despre factorii comune' 1 1992 : 277 c în !W7„ Arnofd La/arus
lucrând in tru direcţie diferită de cea a Im Frank, a introdus pentru
prima oară ideea utilizării unor tehnici din abordări uniate. Iară a fi
limitate de filosofi a in care îşi au rădăcinile La/arus a numit această
orientare ..eclectism tehnic'’ iLazarus, 1967c
La mijlocul anilor '70. tot mai mulţi practicieni au început să
recunoască deschis că sunt eclectici. Sondajele de opinie realizate
în rândul practicienilor americani de către Garfield şi Kurtz i 19"5
o - 855) şi apoi de Javaratne (1978. n = 989» au indicat că 15 A
dintre participanţii Ia scindai erau pregătiţi sâ adopte eticheta de
„eclectic" pentru a-şi descrie orientarea terapeutică
in 1975. Gerard Hgan a publicai prinu ediţk a îmmunt 77y*
SkîlleJ Hdpaa stabilind *• lor mă de cadru eeieetu pentru m bm duo;
managementului problemei" în timpul procesokv de <tuuiiiefc. Lear
a încep**! de G *> p m i î k m am uastm Jar ;n aoizm riu
ulterioare iiîe iuciârn mic <cea ut a şoptea ediţie >t uifirna fi mu
publicată în 2004) el şi-a schimbat orientarea trecând treptat la o
toniui de ajutor mai orientată spre acţiune. Proccuil de eoitoliere
este prezentai ca având trei etape principale • Explorarea. înţelegerea
şi Acţiunea (uiterior au fost redenunutc Scenariu prezent, Scenariu
Preferat şi Ajungerea io punctul dorit), fiecare etapă având asociat un
set de caracteristici corespunzător. Abordarea lui Egan a exercitat
\1 Ai ; )r *\ K OV~ î \MI . ini \
iMk.cn*., fC-iMOi lî.ia p e 'LAnOianA a ; U aHna, _ 4, ViaTU

BiaLtfila
l» . ‘ An: lOucC :r';p< 'f*.-ir»ui i«t aiV*Mk'ÎCa f f ie a i a r j .J? A c .
nv'.iî *>Ritiî W c*. hle! * : *A" " t wU iii. I anat /O V< .” •> HA; vO >; !H R >#U
f #v con fi t/A- AiartiUA c pavam neeonfa !\.h,ir,
ÎAlwA J t «AnHHÎlU L nMpJi-.: dirMlPA -I iliîiilanu. ,VR-I.
mupr.î înirAKiuir::- an . îuîia.t a n c n - e tr a ~ ’B4 um a :aa!'*<, v m v a:
n 'iv\»fdc!t aieniie îine num en mmc-pm 4n n r a m e , .m înm m m rrnne,
’î *^*u>i' urm *•* mu* .« aha a m u r i n ^ i 'u r ă i '^ B ^ s : "-«.iran-L
m m m <num :*iUî P : ;»P?cîrj". _ HitmenA A-ak. a4 tm am ina pi
e a nvit-m». e a a - p e m mar al,a m m ; a m * .a aa a a** i - i 1 a nr ~
Ha • „•«ai a utilii* a? ! i s. *u •> . n ntiv nmO' ahcnHî n e m m mau: v„« *c
.'i;>p *>hv: : ek m m m m In .tar . \ \ j J u a ; >• . a- <a a a ' m A a
iApua.l v: : »j e. :J H • mmm j* e im m m 'a '• n; 'At.
JvAv rin *WaciîtA >'4«\ “ ;.
fii ArA Ai.' s >‘P îO i; A ulH xnii-Jaaa ia ap e im m a »r ceaiu.
m m om urni* o jh ci ; m<m .a. tmkormt c >v m u n e r : m f a.-adm
n' îîipiiAiapruiilîa 4c a m aricnta Unire e a fecim n mmcuram k ku
Tdt mnLnm* haiim n ic m r r«fiUi Tfiind ae.ufn dintre m e m ; miuLije
în mm r c a i a j i a a m r d id p v nomei» m m m m a Palinca.• >ondan
aiiHUc îr Mnîâ b riia nic a a ttiax.H aiptal „i pNfîndapt5 .hiiicicfi
le cî-a: >14: Fnm p uiir m? J jhc?: -p.a aJc;.:% .v xcalir . c i e p a lc r
.ir‘K-r*enn; r P4ui*vaa ^ 4#“; u:» a ‘4> \a;rv-A\ ,% iMi>2:
îcfiLH h a c r i:; a ac . i / a " c ru't^' , ari \ csuj , JL ‘p u r a »aa!,‘a *î
’*U. il.il'An C .,‘V a, ' ,* n„r (iHJU nl i'A ;i d^v'Cn AMdiir ^ *’Ap. Ac
ap «a, p. p . j ni-e: .a ; erele .,t . aa-r d a v. . . b e t e P aceea .
io ']a H4 a r a c :a „e i - a a p a A ' i - oa arc ir»’ ^ era* >
-5'1 da«av v ' n= -I^k'-e: a a a alici » .cH4; -'a , ă* . • a _ * ■ Ut *,c
;4>*',î'.î:' ifî* r. |I“ *A a \1v4 Cx-.l J4'*i
înfiinţarea Societv for the Exploration of Psychotherapy Integration
'4"/0i e ra”^ a.> ‘ e < • •.c^*ai; c . >':*• Al - , . n*
Ica-diiaraa « a u tdeaîiHH* e rrerc ^ n a u k t pian i,a^rîif*r • « '\ e e r a r \ ’
la . - nn-r* - a a ^.,; e ”' v . * an -4 * :• >. -
-cHx •crp! ct-fcHn a an îp HiMiînnti pnn-.y a p . prumiic .
i c , t: \ -n ' ' i - P . r c?\ *C- *;/?•; t ' <• ; . ;A^ a n ; a - , ! j vn a ' c
«Ilene* J .:nnui! -»/ IS\( anePanaî /a /t n n - 1,” ; In 10 8 R p ih îi J icO
incnihr’ a: N fP i era tk 3 U4, Jiotea a:ne 3 Ia in Sf 4 . renii! 4i 40
\î!Ok;'îAR!; î j \ I I 0 6 \ ii Vr ' r Ui f ' ! I !- 651
din diverse ţări ale lumii. La momentul respectiv, 10 erau din. Marea
to r e r „ ;-d* d tr e n re nu «ivii ref.ti re iirem ret j c< v i :î : Vure .
re mm ~ ,rere 4to - re ore \ to*? du eu* iu un ,jrere
i t u n 6 ' m.tc dm Vrerea Bareme
V re re rto du- u n i r e . ' K re r e c r e a re reo rerere ..
a re '*»re! re ire» re* re; — x r e a re vrerere c rei iirere :.
re rere* .r e ^ r e i i \ n 
' «- frere-v' ir re- g„.re .tirel re -retore-re ,rere? u v .p c l
o \ i rere 4 re-> ’ »>re vrere m tre n re rj Iţe a m de rei^-ju smyrefuu
. re fre n e m u re J* - r T re fr e n ui uJCa^vJ ma« nudfe rereSn du iu-
r InllandtTN ud livre
Ipoteze teoretice
* :irei-H j- f ; i'. o s\re rerere i %a mure ’.rea re v ere >,u re irere

re vrerii, ret 1* *reu * pere pe* tre . m din mere re ore nu reto p r e r e î,
reventul cj vrere - orerreitto pc»w reavrerereotr-renanretot re*
- .* uc v e r e m* îkremre rene dar* »n par re Ireuşi ne pumni an ret re v
ana te vrei u ret n ; .• v re u n u i util îareun! ne re u \de v*
re«Jinarid pr orepalca; re v-. v ia- retore pe rem re rre/e m«rerer , it
.megreue
Orientări filosofice
Pot fi identificate două orientări r:
Intre ele.
Orientarea filosofică modernistă/pozitivistă

Pentru cei mai mulţi întegraţionişti, toi n it de la faptul că în
ultim ele decenii de activitate terapeutică nici o abordare nu a reuşii
să se distingă ca fiind mai b u n i decât celelalte, integrarea fiind o
provocare oe găsire a unei abordări care să folosească cele mai
eficiente elem ente din toate abordările variate, pentru a le combina
într-un singur sistem terapeutic. Se speră că o asem enea abordare va
fi creata şi m va ham pe m inunii ere a;ut de cercetări din domeniu

Acest sistem unic. odată ce va fi descoperii, \a servi pentru a oferi
o definiţie a întregului domeniu al psihoterapia şi ne va permite
nouă sau reprezentanţilor profesiei să demonstrăm o anumită consistenţă
ortodox că a eforturilor noastre de a prezenta întregii lumi ce este
psihoterapia. Foarte probabil, un asemenea sistem va încorpora
îmr-o înţelegere unică ce înseamnă a fi persoană, ce tiu merge bine
vi cunt poate fi îndrepta! şu pun urmare, cel mm probabil, va fi în
stare sâ st* conformeze unei structuri furnizate de capitolele dintru»
carie cum este cea de fată (dar consecinţa evidentă a descoperirii
unei ase mei tea abordări e că \a ft necesar doai un singur capitol î ).
Datorită faptului vă din această pei specii vă integrarea reprezintă cău
tarea „adevărului" în legătură cu ceea ce înseamnă vuiâtaie, patologie
şi terapie ~ un Iei de căutare a unui „întreg" terapeuţii care va avea
o corespondentă mai mare îti „realii ale" decăi o singură abordare
care există in prezent ne putem gândi ia aceasta ca fiind o orientare
filosofica modernista sau pozitivistă in cadrul unei iiuşcări către
integrare.
Orientarea filosofică postmodernistă/construcţionistâ

Totuşi, pentru alţi integraţionişti drumul are o direcţie foarte diferita,
aproape opusă. St aceşti mîegraţiomşu recunosc faptul că nu a
apărut o abordare o r e să se dovedească a fi mm eficientă (şi. pun
ui marc, mai aproape de „adevâio decăi altele, dar ei extrag condu/ii
ioane di terne din acest îapi fu cmisklera că conştientizarea acestui
lucru ar trebui să ne determine nn >â căutăm să ajungem la o lingura
abordare ci mm degrabă să încet fim că ui a rea Ei considera ca lumea
în generai pnn minare, u iuniea terapia m particula poate fi *m
m in tă sa fiu ,s)i»im ă't ir. ?n*njun tem a JnG itc Ac cnsiă ac
..adev Ir ' c.bîeiTce si <tK* *lut di legă iută cu nimic cu alai mm muit
despre ce înseamnă m fu o fiinţa umană complet functi* mala - toate
sun? doar percepţii, nunjaiitău Ja interpretare. construcţii M im mult
demit atât. fiecare construcţie apare sub influente filosofice, sociale,
culturale economice şi politice. Chiar şi acele aspecte despre care
se consideră că suni „adevăruri ştiinţifice* obiective5’ sunt sub influenţe
nonştmiţifice identice şi. prin urmare, trebuie de asemenea considerate
un set particular de construcţii (Kuhm 1970; Gergen. 1997 ; Rortv.
'\Bt#iU)-\Rii I lN i I GR \ î G [- şf mâ GC î H ' l
* i Din această perspectiva, la te! ca si cautaicn inia: simeni una.

„murei ai îcr ipcm aceasta icpiezintâ o mutare a „mev arului”
pentru terapie m prin urmare, este o greşeală şi e?mm o omădanie
lipsită (le m n Pentru cet care gândesc în acesţ mod. interpretarea
jmeanmă întâmpinarea diversităţii bogate care există si îe cam
acu vani Ei vor să mină posibilitatea să folosească o multitudine de
concepţii asupra unei un sănătăţii, patologiei >i terapiei şi să găsească
nnxlalilăţi imam nai ive dc a utiliza, pe cât posibil, cjî mai rmilte
construcţii diferite cure eke fără a renunţa la îfu/ia câ fiecare dintre
ele constituie r a d e v m i r ? Anumite construcţii purfiatlare vor depinde
in mare n u sură de *
I . Variabilele legale,ie <Ucat - cme este clientul, care esie experienţa
sa, modul în care im pre/intâ datele despre propria pers*>anâ si
cum se pozitioneu/a, explic îi stu implic ii. din punct de vedere
filosofic, cultural. social. economic şi spiritual.
2 Variabilele legate de terapem - cmc tute terapeutul. care este
experienţa sa, mani se poziţionează din punct de vedete teoretic
si practic şi, crucial din punctul de vedere al perspectivei infegf atice,
deschiderea pe <rarc o arc fata de o varietate de perspective,
3, Variabilele legate de relaţie - cum se dezvoltă relaţia dintre
client si terapeut şi cum construiesc ei semnificaţia acesteia
individual şi împreună
Această orientare filosofică poale fi considerată o versiune a

integram posimudcrne sau <*'n^truciiuniste.
Orientări operaţionale
I ăl M ii! UÎCÎÎ MS.mrârd: *r fi» w;!;. , |.0 G UMe 1IÎC C G u a r fiîifeU-
•derofiv'. girau pmru m â r - parat *radc m c ufică n i c e ;
i vgj de mura rare. Prm mod ut» opRutp.onmr înmiea moAuitâtue ne a
ijunae la îmeat are A sa cum voie \ edea. fiecare dintre aceste moduri
o p e r a ţ i o n a l e pe» n e e x m i a m g a r s A ; , - h e m A ra m s c e n e m m r î â r
filo so fice
E c le c tis m u l tu h ih c
Iu pUAPiiL roJ/MlSOitL AVMk * . 1-pIc/iIîL. ? u:L\ Lu oeporS c;tu V

.
integrare. A m t«jm am p rtc i/u t mai dro\ remec roimertui .mDcUîc*' -*c
Arîcri •.1 ' frorroeoa pregătita D .acLDcA * dom o Miiohiîe au
îK'iaai i m UiMv.pTLc oo ic mosuleră ia 1 cmc hmroror pronira
mo piu pe care o arc cc aîirm «;n m i/d nourm icrafmm tâ in Aaim c
înţelegerii ton im n Vl i I il Ui m Miale mu a iîe n ie de tm rm 1*Cedrea
roci tehnici Io iînU corespunzător nu presupune reiusum adeiarca
ia o anun iî ta îo a-ic mu aNareiare m cadruî cărem a vm de/roi iuta
nu.uL leaium urm dcfiutku rodnicele pnt f ucmm Jm mmc
ro/â icoroucâ >i Uiid/.iîe :mm* roineîaie de mmlen ai luncile de
LLiaeiîiatLi m croairo naica roiţii ame le f dogeşte Di r euplu^ idiot;/,
a alinului rol mau a doua scaune rodiei poale Ii .D -ro i 4îe un
rorodon nkri'Ud tehnica a mm be/vokacă muia1 un cadru! acestei
nhordăH c dar D pumni n facilitare a dialogului intra? vrsonai intre
poiantăţiie One hm. De ademenea, poate o folicita de an behaviorixt
pentru a exersa o pnvoim â mîerpers- matl «n cad ro i c-Lomc-urnu ue
'CiapitL procedura cam poale fi folosită si in afara romhif media
io anaiua eclectmmuUii tehnic ca o direcţie către mm urme
1rth m v m facem dknncua clară mm -“cea ce ^ a «iipiii roeleerism
OeMonib . ro ic o parte Obroien I D i t azarme !oi#f m mciectîsrn
s:stem;tîu " ' Drnfcn ;cAh X or/oro ro Newecin uuop _ I a/urus
srm •. ;v de altă parte >r, pomul ca/ Miîucce syni •UdîC 1l întâmplare
nit b/aîe Drol ' rom *m m crom i .p pnip ^ U.olen ca?
Pis -:l:Cil-1 roOfCmu/d >procedură m -.a* umuu op pe •m i a facr
nr,» ri " dC 'cne matice ip coerente * L *<' r;M*. c ov-e.ro
;onsi:stent d(n_y| b cm ta r’“lipului. Uni i practicieni ecdectici m ,u 'A u
i „orienfare C“mîcipală”,, la care ei rtdaugă ceea ce ■are util din
bordăr
Viţii inu ales tadru ec.lectic/integi*ativ mai evide -Ot. care; le perm ite
ă utî lizeze C! “S* • ' Uîinatic o varietate de abil iţiţi şi 0,' “1 ’S ‘ÎC
:xemipiu, E;ean 2 0 0 4 ; Palmer, 21)0Q. Lazarus * Jenkms,

)00) sau la diverse as
u. .-Cd •: ' o \ <04*. f *
\h-»h'J>/\kii I- i \ ! ' r.»! \! ,\ ' % i -t ,
" r* ■:►
r î mVr*
, ;Cr J >v. v i c • P v.\i£ •_ «Ti ■, P *P * , Vv „ C , . *» J „ ;C C - C Pa C a , i “•
Pr c k l L - ik '! J ' IP C *P Ir «C \r v i i w i P C< C 4 „ w P .L * . arP al Uî PP P

P rr c •> _• *hP i k . P d P r a - v i k . u II: p i P i i y d l a P i p ' « m m m
i n J c n ib r ,M v k u a a H - iP iU P M m r , i C t !{i , m C C 'K , n *Ji îi ui JÎ vuiP i i
-a. P « .V M . 1: ^ ~1». t | v- „ t r e l C , u i . l i d e r i P r U I - u d / r I- I L M v ' u ^ , ;
Î. j i u l .v *i i . r r: I r P n l ’C n u - s t c ! ^ . î k x v.i »11«Lii ak d l > C* NC.' »<

K lip rU m -1 1 1 m i e i i U d î t t i e k ; d e a L; * i m k l l r i ,î^l!^r* t l e P
r c m c m d '' '. r r p P P - ' I - ’ 1 J l \ te* *1 P t i P .1 . , a l C - d J \ C - I l k i l I î îl*: 1 ^C I . -
m r* u r e - m m p e e n •’ j ' j c e r a , i > u i a ii a . e r r e m i ic* m r

^ CiV<tjCî ~i CC J Î „ nume"*]!'- k in R0ţ>„ p NiilJ „„O P CI»ÎP ki r«!i
p mmr U n d a m m-e - p- »i i u m n m i d t e h e m pr î v r r i n
m kiu i m n iii; •<- r . u . a n t „ ;;v t H e e r j f , mim j e iea V ii In r e ;
• v r e im i - i r i r a c eid friie i i . a-a. m l pjp»; Li mprciaCiL ier •»
n u l e l e . t/ m r i i 1: 1*fLl,/îiUO LII:«lr Ir.'- r ‘i CPtlHr.nKe paL
P . -L l -r id vP ur.j ii: Lilr i >a*r inii; uu sfPt'd d r p l v i ~■ Ll
p v r iiju îj iP' .t^r.irdPP P‘ .\ r L \ u r f t p r o b a i ; > jvw^Li Hllpii *•:
*iilî. LviiLti ^ - PîPk'vP : vL Ii LtlâfvP IriPii Ddî'V a uPP' iPCL *r P-_
‘j pli/:ti,v, >--vlit: *u u i i P j . L L usîu : v£):dbijipr limbai i c m p i . r i ._
. r - r aa c-rr î r a H r M m m PpnP dt n : p j i m d u i u r v o i n i c p r c a \ tNî; r ; ,
irm p o Ip Jr r*r>l lip b.~ rd^-rdâiL * a i t a i fr/ u lm ! ir. i r î r ; j ;m.
mir î p'jpp: ;:; mm: irîdpîa r r m ; m a |iim iiî ^ ’iu I l a h v p . d i . m , *
. \ t i i i m s M - j i i M i , d*Am r m*dcnuiri*iâ al p î ; H m ipu m irip :
al | MPidauILua ‘ bfal Mv P ,4d ' l iC; XPPr «1- li iiK J a 'd l i . -
Î'P' i k r r: M : Il n Lp P IP'l , ^ V ,n._' >î:;r
F a c to r ii c o m u n i
. P i a d a i v.vi Kr u r jK -s ^ i m r j u î 1iî Ill,i ipr m p i r ra ^ c j i ; xj arc-tsta ^ \^

•’p i î i - '*:v.r ' r > r %i ? 1 -. -r ’—
»• «’* <'».» 8r >,-* ■da- P-_
rr'cîplc ^r il M; im ;- pO'viiP' x iî rn-r'hk PIU -r ‘i*>U.i lilardm- v-IU
- : '.-r , nî‘ "m d*a-' P-, « *: ; m r r , ra,, ck, r d i L PpPiPptb,
îpr ûnr iderUvP v u m i c i l r a rir p ti r i a m L »iîii*; i aîc tn k piaiioomiim*
iportrîicî. Fir in i aceşti aiiepuitic»ui>n c a r e se e o n e e n t Tc a / ă aûmir
65fi MANUAL. Dh 1 ERA PIC INDIVlDl At A
factorilor comuni au o contribuţie particulara la aceasta dezbatere

Ei subliniază faptul că, la modul genei al. poate să existe o „echivalenţa
a rezultatelor*' intre diverse orientări ide exemplu, m u o abordate
nu s-a dovedit a a\ea o rată de succes mai mare decât toate celelalte),
dar este foarte posibil ca factorii terapeutici să fie găsiţi nu în
caracteristicile distinctive care marchează diferenţele dintre orientări,
ci mai degrabă în aspectele mai puţin evidente pe care le au în
comun De obicei, aceştia sunt denumiţi „variabile n«mspecifice'*
Nonspeafic înseamnă aici „a nu fi legat de nici o teorie sau tehnică
specifică". Evident, mulţi factori nonspecifici operează in totalitate
în afara şedinţei de terapie si chiar dacă unii terapeuţi -unt reticenţi
în a accepta această idee trebuie să admiterii faptul evident că
persoanele care apelează la terapie au vieţi care nu sunt legate în
totalitate nici de terapeut, şi nici de ora de terapie 1 ! mele evenimente
profund semnificative (de exemplu, ruperea unei relaţii, un deces,
pierderea locului de muncă, o nouă relaţie, o promovare e te j pot
avea loc în vieţile clienţilor noştri în afara terapiei, eu efecte profunde
atât asupra acestora, cât si asupra cursului pe care îl ia terapia.
Bineînţeles, aceste evenimente pot fi legate de procesul terapeutic în
ansamblu şi pot ft utilizate în mod pozitiv în cadrul acestuia. Totuşi,
este evident faptul că nu stă în puterea terapeutului să ie reproducă
ca parte a abordării terapeutice. Există însă factori nonspecifici
care. cel mai probabil, operează în cadrul şedinţei de terapie şi sunt
comuni tuturor terapiilor „în care se discută" şi aceştia prezintă
interes pentru acei integraţionişti care urmează o direcţie a factorilor
comuni Dacă aceşti factori pot fi identificaţi şi explicităţi, este
posibil să i încadrăm intr-o nouă abordare sau măcar să îi utilizăm
mai eficient m cadrul ahot dări lor existente. O arie de interes major,
care a atras atenţia în ultimii am, este relaţia terapeutică lOarkson.
20(B ; Feb ham !99% G o% 19% ; Rahn. l npvvortft et a i ,
200! . Moarto şi Cooper. 2005; Saffoai şi Muram 200% %strt
2004. Wosket, 1999). deoarece toate terapiile implică de/v uitarea
unei anumite relaţii dintre terapeut si client, elementele acesteia pot
fi identificate ca având o semnificaţie terapeutica şt stârnesc un mare
interes ca punct central aî integrării, hitr-un studiu recent asupra
dezvoltării psihoîerapeuţiloî. realizat de Orlmsky şi Ronnotad <"2005).
acei psihoterapeuţi care se considerau predominant a fi în stare să
între „într-o implicare vindecătoare" cu clienţii lor erau „dedicaţi în
XBraRî i\Rii i Î M f ^ K A s l V F sj ia L îA I h >
mod personal si declarai în raiaua eu pacienţii . erau captăm * oi f c

cnifMijî a a rii>ct unui m sa mmumie ioaite urne iu aceştia erau
„conştienţi de seuumefneie oscilante din cadrul şedinţelor de terapii ",
aveau «un sentiment general de elamenta" ra erau m stare ra abordeze
.An rnod eom iruan dificultăţile apărate, dacă existau probleme in
timpul iralamentulur 120o5 lo2) in contrast cu aceştia, acei terapeuţi
care se considerau angajau predominant intt -o „implicare stresuritâ*
cj clienţii loi au rapoi lat dificultăţi lelaponaie frecvente in piaeticâ,
piecuoi >1 „eforturi neeonstructive de a face faţă acelor dificultăţi
prin ev narea implicăm terapeutice şi prin sentimetitc de plictiseală
>1 anxietate tn timpul şedinţelor” i20l)5 : 162). Pentru a vâ poceşti si
un eveniment nia» amuzant ac uni câţiva arii am participat la ne
seminar unde u n psihanalist renumit a povestit despre un incident
din timpul unei nm îi/t in tare pacienta s a împiedicat >î a căzu;
atund când a intrai în i abinet. Psihanabstui s a ridicat de pe scaun
şi, renunţând la cadrul terapeutic, a luat-o blând pe pacientă de
mâna. a ajutat-o să se ridice şi a exclamat: „Yui de mine, draga mea,
înn pare nespus de râu1 * Mai târziu, după îerminaiea anali/eL
clienta a afirmat că aed moment de contact uman spontan a fora
tuiul dintre ccîe mai semnificative momente ale terapiei, care i a
permis să vadă înti-o nouă lumină atât terapeutul. cât şi terapia.
Integrarea asimiiaii¥ă şi adaptativâ: casa ta

O a patra direcţie de integrare poate fi descrisă ca avariei şi lucrând
mm o „casă proprie” Exista dovezi care sugerează eâ mare pane
dintre terapeuţii îotegraf \ i din Marea Britanic se autocticheieu/â ra
Bmd adepţii unei orientări umanistă, psilaxiiiufiimă, cognitiv -cvmpor
Cimenta lâ etera, dar in aceiaşi timp pracimă iMcgraira dîdJartdera -
McLeod. 1bun; <>rieîiiarc:i rate un puu-n oc pornire, turm/ano '•
‘■•i/'ă temenea Picura, care mcîudc mobibrafim de z abairam m a* c.m:«
rac cc gmc t 0 aîd pcmra fm»mra mmm ic pune. A n e i.
terapeutul ra poate bucu ta de beneficiile identificam ;u o antum la
.'omiujirak terapeutică ra craci îiimraj o corneşte ra o muicram bura
m aceiaşi nrnp pregătii sa urnie/c ies* a «unda rea mi âalorn de ,; t
s a ram a tera p ie p o cir e becm t rzram v r 'I d e ; ram ~V cm
zoraes dt :on>tructic mievrativa mar o mma oriaxapifmdă poate U

un :ram ram e se u nau r a r a m * - or? m m m d o i m ra d ii: ra m p ra im :
u .amm-t't pune j,j riu pe adnotam, s- epocu ca i o u es iv
te: g v a u i v m s iu rm a p -o m :• a v-ucui. a, >rs mm-. , p- * gu »e
vJ l u i i k i i i n, cslc :i~?i e le m ro îc -a pod u e a vva mm mm â m a
h o l i i u î :a * /Ve c -a ra , m m /m m c i iv . d rse h o ă pornod-amu: m <
Ku c a l n m ‘xi« i mi k , m t r c a r t - U v j i m f v J a . a s i n ! i m n Ci f i e p m t r i C :
:in aducea airamm^ u \ e u ! o mu mc rveiifn ai cunat st* pnrnmă.
după ca v a id e im tn m târâm :a : c a L a* -cir amice c e • :t ifideum im L
peroptutoe fcorcîH i ».uior*u roam epm îvdm îh p ra c m u Peiiiăstiui
ce im J e /v o lt a p ro p rie un o d a ie a fe r u ir m u n m ic m o le m tegra-
tiomsn \or y c e m ;r>îmiieie, m uda muie.
Onentări filosofice $* moduri operaţionale

Pttv «e Jirtire modurile <*ncraţionale des. rim jiu en ' o. um tî integrai
in viii p»»aie U dedus din **nenlările nlosofke pe caic te mi prezentat,
\em integrali»>ni^tî ram luarea m ir cadrul pe cam eu i aut denumit
o> vemre mec/mmei n( r/mmfe o a considera ce! rom probabil t haca re
mod o.perationai ca fiind c direcţie către ‘arieniare i umu sistem
psihoterapeune major ăuesre m oduri opcrapauiele existe ni; ion ta
formă sû alta, van* seîe mai bune pe care Ie putem * >1om în pie/eiip
d.e y veni si momentul in cam obiectivul nostru sl înţelegerea
esenţiala a nodului d - lucru cit memiui uman. j j şinele. cu ceea ce
. nii'Utuiv: de/\uitarea um ană, cantitatea patoioeu st lei apia vor
a tunge ia un asemene., u n e i mea: im sistem terapenm unic .. ortodox ~
\a fă posibil, lotusp ir« pre/cni Ucm au apărut direcţii foarte interesante
ae ik \ are rulă o|vruţii uîA v ueesU. :iifeerats*miNr admi n tară probi em*.
s. itKă tiu au a|u?u n i punem: în -.m d-s<. >pere ceea ce pot ite
numit „am.f.la-ea viu ăi eapam 1 dounecc''''
Cei OCC' lOtvC a ’-Cagr îi cs , ’ âd; U! ai a întăriit filosofice post
modern*e/co n stru cţio t U\’, t- ',}! t , !ip 'bjbh* >0* *..C : U d urii
aperaţicmale ch fiind Î ou. *t , ' ' e *? riaem , , o ta moduri dle sl
■» .u o sm oc; 1 c u , s , ^ e „ p vedimm.. m u ău .,\m . -C*
sXismnm clin diverse ab«»uijit terapeutme si de d e to n a re a noi
s r i;,h: dă ; e c ; -m es im a ue » o ***o n * au m • * m m v m;m
un - a p vs m odem e: un op» de cmr e dc dv. v a mm pene a a a ; ance m
> . «mmua euds. -ii; *rvr.m\ ts >.«pe l \ u m . d - c ov„ î mu
oaeumte su tisicn t ae nme educ iu u î c re m e n i «a cimpo/apc A vcasri
persioeeli\â asupra imegrani se na/ea/d ’n special pe ideea ^ă nu
te deschis spre a fi construit dm diverse poziţii, î:r
folos inc în. mc»d util inf(armaţii le existeiite (Rorty, 1989 199t)). în
anumite moine ”'t' v' * cm :-. .r culturale, sociale, politice, eicomo
mice ele ‘Ci :a i' --'te. ,i acceptării provo<sarea de a reciz u i, decoiistrui
(demolai) şi rec acs-a: '• aprilie tec •rc r - Caputo, 1997;
m a te 1ppo\ Dacă eşuir ;a â> aastă pn ovocare vom. ; teitete r locaţi
la abon farile c-are nu niai sunt i C:ite CCo * I Ite te ' în care tifăim.
O'îu' acest p roces nu 1xebuîe perceput ~ * , - . t e t e re :uicurt către
c-, n- ce te l te pentru c l .e JMC •i'! din a c *' Os'
\ j * ueeiem „ a. m ,« ■^ juiicc i ! ir*r i ^•*_ i Di;* i
' .»• .i -o xDcr i .* ;■♦_ ■'- j \ ucu' > r tv.'OCî. o ik n ,V . Ci> n.mut,
« o R i îh~CU CI C- ’ — CC» mCOC ' U CCd>; *'»: ;v x Cc i .*> *
' ~' c m c ,, ’.i Rt exr-- ' o cu ca ' u Tr- ' ju u 'in -t '• »
Practica
Obiectivere terapie-
h c u in >ec|iu!kci antcrmara * Jp m e/c teo rem e"; nu mie ponei! m
c! ’i?ntkdîn cfi '-o de coreei o c Mnţrulai. v>îc ' d:r:tepouca/u icnsmo
u iieurutivâ Bmeinţcte-u m ta cu înseamnă m m ia p u itu m tcgom •
nd-cujuah nu jo un 'd-nCi'. s *r * ieşene, ci pic p simplu u: • c
cUUCC- Ici IcUiZ.l C' tC C urnite cC-U.C ''a!;C -v h tem poî.'O-
afirma că obiectivul larg şi esenţial al terapiei integmtive este ca
terapeutul şi clientul să construiască împreună o terapie în care
amândoi să se angajeze progresiv, în cadrul unui proces de colaborare
totală. Modul în care va fi construit acest tip de terapie va depinde
intr-o anumită m ăsură de concluzia te rap eu tu lu i; dacă locul interfe-
c cornkx ren,1 miem a v conte it roreteei .jo pontertetete

" C- .%• - i*i r h"i „ '' .:C* ‘ tevs- e: .
r o u : i *a m ic • „i: •_ ^te ,u n vtetete a C a- c u m -, ete*i * <j n c u c a p ă ru , -
lara, atunci terapia va fi construita intr-o m odalitate care sa fie
tetdccm.ircîr corn atente *a o duete m fi«« v te< te c o c t resVvtbi
Dacă tecul mice ră n i esu considerat o d pred»mimam m mrepemt-n
' 'fl«» M .\M Al i>* ItM\ V \ i l\I>i\IM x \
învuî» arunci ta r a m a \ a t\ construi?:! iriţi-un m o d ..tr . cmc v «insis

tent i u o lemn da ca i al t e r a p e u t u l u i . iar d a c a iucul n u c a ta r i; exic
cofisklecti a ti mnîre’k anina terapia va fi construită unr un tnou
determinat preponderent de reiat ia în construcţie dimie terapeut si
client. în realitate, bineînţeles că orice integrare eficienta va mea
Io», dacă cele trei locuri îşi vor exercita uiiluenLi asupra modului în
care terapia este construită, dar examinarea atentă a principalelor
linii directoare ale procesului integraţiv în care se angajează practi
cieni i individuali va de/va lui. cel mai probabil, că una dintre acestea
ocupă un Ioc central.
!)m mm putem -mnocc an set umc dc catem de x O o care vor ti
folosite Je foi* practicierm integrato; [V a /in %lxâ am.st terapeut
în acest m Jou pocite lac ut eticiem cu mesf client. wj'c orc această
prohkaino sa U dcferîiimum dc o complexă comonuţie Je influente
ib i.i terapeutu1Uimea/a integrai!c bazauJu se pt o ab a drum preferată
i vezi secţiunea .Jntegi aiea asinii lat mă şi adaptam ă . casa ta” ). cri-
mi *ik existente m acesta abordare vor avea o influenţă dorm nuntă. In
mod similar, daca este folosită o abordare nifegrativâ identificabilă
(vezi secţiunile ■ .Joiecusmul tehnic” si „Integrai ea teoretică” )
alunei criteriile caic au legă mm cu auest tip dc abordat e vor avea o
influent a majoră lotuşi, dacă abordarea integrat ivă a terapeutului
e-ae rum drm oâ umcoîoiîa pe porno: nerv *an;V' decât . pe model"
mc exemplu m u i a o n a / ă pe ş mmm io cu proceva» ûniinuti din
anini1 re! iţim m» tpemme '*xmnmîm; '-a- ‘«uni oos^Hij a
vahuOi- d c \mm>o .a n a v s : mc m v e k m j ă , x m v : m , v muu 1 vie
rnO’V-'V' ii «v \ “UOi ?iXn •' CSv om . g ' s om f
,.rw :m m .m ^ : ' 5*■.ri m c cu 1 *: o : r e ■* •m <• •c ,,, , *

od'u m •' ulm mmf Je ; o- d. e s m i e mmnm m*hem ruma
VUi l I\ »:,'K \io* î o i5 .** :i
.-
. m mieinatma Ni.li mul: dmai itai m rea bun mi Ituim pte vom 'iu,*;'
u mpt '4: d en am * hi modo irmimitiouaic a r ; -un! depui n 1; t :
ou ale ii i ' j ; cvdfcaiu wOîcmu m *-olwi'ţiH var.: adesea v a i m o
m uL decât p o -ib iliîa ii i c ; e î H t iu aceste v tu n iii com ă o prost ane
considerabila spic a îi de mmd ol waute oime modalitate de a ti ck
mumr îi- '\n a mmd peobm v uenuloi dtsO Mmm spre un anu mar
terapeut.

[demifiCcirea ea! itun h*r urnii terapeut e ficien t este la f d de im p o rtan ta
mm pentru integratlonişm vât şi pentm practicienii de orice altă orientare,
Mai intai aş vrea m fm o distincţie între integrare, ca activitate
îeripeiiîică <„a late i n t e g r a r e s i integrare m tund de a tl ţ„a ti
integra tiv i Deoarece nu doresc sâ creez o falsa dihotomie intre
mcsîe doici aspecte, meau sa sugerez *.ă abilitatea noa-trâ de .o fm
integrare* m nud eficient va li k w te strâns legata de ,m // integratm
îtitr adev.its consider eâ „a face'* va merge mâna in mană ce ..a f '
Cu alte cuvinte, cu cât suntem în stare să fim integram i în mod
natural in ceea ce priveşte abordarea \ ieţii. tu atât mai triuli cei oi
va re avem o relaţie, atat terapeutică, cât in alte moduri, rm o>:
percepe ca fiind capabili sa îmbrăţişam posibilităţi şi sâ utilizăm
oportunităţile pe „are le avem. Cu cal sunt mi: mai integ rato r cu auf
ph ' lcsuI pracfîcr. noastie vi tl mai liber, mai puţin restrictiv
anxios şi mai deşt hm către noi o poate aduc o mvelaţd Mirprin/lemn
£.?r*â !a j rrkck oe îkseanâ o f mîegrrit?\

zi fi integrativ merge mână în mână cu o filosofic dc viaţă şi un s til
, -mi>mm * i , m.s-o .» . o-^ : , - „ >o !*u r*% ,M ^ a o~ ^

• cate <vk iă tom numii un <: iIo Mandre de opui _ »0‘mu
_ <-‘ i î m „* ■< ■i !- "* * - 0'> *'* rlc * 's-r>"'
! - îf- orii a. .ii s omit ueinci C ' - *’om m%
apoz a v .-c „ o
zu noi” în. opc*tiiic;- ..mmcu r m o km \ m o oc «iz g cum -

< ^ ir usteristîi. mfiibmito >. 0- hîv r care tu mic ?f *r^bv v a
m ; ■ s:ci „ urt-cun m -Ji- * m . m m o rtc m * .
• m. im n mmuumti-m metru • m 4mu _ - - ;m *c
cu an tu m :
d - >- i w U . C a •. • ia.<isi H, T- ’u**; ~d C' ‘ >V , - C;m - 'V i - _ • ;U: .m a :
>m -C llliCt cm i a; ' <._,!'u:‘' >.. i „ C l~', Al ^ .Cil.

■1. Li Ce ,îK„• Iv .4 <*L L Ie ,'L r<’I(.. -.i . .aLLL a Ci; - «.CU .i/iL”' CiL'
. '•-. J1 -U — . *‘ u C. a C e ; Ci e 'e L - e^ n . U CC ,] ’ « C CC . C l CI : '
.. I CC ' *v -,e ,»M ]': *<: \ ir o Cl,< m ‘! j l V ; u m C UCu : m CC .h ~ U r c .
.•i «cu maia Leiţii • Ccc iirL- jV < , * pcîimteim j u c a m m.m _ mta
m m C ' î C: „ Cia. .CCiC :,î . - m i i M'vid4ÎC C* . 'CiI'^XU m Lart
li 'l ' C i ,L.ra m s A d m ir c M l .C Ui h c iiî'C u k m i ,m m * M .U tC
u c u ' l e c u i t 'a î e CUocuu ac c v ic iile vmnu.ia ^ im rfiruu . >» m t u a
,' C > r r j i l t c c *-m ! c C uU : c u l c va a m i n * i cm c 4cm ?
m*l nd1 pru k ih fg a c e r t nj» d e « p e i c i p | ! c .• upeu hm o r t esîe

adopta! di' p u h o i c r ipeulul-coiM t»e?ciî m a c e r a m Ac e r t a -mr pu ica
<x Ce a d o p ta t n\ m o d d e li b e r a t . p e n tr u . 1 a>a m îe -tru c !u r a -a m
p e r m a i m m c a c e a s ta n o u a i umane o! * m n u r e m i r a 1 p u p n wine
pu tu i, in m i e m d e - a *uiigu« lu n g du r u c dc te m p ic cu n m a r e
Uivr rsiuite u e e h e i u n d e i i t m cei m a i otutl* m icei m m m m i i v ^ i litera
~ a aiîampUiî p r o t ii h ti in a m b e l e m*Klu?î
1 Îi e i A c i t i Al'itiVi'hi J K ‘“ a l t a ? ; * c u n . n ^ U i ' U ( " : î Ui > * Y i p î V t y
e,-• di " l pe . b I «; :# Uimea a Ut a-m f'’e ee^^ COI' ll m ic

* j.i CIC .1 a^ a \ *i'O** 1 dll* >.uiM cFx n,x P ' i l u ‘ '-l I r jâ a» Ctf£t
.. er c 1 ' î h m C C 1 R , ’4; m o c a c Cl^ : . e l . : - p *.. UC.-A>. CCii
eclectici, concentrându-se în particular pe ceea ce el considera a fi
v ■. : ?ci‘0'.c ' .0- e rt ^*| . *rî;*ă
«; . J -la ’l *4> u r-*.a <: s* pi' .a •'• U * “ *1 c • , ’.C

Uîiu^H.i . m j r r a m*>,urm ancaivim cf-tue’1 A;U*cjnd re*ei a \ul t i - / c s g î r c
'">?rtv 'ce,. r i: m-*'1 u r t'5 'mc mrapmmi : m erte
5 cKi.a.n ; a no m t u x:c u u m - a i - 0 u m m c r t r ''oh, - e n r ;uo»c-:
c r .O Cr Cartlî . 'un k. Ct '<v, l C*'- o im m . <■ a . ; « * cu.rt
c *e-i* i * m u iîîp L t" *... ;u uHti n um c m i u m i l a -c* iiaptatr*
J a r cu m m n u n t t tec al 5 ” » . a i m M i r t *^»ci nopi partea
ABORDAR.il te INTEGRAT!VE ŞI ECLECTICE 663
, -A J te te Ttete >•; .*» *3 vr , • . -• “* G ite: i* .

3 * te t e t e . .•* t t e >.te O . t e t e t e ?: î * j - i C i v . ' ’f ” . î< .
te r te <te r ir te?.tete IR teteU ite .r tete A ^
,>teG 1J d , a tente tete ‘ ÎL tete: ^te . Jte T te' teC .1 î* *vik*L'
r s, d : l l t e U Î klx, Lv El c - d D •>* l > ■-v CU *o v i ! .* t e , t e Itetes L4 t e t e t e t e î e de
* ' d i 1 C- *h s cr , . *»* ud e v !; opiu dl > te -'Ccntete u,
:: -eted î'd j i t e , tete, e ' l; dd. l juvenil ei tteeLcil uit v
. / . J iL t ,*N ^ 3% 4- >• ute-nuc Al ; t jFi T iLimcnf fptetp ie.- .trv*i u
D . te -M fîUtete /- .• VLtete /tete'' ; Şl ier îPlte ( - teteU! * ..
l rOe: fACNfvcAvp teteVteka Migerea/ă ut întreba» de dji e 8pro ?ljio.
n, »nrod vEntrai Di ro ?l ; *anai dedicat Mint ‘
i d L i v c ; a l i v o c l te : ouam trai.-/a IiteiMte v. tete'**’*- ~ x,*;J, u C •*•
i'Cn g can> ;u r-cn te pte ».teePL: atei d iul., tea5iror1•iJr •>6 r k
D#H4 3fC.„
L\tsîâ ud nan: ic- dur praeiroenu puricii ra.sp.md n acute*

teifvbân u* u\ jdl iii ejndd C; suin dedicafi unui auumc %ct Jt rcece-
x; unui %tu sie *u*vfu iiTîJ vubiht rnra>c iulegraţioni^ful vU»iiside;ti i u
t.x-vre îmienai i CdIsuil \i râiiiiiiia înujrdeautia dcsuSusc >i terapciuu
u ehuie sa ş, Ic pună u, iîdG reperai, MiocntaRu pentru licean
;neuE în fiecare MAlinEn Lira a anii ci iu râsoun>unJe m lari a
*an^rf;, iu răspunsul« >rcrc<aip»; li-minate de ta*cmc f)ip ;c i ;r3^
p rip e i tn l prjetn isût uucar.iL'v are un angai tnis-ut d o l l C" i ut
d uA>c!aî, k s a e c .l L U s s l i L ie a -n ,pnr , ’dicr«lA iCi?L UC
1 ‘ ; pî iD CLi^pe-C;, v s^ ik- ^ Cu. n eCv :e- «
'1 «. /f;Tnt,n/«6 •. ./* * r>LD«; d s ; < ■., sr \*' *• ‘ au*./ ' it
■.e c Vu LiR T' >‘ -c DULdCTT TDTÎ« *1t ’ L /J S 'T I ;T
; T 'U a T’U t - ? ' ^np : . 1. V 'DL' D / D ; UC* ‘ .s c f> •
■-"o*- '\ *e ^ i- - v- , _- _ ^ ,r ; -*c . d u u u *
silierii si osihoterapiei si va căuta să afle cât mai multedespre ceea ce
''LUMiCi L Di iii una *i\ î -v n uE rmiKsuvG p;'x;LiE' Ac< n :
x -iCU: .. r < , * V ' , * *. >n> «•. : î* - i U, , ; ' «Ulv ' >*
T %.» «aîl'Ci ’A-UiU ; mj cu . 1. T1i ''•iTr- xi ÎLo *. >_ UU vl itÎDLiAU *
şi lingvisticii, a matematicii şi mitologiei, a antropologiei şi teologiei -
s suc ,-!uanI^ C dî uvut te uni d, ch D >îc v x,'e n c i e Dcrr.i>c pniilA-
,ntcareîtnnro * Punm a li mn ^ îjil ^sia nu nncamna el ierapeiau;
c»r»4 MANI'AI. DE I t RĂPII- IM»1 VlDl mi t e
va lî în stare sâ exploreze toate aceste intui d e-a lungul v ie ţii sale, u

ca i.şi va acorda libertatea de a alege te rito riile ui c a ie se a v en tu rea ză ,
refuzând sâ nu îşi permită sâ aibă un anumit interes, deoarece a cesta
ou este m acord cu o a n u m ita orientare teoretică. Mai m ult decât
atat, si acest lucru este cel mai im portant pentru procesul de integrare,
terapeutul va fi pregătit sâ folosească orice in fo rm a p e pe care a
o h ţm u î-o explorând un anum it dom eniu de interes, daca consideră că
aceasta ii poale ajuta clien tu lu i.
A f i i n t e g r a u v î n s e a m n ă a fi d e s c h i s c ă t r e e x p e r i e n ţ ă , a t a t in
profunzime, c â t >/ în v a r i e t a t e . Viziunea tie b u ie să conducă la
aventură şi fundam ental către ambele asp ecte, iar dacă se dovedesc c i
Mjnt cu adevărat utile înseamnă a fi deschis profund car re experienţă
In c o n d iţiile în care acest lucru trebuie sâ fie valabil pentru fiecare
terapeut a d ev ă ra t, indiferent de o rie n ta re a sa, în scopul propriei
i i e z v i f l t â r i p e r s o n a l e , terapeuţii in te g ra li vî îşi vor p erm ite să folosească
în mod creaţie propria experienţă în d e z v o l t a r e a p r o p r i e i practici, in
moduri care nu sunt determinate de fermitatea unei anumite orientări
teoretice. H o b so n 11985» a aplicat ceea ce p o etu l Riikc a afirmat
despre rolul propriilor experienţe în crearea poeziei e x p e rie n ţe i
p sih o tera p eu tu lu i în „crearea" a ceea ce Hobson a descris ca fiind
„in te rv e n ţie înţelegătoare’' <
Versuriîe sunt experienţe. Pentru a ecrir un singur vers. o persoană

îrcbuie să sadă multe oraşe multe per mane o multe lu c r u ri, îmbine sâ
cunoască animalele şi /borul pâsânter şi gesturile pc cart micite tlon ie
tac atunci rând se des, lud dimineaţa Trebuie oi fie capabil sa străbată
~ti uwitco drumuri -JM mmurme c uîe, Ei ntâlnio neaşteptate m in
petreceri ca n suia donte la zile ale u-piM rki care sunt îikte inuistmUc
o Ia ;te o n p i A ir e c m ev li trebuie să-i h r ă n e a i te tenn-rn .a n d ci iu
i r v t î s d t "fU I *♦tem ' p i l t C A cd i e Cu . t ' ( *s t l U r te a - te F re b u m 'f i Cv: -Ie
tif.m t irî a le nuli r n o g iî vi#- mb.re i ie OCEIC le diio m e i, a le
Ps m.c i urne* te îîR U ■ i t e e c t i c Vmm i i şi teJte mm» u c u i .u e l îoasă,
palidă t a d o r:m i t ă , m i e . s ă s e Ş 'k -A fi acesite 3. SOâlli i trebuie să
fi s t a t şi m ere amir:ll- 1
r r e r x i i c Ai fii u in 5 te I r Se rie ’c p î a r* C in.,. i a u k j
p ff „3 n t •te o s ă a <ei** - t e t e l e . î nel imita tă pen-tru U-V; c a ele
să rev ini 4 V itm c ă a m 1: 'r e C e eu AIm t ie insie le e x p ie r m u r p rin
«.'' u .- 3 m ' d »n m m «n teme** î n pc i v i l -e ş i In gm sturi, !lma m i m
şi fării ; . r , i t *■îa fi fV : nse Je :«o7 Vm in t *• mrum atimei iaoate sa ia
u ac-A m o m ; u t ol»! c p i m u r ! - im' tmr o u * a u pc >en* s ) Uh • le c u i
pc Ir- :•a ace St *J i f r b , : ; I C »>. mm*-' - %.
\B< > R P \KV\ 1 IN 11 GRATIS t S I M I H U ' . ’!
Aceasta este o p<>C7îc prin ea tîisâşu dar pune arac nud ne lomui
vaiurai pe care îl are ..existenta reală*' atat m dezvoltarea teidpcuniîui.
r;it şi a poetului. Ac o i op de experienţă, pentru a fi eu adevaraî
valoroasă. îşi va găsi expresia în tlîverse fonitc şi nu va putea fi
încadrată cu uşurinţă în normele unei singure abordări înguste
Exista o diferenţă imensă între răspunsul pe care îl d i deja formulat
un anumit mode! teoretic şi ceea ec decurge din acel tip de experienţă
ca te „ne a intrat m sânge ă
A fi integram înseamnă a nu evita anxietatea cauzata de nei unoscut.
raimânând defensio hi vad m l securităţii furnizate de ceea ce se
presupune a fi eumxi ut. Acest lucru este valabil atat în viaţă, cât şi
în muncă Din perspectiva teoretică, acest lucru a k>st exprimai
foarte bine atât de Ydorn. cât şi de Saffron şi Mureau •
capacitatea ce c m i r a nesiguranţa este o necesitate a p io k s ie i D e a

publicul larg consideră că terapeuţii îşi îndrumă pacienţii în mod sistematic
şi cu siguranţă de-a lungul unor etape predictibile ale terapie i mitre un
obiectiv stabilit. lucrurile stau rareori a ş a . terapeuţii bâjbaie adesea,
improvîzea/â şi caută direcţii. Puternica tentaţie de a obţine îiur-uii
anumit tel siguranţa Îmbrăţişând o şcoală ideologică şt an sistem feno
peutic conservator este înşelătoare' această eonvmgeie poate bloca
revelaţiile imprevizibile şi spontane necesare pentru o terapie eficienta.
(Yalom. I9dl • 13)
Terapia este un şir de momente a ' oscilează de-a lungul procesului de
construcţie.. Este important sa ne amintim că fiecare informaţie nouă si
fiecare nouă posibilitate apar în mod constant în fiecare moment al
inter ai ţi unu eu pacientul Terapeutul care este m Mare să renunţe D
iiiidegmeo curentă :i ceea ce m întâmplă pentru a mmmm mta a ' ap irc pc
im îir.ent ra fi mai beeihii m mai adaptabil la ntuatn dmât terapeutul care cu
p%vite late j o m lucru B ate fii cxP ciîi dr i miratîra A mnmcrcic c frac
praVccmpra An cwueîiia crv.î traco mhd furara j m. mnoramcc p. w.s
vrara va k u l « i rac m m»;«i o- to a -. r e u n u a ' «' v v c . a r ra_
numpfi t »nrao«ciît mTmitra^ i«- Î«H *•>iu *• -e»«»ramc c mnum i e
« ne icăîJ Jc ; s n o pm brac K t r a m
m v. m mxmmm ram r -
perne Pfu îioşîol Trebuie să ne luptau în permanenţa Cj muta pa de a Am
faţă arm e n n i m disconforaibr ' m ram a murau arab.pac prav m: : ra
ce a e.biiîic lin. afitfOiO 'enUîUCUl dv m- urunfe î *mîîi;cO? ; mm mnG. «ram,
O.c riioitarîiraă s»‘bd ♦•'«osnd ra>- mbmum « N a râ n m Murmu N h ’ 2'A
Iviră vtdoxiLi v n nnczraUv înmarama m«iif m o ? mu m mc o

:• * r v„i *r ‘ H'f rgra v ra m ’ mura! bar aah rang», mam '
v* w ... î i R *PIE INDIVIDIU ,
mur: doua „i-genc non m * •; uc r e d, r r e m, ** mu • -

a , e-u v ;* m vi \7 'd , *rc ^r‘*'î -- m e x P o x ». m ^ e ' r *' , ; 1 x d .o e U ...
• o m -* <01 .-if o * ? - P u m a ’ m e n b d m n u dude .. e m ir m o n o ir - m e
•iicîunv meivomeaeirca a *m arm a , -p n Jiu p> k ,-; e : tir , bau *\ j n n u
d *i!c.t m n e n Jtii c pe mmm-j! o m ie a o u a t m «captai - o m im uheve
.e v- exulteu . p u m n : arm: OU e u u m reua o. m e r ; ; „a
. v : î . c line Je c v v o xe u j ev a d a m J e e d n i Je u r m d U v o m n rer
o nner meat* ud u o a x a n u lc n tă v u u m i r u j ud v i ^ m v . - m t . .
. j re dNir v lir io d >i‘d ‘ N- n n vdtdni: 2 \ m a e r i a n n u m e iOd-.it u nu
• explora p r n mter mediu s p m p n e i expet mme no pf »ate do- «nita Pîvpnx
umanitate o *.c pune {urai i au !î unea alunei când bmouu eu un chem
penrru care avemenea c-untraeie mn: irnportar.m -a uicu/mm ur
aspodî in'îddM! u v'•cîii xi 1d •Si.r»rcitr% 21»j ? • W-o P ‘00. 2f*()4.
Relaţia şi stilu1 terapeutic

cum ea pre-jî/itf anterior relaţia terapeutică ;t deveim un uspeu
importam pentru terapeuţii din diverse şcoli tBat eman. 2002 e fo-
ane pentru umili mtearaţiomşti reprezintă punctul central tu turn!
.tnui.i u1im an luare ee ie lai ie acţiuni C!aik>on f2t>de *•sugeieară ca
•'U‘.eâ* de psilmlerapie implica; o auiiufudine de reiaţi!, iimtu^îv
txdapj de inuri^ci. iransIeru 1-cr»nua11a11vîeni 1 Je mie are nevoie
rduint de de/Mdmna ?eLiţia reala de !a pemoaiia Ui perêmna
re lanu iransper.xoiiaJa Pe mdaura ce terapia nrogrema/a. iu unce
pimei, una dtmre aceşti niaţti va fi fnepeoJemuta. *\\and o abordare
dmii-e per%pceiivV .1;y,ţ jpeiim . Kaim îd i1*’ ’ muui >2 tdu^d :i»
*eiaţta mrjpetifu a revdmu js?i <nrv oîU'ar'îsn* nvpe«jimmide trdattî
^Ptc-iy;i:e; -a !tU. e >h;li‘2 e ţ v. tu :tu>p e. r d n k x n vede
•nuue.jd.y u, re1nu Kala: n e v n iute n.ue.îX v . nan 'iîe'jxinl o
■"•pe* : uret-c dy.- 'u ■ .»d r c-e; c e . c p.* ; • r ; %â ne ane»
. .xceduc ... e . a p c x u . a r '-e e: e _ •' ei
* e . e e ei- e i .. x«.t. e ■• c- r y' ^ ^ jc: y, . ear ;
2m m u c aborda^ s J.îm Ue a ,il; Jernente ale rclape eare êa %ne:»e<,,
■ m u re e d ; U C : i . . i Ue a. v 'da -d-iCx --e, p Ue-e _ *- ua •* « ^»
’ »y, b . t
.H*uue tvihtn ocara: tdutpeeînut d>m .tvu.t m „an iei ipcutui e -îi j n / n :
ate„v>yf a%.i*v ^ m p i n m m ne? ;u e r ..ic <” v.di, v
donţiald' -;u. au;ennvUaee eînran-*; ian îin 1itieru;* kelmretna;
tpiicandi necondiţHmar'i >\mt,
.m u U < ;UCL V î . i i i v U n cm C t .'I m i l p C e U i OU N \< n , C C c n t !Î,;1 . „
i U n fu fi; t«l v a f t aru iC 'U*ct:'>', *0 .„-Jriîl KltU-" 0
aţiilor şi rep:rezintă'b 5•-*\f> Ci' Jim C iu tr va irr \jiSv*C'm:" . ’îHsleo’ruZ.
mdVUîLi* v U i , . i : i b u kcM Ci C ercii; c d u a c n aiierurum
. : u r : p n u a fi potri n c; eacrul ic rjp r:
o.*ri rumu n U' U, r !c _ t t j~ mei -’ând r c s u a r a : :;e uc . <:c

dificilă s-ar UUu; U ,ie arate:^ o.mi Oa care r - a im n !or i :d[d a c u e
n m m * aiîâ : .m* aUa «li i /-t .10*0 m ai înii, "! al J1 îaCi "'î!»c •>
r m u n e m u r : « J ] i ■ ,a d u . i î t i h n m a p e o b o r n u ‘ou~ ;o p •
I n t e vnCi-ţi.*! u i J O - n e J i î Or ^'-1»î i n c î l f r ' c m , »re c h e l i u iv c \ p m u
Or O ./în M is nj ;n UCU i OU u n a C n . i î - : viiai« -r *0~_
u k^ jC 0- . a»*- ai: • ■ne rv u m K m u . u eu u n -v : u i U 5 r> - u n *r-: * _
cerum en «Iii..":w m C* r m aurie '-eiiiiisiiroTi\ i' :u , era . e pnvcsu
a rO CCum k i *■ . eon ru m ;e tr umanul a*;sv*-',t>; .-.
<r' mu? ' •; 00*"’ nh ;
•'«'!>! J I Oi a.jrî" '1!kI r." i!mtfe U,-n 0 ^ -x.n>,.< mumu-n <t
U mu V au m VuUiU , >u m • du r/n t m' u d ;U *-
■a" iî *; *_ * -r- * .* * c u : n* i ... Cu r u u *- m~~ u .
care au fost legate iniţial de situaţiile care au dus la problemele lor
client reprezintă atât

e /Z î!:’ co’ o *u . r n uu .11C *T’ r m Or '-/SrTr, U/U
t*6N YfANf/AL OF 11:RAFII- INDIWIM ALA
( diifdtea prezenţei noastre va fi !a îcî de un pun anta c:t >j teoria nou Ara
«Kxiim, î ; 1 / /1. a ne ajuta clientul să invat/u care este put c k j
iAxuiftiui său nu reprezintă de obicei, punctul principal al agendei
noastre, în uizul celor mai mulţi cliente in p rttu d e îa/e ale terapiei.
terapeutul va petrece mult timp încercând doar să le înţeleagă experienţa
si arătându- !e ni au fost înţeleşi. Şi terapeutul va -continua să lucre/e
pentru a creşte conştientizarea clientului in ceea ce priveşte relaţia
dintru ei şi terapeut Apoi, după ce a început sa înţeleagă intr o oarecare
măsură clientul şi o parte din tentele v icţit acestuia, terapcurni va începe
să-l ajute să conştientizeze faptul că reacţiile pe care ie are fată de el nini
în mod inevitabil determinate p a rt tu / de atitudinile şi aşteptările pe care
clientul le duce tot timpul cu d (ib id e m , 173 s q q o
Deşi atât Clarkôn, cât şi Kahn caută să furnlze/o o perspectivă

micgralivă asupra r e l a ţ i e i terapeutice, este c l a r r f ei silui interesaţi
în special de combinarea abordărilor unianisfâ/exisîeiipaiu şi cea
psihodmamicâ psihanalitică, fără a face vreo referinţă lâ tipul de
reidţie care este ceî nun piobabtl iacii nu tâ In abordarea cognitiv
comportamentală centrata pe tehnică. Acest a! treilea element a!
relaţiei terapeutice este analizat de Gould ţ 1997 1 şi Power <2002*
Strategii şi tehnici terapeutice

Cred m este . o rec fă a f i r m a ţia că nu ex istă strategii sau îelîiiiu
p ro p r ii un ui iiitcgralivMiist. Cu alte c u v in t e , nimic nu ii e ste interzis
L luşu ca aspiri r enun „u alte ah*«rdâri icrapetK-ce, „\ista catam
prmcîpn după mere p.rieimiaiie; ‘rebmc Ss w emde/e ni alege»ea
emcnenţiiîu! o d e .
1Fa cu, w: -;*« . v . rv ;tl" V î.rOHr e j ce w e ;w A s s ' , c>. a
v. , v> e s*'-- m o.acea , • *u.t ■e.<e..-c .»w o.
ni di a mCn t â, a •' că uve<: n o v m;e ...: ipa eu ■•un unu :»

1 ,m! " i î :.r 1’V‘io - Ari’ si; ,'uAwC ui ş rd u c e m -
î r c b a a nv* «v i-oUer.» 1u»1v ^ t c . i m*\.. f e m m 5 m e*m o a ca-.
ôiiiixieita i}iiic;iue:e.s_ mieeiMtiiam „t mnipeleoiiaoi este trupe*
PiP.Li iKlVuu f-'î Oi o tO O ‘tm ' 0:Jî f "f* IP de o*o!?L fm. î«>' ’-m
peunva, Oai„ dc-urcte pra^ncivmi integrat;v, na vara d ap iai să
accepte ceea ce o î c considerat a fi u g u r deoarece este îm_ddr<tt
tntr o singura abordare, terapeutul mai putm experimentat poate
fii descins la tentaţia ik .t utiliza ceva firea repede, fără v anali/â
atentă a competente i respective. Prin urmare, supervizarea si
dezvoltarea profesională continuă au o importanţă particulară
Deoarece relaţia terapeutică este recunoscură de către cei mai
mulţi practicieni integraţi vi ca având un loc central în procesul
de integrare, fi ei are intervenţie folosita de practician trebuie să
fie în mod sen/ui e pranslalatâ ' în relaţia terapeutică pe măsură
ce aceasta se de/m-uă Asta înseamnă că. indiferent de sursa care
dă naştere la o idee de inîenenţie m mi mea terapeutului mie
exemplu. Tor mu lai ca unei înţelegeri psihod inamice sau expei i
montarea unui moment de întâlnire existenţială sau îdeniifkarca
gândurilor si corn îngerilor iraţionale automate eic i ea \a ti pre
zentatâ clientul u; mtr-o modalitate corespunzătoate relaţiilor care
exi>lă jiîtic cei doi
Ca puiuţ coiniio cu toţi cei la iu practicieni, strategiile si tetinuife
utilizate de căite terapeut o m te g ru tiv i trebuie să tic limitate la mi
ca dru etic Toitisu acest lucru reprezintă probabil pentru integra
ţiomsî o arie mai complexă decât pentru practicien ii care luere a/ă
in ca d ru l unei singure o rientări In a îară de limitele clare sare
sunt agreile pia^tic de loafe a b o r d ă rile , exktâ ampeste diferite
* 'u-u --O se . o n o u e r â c îi o p r . u l i s â m o d ă în cadru! arco u h o o jfe ,
p mie o rvumos! nur o alfa mk oem p lu , *unite a tin ge rilo r fi/ice
os- e- a; a.a dOeUî m ik:îdâo dP_ a-^, * (* ■ rv urneam enr.ot'
670
! sn d d J i:-' u C o i s
C - ii:u a^ *v *’ . U-^ >>,' OSl ■ ' .' -« , U „ _> % ai v*..»

d d a C u d „ d C - i a e d . Ce Jne I.d :v i d U ,V C d f d d U .ai i d ' l
c *n d d ;c J i H '. V i . v - ■ir*r: C i^ . : c i ; , d d *' m e i >. d > u d a
.. c e „*c& i -v d u i n i j d U i d : î*;:;iru „ d c.-uc n %-a, te a id U -^ j L *d
iv d lip dv _ U d • te. te n te d j r d ’î.-t d;.»..{ . te f d ' dCU ‘ o , - •
' ..-‘dl .« d in diftorcitiouisfi au - nan a: hi o l ti; e - d e d a t e p d d d d ;
c .j m p ie /te ite
o ie ^ C u a »Vn»ni u d o l - j d t e d ._a n d .
d a d a d d P d d t H r o e O U i d l i r j \ c i t d e a v-e a r-r’I M ^ m o U d d te te
d s d i i Jc a U u e-e îru iite t; -u d f k d d d î ..d e n u m i m u n -mij ;
d ra p e u U e u . iiiîe g ! uc c id h m e d e ţin u s e m id ia i d p* “ «ai a a <
va s c u t de a p a riţie al acestui lip de abuz
l a t e d e o s e b i t d e d iîicit să se h m u / c n un trăim nu în i m c u ra r e în
u n u ia siruccarilor d e în m iin e c a re -unt c o m u n e m M area Britanic
in pre zent e xistă m at m ulte a i r s t t n ele e m ilii ie re c a r e a f i n u l c l >uM
m t e p r a m e in n a i m n c t i l pe c a r e îl C a r ti /e a z â T o ru şe e r m e a Un
H m s h d v w 'o d m a p l i c i La m o d u l Ui u r c este prezentată
Viiitte U a m im u r- uutr r d d i t e t e a d u o *vte nc« > K o>C -i d *< r J a d

*u<n p i r t i / u i d . dar ce aucaom ă e,cu 'ceru de tem cm d neJeufi?
am nise' u f> l e jc -em it d d d e ne? m u d e d d d i n Livinuu-i pe
nude? u sj ii. n a : te d s d d e o a d m it e - ter (lc g a d i d des d
te îid d ccîte, „• oe ; c m - r ~ s ^ *e. _ ;~rsc
' C : ]n :t^ "U- ere c.e< C d ' se: Uet ; '•* d e ,. :C e ;. :

ţioniştii serioşi şi cxpcriiiimitoţi să-şi concentreze atenţia asupra
. >s. ' .**1 i i • *. _U^ i .* ' t‘;.C o i '’ i- n ’. C !* îs v. \ .C ' Jd e ,« C
sarcină creativă şi, dintre toţi oamenii, mtegraţioniştii ar trebui să

ie w I Ud -„dcîn >
671
ExempM» de c a z
O*r-.'»‘OVi Ji- j_ ,'cî*l %

. 1’ CCr; e* “v^'îHU* e*-* .'CU1' f: >./ .,0* >1.
.mm Umspe a Laim?; m -je mmm *\C ;.OUm C 'ie'-? '3bem .„a
-mmmm ^ m m ■>m;: .vene mm e mem 1 m., V-ms
C ? r m m * ■' i /m mc 1 rdmatm* m medim: m mm T'lh^\t
mj. S 33- ‘ ' I >' <;/ i-iTlCiild. :>! 1'kjRtO m "rt i 3V3V3 mJ«V;
mrour -î• *•/" ' a e s vcjeifea *% rt ;m serm ;rrc mmim-mmccm-a
în orice situaţie.
Clientul
Max mi-a fost recomandat de către GR Era un tânăr care avea un
Ioc de muncă bun» urmând în paralel nişte studii care să îl ajute să
avanseze în carieră. Era amabil şi motivat să facă viaţa mai bună
atât pentru el, cât şi pentru partenera sa» Alicîa» cu care intenţiona
să se căsătorească în viitorul apropiat. El a participat la prima
şedinţă (de evaluare) cu Âlicia şi pe măsura ce şedinţa se desfăşura»
cei doi au descris modul în care viaţa lor împreună a fost limitată
în mod progresiv de tendinţele obsesiv-compulsive ale lui Max. El
părăsise ultimul loc de muncă din cauza dificultăţilor cauzate de
aceste comportamente compulsive şi modul în care plecase fusese
oarecum traumatic pentru el. în prezent» la actualul loc de muncă»
reuşise să construiască unele strategii ce îi permiteau să amâne
„curăţarea” sa până ajungea acasă; dar» odată intrat în casă» atât
el, cât şi partenera sa urmau numeroase ritualuri de curăţare. Max
Se spăla în mori mnptat nn anunţi rfp pură tara pii pfent rta înălhira
şi apr As * > sm m fli ro i •>-m- m mv> as3 m m e -
asigura că a fost eliminată orice posibilă contaminare. Aceste
ritualuri necesitau destul de mult timp în fiecare seară şi creau o
mare tensiune. Dacă nu erau duse până la capăt, întreaga seară
devenea un dezastru. în trecut» ei participaseră la un grup de tipuri
deterarv R' - m* m-m 'r iv .
aici dm erm - m n ou mm om m re mm mm sa! de ceea re ea
consiom" m m-m — ' >m'> * ^ , m >’ - m -j mm em *..• *
în cam aia: «m, e ca' m .-«V* -r-eL mc ; m \ cri ş tmnce •'i
în baca orar,-. stelm1*' * fa-: s^viJoat mmm: va v >t 3 o. rranme
implica; ec c ^ m i .m — ^ «mm . m- • • d-<m
pe săptămână •rp-r mm mă de a ma
Terapia
in
Evident» este imposibil să descrii un an de terapie intensivă în
câteva cuvinte. Totuşi» deoarece subiectul acestui capitol este
integrarea» mă voi concentra asupra acelor puncte pe care le
consider ca fiind relevante pentru a demonstra elementele de
■ integrare m acest caz particular.
Obiectivul terapiei a fost identificat în mod ciar pana ia sfârşitul
primei şedinţe» mai exact» lucrul cu Max pentru a reduce şi» pe cât
posibil» elimina comportamentele obsesiv-compuisive care ruinau
calitatea vieţii sale şi îi ameninţau relaţiile. in cadrul acestui obiectiv
general» am considerat că ar fi util să înţelegem ce anume cauzează
aceste comportamente» să identificăm şi, acolo unde era necesar,
să restructurăm gândurile şi convingerile care menţineau şi întăreau
aceste comportamente şi să folosim atât înţelegerea» cât şi noi
modalităţi de gândire pentru a crea strategii de schimbare. Pe
măsură ce terapia a progresat» a devenit evident că un obiectiv
suplimentar pentru Max ar fi dezvoltarea unor sentimente de auto-
identitate - un sentiment al lui însuşi ca bărbat care îşi putea
enţine propriile limite şi să preia în mod activ controlul asupra
opriei vieţi» fără a fi nevoie să apeleze la ritualurile progresive
; zvoltate într-o perioadă anterioară. în legătură cu acest aspect»
- relaţia terapeutică s-a dovedit a fi cel mai eficient element al
îs terapiei.

A m tomnat rapid o bună relaţie de lucru şi» dincolo de aceasta»
oe~a lungul întregii terapii am dezvoltat ceea ce am simţit a fi o
legătură reciprocă bazată pe afecţiune. Ca terapeut încerc să fiu
prezent în mod sincer în timpul şedinţelor. Pentru mine» acest
«ceru înseamnă rareori, dacă se întâmplă, să prezint în mod deschis
aspecte ale poveştii mele personale» dar consider că am libertatea
sâ împărtăşesc imediat experienţa din timpul sesiunii, atunci când
acest lucru pare potrivit, deşi asta se întâmplă, de obicei, după
«w mai multe „impulsuri interne”! în orice caz, mă consider - propriile
ABORDĂRII-F- IM KjR Ai'rt h ŞI H U A 1 1(1: AA
stan şi procese interne - ca o parte inextricabilă a întregului care,

experienţa o arata, va fi perceputa şi interpretata de către client,
iar acest lucru trebuie discutat în diverse mom ente ale terapiei
Din aceasta perspectivă este evident faptul că rtu consider că
prezenţa autentică exprim ă dezvoltarea unui transfer şi a unor
proiecţii de diverse tipuri, iar interpretarea acestora reprezintă
pentru mine o parte importantă a procesului terapeutic. Deşi aceasta
era o terapie individuală, centrată pe Max. Alicia a reprezentat o
parte foarte im portantă a relaţiei terapeutice. Ea participa la fiecare
sesiune şi a luat adesea parte la sprijinirea şi, câteodată, provocarea
lui Max, arătându-i, uneori verbal şi alteori pur şi simplu arâtându-şi
em oţiile cu mânie tăcută, ce îi făceau aceste patternuri obsesiv-
compulsive - cumva după eticheta „dragoste dificilă”.
Procesul terapeutic general

Terapia cu Max şi Alicia a implicat utilizarea conceptelor urna-
niste/existenţiale, psihodinamice, cognitive, comportamentale şi
sistemice în cadrul contextului relaţiei care s-a dezvoltat între noi.
Deşi Max a aprobat în totalitate obiectivul terapiei aşa cum se
stabilise anterior, în primele etape a trebuit să ne luptăm împreună
pentru a obţine un angajament profund din partea lui de a fi de
partea vieţii şi libertăţii, ceea ce implica suportarea a ceea ce el
simţea uneori ca fiind anxietate copleşitoare. Am lucrat împreună
pentru a explora situaţiile prezente din viaţa sa şi pentru a descoperi
influenţa unor experienţe trecute atât asupra propriei imagini despre
sine din prezent, cât şi asupra convingerilor existente despre modul
în care îşi poate controla şi conduce evenimentele din viaţă; până
la urmă am agreat împreună că îl voi ajuta pe Max în procesele
sale de gândire alambicate; am descoperit împreună modalităţi în
care sistemul pe care îl formaseră Max şi Alicia lucra în favoarea
„duşmanului din interior” şi submina procesul de eliberare şi am
construit împreună câteva strategii „dure” de reafirmare progresivă
a vieţii. în timp ce, în general, fiecare dintre procesele prezentate
au primit o atenţie „optimă”, mai mult sau mai puţin în ordinea
prezentată, ar fi eronat să sugerăm că acest lucru s-a întâmplat în
cadrul unei structuri clare în care fiecare pas a urmat după celălalt
într-o ordine stabilită. Lucrurile nu s-au întâmplat deloc aşa! în
realitate, fiecare dintre aceste procese a oscilat dimi-u parte în
alta într-o manieră de tip zig-zag, pe măsură ce terapia a progresat.
VUN't \l Ui l h!<A!'|. <M>!' il<i V
Aspecte umaniste/existenţiale
Aşa cum am afirmai anterior, relaţia care s-a dezvoltat între noi a
fost punctul central al întregii terapii. Consider că a fost o relaţie
reală, în cadrul căreia ne-am simţit în siguranţă să explorăm în
mod deschis acele procese relaţionale care ajutau sau împiedicau
procesul terapeutic. Era de o importanţă vitală pentru Max să îşi
dezvolte un sentiment real de sine, să fie capabil să stea drept şi
să declare univoc în faţa anxietăţii anihilate: „EXIST, EXIST!” . O
asemenea experienţă de tipul „EU SUNT” apare, după părerea
mea, în contextul întâlnirii „EU-TUT în această privinţă, condiţiile
esenţiale ale congruenţei, empatieî şi acceptării creează etosul în
cadrul căruia pot apărea astfel de experienţe. Este ceea ce cred
că s-a întâmplat în cazul terapiei iui Max.
Aspecte psihodinamice
în explorarea care a urmat primei şedinţe, Max s-a referit la tatăl
său şi la stresul fizic pe care a trebuit să-l suporte atât el, cât şi
mama sa din partea acestuia. Deşi înainte de a muri tatăl a apelat
la o confesiune religioasă care trebuia să-i schimbe viaţa, Max nu
s-a putut apropia niciodată de el. Boala tatălui său a implicat
faptul că acesta sângera, iar Max a apreciat că tulburarea obsesiv-
-compulsivă a apărut în momentul respectiv. în unele zile ritualurile
compulsive aveau ca scop curăţarea lui Max de orice contaminare
cauzată de contactul cu sângele. Până în momentul în care Max a
început terapia, aceste tendinţe s-au generalizat la alte forme de
posibilă contaminare, de orice considera el că ar fi murdar. îi era
imposibil să meargă în casa mamei sale, unde murise tatăl său, şi
chiar considerarea faptului că mama sa era „murdară” făcea foarte
problematic contactul lui cu aceasta. Lumea internă a lui Max era
dominată de drama jucată între el şi tatăl său. Era o dramă ce
implica dragoste şi rînţa copilului mic de a fi iubit şi admirat
de către tatăl său şi ura care a apărut în urma faptului că era
abuzat şi umilit de către acesta în prezenţa mamei sale. Limitele
lui fuseseră violate şi se simţea neputincios i acest lucru.
La nivel intern el era permanent ameninţat de violare/contaminare.
Pentru a căpăta un anumit sentiment de confort, el a dezvoltat
modalităţi secrete de a se autoproteja. Ritualurile sale indicau
faptul că era blocat într-o etapă de dezvoltare în care viaţa putea
fi controlată prin magie. Totuşi» strategiile care la început îşi
ABORDĂRILE INTEGRAT!VE Ş! ECLECTICE 675
respectaseră promisiune i >? a- meri libertate îi uzurpaseră puterea

şi acum îl ţineau pe Max într-o formă de limitare care îi distrugea
treptat viaţa.
Folosind toate informaţiile furnizate în fiecare sesiune, pe măsură
ce se făceau asociaţii între experienţa prezentă şi cea anterioară,
am lucrat împreună pentru a construi-reconstrui şi foarte puţin
pentru a interpreta povestea lui Max, pentru a înţelege modul în
care trecutul era adus în mod simbolic în prezent. Pe măsură ce
apăreau revelaţiile, am fost în stare să identificăm împreună,
treptat, o sarcină principală a terapiei, aşa cum am precizat şi
anterior - dezvoltarea unui sentiment de sine prezent care să fie
suficient de puternic pentru a-i permite lui Max să preia controlul
asupra vieţii ca un bărbat în drepturi, fără a fi nevoie să apeleze la
‘ritualuri care nu mai aparţineau prezentului.
Aspecte cognitive
în primele şedinţe, Max a fost pregătit să recunoască faptul că
gândurile sale legate de contaminare erau eronate, deşi avusese
motive întemeiate pentru a le dezvolta în lumina experienţei sale
trecute. Totuşi, încă se mai agăţa de ele. La început, atât eu, cât
şi Alicia am încercat să-l convingem de iraţionalitatea argumentelor
sale, pe care le folosea pentru a-şi sprijini nevoia de a trece prin
toate procedurile elaborate pentru curăţare. Totuşi, de fiecare dată
când încercam acest lucru, eşuam. Max avea o capacitate foarte
bună ae a trece rapid printr-un labirint de gânduri întortocheate,
iăsându-ne pe amândoi pierduţi şi zăpăciţi. Am ajuns la concluzia
că a raporta în acest fel era inutil. în schimb, am apelat la mintea
raţională a lui Max pentru a face o afirmaţie „odată pentru totdeauna”
în ceea ce priveşte convingerea că aceste ritualuri erau mai degrabă
distructive decât creative, limitatoare decât eliberatoare şi care
neagă viaţa mai degrabă decât s-o îmbogăţească. Apoi am insistat
să ne oprim şi am refuzat să intrăm în labirintul de gânduri haotice
ale lui Max. Acea: >t a doua sarcină identificată în cadrul
terapiei - admiterea faptului că ritualurile erau prinse Intr-un proces
de gândire care, odată declanşat, prelua controlul şi submina
procesul de recuperare. Max trebuia să lucreze pentru a identifica
primele etape ale acestui stil de gândire întortocheat şi per
refuza sâ se lase purtat de el. Acesta nu era un proces de găsire
a unor argumente de contracarare, ci o stopare a respectivului tip
MANI -AL L>E- I h R \ W L INOIVIDNALA
de gândire - refuzul de a se antrena in labirintul gân d ii îmo Po

cnea te care in esenţă, contrazicea afirm aţia am enuara sti mu ia no
anxietatea şi impieciicându-i să gaseascâ rezolvarea problemei sale.
Aspecte sistermce şi comportamentale

împreună am „deconstruît" sistem ul pe care Max ş; Ahcia îi cons
truiseră împreună şi care perpetua starea lui Max înţelegerea
Aliciei reprezenta un aspect necesar al ritualurilor ş= piopria sa
nevoie de a avea grija de .băieţei a cărui fală stresaîâ avea un
efect puternic asupra sa. a ajutai îa menţinerea procese Mi distructiv
Am ajuns astfel la ceea ce ani numit ..acordul" Max trebuia sâ
facă o lista completa şi detaliată a paşilor muaîuritor sale Apoi
trebuia sâ ierarhizeze aceste elem ente ş? să ie mamheze pe cele
care erau ce? mai uşor de făcut ş* trebuia sâ agm oze în fiecare
şedinţa care cârme paş« va fi elim inat până îa următoarea. Rolul
ASiciei în acest acord era să accepte sâ continue sad sprijine în
ritualurile care na ei au maniate, ajutânau-l pe Max să înregistreze
progrese în cazul celor care erau supuse atenţiei. Max a lucrat dm
greu pentru a respecta acest acord şi pentru prima oară am avut
sentim entul câ era »n mod sincer de partea noastră, Până în acest
punct, aveam un puternic sentim ent că, de fiecare dată când
cădeam de acord asupra unei strategii, Max dezvolta rapid o
m odalitate de-a o urma dezvoltând, în acelaşi timp. în secret, o
com pensare pentru progresul evident, căutând puterea altor ritua
luri de curăţare?
Max a parcurs lista extrem de rime, până când a ajuns îa acei paşi
care erau cei mai arileiiu Lista era foarte im presionantă, având o
întreaga baterie cie elem ente care erau contrare celor eliminate,
Uftenor am avut o pauză de câteva săptămâni pe perioada vacanţei
de vară Când am m început şedinţele, Max a relatat cu deosebită
plăcere făptui câ m tim pul pauzei a mecu: prm întreaga lista şi
amjm era în stare sâ înceapă cu torte no» toisese un proces fa fel
de dificil ca ş; m cazm urce regim opresiv cam fusese provocat de
o populaţie hotărâtă şi care trebuise sâ facă concesii pe mai multe
planuri Acest îuom a dus îa un colaps rapid a1întregului edificiu şi
tem erile generate de confruntările majore pe marginea acelor item*
care erau consideraţi a fi cei m a i dificili nu s-au m aterializat de
fapt niciodată - acel elem ent a dispărut pur şi simplu, deoarece
nu mai era necesar si era depăşit, aparţinând unei alte perioade
din viaţa.
VBORIXARIÎ f i \ 1HOik-Vf 1\ t Şl iu I I u \ i( v 677
Concluzie
Rccttem;i antene am m> va de m- sentiment om1 ai ernmjîu- mmmm
terapeutice RelaBa dintre no 1 a constituit o parte extrem de impor
tanta a mmmm şt a avut «m m>! esenca! m tct ceea ce am* farm
împreuna C mo că 3 0 0 3 ? o relaţie smcera. cere a împircar emcto
mate mm- noi ecinsm mudâ rtustrare uneori disperare empaim
portunda ~T.eudmâ moe sufomna şs d-ncoîo de toate a cestea
profundă 3 fertiomo De asemenea a *nc!us elemente de transfer
şi contra-ransAu ca mma urme!or era vorba despre un terapeut
care se apmma 60 de an« oare trebuia să lucreze ou un rupe:
t f *a r ie aro'ux-man A 1 de am ar unu* dintre membri* cupîuBu
avea probArne o. f că 1 sau 1 Cum ar f, fost posib'l ca dramele iumi*
saîe inter,cor- > 1 • , oase un mi =r»^ a ţ.a dintre noi? Aluno rânc
o-*- am mo A ‘ siÂcmro centru 3 im ummşm a resîe elemente câmc -
dată pmoese toarte subtile am fost tapobm să lucrăm asupra !m
cred n*j t henecce asemenea au existat e vemm^cm
care s-ac robeam în afara tem pio’ $. care au nou! un etect
asupra acesteia - unu! dintre acestea îm;d căsătoria aparpmfo
mutre ciax A A-mm Acest element a fost utilizai în folosm teramm
şi. m cea mai m a c parte, astfel încât sa tm în favoarea noastre
Apariţia unor revelaşi în ceea ce priveşte procesele *eterne cam
erau încă legate de maţa trecută strategiile cogn.tive care ac
fâcirt ca procese! de gândire sa fm în favoarea vindecam, dezvolt ar»'-*
unei structuri oe im n ^ o a re aomportamentdiâ şi ceste toate ateste a
dezvoltarea sentimentului de eu s u rit' în contexte relaţiei ,eudo
toate au avut un mu în procesA terapeut,-: Este im dos .îmi de sec-
daca v-eucui', com e j>mme e ie m n e j i * mst tmcmefo J u ra m 1
ex'stat auâr m. a strei ouat iemp A mi îm mmcusa în ’ jncu.e -
3v.o-»fa Eo zv 3 ue o or’ u - *:* o5 ,im a m tu s
J i ' :ec:co ; u \i a -u. -m rm ; . :î .. m ' ■- cm- 3 — u c u .-
-T- -a '•*.?; , Î mm •« , ;m ru OU» i <.jei E. ’ L L A s, 11a a\Oaiiiîcu or p>jcht»*Le:u|:\ ui îhe b a iu "8

'c u n u n a f h c i n \ " A m v * ' u a n ^ w n u l *:j /-Au A u n , , - 2n MO 448
u \ , I! . 1v ' O . . i n i e g î a t i v e l o c c n c s - î :hcrup> ' m T k tueedivîK i
cJ n îiL-it,* / *T v< îhnafv - A t ’entur» o/ *' Tun ce WaMUi.ia^nn.
•>C Aiiicmuit P'>cb Tonţii \uv>ernjuru
Atu w.iL.'SL*. n u iu '^t.-n \ :r znt futnAc in t^cvi/:i:;. Lv ikliui. 7nn\m„
n.\UT ÎToJM adia ui rAuArc/AV; u c 6aa-, i I T a Llc n ’ î.f,-nuL ,A ' v/a
*-; •: A *A«V Af * . LSI lî, - j» V.‘ Otia;u-n Ic,; tA -itlAciLU5 aA* : \ v T AÎUc Aip\ .
^Taa
jicî'i.-u. \ T r U V - „ .n j A g m a u : îhcrap> Ruin un 'iiAJAit * v ; -pcvUve" , in
A ii. mie> : : \ iLiicrn.an 'c u u ivA 'A uL uu . e A u â a - a / u ; \ : o r d
• ’î.'vcrvn Tu ax
u » j u n A L * l rj6S>, ieNîiîîiiiit* M î i n i p i o n n g dcscnsitiu.iii- u . ui ^jin E f t.
nu\tth\ niid cîr-^tuîryi rcnxproenentg ui h>erai*-n\ evm«u A R Rubin
•." \ | f'r-itik>A*î 4f a n> V: a B rv u u jr /le n u * , T e u l ua A-. unt mic
ve - .
T mim, T> *1 nA 17 *>nsfru iivrJ un u AnoLul - 7 C ?.n7 'V> - un.
M uaai I h " ' *A N w V 't v Tnîdtiuo» f A i i v e ^ o y r'uA"
o** x,*r- p M l H rV 7 'vu/y, ;uu Reiau , a a io I-uvjrj A/At «a Tu.b!nhC;-v
wek 5 ' St uveT S îîitn. M M-epiT. MyiuTr^ oîuL v : Menyy * A
m R A .Ml nul , Tu/unu- >' (/•■(/ A 7 • n L , u *?/\/
’' ! 'Ufn U«r . . ' *’iHiUt UiJ'
•ar 1 * V' *Us ^ r • *” “T' uA' y*Z' un T' ' f *»rU» r*
nu- .; A-*—. , ■ .. .nuu L ':u\T \j u.~ t. ''uiun^ N '" A
-* r :;n a-•->*£> »-<r . >c * n ’u
Diyden, W. (1984), „Issues in the eclectic practice of individual therapy”,
în W. Dryden (ed.), Individual Therapy in Britain, L o n d r a i Harper
ii .
H-i A<;. \ rA< î A ' , t ii-’ \ 1A ; M î , . h
<U'dm At L _ ‘ e m*i ' A r - : -r»î ^ A- „ \ A"îfO lîl _ < *,1 \ A -A

_ v*. •_'•*>: . : «<' i U; , r ' •'v. .ii>«><‘! :M ArA;'‘:‘^ * :. ; «■-: . >n r^ a* *f
lîîJt n fo a l *«> A î,<I;*!s ivi ;ve- < r "tf-'U; <0 *v., -v A’# n>'^ iA*‘V_ * < , -f
15 : 2,
/uLlckA k ; s; k.UA L LO?Ă \ Ui •j\ *5 JlFiAdi AU îiftfgO'
J l f V k ;Sî ; Ut. - fCA-iiC' <>A f'S : C0‘ ' 71 . *~ f l ‘ .'A *r n f '» .
2 v ~ k,
'r m e ;: k ' >A*? * ' a A ' A -A : :A mn»v f ;-y- rtf .j _ v M \ 1k : a ' .
«r v.-Mv* t'o
jrOld, , K * .fit- L ■ A■in PsyCihotherapy Integra - f Nev A
Lc•:!USi Plenum P
5.'id! Aed \ l.R. şi Davison G.CL ( 1976) AVA?a ar Therapy, b
- f ti olt, Rinehî fA ' Atj-; )E.
' *' A.l >Av\( *v?i A.D. (ÎS^85), „Qm f training”, Free,Associations,
1Q
io.
lobsc>n, RJH ( 1985), f Pppljnin ; the Heart of*Psychothera
LcAni a i f Lc ‘, 1 PublicaţiiAI1S
fol laiadere, l î t (200C1), „Eclecl n/ Liitej^ration: historicall deveiopment
în S. Palmer I? AL. SA At;,îgrative and Ecleetic Counseh
an A / . . hoţiherapy, 3 Vu.’
• kkLo A f f \A ; .. fo .» ' 1 n.- -AI ... v_-r-: . ' .;. >:•
A i ' V A ’. > ' ' ,1 T \ L \ A U f ! 1 * T : “‘ A C S 0 0 0 0 ? ! k -r . t- - f V : r v - ' A ' * 1A '
A*?A-AA •" - *.; .» >, ’ -A o».-V*- ;fo» 2" '; L ~c- A! r

k Jt TA x !fo^ ' "A,.Ai, A Hkf t K m o r f f o . -fîekAtA Al- * l ;:?.. .
V,*Ji' WîfMT^ \ N: . A ' l,i7 S i v - A ' 'V cm ; \f f o i, AV' ?.;; <; A v .j; «
A l! r - a-,
•A im P a ! >0»a ' Aer, ,: î Ia a - - - L A u - l n r A ' r î m f o *r o* o !Vv< -
P W . < ilfc A v; A , V *0 A J ,* \f A v'A r; A ' A n # A .* r # l . : ' - A* / f o o k A-1* : >
L o n d r a : Sage.
j v« 1 , a *- ; A . ' - *, ^ i - **- a t ■*
\ ; .. \ tK \\ li î■~r _. ,*t;4 î, ,,TiO A Am\*A,
_ . . u, !» s . ;r>'.Ar *-> . «; * • * ' ' ^r . o A , , <
York: Jason Aronson.
Craft, T. (1969), „Psyctioanalysis and behaviorism: a false antithesis”
American Journal o f Psychotherapy 23: 482-487.
C1 A,Atpj i ra\ci-A» t-i i I'a -»-'

apworlth, P., Sills, C risli, b, (2 0 0 1 ), iittegration in: LOII.
Psyc:hothern p y : I >e»t*»dping a Personal / ipproach, L<3 iidra : Sage.
azarus, A.A. LAL „ i * nippK • ^>i -w n,« r , / sychologicc
ol -•^?rts, 2.l : 415- ♦»r.
j/aru1', A,A. : 'ox! Th*. /* Ce f .-f l i ' ’ • sff.an / •n ru^y, N ' Y'i k
Vle(LdA HA1 HiuA Capiîvi*)'
OHO MANI Ai. DE- ILKAPfb INDIMDl ALA
Faza rus. A,A. (1990), „Wh\ î ani an eJccîic uioî an integrationLîFA in W

Dryden şi i.C Nortross. Friech.an utul hitegration m Cnanmiung and
P\'\i hotht,rapy Loughton . Gale centre Puhlications.
Lnzarus, A. A t 1992». ^Multimodai fherapş ■ ţechinii al ecleetmm with
minimal integraiion'd în i C Norcross şi M R GoJdfricd ied.). Handhonk
of Psyckothe ntpx Integratioru New York: Basic Books
Margison. F <2002» „Psyehody namic interpersonal therapv” , în J. Holmes
şi A. Bateman (ed e Iniegraticn in P<io Jiothempxx Oxford . Oxford
Onoersiiy Press.
Marks. LM si Gcider. M G ilfOb». „Coimnon ground between theiapy
and psyehod} tun ne meîhodsO Bnndi Journal o f Medical Psu'hologx ,
39- 1023
Marinar, I <>9o4i. .Fyct hoanah tio iherapy and theorio ol IcarningO în
1 \la»ennan Gd » St ion te and Psychoanah a >. \oi O New York:
Gome G Stratlen
Martire I. şi Margison, F «2000 c .The Comersatioiu» Mode»' . în S. Palmer
si R. Woolie (ed.), Inu grame mul E d em e Counsellitm and Poihoihempy,
Londra: Saga*.
Mearrix D. u C'oopei, AL <2005*. Working aî Relaţional Depth n CounsÛniy
and Psychuîhempy . Londra Sagte
Memer, S.B. <ed.) <2001 k „Special Issuc . asximiîathe mfegraîion'L Journal
o f P\rchothempx Integm tion , 11 t 1\
Moodley, R. si West, W. ied 1 (2005#, htîegrating Htaling Pun tues inîo
Coimseilmg and Psx\ hotherup\\ Thousand Oak> şi Londra' Sage
Publicata »ns
Noroiosv J.(\ . Drydert. W. m Brusc A.M i 1992». ..British cîmieal
[>s\choL)gist> a naţional mu \ e\ of îhe BPS ciinical di vis ion', Clinicai
Ps vi lud om Juram ,401. 19-24 .
Norcru%' li" şj New marc CM 1 î 992 >. ..P>\chjtherdp> integrai ion
sett'ng îhe copicaFL îh J ( Norcr*^s si M R Goldlried ied » liandbiu>k
( f Psyihoîft mg\ foit emil*eu New \m k Basic Boom
m Acilimn K R şi Or.den. W . i99ii>, ..A sur\e> ol ebtmctl ps\ctio«ogBîs
m the South eaxi Tharnm healîh tegmn icovitmy o :r tr.d nvorehcui
ooeiîlmr **» #Imun 0 tAx/cGeo f am**' yîoînbrie
Or!nisk>, i) P sî RonneMaU \î f i . Mi KG * /Gn /xvim. ;m .apt,. o Ar ic a p
4 Smdv of 1herapeuîK’ Work and Profesional Growth, Washington D ii:
•\ nic r îcaij Ps\ cI o io c ccc» 3vs%oc „ino ii
PiJmen S *2000c „Mulţimodal therapx ''. in N Raliner >i R Woolfc ied. o
Iniegrame and Et iei tu ('otm\eiUne and Psxohotheîpy , ( ntefra Sage
Parker l i a l.; t L ^P c DemmMrhcmig Psvohotherapx Londra: Sage
Pan! G -1 i !%6;. Insighi versns Dexensilizjation in Puydioîkempy, Stand Ord,
CA Stanc!ford Ueî\ersit> Pre^s
\Hx «KiMRli i i \ l I i î RAI t\ t m l i I t i ÎHÎ
Per- >. W ‘ 1 InnK's !»t irJt'Het tital CJki PîhH 'ii; /YlrWmArm ,*/ fP
C“ink’t tara 4 S /v e r New York Help Rmeheut a: NAmstuf:
R»wtr. \1 i »3 mC h Notearame therapv rrom .1 vogn tive m*ha-;«er,;:
ecfsptHîoe V >p J Hobncs 31 A Baieirtan «ed Paenrjtn>u te P- v, A-
Mudvo .o/P Metmuia Oxlurd (Kford f tmerxitv Pre>s
Pmcoaski, f i / <IPH4; <J / \ v< horhe*op\ a m#mnAeVArum
duo/uiA. tu a ii -a. Homewood IL * Dor sev Press
Roîî\. R. (1M8 Q., ( Ymine/mu. It: ny a r j Solitlant\\ tVm-bndm rmnh, uite
l'Oireisiîv Prt>^
Rommweim S. 1 IV'3 o * sSume implicit coniinon fac tui s in di-mme ineth< nis
in psycboîh«‘r.ip\ ' „ Ammu.m Junt nai o f Orthopw <hiaîty . 6 412-415
Rubin şi Frariks C \f m«l c A iL a n r e s hi E e n a io r llwrapx . New York *
Academic Press
R> k \ A . f ş ;; ; e 4 n a h ia a i R a t / m Y b ir P a n a îp c u tim ><•
Chem/- - AYm /no . - ,rr m- ,/? Dfu/ Pwi NeN-ni/n Oucbestcf. Joia
Wiiev A Sere
NitTmn. J D % i Muma» IC' *1B)<»<K APho!iau n%77;t Ine tai eiu.r Ailum* t
New York A t undi a î Hc Guiîîord Press
Sa-nudv a tpiHue //ie P iu a ţi P a . ec tP i s ^ m d n e IJA/uAu mu mc
foîher\ I ondra and New York , Routledgc
SamutK, A. i lliS4u \\hat îs good ie tramirig 1", Bntis" Juutnai <>f
Fi,Lhotht't-Ji>\. v 5,*. 317-YM
Nkreurs A (2Gi2h /'\y« notnempx and Spiritualii\ ~Inicym w /du \nintnjt'
Dimemion inîo Therapeutn Practic t\ I ondra & Philadelphia’ Josnicii
Kmgsîev
Sirin. D jN »2iHi4g The Prc tnt Moment m Pwt hoihenipy a ui £ v<a w/.<y
I ir?, Nrw Yuf & f ondra ■ W W, Norton
Svas>. I.S 11974*.. Jhe \ ot Py±eh> ~Anai\si^ ' iht Hun rx and \ft o-, -
ot An!o>iutn> *u ^ P Lomlm R )afîedue A k et m Kmi
Van îiylc, ii A i w Nctah. N N 20P51 „ 1he spin o;,= . xţxa <0 1 ,. *î
AP omis l hunm mei ai w :is a oeaitie idenutosu e kou.j t* , su
Umrapx P:n;-<et/a, ! ă ^ - A-OC
Sv;tv hieP P 1 ' AD'"; P o ...>-oiah a *. "AA- u ^ f ;. - - . A*-> d 'a -
Au. ^ \ r . O* : !t;o U P >'k
'♦ainicî, VL ■o;;-A ^ em.i. ..\t; in -: Nww Yas ay OmC
WachteL PI . (20u5* . Aexîefy. coosciousm ss. *mci sdf-aecepîioee pîaemp
iile itis.t uî iikiiviue ihe uiooaîSvioMs ui ..o mtemamu tiaînra.al
JokiKui k>» F'c-'LWthe>ur. Inuarjru n 15 ; A 241 2xl
âchtd PI >1 MeKmncş M k /VnaRsuV *5 ô N , ; o
Imtyocî1o e \ t V>rk }3a Book
Watson G D^dOt 7.Areas of agrecirmu: in psvchuiht.ap> P-oauit
Journal of ()rth> -p^yc luatrx , 1 0 698DOQ
r»Xj \i\\i \i mi ‘ i h* \i*'& ; v * i \ .«>* r, •
vv'iir/m.iî', H . Aipr» hj^;* r rhcrap' mm p *m n »*K- «p '

Mf \l* .*. 4 . >’ « f - i «
\Vc%M V\ O H iO ). f \ > , t n p# •* p i r n / u t i i O *' P '*r-' *» r p ,v '4. ,„ .* >_
:i*îr î *>'PJt>, Ib<PMttJK. ' UK m -N, ' i-PP/'O P M-
FublicatiPfN
WpO, V\ VPPPU. / :p-<P; M I m r,:io W 5 \/* *'• “ * ' *. 4 '
jBpoiiiM.4 m Nc'a RAhimc MusAl il! o*
A kmP' 1 A , bz ?n II m PeiA M 2 MA. J%mii îp.* ip* pm J-m >n -
44:1: Ii m - vPi i V P'MP a»-I ; ‘ ^ * JP *0P v* n . d * . *.»’ P , ■ ‘ m 'I
*‘r P. %,A Or‘i t i' I,*-itP >;P^Pp i 5 *' f *A .'2 k
AAvîvCÎ v ^ >P V ' 1 >m 4 o > î<‘ •i‘,k*LP
P il.'M !•/ I Ap . - vr 1P iM-vPP ' vlP: "\n PO-A-p
Pi», r- * ' *. M P ,: - J P O ’tO» . i-Mii ; A j , *>.;•' M
, < ? iP A v V *» ^ V. * 1 : \ "A • P d . i i i y p j '■ ' '*• i ■’ p. I . ■<î M'r •, J. ! Ki:?kpj A. (ed. ) (200 ), Integration ii11 Psvchotherapy
' «\f3rd: Oxford Unii/ersîly Pi
" jpipirfS r' ppp • ..t Fish, S 41 »pi , Integration in Counselling om
Psyi:hothem py: Deveioping ci Persoi il Approach, Lc**J' n ii*'‘
t } h<':> V! ;! :F'«; p , G r)), Intefgrative Therapy: : ?ţ* . r/ p, '
Guiţie, Lpnd: > V:JP
Palmer, S, : %\P» p- -i, (2000'), Inte rotire and Ech?ctic Counsellim
Psyizhothempy, Londi a : Sage.
CAPITOLUL 18
Vletode. rezultate şi procese în

terapiile psihologice de-a lungul a patru
generaţii succesive de cercetare
Michael Barkham•
•• cap Cdclc î pu/cridCJ * caicd kucâ <le u’o icJjr:

: -:VHcc :c2a*c .ic su p licii pMhoicgtc; uiiiîvîJuaic ck\si inicrevL
. —Uîu ^-tiiOîcMptv', cc frcîk-ce, ,m î ic>î nicâaiji icat tcaic -„a ,c
czCîu cxiîd • runtarâ c* asidcrahila Bure ncicaca k vtKeia:~.
‘ r un rea/a >.jc tnuii Tiini* a c c re i cre/rcctLi hi n"j*a repetat c-
i i ?îiHdcripaîjifi ;1 <Jc c v m p !u. Barsau >
•r j; „ î -Xv4 ( ’Jw;y lv
1 * k J a c ; a. ca-a Apare a rnatrare pi >du>ă Jc k c a C a
4C44 ' k ’ \t <C ., ’îkU* Jci 4 ai Jc 4l.pt tCCCc CC ..C ,v ? k :: okh*'
684 M A NUA L DE T E R A P IE IND IV ID UA LĂ
defineu 4hor,Jări v£<it mHi(vm :hfenm de m uM m tre a u b icu u lu i h;

dlMllţlC.
l:\astu d**uă domeni: largi sau c alegorii c»p*me aceAui io n re \i ai
metodelor dUvine în oare >o Jcd aso u ra activuatea de e u oria re
psifioterapeiitiea re/uitai şi procm Cer cela rea rc/uitutidui terapie?
m- re icră Li reaiizaiea de .sentinţe evaluaţi ve p rn ine ehuenfa anunţ nur
mtem cutii Cem c u re a pn>eeutîui de terapie cuprinde im civ an de ,1
uopîica cum ap ai p r urcstiî u n u m a n Cunoaşterea eîmietiîet tine*
anniTiHe u ra n iu alăliin de înţelegerea a ceea ce o tace c tic e»i* iernă
pot sta k baza deciziilor practicienilor, începând de la planificarea
0. a tp! cine ui a rea n n u >uieiit Ubmeiii dt turnez uc i <rv tcnmr
{Mibomr ipeiifice, pani la nuervenpbîe momen* :u moment rcah/aie
ie terapeut’ ce client»: m doîdiub Nun io th /a î rcân de a
k k n id k j implicaţiile p r u n ale dmvopmc'iior j«p . . mo a fmem
terapeutică in domeniile selectării rezultai ulm terapie* .de exemplu.
Whi stor. -i Sexrmu 1M9 ? ) si în cercetarea pioceuiUo du icmpie ule
pildă, Drvdein I9^(u
încă de îa început este important de precizat faptul e:L asemenea
practicii puhoterapentm e, calitatea c u c e tin i pioeesuhii >i rezui
tarului \ triază în mod considerabil La fel cum puie tic a mi îsi doresc
să înţeleagă >i să integreze in d e tiu ta u a ier acele dem ente cari
cresc e fie iu da pM hotuapiei la u k u „bunele pi acum " o ^cmetaforn
1. aulă să folosească acele metode si proceduri a condu. kt cercetări
de calitate. Gbiduri de măcinare min. diseminate din tc in ce mai
mult, penau i îmbunată u implementarea si prezentarea :u io ilăpi di
vere atare (de evempfiL U\rr« an >i CooatL oĂ<S , Eîîîon o* of RAAli
b a c a bac-dc -mu ceMeiitrt puiuţcrapcuncc i dilate umr mpie
unt ăi 1 . . meMufâ~' \ r a r îl|ils colo ucu •; Lom '-fnorc* aptciă
o sumari/ oe de modei u i „ inci Pipe iolomcd a-, r eacad I1| a RH *
g : ; mm.umcrLiou u m ezm mpcriaio mmeîărn J | oLmU
necesita o cunoviMis'i sondă, care coc U Mim c v ne leii. -L u egnm .
posibile si i atu; i tarea de ad setei ta mu ce ne ra pe cel mai notnv ir în
a ; îspiind terme mymogak /McemmmA .«m ec u silă daLLiîe; m
posibilitatea de a pum in aplicate Jc bunul des , 1«oenm oecebtă
ujDM uere.j p itjîdigcm .i aprofundata a m edahtătum nL.liipk m
c a m dalele pot fi analizam >l toarte in to n a m , a procedurilor de
seknţic adecvate pentru designai a!e^. Raporta r*u - care include si
Ml 1*4 >! Ih l i i Ml M Prea r s i W i r.K \P«h I e-U U >i s 1
mterpivtarea - m cemrea/a pi. tiansmuerea fe/uitatcf e nur-o mame? a.

p*ui p i u ei i d e i t i t ! t e m * a p u i i d c i o r tari n> .i i n i m e t - e cercetam
Fem -pinii m m ieri O unhuuca cercetării m« *du! m „arc vkmo
pconle i:jii*i/ira/a ml m ugr pat* licu foaie m m u abiîunn şi auto itiu
ana speedice a Aiouăm de . AAeî ire la n'-nv.*ti;iă nu îe/liharu’
om m a! midinhn cAe uupmLmp ci bu/De pe tare o i omenire e-m
. .m iM îd n U
Printre \ n m î - ' jiv de dur Miesiium iceiodomemv m alin v
n mb: unU <..ruc A* - h m J h<nf m eVn riAh?runx und Hehu\u •/
e minut* tî numere cUpta a V-a, 2004). care. pc ianeă rezumare *
Jaiiteniilor speeim- .în m aim uu închide '-apiroie vti privire ia
metodclogm *kcielau ^ m , 20u4i st ta procurn! si rembanj: mw»
ram '11:1! si ! m reve d*>t>4» De ademenea exiuă mpitofe pn\ind
re mita te io sîudu! n m- cente *Lambeo s; Ogies. ?iM»-i j v_ p n e e z
psihoterapie 2 Oh iuiAu ei ut , 2004? Kendad cr u i t ! scriu ur,
-apitoi tini urnind metodele de .eu ciare ale rezult itnku terapie*.
Cjrcenbere >i PnmorY t 1 9Xpj au realizat o )acrare vu pr; vtm D
ecRCtaiea p*'* ce se Im «le terapie, iar fiii! f 1091) a rezumai o gama Jc
cfiestium nimodofigicc care au legatul a u i studierea pn»cesuluc
precum >i un compendiu de lucrări referitoare la metodele si devvm
pc ririie legate de cercetarea procesului de terapie iHill 2 0 Q1 i. O
lucrare cheie care a apărui m Marea Britanic. este cea a lui Rotii n«
l i >nag\ Whu* gi* Whufti '* 4 ( nm d! Re of f a d e
rherupx Rtsearch Hă5) Ir. ceea ce priveşte designai si imple
montarea amn ducii de Cercetare, irieiitionfiin Rcsuarcn EMnuatu^^-
r**» rhmme/m/Ur • Pm/; m v de Avohr.e s? Shapme alătur<d
alo doua -em* o oVv-eleiik şi .ompleiriiriatv pri\ îmi met* »deL de
cm ce îaii' R‘ \‘ ttr:'h tfenemP o t 'dceVo/ Pc* mn -a 2 *94 2 -
flame: D am m n Fdlmu pine. m- n ece ^ - o. mm; -Ră - e*
•2 di;v» \ î î ecoc
A . * % . ;p i p: 1 <■ ‘ .g md'" >r-n < ■ m ! : »• -‘n* . i m ’--
iuta;, dc a tium/o. un re/iiniaî ai êicu ain cmetiie lU ctnapotuh
ncUI'ln Pe; s P ^ r o f p M t m i o g n e u H U c i i m AôrUa ate C.c Cpu? a ac ii
unii Mc cteînpkn lunp.n indo iunalai . apop de a prezenta un
ce mnen 'iind^n ,C c m ilU iM ' :• m /aîc m Mat^.n Briunee i'ătdaf;
oe proze mate ai acestor c\ rcetâri unic Uccî lunmu a patru generapn
succesive de cemetart. fiecare abordând o anumita tematică, a\and
>St NUN» \i Ni- I ! R.NPIf tNSU\ Uit ,-\i A
N dezvoltând metode dc cerce u rc diferite, lo act u e r s , precenîuj

^dpitoi enunieră problemele -vdtcc oro iiid m răpii Ic psifiok aice. pice utr
o bcnclkuic m rcetăm care au apărut Jiît efortul uitcrm o i't
oerioadâ mai mare de o jumătate de stxol - Jm :95b pană «n
prezent
Centrarea pe pet ucidă dc iimr din t eo i) pană m prezent au
mphcâ inund rti antcnor ace mei date au ar b cxistm o .idr. date *Jt
cemetarcN ffiimadeuln perioada mutre Hop M lOStt a cunoscut <*
activitate coneuierarula, .entrată pe stabilirea baze a a; peiifoj ;nve>~
' luarea empirică a psinoterapiei ic Uvea.su poate 9 denunţitâ
g en eraţia de pionerab' In aceşti ani a existat ^ abundenţă dc -luciii
ic ca?, Oe cxenpiu, frcitd a publicat aiuite rdatări pro iod terapia
psinanahiică ide exempim ..Omu!-ôholari'd 1909 . locad. 1979i
aj|i»snid metode s.aiitali\c m studiu dc caz - mtnxic o v ;a: \enn din
nou in oi im-planul cercetării psihoterapeutice io uittrrm am Treptat,
icre ararea a Tost mlîuenţată de noile idei din :?umui, in m ou deosebit
ut* ce?e reremoare îa nouunde dc pu/itivism joeic t rertaiva m ute/dor
m u confruntarea m observaţiile din lumea concreta} si operaţio-
Uiitzare utc tini rea modului de măsurare a unui . o r apt; in pius,
ic/si.)i!ările diii domeniul :enr«oiog‘ei ede exemplu, ;nx centrările
.vidioî si raîm ânîc uiiein are " n u n a ororiemaiiCa Jesigiujiin şi
jiăb/C i oic exeinpiu. ipoteca dc nul ■au pavat drumu» către apariţia
eo cn iiu d o ; de wCrteînre care •audiai.ă procesul Psihom?'jpicu in
.CNc n c . t e a a-«r K O prrt -iNert-, H ţrfr r J eOjrta rtcl S p ; M dobiPNOf!
\ | r t\ «•»: M C - LI \ f l SI { a >* t'.N! i \ iSSVSilit UrU1' ?! •- a iii :
PLîki Iii 0!L /CM ,1 | m p O r a ! *Lt rasDU M M r lUiMC â , ÎL" « h k P U M

î .duaîc J t îtUlIim UMvlemu, p5 *11- lLi!c «I'J'\ vî IKtOleUi Jîx . vMOî>» MM a
mM! îjvL :L ai LSI m L-
Partea S: metode, rezultate şi procese -

rezultate internaţionale
a m a p a r c 5 ,* si a i *a u d paaupfă davcuoerude Pip avirm a u r i

l a l î '-
p u m n C i m i m v r *naKa aparate ca m m ia* : Mi?: aera .: -
?LLr,j p cneiam a ^ . -> ■- - â n vupiapu a «la e e a e t c a . u rţaire r
ram e m i u r â a a m r a a 1 map- t i m a r-a ra p a r enunkitj ue f m a n a
a a a r r t u a n *. r * a a m a a t paaatU M i a ,a_ o 1 m *..u a a m a ,;
M a ia mmc d a u d a d~, a lungit*: C ă p ia tu lu i * a a Lava e î e a j M a . a .
t a a O m a 1 ._:ur;; G a n ;d k a r ... U i u r a r a k ^ j . " L*ui>- «mmu
a ram a *. p - ' :'' i a m a a j . - k a a
: naieiaP : a . . a . a a-?a -v 'MuaM J ; fa f'-JL : 4v ' k M lOL '-•*
■ Lickfttla als - aia*" ara; urna mapora im? aut auidai! a ferm a *
a G ih acn tp ai „\k v Ia raită ’ ' m p n \i*a r G C m a metod
C '/ k jv t Js evduau a pi -revenim Genei alia If ua a** eram i
„ ap,iade periau*! pam m aku a «auli/ea/â 1 ig<»area ştiinunra p en a*.,
, ataaaij muer>aat; ‘cădit da a /u itM „C mc a f e .ca lîiaî M a n a ia
raiOtJtraipa * ' .a» a oa> arai legată ds no ues . .a e »inp* mcMe r
aiajuu j a11 m /n ta m ' ijeiir: Jrţia 111 da a e r c e îa e cupnrkie p e rn a ! -
,rr, ?<i*G p t a : >r p a -a*» p s a m k a ră armat r t.a a a a a, j u i a r a -
m a /m ia .., a a p a r a Lu_ . a riaLnmmk ic 'J îa m i mmmim
f*î -<„l*.a J; -ama ,a r a a l a . ’ * G aarrlki-ca i c a , ^ i. a a \ .
1 am apa î r v ' s r â *a ' ‘ a a i p a c , ,r.a a a*, mmm '
a t a pi a a *<* ,r r r i ’îu a a i. ' . a <_ a â *»- ar:/. f. <a . a a .
r ă s p u n s la înlrebarea 1 „C um p u t e m face ca rezultatul şi p r o c e s u l de
, era*, ~~r îa *- ’ a *»a »j -*« ;i»‘Lvi *a - a a - r*a. , 'i .*a « ' >
m v a tu ie m a- m m a c * , C ia ra a ita lc -a- ce m a m a j v ; ,«.r ta *
sa '- a m J " m m Ha 'dm a ev a :a u e a^ ~ 'Xlff *• ' ^
1 Le.SU ,kiUiR tctliptUClJC n! U-r, -i'Sîîk - MM LJvU C ad ‘ v^rippir v.;/'
Ai4ai h adiîi'K} : 1 ^ ia r s '. ' a . *'>> * ^ x .ir -* ?i r j ;p a -
laaipîci a|Ji«i raaîi/uk C, uipia-’ir . >jprl Pa i 1 .udad fiavale1 CCîieraîa
Mai multe m r«et > a a x iîk a da^pa- ccmetărUe pi n irul prore-u* ^
688 \ f \ N t e \ L U t FFRĂPII- INDIVIDUALA
rezultatul terapiei pot fi găsite intr-un num ăr de t e \ t e : cercetarea

procesului psihoterapie! Ide exemplu, LIewelyn şi Hardy. 20UÎ >;
cercetarea eficientei re/uitatul ui (de pildă. Nathan et a l. , 201)0); si
o recenzie a problem aticii privind procesul şi re zuliarul terapiei (de
exemplu. Kopta e i a l .. 1999».
Tabelul 18.1 prezintă un rezum at aî generaţiilor de cercetare. Eî
evidenţiază femele de cercetare legate de rezultatul si procesul
terapiei, alături de câteva aspecte studiate, precum şi metodele
folosite pentru investigarea acestora Tabelul 18.1 prezintă în plus
textele de referinţă, asociate cu fiecare generaţie. Termenul „re
ferinţă'* nu este sinonim cu cel de „clasică El are îegâm râ mai mult
cu faptul că aceste texte sunt specifice unui anum it m np. decât că
sunt în afara timpului.
Generaţia I
Eficienţa psihoterapiei
Cercetarea psihoterapie! a început cu mult înainte de anii ’50, dar
publicarea criticii lut Eysenck privind eficienţa psihoterapie! (1952)
a guvernat activitatea care a condus la apariţia unei generaţii de
cercetare asupra eficienţei psihoterapie!. Ca urm are, cheia de boltă
a acestei generaţii este una de .ju stific a re '5 a psihoterapie!, având ca
întrebare centrală: „ Este eficientă p sih o terap ia?" şi consecutiv.
„Dacă este. cât de eficientă este >E Eysenck (1952) a susţinut că
aproxim ativ 2-;5 din clienţii care prezentau problem e de natură
nevrotică şi care beneficiau de psihoterapie non-com ponam entală
înregistrau rezultate sem nificative mir o perioada de doi ani. îar
aproximativ o proporţie egală de persoane, care aveau probleme
similare >i care nu au m inut un tratam ent. au în reg istra rezultate
asem ănătoare, in aceiaşi i inervai de timp. Bercul >« Lai ober: { E PS;
au prezentat mai multe observaţii legate de modul in care Eysenck a
realizat analiza acestor dale. De exemplu, au observai că procentul
de îm bunătăţin spectaculoase a fost legat de folosirea psihoterapie!,
în timp ce cel mai m are a fost calculai pentru ratele de emisii
spontane. P e asem enea, procente diferite pot îl obţinute m funiţie
de criteriile utilizate In general, perspectiva lor a fost că concluziile
trase din studiile folosite de Eysenck erau suspecte, date fiind limitele
kE/A.LTA'r
M sp yffljthUlijr) *|*g|
tliDlcKU
nnUtNZJii
i >«>U)Uis4 i tiv:vH ii k\ îs i » .« ! n v ii lum ju »>si î \

14 \ t#" ele J ; lO jyhh/fO f Gt:îfîiiif» i H*' \ \ a*0 * / .•/* * 9 % b * 1 ol. «i
690
<ivf^riiili, - *h' *’; ; a » >si s<,i/iu s 0)7 7) • a Iu îk*Mh Hennn , 0 >oî ?. <
[ M* ? SOanc a / | cs,trf\ici >i Bcrgiii jilOKcia !kt;.itfi o j R c p < n > \ <s;>os,
IV L I 1 /J H
M . W . A* !)! V F K -\ i’! l
i\
SiX )M d
• >i v U), ’ \{ \
iTltTÎiifO • ; a- i f , Whnvhj':i yt j *lo?0>, Strupp afiO’ i t 6ccîshrn.> m j <i994 >. lliiî <7
; ''a-- M k f R(,tn„a a j aoxcia 4o 2Fim,*Vf rasaj • ; / !09"f Siik's r

.x»uu; .CuUic :c : ;' s;' > au*; :v<-oţ, a * . 1 >. ia •:u-um <:c o ne'-! unui
^ u te a - u ir ‘*«,s iOu.sn eu -')e,o r cute i Uu ueteu:-xu rs*
- X <r . . , X . X u ^ '■ î V rkX i: S "i\\'\'i'j . . *> " ; .iu
~Vf .*a„ ui i'li.; .' ‘ :-! , .îî r 'uwîui *' >. 'a : uV u . •ACk’*■k‘*:Vnki X
- -ci.ru* ,x >*uu- r«i u k > 'k :-* s ;:rik kc x u x a e rs u x ; m u: »»'
. 'U»U» 'j k.u't/cri r J k i ÎL : I t i l lv 'U ’ : ' t e te.. S^C i h iÎ L . 1’ - J h l 1» t e i ; '
-'*,11 t e t e l e Octete1 tec - A :od J l rm o ite te; .Mic tetele te tete. .
<n\hiîrt\ liî-c .k \iU .: ;o •'> >k\ u v î ii - tete: m : ,mm»te x, m m otetee
.h, r <-i jt u o x . m 5 ' T im teîta i cu ■^ i f ! ’,; n u cteirte i n - C ' - r f
xxtec ove .oca ir-.-.;! ;?i . n j ?4 - temu; m m n -viu.. uuueur. 4 .*
tecn-tete u r t e t e O O ,tei tete 5tetetelJ U te UT iHrUv tete tete licitei! te -
m afc oîr, m c iUHij cteitetn te iîkitiiîirtîi ptehteteteteocitite Ir» teni acrea
'.:■t e a m a **: a- : >1 'i'x 'A 'îc k iiu u r . ir i n m ite pe te ie im u si m au
' V k t e t e l c c t e t e a t e i f t e te i u t e m ? C tete tete dtt te r<!« , m t e i t e J <;b a t e

“ te.-: ' - „'. a l,x- ; -kAîi ute r; J i t e t e c a-jlO te IteOteîte tete ; Ari-' -
i i te C O 'te te te, I aS**- 0 0 - te a '\> • "CC , ' Ci> > ,v *1 î iC ; l!!' !Uu a
te; . ;.a=. c -tetete. ;c , .u
Rezultatele unui studiu al lui Sloane et al. (1975) au fost „eonii r~
>laţionat 475 de studii d i n 1[8 tipuri diferii terapie «(incluz;

atam entul de tip i consilierea et înfiată), M ărir
i-ta: ,* u ' Artû.1 (ES) Iii toa a atee a, * î .a' i indice
unui efect puter îu aoser r;.A , , ,
rufd LA ?’ a { U ! ! . U i u OtteCctecte' s a .-..t Okî* Oirk* ' M i .ii
"Ote raairr u-'i ee 5 .iU'j te*'-taûi-tec .r'ecîuiu’ *rre:icac ue ui 'Mten
■rJ.: M W 't O i>» !i K M 'lf ?Ni *i \ U K \ i A
mici r 1 -4 pciimi tmama n m u îâ h i> sp;a \u lo n titan 3 3 8 p ean a

icrapulc cogmtive, altele Urme «crama cfftottvoam m al3 \niorii ac
gas t «' p iezen u slaba * a îc c tJ o r negatm n dmtr d o dai m 3 m â to u
rund negative ale exemplu, arupunie de control ê simţeau mm ni ne
decât grupurile tratatei în term enii etiu en ţei generale, rafinările
ul ier marc ale procedurile! de nietaanali/â m o mai marc speci tic itatm
precum >t luarea în considerare a aîudidor mai leccnte si mm
complete. nu au prezentat rezultate diferite in mod substanţial, cu un
l'S relativ stabil Im giml de interpretare a m ărimii efectului dim*e
grupuri este prezentat în tabelul 18 2 în care u m ărime a efeetulm
de 0.2 esre considerată a b .scăzută. 0 3 - medie si 0 3 viu peste -
crescută tCohen. W7^ ?
iabeiul 18,2 ( 3 3 â /s-sm uan r p /c 'r ' ».*//■( en#;mo
C 3 / 3 Uu Coher. J e | M ărim ea efectului (d) 3ojv»ma ;

i . . . .....
■ m e rp re te te . ,mam*e.' -ăo tvaeiae de i antnrii. *
j :'ft\ 0 /3 î ; an v' it f \ i e/r •m âia \
{ i p e n i u tn e i>r din j
: C’>n1»fd ue îr jh im e n : j
v \ v • li îi ef ecT 1 0,0 I: c se !
i Flec! bab 0,1 1i n S4 1
î
i " : ! »5* i
j Fîce? med; : :
I '„2 1
1
i ! ,., ,
i 0 4 i;
i 0,5 I' ti fS‘ I
0,6 1: ..3 . i
1 0,7 :i i s
' U;C'• C-;V* .i. >\
0,9 s ' si
?n ,n; an* Ca m 3* -3 3 a;d-*a-'< Cano- *5‘a o feneraueî 1

•1 a a m *'tv „i_. .- . ' a v mm ..k C,vC( C alt;,.
fr-> md c iv..ni. .mumimeona :a i c b ”' o heme i . om . |li- v
afirmat că a- .*s. ,»C‘ 30.; «aantele psihologice ' 7V 'm <
In g e n e r a l , j! î v dam a v ;• j 't a* .* e , ai< ' in j.voâ 3mnm‘ 0
î. -, ^ O» ') ! •• î î. - .. »- - „ 3 V '-V' VT -,lb *- r
Vi «Wa Ki / l . I Vi h Xj P(0 h ! Vi W - î n m o i iN .",U i;hl
tu rm /e a /â cci hku mitico w /um at ac d m o 'peni te -r p n i nid rezultam te

le rup (e i De exem plu, in dom eniul depresiei cum anii xujdtiiw
mc luxe ui m etaanahză ; N 4 si mărime:! c tec iui ut «FSi pentru îre?
importante nipwitfe m e u a ru liik e %unf u n n ăto u id c Nici/el RinseM
Menmiings si G reiter mOSM» N — 2H. M l - ce' Rohinsom
Beiinaii a Neimever *1990 c X ~ 2M Mf -• M ^m SteinnrueteK
Maxwell si Howard «1983», N -- 56, ML - î .22 in termenii unor
prezentări mas diverse de problem e, Lambert şi Bergm ? 1964 1 au
realizai un labei ce cuprinde Mi de receu/iî m etaanahtice. care
acoperă o întreagă gama de problem e prezentate >1 de interveni ii
psihologe. Cinci studii i inclusiv cel al lui Sinith şi Glass) suni
considerate „ m u ie " st prezintă o m ărim e a cfeu u lui crescută, de
0 ,9 (l Gama ailor studii este alai de diversă. încât nu poale fi supună
mtiegon zărim Totuşi, ele prezintă cea niai scăzuta si cea mai crescută
m ărim e a efectului (excluzând condiţiile de controlg care se întinde
de la (bOu »schizofrenie : Qualit) Assuranee Proiect, 1984 1 pană la 1,30
tbalbisn*. Andrews ei iii,. 1980). Folosind doar a id e sfinte î X - 25 *
care raportează n tăn mea e fee in Jug m edia FiS a fost de Om 6. care sc
apropia de o 1:S crescută. în term enii com paraţiilor o ES de o , 6 7
este ohtiriutu după 9 luni de instruire în citire, m timp ce M F pentru
antîdepresive se întinde de la (b40 la 0,8i Aşadar, după •. urc
susţineau Lam bert şi Bergirt i 1994). se pare că există dovezi în
sensul că intervenţiile psihologice suni Li tel, dacă nu chiar mat
eficiente, decât folosirea m edicam entelor. A parent, contrar acestor
efecte substanţiale, se afirm ă faptul că psihoterapia explică dom
IO': Jm %anunţa rezultatului Această valoare poale părea m ic ;
lotuşi, trebuie avui în vedere lagfitJ că o m naîtiâ ce Io c apa;.
dintr-o m m Jape de o J 2 bure o să iote? mm >. w/mUafeî e< Vream*
- j r u r e mm* ;oi mdm al ni n o ; mare ornai aim rn rm m coc domo* ,
ac i semnă., ^ m u ii? Or O 05* penam C ro u i aspume; m w;ne m ;
•» ^ a * ;' '• Mc \ CS! : 5 lO-C ** ; ; 1 ! 'C V’>• •■>„ » . . **y 1 ’ . >
.a*
Probele dc control ateucorn m p m rw : te îeranuL psinodîuamkv
mw rroî: cm m«w m m m SL 0m: **w *;»m m Den v î î G c* *
.ic FS|Oin;a - cL conm.a ai ea: w , m n-ro p \iX m n um* a o mmm
- : :w ;p •i o*-. M a *■ M . P - o. - c i c * . ’r c m n-a c ; x : a m : : ’
•mM aw'Wo w mm dw m ă Jo cf . - - 0 r~ • ' 4 , M m em te r.w
p e n t r u trei luni şi a p o i aplicată {grupul de control). D e ş i studiul
u „ n i -n =a u : a„, m* * • ia -' : i> ; ~ *„..a :
V tP tr.-C î - r f> U _v ‘ . - .m- '
• , :vU î:v UU . ,.U- CC. a , D .A -a ‘ . i;\r ' • f
’ u : a a - m „a un u i: *:c .*ua> ; 4 , 4 4 • -al -o u m m m
. a-: :r :r-î. n u i u . ti u .t a u a u a . u " " m v •_ u u _ 4
• ut a vma; r* aauz a ' " r ; ;v aa ' ^ ~ ’’ •» -• - *v; - e • a u au-
- u ’ a '•r*.1. .'-w. a m mimau i a z ~u- a-'*aiaa *k . U er i
. m a e /a f e c a n r.• n a - u az*r'm a a - ♦ m* - ; u .- ua-usii av
■.uter u r u •: a am le a r i a u r : a c u ^ - U c u r a s e * u mm maiU -
>u aa in \i u m ^ m . umua: .. u r u a r a>u s '•-p p • , ipa M-.rceît- >
.v : a u m u at. a T v \ I a f J c c 4 ala nuc ■: ţiU i O l i i
r : , :>,■ m» ' U m a n a i c a a a r r p u u .■ - 4 a r u a u A*
.'-un'i u •'c:-er-. «e/p u ; ; u r :o s p ^ k . •-• o nws i

U ' U U J Cî 4 | 1 fiCU JîOC a vICUCili! J ' CmUU; ' • C‘U . U< „U U; -tUv,; UiCt
m u u ..md ^ ct'iu»v.ir-. an o c a ia ie n a n n u v u> aa mai u r ă
> ut ; .m n -U u e '•iiO.uKcij'ai.d - uni:, l d u r e ia p ia

sie n u - u i c u ta Uu,af un r c u c u . i i i ■ aptera i u :0 'CfpuuiiVă
u n . ; ; utlonati-i n o o i ,e !u” U im b u n B r u n i o a ' r ^ niuaîă
te n ee i'o o -rn a e ,e.-:eiî-"*; .jêrr'nu pnace^-' . .-u- nr?p<<r;aiit
r ru ie 'n «unir , t; . ;n î in e aăai elt-vCv' pnn*uinve v c rc u ju t
i' *ics *I ; Je ~-ic4 r.ra *>t4 li fUinuiir u a 'u j* n -nurure pentru «o
en,.ii:Pi u r a r e a r r-îrec u p a rÛ' l i i i . c r u L>t ,trnrci
:rn u ir u 't iv ^ r n - a -n-r .»n<fîu s i , :n : ■- * r t r c r u ne -Dnele
factorilor c o m u n i ” (1994: 149). Lambert şi B e r g i n prezin'tăun
«> ; . aD .. *' ' 0 *'-:; - i . . . â : _in a r ::a*
comparaţii pentru eşantioane p e r e c h i : psihoterapie versus firi trata-
Prima dintre aceste c o m p a r a ţ i i a prezentat o medie/mediana pentru
a i •; a ^ -a* 4 a' .. aş c
placebo, Lambert au r e z u m a t : „ A m a j u n s la concluzia că

şi B e r g i n
grupul de control tipic placebo folosit 111 studiile referitoare la rezultatul
’.vjoî**- . n a una a* - a *.i> . ras a' a.ci,. r>. . . 4 ca *mam- u . *-■a»
;via:l jr \h h« cvanuaJ sâ^r 'a 1 are?.* -â » \uii-j ă u^* ma»
..nip cemcdrev m-ap mara *«. preaeMbiiî - a vonccuto; pc rr. e b d .
b răspuns iernat. „.i mdiâion m icm ncih^ teiapemuiuu mâsurâr A
procesului s au "mmm spre condiţiile b a d u m a re ale lui R»:*gti >
Irxernp ie de aer. c u i: (Uu aeemtâ îaza incipienta eiipnnJ activitate
•ie Rop.ee si I)\na>nd *R b 4 > care au em it ik n a /i m Npniinb
aerspecnêi ea îe/uitaîdi; hune oinî aeetate cu progrmde în autore?
■vifiere A de cep. etan au porno de b activiuţea iai W lmdmru v
Uer/ AR exemplu, f454e e tre au em u prut m ierea dun unu* u m b '
r.Ufoxiua|:v .uupoî pm ree rd>u ; ve; .m a mcu:a se 'ces m iomv a m
,mmi|n îmm?!,mme: cioate > uPUK-iU: .aida c-. n rji; *•«
•i ' mu* *o. «n.f - mmr ; a**'* »r*a! • 1 >ry-m ’ ;i ->' : * »a
; m im r » ' o s o -î .a . ; „• : : o .:o;.,’ : • . X * *nu
- -A - c a-a: o i , ? - a v * -. »' * m »• , > o „■>mo„

uoftblftdoî rte*;e-vtm m oAbuPU pentru ymtoiAtre domenii V\ u u i a >T
meîsauem: r s* r r a m ' - a ^ u a< *o:u o-u-m» o d n
m in a -erarirr n e u * , *s a m - mm — l- t o; P u a i o u l m rid; =
o m _ i -: fî , . o a c p ' , . u i .a • m >. .m* a m a m,om r.ra
. \ d e s e n a reped, e k ie :' u m j * ca >-• ^ ' - i v o m a m . a oVU 1 J.
\u n a b i i e simt unitare, .a n d , di i e d v ite , ele iu* m i st - y d r < m
fvir» MANI'AL Dl- ILRAPIL INDIV IDl ALA
continuat spunând c ă : ..Aşa cum terapeuţii nu sunt unitare nici

variabilele specifice legate de terapeut nu sunt unitare . t i conclu
zionau : „Aşadar, in opmia noastră, m ajoritatea, daca nu întreaga
cercetare care se ocupă de caracteristicile terapeutului trebuie re
făcuta" Acesta a fost apelul Ja specificitate.
în ansamblu. G eneraţia 1 de cercetare a stabilit bazele şi metodele
ştiinţifice de determ inare a eficienţei psihoterapie! şi a furnizat dovezi
ample privind eficienţa sa, In mod similar, au fost stabilite şi bazele
ştiinţifice ale cercetării procesului terapiei, deşi această direcţie de
studiu nu a fost legată in mod direct de nevoia de a justifica acti
vitatea de cercetare a psihoterapie!. Procedurile şi tehnicile d ez
voltate sau adoptate de către această generaţie de cercetare (de
exemplu, metaanaliza în cercetarea rezultatului terapiei şi înregistrările
audio în studierea procesului ei) au devenit parte integrantă a activi
tăţilor de cercetare ultenoare.
Generaţia II
Specificitatea în cercetarea rezultatului terapiei
Cercetarea caracteristică G eneraţiei II a început în mare parte ca o
căutare a unei specificităţi mai m ari. ca răspuns la ceea ce a devenit
cunoscut ca „mitul uniform ităţii Acest mit se referea la perspectiva
conform căreia clienţii răspund în mod sim ilar la anum ite intervenţii.
Cu alte cuvinte, s-a act udat o atenţie redusă diferenţelor dintre
clienţi, terapeuţi, tempo, sau din cursul terapiei însăşi. Ca răspuns ia
această situaţie, întrebarea arhetipala a ( icneraţiei II de cercetare a
io>f rezumată de P a u l' „Care tratam ent, aplicat de cine este cel mai
m t ieru pentru acest mai vid cu uk castă problem ă specifică, si în ce
i iicuipstcioie 4 i i i «. în mod cert acesta a fost un pas
o o p u n u i p mg ic *n mmeicxv, deoarece căuta să i»>ack/e pnvble-
m am a vdiii niaj elicieao tratnueni Problema dat a psinoicrapid este
d ic lentă a fost considerata j f sim plistă (K rum boltz, 1966), în timp
v p r,vm>ib ou uita!ui a* erau vuzate tm urna difefue în mod
me-cbaruDb ia mveiui cbennîuic terapeuţilor m terapiiloi (Kiesler,
<• *« v ; 1 v ou gm m oC oe ^ c v c ic m u >c
-V ' l: rs.. ^ Î- ăv/AOlî *» . a COI h aCUf matricea 1*0 fCaV O*' s.VV;ftCarc
* . ~ r. o. mv mă f m-rcn- tim J -u r e cum e ta n u l la c e n e n tm ie a
Vii-tUlf , k l J Ă i I \ l t SI V W) i I Sfc IN r^.R:\Pilî i P S J i l ' U o r n m m*
asupra tipurilor di terne de intervenţie (de exemplu. Luborskx et ura

19"75f. In plus, anii "60 ,m fost m artori Ia de/voltaica rapida a terapiei
com portam entale în cadrul dom eniului psihologiei clinice. C om
binaţia dintre căutarea unei specificităţi mai m ari si prezenţa unor
tratam ente diferite i-n determ inat pe cercetători să se întrebe dacă
aceste terapii mai noi (sau alte mărci de terapiei erau mai eficiente
decât, spre exemplu, terapiile conversaţionale (de pildă, cu orientare
dinam ică c
Generaţia II de cercetam este cel mai bine caracterizată de proba
de control aleatorie cP€ \ ) . Cea mai influentă PCA până în prezent
este National Institute N Mental Health Treatment of Pepressiori
Collaborative Research Program (N IM H T D C R P : Elkin, 19^4: Elkin
et al., 1989) Desigirui cuprinde trei centre de cercetare in care 250
de clienţi au fost distribuiţi în mod aleatoriu în tina din cele patru
condiţii de tratam ent. Acestea din urină includ cele două psiho
terapie care prezentau un interes m axim , si anum e terapia cognitiv
-comportamentală iXCCi şi psihoterapia interpersonală (TIP). Cea de
a treia condiţie a inclus pacienţi care beneficiau de medicamente
an tid ep resh e si de m rv k n clinice, pentru a furniza o condiţie
standard de referinţă tlM f C M g în cele din m ină o condiţie placrabo
(PLA-CM ) a fost folosită mai ales ca un grup de control pentru
condiţia cu medicamente \t, de asem enea, ca un grup de control
im perfect pentru cele două psihoterapii P rintre caracteristicile
designului este şi aceea că cerxetărorii au apelat la terapeuţi experţi
fxmtru cele două psihoterapii diferite, »ai tratam entele m ecirlce m Cm
o începute prin recurgerea ia m anualele de iran ung. iar aplicai m
uratamcntelor a tbst examinată pentru a verifica auc/am ea terapeuţilor
ta protocoale le de tratament Re raliatele au a râu* ca Mibiram o ■
.oiidiţia ÎM M 'M au ravgi.'.irai' cei., mm ra m orarnem , m., di,*
„unduia PI A f M a* :rm m m m . -ca *m- i prag rara mmra •
mii e tic Jo aa vuî.djgi uv psuauciapiC viu Mia*!, >m uîjîUi, uiti' et
general au lost mm aproape de cei din condiţia ÎM I-CM . rotim
diferenţele nu au urai m a r i^tr-acievru. m; m ix a S ii dura mie mmm
fieative între psihoterapii » urne b e c -re m o mc a LMl CM
_.‘iteren»ca m u re cmraiiţuL c psinora: a r a m vC, piracoo au orara:!
'Tram ; . orara de mmbă mm» ommnm .. am -j - mch m mmmu
J u r a m Ora m m u ira 1 i p r a n r n r a m - r a r i m C M Cm z : rad ei. J
-5 '• $;*h 1 fţţM î *’ «m ,t, - ee m i - i r:;;|,f: . DL» e OmitAitA

u Pi AĂ V;
O LitUaîLiUlM C m ew f i A A h i >HH V 2 UV *; e g m o AL a d e
im o u r.ă ia u m m m v d c : trdLiiNmtfeMi m J - ' u i m i m m th a m a m vtem
m pmCMC dep*m«.J -.mîA \ \ n Ti OefOpLAitr f ’ * p ciufli i U t p i u
.» aiîiLMĂ v pentru tcrai >m icfe raci s mula m r 5 L j ciLt-Ai Ecran ut
.r.îiA*-Ni»L: m?mc u r i V A ir a m o l m t e r a m c d i n a î n m ă d a s a i r n liufaL
La 3^ r „ ac reP ae a.- aiurim pr mar- ruraţi-a:t! m U Lom
j A v AL i !i inud nea L . de mimăm! ia m l J l pror-ovr-o a :ruu mme
, ai\ io inv/AMd- lua dceiahă asiimt, rapia de crup de-mr u ’t
^dmoirum {a ametoHo mm te a miiam au eonii* n m mmumarm
mn-* »rri iăm i ; iciauii d d ciiîc dm ptnteî Jc vedere Amict tu m mau
re/u!late majiijua *■' ..>u d mam wuravrutii >ur num e..: v ^ . paruitoxu
AVUcdcOM" . M:>m M u«i . •u>ăm I >te u ': l LA ,! id-mm* m
t jporieurâ vuperne laica lila Mumiile înet.ĂL de • m ipac
i m a u ib î L u u i i L a e;-m p « m u m terfm m uă : cojoc emit v ' i c m
uceuMĂ PvViîie d. -upe* mi i u t e . sjc i c L i U m iei: uecLtr m » !u ‘ ir
v.ifA UiMciMf» DA/IilC de NilperAAiALe A latlV ă NC liJilUu- Ic 'PdTr’-d
clinica sau UiiiăLtico p s i h i c a Cele mai recente meLiaiAiLm. rcal.-
Cite tic W.inrro!d t •' a’/ ; ! W"' *. mc iyvenfirmM re/uUuim echi
valenţei Srudid «cr a deNropMi: vă in ea/nl ccLe' n a i generoase
ipoie/c. cea uia- ouia' aiiipLutc i unu di terci ne reale v\ ceea ce
!*rneaA: m A p ic i efcviuln* era ie ljocJ v iK>rn de d , 2 <l considerata
a D u n etec* c l c h ' * a, a j c r u im pccnap? d e p i u i i minte e s t e U nu
i a Lm k m / e l rar if j r m i; cc e r e a î f , j . „ i p c i r i » urcai protecdim ! m ai
a e a o v ^ y dt-ĂL '. . 'i r siL n /y a c eiLi ' De " nnpfu . c v îi C ' d e a ;
•Ciuleii WC A'a'CALC ce m p AnU- V i e *ă mîA:sli;de> iim eA l vr pfeA sfr
CeAma*; irjUL'icnî, smc^-hmi ace ■n a r i -a e : xă L a i 'j , , i c Ă
•e e\mme* a- fC'Csa «e ^ ' +a iA i c 'A:'^ '• ..c ^ ^
cec*s-p- . ?e j» ;m -Ar, e ‘ ?. ; *,j- -i 1 . 'Aercm

Arimdt r i m u p j . emu m.m p . n ' m . e a,^ .: \ uenCe l i n,
' m c ce Ane'-; m n**r'- 'e C r . - j * m m m Paie* tk* aci >en«heifo dc
>V A e e e m l a c *. t • eer.AAe iA , ! h ;ccî - ; ; e s t t A ;v * ia îA ,;i La
C 'c m t î r C D i x ’» ?v x . : -« tc e l fc c c a im e ', • > dneMiuairc : c « Kch . c e j s h e r e ,
;V»5, p. ii m doare -1 ' mm a ^ *c-t , ,mtD imica Lu Li e d ac
I Lide j ‘ - a Jc-v(îper:; că I C l ) c^rc a»ară uafan-cnmjm m
Cel i IUTII Li! CC pniKI a p fo k l akcilollc Uc Uli 3!L deflîHlă pfiO LltC: mediul
cercetare, lega • CV v -* «HO ‘e r a t e l e ;S. . ;OviO I C V C V •* r V *
standard n e es * >1 V ! ’V "V î . . i l VC h" CC V a CCi :
CW -C*.V<: ' Ci c 3 t« ;u c u c v i -a* ;v,v.u“ i>; * V r' v O j a « i
psihoterapie! p V . ’ .0 CvVCUÎa V li C C lT V C CC c p r~; v j C - v ,
a fost realizată V *v ' i c v C V O c e l - e -1 c . v v r v v;-, * C i f >** - '
i**., a9 z2;,
S-a publica V <. c CC c: *, V C V p W V-VVvi O e .
t u l b u rărilor d •* ' V îi fi r v . t ~V f ‘ -O V , V jC * C V lC "'
1 5 studii (deşi ic c v d - r . t c v - c e a N - n r w T - K t v eo w .T ev -rar, ; c t
a is C 'v V u V êLC orvr , ’J TiUxvtv V p . < «mCC.
T o a t e studiile
în cadrul unei a , n u c w c . v f e r w n ţ h J i r v r a c i i , v r e f u p- . ,
V id ; V ' i V . t . - V W .• n v ' e ' C C ’H V : l a - 01* V v V V
1 *r CV i :■ ' ' v i o o i v i w v e x e i e r c v ,uv e* ^ v n u c r o c v : v
1 : orc» V ■*v e v r v a te e v -T la îe v ’c 1 2 ° nerîv v ă v r l n v
observaţionale. T S v V v i a w a ••v. r e v ’ ’ r w i c pâr*-a r w - s‘
aceasta r.S • *•î O v - ---r.rtV j Vi - W O V -W - ~v- >
\1 W'l V i u: 1 I : RA F P i \ [ H \ i! H a
că ir ^'RRHUrea srudnlo» uC »rdâriie di tenta ak. melm im Njnrotome

ide exemplu. depresia; indică diferente recitise hi ceea u priveşte
eUoieiuuT Această peispecto â este re/umaru de Sîik-s Shapir* > -
!: *Itotr t i 986» prin intermediu! întrebăm lor flo a re psihoterapiilc
unit echivalente .*" Fa au postulat existenta a erei moduri de intele-
pere a presupusei echivalente a rezultatelor terapiei Primul era urmi
metodologie. în sensul că echivalenţa poate fi obţinută prin -o lipsă
de <trietete in metodologia cercetării Cel de :d doilea aigum ent m
referea la posibilitatea ea terapii diferite sâ fie in marc parte txho
valenţe datorită efectelor supi apuse ale faeton Iot com uni, Cel de aî
treilea uruument avea legătură cu im plem entarea unor strategii noi
cie cercetare pentru a identifica diferenţele Totuşi_ v*nourul domeniu
în care există dovezi multiple ale lipsei de echivalentă a efectelor
tratamentele? e%te cel aî tulburărilor anxioase fu m.en c a /, trata
mentul ales este terapia cognitiva
Specificitatea in cercetarea procesului terapiei
Cercetarea procesului de terapie este construită pe şedinţele de

terapie „înregistrate'* iar în Generaţia II a fost dominată de activitatea
desfăşurată pentru a investiga condiţiile ..facilitatoare" (de exemplu,
enipatia, atitudinea caldă şi autenticitatea). Acesta a constituit un
pas kigk, derivat din baza teoretică şi care a folosii măsurări obser
naţionale şi de autoraportaie. Perioada centrala a Generaţiei II de
wCixclare a primeaului iciapcu au icp rc/en u o o alin *70 >i există o
diferenţă notabilă înire recenzia realizată m fruax m Mu cheli In
H w dbnok ii] Ps\i kotdem p\ and oă/mom Cm sece • !97J i menţionată
iOa vo_ şl capiu Cili seim de Mi te hei! Bozatih m K. autt, publicat il
rd/Cî X c /o mgmieoie ? '•* -e ICor. " / , «o , A mori;
, a o e om itTiiKi au vjbuiîLC mivm >ti .o r.i.i tmumm > a . c ’c a pica
mult tm rezultatul o rei y* u: m oe n o u lm ie ai iM gue • urmau i r «:
•v m i i l h * .p a lm de o x e n p m o o o i ' r e /u i m i. Dec; ei <in afirmai
o „ a o Tos; «eu. vr m- u u d n k : ăvupr.i e i i t m m a b m e p m m c m h e . . m * m
o putui răsocnu-e h m o Cei met i mc r . o p u i ;r. m; m muur. oe e •
Mifcbdî f * <d e u c e u i u m n t n e a J.iîeii *r ruj st» 4 m p : -m u l i
rtspmg m fi aerau copleşitoare a um-r a u rd de v tn a b ik . iurp ai r

cmpaua " l i au continuat spunând tă „potenUdiituma
nî genera blam i lo* A ^ muiiîim*r lat uiîatuau < na Mim .ttaî de mau
go cât m credea odată*' «p 485» Aşadar. îi* nmp t i antoni ,u.
prezentai eateva Mude lum susţineau, in grade varumie, ia au: po/iu v
b condiţiilor fac diurn u i\ majoritatea Mudtm m raportate de oi indicau
o relaţie dilema slaba sau absenta între acestea si rezultat ui terapiei
*de exemplu, Sluane e l j i . , î c>?5 .
In timp ee ceK mai .x; pix nesului de letapie a a concentrat in maca
peru pe vundiţele tm d statuare, care pnn ea hisăsi a devenii W a
*Pud rî lor ultenuar - asupra aliat aci lerapc atice, ea era. Jupă cum a
•-bser\;iî Oi limA) m Russeiî (1994c „atât de viuutâA încât a încetai
în nil \i \ irtuol Ir vfârîtul anilor *70 ,.C ntica comcptuaîăA redaţi* *n*M
în mod spemfL m condiţiile fac iii ta toata c ombinatâ e,: o căutau
crescânda de metode adecuife din punct de vedere psihologie pentru
mxextigarea aspectelor procesului terapeutic. au condim la dispariţia
vercetării în acest domeniu fu termeni istorici, absenţa unm ecran:
de cercetare legat de Rogem a condus la această dispariţie In c-»
accepţiune mai generală, a existat probabil ii deplasare dinspre
investigarea [actorilor „com uni” către determinarea elem entelor mm
specifice ale o n en tăn lo i indiv iduaîe. Suplimentar, a apărat o mişcau •
împortantă spre reevaluarea utilităţii clinice a studiului de ca/ m?
culm tdc exemplu. Strung. îAStU 1a 8 i)h !980d
in concluzie. Generaţia li <Je cometa re m a modificai j m î O,; j -
îneca dîîisnm cbeM rirel cer «ei de calm u -cv im in*re m r mar-'
v. rcjciif! cm ? -n'.gnn A> m im uruuoatfcu o - u u m dm m iu u m ic su
v ro-iHh[j^ .oi.uuu >: R ubiiicurc . Vj T om um c o m o
• J COS i i C ’ i' P C! n;»K< a c a u i C' - V ;- c r . ' ' - « - * .> ‘r ; | ^ f j aa a **
, e c \alerge o.'/UsC,. cc.- aa . „am a c u -J ou o*. ii ajj.'Ci.t cuicov
• tost up aspect problematic. îmr *rmairmâ mamm. pe num domeniu
o » «C s g sap!* V o C t ' U , -J«- \ V\ C - U , c - *V . - î | , u u | a .. ? a_ u u a _( a » -
î c ii cu l i*1 «rmu'nari«îv Icjeu , o\c. iOuîaC:,, a d'.cu.np y;« airoj'ur-

Generaţia n
Eficienţa din punctul de vedere al costului şi furnizarea
serviciului
V;C * iRCca* *-J "?t R * a . Ci CRC: C. :* --O ) .. -f V j •
**' a* LCCcce .l' . ‘c e _ •>>!- " - r* *- r *rÎ! Ir ■' • c. T'
iCC-’CJ C! n RCCc. V 'V,1. -- „* 4Î,C « " *- 4 , V-r-e 4 -CiJURCr
r 'f t c c R C e *c<-’JIj r»r jr '< 5 * 14 d C ,• , - r - 4. <r a cr ' rr C c '
vC d-Icd; a r d f a d 4 ‘ R d t r c ^ u w : i-acc r ^ ’C r ' C j c: • " ;4 , e c
care .4 - a - n c i- » * C* - r i c 4 4 'u r \ ; 4 4 a 4 !i 4 d ..c c c c --
. ''It-;:: r Je •, 'JH Jl.-rsr Jltf SI j UCcd d ia ! - d 44 »V RCC
XT^ uiuc d v c a e r e a uc r c C d r a c e d N4Hr‘, rea- =~crcea r r *tai!;T4 *4
, -4 ,4 •.d ă m ar- i l î h u A n i cri u c r J c V lc j a i *14 ( rîc c e , ; ■' a »ccra
:c :nc< a r o m e l e d h m i fK iP t r e f k v î â * ' c \te iP » e a c c W c c 4-, d d -..
PcHăpi'* . Caii d a d ; :iâ<'ltClSi i 4jU r U d d d R d C C d C PCC IC
7 ieneralia ii UCc p»\Uc li dilccpilta C Ca * d dfic V *a ; r d *'>
rxieiaîe ::i ciăsiira ci c.ce rduedeV -prc V r c c a tc d ac ;e p t : ^ ?
a t i c in «t*rrncim rctiirerp^îiârii cercetare către cr- ccmji rdniuDiV
■*î * Vai tarea pe enaPiitctc p aapeefeV e d U R e c c .ac p c a cecctfdc
; ?*a t RvapiiUidiC- ac *jahrvco. La car ifaniherpc: e c p te a d * 1 9 ^ *
-\vc>i* u d *n aii R v ,/wCt ! a - f u . l i rd e ";:V l r I d d s. ^ d
d d d J r j f d a r ia -ap a ra ia r . o r i f r c a c c ^ p v.hîcK ipic» j e r r e p -PtU
'Ci t ac V c r 'c R V c c ' a a l -c ,vâ e r , *c%iiî; *î;o r ci si re cc - nnctU-V v r ,
• » crtC i a : 4 a c a u c / a . r u a- > ’ - ^c '• > C-- a r ‘ ‘ Ci a c r a . i r j ca i ,
-..iL'vi;::-. > , >■ C\. e. c ? - O -’. iMvU'i’.i: v.:.iU a - n ic e r o
Co-C *;. sac. u ta* i -. e v r v.-; na t v X x -4v* ck x e —
Iw,::»: m x cx«c Cx ■'• « ir Ox 2 e I ' dm ' oUXc tom scUipac J , „
rti noi ?;u Jir p cv m J r om jude fnxtctLi Ur xk _i «i Geree>x
irip u ia n x - v - x » v j j c m arcare» lo a ic u tr i i a r i t a i 'A h ai o s r 'M f r i o p f e
ne iucum s * a a •„ x e m x rd n n e m »a m aur e o o x ie e medicala
fVxxn ;m: cernu J x v l 'a . j r i u r r r ; .era o »: ama ;,u arm ai x
num ăr NpCs :îa d t x a u a .i îesi urma torid : 2 x d u in ;. 732# -
5-k» s c u in u . S!' li 2» * m d in ;t. i l - l a ' x pesta 2o ds mu rot a
1? 7 4 Ar m l mim- mpor- a reprezentat o 3 ' : din rheilincliic x.t
r a / u ! î a r i i * |O M î n r r r . - i * ; 'd e sim ile i m V ic n ţe i a o x u h u p m io c a ia p te
ti îosi ar»urc*!U au k r n p a s k ai Omc io u v,ik s r rara au oiriii/ai *>
o »alegi o du inco i: *• * rarului x p c a di su d u ie r r cerc c u re
iJu /o am fia ia ^ a i . > c u ra u ismemk muim A .i\u de moli exe
x in a e m > a r a m iu prim planul U eiieraiici Iii de cercetau
• kcsCopourea a a mm eep o ru n ta, leu ala de ekcpfî d*xen uni literatul ;
•Jk specialitate w t r dm tr no audiţii reaii/ai dc florarii., k o p x ,
fvuiuu siUtluiMv} « ’Asm u i a a i *un H nai 15 Mudii orî\tnd re/uitaio
re rapt ei p r o perioadă Jc 3*) dc ani. Aceşti auion au descoperit A*
procentul dc a icnii ce prezentau un progres măsurabil după urmare a
unui num ăr specii ii dc şedinţe cm după cum urm ează 24 A după o
sin pura şedinţa M JA după 2 u d in ţe 41 4 după 4 >edmtec 5 3 4 dopa
H şedinţe. A2‘4 după I 3 şedinţe 7 4 4 după 20 de sedtnke K J4 după
52 de şedinţe >î u<r: după ÎIU şedinţe. Aceasta relaue dirrre număraî
Jv sedîiiie unnalc ua . *ie:iu >» proieiiUiia! da el iei iii m ic r-nvea!,,:
a s prep ies ne-. i a P a -.a ir c m re replia ana! t dc .cJihf1 d
t i ddk^w; m aac' s 4 c < ’ câ* sa c . a r n ca u- ni? p ce cur5*-
ie m-aa a * , -adu : ‘cc,,,u; : * m a m c u ‘ p- n a o u t/'* , ^ ^ Te
u ai uv ac..; a> •<'i - mmm* _r .* o ; a c „m e d
« *ra ' : ^ a m-* *’u p a* r - a n ; ;r* n a,c an a 'a
terapiei, şi mai a p o i a p a r ameliorări, dim inuate, astfel'încât câştiguri
Cîfi a Ui a. liCtî iOoî ô i'hird o u 1 rur/m o> iclip ic, ic OispmH O
:c/a ;a :îa' ^ c.., : . c .«4» c ă ,;,*îa a iu ”
.e cp o iera a m o u k e-muns o p on«k c . ilo au ru m u ; atdi I
«*■ .. o ,a > - J ; 5 n-ic 'c. c a o s : a_ ia m a 3m cea *aee
•Iccjî meunie de m âju : euno udeî;. Ii aiie • a ic n rc c de îu rn o aic
_i serv jv lulm t la iîx c; .4. 1uS4 . M uî nudi usc U mau setul de d ite
A >4 MANI'AL DE TERAPIE INDIYIDLAl A
ou a inclus orientările cognitivm om portam entale. com portam entale

sau cognitive. Rezultatele studiului lui Howard et a i \ 19 8 o ) sunt
interesante în term enii modului în care au fost ele folosite de p er
soane care aveau puncte de vedere diferite. Howard ei al . <1986) au
obţinut două curbe ale efectu lu i-d o zâ: una bazată pe evaluarea
terapeutului şi una pe evaluările clientului. Terapia m ecanismelor de
apărare sau de lungă durată a folosit prim a curbă, care indica faptul
eâ am eliorări dim inuate apar doar după şase luni de terapie. Datele
furnizate de evaluările clientului sugerează în m od contrastant faptul
că progresele cele mai mari apar după prim ele 8-10 şedinţe. Re
zultatele privind eleotuî-doză au determ inat apariţia unui model in
trei etape de psihoterapie ( Howard et a l. , 1993). Acest model pro
pune ca prunele şedinţe de terapie să fie caracterizate de reinter-
pretarea sensuriloi murale, care poate conduce la o fază de remediere
a simptomelor, ce apare după a cincea şedinţă, care duce apoi la
reabilitare, in ultim ele şedinţele «de exem plu. îm bunătăţirea vieţii).
Cercetarea rezultatului terapiei din G eneraţia 111 a fost marcată
de o intensificare a studiului asupra terapiilor scurte, care a fost
rezumată de Koss şi Shiang (1994). Totuşi, in tim p ce rezultatele
arată că, pentru cei mai mulţi clienţi, impactul m ajor al consilierii
sau terapiei apare în cadrul tem poral iniţial, iar câştigurile ulterioare
necesită mai mult tim p, pentru alţi clienţi, mai ales cei âre au fost
puternic afectaţi, travaliul terapeutic efectiv nu poate fi luat in
considerare pană când nu s- a realizat o activitate considerabilă pentru
a stabili, de exemplu, alianţa terapeutică. Acest lucru înseamnă că
există clienţi pentru care terapiile mai scurte sunt mai potrivite şi
clienţi pentru «.are sunt mai adecvate terapiile mai lungi, Pronie
mat ie a este de a determ ina ce este mai Hun pentru fiecare ci icni Nu
v-Ae în mod necesar « de\arat că mai multă terapie e ^ e mtiudcaoiia
*>pţ*nnea prefiuaîă fio e un pori ani Tt ne -Diguriui că intervenţiile pe
Arm en lung ; uni folosite m mod adecvai a vă sunt c -uîu .il cl
scopul de a tu rm /a dovezi in favoarea utilizării lor. date fiii na
resuf<eie brunate
C entrarea pe terapiile scurte a continuat, cercetătorii investigând
' ' revLufind elem entele muc le mc efiueruc M esser <20 *0 1 5 • o oon
clementele care contribuie ia eficienţa terapiei psihodinanuce ,îe
'rana durată, *n nm p ce (VaGinn o Sanderson *'2C)0!i ci; fikm
Mhi'ODir k t / X U A I T St PROCES!' IN I LRAPIIl |- PSIHOLOGIC! Nn
acelaşi lucru pentru terapia cognitiv comportamentala. M enta amintita

recenzia realizata de Elliott (2001 i asupra terapiei exponenţiale de
scurta durată. Interesante la această recenzie suni încercările de a
restabili baza de cercetare pentru terapiile exponenţiale. Elliott (2001 1
a identificat un eşantion de 28 de studii care cuprindeau atât studii
controlate, cat şi com parative M ărim ea efectului pro- şi post-schmv
bare ide exemplu, intragrup) a fost de E l , cu efecte consistente in
cele trei tipuri principale de problem e studiate : problem e nevrotice
î ES ~ L 0 2 r depresie (ES = 1.61) şi anxietate (ES - 1J O f A apărui
v> diferenţă mare în ceea ce priveşte m ărim ea efectului (ES - 1,1-L
atunci când s au realizai comparaţii între clienţii trata ti şi c a netotati
Com paraţiile între terapiile exponenţiale şi cele non-experienţiale
au indicat o diferenţă toarte mică «ES = -0,04) Aceste rezultate
m gerea/â faptul ca exi>îfi dovezi im portante xn >f)rijiiiul eficientei
terapiilor experienuale scurte, caic au o semnificaţie deosebită. în
sensul cil cercetarea rezultatelor din terapiile exponenţiale este si râm*
legată de cercetătorii principali ai procesului terapiei din Generaţia î\
Este interesant de observai faptul că un capitol dedicat cercetăm
psihoterapiilor scune care a apărut în ediţia a IV a Handbook <>î
Psychotheniţty and Behauor Change nu a fost păstrai şi în ediţia a V a
deoarece psihoterapiile scurte au fost considerate ca fiind intriseci
celorlalte capitole Asta înseamnă câ majt nitatea cercetărilor raportare
m prezent, care utilizează m odelele de psihoterapie scurtă, fac ea un
capitol specific să reprezinte o topică redundantă.
Apogeul G eneraţiilor E II şi III poate fi văzut in activităţile
centrate pe dezvoltarea mai largă a paradigm ei „practicii haz a! e pc
evidenţă" (PBE). Aceasta m işcare a luat am ploare la începutul anilm
«80 ia M cM asters Uniccrsiiy şi a apărut din îm creările de ajuta
pe cititori să aprecieze literatura existentă eu privire la cercetarea
din medicină Această abordare ^ -a MspaodM m m m 1 omp vi m >uv
dom enii, axa mcai ni pre/ent exisiâ îexîe asupra „pMiiotcrapici ba/ak
pe evidenţă'" (de exem plu, Parry. 2000). Standardul de aur, în
ferment de di nadă, din cadrul acestei paradigm e il reprezintă probe
de control aleatorie şt studiile m etaanalitiee Acesta este motivul
pentru vare mişcarea PBE. este plasata m G eneraţia 10, deşi n a iv
parte din impactul său este viziN l abia în anii 2000 De exemplu, ca
rezultat al creşterii num ărului de studii m etaanalitiee. care au fost
vi \V \; f'5 i'i l; x l ' l l IXIn s»;»* \
Ca cVU C •*. I W c ' * X \ *v_ipm m*~ *d a ; v m m ;a B-C a ' m
Ui F K?n> lî flioP U "î aiaCXiaâ UUiC, irunua *nUirXha «icou

p-;î a m a pi-amu an -> »nm j s ap* : m im a m . -li* m r sn o ;r * , 4 m a m o m .
U, m e u : .a. ^ -p e c lm c v : m ; ^ '• u ;; a 4 m i iu a j n e a .a ic - a mmm a
u m n u îlm u u m ieînne -.-v.m uu u saa acic ' Fi 4 ’ um> a;F aa
‘ - I>*. *,Ui’i v*. I U **<•
bua-ncau Fia- . >tj- a. ' .,• * * u m -m am a *•.Cula:.- a u.m .
' u uimi „aMumuu : ; 4 v . nime cuman ' - [ I r . .ummc.
'v ' - i a ;;m V-' v‘ *4 UU.; , 4 « a t ’ * i ^cm
m m Im nuui ce : A o a - m a i i i a a . 4e . ;um
l ' s. m au a. m *.. .u*. j *„- a m c m -•: a mu a a ‘ *^ a a a*
a u-m, *. -a-a ai ■a. a, a .a": :*. .* n aa >•1 ' a ip j . a,. ' . F- < a . .
a :!i T -u ; „ u*'m* t : •>4 a a, '• a .. n ; su,ia
stabilite, tratamente probabil eficiente şi tratamente experimentale.
Acestea sunt descrise mai jos.
# »a a a a am „.*. .> „aa.n - a n- ma u a a a .K ., - -e a a
ai-..a m t.r’ tuam ua ' • . ‘*ui- >„ aa via muuu ?- ^v mu,* i<*.** r - e.
ucu~ aUCuCa.. i * vu | a .a l - 'ta- n'•OKaa'a.gu.. ,'Lav>/* .a.- ...vu
dv j .; trata-nem um a ;a a S -L i , j ic h u -o *.i , urna . v a-
'v'.vi'aî.a b ’r •Ou *■, J *e ' 0 “ m.a mă â„ ’ ]; 1a<._ •>**>-i>.
J-.<îCllvC v' via fa. 4-,ri:.aa a. lbţ va ^ an Uai. O Ct v t. - a.â'a*av'
alr-;ai«u a*., -aa; „a .«^r* a \ ; v j aaaaSu Fa:, n r - a i e F s ‘*cpa
OiOa. r a r ^ a r a î c ^ a .a- . ;: *a:.a::iai.i I ^pv: o a c a r a a Ca'' vi'
' -aii - .î ÎC CCJ|C: C.iaCuJ.. Ca 'CdtaCi-;ni M-J a i a o t w r a . o i i ; CC 1)1.1
f i e ? ccîCnosi’Cii.i '* c * c i . r c c a -acicsiîa;: >t t î i ' c v 4' : ■
• 0 v- ia- ■
-. Oo o a. c "1 ' Cc rr v c- c *- i, ' a.
v:i’ - ac h 'p c 4 ;re r e :
% .;•• ;a-aC - ^ . . - * ? a ,S a*: r -cH,. C?
că tratam entul este s u p e r i o r g r u p u l u i de control, constituit pe
O -a ‘ , »n * *- • v 4 }i ' ;, e , a • i, *»., <a -aa a \ a ' r
designuri e x p e r i m e n t a l e de tipul caz unic trebuie să în d e p l i n e a s c ă

. "Mec cn î r a r j n i - C a k' hjiCv
- fratamente experimentale - tratam ente ce o u su n t înc ă testate
pr i n p r o b e ce îndep l i n e s c criteriile g r u p u l u i m e t o d o l o g i c .
Totuşi, un val de critîu a b o t adus c o n c e p t u l u i T t t V -A

exemplu, Wampold >ou* em r m csfca se referă la adoptarea
U ' * ' . ; _, \ î. .V - ’ N- ! r i. \ ' * ' îî t •> . •• ’»
î'viv<-*.« .cm r't v„ . .. , " : r « * s i a c i - ^ omto

-*>;v- K \ i “ . -isiv . / ' : ’>,;n i* i’, m 5*- ;-„“n c i v ,>., : t m »\*
, a'- Vt_,z.: U * '-JC ? ' ; ! i r i. „' *■,. \< m U „ , ’ ■>-; /
’ . 'u 'J i - : X :t C* m. u -.C ’i*"Z n ' L - -V V»/-; ' ' :V toUIa '!.1
• ;;Ş;u î l u ='. z cm; c o r n ; m i a m v * f f H i'-j.i u m uze c m tor iţ i« .
tocsto. to '^ ’tototo to«';ut ^toslmto CV inUto^toC V mttoCiU Hm
•Je om -m pim v m p to S\ um to fv n a rvm to d im u u K ă to m o m J c m to .
AnVCitoto Şl J - ' C t o k f f r v e n s î c U:C >torCttotoV A V:;i. *.c r'f'UVto
’T h du A c-i.j c m iilv n v tu şi -Je,' * d M ! i i !;.,'»iu:'Jî« m se* e u urc u ;
A nciapilnf «, J - J î ^ m nitora/A vAf mm ^mapiei cApufto u
m i n a ?Ciitiii»! <1 m f ' u kA A 952,. am ara pAhnieraptoi ia c u iu
m t o u A l A c a,at;i A to . - u t o i uiu:i i î l ii l C r itoetoUtoatto to ile i kto c A î A-
i -Iii ;î G v u tr a î to A
C an e d e sch im b a re
Armii, !j p v v u m h v > a victontlui c v K c m i je t o e jiirato dc <Aium-~

A ra w o -_: :l* ik > * c K |-A im m n iâ ui- m ateria* a a tic b v u a i. îea:a v;«,
i n c p^»N,kiir c^cicMtc c ; au idoiofica! -C aa ^ : rac tea ara?;,:
m e n t a la Je a m ,m ic id n e Jcre m a ec.r;M !ir îiiO f ia u;\ moiîeJ ce
î'ife n ie B î e r .a inenatâT»*-aa;, va au e l s ii ~.â .,ade -ca re a ^ a c iv î» tu lu : ''
a . a b îe îie c a ’e n ip e u riiîu f* e n iî d c ^ m l it de M?nde in pecie 2 e eir.
- t iiiiie d e ca re Jar» a i - c J ‘ anei d i e a ^'n e e ! a e rc -m e n r* m ic e
de, a r ea a: le rra e rm Je axa am i t K t f c u ţite , a a lu rd KiU e - ia e n iu '
.\ ir m e p ? :re» Jeanerdi rre /e n ta ie a ] ' i \ / r ! a n e i . im eiem aim r e c "
id'-i - r1\ 1 »<-^.i«i 1*e/ri,«.sKi1 . r *c *c u *~ .•. » r h , , , ,,;>.kî , »~ ^ „*'
.î'Vau-Cîrîe-e v > ^ a p e ^ a re.;a?;»ie r a r ” ’s.et - .• - r c ,
• .-CCv . l i r e i A \ ‘ I ■l ui . a Jv^ ..la X »
peririle privind „înţelegerea e x p e r t ă ” au vizat p r o b l e m e l e clientului
şi răspunsurile afective ale acestuia d i n t i m p u l şedinţelor. In termenii
mentor, se part: , . ■■ zenţia pradoxarâ orezintă o relaţie consistentă c u

rezultatul terapiei. m^te»n@i»rlegăturii terapeutice, aceasta a prezentat
asocieri p u t e r n i c e cu rezultatul, m a i ales c â n d este stabilită din
pe r s p e c t i v a clientului. A c e a s t ă r e c e n z i e a căilor de s c h i m b a r e a fost
actualizată r ecent (vezi Orlinsky el o l , 2 0 0 4 ) , d a r rezultatele cerce
tărilor r ă m â n în e s e n ţ ă aceleaşi.
708 M A N I,A !, L)i 1 hRAPIh IN D IV ID U A L Ă
Tehnici specifice
Folosirea m odurilor de răspuns verbal iMRV \ in diverse studii de
cercetare a evidenţiat faptul că terapeuţii utilizează răspunsuri care
sum consistente cu orientai ea ior teoretică 0:11 ion ei a h . 19s~» I n
grup de siudin relaţionând MRV cu rezultatele imediate ide exem plu.
dm cadrul şedinţei», au descoperit că „interpretarea" i sau răspunsurile
foarte apropiate de ea) este „eficientă”. De exem plu. O FarrelF Hil!
şi Patton (IdHbi au descoperii că interpretarea este legată de o
m inim alizare a descrierii problem ei clientului şi de o creşte re a
experim entării şi înţelegerii. iottişt, rolul m iiteiipilof terapeutului
este la fel de im portam , Horvailn Marx şt Ramaim (1990) au
descoperit câ abilitatea clienţilor de a identifica intern ta eonsiheruhu
depindea, alături de alţi factori, de etapa terapie; cu cunoaşterea
creştea de la începutul spre mijlocul terapiei şi apoi descreşrea
Factorii care explică acest lucru pol avea legătură cu faptul câ
intenţiile devin mai complexe sau mai tacite, pe m ăsură ee terapia se
desfăşoară. Relaţia com plexă dintre aceşti factori (de exemplu,
modurile de răspuns şi intenţiile) este descrisă de Scxtoii şi W histon
a s tfe l.
Consilieră îşi duhoream intenţii >ju obiective pornind d t la un ansamblu

de factori variaţi ,experienţa, îiaming. vornporfanicntul rliemuluo care
fe gh idea să alegerea intenţiile; >.ni ?nodurilor de răspuns După fiecare
Cispunx j | conslhcruliiî cîieolif mas ticnea/a (dccodea/ă. tinterpretează
şî experimente mm şi răspunde fi au uhu \ mi llte r im ônsilîer.il
eJabonează o intenţie auWdtd vi uu mod de ra> mm voimevuîn De-a
lungul ttmoduK ateste uatîernw; se Aabtu/ea/ă la nivelul t steni mm o
Oienîunn şi eoiHiherulni *IA-14 - 2 1 '
Totuşi, v a descoperit ca m oduoic m D m a m cxphvS tom te pini:'

dm m nan|fi re/ui latului chiar y m ca./ui celui mied uit Uni gptmc
f: ..intenţiile teripeuuibji si oxpefi mo marea lor de către cîiem . care
piCtede imet vxnţid terapeutului hetern- contribuie tu *anunţa n u
muh decât m odnuie de răspuns' f f i p t r 289. Fa aminteşte cîe
reunea intensă pe ea re a reah /at-o celor opt cazuri singiiiam . Hilf
1 989) în cadrul căreia a descoperit câ „personalitatea clientului,
orientarea şi personalitatea terapeutului şi relaţia terapeutica adecvară.
Kt 7 \ i OVUL Sî PKurbM i \ frRAPIii f PSIH* )i Of »KT Om
precum pi e\ em inentele exteine ale terapiei, toam au influenţat

începerea mu neiriceperea incorporării schim băm de către ciieiv
încă din timpul terapiei* t 1990 289),
Cercetarea asupra eficienţei interpretărilor a braţ re/um ată de
t )rlinsky er a l *! 99 4 ) . Aceşti autori m enţionează 38 de ren ii rate din
16 studii, din va re 24 de rezultate erau relaţionale p o /im cu ansamblul
rezultatelor te r an tec îi indicau lipsa asociem i;u 3 evidenţian
asocieri negative Aşadar ui îimp ce 2'3 din rezultatele cerectarh
indica o asociem pozitivă între interpretări si rezultatele terapie l
analiza datelor lor (O rlinsky et a i , 1994' 3 0 3 1. în care îl studii
ofereau suficiente inform aţii autoiilor pentru a determ ina mărimile
efectului, a arătat că mărimea medic i efectului era slabă i HS -- 0,2!).
Deşi acest re/urnaf a fora trecut receni în re\ istă de Orlinsky el a !
i20t)4i, ci nu au acm ah/af tabelul cu rezultatele cercetării Ugate dc
asocierile pozitive, nule şi negative, probabil din cauza mărimii
acestei sarcuio Totuşi, au m enţionat că, in îimp ce dovezile privi nu
interpretările craii in general pozitive, o astfel de perspectivă nu se
aplica şi utilizării interpretărilor transferului din psihoterapiîle seurte
Crits-Chrratoplu Cooper şi Luborsky ( 198$) au realizat o cercetare
asupra acurateţei interpretărilor terapeuţilor şi au descoperit că
aceasta era cel mm bun predîefor ai rezultatului terapiei. Totuşi. în
mod surprinzător, ea nu era legală de progresele din alianţa tera
peutică Un rezum ai util ai dom eniilor legale de schimbarea din
psihoterapie este inclus într-o ediţie specială a Jo u rn a l o f Consulting
and C lin ic a i P w c h o lo ş v tl 993» d e d k a tâ tacturilor ru rali vi din
psihoterapia dinamică Ea cuprinde probleme mterpersonuie şi stiiun
de ataşam ent, alianţa terapeutică, formulări psihodinamice. mterpre
răi de transferului şi reprezentările pacienţilor asupra psihoterapie!.
Generaţia III de cercetare a procesului terapeutic a combinat mm
mul* dan ^ tratenU A: cum; m ram om rnrA ' m mai cJiitiîoîrra
; ;UU>L diî îv.U’iUt.1^ UpaO Icuc iOCWJLi vcOlu SUI k s, vuîuum tCiVO.
specifice şi mulţi cercetători din acest dom eniu au parcn contura
voite. îV exemplu t G aih efJ a a fra iv i că nu crasm „m* ojjh.'O
puternic pentru acurateţea interpretăm ca un proces dc o miportamă
variabilă.,. interpretarea explicata o ra cote arac ptuiă de mmm. era
cea care poate avea un oarecare impact terapeutic p o /im " ( 1 90n *
276), Alţi autori, de exemplu Silherschaîz si C u r m (1986c au
\! \ \ * \ i =-b i«K \r'»> ivC *. 1 )\
i! ' \n\u>. v a I L L O l O U t ă î a* »î i l i a C ai* ila - u l i i s VUV . . a «. X ,d C. .|> U v a i U

•i'i! v r ^ f d r - ă C»! p u i C U « Î X U - i K X V X u h i a U * g« n r c - ■ . ta-. : x v âl
. k ..xid - crx temu -i:.at. k ik a j'a a i . a ‘fuUrdc i •.*i
Hvk-ii fthmiului -pcrcîm ui1; Jf V o h d i<[ laaLi rc rc d rc r
■ »; ru L u . rc h im o a u a p<a rcntuiui ui a -i:!iîiiu prck- a n r m r c î a fosî
.*'.cLuă U) Ua U ddciirc nrc.rcdulU dc X-O x Iu: ite rcHU.lîcrc
kxtotoex te CC lSK>rrc Mai iXif î dctUI toii O U 6-\* U vt Aii( a
aprc: ..i anumite itercici ; ogrtorrc tea exrcnruL m aiirete c «aicr x
x m r e a -pi'tc/vk,T,* xin: ; arc*atu .a j a x k x u u ; - *r m am elor. j-,
“Lîpt ,e Iu orcf v du o ă rm uic terapiei Ju irc n v >_K; n, *dg?
m pum crtorc efortul r- lenpj! prof-toxic ui TCC a f -r x luenţiat ik
U/u karc? c rcrcuiititor rcrc ardeau aa parcvnu vira ui armai ICC
o m u marc nun raia *rc rctoiterc decât m circ ran m au medicamente
\ş idur. paacaci! .arc m învfmu to te m « c c n k c - ai a -mea a
mi una fă prorocim !ală de experienţele d c p io x m uiivrircm; pnn
apucarea aceteorc Aceste reznîtate m ut e x rc ritc n x eu n io Jd id
m j can to r m ip tu rcato to '* tto se te internn cmc xtteerca/â :ă TCC
'teni an mi de mu togii de adaptare rfieunîe toc exemplu abilităţi
lunmercatof n care rcim implementate de către pacienţi Acest
mude! p a ir « î mult ?iirc vcm pteiN l cu io v i/d e rn u\caile din
rcrcrcjrc dec te c -* :src m gervi?â ca T< C x tem l;/e t/ă u i m ite
■îuneam êrpcjticeid a v. heiuei nacmrtu»ui r • m c c r/ie ikcmă de
karui n| {"rrughead <MC4; j sugenu va cu nani nemxi ifici o<a mc a
cn !** c ^ m m iîîi.u i- m cucen riuiuJa r îC C V c u n c si«geMie u
Paiiii , u iu mare a nea; mei urne n i de -Iutii'- cure armau a râspiinaul
„m a k r ’ c c'-'-nude -x d ^ * e - c d c u ; m r e -merêu
;an»derer:i }e n m â 'C \n .- r n ■; ' m . c i 'a l num ai
ed -C ii": :a t > U ' e „«; ; , . • . C ' : ! - ’ X ' -r 4n ? ; ) i r ^
etape (vezi Howard ct o l, , 1993), in care prima etapă este caracterizată

de reirterpretarea sensurilor morale (de exem
al aşteptărilor şi speranţei).
Factorii comuni
Cercetarea procesului terapeu ;l adesea considerat ea fiind
dihotomic, cuprinzând factori comuni şi tehnici specifice. După
cum s-a menţionat anterior, interesul cercetării s-a deplasat de la
condiţiile facilitatoare la investigarea alianţei terapeutice. în timp ce
vC >
» REZi A UA ,• « ;î I
?\p..: : i ' v ^ i X>GI(
condiţiile Cu C ' iTmuu’ consi hAUiA CC posi ":f -;c f «;•

schimbare âllailfteJerapieptîcă.teste .-te s’-a- bine ÎCliL tsr .jea-
mecanism ce perniile d mm cu — ►*redute ffOr
supună ac<vm»u/* : H r:i c: ■teA VAA -• EE^CAfiu: *REA' .c: *ezun
! r c|Uc - din domeniul cercetării ’ACI*rc A ftec,; ‘ iierte :. r mc
. > .TSC-.. cu anul 1985, Au -Un- c A .I.inv!' relaţia „reali
''! / ; ;cr:G tj; u*m te A ' , Ete ^cCuu*^-CCurA-A1 c- : u .-A Ci'-
■ 1- V": cC**A, G r* ' ”* ^ A ' A S A uiAJiA -teu " J A ’*' te ! CAA' .
. . a a ; i ; 11;. f t e te - I1 caac m* m m ;U*$* , _ CAA ;.
• ava *E- m. ; a m" »n h: te -v :/ . ‘j v ca a ;e r -*
.': a ac A -_ au 1 • -/- •' Z-' :r ' Ea u a m r a a A ^-ACA--
ACÎ Cf ACC ! >A.. u • J" A a / , t A tec V A: A A ? A a . JL' Ote
aa C .. c y ' : A •* A ’- caca - ■ - ; -..a zi *- c '*a A
provenite din studiile individuale sunt afectate de astfel de factori,
«CUA: A -; A a 7-Z» • : u A ; A -1 -1 r t - ’U ! A a ! A A AA . V
rezultatului terapiei. Totuşi, în ansamblu, pe baza dovezilor disponi-
a ci , a' ce Â a ca CA c a - .'pi.. * c " -a * A
f:r v? 7i aori ^ r j r -rT:i- T-:r;:^w -H rr’-îrr -• ^ a a a ’aa
r V m e ; .,• J a c > .te c a a v i Ia a :a a a \-E a a a a te ..
. te w c u t e : - te ! v .a ,S;a*!(; * de tem . m m . a , ce,, a a a u a
; A. a . a A c m C. A Î E C A E1 a A l l t e t e v A t e A da.. ‘ A A a AA
r ;a i !a ■• c; Atervte de u t e :::;■•■* a v c ă a iA c a a ic a i c Ej u a
iîu.rz-R c - i v i ' 1 , . a A lA/A, p c - v c ^ d u ; - u n i a :Ju i h a ! *unL c p : c c - a c

aga »E '''C r- -.pAjm-te tepuc*;« te teieatCi îa ia ia A- r L v e p r .i -
A a te~ . t e m u v t e t e o A A ia u v \a O r/m te i l i c >-cc - ; { ' c c ^ c b - <
« i Iv J , C. ^ î a . y -dmCi.Vc f c ;J c / ! - ' - »'■*' i'-A !C: C
LrviiUaU * ’ * ;A ic-?r reiu|*'fr: :%c^!si -m * ■_ a \:v ; !!«•*;.*
« ; - C - , S>JX ' .' «. : - 1 : c > .Cl!> ; C_ - , ! « '. *:
mici de a dezvolta o alianţă puternică. Totuşi, severitatea simptomelor
manifestate nu pare a avea un impact asupra calităţii alianţei. In
termenii naturii temporare a alianţei terapeutice, rezultatele cercetării
c a: .-OVA.*: ' AA. ’ VAS A Acte*.*.;; AA AwAC A
- t e a * ^ A t; -•» > !! ■ A l r - îr C 'C ^ C ,* !!,! M AC ^r K îC 1 CC. 1 c , _ E "-
... A- ; ^ ! ; *:/ . ^ «C. -r- v A v » . ' -■

. a l a i j a c 'i j c c a s m irn c a î n v E : c i t u - r t cu i c / ^ c ' f c r c. >« n :A t e f : :
eiatnc x. C*.a ' Ar ipc ^ ' te-^ -;c. ; .. , c ' auuA'U .< decu^ m,
-iccv iac d-. pu< ic teo: î pn\ iuc .*!; c»tc a ucAur..-^ - ‘ p;,* ..n *•*
o nun ocne rA. CfU :‘ f u l c d u â l i i iiile w n ih o iA si îA u rr.i *- i v \ x' l u > '
712 MANUAL DL TfcRAPIfc INDIVIDUALĂ
predietive şi unul mm slab asupra asupra aspectelor legate de dim en

siune şi validitate de c o n s tru c f' (M arm ar, 1990). Deci, nu este d a r
faptul că accente sim ilare au fost puse pe aprofundarea cunoaşterii
noastre legate de identificarea componentelor reale ale acestui concept
de tip „um brela4
în o rice caz, este clar că această „um brelă" sau modelele cir
cum scrise pot tl utile in furnizarea unui cadru pentru aprofundarea
cunoaşterii noastre privind procesele terapeutice. In încercarea de a
prezenta un m odel de înţelegere circ u m sc ris procesului de schim bare
deci lungul terapiei, Stiles, Elliott, Lleweiyn, F irth -C o /en s, M argison,
Shapiro şi Ilardy «1990) au dezvoltai modelul asim ilării. Acest model
prezintă schim barea de-a lungul unui eo ntinuum cate cuprinde opt
etape, de la „evitată", prin „gânduri n ed o rite’’ şi „apariţia conştien
tizării *\ şi apoi spre „clarificarea p ro b lem ei" şi o n ţeleg ere/u a-
noaştere" D upă acestea vin etapele de „aplicare-rezolvare", „soluţia
problem ei" şi „stăpânire" M odelul se ce n trează pe ex p erien ţele
p roblem atice, astfel încât problem e diferite pol evolua în ritmuri
diferite. Dovezile din cercetare sunt încurajatoare (de exemplu,
Stiles, 2002; Stiles ei al., 1994) şi au fost realizate şi rafinări
ulterioare. Modelul necesită o testare m ult mai riguroasă, dar are o
validitate de faţadă ridicată, de la care pot pom i temele de cercetare
(vezi Stiles. 2006).
Polemica referitoare la rolurile respective şi la contribuţiile
factorilor specifici şi com uni este încă de actualitate şi a fost denumită
„marea dezbatere p sih o te ra p e u tic ă ” (vezi W am pold, 2001). Ahn şi
W âmpokl (2001) au realizat un studiu m etaanalitic pentru a determina
măsura în care terapiile psihologice dem onstrate (adică cele care
s-au dovedii a fi eficiente) produc schim barea clientului priit in ter
m ediul m ecanism elor specifice, spre deosebire de factorii comuni.
Este im portant de m enţionat că studiile folosite erau studii „com po
n en te". care im plicau com paraţii im re pachetul iL tratam ent cu o
com ponentă teoretică im portantă şi cel fără această c o m p o n e n tă . Un
total de 27 de studii au îndeplinit criteriu l de in clu d ere in stu d iu , iar
rezultatele au arătat că m ă rim ea efectului pentru d iferen ţa dintre
cele două condiţii (cu co m p o n en tă versus fără co m p o n en tă) nu era
în m od sem nificativ d iferită de zero. M ai m ult decât atât, au to rii au
ex plicat acest lu cru p rin tr-o varianţă foarte red u să în m ărim ile
e fe c tu lu i; era puţin p robabil ca variabile im portan te să m odereze
d im ensiunile e fe c tu lu i.
VIMfiPt- U hZ .l 1 ! , \ r t . Si PR( H I SI IN ICRAPlli h P S IH O L O G IC I u<
Centrarea Generaţiei 111 pe practica bazată pe dovezi în ceea ec

priveşte cercetarea rezultatului terapiei şi pe factorii com uni, în
cercetarea procesului ei, a fost prezentata la un loc m cadrul unui
text important, caic analiza baza de dovezi ce stă k tem elia unei
game largi de domenii, care contribuie la relaţia terapeutică (Norcross,
2002). Acest test a apărut ca urinare a eforturilor unei echipe de
lucru din cadrul ram urii psihoterapeutice a APA. care a primit
sarcina de (a) a identifica elementele unor relaţii terapeutice eficiente,
şi (b) a stabili metode recunoscute de adaptare a terapiei la clienţii
individuali, pe baza caracteristicilor lor. In termenii primei sarcini,
au fost analizate elementele considerate a fi ori „eficiente'' ide
exemplu, alianţă, einpatie, consens asupra obiectivului), ori „pronii
ţaioare’' <de pildă, congruenţă, feedback. repararea rupturilor alianţei),
iar în ce priveşte a doua sarcină s-au identificat metode de adaptate
a tratamentelor la clienţi ide exemplu, etape ale modelului schimbării,
asimilarea experienţelor problematice, stil de ataşament). Ca efect,
au fost unite abordarea pricind dezvoltarea ghiduriim dc practica oi
aria de conţinut a relaţiei terapeutice.
In ansamblu, Generaţia III de cercetare a rezultatului terapiei a
fost constituia pe bazele cercetării Generaţiei II. dai a depăşit o prin
plasarea sa în contextul cadrului de servicii şi costuri Aşadar, poate
ft considerată o prelungire a Generaţiei II de cercetare. Paşii făcuţi
către luarea în considerare a situaţiilor din lumea reală a restabilit
agenda de luciu prin acordarea unui loc fruntaş nevoilor eîiniciemlor
şi practicienilor. în contextul serv iciului de rutină. între timp. cercetarea
asupra chestiunilor legate de procesul terapiei a contribuit la alcătuirea
unei baze uriaşe de cercetare. Ja r nu a putui rezolva polemica legată
de contribuţiile tacturilor s p e c i t i m Şi comuni la psihoterapie
Generaţia IV
Către g paradigma a cercetării rezultatului semnificativă
din punct de vedere clinic
Generaţia IV de cercetare a rezultatului terapiei s a dezvoltat în
egală măsură „ditf şi „ca o reacţie la generaţiile anterioare de
cercetare în sensul cei mai larg, ceea ce este „nou" m Generaţia IV
este centrarea pe perspectiva utilizatorului şi pe considerarea prioritară
71.4 vt •V v f7 »l K - V M IV M 74» V
VMV ' t f, th -Î "> ţ >ir -V*' *7 - -I ->'-4 .* . i ; i- *.<; -‘

U*t Mt, r :* 1 •»*'T!Vi«lS V C ^V , pr I 7,-ifa , 475 '»• * ,\ -^ 7 0:U ' î
'iiM'.tMM p-jh*:, 77 Î>V. ’ «nU * . *:«pir;ier Kcf» • r 4 ,:7 1 '* ' 7 V'* ;
R{ U ^ . »V J*^ • • R z v'- * r - 77 0 7 î!7 !v C* '“‘-n : m ;*' <i;l
V n -* H 4 -ir^- - d ' 77:!74 Jr V ' V p o M U 7''î j >4
7 ,. ~ 74 M viim-m** 1 , -rrr- *;,(> d v nn 7,7 W C ..',7c —
,xr t , ‘ 7 . ,4 , < 7
> '. •! M. ^ *p-“ r ‘ "îT’- , ' 7 7 .7 - »7 7> V, '71 ■
*«,- 7 î >7 • %-n7 7 .'■ ‘ ,7 n ‘* Vv7 ,r0 V ’ ; ^‘4 7 7M> 4*? 7 i7’v '
1 •7 ! -'7* ,7 - f 7 0 7 . 47 = ‘ '—7 7; .7 7 '7 ' V ^M M
Iî 11'" ' \ 717.7 - 7 ' 7. • ” V ’ I ! '. iH> : N 777 > 2 5/7 7; 7 7 C u
; M 7 ' O ,7 7 - k . . 7 . J 7 ,;!: ' ; .77 * J ' 7 V . ' ’ 77 V » 7 r
î 7 *no 7 4- 7)4_7 >*vir m ;c m 77/ < : 7 v mn-
' 7 '. ' G * '<; M r * : >■ m n ; 7 1 • " 711; ’ 77” * 7" - '7 «
Modalitate specifică de terapie nu a avut rezultate mai bune decât o
7 : Ol f 7 , : 7 l . . 7- a p T . C v O t..\,b ;M 7 .* V W U Î U ' O te
coniirmau cr icien ţa psilifatenipiei * 7 •îneral. lotuşi, au e;xistat nume-
roase criti«ci 1a adiresa CcV-’.mer Ppnr>rt (CR) din cauza «eşanti onului
:iu i * pei*soane care au f ;-n;>U4- de fapt la întrebariîe |irivied
•pG»jîc .. meMala■(în juir de i " din <eşantionul original.1 lins»a unui
: 4f J. 1■ontrol sărăcia. inform;aţiilor la nivelul variateilelor b'7 *1:
de client, !7râpeiut şi tirataimeni,j pi ecum şi lipsa unui sîstem de
măsurare fldêl peintru n îzuniare<1 cpti *7,l\f 7 7*7,7774 7.. Seli|7 om 7,
* *.' ,7 r„d că niajiaritatet licilor s- 7». dSKv'îKu; cu* degr 47 . p7
ceea ce C'R d4 ! Cu 7*; face de * 777- U 4. Ci. 7 ‘‘ O .m le n e '
7 ; M M 7 c J; : natur:a te mpo cală 0: . 77.| 7 O .. e f e m J: îj î
„acesta a l î jui 7-<.' . de prinnă 111lână şi în egală tn«isură ştiinţă

credibilă45’ (1 OP f . p ' 7 f s). Totuş:i, un 7 . , ; 7 '7 i \ J 7 ;u obsei v.O 7 ‘i
' 4 -- lus âgeulii: enţic>nate mai sus, sugerează că sc
CR seamlmă, mai1 mult U E Sondaj de opinie privin d sati 4 U.
consumate)ru l că nu >uie c o e s :iderat un exemolu : rcetare

'N a lîlian 2CX)0 ) ,
ir* w.;777i- ^1114 ntului |wim:ipal J 7 L 7 7 7 C 7 7 v « . 7 17 î7 7 iiui te Uipî: i.
4 '4* 5 ,7 7 * * . ţ> , . o " ‘ î b 7 4 7 ' como .'1 muru*; a nuc*

7* o> \ o, 7 ' 7 .4 .f7 . 4 7>* ’• m’ 574» Ş a r c n j i ui ...W i4 '
'-e-u u tiru ra iiii : *; %> ol ir î m *: - mteiecoun. Mdpîc
, 7 / m I W M Î p%in74C7ip!7i. [ V W W O nî'Mt.U 7 7 / 7 rCCMM r i p » n * ' 4 / :
io , 1>ri! siliţii u rc/ui taie .^LiUdriăiiMix :r, 'rtd; w nulsa.ra frciirc îcrapr
ditente (1 u i ^scmu 1 don ; amin4c i \;! k *O ;k< k k :»
_C kd!' . kîk *
- \ J
' ; t r*!\*;>. k - - V - O' . f a m m u r \t|»r »U J t k • a •;!•/;: . k k k d c ,u a -

■k f l . r*c ^ 'îi^ k iîik c amplu
k i k ’i- M* k lH i Uc km ikdimempU Ukd ilkc. pe :tpu* * kV vilku
c !k , k i ; l i a u-;‘ a u i m i IK k'L *• ir t t U , k J M k . a l s c U j e .1 :* k rm
' um i 1 ’c u * <;; t 0 de .t mutai c uui k i S kUkîin arc un ciad 11;;&
is
c M)i!s!;k?k= grt- «cm:!*» v s te rea \di iaurt d -m tk m h -k a m ariana a
n u u lu : adm c u u umamuibacie Uitcnoatu. Ae cxerupiu, ia *
‘■Mira; -tdndauj Or *v m :nari Mica efectului a !u>r de L2Sc \ :tx~ -
uimea de a *a d u kicrtfc efecte ie uiktîe de kuafuitî are .
mportanta u ac.aia. poc u n posibilele biumn tcudenulle datoî ik,
•' -emani vcrccfăi» i k i : Apare m neceûauu A a tea m cunsideiao;
, ei Meni trebuie aaupG fde pentru a a ti: aia au* riiaa iu ud a m itum ru -
a tic ap feudale ui m and au au pac l disUnuu.
, c e a i du uCaaî ^ p e c i. un impuls pi inc pai pe a mu Generam- G
i rc rsotam i mo m esiajrka favunu wracseru! mreja neam j*
nodului in v.ae ^mr mas urme rezultatele Jacobscn a m .o u a
'J afu G G l; re o aiccpid a e u r o .u c â peuî: u u râsj u : kk :a Jm ia
itierân-eheir . u « Matura m ktfe ei senini m k i i i m r i este Js
lu ed cie dai luna v id u lu i ,iâ sil de masarare a schmibâriî :
kG C u i e c l c "lu ica I nul i i a J i e n r i i l k k ra p ‘ diata U p e p u ia l 'a
artvare ' mvm>am Trucix ' i • au făcui; uu c /un»at ai aeesiţ.-*
' lude : eruv J\U yitHifiv/ekk -îiîlilhărîî Uc ilKlUilVti SI >ellîUiîieduv'k
■u !Jit„ci m vuieuv ^ *uii’i >. au kra/ckiut ?rs: si cu,de de vj-m lek a
:a .-cft uu c ra c .; .d a ’ mc ; a. * e xm • r v* ii a m es" -
' e l t u d J : d • î t r ■' a i a u « e U a « *ai J . u '-,>C- I r ’ 1e H r > ' s a s n !* sa
populaţie (de exemplu, populaţia generală sau fără tulburări). Bine
înţeles că se poate determina doar apartenenţa la o populaţie „nor
mală”, atunci când sunt disponibile date normative. In absenţa
stabilită va semnifica schimbarea „clinică” (de exemplu, apartenenţa

1 ‘.s a : m uu dkc ' *-< m : u.-. ux* ■ k u -J-u
tulburări). Această abordare le permite clinicienilor să identifice
clienţii care au îndeplinit un criteriu specific de progres (de exemplu,
istoriei, definiţiilor şi aplicaţii.]

clinic este oferită de Ogle:
"16 MANI AL DL lARAPlf: INDlMlH AI 4
Generaţia IV de cercetare s-a constituit pe baza acestor dezvoltări

metodologice care au furnizat m ijloacele de a obţine o monitorizare
mai bună a rezultatelor în contextul practicii. Gnul din elementele
acesteia a fo.st recunoaşterea unei baterii centrale privind re/uitatul
terapiei ■ adică o încercare de standardizare a selecţiei măsurărilor
rezultatului, cu scopul de a facilita com paraţii crescute în interiorul
tratamentelor, contextelor şi serviciilor fStrupp et al . 1907) Aceasta
nu a fost nici pe depune o dezvoltare nonă, ideea unei ..baterii
centrale privind rezultatul" fiind pentru prim a dată enunţată la o
conferinţă importantă din anii DO ( vezi Waskow şi Parloff 1975c
Apare o problem ă esenţială, indiferent de măsurarea aleasă, legată
de colectarea informaţiilor din timpul 2 - adică date de la ternimarcd
terapiei sau de Ia externare. Mulţi clienţi ier ruină terapia în mod
unilateral şi este dificil de obţinut inform am postte răpite In mod
similar, m onitorizarea rezultatelor este posibil să aibă un efect
informativ mai mult pentru practică, prut interm ediul aplicării unei
căutări de tipul şedinţă cu şedinţă a pacienţilor. în contextul unoi
parametri derivaţi tn mod em piric care determină amploarea ras
punsului Ia anumite intervenţii, pentru anumite diagnostice (de
exemplu, Lutz et a l . . 1999). Această paradigmă a rezultatului
„centrat pe client" poate furniza curbe de răspuns individual ia
doză care ajută îa oferirea de inform aţii pentru managementul de
caz şi poale contribui Ia deciziile de natura clinică. în scopul unei
calităţi crescute (de exemplu. Howard et a i . 1996; Lam bert et a l . .
2001 a : Lueger el a l., 2001c Au fost dezvoltate şi validate şi
sisteme pentru identificarea timpurie a cazurilor „semnal" (de exemplu.
Kordv et a i , 2001 1 Dovezi privind faptul că m onitorizarea rezultatelor
îmbunătăţeşte rezultatele clienţilor au fost evidenţiate imr un studiu
ce evalua etecf.de fu rn izăm practicieniku ue îeedback privind
progresai clienţilor iriariibcn et a l.. 2001 hi Ghenţu despre care se
eretica că suri! m>e drumul cd b m f f în ter menii iraieuoruio»* rezid -
latelor aşteptate si ai căror terapeuţi primeau feedhackun legate de
m /zbiaîe aveau .» măriim a efectului înnamenuilm de 0 M în
comparaţie cu grupul cd oi care ou erau „pe drumul cd bun ' şi ai
căror terapeuţi nu primiseră un feedback legat de re/uîtaie. Aceste
rezultam trebuie analizate cu prudenţă - autori! au menţiona! că
intervalele de încredere, pentru m ărimea efectului tratamentului, se
întindeau de la „chiar deasupra iui zero pană îa mai mult de 0,80" --
\ l i t o l Ji- K r/I L I \ ! L al I *Ri H t Si IN i I K \ l ‘i l ! J F M I i u i »>Jh_ r
t e a cc este un indicator d a r al potenţialului unui impact direct

iMupia p ru n u i: clinice * * recenzie mctaunahtkd a trei studii u
mara maree care foloseau un sisfem de feedback al terapeutului a
raporta; ■' ordmere a deteriorării clientului în uneivalul 4 Vr d r
<Lamhert ei md diH)3 *
Ci p i e i c u p u r e ch eie a G e n e r a ţi e i IV d e c e r c e t a r e a re p r e z e n ta t o
relevanţa clintea i g rup u lu i d e cercetări asu p ra eficien ţei. S h adish e î i i
. 1 ^ 4 20()C*) au ab o rd a ! p r o b l e m a d i e i e d a c ă d e s c o p e r i r i l e s t u d ii k e
p riv in d rezu ltatu l p M h o terap îe i e r a u d if e r it e ,<a u r m a r e a u n e i tun et îi
legale d e reprezentativ n a te a lo r c li n ic ă . Acest liu.ru în s e a m n ă că
e x is tă d u e re n ţe m t a studiile a s u p r a r e z u l ta t u lu i , p e un cont m uum
mc se îm inde d e la e î u e e n ţ ă kt e fic a c ita te '} D a c ă nu su n t gâ-ite
dif erente substanpaie ilenei acest lu c i u poate dim inua p r e o c u p ă r il e
legate d e raptul că re z m u te le eficien te n u p o t fi tr a n s p u s e in practica
c lin ic ă obişnuită R e zu h atele fa rn i/a ie d e S hadish (Shadish e i e l .
î W 7 . 2 0 0 0 ) o feră d ov ezi în a c e s t sens. M ărim ile efectului d in 56 vie
studii au fost c la s ific a te m trei e ta p e c a r e r e p r e z e n ta u în m od g radat
p ractica clin ic a obişnuită- N u a u a p ă r u t diferen ţe s u b s ta n ţia le m
m ărim ile efectu lu i. v.a iu net ie a re p re z e n ta m iiâţii c lin ic e A cest
rezu ltat a fost re p lic a t înir-o ra f in a r e a unui s tu d iu a n terio r (S h a d n h
a a i . 2 0 0 0 b A ş a d a r, a c e s t p r o g r a m d e lu cru s u g e r e a z ă că p a o
l a p a r e a le g a tă d e a p l i c a r e a r e z u l t a t e l o r eficiente p ra c tic ii o bişnuite
e ste m ai m ult a p a r e n t ă decât r e a lă
Totuşi, ch«ar d a c ă d e s c o p e r i i i l e le g a te d e rezultatul te r a p ie i suni
de fapt sim ilare, rezu ltatele cad relo r o b iş n u ite răm ân încă d eterm in ate
d e rezultatele p ro v e n ite din stu d iile a s u p r a eficienţei E ste p o r s ;
sim plu unposihîi ca p a r a d i g m a efic ie n te i să răspu n d ă b ateu A:
m ulte întrebări ce tr e b u ie form ulate şi >â o fe r e r ă s p u n s u r i muma uf
de rapid î n c â t să îndeplinească n e ro d e m s t . r Ş c r şi pacien iilo i 5um
n e c e s a r e tke p i rad un ne p riv in d r e z i u b in u te r a p ie i. m d iîc re u o -
i apaciîatea de n\r>>punere a rc /u llaîeim legate do efeteisiâ lofr adev.u
tii c v« si au ,h \ îu «c re vi i*j" ţ o i i o u *1 ' m vn amm r sb «vist r m o duko »
ca re se d e s f ă ş o a r ă cei setarea rezultatului terapie:*. M M H a p r - t e m
ca ră s p u n s , n iniţiativă d e in t e g r a r e in încercarea de a face o punte
pecie p răp astia dintre cercetarea eficiente! >; o j a eficacităţi* t N A M ! k '
1090 ^ S i w q i m t *0 n i , JQvbA fie fapt. se p r o p u n e o n*mă p a r a d i g m ă
c:uv s a in clude mm d ate expvTUkcm aic. cat s. p rovenite d in o b se r v a ţii,
iar ace>t lu c ru vu n e c e sita d e z v o lt a r e a m e i o d e lo i e x is te n te >1 a imoi
tehnici statistice noi.
718 vî X \ i • *** * '* 1 O
e ro-A vj/r vi x.
j;>: pe r e t :!e v e d ere c*f:v*
j- acelaşi inoi! ii: rom fnemth dc :rr cu iro m j -uim id m< m Acreucn.
* emnOLatf c dm minm m mAm i mm j m x mu vr-avom m-A
\p <'rkan riguroase Jar nniă vt Auncmiri . a:iu . ui x v a m ruroro
„ r o A r o a ro z .iU a tu l:;: k a r '- i c ' fo x x c m u i rom <J- t w u ' H fo u :
nerode adorm re in cerat tarea ymxerorm pmVroroapt ane mre >um
oginedro. dro ro îk ‘cr.t *m ir n prot: ce a mfoc.d u-uuc utfoi
prav iicieiiii îe u m :dem j f mie' ante din xsxu d»* êevrocfouv. Modelul
'radurona! m u.kûiigjrp » mmlimror r-ruuo rmmroi ,» rou pro mh
romanul roi re crini cSfiles m Miaţvn •. iCA 94 ro a ui a ri a ** deplasare
Lire folosirea unor rotim Je m u etan* nm rtm erou de m „protem!
- a h *,m h â n i " i G r a c i i P e , g _ 1 d g o ^ r i r o r o m ^ x m m pro u fo m m * pn* cuc
terapiei poate., fi văzut ca unjanţ de stări ale pacienţiiîtii rotii de
uijHreziiltate care sunt unite pe caîea către rezultatul finari {Safran et
al... 1988). O caracteristică a cercetării de «'aliraro este aceea că
datele cuprind „descrieri vii, dense şi com plete hitr-un limbaj
natural, ale fenomenelor studiate” (Polkieghome, 1994),
.Din dorinţa de a face relevantă cercetarea pentru practicieni,
cercetătorii procesului terapeutic au adoptat o anumită paradigmă -
entru a investiga mecanismele schimbării.
că „evenimentele semnificative” apar în
terapie şi ele iniţiază procesul schimbării. Logica paradigmei eveni
mentelor a fost mai degrabă aceea de a surprinde şi studia astfel de
evenimente, decât de a folosi alte tehnici de eşantionare. Aşadar
paradigma „evenimentelor” stipulează că studiul intensiv al momentelor
semnificative care apar în timpul terapiei furnizează mai multe
informaţii decât gruparea în şi de-a lungul şedinţelor, în cazul
căreia un „zgomot” considerabil este inclus în date. Aceasta este o
strategie substanţial mai documentată decât eşantionarea aleatorie a
segmentelor de şed mu. a mo*-atice. Paradigma evenimentelor pune
accentulro . rom m u ri • cir repţiile pacienţilor şi terapeuţilor care
participă, cenfcrirom ro or * *;r.cr.u.iclasă’de evenimentefdeexeffiplu,
momentele de percepţie a empatîeî, sau înţelegerea). Evenimentele
sunt derivate de obicei di iriantă a unei proceduri, numită
amintirea procesului interpersonai t/vni: jcmott, 1984), care presupune
ro ,• ■ Ut , » i ' %C ->1 m a ; m : * s \ r sL ^ •, O', , :i r
-ţ p a a m a m m e c c a *- i-:\\i ■ - a m m Je l a c o m i * 1• i !?; -Ir '

m d a la m~ s aaem xen»ammm; .rf* -. m a r 1 * a d m ir W ^
* r a m a „ a s a r ip.' - m . . - r „ ran»C O t a « m ’d a in ş < ’ ' a, a .
C a ' r ; a << l A , m r * IU c p U , p r A s Ca a a m-
;*U;ir rî^H '^Pir' fiM>c a M a ta ,; jxv îaiMmgoa r e a
a a C ** r a. m m>; : m a ‘ a m a î r p a ‘C a * ham ac a : teapa
'- d ;:a "Me a : m * ,.a . m a M r a r a m .rx s *a a . m » .r;
a c e r a ’M ! ' r - p a . a ,m ! pus p. .n p i a m a , v ' * - r c \ p m r
eram ca ■; ; - a-m r r • :r„ac a a a : pr a. ia ma a a r r
a s ac . as ' .a d pa- a; .a am? p.* mim a „a>m:ao pdv
'; a a a *’ a P * '- b' 1
a •■ - >:u .w » am J s j U ' i Cr m M *.* > a «a , p .s a -rm
foarte bine cu analiza procesului delîm barT psîhote Ea
încearcă să dezvolte un model al activităţilor de procesare a informa-
* - >r p . „ „ ] :, 'a ■,! ut Un I u- si ' î ' -- „ * ,» : Z, -: U.'jK -1.’
care duce spre rezolvarea anumitor sarcini afectiv-cognitive. Modelul
preliminar, numit model raţional/, poate fi dezvoltat prin speculaţii
- -• a - „ - p * ah -O < re *' - A* c r u ;•• ' aaap C a '••
-: •*diP j.t »« A- a - * a b â h ; ip,: ; rv p m m ?* */*c
• j : ;-n .;d v : C-* sui; ; î s r\;iC |r s5<o emot- C r d-sccis
V îjeko f-;V» ^:n:.:'C , \ t . -.»..*•>.* ' :ţr'*'s.,: r-îc lip-t- . ’/r r p.. m - -
p'îii-u* Ui p :o .c . Cri ii:. mu, mmkmic îrr U r ? s: dr pmmem.Ârc'"
>4<‘Jr!c' •~;,-dcl. » 4 mm« p:‘»l jop î j (!ca an* !r mi c'îc.cji dem n
cp de opm.im r;c p c.irn u ;m: e.mc ; iu c \i: ivim -- u ^ cm .ec
,‘C afsb lv î "d du. cîutcnir -r* p..iUru ^'i|iC rr *< m.i.v fvûl'-r
Mm Pi.d; r r :c m u id fc f!r m Ciis au mmM .c^; , .-u c c:" - -
C: p r o ' u d ' U u •-’ 14| sm* :x, IS j US Ciarsut' U v J 'l . r .CS c . '
‘ ’ x .m M m a . ^ - r C C , ; ;;r ,c> r s i i r -r, pm C ' m . ' i [ ţc « ?
^ rim M c v : . o-'t pf'» i ’ *i\ î r.c u r: r ’ m * u'-„'♦ M v«: * u-
varea şî măsurarea intensă a comportamentului din cadrul şedinţei,
*Cv ‘ m VA li c \? ^ - i, :‘ C. !- -> \ ; >.' *I

0 >u u tiaîu ă ukcriem r c (icmcr.ţrr^ I\' dr .e rm ia a a tea vic/m “
- *v c'ccoci'rc •’rr rta^pum* i - c ^ r .^ r ; m nu;

cm sare a eavuim iCîcpi-crm de rtmmdmc or .rrc e u c cjiicrvciri' e
. m e c :.! iidp'CCU^;: v . r c î« îic • ’ .n ;v> e a - ; j ". soc a m *
, v;denr eciiimie pe mm nn-imaitcn p a^-b:« ar .eciîn naî -d mentnu
distanta dini re rerceCire si practică Atu udarea priv md receptiv miau
720 MANUAL DE TERAPIE IN D IV ID U A L A
a fost rezum ată astfel; „fo lo sim term enul ret epîi vitale pentru a
desene com portam entul care este influenţat de contextul emergent,
inclusiv de percepţiile em ergente ale caracteristicilor şi compor
tamentului celorlalţi. în m ăsura în care terapeutul şi clientul îşi
răspund unul altuia, receptivitatea im plică o relaţie dinam ică între
variabile ce presupune o cauzalitate bidirecţională şî bucle de
feedback” (Stiles et a i , 1 9 9 8 : 439). Această abordare se bazează
pe experienţa clinică, care a susţinut că nu e vorba doar de ce f e i de
intervenţie realizează terapeutul, ci şi o chestiune legată de când şt
cum este făcută aceasta. In mod similar, terapeutul trebuie să fie
receptiv la nevoile individuale ale clientului în orice mom ent al
tratamentului, ie cadru! contextului mai larg al istoriei clientului şt
al progresului terapeutic Aşadar, realizarea unei interpretări poate
fi utilă, dar numai în anumite situaţii (în funcţie de istoric şî progres)
Conceptul de receptivitate are implicaţii metodologice importante,
deoarece pune bazele explicării eşecului literaturii de cercetare în a
stabili asociaţii ferme între rezultatul terapiei şi variabile de proces
aparent importante.
O trăsătură-cheie a Generaţiei IV de cercetare a procesului
terapiei a fost investiţia făcută in dezvoltarea şi diseminarea de
metodologii de calitate, care ar putea servi şi fundamenra dezvoltarea
unei baze de cunoştinţe. HUI şi colegii săi au explicat pe larg compo
nentele, procedurile şi criteriile de evaluare pentru cercetarea calitativă
consensuală (CCC ; Hill ei a i , 199?) Ei au alcătuit o listă de
componente prin utilizarea întrebărilor deschise pentru colectarea
datelor şi folosirea cuvintelor pentru a descrie fenomenul (de exemplu,
spre deosebire de etichetele diagnostice; Abordarea se ocupă de
studierea intensivă a unui număr mic de cazuri şi pune accent pe
contribuţia contextului. Deciziile sunt luate prin stabilirea unui
consens la nivelul echipei şi sunt folosiţi evaluatori pentru a , verifica*'
deciziile, care sunt verificate din nou p n n comparare cu datele
brute. Procedurile cuprind dezvoltarea şi codai ea doineaţi lot, vOiistru-
irea temelor centrale şî apoi elaborarea de categorii pentru a reflecta
consistenţa de-a lungul cazurilor. Rezultatele sunt evaluate prin inter
mediul unui ansamblu de criterii care includ credibilitatea metodei,
coerenţa rezultatelor, reprezentativi taica rezultatelor în raport cu
eşantionul, utilitatea rezultatelor şi replicarea lor in diferite eşantioane,
în mod similar, Elliott şi colegii săi au elaborai „ghiduri de apariţie"
pentru publicarea studiilor de cercetare calitativă în psihologie, care
\ ll I u t i ! KvZoî/tAif- M HO ‘t hM. ÎN ! I ,K NtCC i PSi HoUKi h f
pet fi aplicate u i <tiv. jos p în ix red area p>trmtcniptt î *H h o u r? m

i A no i 4 , aspeci centrai al munci î iot a îcmt de a legumii» ce inc rar ca
calitativa. de a genei a recenzii mul! mai adec va ic u!e v erceu n i
calitative şi dc a creşte aspectele legate de centrului caJ naţii
Practicienii \ur fi ruereu atraşi de bogăţia abordărilor calitative/
care investighează procesul terapiei, deşi cercetarea rezultatului
terapiei a atras aientia agenţiilor si guvernului finanţatoare. Acest
curent este pus în evidentă de apariţia unor texte substanţiale, ce
acoperă dom eniul Audierii procesului Exemplele di acest >ens se
re reră Ja publicaţii asupra contribuţiei povestim la psihoterapie (de
exemplu. Atigus şi Moi.cod, 2004) şî asupra proceselor centrale din
terapia psihodinaimcă de scurtă durată (de exemplu, Charman, 2004?
In concluzie. Generaţia IV a îndreptai cercetarea procesului şi
rezultatului terapiei către practician şî a încercai să combine studierea
lor intr-o singură activitate în acest fel. schim barea este văzută ca
fiind procesul de obţinere de rezultate mici, care la rândul lor devin
procese ce contribuie la rezultatele ulterioare. Metodele de proces
folosite pentru a obţine acest lucra vin în mod progresiv din domeniul
abordărilor calitative. în fimp ce studierea rezultatului terapiei a pus
în prim -plan individul în contextul norm elor sociale.
Partea a ll-a: metode, rezultate şi procese -

cercetarea în Marea Britanie
ve desprinde u* mod * Jar. din aviomitea meniumM i mici ou :Mx,-

.2 s proporţie . omJexmhâ Jm rmotme * i ei M o\ o.
pko a * v H f mc*iue.ue:a «? uampx dc o, im cm parara^/ m r a s e .
. xnimmrimdc, . ,u m ' Mu»* * o-c» — - , A-\' ^ ^ *
o r a f e M ; 1 St Ni s<M*~m CiltJ v Nî • . \ , • - . - >0;' e,*, - o - ?, - » X v
ra p-Hie credo e*; eemetureu din Marca Britanic cmc săracă, exista >
noii în-l».,r -le ' o a * n i, Ni:rij . jfn«.. Ma a Nm - ^ rv
mvthzMc Nmgral dc a doua păi a a «vosu : ip»m§ a^n de ^ *m ' *
m m uram .d .k P. mm . n Mt % !n : , . .x.i , g' ô.
aure.» Jm domeniu' ; v.momiPra nidiv :Aci o ce. M i- m n oî.nm
"ol '^n~N >o-rjO' '-•ma-'nji ; a îr 0 *1 1 1 ?/ ;VsOc ; a»*. ■*< ent, C
G v L-L \ A A I
MUL\D iLULa ' UT'D ' 7 k r D ,i A ’/-A* « L
e - A r ea a I i k M*AaL7 . : . eÂ- U. A *•; *: * v "* * • M e l . •. s

. I ?!;_; - d * \ A L - M ‘ A-" V ' , s4j V. î k a iTe* p- A * u V r L f M RAL -2
2 7* ;. w r C a A !L . v'A - 7» 7 * 1LiU a 'A „aijljp •, AJ* ' >>L *
' cAM Aflek k ! !• ' ,r ’LA. . a 'i A i , A ’ 2 v , L a AA 2 ' : MA \
.L AMAV >.;,;! 21 L ‘ ' * * Li Ceea, d „ A AA ;<7L 7 *P . 7 a' “
LVuMîALili S” IAt A A r'A*”' IAC »MaAC t r / U :2 ' h -r S-, \ L i La a
2! *a 7, * ~ ,> S L ! v2. MA ! I ' LA s A M U ‘LV. . CM ✓ M e a -iV M L L
_i A m m lîumm v<;ii!Î ->e * • v - e u M n k M o p e M mm lac ’ t ; k n ir e
' * M A M li : M , U k de 7 r M L 2^ A I I M -7 u r ’ i U M l A u L A h eM- 'tM L M
r.A A M a e ': a M M L d e - \ >p ^ M e 72 M - P l p A l C e a 2 . M a i : * T Mea
sekAlMe 2 A c 2 * ; . ‘Ti !2*« M.lipi, J Tt\ih Ml da a M M c M t a ihnUl s A L
U M ede p r *v r . \ t ;m A * r r v L v . p a ‘ii 17 *< * N l a b e i^ 6 * Ip

p; inv-» J m ; * v tea u . Maiau ţ JUraM j l î n e M u a P e u •> mîi*nt m fUMieiA
M M t A k A M i f a r d e p M k k ’ MtiîIîC .* au I o m a i a k ^ i i c p a M T L I 'P, ^ E a n lP
f»c 7rt/\t î u ih iP _a Lî«p d m PairtfiU.c I- ^ -LC*a!a A A r «*r. ^ A L 'iaîh*
a ia l. ^ uipLiv5'; \L E lil a p a P u jî aaiapi.î ii» Lj î v ^ p d e Im m u :lLi|ircii
>. «j*x : l *' . J - p ' i t i L >a . A A t e u m 2 j e : e i î f » ! a n . > i i r « p î , > i i i e l î i r
^ .L jp ia e
iL? a p ^. d. P i L L j ; eîPLL'eeîia. ^*zL : j y jidephiaii v-Re-aiî ue
Lphji.MaLM ^ LA AiiiueE i e .e.; da a doâ •-cru de sfudiu Muiao
' * f ** a -„taA 1 La x AaUtA» ea a ie a!i e Ala aTc^le a de.-v -pa 1 îl
.pâ-AA e u e a a 1 x a e “ ':• a v a .. .eie 1deiLê k L Ja'-. > peiL
a Mă».’a. e a a liU e .;.1a . fe. i /■! , 2 : I* Ici ip.a; ^1 aa }‘*eî i, t
A , L I LV P L I r j iÎA 'A a p s. a '■ x f- .- 7 - ^ I ’ C. L 127 *’ L:! 17
» • 'i - • 2'x ‘ U La âa >- a 17 ’ s> . î ;» . - >7 - . A 1- i * .e l
' »5 î : * T ' A l , R pe.e. îî.'Ai;»,- ’ iA a 7 r- te.A.pav 2 a ** .1 ...ai *, n A7 2 L
Le > k „ i ; v r <7 a L 1 i LLee^L .: * L r t --------:U a ' A " '^ Â aa
Ui A*al P A C <eva a e L*. ^ » ' a/*1»:. a A» â a *a- a:

avîîlr orUA-AÎ A* !‘ K 1 î ( n fK ' -ii 17 de CeActJL
\ e e *aA .e'u.e . e i aa. s «i -aa **v-a ; e 7; /. -< . e e p ^ ia i > a La a
: saA, LAfLlita vk A Ai îl ;L a vM »«'7- ILrA'*' U'V ' A î l A ! i JD ’ <***
aUî?a I i e p a e a H i . A c e a :«.ea j r ii c e a e e p i l i r s a c : e. LLaCi* .
T'fle' :! a ”"7 Nhap:r > 7 * A U L A tu v p ’ kat a a Uitt j p j Ii / i
I t ac aiiaJeeiî al acte la '! JT 7 j v- ^tjjdn r»r;\ ind r e c u lu a d ieuipea*
U -O; rtim «.li. .mcVLmo fără m C Rr X-
vidrati ram n că om ^m irte uuu m m îm m >fi i *. v m A lă tu ra •■
■r-uvj î ‘.aî;!;iîc j ram : <« * mvimrtmîm mm mmc Mame a i am murm
'A- v m t r ! f i C f i m i m fi: r a * u p .e tc - .: f i n e a i ă f o l i e m . r a f i e MC
fifitpfifi Amb.ifm fi pa; mm Amfic -xKt a A tm fi.lm fi a *<
fiifi *t\Ui Ac ^ -vila-'; . r m t / f i J JUiş m T v ? .m,.
Generaţia ii
Cercetai uitatului terapiei
Metaanallza menţionată anterior (şi limitele identificate în cadrai
ei) au dus la o serie de studii comparative care evaluau moduri
diferite de terapie, realizate de Shapiro şi colegii săi (vezi Shapiro eî
a l. , serie programatică de studii a fost concepută pentru a
evalua atât rezultatul acestor terapii, cât şi ce anume era eficient
(adică procese) în cadrai fiecăreia dintre ele. Primul Sfaeffield
Psychotherapy Project (Shapiro şi Firth, 1987) a comparat 8 şedinţe
din faze de terapie prescriptivă (cognitiv-comportamentale) şi terapie
exploratorie (interpersonal-psihodinamică), în care 40 de muncitori
calificaţi şi cu funcţii de conducere, diagnosticaţi ca fiind depresivi
sau anxioşi, au beneficiat fie de opt şedinţe de terapie prescriptivă.
12; \1 '\Nî \L O» FERAiMt IX! »îv iî A. \i \
urmau- dv ahe am de terapie expioruione, Ha aeek ay dona terapii

dai în ordine mversă Toţi cioafn s au uiUlmf • u am h si ier ipeui pe
parcursa! terapiei Re/uhaîeie orala ca terapia prescriptiv â j a\ or
rc/iiltjfc ceva mai bune. premii n şi un progres fata de L /e iniţială
«adică primele opt şedinţen din ode 16 şedinţe de terapie. Aceste
re/.uita re un pk mai bune ale terapiei pre>cî iptive, mmiparau v mu
eea exploratorii/ an to<l obţinute si în cadrul celui de al doilea
Shetîleîd Pv\cliotfieiipy Projex i . vJfc a fost mat maie. înml doar in
m /ul anui k fu u dm şapte. Ia mau traiul e au tor apoi uite 6 SPP 2 ;
Sliapir / mrnk , lumii. Iksignu! a cuprins 120 de fuiiUionaru diagnos
tic aii ea depresie, care iu bot dmiiibinti m mod alean a tu ni una dm
cele pariu condiţii de tratament; fa terapie psihixiinamnmnterperso-
ikiîâ. fie c* sgiiitiv ooiopoilaniefiiala *TCO realizată pe o diiiatâ de 8 sau
io mdink* Studiul u ev idenţtai faptul eu 16 mdmfc erau mai benefice
decât 8 . doai \u ea/ui celor care prezentau nivele maî maiic de
depresie t măsurate eu ajutorul Beck Depression îuvcntory sau BJiI -
Inventarul de deprime Bec km Datele obţinute ia un an după ter
minarea trata meniu Im au aram? ca pacienţi! am condiţia Pk cu 8
.şedinţe, o duceau mult mai prost decât ici dm celelalte trei condiţii
de tratament oShapiro er ai . 1965» S-a descoperii, de asemenea, că
pacienţii caic nun o eman tulburări de personalitate dm categoria C
au «v*|iiiic pn«mmm somnii k tiu mai num deeât clienţii care no
a veac aceste tulbură -»y ..m au iu iie lk u l dc terapia Pk dar nu şi de
o a cvuîiko comportamentala diurni) er ai . 19°5 > SPP2 a fost
de/ oh ai .n . adrek NTiS pnn ii aera ied ml unui srudi vi eolahomae
muhma de Medie,d Re~ uium k-o m d MPi i \ \ }S >: a funcţionai vc
» re pi; k j pfir^nliii «Hjrkhafo m o* mmo: S e oesuipcnt eâ
e ic*enu. o XV’L m f - o / / u u , u cm . de s P i‘/ . m. ir er/iufieit Ce
ja/m oe r.u e-.ir mimam, or* mm ml !■;/ - ie u k mmiei/nm
. . v i. %{ A i;k e o m 4. ş r* U ! 0 M ' o . îe .lh /e U ; .
•oa n u " e /" 1 . w- r r C ) ' - ! ; . ţ.i i , . / n * „ >/■ . C . e ' / ‘ . „,m /u
M ni te tp u utai u demexmm
Eficienţa psihoterapie! a fost de asemenea evaluată, prin compararea
* p \ <‘UZ .jr “ -o m /n V / k o- ‘ 1 *„anca UI *, km- o
a *' , ,/mm .. .dau» •^ •mm . ", , a, bm /P., '^-U Uo.
'U':î mm' cm "'U irc o u - r ; a . î / u n r a c .- c m m v e-*-;nni j
V ' sî^' 'a-rOif /'■ /■ ' e ..n Şî.: :/ '0 , 0 1 , J c 1 ^ mkîife Or 'UT'*
Mi [< 1*\ KL/t • !\îi M CiC i( Cst ÎN l Ft>\ P'!i I i*NMi COo‘t - 'N
euipia dicîct sm in <„na di 11 şedinţe de r*oh*nerap;.* uivkvidudrt -■

oc lamitie mmmuM e i Hab s« e ru p , i 9*7 u I a un jr, după Lerrmnao,î
traiamenruhu, ampul din vo.ndi în de eon adiere asupie dierei pieoenM
o crestele semnificativa a greutăţii vorporcJe. fii unip m clicnţa c a n
au beneficiat de psihoterapie eornbmaiâ nu au obţinut o îmbunătăţi n,
MmmîiCcitiva ir» p n v iria greutăţii lor eorpnra leu dar au tăcut piogresc
unportame ui adaptate;: k»r tîm punct de vedere seuial o e r u !
intr un alt studiu asupra bubuitei nervoase, 92 de lem u diagnostic an
.a fiind buimiMc au tosi distribuite aleatoriu în una din cete Hei
condiţii de li aian icni (temple cognitiv -comportamentală, comporta
mentală si de g n ip e în timp ce 20 de femei au alcătuit un grup de
control bazai pe liMa ac aşteptare i Freeman ti ah , 1 9*8 * Toate M c
trei tratamente au m u cumpătate, dus puncta! de vedere a i e l l u u i n d
cu grupul de vuiar a ; ercetaiorii an făcut predic! ia vă tei ape»
^>gnm\ ~c*imponarnetUaia va li superioara celei ialie Jaua modali tăi
de îMLuriefio lotus fi acolo aitde au apărut dPcrenUe ert tindeau v;
fie îc ije ia re c tempie i corup* erramentaîe
F fi menta lei ap iei vognicv comportamentale a Mm arm-tigaia pc
Mffr Teasdale a m „h firm e mult despre un modei de înţelegere
depresiei intr-un cadni de tratament cognitiv comportamental tTeasdMc
m a! . !9K4 1 Pr!n intermediu? atât al eereclam teoretice *: feasdart-
1985 p cât şi em pirne t Fetind! vi Teasdale, !98û leasdaie a de/\oIt;u
un model al depresiei ni care componenta pnnvipaJă esrt «depresia
pi evocată de d c p ie u c l FcasdeJe i 1985 * a simţ mut vă depresia
prov*>cată de dcpiesie este cei mai bine aiurată prin ajutarea i hertţib >>
m a conuncM ni u degrabă ^ pc.eâeină de a /-Ovar dec a* * Jovali a
ir-adiw ăiu peisonate Pentru nuia mccmii cvie/M 1 em ud -
fea-ii.v .o X- I U i V e m g C I V a CMC -chiuio;;: f i p i C eidU d;
tiibulîîtoriu cai o 'M noui fu «L-vîO V' e: ♦ 1zv-J':j ognitivi
-i , «MivC v ' .ai tratamentul obişnuit. Terapia cognitivă a determii
ii proCM- •'* ^ cant In decursul primelor două săptămâni, care a f
lenţi rnit pe tot parcursul tratament •:îv» v i ' <.îi.' i că atui
and e•ore uîuc,cule nmmuneM 'jrs rl-gvîOs!lM‘C C~l C'S« TODCdc
.ce ^ eet cilii a ui * o s r'fcv - o - -• : * va CM J • tratami
m- v.-c« ; ; • *: . iic î vm-OM. J'. a* m Mîiv u -;c ere.î e şciiC
rogre:sul este un scop important " , LOC C Î--1C-C L

ţ!V .anei anali ... vr vd* e- tf y . - *.v. UvC! • C s.*Ci vlŞ
: ,« F F -V F ^ F îF r^ u i : . : f 'V iaPI-j • F n ^ F ^
v'.x ' i r i r -îp-c '« F - a F*<iî f !»~, c*"L: Ucv <i* f F ' i / F ' -' ' F F F k ţ
„«.;' i j .i O u n - F k i ’F F - '\„ ;C II »J ! ’' \ F '* Fi " *', F; ‘"*!F F ,
'F.-T'1*-*<j*V'iu, > xxniriu 'îMCkHuni e> :F _ -^ v ' iu -p ff ^*
F ^ F ‘C ! F F n !i / t i î F F r !!;i vn FF 'I C V ,n >_n F ’F - . F iC .C F k F FH FFi !'r’
' F (n ! ALic J F F u F v » f F F F F î î i s laTC* ’ V î -X'î FtF F ^ î iF F t l l F ^ i ' -
.cFirv fiît .• ^îdvc >k n,n:*vyî:> n:a :‘r* .uF j de_ j : ,v F ^ ;a
F — F: F r i l F î î n FC *.\:c?H L flki* F F I I Î i k a st F * J t <• : J e ' F F * C t *’: . u î >*.
'Fir:' zrupu: . u tu u k n . F-*nr'i:j*;î ^ , li , . f t FFikiFk
\^ t'îC ' î k k : I '• J U t‘T . 1 - d w«i FFFF I î i F Iî:i ' . ; : * J i - F i ! u ’a F F ,V
F1 ’ : F*F - 1 O .-O lF rF t ju îu ’ "k-* FVT«Î ilk n F L F tF if H F tF
' kn’mFFF FcîkknFF ,lk I i ;F FPFIL t k tk'kpli! ÎC PkF'v’ H? S iîtiiij.u ’*
î,î^FF!lki F 1 :F;>«'* ; !Ff :»> t> i,. kitF'I \al . jFl dc V~ FTFPUi
: xou . , . I .J llX ] -#J i l l î
n-i i-iq f i f 3 3 •*• ^ A t- * <a n t r ‘ - p u p '• j-> - d o 3 ,‘F
b a o f f o p l IUI 3 p 3(1, 33111 3 0 p u p i l i i 3 1 S 3 e u i »U 3 3 J 3 3 3■i ; • '■ ' i , i 3 ,/r u
U i ‘ 1 3 s a p 311113111 g “3 1 § 3 a u i n ţ n < ÎU jg O J C l 1Î1BJ ‘ 3 3 1 i o p i a'3* J •" 3 3 i q o j c ! o p i . m da
U l i i B Z B 3 1 U *111 * 'î* ■ p e s p in 3g i w o u f l IJ B I U |11 ,3U 'l'l3 , 1 x-- a i 13 - 7 ^ tC
UITAT
3 0 IF O IF T Il m 3' iO lI P Q 6J 0
-o q is d b 1 M U O llA lJ C l ( 1 6 6 [in g m ţ b i Jb u u ij b
p u p iO A Z 3 Q *0 } B I J B A n p B js J O iJ T t [n S u n ţ i> -g p IQ ldM K i i o e i s d iu 110 0 10 0
lflS 3 ll0 1 < d Bj JO I1J3JÎ - U U fN ^ 1 3 ! 3 “ fO p C )I3I U T ! o p - l î î l l l
i o n i i •T P P iP 7 7 « j r u i r : U %Ţ Tî ‘ IU n î U ' U r 3 î P i l ' U F " IU \ t C h U ; J 11 0 ‘ <3
/ i } n . N; T i O 1 un u ;U I 3 1 7 3 3 *311 . . t*
’r r - 1 P p V . P ! : î x%î 1 lr S
,,i Vl ir t q ero -r u- 31^;;. n LI 3 0 1 3 3F ^/ j r a u r
;J V l W i r o f 11 I O 3
u u J o î o ) o r'■ “n l i ÎN >3 i i J q i f v* ' p ; r U p U i l': j r “ • T LV J T N p IV3H Î ' . u p e T ‘U r P 3o i ] ;> p p u l
i , i\I s J 3 V 3 J is u l i d i i " u 3p r*. , 3 I S 3 n i- o r i r iK

•• Vi ^
v î m i ; * 3p |T 1J lU L ir 33 p û p i e i x y r r .;,v ib ' '1 v<31J 1 ' U ! f ;p n r
p u is o ţo j r o
v u n p : i i 'H •* ! î ' ejd * e îm .'- : u 3 J O p / u i i n i î! -3 I j l t H
a
*O V X m '* m : va r i e 1E J 1 1 § 1\3 O i p ie o p i U U 3N p i p r e i U O JSO O i g 3 ţ « l p O
m i j i m 1 O p f U IJI O | o 3.11*3 3 î q e p i e e x - V . *JIP ‘P 3 3 j v o . Ij 3 i i / n u
- O l|lI 3 llX 7 H u (i\ * 3 11^ u :; n i u i ~ ÎV * !lî 1} I 3 * ' £ )Y f. • ' Î xi Xî l j i u â o o
■j « tîP 'd -. ,:r p K 'v i« j n i n i tA3\< e n ; i u ^ ! ' i [ n in q ij■ U F - JH *c '? :l

-■;* 3 * , k ! 33 r . ;3 I i | | a fiia ia UP V-10 3 O P oo ţr a c fe l ‘(lljlp l 0 3 ' O
' - r e -î; ;•-:.{ ( --'j 'V i. ' -' T '• •VtN '
*■ 3 0 O l 4: 7 j< ' ’I O p N O f „O ' 3 . 7 ,< t , 1 \ 3 * <.* iii"
3 'i r •; 1 io n noi --a -” 'o

' :>i lf < 5p H ' ; •3 |j- 3; ’J* ‘ O 1 •' Î * ’l U *1 0 0 i * 1 0 - 1 \ U170*
*'4* ‘•"’l ’>î7': 1 '-O U 7 l ~ *i}î J’•«*» • sl 5- „*• *x 1 U - ~ : i~ 1 t !* <l*t'î! 07,
728 MANUAL Iii' 1 b RAHF IN1>I\ II )l.\i \
Intr u probă comparativă. Blowers, Cobh si Mathews t'lMŞT,1 au

studiat un eşantion de 66 de clienţi diagnosticaţi cu anxietate gene
ralizată Clienţii au fost distribuiţi in mod aleatoriu in una din trei
condiţii - listă de aşteptare, consiliere non-directivă sau traiiinig de
management al anxietăţii ţrelaxate combinată cu terapie cognitivă
de scurtă durată). în mod surprinzător poate, au apărut puţine
diferenţe semnificative in privinţa rezultatului terapeutic, intre oaisi
iie rea non directivă şi iramingul de management al anxietăţii. Blowers
eî u i . şi-au rezumat descoperirile astfel , „A şadar, o concluzie
rezonabilă ar fi că trai rangul de management aî anxietăţii este
intr-adevăr eficient, insă rămâne de demonstrat superioritatea lui
faţă de o alternativă mai puţin structurată şi directivă" *1687 . 500)
Totuşi după cum arată Morleş (1988), nu este surprinzător faptul că
astfel de studii indică o diferenţă mica între traînîitgul de management
a! anxietăţii şi consilierea non directivă. Aceste studii nu evaluează
cu adevărat terapia cognitivă, ci mai degrabă elementele cognitive
separate de însoţitorii lor comportamentali.
A îost investigată compararea eficienţei terapiei cognitive (T €i
cu cea a altor intervenţii (Clark eî a l . , 1994). Un total de 64 de
pacienţi au fost distribuiţi (studiul nu indică daca acest lucru s-a
realizat in mod aleatoriu) în condiţia de TC. de terapie de relaxare,
de administrare de imiprammă sau listă de aşteptare. Pacienţii de pe
lista de aşteptare nu au prim it nici un tratament pe parcursul primelor
trei iu ni şt au fost apoi repartizaţi aleatoriu în una din cele trei
condiţii de tratament Pacienţii dm condiţia de TC sau din cea de
terapie de relaxare au ben efn iat de maxim 12 şedinţe în primele trei
luni şi maxim ta i şedinţe de sprijin în urmate carele trei luni, Rezid -
trac le au arătat că TC a fost ce! mai eficient tratament. Totuşi, ca şi
în cazul studiului iui Buiier, identificarea superiorităţii IC este mai
puţin impresionantă arunci când terapia „amenrenOC ou eOe dat de
pvMcrmââ pe oo ir OcNu fie. Bbuim şi Ruven mu <*
eu/ie UMipie pvpioieiap'ei o noile iu!bufant ue un pm
o f s.jiiou! u iie b â îii fc/uitua. k ohunuiv «k f ’iark o* ol Ad fund
îâpmj o1 to.ii mî.ilî di* 80C din PMmmnid îo: preferi:: ’m noimii
O,tu uu agOfafAec y , n 0 atuMiChiC tio peOOU ai Cd-C pOoklîOi
Coi Je desensibilizare pi agresiv ă p de seriere a onor conuic acasă
0* n OCaU/Ot >, Oii \ludlC OOilCnallOOa! vC tUVCsligd 10:0000 ii t
o r odhiiraiooi de panică asocială cu agi'rafobie Mar io , î ut .
; -O ţ r : t n h ;~ p ? J i 3 JOvrp s Jnpfiivfî OCX O; d-o;
\ f UOHf ~ lO-/i >1 HOMl At \ \ ! bK-XPil! 1- i-SIHU! u*'iCi
>i expunerea îa oi icarc tratament singular in cazai pac iei mior diagjiax
maţi cu tu mu rare vie panică. U n total de I 84 dc pacienţi au Ii el
repartizau aleatoriu in una dm cele patru condiţii de tratament.
uipidzoian, si expunem, aipra/oiam şi relaxare, placebo şi expunem,
placebo şi relaxare. S-a înregistrat o îmbunătăţire a stării tutu roi
pacienţiior din cele patru condiţii de tratament, dat tîm d făptui că
evaluarea nivelul ui dc panică a fost folosita ca indicator singular ai
rezultatului terapeutic Pe raurL rezultatele au indicat că aiprazolam
si expunerea erau mai eficiente decât placebo, mărimea efectului
pentru expunere a fost aproxim ativ de două ori mai m are decât
pentru aiprazolam. ca beneficiile de pe urm a expunerii m enţinute.
in timp ce beneficiile de pc urm a aiprazolam nu s-au menţinut.
Intr-o dezvoltare a designului G eneraţiei I menţionată anterior
(vezi Warvvick et aL . lUorm C lark si colegii săi si-au extins investi
gaţiiîe asupra studierii eticicnţei tratamentului in ipohondrie (Ciaik
ei a l. , ld9 8 i. Studiul a cuprins 48 de pacienţi repartizaţi aleatoriu în
unul din cele trei g ru p u ri. terapie cognitivă, managementul corupt a
lamentai al stresului tMCS# sau grupul dc control, tară tratam ent,
reprezentat de iista de aşteptare Pacienţii din acest ultim grup au
fost ulterior distribuţii în m od aleatoriu în una din condiţiile dc
tratam ent îa sfârşitul perioadei de aşteptare. Ambele tratamente
active au fost mm eficiente decât lista de aşteptare - un rezultat
derivat dintr-o comparaţie a Generaţiei l Totuşi, comparaţii între cele
doua tratamente active au arătat că T € era mai eficientă decât MCS la
măsurători specifice ale ipohondriei, clar nu şi în cazul com paraţiilor
privind starea generală a tulb u ram , de h in ulmul sau sfat ritul
tratamentului
Exis! î o întreagă ufearaiufă dc specialitate rrazaG pe date wnpe ac
:5î acea re priveşte îmîarneruui cv^moiefa o r»siht?/a S n id e k o ;
k :i\e lh î sfia n c e ...'gmnv o copt f? im encdr p u m n fc/O iraiej d*
,f.-.KVnnr ra ..î;f; rJUCc:r : Ta - aU '* C OWî râcO y Pr'^c'L’VV
•‘T T,|U^ "- Of!gx em m eiîrari au de a s u a u u a ae-"U-state M a p lo u
unor aspecte ale psihozei 'O u d w itk *a ] ovve u ioo _ k mg dam >?
mm _ r C . mm r m a u r a; rma o u a i r- -mi :rar
a *oare feahm u *h : m«n si crimm sm -“O* «m u u gr »^
re ;, m em m m m —' U > " 0 O muî*r r
■u fo ru ia m e m **m -ar lao rîa.'c Mk i,c ar ;Uv a m o n e v c •> -m \ o
ar u n G 'V .,m, i Urmau! ' a m s. O ' . r d r r
f : ;r - Cr, .5~»IUi*3■*Ci | :. de divertiîsment a pemni.s ac ce su 1 clientilo

ta actîiaşi teraf>eiU* - în iazul grupului cu TC, în acesi fe
real iz;andu-se uii (*c ' _• -a coritrol asiupra. 1.!< 7 7 k >r comurii. Clîenţi
din c( »mL<;C i i a 1 l K L eze 7s4‘ ' rată semnific:ativ mai mare J
declini g| siptorni^lc ‘P ' a*c'* -*iâiia 7 ?•>i. „ compar*ativ cu cilienţii 77
a t > [ia alternaiticră. După 9 1|a-i, docir 5% dintre cdienţii diin coediţii
XC au. prezentat simptome îdioaleinodei ate sau severe, c 7 îti1
* ta du i - cţii din pi’Ogl arnul sOClâl de dive ►.*îr. (Drun
ni
uL , 1 1-/a-- !r • ) urmări.re evoliiţiei *a..' " ă după 5 ani, S7
. 1.-LI» L a. !' : -3X 7. - -f*V:•enţ semnificaţi.ve între; grupuri în ceeLt Aîdi
*r r«'*1- ’ Vi: dur :iiLr . Ja - a/m ,;«* ‘1 3 " v.;T « *
a ;v ’ .* 7 .adm v gara aO m 'r <j..A«-
J /TraP IO ÎO/nALiE* AJL dgiULita IUa AUP v« mOAU alliA 7 dam uni.
* :L77 A d, ,'D^cTvdLT T U. H U m l «v <0- 03 a - a V a A - a . a* du
aninm îl ;Dru:\ a m. 700»«>
*li *c a p i! V Ca JO iara* prutul d p r\ “V ,:,z A !a a m -i/e k
:V/:MMRe k a adu amanta a l»u mali/ c -o* Mjîu R Kv«por- l'mvicr.
' %v:*a>P-ar!d<n r [Ouaa ■; - D iauay. ~o dmeîAÂ <.k hi miumL
AU p a n a /j sa1!! #*AU 7 7 \ 3 >: Life La pra/aiUAi APcia A!A fdi'
amalgam pi i p e r - a i 4ik t a* i upr A .Orii a arapi-mmkv p-sifraî«'r
, ti \ am-a laamLaM '' a J:.; a l t': ' ;m f *r mg um .tu *J o m
i la A 'i hn l-a hm ma mim i. U ,.A n _ m Le Alf LEm da a>Aîr i fn/Iii
.u i a.t_a a mmm * * < a îa lamei . r ::a :ma:if a: m:v vum Li
aaaa .U * * 1‘ a p L a - »-a.L *A A . , - * m - ^-Lr-.'-'t,
:: v ' A .5 * - i M; T ' î- - _ ua . a !a L g:Uu
de gândurile delirante semnificativ mai mica decât 111 cazul grupului
de control, la terminarea tratamentului. In general, grupul de tra-
Dat fiind faptul că acest rezultat a fost obţinut folos indu-se o putere
'-amarat Aatm In -.7 4îi î - rm m m a . m u l Cil »m • am «u>,, .icmmiga
. • „i a* "%l7îii vv: u A :'A 7»<•-. ... a* •* : - AA L' LL c ţ 7; \ a 71 -
plikv a u sLt d ; 747 17 a u d i A m *u»'1- ţ > ! ^ L S i a J a a a adaavme.
fAmaumm LAm.m aaiiffmaL ţi-a lam puNncma cL; ^ -Li
aDiCî;'Dvă7' rrecniaî. m :*/ , U-iOa, Li-irci\ m m I9 o T k c ip a is r "
fJ. _ piap iook» | u o ual Ut 60 dc subieaia tare pm/enutu ta! pupiu
u n r r\n -, >:':v - ; n;UiUU ^ • Ue le eetnunn :%•» >eU*'
A -t U- *< ‘ i - ■ xjt ' Un /',* - a re n -1 'SXi'"i al\U ‘ o »r* “a t *»a
i'I» ut U * v • 5 V?U - .' UU ‘ u "'v :!‘ .;Oi U , x l i n ' 1 'J U'

aîV.iv: iC a'U a< . Ue * .e?il\îa J'-vr.^V-î ' j<:\ •,; <:*I > -
- U î H e e î c K v A van-; n e - ; ^ H;e<'iu a ;t ;inil;a:UliiiU? xî : alea Un ea ta v J *:»
i n«»en-e '■ n e e o ir .i *<_ v.* :r;.'iv»dua-c in Uat-nnuunj; nahn niuUUa
' 'JcUunnr : ' .>! rKtauî< n* a nUû*
:"UI? t"arn n . nicnn vai iu rt-J u a l •• -e e ie -riico xxAptj eU v’s '• >
'^rninxVApjn J- «ă/l - 'emnnci. :iert-a*-e ;-ic cnOiOU :-
*<, *Ui* \, -’aitnUî: . * -'Uri- ,;>ne!cî" Hk'pC m l ;U ' -Uili U r
•VU;flUfal n ’UPia nUiiUv v TiipnfUîtUeuraUi ' IC C ; v i enunţe iufrUV-
.miaua ; I ! i - ;i. Jc avcirciic*' vi îeropna neij|>nri;tineuu!a *Hr
. « u a i v a %j n ^cu.eire Minuufk j;a e V î'O 25 uc pa^în-iU a a u -
Uêni/U;!/ U n'UUifie Uc UnLiiUCîU [ â-\ VkL* K n e fn ;UU n
rC-CiU ie ;e k ! ;i- a a n' a-eînuna:f' Un >nunUr ;e e 'n - v t '
'O \i,\\î \i f *r n - h ' \ m f \ u i \ i m -a i o
benefic insera de 1 CC c m terapie mterpersonafi ( I I P mu focalei

aveau un pronostic mai bun decât cei -Care urmaseră o ret ana* om por
tamentulâ i Fuirhtim m al _ I9d5u
Roth Fonagv ( Idoto au identificai intervenţii pstnofcrapeutue
care att beneficii demonstrate pentru pudetiţi (de exemplu, o bazare
pe dovizo ci au încercai, de asemenea, să găsească nnplicapiie
fuuii/ării lor in cadrul NHS. Ei au identificat modele sistem ice st
psihod inamice care necesitau an efort de cercetare, pornind de la
sublinierea unui număr de limite din literatul a de rc remarc dispo
nibilă A.u identificat. de asemenea un număr de limitări metodo
logice care ar trebui notate ; acestea includ generalizarea rezultatelor
provenite din testări controlate, cu o distribuţie aleatorie foarte
controlată ambiguitatea deseoperinlor din studii mai puţin bine
comtTtbte, abseiga relativă a unei evaluări a programăm pe termen
lung. analize statistice >u cel mm importări! aspeci din nerspecUva
lor. complexitatea problemelor de sănătate psihice şi chestiunea
J a s iik ir;! ridicau Oe ->asemenea complexiiaîe Fu au concluzionat
că metaanaiizele şt recenziile caldame asupra naUmentdcr psihologice
privind depresia susţin Ioane puternic TCC. chiar >; în cazurile de
depresie severă, şi di d e erau superioare tratamentelor psdioteră
peaţi ce alternaii\c piţusu ei au adăugat observaţia di „ansamblu!
terapiilor contrastante este uneon mai degrabă limitai şt rareori include
tratamente psilicelmatiiice" Această afirmaţii* reia punctul de vedere
menţionat anterior ml unde din avantajele evidenţiate pentru IC C
apai mai degrabă va o funcţie a unei selecţii de tratament alternativ
UCn s;jh uec-u . t vupeli-'Oiatta oo> ir' s t | 0
( 'erectarea ore/cmaul pană mmm - a bmmt p. . okloală de
uctumer; meurif ; IF C -ai: P! pmFodotafoc euem p e m m jd : eiu
BA li f» r v jpâim °< po Jdî nov m A m». mei « o r ^ b : cm -
grative. ÎX: OU lOpsi , . Vab/'O « *«v:a\n -:Ma mii . «v : if’Ci c k c iv
tativa %• J?yf
i oo,:, iO KV; nan <• • O' , vfS ' • Deşi rezultatele genera
\e>< co f Jom e PUC iipu : din e oua nie u n u : xttiJd a fo i zoda m
\ t < ’ «s c u; - i : o >i C u c a u- j \ ( r R c*m . r'Sj‘i )LOGICE... 733
framnienic mm O Lo de cîîaoiiie. ni m /u; icoivrjttlor m ic urm;am

haifiuoui c„ a*, marc p»*.»rem»nnia hmem Jupa iun: atinum u
mitoPL *• raia metod '« dc mu agere <ad ică da shandorn a răcit î „a a- h
th *uă piiiptiii difere u î ceea ac prive*îc icn ciul de m - et urne de ic
începe'ea ternpk i ( i aripei mii i riguroasa privind eîkienta condiţie;
uirii prob iernai» ce, dm ai cs e cele două grupur» ou au foci echivalente,
din ptiîk cuî ik redare k mxermtpi, la debutul terapiei Rapoaitel.
altera sire pnm rid Ti \ an cuprins studii de ca 7 GnguLir care au
mărar iinpacnc It 4 asupra pactonîdor care ave »u rulburân dc
personalitate dc tip b-^d'uline (d t exemplu. R\le 19^5, Ryle şi
R eartl ! W i .
Shapuo R.irkii tm kc\ ooldn H ardv m Snles 1 1992 1 au combinat
leniput pn> r ripm a '• om uv coinportanteocdîâ* m v\a cxploratm ic
»nîhodm mut' m m p:‘>N c;:i!j i prin jdiniid-L-trca i o ca teutpii „pnik
ii* cadrul unei mdmţm dar alternând anumite vnsixtneeri pe p a rc u lu i
m or*^ ui t.opium 1 1 adtnaare dintre cerm tdc cbemuhii st im
eiiamit nceief mkLOun circu m su k *moJHid m diinliru» Rc/ulmu t
m acest ca/ sene ulm 1 fost urni! de succes dar necesita o replicare
in ansamblu exista ,» npsa de dnve/; directe privind echivalenţa
k k rentei si nia< a Im a superiorităţii terapiilor integrat ive Mare p aik
din argumenta k aumc în favoarea lot derivă hi mod indirect din
cchhalenia rezultatelor Io plus, rui tuie cL r dată abilităţile i;
v\ps rtî/a „ Iu? gale ??**;r o ano mită metodă de f'unu/are se transferă k
ea/iil unei metode mai âuegrativ e. tară a necesita un trai ning >upl:
5 c e n u r I m c i c - a i a k a k ladă d e a c e s t d e r u e o m c u c e m o i d e r a b d
*cdeodi Lipm 1 *a a V-graie m ccgtum - ra"*; pn*hk*n oxc aeacm v petra ■
,-ljetLecm Coc ,n m C* *J* îc Ce (r tLilcuK pur t dîerâ *1 de4*îfkurara
cclC aeCin. 2 sa - o 10/ — t SPO.u CC ; 'C.V 'SeîXî pC!s!*
* O ^ r c e X - C, >/' a a O . V v ' -tdvO » L ‘CC* !X O s a S
. , s ',; m . •^ • • -• 5 s K* !; u si.;', I , .C
nevoie de considerabil mai multă cercetare pentru a furniza date
* xîok oirpoi iO. ornic j omlip tone a iS u p u ro miegLUcv c
i cm -c * u -uK,;.*: or ; m u - ao o o v »'-r.
O’'o muc C'- * ., ^• : o ./c^cti:i* xr'smcct . cm mo mi „a oue ce
nu am şti care suni efectele optime de tratament. Ducând această
c e r cro x. u m u 1' * - ->vt m v m ; * * c c - o ' , xd r u d a m .
'Scrc/.y ;f »« ‘ , iH b i a G »» ,' v a .mnCnfÛ:Ci:owo ,
Proces şi abilităţi terapeutice
Generaţia 11 de cercetare a procesului terapeutic din Anglia diferă In
mod considerabil de cea din SUA, unde Cari Rogers a jucat rolul
unui motivaţii centrale pentru activitatea de cercetare. O serie de
studii realizate de ShapUw : mm care investigau
rolul condiţiilor facilitatoare în psihoterapie, a furnizat un suport
redus pentru perspectiva conform căreia ele joacă un rol central în
apariţia schimbării. Totuşi, cercetări ulterioare, care au investigat
rolul diverselor modalităţi de răspuns verbal, au găsit că „explorarea”
(un răspuns situat între interpretare şi reflectare) era asociată cu
experienţele clientului şi ale celui care oferea ajutor privind einpatîa
percepută (Barkham şi Shapiro, ÎS
Un program continuu de predare a psihoterapiei şi de training a
fost implementat şi evaluat la Manchester, în mare parte prin interme
diul activităţii lui Goldberg, Hobson, Margison e i al. Această muncă
a apărat ca rezultat al faptului că reprezenta un centru regional de
psihoterapie. In conformitate cu priorităţile sale de predare, s-a
desfăşurat o cercetare considerabilă asupra predării metodelor specifice
de psihoterapie altor persoane care ofereau ajutor, alături de un
program, de predare cuprinzător (Goldberg et a l ., i¥ 5 4 : jviaguire eî
a l., 1984). Mode ^rsaţional de terapie a fost dezvoltat pe
parcursul ultimilor 30 de ani ca o metodă terapeutică în lucru cu
-s* m .v . î ' j y \ -vv-sv,,> pv*^rav <■ -mUm- Im n
.nterpersonale. Hobson, reflectând într-o anumită măsură impactu
meat de Rogers, nu doar a dezvoltat modelul, dar a jucat un ro
• CV > c ^V'U.L, '■ i *^‘ ‘iv : ’ «V: Vi _• ^: L\ ;
Vl i f t X .'W . : V C . f v , - >»C^ , »1 *" 1 v * C V t n T 1 •; i i 1V - * -
lemon.st.rat că poate fi transferată 'în cazul medicilor rezidenţi (Goldben
- r . * >U-V v "" ‘ L 'jx vC S' la» v . J V 'jCC n , - i’
dezvoltarea manualeleyr de terapii specifice (< n o o oomijy* o.
-- U.-. ’ î ' .t v- ‘; . 1-V x V o pm u vl ro’* î .
au realizat un studiu or 0.1 i i vi ?i,, i LiLi Ut, Iv.'VOt* ravo* V’

K>v. io Uraţi ^ o •p . * r . . Ove.*. . OUI ui: ‘ J1*j d; P lllOÎL •
110 şedinţe de TCC şi : i 0 - v,. Ivii vîv J. VLi 1 VX*4||Iv xVi.O.' Î
' MJ I* .îUlOl . 0 ; ,ire. Aceşti autori au căsit ca 97 % din sediu-
V* !' -v mmmm. ii- n V -*v. '
i MliKv. O vlitiLLO •' Jl ,'vi.C L l *'pv.. >1 V; îl'-- . HV p. ; -uiC
J c v o ir ii <1. mm - p. m m v -v..'.* v m mv ‘U. im mo? .- i .p v -
,-v v -iîhC < m i- V' vi p sv v , îi -1 ; n*v v v * i p* mmno , v
n /'u iiv . „vum m . w m p n /m m c m i fmv In o p v w o :
!\ ’v y i v J 'i ol mc • :îv urnii un ou c C -- oJcraitCvCUv o dn m !m •
c« Au p u b m u n i [0/ v\v ppou i *ivk T u A v \lv.( *ntll v ‘ ' .•
. er.U a! pe mic m ir a r e . m i v 1 1 ; f nubramoipnitira ae mura mmm *
jc b iiîiK t - j e ^ m i or unt i- .o s»;uaui probi cinat im vurr :u >.
1Ii)-\ ' "nn.Uv . t . Vo i r a n ; m pe uitlr nîLîp ie îw ni n P! ru le 1.
IriOiprui *U r a m ... ram p Vmm aurar au cfolram »* v o rara
:n iH v lâ v j î c p ' , f |f r a m .n u m fi O aii puPO — Ol O m n :i> -
n rarau o l o v i n i i iram <v: *>~p ,1 * ram nm ' c ! e v 11 o ’* ~
.UMpuo. i io o :m r a m m r a r a r a m n J - .p c o :i e o. * ^ i.
(de exemplu, terapeutul simte nevoia de a se proteja fată
(2 M €itin ţă ţî
de client), confuzi (de pildă, terapeutul n:ti poate să-şi dea seama
cum să procedeze cel mai bine) şi a fe c ta ţi (de exemplu, terapeutul
are impresia că poate fi rănit de client). Terapeuţii au prezentat, în
mod interesant, o consecvenţă internă în pattemul dificultăţilor
m penm eram v \ m c u ro . : r â r a i r a m pi mmm ^ > vraci* o
/V - ; »* V V ?- I u* ^ O * ! 'V'* . P» ,r ( ? ^ p ; yp
••'r.uvuii 1»v" x *u 'V ' l t ih u i r îi *- dram u; ’v-rvuifivmv,

>**•m« j j . ,» • -- * m s iv ; 5•o ' - - ' r ; '-o - u o r v*>o
VmmM vVîVViV;!' Vsf: ,r. PvV^! U'.iî Jfr;
736 M A N t A i . Dh [ARAPII IN D IV ID ! ALA
G e n e r a ţia iii
Eficienţa din punctul de vedere al costului şi furnizarea

serviciului
in prezent există un interes considerabil atât din punct de vedere
economic, cât şi clinic - faţa de evaluarea eficienţei psihoterapie! sub
aspectul costului fde exemplu, Healev si Knapp, 1995). De pildă.
MeGrath st Laveson (' 1987j au susţinut legitimitatea evaluării bene
ficiilor psihoterapie! de pe o poziţie economică si au concluzionat ca se
poate justifica furnizarea de servicii psihoterapeutice în cadrul NHS
din motive economice. La un nivel mai larg, Perrv (1992> a iden
ti ficat un ansamblu de aspecte pertinente in stabilirea efa lentei
servieiilor psihoterapeutice din punctul de vedere al costului.
O caracteristică importantă a smdîilor detaliate din Generaţia fi
este reprezentată de încercarea for de a combina validitatea internă
(de exemplu încercarea de a minimaliza biasul de obkei prin
icpartizarea aleatorie a clienţilor în anumite condiţii) şi validitatea
extrinsecă (de pildă, eşantionarea mai degrabă a unei populaţii
clinice decât a uneia de studenţi). Probabil că cel mai bun indicator
al unor astfel de încercări este folosirea distribuirii aleatorii a
clienţilor în condiţiile de tratament <PCA). Adeseori, totuşi, acest
lucru nu este posibil, fie din motive etice, fe practice. Atunci când
nu se pot ifiiiade clementele importante nJe ambelor forme de
MthUitate, ecmeUto! n trebuie să ia •» decizie oehuie fie >â utilizeze
studii analoage *de exemplu, studierea student dor i u ajutorul testului
Je anvetaten m care miiuitatea interna cmc mare dar care sunt
problematice m v u e cc priceşte gem mh/MAa m/urmidor la mvelur
nopulJtiu cimtwv, fie sâ îo lovească Mudn mm maura1iste k i c e m c "
m mmîimrmi cm apă x lîidîMMti: mm ,„aJ:a mnrimuon; e . am im <
permit cercetătorilor sa mauipule/c variabilei specifice Designurik
'iciOAM,mm «ii Am M,%mîr ,i mm3 mîAvcue mmec di mmMme ^
ViNRmdoî de funit/arc a scm uilm Un studiu care utilizează im
domgr. rararaG* p i.m«c o «m-xcm! pa.,ierni spiudizat* a «>v mmlfm
ie TAmfora Sehacbtt ** I ample, Kind si R.mscr M9KG V om*
mmeeGîOîi au commc’tim un studiu noroomepv de 2X Ot Gmăco
\U'TOÎ)L. Kt si CRuC IPSIi I
n ILRAHiLîr pstttnj ufRi i
succesive ale pacienţi ier care au beneficiat de psi floterap ie şi au fost

iuteilidii ia C assei Ho^pitaL comunitate care toloseşn. o c rmbmatie
între m etodele psihi'terapeutice individuale şi cele de grup, Re/ul
talele au indicat că „pentru a m axim iza proporţia de pacienţi a căror
stare se am eliorează, spitalul ar treimii să accepte pacienţi care au
mai degrabă o psihopatologie nevrotica decât de tip hoidcrline sau
psihotieă. cei care par a fi toarte deprim aţi, oct care au o istorie de
tratament psihiatric mirii in în am bulatoriu si probabil cei care suni
consideraţi a avea un im el superior de inteligenţă” iD enford et a l ..
î 983 i 235-236» O diferenţă importantă intre clienţii care aveau
succes şi cei care erau e\ a luaţi ca eşuând sau renunţând, era aceea
că motivaţia pentru cunoaştere şi schim bare era ridicată în 50 k din
razurile de succes şi ra i/ittâ atât în cele de eşec 1 38T », cât şi în cele
de renunţare ( H k v F6 ai nările în orb ale motivaţiei au tarat distincţia
intre grupurile de succes şi ede care au eşuat la triaj, un re/ul lat
consecvent cu descoperirile lui Maian ( i 663 , ; 9 76p
Un aii studiu retrospectiv a fost realizat de Kdler (1 c>84>. care a
investigat aplicabilitatea m etodelor de psihoterapie de scurtă durata
dezvoltate la Tavisroek Clinic în cazul clinicilor de psihoterapie in
ambulatoriu dm NHS. Un total de 15 clienţi au fost trataţi, dm
rezultatele nu au obţinut semnificaţie statistică Totuşi, la nivele
lipsite de semnifiraţitv datele mdieau ca rezultatul terapiei era mai
bun în cazul acelor clienţi care au experim entai in mod subiectiv
nivele mari de tulburare, dar care funcţionau bine în raport cu
mediul extern. în plus. rezultatul terapiei a fost mai bun in cazul
acelor clieiiţ* care aveau o relaţie s u p e rm â io afara terapiei şi pe ram
care putea fi formulată o centrare pîhodioanuca K d ler a afirmat ea
aceste rezultate. în generau au susţinui cercetarea realizată de Malac
;!976 i . în mod interesant, acest studiu exemplukâ dificuiîâţâ
întampmale de practicam m icaitz/irea cercetării. Acesti practicam
au organizat un atelier -Jc lucru pencru practicienii participau*,
astfel încât aceştia din urmă să-şi picată adapta metodele ia clienţii
ca sare lucrau, precum şi pentru a meu un mediu de irnplemcn» m
şi deslâşurare a cercetărin Totuşi, din punctul de vaiere al cercetă
torului. fi sc poate acorda puţină încredere reziilutcm r d e suni
lipsite de semnificaţie, provin de la un eşantion redus ş» sunt conta
minate de alte influenţe (inclusiv biasul de evaluarei. în plus.
a %v \ . *î n r. - a ,%• ' •. •• n
a m u pa. u r a î >r2l. mii: u i ! rUv im»n* a îumn» k t nan u k - cc

mur di.i M!«-: -1 k - a rapnk ua :, a* i k k a * r a , -^ ^
p \ik ; t im una a r e i ' .a-v1 >;-ai k< *: maia °:a!n .a m a - iaa
iiLdaie xiimi a an i a d du-daum uc n n**n m< utcm* meu- u u„a .
maleie inirnnaîjutua mmnnh* muica
a au real* a:; a v â r a' m u t a. P ' . a c d r rm p u n u p k u ^ u t ’; u a
m«^ m c / u n a ui: aiia'cx m u a p ekin: p m u u <enk a f k o k * o p ic \ I l
k n -îlui ! a d e >uk a i in , \cn»nu.. r k » k k a i îk w m ;P! j v v i u k *rm
4idt»/ii.^. vr \d a !iL cap mu ;v ’ \ S . * .. k k k k k u ‘ 0 a'a fad- t •' m
!^v; mka aa - >*n m mmm ca. pjim i> m m c iîk ap,* un„ couk
o tm k a if k k d.r. :n . •* k - k e m k a,a : urna a u ciuaii-a u ku-m um ^ ..
tk ilu k u p a a sc a r e u ' r , ai a* ia a. Ca univtikku «aa a m m u m a ua
ti «nenea m e k m >«*m.**. > a m i m k e a uiic/ance ;a cm - n u m , ar.
av >k n %n n - ' n u m ca a 1 c iu ^ a b \ > ,, ^.- u . *• .*. , v
v kka a m u n c a k ^ O -k Ji; ic a /r C . C a î ‘':n r*f !C *CîaKa J da
'» ... c a ‘p u U « « { a t - . U d ; . : î p c a ' p P î - u c a c - a . r ■ ,:,\U .rr i - i
B m i m *a ui * - < « u v , - * aCCr c .k k t k m i l m Pîilvo^^ . a* , ,
n k k î k: k k ik n k tn c\k d iac kk ă k u u m n f i m k k k u : k e u k n 'Cc:tc
x puiîc îx Bauau-rc- iu c» a T C - . c da ic u J i t i i laucc?. •! .
XspCU'P a‘U 'C’tl*d' *J*C U;d Ud >k aulcr a.C .u>t,dU: :| tw.' ^ «ut;*/
ut Cdku bl«d*« t: .ar- a. 'a d ^diucdîca ic.c^d!iid f*u 'ca u uflr
a k ^■•CirC’i. f a o ; I ; aUa 'Ud* ad *• va;uadc Tildl J!i id.Ouc*«a
î a u / 1 i/â k‘> *nu nCC« ; «u u a i >aikck !»î!if J a adprk'khcd
a a U a diîp^l ctii da cit ccoci ia da k k iî'k . viarcunuâ
kc.tk» i pl . n ul . ! -v. ; a i'- d d »i 1*r - kîa:a dnip5/ au aaiiku!
da/d a a - H / i f k u ^ v d uc-a ‘ , . dc i d a*k >.urc
a - ; k ! a c . !;Lc. a a u d u ca k -d 'u ^ -tC'-aîa; . d u . b e di: ! T * p k ; . i ! u;
v/Jîi'it JC-JJ C« u u L~ v* u i \C B! 5 a ccu-uu Jdru u
? ; k î rc a a u: - -.dCiJCtL- r . M . r v ak t U tu /a ; i î . - a d ' a i t k • . ;aC
' a 1 k î-d;a ^ . r t.,.* ^ a: :C i - a > r u- ^'C.- * Ce
grupul imediat a dispărut odată ce clienţii din condiţia cu întârziere
an m mut îrnîuiiidk ac a\en?Hu -i. uccc a., traî uncii? mu ai u a am
1 :c u ace. a .. ; : Cu a c ’/ . a k . ' c v*
(ne c.im k ' ii« vivkd' . a ;v v a n a m m p j k i k a "iHAUd m a 1 •: na u-a
a k i r u a k'rcctk \ : C ; î d a k ' ’-vta*c J -aa.aukc k a / . :,.«-
kala meniul na mire le i >t la' ,ip»a fi ioîu^k k un ac cupe t mm ine re
a apa ni f un aummu senini neam peufia !Vn ftJ im h /M cd Iiiveurnulip
«Of pCCfCCîrt U, o d v jn n m m 'CCtCc -d \c d l\: VV*' dcUim cc
, un m m cm m r d t m :eici -ie .* >j *'Ua rO«r * ommede
crtifîm m t m m .u; ..mc m inpara o iptervenue m uftc m ainarci Jr
•-jr*â r»j Liîîjc ' h . t > umblare -ţandăra lyvivu m m edura m m
n m u j f i m au j ^ h j : e ei m ourtuî ik m ir m ciie mm o .mar nuc
num* m e r ita i! m f v m /u l m ilu m i mm-dareL d im a n -:\ *
•:;iiiiire,ie ma» i r m v * - m c m c m iti/m d dună il lum m ie îernumam
” mc m n *m-mcmia i .eitei mm mm? de externare care apare *a
m in arr i apiiv âr: m o d e r m de u u e rm m e m orun mre ea. Jaee
t-eexfti iî n im p u t na.ne* lîm m dem rnifnm jm m m puîm l pm m ipm :
'■tenor m cerm n terapie t lo m m am cum A m in e *Î0 9 5 » a a ir,a
'.en tia în nu >u e r a .- ; m trebui 'ai a veni arini atunci cano afiaiLmre
mend n u d e p a r tale aîc unei n o tă ri. mai alee aaeâ aceie rezultate mut
om puiîu d a re A ntei de modele m nt mmmuie de curna efectule:
d v e i taier de exemplu, ai putea prezice că UiA um clienţi vei
c m /e u u o ro e u se dopa doua scdmicv Interesele legate de eficienta
.' rănii!i urni aşadar centrate pc identificarea piecuio i eniieil >.«
Amurne « Attmiîloî care pm u m e d e ia de astfel de modele n
a m in im m m i mpem m r r: . m m t r n i t c r a .d e m t o r v <.
m m im a e ne o rm /a tc dt. emia» m c m m m n mm m m - m.m*
, = xitan- i nreu-oj ■*<“
Au existat şi exemple de intervenţii TCf recunoscute care au rost
adaptate pentru a deveni m ai scurte (mai eficiente din punctul de
de panică —tratament care, în mod normai, cuprindea 12-15 şedinţe

- m m m m m *omâ ** mcmrnc-mi o nici şedinţe
74‘f MANI \1 Db ! bRAFIF: INPfVlDl Ai A
de aşteptare - prin ea însăşi o com paraţie a Generaţiei 1 . dar

importantă in acest c a / este com paraţia dintre versiunea completă şi
cea prescurtată. Clark si colegii săi ou au găsit diferenţe senini
ficaţive intre cele două versiuni. ambele având m ânuit ale efectelor
mari şi toarte asemănătoare.
lotuşi, eficienţa din punctul de vedere ai coltului ou este sinonimă
cu o durata scurtă. De exemplu, deşi Freem an er a ! . i 1988) au
recunoscut că ratele de progres obţinute in cazul buiim ieilor din
studiul lor <.77G i erau, clin punct de vedere marginal, mm mici decât
in alte studiu ei au susţinut că intensitatea crescută a altor tratamente
tdc exemplu a fi văzut de mai multe ori pe săptăm ână sau pentru o
jumătate de i \ ) tu vederea obţinerii unui progres mai mare dm punct
de \edere marginal nu era în m od necesai mai eficienta sub aspectul
cosmîui In mod similar, Peveler si Fairburn f1989i au susţinut că,
deşi tratamentul lot pentru un caz de anorexie nervoasă cu diabet a
durat un an de zile. „tratam entul a avut o intensitate relativ scăzută,
ajungând pană la 40 de ore din timpul total al terapeutului". Mult
mai evident, probabil, a fost faptul că diabetul necesită doar un
examen de rutina ai unui specialist şi nu presupune internare în
spital, ceea ce face ca tratam entul sa aibă eficienţă sub aspectul
costului com parativ cu coltul potenţial al unei singure internări în
spital.
Guthrie, Moorev. M argison, Barker. Palmer, M cGrath, Tomeson
si Creed t i 999) au evaluat eficienţa sub aspectul costului a terapiei
psihodinanuc-intcrpersonale de scurta durată în cazul a 110 persoane
care apelau frec veni Lt serviciile psihiatrice. Eşantionul a fost constituit
dm pacienţi care nu prezentaseră tuci o am eliorare a sîmptomelor
psihologice. Razul ta.mî f u a indicai că ie răpi a PI de scurtă durată în
ca/id acestui eşantion dt pacienţi a determina! îmbunătăţiri senini
fcative a ie stă ni lor psihologice, precum o o reUikane a utilizării
m rv iu d o r vG Gmnate si a chdtiiicFîor fecale dc <mdl:ve m p o m e f
mor mm de dopa tratament A speciei cîkuemm sub raportul coauIio
a devenit o chestiune de o importantă centrală în desienul si furnizarea
:îc m tvim i psiliutcnipcijoce
Im p u lsu l din spatele stabilirii de intervenţii psihologice eficienie
ei îngn firea prim ară a siaf ia baze câtoiva program e de ce re e u re.
Unul din pi ogramc, care a combinat aspectul intervenţiilor sein te şi cel
al costului la nivelul îngrijirii prim are a fost realizat de Mynors-Walîis
\ i t iul)l Ki / U I \fi M PR‘ k !-M f \ Fi RA IU I !• p s n {; o o u l ' i ra;
:U colegii sai *Gatr» m Mvnot>-Wallis, 1907 ^ Vlvours W dhv I99t>s

O serie de rtudn au fost realizate pm md trai emeritul pnn rezolvarea
de probleme •' FRPi şi >-a ol «serva! ..a acesta poate îi furnizat ia nivelul
îngrijirii primare de un ansamblu de profesionişti ide exemplu,
prim am . asisterile medicale), dar eâ poaie fi mai scump decâ:
tratamenîul oim-ramt (aplicat de medicii de ian iii iei din Îngrijire j
pi im aice după ram indică costurile directe Folosi. când sunt luare
Ir» considerare economiile indirecte, este posibilă si o reducere mai
mare a costurilor O recenzie Cochrane realizată de Row land si
colegii xti (RovvLind m ut . 2000. 20011 au găsit palm testări ale
preferinţelor dteoislor controlate şt aleatorii, comparând consilierea
bona jid v din maritima primară cu îngrijirea obişnuită oferită de
medicii generulişn. Rezultatele au sugerat câ clienţii care au bene
flatai de consiliere awuu nivele semnificativ mai bune ale simpro
meioi psihologice. după consiliere, comparativ cu cei care au beneficiar
de îngrijirea standard oferita de medicii general işti. după cura a hm
indicat de o diferenţă de ES de li.30
In cadrul unui smdiu mai amplu privind re/ultatu! terapiei
îcota rea Londra-Manehester - >~a comparat consilierea nondirectivă.
TCC ri tiataineiitul medicilor generalişti în cazul depresiei şi este un
exemplu de combinare a aspectelor privind eficienţa terapiei «Ward
et a l . 2000) şi eficienţa din punctul de vedere al costului (Bower er
a l,, 2000p care reprezintă o marcă a Generaţiei III de cercetare. I ’n
uita! de 464 de pacienţi au luai parte la această testare controlată si
prospectivă, care a utilizat atât distribuirea aleatorie, cât şi repartizarea
în tuna ie de prmerinţâ fciekmîitbm Pacienţii care au preferai nv
anumit mifameot au fost repartizaţi în condiţia de tratament aleasa ,
cei care an abonat câ nu au o anumită preferinţă an Ion! tfisîribaîo
ui mod a lent*, ora »n una din cele mc* conduu de rrmament 1 di nu v
k î^ d e p a c d o n b vi ,u« «Ies p r o p n n .- m n a m c o O o- r v e i e n n .ei
C I "COCOC a' ‘iile du - . O', ■... aaim Ci-, 0 .0 -ance
Tm an l m m m m uio m a m din cek Roia tempo pahorarara mu
cam pacienţi primeau mai rmilt de î 2 sedinm« După nan-' Ras
pam-diţii dtU OH două icmpu priho«* pm /cnuu pfOmeo; med
marc m cec \ ce priveam BOI. decât cm repari iA lt i iu condiţia ik
m eniue oboiiinu, denia de meduai m rom don uîcm toate erupenc
au îi trec intrat o n «cresc iu timp; F sh in teresa m Opui? căi mi
înregistrat diferenţe semnificative mire cele două terapii psihologice
o -c u * t c t t u ; 1 - u ■mcît t ’ .< u t rcr.
'-■Uîfn t c m _? k - -m h ■ •'«KT». ■1 n .. .• - u T i. : t
zîul costului (Bower eî al . , 2000) a indicat faptul că nu existau
. T C T fl U UT T T î .1 ' u Circ-.,,' TTUUT1 T
to iCT-tufoi t t .fo- ; tot j v ' Tcmcru,
. cm u con y t t u u C d 12 P t ' : ” * u / u 'u , r tim t .2 e nuni
t -co p t t t c t c eru- cu *-<ru y ^ ,-iC t t ocn t u u t t t o
u **c c t o j i i P n -- ariaiua u t o t xvurî <dc pairu Iticcc s!fru; ut
t t o t -t t i c ototut t t mar: :Vă .. -ac*- êofuieniar j .
>,ut t -muu Ii u dite:cniek ilnoT au durPiru dm u 1 2 unu.
, t t t *;ir, «7a«o *a ? fonemn*^ »: d ? aii c u r v u ib un nuna
V. . o p e rn e Oc t *Mimea uh«*n!ăr.i ba/uîo pc *Jt u t n ceea m
-•Te UmpoL futholi'Ckx Rouhrkî o G»T -2PT? t precernut
’uraeri«ţ:<L PTttifdtetttîo nk a ne: ou *ulăn 'm u s p* d‘^ l/o a
Mîicru st a terapiilor psihologice Principala indian î - n îngrijirii
aîttc tu /ate pe dove?i *unt prezentaţi (Baker d Klepncn 20n0o
t u ;k re \i/c in a c politicii rherguson şi Russeu 2»J<»Oo ue
ecte«or economice ?Mas nani. 2o00u precum ^ un u /u in at al
omerupit5ru/ofe pe uove/i i Piiitu 2<H)0i. Suni pre/emare aspecte
Tumogicc. i i t i t u cete relcntoaie ii PCA -Bc-vcr -i Kmg„
z •* ;h , tenia »,<* uo efieacTite ?Barkham y Melk>r-Ciai h. 2000 g
' TU/tutu ud u t de Tioetm ea T iT ttn â tMcLeoU I-T tu Cape
’rv ' I î HX5 ^ au ocupat de uporiarca ektdunloo ac practică
c--( ce *,iU d:u. m puPLcarea -ie âir; Den^nameiuiil XmâQm i
* .r:<?ra ( k / . •’ V< > - rcait-a^c .ti :>.en/fi'rr ,:nu : lucucanue •
u-'. c- fi '* decan: f'au ccr kaiue/urv '2tMik {Huau* -â
cCîUw-u' aU vinat^f a meraiiiui ;k o v c ie i! uc n kuea
' *■> UT'. TTUtTC'CUia : ;k rA- a i . c t ; ov cou.n f-crup * - c t
. ^ , .«-/«'•'Vve , .U’*’•-f.iîî: T :c; *u ,• •«. - : o C '-0';â,|
fobii, sindromul de stres posttraematic, tulburări alimentare,
1a . u<-cu fo: *;jrr*fn ouiLu, -ciotul ;ronica Ui'-’Uirôr
. ^ rr a ' '?civ::, / care se centrau pe

la aspecte specifice leg ite de terapii pentru
. f ano.»o ' st adnotată conform
i* ' - C- c : ' <^ J m - A *• ' v *4 5? \î V j p r >, ►
■*u r ,
N,vom V Adm .u * ;r.*v m i in v c m \ î.

mo romei, m jj <\cm »\< , o i B; maur u co o rm ; -m c m
M AmdA h *.. Bort * . A r Ca B- * oA lle* i v . 4 , ... om -: '
'mrm ^ un;-. RdomAo o >oo_um x r e\î, arm au dom io ou
*Nîveiiu lp * m .n B .m 4 om ul m m ’ J c cm c/, mur ar w mum
cMiUfiuirc
i i varo- _• o- T'--"i,a v v.uuîr-; numim - .. momm*B:u
ceiaom pm.vm r. o. RmmderaBt tu mod otumicu -oi •*
opo * ,
m daUUAim. UUrm w •‘O!ili44/0 Dr-Birioei; Oo -mmcm fmi»m •’
Bomiiu h m o * ro d B: >4o Ir. ceea m. unosk- pr;!o cam~ j .-r c i c u
. CfceUtic io ukUr . •^ o~ . .dara ^ io: :picB‘ mA-mim 1* h v.;._.
o , . ; , a. -mmO’ R i r ; ’ ;'-;.; *- . -nra d i o . ; i, a ( _. ; o ;-./
mmomv^ <>.m i. m _-o m U r i uiom ;; Cm imopm Umiimţ?aR^ . .
; i ; ; ] \ t ’ B n i u v ; , ' o o-- ‘.ii,- *mmuc rolui-c . *-mm i r r , mao *
;or>-t:. '• tic; po x-r ,r n:-.n.o r o m a rmm -mame; 'j o. .
u m t : ' >N•\ m a .»•* Jmcm dB oo mec ce p - o * v i mldm *r ^_
■o v i l i n d ; ; , >o - mmmm ,d j-.rarn r f o i r i ; mm mmmf>mL
cruL-mm ui p i.o i. ca- o- a- i iran po* ornuvue m aatcm tarB o.
;>oiîico iuac a -amm ai a o“ Ui ix î v»n<ihtaî; ' i N u r i r ( oc o»».o.
m» BuiiiiiiCîei ,.i siuhmoAi dr :tvomanda»: oruao de :iimlil., .i
ritie:t ,ocsî O^-r p o m l o r : Ir p ar vie o . ». rojoieCiicr^cac n
c>Jic ^muOodc. n o v.* ^c vi a i d e î l B; Avida:. vîaN; nc»o j :
*c a din0/, î pdidu,. iw.iie oi ^cie rii;o ouat c . ' W CAOirut <.

ljk m t:>.o de i o» c p o .. 4 :oe „ - ; v . r- orc m 'ic ce ...u' •.
>'Aic C îV / : c e i o ‘oi rîe-oe^li^c o » ai,, covec . $o i
x\;vi ‘O i e.tiii. , 1 c s d . : ; o ; ’- V d A < \:.A - !-:ur !
important, el necesita şi un proces educaţional, m masura m. care
mai întâi sunt evaluaţi clienţii şi apoi resursele necesare furnizării
BSoo fC> v.'
m doil!C!ic. m dî " C0r' i ’-’-C.hî p‘--d* V.: icoil; .c r c ! 'îc - ♦’■

Ci'C, ;O; ^ î.-^'u . O O ip.; i"*»; ::oO . C< • »..
n m diriv«; vi; *ce Ir: a l o u o c e v o c o ; u ^ u* e c -c c>. »îm;c: A-a
c o o ii p lu MxUUî <. -d uo s» au r j p / îi rtuduU i c c v o e v r o m n e d
T44 MANUAL OL f ERA PIL INDIVIDUALA
al unui caz singular al unui adolescent diabetic ce a beneficiat de

psihanaliză de cinei ori pe săptămână, pentru o perioadă de trei am
şi jumătate. Ei au investigat relaţia dintre femeie psihanalitice si
glicemic (prezenţa glucozei în urma clientului). Ei au descoperit că
lucrul cu conflictul psihic prezicea o îmbunătăţire a controlului
asupra diabetului, atât pe termen scurt, cât şi lung. Descoperirile
legate de apariţia rezultatelor pe termen scurt, care, după cum
susţineau autorii, nu puteau fi explicate de alţi factori comuni, au
fost de o importanţă deosebită pentru ei. Această perspectivă pare a
fi în contradicţie cu dovezile provenite din cercetare, care atestă
puterea factorilor comuni, indiferent de timp. Totuşi, este important
raptul că un scop al acestui studiu a fost încercarea de a aplica
rigoarea ştiinţifică proceselor psihanalitice. După cum afirmau autorii:
..Acest studiu este considerat tm prim pas către o creştere a siste
matizării tratamentului datelor psihanalitice sl .. alţi cercetători
folosind metodologii similare vor putea explora ipotezele psihanalitice,
care au fosr omise de autorii de faţăT (Moran şi Foeag). l^H7 • 370)
intr-o încercare de a descoperi aim funcţionează terapia cognitivă,
Fennell ( î 983) a pus la un loc presupusele mecanisme ale schimbării
din terapia cognitivă a depresiei. Ea a formulat trei întrebări. Cum
reuşeşte terapia cognitivă să obţină un efect imediat? Cum anume
influenţează terapia cognitivă depresia pe parcursul tratamentului,
văzut ca un întreg } Cum sunt menţinute efectele tratamentului pe
termen mai lung ? Fennell 1 1983 1 a concluzionat, ca răspuns la
prima întrebare, că modificarea activă a gândirii prin ea însăşi poate
determina o schimbare semnificativă In plus, acolo unde intensitatea
sau frecvenţa gândirii depresive este diminuată, apare o diminuare a
severităţii depresiei Ca răspuns la a doua întrebare. Fermeii a ajuns
la concluzia câ cea mai bună strategie de abţinere a schimbăm este
o ..întrepătrundere profundă" dintre ml nm ha rea gândirii şl cea a
mmpmiumenmlei, ,,Sv h îmbarca gândirii permite aparent schimbării
a mtpouameniului, iar anemia din turtea Ui rândul eu îurrnzcază
dovezi pentru a contracara ulterior gândirea negativă distorsionată"
! 19K3 • 102u Răspunsul la a treia întrebare este Jat de rage-Atu câ
progiesul pe termen lung va 11 obţinut în modul cel mai eficient cu
o gamă foarte largă de clienţi, mai degrabă prin o tei 11 ea de trai ning
în ceea ce priveşte generalizarea abilităţilor de adaptare decât prin
modificarea convingerilor. Acest lucru este justificat de faptul că
vih i , >i)t Ri /te L1AII-. S! P R o r h s t ÎN ! HRAPlJî L Pdftt #t tefăCh
modifit arca ateivnigeniot fundamentale este mult mai dificil de

reah/ut >i inuit mai greu de implementat în cazul pers< latielt n deprimate.
Intr-un studiu r e a l i z a t j j clienţi diagnosticaţi ca anxioşi. Butlcn
Gelder, Hibbeit. Cullmgton şi Klimes (1987bi au încercat sâ defer
mi ne elementele eficiente ale managementului anxietăţii. Aceşti
cercetători au găsit dovezi conform cărora elementele specifice de
tratament includeau controlul anxietăţii re laţi ouate cu cogniţiiic şi
contruntarea tu situaţiile declanşatoare de anxietate tcomparate cu
orategia anterioară de ev nare;
încercarea de a descoperi ingredientele terapeutice responsabile
de eficienta psihoterapie! a fost pusă in practică de o sene de studii
derivate din aiiaii/ele detaliate ale primului Shelîîdd Ps^chotherapv
Projeet i Shupiro şi luth. i9h7 ) De exemplu. Stiles, Shapiro şi
Firtli-Co/ens i ! 988i au investigat impacturile şedinţelor exploratei n
>i prescriptive. impacturi le se refera la evaluările participanţilor
privind el ec te le imediate alt* şedinţei de terapie tevaluai ca lor asupra
vd im en cittn s-au simţit imediat după eti.i Atât terapeuţii. cat şi
clienţii au evaluat şedinţele prescriptive ca fiind mai blânde tadică.
•intn uşoare, plăcute, securi/antei decât cele explora tiu ii. Totuşi,
deşi atât terapeuţii. cat şi clienţii au evaluai şedinţele exploratorii ca
fund mai dure, doar terapeuţii le-au considerat mai profunde (de
exemplu, adânci, valoroase, pline şi specialei. 1mate Ia un loc.
aceste rezultate indică faptul că teiapii diferite au împac furi diferite,
Alunei când se realizează o combinare a acestor rezultate cu descope
ririle conform eăroru există o echivalenţa generală a re/ultarulm
terapiei, explicaţia cea mai restrânsă este aceea ca at hi valenţa „apare"
după cc lerapuîc dilem e şimu produs impactul Acest îiic h i uitextiniCi
să exista iute diferite tadică procese,' prii- cum w oUpn rezultate m
j u i c parte a *emănătoare. pori procese diferite. ». * o ./A un al ohie-
fivdor diferite do terapie
faeton comuni şi integrate

!n paragrafele anterioare au fost prezentate anele terapii m ie pornesc
de la presupunerea că d e conţin tehnici specifice care pot sau vor
putea determina schitu barca clic temă. Prin contrast, cercetarea reali
zată asupra factorilor comuni a ofenî un mijloc dc a susţine opinia
că ingredientele eficienţei unei terapii au tendinţa de a fi factori
M W , Ai i â 1 *-"K U'U i A' 11- a ‘’
lU rdîlJnU ' «dd«că rv ia iu J î c r a u v n e u n klirfU r - Î ,E ' C*‘ hîh V

; 'd 4 i ar au ga: d i i o t r -A deseru uicvro a u -n n u nap.. * n u m e r e
A*! uf'«a Utdevdudc Ke/UitUcd CU U dU ’ ; , d e d ^ . • *-‘OU . '
m e u iin,j rcsA de p r d l c r u d m d a ' au Ioni mama a u r ; na r j ; îa
Pa uieearUa a<n:re Ufciitt Mai uimii J a .î! uîa* ii« jetlne su d u ra
v-a de^carnî! ci ..pi murei cJL siaîun s« u ->rn au . m eu âra
m iaaue ~mau mafieic u n d i i e m» »ujr n vu u /d L U d tV rjn n Kcrn •
j r r u r ^ j i c u i L n eûv •*» t /uhuim aeruon: exphan jp n vj>- 2e
d; un u n u îeedfnaaHr
«nî. ar u u n r mdnnn r an,an* ^ni'.; dum ei - S« dnuu
l #S‘" an u u - u a r m n - a c u m n i n : . »i* aae.*r Ua n u n e u * > ta
a n e i a _ nu* -i ^ a â r u i u U i : * ” anr«Huri ;ufur-iJ:a t a i a a r mar st *-
: iad'-’ ' n a î - n i . da a h r n r unirnuita a r o: : a n : uredna
a ..* t u i ■h - c a r i a t * h u m o r n susurând ad U-raum- , " - " ' a a s ee m
.,»: s , n r n u r a, - ani i i ant - n a î n m a i i m n n k a / m u d a r -ta • a : u , * m
^, î i av i î nar a a - r n M ' aa ane p m o u n - . i r a n a * n u n u p >uuva .,;
r> nan . : k u e e * d • , • ^ a r d - a a u u *an- a-- u l n r d u r m n u a •„ n
mm maia ! t s, jmuia leutpîaî tSarmur i SmanJda' tu ,. -m humua:
, 1 caed-mm 4 sUirm u n r nr a1 nana, d !.a nu re ir eu: nm i maiî u;
aaiinină * .ondîţuk annrpnr^muie kn^rakila vjaî via dâinnuna a'vCfîîidia
penira x,;nmmjraa «a:apaa1«ca^ ' ninn 43* m rnni < r rix hk
nar-.rv j u a ar-nirmn -n narapriiţiluf j^nprt î T j p k i 1 »ev.ai\n • 14KH
asana**!u»; kî da danîa «a-apcu' anein nara .iu narii*. ;pat la tanirm
psilmlnai^d ni :a;ma\î:,ji ^rîLUK ahnn sLtud.Jd l\* naran>al lanipiei
‘vammcniau aara an î<>s( jpiaa : r** v-a vmu Irawana da aIieu|i ca
4 and. iv aaiin^ 'i«, - '-a , î n n T 'a , r - u u i nia.^laan drnn
.n a v’un i a r a n 'a ^-"cr.a a~ a n ‘a .* " .* n-» nn* da -
; nna„aî2 ..a n^*d : ' u i ,: l f' a . a n , - - ■' a , , , n ilu
„înţelegerea” ca fiind even im en tu l ce oferea cel mai inii.lt ajutor, atât
« n-Ui auncni a . H a ft *, , a '• / ,,..U.
a-. ' ■. nd an- - .<■ m a * s r ^ a u t n : <u<?'>?;•* ' a n a r e n a n

u ipU'CCî'i dannciîîaia aaiuim k !m sfur > rmiram In iimd
^^'n-îar'' lauimn.i: a ' a n r / j i n : v -ana , a -,.n
-:a, •;./ pe t ar a n r -tc u n i i r î id!imiij -meni* s** u> înnnn
a*n,3p,* * hnuciiv'cs *.n 0av : u tiara a c u / .a. Inac L cr-uua tar
hiene*!, ad prun hi sensul tic a o pieeeda. Jtunc: esîe poehi* an
uentn :*î sp eenire/e pe aonscaimcd mtel e cern !*>r, m ump aa
u : - tea-.- - ; h., «d*xUî h: -ueidîte -:i;r Ir m* crmu o ... ..
• m /m m .. -k ' un du k J c /v t Un : n .* *-n m m m umuuucu-'
■u om o ;-eî;ju •-.idig.1’^! imiiirnbării *R>!e. ib m- .uiui-mte '
mm m m u a -i; 4. im / urnm;* muu im ii u te im te p u n t d a \ . jaimmrJd"
* 3ffci nui • ac ^îarja.i w R *.t ha/iU/â pe a x r a x ia mLtiUea
* oingcfmo ci%g n u - m m m ane? m ..mmmemete *1evtetitm mhunna-
om e r»/ mmm/-. ' j u -eate m :j ummuniica K -e - r / d n
mmt/m ’ ^ e t/u n in eme cMenţn au beneficiat *ie pahoîer ao«e ai(!> «
e'îiraîa a uuenată mm‘pai *'*71 de e Jelim obiectai mimnenUen
~e:e -au; m en rk e m rndîvktmne penuu m enu > mac. ea ucci.o.î
' murg m em luz aluni <a nrt\ c a d e cognitive tuuu-imemdc precum v
' a - m pum ide uuintesiaîe In general. chentii au înregistrat arog rea
aici ia nmeluî uhueovuhn legai de plângea, e a u Ia wd legai *tc
Uimim laixaiii m abstacole Re/uitate ie au ^răUt e l alunei când
a ei re - mnimteare m nivelul oh'eehvuini !egat Jv dileme. in direcţi j
'm 7va immmc -venininare era Imontă in ni*ni învar mhd de « mhimbar.
v %îm au ra cogiiKivă a dientuiui. precum o de ia mveiui gn
vernem* u'îm;Pk'<ii/ d Umemnib teripie' dom e Umm^p^cp m
mam/u ' m -j ren pan..* • :; R;te c mmm .d am a!- .mc
■ •g m ut aedegem a ;**vnunrrir.a p-v5u* ?ere.pr,M e e , ne -ni r : e îsd
. .. ’U*' x \14[ ' ; Î4 _*o a v<•>u :; m i m a ^ a „a d
■. ~foe : , <>. :t - Uc. - aCv* .a ' u.; o _ -î ?• <«.;'« -.c !
că studierea mai detaliată a structurilor cognitive permite obţinerea
ele răspunsuri la întrebările mult timp aflate 111 atenţia terapeuţilor
psihodinamici, dar care au fost eviatate de cercetători. Este cert că
cercetarea psihoterapeutică „ar trebui să analizeze cu o subilitate
adecvată... schimbările fundamentale ţintite, dar care sunt demonstrate
,■ , . !’ -t-4• - v, . j a-., . V* ■ .1 • auam-sH
748 MANCA!. Df. IFKAMl (NiMVlf)l AL A
Generaţia iV
Cercetarea rezultatului semnificativă din punct
de vedere clinic
In generaţiile anterioare de cercetare, studii Li scară mare >-au
ocupat de întrebările legate de ..eficienta" unei anumite intervenţii,
in contextul unor condiţii optime de furnizare Rezultatele unor
asemenea studii au creat baza. pentru „practica bazată pe dovezi",
care. în prezent, este necesară pentru concretizarea lurni/ăiii oricărei
intervenţii psihologice mau medicalei din domeniu! oferirii de serv iciî
Ca o consecinţă, mişcarea practicii bazate pe dovezi care are
aplicabilitate în toate profesiile legale de sănătate - m te in prezent
un principiu central în furnizarea tutun»r êrvacuLu de îngrijire a
sănătăţii (vezi Perrv. 2000) ba este baza de la care nene agenţiile
guvernamentale de sănătate fac recomandări pentru tratament şi este
premisa ele la care porneşte perspectiva că standardele de aur ale
metodologiei cercetării se află în probele controlate i FCAi şt studiile
metaanalitice Rezultatele din aceste studii sunt apoi utilizate pentru
a furniza informaţii practicii din contextele rutiniere. Totuşi, este un
raţionament aflat sub semnul întrebării cei referitor la adoptarea pe
post de politică a rezultatelor derivate dm studiile de cercetare»
desfăşurate in condiţii optime, şi apoi transpunerea lor în mod direct
în contextele sei viuiioi de rutină. In contrast eu paradigma bazată
pe dovezi, a apărut o centrare intensă asupra dezvoltării unei baze de
dovezi în cadrul practicii de rutină Această orientare a culminat cu
dezvoltarea unei paradigme complementare de acumulare şi oferire
de dovezi: „dovezi bazate pe practic A Spre de; ochire de paradigma
practico bazate pe evidenţe, viare e-U de îiptii .ale mu m ] ck’\ în
-zare P( \ furnizează irnoniiafli pento. poluau ..dovezile bazate pe
pmteje.A 1 pai adie mc de opul . <L *o^ -o m sare
p uuinenmi dmîo d% pimtăd R* ' 1 ? uţc a oimtAft m cadre!- r-ncri. o
pentru a forma o Pază de dome/.? m cam pmelîCiUih %unt parteneri
e;*^ o Cfmk, 'vT mu M arrd'm o* o/ . ?ooO'.
Avem proeev wm rezuma! in tigisoi ix ; zare arată modul m ''am
aceste două paradigme pot oieri informat a mia alteia cu condiţia ca
d e <l\ Uv consule*ate ca având valori egale fn mod ceo a vuvpnte
eâ d e sunt complementare >i că ambele sunt necesare pentru a
oonstiui ti ba/n robustă de cunoştinţe pentru terapiile psihologice
Vf Lf Oi H- R l /a LI \ I r >1 PKo» T.SI IN I'F.kAPlli L L M H u n H . l O
»Rarkham si Mei lor Clark. 2003 c Acest aspect poate ti considerai

ca apiîcaiuîu _>e pioccmjfui de cercetate, care tsi are radăcntce m
aetividaica practicienilor de /i cu 7t şi inoment cu monacul Dat înnu
iaptui vă bernare paradigmă pi site ti văzută ca având misfiitafom ei tn
rândul cercetătorilor şi respectiv al practicienilor, există posibilitatea o
o cont binare a cdoi doua paradigme sâ torine/e în viitor o punic
eficientă între pi activă o cerne ia re.
ir
Studii asupra clema tic* Dove/i ba/atc

Prob-- pe practică
de contre-
alcamru
i
i Studii privind eficienţa
Practica bazata rc dovezi Tratament
ca politii a de rutină clinic
i î
Practicieni Practicieni
j
Figura 18.1. Eficienţa modelului de cercetare
1p cadrul dvcstei paradigme bazam pe practică, activitatea de

ei c o r; '* oe/irîsînPiî îergn:^ joi - B? danie :* pvfin *r un mih-co
.im trei perspm Poc di te» de Prima va v, in ci/u! domeniului m
generai. a m;mm o oam *V ee’vmac o „ Li mmcOmij* mim 2 c
paradigma tradiţională 3 re/uimtcilm miooiel pt \ Intr-adevân
există o creştere a criticilor în ceea ce nn veste P( A ca deşi unul ales
ja av- am-v .\iM H h, riHC - în *r-X ,; ? iau , ,<r/ - c re m
Ta a m a . ş*mv*s cit ^ _ ,m , - t *.vk* T aT t-
' ' f-. TTJPTcT ' „T !vi ' Ir ' T T TT ^jfV *a
,.• v a . m _m e m a m v i . ^ % t t _ f o c . .« m ..
i . ' a T i : C a T T U î T ^ ’UlOi .T iv ii t T ;k *'v , îh ..’»:a. •• T V k x n a
- a». T i! -iiiHşCIJ d TCV T f a T .iv 11> i J *vt; dC >k f a T i k * TkV CJÎUt.
v ie : m im m m um t m m unicorn :«v u n I v* m u T ttu
' iaVd >< •„sulv.v'ide -iC'iiv rilvM ik, Amg c< ... i -km : mmc ou;
•mai ^ v -•! v arc :m\ t -rancnis a \ i ’> , ; ui ram. 1~^ -• - v linte ui
' A t »mcn ti fon iin c Fviiu;iî■*:.*. «A O k I * fo m m A T i , uriirk a;
t . : Fum. ălîmu dintre rîv vupim/auu o muxuiunM a cuitatevt
*YMF 'C o R Iv ^ N !. : BarMiam m m . 2PH . v -,t t n* t , 2001-
m tre n-m o t u t a v T i c m f o u r ă t m i a c o p e r ă un>un;b!io vu î t t t t l .
■fv la t d c care v prc/îiihi la instituniie pomam dt tr e m u r pana fa
mic care sânt considerate m e \ ne n menţinu ta ana psirncâ m un nneî
•tct m ne mmien form Disponibilitatea aceştia măsuramn mprecmtf*
m mmideo; reai centru vervku ac -* ce;im, aarc ^ ire % * \ oier:
mimicam em ilii Oe insele n âie 'a >cjhIuI Ct in pe.iera êîim
cur^ ,*e date ce pet î! alO /afe o o ra a *n\e^ttga varlabikde menate
.,u o c uitatele -lefapiei 'iefuu ;n! rorarea iîac« îmi sura rea o /u it atei o r
at era A ;^!e tc /a rd d 'a denicna . e r a ;;u r i : săO uâO r^ îh .tr
a/a Z itk : . a>T.aO v.p- *' a d n â n c n : o V ‘- i ie d T « i > -\;* n o
’diranîi t4ic mc M-a *a o .o a .r o in o ^ ; M;i ind.^ c -O o t Zi lt
>.CiT’ ar, \ S‘ _- lu iu ii. .a/.t,şT ^ ' *,fs».rf.T Uv ^ a, r vac i -i ‘ev rr v
• ! a s ; : . >i v ; j e^ O 1 • . " -v, . > . *•«»». -■ ‘ . v i a
terapiilor psihologice. Studiile au raportat încadrarea în scorurile

F > ^ CO'V’S aşa* - v Ca -a. ’e - , ’ cev»iar , <
mod asemănător, studii diferite, care au folosit elemente din Sistemul

CORJE au arătat că de exemplu aproximativ 80 % din clienţii
îndrumaţi spre servicii de îngrijire secundare au obţinut un scor
.. ' • 'î^riccaC i?-ar'avanei•, : îk fm n aîsac ’f-va an{r- . ; ;
Li Al t 1 PROCESE ÎN TERAPIILE P
' «îr E * * E„. * PP .I - E P A • -A a a . . 1' P -„ a

i v - r - i ’ -' *' . P ^P ' E E‘ A ,. T 1: , , t J P “ P : ' A a- i
a .t eî ep .1 >
pv . E . p a ,Z _ z ; a l i P a e p a ,p . -•** i i a A, a
- d-A A a p -ii; ! î v i ; •> - i i i , 0 aP P j>, *V u c ? EU* _ _A t i * p» • a _
j i A ' i o r de ," t * ^ îh ie a; - ^ îlith m l/ -Je '\ I J se »T a L *, ,p
:*:k l .
* ' - ’J P A M ' E t a A A ' Ea v. d 'L KU Cd i I R â ^ L . - E ' . . - L P i A v
V . P T jtlE P L i . a ,P P . p P ; E * \V U ' ~ A E L E lt C lA a SA ,u A E l E\ p. ' f 1
A « p a IU UE r\, liîp.r a ir ,.j L , .( !« .- frp A î**i'»NîA :*p »; tau P l
a a p -ukIe Pi eeppa i >_»j E a u a fu LtiLtAi <*.v a \ippAApAp

tr N* V î ; i a EL* Ei a i'i iXTAih, i.-iA [p i , h iiR r i r ^ i r
ml <o:a 2 n, . m e i * :LVv> ,np ^ ea * ;m A^p A nn» e
«U‘r«tr \!U< Jppr»i!iL ,*î' ,r> PAP; \2 lÂ 4 -EspA» C it A, A' aJ ea
E a o Le e p E • r i . . E ! ■ ‘*A v ’ l*’ Pp A i i î *a : ,E* a IE iii ; a’
i : ;L r Tp i - l L ' ' ' p*' , '• „ 4N > Ei A e2a EA P .. i vi SppPA i
u c >’ ATîprp F;Lanip* • j *;, :p «nune v ' A i p ' J l ' Le >. a - ( a E A eee
;v •' L tE P pe;A ;-r E^ El \EEE y i E ‘ ’E t - ' ’J-Ş E'E*E *L‘ • E i " ' P^' '
- PE E*. i ; -l!r ~ LîtP-A* * -A' 2 N<“ ’ ’-i r p>p a
v E v L A : U-A'E -PA 1 P ’ EAa J vLpp ' !lPEi EIPnEÎEPL; AlA* ‘Tp E . ‘P E \ E l p
p> -si p i!- i i : ; A i p « p a , - E V iJi iic k l i v E i i r e i p -EiEiifPpp
s2 •" i c P i p !;- L. », a e , i,A P.i .. .« JilO 'P I P % xîp/v pi p \ ARîîd,<
^ LlTiF : E p : r v L L EliPÂ E i(A»|P f iîP 1111* »j Eift *AiîP ĂA*nI n i p î r l i a L
p F A A i i l PLf- KilU!‘ îAPAJ aU !>.-v vL *E ‘îiilHA d i '«E j E L l l l f m L ' E E p IIP'
uE^'.>piîPfiî ii P APNîPpiCitip.i Ea aUÎ i i lilEPÎ di EP El Ai Ea nRA*
O S t l f l k l p î * SJ i W A i s A EALi L i nwJ I E m . E lîiâiA J i .PE. pPaîE Ev UE i

nJ u ^ e i vi d.P iLEEip i n p*.‘' p ^ p . ; L e -A A i i ^ - L E p p. ip . a pa
; p NppJi i !î : i L e i ; p, l;i [ p \ , : . * >., vE i>* a . . n?..,- ^ -s. ^ * . p._

p s « P .i'l' !>p» %‘ipPp, îi : r E - I i ’ ^P P- A v E PjP ' EA* .:» • a i d a
r -pEEta l i . I E A , ‘ El A P ’l .v P - A 'P * *' ' P P > ^ E v ,- P
i> A P a l . N-P- •_ i P A 'P P a i 1 , ( -> A ' ^ l i , . > «i * ' * ' ;'s^ *L
o estimare a ansamblului de tehnologii disponibile (NICE, 2006), El
Sa ! 2- a E> E •u (, , E v 'E ‘P -EEPES- ’ 1A* ' *'
’* s S al A A A* L " 1 . P! ' A A’ ; l «P A ;-v « l> ;p , î -
\P.1P i J P i n p ' i L , a a3- > p a - ^ P ; A * ‘ ?>' - - ‘E -a ' -
referitor aptul câ o estimare realizata c a > . P ‘* *' ;a , E'
a reuşit PlpA, - pAa a EPp ‘iP' A^ OEP’ . r- P ■
tehnolog -a realizat o recenzie sistemati
sist ‘ : K. ’.i — r
f ■.,■' . A l' *
752 MANI'AL Db FERAFIL INI »1\IDE M A
Cercetarea procesului semnificativă din punct

de vedere clinic
Procedurile folosite de Generaţia IV de cercetare a procesului pot fi
descrise ca fiind fie descriptive/exploratorii» fie ca având drept scop
stabilirea unei legături între procese specifice şi teorii ale schimbării.
Aceste două tipuri de cercetări ale procesului terapeutic au fost
revizuite de Llewelyn şi Hardy <2001 ). dar nu într-o manieră specifică,
in cadrul unui model de cercetare psihoterapeutieă aparţinând vreunei
generaţii. Dovezi ale cercetării procesului realizate de Generaţia IV
pot fi văzute ca apărând din activitatea de cercetare, ce foloseşte
paradigma „evenimentelor", ale cărei rezultate au determinat unirea
abordărilor calitative şi cantitative Un element central al acestei
abordări este amintirea procesului interpersonal UAPÎ) $t variantele
sale, care pot fi folosite ca metode de obţinere a evenimentelor în
vederea realizării unor analize mai cuprinzătoare de proces (AGP
FJlioti, 198^ * Ellioti eî ai . 2001 , Rees et al , 2001). decât prin
metoda de a le cere pacienţilor să completeze Helpful Aspects of
Therapy Form (HAT; Llewelyn. 1988). Llewelyn, FJlioîL Shapiro,
Hardy şi Firth-Gozens (1988# au investigat percepţiile clientului
privind influenţele utile care apar în terapia prescriptivă şt explo-
ratorie Cele mai frecvente influenţe raportate de clienţi ca fiind
utile la nivelul şedinţei şi fazei fadică după 8 şedinţe) au fost:
(ai „conştientizarea" (clientul intra în contact cu sentimente care anterior
fuseseră reprimate) şi fb> „soluţia problemei" (modalităţile posibile
de adaptare, care erau găsite sau reperate în cadrul şedinţei r Nu a fost
o surpriză faptul că ..conştientizarea" a fost atribuită în mare măsură
terapiei exploratorii, iar „soluţia problemei ' - celei prescriptive.
După cum au susţinut Llewelyn eî u i i !988n aceste rezultate indică
faptul că clienţii obţin tipurile majore de realizări terapeutice îmenţio
nate prin intermediul c d o r două terapii diferite Elementul ed mai
puţin util a fost raportat ca fund „gânduri n ed oriteA ceste rezultate
din urmă ridLâ problematica legată de făptui ml clienţii şi terapeuţii
au perspective diferenţiale. în care clienţii experimentează „gândul ile
nedorite" ea fund negative. în timp ce terapeuţii le pot considera ca
o etapă necesară în progresul clientului către o stare de sănătate
psihică îmbunătăţită.
Mi T( Ci / ! i i x l L si mo K i ni J \ i t:R v H h i m ; l r m <o »îC L
AC P a iert îoiosiiâ p u m a a analiza sase nmineirte venmificativt.

idciktiîi^dtv ui- cinul ca Uiiki de cunoaşte! e, io terapia coemuv compar
ta mentală *TCC » >; i e d pxihodtîtaîtitc in(erpcr>onală P f i f! Ihutt c / , . . 7
1994p Rezultatele au indicat un model generai di momentelor de

eu noaste re care presupunea o „punte de semnificaţie*' intre reacţia
Jternului si contextul ei. EUitat er al <1°9 4 ) au propus următorul
modei în em u etape , >î } contextul primar. 12j informaţiile mm
(3 1 procesul iniţial de distanţare, (4) cunoaşterea şi i5 »dab*narea Totuşi.
conţinutul mim lentelor de cunoaştere era foarte diferit, in terapii
deosebite. Mc mie rade TCC erau în principal cele de reatribuire, in
timp ce in PI presupuneau conectarea cu o iernă conflietuală d in tru
şedinţă anterioara. Două studii ulterioare de caz unic. care combinau
dem ente din rezultat >î po»ces, au fust extrase dm Seeond Sheffield
Psychotherapy Projecî Primul studiu a testat modelul asimilării
folosind a procedură toarte strictă şi a găsit dovezi conform cărora
asimilarea dc succes a unei experienţe problematice ene asociată cu
un rezultai pozitiv al terapiei 1 Ficld ei u i . 1994). Al doilea studiu a
prezentat o analiză Je sarcina a unui singur caz în care a fost
investigată ruptuia şi refacerea consecutivă a unei alianţe terapeutice
1Agnew et a L , L994». Deşi poate părea că această generaţie nouă de
cercetare este mult mai aproape de materialul clinic şi, prin urmare,
mult mai adecvată preocupărilor practicienilor, este probabil prea
devreme, din punct de vedere Istoric, ca această generaţie de cercetare
ol poată evalua complet dacă are sau nu succes
Conceptul dc receptivitate a Fast foiosit pentru a aprofunda
înţelegerea procesuali se tu urnim Amintiţi vi că jccM concept
referă la faptul că terapeutul trebuie să fie receptiv la nem ik
client ulm. !a un anumit moine»,l ai terapiei ui săd iţi ctuiiextuli 1
mai larg al ison »e* cui buram Junoila» si 11 progresa im ;ei apeiuic
[l.iidy =1 colegii sie au re, di/a t cm vclan i i a, r m Joinuau au aiul n
-,â mr tneutu ;m»îem «.amoCr o '1 ; vsmn bobou momem s,
sa rezultat ai unui ari unui sol nuc i personal al dtentuiui tjHLrdv fi 0/ ,
Î9b*xti, iO*:A«io- n casta aboiviarf a cm an!!CaU oiiui OvtUia m m
.ui-mente muapcumc mumific m n e Jm im apia foita •diiiaiiîc nuci
nmsciuikt d C rK n e Atom *f „ a o m să s s s i o n m j .0010
.Suma vanii izfapcn -i m aiern Jionnm r un mMniKfH J t mea?unic
mgmra suni nevooVr ne amoitomu moriteet ca m em on rteiJom îubu
A* a, LuU' Ujv. Â ';ij‘u ;.W p* %U.U ' ' Ac - t ,iU'. A A .
*v-iv - _* v e i .1 • ■î - u * . I ’> 5%» *, u ' vi ' - • ■i :c > ■ r s f c J - :' - t » ’ •
> L c UA s. m u î Mc A c i » \ -* A l A 'I .a i A ' **JMAAi! ' A . ; p p A ’ A’
ia m u ; tji \ ^ -A .; , a ; > î. .P _ v R i , c»A . :; Uf j u »p .;A .. j
1 r,A UPp.ll fA « in » M i* A U U:a î | UIUIU »OCMtî’* i A A t^ , 'A* A

-A Ap , V ' /L . - L . :. Ap *
*s *p ic :;î*: c c 'r:
*R ' e-> A ‘c CU .•M l* : „,t a ;!J ,1 * -A ,s„ C « C , . : l ^ m A cA C c U “ i
'r: a a a i c
•. ?t u A * caca p - i A : : a £. a Iia a a a a a J r •* v a a ia -a - c : *.
s Li a a * a îa a i îa a n c r : ae sn iiiî ic a p e u ii: c Â A A .’A -
A A c R A ip A c A eA iA I S A C C Î A p ît M c i .0 C: C A TI V Jr 'M J 4\ « l
l ^ P ‘ e* a tn/:tt A A cA tA *Ora! a r Au a Mc Le a
a a u a
tn O v aeu pr-K csciui r a r .c c a an t u l v ilc iîtfe’e . , c a rn k-a u Lu
ie rjix i:hi La a u u a a a ce l e prc/eîKAA a c ru p a p* a ia u a :
iîLtlrn J i a h / e i a n ie c rc iitn r, Pe iM td iL cr </» . JMOl - - 4 ceL ” <R
•J a c u a i \ D : M aaih B jR dL iite F L O : atndiiP le ie a n d f > \ *
:ilc c \i|î ui\n hamn C a c a ^ nutăm ir c a c a u e*hr:nun ^clcţich jita
icnipctiiicâ lim an Jcm cryn prehlcriuiiv pcniru an a c e a v n . R eia*cic
de terapîe psd>.*dîiumk znterper^ inală I \ a i L irni/rcaii -• curiei:v.l
cenerala pentru .e ?e eL lîn a a* tai * e t ccm rat pc îiic *;m : î:: cure
rcsurseîc Im pvatîcc J a p o n R c e v» xcirnrduatiiic culturale sunt tLiuMk
j|;«î r* * ‘n ă r u ie t ru ciu le lec c a / c u t a t e a o t^ u ie rn a clieu iiî’ta 1 u
et hi u c u p j ei A n a ii/c c >c\cruttîUFtaLi s te a u discnrûu,, .»uT;4 t ,
p i u p e - u a j d a . a tar-, unst?? etca* p^ ifio;eiap:e‘L care arc un p a c o i i u
^ ci\îJcr,*i*n <. aV'-ipeicţU ‘cu - c ♦ Aii/Ieûu* arnuna* !» L :c ,
^ p a: !r c J , tu>-a / a e . a v a ap */-< a e ta L u n a . *Ar iî Uj :
n:epur r iu e c -«ea: c - a x td.,v cr : / ^ . p ^ ; o - ; : ;i C’' r » î^ M ir
- •?>*: - ' a • . ' c î -b ^.--'L c a • * » / • / ; t *Ar • . s r . c •; c M a

p i» n r L : nî'-dc-tcu " L'- ' , a v *. r / • ' , - a ’ - re*.
r,5 , ' > ' i C', / • e ► >- a ‘ - , C Î
te C rudari
^ -îfd rd
- x: 4 ^ m- x j: ^ - mp:.* mm x m x \ m .:. jx ■
>•'. 'X i X XV VXX >m X X V Xte, >* X Vl ' - I Mv i , ^ ,
1va c . ’•*„*■ .- x x > * x ' x x x x x x , * , x • v x r x - t v e h ! .<
'- '* A X X V% X V ' ten î X il:.!.v Pt X X X V p-eshe-hl
Cf X;x ^>11 '*», juhvib x an ^«'î^ni'a!: , x c x v x v î „P
'-,i*'î x - x x n : . >: ;X x r7x ijc -e:%!v r .. x x v * x x •- ■
v u ;. ' v O '• x . V n te , X X X x ~ x x v ?LiVX Xt\x Xx-
* c x e*!î*'-re--' * • > i« r ' e ; e ‘x ; ‘g x m u â vv xveViXub ’ x v
:? : x x r p v t e x -rip.^ .x x x *Jc v • c - x r c riecr-e'?. ,;v x x i t x i x
x ; x x *( '!> îv -ne ; x X «.. X x x î x -xpu: x x x n i- icux x i i x
x x t xn n x x x m p n n -m n texte t e x x x b x e peni::: * x x x *
vten in x x r F x x v.- - x ite ; % i e ■’, x ~ x ~• rr->. x t e m x v :
xm (imiiîîi»aK x urm :Xvvlnri m x tem uteviate rte v ,>, *
x ôfC'U alul v x x X te x x t e o x i e t e x v x x î ^ g v ictexte! mjş • x
.; nnernxtem ^ <* . -r x x r! ;vsete X iv te x n n e x tecteidn
g irare irîi x v te c a d n i de tem I ceai x evux x r v x „ j\:vre Xt *
r -.urme . ăire rrvşîcrca porter:» -epopee -i -îtieieor ,? -‘5p ee/v:eîa- ,»
-e retC 't «ie r e p i r ; t a: e .^ - e in e 'i'e • r idso de ei no edd e o .c:pe;
• o d e o - r e ^ i e e . - e ^ d e r ^ i f e d-, e p ^d "x^ i «x e c îx; e . > ..
"‘dce ":»}d: . p:r I'? A . .'n ,p eidaiPie "a/M.-* pe- ; -o
O alta perspectiva care a fost proclamata din ce in ce mai puternic
este cea a „Deneticiarului —persoana care primeşte terapie, Cerce-
e.rte*.,-'. r î r ■; - m *j •
absolut corectă includerea beneficiarilor în domeniul cercetării,
confruntă cu provocările legate de asigurarea că ea nu devine sinonimă

, c-;Ct: ^ 'C. c • -m ! <n -- ’ VC> *
■m-L, ^ *. vcVc ac «c Ci^-u ■* - (s cc-^ji^dr,,

x i - x r x ’u u î . n u » m m m m . u i c n x.p j
756 M \ M A! L*i I I K.XFIi te iU V iDÎ ' i \
Sistemele de îurm /are a serviciului. precum o ciienlii au m răcim

r isi ie t iravtiun mum umane cure trebuie ?ec ii!ii*muie si luate in
coiiudeunc atUîH i viind se tac comparaţii. Dar. asemeni altor lucruri,
pericolul rr/ada mm mult din folosirea greşita a upoi asttel de
proceduri, decât din procedura în sine. Fste io mod cert adevărat
faptul eă serviLiile de terapie psihologică vor fi conduse intr-un mod
mult mai performant si, prin urmare, este important ea cercetarea sâ
ofere o bază adecvat de robustă, riguroasă si relevanta, pe care sg se
construiască cea mai bună practică.
In oiod similar, cercetarea procesului trebuie sa se asigure ea
ocupă un Ioc central in furnizarea serviciilor de calitate prin mevanis
mele de traming. supervizare şi dezvoltare profesională continuă. în
acest domeniu apare o ezitare in centrarea pe practicam. Studiile
sunt ineâ 111 stadiul de concepere şi suni pum in m i s c a m e in mod
primar, in fum ţie m<n degrabă de numărul de client,, deeâi de
practicieni, Din pum t de vedere metodologic, ignorarea efectelor ce
lin de terapeut va denatura orice esritnare a eteeteloi tratamentului.
Prin urmare este important ea investigat ea acestui efecte să devină
un punct de interes centrai pentru cercetarea privind terapiile psiholo
gice. Wampold (2001 *a susţinut uU seriozitate înlocuirea „terapiei"
cu „terapeutul \ ca punct central al vi in «are lor cercetări.
Tensiuni şi dezvoltări
în tcvenzLi eeîccDiii {momer apeaitvA oca mrmm eu de an*, este

NUipfiii/'itoî MpHil ui •Jmnmmte o f';n<Oirr c i ' m 1 liga!, nuc '«a Mc
; îv '/c.tv i me u m ânem mim* im:-' n otitei . ev m s »mte\V
- te1 >î. v - ' e . fi; Jv*Ş ’/ m c ' e ‘V iv !ii m . r ' te. O
dovezi versus paradigma bazată pe practică; percepţia clientului şi
*u vrect prumoLunmm mumiim * mu. aerate terjnm t m.
nitiv-comportamentală versus terapia psihodinamic-interpersonală;
• 'st.o: ^ a m -m ' , / c m im tem K'oom.îij.
statistică ; şi aşa mai departe. Ar putea părea că această propensiune
mm o m -m o n . vv -\ , . v <r m m, iii-c/ m : im.- a m , vr-re *
macr tem j Ş o c temute. -v m v imm.m vrute Ir. T mm
v « * O >! CrOOIOrs O CO 4 t O î\ i î'K \ i Jl >‘ r *OC? >’ ' •• O *
ante: de !î tempo rad* urna are huriei d u sunoenîc pentru . oioatitae

da ooiueiii vie sîm ie st POtCtirieiu
Iii ultima iiimdUle ile secol ce u ci a rea psihou nipon ^ j depl om
de ia stabilirea efitcoitie! terapiei. prii» creşterea specificităţii >f»j e
agăpirea de chestiunile legate de furnizarea serviciului >1 de senimficaţij
Giincă. ni ceea ac i< priveşte pc ciiiiiciem >1 pacienţi- hsie totuşi
interesant de uhsermt faptul că de departe cea mai mare pane a
ace sini capiu»! a iom anim ata Generaţiei ll de cercetam, v.cea
poale re flec la importanta ,opedtîcitâtifi‘ la cneo inomeiii - o chestiune
caic stă la temelia mişcai n practicii bazate pe doven b*tus., ui timp
..e acesta genera tu pm fi plasate în tru ordine cronologică şi liniară
\asta. linele steme an aL prauicii ciiii.ee au o mume ciclică. iar
altele abia acum se îndreaptă spot tipul de cercetau din Generaţia I
Veste generaţii >un -mm cptoaJe si iernaţiie si nu par a avea ur
n i meu de garanţie Jen u im . Fenomenul ciclic, pi în .arc uium
m icele araem nrc sunt rev â/uie de o generaţie nouă de monetare mu
prin care mu mute mişcări politice sau n o a t ' ofeia o m identici -
reînnoită unei paradigme dmti o generaţie de cercetare um enoam
poate mgent faptul vă evisîă o litiinâ a nu mă ralui real de generata
de cercetare Guverne strânse din Generaţiile f II st IM au ofere*
bază robustă pentru activitatea vastă a psihoterapie! iar ba/a d -4
dovezi este in creşterea Marca Generaţiei ÎV de cercetare a fost
mişcarea către cercetarea semnificaţiei clinice (proces) şi a etlcienteî
m domeniu ‘rezultate în multe sensuri, ucesie ni arc î reflecta *
iduarea a cercetăm procesului, amertoara Generaţiei l (\c/i pp
og"’ >i 72 1 1 ş» a viei ce dini re/uitat alai. cupi iii/ânu Generaţia L M
putea O teduoC>: „a în voi* î -.a rcfletean» :n egali mamitei aoep» ^
de/odtaîlioî ş, oiîeoictet diU cCO eUnci roihotCf aflai O te minte-
‘o.d jeeratK i eeocitiiite J e cea: ci o cam a-n o ucc c G u r e *f i ^ t e
. i e n ! cane 1 n r mo .oteente .
î 'î c C t e o ’o ; ! - ; d e e n te a o p - u t e t e c e« o m 1. p i e r i c o .
- inum o ' j r r v : i . m ::icp m *-o . p : , ** ' . - f v ; te o ' o a .•

ciucuriîe n o g o i i Jtr» i:ucu; tec ^vem rra irolul fi u n , n e e
,;r.v 0 ,f -„u!. n • ' * . o t-tec ,-i o c _, f r . c .a - . ; r
'O U i i t e t e m -* . O ctete o,*e o r . > ^ .^ •r o -, -"r’ »K‘ ’ / J r - r
tratament). In dezbaterea eficienţei v e rsu s eficacităţii, acţionează
m u r - ,r F !c/‘*il«o J- «\ -M.gla ... j;
o< m ir ^ r 'O o d j o - r v o u ’ .*>* *e. * ; r o s / '. »
' -i m j î cc u m m c r - r n n . m c * te-: .>•.« o .,* •. n*’^
, .i ..x- ;„ * a li-.v ' * ' V• " > • • : 1 ' t e' r
iCte t'aiCtel te te tex tev s"•■tete! ' l , l - i Cî ’*te C
C <îv i . tete î
■
*• >‘ U tei . tete, -v r te te tete t e r - tec., te te i, , T t e J
"Js»t:: c i iilHivowm c n t /Cr m m m tete rv .uirdu'i n u auu
i:r o,:nî;. .ii teteict v Titem> te c - „r-^te .;K \’.îr '" f .te
neta. c a c tea: ars' exiistă 1D II10C1 cla tete 1 tete te; te tete- teter;
teniul i•repete psihol'•'ir CC pre 4te " t': şi poziţiile ' ,ite S
lectă« tete teVrtetbU o artă a ştii X ‘ ecal: un oareca rte ,C’
iguiar. Intr- \ ngtette vn u a ui iu asupra *r- i na v;tete legate de
*ceîajrea psil tete* " teteU . ..iifrv dac tetemat c ă : „Pentri, rC rte
apia sa sc i u . r V trebc e -2 ne 1. a «im. de creative C -V
s
ergn te te: v , Circ > ,teiiItl'v, CC iza carc>ra s;ă construirei JCCvît ,te
iescc>perim x CUa Vi ,n n dcîi a” (2000 te aspect se
*’ te -te * i «tete a C c V L O »> . i t* 41
Nota autorului
-cert teptete enc dedica: n c n c c n- m t e r n e 1 -!{. o i d te rc n te

Andaior al Socten mr Psychoihcfen te - n c te
'teennte bibliografice
Agnew, R.M., llarper, H., Shapiro, D.A, şi Barkham, M.(1994), »,R

a cliallange to the therapeutic relationship : a single case stiidy”.
•sf'j" < c ' - ' ; .t e ' - \A ■' ’ ' ‘ * 1

of stuttering treatment”, Journal of Speech and Hearing Disorde
287-307,
■*:c;net tete . c t e m n ;,\r terate-te tenatte

crte-item
assessmeel for dynamic psychotherapy”, în M. Avei ine şi D. A. Shapiro
(ed.)f Research Foundations fo r Psychotherapy Practice, Chichester i
•'*0 J” ; r • ;K
~ ron :* \ •. . o*- o •> > ? o
Psychotherapy Practice, Chichester ; Wîley.
' *' G • „ E —p- - > 'o : J o - o. a ;
care”, în N, Rowland şi S, Goss (ed.), Evidence-based (Vounselling and
V -> ~!J .. , •• '/ . , ti ocR aka op . : .
' Or.' I * r, ■.... O , Ci C k , O» G *»:c V V.o , - s. ?.
G - v .•-p • - , " ", ;*0 n\ VCCy
rv: kr a r \l -• \._ • . î >C ' • „JxA'OO ?t!»J ; G -O ’ . t ",
G a C i ,; : ■- « r, -,. G j; f,. .rr v ' . .. 7 <-
n ' î*^; «tJ , ; - . „,v - G v# ' >n v f r -eo/o' / G .. R -_
î - o â - IV.; , x.; ^ - ;4C
: ~s.i\!îTi \i o MG - * ' ' S'j'P ^ G a o g - ’ - * •> c-% G : - - o-
i!' î of K!!- O O<0.0 O- \ l O,. -\-N r A ’OA- AtO ANO ^,1 MJuw 0 O -
h ' r * ’ IC * h» *' • d : O»- r< î, . / / V» 0-.- «v 0,1 , f r ,|î. 7* t .
10: 319-327,
'Oifkhj»s« M > MO p v , t . \ ■ î S.Sh ^ C i v - ; ( ” «; : 0 p . a ,A *
af*d o \ r ^ r - ; --o - . • r v ' ! r , ,c* { -'A A * . *%\ h r, o * ,
r,
Hjî kham \1 Koo^ -r G \ No ie AB U \f
RahteaiC 1 v V h c r A G a >1 {i a n n i a o ’n \ M (i Booo, j
'k hrîiedifnsîoo pv^ h*>îco^ ip\ .ippinod setîiip-^ rcpOionnc tio-* Noa—,i
Micîli'Jii B\u h^*jic;;:p_v lh«;>.o' i ôna: ct ( oro *'» #:* %"
/k v»?‘fCoc • . a4 . ]- ’"v n Ao
B/jrknanp M Shj p 'r** 1 C \ l Le~0\ : *i o Kc^ A »lOO'g ,K \c :V 'î;itn p
:o o \ ; cj-i orc. - u — a«; : >c <*! raiul* » n n / w J o c u c I r *3 r - . P <
• orc ■>c c ' -» j-' . “'io '> o <- -*
'-y-rO niu\ jeno , a» Oa- o- / II Î ; 1,0‘^r C » *r o, :. 0
kham, M. , Margîsoii, E, Leach, C ., I.ncock, M.

Evans; C.,, Benson, L., Conrielî, J., Au<-C', 1", şî A
o: Con - iCrfr , lG (. .’o-’r a1 Pe >CaW • O i l^ i ’

’ EV sC - h ’o'ô As* *o -7 :C • - a ,
Rr''>eo" h u î<- ir'4ticd";rr'- >f>; >■ • c , n ’ r <•?/.'. o ' %\o \ *T- *''*'-* '
Pere an V :r^
xv: i,îua ^ : t>_ : 1 - •. n, - ; o. n’ , i n ,
Ahcou!:, îl îreîoînne o' r>-;wr,s_ B !tr * t .,r f'.r,-.
B u'B a o . 2 7 !4^- î G
Oţl} M \ \ i \ I ol 1 F R \FI1 l\I>!\ U>1 AL \
BeigiiL \ . h y GartieliL S 1 . -ei » <1971 i Hanăbatd of f \ \ rEor/vm/n

uda Bt mr/ittr t Nev. Aork ■ Vv îiey
Bergin. A l ', ci GarfieM. S I.. <1994;. H K ervien, ttends, and future
nsucVE iii A E Beigiu m S L Garîieid ’ed > ILindhouk uf Ps\t.mdherap\
iinJ Behmiot Chitnge ed a IV-a. New York Wiley. pp 821-830,
Bergin, A fc >, Lambcrî, \T ?. tP G g g „The evaluation of therapcntiv
outcome'E m ST. Garfidd si \ E Bergir. (ed g Handbook o) P\ydu-
iherapi tind Behavmr Chdnye, ed, a 11 o Ww York Wile>. pp. l3Q- 100.
Birt fnvood. M ( 10Q21 „Earlv intcrvention m schizophrenia : theoretieal
background and clinic ai strategice \ Brdish fo u m a l o f (dom al Psyrhologx,
31 . 250 278,
BLiekburn, 1 M 11995), ..The relationship bem een drug and pcyehothe*rap\
effects' , ie A\ eline. M >i D.A . Shapiro ied i. Rese an h Foundaiions
for Psychoîherupy Pnu tu t\ Chichecter : Wiley & bone. pp 231-248.
Biackbunr I -M.. Bistiop. S., Glefi, A .I M . WhaPev L J. si Oiri>tie. J E.
iloSlg „The etlitae) of cognitive therapy m deprev>iuu a ireatrnent
trial ucuig cognitive therap> and pharmaeotherapy. each al o ne and în
cvmbmatîon ‘, Rrin\h Journal of Pyychiarm. 130 l 81-189,
Black bum. I -M , Tunsori. K Al. ci Bichop. S «1986», „A twmycar naturalictic
toîlow-up of depressed paiientc treated with cognitive iherapy, pharmaco-
tiierapy and a combination of both'E Journal ofA ffecnv * Disorders. 10
67-75
Blanes. T. si Raven. P. «1995). ..Psvchotherapy ot pamc disorder’E Curreni
Opinam in Ps\chiatr\ . 8 167 A 71
Rhmers, V . Cnbh. .1. vi Marhe\c>, 4 (1987>. , G enerah/ed anxiety . a
controllc*J treatment study ' , BeHu mu Renan h iitul Uienipy. 25 493-502
Borditt E S <1979 o „ f he general «7'ihihty of the psyehoanalyuc concept of
the uorking al liante A Ps\\ h(efierap\ 7>tor\, Reseurth and Fonfi*
Hm 252-260
B o u ar. P n Kmg, M ‘ 20( H)« . R a n d o i u G v d m r c r o l l e d i r u P a n d rh c
evaluai ion of pvvcUoimm ai linraepy \ ut Y RiaGano ş* 5 fko.s -ed
f hasid ( P u n ^ tn*'K P ' \ m u i eeu\ 4i f r K \ g>n - 1 .aidm
R. >utleJgc, pp. Pa
9* v-ei IH B \t rck S. Aihfald, B 'Aaud I Kme. M 1 ■;yj u o
iktbbac. M ’ 200o g „RaiiilouiRccl e o n îtd te d ţriaî of non direcuve
.s ■tiineihng. „oemboi Behacio J *har>p\ and nmc! penetJ prjetufoner
i.fc tuî pat teno r uh Uep*csooa «* P ch eUecuvenev^ . dansa A/o/n ui
<no'u>! r2l l OHi ! cern.
Ar o3>».w. T> . rV ntfrn. ' R 7r-, \ Aatc/vy j 'p Cos" . „ î.lrtnit''e.itsc
Ome-oriuteu cart?cu oat b\ uaineev . voinraricun .g înv
'*-~tr"»o- . Rt tr~n J'on*nu: >f P v d- J l r n î c0 HE' -A6
\1t ** »I >i K1 Ci i J \ i I" O j»R. h | SI i \ 1vti \ r ‘î !l ! » sî Ht *S. ? c iiC t
il:îior A 1 Cf'uprnjîL J h. I o nan, p \ | ^ Bem. . \ I 2;1j6» ! 'a

'*'!;pu ra! dam- * 2 c*-armiee K îia^ u>rtd r!icm , , re v-y *4 nî- c
a lid h a n ( ’i i i l " - P w c h t i f \ k ‘/ Ru\ m u c 2o . 17 V|
H'dkc m v'uilmgîop. A Bibbcr! G Rimate I si Getdei M *iOxAo

. Anxiety management for pcnsnem genei ah/ed ui\iety'B RmmOrGm/r
of P w , h n u n \ 151. 555-42
But Ico G .. Cjddcr. N! , Hibhert CB, Cullington, A. şi klioim 1. i 14676;,
, \pxivt\ n\m igtrmnt jm». U>p!m: efîectke strategic^ ‘ Bifurc* >r Rt m '•
dn 7 Thf'»ttp\ :5 5 P 52 2
hc/'O G .. km icil NT i V . kobMm P şi Gulden NI ' 1WÎ c ,X ompans »n
oî bdiavior therapv and - ngmtive bchavior therapy in the treatment of
general i/ed aiixiet\ Jm odei * lonrnui of Consulting irU Clmiral Psvch Xtf>.
5U I o 7- 175
(lihni C . Llevvl rr* n o Pcaimoii, ( |19Qî i , „Ti calmei it «Xsexual abire
Ahivh occurreu ti Gi Gnomi a rm itw l BntK'h Journal of Clinica,
IC' i huhu\ A? >-12
i ane, !. o Parrv, ( 1 <2GMg „Clintol practice guideltcit dcvelopment in
ev iJelii a bmea pvyaiothcrtpy *'. îp N RowGnd si 5 ( iov. ad c E\idem i
Coan^t-Uing uad P,s\i îu-nuan dl fhtrap: o , Londra Rout led ge,
pp r i idei,
i'hadmick P ş. 1 ow«\ I «1440,. „The meaburcoicnt and modification of
delusionai beiielA Junim i »>/ Consulting uf ni Chnual P^\ychuloy\ .
55 225-232
ChdmbGss, D L şi Ollaiuiek, 1 . 1 1 ( 2 0 0 1 j, „Fmpinealls mpporteil ps)Ui«i-
logicul iniei vuiiiuik . contreo.taice mid cvidence‘4 Aminul Reviuvc uf
P s \ J h aG < \, 5 2 ' 6 8 5 -J (i
Charnian. D P f2004 o fjom prtn tcwto >n Br>eJ P\ o Junii namu P\\\hu~
iiieojr* • tjC ^ C i P n ^th t\ Mahwah, NJ Lavvre.i-ee Pilba-a""■
Av^c-'-Ocifo
' 5wal»a/. k. 2 ‘m33 ],\idciiec r»e\i\l pmedee e dnmrmak im îweote
- Bl? vt vCUUI} x. tcatieCş»1.’iviitioav l t«4îcaie u>t ( t-?ieCO o r c l 4 ; *»' X . ’
A dGACgş
' 7 n C i5 .N i S i k av-'K B \1 H„u ? o* i n N . \î'd vC ceoc r | %4 - , rtc t > u o e ^ ‘
c p « \ f ' ca t « '*» pe ' • r i e - 1 " o e ;p\. Cpp-'
Ceia‘lai’ m unu m p aleu»e ic 2G uv. cj 'C- l u1 p*;iPc O1" -ir Brt\ ,1
Journal *>î /N v<7* taOy î 64 <

' etm :) N1 . îtkcnvR is *■*.M .. riavOridi'. o. \ r te m eu Ni
T a d £ eJv, f \nine% l o R i c h m d v . fl ( g G t i d c c Ni , o^Ja J - ‘ -'
nmhoGmi rt tomfmenî< t. a n\pr‘c!n rdrtc - a rmiA ! m l ccoirelît,:
JNmv. *> ; ûrtui! of ,4 -i^ c/'o *
ri\i' cic 22^
^ mic !J N.,!ko*exPe, P P H ickîudo \ , AGI- \ , [ dugaic. J.
,* K ;c berg, O .r. (1 •*•7 -
f ’.77nJ% • 7 . i C>Dtherapy or the bcîrd e rlte e
i ] jd r : 71j *7h ' - * ■ F rc x »- b-'li,! >-'7 . *7 wderline
Personalitv D isordî ? r ; C lin ic u l and Empirical I e r , •* *• ’ w - 7 ' *
’d Press.
t î ! i '•*’ ^ 7 7 , 7 î . 7;*.7_ t.U. ‘ 7 V*'S tern: a
scientil[ic approach , c ' « >7 'v *! / • r .7 , *7 , Bulletin of Mimninger
C lin ic , 63 : 305-32
. 11*7 ; [1977), Stofe ttical Power Analysisfor the i iehavioral Scienco s , N ew
k to i to n r te s s .
Zonsumer PpnnrtK (uni e m b rie 1995) M ental tiealtf i ; d o es therapy help ? ” ,
- t G,9 .
rrits-Chri: *y' . 7 \ . ; ' îto - V x . u . nracy of
therapi sts’ ieterpre 7 i >u•»71‘7 ' ?7 7**7 : ' k' • «■vr; ev- i",' J ; 7ierapy”,
Journa:/ o f Consult 7 ^ 7 OP’' „7 /7 ' 7 ; " 7 Sr 49*71^7
\»v:. î !î . Ffow 9 1 7Y-. 1 . B.P77 \< " 1 7 7 ; VM . k d c v
î b x Sy -*M T. f x «; o s"« t # 7 -i.>pn,pn» s• J O5v ’f.» .ir. v 7 «il7i .ti>7-î
■Hfoc fox 1 7.rî 1 >»" ftr : <^rr' ' 17.. . 7* (}\ '
19-119.
)enford 7 7 hj* »to „ » Vcrnrw o k* 7" \ ' R. -7 r t: *!*)\ ' .
. St fo f-Hi ,i!H :JÎ .17 7 î4-p~0 77 7 , jh 7J7* :j ;- '■. b ’1':-*- *' '1*rUi • *7
\h \.m 7 : :m : 7
Givnoncat c H' ow :[2001), Treatment Choice in t-weC'L-er st rC>7 ^ 777 ;
mnselling: iEvidence Based Clinical Prac:îke Guideline , :î 'Oi ..
i -’}i
)eRubeis, 9 J 7 i- s, M.D., Hollon, S.D., Gar >r . ^ ~n >e, W.M.
V’ II7ivion, V.B. (1! 1 . 7. »v .1 r . - V -' ' lherapy work ? CCognitive
change; and syinpto»m change in cognitive therapy and pharmac^
for dei s : .* ournal o f Consulting and CUnim! Psvrholr)py 58 I
* -7 * Wc **7 ' CY 7 '\U • .?* K I 47 lO
7- W AC r ivery fi ona acu Ic :*7v w > 7 ‘- ^. ontrolled! trial. I : Impa

on psyc •i* 1?Jv "‘7 *iî'7'>, > /*' a>V4' ■ 77- H * V»t*7 „Cogni «7 t I " 7iiH
recover V' fr .»} 7, Mt7 9-7 rch 7 . t “Hr. »Ijei| t| (j! 3 1 Pive 7 U A U <\K pp
ftr tC sh / U ir U iO ' / v fl•7v • y '' 1V ’ c -U
. v k Au-ilvU R«eV, pa vP- 2 bn
nap k *k V- ’ V *Vt H“r*Vllvn •: ;:r- \.W ;t:iaiV'.«> * anUtn W aJW ;«
earve p a v r’-- ai VfrirPnaiii y e\eats \ at M hickci m R b a j .A«
."AK t'n :c* îh .: *V • . f i a' Ălane-APea r; / ‘a , l tv
PJbam vnfe ' a n v - v v Ri*a A>rk p-esş, ppvnVPvA
s?• >*! R A1.*»)5 „p nieaeevî an eiiV eApeAcnuai p>u balvrap-
< a» nvarv V a''* r .v b '*e le r «S‘ eS-?i\
W a R a VîVHV- - A V W ,,Brieb alrucitlîreci leeaiS î na
-Revere roatA vc a a -rtin^ni- nprvb êi îhrropv ere n <R PA;# A jfu r \
: ‘k e .u .; ak i . A -Ai,, ;a A: -, >e
-.4 MW M [n ! L R \ P fI i ^ I >î \ I î »1 »! \
I Mior R . Shapiro. I) A r toh -Ce/cUs. 1 ^ t» - \\ B . il.iiiM \ . t

i iJ'v' , i *!I , N i >< - 11. i . i\ ; .O Oi aU: vO-'COs» vv. oi ‘O '
an,Mmm of im g h t evuim ai o ^ n m \c berea n o ii and ps\Ok»d> naniv
iiiterpcromal pmAnotîieiapie* w i l HiM >cd r H t ;p:*t e NA/A
1 h i E m n i r . v j i Jmum/oimm Washington, DC* American Ps\^n**Kte a*
Asseeidik n pp. 309- G5
L*jiiv C .. Comici!. J , BaiLhciiii, M . \Ia ig i%oîi, im Mcilv. -Cîuîk. J
MtiGraili, Ci., st Audm, K (2002,. .. Lmurd.- i sîaiidufdKed nrim
ou imn ne measure 1 psvCuoinetrk preprietkm and utila \ o: ihe C ORE OM A
B n î i v i J o u r n a l A A u h i j r r x , lo r 5; WK
1 \ uflv AI.Ii Holloir 3 D DeRuhem R.J . Pmmcki. AM , Crom W M
Gaiver M J şi Tua son. V.B. i 1992 r JJiftercîitial reiafso toHownn
togniicvc therapv and p iu m u -, A m u r ; G r doprem em " 9 h r : .
CJ t n c n t l lAuAAimv, 99 802-808.
HsePCk, II. J 1 1952 g .The A fect . 4 pv\vhoihengH ac. avakaUîon"
v of C t W ' U i t i n j f ^ x c h c l o p . Io M9-324.
frurhiinn C G Kmk. j O'Connor. M o 1 \*jxr P f >lokr* \ compunem
v i v w ) pv.chologie:d tre irnents f»*r miiimtu ntm em A Aroio >0 * AVocm B
and Thernpi 29 • 62^-643.
Edîrburrr »A G , Jo n w R.. Pevder. R.C (A ur S.J , Solmnmc R A .
O Cortiior M E . Bimon. J şi Hopc. R A ( 1991* M itice pN\Ou»l ogival
treaiments îur bulimia nervi sa a comparative mal A 4 o //mm o f cGnomi
Psvikiaîm 48 463-409
}a«rburn. C Ci 4 mc v EA. fkmeîer. R ( ’ . H<*pc. R. A. şi O t oiw*r. M .
<1993: „ Py.ehoiherapv and bulimia nervma îhe lunuer-ierni efteetv
v i 1met peru mal psvAiotheî ap\. beîiawoi îlierap\, and eo g m irc behav ior
tlierap) ‘A trcA n» v t.; ( i v n e r a /A w/cma « 80 419-428
Ltirbtiîfi G i z vNormai* PA . WeLm o I . O'Connor, M E Doli, H 3
>* lAwler R E . * : 995 *. .. \ p. o.>pCv. to e siuiB v î unicorne ui bu intim
iter\* -sa iiid ioc iof.gv*- •mu o eA co' ‘ rm :m r^m A cm A i' m i t o c r -
J o Au.' f9 -'Aoro.,' rmom 52 mg MJ
cota 0 M i A ,( 0 %;. . .O -UîiîtC c :kO:Ş Cdop'Cs e m tOe .«Uli* noi:!'
•e ClCiiLCC’ tm 9 ; iural Psychi L“ A mo
e m u 3!^! \ a A.ar laie, J.D. (P)87), „Cognitive therapy for deprc
individual clifferenc:es and the ] Jierapv
Research 1 1 • 7S4- Ooi
. 1 Cuscru B, 0 Kis^ j : f 2ir r ; • . r.v.iuu c\\lcno -ha-cd* ne dt5' ..a.re”, în
N. Rowland şi s. Gof>c (qA \ Eyi/i,ence-based Counsellim and Psychc
Themp ies, :L ondra: R rnO'Om
t UI ' , Ba* s 1 .tiC , k. , Shapiro, D. \« .>,;ţ s o» . i 'tvi . .m- >*nent of
. sî'UdjOi 1 1 in psyc , <m - s-s a • C••■OU;*! m ’ematic
experiences i\ >0 î v m «0 >t - .0 1 m-a U-C IK'0 :w io g y ,
Mi i >! n Oi î i\ î U Gt n : v |\ n k \ i t< . e v r4 rA i
i OHUO F <\ o*G' % ,s î:>eiX *:i ir^H'cî fe 0 . .-a», ,,:;K %], ş. ’
i >\\ i e ) . î > ( mî r I şi h:iiuv : - i ' l 'W h :.

~/,r i'iCCo' o • *; r t u Oo>'‘ 7 F o * ' ' u O / î i o b o „ f o ; f o n hş g e r j W 0-
A. V m-
ri.niK, j i 1 • F ^ f o a heiapcinx îa a i‘î> i*i psvah tbeiap-. G 4meo,' i 4
iun^noi *•> fo r.„ •>.' ;r r o e m s 2^ 550-561..
f meneai, 1 ,IJ i .. I>arr>, f 1>uiikJJ-Turnhull. î şi Hciidersen. A *
.A oiiLfoied ii u ' ot royfohtherapy înr huiimH nci vo>a 2 Bf Ood* M a u >.•
ii h4moi, 2 ^ 2 î 52a
hre eman, !>., ' fd-.vr>, F î owiep 1 ) . kuipers. E - Dunu. G.. Bebbington f
şt Hadieyr C *P*°v . G;e London Ea st Anglia landonn/ea voiitifoLG
îrLil oi iOLfin ' brnuaer îheiapy for pmGnovc IV seif unetin and
pet s e c i i ion j iu o . Bntish Joianai .4 C'Urneai Ps), F n c ş . M
415-420
f reUvE V / Î67p; . \G,e>- tifon a ta>e o f %Kw>Mioul nem* >5 - [ibc *R.5
Mari G *M n e fEinon h't'iui L ih r a n . voi. IX ctoe Hisîont\ iu
Hai iiiî mdsmenh Penam u
Gefobard 2.U , i a / j i . > ( j il »rbergu~ j şi Npţeacfo O • \ 96 “ ) , Ea
ivonopov im pan M psvehorherapy a ren rx G 5mont na Joiana* u
Pyo /;;</;n . 154 F P 155
Garety%P A ivmpeî % L bowler. [) . ChamberlaiîK E «i Dunn. G 11944%
..Cognime behadouial ilieîapv fo^ dnig-rasi>i iii! psyUvoşm'V BrBi^'
Journal of Medico! Pw, fu i/og,. 6 7 254-2“'i
fGan‘i> P , Fowler. O Kuspers E %Fieeman. P., Dunn, U , Bebbiiigion.
P . Hadley. V şi Janes. V i 1997i, „London l asi Anglia randornGed
eontrolîed irni* of voannive-bdiaviourai tiimapy for pv^ciiosis p
Predietors (*f ouiohrc X B n n J 1 Jounra! -J Pn. m a:n\ ! “ 1 ' 42° 4Jo
’’ eCIieîcn 4 { »'A/oo. Jsvu-s jt.c rneff'oe.G tp ps\vîi(thexspv rn -
fanoio.2r'' .4noroi o f ( «"Ojito >r oVC G;%% /' \ vi /|. >oCr, K _o a. 2
Gotic Uf S 1s Berar. ' 1 Ao1 * «] \ • A -O P.\- -c -'-r f
,o/ ; foM 'Vf - Geme. %0 . 0- VG Vv ii-o
l ^ ;V'i 1 S ’L. şi Bergîn, A.E. (ed. 11 * 5 0 1landbook o f Psychothemp
cinci Beneivior Change, ed. a III- . V - = v
• , i'IV l M o- * e t ?* ' F- .OM'V t ,1,0; r„-v * î^'
British Jt - o .o r . *.,%• r. i%4 -4ş. -4' 3.
Py*r- G o M\ x- A’ldî' 1 i ! hi ' t 4r a-v «êo’ie-r *
primary c»ocp” F) Kyf ("larg «i T fj. Fairtam (ed.) Science and Practice c
e Ofo*o »• !$• rtn 'O* G-'< ;;/n t rd; Oxford 1 a IU or. pfe ,v rip - -4.,
Goldberg, D 1 O 0- > - V: ,. O’Powd, T., Osborn, MG
S \l s , r%.; > ' f" j r.r, o; '% ^ *; . oo -o <vikirc'O
; k: t -' •;*!- .L''k ' A: A V\ ’ ' î- ^' * ' -'*■ v " ’ ,
î »',/ v a -, z '.? * 3 ' : * 'i .1 Ar, ' 'î' b i
a t âa ' .*' - ;r-4'lî î.v ;i ‘*v.cr’'>rhr!'^ ,k > - n-, ^ v. , s
,b;«*v rT k;-z b * ’: , a ' 1 *f ' -î A
S ', • "*> *b *•; t ’• u- *. b’ - ’ - a
* V. ;.A . ,A - , VV , V, v /\. k ■
Ik -v • ; ~:c¥ \ : '\ ,Akt U. - .. V ,b :
- b:r 'kikî; A '* "• - n - t' J ‘ ‘>1 ‘A * A 1 * . * ,zA.-
'b iv i-v -tru! ’ '*:**,• v'* b” ;a >** '*xA „« ;,i •'* •,?<• A - _a «A,.
,.l —~AA5_
ji kâk v a '? ^ Al -cbi .. -a ~rv A'â / - ar ,*;,,% ./> i
-;'; /('{‘a ; v ‘.' "aVa v ,'b\ . ibrkZiiiikk
zUi;rse 1: . M^kc*} .» k U î j A n i , i î b i k t . :L Awî.^r >. , \ L - b , ak: >A
^'mcîAoiA b ‘'i O ^ J ; AXAA. ,*Aam ufctk rk ;*.ci r*v--> -
kk:,kAI- - k:,rlr;k'-.k;ti ’liclap^ tiî A^k - I f - All-j!. k t rs.kt"
' ■;At'- :’ ij-tu aA /■A\v;, j ţ -, c,k5 k-* ;r /k
b. Liî?x*r A A -u b liA . A A Ikt.'P*.Al 1v ,A k JsC\ A vş
ItA.J 1 f: * vl*k *sA . AiA!:-c br\i;vu*»:r AîcAafA -A :A
'A‘.*J?ê :! *-x -r-'îî'J». Ul'.U' : ;!.A k '•:%'« « - ‘ A *\ b ;
V'. 1, \« ^ v. - ' .* \ :
pers>onai psyiaiioilienap]r , Psyci >■tourfrr W' t » o tr, i ’

Healey, a - k 'îapp, 3M. ('1995), î ./»>,«ara.' i 'P* Y psyc a i: , r-
\u /ka beatîh Ros h Review - , \^
Hill, C. E .(1989 >' i * 0: *H,t >it'b! 1 ; f ftjî, .,r' y \ ,p c
•J L trief Psyc'hotheim py kr w,aai, fkrk ( ^ S ia-v
o A ; J . ÎOU,)), „E xplciratory iri session proce %**'«•a.j••ch i■ >rjf ?•»
;k\- 1.- vfiarar*y : arc v , Joum a. ,l: ’■ ■j/'f »r,* P t.
5a. - ?A JN-
An, ( I , •tr ,• .mosa everythdiig you ever wanted to -VI- ^ iHi - i: «-
tod o processiresearch ■ .. «r.->alîiaa mJ . 5(iîhr^liu' but dkin t kr-*
Wf'. ' tv- ,*■ in i t vV.xrke^ 1» \ >] >ar. îa* Dr d.), k' *'
Hak 1ale, N ! ! aVvT.ai k LAXot;;: X-'. ", iates, pp Ş5 ! >
k:k ♦" E. (ecL) (xDA . ffelţ ava N A i /,y A ^* *:<“ 5sa>f;ir:a?
Di Anu" .:L Jnychc»I‘)‘J!Ct»
Hill, C. h c . av r« \1 ' 1’-PD * \ ncrspecîive ■*n iha »rv ?»i r>t <
and ou . ■ ,nn *t‘LV.tî*ch ia oai’'-A•Inii p^>-.hoDti'' ' . J r t't lai oj*{ />pivr/i
hn>oi'\, ai* ;
4 §a î E , 1b*anovar» e i v, E N i \ om 4 . A atiide <i' omdiiY*
cuiîscasdvii cjiuhtatoa Yvuroh' . t P*u A D/yon 25 . V 7^
~bk. C I- vi î anibtnn M ! . 5.uu4>. . VîethodolopK <tf ir ûa\ •
o>\ch‘>tiu.*rap\ nnK iw - and a»,îl *«i.tcA a» \1 I I .anDa-r «vd * R -
cn 2 *»i r*YA \ /i . 1 ,;>k .« ^ / **v* ?f-. '*' a *y -A / aa\<a
.» \ v ^ v- v\ -K- pp ^ * D
' f »- , 4 - \ ** s ; tv - ~ . \ _ î \ i * , ** -. . •>,., „ , i * P r a -
the Workiec Âlliaece Inventory”, Journal o f Counseling Psvcholoi
iorvath , A.O. si ureenberg Jl.o. (ed.,i (1994), In e Working Alhanc

Thectry, Resto n r r h rtn/1 P r r tr aice Nev \ \\ V'
-Iorvath. \ ‘j ! S' n., ‘l\l^ K. « KaAr «o o- v< â ^11-ir ?!3 •
ir« i volt' -r*ie in psychothei*apy” Jo - * .-)*<. " > o - i >. -
38: 139-14(9.
1u\ tit* î ? \I.IY R A : ^ KaY.irîr- ii'iO*-. f2-’:0klVj P-
1si!>»fdne in itherapy: an exaiminadon of clients’ understanding of ti
tbar 1P<^! Islavo.''u>\ / *.vf/ ; ( t />>; hoi.
vk PÎ-i ()2 i .
O* Mani AL Ui rtRAPlL IM)|V 101 \I .\
Howard, K.I Kopta. 5. M., Jvrausc, M. V >i Orhnsky, D L. ' |98oe .. Ine
Jo-e rRA.: rcCtLvfoktp ni p^chrîhemro ’ Jtm :v:m. Pwdr-u^ N«o. 4i
159 164
Howard, K I , Lticgcr, R . Maîtrtg, M si Marunovirai, Z t i995>.
phasc model of psychotlîerapy , causal mediatior. oi outcnrncW Journal
o f Consulting and Clinicul Psythok*g\a 6i 67s-685.
Howard. K.L. Morax, K.. Brill. RL . Marti iha itch, Z şi Lutz. W ilOOa
„Hvaliutîon of psychotherapy efiicaev, eifeetiveness. and patient progres- .
Â m eantn Psydunogisi, 51 : J089-1064.
Huddlexon, J.H. (027.1, Pxyehotherapy in two nundred ca>es ol psyvh<*-
neuroxisT The Mila ars Surgeon, 60. 161-00.
lliardi, SA si Craighead. W.E. (1994). „The role ot nonspecifk tactorx in
cognitive-behaviur therapv ti »r deprexxu m \ CImn al P \\\ hoCgs S t,em v
and Practice , 1. î 38-156.
Javobsorn N S şt Trim.v R (19^1 y .;€iniîvnl signîîicance u vîatixtn A
approaeh to deîimng meamngtul ehaiigc in ps\ ehothrrc.ţv n>eai JD ,
Journal o f Consulting and Clinii al Psy dialog) . 59 : 12- Io
facobson. N S.. Follette, W C . şi Revenxtorf, D f'1984k .Pwchotheraps
outeome lesearch ■ methods for reporting \anability and evaluat mg
clinica! signifieance,\ Behm ior Thcrapy. 15 : 336-352.
Jacobson, N.S.. Follette, W C. şi Revenstorf, D. (1986) „Toward a standard
dellniticm of clmically xigmîicant changeT Behmior Therapv. P ;
308-311.
Jurrett. R.R m Nelson, R U f 1987 ), „ M ediani sms of change in cognitive
therapv of depressionT B ehm ior Therapv. J8 , 227-241.
Journal o f Consulting and Clinicul Psydiology 11993;. Special Secticn
„A briefîng on currative lactors in d \ramic psvchotherapy". 61 539-610.
Journal o f Consulting and Clinii al Psychoiogv t!995» secţiune specialii
„Efficaty and effectiveness «fi smdicx oî chîld and adolescent oscele
therupyT 63 . 687-725
kuttenthaier, F . Parry, G , Bevn lev, C PoOP . / omputerized cognitive
behaviour therapy a astematic »ev ;ew '* Pekartonrm mia f ’ s/iio '*
P\ vciiothe mp c 7 ' 5 D >8
K eder, A. * 19 8 4 ), „PFiîined h: nu p-och-cC eu ip> m voitori pi ^ o or ' R o se c
don m ul o/ Ift'Jn ai R w 87 ho o ro i,
Kcndall, P.C7 si Sheidnck. R C (ZiMifo .Normat» vt data tor o» laiaioc
comparisons 7 Journal ot conridîim and Clinu al F\vch(d*n r f-S
> "7 7 1
Kcndall, P (7 , Fianneiş Sctin edei, h,<7 v* Ford. i I). c ld9vao ..: Uerarn
nijtvome rcsearcli n>etliods'7 In RC DecalatL 5 N. Buicher •; D •ed y
iianabooh ut Remăriţi M ewoa\ :n Umoral Ă o hologm ed, a Ho,
> a a - W11ev oo 73t)- 36 8
Vîf'JuiiK RL/ t I i u r >1 9Ri <( fWi: l \ î f k A H i l l Pm Hu I • *• d< t
KendalE PA „ VIai i %ATara ia. V , Naîln S R. o Sueidnak. R C ţ \ ooap.

„ N . îHlrtitVa v»'11„pul Lv .îi -s 6 a n«e C>aiUail» *1» ii Ci iiiiLdi ''i l!hi i iv .i, d. î
Jaunuii of Consulting and L Unitul P^ychoiogy . 67 : 285-2 99.
Nerulai L FM . Hoimheck, G p ^ crduin. T , 2(k>4.. ..Meihodidom ac'.*< *■
and evaluaţi* vnn psv~ho{hcrap\ researchA în M J Lambert ied e Berlin
and Ganleld ’s Hatulbnok <>fPnchaîhemţn and Reda io» Chanee, ec! a \' m
New York W; Ie> pp i 6-43.
Kitsler. D 1 i Adop Aiwi^ methodulogicui is>ues implicit in |w\uk.-theiar\
rocarch *, 4/nenoo?? hna nai of P syikm ktrap\ , 20: î 35 155
kingdom D.G si rnrkîngtom f) (1991 p „Preliminam report the uw »■
cognitive bel tas mi therapv with a normal izing rafii înalt* in sehizuphrema
Journal of Set huo and Mental Uisease , 179: 207 211
kletn M R „ Abek- N <o Muller, R T <Î990>. ..Therapeauc alliancw
early indicator^ couwr and outcome '\ Pm'hotherapy 27: 166 î 74,
koemgsherg, H \\ «iRo». . psychotherapv oî padente with bor acri nu
peisonalitv dmoruer , i a ;reni O pouen di Ps\Ctda:rx, 8 157-16!)
Kopta, S M , 1 ueger. R I . Saunders, S.M, Howard K I »1999,. „Individual
psychotnerapv ouu >me and proces^ reseanm ehailcnges Rad mg w
greater tui moi! »-r a p-< snani frenwtiorî ' 7 Onnuid Rernw aj An A?wA o
Si): 441-469
Kord\, II , Halindver. W >i Ruhard, M. (2tX)l .%,.C TOpuierooMsCed îeedhum
driven uaalitv management lor psyehotherapy . fhe Stuttgan-Ileidelbew
mudelR diurna! o f Consulii nu, and Clinii nl Psychoiogyu 69 i?7w?w
koss, M.P. si Shiâfig j :994 i „Research an hrieb psvchotherapv’*, ni
A. FA Bergîit .si S.l Garfield m l p flandhooh i f Pw'ihotheuţn taiJ
Behador Changiu ed a IV a, New York. Wiley, pp. 6 6 4 -/ 0 0 .
Kami bol iz. j.D <196o; . Revoluţii ni m Cminseiling hnglu a dina o/
Bmtom MA : Hi'ughton Mit îl in,
Behumorul Setena
krupnmk î! o km m , o- \ *199j .. .A lic cosî dks tixcncw- S A d »
therap) a plan remarcii A nnancat, Jonrnui ;J /A ' n'she'ui "
149 129S 1M)y
kinpern, I: Cnticlv. IA Foadc: |) _ fsmm Of . lAmnoimm I* i re s
p. Hadîe L ■CN't) J . nki.m Last -XU'Ou .a e d k n ro .n v,*mo mica ’ a
, î rnm m iw bvIldvd.iiiA Jliiapv 6c .ssvâo.sts i IdtvWÎ^C ÂC
pnavA , th Oi *6 O . 'p e r t- r A t , -A .A 9 '
kmper*', E . F oaiei, D Gaietv, R C nisladm, 16, I iceman îj . «laiîin (.<
Bebhingt‘»n P s« Hadley ( » * , f ondon ‘Xî'gb.a «.okjomwc ^
LOi.tli-Iku lf Iţii o l ciigni!i>e-r>cîuiv lenial !nc«4 .w h o p-Vch* »"<. H I oii w t ;
and economie evaiuanon :it \H imnith^ ~ S n a \ h î { t n t ' u v )f P ^ y o - n u : ^
A3 oi os
Lnniberî, MJ ted,», i2004) B e * y n n a u d i^ a p t i d . f i u m t f r ,«w o f P soho-
therapy and Behavim Changtu ed a Y~.t, New Vork Wiley.
V :W i- \I Al IW L U \.
i ainhcrt» M J m Rcrm;* \ ,f-, ' î • .. ITa elitctnim c^ a* î »a . h ?;2a ypv

V- A A .* A , _ , U . ( * 'V' V_ -»i i1%
. 'v V n < t* _ _.*** u l ' v * . K< *• ' 1V *
A/4vrVf//f'AAA a/hi W a« f { ,v'"V A a IV a N« v\ V a W ;
op. ia W
: miiVn, M j U p V B.M *iii p i c a u . I tie crîkd’^y mic. V c c A A
p> Vi lutiic iaa :n M J î mnhcrt (ed ? B e n in anJ (ni , W • V wV a a
*’" h A '. v .'f e i m . Ea ;a -a V a v a lu a V i Nt *v A jV
pp ! 3u î V
. AnVfA V i ridiis^ », X ll ?« î-tiuit. A L 12 iP 'id \ VtfiAî: V a ^ a
pAcaV- amic pui unt *ms.A.mc uam u cnharuc ircaîtiicK Jic-. P ' .
ja p c a j a1 m '.A J. V V m /v V V aV
i umnen M ; \\ «upprn, j i VtAk’Hx i i VrniceiAj. a a V a : \f
> V m ■:. A \\ 2;H- A m u i a . ^ * * umV
patirîv vftiiL*?:jc * A pvm .m.iK.v. 3 ( uaa / V . /• -A'* , >, - a • mm
/W c !* :>N
’ m v , - \1 .* . A raprii., » ; , Ânan, !i A \, a i i a .a aa a \ \ ; J n.-i .
1. S« W ifiv , 3 ‘. >< d f ' A A A L A - A p V A A . A ’. A : i p . - - A
W V -a* p j i a a f'Aipm . J uî mm p \ u rmtncmp' am va: a .-
cn A y u V , V a i a \« j l V> V
• Akirni:. N? \! a m î C..AM- p V m ; m *rtu ’*ntn^*: : ’ '• ” m*
f B c V k Nc'd Ai'A PiunAA;
kriciia-i >t M \n:m t:‘ dip H ! , Ai; -!*,p . '\ , \ihr->L ! şi IL .m \ ;! »
i i Vi ,r "eAaii:vd 5vr_ <~a dnx iak.ii ma-Vm p i,- nu.. .*i p
K «A.\-î*:î A.“ p;»î *A A 4• .c• • ;A A: /' A _*1'•>? ‘v- > A<1• ]i t'*. .
APckir,, \* M . ÎLmr.. î: L -y Xm ^ îa • 15, H I N^rui
k !a -w j i ,?t j L. h ţ y m ! : r a a v m i *j hhîn.v.tlk m m iJ m îi
- ih i" r>ir ? ' ; \ A-, °*"4
! W \ .. %V A W .P'- v ’*2 pî -î> k]'*mp\ ,> !p , m -,s vay;
niciip.ir p' , - • , a :’ a *’w. ■'/• 2 " ::'*
. a , -4 l\' l a "' A ' *’ - _ * . , - ' A :.a , î; a ,,a h îv '.k ; ‘
ir.*r- *a a «-â i • p »a ;,‘A ** A a "'p i> B r>
i» i p
Llewelyn, S.P., Elliott, R., Shapiro, D.A., Hardy, G.E.şi Firth-Cozens, J,
avv 3 i;;,;; ,\~A A ' < ; _ 'k r •'*- «y.
* a* '■ V i n«: A*: r” ^ î *:;> »: a ;> î ,~kA~ ntpuija\ -

psvchotherapies * î.s it truc that cvcrvonc has won and a.11 must havc
x , «r , v ti , -, ( t- • , * • ,« ' Ai', (; m . v
, . , » C I , H A AU. ’ 4 î '" î i ” .,' : J . 8 IA' a < \ y vA ; A » v

: - ^ ' » :» ^ A - . -f -.1 ; î!;t> ' A p- dA . UA'1’- ’ A : j y - ,
‘ ' A CXAtA Î a J î »- ,:n>,'A s-’vp>'nv n, îJ a U ' /. a -P -a ' ? ' >* • Â -: > ‘}, 1
t ** - )/ f \ \ A4 a A
~-kGid:fi G k • :')$?>. ...AaSLSkîig ihe henciît> A p \ \ diointeaigv
dte cipumiiu^ B * m s ^ j j u r n a l c>t /Xvr h u i t ? \ A e ^5~7«
G i t c A . * A ‘; *' ' ' V. >' . f Pa/ r> vj u u/u fa/H . i.oauia >.tge
Aci eod f GOOd , 2 hc a>i:*ribution *?f tjuaiiiutivc tceeaich io cwdtuu-!\iNc*.
• (‘tiii^csIuig ind rvtntpyA ?p N* Rr>v\!anc S G* <e*j * E vulfr; »
'<"M>£</ 1'Sun't'l!;>l. /A w. A>/»»i;p. ti/ ; »•* ' * >Pl«îî;| ÎM'Utkv.p*
rp 111-126
, k L a e d . ? O jA A / A » w î *Pi/i\r'iiiPp Atic*.;/ya . c u a A - a . G 'fidiat xa a
Gâdil*» \ : < B aiu eiiie VI • , a „DL' v-pavv. aa.il) £*: iin A ,•
aacCv^hd : aac ! Hnrî pşvchodvii.trn*v *iiiItrpcraT.J psvUkctîierap'
d •Ur*Ui ; fj f A ^' t *?g /Vv< . 44 212-244
i dtdîld \ A ţj«!..'*n,i-ţ.\ S p Barkh iia M 120)! ? „ Fhc piter-fid
a«Pive:xaîit-iul an,'tiv ,js :t,-r p ^ d ic ih c ra p v reêarcn ’, GV C->ur^trr
dindiuAeA/, 2*« 41 : 414
Mânuire f î p GoldHerg Jl.p . R.F . Marginea, f R V1«ee, > -
/LX-sui. 1 *! ‘A 4 ;, , reeiiuatîiip P e *eadkm> el a nv-fiâU oî p-'> A p
A cA tfd/ v aveai* ■*f / a >t\iîr; 144 fA s ^\(i
\ f \ \ t \ \ [)I. I r RAP l i ! M) l v U)1 , \i
Murks. I M. 5^ tnson. R P. Ba^*glu, M kuch. k . \o -rm a n n H ,

i ) Milltvan. »i i eii'orţ p l.. kirm, M . McNanitv i * Ochean s a
Wu'kwkw K AAIM . AIpraz.>ian« aiul expusa re tione and loitinineu
m rund dnonkr n ne dg;>rs*pijor»iA, Bnt:<n ./m/em ,7 r .'r n - ;" - ,
l#>2 ' 776-78
Manrur C R IPAKd , P->d;Oihcopj pfoi.s%> rocarch progiess dacianul
ana tunue direct-om’ Jnmicu A fenuiirtue ana ( "uni m Av«•#?.//*— -
58 2o8 7?2
Ma>nard A (20di«, Mmonoîrm mvms ~ în- N. R pvlaau >î 6 (dom m,j
Lujer*, r-i ii:î‘ii i oumoA/m;- and Ps \ <mA ogem Ide rut* • *. I o cum
Rourledgc, pp 4 4-56
Meilor Alarkn i , Berktwn M . Connel! J. a !\an>. C ,“ <**>.. A racinr
-haacd e\ uleiue crid necd lor a standard ked tnaluatioti o.-mi o mit.rvnnig
the dcMgn o.; ilic i <ikl- S\ sterkk Fer,)pean J urne1 >f /V - auAv a a
L’fhuUt ii: ne jn d Henlde 5 357 374
Meilor Clark, J , (V a n d k J , Barkhani \î. Cuiiiiitirm P d U d l>.
,A oiinscPong oaicomes irt primar \ health care a (A »RL v,>tem data
profila \ Lue>pt\m Juunm! ar Psnchoi/e'rap\, ( •nmredinp ju d Heoîdu 4
65 86
Meilor-Clark. ! , C’urtis Jenkms \ . Fsans. R , MothcrsMe G m Mclnm^
B OJ06g „Re>ourciog a CORB Neîwork to deselop a National Reseaicn
Databasc to hdp erhanee ps\chologiea! tlierapy and vounselmg H*mce
pro\ isîoîPP G w nu'lhnv and Ps\i hijherup\ Reseu t d u 6 , 16-22
Messei. S.B idPitil „\Vhat makes bnef pyvchodxnamic therapx unu
tR IcR oiM ( lhii(al /%v A/ogy No c u m and Pnu 6cv, 8 5 2c
Nhfvheî! k . , Bo/.ariî* j >i Rtaafn i t l‘R 7 s .A reapoiamil of nu
cherapctitic vflccO\o:ie-( oî .rnuraL' empalhy iniiip«issessî\ t h untu l l and
Csottuncfo^"' 2: \ A ' rj!T!ia*j "*• \ Ra/m od « /R tv o :' le\< n .*»/;. m p ,
•t H u h d %A ej RlUkun J i/si-Uii I CAaiîion PrC'%, Op 4 o i 5f6%
\i ajo, *P' d <• r, n ,.',, p leK” ; , h\oc!.<%i.rt d\%i- uoj 'jn tu îii ntro!
ûieli j'sr stjdv' , J iju u ^ iiî e l Po. ?*%'eh>J- l.. ^ A g
2*>•! o , a * Atum ' a ^,*£nai vc s , jikv- . r ,r - ' U’'* von c
/O ■.- d-oO'O : A % 'A
Acjlî. " îilOh-.!,. \ | M.,r-t r v- - - da- ‘-a. A Vf ub>r„K*' \
. ..kcAoerv dîîvl impit» erneni oensiiiru' ks na Coun Abiig 4n»d tix
n- vN *tT,s”4î 0 ^ ■*f ' A ^ C.‘a i j n ’ . j r o ; *ţ. \ CC- ^
d\'\ noidr a a ♦.« -? oÂ>;
Mirpbrv, p y î C rai ncr, L* o I dine f 1 A id 4 s. „Pi: rviacuan-irip naom i:
coranvt :;ivf--r-, pueeuM o\ mtitnax m isici: ' / m A K :ip\ d ej ocairou:.
*nu *»ane an mpp a au »r\ crud ”. Rtid\h f('i*? ‘hd t g M u iuii 1tK\ ^tu d>*cr
57 - 1>T 192.
vif m m k! a iu n >î p r « *c i a i\ m i m p i » f p m h o *o tiia
Mvnor- Walfe* L 4 Mm MMMem M)I vng trcatmcir e\ Acnee Pe

d k s îo a u o - and îeaohil'U in primare care . imerniAAmi i'-unni %
/MMmm-, A A /M on e 26 249M s2
\ altar,. PF Snnr 6 R m Splai: S [ •2D Hh . ResearM ou psvch* nhezapv
cffk au and effet menesc. heîweut Sc\Ha and ChanhS< ’ ", M uM
4»ac •{i ? fiii /tV''; e . ! 26 9b i
Nat urna» *\d\tser\ Mental Health (Muncii. Naţiunii Institute of Meni a*
t!eahh i »9 9 9 , Bri'ip**!? Y mm r a*?!/ MMt> 4 Reo< *î M vV Vum .*<o
lifu so/o MMeu/ Heahh 1 p(i/?MS ('fetea i 1reaitnetn -1ne S e n in ’
Re n \m h VVM . 1 */ ?* , NilI Puhneati >n no 994353/ WMmigMu Inc
National Institute for t'hm cjl ExMlence <20U6j, 42ompiiteri>ed e jigniml
kehavmr thtrapv mr depremipp and an\iet\ 4 Review uf L^knolep-
4 p ;w a î u i i 4 NICI'
National InMtute ne Mental Heuîfb 0 1 Fnul and 4005» 040 emes Measite
n B e s t Muo t u e ( i t n d u t h o. I miciră . Department ot Health
Im p ie n e n u iih %
Nieîzeu M T Rtişsei! k t . llemmmgs, K.A. o dreîk: M i A M d

,4 imieal steni ikemet of psyehotherapy tor unipolar depresxion
met a aitahin appruach to social vomparisonA im n ua pf ( on\u!!:ne
und Cfn a j, P.m'lnt>L*$\, 55 15f>- \ol
Neruoss, J C 1 2002 o P s \ t h a m e m p r R v i u t i o n s h i p î h a t W a r i D i c r a p ' m
G tn tn b d n u m ana Re s p u n s iv e n e s s t u P a r i e n t s , New York . Oxford Univemin
Pre>s
Norcjuist. 0.4 , I etowuz B st Hşnanu S 4999», E\pancung the frontru
of treatment research* , Prevenit on & Freavnvnt. 2 . MO.
( FF.melE M.k HiiL CNF a PafAm 5 t !9N6n X omparison eî two case.
ot couiisding \vith ihe same cornii mior , Journal uf ('mtnyekm- ana
D e ! eiopm em . f)5 191- 1 45
M M M A! A tiimeto K M v BoivoceE A 4tfc2!o NAmcjl smank atro
n»*eoi\. appLm .*ft«eo akî earrm:f p-tiUice N c f o n '' h.Jup AYm *<
21 421 446
iM, ... \1 o m a i . H ,\ 'N 'h • K.p\,neiv orcnmar' . * .
i-Iiil'4 soite- * ţ, j?eoi c ^ e . e t O . O O ’S ^ C s * m* ,
A -/t O«:i »/ ! ' •’ ' o Iu\ s I5 ; »2'S; i ^ <v
( Cm ;* \t - 'X 0,0 H. x . : o4n; o ker v;eT,r :s-, Cer ne r i; o ;n * .
* -.sr. 0 xCnO !’ fXJS rT» a eol e%u ■ A>?; \ ;o ^ -s -^ , .a #s / 0
i 5 i !2AM 294
: o'okv D f - i k „vjtd r%j ' a*S»N J ? <•». ô2 •aiO, n;C 0. >s»9.
n»uap\' m S E iJarftekl >: N F B-rem ed o DttrjÂ’u, « •• ,m»ef
Nn »(îi>v m/iJ R,R,i\i<if i hanpi , «■J a II! a V >* \<‘îk vViic% pn 31*'
O a m U 4 i , RnÔi î< î Apet-U A „.v • -..ac . Niims a. os>4:e.yier i,.
lesetiKl’ notes or, the loimn eeneialion , t>K ! RmMl *cu », Reipal ssink
Pa : hutnempx Recent De New York ' chiifford Ihess, pp 185-2! 4
*d'\Ni -\L »■»: A n zim : \ I m‘. i' *• A
’ A «. 17 G raur. K R ‘f r t V' k •'t t : ,,T J m n :„ ;

■ ara w . - t '„/£' a ' ;; \ * ‘v ? ? m .; Z " A ; r ' : « •
, azv *■ °> i. “''ih*'!.: ,,;j dVa . >i <'}>,-:< ;>s ■o . ^ , A •-
' “ A'drz. ap 27U z~A,
'•> K' ij t , Rv«r>î;C'-taU , St ’ I J W : î :li ■ K: , • ' ZÎ fi A „ - :*A p Z h ■ *\
,, mîîv» î-r". roc os - >yv tîic Amam r _ ,ru! .r.'upc ‘
. . arohen md a irtrrm ja i (Jordtlo * rpjhat>(„m a a »«mmz /-m~
~ 'Jrfhni-fr • GA/e*' Cu j V H Na \ A « k' A'rt r>t> AApAi
- -za. A j : Şl 1j UWiCA *z.:I -?7>5*. . **uidc lear ♦ a*r r ’«mvZAA
•' z.a« ^tiCmîiiJî %fcdf w îv-iv ‘aţt'j’l .<\‘h'nu> * ! ; S -m’ 7 " 0 3
a'7’ G iAAÂp Jnif'm^mg pSvChi TheT'.ip> A*AJu;n ;*ppj»va.»Zm AîtAmA n
i.aatiiikî r-aiîuaiioii' _irtm A ]ournui *>f ( hnicm ? 4z <r }\ M 1-'
a a, 4 2\* *>\ .%vîdcnce-hase«i psvvP^-theiap} .iiiaeraa-. ' a: \ knuiar»*
: z «jovn ied /S t in d e m fj m m d C < H ih -c lim e a u d P e /*vvv u/ I h e o €p ic ^
*'iuptin n and ApoludiUm^^ londraKourJedgm f>p
a. a ' «arV: „Sîi tîi-gv n outceiTie a x a iA ;n :a :/cdaidr utj \ - aaa
•/ *1 unuîîmj, Pwiihno^yc '7f Ui9-118
- 1' J . Bauon. F laiiiîL Iz »id9Q,„ ,A:trCwUrenca> .«f r sî«* nhc!‘ra-
• < . a -i darak a ,' l* a riu//;..'/i(<',w . iTwuuaP 15o î7!2•"2:
- ^ cr R r f airnuiA 1 G «1989», „Aîksrc\ia *•
• 10 liiatAtcz ;jelimi_s a c«ÂîHtive-Herhnv murai jppuuAi ^»«reaLmma
Jz uu'h -r A UZA/» .aii< 77,t a 2” -A vP ,
• .z;nzda>r-ie Ddz „Reaetion ta zpetai! a auaiumoe
- " r e n m :v an^dmg pie-ec-z and uuîeerit Aza mm a t'aa/Aere,-
~ - zieo;^ 41 * ^
~‘ zr o îi !' *!c;43a* . rm >a'.e2’jpJî-if arul a '0 i JizdMJa J
mcmm înrervie'z r.f-a- dm . * j* id;u<d:r>ui ^nd /'•-a jo.W *m
- ^z>'*rr-zem ’ ir'
*. ’’ H 4 _ -m” a • a- **•-" ( i '* ar ra î : e: j a- r» ^.1 , jcauf.. . ~
counseling interview procedures: Part 1PR Educaţional and Psychological
ir
of Psychiatry
" '* 14 1 a- ’**i; j e-- / *z '/ ' -\ comprehensive

T, Beriinan J.S, V immm . R o • . m *«
atment ca jmomv M’ ,1 r. vi'ff'}*reneiî’>r *•■*• **.
. v O.7 ’ / ‘v> V'<, ‘ M' '-'n-a 1 t a I - iv
*UI * The use ol doumanv .Mx>rucu 5 ac' *io
pvCJUtlM jp c :U Un L!Uu Jcs Amt*n(u*: /«a-i M m ■; {h '
12
>gers» <■ K (1957), ?im ivvcvsai y iitd nnfiuieni vvv<
VI 'V•nai iiy change’' vf r r^/sn/r_ee
vvr.v * R vi r*. îîv a.I R r *ed 1 1 il|54 *, /Prrâe1?;»
, lii n ~*m v'KK4^> • ot Clnrago pra^.
aer h 7 k v OOM I Kicîer. D i. yi l îu.r
i 2f}{ Oi'.x ■x v '/;r a ’/ * re/ u'- A i; mc‘I . 4
with Senii:ophrenici P! *'P >‘l l HiUlMl} »»r W(
>th, A, i" »1 WM P ■r* ®** B r};*t df 'fL a *‘r
v !> A îf't '<«, 4i e: a IAt Nra 4 <■;
(prinia ed >îli P/'P;
V O1 îl N '»* I •■vv. *•> *i«*«i<m Evidefh
Psyciholog . kr.’i; . s »IKLa R*»-JÎMxIy4
;JÎ Pi \ ! i -dî-.*\ R -we™ P Vm ?Am y>:>
Hard:y, R. (2 0 0 0 ) - 7 M*vde ir :;• yrîiiîari . r - -t
rhu ^ O' >4'- *i!r ;;.r* 5'M 1 , a*«WM <)T ir>t:
'V p s .
Ml Mu \ , Bower, h Me!î*”** U k, 1 . H e'M vi
1 2 : K.l), ,JEffectivene v n eîlc\ U»eiiM-s *■ a..
. al" aoifia Re*' M> 1 *''-a ' 4fflr u r_ / ier,;*-
r;\î,iî. V A h im
î ^>j 1î P l -•j #P mi\ m [' \ ' AA m .pvde th. ■*tr
kM P MMiKMMr ;«ni\K iuoa, .of iiitîiî'i’ I *MI
4 * S-'* - „ W P *4 i / v , \ - u. ' _ , . *
v*I ap** m \ ' T ! v . / pn' m 4.>: 4’
e v ;•, >.-> î M 47S 4 v ,

, ,X , #■%^ - ' , , ; J>': >"^ a;
5" , ' , î ,-:Bm 4 rr.i - \ * *
u~ A s ,OM. , ?, **:*'' •_*' .'•»’?, >';*/' l ' ^ -t
OM v . •? • V\ >> - A a >■~
i - 4 PIOS 1 i jh -M-m r .K-1 c- ’ -•* -<>
M *hv a- >MMP *4- Ml1' - PmMM^ '* »
Hh VIXMAl Dl riRAFlh IMM\ lOi.AL A
relation to the diagranimatic reTormuIation of sdr-stafes 7 Bnn h Jouuud

/|<»!(^\ . 05 1*JV~I 24 .
, j SJt'dtLLiI Ps%i
Ryie. A >î Beard, H 119937 „The integrative etfeit oî rctormulanon .
cognitive ana lytic tht rapy with a patient vttb borderlhie personal5tv
disnrder'd British Journal of MeJiml Psychology, 66 249-258.
Safran. J Io. Greenberg. L.S m Riee, L.N, <1988) .Jiuegrating pyvcho-
therapy reaeardi aud practice: model ling the ehange pnxcss'7 Psyc ho
rherapy. 25 . 1- 1?
Salkovskis. PM (1995c .Demonstratmg specific ef fetiş în cogmitvc and
behawoural therapv ’* in M. Avei 1ne >î D A Shapiro Gd >. Resea00
Foundanons for P\\cInnherapy Research, Chichesier \Vde> Sl Sons.
pp. 191-228.
ScheeL K R <2000). „The empirica! hasis of dialectical hehav *our dierajn .
omimaryr cntnjue» and iniphcations'7 Clinica! Pnc/io/em Semit 1
ana Practice. 7 6 8 - 8 0
Scoli, 1 >1 \Vaikin>, 17 62004 n ..Briei psychothe răpire îos deptvsMun
current stafus'7 Curreni Opintim in Psyt.hi atty\ P 3 -7
Scû, J <2<Mjl 1 „( \>gmme therapy tor depremion 7 Bnt:\h Medica! BuUeun.
S*7- 101-11 7
Sdiginan. M.E P (1995;». „The tdecitveness ofpsychutherapy . flte Consuiner
Repom study'7 Antero an Psihologist. 50 965-979.
Sdiginan. M.E P «19%) „.A medîtnble beginningG Amcnum Psihologist,
51 1086-1088
Sexton, I L si Whistc*n. SC. 11994), „The siatus of the uuimeliiig
reldtîonship ' an empiric al reviev, theoretienl împlitdGms. ard research
directions" The Coimsehnz Ps\ t hologi^t, 51 . (wS
Shadbh. W.R.. Matt. G.F7, Nava m c VM.. Siegle, G.. C rits-Chrisiuph, P..
Hazelrigg. M D mnn, A F I vom. f C Nicrzel. MTE, Proue H 1' ,
Rotniisoin L . Smerit M I . Svarîbtrg. M >i Weiss. li, ( 1697,, ..t eidetice
‘hat the rapy vmrks m citiiicaily reprezentativ-1- cunditiondT Journal . f
Consul ane ana Chm cal PsuSraWv, 6 5 *-55 l65
Miadidi. \\ R . Maît. C» t Navairv A.Nl. -1 Phtlîgv G ,2*f-o ( P ro
rneccs idpsydtdogval ihcrapies under dimcally lepicoiiticî^c ontdnsav
.1 uitîcOaimiymA . P \\* hittt go u ! BnTetnc 126 ~‘-i 2- TP
xnapîto, 1) A i 19(0c Jhnpathy, warniîh and eciiiMieims n\ viapv ‘
BrJi\h Jou>nui c f Social and Canoni Psy\hology , 8 550-361.
Shaninc I) A *1970i, „Therating -4p^\ch<«therapeuîn einpaihy aprelinnoarg;
'iad> 7 Bnhsit io m nai of hoitul and Cumctu Psymokm) . ^ I4v t d
Shapiro D A 1 1973), „Nave British judgenients of theiupeutic cor,ditmns 7
Bncdh Journal of Soi tai and Clina ui Psxcmnoym t i 289 299.
vhapiro, D.A (1976). „ The efteets of therapeutic conditimis pi»sitî\e
results tevisited'7 British Journal of Medical Psscholoyy. 49 : 315-323.
Mi loul (Mr/Pi iS\lt M P R O U -M IN I PR \PHi I. OSdb n *,U i t 1
Shapiro, Ii m F in o J.A «i 987>. „Prescriptive \ s Pepiim aorv pyyu*u

ifir.'dp) . o n e u m e s tlie Sitei Ucid P s\clioiiiti 4 >v P r o f e t " E n r o n
JîHVHdi c,f f*\ a hhtin. 151 * 79U 7<W
Mupioc I) A >i Shaptr.*, I) 1 1982,*, „Meu-niMhsis oî woinp'trame theiap>
outuunc studie s a repticution aud refuicment'A Pm hologu ai Bulîeto:
92 581 -('04
Miupiro, D A.vBarkham, M>. Hardv, G t . Morris*nr L. A., Reviuids, 5
Stai lup, M sî Hctrpcr. H î 19911 , „Shef field ps\ehotherapx re^careh
program’ . m I A i Butler Adu Psy diothempe Re<ean h Program*, An
Internaţional Review of animata Studies. Washington DC : American
Psvchoiugical AsU ;CUtînll
shapin , D A,. Ratkhunt, M . Re\no!d$, S.. Hardv, G.F A Stiles, WB
1 1992) ,Pn>uipuve and expioratory psychotherapie* , nmard an integratiori
based on the asstimlation model", Journal o f PsvihtHherapx Integrat ion
1. 253-292
Shapiro. D A Bark-vam Vf Rt\>, A . Hardy. G P . RunukK S -«
Startuj). M 1 1994), „PffecU of treatmem a urări* ni and seventv M
depressmn «>n the tlfecîiveness of cognitive behav sonii and psveh.*
dynamic mterpersonjî psvehotherapcy Journal of {(nonltme and i'iina (A
Psychotox\ , oi 522-534,
^hapiro D.A Ree>. A . Barkham, M . Hardu G ! . Reynoklv S y
Startup M. *1995 l „Etfeeîx of treatnient duranon and seventv m
depression on the maintenanee ot gains following cognitive-behavlorai
and pxyehod)nannc îtnerpersonal psyehoiherapv ”, Journal oj C\*n>ultim
and Clina al Psychulogs, 63 ‘ 398-387
Shell er, G , PMMierg. II y Ben-Shakhar, G (1995), „A randomised controlîcd
unicorne and follow-up study ot Mann s time-limhed psunotherapv "
fon mal of C onsulting a n d Clinicul Psychologx. 63 - 585-593
NiJbemchat/, G m Curns, I.T 1 1986), „Clinii, al «mplications ot l i m i a t f
un bfie! d\ riaiiiii, puchothcrapv 2 Hon d u theiapni nelp% c b id eu
îherapeutic pn ‘grcs^'~ P m < h ( analxtic P a holoys , t 2 “'-37"
Slujite, K.B . Stiiple-, K P , CrisioL \ J i . YoikHUîU A • >i VkInpple k
- |9~5», ! \ m doi ttdîgi venao bOiavaa u n s o iViî_j MA . Ha ,
f «:irerAi\ Pec^
'COidK M l a G lo s G \ . i \ a \1--ta u n / m îw ,. o a n-nm
studie-, ~ P o s c s p .; P A c. sY 92
kfmth, Al I. , Gliss, (j \' Mi fler, T L t i980n Phe Beneîiis o/ Pîhotîu rn/o
BjUrmeO" Chin, Hopkun- î 'H i'ucîy Poj'--
Maiîup \1 sj Stupina D A G 99D „ttnmipisi neamter» fideui) e-
pre/cnpîive v^ F:\ploratorv pwchotherapv " Rtiash J*•urnaî. J ( '‘in., a,
fVv* hoiogy, 52 . 993-496
Steinbrueck. S,M , M a x w d P S J ; Howard, G S G 9S5 * „A m e u -
-analysis ot psychotherapy and drug therapy in die treatnient o f am pol ar
\ I - \ \ î Aî Ai I f R B H L i \ i i f \ îi y xi .
\ ' /»'>•/.■' *■? e;'Vf * * -# >/. ‘C

51 S5*>-*b3.
Ştii—, W B 3AA , ‘vsvînuLxUfU A »»r»BranctA; expun*. :uu . > •
\ j r a r i r a <ed. *. /ViVWiVra.ra /O ra . nes/' p\ f h u ; \3 rk Ba *w Va l
«Kîord I rn!vcrsity Ptev*.
;F-h W B «2»h'('> . \svi»miî.iîi.'H and rlv p ra ra ^ t*1 .)!iî-,oine tun -ductn*»
îr «* spcuai racii.eiB /Ba s h n h t n q n R e s t ar- -n i^ u i r i e speculă*
M i r a \ \ K , Si.a p ia a I> A ' IFS'â, „ A e r a i o ’ tiu Urna rac C irac i .-
psrahniherarn ppraerara»krane reraaran . .. Avrau rav Au--in AVn ra-,
n 52104".
A fi , S u a p r ? î A S . h l h A L R : î AS6•, „ A i a a». ;raA raA ePifH ra
ra c mirat 1“ a' -*ac t ‘\y t /raira ‘-.a A :r»S- *<-
Smev % B barkhaia. SI Irig au t , N td U u A U rk . c ' c a p V.
mti«î6» „H Avram», -a ragmtim Achimcmu îk • ra. eniijd am
: VviKA af Âeraptc* > ;mmP,_ra :i r k V m V;. HaaiA S -v , p~
a '-n -p " R a J. B ai A V Ac rac 36 SAmVto
Alte*. W i> ; Shaphra !/ A . Pîr?fî~{ A/eiis j a ilVHm . A* msra-ra f
dPA an: mumtam rum- JitficcA irnpm A * * A m uB -• . mmm m
f‘ l . VP X x ^ UP „>4*
A O I dmu R ! c vsci \a a r , î rth Cm: era • .a . M «mmm
!: H >hapiro ia \ dara a G L *A6>0p .. \-Si» n*îat t- i A pmAmrum:
e^ptrianca- A <:livnî\ «n |»vycf»»nr;tAp^ A /A-, AA .a /'*'- 4JAiA
vale-. A.B Shapî•' ‘ I'1 \ Hanxa A *IAU. A ’ikhnp ma -vy. î f *n
;‘»‘?aa^ î>^ aiu *»nu B'iîfA j i e \ a and a m u r 1 ia K B Unî:l
'f : . f " a • fyjn 6^ ‘.J lJr: v-
ap "O Fi.
Fi î;v , W R l b \ p s v \\<;hb i , Sil A - \ | : ] *Kfv , Flr^p, U m ; a ^ O - I '
?" „ia »sfFTan> " • '"Vaa ra' >
r >x ,*,-a •:. v : a»A /v a ; :a , 5 ' I
' . app r; .M îl\a*a,; . Ma a*^ j.> * r a,. ’>F. . ’ p v V^ a âa;ap*
\ awîynrjic ,'»;np.i. ?r-ai- :a.i> 3 .'*‘i ar.a’: * . a ' -
k a'i 7- rS . ‘!';a . "% 3 l—A 14
V îranr^ I 5 Ap-H'ia Fa<_ . - a ra r *- ■.r 1 ' f '•■ - ; > a - aa*
a -y ^ „r!Sa ; ■ 'n>.r- <•’<J;!;’■ î L*., a ' ■. i ia ' I- '? ■
Genera/ Psychiatry, 31: 708A l6.
Strupp, H.H. (1980c), „Succes and failure in time-limited psychotherapy.
y u -S v : r ; '? ; a C '/ ■., ' ! ; »• : -A 5 *
a . ;« /c . ' /o. ■'A- tnavU
Strupp, H.H. (1980d), „Succes and failure in time-limited psychotherapy.
l 'î:rîn; - ^ \i,-" • ‘ n •, *»i;v- 4 i" r?-. - 7-^'\ a. ^ B
A
a: apr H A , îf. * v n^ : \: , Ljp'h' U \! * > - m ;~, ff#> ».
" A M > ;v \! n f „ l 1 e i !rr\, r a / P e ‘ v,u;-;;, % / J'v-»’ li r , • ’i n w ' S 1 -IU
pvyr;’-. WaAîrcî.n ÎH’ A nutrar -\xv’ra!.'T,
Harwood - :kett, R. ; Baker, A, (1990),
x -n e -x A ix e n .v x •,»"‘M' - » A ■ ro-on^ t n ,
r '. o n - v c . - K o -cp c'- o O oe-On n x / o t M v V A x n .a/. * i >’ C C CC
"” c A ' \ s ’.i A , ia* %- - d. I r'.L*.e<. ^
--xoveeo; . CAV4 a Jî ;;t' f nv* *o -eriîii’ *. n<x.iv!..em sUCîO hA ■■:
-a a r . ' - ea.-.-;; .e n d e A p- ~cie Xv -yrnpcxi a; -a/^pLf n.
p u . l mi-' : * a-.w x c :<' h A o-fiXti; *-r #4 . t ftu itn . > 2 5 2 4 -5 T
xce C A . Bene- B ; Oa-oCx I O d A j , ..Padenx 'a' > a nidirn- •
xai rîNvvhuiigr An x<X îk e nased practice >980‘ . I/m ca ca p - xpkfJu/x-'
u ,455 U T
Oa-uaie 4 i) c A > . , c \ x i o l o g i e a l imitcPtenA a*r deniessi,»>.: j o n d<;
cr ev x^TK Bece, / >~ in p and 'Av'/*u/n 2 ' iS X -p p
.^•laa A M oxO M. t V Hiobem O A Bănie-, PI Od i
-A m P ic OiCiaps *r ifiaca d e p r e x i >c J x i e d n , 'ao.i.o
A~ > a %n lt * u r n m uf P lin iţ i! r ~. 144 4 i K,-4*>5.
' ''arrîcneît ii , SiaUe. M 0'HK>-, ..Are aiîuic «\nc. mu ret jniifcn fe«\XR
a; -u icco i i K i i l h ’ O p u u i i t y >n t f e a i t B c j r e , 9 M,
Anex. CA \hui.r'-l CM M70 .K exjrA or» eerAni tmrjpe^
„ecrr«XMi::a. x.*i»- ce n Litixi ia p r o e e x and t x x a o t t ai \ 0 A ‘;p ;
B l ' 4v ie d iede - t{andb( (>k *dOv* ko:ht pwv arhi Behd- ox ?_?nx*
> 'A-- BcA A*iUea, pe 2 aa ~344
î C r}enartnien! of HcJtli and Hun am S a e n c o C A l>! IBM <199 pe Dcvrrwu n
.y >n i i | ; |rp I reutm*/ i r . Vnc a- £}tp; c' vA 1)epre-- ion Ou idei ■ro*
] t-k.*: k »«ck cule ^ H O P R P iî D Îi '.a u o n -. p p ' 40
^.nnpo;o BA: ? PAC 9 . BÎethdoiogk'a! | roriiecn •„:? iCentcaux -Arîue-yv
. ' *. >•• '«irit r ip .r - /*• ^( c; ••'/;{■ \ 5<t >cd?< n 7 4 0 T
n ,,r - r .t; o n ,j »p Bit *4>r'.*, '-.Âr *r ' 5{. to-,^r'. P i - *,
M A N t . A L l)h i'I. R M M L ! \ h i \ !l)l \L \
Wisk<'W_ I.F. . Parlofl, M.B *!9~5» Pw( ^•nkarat^ ChuOdi Pfreoim:

tiiMBW Pub No (AIAMn 74-120). Washington, IX . 148 Go\ eroinei'.!
Primirii: Office. pp 245-2(0
\\ histun, S.(A , Sexum. f.L, ( OAN, „An overview ef psychotncmpv
ouieome rexeaich : implications for poam e'4, Pmjesitmdi Psycholom .
Rvsfurch iitki PrarUt v. 24' 43 51.
VVhkthorn, J.CA . Ret/ B \ 1954), .„A Mudy of psvch<irherapeutit reiat ion
ships hetvveen pasiciarm and sthizophremc patientsA Amerao- J-onmr:
of P\\: hidtrw 3" 321 33!,
Wmg j K • Reeum A ; C urţii R II ; ParL, S R.G , t laddeii, 5
Burns. A. (W98n . Health of the Nation Outeome Seaîcs (HoNOS)
remarci] and dodopriienf , BntPk I'nrridl o f p?\ :hia:r\ , ! 72 ■ 1! • |5
Wbfîe, B , GoMlried, M.R t 1988), „Roearch onpswhothcr.'tpv iritegrauori
uominiendamm and corx ludorts from an NI hMl i woiiohon \ ion moi #y
Consuni*:.* ana ( 7mâ ol /V, r/m/oy \ 56, 448 451
CAPITOLUL 19
Trainingul şi supervizarea terapeuţilor

individuali
Mark Aveiine
Scopul trammgului m psihoterapie este de o facilita exersarea abilaâ

ploi naturak o competenţelor dobândite aslfek încât acestea sa fie
folosite ia potenţialul ior m acini şi în interesul pacientului . Această
anim aţie implica n u . multe ipoteze care an un scop etic. In primul
rând, terapeuţii folosesc tn activitatea lor un talent terapeutic natural
care poate să tie mai onc sau mai mare. Ipoteze le secundare susţin ca
a avea acest talent reprezintă un fundament esenţial, pe baza cârma
expertiza se poate dobândi, prin intermediul trai lungului si că talentul
nu este o predispoziţie unitara ; acesta poate fi oi ientai cân e anumite
terapii individuale sau pentru alte tipuri de terapie, cum ar îi cea de
grup viu taniihalâ îr» ai d o ilei ntnd psihoterapia este «» aedvnare ce
S'vop, în care ti autori î <i p ersiiaiaic o i c m ut umimile impâriâyeN
m caiari icnue prolcsiomd st eu» de a-y emikia o fatum m um a
le ia p c u tf rc o sm o tb in m .•*; cm c o; îim : r comut acs imrehur,
I * ( c AitiiUiv dm terapie m am vuu: im su a îm a ai ulm cu edeme m
;“ m \
*a<ieC îm* • k * <icOu»K u c c m o ic om«emv ului nuca muî-_u . r o.
acestea duc !a întrebat ea esenţială Nn îosr somife la cel mm um!:
m o j mierea-m pacmcnimc
Nu c o c posibil sr tacă drapmro in m t m mipno! pana la uhu-nc
•Jv tabu U<Omumm du IC C.O ,r p 1’- m. 1 a" cai > Cv t O“'r;e-.
individuale în sth iin b a»cnîia se con e n u c u /a asu m * u s p tU e f »*
importante din fiecare urm a m ă n u n e f >cpâ imrtwf acere, voi nre/enta
: m* ac *vum ! v...
* nV:.; OaUUToOmj > aj •' U V•** M\,Ui f ; MOs O»• >» U - »U

v. aiU.aaUl r^î vvUhi ■»« vi *Ui -CC i>C vCil A-a i-v !-Ah, .1, CU»Ui U#t :• K
ih ,1 u h ‘,Uu- atub1»; iliOîLîKi'M^1 V CU? Oa« 1 IlfVM- i AC ,U; : *' ; J
mUlMC!?:! u* R ale u’fMw Au* A DUU O . îfJiCa.V Ipb’ O m-vIv u%
cocupt omprc ceA* trei *aAmene ou roman- alt mv Ham P- m .miv
uv^nr. J b î b v t î c : i ; ape*''o ară o u r - ; m o* m o mc-.
'„a oi A j ut cemjttmmt; m o w a Am s urocAAumo , -
Ailuîtfi A. p o u o A m p e c : b .o; '• ib*' m e c a m o :k cou* A mAcul *
-•mt:r.uâ Euahurea arc o curiei uzm sub lurnu anei vm~.um pr.vmo
terapia de suport.
Introducere
Art ceea u ' mte numi* ps.hcîenipm mdimdiiakA două mm*cmc o

m u Ine se mi vorbeau iota ec . ealailă e u fntenîia mi apceinia *_â cn.i
imtre ele m putea sa Kăiamf mai bm c" Ac.asul afirmaţie u m p lu
dar inşelătoarc, fanară de I unen i WM; aieludc :iiruenfiunile uecemre
ale practicii psihoierapeuticc ‘ întâlnirea. ii1*cutia n> persoana prefem
o l \orOeasca cu cinexa ' decât „Ai xorbească’'; ca '-pentuia >■
ui cent ta dec tarată de a l lipita pe pacient Ano amelioreze calitatea
•neţii Această definiţie uanileste dur un iuţiră* obişnuit parametru
*«puiui cie psihoterapie m tac- mu î*lemito fi ru întâlnirea ohim inn
'u r c două persoane, dan m maiiuMiim excepţionale Totuşi, cm. cum
•-'* meminA hîcvvm *s 'S ir::o : i'M cUîîat ■rî,«,4 r<; tiu e-m'<pimck
CÎOldc»t«ra MOrC s!lo, -r *\ v*are le avem. Tunainingul a *'v C -0",V;/Î,1
cfiouCltâtin.; *îUOţWî'î* A1psihoterapeutuliii, dar, pri A < rca(. ce
reprezintă garanţia succesului 'vi C~" cu aminte la raptul ca acele
r i ”': uc n;urucc ca-, ucu, t centul pe difereniţele apare'et substanţiale
UCU*. : .îOC- :nmv V VUră similarităţile si 0*?'U c semnificative.
Luborsky şi Singer (197;5), intr-un sond.aj de opiude referitor la
cec ’Ca .lî-xCiscior aom iar t*t îoaîiofiTamc; •-Anulat ,. cce mc c.!A
m toata lumea a căşti pat si trebuie să prin îească premiu ? ”, atrag
OU O,', iîMM Aunum A< C' C. r< l i.tr A * -jn/ Ca '-v,(e O- Mi-M‘ra-C'r
sunt la fel de eficiente şi nici una nu iese în evidenţă mai mult decât
.ti ' o uo*c .a m*,--c’i : 'u -i cio - om '.im ; u *-a.
■CUnUt • V alic UJ;. Ulk vC al! Ut CUUm iCîÔUR vUClcUU' jfC
” C- v " .’ _* "•> Vî„ *i' v*\i s i ! .* ' 1'! I >' *k ; - *' ; ’ %l
<a d r d d U L m c d e >vuU cMu n u n a iii M rtd îii J e r d\ , v a ^c i r J iî e m k im m

•<ivldJ >UV\\K v, >* „'vV»U* iCdU ui! -f Iii \v,v J>ta >id 1»'»Nv,tiIi I>itl w.t iiîiJLi
JipuiI u diiaiiH^ îei ii»ii >unt liidi potrivite peniiu o aînniuia i#eiM»ai*r
mu p;ob:e*nd mu t î au leraneui ui tufudiona m ab mai o mc du~u
iOcid in n abordare pe ..are ;» oonstdeiâ nun p e tecită l a i c suie
apIivUiliiie m ic mu: bune u*e a c t a s e n c Ciapn cele un ^nîeei rare
a d u n e ce i„ el a l 5 R, .tî_ y 1 ' muc v d K»4 - in t intp ce acu v Jalea nativ r
t ui ie: pt! VMik Ih iC îit: 1 1 Hi v1 UlidmUa dbji*daîV I epiU/iUUi Ui
aspect ^heîc viei rreciuc .deniilea. in funpin nannneukn
Re/dl taie iv. iuj LaîV‘i.\ev )i Jie dltCi ceiUc'lukU i fn„ al» cptiCUU
ue/baterile legau.- d . aie cma m uite nu este uh pMÎioîeiapeui >ad a u
o d e m icnim k , ia-, Ci r \ •mu *;euiiUi, apu «Minca/J mi dan b’PC mîlipL
xiiaua înnlci nîka.v. u u \ r *; !: d e d i c e iruie d c Jad* UinaiiU- dc
evciiipîii polucLk.t.oi c u e » rmuiurudîtică. uuiedid m m un atât vk
U ude a'pe • le C. v.aUlCa ea wL 1 ■t r>VC tP<.J i-l I Cr LCC nU,.
e niside: 4 „a lie/Sv „uci C u i i p m i e d u. dv. e m Jc/fCtiCI ,mareeda: „
iCnit-te dv, ]Hit;U; „ In ' 'UUîU a Ci: Jd iv. / iL %îaa a v u t u l d‘V*eJinIt-.,
tîUDîudsea u J 'e ’ei:v.- . 'CrUii,, ,d c l i 1 aHieui ;viiiidi. ac v,a*ie vit,
i "te cei una cl.u;cru êadi.. Uv^ m d‘J: cd. va re .ne ae la d J pnd)îc ru,
specifica, "i ca"; v / . i . îU'unislanteîe" d ’aj; 1^bnc AUiiieu Land
u>i vinii >e mtarcipla ude-ca u unrUe am fNinoierapie nara în rd/A -
unde ce x^lckihc eK: p- *t , e i : reriiaiica ditcîiiciate dc vi-s' pr»um* v,-
a-.ceiiden|a uMipia ^niiipetrv n iU i . » .acced nipkc >.j:,îare.v adev âîaad
p*iaee u neeiipuă bl. ru aîuea d iiUercMu . ui: un Jc n u d ida. iad;
acela de a d c c c d u , a« p;5 i!n Jeutpuc s e C'^nsi!icue runîe.aidmitc. / '
UCuC placid : v fu lend ! ■*' s**„i!d a- u-ce.vde'î r C\e>, k-f *>pu%. k
'kt Îcreîilicx - nn.Cfaîv. ,\UJla„ u- « 1 'V ecauuna 0 ; mud .
uCCldiU cer^c. ai>ut v1 r*' 'un a ,c~'*a -* . u d -’H i 'i i V U'ekus* ,
ţină cont de aceste aspecte,
e n» 1 'U v_c ■ ' , - 'C' 1 5 u „a; v p • « c rT'n v a
titlul comun de terapie individuală şî aderările care merg mai
d ru d k : C U. *U ... UX . c .w-’ * ,j c ,c l * *c " d : ' ^"
ilcCiii rtuiku suni eiîiaienî dc Pipnil t x evxi.) n p r e i u .n cm capii* n
p ^ î/ - . ' c ic u a /i nuc m a n e i . *x «Uj ‘* u:r van-a lanuce-
cu . -iu ire.ev-tsu u~‘ p f a v P i a Ic; bp*-: ut -cniniii atic c. 1 *: . .cea
iU s un U*d ■' ^..nîu- . t >■- ’rsv~ . ,k i,vr**u u(, , a^C ’ *
dtp!, mieatut mea c-te < î uPO! !c / na;e- : ispu- t - u rpnuanie nc npu
tranicr >1 personnde c tic su!i< iicm nîc a spe? di c e putea fi au/ne
VI A N T A L D L I E R A R H - i N D I V ! 0 t ’a i .A
în cadrul acestui spectru Mai întâi insa trebuie să explic ceea ce este
central in abordarea fiica. Inii recunosc propr iul bia.s şi rac o Miite/a,
derivată din propria experienţă ca terapeut şt tramei*, pe care a n to n i
să o com pare cu propriile concluzii lAvelme, 1979; 2 0 0 5 a»
Psihoterapia se ocupă atât de sentim entele vitale, de speranţa,
disperare, invidie, ură, autoîndoială. iubire şî pierdere - care există
între oameni - . cât şî de patternul de relaţionare repetat pe care şi-l
formează o persoană ; în particular, este vorba despre acele aspecte
ale patternurilor pentru care persoana este responsabilă şî în legătură
cu care a fost posibilă o alegere. Ca terapeut. încurajez pacienţii sa
întreprindă acţiuni sem nificative în forma unor noi modalităţi de
relaţionare atât în cam era de consultaţie, cât şi în relaţiile din afara
acesteia, acţiuni care. odată realizate cu succes. vor începe sâ rescrie
penestea vieţii lor. Această acţiune terapeutică pune A îndoiala
miturile determ inante conform cărora o persoana a învăţat sau a
evoluat astfel încât să si poală justifica propriile acţiuni : adesea,
asemene m ituri sunt restrictive şi autolim itatoare Ele au legătură cu
perspectiva psihologică pe care persoana o arc asupra ei înseşi,
asupra situaţiei în care se găseşte şi asupra posibilităţilor pe care Ic
arc deschise . un loc esenţial în aceasta perspectivă ÎI are imaginea
pe care o au persoanele sem nificative despre pacient, dar şi cea pe
care o arc el însuşi despre <9ne. imagine care va fi determ inanta până
în momentul in care apare o experienţă emoţională care să ou corecteze.
Imaginea pe care o persoană o are despre ea însăşi este pusă în
evidenţă de patternurile de relaţionare care < c formează între pacient p
persoanele care exista în viaţa sa. inclusiv c u , îm preună, eu >i
pacientul examinăm semnificaţia acesfor paitem un. Ca aspect impor
tam. eu stabilesc succesul strădaniei noastre com une tu funcţie de
schimbarea caic arc l a m Lunea externă a pacientului mai degrabă
d eatl io rum pe de >chîmbarca care are loc ia m \cî iutiapaluc. Daca
acest obiectiv parc prea presam, permiteţi ;m At echilibre/ această
afirmaţie recunoscând nevoia m ultor pacienţi uu problem e profunde
de stim ă de sine si percepţie negativă astipia lumii de a primi
susţinere constantă pentru a-şi găsi curajul de a se schimba
La un anumit mvefi nu tac nici o distincţie intre teoria psih a nai Hiat
şi teoria cognitiv com portam entală şi p ra c tic ă ; am ândouă recunosc
şi utilizează factorii terapeutici pe care îi au tu c o m u n ; amândouă
U v A îM V J ! te Sî Fi R\ te vHi \ H R \ H • î‘i i » ,‘F !\o i\lj.u O :
tecra încurajam, una ut Faina directei, cealaltă fi ioană pubhcu ui

psihoterapia psihanalitică. tem enic tnirapMhiu: mhiî mî rentei ie. eu
r;af ameţitei! înaintează p m a n a lo g ie , daeă m poale rcAi ;c fimiteJ
unei poveşti io cadrul relaţiei cu lerapeutute aceiaşi capitol poale te
rescns $î ni relaţiile naturale cate exista in afara cart icrei de uîiixultâtte
*11 terapia cognitiv comportamentala, se acţionează direct asupra
n e ţii sociale a pacientului. probabil după o perioada de exersare

realizată in interacţiunea cu tei ape u tul Ceea ce c arac teri/cază mice
psihoterapie buna. de nuce tip, este atitudinea de susţinere, pozitiva,
din partea terapeuţilor imaginativi. experim entaţi, care respectă şi
ninşi exploatează pacienţii : Schafet , 1983). Cred că relaţiile mele cu
pacienţii suni atâi pasionate, cat si etice, deoarece ambele elemente
'.unt necesare pentru te, sen îm barca personala să aibă Ioc Io cadrul
terapiei, influenţez si mm influenţat de ceea ce te întâmpla mire
mine şi clientul meu. Accentul cade pe câlatoiia persoanei în viaţă,
care este o călătorie pe cart* o realizăm şi îm preună şi în urm a căreia
mă aştept să mă schimb şi eu alături de pacientul meu. Este o
vâlătorie cu scop şt nu o hoinăreală , deşi destinaţia finală s-ar putea
să tiu îte cunoscută, staţiile sunt cunoscute de către terapeut şi către
acestea se îndreaptă el , terapeutul este expert în a-1 ghida pe celălalt
pe acest târâm , necunoscute şî el poartă responsabilitatea pentru
alegerile care se fac (Aveiine, 2001). De asem enea, este o călătorie
în care nu mă aştept să fiu ghid pe toată durata e i ; o persoană poate
urma o terapie pentru o anum ită perioadă de timp, obţine ceea ce
este necesar pentru a produce schim bări in viaţa sa. încearcă împle
atentarea în viaţa sa ti noii abordări n dacă este necesar. se inim ice
te terapie ; în ceea ce p ro a ste acest lu a u sunt un minmia!L>t. Nu uni
propun, deşi em p o sib if aşa m m speîau psihanalist»! timpuriu m
. puiZt / Je a lungul psfiioicuifiri poienţiahd de nev»’*oă td v / k :
Uiltn >atu în iiioit ni;cc>ar vi \teoitem m 'teim eutfb de dom e
i v. „ a i e
„ . a ^ *v * e u . ...»
Uulrftei prezentate aceste <,oi iernii te .a puncte te u, te nete iv,utee
u n n â te a re k scctinrite sâ începem pi m a recunoaşte sa i cma cantabilii
m „arc o arc ai faţă «eiapcutiii atem ian au r s s o ie mumug
786 \I 'o i m m y \ I7M. m ;v \ |: n v
Ce trebuie să înveţe terapeutul individual
iv ,««u* n u n u u r m h :m **; ue u m c v p c o c d c v m o om o
v i(,7 mv m m m m m m m ipemmo m o m o m - v d
m Cm;
.m - . v;-- cpomv prim o * pnh -vrapim m v r ; >h « m m . rrm
. m^mmvctm- d ^ m v d xiPî^r.hiîr f i v m v ii 00 m-m
17r p ‘.KCCUîTiî-" o g m m : V , i m ip VVlPVmmc p a KP ! ^ UUmmV
v movgum c p^m d: o cm* o o d m c tr o r e peimm . c i m m o d o c h n e m
u rv cm i c <livhi m eJo adm do higroim y p<tim!ocm *mc vh;
■fw m m m' av e!"' ovi “VP m pimimohmvtir di;. vjm md c .u î l P.
; ; cci cc prî>eve dMdmm. iiiîmmmţm y rc/uluim i c p u : Le
m v j rmm: c T: y nuv -v IPC-J•vjlm ii-icnidicj mîc kOi:-* Ic pvdm-
oVlPV . InoV.; hpoui’m Cxfc UL ~Yt Clei lUj, p »:cm ^mmmrcC oO;
pcMiuCi de infiTricţiiiic . ••mplexc y necuîmmuv Iiir v f*cHîL* >• mvo
nutrea problemelor. peTM'luhuîea p:vientiun*. n o d u l viu ic dcm oian
>; iltofrmlO > 4 , Îîîîrc alt gOCa fMîiV m* d !iptlitiî do tCiVtpi C OUlCicV
;mniiNCc j ci do/u de îcntptm anuitatea. motivata si capa.Halea de
vmdecare a psiîiolerapeutuiap rnaleabiiitatea situata lor de \ ialâ v
operaţia schimbării mire no n e si ghinion în aces* va den mh îmbarca
poale f: planificam v pn dusă Juv adesea. eiîm sehimbăn poi
deormttkt eîecte dojşmprmc puternice progrese reali/ate cu greu
ie»! ui spăl va 'mir-o d pe _a arme. re a reapariţiei unor oalîernnr
maiauapiatree .a u iu-. m Urm
Mm nwlî cp mm .ie . 1 v* m mim nulă mire lerapen: si pa meniu*
vm e^m e^ruO's r o4.; ::t»-r= . :e^_ a.k 0 ;eeu>uei îivim c. ! v j | vcic Il
r» p^\i .r r .1 lucarna?:!, turn 3 1 a s , p*V*e;.ai ./ tjc viucrgePi

os». .o iî!L ,v » s 's ,ui ev m ec. 3 ': u . a v , a. a- du v c . a
5 .^-V.c . •ts î.u .4 V V 'j:,; . viCOs^ ’iU - : e vVipiV
psihanalitice (şi, bineînţeles, este încurajat prin intermediu! tehnicilor
acestora), dar, într-o m ăsură mai mică sau mai mare, reprezintă şi o
cp •c mov c/ccciuminiso. >s ^\m ^nCai-Jmc nu ,r- x k ' »k :cvcoi:
- sîc p .cpv *ponţi, .c rcă-t!i; ppmmoV *r<v\ s< 6» %.,cri cu vî*» .',h -v
^ o-, o ... -v m .4 c m •. 11 o. c o . t ^ 4', . x: m v«. j „ ^ t;s. ■
de a deveni terapeuţi eficienţi îşi m erită efortul, nu numai pentru că
* - m . ..p - m*.. m o m ; o >.' inii Vimv.*vm.cm . mc ~v
: c * -r.i •; . v e rv e ol o. . ' m p i o <cî c^jfiu- m* ■m v
• c i o idm ?1'- o î o p C 'T t s P ;o v :' : a m p * * m*oi u V c a i d !m r m
TKAIN1NG1JL Şl S U P E R V IZ A R E A T E R A P E U Ţ I L O R INDIVIDUA LI 787
şi atestă capacitatea oamenilor de a se ajuta şi susţine unii pe alţii.

Dar această disciplină practică şi artă creativă nu este uşor de învăţat.
Ce are de învăţat un terapeut depinde foarte mult de nivelul şi
intensitatea la care trebuie să practice acesta; poate fi la nivel de
începător, cu un nivel de apreciere limitat în ceea ce priveşte psihote
rapia ; poale să fie profesionist calificat care are nevoie de interpretări
terapeutice ca parte a activităţii sale de generalist; poate fi un psihote-
rapeut de carieră şi viitor trainer al altor terapeuţi. Trebuie să se
reţină faptul că la toate nivelele aceleaşi lecţii trebuie învăţate în
mod repetat. Terapiile individuale variază substanţial în ceea ce
priveşte teoria care le stă la bază, focusul şi tehnicile, iar în această
privinţă sunt multe de învăţat. Totuşi, persoana care este instruită şi
care se concentrează in mod exclusiv asupra unei singure abordări
riscă să le ignore pe celelalte. Pe de altă parte, atunci când există o
prea mare varietate, el va încerca să înveţe simultan două abordări
care sunt disonante, acest lucru cauzâeduri confuzie şi o anumită
respingere a trainerului. Totuşi, a nu avea o perspectivă largă asupra
spectrului terapiei în timpul perioadei de formare induce riscul de
limitare a gândirii şi a osîfîcăriî mentale. Personal, încurajez
expunerea la mai multe abordări, mai ales în etapele timpurii de
training.
Din punctul de vedere al persoanei care se instruieşte în terapie,
obiectivele trainingului pot fi formulate în felul urm ător:
Generale:
1. sa înregistreze progrese cu privire la utilizarea optimă a abilităţilor
native şi a competenţelor dobândite;
2. să identifice tipul (tipurile) de terapie şi gama de probleme şi
personalităţi pe care le pot avea pacienţii cu care terapeutul poate
lucra în mod eficient.
Specifice (într-o ordine aproximativă, în ceea ce priveşte prioritatea) i

i . sa înveţe să asculte ceea ce este şi ceea ce nu este exprimat de
către pacienţi şi să dezvolte limbaje comune cu semnificaţie
personală;
2. să-şi dezvolte capacitatea de a păstra contactul eu pacienţii în
explorările lor emoţionale dureroase ; să creeze un spaţiu psihologic
sigur;
7A \i\V \i î >1- O R A I i I\ i >* v 'I *• *
5 sa înveţe -a -m m m e intre a pan tu pa o a opserm a; em p wt

hicm a/ă cu paaiv.mii. adică m dobandeasui vcUsibiHam Li na mm p
fdc îo cau. trebuie s '* in cate *iu trebuie ^ i ifitarvm ă.
4 sa d o b â n d e sc a un m dru sonm ptuaî cm icîiL în iiitenorui vâram
să înţeleagă se se întâmplă in terapie si m ea ce este ue d o m să
>e întâmple ,
5 să studieze dezvoltarea umană, procesul de în \a ţa re si funcţionare
a relaţiilor peisonale va re se dezvolta în mod na rural între prieteni,
cupluri şi m cădi al faini ini o n p ita uni si reiaţi de aruîiciale,
construite. din cadrul terapie* în care sunt convocate persoane
strâîro .
6 să iîUelea.eă si să folosească arăt pane m u rii e terapeutice pe
c a rt diverse upum de terapie le au i n comun * tre m a , care
nupî denumiţi adesea ca factori nonspeciflrî sau com uni. m at
descris» m detaliu in secţiu n ei dedicată în v ăţăm teoreticec
precum e f c u j lc care minr s p e e d rie a b o rd ă m hi caic au
adera!
4 m capete în«.rederc în practica tipului de terapie preferat; sa
folosească la maxima lor capacitate răspunsurile em oţionale ale
terapeuţii-un copstuictele teoretice şi tehnicile, penirn a rezolva
ptoblcm eie p acien tu lu i. să devină com petent în propriul stil de
lucru sa devină capabil să lucreze atât pe intervale si inie de
unip, ml şi p; pere aide îndelungate si îa neccem v dileiiîe .
8 să aderi* L« puiet o a barată pe uridenţe
0 i ă îşi ip ibiifiăiălc m ă au fi *cun- cisfcma şi a: Im reze pentru re/« «barei
o miliarelor pci v m iv mov pm me rîer « u terapie ;
lb să ajungă -o si cum c m ă re o p m b hum e e m tic c ip a hi; si
obţină ş? să re ;i o r mm m a v i
1 'a cu rau -, j o o-.o m e c e m e .e p a c e s %-oh p^ăie • e u fe a o is
e •.. s e i i o e c a e L or o e s n e o u ioc mm r a - c o - p , mmm
. m am e Lăac' . a - ' mc r mi u O ; s imimem- . p a m i c o . *
uuc «Maicii., W m eipnolese * 4 ă ş Avctine. l¥ b 7 c
1 . -o '“ 0.1 - e ;U «- -usc lO ' m a" ' e \*8C camî b 1a t h 1*; -
* 1 am j s i , . ea c a- ejcaz.- lestput p l e ' uă metîry ftemea pu*.a —
; 0 1 . -v > ” * 'ă :L v co-mCu 'Ce m - C o l i e . , c pom. .1 ; IOC.
ut -cfapeiă , v,; a<,. e î : mpoii m m ne izo oo; re ea n e s o . .
;:ş'\o.... : si h* PLR\ 1/ P- !t s\r^r • *O *iK -V u CU ' -:
13 m m . -n dom de dilemee cine m m rmrikmeL - „ ■•ijr.diia'

m* a ;eehv . x t K? u-runle/c tnr-ih.nuo xOftipamim t o m d ^ 'i ,
sli aîh: p m îi;vei cmexpun? al»n dv mereaer. în m:h .
i -i »â fie tjiiiîlui i/ar au smeiitid teoretic aieo şi comitent de îmvdt te
>i piu ielele <ilr dabe , se tipreue/c senuu ficat ia factorilor cuîtumi:
şi somau si să !>s aiusteze tei apia conform acestora , să evaluez.
i .1 mod em u se este adevăr esenţial. o^î^nuiiiră sau dogma
neîondau în oi ictmt psihoterapia prin intermediul: a» experienţe:
practiui chniee Hi superv t/ârh şi c >sradterit literaturi! de spe
cialiatate: să îV capa tui să evalueze re/ultatul: să seteze stau
dârele de practica şi sa ' critice in mod si stema tis implementarea
i 5 să înţeleagă imp m aţ ni e comexpalui de lucru in care trebuie sa
prietine niksobe p o k m instituţional economic >t contractual).
m sa se jngaje/c pentru dezvoltarea p n ‘femurală rommiifi: <ă doban
Je isa j eeitîfiearc profesională îa nivelul carierei de psih* de râpe ut
Pemiu trame» obiectivele sâni *

i să evaluezi ai nivelul de dezvoltare a persoanei oi pe care k
instruieşte -o să le identifice punctele slabe si punctele lan Ir*
diferite stadii ale instruirii, ac ea,stă evaluare poate implica funcţiile
normative de selecţie pentru trammg si evaluare pentru oferirea
.unificării (din punct de vedem educaţional. termenul „normativ "
se referă la intraredesire. cm erii de acceptare'respingere, în
iinip ce d o rm it iv * ve re tem fi elem entele nouexaimmde m o
nnb Hjăfesc 'mpencegi edim um adă de m b u in g '.
d >e ajun m ‘ oom dc unmmte vi o e z î . e / c exnooentek ie înv m u -
* »eîi:-uă a s k \m~ p k rm k * p !e '* : o- z v i î j umîkipie oue** «
U« Or cm 0*a”> *!: v Upft O OF 'O,- ; a _
a ''k e m u rev ic^ o C ;v reo-e .e , m m v k o . ' m •
Orale U . e „ o: . * 4
î ' *o
' ac,, , - ....
pjCîeîitiîo* h -o pfu ia Ia pit •!mutai m ; mi afveue m*ir ne.

acest lucru pentru ei înşişi.
.O ., ţs^. ), , ş : ş i Fa Ci; 1 >*’a;0 *v _ >

- mmmmea iifne nm-esaic ocîiO , va o . - o „ i v- m a m e
nevoilor de trainir )gresuiui şi a alegerii potrivite a progra

mului de training pentru o anumită persoană.
Trainingul nu are o limită sau o singură modalitate de a fi realizat
Alegerile personale şi ocupaţionale determină în timp forma trainingului
individual şi pot marea progresul de la expertiza necesară unui
generalist care e interesat de un subiect la cea cerută unui psihoterapeut
de carieră, iar în cadrul psihoterapie! poate marca progresul de la un
tip la altul, pe măsură ce interesele persoanei instruite se schimbă.
Este necesară o instruire continuă pentru a ţine la curent terapeutul
cu aspectele nou-apărute în practică şi pentru a-i menţine expertiza
la un nivel înalt. Aşa cum terapia trebuie să vină în întâmpinarea
nevoilor pacientului, la fel şi trainingul ar trebui să corespundă
cerinţelor practicii, ambele avându-şi rădăcinile în terapia practicată,
precum şi în cadrai în care este realizată. Ce anume trebuie să înveţe
un terapeut care lucrează cu terapii scurte şi lucrează într-o clinică,
având o lungă listă de aşteptare, diferă foarte mult de ce anume
trebuie să asimilc îrsoană specializată în terapie de lungă
durată, este practicant independent şi preia un nou client numai dacă
timpul i-o permite.
în acest punct, probabil că cititorul este nerăbdător să afle cât
mai multe detalii despre cele trei puncte cardinale ale trainingului, şi
anume teoria, activitatea clinică supervizată şi terapia persoanală.
A-şi satisface acum această dorinţă ar fi prematur în acest punct. Ar
ajunge la concluzia că expertiza in psihoterapie este ceva simplu de
obţini mpetenţă tehnică învăţată. în schimb, atrag atenţia
asupra faptului că dorinţa veni psihoterapeut specializat se
naşte din evenimentele istoriei personale a persoanei aflate în formare
şi din efectele consecutive pe care acestea le au asupra structurii
caracterul terapeut reflecţie va dori să aprecieze critic ce
anume aduce din moştenirea şi experienţa sa de viaţă în munca sa,
înainte de a se angaja complet In aceasta. Două lucruri sunt sigure,
în practica terapeutică, indiferent de tipul ei, reacţiile persoanle,
unice, ale terapeutului vor complica şi nuanţa relaţia pe care acesta o
are cu pacientul, iar a fi terapeut înseamnă a fi expus la tentaţia de
a abuza de această poziţie puternică. Ce anume vreau să spun prin
aceste două afirmaţii voi prezenta în următoarele patru secţiuni, care
abordează factorii motivatori ai terapeuţilor, selecţia pentru training,
contratransferul şi de abuzul de putere.
v»pI M ”L~c , „j M ^ "L• t e ' -iL t’u* J o
.'a c o u : n C :n ' m ;,. ,« c , . 5mm „ m - m* m m c . . m.mC
3 ll'J r L 7r mm : ^ p tm n m i c m Li m k i tC C aC I ; ' «, r L
m l L h.’, ' . -- u L .\ m .. **-»H: i , C m m iîcm o/co !CmmcC *
■v r-u'i . mom n mmmc cv n l u l n >;m :m r*mmu cmifc
c m i i. ’>c —. :m c • c m k L m i c m p c m c * :L- m -
m m M m * u *c • • * i'»s, m c o m p , \ u L >; iic. aaietVM'm >: n u m M k m •.
•u i m P J p CC n m * • m * am m m m iciUfraki m ut mmm m mia mcM p
• k n m vd ; m\ a i • j ^ n - u i i :u*:iL'.i!d U u ne u tc in u ic u p u p
o ii t o i fi re ».k Lr m- >. p - -mune a»i om icn cî >'
i ii ouhm n mm • c d rminr xjtipLii’iL dpi «rî am Li! Cp; J l 4
up/i-ulLi a; 'la ic ; -*» c n a practic j . iu lin arm viumuncm m
ckk rV-hiCilL; I '.-'.o i-'fik - L illlţCilLiM ; aifiki ;L îteUClCn.,; vii
n in ifmi aiimcx* uti-mm «pa u iu genei ak uxmicnn n: \ ia|,i p u s >m,aILi
p. icfdpcmbki: u; a o mUMa^c ouruHa .k a : aiura ne m i dr~« ja c a.
fi %iiitmia! mu. lax luau ac a m m /u d M am pună: ac u-uiiv
coofmnm a . .: m p rcctm m - Ja a a pian • Bugenîak U|n-
*ifcber: fM m • *-4 fim m Ik iîe o c k k b : rarkcic îmH3; Va Mm
lmlzm
Guv Lj M L f,k ; dkiiix H c intre nn a u atoni lunciionuL o m
«cfiiîL ir.lui!' >X Clic iiT o , m ommxeenfu! alai i>c LmMrf m om aM '
mu pc mnîmick" m nclpuia!/ a]c \unr îcMpcut ciiuicm ¥ach-'v
ipnîivaţim rui îîlîuo mCcmoai ;um ra. îapi de mtmcnu andu Mm *îc -
; v'n':M u; j- t oso> a n* , num o-
i":Lai‘: a e«>m' ; - n - n e um r:« "::u f U i; mm~ , cr ^ p.
imn .ne m mm r mo « vLprnna^m a m m m : ' : Ce . >
< ti; L..C' a r . , ■ :: ^. Cc . a;>';. "'.k a*' mon • *« u . p p i ^> ,
* m ,L ;L- - : nm e:~_ , %.. «» - * o ' _ ••c.;,; -’u.'-c «••.; ■
intimitate şi capabil de a fi cald, grijuliii şi de a râde (vezi, de
asemenea, în următoarea secţiune cele şase atribute funcţionale ale
~m i *vt u n p> x> *i »>* «<ş - '•>*U'*’* f *- p c, \v- ^rr'"f * * '•

vi1" vi i c« -.L ■'“! L , -.c, , *n 'C« 1 n* - u; j .j m«* «'• -v.
'!; fn'rp .C c ‘-n î,\. jîui’i' î COP •: iiCp 'k hilC Ê,inLmŞ >: P'LL '
c* pp .p- « '*• - r r ‘!.',:! < c cu -a >• ' v-c: ’
imut' cc clic; ' c k m p-nc iod. ~ îiL G** uro-p -
k k : nec mic^ci. ;xLi»ccrcpvutf ac ^c^rpunîa panop.f-a 'CcpU
79 ' M'Wl Al DI fLRAPfL îiU te \
de ce nDcamna a fi insultat si r:1niî. un tip de cunoaştem oe m ic vi

^ ai npci, dar carte de fapt, Ie exiirtdc ana de compasiune de «tare
p*»r fi tapam i r (S ton, 1979 \ ote (juy 1 I9*7> enum era o inia de
şase facturi dmfuncţionali, dintre Care prunul este şi cel raai în tâln it.
1 stresul emoţional . terapeutul poate căuta şi obţine autov tndecure
prin intermediul muncii sale ; întrebarea crucială este la ce nivel
se realizează asta O anumită familiarizare cu durerea emoţională
esie esenţiala : o preocupare excesivă faţa de propriile probleme
nerezoivaie îl împiedică pe terapeut să îi ofere pacientului întreaga
sa a te n ţie ;
2 depăşirea temporară a unor situaţii de viaţă, ceea ce conferă
relaţiei terapeutice o calitate voaieristicâ;
r utilizarea terapiei ca o modalitate de a compensa sentimentul
intern de singurătate şi i/o ia re : acest lucru este înşelător: e ca
si cum şi-ar trăi viaţa prin intermediul ailor persoane,
4. îndeplinirea dorinţei de putere şi stimularea impresiei false de
omnipotenţă şi atoteunoaştere ; Marinai, l cb>3 ; Guggenbuhl-tînug,
I9?dte
5 o nevoie mesîamstâ de a ajuta ; un aspect pozitiv al terapiei este
faptul câ reprezintă pentru o persoană o m odalitate acceptabilă
de a-şi demonstra iubirea şi tandreţea ; însă el devine disfunciional
atunci când este compui siv ;
6 psihoterapia repre/m tă o modalitate relativ sigură de exprimare
a sentimentelor de rebeliune existente in terapeut, prin stimularea
pacientului de a le pune in aplicare.
-Vesti motivatori disîuncnonaii dau naştere la probleme de contra-

!mîis»tei despre care se va J o c u ri mai jos {contrauausterul înseamnă
iparitia de viiu oruuni derivate dm existenţa în terapeut a itam
conflicte vie viată nen n «ivaic pe , am ie mir*, «duce in nusi o , <mst a rs
P reîalM k - jpeUîte ă «
rc jc tu n ia moovstmem m m c x p o n ju m rândul letapeutilo* mi
cmc uiiioctiiiă. Intr-un sondaj de opinie extins, reaîi/at in medul i
- ôo V Ogu-te ufcmuco; o iso n , mx rom miiip au
em irat vă ac i chiţ:! bune cu Umilita for. deşt 3 9 G HU menţionat
' o >nî .â Părinte, ho -u, a.a „o ut -căsnicie teirnitorijm xGpumpte
, * o- o;, ce'puânc oecmcit: si mekierita bolilor fnmtaJe an mur un
R \l\fN (iU Si S t - T t R \ i / A R C -\ J l - R A P i l ,f HOR i ' \ l # } \ 0 ?!., Ai J
e o k e m , dar alte mmmc /f,rs C' - ' }VS; , n o c :n .ia',1

cert omite difcrioic iod.vfinale Prin urmate. coc posibil să fu:
adm arata impresia îa- Ş nur N d 7tb pot m ut c u c ia mu iţi terapeuţi
-si aici ei m retori îa terapeut n orientai dinamic,* an avut manie
depresive. Taţ :1 de snitiiw nude că rom ai» dezvolta* o sensibilitate
specială al atu n ele o dorinţă mzâ mare de a ou supăra sau st re sa ,
este toarte posjbd , . , 3 experienţele clin copiLiiie d s îi determinat ui
aleagă in viata adultă rolul de terapeut- Conform terminologiei
\1 eitiiene, nevoj <de a r epata \a ti foarte mare ia aceşti terapeuţi: ei
s-ar putea să fie orientali preponderent spre pacienţi timizi şi temă-
ion, H\tstă unele d-oezî care arată că, in ejdn.il psihotei aptei,
existenţa unui trecut ce a i prinde conflicte perse *nale si experinţe
semnificative de boli mintale va orienta terapeuţii mai mult spre o
abordare dinamică decât ^pa una comportamentală «Rosin şi Knudsom
lb 8 6 c Nu ştiu să existe vreo cercetare caic să facă diminetie iPta
trecutul personal al terapeuţilor care aleg să lucreze în terapia
individuală şi ml ai terapeuţilor care aleg terapia familială şi de
grup.
Aceşti faeton şi atribute eonstitue abilitatea naturală :n funcţie de
care trebuie făcută selecţia şi care trebuie dezvoltată în timpul
îrainingului.
Selecţia terapeuţilor pentru training

î nimeni au o dublă responsabilitate atunci că tio. vd*„\ tează r o - vrie a
ce vor fî instruite ' ce de a parte, ol ajute persoana să m ne m paet
•aruni pentî l m rt nu an mehnafn tar re uc jiia să m ancore »:,t
pm lenţii di ia c m pom umede m formare vor un -<j * vor parc.
•o jniev opt una
bCÎCCbJ iî p r‘a-C;' J».p r\- J v o~ *d e .»•
m* de ai Jobea m c o n oi m k cc m o k n n mc î : tmend \a mc ei c a kt
efle cef -1v* prepjc! t.-4e m ! ; 'sCi*.«;x 'mco-, o ^ „m a. * ,, n*
nan r*ii:g C m ouim introductive ie cm ‘a dscciî m
'iKfîj oferă iS rfvcrr« m o m i t e c n a r î i o a . i C * 4t '■ >; c * .ic*
opuri i k tempo o k h le d-mxipi.* -f . s m.mm > ,c
-Jumate natura Ia Pica puţin m iace seiecoc ia m-nr coci ; « au-*
.ri a no *<: J ; >or-*n| rc îf v .trr.ş n ’ ^ n " a ' - Oţ .5* ' r a."*
\Î \ V X 'I ! r V. V •' »
J v ;c rva un- >r le: v v . e . . a*. v nw e v . . *c

*ti C >C î / - < CiCWCC aî? VJC i *i1 ' *C* i a vi ->' u -f* V
iC fX a W a n C - v C ; a vV V V .tV eU V U C ^ x u - v 1 >
w k va- w v c w v «ii* i: , -'«••_'» ccujic

C C V C JW * C VCCCi IC CeiiCUC Ci „a.' V t C W ~VVC!
-v.vLi.ru' * ■ v w i v v .ik'U ;;':u. iV '*»’ --. Vi ' u -u i::
V - V v r c v V . > . ^ i.îU CU C <V*JÎ V . CUC: a . -.V il - J I W IC-.* - u«
>;uV w ’ V . „ : , ia: ..vidau W cv , \o w u > ; x w a vcw
UJxll, V /L V C V -v, CU: /UÎC Ci V C. IU . aViV-iC, C C
v e r* v ticiiccvu.; r i i v w v c c e o ;e -v c j . e v o c e cl ;< i!tu- . .
v V C j i r v - i i v V w i u v ^ . c.C w 'Ju j ! i v , ; i . i vb cucuL
P ' W ' rcu w ie ci *o î t d e îi? ic: ap ic «Jc u n u «cu p* v tp a v a n e .
\Tapb vi OUlM Ui V, u -CajV CC t‘U Mă V p v r v X-V -V a\»aV J,
;xWu V r t p e w v Lv u v v pcrtUM .v v : > - v . iu -L
tc« «îctxc c abia ii ci: u? /;c v va iiîu ca hi v c r w b c Jc e c u v c : : >«c
Claie: Jc Iwucr:' cduiaU V uC CXIWîna fCpCaVU U CiC •IjCCI ICC'
>CUvi: C CJilLi LI ebfliVVVC .Videlctike lV>;itVlJivaVî'C vLli ; nupi u c v
•tcuîvfîîiiîea !i :.cmc: x; ic v c tu c a /J dc/ccfahV v v e i ' vctiVie?
•Jc.sprc abuzul Jc putere -. uncie instituţii încearcă vt v d iv a ctcctcd
negative prin diiuincrvu din cipcanc a d ita iiL c p c w c iîc
n*iî pahare, corci tua. Jm îie Juraîa naiiiincuîui ss vîLicntc vr.tpu
diukii csic ceea »k i i c L u c r î hcutk^ c ?
I kui ai e v rcvuuc fneuc reHecta activ-cov ui n v t dc v c r e u i .
cu?hakii v,t cxd ui* iuuiciu a ‘ ikinip^»rîcjuei ic ia tn v a vaiihiictuci ir-
v ‘Uiparahe v . vi>. ‘ ta u r; V‘rc :w îjv i v . , ’ c w c c r J ,J u u u
V , t'*I ?^*y 0v_ V* V* ţ ’ CiC p r uC\utiaC :i I 'Ui Cu. . l i c -i
aCCCîîk.. f c u u j p v c UMKVea C-,: Cr,i|;Clîv.I î:?Cl Jî . c i t!' CC IUc c CC-i
cc v s ; v.iL x? <ceea.cc'- .. e. «V j î c , b a i c . s/ ■
*c - . :c-*.
V - m I- r C. ' " i e V «v , 4CCC' 'UcCJlV . ■* • C , -a*x
>‘c ^t‘s- ‘î *a ' C c.V * î>! * ' u *-CC ; *-i * s ‘ • .V CC.
’ • -x ,«C J. : - -* V *CC CC]. CC C- C-vV ... î4>i C f'î '; N .

'Ccv-ar îCivC^C!' CUC'* 1‘.ci v uv- • C- J e ^ . vr« .
energiei terapeutuluiţ iar ulterior de pe urma înţelepciunii şi abilităţilor
r '\~r.C- c s k ’ C u- 1. v e i ccc Ceu . pc :cJxcv. c. ictcvc!-
b" : : - •»; 'CCC ‘ i C : C-C t;.tC \ !,iCi C ai-ilM ,
v p e v -.a îr kIuc ic *- <c*a ><î xcjJâ Viiipuc: Vt u Ca:'»!; t i nu .«c-
ce ' c jiv . cu Cviicv/c aJi «.r-»?' nvhkeoc ~ < im nia, u v j s?ux
pentru realizarea selecţiei este inutil. Personalitatea este extrem de
im portantă. „Cea mai bună abilitate tehnică nu poate constitui un
substitut şi nici nu va pene pe loc secund nevoia de integritate,
onestitate şi dedicare din partea terapeutului” (Strupp, 1960). Ca şi
persoană care face selecţie, caut cei şase factori motivatori descrişi
de Guy (1987), precum şi cele şase calităţi identificate de G re b e n ;
preocupare em patică, respect, speranţe realiste, aiitocunoaştere,
încredere şi tărie de caracter (Greben, 191 stea calităţi sunt
necesare pentru a câştiga încrederea pacientului; ele îi dau sentimentul
că este îndrumat şi valorizat. Adesea, femeile par să aibă aceste
calităţi în. mai mare măsură decât bărbaţii. Trebuie subliniat faptul că
nimeni nu este p e rfe c t: pentru a avea acestă m eserie este necesară
existenţa acestor calităţi. în plus, caut doi indicatori ai maturităţii: că
persoana aflată în form are a avut un anum it conflict personal şi a
ajuns al un anumit nivel de rezoluţie a acestuia şi că s-a bucurat şi
a susţinut, mai mulţi ani, o relaţie iubitoare, intimă. Primul pune
accentul pe umilinţă şi compasiune, iar cel de-al doilea pe anga
jam entul activ pentru şi capacitatea de a avea relaţii pozitive, atât de
bine sintetizat de conceptul de dependenţă matură a lui Faîrbaîm.
(Fairbaim, 1954). Sunt foarte prudent cu terapeuţii aspiranţi care au
o atitudine dispreţuitoare, de respingere sau persecutorie faţă de
natura lor sau care nu sunt generoşi din punct de vedere emoţional
în interacţiunile lor.
Impresia mea este că terapeuţii care preferă mai degrabă să
lucreze în terapie individuală decât, de exemplu, terapie de grup au
câteva caracteristici. Ei par să fie mai interesaţi de axa verticală sau
istoric ilorării atunci-şi-acolo a originilor din copilărie ale
problemelor adultului şi de recrearea acestora în cadrul relaţiei
terapeutice decât de axa aici-şi-acum a interacţiunilor - care reprezi
punctul central al terapeutului de grup (şi, din ce în ce mai mult. ai
terapeutului m odem psihodinamic). Ei sunt mult mai interesaţi ne
'96 M W A, UI îl 9 Hi UM \ l \
fiioeatm preferă ui; fel r d a lo pasiv, H piom uspcvtif mied u t să

îd a tjiie r m oportunitatea de a lucra iu protim /im e -Veste um nesn
pol aş u ia persoana al laie iu lu n tu re -a decidă ce si ugere sa fum ia
pi i suliu tipului du terapie tu c a t sa se speuiaîi/e/c. deşi >î aii:
‘licitai put avea inîluentă Terapia cognitiv com portam entală « FCC a
n e este practicată preponderent mdi\ id e a l. prin intermediu* cerceta
n f »r a atins u-lc mat înalte ni vele în com petiţia pentru legitimitate
este preiei ată de eci mai muln Deşt uni i nraetiCiem ICC lucrează m
proîii.i/im e eu problem e complexe de personalitate. accentul pe
probiuneie de etala curente, pe acţiune şi schimbare la nivel simplu-
unite îprecum şi faptul de a fi, pentru moment, de partea m ulgătoarei
prezintă o atracţie deosebita în practica privata, cererea mare uin
partea pacienţilor dt a b u te lie n de terapie individuală îi stimuleu/a
v abilitatea economică si poate re întări afnntatea aatutaiâ pentru iacrul
individual.
\ r trebui ca psihoterapeuţii să fie calificaţi în tu n dintre pio îesu k
de b a /ă caic iiitpbcă îngrijire ca pregătire pentru viitoarea meserie '
In general, se consideră eâ acestea sunt medicina, psihologia asistenta
socială ocupaţii care implică licenţiere in dom eniu;, terapia ocupa
fională şi. probabil, noile tipuri de artă şi dram ă Talentul de terapeut
nu este destinat în mod exclusiv unei profesii Dezvoltat ea în Maree
Britanic în cadrul National Health Service «N HSt a certificării ad
hor pentru a devenit Psihoietupeu»; Adult, ceriitiearc a c c e s ib il
tuturor celor eu aptitudini ş: tram ing. atenstă adevărul ea estet afir
maţii Totiîsn d.ohăndirea unor caJItlcăr esenţiale indică faptul că
perso.ma u lm i in formam arc mi anumit nivel de inteligenţă si este
îammun ouă ce ampromeie o semnele unm Bm psihiatrice d r aut
menea, cu sieutanta e o e ms aspect avantajos oer.rru nrac bec Im
cădim! NHS Prm emnimirm pem-sina a fa ra în rmtiîime a urne
*amfmmr.tm.i o. ? Îtîm ouiîm v a o Lude etico uvdt v şi mod m; m hi;;
b m-m ei un m m -j - şm ' m a- s ~ .« •.-m f jo v 'O i'-V ': m •N M mele
•vOitmmi O M>* V \ j I‘ 'vJIVOO. a* rOMedUMlo' CISC UCUisUt.
as că *i m tepitertc nunelor pun Om. Cfihîkăi! de m s-tei a a r a n iov.fi*.
st rsiieie sura reV\ Iii?r ilar mesîe nerv/mor vor m w nevoie Ue nrţ
/.■ .■ e l; -'î.îu-. la; O mi' fie fa OuClOMc sJ C,l! av i C! /Ci.vi alie m o l V; ,>
teme bob pvbice e de «oneiicnsc t; iramuitcior înedeemoiemoam
mj t.: e ă j . o i v j micoteKicmm v ; put urne în m ed rd c m .O v o
' mmi» am om ec-mt o ireref h j m o p.jn»V «ioir m mc ,
: ' i S C'0 ; '•«’ s E: k \!'*s ‘ I i I ( v I O, >>, U S O.
I*.senin 'i mpau m d!v UilJî': ode rcilîl i îîlCtiier îîimm,,

m co c n acien î.;nr. i i: i iUlcioarele u*»tiâ scanam -s .«rup.i ,m
jcemm micrmftîi i eacoilc proDIcemt; o ' m ^---.inFrctrM •:
s ‘ iCPLllJUt I C l I t f k ' i I î i i i i F d c a ItHCUi d c p u i c i c .
Contratransfttrul
Rca-iiiL a.v .aşî.ah. A tr.;si;jlr şi contrananSO aa:acicri/ca/i:
1îl nuni iiicMLihi! ai va icLiiic. dar mai ale> relaţia iuliu 1 1 care eximit
io sazul terapim amm;duaie da lunga durată. Aceste distorsiuni
puiernia- mm precurm Jtiar m in terapiile m igram r m compoi
taniemale imun im pe m mr* «m Din ce în r ; mai multe p!ograme de
iraînmg cognitiv im p - e mucului recunosc îrup* nluiifa acestor pnecx-
lennenul c v t . r e 'i r i p » este «momi ca două sensuri seniimeita
care <un\ mmta calm ale pucîeriliJÎii» şi cele cerc suni contra reacţii Ci
îranstenil pack nrukn iGreeris-m. l^fiTi Seniimentde-copie sunt a
parte a en«paliei d e funu/ea/ă informaţii valoroase despic caaialta
persoană - du. mmmpkn atunci când te râpe uni! simte în el tnstm
tristeţea sau tuna ascunsă, nerecunoscută a c d u iia lt, sub aspect
tehnice este o nidinfesfare a identificării proiective niti cornept hleiman *
Astfel, inconştientul terapeutului il înţelege pe cei al clientului
*Hei manii, liGOi Contrare icţiile sunt situaţii în oare comunicare t
pacientului actualizea/a probleme nerezoîvate ale terapeutului. Cn
exemplu ar fi terapeutul cure se teme de propria agresiv itate si viam
îşi calmează pac iei mi 1 de ÎKcmr dală când identifică la accsr.
scntiincotc o-ôlc indîepîaic m o J ir p :u- pumeiitm joim: .
aOtriNotipt m o c a . ccu si aste .unum r mmi p*ate d peni: *
X- Ci; Via a oCLCa ’J aîmmnjiru noule un pal 0IX cuic o c*mir sSiv;>
sj.; ci: m m -o u d a u . rnmxnnx .\fn num >’a o mm txmmJm m -*
xcmmm o , a« m m ux e c î -O *i io : * . * o a l e l e , îte ’ce; s -o,-
mv I C ;s;, -VX*a " sdO 'XXt: a / *• ^ « * -g s R '.a - r . .
Oacute iiil >, »pilâi IC iţii sJaaii: p ^ tn -lOelve Ôafcar^
\oc»f. i* a: e .iu* Oi-ce 0~'“ o ... i c s -j u C
uOilari îămnsîcoe BenUCeU . ;i> - o m earso • m
' a.» a r ' /g S p l Ş . ; {/S a «( 'O l. ' : «> - O : f'.
Vo ’ieN.ee io' e;,;tt je icu Ir uiio^ce; o- oo » se o o . m am e orna'

eres ;e fojşJ *'r;ei cip^rc-ne** n?m* r r a r s ; roca onj: i^m
?98 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ
2. Mă tem atât de mult de apropiere încât greşesc fiind indiferent,

respingând şi fiind rece ?
9...roii nevoie să mă simt important şi, de aceea, îi ţin pe pacienţii
mei dependenţi de mine, eradincându-le independenţa şî asu-
mându-mi responsabilitatea pentru starea lor de bine ?
ii ascund sentimentele de inferioritate afişând o atitudine de
superioritate, respingând astfel nevoia de acceptare a pacientului ?
jvoia m ea de a fi plăcut este atât de m are încât mă înfurii când
pacientul meu devine nepoliticos, depreciativ sau necooperant cu
mine ?
6. Reacţionez la pacient ca faţă de o fiinţă um ană sau îl etichetez în
funcţie de stereotipul faţă de un grup ? Prejudecăţile mele sunt
justificate ?
/ . i.oncurez cu o altă figură autoritară din viaţa pacientului atunci
când ofer un sfat care este contrar celui oferit de un alt pro
fesionist ?
8. îmi aminteşte pacientul prea mult de problemele mele când sunt
prea deschis spre pseudooptimism şi reasigurare oferită cu uşu
rinţă ?
v. u a u sfaturi necerate ca o m odalitate de a părea înţelept ?
10. Vorbesc mai m ult decât îmi ascult pacientul, într-un efort de a-1
impresiona cu cunoştinţele mele ?
Problemele de coetratransfer sunt indicate de intensificarea sau

devierile de la stilul obişnuit de lucru al terapeutului. La momentul
respectiv, devierea poate părea plauzibilă, chiar justificată; totuşi,
atunci când sunt analizate în cadrai supervizării sau în autoanaliza
de rutină („supervizare interi isement, 1985), acesta este
indiciul unei psihoterapîi responsabile, natura lor limitativă devine
evidentă. Menninger 1 1958) listează printre itemn oe care „probabil
că La experimentat” : trăirea în mod repetat a unor sentimente
erotice faţă de pacient, lipsă de grijă faţă de programarea întâlnirilor,
stil direct nejustifîcat de dur în formularea interpretărilor, obţinerea
de satisfacţie conştientă din laudele sau afecţiunea pacienţilor şi
creşteri şi descreşteri bruşte ale interesului în anumite cazuri.
Iteniî cum sunt cei prezentaţi mai sus alcătuiesc o listă ce trebuie
verificată pentru a identifica probleme de contratransfer obişnuite ce
apar din propriile conflicte ale terapeutului. Acestea sunt diferite de
P C c i v s h’ ‘c: . . o»'* O -m C m ud *> - ^ . V v . : 1 lp : . c m l c C t O e n u m
în povestea dominantă a pacientului sau, în limbaj psihanalitic, de
*Lc*»î . c e c . c '- cm . m m mem a. c emu i ’ -‘.sa*
c m m aV - *- . m a *v. n n . ; , . f c n t . v d î î c «o mediu p^rscv. >.u .
*■. Uei.M
C* n* o f cchp v » v ’-ti \V i-t c *>c,Civ'v »K mmpmr m .*1 cv
c mmm. Ci - m ^'-k m m v omb mnomfmm : ceinoorCi pc mmi}c ^
*-,* : . 'h ş; C ^ -• s iCCCJ-Ca!if ^ V C ii'iiC - aC Li x ScUip '
o m vvî :n „ , c mi u c cm "c »rN-w:a mim eh* muc o miere me _ire
•■iiicv; ac ies. ce o m cc c note pm in-un an ecmmraco hrnnm encm
Jc mutlnftntîmlm -m : .mpr.maîe o ria acs?urc activând m consecinţă
crihim ei! k>rn a<- - *‘-n -m m m ' pmicrmiln» y ucirispunându le m
in a ţia rumen? r :a|e%>; \ m y inim i de « c\p?una ne mm un mie
horn d r ‘dH'îa-Ci yem .* Ideniiîicama ic c s o ;mp h o r . expi*mim
MTicnOmcije5 • a c re a m a 1**" u r către icntpeik m pai mm
precum* %i mpcKiie- cecalei iciupeuun icprcciota m odem ah e v ..
icnm d e e lu cia . i p r b l - a ^ c k r i ' c y r i M viile m d e * p r .nv o !
vrhirp,vire i x,-C -« Mcn-m dÔu \fe mm- l fi!*’
Abuzul de putere
loaie optim e dc mmpm mini \ uînerahiîc la ubu/ui Je putere lem peaic
m pot atitomcliice cu mus ioi:i o pot corupe iclapa teiapeutică , după
a c e s ta , relatau in co o tC i m nce im rerapeuuck. In uenerai, pioeeuk
ahu/.r. o îc Jtn b rişm de eoni uite! ara m u iiv are î*m fraiistemr
Jo b n iefo / ommviickc m :i muc p: cm %-imr m c/v .ry rronmJo»
■ pC um uc;kS., -»* îi ii >mr ,:•* *' cmmmm ? ,m putem mmm , m e- ^
' '-iv i- tie r ac; ■->!:? a»*- <,*,c uc -mmm ~c Uimim* > * ^ - ^ ‘c ^
;r'C . pe c-m îP.c u* : x:, c c> ; ac r ‘cm**’*.-" *
întreprindă acţiuni corective; supervizarea clinică este de mare
ajutor în a învăţa acest lucru.
Ie mod crucial, terapeutul construieşte arena terapiei şi, după
i!Cefnim m m c iic c creole du *:tu *r ro c u r o mnm- im o n * m
'Cc m cc!' ''« * *•-' «•’ mcîCi ’ *u - ;
u :c\L \ a ce »* s i i i e i m U c r e o i J c i t i c c : ;> e n 'u c ;> p c m e m t..o p ; x..
L i ccic * c c m cc * m-L f . cm . c cpc s ,» c:,- * m
ne ier.po]* : icimtc-miilc- Tmape*cr«»c c o c v m m c * .* ■.m * <c, î c c . ...
x«ic c terroiiic» :c c-c pr*. c^. esftc ci; tu r n a m ' 'mc*xctcr'i r de căuc
8oo MANI \l Of f 1-RAIiL INHi Vi Di M 8
pacient ca expert in ceea vc se întâmplă în arena. paciîenîib tihni

dom un novice in acest context. Indiferent de procedurile pe ‘„ are le
propune terapeutul, pacientul este predispus ie accepte Fste
extrem de uşor sâ fie prezentate sub formă de adevăruri de către cei
‘Sire sun în poziţie de putere convingeri excentrice, fără subminim iar
pacienţii vulnerabili, nesiguri, care se vor agăţa de d e , m eriîâ mm
mult decât atât Datorită faptului că şedinţele de terapie an loc
intr-un spaţiu privat, terapia nu este subiect al regularizării naturale
din partea unei persoane externe, sceptică şî neîncrezătoare Toate
acestea conferă terapeutului foarte multă putere si, în consecinţă. îl
expun la tentaţii
Intersectarea nevoii unui pacient de a găsi im părinte ideul care îl
va proteja, ghida şi sprijini cu dorinţa unui terapeut de a îl idealizat
este prim ejdioasă. Ceea ce Funest Jones f 19! 3 *a nunul . complexul
lui Dum nezeu" constă în aşteptarea credulilor (M arm or. 19531
Egoul terapeutului este stim ulat de transferul adm iraţiei , această
capcană este constituita din tendinţa comună în psihoterapie. în special
in cea individuală, ca terapeuţii să mistifice procesul prin intermediul
folosirii unui jargon ezoteric şî prin adoptarea unei atitudini distante,
atoteunuscâtoare. în lumea artificială, lim itată în tim p, a şedinţelor
de terapie, terapeuţii pot avea pretenţia că au toate răspunsurile. Fi
pot risca sâ ajungă să se simtă superiori, liberi de luptele, conflictele
şi înfrângerile pacienţilor lo r D intr-o poziţie detaşată - ce poate fi
stimulată de părerea că iot ceea ce com unică pacientul reprezintă o
manifestare a transferului şi. prin urinam , este nevoie doar sâ
trim item mesajele înapoi fa pacient pentt i a te an ali/a singur
terapeutul esie tentat să fie uti spectator in viată, im plicat indirect
•Iar tară a suferi, fiind măgulit de aprobat ;a pacientului uopendenc
Astfel, este obflfLicţionaî proeresut către separate o o u !roduah/are
Cniggeubtiîî! f mia ACrcn ■u'jnuâ m ni flecare dintre nm exezâ
an arhieirp ai pacientului şi a> vindecătorului Pentru a e d i i a
ambivalenţa, arhieîipul poate fi îm părţit si oricare dintre noian tău
poem o proiect;;îu aojpra ccamalt. Dm ambele '.unt necesare puiitu
*indexare Persoana bolnavă are nevoie să găsească un vindecăm:
; \ lc!m dat: de asem enea. uePiuc >a gâseasca vindecarea m m ea
o isăşi. altfel, ea va deveni nasjvâ, transferând complet capac iU km
h: vindecare căm o mtă persoană Ez- idem . ace A merii cane amdefis
I KAi Ni NGI-i . Şl Si PER\ 1/ \ RHA HVRAPEi I f L o R iNL)l\ ilM Al i Si»!
ţaţă de spiritul unei psihoterapii bune. în cazul vindecă tor uliu.

pericolul este localizarea polarităţii „pacientului din e F in pacienţi:
său şi ne recunoaşterea acestui lucru în propria persoană. A poc el va
începe sâ se autoperceapa din ce în ce mai mult ca fiind un vindecător
puternic, pentru care slăbiciunea, boala şi rănile nu există. Ca
vindecător fără răni. va deveni mai puţin capabil să angajeze factorul
de vindecare în pacienţii săi.
Terapeuţii care localizează slăbiciunea în alţii devin puternici
prin intermediul eşecului în unii terapeuţi. împărţirea în arhietip
este minimală : propriile problem e sunt evidenţiate de către cele ale
pacientului şi se lucrează în mod conştient asupra lor ; ei răm ân atât
pacienţi, c it şi vindecători, Cea mai bună cale de reducere a acestei
dihotomii este im plicarea ni viaţa de zi cu zi in relaţii nonanalitiee,
simetrice care au puterea de a atinge in profunzime şi de a dezechilibra
şi care sunt destui de diferite de cele asimetrice din cadrul terapiei
întâlnirile afectuase, pline de tortă, cu egali, dezvoltă terapeutul ca
persoana integră. Ceea ce ii sfătuieşte terapeutul pe alţii este bine A
pentru el însuşi.
Nu trebuie să ne surprindă faptul ca, având în vedere Intensitatea
şa intimitatea terapiei individuale, unii terapeut! se angajează imr-
relatie sexuală cu pacienţii lor f oste greu sâ stabilim circumstanţele m
ta re acest lucru nu este, prin impactul său. abu/i\ sau e o neglijam a
îcsponsabilitâţilor terapeutului, Putem înţelege cum a nur ne no întâmpla
acest lucru, dar el nu trebuie trecui a i \ederea. Mult mai mulţi
terapeuţi de sex masculin se implică intim ir itr r e la ţie cu pacienîe*e
lor Canei dmaî Am iede im apaiî cu pacient i :v o h a f. dar apar mm
c*anbmapîie iridiiam şt mi pe icoane de acemm v a î-tieîe pe1so o o
mm ;ac vîm -oicîrziî ee m giijm o asu ommes.Con
pito semne *dc unc; JejXAî«k;«nv v c o L m c a.- mo* m v -?V:j o
lailîlîll i mî'CO< . {>\t mOU.u lo;;* CV A • *UUI ; 'OOC *î A O;
t ' %*,. i tîi> - * i , %i tt'. i a c _ „•„ a o k v-. ; ; : * om,* *a *i>j .o . **, i. a v»
pcndeiiia r>rm ai m arc. a : nm v reşcei peni! o pa, n ap prmm.
naiv i7.9A . tara dependenţă de <ex ». războinicul rarm CI 37- }
depcndcuţa Jc X0\;, ICjtlsOJt .arc Se fCllC pe CA <* *3 ' ’* , P„ V
prezentând dependeriţâde m\,c jubitui fals 1 l‘A m / o 4 ’ r a! dependenţă
sex u d a u rceeîc întunecat A,2 .5 CA b| e ;.u depende ne v \ a a L r
cartea riscantă f 14.8* d 2Vv * n dependenţe sexuale». Iubitului fals îi
place si trăiască la limită, in timp ce regele întunecat eAe manipulam
v»i -2 M V\ 1 A i .i> ~R \P!i '\iv: \ •: n
« 1i
st consideră câ exploatarea sexuala eîe aspresc* puie ni • Dom ^

octiiteidct J d u o i iransîtTiiî s: eraiiratraroierai cu >urulant a c re m a
sunt n ee ventu in psihoteiapic si pot i\ puse ti: aplicare D Joiroui e
Brodsky. 1b'77; în transfer. pacientul s-uf putea să caute un pai inie
iubitor Dorinţa lor s-ar putea să se intersecteze cu nev o ia tempeuruiUi
de a ti o figura grijulie dar actele sexuale consecutive reprezintă
contuzia dorinţelor dm copilărie. deşi exprimate de către pacient în
limbaj de adult, eu intenţie matură : actul sexual rupe barierele care
sunt necesare dacă >e doreşte ca terapia sâ fie sigură din puric! Je
vedere psihologica
Dorinţa este o motivaţie destul de duectă în punerea ei în aplicare ;
intensitatea >a depinde de presiunea impulsului biologic ai terapeutul un
de vârsta. stai ea vt de sănătate, de satisfacerea recente a acestui
îinpul>. de starea generală de satisfacţie în ceea c„ pn* este viaţa
proprie si, bineînţeles, de atractiv halea pacientului, iK asemenea,
este posibil să existe p m »nvaui negative, mim :ir f osn luate
inconştientă rată de teme» viu forme dc reacţie f ifî de mama jk,
bmrnos. silviii late mu ne jse epure a geikike dc apartenenţă ^ îa rm o s
\ c>~21 Atîul sexual poate f ~aţ tonal izal ea fund în Repefiviu» pactm;
tulim dar această atitoînşefmt nu trebuie să suprav ictuiască im *n:
ton/ârii autocritici». supervizări! clinice o terapiei persoirtf*
( Ytîeudaiâ. terapeutul o pacientul se îndrăgostesc unul Je a mii o
stabilesc o relaţie de lungă durata. De o ne putem întreba re ba/â are o
relaţie personală înfiripată m DrcunounţeD neobişnuite ele camerei
de terapie, acţiunea ..ore, m ă p etică este suspendai ea terapie* o
reuh/arc:» mamamenirnor necesare ..a p m ro m e sg *Je p k â iiJ of. ;m
eoBig d ;o â acest lucra o u nemmo
Elemente esenţiale în tramîng
Im ăţatca teoretică. praem a clinica supere mată şi terapia pers maia

-tac ufemeno u*m?o:ev m m nneu i v *;i! V ” -u t edad e*' o r i k
; ţvaie mu du alfa. ede dihc <să discutăm despre una dintre eie ?aiă sa
i.U H *'d.siinuie eiduiaD :dtâdc celelalte , puii anume, s c c u v v i ,
v wţiao1 Rubine uî f?c o tite având in mînrc aceste mim muf- v
xccîiiitiea legata de ceea ec !re bit ie sa înveţe terapeuţii indic tduaJi
' 'f m , e j »X\ ' _ U X U i: , , U i e V «;i*- r V y U - • *_. *XJ *«X-
~ a. * >’ ‘> * -C X • _ w/ i 1 >1 , I p , *' *« <î , C ; *. / ■' X p x ^* » ‘_; >
v- -m a-i- . •';'‘g« - m -ra/U x »> P‘UC t -.5 x / i jYÎ xt „ r j

». -O • _ >1. -a k X ,i P 'i.„, • > i c K C >' I *: *U *, e v .X i : u ’ «m e >
m rnuam !:pi* em »v x r a ie m a >‘T p / m x rutevdm umeri! te iu
tei XC 'î „vTx «Cu UvX C , JÎvi X u d a X '- '* ‘P X I PiPaU . Ul»m’C ;
atmerm uteU c p x a / >idi/e/v ca m m ule v- bkx m m v /e exu m,,
u p /v m n 1 :«ici tem *'. ■ « tem , m* \d î ic M icaictrah
**!«ie: ic'cin «ic i a if m /n e /a f u le nalhm aic x iiu m c Midie mmm
aCt;sli pukClc yc xJePC .pî UUlC i;v. XiUL UC v ix n k itej idtm L îv
p â i n i iiam u x m bC-; a c a ri ac m uxteteipic, m a t m /* te mp ia de
r _ te\CiUte \! teci te Îl
i m axarea teoretica
" c p - . .arc,,. ** r puf ;rm fa ■ca* ic xte m cc ac ex x m m c
ard mâţi te y .l x x m- X'tepmtemxm ^ căite IU _ i tetei «mte u mec-te
O aJenndm vi -c m u c c \e i n a1 bun mod °mu.'*a a uunge Ic ax m
v \ d . icrapciiî c ' î d c i c -a dobândeamâ . \ permite m im ate y ca
lipul 'iipunic Ic mCîpy seUK îUti tMcliciîcic* de practica sa u pente:
ml a iiciiCîccix am iclti raţă de de exemplu, te:aria muc duaid Fum: .
mcenct peiMXiiu eare -.e a Ha m ereee^ de instruire rreh.ae -ă d-di,*
J u n a un âdr ^ •.vmeeptuai ît feieior «a ce e-fc îer-iipi t. vinr se u u t ’.e i
, e a /a im ata camemi n r c c^te r «kii tenipeuiuitu \F u n t r / i t , .;
impc: uantineudii iccr"« ' a e cxaparafâ »j‘uie renîm ^ m ueâ mec
X ce *■U* ,i'« ' •■/C 7‘' ^ iCXf II ' . :i> â'l-il ■ U ’-C^Cc ^lyU .
’ - am: m>v itvaia mpau ra 'crapeuie* ec i rc>r ** nci * d a ^ a rm m -.
teoriei în practică îi furnizează terapeutului o raţiune intemalizată
U i-J ^ c/vicCr 'i c r i r ^ rîe,% ^c y Ce’C . 'i- î u t , - a.
a formula ipoteze testabile, relevante din punct de vedere clinic.
•* i-rC c c i'iv. Uii'U'U c. sc ‘C r-i/.t/i-CUîiîirr^ > i -i '‘U r i;y U' -m .v

'cody m u predată intr-o tainiciă <pemfiteL dar u« venerai rumpe-.
/ / , u-m um i : :em; *er/«c;:i :n r -r-i .a ivac.r.e.n-. 'in c c c
::*> lUîCd s| k « îitca ecne'Cia .-ct'Uie Tê/eufati CI >;•? m xe: «e
, r'S n : .e -v n^c/ c <im i y ' c' ~ - „ ,e P-e- • ‘cp. i.iSv 'i / r j . L -
;> utn te*L,t* ut m a re a îc^ clP v.i m mc m- -^./.a îs, c h ip re u rn a
iele pre/entute iiu-n ;*cs
St A MANOAi DC IkKAPll- iNl)!\ IOCALA
Tec*n a p tehnic t/e sţteafh e tipului de taraf ne îtnuuitn In i d e

mai multa tipuri dt rraimng, aceasta reprezintă o componenta majora,
dar. asa cum s-a sugerai, terapeuţii hme educaţi uebuie m ia în
considerare faptul câ există o varietate de abordări.
Factorii terapeutici comuni. Trank *1973) a argumentat în mod
convingător punctul său de vedere, conform cârma există şase fauon
de influenţă care acţionează în toate tetapiile eficiente. Terapia
li furnizează o explicaţie raţională şi 2) facilitează explorarea trau
melor şi problem elor tonfliauale înir-o stare de excitaţie emoţională.
Acest aspect esie încânt 3* atunci când terapeutul este u msiderat de
către societate ca fin d un vindecător. Alunei când se răspunde la
cererea de ajutor a pauentuiui, 4« m incurajea/ă pacientul să tic plin
de operante în ceea ec pro este propiej persoană şi se s oiuracareazâ
deniimiîi/area carie de cele mat multe ori. eOe vmaltei aia ă majori tăie
pai ieut iIer. Terapia iurm /ea/â sau scoate in evidenţă 5> experienţele
de succes, care îmbogăţesc sentimentul de control. In sfârşii, terapia
tunii/ea/a m o intensă relaţie de iitciederc Lu persoana caie oferă
ajutorul Aceşti faeton au o influentă nun mure asupra re/.ultutuim
final des ât contiihuţia teonei specifice şi a ten mei lor acesteia. In
studiile ciupi» ice de evaluare iceb/aie tic 1 ainhco. dintre factorii
ter ape ui ici comuni mim sunt râspun/ăion de aproximativ 30 A du
efectul terapeutic tehnicilor Ii se atribuie 150 , expeetantei iefectului
pfaceKo 15 o , iar mmrsicî spontane 4tiT li ambero 198b;.
O m d în iic eu'Ct Ştire. Rogarx .*1957; a realizat mut multe stndn
pentru a-Ţ lo to ipoteza eonii mu cai cui trei condiţii lerapeuiicc suni
necesare o momente neiuru a avCa hx xliiinKirca personalităţii
uncerurnea, perspectiva no/im a îtecoi importata _ş, empmiu m*re-
pom ătc 'vttc Făjuriu ■o, »cT i r . amu; rn căniiia {lX‘SU r‘O'sd'pî viu;
su n e iei iţe fiii; Ac iîxafu vi muc îiiîvinicaur. 4. cIc
ie» aju
olnfnr
to r ■şi ar treb u
:;. ••0; Cii O.KX adevrh u r nbv t;Uic a fost seric p§ vsun ci., iar ipotez<
origi n.a:- 11 A 1 DUS<! A mdofîlă. Totuşi, exist» Cu î ar constituit
baza CC’saruîo c iUX ; *' iin v.-».L fjl tor | o * ie iapv.\Cu fi rtu.Cr.C
Csft lM odaia pentru a oîifine o îerapfe elx ic n u (florvarh şi Luborskv
o-o;.» 5•urnim r*met s 'O c iuoxx „ă ro m ! a o?»' mmeu ca um* 2 ’ o:
uns mfexo iaptul c; amdiouî fteoux sa fx »* persoana devenim
mţcaoaili u x .. .OC II i judeca. îC^pZ. PACAU ŞI Luiiîm \CcOo . abtfir
îi a a*ea/a ba/a alianţe! terapeutice şî data hi cm mtelc lin Sandor
FeîCîic/ . .fiabilitate" «*roglestigtieiu relaţiei (Stiupp 107o» ir»
i K\i\i\M I M Sl PLRv ! / A î<« \ l I UruR ! \ O j \ II >i \ i J W
termeni* av. Uimii terapeutice, persoana cei apetitului nu mte ddec

importanta ( ivC^ta contribuind cu iu 20 b ia variaţia re/uitinmiî
tin a!. iJ Bcutiur ei c//L 21*04: Avehncx 2uu5an dau iară terapcuu
nu ar exota nici o terapie
C a p a c i t a t e a t u n - m d a J t a* oc u n d e i a , Hubble m c o leg ii o i
considera ca ierapiii d e s u c c e s e ste c e a c a re ajuta p e r s o a n a să-si
utili/e/e mpaciî.itea naturală de a >e \ mdecu i Hubble ei a! , IW K
în e c a r e persoană a r e propria teone ut c e e a ce priveşte schimbare*
c a re este «» rea lame emergentă în te rap ie ; p rin u rm are, trebuie utilizata
si tr e b u ie să m în veţe d in ea bei ape ului tr e b u ie să fie s u ficien t de
flexibil pentru a b u ra in m o d congruent si c r e a m cu perspectiva
pacientului usupoi lumii t e h n i c il e acuonea/â ca ** lentila magiile
se concentrează forţele oc schimb uo si Ie determină vă acţioneze
Eirdonjo lut’iiin t u n ,*e;erapcuUCf\ Se re f e ră Ia medul in cart* s-au
dezvoltat ma-ccpteie p sih a n a liz e ', psihologie* analitice. psihologici
individu ale. cAmtemiahsmuiun umanismului. psihologiei gemalrK es
riNiiuntramec fconei cognitive. de învăţa* c şi si stenii ce. iiîîerrel»
uoriaiea d i m i e .nestea şi implicaţiile in p ra c tic ă in tradiţia unahtnâ
e ste v o rb a d o p re mediu in v.are t e o n a bazată pe instinct j evoluat
înspre o psihologie bazată p e e u si apoi la o psihologie bazată p i mite.
c r e s c â n d accentul p u s pe reiaţi*!*.* o b i e c t u a le ( relaţiile umane i su mm
a k o in America de Nord. a s u p r a a s p e c te lo r culturale şi mterpersonaie
D e m o d a r e a u m a n ă . Se r e î e r â la m o d u l in care indivizii m demoda
dc a lungul \ leţn, cu relernc particulară îa s a r c in a de maturizate. L;
ko iia ataşamentului şi hi dem entele vare contribuia Ia a n în stăm.
m dclimPa bombănă a riiatiiri!film. de a uibî o d e a m reprt-dm .
AJtLiOiumew n :en ia k . vAom di/ci î/c o o /v o . % ? . om ana; o
u m /d ; Si mmm 'a medul cir i *■oeinli dănan m mmmmm e vome
o m î;s ou dvm cm r pmmnti ke vămhmv mmm f -m . •
vu! v U l.ej'l b ii;;»'! ir 10 tiv ;VC <hnuz 4 «Al îs<C*?m - *c1!Or .
‘-•mm . />m m. o a ra r ‘“.rege m v ■■m*'*; —e «' o ' /
,t îila ia o i ’U v. em u -a >c fr.t» ' l ' L ’p e . i c i;U k_i :S o -î u m*.
ventil. I xetnpie bune rn u \ a p» mesie apucate.! p ru n că a asestm
rmuelKe pot b ce^Ke iu Mehm 'e - r . . Lemomm i >*iCS
ieiă ia m a o mmrd oue-nn o .v tefetâ La miui îormâin. modelam.
îo *letci b/ai o O • mXUarr, '*r o o • o ~ ’C: i{ er m a<aî. m c.tOC» O;, ;
com iH irtd P iei'îu k u ui nan. Ia un\o rîaaţa O b t n a finăbcrneî m ana ii -.m
eeoipom ioentaic in evaluare j pentru stabil iu a unm d ia e t'o s îic , D
\» \ M \i >'h i l îkAPJt îN;>;' • <i i \ , x
a ** i i aa f i p ro c e s e le a*A opm fjfom A oA soa-m uu. -j au a m e c

-meneam ni wiCil rn o ?;ifiiili; 5a iac hi mmucnorum/in X Amineu? »
'a Al.ÎAAC:Vi m iH l tA lP î OslboeASh. a ,, O , ^ p A i m x - '^ A ll A pe
oi-v r;aî»îa o > tim n m u l e o o e m n o u i r . i s i o a n a o rt /c :
\f*iiua in ivi re iv n i p e u iî i nebun* m //.%.}. ou? o r m o r o v X i - j i e n s i h r
P j U p i a j S e O Al Al I I re!7.14!\\l ir-Ul OKHle? , 'A l ’»«rcmnSi\
a tN pifA iulor şi îu iK ilo n u ? n u tr a m e
k t^ P iiiîid ii, >n;Lifiiia se m-tera hi Apcaa5 ht r i d . uen. ep&niare
seaiiaifL v â rs tă şi a i î î i i r a hisăşi la a m a r tb i if t a s p e c i a :1 iA iîi/a fâ de
PMhoioimj tcpsinisti, la îtueîeşerea robim relaţiilor n a oohojoiuei
în secolul X \
Bi nk> f\\îPii o a \(<* Alic* . 1 o fit ih;t rare m eeken m i c \ i '« :a demnei a
si sîmpt'omek beiiMr punonnee m io r* la hei o r r *h onK ibiîe a,
ofvcule secundare ale mefiicuniertfeîof psihotropi ;e o v „mb si cma b
l e r n - u i a i t i i d l e h a sî c o m p l e ta r e la icerne c u p o s o n f c medicaitA m
ie!er;t *a p i o d u i d e hi car* e m u epic le s o m o t c m c c de n o i m t i t i / a t e ai
‘p c h e t m e c o n t r i b u i e b :i « m e l c p e o n o h u i : > i h e n a r e a o .'H a m ;
iPtiu pţu si , *n rn n p Jiu kii neutru ibver <r tipuri Jr ;m/H aer
Mmui Pia: ai skMik‘e rii m psihoterapie /V m iu/on n em n * terapie i
ea m ra n b ikfa îa i J m m pacient si tcnipeu: Se refei A la auni ui o:
eutbe/tA anticipeze i u rata şi efectele probabile a ie r rap1 *1 o la
■'Ptincrea conMmLimâniuîui informat. ia medul :n cate i m a p n r o a t e
o ro d u c e e fe c te negative şi îa teiul emu pof fi mcmca mmmem/an
a m area m wv riMderare a altei n ativ elo r aliate !a i i c p o / î î i o -* tei apetitul
tic suficient interes im m â ti n u in p pentru a h aju ta n e acest pacient
alocrjo-hrca» să « r / e e c i e x. m o t o • 'c o s - . m m i e r e b m o m t :?
. arc se cvaîtkazh Uter nora de speciaiit m un um iuiH, r impoiUtPih.
~ ' ■ v e U ' o r roiiU mic ncr*tr u piAvfA:a .,b a e . C’-f J oe . / «o Ih H r >
e. : XOîh O i e r rPH>4 %: OiiOS , v 1• ;A!so: -o :
O.m o o di- 14 O! m c.* h s o j i j et„ .
c .. , -AS- a eX'Ai -- rhA„ A. ; m?... m ..e
- S x ik d Aiv* *o<»‘ {A :: AiCc ’•s -’o M 100 i fu >.> sn.As j;e
epereSe de andu
’ -1 - ' i r / ' l % t Ii ; «. '4 «'rAtl'.' i Au , A' s •ti»-
•a~o „îio» pî,Ai>aîn n r ^ 'i saoa,i!ea ario napi prrîeAt ^ oenu e
^ î u c t<^v-ico pr^ , u e »*c .tiij k r a r e ap ' l i t m o t m e n r I tlc.atîA ' ‘m , ;t:
întplcmeotaiea nevoilor pentru d e z v d r a r e p n k ^ h r p e e
a c a*i u r ă r e a
v*nnoua irPlbA Si e*or!ie de si stern, si ia ea u /d e ?or de bară
1a ' u M ' r . r I ’ j M ‘-C x4 I ' \U* V U e X i ' M ; py y , \ . m\ !l »î U
Fio Se 'a V e l U -J-U ru J u *.liî* tifXnfîCj. v snincfeV a:: ‘n ume-,

ax daîafia Jx a ii ^ *:r Li e**i^'iuunurAui m ly n iy x. oinikketern ta
aa d m . edkL ay *'j rda a s te id adera i wtnd m d y es.v hi a.?riv
• \xL.iia 2*î**1 - - Li a y J e Lh.m î ’ pa p n i u i p n da c\cn«p:
: Uhâv »!nu. fipxj îiiianţiilc-r naivoiiodry ta sfw n i! Litadc mi. n»»pjL*
a îiiNkpc *Baia, a/ a/. 2LK‘2 • Va y Blnch >i G reen 2<Hiry pcmrij *
a m irm aim num x V ta y Jv e i a e y aid e a u a ■u:in . Je dama*8 «n Lniyee
fc >' iP«adaie . u ba *•' i . *rlanL
Practica clinică supervizată

Practica chnicci
Practica x;iiy-r- ceda o a . rmn/ăLs lepm/tnlL c \p v *y n y ic invâpiy
renu :da in iramioe Pemudiia d -n ru ru trebuie să insele ce st p a n e
%
btiiK ir « ad. r u‘ u n e teiiv ity. x y m t e <p i u a l a !•' y e x a y . i - . e e r
' 1o 2^ da x: <iLitv xaprarîta taic* iii lerajea pc te: Une I y h e : *'-*■'*

Ja se Juite* y n n o i a n de s u n ă ih r.u a «pană ie 2 e uru. i n a m
xdpidîiiaiuPi c au. .-dia t haina ..ea mai întâlnită iu p u d uri apta ee *a -
parîs din veni >.;eu flralfL Serviete p n e u ie >i eea a,tte se iLsihy\ftet e
cadru; a le u rea le s te 1 a Va-Li j i r propriu: miri v mteîiMtaO x* vm-,
Jiferifu de te?apia nun h v a n U u j ră n e iPiaîixitine poate rtceemn
xeliuiiKirCî sau nette n neeemre pentru a putea a n a roia «• oilKirm -
personala majoră î crapi a personala Unde sa r*c ian» oi m i m ă •. m
nealiLin; terapia săptămânală vj nuntiră rit a n fie5 ->au rit ar sediu, ta
a e r a m * a s d a y y . y o a a m ic n e c s l e s r L* <H:L ape ' >
xureiriineidui m hme >l tic* pre.bait^
Siuyrm UU‘ ne a^ nu d n m :n - -e .rnyue . «n v'
j u : y , va n 'is n tti eu ia 1ued d ay * L î.t v ! e-
r y ire n r n ea<noa*'S' ei - a- -:y y aâ : a>‘!.'n-;
â »L y - • y «,_ ^ Lx ’ . re*
j a i L p a a ' rt . . e y U r y u h e pus* y ^ L i y c v a t ne: v. N. s - ?««.
nerscaoti nistmna, i'eneete .nu;y^ ra *}p ircnum eh u lacre'e n*i'

euv'nyuLu. ” e *.:dr»r . VV; yry , v^p ’U l ,\ : L::anee pe'
v n u d v 1 *ar- (\ î Uisuj8 nm-ute n. aair PnvmiuuH «sucUe tt/Uslent^.
apsx •: nv . d. o rar sa -• .Ui e k . v .*d'L e: „ y. x y r
niUmn fêir tem a! s-u: tînm îi . r . -i thu mm r d*. l»k redcic Jc
n y â sî Je rUnijmme u’a pet^Humditi ovm slrrn Jc*nnifaîc adesea.
KO.X MANI AL DL 1 hRAPlh IND1V IDl ALA
terapeutul va trebui să îndure sentimente de neputinţă şi de lipsă de

speranţă atunci cănd se angajează m realitatea lumii interne a pacien
tului {Adler, 1972).
în traininguî interm ediar şi avansat persoana aflată în form are va
trebui să beneficieze de experienţă supervizare în realizarea de
evaluăm Deşi orientarea cestui capitol este către terapia individuală,
susţin puternic realizarea de terapii de grup - de exemplu, un grup
eu caie se lucrează de ut lungul a 18 luni reprezintă un element
necesar în trai ning. Un anumit rimei de com petenţă în ceea ce
priveşte terapia de grup sau o fam iliarizare relativă cu acest tip de
abordare trebuie să reprezinte o parte din abilităţile unui terapeut
individual. Acest lucru poate fi obţinut doar prin interm ediul unei
experienţe directe.
Ce este judecai ca fund adecvat pentru un practician autonom,
lustru iî complet în termeni de durată, frec vei iţă şi bogăţie a experienţei
practice, variază în opinia a diverşi terapeuţi. Dacă vorbim despre o
carieră în psihoterapie, este dificil de accepta! mai pufni de DOC) de
ore de terapie realizate de-a lungul a 3 ani, la care >e adaugă 300 de
ore de supervizare, îm părţite între un supervizor principal şi alţi doi
secundari, iar toate acestea trebuie să aibă Ia bază o fundaţie mai
puţin intensa de trai ning preliminar io psihoterapie care să fi avut
loc pe parcursul a doi sau mai mulţi a n i; pentru a învăţa bine o
persoana trebuie să aprofundeze cubice tui. Acesta este standardul
stabilit de Royal Coilege ot PswhLiînsts pe m m instruirea psitii >-
terapcuuîor consultanţi medicali In plus. colegiul precizează că din
cele it) de oria Alo trebuie vă se cm iartiirv/e pe studierea principalei
ramuri de terapie în auc a face xpeueJi/aieu si 100 în fiecare dintre
vd eb ite d»mă nim ici fu prezent, tainurile rec umuma te simt psihn-
Avarei psih*dinamici: mteipervmaia, i-minifiv c»mm<*»;.iiiieniaiâ o
usteinicu tU'HIM. Bnuxu Am* o lafim f. o i oeoM.lliiîg mul
!V\chmjierapv m*vifieă 77 de *ce de pnm ica n 250 Ca ee Ct
xcpervo j;c ponCit a putea ti ae\cdiCit e i ei coi'sîixc * mied kmedom
i oimcii lor Psvchotherapv consideră neccsaiă urm area unui orocram
s a i ue aciî-iug brun de m r e an» pcnmu a obţine um\,ditmvu
i acandu-sc ii optai către irmoingul ventral pe obiective de învăţare.
FRAININGUI, Sî SOPI-RV 1/ -\RCA 1 BRAFEU flLOR INDIVIDUAL i AO
Formatul
Teoria ordonează mforrnaiiîle cUnice şi îi ajută pe terapeut sa găseam a

o cale de a merge mai departe Această funcţie utilă nu trebuie să
întxâne/e curiozitatea şi spiritul de cercetare care este atât de necesar
pentru dezvolta rea profesiei şi a profesionistului Teoria trebuie sâ
fie întotdeauna relevanta şi congruentă u i nivelul de trai ning si
comprehensiva în aria de acoperire,
Modul în care este prezentată teoria variază foarte muli In
general, an a de.* cunoştinţe ce Va fi studiată este stabilită de cei care
organizează rraimnguL ceea ce duce la stabilirea d a n i a ceea ce va
fi învăţat. Pol fi stabilire lecturi de studiat, în funcţie tic de autor, fie
de subiect, o abordare ce specifica direcţia de studiu şi ajută tramerul
şi persoanele instruire m Identifice omisiunile, Criiricufele. de oi
reprezintă o bază solidă atat pentru traineri, cât şi pentru cei care
sunt în formare, s-ar putea au nu determine angajai ea aciua a
vinde nu ior. O variantă alternativa, pe care am folosit-o pentru im
fi mp in cadrul Seuih Trem Frai ning în psihoterapia dinam ică, un
traming NHS jptxiukzai, este planificarea unui eveniment anual în
cadrul căruia m întâlnesc atât traînerii, cât şi cei a fi aţi în formare,
pentru a m stabili ce va ii studiat şi cum se va face acest lucru, fu
locul studiem convenţionale a unor subiecte şi autori, se poate pune
întrebarea - , Ce anume ciebuie să ştiu ca să pot înţelege un an urmi
proces sau problem ă terapeutică ' T Aceasta este mai degrabă o
abordare de fip cei cei are decât o simplă studiem a lucrărilor selectate
de o petotAiîLL considerate de aceasta re ie \ ante *> ană na vini im ie esc,
â umularea dc obiective di invitare şi apoi stabilirea de dileme
practice pentru a fi expiorace şi dezbătute
f a an noe! mai av an sat. aiuiKa cânii m m m a n e -upteetv a,
o u d c i î e m u /u v m e i pu-ioevnil ut po.oc O lemnarul prin
care- b s k îi *, ca vt âin vc Or p a o e u m a n a o e es pcf* i / a a ace s u n a
persoana m ic m c nstruită p o ate alege d it ti n ace sie vursun, vOiniteiui
J e îr a m i r tj a r â n d re s p o n s a b il it a te a d e a m asigur;! ;;â se f:tc t f e g e r 5
e c h ilib r a m . în a c e u sa/. , o c i î n m i f t m i p i a t i i d u s i v a p o ate tt d c a ju to r
Atunci c â n d este e v id e n t faptul c u n u u r n e subiectele prezentate pol
o stud iate ii! m o d tormai m in tervalu l tic n m p aflat la d is p o z iţie ,
p e r s o a n a aflată m formare p o are, cu a n u o r u l tutorelui p e r s o n a l, să
p la n ific e un c u r s personalizat c a re să ţină mint d e ceea ce a învăţat
MANI \ i TA II K \ P \ \ t XUl V JIU \
-’J fCr|^r <* (L i0!,'rr>A *pre/OP-îe |fX4mgjr*m U,r»♦pi'V';**o:C;M «e Je\C“ ~

perirea reprezintă modal uăţiîe ele învăţare alt adu! tu iui învăţarea
didactică reduce anwîamm legato vie parvin gerea unei curmeie dar
cn si'Stui regrcaieî si pasm tîăţn
Teoria tiu m gascAe doar in cărţi Romanele, piesele de tea mm
fîlinde şi poemele prez una natura umană mai vivace. compiex m
adesea, mai sensibil decăi o Lm textele se u . Biografiile .p auto
biografiile urmărtm, t r a c u l tndnidual a! unor persoane iHoimes.
1^86), loate trebuie studiate
Indiferent de tomnat, persoana aliata în proces de instruire trebuie
să revină permanent le întrebarea fundamentală . Caic suin impii-
vaţii Ie practice ale aceste» teorii sau portretizate pentru practica mea.
în mediul în .are -ucu/ eu puacnfit pe care o r a te / .*
Acelaşi pntieipm ai extinderii şî pioftinzinm m apm ; o uiper
vî/ftriî f ue necesar să >e lucreze eonmmutîe cu mai nmîtî si nerv ia n
cate ur. au. pentin t ohiine nemne-euve uhe ria nve de Ia care A v
b»one/e oempcmîso. oer -ofiaL1 ^ pcm*urnei atlale ht insfrjîie îAmmi
s e?ii!oastc iî t profunzime pempeuma tine» peimoiiir şi pe urna a mea
? o v. nttmcnt de xguranţâ în explorai ea temerilor o e*".Hiei:bor
ecrsouaîa. este necesară colaborarea const.mtă m* un mpcrvmoi
ump de dm sau î m am AL get ea sape» \ u o a i Ia prmeip *J cAe
Ovule iînnorianiă biiperviAtmoi sic crup cmc . J l ,0 0 : 0 1 0 4 numn
benefică deoarece oîeiă bmteiiviwd pctmpcv.liselor mnltîpo . sprpm e>
^ U^gii-T m opo; tuiutăt! ik îoitvgătin a morale* p* in ta piui că m
Aeră j■'-mentă
In pîiis, pas.>di!:ir e o Hs ir iiceieo. .am rm mm e t d x j c >
m c n p m a ţo mcipuiAer i-A p-uh a . A m ..
x c . 'u r i c f,n H ticnm m n ■porno. n Ao:m •_ . o.a . * ' ue.m -s
u* •«.im -du id " { m !r îx fi »-Li ecnux afi î!j n r , r o ; . a n lu
; ÎVtln ' 1-nV 1 O fu O' >C>» C»*. ; s u.'Sv m-v. Am ,, 4, x , ;x ^
• î h ş ; j i o u î sie mimA o ’irnemmi n r o M » ui v i e i romor psibue
m e s 5 io axfmt de s mur' mpAumm. mm- >* I T i' nentoiu Ace!* o
s r o - a v e pot n km>hu mc vnveo/O: v «.ci: i ooiiceici a a b’a ‘
tmiiraeuipeuii! iiu ji trebui să itisism pe uite, pielaiva pmitopamkmn 1
.oe,nu > . ano r vi>ta o» mdemana teniedn brăinose mm otniOv. %: mm
^ iL o n m In nmnmiiîiit în curs pernei tub e de d:i! nou a c e rs'b :5 d"*
panel tic \miere verbal, nu iimnî de a se mini pe muc timus mie
rVT‘ ’ ;K»i' ,ce o, u P'mUt.î 'on\ 11mmlă 'M ^ ip i;\ : h ’ ‘
V::IU a mim • . ulm nu vr enatt; ih 'r . ndC J u n i Pr PaVmîa Je , „
ameninţă -n -m • , » r • mmmm i>in n u/pm num im o a. ue a 4i*.
jt- term-te !a j ;i. >a,ma o ni nene rai duru ce *u\ ut foc cnrnnnentin
-apt r\ t/o p l n paie ^ mn d-nţa m mnomeifeie m snicmae ’a dpi>- mrtn
oervonnei a fla t m a urcam î;l îl a im a pe ce; afla in ea >a> Je
•fHTairc m d m o p m e nm reunn eu PacmrmJ mrnniika»h . c; ' r
rnr,micele Je acema -me;in . n m l m a l . t i m .d n ni m a p e i
am dinam1te adun m centreî menţin ri o d l in care eanennp o
ei îpeutni rductonea/d n n m rc m fim! m m e m a c ?t cel *r;fm m -
- w n a n t avt i ‘t e â n n .l i a ircepm. peinomu iV im m mimam fn u-
cmniti un amestec ne emoţie si teama marne ne prelua* nt m al mv
; 4 m aeeasin p e rrv d l de nem put antă ei *eamâ de i fi *m..oresp n>
H o r amepata-o a ei m j \*m ne eon de spîijînu* npefvi/orijfij;
mm ura ce n.umnguî p 1'gîeM.v/V.. mpem nom« treim e să-; m i unde.,
' 1 renume ia idealizarea «nunţiu necesară moivthik a iipem i/a ruliu,
i'fpn rmat uk na îm i rea să Jlc înlocuită de interna!«zarea tPiluâuh c
'p-iicMoimie «Ciosiinjm !°?S i In trainingunie de lUttcs. p e m m v
m tn n u i t a n c de 1 cm pa *k ne e ta n i? d e n o! a? a n n im p a c n p d o r ,
,mmec mm m ^ e j m a ; r e e r i . * - -• ' i e \ r a, P u n e m H*- n
Aînmm nani r - e n r i m o î m p ă u n a m m 1 o om m a a c
*' OS r-“ C m n * ,. , \ ! *p r -' t m , -\p - C î ‘L;t'
îh m e m ' < i :â •■ ;my n n i l m p _ . , Cr- . e m m m *
1 : nenea nm c a t . n ca* * ^ : *■cp 5 < e,n , 7 cr«-oa.m -i -ns- ' j
ic * ?ap a M m t *c.% ut- n o u rn , » iP*^ - nt •'. v
^.mre rxiuru a d i i anca ncerapim n a m c 'u u a i n p ta m ; u. . pp, ta p,-
. npntn« a P}{\ oi d r iîis - . ' farr rîPPîeainiu ennpuii/îFocp m
• ît anaiJ-jPc < r v! r : ; eM i- S ;u . ; a n u m e n> rC i a n c u tu c-t ma-; t : a . . .
: a e im itu îu a de m o d u l în n are iernat m e u . * 1 mu e o i r m ele m p r m m

. $ mm m*; atorptu.jîc p' t mp, u% a;pp, %un e-„ .mmumam ^ e,t -
e m a n a ic a n r i i . .m i t a » n i r i f a e*np, i ? e m a n Pc u m p p
c e n tr u c a t e consideră că > a a ^4 -ac nu d e eeaeer d E de m » j
yi: MANI;AI DE TERAPIE IXDfWDH Af \
determinai %ă came anilor în aed moment m ce schimbare idi doreşte

să apară în urma psihoterapia Evident. în terapia cognitiv -compor
tamentală stabilirea unei ba/e a terapiei prin intermediul definim
obiectivelor acesteia şi cuantificarea severităţii problemei reprezintă
aspeck' caracteristice acestei abordări. In flecare tip de terapie indi
viduală. formularea de dinamic! de bază este benefica şi, din punctul
tnea de vedere, mai folositoare decât diagnoza categorică <Ave line.
1990 1 . Vocabularul şi schemele specifice diverselor abordări put îi
studiate in Avelme tl9 8 u u Cieghorn n c i <1^8 v». Eneuman m
Lister iI98'7o P en \ t i ai, 1 1987), Avdinc (1995», Mtue «19**5* m
Eelk I199P). înir o adaptare a „eoiiccuttarii dinamice" *Sirupp şi
Binder, i 984» şi a „C C R f" (Luhorskş si Cni> Chnstoph, 1990;.
N'oltiiigtiain Core (Artfîiets Fonii miegistrea/a dorni|cle c mştieme şt
inconştiente, c a d e formative realizate de aloi si răspinim: *te la sine
şi la alţii, precum şi activităţile ieum lortante. fdvuan de r ic m
predicoiie legate de parteniunle semnificative dinic în terapie t Avei mc,
2002 i . deşt delicată din abordările analitice şi cognito v.v formula
u m flu h ti*r a\ennuie este ateoreticâ şi poale fi folosita Jc oriune,
Indiferent de schema conceptuală utiii/atu. supervizorul îl puci
pe supei vizat să foloseaoă mai bine şedinţa de tetapie şi. crucial diti
putictul meu de vedere, să conşiiemize/e cum '-c poale bisa prins de
pattemiinie de rciaţionare lnniraioaie ale pacientului t inevitabil să
se ajungă în aceasta situaţie. ônipeienta terapeutic â înseamnă a
vconştientiza cc se întâmplă şi a utili? t a,est obstacol in med constructiv
t W 1 ne, 198^1 în cadoiJ kmomenu ni mmm ..compmibihede nega
tiv ;V icrapcurul «a iu *near<t ci. m odut. c au se p* irn em preeonceptnl u
necauvc ile pacientul un concepţii , e au tom formate A irmdd m
arc persoaneie miporîunk dui fus.nod >.Vj ac râspum !;id de r :
biiafi/Vt î.jreeoisab ib e suda » «cal,/a le de fumpoutn e\pm îm entaf ce
k monstru! j e. ma p u c mm: m » mpmfmfmm m g in - •
: .uf)- am.v o Mnee*' o-' ni uiur iciiti m m m m , Eejncum mommAte
: p j.sc îm iu i a E*v. .am ilrenca 2e an-ednem m uică dezaprobau mo
r* *‘ Jr/zenâ u iitc . m* »pt adm m sd o ld 1 a fbu 0 0 5 1 Ein n as
mmm de in ismum a>’en* j i î ptm ..a nud mea -momim <>.. de
.oiiOoi si donirniEmu a tciapeutuiiii In mod evideno io imipie
mmm v i/mii trebuie tlcme <<mte d e rnmde \ enbu idam Peam «patm*
mm ă c negative s: pentru u an Mormăi ca impactului ber iz a o, îr,
eterni terapeutua Adesea, superv i/oruî c po ite a]lila pe msttmt al ui
I R A l M V i i 1 5l m H R \ i / - \ R L A 11 R \P h l { îU ‘R iM )R . 1131 \ I ! >' >
aleagă păşuni* corespunzători im dukii d u «ic pregătire Super

vizorul poate iu« tu .onsiUeiaie voinpaiiniiiiauie vjîc suni pi om
tâtoatv . de exemplu, alunei când terapeutul a rezolvat eu succes m
vniia va personală un conflict similar cu ed al pacientului. sau
alunei când esîe feerie ponbi! ea terapeutul vă alimenteze pattermi!
îoakidjpiaiiv a! pacientului «Axciine. N*-0»
Modaiităi» de supervizare
Pedder s logm vede clipei vizarea ei mică în trei moduri 11 ea fund
aoaloaga grădina* Ituîui. pentru ea promovează dezvoltai ea; 2t ea
fiind un spaţiu de v u m creativa. n» ea fiind asemănai, uîc terapiei
prin faptul ca !urm.a uza i»i mod regulat un timp şi un Um penii u e
analiză mx undam * mea a ' se întâmpla. Aupenu/ma are ea scop
creste rea poteuţiaiuân creativ a: teiapeutuiui trebuie sublimul făptui
eâ supei\ izaieu nu asm >; nu ar nebui să fie temple, tlem uneia t lin:a
de denijreu|ie exm lomie subţire
Superv izuiea ^ poate eoncenira asupra oncâieia dintre uraiătoareL
patru atu . pn-cosm conţinutul preocupărilor x» kierunioi comuriKaiv
de către pat icni, no aurea teoretică si tehnicile, re a lii ie de tranvku
vi contrauansler întie terapeut u pacient p relaţia dintre 3uper\ izoi
Si supervizat Studiul ciasL a; lui Dootinnurkv ( 197b; furm /ea/a
unele argumente pentru uiniiia arie precizata , în ce cm ce se numeam
p r o d \, fd m ie l, dinamica dintre pacieni şi teiapcui a fost recreai;! m
wdaiul relaţie; dina o vuperv i/oi si supervizat Prin uriimicz trifclegcmv
n re/mmrea Jtm im kz sdpeimz/ârr, mic dczbmu anumite a-pe vie .:
■cm apă tea m m c vdrut i clape: iciupemme mm Cnlm m 1 ->x f
m«j;: av'OC ommic n m iJilc dcm. :r om îoa mec meîm -m
:z mm mm Jc mm~, „ v xm rm; momim rm pmx mm. m c; ;
■m)jr-
I " , * z o v - g ~ * ~ ' n> ' vm ' v : . ~ î - ; ;z >■ - r n m ; p; - - .
Ir mm! mamm m mimnmb gmsmmim -- aom isîrzj/a mar- aife

'>■, ' »: la şl'- r* <. <^ c « 'J Zh..| << -hniî-S 1 r| * î , vp',: X a ,
\ o»k Cîifr mior asupm t- .. mm emmim v; x upm a m
-»i >ax ^ ţ- - •»r>m- .■. *-n -î 1 ; > J-v ' c n v.' - v ■zmIe i •
mcidam za ni-via a rac oV ‘împimite a pe mavâf n <amante \cesl avpe'O
este denurnil umm!nuca „cr cea de a iieia ureche" tf<e»k, Idădt
• - \< \ V VI • a li k a a CS I r - ;
I apun ,.,i opOTiJ p<. itc n o r UU o -H‘!vata '• adu . n .v ;d aum

CCUi»au a? t **UpUt x,' l‘ 1 v * ~»l Ciocli CSiC . -;m -CU u - .v
bure nantă m u/\i:d, m c ru d u u . cm mpu ■u i: u -im u n u t uptie
ui UfauitldC p m iua O U O pc OPlu g u m o O i şk .1141 m l ticn i
atui. o o f n o r uou n d u Nu pot accepta m o r punct Ce mdetc. bute
iîKKÎaeUîiiv ac m m usniac a mpîcmr a oentu c ceea ce m intam po
unt muc n iu o rc m îî: a t o n i / m u m m ;e u iriicpUiniiIc audm u
daca, n o r mm >um m m m m «iu otfkutt, i k o»u ti eiîpm ir
40011 d l't avopcllie iO n n U uiv* m u n ţi nmîriuTîl Jet
După fiecare m um ă. persoana o t v este in Pe mare u itea/a mî
mai dcîahai acnpnoui pr< >cx >u<uî m pn Cei e mele . m a r una im b >ie
a ra n u ie-, o exale înregnudi *audio sau video mtr \edinto d u u re tc
puî îl •»a/uie de ia ifmfrnt punctele de dificultate -an br intere-
iiiregi-irănic docul uc mea/d secvenţele rude .du ocm rm m cior \*
aduc ni atenua supei vi/aiii comunicarea nonverbala. paneernaki v
-chimbanle tonuMiiui emoţionai n\vdinc. 1der t Descinderea o n
namuiakl n de faptei ud i apu n e v o ii puia m a /m m ' prora -ne cama
pentru a se o m u ta pe marginea acelora i u a mi nenea pm d muii/ak
si alte metode franserîenlc permit «audierea în nuna a nm xsuiui o
a formelor de m u rum pe verbale ; ca imunde de oxeicuiu *fe cercetări
cat iuti Vâ se poate loîoai mec »da reamintii ii structurate seu ne »Aubuie.
il j t r L re nil u a parcurge ude mm su ism ln u n u m u t in unit: dir
timpul şedinţei un oaciciiftil nicokil capa mdirttm nacmniuî ideuti
tk ă ereriiinentdc semmbr at»\e an u tu ap u m n si pacienţii as cade
dt;veisir>irea Uscma- îCi"Ud m d«npm u e m ^ 'c c n id u ilu p ă a v-c»
nntufiterniedîiL am U a : jmpîukn m e u u rk u i m , -eâu.
fo te ? inpactui rrspe.. c v«fui co . c» v3c u - : n u n mm*vn sm ua
c o cjp spaicfc ari ii. n u: m m n n -ne udaut ‘da-| . .
u enci . m< 1 1 n. ’ * *p* - e n c»e ; e î . -m-»*,*. u .ur a i
. c r i c v..',:tv ■” Da iCu. ■ - 'C 'a Uj , C a , ? .. 'O UI -
. t C’U ,, a e c - , s *^r, c *e ! ; •. : n ; *cer e^- .? ^
p-: tbienuL p^cmninim
A fi supervizat ar trebui să fie un fapt util, dar poate fi perceput
a > ’C' v.c tUC •B o ceam t.r a? . e»%S U4aa de - i u î a u Si aU-
■>sra«n t ^ c \ um erahpi am u d ■ •jîn r.-.fi, * o m d e *u
. cjusu ccnuMiaiu m a u t -t lase a c u ; >i uePmc -c -c
aaaiiu u ra a se cauza un e v e a v -enniriua tiu virâ sû tu ş im De
itm w u - Ni v h k \ ‘1-. a i - m ? \ e o i: •; s; ; v -■
asm nenea, ni1 uehua uitai?: mioigtîc obstructîvc »„k *,»mi;tooTi\ko viir
partea Mipcrv î/->rîfi;s* *v: mana uiMiiuia poate lepre/com •*gmteom
mre \ *!te vi«r iarnă o eare va deveni egala -au eiieir mpei meo,
mpcimmrulnn m formam ê abţinui: v mu o m ite R ai aateu v
’iupîa pentru putem p r de aionelă m site adăuga un ojhtcxt m p c m /ă m
m Jaco m ea mă pionieri1!; pu o m ren*îvua. u poate dovedi dăuna
u <are d o m ?iărr pe ugomuîk Suni K net'n t m imifuuom e pentru
>uper\m *î t >i m m n u unu1forum m , are ei tei p« vita im una pî *ihlemeie
Jc supei \ i/are *HmvkiU> -• Shohet.
Dezvoltarea aM dar/v-
f)e>i vuîii îis îa>\'irea a - r a i / â ! ! nlpU nunale lată le ,-:a lunara o
e m a il romne/emute mm mm ' mplenjent a) am vi Life ie te râpe
•adivuluală, aidreiv le di !nm i m joc urile de r d duc toarte repeik te
aehi/diit de ahiteâo te-donu n u r Lvempu orucmraîe de exercite
p t*; o mtem :n t cm M*XJu ^ i 1te d P ,, Juvido , I d p i Iom ,, T.ilru ,
I m urate t R c m P a t :t i x u a r , ofiiat;i di î iude pe m c te teîahkm
n, iiKu trem e te te m-eate fot o atmcrvaii eleteete’ do extern iivu
vciliiî m pol o om/miteti am !ck ,te telie diîerin tcruptup pentru a :
evaluate m lîpm: : mc tem ee - < ten- ifui pacientului. C ur surde de
înşiruite: îtî miciocotmitecr e. dternrmt pentru pr una «»ară la tearşmd
erelor u % ^ y-e -es m c ite pm eiisrtetea fila de pet m sevei e mteiitee >
relativ nmxpuauvraate , ak îiuie/ca/lt • ni%ă|4i^ OiuJiiVMl, o i
. entrată pv pere oda .. un., loua u i: ine / d . anemia; r a m n a
special pe dobândirea de competenţe prin intermediul jocurilor de
an • a ea :*n J re« a a O j î ' ‘i:u Ua d’k afH‘Uka n >vi A\ a^ . t-e
’mou 1 0 ! •* di a d , a-, *L a e ^ e >1(. r \ o u t' i r i ‘0, d e m m ,’
cum ar fi psihoterapia psihanalitică seportiumxpresivă, cognitivă şi
j c "- u C m 1n . e. 1 » ' h " a p * u , », r -
continua sa reprezinte o metoda interesanta., eficienta, pentru dezvoltarea,
v r v .m -r dna r e ' m• iJX '
Terapia personală
Exasia o maxmia caic spum că „ Icrapeuiiii coate merge toi alai de
departe cu pacientul cal ponte tet m eargă cu propria persoana . t cea,
« Io M A N U A L DL 1 1 R Ă P II, IN D IV ID U A LA
ce suportă să sadă la propria persoană va putea să suporte sa vadă la

pacient. Suplim entar rezistenţei pacientului la explorarea liberă >i la
demontarea atitudinii sale defensive, precum şi a parter nuri lor vecin
(dar iniţial adaptat iveu terapeutul aduce şi rezistenţa proprie. Această
rezistenţă poare lua forma evitării sau a interesului ex ag erat: prima
limitează deschiderea faţă de ariile de preocupare ale pacientului,
iar cea de-a doua orientează discursul terapeutului către problemele
confliuuale . aceste procese au loc, in cea mai m are parte, la nivel
inconştient In secţiunea dedicată contratransferului şi a abuzului de
putere am oferit câteva exem ple legate de conflictele personale
comune ce pot limita sau chiar bloca angajamentul terapeutului In
multe terapii, in anumite m om ente, terapeutul reflecttv se confruntă
cu dileme din propria viaţă şi cu soluţiile parţiale pe care le-a
adoptat Suprapunerea problemelor eonfhctuaie dintre terapeut şi
pacient duce adesea Ia blocarea terapiei, dar, de asemenea, poate
genera st o dudă fructuoasă atunci când conflictul terapeutului nu
este prea mare, iar această suprapunere determină de fapt îmbogăţirea
contactului empatic ( Avei ine, 1992 c Fxpei ienţa de viaţă şi practi
carea psihoterapie! educă psihoterapeutul în ceea ce priveşte propria
persoană Autoanaliza duce cu un pas mai depune învăţarea despre
conflictele personale şi rezolvarea lor. clar sistem ele de apărare
Interne ale terapeutului pot menţine puncte oarbe şi pot proteja suma de
sine de revelaţi de care, uneori, pot îi neplăcute : aceste mecanisme
defensive limitează ceea ce poate fî tăcut de unul singur. Terapia
personală oferii terapeutului aceeaşi oportunitate de a explora, înţelege
şi rezolva conflictele interne Reuneşte învăţarea teoretică si practica
terapeutica între* experienţă care c reea/â sentimentul că suni două
persoane fra nivel practic, terapia personala furnizează mijloacele
pini iniei mediul cărora nouri îi obnuuîâ .» auîoânu legciv sitJmeraă
ost fel :ncat reraoeiiit.il ml orara*,cui izeze m odri în cure or eram nerao
: ud irite o «rapei Araga di; s intra îi efemera/ i. capacitatea 2c a o race o o
şi li ajută sâ reducă tendinţa de a-şi impune propriile sohiţn in ceea
perv-ie î'fobîeiraae Oc vraiă de nacientuim rintura om lhctm *••
care interferează tu activ uatea terapeutului vor determina tipul de
îerapic pe caic acesta trebuie ^■o arnic/e. durata si frec cenu mieraem
terapia personală se va termina atunci când se ajunge la o rezolvare
suficientă, astfel încât terapeutul să poală să lucreze m mod eficient.
r ^vM V . 1 d U 0 \ . - \U; \ ,: J ■' ’ «; , X C u '' V d •*. ’, '
La unim? om! o vei teomm îm po pun.; mcm. 1 arubmim

t-Oi aC-CumiUi X .1 . C.a;*‘ MLl . i i *ţ 'X*u v UC>;i!> «ai J Xv .a Cil x; - »•
teci t>f taciuteicr vm* *.m a a a o j. m onîiiiil mod v um cmc m î a

p<kxiH . un mkii ro e uuiîoemem a u r intermeuuf tempom i! *a ‘ruina. e
Jinolinutatoure a oouPJîmeiof pemonalt Dincolo da a sui, :mu aura
^ a p rt\ ./ai w deîtem ai >m Purica <Jcdk aia tea-e iU r m divand ji
terapcuudm terepm oiteiu t x - î o p o n i m i i u î e . î de a se acu*
s iftetecu. Jc a xispuedc nevul iiesjitslâcoîe cmc s ,r puica <â fi a» ut
a impoitrima oninomuna li! mege icâ de către pe im ci na aflată în
formare a teroriti ea m ce* oale. i a nivel sociologie. terapia personala
funcţionează ca itn m T trecere, formare v afirmare a propriei
liknrfâti xt peihi mo am a: ^ ca m em bri ai unu grup profesional
Ricine importam, u ama peisonuiă oîeiâ sprijin pmarii uizunie
rom dificile lerapia ne :s mc H realizată tara stabilirea unei legături
Terapeutul se deschide .fure a m puix în iot ni ccîuiikp ecperirnemarxl
astfel, Intr-o anumita mă mim, povestea o, personală ş? efectele
acesteia. Oscilând între idem î tiuite si nh>erevar,e reflexiva, terapeutul
tsi dezactivează multe dintre mecanismele de apărare care n ajută pe
oameni să trăiască în fiecare zi f ^ implică in poveste sentimente
decizii care sunt adesea disturbatoare, tragice şi neplăcute A lăsa
poveştile altora să intre ni tine poate fi o experienţă traumatizantă
(dar şi una de dezvoltare personală o Terapia personală, ta şi supervi
zarea şi trăirea unei \ ieţi mulţumitoare pot duce la vindecarea acestor
răni şi pot ajuta terapeutul în a face tafă acestei activ itâtt atât dv.
solicitante
Profanii că ce? mai bun argument in favoarea terapiei personale
este făptui ca fiecare terapeut, sa >i ; teu arc năucim vede lumea pom
te mied ud perspcteitect pm ptîei povesti personale m are tendinţa de
a impune altora acea ondine x e b pauernun u propriile otem -
Plin urmare mu cai o i ccteiP'ted m x m o c o c o n ; de p*ersif
' corona te iV o m :r y o a r ; -o meu • u* m u copane * w o tem o/-
moiifvv m ’crdiates. mc ;a
Terapia ;>ep*onaFiu ce imensitate >s ou rata vana hi iu etec o com jv
a n s o a i l c. m :e r m o amoc rm u m o u v n nsteio u - â iiv x o
pteftofemrui Fu psmuaaiizâ. viuP/Ui piu tonala mte •cobeai* a k
ty : v -a c e r . u rm s umed • o * v xsp - . uee< Oa te
•ro* e f : te. o t •c r i / a oua! o o trm uu soniîa» u :
' 'U-ecu o-; o 1 , ,te o*, o Ate< •*" r-sîhoterapeuţi din
Cmcimiidc .Nord, s-a constatat vă 74 - dmr-c .ei ime* am u ,>u mm c
i c ; aţ -c | mS m -i . a i a , , a . ClU - *' ItO A , „
•* ' • 5 ' CU v li ;îi 'Â t i aC v»' U i
pane ui par? a un , de asemenea. do N viu ii re ^vi aia au usc* m au

urine/e vUiuii; Re/mmm mnimtm ac fo i obgnutc >1 ni -n îa .N 'a o u
opune tntcrnunonale rnai *oculte >'N<*rcr >s- si iium 2o0ts Orhnskx
rf m , 2» Mec în cruda iormcnsutui marc cmc ui imoama icrapici
pe molia k mai a?os La capului pmhodmanne a; spectnmuihiî. ev-uă
put mc dovezi puN k j te m legătura ca etk icnţa vt in sporit ea al ni napi
psihoîerapeituce A na ii/a îi icra luni de specialitate ţ Cn eenberg m
Sta!ier. J9S] . Maeaskîli, \988 ; Macaskil! si Maeaskilh iW2» a
concluzionai Mt rn 15 33 N dintre terapiile pcrsofidk -tu re/uîtate
r.csatislamUoarc - *.k excmpim el e a negativ asupra nur,ajutau m\pnmăn
Jistm aiec si i cu ager; cwcmvc din lumea evieriuara , m terapia
realizata iu începutul ca: icrei terapeutului are efemte dăuna mare asupra
acit\ită|ii sale a i pacienţii , v i nu s - a obţinut n m î o c m c a p e pozitivă
între a lî in terapie sau durata acesteia si re/uitate le profesionale ak
terapeutului. Ntvduî insatisfacţiei raportate este în concordantă cu
efecte ie ne cam e in general anticipate ale psihoterapie! sî , prin
urmare, pune accentul pe importanţa alegerii înţelepte a terapeutul ut
transmise persoanei aflate in formare IitCrm notă mat p o /im ă .
exista rezultate ale unor cercetări care indică lîipiul că terapia poate
creste conştientizarea contratransleruiu* şi angajam entul; totuşi este
nevoie de mai nud te studii riguroase (M arian o Sgapiro. 1998).
Interesant este lapte; că 85 N diiitm cei 5 6iHi de terapeut; intere ievafi
au raportat ca au nove* c d puţin prmtr ^ terapie personală a ivuî ^
mioare rus re sau Marco mme peiiMe e- A. casta p mte îl - o\p*ofmci -
mu nativ x crama Ic pmure nmeîîţKde; u mpc m , cere poate P r mmema
cmc mm tenie :m A n urnim m m ^ ! A ş . ;
Nînem c mc m J-s o-o' Ce s a r m e '• mi r mm :• *ă« e m n :
Im/îC m m m e i - m e ^ o coc* i c e o c ' -a d e o m c L e m t i ; - a -* *
:s i:\.e r !i'»r v r ,• v., no. ; it/c •, m o p-rea •«. *mmm m* -rm
irjiumeuia: peiiîm moarte mo o iduala aceasta nsmonnuit anmmm

0,*m . m c mm; or o o m m : N iaoroţ,-. u;oo o» o ;
vû mai m jjţi am Pô *oait, nupoiorna .oi icupeuim c.uv urna m
te> mn*' -.a ou îces t: o o Uj,, *u Jo o pento: ^ siameo o ae oeu: .,
feutru a-si rc/oim cotupeiejc sen Uir.cimanit- personale vare >'
inîluenţeaza munca m viaţa - asa emu -este ca/ul celor iikh rmilo
f-miefemptiUr .are’Uem» . LUipx .kmeuOv o '>V. rto.. I* * c . U rh ..
-CUU .1» 4vi> v k<><;-soi „ me» i«u;iu»; u a v,.. i : , -c <.i -.i ^ •
trebuie rcroiiiiuCu â-rî:.« mcui pcrsoais t aîîaui in numm c U« e<
•riuiiidlcî mire e KhdkiU „jî ~nm of urnă ‘C o iu r k 'fk - âisnee r > ,!
rm im brm intre OfiitLtnfurea ».onf*r! abila >1 du cieni a -*r*»\«caUsm
mamîc vi v î'.k,; alegem a. : : r ; im >a se pun v i pe Li n u ; timiîe
m diptr tnHofrr; n n n iu rs- «erupeiui poccitudu De ? junimi mcm
muîp vu u u u n o tii:a m n-rame pentru o auunmă peru .udă de omp
uci'HruvU naţu r *r u pim oca clinică gem rea/.; p robie rm ne i are c
tiebute vi \v r e /o h e î *m a mai mart parte, acest utem repre/mt;1 b
>mc o confirmam • o u vpun/ătoare a valorii terapiei
Evaluarea
în timpul îruinmgidm ar e e D n <\ t \ N c oponmutăti pentru evaluai m

atât foniiativfu wât a normam ă. Din punct vie vedere cducdţionm
evaluarea formativa" se referă la elementele iionexaiînrute vrr
îmbogăţesc expei tenta educaţională de traming. îti timp ce „.normau vâ
nc refera la criteriile de admitere respingere. promovat'picat. Sco
puri le tramingului m trebui m fie comunicate in mod clar alinte
prin intermediul expcneiifdoi de învăţare existente în schemă, i uc
necesar un sistem de monitorizare a progresului, atât prin autoevaluare
cât si prin intermediul celei teali/ate vie n aineru u» o feiuea de
îeedbdck îl va aiuîu pt v d atlai Îl form are să îsi aitidioie/c vuluak:
psinoterapiei.
r_\a 11i•i n !e p sip e m U io e D iridiv*daak* ak w n u â i i i oiViccmvr
;xv votului pol fu m a ^ r\s m perei:* m a ic ile : m o isu i'j; r v c v s
din iiOjpic o mu.urnim \ V i k x .,-c m kiriM rifc a fm m v m k r *■
' r \ v j i r r r*.! ar <m r#*«:.. j s , r *s r „ v«» C c c ,:,ti r 1,**>* r m ' :h •*
d e m n - - ' p> n o* m ’p' au • e ;’*i, r r P k * ;* 5. pe»- » ,
vite li - â , sii apco mc î; lexteic icU D*cv. âz jîs Ova ieie e/mui <*
JiH.idâ violei: Jv *‘d?V. ocUUu cr-vro^c c a.Uî ,x soruerie ' A-.c-j u
Pljfîsbi, UHegisînUea de m! Uită . '/ n b î u UUUi vie mai ‘liUfC c
:oihoteraprui. o •.urmul Ir pe* mmm D v u :n. k'Oi! rs u - r v / i r u
modaiuap hain. oenirti a demoiisua Uez'*Cî,nc * perMiauci aii.ac ui
instruire m de slusuare a modului ut care diluultăţue mialnite au
dum \; ii! i au m o m m m ic m \
iov{ Uepivdc. \v este înregistrări a- i retur» %;t Je m u n sh v /e tuiului te

V. I . J ii '*>1 1* *1» ’.'li Jl 'stCOCl v i_ vti C a Ivaj H Iţii iC C U: i u l l v ;i Mûv uv v
rcciîiitiiv de m u e luioude pcrsunal ar i renul >ă e m ir e /e nune laic tui *

>i punctele slane aîc persoanei a fiare in ins m u re p e tru , a de vara
terapeut, dar A mudui în care tutorele 1 a aiuiai pe acesta m pai cui pa
intiiiiiigui iu tiiiaf evaluarea ar trefla sa laspunda Li muerumeu
d incită legată de competenţe măt de eficient este terapeutul io a-şi
ai ut a pacienţii ui a d\ ea o viata mai buna ' Poate îi demonstrata
conformitatea, dar aceasta reprezintă numa* o pai ie a pm eşti! eompe-
lentei De ademenea, trebuie notai faptul ea terapeut o ebcienp nu
sunt efieieiip la toate nivelele : ei au rezultate mat bune cu pmNcnieie
anumitor pacient*. după cum c:\isui k ra p c n n neom r aimum caia
câteodată -uiu eficieiui Luhemk) mf m . 1986).
Calificările vocaţionaie naţionale

î v n :98” c m e n n d britanic - m !aai angajamentul A a tiUrodme
m îilleanle omammeJe raţionale tNYQj pentru cât mai m u fe mupatb
posibde NVQ iinle m ba/emul pe o anah/ă bifUlimtaLl a ceea ce
Lite un muncitor oompemeni I c d e m o n coitipetenidc Li cm ei
nivele de corr.plexitaîe a aci:viuti:
Kicelid Lot ii desene samarele numiere p predietA de Ir» cam
muncitorul nn ie a /f: un set de regn o etjhilue cie superîom e.r nmdu!
Auci se refer': la ani na re a de m r e o persoană ce arc autonomie
subsranp.tLâ nerv nu D a prmmpbJor îundamentale sau a unor tehnic!
coniplrv L« cidof mu * iru iar 2 *A- mrmorn ncpredtcAbde \ u m X 's
cîiuî sc ceA^ m sijnd culme mim o-m-eo Aua uabihte mmu m u
Avpkb s m u e J n r : * L>« u m o * Mpsri ,c r: uaecpfs sa 6 •
i o ‘r s .; r Om o - ! v m j ier ”#î *• o N Vf u a mu - u d e ., «ir" 'c-
•* u» d uAmm dm - mm* pemm cA uzc fm dmc j , m-o* d - u
-e* m tm tc o r;s - »e ^ de ^ o* 18:- *:
a,;'.Udate Cum Cdivm Jiv. .u ne,«.mm m;U CuCU C.t u .u r u ' n
VVOIK
J ' l’ C l - î a ; ' I v e a l e . • S‘eîU--î CtCv 'Oue 'H V, '
c u 's c C j a im a ca: e u i r n u n d«. îsAl d v*u- ji rnăioam mec nune ■
■ mm m. c a r f . : act: 'metC C f •u-^ ‘ c. t mŞ ' i m ' ' '* '
«■ •*«- m v ' i : ; danemmree exmiec'm J' *Jm c u t e ,le cium a a- npam e
,ie U>-V mrtuiîtimej : ravummemLi cu acem ruo:ec' t tom I ead H *C '
Ii-V jv im t leuiMke C aua i*svvi*oiheu}o i) i\\* o ;u r,-\au
<*iMU w*iM«ki . -.H.-, fVtiîkkiî ( Oui-vw â./i I \wU< âUC. -ij *fV \ ..*i im
i4 mi eu ml | iii *m f a v•*i.ti pentru »i .ve alătur ti i m u iu»us„ ia OM 4 . ~\m
«ce agreai - uc>v cm î a k cuiiraUv rMciuf pm uu m Uu, a hala
consilia, viupă .um au -ost urnii cute coiiiiame cu oi uainz linte im
ponsuMîe ivfititj tra u m e n u aceste mi Amar» NVU) m documente
de etiidart m oricnijic s-a minat efortul comun pentru a demne
mir.pe?miîcte m m sere «o »nsiheid îciapeuikc şl pohoicrapiiu. dm
ac cmc n i|d c c c i; - au destrămat D ezvoltata imoi Mânăm Je fumU'
nale a declanşa; multe auvetâţi Criticii au ai gume mai raptul vii ace:, mu
abordare este auam Mică s« că riscă sâ se piardă petsperam asupm
întregului prin împărţire t acestuia într-atâi de irnike parii conipo
nenie ce trebuie veri funie io timpul instruirii le i nerea lor este ea
acest lucru va pune m m mui pe acţiune în deîavoareu mdleeien pe ..a
fiuoD ni dem onica Im „ci i f m vă toate acestea Mint preponderent
cognitive în lot sâ fie emoţionale, Eî afirm ă că metoda pierde din
vedem suito/a si im un ta si supe» cază în nioa îdis că prav tic a psîîto
terapiei iste id o a ig m u rn e a . pe m od, de lap! csu iuta eunsi.^x
Seeplicii psitM ipaniî printre cuc mă regăsesc si ea. muul/uLM
punerea sănătoasă e aceeimmn pe re/uitate >i anticipează ca va aduce
aspecte m inune y diferende irâie pxihoterapeuţi. Are pi»u nţiakd de
a defini în mod ei ar competenţele ce trebuie dezvoltate in timpui
traininguiui si pentru a promova echivalenta între trainingun.
în pre/en t. pare puţin probabil faptul că \ TVQ-urite v«»? deveni i
aha rută de calificare pentm psihoterapeuti. Acest lucru se dat ornară
in pafie s; fiptiJii- vă în uîomid decern tp s a înregistra! o c re mc re
nnasu a ncmărmm Jîpfm rek ; e iV oite b u m e .ră ij!/ a diol ane’- -
de rnast vr y dm m om ioi ce Im m /caV cahfieâf exmrnv s a Hac
. m ^ au A mV o u o '-yme pokMore Din ;>u:V de m J c* - cm
, nămol izrom - .e u miuoo . ;v i :o v c M m m -om i
din practica clinică.
m T e o m fă im ia
7 CCC <vo oe OI M , U f - i o c v o - . .. , ** :\ i m
>: C4Ut v ’C ’*)! *v •« O M ! -IO C . O nu; VII v u i *t*0 - .
^îiiutpa e\i c. Mi iu su mc : \ oe o a- ^ -a o u ic mm -m * t-s
s:: \1-\N« *\{ Di î'i:KAH! DdnUld d v
psihoierapia nu este o profesie înregistrată 1>cm imA nu» Uniri,

c uiii ar ti cea de psi bănuim o psihoterapeui pe titra a mm uîii
protejate, nu cate necesar nea un -ram mg îoimai mu s re.» m tu a ie a r a
an cod etic pentru psihoterapeuii sau consilieri, in chirul m>inu\nh^r
chiti sunt NrHS m Serviciile de Consiliere U niversitare, pat iemul, ca
m consumator de psihoterapie, este protejat in mod util de cât re

terapeutul desemnat pe ac e u post în unua mici com petiţii u v :m
ptute ti sancţionat conform codului de practică ai instituţiei si ai
procedurii de reclama tic Condiţia de membru ai unei profeutiP»
reglem entate de către o organizaţie de stat (cum este medicina în
eadntl General Medical C ou ne du cu un statut privilegiat cum eme
psihologia, sau reglem entată de institute de traming -cu putere de
reglem entare oferă o anumită siguranţă că standardele profesionale
ale terapeutului Mint adecvate şi \o r fi respectate. Dm \n sectorul
privai, publicul larg beneficia/ă de puţina protecţie faţă Ut* terapeuţii
nepregătiţi sau neetici. Acest lucru esie dăunător atât pentru eonsn
maior, vâr şi pentru profesie
Fosicr Report f Poster, 19*7! b rezultatul unei cercetări solicitate
de guvem, a recomandat ca profesia psihoierapiei sâ fie reglementata
de către stat. Şapte ani mai târziu, Sieghart Report (Sieghart 1978)
a propus stabilirea unui consiliu care să atragă şi <t impună un cod
etic profesional şi să aprobe cursuri de training. înregistrarea indivizilor
ca psihoterapeuţi ar fi mai degrabă indicativă decât funcţională,
adică mai degrabă pe baza titlurilor asociate cu diverse forme de
psihoterapie în care terapeutul nu s-a calificai decât pe baza colţii
mitului activităţi sa ic. ultima fiind ii torm ă mai restrictiva dc inrc~
gistiare Obiectivui d e/ 1 rabd de inrcgtM taie ca toruiâ de garanţie
pentru integnfafe p eoiitpek ntă, care în pic/cvJ c- te la bbe?d alege: e
a terapeutului, a Dkm de atei iu or e a u -cmmbs ifos, n o aie^ m
uiumul decenii;.
O m u m >0 : e • ,C ; e e ^ ■. u a .u P ' i x m u a . dm
mirxgm speciiu ce piuctkâ m mijim st. n. riceak ac* ,.u.nv

Ruebv (conferinţa Rngbve imftal sub «nmmame Bnir.b As^manor,
ic» f mnuidng im aiîermr a 11usîef t / \ tr; cvrcucim .
adioptea u consiîidie Iar mal a, \ umed Kingde.m ^randing tVmferrnte
l e paehoihei'apv ii RSCllc transformând!! se. »n Oga :n î ane:
Kingdoni Counei) for Psveholherapv <! *KCP> I TKCF este t »oreani/aţie
pentru organizaţii grupate in opt secţiuni psihologie unaiitvă
g n u s ; ee ■ „ c Ui î o x'*mr ^ ib V ii :' cu.«m 5 şv •
r ' i, H‘X X.;*!' , . % e «h - C;, v X Xîi i t ifO v i ;îiî«i* - *-î.’ î , XX «h, , .. >
X ; > î - : I U ’. VOvpn de Capei sCV-jU - î >l s i . i i : m
1 ^.rxL-un-X Jlla.'l'i.î o :X i .X i r U îltj UrU, nhh *io Ugia P f UhA, -

u p n k xlLXiiiîîix . ichipn fUhuiUihtka cu voim Iu U A k i'K C î4 *.
UtOnilOf ui' mgnUu iL Lau s dii U n u n iTlcZllbil , oi! fn «ilchh, m:tiU I*
jur do 5 .Yn c t.r tri i!; m krnet;e de vo? apetenţă după rtrKii mrtiuon o
v.ia >~âia mm p«u: r H.mo leU c ifiiegm iak n nune ut mfă L am
ana; hi ic mum geur ş. c u u *AnJdî d m pui li cane h o îu f prin intermediu
-oîc >1 pi l iccdUi i dl 'V if ■vuCC • Peik *ni>, 199 S ;
l'KCT h u nronm fi obli na ,v înregistrare oficiala Atingerea
uccMuî friH-^n jcp ian ne pmîc orgaubafiik pviteuereumuîice mamn
wjrc rre îsun Y *mhcv.mt c limbă comună şi ft prezinte dove/i m
N*iiiî eapuluk să a iU uandarde înalte. să im oughe/L mei amuţii le ş>
>j di^nplm c/e ps:îi«mtagenţii diregm nif vare nu praethâ m mod
teicsp u n / hor p-u 110*0 răpi a în Ai »00 a fost înainta» un proiect de
lege pentru rcgkoterJuuea padioterupiei de culm 1 ord AJderdke
dai nu a km jp rof ii Pentru o anumita penoada de tîngr a părut
J e fu i ik pr«y\tî>f ea gu\eniui \a reglementa psihoterapia şi o ,u c
târnă de uram: ivlaiionate doar în NHS prin intermediul une,
ordonanţe A c e f Im ru ar fj avut ea şi benetiuit r a u n t u A ir •
Mutmuiui şi rm ningulif mrupeuţilor inregîMraţt <n NHS, dur a tiunu:
eu vede!ea aspectul cu pacienţii muu supuşi celui mai mare r»m \n
mcîornl grnem neeoelementJt mtiiparufo cu sectorul publice u is
are numen u r pix >eden porneam e. U ter nor. ^ a propto regi enunţ, n c *
mt\unm x; ,»{oăt vi * and r . -h tue;n d p*a\;ev . /u :n êî ro d:c
prfi eded unei .'«••o -t a ' k'hmt'î' Heakh ev. - au
m ffV î V. iUă . ,grifi/ait.' mglemeci-noc: i e i 1 [Cro -,n » L : i«e : '•
e '-n iCip’u n e a . . . ^ u p a . h ’ha:'; i ' / ' ve n ; 0 ' v m o- n e ■
ă o n ih V 'O Â, ' n îM~ -ş: ^ ^ , t> .• n • h_ ' ~ ,c ' '
pierdere substanţială a controlului asupra trainingului şi a mana-
>van n - > ' :o v .r ’ : ; u e * >. *’ yv - - xv;.<,u

x- .<ioîUi va ^ e;-v :v ovuoa!s'. <v mm^.eă )rt:.îhr. u urm -dipioen* <'
.îS v f ; e o -ao u ' uO'în * >, ; ,e* o>- : * ^ * m ' •
êdiaehuu ■ •* • v o luLfan 4 nev >.«; e»n nrîi >c ei r -/v-iee. ! ) '.o .,
w n v . e . î .. a . . * t f- e- v- u
f t u l O, •U'4!]h;U'£'f se» , eie l KN4' î ' M \K , U j Î n*ico, t>. no-
i re-ujhoaoe -xisnn^n î kt k o inoji' p.ifle *enoe o;o ue>- nule ire-
\ÎAM M o t [ Lk I*11 I N d O l O i \« *
m c tln d psihanalitic s-au retras Jm conferinţă Ace Ace erau nemui-

umiue ;!e lărgimea abordăm psinoterapeiitme repre/enmie de t «KMT
si, ipaieut tiv îaptiif că aceasta reprezenta doar e- s .w pnmre emile
aîtde Lie au preferat nu m ««rgaruzeze în jurul unei icientitaii psihanalitice
şi au format Brtîtsh Cdmtederatîon of Psvchotherapists iB lT u in
iciop «ii \ 9 m4 . au taporfat înregistrarea a 1 2tni Jc practicieni
*Balh'ur şi R idcm L îW S t. cifră care a crescut io prezent ia 1 400
fArsenal reeret că s-au retras din lupta pentru a recunoaşte psiho
terapia ta < profesite Fără îndoială, va fi necesar:'* - t apropiere
dacă se doreşte obţinerea unei înregistraii oficiale !n 2005. BCP
si-a schimbai denum irea In Britisli Pxyehoanalme founeu
Timp de muln am B ritidi Association for Couîktd mg. o asociaţie
mare cu 24 °00 de m em bru a controlat un dsictn dc mreditare a
constlicîilor In 1096, organizaţiile de consiliere au îmmii l-psted
Kingdom Reglater lor Counceiors . BAC' deţine înregistrarea C'a şi
în cazul înregistrării individuale, consilierii se pof înregistra prin
sponsori/a rea organizaţiilor care \*»r garanta c:i consilierea pe .are
o fac are loc în cadrul organizaţiei Prin urmare, un consilier poate
fi înregistrat ca practician independent şi/sau ca practician ce lucrează
în, de exemplu. Reiate sau Cruse. In 2000, BAC şi-a inoditicat
denumirea pentru a include psihoterapia i BACE
Aceste m tscăn ajută identificarea ariilor de competenţe in rândul
practicienilor psihoterapie! şi consilierii terapeutice şi futni/eazâ o
proiecţie necesară atât pentru publk. cât şi pentru cei caic angajează
psihoterapeuti.
In cele prezentate ma» sus. cmc implicuă ip«»îeza t i păstrarea
atenţiei pentru menţinerea şi extinderea competenţei lepre/iula o parte
a atitudinii profesii aule j unui puhoterapeuL Denumirea pentru
ai castă educaţie peipetuâ este continuarea de/oCtam pro? c>»oria ie
d 'P D i. poate feiosi impun i\e viinicniafuitM A>osvh o i ,»kerc 0 9 4 ;
\aco m pca are ** împoaaniu particu!u«ă pentru terapeutic m ceudnc:.
m rt\ de o bice», iacreala in u o o rc relativa uiu u d au o , ei absenţa
unor oportunităţi de învăţare continuă provocatoare, poate uez volta
pi? Ai m oi de pr:nceti JeA ciuoaC i !. m\ Ucosehh uc um an mm
d'cdback-ul din patimi colegilor din cadrul profesau, o m p em /ares
-i ' a Afeih 11mec pn mt *n-/.ţm
i K \ r - ' ^ *." M i i K \ ' ! / - K i - \ 'l-R.Aff-i îi! i>K ; v >,_•
Psihoterapia de susţinere
V iin d n i îp ii* iv t x i o f lM i e.oirz Jettn ioX iH ca i r sc mnjh.r» ir*

AXietrxe m mrumemeîe x a n d o d e m m te oiX îi m *do o rîie n d- r ac x x
o\»o . ViCi 1,. uî c j v jc x X i ,}*;r =* X ama! âpXX EuîţekMm tXt’ -r
ţ'OVCs ;L o > 0 0 0 •, m mXl/i;istiill o hps.î do O X kft HOi F» î zVsOrZe
■oid co M»p2,11 rî m ] r o r i i m uiu dintre pacienţi! ni; o V n p- o k n
V>X-*!f >pk 4*,ÎX \ ţi . > , !■:• ’Îl*0 . |iî>C l XhliXivirii pi Xî Li cafO f i i VÂVĂ
îij este prcpniîi V i - J i i , i l a r i Vi se r t i f e c i r coiriproirmunlc or
sare ram e na k Xv in o.o-J ?ne\ iubii pentru a rrerpe mai dcpark
Schimbai tu u n d u n x îiu f ă nu va li posibilă sau deznabilă pentru a>u
•o. uam ode pusiOn. pauentui p< «ate să nu di dea vomimţămaiitiii
pentru o explorare pr m o x , *are p* xfe duc o U o i nudă k a re »mponanu
j modului a : oare el --o antopercopte Cursurile oare recunosc validitatea
ace sini prmcîpiii vor \ m»n/a suportul si îl vor preda în mod pozitiv
Mm mult :k u t u x >x kx txiapie tmbuic >â implice snbcicr.d usîix m
pentru a l a-nu pe pacient să Iacă fată schimbărilor prin caic îtexe
e d e mai nud io ax «pi î xex prin faze provocatoare si de vitsfiocic
psihotciapu ite susţinere este un subiect prin ea insă si tB îo c f 20» Ho
Este recomandată pentru mulţi indivizi care au nevoie de asistenţa
mişunată pentru a afimec din nou Ia nivelul optim de adaptam o
pentru a se menţine ia acesta. Ha implică propriile abilitaţi complexe
si trebuie să fie învăţată chiar de coi mai ambiţioşi terapeuţi
Concluzie
V Fki i • i,e va;, , n u d o x i§X\ ridam / s ■ vj ,, z m xxu m

,*.'CV ' ' “ o m. o ' X X î o F 0 . 0 •'X x î ă p Cod , .*r: V "
‘v/ouiî '- .X 2 OXFR C; lt|,p,U II '‘■fOfiOuLo I . u m i r 4*’

roate x xa !• >o în S±/e. dar de fipk este un armaiarnc*it pe o»; parcam:c
.cp: #\'n p e îv o u d c pi : v‘, d x : x Ca: rx rJe x a îV . .ro ’*o peru*
t ie ei »\ md oi :ovele si mm radu vă; - .« ajuns !j r ; <un puo?
. î - s . i e_ r Iz . > e a x x al - : -o« o rjfv ;,r 'livO . Sa
X .ui *'=F'jr . ’ * . e ur> v; i z o-o . ; r >'Ue*a- ’JV,U1J: 0 ; ^ lN
\ i ^v.
'* * ^ ” v ’:‘
’V m m m .t - e p î a 1: rafinare continuă în ceea >

o «P'P p v.pm , u o m r ,d e . d ' î ^ v i c v . m u c U" m m
individuală învaţă să 1vorbească unul cu altul în
‘ . P P c< *' CeP: J c a - o b u c e ,ip mai' 1 Ci ; p m mm
\ :efi
Notă
1 In dCt-%! mipiîo: am Mirmt cu vani ul pecicii! m icmitm poeme cereri: r

pcP.Mni; care calare -p uniceJ mume îh: .m lemne pepam a ecua
exprimarea greoaie mtu/afa de Pdmmea pomiunelm A,mp am loiom
forma ntumul!na, exceptând ea/ul ui care :tm vorba Jcum o aamnoito
specifice For mii iemminâ ome fofomu meu ale;. peerre demarai un
terapeut van un >upervi/oi
ădler, Ct 'A A J le !P!ov- ie the h e A m A / v r p ţ P > ; o m P .p b f ef cal

Pu- Adorm 4* P|V o*
Auerfxmh. -V \ A joiiii-or • in~~ kVmv.lo P H i Am o le! e ;>m - î e e l of
mpencik A* al A S Ciurman; V \ t tUm e • eC , /C P , :tive Psyaho-
*h, r,|pv ( l \ • mi Vmmm. - P: ' pO i j.
v urne. M i iu "o p-
, . mo- \! . urmi ,\1 v ^
it
b fc V bteMCm- Cp.O- I - o . ’" I v f, Sun: *'*'

om-m ' \f ** . i >.e. ■ ,0,* p*. ,o v* * - >' ,m m • ^ .
, f» : * mm v> mp ’.v -o/? o A om mo u n ( . out-ome ■ of o- •
-; F , PP/?>, fb.-Aiu1uimo mtpen P 'iuum v F?c
3owmal o f Psychothe ';<?% ţ *# *>e.5m* -ne/ /k .*//h 2* 2
Aveline,, M. (2001), „CcMiiplexîtic r ’ ;irav.n . - . r s\ vdw iii ine rec
'•= r e.eeee Bar .kv.. 1 Muîoii* Un h t1 Jiu» tri Ât , -0 l
Ane 'ti ce io f Psychothet",r- hfW w ’t ion , _!*3 ekihL’halh Wcii î 1nr-»*r•-*.
x - 2a e '
•«^vin a M . »>>e3 :al itierap]-. a -a eţ eeeî Pn:^ îut!B h '-cJ
ther *r Pw. ><K; . , i : 2-9.
WCnhte Vi .71ie person ieî Ba. mcrmne P .-'♦.vZ/Zt fk * u - »
]e j !Ol
\<cline. Vî *3*iiiW| { 3- 'Vd ; :ise hîlldim • theB pîai c in evici.'■ave Ane
prjctîic" A •.. â P't'i .Yw »I 1 \V ! ^2
\\ eline, M <> Raewm. B »**4X8• ,J>sue* in the «rainine or aroup thcrapiwG
ni M i) 4\dihi. W : a viei G n n n l ' n e m p x m H n t t d n \ \ d h »n Kv>ik-
*'pen 1 m\erow \h -■> pp 31"’
ndiae, M , Siraimv B M Snlev \\ B t34)5i JW\dîi»îtietap\ Renenc*
in B GahKirj f Rf«*k, J Unimex ied i i >\î<*rd / * A /S »<G
4ht n u n , •Ktdrd i *\totJ 1:îii\er<it\ P is^ pp 44^-46?
Balfoyr t KnGnnG j. «W95p . Histurv *4'the BniiWi Cawfederado*- m
Pwclietfierjm\w‘ Br:ţ[Si; jouniat <>d Psx-cnoihemrn . II 4?3-42o
Beirisfeit; L BrniMmn R S • înlcntewmp a t>uuu /m hton.i
proţt: s'sit'fhii - New V»rk Appletnn-Century-Crorts
Bavlice R *4 N . l* tî**xx;. .Supei visam and pro ae\ m
Pierap> iraiiiingd/erm -ai Jf»urnti! <>/ Ps\xhiain, 145" “'46-8o>
Bemier. i h Nîalik. \î , Aîim«4î imed. S, . Harvunii FM ■ laic ne H.
Voble, 5 vV«mp f OKUp Oierapim \ a u a H e s * m M RaniBţ ?
md ), Hii'uth*^ >•; P*; :nothnrap\ >md Buhiujor ikanmn ed a V x,
A;;\% V>rk Aha WVav. ,m, 32^-406
■;l e h . a tlktim m a n p m m e R -v i-ama pn ' in 3 hie '» .*2 ^ o
,'r'it -ii.i, *, ,, ... /;„< /V- cB»*ph*r ,p«e-- *’vneiî Wm mi m;\ im î \ rm~
ee 215 230
' ’• _" h 5:> ’H a "* '*• \ - a ' ; '■( -<«1 '• » ; h a' •
H~-u >'• / ' 1!
■ rmena Hriiivii *\e-'» Yhiih./h r*a k niie.NeMihg and !kvV!iiHher.u'.

n in
ppi iypnx \ î . ( a-ank l hmcia . I R ■* •
!!! Î\Cîl''( ?h *1Y ' <Y !h’* ' i' ‘ t h* ''.h *î ' f
R-. - - h- - î ;«vw% ; ^ 4 j! -I î '
Bueent n I F < >im*-i .The ne^vm ar;.? k h'% re.rneetn;%r
;*/ î mn"-r/me âv; e#i8n;v 33 '!T2 277.
Gaên «rnt, P *Nf»5> ( )n / <<w p Rec jfhiu’Ht , i vei re 11 '4X5 Pv<V na':; .
E L vlvri! J M ; A WiH. A • iVxv AieitAcrv m r p r v „n -
vr îiîiixnliMî p w e vte iui ->te s Gr -uei i ai i uLe-diic:*v, v:ue u
i iithjnîh‘n funni: ;/ v / ’v\ Ai.ViAv G |r> NI A
R A u-i N *1;E A J R v u >'%e .L»u uVeeuricN t**r W i - e N \ Vi îHeV--
ana K w a; pv*Ji> >lhcrap\' . i>r>t' N /. v w v/'/’uv e ;u W/ *.p 4 : 127-134.
DepeiUîiiiv V H: ăi! a {I ‘VK ■ ,1 Ri' / t.i'M V, NV : R e .J ia H \fA »
fW h rokiv M * (< f AOje 1 arallei p i c c w u v sujcrv n u i .*r,J fv-ula-
*hv u *v _ Ei. Vr v •/.V' Sfenttwp v * 7/cec 4«.- î • m.
LNuclee R I* . iVuieht*} l , Steel te J A (2NG) .icit'lepîiîciiN
ana a i : re ii’ v»mr* acu itu sr<depi es>iorT. êmiîuu. Lu. *■v . .1* V ' IVN
N un 1 U * e ^ A c //c.‘'4/c Jh •}? \ , ll- >-th Ktţ" h ' 'i.N.e -/\
Vork Gui'tord PtiU-
fcvifu G A N A i e / VW W :<: H k•vvve Skir \âe.s -rh: Ci îi£t****I
A . t ’; A RARA 7A Sk.l-o' ffclr* x \V;uA\ m -ni» BAh ;oV
B!!ml R . Stupe* v i -» A 1î'AHi „finei -truciui. a vuA* . .* v . v M te u re
mcSvd Ar simit nţ: sB:miK:am iheup* ;w t W \ /P;:ui« /u e v
Mix*.rv /*Wt BrAxn . 6! 141 A 5
; A R A t!'A4> A n (A n ; /E/uV>v /e c f n V Ev f\ /%<•*»
Nev. \ oîk Bd>iw B‘h4>-
I ;it«e? , B A. i IES A „ t hi cf10ii> r.îNvîliuiiie'apeeCx putcliu- u,vn pv-> n *-
theiapun . /Vw h<Hhen:p\ 7^ v a , E >t v- /? aml /V{.vla - . A + BA
r.trbor. Ii A. - l i c d W 1 * *A/V ■ „Tiie xuistav i w aed w v ** - î
jreenson, R.R. (1.967), I • 0 a/- •j a?:
New York: International Universities Press
!, -s, ! V\ % Col sen A ! ; 'rV4 |\ hrri >. \>
/ p N ' n Out cu *> a • A\\ »Î/P»%, •ti”t? -P A» v
4* tW
**'00-0 AWPÎ * KiA '• ; sO^ •. f:>'\t r *>, 7e h. V'*V P* /? ",-"A h'\*r:
iX \ f f APo iPPi -
( ,j\ i o ; p a i . ; .w î\*>, ow. L:: o* Ai fy »p o I a - ^ v; \ ,o
P'A5 v\ !;^ X > K.,
liav, Kin^ iJ , 'Oi ww. p ; ; ')&h, A,w n / ./<•/; rn Vt //<n;wo / -w*w,7,». v
iK ford. i »A P: 5- iuaimîv Prew
Hwrnanp K *: pa <, o î : vonPî ir tpsferonre . /neon»w ,*#/ h'>-irnci ,»;
/ ’ V. A WOW‘« P H Af
Hv :ir\. Vv A, ' M *' „en-oiul and Moi ai L k riîifRs al fw\cppîliarapiM >
iii AS \ V; Pa/JiS, P/7tPPO’ Pw CrJlChipi ( Ar Pil PeniJIP*:*»
Pp;^
,-\ k. s tVPOi, . î i =\»\nu, j; >upcrvis-< ojew w 'ţiio 1 0 1 - ^ 7 o l
i-a* iV w L pniaisL m P W K ad'w a n o e pip.*/' a p ; I > ?#*#;»;
/'î ’Apî*c%a OVP.v^-aa, Ne* 4 -1 Ifa-voA I1!. --
HNna •> l ‘ ' wo» , Iwtdnng ii;c p^vvaoiPerajX'uîH ţrietnoJ oaio htcpp
parai iv!s ' P or a Awon// nf Medi? al /V . ^ P v ’ 5^ b !N
i L?P'\\4î . i * A . hKp .. a M a p t a , d ,vo-h‘A pw u untiuL - ai iii pr.K-:iu
icp în L o a'-i;i tP«l rraveroOv physîuti aonLu ( a ;L tPiîirA -" Iov?' ,
fArr/î /'ap >; w Pla “’-W
!lwottli A O LuHo’ sKa L. îu31 *. ..The n L oi iln rhc:af-eaik dhaia .
a: p'.\artr4aa J ’iirş \i * d- *»pa:r/p,. aa-/ ^ A 7 . ^ . “’aAaA a»
Ap -7.;
Hu*'b'a\ \1 A . i AP' .ta R ! MiHa s n • LjOa, Nn Au-'
, . I|S, , A -<. . . A f P,f' ‘VI. O: « ,J a ;)P p p ’•
Psychologlcaî Associatlon.
O .• ■' a' Pr cA : 1 A0P‘O, 1i\- itl..a-; , - ' f/. p — io A-: -s p a w *
Approach to ine Sexually Exploitative Prc . . • i A >.:1 .o.
y -a •
JCHPT (Joint CIiomitee in Higher Psychiatric Training) (1996), Requiremei
fo r Specialiist Training in Psychotherapy, Londra; Royal College
Ia ■;
Jacobs, M. (V985), Swift to Pţ i Pi, Sa • S- a'\ ♦ s. i»p ; p ,
Responding , Londra i SPCK.
W *- vt \i M . k 3PP ; \ , *, V . î >t \ L A
r* N! » ! i 9St>'. JiupKePom •e puGioile ivii»*. -Hai - iiu a.' - „m e
/ 2 u evreu a/n Nev*. \ oî3- Rpiîa.er Ma/o1

i ema>. r >«v8; > 2/o i (a. a v- a G" <».*a rm v -pa ua > O v a 1 - - : * ,
2 ni', a r - g Prem
; «ihursk\. F * f ' i h ( 'drutoptu I3 , MtLaîiiU, \ i G m au u i . . P ; \ \
lV P i tchenmr», D M u G - J V triei ap a L- nu^n l
lav.T k J u c v s ? r îllCilim fi a m Gli! wUL ''I>IC 9 J u k P ' 2."^ " t i , !, r 2
u Grp.up UrneU M ad M2
- ahvUaku I, L nt^-Or i.sl-\r>i,, P ( ;99lM ( pac? OiOidold. ; ra,oA A *-
:2e <An l '’'>uh‘auî Re a tu ^h p Iketraf \ Tatuau Ne v Y2?k Gute Bu >G
î uhoukn i „ Şutea:'. h »!^ 74 % fhe fu oJ therapiuN her.a\ um* ine
pdtiuiîs' liceali \c evoaUdii' -îu t muu>>*î rranslcreru. a -. uitr uianGerue .:
cvnîasitaPY »JruvcrMt> ar Penns\ Ivaa-ia.
! tmoisky L . Mugtî, Ii « „C’ampuUitnc ;P ;^vvf-aPcrapic^
K a truc utili E»cr\oue ha.' von and Ml muu ham eurm - Gumm
:i Gr n e n u P s vcn u i t r \ , 52 945- It M.»h
NLud^kilN N U tlGGK „Personal therapv m Pil -rjiniîit; -rt a ppwh*1
merapiu. u cflccinc 7" E r J e s h J o u r n a l o f G a . i a m i o m p u * 2PG„ a-
MaedNkill, N iE M;ira>ki!i. A. tiG Ci, „P^\Lnuthvraput> ai tniîiiîp
evaluate tiieu peiMUial therapv resuits o t a l K survcv ’ . B n t n h J o i 4n h î f
i>f P \ u ' i ' h i > t h e m p \ , 9i2» 133 138.
Mjcc. C. i 1995). The An and S a tm e of Assesnntni in / m . numerêu.
L*)ndra Routiedge
\lau aiu S -. Siktpînv l) X „ The roie ol peraotial *lierap\ ior
îherapiMS a re\ »ew", Br n MoJou-nai o/' V/t c/itai l*\ nctu */og ^771 13 25
Malau. f) II (R 8G* T J( uluci /\y< N oot-eu-o dea Ttw <{ >*ec #' l \ \ i />*,-
dinam ita Ovtoril Butie^wt»*rh Hcuieaiafin
Marna a. 1 1953 k „The fadine • î ujreia*‘ i> aa ta i cpM-eodi e* îh-
practice -*f pN\cF.arseiapv *2 Ao re. u', ,;M*a,; *e f . A • 'N 0373
\l<trnoi, 1 . lu"5; „Seuia! ^te ai ,t vv. r* ~f -tea a v. u mu
0/ /k t> .* 2:5 5 S
'vGkît i'/> . 2 t« u p - o»^»., '* . * >v a v' irc.-t-.
xisih ' ’a a I • *,r‘KMi \ l Nutre '9 ea' r‘. • ; r ,,, a -o-v- ; \
âo.,.' t;,, i 0 :nî . N.“' t ai o-ha G?2\ G k-
82 ia 2 y * !i Icoane, . ana Jave f' l ?r ,►*t/ u / .,
i9 a 3 . •2 ‘v; Bruruic r- k-, aitktigi
K 9 '/. ^ '> • 72--. --'n-u- v5..v ^
î *mr ik .» r_--
-r ’iars, i ( y C oua,^ k î O k iâ; P^v.'PoNie:ap»a- mfeaiip p e e m i a
P*v2 diriapv a» :2 ucVci : ' a. v ^ 1) L • *t la^k , re
ia t l M y e h i ’î t h r a p i \ M M M h i o i M \ t O i i O t *(î p x ( >\ter«i «>>toru fesim-mr*
Prt<v„ pp 192 2iX^
' WHr>W W », r\. t'k-'Lt.* M i O <n. ' 5* ' A O-, W ' st *P<*
1\* ; <' ■»; A, W ’* .-; •'>.; * / „*W /'< >"w<»?«_,' *./-
A,;-Ul i „1 ■ 1p \F \
♦A n w r w ’' ; \ ; r„. , i T k - ’u c - u d M I! V\ >- m w , »! *2" *' •: ';,
4 or. :.• •î'',< ., > ,.w ** Fu u*.io dvupww ^ . --u, ^vjHiîrfuii^

i;. î I ‘ : ' M. ' i ’. \ U i ‘vK [) f i »;kli-L\ .*tvî ’ J •.; F . VW *
Pe wp: i ' u> P ■’ w Ui'/'- * V 0 {*\F >,d L puptuu F u -•
pr li I ’A :
WFlu‘ _* d î F ' !v- v *: li W Au'- A v\ '-wr H Ii»deorw~

j -F ' W r\ud-«Pt r nAr-> . !'hr rrw dutu are ww-tMrUw .>î perwr *'
i,hcfj p ac i r, ^-c . ,0 'i-CAP.viv . . J P did.î 1 r \ " :( s »U l) i
/ l«JsnA\ uJ > : — , //, Ut ‘ -'W * *> c p ' r >- *, U>î
Oxîurd i l i r w o î y P»*e>w pp t i’d
lJ ror i; A u r , ; e wvuw ; F -f i ,* F « *•" ;' / **•, ,u* *
( , ';{?: >W l •C\i- î *- piOUcU ■«î f’ulî
f Fî *i I l l 'lWA> .,Vwp in «»f w p w ine o v-.i'dn îl. p !:• i r w i;w '
/?* ,';P U r . <\7 u - F Fx
F-,!dt r * . Fcî.rFii»îU *>n t:ic iliuiu ăivJ *r -upt t- im-»1*F
Fu , p?.-:xvp , /'v‘! uaPP^"*;;**- „ d 112
° p i r u S • C U ’Per A M , Ftî.lieK. R. , I pc îh\di.\i_v!ia!-'x
‘Frni-,1 in, »•', P' PJîp^ >Piu;îiiriuiPd • d'P JÎ îPplî>> JP'X '* !u** » . -
2* .,r F.u /,|^P i’„ {d4 p 'F
P*«\-‘rrt\. M R < Ff F- ^drl-x* h \ «p mc ‘ ‘mied knut;‘>;r-1n '-- F \
d . r î ' . î*.*\<\2 *t/ ' d p ? / ‘ du;/.* r.n » !î; F- Ff -^
;-!; ■2 ! ■'* l’*, f t <, • : 7„ '• » ( ' ; F.* \c-\ ţ , ► ^ >p , d. p
p d d \ • << ' ,F U , , h: f r . . A ^ i , —-c ^ „ f . J . - ! .. * ' U r' %• :
personality change”, Journal o f Consulting Psychology, 21 : 95-103,
Rosin, S.A.; Knudson» R.M. (1986), „Perceived influence if life experiences
Roth, A. ; Fonagy, P, (2004), What Works fro Whotn ? A Criticai Review <
Psychotherapy Research, ed. a Ii-a, New York i Guilford Publications
* M > !i <'*«'»»,• % ' n-, ? /.2. 1
Relaţional Trecitment Cuiele, New Fork. i Guilford.
U r «*•, ' “*nv W >/ ., ; . ■; * - >>*'>, \ * '' , *; .
rhcf j u * \ * c . »' ul- i-' 1 ? ; F - n- î s . F, 1 ' p>- '-«- d»

Ni^qNffqnd
V l'J\ ‘ ± «jpa /<> uir* j:n " 'zo o r o 1 p m m \
‘Mpun | fiwunuj
> -V ' t \ { P»--1 VV ^K;î l Vm*- • s uirtifii^ î I uqo)
^ { '* ‘8 3fsrg iJw\
V '»v\\ r “ : >;' 3 ' i' *tfi l ' l j . "'%i t S ' î i 4 1 f ‘i-^puţH " H H ‘u d n u s
nûp’r'i;^ n.îî'ixo
î 1 r ’i/;/ V uPttfjiPj v v ui ‘ M i o u n q n r i o ''
'Ui ^«i: i« * ^ « « j n i A p Pip u, p. nt'ţni-ôiPi \- ‘ ' . ; » u fi d d r , , \
uo u rji^
1 . ^ ;'N ‘v< ><ri ?- 'p 'th v s iiv u n v j « ( W r r H11 ‘d d i u j s
v« *v fjî*:i* '{ w*i/ »/»;. /•- .*'i' **/ / ‘rrr* . ,j *.lkm^
rupijj 1 y 'iHiMj
Vi " * ' i *•u,\ < <? **4Î H4' *'»
■U,f T.-PiP \-\ Tîî *! 1 î ‘ Vs,v?/*K ">r;v >”'!>• JV/ nM d; ¥ ‘-T'nnpS
\ îv ^r. j» ,\' rr v m « -1*1 i\ »w r.

Anexă
Structura capitolului
(pentru capitolele 2-17)
1. Contextul istoric şi dezvoltarea

în Marea Britanie
1 1 Contextul istoric
vcc(iunc;i miormeu/e pe scurt cititorul nt tămiUari/ai ca aceasu
a boi iJare cur esic t m/iU uui . Suni îi ut a ta oi i p m k >uie m u r a : ,
rădăcinile intelectuale <i csn eepikuiîa d. nume .a abordata t .
1.2 Dezvoltarea în Marea Britanie

A*ci este i/amta nc ^ y : r dm \ luivi, iO)idăt.i m Murz Hr ; cec
Pr o !-'- unde neam ţ uUe difet «u de pruna p tu j cam e-
eu un eful nMe.tAri. , -'ulm.?.
2. Ipoteze teoretice
2 i. criaginea persoanei
Suni subliniate principalele -Se j! urc!^cr ut Um.îmm ce
persoana şi natura emană.
834 ANEXA
2 2 . Conceptualizarea tulburării şi a sănătăţii psihice

hste explicat modul Iu care abordai ea concep tuali/ ea/a atâf tulbimava
psihică, cât şi sănătatea psmicâ Sunt detaliate concepte U majim-
utilizate de această abordare în desene*ea sănătăţi* şt tu l b u r ă r i i
psihice-
2 3. Apariţia tulburărilor psihice

Ieste explicată perspectiva abordăm asupra moduiiu în care este
dobândită tulburarea p sih ic ă .
2 4. Perpetuarea tulburării psihice

I:stc detaliata pu/nci abordăm legata d* modul m u iu em ixoprtoto
lulhiiîaici psihica r a a U 'm c l c "liruncrsunjU'- nîîh/ak de mdo */î
pentru a si perpetua pr* «prea ralînaiv pohivă n o , o n o v /o r
p e ^ i^ a ie leeitiiosetitc oi fund importante în procesul de ncrpot’u n
d raktt mcrflu'.n: în de pcrpetu ire
2 5 Schimbarea
d e c a d a o - p u n e o i b o ■t . o o so ro ^ m p e o o ^ iKoljr- ’e / . t l a d *
m odo m>e n r ' • mor o ^ - • r o b * - o o o. p ro o -c trr cr ** -Ir O
î‘dbi»rjivr p^hod !r srofcN p m o ; < moa-o - o r , nenea oao.
ANEXĂ
3, Practica
3 i. Obiecti'/e'e terapiei
Au i >ur.i sî.il-*»î«v -ir%îi ■Î3-CR' temuiM a
;»2. Cnteni de seiectie

Sunt pie/cnLuv v., aci ide dt selecţie sun* toioMte pentru a Mardi
daca viicMii ; ucu n :v «a uni na dc jh o rd n e iii te 'u u n a ;e-u;w\;
indivnhuht . temt d<m \ feonlerne un i irite iman re se teurnpla dav a
jlicntii un ea/ v,,. e\i -n > suni uem dcutli a ii nepotriviţi pentru •
e>ia fteui abordai e « n u u u»m aieuiu *eu e- e rima ie referita ia >ee
M unca ; « u , ir ,i\ di "kd u nul ‘e a : t e t u -u n t to A s u e u: a d c u u ,
•Jacut uteteit re muh cor,sideral» a fi le c a fu n /J to n unei iberdân n a
beneîV u de au-aru 'nu o altuia «opuâ k t tpîei de cuplu. fa an Pale >
de g rup5 ( e M :ai.! vaiM ioîesMe eluite: .and deciziile mieiiteafi S
îrineîd rin te ia j j ap uV 0 0 »-ie ide e u mpîu AdA iduaiâ; îa an -A;
e,p i J c cXeiupia Mi gruia ueuL m ide a te . Saitd an ueuunî pusanîc
av_e ue p-rr-rîctiic * îA n -uri peupetec u fc abur dăm iu ceea
p ir •. Mr icb/aiea UiMtJteUUtete U. ipcul.ee concurente ele eteaiiplc,
te 'are v îienfii* e-îe - a - te mm ’r d e M a : A m m crup- 5
?• 2 WihîAu a;e îes>pese; F eeseîT

. J .! vedere ai abordării analizate, ce calităţi 1
Relenţi ? Se pune accent atât pe calităţile p
' >ţ.î !trAL>:;;.Ei
Aici este prezentat tipul de relaţie terapeutică pe care terapeuţii

"* '!U jî-trn M t e t e t e t e e v . i u t e --J -• t e M " \ . ^ : . a rm M ţ ._,
menea atee de-ea u Miiui tefcteMfv -<j te» teMCate? at a m u i e u u
836 ANEXĂ
iiiîlt/fiLl »Lki‘4fcce. ii! mod m «dem. ai ti miornc m ik mie mcmim-

totuC urmau urci c aspecte ar tic hui păstrate iu minte , acţiune
pam itim m formai irif^rmaL dulode. văkmc nun :nm J c / v a u i r
iiîiiirrNLv. ~ setkim, Eaie p te c i/a i modul In âic sc schimba <nul
Iniei iui ai terapeutului în timpul prm euilin terapeut x
3.5 Strategii şi tehnici terapeutice importante

\ i u m m de Murise p r i n c ip a l e le si ră tă c ii si teh n ici prea, m em ea fum!
te r a p e u tic e d e a b o r d a r e Conform o p in ie i lui Marvin G o k î l r t e d ,
v irateg n li se u a > e ^ la un i n v d d e a b u r a m i / m e îm t \ m o n ; \1 î c h o x u
prin u rin a re îc b -tx U c in u \p e 7/ â v ticeaf o r n i c e n c Asiîeî ea
o ile c nu mei u k mau Im'u a o t e m i l e , n r a v u i u u d umilii* m . m c m o r m iie
mm ue daîitak >pctOf— ik nperalioiiali/are ^ m mmm e
3 6 Procesai schimbării în terapie

î ac , l e a ^ pr-xem: eJimabârn îampttiîke de li înec put C mu s, »n jb eed -rei
l>Uos»lă
d /. L:nptte!c* accxlBiY
ANEXĂ 837
4. Exemplu de caz
i;M e d t > c î u f c >,l* _ A : / A ia h r î t*i 11IC * iîv c^ i c *u *’*

AcLCru .A X c A J A ; • îA* *• « . 4»liî tAU pusuMi X a h îa S
dl'*»v. ' i\ c*lV« -
1 î Clientul
Vcnr i l c o i ' r rv ... v i ;î. ;nu» şi r-ANjţxUcN aa *bk Oic tx„. cuc-, 'V
VCslA
A O
A- T e-ft u - u
\ ‘v » a v i i i u d , v Ac UCvC c v j iu <caJ u: Ac v ;«ip . A *u

n u 4 ! |iU |A . Sau! p i u . v 'A . V K
; - r n iu i;i »X la r e s u rsele de ^ Î U f l A U ' X i C t u p C u c C S >c A- * UA!d j ,:
dlîeXE A E.iUv.
Index
li mptembne 200î aPicur; fa 24 Akierdiote Lord 823

Aidrkîge, S. ?L 33 34, 43
4 alianţa de înaru concept ^6
7 1Î 7i2 iuouw relaţie terapeut La
abandon teamă da 461 nuanţă terapeutici 121 128, ^64 365,
Abur mim. 1 m 41* k 1 6 4 ,4?G 545, Top 108 ‘4 2.
brahiale verbala a urupeumui 2 7~ 753, H»id
ar-nrdmi adula i lerapeitui*•- 7o \fki\niu I*Jtir 6U
amrdam -eoiet va *V'oiîiei'ili,' p a 3?4 o ; 3ar
nolom Im* ai praz* dam 72o
ulvoJaf; auip? i Jc,- w ba: «>m r<uh » liternatn imii o n o r a u n i m
lîppc !5'7 i 7' la'’ 1a > a»re,niirea pn-eemUn r 11e r io r u »:.u
-\h ra n a .p K a iî 4 " tu - «API» TiKuIo o i
d h m de df'immt 174. x*S^ mo ;na« Ntadm al J a / mlu? o e . i n l ' .
uhu/ da patera al terapeutului 77 61
-ibu/ul aexio: din copdăru. .tfializa m n p reh en u v a a pr«urmam
tunam .epii!!Lamentaţi "1o 5*o 37/
Oah : *n \ n\i: * f 6 -? o . G u m _o, m o 'vă: ' A
\dhu Vpcd N m i 5u o~ Iu' ~untAo u u m oe
193-197, 200-202, 204, 209-214 analiză a discursului 754
Adler, Gerliard 156-157, 169, 177 mO u,4nu»' u », , "3
administrare clinică 750, 806 419 ; „şcoli” şi tradiţii 393-397
evO a-'a m . Sî : - " -, \: ko: - 5' J au *S|4 r -

~o> •:.Op:U! iii ‘.Ptiu: pi eu- Oi
t ^ v .».u ; m * c»« a ^ _ i ’^ V,
\nn H d : \iicn-, i > nu ni ;
alchimie 155, 180-181
\7 o G m Amoniu i? l 4 o :2 \ u u o e io n v I" 4 r k A5o v lA
4G 51 «5, 521 6-Op f/p SH.
840 INDEX
anv»e!a!e'! peAnA ;D jj v* «a s i !
au u d a t e a şi tul hat arca a î i u o u d 64 autorup».narea cheiei!<>r 5în) 81 o
lu2 <uv. Ii2 - 12 1 120 13»», ! \ 5 A vcliiice M , 6 A A 'd
218, 45H 455 46» e 510, 522. A vei; A J. 6 4 o
70f», "23
auxi lalea Ol castrare ol
B
a p licata pe com p u ter 4 A 51 J ~51
285 Bdhtm. M 4 55
\ib. rjrs Asvi’Ckilîori 2{|H R iîid in a \ 44s
X rD -w i!/. H Bannisfcr, Den 265 226

a ^ u t n tta î e 466. 4^0, 8i; ' 4*6 54^ Barker C 6x5
540 BarMum, M. 231 "S4
asociativ" iiDcră “"0 SU b a t e r i e a ‘n rr ibi a o >A uitatul ' 1 6
a-ivicre .ir e:.\u de 159 A-i B a it'C i1 ( i t e a t e , >oe 6ît* e l o M f»
a>ptct „in amonte ai tarobi cmc Iot Beck. A 1 4 4 lJ 4 6 , . 4 6 7

A Â -A A ip . 30 behaviorism *2 268 14 7 6*A
e pecfr 'îo u : i C a !e d s rtA e k a îip e n beri 7akk îl 0*6 muau M
de fcrapu 5c*-?; Bennun I 746
aspecte etice 1 * t , 41»o onX -w* K tr B e m in e, M i u i a c 1
asficc tul în aval al p n Ne mc Im B crg î n s o o K i m 5 7 5 , 5'""' 8 t k smO
rtsiltoîopter 20 Mergi a \ H 642# oy s 685. 6O0

A*-<»Uaiai! A?r ( A n a n c \A d y te 691 6 <J2 - 6 u 4 , 6 9 9
l'hcrapv 436 Bu i a , Fnc 5su 43 **
Vsv.Cîâîot; o: OiiiCiae \ o u n «4 ' B er m lcîn 1 s« R s 7 U~
a tac un te re n n e 2 v 51 Ba.* li 690. 69*

th onteA s lîtie-J. ne Jir. ■ >:Xv '5- * A :*ib!ie?cr,!p.f‘ C:•4 "'ţ“î
A Bierer, Joshua I'>*e
AC 4le ( eferi ’ t Bin' •v ir*",-t;i f '■A ac
«. .«a v. 25 2 ”3^ e«V- Hi u A.R. IOCi-107, 116
vomeie a *u 5u' , a »o - h» 40 Een! e «e! 8* 450, 479.
avu1 Blackbur•11, Ivy 450, 726
D1onn„
tJiâiies, nj
ea n*i septual»>'aU‘ i x * • ^4 *28- Bleu le» Euucn 3 e ,
-236, 243-245, 250-254
C d. ..A •* i.-i- al 1 Bi rve>. '' "3S
a A- -id.A -k 85* tc r.;2 - | % p «- au e■ a m
ciif-uf -vaiudea 'erapouM.* :A-> 2'2a. /11
si»; Şv*)~50t B oss M 298
aed. ■*,. ’âfon/aie a AieîtOJoi Si4. Howe P slQ AH "*1 '
INDEX 841
Bm Ubp F,.hp ' P fi) 4 ; î i î| ^ Benoeria ^ " i •>, « j,' ,t. 8

bncolaj 15 4 li s ta 3 8 7 V \S . în t e r a p i a mic u r a m »
B n rish X ssoceum m u n C o m is e i ling in |-t jpld jm-oiapă i 26-1""
( a n d f S > L h * * lh c ia p v 1 2 9 , 32» 2 2 * . în t e r a p i a k l e i a i a n ă 1 2 3 - 1 2 5 ' m
808. 820 t e r a p i a n a r a t i v a 8 2 3 - 8 2 4 ; în t e r a
B r i t i s h A s o c i a t a *n ro i t h e P e r s o t i pia centrată pe p e rso an ă 242 243 .
( VîHrcd '\nj.f,\K taRXPC X» 228 în t e r a p i a c o n s t r u c ţ i i lu i p e r s o n a l
Brifix h A v ^ v u t i o n «•* B e i u \ m u r a l a n d 2 7 5 -277 . h \ terap ia c o m p o r ta n ie n
i 2 ‘Enirive p e y u n ‘l u c r ă r i i «B A R C P » t a l a m i m \ n a ţ i o n a l ă 8 5 3 - 5 5 4 , în
32-33 48(o 498. 70A 823 te ra p ia ^ e n tra tă pe soluţie 5 8 8 5 8 9
B n i:\h U e L i!r 4,/r?^.' 24o ut a n u h / d t m i / a e u o n a l â 4 1 0 - 4 0
B u tîs h P sy c h o u n ei . K , C 7«m ri! (B O IA C am pus. L .P 394
38. 49 824 C ernim A lh trt 297
B raN h P ^v ch o ark iA V ' N a <eX 88 .arapi ane" -R\ îei 4 t \ " i?
98 C ape. J "42
i h it: 4- 8?» ; t ; \ >» F’p e . s o t m r»oi. »m keravtcrul iu t n -iu i hruaniv 2 7 2e

7 aeenicP1, \ 15 8 159 i o ! . . 7-,
B r o u 1 9 î 4 8 ', 183, 798, 805
B n iw n \! '9 1 jH t iom‘Î Dospita» " d
Bonn. rit* P a n i "N2 .nPwrcp h\K 414. Mi
B rutier, j c r o n ic of o p* i nthcns 58
B uber, M a m n 2 2 8 2 4 4 4 1 Am v j i d e s c h u n h a i e 'AiT. 7 4 3 - 7 4 5
b u d n iîi ?2. 484 ^ aşttg s e c u n d a t 0 6 -6 7
b u h nu e 463-469 8» î? 5 A 724 725 ..ve-ar 0 d a c ă . teU nicâ 4 7 n - 4 ~ 4

74 î C e n t r e Iuî R a t h u i a l C r u B e b e v e
H'.’. r î . a : 9:4> r o Hierap 734

Biltlcr « * 219, ~2^-*28 'o creCLtf • u'i pr , #iceo7ni:s»,
2 o-o -\!vi ;A X- m ie.;:.i e .4440 * '-A'31. '"A
m cL: ceai! 4-\ - a ..
i 720
cercetarea p ro c e su lu i 685-687» 695-
Cahill, C, 738 -701» 710-721» 739» 799-758; sein-
s.dftfnâ»? aiv im iA 'tc n tp c a îA t ;m> mremk. e!mie 4 8-72L 7p2-7^k
n2 i *O • | 5. ; t al t ‘>0 ‘ 4 3
’- ? i : r a î H t ‘ r r * ' a p c t n d » ?: I mcei* *e .■’il'i' - 4'
' o . t n ' n .ta le r: a dt '* » n ^ jr ' ». < .e i r de .9 ;v fete ^ : : 9 2s
piu -oarp* CffUvea de da v»* ;J c .*=, Vv,,!o.! adm
t e r a p i a «. t i y m o m t 4(>o~4cT , u* r e i a i iie^ru m are rm e ra u c d 4 o o . 47 c a5 /
p in e x iv te a tJa u t 3!2 0 < irA c ia o m ^ hevne E n e a a '- 28
842 INDEX
China 27 conceptul de vuidccaM n9 527. o|,o

ciclul C Pi (vareuiiMpeet anticipare coiidirit de baca 555. noe
alegere» 271-272 condiţii de valon/are 234 241
.ciclul creaţie napi' (Kelly; 2 72 condiţii tavonzante 700- a»]. "* 19 '"io
Clark. D 4 455 - 33.034
Clark. D M 455-456 T28 729 condiţii necesare pentru Mtumnam
Clarke. S. 435. 738 personală 804 -8110
( iarkson. P 358, 5X7. CM. '9*\ condiţionare 493 4% , o49
400, 411,415, 654 6*%. t>66. 6(18 condiţionare clasică 493 494
clienţi ..consumatori 599 condiţionare operantă 493-494
v. lienţi ..plângâeioşC 899 mnexiurn s! reţele rtunniaîe 582
clienţi ,p !/idlor>" 599 585
Clinica! OuUome> in R nora wonfltci pîho m mo tpmfiic 87»
F\aIuation iCORI : 1 "Nt 67^88. 70 inconştient o}
i.iiriîci iinhilaforo "G- C'o “G " uonfrumama mi *. cm .*>-aC M et
( ocks, Geoîtrev 1h3 rilor 318-319
.olafmrnre dintre rtrape a o s: v Iierni v.• >npntema tempo».gCu Mă 244, 35-r_
k>8 469. ssCMHO , o " ;c ioîc \v 280

rare Concep iktvid 392-397
( ollinson, l awreikc 3k“7 pop ioiiKervaîOHNin în |m hoterupie 42**
C ouiIm Gene e i p o 2 l o o3o vonsilieie 42-43, MC odo, -41
compatibilitate negativa Si2 conciliere de reevaluare 28
v impotente ale ■ :!lenţii» «i S»M soc c-oiNiliefc noîidireMivă ~2s M-2
lie terapeuţilor 408-409. oos 669, „onsoikiare 496 >63-*9 *4
820. H25 .■ >iisciuut >î mterpome v Ju-2s7
,ô:npie>iîl Dunavc, a C NM 447
. ceipîmjfi Im i >rdi0 4u, o» m, 6 ;r C '; c , ; v , c n c Oiiofycm re
167 (or 4se, C ;5r CM ,
MîrnmiluITtt Iii da " UI a mmm Cpf
. m or e iy m iv c ,u <o a . r e ' a ~ ţionism
. * cr-a-.i m i ,e c : 71
> »*- #* ,-'r; c o
. aommirar-c 29; .emsnern im
, *•> rr 1-eOneic *■ i 'rrriicM .k nre c e r e . r m-
l Ci * sac • oriXîiU'îă MpM * 1<; ; o?*#> >08
, «îiccptiializared probtcmdf»! palieii 781 xf:; s: m «u>iiirită t entrata rv
rnar 4 7o 478 47*0 pre/e*"
- mi:rpfti? de sfi1 de mata ;i a iu h /a ônsnmţa centrală pe pre/em 35"
s* du lui de viaţa N"7 198. 202 21! 356
INDEX 843
m 7VK Cdîlîls 1 ! Im
zon?**»? î "om m« ’ !' m; î• *'1 3X4 C o lo rai! I* 27
El -m .>•• : Crede .,:c fCMCc .
24-4} 11
-')iîîv \ cji 'ctmvmt 4c umpic x , 7
,-du J a r ”' p S S i MaULm 3-7-»
c i t f i i t î c :U *0 • p ' ; ” Xsv m. *
lin Darwni O im îe s 54
d c r c m i s e i v *i I.tl 4CiC
voiurm ir-.cî s24 1 m ~7 ! 7>
i -n SN -ÎS ->D ?u;_ mm f >c H u n e i - , k J 404. liC \ N o
D e S h a /a M c v 5 ” 5 . o l 597, 5 7 4
81*î , ^4-7 m * *1 ,_V* ;,if?c 7~
decam Nlm tizair 4 73-.m 4
îIti*riCv 1 CC’ < c c ’
L a o a r j î L u î e ; irv.uîuH»; V 4 .*,75 o m
,.mitn-tarea c Tiî!,' w.nC.> ■: - “o, mn.
J e c c n r u / M u a r e 4 15 419
•oniîr 4uî i.m a îu i ‘ 2 x/ *•1 7
i e r . ci L ii i u n m c 415 4 X '
pvngm k *4c.u:‘> X K’
4~4 ; . 'V- ’m „ . rt*\ „ ;i |*.; Jettcjre m
Duofmm J
şi iraţionale
D el) j m anii • ; iîe iltL 780 x ?o
c n\ mmc cmuul.- m '
jcrer.dcma 1xi u }
cm- irmen c nil* »cil 47
Jc p e iiir c |a J e l m o .i I 54
onviugc*' u n ‘mcc' 0 «rjivnaX ^ D.
dcpDxj.r 5 '
34- c-m
d c p i e :c 27 5 i , ?oo 1 4 io c 1 "o
Cnc»\ r. 1 7i^>e 7 7 : 1 i5 D 4 4 i) 5 'J ic -<TN5« D s r.
*7. cpc I» > ~ 2*m 7i ^ o ‘0 - o 9 3 m i c 7 2 3 - m o 752
" n-rcrtrninî** terapeut: 1v1 un 7 {8 TU 4!i » Cam mmmm 7c
20 ^ 7**s ' :S n c 1 o •. . >..• ;>rfcie 7;s
r«-î un
Dur du. ]mHa c 2o*m
cm ; rXlN.E 7 o , 7 deschidere către experienţă 232-233,
'î \| rr C
> c-x d vV 5 ;M O î nO C ,r ‘cO -7a» ' .
„corolar de modulaţie” (Kelly) 271
„corolarul alegerii” (Kelly) 271 desensibilizare sistematică 496
„corolarul societar (Kelly) 278
* h j 'S > * o
• Ci n *0 *. • V t< „ M ' .?v: >«;n - ,c*' it - 7 X
r' r<-', » —»*r * C»nM 1 Dewev John 223-224
c *- r m dezvoltare preoedipală 103
. ; :! s ,4 ^xg. x - 'M 4_i Or/ », 7 ' ’ c r p c x . c u c j «T u ’. ' h i
Crits-Christoph, P. 7 0 9 , 812 • I\ţ^f >vf Xx
c u n o h u t ** > ~vn ' ’ ’ •o • ' m-m r icre- 1 r cmcco
mn*' num En mm; ,m«mcc mu *-02
844 INDEX
t i c / u N j i \ m F eiarap cu tua dual a o<O Du! ai f xir... fn<wi‘ ;

J r / .i ‘îai> i^n.oieatpCtifi^j re;a!r. Wa I ama an S 2V
rtfO J uisa 4"iiEi->ir urnim 7 3 '*•1
J e / o H n r c ierapeahva inuinpU no2 Donam MiFtuef 5" 7
df/vciU uCj jhiltîăiifnf «c ap n m F * DumV i li k EH n#o
HD Ilmifond U,} 25! nou pop
dv'/vt?iuRa >e\uilit:iu. H4
ijt-jîo x ţi nu! FFv/m, -t! UiRc.' F
\[)S\U 3?E oJ7 XF
it A R A /a 7 n 1 6 \ : ; f 22* M , V.V îl* wik«>F HKi'C k*î aHn: R a " I? '2
A< 4:1-413, 4„V n ! n i ‘'vS tehnic o vi mm
F1ARF nr\îm 4- i ci v,a; **14 Rai o pF „n- n F u m
Da Lumin l R ~xr> 4 :. *• oîa . o -ut a 4F if
, îiVnn " R \ l j ‘ F 7, - *4) “ 5>
imn a-a--ia pAv-I '4 .., m smA i F i afk ari 1 a L*U«r .»p‘ i.IU.' dtm*'
liniau^ 4 F ~'2. “'Na , n-M? <v: in^»*m '
rn»c):>îu*it‘ *. v u i a t avMaaiR ornaor Ni-| o F n .mp - nrn , -Si,
A? I . a:; i i a.rdkpH' tF^ s,2
Fme:>* «na iu .. i : v a k . R «mu: 1 inik.îkiii. Alinii 54 204
*0e !’i>vfir ain 4 **«Hf
2 ;m a i -.wm ak c o n o H t >ur*a: v 50t 1 danfx-fanFLI î?> 2i :2 in.-
4tF E v -1V; : Aj
.Fm j.am , „ s t e r A 4 j, Po 1 ^ 0 r ‘U *p K nK 4 r,SS Pmi tui: /-
..mAitic l i t w â î trj ak knk* A\; f\- ’OV 212 7,5 218 ^ F "a I 7;-“
Neoim 5W F f Eiir,. liK . t 22 3?, 1FX 5F
OAloi nune R k q â . k ; d ^ m - m S44^ 444 ajm aţv '
.tmo n\4*-i m ATJi ' *i ' ^ ~ N< " S| * >k ~k -np4Î S ^ Mt„i
51 VVtr 1 X XF emoţii negative, sănătoase şi nesă
*a -mm* , „ *v/î ju><* • 4 ia: '» >* ^ m*Mam» ' a
. _„i„ammm .„îurvdl _ „;a. 1: «m ____ empatie şi înţelegere empatică 177
a T !' ' ''! . ' ’* _ A A ' , . • : 5 l
Doehrman, M J.G , 813
DoJan, Yvonne 577 / vrii
- ■ '•'r «-v " V ' xX;;
domenii personale 45i energie psihică 58, 83, 160-161, 165

' m iu a Radar : 8 1 a. , w. o _ . * ., ;A. I m3
INDEX 845
epiacriei va 4~ c \ p c r ;î »tc !u c u îc j r >ri? . ■><i;r m m *'*n ’

••nvfi >i, »/ - yM I . O ' m -» -f» jm ,i. ~E ~ t .-m
-am * o X 'î „■ %u' *X * fD««• ?ss. 757
6~X -;*vpu> *m EXy 8*4 E n S; j 5 ?4 mo
L rick e-n M Erm ^ K - >8î -*E?L 5m# 770 , m u a c u m :* x 4
i mmm» f 1s Xx m-2 014
mar* ,p E*»y v;< H-., \« -X . jxE’mvox /.e "Ei
f iXlilC X CU, m~ "E l 1' 4«*4. cvtrmriKNic: 5 '
7{H e\tla\ emitem 1^2. *mm1 rv
î-.v. t‘if : î [mseie k. DitU 4i 1, 44«\ Ey~ r.şs
:;: ipc tulim a m , *• '. i o * op»! re
6op mp 0 0 Tip
etapa mmîa a .Uva.î; c i. ' i Jil: M*
eXpc i!t; X-a -a.* • e-7 - «aia r
-6: ' tv *■; * mcmkeEi .:. o v- 7 *>
au -o <m a’7 * : . a ; uD h ..îac? *n t'OtTuiki N*4
12\ c - ‘ f»i ' m . X a i
Eco ivii: >. \\ p •) >, 'o ^
40e mo . yy fc-m/X: aia? cairburi* • (/ 47c — 4N„ ' J-
. j jN-mmî * r a i m / c pe# i . c* /.« - X' '
î XJIKMI • i i.<r»Mv'VU.U 55o
AhdD' >> ' I, -»-\ • 34 ♦ ia t~i 1; F.U'ieE B 1 5K- î 52
Imm-paje Ere • 7D- ap- V ' - »? • • Kalam IX»»! jk'X/yM7 7of% ujk
mo icedPa. k din p.uica viienţnm 4f>o
cv.U ium jcnii.ti» va a. iri jfn*jiîH*r j E j c -47««, MO7 ?!h- "’t ' «Jj.* ;-.d:io
*Ti I I 4 CJI.JC X l E ttdceilci pi ‘ijMum.p, 824 . aiî*.
r emmeuu _cD\ac''' ^ client 8 ^ 4 o u v
evenimente supradeterminate 68 ; >;u^p X yL,;» -to > - ^3 .
evoluţia formativă a terapeuţilor aflaţi X4
•* C~c 0- :J V :
excludere 388 ' C'
' vm 41*•ic • Ferenczi, Sandor 96-97, 804
m1'* * "
\UCÎ dem CCip», t Ne pmmT' I «m ImIuO. „ *Ijd‘J ’HU pe/ ct - - '
î;;? îm. * iv« J, - m ; 4 ». ’n- î .; '. eaaîudi'.u, ^ 2 :<- o i

-543 ; ale terapeuţilor 792
c\ j -jev '• e . 7 m . r . - ♦*> ;: c '—
4 /i x* ->r I H O ’ i: 'V I n c «J* 'i '■ C, :
540 :\o i\
tohn A 5 t -195-496 ti
ioio>:rt\i grupurilor ac uontioi Ao
GaNviM. Ci r * 7)2
692 ?<»6 Ai7 723 "24 A A
t i.iIcîi 21
frlOMfCa idrgcuiului 8(H)
GaietN* P A MO
tolo>ireu terapeutica a canapelei ~9 Cjartield. 4 I 6 4 9 BvM o9 ,n uuo
-56*. A.v IcS4 Aj9
Ponagv P M5 69fr 732-7 A . A o
CJarske Jelui P 6 M
-A 4. 763. 366
Gusk, I "35
î {4dhan: Michaei 156-157. î 65-! A i Gam, I1 741
176 ! m ,. 153
gândire hunara 66i
ierta obişnuinţe* 7.15 când? re tune ţie 162
î i'Mcr Rcpoit l 6 522 «MtiUur 1nun »niatv 45r* -666 4 7 -4 /4
rcuciiuA Mic ud 2^6 Au 47*> 4 ” 5 4a *
rruiiK. ier .mic 22 649 6 0 .» x<a randui * lui’/'îi.,*.- 4 u t ; - 9 , Mr „ A *
rra 11K' V h 296 -472. 4 78 37u
fu urzelii, î:av >4 2e-5 2 ’ 5. 751 > gânduri itcdo'Ue 755
.2S2. 245 1uter,6 CP îl A id MO
i-lcCdPîdfi, ;ln 49 6 6 a 3 A f9n I -’t>0/c ;r«u ' 4U7i lî> M.e a*
r reeman. A 4f«3 4A* 4 A 194-195, î 49
f îecscar,. * P ! A ^ " A ~4r' ‘ kuiillîin jlugere „ M 2"5
1 renen. I M 64 5 ( îco«*ur î .an .75
! !eud. Annu ou Geieen, k rn n e lh Mu /A?
î rcud 9 iL6îitjrt<f '6 , ) v -' 9\ 2 ^ A te‘ ap*o M -" M : Au : a
5*6 4^-41) 42 1 "* 43 >4-6”"êo# 644 OfTUie 3As ; ?9
74-42 96-99. 9»A au . «06 M? eiMuîîuu . u - r r , A5 6X;~ -66
*^ \ 15'i ,f42. 6'36^5 - “ '■ 'C: 6»*.r. ceracA A2 355 •a--'
«"16 A4 :55 ci i -oa .-A '*■# »' ,u 09; Ml
•Ujo io4 <>r,r> v6 *.ra>u«6' A - m #
iuucicn. ' a . 5C ' o' ' v
’ I, u, >•« * i.6 u j 4 ! '*'*•*■
frică de şerpi 501-502 ' -“IO * ' A \ ui-v - ‘ -

;ui»tui* itecfu 1 io ; ■3 »'0vtf_-'- 7 un *- la
- 1UitUi.. 2 s u > f
’" i ..,>* c i r » u \ 54 'kU'dfu; p. suu;.6j
9 .6 6 * e/<: . : 6- ; Goss, S. 742
* c*- 9 c.uc ûnt cu; ui cu 6- ‘ (îstiuj. B ,\ 465 6f>4
'UHMUh Bun 5"*’ CAtiicnn rAh c-p am 4o.p 4 14
IN D f X 847
Cirereo. S E . xu Hulise,11. R b 9AC nnă, 7 3 4 -7 3 5

Arce nheri; 1 % r-m ,j ;k nomeopatie 22
7 şX„ XI s Hoolev. I M 4rrt
iîreeriMîîK R 9*9 A *î-8J Hopke, I) R rt 7-5!M
grupmf de tranzacţie jiterperônalâ Hurvatlu A 11 7()x_ "’p . 804
.JT* 2Kn HirtActiaL KJ OQig nv7. 703-704,
GuggenhuN Crape x ~9?. Stn? 7 10 An
(iutiine. i 741! RuyO Micnae! > >' 7 7
(îu>. J I) -4 2 ^4C pic Hubbkc M.A S05
Huddlesorx J H 080
H Hughex Atholl 13!
Hu-serl, Lcliniind ?9 e
Lahituare 5U8 Ah , x<_ Sg; rt9-32fp iIurtei Thom.n p s
544 545
llcllfl.us p ?9
I
Hardp i1 ~42. ~C4 7; > 7~p
787 ; ‘ 5940 rt^ fiu
Harpee R 4 M~e v'-' OeaOup c ' '
m ila ; r-ujte nt» lei gu identificare nene^m 2 k *4 -1 Î0 '
oaiaitve XeHî fîwrdn u x 7i*:
Hawken i > “'"V lînjyene crunt5v raţiona «â ^5“
H:i> a ard Mark rP. imaginea perenanei . ui cerap; 1 A L
.harpie" terapie! ^ ! 5 ^ 4 : ruină PA 199 • în terapia .omp-v
flei'ît' of P,e Nat^m Oatmnie 5c ir. - tamentală 999 x* , m renpn e u
H lo \r<>S* yH' nitr.â 98i -48'. in n:an»a e* n c i
Fieakk p i, -P''S. c' », c; 4 . îiaîa A h? ; \î ic: ipiu iruxAcx
XJ I x~ nj c- teu-pn x v j c ». 1
5 e! îXţv-r, X < J:* ", '4 " I ’ 5 4 1 ; 5 n m leiar-n‘«Uuianiî pu
HrAM c n.apci cicec i t ' ’ -s, • !. '
Heg. I ;A o«-
Heidegger, Martin 297-298
: 7 1•• XV -
NiCCv’C : 5 i ; 8 ' '’e:!î ‘ '7 fî ţ<!_■'re1,-! s>■
’-t e ,
H: rd - i-ifl »n« î 74 •n ieuiraa êniiaiă pe m2 uIÎl
; ie r e * fXeX ':*
cernu ûfea ! ^ une rtî >1î
îl,]' . ! k *, n ‘ <;u „r
hinduse 70 4»;j K17:
Hirnhelwnud R O H 8 5 ) C 0 'a impuîs >exiuf 58, n4
S4S INDEX
impulsuri 59. 103 mrei jVetart 126 0 0 22 i ou «tundă

iiiLori>iiciiî comun ifiu io 5, iov iC'ciăti a traleicinim vă. vO
-P0, 179, 183 126-131
inconştient personal 1 “3 mtem ml cent; ar pe paeient 5ng 510
inconştient prezent 65 mtroiecţie 6 0 . 82. IM lot), 112, I2n
inconştient trecut 65 13 L 234
individualizare 155. 16i, 168-171. intro\t-rMune 162-1 o3, HA-168
180-181 inamic 99, 1 o5-164, 26", 3 DO 32e
infirm ieri practicieni 468 muniţie TCtPA fldiic» 843
mfluenţa parentală oi, Hm 202, 541 Inventarul aspecte l*u utile ale icra
iithiNpi 7o, 373 pte t HAI) 752
instincte îecaie clc nu cu te 5*0 No. Imctitarul de arunuitc Beck "2“
i‘D invidia penisului M
ifjslir.ctc vitale 58, 1(0 invidie 10 * 0 0 *
Instituie Or IridîciJiîal ps)t rmlom ip-Aiondrit lăw 420 4 7x 5 19
196 723, 7 2 6
Institute lor fVîmmCemrvd Learntng upUeză hcIsep-.i ' 1 1 a!;s 5?*
ipoteze 2 1 0 2 69 277 2 Os, 4 853
InMituie -»r Psuluaţi;. 26 Ii landa de Auro 24 2 "
Iî|vtitutc uf INv nomiahim. 5 8
îsajv-. Susan
institute of 1 ian>aa«o:ul NnaJOso
0 cs*.ee i tirm 578
361
instituţii primare de mgruire 2o 73:
Oim 750 1
integrare 606 an pa0 *0 Ji\ «zme H)4, •« ~ 1082 jO
integrare adaptaţi vă pag 1 2 7 ;oe hop 17 5
niecritaiea tetapeudo* a s c c e 0 2 , a ;:a ,v,-n:c •- 27 1
atierăie pai ade raif: 20' mem mm 722 4a;
uuerm v v u î loomoi 7*,, , D t •5v .v its r : _.vr D; 4 eu A- 4r.
11 : o (7cmv; ?,*na,po a*ma. e «' v i.
’S^TI. di.'m e : OU ICUUC : - O,, , 3n.Omm i -i *7- DA. -4:0
. n
s er:îor 27 i- ”’.e(U- • pi s-;,’ ; 20 c*'>- u -
ietemalîzarea locului evaluării 231-
'** învăţarea teoretică, parte a trainin-
giuu» leiapuoifc xoomO
Internaţional Federan*m tor O ic *nv
mc n n 2S| 1
'nterr vu*>n;*î P - u N e l a n (J J
tion 177 Odîal/n. \ Net <
fnîeoijîiim n Trnnmcmard Dtdx ,ri 6 282
ăwociation 9TAA« >01 -393. 910 Jacob«. n. N S 5 17 0 ’ x n9 n ~*\ 5
INDEX 849
oDe Vj '-vEi ; e 4 «V c « ! 9 _t •
4tOi - • , ~t ... „v- • ' *-, a, ^ 9i' * **
oOO r*VÎ;l' "'6 S.idnaî*a î i. '• "
3d>l>Vl'S„ K. DR Narau R 94:9
* i\n m n ii\ S o~R
a*v de r R 125. OR \R 1,
:!»riir! flRn-X «gor b *< 4» R
h'hil^nb, 9 5*2 R4 : li Ci*•. K" V’ *%D
6*109 l:ils«4-« R , :N - * / V <'X ii» L
• 9107 R D 70, 745, 7i*9 ur
495, HI 10 ■1 irnKrs O Ee 226 2 %
7
•adeonea ubo-dâMi 9; Lambert. keunetb UR
îuf14 C 4ri -5 9 r R> Eariben \! 1 79% 7.9 n>R OR-
- 1~3_ i?7, r'ii.igs ?-w 00 7^1! XI! 044 R O o i R 804
fjngierii R eţinem i5 ' î dHiJfirU A W 28! 280
L ans. P 4 9 R 517
1rtoRAe 22o
K
; ;i\ard Rmhaid «Loid; 27, <Q9 4 5 ,
KahLm I R L 4 H 98
Kahîi. M E4fK oô r'.f S I .i/aru> ,4ro»U 049, 684
K.uii. hmio .r o R Î54 Licornii 108
kaquTihîî, 5 ;N.. 941 L cad Rixh Au Advice, Guidance
Kciîer. X RR C\ unoeîfiug and Ikvchuherapy 821
Kelly, Gewree A 2 M > 7 , : r u 2~7 Lee. A r 72. 394.413
782, 28b 789 î4? 479 legaturi emoţionale 416
K cn d all. P C r R 5 . ~'R Neuron, MikaeJ 4)8
Kcpner I 1 t8 1 echeim jj-ie 5"R
Xx'bC' * o o . Rmr ;2«->. X * 2)' Levinas, E. 297-298
KiRa'r.vk v\R r ;j;; N w.-A 2R R •-=x o 'i - -‘ ‘Rude x *
^ ^ 2- ;ÎJ? 2-'V R . 9 . o;. O R 4î ‘
850 INDEX
Imami prisuta * Adlci > i N.N juK mecanisme Ur epdu»:*' ?M M ~e

AJ -;S.' |C».. J Mf
fem iuum e 208 iîi,\.ai*isiîic de .r.'aiaîe au* c i; a 6 m
Imnua, P 2vfh 082 mecanisme de stlam bem om
Londra-Maruwsier. testare ?M mediu total 102
î.4»\c!L K 407. MV medie înconjurau a M" 1
I ut>»r\kv„ I asm, 7- tu 782 > 7 MeiUienbauna 1). 44hM49
MM, 812, 82iî M dt/or li I«j6 121
i a w jrd , Cîeurgr 234 memorie a u toh iegratua 7 ;
niemonc ineuiimmmî m;
Mcnnmgeu K 7vS
M
iueiifulmiii 400
Macdmnuîu, <\J, 550 nieMonanţâ 45f>45M 74 X i
Mdhunev. XIJ 448 49o Medeau-lMu!} \ t 2%l% gas
Malam I) H 7R X>2. ^3o 805 Nkrm Im n 224
maniheism 155 M essei. S B Iu, r*N * 4 14
Manii. Tlior-uis 84 metatoru „odiiîdl* 7 v
Man ning. Romani 85 otelaps!îi»ilag:e luj
Marcuş Nard ius 582 Meu ah. lan d a 5 '"'
Marks. Ksac 490, 40S, 5**2. 818* Miilor. Alice Ii4
520-521, 728 M dlen Scoli ST'7
Mannai. C R 712 Urni/ nevi stai 21
Marriage Guidance Comicii 32 226 minte inconştienta o4 m>m 81, 11 R
12u 159 \ H K 165. ix u m17 d ‘-
Marsh i i 5oV 602
vene sensuri ale termenii iu«5""-58 ;
Marshal, î. 6o2
’- m v/ inconştient coferm
Mand 1 C R 5l7
Marc RaD ÎS, 2a
ca:,u me. uiiûenia o7
-emanau L56 Ni
Maslom A 3vl
i a isc .; a m-1C * t *e;c ‘ P< a 1.1<>s >• ' 4"%
V|4w, i:, f M 4tî-4i
Maudatm !Imp-Od 7en Mimam a ooc d a r e ş
Mm Rohm 2^7 .2*97
t*aneran;a r«* «mmcs c .w
-696 -V v M- ’ : ' 12 ' a
Mc( lina, L K. 7iM fAl 4 a m
\R : m-» C«M;J 2 x U,! ■• 1 c4’7~ m a , J .- : mu am* r ; -
•r4 .\ fon, i-o7. r\ş> 7m 7 12, 7 a Tta Ts H
-
754 Ss«Ct,_ mutam.; a“v,
Mea ii îs. i las e 227-286. 24M 248- modei o determ ini 4-e aL d e/ -Mah u
25(o 282 258. 656 umane 6M68
INDEX 851
> \h o ;-, -*0«

Modelul ABC 280-281, 536, 548, tenii/ vÎICE) 44, '751
Voman 1ii .00ite of Ei. r’* 1 lte_ 44
uhv.u.IUî ., u;n . m /.ne :o ^ 697
' Ci lu* [•' oedltOib t Ev, îR M 4 -n N u liu lu i V ( K\i II*'OoJ OlOiite* atem-
TiOUC; Jf OOfCOinE 1$ >4*00' M~o« 0 A \O v tete
67, 70 aarur,* um •.nîi ÎH 10 229 ten
Oi/aLfll» ««’pJiTaU. a- OM.,;/. J;« 5 / nraiuîoT o o un iun Om
5h -iepure 23*
iiodEieaii ooznite *r orientate Nteumocr. R \ Mte 2HI t. ?XP fVUî
X4x m op< \ ov 500
OlOuUî * Jc I.O.ilOO . <00 7' N, Neumann, Frich n,;
Mono. ( . No Ii 1 Ncutiijpii NKnh 1 M
\lone> -K\ rle T I- 'X •■oin -pM.teinaliiLă -arX
A O
HrZ
M ateleo R r o-î ' O'UiCîaliEUsa teoapeuiil«»r “4 7V
Moore. linte 25^ /iO /o *'!tî trai o** ’ ; « ~')x
Moroii te \ 743. ; i4 nevroză şî simPe re. xotice 63-
Mof Oîio , £ Xte ol "V •Io îite Î5u, : m dx .
M.o.rie' N 728 ; 2*. i :vo 5 4
Mostk H 11 Mo Ne * V Ir >M *>î fXvwhoi.i o r op . v-~
iOMlii.iîic 1 atente •? N i '
C oîtoc.usoe 20‘0
<terjpcuiilor “te -;*n
\ 0 iz roite* f .n iii h Îî ■'4 MO» pvx
Vf monte ! o,, 04: J Oo
014
Nod, Kz.l iar*J ite:
M, avi er i 1H 0**5
305
Ntel/iteie \1 5vi« ", O f i 0 i
tente-
\iter »•: . i tee
Murphy, P. \1 ”te
Myerhoff, »«trî' - . f. '
Myers-Briggs
N o»l terat
teirapie <
i': ; 8 Oi. 2r : x'' • ! »' ' \ HO‘ -4"» ) 6 ; o. 1-11>
852 INDEX
integraţive 659-660 ; terapie jungi- Pedder, J. 813

1 : * . s O !C -d ' :Is Jtîî 2 ' i ‘ roi ' . r.
; .9 f- >ucO i ~Vo-rV ; : \ 'l , • ‘* '4 V -' V'
terapie centrată pe persoană 237- *'• i VE m,
25*0 ţ î e r j p i 1 •_» ;;«slî >i>„ 11 i i î *î P^v ~ nC Pcek. t aura V, 3 4;
" r I n1 e » e e - m p m L im rim r • tErr\. W mm pm »E, -55

OS' .fşv EEi-'EiEr Ni? 54- 5n; rorxccE» Io
‘c m , o . <mîE<* t p i E jE c , | \ 5-îiahljîîo i'ttat.îcEyo î x t f*
mm-;*! • idvţî ro >•, UT ~;« o 4.5 nnTîn Ic vman’OjEî ‘s •27 mo : "*’
c E r N ivc r e i a u ' v p e~v Per^m-EerircJ \ppr \im EEîinm
<k Cr ‘»> o *■ 0 8 : C4 ’ In: o nano u i 22”
„ormiuu ' Rom ‘ T: ;E E reU r 4 Ir niok a ampra .Ei:m~
: !V aur IX K 5'"8 :nVr 1CV 2: vp. : nx
0 r an Vi M In PimpcD xc - v e ;.' >c 'mdlp-m 44
t / rijnr m B r 5 ' o •*• 24^-2 T
( -yK mmmu 40 Peuvu R ( 7v ' u•
01 v lo S " . X21 PmrinfOpmc Anv\/»;u >0 3n-
i p p c i J O O E l l o E j e He Pi iceE Jrcr coc
p;;î aţi mii rc ^-,pc Vm *-LE *ni 41; PflgiiPE i > 2'x v
41 I IVicue 4 c\. 7<#Wn
-:pu.>: reXn; "'V Pîilvof: V XI 085 EVO
on oare d m Ie c . * D k îiii** v w « v PkrînV , X, loi
. an v m ers4 t l' n no X. pfraiulJjîc 281
OVmk.. 1' * e*» V\ : *>x~ 6*J’* Pim-mg. N (>55
Dl v v , "4" 2 4 5D cidru** • *k* prmcnste 4 o c â X n ' - r
o-x mo» c21-5^2
n ' ..C u 8! ‘
»8 o c . ' '<
paradigma evenimentelor 718 Plotin 155
pluralism în psihoterapie 646-647
paranoia 54, 107, 113, 117, 401, 457 Polanyi, Michael 226
Parker lan 612 616 659
Pollard, I. 31, 33-34, 43
cos,*: 4 jimrv m* V : Porter, David 392
tare 755-756
patternuri emoţionale 402-403 ' 1O o '
poststructuralîsm 609, 623-624
Pavlov, Ivan 448, 494-495, 648 povestire 619
PCCS Books 228
INDEX 853
în terapia centrată pe soluţie 586-

'O , X - X-n î 2; * ,*
124, 148 !«'*>aii Ev- 4•'
i':>n 1* V'1 *■' . . i "X, proces primar de gândire 57
practică bazată pe evidenţe 31, 34, X' Om ê O1'Xr 1r ,0 * 0 .S*•
iz : ' ' ',4 -_ ‘ >, ’ i x O U L f ‘ 1 ' 115ÎOÎ îa,o :; -X I a •
5! . Xj » - X > ' X 4VXi~# '.*une 433-404. Ini
~5* x o proze x rea u.noîîr’X tpp X 2 -vz
pnicCva pe» :n 3 - fwE tX n x x 1
nxtxi i x* mo no o - . u ^ *>4!'- procese UiOvUiDicnte o pvX * X
-r\5 I t .f>? ,CrI[ <>1r ^ fVKtîU 8 7<
3X4 FX vUvi -kr 5 u 5453 oe 3
:»x x noma «». r '• x v<t r r*45 X-0’iEXiX3 XXpm 2 "* 28
pr : 'X r *o I --V. Vi5 ~ X' “3l orot- :r i.a'e a iX H X p E o '**/ o"*
. i-reicny" imam umăr 547 244 255 545
- 45 XHv 0-X nf mXtfXXea r N o X x J 'V 1“ 1 X ^
pxra iov i l m » ie »-Xxx*44»* 8X *]6-xS
xX no itDov EU-îex ;17 >X X^
o n ix ‘pin! -e o -• o #*e, •:<. ?0 i'5
v r n x îpmi o o m â x e - EîOu-t Ma; .,.: . 54
prnii ipul JeferniftnMPcîic pMXe xg P roton Da? r\ 23M
pr< X»erer :r-1 ta Xo O-, -lai» ^4 t pohnr.nbXi „?fidepvivJeor ~ 85 ~x
.pr-xtnXe i-NCniere ' -Cv mm «o E t- 714 00
x-S eolianaî«/a 5 v 2o X. 35. 5X4:;
pr- o m. k : v iL- ••' • m m x m a 15* 14 |7\ o 'XX’
tSOi ,<
pNih^dîVtfUvl 2*»“ , 282 Rame L, u "“M s

i'xis n#i iv mnonut i? i ' . ,c u , 'ahmum*'' 4-0/
fCM 182-154, Ml Rm-cn. r “2-\
mtluMun; J;e>_a o 42-15, 45*) RmencUu a Ţ 25»»
69POM7 rămnn. emoţional : 2 u 821 481 408
putuăogu u c u in ă 147 44H Ki ‘O. OK«detU4 CCm Ilti Uucme
pulioit uie critică 2C 407
poh 2, e»e rvuluţa oaia 4i UaUlI dl nome 700
puhoiogn individuală îrJ5 OM 214 R u t M Sir Ik rberr j 4o
fronoiugit pfoiuitdă Im înn mdtiibu«R 478
pMliologte ununuîa 72”. 2sM '14. kruprtK.itarea di titre o î jpeiJ y . Cui!
2o», 240 408 -411,
psihopaţi Mi, pol mu momire 77n»%'0 ”x55 R e d d \ . M e u a. o #2
nsiin-ienipit evpcrieufiaî 1 258 reglementare proptic cuyuunkă *~U
puhotuapie mterperumah »file mr, mguLunciit \t.iutia; 74 4 5 . h 2
”M Renh, Wih'ehr» 2M M':
psihoterapie multiplă 2OP RemhdoJt, \!a \ M4
pMht-fevtpu fWîîn «dinamică generală Rei/ Muri in -o
45 I 82 relaţie iiuină cop4 07, R_r-42
nsila*îar*ipi; seu:te 802 045 Ma rdaflc teCapriURa T4o 4 terapii
4i,^. mp "Ui ad Icoană 3)4 2‘M in ierapta .ort
usih >i?t« 2*2 » 2 m 240 M; >>• nUfCeUaCl 2 hI '•> , U rup: t
pubo/ă 7J 14- OM tm , p -01 •. cmiiu 1 :n ne tpni exis
ffC : 0-1^4 451, xo:p -;o mnrrdi 744 M - n. terapia Cu*a
-720 Cocă 7*4 ai lertpjj aLu,»20 4 *
Psychotherapists and Counsellors for *' x ' 7 < : ~” m : ne i 'Ue «a
Social Responsibility 28 tivă 656, 666-668; în terapia 'nara
Psychotherapy and Politics Inter- tivă 624-625 ; îe terapia centrată
pe persoană 225-226, 243-253 ;
-Ut \ O- I Ut. U,
.*î ' - C; , '. « r i t : ♦-<
.- . *; *, SV.
K -590; în analiza tranzacţională 406

Cî ;M , ; - | , ;• v . v .
Raitt, Al 533 tică
rCiM. i ;si; ■dîU ; caU .Ode U . : h 'Hi. "'f 7 '
*aport i .4 Sj*, SS9 5011 COC
reilJUU xr,„ e u n j 7d M»nno*-."' / V ' ,* . - *
re nu n u r; ia u u p x e ; i u 3 7 Rrist: 3s
î t o i x n r u u u o pi ■o s u i n - tu e o n ? Reih \ o u _f.u . " R; t u
ic u p i t i i 7 4 U Roasseau. ieui- I * , i o >u
rrpA'x’e U U >e H i T o :U rtv'Vvu.i, j —
Upre/enU;*- v s:-rn., ’R' Ro\v lanJ. N 741 742
Moine k. K 77», Movul C’osk’R ‘î fV ji.aioe
rcNponsiv iu u pun u * 805
R*uriict!irdî\*:i pere e .u r . v 4i? 4«> RugK :s-pfer ut a 4?}
revelaţie ?4â-*U^ Rui-pcî 7 î 405
U ^ i/iiiie iscorieâ a e eloi 47o Kush. A J 44‘k 4cu
-4-1? Rdod, R I u.u fCie pop
ie/istent3*1
“'75 UT’
iczijîtauii eereecân» S o S te 684-704
7I 3-427 u t 734, ?^“ 756 757 S
specific cur A U
Saturi. Jereînv 4t>5 7lS 5ou
re/umat al suduitelor 4e teraue 4?u.
Salkouku FM . 44o 450 454
5UT st#
d l 72?
kichards, D \ 4U7 *o~ n »sf u R
SamueK Andrer in 1
514 Sairiudo £\”«he'* 34 177 *sg
RuturM r *93 Iru 1K~ -4e
P lU U . r 7'^ ''iiO je Ru 4' 7U,
Miile \îu .r n u Oiude i n M , U AU
e s * 'Jx
" ' - O 5- ' : 7 .- ‘
uoiJdc An e ”"4 t. ' ~c t i' j
U . a'* v 4:
ritualuri de trecere 174
Riviere, Joan 99 xj;.. e.« _U • >e - U >>. ■ : ,

R. ihioveri T k 686 o;: UO
Rogers, Cari 3 2237 -•a' u »p,4‘eî"a 7 1 j ' Ac,
u 7 5r s ' uv7 p .4- ui‘e 25 Seni ' isuiri UU. 39e
JC7 A R S , 666, 686, 690, i69: te 7 »-e t e ;\ .. • * * ;o
rus ; ?' J U kp* O”' % Ai«ţp
Rocc’h \auiie -55 547. *47 >4S
I\;H \
Oaia tatea ei*Mii 54i< îeo*pu o i-m î.n u i-c sa:

•tUiC CAO ■a ’2 . in terapia o u o p iteccmîaOi
v de ir.ouaOee 2Hn eoioav n i ’i<ciiK -m • v
-caic .Ic bundev:c c n 1*H* * •504 . îfl k*:apla Ci CI* ac t pa -taUCc
sâk de reperfent 28* I 4 4 . ?4? 587 . în anali/a îi an/ a derula 4()\
mc nuni 492'4-03 3ii,
SchcIJiPC. K W j yen 184 •eiectu; !enp\ upn; cenn* u n e i
n h e iîk ct-c'Jirivc 4 ^ ’ 4 Hm i 9 " ‘'93-797
schnnban 4 78 4 7 " ^ menuncte sdeciie narurahi 5*Mi
4(>î , cj :n v iiirv m b ffiiâ m Schgmare St 0 0 3K op 04
458-4(*1 sensibilizare 594
'.vhîiuKirc denunţi *47. r sentiment de mh-m . îf,1tv 20*0204,
schimbare pre-set hau c9e 801 212-21 7
St hiiuller. L 440 Se\îon T L 6x9. 7 o ;U
mhi/orrenie 2*K ? i lin. !? 4 -!K , Sliadish w R m~
!7 3. 284, 197, 358, 7-0 Shapiro, I) 722-7 2 >
schnolism 64t> Shapiro, D A 685, 7no. "02,
St îh>penluuer. A r&ur ' 7J 714 Vis 722 7 2 1 7<3 75? 747,
Schore, A. 364-36? "*52
stopuri in viaţa * \dleri 403 ShelTîdd Ps\ Uncii ierapv kejeer 72?,
SvMtn f 7 3 4 735, TU?, 781
Scoli. M I 213 Shctler. G 693
st vin «tatr mîo!«>g*că 3 0 ? Shiar:g, 1. 7(?3
„secvenţa de plano icarc a traiamcm ohulinan. B H 206
lui ui" iBrmei 91? depilai t Repare l'GS; ?22
Viuii, D 308 nibcr-tlciî/ ! i Od
K?:?o HU:l*k?î*K- a - * sm- ; *d R s ?8--. i o
7e-ai / a;idt i 1*0 0.0 re : ip X ] > -O" 0?
,ek s ?.t Lee. >c.îe!« r e. ;v a' -u s sine primar 156-157
INDEX 857
.ci a >!r *i•!!!!-'»'» »:>t i-f jî.-î •; a !*-

Marshall) 662 rjoeteiai o -* a n>- .*a j :
Society for Exislential Analysis 299 / e E a a a u iU o; 4
E 1 !r_p i i .,a -s..!,u EsVv4 « v Mîlcv Vv H, «'Op, U*X„ "! M A „ "la
Au 43 "a4 l 734 747 I-M
Eoaeîs Ce ILe I -ax- E*0 -rîî îLv 1: i- >' «p , \ 7oj ^'r*-
Xfciap;. IrCJCl ..uu,1i 81:01 ; 080 M rathc. Viu ; «8
V>au\ «A \oa \ f,uj= Ee 4 he ur 176 VAkiliru. 3 <' i p 5
5 ’iîNreiMfd. M mh 'V 7*5 :vr> 2<C tratcpii viu jd u p tar- 403461 JA|
’v4ifil f'CPt D Tuf r»v l u m i i 4 7 7 , SCHI > 0 0 , 710. 744
Poaunicrafu 50^ strateg4 terapeutice 4 I (4 8 prA
4' t -'lO-PUte U *' "E 7'* '*»-* 7>8 Xueetu M J x r
41 EVuiLtîrk vC»\A<iP. cAvJftiI oie^ p e s r ra u n u ii c 20. 26-28, 32>
li vu „aurea piuCcMiiiii A Nj-D)î >3 v 4 5 3 Ou 35u a -4 1. 503, /4 '
Spetde, Janc *'12 6 M' 037 Mres a u ictuiR t a M t e a a ă O X A u
piriluai,ut l IA 226 2^2 302. Au- 4 t4
h r 410 420 Srruţ p H îl oMO, ~oj ” iu. a c
. '-ui .ai io E aur. «tău 550 804. 812
uaiidardc pu'tîniLiîv Nu x2l a 24 undiî . u*mp“ nem t ’ 712
Sîaiiiip, M 7 *7 studii cvasiexpermtentaic 707
' fa tutu! de ruc* p^ru ai a a a u / a lulea* atiilii irieUaiuîitL e 69 2-n98 /«6
profesionale >5-54 713—î 7, 722, 748
unic adu* liiUio? 48 4 0 studii iu iui iste ~40 ~3'"F
W a o K A 45^ cubsinuţia sinipiomului 5e‘o
Stane-* • ’ Au u r t 41U 4iN 410 Saniineir Ci 4*7 40o-40} 4t«,
i >! »l \
oaU iîik-rM,h-Cv m • de pumte*.* tendinţe jtte'd or «vi;te OU i O

/n teocimfc emane îw t e c ; e , ’'
m d m te c v p te r m c o t 74 lendeotr xiitoare m v*m!î: -*v v«pte^
teteipie 44-18
T teorii ^participam miOicv ie'’
{taina aPieniHirih‘i te 4 teo
Utlo iÎ7l€ vllclltli^l 32! icorei ataşamentului te 6> mp 122
Imachete 6 127 i2S
123, bi)5
faimeite Rcînrua! Iote 2m
mor ia autocontrolului 445
Ta\ :-4uek Clini. 26. 722. "* '7
leoîia dorinţei r>5
fa\ îoi, S L 18, 457
teoria haosului 786
Ta\Im:-Sa ode m Maggte 22>
teoria im atârn 44" 148 4u3-49 \
teama . şi e\ «tare 5 7 - 4 ^; menp
teoria învăţări? mate 3 ^
nc re 5*43 -5»i4
teoria onusiior 1 te-lm
Tea.sdale John 45u. 4os "2' tem
teoria parad'-xate a - muuhăn' o i
“teb
tehnica ..matinukn 4*2" 44 1 65 a teoria relaţiilor obiectuale 2te m -
{elinică celor d<mă senine 376, 37] -68, 108-l«i<) 15” , !«• 170, 4-3
.382. 414, 417 681 îeona >t terapia lungi ană 2 8 , 15 1
tehnica oglinzii 212-215 -138, >b5 p t 174 |784m şcoli
tehn<câ de prevenire a răspunsului de de m ili a r e >1 arliîeiipurî t e t e
517, 5ig linute 182 184
tehnici cognitive dc schimbare 55”- teoria st terapia kleimanâ 3otete 57-
558 -58, 7U-71. 77~7x. 98 Hl7. 112 135
tehnim comportăritentele în te rarm. 167 . 7 4 3 ; limite 132 135
cognitivă 729 teoria tipologiei Î02 164
tehnici de 4o>», 5] 7 teorii ,4c a u to e f îu e n m 5 *o
5N , :er ?pm b u t/ ' 24f.
îetenm de chem em - e e-.- OViOte v«_tente ;x temU 23*-' ''2"
tete- 432-157 'x.;ape.i a o m o m / ^*
K ’CiCf 4 t m edii pe * '>4 . I ,10 e 3«*
Crem : -V ^C'C’t' .0 • ' t t*” i te * iele J : ** '* ' - 11 *•'*
550-551 623 647 823 835
tehnici de schimbare emotiv-evo- teu ap ut kL coană 3o
vaîm 558 ferapri redem/n ; i d
r n-evr7:i;e 1‘ : n-i Af-i ‘ > cule: n- e"'e 2a2 27 « 7-*
. mon pentru a-, as;/ mp * cama iîapse adlcTună PJ-- 'P32 în o.* J -
\j 5. 3pa mu s,x 1 -214
te nJmţâ de actuali cart 40, 224-252 terapie centrala pe rcrsoaiu «Mare.,
23m 25tte 252 BiitaPie* 22"T
kxtpm mnime: ix* rezema cj -Jc ee kaU»>naie r*5e 65*7 eîk.ktars ti5 -
f'lrikc ~4' S .ftCC t>5] ' yyk »\54 .'e>:7EH«i
femr*k m u r tu t'v -iepe *x 4 >
5"*5 m ¥) ?0. i îir.'i c /J h• ;vîapte iiilenHXxmttkt pMhc»di narau ‘i
*Ol J{}jc ikgiîHKi -+4^ 4 a, e 44^, >10- fi45 724. 739 ”\v : 754
-3!** "34 ">•./; îv. "4x terapie njî <tîx â 37, 344 t>«14 (»m
111!!ile 4 74 4-3‘J "54 , Insule t»55m37
terapie a -g in ira jiiin x j "~H%4"3 îerapte nondircemâ 245, 72S-72U,
4^4, fiS4 ' m ■42
îiTapie CuiTIkîlV -•, «r p r *rruR urai 5 tem ple perr -fieJâ pentru terapeuţi *4 5
«IC O 33 7<k m- r v \x %
v -SI 9
-359 4)7, 473 434. 44^ 4a|^ 4fU terapii «tmanrie *4. 4 % 45
•46x, 4i77 53:. f>‘>,-rAr ' k-Marc j rcaiitâti» 4^2-4"'e
74- paj 4X4^47 t fit kîe\ Iutii> tremXai 24
74 â xîI 4] J . 'Kîipncrxaki 17‘itnnc. onan 21b-2 44 231 3 3<
^Ă| ^ 7^3 25i\ 255. 575
terapie coiTax 4k,ucî«kila 44f. 49 m 4’llîx li. Palii m#7 34 3
522, oPtj xx" 72o-n,12 furate îiriur» pn«tejaie >0 727
521-543 •V'ieranţa !a Jiim m tu n 541
Terapie *epifxiîr:imania! 4 ern» a r r leleranu -camuia la im n a rc
portalu 22, m 44 -44x 5 >4x4.4 txtimng Jc aidia am a m crilm 4-^
limite 3(4 - r x4 xanumeii =jkilna|iiî 1 ^n; .j i <- :[ a 4 --
'' aam aP -o '• ir*;-. a T1
- *'* o' - A4». i .a . „•
evidenţe
tr.iranieiaao ^«anp or«-Nu a •;.*»,» - Au er*K t r.to, :.î * ^
-•'*? IV.». fv'? 7A r-aap»,. OoA v ^4 a a
*' a'OC ‘ r «, : * '"ai , : Al* An t :5-' o a ' a . 7 '
. iritauA 2c i: aLun. m ' 54o;a ' >7■7 4*.i
hu.iX ti -:Kî nat a?ai i ahnr-A.i!; A’v>54 *
4uaa P ^*PC 4 5 duhn; na da p o a v tiAA' 4 - 71 4 o
WiiU i K A 4 5U.-op vâ, io; 4 4 455 4^T 1^0 po . 45'.
4i»0a.;ri 4»A 4>-'k P u i* ! ap; iMf,. 6ci84'‘i-: 44
12o -743
I uke Vilt;lii4 2! ailpor.oi
tulbura»-.* \ ai4:i 5 -S-5?v> Wrwtr \ 4 î>o I“ i
ndAirara !*■»*]•' - i v pefnu4a-«?j ! \ 4 T‘’4 m M-i.na.r *: ''"K ' *7
455. 46 4 -'y* ~4T
i«i!hura;e 4 pol irâ 45 l
î diurne da dncontun ^ 4*,
tulhurarc dc pani-.a 45‘ P -44 4hî
«joiri 4. v poi*
4r»o 729
un«a laica indivi/n-ar 225-22^
t'î'burj^c di pai i.'Kdiant hoMciiii*
liTiitcil KmÛraf- AÛ't'.Uioa 5»r
4 j Ck n4A "41 bol iOou iOvjiad Ida-icn-oa
•ijibsraîa *-â-u, . >-n*j i;4-•-5 4*< a > 4'lv\5H 0 57-
45a 5Î4-5:5 ' >
I oilcd tviflpiloil! C aUfKî! lor Î4\( r» •
uilburarc psunaâ , A banJ.rA* a7 idciaip «I ’Ki'P' 52. ^ ‘4 52!-827
114 I«5 :np P: t : 4 . : ni'icd ksnpji^rn Intitula ;'u liaiapja!
t a'- *: , r 4a: sa. : U ,v î ^ a ra; *
505, a •*— ': li» 4 **•y*> i<*>-, 0 ’
;>4 'ta >04 -a. -A ’ ><> '*>N.:a. . 1 bi »5rraş'<‘. -u,o
of- -ai Mc'illîo* - -5 oi ; a O Counselling Association 42
166-168, 236, 269-270, 304-306,
’y; r p Olî pa - *•,'
•**-r A* ' *4 ' 7 ' • :•:'*■
• - -a r *,>;> ■ ♦* ' a t , : Po.-na Va*
rîană 199-201 * în terapia conipor-
* ' • **aVf : .i| . * «a-‘
.•* a •’‘4 4a7 -a a ap *.*.*«ujaua Viennese Psycfaoaria
4- taltistă 350-
>* <a<„,ir iiiă 164-165 ; > *C-a ►
, *. - >>„ ,a >)t .
INDEX 861
„ \ uiutcarta craiisieriiiii! (riernie) 4iJo wittgenstein, Luclwig zoo

vise 66, 80-81, 175, 211, 319 Wolfert, R. 349
W. â;.x - ; Xf, - ^ m
VD z E z z v. ;
W ^ hi i ' * \j->. i- r.
l\ , î .,. _ ZU ! 005 ;O î ,i! |X' x;-*;|Xt:
{^suixom«mo _rx
x\.tp‘p.»io: r I ^ f '' 'X ' ; • 1;
756
Wj. *a i X ' 4 : ' " ~r ' "m 1

vR-Rim, I ""z x ,z _ 1 î' ;v*' Mo. _??•
\V:*Xkiix> ! : 1 ‘ •(X. -* p
'XEf.'i;iv\ ii i,, f * ^ v»ni'r ^ ' ' XT
WdK \ -î?. ‘ ^ , \ jf/. r m o
Welis, II? t 5;
*V~- *»|Z' O \ ~-4< Z
Wmc \\ : \ l < x . - z
\\lNe , \î " 7 /Vem/u, M « 4«u
/.:r r • î X(
E\ îKvic* ' >' * *D ' ~ '
/z« x ; , ţ«w
E\ 5 1 ,XN ţ "fi~ . "’N
Whf!» . XI k '.m 3’ 1 •> :, oE* / ctt!c E ! * ixx
(>z! op < r»12<^ r x# i k E-El , ' 1 xr 16x
oX * f-jWsî, z-* ■ /ostz; 1 0,4
X Piichzf o » v. ’ ^ /oh D om
N iV'.H K "-Xz / l , 1* * 'IZ , i ' *
Wilhelm, Richard If zona proximei dezvo
în colecţia Psihologie clinică şî psihoterapie
au apărut;
; î Guimon, eat . weber-R< l»’ Pi — i erapil scurte de grup

( umm /. nti strări c -
Si s\*r r»- ii - °a. -0'' zece ahj. n u . m p ■ *1Pop.'.tologie
V*î mm 1 u, \!.aiie-M tik*IcUt- I iCijuet Ciaude 1 VO
■0 Tei - Cu ■' ? clinicre
.Dar ‘Ci Mau t ;p : Halit iŞ;fU£CI r MC < ’-'î/p' *-*de suicid la
Mn »«C. i i- ,1'v Anirel NIO O, CP - ,fulbunM ie iie personalii
Gav t i . \i-urc Nt.ai Uiiucr K«.t. >* îlM • i m oCmp H *? i
Lampe, A:mi \ fmrv l\cK nr* sf \iPCP:C"
/ ;#>t, Dim.tru n '\p*u: i m pc C'iti
I r'.îc \Vi!r îU;1 st r'a* ,/p,a >/**<m mpilului / u damente
Ovide 1 i oi,,*- ie, p\itl ippe R-nnu. IC H•' 3rd.) - * >'S'•"u#* > m
. c>mp- netita ,0' Ş l Ci
Inc etk* JC H i tssey, >\ 1>u Rminiorit 7mcKu ornamentală,
o o D rr r -ie O .»î ^ du*-mm
r - î iDvu im Tipîh 'Şi u •mmm (jp:c pentn m clinideni

\ h a Mî mm: . livIPil IlC - : iiÎOk Pi O C (*1Pm m
{ P m? *• riere, t*• f \C( * :a e r«ropp
‘V ’ M i * t saliii ~ \MFîf U»?ii V* L 'CivC -v.' v d.) -
de personlalitate. Probleme? curente în practica c
MpiA 0 ’Brieii, Gaie‘ -i."ia- t - Terapia integrativă. Ghu
Iul ia Ciorbea — Per*tonalitatea psihoterapeutului şi irroct
K trl
*n oir -»
Bemard Robinson - 1
,1 "-'v* '' t ~- rrM i ir '_: - ' r j
;*••.,? ^ x\ ~ -?."eê i »<■!"îî- ^ • •-
^ , i O*!ţ.B s ' ,* :*„> > , * *i/< r<; - ii
- i * ~îr^,"K~':: ^ » ,X.< " 1 -\ "jf ,''.ifî, C !<;«•''i‘ ’‘1J -
abordează consilierea şi psihoterapia în contextul lor
social, trainingul şi supervizarea, precum şi rezultatele
celor mai recente cercetări în cadrul acestor discipline.
„O lucrare esenţială pentru consilieri, studenţi şi prac

ticieni.”
British Journal of Guidance and Counselling
Terapia individuală în context • Terapia psihodina-

mică (abordările freudiană, kleiniană şi jungiană) •
Terapia adleriană Terapia centrată pe persoană
Terapia constructului personal • Terapia existen
ţială • Terapia Gestalt • Analiza tranzacţională •
Terapia cognitiv-analitică • Terapia cognitivă * Tera
pia comportamentală • Terapia comportamentală
emotiv-raţională Terapia centrată pe soluţii • Tera
pia narativă • Abordările integrative şi eclectice •
Trainingul şi supervizarea terapeuţilor individuali

Windy Dryden - Manual de Terapie Individuala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Windy Dryden - Manual de Terapie Individuala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HVîndy Dryde Handb vidual Therapy, 5thEdi

<• «"ijr. iT, i

rezentarea coordoru.jtorului volumi

ra- «l • Terapia : context (Colin Feltham) .

le-a lungul a patra generaţii sece

ainingul şi supervizarea terapeuţ

Prima ediţie a ac cc,„ !*ii' îm.tij «a toa4 *> j io . ? ,u -a m ; 5

VA-'lU\ OU O' .o! Jc Nl'iltit - 5,Vî' aÎ^ V! ^ »‘,r

14 r i 4 1 ’. i ;• ' ; , v :J - n-» ,;r » li "■t- : ^ • -V ; ^ •»: v itală (REBT)

Socîetv for Psvchotherapv în perioada 2003-2004

j f Leeds şi profesor colaborator la universităţile din Sheffield, Northumbria

i-i ■».;/ r - - * ; '*■** s>u ; - r • /*? r jm f P - 41>! ■ ' ' v »-r'

to-rhard Itouan-î t ~ro cn r :ro*2 'm •• 2 -.- oro .a p ro -ro *; • <

International Âssocîatîon tor Analytical Psyctiology. Este licenţiata ca psinana-

, 1 •m - " - 'r . a m i < o r o ' ,j - _1 «m îi '« ' <i ' v r o r - 1. •1

lucrează cu poliţia metropolitană şi alte organizaţii în ceea ce priveşte

contactat la : niark@bridgepsych.xoin şi www.bridgepsych.com.

Terapia individuală în context

fa icra e . vv - v* ir.rrC i ; v-»!;ir>v . re ac rvlv- n

Natura suferinţei umane şi nevoia

‘ ! r : Ic JLu f t e o u e * U i c pMm *k mpie u'ccUid -ai; um m e un* ia v>-

- 'I,. J . j ...... J .<.... v t* i 1 ; ' i - U v » ' lv i :l 1 X« ' -v < * *» i * *' ' » - i ’v V, l - . 1

ni , mnm, ,a..j i M, puţin imn,mm A m p. iLî —mm cm : ;<ne■_-

' ‘I -c ' I >! . Mî ,‘r * 1.!- t ,* Isk/ri .r-,1.; r -. „,x

- : î.* ' 5 \ V '' iu l !I

îi*11î v • < (H; •r % : si «t»'*; ■; •" r- *’« *_•

- -m ,î r • î î ' - "t * , m * e •«—--?« -

Terapii religioase, filosofice, biologice

' v i / 1 .îi i n %k V ,v i irîle p. x d \ U

vulsivă (TEC) şi psihofarmacologie. Chiar şi homeopatia ar trebui

: 04':• ; .ou.c x '

terapie au fost criticate istoric pentru scopul pe care şi-l propuneau, de

In mod clar, terapiile psihologice nu au apărut odată cu Freud,

Cu p>:iv« «tefatC- ro -c :ro,u ! meui .uucu»-. *vmro fi m c u n » \ t e . % o;"

rr putea include orice tel

..psihok *apic j mc tu acu abrevicR a sa ia fermului umuî de

Contextele socioculturale curente

c o a - o- îvv a m , * v « csiki : ' p e ' , ;îS: mm ,i>.; c u o « :e/.-

d iu K d c ai p e . u : c p n /w -Y U vuH i: ;> r .;.;\< ia y a» p î / w c : c u lm a -

«a~w fen ţs dus pai tea n J d ia d u i -- a mau- med»; , a t erA m a t e a m >

' CP capa p x 'p iJ a . lla jdU U â l î i \ p - a p i r U C 't . * m m c c la a

existenţa consilierii gratuite din diverse facultăţi şi universităţi, de

* i i - .■ ,c-V ,>j - l a!» <*. " : v j to n

•cu'lk, .iLIi **UL.i*^ „L.% I\il*L •<*L-i * ,J; «aiiL-t

area societl î r “ , t •t ©abil că aniii 60

soc late cu valorile recente de emigraţie» o percepţie străveche a

doar o sănătate mentală compromisă. In orice caz, ac

abundenţa care îl însoţeşte; de exemplu» în China,

-4 v l i H^i vK' âl a . • «s» 4 >,<- ' -V, -O- A A - fĂ

Therapy au încercat să combine terapia radicală individuală şi dc

Ci- ncxu X x X x x y p î t XjvXcx» ^d ’a eu x l •uu i

.talar e x i x t x lv\*r ;X ' X X > n c x u *? •’ > x> -* x e r i x . k x,<

terapia a. răspuns uno»r ne1voi psiflOiOgii eviciente şi u ■u ' ^

le experin aproape toate acestea la ui

rezolva. Layard (2005) a identificat importanţa tulburărilor mintale

ine sunt publicate cu regularitate,

eşi au apărut foarte multe cursuri de training, se pare că („potrivit

îşterea seriozităţii cu care practica bazată p

Contextul profesional şi al actorilor implicaţi

' î' Î'.'V p ' »\ ~ ‘g a \ -V t e \ x r»" m 1 i! V \ pya.-H -

Mat - •aCC ( *Ulda DCC i **tete Iî 11o W Ii! pm /ete

- ’LLu % _-UL wLCL vp l iM," 5 o o* ,-ţj J „ C'î

; • n« ;<c c . i: v : jpv ■ r,. ; - - •.

Abordări terapeutice concepute

Prima ediţie a ac cc,„ !ii' îm.tij «a toa4 > j io . ? ,u -a m ; 5

to-rhard Itouan-î t ~ro cn r :ro2 'm •• 2 -.- oro .a p ro -ro ; • <

‘ ! r : Ic JLu f t e o u e * U i c pMm k mpie u'ccUid -ai; um m e un ia v>-

- 'I,. J . j ...... J .<.... v t* i 1 ; ' i - U v » ' lv i :l 1 X« ' -v < * » i *' ' » - i ’v V, l - . 1

îi11î v • < (H; •r % : si «t»'; ■; •" r- ’« _•

•cu'lk, .iLIi **UL.i^ „L.% I\ilL •<L-i ,J; «aiiL-t

.talar e x i x t x lv\r ;X ' X X > n c x u ? •’ > x> -* x e r i x . k x,<

tete tt e d ît e e lU te . ~ uJU te CUti ’ om i ' C V ' * teîîMteC-

!a d i i i i i J .u -n s ta e a ;’ >l m ;:'d >j m p f O i t i s n , e J tîe itn m k a tî-m na ,

. d ' - c j ek M r o iF < i;iu d :a \i ra b d e p e n U u u m u. nm m }a n : r r , ,

me i N“ l i d j C nu: VMZU u > J ; v î p h m Ce i C m i e i t'!-:S eiU ’îi i

apalC Us i i di !V UvUl'diOii w ai Oibillinuf C a vai» a '•Oi P v i l î ’î |s_11