Sunteți pe pagina 1din 859

HVîndy Dryde Handb vidual Therapy, 5thEdi

î h a p t e r 1) © M a l c o i m
)e n h a m
✓ hapter 10 © K e ith T u

r - '*»*•'• 11 © M a r k D i
r* I2 © S tirlin g .
13 © D a v i d R
î h a p t e r J18 © B i l I G ’C
a ', r = V *
M C ’ »-'' » ? __ '

✓ h a p te r' r : 'A M v-
îh a p te r - M -,,* a

<• «"ijr. iT, i

Printed în ROMANIA
C uprins

rezentarea coordoru.jtorului volumi


ista colabo

ra- «l • Terapia : context (Colin Feltham) .


apitolul 2. 1 ? ci a ’
abordarea freudiamă (Aiessondmi Lemma) .................. ...... 5;
era, ii? > Terapia |??>. <s? '• 1!; ;~v. *
to? oh- a kleiniana (Cassîe (Loc*per) ........................
U*if* le! 4 psihodinamică;
af. ?*!?;. a jungiailă (Arin Casem<ent) .........................
apitolul 5. Terapia ;adleriană (Jenn /• ' z, a • .... 19:
jpra?;.a v lerapia<centrată pe per;ioană (Bricin Thome) .,.
-t ?i e-j. tomv.î constructului p<ci >x :ii1 ' r ? *' - , -
n i ,. t alton, Gi .;*.* ?V* ' / , .... 26:
.ip'î ran Terapia i -•4r->? î-rj |j 4 ; . #vny van Deurzen) ........
al?!-:** ;; C Terapia <Gestalt (Maicol .* ; V0?' >'?'.*- ; ' .... 34:
apitolul 10 V? 8??:i tranzacţională (Reith Tudor, Rob in Hoibbes)... .... 38'
apitolul 11. $? ? ?? cognitiv-analit ■ .. d : : ‘ '.... 43:
apitolul 12. Terapia
apitolul 13. Terapia
apitolul 14. Teraoia

le-a lungul a patra generaţii sece

ainingul şi supervizarea terapeuţ

839
Cuvânt înainte

Prima ediţie a ac cc,„ !*ii' îm.tij «a toa4 *> j io . ? ,u -a m ; 5


cm r *! m kr . m : . .*»k n r m n m t P s u 1 'a!*»5 ai o. on-v*n
-Ai', uj - - o* v-r. m . • .* • emmm am tinipir; 'rJojJoA i : r 1
•î i —a a t»i î > ‘ i-î c • ; «» * i , .» i- vt.a a,. J a- rv.j >h l >u
î.,r*j-M u ^ S lw Ic pom. oct rom. - mrutci ju a- ' <• *
CCO crrjnj;* tlajiua. rn „ ml*d»»r.: .M?.ÎL t i't'îhoî ;î*.î.î ,vri'
r |‘Ut km p*. i hc* Js mmp'c ti» i!kr'( a? at pmfi '
' lU k d jrd a i i -.I m a «, dm larc jpiCc;|rk 4~ > 7« * vC/s AnCUi ’ ? de r «
manea e a j a - * ioc , a n j i i a n a / a K-rapia km-ni- t o - m \ t >ui , iiicu *•
*: ipiti'kil I » u i t „u;a , . >ipa *ie c ir c inAud vorettar; o m o r u m u m k o m
de îeîapei -ihJ«vuludlî e i p i f R ie !X- j u }
C'i a ii» cucui. am dace ea oedback ,isurrc edilu» n ilc rn y r*: o ,ir.
acîus cum nat r c f t o iio n o k 'i d n t e tn iia tâ pc ^•Juticc ie ia r u a m m i p
abordările m k erm;v-c ?- ,cc det I- o îe măciulie , u w îu k au tno ai r*\«ii, o
-mi vaiiiplcl îc v jia ^ si 11cc arc o ie /.n ît -» nonă pre/eni m de <„a /
ăocpî o»."'>* om -o! c f',: nossrs u a im ; mmeum o '-ev » -a > 5»* -. *
. „ot; “ C ^ a o ;U i .» ’ * ci m - a»., ,.<* • ■ * 'v, » «* >.
bine făcută.
Prezentarea coordonatorului volumului

VA-'lU\ OU O' .o! Jc Nl'iltit - 5,Vî' aÎ^ V! ^ »‘,r


' -iiceC Li i .îî'.Wî -O î: >l£ "iiLîiiln*1 M P», :0 * >s v !> '!s s-J- 4'
\> 'Vl>;'-» - r ' -v U'. r »t 0 1 n>n >ei»lîu UO: } *.v •: !u *p * *• O .

14 r i 4 1 ’. i ;• ' ; , v :J - n-» ,;r » li "■t- : ^ • -V ; ^ •»: v itală (REBT)


*'* - '■’ i 'i r ^ v 'i <j>e-ur Ori? om -i' ornau j *r’ v* .• » OtSS.OLi'
f ii 4:: *>’ n >s ■.4?:* ***• • : L-l **- doua; . J . 'o* : i .* :cut şase luni
' J' l'i'. V 4* ' î v . ’ v îi1'-.'. ; • i~ i;V- Vi îd.’p 1 S ‘4 M*' »î Pennsylvania,
'ond :,:*is' !tiii *L ,4,4:1* n-E* »>*v* f^"i;!;*i t > iir'~';:’ .4i training de
iuuiîă 0* ■n i *4 <vr : >vv:' o [ su- ‘:!vr: en. 7 ?*u is Institute şi
isc'UV». f -kVîv'C ,d'Cr * t * > n w \ : ’ S,ci'.|*\
?) ’ 1 1 U 4 4' U W ’ ' dţ »■V ' * nî" Uî'Hl W :h.y- 1
> *4 V 4?4*! Oii,Sufluri1 Ji 10* •'•*>''* v* • ■***;* *»!’ '* V I'v . ’ J j - S v : •
ir rdîK" 4Jîir:«i» J (j *>1. o r *ţj' t d iv><d v î n t r 'e ^ i » , i , !;• ?*u re
Ϋ ■4 0 K 4 >*-»,».• ..4 Si >J >;ef'V- !Î1 lip HI **, -\ftLlO St ; 0 . O ;r: v . •‘!^îu : i n» ,*
P*‘■-* ; -KW 45ţ. >■; r>4„'; ,i _.i ţ,»s* >c- ! *.t Kt
U «,iiv i}' ,\Kh k'*• »«,**»-1r*-< *».• >v i- <‘î . * perM/'j »
despre REBT/CBT (teoria cognitiv-eontportamenială) şi peni
Dr. M ark Aveline a renunţai la postul sie de la NHS (National Health
Service) în 2002 şi în prezent este consultant în psihoterapie şi psihiatrie la

Socîetv for Psvchotherapv în perioada 2003-2004


Michael Barkham este profesor de psihologie clinică şi consiliere şi

j f Leeds şi profesor colaborator la universităţile din Sheffield, Northumbria


• i * u n ’ n " 1'■ *;• i cu ic ai r u t * ~ i'/.c m _sc3.c . l~.
' ; tU - J ' ». !- O V *' V- ,, î i . u ' a . ' ;'v to - •» ; C ■ V" '' « »

i-i ■».;/ r - - * ; '*■** s>u ; - r • /*? r jm f P - 41>! ■ ' ' v »-r'


mult despre procesul şi rezultatul psihoterapie! şi este interesat în crearea
m ■.v. u ? . f : . \ î c .i m ,r o to r r m A

to-rhard Itouan-î t ~ro cn r :ro*2 'm •• 2 -.- oro .a p ro -ro *; • <


• to*î" iî- ^ ^ to r t :C'^ >N to U <m .. 2 ' V *î r “ r< 'ro , ;r *>i
articole, conduce cursuri şi susţine seminarii în mod regulat în Germania şi
Anglia. Este trainer adlerian internaţional şi copreşedinte al International
Comitee of Adlerian Summer Schools and Institutes (ICASSI). Este coautor al
jiitii capitol din S. Palmer (ed.), Introductioii to Counscllin.g atid Psychottwropy»
3ace 2000
Arin Casement este analist formator al Âssocîatîon of Jungian Analysts

International Âssocîatîon tor Analytical Psyctiology. Este licenţiata ca psinana-


■'** . toro C r-; A r »' ,'\ V , 'l i 2~ *, - . 5

, 1 •m - " - 'r . a m i < o r o ' ,j - _1 «m îi '« ' <i ' v r o r - 1. •1


şî psiholog consilier, fiind interesată îe mod deosebit de teoria ataşamentului.
-- : • .:Cî u •!'.»'*•; *. C . *.m ^ ~î MîOm >; U-rotoroi
u i ,s.;. . jj -< mroto-ro ^ r_ A:?- Huîţ* a Kmotom 1 «‘tînroî rm
m u:r u'^ rotoht'-ru < -, *v u z <<nni ^ m -v i to : 2 c to m ■
^ v ro .v ra ■ . na.’U 4-**?*^ f.2- fi >2 * to ’m oromm 2>
!\ e x Atiinc *• ' c . « l*> _ d - ' % *. • . i , c,, •
- *(; -r <pe' X L, - - J ‘ K '* X »A c X. •> ■ -\
' '** - . x ^ c x ii*!:;: i i •* >xk . . x . j . e d x x _»: x - ; ;* cu *» t.: jX :P 1
’ ; cx *: A ; h : . ‘ * t: *_ - x X <X ■ ■' ‘ -1 . ... - •
predare şi supervizare, Scrierile sale in c l u d . A rsych o lo g y jo t Livutg,
r»ce c Ae c 1 jii-'. ' j j> ţ î 5 < ’A vi-- xv - . • - *
0 , 'r‘Ş i , 7* i »?•"*''» ' ,r > *-7 Xc *•• A xx *lvcx
Jitliei Ilenlia m cm / pi atx. >r x r n e x ^ 'e x > - rx * r *»• Ax i x . - cu
d - X X C X X j r r eXu î X i X X I ' XCxXc Ctee p u i e *lir- <, * 7 - *> c m«x. - <
A xx>xx (x X ,X A er 1 « rr C j ci îi«. x x j xx . / - . .
c - ip t r u V iv id u u « d a er « vepxi v iu j„Z i m nu u x <-> i . i c in c
x x c x acu A i r x x p I / - v e
krtinm *an IH‘itr/»kit * x x >î, <«eu! x x X rX x x pxh-. Ap x x - x e ;
*ape \ i / c , p -Jure a *» ♦* ! n l x m x t i ’ S M i d u k - 1x i c x d *w ^ a A k / m u - , x p ■
\ Mi A x M tceiii - ' A îepc \ m * c -A i\,A n< AK ap y u X - .xx eîh .p e x
AhooJ uf P x x x î k r i j«-\ iu..* C a in x llîic x pe *. x e m jX x x x î. A x «c d> i:evu •
* ^7 f'P.>-C'7i de p v S ’C -î.M r de. , adud V li* d c ' d iie u ^ a u iie i \ ' i I u U m U ^
UP A u >! t 1‘ • H t « K r 'it * O: SrC7 I m, ip U-cje r^îr ^ fM11 ,», f)« T** .<*'«*
1 Anlfc 1*7 «!»v AluJ v ;»! I .i '- f ' 7 iHvi P c*m *7 . d 4;ÎM1: Sen IlcJ/.i UM. »Mik,
7 7 “ar ie>pu p'iU tîC uepri U iu etîît'ifă e iie an % -f treduu »e c u . ît.Ci C
*ara s 1 iama . . s r , re rd * Crrd'CeM ,np* rV AV • rv rlA p '/•’» •- *dje,
A MI7 i
M ark l>ini»i ;*v« >r-,L.pc e _ , d e - r 1 ‘vre*. e p z- -re * •
el; I M'7 o ^ - . -■> ' 1 ' d,7 - * \d . ,e:7 '.C. f: u,
X ee, 7 / ;«e1 e u '-se i .. * r,«, 17 -U i e 7 ,. 1 " 7 ? -e %
•' 7 • c. • < >. '
re c it e ;c c rr-, ...; -t r -r •- - c^ * e • ‘'C .-* î

lucrează cu poliţia metropolitană şi alte organizaţii în ceea ce priveşte

contactat la : niark@bridgepsych.xoin şi www.bridgepsych.com.


1 ulm I'rltliain c e p r- n n»*- tX ^îtr!u c v t .. Jt »c - h e r kt 'Xxn-ei,-
II 1 IX .
SI c•7 e d - e <:: e > ,ierile''sale ii
a 11 , >:■ cHeOcî.t*-^ î '. Windy Dryd \\
Bra^ - • * e : '<m c, * i Ff %/7^ ¥ith LL
X: -W t,. 7 .*x
Fa^ F ra ix e lla - f- eulai u ei c e r c , x î k '\ . cal . mV c , ln%vle*l
O î C t „ j « j , y i I r s n e m n v %*i 11 z t rtcmti^iurc . d c . o e i T i i C t a am k t 1 *: c c i c r 1 c,
Or .. ui *el U invers îtv o f Manch, s , . u i\ k a fost lectt >' îltup .iC de 'CC
interior pensionarii , |iahÎ din 2006. Cf e tiţi r. că p redea c - ‘C'nî :-v. •'
- a: ,mo •apîe Ia univ In a,r f o , C* , ş r să ;5UpCI' , '1 . e s tudenţ
ie litrii (Joctorat. P k Atic,r - ^ iia şi ccmsîlic;rea în \ Î , H , iest
Andle, Lancashire.
* nroliiit Kit« .itî este coiisili C! . v.Hi «V pc. perso JI a n \ 0 «-Ci V x(I|iervizo
vst •*<rr m A r \m ‘ itre for F*ersonal and FTOICîssi . •.•ai 1 v iopmei
decv tor executiv .* rd : v id 1 Ceintre Pro..... > Ltd . E1 v. îyi*ore asocu
•Ci «ta; 1’iC i «Uid'.J,:î Diplorna in Co .o v j!i:;3 f 5 -IllÎYisrs'U\ ; e.r, Anglii
Or. %Iertau, ir 1 1 1 fonia . ‘o' r .m siuxh -t şi pisihc>tei ipt. (>; ;ositiâiialîs
îh «v t/ a ic }*-V’ \ r î i\K y« :lin:\ • 0 » v- ‘itvfo aut la ‘rpacnn. •
liîi ^ tdî el t lumi» }m ‘>;/Kr> şi 5în sec Kiinl pr na- hOc »<’t *Jrr.4 maii multe
.r >1 «,î ; psihologie *<; otei ajiC l>tu‘ ‘ 1•d >•y L i rhv P ur 1*
i-h>’ : <a Nervosa (CCentral F~«lN e 1009), înv itatlon H* ' 3- f r r . iv n iv
A ><( . *vVouri i '^'-o />. *r- \in, m-v m fon ■e.i/> v.nr mc - •xage *9'm *
H H»n/itf '•'* H*V <_•*,'*«'’ ' AfotOH A K>0 î_ mmmCm în •/; V foii 9 3 .
v- /?#»t| , / H ‘Vm/'U *U •' •VC.H v Ht»; , //»/• • *-f' #*;' |. ■•* * ,* . •■
; *- 9- y>\_\ O i t r s* " _ - v 3 c , ^ a : ~ Ht - p
Ifo Stîrlmg. MiM*re> r m c c *« h-» r ' 5*. , m wt.m
Stress Lomiseilmg (Continuum/Sage, 2001) şi coeditor (împreuna cu Or. Steph
Palmer) al cărţii Handbook o f Solution Focused Therapy (Sage, 200:
E-mail: focusonsolutions@bicoiinect.com.
’r t t o «>im Ifiiislt «■m j . car-: . m >i rt *«o .5.' - >*1 m» '-.j ir
al Gestalt Psychotherapy aed Training Institute; este şi psihoterapeut
consultant organizaţional în sectorul privat. In 2006 s-a retras din funcţia
editor al British Gestalt Journal şi a rămas profesor consultant de Gestalt-!
rapie la University of Derby. A scris mai multe capitole şi lucrări desp
Gestalt-terapie.
'rtmcm ’ătvn* .. a . < - '-Cm ,» . ,,.j - r : *. -r ' ?
consilier centrat pe persoană ; recent a urmat un training în terapia naraţi
cu Michael White. Este autorul mai multor articole pentru revistele Conte
CoumelUng şi British Journal o f Guidance and Counselling şi al Narrati
Therapy : An Introduction fo r Counsellors (ed. a Il-a ; Sage, 2006).
■%
îl _1m r »' OaoU • ». - „J ’ ; . ■ “ < - ’ .’ . <'
dezvoltă, măsoară şi testează noi modalităţi de desfăşurare a tratamente!
•C ’ 'O "î,;r'*"• ~' '* t ;r <!'C 1 ■*‘ **>„ .»T’.
în îngrijire ambulatorie. Se află în prima linie a eforturilor
a accesului la tratament pentru cei care suferă de tulburări emoţiona
•Vl’JÎV
ii r ian 1 toi n* . • n .<>•» n vac.u ’ . 'în o ş
'\;r. a.î rt c u v - s oi. ‘.de: * u i mere -uu m o»
- ........ ,r.:r'j yzccl.rc . d . .tor
j robinet? t mo vm '< "• oh t o
Kt ith T e ilo r rSC rU dvUi- C. r t}v:-; t o t o r t - - :• 0' . mort
V'.:-?wv.i oude du-otm r ridam? 0 icv.cvt^ l ' ?:>:r SJjid ;
Ci S %1 o vum~ este autor/edîtor a şapte <
cărţi din dome:
}terap>iei şi sănătăţii mentale editor a,1 ime: de cărţi Advani
'ry in Therapy (publicată de Routledge) şi membru 0:norîfîc al Schoc
th, Liverpool lo to Moo»res Ueîversîty
riîliş .anager de tenipîe at vorbii*îî şi limbajulu
.rul NHS şi terapeut adlerian
vm >• v..' «. eo- > . v. n ,

), Handbo
.'??0 t*\ . , r -O **r j.*’~ V ^ "»‘
umil to ^ J to „ . ^ ^ i c. *f
Mi HeaIth Team. Aplică î‘n domenful c•linie ] logia constructu
în acelaşi timp, fumizează infc ii pentru fiiiala PCP Foundat
Traimne ■C
CAPITOLUL 1

Terapia individuală în context


f ruin Feltham

fa icra e . vv - v* ir.rrC i ; v-»!;ir>v . re ac rvlv- n


id psihoterapie şi c vm ■A :* vvo y mmm
mmmmj -. a V*. ^ v o v tvA1uz »•> particular. Ea tu
nai că este privată atunci, dar, ulterior, devine c »,r«’ 4ar'S i "’ V
v re mu ^ .nir— O” ^omenii? nvU ;b cempyvuftvuv «r: îmbinam
‘"'hi 1 0 »u.c e », v '«. VYmiHVtw?5 ZuJ<)V! v i v S ' :f Citi f ;'
seistrărilor audio ; ' * »p d s -"V1»*«- «»»î * rvjj <r «>** a **n •
-r V". “.O! J « V - »«t vu - v ă i c n i ? ? A* mi mante umanui»
.t*vî v o i : jJ; 4 '• _ v-v»mpnude pr *n n mm
p larii!": b-' m e le ii- o m ‘dufr^ ;v* _ap ii de u r m c: e m v*mv*u:v
asupra cercetării, trainingului şi supervizării. Pentru a furniza un
bilanţ mai amplu şi integrativ, acest capitol introductiv prezintă pe

una dintre ce
este făcută a
profunde într-o anumită abordare sau asemenea unui student care
abordează fenomenul mai Iar
că cititorul va beneficia de a
16 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA

Natura suferinţei umane şi nevoia


psihologică

‘ ! r : Ic JLu f t e o u e * U i c pMm *k mpie u'ccUid -ai; um m e un* ia v>-


cu ivc;aî:i a apâîei < », mai puţin dt un v„taI ui u iu m , mtaOi i o t m..-j
m , prnra^i!. mu pruk.. a u »i n imediaţi si o m temperam» uit '-a ca ,*«*
r o r an domeniu \ arc- M pu /m m mteus atu relem oy ^m ă s p u u a
m entă i m discute înainte de aceasta perioada De»a m re d f wrw
e o d to î, fmiţele anume ac o b e rii y au m e rn e m , * m r. mnk n.x.5
vpn *ruale o u a s p ira u timp de -ta c ita dacă nu cinai m ilenii. Du a
duca mmtea au f m cxpnm ait in titodun foni le d b tio i k. a in ne ir*
nnnpuiie x”dii f eu Uimit num eroase ,eiik d r, mu v cian iftimaua
i'M 7 . LhrmmnkJ, î 0 9 1 . laleiiPerger. 1970 a Actualii vl.enţt e«a.
aulă sau au neoue Je a iu n k >i terapeuţii s p e c u h /a p nu au apărui
pe un teren goi >; ac mşe«um dană nt imaginăm acest iu u \c
£A istă mai mu de motive pentru luarea in discuţie a acem e
subiecte. M ai iiiîai 11; timp ce teuretk icnilor psihoterapie! ii se c e a
să aibă 111 vedere „im aginea persoanei" si „natura um ani \ acest
domeniu al teoriei este. taiă îndoială, unuî dintre cele mai slabe
aspecte în multe m odele terapeutice, probabil datorită îondulu!
terapeuţilor caic st; află ina t degrabă in psihologie decât în filosofic
sau 111 disciplinele istorice m uulontâ preocupărilor lor fireşti ierarhice
urpetite prattice chm ce Mesvcr <!99di a n a lî/e a z i ..structui de
credinţelor" fm ipenţn o >1 m c a o tk* le a lită ţii* y -.mm linibatm
I»dosit : râdea/ă -> anum ită direcţie m inerii Mc In ai vioi le a rând
ccea sta sutbmiurk ne. mie u n pe depui u * > hpot .k e-eaji«|a mc
ivvtmila, o ?pr;ip«snc pe^ccituiă fmiării man>i*miikactcf » :o « R !r., >
J iît c e %i pentru statei?;! foam e * »r a» Uo»k a. mec d.m- s u c
k'7 ; i m ; p ' aa A Civ 1 e >ljh O: apu.: u ** m pem sr; .n.mcU
e.sUU! o Uuo pupau a u tn t din caiege-nu dik î «tef *r ft,odef o c ip td t» ,*
au ţi fiul pa-ul eu acest c u r m »Vx* e p m k o ofer;» A 1
lo itc k AM m ,,lt . *v9c sum e,o m I*îkc AMtu in .u puiuiC
rutul .• s jy Nfabkuunc j «nafikitâîn tecceiK » icreru» m i c l<\ kuapie
./.su t; m k îm-Uuit. pv C a i c le d i n ^ o p u k e a , , t a v C p*c»r,e t'« */• ui
îfi relaţie u i ccea ec an m u ac J ie n iit ; .c aiie wnmnlc, an eşe^ n: a
1lefi 01 .suterm ta" ea* debcitu! m u. dm ă ;mcruţa terminologie r;a
u ^ ,j'i • jS : , ’ m ‘i * ; . ON Tt

- 'I,. J . j ...... J .<.... v t* i 1 ; ' i - U v » ' lv i :l 1 X« ' -v < * *» i * *' ' » - i ’v V, l - . 1

ni , mnm, ,a..j i M, puţin imn,mm A m p. iLî —mm cm : ;<ne■_-


m n m mn cum i n , m d c k r ic, . ( h-u^ c, k m r _v im mc » n ' ' d d m i
pin ii t ik n J m e tm m îm şî stur.titv aMipn * . ;ca . e «aven; una c o
mC O it ac;,, rt n n poltmo-nm, a<a kiw-. UU« ndevâi >a p*nk
mi c v ’-'^cv', m h ,c ^uuri’k m m ttă e î ;\ p o su n u d n n ă
tm m m e a<: m'<um »u m t ad ni i ecu m ic o m k mpiuma m iu m,
ur a p n o io c im !**<' mm mo îhh; ac am ci forma itomba de m m
muiem m;m o M* -;o m a u ui ai î ammsi!*>t uoştn a apărui
aproximate. * m v r - e c ••• ani m urma, ei eştei i importante în duncu
muma a o o . a - ' >. ;• ; !» : cu aproxim ata 2,5 niilioane de am m
nrnno tstaci iccm m - "d seim nlicaîîv de totmtirr.nl de n in ie î *n
autor, au speculat m p r - .mor ademenea evenimente afet de m d cpjrnn
'o ik itp îj ptohienu iot m a t a n m k m c legate di dificultăţile k
naştere copilării 'unei dependente n vulnerabile, mprac nrr.itrm /kk
0 rapacitatt* ie gata de mediu C hiar si amine in modelele teurm m
contem porane de terapie Mjritein obligaţi. într o anumită măsură -.a
alegem daca m g m i u sau em oţia este modalitatea umană pi im a n oe
funcţionale eea dm nona fond irmît mai evîdentă m evoluţia noastre
tim purie >1 fiind probabil afectată de un î d de hias tem inin, p n n o
a vând, în mod uid ik u u o il »o»h* taţii legate de siipi m uţea emoţională
contrai m hpsa ataşamenmlui u n d e ntodde ik îndeamnă să gâtubm
•nai raţionai. altele A m uţim mult mai ptonmd
Strămoşii noştri - originari, prohab ti, dtn A fro - e o n urnă
O'H cnieotf om cam tr a c o A nrupuo m! im rrm ■ n. ,*ă %h ^ e *
Anumite rcLiicri k k ţm vu p u o ir k iltn ac 1 da n n > ^ oî >\ . cc .
; 2 1M*0 •; ou Uî mana ^ >1 ^o-nn/ond «m K C d ^ o ^ r c f i ; ; > a
nCcrau ooirs^îc mrirmc ; oaiTcn ' o.^mr, ~ - ‘ o r a - - a^-
> .re ; dcCaa.il ' : *V> 'J 1 .OaJOCa ^ Oa e , ^ a 2O
7.000 de ani, iar cel de opiu, cu aproximativ 5.000 de ani în. urmă.
Există numeroase dovezi privind violenţa şi, alături de expansiunea
Ut-* m m îc i U proV.ICslil ic h m k a m am nC ifdr a c a ^ ' C'.J C~
c , , c c 5 î . . u !-i Cu c e i >c:.C f~ m n c !» *«2. c c m -
-wUU caioi i c ipai ii m i ipn^m M ue ; :*?- - — n,*c cm
aproximativ cu apariţia religiilor ebraice. Pe scurt, există o istorie
„ac un. ^ n ta a unumîâtK , ,m. r Jînm-m 'CCm'u-mi v - ta-n , •.
n e a m u Jc m iiiu i e'v im i m ktnc-_ ie vCiiîan. i a '-a c n î n '
1 m f n a c u m : ; : :u ..m ’c.4 m e u . i m *măc
r

fs' -îl’â . f v. 5' >r ^i*i '1 .t ^ î *T’*1"l ;» !- k !-'r M' V ;,T,4t'.V *r
k *r i Xi'F*;' • >. ‘r >iî •! _! '» * J n .'iî:”' * ; ‘!>.r ‘I -*r
•'»i sîvîi*«*» -t l V ^v :c :v r v«:i;nnaj f:« 1jrr-j. ? x r r**î k-K~
a: ' >';i >!t s x r k O. •' î *' r'ikiî Ir . k i * *kk î ’l - * iVP* ru>"
^ :-X J r l“ ' ;■* I-'î'.^iîî i ' s »î xk *.’ •*: : X ‘ k*r •
'- r t :: î ; !iî f ~ ’ î :k>L- j k k k> j p I V î m r . ' M Ml!- ' I H xm -'M N .Jr .•

<Mik*k f ~x '■HtC i <' îk ; \ k k r k sj ! •f '* ki~,vi»r v M5i'""k; ! ; u i ! Silviii r t u .k !.i« f k k k *
, ;. ‘ k k k r n t a •r rk»n*-k i - j t i; u i î u i i ! i n ifrnkrjnr p?> k i c - ; . a ,
!Atîi kt! k r f k l t k x~ ><— Jj t f î l i p i K k k t ! o n k * ' t k . i r r a . i t . l U' i r k ^ ' r
i f c / V . | î rk . M k ^ 'l'o i MMkl l kî l i t rpfCM'.C {hî)^rV i ÎL Î î - x i
»! rkVkP :?: k-rkx *. >mkk;Pa- dc kirv/Mf: Mk'rkMku; x îruLt L:
ivrk k* V j y -*ii. • r f.«j <j ' ■ x y*« kJ M*ΑT ; h :! ,. r j p
-* m p î ». krL njn r n a r r -; ■>' ,iii;i k i t a r r 'k^vr-M / i ' x.lkkr'vj: ~
x k k d " _! ... ; : . ' , n xîm- -Ir ^rîîtkik; \prt* ** > P \ ţ / : i r }<* 1 kk k k l-,
k*- Mk ! x { t r p - y :,x J | H r Ik -^'x k tr U!l îTirJ' ^ ' T k MJ 1*M: r ii î ! î * P k

' ‘I -c ' I >! . Mî ,‘r * 1.!- t ,* Isk/ri .r-,1.; r -. „,x


•r i T-ki. ; ;.ik , r k*i: r s •* : , r;» lr • *-k r . :
19

- : î.* ' 5 \ V '' iu l !I

îi*11î v • < (H; •r % : si «t»'*; ■; •" r- *’« *_•


ii! «r* -'Mr>k p r e v ii.:ii K! aiv > «i \»'v»« ,. ** t
• 59< 9- , *j,>\ %ţ%> x ><> ~î - r I . ?...
W \s v : f r .: n •n :» . ;; i >» '

- -m ,î r • î î ' - "t * , m * e •«—--?« -


UmiJ ,1-.„hsiiiul n r eo v Ls o«^M.s j-mm/EM Hiv*vm • ’* ^m m m -
'MV: î Vv *'M.V • JovOîm ea esOieii» aVa e\i V! IMe V MV E /e i
nîr.t, pov. marea co/tiU na. hcdoniMimk m u r e a ir-.^iv. j c văiu:
I in*® jfvri.V ! nu an :» \i/tu n ; u a r ă a siic u aho: da: n u ^ a .n m
îikiiî;- iiruMe ala v«imicit re , a van tem tunu complexe n.« p u fr m»
, i.-HM .* înini.Mfîli ' h-.na pentru exponenţi* Jitenid-e: n ucide m
PMtoîevtpie se lefara la In na măsură axisul «m a n ud cmupu
aramei narare umane >i asupra a^ev U au r <ik pr.»hku w r ' îu na
m ăsură îi eu a re modal îik ea mă f v dă abordeze şi s l u\td.m mod tu in
eme e v e ineorporatâ u^emvn fie să o u»usideR irekmmtă %i da ve ;
I nde m Mîiiea/ă fietarc nio d d în spectrul care <c mo ude de Li
■ am iT crca liin id o r milano m birui „ pe derbi» dcterorm d e" pană !a
opt dt pun hher; ' ‘ în măsură îi ceara n m dd esc .o w a i u e a m
apuremi miu pesiîoiNi * In ce măgură fiecare mode: ren na ne desthfr
ei noi mînnuarn vj s ‘ \ m dinspre >inml sau alic tbseipime ; I hferentek
'eiîimînalie; dnim *fmpM,Mnilc ia ateste mîiebdii v k exem plu
lioam putea asmute ea a b o r d â n d umaniste să îie mir ** aoimiita
măsară îiiai tiptiinide decât abordările psihanalitice * indică îik o o f h
hn implicită asupra putinii si potenţialului uman

Terapii religioase, filosofice, biologice


şi psihologice

' v i / 1 .îi i n %k V ,v i irîle p. x d \ U


i o “ ‘j ‘i ac M r - i i u l • • >n V
s•*
mei m rV e rc n e eisn tualuri C; o ‘O; <1 >
e.* m i n e o* * ’/ t .
f !!lr:a o : > £i vt m' , e* p i t e ' 1S V I - * ' ni, fapit ce indică <
conştiinţă acută t m a u f i M d r şi reacţii psihol< >roblematice
S-a speculat, pe baza distribuţiiei din întreaga lu i schizofrenii
i apam» cu c d rm ii! V= i i i / ) iic ai ii ir. n o n ă . Sap: suc arca/
diferenţe compcăf JfI f^î Tî Pî lUllv
idlilWI l t ^l P HI
111
e » o d dm i m P d ’ităţi de a încer , .1 t Xpă C/ l î - i :: o v i m «a i ax e v
îuem^ac L u m e - d>" ~'f pC !_;* ; r „ : r t L î r lt . . . es posttraumatic Ii
mine . o- *i *ă m s v < i e led u u îd t. a*.uit» 4 MM» d t ,i i i î nmduomnî
uite* uii*«re i c n e l i l e e d e n u n \ e c l u şi i m , i m p u t l a m e d i n i u n i e . >i e
; r n î r m r d e / v o i t a r m i 4 t, a p r o s . P C M . U OlIO» V jM a OOi i o** 4IH Ol -‘m u
iienum ce pu:m nm-mlm ^ u.u'i, cme upuic A «.-? ,r im td uitAte
, !!? " ' e \ ep*!C ?v 1 m kul de URe > ••'-;]• « *m* H\ line mode
. i' cu A .ag^ e m mo ' i edut Am î Hr , « . i i * tii î-" minimeai rcni.de
ne iu. tăun - „ x x m- ijiu^niL degînaim m mtftmdum apar nmicm
mâ i |ji . i ; , k xU'MHîce abunda :n ulm . are rvapm si
*'tunau. ‘ RO * 1 U * * ‘ tempo. JIM
idieMinmr.'io <bg . iJb u religioase cuprind prac iu * p niuum
Jc vedere pliu*. Uf immuik . vure mc iad rugit lunea pentru m •
Piue a, m mmm . •< _«reu ere: , meduim îolovgea mmuA •* -
reuiiii p m i m \ ggă • erecta' Admmu îrmA : ei a k \ tafj de tul hui a' *
«îiehnk. si *u di k m iile m uiifsirimmcfjtmL mm cu mc u. rrnermi .nu;
U tkl|l m med mpm m V îfl ililib mm tUilU a» X ll! k-i J li: Ci-Je Ui
erau ..»usîJ u «n v * fond posedaţi de deinoin Această mmrpîmmu
r n p j o a d a mm! m At lase Inc conceptelor timpurii de nebunn -
“hstiUitu pMhcîtrkic, eu mm i j t / t u treptat, formelor umane de a/ 1
! m rarei n»»rmnenîalâ i »m Robei t Buneii Fne 4natom\ of Mt uvu A m ,
a fosî puMnatii pe m m pum a Ana în 1^21 n evidenţiază tendinţa
extiaandmară .* unui scrinnr englez spt\ anali/a atentă a tulburăm
psihice ui iium crvam ia sale forme m sngerea/a rem edii Acest
e r e n ♦-/ iSM" î7 mmm-A unu v</;/Jn *d Ma*«wn §ei a în numi mes nakd
gen 1. mtV cr- miîg«ojv. >.a m mm mină s. nm m ee; m.. dm m
d.teîepmmm; jc a un îmi m ^ c m i kggummle Juna - .-mimmmm ,m
■'-ev.mi r ■■11■>m *'U e u m n m iiC, *i »' mr ' , . e ■ c le * "< '■*
mmm; J >•«>•«> '> «; m. .ne e i.jf Ce , -.r^lî^ă . r r C e C :>
a • . ; .î - e^-i k s, * : umN ^ . ' ' •, j»„ •>’; ţ -C.'»r <,
e j* < .*Ce ,j,n. ? om eptv ;c,..ic -* * c- ;v c.v ->« u m g - *.
Ce:. sin< j-'S/j: fs>f ;» iaeCtttmat; o, j r J . r c v m ge O.C’ig^ 1 ^ r g- n
g ( m^gO ; •_ g g , ;î V \ IO ^ . C. .|t s,;
gk g g e mpmm m a5 u* e d \r r , n*^ >. ^m-m..- . k
*'*men n n mm muie uu d*‘ e ^ m - .:î îi â -v ^ig3-j?me -n ; •
mULm m grepuneî o — mp- gp- «,*^ ' «mm
k IiL-iit k î gi i i ! .î; v‘ m»>idXi j vJ u i a k. icni:: ce <^p îîc >!* * *g
■ciinitîva <i ' u^P'H jg“ *(,*imuna si d u îe*k’s;re.i dcm-ndi g gdkpc «'
>• m -i :-c >U ^ ic u r m , m um -m u; ;
vrăjitoria din cadrul mai multor
• ^^5Ϋ! m m n u *'*i.ene <isoeîate ci H ’.î î şi cu multe
culturii neoccident;ale, 1ar Ellenbcîrger rea lizeaza coire snon den te
„nevro: zele isterice şi cu încerc J rs dv 1 r m u m m din a doua
ătate a 1 secolului atl XI X-lea în Europa.
] : dt^rrc. îr consideră
fesiune* i m mtom'- adori.nţelor frusmum ' 'SV;ţ.40 «, •f ! "!4V-I*!tU
îbaţia, tog5'*ţ/ » indecarea magică, vîmdecarea ki templu şi
> m a*ia filosofică drept■ m ^ h—mji, r? i r ••dîiHf-* _ mic-nv--"
î ştiinţifice. Aşadar, putem vedea î;n istoria %s*V? ' c 4a rădăcinile
odelor de astăzi - cie asemenea, piitem rentarea în anurnite epoci
litatea 'm*C m to ie de: terapie siau de v:indecare, aşa cum se
mpla îiri şcolile greceşti m m cu le medicină. Tributoi plătit de
e Albe;rt Ellis (1994) f O, «t. jM! m c pictet (55 • ;5 dT!r
r'«s ;m » " '0 .0 .'* '' ' ,*m I' - « to m m m m n n O IV m am
*. »* » Tm m -ţ vm u m m t m rh«o u r c ’ i niKA. *
U ' * r i*r ■ T .r .'.r '- « ^ V ’î î ’t r 1 m m U . m !m U iC .* :V m m m •U um
.. *cm m im ?m m sm m -g to m to m -u n d a n ^ >1
mmtmmm- ~3 • to Hm!u <m ^ v u m <s»**de .mi m m m -fi- r o i m
'*-t '" > **\ U*V ' • î U« '. !'.‘tc ! V: |IC A t,.:r«v_Uf«U 1
mm •' ,-.-;r ' a a mm-* ^ uu 1 s-r> ► . u p î î v v :
n m uc i»t;; m m m » iu «,. » o m m m ito o am ; ztom ,to
' i : 4 « r i r , l _ < 1' r , '.,v < l U 'V'^ ' m m « ’ r 0: v m*Up yj< m r o v ^ r „l!
^ ■r " * ' ' -<v . v -* - *. * < v - -- v ' ,
' m '' :*k *m * :*• -* | * ~ m
supus, dar acest aspect este pus sub semnul întrebării de către unii,
r f. : s u . ,t; r * > « mAm .. *.m ,:; u m - ^ '~»m
integrare a metodelor de vindecare psihologice cu cele tradiţionale.
Modelele de terapie fizică, medicală sau biologică au rădăcini
timpurii şi includ tratamente pe bază de plante, flebotomie, provocarea

vulsivă (TEC) şi psihofarmacologie. Chiar şi homeopatia ar trebui

: 04':• ; .ou.c x '


dr nmhi!
şi eşecurile psimatrice m .m mum.i \v rj 4 !tu mm toi* ‘ a /
u î f ’îîi o mcmnîmiir 4 a mm*; m m \ mvnhrm to* ^
mmcC -r ' , > mm‘< -Iî-»V* *" :ii. 1 **►" ' ' - ~-'0 v* *' fiî~. +■
modelului ,,bio_medical (Efreggin, 1993). în ziua de azi, tratamentul
psihofarmacologic pentru schizofrenie şi tulburare bipolară, de exemplu,
este acceptat de majoritatea specialiştilor, dar unele grupuri aduc

terapie au fost criticate istoric pentru scopul pe care şi-l propuneau, de


K . ' . .• U : . Uîiî;:u . UtU i U • te;*; U'U;>.
psihologică a fost popularizată şi dezvoltată de către cei care sufereau
0 t e , U ' nU u S U r *« »*-r ‘U5 ii l u C u i u U C:tuO m m m .m* „
;v v ’- • ■ _ U ;; . Z J u Cu : î >\ *O:* . ’>*5i uCu u .
a*u te , •. mteu cruiCc f \ •<<* h u m m u v d* ro„ - ,
u r c , ;• ,i m , ; . . - r n - m r »: M u U m m u teu s t e m u t e cu , iu ■
, %u Cu.-.'. *u u . ,/ J c. -m Utu, : U‘fiteu * ,Umm
■ , * m , * u i :- 'te^U , m-\' >te m teU te ' »Cum U ! t U \ C u tez te-
de medicameiitaţie (Clark et ă l . , 1994).

In mod clar, terapiile psihologice nu au apărut odată cu Freud,


:U te'*m ,_I , - U „ ' m tetete-U te U : IC O ţ ' >, . â " ' . *
teMutuumm a / . "* •:> m u t e i vti proptei \it M-di* m *
a n t e - • K;: -.V Cu ‘ u ’; , m u î u t e te; U'ăftuc.i; u , O uU - <te
O CvCui •, :I te'te.tU te teteteU u U; mpteite IteiClteur teu
iro te m i u v ît v - r o m - c clu im te u te a n d i n e n utttrtetete m u t e i n n - r o r o

Cu p>:iv« «tefatC- ro -c :ro,u ! meui .uucu»-. *vmro fi m c u n » \ t e . % o;"


a i.u O ' c. te ’ .Cu i u m u i. . Ci ..u.păiC j u Cuuî^ t e n ,
în mod obligatoriu din psihologie. Termenul psihologie a apărut el
C; -U « n C • ' OU 1 ZUU-U, u* 4> \* , <V - IC

rr putea include orice tel


filosofice (acestea nu sunt, î
nu se întâmplă acest lucru. D
sa o disciplină ştiinţifică, psi
au avansat ca profesii şiîînfifî1
jpr, aboi ni cern: ce oi mc ncoderiiv I* irvuide h *u n ; »r
CJ ililK d C M C a îc 'I m c l U d u i V rU L*> iM i vO s v v M

..psihok *apic j mc tu acu abrevicR a sa ia fermului umuî de


.jcrjptL A va* e este adesea utih/at ; a - modalitate <1. rediu ^
pioriunaîiea .psiiu»teiupu;i si u meu icra u un angin termen
kc m a Gumă a Bniish As w talion tor C ou mei* mg and Pswholhciape
cart se numeMe i AfiamA/iv m d f's\i (n>therup\ Journal, a îom , ck
exemplu, roienurnuă in 2005 Tharapi lo d tp Fvte d ib u ia negarea
problematicii moştenire a numelui lipsite de ambiguitate m acest
domeniu uairtes si Palmer, i9 9 0g dar este important sa ne mmm an
că rădăcinile sale multiple m politicile isiorice suni parţial rvpoiisabilu
tar continua pnebletam a m ociddoi teorem e lefk-u i - ia ş i lucra,
Vă p l a ^ mu tai. domemul terapie \ este om i/ u w *v d o- >bk man»
in abordau competitive rerapeutice si p n piutesn

Contextele socioculturale curente


ale terapiei în Marea Britanie

Marea Britanic este alum ina din Anglia «50, î mi boa ne de locuitori i,
V oim O m iiivine e Ţaia Galilor *3 milioanei si Irlanda de Nord
11J milioane). (Aceste date demografice sunt de la mijlocul anului 2tK)4
m Mi ni preluate de pe s a ^ goy uk « V um ta medic este de
i ă > ii'î ^ pei O'huo dan ' a?e M e i , -uf' i r an* cu *» pefv*jr»ă lin
o )'*s var*- Li V Oc'V "O* A am, kaki ~l ifUiil j ! o Mc ik l ~1'~r u h S-
kie>il« b'Hîîvty ii t> «M o î medic «.ic 2V~* cri1 sr j >eUl • k*edes Oe
1 tM c o i o? j . ro M U M fc ^ '^o O1 «° ko* e v o * ,d <h o rv e e
J- 1 OiMede, ;m Mc • Ie se,: , o e v v * *•; ' e-*d * 2 -s -
. ». ' *c >C11 " ,V îC ’ ' . ,'»iCtr!i jn« j*! ■: c ; ' **k O» *
e «A v i c or. piu» u m s a.i ţ e v /v H a i . i î m kl \ reU j»s ede ? A w t :.«

c o a - o- îvv a m , * v « csiki : ' p e ' , ;îS: mm ,i>.; c u o « :e/.-


Cam*» -r r s i i j r (i. ’«« piccca n'Oc.vev-. e - d.i ' !-m o
Ja s , - m c a i : . r. 2 -vă - c - V'î.vt* L vM u *\ m. «to u? ,;i
->cd! 'U pe î'm ?jî«e e ti ’ rS«-i -^i C v v d M*« î »s lUiUf *v * * p o m UC.î om
'Mite p'Lsuccne .e m o o^dees de senăfaîc oiemta.a rv n - e r
. a p a ' ' d W o rd e a î( 11 .4 ij simiv idt K. *w num m c m , î ,f
a i m w *„cm, mm „vi u c o c e n a . 'vxuuLt, u i-a o rm u w \: .am aram
rxu-^:» -au rr«:HL-iîUtk du aio n to d a alu***l. u î a ci im n u h iâ tî’ i
>'V \u : m n u d a - m u i i a w d» uneai iiv K w pi ap*.clădi p n v ik cuc
..res» u t ă . «<* i c i -*• m e u i i d c p c i w n u l e , cala w r n u i u i m eMt m .j z u i i

d iu K d c ai p e . u : c p n /w -Y U vuH i: ;> r .;.;\< ia y a» p î / w c : c u lm a -


Mari: B* ha a- -c m a r a m a :> pe: m e d cm arici vârste nuditate :
pe i t u r n a r e
fe*;tuî eciiiî-aci ' m î ushman «1005» lefenioi la de/vt-ilare «
im a n u a puls r e m - w c ntexuii american t amâne «<arfe in x tru ao
dar nu exista im -r*\r a ea nu w m paiabî» în mod direct A nali/i
rcălim tu de t ’u mm<t n ; a -P len u ti/ea/ă creşterea uniit aens al sinelui
la lX W lt s p e U k . W eCenlaL M* -tlicihZ.t W l i l / a î J d e R o u . | W -*,
asupra ten d in ţelo r hnranice ir *k w ol tare a pMhologiCj şi în influenţele
ei avdfua sensului unui caic p r im i au* anu m ite re/* mana In n u d
rentniiteatw în ciuda unei trudim de lunea durată iu ceea ie privept
vonsilierea de mpm ci terapia de crup terapia mdivjduaiâ ramanc
de departe ak acre a preferată De la autorii unui >tudtu de piaţa
(BACP Ha 20*id; aflăm că 21 A din populaţia bibamcâ a urmat *
anum ită torm â de cernu bere m u psihoterapie şi că 82 f dintre
persoane ar unita dc bunăvoie un program terapeutic, dacă ar vonside^ 1
v1 ar acea nevoie bstimările antetm are ale celor care :tit experimentai
mrapia erau ip jurul a 5 A m există motive de a pune la îndoială un
procent dîâi de r*cue precum 21'1 în o f e t c a /, rtcemtod lupta dm
anu D o cjnd e o u w îc tc ^ p ^ a :. • • l e i a p r u b ’ ,ei n i n a m a .• p m m w

«a~w fen ţs dus pai tea n J d ia d u i -- a mau- med»; , a t erA m a t e a m >


îî: ' - W î M.unî«0 UCtli - \ Ua/e .* -* . ♦c m a-rC.< a o
domenii de medicină generală înseamnă că terapia nu mai este privită
ca fiind elitistă, care nu poate fi interzisă, sau ca o activitate
'<Chn . * - . 1 î'.i -• >\ ,h l > ~ ‘ 5 - < -, 1£ - i^

' CP capa p x 'p iJ a . lla jdU U â l î i \ p - a p i r U C 't . * m m c c la a

existenţa consilierii gratuite din diverse facultăţi şi universităţi, de


; c : p a ! . a i a, *• mîâ c- »•*, ; ; ' c>' '.a" a 'W ?
, ;t !>V j Î M.v »\ W \ ** * pn* **r <pî' *1 *
, .,a ,-k a i ’ lal .Cv .1 v« UîU C ,.C p» -I- aai ia tt,ta C < : ^» >;• .
Mălinul aci ipivO >."<!' -tv*' al ,\ x ^ x m r uîcifapi -* a î >îiu j'n ’
-V* *, a m h ;« ;CC Ca : a ^ :• a, t a -a -: ‘j , P>*st ?a lKo a ' ;*•
MANUAI.„ DE TERAPIE INDIVIDUALA

conversaţionale.
.»! i L L l i - w L.îiC ..<«<}»' " D O : f V 'V A -

* i i - .■ ,c-V ,>j - l a!» <*. " : v j to n


-" ; î 4* ’ •. vs £ ’ ^11s1 . ii ' 10 * N ’., t \ . ' ; ii v >i

•cu'lk, .iLIi **UL.i*^ „L.% I\il*L •<*L-i * ,J; «aiiL-t


i O V n,--p. * ,ti\ ‘ JE v i’ 1> • I , v i ţu.'j **t: k -x. n
a :-: * ITai \ ; . E ' . î E ‘ - v A u lciR * O î D R © L o îl*

area societl î r “ , t •t ©abil că aniii 60


RU s jk acterizat pri ite concepţii. laic
aisir M:-P v u nn o^s.';. *
AXAU R.©. •„ ■ r=Vri:J-.~ i!©L»MT <■
ista1 indulgenta, hiperemoţionala,
"^ x> X X ;r ' X C J "*- <
-O . Z - XXZ Xi
xistă —stoicismul a fost ridicat deasupra expresivităţii emoţionale.
X _ ‘ X : V '• -O. :>;< - »/ - r ; X '^ X X m

soc late cu valorile recente de emigraţie» o percepţie străveche a


v x . . • •« c * . . v« • •' ;XXt . m u c xxvr
L .'X ' ‘L - - ? . X XX- XXU x î j X U X lu-CUC *’ .
Lxxr ; '•
L u u x x x mie» asprime ş.a.m .d. Cec
x putem spune este că e\ ' X X X ? V: I: i Irlanda de ^- X , U’.C '
,»probleme”, au m odelat :* •' x r ? x ' li5 r XX X I X X
- X, Mi ; <•-Mî .V.>1,1. ^ , C 0 ^ X C : f X r;C *',.r- 'r *■ I' icii specializai
lecesare pentru cei afec X* C mul de stres g r
xwxpx p H:j- x
, . . * »• />X ' iensitatea, cl«. x : 'pn2' T'
' xX;«!X . •• X X - J trainingul şî cererea pentru terapia psihanî
itîcă se concentrează le Londra. Conc - X ’ î' - XX -X r x ~S
'x x -x •■. xr ■ mi şî oraşe are de a tace rnai degrabă c
*x c c x x x * - • e >rti-xrîutici, cu factoiii accidentali şi istorici dec
:u caracterul local sau cu x x . vîv* -c* a ' ’-m pLî>xCv ate.
n x x , x.x, - x f >x i ' X' îi«-r,' CIX d v iaf i contemporar
X ‘ X X 'X ?;V Ji X?;:x i d x x x L C: J - . f'i ~ r x nax-!
? d r x - x x prx x d x r rea personală» M.;rr 5 Bri*
, -nffr'.Mî i -1 r OX X ‘ *i ' *'%-'îî»pUu u n procent cc vmc
nivelul de fericire şî a ’ - - rv .vV; din 50 de n1'0- X
completat chestionarul (www. nationmastoer.com). Totu
-• . X ' t;v - 3' *X, : >isideră că Maeea Britanic e5;îe o soc ie tai
-I.
de cetăţeni depresivi» care nu pot ţine pasul cu maţi

doar o sănătate mentală compromisă. In orice caz, ac

abundenţa care îl însoţeşte; de exemplu» în China,


depresie şi suicid cresc rapid ; iar melancolia scandim
x .X • x ; X lX z !:*«*■' :*- ’ ' / x 1 - ; <:r .. ' <
x x x n x tt ' ' x i c x »• ’ u n v x u x x x u x , u
28 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

-4 v l i H^i vK' âl a . • «s» 4 >,<- ' -V, -O- A A - fĂ


t ' s R li'vîlitlili o P oe t Ci * i Viifij Ki Cn t -1 R A O ie A d m 2 i l A ' e i c MCÎ l A ^
Al v ' C x L T C A î Hhm O c a URI / --La *;! <i. x \«î»i ^ri {; î a • \ a r A -• e ra A
de mediu. 111\ NI DĂ, ahcu nea n<h Lt*â. Jcsfiămmea A nO uU <
AOisflt A fiAMkOiMe liliCtdoL VleOLtiek MUUw da; î ^ ’O a Um
M05 ju d a lunşar sm-iiounc semnificative de sti\> pnsHraumjîR u, c
Air\k tcTc gencraii/ata ulii a un prerii a 4,,-atson ii! u*iip aa Kadont, s
Sv pregăteau pentru a m a r e afacuri mioriste 1/uafe împreună o
jstml du depresia u anxietate ca trăsături naţioraie tomna* a >
imagine depn nunta si ni aceîas» timp ui o a arc coniM/ăm m îilvi
mexjniejHîi sondajm Jc o p i mc opiimui emu a n a n o r oue mor A
Lucite O ne it de Onudid u fi o >ce Iu/nu trebuie vi !a Om seama că
eeîătenb Mani Bj nanii mipî împărţiţi mire Urnii de v ^ - n n n su-uinn
de I nredî i Z*0(>4 *o deim Aib/ai cu î m u a C are i !m * <• u e *dtc)nt
7 -u fnie/iDi T fO n m puWicată tr- î 73 ' vare a îua u p a a a l j p u i i n
( U v r ie r e i depresiei c«i o c a r i a t a ista a • aniunip imi.ua fnpt u î a
m ina m este nou
Marea Britanic a fost un importator maior al rncMeODr terapeut o .
amentane* precum m A ailor unlnaţt americane La seiimib. a oier u
tmpnaţie pentru multe alte Ori m de/v jkarea propriilor serv iui m
proîcsii teiapaiiice i > t a ui a m o anumita energie p o n ta a devotata
ierapiea protcM* auii/ait u re laţ ui or llijintiţia sociala Py ^ImgOmipd A
om/ ('rwnst-Ht» * p n La m* Rt sib m t\ a apărui m 1W5 pentru
pr* unova dinierminu a p* leu ă i urapiei pentru a pune presiune v
Aeraie susţine ; n ; n n e uku itndî ferapn Cu dceeiin In urrnâ,
Reî, b a imente îai se muma a rcJnm ar^; a . eoncaptOe mmmm
;\dier lîovtai Jc. «*»/, ^ Rţi; m m*scrv.n a»J-a;i eoiidituA v v u L
e i ‘a e i p e o e '2 'icc i Sn j -■«. i - i a â :»r‘ a v n ,,<a - e -eî -ou « >»u_»n v*.t
. *4>v|Mc -. / ue î. . i e > » or * n a O ;:v o "/ a r m A u /e a

Therapy au încercat să combine terapia radicală individuală şi dc


grup cu acuuneu o ciaia Vmiu tei i|teup m eaieiilare geeponuerem
c ,o .a-~ oam enii: e o f, s r a m a - , e ^ t -t ,er-. '
“ia i i-,tA\‘.Hani L n i u i î, . îU v' h', / . o - c ^ c s i o» ie m 'a m i 'mă'.- «t
o* m e i i n ''dc*. J. Le e ' ’ o ,0 a " Ier - : d : A a As > d o "
• Miiumtaîc in ioeiU rerapim mdi\ itinaie pani u i r u m oi aboruc/-,
problemele legate pont re altele dc im uni si depeiuk r>ţa In ultimele
J ^ u ii d e ^ e fî!L m a t o r e m p e u t 1 ee *i î ! '*a m e n i f a ^k d j / 1 oc*\o»8
X !î X p I ^ X . * hk \:IÂ '* «01‘TV ! i dpXt dC VX- vv«
x p x x î . t X ' e vXf - x " x c i x c x z n d ;d c - x x l x n ; >•» p x k aerupa •
k khMîit'Miiîc U z n u ii *’11 î î k u r n ă t u . p r e c u m x d y m n X
d x h d u n u x p ai x
f tlpilm « x " ' ' M_u! k r x x isi ţxpnnul x e f 'îx x triu l fui: de
kpius v x ix e p s_ - ~ ^pvaiîi >m mun sâ reiiioc/t m a x u rx .x
Z'ÎVjM O. *t'LV , riveşte itulburăxk ueadî . îlr im s x ttk i Ili a!'
nixdcna. caic -jir ur e iLiîc ! p/ il k ra /k x tiîe uOznexiv pi cm ;
^ ’hmaml de Ili -x -e» xibî.rn. a/.; i-rivd iatac dv si,tr d p ziire ,m
putea e a.v a ik^pre :j.pîm iă v!.;pt dr /• cc x d x ; x un n-p. !cjc
dainraa ti meii-din ? . p n ' eriiiiior :rrifci»tiC' #li *Îliiîxx n{ Vkn u ^
k a2» lina ao k xaiii.4 bLiîitiri pri\ «ia pî^xiipatax peiiMi ccîalvri,.
' x, g u x x i c x x ne x x x m mubiţtde corne miale m militare Na x
c x e !<n «‘t It-piryi ^ w?,,' i p p r f s ^ de îa pîxd iii* «mîiai x de e\rrnp«u
listele dc aşteptam pentru exnpic x demoralizarea >i anxietate:,
pene ran de J e g »udarea medxiku tfixxur«rat*. a ixioxu ş, de r â / k n
Ril/er -2d(l4f MiHiiiiz/a p r e x iL u u problemelor a x ia le în iiiirctga
a in x irxiixx mşîere.i p^irulat ix »neuahtâu*c :v X m»k*ţ;u x : r V *»
etnici exv■r înce «>. Ovm* i i r k de x x x x ' *t x o,
X la ‘J xX tX pi 'î'Vn.el 'd e XIXX k imfCiJiV de-X* z e i?e *:v^' ,e{i-'c<
X xfu , X pX /xX J, x , . f:l l xa p e X c V x X x \ ou"'
n ''e d e M 'li, _ x -x*' v >’ie ■ •» n x x . »x - x ,»
economice şi politice) nu sunt abordate de către corpurile profesionale
*■»! i a I, i:-f. ! e « î ) :( ■ >(,! 1-c X '• '■ î . ' < ,. ' - » îs, ,' • . >,

Ci- ncxu X x X x x y p î t XjvXcx» ^d ’a eu x l •uu i

.talar e x i x t x lv\*r ;X ' X X > n c x u *? •’ > x> -* x e r i x . k x,<


e;nţ OcXC ’ u • **'' y* ee’e ' i*" fr « «PZ' ? !sr' >î‘aain.jr ' J
: :-fi ,/p.i e c :‘d f ; r

terapia a. răspuns uno»r ne1voi psiflOiOgii eviciente şi u ■u ' ^


modelau*o în acelaşi timp». Ea s Oi Itat, ase m . :a multor ala
servicii,;intr-o manier;ă ma ibă ad-l s dore: 'ilanificată. <
tizarea oricăreî nevoi sau creărim une:i epid( ureologii a tul burăril
asîhîce <i apărut aş<idar foarte . m I iod clar, ar fi util
cunoaşte:m dimensiunea {rnobleimei cu Ci ne c re 1' uitămi la sca
naţională ',0a mm să fim ca] rerbi să preziceun vi:itoarele neve
*o t re' a s rw m conîplicat de mă.rimea şî 1îpsa cic sp€îcificita
i tîpurîlo>r de problemie şi preociopări c11 clare re -:onfnanta c mire
P psihottîrapeuţii şi d:e către mcliferemfâ 'lor, eu :mai p >anală,
suspiciurtea faţă de pi•oblemele <’ * 0 tr;ncistic mantificarc In tin
:e D S M prezintă o li.stă <:u 34C? Or rere-u mi ce î i luxate i
siguranţa ■ * f rere r~iholc3gîce î ;k ihi;atrîise, *coesî:berii şi psih
îerapeuţi:i vor revendiica naulte clîntre cde saui chiiar pe toate! aceste
De exemplu, Sander , 005) c>feră c lovadă iradict opoziţi
i mmm re vrere* re, ,î î de „ ureOv,aţia tulbuirării”, \E Ite dint
referire ce ;v . iu iucrca z i tel.iOi ui ii mi pot fi în(:adralic ca ti
m.= u x E xt; 1 n r ~:i - ; W. v ; .fe-un >*<, torre ,*. \ V w ^îm ren
rereto m a to Ou re 're m u . a-prere tofeumic- ;v-i.fr*' u«'ireun i x j *>
xu rerel *• tocC-r m Ox : *• W tu E 'ir / r r c r l î r revuretou pm *
■urk mu - , ! ; f :v de către , ’-uy u ? ' <W!îf! t '"uu prezentăi
■reunire to'
Abemathy si Power *(2002) c i 4r’-r *J C ' m-dologice!
CV ■11 -i ; ■ntă a donîeniului epidemiologie! tulburărileir mintale
mimul studiu din Mare<i Britani'e apărând abia la mijlocul anilor ’9(
fee sta a identîfîcat gradle seninificative de oboseală probieme legal
n11îIrîi1"(-*
îiUllILclLC,
.a

le experin aproape toate acestea la ui


idicat decât bărbaţii. AJIte studii
,buz de aleoc>1 şi suicic1 care ai i ‘’Cc: «U!UJÎ » Ku ;ît! ;f* VL SU,]'

rezolva. Layard (2005) a identificat importanţa tulburărilor mintale


atât în termeni de suferinţă individuală cât si de sănătate economică
s' ..i *; m iV ;{> . n .0 ■;*; , «. Vmi3! >v. re c*i *C*: vJ Jî •»^
; \ VW v>, ÎCiUClH^r.,,! :«U vj p-VU OrmiU!,; UV 'S tin u V Ut CUC
util ■1 r ! i - >;îv« « V **« ?»„ r / f , . ’ \jj« O u U i , O h ‘ U n t O a T * -' 0
uita ocur

ine sunt publicate cu regularitate,


In Marea Britanie, 20% dintre femei şi 14% dintre bărbaţi
ezintă o formă de tulburare mintală, In timp ce femeile sunt mai
Ieşea diagnosticate cu anxietate» depresie» fobii şi atacuri de panică
* -V'" ,re; *' U. .îl vp’*-’i; J 'OCX CC - k fă
h ' . ' . *' ;■ d • ’ '! c i ' a < a * - a%; a : .
c c ’ '' »"* ei * a , c r e - a ren » ac. O *n re redare c ■ r e c e *. a
. -a, . . - ■ a ! . a' s'v,*- v tcarere na rec: i :i
‘ - *• a\_r udare re re ^ muu n la r e n ' re
re ‘- a c a a a .re Ca re:b n U a nrereire C; a 'a p r e d:
ste 65 de ani» 15% suferă de depresie. Aceste etichete diagnostice
Ore p e p â a.- * t î o >r er e a ;ajai rerere * ‘• n . m : * cea*"'!
ac -crea' -î „, •c«'■- >' a r ,: a a c r e , d re,~« re - c :
1 C ». a, •<dada-<; aif. •c 1t. , ^ C-re<-ajre U1 .« , »
anifică serviciile de sănătate mintală. Pe termen lung» putem pre~
îŞ-Oti. . -j ; • . i-K C*--, «v ta, ti' ; ** s5 ,'tia .^ Cii.,- J . .
a re * - re »■'« .. r e re -J .'^ rC a c c ca y r e r e r e > r e c e a ta: a*.' :
O ; . rerere. re, , re -re areda » dC reta reiit C aU :v. J : >.Ua •„ '•-rUC ’•
tio ' -■ j a irea-re >*>''; - arephre -• acrea, a -rem.* da c ; a a a
*i\ = h' n rea a f-t-y uynma •>,u in c
o c i u - c a x-a'alrea; r -r «pare. v-jammm ac-y, • , «o renain -re
a,re.a .re.; ia a - r e **re ; , re *. «re », ; ; '.C:! ^ * r ei ­

eşi au apărut foarte multe cursuri de training, se pare că („potrivit


ralitătii” , contrar lui Aldridge şi Pollard, 2005) şomajul - corelat

îşterea seriozităţii cu care practica bazată p


32 MV*. te îCtetete iteetete

7' ' ' \' If J f ţ» ; ' >- ' V 0 “ ' ‘" k ' fr . ! * « »* ’ \ ' - . *' r■J 1~s ' ' 1î1î
icotagm e mai hune o r o»e acuşica vor orna: prteurm m .„a.* oe
nimfe ia m ik ic m a te : m m u, teu ac teuinmgm i fm m m o rn a m
O;n ceea ve Mim rui e\ote mei o analiza a p r fotei mu or de temaîtee
mintală îauită dm per-*pecu\3 etiologică Acum lucru sicmnaii ca
iiidifcîcni cat de niffteî este\ u n i li capabili, fir şi mu o mame.'.'
mm imani te grupăm problemele psihoioetce ni mase de tecmn
prcdîstwteiţi fpredispoziţie biologică, complicaţi; per matale. interne ţiu
mic problematice părinte-copii. pi imn am şî evenimentele de viata
negative din pruni! ara şi. ulterior, şanse de viaţa redioc pierdeia
aşteptate şi neaşteptate. dderente individuale în adaptam ş a m ii ■
si unii putea atunci, io mod ipotetic, sa creăm şi m otenin teiapic
pmhoiogmi personnmndă iri mod corespunzător U p e n i -.ic astfel de
încercări au f o t făcute t New m m şi Goldtr.ed I bob? in unde
ca/.uni incertandu se izali/area unu grupai i Jupa gem dat e\i>lu
probabilitatea te fie nevoie de mult mai itiuite cunoştinţe şi ump
înainte ca aceasta să devină o realitate clinica semnificativă.

Contextul profesional şi al actorilor implicaţi


Pilgrim (2002? a structurat scurta efo rie a teiapiei engleze in trm
etape, cu corpuri profesionale care şi-au făcui apariţia de-a lungul
acestei perioade îmr o m ânu ră lipsită de punctualitate In clasificarea
sa. psihanaliza s» behav ionsm ui apar ca fiind coexistente sj în
nmipetitie, intre 1B?0 m tetei re neîa tortă psihologică”'(abordările
uîiciuisteK pîureJ.oond o e c îe c m rtte apar and mult mai tâ m m după
O'”'11 neÎDtteîO etm ititcii liăîii puăcsioîiak: -ni crn iule mie p«>stino
i l hk avani! S \ dup! t e t e fluteiete te m m tem mmomte
i}\c *n HnmO te - nmogiuec temen t te4m paţx.h }m e- .anim sf
* | - *î 0 - X p -ţ,i. k t e Vi 0 - 0 r C .-O . - ' S ' . , ; e - ' J m » i"i

' î' Î'.'V p ' »\ ~ ‘g a \ -V t e \ x r»" m 1 i! V \ pya.-H -

Mat - •aCC ( *Ulda DCC i **tete Iî 11o W Ii! pm /ete


V* ,0 ; o o: 'tea C: ; ’ mnferanee for the Advaocci:e »A-r * . -
lin 1970 (care a devenit j ’ ’~T B. m>C V ^ V ) ,I ‘mi î u t ou nselling,
’U’c ’j > x ,1 AOteamc f i : î ap» a -", *-»•nb ‘o\ ’ m 0|Of», Ido
aii l‘Oî. **1 dchd' Î'^îO i m ate mm ti-, e ftem e e i o •.tj ue ' *îte b k 'te
t Coi a i-ujta ii» te o ; te Sta nume v1tetei cm c «m Pswb« aderap
r, - n S9 . i dicv-mn, k m ir a t K m c d o n ; t i i i i i c f Ik A ^ n o ib tte H r'’
ncittal rat j t,j\ t r-r. - lipăi de act o iiiiîilr ^«en tolnedor ; F lcm
- o.i? ’ <nu-Fi! k r:uxnţFuL o nddr.d e d u c a t <
>a tu *ai:iiia?r‘L' î ; o • • a <^jcehan ' ° ^ 8 » \cen pnucc a ax i
~»nvu rîF si ^ F* o * ! * d * Va/ u >nuk r c An tente ptniK le. pice a*
- cml i v. >„ax c : m - ’i*,*: \! cm nu a eL li p-W M oNi » u 1
otiititu da pl p;bo* d HAC . ml ;d 1*** XîilerJiwC BîJi x op «-, l i ;
celor um n«k Vm r;- >u pv’:ao u r jiv n in e ac dernrpun.o n i t l A t * o
pci cav «cili ; *u j t «J.1 ? : tr a *, Li v i u a pn u >i-, *k, 1i î .iL ,. L
Li p^:!Cvlv
\ c L i a nu J r * îi V *>i. *i ?c pLLLMunal r»c poate a a L *pa* :-
dîfi Jo/a«!>:a a jLf ■•(• LiiLiava rnrdd F >. n- intere m Î*' - : .
AAitYii -t jk j ki'-Li» ptconn m ruoduî de luciu a! r»%ditiail% i «4 i o k o F~
OS' h l L l l p v v liLv 'c LÎ m r U '. In pU î e s F n a k î vl>rr;/u.:ă un M U l f L i r .
d.'Lpj! a L ui J l l «ic favt. pic exem plu, B A lT u l k l P p a*tete,
puM im BABFP B F _ ‘.a concentrează iSt_- ia piiictxu un*>: --toi
' U f O K . , 5t îicLOîL' î L c V U 'c M m S(1 . t ' O t c n d u <; U O /

- ’LLu % _-UL wLCL vp l iM," 5 o o* ,-ţj J „ C'î


P \B< 1 jc> U x n :vm id -= toih-* <ipi «xi^-aa :*P- * •'<?'
•; , ’i % iţ i o ' î. ; o r>(V ^y. fî\i |; ; • . . * ., >

; • n« ;<c c . i: v : jpv ■ r,. ; - - •.


>sihoterapeuţî In.] : r.,a fa Unt . * * ! ■)sihoteirapee
r»0;,*{ - v O3 O* . * :*'o .U L% ^ i ; * \ ledia cjaJîtăj tiiem
.Jf O %îlpOpntoc î,l c J h ii. o r-i a- v,. eumă (-vOr,* de terap<
ctivi care sunt ii \ p r . j rn î ~v sta o C;Uri * , r f- dar;
V, i NÎ N< Ils I I ; >|on n< nun; o ml, u» a ; o;o«>îi. a arată că în 1{
-oiM.au ^ o i i O i i ic,! n x c i i M m 5«*«? * di o «uMc r. ’i . o l l ' •’
jv r st> îPC v *«L I p!ttv ,11! -yn? ’ 131i oC , * *1 s."*' .
lor, Aldridpx fv*!bî J ^2lf 6 .• tac reiat !ic îi un mmLO d*' ^ •**'te
niunh ri ai o nor aso cu in foiftM oiuk- imp»'«rtanie ^%ifcî or. al -r
, =. 'M i !v ' '• ' - : : * **. .: te *». ' i » 4Z, \ ; *' 1. 1 * ;>! ><-
un raport provizoriu a fost înaintat Departamentului de Sănătate cu
z *v»11: « i k k * . • tem te ■a.i:*v.,<.ui m>-
* tet , m z~m \ z ,w t >>. rt teuo Ju«te* » ; z \ c ! -
W > ' Lî Z pCFi i ’ ,J k «tei U Z : ,u Z t e Z Z t e ! t e V- ,„.t t e t e te H'te V A %
’ •x h i * ~(n xicA* z z o .ii 1 -te te m , . i , r in îm u mite- .* „ :• ^ Z u ; ^
mum <.-.aur». pdJ>'.i •“ f '• t e u , z** , t e v t e c r /v
zte< v r , f v i i 'te - ii,? m c .v " . - \ j , ,r k k-
un procent de 26% care folosesc denumirea de „psihoterapeut” şi
alţii care se prezintă ca „terapeut” , „analist”, „psihanalist” sau
:*u eu m ; w * •Z k - , - m* te z , 4. . ; _ » k „ k s ,\ m o ,
V* a te V î l u t e Z» te tete te' » VtetelU rtec k v dz c e a f a n :,» k
m m te z o v rz rampe : k< ratez L >u,tek m : î-Z *■mu r a i a
r: UI-• a ;t, z g ; ZteteteZlZZ H i Zst e t e ' ‘a- t e ' - ; -,k >r
prezent chiar dubiile legate de acest întreg proces reprezintă un
Uihivv r Or Xzzrtetete teinizte

Abordări terapeutice concepute


şi denumite în mod diferit

într-un studiu al lui AMrîdge şi Pollard (2005), aproximativ 57,34%


di care au răspuns la acesta se autointitulau practicieni
umanişti şi integrativi, 18,25% - analitici, 10,52% - cognitivi,
2,4% - sistemici şi 2,25! L (programare neuro-ligvistică)/
hipnoterapeuţi. Intr-o secţiune mult mai detaliată, deşi nu foarte
precisă, se precizează că cele mai obişnuite abordări autointitulate
sunt, în ordinea popularităţii în rândul practicienilor: integrativi,
centrată pe persoană, psihodinainică, cognitiv-comportamentală,
umanistă şi apoi psihanalitică şi eclectică în egală măsură. Fiecare
abordare este, într-un fel, o ofertă diferită de explicaţie şi ajutor în.
ceea ce priveşte abordările psihologice - fiecare este un produs al
timpului, locului şi personalităţilor creative şi fiecare va prezenta un
inilor şi indicatorii bazaţ jl
te care suni preferinţele clienţilor,
neral vorbind, psihanaliza a fost dom inantă până la încep
i XX şi a fost provocată doar parţial de apariţia terapi
-comportamentale şi umaniste de după anii ’7G. Dar t
r din timpul vieţii iui Freud, s-a dovedit a fi imposibi
ezvoltat un model ■ care sa atraga un ccMSI3I1S ^ ziumle npurn alt
ii Adler ' îl ' ' ■c t ' '•'isef> mr ?iî.- ri<oare fiînc
generare . Istoricii jpsihoterapied vor cc>ntinua să analizez:e î'-i-Um : •'
szvoltar:i, dar putem presupun muiuită cio.ză de certiitudi.ee, c<
idepartairea de moclelul freudi;an originnar a apiInit ca unnuire a unoi
•m u ' cc *. •c ’-j ceea ce p n 1, , *O; ; IC ' sie dt udere şii a.spirafine
itrucât contexte protesioiiate îp culturale difei s au mare
iferît pe rsonalităţille. Dezvoltirea mo<delidor cle terapie u a fost h
borativa, n c CiClU; din pune:t d<s vedier<, mmm ie şî respon
ibilă, ei ,, >C\ 4 ' • •i mare măsiară de eirierjm c ifispirafiaLU
îasculimî remarcatiile şi a colaboratori!îxC lor pire>fesionai;
i relatau r i r n . să în anii 150 existau puiţin 36 «dei abordăr
:e, Eumăruii acestora cirescâed la !y îii 'C* !r./.îr V >-
t sfârşiţiil secolukiii XX (Feitlh a m , 1997^ comenl;aî:ori critic
-:** CU C 1- - s mu m multor imoiiele j flectă : in O --.
iinţifică , domenii<âî" T. -CC ! :oml căr se p a ire : merce” *

apîe - ne referim ai
. Jv ; * *'S •: K-.i' !, < vi;! I* ÎL-U I, * •’ '* ? iJ U *
.-< j us-m îi îiî um ••m c i i : >> m. ’ . - m- ;*»u *n* -
•. m l t m m m . -« ». i e* _ - « . * e-m *i <« . - m - . • ••' *
m, t y ; e n e w ; '«*U; pim* •*•*,em -k spf;. n t.tM. ire ' *ei e »-eu j s i« i e v «3
de vi e'e»- m „ s s a / i X vCv‘11 ;• fr «\ eU - ice* m mmm . Te
•tr.u'iil *r vLm ,-iz p* • i,u) >> uL w .'iiu a pe a 4 mm i mm
* m v 1 ! i m um m p; n m s m e c /iim v - k.1 m I ^ - dm mimmjnn ». .
s u n ; J n n u l n m T m em izi nmm k lan*.; som ffkc . ; m k peeo ,:
mutdclok- de k m p k m k r-mm 3t*k m u j î «ce.* ;• mne îm im*
obimuip u m p k k , .ia- epurn. wddură «te », 40 *~ !i!: ^ Umm -
emreiekmcnîji i *punrc:; k i ’-î' v henkum c a .- n n n a a . m-x mek. -
m p o m r s v ird :• şi J v * kteloiilm pfie k m Prm -m? aamra p-r
rnndek k Jistmcu k lempc im \ - m oh i : • i î a a U ;aM Tip
Vmssiă mi’k p i c / j ' * a -iniaci.* m * tui ’ p i m a m >* m _
m n-im m u v \l mn*m i^ modck de îcrapie d iv io n e Im n nu rmsk*
77-3 I!*«iI puia ><n'M'U., *r. dtwdt c onipcttîl'! -.3''* *3Ute X iîcT»î3»*ire
.* ;p.\j4^>’3 a P a «kmfimle puncte 4 t ^eck-r^: «. \ i ^ a :\, v
ec pricep e namia ainarki îulhiirureu pNihiea. iekyutte terapeutice.
sfii, pîoecsu; tk -ii»îmbarc ş a m d Dc d^cine’u ui, tVee.tre ken*.
pretinde vă ar, ^ ua/ă o'itunaiu M ii întâi >a \edciu vc au u e in
eofpiu5! m ap<e vâ jiia ii/ im a^pevfeie ditenke In mod e\ îdeoî, iumU
ai este nakelv . t: e v epua anula *Klenuane <imt v reale de cifre
ru rb jp iLaurii I\u is o t e e • annnulă u i paiiretpaihi ‘a ere.iree
Geniali îe r a p k î, si nun ier* w c îeinei apa i ea înua mu îl mai \ i/mme
în s rkHij pener;ure 4.- vive/enrank ai ab trddii; mamime ea *eie:
, e i !n r - ?t m m . :>* » .:<> :5 i .«.re; m e r e
e m v n c j e;ue e «*; teu d a r-m m ; m .Pr, ;*-;ltr. >py*‘rn- o m t
de lungă delliberări ştiin ţifice re«ilîzate într- un stil de
devotameiit. Toate, î fără de modele le oriejîiiale psiharialitice, au
fost create în a doua j uni.ătate a secolului XX. M ajoritatea fcMidatorilor
pni iudeo-<sre^ştine. Toţi erau. de oi‘igine euro-timericana,
cu predoiiîinanţă aracinc ană, Toate mod<d ele a ansideră tabii contactul
sexual cu •kieicy - l siunt de acord iisupra , , «r,i» f*-*n *Ji tatii iar
majoritate:a - asuprs s s 0 1•• r ^ fc 'âofiale tradiţionalei (Tribe şi
. ă « ÎV 1bal e îiip ie j^ t v„ m u e a» ne ctl> r s coefom i
. 'a .ys ai . ,fU.U.*M f si s- '.«a u i **j î>e îig rigijiros şi un ni1vel înalt al
•Hn'iMtiCe \1aee Uan-a >n p ă rn W s pue <i«J d -1b e v ^en1 TS!f n u m i
nirciei^i P:-r e^m .apa^i; s^ ppem' e e u n a iama de ralbuiăn Lr-wUe
1 ■'; % 5 - p tetei , > * CU 1 • te _ te;te : ' > 'I. - :te i , «. <
ceea cc priveşte cât de „predeterminaţi ’ din punct de vedere genetic
m > vte v te*. '* - . cum m.cc <tete m - --tete Uterm . 1 i « .
te m « c ',% «. m„' « , m ,.-‘C ::;!!* î.^.i a OJliCiC!! ir - ter *. „. iUv*<:
^tete '«te; - t e r ; ted ; ' tei ,x. Vp.~rixaC.cn; C te ' - - tel » !,t e ‘* t e t t.c
de terapeuţi.
î ; .te i v . 'm m c , :u v ie . te ji „ m 4J u* r n u m m*'
a I l t e :!l , . m te. , L te te k I ’? iV i V i. d u ir x te -te U te

V;r.!p»v * Uî .i ri *te u t ef t el n t e i j j L;rj psi nctetegtec MeteU Ui îillrUU


i ..i;_ ,« i • _ , «_: v.te; cădite te muc imunde c feiaputt
m - c C c J (1 IM • te : te te i te n u \ i « k ‘ ;1l d u p .i te te U ite te fip m r

u •»>vîc»E* c m i t e t e M u«m ; c m lt e t e . n u u tc k v - . u , nu te te

tete tt e d ît e e lU te . ~ *uJU te * CUti ’ om i ' C V ' * teîîMteC-


^ MnpHUteteteftnJn d ' cun re .Unui1 mîKun.dKite l 1>a g m r t•
t e r e p t e M'^teiinaC':- c c* n t e i v iO m CI- u o r ^ . m u C m * *u n t e ­
te i d p lîte 1 vteî ite p i - I *f : , . 'te te p u c m I m U m t e '< ite te U, te

a t e i n î j i d c ^tecm : . m r •tcUîurtiv uit Irid u j m „uiu Mac lm


irc u tlic iîc . r si t e t e r * .telfitete p C p e ! a «iţite te:U .p u lite ir i ÎC t e v .

tc p riw ş ie în te u l In a u r e 'm p i a îm iltiiT e te i . m m n e '« n n n u n a m u c«~ • .

î a ir ii e n îc C u d u a îîc .U n u v .i'ii- te i i i w d i c ^un? p ra v r ^ a t e . m u m p i

.d u d e . u m ’ c.iV' N u ic - c k ne ; i r » g e te ta lt te » c n te i\ a n V ld ic e m ic n ip ij

un**»n\ ite fia te iiâ ■,* e . î i F i p o : ' ! a m c i M u ! : L au ^ ^ u iic iu iu m t* c a p a c i n u v

te in tre ia rc n u m m -i n en e î n tic r a n cum. m îc te ia p u te rg ru tn

, \n g u fta u n rte M î-i tete i; Ur* n d. . r- te ic i. ir * «»î - h * i l i r . L te n :! te ,

■Cm - ,‘m .te.. ' i;>-„( te*; '-V': . t . d -•'! ' »c •' '
r uterului* « tek \jtnph! c u i. r- t *u iu ,,.« a^a-cC;,.!;— p n .-a .
ig cu terapia com portamentală de sciI.rtă durată sau terapia <centrau
soluţii), Ele <ii fe ri în ceea ce priveşite necesitatea te ra p ie i«
ligatorie înde;zvoltarea profesională pr*oprie a terapeutului, Tu
e de tip treuciiian, kleindan şi jungian c.er acest lucru foarte irr
te: i' , -îs h d.U t *u' î . •, *C. U’' % com portam entale în
solicită aces*t lu cru . ient) a.
■aptei este o a . MM*eristică definiţiarie (de pildă, putem com pan
pu |.:* i !! ;u cel al lui Rogers), p recum şi centrarea ter «UCU 1;
Mea prezent sau viile t: ;r:ţ MM; M . OM «te :*î , . > viitor)
\te.rvîcîîL da c teUîaîte p'dua;ij!itu ;îm* .te’tecter.^c* * ^ da
K ./iiîc ite tte ifte . d C c U C ite p lu 4 p te te îte U l!r." J . C - teteU.U* IC* i i p
tJ - ; e:î- rt -'mici Ui, ;vr,;-Ki co o-:?* i.î.cn,;-t,-
.U \ v ‘ i.1 a - , ' U . ;Uw ir < î C v , J v U Of 'r i <>CU C U* 4C U U ' : U >> ‘

*.■$:'“/<* ' OS C*.>,*/' ,*i: :Ui 'I - v ' 'O*-I ' ; ; CC ,k *--*!'
' r- j 1 .wv,**:. Ki ,m n-; : .«v.» . m*j> :, ' m ~^ip
I _ţ * *n *enP. 5 .m m ~u>.. v -O m •- ■■rU:- 'hi-o
„pe rsoaea viitcirului”. Incluziunea sau preda m inanţa une
3ers onalităti şi nmdauiaL -m .:. v, com porta
IllOţional, vise, semnificaţie, spiritualitate et - »ilC: 0
>•- ^ <V •:» c 4 .:C- *îw1 Js fiUî’ 1:'' U-m'* ■i ’;u UU
ii r c^. cUimn v ^.-auA JD r\i : -mei m me:n” ;<m
' i:1î , ; < ; c îiHc.iC’na \U :!l’ UH': 0 •*!~* 'îfc! 13:*};,* *.-
vC i t:\ », -,»nr ;t/î'o C5^ L m-cv-c merm '-riV;: v 'iOcnrdr
•l'*î4/ -t _^ }: r <i - -kC C!?Ci Vvi *'»>ir-•' - ‘C:: , ' - •m <t- s'"r1^ ‘ <
■ea, C eea ce nu putem spune este că popularitatea fiecărui
ma *; o: <.u ;: „uf Km- . u '-km-um ; -omm ; '-v- :
TERAPIA INDIVIDUALA IN CONTEXT

turme de oi pentru a evidenţia dificultatea de a reuni prad


care adesea au apărat cu pasiune afilierile şi părerile negative c
ceilalţi . Nu există nici o analiza riguroasă asupra celor cao
întegraţionişti pragmatici şi asupra celor care sunt partizani spi
a **._ <a ■ v - / . r e si - ; r \ C um -ucs V a c a

statutar ar putea foarte bine să exercite o anum ită influenţă <


: ne •' A -> ' . u» A uacuA ,

Terapia $;• sa>;

i; . ' >< A * ;C A . V'-' A A fD v : ,


.CU* :A I A' t '4• 5 • ,A - '* :f • •:U 1 I pA , a, 1
a r iur '; ' *' j u n z * .Ui/- , =a * a A c a a cu' a
a L ; cu n m ua ; A, îX uaua uf ^ «-‘ u c £: u >
AlpCA OuCu.’dC R - C j L r t'>r«CC V A U AfCA pA u \C A A ’ -
*u*A V ?vI ’' C- * J' mir=u: U; sî A U ; DU ’m C , A
A î' CuA Mî, -'-.-‘vV ACAdU - A AC f / / U'AJ A a CC -a,u,
A U A A A A A i f A u UAAAAîA C 1C tu OI* A AL *A* C C !
Avar ^ «cj ^ a mc. Aa a aaa ou l a ; ic - Ac-a Au caua r
' ■* a a «o- j a a cur c u r Ca a tc ca a j t *a a

lucruri pot fi învăţate (Feltham, 1999; Samuels, 1992).


Psihoterapia şi consilierea nu sunt evidente prin ele însele, nec

(adesea, iniţial şi ei clienţi de succes) a căror credinţă c

training autofinanţat şi de aşteptările economice person


de vedere istoric, terapia a apărut ca un set de practic
•>•• %
. ,S A : ' CA . A. 'CU ' -CC U A ; 'A ‘
>_ ut U-M, ' , \ H;A «> di A ' 1 v. A ' * J vL
A , . U .A A a A A UAu A u l A .A . *A
40 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA

i\i»u -Jc j , xviCîUA . Uit/îî'Pj . utiNe e oer»n i, •j u >e osU «n.j.


l uf Ui i î »T' r ’ nu • I uU'Ix, o *U OP" * e i w C -' * ‘ A -« , o Ar Ap 1
lill .-Vru]; Jc VOîîlpA > AUJUA mlld M ^pufV . t T»UpCI '
t:v -.U rn e m e a U a r u e o .t ^a m L u a p a n o u «■«o ^ u d . ri > j u *v p u > '
•a-A-iic * iu/EK viderdm .ta u / u î î d t e " l ’e r u ' U r x m x m oa, in , u ’-;
rnv^\A- ‘A' anume u hm t u ; ti/O pe ' m ien Jiu pmm Jc , c.L ;
P-Pl“ ÎCglv Jc CC s vC Jltiime U ajute U. 1 PUP TiOC Nf p.iA C *
k iU pw diCtaC "v.t*îîct **'0/1 iTipiEJlll ! N)
«*»ic du Ere m L mm .cehi i d o u , xiiKţiiiuij ce u*:-c«2 's de Han-
i nvJK k cm : cc a v j «cunun ne a u A/mUiM > ex i c po c puUa
pr *hc periîru a smirne n ; N du m ucu Hune >K ; n *»• u *f plneb»^
Mu pur o -ifTipiU eicenJ HAi eîU LUlpllIiU i V îdpL as . , c den ce vi
spună k \ uiiiA i m «a dom i t a c n • »mip.unum ^’a c <. i-cnîî e
r* u u R a h iV o v â p^iliairah/a v« demaleîc Mie nu pa s c a m e u
î*-a a § Mm te antlA cercetările ulterioare an erodat AXaUa r it ie â
cxneiickiaijd Pornind de in dn\e/i empnictu ci meu v a» exprimat
s*. eptieicmul in le pa tur,4 c u existenta mu eu \ abdicarea unor c iik c p e
Je h j/a m m ai fi ineonstiemuL complexul lui Oedip copilul
’uienoi incruH ia reprimata. tendinţele de aciuai «/arie eatidurilc
neteiinc mn^naU' - a a» J îx x m e terapeuţilor dero j adesea î:m :
dcaraba din oKer-atn rhmce o expiram J u i * doi c xpentnente
n eu roase sau teureo/ân fdovJVx robuste ci adesea nu oinf exprimate
în modalităţi u.tiv tic ave* îcswte si u*nluate din punc t de vtelerr
sim-triv Din turale Jm uizmeni ■; auiî vie medn; ^orrepîc rme-Vx
^n.OoLiC Otc-Cpcio •- “O lNU5 ... \ s - aonîv’ON stî p fOpies s- « u n fi ud .
a Meifr.J o» venfr.tU. i for ^ vi, j d e ni
i iier ne pr in im de/uu ai oicie :n <uU u r s . «e,-:) ,
u- o f urn-c ; *<> , M *<rţ 1 o f . - < o .• * , * . o< ? ,n
Masson (1990) a făcut publice multe exemple de neglijare, malpraxis
C m * TU | ~ o*,;,-/.Ut oe ;Os i '.jfH'SI - , Jr* M ' >
u u r a JieiU'a4o i < a ictapia ttiViji i ttU^Lna ik aou/.in de
»‘f n : ro . o u o j - ^ , , , ;r ,r: . ^ t t ; : ( j, A . . ^ . n , ,,
ea.nîvs i c c o_«/ nt, pe r \ r rfe^_ r-Jr euderuic c~s an p, au U s - m cm
lot rect ce pufcj ALt^sou kî po*p:.rv • tJ ' rar s ,t r rt;,;. ,r
poifTieuie de -ânarate m maia a.a ;k eu mMtewJ n.vipou nemţiei itis
Urmule m Ic au ajutat ia apaiipa utiot eioitun mai m at1 pemru a
e\ îdenţu responsabditritea şi pentru a intăr» nroc edunic ik plangtTe
Ca " A ii:! ' , o c m ^ sî m m > . L iî le n c m ^ a 'J s j .o re i n ia * m m U

vt\ : tî m. > ^ m uo — rra n s fo rm a <* m u J i t r d e m »u a l r m m

â ’. t a p ' ^ f v s. îK Î * : >' • ^ ’ 1' • îliIL l Sa p <(|I l ^ -k îi;ic LJ C lC -tC i.

.« fe u ita rm * m c n 1 1y \ m ^ j / u iiilr > m a m e i a p o /itn - . t a unda

b iim p re !n » ii.» a a ',a - t V M U . d a r m e g a la m â n u ră , p e ;ik m

mmmcim it >, îkpun . - am.,. a A bnuiâ dm m i’d diik dc !î*ikv.r


a i i e tiia î ' \y A d p m .u rs M u re a flrd a iiii de h a rîc m i l i o a n e v a r; Im m

!a d i i i *i i * J .u -n s ta e a ;’ >l m ;:'d >j m p f O i t i s n , e J tîe itn m k a tî-m na ,

ii ic m u iiâ id o ia m o o u ^ in iu n m u u de m m e io -tu rc e iv m i a r

• a d i\ iJ a ia la n u r u c a tin e iă m u lt m a i m n » a v t. a n e re t a ^ n d ra ite pi

tn a li/a u id u M u m i U m \ d %k m io ro u a ta m c u t o s c h im b a re e s te

p » s ib i! d d o n a .a g a m e n im de la n e v o ia u n u i re m e d ia kt m o d m a c ro

f a -ba r r 1mi • -1 * * a n d perspectivA co a p ta m k v j / a t a tun *


a a x i v ii lă s a r ă .a iia .v ia ^ ia s u b m in â n d d o f t u r ik de m h im b e o

o rn a tă si fiin d nu - n f n o a în M a rp u z a d a rn ic a F u c in te r e s a m k tp fir

k o l y a r d «2 * f 0 m 2 ’ .#) 5 * p i e / m t â i o r t d i t t i t e i l m A n g lia e o n tia r in o d c lu lu :

*. d ' - c j ek M r o iF < i;iu d :a \i ra b d e p e n U u u m u. nm m }a n : r r , , *

'.aUmme nan b r e d n n p m a .ten- . x e n 1 o;m •• m ra !* ..


le U ip e i i m riL o \ A *i a m p o ./tm i iu m * d m e j tm 2 e m e m ;t ,,

ă n e '/ - -ta. vu -.HmcL iu Jv !k;I iL 'ic m'J «> U a-«ea '* a»f k *•
sau religie, iar partizanii religioşi, critici ai terapiei, au considerat

, _ **,: -a s • , ; »« , i ., «■ - i • a * au* r >,- « : m -a


;î a m m g u lu 5{ a o h n k îa i*n n n tm p ir e ou im iîm tiu ^ m n

' o î !r u a / . n v e '« ' e m iă ir-n . n .n n : m î m < k ’ :s ^ g cut.»a ‘ 'r ă r r ,•- >

; 7: n * o ' -« m » 1' * -r O * m i * *m ; ; -«î. jc n ao y 'i- 'U |U (n a

•-a lu n i* ifa m m u a s s iv itu * ■r a - o u Iu l « v »> i m u m m n o u -• ,r

o * |i:c M îiiie A iU /a ( u un k u .ip i.j ra m a m : e a îo ie ilirn a , daca nu a lie m

e e iitm u i. m i e v te u ş o r de n d a tu n n ie ra o e iitn noi o »Ai d e vp ro


42

cU ; m ' c V rp d ’> V — *"

rsinananza a apari t sui generis chiar dacă Freud era oficial neurolog,
S-a dezvoltat ca op ■ractică completată de o teorie. în mod indiscutabil»
nu a devenit şi nic i nu va deveni ştiinţa naturală pe care şi-o dorea
: . >!** L*. „ O _ a intenţionat sa o construiască» în ciuda unor
Cv •, U'-X ; ... ' .0 are de a realiza o legătură între psihanaliză şi
t'i . Ui • , ' î .. -i n i , : . A,.. 7 j >u •' i'- xanali - ; -xsi a marcat
n 'h - u 'j , rfic - -t-m i. u n î *' j. ■ ! .,
influenţa sa este mult mai accentuată în departamentele de engleză şi
teorie critică decât în departamentele clinice sau ştiinţifice. In orice
caz, s-au stabilit unele cursuri academice de succes pentru studiul
psihanalizei şi psihologiei analitice» iar acestea au reuşit să supra-
' l m m * i >: c : * m .m :a: v, r k m u * m m * x * -m x .

. i, Umm U nfihî i- U . mxr hm ; : fi* _• »


U ă ? x ,!-îSh x ' *x :.,m c ufi \ ă i!K r x;
2*‘-C î ,iu ^ » a -mui >v. : „-A-ucu m miar.r r •- u - *n xgm .
i -.iî-. >.•- î m Ux iX .v X. x U X *C U x s '• S u i > '! ! > : * *

De asemenea» şi consilierea a apărut la început ca o practică ,


x Uirmgx Ar **-.x ' u f / A 1« -rU )ic ‘ ‘ A- i Cî X - ><' A*
m ciCiV - .» ft ,,on.!iC * AAi A? *** m --{
independent şi în educaţia ulterioară. în structurile de învăţământ
superior din Marea Britanie, consilierea este predată la diferite
■ -• r î î x^ -' ' ' - >- • <> * »1<•_ x x,î *.j. *j '-«5 * *>" mi, .
obicei psihologie» educaţie, muncă socială, pedagogie» educaţie
pentru adulţi). în contextul academic» consilierea nu are o identitate

şoara, mtr- îumită măsură dubios şi posibil efemer. Adesea este

academica serioasă, unu trainen consilieri îşi pun intreDarea dacă


■•>:X ’r *> ; îi l k* xx * ::A '• *';v ^ '• x- a *• • • *• 1• U« •,
* ..Axe C x r n x x ^ Ss - m m m cu- j r . r.s.-JS ,. \ ^ r u<:
AxILiCAiXa a; x Ci i)i7.Ai_ *, r U .f Mic UX ;J< | >>îh U l : iCL< <d‘C-v ijtr.
x jruriC îii: !T: r nh- m m m m um e c »!'*: ^'iCiof'r rv cmc -Kh:, ^
'li- Oc/ *y*l? •: - *>n^/nd'-
•! p* V’ : ‘ n 5>' — o ' um . î - i n. >.i Or;
. 2;-*- • »-e .i* -' u o r r J-. ; o n-n .i ^ " O c -:n - .vas- ,
' <>' ; . •» ' > i -îi: :tC;;>rs
n o , .**fs U <l >UU r A ,: U >'j* U i 111 O ‘f ' O Un ! :' ;
: lungă durată, psihologia ne este nici pretenţioasă, nici de neatins
i -' I . ■ r_.:i ;-;U w*. > ÎS'hî n?\Uîn '*»’ uU 0-0'"' 1
•nsideră întreaga activitate a terapiilor psihologice ca servindu-le
abă decât
.beratoare. Deşi poate fi percepiută ca o sursă naturală de cunoaşt
levantă şi de siustmere nentn i terapie, psihologia ocupă un
ibiguu în dezvoltarea teoreti ‘ -j **. T" n D-r? ;• -
ihoterapeuţilor. Mare parte dir;î; a -I*Ud«*C iî,0 St a u: m H;;Cice
O • 1ti: l, 4- \: • "C. U »UU USOmOC .n 'inrucvîf.i r-'
o ;nu ^C'.C1 o a,; n or iriae - 1u,n .ic nnOi -.ît;.,:»?
'• J- •n.- i!: . :> î,î v, r V -Jr - .r.' O
înseamnă că o tradiţie intelectuală dezvoltată mai xitermc
•IV' •! m-.o : i;:c • m m “ mmm . m-v . î . •*’ m ,
, - mc. mame rmpecu m a o: ■*mm J n ;i ,m n , îv v
im u n a:» c i re : . iî î m n m m rC em ile ca c - o - 1 >' _>
ca „ zjun. u n ; v*io'!« n de specii e 1v u e !m i m r c ce» 1 p e i m n? t m c :
re , . m eeiM - m ' ă î m ec 'si! m -v C v îe r r ^ o ' r-n d e

• m-%. m m C / m m o u m e o c i r m A eu <Cu _ 1ovu ( \ Ai,s._re?: .


V v-.jtî- -ud .ar-' smmmC . u *cedmm urnim: ie*epi: pom C emmem s
m in tă i i u p . » r r i \ t ,t e e m v e *o - pt reep m - a m n d •' c r * \> . m v A Ce

r m m i >î m r m e l m j P *m p c m m pudim î m m c* . c p r r -m
n e d > a o a acer A a tu n foru n em e en îm tem em c d m -. m ^ vio l A *

o tiur p e i - c k I n c o m n ie ! 'incitam m fc c c o m c " 'i'Cu-er -•


Li md îmi ci ape j poem mii mu vto ; m i m *. . - , *« . nmmm
J: < n f k u u r c m iifv V ik f* m ,n im jLn ii -V da- C m ct m > a im e p m

m o obireK : { m e n ltlC CCC în A c Jiu to p ic Oo m P 4ie


c e m im o m la locipkt eMc U:u Ceiifi m Jmiteimi: e e m k n m \j n
n ev u ie d e e k m j urn eor 1n e o n t e e i tei v i fie s u n ;d ,a m t • e e j .e e ,

me i N“ l i d j C nu: VMZU u *> J ; v î p h m Ce i C m i e i t'*!-:S eiU ’îi i


mhmm

Tendinţe emergente şi viitoare

C \ Ce..viivl C n* ei -. , >*c (\.a, 'i '.t C ~ ‘ ? nk


ie Că-K 0~mm I ,,el»C : 1 n e. ‘;c c . , -c .edcr" Nkc
. î<Ik 4 Ui : r.'e e i ;C 1 ' c e .t i - dm >^ . ne .«•. . r , . . ’< ;>i •«•.. : C' c i
nităţile crescute în ceea ce priveşte locurile de muncă din acest
domeniu sunt în legătură cu necesitatea unui regulament statutar şî
a unei practici bazate pe evidenţe. Creşterea cererii din partea
puCmCv ^ |C!:im vmm c cm m *cj ccp-r.» mc , tv m c.
însoţită de o cerere pentru mai multe dovezi a ceea ce merge cel mai
'M,x J> /* K"t - > C‘u^ \ i • d ?mm t: :■}' r' i'H -
l vvclirm.^ !%ît t miii* td - i 1 tiî *CiMh c 1-. ;u >• C« ’mmmi . «I. S»*c *
i ii 'V /: mm-\m i '* :>>•:• t '.'’ j ; ic ^ ; p! t j j .
r k A a o i u a c ^ c m m m xigu r p, v i e c m . . V e sc .: ac a.,

d e c e n ii n e a . d u l a t . a laiv . »ncr .n it C o vl i u . r x i c m a i i e a v i e «ie


m» \!c:Ut! î 11a •*,, n > ‘ , îru v -'k nana • nn mum -mmuia m-
11'*i■io im p: er ^ ~ iu . fî ,t: i')n ;iuuî vânat \[u oiiriiaîe >
' mi prezent
vc x mm mmn î ’ *~e . edl .; mmmm b e1 a sădeam *r ni.p
ue*kciei ki,.!-: t , 5 j* !i‘_i eentre de ■'•ana»ale ifi11Ha!a v-arc v *
ar* - %*_, : miceau da 1»J *HH*Jc lempciji m nniMi**. u
’n me be-seim ,< >- : me> *s emmer: c\ a*<un;~' Uieiae %
; a'uru/Uiîf ■_.e ^ iu i\u t Murala v e ifo iie m scu tnlbenm ..
PvfiHF li. nvbm sa m f m *jld j,« tvi Jc rîm mn; _.t v Neba den e
in . a J ruî uiai ni ap ,d „olepr a a p' nu! ! c a ! * al* r.ijb a -
- P'C ' îi perne»»* »j penii u iiîi- ap* da umorne sixvm ; s. emua p
terapie ,v* pm naiiienuiâ»k -mnrtâ dmaul *.<> iraiamem preiei a*
r*e na/a nvubete lor *taa„taribu disponibile l a nvnmemuî redai ia 11»
iCc v!v'c ea.b :p oria mia pi*atec mnale nMiitfemue un interes i\ al da*
ia raaeie l mtim xim! Mierie a n e de faptul că f a>ard susţine o po/u.e
cum inipine nmenm»J iq ,v, *d mains statutul abordărilor prihana
atice, uman iste m s a m n ., vonurticf»»iste şt pemepţiile pozitiv
.ts u p r î lo r b n rU M p m 1 m b m fH ia J u v c /n m p n \ : in ! e U c ie n ţ a le O ifo m

. * ! -•iiu m ••M ie i:* ' "• ' î.aî*K •'* Ui, ./i v * .rKt îj , e m - c n \y a
a a e îi ten ! - a ’/ |\ i le e > y in p i e te ^ e d a o s -iU v»^ v <♦ r a d i e î K o V , . -

p a id » • .< ,p r - '- ia , ,a o ,,~ ~ > m 8 - > ■ a~ - - m 1


* '*at *e* î v 1 Uiiî’/s,? ^ î, na/. . >e;-a *-.. e<»,,*ritmv ',*;»■>. , ■e
■i ; ' 'h j \ a t *k s> ,' ’:a*a»/ .* i>>. - a / J.e . ^f va, s ~ J’’
îiiUSa U m'fCUUi m Je c e e - .'F f e: - C \ ins .Ul^ U JîlU
N!f i,i»i.„ J.„ Cinja i* >«iie *ti. • i7-' ■a.- i-*.,« . ii •/* m * ,.
-jri'n r e i J j i - a . « f e * iî s, ,,îfa ; , .l !e,eMa*î|» :e s e u - e j » ' i s ** -

d t l o T iliîîîîe U e p a i t a m e m m J e Je.PâraJe u J-* U' U/dt* p i o t e s î o n d<


•*AA a 'v <•, UKCP) . Consecutiv unui exerciţi
ensiv de cartare, intenţ ia curentii este ca psihoterapia şi cconsilierea
ă se sup'ună Health Prc Council pentru a fi cerc
trial, acceptate . Acest determina o înregistrare formală a
racticieriilor, o protecţiie a titlul;.ui şi alte mijloace de fonmalizare a
:a o profesie recunosci ,fn.u~ Cn• o•;-r\c»**n> -a n,~>\A
r>c»-ost li icra să se
roducă \ui anul zuUo sau la sciurt timp după aceea şî iii acest tel
rocesul va r-rere - .a ':izare va V IaA;. IA IA 0 •' Ar ani de la
i fi;,: Al1 debutului său . Benificiile vor include un nivel d .; tn V i
OUC-PC..lui, clarificarea. funcţiile)r terapeuţilor şi a normelor lor de
raining. ?Caia - n A, -a .' se pot referi la o creativitate restrânsă,
.A C ’' S birocraţiei şi a costurîlor pentru practicieni, creşterea
o jr e r e ir e r .ram. :.J- c o r :î 4 a-, .m o . - - m* , <' a ■; u ,
practicieni.
tremaruv. aucaia ,1 urekoefA rraireLA re a ' i a -,r.nts>.ni o * ~
=aia * ulii ACUai C - aVA' VO-«*a Ai aJaiiC■• C>îCl A>' CC v V A ,v<'irt a-
-O - î . ; >«iîr A f ' -A- Ci :>: A r : , | , A j - .,1 0 : 0 U a O „

JCICiCiC AmreOtOA., iîJr \ ,:AA-Ur,u M .'ICJCilAîA U A^OlO -AVOAN-A


:\i' .n .riC C j a Un i *A aUaaa i r-micre, ,*. ;;-a\ ao •aa .„'«a-U -ai
:u :i‘ţ-T.i: \? . j frc ca ;a .-A'' . a ai. rene a! aa-v; hpvr re renan • -a5
j re a-n >i : >-i •re ’5oa n :î re va -a 'CrACc m/reAi, . . a rerereUre
era ore vi auvo* S ;o re? - aa' a utere reret o*V:UO A "I îna:
-'a remus - 'Va -x ren • •'O A râ\ v Uaa fi re re -<>Jre: dc
. AA'-ÎA ApreoreÎA - Ar alai . a.t neverificat şi de i?!uV;CîK V îA-
xedibilitate restrânsă, se pare că mulţi practicieni -:i AI ui! ' |-Şi
re modelele de training mternalizate la cererile clienţilor
i structurile lor locale. Acest lucru este adevarat mai ales

ciplinare

isitic;

nulii practicieni; .mire faeton


A" -/A mAA"^ ' mea muiticultui ia
lenţa prejudecăţile legate de luarea in discuţie a folosirii rii.gaci.ur
i altor pradaci spintilaie 111 supervizarea clinica, iar Moodley
C S5^ 1- .îz irită posibilităţile unei mai t>une integrări a practicii
ddentale cu c'ele „tradiIţionale de vindecauD. Deşi nu este surprinz
faptul că freudienii <iu moştenit sceptic;ismul extrem al lui Frei
I de religie, ce terapeuţii, cu rădăcini ştiinţifice au p
ceî pe raţiuine 111 actn/itatea lor, există pc" C ■*>»•; :D r c ; s'* CU
r . *u;.: i:. • . > <- !< to'mto |,}t m _ ,b ' •• ’- r g *:
totov * v; - m ,i ‘'.Cur n «jp acccm» m urim ul! u %
..Ci CU! x.UC „ i ■. ''•r . *m Sci »C •**!' . i '
rsonalitate. De aseine nea» în mod su ; t o 15 . c u ~ r :n; t o -
-to

rea experimentală a î C î C t ' V ; Or :sv J îj : ,! ! .- 4


t o ! m p e . u nitiv-comportamental.ă, cum ar fi terapia cognitivi
" •/; _>t *> , *i 4 ■y‘e şi terapia dialectic comportamentală,
La extrema mal . * i n c - o . t o r a u t o - şî tehnologică a spectrul.11
ntem martorii un 1 C C . t o i ! . « 4 î* :u» ; referitor la - precum şi h
" " • " '• O * * '**’V î . C 0 - t o t o u :: m v n m e k *«c; ' i Ca 4 r VZ
...to .

vt, >•î. -> .*Cfi<r , *jc \isi ut >C*uiht «Circ Cu *. ‘Emi IvCvU *,
.«s-*,'.. c;*p,;r .' c e h41c a m a tîc îeikliuia J* ♦p u s e u m e d e jiu cc :
* . i ‘ ; d c r r S “;>i C. >p, ' J IxîtklUi CnCirc; c . ‘’CiCUiCt’jc Ji îc c
cetim rcîvi t-m* ijf. rtm kT^mu' penam le p e ie e nv.^r ■
'C- ■Î *'* 'P 'u , mv * >Cr ţ! «» ^ D ,t ,J >•ţ *p; «C,J c
din 10 copii cu tulburări psihice înregistrată în 2004, există mulţi
tsţinători ai intervenţiilor medicale faţă de cele psihoterapeutice. In
od similar, cercetările în expansiune din domeniul neuroştiinţelor
>r aduce argumente fie pentru, cei care susţin identificarea şi
medierea deficienţelor genetice, fie pentru cei care sunt de părere
[ există o legătură între experienţele timpurii plăcute şi ulterioara
;zvoltare optimă a creierului şi a comportamentului sănătos din
met de vedere psihic (Cozolino 2002). Domeniul In expansiune al
hgeneticii demonstrează cum, de exemplu, anumite gene se pot
odîflca în urma unor evenimente traumatice din viaţă şi astfel de
spunsuri suni transmise generaţiilor următoare, fapt ce validează infe­
rn— - d . , o,. . ... . m m , m . mr . mc r . 1
C i ’: ICC -li'v ' • V t . >.i' •> . - O . . ,
.CC•.: dl C CC > \;sv :•iapa a* »ma..t l "U 1k t*~.::\%>*a ** < a n
■ii o p u o c u p a te U e m a de v ;a lu , i iK a >c a llfi »a m p u -O d a s a»

ic % ia to a P e u C a U L o m u l ţ i ? c î\tp e » jţl p o î o b iC v ta m > p o n o c U c e m U i

apalC Us i i di !V UvUl'diOii w ai Oibillinuf C a vai» a '•*Oi P v i l î ’î *|s_11


U e a lC i c rc îa llo iU H a d io U â

A s p ira ţiile c o n te m o m a n e a le g i u m n u n i ! e fig ie / i c a o ie r» titk T m u

^u p h m e n ta o l c o p iilo r n e a o .u n b in a le tu c d ik a p a c c c iiix i a r p u rc .i

to a rte h m n i o in m d c a i p o litic ile : e n tra te pe a lo c a re a m s p u itu i

s im ţit* j t p a c u aJ r c ^ p L X i i y ] w u L p re c u m m ce m m c a u a v ln fttâ p i

p u d im la sca ra ta rg a <J u p i .u n i a î o i s u s ţin u tă u . I a. u r i. 2* m »5 m

In iiim iic itn iî rc ib a i a r .» a c e s t e i c â rfe g u v e rn u l \îi« m t> n tim a ic m

vede o u n ii.n e ea p a d u fe m : ac 5e o < p p c o g o u e .. e :r -n a ra tm u la

m n fiu t-i a ju ta pe > m u c n s j xi re c â ş tig e in t r c ic ir t m sm e o pe tu r e

a re ia te i m p ia ţa m u n c o in te re s u l c re s c u t p e n tru m i^ a ic u p s i h o l o g «e*

p< - m e s ar p u n a ip c u ia i b in e a ic i i m p un ct i c >u l e i e îd u s u l k y.

■ v h tiic D e > i a c e s te d e z v o ltă r i u n it s u p u s e v ic is itu d in ilo r ie t n o u a t t u

p e c o fio n in r ia c a s-a r n M tc n a iiz m ar ti p io b a h il b in e p u n iitc de

te ra p e u tî m g e n e ra i. 1 ausi u n u n u ip c u p >i c o m e n t a t o n de pe m ena

te ra p ie i a r îl p re c u rm ţa ţă i e s p e ra n ţe le p re m a tu re si n c c m fic e Ie rn a te

de a n i v e r s a ia „te ru ire ie la N H S ’ sau de o s ta re ele la n a ş te re pana

in m o rm â n t, de o , u rn e ie 1i p d ă d a c ă ' sau ie <* m u re te ra p e u tic i'

•T u re d a 2 0 0 1 ; \ K \ a t h c i «îi 2*K » i» A r tî o s u p r e m ă iro n ie va m iş c a re a

te ra p e u tic ă în ţe p a u * a c m î.rn h e r n ii Ui » f re u d m t i u îtâ de i o m ia c a 1

c a u d o io u i ^ c s ji.c ! ,,.o . - p u m a > a * m e m m a m a « rii o, ic h io a

U ilv U K o e . să v 11• f «m e m v* m s e k J m m » r j . j \ c p re a a p io p ! ra C "

e v v C'- ie vc Ui < d « o- C t m acC ! U îa ic i . U O: u - 11-. c m *. p ; j H p p . l a

/••o'*' a i î*i -ne o ic* g V* - * '4 0.00 s 1 p... CC i'C '» -c ,C,v/‘
- îc > ; o i cm ie * -e n m • nit e ^ V î . - . a •? p

^ ,,ţ - C'O -
p e V < s,iî N j r ' . e c p I l ^ U e ~**r ^•c, H OfiC i\! toj»eP ou *coaP
de i e ' o m a re i m i ape, \u r n n p â rt ‘ U'i^r* ^ »t'> - • n>u . r ’. * -» ».
iee?Ui Cim s xî x;u ‘-a ‘.miimua c j propj*îf*c?>occ o*
aloi * si practu: pbjonfste
TERAPIA INDIVIDUALĂ ÎN CONTEXT 49

Notă

/'■«'«îa. j'v de . Pace ,t i aievea va -a «;*


- hamei Pve a; . >«5» -unc ad J prefc>«:a*; Jir di'faa-îal cmc-A’; <
v i i ’ă a a -riali aur^>r a p -a v . ’^ nuiîc i atii.ik* v\^I \ , ^Uidu’a î î •*c . » a ir-a
a vi: ,;»a ,*!: , ^ p - , :>îp ;« ilisC tercu .a lL : IC« .a la .u .ua!;:,;- •
- r;v*:iu -laka-a

Mulţumiri
>

Sunt foarîr re a hum r?«a >ak:vh r Khcle *R V P« M:K Fh vuv ! M l>


şl Elîzabeih Rccltlisa *Bl c? pace* de cade a mCu n.4 *!?c fin nî/.tic ia a'
perspectiva organizaţi;!**' l-*r

Referinţe bibliografice

\!xa:iaih v, J jyi fk'V^Cii"« aî •_l)* a >, I ha cpnJciiiu A »p» 1S nivCLii Ci tra *


In C’ l ehrum led ». ViPer k ihe of P e n m e lh m u>h1 fk v* Pi*/P, /,,'re
The Btnnfiiy L\p!aitied, 1 eiidu Sace
AMndge, S şi PoJlarcL J ;20O5i Inie fim Repet j :e pie Dt-pan.meni -
fh\ii:h t in ! n ; n . n Mappjzp /V . r f e r P - e , k e P e m p , tr u i ( ' . . v r * * / : a y
’ A -A c. P.M., H
mAA,

:,s ' /' ' ; V


) V- v, . *-*»'t ' >V î v' *•' '
History of Psychotherapy, Cambridge, MA : Perseus.
> ULzu r‘ PPA ( , ,/’/> ' .■ •; - u-
History of Psychotherapy, Cambridge, MA : Perseus.
i’ ur- Arm f »a • ' -—A *■' . * ' m^AucA —A'
r,: ' M«>. v .* A ' z —,,u "m C —s i S
a > b \ A A»A*. >f *m m - z , —— ' m ’ u> < /A-y. «'* w-v*' • •<
m . .V KU: ' K. J s .* : I U> O A: - < ~ .A A
I,
! t • a,,* *s . A a ,, y ■ ac, •A y * o .. . ^
: a,; 1' , ' 1 • gm u~ r V . ,• u. ' Am A
Aronson.
''"‘w ri ! •A'" A' A * m-m m ^Au.rnm ^ Mc h: .
>m v : mA •'*; *. *zm . f \ f'tKii *'*• \z ‘ Vv> H.!-k h.iA .
Ellis, A. (1994), Reason and Emotion in Psychotherapy (ediţie revizui
uzd. mA£ “X'k^ V y fm..., Lave ihm-"
As -a WAv r* î m bmAmm. V ■ '—4 , , \ icdUiU sv- -vim A . tym«
> • k v a .i î A ! -*»;, !>•' a ' \ ' J f . 4 . u i. m»u m vA U zb m « * I î!,x ^

M^ t v v k v •*:.A r - A " ’ 'A" .e-■ . « 1»*i, K- -A '


*' AMm ' a 1 - i,î! “ ■ ţi.- a.1* h -o mm .an / o m a 2 •:
Am>* Dy't *, z- u î<
. <*I: - ‘v—•
B ri’ lSi ", i *‘^ A , AiU'-Z mZU* mZiAzi; mA m-?* mm *UÎZ
u suz'ul- •ja 1;.>1 4 , .a, Vw-r m- }>r,f- 0;>( -r.,: „4 ^-.;:,ţz r
^'*vm 'j A’m. .4 >' 1 v ;• 1 ' >
Feltham, C. (2004), „Evidence-based psychotherapy and counselling i:
U K 1 critique and altematives”, Journal of Contemporary Psychothei

HMS
M . ( 1992), We

m ■' , . „ „ ţjy Beyond Modernity : Dei


*■: m :W! 'i .
i Cal: <c* *. -l'- >! ‘'W! , / ’*• X
\s and Kealities, Lteeesîer : British Ps]
. - L' 1 . r,-:
R.B. (1974), Psychology and Comtnoi
mau râul.
r, S.R. (1996), - 't L - a-, mo v. .*■m
York: Cambr M * c!'' u. oie-.
. r.M: ‘2 m:/ ^ r ramur ^;:k m r;, m M ,rir-£ numm a j
. r un - '< : < *. îa c '»: « 5 O u. o -i V 2 : >*«î«tO.. .
Wi- V '9y.if iGn; jm r *
r ' 9 ‘ C7 <, ' 'V f Cm "' / ' >■ ‘ !f. „ O* Y „ 1 >;'H:1
Kamac.
n~ 9 o ip,' or sM :-.,Y n n — a - n.v ! Om !
M. r ’îVrr*"* ' M ‘ M ’»!'<,? 7 •; r ?, ' W "’ - •
Ecoiîoitiîcs 1 Lionel Robbins Memorial Lectures 2002/03.
, O ' _ o1' Lţ î',; 2. W« W, Mm "<'.O,' ' •.
(Lo.no Lectunî, 12 septernone.
1, 1*- C;m,; \U - te-r- , '*■; ,• ; ,
Reade r, :L ondra: Routledge
1 !vL (1990•), Agcunst . J.;'t ;
*4r -;r .B. ( 1992) ' ‘ ■a;; i;
aed ec*lec;tic psychotherapy ” , !: > 1 O !:! v * 7; 1 ‘Î-Ct; XU ;
Handliocik o f Ps ]tchothempy! Integraîion, New York : Basic Books.
rv hmit-;. R. o - c W / :7 - 7 *-W*U , .
Practii into Coiunseling ane. / • <’■ci:* -..'T. : X •{ : n- , - -
Newman, C. F. şi Go > 0 ; r : \ = R, (1996) Developments in psychothers
n\ j- a r '-V o r s 2' 5 ,

Pilgrim, D. (2002), „The cultural context of Brîtish p*

Pinker, S. (2003), The Blank Slaîe : The Modern Denial i


Londra: Penguin.
Ritxer, G. (ed.) (2004), Handbook o f Social Probleme
C<\ - X,X ţ* '«-r d:\ ! *:K' ' % ' --
i -G*a k.^Ul »>Mi. ‘
»v. «a \ m | iî !k«,A P * AxÎ**> R #V' vV .'*■« * O tt <r - ' 1 *
*' P ' i c f r t \«( /*„- - , • >- a î ÎL t \c'^ Y »i *• *>r d *’
Ri wan, j. 0 0 0 5 r 7/ Li o o> / V i / u R ' , ^ * n .; «*'• v-- - R o c
i unda î R*>lîl^Nic-'
SRL IiKuf N s> N«.! v<^*sh j f tciL • iî f>’t r:;r \ ii-* < »'•«/
i*>/ i ;>?* *• r vy ; r _ ^ R* <•?, * \'i , :i ‘ 1 h* \ San 1 rrk ' vm< t \
iovvro Bjn*
V*ntueK A n ' ^ R ' f-ore^ord \ în i i Dr>Jjr. m ( 1cLPam ;cd
P %>i L > tfu m > r :e(J *A in c -. t »n?em*. Buckmghura i i pcn 1 ’i,’ i*Mi)
Sandeiv. P O MP* JL irtiifieiî arul draîente oppe.Mîvr* t.» Re tncdi^aiodB «c
ol J R ’jvnn and jîf n > aapnraiu*.' in S fe-ap5- v R Yv«e dc\ L d~ ,
Pftsw-Ctn^ed R>. h<>p<;:kni<>*iv I /i'S ;* <• p v' a / ^, -• ţ V -iî u
Hfihn, Rt»^ on-Wv- p r r i BeoO
Si tiîler. I >i î i rina \ î , f i i n . Wn>, A r \ r* . , vi / * >
P r j b l f v <>f 4 t"’> a* R o h ja th il»i i f h tnipv Londra R rtied^e
V enh arT P d ^ H * . e jj îm e ^ , Re 4 te cA^n •>* P w Ki o i i t o r a a Rec ' .'
, p a r i o . o r R *#‘F i f d ^ e r f i ' . a C lîriPlnlic flL»Ji»drv'
spte, P i) •'MCL ■ J>î?r anR P'^iholi^c -*• 1 wLnn.a^.n Adaiio \ i
State Lnivai-^n oi Ni w Yoîr Prrss
SntaiL *2tMî>n P n v f In fe rec utd Pw* *(>! >0 a,r n 5* * ;tr “
P/^fr rfa k 'î l 'hlt f *r, nc/nn, #d i i n f n s >. Rovs *»o l \ * c PC CRS Books
Sfevv*!i>. \ >t P. i ţ . I .Rdufi, IR fUtiic* u>y P ^ t b i u î c A fit eitcnn^
ird a Î L i ’? 1 .‘îkîrj Roiidedg-
S^ac/ . I « i <) #... \f' R< *t* p a . n S\ raenve V> S\:* î ; iiv»'
LniveiMta Pre-^
CAPITOLUL 2

Terapia psihodinamică:
abordarea freudiană
A ie s ^ a n d r a i.c m n iu

Contextul istoric şi dezvoltarea


în Marea Britanie

Contextul istoric

Udata vti incepifUiaic n.h _ a, „a um pcMt ÎOG j u F p u d u iU i/e t


suscita! ît- ccaîâ numită ira.au n >î uriruvcud Fa raiitaitc tina*
dintre ccL ni a Ui mu lăute si N'gatr mtun uc *poîe/e dc-pie mnmm
umană şi umduî de funcţionare a pMlituiltit CLi imundă de u atarnc m
a fon de/volîată m mud s e in n u k U u Jc c ă t u tunij-n Im Fmmd s* m
măre d u id e u t îi? u e r ca /, o patm dm cmi mm m s u e ; v u lm ' e< *
ueudium sia Li Ui/u >n>îiL t coitmmpmnuc Ue ;moijimje%j
f mud j tiîsî -« peutsiiF .ului n m /e u ru e e m fuma s l c -,
ca; * Limmm ^ Umdm utmmm Uc Un u cad m. mm um^rn- e
i ;.(îlîs J s e am ; * mirnem u f e> u-m nem ** i m ■ p-* ;
. cm ,m n .-a i m n » ,m m m m c u Jrcm * : re * m m» . e • •. • e

R( t iu F U ’ * I t m f L J ,m .- îă c m t f u u m im u m :L *u/v ' Cm a m
-U :* '»m îraU m rmcso *’ ^ *«* v, r*» t i v m »m Ucum-
fui ît mmm im ca e u sî ( ^mpi » pe v u m c d- Lf. ■„ 5 m m . >
cuid unu,aud o eoieatd <m pvhu?rm emimj! <p p Fum - mnprm
.a l n‘ «t Fi mom_ st . mc ei a mmm m a . t Fi* Uree' m. pm * i mea
utma a 1 u.^pritm ,L f r . m j i u f u i i F. „md a,) ne mummk iaic-
v«t DuLanaltSa nu \a F u. n-aderată Jaco ,m jîa e u c a m urnă *a muma ’
'■ u r m » r-vrv: ,m , te ‘ ■
,; V ; ; j: i -ţi*]-_*■ .*-1 . . lagerarei
li' ^ te... <,' > *5* ; te - u ' X _U ;.u- -V !
*' - m ,*! te te <»>i L 1 ' -*>. o u; ete /te ^ te
’ ;u«« ' t. m tem: ' 2 , - C--u u: A^ m im mumoAte _
• v .. te t e ' .: .1 . t e t e t e tete » «.u d .ţv . .*■ t ” * e t e r a t e t e J f

•m '* . Ut2 te tetete i î tetetellî Mh.ULtete K H Ab Ate te!X *


A cte :••"; uv v A !ii:A „ - te;f.; * te h: 2 ;te‘ ; , ” ^ ', u ţ -*’'iJ;r
rtte t e U t e t e t e îîl J t e A ,j V UU t e C t e n \ r' U . . : '• A ' te?te I, <«,* t e ’
te tete .-V'-* tetetete! fA: te ■* U U* te« - te U, » -•
dizolva, consiliul a stabilit ca Societatea să se reconstituie oriunde ar
fi ajuns Freud.
teteU te tete* iiilOv ' tete! <4< * tente x * 'te tete' ’ : Or te, 'H
O Ute^'- i * ' u 1 ; .V te te Oi Ateteten A m te !Ate tetei
A t e ; A u -u A A A Aloi iOv»o-o\ : r- ou o r u tem» te,*
A zur, 'O \K ,o -I H 'i h r , |(; A i.teoit te~ nu ' Utei\ 00 teteteOtetet „r
teUCte te tete» ite 'tetei • oh O* iu .’ teptete vobc’ O 1 S teM b m
: r o i ... m ^te ute < A . - , A Ap ' i r > 6 r o nn„; rpnuoi . -Atem
A A teu J; r O O i i »' *' r , AteteteA 00 0! teAtetete! U t e u i v A *’1 ,A
' «•'O ,0ro
A'O-v •.;0«i ' 4d cJ;' O 0«. O O-. rO *x ^‘OliO00;OCd îi’ Oi/.; te ia.pţO
1 ! ; !> ** ; Oii Oiite’kC > 0 .0 ' 1î * ^Oid ,t ' o O'^ ;•<; i j,.: . «
auzi ce trebuia apărată împotriva atacurilor, iar instituţiile analitice
o '^ m puic-iu'’ ,/'0*1 , ': o, » .* ,>C'... ■,o > O’h >o., K !r**v
.990). Acest lucra a avut efectul nefericit de a ţine psihanaliza la
listanţă de alte perspective şi domenii de cercetare înrudite, temându-se
le evaluarea, criticismul şî atacul lor,

elaţiei sale cu lumea exterioară, nonanalitică. Chiar şi în aceste


hui;!,, fî>!r;;! o I.r^ u *'» ' «*- < î - ,.r-î
tie exemplu, dialogul dintre unii psihanalişti şi iienrobîologi (de
‘tete s )! h «- u s» ;f! . C***- a .;*v,ţ<».o, - 'cls iu -
> • ^,L-ns •„, •, ' hp m n'i u* h *n ,u\i , / m •? * > u-
’c .mda pruoiufz ' i o tv ; ’ u aie “''HC'î'.x te'* r ci ;-!fnn 1 ;C:
's‘Cn u ^eniNîuc'ut mo mi*A: r ’urteua‘1/,* . -cc or mmm de ;io
•? *vr~ >‘\on<r»L: si iHvnk.itJ. su -i:}»ra-
;.îţ;!an î.t J~brM tt*a, tîkk ,L- la
pr:, i'-'.’xiîi-ii)- tdpp'vnii
., . 5 î ;. i M ' t ‘i.'î^rc’j ' i ii-i ••* v \ u-tate
J a 7 , , a \ !• i!* ;* \ .« p » l u k x l, î.'\lNÎCf?^a â'lrî .
4 v. *af >:»; ' a \ î ‘-f PPPCP LiM^P: X \ P U J '1
y- \ k*: ' pm iîpppv m- , i
: ;;r- t v k'„ v : î v!c -ak‘i.v'1 / l i d c P P i t P .* : ' v, i i !i:r*u*k l
‘ î'C ii.U ;a a wa r - . ! i .r r , :^ ; l

. k*prr/:p;: ’T; of .1, . P^dk ** P, r < P


:■
‘.'T-11;i^îicÎ an pdkoid r:\n kc ;X .
, -P7« ’ 7VJM P<C Jv PM^itspppj î :i:^P *j '-"a*., â

; *a ii - !r-'«,ki^;rk k i.r'H, . - ţ î r . '- r t -»'•• 1


î 'v r 'î'V ' . k*î;îLî‘irtwr;jik‘ \~ mi > ’j r v r d d d â
m \[ W - . «O î ' V\ } ' i ! \~ ^

Atoife pe pmh*-terapii m MLcea Bi muram dai i-axa o 1:5 micia«ru.


aadviatei depui Utmeru kieimerm m mdepepdeiiiu ram ia ; ,
mui da- nuihiWi in a i ; aa pravmra numărul Ba,

Ipoteze teoretice

imaginea persoanei
Psihanaliza, asa cum a fost vicneeputu in mod original de câne
Fre ud. ne pmzîiitâ mai degrabă o imagine deloc mug imu -arc „ suntem
! flinte conduse de neviiî sexuale şi agresive, suntem invide m . competitiv i
; st adape,strat pulsium criminale chiar st faţă de cm pe mire în mod
: conştient opunem ra îi iubim. Ormâî de mult ne ar pîmma .să credem
: că ceea ce vedem, experim entăm şi cunoaştem este responsabil în
mod direct pentiu tor ceea ce este important în viaţă. Freud pune sub
semnul întrebării credinţele noastre preferate în legătură cu gândirea
; conştientă ca fiind definiţia ultimă a experienţei noastre Ei susţine
mai degrabă că suntem conduşi de gânduri conţiictuale. sentimente
şi dorinţe care suni dincolo de conştiinţa noastră, dar care. fără nici
o urm a de îndoială, ne alectea/ă com portam entul - din spatele
scenei, aşa cura >c artă.
Chiar de la început, psihanaliza a pus sub semnul întrebării
încrederea pe care o putem acorda comunicării umane. Eh ne învaţă
să mi a\em niciodată incredeae în eram ce pare a fi ev idem este
msţinâloarea unei atiîudh»*; rara!-;*- raepo a- fată de viaţă >i faţă de
rarenţnle mustre «.onşuenie A teu huma m inCimniă deoara e Frcad
.i afirmat -ol suntem frate capa buc de aiirmki/tmmmm \ putea iraarars
:mra A fie vfryerarsiSi arabă uc c cerat»m mo ■ r j o -o da ea
oii o>mra „ a Omp -Os mm pa, U. :m mm .m - v, uir< sipr, m mj amOai
ra. pun ra o uperura car putem 0 si ciipirmi r, Jtferaie dnerara >*
ime* H'! tară a o CÎar cine sau eo anume rate rasfrararaid? j,
î - v i fi \|v , a rpa . „m raci -r -iu mame raic o»arat v e somora» ce-;
rajfm ui ramp a uram raoflral * ,i no»: m m m rau vi; j l i r m r a i . m r dm
\ mU ra-usira* idee <d- *m-j-, * s-o 'SC. ra otom o: p\d«mmJ»/j
m fvrapv-» io,a > ( ommt mmmm mturae o. : ra mo, dintre ora d u p iA
•X!c urat puderrace rate •si F urai rcAimvOc I a Lmiid că raperaetCem
n ' 'C»\ mol îPi\ \V;U * \m î- eO;: ? Ut i ! •: o. ’

W im -mu 'liîVJP*'"- rJ' '* î " ; -om,** i^*o


- C*f U le ia t î 1 P e .1? m m flk U

M ocieiul to p o g ra fic a! p sih icu lu i

hix u d a pp*psjv .ioîiâ modele ale pmfnetjîtu resp^rsvinile pentru


m m U u c m tm Iul ai 1‘rtm u l u d e c u n o ş t i ! i a e a e / e â k m p o u a / d
cmc a k â n m d o tivi u : \ d c d e c o n ş tiin ţă P r i m u l m \ d . >m m m m m
mmm puo.de o i ie e .i v e e ste ^c^n^lierif 111 m o d im ed iat, c e e a ce o r
p r e o c u p ă la im iram n u m o m e n t ^ d e e x e m p l u , a u r e a a c e stu i capitol
{ >}ikom' Je !c«vrMd m io p a ii se află u n al d o ilea nivel. s u h o - n s t i e n u * !
*sau rwvompmern o deâmn d tn tot c e e a ce ne pute m aminti fam
•nare di ticul rate f m *.>rru despre acte pree<ms! tente, ca un îei de
o i l e pentru ţoale mmk amintiri, idei şi im p re sii mii/oriaie ca re ne
m m uşo r accesibile. ilar p e c a r e pur şi s im p lu nu Ie .meni in ved ere
tot tim p u l Dmeofo d e subconştient m află i n c o n ş n e m u ? .
breud a utilizat termenul i n c o n ş t i e n t în trei ^ensui i d ife rite . Ic
primul r â n d . p e n tr u a in d ic a în m o d d e s c r ip ti v toi c e e a ce nu se află
în c o n ş t ii n ţa n o a s tră Ia un a n u m i t moment, d a r ne este tara îndoiaiâ
accesib il. Acesta este în meni direct echivalent cu nivelul subconştieri
tulm si nu mai este o noţiune co ntroversată în p sihologia c o n t e m p o r a n a
Neuroştunţa cog nitiv a a d e m o n s tr a t că m a jo rita te a activitaţii c re ieru lu i
este intr-un tel inconştientă . d e e x e m p l u , memorarea p o a te a p ă r e a
fără un efort conştient, iar g â n d i r e a , lu a r e a deciziilor şi rezolvarea
p r o b l e m e l o r im p li c ă toate a s p e c t e in c o n ş tie n te t Miîner e: o i , . 19d x.
Chiar şi în va/uI procesam experienţelor comoon.de d a n o io ir a
a c e a s t a a p a r e automat îniro m a n i e r ă mm c a t tem a Mai n o d
e v â t J i a n a ct st u p d e pr* exmam % a d e u - m a m : a e u e m i a u o,,
c e r u t «k r u d u v mimau de fa» c e a rea loasiicuL* st m .jm ? a \ . x - ,
mm- tiripbc.tfr ' APoo o . > m :

a - jJ i b nOCi m ov iTCIkl a k ă m u U u x a - U .* . x . x s “ ;> ?•


io:;

mmmeu. vjvireuîîLă. evidenţiind iiiţeicgcrt^ m nuc im m u a e x o n m j x


■nke r u a p - - • - eradatu'- a • e m p e e a a . g -o ’c m ..
^ . Licojra n u n ţii |r» mau o !!î o- m - s "*o> - a ; * urnea m * v s-
•* r e k r» 1 • x , . O a - ntn: u o i o i u o . ev o- eM '.m a x . * Mr v »
' S M a ' c <v a > x ,%mu ..are aeteH om e eivînm. > ' o o r ' : *j.,■
C:e- X . CiOldcrfl Ut Cem. „ v v O e dv|S - / d a i iii u m . î.-. ia., .k i ....
cnP; u u c v vMbio Ja> v .i a iu ne-' n a u* mc J r r e « ,us u * e u^-
- * te e,vc a* * , m u . . -c*
de apărare, amintiri şi sentiment rulate
Ambele atât subconştientul, cât şi conştientul, se sii.pu.ri regulilor
uzuale de gândire, sunt logice, legate de realitate şi lineare in. timp
şi cauzalitate. Aceste reguli sunt ceea ce in mod tipic este definit ca
<. c. </_, ^ cc-te n **» ru -m m u ;' m - u o
te"~ >î !. t e t e ; . ? o . O ' î »\ *■» ,te* ~ U-' C ; • * * * •V ‘Si, 1 t e r
r*.cv - p m ' tec m m v, c.U ;r»u n u r cu - ne -np»i -u-.
C C ,I:U U ; C'UteU U j Ui'* î. ,..sU e .1; : %- te : ^ -te 'U l te -
: ^ 4 ;e.„ p ?! . - cu •_ cu m t e m k m mte ; tec . mm uu
^ l* C U U p ; i - teci u t e - C U t t e t f t e «l! ’ i « C s „te te i, O ” tete .
m udei. te., \ m acr'tec» ’mî>tm nilaUîla >• po-u * m

.V' te u .; cm te Uteute 'j /tetemtetete

te «um I o ci i ”m , :j : iituUtem m p n c î t e u u ; * mu mt e
muUrte/ r r t: n c e v w uhu num ui lUciccpeiaO vv.o omc.' ci mmm
ui tupiî o r u c u n n u m a teci m s i a n t e : vuite -ce ute n o ; ? u
' apmvm vvntemipc A cucii no? 0 o*»psiaer::te f m irr-î. nic d o m n e
Ce p c î v outem o îu*umc fin mc cu propria emite,i -o nrop- c i -.ti te'
pTî ?nten Sc rudr « ,i-j ornam r .m p r ' tepm te * m n Un* ■ st i teV
u pcteinc m o e n t î O u c u mine vc p*Mte ii ' m i t e d c r r mm im o .m v
tetem •înneete
B a r o c \ t) i ruine mmmm Jucte* n- ; . tet mm a r u cu * comute
Cu? »>* dc ,*'C"u *'-*'< • \ cu te n nume u te o tetem,- au Um*:
’ , , ud te :te • u *' f',1, C C> i\C -j.; ' ’ f'C*•te' ' >1r, - '> C* C •,>:
^ udc 4," - te : - e>. o m *> 've*m d , p-cte im
fizică. Freud credea că noi investim cu energie psihică oamenii,
obiectele sau ideile. Cathexis se referă la cantitatea de energie psihică

o persoana. Această investiţie de energie psihica este u


iîiroortantei emoţionale ne care nersoana sau obiecţii

Interiorul sinelui şi reprezintă totalitatea pulsiunilor biologice ci


I !U o ' ■ ; ' -n-teu. . */ C 1' :UÎ Cte .. . *u * ; »
V i ' V V ! . ! U' - t e ' . v - 'în U te - !n t - '\ .

•Ov ___ -JH


j.n o u' - m ram*.-* uopsrcj -- px '*■ x u<uex n- :r».*C
‘V.-v.sia aii vene ::.: n m tiw i c ă u c s r a u u c ikruvK ap-inte* u-MUnUv
.ni» e. C '- ^ C O. J c ' V U V i :; p i : m « O t O i f c v ' U c a ţ l * ^ : iUÎ hJ
nie. . vi _ : r ^ * \ ' t\ v m ;\ *d l j dv , i t r e ccueior mcnnrk.: e \ «cl;-
■Uidt ?«hii r/x ^r* ituea ^sf'; reiJirt%'T*or‘.*i['t j j ‘.-'K-1!». * PvnVv
';=n*< ‘.'st-.ni ?*:«■■•,î*n v;-.^ ',jr;* xnps x-cnb .;* tiuruwxt
. T; ‘•xUUiiX f■I■ b'UUxUxH U-" OC '!„-;i'vr!V« «• .-• 'XiO'a/J fx- 'iîiîr 5
I ^ - î : \ UL*! VM - ' I m - X' °V’ !v_' C i > U «’ *X’ ? ^;! -' »» 1*' * X;r . - ’*

noţiunii; ei vorbesc mai degrabă c


de viaţă” sau „care caută o stare <
văzute ca derivate din fancţiorrc*-> x ,>. e. x
Instinctele sinelui sunt în mc
supuse raţiunii, logicii, realităţii sac r c i ! . îo s> " :• x'x
\? W ,\L O» It K \*'l\ O*O1%dr \!

mm :xa\1>ăm>drc. >ani pmxumpatm mm Je un mmm hu r- rmummca


m icmur tensiuni pe •„arc orem im iiiii n* »>iru ic e\fvi ifimîiîemmj
Icmlîaid mvidră interioară vie u maximah/a placarea a de a mirmouhcr
durerea a fost denumita de Freuu r a n a pan p i c u t n t Iu laup a
<meîe ştie ceea ce ilar cale şi are nevoie, el cele mir <* anumita
măsură „orb ‘ orb Ia mma ce constituie caile sigure >au eîme de a
obţine ceea cc are iievoiec deoarece nu tine conî de realitate Pentru
a îndeplini aveam! funcţie, Preud spunea că psihicul îşi dezvolta o
îioiici com ponentă, cină despre care spunea eă apare in jurul vârstei
de b luni, Pnnopala funcţie a eului este de a ti uti m ediator între
sine sî realitate Spre deosebire de principiul plăcerii a! sinelui, cui
lucrează pe baza a ceea ce se numeşte p u tu ipiui u'o in Jtu care arc
b ba/b \ec o ri ia te j
Freud susţinea cm pe măsură ce creştem , adio mm ui inferiorul
»jostm idei şi aurudnn pe va re Ie observăm la cei ifm jurul noslfu, be
spune că părinţii joacă un roi im portant în înfrâna rea sau inhibarea
exceselor >indtn Topii fiind, internaii/Jin valorile >i atitudinile
păi laţilor noştri şi toate acestea îm preună formează supm eno Res
ponsabilâ pentru formarea supraeului este o instanţă numită initoie(V t
Regulile principiile m orale abstracte şi imaginea ideală a ceea ce ar
trebui să fim au fost văzute ca o persoană din interiorul nostru care
are opinii toarte puternice şi care este întotdeauna pregătita sâ critice,
dacă com portam entul nostru nu se ridică Li nivelul standardelor
Această persoana din interiorul nostru este echivalenta tu supraom
în timp ce î tiare parte dim re noi suntem conştienţi de regulile morale
-t de standardele *aie ne exivenicaca anportarnemul supraeul es|c
Joâi par pal com item

z.'fticFih- a rrtrtS rtd ia m C|/u • m / n i r j c .

•i itiH C b • * rt >a - CivO m a 'ii,' v„ ' Uvlivi ui , ' > >»v O t

Jaertoinni ^ i pic/mm i.u,i , , a nam viu; no; maCrnc ce de n a n


pvdtosexuub FI a a t n w i m\ uni mo o a cercăm o seric de mape s» în
«Sx mc *Jiîsl«i am -'O..' lUvfii o 5uCva imPii-a/a mu ; c ui sv \a,ib
.ane >o -mc mm/mm Am/Oa. adicu o parte a _orpur«t nostru cam
^ 'O '' -artă de om-cem f uCad a miiiiut mm miai ^m<tn una' cn « am,
m cmc v i î i s t a c p a ocrtărti c o p i l o jt - i m mod po dominam p o c
intermediu! gurii de exemplu p n n sugerea ia sau <:m a de geta Im
• uv ‘ C O »mmz jMipiJ O f;’K»r l5 nJO PZutCiU. V iU C
.ti i *L / ' i f î ; - ' ,Cu CC rZlptu ' v îdt*Ct!n/C fV‘u m ;! O- C Ol p
rnavji.. m m ncgm 1-1/ î m p a rm u i crescândă d t păr m m ă m a |u m
c im vOnxuîcr. ccimmă ed m nd pfopltîîe povcsm pe m rc ci ie n* ;
mtme mu J'i drnnm* î-.t momermn p r mim m ii considera potriv?.
Lopiete o . o n Efort L potenţiale dinii v \ \ v mie m v*pd de exemple
— .u ra u m u e ş n mersul 1j toaleta - Mint îrecventc in iirupm
ui t vici pot m ifo S; -pum. vă in acest stadiu tieit careu ^m ihoh/ea/a
dăruirea şi s i ; v s ,j ?F _ p u ra ! de vedere n ietafo rk , se consideră ci
m n ffo fd e dm - m f o i_;.n m cea/a o dilemă m ajoră pentru toţi capiii
ăi ceea ev r i ; . i ', e v. *. ia de adaptaie iau rezistenţa Ia vonirekd
pai cutai
In ai ircikst mm<« * jiu * stadud fo/n , copilul începe sa fie
nuilî mai ecawtivia de pr* »p: iile orga ne ecniLiie. i. cea ec anfieiiea/a
o curiozitate ş« o urom m e decate de di teren te Ie sexuali Etapa tufo *
este vtinsideraiă a n , itală pentru d e /o dama nea Mia psîhnlopi
det Cireşe m rt focim! , ?re ufcfo tundaiui di antei ecdipieac în rnm ăom :
greac î Ueilip pi uzi Ie tară ^ Ip i dea seama tatăl şt se căsătoreşte m
propria mânu C imfonr lui Freud, în mod similar, toţi copiii aflaţi
în stadiul tain d c/veîtă o . îcalitate fală de părintele de acelaşi sex v
doresc xa-1 posede sexual pc părintele de sex opus. Noţiunea cte
existentă a unei raze *Kuiipaîe pkisca/ă dorinţa «doar io inima psihologic?
noastre.
Rezolvarea «aăo (hriip este u m oderară ui fiind *vrueiaiă
pentru de/vmrare;i a u s c a ffo jd e erm port, i - . e P r a mume,
fi:np ce rrtieţdu! resimte fo i mic im rrtu« «ase m ă Uc v y n e *z •-
um ilite o a n . c o 'e . /• m-.rtm- -.o o mc « » ce-o d . pod ; .■
r-cirrc m u m f J r srte aice* „m ctu^m ->m*me ^ cz ; - ,•
! Home ;c tenu*" ‘iu mc pzno J r e iic r :c0- o. e u,. . , rec ' <au: z
acesta temandii~se de o soartă similară. Pe de altă parte fetele
Z„uum ^ m jZs . i - u«. litî'^ t î nii >
>t \ 1 o* »t\ u jh. oi-lj. v v. v* o-, c . > •
re n r e n a* armietă|iî de eavuarc m fa u o ?>. ep,: ; r .c vw/a S;_ ccms'dc* *
că trăiesc sentimente de furie fata de mama lor pentru că au fost
mem e r a m c m m \iu z n v u ni*», in on-.p- m jîe im .,tc j dc *..e u a c
la băieţi este cea care îî face să-şi reprime dorinţele faţă de propria
J M m j . m id ia pciiî^nfiî i.i Ec'c o r n p i ; !Lc- valo tu o p rm î C‘b
d* r r n lu - . i un orpii uj a: o t a - doi mia de z nmt : k ‘ uud r v<!r
ifr nTc Tuu •. C T diLî i ; ».ă >:’: i Uf Cil» ;\nix ance ... T-U .upă; ,
v T *ru:v d* vuu.i . / : v >ncT, l a >‘*'>! , ■ n pătură cu corectitu-
(finea şi justiţia (Mapliael, Leff, 1991). Din punct de vederi „ T T C i-u
- \ ; C U hVU x do 1 TU *' TU TtITx^ >t ; u T , : i sexugiii încurajează
> T C T U m T *:•»•! T„HCU C u d e - iii lor
C T :!aViC11C TUf V. o T v* îŢiU Ui. uî v’3 JduFuTC lor cai- . oxjm.» v t
V U i! ir, SiTT Cli J C X~ T o d idvtîU- Vi Uv UT! T UT Viccare părinte
;\iP X aK CJ / i. l L i

In ;c h.triaL^a -uC nici c»puta de c,u JafUi mu -fintu tu


T.tsOm ronuniaâk* umtCT rvcaa Iî t UC >» jc picThucn a.tn uabmd
J C in u ri u t ; ? sn i ; , i u u n : ; - u ic c t T k lv v %. m n -u C u c »: iu c î U c m T

n li.* ri< ; i t .u t t »i i r a * n id u l * ;uaum ân. . us m n i:

C acn meu u T ' a* i m Tem kt.T.tŢifT - mcLptuii^ unu


T* *T VV Un u . C . ,«, T . / U i u i t r . n« , m lid r 1’ — ' -T V p u
Uî>îe- IV un ->r * n ;; ,4 n sm au C V T um !:*hîra T T ct /uunumi Tt
63

Conceptualizarea tulburării şi a sănătăţii psihice


Freud a popularizat termenul de nevroză. Chiar dacă delimitările
clare au o anumită atracţie» mai ales când avem de-a face cu compor­
tamente umane care au un potenţial de a ne ameninţa nevoia de a
i 'O CC Ci, , -vCmc, î -C.u IO; ' «f O , ■VO'.,
asemenea delimitări In contextul sănătăţii mintale. El .ajm stinut
într-o manieră directă că, într-o anumită măsură, cu toţii suntem
ri O,O r *' . V mmi -a O NÎ'ÎUUi. -C?m t- ; CrCCJ v
O ^ <m r m- < : <• - m m m ucv I Vie i m , î p r *V. *r d ‘U r e c i a
i. >u.< -• » - .1 aum- , i ^ucue Umm u ;o*
vhm * a î . . 1 . i c n i uc u iduccu* pi cu-: J muu1 >
•• -îjid t „a u»ii- . *•* < 1 Mir.nMirit. um ?m ur* .ai; r . •
m Nren* <k o v ».-**. - ■’ .>3 mv •r,LU» -a*»viC'»r«c,i; ri.,»iiaLris:: .
. arul om m mm v or; ^ , om . U curnm m o refcrm O t mm
intensă. ..... -. ••
\ o l ? »,u 3o m ?- . m o o c ^m o-' U ia t. .
u m.mUt, o,; . " - ^um ă «m / m n-j -vo o >^m*o ; r e m i u j sLri!' o*
•mim ’ m m m .’ * o *. mmm-eram -î mtifimotm i:evrmuc cm
p e r r *3’ o . r m v ;m m * o - c u m di o! Ic . u 0 ^«n c . ut; . o c a * v r e m i ' m
o' .<O; mt .1 • J* m a . riCrcc. 0!'rTO0-»î Ic pm% |m : !
vfmmdmu ca macimen rai !jm*imic? mac ohn ap undeva in imum ,
; i o r ‘/U-v ier cum lîin t ' c v a n udând mm muu-;;; op do fenmonU '
m lecui tur si cu viata mume naU (V nfrem Im. dm >,mire t : m
mmmâtă îiimm/v ric, zc 1 m mmc cm vm-mm o ; mm v - mm om*'
u u U re .* •. ^ u m e r e , , ..
I c r a u;m rer; r r re *, ,lm co v . !

susţinea că QpEflîctolnare stă îe jpatele nevrozei are în mod esenţial

în mod frecvent experienţe sexuale traumatice din copilărie. Ulterior,

astfel de seducţie traumatică şi acest fapt a condus la dezvoltarea


teoriei dorinţei , care evidenţiază rolul jucat de fantezie şi dorinţă. In

pulsiuniErotice' reprimate, fit orice caz» această teorie s-a dovedit a


fi "un capăt de drum. Intr-adevăr, în opera sa de mai târziu, Freud
f,4 Vf,\V. VI n [ - '! U i
i tVÎ *i\î[>i \ \ %

punici un acccOî nai mare ;t\npr a r*»fuhn urcat de a n x n îiîc m


eooloeid nt'vri)/n Experienţa anxietăţii era ' a/uîu a a jiuafkt roiul
unui semnal de alarmă ca răspuns Ia presiunea uneori o te exemplu,
dorinţele sinelui >sau externă (de pildă, trauma m suim asum. a cuine
In cadrul conflictului nevrotic, eul încearcă să împiedice accesa!
impulsului periculos spre conştiinţa Aeesi lucru supune euî unei
presiuni importante şi ii împovărează astfel încât acesta eşuează în
susţinerea eforturilor sale defensive, permiţând descărcarea impulsulm
în forma deghizată a rimptomelor nevrotice.
Pentru a proteja eul de disconfortul angoasei, sunt chemate în
ajutor mecanismele de apărare ale eului. Aşadar, sin iptomele reprezintă
f o r m a t i i d e compromis care exprim ă în forme deghizate impulsuri
sexuale si agresive inacceptabile, permiţândune astfel să ne des laş urăm
viaţa de zi cu za Sirnptomele nevrotice ar putea fi ionriderate ca
fund creative. întrucât reprezintă încercări de a găsi -olum la conllmie,
fapt care ne ajută să restabilim întru) anumită măsura echilibrul
psîfiîv

Apariţia tulburărilor psihice


Ereud a fost un ostho-arheolog devotat care credea că exeavnrea
trecutului este esenţiala pentru a ne putea înţelege pe noi înşine, fct
găsea în sirnptomele aparent iraţionale ale pacienţilor săi isteriu
sensuri care »~au uimit pe medicii de dinaintea lui. El le înţelegea ca
apărând din cauza am intirilor dureroase care au fost refulate in
inconştient st cmc se luptau pentru a se putea exprime Mai simplu
spus, susţinea At problem ele psihologice apar prin uitarea a ceea cs
m deranjează.
O temă centrală cec a îrg A eşîe n a-met r r i a n .i 'i i c ,: ..m. *r. „
set cotoare Li importanta e \o c r e mei« <r m o n te ic ar-o. e !e n
• î iuptOiiOu - >•- uj,:p ri p m ^ ’O A rip e e* c - ’ C'
ov aga os upa<■ ci", Ca iu- şuta AcitA *» i»mio*»eui€ * . e $ _a ' * sv
mn-impid tn sepii a n e se consideră At nc m odelează pei sena! lunca A

'o 'a .J m g 5 va o ii/ e n t A fn c u e o m ? e :c s m cununa

n. * m iu rilA sf Je ap l i m r o o M * <e.-, < : m ccm aAj t :


e viUîiisnîLCe s t a t Jctet«unute dc * mem-ric du ,, cn/e ’ * -St niff-n mi
Uncicecrrd Jo vârrc freodiciiîj xmtaiipoime a modubii de finii Ci­
na re î ;s :?;;v uiui s; a ukx Iu’ ui k< cmc pmerri de/voim pr.jh'etm
cm-ne maD >t : m mult in tarifa de o p a c ă ecgtct indui JosepU
Sacd-m o >c v-eia;i m »t Arme Mare* S măD*' *Iova |uu ^( >pm«*
ipm m ani ouau mu ncmdiene contemporane O i d *i Sandba susţinea»
.a mo un: v em exponente mterpersorule îo n n a u w v.tre a m m b u u
ta de/\‘ dîaicj ur*m mes ă U dinamit e sau dacă \reti. <cheme a :c
ie!uUe \ mo mo - \> s m s a iu n e sini! codate în ^v^emnl m em aru;
unrln ii te ea*; muLom me a/â cunoasteiea neconştieijtă a ..realizării
menirilor" sj a relum mu y a i altu Lei doi Sandier se «eîereau L>
aceasta ca ie uit mmmu r.iui o»v* ui Căonţmutul >uu nu o f t accesibil ni
mod direct sub forma jimntiriloi autobiografice. Pe de altă paner
im onşh t'tvu i prezent m reţeta la ifupuitsnnie şi încercările noastre
inconştiente de aici m acum. Deşi conţinutul său poate; deveni
conştient. d este adesea supus unei cenzuri înainte ca eî să poată
intra în conştiinţa Se spune despre comportamental nostru prezent
că funcţionează conform a nur reguli şi modele de rdaţionare cu suie
şi a i aloi care au fost xahthm de toarte timpuriii ui vieţile noastm
Pe fapt. experienţele care contribuie la aceste „reguli" sau „scheme"
sunt oricum considerate a fi iiecoperabile. C oufoim acestui modd
’iilburarea psihică poate apărea din blocarea îmr un patîern de
rea portare - cu toate stadiile emoţraiale o u . fu-- «m- rxempiu
depresie» pandur' şt dor mu sare o: inihnom m . J i dm meu. ^
de/volîarcj m sănătatea nuntala e luth vidului

* 1e n ! j r ^ rLX td d S L !A ri LnohfLP

t O Ud vOi mv, undi 0 :.t îl v -tîXe-,*4 ; . z * ' (i u e r .'- v , ' o r s ,


, , iir.fs* i r | , 4 p i e n f , p ţr N,-> n ' r p f ' y4ţ ' ' v n * *' *' l"

ooîjeiiitiî pionienx psiîimogks V: „mmmu- o, ndmm ţ.'O ^


menţine deoarece re/uhă dinu * o \a«o •*>• «• »mmui ana no n .ada da
metilii» pacjcotomi -a -e oin» pa «mane ^ b ua- m k v >** avepanu - '
n ebbtoeu Jm acea pnmmdj n m o; ir,caleze k, p, -axai mu
manieră mai eonstruu:>â
«ui Cererea kîi r^eu-J er* * s a*, ea ; kmmh’c vdVfc repetate relicee*
u c c : „cre p a c -o id b îc » J - „ M in u n i a n \ic n « n \i in fd .iP r c u ** p e n o a d j

o m o a re . tp c d k d p p i\ a c o p ie u rc u c A c e s t p u n c t de ce -.k u

. ‘ - n r c !'; «c ’V - u p c c fA p « o jp in n a tu n ; m p u t tc m rjk d x _

îC iik »k e v c e ip , ! *:■ i < r e e . i . j**» ' u c i d m K *» p e î > ' » a n â P i » e tr \ r ^ .c

*v. d “ClVd:, j C i 4v .Acu* d : .r d e ; .;%! k j xb ' ap CC‘


' And , c -• * :l « de * \ a*'U*- fkV kik.. i>; n>h1 r>U* ^poOc

provoacă prin existeefa unui comportament al cărui scop pare să fie


autodistructiv, chiar dacă la fel de bine ar putea reprezenta o încercare

tsp CP , -U"'\iî câîî 4 îOtC;^~: >a: Vn*i»J '«Cik~—. >pIC’Cp-c ■

aSClX j î C d1!'- ** pî* *t; *• , ,* ,'\>Î 1 p ' ,» - ICpCp'CC:

ne a r rruc.io, \*,.i; >< -ecu sicco


67

v mî 7 ' mac 6. “ir; :r"i!p* >,;;i * mu > - m 77 . mm


. . :: -77 7-. 777:6= -1* 7 7 6 7 X 7 'm m i7 ,;k M- . 7 -i*| *r/77r,4
Existenţa conflictului determină apariţia mecanismelor de apărare,
v- r ' «7 • aii X a.- M ţ> . a . , mm -m« !
îste menţinut, din moment ce individul nu se confruntă cu sursa de
■■m — p e ■ fi " ^n u " ' m-m •. m 1777 ; =
• ' '*”• ' m ' ■ • ~nm r ^ s u : ,m num. m . dem n -7
' ;r ' , ■'T~- ; • i- • " * ■' ''fi t 0770 7-7-m 7M '; 77‘ 77
• '7 *7: r ' . » ;; :• • mm-; p~ - apr-., ipm:vm tmm ' *
n r < 7 -• *• • '' ; •; i. - mi 1 îţi rglg 7: 77771 ; 177. !\:7<7-; ’
ib old -mm ' ,707 V7 - ' 7; O: ' răr, adese:a oamenii ■*r a,M‘ : P ’*’
gic în 7 OC'.mX^m - m» fi: d strategiile de aparare au eşuat, fi
uid co►nflictul devine egodiston ic - adiaa nu este 2isociat cu nici 111
LŞtig s ecundar, ci este experim i entat ca fiind nepliacut în totalitate
id ien ii timpurii au adoptait un mod(el determi: nist al dezvoltări
m- - ' *m,#v ': -,m•, 'i împiedic:a pe oameni să se scMmbe
î exer -.r - - r r la o antmiiilă eta 7 j 7- 77:7- 757
’ ' - 7 7 :1.1. V -7. t V !<*- -•: lenţinerea »<iU* *vi«* «_*-
4 7,«mi~ 6 p7■ / ,r* ,• >1tarea şi .77777 V„* *7 r:;;7.
mp psihologie a persoaneîi, adică v mmm: ,'7, , *<'6»/-.
trapsiMo şi favoriza explicaţiile cauzale lineare cai•e aveau farmece
r.mpimd inir ui» c a d d i«vT>i om arm g- uk JiL nu .p : mu u d 11»
Îaîa avor>iun»K.r l\*-,îiu 4 iiildem sahinibam a n d n n c a d o /\d iă m
o>-nich i î11î1? nv« • ompîem ea* a d ac permită In meu m vom defen;
c hifiuentc» am hm e \i\u icuta vm t p o iJ m e rm n u m hiiiibercu di daţ*
u no i o ui o iu, unui o U de m em pim jnpaetuî ainu re taţii, cxtcp
ivindu -Ie pt ; dl, die ^ *pilăua tmipane At cesiu a *«M una diPJO
cară n Hui î «ie majore ;tîe modele toi relaţionale nunţiu pe ifasanieitf
vi îi : cadril» p sifieru tin i care i ai influenţai pe Acedueim cmnoinpo-
miiî Iu p m /en o psihunali/u \ i.Jopna o p o h augn rt : dupici âiiiUv
dona pemodHc >a n reflectă ’inporianţa ic k p iio i P ataşament pe
viere !; vie/ornam A a lungul x leţn si modul te , tte m en ea pm
deîenrieki ie\ i/u in ai tim difkari ale modele ior iim puiii ale îeLittiîuî
ne cart ir de/xoltâm ea rezultat ai neper lenţder noastre din înmii iile
de origine fntr-idevfite marea majoritate a analiştii* u eon tem pot am
briiamu ve prezintă in mod eonloruhil ca tund modem iv ui relaţional'
in abordarea lor, rara a ţine cont, de exemplu, de afilierea îor la
grupul dreudiank
d in a » c îa e ă n u n in te iîi irt t o t a l i t a t e d e te rm in a ţi d e v m e u m i n o s tru ,

putem ga si adesea în istoria dezxoltâru noastre u n d e relaţii foarte


miciemutte s« semnificative m uc trecut >i piezcum astfel nmat eveni
menteie psihologice nu pot n considerate ea apăraia! accidentate
Veusiă noţiune v u n r ă i penm< sistemul d t gândire treu d u n , se
dld n n :m ipiuîm A a e - a o?;sud/ nukh • nhmi m o d fu
mahmura er.ujv iu -c ioilutfAt m rm»»j jîu tfsn u . t. veni mente erm
o d.7 moixtr. >s,i:e g t mo eo»o .< cuier * rn*,e i a,-*,. ,d amane
* ei d e *mole „ e • _ ,u P U pi e, eda* >■ 0. = e m u *o •- *A ;
orice caz, noţiunea de determinism psihic nu implică doar o simplă

c* e! < v. ,e» U n t î e' i r / n t v c *e v*s- * _ ^ eau-» e,


pom;- o u<;i? i/âm -m ^ean p ro in o d fumil ai urm; n*rn bf^eoene, J .

P'ite -să;.,!., ă sau Ci mt u o e " - ei de'.r\t-ii.vV


69

*-1ivele terapie:
O ke■
* r -_ d . . . ;« a Jv Va v a.a k l a Va V ‘iW f faV ! -
î\> U ’ U a %i "C <U M ^ ’v«V 'îl “• M U ' x,*M in Jt pMl'.ULiîl/ 1 vU 'i

p a ra w pv vc-ua; m m->! rubin pvn micntiviud k un!- •*• k r «a


v flvkfj :;î ou-d - - *' , - \ \ i va v v e J 4îr y p î \> ^cv - kn v rv P
v F m ;*t a c a . a p' apa *Suediei >i i)re\nk Idom
I i "na? p > >';• ; p’.î'K v . m a p 1'; de dcUarate al- iba rJa : *
u v id urna «’ • ! tni di J a r e ie* apia va derernuna *'
Vu^vea ;<k a i a - i - ■ . - n k v o . an ndul icvanemulip era tna i - ‘.
de a v t e Tpr- ’ ; d> m .,, nins n v> 5 mai ui d a . a;-4 au fus! r amni k
ui uic<»p^îtcuL prv- v n vi aoaîîi rti a Vi ; ar-" awcsk\i urau m m : tfe m
eadîuî . i t r u i u i a ! r - ; xf >. opal v v a : i! ura a n h da a aduce d*»nka
r k î n v î u u L i v k m * iu a r m c u p - da i L-p-Vu -a, »ocnei m •.*.<,• _
P k w m aci a p ă r a u :n
L > k bl îi a - Uikkx ik I'aptul xă p k l l c k r<»pcu(‘l p k l u u î k k e V k •«*
folevas-vt m oarele 1 '? w r u u ^-miepî jî dc v n d i \ u t e V a r i i
mamă da ,vU uki> m t v ipomk paloîoek " parura \ t* ; a\p»cu.«
prăiîOure a î l*i G :v civ'> u 1 i keU > %
s f<kt mo^tenua ik Ia Frecd, v w
r-u era un îeiapctp »*pu.mst \îm mu1! decât .tiF l raud < m o prea
puţin Uitare va* dc polMnuU/â dKiiiii îaiMpa'Jtc a! p l ’Vslid a n \u
da arab i ai 'irvirurnant da :ntak a-^rc atdi j jua»-- «du! ac „ ai ' 1 •
- a » : i p ; Tu : pu:-ef :' k > -'ca - '-Ia - p*~e.-eaîi~ : ' - a I
Ipî^aîaui ac C ’aae peCUru _.a ri iCldjai k ■•' î a->e i*-; dî iîîvî a" -
decât pentru rezultate rapide în ceea ce priveşte schimbarea perso­
nalităţii sau diminuarea sîiiiptoiiieior nevrotice. Intr-adevăr, Freud
r ■ na a* k a k i %a. 'ai laa * • .pin* 'a a* «’ -
adecvat, „realist ui ieiptinrncii ueneticiiie terapeutice ale psitianalizei.
0:v J- ; s p ' i O- - t a C v u na r •_ , : ; . • * , a>, . u an > 4«

r-if» , lima sa C i i h I m U* î : a a ^ ‘0 - ’ ^ . - <? n ; r


i '..s',ius \v v -f nan e . ^ > i' m «.» • - , -a n , / „ - * ••
vpujmi pnr:r; inai^nuia;i-nuiîCîaJ •! . a-. ; u k H„ avi a a cade .
v i i >' n i l h l l t t k h u i d u i ; V- U i a Ci M _,v t ; , » U U p - « I MU c-K, V ’.'vlU.U:.;

' î i | t iai«t'|v d a M i ţ a ; s- ui t a - d a ' v u ' u «u»a * in - .«<0i i I i -i m


.uni am vâ/JiF aate m u.ud ma\ fJ u \u adia- r Raiula
ten e nu e n i r a ducere a siuteirmţ<îi, ea tund cen trata
t•;, / r i . a
vîVC"-’ude., ai ij ' ropiii l e Iiini tiari şi c onflicte .
iectivele trat jr hanalitic s-ai
iluî nsi i'i.it ■c \ i : .u m «
■%UlUÎ V^ „ i i n ibare a o anceîptuali zăr:îi îni cecîa ce jtiv e ş te natura
melor ţ>siholtos fSicdner, 198“ La, JBiQ p .r*5 js ;s j r n c m m
reeud a »crîs UIiui del al uniui-, 1 ibidlo ob< M . v . U l,! c
roblemede ap ăr<eau î U |Xu r e măsură ca uin re zultat .o mnm:îcrer
e, scop-•-* , ' îhî CU" 'zei era acela de i elibera pe p acien t de
ile iu tiilîfiî, as tfel i: « i 1 ^ ♦ !V U iită o d V."' *ărcarc , ii-.m«unu
a etapă,, aşac lai scc>pull de bază «al t ji.; ■4' ritului era de a face
tien tu l ic onştieillt.
orice ciaz, (txlată cIU 'forrnulare;a die inai târziiu a stru ctu rii
ilu i în h s rin e 3nil, de sine , eu s; ta; u, I id a sc - ; î t v U U iC
de a mi■ îo, oe
:a meciM1ÎS r <■*ie Aa. «-»p ăr•are
a , de a red.uce p resiu n ea
- a 5 vi' iî. as>tfel încât p'*ic u c rj* să jm a tă dev il C.iCn
n â n ta t de ac >ta ş: o.* nte-i .t"'. a 'retl î 1 te :!;t- c
regi fi P i l i deiplI cun[1 Sfituic v' i. ! l El < COE:sidera *<:, tetem.
-.ji’.. i păcii.Olti’c trebuic a UtVIIIă al H»». împo i.; ♦»c„v; 4*i.
C,\Uw 1- -1 1 şî îimpc /a cererilc>r o DIlŞlle n te .tî»~ Uit;*
l 1938 ). Priin urmare cadre cestui mode , i nh învc
ig îc e eirau linţ€dese ite> l di fi conf1101, i\cei terap eu ţi
t-re a kj.i.sub: §01 I M sest ■mode fi pcop U- !* t - 'i . r e i c
rxv-ui ... •*,
Criterii de selecţie
în timpul lui Freud, criteriile de selecţie pentru psihanaliză erau
destul de directe : a fi un analist clasic însemna acceptarea perspectivei
conform căreia psihanaliza era potrivită doar pentru acei pacienţi
. an M.icu' fu de nevroze, a căror psihopatologie îşi avea rădăcinile
îe faza oedipali şi care puteau să-şi dezvăluie nevrozele infantile în
cadrul transferului prin ceea ce se numea nevroza de tra n sfe r Deşi
mai există o minoritate de terapeuţi cam m perspectivele
originale ale lui Freud în ceea ce priveşte acest aspect, marea
majoritate a freudienilor contemporani s-ar putea simţi oarecum
restricţionaţi de această poziţie. .Din anii ’70, cazurile de pacienţi
diagnosticaţi ca psihotici sau cu tulburări de personalitate au fost tratate
mult mai frecvent de către psihoterapeuţi psihanalişti decât de către
adepţi ai altor orientări. In orice caz, probabil că în rândul ffeudienllor
se găsesc mai multe puncte de vedere diverse pe marginea acestui subiect.
In general, abordările fireudiene contemporane împărtăşesc criteriile
de selecţie cu alte şcoli de psihanaliză. Atunci când un pacient este
îndrumat către un tratament de tip psihanalitic, cel care face acest
lucru va lua în considerare următoarele aspecte:
• aoilitatea pacientului oe a r : c c r a » -kii - ; > „ ml terapeutic ;
* mteresul pacientul» v şi -■'p-mmm *m m indiferent cât
de rudimentare sunt acestea *
\i \ \< * r-f *• y ' eu m- *i - f»*

* ...ua pac urme i , -m - ... *.mb ,cu: m oue e , :■ *.»*j, • - om?


• ii' h mm e gc D e n : «••'.sivu'i'a' m m ‘r n < \ c.drm
mi o opta Ua .
• datai pamenun p*ois iu v r u n u st rar ca o j n \ u tatea -a alia afecte
puternicm fără m meDea m mmsiiîir.t aîiieiimutm t :U de <me
:de exemplu mmidn faţa de jîfy uk* pilda, v u denia» om Iau de
Terapie ide exeiîipîu» im pulsieuaici
* dovezi cu pacientul arc c e 1 puţin •» relaţie p o /itivi •
• disponibilitatea celorlalte sisteme de xprimi din 'ama pacientului

in cadrul NHS psdioierapiu psihanalitică mm .« omursn toarte


rata. îngreunată de lungile liste de aşteptate. De uns. c« este ac cedata
ce! oi lare se pie/inta cu luihuran modem te mne v o ire in cum di
monieizarc. In generai, o av-menea abordam pan. - ’ (:!r p*'tu\nă
a-iiiei eand pacientul ptc/m ta probleme de nărui a cantaemlopiwt
mu când exista dificultăţi interpersonale Io prezent, diagnosticul
lor mal al pacientului de exemplu, indiferent damt *d suferă de o
tulburare de personalitate de lip boiderline sau de depresie maniacala
este considerat ea fund mai puţin relevant decât capacitatea pacientulului
de a se angaja ui procesul terapeutic
Orientarea c a n e practica bazata pe e\ idenţe e a incuiaiat pe mulţi
pi ac tic icni oi folosească cercetarea ca un reper pentru a stabili tare
ualament dâ rc/uUatc rnai bune pentru un anumit grup de diagnostic
t Rotii si fonagm 20i6s Deşi acest tip de ghidare este de un rea«
aîutor si ar trebui luat n considerare atuiuu când sunt formulate
nrohtemdc pacienţilor precum si m d e u / o l e luate în Îccâîurâ cu
LOimmenmh ev istă v <, a \ a i s »a>vn în 'gnucl în rundul practiueriiioi
osifLiiriiisti a urmm:v tini i v fte î de nhorj.'in S» o Te pmdru *a
- r o o ca*ui v. <km ,.r pm mm ' mc m pre/mtâ o - m* mamm
.a pîtoic s iu anociafe, Uami<«jct i «udo uîuu».« j pu^dcu'ei' ,r~p sm v tie m
, -v ro -iv o i m* cb’d m*dr ace uedibo :n S ţc u m . *< . , ,• -“
n** o: c : no O am*o? •' V mm-. c ._ u mmm cern .o?.u.
i and luam m con-uderare adecxarca unei abordări psi bobinam ir a
1 s e c SCO I'OSO o -i.i m ' ede F; '-t|o \ Mv Uu ‘ î Maîno
* b e n e i o huna i e -de ,, mbitino» iiiterpc mmrnk J ic o duca ^uic
w>‘llllkîoct tHl
• Probleme ha pm «enralm nebnie sa se centreze ps o- icmâ sau pc an
conflict principal
pjîii mi i v m m î4 c -?!î î !l ^*
• P u ?C'I;î! “mu moOv.u m *.K UVc ih terna •. nnî- du
• tu n a o is k ; ».mm, pej-c vrm r mum atu pr-m >, ** u mptc a r m n u
Yr i* ' t h m . >J u,ra *• r,2.< *>• -.r; cupid-
- - :T f v a m u “ U - * * -Ir v c i i î r»»{i

/ ’ i^ u ti >gov m - ,;c rUu a d? a r gp e m dt ' M i n u i r ! d ;spore h b


n :n%u m* u «’r ..,N r »?j mod ^ir*ri ::u o acordarc trend tuna dai
c b c c d o tulcene.- * - **_rsd> *r segm ente de g,iudeu m k d î t k i !*•
cern ml se aplnu u b * m nerii eu >i în cazul psihoterapie! mdi\ iduaio
!a “ ÎUC C - .1/. ’-\,vîf? 1 r ♦ v;i MU< Un <n COZ o , K<ml Jiu dv gî ap pO Uc
rt ;ea nmi huna mod editate de u au aicaf I >t exemplu. land o
abordare psilunaiun a auc considerata w în» .d munată. *!u» e x o y *.
i x : e k ‘ ii. a aatuîa v*‘- posibilitatea unui a auster rcgie^u *dt jnkli
dependenţa c\, u a a mu când pacientul arc o intoleranţa b inaniimo a
dudiea .>1 p u ciu rd imensitatea relaţiei unu ia unu ai fi prea mat ea
ar patra b nan adecvata ** abordare de ei tip
\ n * Unui ZnftPe L i u e m k de îilii su^ tiu ar u s u tk ie u t in Otod
mpamt penii u a ajunez !a o ( k \ : ne a c a t e m m cate va dm gamilii ik*
pe .a r e u r evaluator z ea mea \n manie dna întotdeauna d e treixue
luate *n a a n ide tare în în m uia p Z ’K e n z lor pm untul im a istouei
m as 'teii;- a Hcmam* d a î r o d r *buz;*Mb u >d e î n r a d m et «c
M-e e;u<i Or* m a far fin uliu: d:a i:e e ; > a m „ «p. .m,uc .m . e r >
fost susţient în mod consistent de rezultatele cercetării; ele reflectă

Calităţile terapeuţilor eficienţi

*Y U i' ru un »c:a:mat t*eu'dt a; r-v t: : , *«;- r - a ’


klcmian ;t*. j u m p î i u uc u u u r e .,cv -a u . u i t Mm mm
\â îic t,aikiiin ki wCCtt x.c itiwt* : îi aci ir uit un pMfeaci apt ut p a u r u l
bun, întrucât eticheta «Ic ircudian tsu a pată prea muc d nideceiea
CC tpCcr Vi .«CPliPJCC’ci ‘P *»nsl!*J:iîc .PCLC 51!.' ?• ;K ?if;M --
;c mccCi c« r>.»>i si >t «>Mia Jt-vc^îra prapru: aonALiii^a:a.
h 'C io i^ u iia iîta . ;k \r ^ M .* jfM P! itc p c:;C c ce-'c ^ cec
puphvi /ev. »* r7o u i n u i . ' V ccvîc -ci; îc !c - c p e /c a c c J>- „;
c c u câe» ;;- ip c c %e:ccbi! <\ d e ^ d iH Ic p p îT c o tiik recele: <vc c -lt c
k v ii <1 !»- y 1 ''Uip* Cile .i c v U f M i - iîiC» «llvf Jîâ * c r . CI-CIC li
:r>jccn:iLi! rMcvîCîme
I>•cc-ţa Jr c acec-tc * e vv:c J --wc - cc*mîi Pom
- ‘îlt d î N' C P : IU " C r C ' C ! - Jî; UTVVjJ t UI CC -CulllCC* - CMC C' C! pCC
pCUf; U ^î PnCi!fiîC C'^CCJkC! 4C!C; vpap** -{' F\ /
C CC p i c ; : ; ' , .c c-\ ' I '. : CC M t i ’ip Ci C Cr

r-C usk PC

C cpic-C U îpî, a jip :î . C ! k » ; c r c p c f c :îxu ;. ‘c e u §;~,Cm pc


^.caiut c u e l i i c a inetC ~uc c-*: ?e *c : . ccfCc\j c> *nc;
•. \ zz5 V e , m z;,i . mm:'. zz - z : d-- j- x< *«;i
Pe măsură ce înţelegerea lui Preiid privind variabilele care facilitează
•z mm --MCm mm : ez risc ri; rit,..; mmmc Mn ' :i; *-î
■*>i ~ i\ii c î < m ee; ăme zme1 ;• ; - *'bv.-r-
zee.to mm * v - z , m, .mmeme m m m m '-eim rem znebm ;rim
’nsuşî, schimbări c ; f- jr* *fee>,. »z ’z M-'Z| - ' * jr-. *Z; SlM i - .
îrau cc>nsiderate ca fiind transfe, ; e ele V’ ie ,;n . z , z»isecîm
„false: conectări”. ’ z z;?re să •. ,%fzeib e* ?e.;zr. z r e f b= ; ca fiir
zri:Ctr ' :»!*' '« m ' - v lv iss^ i vc-ch: apă? Ce io mm, a
■'’s r m ■- J z; c*; mmemmr m mul .-kr eem m v
srioare.
.. v-' r mi Ce e V '.v iln r iz C e re ri^ m mmmîe blrne^ m -zi* -a
«* m, iC.r n m : V* ! mme m ,.;, ; n n ; p< ' eC z; j z : * •- -z î
im‘m z - -m zm m e z m t o n ian ' r e ; ; , om m: m i e c r e z
mrnmme ( em e* ’ "z-z '"mri m-no ar*: m - e f i e c e ? Jz, ! z„
V ifeCz'iiz -zr*rJ rţ* ; hm; ; C î n- pmenO momc-t ale '. JOC. i 1
e. m m c e e ^ '*f ?m fie K p ; c ; bmem~e m m meO;. o
Z ' -» Z •' Î C s<' m m , ; m J r e ; i t ' | , ;î ' z ' J.'t Jl? Z z; z m 0 ‘ UJ V- f m v; f ; -

^ •: re - e i d z m - z z m o e A z ' 1! H a r:i eiameeem sv«!Hi ^ 1


/-, ,î ,J !{- Î<ît! n >«•?!' tîv;l<jl|r- . îf * ?Z:t|Z f !*•> t **■*T'<*' ■$* ^
;î( ... <m <v. »** - m r... rrfieăfe ezmo-* -;») ir o -mmzmi Ce
z;,.e r- m,e>cm <mb; b e r i e r ' * * ^ ; •* m a mim e r-'.'\ri>: r« e^
£ n umere î c-?*îi ne î m ^ . mdc:v H am kum 5 mpei fcc u
eon rclivl umenoa \r Pr 3c alia {urim îreudiemi v.«memp*mm:
-u„v;a;ţ/s’i m nîkrmLii-ce r baci kvapeumcu oiu mmmcază experienţe
v «n.»ut;raic latente, dai ceva m apuic foto pai imit u un apt ui ^
ommdcră *>/?• em \ xpm iv al ii mîlueniaki da naxuk nu di m* o tepektie
^nHirierea urna puncte de mdete ■intiicinpnninc m upn transteruim
cennnuâ <t fie o tpaicci fundamentali şi rareori pa A <nh semitul
iiid* *ieîîi. acea dă Ipore/â poate îi uit otifkafe de a mngul întregu
îeoreiîeân puhmndkk e. m pimiipa! prin Mia.nce ,! e\ mentei hiîcî
rejîîiâii o b k x k u c monomul:) de terapeut u ds m o ^*ta de catm
mtcicni *Smlorek a» Ariw.nxL 1WJ O mume cm unportnnui >
acestei po/ipi, c.11 kintifieatit clinice, cmc m m idei a am relaţiei terape­
utice si a pioccstifui psihotetapealk in u ne ea fund unul îi* care
mipaclu1 observamruiui asupra celui observai, ca •» influenţa continuă
isiipia diadc». terapeutice este minima li/a*
Şt uda de psihanaliză m tersubiecthă se ocupa m pre/ent dc
asemenea aspecte. dar este o abordare cart a găsit mai mul* sprijin
ui America de Nuni decât In Marea Britanic Pînmipnkîe discuţii
asupra reunit 1 analitice mmmua să pună accent pe importanta
neutra li cap u absentei unaiiticv >1 a relah v d unse de răspuns du<
partea îiialeîulu1
! 1orice vin , t uiî re pupm a* ouau mp mimul întrebăm mnîrabtatee
1 iO. ml un ' *u x m v *cre pav m i s f- -grvut Ca mrultpe eue
o x a iniin iii k u a n c u î i t s R r c u i / e ujUocitk .fesrac «em it Uni p o î i o f e -
’ip ;s: (i-'jp-.i ii«o,-'SU‘ Jk v-.si Oaî "cehuis t •' : emo kmîa Lot k c-c
Je v i ; u . j u* e 'm „ Ci:. . n r u » 1,; 7 C - ' j A :»; * ‘ *■ u - C-

terapiile (Lambert et a l . , 1986 ; Horvath şi Ltiborsky, 1993 ; Rotii şi

1s .: s : C I, ! c o m o O k O u iU :k JOU: ia U .S O a .s o , o .o P l a

meu m Jepîxm ie l i f e m u J c udau* r dmb r miJcUa A-


3 * .- e * '
Nopim-ci d. mas * m/ue.m i mu u r ' e v u m : 17. mc cnenceJc
«U a_1 Ci1le **i f ' i'uO -v.-n.: p , 1 !v (<t temut a lk'~e c, 1 Ou .< •*Ulî Oî îat ••
nu îndată ta pe u ' u rn c p i disim u Ir mod original, cu a iovi
mprmxâ m coutepiid geuemi de ti armei în ÎMI?, F reud atrăgea
i a ’e i.'1'*; a ; şe *.i a : r p '\ ii.î ne r; ' *u m . ; a a n a i ;
‘ :b 'Tu e . * . 1 UUC ireii -- U pe , ; î l UU ' -;pa 'ÎJÎv- ! pa U CUC ;
j ujbm *a . tn,-ii pr;ciciiv- iu «cf s p a d a pi a ? pecie
a»\tîiţîj ap rau a a c eum ihcîaekeaeaînîiau nunacnipte iijjA icîa
. Cr F 'i ? je n P v e; » p \ ne j]ea p n ^ a U ? U i Unapeuiv p\
i . d a para
t IVI U;> • rt» •• *: 4. s ,iu ‘JCCpJt de deci Ciillc 11J ’FiH'i >
Jc fîjthî: ci'! '•*i <U !;C aUU dC ICl’FÎCÎilî „fi'CpiiC /'k ' *Saixller F ui
I / •C■ * ţ V F lata 111 opera iui Cil Cel Fi *11 Şl Wcxicr I 1%F;
iu cui a a pi e-a - n ^.m m caic a cn n au er.â ai partea centrala j
a luatei a u jîi ■v:. s a. a Ltţu a caia a u aleii transla r" /e t/e :
* r-km* a adu- - . a J a | lc. fuubilă la aceasta problema Mi>ţmâmi
â pinventa ane- a : ■ •>n5cer*ct nule â k necesară pe no u ahm-n
<ctapeuinj peulie* e a t.kvva ei n m a r a m a e idila suni iecc.sar»
pentru , a p u h u iste/j a a s - a p.mia ac perni Veastu opinie taTI:a *
*> po/îtir treuduue .vm pensa bc cure n a p ie sa <» parte j culm
p icientiiidî v-re ak ntitiv tu c a n a p e n k m lunuuMiaica tertipeutau» a
nmp cc o ulei pai!, rd c antrenau in ic/isteiiti Alianţa l-mapcaia..
n lie d a a d F iu n a aşa numitului eu m W n jim . cate lucrează alaun î
te terapeut.
DcS! aritdi/.i o a n d u - m a e s t e c o n s i d c t u î â in prezent ca liînd
seni ral a iu menea anabiua. Jupa cum u m vedea m capitulai urniainr
.. a cn Ic n* JiiidU iU d pu ici ; m a F^ic evsnsideiată parte a v c e a Cv face
u ^ e li t i a sa nt‘U rea in r r u m c u n pite k ni m e u r p îi» u e L v i
• <; ; ;.iî ,'biv. = d / , n e k * C; P ^ ^"m c -j < m p » • m ^ u a a î a - i v M,
:k *. îP i . arc IU. viîl: a a U \ l P c it:uUe* p.wScPfc < » ,
ir ‘ -*e en, i - ;c â _ « ;n r- - t i«ur l5c îpt'îiUr*. c trS d. :, pr >e
i r. *ce . " »-*_ C\ ' -i ..U' ' U: ciur P Ş. ' v-c a ; < i;' SU
î U ;s i rP ;-i. CC •c ” ; .lUr ;:'c . ,» s

concept la răspunsuri emoţionale inadecvate, create ni. interiorul


: : c s c a i l i i i de i a*ri iuviNpe- a 1 u^tU ruP %i ,t. fCpi;'n A Jc ; -s3 nc
; « -.C r ir ! i » v >r j ' - e . , ' an.t •. p m r ierna
a * - » j n k iiu t e n um« c r v u n c » ' m knapeiP' de *eiu- vm >c^r ( s.
;a - irC, i iprUj' *- cJ.rî'M v. pe ^pl-, v vcUU ?aS cl -CUCc >'t
-vfevpri; m laud . e a «. ari nrae sfjr a/â a i eeîtiikj r e ^ / c a n e u d n n tb c
cl.irsci * 'Pr e eciisider:iîf*:i „ja efitre lei apeiif .1 mv •* aurel de rjvpuiuiif =
Există multe mituri •la modul m * comporta tera]peut
freudian, «dar nici unul leg;at de ideea că voi*besc reia' puţi]n în
timpul şeclinţelor. 'In ce;ea \ : -IC x-, ispect, ca ;i :
în c;fi-C
T'-* ~ /C c Tm mile, tiîraf>euţii diferă ;foarte ;mult de-a IE;gul 1muî
continuum care se IiHindiî de la foarte paşiiv/tăcuit spre foarite ieraiativ.
0 parte di * , dîeeîî clasici pot fi iiieetîfic;a|î în partt sa tăcu Ic ’
c \ vum ' i; nm'~ are'' *n r sufix ' a existei în rândul idier
contempoi ani în ceCC C C 0- yfie :ic'V Cfiifi'
"fine rmrmuăm rmUi-nu :xî:d r :crpr.stării fe:nomenulu de tranisfer
devine pos fiîfi !.V' ■ea Icpfitfi îs .î terapeşuţii adopt;ă Eli amimit
e- î^mpeuP fie .-Cmmp -o :S î c o n , n •. ; c m ’* . H intini Hp
' 'V* sorina V’?'?«h î dup a c<i i U f i f i îleaza iert! ce•aipeu ţi: un
' !-‘XVi‘îXs m m .’’ 1îvcn * :knîr«. a*XîUi \ ‘ c «V•şi sacrifidi ( v,* î -c«mita
personalita te „normială” c, fi -J fi 0 vîa m imi-proieciţiile; naci e it
mc- mc-ci meu .»!cn *-r, mre?j EVfi î’-jmr^ UlE yoUjîvu
' c 'm .fin: firiptMfc rfiO m fi* num <(•- c c:; ti I «cmc; m
' rv k>*r „v i r ilctfi '• - 1 ^" 1.1- " '- fi <-•: 5 m *>:m c ><m 1 ''4 ■*' >r
>:\*> c.<. t >i C i' m* t •‘ • l ' c«, i I " i ' C - ' î f i - U; m UW' ,'î.fic
vreo informaţie personală.
Noţiunea de terapeut ca un ecran alb pentru proiecţiile pacientului

icientului în seneral. In orice caz viabil]


' " --mm . r - c >m - • :e. ' evfis <■
firilor şi iilustrările ; m. 0, 1*0 i ' r î . ^ . a - i •' * in sensu
0;0M . .interior,..: u , , . m > r e r r - u t / A. ',vîu%d\si. 1•otentiaL
ik rpr: nală cât =. ^ lu.m ; . u j r i D-jic * cum iu
s,.OC a p 'p o ate' 1 r- , ' mc "Svn Ca p; Sî*iiliSÎa da.ă i ămâne <
" ^ ’ ‘Ca **suit prea 1 \:l . . 1 Ci S- ' i.:m Mk»Jt \iiy‘ Jl’ orsiunil
**1 m *k .. . ' ' , * • .! tLk-.t iuîtr.-Uk, J O j l , :!’ ! ' ;m_ 1
mU.k lu '' *O/. *■ S.î .«.*! ;n W p r c d ^ V i:«V,Tar.v V! A-V‘Uλ’d 1
a :i-3fc*-w11 >m : _ >*’ ,* >l , ' •' ,,!« «nu vClcJm • l! m m m ,- '>
V. toca? m r;rt •* , v - ,.C \ dhmcr CC - U/d . rt memu-
VHiidi î j i -i t , umor *'• Jkrt V i o , cm m r .V u.r *~V
m F r *>jo :: »*'! • p < : *:m> n^ , p, . ,! n Vi~v.
'•r-j/v'SV:*- v -, o r t * v d mu J a ; d- . : m V v : m* r.*., -
di nkm 0 i, i ‘ -mp**- pom-mărariV Vi d m-* m J il mVrt; rd
rm icaîr-' d . m -î \lm kd ,tî s V ? , c J n V d - c m r -. •
■'' >uJ î :

Strategii şi tehnici terapeutice majore


Asocierea liberă şi utilizarea canapelei
în. ue.de aspecte-cheie, terapeuţii freudieni au rămas fideli practicii
lui Freud. în timp ce erau întinşi pe canapeaua analitică, Freud îşi
încuraja pacienţii să împărtăşească toate gândurile pe măsură ce
acestea le apăreau în., minte, fi ie cont de logică sau ordine.
Aceasta era regula fundamentală şi piatra de temelie a tehnicii sale :
asocierea liberă. Freud era în acelaşi timp conştient de presiunea pe
. i n,U,' * ! î \î , O J’lm, ' :v 1 : ’ 'l

>p c i v mm m -p: ; m ':;■«**' m >?r-c m .< m ';V r >


,«*> ’ m na, mmt m ;m *' -• m ; m d; m ’ *, .
-h , f* V ^ m \ *, 'U-f« O a m :< u rn ’ -i * a" V t - a m o :î î -, m '’
m;m m m ode aparuj- 1 fmm, < • - m rnart' -* :c 'u 'r t a - v
^ I V î r : îCr--~ j â f k i i j f l V M i m i w v aCrO rr r z v Îî'i* > v l , >T> S ‘“\ u . : p m / C P l a L :

oe mrte nitiî profumk mire F; v k v : -v m; m .p o rr In m o in o ti v


gamePJu sa spună pur v simplu aa , mv c: .a n v m nimic
bre ud >pem vi aibj m \c^ D c-miln teîe lor uMemc pi ia mmuneum!
asocierii oi lot, fn ump ca realizau astk.ieri libere. cu v aur anta
p;u ienln dezvăluiau nailic lucruri despre ei in>om dmprv aspi raţi de
temerile si fantezii k. un adesea mult mai mult decât m sitijapa m
care terapeuml pune mtibc întrebări khi in cadrul şedinţelor terapeutice
struemrate Io orice caz, astvierea lihcrâ este un cirul către care
tinde pacientul, dar in practică este dificil să vetlcih/e/i întregii]
conţinut aî gânduri ier Fără îndoială, principiul ase, k-r u libere sfă
Ia baza întregii p r a d e î psihanalitice curente
Când pacienţii mira văzuţi mai frecvent d w â i o dată pe mp tăi nana.
utiî izarca canapelei rămâne <>practica standard In nr d njv terapeutul
se u^a/â m afara câmpului vizual al pacientului, m ^paick canapelei
Io .mest feL nilul conversaţional obişnuit, care este mc ura) a t de
comunicarea de op faţă în faţă. alături de indicii ni »nverbali însoţitei..
este inhibată. Se consideră câ şederea pe canapea facilitează un stil
de asociere liberă mai bun De asemenea, folosirea canapelei a
supravieţuit de-a lungul anilor deoarece de acest aspect beneficiază
nu doar pacientul, ci si terapeutul, care nu este obligat sâ se atic in
câmpul vizual constant al pacientului Aceasta îi permite pacientului
sa gândească tttai tibet, iar terapeutului să fie racordat in mod mat
sensibil la comunicările latente din materialul manifest aî acestuia.

•'eforpredo/ma

Păi rpvijrov >o cc, - Oddcmm ? . v^ 'o rd rea.** 1


. *C: -S.s!]>i'Osă O rrszJ . >' 5 - *-C îdă.o g C iCi . k>- ! n.j,
~o*To' -‘opom ;.t\ v /* * ' ^,i <,, vrr* r ur r _ oO! - ■
Visele sunt considerate ca purtând semnificaţii inconştiente şi sunt
•d e gemem pi mo mm . * .«par Jar un m o o* F -mii vC«io« pe
ho r t iirjose Frr»m .\r<»n.'î .-yvi u»o*mi m <.■ -m♦ rvn«f*^r.'»î ^ *
•. >
. - oi vî o < ., r.v v d o m av o *»»**« î oţ 0 j îv;u \.» n* k '.c o ' O

cnim iîtapa l t Fimcm mmd >sr,; m »A An :.-r m «saunT U tem


mtemicumi intmrcm * '.nsnuu m*m r o mnmr om mhu Is dr pamco
mhn
V . i ’, ‘î i ' x \ \ ;! I * \O COm , \ 5 I •« . \ s 81.

d .p Op s f i’\* ^4 ’^-C ' , u . ' 8c. uf.,uf u- ţa T»* .' i ,.i ■m-

p ro om m a d u f m b i/a m ituciprciar i pmtiaîLih m ;i •m m p-u icnim a


p seftemu ":>îii un si'ier. de gândire m m îi permite >a şi înmieam
luidarardt. Io stau. o n m a m tc n w iu analitic urnea rouă a tace
fenomenele >;conştiente c<uistiente (Greenv*ti, IMmo Interpretai di
1 ;:;aui pa rm m n î at dmuvj conştient de var. robeaţi a eraeişîmma
H ira xîi! cauza ncm o 1 rândurilor >; comportamentelor m ic. Pentm
r aiunee la o hutcrpi vum terapeutul poate unk/u mtrebân ite clan beam
d cuvinte ii aiacex-m .n de obicei acestea simt în număr redus
î!i lîinp ce inu-rpr a ii lle d m rareori la dispariţia imediata a
dmptonrieku. eii n m m o i / j ti uşurare valoroasă în ceea ce priveşte
icaiiia pacientului uk k w >i lipsă de sens H e îi oferă informaţii o
concepte fi* o care penau conexului pline de sens între sîmptonu o
experienţe ce până ui avei moment erau misterioase. C'rearea unu:
modei exphmitv puternic constituie un im flec de a reduce reriMnnm,
iiiiim iiîinl wniuo hi cu . anumită cLiniate
lernicîiid ie „interpretare*' poate determina stu/aţia itisdăt.nrc
că. în vadm! a m li/ei, pacientul ti spune terapeutului propi uk
gânduri >i vise şi că acesta le interpretează pur si simplu în 1ţinem
istoriei trecute a pav ieritulm Această interpretare dă impresia ut
pat lentul ar fî un r e a p ie m pasiv care aşteaptă ca terapeutul să *
prezinte „adtoănil" '-au răspunsul care \ a explica durerea psihică
in mod ideal. este mai probabil ca pacientul m fie tel care ajunge ia
propriile sale inteipretâri prin intermediul procesului de explorare a
m d i d m în m o s^ suim Bmcbifdc'- din cav! în . sivi (em peum
\a atrage atentei asupiu anunntoî pai termin viu m vibm m aiiatmo
as perne ic i »ie pammiiid k a ‘re r m o m i n că o cm |xoo %. a -im ,
m m . tdi Ola svkmuk d a r vam O; v m tW i -ies ac Ou Ca m u n m m" .
01 Omp CI Hi di o. fmeoOItO m /xi i*mu e; mlftO .< c m m m ‘- ?,m
m m bm : -mi a 'it:,î ,v',ta ...o mai- e o v m m e e p oo om
-r a «ai o f mor * j !*o ‘*■ m *tid: v . a •» ' : m? ;'»!«am.-* . ; S ***•'
bune interpretări mm cele varo b e v u ă m r m v:n> m t c p ă m o ' um-
cei oote ’/ î *m îrc o m i!- m :;oAco * o o c m p o-’- * : »* 1
oa/o ifite-iumaii!ap m m m n nav o m , • n - moom

>’O Jî <s e r * a i^ C 1; X C ! ''» ;,i - ’ f M 'O'C* t ; 'n S , C OC i t* r v-< * *L* ; " v - ;

\ o\ ila vV'‘UUviaî ->i m vm m x 'îjţ:. m.xielafea ’?• cş'Oi'O'


j uiem va a cu m aaak a ia i uc a \« .
v' cream a*e-tira „ marna- cam ! ' mevca .! m i, .a a, confruntarea,
mfmpienmc i -a ia «î j !, a uia„ammîUck* de ip u.a cu rezistenţele
m ::m - uv - ~ma : ^ : :m- ai via pum nm crar * a %v c 1 " ’"
Conceptul de -,a. |a ,a a/-''v .a m referă la un proces
construit pentru a ** - ? i.>:a';a„;! vi ,i>îî; 1 armmaa a „ i c,i •- -a v. '
a1 Cav ,p ; ■*•uC ai ■ - faaa.^u; \LvanaioCc ic Ja trac
■mima ^ m v_.*-ru! ^ i:fm rnmţifm rvmepuh 'a.fiijţM• v a!>Uitai-- ai•.
;h U! is mne m i 4m l mud a m\ mai; ai lărgi . . vccplc, d>.
mecanism de apăr a- r Ue JlrC' -a a-a. . 3puse t'a fiind sinonim
■a a ee-c r a v . a : a -jvsr aau! mat ămd aa a J'C; e multele meca-
a vil'./ Ji -îp -J 1: . mmurner va ralaa1 n ./ a area î c cacclocii* :
. ra d u a ir mmm aa.e a mrmîirim „Jfm < da. o Ji..Sr.au:.. .peniiite
.Cuaui IU . aa a dcicrimr-j an viere1* t Fneori aîHIOllU* t.ipU
a*,: :î mrrmaaa •Jac km vara doime ca mu cu scmi!lf»v aîac c
mim!t ra ia cu?- rcî-Ca a, de evmrmlu, *.a atmia ; când v-ivci r-.
iUiuiU-sIa * •-.<î a a~ a. atuiaiivCi tai a i a , ;i:iC actia ^caaîna
„ crtMpun/.unm'* a-m arjj a p ire u apus e t ia m muu! pe: ac u a
v ~UjJ<L'* v, *‘ ‘ *>, C\pef!v C-l.t V-JFl . : i)I; ăi li Î C l , CUC Cl J e d a t ă u U
v e i a_ *. , . a r a L* v a /, gâ>!*n adu * *>aiidtiiLi
cir iy ;u“j 'i'[iţ- a; iu ;,u\u ii :; j voisShUU tk a ialua ceiaUa uac î
: \ p c r i c n ; i ..- m.'Mun.uu-- :x « (i*u r a s u r i d m a U a >aac a - . v-»
re a- M u ia ta a*» -..a d a r ”u . r ntaiencrit! r e i a u : • a» ?mur a r u m
lunignl căruia terapcrnţii se situeazlI în ]privinţ;a acestei p;v r~>emc *
se î :urcA v; o ^ . * ri v: jţvmsrei a lai" M Ci\\ •■>iv. em t *:ii
apr*oape exclusiv a . ■ r r ;:ărîî urca ; tipul aici ş
m şi cei care tr;aşează o distincţie dară m:r - h li' O'ilf
;orsionate ale ndaliei şi a căror gamă de interve urc mmm
interprete -- ririm-rc» ‘rirc
h* rT , *Î :'CuO:î-'m i fi

Procesul schimbării în terapie


Freudlenii contemporani consideră că înţelegerea modului în care
p a e m n i n isi e x p l i c a expenenţele anterioare este u r n i t mai importantă
decât descoperea .1 ret a a* s a îniamplat cu adevărm m 'o r a
Aşadar, în terapie, accentul cade mai degrabă pe semnificaţia atribuită
unei experienţe decât pe experienţă în sine Acer mcru-este-lh
concordanţă cu rezultatele cercetării care sugerează că memoria
autobiografică este înşelătoare şi ascunsă vicisitudinilor, dorinţelor
noastre - cu alte cuvine, ne amintim ceea ce dorim să ne amintim,
iar acest lucru nu oferă în mod necesar o.imagine'’adecvata'a ceea ce
s-a întâmplat cu adevărat (vezi Fonagy şî Target, 1997), în orice
caz, acest lucru nu înseamnă că realitatea reprezentată de vieţile
oamenilor este ignorată. Sarcina terapeutului este mai degrabă aceea
de a asculta atât ceea ce s~a întâmplat cu adevărat, cât şi semnificaţia
pe care pacientul o atribuie experienţelor sale.
După cum am văzut anterior, expertei! aririmiiite-
considerate ca fiind codate ca proceduri (adică modul în care facem
anumite lucruri şi modul în care reiaţjoqăm cu alţii). Acest aspect
contribuie la dezvoltarea unor şatrc -me rx o m modul în care se
vivSUv>aiă relunV v re U u îu U ic s.aapum •Ii r* pum a cdonalî.
>u 1 viii! pJitCi i ■»m 'ii <’ i't'ii st CaM i pte>Uj. su ic a v VKv.ul et >„iUui»Ha
u inform warc m m. htinlmftu terapeutică i c /u iu Ji.î cUborurca o
reevaluarea mode mior eu rente de reiat miiarc c a ru m mod implicit
sunt codate ea proceduri. Schimbarea nu nai» cate văzuta eu decurgând
silii ilescopenieu uuîinunior refulate şi, după cum sugerează si
cercetările, nu c u c cat adevărat posibil că accesăm in mod direct
u ie moi ia mconşuenîă beh im barca apare ma» degrabă pr in intermediul
înţelegem \ iciMîudmiioi anei noi relaţii create intre pacient si
tei ipem , care iste in tor mat de către u ecu t şt. usUcE oferă indicii
despre modelul cîc rdaţionare pe care îl foloseşte ţotc ientul.
Capacitatea de a tace explicit si de a reflecta ;<mpra n> ‘delekcr
implicite legate de inodui în care se desfăşoară relaţiile s a dovedit,
de exemplu, a t« de importanţă critică ui ;unirea transmisiilor
uttergeneraponulc ale paîternurilor de ataşament lipe.ie de securitate
*Fonagv et a l .. I9dă» Capacitatea de introspecţie este o variabila
moderat mire utriuu m re poate tace diferenţa Oamenii care nu au
aceasta capacitate voi dezvolta probabil probleme psihologice în
viaţa lor. mai ales tu contextul unei istorr. cu dificultăţi din copilărie
C’ei care au trăit mpenetifc de viaţa rraumati/atite în copilărie, dai
*.arc au reuşii in cele din m i m sâ-şi dezvolte capacitatea de introspecţie,
au >aiisc mai mai i dt a rupe u d u l de iiaiismiteie imergeneraţioiiaiă
a patterneior distructive de comportament şi de relaţionarcc „funcţia
introspectiva' cum eMt numita. poate II măsurată în prezent în mod
experimentaî Ea d o o v capacitatea de a procesa experienţe enio
tîonukv acţionea/a ca un mpt.^ 0%- medieie intre exponentele noastre
>• rezoluta: îc fe .ta î o u atx u rx ttm U >e refera la capacitatea
aousira de a re Ut avei . a nm o m o te mm-tace de !mi|v eăîklmxtm
>1 muc sini? fu m m Ca :\cem»zeat-c„ u , , a u b - e a *u mx ostei a.
■Ou-sklîCCi' u a a * e unum ’ o* uzrik u u<» 5e e nat ce i
J vms - e se'x u z e m o ' l o mr e z o C Ceur de \ uhu
cauza!,, ttu - a * a .e u e c x c u ; ,
i >iscuţnic pix a . nu iernile de natura schimbăm se concentrează
-U-, C CU U , C> tS :C >Z \ • <U, *'SZ: d».-, a*-'.i . *' -s !<ni<v.
ie m v zu n -Jcv n pi ^ îimilcm u zk oei v mahUiîe tund a mentală >uu
^bEnd* u\ a st; u '? u e ~ p^rm e c - a ; - eu i.c- ^ez.; „ ,ajike,iî- e-
moţi rstuesat -„e ..rund a nu ni ne u emu , mm vura iul >e spune că au
capacitatea dc a se tm de£t mm biti-e a-afeî, încât au mai rnuiie
»f»! i U . O /„ ' 1 *oil,i i a - '' Mi *<1 *) - d u .
>', ‘>î ” <C * ■
“*” CU ! *: * *id ‘ ► . 1‘ •f ' - s 11C v« * ■m v > i,.
0,m .!, c ‘ - ; j iii .îTk“ ’

L îm ife ie a b o r d ă r ii

!Vo maP/ „: oe *., vt» v -• -> priLfu a hogea o m i n p m 1 *«i o n m C m a


Jm nu mc - 1 cmuu .imură mm umipr i a j i u i îi de/^sitarii noam >
i!iu asupri fu nod.e: xme mnirihute la d e / voi tare m psihoterapie
1 a arc o rclam u , m dUagonică cu cercetai ca empirică In oî icc
, a c f Mh a\ x m a :J .a// ra v*.>ie di metod'. >k»gia cai e duce la aut* na a te
curea >ttiu|ci mdpe ? * u C l inc.it s o ajute să decidă în mod nipona!
nea teorii în ak adunau sub umhelateîinenuîui „psiltairihoi
Păta o p c upcch m ,k m molare apun. p e îm »hli ca pohaiuiom -a
ontiivie <i repie/inte mi ierni ieitil pentru funanim şi miolefotfiu
ca ce o ac dai m ir e j - î a p m e fdu m m oaie x e icfigie tSzamo k m .
I j« d a ti t» m rp n /a . HiLt ce a mm a-«ură peodu cru n t a reprezenta» • *
coinpoitanit mal num* analişti care v a u comportat mai deer.jfm m
m>U vUedîikaom dexat ca etate U fc e tâ îo n veritabili.
Dm fenciixc mai alea îii ultimii 20 da ano în pane c<i u z u l u i ai
rtlu jn : L ^atunl* am erim »! d/u/n domeniile dezvoltării <.<>piLuut
s: »s. o a apărut o .ieslere a studiilor empirice caic au
încercat sa susţină unele «poOve poh.tiuiiiiec de baza. Iu pro mm
e \o d t un interes cîcvcui faţa de motorii legali de rezultatek ik
succes ale psiluUerapiei t S t e n i »* ../ . inupo \^e>: i u a c \ a J m d u k
: rn< .< piiitej i O O n ;.e de >* . tU O a H î;e , ă MOnlîău m C
0^’hvHm ap se dium to de micrpîriarce ti omk pbm m m prm\id:i «
d - * _ apa ea c k . e - *. a i ,;m! i. boom jo . *. o s c .. j : o p*. m , a c» c .d.
în gândirea freudienilor contemporani, în contrast cu o abordare
mai mult de tip freudian clasică. Care dintre intervenţii facilitează

MîOplU m o mu K J ii.i I! MS'C - -■ ia* ' *'<m ?m Î ,1 «« '!.• »


ab. 'drmkîi anal u n e m m m- v».î fv.c:;*ream ic nuu! -îsieinat^ a - a / ,
.Siî<; r, m î" o-c* u-*^ j; -...-r ; * . c \ n u m o u " • du * c
n;,!. undi eikTfneUtMîi :ec«ei\ini.uoe v io » ;i'm
"<• ' *,*i U' ‘*î **.. I . . U■„ p ud Ii ’v ’ , . , / i ' .<» •v *, ' . f.i
pnsuu.|\ruj mîerpr;fji u r vh!Ouli<i 'V.vmsUă K • ~fC iviovi -
fa ld de m m f r o r e o c ceia - >. 1»*î toicI'^ - n e a n î o O r d l u e u u u d r i d e :i v
inie: o ft, 1983 , ster
Stern 6 t c i l , » 1 9 o o ), ipoteză de bâză
' , , x \ :v _’i *i ' *H v * «î r: * 0. O • • j

, - 1 ->•' H !>.i.s'' :>\d> h n u n u h h h H* *u :«>» o •* vîn H


_n - * j- ~h H '0"- .>c\ H i * ort i c o o H .. ih m u HH c h h h h h
^ 1 '** *vH „ , p •»»»* h în , „ udniiiH r b« . au*n
• . -p.= « :*:.u h * h » •_ 'ooo s vum Or Miorveoii:. o!io!c J oc v
' HHHtdHi; OHOd ooo OH O ptCOO ! >it.r-r *; -k HiHEbCH
;Vrpx.::> 3 H n iUlhlU idtHlH 0-0 vAm H OOÎK! . O: ^ ; HiCtHCEHi"
, /liiOOOv Z H : 1 pi<*Ou^o o -oile HCC OOOl O O o ' o H l H Î ’ ( H 'j
' : v .ru in ă { 0 ; - ^ o , u ; n : r n , . ; ^ CvO u v* > hw oîj i n î k ;
< H vilfo A J;, O5O H;l JCUHn UU e~HHi JiH iH D ; H OO, ‘ O' *Oufl 0 o
' o o iio r jc oJ-Hcr.ioHoooHicoîtiî . JooiC’o - oLopuii-n*
'■0 0 'C|< Cf %HH H OO OdîIHl H f lltOkH! 0 0 •>..*» - H a, H d p j VJ i-i
H? H / H H k A ' HCHOîfrdm OSIl .0 fid alo 'HfH ttaOta llHO id<\ af
n t i n i i n t rnirioi oopio: m te în ir îc s îî ari- l e g a u Jo r v n f H n n o k
oui-itiiLiic asupra mmm ; si metode * stiiîiţiîHH a>upr *Htttini m t a b
■dm ‘.enniitivaroi. ” mopra rnoauJui itncoro fernnieom : oniplnm
ti: •ioh>',î {op*ic.i p* dh. f mvesturai >n m od m jinpfb -» ou Ji oltom o
r m d . osupr i mod m m m caic n t e dt Im n ou re/nUui de v u l h
oo oho m d o'iH - o o -1c .o îndes:;!" D e n ademenea a u u O i m i i Uvbuit
b u f e în m cHulcm n; h m u m u z e do m d m ^tunţtfic. m u z a p o h tu
dociio Ha otoifio i ;H H i '„o? pupo r^m iiâvcd un«o ^^r.ot.pj m
a n - up \ \ afivi!1*1 o-roininl o nud.iD t e^te -3 o Io piihco/ o :?er ■*
o-; o^.{p o :> « n:i;:r,p*‘,,r o*’* : o .. O]?, - -co n h s r e r o o ti , _,.o
h ; ' •- 0 O" ' ,0' - te- 1îî « . 0, Vii, n h P o r Ha
’ oro.i n;e> \oo '** - H .-.r«no o' oi- n ,n -?a s oh *; oh '
Ie amplitodinea sau tipul de rezultate produse şî procesul prin care
astfel de rezultate sunt obţinute se subscriu întrebărilor critice de

In mod cert, abordările psihanalitice au un loc i e rândul terapiiloi


psihologice, chiar dacă ele nu au fost evaluate la fel de mult ca alte
îa.}p,CîH*|î 5-- t ‘O - : " *" ' 1 f'
ie poate beneficia de pe urma ordări psîhai
. .5-. în prezent nu este posibil - specificar
doare la c:ine ar putea beneficia mai nlult. Această
- HafC -.1 î în profunzime.
TERAPIA PS1HOD1NAMI1 (RDAREA FREUD1ANA 8

Ufe O rii

Clientul
Tony, un tânăr d© 13 sn i, 3 fost trimis d© cătr© m©dicui său îs
> 3 - **'»•» ' J -5 if'.'- "-ti, 7 1- î* s. <«- - 3:0*0 'O

f .113^0; ’* */ •, . ‘ -3 a îoo ^ 07 ă 0''>'7*3 o - 2 -o - 1 ,~


-• umm; , aaar-m a »' -j y j o o -o
•j . 73 1 a; u -ir 7 •5r•*sf‘<mo oi 31‘ marla uajnmom «>% r e n * om..' •
aoo^m C! ' a-?' o r . r »te mar "r
-,**•: , ârs 3 {., '3 , 0 aiiadOK mo© 7*3rUoă num t r r a jaoc , 7; j
S W lî l -iL;,3o7 •' ('*n..r<-3 O - a D o r i l a / U m o 33 7 j a - t O - O ^ *7Si >3, 0 0
u ‘7 3 IV o V'O r-‘m >v r- Sama 30 o ~U m,- '0 t >•
-O • • 3v't ' •• "ro o Af , 3, ! , ' a a - o '}A 3 » - ;,
mmM./' om 37 7 om m v ? <3 -o o- mama ' orî.rt-a^*- or *
r ' »■"■'"
.....
V - ; ; •'ri*:-U';m Si; 7 0 3j -i I ' v 3 î 3 : . i 7' i 1- ;V ;
■30nir.t 73771 j;,r 3i /rirro d. - o* , > 3.rr,3 33; 3 a '
~3 > \l 3; 7 ;0 >-► J 3Î"', a ■*‘ Lmr-Hîi* v>a 3 71• ) l l ’ »’• 'K. rjvli; -; îr-î l-i î *- 7

o; Vmi s mo a s a u 3 m / m oetam m m c - om V a r o „ zm*-, Vz^


, i a maz! z o o m t z 3 ; o m m m a S o ^ n -aîo Vmzm 3 : 3 1 -37 3 3 , ...
.3 3 * •3 7-t >rl îl. 3' -î A ui A.r< ttL. dui ‘31070 5 i. j »>îf;u oXl 7: ‘ i-; £iO- '.«3
o 7 ,dojon-taci!1 o.- • m m Loai-ii. aJ?or.*3 mîmom j r a i o r a
î veliniJ: oe rm me> o: -mvOma mm ornam mc *'.\ mmc«m,m:
mtm tmc.Lt şi pmzerb Pmuauîme meie !agate oe *■ acemiare ma 1
aas-vâ au fost sentinele de un număr ;jp fac:c r< «Mai ntâa Tn
i ji’rr.eie etape a ie corneei terapii ne putem şt; îndeajuns des ere
pacient, astfel trie âr să facu-m* eter or etan intr-o manieră semnificativă
in aî dwiea rând asemenea interpretări extinse nu sunt în mod
necesar de ajutor deoarece ele pot sad lipsească pe pacient de
oportunitatea de a ie descoperi ei însuşi; mai degraba. abilităţile
terapeuty?ui se concentrează în mod precis asupra modului în
~are se poam mai ca decantarea amplitudini- şî profunzimii unei
«ruerpretar,, astfd încât pacientul sâ se foioseasea *at mai bme de
ea In cele dm urma. mai ales ;n căzui iui Iu n / m<mm dat seama
* a aveau nevom câ înamtez cu atemte data M .d perceperea
fraguitau structuri Im mecanismelor sale de aparate Acest start
c a pmdm-t o,, a permis sa obţin o imagine a mmm sale interne
nm« -o ord ar oa de atenţie atât contmutuiuî a ceea ce spunea cât
şi «mpactniu- emoţional asupra mea a ceea ce spunea Cu alte
cuvinte. fP'-arn văzut rolu ca permiţând dezvoltarea transferului în
t-mo ce urmăream cu atentie propriile mele răspunsuri contra-
transferent!a*e
Poveştile «egate ne exponentele la limita merţe sau de actele de
curaj il plasau pe Tony în mijlocul unor dezastre iminente Senti­
mentul ae urgenta transmis de povestiri m-a ajutat sa înţeleg
nevoia disperata a :ui Io n* ae a ma impresiona printr-o versiune
cropr-e toane particulara î;>ny nu suferea de halucinaţii E: şt;a
foame ou io ca r mc- dar o cmc- :>* rm spunea m ne una
m voiu îVeidâ m ude, î c ; t ş> ;n mc o mc*ai avea nevo>e ca
ş- să o cred m .m sâ m 1 fr î«nr*t m Suim pe niăSufi ce
c.i sm rCnrea jn a!t lesccm- a* ccmtric-armm-m- ~leu era în principal
mm mmmm .a cu mmm* m nm Cm ^ .v mc* n
m* a* mm amm am decis să accept im inciunile sale ca
«m * u «Oi.rt i t a h ' * » - >- V •*■ . u-ui
' >r< î uf n-.ccv a m, -* tr-r
dm-na opt mm c *' -* .v.« ,p> r- C'»-rJ»»-;^ m, * V»"'-
‘ '*0*' ‘ • IVr' 'î 3 ; pm 33 -n? 4 1 : 3 ' 5. • J3'* V „ 3 3 a -3
mi * v f J3r- I '1,3-Tîv 3 CvU mofiV 1 ,mVm '3 CC1-* 0* ~ s
.1 «'» m- 3 '“ i-fV '-te a nu .w e cărmt»' ~3 i adept:’'. >■ 3 * •3*r.
133'3 Crtf O : Ci J d3%C33 mOff 3 C3 ti’H j ; 3(îf.|P>vVOiS u m m i
nu 31 avut ao^fuîiîati ?fi se ucu pe de ei !o momentele sase Ue
•dv'perree si A r e Ten; mu mm ră aceasta * mst c vcvm.^na', o
era i mvim~ -m mama sa naturală a iest jo ar o data râmă catu
'q,-,:c*r| .,wr- trăia amm< .-%mfortab:i a!aîm- m ^ n a n -.re*’ r
5 -ag ă if !-‘ . t > rea'ar , o.pâ iâ ei
Cu şa€ e 5 -ipnift an mmnte de pnma vauamâ de v ^ â ron, .1
început mi |!jc*est' rar-o ubrăne cu jumătate de nmma Ducă
doua săptămâna m urm , a început să povestească în timpul
şedinţea îc:r >» . cm.- 3 oarecum maniacală, despre făptui ca şeful
cau *-a precenur mm v Jder scrierile sa!e b sântă mân a urrnâ*oare
Tbriy a vervt foa s stat

Pacient N-aî sâ - 0 : ’ * asta! Şeful rri-a stabild -3 *ăâlnee cu acem


editez ir*, sorta nt per nm a d «scota despre scoerce meie ca efcy r>
să mă apuc foarte senos de ?c«:ru deoarece. dai a vm ubtme <.3
contract va bubm să iac asta foarte repede, nod oa vme mm
august şi toata ■urnea dispare Ştii om - sunt editor» capunoşi
aşadar dam nu este sens negru pe alb, ce se pof râzyâml; ş.
atunci va trebui s o iau tara$« de la capăt
Terapeut. Crea că eşt» destui de îngrijorat «n legătură cu ca" de
capnc'oasâ este relaţia mea cu tine dat fund faptul râ vo* fi r>ie« at
pe pe noada veri; Aşa o m eşt; nerăbdător să închis m contract
cu acest editor eşti »a fel de anxios în ceea ce priveşte ooîinerea
■ îpu « loc ogio în mm te a mea de-a icmqui ,*?oa~te m v a n v*
mmvjM ,3 este mec m^' m« mT-~. oi 3 m , :, .r mu tm- .n m ,
TiOivm 'OU;î aer M > * Fon- vlmmVmm

în acest punct al terapiei eram conştient de minciunile lui Tony şi


de funcţia lor <Jr r - y ii - > ,f, r,Y' pretarea transfiarului nu m
? , te . •*; i d direct tendinţei lui de a minţi, ci
încercam sad ajut să vină în'conta ct cu anxietateâkg* progţg H
n :n ; eu1v-j t e ; curm v dveam immr 5 : v p*v IUI: 3' e e \
ca fiind în cenţi*ul anxietăţilor care stă teau la baza lut;uror relaţiile
-iv Of u-trj », ; m i ^ s*> 1■»- 1 ! 'Ui"r 4 V iui şi lucrân
asupra ei Impre 3 i j r..,m i'-« m-iJa aparul in di vi f j-,, .
mmm, . , . -* ,apă importantă 3 activi m*>- ' .> > i._, 3.. 3 ^
împreună, în mod esenţial, asta se Initelege atunci câmd terapeu
psihanalişti cor mmm u* ; ■ e-• crul cu transfeirul”. în ace:
( rar*.: #;, , i,,: • p, * g. ur'i ' ^ ?r r >'
8 |UIBU| BO pOUJ i§B| 9 0 B U] | 3 BX8 fUOflJ |S 8 0 B UU0 OBj OU 8 J|SB 0 U 0 |!JBţ

Bi|§ 0 O6 p u e o o u n p i/yjd ope iiJuubc I 9 J| bo ap i§ B|Bjn|Bti b s bujbiu

b u o | si
i§ i n i n j a i s u e i i irupeo uip aiunujajţBd 8 J| uî BjnpOaj bobi
BS 0 JBO 0 Aipm pUO O 0 J IJB]0 j d j 0 ţUI JOUfl B9 JBZI|B9 J l§ }ŞO ‘|nj 0 jSUBJţ
no |m o n | i p e Boijduui 15 " e a s a p e 9 u o s a s 0 jbd a j d s a p ((BJonj b “
5p msaoojd 0 1 S0 BisaoB ;b 0 j b q b diJB3 13ur»|e ‘ijtiiiu e* ap |ii| BiOi
2| BţBiadaj B0J0OJBO|UI0J p iisa o s ijlSBOU i "-3 -
S-U'F u JUG F- r<U iiuGU l -S< BS BJIjipuai ‘lănio± ijuiuj B
r** 0 ,0 *9 !. 8 :BS0 jj Sî‘ *'-S AU *>0 , <i u' ‘Uu '/ AGjr*' r A î GjF *nt.p ;0 SSL-l
"rAGGB «.I F BJp UO *'‘ AiC U . ;0 j*» ' B15.B0_*V
9~ A- " AU l - n : - f~G 9 > G t G G.u S i l i *v- ' ' GL F'"' 0393031
•fj kt' • GnU -> G j GGJ'M in j O" jU i> B~ f v j .«’ « nAt -‘A v- 0<
*• B 'jr f j ; s u z o ' u a rG A s u rp -t~ : î-

a p - a. «lbbbc ;qr,î r ba eu oj - p 9 j e c a r u e> ? u*«i:p b jrv


BCBOsuiir BS Â0G: SA1 B i n p r *? 9 0 AS,-9 AVU -pU?*,. •■*IrJ. -jAfjoîU'
G ;3 n p 0 — a s u p p u r, i B I - j o ; ; if; ;A ţ. f, asC A B t-B 9 .,jS iv K r Ai Bir p
ABcSjCA-ar Ip Gpue SA xe 'f'J;.*| Giu1e.uK*3 AGU<U0‘' v ;0 Sps-0^
- 0 •<' 0 9 ‘iu ^ LAS r.ruAp:-iB îSnii'S 0:000331? T>C„ A<0«0;h ţ;].|0,u-B
i-' r '\, .a«s .-sjt!, i|tjC e< bisa a- ggu'A'g uu Bitcda a.u—
A-«.a >r-S -9' : - j / ; f 31f:- fe; BS *” iSs„ 0r ?* UUG-aG , A 1 J >
- Bi-;'*' . ;‘u *>. *• * A0V-i« *' fHî* Ai a"j B 0 ‘0*<SJA ,i i~ -SA- B
fcSS'iia, 9.0- i Ai.'rsA *ie<; mlOf f1>:0 ’S Aija-aH; U, •“î»ia.'P«,KA SlipB:
r "i A; / ^ - S S ' Ui S.S A > - 9 9 •. -rSPA- ‘A i - u«n f-ASAB A 0 B - .. 8.1
A B S i B f SA « ; , e 0 r - ' S , - 1 A r ’A . A - t AS'“ : 0 .< A :*"u‘«S u; * - B l
': sA;: as s ;.m<t ' u'- A : A.(rs»j, *u-r 'Ar . A-AAS ' A '. A-d
n _ ;r Lu ", , 0 ' i »:;l!01 *0 ';{ tAB - ' B A' r A* •: ^ •i ^iAA AsABSAl"
B '-1: Fv a; tBBBA ‘U.*0 B- j î '.'S- 1 ‘ . - AA-.ip- p U,
r LS S ' M ' A Ş A9 Tu .A A"'rB "‘9 0 * <c r ' • SSB|f ‘A^it
•0 0 ii 0 A sr-Afc ? I0 '.0 ^ '0 0 0A 0-0 0 ‘A •■•' i ’Ais i r : , v ' 0 0 -p
0';i0«1r a,; î >A00 r.^s , 0 • 0 4 ci.jSii;S ' 0 0 u ? - .0 >-0 0 ’J i. ţ.;S-0 S'ApsA00<
Ai 5 --r- ; 0 ,ay*.c9 xj 0«aus ..'r B r a r - s-rp • s ;oî ;VS b ap *y:jj
p - r. a,.0 • ^ j • r- -r- iir s ~rrr ' < ; r -80 -• c.u ->r rsr 109
III fapt, s-au dovedit > n -» o -h .onsîanta ce o m c o ; m-
III lui de a minţi s-a 1,3 '/da*-'» o~ r c.m ; î ,-î r >
|| „onestă” a începi , i^Ţcne, ?C'.y a n e o n ? mmr n a, m m om ’ <
|| trăirile sale dure , 'if . CfSt- f" ; >•: UT' * ,3 0.3 ■.
• term e r o . '!'' tfc e frif .3- apăra c c m v j mmcaua n
re c e '>e , f- . t - . 4 • * T o p m im ca ?a-o « te i m mmoe V»ta o i
| | mama naturală, i o * „• . ar a o ra n ^ a r !a oă?>t rin: S f- ~
III ani, Tony încă se • ' o . t \C , ' a /c ;' r' m m r; a -cricr
3-»m - ' r , •; am-m- -momC, 3 , *>r » m<.'î O *
I f fericit. Mi-a scris Ia un an după ce am terminat terapia pentru a mă
"CC Si . . l/'îU ÎJ r-Oî!-'* !N
,m - L * d 3- ‘f>J!
-" -iir î''r"--o •? '-i;., - , *' >
■ -* 3 , ~»,._-î V!» < 3 C'J3
C'CC C- md JV> m '-c» 3 n u i r mamu r 5 " *mm ' • <;
ic sa naturală.

Referinţe bibliografice

c-"-r, C n imiot, M *. m *M: u:m\îz,n nu ano o osc r imomimi..


■OrvOcOO COOO O >i ~O, ?3 îm '3;

1 \V "i- ,.. .
t \ LA

*- l' 4 . F *. Iii-:,’ \\ ' ^f‘L' I’ ''' r \ - 4 :j,- • _\ t -,, ' - <'-CC* 4 -


*iCr*JîC 4 j -« * f* iO > * - t' >t a, .

<ru, l * L - <«■ ! »•! d< I K11*1.0


4Uty\t'
L•>4i4v. P , MoeL îi . Mo- *4 A , snolc Al •* tiu' ’ 4 *r-‘ ' o
.A leasnnng me clipi ip ihc mir se~\ mi e i L A n a u AuJ> A L >, r efjin m
hiiv-a f* :• jrrPL' ou au* teprcsenmtc-m .A oh *Lî!.«**d a;>. > p*;p .md
u>eir mfarjis a x m i u <»t diîacheniem 2 h>nnuO <4 A/' -P n n c - m Mo A
W iV r A ',4 ol-a 4! o s p p ko
f-muJ A >1a îf'* / A f Kt» nm/ rec VM. vno /AL*/:, , I ,,m-Jr A
Kaiiidv
facilii S t p M ă p /A»-' fw d\' *' S»m niiim ' »! “ I ‘m dm P en ei im
FrcîiiL S •'iM M 7r |sr-j\ fuiLH - ia î4in^fc'\*fii^ * M A' *>m ît*K
1 f eu d , S < A ! 4 } L \ 3 ; c *n H> trju m a s al Air j h v . e . v . » c A * . » , 1 «'M ia ,
PcLg :Lj.
f r-„cii A i LLo* ; (ir j u c ' L - i" mdas a iu î> n M p î o p i IA di cm
Li i u*J S „ - \ e t»uTiii*e • i p s u V a n a h n - - 1 A rLp, K oman
ij r e c n h e r g I 4 9% ; s. P s \ c h i * a n a l \t i c w.*njv aridpac muindlyaa 1 4 - "
'A m u t v ţ ' r r l t r\ f r u A / a n a A %
, r . . 32 1 ^ 3 2< F
(ircdiv'Cî, R r iMM. 7A #'a 1mia ut’ a:: 7/M al c A/7a L/.moL e L a*Lira
H ogarh Fa^-
A;eciiS4ti R ,i W e\!* 4 AI » ! % v >, „ ] î «t m e i i f a i i s î c i o i k t reiata mAPR in
a ps\c m o n a h m 'iiiicll îA ItlU ’m j r m m 3-/a>a/t »»* M ; >Lt--o o h o *
5tf 2 7 34
lltîr iilt t ‘iL \ i N ’A / >a \fUiiw: , 7 V • a r - c 4 i. H M d erd a îc. A l 1 hc
AnaK îîv F f ^ ^
H*»r%aîfi A L a l a a k y , î. ; 4 9 d , „ I lc role oi tlic ther i p c u n c a l l u i a c a
psvc»i*Hi(crdr*\ *- **a a »*/ r aJ Carat a> /a «. haleax r>] £4,
SM
K i . L î l ’ S i : C * in fs *, A , «a V >' - ' 1 ."/ v <4 7 -r ; - A ■-' r\ 1

i 1 -</3^ 1 >i,-4î c Ka -cc-


Kc'14-r l ) /P#4»l, AA-L tcd c!' r ’’ 4d * 4,;«a* ’ ''
L-vt.îi 4C’ 1 ' <*“ ‘ 4 i ■ a,, 4 A
Klauber, J. (1986), Difficulties in the Analyîic Encounter , Londra: Free
Associations Books & Maresfield Library.
K' ,p-,A 1 *: ' ‘>rt**> 1î a t ■la :-l Jac ;iu\;iptar,î^ j 'Kj .h a P"\ Ai»*f,}„! ip'*
lt' -~|C.r»i, ,, 'î t »* njtcome: findincs in the \ !\\}i v !' 4 , , , :
Research Programme” Journal of Consulting & Clinical Psycholog_
A 5 A' s L
\* A’ac ? ' . 7-v ^ , 4 - » „The effectiveness <
: '‘NArakeLiT, 11 7 , ' -r} |,i n1 \ fi» 1 ai?l 1i ;L t fura,! \/ A L * 7
•Jcx:p\ imJ Be*\r tar ( ranm \ \v \-»rk Wdev
:111111 995
\ I. / 4■, . ..

Malan, D. (1979), Individual Psychotherapy and the Science o f Psycho-


dynamics y Oxford : Butterworth Heinemann.
M iT er h N i : î Kd~ *tk * t < m n u n . e u m . < I

ti* - mi .5 >t * Xm-*m m 7-J il'4 o 5


\ f >f" * 5 ' ’ »w> X iV.jjr K • î^ S „< •’» i> r -!K ;-
-* - t * „ - ’* ’ : m* '!•'* x .,<?■.;' 9 , >'■* ' *f, ' t
: ;iN s- x jm • ! î rrn • *vO«. »*i.rxx' O i *\.Y. vm/Ym r l ' >r : x
vo - 5 • ~m . X, jiu dix
I ^‘5 ' «. v 5 r . Xem-- L pe •<.o CC7:YTm *’ rm L miri
* i*,;pT i,’ A rL*)'
R«»lv* x M r* c »■' 1/ ■«-' #mf ; /,7r r,/.,
♦ i\t 4- ! w : i v K o i -; i j , l ^ î i j

T*iif; f • i /O, -? - x , V r r .u Rx.Tcdgr A Krm,' tLul


9., x V x I ,rt 9 , - -o li . o O. - XX, I ; 1 _,R .» *
Rrem
'•'îirKOil' x «' I K. ' f - 4 ulT . «mi ..Y .
\\ \ | t\ -î •rO . XX. *N v K r. - * , -- . ,X Y * v- *
Y»» j, \y <X\
S.iitdlr r I M ‘ Or -\ f X 'f ,, il> ta id- * Hm»' X O '» *1, ,
R*HiîtCi1xv
V in d L f 1 v 5 i î >J>c ; X \1 io H 4x .. 1 Lv pmî e i o i i ^ u n i-. îhc p rw m t
oro urm m m r-lima >9 :tv Om Te: mm . f e-Tvae ;/,*»•
F nyuiC' , 9 Y,“ 00».
v x!iitîor i . o \i : »o^rx , \ nv\vh*»aîj«tKîs*. iie o i} .»f :c5!rc^r*or-
and rhc ~ ,%î * 5a;ui!or o l> R o n r i m h < v /
\f.-ddf\-, .// K.« râu B *.4^
Sandler, J., Holdeii, A. şi Dare, C. (1973), The Patient and the Analyst ,
i adio k iî:» ' B<>9- i
; r.x r i \* >>■’ d •! a r> , " -3 . o
Sigmund Freud, 24 de volume (1955-1974) editate şi traduse de J. Strachey,
Londra: Hogarth Press aed the Institute for Psycho-Analysis.
Steiner, I. (1.989), „The aim of psychoanalysis”, Psvchoanalytic Psycho-
therapy, 4 (2 ): 109-120.
’ > 4 L mode. _ N.îhuv , , |l'-, m- o , . o . ^r *.t r <t
in psychoatialytic therapy i therc,s somethins, mo re than interpretation ”
International Journal o f Psychoanalysis , 79 (5); 903-322.
S f v;*1-- F ,1‘ixt» ; «-* : f-. ' ' , \ > • Mi-* " l 4 :« "‘n*’
University Press.
X'oi.'rv R Atrx-.• o *. : i '#o Bein ••t’v «n. -
\nal»m Pic-^
ectun suplimentare
CAPITOLUL 3

Terapia psihodînamica:
a b o rd a re a kleiniana

Contextul istoric ş« dezvoltarea


m Marea Britanie

C o n te x tu l
\ ' î ' ‘f*Tîi«e jk i r ,_î uit <? c ,»‘7ic - f S R * i * n î op •.
„Co CPU CCi i UnUlC „ : i pjî.*- ! 'ii\ Rifihp f-nUU'Jufi
1 :p*! niu tM ^rrî- Re nu l ; •• un ;ur\pi urp*.!*»\ radical
: ’JlUSNC f h r a K l h ? p b î p p r iu 'iii UiblC S CPU ( ‘o u C u
UtxiPPip ? ’t p î-»v cCUPaia l> \ narea ’ Pfk! fJkp
i ' C 1*U p* a pp-'v.î J-pUPa 1n, . j!p

3;' ! C ,i • P* PPP ' , P ; > P <- :P'P' f : • ■’

... ii , ■
< :*p:iţ-< j C~ >;

să se lupte cu dificultăţile financiare, iar Sici

î v’ ' l ' \ ' î- - ’ P v V ' - ;, s ! . , K <' **% ' 1; -

r i pc a. p* a p a r ; - -'v a->hav ij - * , cp* * h sj ,*


96 V» O \ >' Oî ! I *-'C: : { •' O >i * v.'

tuaic la n c d v«mbu mm> y * fi*.i':îîv -r*tr nrt k î e.la perora sta * mj


C U liiC . UI illîlp KV V îc LiMC a U U 'J Î ‘ i .\ u . U j ' n J f . - M v v lfU C i. e«

•* iţele său Emanam •3vm ie mmkm Li nvucoca j susitnm a* pt


M dam e v a învmmm o m v a;j x p* iv .a c c d v alia v amnume mic
Fa spcr:i mi î depăşească. devenind medic. <tsa meat t studiat piuit
afin:- latina y n iv n a v riP id e nei esarr pentru a mira b (jimaastuu-
; m •• ilâ J,. griî«iat!*,â m ti i'hţn-ut re/iilcue t<>a*k hurm 1j m odă -a
v a pună Jc cutu/iasiît m ceea cc pnvcstc viiioful.
Familia a continuat să se lupte ui dificultăţile filial icctic. Saruratca
tafdhn >i a fratelui său au începui să >e şubrezea mîk Iu cele <Jm
ani sa, Einanuel a trebuit sj şt scurteze smdnic si sa ia o pauza
pentru a m îe v p c n t, A iom datini m v i a torc o a î tu zone mai
caliltc iâsand o pc Mebrtic >ă şi v» nunuc Muduie 'V auia. In î f><)o
tatăl -fiu a murii, iar sănătatea !in Fmanue! a continuat d sr detenore/e
I.a acea vreme. Meianit avea 18 ani.
A fost ne vodă să si reatuste/e planurile de viitor Perspectiva de
j~şi continua studiile medicale nu mai tea posibilă împotriva voinţei
v ie , ea şe a reconsider at poziţia Tot timpul :t tost atractivă si curtam
de câţi va dintre prietenii fratelui său. care au cerut-o în căsătorie 1 a
ales pe A nhur Kleim un chimist industrial. Aceasta a reprezentat o
capitulare totală in faţa convenţiilor sociale >i religioase ale timpului
sau, care considerau ca fund mai acceptabil pentru o femeie de
origine evreiască v i vaista y dusa ei să fie măritata si să aibă copii.
In 02, la 35 de an i. FmanucJ t murit Melanîc a fost devastată
Viata ei ei a întunccaiă c lipsita de susţinere S a căsătorit in 1903
:as «'usicrea m f e m \ ~ am Vk * m *i^ o tc Ham t lo u b o H r
« î A i c a o>m:ib ii* w m gupe ;a i c i î v v v da/aifiăgint >i J e / i l n / u r e
î Maic ie .esfli fi ; X.; VifîliJ K‘‘ m I a C»-> !U W Î ?Cr\ r ePÎ *iit Utv:
mimat! ic mod rm ic« mme K d î|HMf - !. ■o!l c
:e:L' *-caîm c ef t d n mo J: *s - iecs. ?a b e ju m m„ ^
> *T> « ; X-. ... .« s \! e , "1 - ' :1’U „vs
1 •%: v j ’le .. .i.» ' c i: I»O- * . i . ' >,- Ci» >% l:' \ > l n ...
meiul s: a !<.s: W s a Uc r » v j fTeuaună cate prc/eiim ulo Leg ite tîc

'* : d*e‘- ICO î . ' J C * !,-»■- - e a«C|5j t l -* o SCC-I^

\r«f*;r k c cvvo-. e * >'t o m- a c ' p ! , ; c î O Ic c o a \leiaiar


4 -rabua • mm' mu c Sand* • I c j o c ' ou *ru h ^ mactiiar de
Aricii/a fu m m ua a W v Iaiuli j Mimula: afaU lid ««Ador sa ’a. *.am
vc nnucrm -i i m arh arc.- lum eţ m nterpretăni psih ntaimie a
act -v ‘tarta v1, eapm Ecrana/: a JK uruuî a %î i kmmm tehnic, a
van/ |in ai ii ic m imn. a cutii km»M»e _a an i J n \ ikr§i a 1 mierpumn a
- n a 1 *1 ş v l;;!-.*’ !'Kmn nare nai* mmm a pîVkiAuîu; nulim
pentru adult*
MiLim. mm m^gmea acum Ai-A înceapă propria aritra K
pt noada rnltmm- ' au. t ’-enat după ra/hom a meeput el se speeiah/er
în d n dh/j acfipka : i pună Duztlt* uîiei practici Ie i0 2 k prima na
iu».rare puhh: ea u Ac* o 'Aprece? -A a ChiLi. i Act prezentata
S tvetâpi Magîmm, 1 ^iham ilmâ f mm * a -rărim reacţii im m »
din partea aiupuuii ^»!d A treikhcnr a c I n n înţelegere in ceea m
pri\ r de jra li/a -mp*n-, K m în m ul n m âm pe lucrarea e-
Freud \U u 1 Hiin^
Dr Kar! AM iKme pnaeuîtiţele S**c »eij;ii Psihanahum din Be! K
fum1 nm re set tk /m m t ni. a urata t »< pe MeLtiue la Berlin. arde
^ar ti putui dedica pim r1ci: m m m elăru psi hamul»uce Mclanic a
:k ceptat c» murat înipreună :u familia Li Berlin Acest 1a .n i a
precipitai sfârşitul A sm um -ale nefericite \rih u r a ales sâ nea ;n
Hvetia urnim u ivea afav erj «e. >i au di venal în 1924 Sfârşitul a test
plai de <nk imuna. păiţiic cefiandu se violent io legătură eu cusindu
copiilor
I ,, Bt î ’u» \Lecieiv > s : Cest mm-m AA o >K Km? Am m.a
\ t ‘M piUeî Ci UUeJillUim _K Uar.de -Cm UcmMKr s laCtCCC
Cei doi au început să fie puternic atraşi unul de celălalt, între ei
m u c i! ;;: * u c c h e c ! 1 -m . M >!r - „ a m c a , î n ­
noi tehnici în activitatea sa cu copiii, care ofereau idei inovatoare
: " '' — 2 a * O-., . >
k j ’’ Asmuţii» a m-a tdrr* f.e a -.m-*mue - , .** y*J
medlPtî*^ î lî Vi *,1TUn " » IkmilT ‘ *o ;s Mîipm ’ U /I. 4 far Cî «
le e a î* ă A \ d-»,ti*a.at'v I >upe a / a un -a. Mc .mm .i m »m?« ** •
aoah/â r-guiaiit eduiCcA j i ; r^. o e 4 nupa-c I «ciK
MaicnaKî mc alici u n ea/ ti ; t- anae*sa -i /.mie a %, iv .a«r*re>;
ymeiitiii pa/uuîţîîor Am . m iparn < u c u p ’ ta! vV tnpann'
Mei ama a cont» m u t <t d e / u î h e rţai niadafiăţi de inţdcmcrc -i
' "t. i l t - î \ 1 î .U l i r - . ’4 J j u C a ' . ' U l U C c ->» i O î - ^ L t d ;* -M >!:£«r â l j ^ J - 1

Lm~ uimim Jc :-a,vă b m a n u \ ^urmum m v urncă h» LmvJm


-minuL pim m m C p rcdaiiO y. ^«rdcf^iÂnn u intim in n.mnevrn;
HhnlW >;tk. ilt m "‘S a:. aiU

Dezvoltarea *> V;area Britanie


Membrii British Psychoanalytic Society sunt adesea consideraţi
„Şcoala engleză”, peetra a diferenţia teoria şi practica dezvoltate In
Londra (sub influenţa Melaniei Klein) de alte centre de studiu
psihanalitic, mai ales de aşa-numita „Şcoală vieneză” dezvoltată de
Sigmund Freud.
Aceste diferenţe au fost accentuate de convingerea analiştilor
britanici (kleinieni) că relaţia dintre mamă şi copil, stabilită în
primele luni de viaţă, este foarte importantă pentru dezvoltarea
individului. Şcoala engleză a susţinut că este posibilă explorarea şi
analizarea anxietăţilor, mecanismelor de apărare şi fanteziilor incon­
ştiente ale copiilor de la 2 ani în sus. Relaţia de transfer poate fi
interpretată folosindu-se metodele asocierii libere şi tehnicile dejoacă,
în acest context, cuvântul „transfer” este folosit pentru a descrie
dezvoltarea unei relaţii evaluative dintre terapeut şi pacient, care
• Mc .‘loririvă” (sentimente plăcute), fie „negativă” (respingere
evreilor a deven.it politica oficială a partidului nazist, psihanaliza a
fost denumită „boala evreiască”. în 1938, analiştii din Germania şi
Austria, ştiind că vor fi persecutaţi şi nu vor putea să practice, s-au
refugiat la Londra, în America de Nord şi de Sud, unde fuseseră
deja înfiinţate institute de învăţare a psihanalizei.
în acest punct, poziţiile teoretice şi subiectele de conflict au
devenit polarizate, ameninţând cu producerea unei rupturi în interiorul
Societăţii Britanice. Sigmund Freud trăia şi lucra la .'Londra, alături
de fiica sa Afina. Aceasta din urmă a devenit o rivală puternică a
Melaeîeî Klein, a cărei activitate continua să atragă un grup mare de
analişti şi psifaoîerapeeţî, c sau pentru training în analiză
şi supervizare. Alix Strachey, Susan Isaacs, Donald Winnicott, Paula
Herman, Joan Riviere, Ernest Jones, T.E. Money-Kyrle şi Hannah
Segal au făcut parte din acest grup şi un ttnmăr crescut de studenţi
au început să lucreze şi să beneficieze de pe urma acestor idei noi.
Ama Freud a perseverat în atacurile sale virulente împotriva Mdanîeh
Societatea Britanică era cutremurată.. Unitatea era păstrată doar prin
stabilirea a două curente separate de cursuri de training în cadrul
Societăţii: „Şcoala continental iei Freud şi „Şcoala engleză”
a Melaeîeî Klein. Mai târziu a apărut un grup independent care a
putut să-şi dezvolte propriile tehnici şi interpretări, fără să fie nevoie
să adere la o şcoală sau alta.
La început, psihanaliza era considerată o profesie „extremă”,
care nu putea garanta decât un venit nesigur şi o lipsă clara a
prestigiului elitist de care se bucura sfera predominantă a psihiatriei
academice. Majoritatea analiştilor care au plecat din Germania şi
Austria au fost atraşi de America, unde psihanaliza av riţie
fermă, şi au devenit, din punct de vedere financiar şi social, membri
ai clasei de mijloc. Pentru foarte mulţi ani, Şcoala americană a avut
tendinţa de a fii conservatoare şi specifică în ceea ce priveşte abordarea
teoriilor psihodinamice conflictuale. Acest lucru era în contrast cu
Şcoala engleză, care, la începutul anilor ’20, era preponderent
•i* •i«-ilsCtîk -li ! V, .!!; ?IO: .ii» <vr *O;i V i: si i! e ! I«s/C-o i dl >
I ra miîM deUita a r mec a*: . vconov v ud tu m u d u m a v ; ca»a -
vi^ad în u c t a p r o - v c re-4am îreuviiene s* concepiem U ecuam Ir,
-\r»a na i;sinai,jlt/.: i u puica T: v« eiMde* j î j x a m 1a. aCvre diii ptllkl
.je vadere intelecţiei: due\î lacra >c daîomavL în pane. influente
M d a m ti k k i n v '*jciîrnienîui v«, m c a a pi.rui î ai nara ^ *ih»!diiţk
v csuda unu N-om vOiiimnu de furie veninoasă. umihnO han a
maliţioasă v /w n u n Păune leme; din m d iu l prolemci p a h a ru l kmc
ty reunii vt variteamă o ademenea mame în landul turbaţilor
M elanie K «tur - f«*st dpi e u a t a ca una diurn ceh mai mar»
a m a to a r e în psihoterapia diraraimk aderând îotuv L conceptele dm
psihoteiapte care van la ha/e tui urm te ondor p ^ m a tu ia v e Vmve
teoni ine cart h trrd : î^SK le-a siniplitkvn ei au re;iţ «arde
• N k î un defiicre i - leu: pMhici ^au dm --•« -m cmc n* a fie
u importa n* ne e v c accidental IntouLauna ssk ^*rki despic
rez*-iî!iifyi unor ro n d a u anterioare
• -k m îtatua psihi.a vi >. .mporumentu! au o mnmîfkuîie mu xum
direcţionale către nn v^ .p
• Determinanţii inconştienţi ne m odelea/â m aîectea/5 fdnl în care
îi percepem pe eetîalti st modul 111 care rtc percepem pe noi ins ine
Acestea m m ^andun de natura primitm h m odelate de puJviMtî şt
trăiri Jn . îiucrio* u! indiv îdului. de care nu ^un tem miictteiiiL
• ! vpeîmntek timpuri5 d o ^epilătic au o importanţă m p le v m a re
si sere predominante m t mo n cu experienţele ulm n o i re

M e h i î i K K ’c m - e\m*> o r c •a c "' , de o m p k c clipi i p m o c d 'p n :


C JV y u O lV U : c- !U- -»eet « m i c e d U CV- Ve *IKPeîîîă i . O p î L U m
’*■ a r.c t:C‘ dm .« »e t >!», <-' J, , -m m*. 5*; o.o mu-p . i * '«pop
*‘;:mnariv:e » e i o s o' p v m m i . pe dl o?m c e v o >0 o- ano
n oj' .m w e c l . • v — «'«.o • î ^ p . e C - m ->o»^ - o>m

• ovepetariL r^ ro irs’ eooracaho rc f h -denom au.; r. onnia d^î


ani de viată *
• *' OCîP'C JP0lo:ca m vom neu . r o»: SI , - 1 \fîOiîr;/^
0 a? -«eh fv" O’ ■; eO - j CV" C- 1 ’V . : j -O 'Îl a C'ţ,
Lonfrurih: v» tic v do o r naesa e* ,
• v i e mai imfvifmme piilsinm vini v l ; m - w *
101

ipoteze te o re tic e

u T ia ip n e u p e r s o a n e *
\ i H ,l I :<,Vt - p ; urd v» n « ir\. *a '* • !.*'•'« iL * ' . S m nC H!

,;«•* V s C* ue f*. ptbdUa t LiliCtL; * J 11!.:'- Ci l > i'Iu*r,iL P; ît^vd“


dm 'li-, ii-, de ?n*hţ.niM pă UtCcp IdillCe îl 'V* 1
M u t îi ii4 u î»,% a , ** Je mifidum p e «Jî* ‘ r fi r e p L v t i m
**itui;ei mm dm . m« Um d :u 4 em vi apo» smulşi m mod pa%<\ \pu
nmkiceua !*mdra: V dani div :idtşn: bebehiu \‘ >r dâmamd im
rai Mini-. î u n r xm t: H M Ulc hi \ e f m M îlt u 4 f J d f t |e \‘ H n

audkmp .Pe.ui*m m m j{{ joi* um Pdilfm eU medi\ă tl JlmttltfG


J.atf d 1 ’FMC ph*d* Va V' ddd u Jufdid dup i i l‘Pî mlit :lv i!u-'r !i.
m B ,M k ^ -aţa nu dm. tm r m ' , u . ;rc>c «. i J* >at a set te de e w m r n e n î
mm uehuk u l e i a ! ., d>pe' m- ruau d dkpnjp Penîîu ude dum-e . •
ar t î ! s%" nim buit mm ; u na m i
TeOÎ «a k 1d uur.f; JlidiUtivd Ida dtl jsla U/ Ufic d i r P u i . Cal d
am iiiein eL .* * diiLi â raptul câ licxa; c t n n ^ i aîikiîU p o u d ă vd p ae;iau ^
de a d j u c >a r is u u a k du? dtlancih p>iliît alai, vaic aşteaptă m fie
lindaiuaU şi alth/jk îcm. ut Ueinund >e decupa de procesele primau
*Jv c utmpîm vttv ma u -nume, elemente ale vieîu vare evoluează m
l e i m in a m i c . a a*, n a : sa >e i f a i ă i o i n e mir o funia umana P â n n l n
paf -a t d t u „ ' p l ic i m i o r UHidiaN^uî v.apaeuap d tp j i k / v » d t a i e dv j
ii d i jntr a jiitaidii m e d I Km u ; s t ‘4i-,: t,, it^iliiini v >fe neHtt-•a.-,-
U U,:a{ ; - ţ n. ăd U n .a J v (V d ’d U : s ^ ;- -v.. !!'•,! > - '
-e;« aer ^ î , .‘i»ai ,U: .j -P- n •,' 5-en: UdmUdi.iî dnie: i

Mediul în care trăieşte fătul este bogat în stimuli acustici, iar

~ ~UU'- . - »" r S * U'U ddU'; S . *n. ' '! ' .n î <j ■ p ’> â p ' v S -
ii .-a ,.pt * r‘«au;a m * - - •;
m ( ’n;.. a* *r*«
S i u . ;î., j ’J ' ţ v '. j j : ; ; M dk! ; .» î p ’►V-i: U *J~-Kdi'A.~- Ud..
u e .ci tui: - ui u n^:k i ,.«U : u * , . ă * , i J n v . ,>.i!r > P u u. ai t e r d . d .. - n

ă U*. v,* 4« Ca s U % UnÎM- •" ^d • k i U i! ' u , ~i U U -t , .


s\d t:u I B d U i'd 'îd r-* * d huuv *un * x 4l ( a , I ' d j , ; 1" . ijdv Ps *

cum m r un ddc.il djun nisp-unde 1,^ ăuipe.-djm 1 -i cu si Târnl e


amar, pe oare îl evita. Fătul răspunde la atingerea abdomenului si îa

cându-şi limba. El se poate deplasa înainte pentru a obţine confort


prin sugerea degetului mare, a celorlalte degete de la mână şi a
-u- a d - ~- -i , ■' ap oa m a a.m - orna m,
■‘i" ooo v ;a ' =!' -d : Vaxfn V; om rtm s?. ’ omida m ic a * w--
0„ ../A ' J •'<: ,-U i ip O \U;! V *5 - 1IV t OllC 00*71:0 O'*
' i . c c maa. -o v inc,.psuL:i A daco a~ : am om o pimek-
m o o ;irt: mm mm: mic Iman e m m am M i a ra . m tivnf d
* ‘ mr-a a ' =s,f' - aa ma „ « im;.;,- tC r- ^r l o j a am V*' g aam
m aam ;,r- a ■* • m am m da >• --omidar; •’ 1* - a rJ u l ? "<
Mm- ' f r v ; ' ' - ^ r t r aaaao — ■ T»rv m ^o ac " va ‘ a m im m
apropiate de specia noastră, el este slab şi neajutorat şî pare a avea
. oaa% oda mad *> do: ă-o.iic -ia ?'m a d m aaaf va- '•> *a. rvo.. *~A.
.» -* <" *'• ! _ ;ma | oaie m nm amrtdaoc M ...m , amm-m
' -• - 'da a .ar m >-jc: Jr;pvodaMi dc Mfa Am.': (■! rs_o'«.i
v* ! m o m " J A -'mam cano,a o • omdma «--amm- a ^ a ; i . ; o o
' n a ,■: m p*m aport ' •„ v-a -am al -t pAî d Tmaa a„:M mama
" 1 ^ ar'“ mn-a-*- M X : O d a I - ‘ aa '7'aa mod a mda pm
ra *’ m' -immaă -m aaaoa < m i- f »r-m< ~mmm , ;mm*
' dm : * mas o -amd n a m d mmdm'm p- rM 'oK v
Maa ' ' î ama. m *m. m m m o m i * *d ojroie?\ j -a..; : vlrp a !o m a
-a — o ;S'.ao «• ;d‘ c o ; « . a a v « • rnoof'.~«„ asa^ioîaO^ A lfa - ;d it^ ^
\z y' o- t- '* • 'j - r? - v v~» ; >jX*.%E'b; ,vb i-K**a*:r.< ar'-o^^^id
3 : t n4t}PXh { ' \ v-*!1 UCiC ~<'!»)H; vmU-,- U :k.3*»C'V.’ ' V\ I -, s•' -
ui1: *:;•/» .* >C top*- v*'--. * . r :m C *. Ui-mUU , *' : to
Ij {-j i1.'; -U*î C<t;î •c C
' «: t o i p Ui:. Ol •„ ‘ 'C iU^'h , ;C -:» f ti t; ÎU i 3,St4 !Uv.:iC O";- '
im n -u?;c >5 ^ '"« . *'>r>Uirx j n i e m r o î c - t e o r o* a a» , m ~* n •
oonzirfr i':»p!cş:i*'jrr a mo: mur an »iiiip toane n a n a . ‘'♦mc %t
Un'u —to «m umium m m e c --ir a k- t,ux: topi Ftebcktnn toLttorto~ -
iu aia L.dr ' to ie IU t o d a ţ i to llf toitisfăcutoare a iteiitotofrd E a a ^ > t o
din m o m c u L d u: u î u to;*tou a u u r c s i «„auto şi d g r im a S il - u r a
n u m m s.tu o m m t o i t o %t;.. „tfu i craaiuâi L i a e j d m m* m ito i r '-
u n n t a to to t ia *f n u d ^ ‘i. r ^ t* a - a ca!a *3» S* uV to*.to
In primele luni de viaţă se poate presupune că bebeluşul nu poate
kr > t o d t m * \.i\i- U ’: , : î '- r=:.v';-.r- a n d t o , 1 t o-', ns
de lumini şi întuneric care îl înconjoară. In acest stadiu, bebeluşul le
poate experimenta doar ca obiecte. Plăcerea este sânul mamei, o

experimentate ca obiecte plăcute, în timp ce unele lucruri care


declanşează durere, cum ar fi foamea, umezeala, frigul sau disconfortul

neplăcute.
Pentru bebeluş, foamea este o situaţie înspăimântătoare ; el nu
poate înţelege noţiunea de timp, de răbdare, de tolerare a frustrării.
El nu poate înţelege că astfel de situaţii sunt de natură temporară şi
că foarte curând vor fi urmate de o stare de plăcere pe măsură ce
U \ O SH 1 ' r- , \ ,■IVIDU A

o Ci* a kipHVj „ Jk * î •-* !rm; C0 ~ * < f- rP.U • t o m* * j m p* k v ^

am*. m < n i i m c r ; \ A Jv t >< m c m>e >nf * r a ; ! ' is r«»rp anu ii m i u n - o


xitlSlâctu: k r . - ; ’!:': hi . r a ' : i n c 1 m m m UÎP Iu p d v v o : i p j f i i o
m H om j şi ki u am u unu! >: mb.>î obiect mo o Hiicmuuic rap.Jj
\ A m i<T
. j ca! P m a m e fo-ie mtuî ^au n n n f . bim o m r i n

Conceptualizarea tulburăm şi a sănătâtn psihice


Hanna Secai explică „Atunu când ce reali/ea/â interpretarea pro
lecţiei, t se explică pacientului câ el atribuie ti caracteristica proprie
unei alte persoane'* 0 ^7 2 1 2 1 o terapeutul încearcă vă ş» determine
pacientul xâ devină conştient de moinele cam •><- ol a in spatele
proiecţiei si de distorsiunile constrângătoare care po; fi invocate şi
mic U pot modifica perspectiva asupra oh ic u u iui ş. jcipra îuî însuşi
Atunci când sexualitatea agresivă este proiectată asupra activităţii
sexuale a părinţilor, acnii sexual al figurilor parentale %a fi perceput
va fiind crud sau periculos din punct de vedere sexual Această
perspectivă poate inhiba, ui tenor de/voi tarea propriei sexualităţi

h iro iectie pro iecţie

In lucrarea sa, A/fm nn mm- '* ămoui >*h <A om eu *iHH2 ap cari a
•ost pm rentată oi cadrul Brunii Soaetw Melanm Klein a mt rodim
<ouiceptele de d o a i al euhii s« de identificare proiec m ă <ar u lte rio r
«• a »s»tisît!eoiî uajui la Ha/a mîNt/c» Im era de părem iâ aiimus *
o p ii» rjulor pre d * a m * u m in o M m v â m ia ic u i ar,g o m e l e î i o î »v i î s

Am ; ^pîlâfie» Mim p s i i u a e îP a k ' u O f„, m i a . J V / voIurm


m o i i i f i a Coi v ă m l)«xUe f m n s u t c M I a - , *>iuf m JO u J t p o m i -v j nnr
r k roic\i!;d carviXi m m u <A oc ca «m ă pxmmm*s >,<0: u / u U r m .d u m
. mudîtkom ’ *kv îo mspu si 1 r\i e,ioâ «k T.ţ-e* <«> » sţe- -m *
! - o o *: ,1 I r ,wk> . , • -Us.. V o* f : o . lOaroC, ,**. IX lv C N ;
u .r .s - x c t c >> po-e . ţm r-m V-irtc UBrvOaîmm bm iX -.t o pîOcesU’
nmpculic se p* U că^i pai a f l e pi mm m u r a r m »r , t ^
•:c»u nrr a ca ‘ a co c . p ir cîrps uk ^c ir -m. , ar, sa cxojo.Oiiiia ->an
i,i reuni a^upo re;apdca caic s a*; dovedii in !îvxut a b ncsaijc
sicâu urc
fiecare fiinţă umană nu m confruntă doar m cxierior ui lumea şi
impactul său, cu tipul de experienţe trăiau cu obiectele cu care a
- - r îî: >«e . 1o n v ^ : mimk m u.u-i' *?m . *cp tem r- u.m < .. „t
'>’"<** .-.o*' :*. m .. ; cUVT *mîk m 10 m !Î! îîli'!!1'" <r ><«v •; o i ,
"*<î•i v*hia-;t!: - j putem. atlrm rd, -a tu Kmlin pc ;î»o terme t ?
:u mnu *te um umeteki 'i « a ^ a j e urm moscata pm O iamltcm
Jr. :tv vasia a>» a i Je nfîtitoCLtio
tem j j. c- î proct-> :m: tec m urnii mmnm mmu • ei *ne lecmt te
umiemc m ălin A vaa o r niteettitiea eu un s dc p n v e stic de îngrijim
suporţi vc xaia i \ u aaa ju va iic texoteama dc c inngiu u e p c \ >t
exemplu, dacă •iduuijisi pe cineva în tre asemenea măsură ineji
mm-siant m m u m a m pmtivă viu *.apatii a ţi ţt idfamensîici ;huiK
mu rele» cu cart dorim mi ne identificam într e ademenea măsura,
meat im creăm -a odor a m.menea persoanei respective, aduc and te
irit eîîoru» nevii*' urnit o«, a >• .ompof lamentai am im per scame alune*
vein e>ua în a ne jcjjiu respon^ir-îluatea pentru dezvoltarea noastre
- îi îoai e
Pnne »du are n e m uitai simultan, teste o nur a testare a •_apa mi ten
mei ptTx.vtfic de a proiecta asupra altora acele trăiri agtmme sau te
meidie întâi ales vcîe agresivei care prin msaşi natura Im „reni
mdbme elnnmite prin iutei mediul proiecţie* sau in mod alternam
refulate cu cină, lui exemplu al aiv^nn pn nms î l reprezintă va/«<!
pac ten tu Iu* varc încearcă să xtameama în terapeut trăiri pe tare
acesta le gj>esie ca fiind miposted de toleiat. dar pe taie pacientul
•şt urneşte tît mod înemotient să ie exprime - folosind terapeutul ca
uu uiuîoe de c ui aut ura o _ eîiitmrrio d mile! gândurile neplăcute
mnmte > m o teio^ ru >;.ov,iH d . rr.; > <2 - 4 >mvt u i p m m >0
mea ocatetei
l:.mc a., pur mm m mieîccvc: mm moom-m te. i ! i - u . n
unul general, folosii şi în alte teorii analitice, identificarea p ro iecţiei
este un concept strict Meînîaii, utilizat de terapeuţii kleinieni pentru
' , m s c ortm m ,wm <■ H-.ssv ' îC>' •- - ei o> . ■ m, - .
v’j t t 1 om : ^,>co dc c,.uiiii’t - mc m ' ,c»-; , i toatca ailor 1 ctem
,vr.ri,.r ScOcCO * C TU:fo.;v C S C v u d ” . u S .w.
oc -cesacţ.,? vor?ij,iC4 • rH^ asm ? , m t : u d, i epe sg m c im
ommuK o j i u dc inh-rt sau de nm umor; duc* pometra; *mr ^
«iMoco înjutpci.iioui, cxpcr m;cnf-jrc:: 1- o xhimteai; ale u a i i i t i
x,( -ShlCJlUC >1 Vî/lhllc 11, ^cmipCUidîiiLiH, i.îut/ui alftocioi pClsOUllC
unpîivxtîco putund ptcsmnt mmpin leoipeutuluc v,nre iî deternuna
V r u ? f V i, m mmmim fainei m cvm - v vA.-r v d m
y sia^' h.v'-: : * m A V i d V ! - v.V .: m A y v - m y ^ ’>»•«' .‘ tli!r.îî
v-i <-v. A >' 'V *, • - v duSy ■*r*iî"■' .. mmr *S ;*. w .d A
vr-e fir-. si jaj t^p-mand rm v h m ;’ s* a - ^ a #:*^a;î *Jii —a fi-
.-j M . :;ud i v maulc vrpoTimk ai mv-tţit.; m
!*’►
,* ii,rr f.iAA, Kuk*i nov. re a^iîAuiî re --ic mmmUiA pe
.epliî; îfrem ,-r uifh.enţa fierbem ruercurukn iunu; %u:ure Alterne
MVkrm • i *'7Q>tr»PMAnrâ m -jim îif *„v ulennK arc pomAivă ;*t
dmd n-re Jmve rele mu mari v;>r»*n*v>m faa ru idem! de Mdanie
Klein: m A,n.cep|iv «Anc-d? m ivr. hinr^ i*mr»;y un !y j n »r.
care sensul poate fi emerafi Ban» <i98m :i de mim dum ei unei
dezvoltări importante u. reea ^.e fmvmfy tehnic iu- ik dficmnficir
între identificarea pom -m d; tmrîorid ?l era patologica Formularea
lei Bion de receptacul/mod a mmm - A^ia a / î mv/m vi irve
identificarea proiectiva ooat o n r - - - .m m d m > a revec*
.v <..are pacientul ni: n o u -mm mm m • >v
Melanie Klein nu s-a conserv *, * v «v * w ? -,mevi c
unui miner îe descrie
fiind conştientă că £
supervizare pentru < opriile
trăiri cu cele ale unUJ Fawvm.
Ideile de bază ale lui Freud şi Bion au fost incluse în. teoriile lui
Klein. Ne putem identifica (uneori) cu propria ură faţă de realitate
>1 2?ndire. care este o precursoare a oierderîî realităţii eului îe
pmvn/a Pivem rezona cu anxietăţile psihotice primitive şi nemodificate
i vu folosit ea de către acestea a mecanismelor de apărare reprezentate
d:; proiecţiei şi mtroiecţie înir-o cautare disperată a unui tratament.
nevoie de o mamă bună, viaţa lui depinde înlr-adevăr de acest lucru -
prin clivajul celor două aspecte şi agăţarea doar de cel bun, ca de un
colac de salvare dintr-o piscină, el a elaborat, pentru mornen, un
mijloc de a rămâne în viaţă. în absenţa acestui obiect iubit care să-l
menţină la suprafaţă, copilul s-ar prăbuşi într-o lume ostilă, care
bar înghiţi.
Perspectiva Melanîeî Klein era că, în primii ani de viaţă, obiectele
care îl înconjoară pe copil nu sunt percepute şi înţelese în termeni
vizuali. Este vorba de o gamă largă de „obiecte” - părinţi, fraţi,
pături, mâncare, îmbăiere, pătuprî, cărucioare, jucării etc. Acestea
vor căpăta semnificaţie doar pe măsură ce vor fi experimentate ca
bune sau rele. Klein a dus această perspectivă mai departe şi a fost
preocupată de clivajul apectelor eului însuşi în părţi bune şi rele.
Mai târziu, aceste părţi scindate ar putea deveni obsesionale, deter­
minând o fragmentare a sinelui. Klein a relaţional această fragmentare
\1 \ ^ , -S: I '• ' : V U {'d - v d

. - . C K diJ Cm v L ’r '.î . o • 11 a dus acest proces


C Li'rJ f l i CMUUl , V ; »J *0 *> S j <VJ • f dO i mult către un grup
-C-C . O ailC. dos vii ' ’O f :X ' 1 »a. :m -

L a». om la Şi <nvid»a
î ;<5I !uv : ! \ de ' --t \ O ?*■ d».7\ ,. ri - f ' - i * ” <-! COfC o ?;\ KV»’
adC gt1, m mea <i mmăia vi fu no Joi metori î*xiru
unpiUUîU- în uiiburjrcn psihism rdat emanau i tm,g onmui n.,
relaţia dominanta a vopiîuim iu nunta si, iai m m u t do»Ica n,
reiaţiiîc eu cedat:* membri ramam: «n «>eh J: ' unea e.* n -i
m u c stei a asupra u d u lu i v ieţii individuale
Ld- ottu u C'ii exacerbată de aii Ui urni de ane un ; n f, mustrau
d* ee-ou de a iui l u s.cea i t poate iuu 0. Li urne i -5 tuftehe I:!
vOpn iamm se poate bubuia de ceea te are Li un iimmeftf dat Jar te
scurt liîiip această irăue este înlocuita de sen/aţkt de a t. intuit de
m î d ţ t de ft»t >,a-a ce ioc nevoie în termeni de nidimarc iubite
atenţie sau orice aii np de recompensă. Copilul care este lacom dopa
iubire si atenţie o u a de asemenea* Nperiat nu poate danii aceste
lucruri şi altora, u r j a u t fapt exacerbează. tn schimb prnpiia Im
NÎtuatie f\.nilul are nevoie de orice nu se o<uik îipo de mm ie o
prin urmam ce poate aştepta tn nuni rezona hi h ni primească de la
ceilalţi ■' Dacă un , opn ni poale tolera singur frustrai ea şi angoasa,
pot apărat probleme serioase, mai a ies daca mama nu este capabilă
Ci o d e ro io o b m mediem d;o c iit/a depresiei viii a problemekM
iegale dc medm
\mnc >. opidu -r o T" e \o n * r corn mm * o v a r de C u de ucemm
•cjp.e agoecot itxmp itCCa t om m Şi'x o. ~c> m >a rte s . e m e n m
. ;uu-a c i <’•»»<' e t v-*.c . , ’ _t, . ' 1 os e’ a ;e •~r>i,s "•ac-’ '

' 1 ’ * :rC>„< er < v>- IvC >1 1 ! o*. _ w O IV'. t-l e> 1,.. s O :
panica 1’er at* .a - ia de a t i ' is m capa ina, 1' a e . *'ao; , r a .
r.r *nI . ' ite, c N*f -f 0 ‘ g, -e. î 11nai ^ r •“

t
viaţă
înviidia e nîc ' aed tre a distrugeoii. Dacă dintr•-un niotiv sau altul
ap vîc sv iubi vkt x1 iC c1c. suia' re dlSa In a nou i S>.<setul eăe.f a« !; ob.JC
- V

- i*N-i* fceSfO ca osul pe r ' Bel“Ug 1 î J »4 r* t î îîo hJ*c


v. V

MCUj|Ia în. C2m c-g>ihd nu pv ate ave t etej IS* d\ Tc.?îe , jiiimi eepaii
*» nev> *r: pui eirikă d e ;1 >inc;i Cr-îdl obiectul iI**rtf dNite1 iikăi iiiinefe
u, •; !.•!, *'*:«> •k ' *„ 1v'* i Cm*'KCU po «i . mo *-
"m pu u. u c u m o u < ... oum ,u m m m; ; / J k c e m *n
mî: • cmc Cu u* *;c m «ivij./; o.e c rnmv. ujrooc- cmc .*> «« m
i ia» îsKif. - ucu -iL'- .uv; -u e,>u tut >,n» sun: d«k mmmm: ^ s 1
m imâ C vc.i v. nîîj.vpli mic dificil dc mtcies - teama copfylm
cUe tkCfrt uc / ” u rc ■*pm* dep.u k . dar c uc .itukuîţtiuir de UKemâkL
lăcuU ;x a n e , . ;.m:ia ic p u u tm Mum * vira? apun - p m b u m v x
imteiot o*x*„« v m u c m un akc se pmjtc td>eî \ a cat de dtoiiiMi uatu
r- ute deva;-! i ;sjd * du mc mania u copb exacerbând utuaba pe st
natala si t»»odik mc cp * m pruna la caic unde îemei suni predispus'.
\ldam a K m - ce ,.e net a acestei probleme afirmând mi dv>Mk-
icrniîijm . 1 ce du am m li r i ii j îp copîîăik poale tniiao de/v dktm i
moi n lat n Kn.c D s -m ru ai te o u î;im capac date a copilului dv
a d eav Ju a hJm f m am y personala cu iltc chicem m u r ai k
t k âi lifa *fc vale k p* cile rr mim M şl u,m li; I, v p «iitvkk Capaflf
m mme d r t i u y r i v m 1 ne mie Je empufie u n piodiuand finea *
i jpabile <t iîe/x»dic p; u'm sfdâ:; a a re om fi v ă m u i c - v ; : Acu-
im ;u poale atrem n c iit'iih i n u n : eu abddâtn dt e bibi . P
pan u rm ' acremtâf în d e a ir ac***'dm o importanta m o d a m e rm r
re litu f ir , lîpîluîii: _o primul ohiec* rt lat ies cu sânul m â n u ; p ce
mama - u am :i,uib fc m eidti/ia câ dacă acest obicei p rinuî o m
este imichcut! îs: ais tid m Utile in eu !!«tr-ţ> id jiiv d sccm hjh
alune? pet P pc-e ba/»ie m?v*î dezveliârî -atir t'âmîe mc ' ?Kk ^.
pusa msm

pt^pefe n'cx* p " i e - j s c

Identificarea proiectivă ilustrează cel mai bine legătura dintre instinct,


fantezia umană şi mecanismele de apărare. Dorinţele sexuale, impul­
surile agresive pot fi satisfăcute de către fantasme. Fantasma poate
fi atât de nlănită si de exnlicită ne cât ne dorim să o facem * de
asemenea, ea este o plasă de siguranţă - conţine şi păstrează acele
muc rrL uk Ctdu- oooru micr'-r f m * oca fu r e c mu m ue:v
c. ,^-kUcc * i : o rc- ! _ a , c . (_ r . « » a r> /om ;*
i'c fvpr 0 c M /! ie r- ^ ^ o s i U î ; ^ -c. ik m
u ■:*c 1 v' . c.'.kc-, : -;r dx >c>o_ '.c. . —. <c .. . c c^t'
>î toa»r îjiikisnjc1: v.-xujf' o>u fi Luciu* dc c.'X» > f orripieof
f krdip ;!; m r<'- m vapicdoî d din v r ip ia fre^diuîiâ ni irx râdjv iod-
î !t aoo :: saaji ^\ A / u ; - iv u> \«v v v ,:A ■- ’«h A i i A p A u /
V AVI A n , 31a i ’il ;I 0% A i A O A t :
7'. . hA A hh J*r , î nSVln.l . „' • ; \0 :A /
I* îC.hiă A AA V SO A 1 A niaTA îO :A* , w o « ; ulare. A fost
v a a a --t .m ; A h/;; n ; f / - / ; / ' / imc . p of.>
r- nf.n/nAttA a v a - ' : A if\;ra i AlV l A ' avj \ - - Â u / ‘/ / . t . .
~.î A n A /A A /A c A A ^ S A / O c A / f pv OnC/* H A I î. i t - p A A O r V’
aau '.cui" p/oic-r A lAoru a Miopohu-. A a a a . Â VA !\ n •A„
vă ’ / .A aa An - a jv -a a sp; p-> AAA AAA
\ iV ui A îunrn A ^ A A -«' !aS A S Î S î l A P A A 'A t . t . . lAî v ^ a a a k v ';î**?
a a a p ,;a ?ur j A; a O c a .- a ?. A \ v n a ! -* A t r / p : / A A A ; VĂ

AVi* A t A ' A V I : >, A A \ ?A A A kv ; Ă C u A A r J A A ‘ A A AA


»A ’ ;5 A A V . . : f.A n .t - A A A A _t -- A î A j ' A -< t* risticile, de a
n A n tA A A kA A A A -n .' i ' A ;;i a A , fţ * : şi de a evita
■/ 0 S TA •>
' ri vp n \ : .1 -V'-.- mar- ' v "
,v r ki'*';î î-.' :Uv *■> - vm mtod miram mb 1 *m:m
*• gv . .; •.torutom- s- . I V;l ^ ' \m • ort - * *oUZ m u UP m ’tu’".
«*i OiiC .* 'An' i C . : im i - 'J-.VU U -m ^0 ;= moV ort 5' :* ;t , ■'
a taină#! M m u ^ . . ..fruth 1MP1 u: OJU i Uit CmU-W OUm >
. 1 oip»m u - m o n -^rtav Hop - ; - mm st rtD îîi ocr-tun Hv/ai1 .-.
^ u*15 eurti *no: mhrşm tu Io c u t e î<m 1 m v.a re uKpi n o m n
bune le domină pe cele rele. In cadrul dezvoltării normale» acest
proces este o precondiţie necesară pentru integrarea reală te copilărie»
adolescenţă şi maturitate.
Dacă acest proces» dintr-un motiv sau altul» este perturbat» pot
apărea multe schimbări patologice. Atunci când angoasa, trăirile de
ostilitate şi de invidie devie copleşitoare» identificarea proiectivă
atinge o altă dimensiune. Dacă nu există un clivaj clar Intre bun şî
rău» atunci apare fragmentarea. Obiectul fîirieî este clivat în mici
fragmente» fiecare conţină] trte mică, dar foarte ostilă a eului.
Acest lucru este dăunător pentru dezvoltarea eului» şi în încercarea
sa de a-şi descărca durerea dezintegrării poate apărea un cerc vicios
în care chiar confruntarea dureroasă cu realitatea aduce cu sine trăiri
intense de persecuţie. în acest caz, realitatea este distorsionată de
obiecte bizare şi de o enormă ostilitate» care înspăimânţi şi pune în.
pericol eul devastat.
O negociere de succes a angoaselor de tip paranoid-schizoide
experimentată în primele luni de dezvoltare infantilă duce la o
organizare graduală a universului copilului. Clivajul» proiecţia şi
om »iiiU*r preumi ^ A jrt^ :o v ăr dc >*u• tuia. di m !;\ t pdl
\ n ă m u este .<u >:ee mo ci :u. , • at s ^n* ci'^î» Am.u i umil u r \ .
pn \ est dus m nu» mAne o '.ofitmuu upafe »o«h«\ ciapl di d c u o i u u
Kiein preumâ u» m oî lei dop! uaze.? , ăire po/iţia dep in su l

P o z iţia d e p r e s i v ă

Poziţia depresivă apare atunci când copilul începe sa >i rec urnesc a
mama. în primele luni de viaţă, copilul este preocupat de integrarea
stirnulilor vizuali. auditivi $; tactili «plăcuţi mu neplăcuţi 5 de cute
este înconjurat. In lumea >u de vis apare -o m karare suficientă
pentru ca acesta să >1 experimenteze mama m pa un obiect total si
nu ca o succesiune dc părţi t a nu mai este satur caro hrătieşk.
itiaitiile cate leagana, o voce care caimeaza, grimase taci ale care fit
inc antă. fie sperie, u o entitate completă, de sine stătătoare, separată,
despărţită de copi! u n o a care poate sta aproape sau poate m
plece, care poate să-.si sărute, să şi neglijeze sau Ai >1 abuzeze
copilul Aceasta înţelegere graduaiâ a procesului de separare, această
conştientizare treţiiată a faptului că una si aceeaşi persoană reprezintă
receptaculul atăt al trăirilor bune cât si al celor rele este transpusă
apoi în interiorul copilului. Copilul este separat de ea. precum este
ca de el, >; poale aiăt să si iubească, mi m sâoji ui ase a manta
Temerea antei imiră dc a tâ an obiect tragi! ce pisate îi dktius m
extinde 111 mod subtil spic o# înţelegere interioara a faptului m peniţe,
dc asemenea. 0 1 disimeâ pe^-u ru rv care o uibeste o di m ie mc
ticvo»e pentru x mpim ci ui \ng u v* > 1 nvbrunat tiu: una pantiiotdâ
m oua deprr>î \ 3 Copilul dev :nc o p i - C :r.v-t dc fi reuh/o
rupe? ea c t ; n u r r ua-Jcgcrn v \ i -u nu 1 dc fa că mr.natâ \cnoA
* atecj 1 d r 1»iO. . u rd .iu s vd o teCc lop iu p pi c o m o l.'isCO" ! pc
.c > U >l im r n m k -cur' sr;O K i s u c i , o O t r * L a .d o* p
u. pî f*_, c , ,;d „ a i m acre . cm m. va n a păr...c
In m mafia denrevvă. răpind va trebui să se confrunte nu doai cu
- m o u i. ; ; i > o : e . i ' < 1,1 H m: ■* dm , 1 0 A m e >. -
gc!o*/«c Anoste procese mips,eu oăo dc ouifikt intuise mie sura
JsOvCtte ca trava! te <f 1- *bn A ,.u? * 'mmdîumu du*, b* jug,taA e
durere psihică In perspectiva kiein ia na, durerea potecă este durere
doare, iar simpla g ratific a re nu o face să d isp a ri Separarea este
: ; ;** c.m s- - *pte m>. ‘tea ; . h C ' î i ^ u ’tete te_ ' < :. >e _ .
sVm * s * ' r m : - eon poate ii din om
V i ! d ' n , " ' > o m ec o acis omite depte '-n pe -..o h a t e o o . ’
it. «ev te v mc nP * kk'iLc dil> I'MS, ;>> nte i ' p v k te teoc O
om t : di «K k m î cteteo fu p u p i carte, o . anini x ude- pe tepltd
ca t i i ^oaî x te‘po*vn a v<a rii parte a d e n , m ă r e normak i îacearta
JlîlPC X C O te O C t e CC d e . U Îp U te h t iîa Ctec epUJ Moţi iJltelete .

rvrv , te*u:m np.no «ou teteif obiceiulii< uteirn r ‘piluiu:


Armuri p in ! n^O a , te; facilitat, cit posibilitate,! ce reparaţia si
ifHidipa ta a a 1 ai* oitete un vopil poate arăta m m< si mjN îL
pîTHiUic tată Jc ,c* ae-' imul sin , iar angoasele o f n u le param ude
d.n copilăria î i / n c i x 'o pot modifica in aceasta p enot1dă d o 1
ceste aiipo iX‘ p» d . o îi va ie ulterior în v iau adulta în cadrul
nrort seioi normate dt o< âe* V >»k: ca depresia la adult implic » *
it'ăOWaiL a acestui teidru de uepreMe mîanîtia. asu meat psihorerapcutu
K’e'P'cm % .«msîderă vituaha propriu /est dc doliu o etapă productivă
i icmnim Alune * temi ut. adult recunoaşte ei te uiiîfc uinerm gr a
persecuta! mei mimările si unîoreprosiinîe pacientului depreM\ '-iha
interpretate x mtrămt ui o inani tesla re a impulsurilor perxeuute
anterioare, care au îom direcţionale in mod sălbatic către eu
l ro d e modele de dezvoltate au fost explicate în paragrafele
anterioare, mai ales cele legate de impulsurile de distrugere, lăcomie
si mvidnc ilustrând modul în urne angoasele perseeutive şi sadice
din v mia îiitipuiie pot tulbura balanţa emoţionala a copilului si ti pot
intuite abilitatea de < obţine x menţine H m t reJaţa metaie Seimul
pe cmc \!teaiec fetern u ten pr*oeokn rv • teteo »* 1 a nou •
..poza ia depitecte ‘ cviJetmacs 'idcoiriii %uccJ,' ..a înnădi umane *•
mm mm ‘'o»- ă ii!k : ■aroî ‘-c u te !vm.n . - „ou k te .r ic:\-
~*0V *OC te, te -j ^ . i-î i v„ : -U<; :■ ,J ’ .1 ,; o te / , - :* .
- ’U,;,îC ■
» -C - Ş' Cî v S;ah , ' 1 'J ă -S

'•C* •- *' îăî'Co^ ;U o* î » >!„ CU te 1 C’ ;• ' » o i ♦ C ; S' I

n ă o * fi OCiU Vâ n ! l O lteT * 'O-C î o r hjr r •, i v j ;ţ x ( ^ ,,

te ;c n :te, s :îa v p-.p • . s f. ■! «• o, (î i - te «


pfe *ţ OC t'U C> ;hv 4|ăloru r.r./M c< »-î .o»?-"/ c - 1 *^fS‘ i ^ r t $ Cr ^ ,►

teta Si?*'*,» îîu o^ 'S!ir -o?’ ^ctecci p,onun o. ** , c o c ^ i ca; •


s L‘C.? ă- p . r r s a 'te o t »s nv.ce'U*' ^ ll'S S CC 'te
j

; care ar trebui să o cultivăm,


I _, p ‘ . v , ' k ;- \ î'

I ’\i C-’UimVi.rj „U k ti- Uu*J, [!,!'; »SiC-a k .\t' u


st ici*^ . j aîv* VîCiL uc:^î. F«,U '; j ( o m *; >Uv a ? ufam ^u ii*».
'>î u î^iC1,1 J tduU OcUîiU U V 1^‘U* »■» mCI, şuii, «„■>’Ul >/ ' UîÎ* '
u c m\ ! . c : *,[•: .K jj uii|H -iCiritU* pmîmcmi „r
* *i|H% ^ u* „ <* r>. , U* U *î' Ml' Ii, i l » u pj ut. tpiu'.î iK U! . *jn >,;iiC ifC
mmm- „ nu; ’ * «-t ! ,'U d *. Ufvm.i j \C m -a.; ^ Im j

; %i'U*llkă CJlFlC: 1 »rî nuCC-lm

dacă fantasmele devin realitate şi obiectul iubirii moare, pleacă

<v r - J !„* <i, - . c m ", - *m 5 - - ! ^r * mc v_ „ -’mV-T'


**' V,«;? S-C îl. ’ ;?t-r " . 1 »;,-. -;, <<U - ;», .<,,

V
>• i m i i i i\ ,fim Z u :.Xu-*
' aur'* ■ Im pmrc~. pirirtrt' •rtrtrcv 'i • ibm:, î >v **
i« : ;!• n . ' rt- si ■>rcim i>
m :L* ’ 'j m» m rtm c 'ir .a - ou-* »d:- rt .m.-pj
' yi' W _ X :(fC C\Cf *»itâiâ tJ'îi *f,J OmtUrt î u. CC vm|J c .
> ^ ‘ i ^ *!! Xrt Illrt ««. '* 5 >i ;,î*i 'VXii ' U-1«-t ’ I ”
. 5* ai .-** • - *■ .* • .v. - 'x 1 V: > x .
lecât am presupune);
s „t >'! >, t , • . ; rt \ .: ■ - f / 5 - . ‘r r •\ : ,- "
:ă comportamentul său este sau va fi responsabil de îmbolnăvirea
au moartea părintelui său (Bowlby, 1979: 136-137).

per scria

A ti copil şi, in special , a fi un copil „bun”, ii1 „mele o,m-tre înseamn


- rc ’* -let <: copil. Ir• ^ it *-sî! n *.. Cul-ji \ \ | . p
proiecţiei, cresc mult jmea repede, doar pentru a deveni 1la rândul Ic
mame, prieteîiii» perso;ane care oferă confort ■_ ît!Uvtu *1i, sfătuitor
:* ,t- b •uport şi utleori amanţi ai propriile î * >pilul va fac

încercând să (abţină faiirlâ academicay venituri m : şî satisfacţi


sexuala, craii iîcă sau masochistă (Cc

psihozelor dm copilărie, cat şi a bolii psihice dm viaţa de adult.

Menţinerea tulburării psihice


în teoria kleiniană, dezvoltarea umană este postulată ca o serie de
evenimente : evenimente ce trebuie să fie suportate, experimentate şî
depăşite. Teoria încearcă în special să ajute la înţelegerea dificultăţilor
«. vpers-iu nîaîe ii. . - om* ea <* p' mm * M <1 n a n U •* m b u a j/.,
v *. p v : acrea .iin >pm* a ae •' - a :îr:!:i,i>a ca- c a $pe: *U - a a ’
memim de \e!\U î î e *<i eu. : im: a m • ctmm -\ m o a a*î-d * a.l s^n
m a r a d i/ u a da pn m ^ numen pa mă mm » mupmiic m
v \pi'r»i'id;i tuP'Ui "iU-ti V ;v d* î *î! a peni, U i C.t .e - j pledat \dtCM
<i unduita * aur. eusţiman .*d o hi <* pariu orga»1iama j aceMie
pe msm ik doi-a. narai at, du * iu! »gul x ici *I. t e p d y urneam 1 m m«.u
k u> n r i t a k . pentru a se iun
r, jui.ii sa reiîiitu n m u i »uiu-mam %
îi. mia \a îiitr <* mugură enunţe
In pre/eni muu m i>t disoluţia v teii; de hiimm Jm -ou t tulea
contemporana c k un ar eu meni m aetmt mem aiurim <.ana procesde
normale de separare :unt întrerupte us m u c §m daca îaata^iki
lev ine readune m mnemu! iubim uimtu pi ca- a -a tin g e . lo\e>te
dciugrea/ă, uum iM icam pi ea fu v > iv v M. 'Pm - euk umileşte
k vnu depr n u î. pune*, meni esît i urlat sa |m v ». ue aCasa. aCvMIc
mtuTupet< aîe te u » nkerautuiru n o n n ik % <«r i î '-m pn .butuc mai
! u o-_. u; »,Liki utl M u patone k
W R Bem a i ostului ea alun».: când e an ml mtc ivilra! de trăiri
pe care in ii p.ate .amumia se Ut/volta fantasmele pitii miei mediul
m oca acesta matm simt e m e n jk si aţ>o» atribui le persoanei primare
de icgi ij re •adu a m a m a 1 In m*>b e\ idem. dacă mama p uite înţelege
a aCvCpia anguasu si nea! iilor arca lepilukii iâra ca propun! echilibru
psihic să fir tuh»m u -mm i ta poeae pi mu aceste trăîii si poate
okoi superi copiimm nu o nnunera „aie L va tace mm acceptabile
In aeea^t i o - ijiU capiS*ti se siin|i îndeajuns ile iifiistii pentru a
fnn ce a* e^î: U e ' «no ir. ^1:* au, am^’c k an-o cav â >k \ s r ps..u >
v. >iica»' j - isejc es‘i.3 cm; <cs a k a înania msasi kăiesie un
dk iUp- Î p M l «m U k pes- ; * * . « . -a - C- * :e ; .tp îeh» g-îhc

' 5i oue -kî U~L , •■ ed‘ •' :M % u c î- i. , ' C e 'c **k


eu -V'e ie m-foe :e, a. n.s m , ' *» o m m| c ek. s
neplăcute. Oacă situaţiile de acest tip persistă, copilul se află deja pe
drumul către un comportament psihotic ce se va dezvolta ulterior în
\ Mia
— 2• m - - * - . m ** m k o* ;jr > p m ea ’a
.« l ! î i : O'VM s e d n ă i s . e * - e: d 1 me C !j *?. ne o per v« ».ins »'MxCî
MS pt ; e; >t« N;M MM s M'CmC ' :^0,1' -Si a lICi. J h }
cdatn hune « a m ue uicu-K '.-' u *mre 1 ^ mtea bi te?,ipat psihana
atice, dacă partea ia u mnafome a a d m pa-neiiînlui este evidentă. sr

V
t:cv i* ’ ' î ' ii ,ted u aoC I U ! . Ik l Jpai4 | \ „* :JKÎ de nUCUa^ f
m i■II!t î V % ,}> :v . m* î fu* ai a "kC« va» ,f, pr*0*0 a 1 ’Hv r i*« . •. d i sa\On*i-
I ; Ti - : . a tli: •i ; f Ote u k : „ !e <„j U hf telCa r'i ! I
;;h:a : S‘ :•' e r a U te a >11i •t *«tellte ik -I tete >u vteu» V »i\f
frapau -ia r - r o i e u a r m urrt»asr i r a r e c e a c r u ul pj efib an:i/,i cte
sî j î p s îl U t e - 1 te J c / o t e >1 tel->l re^UihlicJNLd pP UC tele MHth'ÎRr

\te - *^' K1 a i V-%i~"i:jTLJ de te-mite p o t e n t e <m cirt, idOte WU" P


UJÎ ' te ' U H ’ i l !> 1 *« * a -'d ir l? tete v.* f i f T l i a a n P.i J fî k CP dc h j/d «
U P id '-;; f te« te .-. :*te-Oe, j , t* tek i-dPit, îdlklii tete luihuiuk te
—y . 5 ’ir;:p i • te • r : i -i ' \ L i •* > h a r « i r i t a ;te r ! iţit** r -
. ;•! iî t e î r ter t i r c fc t e c f i r r a J r t e t e t e t e r t f t e » i e \ Ci* : U H tîtejce kilhuru « \
tete* . U y i* ' - pp .t.tetecy’t e o te c p o t e ^ . 1'«v j :*c : r - » p aie . *'
k ' ‘5te*U adi» v -te de 'hte » ('P \ UU a , Opteie y
’lte li1'.!, - P-: fu d< tftete fc pateu* sy< p o„ tete5-te; !‘v PCrU "P -
'» M/d!c • CC Ute C\ c î pv|d. • -p» , d-c ţ :^xP : 3 s

-XhiilîaiCJL de U prePte dJi’iMM copilului dV™teillY UUH14 aia fk


-tdhiluăţn D u c i a e r . :
c i l i ; p r r r \ i c u r i! î u u r j ; ;:îu u \ î c m e u f u t u i
lin ru tiu e; i1H dauodvi cn[c iUfroîcidatd m poate doveru o fcroate
o fUei u u:c ■» Riad tara nume kurda dc o ou.nipotcnîâ id>tnicti>a
î.n moi! e \ c c x i v , Iu c ad r u l p \ihoteru pk *L a c e s k tr J tn u R itp o rîa h d c
p i! !' pî k Ct i k y O U V a tC O ilV U tiilU !. a i k p'* .U c C k a l i o Ulţ Ic C
î* V P ‘' V ' Îii -v-p ' » i.-K >'-5 “>s ; U p; Jiz . a j - - O i i 1, a î l ' î o ’•
Cakl p..- k< . - d i . ., 1 PCL ,î S Î | - U > a I- Cc C I poO .iiâ I v O -P iC ' «li

de o iriterpreturc atenta, pacientul poate identifica şi ulterior perniite

POiiOî' >ip«a -dlr 'aoil.j liCc'yi îy p*'U,i ţ u '- *a|M,ţr- , -«• v| jU ; I h-*,
teoriei psihanalitice i subliniind mecanismele inconştiente care operează
iu ovin e .u i u n o r vUic vk n u u o?. y v ^ r l-> ş a t e n a ,~r: al o c r a r .
funie nnuTH fotais K ia>.t » dc/v« dpu ,u coi . « a v e p i da h a / a
Sa ne oprim acum asupra unei analogii frecvent folosite, şi anume
• - ' o, *0x1-. . \>i' m m m >< ? ,V ' j a ’ O* nm
curată: circumstanţele vieţii sunt apoi scrise pe această suprafaţă
_ U O ,V ' î "'î i 'ncIp 'V' cVi ; t ;* „p ^ :* m c ’C.*
u%î'i s» 3 ■i a'" "■ -mt 0 ă m imn m ut,,- om mp PCvU:; ni»*
' '«> r '*• ' : *' rgv m 'u r m rm p. m;o o onxcfc
kleinieni pe doi factori:
~T m ic . * ~ ‘p r -u ‘' K I l C u .k - 0 •<* U K P , , U ltU l c
• U P ;, K m Cr . U :U i : ’i s Jc ? ! pC • JC • pCUtoU
' .'“un î ' r C i . * oc _ m mo cm «m „ j cc cp p ; • r r s u m ma
U<tLi OJIUpi '•»c ok; J V *' .n : : «:• -mm ' o ;” î*'*h ;I PClli? p
; 4'n a*ii Ci. âi mân t ' v . ;«r< j mok m . m ~m- • * ' mu m*. ge
'* i!:C _'k C r m .’^m m n*«mv mm m - - Ci mm >,< *
>• m u u r .» o >.- pm »c :
f Yiiounm c ;,r-- i iov muc, O ipm Jm râ m r *> :ri". m „k m C riim
m ... C !l*p<ka . Ivpîm ^ î C i . ^ ; - . a - p pm tJkUp-miPkk
de „a iui avea”.

Td ( m m m p -i -pm r p t ' kuk r nmi ’i pk m p-piji, -.ui:!


' ' T r i e ^ r l c î u C p " : cmktriţj dv muc si PUisimcntid <k mmmic Cofa
m mmcn m m mpp.m^r** o p !rip-p>r,: ,p ^ ? m f sm'sîc.
.it'mnt: kpsfppfv ce sfs.J :i <- l upi n iicc^fiCui -Cu c i c '-î j .p'icCifi; ::
m •mr : teu p*mr n c o m o ^ 'Ci c^icîppms u*ipir ucC. ‘ruurâic.
P s c - O ' sirnicCuiSi cc p. v>p cc un ihie^ns ; iar p ^îîiiCii *k o
: 'Ci^CY 'C c , s ; c .m,.i r *p. -c,c p ’ cCp, cmmu
detaşarea cu înţelepciune de viaţă. Din această detaşare se dezvoltă
' CjC^C U ’ :* C i r i ,.C 1 C - r . C: P' — J • , ! ->-• CP ^
' r . Ki :C‘P PiVe -Ci ,. / . -3 • - *.
şi îngâmfării şi ne face să primim, tot ceea ce viaţa ne oferă.

ifitâti

stru (Hinshelwood,

.r pvj'sp C i l ’V r ' V U . » î ’ *’ : '*?•••* ' ^C1 ‘ . î ’t : Î i p ^P'CPP ’.p

Ai'■ .a m u m e i «s/U'i: ,3î' n» ^ pv .os- r m o r it: ^ » p^-iic


iroce:
Pi Jîk «

erapic
todata pi 1 V»«

't_ «.mmia mu
ni şi să etate

- !L, î L. jL \ \ !I1*iI1t | p|J


' .î . I . I» „ î ţp
, ’oriile
* . ’<. >i . . f ' i %
, ' ! V1» ’!
s-au bucurat niciodată de popularitate, Doctrinele freudiene şi post-
freudiene s-au bucurat de un succes mai mare. Probabil că a fost mai
,>_. u . r i • [;■ *’ -v\i p j t >; p**Uf e u » >; r a a te- «
. f a . .. ?fk ,r f M !si âLUt-v >;f. h h . ;U’ I * f
m ar f or , o. -O; vi ->,f .» memyke vO pamcir te-urm*
îi.S f* *îO' f ■...0:Ur:- « fi' *U- te f ~p . * 'O ShC S f
«n *-Dimte „a ripif s p ; u m p r n u j .aunurv amnn mur nfrba-'L
-1 f î <* u o U ' - i k hi SfK-f.e ?„ i i i n *"U,>c a ' r. in ihoâiu S m - i :

teLt Li.„vn*>î*"U k Cte-. *n , lk' m «. 4ni iiiiî»’ I u.u a m~f ;L*


*' r , " ‘îL^rS .mm * vru* m . <si m m eu ’

. temeri, cu taiitâsur
M W ! xi *a >i H rU *\i >| x ii •

Iu psi!eV ef ipia -Lsoxcto a se v *msoUro. ci. a n g o . e e a Ce 'o iu i m


»a i n n p u i- ai d t n v o b x : i ^a u ii?/aîi; pe u o ii u L cu u u n b t i a vd
.Ola a.ncoa-'O -o. na Oi « e*'» t u 1 a c !Ii - p o r u m «, a în i k o p u l u i
a p u c s j sc îiKiuZC - n-tfiusiuck uîx;o<]>ticîiîc a lt pac icnlult-i
ucajc de ^iif d dc mii dlK si în spu îaî ;u modul isi care a n t d du
U nu^nc rele pont *u i cu lumea externă cu modul ui ea ic \ iaţa j
fi»\t experimentară mc x im-, ui v:a x »ri pt cxciii
•Vcastă a d m i r e poau parca simpbMâ Abordarea mductivâ
o t e foarte ar rugătoare, atunci carul x studiază anumitt as perne
undate die comportjfTîcnîuîiiî uni an Adevărul este ea fiinţele umane
mnt complexe m e i mxup procesul de fum m «nao ^a persoană
iiiiplivâ un n u d conceptual care face dreptate !a *mm a 1este scos Li
’veald de aceste torţe complexe Comportament m m o iote la tel de
cernim sol-w itaut -a cxcmv ca relaţia copilit Im cu l a c u a evutenţia/â
nevoia de a-l epuiza si exploata pe terapeut Şi de a experimenta încă
o dată trăirile dc vinovăţie şi de angoasa, ce sure asociate unui
tsen lenea c<>mp« mfamenr
l ’n terapeut kleinian va susţine că psihoterapia se aseamănă mai
degrabă cu o experienţă educativă decât eu o formă de tratament
medical Psihoterapia de succes ar trebui sâ demareze un proces de
învăţare şt dezvoltare personală, care se derulează în ritmul său.
Piatra de temelie a acestui proces trebuie sâ fie relaţia dintre terapeut
>1 pacient. Dac a acest obieaiv exie perceput şi urmărit în mod
similar dc ambele părţi amiun rc/u leatul \a fi obţinui ea unei satisfacţii
icciproce
M darac K !r;n a ton m jo x c x J»>»ateg*»rkv kt legături ce eficim ia
aicn*uei >alc m u aurea a d d p lo r t >Neaiv io xm dc ba/a era reducerea
mgoa-i i ueediaf; pi m iiivitrafuiea pacientiLa c. *^ xfi unic f x n p n ix
«rtb ir n ro s £ v j IvI v C C l x x. r. x | x u r n i p - ' / s i >n > c x >x * c a m cn La
Omă.d '-ă; au cX ,rs ; - L» .iacă ~H pic s »ţ • - - • ' ?r X XM soaîCJ

’ "c L Li c * m imxîucax. x ' Ş ' v i-X X


l a s r a tn n r te* a p x n v <ih ra \ a x ic x n f o că \ t mt-Xi ie o a re vt
■ ' '’- o .<a ■ * ce. . - i »i * ^: - ia '' .o < -x . i -m
m c Lcipa -CU- O x v - - m x O O - * n * X i U Cî i l l . Î l f apt a n â n l t S;

-ţ i v :*e i • ..' ’ * s , -»’e * ’ '«a. c » 0x *. mo x* ^ana ■?-n Yi


a Lc-var- ' !* xc î a* pe »xîj ?«t *. «i% :im§x«oJ m aeec3-2 O ip
^x>"îeO /C v h ’sj ■.» r-jn «niii eleC5 1 - J (‘\l .;î JO Cr- a;. ^k*f plOcd
„» . c M. ţ-U k iO.k iMpurîâîlt vi* „ucî ca vor dor
0 | ' ‘.k M - hJoî it.ltile p u n caic apun ide va u l a îc pcfape ««a
icioo m in a u UcniM ua . t e m rea * m m in ni«»d l m o ţu l r i i M e r e t r •
1 Mt .ev,a v. i.v apare tu iîx i Cai ui m tum M eiu psiOu.a ueicrii oi a
-cp* a un ouimci M a oîat\ tt iu Marc pmuc * *Jc o'poame A
m M: Ma de pum n de eh» .mm depamAe Npîr*ud rk MifmÎMfîtieec “
i M o l ir A 'c î v •%. Ac cmc condiţii pMîtti l îl pa! aiurii urniea/a
acei :ide lege r- a dciu n d u ti infantile de u b icu ele interne* - e manie
p, m Mia idem! mp ;, - ie rdu! t e acoperii . astfel meat ea apăru ;>
acceptare de eiiic .o m produs a mec a ce a tosr io trecut m este m
'*•lâC a , mo \ » au * ‘U^ * ce a v rian g i >i jv^eptaiv Yîc Iunie Klein a
ud» m d eâ

i ocnei re mi J* a«a puum r . r He.arca ahMi/n t-m avidai Mea


cei '„enictw i -c r r ...Cai ia re o m OMjv M -i pe ;mm nr ml un U t : <
aCCtn^rlC | - >a-, ,C,c > depM V- J na MtlifC mLu c r.i de ClUiI M!M
pj. ‘cnîijlui , e Uje v d e u n u c .»stteî încât ar l <m M ^ vonOunU în n »*•
M m ta cafm n , de ‘M m cart ap im *h e o f m m . n u ? <km »
ci50 7 n S«|)

Criterii de selecţie
OarciCtiii m t e vara n enbnî> uit d e m m t i c n u m e m a n ş i e , : n m ta c
Mt-U a; te m e a sm >î -a m m* î m u c v't *nm _* , ' A jm m »pu n c v
-a mc Pi i* citii* borna ir u îu paiim im u ‘c n rup. a nnnu U n a Jm
d ;C <;C. »C - CM v C P * 'a vL -m r A 4U t I >>-iM_ _ î\t • . C
îşi pot exprima alegerea cu privire la tipul de tratament pe care îl

individuala la cea de grup, de la terapia de grup la cea de familie, 111


^ m m l '*> v n t! -c p:n*. CM.- M C' 1 , * M ,;' ' l ^ «n-c 1 'O l f î*r.n-;i

C U ’; ^ 1*1 o tfc ne:»: ,.. • •V c ru psihoterapie era făcută


C’c-iîî'c *Cţii ,!** ilii-pn Ifj if- *s'.|i,s ' „ s ^’ţ'C1 C i -n , ' » • :1, Î

nt discuta cu doctorul său despre pr


M I' lC ;mp^McM v M «.1*v. i iu v. C k u^U! *K iV^1S ,( C '•<
" or it i a. oi mPmu v. m MOL ar
de grup sau de fam ilii
te ra p ia
Psihotei•apeutiil kleinian va urmări îndepliinirea anumitor criterii
altmei când1îşi. selectează pacieriţii pentru teirapie individuală:
m pacienţiil are pprobleme care p>ot fi definite în mod clar în termeni
psihodiilamici
m 0iv,0 i»J. r —; a fi suficient: de motivat î 1 n- •' ' '‘’Xi’O r v - 1
înţelegerea co:mportamentuluI anterior;
0 pacienţiil are suficientă pete;re interioara, pentru a face faţă 1a.
cererile şi tensinnîle care vor ., ^ î_»*' „ - 7 c ş !v m
si m nfr
m pacienţi?s ; * *iută dovezi că ]*<mV u e „n 1 şi susţine 0 relaţie de
lungă diurată cu terapeutul şi . .! * «V oane semnificative din
moiiU. lui.

îm. mm î pot \ 1 >ÎVI!C '-oi c mmm dm pu * !in mmm udară


u r n i m lm m n m m A c turm e m m m m m m d m p m -aur r e a om ie;i/j
p /.p : ^ ** ■ • ? ' *v5 - ^ -»'V- «•;V<-*'«m ' ■m Ş*
■ rna, !, vp-e- fmA,mnrmct?i ms c V i . * -j .mp : m m m t ur,
;?rt - J c a - h J -r \m c m m a Jm. a m .1 u m b k e m m *" R m e n t i b
P s MV.i-.a m< m MV O .»* ' m ,l>m |1 »r >! dlU -ir<v pa pXNîâ
„cure” garantate, dar că vor fi ajutaţi să identifice originea simptomelor
r c :P o v '• «• •*- d m m =. m ^-c
Terapeutul are dreptul de a decide dacă este pregătit pentru a

evident, rezultatul unui interviu de diagnostic iniţial. La rândul său,

este esenţială, Este important ca relaţia dintre terapeut şi pacient să

umane pentru o alta şi speranţa în potenţialul acestei persoane. Acest

pacient să aibă capacitatea de a ieşi din terapie cu oportunitatea de a


mm »• .• m o i , - ;m -m - ~ şr m m - mm**- * c o c
icte de bază sunt ’ 0- U.:- * ! isista
recul prin deformare sau slăbire considerabile
rapie exprimi-• '0'. -şi incapacitateai de a iubi sau de a
nflicte legate de relaţionarea cui oamenii în conte
îl, sexual sau de muncă., Cil te V't >j l ir m oCc în 'V i . ; teU ^ te-
i. ,V - fobii simpt omatice, stări de aiîgoasă si perverşii

'* 5 ' 3 * >.e- - '..o» - Oi O-j'.cccir, m i.- a; -r e n u a .


1 lî-n.î m*- r * • - m eumne 'm m m m m m \; v v d T m *’
a V>'U .T>. ' V VirPt 0„v *S '«MUC Cr ih ih v im r: -> ■
be.ilî Ci m v v m .m ' ' •>-' mentei *rtr v>nm u îv *;*-* :n\ sr- ivemn./
"\-:r-= îO:r',;!ţ ;' ^ CO 'pf** d u v ^ ' O ît . r i r-C r^ d C d '
te V', . v.K r >\ >, legat de faptul că ti te tete te 8il se va Ier
r~o zi. Terapeutul va sublinia faptei că n C î l ’.T ' r v W i V i
sfârşit. Acesta este un fado r importamt şi necesar în liicri
>- t - t V ,f i S - t e t e t e i , un proci n tete. : :■epetă d a ­■a lungul v
nci când se renunţă ti e u m v i m i j '-v * < te tete „obiect bui

jiităUe Terapeuţilor ot.r.ior.îi


te>W: rîX'.c dcovrv, ■i'î-î porte c*-mSr t * •>> r i :m» m
*-m n : v< P-v a*' r- C i m e m m g -v ~h -cum itemte. m tU,.
ai multe ori un training postuniversitar, care implică de fiecare
ită o angajare deplină, cu sacrificii de timp şi bani, pe parcursul
ai multor a n i; e necesară o ajustare a stilului de viaţă Ia terapia
îrsonală care implică şedinţe de patru-cinci ori pe săptămână.

terpreta, colora şi răspunde la partitura muzicala, poate rezona şi


; ooate mula sub degetele muzicianului schimbându-si si dezvol-
iidu-şi constant sensibilitatea de diagnostic în interpretare şî tehnică.
■V *0. CU > '’l" d
îaliză personală, de informare teoretică de trei ani (minimum),
'■'Uc ! - * .uu. d v rir te <' ,1(( r-a'./.;,
•rn î* oua; te v v- ■>«_ C!'U';. -.iCc: , • .* • . -mm'-'ri : te~:c
'C M ’ vi * ' a , . r ••

■>> o: !n el iu K m m j - b* <i «" -m ’ m ' ' f e v * ■?'. M-ej-r a


Klein scria:

^‘I ;it" c* • l' I M’, î•'di ,.„ C<J«U•î/ v U .c a - u:'.; I ^ • vx . MJî’it<<i4 : ţ


a i.oiv itaa a u l t m e ’• t ,aăr t sdufuaa u n d e r u u ÎT i c a m u l ' l v u i j 1 «
«nat 'a ,uU‘r»a. ’ ' m/, j i\>v nţ!.; '*»^i • tv r ' ,,»'«a i,^v -..i î a'CC‘»>
: icp< { •* *iî* 4 a<c *
. »î o ; >-, m s u i : n H i î i i m r e «K n u r - e a J m t e

eu i: m pe* •*., a r r a î/ .c b **nci;»ai e ... limb Jm ;-i.r mi Ji i d ; v ii*


: J n tun ai an »U\ *- 'p;!eim Perne */hLa ;•- eu *riiii epiiL M:\itttvrtirik
aîc înuaine îtulut anaktit ta Mima r?a,.df!icata, o KiH de rartanisru:P
nnîdiikif . s - Ca aii ti sliti ni; Ui di fer ut cupe Jt de/vMruc, terapeutul
meh».:t. d n v ' k i k m f n o u rea iprotandala a n d m i ■, md/nm timpuri»,
m >fireaimane t cuine Hm e-nm lie unlnvu in i vi:/,- miHti? r ifveiiu
: * . ;-l i

tu *. o sinea hkiiiCiOm siii aiiulmi nm un pom n e,na.a a . mat m


r >•mi vL»cuijîm ( t ef p neina; el iu vdie sw nm, udau : j câteva spti uc
iHm ,,ia adm a b, med ncid e mimmb *.t n mo t I* i e H a »ma K**
Ju dneîa iii ar po mda . hem mfoiemin i mnpknfîaie dtntu armiile
un \ i d dep.Ktl po/HCi pataniud uchi/ uda Je a f rapabd ^a pimfi
mk 'vumnui nttrrbani aceasta a a îi î a c \ccsl Iucrvi c^le nnpnriam
dmaauu <- cu-ticepielc fiutdafnciifaic ale |**5 ^tţiîk *î p.tran*uJ-^vhr/oidc
ilepiV N !tîeciiut/d m nani nuPiraî modul iv vJic vedea
codii »icra|\ u|i * kieuneia d K ur>u! paeicnuiv*! Oc
Pi’uu; twOipeuii: kîcruein c.ue m coiilruntă cu arm.m^ic timpurii
te tieiî du< mlada OeOmuv.dni , a \annk puşi în faţa tfip^ascloi mai
bum n aid tu ‘^eucu ' . cc -v b! *it- 'auauu U; pranna;ie aîc p^ib^cku
-- a pr e m m pt o : i r - : „t -ari! mmuiunacc d. uc/ nî petn/x ^v.c
u d b. uitoaim . a,; * b e c o u»-. tu • îr- U a ! , p . v \ e ! - , , ' %•
m • a ‘r i'. s p<>> C a i *.s >o mi t a ^ e u de m usU :

Ivfai/uuy1nebat. sa o« * an-K. .u ;-u. » : . sl • a r e re ;


ale problemelor emoţionale ce există în toate fiinţele umane şi care
ar nUsrate e >i u k . .« » . * M m f u aaMtOiaUj o O'p» «'•*. - r
. •aorcîn ck roda! m cmr'-uneiaele p-'/tbile din vuia oar-u arat
r ;. ' »' î *! *' »l r a v M" M , ,î ‘ . ! ’ p*P ' , -C
di / ? ik, r»u au ioK -*/ ^ ar -v'pno.ţe
' r ; t ’Îl a^ u * „» >; , ; f - a n r ^ >v ,—", • i a, m ;- u
dttwtjaai ca m t o u e r chuvmîm m aba uJabLitea de a t! n»o altiem
ou; adu m< %i Imaixnmb ar Meîau să tic mipabil sa tmuraie/e
Aî M>iu»ÎÎOJ O' 00a !î14 d e wCpl Jl v , Joi î’»v ii!«d li pM11*mPtjO. UI S *
klCliUCn: uisv-.j o aUUdmde mn< c o t i m , numptikiiivo o do u*v J,
l')l -*ii^ţ111*.!i«. O' !I_ 41 •Iv liltvP vCape îi! | Mii» *Cf li p *.1 k ICli *0111 ţ
t-mapsusld : * d en u m i -a !>o ro«o>u u i Ull * î -Ka i i k o patefon i^r
rocun -« m i o p " ' r u i !:i u o A ie; p u l m - e : rp u i îu î in f lu e n t e i A
d a r n:: m m : ; -
C L u îflc r a r . ' a un ici tramderuiui m apai in limpuî anemii
dfocoo exic « -m* *i t . p u-iiiv‘vid p n i i u p a ! p u n c;t»c pa. i cuiul c m
ufuiuî A \i mmm» iktp ■N.a Ană talc a p oî-rn menţină continuarea
P uk p e n a m p m m . A - s n u lita te a terapeuîukn adm ^uih'A. =k
aiul *t ii* iiiaaii i p . a . i . , -a at mie f- o a . i a Anali-., m u m n , m a p a r e ,
mcrJuka m kniha.iika pa..a mmm mx*r a n m na vOdnjî alianţe:
îciapciilivA »Ţhă IlO*JîJn i dv a * **K Aa pelMV\ 1iva llliilltd j dl A*
a!«-Hală Jnapra nd ipdur do otjieA m m an a n e t f am \ tata m o n a h i a ,
l a m p re/n m an mmuîeii! si -1 im e r u p ă mă i uncn imam r v iiA h r
rare m u rajea /a pm a m k Ci îndeplinească m a n o impune da dampiinn
inapie» m n u m /. a/a t k c j r u i pacient an mode* de patere m m
Aeî::iîicam eu .» a a î u a k p ., >**diia mala a a iapciuuîu>.
I hn vjiid ni aniik pAiifoîetapeutnL phidat de o b i e e t i w k c i n e di
n atare a K m Js nur A c e a a oH auită din iruiungul p pah* nchtpa
personala trecea At se asieusc împotriva e fic a io r mnxtium în
apîinlmee pi >moame » Pita a- pa.ca:e poo-od je A o .rn c r(e i
idC: e 1n . .i u-îe u>Jt;1<t> ' r f«-raeiî»^ s ' p-' Oîa , vJ v ,p «- .ol.

dificil să lucreze cu un pacient aflat într-o situaţie similară,

a>* t , . a - ; -,,t ,* 1 <i ;i * ,*'> ' o ’♦ p e . mo,


AAifKWSCi Al Sa UiCPtltU 0 J. Cxp ^ ÎOî ^: a! Li* : p.'ilv v;j'aa .
. P ' ;|0 iad •* IC’O d a 1- ^. * ,a O? ai*. U- . ’ • a C-: IOa ,*' -

p'rcnrii * vir . P ca I / ic m«p o i : r J oo a e r.c ,% ixmt-i. p e v ie u t .


” OfpvlU C , .O î t ik aro.o ăila spo ? 4 0 .1' K a iu J* e . n p , i v ;
o a î^ m oliiî a» «>r ar •' m i | a tp.'ef ^a iî,: * w;d ’*ao* .> *p ^aj ,
r înec «u nun midia m P rm îr r* u u •rs-ac>o
126 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA

’- m L a : V a 2' - U ^j

Tehnica kleiniană este psihanalitică şi se bazează —la fel ca şi altele —


maura •„«« iv i vuU .o A m V, a «m w v . ■» vL i v a -1!
v *V' A A ..w A îl l CJ.Î t i V , f ..iL!u . m .V
. W '.h lîr.M IA - Î;V > V A i ' AU A A :M iv Di 4AA
A> JLl AC* I v ’' VT> -’ 2» , V . 'V vi 5' m . W iLî as *». mku mî
' A*m V f~5 >a î a 'ii. : v.A-r : ţ vpm U ' a ~kW
.5' VîK fi
c A i I V A i V ? *' -6 V IA* A ' ' ~ 2k m » - ~7 W < ->,< L W fV A . »
•a m m - va ~: '2 v .U ; E * •• m uda V
principiile psihanalitice. Terapeutul se limitează să asculte şi să
interpreteze materialul adus de pacient. Sunt evitate critica, încurajarea,
mm n » > U ; v . * T n c -c 'V ’m aV m L - ut A
Ai 1; W -Ml c
r v u r c . chuclv v -im m v T f c v o t e v v a ~ o i n i v u v * A V fu î
m? mi tpia Mtnrmuv n Mu nu I.mI- -temi v.-huii* m v v o /aia umor*
mmpfetărdm i k c i i vîmeutulm ktem i m Im m u n i w u dm
«i<'(C'.u: avmtju Uv r«7 tem ute ii roiau ?*vu L crv r-e jsperne a \v
^m M S uuU: A L •V u a V AiLiiCL ARCnt »r fia -i L»A mtpn Amkite
m -.iv.-aUciţa ' « v m om meiAumneter Je prmoepe '* mu l-v m v a
a :dv :rj U îti't î «] vT , n j C m u m i i l e im u n meu a v ~a ><.v .» e v ;
* W v'îiApfv.\, v !,,‘U > . ^ r v r v v jm *ute ji, -s* i a mS urnua
u W A v m .te m r v e tv f <! .*u.j ui v u - U i^ v e ; ^ ^ >m u m
aşa cum erau, aceste revelaţii ale nivelelor primitive de experienţă
pot fi înţelese şi identificate in discursul furnizat de pacienţii noştri

Terapeuţii kleinieni sunt conştienţi de faptul că dacă un pacient


câştigă controlul în psihoterapie, dificultăţile sale se vor perpetua
de-a lungul vieţii. Pacientul va continua să ducă o viaţă limitată de
simptomeie paranoid-schizoide care l-au determinat să caute terapie,
o e aici rezultă că, In terapia de succes, terapeutul controlează tipul
de relaţie care se va dezvolta, indiferent cât de neutru şi detaşat
reuşeşte el să fie.
„în toate formele de psihoterapie psihanalitică, terapeutul şi
pacientul se confruntă Menii principală, problema nevoii de
obiect. Fiecare pacient îşi consideră psîhoterapeutuJ ca fiind real,
's:** p* '‘l ' i <C_ :dc ’Tc C Sd, C Ji.J1' cC 1
ipul înapoi, de a regresa, de a restabili rclapa parentală simbiotic
a apărut iniţial eu imama i de a şterge giraniţele §>i de a fuziona, ci

sta dependenţa pri : ' ' fee di CrC. C«_ C>c~ s : cmc r cc cum
UTipnem : cc •*mi ; ia* i4/ si o mm am lumTc vrj;cCiP
ea*: nu ■" - . ’CJ pcstî. cp : i mmm: r t d i r t mm:’
- pmPn ei - iu s C - m vrui! auu Jc aprcpiai dc expcrunps i
ţă a pacientului, c •. C - c m - :c-b:îc -c . icLifcc deCoru ar ; .
daiali, î *,tf. --a matul profesional. Te;rapeutul >' . ... cm ies '
ăi mu1 n p m - ia : v m.nuju! o, 'i s ■’cic: *chiar şi pentru u
unent foarte scurt .. Pn;-'* PiUCÎit: ; « -;Sî pentru pacien
SOCil! c • ii *- ' c nz> ,? cC; Uc ar«C;I hi dv i lC dc Iii: C)r’ ' . ' c .v c c ţ
ere a i. -« i • îU f u * mp!c\daîcr iiîîecii u unii dintre pac iei
părţile m :i re. km incumbi.
Ne ptiîeUi -mm p c j r r b ,iţ;vCJtn impIlCU; •Li r m îU* h1 paî.nHc d
camă ctecp oc _>. m ipm aiv -unt J iu slato. Junimile. >cpăune »nu .;
- uj u:un cilci d** nul; m; ir mnnjj a u r e lu a di ii rac putintr a e - p f
Punere* ap, !'.*•*! marirm î ;„!,-ţr < .1* au >d midiei la de/cciircv,
ertci ahanu iiT*|*aLii'C ■ U nana a muma. icam m apr ivau-,
-U «;111h' V ce a cum 'u ' a m — u a —Utpcitm <
MA 0 ' \. o * i i c \ r L cCTs :C-Î r \

-Jişibc î Cală O UC*mc m. :r- -cerni pî Cil idicc^ v!mpa r JimititL:


per-» uda de timp. aiTO) mu t:> ic»m i c\p;c tenepeat ' w'j tcMpenrui
o s eâmtmn Sui: v;Plb-ftU!, m tiinub:i e-ue p.-cv.aP, k; C.OOCcdui .
sCTapelltill !umcxt/â. pîelc'a t - vUltrtîC >au alta ca a n *.) secretam un
an mul Ac vompame, ;opu mim sau ca împarte cabinetul cu alo
fulioţcrapcup em
î ai terapeut treInne să intdeagii aceşti aspecte realiste ale relaţiei
de tratament. Fie vuindum printre aiiele, ia identificarea cu aspectele
reainâiiî îerapcutttJm acesta din urma fol os indii le tară cuvinte
pentru a coreu a diMorMunile de transier si peni ni a turmza motivaţia
necesara pentru munca terapeutică a interpretam transferului Analiza
atentei a ceea ce se petrece in prezumţii mied un pm/.iniă multiple
.ifidliuii cu ceea vi > a întâmplat iu trecutul rem tRSiruu Fme importantă
iu una presantă ca procesul dc transfer să tic tolnm i * si acum. iar
<tv.c\t lucru nu trebuie neglijat în căutarea de către terapeut a senini fi
rafiilor sale in trecui
fiecare înterpreiare realizată de terapeut determină o pierdere
sau o lipsă pentru pacient Poate ti frustram pentru pacient refuzul
unei oportunităţi de a-şi îndeplini dorinţele fantasmatice prin renunţarea
la un obiect infantil: „ Este un paradox faptul c i interpretarea -
actul terapeutului prin care acesta îl lipseşte pe pacient de obiectul
infantil - îi oferi, de asemenea, un obiect adult sub forma unui
terapeut e m p a tie ' t f arac how. 1970. 498-499 1
O continuitate puternici exista în felul în care au rezistat principiile
fiimlametitaîi. în ciuda m u k ip ld o r schimbări care au apărut :n
piuetku curentă m :n «fodî 1 m s n tm apento abm dea/f! cbextimnk
s m /a lc îU '
• pcommd uupm m m .? o r m o c m - • 1v^pem-u-ta ?a
interpretare;
^ •siliSO1: v. romem s -o:. ' ; • s,;(; r a o< ,»:• . .<.0 ;;*j
m - ; o \ . ,mm C mm*-»*., p* * c - J ’C A '' ' -m; - * ' * ■; h '
cu Ic hmc : c..c: Atd ic ca cei ucidă -
S d m e f R m r*;rv'h ; t e » d p e u t i c e r r n j y u -
R. *• *- r t' "Ci *C*a i ^ ! - a-* R » a 1 A U« l \ ‘ a ' ’:U " U , 5;
t:;»iî *R iR R ■*' R R ' mc k- n a. m,mia scra|-^^îai ^ u-u . a timp
«J.^-.i kî i *' î lua... '• .v a *a JwîvRv ~.v4 . * a st'l v | *«tj.{ »-ii *a a
ik «L:; p .a .it / -r* u: rou m , pr *i;r . • • *m -p a . a , , * -a .\
J\; . R -UU.ut . a ii li.iit'i.' a», a %ÎUKt

m t a ^ p r e î a ,£? 3 v-v^m v R t/m

1 i R m f t k dt Ua.Rc . aa M„ L.iRi dmtF de IfitcIepCR 4 iul ...«ui! O


„tv.ur?î' a mîuu' uu k man , da fapt mirt* pMhoRrupeut m f\k r u l
vi ^ d r e, iiJtckLc , - a* Ruliu r u r c îupîdc r faocaMiick iî i k R
r î tfodm m u tic i!a-• A >«u kuik isgui ikn intern? din luaicu intern au a
a pa<'*eumitiî m m o a m t e m k asupra a i j p e t k i i k a i'fum,ttiufî i ^
lafddî p u m n a a u jv n !’.;•> iu» 'mR itm, RaR m iuu*'* a u t îi m m m m t.
pacientului iul >» u îvimRarulc Mfnhcdau atiihuîic terapeuruit.
A m u pr c tx pjm de Raţa eu prinde pimblanielc s*. rulaţii ir Rimam
vdie urni d«n mm Jenate de rranstem pe mă aura r ; itm u i j p k a
PmhRenipeimil mte m înnetii de transfer chiar (ie Ia tncepidie
terapiei dar cana se imli/mt/.i interpretările irehme acordată -
atcfitR dee-cbită modului in aure sunt prezentate. sincronizat :
auhîiu >i limbaj uhu ml»mf u mm ule> numărului A mterpreiat •
îim Averea m in w n R îi v a uRtrRrdasleni'R recuim A a efect ,A ■■
i .* ,e^ip.ra h R?pe ' f ■> (t mc ‘ r r,( e * *• ^ ? , r‘^R*. >
aî:n î i d e j i p r . j u v , ' ^ ; at m ^ e k m mit - a - J ] r ' - d i « a d r . p iîe » Ram
I " ' d d i I S- , R ^ î î î a : .1 ~R p;r, S -t/ ,/s

II 7 : u UPJ.U Jt ^ U «t p,. b V. R '*'( C - ; I .


obiectivă asupra pacientului, dar în prezent este înţeles ca o importantă
sursa de informaţii despre pacient şi ca o componenta majora in
RRRCLRR* iR c R lR R R RTIC f ' i r -ui. ic c i f , .. v »t

nUi u r p a h a t an %
» m^plu a f i -»m p r' C u r - 1z r*"‘" '
pa. i-ă «\ca m!j i u ,- îI r ii-i, ;v. i un* z 'nîc occ'lr tr *r i ia m a a
prc^Riîiea d e a i d e o n t e m utm n .:î di c*aăr,R n * d u x* A .«i I-r u “* i

m uu>d nîiaiR îivaî - c e c a» .aai»;fa

filîarprRRWî ^ a f ^ c î i u r-aba< -.ă >c ÎR J R R\ r: a- 01 :R k


>ticcioR t c » hr^i ii d u n l i m b a i u / u il e v itâ n d iLfincm « Rliiiici aiidun .i
putea sa- ►arc
reausă pentru pacient. Dacă pacientul nu va înţelege, poate toarte
bine să plece acasă. Cele mai bune interpretări iniţiale sunt reformulări
simple ale problemei, aşa cum este ea prezentată de pacient, dar
' «.t i aC* c» ! ; u rna-• >> u r '
iC iiC /'/s O ,: -O* C • * 0,< -•*! i- U « ‘ r x-' . .
tehnicilor sale. Intr-un paragraf anterior am subliniat făptui că
t e .. ? -ă acu- a: :s ,;i m j r s>
r '.Ui U* -» J r : V.'. .'«i • h: C > V» * u -m- \U <m - \?0 ruS >. *
u J a. ,a~- .a m. iV"\i An î i;acUm -CU- cu m i Ct'c CcU _ «;
rvo-aao, ' v;<«< o: „oa*îr< ^ u n Ornau . m T m ; apuc m.
r-m mm.,. . i: fmtm-, n e amm c u a . *; n: - «L a; a aU x.-mif >
a m n i. uăas ' ă m t m ^ - m u u r r • • o -om* u o rin:
pentru a-şi prezenta şi compara experienţa şi pentru a învăţa, într-o
s u u a s j mitmmma. n ;m n n t. aba tă
l a r m m b i m m e a c , m* :martm, pi;:* a ' . m u r »•

* m aJua ai.;, .1 m „. fv a ‘- f m , a o m O »u.m m


xJuU SC j v v XiyO C a .ci a p î Jx a m m o m „ OK a p i m a i r x.a:< ,iU V,
..‘p i t i aO m m .m U î U H c ă m 1!! v o i i n i H i U î h u JJ s p \ i <
* t»cs-/jî;C fiik »p* «aâu îiiprnx.^ !»: *> d m u t b i J v i  ’> i \ »uK r -
p m u u m e: a . m a u :m.m au ..raia;. ’ m, rmma , mh a m-..uc
da o m l u u / u m hpnm *^ - - b m a

vVur» «am m \ m *- 1 a ac-' )i.v < n t f a pof! * m o ! i e y " . ă -a


J ~'m m z .. < -1 > ^ . . . > a-aa p»>V* ~>' ă ia a«c\» a b a ’
chestiuni nu îşi au locul în cabinetul de terapie. In acest fel, clientul
»ca . mm a :. *;a>, • • a> a • . ; » ? * . ' * . » >j *». a - -a . :
emoţiile experimeiitate ca urmare a terapiei decât cu ceea ce se
a c ia m L i ta m m ,} -j « « a, .■ ^ *j : .>
Trecutei este în mod. gradual conectat cu prezentul. Interpretările
sunt făcute într-o anumită ordine : iHterveiiţiî de pregătire, interpretarea
j 'm*r îhi; no ?pe apUir.i rMimmcV s , hî U*- a-ma up

s la ..a.', a ;x*.' - ’X' u'*>.; a a , a-,, c* ' am. a\iH -ou

a :a ‘ a?»' ^{-.fv- . 1 x * \ n m ;: î c a m . a u ^ -rc sa j . faine . '.'u-v m


-ttu ra \ u i sJ»Nv.,«* d:. h icooiiUi îîîc x->pîLV u n u c
Procesul schimbării în tera]
In lucrarea „Contributions of Melanie Klein, to psycho-analytic
technique”, Atholl Hughes prezintă o definiţie foarte clară a procesului
de schimbare în terapia kleiniană :

v OC C U\, . -CU C -• tiC. .'I ,* *!.


: *C o m v j’> - -v CV ; ‘C ?.}/. VŞcv- •O " '\Ş{::S ' :«C .-OV
-ţ î’ i ' M o v - ' >r m m _ :m vcmv ne m um e J c ^ . ro r m fr- i

face acelaşi lucru. Odată cu slăbirea invidiei pacientului, poate deveni


c- r » i- va •\t hr • 'i ; }/ om ^? 5 c **c -> <■* •„ um
- ’V - t,.::;. a . C _ 'O 'i /?•. ,, V O I ': -i t C ! i :'

clivate ale sinelui poate fi comparată cu un proces din dezvoltarea


normala a copilului, care începe, în jurul vârstei de trei luni, să tolereze

; *‘ ^ C . i|C C ' -rt *:> CCrC' ’«î t ;1 > 0 0 - ) r VO . • ; C-mO'


V. . U C U - CC / Ci , ..IfK U: ■ ;„!:ia _u m, i. p O lO C UiUC*
,* ; ' Cm U'C m U a. - O Cm C - Ci - o m U ;.U V CCCU U S » u Cm
«" o< - ' ■mom»,;'., s•« VVCU a- - C S /’V: o mv*v0 -m J;:.;,-
Ap P * -\ii iu a îia i m r * i p - u o iv** y»<î .i >ur* , a iu b o i p ^ iv i n ru rim iA -
Ap FU liiPpuiii I ~ HOP t’tîFM ,11 ^ 1|’Mii,.; **;trop Fiiu]v ijrud P' r» ţ
F ’^'Ti'ţ —P r]'' i:r a* lîM ( ^ o . ? s~>pr .r vr -;vj~* ;\, p ,
iFir?*;*'iKd.*«5î^î *FAppApf^-< *i* ijdvliiit-riiîr.v *. ,►;r r i \u^-^4 i*j 'ii* \
Api ' ,v]t' :r~ ' r - «\ - 5t n * . . . . : * * <► p
‘tiijdopoi i <uiu.iu : h> a " o a h | : »hop */Fvip r / j c r p p h \ o rn j n :
£*îJI--n Â, S r i« "*<;* I- l i . O- * 1 ’fîŢ*. \ ••-, 11 '• P ~p -, ţ ,
•p lip iiiio j p p z p o d i bisai b a w i d d d i e j u s u i u d d x d ppoiAiu ajbîjoazap
0 ' l v . A * , I • >%; ' . fi ' ' 1 -Î'-M " I , " * ; p -1! ; 1 î f „, .

III PJBO JOţQţiqBIIBA BAlAIIASAp I§ BZITBUB 3d 3ZAIflI33tl03 AS BS


'T-./U: ■-•»» N r 5 ., q-p • . ' - ; ' t , ' l î l l ' j ' . 'M*'nul'x.,
i '/ poziiop n iF iin r/î'ijiii*'
l'-f • qiOo 5] * \P'-u- - p. - *i ir~ ■ ., i i ; i ; i ‘ -q pr.~
lîrq iillll îV»S7>pp îtt'j\. l;:i: «p «I *1. OltlijptP . - Î s l i - V s *ţ» n
i i %a nu ru B u iu iîip s îiiH ni - i :| i •rr'A*jpi<r« ' i î n r o u n - p / n n r o i ­
u r i p t|rz iiA i a- < P'JiN o p i A r / . i i î i i . s i i i i i u m o r m : u n i n u u jfu <«
F j i ' l .I J l l l i p • i J t ; j ; iF.lIIid Ap Op> >PUÎ J t ’|A j! i A p p p A j t i A i î I ' U d <» r j ‘0 \ 0

îuepjoqe afaiituti

r p nz r m i x ^ i t;ai;A c>U i* p \ P u r i u n i i A i zj.j< B id rrjp u t

U li Xi l i u h ^ 01 A#î n f l | Anii IV ÎPA MiiiOfiii AJA,. |F1B AjFUiOB*II:


A ,r jr i r io p tii^ im u A p p J ip .im n x ^ n b « u B ird u * b a ib z iit a .

i \ ;n» p ip n n - ; jp o i ,o j i-'s id ii^ r p «n i c u i i: - p n p. i r i i o c d ^ o o

rir p r* pii!i iji ;: ^ Ajppd !\ i ia i iî uhî ia *aooi v- u m n n ^ \ti \r


• u r ? A i i f r i î A o d ' - r r ; v r i n u ^ i z . ] n \ i »:| b |U { î <o - ^ “ juajo v j x u v i u o - îim j

'A u ii.-si.x l iiu : ~ -o p io if; “* |i:K iA iir:(| auî io J ai

In r O l i O U A - A i ’P r o o i i i p A 1 ' ; t ^ r ^ l f I î; O ip : ‘%F*1 “d BAJB* p l I Î U ~<s'

pjtni.i; s-!'T;d iaîp i \ v


op iv r F i i M p j s i p ' ^ r p ip P A iP B A B iiri o i ' O i p : ^ p i j p , iv n i i v - ,p p | r :

r i n i F - i i ^ b i u i ' J a u . j ,» i p 'F ip ji io»ii r i r ^ A p o î - p. p - n p - iip a j ^ îip sd a ,

ip.'/Atd :;!Ia pit i A.dppp op pinipup ov p-pp opifA


-ri'O ip ; *- 10 d A io o rj x n i n p r v .r \< 'v ; - p '» p j n ; p«v?>.; »i!r: ^ p r ; - î , i a p ţ

A 'o: - ~"p N ' i r y , “- i p r - îir^ P iO F j!U ;[!> i A\ o îo a t i ^j

j i u l ' A'A «nvfM'.j-l, i'i-.i; 1 *; \J J 'l V ;pF*F


• p i i - i ' p * r a:- : a'. ■ r - . * • :oo- i \ >A.i;* ,a i 1
‘Î1U A-î': " î ApIpPis 1' *05MV1 Î ' 5|iiujpd 3u picIb jpi ui lUBquiiqos
inx 1-, 1 1 " x“ . i . p . •*' 'I 1 ] : ' ’ ...f ‘p|B3!{BAIJ ‘Pizopă ‘BJI1 3p
31III( 1BI
xi a t U O lC O p m * * - a ' *av_ i O ‘« L i Ut m o , e p f \ t î i u a u îi ii î l i p x p C L ' m U'

. vm’m* m~ an m a t e r n , ! 11ţt î -m m 'm m * '! â ; '’.M'Jv'P";1'; <>a '


m re : : m* >v- - p e \ «■•„ v a u C : .iliiî; *i d i n f M m a i p u b o î e m p i t u k k i i e v i k
\ ) îOî-Oi iîpjk.i »*.. o pOed>' JiV *1 »!lJ ICiti WOlili Jc j»i.«st‘v ster ikt »-'■
vepd em- n?-kco»j f*rm mi aburea dintre pârni|n m n Parc voiiinhiim
li l i u ’-' „v: A* ~IC :l v , * m e î l p f p m p H îiu r p O i «O.li IÎUÎ! dtf
iH’TiVP; Cop î:«‘ ^ kt:* mir un moment si intr tio anotimp sfvcitn
a! aiiubm mo : - momi m intr-un umil .iiiuiik, iar eelcbeiv
pcîounm. mmrntmtn c o unC a o: iMcmanet srâie Un d«* bme I
depinde ilv a luomîf -mpi do dispomhdnatea m pro\;m:iutea am*'
fiink ^»n:tue l \ mmpo: m u<; u rm di o A n.cnm un hărhat >*
screm emm r r , ; , t de- ;m pâine pmdmj a, m m»pd iai în a r j ! , - :*
de mfîîetiti dm buh a, :iiî alt copii va riurnu \ H tata hdioek
h; i c h u m diicntnâji mntiaiido m in principal pc e vpm tenie a
timpurii d *îi iopiun k v. mu pe amintiri, cmikVejl n i t u l mai iam d
pr«xese!e s u b n a o e care i au adtj> pe arest! do* oameni împreuna
pot uneori xâ mina na in aîaia cabinetului de terapie, mai alee daca
asumm! mde pe iivuie»labilitate o nictki Psihoterapia a susţinu
pcroem*;' a ^uidoini v arma e a n u n o i f i l c o .u r n c u n sunt importam. ,
dar >ofii - a aeesie mmmuciUv t>*•* * \a* eî ba sau stenici asiiiitnk
JOri-O xS aiiPem J
t); <.i mt L ^skt 0 m i x -.m j 1 v ,i p i C.j;,. ^*e lJ*î ; s » :> -,’u.

pmi a-, ^ . stsii -,,x m'm pcm mu1■


li J b ă n c i i « d e ş i i e n t e a, j m u t a r e u n p u -.e d e sa ie ia m j s fr a d
O invenţie tehnică - tehnica analizei copilului - a fost cea care
•m ^‘o:; > u t i a vte mij 'ztp'C f mutem te tete
:n rpu /a tSî, pacte .a vţiC'rc p- h.mte.: ~. //te :■ ! ;
: i 'U!?i^Os: -i. • v •>, ru tete•//-. , /i ■*»• ' îi;ircî ut
• ”< /te . ,'v.p *'»ric*-‘ <* / m r o • ^ pr—***, i ovi/ur;
'-'î tente .*•»•* *v; r>' , m te te' ,* \ ‘ *J a t / îrf'f.S '' .. ' : mnc
:»>/ ?! ->!\u;-!. R a-r/m •■-•nîumft -a pic. cir- ■!«'• ucm. *>perin
/‘«ce m- p-.cc jî-ti.vr* tefi* te u^UH-ctc j î' îT , ;,crrpTel;ît
v ; «. -te • t-r-ic/lv; tete tete : te vC te/ ,,»C tete :' >te ' C rvcăOlfă tU
•tetetef 1 '* u-,v U / ' c u r ' i ă . / / / -» ’MCmaiâ
;e ea însăşi „şubredă” şî că are nevoie de amendamente?
• rt e a ’V -:C .r ic p i-J l V r J t e ! î Iii -a*teta' CC C ' *u ' te te C W lU ltL

'/•jur; •- tetei 'JCS-.cr 'terna:»" wh ( *• n /, ?•; u-i te/' /i!rte //teteter


tetete }‘. />' 5 , •-m p’OteteteUUUi rte/tete- te/p /te tevrmeîlr'ilc
•r /- « -nmrk-^ma -w t î n w L c râpe*. mim m-teu m»*. - -te- ' !Vtemeaţii
■r-te^ ■ /mte jcar te*’/ a ->' jteitepte tei cc**-/ ncc ' '"tete” <' u r /n u i
v. î'cte ^tet* »rit teltei teinte/;te te teteittetl fte ;î<P’ te-~tej tel se
-tem. tete tem/: te -î Se >/ii k Cr cuc p r h m d te u n u < , e u t e n t e
nt mobilizate procc -m* * ia* tete teteitive, şi este .u-iuiaiâ
' a teite .-Ci i'c'te” 1' ţ /// d tete Ca
iţii lied să uite faptul / / -te -te c- r _î 'te teiv/te •Jte nu aii
litic atât de strict ctete* tete te" punctul de ’ teJte:te tel
i ei sunt sacrificaţi în lumea exte mă. Este a<_ate' a.aî c:l
arbesc despre viaţa h iar aceste rcdatări sunt
îctive şi adeseori sunt pertinente doar în le *tetetei ;!î
şi nu cu succesele vîeţîi din afara icabinetului c < 'îl'te-
iretâi cr o
ideilor inconştiente conştiente.
nportament angoasal ite fi văzut
c .tete. teim

stfel, perspectiva

,j" tei ec
sau obiectivelor
• x" ina de
buna şi name oune V ' :\r-; . a lempm m u »r .
fi, în ce I ' Cm : »
_ ‘ exp *»nit m a l î P i u r v : ,drt X> m i l f i m r o c
.CI CCi: a a unor zc .epr: r , m m ma v J, j Oue mmm: *-m X.
vc C ;*'• ;ibîJă doar \itunci ciind :este cerinţe intrinseci pot fi satisfăcute.
Aste■ntând cu iX'r fix Cre s i ,.-U P l; î s’:r p 1v*' -ii ; v, T?

De-a lungul secolului XX, fiinţele umane au început să tie înţeles»


: r •' mm - *r ! - * ; m m * m .X u m • ' m 1 -c m <: a
? -- . m :X r «•■*» « ; v e >» >* *m o m o X '* - ‘m * • m m c p i r , : ' ’'
r-'C ; ; 'vm - h«VO.;«. - mfim cm TivCt * X m':X dm m,:e
’-U CP' ‘,' ,: , \ . 2. ' *! 5i •s*; UC; »IU- L<TCil! ~u!
îî m* > m-mim p-mepim mmmla mmm lmX u ndhmam pm':-
m :• Aiimhm p- • v-< .,j m miXimMa a ;~au
m îr ir'~ v Cim_rOîţC *: p m x X x - ~ impregnat tot mai
aicare psihanalitică. Acest lucru a creat o situaţie specîală
de
imă noi idei, care la rândul lor înseamn.ă noi modalităţ
acelaşi timp semnifică pacienţi cu m<oduri noi de £

Exem plu de caz

Analiştii kleinieni sunt acuzaţi uneori că nu acordă suficient ini


efectului influenţelor din mediul extern asupra vieţii pacienţii©
Acest lucru este inexact. Cei care folosesc în munca Ic
un cadru kleinian consideră că evenimentele externe coi m* -1*
\1-\ \ ! \j j ;> i Vh Om ! \ p « \ !:>! \1 \

sa ii a b o o *o o c o o o im om contdu. :r a o o f 00*0
vA-ootn a o - o r , a ui s m iv r n o n o o oa» o n -o umor se care o
va-: n o v J e s w .i ş- am :H e c r s d e o o d o m n v o ^ j? ^ . p e r o u
o o v V u of«va : • i w iv ap ev o e

Clientul
H 3 W 2'-d n C o v c a Zn r*re?ed .ivâerj 52 de an. f , are trata
singura v u o o -:.a udmm-sîrator a; unei organic aţe ce punea îa
d'spozitia .o m jv t â ţii o o pun de ioană a 'e iu a î terapia «ducrase
a n o n c f 0 dos terapeut» ce care « a desens ra ne^atisfâcâtor» )
La treeput o n o m o r a t sa ne întâdirn «j cata pe -aptam ână, timp
■te o era în 20C* s a u mas adăuqaî doua > o 1 n \t r,o săptămână,
pe perioada boi«. mame; saie je s s ic a nu d o n 3 dat acordul
pentru aceasta prezentare de t a / ci a a o t c f o : • o cel semn A ra tiv
îa aceasta Este u pacientă dedicată, care munueste- muc. dornica
să d îe lc o g ă co n se c/e n ia p punctuală Aceasta .este povestea ei
!r u 'î w ; suta de arr 7o Europa au a o t d u umplu *evoluţii
sociale 35 de miî.oane de oameni au em igrat pentru a oauta o
nouă cată m altă parte Fugind din calea AloLoaieîor, sarăo»ei,
foamete< ş» persecuţiei ei şnau părăsit păm ânturile natale cultura
şi fam iliile pentru a căuta destinaţi» .egendare care păreau sâ
ofere adăpost, bogâtiv ş> iuujm do n.uncă
Ei au verăt m a o ' <V. M ama Ei danie ş< SUA pân ă c â r d restncţnle
guvernam entale au o p r;î vaiui. dar mult* au d e s c o p e ră că ţari ie lor
adoptive ie erau e pi m d o rea u sâ n ac ce p te . Mut« s-au trezit
m fota unu v î o .o s s g o • a o u Cv r*ecim osuuf sedus- bem de
u- m - r .mau,* c o- osp
f d o s î / o . rin 03' m.-COi "VrV , Je va rîa > parte do m.c-vîe
circumstanls e : v Z* m-*' . ele constituie fade e au Ju>r
cO-o» că -'0 1 m osv 'O'Cn^" St V-U ,v , :C:.î li au fc>st feirmieri,
c,3 C'nVij .un , »• r î l litat 11 •Ui pi : r , >că diri Rornânia.
După 1875 ^ ■>; * r v o : iL r?gat;e de deplasare iilor cIU fost
anulate, 12 membri ai familiei sale5 au hotărât să <smicjre iSUA.
‘e ~'*cc 0 0 o omule Utopie r w i e au aur din Oavtot'va $• aespre
;uminS,.df . - *~ 33 ; ,.'3 ., . f o vOu -* ?'
- i«c-i ui o i >i«, o -i r o u u c iu-/ •v a v o ?3m 3 < . < u 0V.1 311s ,>i<u
To ;a d a o ct o r m v a nev l iî :u -tv .m r , t amu v v n n ^ o v
O ib d e /o o a t * o o
Din nou voeo -egaîe de mume de aur spdtorai a ** dryj
negustori îa bază fanoiide româoeşt» s-a i stabid in Zamb a şf au
:* * r^ s f < u L-m L m<> m smni -a u?* vu smcm *- m-, mc -m?., a
tm nf- ,m m* ' m fu cm ohm.cm n s»? '. c,?m-mi in Z-mm n p«':"' .
.1 se ' ‘ia: a v micăc r i , Ccrmuitciîc
Panou- jaas-; > «a^ .-a, 1 avmm, JO ce m-*>< a >c asamm .n lo^a
' * e t .* -3 aL a r; a n r.d L i, ^ a ţ * e r, • i*-eJ ■ 3 a -.e Z > Taun
•*msma a mo-v m -^ n e te a orcsonvi a 'tarmltm, ce.?a ce ie a
permis e i a ; * ' -aia <ositâ de gri*, Mama Jessma ara cernu stum ie
Za bree ciaccm a r ' uM â ş« lipsita de arrhiţîe a sotu'rn sau Ea
tRofeu Cupa -~s*:na europeană" recunoaştere ş* statal SDaa:
«r t? w a a -r î,is - „i o 1-v e n a e profund materialistă $i t ompetliva
^omnr.Fattm . sa t acere a sa r«vahzeza cu cJesfatârtc pierd jte
a'e coJizace *-■ - o*', e a ^ t mrtn.mîa* r j ni şrv. miciră! R* erau
n d a n un.a as s o n a t are de rsode mamcne şi cumpărător
rpce au urp r>.f-< m- jaee afocana Mama je^sica: era preocupata
de a »; rmfoma = naum-m y R-mia oorrdm^i sa fm re mama tu
m c n s u uta c 3 memorn a eşaîonmm mmermr a mr mmm "du
Zâmbi a
Ir acest nuca» , c . născut de» cops iesmea m trateip ui Ra;^ o
ia dntacta cm >:u; am ,.puî de cela!uit Frâu cuarte h*ne mynjd.
îmboiruti anpe~aDi; ş> rn o 's !a cern mai Pune şcoft Im t am rra-
îarzmi tJessica avea atunci şase a n i} s-a născut Pauhne Noul
eopu1 s e născut cu n ^ara foaiRxp’i aîie qenetma şs a fost cmc ia
bcLume icoa eaşfore
Surcea maternă a Jess^âe Re unq:no mmana a fost chem a Li m
au ne Efa .. bmnem dăora, R .s m c a re ic- oFui r u - e o , ; >-
; a n î rr cm - < d u r.^ s â: '/• ->' •« n-i : v. »r •
A,f-n «ojr^- o-* ; yfcroL 's urnire c t r 'c n r î *• r c e . ’'Vifs e. d».*
. S* e« " t* >r, u -•. r h: ' ’ m „ -i/ - ^ • r ,>t <->1 v s ,
* ' O’ S >, . - */U ■' F e - ;- r - , V' * . «, ' ^ r ;,^s r
Jessica a spus; „Ne plăcea să stăm cu ea —era mereu blândă şi

Relaţia lor cu bunica a devenit de două ori mai importantă, Noul


;.npu, {3 mrnîtpîe nef«cmnit* >*- s e te r '^Tr^ urna ^cac- ’/'a: -
<*.* -3 c.^' w'rî’C *,*m ‘ 1'lU j ; S > U, ' ’ s „c "O»»Cr*Ol! 'I ''’t. ru ■*‘-p<-
0:1 urc.i u îr ' 1S1C O *> ?*; < ’ l ft bum fi'- • . ” 'd'^ R.,
lp-;p*j,rn-ir»VO-1 -ir q irqf r*v - -vim-, U~ - tr ’
' 1 -gr • -t-r ,«• h- 3 «, .s u . a: puL ^ s m ;.o ''rtânm *:
c r - i -ci -;:L Jsui.ca ^ Ra’ph au f: ut m ,uş, m imru graba Iu
bor-»*C3 »m iar pănrc*-- -mc dts pt mmmunş :a .L-hCînre-bu-g pene-,
-■ O !m*. r^rdt'i : . - JdCi 1 ^~ '.duu'd •>• m um ă; OU
,i m v y ţ;;/î''; < • ? o.< mm m? >h fm, > . .m : -m m »> c 'd j
m '>■- m «u o : -uca fiî mu.-^ , <*- • ;>. ' ne mmm
mi ; r-V;”/ <<- .m'd -5 jţ/ri-j J-ţ f tţ'-U !îH'â*' : m . ’ dd d - S3f]r 0S'
' 'd» UIt: U1 :d jî- d Zr^' '• •„r-U~U‘Ut'-- ' > ,„' ": . ' -»">,1 diSU lU'ÎO
•4- CUCr ■> j x- ->uî i~s ^' ' t* UUt<’■r -i ,t'■•i Z » >,• ! i t;,„n ' 'f’i. ^3
Camm- jî :mmi r mm mmju ummmmme m^um z u m- • -2 ,o;
'•■mimam-s1
mu-cn m mmm *;- iT' d Ou -e *4 ;*m.\ m^ma m. r mmm
ut mm-* i>u 5 • 1 ''Or Om Şf a- m m m '«cil ..a . ajută
h b v. ; morm an om m a u m m m m a 1 am m rn a m pm u.-r «. Nmmmea
a m*-m upod-oUă n o u : Jm .'numa > i r as e w - i - i - - b a ’e
ăvU ’ut. - U ' r -j-r 1 ? iî!^j mm Jt* ^ rma-* ,3 ah- -UUUr-: -mm Cme
mioma r mm amu - m?ma cV jm mmmm, ş. „-m m jm rm m m cm s
m rmm mrnmm^ m,r ‘ mmmm Nu mm m m imm '•- a - : >pmm
UUrUd îrSm >jt ?U U * - :r!’-U. »*Z?y ^dt'- vi'O
îU'i«"aua;riirleu •> a^ eiv ru -i ee^u d-,uf" s* mu- im j.jn a m m jessm a
r-us eeti^etri -v e*c: ş: ueric, .s-Ui Se --i!U^
: *-<> m . îi . ’f U . • i ^ ţ;; "'* *■ > m '*e ’ e v % ' • * -•' ‘ * -f , . t : r
"u ' d* ue , *Ue 1 etrje* . . :» ■-* o- ^ --u■/••r Ut
"f Z ** ' U ' 1?*, ' 1’ ' * ' ^J ~ * ' “ ' ' 5► '“1î ^„
parfumuri şi cosmetice franţuzeşti. De asemenea, a continuat să
mănânce compulsiv noaptea şi în acelaşi timp o supunea pe

- Mama credea că vomatul ei era un secret, dar nu era. Nu am


/-/c^ ' > 0 0 . 1 >. ,>mm c» itifs [4,», S m i , m r? ^ m ; v> ’-r.m
^ >, ;» ^ /i ;■ ! “î *' - ^ d >
niciodată cu ea despre asta, deşi am suspectat ulterior că boala

a durat ani de zile.


ferm iu - , m-- ^ r<*o vu*< î p. •=.^tarn'siait-1 P nU de»
s a r e um u .ntmmic U r ă s ă r On *m d*uu u dsa-*:v-\ au a s ă r u t
J ' -' ' -•'? 1 ,f~J zi!' 1 v.<' *.:>-<• ■Or:' *V' '-111 7 1' /■ *î » -1 -\
simţeam afecţiune faţă de ea, nici simpatie şi nici acum nu simt
«O <?-'t • '-O , 0 - ' 0^0 **>'‘0.' 'Z '' : ' ' ' ■*mm•
•.'•a, '* *r'-» * C'C/i ' ’/• joiu 1 - - ^ t* .* o <. -o •
a fost proiectata asupra Jessicai. Lecţiile de muzica şi dar
o - m,- c ' i - o "r '*> m ' ~m " -o - •mo uo ~
' c tu j « / *■ v "'ama m _ o-.mcrw-f^o ,i 'iun«a o,-:
- . 0 ~ U ■ ' ; / J' : V u-j 3 Of -rda J*-? *mmC: I '"fi l m O* m

0
,* -.'' „ o m > fi %t u r ' : ano '"om o ■ * ~ \ f! m r u f
O4 ţ*. \ ; * . 5<' - - O Oi
- 1 r . m '‘o r . m ■ 'ir. cm oe ,ut*. “i o an oouzo
nişte oameni atât de buni.
o. r sar i-se in Zambia, . 1.1 ' n mm m 0 e.î şi a optat pei
iversitate din Marea 0 0,r>* . ,, '-Z.-t.'rC • cercărilor ma
sale de a 'o plaseî într-un „mediu evreiesc"’ şi s-a înscris la Exe
'-Ut; teriţiona :-m mumeîze franceza.
TîmîcIC libată, mir'o
■ - J? rlo
«>T -mt uc : ’ mj >s* ;/ isă de lipsa e
- i i i cfOu- şi 1mm.. 3m , v«- Oiî :.j frJ' ct< 3 *3 - ’ ' Co;;
;ri re siiie şi cmuc r: î^ a io a rf -• - rC iO r a n sale, era foc
: .*c m ' f „'O — leourm m Z ^ o l o , di* o a c n o : a > 'o ^ o c - : « .
'''cu-no * f •. vil 5*a :Z L o m mo m etern m o , o e !e am jrrou ;?
'mo '..m m ‘if- fee*•>*'' i„- oet.i de mum-n:
- c - -7 î o o c c e r ; : ' m _„âf::nm -o-*?
1Z * ; , "i 'Oî ‘O i r.îârco c'. m monom •* j. ora a s m - mmmn
nu mă simt niciodată la fel de atractivă şi de hotărâtă ca a
femei. Am avut câţiva iubiţi, dar după cum anticipam, mai devrer
imss m-m, m mume rr tpuim cm c 1 m i .m -ra ck-u sme. căutau
mvă îmtamenîe r -s fa m! Am ir,f opul o re»stm fu ur« zammar
m i i r >1 sa i pcîmmm; msutmd g avea corm Sîcsm ;â u >şi
va ornam seva centru m ne a a ce m f : stat »n oăruaî cu o Tene:e
cme ou avea ştirea ee $■ >- •' Am a-' apta! acem !ncr ^ A n mers
rmr departe g Lam •r.râm.t cm Roger care cm casatm-t cu ra re
N e i i neam d 3 * N adm-, am saca-matea .edeummm i Eci un opor *
r jn e î mmm -_v ^me nertîm * a uvearr. casa mo a personală şi
* redea ta a ce- m Via re :mm mm A*>n «pai * , ncupat.e ura
a* ee - ce i --me r >:e ‘ e pr ar, uat o mmiei - • jumătate de
e irc ia , unde muram ; i corn: am lucrat 3. He pmoodda sa» cireş
rana când s- m născut cm de- f« a> me- Reper n*. era <ud*tor nu
ma a jcti, era eqoeentrr ş, imn ontica pârntn re nare Fi considera
<emutre 'r^tfuzm ş« strict. Nu o placea pe Paul*ne O considera
dezagreabila Este adera?aî ca romportamenUi! e. stârnea mereu
mgnjomre Am avut grija de ea pentru puţin timp pentru a ?e oferi
o pauză părinţilor T e 1 Ea Îî iubea pe cei doi băieţi a- mei y putea
să a?Da cpja «ie e- ne nenoade s«mrte de nmp aer m-am simţii
uşurata când s-au mtom ruorCij mei Am decis sa « părăsesc pe
Roger tău act cu npâraî c casa, cu amfomd pamat:::, ,:m e. mau
mutai sc hîcui neu tipa, temem fa tăi meu a renunţat ih legaturile
ne mar en k> / m e a de* a o / 1! în scurt tiran după asta sn 19 9 5
Eterna <~t ' - . a>. e:a*n- r * ^ m ur* ec De-A’ r m *.m.—u« sa; cof
1 ter > >- ’• ,' - ’ î ,:-S^ :.:»**«■ » •*> .4-' re *" *f,;\ r . 5 *. *.»
mu % vi mipd m rjnr '.':'«rortap-trfî» J m ; ■mtem15 0 1 , ş
o. v - ^ ** m > *■ v *~m S* m . r o d J^m- a m * ata ^ a n ;
>' ^ J , S :i VS îrîŞl mor *mim ,m mm imm m- m rma >! a, m
j. . i m .-. . m>'. ■ u y r
- Fm - a :1 ? c ne ?.< te- m xemm m» ^ . , 1 3 ş bmdcrm
da ■*«,,.! 1 .* •' •'m ’ f^ ip p -u frai-vcm ’.m maro-» ■• - mrorm a-, isa
.1 - sammt ; ru* mi tata* înr ara rar Sa mcasafonse
S a r ^ »* ^ --a ’ ■ît* :«:n^ r, c^ndr^m %â rnml omabmo baroan
atâf :m a v r^ a"'* >? mst ş; ma* >i;ngi Pe una a drmcr*s-n ea
fmm f mu, mmm muT Era ^mpfmats «ntr o -mape cu uri ai!
biteoii mr-at'-" * m u »■m> mte-vc p demme legat' 1 io î'ep^tnv'm *
ro e: A vua mmm l j t ,3 - r r v S fe Terne* ş i »n -m »d e m l e m
m ş m i F*mi m e c roteu -ne mm a t mau p re o : pat ce p ro b m rm 'c
fmomm ua>e dmarţm u~ * -y ş. tr odrim aomncam -ă*"-: <n
r fu d ii ' ^*r*ual\ C 3 r- era a m m i rnămter d e r ,m m m e *te. o u t e .
s r e '3 UM-Mt î - ^ fi a 1 »ma cea e a ! buca'

Ji-msrna e i-.1 aborda* m , abatea mea du p s ih o te r a p ia P v x r r t


î â f c t cJ U O b m u e J c m ţ > *»c§ O m v i *4t; p i La C f S U i U»; t r a t a » s i c » it U<iU L ei r e «v

fi uccaitateP d- emilia Er j*a netă Sita sa e /c eimcrneî (care •;


fe*y:sesia ; *^~a pvit<» • pa.uei‘Lj*cu $i să : ei adt;r iiy es mtetprecir:
vag-i ş act»' mure Ştiam jasai^a va usspjnae unei da*iute
rceîcd^uS* »->. e:e»e*- e*1 * a r c a d d ^ j s- ju j cS-' ... r-'u-rt-
ac di* '. - 'S e “ L a t ' > m u. ,. (ţ 3*-
EdCl; ii *">'C L•»; . s «aU-ut .U r L V <t-d ^ C Ii , T*» -L i' >LJ %
r a s e , a v. . . a'L.r - Jl î-r» J; A_L •»u, de a ma concentra
C d a -î» .r alile îmele personale, cât şi pe ceîle ale Jessic<i i ?pentru
- * li m , ’ oia unor dezvoltări viitoare, 1fără a exercite
prea mari îni ac<sst stadiu incipient al reiatiei noastre :
dia u* ;* la! r a» >a i, ■- l ,C -'id' »' > ' -. Cd a , T >r •ed e'- y l *•- a*' -
eu»* ,nv> r ' * *r ^ mm*- ; >> ^ »•1 > 3-lU’L 'eu, ;.r-» u-a itc> .*• •.
w** " 4. -*
• a i - C v'' -»' »’ J : -r l « t ■-» < '* 1
*:• e ru" eî *r >vv1■u **:‘ *c~ re mr^e -» a i-L’ir- raiafiV 'a . r i v . a u
vorbind calm şi liniştind-o pe Jessica, ce stătea pe canapeaua din
eah'Uem* rm-u t / fe?» e d ^ a sr-ri ^c'.r ,>: ecost '*l-u ne1 anuntif a
observa tu din de* ctui aam pe cme na» mîreruot
~;.cl ’V * . ' -- . "V .5 î* Or- : om ,;,} V';./
!0r3l: *3; a;3*-3 ;>r OU m «? ja O., -iCOj,» ■'*•; ,*’ !o- 9

o a c - : - : . : a \ - >,a. :a -
Or-mc 1 v\i: j ’ / uL-me m .-u l.l.U-a cojcc v î ’> 3 n.Uă
mj:mm • r : '• j- J v - rom cm* ■;u r mm \jl 3 3-—- - o
op- t ; ,j mmm .* '•• »*' a' ' ' "• --‘-l ÎO T are t ^Vr mo a
-î';?3 O* m ~-~i îra* -3 c r - C U •V -O Im 3 m U>-v*«3» 3.- 3''.r'3c 3
V 3 ;dtrm> mmmU ?m* ; *- m: mci; mu m. m*m:m « o ^ Om '« 3 mrmm
<:aid Ci u r ' ju mmmet: mu .r.c* ;m~ . r~* mdam* r ; m ă
*'/v; a .mp ' „-m*: „33>o Om \ u <•'' iv ' .‘«'„\Vi-o *•' • «■O v mj>’i 3 dmmCm.'f 3
.-ti i-3 3 3 3 * 0 ;*t ^ m oc - m ;'ar< ; . . 3 .
Am subliniat anteri or în acest capitol că practica ; r -,33“‘ 33 e«
psihodina:mice» cu metcsdologia sa unică» baza * 3.0 * - Şl
contratrar•Sîe' Ca, *adri 3 ar-aî.rs; , - -0 r;*..i c vidual intensiv al
' c>^ ‘l'dji-.i, '> • Hţf-Î , r~'hi't: a:up*^ mfccS a- r O>tv,; * !f: O- m?» -:jţ
-!=- m u—im. ti- , ' mm-mum^ J'iuHlPi m h < kmmmo T ^ r m*m .aij
o-OC cOCI i :/'i <a.r*«j'-r '>:* -Vmf-m mmmiA ' m ar- \rmd
c^r mom» «,
5 m-umm mZ-m»-' ? m o»mmm 3 - - 3- tji, • ' r .3 3 . * m'6 *
r v'f*-ao3 r- ' 3 3 ^ 1 3 : 3 - ^ 3 3 0 . t ’•:* „ *- W Ii- - om a :m'îî>*:jî!
mm 3*a •'• 3mrm*mmi ■:1 mod r:c:rar33!-?r„ > • •?>••■ , 'c-o^e*
--:a ,3 3 33 V 3 ■*^30* Vif-'-'- «^"r*. •' î»'»- 3 3 ^ **» -3 : ^ 1 3 $»
" '33 fa a .3. -':'3 -3 s ;i :c-’a-:hr t*o-. * jar: *^-*0 a* 'vj

r-^ C 0 r C vor/.i

Ipoteza mea era că originile depresiei Jessicăi şi ale dezagregării

epuizase emoţional» care chiar şi în prezent îi inducea stări de

tea decât să încerce să o susţină,

I i• 1O ' 3* - - ’3 3 ~ n < 33' S ,, ' 7t f : ' ; , 1 ’3 < i3. .*~.r3


* ' 3 3 *■’ , ii 3 0 3 jî 0 ^'«3^ i ^ ■ ^, -, 1 3 v c , . , ,^^3 , -
apare m ju ru l !unui asemerlea <îvenirTient • Totuşi, ca rasipuns, Jessica
a fost inerabdc ască faptul că anteirior fieişterii Paulinei
-*'î c r talph ai iiiăriie „noi A h K i ”. Amb•îi au fcest aleiptaţî şi,
ca şi îii cazul altor familii zairibiem b din clasa cje miji " -i i existat
mereu dădao s de culoare are să <.aibă giija de! fiecare
nevoies a lor.
Mama Jessicăi nu era „imărr • rifm preo t im -a- a .>.* ■noda şi
ita, fi inc
a k -»*e ■ i din pune:t d e ' s. CV N e r r ulţumîtă
de căs»nicia ei , lupta să-şi nţînă „pozi i u IfC -0 soc c ; u r compe-
U îtvâ dar far;ă a reuşi acest luertj pe deplin, ctând asupra
Jessicăi eşec;urile persoitale , critiicând-o aşa cum fiusese Ş ' ^
era ea! însăşi criticată de; pro pria inamă (buni'ca Jesîsicăî)
Când ' a rtc 0-- >‘ • ; < răm;as i risărc - m u p : :.«. a treiia oară,
a-: m o \ * ’ S u ~ A reprezenta c >blemi easta eira norn * i ‘ '^'>00^ 't;C'
de o evreică <casnică şi dle o mamă din -i :j trat social Z;ambian.
C‘-‘ "'O j V - .A- .V * 1i V iK - A C^ ' A -•*' r^C* - • '
â ‘OVCV! v:LV :< ~‘ -:U • V ' iŞ' i; ■tlrt C■'. I-<m«I«»>S ~;5 CC—^'-f.~
CmV: -fji-'. m*~ , î* .<V mU*!' f*-*rj jWm'.cV 5> i ;*.;*CVu >Uii *VjiC.1 '
N j :.en j -a >v *• - i ■:}:< -i f • 3rit ocupata Numm' -m c an; or •*;
teoiu*' -'a uomv --* p.*.Vt" ' iun m nteca o l»o^memu sarm ala
ri i ş î e a a muie mr d evn g i, mc s ; u uernatmia rmrta-a i d<m ^
erbJtefm vrionm moi ,, c, arai- ncsmu Nt '* coc ance r m ; : *
a i / l ; i j; o m v * f o "•s' >C -O s; ,C! î *1 -5<Tsrs >t ii a ni- o ■:! m m ? a . a JO c S r.a
putea simţi decât lucruri rele fată de bebeluşul a cărui apariţie exacer­
base distanţa pe care o simţea din partea maniei.
u v ' '5*~t::a ,r u *'-• u -- :x• u -', - , » i »-i u v, . >*>,! <-
contribuit la instabilitatea psihică a mamei sale. Nu era conştientă
de această idee, dar recunoscuse că comportamentul mâniei sale

ată de apariţia gândurilor inconştiente legat


ontribuţia ' ! ;-î | . ’f .»* I , 1amc5i, exprimate prin jji
? ’'
’- ' p f - l 'C *«*?*<»* t» -nan ; - ‘-' îCf , îni rr

f. V- ^l • : ‘ hoţi ce de personalitsll©f c ieşi nu fusese ir


to- st.c, •? *!r * • ~i pm'v* • - jiu i mmm-.* ?■»« t-^ ş
responsabile prin ele însele pentru problemele psihice ale mame
' ,jt *' ll ’V c*' t ;Z»*' f ’‘ " -I C"0 - U - >*“*“ *, •- 0>sO L* <Oj! < 0>'1 .1 * *
ii f« m s e n *!• *• ;Ji '►
*,<«mut u *muc m l-oap-v *
144 V IO

o o r o • a ■* c<! - < o ~am ^ w ,- m . 0 4 *ou 5 mm o A


-r, Cţ o 1 ............. 4 I 's ,. ~ J J. î » *•>«.*', *4- ,'* \ «4 *.î
armat în re re ta m i.înn-m . i î d* a m u ţi m s ^ -v «n ,-m r -^ar-e!
.ore asuDf e . e îo >s ^ , e i r tr ie r >r np.eutcm, >m -
A re st a fa r era u su cct met:* mn m io r a 5om u t a s u p ri m eativiiatn
s» pnîentialîtatîlo» :u> si a -a u ra d o rm ita m co n d o r mî; ş: sh*ar
asupra eiodufmm su .t G ttpaîcm ase Ea ,-a văzut ;a tuna .ngrijits
ae a»tn şi p ro u rm n o t ana* Ouând a dura. de ei prieteni de farm.ie
pănnţi ai a,tor :o p r pim eson doctor-, onmne încerca sa o ajute
Răspunsul ie s s tm m p;o- e -A a raiisc poale rusca cat de distructive
fuseseră propriile m anevre asupra dezvoltării unu, sens al sinelui
şi cum aceasta tendinţă d«staict:vâ s-a «nfoîrat m m ate dom eniile
•neic ei Fra pe s-cm ia m leyatum eu ocoim 1 m -a *'u
Reactive Jesmea! !a ce-moarta m ente1 mame s ic ju tu iz a :ă, la un
rwe* inconştient ea credea eu din c a u /a m .-mmm ş, sânii ei
n^veuişorâ fipsîu de vlagă $« viata a$a cum mm • a s - unccm să
£dc:a şi cu ea ?n$âs< Jessica a raţionat ou voce tare ca propriul
com portam ent poale avea un efect pernicios asupra altora ideea
era ca. daca credinţele şi com portam entul e> poî sau atenteze pe
ceiîalti. alune» ea ar putea sa oprească acest efect cu condiţia
să-şi dorească acest lucru Astfel, ar f, putut restabA echilibrul
psihic ai mam e' cale daca ar fi reacţionai diferit la tulburarea
aceste-a ş* daca ar îi % sî mai empahea în acest caz a optat
pentru cooperarea pentru a evita confruntarea
Meiame Kle*n a prezentat în omite dintre lucrat ce sa-^ m odurile în
care un rc o iî tat;e rată traioi-m ae oaînoâ pem ecuriva accentuate
de resenfimp^tcv isom at muşcau, c urii. daca dependenta este
.cn-D.rcîia ci; ce -n^d-n cita ne omf>!poreni<:i (s a t n razul
"r ame, n c i s « cm m suci, vvmiă i«-ss«ca a mac ace<t mmomen
m p- -v- o,» p- ana,-den a ^ '* 0 m-uta -m” b< j AmCu- * v.a ar een-
t .andu-* Tf-cO>- ct* 'C c . r e a e m .jm w rn u n- um m aba
r C i ■|d: •,1pe canapea, Je:ssicza încerca să se învii 3brt..' 1 cemf.j
lucruri de care nu era vineivat *, 0 , vi i ’~m? . v- - k f, aîă
pe sine ş' <S -7ţ*''' * V,i»d' -rt' ;3 -*â - O1 »! • - u' î ’ , ^ m tl;
a găsi 0 dovadă vizibilă a în enţ; hVc ' i o; imn - 't î d i ; umo
mStÂtatoa morom ->aie a test rtA n*t<* i c fanta* ca e,» ' ca t m;
1 -’4 ^ u m v 4 * 1 n'*J , v v, ' i-i
uesseta a rosî •' • '"v E c ah-- •'Am j f rinau/em . ormîmflt<. rpaniei
mm *m 1 m ^ v -s ' jv >1 - m 4 , ^ m - -s; 1 m*mmor
sugestî. care nr r= p;,îuî amic jd cosesia et *egata de Pauline. chiar
şt în mementu 1 cormrUnîar.< ,u boa 1a si moartea sa !n cadrul
TERAPIA PSIHODINAMICA ; ABORDAREA KLEINIANĂ 145

■m transferului, am jucat rolul bunicii românce, dorind să aflu eşecurile


m mamei sale. Jessica a meditat asupra dispoziţiilor mamei sale
fără a găsi o modalitate de a scăpa de responsabilităţile viitoare
legate de sora sa. Lipsită, se pare, de sprijin la acea vreme, cu un
tată decedat, divorţată, fără nici o relaţie de cuplu în care să aibă
' încredere, aceste gânduri le putea împărtăşi singurei persoane
care i-a oferit un sentiment de iubire şi apartenenţă - bunica ei.
Le-am putut prelua şi reţine fără a le judeca.
Dorinţa de a-şi vedea sora moartă era inacceptabilă, de negândit
şi periculoasă pentru starea sa de bine, precum şi pentru structura
familiei. E posibil ca mama să fi simţit şi ea aceste trăiri criminale,
r Jessica nu era sigură de acest lucru. „Mama era o bombă
" iblătoare, imprevizibilă, de neabordat, acum ne iubea, acum ne
• urca pe toţi. Tot ce mi-am dorit vreodată a fost să scap şi să-mi
■ c o viaţă separată. Acum mama mea e pe moarte şi, după cum
am temut, nimic nu a fost stabilit pentru sora mea.”
această etapă, Jessica venea la terapie de două ori pe săptămână.
Era sfâşiată de trăirile de furie şi ură care ajunseseră acum la
suprafaţă. „Unde este mila mea, tristeţea mea?” se mustra ea
însăşi.
■" terior acestei perioade, Jessica mi-a adus un material scris, pe
re m-a rugat să îl păstrez: o scrisoare din partea spitalului Great
mond Street, în care era explicat diagnosticul anormalităţilor
ulinei, un tabel genealogic al familiei extinse a ambilor părinţi,
." notiţe explicative legate de trecutul ei. Se pregătea pe ea însăşi
pe mine pentru moartea iminentă a mamei sale.
asimţirile ei s-au dovedit a fi adevărate. (Terapeuţii kleinieni
nsideră starea de doliu ca fiind o perioadă productivă în terapie.)
Mama Jessicăi a murit de cancer în 2005. în mod surprinzător,
Pauline s-a adaptat la pierderea bruscă a atenţiei. Jessica a rămas
să se ocupe de organizarea situaţiei şi a fost foarte calmă. Şi-a
dat seama că ea şi fratele ei aveau acum puterea de a decide ce
este mai bine pentru ei. Am încurajat-o pe Jessica să accepte
faptul că acum ea controla ceea ce urma să se întâmple. Pauline
urma să primească în continuare ajutor din partea serviciilor sociale.
Jessica putea să renunţe la slujba sa cu jumătate de normă şi
plănuia să călătorească, aşa cum îşi dorise dintotdeauna. Apăruse
o notă nouă de optimism. Pauline nu mai reprezenta o îngrijorare
JJ aşa mare. în mod evident, vinovăţia posesivă a mamei sale exacer­
base problema Ea putea fi reţinută. Jessica voia acum o aprobare
din oarte a mea
-jrG G ! i -1 ^ » , < > <■ - 3 3 ‘ 3<i<3-3 3< ' 3 * { ' 3 - 1 î m
"".3 -••Uv. '* * : î - ' ~ '' ♦ ' *1 * * J i >' - * * >• 1 '• -—"-3 -33
:~ - * . ; , -x. ,« '*;d3G3„. 33 «0-4 .V* 33 3 *"‘3 ! * G30 3»,3t3 ir*
ceea ce îi priveşte pe băieţi» întotdeauna am fost constantă şi
r. ..„ m o 3 .<
:e .. ■.*, " c , m -.. . <c "c'm r .„m-c- . ;>• a mmc i î i>c p e
t •- rme-v tommo om /.,; ecîumv-;, {1 e
*_ >. >«*•' • = :* • -i o * '1~G pl. *S m ,« xr î, ' ~~ ' 3 ■ i ' ’1 3* "K 3 *3 .-IU
î „--• Pr. ,■ im r * .".c.mm''>*'• u, Mmm mum .•*>*!«';'? > >\ «-m-nu u,rv/ooe-
* 111î - ,m .n- » ; • m - •'•a9v>m : rPju-rir - - . o - ; a r ; toarte
r m- o-, •: î.- mmr -». v a e; ,*. •. < - : -- c -3 o* o ce
î/f'îCfva ~ 3 m j' -mma m atomţm .- -.omc > *'> - 3 3 - .*■^r-it oe
fu, f m c*( v_r > r c-GCl, >-* -3: "ţr mi -- . -: . * 3 U t'3St
V 'p .3 '• I î :;U .j 3 u 3 . „- jU P t J i u ' . . - *3 m m > „ - . ,i< > : m j m f Ş|
oe a im^amima rrSfvmsaî*si«iat*î<.v 3^,’., ^ 11- coi m e fără
pc*d ;r;U*t r»• . ' , 3 ^
>e a3P*' o t n r - î ~î t ; ' ^ , c ti* c ^î n.,r»3 0 3 i S c*3j 1 p u t * i -• i)zt "r : 1l.Ti î le
«r*îpo*rGifeu . - p-,,:e-; ■ ,nV'ect-l,v oa*' Lato '..u -.rd r 3 mi ma core
ce nce / p.d- p»jst pfî :»inie*eoere ,‘rcpâf1 â>*tă a ^cuiaîim jtu>sicâî de
0!C; $' juna'
SCOtri rOrt cc; uar.-c:- *cte.* c a uc^edci a 1. ouî-*masa >a?iare
Pi t*« ae tpa.m U’Uapj.* ae murm şs c e *oîoqraf!i de
;a 3 ‘pî^'cou c« ^01 Oc Cj ! .j.j vemt Ia
:*• "•o;p*ânra . r<.: o a . / ’raîc*? 3^ e v ţa t rm v^;d?ea3 <.a despre
OaUf(oG ppi ^a a^. .1* ;^ ş ,' a: au -{o a T
> d esp re
' 3 c ti . *. , 3"* - Si ~ , ‘ ' * ^ • C-. l r j ' S , i, i, S S r hjr,- ^ SC f.

putut să fie.
? t;- . t ;'t ' h ■ ,, m r -"a t*: -î Cu 4'3 U; S.uPa bl
inima mamei mele? Au fost momente în care am invidiat-o; capa­
citatea ei de a-i distra pe alţii» gustul la haine şi manierele sale.
Putea sâ fie fermecătoare pentru unele persoane care habar nu

•-t-1 . *■: '‘-V ; s 33 3-3 3 3 A-3-3 1 IrSUp-*3 m 3*0 OG _. -*00130

, '3,: ., ■j*-3 -’*.îj r33 '-i rff


nama ei şi-ar n permis sa renunte
lldî * .j , 3 .3* - :»*3
bitiile lessica av - ^ 3-331 t .m ,.>-3Uj ye
TERAPIA PSIHODINAMI' «DAREA KLEIN!ANĂ 147

această dată alesese un bărbat blând, care a răspuns la posibilitatea


unei atracţii şi angajări mutuale. Dependenţa Jessicăi era înlăturată.
- Sunt mai fericită ca oricând. Simt că pot avea o viaţă normală şi
fericită, asemenea celorlalţi oameni. Nu mă mai simt pe dinafară
urmărind viaţa celorlalţi. Pot să mă ocup mai bine de Pauline, nu
mă mai simt vinovată. îmi schimb situaţia la muncă, nu mă mai
simt prinsă în capcană. îmi dau seama că nu a fost vorba că nu
mi-am iubit mama. înţeleg că avea de nevoie de ajutor pentru ea
însăşi. Era o persoană bolnavă şi nu mă simt vinovată blamând-o -
ar fi putut căuta ajutor şi suport adecvat. Răul a fost făcut; a fost
rezultatul inevitabil al circumstanţelor. Unele persoane se schimbă,
altele iodată. Pauline a fost în centrul atenţiei şi mie
mi-a lipsit încrederea. A fost un lucru dificil şi supărător să avem o
astfel de „persoană specială” în familie. Zambia reprezenta o
societate sufocantă. M-aş duce în vizită acolo, dar nu m-aş întoarce
să locuiesc acolo. întreaga dinamică a Paulîneî m-a făcut să încerc
din greu să fug. Nu m-am simţit niciodată suficient de bună. Am
obţinut rezultate bune din punct de vedere academic, dar cu un
cost uriaş, care nu a fost niciodată recunoscut. Mi-am iubit tatăl;
i-ar fi plăcut să trăiască confortabil, fără presiuni, dar
permis acest lucru. Ştiu acum că mi-am invidiat mama. A fost
mereu mult mai atractivă decât mine. Ea a pus în scenă o adevărată
piesă de teatru pentru prietenii mei, pentru a-i convinge că era mult
mai inteligentă şi mai cultivată decât eram eu. Obişnuiam să mă
gândesc: dacă ar şti ei măcar adevărul, dar chiar şi la bătrâneţe,
când era bolnavă, reuşea să dea spectacole uluitoar
persoană generoasă, poate că nu am amintit suficient de mult
acest lucru. Dacă mergea în vizită la cineva, ideea ei de a duce
flori însemna să ducă orhidee. Impresiona întotdeauna.
Jessica a recunoscut că şi-a invidiat mama. A fost o revelaţie.
Melanie Klein, care a scris pe larg despre invidie, susţinea că
invidia este externalizarea directă cea mai timpurie a instinctului
morţii. Instinctul morţii poate fi cel mai bine înţeles ca o luptă între
forţele orientate spre creştere, ordine, integrare şi structură (o
forţă energetică ascendentă pentru viaţă) şi cele care duc la
contracţie, dezordine, fragmentare şi haos (o spirală descendentă).
Invidia este în acelaşi timp o forţă reactivă şi inerentă pentru
fiecare individ. Ea depinde de o scală a vitalităţii şi a norocului
dintre ceea ce percepe persoana care trăieşte invidia şi modul în
care ea experimentează evenimentele în sine. Invidia nu este
doar un blestem, ci o consecinţă a conştientizării.
mmnum ’ !*■1.! '•«mte!e pî»*m a« ud :m cm m eiucericia ş. m? mec
;" -*d r a c e peomeco '"vio ...aso o ta. 1 egrete <c- ia o c ;o / ' de oatm-
geiea pn-zema m s r e j ^ cs<*:a şsm mvidiat mama care *3 rândul
ei trăia >furie cmm.iafă Cu cât a.ea rea- m ete posesmn* t u atât
u n t u r i radi t-npovarata ci. aîat r? d; ^uparata era m raport cu
sihm ş f -Hdltu perora «el u a ş* se s<mtea atât de poala in mter;nr
â cest a i fost 'm>ae!id 3e ro« ai Jeseicai Ea a crescut în tre atmosfera
de proiecte '-xoesivâ a autcdistruaeni demonstme de mama sa
fum-ha neqaiua a decernă. ea moux o incapacitate de a primi şi
c e i (uhi.e u eoditce lumea apărea ca un »oo cemctifos
In- -d-a d secâîmem- pe uedam Tr;u»mfumc ser.* d.mmuate şi
ca rt rosi^ţito :; j trâtn durmcasc ne credem u*t «afonor»ta te ş«
<îpsa ae pmem uiume'*1 etape a«e une» m a . om " < «de neformre,
Jar zi j. t-st memmd Jessica a onsema* oporţ-m rmra -fără teama
de Dedea, sâ sau de respingere} ae a da qias m caaru1 terapie*.
ea.H’Oi sd!e am bnaienle ae «uPsre cm mv-dm fune
Molcio.'u Kiem j introdus concepte1de poziţie pamnoid schizoida,
rare se naşte din angoasa de oerseeut<e a 'ndumilor Compor­
tamentul Jessmai din oenoada oopilane» t*mp*jr«i şi apo» de-a
■ungut întregi- safe mett o ilustrai aceasta poziţm La un anumit
«m/ei .deai /ânnu-s* mama şi ia un aitu1 considerând comportamentul
mamei sale ca Dinii onb.i Eo a ştiut de nmpunu. să viata este un
ameste: de pice s. *<,j şi ca oamenii pe care d zjfdatnzâm ne oot
dezamăgi m:* măsurn ue omoui trecea, ea ant'Cipa doar- dezamăgire
ronEcmtarea m m rcazâ cu aceste trâ.r: a antrenat aparma trăirilor
de n^rse. i î - >m ^ Roam sten sa distorsionata ce mea şi
ostilitate.
H.ren .«tata : v . m denE m «au* m m mmm «e *aceinare mereu
im m o e mms mmm am Prn,c v» mmm -» m : m i mm mem nâ
0 m-,c ’o1 * 3 -*u t m» m ■ s - m a , o * -m>
re ' ~ «' c :e *m ^ - / ‘ ^ ->- » ■ c. <■
'C -r î cs o , . »•» « h -* • . o *r ".rC'tî. f' T ! *■ r • , CZC.s m
1 • .e c:cv mm e ic p: m a uc^r -;a 3 mS'OCi i t i r e .. ce
de oeoiiîmto eîvO'ms !ci eve^rmeotem v?em pata îmoo aoseota
’ ■- --o, ; ‘m ^ m - e-mm . . x c" v : ^
't rXi--Cdea i ‘o u s'le î •3aai e*:.«mr a-si srra s aseu-^n^a stare
c z e e c * c a ie -- urm • . e z m s j jeeor
suîente este \u - ceata etatea *. a*e apare adesea dmtr o relativa
sârasie in accesafe ^ armntinior pozitive din copilâne în cazul
a m j , ' H:u~ 1' ' ncu ; ;e m pupum p>u!m << ■:>de m *
a

de -''ase
îrnm m m a o ‘o n mî^m-tsa ;; m n d ; :• :•• xî u^t ir r a m m
:,-a i.nm p-^-’ .a ?.* ap m atunci .:â*»a d m m puuîa m u m em ,m-c
m ; e mc! -'‘a v e - ea „mvîabsâ NeDunnta Je a VOmc u maru *m
mm ;ruţ da m ; • cm 'V ‘ ^ •'ic- ât Lî mpmrn- jm mrn '^rmrţa^t' 0
sm
M- i e ,».m rm u ?m , s^o e tm m m e re*ento3;e da <,m nvnHat l i
sm m c i* v r î[ r : m a «ntrunsie -n c a m jeeşvas A m m * m m
.or oi mâne m m *. *' -m aşi mi.anmima reprimam obm em a mv»
nor,t aşter. m m i > m r ■»patmfita de hxayîe şs tnriibfîim anîenuam
omn mt-m i mb -• -: ne.1» n m mute mnp.&îo s* sabshjci\m m m
i u si na aa > mc ~*mu o r n a m nmoaştem m conmb* de s!o\-
..a.’ i m ' a U; - î : m '»nMr«_ H :r 3 'UCCd ‘Tt.*r~:â s.i $- m rm l0
CP C u m r*% Si ^ . em s '. o ;1rţv .,,:t c m u r i.3 tn m m m 5‘ pa
[ L o m ’ Pune ^ d;ţ3^ 0:i mSS ^3- 3 3re spm .*.3 ,,-3 p OlmPm , '
'o m m oîe
Pmm m rs'rcap'îfţA, pam sâm , u ^ m m tei re m:mp ,/<
ax;sta m m ram .o b m j/a or’ re oiupens ilefm l;, am u > magm
f*r,3s3 3‘e m s p m : .1 ,3 an pe ş- s m o L de rea. pentru mL- m u
cm Î!rms de m b a m a rm h m m m m im
*- m m a m t ; cere Jmsvm rare m rt spus mi a ~ im m omgem,».
pm rm . m a^zjt <n cadru? ferapm ca fur.a c-va ^u care a îneaţa: ru
:-‘n r. a i:at fir ri fardid ră refsctia este r e a tk a naţia- m m m
ea îşi are rădăcinile în chiar felul nostru de-a fi» pe care psiho-
muc> < i reuşit m n e*p; n., mia m ♦ c; r ' n • Pas : u •', ,
dicţiilor şi modurilor sale intuitive de gândire.
m.-mrin te biblio g ra fice

W,R. (1952) „Group dynairucs - a review”. Im'ernational Journal of


ycho-analysis, 33 : 2 *' ..-t
on, \N.R. ( 1 n.- „The thffq* aÎH < >'* !!;*.' ' '' i ' i»~o 0 r : *?n .?:r.. A\ *f >t<u
~sonali ties’ 1T957) îe E. B 'yT i *vo *7 Aq X. ^ \hi' „
, I ; k Inimici
tciiruy I neory, Londr; , -7;v nr >1 -78.
>wlb'y, J. ( 1 979), T. V.o ing anăi Bre m o . v \tg . nunul Bonds, Londra:
Ta^
(1951 l), i4 Frjm er fa •F P sychotherapists, li * m >Ga

:>oper, C. ( 1 17 j- vzish mother‘”, înH. Cooper •'* * ;* <«


Londra: H \i Press.
irrell , B.A ;»>* Standh f Psychoanalyt • . t Ga fu
iiversity Jrres
inshcbwooci , R.D , ; jv * , A Di nary of Kleinia ' • -f. « 1 e a
Fn -\ -x Hî-lt4'-•n Iv >'9. •
insheIwood., R.D. i » if>\: q *m i '"mi * 7’u r -e nur ;
ughes A. (1974 / ,<• 'mOrTm ,t-k n McGm t\7 o: j* «,m nu! mc
tecnmqUc”, î n \ . 'milOti -A; . P m » 1 • oam
lein, 'o mm. The Fsyi of o; ilys ii •/ *7'ăin »> :mndra: Hogarth.
lein, vi <!' )50), ,,On the cxiteria r>s Tc termeni!i-n % îa '-;n ;i mr-jys! ' 7
ndon Interncuional Jc momu Of p j ' 1 .*’ „m- <■- i 1 îemuli-

.ein, M. (19•■'_ > \i 'h ' "*'i M’f«X oo-H r nn-rheitom ■F i 7 n -qrr mei i.
Lee
CAPITOLUL 4

Terapia psihodinamică:
abordarea jungiană
Anti ('asemeni

Contextul istoric şi dezvoltarea


în Marea Britanie

Contextul istoric
Termenul n'ihol‘>gttr anahti 'ă a fost folosit de psihiatrul elveţian
Cari (iiisiuv June ( Î87S idol ? pentru a desene abordarea >a p ru in d
psihologia s. psihoterapia abisală Abordarea iui Jung pri\ ind psihicul
uman im pulsurile sale. d eşt e<«ngruentâ iu o perspectivă psiho-
dinainte ă. pre/m tă câteva tiâv îtu ti drum eţie mai rlm în *;cea ce
pn ve*r aCvCiiînl p'i^ pe k leitam dcre c polm v, , *»*p
copilăria Im june a î-»si ihaîvaiă de f>JdL; fie* t s» eueUOikl
e e Cforme i\f» ţia cui CitaJ “aii • eî•' era pastoir, şi cu mama sa a fc
preCă ir-|i - **4 , 1Urm,: i î A • tara’t că vc
pet i%s e >
le culturale la c a fost supus au fost facto
m X 'fîn J v ? ■propria subiectiv it<
a alfirma!: „orice; teor •o e !- n * ! . d . imdusiv ia mea - are caractei
oricî comcMum subiective i înec : • vu>,

< laude I ' ; e ir in "’ bre o f r ;e p nhs h t m mm. a-

de i oă v o , ten ii !■■:!>• m* *. e c 1 > o *-, > •. - :e *''■<*»» ea.,


care i-a dem îotoof A impum-me m o m A T C <A Tm »•. >de ■ , ;
. fi. mm ■ ccPtue VcmmCrn ■* *■ m

; u . 'i - C' fi •c -vi v a A cu ta a' m e c n : , r ' a - :■


: cer ,- h , . mn a. ; .- e .u ^ .< -mm

■ fi A — * ' , - 1 ^ -a lîic
V : H* .ti -A , aUc MOlf uKii mACCm in ‘ M, fim Jenat
_ fi .a !'•> k.ue m»\ t imrn.tmm .* mi huni aM; etmorîantă,
ar mai aleîs teimnenui noiiiî»,,‘ » „aces :a fin ih 1° a a. ? mmm ' h u n ii
r;

i sine» şi va a1vea o maite in-iic-nania cm Cea. ;•aîi a IC Um v-tîltalcd


îoriei sale i\ î ,n itoare A iî !iCt ipuri” ; ( Ammvr.t ?cei Lfi ritmice
a rm a n aicpresionisin fiu. ce 5mari, a teîlikeitae Ci -icîîiukM jfi >r-
4 v * a ; a cina popul istă e u îUutlN a. d 11i
Dat fiii' Liptui că Hegel, sinteie /c -i/j mm Jli a > Ci ‘Ffineţea
„rJÎLtPd -•. 1UCdle lui <Sî î C«a privim ; fi a i a? i a v u '.a '':m im » ia a
x.ercitat o » Ca ccea pieter]mea. - v* icăci cupe ,i ac * cm n u p a lui
ine. Acea iii : recunos ie datorează m >Cafi Jt. Clin
i i rV . '.v' s a - c 4- *a. a ~a a m- »,. c m c J lui
-a ■; •. 3 ' * , . ’ <' •' , f, ; ^ . J . i ' . . Aen?C a

a. Ia i -a »*af, sî ;*. "C A ^a-,1 . M’il.: - mm

:-a'all4

F mani din secolul ai AL A -O’, ’tcalaa5 O


ritm o viziune asupra lumii ca proces, mai degrabă decât perspectivei
CC sui: ,!'C l UZURII j-ep fj Uzt'Z
1 . m, v smz •fi-»^*-*.>e ne «rama1»'* *xv e- * -v n e " :
'*v t f . Z 'V. : re J . V'-. r i z m ? z u m i l f i - m x "n v z f i Ifi az:
t! i ;r v ^ ‘-sr î'.U..i rv <«, *;;»-r »'« , - , - Xo%: z -* *>*"
fi : .. m : r \ : m m? zs - m - ci fizx : m;p z
ra:m< *: m . - m , vîr < t r a ; nnz-t 'm v -z *:m n e n -ra
~. * .m c m m z v uri, ; Jjriiz irnjfMznfi xfi c m a fi
;eputu]ri, a existat o unitate prii’^ m b r a z a tuturor r Zl i Î ! J '*< > ■
istenţe lor şi că ei ! ' O Zî* J» f î hC’ c m ;îc n \ c ! ! i ia z . L r m l i z i i i i C
losticii. susţineau , de asemenea, c z a m fi m z m m m c Z,z: UiC* ,«fi,
i expe:rienţa directă care determ ină înţeleg*erea indiv iduală, deci
n dogina primită, U > - ZiZ -fi ;« U z m m f i z z z z x « -a: f i m e d î u :
ziţia die lider ieleîlectual a lui Frc :V ' M X a aceste va]lori gnostice
MiiheîsT'V J . Z . şi are originile în X '*' m j , •; n, susţinea. că există ui
u - V.* . m i* z ' ‘al t V ., răul nu este doar ZZC.
îelui, c:î o forţă p ' 1 v , ‘- 4 -• 1‘ ,i3:? tZ
îlui” €‘i .1 >. v; : gmă pe care Jung o folos-z * ;ZcX:z c : ; - -

sectele: sadice şi inumane ale ps.ihicului şi * \ -z z : *î !

mmm
x - f i m J Rmmra ’Adnm n ;. . zrn^ ce cuc nu ? mg am; :z
.zmm m m m w. -:mza;rm m z m m m m m m t \ mi h d z : i z §ram
lung un tratat alchimic chinezesc, The Secret o f îhe Golden

sile orientale. Consecutiv studierii acestei cărţi, Jung a anunţat cu


uziasm că alchimiştii - estici şi vestici - descoperiseră calea spre

Mm ic prin care metalul brut este transformat în aur poate fi


nparat cu „etapele” corespunzătoare din analiza clasică jungiană,
cadrai căreia pacientul „se individualizează” , devenind mai mult
i mai puţin o persoană completă. Nevroza este transformată în
lividualitate. Aceste etape analitice vor fi descrise pe larg în cele

irşitul secolului a existat o proliferare a grupurilor spirituale


■Vi; .V z'UzX I m ică. "i / fi - ' : : rriz a
M m i P E TERz XPIE INDIVIDUL

- c u c r ii e j > ' * î f e a t ! i.U e îaţia l u i ‘ e p u p i uc^*« e a s d . m U ş ! -- e tllî î .

m u .a u . iC csp 1 u i . tu *n ă - ad<C n - „ C. l *fc a e ! U - a O l ! , iî U t I m v ju

dini ni i pe bntmu v»o!-e!î ’ a e u e ! p;; v S'î:î jo U u .ru j Iei 1 f M-megme


■Anu. vliii!Tv. modeme <ii ac a: spaufui psdoau IC lSu:gL« *1/s Vî *
e r u k ip jb j Im îuna a fod p sjh iju u , im uifltic ufcie majoie In acest
dmncmti ia Picr*e Janeu Iheedoje f ît w r r n 1 i fu g u i Rieiner
IiiiliiLiiia vi,? ii>d i eiînm-aute mapr j Im I of im a îoM cxciuLirâ de
! leutl ca i .iîc Jm:a a voluhmui dm pana în iMi3 Personalităţile
di lei ei «ţese Ier „ulntolc m cern epfuaie au dus !j *> ntpmru irqvmuhilă
între v 1 Dm perspeama .ontemporana v i/tumk. Un te- nefue rămân
marte muniplementdn m psihologia -tnaUtu - a de. ning este. 1 0
mare pane. an amestec din psihanaliza ke : med m pst tu»leg ta
triui\ kilivilc a îu: \ 1 11 ed \ilkn

Dezvoltarea <n Marea Britanie


Do v lu d «ung ex isia ! Ia l o n d r a 111 ; a d in 1S2 2 dar iu vuia şt
dorinţa, Jîi; ei în ce mai mare, a unui iram ine m psihologia analitică
a determina* ea un gr up de analist u uib conduc ere a lut Michael
Foruham, >ă tonde/e. Î11 DDtn Soticîş of Anulyiicaf Psydiulogy
» S \P ‘ \ prunul ;nM :nii d : iraming jungiau dr. Um m Iar Jung
a mm u q m vi he p » n u n sau preşedinte m stiuia faptului că a fost
d n \h adunând n n \ \ ;în\<4irisiiîiirnaiaîîsiiiuîtii şn adela. _hî ir a de Jarat .
. MnUumeso lui Demne/«.n că nu muu ut1 niiigtun 1 “
t 1 cemoifate dumeriră m Slutea B;danie t repre/enlm *< v*4a-
latCa hd b iU.ăatt!: ^ * liCifttUl \tiie' m tb aU'CkCCa. CCU iUl
mmeuuu miutaUr o S \P a cu Se Dsroe” Kend pe(*e* a tipări
• eap.t . imîe/ecm t a .p»ee !m mug *e , t / u: *<•
Didfm.i. a - o a i t i .a tu-Cm -s --hmia cea o I et J u m < 4

e ; u. o > ş „ a . e v ^ . . v o i O p c e » :e i „ . c . .o. nJvb


ke mutice .cile mpu muta conţinutul p* m u r a! proecsdm psihice
, , ; c -s* <, i \ i i ’ -.i a . - a, :îm > ba "d/ o. ' >a >»* ?*.'• •' ; . »av1's
o. nen »ue nancatr dc Foi dintre a tos! porneai am 1 topiu nu m emsiâ un
ii, 1; eu o ' i1 e-* a vi - .s*‘ o-- irniue : d ag,
îsmjtuiri d vt*Ptfa/m m/a .v>îU**rm ea re ia ps»îinuî se indnatpiă treptat
spre sinte/ă, vonciu/n utand pi Kiza aerivitătn salt eu copiin câ
,eu i 1 %«*.5 ? •- a i.u t-' ^ < mi i . •«pene • cu n-eun y • Wn
- uv<.ur îk * a mne' L car •P hiena** •'.(„*< a r -imju a : n:e \ a* t*'»
parir t , i/anui «:• hi mea este nu 1 onunuacd urna uvu tu,c
**i U ■ ’c l.r v y iv h i e i a pvihaîiaJiec i de ebnvt . are n< posada*
^\oîco!e uî'U« _ t UiCu de .a «hvviCUU f OTdtuUi «, OCUpC/U UI, A >1 »Ua.
viii» îeo?u pvUî nuntit ;i An oîu <â* v: din cea 1 puhoi g/iei uk.i0 îu _
e i vil*.* f ad . n o . •»*:,* p> o u a v \iM d i £ i i ; d vie* A U it c p > U in vntu

11.* e ia vLinv.; j , tivnieuit Mneit- <unu *ri Sutele» ea an p r m u p u


vie ixi/ă viîiihv ji‘** î*'e :e ruliu ui y -sumanul! otgunisintjhî! uman, uc
iiu de\ m c »jiîpn»tj:a *n -; od direct decât in a doua jumătate a v m u .
a 'grmein nuc î.ud>u tiiîku 5«* doi vlata unei peroane 3îtic,e
evte asemenea .'-t« ; .*u 1i înP o condiţie ini«♦riştieuîă ua vin e
kiicpe. Daî e-t-; o t >.»*' cota definită în paî'ica a doua a vueUr i are*
i.iprui ut- ax lu in k v »bag: N 77 725?
Î'oîdiiam .1 loliodio idei Iie legale de |r iTi^K C*aitritfl aiisîei ir
prav. tic u auriei «auaua ( cte ev s j uiuintphî Ia I <-ndra, una
p-îliof «gi*i aAdhUdj i i ivt va *1anuală vu k *nu ,>i povaica ps.hanahnsa
' a !• cnip^.t o" va dc/\idiări» i a June |v măsura ve a i a d a
s t râvpâiida n A uîe u n « a /i Samueia i
Acesta* >» alte varena ce au dt*ri\al din tet^na v«.uh ci pungi ani <ie
iLfuoilt^ rnpttiij uMiuii doare Fmod >i lung In geper.n vorbind je
n u d imernaiiamaK exi>t:t îi ei empuri de analişti jiingieriL Andien
biiimieb i Jdideue j icaJi/at o vlasillcaie tnpanuâ a psihologie:
analifiiC pe şeol? şcojă- d e / voi tării, care cnpnnde leona vi prauic s
psihanaldkâ v -ala i ftsiv a_ vr iifi«aăiesie Je/ecdfjt'Vi ru*Hlahtăp*' r
oîoî'ra :ie îu^e1*L îeo'enoj,t <•: da*; v- .jg, , c:e ^
<eOi ei'ire t/.t pe din mm a «magmAu d«u po:p-
\ n .«jo}i ' -r, m « e / / : - VJe . i o j a - o« c : -u,. -
\ ( vd\s> "o vrere; ^UcCoî- - v . - : u, u? e. p c- -e ■
ou u a <c d.rjfr,?;., :C r'oA* ? ' ..ar , !o ~o v u*

#e^5 ^ 't î <» jvn vHc; n»îo- j t * * e 5 o-if '' ” V' gv eu -


. au- Neoaniticdiu vteii* mii'vauuaî «*'< ^i! eie^oA uni uita iv *- >
r C \\ r o ae UU' al: Z: r.u,, rf?,g 1 , . . « m :pji „ îC ' ; f o vv« - r •
Heud i fi ca voîh vOinpiut nnuK < o Un 'V’U oau eon\Mni a vistoir.d
’ i c .a- * , » si; er e - V o «'î Ce v a. :i.u Klne : o
noîiidUomf. rdiLico y !«ide siMt onacnu Iare7u An num ce o 2
asupra unităţii
158 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

.p a ie le leo reu ce

,ru a g ti e a p e r s u a l e -
rum ea*

< VR C > L f î;MaJ A„ E M «* ’a i E a i - V A î - T e i V 'I

^AVcnt l Uc Mi a a OM E a VTMM 8 : <*» A- R,U; M >i MRUM r UM T i L U M U .


» e u to u ltiîc ; - r .il al spectrului
p ; K* | _ x ' - n U U t M l ’E / R Şl _ţ | A ÎL: s a

jv p;-j n c o m p u Pinr .
kleinieni j t »M A 'I v E X i f î e
M U - a ii M M M

MTĂ R - U n 1 ' a ‘v M î . v incretică a muncii. lor. Acest capitol este o


’^ V ' R R r VI"»' 1*10 î >v M I a MĂ *^M A stabili un * » ’i v . Ă ' r ; o r e
_K

diversitatea care există în j \ m " ' > r m jR î i ; ' 1 conternDoi M ’ ' ’ : RĂRa , 5
pe care aceasta o posedă. încă, dat fiind fiiptul că est ' p ' i - Vi . î R
M M M . to i CMC E RUM A T T u .a ,t-AR: v MV \ ' a V' V -R‘ V»
M •* ' M : tR-V RE ‘U a ' M I i V a ÎR A iS R R A - J vr^M re.
" t o >| 4 .ţV j'.M -r , a Ţ r ,!' C k Mâ M '"'a/ t :»!> »*'î î r * psihicului de

P iL i r ■ p R U tA de exemplu, că <. h ia î: A iu l MV, ,

T U D p e î A a h R r <k* L l U c E ’î * X V Va IUC *v i URM D ' ^ U V >A - LTi RARHipiif


vr f A :r u a r m - f*.î nu- - im ir m ^ m m u irn >» a m \ ! a t 5 d , ->
, vt o MR* 3 - i le ' u J a r r e c E A A M A M t A i PUT v m a v Mp c Uţ l C
v *. !D iu ''f im -*r -e Ă;L: ,k »rsLv a ' uU-dee -ă
V:;iLD *. -M r * **>. V m ' aa . .. .-A :•./*>" rr ac p ude
L a j! U lI a a ! L Ă , . v - *u A: . iT A ia : ĂPtiR Uv a 3 A M M p
grijă —persoana poate striga, poate face faţă cu stoicism şi curaj sau
' 5 a. ’ ’ 1 * i ’L ’* l >. >a v <’ » ; % »» -„a A . , r ; s R ?- p V A * P

u s r î ' 1 -M MM *'•' MU O' a U P M -P a Ur '*M M *AR


privind faptul că, de obicei, există mai mult de trei poziţii (cele două
extreme şi rezoluţia lor), iar „opuşii” sunt, de obicei, consideraţi a
fi un spectru de posibilităţi.
M M » kî RR- M U R ,. E A M - , . ,a - „ "a a - 1 < LlM fC

u r,tumt - mMa u >* a r - ■ - va Mu v ulm t r tom pvnfHu


judii taie iic. vcrincar / v > k ml mmmm i. 10tuşji, im rreuo

: *‘ J.a imit echilib c n u c 1mmmcir i n e ,4 cm i iÎL \ »p


ritm a aprex la aşa c >C n *mm opem m* »am f * a sublimai
r '"'Cidţ > m c 1:- : ''m Pnm , n *«! uaUî ;ir 'i n*s*0.-4 *j:
stra echilituni dintre Jc - d. . r /m,i M ide ?Ckii.i, ii u.neia sau
eia ~ 111 ca;z contrar, n -îm î aia i sjli; X -k <_ele din a! net '««,
rm m Fnn ierjj ’•* ‘. » ( % n: mm *mmeC kar 1 0 11sbi» •; :u 'r .
'-fpi-C,|.p jc \ î F „i •^,»»ar,r •îpeni *£•• fîiîiC *eCum r r :
; m? trec •. L menim ;r spn înmic, : c \ «»rbtm <lcvp!\ pimci mir
'd U i i ,p xi v r r n P i U u i X d !!îM; 4 ii iii ;i H-\ m d ik c pe în ec ii m t it t o
î »:
dt 1»»t FiCud rU Ir :tita pd! II. etici maia a Iui Ca Olîste
.m m u d n u n 'î « m m muie da: opera sa, vi m m ic a compun*; y
Fr**fv ’.aniSx . im ?r mm-mOrmni 1 m m \m r o d iiimfoxerc
mm.*;, ( m e r e m n r > >c. mm; K n o \ >: M arm ita \ \ d k u n 4.,
i)i a m u i î :v n v e v o *

tra m îo n m m npuMiI ^um î 'a exemplu ui a c o t m m ai îi a Ncmni^are


î 1U vd UC ia m po/i«;; M;>Î!l;Uld -u guk. U ui e• nUd CXliCfîLo Idt
aceasta schim bate lep iv /m tâ o pe noadă de cojdliet mierii pentru un
iiitJjvid Ac cc ta eolc echivalentul jung ian ai te o net lektticî de obiect
a „clivajului" In actor punct, există o conteni rare de „energie
pMhicâ" - termenul n tu tiu al Im Jung pentru cel freudiari de „libidoA
pe care Jung îl considera cat având încărcătură sexuală şi care rezolvă
conflictul mlutănd o nouă pn/itie Această m etodă este legată în mod
direct de sistemul dialectic al lui Hegel de teză/antiteză, sinteză.
Dihotomia obiect/subiect este un alt aspect al opuşilor, exemplificată
de ceea ce lung numea „psihic obiectiv". Aceasta indică „realitatea
psihicului" «.a fiind atât o sursă de cunoaştere obiect;vă cu propria
modalitate autonomă de funcţionare, cât şt receptaculul unor conţinu­
turi care sunt mai mult decât personale sau subieutve. Acest din
urmă aspect al psihicului obiectiv Jung ba echivalai cu „inconştientul
colectiv A locul m otivelor universale comune tuturor oam enilor de-a
lungul timpului şi spaţiului Un exemplu în acest sens este cel al
mamei personale a unui individ, care are aspecte comune cu imaginea
universală a mamei obiective.
„C onjuncţie" este termenul folosit de Jung pentru orice set de
opuşi cuplaţi, mai ales pentru cei care au baze sexuale, precum
bărbătesc / fen ie ie sc. ina^culm feminin, ştngvang, pe care l-a preluat
dm fllosoîia chiric/ă. Termenii proprii lui lung „anim us/anim a"
denotă figin de interne opuse din punct de vedere sexual a unei femei
(anirnus) si a unui bărbat (anima* Această dihotomie a fost schimbată
de aprecierea pot rit u căreia animaOiniimu ar ti m terşanjahile şi ar
urne ţi o na >n mod egal la bărbaţi şi m kmiei pentru a produce ceea
ce poate fi iOftMtkudfă o anim are erosm A m am Kde ca/tiri (Clark
îoSTi
După vum ^ a mu rom anteoor m*uot .on cu p m A r -• -.oopa de
rum om ioJc oc»-icmm '-ni: noavotum iio fm A ov«m ov b r^.î co
Ce e .ouea uo io m o a: f;nu pohte o - n o , invjo, i c miogme
t xpasienţele „siik o ance , despte care Jung susţinea că sunt a.cuuzale,
• - CCr-Xj .... C'U •. , ■*jc •,0 0 . ,'..*,,0 0 / O',0 0 , -O o ' .-t0 * 0 tria
o»>sg o a i n . o î î <xio •*.
siuîeo/m ca şo r r o - o. u -b A C :■ A*, *o,- ; Oii Ano A -o^o
-fe a Mimetica, , - douuA a ruîoMg.c» kn dinu p indii ă «, o iudare
ulterioară m asta nev mc dc vindem e u . jh iu?e a în cu iat să o
. MsaU. UC îitu ii* .1 stî «Je a v d { i u fum: a „muUU - ; *Hklei.u<
. v\ mm v Idol î'ni-ai scrum hun 1 s; pufu%M\i* mu a ap r e MM Ma
dm m * ‘f v u . ă;i Urm v JM m anM i M ^ u a i!;: ' *n pan ou a p s> i Mn

ii,rjvij .-tu.a, ''.'ru’i r / ^;*U mm inV m Or ivi cvz/’vr <dm


, r , u m ; xi .!>îu;i Ps eumefiU

Metapsihologie
Pui punctul tk v,- u »• j ‘ fnefatmîliMogiep lung datoieu/n toaiu
m nh modelului om-iăm^ De atemplu ambii au în comun ca pun. r
icnti aI. mtcrac riuîH’i di r a m a. economică u r muitie i frasinii M
li’narfiicr si etonon,k a ale na a ie iul ni lai îtmg sânt articulate mn
uivt*Ntiîca a:oerc»in psihice \ v\ n a d a d i î r a n da eshivalcruâ. in
sfe1ele lopag: alice ale u o i p r c w ti l a P , „nuuintienluiai per o m a r ^
Jmonsîicntului u - r ; i ) \ “
( ’ousueniul aia aicpf centru .miiP acesta fund agerind pahn pc
vCir un :ndi\?d îi identifică prin pronumele ..cu" Persoana m eîlm
fii ^rrn c îk j m ^kns <«Mpmfijniku st eMe masca pe care indrudut ^
pic/irita kmiu A 3tnhra ' se aîla in inconştientul pers» *nal m reprezinte
foam avele a>pcUc vare Mint văzute cj inck/uahilr* ne câfre cu ş«
Care pi iii urmare, sunt letulite Cititoru cate uoie.se M atic mas
niiibc !mp ic aecM :i>p\x» poi muuu ur.entc mumne tic Iu1 i a same. a
\iîa"e .. UdiuLU asCSiaCa îu - a !î *«'U-U-ii <> i MM «a ‘
.IU- M i d l s C i u t v n - k e j u p k Ia SlC uZ a n l D ' C î K M M pMr, u C t C i .

dini proiecţiei, atunci când surit activate de un obiect extern, de


sâ; ap. : mc;ă^a miu i vm : _ - ,»* am „ : >em e-m . a **

''Ut *^•i .,i; i *; k a . ..aU f' *' mM, ; j„»amz a. <ps : «a* m-
tmapa 0 ! !<'Mr>a ; «loca s:r«d:! Ml p ,.j ;»> . emlar a iiiZk ‘
Uî'a’, 'Uî> Ml> inpjV tcli!-tfl*'i U' asa •o«;:Ut S j a »•" *
P iv/s' 4 . 1 - 1 >.Mv M\pM «meniaU U: Ula.i ^iia’t* ♦ aJ«. . p.Uv *Uk .
‘V nud iracreî. >k uu prevaletiia , st. i ,yc*»că m«a* .dm -.u-c vmmio
(Uîcr.al M. j; tU,fij%iCi Ui <oî( < -oa •**t*. ,tUi’•i_* ^a iU '\t ag i .
în Niiirus ' ’o ; m ^trpaaiai, u; j i , . , - *- ; m n l:eI .'ăc: î|V imep 'vă
pâlriî! da 'V kiilstuiifăi.
162 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

. A *î 'I *A U ; ,A .. U. '■ A ’» A ^ - Ş^ : u U 5A A v ' : - 1* a<


'A * : A J -*: Up ! ’ v , \ \d '' A • HK «>!! *5 T'V Du - ‘ jm . j : J a

, ,,1 A A <fa ' ■ 4* ' U’ * ■ M,1 ■: ; UţA Î, ;*£ '*'Aj Ur <►


{» p RM • U
\ «f . ■ * * « ' A n 4 6' ,* v v • ^ Ei liu a ! \U a Pm

A A C A 'V C V , E - i ,J i, C r A , A A C A V K A s V . ~ ’ ' î A- j j L î ' J J iF lI l


A. - ; - A 2- ’ --‘A A.iA M ....::1 E ' i'A > , . A A » , .C ^ 4'J ia

-■ L« J u L lL .a n a l P r . - . t - a m a u iuăix *cs c. m î c ai a la d u ga de
i ' x *1 A M A MULA A ';'' UM A4îV A .Mlpi V* ‘AM IC jS^iisn. îll
*-L*' i Va A i A H i.if * Aîî'iAli'iu!';.-.? ilîA tiîA J ■„ ' a -,» Mii! va c A AI^UMai j

A v _v ; v.- MUMpîa I!' ^iHk 1USA - >MM m AL -M 6* *.AR’ d c ; *. do n a t ă


'I A.CTA:.- IA-i U M AR H pfMk • » de CULM A .tilh .s iîia IIM! MCEriiîVl
armau J ca.ii m ni • . n( i' ■cm-ar sd e \ dac rccr*i c tl ! ircci pentru a o
a LEa r -'- n ; j M M n. * - A m '* - fl Illr- ţ

RRÎA C C i l R C 'i ~ A l ’ ,%:.Xî R i J l R i U r J n R PA - L i m a ; •• m î r H V în


introversiune, energia A IR R - v ' ^ U i R >!‘ 4 VtC* d l U R ÎK* Iu l A lini au
A m L AR î d a . h - A H A f; R , R A I - . Lthl'i M d c ,i f; n i M clipi am • arunci
î

când activitatea lor r*R . iLi xL- A A A" j •:ţ|! ^ * ;Rv s c i - 1 E n î Ş f î l â


f 5 : * ti -- >A i î al. Le place să înţelesiga lume a înainte de a o
experimenta şi adesea se gândesc la ceea ce a u de Iricul înainte de a
acţiona

CAVClEi »• \- j'*Î iI.i w a c cdefâ

n Ci M? A •.• ■ J ' ?AA . r A A ' * A î, C * . *


. /.; t * M l upi i !

Iu. MfUn LL ÎAftcK


„î;./ V ' . ' s; A ■.iUtte!V > J • îs*CT<':îitr V-- \ r
situaţii. Indivizii care au o preferinţă faţă de reflecţie caută i
standard obiectiv al adevărului şi se pricep Ia a analiza ceea ce r
v r •' s- 'U~ * V> - '*! K'-*.-

!U 0 'U<UUU ■
; v U' S?te ;v»U ' _ ■, ,m <. - : U'.'- «
nu trebuie să fie şi logic. Valorile legate de domeniul uman stau
Vi/V 1 'î'r ■ tentei" CUC - î v .te** ■ ' v te ->.U
tete -V:î i e u te . • temute; temum hte»v*;.*te-- y \
rreV' te e e m m e atu ’te teîte 1 1 utere te tete de v, Ute- U: tem e e
»;*< e i ii.Uitv* te, •, m u * , h a. tete teite im ete-e a i *»**' ei I u te e u 18 ■ir 1 *
te.tur;, \teteeir a n nun --ura 'te e te rn e in ’uVi vr:
trecu* •'UevsttMU Uc c e u te f -eu m ua te* j m. iubm te \ n c
•cS-Sr e e iUtete5- Ue e UU’te -t'U te; Se 2 tee, ' *'■ te' " e'e * m u*-
p î'Ji vM M J f M ; - **,u . g : ; T: i v . ✓ ,« * <1 eu sia p?\rC U r.C e 1J l i UVfj
CLgruhvi vj mtdcag < m;m duaa ^t *c**ini\ ic/c Li pn iu M -a i umană
ik liNf l r\ ţhm m aU ;hm .îl Jrkia sc u 4vÎUHi IM ICdCt c .1; aed iLUC«.t
‘--i dr adapă imn-v râul a;
ifuliVî/;? ;j«V a a - „bmdaK îCiMXom pi UI Mici Medii! •dtluhll >1
simter* t m ă sa iu io m u Mir o manieră ordinală si piutii ficatâ si î>i
Jr.rcM mi >1 v\*r»tîs««; , v \ iiita i j u \n dcui/ u va<c con Jiu spîa tuialiiatc.
iie^diicl apoi la aSfCM’;t Indu >zn sate pieţeia *etk\ na an tendinţa de
a I: -iruci arap. si aip.u a au m ah- ,i dai ea lor fade -M^-nanta diferen­
t e rea tern.eradic . îcHeeîie' \ o b *sit unica am M , ' „judecată"
nîiMtM dan fi ’ ipun a-u pîvdispu^ spic ICtOa =il oal

Conceptualizarea tulburării şi a sănătăţii osihice


l i a l n iiiiil >anâ!*^ din pună de uxlere psihologic este couceptuahzat
ca o pct-ntitâ care este libera să imeractione/M cu un anumit grad
de autonomie, arat in idalie cu mediul. cat si cu lumea interioară a
psihicii iu« fv de alta parte mdi\ ulm ui iul hui ăi i psihice este
vomeput sa fiind upuMjî utilii anterior, găsind alai lumea internă,
val si cea exicina ta orna pica persecutorii pentru a ielaţiona liber
In pNilioiugu aiiadmă, inconştientul este eoncrpruaii/jt ca Fiind
:i-ini *1 d»‘id« *i.ă niatiti 5 , Mm 'Cvoctitul peîveriaî'F Fa s uc sontinuiut de
a Mvepad-at; mm j m ; . a .uşte;m J „ ic» a v" watc M i
MX?~pîaMi-r ov -ic.iiru u e> m cp u F m m ă*. ' iîimc Fu imu a rea
^ s» t •*wii| *• M l -• a m M._ , < a C >; \ s *M|> M- _X \ m ’ j. M. p< ’ M a s Ut
* U liu - . . m iu OM , m m _ , vO/di! - i p f M X , <M M v a, * , M o M a i Oi
F Ca M m as - - -M ,C' a, " , '. , ea «, 1 r C . t i C J,

a ei vMr o. • ti m s ;m . - r 'Mmm m j s , iv ;:, t, ; s t u *a om n>m 1umj


a e i i l i c CU a tM ^ J u : J.v r i ' : rF iîliU rk Mf»SîîcCiC \ a v b u c i m m a o

Fapîtu < t: ou.» > du«n peiuu- -j'>‘ u i s -h f-' >ţ painai sa
m i ‘-«a, >* ; ja s , , ' î4m - v , ivk u , «a ,a v . - . i s v S i!-. w i c a
roîfiopjîi î ^ a ,to. >tu\ Je u lupi«r .ă v a iirnepuf acu\ uatea ca
ps;hi mm b ^ e îts ’d -st, {du -.m >, i y nî ;î ‘. vontmtjă vresiere
TERAPIA PSI HO DIN AMICĂ ; ABORDAREA I UNGI ANĂ 165

; i • *• a . ' -»A ■> < r ; i a»E? o - o *EI 1E7-? o , , ■; E i ! f , E : 7


E î" ’ < ’E- C **' *E« * - ’. T j i k V EoiEi a E - E o E v v HE EiLE
- >Al î A *' ’ - n* > p v- Ă Ă E e j A UAfE^ a o ’;•/ A v. EE
îp *V t• k -2 poEm A m :- 7. FEE:* * *1 - *nm»-îC pE - c' in ,-h *
♦pip, 3 •">*. ' <V‘ E >n A e !.n P i Jt Bldi JUS.

P o E kO
U P rî.' ,7h M i r . i U-* m odiim m trj i a ^ g u i p j -a p i n i u p u d -j j
r d a l D - a u ** ;p u a > î a 4 e tb >/d« i u i *und iul b i n a r p m n e o n t î ome E
îi« m m a u Jti*o <* - ea- m n va v.hi/EircaĂi itntîim «a p a r t e dm
im v e i • m u m n n i ! »r p . , eh AiAfianHi! L t ik a îi v în c o n ş t i e n t , m « e Le
vjhitt«n a eviEcOuE p^R iPuii-a a n e i Nc-irinit^ant a d is c u m u îiii v
m i o p 1-* m m c n i u i m - boA ci-r
I W u m . dtitud;rx\§ u n i i rv<t l e n t a a i u î iunp faţa d e p u h * »p:ttoîogk
poat r A m / i c a m îi ; u i a O K v a e u m im ul i d h a g n astA e le clinic
utfM iîae ataiPr inimos :i aîera irtcdtcibuî 1 au anala v n m ia u
nu î- aiUUf p- paE’EEl iGCIÎtCIlîUl vUivIE tkk* povcGcJ ' iJtillE
lMr>3 I 4Ă - v o i , A i K « dc vedeto a dus ia *>conveni! arc a ti aiam.cn
Uiim t i vit: o utm terapeuţi jungi cm asupra po\eutî mu nurului
in d u r m u m *modjptam u* a ? pum pa mdn ,.j Ai vi ohmia sănautm
psitm a Ambivalenţa curiera It din paifmlogta ubiviid a arc cm
legam dc pMhop n L m m podu î e d ^ u â p i tl‘ e u c ' G ; ut l u n a :
luneiaiLi' *'NaiiiUi A î uisun.
Ca rezultat, psihologia analitică avea lipsuri mari în formarea
• :*m ml > 0 a lU ' a îU;C* »*! jE. a ţv E a ;E i s î . m* E U * <,
timpL !< a. m !ta m muiCEt i .un:* ; m a.* r : u .\R ;- a a. >
EI a . . «a C a. C -L EiCtUm 'E' f E' ‘ Ea'*" * ' ». ' J E ' E : .

de ful are. Acest aspect, combinat cu poziţia de creator de mituri,


poate produce rezultate efective în restabilirea sănătăţii şî forţei
indivizilor.

A p a n a j E ' E a a n i p-. i a - •
*u a E i : ** »* : a' . 1 ’ , «s > ' •. a ^ ;E •
. X Î J r f î a , ^ ; a EEIFA.lOv, :,a ; «Vi a Ui a E - t * L ?î vi m v e L' E *!
urina n îc -ru H *» p r e a J c a i n n r«ml 1 ^ m l o, a b / D - '■
i ‘' • k;'< k • r ; , U . i .« "C ‘ " 1 < 'k I
a-numita abordare teleologică din psihologia clasică analitică şi
e la bază doctrina cauzelor finale a lui Anstotel. Din acest punct
i vedere, fenomenele psihologice sunt studiate pentru a afla ce sunt
- v- : •f • '• m , \ s>*' -r o >:!'c.v , o ‘«r
'* '. . -m j c l:m c o i - r „» v ,r. ' -* m , u m . j m ug

> m m m m m ni m u -m um s -om V<-i 0 n s mec oii Iui


*v ’* kk ^>kg -or , , * 'i o *. v. j , s m-duâ m
5 m *1 ,V m u '1 k, - «fvm m ; k,! -no f ~m? pc

iceastă perspecti vă, depresia este '* ' k ! *■ m ;e


:ă, cât şi ca o inanifestare a ener^ m <'m _ o kk m um ă
jl conştient în inconştient. Acest v V * i.riîki
m -- Vkkkjmj a _\vmr.D ik IkmUl ' k A * >- UîU.cnt
i hv m l D.i 1 t I kkk > : k « ga Ol ;1 dt g» ' ia gOiîe
"0 : ^ i t urni mom ' .m i- cu- o mm cmeva
• v ^C: <k o i oj*C v> chim um* ic p u m \ m m rki oâ'^Ucască
;im "î’S mm ' s - ' - f l u . ' m îk -jk ’ m mf m Dkînde
tefericită care eşuează în rezolvarea problemelor maritale.

' ■ . v ' h u r 3 !'i; k k ' c e

‘ - :'0 -, .>!-,• : . 'k '■ o k k - k'k 1 ;u. ’«,‘:.’Ok?kiî


' 'O' ~ - -'k-kkkC; m m V * 0," k lî! kk o - , m a m mi >!

astfel de eşec folosind cazul unei


mitei i-a fost trimisă de psihiatrul
0 niciodată, Jung a realizat de la
, pornind de la notele ei, care se

1este chiar Jung, lucrând simultan


id şi dezvoltându-şi ideile prin

s a arăta cum rămânerea într-un


onv a fiind un. incest psihologic este
iiar necesar
„naşte de doua ori ' : prima oara fizic, dm mama personala, iar £
doua oară în mod simbolic, din mama obiectivă. Cartea a fost c
expresie a renaşterii lui Juiig de la sfârşitul vârstei de 30 de ani ş;
ULmCn ''.v . m •<U ; -ia'I'.îKi HU Or * OUX
r >c~*-o . -m m mo *•sxor ni . r v uuu i
o v i»o a ,, - i * . ' ' 1 i . co j , n i ■ C *-l , „ î r 1,s,. *.î - • , .
ba *. • A o U m . i V . . 1 . ocj’ p- o n . u i in X a U — -' m n * ob
Lr - » m o - CUm ii- ' "m 4 :S - m i O C o J O : », b e m
*o- o > -cu m m oou 1 ,r.r e. 1 o* n m o . 1 o ,p- •. (<u-'
îm n u m ; vnî 1 • v Bu b' * ;m m *t« •< a m om*; mî o, , 4, ;
o o m o n u u o m ^ m - ; ; >m *4 4 ! *1, *m ~ • ev rî m 4" îr n . mm
>1 - m m m m oo e _e U4.1 4 ms . p x m n v u m ^ ~■ ■e r e , * p.. n-o-
.în ’ku ! io- --o m • 4 '.4 ,, 44 *.m f ro ' bn ? p - - b ._
psib-Amn - -a m m * Ju mmmdoîiuj nmom* 4 m o- m -m
nemtu-m o ‘v m p m î v m m ; ; fumt r a m e >âv! u o ,u.mt A- m
o uiilmmm 0 0 um n o m ' m o m 'Odwii-du» X-omUj v 'm n u un *mu
mc- e- bi ubmiiic m v u v m m h / i ^ c a u di -eun o omie 4 -muhu m
pim-o 4if4 am u * j l:r-; p , n' \ 4..; v, m u apr4 mpefmrm!;§fb . ? ;\ *■
pim...mm K-nn i m ti- ~ - p c ;>v mim- n m r - - m siummmm*.
■Cr
In plus, există conceptul psihanalitic de mecanisme de apărare <
eului. Acestea acţionează astfel încât conţinuturile indezirabile dii

sar - , mmm Am :u m lo m - m - . u~ m o r vru p r


Există şi o introversiune sănătoasă, după cum am prezentat anterior
«C !Î 4 ->1'; - îi . 44 ;< 4 *. -H <_ 4 O - 4! 4 ? U rC U U 4 c l -- U -U.O'

crom, *1 ’ o u- m ure- -* • m m '' uav ts< I 1 1 . ă i u o


c.'iîiobouui c-,' uk uuU-Lî.jcj oi 5 '0^4*0 4?;Udli ! “"unii un t-.bbdui
!' * î C • ' inllL U V\;I v51 *i •• ,'.fV«»c J mdii *iî; Cteu OiU seduU ,v (L
mnefonarc cm-v pmmtmtă de lung ui ia m rea m unim a unui
m e d m d e c m <L a t1 m mdrcr*tuîvm mlîîc f/o/itiu p u L u m diferenţiată
di uk!î\ id k ; a mm unm, mtc subsumai vuk efm in t ranguri de
jikIi »idila re Turna unu sublima m kcnneth i umbert lung a nipru
licitat d e c id e bcnefke ale transformării ,mtâî dc niuîi. încât a
susţinut că nnrnuliuîe.ieste ediivaieitCi mi falsa couîonm taie" 1 1 am beri,
IWm
T)e>i lung a a\ ut rer.dipţa di a eonMdcra indic iduaţia ca fiind în
mlaţîe cu •. alea lungtanl spre mdi\ idualitatc, Samuek afirma că
perspectiva Me miaua asupra iau iiialiiăln săi urna .. mîe similară şi
[mute fi ie; liniate Ce anat uri la te ciudu-udia, le-.n re ik ca rac ier.
capacitate Je a tace faţă emoţiilor eoiiflic tuaku un ec hilibru rec îproe
mire lumea interna ş* cea externa şn în cele din u*nviâ, * sudare a
pâridor de personalitate ce dine ia un concepi de sine integrat'
iSamuels. idS5: 132»
Klein ci June cu siguranţă ar Ii de acord cu I re ud în considerarea
sâriâtâtp psihice m re/ultai al tunisk»rmăni ne\ ro/en ea urmare a
schimbai a ce apare prin mierroediu! unei terapii Jc n u c e c Această
schimbaie poate îi p*iv»tâ m mod pozitiv de familie m prieteni. dacă
pemuan i este coiisidei aia mai tiexihilâ >; spontana, precum şi mai
puţi ii rigida m interacţiunea vu mediul lotus i, poate apă mu şi opusul
o m k - sau -iu i o iic; os O;s ; io lam m sa tivul mai eemski o mai
pupi uîgâdii.co uv s , 4 ne~ cos r;ie ruinAdă «n rău

Practică

Owecîiveie terapie!
'• o ^ ţ v; i I d'jj s MS»! * Ornic iii ÎOOipiCI

m mantei a i U>c;â pur, mană. 3e m ;ncpt\ ic mk c l i -mu m timid a^est


•C .Ol '%Cc>lC , s r«C , * O» î . < * Ot r v p r 't î *V[* O k ' » L ^ n C v«) J . »i 0 0 1 1 0 1 3

-pm mu >p v. se :m r s o: d OU *na mu ceh i finale. lîi această Tiziune,


''inele este nnneeput m Ai neţii stand ;r mod esenţial pentru a împinge
- i î c k c a.ihilOi ;/a * Jim idliiC c s c î l i u i • t h a m *SJ f..!U dv \îd t:i. iHiU
, -omanii/orm corn o o -v cu mamaie şi mmnenm ii: m i t luetic m
I jrţcd Iu» (itiSariî \ !,. • // e L w/m k m k d m c '* d«nadă a
pn dCMiUn <k uîdiV aduam m desfăşurare in vaJrul diktli/ci unei ieinm
v wlrou ntiUc.cu * V:k • 1 9ol »
Junii mns,drni mima parte a v mpi ca -> penoadă de extrasei siuno
a: k u un lîidu îd mc uîeoîaf in mod natui u m t c preocupaţi
m m C U L UCU U îi l ■)1 c ■ J I I ’P U » >« CUPCla A d m ^pIU sîarstOî-

mmm. de 40 de an; mda: ii«jt\ iduu! pramatii persoana sa m


separe de o pu/mt mem io î *1 1 ^ 1 0 , 1 m m mioapă msiLirea proprie-
îJeiiOtăl! separam bem a < mc piu •h/m a« d ct<>- r ca o confruntam
ari o ca vU ui1 m am m data îimd maura sa o o l j Bineintcic- *.4 . o r
'cada 4 l un ea jm*r m itocr MinhoiK, ^e este •*, eu a la înmiiră n a n v
ptîHaiaki şi c tm e m u ^<ne maiuet nula ulei mir o ufiliitiun dr u r n a
tata de mată ă^eistă m urctui ercu vk cumi este a u e idcntita*e
personale.
Aut ea*iea lui Jumo S'jKfr nun ale tm n\fvrm ,jrî >, încarc „pacientul'
real este June insiiso cat şt cea a lui AdJ.cn / hr ! tuni; S\?nhvî, sunt
Jc»\c/j clasice ale »»biceuv uiu» tk imlA cinaie ilm a dama- parte ;
vnuc f)ap:t -.cm ars n»c-np<mm .mamm mmm-mmm *m ! m.drm
asupra snudm vi du ut p* urnu oricine du ;doca \ usdmduapa
k m Os jir- *. ud nur-:a? : d< m o- ma de c b» *.m m >• • m o ; . ■
',1 ‘rS 'J m Oi?i ; vsfO adiOm m mUm rdamm c-,a ; J =;, ; . a :.i
obţinerea conştientizării prin diferenţierea subiectului de obiect şi
umnmC; ca-a> -.a m pm.m; t nromm r -şm mc «Jt rn-m. cm m-' - m -
p * ! 1 »11 C ' I d i a ala- CC S ;a ! a t*»U , du -m. t t a . j t v J . Cat Ca . v >a- d t « a d is t d c a O
”#%» p***n -sirtcm T'''r< ’ ^‘‘1*p ’f-C
0 0 ’-C >' !' 'n sî,»/'-'
aîactocc taadnam a tieoitaisr* am cm CuţC iu rc r , *ms k p> met' d
rcpnulut i Ii / uîU c.ca/ă m r nn idcnrifc *u;j -'O a a.udă ^ o tnacu
mm p« vî Ni' anfrepu ,0 0 ’ O Mm» Oji»ac* 0 * d=. at«•('<.. t Cc, mto Cc
asupra îuiotrcoăîc wacpmcik rmşte o compalurJc urm; iamşruî;ţc o
alt vcrotknti/arn >um dcnuinuc ş* uki tul o suift/J a apu^iion uim
V dm«m; •« '-r . t f âz * MUm A?-:, z' ;*m iMn*; \t m p«*> ;*s«il dc*
'uJi>« f t,e < m i r<*'vie'K Jepas îVrnu •'-vi; 3 : 0 . mcm--imn
%j f»\h ‘I: : . *♦*
m ti 'dRa 3eu >i *r ^ t. •. •.rn^mm *• ase v *'oie tmpm
‘m ^ t c k f . 3v pO U t*iliUî vk «IUL lUl*mu dar C'.ÎC U-*p« U'Jtu
v i; mar. para- m. vmmu.*; ! «aia ui nur 3 3 3 1 ( 3 - mi Jc a vean
diin,' .a:;a k 3 , 3 i i u urfivupum r y a j pitii om.: o o *l email
3 * 3* ; - u . noDm Jr - . m r e m a e u, ,m, «ca m o u e m f *iv ţ ai al t
ve«u , : ,v*i J * m eat 1Cerne ca •' mia re „Mm-mmmu dă ’ a m e m ' r
.-mu m u r: v a a-Mic la ; e v ia m - euîai iunu cvekmiatzit
,aC-:3 iîa ar% j •’ a Kme a m . 3 a i murul praf a ommeo / j m u m u î j .
v- - ' 3 *«-• 5'a .* ,_ • 3 - _! .* / -fe lu l 3 3 farm
ai«ma ta uu~ * \ --■>f -m > u a * « <v v ■ . /a» aim inr : .*■%a u
j> . •* i . ! Ci : î!t_ :. ’; a.,i .; . i a „ e 'm • . . e*,tre
nu s-ar fi considerat un profet şi nu ar fi transmis mesajul său legat
de Ubermensch (Supraom), Acesta este un exemplu de individuare

Depresia este o altă consecinţă a procesului de individuare : ea


îmvr osfcmeme V1.- o vmm -«m m m Mm mm m ;am e- mmm* ue
supremaţie m orală în raport cu partea conştientă a personalităţii,
Aceasta din urmă se simte inferioară şi lipsită de valoare, iar rezultatul
este că individul devine deprimat. După lung, Nietzsche, pe de altă
o t : ! m -h j hîrimli. d; •. f e* ^ - i D e e m . ; , mu > ? m u :tii ^ 3 « • . i d u v i d l
* luiig , I v>53 * P e IfC; mi y Kti îf \ v U ( .!>< r !;? 3 ' 2f * )! 1 >1 ! fu,vk s:te»J. î ?SKM-),
e un cT u îctiv” (Jiting, 1953 : 59).
Pe: u a reveni k “ c r a r n ? m al llui ; . )rdon, unul dint
i e d îvtd e terapiei i 0 I t i f i UV. i eul ui », r a c :rm4e
şte:re a oonştienti zării atât a m n e ? - r a ­ me., cât şi a celei intern
c m va antr*ena un eclrii libra mai m al • m m . m m ^
’gei' 0 spo Mană dei energie înm i r Ierap ia cle scurtă durat
e- îiviil a.r fi acel a de ad pe udellli i să. obţină o relaţ
i b inc; adlaptată îii raport cu problemei e riidicate; de mediu, pr
mu Hui unei m imei suporţi ve din part tei ape:iitulii i.

Criterii de selecţie
Terapeuţii jungieni se referă de obicei la persoanele care vin la
terapie ca fiind mai degrabă „pacienţi” decât „clienţi”, cee
legătură cu conceptul de suferinţă inerent pentru acel cuvânt, extensia
acestuia fiind faptul că fiecare terapeut a trecut la rândul său prin
propîa terapie dureroasă. Termenul exprim ă şi răbdarea de care va fi
nevoie într-o terapie de lungă durată. în cele din urmă, „analiză” şi
„terapie” sunt termenii folosiţi în tratamentul „pacienţilor” care
sunt văzuţi de două sau mai nselte ori pe săptămână. Aceasta este o
modalitate simplă de a diferenţia acest tip de terapie de „consiliere”,
care este folosit cu referire la munca cu „clienţii” , care are loc într-o
şedinţă pe săptămână. Totuşi, trebuie subliniat faptul că acestea nu
sunt nişte definiţii clare şi tranşante, deoarece un pacient care se
întâlneşte o dată pe săptămână cu un terapeut poate fi mai degrabă
în analiză decât în consiliere.
Termenii „analiză” şi „psihoterapie” nu pot fi diferenţiaţi în mod
clar. u modalitate de a realiza acest lucra este de a considera analiza
ca o activitate mai profundă şi mai de lungă durată decât psihoterapia.
me iu m nu renuie o m idu e a ti dorn «>o * m e r r e meri; a psiftoso
m um a ir pmeu u r n im i Uj u i i î c ' îIui ana!in. I ii aii Y g v u demn
de retinar este e j p u i , sui aiuniic este un pnmu! rund o r d i u e între
lî.u «Minere s» * j un rapnit autentic m m ei m ie nci cetr pentru a tace
pomtVa o aUivifaU n e u t r ă li km nu ix n tu . o n n î n u r e " îmre
a nai; st v pac «cur sini de îa debili ui tciupier ;huih . m n Iip-mă dc
eHcfcpnune mea perna tiautnientiini* b m preiei .mm: a comandarea
imu> iii ie râpe in pa. »enmîui
In di est moment ai t» utila prc/euunaa unui t u r m e i a îduiui în
M.re un simptom fi /ie poale îi tunat atât organic. c ji si analitic
( * pat «ere i s 5 t meepm a nai*-'a v-s -mne u r m îl an1 u r pr-H em a eu
atc s a fu o/entut Ia terapie ei a legală k destrămarea c/Miietei sale.
ueinhinala eu o tuatia pie-blematica m Hui ei adolescent, in muri
î înip a itsit in evidentă rapuii u eia prindă m t r u n complex matein
iicgatu v'iie u ji m iîu u k ite icîapiîe intr-*. mar.ieră distrue tuă La
i a k \ a luiii cilij• -*d u r a i irea terapie/ a lest diagnosticată u i cancer la
-an ct a şutam a operaţie e rm m gkdia unpoaatifa \ avut nevoie de
mmme m mpo» î me-ka mult*. îum ik / î k . in dv ca perioada. nisa
eânu a li»sr peegant i -a iu e e a - i e sine Pin punct de \edere analitic
« mm m - a sjpac - s dt mippm o e b; ne U h m a ton
ms v- a *:t funiru a, 5 m o /e 1 %jî xt mparn v u a r p k x ie săli p

„mamă”.
f” b .■ p :;v,c mo- . . •,>( r . - n îs - o e a - e«

- o : k 1 . c e m eu . a ^ u .l arm mm ~»m a u r 11:


'mkmnpîu! t rse ■
;a J u mid*md m - a a Ie. him . o m u e n tî
•- • or; „ 1 . ; »P . ,O a ''V ; P ' ie i i, * ! .• a l ' l a
e e o v n aîăi^w.p p' >n *pjd -m -e, pj mppJ o im ri^iuiipi p u l-o e d o r
m u i j i c P- iv e m . r - a ;us. ir-e ap.>-,,;ua xe „ v<iakp mm
dePcmbj mifoviede- a ® :!s u c r d i j i pne. *?sei *1/ ă . iu tile mre
mov me *j<e inlhninrea psge p;eă t .a emu «.pui «anca •WirtpiaotL
‘ i CV, . C»♦*- *W v,1 pî« Cama V otPdllUW J: l' ''/<! ; • o~~C>,- C *
d ~ C* OCSf \ ‘.V ~5<î Is. UU'UîU cil S 1-JÎ . Jll’Jl a W l \ aV •*!
câ m p ie . i v« , f n a v a u ap \ cm p««.a; U ic n v y u .tî m îu -J *-
, a W c a omm w *> vo a udam npsu m via c p u i w i i m a-.a^
^ms mea . 'Vmmj. «mr o nunta jm ccpriun ^v-Laim puhoi-uiuc
ai ~v Ui i "i a f«a jUd 1 * sic Va-ltU staie ii pMii».vd. m st ufjîimtt Ca act'-'
acru acta a v a 'Vi a * a a median m a t m n k ample
Li a dCMiV i jCic -ila <.'Cita a n e a uiUIllt OfUSc ci V/t 4reni-, a
; Va tm a unu» Pa m o r v m pieeâivc pemm a dever». profesoară. im
famt io a a ;r »r.a.: a , ai ani festive nud un simplon» j normai
Iad o noapte. i a o ’ _Lmf iui Dimiiie/vi m fisits i coi itilâliOt!
Ara n a etnd a m arna Laic v ra calma, dar complet vlc/mtcrcvUă
de mediul îiKoîiîttf m »?, ,u uapen-mrik la inîkiMU a v i d e l e laiâ a
L insul!le dt anoîttk . oiespim/iiUMU după vum coiiieiiîa fuma a*
!: putui m voîbeac a la i a Jk a r e J a p i e seta bagă cam hj tîL
k gai Linei u s*. ii a m * u m e a miip
Junp a IPimktV denia ii pfiM! ,lt Hulite CUhf. ale i UlUei cjţiliof a
vii Dumnezeu o rmpim/and ufiniutia aceasta : -i înmana! o foa
de hârtie pe .an- cm desenata o crike In ode din urmă, după nun
multe ÎP îid n id ham a uc m opern că tandra se considera păcătoase
J c o j n s c ce smc.se a W t de an barbar m /iua în care simptoniele v
rpdintsed In mea n mpre ca a tn-t o e« anemie rdmmasă si Dumnt'/en
î - a arata
lung a o i ■a ^ V m a a c \ o a <• p a ce-o sas.- a „ m !
«•;■ munci*- ’ a a V ^.,t ^ a a >a ,t v Jaf ,. m •» - r v-av, 0 Cv.v> fo. jî
■ n VC ; \ l , .Vv Cc !•; - - a a i m a s - V ^ : V> ‘y c -^ d -a-c

ne c s i î j t c a idem*iu.din i m a c a f a r ic a v du- u r i ’oîe^rărUe p a K-


- ’*4 î îl.* C»V >' ’S .!d 'ÎM > - 'U- O l C «1 ,IO»4 It'*»
o iJCsHa'ii <u l u a a uimea sitkc mase eO i î
Toţi analiştii jungieni urmează un rezidenţial în psihiatrie ca
pune a tfmir.ocvn murnc >* ; nuîsiU v ie um c 1u pai v a n f i u l w ,
>: cei a t c i i n z i de îidni::;uc hoidcrfec iu condume îfi care aec'f
pacienţi se află intr-un mediu restrictiv şi urm ează un tratament
medicamentos. Majoritatea muncii realizate cu aceşti pacienţi este
mai degrabă de natură psihoterapeutică decât analitică - adică este
'•V * >,■ I ' _ aer! *. 1 * • -.V _1 -i’C, v mat
' t* r mm;- u 7 j. u « . u, 't.ir u u u n ’« *u -'«miiCă
: *_ u M U: ' :•; . *>Uv < ^ . u . u r v7 ,c • u-iu ac
o- * j „ corn - . c j ic 5 . > r ’...«mV a 7j>. 1 n. •« u V se

c • v ~7 c v m ■* r 1 v f «*, . uu u u 7 ic c u v \ ;iă m
u.si v „ s ;u c - . • 7*
ă't'tc mă c v ** m V V u c u c u u u c 1. m js’i :ungi cm
. i u . c c c ' C u : *.%u -cu* u mp-*’ c v C. u ' m u.- d«>ja
. :.c o . u v u< ic 1 c ; u : c c * u n u* ! J c î " c- c . ; e m u ia
, - ' îs V U „ c ' c t.. _u ' : 1 * :» V" u . ' u * u„.« V C J t U

>!v U *’ i î ' S 7' ' J'î î'Ucr u *■ u . ' ;V •:c l>,


" c 1 'CC' »•. ck cî.tăi ’«/ >*|xî j 7'V c. * \ uuniuv* u , mi j u a muu
.^.m u u *u; •*»;.'» s, ic m uu«* nv.i j;per-;k :n;i. > u .• % mcua ia
'r -um . ,ok*s.ur - i-cnrC i « m u c ... n r c _ : : 7=c m .^-iCocrea
. . v-> ic r - i U ^ .'C u c gu .r^ ir prm .m um c r urcre că
. m m v-j î Cv-s u c c ;; ' j m ujiurii -im *_ i *-mmurm c c M ie
m sî'kcc 'c? *cxi!C -1 'i 1 io î Cj î . s c'-dci •.t -1 ; ' c ; ?c 1 .încovterâ
C' j^cr^L’Ca a u * .-cm *C-SI|» C\. C'U C C . ; o C:<Î *' vCiCiCsCîîIC atât
m .c î s 1!, v. j! -î p r - ic c n ^ ct (si{4:mu
•-' IU Ui'" v <.V v ,f ; 4 * V: ;iC"-. 'Oc:«r;S - "iu :U \'i LUU- -?^dv,gl
wVicH / . - rIO„*:’ V: 1 *' :\ux cu c.u.. %v 7. »0 ^iiiiuep.
.crierile sale despre ritualurile de trecere, ' C v n 1ir u^ru iui
ie distincte ale fiecă rui ritual (van Gennepu 1960). Prima etapă
de separare de lurrlea profană; a doua e
sacra, care exista dincolo de interacţiunile sociale normale ; cea de

susţine ideea că întreaga analiză sau terapie este un ritual de trecere,


ca ue aurei fiecare şedinţa, cu separarea, mirarea şi reintegrarea ca
părţi ale procesului din fiecare situaţie.
Pentru a lărgi sensul nevoii de semnificaţie şi apartenenţă, să
menţionăm că există şî o nevoie de communitas , termen pe care
antropologul Victor Turner îl foloseşte pentru o adunare mistică cu
un scop comun, în care identitatea individuală este scufundată,
Intr-o manieră plină de semnificaţie, în trăirea unei comunităţi, cum
se întâmplă, de exemplu, îe cazul unui pelerinaj (Tumer, 1969).
orice identitate personală intr-o manieră brutală, prin obligarea
acestora să poarte o uniformă, dându-le un număr în locul numelui etc.

acestui proces de despuiere, decât a unui sentiment pozitiv de


tu v >•- îl, - n Î am mC m« O'-UZ 4 I*. . 1

dimensiune psihiatriei.
t *■Siiv p<’' . u •"» mpu >c pc jiaoan im -hiii'r
r -! m .O . 0 ""-'r A lîiL î x icO >i
•v a c pom ** - ' . ' ’ Cr»^- •* -m-cî !>} • . -un: \o : .a ap r -
do- • i m s . «ia a a- - a-a p - ^ r ; a.: ui m m m u - te o a r p u n ,
atinge pământul, combinată cu lipsa de control asupra avionului - se
p ’- m ! m. C - ! • . a “V ; i » a t « !U; m atern * dia t e «Or : 10-10'
v- iomm -Man a aTm •* -• *O: •*.* O : ea- IV. ;m j a d * *. u: . J !S L .
a i.V.CO o- m « - - m -. w a iV i t lOteC . k 0.;-.
x imv; m- io a>.; : m mm-* ^ *-ac : lămpi. - mm-mmmm ne ma
im. ‘ trn , L a-mmr ; a aOapvi mNem
! m uv m i'O. . a t e, a p i a a C t e n t a t e a ; l i * k t e Ş t e a , u î * HC rte!
i te t e t e r u teOO te Octe i .... J a >Ute . <te te iu*k.ii*.. ha vi» d* tehte
te v vi: Oiar î\ mp mitea ->m mmc !tea Jmv teah tea ** ilte itetealltev
da c v aii i" 3 v-r . : î.*npţ.;>. aaommmr m ..o monte jcamote a-*,
pi m •mm meu ud *r ah o; * e -teatena tem ^ : p:a urc i vn 9 v
V O:' . . tea - * .1 a* : *0 X i a v- m * ' a " m ’U« d> . Ca
aceasta devine acută.
Când un pacient urmează atât terapie individuală, cât şi o altă

iertam ’^v . i u r *•i \S ‘ mm ,,n-i început să fie împăn


între b►unui anal]ist şi sponsorul cel rău. De^/enind conştientă de ac
aspect în cad ru l 'procesului analitic, ea a putu ' Ui x!:; a v m -aCv l

un a . m a . ,, a m am*ma. . %> Oa - 'n-j o Uamem î i : - a J o o i m m r «~


aum io o .vtevkrpK -a i -ac p-î!ia«fripx vc accov. oa/un cUc intim nan;
ctanm când un p_.mm . Mt mi p e iu o i pvni't: ci îm u ^ pentru
»iîi? mai aL*s un m e d Oui m u r analistul trebuie O fie a tem la
r mda rt a puerila !-ni re -.a spunem medicul -ie lanul ie m imapetii
m să ia măsurile i m n ne pciiîm a et»mbate a i c r t umiu
Oin Leit ei iu mate anterior ac desprinde cit tl ari ta te ideea că
terapia nu r x J u d e trai tmental maJi/at prin ai te modalităţi, ei le
ac :eptâ cu nuc un ta in mod aum , câtă mame cramţele discrete sunt
menţinute >i există *aîentie suficientă acordată mmdât u si îdeali/aru

Calităţile terapeuţilor eficienţi


Ierupta este o piofcsie %oea|ioiulă şi terapeuţii pot experimenta o
chemare inurnă căite ea. ^arc apare de obiect ca urmam a propriilor
rara psihice prea unde Uacâ m esiea nu suni vindec a le în mare parte,
există peî icului ca un terapeut să reacţione/e în mod patologic ţaţă
ck pacienţi, ca urmam a trâiiilor nevrotice ale s unt ratruns ferul ui - de
exemplu, ră.spun/and cu aceeaşi monedă sau identitmăndu se piva
puterni' cu comportamentul tulburai J pcinenndn» Ic, situaţia în
care aceste răni au fost s indexate «n mate parte, terapeutul va putea
-a eiiiputi/ezc cu îr turna pacientului si aceasta să i îîe de folos,
Xiitt^consiieiui/area »erapeutube vomhmată cu enipatia sunt cheile
unei intervenţii teoiivnlicc de m u s
b u r n r t ucape,a r?m urgt un o icuiiC de .iiiali/ă e rtu io care
dnrea/a ».a\w t am \ccsUi este p o cedai dm «an «Jizfi pro *ruuma ic
nermade cuimitiviuiu Uijpeuîe: îucrmmx ,;d v i n c n , a o « ik>.
,!?i:îUsO stah sa ma tctapcun x.u 1.0:0 •„ă /C . s>. c.m a. ,• ornam a
c e t om o-, ă; v c ; r . i , .in d u rtc m -e < m m ic -c - •? o J ou .1

Is *- n ItCC s o C ;M „> p X i r t ^ k ’J C C rttp Ci H rt t' -... O .- tO - e

oammeuiun lotuşi c^lc important să ne oprim m ac eu moment


. mr*m fort ămm , 1 ; - a *>*ăt-t«t . s e . *- **• mu~1 ■0 * nmb
Jmm • t>piiu! o a ie u o c d ouseuat *Sn m \ **N5»
kn va'-îd-.Jaî k :cu a*-c iv< ( u s UH a; on5Î %aCîc tic a.tdu.aCc
dar nebune să aîbu o oarecum experienţă Iu im mc a din cadrul
instituţiilor psihiatrice Candidaţii trebuie să aibă la ba/a o profesie
o ' ? v I a . *' '* \\?C ' -te ‘R! • \!» : O a* *. - \

(]•!: d» ' i k u 4 j ! <• X J U f ;K' '- W U te p, «»î**M f! |S Or », »v ' 0 • ' »

como iic i l
Imn: c ion v.e* v m a amuu aci a iu p nnia iI iRl m \ op aci vvim .*.
unu. îi.iiiMOg pi inaltză pentru toţi vuitorii analişti pe v.enica cano
cm preşedintele Iote aia t nn ml Psvchoa naiv tic Asexuat tom între arm f t e ’;
>i !b !4 Uung. WM s Instrumentul cd mai important al analistului in
anin urnea tempouhcâ oua personal iratea u caractere! proppu. care
iremne modaîe cu o , apm date de conştientizare a limitelor proprii
legare de nmdu! mîhufă* i pe care îl picate tolera dm partea pacun
tulm Această capacitate Jc autoconştiennzare trebuie combinata cu
>.eea ce Ger mod Adkc numea cei patru lî * ht>tn\>î\ i onestitate o
hunupuiv (umani ian » hdmihfy (modestiei şi hum our i umori care
la rândul lor. trebuie te ne tn legătură cu deprinde?ile achiziţionare
pe parcursul uaiumguHm ce întinde de a Umgul mai multor ano
Acesta include terapia pei m>naiă şi mperv i/area. seminal ule teoretice,
întâlnirile ştiinţifice o clinice, care m ca scop construirea unei gândii i
psihologice a terapeutului aflai m trai ning Dezvoltarea profesional)
continuă este necesară pentru menţinerea la /i a practicimiuîin ui
noile idei teoretice st Gînice

Relaţia şi stilul terapeutic


Dincolo de roate acestea, un terapeut trebuie m poală combina
sp‘ a liane na tea u t observarea adecvată J graniţei» n P î mc- sediu? i
este mcruLi d; o n . s .. .1 . ude?maic ca oaruoi pa. .emana
stabilirea , chiliijcfuîm ‘ irîaptuîic \cmci mate jc na J e in m a dna
te teipe'U O 0 v Xilî cu privii r c. ^naa C; Cu..1 care va fi plătită p
şvo '4n. Ha iturte! Je m u t e c 1te, m m e ~ iama
spectru c?are se iutiiide de la o şedinţă la cinci pe săptămână, şi dac
pacientul1 se simte mai conf orlabil pe canape<i sau pe scaun. Ace
''dl ;i 4u mmm Uf arsele sa) este negociat cu partea considerai
r; :1* n, *n a i a e T„ 'n j - r a , ?-*. . ?î , jî *p va fi srliritata rlp-
lungul liîntâlnirilor pentru a M»t atem- ai t i a n ,.U : ' ,rC, «a, a ; t
o»%eterna a* ;: -'.o,
' m s O ' »*• ’ J acestui cc>*i", ; > o r r a - iră crearea unui medi
stabil, în. care pacteo m * Jî s,.i ' v'vu r <Caî <• «.l . - w•S tî >
1a .v ă ii
mum i v.*xperienţelc>r trăite î n terapie. Nu exhO i nhm UcHi.ib ;
■»;,/ m l / r . - - •*. t, • ' f • ^ • '*ic: ’C/C1*.*.««, , \CSu- *ir
c *r v; n ,‘a . .< !,k . •_ ' m - m m ' , g m* m* m i . 5 > : mc .. %n;A

limitat.
. ' m m a d m m r d c / m m , . u î n a -L m î

'i, c ,! m • d m . • m1 ’ v a m *. *T' • *1 ;a ; - * ar
' ,m _ ,r> 4, ' *•/* n ■ / ’ J.C ^ r *I apaiiţi. La • ,'v / * "00
Hikilk, _i ' 10: :* ' C n ‘ *. . • \ irtual, nu exişi:ă autodezvl-■ f!r> n/Oca
m >, - u V î 1 •îrapeuţilor, în afara informi*•*0 '^ r- <n e solicitate de
0 U Iv U!li t w.C - ce/. i neuîPi .1 Lin ** 3 Lume 0 ■ 0•c îî .c j j v o r i
1, t cp rm m n imm /•■•ssi.. .Unu u d u p t :C< 0. " c \fc . m m -1 ; \ imc
umnma dc a ;»rcccnic Jec ii st o e m v a lc despic mm Lei >nlmţâ
11 cc 0U1 m '• i' tVl’t 1?,€■' _V* V.n e «urne/ dc mu ba xun: n v U j s C'» ini-a
povmîU :r- " m m m m m îi/a toane n \a d «m m p n ;t aî \ icîii inele
:cro ia m p. • v OC «' „ j dt. CiMÎi m 1 sUc !U m. ni :<»rnîtcnî A
trebuit să m ă lupt în acel■ îTs.ia^ciî _»> OA dr *> m m m m
v L U »* * cu intuiţia <sa farîl i a : / a , e ii- n /îij îi ci «ic c o)/ mândri.
feoarece era un lucr u poz •in p «.-«o- 0 r c n n c SouiL anem m u ene
a calitate Ut mm 3 »' H fUtîcvt da* ni ecaia tcnsaîc p .i-m iicrc
izarea fsmm m c / ’■ea mi m ' 0 * ’ dr >c >c Unde. c • a*' •- *ncîCi

în eta ale unei terapii de lungă durată, practicianul va


iaî deschis fi :racţiunea cu pacientul, recunoscând uneori

Strategii şi tehnici terapeutice importante


Unii dintre analiştii şi terapeuţii jungieni folosesc doar canapeaua,
alţii doar scaunul, în timp ce alţii, cum este şi cazul m eu, folosesc
fie una, fie cealaltă, în funcţie de pacient, sau ambele, cu acelaşi
benefica cîentnu un pacient toarte r<azistent la re,aresta atunci când se
pre un stadiu infantil. Re;zistenţa impl.ică mecanisme incon-
ştiente d e ;apăraLre ale eului, cum ar fI reprimarea, negarea, fomiaţîunea
reacţionai ă şi J; o « * ţ ' j î < refularea” în multiple variante.
Ultimul pioate include aproape or ice, însă un . . '>k Ci4':r :i l V
inundare ;a şed c i 7x , _ ‘î«an i *M oniric, a întsuz ia în mod constant
.c _.tex- rea unei „probleme” de lfiecare dată. *Cri TeC* -! -
fle atent 1.a ale' x . ; ix x ite te t Jc Xenxtete > -'în v iN iic ,',»* -x
x x 1.1 *kcesd >x- i' >x:. amoc: •, UXl rid tC:C*r ii 041 em ^lUn, ^ 'J
x 'C C . *. ic pei :x . , *i , «* i o i o a m '„.»nrtn •'a >v i'.ure o - s 'c
MC '"r CU, u i* %Că MUi -i^/iu.u ; U-j > P MkUUt> 4 U'
,» ru \ te ’mic 7, 'R ihhi . vh cemm - m uccu . j n î
'J'T ‘? ’1 Ui ' ~ J Î . : î \îte\ : i •! . >O p U ' : *m * i«
’ CMU<_s> >: ' .« h î O : ,C*>! ' «i. 1' i M* u C , ' MÎ » u ÎI, m ; / .

\ii~ , 'te m , î' ! . C ' m ~t„ i iul X CU tUi ;«• i; , ' ; "? 7 *
lui Prend, transferurile s u n t :

ediţii noi sau facsimile ale impulsurilor şi fantasmelor care apar şi devin
: ' te; c. tu- ^ ” ixmte;» rxiix : te te . i t us . i te*!te< u-.
’ ' .u X m ’. *XC X 1 : f ~ te Xtetete • te! 'teX* <-;EC *■,» t ;:t I-, ,
-x |î *i -4 u X« „

i d - ’î c r v . c c M ' v»; îju r\: x t e t e e xu^ xte-x*,/ j!r m ape-te. .;


mia >x ; a- !îR mm jim tem de ! te x te ix xe mm i dm mute infte
t * i 5 «r-: ii n , î u «*•-_ . e **' 1 * x„ ' ? • un, ? * , vf ■
’• *
contratransfer ca la „o sursă importantă de io.fonrici.ţiî” (Jung, 1954).

reziduală a terapeutului, însă flexibilitatea mai m are a lui Jung i-a


permis lui Fordham să dezvolte o teorie detaliată a două tipuri de

să simtă s«Ml SE se co llip<orie astrei meat îşi da seam a, p n

proiecteite în sine ••A,s; te. rdhîam, 19 5 7 ) . Prin acest proces sur


nes,- dispoziţia păr f ‘ terapeut care răspund în mo1
vt> „ i prim ului ;.;c - ' ’cii.i eră de ca m v_ r~.
C e lilalt tip de * n .sfei• a fo ' \icS-.s'pî-M« -.*■ m-'Oîicri •_
r i d ^ •.nregistrări * iV-'’ -”.c*r-x J r 40.: liză pe care a realîzat-o cu unu
J wml.J«»d îiliamur ,î C I. ! eOÎ.utl,, s 1 d it sauCU „ »p- >pu t .iCresi\ lUU
; tvo, m ; u , k ? ! r iu ^ s i i ' u o u a u an .1 n,a - >:*«< dm doi ^ y n a i o
cm a mmemt a ut;a . a 1 uaenîui >au I a ima tv irk mieJiiot
ojciimuilm nu emi posibila Arest ♦un* unea a hm n.'nn' de kadttam
^mmnmiisku „ila/^t iu
Vr, îai apa ul %are an di anrae mede *.or>ccpk de tmuSîer si
i iili ei? uimtei pervmai va mlovi merpreîufai a a pa o strategii
mim d a , atai tu tranAen cat o a maus ferului îimin; leale acestea
%iiîit directienaie spre reparaţia lurnn interne a ude anini deteriorat
Şi îmbunătăţii ea mk rac tiun »1 cu mediul, ()per tic i 1 n opul anterior
dt îauster connair-uistec repte/intă e schimbare majoră it strategiei
Au dt ' ta ru m n li -ui ^iup a! am u oîmeofo med - mda idu a tu

P o ro s u l schimbării în terapie
Fri vestii si îKftikni! iu îerapia jungiană a ăst den menfianat. Simpla
melc patologice sun* ude care îl determină pe individ si v mâ Ia
terapie >* se poale cofiodera ci ele deschid drumul către creşterea
conştientizării din partea acelui individ S a arătat de fa în atest
vepUci ă e\ 1*-îciitn nmph meim fi Atu irchaic diagnosticate de un
media penau * a ah di dacă tratamentul nudica) este necesar împreună
cu analiza D a â amptomeîe par a d în nu re măsură nev mtke
adică Pă ut ondinei In pohuc anina ele pol ti tratate în manieră
-maliţiea D«. ‘‘iţa xmtpmoad p •« luamne iu im aire şr mnipij
ps- arc ou/1
Din cecUsU? gorm>vua j n a a e a j m „ _' nulă m a okmtdu u
anume ^ d lă A mm, ţ, mng* mi-C : ! ‘ ’ m.m: r i e : ş r r v
m n u i v e :e| nm.m m ** muci s ; » ş a ^ .. ■ a , j • mmm Jm
i-ue i .iît V ;• ■' > 0 , 1-
’: m - ! S m U* ", ,; *. ' 'U . Uv4(U * • '-Oliv. UvK Ci ai«4 ».k ;J UtO ■
>j
îHilîv nj u Ili 1 , mc poafe u î? tos? m ano a mueaaa vută suK un „ane
a «C i , • rec» e m* - *c ' a s e j amemm t U î ă ş ea-
e.Hlcripfaic \! u*i ;%a 1 a u nm em ^ k m e ;lm m u a u a i o p r i 01
.e cun,t .o m u meteU- 's‘m« .-,a- nae'.lor mai e» aui l CvUicav
kiviiiî de tune arul.- ai Pui, ca fund pm \ indccâtm rămkă provine
el!11 perNpecmvt a d e rk *cic.i'' asupui patologici
M 'i*i «. . 4 m : -m 11*ij'^ *. • .e ‘l îl --"Ci j ’u : .a,
; ,1 •, v-, l - i .s “ *- :d.M i î 1 ' La» O* \ , i *i ie Jfj ,i- is U î !■M. t !| a „«<„•„j C
a \ ?l , * eeM C U ! . p < : 4 X m P l:<' - -a*4 ' J*' : fm _ • -'4 ă • ,<.
a mop peMMkd I- * Cilii ;CM 2‘‘ Jc LI aV_iP UI ICOIU MiU .iL ilnk -v
frtm 1 em;r ertee iluume/ă povmied temi *_uplu Un. ,‘Uu»u prezenta?
■jk<>;; ^a rc-Cc >* 1 v.Ls:1 a , idiCMC , j h\u. >1 mia uC aîtc- !*. ~a v*O*
-e *-1 *1 1 In «'Ut a mciumt liuiiriîc liiîunc xiiaf c*urip!ci îmhrăaait e>
mume de?hrecac fu m . ; etica ca m e d e /m c ;mag mi tepre/mtu
m i. inia un c c m e S e * unei uial'/c pcetamic, a. mulmomam cu
Lairv idUdţUi
,VtM.v incicm* ; u ' , u Juag ana o reprezentare a dublu?»:; vem
]x -.are ii ari raliti -rt ie terapeut şi pacient, ată» la urnei umsucnt
.m >i im -aista rn \ u a w arc faţete multiple de exempiu. atu- b
:n du! tiimmximncrm,, emulai mi v la n o d u l velm n decim m
împle a arama auncm .ti j n iN f^ indivizi K măsura ce analiza
lav e de nivelul Jc \ e m u u i >. ac . ei .u»*muniir»uu! Laplui cm
mpte/enîaî uita lume :n u -i Ja a fu ia iroag ac, mntubi : „ \Jc\u u d
am ’ (June Abd figura b ligm a 4 u mtăţisea/u pe m« Jc
îiiiciiand meu muc am unda ,,umhi a ’ unul de celălalt când dvc.m
iuv.ru apare ai analiza, ci poate dttermina stârnitul procesului
Drti.ă anali/a depusesk acest stadiu, atunu apare o conjuncţie
iraic cei dm piotagonistL care sunt apoi uoitt in actmtatea de a
-ibtirie u meştere a aradului conştientizare. Această situaţie esic
ilustrată m .rtduijancpa ciung, î4J54 figura >u sare mîaţişca/a
.uplu: Uiaiid sex lAtuşi dat tund» tapfif că îmreeu! pi«*ces ana*Ui,
r^sm ir"«u t l r C ia f a c, s n. v j r St ’ f a j i a c a 1*;:, v m m m a sam a C-as '
’ ‘llitULic- a n , K M U> uperano 4 / a a dniire ai Mi mm,,:
.S i S C df 1 \ CtS1J 'i î î «O** ' ‘X' • i . C ' ‘ ’ $i' A‘' ~ • r * ‘•
care sunt Ilustrate în imaginea următoare, Cei doi trebuie să suporte
V ducr : u .o -x s>, ^ ţ i " . 1 -o n . ,r’ -/ * - ^ . n - ;

' * ,s“ Mi p . : UfSiSC' -1 .


M * v. t ţ C>|«i ; ^ *Lf-, n " *f I k !':> ' I' r ; i'*î j>*
c i ■m ' .fî î C 'S C o j«i • * p C',. . ^ Ct m<.f <**r.. * 1 ■'F h ie ;'’
de rn* Mî i^C Fliiri iu-c« divd'O* .f u»ie( e-c ve îd I.Ut Uk-fTtCîiîu?
!-m V tfvt' ^ l '*•*«'m-e* *>1 M»M - . n i i s m - X Alem
rtfOf ogera fk" , c ! i c . ; . „ cum fiece a n e sune ce em pou/ecr'^
aimmeu 0 |»uş;a«r L o.stf erte eeniial ‘c ace-; cp de aiutluci miiuimiă.
182 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

? AVU A A A ’A - A ^ “. i P r A - A !» i : " L A * - A

Din perspeictva 1ui Jung , Rasa num ilust a LA A.ALira unei ainalize
ice junglei A i{1cursu 1 căreia amilîza viselor se 1s 1!./ . r t prin
iplîficarea"” imaiginiloi >•'«< •. - are le conecteaiiA A M L A
)logice şi culţiirale. .^Imaginaţia activă” poate face parte de
nenea din A*-' q s . Jung 0 descri ‘ ' *v V : .î ochii de: ■M .
a sm?i -
\bordarea dezv’oltării „ V‘Uv -. schîirnbarea ca î■eparafie, AM
rmedîul lucruluî cu tramsferul, a c *r LÂ • î deteriorute şi
: . T ' E ,î A ' . v - A i Jr* m l A E x t i u m A ve ;An C a ;A a a ,
- VPA ,..'r;pn A ' ' L yA CLĂM *AHA a .i A . • . t a m ^ u fr A
având semnificaţie internă, iar capacitatea de a tolera angoasa şi
vinovăţia va creşte.
HA- .‘O, dlAU-AM Un ■ A- A L A A * diîiiLi M
.A : ;A .A A ;I« M .AURt ( A i A î . MA UvA . Ă A~ A - Uo H8|y
s 1* AU 'CA r*AlC Jgîtlci ck' UN Abdt p-lluL AK de ILmUAAlA
AAiiîîA Â auA ncic de rmrypMeofa a ~ mni dep a Mcnle de
A a 1 p ni*n 'c.A v 1 fi: no Aii-aurul dicta» ,v care :l a n paMcniul m
~Lo v- r. :hah aav xai r iiAUs'î mm: o dum ă a ce Mâi ^
h -I-a a
^ â n,v4î > a a a u nu n-.jre mU a h Ă*»UMx?i uni v l fiiHvaîMA
■4v.; A ÎM \ MAC •>« P 'A TM LAT» A AAAiOt AAiîC d l
: : a M Ar i a a e E L
AAAAAtXt "A' ••<: A ' ntAiVO! A LTC/inl i jl!v A,; >.A
dorinţă conştientă şi flexibilă de schimbare şi cu un mecanism de
apărare inconştient împotriva realizării acesteia. Un pacient a descris
în faza incipientă a analizei un vis în care lua apărarea unui om mai

iterpret

Limitele abordării
Jung a fost un experimentalist şi metapsihologia lui s-a dezvoltat din
observaţii fenomenologice. Unele ipoteze jungiene pot determina
prin ele însele cercetări epidemiologice mult mai riguroase decât
? u : ’ciei[iţele teo■riei şi. pra ;ii. clinuce j Hjn lene V J ut *v VPate
de opere1 lu » Mi- . îl Pordliair ire a r ealiz:at siVÎ:V 1 între psihol ogîa
analiticil Şl ’0 V v ;V iză. le afara luierului cu t UUnferul/ n »U1, îi' t«:n!’in ii,
1 3J11 câştigiit de pe u î V 5 ;*î!l 4Ui Vi în etici: IV .« UCV. aţiei
„a w d ine t m w > 1 ' Oe V n “are v j r 11 isteiiţă aile eulm şi d»g pe
urm a fcv t.;irii ean; .pe a. - ■a in:strumceu f " uV W r ce le p ermite
;v, senii lor să intre în contact' cu in -0 V V W pasa lor persecutorii.
în uiItirrV :o ; >: e ea ut <h u,w v graiv 1 3mu *IV V s v Sa lei
lung şi, r\~' *» »v a \ v e!f: s:| psiîiei «Vii • IUh1»f sv •: G Kt invş ienii
«. rî-*Vr ;nit >VO *~î piroşî în cec -1 .*.» u n i >“sfs î efo rturile lor clv 0
t ; Vi Vi m- e: uv^ titate eşec"uni C *.!- unic pr; /itoai r L prv^IfM isele
^ i* , Cil 1v u v *1 • re sîsm, antiîmirlîtîsm şi scîxisiTI.
Exis tă rVU u rc i - - ;• fi vi ud ac<i s t e ;atîtuidini m- dr J w , deşi
G eoffrey Cocks spi ._v; ;<1 v U are r vwV •tuia c ă : ,, Jur .i ! :■« L acord

(Cocks V185 : 134 ). Caseme:nt <'2001) furilize; lai multe rel;aţări

Thoma

’ A**.. ;(Ul. •" . J V . n 7 *IV J „»»,d V ►


*

' -., >' ‘ v 1 ’ «v * ' •1 -:’ - ' *»! i • '»r• 5 s .' 4t >,; *: ' * * 4. .' _»

-Î », >** V - r W C U V, ‘ Vd . :I - V' •« V V, • V -V - it.41 -


\! \ \< *i te ; » S MV I Ni *JVh n Ai \

V vxiism dc pcîftu? ' jlduKi vana dthPAitat «ntcm ; ;-«Jm V cm'


ieivrnei; jp4oe un mdn- ui «x uL alifii a cu arhetipul Mântuitorului
A ftuxlc vnnîdv fu! a* piepo;! umanitate vUituîU. i \ ; c -iu* ;i: aii.'*!
tiu cale im m Iov sa u iih /e/c .Ktuie concepte u instrumente
puhoi*u:«ce ps.hoîopia âoaimeu sa Pe iranslermaiă nur un vu't
rchgîos. cu tot u ' u a mseaJima impulsul dt 4 emu tm {nn/toio.nî
şi de a deveni un şatena indus

Exemplu de caz

Clientul
Cazul prezentat »na« jos este unu! din htemiîum ele specialitate <a
fel ca şi cele m enţionate anterior Voi încerca sa lustrez terapia
jungianâ prin ‘nterm ediui prezentării acesîu* caz aplicata unei
p a uente cu tulburare obsesiv~compuis«vâ Mai întâi, deşi aş vrea
sâ fac o descriere succinta a pacientei lui Jung care a fost afectată
sever de această tulburare şi cu care acesta a lucrat pe vremea
când era psihiatru la Spitalul Burgholzh, In perioada 1900-1910,
am să prezint cele două motive pentru care acest caz mea atras
atenţia unul este acela ca sim ptom ele com puisive meau adus
am inte de im presionantul personaj literar dr M anette. dm romanul
lui Dickens Poveste despre două oraşe Cel d e -a 1 doilea este
legat de faptul ca acest caz «lusheazâ m odul de gândire al lui
Jung. care ara pslhodmarrzo înainte chiar de a-J întâlni ne Freuc.
asupra tuîburăni*»r rs ih ic e ca a văm i o migme osihoger â Voi fa r^
o schiţă în line man a acele» oaciente îmviVo de a prezenta un caz
t'Ot.v pentru a serm -oxim o -m te* apia ;tr< q a r â r ijjtă ;a m tem aetc-j
a * ecm "m '-e aha «r, spanie: impura»'« uhsesm a
Vesensâ -V ju re ; nîe-nam m H * r ir m u , m
'is -i*"' v >'* * * îj-ra j • • f»-n ^ s a. >c , jr
r! CvH > LV \ uC \ ’-dl aîluOJ c - •|e V’»'• '
u T^ r r*0!cat; , ccdcand rrve^an uuntmue de trecere cu m âîrme Va
’ - ’w ~ • *- - r V ^ " v • i -i - *.. - f e v ?a e » >■ ' Il-q* r / v u„ -
'îl >m ciiapjîm C !V > ,1 * -im e, C C o t '^ .ic g î> ,P
• jv -» • î / ’C m : :• >• ;C-'V i .» m *, ; p > c<
; a c e - o ■^ cm '* pe' cm c jc m c ic 'u l vamte c<-^ ar
r v - A pe ştec-n-v "-J bf f‘c cersvm 'i.c; C m pti cu ş» Uî u
cusut sau msîru t o~:r:r'*' D a te ^ î , ar:cu sa V a îd e e< u .ârstâ de
> ^I '
O;■î
ţ ,J
*% \\|l« \ M.r C\ ^Ct v f! Ut »1 .»*

d • dr m* i mu »: -t bimmrmnrume ^ , m ; *~u -mmmm I - * —


mum:mi m- -mume ~dumice l o a u m saM fuiteM * a : im- m
mm: mmm npvimmc m i , m m mm- mbu, mdrupmt m r'' m« --
mzmac
Ca/ui' pe cam * vm prezenta este as unei K-me. în ,amtă ou
io du ar»., K»c m-e mvc« mcru Catrenne La a msi -n temime vcemm de
emu da,, cu o Ferventă de doua şedinţe pe săptămâna. în nare nu
a F * rnmma o m ap03>.~i deşi şim ^.a * me cuta, m ea pUie-u o j - .-
nt-r.dâ pp ea daca dorea acest tucrj Face uneori alu;m ia ea da-
spune câ dacă s-ar mî^de, s-ar simt» vulnerabila Problema prezen­
tată era o stare putem-că de angoasă, diagnosticată de medicul ei
într-una 1 ,n mzrtme saie periodice ia eh care a îndrumat-o ulterior
să fac a terapie cu mmy Mi-am dat seama câ suferea de tulburare
obsesiv mompuis* va rare se manifesta pun corn porta meri! corn-
puisrv ntuaiizat ca ~ c complica viata de exemplu, funcţionarea
corporală în folOsuea ba*» Petrecea um puţin doua oie dim inuau
în oaie încercând sâ unneze şi sâ iasă cu scaune! ceea ce
ae venise o parte rstuaczatâ a rtJtmei sa u zilnice, Trebuia sâ utilizeze
o anumita m aca de Pârtie igienica care îmbina pliata într-ui
anumit feb trebuia să facă duş după fiecare folosire a toaletei ş< u<
putea defeca decât în propria ba«e
Celelalte sarcin» pe care trebuia sâ ie îndeplinească erau ia fel de
fitualizate ş« petrecea câteva ore pe zi făcând curăţenie în micus
sau apartament Munca şi viaţa socială erau foarte limitate, deoarece
părăsea casa pentru scurte perioade de timp şt nu putea avea o
slujbă regulată de nia un fe» m trecut încercase sâ de câteva ori
să-şi «a o slujbă de birou temporara, dar atenţia sa obsesiva fata
de ueta-ii făcea :mposihila îndeplinirea oncâm! sarmn, De dsemm m-t
şed-de e o m-opymnm :u umeim sa* m.z.emrm oc-edata a .
came de *sji mau un im pur aspec i de »>s agenda ele mmu ! -
« hmu au* ama ce ce c ;o mm mam cmcob -mvmmda; c
n-am um îâ o* mmmj a
o./y v v«î„i, î j, .m* i u mm m m u u -'.-mm* y ni - ,« •
folosită de aceştia ca un pion de şah în conflictele maritale. Conflictele
»s n -.< •V - dr ?• *m ,->< >u - - »im ,s m i,)-«
o famhe fnarte r^l«g»on<âl s» 3 mmm muşi oca seama ->
-vm « - >PSi la ,m - su.i- m • mr r; ar'i!r -,,r; i'fr .
din parteia părinţiilor, ^ * a - S :Jţ '*5' •>v J r) ţU« U cru asupra
' an* -1 f iţea avea co rnr;c - c - - J i . m- * ?n- 1r era functio-
narea coi M'' 1 ^ - c a : cm cm; :m n >r f c>n:;yi ul domeniu
,r o r c e simţea m cC'>-'n Ci .r î . ,j i cv.'ou mi « med­rC tu.,
rr: t "t rt ’ urinîî şî tasialelor pentru lungi perioade de t. Anuc
i V '' i! iui
C m- : *ic > î rezervata peîntru a stabili dac -t c^c -x ’ >.,*. -c >te
potrivit pentru teraipia jungîană •- singurul meu c c *• - «>: spat
'!*,* ;C':>r,; Ci!- :i c a avea o muincâ creativă împi r 1 Acte ^
' c- mmacm m :c?i- em rr • , ac therine şi lipsa - c- ! toVgcm
psihologică a lor, cC' CV.- A în acest caz, obî - - ^ 'm-mcau
să fie mai realiste , dar pe nnăsiiră ce şedinţa pr 1 m ; c 3nârut
r *m c*.i cu!» c «r * t îmbunătăţi vi. ?• î ^ -V'V. s * v ’ - -: ' ie n./eî
interior. Odată ce ,v ~ m,a <*-' t.. c,« J 'C 1- •c" ••'uoat Je
c^ptccme pta c v , ecmc^r mb ‘ lt; C^cji-.ra'CC • - mc c» t ni i t er a-
o c .m p r- c c r f r ^ m e m c a -c m a i -« ş ~ o nte*' '
f m m r c m c j m ’ o:rap»m op o-; n »mmt c>f .crmm c- „ ( c i o b e a s c ă
m/A-Cî i.jr Pi - OCOO '$• T-Xprln'3 A cmc! rr r pt^rt f^riH baia de
o *'/* r*»* ore -> o^sirj^ra .ce f«*nd n c z a cr-ncn:enmier sa{e de
rombcm 4 »~0^ ^ S; a^oe, te aoa' m boeme şedm:a mciu/arm trâir.le
-'de de / o « a r p fry < ; r ^ r e a moacă d° n r o o n a !msa ie -mfiattvâ,
jr^satâ i*= ode-oî de p a s e l e urvc - c c z e r e n : r'. a c e a A c , p ' â n g e n le
mam m a a t e d e aite m-mcane • y e ar fs „'pom? $< c r e ten» - a c e ş t i a
cV, arrea pm o put,* •< c a z m c ; are «• p c m m e a z a . ; e e - i ta e a n*vel
su cerfrj.m e a m a r e e a j . e - ' z . , sa:Cftîa m r * >• m i e e y p r a dm
iir^n c a c a o rm a p i i*rîTŞr”‘ e z*i v a* n e m m c e e a s o i zem-r m m e t e
pi* > i i./ j c e a r- c., , z.m .. c e e a - , m e cK Jm >m * • a crele
mm em* > -- . ec ! • e im cp ; p v : r 'e'.»!.i rnmmm Si
„mmemt ci ei * ^n',* -c -. m.--e*e r - c?* <# m- “ -mCr ,r od
ritualic in mica grădină din spatele apartamentului său, atunci

' J 'C ■" 1C ' * 1 ; ' CC ; J ' * >’ - 0 „ ' ’ *• , ' 1 C - m- . Ci a * -

tor, putea sta luni întregi elaborând fantezii legate de dezvoltarea


unei relaţii de prietenie cu acesta. Aceste relaţii erau mereu
■•l-o1'>dc p <„’ i p > *. tem»c , ie ^ crr-j,*'."! mcjfu*
abordareia jungiană referitepi re r. *7 cmc < cm mr > v'>mple~
IC' C;^ ifi mm mc- c m emcmnA m mii i conştientă şi <i. 1
cp c ?^ î m mmim» m mm m e ' .mr rmmijlate C ~ mm; ni» dar
•ână rec- > « .-i > r c c • >• m.•tându-i pe părînţîi scil nare apar î
'ecvent, " r •«' r t, j i TH<, C i ca indivicU --miC Am interpretati acest
jcru ca incapacitatea ei de a relation :m ii cC,tf ca mm du a* UlU ;r
mc £î? ; r ' î -< ce imit r "mm mc c ,
mmmeo cm mmc .u*- ' mc m A m m t im a m m : a ~m cmc - a ;mm
•m - ' are es i m3 de iir* : c^: . *c se
•0 m mască icu el. mod 1c e c . e nt, îr' omJe ei crebac.u c»c,-3 a
■ mmmc într-c lC3car «rŞ cu c ■ ^em :m m* .cA c. şi se
mm** m?a să d0 ei dar exist ă io fiecm* c;mcnr';c mm1 -r „;te de
acord cu aceas' m pdaţiia, Am iterf mmvl â ! C M! : O r ^ C-r 0 vorba
cCV cr *atăl eî din lum 0 . %< cteccc , cât : ’i- î"Ucf f- '3*tr cc* itar
ar-? ;>> rîflă în lume*a sa interina . Fapiui ( c * ? mm •- * c o- rveîfiit
r sale p C'C*^ indiica apariţia ijnuî cmm •"'■ ci ■ :,?/». m- * . r<c t»an­
mmm r acest iuri r' c*-- care îi domină viaţa şi c ine
r'.ri::ni5; ă ^ - mm •i' dii c ,ir c c c c 'mice cc m neşte
Ci CCirn m c ascul ină internă sau! anin C’C ^\ i: ,.j'} ^tz-C-c ~C tiride
iC'U'. m 'c dr;rivCr->ea ijnltăţîi» Î c~- c*~ ^a « 5 »..c!c f- cc
-cCr'Uta
r^ 5 i m ,jn aniimit nivel - m ine • ‘' c cm 7* mmc<cacc cnume
p*v. c îam plă ci -o întnjcât r j^ccr. t CrcCOCj . CCfCCCcfCCI c.u1ei
0 mm compijlsiv, ea conş tie ează în acelaşi timp fapttul c
acţiunile sale repet ate rătare a ritijaiîzată a corpului sâu
apartamentului» a acvariului - , indiferent cât de intruzîve şi inadc
Ce ' (' + C \ c —r ~‘‘C •! ;c« '> ». .,fV . 'C;C -« t C ' ;

ameliorarea suferinţei era considerată o indulgentă fată de sine şi


"om* - mr r ?mtâ fam sr * : ; Im r ; m < % m* * s \ -• c-m
încă In mod conştient» este că nu aceasta e soluţia» care mai
. n'-jvA .» r - s r m arme* 3 m ~c r • ^cmm m -'-mm» c

C 'i *i .i>‘! cC* m- f ■r O mO ? 1 *'•> " m C ''


' O 1' m o ' i cjla Ce mmm, ;.cmm *'mmcm muc mrerfe»ea?â cu
•! ,'p're i m m !m memtcc •*" mm > c m c-' *o cnmr ■•' .' -
• m ■c ZAP1E INDIVIDUA

m ' pusmo~ i * m > , >m„■ •» m o t c 'r o ,ţr m mAmm


m ' m j T U c n t a .a m; V ' o* * ^ v * « > m n p m u k c «a '* o *sî m e u ş
•r C d ^ jv r meu
L'-ja r j {'Ea u om ' m u , o» n a . u u n » U ~a ‘rare
parte tm> ,o iî .pe-taria:-tui a» DuaU â ..\>-E;de'dr o uă le «n copcane
î ^a mmuruZc m u u a- Euo r u c m m u*' rt i.u-m la c ca
aduP le-a etichetai ea und Epsiîe de sens Tufuri eîe mmmua sâ
ea e:>r a pr a n o dense tea'te Un, u z a u de uafmaoz a a» turnlor
z u iu e «neîuso veurea ia U ra pu Terapia junqianâ poate ofen c
UtUegere adecuata a acesîu. aspect ş. maus ung a aEm at'
Suntem încă :3 im nar m fearu mare măsură de conţinuturi psEiee
autonome n e- ccfn ar 9 ce oîîmpum Asîau eU c u r ta numele
de u u o b se u p işa na: d e p u ic, UE ec > „w ic î o>rr,ptome
ce, *otice Z e u a*, oovomt DcE ‘ (Jung, 1997 IU
Pu măsură “i- vTathe. ,ne a obţmut o c o ru tu rb n c - semnificaţiei
? u m e re a s m p îo e e m sale, a început u Te m.v f csn 3nyoasatâ
şi 'nai pulsa, deranjata Je ele Ea accepta n,a= »e: e umpîomeîe,
deş. conic ua sa !e aieâ Roluî meu ae terapeut m, este de a o
«ji rect ioc a s p u ; e! m u upropta* cunt«u ■u ng ur c: de a * oU u ua sâ
lucrez cu ea «a -ceşierea capacităţii de înţelegere caic o ajuta,
u cele dip u i?na sa descopere up mo-J mo> o e iî..' de a trăi
^urrod-caPt'e rei-guase d u spatele simptomeior cale.

Epilog
Aş dor» sa u, te: m u t *:• —tomat. U 0 3 la J u g p« ia relatările
sten rum- fu e u u c m f 4- ! ’ . b c u c ş e U e u rm e j »sen ce el
^omea în Eu u n u ' u a U u s ic* .ocup a e per.oada ' 9 13 1919
'i ".00'qt* O ' u T-*m -icio u u* c a <-e ^ J» ^uâ C r i >•>- r »>3ud
i ■m f ’■j ep./Jc sa», : c r •' . ex„u s <u-s u , „s j' ■ u, pu eu ; lift
0,1 d n . jj u c c j i c ; ammP Ir u. c, "‘u .1 , ,>uai
V JO U '" 1 * I u * -r« -i' , a* ^ 1 . u<d
-,'C * C ' ,_i -* ^«’ rC(U ' t-U *'' . 1 ,<X. r_ <c ^ : Im- . , J CjCpTe,
u'uSc a petre; ut mu9 amu Singur, i jm eiand ma»tds pe marginea
:p ,r ^ um, ; • u0 - i U/ -/ U ,n •<-d!ent(
cr.ayniU-u >u u’ o casiu ,uc!c-:j j ;j"- esurn î '1 mare de
cj»ie f . s o j p '. v tn /n ip o i- r m o m - Je c-« c imaqioc -’u cuvânt
^c ' :«u:m c* u* r n - m-- o ’ - s * >• metem* cu e*e
As IM o-;: r-c3u : ' ‘c« o -^uaţie no <a :ar^‘ V: m r r e t s ir t : -utudfo^
cironşt'ente u ^ ai mg a m - a m!ung i9 5 r> 195M
intensă. Rezultatul final este o schimbare permanentă a persona-
r-j - . >n v i J*. * r , x „: >> *t-
a n o a k ş* : r y nu - ; a spm vsYorwjma > m.piorzo -
e l e, Ar , wî r t v . s • ' - v e i m n să V n o m A r 'k..-okw- J i r ) ' *q;m
:mo ,n u rs . - s e c e am u j, a w w wmomi s m !c s
<s ~{ ius ’-s <i*s 3 •' mcnua >« <> mwvw

Referinţe bibliografice
VfU*f ii P-w *. .*» ** \Ah Vy| baothenon H a *
\dk*c li îe"m, ;■ , w ?;,e Ydf Ixodw f
W'î w ;:' \ A x * •s . ^ [ A î Y«s
< jvwulsi:, \ 0 * ' 0 . LvSFxlw In tkn *\ INftxRwwk mi w./'p-,',;
W Sim.s' /' . ♦. '• ' >'- /'*,<' i:' m Ar>>:> som { ».wdr.
Rouneua-
v Ln K ii 'i m • „ ' ;.iS.uS*s. i:,i";i.!' Cu .ouNo u* mi îi mm.tn Ci
aaNxiws '* *i •* |r , s,c ;xp-xw tm m -uSix'X rr l..; nu , /Am - ;
iA :•?4 i»4
' -î. Ir . t ; : !XVm h . » 'ir, n /, J> ;rt [ţ;, t / Rf\X */ / j, ,, r>? !J 1H' O X*
i udra q %Aa V :k -U 4- i.î ’ A» .u m •. P, c *
' w w rcrm ş x //* » *Sr H -X • j as* 1 wdr i kmlkdsc N
KiXidi* Pduî
pdznherucr, H ! »*nw, *w /)r-« -m, w m i s ,•»> Vm F*re
î5a^m Ruok-
'-jrsr. M >: A~X . _• ; •- * x T . ’ - ' . •:
A» ds A n%‘:i
1; r,|s ii ’ v 1 m J *,• > -' ’-r : a * 4 ■ •« ' ' m <- " , ~ •
Fordham, M. (1993), The Making of an Analyst, Londra i Free Associâtion
Books.

(JoîfiTian, b. (1961), A s y l u t n s , N e w York i AncFor dooics.


b 't-k'-î k ‘ >0 ’'X RrrleiW S ‘'Mr :'-r< W jl;;’ ' ' X*.- ’
e - ^ -x _ i *•
Huskinson, L. (2004), Nietzsche and Jutig, Hove şi New Ybrk i Bmnnei
-Routledge.
larrett, L. (ed.) (1988), „Nietzsche’s Zarathustra i notes of the semint
J, .. | X 1 ,‘, s i •, ' , o •, ■ O p »% -> . \ *
is sci,s'?« P i ' . i . o i%, ,
fung, C.G ' «.jxî * <
■a ! «.
'ung, C.G, ( 1951) Two Essays on Analy c
iung, C.G,. (1954), I *r fA*. *■t ■>' C •“ :w, voi.
ung, C.G '**.♦*' W “ •' :w voi.
ung, C.G ,; ou î. The Psychogenesis o
ung c.G , ^ ’iu 1 Freud and Psychoam r w V(
un fî j ■cj > ), Memories , Dream. M lin

o u L ivc A k îgan Paul.


ung, C.G, (| %7) Aichemicai Studies,
•iii, *, (1977), The Symbolic Life , î: ;w voi X V III

au ’*
N I : Piunceton Universîly Press.
utmbert, Ir (1981) , Analysis, Repair and

; >wC / u \f < r**, vn *


'u i.n iu U5*-.uiw |-/« fU'-vN
4oll, R. (19*A* • ; *♦ *xicVî '40 * *"1 ivi' li \ J P* :o i - ty Press.
aWa-W ^ • - v ». ,\t *>' '..'fu j Post-Jungians, Londra: Roul Gw .\
kiU îL P auL
IWrj. k \ i p'-xo 4 ?! Psyche: Personality, Morality and the
miner, l u**Nr i v '-V «îi?
UUr*; % \ . i uA-»r>. ♦ * ' ; * ' * n i I i k ui 1 1', -1 * o
GuwLv :i , S. (1998), Cult Fictions, Londra: Routledge.
bun.ti , S. (2003), /ung a/i(i d r: Gw V. G - .. .. g y : The
O'UW f a Science, Cambridgc ’ ii*'.-' ‘ I 1 f -• -

itern, D. (P585), The Internai Worki of the Infam , New York : Basiic Books.
161 y nvioNiif YHwciioav : yaiwvNiciOHisa YMYmi
CAPITOLUL 5

Terapia adleriană
Jenny Warner, GerharJ Banan r

Contextul istoric şi dezvoltarea


în Marea Britanie

Contextul Istorii:
Alfred Adia ? î sm » i medic vieriez. a tosc preocupat de fuiorrar ik
fimcuonale memo/m apăreau iu pauenfn ^auau>>i iii»i p â ini <k
mdem ÎÎ/ÎC U:ir c a r X-eeu : llîlfMmc fl/me v.aic ie pomenii <
vuiermţă reală ;>i ie a Iertau v teii Ier In N i l , d a pus Pazele unei nm
dyslaţii, deveniri mai u i / u i Verein Pir Indiv idiialpsvdioloeîe le
perioada NOd NU d parfuiput Ia întâlnirile de miercuri seara ale
'A d u c 1 Psydumetis h v fa \ercihm um e m i u «rana le: emu? AC '
! ‘si ?:ismbiid , d mm mim *. diAm m r,rjr n : m.d d dpum u e . e .
m iîf t arie i Iei Adie? A/m/o imm \ f »mv; *>mm r - j: 4 ne- *#' *
* muu v a f u m e mm m ^ m . m , . -m 'u m m , , .pe m- m *»
;r i.liu n m, m { • ,N« f.,;,. m m m m o » n c mm -* . e -

AUn* -!c >m •sV 'u ;,» ; , d v ut: >- : . j m .« «N> '*> »m <, - *• 1<
o d m m p de macţia de cmone mam m. ev m Jm mmm, .
â- e ‘ - d? e • mim -a,a t ; :e e v ' e . u **'* ik a a:
pmmmiinia sar Sfdn ! m- “n a u d m m m \ *me 1 lKy; hm num- u u
' ' ' r em , .m r.f. Ierni m m , „ *u v-un^* c*mu ni i mmk urnim. u>
uirnaL ( emnilhUm lu îtm m m \ d * , d u * nu m u m e faptei
perspectiva !n« Adia era :n mod mmvukmihd d-ferita de .m*a .» lu.
Preuci; Adler şi Stekel au demis
cu alţi câţiva, au părăsit asociaţi

part .. mU i >rin«cipiile: de ba / - -u am <tem.V’ sndivk iuale . Adler se


)eciailiza, la acea vrenie, în ti •mm V Uideiiţil î5 rma< 11î tcî, m .. .R l; CV
ir nevreaticii decâ t psihcatici. în 1</i a a aj>ărut i\nh9J~Jlationalen
hriftfu, dividu :hologie şi ideiio lui Adlei aui răspândit
i Euiropa şi Staiţele I iOU
în 1916, /Vdlcîr a fo st înothlizat în ’ ' ' M..i aus tro-untgară şi a lucrat
i medic într -un spital ote f <tr din Criacovia.. înte>rcand te> >iV'Vp
Vienă clerastată Adie r şi-a or ie n ta t< ener:gia că p:rezentarea
ogiei imiivi aameiiilor. Conseptul 5te | ein'SC.hafîsgefiihi
iu „interes scxdai s-a jpotriviii 1. 'V »C»*»Fk ri!P osfei*ei noi de p oUr-mitc
uneit naţiuri TsJll g'-justa o traducei■ j \ *:tă a U i ‘K muiluî Gemein-
iO:
:haftsgefuhl ’ §i se par o te* \tem p v fa , mvagm ere • * ,
lena , alătur'ide : progiam ele P-" - o 0 bunăstarea social
a loc:uinţe, se pune*iu în ;Hp'iv.ue progn 0 00 pn *mu să r' Ote'm >?
îforn M Mite' aţic Adler j» uim o j mima «-O ; C.;s OO-o cu profesorii
cu copiii lor m OIernă, astfel îiicât fo►arte mulţi. Sla j atei
a m 2 ideile col.e legaite cte im mvt f-;a copiile>r să ereas ca să tem -, -Jip
unct •V , t «iiere: psihic. A ţ inut prellegeri ;Şl ptintru i m »fesori şi, în
rma j i~’, <o a în 1 te .m >st numlit pr-V K la PImamm i!'*'.
din Viena,
o v; • i j i -î , :■> \ îo ’ -' > :-m * i n r i o u c :: ă u c :n
cadrul Congresului internaţional de psihologie de la Oxford, deşi
cunoştea foarte puţin limba engleză. In 1926 a fost invitat din nou în
Anglia, de către câteva societăţi medicale şi psihologice şi în 1927 a

care oferă o descriere com pleta a psihologiei individuale, pe baza


m v motm m ; un»' m v tetemifrtes ’m-e im

,»-.v -» mo .di’, m * «'* o.î j mm • \ m ; .> vm pp m

LirOis- ;*• urni’ . c '«vit «• a mmm


iert v Lmtemmteij * f' ' mut e\ m : u m mo ivite n> te > m tetev ;»
< nrrnm m f *\i O A Im li; nourii! a -amiLU :-.
> m* ^ n 'c-.'t: ■ ; ' --mmmu d n m Jc a r r.^i m u
’ m „mam 5 severă . împreună cu fiica sa
.. . o ■ ---raiura>, au f\Vm pn Ci mim*i pentri
■ ,ra iraumm şi pen tru cursuri pe !‘Oi« ‘O •
uitare la Aberdeen, Y ark, Hi rt W ’>Kr ; t. , Londra,
rpool şi Exeter. Din păcate. VîLm } mmm _1! ' 10»'
1 în a patra zi în care se afla, în Aberdeen, îîn timpuî
*m; *'V m m ■ .i--. ini. Ale mA - \:ÎV. , ajuns li
|î a dus la bun sfârşît fllâjcmmm ; mmm: nentelor
a ; m, rtc, i o l psihi; m ,i * ' n: un 2 rut
m o U% O ram :; \; '- ': : l' v. m n im,
, ; *. n „-.m. *, ! t z r • .», î m , • n n rrum - - a. o
Âciler în clinicile lor de consiliere a copilului din Viena. In 193
i SUA, ian.de <. ’! î- >/ „Z Chicago ; • mc;
fain îl iei r. sîrioada 1942- 1 9 4 8 ,a f >*^t i n
MedicalI Sclic>ol, unde a p rezeiitat sinfleiijiM

Dezvoltarea in ivsarea Britanie


O nouă societate adleriană a apărat în Londra, chiar înainte de
moartea lui Adler, avându-1 pe acesta preşedinte. Aceasta nu a mai
funcţionat pe perioada celui de-a! doilea război mondial, dar şi-a
Mih.iiiaia ai mn •
Ui joshaa Bîm u , J f i ' i a avui Vij p m r s u pe Vhtr. i armada- i?i
finteî.i vi j p;/ > m *r « p' «mum arut' j u r mo»r* via r mpie a. mute
pe nu u mm cum: v a fi -!: n ' l -u o m tec -la- »d* al R ara ll f te -p a g
eVnkîciij i/vv; \ a unnugîi ac asemenea, an centru tic psthotetapie
socială - ir> pre/eni m ,fm - a tenhui; pciiUu m -m uitr *lm anihuiatonu
hi cm e xtern u n rc a p tc -n iui Li ienhmget t Rkfite re?apia de guip %i
pohiatna i * ‘iiH»f»iîar * m n; urm ase L tecitioie ale am-dini >i acn\ i falii
lai VJlcî
Ip Ruv* >'• Ufr ,kafv a l/?!af A naâa - tec Ulii S? i Ofili!
pTCitp^i L i rm n c lv îă o ic fite I dm bureh \ t e o t e v , ; n e ip o o l şi
teoratej. la iî v capa J p îoduia Bierei î Ucikm a i descoperi: ca
îvOtiolo-ip aJIeneoî dm Anglia erau mipltead în pra, Uca p iu a tă si
•iii c k temi m u m n kc trai ai na persitii pâri nu pfoîcM»n a Hi psihologi
via psiM atp î** ulom n ?0 de ana dm M au u , Adler a scos în
u ‘dentâ iv \o ia de i educ i profesorii, care influenţau uit număr
îfiaie de cop?.. tUtiei încât generaţiile viitoare ui poala beneficia de
ideile p-fnoiogici i mii vidu uite u i aparii «a tulburărilor psihice să fie
pre\ciute ! ireiLiim s*-a *atentai de asemenea eforturile spre educarea
păi inului p p tu k v o n m r acriei înmii u ip iilo i să li se perm ilâ să
u e a s t ă vănănvi :.n pune* fi ' . te r e pv.hr* capabil: din pune! tle
* edeo psih tav cu ,fi a tem rnirte dinu «' a c ic la ie de m o c ta n c ă , In
’ (i7u v mMeu-m1 ; mr»* n, \*uo _ Sj* , gom ux martine pentru un
r u p te spete j Lm *. Ora temem- ■ aî.Os,> :r Bm k mmfiar MUM
V V' a a c ' C,iî - ia «'atir» a f i j !U i , - v - < -g *' ( î t e f ttededda :•
îv. îi » j i a î r* >ier- c a r ; "a ; ‘*te . \ fi ;« *, * -- r . fi- -a a m m*
- “ ./C fl CC '-O \ s C r I ’ meteci u . r Oa ' „ 'O gfi* O yfi

viuitiaeu'i de rm-cmcia ptm r- 'Usiu si - :nc ura ui ocnei • -a


formeze graperi de studiu şî centre de educare a familiei,
1 1 CC’ii't »!U . ~i v , j . r n . o > • Ic I?' IU»;: X f ’i îî'J'l de ps SMaţlîc
adleriană recunoscute de Institute for Individual Psyctiology» instituţia
*Je louiufig a Vite <,r *fiomeir ^fi t La i! B: -n* n. în l urom iei ape util
adlera ni trec pnno :ir> m ocev i k o mume m se inunde pe mai mulţi
197

a-şi continua
i for Adlerian Si
anual, în. divers

Ipoteze teo retice

Imaginea persoane-
mnortLirea furnic m - j • mlaVopiea t mrjpmi a d L r o c . a r ; ar-,
ia Ama fmiheAm . mm- Piulă a !;n AdIer, susţine mî rumemi m
net ia privin ?fi vomam e v** pentru ca mopiitdc rar să poale
?‘i idamOicme Oameon *u mm mopmile pi niind Cu A pernepim m.-
>uhitu m e u\upf: u r iie!>; m mapei îuoin a vorpnniur toi, a n înit *
si a iniiîăoî im mm suin ui xoncoulaiuu tu ApLtmrea consumi spm
actele ^cupyfî -Vă ei renii v«modei a eă Mame eu Mint i rea tn respon
xiNtn auUKleîe anume a tiiuu. Atxji\kiic\i holisia 7.- ,eno tdm dom;a
poau n de îl uita m mand ne; părţi

Hobsticâ
Termen11 ,jndnidual" dm pohoVeia nuiniduată a hat clili/al d,
\Jfri pentru i ik aîK mmm r, rui mm* i/iod d mvi pemoanc s; »-*
armm e ^ s j * jb. .0: t<- d A v a r :m Pole msm OdLn a Jm a
'"■t'iiiîsv . î’i'.pf-1- . pv- a mm v ",a 1u O- ■e .* .iiCiA al; - - m ^

J* O n;m; j t v>;;jî . ţ!'M m ,P t)\


198 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

’JA 1

iale compc>rtairtentei i un. si:op §a, in consecinţa L A MALîîă


; M*:„ui CE -p i îiirîlo A lungă Şl SCU.: Ivi vlMAU AL - AM ml A Alic
' *c lMm*ă soiriali şi de , ,Oa ie înt ■„.A i - LsL' A :L lH 'tA a
dividuală <irată că oamenii nu sunt cî ‘M imau de iscopurile lor.şi
ci de logic rsonaia c<ixc sta în sjlatele mişcărîi L i a Am -i- m A
X* ; ' M

Ari A
Oameni i au mereu posiMlitatea tic J AcyO JC>dul ‘A A: C AcjXTid
calităţile 'lor n AA' nite n- -a inedi"ui in care . VMyiLA (L
iză despre sine si despre i-i?9 ; cre­izează o li: C Ap MA Al
item fix ; form»MLi stilul de iAAL AP •' e şî a edn a a circ
'♦ C al ,, jnci oal MLAM a l a *. : a ia i A l a ALA

a ş x A > - ’ s î - I î »: ; j ' , a m a . a a Ml — a O c> a t î M Scctid

AA^ -A r L T M *. rLA !1 ^ UL L V * 4 M A - :a , L-AIA : L I - j Im J;1

' M A îA M A M A - M Ă *A M î E;!i!<! AUIa U ^ L r, L A f A i t ă

1i 1 r ‘ ': - A r r i i f E r''; î M . ' p S V U ! l / V M L f ;C ;. ML M i l ă

■■ m -L , C A A A a ^ ,M M M M NUM r u i / ! f ! M m M M M M

’A f / a >U a a <J MU -J;: / ş M â E L E ; -- PUL AMA . a i ’ ji M* , M A h

■a A I5 a a AOMc : A a -M ' 1 AM ’: A A L ; Sli-j LAI


- - A ALM , ‘ A 5M La A MM MM Ma A ' - A U ,' •A AL uc

',. MAL ’1 - ' A . ' ’PP' ' A-A « ■1 :!C -- A . M A M A sî


; * rar, <n u.v*- '': ; U' •* M e a . a "i-.L '<e . 7 - • ' u A mmmm
ihodinamici.
W A [>* , *1 '. ' ! f 1 a:r > ct:‘ , î a
ii, '■ ţ 1 4 î"v *•!-'v *hî*v* îr.p *î;.i v , 'n i r “ c-|V” ;
« ,'*• *' I - a - r - î - % tL' v j j< , î S m . u m i h - a n - Vi :\

t« -:V'V: î>^*‘ • ,; ! i î'->. O >. .n •„ f a.t r~V * :>r

V.-*-*v ^;âT> j »r i l *Liir.'ut rtf M v ' ^ 1>S!?»11>^

>, ’>V1 ! *.»;• î ; x . λV Vii '• »LV'Or V.i/v: , jlelalt


"»<!-’r. i-i /asu «iia»! x.' *îiîaîîiT ai K::*-*t; <i:, a.i privit
I -‘' *-' ^<' - t * ' •’!Ji! -•* î.* -V Hi ;*i. sil . ■ K I-w xr ' ' poziţi-
•4>’:• , v.* U AtîL*i< ht ;V-:V. { -V*.:;:îui V-., *■ *\)sit d
i r-v* ^v i*- 1 î u i i t - : i-i!!s;;o, v a- * - -rial, ia
' - ’ *a jIa 'l ‘vv ' _vr ^ >î «c ... ikt'U ..;»L.a v a a ikv'/-» al CSt

îla\, i: \n t "V A< : %l' \:-r~Ul - . r t u ■ ’•>; ,i ,VM,ist«'tU V -•I J !1->'

l v»r ,

IVr~-* v .« '.'îfLîîva-a r^-d


O OC \ i ' »f 1' k -• r'O SV • >ft

* r e cp *u m «e 'r-»,c . m mre ^ i* n â ( -mp* e / m m m , ; *. c m ' *U*-if%n


i -1 0 lîetC Cm CP ’J sCtl di' . Cr.:Cl'C NlFUtf h ^ sî Jr ^ i!illl! C-mUir
Primmcmeie m; -d a m n acuta L |X*nm mdenrdn a o > m: tom
L.fîtCÎC llfînta s! . Ul/afCCtim vU alCMt\i
A dio considera că exista irei sarcini de v oia ntajuir pentru
tmcare membra al r:mct a mafie %lui ha mac o u p a î u c pnciema şi
*ubîîca Drotkuis .. mm idaueat d* »uă adaptarea «ie cmc si relaţia
eu n-m im u l fe \ reniea Iu? %Jlen medul m care o i menii îşi puteau
mileplîm s uumiie c e n t era aceia de a-si gan ** sliuha. dc a avea u
\ iau v c u lt de a. st casatori şi «ie a avea copii îndeplinirea cu
siiCvt s a .urnim v i r a u de viaţă e ra \ â/ută m esenţială pentru
perpetuau a ^ j.uedM a i a u umane Mei era aule» icnii au lărgit
-cern cerlmtot emi tre» K i ^ Uii de ' «au luând m considerare
s mmm U'ăiiiiîe h ano^exiijie Relaţia mimai * a - c parte fier este
i*a.uderaia a li cea mai tdevantfa din urle trei vu> an. în ceea ce
puvesfe mierosul socul al anei persoane u manta a de a coopera.
Tulburarea psihica tpare atunci când an ii;.j;ud v- simte
inferior >i nedemn de un loc egal înîie semenii săi Interesul social,
care este o potenţialitate înnăscută :i fiecărei funii umane. nu apare
\p prem 1 iţa îint w sentimente puternice de mieriiiritate %osie sentimente
de mitriontatc <imi substituite de o luptă unupensatone pentru
superiontare personală Persoanele care se smit înîerrui e >i acţionează
vk pe o pc/itu. de superioritate nu si pot îndeplini în mod adecvat
vituitile pru îmi slujba. prietenii şi căsnicia, deoarece >.um preocupaţi
piu dogeam ce pămuirea p? opri «du î pnmtmm decât de a îăspunde ia
* «minte îe -mcitic: o vis e r v a Im.; , rmoAniţei A a» cmc >aruni.
t)cnIaseî ca îm ->n mu an fiAn \ u l u a> care si mdepane.iză de
C. tip Mlsîrugaud ; ->CUPC‘ p-pf -sC mC-â ; *j -. U;,e * ; ac,, bkiivîdld
’O -LiPiJeac •ie ^. *p ui u‘S-: vj C; ş;t o' ;) .esc v pîHCsîc
*apei ioni uco t^o: o -r dă 5p ,. m A m c >s -. r.»pcr
* c~ ;* •- . c erb ’L *. pA m: n e «„ *;
,s !i.f!.;C.fS„ U« c; , •^up-, UCifU* îil* C- •;! - v ;rş;s s. »./- »jf
s.lcd», şî atitudmCe comate i<iir iînriflcâ uaitilîfatca vcano aîaiC'cnUilui
- e v mmm- ^ o i* , «ati : ’ •' s- : nun rc_ ' 0 . ,; ş n - mda a!
pur. a o P r ;*i. .*? m b,j’« ",:' î»a v; o f *< -1*0 . m-sarc am dureri
f - C S i a ' *!•: Ca-ol ' u P în a l. n ; ;i;u :t r;C ;S C Ua; e. sCil«i sa
*uvre/ 11 ^ap icii iii îtiasimâ “ biopui Jr i !, icî mai but! la toate este
nereaiisf m de neatuo iai dur ei dc dt v ap şiim un sjmţHom nevrotic

■ ■ ■ ■ II l
-- '-liilt t’ift _I*•• . , CCkLUvtt vUi UrU C-li „■ v'i ;-'ir r J . . 1 'i’n L >r : s'
s a c r e s>«; u i : * u c i u i.u ir P uiunuv IVuv. r t u u c n R 1.; ncX- vr

..u a ^ L ‘Jc a CUtR-s a - u i ' a U,U ' «ir ’ U»li * IttuUi t ; ’ a! OUUv vi .
:c»‘i »cnîecc a î c a î a J : u s k - ’ d u c a ri J e u u e c v u u n f a i c ; v i '» j i i a ! â u
p* > î a t3> » {i 3a <c ii»c i i t J •ude d'ur.ri • d«v * i , r c r "ii . e u t I s"\'
-a p c T U a n J e pt v e : • .e u , , < ini. v a d â tk u - e d i d c c-niun .J**cua J.
*v r 'i i m u l u i ^ i»,iî a de \d l e r i lin iei h f'cu
I r i c i n i/ iî (>^>I»*ni. ; d» >u f l u e n ţ a u n o r a n u m i t e - \ m d i \ t : p r edisp<*
/cîtIC, p R î d Udai >a *Cd v * d aii logc a îfltielliJ u m i l Isi ad Jildcvă a
K d l i f a l c a d e î i r j h î * : j < \.ihK m a tiilo i, u i n * a s t e \n u n d o m u u i e *„ :
ÎRLHa î»»r pe iM H v d a |^ »p tti i c s p ir a a î e i m d d e ^ c b î s e ir o p j ! t o r n i c *
r ia fci ca -v* r>m c i p u tm u ii u u d p„ m *j î * ,b a- dt i m e m i b
p u sonei jar, * p v tk u e b n r dc u ! m rn tu c u r. ni; aii u u i s t b î i t a
UU au »lC'«ac dt V U : d e u >»mpU »vv !t U v , ; gR :jî;c aj^i Jc rajîif lî- i
distorsionată j p u hoiic ului

Apariţia şi menţinerea tulburării psihice


li»aîe p r oblem ele um ane suin hi e se n ţa ue n a i u u m >u a i a .1 J i e i k u u .
J% 7- !04 Î

S m ip u m c ic -a v »'!»îp^riumciîti»i tic\r*4«i tiu apui um otnp


î Civ culC U, n v \! Jil-1 -a! X; v* '» ik , ^ sd : c-u-UC c „ <
, a iei ne pctcte d-UcrUdc ubatc iitdv iicr - cim ic; - t a a;c v ’cc?
-.hC i. a» -s,,i|ci>. J îl - >1 .»^- .• c ' *. ;a <

j p: îj, ib auia^ctc i-.vat %,, ic c ■ » >•> '* -î ;r -


-,jk d a d e i v'C.» rv H *.,î! -, i ; n *«'* ' > 'C ' ?MA.. u.l
^ i CutiC* . ' -» ,iCCC_.t CR ^ i ./ *- _‘vCC t ’-Cî . ‘-i ^' î; ’» CC|tCcJC''
L*t ngPca , -ciiiaiic vte Vn / a pcoîiu ic; radu ut c uua.t i t T k z a i U
Ci* R,i-. CuiU '£;x_ Cit ,u»Civa t-i.n » - Cjki *.sf j . ^<C'•U^ iUtUpu *ii ■*-
mjcpluita^ a cRCUtbt t e , : ua (' >*p' CU vu-urc; CCMU; ’r
P*cili f? t s itu are dc ci'-*C; pcîitni tu» \>idn ci ;c^t, uc I picdc face
1 ';. ^;•:: %, x- „Um : j- <_.V PU. _PV x .il.OT
U v Vj ! - « r . C v ' P " P m Tl ! v !- V : ' . *d e îi-"* m m 1 >■ m ' î L: >.* >v m u m
m ori *■ pp ' !- t.m x-;-' ' p-'< l; m »■*î>i* * momu 0 i A : f.
mu?pp x v, i* ^ u u m ?«ii •. -v: i>- •. i . m ^ m ;* cm o-au
k->v.ur<r ic vi*.. ;. , m î > m *uc* * c- -■«, m m o i / j< : tL ^j? c ar
c ’ -c î ;- J . a* * 1 - 'v h ! m * -v ~ m . i .m e de de
: * bp : •* i v i - r - . .« m u m m v > ^ r * •' m : ■ * *• c -C r a n a ,
; i c p !! vj . n::-,,:,‘!:r ' v m o c n ă vii:. -Viia" i i ’n - n Vp p *' nn de
--va.;' x; *' *>rry>.,\*;>- . fuim mpvpitr- X r a- „ ' a v . f anini p
’- a a t-: mm * - cm rx a j î n - n i :r * K : tea * ' : ; a * _-moroi
mmmu m mm .. hrmrprotectrt m-mimn;! a mm A : m : . ' sudului
, i u »-e :,r a. a * . ^ ! t p* i an Cu: m I l i p a m* u r t * j « a^te
;xJ!/. î a.i a* v . m m p u I j n»v.i ,;_v v;.u n.muuMpjnlâ r a m ă de
.. . â r ? c| - : a n iffv rp o r m .n v- m m u -a r» <.*.P <jc
. -a-' »: !.’ i VK‘>' v a n * ' ^ , mm ia- :n A .• >u mu mmm * * L vvtiali;
_ - ' . 1* -v -a- va a* >»:;e .lîs.ii; mm; -«m ajurac A j A. Jnerect:
" a; - •*v«v <p c, . : îc r ^ ' ¥/- ° r*r:*- mi?* *c ! I :per
.a,-- ;1<s ^ a p is ia r ea n m :a> i f iar*^ ; V tnt n (a.i? >. \\îcât isi
:•. C- ::a. i . 1,. t tp * , - -x x ’» arJeren-airi!;: -Xf eccvr* ctu
c; n i v t i a a >\ * t - ’nejn -n ecuniv V i\. î j 'J a u n v*nr
va, pp, ^*i >f, , îr >.p. tipp'p'î vnîi 1 -*‘r\aj^^fî •< >a ; p:v
să facă aşa cum vor ei. Persoanele răsfăţate şi hiperprotejate cred că
lumea le este potrivnică deoarece nu răspunde în. acelaşi fel în care
au răspuns părinţii săi. Adler arăta că copiii joacă un rol activ în
solicitarea ajutorului în cazul hiperprotecţiei, în cererea de servicii

mai puţin comună decât liiperprotecţia şi răsfăţul, dar Adler a


văzut-o ca producând copii descurajaţi. Oreikurs era convins că
metodele şi educaţia parentală a societăţii noastre competitive nu
i V J V — : t : : * f« ! ; • t.d ll , ţP îZ PI C V . ,.L> v W S
putea face mai bine” descurajează copiii.
îA K.T'p,; . .vjf'p -Î ;r v >î, Ci ;v-V.lc-
•m 1 1 bjo! ’v ! - I - .utli lOu-p* ujhde'^ vjf *n!v :,îrn:lic! ni
l^UiCii .o. pc; o: ^cilmua m ; bă un -<anporLmicm *ontîl
Siniati i de <are ac «eu rrte m m«mrui.trt m uuLu cm ma mu indaio»irea
- m>.‘ rtuduct-. !<o c u c e ‘Otic mlaum mut om* v ' emu o >neptuniu!
: m ii Pil'' Jar ieapum v u este îrdomil Or au ju mr.pL *m. dacă
apkiijri Iu: dc iîPauifc c -u mea cccmmră

Schimbarea
t )rp v iu Li cap tare Jm \ u t : ulcî persoane pc.jL* le cm u experienţă
ifietirueioare ia rc o popit ajura ui <i m ,m utic p..mepuile Noile
vop.pori aureole e iu provoacă premiseV meh; tu m fnkn Je viaţă
pot determina o r e \i/iiife a înreresului social, cu o Svaume mnsecutivă
a sentm iem uur de in ie n o n ia u . Noul comportament poale li adoptat
ta ui mare a m cuîdjani oferuc de o alta persoana >au. mat puţin
trec veno , a urinare a unei Jeei/n independente dm partea individului.
Circumstanţele modificate de exemplu, plecarea de aoaxi. partenerii
o r’ p a tim ii sau părăsirea de către parteneri sau părinţi, terminarea
studiilor tre m ^ -t sau ram mc unor examene obţinere* catt pierderea
urau Ioc dc muncă noi dud uite i comportamentul m odificat. D aci
noul comportament jrc re-uitate încurajatoare. aaînri ‘ogiva personală
cate sta !a h.t/a vei hui im mmportamen! este pusă Li încet care şi
oovihp. ie^ i/iuic
\. m V.-UL am m cfcm ra. a ; m . i j o ru- ar«tenor ou mc un m noi
•Jambe comport m. miel ester-o' tăm a. o x h is - N m Jim ue \ d arienii
.st i i i- v a t h l v . . » aop»nmm. rt\ c ! mo*- vem c os l u ă ou
mrt ac acu iL • a , - m •*' * m ic e . : * . •• *-.* •*m - ^ s; o im
crescut. Oamenii trebuie să-şi înţeleagă într-o anumită măsură ideile
* 'O' : s ’. / l ' s »>Uns "• 0 ' i, « . %C|C»*
um ,jj o- ’ . um?u am .J . ,cu .. ww pmdm au c o * .. -v. tu «amare
a 'O L u'C dc vicm U . I 1u r m ; c u »* } x " u t u f m* t b *r -cuim ui iu
.'S './im x . \.. <. C _• <, . m» - < ’ .'it ‘ ^ * * .. . • 10 . | C u t i „ : sl
. u-*, .• m m . « m - m c i i C u r v u .mp-eci* m a*vv vpLibil sunt
<x ' U - "*; i ' IC l V

• •. t w Cil V î Uraţi pt U ' >*»•’ >.1 u ţ -'. 1 S ' 1 !î !*• ' * » i ' ; M i l i t a U i a L
'perna o u i ne ^ _o o m n irc a /a c u p e i * coJiian iu v i s * ar putea

u o n îtim n . îa memne Ciu U e \ O i L 'ulilaţk u


TERAf Rl\\\ 205

practica

0 D ; e c t : v e i e tor ap>e>

]Ua. U ' Ufu J il v" : r cj vUC \ii: p u “oCx Jc IU ~’LOu U ^Uu s,; m jsi/ Uf U
v ' JJ . A: _ i pt 0. ;'[;!/;• 0 .>* >v<«- J iCU U UUC *.î myr : ak jiuiM.ll ■.
punem y .* *s,i viîI<ca 0 4 -
1110 1 0 . 41 c: i-»r .V umerne u uiuilUi -;
CdpCÎc 0 m U U nu î îU UU iu« mesU p a scoplii dos iterCdiisU
ambele f»mu *• mud j j iîcsiiiidjârc 1 \i>iă o etapa dc icmicniare a
w purilur dc 0 ‘uîiga durata yt dc reajustare a voneeptel or y
au; ud imita pe: ^ u ticc Jupa eiapa lL înţek pere Senili amtîek mpaU
vie iiiîutmfUL ek m nejikn suni ialocuik de c;i u.lcicN sumai m
vfv'J-. ie I t v. sie- , amu pe m u im -u <d îa m ic x umifalt mu
scoica; pa Sc r *ac irăream }k ican/aut- vt-imibupc» io: y pe
vC-opcr i:V m I*X ,y .mg ava; u -Um :J J o P J \ a !ţ d u* grjpor
LxmtJ pai o i j j \ , ix, in cu ^np'd tpeipue *n n*v n?i‘ «h.j.yriic .
adu ornic
1 siajdia.a 0 im-umerea m u reiaţii m nîm m îk
2 destup* m m am.munjer r k m m m „
t *jfuiîk k'H m icim n ;
4. muiufaum re-o unim n.

C O e n ; d e se le c ţie

M* C a r ,. ! i fa„ U e r j ' de ÎC. U ' 1em u* îC - :.r - kt a ; . m u a ., 0


r. . i » o- - i, v >yu - sa 1 * '•*m : j* - o <- * n d
terapeutului, cât şi a clientului este respectată, deşi drepturile clienţilor
de a-şi alege tipul de terapie sunt limitate de ceea ce este disponibil,

faptul că toate problemele individuale sunt de natură sociala, grupul


c p n u d v,a n urna m u m u u u n n v m n p% hucupeum: \e
! C ' C u ! ' v C u J ; r p**'- cu e V ; i Ts n - m '* m u o m -' *•

ui pmumenii i.n m e ,m m iuu »k rnnm- am n nanon ?apn» o -n


.> ;:‘*c\ î >«u m f =** uîac c L , .ui .> *piu. ^ -> p . «.rijn c.*‘
adă:nt a- ba u mu ^c mic .tea în iidu par*«io b jo _ Ucu-iOrv
ciuHidcic Ld uj. â un ‘ kpil a' s d n rJ ji arun^ i iiureaei lâmilîc \a
3. tiu iman
.m a a mmm
umizează o oportu-
mtate ele training ideîâlâ - C clienţiii beneinciaiză i^ , 0 r eţia imai; multor
teraoenţî şî, dlin molii.ent ce: atmos m i; . j «U. .iponah m iifiCt
legate de inieirpretare;a stilului de i mtr u clieiatol'ui, inc po mm mie
între t<ra-;v ai, şuetedifica'toare şî încurajatoare i clîe:u t. '* momui
pârtie . p i v ’a expJicarea şî înţelegeirea logicii: ^ „ pe:

Se înt m u r a i sa cJîeiiiţii să :se mute de ia tenipia individuala i< oa Je


grup $ r a v ’a terapiia de gtup la cea inciivieluai. ă şi aceastîI dc 0 amue
este a<cceptat;a mutua,1 de c■lienţi ip terapeuţi nil dir lîei - ‘I . e r a
pârtie■ipă la terapie de g r ^ Rot urma ş:l Ş€îdinţe indrvidurne cu
psîliotierapeii1tul de la 2T1113. Dacă. un cupllu 2ire <:>probIerna. de mdatim
este posibîl c:a terap<eutul să dorească s>a ic i şi T-m
totuşi, 0 iVm situaţiia în a are unu:1 sa iibîi psarterieri u aibă
nevoieî de şeciinţe inclividuale, caiz în care ei ¥0>r bemAidai de a: ap ic
indivi Clienţii care î>e sinii; ridicoli atUIIC1 . mo. îşi îimp: norarac
trăiriie au teiidinfa de a pirefera a m ividluală, teraj>eui3u iîîlij
perceinul mai. puţin c m \ o nţător U ■J i m grup! de pcîrsoane.

Calităţi ale terapeuţilor eficienţi


Terapeuţii strict adlerieni se simt în mod autentic egali cu toate
fiinţele umane, inclusiv cu clienţii şi copiii. Terapeutul arată respect
clientului, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că terapeutul este
mereu gentil şi drăguţ şi că acceptă toate comportamentele clientului.
Relaţia cu clientul este una de respect reciproc, astfel încât terapeutul
arată respect prin intoleranţa faţă de comportamentele inacceptabile
ale clientului şi oferirea unui feedback onest. Terapeutul arată respect
clientului acţionând în mod sincer, ca şi cum acesta din urmă este pe
deplin responsabil pentru deciziile şi acţiunile sale. Terapeutul are o
atitudine caldă şî de acceptare a persoanei aşa cum este ea şi este
interesat să înţeleagă în mod autentic şi fără să judece stilul de viaţă
al acesteia, percepţia sa unică asupra vieţii şi scopurile pe care şi
le-a ales în viaţă. Terapeutul adlerian modelează interesul social şi
se prezintă ca o persoană supusă erorii, care îşi aduce contribuţia
fără teama de a face greşeli. Abordarea adleriană se bazează pe o
i 1 * r*nc . -n'V K mmm j - ;: Ji urne: de : U;
a re r -cmc - m n •> .rin , u J c irtj] m m . m x rro arx fY
ale te: ijUUlUIni cnn# li psite de respect - - iprt a - maî degrabă unt
mu M n»îorît ii. 0* uneia demontatăse.
jn ăsta ac număr de , mpnu : tiu!\ , Cr«. . ». al c i ^i adneutru- v.<
utîlîzcîază dU« rite modal .'ai c ,ii obţine m X ' •i şi Ut ia, m JnU
a reoiientarii U * a : : prin arta •■>«o, >
*'C i'lt CVZ' 'iţii îiO^CC JC
exerei ţii d<e grup şi analiiza viselor sunt catteva dintre al■c ‘C * '
tante ^utili:zale; de terapieuţii adiemeni.

R e i-iU a >• s-Si-.;< t e m u c - X u .

Nu - - ’rtx tui e e {*' *.:r ' migv-nm i i l e r M ''r nude: c-u


iii > !. . r^ -U n c e r b ne y-un* \ j m m m cl; , .*
aLmmen purne ^ -mu ; , i u ie ea Otmc de c u r b c u -* i ^ m m a
m art ! x» J r *\*a ■ e*> e ' c x ’mT c O!' %
1 *mi U m p iele
clientul stau faţă în faţă» pe scaune de înălţime egali. După c
' f’U rî «j e n - e ne ce («a e U** c
vor clon sa treacă ia etapa ele colectare a miormaţiilor pentru a pute

explicaţie în legătură cu dorinţa lui de a se îndepărta de problemă ş


. n - ; ■mile ec! ml!: CIO * m ' .. 1 >c- r t c i . ' n n e r m,><
informaţiile despre stilul de viaţă al clientului într-un mod mult ma
IT-'MI. -> «),'! .Cm,! !:-î IC. V n «’î C, 5 ^ %**; O'"'*î^ C C*'*
în această călătorie de descoperire, în mod activ, ca parteneri
idccic/ c *mc m tc e r m . ;u «n an “’-î r u c e mumm cm
iempme.um . ; mm- r ,em >5»cm -• * m m U; menim ; cern *
v!W O ; 'îW Of • -U'* o *

accr/vOca ra tvura ih a \ t, .m w ; ciapiuVi 1 ,V v v. iupîii a rtpcuîu I


, » air îOaoi ţ utdf'il.u .H v. •k •«UuCt pi !îl; U a * “0 1 1 1 0 v lai OC.al: %
i U, :i
un esk Mgur dc censid >doi spum de * lîciil: icrupemm vj ' >?cî >mep
y "paţiu chci;yH»i penu j va ,kcs Ud <i y poală v \pî m u mîtkineotk'k
.viu poate [ohm una r»«! iu timpul şedinţelor. iui unii terapeut] se
uuîodezvălure peufia a >k n un leedback ciieiipio* asupia mmporta
meritului iîVuî in iniipy: şedinţei [ogiva personala -.a ti treptat
dkmaiului y intdeam de teiupeai Inieipreia; de tichiile pu-c îa
dispoziţia dieiPuhn u,tom ai Mint simple ipoiu/e te pornea de ta
presupunerile terupeukikn Idapetiad ' a Juri să sada dam clientul
recunoaşte Interpreta!ea tăcută de el .a fund adio arata întregul
proces educaţional *a putea avea Io,, d, ar dmă lei ywm»: -a cheului
colaborează o imparLuesv seopui <dabilitr împreună In ultima la/ă ~
reorientarea . se vede clar dacă terapeutul y cheme! împărtăşesc
aceleaşi obiei tbe de mmpie Clienţn au dreptul de a * e u u înţelegerea
st de a decide ulterior vă nu tacă mei o schimbare Dacă dlentul isi
doreşte eu adevâiat să Dea nişte schimbări. atunci terapeutul este
acolo* pentru a i ghida, -stabilirea de saretni si îndeplinirea angaja
rnenieior necesita de asemenea o relaţie de colaborare. Pot apărea
perioade dificile. emoţii puternice cu care se va lucra, dezacorduri
«ntre terapcuf <i client dar relaţia foi va tace filă acestor încercări.
Innpuî acordat ultimei tace ?re»uaetitaieai va caria ni tutu. ţie de
client, O parte din chemi vor petrece timp uj terapeuţii h r m tnod
util atunci când var dmt m facă unek schimbări , alţii >or acea
nevoie să stea ilepane de mrapeuL dm t/and să şi pa st re/e \echile
pafternun fa nu !u re 1 du f •o»; mereu deschid, daci cor do>, <ă
nummm; v j v> iu; i r bm o v , e d T r r ip e e u k u tc d e p lin a
Tţcredere in chem oh-n-uD ; Uinvm.a -“mofmjbîh.tfo wnin. pr,'p iu
o or nume e

’- > O î j a > c: W a . V : y v » '- a . ; . ’ ,C C.j. V


moh, m i a p u jdan una poate U desen sa ca o acţiune coiicatoa 1nu e
egali - terapeutul şi clientul. Prima etapă a terapiei constă în stabilirea
w . : ciupi d odw m w m ut n a . i ,a î i * Oc tw u n u cuta pilii
p* ; u g < - cys,- t. . gu, . * >. u o, .a..tbm w, . c w - ”«ă
^copuri siabiluc iirponi!.*! ti acordait tte<^msa lata di *ixarea
scopurilor ca preintamfmn, a terapie meîunenta intre un teiapeut si
tV-meam CU ni(K c-f: ă t«hdlî Je odlC 4 mpcUÎ r ’l'î u p n «/ j '
,tk 4 u r e e ,is cucuiul itietaiki iv;ir ui J u c a u , *«-'k'. 4 c f T
umpeutu e dahitUi . pici im» O -.omaiLtO? 4! Ptod deahls compu*
a menind amntuiu» biţî de otie pe caro d as-odem m.u eeplnd«:
f * 4 jpjp. naedcillU I* . t\>, L-tlji ii %a La L VO â b CarUnlm, dc*o<tiOt v
* paie; i aer*. ?»aua r Jucath*nak Tenipcunil trata re»*pe -
„eenîuor pr:t; ,--- 1 1 :1 . 4 4 » 4 capra rea m '*41 . nrajsîerea dreptimi» «r L-
ic: .4 “ua propi h!c cu *. i/e *1 Je a o imuni 1 responsabilitatea propriile:
vicii Clienţii! ar; :i:ou â <nc cu terapeutului b paxl de el Jar cf>
ret 1vj manipula docemj - m <al\a Preseoprii îe >1 acordarea ajutorului
inîr-o maniera J i a m a C j okii in egală maşină v mporramcitr*
hp^iicdt î m p a i d a p a o a a u p a m d a \ „ a o j rebtpw dcruvăruîdă
d a m e «a parte din ruraihiriet:! dieiuidin a t e ** a j i u 1te u\per*ei i\a
A doua etapa a arnpeei -modă ia adunarea Je mtormaţii >
-nţULgeiea adulm Jc \ uia a! a iernam s m a p a p a c e fila ia ou dala.
m care pisîideraa vmenta mc potriveşte pattenmim lor gencraî -■
. iracierihtit Je opetare Din primele moniertie ale meii rarii in
tcenţii v(>r apărea informam accesibile tu apetitului din india 1 nun
urnaH - cum intra ir» ,rn apere clienţii, aude aleg sa stea p a u u o
fm modul în ram mrhest eic ne spune wâ %llci era foarte pricepui
L «alegerea Je informam pornind de la a e a t o importai nent n» nverCn
informaţiile \ernale -urii de .1 a n tene a dmponibile în desene rea
- arid i c a î r / j t â *lc . lu a u m* m \ m m v. ire n ic . m um e1 a ra c oa
îr rapeutul se va lenta apoi asiipra real:izărilor stJiului < dt ’ '': :to
care c**W< o* înţele;genîa constelaţiei ! :?*V•~: clientului şi intei[To V O u
V -.to n.U - -.V'. v ; rii. Un copil îşi creet vvt p w r v i s; C mic de
viaţă V ^ »v :xtuî tarr, V -..v rt în reiaţi e cu fi aţii săi. Aşadar,
terape utul îl n '"i • - oe c C *.î V 0: m nv pc sine şi pc; fraţii săi ca şi
’ ' ?e. t >:S:V ; *C : îmi •Ui, ..j >v V lectore ac ordinii n. W 0
Adieriienii deso rie dpi, a 'Vii. oră) mai m are, tipul celiii de-al
doilea, copil, 1tipul rinului şi ţipiui de coipv 0111 o v c uj M . V ;
spune.a Adler, totu.1 pcMte fi în egal ă m ăsură diferii ^ 'OP iii1v p a
-W C'reta poz iţia îc i constelaţia :familiei iin mod dc VII vi oii v ru
Un fuate (o sc)ra) naai mare poate iilege mc>dul In ca re răs:pt v to ia
valori:le fainii ini şi fie detronat cie un co;pil mai ,, ^ . )ţ:. - nou
mai irlari au tirăii stare a de copil undc pentni o ane ită peric- de
iiiiip. U n al cloilea ipil poate alt a d • .• comp '0; ^ _i
cop ilu>1 mai ii îare î Tcând să-l diepăşeasc ă sau J id în ' vO iaC
diferit^ue acesita I Jiim<ezin poate d a Ude să niiîiână t zeluşu.11Emiliei
~i depăş cască pe ceilalţi prin realizări:le sale. Valorile 1 r dL;
vo r deternii n<i dac competiţia ai*e loc îiî dome;niul rea *o r t n
acadeimice orit prin fi o persoan : îl rt V ' abilă s. în orîc:are alt
domeiliu de ctornpiartaimeeî important pent;ru faintili in porte
dintre copii vcw Hpr:ide sa se revolte: împotrr „ \ .0. *rîl or farrblăc* fie
in tac . . i r_ dese , M ulte faini f W : omiv ■tiţtonale C' i» îc
puţine W 0. mocratic
Te:rapeutul să obţină irîformaţii. suni ir V"ntare ; întru a
JUpilL
verific:a îpotezia pe carie începe să o m.K : ze cu pm fire la tilul de
iaţă al clientului. Dreikurs spunea că e nevoie de două puncte pe o
nie pentru a putea formula o ipoteză despre stilul de viaţă al unei

’ .. -V I C U V ’ *V V Ci' V ’V o »* * Iii'!-' 'M c V„ .pf

aspect al stilului lor de viaţă. Poate fi vorba de im aginea de sine, de

’: V . . ; r ’ O ’. c * j ;'u V . , îC V ' :~ U

v v ; v * cv. 'Tv*v ■<. '-U .i-'-m v r ;:;« îimL wvoi • -- -a : ! «i:*a


familiei. Terapeutul îşi doreşte să afle care sunt scopurile de viaţă
ale clientului, precum şi presupunerile greşite care stau la baza
‘ » .UI '■ - .2 1 *.. A *-e. .'2 -2 .. -2 1 i\
. -2 a u J ' M j .« ' !iO;Ji S 1 ** r i ? m . i v m m m -T
*' -2 .C:>: >. *«2 2 2./- a 7m u * •’ <î;r.'2 d ’ -du!
. a m ■ ^vm 2 ., Ic „>0 - • î cL4--.t u ..m mmun m -m 2 c mn mm 1 *
m. « r ’J c d îvU i C *.* ' ic c e j ca o m O w U ' u; ; m m m cm . mr
2 c. . , 0 '• >U < d d ' i d Vi-aUIî pî*r .tjp^!vfe nCi*r:CC;J .. ^
;* v- Ctcic. 2 g •
• ‘ h CmCU 1 n u il.vCî -a IVeCU P mllCvdUi it UUh C*i
a ;• X ' 2 c vA v. i : ’*-;iC'. .. '2 - »It 2 tir - :C•!! iUcitCvC '-I*eîll'l au
s - v - u m i; c - g ■» c -l f c pmmmtLi am în m,.;mrn
Ui: : C uavumi •«' m. ~ - 2 «1>CCvi iuUebV ri MdmiIOCd Ci,, vCp UUm
mcr ~c 2 -'nN*.: ri * ' Agcriri ri te-mm m m u r i dmnnjri
•Uc n . m u c de m *d m n* m d m J . m v mri -u -olrM- , c
v e d i c ^ r i r n m d rim i t - u n a l c m i r i d d r i i v r i m r i a d rm m H d m .
cri *. nud U :!Xariotctc : gv d-<r> m. ; mele m melm u es
re: emd-jtm oimemi mim ue \ .d lri cum m d a m rie ..mm*
pena 11 f c v Io em u r i \i ce « d k t i femcm minerii ' d - »;*u este
mri Cilp a n î 7 m îc» '.uri * ri? d e c i d e\p riri uimiri îrix ..o
d e d i c di d p *i'aric m m d rie r i r d ?m;t! nu e \ d j itm m
n-n* - n t*' **' mcr'p 1 mmm ' ţ ;/:: g_ d e ‘ riale *mriihzatri ;cci;
rx moaC. ai pierde im oi sten ctipraganmnb etnic 'Ufna^mifUi! v V
i rii iîck î !:'U* __-» J o an,, auiai încmcAs; _Ti2 ie rumuri''?
ri .Alem '* m.i 'Ur i a <4rn:» un ‘ . , v ^ l tedînuuu' p m •
m i- c mmm ^ ^ ri? r . - m '
Visele pot fi de asemenea analizate. Adler spunea că visele sunt
m i .ad m : , ?ri C 7 om -ifi/t. ri. . nm O' 1
acţiunile oamenilor. Visele reamintite, pe care clienţii le relatează,
se potrivesc întotdeauna cu stilul de viaţa al unei persoane şi niciodată
iiu~l contrazic,
terapeutul plaseaza îngrijorările şi problemele clientului în contextul
stilului de viaţa şi arată cum anumite situaţii, relaţii şi solicitări pot
_»> ' _ • > 2' ' - m *.; " A T*f ' '2 « cfta ' « ' '• ~> a a U 1 . v A '-"* 5 '

nevrotice pot fi înţelese ca alibiuri ce suni necesare, deoarece clientul


in:»»/. * m.df'mm r.v r .. r ' •'/ A cm: m .umip
■a - ; ..'-m •{.' <m > *. •' ..i tr;‘' «m ' -m *. > v. uc - ;' >
dt ' Ier 2 U::eî ’V ’ •:*?*.*» '• .‘ ^ 1' 2. Vn;,g p- 2-?
păstra siinpmmdr. d^r (v,;vît - • • - r ,r m* ^ ccC'isj mfAV/.mo '
- %N' ‘ i ? a P . \ .\ \ S

i rJpj Uj <v op rp ,j j V . e ' j / .PP « ;H OPCa i;iî;PPjZI P i ;• JPCUtU'


\.i r •!<r* * ' oc iU P adnr i / <:ru a m amm , bei udo*'
P P - j ' v a : : î i n i v r t v v d„ n :Pao ; a u v . j .-pur< . v -m a w ? ‘ as p *<te
. mnpm'PimcnîeL : •* V fr ntrt - p -%v Vţ.î mtbm >u* . mu us; h- ch*
v j îr m i, [-cm; .1 j l ;oek a pm^> îm !j Idn a m r;m ik Mim
njdpOnVr ^ « m x . p , ap.tr- •> tra/ira .> ? a pa mr^Vkiî, a *. henrii lac
d '',ns:; x? v-' %nfv«mdv eiiictfsîm a-.dam >mm uri >î iu^f«tiaandu m
a*' .îs v L m ii-vi p v - m r t cvmport.imcm Cheniu m \*»r ' arpnade pe
'i r;si%i Jar a a,;«p prr >? ana' înnort ,k t ^ uulcim ir:»mp«>n.-*nieniui
mm,! h m am su vrp p iu de ?ir ^ d u ‘ , var* Im* C rtrcmvi olului
!•!"*:■ '• de v m t t p . m MiUMamv i p ie r d e - m - “p 'b îjn Imuare
e \ l r al Pr m«-meikp ;e rne 3 cjpâfa. n * ; a , e hiţdrgerc. va
o»- „Uj* Ust.e v, \. ‘,'s*■:Tî.i \i:I VP MI lîdt.a -•’ •wlimha. pCilIfii vt“
r .L mî*î-> F'Urtrnmm m j p ei!i: N m e ' .e . u im create,
V i i - e u m ir mr -a m m a r e nuduri ;ii;;î c*»nfia l Orte PtincîiiuriJe
i.*e -are nmp um mmm.re C m Unire pomdrk* i C*mîc Jo \dler
uuik - lej.J u-i „nem m lupta e*i >n MtUfîOi-. >je a; ur . eeapi•:laiîiCnt,
îjp! ic .aeiai!]'.:î ec jiancîe. era de c ^ *ncu:a|<s xi m Litan^ilice
ariepioimiî aae c.atpn'n ieicaru* u icistă «dmicsi .^ îc .rjn^vcuiă sub
»niîfitck -le pîc'v..*Pl:c rara*J»*\a!-i

Procesu ^ ’.htmbări. terapii


• , ce^ , , se, - • » ■ ,>ire J -ihuir ^iîue^-r.p j : hî *c mai
* treci ' , i : 'ei'' >e ' r: ~ 5eî -r ■ .e ceea *e “.dh' »e 'Uie
• r e «•■!.;;_ c. r j j - e -* ■- e l e * : ^ e s t e ? îeieicce. *> e u u i / i a
r i •• ■-e c r'* e • - î -ee >• 3 4 ei ;. - J i *~;e >' .» s!--- .• ,5 j.e e
nu se schimba este o altă variantă. înţelegerea se va dezvolta pe
măsură ce indivizii vor începe să-şi recunoască patternuriie de
comportament Comportâmcotc 1c 1101 cârc pun sub sciririiil îotrcbăm
presupunerile vechi sunt apoi testate. Comportamentele şi sarcinile
V p S d V *- J, i«»UK i JLlIlt .îC tcV j M . i t^ h P ' h ( Vdtu Si
slăbită şi ulterior înlocuită de simţul comun.. Comportamentele noi
P '» Ic,! P'/JiUar ^ •s•’ •’J . S?fVi, tj h ' f k.'Oil* pHt o rc^CiO
să recurgă la modalităţile anterioare şi să se simtă confortabili cu
l a o u h j J !-n’î, : P* ■v J J tv !■ t P ' S ^ • i «an J PH^.jlă d; m UMU;
a'UUir, t p v t r c 4- ‘ >r . ' ' j va pj m .j N nm ! ;ivvn» îp Ih jic sferele

iSil£iSiSH
rr-rt \ ' O” ‘ 'ii * ;; * P.
• •.p"!’ \ \ . ~ ;

face scdiiImbări. Sc cern­unt b *nic de apartenUti i M, 1s ide rar ea


pP r r f ,' . a ’ csţ ea a\iânfi n vîUf )are egală cu a celorlalteî vor fî o
sursă de încurajaie peritni ei. Seocovi te-: • a IOC tete tte se vor
vii.cs.,*.ia ; interesu! e vj _ =10, a te m o n te i MmL Kl ' 1: v’C
la a icr,'î> ■. Se i mi a u Atunci di u V\ .1purile lor
de ne;ati 1n« 15 vnr
Viii fi1.1. mloc:uîl;e de ci;îu-C» dv ,s r un] i • îtr ri şi de o
recuiicMaIc, - t te ui Ci Htei v î unteie ivh'. a -UCU- ^ i.
ctcm;* ( «ua • \ imeniteIc ‘pil1a t ***U Vt •: î i ui uni C Jc -t
pivm. »te ' A*.. -;t proces iVV[v I» iiinai ituiivu Ul di li 1 iiU V Ul

uira.,. -a prezenteItUIlUl! di'Uite .el,. l An u Sv -piu«i >tetek .te­Compor-


Li* ivCtului Urât (1 ) A urs x »î« 9 5 tete |\»iî te I; c *alte , .ip.C >
op . \ isidei*ab:il mai 1vv-u di JuUUi i_'Tv vj1t lvli lK cu *
adulţii iflaţi în. relaţii st r 1‘ i facă schimb- r i n t i m ât aceste
SCtllfîîJr ! i in miod ine vi talcil un efect asiipm raimr-urilor din
relaţii!le intime şi asupi ,r >,/stu»m- jî*’ iude tefjp ‘U'!‘» care l-a
inc a; Î.111totdeauna pe c!lient ca pe un. egal» îl îrA,C
>3 s: <idiTv J T 'UIibuţia i. un eg i Stucl p at face o s<chimbare
par' tla uA r e , pletă ;U. CIil »tap „ 1uCiv. 4 «iu pe. n>ILiCî cS.
lil*1- Ui i.*-a Aiirpi l cornun. -v -1 illl. iUv»v" c i j;„ iun i <;■; fi tU i!lîi/vî*‘ .
d.v UIer<usiil. socia '; le m -rieiiiiCii8 de apa- tvnenţa U
aiiv.i ,io;ncept gre cit ygi I''KliiH\ 'i -te h u n i'- v UC{> 1
1

juuUU nare pentru *’ . rdatrea uni r .• vrpw rcv 5lente noi §>î greşeli.
-upc.. îte roite? ul va resp-teta r.r^xnp , Oî'CîV !u, u a alege
nportament
apar ,i d lupă ani de zile r. î la înţelegerea iniţiali bine este

Teoria lui Adler asupra personalităţii


mp ; letă ;a tutuiror cnmpo
tCUp.'unf -- adie’ "j. *. e ?c b )arte ’-iO"' ?! d x TO UiVVdt’Cl u • p, h «V
* î i l O l C •?* k J -.mhîăub' mm uram >i paî it ; ovin, ^ciapiei
.o Ca .a îC V^liU' terapeuţii tre1re v - > «k i cie -* ^ v . ;~î ' - uePuie
să-şi folosească<îO«*itail!r d l m-mfo1 muum- i unui ideiI1iSf
{Preikti •C, 'kC , Abordărira e.kfie ; tikt > •ate oferi ur; rev
v emk îgere; fodosii•ra crace.^eriî şi cunoaşte rii oamenilor ci : nteres
social e:ste o cerikle mgenki î>i cj i i rk aî i 'i;r4n,j , Vîeifîî amieng
inclusiv k-mpa Ji u crescut u- rfi:1111î ? c ire putere c mî :1 mi mută
fie în n ce vt^v 'his, ura 4 ia controlului oue Uns.î fie
m râim î v;U V rma mampam.îl 1c;aps-!nv k e m ;r apk
nnă-, acrea propriilec .Eî'it'E . m mc na puls 1a, maie re de
lucra cui clienţii ;Ut. '• :a îepe . Cabnr UlVa e>j aderau ai - edl
clienţi 1• * . :kr~ , h ta ideea (lL J 0 *c~*p >;d e d: m i
comporrănim ' a fii • o kt: e r a aerate s* m.k , morale Li
v fie iiîm o» mc o CliîUa fi fm^pc k îîtiJ *r,u u-gere dar i
CX_» 0#a>cr»
s»l-tiimbe. EIacă rezultatei k mpm- -mu waiiLite e îtr-o;
', «em a- Hk,p ,îfecitele pe tei «m ** îunp ;ue jPiriceeriî EU Vor putea
fi obsercate. Schîmbanle hu ai)ărut şi după câ v . te me la r<
unui stil de vi **ă mmm „ - ■^ • iix- vi »'*fis~ emrâmerc este
întotdeauna ui . merită niciodată să luptăm cu ei
pentru a~i foi - a ' 1 «..a m * ;*m ak
pentru a se se
Există limite în utilizare
de unu-la-unu. Se pot obţine :pe
clienţi Ie grupuri. Clienţii net ustura avan- vum am manea
unor comportamente noi înir-un era a , .m ■ - . « m ..,(ua-ca
statutului de membra egai ai urna grup ce are i m v amm
creşterea reciprocă.
TERAt :r i a n ă

r.xernpMî o<~ caz


,1 TERAPIE INDIV1DUALĂ

o S io m 'E - u * - • ' ; * > > *n A > *■ • ; -• f, : ;CpoS


şedinţe faţă în faţă.

Terapui
Cvea Cu *c prez* ma c . era.-nare sie ue mmces > v e i lu ra t
mai nuc .M 1«T cie se.jinte A nebmt sâ-’ .as re- acest cceA 33
presa o^mocu deoarece cea foarte egcisr şi e^/esiv de sensibi’ la
presiunea ectenema uf.ce souctma impusă ar t* tAm resimţită ca
c închisoare Am ,r cepul demersui terapeutic A* m onera aalenanâ
opişrm.îa maczânC : - a A a rt a sAmui de v-a*e - îm epâna cu
snste'aca Amuze. u o r rus ac smş* pm znm :mr nm aşa cum
erau 9* DO Cănrj ,^3 • op?
Puerre a spus .,-3 iu ta ’ sau s a născut în cartea >:za a Elveţiei
A studiat Temcim-j a icmca: m câteva tac SuDam . .Paie. ,em t în
Angua. s-a casator*! cu o englezoaică stilată d n ^ usa m ijlocie şi
s-a siâtnin M ir-m t orăşel d«r Ţara Gainor. unde a profesat na medic
se Punem ou P;erri fusese de asem enea me Ae s* Aerase
pentru Organizaţia Mondială 3 Sănătăţi: ham sugemaî lui Pierre că
tata1 său ş»-a oorP să se ridice *a nivelul acmsîui ideal ş* sâ fie
considerat un om foarte bun. un medic foarte bun şi a muncit mult
pentru a feduca acesî A cru P»eme şt~a Jescns tatăl ca A nd un om
câmp Mâ'M ş, fa n it n : îm pătim it ai imn.cm Ecs uc sonîac care
no era a:ătun m ra*"s:!*e eaceptânc perioada moncedicca când îi
plăcea aâ A că n uîu. acTntât; cu «epic m aer liber A /e a e aură de
om d e o se b : eon -cernea: solia îu: şc după cum P:erre a aflat
uiîeoo1 ?! i c ane te^m; S a jr-vedP apos că tatăl sac a tos! un
afeem e- » '>>* n »e- /ic c u z n u o o re cam o a c -n ru i meu a
?â' um> A poete: im ;-u ,7 a,< - • s r e c e 33 este ponce >a-i fi
m crPcm o A pu n e a - > uda . ^ ... .,«0-'*.;. 3 muns
Ce c .n loz c .a m P oj.., e , , ;* v e ■ ‘ . m o-*. n> : r . 3
fost o dezamăgire puternică pentru el.
M : 'j . ,-i ’ .♦ ■ O ' I > -CC . '■ ' - ’ " >,-iZ3
;o - -v-f.C. ,C >C '-«• , o te . . «r\> ,cu^.t 3 ^
< c e - . , ’s ' 'r * ' ce o' .A* m-rm o r o : ccmcieor
'-i- 3 , . -;-rU r 3 - v,c*.. .Y'wr ' O j- - 3 3 c»-*;' 30

:•/ ’ ~ j c. o- > - . c 3 i m - î.i V* « ' - 1 ,mmia


o.>Too:r.u ’ o * • . ' i.r,i - » o~ ' j u r ,,, jr 3 R u j ,3 ;r*tmCaîă
spre interior. Acest lucru a avut un impact deosebit asupra abilităţilor
' „ (, O t n ’i < ~7 ’ . ‘ ’ '' / - U • Z " ‘ O*» • ^ -Ut .O>, . <
f ' ' ; J.j ’U'- , 3,! Şl
•■îbijî f3 3 t v ar 'v ' v 'te -i "o .iC-.0:C îA o>sC’ dtr c» mcs.e şi
' C ' »*{ \ .. i: r r, \ v ,

i ri -4‘r'M 'A *‘fv ■ -A* M • ;u i< - i C„ -,><> .


v m o m-*m m .arm i-a rr <* mm O K P -%%-• i, , ir.it t •
’ « fr*»a ;:U C j V. . J >« r ! - ‘pr ^U- ; 0 0 VS>i UiUMU *. > O ^ ţ . . '
v c 5-- - a ş* o v h « ru.3 ce te ?.« e -ro e p u l r . i ' recr a .;3 cm c tea-m
m u Ce pectr j tem iter, .re a? n u o a prem ia a certe u a*-ete » o r r. j a^n

;•? a0 <a cte cc;e şi m -mrra tetersma m -ca^da«un m onte uccism


emu *». tectmu ue Pata sa «atei cm carne «cm: de u ia ic r5s sa m sper.d
' - P ' P k -m r y .- {Hf r- «Vq-opa, ) t e ^ t e t e a r a a n< '-m ate i t e a i f
mte n te» a -am c en te s a s e g â c o e u s r a te C r t e t ş« s a m *
a v e ste a scă c n r?m; te r.» pe cam şt * a-m:te ş îe de c â te cm foate
?c : Mi-a •.a p re ia lui anim tirc este de la şase ani ta a v a
vuisia •• pte* eau h a ^e mult basmele cu *te vaier. povestea te»
îamotea em i - a a fr^geim A o p u r in acea am intim ti muu ne c a
eter-un leagăn dm m te m a şi osa cu acte: deschişi câ e*a p re z e rrn
Regelui Arth«*r ş ? î te c a /a te r pentru ca sa1va se o fetită -tente om
: ' Ş.,d'u te<m m • -srrmm.* *r« w > Rcgme tetem v o c e n h ; t»
•ar» om foarte epoca! Piere* a test ;np-r,s din leagăn de frarr'e ş-
C! 'f-s*ne: său C ie ru ri m-c a a ^ootioua* spunând
E tee c i î c n p î c t e n t e w c e c teu n e v A c -ierm tu a rt e c v ~ w
sa c i aia» t v mc -acere *n Ratele ni eu şi in cit* carmen- ooîtemm
Când am aams te m om entic explorau c iie n tu c e p ifîcepusu o c
sa înţeieaya ce ăn u rre i-a influenţat stiUJ de viata. A fost de a i e r i
cu m-ne câ a preluat m u ie om va !cr;ie fam iliei saîe pe r am se c r
ider<t;ficat jir.pre-jncj ru m ar fi cea referitoare ?a im pozanta de a n
special >î un jc de a avea succes şi de a f< cei mas bun Aer
eoderî«aî faptu1na aceasta Cjpta pcrniru superbntate !-a îrnpied'uat
sâ sv conecteze cj cedaiti, să >e s<mtâ egal cu e« sâ se viîeqrece,
sa •: r)t«na un vene ai sp a P e rm u e ' sa gaseasca ser^sd^mtr.* r
o vristacAi m.a rcommia »' •,-atu o pru v t y-. 0 *^0 ; -v-r j ;x 'S '’
r n-uuf atâPi
Cm 0 m»f J f “5Cm< r - . . CM ;r >r- of '
povestească despre fraţii săi, pe când erau copii. Avea un frate cu
un an mai mare decât ei, un alt frate cu trei ani şi jumătate mai mic

a avut nevoie de îngrijire suplimentară pe când era foarte mică.


mm 1 .1 C m l J t t d i j, J i u ; m-rn: ;. o m r ţ r O w m u c< ^ i i m * ., u ’- p v ' ţ
intensă între băieţi. Se bateau adesea, mai ales Pietre cu fratele
‘ »l n |S Şj *-U*.M^ ' • v m <-»<*• '*>C~'s J - ’“•* 7 - •*- 1

; / ! mv» J i >t f o u ;' «’ A r-* , ^ <-Cm,^n k ,., m


atenţie din partea părinţilor. Pierre a fost copilul cel mai mic pentru
'■ , m v.criv o. fr^ ţ bcc Vi ’■ r’v c nr o u - i s v / . i !rC '« u ' -a - :
v^:t, :rlr1î ^ vc-rm J u v i c m i r ^u *■ îur^ r- j " v m «- -â*• ''Mu
amară provo' Co m- mm; •nu ' ^ :ri >r e r ;î
transfer foart . m c ^ : a început m-a idealizat, 1
său, dar ulteiio r m-a testat pentru a vedea daca vc
' »-'-■> .* ' - • mtm —iw -<•' V »* ~f C J lCl*r • ■r'
- f,•ir+i
' ir»/
' uase, de şas<
la şedinţe şi îşi exprima î ; ' s* î-'i-ca ei*- curm
fi suficient de; bun pentru c3-1 ajuta. L-am întrebat dc
si am discutat despre aceste lucruri într-o atmos
ătoare, astfel încât sm putut lucra ferap

n una dintre şedinţe, Pierre mi-a spus că a constn


;s jj’ *^ *' ' 1 *■'’* : a. : : r- u j«- *-*
TERAPIA ADLEKJANĂ 219

ac mţie şi recunoaştere pozitivă din parte ei şi sentimentul


de a fi util şi, foarte important din perspectivă adleriană, l-a ajutat
11 să pună bazele unui sens esenţial al interesului social şi a unui
sentiment de apartenenţă, prin cooperare. Şi-a dezvoltat voinţa
II de a-i ajuta pe ceilalţi - cel puţin la un anumit nivel ceea ce l-a
determinat să urmeze traînîngul de asistent social. A fost important
să-l încurajez pe acest client descurajat. Ajutorul dat surorii lui şi
activitatea de asistent social au contribuit la menţinerea luptei
1 sale pentru superioritate, dar ele reprezentau comportamente mai
degrabă pozitive decât negative, aşa încât am remarcat faptul că
erau lucruri importante de făcut.
Pierre avea o relaţie specială cu bunicul său, care-l admira pentru
că Pierre semăna foarte mult cu el. Bunicul era considerat ca
având darul clarviziunii şi era convins că Pierre va moşteni această
abilitate. Pierre a povestit acest lucru ca fiind una dintre amintirile
sale timpui versarea vârstei de cinci ani, bunicul i-a dezvăluit
„secretul” său, ceea ce l-a făcut pe Pierre să se simtă „cel ales”.
Profeţia bunicului l-a făcut pe P fie foarte special în familie
şi î-a întărit atitudinea narcisistă, de superioritate. Când am început
terapia, el credea încă profeţia şi aştepta să-i vină inspiraţia,
într-un fel, acest lucru a uşurat munca terapeutică. Există încă un
fel de speranţă, era cel puţin interesat să se descopere pe sine şi să
afle ce anume îl făcea special.
Nefiind pregătit pentru colaborare şi având puţine abilităţi sociale,
perioada petrecută în şcoală a fost una foarte dificilă. Logica sa
personală îl făcea să se simtă „ca şi cum era înconjurat de 30 de
fraţi”. Acest lucru i-a provocat un stres emoţional imens şi i-a
activat toate mecanismele de apărare pentru a supravieţui acestei
1 asituaţii „periculoase”. A devenit un margînalizat, încă de la început
intrat în lupte pentru putere, a fost terorizat şi, deoarece majo­
11 ritatea colegilor săi erau mai puternici din punct de vedere fizic, a
li
fost nevoit să o facă pe clovnul din ce în ce mai mult pentru a
supravieţui. Rolul de clovn îl ajuta într-un fel, dar în acelaşi timp îi
diminua demnitatea şi se simţea ruşinat şi răn :voltat un
comportament de căutare a răzbunării; rănea copiii mai mici,
animalele şi uneori pe el însuşi. îşi strica jucăriile. în mod clar, pe
la opt-nouă ani se considera „personajul negativ” şi s-a izolat de
contactul social şi activităţile de grup. l-am atras atenţia că acesta
era un pattern din viaţa sa, în care se lupta pentru a fi superior şi
nu reuşea, apoi se simţea rănit şi devenea răzbunător, l-am spus
că perspectiva sa asupra lumii este cea a unui loc foarte ostil şi
i ! plin de oameni care voiau să-l rănească. A fost de acord cu cele
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

'.‘V A D 'A A '' _ 1 !-*. ' 7 ‘ • ’ A A r r IO rJ R A > * * -4 ir M £ r3


Am A3Aţi 3 ■*i î 3 C > --3 •' î1 < A « !* 3* ' PE O *, •>' 3 M \ A b c
■* N m D m y a y >; E m a i«» F -1 * ** iM it A iA ur >y . m >.n-ct T T ă s«
JP-A« -H< a ;J* ,* r „mAA-,JA ■?. La”!(1 3 - J,D î . T, s^ m3 *a
3 A .e i4 3 t J l P‘U t U .J .ii', 3 ' *•! AlAirtfA.1 L A •. 00** jtti IA:AM î P-A put
să~s P VAAA+A i
a mATu Unea Amata 'A r.>m a as Ajc aa 1 0 ic ;>e* - a 3 an* *or,Lite
as, l a ! m a a a a a - a o / , a r ACrAmm.Ari ?upa mm am «<«nMarat
m jm m îr o j i r ‘ r« n ,;.e m erm o M iU i z!Ci-~» um *eaqar: E! a
in titu la i - ~j m >m n j m m y n e v m a* «meu N c->~m A n h u t

:m mm-cu aura r î - a l c L a - ‘ ^mune a iu,F mi1a • 1evidenţiind


der npa cm «om r Li< a a >a cu *» doc m m *a -«a ; . _r -* 1 cum, c-ol
1 ;ya *nan mur-mmc a iuţ 1 m ' * ai e* în
a c e a A a i(«! * a a m u u : m ea asm ei 1 <n;*ei . *- n - * i i e j pe Nu a
aas-u a m u cort e j v m m m m .jc n ^ d ia a . /M m a t, .An msouiaî
’JLip.'c . c: ' :- »* f j u i w - ~a y a e îip t i . ^ a - ~ a A* atâ* ae
upecMf .
Dună ay.uM.'i v-i î ./ m r ^c'-.'-L Dmor rl -a*o x . n n o e
a ‘'jir. z 1 e r -u .îCi An- f<tAAu, -A A i Cî^ ,uy ,-j ; f.y ac».'. ~ mA y r^Mnd
. - p ^ui::>t,C”i -aT. Liny^u, ş» a -tr>: LiVu La
:'a*cj! sa e , c u c d e a s u â ?a m u î:e .isuu ctu t p e p u c na t vi fceurte
ater r u -e g âi-Li u r-oJcu a* >„j .t î; ajULam sa înie^ripa eey, în
e .i'e uy .cdi^a y ţ s a c înses; y, ne cC^Lalţ- c 3 M a d a M a te scaie de
r id a c ia î- A \ip .c r a -cs «u iu n fcca^it- d ^ s e jruia- ->er.s«L«. a critice
apa :r-“â* ' oi>;ence !-e u - : A A am v a d J e -a ;u -t t 3: feraD;ei au
>eut pe L: - s n i n r ■**i.r,en>ntât.ea:e. O p arc e c raeex'>y:bî a
fes i -a 1*a k-c e* ^L .adc. ^a n - n a . c. 3 n e^a-e > 1 a speccT ca
ra 1 s ry 3 'c »e „,? • r'**c ju-L. -.i u . ti* >! s 3 acuş* u ' 1 j *crP u?ll;
' 1 p “ ■)'-*„ ' .y* • u - u * i* 'r - jc 3 . e» c p n , :> ^ .:r ^ r-, de
realizat i--a adus dezaimăgire şi singurătate, l-am spus c«ă ar trebui
să se aprecieze pe sine şi oan * •*’ 'A, . 3rc , i
r e '*"' 3c-, ră ce ne-am 'îndreptatcspre reonentare, am uiscustat despre
contribuiia sa la reali,zarea sansinilor vieţii. Se prezenta; . 3* ' 'L
însuşi, Iîa începutul terapiei, ca fiind copilăros, iar acum l-am

trebuie să-şi asume rnai multe responsabilităţi în cadrul mariajului


:;l" u3 3 tr"pc ;* *3- probleme M Ş! sd'Vi yas'*^ ,,-4 *:JC
de munaă. Pe perioada terapiei, 0 schimbare importantă îr1 căsătoria
iui a fos t că a încep ut să-si naspecte mai mult soţia s • * * mde
’ : entru putere A încen V ~a r‘b y’C» ' 'V’î •»>• ;1ţs ^ nVy L
obtinut 0 siuibă uncie lucra cu cx)pîi cu tulburări de comp‘ ** ^ ^
„deşi nu este slujba 1a care arr1 visat şi pe care aş fi ale •-r>.
jn an J-Ax '
221

lucru Toarte uun pentru mine ca ea a insistat să


aibă o r
* ti, .* - i-:-v .■, -ta ' • _ < '4 , r ?:«
ei. Tensiunea internă imensă —care l-a împins
tr-o mameira □ape hiperactivă — s-a redus şi ca urmare a
Depui sa e*P ,-///; : a . • C>i / V " ' ’ ' î %> - ; î' CV-r ■
itiî5 ci
•ua şi mnm r «- r r n * , , i(î„ ri 'f *»rl S ’ U< =)i •’U O - 'i -M S ,
>a s i >ac r îC ! *•' T< C m*'» it- c. ->
uportabilă” d , Si- u ryp^nv* e* C»CC/S*'^r ' ' * . 7 3 Am *!-
m> -«■;i s • ’ - 1'-* n r-e 'ii- uns, „mmmm o t V A v u a u e p n
mA; 2 ' > s.mţea mac,: - â n U r r a c s m-m -mm
Sn r r ’i j. - - *t;,r 3 ! fmr\V’ ' - r r., - y yjr 4
1 a r *>.K’ m .i A î SC-C-nm k~ -;r; m, U vf’j'r “ 2 'C *_m *
bine şi crede că n un~ m? a i.>e >„ srin,.r; !*> ->e- ’• nş ' c ~r. .
luat rămas-bun.

R eferinţe b ib lio grafice

Adler, A , j a * 't * 1. , ’w v l r, . 1 >ndra Kx *; -.a r r ,;, f »>a;, ‘


Trubnei  i
:!C? A . 1917), Study 'f f 'm>»' AtU r:>'r;ţ\ ar-a >ts Psy */•' i ^ ^ .a: •
A Conţiribution to ( a-* .o M- -tr ar ,md Mc.r
' 1 Ui-' ■~ MJ V =:U
V : ^ A, ( 1933), Sock *f l" :- J r , ty mkind, Londra; Fabe
& Faber.
Adler,
7 •mm : Oneworld PublicatioES,

‘ikurs R (1967) Psychodyncimics Psychothereiuy and Counsellins

'vmnC .<: • ■u-u*' ;•-» r •î•• jm '»•/.' kv* . a


dkurs R Mosak H H si Shulman B II ( 1 9 5 2 ) Pafîent-theranî
relationship in multiple psycliotlierapy II: its advantages for the patient:
a ,-• • y ^ ' v, **;«,
âkurs, R., Mosak, H.H. şi Shulman., B.H. (1982), Multiple Psych
Utm, , * 7c m ; ■ m., T* • *-î Am eu, fi -\dl
Ş a ^ « ,i <»i IC'» St v>>nîr!-ll Pv ir -U <;C«
Lecturi su plim en tare

hCjf \ 1964), Superiority and S o cia l Interes’i : A C o l i ■' . ;o .*


Wriîings , H.L. 0 r*. acher (i A ram.
^dler, A. (1992), Whaî L ife C o u ld M ean i traci. Colin Brett (1931),
\ i* ;4 Onev- i C C’- ldi.iAiC os
\nsbacher, I-J.L. şi Ansbacher, R.R. (eds.) (1967), The Individ ual Ps\
o f A Ifreaf ÂfUPT > v •'» f< *i^ -VRow.
Porsini, R.J. (ed.;>(1984), C urrenî PsychcHherap ie s , itasca., IL: 'Peacock.
(1971), Social Equality : The (Ihalleni ? ciiicago, ÎL:
; L r' ! ' ÎC 2 ‘i ' -
CAPITOLUL 6

Tetapn* centrata pe p ersoa n ă


Brian 7>

<'ontextul isto-r. volt.^rea


în Marea 8man*e
:; vL\V \S Or ir.}: i d m< *s\ Un \= x

Ofa/caUt d AW;i î 1iî I!- H;eUe k ţmd'uK U<1 ’fdcfU o 4 ho I h W^y 1 h*J !•!
m uU i»u »Iî;s. :» , ; 4 ' ira;;:, •! m ms' mimam '\ .. m ,r ţbv.'e) o
k â n an ic .io r o m c • e-um •.o u i *i «iî n u m ip i i dm b m .m • n e lk ;e e *x e
- a u m m îa U Hi por a Oi* ia a 'a îîa n j.K O i A iî p lo k s H îrm * >1 a U \ | V i îC îik 1
. Imum do *na r;K Vmmn med a ori, i lî p n n n i oi m îâ b w e in 1028,
« raarr.hr y a1 ! V*r\o’Tm m m liiîtl I ,k S-m inim 4 l v'pO'liu! dm a ud ou
% m e f\ fc *î îhc PrcVCufoU *4 ("î Jj \l \ •' k h iio i vTh lîiî: RochcMcT.
Vm u*rK •; 1 ' j oahuâii iiroi ahiiiuih «o .an* .ele -iu th-ineiiti alt;
pbm iyg;ch pMhiatra' u asistentei c»\ iele muu r^rta combinate
pentru dmgnosi urnea y umama ptoniemtha Amor mute*t a io>t
dkăpah'î pcnir». mmpm jnmntaî a scut săi pragm-UK A oi: Rogers
Biografii im Kogeiy Kirsihaiioaum » «'*”*;<, dco ruuiioşftm
vaneîutea înbuent-jioî b >orc m o tu a Iom c^py- ta u.u patul curierei
mk 1 ‘rotesioîiok susţine c b u» m<>J cert, jceom Amd Rogers a
pliitit ia Roche Mm se muistderm ta mod esenţial an diagnostician
y *m îrrapeat rare a ah/eu/â mferpiekin a Caro; -cop, :*>nîbrm
n aJUbt măline** *y <iIr a bora or- rond v tu s r, pipure y V.ţ doaga
, •jrnp<»rtameîUul y mMnntmc Diagnoza a, înmi prora rea sori departe
de preocup:!rik terapeuţilor contemporani ^ciioati pe pe "murnă $a
mir un >e:u larg, deziiii/b ptogresivă a lui Rceers ^au za tâ de
accaie actiâ acf»\ nau. in perioada petrecuta ia Roshesler t marcat
•nceputu! abordăm sa îe unice rl prezintă situaţia. cate a avui loc
iporipc de dărşiud per a ude: sale ia Roi hestei, u« . aie mera cu o
manii de o inteiiceoii Îipiîoai' v. j ! cir ci fiu pie/i nta gîrne tulburări
de , onpcuîaîneea k r - e - eu ir*” va utgmea PîoMeindor se
dkî ai mvpsocv re a . - k ; *uii a d..>tUijno da -c.dri nciaimk J j * mm un
mi vis strategic aboba ou» p .re .i -a om j JiUutî o si mkleaea am:st
'ISO O Io vas, d]!! .1 s 1a > , o : , V de a m J a p m ! e
-ei ^ o -i o x, o? a. î mv(a s - e o mm i - -mim epmahi u
adulţilor, (iand Rogers i-a confirmat acest lucru, ea a cernit imediat

e.. : O -, u» v -O m-: m i ’e n y »: ^ *• m i : p „ îi:0"


k.; ;: ,a - s i ‘ , nau* ?t hi;ke e a ».:»'•>* a- m- ! >*• '»* *. oi -e a

seama - deşi l-au înţeles pe deplin mai târziu - că clientul este cel care
ne m -rn e m <I r > - m m t e s : r . .v - - ÎMf
!;» ,i: v T * u/m * k-u im : ponto to num id - m
>î :*toO A p to - f ’« >k g e h 4 i„u n j T : ? A% '>v,,
T s * 4 ' : l *. 4 4 - ; : -k I V*1 *1 . ^ . S î c X m ; * j v U e t o t o iii' 7 *° ■
tom -<i ip l *< . i 1 a i «a a n«r m * >m 1^45 mina 4: u^m a *» m
l'ia-îi^a to pm»to5.j.. 4, * Atoago 4» -ta rcfaî axe. toto ■vmidtoto
î.-'îrxel Jttoitoto’ a, . cUtls Sto etotofhcto 1:;r i 4 U - « : j f \ '“ a
per»MtK1 d e a t o n - -Mie 1m p au (dur u< U m m n u i t o t o e f ă i m
V ito * i pidglOUCli i -n H toto ' .1 lîc tc m iiiv iî U jU li.fi;; a a touto m to fto
k - ~‘]4U vC iiîlcU «a !'' ' “ : Uî r j ; J J U iH .,1 to k t o : ^ _ U , ;*
i u Ui c m tom j 7m m/p . tv-m u j dtomnit o \ t e aup-tuL i,iu ‘*<
tolto a fYtoţi* 'ic: Jp JL1 a a a |4. Ului! *f* Otoc Ua tontopC-to im >nto «:!
n , x u c k t t o i a , m n u >;•; u ' f - u î , iui: o ^ r u r - u c J e v t o d vi w u i x A c e x«• ux
PtoVh >JegK al \ ^ . * totojiC 4u to^to R.pkto ^ UVUiJ toU ,A
,ntmUa pe: 1«j J j p, beaufi 4t C fiu jfi» a fon ju,uriu g i ium 4jui toem
;i J xî u I j h iii U t o d e L i f u î i l : i de » a t o t i e » V i c i u c y ) U X y

.p-to/d x >rtod rA -i ytoto,* UrlUdi yiitono af-J' i ’fXiitodlll <J«. -N


i r i i e i U ' J j ! N i l U ‘' ; i J 1 . i*U *Jr dU-> X u i H a M r f r d t »",«-iii» a ««t* * ' ' U i t ;
U;'tU d;; ;fir c a u X ' f '! | iîi:o Vlbil ' ;•« J . i
JU 1 ’r ; fd* f1 J-Jw Ujl ’■,j Ua.j r _ U'*1 «<u 4, .U X l k U-î <4n
psihologică facilitatoare (Rogers, 1974 : 116).

Terapia non-directivă a leat naştere din această „ipoteză formulată


şi testată treptat”, ca un protest la adresa punctului de vedere
diagnostic, prescriptiv, care era predominam în acea vreme. Accentul

şi clarificare. Această perioadă a fost, de asemenea, una de entuziasm


cu ivi e te tofm rm uver uj: u - . : »j j >^ f r , >•_. eu.
şi de training şi exista o centrare pe „tehnicile nondirective”. Cei
. x;j - Ci U.m dPil“ p ir rn n \ ij - p U-i ^. UfU o Tem
f-îvtUjf^ ^ î; C; * - X . v U t v « ^ -.*1 UUi ! ou j ; ^ *. >o ^ i î u iv Lxld .U
dv Jiîxck. >>! nu «‘Netot U, jaraî"<e:«î 14 mmm t .e pncuim
cxliiiden cu ercaiTci Uo teorii u ce^ cîarc * \k /^ " iu u ,t c *u
! *• V . e \ enrm .! ’ ** . . •■ *' ’ * 1 :- e ! i- ! x a ic i
r X r x : ne c *X ’ : ' „ >•> x : x X e x < e „> Ax* d\7
*'•'0! : A A A x m c X' * '* ■ * •' J e A . X J !-'* 7 - t t X X C< >.
- < x c .x ix * _ , ix» „ x , ce l , x f ‘ : v ; ^ ,* < . 7xngx
X X X. \{. Xe ' C , -J • x 7 '"iii XXI X Â I » vA
putea fi folosit îe mai multe domenii, separate deterapie. In care
I*.3 A k .. A ^ c ._ X î • pt j I; *‘ x > îr ix X ir .:

x-m , „ • . . x u / xe j i . jp'.-- x x x e x m x x rutier; de


‘v r o i ' e .. c-r*t A x x *x. x >; a - a a x . x x r . d renanii
* xeu « .i . x ixe . n, .<xx *xxx x rt ? v *nm»Amţă
xx„ Ui: u c j -T; . A x . x A • i i t \ 7 % * c 7 *,i XtdCitî xe
* xrmC x„ * *3 - X ; v>v, o-., x A t kaxtard
, R* * x " "r i . x X 1 o i x x mxn X c x • e c x X X e je
■rX" X X - e : >!x X: 77a!î ’7 >C7;i M X. x V X x X X x IV
km x . x* c * do:-.):- !' aS;iii x e : un.! R* xex
' • x x x x x c x cm x îrxcrx i s J ' l au;r’77‘ ,*r\x ‘cx*- aţmunîe
T,*>. . Cd^cr*5 cr* ac;;imc ** c! ociix o ci * c • mm akx a
^ x , mH»m 'uiii-fîCikx de examen .iiccox x s -' 1*xnvmkm
cc 7^ : m 7*7 .Oiţei p x ' i x : 7 -7 xxm . m mu ; ' •a ' X O c r i e a ,
c'»i- rm r pcr-\'*3 7 ' ’ - i-îc *7 x J î cier mmmixac •' * o xupânior
,-a c e. mxeC 5**x i- 'îC-Xue-iCx .i^C.Cee't * x 7-c *cC!d \: a
importanţei sale în relaţia terapeutică,
3 \ .i >*CC e K>'X ‘ ac” X? ’djm . S* [-\ 7
. mx '7;. ce^ >: ! r\4 ' m' ! .CC* X7 cu 17 . .x . >U I -JfCiTiK
r x , •'rec.m -C X X f re t C x * , t uii’• ». ' **) k . . 'X -C l IX

I ' . x f - •• f x f fs ^»e^ , - de <sxt!


cât şi în Orientul îndepărtat. în prezent, există World Associatioe
for fersoinCeniered and Experîeiitîal Psychotherapy and Counselling,
a cărei apariţie a fost aprobată iniţial In cadrai unei conferinţe

Dezvoltarea în Marea Britanie


In Anglia, ideile lui Oarl Rogers au X. ’ ’ 1 '* X \Ul’
dezvoltării Marriage Guidance Couneil (în prezent numit Reiate), la
xxsiC d hi»i p * *> 7 i ;7 » ' - x l c r7c'*■' . -ct-jî,! ne
ikk, ’■ '.r-.'si'ir
k: 4 K« i\ -
*:L- ‘ÎWl/i -lic i W ' i Oc iliv kî k
1J -?; k kj. in ^ ■.j f k\ji h^ -fî
f- klhJ k, k t v a k J i l
• ! r ir ,rv m : ^ t ar.a o . -U m -od U fm \J. î . ■»u ?, e'»r m u u *um U U Li
d o u a *.: :. î m l a m . Ml '-M - ' M• , : \ m <U K ui i - • ' -MI u;< ^
V vo i. lam m roa ml Dumica r mm .a D i a \ '*•' <*. *c Ktv
* , u D a '“ îl *î. «m * u g )\-a i > r v L m u m n ri.u mm a m u r a u

[v ro i-u n u . unr.j l- im urtm ': timpurie din >t{)4 \*m*;rnt«f ba/â


-:U . am - ,pro:i!îU A o U^mo-Ulc da mPiodUi idPumiU *Meu!Um
HIM4 mo A pnO \î e t«M v, r -apte 2 *•*D \îaarn , m 1 1 l m l
CJm> ? u o 1 , H* - i r . t :k . mAp oA a 2uU. 2-'»^ 2** Cm Nkl mxl
‘'/ 'd dtfU; \kmm ■umm nUD? v.e daULVd/u in n u te parte
•, id"U; «a a idtidipML o . - ouăle de Br h d: A •*. u î m - 1 i ouimdhnp
•Ini Pm v iiiMi ?amp'. C !fi volUlJLr:1: terapia v nCtVda ra I U St a n J Vd
1 mc. omdn h i '* catran central h ‘'ii’!fiicj Cmui c a mm m idenţiată
>1 nua amd Im m muma j di hD uv». un*. pn*m-'- aum* pun. mice,
h> îfi di \ ^ a i «idaii da »he Paf van-fAnimd Appn* lm*«B \PC A a ^arc
a aparm m icm , m . *PU -ULanl/cUm LtM A ap.mnî anus- ' AsyoUalh n
un idiMUi lUotmd I îi-jdip) 1Scouuj l iliniii am au îa»u martori ia
apunue u;ie: r cîirjuii; noi da pra^îiv. »cm-tooîmOviciiî . aic au lontrihuii
*u mod Mimlanţuiii Mi lîtatamr 1 dc >pc*dalttaîM dv v \empau, M^Millan
?2 *m»4;, K jk > «A h;3 Furkm «d’oFU » iuUc «diKmi. i !îibktoi! l udui
iMr (20od- Vv sUvidL mdtîli Abordai ca caic sustnmiâ tii mod
«dimoahP do P* * ’S Lirmtod How oiuW\=_\ m o mA v0ri
diJdc-Oî hopuri-a a au P k‘ Sandcr^ -s \t idaO' f.ul-iî Nanduf- 1
ut-‘ oîif vC ■iiMd . mu - {sa < .oainia dm *'.:■! e ,,du oub«i, a îtîdtMfiak
’.MiinoM^ 0 0 fu. - m o

Ipoteze teoretice

m^ciyiPtmi fjtd' d,. nr m,


Terapeuţii centraţi ne nersoană nornesc de la inoteza că atât ei înşişi
cât şi clienţii lor sunt demni de încredere. Această încredere provine
r j u - r o i p p - , : „a m.rum mmtîmrn ce' mmm dmd au Pi m ac
pornire de bază şi instinctuală către atingerea constructivă a poten-
p u;Ş o siC |o*m a 4 v - r' *- ‘ Ia ai a -, unn>d; î îîm o
'v.;-- p’ :5r ',;i. . a 'O v “m a mula. ~ Ai , ao_iia
diMPomrac 1 a<m*n p ■i \ i u \ u i j arm* A,^ ivia Lida. alia tn imniţă.
ia aâimd metr nu^ - cdva rcTcaNîtai ^c m v «uda aoruiiiîîior Ioane
Vjicisi.tudmiJlor, continuă î'Tt-, î pentru a <Td'CC e d , -*-'ic d
p<dâtci avea încredere în această tendinţă d1' L >!!'h $au de auto
M :tualizare a fiinţelor urnane, iai* sarcina tePip; iCi *111 '.p uc : . -i
-le ;mai biine condiţii jC ~fîmk pentru îndcpunm î . 1 ^ ! 4 C : C
St irciină nu ar trebui sti-l facă IV lei ijm it să treacă cu vedere;
re;alităţile s<ce laie ale vie . •*fîU1r beţii fie JP';J' dCi Jl;z\ XU.ÎÎ U iC-
teul n* Ml; Ci* f" îl5* 'r' * ~ir: i c mp* retan ere1! *vcmilr: -s. Cdîv* CnU I
ilviî'!nentul • i>au m j - î »UUlltUI 11CO’*JIC Nd î ic aiciil Ci au k- nCFCIj ,
ci J «dlv fi *j n u ce . 'U ÎRACrene de/re» caic u, n: Hi C ÎCCjk
diintr- i;? uc CI >U ! eştere, ii 1Uîc*' *!:! J.: ^ ' -CU <* fCdl \! c u -
a'I ci *«ne, 20<,IU î 14 L t, : • „moi*"fe ;k e în. i t / L c pndfL vd CCiiCÎ c
p] rin ea îns•j u- ;e/m em .1 î î Hi t»■v'l:., recC; UCI J.* *uti iu v .
d lientului, iar un termeii internaPfl î ar npnfr
ULllal IJdlii C J> CttN.P» , !MUHă > ‘
In id . OK-jv. * - ' \n / 1 \k c u m Ni I ’snrr.,. ?*>»!: } m !<'-
Pcai WliW'i . c-.r I Admiri iuUC!i UCiaCC pd •_dK •- viMPrteî tpculi.
icnir-tlt p:. f v m m a , , mc diibiiiîa de inurtei'U fd a w p rj unu ilu
;nJa ’Oune ie com.«(ier.i ee imtâ p canaic nu -uni a m| v,
nere n t lumea mrană esm <i<a* da tmnpîexă. ficâi mc: o ei i chetă m
Jciaiosnc, pmâ perse.;mH a »vn p c a p pţ depăr fmhff.aiă !nl! adm a
mmpeiuu icrărui nc pa vu n a mu va nu pui m e a ni deampcfc m
;m unele lumea pe;mrîtud m C iean ,i a v kenuUm v m n e s ; : Oe* pi
•V: ] <* e - n; h ^ î i , >r * *,» 0 * > C <, * * " a \ \ > , n* .. ■
,-tî.C duî:L pc <vcpci C, ,«‘t ; ee *îfCv e n i(icrr,H,!: =e - m Vf î
le-au respins sau asimilat
mcept

cercetă:rii Văzând şinele” ca a îl conştientului pcusoane:


ide. , i 5 >*v Mî U** îl! U•’ fT>afara îv * *^dY 1 *,•»'' ice, cai
punea <iccentul pe importanţa dirr iilor inconştientuliii. Eu î
.»’•*;/' î1 1î-v ' \b\;rp' un ppapus i. : •' c \! <«d!' i L J X-oriei
modific:are a conceptuluî de „sine a lui Rogers, pentru a <cuprind
u îl Uf. *,«î\' *u, 1• îunc i conşti mi v u i îi>(<
pe, dar nu ch iar” conştient). Prin lărgirea definiţiei sinelui,
ncât sine = concept de sine + m aterial la limita conştien-
am acceptat raţiunea „centrării —o metodă dezvoltată de
; Gendlin pentru aprofundarea conştientizării interne —ca pe
*' m .. - •» m n . -ns i v ' m ‘ - u i ^ :n _ r. n u - m c u
. n ' C. « i, t <■«,*-. * --•- ’ i ' c ' .>* - 1 ’ -1 1«• . a' •: c !i::
le în procesul de terapie, care m odifică — uneori în mod
- *. ,* «.c !U ‘ ‘ ţ i ' *j •< »***' '

c^iÂuai;za-aa 'j!hu?ăn.: os:hice


itul de sine are o iimjv v m vă crucială în terapi<1 CCcsouiiă pe
lă şi t m ni^ v e m :on:îra>- r i mim na -ii: ai izare,, 1ukhraa
actuaUzare este cea ire permiile accesul la resur;sele: e;•e raiale
-î\ ■o: ^ ‘a :mv esi 11\Jr" C“-vPeam -e -.a.-5; unica 1 cnuia pe
v x f.
ică judecăţi referîtoare la propria exist;enţiă. I^e mtem
Uml u: ; ,ţ , “ C-i'îmm, i uman '-num i/.i ije iie înc mie re,
>t lucin mmu * *O".;1M c ' ;<» n i- e în pil -C .'cff?
, , v , * -m . ■ 'iiirin care o- m-m ainiî , -. ap.id t x l ‘n une»
ie poit fi realizate. 1Pe U Gt : »ce viaţa se deşi asoară :'Kl:T)td
*e este instruit le cerint ele realităţii soc;iak cie ’îv vt ’M
rteneinţă, dar ninşi tpacitatea de a : radare
mm cc.,-.. _ ’ u i m - .
«s m - M,ih
îzvăluie cu uşurinţă înţelepciunea,
ceptul de sine, care este constructul

ar race-o)
ve puiea

■ ■ ■ ■
!.'■ i r C C '< > Hf : J ^ genc*r.U Mpam bc 0 î-TOc . *jp- ;?
r--*>'!*î m m - : '***: c u r m / ni m m rrc m u u 4 (> *
-;«< - *<: e c , «’ *! i,: î >•*ti»; u e vp u m icoC c/j m '• b
*:*!••' - b ăc~ . *' * u-,'^i«i: O . C C C H C —C C p ‘ >
tulburată este cea care a pierdut, aproape In totalitate, contacti
pc 0r ' ' r ’" Lcnro-c a- w i f^ ^ » w (p r m u r i j*ui!! - j i v e m m ;
A r . „ C CC *• m, 0 ;'- C U' *:i C; . V 'C 'ic*
adaptat în totalitate nevoii disperate de acceptare şi apreciere
a o c ' ro m - c • u Co î <liu. .c c j c -cc , _
;vJ%- ■U r . o ^ ro a . m *■icroi m mc; _ ui ■ a ._
Iu t >'• - iii-. ! . J'- O H . . îd' îOv . A L p*C m a E c • vi. u U ‘ ,î% k '*|U ' -•■
m 0 c m : n JupcO j* :.h L c m !pn/r ,tuO *m
o u o- , sccpi A mu. > c u i r : f i : Cc . i O u a i i : i r ; u o o m
\m , ’ g. cum u m m
i, 'm .m um e m rooC ; « u U u 'c mm ' i i: h m m m r m !«.-
Uv A .. C' m.. U ,' CC . CCC H . CCC - ... ^ U M 4 ; »C'
concept de sine negativ, care este un semn suplimentar de tulbu
la un anumit nivel. In acele situaţii rare în care autodeziluzia

m conştiinţa, indiferent dacă acestea


surse interioare sau exterioare. Persoaii
se încred în propria judecată, iar pentru
un alt semn sigur de tulburare este at senţa unui locus de eva
internaiizat. Acest termen greoi descî
capacitatea individului de a se încrede în )ropriile gânduri şi sentirr
at1ic, ' .mc' . - A m m -m '• irc a* m A. . ;c A c 'Cer, !\ î - »u '
v.*alua* c v'oOtUi *•iiliaC '> >»'-v ’*îla *iL »ic\» >C1 1UMilaitii . iteoi ac auto-
a- u . iert ( c c , a c !r Olc _a. O.îal d<Unva taOT'tfu c OColdcJUlM
c - 1«j C-j ausă, se află c O kutv l'.i c i. J|iai» iute di k cui» cisc, ac d lua
*!C- OCi„ a iâ î la rându . « ' -Ui‘■.<: . b 'i lipi ii: :c 1 ar evaluare
internai izat.
T . a ':k;o m,:s o ii v pktini. iri,si, mc ac ca - reascl«in mijlocul
Cr< ' pv U CC Vn; riauP' CU, a aiC - :i«t : 'O fp, ix lîricîr •■■■•: cniicc.
N C ! b / ' t -lîc «li ■»m, epi de ane . in o n o : ,t >rco^i apt cape în
î a.Oa/jtt' de vXpO! ir lila ca oi cam sinul în jof*. t c. a Ci! o voncepiul
J» ->1fa » io. vCvîe o* -La ade o i tîiiţsu jîiî inircc! d !>r^ Ca o dărilor
-.enitv din oarua ot junoiiîuiaî deune Cv 1 Otaî nu •os îi nat manue al
:Jcpî-tâtiî o a i e m uPiivv a nid;v iduku m nc-buic să tieacă prin
' m p ^ a in in radoaîe pentru ea tendinţa de actual /are să he reafirmata.
"terapeutul centrat pc pc r a u n j lucrea/a io mod constant eu clienţi
. am au toiul, dar care au pierdut contactul a i tendinţa dc actualizare
dm mterioruî P«r o care au îo d incornuiaţi de permune rare nu au
uu-Tedere m capacitatea mnâxenîă c fontei,a »mvoe de a a: îndrepta
'pm în dqunure a n< tcîUidlukn lor f \ Je alfă par Ten persoanele
sănătoase dm punct „k >cdcrc p-m, *f o u >ur*t bai bat? si ftincî vare
ui acut n o p u u l de a ifci î?i e mdexte ce iu dus kt de/v o bariu unor
; pte dî am i-tu k per mc m *V în i ornam fie >> o parte din
mup m u u v o e q u '- t u r c *~r -*ik oo piahuuî? flra ol Pe
:v\o»p |; len/ctc/e xm dkî,--oou/ i A ic per.teifu in unsa
. ^ ît/u c .M m uu O t m b o an c«c -i î«,, io* f ,»v v *dv' c pudneoaii,
. c- v rv- nî*o - ’- d - io - /" _ •. » *m ’ p> deplin
'Tic >■ M/ pt / î Pi, >-«o* •O’ 'c ; * ' • ' *< * >* O R/COfs
"*0 J ’ CO * i, ' ’ a - . .■> a - O a t f î t
, * .a o c o ji o . ,o -O' * ce- ptec pm; a r o m _mc >u o* - < rn picta
- îoi m siu P . «JwOC 'C -M re a -o l t . t O M U u c c a o n e - r c ? u n u ; - o u i îna lt ,
rOsCjc c c c « n.'.; e • O O-al - a c !o . a atîc-
O'Uciiv* rmmm it u r v a aPuo m r c M mcp ulm de de „;ltre
aceştia.
Ptjnci o, ,c< osci* oci-JenU' .rî.o o -r'U ic i este Jm , « c d t u . ane
cy/ c rit fiii: fndo i/«i ^afe u n t JesehiM exptc vnţeior sunt capabili să
iî:: A • vi A d' u A u uAAd/r . :jf u O A Se - d i a v ! i c î *■«’ '»"Î; ; 1;

ji A ' Ac IU i 1 dSencUîî. < ■ ie vA*UÎa .>A, A ar dui m u - \ k !C J r a d


! t a rn a . A : o ' i»i: ura"*».; *. a * di ’A c k A A A , j X a l * ' . p er-., n J d a - r a

v » '.'"Xî Xc > ,a u A o . a !i.Ju ; ’ i A A IJ A t A C î A i U t i 1Av A î î i ^ 1 A *’ i

mn« m u m a v u « m m * . îc u iiin tr a x m i e i * o n e e p i de ia c p r i m ­
ul A e d : A A 4 A C; - ; i î u * .. j P k I U :> i L r C l i c ./, o A A A I Aa a A AU ;
e Aom au jfa dv c^ d i if u i c a z u l i e l ‘ U ( 4 a a» m o d o am ant m

căzui ' lUinic aJc i-ci, : c ; defun >rah»ie uncm de Aahtft t ) d>cî:vc*u v
în cre d e re <m e ; 1 - u , o ce c \ i d r i i | i i t i d e p a \ m o t d i u d e i u e dea n o
fu iiiup Uhu i e z i m ‘v fjpiuîtrci/u <ii Aud vmumua mmmm di
ilid d C o O cclcs-u aa. iA A « l âit J >.JU d i - . . 2 :». »K U o a i k A pr tie p iV

ru iic ta d ia îi I M «. d » ' d « . ; C V A U A i i t e î c ' h J a U A lU Ic * tire p i M i l ^ l . vv

iiidi ' Uitu-t da: »nk aman puma a mc hU a airjiik u d a .a ijua m


«trac s; iu. ii a k *c:x * ibcuu o -a nmj a c ; : ! a c x a îu cp o a *,nvi
,A t A A ' U . l U MU I ; d l <i iA ltv U A J* i . d e «i U U i 4i A i A .1
in u c e A r e pe: d u .A m p u ta u a u t < AVA P aia

tj fraternele A idi Icfanci ale p e n o a a u pe deplin UimîAUiuk au


ieg.iidiJ u* dficrtciica pera-iatUi m v. reali \ *tare a id iu a t R upea, a:
indicau vr a duiăîcitii pMiucc v u p r tv in ia a r a u ! rtapan-ehilităpi 10
alegaca aa r actiiuii a 1 coiAcunteh r top pornind de ia un *,eniiîne>i»
de !i hei Ale a rcjfcie e u z ne a iuta d» dlccci 1* iitn oppuoiie utuinpa
pe uaft' viila a *e - d e a hi i Aer ionii nidn idulni 11u exddd -.c
scuti n a a . a n u * A e u J i a *.îe v i d " t u e r - u e n> ’ d.v^tn* -«iu u>- « ; » ii*

scraied d‘ r 1 -tOioa hn.«a i-i 'UCi' ea. a dan » • 1 K cai ‘ .u ic^c


id fh c a 'h ‘ • m rn i a a ^ e « -- , a o , •*. î •• . ; •

sau a experienţelor trecute, Totuşi, în mod subiectiv, oamenii se

111 schimbare şi are şanse mari de a emite idei creative sau de a iniţia
f o m ; n a .arm ni a;catt\ \u a • a ’^rr ^>n-a u o' • ^ o>

p e i k u 11 • ' ^ p - ;< a * ; - n 1 ** n- , »i >.• <,0-. <' c « ' ^ c n ’d ' ca lam na'


234 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALA

-AiLTDfA HVPviAV : 3 r.

n terminologia centratai pe persoana, cerinţa mamei ca oeoeiuşni sa


Av .*A NC| * A' v- *' -.Aa . ,.k * " a -x' • i a r . Ie . , m m
tacă nu vei mai urla”. C< a a a c a c v. l e a-. , *a .a c - a u Cx i A
n mod iztiilor cu noţiS i l vi. e t A ’ ; A . . Si.' U u a î ^ j i ’ • a j a Ni U:A I
uitanic George Lyward ' ' ' . aa l m J e , i:,x A x C x A A x O - x

L .a; xx enţî cu tulbi , *’ A' AX_ i A A «a ««■ A x E * .. A x TA; if.


ontact cu eurile lor aute:ntice deoarece erau preocupaţi de încercarea -
desea inutiila —de a-şi 11- *jcpî:v ~ icv i a ■-m _.. *v ne,* xOACAur
Bum, 19 Si6; Thorne, '2' '•* v»,. « . A. -NC} iL i ir
logers, In t . Axx 1 .. «< xCC m u c Cîdx.i'N .x L ADUiC d
CAAUjl CC A *. o- H. ai * ’iiivE; i . i o i v ,u. a^naiiia 1

proape In t:otalitate de e
ax A - a , a a a A~ J a A C iio iiL a pa m Li . L .• a o n ^ • :m u o u b iîh ă
m -r d -m U m 'A R - a k j A Lx a m i La >x E a r j ,a a . - < >-x; •. m o i di
s 'd, K.v a L: i*- 1 * ,*•: - *5l 'aaaxx aa !au »* a ■nd»ţî: de
a *f i Ai A , *A H î u '- T j ; ' ! A n 5 O a i ' t * K t AlAA? AC . ' 3 i . ’a U ' - a i I a i î iC l
A 1A :A i l valorii lor Ax K U A , î c p*A - A IA U A !a ; ,.i « n ih U v A

;: J ' A ^ xi A [/! A ' - ' A : x ?i i r c ‘a A î N k a»c •/ m d c Ţ v m A J- iP O .K ie ie

t' if ! « i Introiecţia LxAA „aA A r J < :« A > '. ‘lidCCâţllLA


atitudinii * x* a m » ’ * ^ x!î • ,t;f : "VA. A* ; . > im u x jc v - . p'UîP idlllf
■arc 5e în interii f i .
a L ‘a A U A j'îU u -î J l-’ c, p U V X .U m a U lC iltlliU Î

folosit în x l A l f C A ! X * t a CA' ‘ La u . A A% v ir.tA Â *C L A cu' îi n ţ iul

Se pare <. x A ; v ;a A 1î iL ' , ‘ x A n |*, A: 'î'x c c v u tiu a


satisface ;nevoia de aţ>robare pozitivă, chiar dacă acest lucrn înseamnă
adoptareai (întroîecbirea) atitudinilor şi credinţelor care ‘ ' x 1 K u 1
;xper
depl taie, se
ilizarea

iprooare este ciontă cu disperare, constituie adesea drumul sumbru


m a v a i - : n - ' E ' :r •k .i k «u •- n d .m . a^ uaua
lă nu vor putea răspunde niciodată acestor cereri şi aşteptări înalte
mpuse în mod inevitabil de astfel de condiţii.

•î ? * : a L a IV ;1 C I’ f 1: J -a A xx , x U 'C L A N nUCA
m u r m u c u u .!-a - . cu •A ^mpL*'* f s*c . i xî om u-dcvAm ar
4 i:*-f- * ; >0 IU p'U-m C. .a UC C,f „cpCtlCf li'-
i UO V ; K< m i i n U a U : , - c O c 'U C CX Cp C p Ui. --p î C m p U ' > , k i;„ v ; i , c
comportament care în w ■CaCCum cie inaaecv; ÂF5
perspeietîvei centrali
iar
nt n U cuc C- x : /XCUxiui a c e e a ce
râ­ 21 si o 1 u x cţie
;Cc legat
xxtki
ie, 1j inter -->r Cu
f u alte
pp ^
x x -u p i; a -x ; x- -- r.-;Ţ\, -n x x mrj ană ; a rx 'x .m x re, . ,
^cun Oc'-î'o x r j 11 *- cea • v -avem -xu munca ,* x î k x v
tî'irî; x x c -re ' ,x‘ ca a ea '*x x a-*i, cu: -x ?^- ckm s« x x
X " ’. q o C i i - i M - r s î -c- ■. : e x x U . -• X k x C C ■'

'î ; : i ; " • ' : ■» >> ' i •„ ',1 ' ; X - ■, C , ? C X X H X U '* C {C ; X X X

lecvare şi, deşi pute


. mereu faptul că ni

lîtă o conştientizare semnificat


236 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

• Ă ie n u n e re a u r : dame l u -
rerspecdiva centrata pe perse - >; • tulburet n i psiince susţine ca
im

iv*. i a Li d . u cm îi »M I*U ' p i c n aAt Jlldlv idull CC)ntinum -a U-


dependin a c a a ii grad. înalt dle judecai r c L c l j Iţi îin pr a ca ■>i sensului
m ~f c a i a i i : dv a i: A c a - l a p A MC- H M 'XNI SÎI iUa î din greu. să
menţin*1 şi să aj>ere cu oriei P * L | CC'»:avi aJ U>, ^ 1rc . care le aduce
aprobai n ' O U A Ă n . . * a a . C n e a M L >, "t €<r! .. xl\.A a r r Mvî »î a >' confuzie
d ' U c A i f i i L î f l :ând apare o încofignC c iU c l î i î f c U. *. p 1.!, Ir ->i«k f
ax p a n «au î j r a j l c , ; : u i n p r u , m i a CC A ii îl C* U i p a ate fi expei mu uti‘a
A r ci ^ a M l A ^ M a m c p ' c a ;nod nep]lăcut, răm i •»’ ncl 1 ii ace unu
iaccgnaA r dă \v ii* hoii/mva aduc \ JUî li*. iUlprp m al
r-ă rbat ulm V a asm m n pa depitn cuu-acrn ac u u n u oue
Jr v iiEaviiîîjr. da* a Ni m . n v n u a .a 1 -m na*d dome
nuditatea xia oman Macţnt v \ u,i! j J cm J<u a a. ta% . m e n ăl al n
•ir-avifk; '.a puni pas Nprc relua av ccotaMibm *1, pu od Jr ^
maienic.A A« p* um. :*r.'ImnP, ,*aL: unicmutann v . mUu/ia
m m u p c d m I a a n u l - i u a U n i d i n * t d e U a » m f iA u u n i N n e d . a p n a i v d e
n a /a d i s m i v a p c i p e r c e p t i v a yi n c i i u r e a Ir, a „ a M îcl ai e r iu i m u
r imuna t-mliAM o jm teî iLui m a ala! »M rnemuA ialbnruAt a a 'And
A îllv ti * tvnUt CJ In! pmLcJA. jnîcara j Aa
i>mvA/mmc "ta m’fAA apar* d. îaa tr *dutu cund cmne mu
111a>Tmrj.nUt ajunge .ensumci. tmu dom mm L» ir.L v ja mm ic
a'mome cu A'iucpfm Jt s na ac*ii ii a* pe umanei IA exemplu
AjfhiîiL * .Wm ici , *n i' oaal L ‘A-r î cmmf îict *mibuTm J.n R.
' i s ’- ' m - N ' - •* *i » x T■ ~ caic, mmmu Ao v a c Li u :
m* a -a L î >u - ? ' a ’ • • vil* n - M L a “A . M . *c i ' - CutiCC A A m d r j * m O M

pentru ei. Prin urinare» bărbatul virtuos nu va fi conştient de atitudinile


' m lu c .a c A M A ACU UE . -nb .6 CU > u f prun s, ' Ol a aa,

* r U ‘ A 'llia A a > -n e t, m m . ic » A , O -o C nUmm  i . a i ; ; 1! / r a a : a


oph ccij; d- \ j Ih -; <a nuanţa
TERAPIA CENTRATĂ PE P E R S O A N Ă 237

ui căzut ni ce •\ ,'iR *a u , ^ i v a; i E >a <., •';ativ şi a ■


unu:, >«sî>irt.'ueî
are tinde si%U ’ • « a . • ** g j) x,] ra :s;U u ,n .dîdJUaa uis
tsemenea au - 3 . o . v.apat.sl . ^ în care ga, re o modîficar-
n mediul ps.ihologic care îi înconjoară, (Tel mai 11d. sea, aceasta v
a.>v *-,a - de *U1 '«U uni; s p n U A noi pe Ni ^a,; a u j un
xjEiiiîAj^ i «f.» t|_ , u n d e v a m o a *»,un: ipi >pa: i v asemui .
‘ utn> i .<r: i .- 3 . •m abu/A ă u ipin.iu f u iie iKv.upi o m u
U riifO i 1 1’ 1î! Ei1 * < P u T c v 'î’ ' Ei îl re-paCUl M ,• pLtv Da A i , .
puica VdpA -y E ERE Raiul Jc a R .i'Tvdi Jî CV*. t Ai diVApA*
{kv s t e p u l ; u £ m l iL r t c u â -3 pt;§oeaua Av-Anfirncu:
Reci !Od»v p:u *i c **. j îapPlEi! iV ÎU fU Ce P? ',r | _
E-pirpR u r* *>uj , c A, ,..o b n y , ' ' * ' - P i p ' J e d u a n s A :» -a*
'A A iR r < ; , , »î K. U ’r E ia ": '*v R ‘ t ‘ «■ R O U ‘ O U * > A A i C 4 J .fP ^ x»

UaVda A >p' a c i e v A ' i * r x PO u A vi £ ' *fJ U *U,« krî a-O u v


de ai.r iş r«. •* au.n a* p o —E vu-nm URA ai*t<Ua' atra un Ară au
apARAt/O mu „u u o tîu . i „c va* a rrra ud >m îp-oc p* j i c N ' i
aîiijpp . \otd ^«RciptcC v pen «»i? ik.vjp'A daAi pjmuivi Rmănthu
U stinge Vil PJtUjiUO O •• IPlAiSlsR , CUH cpîUÎ de UtC negativ Aî UtEi
rî ;m;r;î 4 arc paierr.p Ja . r e : a p u c ! J i u u u lr'!u^ :r *u A »v
care don» mea asie p u n T; a u< v am csfc iubii vi p a j te relua AgaUm
eu im e/ir î u r a r u c e al iiir to vbc p, pivm »ntra o v»ntuat tu p u m a
\aU uic euiiţiala Ux u / u ) >Teniilor s a u b k e p Ie,ac u cea ort
nepvrcmt Apa i e r d u : r P c : A v a , | \ • .'ufp ace d v a p e u R d 1 A
, u d t. 5j ‘f a î' - v i l a ^ •}, ' -a u d a < 'a ‘ ’‘^C ' ri c U v»
a»~, v; ^a'» f ’ rC*aiau . r I P a 'P - a '*‘s • P~ . t u >

~ractică

U 0 f0 Ui;Vt,uO lO' ni T a
Terapeutul centrat pe persoană încearcă să stabilească o relaţie cu un
a Ten: ?n . .ni; -R • in ai a c r >: u r -crai . Eruuai/u! iia|»u, xx ^
uiIturU unxleuitau t atiîu/Cx ca;a tiaii u re, *d «neviubi! cedata s-
înţelor care nu se potrivesc cu structură se prezentă. Oscă se
)bţîne o astfel de relaţie, atunci clientul poate spera că va
. te'O , ,, . . expenmisuta treptat libertatea de i te .‘te s ‘Viu;
3d de a fi, care este mai tereureu -!v tete ren - ' steni, rede
VOCCV ’te-U U r" rapeutul ite U V •' u. . r V; a Uf - ; '■ '* -.UU;'Cu
i soluţiilo r, ci asupra profunzimiii relaţionaleî sau asupra a ceea ce
tentată ca o relaţie per teteteua : t e , şi Pine,
982 : 129 teUttetete . Z'te u: te; persoană i.Ui U^te2, te ' Uipiiuc
e bunăvoiie şi pe deplin în relaţia t u J rete’ U3r. Ei cred cii vor avea
• - u ternea clientului prin inie renediul unui angajament c'teterertul
e care su re -- t e. - re e în caii tal e de oameni ' i ' i SC
U‘>U;\ t-’U- teu ; r, ' - te. u propriile slăbiciuni ş:i • îbtăp
i

Principalul obiectiv al unui te râpe:ut centrat ]pe persoana este de a


edea, sim;u - U"*I 'te\f ! ' "tete ,1 • OU face clientul,
L t e Ur :r>te posibil dacă terapeutu1 este distarit şi menţine t • 're C i u t e i
•sifaologici : J U ? 1 . . jiştiintiflce.

Din purict de vedere teoretic, s<sopul final al terapiei ce 5 u t e r : re


'U • - ; tei *j * U U te*' ' ' t e ■ deplin funcţională, care i r p u . V U i î a
I:r. ; î r : - s t e t e t e " * **r f : ?tec ' i U r - ;n r * C V ' o r r t “ i î i ' O r i j " I t e ! i. r e c

•rezentate anterior. Trebuie spus cu destulă I nici un ' UI teU

Merit nu a atins acest scop final şi că nici un terapeut nu ajuns în ii

îtuaţiă de a modela acest lucru la perfecţie. Iî p rjg a 1||J C - t e ! lă


ovezi mul.tipie, nu doar din SUA H a r c i q |s exemplu, d lin ampla
. r ■^ ___„ L U _ . . *-te .* i„U • .t _ t e 1 '• .1 * p a colegilor -te ~; C Ui

mvied
au
departe de ,trebuie” şi de un sens al datoriei internaiizat ca
,! C»' • < -. , !(, , '. * ,pt i _ , -■'' r sC 5’■'r
departe de a trăi după standardele impuse de ceilalţi;
spre valorizarea onestităţii şi „autenticităţii” personale şi a celorlalţi
m •.*'*, m. - • _ - c.: r i ' fe 1 e v- c < m - i
spre acceptarea şi valorizarea propriului sine şi a sentimentel<
proprii indiferent dacă simt pozitive sau negative ;
spre valorizarea mai degrabă a trăirii momentului şi a procesul:
de devenire, decât a luptei continue de atingere a obiectivelor
-o o s* „ •/;, j *ix;. ^ V:.n. !1 , fe'fefe.
spre preţuirea relaţiilor apropiate şi dorinţa de mai multă intimitate
s >V' <,*z <■' ^ i. ' ’'• j *« <■m ,*>• ;*■ *l ' ' iw . : ar -1 - 1 r m ■r *
deschis spre toate evenimentele interne şi externe, indiferent c

ferm-n* drt s - !v r t i r

'fe r m ă •;'?.* jfe '' S .lv '-J - v - , - Î! J ; M 1 U *î> -Z '/r*

! Ip l O ; C< . fee V .*f C O* r m m r1 ^ - i ' J t i ■ V O U C e C r-*'*C. V U / '

v* * m ’ femm ,î *. fe v n. fe ' e/tn pfe—o: n m 1 1 m fe**->*


m C’c s i'.ii .m : m _ I>fe_.v:'‘ o ' f e d s t r i i . v..
i V SîîA j - mu mm v f ’-o; m m o m i *mufe m m m m p m m ş'v
.• v • r i. fe \ fe. . ■ o- m- v mo mm U »,r ; m* - : : ' ^ •-
ofem ’ mu? • a p ! î , v v Om m : O r t Uc m i v c v s u Nps •* i c . / '
el numeşte preterapia cu pacienţii internaţi în spital, mare parte dîr

r fem .o fwfe s,o fe ^ u ?m - femo ■


.
După ce am. afirmat acest luciii, trebuie să recunosc că în activitatea
eav tv: m* du;» u im o m ; m m i m- -m -uu ;m- , v • >*u- p* • « o u f e p »r t'
ajutaţi de această abordare. Aceşti oameni sunt într-o oarecare
mfe'io. «mm '■ m m ^m n ,w n fe m i fe^ u u Jt; mufe m _rj
CO^î-aud-r*. :mUr« SXPC!r' sere fel «C ^p»Ufe V
"UI J î:ii ]> « -lîtlJ ?î v i »i iklCt v U ÎL 'if im tc !(*~
o U t l c l it l * K' .iv i î j i,î o m ftc im •■•iu' m n< g m e a t «k m i c l c ^ tua,»»

-,un >-j»ek îd»;i-. nai» m n a-ihkicrj - a unui ui fia il .^est fip Jc relaţie,
M uvk aiauivi|ata da *c» a p ia cm u caia pe pe im -oua. »n m ic c ele n u i
ipmmm 'vhanhân apei adesea dai picgăfoen de a uihnota [ram
A n k j a a, . oilulc .t. nu pm î l mutai muitumie ^Lu C hu.ţu din
.ivevm valea ni "‘a uuvadvu adesea v,i ’und dub îimimifm de icîe
î *•j i multe **ii hmu m m m m dîspmvtfe de ia m i d. ai» inedit
mprm mmtak ik pra<i - m Jt an asistent mctn! I : p d e claritate
p- \ î : mi ifed i un ta*, mi .'bsfac i ie ^alea pi m e a mm terapeutic
efienmt dmaume pi imumiu lip ik A cdommmA viat phnc de trăiri
'iicKpniîi.ik' :are ffacp A uiîtra imediat te ^-a u ţh,m u relaţie de
i n t rc îc»n
« nemţii ai e ni pn*hahiî tel mai miti! de cadmm A pe urma
k ia p ic u ratau pi pv,isi«an'î -uni »ci i'UL nuc na mvap m h untt
ii or iliLcueM -i care :m dotam toane rnuit m %L s Jam be In sunt
pregătiţi să n asume *m uri emoţionale m îşi doresc <â aitvt im redere.
chiar dac i se icni de intimitate în activitatea fiiem adesea îmi pun
kci uilreban aiuriţi vând urmea/a ut lume/ cu un client
• d h e n rii' Ai 'JcacN>e mî a d m met m h im h a re u
• « i «c p t u i e s t e p r e e f t L * -a a, a nu m c " e s p o n s a b d i t a t e a p m f r u m u n c a
noastră i om ii nd •*
Clientul m d, ceda nP n|r^ u. c*un­t:CÎ cz pioprule caic indiferent
V dl ci a n a cest lucrii ?

Rasr-unu li î*' pozîîlive la aci • L !nireb o < *» J u -- mdreaton


>m mdrnci ai »• ciciului adus c]fienlti lui tip fprntsin i -jumne pe

Abordare :ntrati * c. oAioană a av mul ficaţi ve


ictivitater grapiirile mic ari, iar terapia de gr .i mcaf»
t COUtSa (cu doi 1terapeuţi >aii .k.sl 1uitatul i ' » CMC i • Uîudaiildîe
şnuitâ de luci llenţii care pre.zinti « 0: ^• C.i o«;c *.. l ^ Itu dC
*U .wCî »Mi■e şi al căi•or com.eeipt de om nu este în totalitak negai l\
ii m uc; yaţî (dar iiîeîodatl „?c]^ să se alăture de ’it m 4 rh
unui crup h u m e , juk k L i vdîiiaica c« incnioru ai unui crup de
aoitsilieie \a r» ifomtînjii j ui n omenim m karc un client cute urinează
3 !moi ,*0 mp m m m-mm mono >p; ^ ^m n u m m o*. on tm.i'.p =3100
•*' i' o-m m m »:i'V ' "p m , *m m o r %• ' 3 ' = * 3 0 ' " p '*'* 3 - ’*■if \ t \

r, - i m *- r . !o p * m u »* *> O - 1 - *'! -* Oi; i «î : i 3 3m tj V m p )5u! >3 p . o p r


t* t .- * O >i *,.< • ►* ' <- ■-V *3> ^ » - •*; i » •.•„ ? f - • p>
m \f/nsj '* m o p ţ * o q ; r . j ( , pm r,\ - pipam * , i i- »jî i f ‘j u»m p o r r m
BUBOSiSd 3{1 JBJ11I33 ITUOnf 9 id S 9 P 91JBD O B1SIX3 llIPZPJCl III B3 ÎU11I9(I !§
3|J IJOŢBUIin |B fp 31ilI IlUB III 3€JlHil|3S 3S BS 3l|B îI|IS BJSB90B BO 3SIIBS
UBUI f |S I ¥ g *UT1ZB3 3 IIllîld III A lJ B p j 31§3II|B|III 9S l9lţllU B J BlBOlfdB
m '** 0 •• ' ' J a î . ‘ o.*,: p • ;(• "fir r - 3j|»|
• m m m : . . ^ >m oo f 5 zr:;' 33 ? ‘ -ma tpom
‘U * p m « t . ' i 3 i - 3 p z *.«;u isru n ri soim j n / m nj m m m rrutp poui
*■ - 0 0 \\v » oiii‘O.1 r .-tMapoio 3 - «3 . .301 3*0 17o miioth pjmortoi:
3:011 ip rprvuod r i fiu n u r o ruruou 1o u n u o d oufooij no irindos
o m x i j i:v f r . î n n d n i n i m o i s o i f i i mt i f » * o^ r a d n o o p n d r i o i m ‘i f v o p r j i u j
oirniidnn p n u u m d oimioij no oji-pimp *JdB niPUjunpjd iiiu |1Ji*ji iouti
! i u 3 Nt | r m BirdB i> fiq B q o id m l n d n u n o i o p o m u i o p |3 |U B q « pq 9^
i / n \ o i o i q f i s m i s n ^ r op* o f d u m i b i u u o r n q / n p n . n u o j )
hiqiiinri oimoij n; 0 10 1 0 11 11 : pom m nioin?| \i r ip mj m i r r o r d m ui
-fmnodmoi mimpunui iun imlfoiard f op io|uqiu r n .loinim ruitiop op
0 3 ” 01 ’ - i | o i i i i O i i i q 1 o i f i f u r ; o p ? i r - o j d n o op. n S iOi i o i m r o i m i n i i o p
' o u pdptiiH ! ipiioiu^ o n n r o»p u ^ o| j i q i M> d op o oionf
:•-* o r ^ oaiuou ijjfîi o? rpq nulii m ppop., *rjpţ > m niFomod
o r '- r p iv psy n fm ~\hwS,u4 op oirp ^ipr, *. oirdiqsoţ» r \ jnrnodr io]
33ÎF31 r.i 3 1 nljr 1:0 mm n m p n o p f i r o j r< mp nu 19 .uipiiow
om {fi|dn3 ojbo ui oifvvj un mu o b op. ooFîmxlrio] Bomr* mclB^
p-* optiidip f \ riisnoi iiinnim ip f.ijisr m irn 'opoijiunp pu^dniB
::n}dno n i o o x s m iu ini iod r f j r n K j r l /j i p o n m filnodiomp
iK|Fue\U! putu iu odBOidr piinfpiiî oiso r p Mpi v«pti* oidmoi ' o x u
mo j o i L i , . v p . 1 j oji\qn\ ip mi rsdi? p tiio til lo p o r o i m «npiiuornim^- c
*11 'r}\: oi isi*«m.ipo/ip upîiîli ^ i n o - am: r:»r3;ioJ\3 **on 3 3 .3 ”
> r r o- [io rm^nosO i.rj n- - - »ir u o ' -o ot ;u r- * - fio
o 1.;mi i ' ty. 1 3 4!*oif oup^n ij r \ ..ui J m:i*i3 ■jnmooduo!
■O ” p; 'Opou l i d m o i P ' i 0 0 3U 3 :d r a o ' . « -sm t _ ,-O 'V
'3 r p >tr- u i ;, m i j o . m u m m f p 3p» - p 3 r " 103 o p -■ r o o o ş " /ro
o. o O' i o » ; o p o m \ : 3 / :p* 3 ■ 3 m.il * - - ^ 0 m r 1 : p «i , m o j r o
242 U 44 4 ;; ' > r, \4 b j4J>: 4Î K

. s 0401 - K 4 •^ 4 ÎI 4 4 4 4 '

■> • -I' >' 4 4 - 0 4 .* *;• 4. 4 ,«u ' .4* 4 . k . 4 4 p t o r <'44;p4_


t»‘‘n O J.ifC 4. 4 4 4 1 . ik; I 0 ~’4 ' ' k U d 4*4 :hJî Ubkî ^ 4 • ’.’CCv! CX
4, . - V 4 4 'CV*. O• : < 2“ ‘V 4 ‘* 4 4 . 4 -4 4 u 4 .?,-' .„ .4 1 tu î l . c s i r

•nu'' il to -44 «in I»1' ‘ • v-' • «m - jtom!' ., ru n, v*k J\ 4 | în,


• , 4 !_ in u4- ' 2 • >4 *U l •' *n I ' , f k f p t o . - 4 4 „ , • k t o p l In* n
u2* mj u •' •* -I n : .k v . *| * v/; J ! 4 ih' to • e>Lre IV
>* cu ,:< < ** k r 1' ’ • :' -rto.‘ *; _ „ *2 f i î to -- mo 4 ; tsj po\>|-
■'2 T11:, u , k • 4 u; - 4 to * *4 1 4 4 4 . 4 ' -O* 2 '.*, '» i m p m C^si

-m ktoto '4;* T‘ " • ■i:"44; • ' 2 4 ' . ' ' . n k i î ; ^ i. am


• ' r ^ n n ?:u ' o >-4, m . ? ’. 44 ' v'* i k c t o 8* u 2 ; <,4 k mmr t c d i uJ
;n«r:n n '?!•> mm*'*' n- i} !•' 2 ! v j - ţ f -u >4 s V 44 4 , kb Put
. n2; • 4 ■, V , • *-4 ' -I :. - 2 u !* * - , , , , 4 nxjkjrf
to-U. 4 g v ».-m , 2 !j î 4 to m 4 4 s • 4. : n 4 \ .Ş ’k-CJ Ulî
■^4,., 4j 4. 4 U - f 4-4 44 04 4> 442- 4 M4- k Sunăm* * -k tomcU? în
g* •i«r,i 1 * !-n»p.- p}». XO - ;v;vi.{;):. ,4- 4! 444 4 ;4 4 fc un
4 r . .44 4 * n , ; n \ M lp iu ;4p 4m p n '4 *;r u k - kllu î 4 ‘ 4 ' P J k J l l t l C ,
4 r-î|44iir ; rkrni« r - ; %ii2 ji<i nkvnnt. N4 %•:! i«p . ^ vm j n^rudere
' 4 j « ' 4 " n ;4 ‘4 n Xt'MJkk'u In' tînitPbb; !Jla J ; n‘ ^apâtâ
J 14 :u. 1\ dU\ i 44 ‘V>V<4 kt ! > »44 p n l ’JL u Civ4_i I f a P lk >î 4 \ p 4 4 e n | d e
'^n 5 ÎVrvibnn '4 Ja : ; . J d^>,t.r:4 f,uâ 2 . .kliktbîu kibfilT* ; .1 ÎV au
* i unkik,, 4i.,ik n i u n n,>. ’-• ”u!t , u u t ^ n î î î k . P k j t n i . n . ,t:k n e v o ie
,4 4-' 2ku 1î4ik 2- : . u ‘4 u ■ : î>>
. ib> 1 #tb,*| 14» p«^ «'•■/} ;f‘u!cdprt
: '4 4 in ♦ - i ' 4 ( , : : >; n n 4 ^ ' .4 , .. v :. k ; 4', n* . : k* \ în f-jdnCk
’ 4 4 ' i ' 1' - - î; 114 4 2 - ’ 4i ;-n • 4 pilii O
probabil că voi părea demn de încredere unui client ce poate avea
cauze mai profunde de a se simţi ruşinat şi tară valoare. De asemenea,
dacă îmi este frică permanent că voi fi copleşit de o cantitate mare

clientului meu că sunt deschis pentru o explorare totală a fricilor şi


îndoielilor sale.
Capacitatea terapeutului de a fi congruent, empatic şi de a accepta
' ' ;4 ' -• v* * ’’ 4 " 4' 4k 4 ? *'r t“

puţin probabil ca o asemenea capacitate să existe la persoanele care


4* _î sî ^ -* : m m - -* ■ v ■ - 4 p.- - 4 4 4 4 ; > 4 \ 2 k 2, cJ2
1tei ii:
să călătorească micii departe decăt au reuşit ei, iar pentru terapeuţii
' " . ■> iC - . >i. i \ ‘ l .i, J C i ' . ' *__ J C ; : ’ - *u n a c *
lor devine piatra de temelie a competenţei pe care o manifestă în
jl O' C ir . î O' c a rtă l o a' A n .: a m m r t u ; m a; - ; M i î d , ' / m u u
aa . o ‘r> o a 3. >'* * ? . ok . o “'V, :r "* m u * L
U C 'a U ' ’ >- . a O S*-<I.r' r t >rt i ţ *a U r t ,«C:; ă;?r
a'-- !rt- 1 rt S v , - a s m rt o- ■ . r t k - Mi >
iert* r v " : ca, a— p> ■ - Uni ic rt ^ rt mk • 1 ms am mm ,k a n
vi a c o c • ?> ; ' • ■v a n 3i c f‘j p a r t e a m o m m o ip n u > , . . m - o •
p r u a m ! -s rd» u m v a orraMrki, rinai daci o u p ri meu mi:p v
vfi dr - - ’a o r ' ^ : M t To m u i t i n c i'mart'i ca mareea:;*.
exce-n ; o, .-'«m-'t, m o* In de relata, nare >mi Je rmi uimeam ;vf m
!l n a un uni *, r.i.rt i v i ' r n aU te1 riv armuri t pm m u n ui;
pUlen cr n-u. ^ n o ;-u o J .f^us v a r ^ u r • •
ia cermort-* * penam . i *r*ma ' c d -ac a k * u

Relaţia s>- ^îiiîit ‘eoipeutc


Fel ap: ;U0' .efam;» ; C U: i -a-ud moaca ^aiUa .rtri- O* . -aa ae pi •'a */
biiliil ! C ^ U ‘C a l-C a V O' a u m lO S iU ;* J- V ; ; 1 . J e t. ^ ICO -< n u . n
CUi artei i.Sua p oci-aa a î’tiîJi *U miU CiiCIilO UliU Ol rt Citaşi a
ptafoa ; c n n f a a . C r j V v U . jfa e mUea: a. a Ce duU m a iCartelU peni
arti ’CU î W a - s a ' p u ! - a VU ai .a mpmrttmcO fen Ca auP atprt a
Ahlardea 1 .1 aCc 'iCi* " - ^ 1 ik ,r, p^ i >• k a ce>tî 1 ; arauCu
a*111;U*! >' '- m e a î.a >J ‘- i ; a , ' ‘ a La : a Ca
dacă nu reuşesc să facă acest lucru, nu există speranţe în a forma
tipul de relaţie cu clienţii lor care să antreneze mişcarea terapeutică

creeze şi să formeze climatul necesar va depinde foarte mult de


natura propriei personalităţi.

OLOiU a îi , i -v O O rtal: ,• *0 0 * , r r . a . ! '1 :u-u a va


originalitatea terapeutului. In esenţă, această congruenţă depinde de
mp-iv OaS v *„ af.î. >4 ' 0 '■ i V 't’U a»; . Un- ' aii ^ •. J .> . ->?O’U^ v*C30V.*

CC \ : . a S ’, » m o i i f . a a , ; c , : H r . i a . : î :u ,: < C ,.:.:;-;; î i ^ .0
vur o u a a fjrti aoî P iue ica* func .-o ai Ci ăiemu u Ca! |;< mo;\
erapeutului este in.nl! mm , a ia p S O < dCCJl m * C' te'ii u i la p> :rn *
e ! c / !>m* clienţii ai î limmr m a\p;u urrnk’ o mmmtUk e■aunţuilă
. terapeuUileu lor şi sa '-na ‘ muuu n 1 u . re*l> n ai; m Tii*'J cert
oi au nevoieî să li se Hem p- Cat *•'ale mmă ac mc îc u căiidunk
r ,a n ui* a Icrjf \ n , ir ăvjic â n r sa Ile CC. xl pMP m contactul
cm ; r am! mp: m v \p v: torm , , o v hnn m facj duc renţa
ii ir. ^111i: *and iî 'UI a >e n'iniiiii*, l mea ::.sir<
( *:w«\ mm m mm f r m [mart eu io; „mUmm ar momuiiâ poate
dem Ir a code- m r m m n a ii ui u m o m a v i f j a î , i> e m m m acest
m • m l v - m !,%(• m mmîmrd, pi . >m n de .1 . • mşîueiiL nirt
Ji •- . ‘;C :‘* ’ e k v m c î.M'j I iC k ci Oe ;)uL- ’ m m* i r fm n i «»*ii <i
' *>;' , • “ „ U *<! ’ r* m J . ' u ! 1 ‘i v * r I"* •! 1 u i 1 » u l m ’ s u ' ' 8 vs* '' ’ ««Ci 1' J Î C l U l C i l

J ,: O a * ’ . . / ' - - mo * î s *, u >■ m t e i u a* j - *m m ; • c n i t largă


lx : > iC u j * aa* ; ** d e a î >• n ţ u i ' - % • , *o s , m . m><; n i c i )
sUC u n m ' 1>re • « « m v cmilin i ^cm e m u l *uc vn l\il sunt
.uficient de tn snc n- n: -> >n v*: s \pe* :cfî m r r ^ T - e >j * demn mei
:I:C C«d l * î u j transpjicnr* Te al t t c n m c t c ^ ar putea
nur» u jî >v i >*. s marne Jiîc» :î.i di : nir < mo a s o l aceeaşi
; * m a r **t î s a r e . u i e n j c r m i r e m p e n p i -u; it r m m u m a n e unice în
uva/ca •. u am m _ -i , ’er.î ' im eu u m k d :n me îs » exprim ă
m”r sau o atenţie pozitiv. : .• ; * .ibire neposesivă. a Aceast
a'- • " 'iu este faţă de persoar «! ..',*1 \ i f; v-, !, v i * i l _i» ;
potenţialul - 1au ■ mmofim; . ' a vCî ^re totală şi necondiţionat
i af dafin . om ama ar a a fi «•; a. »> mi ui a u.: .oua a
Pi A • . u»peutului nu poate fi simulată şi oi p ;.oa a, pron^tt c
din m . ** ^ -i au -p u n na JC *I'Jiil Jî C’ r .* ; r .! s \ ; n i i
ase. cm -. această acceptare nu r>oate fi ofi i uo da r ş .- o h î ; t *a:
urau afin nuă *’ mafia amar .. * xjraiLa 'jUîmlimo •>: -mumia m j
JliC u u : le altei pe rsoane \ ! m o l i m a d.a a u . a p t . i i e aiilv j *i că nu
j i a d a l a <ie difereinţele 1' : a a J c . ic î i a a d i u î d e p r a v a m a n ţă sai
MvFd-di d>' I a J I ' : fi r . ;fim - : U lant’^a fid vîr. «. m
depeaJanu. >n ' ». ' ..u *fi ii- v• danua umrjîe_ rt;u* sau > aule
doiAmaj d - a . »i a - * >> a- „a/A aaticmfi, muu oaiaou
ohdmm. - d* m»: U«-m m- * « ? m c-r pa miim A - r ->nuari- a «a •••
d ^ '- r m <mm; in a ' m*‘a 'anta mOdaiu da hh, *' ac ’-i i
caca- - mn*Md«M- - m " . ? -U p * m , a *I;T«i • U m '*
oimdmau . u.hm’;*.U i , ...f -a *« u jm , - . . a ^ » ’n - * u >.
tumm a A u » x ■ *. m a <a - îv ^ a am ' a a vt r a. a a n !-uacd a* i
a*mmmra ic a -a* a* a - are nect Ml ‘ . r ar ’dvOi . o :
înatiac ih f • da/oP ?* Uîlalu ii a V.o.l «d ■*' a I Jrtipa:!ifi
iran^iciia -c\ <,! ir"a i ’ ta *mipiamd î 01 iCiflLoda tla jprav1ai v i :>■•’î
ui dapîfala -im • m: Uaî 1!1«- î»mu■mol mip 1 [;io ’p- 3o în m ao aii
pri>rvta ip davm rcr* . U onpvi iale iionm'arhaic <d. in Uliu, :
Jâ i î îpHi nla vum * te. Un fjni' a’ p ,.ia 4da^r-
traav.a f4t r-.as * oct ceptare şi a;preciere da P a p Jic ,
indiferent cât este de 5sensibilă, p<
. aaO %* a;f <<* • r a-i Şîscoperit dcî asemeinea că o atingere usc

Kogers (1975) însuşi a scris foarte mult pe marginea empatiei şi a


mm *- - -m- • <* •’ * ->7.*' a - t ~, . *> t«■ ' •

■m-* i -u m m m fm âan f i m ; (m a m: >fia o mu \ -; a o r f i a

J-. \<ih. ', ?i’ . ‘'ii;* a.*.- 1 r ^', i.) ram 1 a .« a-'' <, au ■*,sa-1 •
v*n- î îppm, p>> ♦ » ** . as _ a' ~ ■»^~a î , a ' a*. m ' u
şi lumea din jurul lor terapeutul poate cm a 1 c v . *»dumân,^

* .v „ 4 v, »>. »•»- ' - *' »*'*- - i • I


„♦. x.^ .1'l fCi Uc
. ' f v' a mmm i - mm „rn.mmmjUa A i mim m emu, - ;mmcpîu a
, »u! ; > K~ ^C-wd ' „ 'ieT-Ui V,.V„'t.V: <d_ • U ra \CCSl
. >iî c■,v om .1*, u u , amu Je -ei Ninuu m raţa m m\perduiţa de
- v: t U, imul U. amiudm a d m UUai UUpuUîliî '.v l ^ mxdll; UCtil
< *ăi a- dv mm mmm j !mm m amur .aud notu: m nu .tăietorii
,■„.1 mpa! ^.îl U maci jî U m iau mt mnumi xi.^. îciapcuţu
-u -*.* h Am au .« m« o JLmpai uu amar u moiucîii ,u luate
a**- nmmim. • i -tu? ulc U i j u u î mm -,m amm ui umimt s>r iccptuala
a.', muie ' • m v iu -mmca ; n u drum ju dm. i i j <wti :eiapeutul
' -'id;, î mmmrm ja a i m a r m , m . « ml rimai există
; c n -sui a - '» m m i m m A m a Om .* lama / ' n uman tai nare sau
au. >adimu -.-'UM/i--*Uvumn .a nat- m k a • rrmtmc poate fi
. * ' u* m- • a - p-^ iaa.iîu „um mu -a da * i !i o auran ţă
a m a u U! -duumatia aiumt am aura m îiianuu uiuaa* mm muierea de
i a mpkmp A' .ututNiiu Odâht jiu iui jiiiw mnifmuu: uenuic să se
a.•'du'c au >a aaidu muim jebmtfrîc ■>, , a ,» r. A a lipsa de mdecare
î ci un iîr%^«'peii ariimmui mirmtbmatUt *k .a a mieutal mue prea
£mpu ,mmum i m p a mi ui iidim .am nu ~u? î Adm mun-ocnti/ate de
.mm UmiiL A nim dv «uu-aeidi, num mm _ gmmau pa deosebită,
..n am am -la jm*a. iu l a.* .v vu d i -a ,.:ţdvtu « iiuiuui^ aspecte
‘a u.- •îi.-- s m : a a i a-*1 -j -hi. i'u mmm*, , i a •* ^- ud.-pâna eu
;;u xd iiup' % ’ an- - a m » s m i ' ’ i u i a pra»ua ;tu , ',.a'(/^;; forfa\
m- ! - u ) d.m.m- u^sm.. . r---aU , a mnd bu»/ ^crj ;>îc " ^
’'U >u ^ a, * I' r *:,r î l a - , ' L a l a i - UI m ^ a d u CU
' . • . • a i ' . a u ; i-a-
.u ■ - \m iwmd- m^' u' • , • aamit şi
- *vu-u«« a a i i > ., »a .
-i a d , a . ’ . > ^ -*u: ^xa a dai nu
plonjează în motivaţiile inconştiente care sperie clientul.
Dacă transmiterea congruentei şi aprecierii pozitive necondiţionate
se realizează cu dificultate» comunicarea înţelegerii empatîce poate
fi şi mai provocatoare. Adesea» lumea internă a clientului este
*4*j w *a • a . mu; a ’m ' ^ a j. — » -ca »i ,;. * Atic -
Uneori» clienţii îşi înţeleg prea puţin propriile sentimente. Terapeuţii
1 -a* -zi ->?!.. i . ,'î: *, ac i"Ci'îar‘ v '> u iijle
şi cognitive dacă doresc să transmită deplina lor înţelegere. Pe de
alvt ‘■•.a;v, i c- .1, . \ ^^ *d. * * <-' , 1 ‘!> : ( CaStd
■ mdiîuc M m r»aruda \»u <nc<inp:c?:î \a 0 e\pci imentdîâ
de cliertt ca tund suportiva şi validantă. întotdeauna eseinfială m
voinţa timapeutului de a proba c:orecti.tudinea înţelegerii sale . Propri
încercai
forma imor întrebări de tipul : „A ‘o -rn " **C>’ ' t ■ l voiaţi
spuneţi ? ”. Atunci când reuştmc săl formulez corect un sentimr
comple:k, efectul este adesea cdectri zant iar uimirea şi recu no şt ii
clientului pol fi una dintre ciele r O *! CO i* 'CC C rienţe c
terapie. Desigur, raritatea înfe leeeri i empatîce de acest fel[ nste ce
să fie PA*O>* fin
l* 53fo1 T
T"«Pfo
kTIÎ*
’ P',7Pkîlt
- Q 111
' AlrMforţă
schimbi -s r 5V J m ’ îl pro--O*' (CCi»’•-:*.!; o
Rogiars a susţinut - şi a răii.m 9 iei acestui punct de vcîdere tii
de -1 ,le ani - că dacă terapeUtili tm c . inabj! m ' . : mmmc
mm. - . ’ c'.'c- . c. 1 C U mo: m,occ p**m ‘ .*. m m m;tiţionată
el-UC i, atunci progresul ter; ! r m m O . i p * ’ : v C p - C Ş : ' inevitat
for^l .■o. Uam-mc cm a- 1 C"v .Om? :„t< »' UI : _,ihlviU pe care
c e c . •. . , - cmcoc r c r ' o: d* ' " centrale, dar apărând iuneori t
apia. m i . m._ • m f:1 a a»enumit-o „prezenţă” şi a ati
pcnî;u .rrîma dată atenţia asupira ei î:o . m mc : A,o -v fm : !t *c •
îfot. 129), revenind asupra er într--un articol publicat cu ■ m m ;.j
mmm; ii .i mmo • m ’v - mmo* I ; ,*«h-nPc nt, : „,fn ezeeţi”
îcom r. 0* !C: :C;C < '-*',-0 omafouroc d mmmv m : >cinţific c
am; m *pj». mc cc om -. să ccuimim urm/mmma utcvurm
fiind m .i . v . .ipic i \ xv-i.r; o rlaţieî ?e: upenomc cmc buicLmm^
ce; ii e !.C.” 1 :U‘:

acele mor
contact ciI sp .1 interi- 199;
248 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

Vi, ! ,.k p,LVi> ^ ' W l U i J ii »MAUAtV« A* ' U i '^ 'A n V in


, V A A p a i*, 'j ;V j,î»î11 .1 ;i.«< A * \Hi U\lf< -.1 La Jîi Le v1 <l ni
L ’'*l\:K AU l xi . Va 1 ' * LiVllia J- J L^a i ,»<_!/.,'lîliî x< m MkVACă
, „ ->2 Ăfm^ ' îA ni ;a*iic2 viULTiLiui ' W a i m Vuc ^ m o ms oca
v -ipui italic a. re %lal AiILj m upara iii ir o rdatm m Atic s c stabilit un
ic J r n VmJ de r u jJvTv intre Ciupelii >i J ic n i a m care este
p a ban o Mituri! ne *„a-seu fa *a u secuimea urmâfoitA - f i explică.
L- ^-virai eu, de la ic J u d i c n e imn fructuoase miti m taircîizaic de
•> i upek ;Utv A i r ue* d: mişcate aTtut din paf teu v.o iw iic ru lm , cat si
a J ic n m v jn ;unv difeiik n a d e de experimenta a , uşor şi eu
u m e d e le IV manuA ve terapia v desfăşoară, de emmpliL umorul
m ^cra-zLatCM akcuu ,i/a m paiternul de mtet actume se schimbă
m c^t rit. demnei i JîeMitl şi eonsihetul adoptă pe r ind. roluri mai
active sau nu; pa muc Mai înalt decât aîâu modul m v an* un terapeut
este ic totalilaîe pm /m î pentru diettrul sau mdk a a - •» mate proba­
bilitate unicitatea personalităţii sale. Atu descoperit *a. atunci când
pot a m totalitate prezent pe moment. acest l u u u ehherea/a în mine
o ea luate pe sare am definit o sa „blândele* t I horite. N 8 5 , 2004),
Acest luv.ru im> permuta m schimb, sâ trăiesc cu paradoxuri şi îmi
dă puterea să asîept cu speranţă atunci când mă sunt neajutorat. Mă
alătur lui Ruperu care ulteriou în acelaşi a rtm o f recunoştea că
afirmaţia îu; „aminteşte de mistică" m continuă \orbm d despre
.aceasta dimensiune mistica, spirituală", în a t rede că relaţia din
vidru! terapiei .entrate pe persoană ist atinge potenţialul eliberator
o tiMistofneten atiiiAi când „m *ran scunde pe muc şi desme parte
dm .,e\u mat m m JU g e m iv u

Strategi: $• ieSr<c, îeîspeuuce *n'p.Aa'"te


’S i s : » " '.'C i i C l- a ' 1 ' U ist-f' ’ :A s i C > m . Mirate
' k" a-, v w r ^ ( v, j a- m ,* ;ţ 7 ' <<s- ’ : r ,, «» >. . , C * xnr

a c - « aî -o > d .‘* , , , . 2 Ml .k m m m ,; A. p . H f>

'"îp. a îAkile -Ab1o , . U.t, îic xîatjiu *rH ipi^nt V oîofM;- acestei
abordări, s-a pus un accent puternic pe flu ctua ţiile constante ale
'se ulm u * m 1 ^ -Mix <* î 'LA c - jL* îu* Uu,h*jî miL;ovtopic
al schim burilor client-terapeut. Totuşi, spre oroarea lui Rogers,
A r d m 7’ s 4 ,cti c »a - p m . M r A c A c Im - c - * a \ at . -i c k A f
’ c^a i jVcLLfM >i: a L i A C C . i . CJ?-^- a : L s . 1 L ' V i A J PV fi
v m •' i'*v 'h i* * U* . i K i!< f>j 's - *a t» îi ( t ; U* v<l .! . **î !e —
i *C^ vU *-iiî.„
t m m e UCC t e m V d c p a U c k tdi M t, \C iIU O ll!ik n-am s iK Îi m p v t e n t e »

Clipim 5 vJ' Cur m CU g; m! dr aUmmiComUem o vg ,mm n\.v pîaic ■« '


u are >v. • t e i m ;• e , ' u ’ \ a i r m t e i r<’Mir*iţm u U ia pomul c*m k
^ it -an i în a tetekt U c v a.. i d; CCJ î *ivii V Â ă i p:U i c . p î • A tC J ; î ‘

pe *a» *o, i j intern -i «m isa v . - p o t fi t e m U a i e pi ci m e t a i m p . i î t d j a a,,


temi Rogers sau a m m i, Hicuivu
lî • te f i>*i ( c f *i£ ? un'tih n i! (” 4i .tec? *Meam* o I horim.
ibKm i lh*\h mmm„ mmm asupîu îaptului au rc/uitatele cele uui
prodîicii\t pai m tic - • Un rela|ki leiapcutica ;.e traversează u n
etape iliNîtîiitr Pruna ^ > u iUen/ca/a pun stabilirea un nm/nov cer
pai tem « i lentului k e i lucru m ponte întâmpin tetp«d am p«>ate dicm
Iun» Hiîreu: A J» »ua etapă cuprinde dezvoltarea •nrmuthm m accasi :
clapa, cucului mu~ ajutat A demopeo; unek* dintre cete tnai profuudi
nivele ale ev perierile* sale itea de-a tren clapa sc caravtenzea/a
prinţr *> re* *pr»>• imn a recenta nitic terapeut m s hem Alunei vânt! o
ajunge în această etapa, vresc şansele ca terapeutul sj m autode/vâluu
şi va P stimulai mi nşit* mai mult în ceea ce il priveşte, tn cadru]
relaţie* Atunci când aparte acest prtmes în trei etape' oferă o recompensă
atât de mare terapeutului, meat un critic cinic Iau putea v d e a ca un
rezultai al unei strategi! inconştiente a Ier apetitului Această a m /a p e
este aîâî de subtilă încât muu preocupai acum m rin m onnori/e/
compo::aiic ntu! cu « m o ir ă . m tentă pcmru » n - cm '• m pur î
u*ilc un immpioi riampuiato' mi sm,p-d oc t or.nrr .* !ec*pr«*v u.e.
tal-a o m* o a - a - ^ c-!* i o c s o - 0 ^ >e„ r >: e .-c o ,
destui e e~u* , e r â ( \ r: î i K - -u c • ;: . s s d

Conştientizarea faptului ca terapia centrată pe persoană ar putea

m-v* ♦:*• ' u , -ui * , •.,!(. «.t; «io >m -^ u >«i *'• î ?m _ f ;î .* c-
preamm.. ^^'iwn.^ivAih in no •• ' .^o ; -k > cec.a c * >i - *
pz#-< - . >’ r ' e n M• n ; ;„ ' , . e „; j ,
>î 1 îi un- 'o oo* o .-î *. ira«j : !j r . , ,tî f'x >i;j ., «T o ,'» * m m m -aa m -m m

sImr't i''î mm j*m m om mm» . u i ..»*« ptjumăo, v ''secdie 1

allU <ks eî *l , - A „r ^ mi o: - -ir'" * ", ' ' T* s. *A Ş .ş


(;;i' cud I. .iJ ^ V • Un:- î UUentdîe.
, "a O I ‘: ' t 1 V a . *' ' ; ‘ d ’ . _ >tf x. ^ OÎC
' J 1' ‘ 1 ' ; ‘ S-' aî U0 ~’ '»V .••Jl; . ’Udm
' ». i -' i '* '•*./!'- ; V" '* •- ' • OII * U- y^r ^\lîYd
i ... ;ţ v.-_ ' 5 V' * *' 'O ' ' m , p I! jle
. ..’ i \ ; aE : a„ ' 1; ' m Şl Rid!

t 'p 'y a , / <-i"p o

O f :-a - .,!:« . a-OCî V ;:'’ j l t :v iX .-.'-u v *. .V '.< !•• . S ^C U , J lC flţl!

' • - ;m j ; •- * *' r mţ ;: m . u . . • -mpm*o . mu *:■ a u nou sărac


• * ;i’■. -pn: n ??; y m >• am %* \pi a *mv ’-f mau mm .u imăreşte
/-„ v .-ri mosE s m .• p«»aiK fi» .ai ■ : vmt :admis mult
mm Mm ’J? v *Uv i cMei'ţllda I ro , v ;jîi : 1 \v: » MU • MiCcnfnî de
s \ > , . -a r mvmmi p u . rmuomnj y o n m •' *r cEm Im -mmiportu-
r.itnrui mmu-M ap*' om*uiemc*. :•«<unmui -* m mjMmălăt cască
re Mpna - m e a r „ mmv d r a a . i! aa a fnu*.MMM E * meu o
o ? a? a .a: a 1 U " MC Em I ta;lE J ea ; MIC m a/MUc Ul lltod
mmm 5 v.. . .» *"-: *>. ; ; ., ţ >.;»r-* î =j ’/îi „>ie rţi > mt ^apa <;î »i aa se
eer r* ^ ^ . ■a* e e- eedau^ ea ,m**"‘!:/ai:e.
*^ • .* • ^_ . - ' •■ » *e v!i f . ee ; ■' v i fie

propriii lor terapeuţi. Se pare că atunci când oamenii experimentează

adevărat atentă a persoanei respective, ei vor începe să aibă aceeaşi


atitudine faţă de ei înşişi. Pe scurt, o persoană care este apreciată

V* V/ !SS} n -î ; o - • 'd e ;
■ m,« d a a ti în :
ipostaza de receptor al unei ascultări concentrate şi a unei înţelegeri
u rm < * ’ ' - '* ! •’ . a u r , .. *»• >\îdîe
ia client o atitudine de ascultare a lui însuşi. Este ca şi cum Par fi
a * ' >** ' ^ ' *5 «, « '* , >’:n^ 1 niî
i rea Im :Rogei*s şi î ^ <î •v?>4 - -cui; Ci U!iC ipiU ‘C.-
scrise îv. R» ‘Ut rs pr ezmtia în •ic î J*u p h K i Sili Uc >Ul *ui urmi client
pr î ... cursu.[ iq rapieîi. C azul cît-MlfiUi ®* ak UUl. .•’Uift >1SilM u? Ciîiu:
de ins r ’nv: oe ntru terap*euţi 1 vUÎCal* - m ?slU'iCî, a alune î şi până
m r: zent, :iar i - fînal 1Hidl runnu'u* P*ogerî5 reali zează un. rezuniat
al proi ' '--UI t mur» :utic, trăit k U U n iu î1)ak c .« i<e.:te 1■turU' bentetice
pLia •' i ea. Mi se iDare atât <it ' r*i v n *_ m eu ste îs <acolo
peii»!. /\ i v r u înţa terap>îei ic entrate p e pers-oană, Imrât nu-m i cer
«a un I>v *îl Iti p>reze a în *-UU! umiîi* U mm ;.;y î»:î ,lt cu pirîv ire la
*
nnek i» mu✓ iiimCOjperiri !e u u
Pnccesml liicepiî cu ■.rce ic ,. de «*u tera.pClC i eLinii c ,u> at de
apre •ere şi :cept.are caida ' e wUt reperam nun tn USM de către
tiv.}.. j : ; j C Ji' u uimit* erelor icUuţr „a C ad r
F i d A}v t ^ '• * i F ' î s* V F | > F I F t M F i»' jM U iM a *•; ■I 1 ’i M i î M i ?» - -..jil
FO F- U u i ' f z i t M M ' ; u ih f m » . - M M F i f . d »,vMi 1 p* »••« m »MFM ff

-T- r -",;! — A ■•■’■! .'


r*p p fum * Mir u ui . r 1 «<;i ■ \ »;**ţ' i m1 >•,> m -., i -•jUi f «**«»»

F F l i i *i i <• | * - • „ m - M« i• i'i * * 5 . , » iv- iv. < * ’ • A " *,; * i **5 i ‘ %, F . *■' - F 1 ţ % ’ <<.

î§ a iB z ip iip e ap flixipeaj H iidoid ap BaiBiiaifi? ap apzniM la fe iia jiis


n\>\ f ru jm - : ’> ~ - *:• d- - m ,* r< ^ : '*- v<

F? T ,zs. .FM ~ r M FMpM~*' , M af * FF 'M *’ pm / m P *‘a _F î -


M |1 n p p" v :p m m , ^ ' i m ^ m m m 7; **% !,, F

IM -)] p . ; î : d M Z F p M ' M MM^ M : FM '• M Ml : . F M; M :“- M M


m )$f v m ! fa f f m f fu f m p u m m t;r i \ { a i - ’p n ţ '"di ^ m m m h u m m

î F î | i p i h 5-* P n ;:> *,|î’ •• îfiî.V..*. FI »*;■ F M F A t M F f F F F F - ’d MJ


FZi FM! 5FnF 11*1 l î F , l hiîjn l ? , Z . q . ] F ; i'^ F P 1' FF' p
d i r s a v i f d F F j j i . u F F sc r F P r - . z d p F i f i u f f f r f : fz '• 'i j d u i i a . » f '-np- T'
I i n Z F F F|FiJf! m F j F F * l | r ? 1jî î ld > 1«iŢ IUi!, F F- ;iî.Tj( w m U)? F??z-j' FZ'
P i F s F s u n U F i n î U U F p F P F l d P f F Î }?'.H^JPjS F i d s '1 F F - ' ' F ! | p*:'UI Ff 'P jl.H lI i!
^IJ FS MÎFPI j f n U n s F p F F j F l F i ; ^ |ş FMJI i d F F J ÎFF*. F P ^ I ^ F :>\\ ţ z -.OîIFiirFj
F P P F J I T - IM n n > FF'' F F i r F I l p P i i F l i j o Pfvi O - F'»MF1H? | 0 j i l ! î K ” PM' ! M^l!!* M
UI B l IU, 1(‘Ij U ţ l P fîFtUI'jM* ZJţ Ui U U l B lF t U«p FÎIîFUfOUI , m m i m , f u "f j

p o iu uî îB iiiF H i!jf iI f f n r f i P u fiif m i p pr i'F { u j d r i im u p p * *m ; ■‘ c : /


M j F F c » ^ |i f m u f f ; -\u ru .zF iF |F j f - \ii;n~* %, u u f .x J f !f FpsUii
B J p iO is i i n u » F /!:-iF :)p ii/F p . f -, î ;: f f j i <J iia sF p r MFp fjf ''. ^ U i n i i -m f i ?

MU î l Ui F i F | ' F , ; ' ;’, a F « ; i «> d m F * ; p i M l M M p p ' i i i ; F-m :> n u F J ' F i} U-FFF


p ip i u FMp; I p u i J i U i! F VP î F s : \ l t l i - Uf F | U U n F - I U U M i ' F jU 1 iu \ n p \tiî

F i P i f d r ^ i ; F ? ' iv. n u i u i u o F!IM z p b i b i n w : î i | ' i i ; t N U o d v ^ H “n i F i j c u F "


F f F n iiJ AI1FFJF- F r M j z p M F^F uilljM ip F j s F UU M |F v IF iU ip ;p F îir.p P
U] *B'F i î ! k l p | 'pî F i . n n ^ U F » '« P u d F J I FU«. m u ^ F IV* F v, F '*
F ţ l i l R I ! F j F ( î ( i'M F p ÎS-FC l i p p i i U F ; ) U li i i o d F| MHM îl)F;F*.i ( F ld lF iF i K it lM 'ii
!S Bdillii F i l F i d IM Î\M h i u i v . ' j p F lI IF tp * U ; d F ! F F I nTM IF U | IÎ}UFj FJi 1 F ; F n F
fUl F j l i d FM v,FM»d Fif h j k i U » iL«u|PA F i î p * |îF k f lM F I îiF ^ z l i F f F j U iU IM I
F lUUFUSlK F ir. Ui F I F O F I i i i ; t'- IM U FU iF U ; a p 'F jP iiy - p : / F F/z M M - z
njillJJJUUi thW Ui'p F.FiFM- F-F :/ > p F> '\lUUUiU':(>p;r
u iu F f - F F / I ' 1‘l I a F J I irilUVM F:p AU F î U F p : ' ' F t d u F fF UM .« -; Ii] 'F U IU
i n i a F j r j î u n (.* u n u * f f m f f .u F i a i u i d i u m i ] \ f ' p p : m j m ' ^ f j î v F ru^
z u j r F F i : F j F FI I F F M f i F; F M U 'P ' ' F F , M : | F U ' :-, IV IU î ] IMF F d F FF M M M

\ !V |lj M ii\i 4IF■' F M F 1 M FM M.


ec u -'ivcv'A icc ’ ;;;.- : i ■lîaildt i o rcv i '• j |Kiit *iliw pr^vO'sii
: -- O I: >‘ * •' * CCt l-C a-cCTcC» u dO.nîJti îw»vi’i k ,/~
apariţia unei deschideri între consilier şî client, ce nu permite
-* ce rdac < vk JiC a%ac c o i^ v r ac i. j'S.,, î c o karcock
' 1 *r i -' •: ■’' * **r *. " ; * { «o ' o : r v: **r tr **! j ,î ' o c; • *~ucc* cec c
.. C ?.S‘ C’!_ 1 S J k -ii !î. » i>\ 4>C »C «v' C J •In 1• Nf _ ' îj* a •.
1J, c , . - . ci *x , .CV <-O o c C^c ; •' ‘k c a h t , ^ i vk U; 5hirj
..p r* C u n tec, t ;cCut„i(4 ci ..a n pci apa; a m k < n r >at <«c , v k st?.a

pia ji nuv ♦ c T<' f n*t,. p» fe! -o ■Mci de tvcovie i chenîui* 1


pe minut* v. w.'dpia e *t a ', ; m>ii j apud'HU! Hea s r <-» a n m pr
i- jjp«*»ît >1 crav^cdc i!» r,<*■ 'Ju n I k cxcmpic î s w e n t vliv ro
; : Ai rc\c st-p*-rn:! Poare tOuu. *. *4 o ajm 'îeir * *r?ip-mciîinuîc ne
' a r e SC J v 4 k i e ^ J - k ; L C ' a ! 4 î . c U C C ^ i U l - I 1 <Jc >11. v > O i O 11101 0 0 1 4 ,
t:i, W r, O -.CC ?k : !>.!s- p CTlClSi!!. ?! l - TOC? *-\<OÎ. ,1 a „'-»

, ii cp iţi/ a p | l ;;
/ ' ■ , m u : c.r. m.* c î m i u -O c r ' *mc -rL: e t p >•* nmutica
ic ? U» Ci î l -c *1* U c ; ; îw , ra .-sd c i i L I 4 | - i , c lă C - s tn p ; C e l m »ailă
•; A l t dl l m m >* .0 iv .< - c i,:uv re! « r* * w a , ^ .,v . u n t u l u i
: uj U r n e *?m oc ir. - 1 m m u ’ -• d m r a m a _m n : u e m p r a m n i c e
pv ciU UC^ulîv,! raVvCi ' IC U* UC Tv^UiJilt ai. %i;C-^ Umil Jc tl f|
; nărav uiram mom , era.-crap* tvmpcamli;: «domne n» j«» .m m r d a t n
VOCÎ f u *dl
l pmuaraă; pe n i e i mite; m ramopa: o. .„u pui li mai
"ra m m . c . c i m r a m c p r a .r a ^ ce nm * .a r a m e .<■ ra mv r a d e r e în
m trrm im e ' ^ M'* C U rt* CC Ci 'Ulii prchm 1 >; :k,.C ilC; Ulteriorul
'ccc *m ta m m ipm m # *.u pravmm ' *.: o <*. -e v\ut apărare
m.p m > c. cu -ticx opt rac . m r ia para duram j » . ru m Jinţe şi
ă < dcmopM ^ îiV:tkiKa ii > re U f a mrapciuiM 'Mai -x m ucmt atât,
mmm . ura t!i: >«v m m *,cîKîii/ec ii* mau 'C j - ciîicfic care
1 *!kl> 1 d ‘U dCv-'i - m d rrahiUL nu Picai ICcU kc-U Ctillld că
.urca al *ai iiru kuraituft c . ceea a ; -c mtâinpL m mm nument în
, .mute a*u că putea plifca chiar bi/aî peiaru : jcîc Ii cari, de cele
mu "liihe ■*fi i i ' pan-aî alicnîn’u: an, ;;iîcnhaî i s unc^n drariiatic
a 1 ' va >, Cviii: xahîuiîi i "C.atu ‘ P **« ‘Caiui. jit>. ci»a »'feririi
■u u a n u c >.‘c ndiieJ'^ ncimalc. par u re e ui: drum înec peiiirn a mă
a caar i v 1 jxtc:rtnnn?u ;î«eîc* laimcu sem rnăiinJc u v. •?uînmficafe
nnedîau pe rai u fiî^ie !n- ^ u r a r e a -enrn ivaiic p< erezie adesea
<. :C aUrC-|rP , C ; s Ca . . C I 'U C f ’ îx.a ic UC‘C i ch?M t CU 111
u c :< ^ e r r e j ,c • - j c - ; • '*'■•' ' c u e c - d r u r c u n ci în
!*'> rar*‘:t iu^ v ce- . . r c^a *Mar « ^ Plâ în
•^<*V » u-^nt U '‘ eră ‘ a' a ’ ’a ■ , . *; C. U - a De
li-' î-C: r ::. d *' i ÎC-* 1;.a c . *'C . a 'C ' -'*C faff să
• '":î.p a- I- a- ' —drn ».»
i’î'*- < . ' ' - - f “C r '• -a-r ir ’ .s ' ' • > aarnanf^
'aci; ă -cmjC .-cerca-* cUv.i crj p, U;e */A i : a C cc; ,clancâ.
dar plină de înţelesuri sau în hohote de plâns convulsive» în cadrai
cărora o nouă mişcare este generată în mod misterios.
•;*: '>'Mec . " , r •- . " ; c- * . ănn
- w >! <jlI c . . . « u / a i i : IV ; îC aC. -* C e U U 1 c f C t f « UC'CpCC. • ,t O r U î ţ l i O U t
ci Ccmpietcze a ^ ^ J a r a a , u m cicuc p u p u f e cim j j c Jî-e .p lin e ide
exemplu, Tauseh, 1990), Fiica lui Rogers, Natal ie, a fost cea care a

-O \ m a' , e; • c, / f - . v m --m*-
nonverbale. Eugene Gândi Ie, menţionat anterior, a dezvoltat o metodă
de concentrare pe experienţa internă profundă (Gendlin, 1981).
\ . «• ' * J Z ‘ Z î‘ n * ; * C ; ’ I C*! >'? C. . V ; .
la un nivel de autocunoaştere care iniţial este în afara graniţelor
înţelegerii conştiente. Intr-adevăr, această concentrare a luat forma
p>, '» * -V ' ' mm . telV i«;*' - V .** . cO ' m> —
Au ~ r*■* ■' ' - . - . r ■<* < r- -v r -r * m*
U tili -rV \ S J- > m - .1 ...-a ;p J*-V m K .C C h'C ciV ^ %

tC . V • I te»i> A 1 ’ V 1 ’ . «, *!x - . , . m V -' < f . * •' ' ! r. • : '


şi a lui Judy Moore, de la University of East Anglia, a îmbunătăţit
v ia n mm 1 , cî î r _• .3 • v " -.1 **s >

Cei care considera ca lipsa dorinţei de a da curs noţiunii de lucru.


c>« ;• - m mu*''/' : m t . e *, ti, s p . A u i .. :■ •. : *v m - •
îl) "f .*1A . -; s >-!iU' c ; U î,i.v > :k .m >!' v
pmm i * A v o ii :.i*’ - ' u d ; f r* /.Ci- v m «î , u a », r
îi „u... *' a* c«Kvm; c ir*d p t Ad AC m ^i:«vU‘iu! da m:c Au ; «m
lucru . vu Ui.Am r . a v ? a . ur u mm . v H j m m u m A mmn *•
uliii!i. um m cl IX uu Mc/CtO m muu -«v p' u mie ... niifigurzp!!;
MP.rLr. A v m k u - m ■un! m pi p; ;v mi i pro: A u ri t e c i cu i mm
i n e - m . e m u t •* f u c d j v » * om is?: v în . ,! u *s a : r u v i L c v i a m m
dr c m C; uf! r v A i' ' ;!: V Ote "OU 0; : CifJV te
părţi sau dimensiuni ale fiinţei lor cu care anterior nu au îndrăznit să
se . m , ,,, V V . - >- « * .%! u- - ; " • » r ■' *î

ramane m centrul activităţii terapeutice şi impune calea şi ritmul


p iU jJ i iu UC iii|C IC g ,d C . lC ia p c u lU l, td iJ J itiltJ C illJ iia , llii li. v a i a ş

Ln.î d : ..v; * V. * '

e.mv o , '• ;c ' C' : ? ’ t ■’ ic * c >v “ îmIv" * ' ' . ! 1 C'= -v


duce la o intimitate a relaţionani în profunzime, in care frica poate
fi înfruntată şi progresul în cunoaştere poate fi obţinut. Aceste
.V d JUHu O vUpliv î^'lâpCi A Uu .O si l i-v u;mbn til vt*
.<.U- «i . U 'H il w *' m . ^ i 'i ’ li*. i ) ) Jv \ ; U M>< - .si i f 141

r ’cf- '.aÎC La h l l l l f l i :ti 1 CRm ;Hc O PtaCC CiKÎv,,! P-~ <Ci lada Ci
i.< -v!ur i IC *aiC CC ’C .-'Ci .. OUm.* aPmCm t ' a iL mujicei ti*!ClSjl Ci
i f wOiuirucm In ujuni c e u j :» rn tA 'ic * vOiKtaniâ la (a di lafrcmaiea
-a a bifa aC Ui^i ^UcCm «UI IU \ ki|i Dl/C
*aliat ca lutcrm>aîd a iCTapiCI

weîiiiatc pv pci -muu duamic în cmc din nuna de răspunsul permanent


iu JP Cd'da P'"»' ' X x ^ s l i f U *• > P a ilC P U a ' Ot di lic CL ia |t_ îi ţ u il c M . s p i r i t u a l e
,a ;i ^va a p a u j în c a d inevitabil

Exemplu de caz (oferit de Caroline Kitcatt)

Clientul
Mefame era o femeie uluitoare de treizeci ş= ceva de ani, care a
venit la consiliere ca urmare a destrămării, cu şase iun! înainte- a
căsniciei sale, Făcea eforturi sâ se adapteze din punct de vedere
emoţional şi nu rnai lucra de 4 săptămâni din cauza stresului. Unul
dintre prietenii ei îi sugerase consilierea, dar ea nu era deloc
sigură că ar fi putut-o ajuta cu ceva Ea se prezenta pe sine ca
fund o persoana încrezătoare şî sociabilă, dar, dintr-un motiv necu­
noscut, se trezea adesea izbucnind în lacrimi, avea insomnii şî
aceste lucrur» îi afectau munca, Spunea câ se „împăcase” cu
destrămarea manajuiui sau, încerca sâ meargă mai departe, iar la
ace! moment frecventa o sală de btness. uncie mergea adesea
pentru „a fi în forma dm n o u ’ >i întâlnise câţiva bâruaţi prin
intermediul mte-nefulm Nu putea mudege -ne <e nu ce simţea mai
D:ne

mm,a f mi
- r mă mm- - *- ^ cfa r >o* bm -an>- ff.»'" e'-vî'i'-'D- m Dtpful

■ -/.stan o o- - i n * - msmim.m m .amu u, sa?e U; / mezeniaî

mm ‘o -'um'-mm-* 5 pmmm , -o m* eticV • mmo ernm


mmşnerîa m emucem ^ rî m ? imm m^omr.me m mirempema
rar 3CG€ persoana încrezătoare
co. <m ’c m1 şi in acela ;imp sa- 1 răspund ca unei ane
se luptă şi suferă. Ere muncâ de licată, deoare a din
raisputeri sâi arateî că „f; 3faţă sît u a ţiiei’ şi (-fa sigui ste bine.
Deîşi am răspuns nefei rii ei, nu1mi-a dezivăluit miare lu<cru leqat
de■trăirile e>ale iriterioc . Eram con î de fapitul că ofeîrirea
ipatiei şi stabil irea 11ier- ’ 5«d ' «' y vc>r fi .’V-
cea de *3 treiaî şedi nţă1 aveam1înc .3 mc>resia a a nu itjersim m
pnafunzime Aturici mi-ar' ! jî - sarria că eu erarn cea car e nu
reiyşîse să plice pe Cm ' în 1•elaţie . După < ce mi-a rcelatat
ev ile pe care le î!fl<C; m Cf. ă şi mi-a cerut
V rijinul în încerc de d cl(îf s . t'-va f.c P0 > rd 1 > - 0 n - at>^
pn St-di s ■ it pe cai'e îl întâlrlise pe î T. '•
m mmo mu :ul de a spune ce trăia r"~' eu * a- n j s« 1, 1 -i'- r “ oresîa
ca incearcci sâ rrlă cor igă că îi mi3 rge bine şi toluşj îf1 acîelaşi
t, ,ip, eu sinit 0 di:spera rm , î şi nu sunt sigură cJe und^e arlume
vir :a. Ca răspuns M* 3 r. ie a izbucnit imed iat In 1a c r iimî şi
a d ' ^ % ' t d >a sus>pine adânc. Di *P ' * cinci , *, >.*v- m-am ap•lecat

îniP r U S rJ ; ii am 1^ m - d at- 0 cu blâmdeţe dacă îmi p•oate s;pune ce


an *CC v > f . te. Spim v m prîi' 5’> m e e 1rneeî a • : - venit imO d s d e s i o s
î'.-ro^sH if r".v •*-- - ~m; !ef m mmc crsmiroc ns :.e r u m
î . 3:k- Oîf>r ;%u mmm on 0 '» ,m mioapia ce mmrmn mre* d.mpm .a
■acmmm* Amc-mm; -»• o rwmm Vj ’;‘*ă ummm n a s ?mm ce _e
:^Pucrji cm cerca • d mn --«mc m ■o,.mci m; mm» a rmm a
c rf **r ^om -mc i!v

oprit din plâns şi părea foarte confuză. Era clar că nu acesta era
răspunsul la care se aştepta. Având acceptarea şi empatia mea,
ea şi-a dat seama brusc de ceva. A recunoscut că am luat-o prin
■•-’a ; di.C-■., r* t~ J iO iU J. "*d . i *’ - { . ** -- ' î i> m *>'"
•: ^ - < ţ p p .«-•><- >'i- ■-*w> ,x f c
• . - 0 :* . . _J C^. , d * - , ; »
« J. 0
cme d n mmm m • i-m ■" 1 Jr n *mî irmm!r nm 1 - m >m • 1
ştie că nu arată bine acum, se simte grasă şi neatractivă, şi chiar
■m cmm mm- ,. uersomm orivmm ; «o.».-- sa >1 m , 0 3 sa ma
ceaşca m sa de casa *mm mseD t ;m '^q.e/da faptul că ^ra
v '\ ;,s m- .m; * *o,

OO.mmJ m tem>m 1.1 1*0 Î Cm. JmO 'V* mo lU; , t iO .r, - ' \ j ^8
* ' >.»Ni -' „* -> pi - - ' "* |, . .i >~ • •>v vi ' -* VU <T . 1 * ** V *> ~«f- U»-* -J >U « 8 5
numai em«m?mi o-ma irmmmupmtmm. Ju remeoy 3 .montau am
: -!f orn/mmc oa ** ' mmt m>S . . oaoa mm moTor mmm m rm jLmmare
a* ;u îmm:m o j a »oa!uas*:- ma >n nnxi da** ne mm murat Totuşi
a fost m«am usumm larmr ca avea mjf.c emâ m- radere «n mine
pm îr*j a îOâ I3 S.1 m r't;ti l C om a m ’* mrmi
m nm m jm j oioî it'\:T'<î a uo:' mmmm , vreau sa sa povestesc
ieopm mmm ss marm mea î; r-enoada m urnă de ?a prima
■’ mtra ^ r jc ; 1 ea -m oat ama rât m m» " m murase mereu
sa ;-}.a 1 o,, o mu : m> „ar jm 0)0:1 meum oaUnse greş
L-, îs; o* s J ;' ■= mm-u m o. .:: r ummm >fnm a ogaroă cu c
>“a^ <t nm m r ,r - o-: f e mm m a ia" - ^ *m „ a nmearcă
ca a e r.')j ,m m m m ' numoîânm, maom. m m .* - mereu s-a simţit
. * imm î ' - ^ T o - •o c !.-: sî c rjs o e .i im j mia m/oare cu
m * ' —■ >c vcc^ ac m, amm ; «ac- ,c nmm s care
mmcuum m un ac, e r mb,* e cmr- - e y o- -o m o s e im greu
>0 m ue mmm ' perne-oa' tai- mntnM a mmm u, > 1 - omea distra
• *1 mim: ca - 0-1tu ^ •ymfm e* tenor -m m mmmu tata mmja care
■a- acea emmjme » v eu msam ş* mire .*m şea c acmvarat cine
este Pe mjsmrn -m mam aoemm momo a m -e sr ca simţea
emu m ^ sita 1- noima sa Dacă ?o ar 0 am, m >/mas mururile în
c'-;»o oTeot io aăai *.».u -.a pad- u poc^şt,-
la -arS^rtvm-' -ţtr.^rr- t 1- f' r; - m fv1»-|^e'e C3fe
«o, a rn- -• t « r .« o-^uî^ [y r r, ’t'ro a ; îniâmolat şi In
mo itmse a oap‘ i*? 1 *ă - ce ;mr m m a.a op: -o^-'o ac- mers la
.•■am.mom' >s>c -• mi . .. a--a y o . rar a jeseori. că
s-m u o ^ **«r- : r u r m —r So -ja omoooirr* f.:e-3 ’upgul
o'’-: m ■ - ■..* m' - > --' •* e- ,e*'V o ; .a-- s* me ale
v,,~.a>-o^ -■ -.V *m- .-j - c*.-'-", as,-,a%-isr-’or mele
'0 ;, c-- ^ 0- 5' n a" i «O'*U * *
' O", I 0 ’O *m m» - :, '- '. , { •' : ~ -O ; •*
spus că se simte mult mai bine, a slăbit, se întâlnea cu un alt
bărbat şî era convinsă că totul va fi bine de acum înainte, în faţa
. ■ - - ' - • * * y - ^ 3 O ' m l J 3Î Şî
*< O’.'c , 0 m ' ’ 1 ' ’’ 1 . J ' j ’ ./a .c- . * • . 5 ioo*oi3î în
»' •■ mo-3 r »*- ; r ^ '* o *.• ••*,: ^-m f{»arte
^ , o - >' ! *, - ; O1' Li . î ; oară
-• >•’ ? -» ,» - o* * <» o-- -* - -! ' o - % . . <0 1 0 'aia io n r«oua ei
stare de înţelegere a lucrurilor, că mergea la consiliere, moment
o1 ‘' » 1 . 1 -• **: !n>pv n - ' îi irii r ş. or c o rd a ms nu ş:
r m !*c« r"mot 1 r.o-t m- 1 -e ‘Pî'cmpia' Apo* mama
TERAPIA CENTRATĂ PE PERSOANĂ 259

ei i-a spus să-şi revină, Melanie a încercat să facă acest lucru şi


acesta era motivul pentru care lipsise două şedir rte din ea
simţea că „trebuie să-şi revină”, dar o altă parte, de care era din ce
în ce mai conştientă, ştia că are nevoie să-şi înfrunte stima de
sine scăzută, lipsa de încredere şi temerile legate de sine. M-am
cutremurat la gândul că aş fi putut cu multă uşurinţă să nu iau în
seamă starea mea de disconfort şi să mă las convinsă de afir­
maţiile sale că se simte bine. în momentul în care i-am spus acest
lucru, relaţia noastră a evoluat spre un nivel mai profund de încredere.
Pe măsură ce terapia progresa, Melanie a putut să exploreze
relaţia cu mama sa, experienţele din copilărie, mariajul său şi, mai
ales, relaţia cu ea însăşi, inclusiv cu corpul său. Şi-a dat seama
cât de mult o subminase mama ei şi a început să aibă vise foarte
intense, în care era furioasă pe mama sa. A început să ţină un
jurnal, a decis să nu se mai întâlnească cu nici un bărbat pentru
moment şi să-şi întrerupă şedinţele de la sala de fitness.
într-un weekend a descoperit o fotografie de-a ei de când avea
şi a fost uimită ce copil frumos era, nici pe departe urâtă sau
grasă. A cumpărat o ramă pentru fotografie şi a aşezat-o lângă
patul < is fotografia la următoarea şedinţă şi am fost impre­
sionată atât de încrederea pe care o avea în mine de a-mi arăta
această fotografie, cât şi de aducerea la nivel fizic a fetiţei adorabile,
pe care mi-o imaginasem, în şedinţa şi relaţia noastră. Sunt sigură
că Melanie a simţit emoţia mea când i-am spus cât de impresionată
sunt de copilul cu un zâmbet atât de obraznic, dar cu nişte ochi atât
de melancolici. A fost momentul în care am experimentat amândouă o
clipă de intimitate care a avut un efect transformator.
Uneori ne mişcăm între progres şi blocaj, dar am avut mereu grijă
să răspund părţilor ei „de necreştere”, precum şi celor „de creştere”,
dând curs anxietăţii mele care apăruse atunci când nu venise la
şedinţele de la începutul terapiei. în urma explorării relaţiei cu
mama sa, Melanie a făcut nişte legături surprinzătoare cu relaţia
cu fostul soţ, iniţial blamându-se pentru destrămarea căsniciei,
dar mai apoi a ajuns într-un loc mai clar, în care simţea că se
înţelege mai bine şi, prin urmare, are o mai mare încredere în sine
pe viitor. Nivelul de stres s-a diminuat şi a putut să se întoarcă la
serviciu. A început să se accepte mai mult pe sine şi, pe măsură
ce acest lucru se întâmpla, a început să o accepte mai mult şi pe
mama sa. Relaţia lor a rămas o provocare, dar acum putea să
asculte criticile mamei sale fără a le aduce în sine şi fără a le
cădea pradă, aşa cum se întâmplase anterior, cu rezultate atât de
nefericite.
260 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

Referinţe bibiio g ra fice

L ■y, A.V. şî Pine, , (U ^ ^hent-Le,mereu toum elln f m .. ,x ^


Boston., *1 \ Allyi • A G £
h *re, M. ( 1 mo \n , ird ’s Answer, b ondra: Hamtsh 1[Tanii]ItOll,
Erribleton i udor, L »o.eerriar, K. , Tudor, ]KL, Valentine, J. şi W<L?a M
(2004) Ţhp Pffirson-Ceti ? CC Approach ; a Contempomi7 Inti’ t- *. moi.
ba> na o ;,K: | VIgr; \Lu r ;illan.
Fri A W li (1971l), 1 luni.amsîic .L ?n - -— > LL vOjH;
Mmrd ,v. «vygers2 G Ai?- «f;a LE I ' [-a:! - !■ M: tll.
Ge IH•!*<t 1 (i98i; K Foatsi a V - V a .an i<
Kt s j <„\>03), L/ a an LO. Le .•a \ L e . >•rapy. l ,-l ine
/L 1 lo th €1 Uni vers . RaV* . Ui \\ \ x Lt « x <,* ,
F. 'rschenbaiim, H. (1979), 10n Becwwilg Ca O L \ r • L • 2Mrk: 1midi arte
iLrv,
Lîcîtaer, G. ’OLKU, „13ECOiiilmai^L o ait<. r* _Gb.3tlL. . vi E ‘ L Ht‘l .i : ba.sic
lO-îl-iC in clie ’îf- , rîEteired tht** ipv C• P î e* j j<! l Mie l leds i
( UrL ( î ll o / Ihiwopi, l ’tIm. L /r r>'»e t ?'’j a r i bnnK-.. ■Li >Ea\ Vork
Prlitra ai PP 41 Sx
\ k I a kL J • l'TM e lh ML i 'tiu »'L-'/It FrLc LE /L 1 'HkE ,i Sîiae
Vk•Lc. m! I ‘ 2 *I»>6 !x Do *m .voi! te/V >; Ga,aatELcl J ll-î. 1 ondra Sage
M* MOLie M fie jlOrc L »,.7.’'! 4npr- , , •*'? L 1e^r- ’P' ‘O’ ( hfWQe.
Londra: > ian
W jl l b v _ / e ' L l *>l A l >,* « r,i~ *'L L l o l * 7 m 1 L i d n Sage.
M ean^ b r « A , f W h m >il> •; deţon aiul v u c n o ie rt-r-'!i-v:cntred
ItK r ir.v Counselling, 7 (4); Li
\ L ,i .L D. (1997), Fersoni-CentiTii Counselling Training , • m L a >a^e
M o r , L D. (2002) Deveioping Person-Centred Counselli.r ■ \i i 1 1 -a.
Loiidra: a sl
MeamiL D. sî Cooper M, (1>005), Worktng at Relaţional Depth ' L V ; , ;
/ Pfy, chotherapy, Lo
şî Thorne, B.l,,(1981 tlino in Artion

Meamn5 1), şi Thorne. B.J. / 1 RCR lling in Action,


ed a II-a, Londra: Sa;
Meara? si Thorne B.J 0), Person-Centred Therairy Today: New
Fro'fitiens in Theory anei Praatice, Londra : Sage.
Mpm/ T. (1 ■son- Centred Psychology, L :.î >? ^ V\ C.j ,
Merry, MAL r >l. i Being in Person-Centre*L {
ILe>s-on- L ' < M
V „ _■ * t! ■ ' *1 ' ; - '' f j u ' O . ’ *. d r *> V B >'-N 5, \ 1 .'I

Kn •,. • î B . ' '• * C-t :-;'/ G * vn ti-o, o M î o .utef*

Ri - ; : î ^ < K r r ' l G . t-c -r \fn- * OS j i v ^ u î ‘ -<- NOdiv. n


v' k, R, .-yr; - y K ' : * • <vi <c*J- «. r * "< vo ai. / v.-
r ';;; , ;: .« ^ , g. sl>! . in .
R'.g'-c^ ' ' i< i IOf*: \ O, Nc • -V . , .‘v~ v. î ;«aî .n Ms H •
te fflin.
R-h. ^ C.R. (1974) In retrosnect' 'forty-six years”, / imerican PsychologL
2 ' j i7): îl 5-123.

C.R. ' ‘ f Cif JUO j: *J. 1 way of being”, T

Cou 'isfrr, r :ViVSv..v;:r, 2 * ? 1 0 .


Ruac: ^ i R ' ' ' k „„ • h ” * ’U.id.tî’ -*î Os^j pe; s ►n-centred approach
Î1 U««<.4^' n 'ivriiHn.n I a te«u. ik\
Roga > i R *;78* ‘* 1 t e . %P v»I,, . Bv'"TxM, M ^ Hocehi, r- M Jîb.r*
Rugri... C.R. ( t'Pf-v \ vît ni *eno •vlTt. rwn<jvnt!vd spj>r a^n io rherapv
V, 1 k -ni' ; o \ t e n ten te o / .0 7t’V%;V'i/ ....r'fS ' 0 Xc: l'OiPC!'.,
te, iey-Bas• f-r ' n j'*;7
te.v-. C.R. v terc^^i k r *? 4 • * O O; , ,ology a n d Personali
Chamge, €iliicago: University oif Chicago Press.
It e e - , M ( 1 *793), The C reative Co n n e c tio n , San Francisco: Science ai

lanscli, te), „Ergebmsse und Prc “Zentriertee Gesprăcî


ipie tei 500 Klienten unc eiilen. Eine Zusamme

IdttvJî R, (11' k'O.NOO-N I.tation of clieril-cc rp^rl BAmmnnir^fii

I Roinbaets si R. van Balen (eds.) Oi«

>p 4 4 8 -4 5 5 ,
Pv*n' • B * ;’,N /O. f O, 'tvofTenderness Norwich ‘ Norwich Cei
( h.t, t'-' 0 O 1* -i*ţ. ■*■*
2 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

-c r* î / ' ' ' >• ' ' *" f - A \ , v AAM


' I IO’ \0 i >' 1

rome, B.J. (1992), Cari Rogers, Londra: Sage.


- h * . ; a ,'„* i .*•,» . -2'r*î‘^ t _ ' h. Mcrrav
A~ v; i /A ; A A'.. A ar-t/ne ' l onLu r ;m ic? AT 4?
; 'v *1 f î d r>, s'-f " 4 > ; L *, r - ; '• ? Ar- ' ! *o,r
1C\K *A-**1 ! '
• r*-ţ f- • i o : • ' ’ »L f> ' *o v-c **% > v>* ' c* “ ? . s cdrc
Whurr.
lorne, JELI. (2003), C a ri Rogers , ed. a Il-a, Londra: Sage.
\ A > A ma Le A;* ; A'Câ a or -- s^ -i NAj wsch
a ;n; ■ ..r-o. • ;v..sC' ’A. a a r-
- ' >■ h : A’AA .,.*■• A A-o - A,- i#r -* < •*, i-r>ceAVrai
- 2 — - W o, ; c |A<4^
**r A J * „4 Cu ' . r ’"d’ ’ e o * ,* ' ; C.'rr/.n .7
*. J • -- *- ' ‘*•-.' ' ■>U -c <0
* '* *' A ' •'*. ' - a . ' ■?: ~• r ^itmpw
— dlu. 4d0_

a-etun su p lim en tare

-»;?*. n \ A- -i H 1 sA ^ ’\rson~Centred Therapy Today : New


.* ' / r ^-■ o ' 4r - ' cc.i *'Ci. .i - .LX>ndra: Sage.
îams, D. şi Thome, BJ. (2007), Pe-rson-Centred Counselling in Action,
ed. a IILa, Londra: Sage.
/ Therapy , Boston, MA: Houghton-
f .AOii'V'-J 7

Terapia eonstructuiui personal


t a \ transella, Peggy Dalton, Grant Weselby

C ontextul istoric $> d e zvo ltarea


în M area B ritanie

Cor’l-C«Ic;
CÎCOÎL kt r . - i** - • o • ' a fost un om al vremii sale. A fost i
foiîtfo: .♦ fot, P f . '!•. -ai ; i s Jm j : :mN: m ?,,* pud ud p-m* >v
ii d i - !P\nv \ c - ' '*" ' '■«P îcr ''r p;p . p puc** îi u: pe -
pvŢ, • Uf VP „d V-d(v; *r p ‘*ului. Idei;îe va:*- r \ppppup <p p .Pppî
ulh^r. " ' --O”, p a,, i'. ‘\ !â - mii. d' pp\ nuc: m La? o **
v.a v. ale contemporanului său Jean !c.tC»C V‘-m\:p> ,u m
do< * • ; OP > P”' ' >*r -ls în m.are: măsură atenţia, în anii ’8(
(JN’li, '

cu şti
dC :•

U\îi u! ' , - -•' \ «s •s ti *<" -


- >< ’ ,?*' i ' i*»-r --- * *<< •; "• «d i '•
diî'J , J»' >: ’ i - îi*: - ? >. * ^ ?
cu -- m ; ,! p p : i m~* prp d e - a j « m «’ - «

lui tui I ' tv, - T * >P '! O î-o; * - , C^P- i p <M o. «. ' •><i ’
Noi UJî \ « : -»: , P;;-pV C : \ *p!> d. P' \ » . VpV"
z Jz j 1' ; Za r ' »zp. m i r ;- ; " ;1:! ' *- z . ap », ă :e o '■ • :.: 'îi « n ^ i

i , » . 1i Z • , - z, pZ«% «*rt. * UZ* a •_»>;, *rj sa v p,

• ' / m r- ■ zm zaz :rz a,. o u T : ă. a. e< m> r z u m pn <z v c - - a,


1*- A ' l O « OZZJ î Z Zr 1 ZZ«J i l : i ZI U. * • !*r<J.cUv ,
o u a r* « m a zv. zmeu :^ ^ <t iz -:j z‘*< - *> *•: ,.t . ^**iij
- • : l ' ^ - !*' ' ' ■ , . a a ’ !’ C*m I I?cHI
, x v • , Z I 'f pZZZ. \x ;p<: • I * -«a, ji • ;;i aţ<
•* . ; ii •‘*Vu z n *T . -U o». - ,v. o*. ^ >•:o i Hi Iztciaz
' Z’ 1 ' î -d S . »*J * i 1n ‘ * - ' a ' / ' r a Z „ ' zî<'.

K.-;lly şi--a ofciţiiuit cloctoratul în Z-Zi. K‘ Vli >,1>il - Z“»i mtvîîk


pe tiz la înaspuîul anilor ' Z "i i- * -.11 , ’N V. r '; -zîni
catedr•ei (jg Pstho'louie Clinică. la Ohio State University z- i v4r>
Totuşi , peritm i «.*- Z . .U. ZZI'-' »î .z' C z - z - aiJ
dezvo.Itat icieile sak . _ JUO- 0 j ' i i <j vinoaZuii . ,dc' z zivTiin
legate de sîuJ iile ‘zr. * JîL !»:v^P i t i iz PC;o z uz . * Z' îinîă in
ri/ £, a. Şl mai\ -: Z;tic Z fl*<■*>sa î / 1i* un IîZ;xU r i:t »a< Zi Ci>Z.^tmnală.
Z>‘ li! !OUî, o 1ia înţă «0 rtlîiiZii:i\ Iz Pdinbiîfzti 1dhxcrsfr
0 •.unse; cun -li!rile i re clî ÎZO* Z >1 IlUiîCZ^ziz ,Î r î p-vnoada
U« . a o 5 ideiiU Zi s 1unst^ U. / „ iUZ.iiau lulilut ztzIillfUcl l ' un răceau
L c *- U v IZx%a?Zi a cu iCZiv - 1>ată Uiî:ii Jiczstj przca^’X znp:izî nu
este si a \ n Zizătcir faptiui că moc *: Z• K i ; Z* Z* . ’ '-mm este
tribut ÎI i«î%Daju.Iui ştiiinţifîc, ca de altfel întreaga sa teorie !! vVili li i -
dezbartere rnai idetaliatlă a mocluliu ni care pregătirea in 0/1Z.Z 'jl
matenlatici au iluei îUZ •. -o irea psihologică a lui K.elly, vezi
Pransiîlla, 1a,v+ şi )0). Dar inoclelul lui Kelly este unul ştiinţific,
altei
„ i ap pentru ipotezele curent* ^.; n*v
ipoteze pot *-!t—î lia altie ipoteze npîiun ihz ui^zîîmc*n .. ii asa

un inc«lent fiecilîfi.nit în timp vom r- *.U! ' , .<->•* z ,| ; „tu a cSlc

mm. isul, ca şi persoa za z-m *îl CCmz.hîu izr-uart »mzai«z imâniiiUc


iCguîe .1. Cj-nuce kcib •unui >i *|Kih*dî'cui sa. vczTt Primei!Li, l‘ZL5)
265

Dezvoltarea in Marea Britanie

■2 vi ' ' V .« mm * ! '4 .7 2 c ,! • m ,

partea psihologilor englezi va determina dacă opera lui va rezista


‘ ' * m v • ■ o 2 cpm •*l .<cm„ -
opera sa îe ţara lui de origine. Neimeyer ( 1985a) a prezentat dezvoltarea

socioistorice a noilor grupuri de teorii» elaborat de Mullins (1973) şi


V* <-5‘4 V, !tii; »C d< ' ‘ m.
: - - ' m'' •; „*. o i: pi >-i '' m; , ; *- t ‘1. .i
6c v a - : .. * cort.» Imum o dopj , ,
m r t r i m ^ v' . , , . 27 Ori;;, / - 2m ■/ .
. \ (1955), el, asemenea altora» a lucrat în mare parte izolat.
m . ’>f>f * . ; 'm c m. M c *.a l i v v s«v i - : r cm m
grup» adică s-au dezvoltat grupuri locale cu minimum şapte persoane
şi a apărut o explozie de publicaţii. Forţa cea mai importantă din
m;mc dm, 6:mv c r r -i;Lr v.m .5. : c r . m mmm înAm v
r 1 5. c m «. mm 6 mur .6-3 1»* *• rt -« m
Vc o s . mmm» . ^ m C'^3 cri] m ii ». m mc *»m *r crm
Cm emu B-1*mm iu mm r m d!/u;\v n ; i im? u . <-mumrm.?
p-T\f'Ct; m: *n'j hm' mi . t ‘ -perniurm (îuSiSi , mm i mlIcU
Anm- t- -i mmC î m-mm rUm mm-peau m mtn :n ertpa de mmomm
a i*. mm m
îc m- m mror-mmr e i m - m BKv - amu 2u: ir- m rm o J r \ . ; , ,
despre aplicarea în psihoterapie a psihologiei constructului personal
m r I . ».,! ' m« Lm . » v î cm m: m m m m •
Dar lucrurile s-au schimbat şî numărul de lucrări publicate în

teoria şi filosofia lui Kelly se manifestă la nivel internaţional. Fay

a a' m domne Vîî cum^crem r;-: i mc. rrnc-mm mm mm


”• ♦ ' -«'i ?«. -, ■* .? -- ^ . • s ' ’- > * >" r ; ; *v■
f % î c re d: ; c mm m l j Tm u. ^ ’r iu umm . •»m« --
MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

ipoteze teoretice

imaginea pe r so a r. e i
C! n, m -m m ; ' - i • jt'Jf.î <» ■ i V î M ' r ^ ♦ V ‘ * t :' - - ^ (ll IUI

n t, * r Miît'!,; \':u ^ -ev. t d U m E U m J T « % ti*> î ^ ti


. -i-um r- * t *j! v *fi i- .«• uca^. 'Uv rut, pe ii-, - umrn v u, ştiinţă
*.tv ;n m o r* r\on «'.'•»*«■ v c jî u , .îi' sîiii iîi *j sc
UEHlîpLi l».m : * . fi î? si. fV I V . / , f u î m C • SC 0 ! t > l a l t l
c —‘ î t r \ ;• o, ' i «r*fiv Xufi fim 'fi _ ^ .m ; fir *fi sunt
î- • . fid.m V r - or pm«h r >R pn* . 5 3 ' c , m nt»ip,ir~
; ! - «! fi p>L . r f i » ;î1*î * • * !i ,'* -c1*- d ’ \o!» m UIR
*. , r *,r, V-î . . f«ts*oU*r ~* rfi'U*'C E ,' ' ‘ . m*:*! m n
cehi” a,r fi un experiment.
\ f i , nc m ap*>rîari» îj m m u js .t i an* r m . 1 « _ .m n n are ea
â r ti. n a m s i p fsunau *vm u i n i n c f i r - ■•' ' , *• a • n u t r i
-mm.an-,': ?. cm j - *v»u m r.van panica. m c o f in c . mupra
\ . mmmm «m 5 • ; \ o f i mm a Mmmm ti <m m r w faqiic de
m işcare”
l~: xî-aj-a x a m a -r: .mum ei ne m kfifierr pe e»m »i>um precum
a pv .m ede te'cmcr.nî- Cfdîiaîcms i m ^ e\jirn?sr ea . »r a c 'd o r
^ v îx n jrtJ- i.. h d " T - E f m ţ lcL .E 'c î* C i r r:< ; î s , J fi O/U! t i n t r e
c- ‘nnircnr, ?- re tu m ccm ^ecacers ala c- *n-p\ c;c 'nu «are
i m4c. ;iiirp^"''ccc.< ca n - a., j n v c; vap tnîcrp«iiăru iu egală
’- c i m a:.;: . %r s =! . ;c >, m csnjot, Ea . scmnlu
•• ‘ ; ;.c a*»' * i a . n f- * ; «om .;s a _r . im • <aate
. ;s!r r,v >C *.-C. *> c; i m , ;p %< . ' . a . * .;c '" m ş V * ” x r- a t.c a î îă de
acceptare, dacă mâncarea se ridică la nivelul aşteptărilor, sau o
respinge, dacă nu este la nivelul acestora şi aşa mai departe. Kelly
consideră gândirea dualistă ca un obstacol în înţelegerea persoanei.

simte, cât şi ce gândeşte, deoarece mare parte din constructele


-m m » ,’ - o d c v - c c ' m - s m - m m c c 1-•* j s • î î>,rn : ; i ic; i’M -it. de
crearea cuvintelor necesare exprimării lor, fie acele diferenţieri nu
>- : m m c ";>.r ' * ViiCtU ■ rfO \ m£mm .. îîH! Cmiiiiu
personal este în mare măsură o teorie a experimentării umane.
5K jmmii;:*; *v» -m ':-t!r . u - d o ! i : r C^ p i m s -\*li .
U»i?C 1 .' ^ > . OIC a >’ c:.i bi.CîiD \c». '-,1 PUCI :MC «C> E^VCtlâ UI
î,>*burân» si a sanăîatîi psihico
.-u -?pufu - - : ’ • .iîiY l l l «nudei u h u iiiLdiivd ir* J« r n c . L u

:ui^d* ueYr uuY* ' l Yc ;iH-nidîie;i ii;uld'»î â«|. ai-, ca ,'r;


r u * î - * i-d -u* u c ' u Y c-. i e u ’-j h Jad eu -d *-i. p r i n n m . . a ,
îl; u u r u i u .l l .Uî U k nvdu, Mut «nud d*u Y adu u -u h u L- ’
Tw Î* ‘L c L C K i Y Y y ? I> d : U j i d u a - La r U , d f i »*' : U L U L ik i ?U îrV

^UUi^u? ^ Yl ’ • 'UîUCî Y 1 LU UlUC ! i r<u u-Uj , f 4 I \a


r- - J' Y * Y \ e d :■ Jii».: u u - > Y d .e d i n d U f Y Y i/ u h x u L e dd
■, -U a'-îUC Y 1- -a -aurd- '-UUH h;puUU
^ - LUY ..Lai c; LUL f;l Li LCa •.»:;%ruta. dV ÎLUC;»-j:iîa -a
^ ’'JUY • 5 U.C'-'LlîUî dfC Ll!;C* CJLt. CCC !)C jCrY,r
ie C • -mh i’LU <L- UeC Y'L ca. •î:*i!u I Ca ,L J‘ 1 UUiii i‘HC -.'-ui a» nu':-.
A MaL-M '',1
MC»- Iii ! dv , X Cd K î I J M
0» iile m-il.itoeL b tm e faţă no jviton ..-M- ■U e '
lucrurile să meargă în sensul j>:. un im: tomdîi ( .11U .C_Csl
<; •lj Mi« m ‘.00 >v.jje!: !i>i dovezi■'V mtofu j mmiî: Mpmdivtic
vvmii om * ^ m «velu dau iui eşec - I h e-vM ril^. miiTineiând
ar tced m i* per .cu: t piton, noa« ă. \ a ; utop c- î a > a - vj x, ^uiîi aţi
* ne p. 'ev*’’ - i !e\mx, to * Mrmto itouc n* 0 ' m- |\'U1 r11 vâ i

em m m ' • >matom -prc un setii«r. a\,.tî’^ • i O'iteîi spune •


J d i j 5 V ; tiu wU e •* rx«c o perv ane prn*:m» ^ *m ademenea
■Nî A i Al-.' C-{« ''" n .. U i H îhc u M jr. - . M i ^ î l j c r c V* U ' M ;' U " S 1 î O H i m OU C U C

h'h’iv coclitei: _m u ' ?eg:tf ele Ostilitate . tmîe r. rnocahum da a tace


tob ewnnnentolM iu ne5caua uifeiprciaree ixaMCi tu (k'/amăgeşte.
io mm t u * , priMauia care luncponea/ă dcMuI de bine nu \a
apeîa prea de- ia -totliUle pentru a tavC fată mvai-dântor m nu st* va
eonînjitLî pi.M da-, u- „vCimnente pe vUîc nu le p*»ate miei preta (şi
o « b îi11 ;nt!d vapJesita de anxietate) O persoană care lum tioneaza
hi ne pmtto <« a? moiu moe/to* na>te >anei pe re nrmvrtod *■u potenţial
iwoh|ePtatH ierna m canina să :i putui xâ si expl*>re/e ia un
iîuiaiit iii\e! Jv MMitomto/Me acele diteitmitcn tiiupnre din copilărie.
!V i xempia ed *jmuj nlopiaica în vmm adultă a uues oniiidini de
eOîpMîî/jM a î-^ a -iee' »’ _ 'M ni v<\ ‘ HiUlvV ? fto ‘hjhil tâ
fflfj ii folositoare

Apariţia tulburării psihica

de interpretare nu are nici un sens. Teoria constructului personal


* m Ccm i î rto* iv eMpot mum m mierp? clean ’ pr* ueerm
evenimentele din ea, nu putem „obţine” ceva ca şi cum l-am cumpăra
tom mi o,i. <o-t x,.i . > e i- - c o mmm •„em a u de
exemplu vărsatul de vânt.
I n ihem m p-Me omnpn ie dmm u Jc .cp p u n e o i e p r un
.ximmom e»»rpot j i ” p- arc în .obtinM ' ea urm aie a unin c\em inent
c e p e 'if a m u iP - v m ni» - v e n n i v n t u l . i n? c u v i p n n u d m e r e ic . *]
a m p d d d ’1 m m m r m re 5p lir.m k -m ' c m i t m 1 d * m*. a * c
itm d a 'P J k a p n s r * P m r •* k ii i ; k i 4 h * i r , P» V p<>au; v* 1

Im» c m 1 J e Cmim 3 e i m j ÎKCJ P-U Utî 4 Uita p e Cal m u CP firm e;


f)m Pur,... x c p 1 4 -j P« am x m u n < ,u ‘ m t :\ C ; '; t n u . g r e c i m
r» a S a r i * am a Pi » imer m ac ,. «m. Im au c u la t*mr a t i a r * î
<1 . d e / w i t a : » a ; b r a n e ' ' 1 edem .c r a i P m v ^ c m e,>«„ \pt nr», a
mmm marna a: a r ? P d u . iii ^mm el uitmjre mii/.a uim ea, .1 1j m i a m m
\ *m om it n im rm a c „<iiv 4 \m? oemue
îm bine ui r i s c a m m ca «Jem :m. ru ^ ia aiv mic un j hui hi l pa»»mm
• ic r P l u a u im invcaiiip.,: mi c i a d u l m t o i n « e u / â m tfm d p m m m a <<
munca c prululuj t »«marc p iru dm cv/mn menta ma m m i u ja- '
fu .c î m >»n m h ii

M e n ţ i n e r e a e n 'D m a n i p s i h i c e

înveli fierea noţiunilor nnaefrp imnortantp dpQrsrp 4 Înp vinp adpQPi


fmemmtck^ d»rî pfii ica ce» a cap *ar*--' bm n a : m *mm 1 m rm m fm ;
»P <> m.P.- * - t * >-<,*’ - - ' f "''Ura-, , ac !, ;
n a ’P m m Ui m m .1 1îa m «m pm„ 1 .*• a- s a p ,:m a dm nnem •

ameptarme Pe a birne ra|a mmm Mmm mmm pîmNctîmL; de iiirc,


d u r i i .1 e!i!i *r li b j f b u i t u p t ! c v n tor « Ije rn a te iîi foîiP c e n tr a i -li
M Oo : < : .<■- r *. o o im - .

,o u .sro v in a ; .;: p < ; v mai I a r * ,«.v. o n r m ^ . --o^A w o o K in '


.y <i - «iOy iv i.,_V' ‘ !
1 ; , • O**. ' < Vi * •,'ii l 'f l1 • ;>i»Hl
Moiunl okruov i. .m mo meva i m u n ,,»U! a ='.! om:ova if-v: oe
. ii'C p-JÎ ^ -y0 ». - ? \ ; l ‘O ^mtUia -v m v "• u -ai Vi m * :
* o n * |w m >!•!r ■jo t |_H im :î m eu p e n tru ud ace u a dio ; m ai n a re
~y f î l l * i : s td O.c O c h i i -.i . « O: iv : -» i o v c< r>< %*(-. V u a ntt -V i'i,'» d U i m i l t l

i y V nlum m m m o m i f î i ;?V PvoVh y , j m m dil VVjriCini


-I : ->iO! '-.Im * u-iddî -:i: d <‘1d illiddl VtMCiVUuV OC CtlcVW VtH I y câi
meVîyfiVi d i e r y y V r m. * m tvV .14 VyJ ; *0 ; O-al J ' î u ' G ^wUlTnhurea
, \ ' v Yiîo , H y ! * 'd -J -,y Od-Cm,; g i ! y p - C : , ;ţ : VdWitl OSÎC O
w c m a d o m va

-ScniîT'îDarea
)in mcvon ol ce o pO! o1y ’O»K\t hll m p< . ' <4 :rsoana ■ oo • tmJmiogia
d!un mmr.o pom •Ud1 este că iioî s J0U0O o fornil - le .ro marc.
irocesi«il s«cliîmbării e U “;;î ■01il de Ir. 0 ie V ii; •: 0 oua epuî
*v'f C' l,î 4ion î -o o: o ^ C!S!J ‘* oniv’uia ::i rornm p» -vfviatelor,
m.'iîdi t ‘«;î .y yify.i . , -manime t|\m Uxl r \o |ă - î o <*res .n-no miciitârii
JO;tCd în f<t ?!ld •zlm o u Ue *p'n:care şi tranz m*
rOSţuicitul Tunai2Jfl6n o: ^V"U aî ca , O : \:Ot lO OOU-- .'•rMyre -unt
. y j ’. dU OdC o m y«:V T d< > 'ik'Vr' î - u r / d d;H y- ? ; >?t rid y, *ie sflkîpăin

‘ rdr.ipiddft V" ’ fy d ’Uvjr-H cU-dX ' lîU;. vm * \ţ: TîlthJ


* y . '; V *'V ' U d . - ’ >V 1

' - '.'* W . , ' <rV>i t r '* .* -T ' * d *«' > *O' • y : I . : W* il


unei persoane variază pe măsură ce aceasta interpretează în mod
r**'• ‘ ' •' * , d r »- 1 ; -d "m « rr ; , :r y ; i|î e
nu presupune prin ea însăşi experimentarea ei. O femeie cu agorafobie

Povara presupunerilor noastre este că învăţarea nu este o clasă specială


de proces psihologic; este sinonim cu oricare şi cu.toate procesele

T«i, jy ~ v *\ . ' î .. ; mii.; »..o *< -o? *.,« -.0 eo. / - . m o <KeU>.
zdUi . .M
î unui construct dihotomic prin cure poate anticipt
mai mare de extindere şi definire a propriului sar
siste:ni”. Aceshi este un construct motivaţional de bază. Din poziţi.
noasm uc nea e vii, noi încerc.*c> ti* rc t iunie I n c .i .iu pod ietibil
şî ce ■v" **«l. i . i \ i s 0.0 C i ;1î„. < i uw fte c n.î no fir r«cn 5Vutex
r

îl ' O,M;> dar preferăm să trăim în ea decât să ne ar■uncăn


0' un oceancie incertitudini.
U emu >„ Or îi.tiu ’.ji v. CCIfc. . '
este decât să se schimbe. IE in nici - ar, - a teitrcm Un: î: JCcU
r A i ie un •x t i -
oriin \ Jrc d ^ i . -munco m bateau >> i
viaţa «C j.Ulit aceasta este ii >ten ti t.t tex *e c? nic ^ dom . nţeleg
pc ine la niv<te n-. ; —Ci : i Vitei .u Uj* ; a Hrn— un v ubu
fim r *' ii U uncat ui naos ( î ' dU, j \ t ,tii' ;**s u U
fUHlcC o ti ^ ii A , i o semnificaţie personală pentru fumător, obcvitate
peni] 0 ’Av depresia pentni depresiv.
n umteu teU/'U , ic «x ar a oi j'xUxî,.-^îj n anc u o rjn„ » u*eiitelu
s 1 *î. ' n nrxV’ x ceea ce va deveml şî nu doar eliminarea pur şi ^C;C ’

a O *ncHvrfjî'.' •itului nedorit.


cC orolarul d modulaţie pre /ucu xx ,o x-Ucx x ux‘-n ji - hunbării
e

r • is|îee că o:rice variaţie în '-mmnte te'' nacrcxr *r, .. ou îimitat


de permeabilita te a constructe.te *n U '*?' ' *r“ u ' «’ «x;!>
■c-c
alia o? mteti teorrunco - * nti ** m vt''f:rcxte iu? Etico a u.
urc = XC : t . » * Oi C C*1' C CrU' : c ; x s i c :i.i o * r c ■> •X'-f itru a i
pi i 10ii ; ele sen i n u j x r r c î v > «rcUm p.“c vt b e t e t.n un b ; rete. (
PO •oană care se bâlbâie şi ştie exact cum. răspund oam

noi pentru acele interacţiuni. El nu va „vedea” răspunsuri

astfel:

Psihoterapia are nevoie să fie înţeleasă ca o experienţă, iar experienţa, la


C l C - J c l f. ' X: j • ;U: C j V t U : :M V ’>x ,J' UC'* u U *• î • v ‘C x l C i C ' ; ' 1!! * <P <
in primul rând, trebuie să avem anticipare, Comportamentul este
. -'Cv cuc: !>!,<' . 4 mp au. mu;-. :c >nr m . s m ;.*ci unic
•• . .v ... c f 1 a ' o - i.r 'a:: .-*-aC a. i. '< d CicmiUi
! ' -- b \ m ; nmnmd ' :*r e m i r
s n *t- ; , m.CM v > . c u i.'-'L-t n< * »: ■-Cam;. kMC cS
' CC: J a a t a Ci- ' U' . ' pt rUu>m<d V * S? ' ! ;.J, IT1IC1 a
.d'imm a;»--* - -c ?•*, ba • '•cui'c * c-,arUî';:.c. > ' v ,*av.i;ti c»,
* ..v. • h U : , a ->c:r a * ' ; t i : V v , ; -; d C î f C T c Ş

C 1* î » <da. i v C <d ,1 4 • . *' 1 ' r 5- c <T ;i


a.v rc: * . , • >«a- -o A .'ai!! mn ' * ‘ c V;A \T
onrruntam ni viaţa cu o probleina. Parcnrcypm ItlHCUI im fiiM
illl %
•3 s,".o:î ' -\ 'MU-m ideilor să vină şi :m plece duj * 1' Hi Ct*lwdL
'.o i r n .O ' -J' îanieră relaxată). Apoi deodata, av~i-• m.v-.iouc
■e inspiraţie. Rapid., înainte să-l scăpăm., • lî d U h- r e t . cm nou
e îa! ** t -. -Un Tr. ► cîmîi n m s-n •„c. adevarat o 'îl.ut Ac^vi
•vîC iU \ >v.âUv!• 1ar r-Ci’CCa . vIlU <k C' JX. f':C' ,Ct m '? pcid „d! Şi
dd t\cbv -C. v . \ M dM l}\ - u i lUItî

! a ; m . .» . m . -r .• Ci*sirC. r a i a m a p * *•:« - x ; c v r . -1 H j n m mcc


.4,1 i.C .• taC.' >V - a--*ac„;C •3„;>c >Chn a, Ki.it . n i>,4 fi •d/Ulc
’b : i'( >4.' a a MC • d„ c> • a «ca.ac d.J. *£i ..r •_ialui
creativităţii poate porni (Kelly, 1991, voi. I I : 301).

1" > : ' C n*b ; d7- , „ M' ’k - C'. ^ . Ct Uilvata


•' v j; ÎC CC * b i C- 7C Ad 'C . C :-ia bl >ViCUk ?C
C ,C v l . -Ci ; .-'CC-U' ; > --4 • '-aU-icClie
i a Â* . K ■>- - ’o.j bv f C cm C t c - t ' •b, 7 c ---al.a! m
poate dovedi înspăimântătoare pentru client cererea de a lăsa ancora
care ţine procesul de interpretare adunat la un Ioc - chiar şi pentru
OCî Im .h Lî ^ î j f Ci ib i;U I t * 'O p i - u N ilc i O U p K ' i iii' li r rJ i>
problemă în cazul lui Grace (care va fi discutat mai târziu).
• - .• * - - t t / ! .. vU î'* a J - n î de
lărgirea sau îngustarea interpretării. Trebuie să luăm o decizie. Mai
n f;ii vcfuC!)!i ^u>. m d Oa ;j a o p o /ip a r,«»a^tra. f sunieni
urniri k li \ î i: v c K dui u n ia. oo ‘î!v.onlrâiu pe w.iieu dare ere
Practică

O o;e.s« v ţ-ie
I V f *cat . m nr '* p - d f; ist ti i il f U O n de t edem p-ofi t e m v
e o iis iik r ate vî n .eus. v sm. ca sOiifiiiiia >a si i e p e te cxpermser.îete
vdî]if^;ui»d Utes Sd s P ! Cit fluid Liftei V 1 îtehdteitte - OjfStltel l i d u
personal cum etern pm * mu teltiun de alic luenn *« o te m u de
m p c td i a ju ta u a fad ^ m s i să .sa iî ijs fa d m n o u "’ d e vte c o fm m te «a
îe rjf-o î >upj * u n ’ p'»u idv f v - t e

Sa; • e u foiitem a î* ' ' 'O de j \ee m si- emi,» m »-,m p ■ '«./’ ite
.mc j a d ; mea* - Uîe m fntetetma imo Jefui L , U i ; d . y j - O U ţ >ss
i I îx t a. psiom” a m \<i axisîă mt un anume de •stern na!" >m. «U uIk i
’te i eu Cp emnm -de mwtctePic nu - an un anume de r m u t e i im
mm mC nex ^ dtesî ea purec eu **>ihott r mucte i K« dv . Uffa dd 5»

Criterii de seiectie
Din nv ane»ii fiecare pv*r ' 5 oj\i v te/utn ..a tiu proces de uite?
prelare mm- eu m L ' m o d e r a u a c u *m* u'e p u m n p u h o t e c ro M d
v1 (>f».;vCf:; *a 11 * I ' : . . n. tifîii dd - r «v e d i aude drapa:
e ste ,, m c ’ a:i «a „ a _ eema*s « o o c a j m V ? . •* a ** 1 oue c '* • e *

limitare, însă unul mai uşor de definit - însuşi psihoterapeutul.

i; O i .'p a • aa i e î a f v . d e m L :'CSi
Există câteva criterii care îl pot ajuta pe terapeut să decidă dacă
-.iiv* a , . - sam m \ :c i - v p 'u ■ i O m . o i - u i "*•‘»mm , sic%» i v « •«î >1mmîuiut

«ui- m.d , ? o - r u . i. j ' m. ^ e d * r« o j - st cm s-i te f


au i i 0 - -a. w , ee c u t e j s s -u-n .ţ , c -s m '* m - , ! muu n ^c
'I ceea ce are terap '• »C S I. W" i J ' ■ - «CCVa
siaşoara procesul e a se înţelege pe ei inşişi ŞI lumea din jur.
i€*ă clientul caută 1 principiu „pastile” psihol , atunci nu vor
' '*..•«>. ;?«*;. . * • ;r, a
Un semn de pro; ' m 5'. U ' U-' ; .. f că clientul are deja
J‘t *v.i * n v ' v'^ î de schimbarea din punct c
i doar că schimba :a este posibilă, dar el în;§1151 Consideră că se
•ate schimba.
Un număr de fa< ori trebuie avuţi în vedere atunci când se ia
cizia dacă clientul .. m, ra ^ * v mm J i . ^m!uită in
: .. m a m ; .tis : * D : . . ">V.a !;f ndjll
'• > m - f Ci m .t- . v * a ‘ - mi au
cu cei iuteresaţi de persoana Iuii. Decizial trebi ■ • ; !c -.îă între
a_l vedea 1 pe client m compariia uneia siau a 1 1 *d. a radei
radele îin ocazii dihariîe sau < - ■ • <. ~ra>-. ungur
pentru 0 p; ' VV . >>. t1 .e.* • ceună cu 1rudele m ' - *m o ie va
depinde d<r felul îî11 care toţi cei impliicâţi \ ^ - « m s -* Dacă
problema p»are a fi una care se ccmcentreaz.ăfoar - V r |V ..,u *a.tlUIU
şi clientul retras nu vrea apai ent să co•munii - ■.’-.î. - mc tUn ivi
accentul va• >/ . - *a *a : j * - vira pe client c - o 1cunJî ou ide.
Dacă clien larte retras şii experîirifenteai **i 1 r a : o* ^„1 de
agitaţie intemă, atunci munca t >m <;v. uta cin ^'îvUlat Viviic
Totuşi zarul nu este arunc< ;! V Vî totde;jar.* D' uuşura cc
clientul devine mai puţin retras , pot fi ie.'citate H radele. UI
număr din ce 111 ce mai m are ; n îl 'i ce v ^ l a . l a , f nai tun
interacţiun ilor lor a te din pum /fj5> 1 ' "'''U
invers, clkuitiil va | >utea fi văziit singur.
Clienţiior li se r ecomandă teirapia de g acă problema lor are
legătură ci1 chestiui11 mterperscmuie: de piu, dacă simt că nu
sunt întele;p. oe alţii sau clacă ceillalţî repnezintă. un mister pentru ei.
interesant de observat că oentru Kellv
da sa preferată - bineînţeles, Intr-un cadra de spital
' >'U, , 'î » C* - -U a ;C> . S| fu k : U'V J? C 1-\ h >mu il

ta v: . < *0 ~ ar ; r^ *. 11 a rr\‘

‘ v n ' „ra mu ■ ' ' -•* mu « n î.ipnumi'i' utrenii


0 0*V ' V ' m?" -va m %m :: m , / d m * a ' / r h . ; *- c m u r e
a. >mu •:! M-. : vj v , . a nf_ >;' .m au
a.;-: a. -a m a ja a m » a sau m; ’ aamaek .

V-.:dda f*u; mm-T^Ot eî-C-eHt;


Mu Mr- . < su au ’ '* ” i -'*>;• a !*
mai mari de a determina succesul sau eşec
S - M îv ,t ^ ^ - .' h , .i•: m
!\ >a m r 5 f,,i , n ! . n m d a \ -a1 'ia

Un -. -) 1 |S!Î 5UD-. i

astfel:

nm« '*a "' mu e ' ' u . ’ît' Jar mu '-a >r -a? •

•me. . a -, pa >d m ; , c ; *»nî- a m


prea,-/n «a vc j«m">l ' k .k vm*a onvctium
e fine şte KOI V {4-, p \ vC:'î con - 4 4 4-- . I! v - *10f a C. «s;;: if n:*»d
bişnuit \'4 Oasl-. |;V- NliU)t derierni r ^ aC^K r. mm1ssîonaleb
Jnul canî a fost deja ineiiţi^<>na» este h11\r v !'Mi^ . *4/* %: clientul
i»pii îu icîc i>ee; iHi Uit deti iimna orei mei v u ceu • rnier-
: em 4i r .Uf'i' vU4 ipcdvti? v ; U v:oîii ■;'i ; i - nîPH,,»*:. ! \ - p mîr u»^
>> 1 rU ‘ ţifiln! i:;j .Jt] ' «î ^«1-4 j î j } ’ «ViUmMei s4 6 2 1
. O 4- *• ‘X' 4 a V n4* f v> im Sili*Kî i, V4}4440 4 4,4 44 *,‘ b‘?OÎrenu_e
pe acest construct.
i ;c i'jî'd a li c! c k id u T; i c i f w u ; de va -n-mum i »l ? hî ;u ! trebuie vi
;*<' !*j . r • f t m u>»t',‘ţ ' t e î •i >u urnim du i n e <m c n e . u uh ee tu lu i,
liiilifeîv ui d o a am-hi v-st«; pic;t l u e n a prut omm» FI trebuiesă
mk e eu • e cu/, dnemire Je pr*me> aiat din emu *,L . c m exponenţial,
, v -t k - m m L rmpemm m m nu ai! * v >mm m .* se e ~ Să a m u ş i n a
* !> p: «Fm *’ cm >c4 . 4 ; . eu ,m \ ipammk a d 1 "> a s.Jj propriul
'.I - k « 4* a « î- . k 4*. i 1 o ;* 'U; ‘dl t k - X* a- '* jiu a î u î u i V «f

u.i ii» ;m v « - utX , j i i i t i iiO j i e i n m st' ^ l u i n f e O d ată ce


perm-m p, •; m~ t n d , r *s j m î e k mă mUc m m Ok m terapeutul
m O *m , t >--:aw im m i :i de u a* m v1 tenie! u i , vi ir p<>aic d e t ;pen că
mic 1 ă. N i m a . 1 , ne re m •,t :4 ; b i m m d 4 , ll> a m w d n , , t ei iikliŞt
>»ci * r m sv.Cji ' mm r Vm-m % -v > s a . * te >‘! Ut 4 4 muicile de
’» ’. \ii-f " *UK« x' _ ' ' . * »*- . U i p 1 k î l », ie C \» iUp-’i. l»vv<• e

> d f4 v r f t x I t 8 b % p a b « d k i :4 U :4 ;|c j I p e î -a p^Tfa

* , :,.-e. J 4 i»u e* % !< e» : , e e . e şUiCU, ;v:'<;)ndlî.


•Ukpţ : 4 4 >Ut ’ ! .‘ 1' , ' . t .d p4k ii 4 »ă
: a •: i- ‘f- -£-r P 4 -k. r iî : •>; • ' 4 * 4- v*sVe/.e

presimţiri neverbalizate şi voinţa de a vedea lecuirile în moduri

v ” , . - '■ î, 1 > * r -* 4-.> i i/ 1


* 4- - 4 , ' e . c i CC a ~-*au;Kk
Î, ,if , f . ' . ,.«î . -f’ aţi «sa “t-a r v<'> j !• ,1 »a/lid “ r*4 u < >4
4 .-Pa'- « ; î U'4 1 ..p- *!- * eaaru* i u - a«i r»drS»4 ifş(i' -c* ia* a m a |cr
Peiatm a ti ere:ativ un it trebuie sa poata adopta o vai
ce !uri şi să lie agres iv în U %r ?i .? rfMk m!<‘i Mj v am
constr o*. * ‘ i ^ l fiind foimulare; m i** • . ni;- O r '1rO ii;' ;»C!^
îi” ; ‘*• ‘O ? mc . ttât clienitnf câl; şi terapeutul trebuie să fie pi
VS 1. î agresiv şi sa-şi asm’C ! .'. i; 1
reuni* o am i t.iriK , a mi m ca ijan uc na/a nemri , al psiholog
ove ,1 dv HJm: or» mm f ; - V mmiu ._*i mi »v*. am vmai p* no* uram
p î '.: mmura p*'«- •* m - '•A? -tm d k 1 Jt.ftnî Ji c O lucra.

Abilitatea v e rb a l
Io: apcijiu; u e b i o r m mba bncL-t; at ii ii rm o: v c i b a f cm <c I «
fiimmt r a r a cr af i t c . " Urnea: Vcfmie m ;•• ;j u , m : : ;» : i.'iîr e**,:!
chelind j l Pc mmm îk*v.'^î:: umm si’uu: m irl. m.;’ ia» ax
p o a fe m u i v v m / r «' mm ie a mccmm mcm port „ mm»«r a m ^ - mmm

iV’aiu î Pe i ;<e :* . î : te mmm m v c m pm ira cheul

Reiatia ai stilul terapeutic.


Ret ei: 4 mmă m mmiPmm ie m c V m l pcrmim; o 1 P m,<. C.m
UVcIL m pi m v a,ţi j se; tt ce c ma - * mc « »? ?m wkmif 11 , p» ? m m ?l î . «

re: * \i . mmem le? i m e s t e -ea e. mm t îm ; m mm ^.m Vi e V ,f

aceste poziţii ştie prea bine cât de provocatoare şi de captivantă esl


rn cfu 4 c- e ^ {« t u , m r ' 'îi. mt al une ? ;x: i - ' de re CV ! *"''V V

rezolvarea problemei şi în i"Cî U’ , experiulentan Vc C - m iC


ic r*n epure
TERAPIE INDIVIDUAL

*AjmCA 4 ccu V < * *x . *Arv~C ' a »* --m ai n


corolarul societal. Acesta spune că putem fi văzuţi ca jucând un rol
<UA - C Uaî Sf : ’ k . Ar t ‘ , JO'« J ;‘A: a A ‘ ‘ 'VA
1 ~ a : -Ev c r : * ;c•c. aure Ca ■• n-va ? * A>* >,0 c a *• Ul.
alc m. sîuknhLNiL *-a ceda !urnirile ac doi; a aaJ c cluntui *)U(iî
CUâ „ CM CMC ‘Cviiî Ut XU xLCvC- po iiK V cDUa A ,001 u
*r n.v'cie H;CtpcutK a vermut iun* *a
r *c a m Ac V .a- ca m „o op ta .Cv S ucim * aAâ m . Mcîv ^ a -
"«ai iv : ammj, j!i ar.» ADM cdcA Ac m ia; AiCEacU a î ceca „c
-A*a * trAilal t>u - mmu- i c ii *' u A v i f - j' Dm a -taRa c î a te u
- M A p *M ‘ ■ACCAU d A A MA iMI î d ’M . i - iUiţial
•M a V> " AM > _ s C ; N ‘L icăî- dC î *, "'Ci A V' Tunea
! A A;f c nj *M > <a ' L a HACA A îp‘ TMM »P S; *r' - V' ? I M T Â c n e A Ci
Oi M M A \ !c , V aî: m . , * 1 *în ' 0 It C?n\‘ al DiSCumm cfl
, \ A f i i * Vams a î;. u c a v ; j*. cS un; a > m au >» dt
UicU i-Mca> ckyi -a, i pc-jfc mica Atawuln. rom ian : -a * >nunt\ a
r K-; a; Mtlkil *Th'.' doicAtc A -DCC .a / f' Dl i* M m U(A m Ut krdpCUt
‘i MAM a U,i E lapccuiicî pi a a,v. Uh«m PicAn M; . Al!n<ui. fl m tenmnâ
i • AMMÎMr ca m c A AC . LA A M t r .Ca t . v ^Uc'llli» S A UC-Oie m
» , - 1 *; ^ a > —*, .
d m î i u ' «cj ' *>. aocnâ .cî MAfi^oiiii1 uc ;• ct iv,c i rc- --«e .P ;>î ia
w!‘.n V- cuc; ^ ;U..Sv av A i E < aA a*Cta R; v»A!dU A» cea
,A Cm!' -U'î-’A î ••• A a-M «a ‘ îc rcUUcrf A ÎUîV l Ol kVAlfeitt
" *' t-, C i.! in'A A . C >cac> cî L*,! i <c ciV ** M A* sîd A mOCCM I
; ic •* ap* c p:c c 'Ca e >(!v . pe ri ifiTaîtm! v*c dezvăluirea,
'"Cîni'Cfcî -ai<ai:iiţ. xip:a . 4, * c-«Amu j ^ ca p;a ! cficniiîl va
- " ‘M A c A Ct- '" a ‘ ' - / ' ,C 'A ' . a' *a' ’ C' >C C* ’Clâ OJP
.im. i c->:;pc-puiu A c * u c . >aKc .a j n v o c i jccMi-vO es?e in
poziţia de a valida sau invalida interpretările clientului,
: '*.i aCîM,_Ca’t aA CC ‘ V'*' a 'CUaUC
'» 5 #* 5 . J ‘ *. ' c* * 1 - C51 ■' ■* - - a • ** ‘ -c ; I \ JiW
ca pe un alt „instrument ’ valoros în procesul de reinterpretare al
clientului. De exemplu, „transfeml sau „dependenţa nu reprezintă
Af "CCîîU Ac Ar Ai!a ACAC ’ nahipf; „j ' „ Î41 J MtA U;ţi c jccjmitâ
etapă a terapiei se poate dovedi utilă folosirea coiisînjctuliiî de
.1 i'iCA C : A 1" C V A A; m '« ? lA'UiUI J»m afAi Od
.A “c c r '■ c . a* • T > • : U-% * ' *« cit!
A MCI» Acf‘CAIAUA U' 'A; MACI E R>mU AHplVA«uj 1}V CUCUI A! JCrOlO/C
CCACAC!cote rcJ'-SLMA AJU^-IA ,tu i_uPî!îUU< ICAiCAUÎl*.
$ r o — Vra m i ■ Orara ^

Terapeutul speră ca toate interacţiunile cu clientul să-l ajute pt


•cu u i!>^ ra ' *. a. f:c i ara*. «-cu* rararan. - U rapra m '
„ n,, ;r ! i ra r u * ' ■ ** l a c e r a u m m u iîto ? ? § m r a r a u - m- - <
aiiaiiz;a şinele, viaţa şi p ' î V-,,t . Dar înainte cu V ;j;v- v *• s v,
A .to sigur de aceste in V CU111 alternative, el ircA H A V> V .»
li' n; - de clară despre t:e anume u vi ura ra ra n x -"Cui ^î ra .V î -
lucru singur.
Mcijoritatea tehniciloi: care prorin direct din ps>v " e j xV'-ra: .-X u
persortal se centrează pe furnizare v C" „u -c u v .,i, atât pentru terape
cât şi pentru client, privind mc\* o ! -i. Cvi: i[lentul vede lumea
prezer . Ui .. _'' i :metodele pot fi denumi ; / d: •VS era. i ,
ra .ra.i rolului fix este uii instninnera . c adrvu lterapeutic - concej
iiî im c r o c u u :.vcv = ; Avramul : 0 U '!:e.tu;’(:.» <crammulcra Ac
rati -- :‘Ou, C C u i ;u iî e v 'u 'V -v n . ÎU:CiC.> ii, c u râu vm.ra
instrucţia, deşi nu ac esta este scopul lor primar.
1 ' ;i* * u v - u i s : V *-1'1: cCîU». -

Aîhoteraoîa de construi • ”*-ra to n , re n v v ş ~ra- r în acord ci

In. rr

irte di j aparat
Kra: u it prc
280 C \<\ \i ; a >i K o / f j 'U>j \ li *< a»

It-'-iiilo oocm*< Jb- it^fjc8 rW*î Ju


\\ ' J î Zba«, _» l C '« Ci7 m | i ' ;C *1,J ’ C U0 *'" * m i'Vi ko*:“* 4
c o m O C l ■< pIlUSi U.iU îl » 1^5^ <\ e/ < l dUlNjila / / m _ 4*';( 4 > Am
.jiid/O.fs mdtipk o D u JoJclc bruia pol h en i'j miau m*k >: ,o! omoare
c \> da ; • va* ici4ti vie mcmUi de lilkîU/J dafi.-Uvd iii piliKifia rOc o
sds:-i;d m e pariam- mrapcmulm m -‘huml un mmmu mad de
kiuJiniiL.tik a il Lmm urnim wdn>iriK te o moda! m ea re ace>tea
iciaponcct/j a i diut\ mu i.aie unit uueipretdp Jupa a i i i m sa vedea
sii v.a/iîI lai (iiaiv dm uadiul de ea/ Au !«*m cormepum multe tipuri
de ojdie ir m»>pbî i -fvcîfke Im exemplu Ne arm e: o apepte de o
mraifi bioerahc 1 iu cure c bentul mterpretea/ă elemente k ce reprezintă
ammianerm: miperfiiuic dm \ ţaţa sa (Neimevcn !m<d~. tar Ravenette
i |'HJdţ p ît .m li o _ nî nl i de ihd.KkN,_rmm ' ^aev e*-m b tukmtă in
vaud copiilor
Deşi Nvakde au un Ou bine stabilit sn fmirmterapie d e nu sunt
xoeiipale in ae^m! îidX vC O scala usfc utilă uoai dmă terapeutul o
considera amtel h)atc fi inîosită pentru a valida intuiţiile teiapeutuluk
pentru monirori/aiea mlnmbărn m timp >au pentm a i ajuta pe
clienţi să mi exploreze mai bine interpretarea evemmemdot. In toate
situatiilee si alde sunt o pane dm terapie, deoarece k / uitatele sunt
transmise clientului

Modely! scaiar piramida» şi ABC


0 . ‘«ii». OŞUtu -.'42 UC u >vk d«l ,0 |C /tuU ,1 4 U'î U;VC l • .-ClC?* ‘I îdlU
j m in t ni v o m p le x a m c a m d m m * m m m *u - 7 r<, m a c id - o t o ire

n ano NC.tidt^ ăr a rm .*v,


jjja î ,ee i/o O , n^ m e .. o - m nt

0 5‘ m « .. o j a "O d^-Ara
. ^ " d ; , Jart
clientul foloseşte constructul „dominant” versus „supus”, acesta va
m U cfM i iv iie u iu tic c k i: p m îer-j nu be le u .i ooram N ul e^ te

supus, terapeutul va întreba „De ce preferaţi să fiţi astfel ? Care sunt


>î-m* n-Jx m . f i'« • c o c / v * * m mmtej o }u~ i Acc-U a-ai .1 - *:ii:

.e,- _ t a pi ■ Oni - coi î>a o>H - n*r ^ . . C i n ! e-m 'in _o .r j p - r:Ob


* o>v U a .< mi bc « 4t n b m p «roii a *'miu d fj vă c a a o - , ian
Vabuva , J s: «mi ue mF.aţa» Se poait u c ie k m j i u i i oi j
;’ ‘ Mi- d o R ' U « e , i M'ivp<-:>- * r . , ' U C b r - s tlt J V tfO c o I!p :^ .i t*»U r :, j \ «

k “ !U u» : R C d < k rd sO cL 1¥ M*« 1«; î Jc P HW I :( Mi-*! l l i k O O ! *| O; j

t»jiu îiîi<c ^ v ••lr>nV' i todriiinuu ^euioiabit pentru :t obţine *


înte.eJU'e CrU M’ rapteU . vcl« U~ IUdl l!Pp‘>1 rame \U«I* U* .di pt rHVl:t -
de'pte sine r; „m*1 1 îi; r j a perinde teidp**utulllj >u afli Vnai m ulu
ik>pu viu m o mi , * i.iv i»r« p îi perinde adesea clientului vi vapei'
î UdcL gCiv. ep,‘ I ’ idjK Mâi idului sdU cir littel picldle
Vuminlmej uVnsidem «bV ; me m m>p ideritdkaica nneîeVr
ma* . “ perete de vâ,- o du de ; HerprttUK ui clientului Iii iot v» be
mm p n IV î " 1 cnud e te Întrebat , (_ c ‘ vm V u m mă
Ivi de perv iii\l u'4e tu .:eli\ ,e >apits " ' . ..Cam \w ducă o p ăşeau *
este vjpuV ’ * Accasta im mda poate fi V;*ru utila tetimi mod vim
concepute eepi nmcaie comportamentale
\ 4 3( ‘ aripileâ identificate a uxantait iei A cJezawiiituieVi
pentru client nutrea m p rie ş te fiecare pol al coristructului ilădiudo
JW . e^tii poate fi Vio ut m mod a\antaios in ea/ul eonstiuct do:
motemate a „pr.abknaV O ionieic a cârti ^problemă" este obe/ilatca
poale fî întrebata despre avantajul Je a ave a greutatea dorită (pruhabd
că \a putea purta haine drăguţe? apoi despre un dezavantaj V
obezităţii «probabil eă i>b<»<este mnd urcă scările,» \poi este întrebată
degere urmi an am de ' maurap-le uîain iPirnudo tprotxib1! \a c i r
m-' * î- Pipau . t t “ - cj r ce - .ă*>: c^ lo * V >j s; .rp-: u, - e !
i * iO-i/ă. >! u; . t i; ii5'; m i j i ^ • - i im -.u s .i n .r, oopt. ?
obezităţii (probabil că bărbaţii nu o deraniVază). Aceste răspunsuri

A a i o ■_3 f cl s t o ! V d J*TU
poate că îţiva spune” (Kelly, 1991, voi. 1 : 241). Un model de lucru
în această privinţă este autocaracterizarea, pe care el a prezentat-o.
Instrucţiunile sunt formulate cu grijă, după cum urinează:

Te rog să scrii un eseu despre un personaj (de exemplu, Harry Browrt)


sa şi cutii ar fi eroul principal dintr-o piesă de teatru. Scrie acest eseu
sa şi cum ar ti redactat de către un prieten care l-a simpatizat şi care l-a
cunoscut foarte bine, probabil mai bine decât ar fi putut să-l cunoască
cu adevărat oricine altcineva. Fii atent să-l scrii la persoana a treia. De
exemplu, poţi începe prin a scrie „Harry Brown este” (Kelly, 1991, voi.

Nu există o rrletodă formală de;analiza, lotuşi, pn: |r p*urne


toate ficonsiden ităca o afirmaţie legată de unde se af ;:v. • ,îiu in
prezent siuitiniatiareferindu-se laciirecţia încare se îndi fte; teteiCa
Se pot identifica v .. :.r ucu c.e-a lungul întregii p *te X p»uie
încerca să î iacă dincolo de (cuvinte şi surprinde _»! I 'CitiiIlv
xăieştepersoana. Aceste eseuripot•f 'icr*ric^i^rlin1nprcnpp
v*’' tivemultiple:
ilate:.;-a cum va fipeste zece ani”,„...aşa cum va c .ac i*'mne
tete? f ;te i Zi tet ‘te-fteteK - j *î ’te . K-U tevte * tete tente oieri
ttejtetef .* i tete te O tec ! te '* te te Ite-ite te a iute tetei teted Să
m u u i mo ■ o te* -teu . *te * t m , j un *te! *te a ma»aiuetil
te ;>< tte fte'. . } ' e ~ite ? * <vte :,«• »■m - *te a te / <>Utdf
I an . ă C tete: * * a Cte te-.. 0 - «S ;/• -te te >- > •»f .. teteglior.
Vte -Ite . te ' !• . *« te : , ' f> Z ' V • „ “teteî te 'L . -te ' teuSitlii
.te tete J «

Terapia roiuîui fix


Este singura metodă pe care Kelly a prezentat-o ca pe un instrument
terapeutic autonom. El a descris-o ca fiind un exemplu de teorie în
acţiune şî are la bază autocaracterizarea. In conceptualizarea terapiei
î 1\ C te • t e f t e 1, r; *!tej'!!*te O* . i \ =te V te C ‘teltli ŞI
ne creăm pe noi înşine. Kelly a recunoscut în realizarea acestei metode
' te ; V<, ’ j , t ''te' tete te 'te J ; « *J , 0 . . ’ , tete.' I C te «' O I iî ’ î,<
Terapeutul scrie o a doua versiune a autocaracterizării originale
te îteteltete te; ' te tetei.- J) Ş t e - C . Ote-tete jte ' dual
te teze te.tete-. K tete* r : te: tete 4; t e te c , tete Ite aVUte Ci fiC
dată viaţa pe dos. In schimb, eseul rolului fix al clientului este scris
astfel încât să fie „ortogonal” cu primul. De exemplu, dacă clientul
foloseşte construcţii! „dominant” versus „supus” în relaţie cu şeful
v ov»lS IV-Jc J.cO‘;
După ce eseul a fost scris, clientul şi terapeutul îl studiază atent
’V i;vom, î -i/niir, j ivina med mmm»: v , c m o-j u «t . i r
. Uv ;a c i ’ijentuî frActe vmio ude;
, ■ «Oi, Cdk 'V A p te* kVUiVîrtel CCCJ CV fLailjOlC ''O Iii: CîlJ
jnnrav â ;>u . »«i. ci , m b u t e a c a >1 r e i a u . a o: a-tei v u „ m t e m a^a
. C. ii . ' i t u i ' î c c . ',;a lîi î-icpsi V i C i ' r r c o u : V.
.• ' ’gtetete ■'!> 1 " . :m,;pCUite UteVcC a Î ' atei f*J te‘"Ut dc-ac
J~ Se.' te doua '. ; ;; ’Vc i/ i u ap 1 i a cc i c -o;',! ' 0 *-_’ ;
. • malilpH . CC. V „ lU :*<U *. - - > ’k i’J * : 1 *\ c.
Ci !i. Li ' »-c«u ' c>it *l;|sciiv
Ve p u i <C C ii , C k " «' V i V . ! t i i «î J u ' . \ CVc 0 > ,1 0 *~ ' V V - :C ; >

teik-, *„a m p-;UCU; iOI: Cil. - cC -te.COrj . _» V^ Ia-. 1 jCkfV »x. t' ,f
U muu M Jv M :*;\.c «U.JÎ C;c Cec ft k ',(MU O* > ' Wc:C C;"'C> -
W c iU liU !... tete . 'I H U a U . p f a cUl d îtetetea c U m i c t ' V U , ; c F :C f

vcCC.p'UlalIU'cc CÎC - 1 U.teJ c- ic CU!a C . \ | c cW I a’/Ctet î Jn ctek te


mei jcp.uic v. teu â ;u i m v i -v ? w v c a t e c u 1 :
•ic..’ te'iCi ; C.cZUi V, , j ic Cte, <f », ijuu ^îJtp* ; iai »a t•1 ii î viîci kur >
i’u.niî ci -,aî: u 'iii|r‘î n - ' ;.Uc -ic te ml Imiitc.i te hh md u
»tte ->te V: mpteie tete „te a c te.'teU 1 ît.’vCv d ;i>'. U-C'-aU C c,
VV c a l p WC 0 î-U U : C îk MiC* 0 7 JC* . d pc' j î : c ^ p r ' v ' j j ^ ţ p ^ _I -

am inventat-o este in mare parte rezultatul modului în care am


interpretat reacţiile altora faţa de noi.
In mod clar, terapia rolului fix nu este potrivită pentru oricine,
clar poate ti toarte utila m forme moditicate. De exemplu, clientul şi

singură situaţie şi observarea diferenţelor ce apar in modul m care

sine. Aceste roluri fixe „mini” trebuie să fie lucrate foarte atent cu
clientul, dar ele pot oferi indicii utile cu privire la direcţia în care
v - , . ku - ' ViC v rn -. \ =• - *’ CC c , ' t ' : r, c - î SU; t '

;î"* r.' " *• v^v!^: i : , . x IcV -a : n Juî te.


capitol.
284 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

m kA fk j H> clitv t*r?*ci pM


A L w V* . AP. A ' f r ' 2. •OL*L:C i ! 1î L t / ’ U - r u L L Lty-,.-" * .'V mUy
1 pfohJcîiA 1 w.îl 2 >''A 2 «pi îilLiu! A' 1«_. îî ^ | i *î <.» »lîM» M A I‘. •» tU ifrllCA
p ;oR *îonrne k mpv •i t j i . ^r*virtivL«lu: ; vm< *uM jj m d a o m c m m i p m
Omio m au r u j u î 'n o u a u ranîdsmci* s Onuau*. ucmnM k< murii Msie
m v a a k aiU ’» m k m i ;H mi* ani! * >OU Au J u n A m : -,uh»ini:;i
kr«-U v i ukymn - r Lim •< a :m kvJuLi ‘k lo m t

P r o c e s u : s c h in ib â k i k t e r a s e
k po» .sui ^ m-sm.o ’>:* oxtUa cLi|\ i cm v. . p< * fl aplicate
.,:r«i m~ v M n.j: n k c E y ; - k pîi.jcîU 111îrt;h‘i: * 0« , ; <> A!Iî lt in c. Cat
m «lk ahii > j , nfi: r î tvtdfm oLmiuiu o; J mv ' ji! pumleinei ‘
v ce mic rum m m oi c ’ k ;a . m mimă k - - hmm «*» ruUiv 2kt * CA
l - n ' n U -- m «<' k m u r s c rrîrCi.» i v /■ *1 . 4* »<> i o m ; m rc na vi nipon
; .i ariliv ~pum <-.dnirĂirj - ;.m p i Tu m vnu . poc.. ml vh.mhări,
\,t îl Jwr'.Oi'M y~ duma «mauf ptl - li LmiOCUf :o iiMalm 2 p lll(»li\iil
pciiA» mmc k n ; k ou pn.a*. m m m n u c d e p m m pc . imf pi »pnu
thagr* «>m m , '"ii pentru motivui curm tic pÎjrofxaiK t trata-
:m *nulii: wcM «li «li o a ane iîiLLi, a CeiuixaJiiJ *• 0 0 1 - 0 2 0 1 pc client
iU! ifcîiui duiiic v vornic „mkmtk cm a< i« „vkjc^^ «’ ’ , *i hvotrenie'*
vtţî. ,.p- h* i* m ! >i mom-on ! ^•'imrui fido, p^m^md iu implica
iarcRi a mc* c, . » ' k ac «;d5‘c.- o . i , k ou.Ud f ' c m i i mulai în
limbajul teoriei pentrua-i furniza terapeuţii iui un ghid în ceea ce
■* x f ’ «, • c ., : o î *2 i - *. c * ‘ m c . , , -ca u n
singur mod de înaintare pentru toţi călătorii.
Anumiţi factori specifici pot împiedica procesul de reconstrucţie
> ,'«**2o s « ;« , 1«'”! i ,- r "** 1 , u în «m
sunt relaţionale cu tranziţia, Procesul schimbării poate presupune
anxietate, ameninţare sau ostilitate. Ibate pot împiedica progresul,
L ~ Li> 2 2 ~
J ' ' kr.. UCUUl 0 2 2 <: rcc«pt0«2
Orice schimbare este însoţită de anxietate, iar pe măsură ce
;-*■ L ' L : . " L'M '2 '«2 ' -v > ; ’ mm> : i 2 î2 « «L«k ; ' L ipiCtailI
pentru, o anumită perioadă. Acest lucru reprezintă rareori o problemă,
o.i o Jm iîiL ,2 *«', ,_î/y . ;..t- mi. A‘m !»'k;ur p- Mc nioj.i
. h./em : •'•mii * ,'» d 2ii- irLC i J o s !v r . o k c v*>nîm,k A a yum
sunt pe moment, va trebui să schimbe modul în care interpretează
anurriile aspecte eseul;tale ale „sineluite Dupa citni a spm; un client,
du■Pă ce ş:i-a scris autocaracterizarea;

Sctrierea caracterizăiii proprii s-a centcu nv >•îva caire pr<-'" ->un că a fost
as.ociat cu panica - cieşi eu în mod eu. r teC seniiineritul >-.i •“ v<
. mă schimb într-c>manieră drastic;a —într--un arlumii ns, fie de a
mâne: mai mult sau mai puţin acela: ;himbarea ave
drastidî decât am <srezut Scrierea autocanicterusării uli­-a îndreptat
at'Util, spre faptul di nu vreau să mă :t erme Nu te remii să ‘'ui ^tteU'*
pc mu: că aveam senizaţia că, dacă va tehui •i mă teliteih UsU u:i in
j :eTik dramatic, pe -•r«V;-rnr. V ;' :«?* _*N
tar, atunci ,mă ■ ? mc
d tei -x.:11a, 1981 ;• 2'

Dacă i a Fm ' ; ite formula ameninţare;a în felul ace >te *m te


p: r ‘*esul te~ d ; din acel punct. Clientui trefouie: Să formuleze
cu ucizie care „eur : e p-r ‘ '*hil de a se pierde Şi ,itec; ' • •
ex:ainmare •Sji V .*« ■ ii -te' *•»* te? ' te în mod iiccesar £i ic . urrt ' !;•'
atente i u ; •a m r s teterctefuc a l i v - n n r - nim icd rcihA
Sili mu I» >m / >te , m ed d r , cnşimrm - m~ m ,r, -'te' ^tecrtet .
itert-t o u - p* • te p l ' * u t e r k ?m ; l p a n I t e i a te teilteU i f VC I e •c t .v d

in mu v i stei mente \ e;K: ? degere p««onv i m tente-rm -a!


c >eîi:ii;iie ii nuvv;u a r ! >f: ttegti tefapeuhcc a-iername R o c a d e : *
no ucu un ; ^iirnie-a novate, te plasj vie Nijuiinia t d ic nu mu
\ te< tetete - t: tetetep>.H tetem tex tjteu.v. Cin Otelul dc e e
Fr •*n,ema de *»» k - t e n t e di!>> iii u e J ■
. u , •-ne sp ; a : e p* >r m..
devenind ostil: adică prin smulgerea de dovezi care arată că ar trebui
' tl 'V !•.. .r, - - ' ; î .« n C Jc i .«, - * o j; _ Vi -
terapia să eşueze. îe acest caz, vina este doar a terapeutului şî nu a

nu s-a produs deloc, arătându-i terapeutului că experienţa ce indică

- tem en im * *mm: - î i, h - *»*. .. .

este ţinut în ioc, iar pe de altă parte, prin. explorarea zonelor de


interpretare care vor ajuta la elaborarea tipului de sine, pe care
t e ’*, teni ,v , d e r o g e r v 1*" • - ‘t e i e e t e M u - imuni v a n u r»tu , i a t e ’ 4
j v ,k bi teiteia ei * o v,*k te temea ă d v< penda er*« <o
- kdui ' .iur ic;i:i?sîr- -U ' ’m<: pOOj V C:Ok. ^ V ‘J -•
.m m k i’; O ilH,,t C lX » ifiiv ! 'U s1 * ‘t ‘ I KC O k i t J j r -1*.! ?C rf.if
m 'm 5 = k k . o - -3H‘ !)< V>i ,, U- f -Ut rc >< k hlfJîf'H dr-.--'«mu ihj

: mtb' m iî; j . ord um r m pâkk „m mmmmk k m iîă m wiu omcu


t.xpcnnxnî'i k-dormisem rahtaîi c» «pilârc^ii

n > \0 ib a b o r d ă m

-•' 'Smimon “ \ 0 m î ' m \ Omî o -m -mm >mr '■ O ’-.r fk r m?i3 i


m * .m ^ m V UV** 'v Cm'k r> ^ K/ •! • m vp ;.«» mo m .1 kî u ;x
m • * .ir. ./ • / mmm o k \ o com-m u '*> — > v, , v»p
ii C m k ■ s* j ; m m r m kk % o p*j rnmmm mo t>C / m a ' M u l iu d e
a<m' mm ^ mo * =/ m i-r >îl uyî mm > r r p i / . fp^; Mirai
1 m mm , m !- *•» i iiiu-;v •! ' -m { >a t, m < ^7

Cmc m A m v M : 4 C fM fm c k ‘ d m o m O t/J MM i m _ i M v î l «J J k C i I i i l t i i
.L i J î r r i p i m . . m m » Ut i M u pc: U f i|k m M i m - m* , j >u î n i d i
!VM d k ’x i* t Ic '- m«a^%»;d'f »,-lai C J MiCLl *J«ui r di puii;» Li Ili\ c l
«implic'! -r ’ ^ivic.: *,a: a t.r»i i \ : r ^ a;>;!t‘ v i a ^aul dj.;Cr\k- ' ciîXtl -
‘ lai a'v> -î Vi^'t' I au i.>L-*il 1 Zi îl kfUÎC Tl Utal UMU Ci ditkc k au cCl
r. p î-a .^ U rik -aPU .U a ^ l i h L i L i ^ a i ,-iU r . k , a t *. 'U h i C I U !1U
• -.k vk- 4 -d C u - u. T u rlv ir u ^ a ta t -u u i i- n u . i u u c a :« ! i i l l | e
. a r a a - i k i 4ÎÎ*. U .'k 'ît k ! * Îk ^ UU a j ; apa t , . -a..; .. u j î .41 O k i " 0
i«u a- '. !''i,'\i, > a* *»•*

Exemplu de ca/.

Relatarea acoperă o perioadă de terapie de aproximativ un an şi»


consecinţă» există şi omisiuni. Totuşi» sper să pot transmite o
a arte din atmosfera întâlnirii şi fluxul natural al ciclurilor de creaţie
| | în acţiune.

Clientul
Crace are aproape v * ^ am este o Cmem s!aba suma ce
marginea prăpastiei. Mare p a rc om pnmuj mieo/su a stal cocoşată»
r k p *o ? a r ; a -}p ; a a 1a *;■
- •*

i >' O ":' - I O i j T’", ' i *' ( ' - ' .* Ol ^ ' 0 : „ -


•* 'x'i>T.' '- *' „ ' _n^m 1 • • - : . .!'•'/ :>• c se*.;
-Vn-r*;*. O - - *n . ÎÎ-.-Î • n. O •- "’"t -* ^ , 0 Jft -
> . m-m- î 7’ o '!'* i:.!$' o m ; o i m n ->n j *k?oa m * c
;'î‘\^ îa r'-; 0i^-_ .J5'; ‘ *'* >) t' *;*or<D-mOav; f‘?~ DOC ,ir'- V
^~ an o ,,;r v- : • ^ o ■*--* ■* *i:r>n *> r‘“» / - m e a m r i d e q m : a >orm
•’rp'jqnir-jrf :-*, mim mPi o om :* km.cam dai 5 . de tr kr-m - *^ k a i ; d-
^ .mfk 'r^L'r, 'Ts ; kO 4., O. ai'"* >'a" OCnm fi*- o i immma " rl k ‘
m o r id-.1 v^* ‘p i k s . c u m m .-, - ;-,tr e a - r ; v n :f. ' . e - y p ; ;\ ' y , :■ o
. - e <; k -o m m m ^ o rn ^ «v-vm op
l-am spus lui Grace ceea ce observasem în legătură cu acest
contrast Mi-a spus, cu o expresie de disperare, că se temea cel
mai mult de reîntoarcerea la „nonexistenta monotona” din viata ei

Obiective terapeutice

' m- o-jî . m a- o .*»■ i V/ o-.o<- v^ah.,* o m n-_.


: v ’■ 'o. ,-r pukm n mm - u ode i v - c t , decât vă iacDi.no
m o.at:e? m c m-r e n rc r b c a - .Cm re, o „*e a "m e „> b s rv m
< *. - .. .'■ ic, ,î' »i > i.' ^ v ’ , s 1 * ,*r " ! r , t .
em şi .-l’-'v a c a r : i j a? r n j ja - î i t m o mutei d;n aure ţ
cm , o > m ^rrC ic m e ce 3 ceapa -le ocne* a rm ia ta m :m f ornat
Am m ,o j . a i-a Gome ^ă mme o a-jtuoar j'rm nza»a i ar?:r* a ap os
a a 2 8 1 GH2 i mn dună motive porr.m era aceia fie a arGou mas
n*ul>e ^m n o a b iespm- roiu! -• fo n e m or pmz*--at ac m deiSea era
»>? a »/ a.yîa m- Orar * ca >-} detaşeze de co 1c m m am a e- restnetoâ
asupra m aorne1a /m r in Pem aj a c i t a r e a ra i ai fm ca«ea Grace
a desene o temem :c a tv iîd ti ca m e îe cn ce , caoaoiia sa se muleze
după m c m le r e d a i î i Aceste ativ-lăh e r3a refie. rate ie censlruc-
te-e e segate le -eone» ;r> care era vazida dec ec GG ca adap-
îânc.j'Ce. a rm e m -menea, a p a ra t s întcdeai:ea «imnusâ sa ofere
ajutor Si o o u * m o r . a ospai e r j acela de a f : pi acuta de ceilalţi în
'or.pâcî >.e arom e magm» ea a conturat o; trCCm eecyedar. de
p e - ^ c m j A e o a s r G e v e titm m . ce se a v e a ş> c c a p^ şi
pe ceîlaîţ; cu aspr me Şi care era extrem ae sensm ra la ceie mai
cr.îici Se simţea datata cu indiferentă , ca o pm^a de mobilier,
prezentă doar pentru a-i fa^e pe altu sâ se simtă confortab'i"
Am decis sâ explorăm abilităţile oameleomce ale !ui Grace. dorind
sâ înţelegem rolul e< central în raport cu identificarea unei modalităţi
mai fezab*le de a scăpa d;n „nonexistenta ei monotona' abilităţi
care contrastau cu capacitatea e> de a se tace simţ'ta în mod
pregnant pnp intermediul numeroase>or sale acţiuni de autodis­
trugere Am explorat acest aspect folosind tehnica ABC a •ui Tschudi.
pomina de Ia titlurile A r.u ies* m evidenta versus A fs văzut"
*vez» summ, pp 280-2811 Grace a oosen/at că, deşi pnn intermediul
ascunoeu! ih Acc sâ e u p mcosmui evaiuator exist-i tendmîa de a
f i :»‘atata move-no Acest rr m , Grea în ctl,irrâ sâ frn rână de
'osenumr: «fv Ao ;e C!a cmtc âs^ .a f. văzut o bm a sâ- fie
focă ne f^pţ _!S r . \ o t, u ip , Cu „ n-tr-a îs. v- sa -m “mştmea
^cenuâia ^ 4 !.;.]-' ata- ;.e:;rr|. G r e f ^ r r vv n^ % să
‘ rn eUi-f1 Sr' - —m ' •!;* rt’-j “ea *vv>- ' ;i - ^ viful
- • : m ’c ’ -- Am- o . , . - - a
„an ct ^ ' ; > j ^ r ’ ‘ ,jS'’' >' - "•’*’i

lerapia

rd tîo n m * e -a i*'S- ; a s v » - - a <o " a e b a t <u A '' îS «e '- e a*^


rurmrm a !* :* a-ei ; u -lî'^na a ' bm. t«vmm a rupeam
. ' ‘ J ‘ Sv- . *'' ' _■m'iA*-• "-.'«'"••-7 'S+ *' v- • * . • ' J
\ O; _ : . .*• OC ;T3 --" ^ r' «
* . ;*f* neom ’o '~’,ir., fi mamm , *{î~^ . ' -
U» *<• O .- ■'<=• -!fY'cJ^ CCS^VI r. V'lKî - T"' ,
^ m i;; r m s 't r\ y ?;i r : moc ,coem m n orna —,
pers, *am c<mos-s-crara t * 'ar-- < ■ ~-m -rm-um m-
Af-' > f e p C r SA C'SmCSA O .m r-UU ' . p O f V '*ms< - *‘ ~

Sam re smenirilrn^ -mm/atm <* amiei-jt*- -» sa îm'ir-mam ;mmm


, U'"; '3 ’PC'Ji , «• <j Ae ’A<j -‘ţ; v~- t- Jr>l S, c,ri *< , < ’J
Im. v ' * S ,e .'% J' o -3- A. ; , ' * r'
celor centrale
' - . om -o- ^

interpretare Intr-o manieră creativă şi productivă. De exemplu s-a


alăturat unui cjfup ele teatru amator care punea în scenă piese

amu, ;' *.<- cs--'<Ci r .c *. ^ mm:',

supra, p, 1 8 7 ) ca o posibilă intervenţie de tratament.


^ ’V 1 '% •*A* ' ■ - --' •V 1r • • C* ' ’-Ji. ' iS4\ jj, 1.,'», J'.J•' 11 _ L1
Grace, ca o modalitate de a ne continua munca de „a fi văzută” şi
;i • i ' i 1*1î C fi r '1 l j î ;• f „J 1 0 >ss ' ! r iîfi T' 1 C'tr S . 5•* *“ ’ *\ c* ■ m *
scrvmmrts asm pun *:,m nerode»; amen a-î carapace ee
- Pj O*rrîi P'U Uc; 1 p P-~ 3 V' *• P *•' C >a '» "• >**'1 O;- j SP ^ -j*

ff S P j f p U ' .*, - 'P ' P .. r ' . • !; pt*~ t Hî* o j ' S ' U :>, P ‘r- r i, 3 U Z ^e'

F . î Du O. < p i î ’. J ’y ’.-i**v*r" -•**, —. ' Uz* r f î O P O p p ; Ci j< a.O V ă!


3. jpan*-*» m <r«wn „.stai * - LGpo «CJ .1 apariţia
•jiZ* acu a-ise <P Zi * v ; i CCippp -« z-i; zîjn huhR1 a*p omim său
OO'ŞpyU Z•' .«> 0 *0 iCPC -y zi >i »_.C f ■ OP Z PiSar’! . Sp"^ î, î<_?3 ! 0 o
um r vyrvv.rz hu.-p ' p ; v : ,ue ysGvyi»M Jp p-mmme
Mmme mr v pp >m;o e m y-Zj ram >u jera-j atât
mipap-tafe ~j , ăi > Jur mm îm j p iv / os ^ moc omm maicn de o
n^paU; ac m- f t_i .mr- c m omaGm? mm ca a. msm m erupea ura
m: i vCm 1 xCci '' z 'y ? • mom «.m\ mrma cam' mme m punerea
m ^,-c r.j ^ '/iu, |: yr>' ~v‘ ycm pz ;mm 3 m ; f -inova a fi
vti/pî iJ jip .'î -'-e p'a* tacuu -pana penate iruamo rr. a c Grace
ma piccc y -* o m suaT. dcepî, era •'•'ia* omnxata şi parea
;\ 1rs' ^ v -i*. pprP ‘.k p - sm oc-m -'- 3 mm , « i ‘-j-; u ne care
y *accî z. ;"sr pa ~r* «n^rânez ^ yp Dîietec de i î-varata' Grace
'ea G-* i 0i>ce ^3 - ane .• rvc ş. nr cav .,;$u vpdîcte>, a,*ea cum
>r.v.ivtp!*.; :p 'v rd n C j -,p j r qr.. ^sa i^iânâ în
ra* c» p *zcv>'C'. a>.-,is:a crpcicca ^^ag^riardu-c rzi! c\r:.«! din
capa ca -c-zaric rr^alcc aiând în perfeanentă alătur, ue ea - coman-
oând- >n meu ecz ,j « r a^ae^er at-: robustă Rama* în ro»1
pe. pa-'u^-iz Mr^aoc^rQx.; dc-ja yapîamâp', Guace a reaazaî un
pi-nra- o : ’y î . r st ere-'^zer ^ irccpîa: va. taţe 3 reers la
n? trr u 'v ; fi'-r «, p> , yj; o-na racbyî^'r. p,5 mâncare
V e* ' ec-r^aTn r p Im- : eat 3 ^^01:*, rijraem a expen-
memm' mr.n ^p./ p- s m o i dn a u /â/uta tâcâncu-ş, -arăturile
v« '1 p^vc , ;ty v' r - n > -crn o' ap V : ' Fa a -meu** anarîtia
•-ţ , z. e,.' - lţZ' »V v —, ' - - ;c n ' v 'Pe P- f-r, V',;; că
, >-.p -■!, ~>«;1.'P' -o - >- n - * ^ .* ^ -• : î '--a b »* o ^ n a ca
' »!'- Ci s. , , ^ ; •* ■' i n '• f-y* * c 'P''-"*" eai,
criticată pe nedrept în timp ce o însoţeam spre camera de aşteptare,
după ultima şedinţă de punere în act a rolului, Grace a spus;
— Este cu adevărat trist [că trebuie să termine punerea în act]..,
dar depinde de mine dacă vreau să.,, [nu şi-a încheiat propoziţia].

Punerea în act a rolului s-a dovedit a avea un succes tulburător, în


vevMP - o mm • v m i v . ţ -. ,, ; p <om - - f, <o puentâ
a aoâmî s- -i-wm*- a* ^oce-i rv- ^nrzVv r\, oh sta oem.-rrmrpo maturi
R eferinţe b ioho arafice

*ransella, F. ( 1 9 7 2 )i, Persana,• < , a xifiii P( >»


-rv ^ a; v '• mering, I 4 '*e
•ar :* ♦ i ' m , „Mature atCM-Ui; ia MmM
r A lUv> CCCC* : tool ” , îr1 îi Br.iî? :'i\ H
,n! - /V ma;/* Construct m , -V-
Practice, Londra: Maciniillan.
•ransella, F. ( 1 9 8 4 ) > M a n :• « a ram <• n
j r M.rm M„ bber şi J j: M m ; ; - — -
v '( *c 1 x »> A v >* K K l iCsA i

Av. iA a j o c , . '' n*'»»«a^ •af optimal mân”, ca \ ^ ! î^uPcii


■ 'o i e> a . p j Ac ')‘.c *Zonstruct Psycho lo g y : Psychotherapy
and iPersonali A , f\ v v % H* A ’îdi
Kelly, G. \ ;0’O ^ *te Psychology i m ' / -a, . ,c; | ’•* '* • ' " A' l li
s nnui.t rAuccvL
: *ci*iri » a w 71), Personal Construct Systenîs in Psychotherapy,
Ae- Hmc \b %'cîA
V:/,, . *vl.M. (1977), . *nc vc î.oîdi lity of seif”, în D. ' >,» ‘n>,c , v ,i
Perşilecîive in Per sonal Construi / h u ;,: % l «n.m ■ -\. dOc-civ
M ,A i J.L. (1969), * .. ■; v»*' L N c\ ^ >ft 0- 1oV'
\1 ; : m . N. (1973), T ,; ■i zory Groups in Co
>:a a ' ^ A»A . lidil'cî vV R* M
\2 'mm? ?_ R ~% , *OxSît Ph> Pc'xl^pr^stu A Pr^ru'i' * •*/>* " ' - /mA‘t?A
1 ia oh; \ P « *R NAbris*j Prcm
'v ‘nnc\.‘L R A ; jo*5h>. ..Per oua! loiimhick îu Aam »i ptuAme" în
P ( k c îm n i >u‘ L A - O c m o C e e m / r .c kV o ;• m m ' Pese o -n ura!

/Pe m/>. . Sun 1OCţm VA A^dtleiIUc Pres^


Vjnnmrr P \ - !oS*. . s mucat GuidAtiics î-.c ^mauama mic* personal
j-Uoav,ic n sr *uj *\ O'X-na^eLi. J mi *au <' h rs^md iman /<• P-\ ut/îo^x
p IA . #*
K^ a n e m . pm-c A n - % aA s. j ’î-.tUivi m * - i 0101 ,!i ! a ' p i.i.'H v ut ir,
..PL-n ‘di j dj r' îl A"-.»\',*;/î **om ; ‘0 Annr-V'1;
;* o • * .„ : i. iPJA A r! u rr
*' ai i- ; -' ' > -Am c ' •> *' >• *m m. o- cd »
\ ^ * A ' . ' * • ■ •' ' . c.Oi nm
Press.
Winter, D. (1992), Personal Construct Psychology in Clinical Practice:

Lecturi suplimentare

Dai Ion, P. şi Dunnett, G. (2005), Psychology fo r Living (ed, a Il-a),


Londra: Whurr Publications.
rpimc r irâii-aCa! V > ' r , v : Pa;\. . A t aadao«i»i * d» .rime
iv i ni»î ci matm .\; î cOiîic aAÎ i,h \*Jv »rhcroc\ " ;îO Hm mim mc! ».
w1
CAPITOLUL 8

Terapia existenţială

Contextul istoric şi dezvoltarea


în Marea Britanse

C r / n e x h l i ;Sl«j? r

M- **«\U -X 'îLi'î' iî'-< »i*.i V ' t * ‘ k X'u;r V ’• •


-4- 4: i:trt*-îcLi'«VJ p n / f u c t:- s.
v' în!:*.:uva .x ic,; v; 'v cerând neutru c, ^ rr.ru^â - P n>cOv •
-krdllCU cXl'iur iH? dC Mi'r introKifî JOlCd >*aîîîîhim:- :VuT>n- ;
>; r ” î d ! h ’ d ‘ HjîiVi?!-. 1 V : *f r !1 . s k .. v ,l*iî t iO cV jrîi' l: UH ?*-'
Oe^cOJ^î M ♦• -lîirad.iiU' -l Lio coictii y r.il %t tru.uhv/' , ’*r Tii n:
' r or tecOOMfiir Jc Hoerooo ier

0 ; * -Cliî *!î:wî :L‘J 4 : ;*4 44 4 «.v. * 44. s X 4 "Uî s.d *

Punctul cic plecare al filosofici existenţialiste (vezi Wamock,

-* *O »' *>VJ4 4 îX; ; X* >’t<; \ «O : ,» '!LIvi, !!v : ..i K,0 *kc 4 -vC 4
o N ,o o Ji4 \m-o -e j î n t cî v oHo ■.u iv k u ^-if rrvd?r:oikieîf‘
in e ip ii idiculizat

departe. Punctul său de plecare l-a reprezentat noţiunea că Dumnezeu


a murit (Nietzsche, 1961, 1974, 1986) şi că este responsabilitatea
<u m i. m-m i m*. ’a mmcm ^ *-m* *;•. ; ••*> n r iU
m’::. m' m • m,mC. m Vr 4CCU: „mU m « r t • J il Umv,Opere
nu-.»* m<m m cm , ~ m .-mim* mmm e s r mmm* 'mm», me n
:-mSi • «mm m mî-m./. j m m m fcm ntn m-- m .m <v;iii eniî m
î m:f>ui * OjIU t O<Jk ( 1 ; ***i 0 H -S i/1mUm «. '-îl <' { -C m i'(- ItlcflftL
mo m;m r m n ~mu - ' ji j îer-eă c - r L i â m r - r wnunirile
v» • * m m . 0 m >7 ,> u* rm m fm im n n iv v m ** : jjr.uuî
, :e o > ■
>m s :m 5 a ■: -4* -;,cr-1 *m m m t .»i; -iUm
. î a C j m m m /,.-'!eîsc:'»f u n m ; m 'm _ 5î; . :m um ilim
nologia lui Husserl (Husserl, 1960, 1962 ; Moran, 2000) a furnizat
metoda de soluţionare uitr-o maniera riguroasa a acestor probleme,
-v m mmnm m ,-^ m i.’.uu ..-m • -- - -■/ " m m m

duce doar la o eroare. Propune un mod cu totul nou de investÎEârc


*’ o v n e m v ,» rtm .m ; r'r o e u mmmm? num 1v,-mdmaes
trebuie lăsată la o parte sau „încorsetată” pentru a putea vedea
(-v î-,f T u ’. , <•'. • .-*■ - " f a m ' m m r. . „ m m - m n • . •î- p m Cm

fundamental şi doar direct disponibil nouă prin intermediul intuiţiei


m m m 1K. ,> mpm m mm imitm %m'*m mcomim m rt;. *.mpmârn
u ' >martmm neb?m m ;- v ? i i r m descriem -3 n «ptrteeem
. ~i* î U : : •:^v C ' > . u , î î î ;*ii *^uCm <., Z. m .; ii: U.' .
\ lil'vi %-C i î • fi di :. =, KiCUîJ fizm ■! 1
u m mm u.’ir i ;; 'um* m • r r î . de imm’fteu mm-n ,K i r , i
m ,m k V *'rfi; ,nl >•''•(( - u 0:/C : Ii -11îî "00“ , „ iit:<Z 'Mi<' • . : t| ;î ' “l î
Z?C »mmlcte* ' te m u ^ U Zv:~m;I Oimtem UJ LI'! i u-;r te; m
'< ■ -, : "r -" ' * ' Z >_ ! U ' ; ' Z 'Z 1 ' ; <"0 ' »* r : ş Z i
- mi> te ’i’it 1*; '’-rtez ,m 1z -. <i îît <_ai n!-*i,r/ -. m .m
descopere posibilitatea unei abordări filosofice radicale.

inspiraţi de fenomenologie şi de posibilităţile sale de a lucra cu oamenii.

m '- r "mh-- z m , .» .)! „z -O1 *«.. t e a m t e r m - m


S u ztezu u M m . o.,,«v te* . . . '«fii, .7 î - ‘f i ’
traduse în limba engleză între anii 1940 şi 1950 şi, împreună cu
■m z zm r z< < t e ’ t e d i u t e f it e , n mm’ - ■ tem u .mu-; te, s>
a avut un impact considerabil asupra cunoaşterii ideilor existenţialiste
... temz m t e m m i r m *teZfi •? K <?m -v?‘* f ?- o r m 'fio ; » fm-l,
v îa \ ni te or* o u u r m z î j o l ri ,c :- > ser,-- z-j fijc ro ; r >. zi t e c¥;ii
98 \i ay et al . , ; rt«' . păstrat influenţa existeiîţialistă vie în
Vmierica, care a condiiis la o 1îormulareî soecifi ca a terajpiei (.oiigental,
,98»’l1 •, iV
MIck. c m » a i» 1985.* Yalom, -m o »k.» ,■ * *■< U!ilU'*I »l,i ^
ost aii a*011.1 CC-,■it de că1 ; idei, î a%u »•. >i a* t.i a» na>j
raav î trai k J !ci M I i ^ i <
.îi ->i 't OUJl ■UlckuO1 anali ,î i
lî! I a*aaat ataiic . <*•>!,;>II î UiO*/ 1ost coml ’lî n1ÎC ■i»inii !' s.u Uolpll
>silaeatai ,a. , Ui -> ■jt.u-da a analizei r aau iJ rt‘ ;**>» i .• /^uJjaiâ
Ie către ]1>, >x i 1 ^ - ) într~o a'ji:-. ^ vu!,ii^ •kiic
•Ieiideggei La k J - . : , rt îl «K * it Jv 4 ■
Uniat ,> terapie ^ Oic riuanstâ
turuită lo L-uita JOk ' i «a if', 1 1»
‘#i4 , , t care s-a j ' a . c ui rai in
;c cial ptî găsirea îi .iele-:! .n Ui i . aut i aieiie Ini ^ 1 V Ki56,

*»«*, »«jk. i,* : 4 a ; a t-Ponty 1 i aaC - n, ,au »iu - practicie •« Vuî r%sk.,
[91r(J) au 'fost im port •l!luC”L- Li» mrt(*dă
CF2ipeutic u-v ^ UIV »

D e.:/ui’ a"e^ *n Marea Bntanşţ-


Mama B~ L-- v ur .„ m ” ;> * a m îerm m rmo d " ’ .. Ok-noară
: ur r v a a - ap :u -rt «miu* ana! L u m e u ( **1 » .m p u îuaî
00:1 - u ‘ i-r Lk tu o IC ' J S iHO .„i K lm ’l! Tk'.i !•’’ »l aÎFlg.
t *ir* * * !ou 1 1 ^vf '■* o sri x " nmvujîe
Uo: dă . , i :â * ■'• :?L; . : .>il L: k >»av<LU' a > la J ; ntic
î H r J ' v ' i C „ c ci 5 . tV U L L k '• î ‘ U> k : / r UaU; k k U U k ... î * rtâ rtlţlll

ml c v-* t<, jv;.- »« ; * 'i. i a * m.ujjak kak fv tk k n . *jv:imc«dală

* uli. ,a «ma - la-kL<ib > m*a jci u o n n u i*-i!a> ✓ 1 avdi» S)c

c, >k î I ,«* a*- \ i î f *<u x -- c -k . >. -k m* -a a-., kd u Jal

,!')« ~o -k r i A»i-} Ouau O; ». u •! a **«*\ >•* ua iaumul* k «<mau* l î ;


t khmeiatina ur* wM'r * Je mi7 i c atu*, a mouuuLd- k iaiţa:u!iua
, - -,*ji i UUUC '■* ^uUcUi;;U~u m CUJ*'M! uUmiuiM : u s4 'n!!,>
• i' îr - -m ucu*' »c u u rna u c u u ikv *mu- ' ,.r» i)cur/eu
culc u 5 ; i ’uu ;* c u u -V .u % p im i acpM ^ ■
‘m u m n c m ar<-: u
ycc.~' ? ■ * k'j.Vilc U - u l i C c i!C ‘HIUU l u c i m: pic/C-il m \ -
vk.*>-.; .t aMî i '•-u u u c r m u !:>i lini i miJra uîi;m;
mccu m au mu - u mm c mi cducane ;x f\t/it pur existenţialistă
-u c u mfdmiitmmu 5 t\. uaiu validate de urne î universitatea Shclftem
- k i u a k u m , h t -IU hfJ : mmmm mc îi de cxi^îcnlkiHruâ - a ru^puiuiu
r iptu u ' i dumcii • u u e m u . j mntueriim li rnetudeic ;mil;îir«ruk
\u<t. i mim» cu riMiu.c l e *m cemrc c u mu t m u madcmiec e
>!mm lumuem c m u m mmm m uuu .mUMî.vmu :i puie ?eîu
m ■urciLtK e l u m mumm m m u c r%sph| pcurn; mUmla l l e u m *'
CUUm' p? iC'î CU h me -maUda: dc Hamali
-' if îa Ului ' C -f : i î C V «m ' ^ u m u dc h fdpuţ U I U im lim - ir n «« C m 1.
m n ij «cfU»C !! 11 iC U :- C r i i l e f*J C C U p m ilet'* :va? i î ICaiî Ci (1 9 8
iu 4 m pm m ma j m m :, C |C D i fi. I r Jt/ 7 i , ( ' m?pc r • I H V . 2 W

. T ^ .M -v m m a ;u W riuîî ! e m T », Du H m k (1991
: ,c. ?i ;>î î d . ' - ' o : 1 ! •-*■• .- u m î J c y î / c f c a i i i k i i , i v v d . , U f k l U U I /
300 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUALĂ

^ -iig in e a p e rte ^ n e *
\L u U j a.a!ullfîmu-t j a Hk k U Uî U i Hi ki M-Im -.U * ?. E$U te*'' m < t vpr .

U k \lh îij :1 • J p d i j a M m UEL" U l - ' - l U j ;;Xrk ; s - H L ' P c V EV A


V a i. A diui *! H■ sJI EU ,' •
*» u ;i NÎJl ! U; W d C W IV IlEi'r
at >‘-tw e v u m 35 irc^Ui- v i n v reuner.u ~ utuic \ u u w u uti m v
v-vnud ik w ie c E m u n e v u i am atrutcj a j v i L m ii U j v î c m acţiune
>. iii r d a iv u , m aiuL din w provin .VvLVili i e a i manenC şi
?u >vuLriiv nu.n Li j f u v t v uuu: 'D M A :;! udam d: E ' V l i t c : \m? v
• i : J u p a n - ia c n i p j u n i U A v : \ m M g n i îu n u - i u i v . u v - w y r e s p u îK a
ni îl Etica v m k i t e î i u p u \ a v a pm w a - j m m m i . : ; : ca, m m in
a m c temu pc u ir . C Micim- aJem * muu u m cn ; v v a a A
du putea m j i d ită m tu agăţăm dc piv/cru u j . i e w m rin îuai
materni acu îi v a i v Mtnleîi: ceea ic am tiv 1 m i n ; NU găurit nude a
! t E ’p L V iL Un-. Dl: u m p l i ic U ilip ld lk iu Ite a u m :ttei mii» IU IfCCUÎ şl
c ; pu îhuHătde m pm apărea in v in o . I j o i A v a goarnă ce
anume mmamnă lotie aceMea
i urnim un emitteah n:m ui cote modelele re\!rteîive u ciaufiicâ
mu E U c h e îe .iE î o a iiv riii P schurn m iuij , om itim ^ m a ro te i,e se
roi c.hserui di l vie . uIrurile Yu evLtea nu i - îm ru pnim u nersona
htaiea eviMenţudiMă a r c m impur i ~« uitoitEiii pe îtputk -au te reducă
•urneau v ; numenu c u p u i u i c i v > v oe a>in, u\i>ia a da v r ie re
a Usu rite-io v o t e ;L aTamtemi • » e\)V*-niu au v **u - *m ani * o
- >“iÎAU'»*ă '* 1 it\ U: v -; .1 v
Vl'xLLUjlsc ;r W 1 A U V - . \ <- j E‘e x;v 'U . *u--enă
* r lE V ::-:-L u Ii , .a L u a l - i - L ' - U E V hc
umane (Binswanger, 1963 ; Yalom, 1980; van Deurzen-Siiilth, 1984),
Se pol distinge patru dimensiuni fundamentale ale existenţei umane .*
fizică, socială, psihologică şi spirituală. Pe fiecare din aceste dimensiuni
: ' V - '>V U .« ^ Î !>u* J j . ' .**l*l. ;- r ♦ V UV^CC. CC
^uiai«‘ : -\iU \ idu u c ^xpcrienteî fh'-.emj î - u u -ii-o t , ac: u-rm ne
defineşte realitatea. Cele patru dimensiuni sunt interţesute în mod
•m k - a s v u , u, u uu ’ rmp u t - v ^nrni*?, n; u ju v Jismmvmui
al propriei noastre existenţe. Suntem. împărţiţi Intre un pol pozitiv,
U.. V C V I U J a p ’! J !V V 'î - A l ' ; E j M u El O a d l d d m | r - ; ^*jlc p - u n i
-liineiH iiiiu n. a is f'*u Utmma r e f v m u nîriiM: femerdu n«>aMîe
301

In cadrul dimensiunii fizice (Umwelt'), relaţionăm cu mediul nostru


îh.- z , mc - 4 .. - ’ u u *m u ;^ n m j ” ' : . c . ■'Ou Oue L
, u . d '• ' % u - ’ m ... ' u n u î . ^ r .m r u tu m m c
•• j-, ‘ v < ii t.» j '. * . k •^r :; ^ u r m s.c s. m uuu errau r
: Mit* m :i , ţ«<îiji m « »* 'mi v u e u e u g p; 4 o: î• ui' > u i u u< u
ue-umm ; s< ■ . J-- * u m u ' t>;r.i m e u t u m c i n f U mm a o a u
m m c r e i u n " u i ■ u : u m n e n u n i i b a u i u u i j ca ăe u e p u r c r v
p-mk: e* num e u % > Cu>J. m u lt ale «mcm m î: f d ir u î c g m p e p u r a i *
r-v *ic d r a u m p u cm m ic c u r m m m c e r n u * r a u r a l c ’ "ani e ’
o< -!eg!j e u ; u - m - c c . , ' în n m p . t o am en u J o r e v ir* genera!
iyuianîâ u c e c c ci,; 3 >r;rpju u r m deţm eree J r s a n d a m >>
" u m u m c a fc« ? : c r . o . . . _ A u C u n t r a d u c sum ane : :
c uu litru u c cm mc m si‘n u a n ţ a prakc îi ik \ n icmporaiu f<a;.
m> mi. t ! u u m u > m mbk ucrara b u n u r c -U j !

Dimensiunea s-jciaia
In cadrul dnircîmiuim ^ u u k t e f p m n n u r a u aurii adu ?n nm p .
iiiiC!mic «tulim v a !iiiiiL j u U l e c din jm ul îi^mlt n A m u ţ i UimmuDi»
j i . J n d c ; m-punsm m u t e i m » u _ulkn u m u i v f r â u u pum m e ..
p n u r u m a u y; J r u r a u m 4î a m u , si Jc raemertcm fura Je mi
ac u r c rm apari mc tn AlUiUi nlc A am: enormă de ia d u c - te 5>
m . > A :a . >um *m- d > ^eim '-e ' , / ^e*'na 3 ' î r i r i c - m 1
4-;i e k lîî. t’ - > ’r..- • 1' ■ *c- <v ~ .5 dCn C ’ -

‘ ' m î/'ite ^ C- ,v.> ; a — y- t ’- ic i - " i ( Î ' I ’, . t s r i •, «••

cât de mult posibil. Alţii urmăresc orbeşte acceptarea publică prin


urmarea regulilor şi tendinţelor de moment. Altfel, aceştia încearcă
să se ridice deasupra altora prin propria transformare în iniţiatori de

m-Ut lunece cc lunfumj 3 i~rm u* - c ■ t-r n e i o c e - 1 c.


sau mai târziu, ne confruntăm cu toţii atât cu eşecul, cât şi cu
mm», met o
302 MANUAL DE TERAPIE INDIVIDUAi.Ă

D im e n siu n e a psiholocjică
In cadrul dimensiunii psihologice (Eigenwelt), relaţionalii cu noi
A>fîr O <r .a -.M A) î- 1 *' 0 ,m \ r rlo J !'U; C'îCnc
-:u iihk ;\i! - : . p i r \* o *-:omKi oo* o* : r-.-i re'm-o * m - o t f r
mo Ot • IA .1 p*'moU UsOr- ?Cv m 'e ' î ' L v a * T 0 , 0 ,\ ! l ‘î; lE CLP
'U‘*î -de ^ 1 ‘=î\T!Jir »n.;, a U A*VA’ : : s.r r :r » ‘A frifC it' OaK
;v îv EAUc ' ' OMS M - c i f ru U MOI îi : *h‘ j M
'-mM.iPtia» o de -i s- " « : v ; ' s ’ m umd i ' t 1 m^v! >. om . *r o m ier-re
or mu o d o mm ,ţ, Du j ' i i T J o Ui * o t o r c * mu e Acoc de
. Tdeme '•JM *ie OUMO «A* V U' ,T ‘M.i U OU' a ’i Ai* 1 Je*** ; ” 013 aît!
^ îdîUair d r r m r n f d -\M M ;«rnua:u o i:.,, m o v a i pnniu
:î<t« ruruî*: -u r - *d-c e :e/uiLUt* ,,i ar-,o.. o ' . ?*nd futrun-
■a- ’ s :pv. mnpmn «k dome i :-i\iU i ■' or- * ; o îi .* re- , >n , A \ ix: a .rude
’ i r u r u r o oi rin prim pAkiucr ,to\iciiir - -Atom oenrru
. ;’U m e o o o ’m ui *a ouî.n 11 ou- ! n» i»;

Dimensiunea spmtuaiâ
; u -oiilrio omreiAAvOi.ii upunuM-, i m, mv/dr; , \ a n iV o r /v o SnmrL
:em is mjoiîiwiieiA v ur« mom ea;1 • o;i u y s ; , . o mm un muu al
j !0 ? LjîOi âU A v ■' hA U a ,; i . rU ersr a «m răşini
Aide-i pro- m um m v -j : oouMm p v / m -om :vu*;m m , in-ine.
’AoO'j e nL - rîf!»r0 . ' o ’ n.; r. . oA o«ea/d -a a /«(JcfUri 'o OogPiU
unei religii sau la o altă vedere prescriptivă a lumii, pentru alţii este
TERAPIA EXISTENŢIALĂ

Conceptualizarea tulburării şi a sanatatii psihice


Bolile şi sănătatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Prin trăire,
x a >,m jm ri ' -V - r x a .a \ 5 m ;-, „ o
abilitatea de a fi transparent şi deschis la ceea ce îţi oferă viaţa, bine
a ' , 1, - a i .v * • ' x a ia 1 a s a m 'A men
I , •*, r* , O ;'SI n,"f «»î */., • 1’ L‘ 1 A A ,, A -- ''
~
sa :, ' a , i o -- a a a ka l a . x*a x , i x - ; ‘ __ m x t T
*OCîA - V •; A , . >.» t';!»CS -) îRN u v tr j prLLX J A IIMUU '
a , cm A. Xv V C e*; f Hi XA1 L XULi A‘k X X »U A S d ’i t ă dr «i MjT,

t- * a aiL x ,a - ’- L M j î Cîc: r».*nm v- d p u m n fi x p e t e x T


t e . xte? r i Rt L i ’ t e x i g r a d u a l . n r »n x w p f a r c a l o i r I i i u D*
*-a Jx Xx: -• * . fv ix fVfv *aue Ă;* i s u o ' E « . îiA C E L jr
x >a - ' o r v r \ ;.î. - '* >*i- x .x x u ix ~,x u :s ii ' v u i a n * e n i t x x .
f x x î x v u h n l . «»< p x x x :ni *x Pu i m v i Ţ T i T Cv Xi î ă -J;'u hi ct x-
X 51 X dl < fi X ^X ^X A .X X X w ; Ţ ‘^~ * -. a i u; ■r f - ! C / U x

L .x x x t-x X it u u »x .*> i nc pun f 0" »a L A „\A AXX


MX. , X A A !<v <* A*V 1 X i / X X . 5AVA X Î X l u r Ţ HI X X x X
AAfr a A *X Xr x .x X j Om reabijtxt • u m l ma de a !Oî team r
xxd ia a i -Li ,-m m h L ia A î X J c n h c - a i x r x î x ne Tui^Didii fi
sH’V v'-./ter '* • ‘ ino o-* -n »»*«?■* « x j x mpu; e^ '
ixfivifx de j x jd.tpA I N m u n i U i i r n e , i w^x- r c î . e i j i a i c .
rv" 1 ■m " i L ' A i u n . - p r *!. m- >•-<!:» >:c~ r p o * »* * e d ' i _ iaj u m « ă ii -Tir
rfinr Ji'Hv eiurdo» cAAeţcfir ‘ emfiMî ■ m-uOvelMi fitre icBojamie
\ 'L , •U r’"C-ofiLj ,-L-r;. . al • * I r- • Ace Ă a : rfi . e r X • u.
pe care sunt forţaţi să le confrunte, iar acest lucru îi copleşeşte,
x 13 A X >,X- - r-’A A i , X' 1• * •! 0. 'X X . „r • U C ^
posibilităţile şi limitările cele mai ascunse. Găsirea propriei autorităţi

provocare considerabilă. Deoarece şinele este definit de legăturile


vitale cu lumea din jurul său, prin a fi sincer cu propria persoană

stabileşti propriile reguli privind modul de trai, fără a fine cont de


alţii. Este vorba de recunoaşterea necesităţilor, lucrurilor şi limitărilor
, - ' t - ‘ '' *Ă 1 . U' , t X . . A A “ ' sA t X < u
L ^ -'L i' : ;M (A i-! f . P U iE ; îfjr.vLUa*. •"( UC : i i;X m t s rA fA V U A V Ţ^r .'
\1 \\< \; Di :TD \J 0 A i D U A ,

Ai1» cmc - iDî su i 'i iile A* * :!u * ,aa. • .1 V-U ‘rr- !A'S'A'i -A.
‘‘' D . ’l ; .DDA'lAlCvi v îi OP A» KAnlIc t ? » AiD r lU, A'v-Air . , P ' . ‘ lliii Old~
m fe c u o cin a nc c\puî;c ,\ îr.f au* cv.lv mscunmâ a uo egc .v*
m ; vineraHa-Atîcn p o v i i i ; pm ; iu it ~t lAmnaotaieu a» s* -â
AA*rp.i;UUi/A/D nesiguranţa :m iiă a u-i caca cc mm eiiimsioc In mod
Aupcrf«wiAD i s a mc!» mm nii*Ifui 1i i c . '. a ie prctăuf w\* m i; mcuî
■f îmi: ic d 1 v* piin ca m it Chem: a crop nu hnap ine <1 mL. .m.
-.vAzue: cplc p i t ce ju ;î aoAcAbă uoAc lupta pc vurc -Dchine sâ -
*> -rp cu niie u A: ruinare.. pr-prun s om-: abilitau c ir e hune mm gură
Ii* rumb cm nlăcii 1 iste teprczcnnn de deroiie numi?- pentru
>«de\ îm i cerc nu acane \b se am munte dcvuv vim ar dc către
cârgrook c mstim-m v a n poete 1Apune im v o s. .o m im evitare a
roahrâfii l :p muu di curmului ş; posibdiîăîu rumte v punt prm
m vai ea cfamgufu: xu ?ie interne Ve Acum o mi rotar nor -Jarr
•anit ni fn eaclnn -aeuî ei uimei meA pot u n u i m k . nume m atlă
adee :!n;i m unde minciunile an înfulecat adevărul Chem nea consfinţea
ai unge !a nune mm intermediul unui sentiment Je * uv n âue. afoeâ
■-na e -uefîlniîă care mu spune ea cern p r e a - că datorez ceva
uetn * urc sum înumerar mie înfund
Chemarea, -onstmutd vine prin m tennediul unei atitudini de
deschidere la posibilităţi m limitări Această deschidere duce \a
A/npC *ti timp ce mă expune responsabilităţilor mele >1 posibilelor
eşecuri. însă atunci când accept această anxietate, de si ne suma de
energm ce îmi perm ite să fiu pregătit pentru o tite îmi iezer va
\ îitoruL Ca urm are, când înfrunt ce este m m râu, mă pregătesc
pentru ce este mai bun Pot rrâi cu hotărâre doar atunci când p o t de
asemenea sa mă abandonez şi Cbmi ehberer şinele Poi fi liber doar
atunci când snu cc anume este necesar Pot să frăţesc din plin doar
Uimei când mă confrunt cit posihiiuatca mortn rm k

Apariţia tulburării psihice


Alunei când starea de bine este definită ca abilitate de a înfrunta
chestiunile supărătoare dm viaţă, noţiunea de tulburare mipătă un
sens cu totul nou. Problem ele si obstacolele nu reprezintă in mod
necesar un impediment fn calea unui trai bun. deoarece orice situaţie
posibil nefavorabilă poate fi văzută si ca o pro\oeare ce poate fi
înfruntată. Problem ele reprezintă mai întâi de toate probleme ale
trăim m v o i apărea m o r \x ‘a/a a dv/o'M,in« an*.tac i h nev
ung urna iic.i’i de .irc pateu r Mgur ernc acele. vă viau > t
>.cnU'unta m mod ?nev aahii ca Wuatn noi o* mprczufu o pro-,ov.a! *
a aic/duiui dumneavoastră dc a fi deja Mubiu o cmhnăn ale paradi»\alu*
uman. Atunci cand vamutit sunt >cori din rafina lor normală u
cnnşîTmtveai'ă dmtr udata înaNIiUieu ;cr dc a întrunea rea litiu Ic
\ ieţii nuri. deja încep m se adune Chiar dam ne gândim ia mc
disine ea la naşte persoane bine adaptate, ce posedă o educaţie
moderat acceptabilă, t veminentele neaşteptate cum ar îl moartea
cuiva drag. pierderea nuc? slujbe sau altă expunere neaşteptată <t
semnificativă Li propria mvisrră vulnerabilitate, pot încă să declanşeze
an sentiment al eşec uhu, dispeiăni sau anxietăţii extreme Torni m
mrul nostru parc dintr odată absurd mu imposibil sa încep sâ fu
puse sub mirinul uiirebarii propriile noastre motivam sau chiar ah
altora VJv’area a ceea ec era luat ca atare dev mc iu sigură. iar v iuta
a ' pierde farmecul Vulnerabilitatea fundamentală a funie: umane
lese ha suprafaţa de dincolo tic deeeppu proprie bme auanuă. ce csu
legală de adaptai ea socială i neon o u -u e asemănătoare de u f
v mjă >1 o tulburare profundă apar nu doar ut rezultat al unu
catastrofe externe. u dintr un simţ al inutilităţii rutine mi aice
Plictiseala pmite reprezenta un factor îa iei de important în generateu
tulburării ca m pierderile sau alte tipuri de eri/ă.
Indiferent cat de sigur este stabilită o persoană în lumea aceasta,
unele evenimente ii vor zgudui temelia acele? siguranţe şi vor transforma
percepţia asupra existenţei în orice caz. pentru unde persoane
asemenea fadă siguranţă nu este. \n pr.mei rând. dupoîuhfă ă o o m
nu aung niciodată mtgunmm ontologică rimele. s^o(o ve mmm
im a ptoeda un mnîiîiicet ferm m po m arini oua m J lîiăit;? ^
xDmctănî T im perMvmc De-agm m \o u p o a 4 u g u ie u ă o dec o
iirnl lilOm CH xa aibă c.tlXtcUnte UClU'oVjjl cop mitU o , -a-s; or:
„ - - :U» oj'e o.'-î'ia^ă de' ' 5 V* > îg ' p« -«,* ţg
• em m enej mnvoHÎiiatr r e j ^ s r i 'c u o r o c m e p u rs, :e
*onHîcîe ne care al tu încearcă să A* mme Dacă -unt expus: 'a
t, •:r Kdcm de ' -crin v i e u remc cm^ a *: c a v o u ţ o t c i c-m uau ,
o c ' u u o ?> acjfice mir o aao de ^ o r t u n u i u m u o oispcraiv > u
ite V iW i.u fîf_ n K \P U ! \i) î\f î >1 A! ,\

omHogk.. cu este ; upiey.Q dc păru A mai puţin plăcute ale existenţei


umane normale, >e Apfâ mi absenta scutului prorector obişnuit
împotriva propriei accepţii V mut cmc \ acută dinu odaia în toată
asprimea ci şi in toată »calitatea m paradoxală. Fără îactorul compen­
sator al nom a sau mai multor aspeue pozitive ale vieţii, tio astfel de
realism p»site îi vina rât or
\>t a nu înseamnă ca acesi o,o de c n /ă mu genei are a anxietăţii ar
îrebus evitai, fui poate ii imrunîaîă şi integrată prin găsirea unui
mim Yi/uinea existenţi timtă a tulburărilor apăruie este aceea că
reprezintă tio fapt inevitabil o chiai un eveniment binevenit. pe care
o n ci ne îl va mtâlni mai devreme mut mai târ/iu Problema nu este
cum să ewcâin aceste îum oiu c: dimpotrivă. u im să Ic abordăm cu
ho ui rare v curiozitate.

Menţinerea tulburăm psihice


Problemele nu cp- vi demnă 111:11 mnoaxt atunci t ănd provocarea
dată de tulburare nu ts tt înfruntată, vi c\ itatâ Aceasta poate duce la
0 spirală descendentă negativa, cu perpetuare proprie, ce are ca
re/uliat cotitu/jc si haos Acest lucru se poate întâmpla mai ales
alune i când un suntem conet taţi Li un sistem dc suport vital Cât
timp !an u iu le n* «ast re sau a iu reţele infinit de re fer una sunt puternice
y JexchAc îndeajuns pentru • alm*rhi contradicţiile în care ne
ovine tuv ytpâAtOte pot A mavate si depăşite . echilibrul poale fi
uzaremJ Insă dam m ga-- v m o Amu lira a avea înţelegerea şi
"m o u m ,.. J a le da , tete * ne p a c s atu un pneiert apropiat, este
v a ! A ne pumn m m p. c s m ă i a».. ;y RunuiuPte societăţii
'e a n i o - c jy u 1 u.dte -4,1 a m 'te ? t e u Iu t e H U I p U ţllî
,-ute» uvv -» 'C u r . I'aoci u. o . y ; , e a. 1 ' anvd .ia: *Je înţelesul
'• ' d 'au A uu t e O C d : o , " > . * ! Uite;; . a ' t e de altC
' U .. . ICC. Vu d a' sOf d a n A l aia vtete !*•>'. teteOtloî şl
d u mimo? lernpo: cuc ui coiteuiifu sch nibare. dai care apar in mod
îs,,* - :• u t e - u c ăc r m m ate v „ ;n.v ;; ia *1 p •c a <tduse a că
-a, v vot t mm .. *0 m?Mu*a rte* y v om; Rudele m prietena, care
•• teCte* ' t e u te C • te Am l »: t u* iu . IK l -a OU tiC dlSPOItibili.
1 An u mm» iii-.ţu»*i;tes1 * ot j vic luau na:du on corcte >ă aline supărarea
îi! Fu sa ebonte/u pr AAm 1 de la uilâciuă Xutoruatea spirituală a
A \ i V >. A ,\ c

ft >Nf v „«h- •]» î C >J. J î at •a t O ;« S m !!«a C UÎO . ' *- C ’r T*’ 0 ‘ : . */ \


ce fi*i r* uta •a ■-j >î a Je Ocim d«u ni* 'CUf cm • ruoî j j Lc V i ; m_ dai c
surproc mm m mmenc a f iiia /.. dm ,a m act: dm, ia pv4fe -
terapeut, mu c<m ohcn. Din păcate, ea tată punic d< mc • m psinotcrapiu
si consilierea ar 1 * capabile <1 uşureze iiămămar,Je. intr-o oarecare
mrhuoc ca, mem pe iiaidiueutul iem peut ic poate in i e la o alia
perpetuare a numumăt don cai timp problem ele austeri ude t,ji-
dameuiide nu -uni m/ahede, iar clientul este ţinut m u un rol p a m
Paradoxal, muiriitule din <ocietuîca noastră par adesea că hk nrajm e
chiar opusul a ce? a m aî debut ai însemne ace-tea Atunci m uu
fermha Je\ inc un c v a« m igurălăliî şî al alienam. in loc ol udăp* o
teasc a uniunea >. mmm ta tea, eând şcolile demn plictisitoare ş:
neplăcute, in ioc ><3 mm* re cuno/uate m dorinţă de a învăţa şi Vnd
cabinete a: doc ion!*?; dm m locuri de dependenţă şl viciere, şs
centre de insa nan pire şi teu mm re a p atern ei, este tinipitî ca elemente a
eseiiţiaie să fie reconsiderau O m are îrjrnuriîaie nu mn- di o
generată, cî a menţinută iic o v o m e cam mm: nu mm Ale ^are mim
princtpuk esenţiale ip mată, Adesea, oftuuraânfr societăţii vom
exprimata m 4a adm irai lie meim care se mmliutiiâ ea m / j . *A
unitare nu ede dei» o sur pnn/at» a *, ă suntem tentat, >a a* a un mc ren ca
acestui duru ce aminteşte de eşec urile din niitmtî! proprie* noastr.-
existenţe. Dacă doran xâ ne preocupăm de un antei de mesaj. m,
oferim o şansă vine mt ne ream intească de modurile în care rrc
perpetuă ni p-niprnle rtomîre ueîntelegei i şi evitam . u|a.

S ch iriD v e^
Viata cm c •' m?. m Am oo -• h.odvC C şi C n m c m
adese, a 1 >amenii cred că ei doresc să se Cîf o* . «. mai adese
vieţile a * reflectă încercările .lor de a me nţine stătu quiamiL Cu câ
O |\ !v .<■*a devine mai conviiisă de înevîlabili ta tea setîimbării, e
poate . , 0 0cc*0 <t şi *J*ve»v-v!c modctual în care a ţinu1 A 'lî 1M‘-‘
asemenea fim 1 dc scbbnb l*v' X,*' »> *A; ac 0 era oamenii fa
Oile*. a*e CCst Cl!|io*1illa. d oi \ \ la \ al 0» I *: Xi SCnC**>'
aceasta 'ii •ecue v'.Il ’iin u y 1<-î'{ (>dCl ".a b< u ‘ r-ilccşf 17
V

piedici î11 î ac cat«\ . n.»u a cbn icre pentru ]c aş»*-*n; i m P să, im


ce se păhimetr esenţa pnvmd 0. MhdaaU.u ic micrp <vtar î 1 dliC: sitU.u
ţi dlegU'.l un,,-I j':\:dM:! :î:u!l *?J.:i (V.tlC dj>3rc-i
\î \\f \ i i) L i t f m r i l SNs/ivîDi 11 \

mmm bare în mat bine a înaOJin‘ni % cana necrută ca t» pcuvcmă să


uivcic sa fîjktvn pt in piepria voinţa, m nu iii *oia vaci*, u se poate
realiza doai după i r itiimo primă instanţă con>tienn/e<i/a tnodib n:
i_arc atitudinea n in n a >t ^adruî miliţii cuiva este pregăti; <d iniţieze
o funcţionare automată m cadrul căreia se voi repeta Ia nesfârşit
aceleaşi greseh
Nu este m or nî învingi terţa obişnuinţei, însă exista întotdeauna
momente m mre mmtiumîele otini distruse mi torţa Crizele reprezintă
momente când mamitele vecni trebuie recî/utte m o o t tî iniţiale
schimbări in bine De aceea terapeuţii existenţialist1 ochesc despre
o cădere psihică desen md-o ca pe o posibilă trecere şi de aceea
Odmenii ohsei \ '« auc>eo-î cu uimire u dezastrul pe care încercau
d d evite anal de tau rcpfrmiiVa de fapt o bîiiecmâftHu moiufhîă. Io
o r i c u de criză atenţia csîe retm ub/afă a.supm rraobâncnc în aşa
fes meu! dcceoA pi i 0 tâvuîe cu mai multă îuţeiccc: - octal aruenor
Indiferent dam un asbc! de eveniment este bnpm de propria
pc-ouană «cum a; r emigrarea sau că s dor no sau im mea io cazul
de/aureiOT na tu rade mu ai ura'” pierderi grele * d vira eternul de a
îndepărta mano ne ce siguranţă luate anterior Atom i când va întâmplă
mest horn dev mc m„î Jrtmb pcnlni ntn să a nctindem aspectele
momente* ia cmc no ne gândim şi suntem oblica ţi să reevaluăm
propnde noamm u rc e c u -sî vaîor: in haosul ce urmează trebuie să
A cmc ,demni îi' p; o mta ne Anini in oue Cuntinuăm s* să instaurăm
* cocă ordine u vum s e c m D:mâ pumrn miem nesigurmia unor
asetruriec umum z : ăc. -O luggm spre <» nou:; niuiA, asemenea
mce pa’ - soc- nm ; g ,n m ce rsniru in bo cmc. cmecpci pe
„ of s I ,i il - / - CC, 00*0 0;
Piure ■ mb - o ,rm muc .* cracă inte . *rnankol mm ,1 c , «msfmetn â
c-c vitc :ivc <0 .0 - u irmAsCiirt» ane o e e m ^ " a -m-mmm.

0 o o io emu c sâm ^urn .i o s mm Mim : pt-o* vom orzec svMmeama

1 . • :? *« o . , > m i •• 0 am m * Oo •> , -**. ; *■-, o-astjnp.


H-.R \1'1 \ t\iS! f\ •i-u \ im

Practică

Obiectivele terapiei
sam uri te ferapiwî existenţialiste m ei ca Je a-i mute pc oameni
• te vî cvalumm m nutn \ atente u eîcmhniete
• te negmmmm n* m m m m sâ Pe inapte :te cu cr i/eie din '.remite*
pre/emui g \ nî-mi 1
• pi dev mâ mm «ineers a i propna persoană
• sâ si lărgemcfi par-4 cu .n a asupra lor msite si asupra temu d e ­
lii rtd l o r :
• sâ gaseam â clar mmmu lor in a u la <: cum put în vata dtn treme
pcfâftî a mma ccm v ; l a a s >« .arc sâ dea mim \ iep;
• sâ se înţeleagă iiiai Puie pe e* tnşişi m pe alţii şi te dmtopim
mudafîian etlciaiic de cnmur.jmîc si de comportament cu d i v i :
• \â mteteagâ p a m c m u n i t e a r m a d e o udei) te ic exateonim :• u te
z* cu Al

teitmtiitui ..autentic " cue îolcsit adesea pentru a muica scopul n


eadrui dese mm n e . suiee: te. ca urmare, mai real pentru pronia
persoană itec un fermei» tăcute tolo>n. caic sugerează in mau
eremit ca exuia un suie adevărat, pc dc alta pane, s t/iimea exiuer
paiaţă anim e te u n d e este rcLitie si proces - m na o entitate site c
subsidiile Aatent *. i taica nmu e ue >cui. de asumei tic, •’ -muză omitm
pcmmvr c m J «rem sl mmmeste pa; im terii m sub Pavam -im-, *.
ittim m emite d p a r tid ■r m . eguismu. ra m ocem r-omtz m .
m m o c „ iLsectriia i e a p t mmuLmaiUa e.u î cL 1 i - c - m
m e c m ♦ sa n cm, e . ml m m m m :

asistarea lor în a ajunge la o mai bună înţelegere a condiţiei umane,


iit mc , cm e m omm e c m t „ mim* _ mr m •m t

pmmte; m-- t
Sarcina terapeutului este aceea de a ajunge la o claritate şi
Jmmdmnm m t c t m m m m m m-tez m . *i m -
arate ateom >• mm m *\r* m m *!« 'm m ;m tem mite m . .m
1 I ; M! j

e \ m m m -• . n e m n e n ^ e Ex ^c ’m im • m c C !u:; m II! i • C\*lsK;î a


•mmennu î icni•» mm maCao a» 1 >ra rf m u n u rd e m mac ^unt
l m m . -• OiC- ,l|ULiU >4 V mCiHUra -e pe p* f k pi Jp!ÎT'*. I : -alOn
t^piOip penii ii a putea urna! o nonă diumde krapeutiil aste
dipw'fiipîi ii; întregime pentru decană explot irc si adesea fi
-vhtîîfk?! ?ii vavii al ic o îu : p «v p *îiîluenid •meu sa a lamărei noi
.a emu o j^ p r a retenuUn p erv u io s aî meni nete sică ca