Allcn Can, de proiesiecontabil.lim or de pnni h 100 de ligiri pe 7i, a incercat zadanic, de nerumarate oi, sa se lasedc lxmal, pinn ca.

d, in 1981. a descoperitMETODA U$OAR i. (EA Sy WAy) care r-ipoarrd astazi numele. A hfiintat o relcaintenalionahde ciiniciAllen Can pcn tru vindecarea fumntorilorde adiclie.a extirs METODA U$OARA la alle situatii (codrolul sreutdlii, dcpendenla dc alcoot erc.).a pubtical cafti tradusellterior in peste20 dc limbi , r'nsodte adesea dc versjuni audio Printrebcslsellerurile salcsenumnrncadeade fala,,4/c, Cdt I Ed\weigh 1oLose Weighl.Allen Cdft | EaV Wd! 1oStopShoking, The Oh, Wayto Sbp Snoking Pemanentlf. Ho|| to Stapyour Chit.tsnoking, The Eas! Wal to Erjo! FlfuE $i.Uleh Carr ! Eds! Warlar Wothea b StopSrbknry. EdituraFlumditas a publicarin sJAryit, hc/td,jtor (2004;aparutdsub formn de audiobook, nr 2009, la HumiDitasMuttjmedia)fi prcsnteite a D . . i l l r\ u l u l n u l l l i , , t , i ^ t t h t , . a ' a a , ,

IDEALA GREUTATEA
Metoda usoard

a rui[ll5N

CARR

Traduceredin englezi de Anca-Mihaela Florea Introducere de Micbal Bray

H UMANITAS

NotaEditurii Penguin

Red.ctori: Anc{ Licdtus, loanaVilcu Tehnor.daclor: \'l!Drcl. Ma\nrelnu 'lrpar ln R.A Monilonrt Ofi.tnl

Allt, aa :\ Eutftrtigh 1. Lolt tl..igttl 0?r,grr O Allcn Crn s tasywxl (lnrc'n.lninal) Limilcd, 1997 (OHIJ\'IANIT S,201l, pcnlrl vcrs iLLne roreneric, nrezenta Dctc.icrea CIP ! BiblioieciiNllionnt a RonAniei Greuhtc! ideali: nctodn utorri ! tri A cn crrr/,\llen crnr tmd: r\nca Mliacln Fldcar trcJt:MichactBny. Llucurcgi: lhmanirrs,2()lt r s B N9 7 39 7 i 5 0 - 1 t 4 6 6 I [(nta. Ancr Nlihrclx(rr{].)

l I n [ r R A I ] N r A N t TS l r r l r l \ ( { i l _ i b c .t c, 0 t : 1 7 0 1 L,l u c r r . n r R , ominia Lrr 02|,l0ll lt:l 50. tix 02t,,,103 8l 5l ( orcd/i( x lc pril |otti rl/l {rll( ll. ( 1,rl,llr.tr.clir . n ,l cpl)trthrnlnirxs (r 0ztrllt2ll0

ElemeDtul comun din toateiucdrile lui Allen Car estcncvoi! dc a indcpnftarcana. GeDiul sAuconsti tocmai irr a elimina fobiilc ri inxictntile careii nnpiedicnI)eoamenisa sc bucurcdin plin de viatii. salc,rlle, aani Edlv Wq) ispcot dcnonstralclr brio in bestsellemrilc b StopSnoki,s(Ia slArtit, nclnnd ,), TheOnl| Wq, toSt)p Snokins t'dndrertly, Alkn Cur\ Fatftreigh to Lose Weightlcrek .a i.leulri Mebdd ut.atui a lui Allen Caft\ Hov to Slap k,t Child Snokihg ri, cea mai reccnta {parilie, The Eas! Iltu! ,) Entor Fuihs. la exasperare din caua dcpcn i.llcn Can ajunsese Contabil dc succcs, cnnd, r'nl98l,dupa denleide tunn tunapeDahl00detiganpezi J)nna neNmirate tcntltivc csuate,a ficul descopdireape a o attcph htEdga '' d u r n a t , kt r b \ n t u l n ( m e r o . l d u l o a o p n l . J f! e l ] ^ . r c ' c n u n ' a l l rritol). A infijnlat o releade clinici Fspnnditc iD irircasa lume $ seb curi daioriGnetodeisalemul\l litmatori de o repulalie extraodinar,.in1nrcat limbi. in peste douAzecide aureutiL si selase. Ci4ile saleaufosi traduse iarmetodasa eslc disponibili ii r'nvarjand video.audlo saxpc cD. 'ar ClinicilcAllcD Car suntfrecvenlate de zeci de mii de pcrsoanc, ci lc va ratadc succcs cstedc pesle95%. El le garanteizi pacicDtilor ti uior sn rcnude la fumaq in caz contmrli se rctuDcazabanii.Pule(i gasio listacompleti a clinicilor la sfexjitulc,4ii Dacnvei alearevoie de xsislenli, nu ezitali sa cereli ajxtorul cclui mai apropia!temleut. legalede cont.olul Anumile clinici oferi actrmasisicnFin problenreie caredoresc greutilii. Existi progmmcspccializatc adrcsale co'npaniilor politici corportistc antlfuhat, inlr-o nanieri snnph si implementeze la ci(ile saumrtcrialcLc tieficicnrn. Sugcstiilc $i in!binle referitoare video.au.lio,casctc audiosauCD- ri sepot adres.cliDiciidin LoDdra.

Lui A ne Emery,Ken Pimhlctt, John Kindred, Junet CaLlrjell ti unei wverile

Introducere.

Dei cerceldril din domniul rnedical neimbogelsc in nod constant cunoa$erea ilnceea cpnveqie evolulia divenelorafecfiuni, futul ceincn nu suntncapabilisnfobsin iDformaliile pe cN le detinem tn prezent ducla apariliabolilor d a no4ii prcmature ln societata contenpomnA. Pricolle pecm le presupun fimatul aufostprim oari descrise ilh un studiucarecercebun legntura dinh obiceiurileunornedici tunntori mo4ii acestor Rezuliatele auadtarci in majoritatea |i @uza situaliilor pulmonar cancerul em asociat ou fumanrl. Dem] ta!rcrneunadintresponsb itelbnediculuicumresteaceea de a-i fircuaja pe oaneni sdrenunlela firmarin favoarea unui stil de viaF snnetos, insi, din nefricne, nuti dintreacestia nu acord5 suficint tinp $i atenti acstui aspect al neseneibr, iar unii sesint chiarft strati deinfluenia cover$itore pecare publicitaiea la tignrio alemaiales asupra Am aflat de Allen Cd prin intermdiul u.ui paciental mu,carc m-a suprins intr-o zi canda spusci descoperiso Detodi ulodn prin caresepoatrenunlala tunat. De atuncirecomd turuor pacientilor mi carevor sns hs de tun1a't ct]L a&st!'ia,h sfArtit, nefundtor,si potspune ci a a,!!t realtate imprsionoG. pecm mi l-a stemit Interesul ntodalui Allen Can n-a i.demnatsi iestez ppropria-nipielimpactul Dupec a ajutatatala omeni serenunte h nmat, AIn Cd $i-a propus sdderolt o metodd uqoariSirapidncares: ne ajukisdscipnn de kilogranel in plus o problemn delicat4 lntr o mesurn n1aimicn saunar mare, petrtru noi toli. Dupd@ m auit d amcirir despr toria lui Allen Cafr cu privire la aceastiprobbmnatAtde ficventn, am fost surpnns sadscopnr cem pusin practic4aproap firn sn!Mu, sfaturile

A LUIALLEN CARR IDE]ALA, METODA U$OAFA 1O/ GBEUTATEA sal in!tepte. Rezultatul a fost bine venit, ilr ln Fezent mi pot misca mult mai uqor mai cu seamnpe terenul d sq,as}, qi mn simt mai fericit, de vreme ce sunl mai sinAtos. Am fost cu atet mai incentat de rezultat, cu cat cele cateva kilogramd in plus din zona raiiei nu elau principala mea srijn. Cnhtorind prin lumea cn4ii lui Allen Can veli descope'i cat de uSor este st vt controlali propria sreutate. DT. MICHAEL BRAY rnembru al Royal College of General Ptutitionrs

tvteTooa usoara de a slSbi

Dacdar trebuisenereferimstrictla continutulcirttii, aceasta irr trebui se senumeascd Metoda usoardde a ajungela greuk eadoitii,iug titl'ular fi plea geu dercimut.DeSimajoritatea oanenilor autendin(a de a seconsidera supmpondemli, metoala propusdde mine, pe careo voi numi METODAU$OAR-[,se irdreseaziatetcelor carevor sa shbeascd, cat $i celor carevor s:i cegige in greutate.in fond, controlul geutl(ii estedoarun rspect a ceeace rcprezinti obiectivul principal al MBToDBI I SOARf.careesleunulegoisl: pur li simpluBUCLTRATI-VA r)EvrATA! Cum sd vi bucurati totuqi de viatd dac6suntetiin permancnldobosili $i lipsifi de nergie, vd simliti nemuuumi{i,ingrivinovati din cauza nefericirii iorati $i $i rdului pe care vi-l producetisinguri, aLat fizic, cai $i psihic, prin simplul fapt cd aveli o greutaternai mare decatceadodti? Probabil aii aflat deja ci am devenit faimos acum caliva lni, c6ndam descoperit o metode carcpoateajutaoricefutndtor sa in{eleagdcd se poatercnunla la fumat intr-un mod ugor qi plhcut.in momentulde fali suntconsiderat expertulnumdrul unuin a-i ajutape oamenishrenunte la fumat.Mai mult, fumelorii caremi-auiicercat $i intelesmetoda considedcd eu$iterapeutiiFegititi demine am f1singurii expe4iin acest domeniu. Apoi am constatatcd metodapoatefi folositd, cu o excepde nature tie, la fel de eficint in cazul o cdrei dependenle

A LUIALLEN CARR IDEALA. METODA USOABA 12/ GREUTATEA

I\,IETODA U$OARA DE A SLABI/13

psihica- qi a$a suntcarntoate-, inclusjval alcoolismuluisaual de drogllri. Muti dintre aSa-zisiiexpe4i in prodependentei problecepdncipalele dedroguri sunt depfure blema dependenpi chimice,iar simptomelefizice me suntcauzatede substan(ele rezolve in consecinfd, ei cauti sA d lipsaacestora. suntproduse problemaprin inlocuirca acelorcompuli chimici cu alte subDe fapt, ceamai simpldqi mai elicienti metodein cazul stante. oicerei dependenle line doar de psihic. cd in zilele noastreproblemalegathde conholul Se Stie greutdliiesteo afacere careaduce multemilioanedelire. Sdptevideo,o caJte sau larseazd o caseta manal cateo personalitate practicesauexpunand o un aparat,apehnd la o demonstratie putea mtarezolvain mod noui dieti revolutionardcarev-ar culosproblema.Existdlegdturifizice fi mentalefoartestr'anse chiarmai mariinte arcnunintrea fuma$i a mfuca$i asemdnfui FG fumat $i a shbi. ALatfumdtorii, cat qi cei carc 1ino dieti iar in mintealol sepoartdun sdfed de un fel de schizofrenie, permanent rbzboi. Dacdintrebi oice fumetor,i1i va rispunde, pe deo pade,cd: ,,Tigaramiroase ulet, areun gustdezageabil, mi uciale, me costdo avereqi me domine."Pe de altd parte,,,e pldcereamea, e un spdjin qi un tovard$".Cel careline dietd, bolnat amtdingrozitor pe deo pafte,e ,,gras, lipsit deenergie, qi sesimtecu mult maireu '. Pedealti parte, exclan* ,,Doailme, place N-am sA md supfu dacdmi veli acuza sd mdnanc!" ce-mi precumpersonalitdtile la caream fhcutreferire ci amprocedat pe ulma reputa{ieimele. am incasat ceva de mai de\Teme cd Si totul altul. Dimpotrivi, totuqi ch adovbrul e cu Vi asigur singumexcepfe desprccale vorbeammai devremeesteconFolul gleutilii. Ani de-a randul am fost de p ere cd metoala situa{iefi descoperitd de mine nu poatofi folositi in aceastd separe ce m-am in$elat, A$ fl putut face bani frumo$i de pe urma reputatieimele. sdprcmovezdiveme Am primit zecideofertin caremi secerea produse,inclusiv din categoriacelor carete ajutd sd sldbe$ti.

Le-amrefuzatpetoate,nu pentruce a$f1fostpreabogat9i mi-ar li prisositbanii, ci penhu ci lin la reputatiameafi am degend inve4unarecu careo leoaicei$i aperi sdo protejezcu aceeaqi per\oani cunosdea5ta. n-amvizut nicimecaro nuri. $i, in afara produs$i senu sun ould carese facz reclamdunui asemenea U$OARA nueste unecou tals.Tin snchrific un aspet METODA U$OARE DE Ca Siin cazulMETODEI I ideilor altor persoane. aceasti carte imi apa4in DE FUMAI, teoiile din TE LASA $i, la fel cum am gtiut cd metodapropusede minepenhua renunla la fumat va darezultatechiar dinaintedea fi teshte $i dovedita, la fel veti $ti li voi in mommtul in careveti fi citit acaste cartecd METODAU$OARAvd va ajuta. cendrenun{i fumdtoilor seingraqd in lreme ce majodtatea lr firmat, eu am rcu$it sd daujos aproximativ 13kilogame in intre un Fogram deexercifii $se luni. Am lolosit o combinatie pe \ii o dietebazate fibre. $tiam cd imi trebuie voin{Aqi disciplacere. proces ljni mi-afacul dar,chiar InFegul t'lina, $i asa. la fumatpdn irmintea depdmii paqiai uneimetodedea renun{a puterea estefemd, ai tendintadea dezvointei. Deqihotdrarea masochisti atunci cdnd volta un sentimentd autosatisfactie tentatii. Atata weme cat dorin{ade slebi mi-a rczi$ti odcerei auinceputsi apad, guvemat Problemele viatq totula fostperfect. ija si atunci candm-am decissd renunt la fumat bazandu-me qi pe voint5,in momentulin caretenacitatea a inceputsescade oriceluclu neprevdzut mi licea si renunlla exercitii qi la diete, la loc. iar in felul Ssta kilogarnele se depuneau mea, ar ftebui sdcladej a cu metoda Pentu cei familiarizati greSit. Pentrucd sunto persoand rific un aspect deseorilnteles hdiesccu iluzia cdmetoda mul{i oameni irmbilioasi$i optimiste, measeb:zeazdpe putereavoinlei qi pe gardireapozitivi. Nu c chiar aia. $tiam ce sunt o penoani cu vointd putemice$i cu aceastd metode. gandirepozitivdcu mult inaintede a descoperi pirut acela de neinleles a fost Unul dinte lucnrile caremi s-au pDJn motivali cd mul{i fumetori, careelauin mod evidentmai

]4 / GREUTATEA IOEALA. METODA UgOAFA A LUIALLEN CARF

METODA DE A SLABI/15 U$OABA

decat mine,aureu$itsbrenunle la fixnatprin propriavoinl5,ceea ce eu nu am feu$rt. pozitiv doar din considerente practice.Gendirea Gdndesc pozitivbi{i faceviarta mai ugoad$i maipldcutd. Cu toateacestea, nu eam-a ajutatsdrcnunlla fumatsausdsldbesc 13kilogame! pozitivh presupune Gandirea consideratiiprecum:,,$tiu c; ac{ionez nechibzuit,aqacAprin vointh $i disciplindam degand proste$te." si me controlez$i sdnu mai ac(ionez Fid lndoiali ci o mu4imede oameniaureu$itserenun{e la fumat gi seaibd proprieigreutili folosindasemenea conholasupm metode. Bmvo 1or!Pot doar s, spunci asemenea strategiinu au dat rczultat in cazulmeuSi,daci ar fi datrczultate in cazulvostru,nu ali mai citi acum aceastd carte. Ce m-afdcutsdfi.mezin continual nu a fostnici lipsavoinpesimismul. gandire nici A fost lm mod neclar o form; de {ei, pprmanentd de schizofreniede carc suferi toti fumbtodi pe pdiiuful intregii vi4i, alata\,remecetrim^n furnitod. O pafie a creierului lor urrqte faptul ci fumeazd, in vremece cealaltd parlecredeci n-arputearezistali nu s-arputeabucua deviatd ftri o 1iga6. Este aceealirelalie de tip dmgoste-udpe carepe$oanele supmponderale o aucu privirc la mancare. Problema mealegatd de fumat a incetat nu datodtd gendirii pozitive, ci pentru ci am pus capit acesteiconftzii. Am inleles de ce fimatul era doar un truc inteligent $i subtil careimi creaun sentimentde incredere$i de ce senzaljace md ajutdsemi bucur de viati $i sdrezist sfesului era doaro iluzie. Cdndam devenitcongtient de acestlucru confuziaa luat sfirqit, iar schizofieniaqi dorinta meadea fiunaaudispint. Nu a fostnevoiedevoinldsaudegdndire pozitivi. A Jbst u;or ! Cand e vorba de oamenicares-au sheduit sd lni o dieti saudefumdtori careauincercatsdrenunlela ligdri bazandu-se

pe voin{i, e greu sd-i convingi ce ar putaaveasucces ti frra vreun exercitiu mental. Fie ce sunt{iambilioti saulipsili de \ ornla.e.reabsolul necesar sainlelegelr dece nu vi ser a cere puterea vi folsiti si vointei atuncicandveti apelala METODA UgOAR;..Aceasta teorie greudeexplicat,de aceea lm exemnlu ar fi bine-venit. lmagina(i-vi ce sunteli intemitati inti-un hger d lizboi. Primiti vizita unui doctor carc vi tine urm;toareapredic6:,,8 umedaici,existd risculsi facipneumonie. in plus,eqtiqi subnutrit. iti dai seama cAtegriji i6i fac acumrudeletale?Setem cAai sete sinucizi.Pari o pe$oand destuldehteligenti, fii bhiat de treabh hai acasi.'' asemenea Un doclofni s-arparea un ti imbecil. I-a fel seintampli Sidacd un medicline o predice unui fume1ordesprepericolelepe carele implici fumatul, iar unei persoane careobi$nuie$te sdmdnance mult ii vorbeqte riul despre pe careil pot cauzakilogramelein plus. ALAtprizonienrl cat $i fumitorul saucel careminanceprcamult suntcon$ienii de putem .leclele negalire alesrlualrei in careseana.in fond. presupune cd, atetaweme cat ei sunt cei care suporti consecinlele, $tiu mai bine desprece estevorba. E drept cd prin voinid, discipline qi dedicalieprizoniedi ar puteascipa din lager,fumetoiii ar putearcnuntacu succes la prea qi-ar putea greufimat, iar cei care mdnancd mult tine tateasubcontrol. Cu siguran{i cd mii de oameniaureu5itdeja sd facd asta.In fala lor jos pdliria! Meriti laudelenoastre. Grija mea seinilreaptecdtre acei prizonieri care, de$iposede o vointd putemici, nu aureu$itsdevadeze. Lucml de carearc cu adevdrat nevoieprizonierulnu esteo predice,ci cheiade la tenmitd.Fundtodi $i supraponderalii seafld ln acea$i situatie. Ultimul lucru de care are nevoie o pe$oand supmponderald esteun discurspre{iosprin caresd i se oxplice ce almentalia incorectd aducecu sine,p langi pierderea respectului de sine, o sumedenie de afecgiuni: o respiralie mai grea,lipsadeenergie,

CARR A LUIALLEN U$OARA METODA IDEALA. 16/ GREUTATEA

DE A SLABI/ 17 IIETODA U9OARA

dispepsia,constipalia, diareea,indigestia, arsuri la stomac, ulcere,simptomeale sindromuluicolonului iritabil, hipertenvenelor' mareti boli ale inimii.anerelor. colesterol siune. stomacului,intestinelor, nichilor $i ficatului, ca sdpomenim numai cateva. Un fumitor arenevoieca cheva sdii ofere cheiacareiI va nicotinei.Asta am reu$iteu sd f-ac ajuta sd scapedin capcana mea s-abucumt de succesOrice fumAbr metoala si aleaceea la firmal motiv pentru cd ii esteWor si renun{e poatealescopen U$OARA caream numit-oMETODA arenevoiede cheiaprin caresdifi poata Un supmponderal controlagrcutateaintr-o manied simpb. Aceastaesteultima DE U$OAR'A. amnumit-oMETODA qi de aceea meadescoperire A SL,{BI! ci e grelit saii comparam Aveli tot dreptul sdargumentati c$ prizonierii derizboi, atdta pe tum[tori qi pe suprapondemli sunt ca umarea unor lo(e inchi$i \rcmecAtcei di0 urma pe carc nu le pot controla,in \'aemece un fumitor exterioarc, estevictima Fopriei lui voinge Ei delrn sauun suprapondeGl si. in careseaflasi o not indrepta. asupm situatici conlrolul dacenu sunt suficient de inteligenli sd o fac5,nu pot da vina in afardde ei insi$i Dealtcineva De fapt, situatiilesuntexactla fel- Cei carene1indiscursud lua dreplnebuni Pitrasi noi necon'irupenoare ne-arputea cat suntemconttienli cd ne dedm atata vreme dIdmnebuni, singuri probleme. in realitate, dacdrealizati ce firmbtul sau in plusvh distug viala qinu facelinimic seindrepkilogramele tati situalia, chiar sunteli nechibzuili-Daci ad fdcut totu$i o nu mai pute{i fi consideratinechibzui{i, incercare$i ati e$uat, qi, mai cu seame, e posibilsd deqie posibilsdvh simlili aSa vreo importanla Are de voinld lipsiti aveti senzaliace suntli lm singur Existi pizoniuul Sitenmicerul? cd suntelideopotrivh creata motiv din cauzacfulia ati e$uat$i ati rdmasin tenrni,ta evadati cum si nu ati chiar de voi acelacd ttiut

cartein clipa Daci a1ifi un om nechibzuit,nu ali citi aceastd dodli cu dispemre cE (ie fa{a.Faptul cd o cititi e dovadachre sAscipa{i din aceatemniF. Adevdrul e cAnici fumetorii, nici propdatemdle. Dupd cum am nu i9i creeaz5 suprapondemlii sil ve explic cevamai tarziu,ceacarca consttrrit-oa fost socieU$OARA crcierului METODA prin spelatea htea occidentald, temriF aceasti din sd vadali vli va oferi cheiacaresi vd ajute fi, odati ce avelicheia, Nu ra mai rt neroie sd rd folosili t'oinla u$oAR-ADE METODA sedescoper Mi-am prcpus!'rodate pfopus nicis; nul La fel cumnu mi-am \ \LABll Calegoric (lcscoper o metoddupare de a renuntala fumat De fapt, am cum m-af putealesadefumat exactatuncicendmi descoperit cAnu voi rcu$i niciodati Si hebuie sd recunosc rcsenmasem oi, agacum se tntampldcu majoritateadescoperirilorimporlanle, a fost mai degBbe o chestiunecaretine de norocdecat o sclipire de geniu,motiv pentnrcarem-am ganditcA,dacaar penhu a scApa de kilogramelein puteaexistao solulie uqoare inaintea mea. Md plus, probabil ci altcineva a descoperit-o la loterie. Se cattigi o datn in situaliaunui ca$dgetor vcalcam in viatd esteun noroc incrcdibil, dar s5le a$teptisd ciqtigi $i r douaoaree de'a dreptul o pmstiel solulia carete ajuths5-ti contloCum am ajunssedescoper o ln marepartdatoritdfaptului cb am cdpdtat lezi greutatea? problelucririlor odatdcu rezolvarea viziunemai largeasupra am paite viale din O buni la fumat. mei logatealcrenunlarea pun !'ro legatede fumat fere si-mi anumiteaspecte dcceptat de bundvoie,cd se bucuri de fumeaze cd oamenii intrebare gustulunei ligdd $i cd fumahrldevineo obignuintdNu trebule ci toateaceste Holmesca s[ iqi alaiseama si fii Sherlock rfirmatii sunt Iipsite de sens.De fapt, a fost nevoie doarde o obiceiul Cum am deprins a prop ei persoane. scuftda.Datze

I8 / GREUTATEA IDEALA. METODA U$OARA ALUIALLENCARB

I,|ETODA U$OABa DEA SLiBr/19 oonholului greutxtii. De ce crcdeam cd in acestcazmetoda nu poate fi aplicate?Pentru cA, in esenld,metodarenuntirii la lirmat propusd demine sebazeaztpe faptul ce estefoafteu$or sr-r t ablji complet,dar e rcvoie de multe voinld ti disciplini c sArenunti heptat ori sAcontrolezicantitatea de tutun.Dacd rplicati aceastiteodein cazulmencirii, nu numaice vd rezolvali Foblema legatdde greutateintr-un timp foafte scuft, dar fcufiti se rezolvaqi$i alte problemepe carele ave(i. Cum amreuqitsi indepirtez acest blocaj mentalqi si ajung Lradevfu? Carea fost cauz a blocajului? ALetnevoiadenicotini, siil qi senzatiacontinu5de foameduc la acelali sentiment de gol $i denesiguranti. Iar flunetodiSimancicio$iitrdiesc aceeati pllccrc atunci cendi$i satisfacdodn(a. Asemdnarea dirlhe flunat li mencat estein fonddoaro iluzie. in rcalitatesuntdoudluuud completdiferite. Fumatulimplicd (lorintade a inhala o otrave,carcin cele din ulmd ve va ucide (Lrca veti continuasi o folosili, in vremece dorinla dea manca inseallmi nevoiadehrane carcesteesenta vietii. Consumul ,ir'alimente nuinqeamna placcre. Joar o simpla ci aremenirea ric a vd potoli foamea, in timp ce incercarea de a vd astampira ncvoiadenicotinaimplici inhalarea unorgaze toxice,iar fiecar in loc sd ve satisfacd aceasti nevoi, de fapt v-o produce. ligari, Exceptend faptulce nuputemrenmladefinitivla hrafi, acum nu me mai mir ci la un momentdat metodape carco dscoperisem mi se pArcaincompatibildcu cele doue adivititi care, de$iasembrdtoarc in aparcntd, in esentd $rnt diametralopuse. Am comistotu$io ercarecapital5:amcomparatfumatulcu mancatul. A mAnca nu rcprezintd o problemi, ci esteo activitate prcduco ilgreabildcarcne pldcercSipe carene propunemsdo rcpetdmtoataviata. Fumatulsepoatecomparainsi ouun obicei la fel deleu qi distructiv: Mdncalul in exces

dea punela indoialdtoatelucnu:ile pe careinainiele luamdrcpt bune,amconstatat cAacumnu mApot ablinesdnu imi punintrebdri in legdturdcu orice, fie ce estevorba desprefumat, obiceiud alimentare,sauorice altceva, Am fostmanipula{i desocietate in geneml, demedici,asistenfi penfu a ne formaanumiteconvingeri $i nutrilioniqti in special, - in marcpate absurdititi -, care desprc obiceiurilealimentare de cele mai multe ori s-audovedit completdiferite fatd de ce ni s-a prezentat. Doctorul Bray, cl carea scris infoducerea acestei ci4i, a fost surprinsla inceputsi constate ci nu am o pregitire medicale qi nu a fost singumlin aceastd situalie.Mi-am datrepede seama cd tocmailipsacunoltinlelor medicale mi-a oferit,pe Iange avantajul pe fumdtod, dea-i ajuta qi solu{ia laproblema legati degeutate.Un medicarctendinta dea seconcentra asupra reuluifizic pecareil provoacA tmlatul saualimenta{ia incorccti, insdfumhtorii saupelsoanele suprapondemle nu o fac pentrucd astai-ar puteaucide,la fel curnprizonierulnu rim6ne in lagdr fiindci astaii dishugesendtatea. Singum solu{iereali presupime inldlurarea cauei caiene lacesa filnum sausa mincamprea mult, Side acestaspect seooupd mtoda mea Lipsadepregdtircmedicali imi mai oferi unavantaj acela cAnu simt nevoia sevd tmtez cu supedoritate. Nu am nevoie deunjargon profesionalfi nu vd scotochii cu $tiinlamea.Sunt ca qi voi. Am fost in situaliavoastleqi ama\,utacelea$i indoieli frustAri ca voi. Nu ve(i avea nevoiede voinfd saude ganfi $i dire pozitiv5. O sh descoperili,la fel ca mine, di solu{ia era alatdeevidentd, atatde simple,incato si vd mirali cum den-ati observalo mai deLreme. Trei elemente impofiantem-auajutatsi inleleg cd grcutatea poateli finutd subcontrolla fel desimplugi dc uqorca fumatul, odatace inlelegi prcblema. lnlaia lbstncvoie sarenunl la con\ingerea ca singura e\ceplie in cazul aplicfii metodeimele o constituiaproblema

20lGBEUTATEA IDEALA. IIIETODA U$OARA A LUIALLEN CABR

DE A SLABI/21 METODA U$OARA

Pani in prezentnu amtatat alimenta{ia li supraalimentatia ca doudlucnrri diferite.Pentx minesupraalimentalia reprczenta doar o extinderca celei dintai, pushpe seama faptului ci imi pleceafbarte mult se mhnanc.In mod ironic, firmdtodi cred cd nu pot renuntala fumattocmaipenhuc6 le facepldcere.De fapt, lucrurile staucu totul altfel. Estedoaro impresiecauzad de faptul cd se simt nemuUumi{iqi constlan$iatunci candnu li sepermite se fumeze.La fel se intample$i in cazulpersoanelor careminanci prea mult sunt convin$i cd problemele li se trag din faptul cd le face pleceresd mdnence. E posibil si vi simlili nemultumili atunci cand nu vi se pemite se manca!,dar astanu inseamnd ci vi placesi vi hfinili in exces. Oammilor le place si mdnance, insi nu ln cantitxti exagemte.Supraalimentalia cauzeaze indigestii$i alsuristomacale, ve face sd vd sim{iti balona1i,obosili 9i lipsili de energiepe termenscurt,iar pe termenlDngvi dd senzatia ci sunt4i gra{i, nefericiti si nesenetosi. De fapt, supraalimentatia are incd un alt dezavantaj major. Sentimentul de vinovitie $i celelalteproblemepe carele cauzeazdpot distrugedefinitiv plicerea de a m:inca. E necesar si faceli distincliaclaxe intre alimenta{ia nomald si cea in exces. Sb vd hrdniti in limitele nomalului este o pldcere. Supmalimentatia creeazddisconfoft a$t in timpul mesei, cat fi dupd,iar pe termenlungproducesuferinte$i poate prematum, duce cbJar la moane prea Persoanele caremananca mult sunt con$tientede toate acesteaspecte, insb la fel cum fumitorii se amegesc cu gandul cd fumatul este o pasiune, supraponderalii cred cd ceeace fac rq)rczinte o phcerc care va compensa intr-un fel nefericirea viitoare.Am sedemonstrez mai incolodece aceastipldcere este o simpldiluzie.Cei care prea mhndnca mult5esimtnefericili gi b timpce manenca. ti dupeaceea. Acestaestemoti\.ul pentrucarecitifi aceaste carte. AcceDtatirealitatea!

Aceasta di naqtere catorvainhebdr:i:,,Cereprezinti supraqtim olimentatia cum canddepesim limitele normalului?'Mi $i vi va da sentimentulci lcm ce termenul ,,supraalimentatie" singuravoastrdprcblemde cb mancalipreamult qi, in conse(rola. \a lrebui Dacii amseincerc sd\5 sareduceli con)umul. ci tipul rlung aceastiteami $i am si va explic cd nu cantitatea, (lc alimentepe carele consumatireprezintdadevfuata probleInI, prcbabilveli aveaimpresia ci nu vt mai estepemis se preferate. consumalifeludle de mancare Trebuiedoar sd-mi urmali instructiunile$i veli puteacons ma fdrdrestriclii toatealimentlecarevi plac, lArdriscul de vor urma rr,icrenr.upraponderal i. Aces[e insrucliunr cevamai penrufumatori. Lrfliu. Arar meroda cdl$i MEIODA USOARA de indicii carevd ajutdse l)1,A SLABIseaseaminicu o serie iufili dintr-un labirint- E impofiant sd asimilali aceste inshucin ordinea corectS. lioni ci au fosttrei aspecte carem-au Arn spuscevamai del'reme pin caresepoateconholageutatea. l iulat saalescopdr secretul l'cnl-rupdmul $i cel mai importantdintre ele ii suntrecunosVeveriJe

VEVEF|TA /23

2. Veverita

Suntconqtient ci pisicameanu facealtceva decatsi-li umeze instinctele ahmcicandseanmci la vandtoare dupecate-o pastre caucale-o rozaroare ne[ericita,,nsa in asemenea momentemi-e greus-omai iubesc. Nu mi-e ugornici cande vorba de un graur amerat,dar dacde un micdleandrusauur pifigoi albashu, mi-e de-adreptulimposibil. inn-unadin zile a incolqito veveriti cenu$ie hngi zidul unei casevecine.Cum qtiamcn, in ciuda fragilitdlii lor, veveri{ele suntmtte creaturifoarteagileqi rczistente, nu mi-am frcut prea multegrjji pentruea.Confiuntarca pirea inevitabil5, iar eueram curios sdvid dace pisicameaulmas5-$i primeasci mult medtatapedeapsi.M-a uimit insi ce s-ainmmplatapoi: vevedla a evitatoricelupti $i s'a citlrat pe zid. prin copaci, $tiu cd vevedtelepot faceacrobaliifantastice insi atunci candi$i infig ghearele in lerm doar dau impresia cApot sfida gmvitata. Zidul eratencuit cu mortar de prundig, ceeace presupuncAa ajulat-o pe veverila noastr, sd nu cade. Uitasem cu desdvarqire deacest incidenl paneinh-o zi, cand am vezuto veveriti infruptandu-se cu poftAdin alunelepe care sotia meaJoycele aruncA de obicei in gridind. imi amintesc ci atunci mi-am spus:,,Mai merancdfu multe $i o si vedem daceo sAte mai poli chFrala fel deu$orpe zid!" Nici n-am apucatbine sd-mi temin gendul,ce am qi vizut cum veverila se opre$te din mAncat ii incepeseingroapealunelerdmase.

M-amintrbatde.ces-aopdt atuncidin mancat. E imposibil r ll llvut inteligentade a intelegece mencand preamulte ar fi l[ vijnit preagrca$i n-ar mai fi putut fugi din caleaatacatori]or M{m ganditimediatc5,daci eual fi a\,!t in fald un castron t'u 0lrne sauchipsuri, n-a$fi pututrezista tentaliei d a le da pc lociati-me un membru al celei mai inteligente lllll $i rl)(ciidepeplanetd stend deo simpliveve$i minurandu-me fi(n c re a avutinlelepciurea sdnu mbnance toatealmelel gandit M-am tot in zilele urmitoare la motivele carear fi s-o opreascA mdnance qi si punbrestul si tot ce avea deoInrlul Noi putca am inlelege gest, sensul unui asemenca dar lnrflc. rrrr bict animal? probleme cum de nu avea de greutate? De $i f. rn imalele sSlbatice nu seingratdniciodatS? poate, Crdeti, t Lr rrrimalcprecDm focile sauhipopotamiisuntsupraponderale. ll| r(nDparatie parea, cu un ogaraqa arputea insemdrimea lor t,,.lc ldaptatistiluluideviald,clinei Simediuluiincare tr6iesc. Ir r ginali-vi unbancdepelti, o hrlmd de antilopesauodcealt sdlbatice. Potfi dediverse mirimi, insddece It ||l)deanimale ,rrrrllcreuaceeaqi formd?De ce areproblemede greutate numai 't|Ccia ceamai inteljgentide pe planeti qi animalele pe carc l, ir domesticitqi aleciror obiceiurialimntare le controleazd? Intai,pdma dovadaimpoftante: faptul cd 99,99%dinrre ,rr rrrnaleledepe aceasti. planete menanci ce vor fi catvor din irlrrcntclccarele plac,lerd sd aibeprobleme de greutate. E , lirr,.rdu lrnsccret pecare noinul ldm.Nu \ i separe tfontc ir|]lul ci inteligenla noastrisuperioari mai degrabd a creat o decat s-orezolve, din moment ce noi $tiam secretul |roblemd rririnte de a ne dobAndi ratiunea? Existdo singura explicalie E posibil ca inteligenta carene plaseazd inaintea l)liruTibila. r'r'lrrrlalte speciisdne fi tansformatin Diltefiin1e arogante $i ||r rllumite desine,ajungand paneacoloincAtsi neconsiderdm r riri inteligenli decatpropriul nostrucreatorAvem o lec.tie im\albadce. de inr6tat de la anirnalele lrrr:rnra

24l GREUTATEA |DEALA. t\tEToDA ugoARAALUtaLLENGAFF

VEVEFIIT,A / 25

I-am atrasatenliaasupraacestui fapt unui pritenapropiat, KenPimblet, caremi-aspus: vede ca ai citit despre igiena ,,Se naturalS."l-am mirturisit cAnu mai auzisemacaste expresie qi md intrebamce aude-afaceimbiierearcgulatd,spalatuldinlenjerieicu lucruriledespre ii vorbisem. Ken lilor qi schimbahrl mi-a explicat ci era vorba despreo teode mai vechecarenu arc de-aface cu igiena hadilionald, ci cu faptul cd societatea occidentald s-aindepdrtat foartemult de obiceiurilealimentare naturale. Mi-a dat detaliiaminunlitedesprc mecanismele digestiei noasheqi sistemele de indepiftare a resturilor.Trebuiesa mdrlurisesc cd am al'ut o presimlie in timp ce-l ascultam. Am dmas cu impresiacd incercasi md convingdse devin vegetarian. In acela$itimp, eram impresionatde faptul ce un om cu zeceani mai in valstd ca mine pdreacu cel pulin zeceani mai taner,erasupluli prezentabil, liri vreunkilogramin plus. principaleale metodeimele estecd Unul dinhe avantajele nu necesitd cuoo$tinI tehnicesaude specialitate, ci sebazeazA numaipebunul-siml.Cu sigula4ecdspecialiqtii, cum ar fi doctorii saunutrilioni$tii, vor insistape detalii tehnicepentrua fi multumili. Cum suntneiniliat in acestdomeniu,m-am gendit ci asemenea argumente ar produceconfuzii, de vreme ce nu am cefiitudineaci teoriile mele sunt corcct$i nu delin sufipe11hu cintecunottinle de specialitat ajudecaintr-un fel sau altul. Cu altecuvinte,eramin aceeaqi situaliein caremAaflam ahrnci cand ascultamo reclaml pentu un produs cu puteri caredddea infomalii precise despre modul ,,mimcu1oase", in care am putea slibi pestetrei kilogEme intr-o septdmeni Ianireaclii adver.c. Mi-amdat seama pedurea cd nupot vedea din cauza copacilor. Tocmaidetaliiletehnicemeindepertau de argumentul cu putemic adevArut li important: INIUITIA! Nu intentionezsd inhu in detaliide specialitate, pur gi simplu ci amsdmi bazez pe intuitia voashi.

( 'nfc a lbst adeveiatasemnificatiea incidenfului cu veverl! t ( jiindilr-\ a ce binear li daca ali pulerconsuma in orice frurlilatc preferate, dodli alimentele voastre pEstranti oricand vri greutate, rlr aceea$i fbrd si fiti nevoili se apela{i la diete rnl cxcrciliifizice,ori lavoini5si disciplind. Esteexactlucrul METODA U$OAR 4 a lui Allen Calr. I( (!rc vi-l propune DorinSamea!

MEA/27 DORINTA

3. Dorinla mea !

In condiliile in carc aveti intotdeauna la dispozilie alimenprclerate rele se le cump;rali: $i vapermiteli preferatein orice cantttate Pute mAncaalimentele voostre greuktteadoitd, Tirii sdJili ;i oriaanddvetichef pd\trAndu-vd rc:iticlionafi deveo .lietii sausd umali unp' ()gram Jix deexercitii fzice,.fdrd sd apekti la voinli sau la ahe strategiinotivaliondle$iliirii sd Ndsimlili fnlstruli cd I ali refgat vreopldcere. Acesteasunt principiile pe care vi le prcpune METODA

( irfc esteatuncisecretul animalelor selbatice? Sd vedem dietamagicd a lui Allen Can Md vddnevoitse rr |rcsupune polcrea conluTii. in primul rand. aspecle care lnIIIisc doua programului carevd propune magic. Ca $i in ca.Zul xr ( r)rrrric rn fcnuntatila fumat,sevor gesioamenicareseoreadiaceasta. rand,METODA U$OAR-A nu esto o dieti. imi pare lrr rl cloileu legata cdproblema voastrb este de Inll (Lrciv-amdatimpresia prea mult, ahmci cand am atlas atenlia asupB rlnr||ci mancati qi dacd normali Qiunasupmincercate, Ili lr Iunlelordinte o mash consumul de alimente lli efuzutce vi se va ceresi reduceti rlr sri renunla{ila feluri]e voastrepreferate.Vd promit ce nu unui con\,I ll dclocaqa. De fapt,supraalimntalia sedatoreaza {||r inadecvat de alimmte,insedespre astavom vorbi ceva rnI tirrziu. liiiti probabil cu iluzia cd intr-ozi cineva va descoperi o (lr{1r'nagicb pierdeti ajutorul cfueia o sd toate kilogramele cu la aceaste [r |lUS.E important ca inaintede toatesdrenunlali rlrL/ ic $i sdinlelegeli De ce dietele u dau rczultate

u$oARA.
Pareprea simplu ca si fie adevdmt? in pmcticd nu e la fel d u|or! Dar, inainte de a respingeaceastd idee, ar fi bine si pentru luati in considerare un adevdr: 99,99%dinhe animale acestea. estefoartesimplu.Haidelisdvedem cum reu$eso Una dintre explicalii ar fi cd animalelesdlbaticeduc lipse provizii de de alimente,ceeace poateducela subnutri{iesau ins4 $i atuncicendauhrani din bel$ug, acesfea chiarla moarte, nu devin obeze,cum seintempldgi in cazulveve li mele.Un niciodatalipsa de alt exemplu arfi termitele, carenu vor duce puteaspu1rc lemn.A1,i cd nici noi nu ne-amingreqa dacene-am hrdni numai cu lemnputred.E drept,insi, dupi cum voi arita rcmitelc nu meneirca mai rdrziu. lcm! ca si| nu se ingale. ci fiindce aceasta estehranalor preferat5.

DE CE DIETELE NU DAUREZULTATE / 29

4. ue ce otetete nu oaurezultate

Dovezile sunt copleqitoarc. Ganditi-vhnumai la nunirul colosal dereclame cu caream fostbombardati in ultimii ani, in careni seprcpunea o extraordinarivarietate ddietecu efct garantat. Acum stali o clipe $i gandili-vh:dacemdcarunadintre ele ar fi dat rezultate,problemavoastrdera de mult rezolvati, iar acumnu ati mai citi aceastd cart,pe care,desigur, n_a$ mai fi scris-o.Vreausi vAfac si inlelegefimotjl,ul pentrucaredie_ telenu daurezultate,astfelincet, daci veli fi tentali si exped_ mentatiueun elixir miraculosdeultimd ori, si fi1i convingicd estevorbade o minciund. Mentionez ci peparcursul acestui capitolvoi folosi cuvantul shugeneral o varietate ,,diett'nu cu sensul de alimente pe carele consumi in mod obi$nuit o persoani sauun grup ci cu sensLrl restrens, acelade ,,atine o dieti,.. De fapt, astae pro_ blemacu dietele:vd impunrestdclii, nu mai aveli voie sdmancalire si clil \ reti. Daci nu lineti diedi, pute! mancatot ce \,Te{i, atunci cand \ feli.\,43ncarca nu \; gu\ ernca/a \ iata.ci ejreo panefjlacuta a ci. [n momenrul in rarespuneli: ..lrcbujc saruiLjrinc mainuin sau si renunt la anumitealimente.,,deja faceti un sacdficiu. Veti fi nefericili $i frustrati, iar mancarea o sd vi separi la fel de grozavA. Ba, mai mult, o si vi separechiar de o sutAde od maigrozavd. o sA vi separi, peatetdenefe, $i, pecatdegrozave nciti qi de frushati o sd vi sintiti. Seva crca o reacliein lanl

rh, trp l cauzd-efect, foarteasemindtoare cu sentimentul de lr(lcrreircc^reii inoearci pe Ji.unitori din ce in cemaiputemic tlltI x i clindapeleazih metoda voinlei pentu a rcnrmlala fllmat. Mri (lcvreme saumai tarziu,ambifia o sdvi pirdseascd qi nu 0 xll vrl mai puteliabline. ( ind tjneli o dietdaveli o permanentd senzatie de foame. ( lltl(hrl la umdtoareamasi vAdominbinfteaga vialn.Vd simtti l lIr llindci nu avetivoiesimancati, iarcandseapropie feri_ fll l rnoment al meseisunteliin aceea$i dispozilie pentu ce rrrI rnI putelininca pAne vepotoliti foame4ori nu vephc alimcn_ t,lf rirc vAsuntpermise; in plus,decelemai multeod vd simfili rilovrli fiindcdmancati mai mult decat vi pemite dieta. | )itctir1u suntetila diet;' putefirenlurlala o partedintr-omas6 r,Ir rhrar la o masi inhcag5, fAIi si avetisentimentul cd afi ( ' r,.r tr rr mare lucru. Dacdinsi p ierdcli | un fel demencare ahrnci , rrf,l Lrnna{i o dieti, il inregishali dreptrestanFSi facetitor rlul se vA luali revanqa la lr,,r urmdtoarea mas5. Candsunteli l,r (lLclii nu consumali niciodatiun numir mai mic de calorii |1,1 irl cclpermis, bachiardecelemaimulteori depi$ifilimita. Sc ftle cAin majoritatea cazudlor, dietelepe temen lung rri .lcct lnvers: ftr loc sdpiardi in greutate, cel care,tine dicti cltevakilograme in plus.Acestlucrunu e suprinzdtor t,Lrrr( '1.,. :r.rrrrrlizam psihologia din spalelc acesrui pfoces. \r prcsupunem cAdelneli vointa qi discjplinaneoesare pen_ l||r 1valine cu stricter,e dedieti qireutili sdslibili catv_a!i propus. ( , sc va intAmph dup6un timp? Dieta voastrealmentad s_a r||thcirt.In sfrrgitputetimenca orice, oricand surpize, ffu6 $i, rr r,rr datiseama, in celmai scurt dmp,vetiavea dinnouaceaqi pe carco aveali inainte llr.u(irtc de a incepe dieta!Tot chinul, l,,.rrc rcstncliile induatein celecateva li toatddisciplina sepl,r|lirnr, care vi s-au pdrutanjintegi, sevor duce peapasember, r rr cateva zile. licbuie sArecmoaitemi in fital, dietelene fac si conside_ rr l rlimentelede nepretuit, in vremece a manca devineun

30/ GFEUTATEA iOEALA. MEIODAU$OABA A LUIALLEN CAFB

co$mar. Toate f,racticilepe carele implicdo dieti, plus senzatiile de fiustrare,nefedcireSie$ec pe carele creeazi,ne fac sdcredem c5 a slebi e cevainspAimantdtor Ve sfbtoiescsi accepta,ti aceasta rcalitate: DIETELE NU DAUREZULIATE. Adevdmta probleme,qi cea de caretrebuie sene ocupim, o reprezinta Obiceiuli|e noastre alime tare

5. Obiceiurild noastre alimenrare

I rcci neplace saunu, trebuie seacceptdm ideeacd dietel rlrru rrrr rezultate. Mareaprobleme esteca am fost incurajati | |rl)|irninal sdadopt5m obiceiudalimentare prosteqti. Va trebui, l!r1(Lrf. sarenuntem h aceste obiceiud, nu pentru urmbtoarele /rI( slu siptimani,ci pentru tot restulvielii. O sdconsidera{i, ca este un alt mod de a spune: l,r|]|le, ,,Vatebui se !n regim rrr l sferfitulvietii!". Ei bine,nu esteaqa_ t' O se schimbali !, .,rruirlie carenu vd faceplecere, qi astadoardintr_rm motiv ,rill|lltl$iegoist acehce o sdbucula{i mult maimult deviati. Nrti Inicarnu va fi nevoiesi altepta0 pandcandveli ajunge | | ltruulatea dorith,puteti incepesevh buculali de proceschiar ' lIr irccst noment. Aluncicandse decidsd facdcevapenh! a sldbi,oamenii thr rcsc la drxm cu o atitudineextremde pesimista,deoarece 0rr.ir solutie pecareo vddpresupune o sede deimpedimente: Ir, rchuie sd urmere o diera. fre ror fi supu>i unuiprogram ,1(r\cfcilii cxtenuante, fie trebuie si aplice celedoui mtode | ,,|lrbrnate, ceea ce ar echivala cu metoda bazatipe voinldin ' r,.Lrl fumdtorilor Cu tolii cautd solujiimagice. in cazulvostru , \rslrio solutie magicd, ce vi va rezolva toateprcblemele: Metoda u$oard! In fond,nu e vorbademagie,insd,daceve! urmainfti totul r1 r\lructiunile primite,o sdvi separdmagicd. METODA U$OARA

CABB U9OABA A LUIALLEN IDEALA, METODA 32/ GREUTATEA

/ 33 NOASTRE ALIlV]ENTARE OBICEIUFILE

alimentareCu siguobiceiurilorvoastre screfefi la schimbarca medaliei: ftnle ci veli spune: ,,Staipufin,acumimi alili reversul cepot manca odcendqi in oriceoantlimi spuneai mai de\aeme doriti. tatealimentelemeleprefemteSipot ajungela grcutatea m-amingreFt. Daci imi voi Dar eu focmaiastafac qi de aceea totce imiplaccl" n am si maipotmanca schimba obiceiurile, placegustulligile convinqi cd Majoritateafilmetorilor suni dlor De fapt nu e a$a.Din fedcire, cei mai mulli dinte ei i$i cc gustingrozitor au al'ut primeleligari qi cat de tare amintesc pe Mai auzi! cateodatd cu acestea. se sedeprindA s-austoeduit cateunul spunand: ,,Imi placegustul!igdrii!", iar voi ii dspunDe undevine gustul?"E clar cd nu arenici de!i: ,,O mhnanci? de fapt estece, dacdmilioane de un gust.Ce vreausa sugerez tumetori po1fi naripulati $i ajungsdcreadi ci le placegustul unui lucru carein realitateestenociv $i nepldcutEipe carenici cit de simpluestepenhu micar nu l-au mancal vA da! seama sDnt mencarul:i cei intcresali inanciar sane convingi cdanumite exfaordinardebune,c6nddefaptsuntladesauchiarrelela gust Un exempluclasicil reprezinti stridiile,caresuniin general Ati incercat\'Teodatisd le mancali?E delicatese. considerale pentx cd hebuie si le inghili cu totul. Daca lucru dificil, un a,tiincercat,ar trebui sd ttili cd vn puteti ,,bucula"de aceea$i inghi{ili unjeleu moale, experienlila un pre!mult mai mic dacd condimentatcu sarc.E drept c, cei mai mulli dintre oamenii carc au cumjul sd inghiti o stridie ca experimentculinar nu mai fac astaa douaoari. la indcm6na oricui.Degicei maimul{i Am ales un exemplu cum suntdefapt stddiile saucaviarul, dinhc noi i$i dau seama de spelare Fenomenul elc lemanin continuarcni$tdelicatesc. qi in putenic qi eficienld are aceea$i este la fel de a creierujui cazul anumitor alimentepe carele considerim de baz6, cd alimentele considerand Nu vi dishugelipremalu $ansele gust. Adevfuul este mai lixmos mai bun voastrefavorite au cel decatcrcdeli alimentelecareaucel mai bun gust sunt$i cele

r l |( vr suntbenefice $i vi vor ajutasdvd pisbaqiin permanenli dorit;. lrrIlrtca moment.Dar NLrmi aqtcptsemAcredelipe cuvantin aoest Nu hebuiesi la ce am sd vd spun. f cr vcli fi receptivi rlr( ltN (i gustulsbvi dominevia{a;gustular hebui sevd aducd exexislA doarpentma F1 Acesta lllrrerc, nu sI vA distrugd. preferali, hebuie ||'rtllt. inaintede a vd hotfuice manciruri digestiei r/r !'r inlormali li si intelegclice efecteau asupra Ir:r |.. indoiah cAv-afi decisasuFagreutdliipe calv-o dori{i. de ce estelipsit de logice sdaveti ,^Ir sricxplic acum,pe scur1, ideali. Ar fi inse$i mar la grcutatea i,l, i prcconcepute rcferitoare preconcepute alimentele voastrepresa idei despre aveti t,ri! cd arcgant dacd v-al spune l,.Irlc.S-arputea sema considerali pc calel prc,ir r lri multe luuuri decatvoi desprc alimentele l, !r(r, insdin aoeastd etapd am sdvd rog sAave{iribdar$i sn potdllt. tolul la momentul cu mine voi dezvdlui trtrlrgatduitori pe Nu-i a$aca majoritatealucnlrilor carc le mencim nu 1in personald, rezultatul ci suntmai degrabe ||L r|rmt de alegerea daca la naqterc? Ali decis rr rrr ri proces ince de de condilionare \, (r eonsuma laptcde la sanulmameisaudin biberonqi cat cinea ,lL rlcstrebuicsdil consuma-ti? Candali fost intdrcali, ,1,\is cc veli manca $i cetde des voi saumama? In timpul $coliivi s-apermissi mencalice voiali, atmci , rrrrri companici la carelucraliputeii avealichef?In caatina exactce vi dorili? Chiar$i |cfgc la odce ori sd comandati la ce old $i ce veli ,rlLrci candluali masaacasd, cine decide v-a1i afla llrnca voi saupe$o,rna carcgbte$te? $i chiardacd din dodnta pe tocmai demr de invidiat, In irccst de ulmerol nu ,[ ll satisface gusturi]e cat mai variateale celorlallimembri pe un bugetcarcfaceacest dezide,|| l:rmiliei, $i bazandu-vd tot infime sAmancali a1iavea,probabil, 1rl imposibil, $anse , . v. dorili.

I\,IETODAU$OARA A LUIALLEN CARR IDEALA. 34/ GREUTATEA

NOASTAE ALII\,IENTABE / 35 OBICEIUBILE

Ati puteasemAcontraziceti$i si aryumenta!ce partenera safacaminuni cu fomidabil $i reu$e$te voastd esteun bucAtar un bugetredus.La fel estqi a mea,$i aqfi in staresAle provoc eu cainla o intecerc tr odce moment,insA,cu toate acestea, pest doriti inainte de limita tiream cu teisprczecekilograme U$OARADEA SLABI.Nu dauvina pe Joyce a uma METODA ci gaba penhr situa{ia consider in caremdaflam,badimpotrive, atatde bine,incat nu ma puteamopri djn mancat. moment nu ve cer decit sd fili de acordcu ideea in acest cAmajoritateaalimentelorpe carele consumalinu slult rezulci al uneicondilionAri. Chiar$i atuncicand tatuluneialegeri, opliunile voastresuntlimitate la luali masaintr-un restaurant, in meniu$i probabilve aflali,ca li mine, ceea ce se gdseqte pulea ca qunlprca luao dccizie. nu pentnr in.iruatid dea nu mult feluri dupAcarevA lasi guraapd,ci fiindce tot spera! sA m6caruo fel caresd vi placd! descoperi{i Oare sunteli la fel de gumanzi ca $i mine $i ave,figrije sd sddeci rade{itot din farfirde?Dar de cateoi vi s-aofedt $ansa de{i cattrebuiesd aveli in farfurie?E clar ce intr-un restaurant nu puteli faceasta,dacl nu cumvae vorbadeun bufet sucdez. cAun bufet poatechiar sd complicesitualia. Eu am constatat Aveamtendinla de a-mi punein farfirde de tlei ori mai multi mencarc decatin modobi$nuit,pentruca apoi si md simt dator pe loali. sao inghir prrere avefi despretoate minunhliile aceleade gustfi Ce dinlre mese credetidi ne apa4inedecizjade a le consuma? de la televizor,saunu Oarenu suntemvictimele unei reolame grozav, oi cinevane serveqte avemtiria dc a rczistaunui miros cu ele, saupoateci suntemplictisi{i $i nesiguri,sausim{im cd Odcaredintremotiveledemai susne meritfuno recompensd? poateimpinge samai adiugim o masesauo gllstare.De ceie mai multeoi, elecree^ziun obiceicareva ducela o alimeniatie excesivd sauchiarcompulsive.

( c vrcau se sugerezestecd obiceiurile noastrealimentare propriilor aleged,ci mai tt ll|lrt decelemai multeori rezultatul decdtIe tl(,'lrrlni o urmarea conditionariila caream fost supu$i care,la randul lor, au fost condilionali de opublicitate nnri li. prll comercia]e. nl|sivrilicuti din inlercse | )c rcum incolo, voi hebuiesddecidetice tipuri de aliment Din aceastd cliph consuma, in cecantiti{i$iin ce moment. vr.{i preluati pe$pecliva Poate ci nu vi separe Irrh||icse contlolul. Vi inleleginhr totul.Nu vd temclitotuSi, lnfr incurajatoare. l-amnumit lrnprciectuqor deurmat$i agreabil, deaceea r!,rtr Mr r(DA U$OAR4! l\)rtc ali trasdejaconcluzia cb teoriameaesteimposibil practice qi caftea la gunoi. rl, |l|s in sunteli tntalisbaruncati IIrLr i I rc de a faceasta, mai gandili-vala cc vd Fopun qi v{i gesi rt,,rl(frispunsurile! l'It4i mAnca o cAt;i oicAnd din alimenlele wastreprcI, t It|(, t)istandu -Ndgreutateadoritd,Jiird sd Ndsupunelivrett't, i tli?te, fdfi sd umali un progrum special de ercrcilii $i I, t ni epelali la voinld si Ia diciplind. ( )prili-vdo clpe: oarecelespuso mai susnu meritiun pio perea ,1,.li,n din partea inshdacd voastld? Poate o fantezie, ,t) 99r% putea? reu$esc, voi de ce nu ati dintrevietuitoare | )c f'apt, decet v-am prczentat-o ofeftae chiarmai genercasd |l| lloum.Putelispune cu simeritatech vAplacetot cemerca{i |'1|| rr lnczent? Dacdurmatiinstrucliunile mele,o seputti spune ,,rrila, pc hngebeneticiile mai majore deavSsimlimai u$ori, , r,rrrt,'pi. prcpria perroani. in.re,/alori in maiplinr deenergie 5i ave! I LI runimult, o si vd putS bucuradefot ce mancaliffu5 sA (,,||ttiinla incircati. nunumar Vl loD \ I gOqRAmaiareincaLrn avantaj major: , I InI vetili supuqi uneidietqdarnuvEi trece niciprinprocedurile

A LUIALLEN CAFR 36 / GREUTATEA IDEALA. METODA U$OAFA

ALIMENTABE / 37 NOASTBE OBICEIURILE

careve cer sbnumdmlicaloriile-Cendmn gan$imai ftustrante desccu catameticulozitateobi$nuiam seimi candrescporliile zilnice de unt qi de zahir, pentruca apoi sdmd uit cu disperare la cat de ridicol de mici emu, nici nu md mir ce am rcnuniat inainte de a incepe. veqiintempina. Ve intrebatiliri indoiali ce fel dobstacole penhuscepticism, Nu ve condamn ba dlmpotrivi,dacl nu ati fi a$a,v-a$puteaconsidera intr-un fl naivi. Ve promit ce nu Doarlin la reputalia mea. vor exista nici un fel de obstacole. Nu \Teausd dsc fbcandafirmalji ndicole li a$aveanumai de pierdul daci ali da glcq fiindcd v-am tumat minciuni. Tot ce trebuie si faceti e$e se imi unna{i inslruc,tiunileqi vd asigur pdma De aceea ca veli aveasucces cu METODA U$OARA. instruc,tiune este: Urmali toate ihstrucliunil e Prina inshucqiune v ar puteada imprcsiace programulin sineesledeslulde rigid. Ei bine,nu e chiara$a. Unul dintre avantajele METODEIUSOARE estetocmai flexibilitatea. Nu vd cer se mAcrcde{ipe cuvanl intrucat esteimportant sdnu rmali o$elte fiecareinstrucliune,ci seinlelegeii ra{iunea care stAla bazafiecarci acliuni.in lelul acesta existi Am sd vd explic la mai puline |ansesi ignoratio instructiune. momentulpotdvit de ce ftebuieumate acestesfahiri. A doua rcgulaeste: Fili receptiri Acesta estecel mai dificil lucrupe carcvi-l cer Probabil qinu anticipa{i deschish weo treii cu impresia cdavtimintea grijn posiprobleme ave{i este foa e in acest sens. Dac6-ia$a, bil si fi inchisdejacanalele decomunicare. Am spus, deexemplu, motivul din spatele fiecdreiinstucci e impoftantsi intelegem

V-ai gendit, celei dintai. amomissi vi cxplictemeiul llr|||r.insa incat,daci vi l-agspune, ci esieatatdeevident lll l,rr rr dreptate, Nu e chiar a$a. i|lsulta inteligenta. nf v meaesteo lista tixisa oamenicarcconsidericd metoda plac, rcspinge dupi brmul pecarele pot accepta sau t[, rlrgcslii program gre$it. estc un U$OARA iroe complel METODA t'r,(.lr obiective]e, cu condilia sdvd atingeti t, lrplcl carevd permite t SOARi Am compdml MFTODA rn\bxcliunile. rnU||IirliI OATT toata ci v-atipehecut labirint.lmaginali_vd flr rrtircadintr-un pot instrocEu vd da dintr-un labirint. incercand sd ieiili rrrll iar dac5le veti urma careva vor ajutasasc6pali, llr|| r |]rccise parte ugoari$i siguri Dardaci deo evadarc t||ti,( rnaivetiavea grelit,nu sauo veti intelpreta instructiune \ (.lrrrra o singurd in labivef remane | | 'rrcuzr'r catdeatentle ve! ulmapecelelaltc, METODEI U$OARE. principiu in cazul so aplici $i rrr Accla.Si I ciudat cum atatia oamcni au mintea inchisi. Ni se par aceste bigoli.Din fericire, plini deprejudecdli, chiar IurrIritori, . Lotdea' r r , r , r cn u . e a p l i cia n c a / u l n o s l r\lu r . \ a a m a g r llin deschisd. Am simlit oneste riIL||lr amoonsiderat o persoana $i ,, Lr:i r|areenonni atuncicandamscipat din temnitafumalului, ' 1,,, r lost qi un $octeribil pentrumine.Cumde ampuhrtignora lar qocul nu a fbst atatde evidente? r|rlir rni nifte adevdrud ci eramla fel deinchisla Ir.I nricatuncicandam descoperit alimentarc. mele riiI rtcin pdvintaobiceiruilor ( r savd puteli deschide minteafebuie mai inlai si acceptaf,-i ale ' Lr celemai impoftante Una dinherealizarile rstc inchisd. in intreaga cunoqtin(e ,,rirrniriicstecapacitatea de a transmilc JohnWayne: instantaneu, Dar,cum spunea lrL||rc aprcape ,,O mai rea rrrrr;r de foc e doaro unealti,cu nimic mai bundsau qi ,|,\'it cel careo de{ine!"Ca maj toatercalizirile noaslre, mai cu nimic suntla fel sofisticate rin-rodele de comunicare pe oare Aceia le hansmit. informaliile |'rr rrosaumaireledecdt a renunla metoda mea de cu ,l rlr'c voi care$rnt familiarizali

3A/ GBEUTATEA IDEALA. METODA U$OARAA LUIALLEN CABB la fumat qtiu deja cd sistemele modeme de conumcare au a.!ul un rol impo ant in rnanipularea fumetorilor Influenla s-a manifestat in aproape toate aspectele viefii

OBICEIUFILE NOASTBE ALIMENTARE / 39

noastre. Sdprivim carcvaexempleevidentede sptlare a creierului. Atunci cand vorbim desprelm hamster,in generalne gandim la o crcafiuemict $i ddgdlajd, acoperjte de bland,de marimea unui $obolan. De fapt,singura difereili notabilddintre un hamster qi un pbolan estelungimea cozii. Majoritatmoame_ nilor sevor ardtabucuro$isi mangaje un hamster, dar simpla - ca senu mai vorbim de uDsobolan apariliea unui qoarece !intr-o incipere aglomemtdva provoca in mod signr panici. lmagnea pe careaucreat-oliLnele dla Hol!.woodesteaceea a uno. femeicarelipd Sisarpe ceamai apropiatimasa, in weme ceJornnii calt le insolesc mmdn nemilcati pescalna tt seamu_/a gesturilorcaraghioase aleinso{itoarelor. ln realitate,instinctul problema le dicleazibdrba,tilor sd seurceqi ei pe mase. este cA,fiind manipulali, am ajunssdcredemcd teamade dragoni, casenumai vorbimdeni$tebieli $oarcci, denodlipsaberbdtiei, aqacAneprcfacemce aceste atimale nu neproducnici un disconfort. Fratelecel Mare $tie mai bine. Oaredece avempireri diferitedespre douefiinle foaftease_ mAndtoare, indiferent dach suntembdrbati sau femei? Oarc ideile noastresuntfundamentate? Ceti oamenicunoa{teticare sdfi fost muqca{isaumdcaratacatideun Sobolan? Acesteidei se bazeazd pe faptul cA,ince de la naltere, am fost educatisd asociem cu pedcoluluneiboli. Ciumabubonicd, Sobolanii -F/a utul Jbrmecatdin Hnmelin, O mie noud sute optzeci;i patru a lui Georgc Otwell.E dreptci ciumabubonicd s-adspandit cu ajutornlqobolanului negru, carE a disperut caurmare a aparitiei altei specii,tobolanul cenuqiu. La fel de adevdrat e cd oamenii carecrcsc$obolanica animalede cashsaucei careii folosesc in scopuriexperimentale ii consided animaleoumte_ olicute Sideosebitdo inteli sente.

( )nrcparerilenoastre dcspreanimalenu suntrod al manipul)c ce considerdm cAFrpii suntanimale rcle qi respinIn||rI ali atinssaua(i Afi vezutLreodata unul in libefiate, Illloirrc'1 rrru$oat de vreurul? llrHt l)c co credem atatdedrici ur$iikoalasuntni$teanimale cAnu suntplini depudci sau Chiarcrede(i $rl( fi simpatice? de degetca oricealt animal {0 |lu suntcapabilisi va mu$te rllll)llic? stl vcdemcum funclioneaze spdlarea crierului in materie suntconsiderat nigtedelicath,r linrcnte.Crcvelii $i langustele Dacae si ne luim dupi h,\r cel puiin afa ved eu lucrurile. nu diferi foafie mult de scorpioni.Sincersi fiu, llllri:ct, acestea r' ,r'r tirn nicrodala renlat si m5ninc un rcorpion nuciis ar lr rrrl o asemenea ocazie,iar dacda$fi a\,rlt-o,nu crdce a$Ii r, Lltitsi-l inghit ftue sd vomit. O se spuneli: fiindcde ,,Asta |,|| irvitor " Pdrfi otrhvitoareexistein majoritatealucrurilor pe | ,|e lc mancdm, le evitdm. E posibilcascordoarcepeacestea E la fel de Sepoateli asta. t,rr'||iisi aibdun gustingrozitor? gust grozav. gustul aibi Nu cred ca si aibi vreo si un lr,\ibil rrl)ortanta, fiindci eu tot a$vomital ( rcdcli cd a! puteamanca un vieme gras,zemosqi viu ffue | 1unnitali? Cu toate acestea, multe creatud,printro care se qi rrir1i rrrd milioane deoameni, considerd cdviermiivii sunt un prezenta ,l( lrciu. Atuncidece neingroze$te uneilarveintr-un rrr[r'] in lbnd, in acelstadiutrebuiesdfie inci 98%mdr! Gendul r I irr puteaconsuma camede cal saude caineestercspinputea daseama tlirlorpenhumuli dintrenoi, darcrcdelicAne-am 'lL (liferenladinffe un curry de vitd sauunul de caineori cal, ,I r.rI amfi legaf la ochi?$i chiardacd amobserva! cene-arputea ,lL lcfnina sdfacemaceaste distinclie dacinutocmaifaptulci i||r lbsteducati sdgandimata? imi amintesc fbate clar candam mancatpentruprima dati I irincare chinezeasci. Mi s-apiml ci tiiesc o adeverad avenhrd. | ( lud de mancareprccum ,,supdde aripioare de rchin" sau

40 /GBEUTATEA IDEALA, I\,1ETODA U$OABA A LU]ALLEN CARB

OBICEIUFIILE NOASTRE ALII\,IENTAFE / 41 /\tLxl'r', sc pare cA putem fi convin$i ci orice poate avea t lrrrr sauviceversi.Sdne gendimbunioard la salivapasirii

,,supadin cuib de pasdre"imi pdreaugreu de digeratchiar $i la nivel mental,ca si nu mai vorbim de procesulfizic in sine. Mr-amimaginat un cuib desturzi,plusinsectele gi excrementele aferente,aruncatintr-o.oalecu api Eifieft timp de weo zece minute.Nu m-amgandit atuncicd,dati fiind vechimeacivilizaliei chineze cam de cinci od mai mare decata noastre , popula(ian-ar fi putut rezistadacdceeace mancaar fi lbst dAunitor Nu miam imaginat nici cAceeace mi seso canuavea cl o legAruri cu ceea ce mdncau milioane dechinezr. ci repre,/enra o varianti occidentalea bucitiriei lor tradilionale.Aveam sd baresc o experienfa similad legatd decuny cafva ani mai i5&iu. Apropo, $tiaii cAprincipalul ingrediental supeidin cuib de pasireestesaliva utei pdseri numite CaveSwift?Nu qtiucum suntelivoi, dmpe mineunul,imaginea uneipe$oane ca.re scuipd peJossaua unui fotbalist carefaceacelaqi gestpe terenul 4e fotbal me umple degreat5.Oaresupadin cuib depasdre chiar are un gustatat de brmincatpishrile CaveSwifl si fie pe cale de disparilie din cauzdcd salivalor e la mare cdutarc? Daci atunci candaveamzeceani mi ati fi spusci aSputea manca melci$i picioare debroascd nu numaifiiri sdvomit,ci chiaravandimpresiace-miplac,nu v-a$fi crezut.Fdreindoiald cd voiajul romantic pe Senala bordul unui BateauMouche, dupace am consumat mai bhe de o sticli de vin, a contribuit la aceasti senzatie. Nu mi indoicsc ci am saturatmomentul, insemi-a plecutcu adevelat gustulmelcilor$i al picioarelor de broasch? La ultima intrebarenu v-al puteada Lrnrhspuns sincerAmbelefelud demancarc emuinecate in sosdeusturoi. Inainte uramustuoiul,acuma ajunssi-miplac6.Oarede oe md incantdgustul unor mancdruridoar atunci cendcontin foarte mult usturoi?Cum putemfl atit de naivj sd credemcd stmlim gustul unui fel de mancare carea fosl condimentat cu un ingredimt atatde puterniccum esteusturoiul,candde fapt ceea cenoi simtim,iar cei dinjurul nostrumiros,e.ste usturoiul!

vf Swill. OarechineziiaufostmaniFula(i Siauajuls sdc1eaila pecareeuil consider tlr l(|utu dezgustitor esle minunat, sau nrr l()stsupus unuj proces similar$i credci cevaielit din lrrrr fc un gustoribil? I I Ircvoic detimp,inteligen(d pentru a schimba Siimagjnatie h rthrrcide o viati, insAchiar$i in acestc condiliinu trebuie vrt rtristati. De accea, a treiainstrucliune este: ljtt|peli cu o stare de entuziasm ti bund dispozilie |'rol)rbiI cdvi separcdificil, probabilcd inci triili srdricare panica lrr!, lr h o u$oara la pesimism, apoila panicd profundd, cu o depresie absoluti, Accste sentimente lr |llr r n culmina sunt f| r|/ rllc dc amintireasterilordefrusharefi nemultumirc pe care lr r(rrr(lLfatoddeceteori ati incercat s6urma(io diete, com_ I' trrrt, crr picrderea increderiiin sinela careati ajunscaurmare |l,rt(.!r()r'cqecufi qi cu creditlacAve lpse$te acellucrunccesar I rr ir nvea succes. ln 'i I vri iitre bine in cap cd e$ecudle de care a{i a\'ut parle lrt| " (lirlorcaza in nici un lel unordefioienle de caraclerl 56 cd vA cer sd statiin picioareqi sAridica(iin aer |r' .r Inrnem poate facasta. Acumvi crst |lt r,l|rlstengE clarci oricine tlrlr r(i piciorul drept,IeId sil aducetj inapoi la solpc celsteng, ltr 1jr lcl incatsi remanefcu ambele picioaresuspendate in fl Nrr I micar n-o sdincercalisi facetiaceastimiScare, fiindci Probabil nu putetiexplica llrlr ( ir c irllposibil. in temeni qtiin_ ll Ir, | (lucc c imposibil,insenuestenevoiesi o faccli,atata \,reme I rli r/,/l ci e de nercalizat. Aveti clrmvasenzatia cI ali sufeit rrr L:eei Cu siguranlS ca nu. | ,r dite ori ali incenrat sevd inEi geutatea subcontrol rmnaod r' Ilr.rr. ali incercat sdobtineli imposibilul, dinmotiwl pecare \ | | irn cxplicatdeja:dietele nu daurezultate! E$ecul nu s_a

CABF IDEALA. METODA U$OARA A LUIALLEN 42l GREUTATEA

OBICEIUBILE NOASTRE ALIIVENTAFIE / 43

datomt Lurorlipsuri ale voastre,ci faptului ci aii incercat sd imposibilul. Dacde ulor deinlelesde ce e imposibil atingeti picioare in aoela$i timp,dece nu ve e h sAvAridicaliambele pentru qi carc a (ine o dieteesie uSor sd vedeli motivele fel de motive. Existaoeteva un lucm imposibil? Unul ar fi acelacdoameniicarefac rechmedietelorcreeazd qtiinconfuzieatuncicandoferd motive foarteconvingatoare, pfn careneasigurica acestea lifice, iosefiri indoialdnerealiste, vor functiona.Un alt motiv esteacelacd unii dinhe voi ali a\ut prcbabil la un momentdat succes ou o anumitametode,ceea rezultatul dorit.Din pici putetiatinge cev-a fecutsdcrcdeti pe carele-ati realizatau cate,nu ali reuqitin final! Progresele problemb p marea a dietelor Cel mai confost termenscurt vhgetor motiv esteinsd altul: deqisuntemconvinli ci ne lipsegtelucrul esenlialpenhu ca dieta noastri sb fie incununatd cunoaqtem desfuioameni careaua\ut voinlanecesari desuoces, ca sareuseascaFumilodi cred ce doar lipsa voinlei ii opreqtesd tnunle la fumat. Eu i-as intreba: ,,DacdrdmeneuiErd tgari la o ore qamergeti redin noapre. cdrdc depane sunteli Jr.pusi foane lerz ca sd vi put4i cumpemun pachet?"Un fumdtor ar fi in stare sA taversezeinot CanalulManecii,doarca si faci rostdelgeri. in mod ironic, tocmaivoinla lor defier ii detemind shcontinue pe voin{do fao sAfumeze.Fumatorii carerenunlhbazandu-se putea la cd ar muri din cauza unui cancer doarfiindceteama de pldmaniestemai putemicd dccatiluzo a lor dependenli \oinl5 pentru cine\a sA ignore lne\oie de multh ca ligari. qi stigmatul mizeria in pdvinlasindtdlii,cheltuielile, riscurile I a urna ufinci, nimeni nune 5afume7e. socidl )i \a conrinue pe tumitori se fo(eazd sd tumdm.Nu lipsa vointei ii opreqte renunte, ci un conflictde interese. Dietele Acela;i lucruseintamphqi in cazuldietelor. O pate a creieruluisp(me: o folmd de schizoftenie. ,,Suntglasl spune: nesindtos ,,Tarc si ulat", in vremece cealaltejumetate

ti rr nrrliplicea sd met1anc foitajul acelacremos." Esteun rr Ill rrl rl dodnlelor, permanenta o luptea celordouA opluni. I Irtr(i-vi la oamenii care reu{esc sdlini o dietd sau, maibine t. |]rcci desprc carecrcde1i ci reuqesc. Nu-i a$a ce facparte
actori,jochei, balerine, Il l|lUmitecategorii: boxeri,atletietc.?

Ir(.lri penhucarenevoiadea-giconholain pelmanenth greuglor ||rrcstcdoaro dorinli, ci un lucruabsolut esenlial. Nu atata vremecatvoi ccda(i tentaliei de a manca llr\lrli car acel pentru ll|llIi. irl limp ceei nu indraznesc sdo facd, ei va deveni A1i observat ft /rlrilmai pre,tios? cd o marepartedintrecei mai susseumflecaniqte ltrrl|llirx].{i baloane dupA ce serehag iar unii chiardinaiote? tll|| lnr)lcsie, Relinelicd aceqti oameni rremecatdorin(a IrrIrrrIslabiatata dea fi slabiinvinge tentalia r| r rrrrinca. Ei aunevoieinsddc discipline ca shobfne acest r',,rllrl, motlvpentrucare eunuconsiderclsebuourd desucces, |t'ilc oi ajungla autocontrol, dar auEio pemanentistare de tl rrrrrllurnire. ln line, sd accepfdm faptulcd dietele nu ve duc la nici un inseceea tr.,,rlrirr. cevAfacesddali gre$ per nu suntdefectele i'{r'rlc, ci lblosirea unei metode gretite.Am mai spusde ce I\ll lr )l)A UgOAR A.nu necesitd o vointdputemica $i nu estc rl ' rr rrnexerciliudegAndire pozitivi. Cu toateacestea, e necesal rlr rrn(lili optimistsau,mai binezis,sdrenuntali la gendurile All)iniqtiicarcreu$esc sd escaladeze Evercstul teiesc un r.\ |rir()fdinarsentiment deimplinire fi de eltuziasm.Ei auparte 'h rr'cstctrdii chiardin clipa in carle incolteste in minte rl,,r|llr dc a faceaceasta incercare. Sentimente]e nu ii pirA|l r, l]oparcursul ascensiunii, carcnecesitd un mareefoftfizic destul deindelungatd a preg5tirifl ri( nlal,$i nici in perioada l0rtirir dntrenamenhrlui. qi Emo{ia bucuda lase loc descurajdrii rli!r rtulci cand,dacae cazul, teama de e$ec le dAtarcoale. AILrnci candcomparincercarca dea vd controlagrcutatea cu rtrtlir dc a escalada Everestul risc sdve intdresc convingerea

44 /GFIEUTATEA IDEALA. I\,IETODA A LU ALLENCARR U$OAFA

OBICEIUFIILE NOASTRE ALIIVENTABE / 45

cd suntetipe cale de a comite un act de curaj care,dacenu e absolut imposibil, cu siguranld e foarte dificil-Nu e chiara$a. - e un fapt demonsfat. Estelbaft greusdescalaCezi Everestul Chiar $i cu o planificare atenti, pregitire fizicb adecvate qi o starc dlr spirit potrivitd, pot apirea evenimenteimposibil de controlatde cetrealpiniqti cum ar fi vremeaproasta qi carc le pof disffrge $ansele in aoelatitimp, poatefi ridicol dercu$it?i. greutatea. de simplus6-!icontrolezi Peste 99,99% dintreaniplanetdfac astape parcusul vielii fdrd malele de pe aceaste ca micar sI i$i deaseama. Daci veti pofif insdcu un sentiment d teameSineincredere, vd veli distruge$ansele chidr dinainte de a incepe. Trebuiesevi fie clar ce nu seva intamph nimic rdu.Dimpotrivi, srulte{ipe cale de a indepfulaaceaumbrd intunecatd carein ultimii ani nu v-a ldsatsi vi bucura(ide viata aqacum trebuie.Cel mai grav lucru carevi se poateintampla estesd nu reuqili,dar oricumn-o si vd fie mai riu decit v:i erainainte de a incepe.Vd aflali in posturaextraordinard de a nu avea pierdut. parte, nimic de Pedealtb aveli foafiemulle decagigat. O femeiecarea folosit cu succes metoda measpunea cd ematetdetlcantata,inceta ajunssA iQiplictiseascltoti pietenii cu tot felul de detalii.Aceqtiaaubotezat-o rends,,evanghelista cuti". Nu-miplace semi consider evanghelist, inse,Jenescuf' e un telmenextraordinar, carcconlinechiaresenta aceluiminunatsentiment deeliberare dintr-olumea inhmericului, f:icii, ignoranleiti a disprelului de sioe$i trecerea intr-olumea luminii, sAnfudlii a respectului de sine. Exact asta am simtit $i eucand $i amrcalizatcd delincheiacaremdpoateelibemde omul $as caremi intemnilase ataliaani. Vd propunsdnuluim in calculposibilitatea unuie$ec. Nu citili aceasdcarte ca sd dali greq,iar METODAUSoARi cu sigura4eva avearezultate dacd vefi urmaTOATE inshrcliunilo, inclusivpe ceade-atreia:

Itn tlr\i

cu o stare de enhaiam ;i bund dispozilie

{ /rsr vat ajutsaatingeli acest obiectiv, am sefolosesc dou6 IlJrrn(ii simple.Pe prima am mai menlionat-o estecea t/r(lc animalele silbatice. Ele detindeiasecretul. Da. oea (hur l o sdvd pemiti sii le impefiSqiti taina$i screfere la [f||r O sAvA intrebaliprobabilce legAtura existeintre o
t rl fi grcutateavoashd, in afalh de lbptul cd, daci af me

nl rl|rll pc jos qi a1iconduce mai putin,v-a!i putearezolva lf furlitate,maqinile$i colpul uman au lbarte multe in frrrrr. Ambelesuntvehicule destinate si ne hansporte. Au pentru lrr\ |,rr dc lucruriasemdnetoare a functiona in pammehi |lt'lIrr Nu pottuncliona ftudprovizii suficiente decombustibil regulati ca si poath tt ,r,I Ambcleau nevoiedc intretinere lrr, tr('rrrcficient$i si nu sedefecteze. | ' .r.,rotu.idoua diferenrc majore Intre ma$ini ,i cufputrl, ri('irslre. estc foafte important sd fim con$ticn(i de le. $i \,r , rrc(i poate cdveli avea nevoie deo diplomi in mecanici Irri,':, (lc cuno$tinte medicale despre cumfunctioneazd corpul ':r .a r'r"rr pulelipafcLfgc rerl Vaa<i8ut acesr ca nu e ala. I trri ||rca apclcz la nepotul n1cu atunci cand vreausifiusig1ll I ircllislrez ir program I un TV, v-am mai spusdeja cdjargo!|| r(hnic mi separcgrcudein{eles, plictisitor fi ncintercsant. \',r |r(nnit ca nu veti intAmpina nici o dificultate in a-mi urI r ii inleiege teoriile,chiar dacenu ati condus niciodad l'rirnadifcrentiimportantb dintreo maqina qi corpuluman r,rrLlcgati de complexitate. Cotpulumanestecearnai comde pe pianetd de un milion de ori mai lr r, ltl ma$indric ri'rrt)lcx:idecatceamai sofisticatd navi spaliale carea fost , I r rrr'uiti vreodatd. in comparatie cu acesta, o maqinA cstela lr,l (l( complexi cum esteun abacf4d deun computr modem.

,16 A LUIALLEN CABB / GFEUTATEA IDEALA. I4ETODA USOAFA

urmezi cu sfmtenierecomandidledin ghidul proChiar alac5 mediedeviali a urei maginiestedeaproxiducitonrlui,speran(a ani, in vremece inima noashhpompeaza mativ cincisprezece pe tot parcu$ul vielii, frIi si incetezevreo secundi, neincetat in modconstant nenunirate abuzuri. ir ciudafaptuluici suportd Avem de multe ori tendintade a nu da importantdcorpt ui areo complexitate inuedibild, tocmaipentnr uman,desiacesta putem mecanismele sofisticate.Tocmai de ci nu-i intelege a$a cummerite,adeviratacomaceea esteesenlialsAaprecienr, plexitate a

b. tncreotoa mastnafle

Incredibilei a$tudrii

probabil ce ati avea I)aodv-a$ceresdddicati menastangd, rr.voie de cetevasecunde ca sevA dai seama careestestanga, Ilsrl pu(inioameni ar considera ce aceasta esteo acliune compoate fi dresat si o facd. Imaginali-vd l'licrta.Chiar$i un caine , lnr ar fi dacevi s-ar cere sd-i convingeti pe toli locuitodi gestin acelaqi timp.Chiar$i apebndla l,l rcteisAfacdacest tr Ir ricile modemede comunicare ali aveaianseinfime sdreu'rrli fotu$i,folosiliacelea{i actiunide coordonare de cateod lrfcti miqcfuisimple,cum ar fi gestulincon$tient devi scerl!lllr la nas,

( i)rpul vostru estecompusdin miliarde de celule, frocare r||Ilrc elefiind o entitate distinctd, carefunctioneazd totu$ica pe pircursul $r intreg vielii. Sunt4ila stare sbcurd(ali mere, rr eiliti ziarul,sdjucaiicd4isausi rispundeti la telefon? Sigur frl (Lr - nici una dinhe ac{iunilemenlionatemal susnu oste | 'r |1ccomplicati.Dar credo{i ce a1iputeasA ducelila bun slersit vrcuDa dintreaceste actirmidad ati incercasd le facetipetoate r1,1,(latd? Sc $tiece unii oameniauabilitd(i extraordinare iD domenii pictua sportlrl, muzica, sculptum, etc., insb miliardele l)rt.cum rl' ccluledin corpulnostruaumai mult decato simplxmisiune, zecidesarcini complicate in acelaqi timp,petot !r ildepiinesc viefi. llrrursul Iric ce dormili sausuntetitreji, pbmanii continudsdinspire Irxrgonl inimapompaz5 in continuare oxigenulqi altesubstante

A LUIALLEN CAFR IT,iFTODA U$OARA IDEALA48 / GFEUTATEA

INcFEDTBTLA MA$rNARrE /49

prin sislemul citre organele careau nevoiede ele. circulator, Termostatulvostru interior conlinua sd mentinl sedigere corpuluila nivelul potrivit. Coryulcontinud proceseze sd elementele nutritive sd asimileze si bdtdlie vostruimunitarpoarti o permanenti rcziduale. Sistemul penhr a invingeranileqi infectijle. functioneazi estec5,aiatawemeolt toateacestea Problema nici un efott con$ientdin partea automat $inu presupun Nu e nevoiesecunoa;teli avemtcndintade a nu le lua in seame. toatedetaliile tehnice,insi e importantsi conltientizali incrca corpuluiomenesc. dibilacomplexitate Mai importantinsi estesdinlelegelia douadiferenli majori dintreo ma$ine Sicorpulvostru: Omul a creat fiatina, dar nu s-a creatpe sine insuSi!
au loaleaceslca cu conlro cc lcgarura \; puleli rnheba

r lltci fbme de inteligenti. Me voi rcferi in contjnuarc, in !l lrr convenlional, la aceasta formedeinteligentd numind-o lorul sauMamaNaturd.Mie penonalmi-e greusi cred nrrsLCreatoresteun bdtrin cu barbdlungi gi albi, carenu L./rllccva decatsd me lini sub observagie qi si imijudece greu rirlc. Mi-e sa credci se a$teaptd ca eu si il venerez. printr-unouvartde gnulmasculin, llrr(kl l-amdenumit a1i
ol|cfcdeoi eu il ved ca pe o fiin{d umand,mai precisun bir-

greutilii. Rdspunsul e simplu:reprczinchiaresenta impotantsi fili deschi cieste foarte UgoARE.Ammai spus
citre odce idee. METODAUSOARA estecheia care vd va rczol-

va problemelelegatde greutate,iar dacAvef inlelege penhua folosi trei capitole, veti de[inecheia toarele metoda, flri rczeffe, il putemconsidera, a$adat Omul a cleatmaqina, cetip decombustibil celIIIai in misuri sAstabi]easca $i altemate_ penku fiecdrui model in pate. inhe{inerea riale suntnecesare cdhebuiesdfim experliin matcriedemaqini Astanu inseamna la fel cum nu trebuie si fim electricieni ca sd putem apri la dispoziti nepuniDtotdeauna unbec.Adeverafispeciali$ti dccat iarnoi nu trebuic mxnuale de ulili/rred produsclor. acestora. instnrcliunile urmim dupi cumnu a Omulnu s-acrcatinslpe sineinsuqi, Dacanu omul a fost cel rici o altafiinld de pe planetS. ci el estcoperalui s-acrcatpe sineinsuqi!inseamnd

I n | fi ca $i candun computerar puteafi suficient de intecA omenirea a fost creatd dupachipul li lllrrl sa considere gi rea sa, o singud liinli lrfrrrlrr umand asexuati a construit hrrlr r(nnputerele fi restuluiversului. Am numit Creatorul fiindcd nu qtiucumaltcumva Irtrrlr rn temendegenmasculin, r1r||u rcferla el. Ceeace nu poatefi contestat eslefaptulce ln ol ( i calorestecu siguanldde tm milion deod mai ifleligent rlr,rl IiinlaumnD:| l\'unde ttim ce $i candarffebuisi mancdm? Ca oricemarlr'r, odatd ce am pirdsit pentecele mamei, o Lremesuntem rlr;r'rrrlunli des6nul ei saudesubstitutele imbuteliate aleacesI)Lrpd lrr,r cc suntem in{drcali,oamenii, mai Fecis pirinlii trrrll, hotirascce vom marca-De undevor Eti aceqtia care |rincarcaceamai potrivitdpentrunoi? De undeiqi iau r1,,r' l|r1,,|rl{iilc?Au la dispozilie o sumedenie propdii de surse: medicii qi nutritioniltii, dar mai cu putemicele seamA, |ll|r|r(i. carcfolosesc publicitatea Ifl,. l(.nrcdiaticc, $i tehnicilede spehrc a vindecatmai mult. ff | r.rcruluipl3nhu N rf fi fostbinedacd cel carene-acreat ne-arfipus la disun manual de utilizare, in aqa fel incatsi im exact lrr/rlrc'si | | r rind sd mancim,ca sI nu mai f1mnevoitise punem in l | | rxrrcnF in balanli volumul marc de infomatii conftadictofi lrr lr' , rfc il primim de la erpe4li umani?Am ve$ti foarte bune
lx rlllr voi:

Tocmai asta a Jiicut

50/ GREUTATEA IDEALAI4ETODA U$OARA A LUIALLEN CAFF

tNcREDtBtL A tv A$tNARtE/51

Poate nu vi vine si credeli, darcumarfi cu putinli cao lomi deinteligenle capabilisAconcape un obiectat6tde complex cum estecorpul uman,ca.si nu mai voabesc de nenumantele miracolecreatede MamaNatur5,sdaibi naivitateade a pierdo din vedereun lucru atat de simplu, cum ar fi un ghid oarese ne invete ce se mancim, in ce cantitateqi in ce moment? Cumvi inchiputi ce ausupravietuit animalele s5lbatice de-a lungul a catevamilioane de ani? $i cum vd imaginati cd au rezistatstrdmoqii no$triffui supermarketud, cuptoare cu micromde, casi nu maivolbim demediciqinutritioniiti?Noi, oamenii, gim doarde cateva sutedeani cd existdluuuri prcsumcalodile sauvitaminele. Creatorula inzestrat toatefiingele vii, inclusivpe noi, cu rm manualde utilizare.Animaleleshlbatice umeaz5toateinshucprimite qi probleme de aceea nu au legatede grcutate. ,tiunile Probabil cd $i voi tei{i aceea$i iluziepe carcam trdit-ogi euceamai marepadea vietii. in tinerete aveam mariindoieli pfl\ in inlaexislenlei unui Cfealor. proCred c:la\camaceeali blemi pe careo aveaumilioanede alli occidentali. Miam incput viatacu mintea deschise. Mi s-aspusci existi zane, qi Mo$ Crdciun, Dumnezeu un bdtr6n cu ba$5 lungd$i li albi, carc ne-a creat,care ne protejeazi, ne cunoa$te flecare gandSifapldqi nejudece gle$elile. Nu mi-aluat mult sddescopar ce zanele $iMo$ Cdciun emu doarni$tebasme. Atunci aminceputs5mi indoiesc deexistenla lui Dumnezeu.La urma umei, invAqasem ci nu te puteai incredenici in ce citeai in ziarecb sointamplase cu o zi inainte. Cum aSfi putut lua de bune scderi desprcevenrmente carese pehecuserd cu mii deani inainte.mai cu seami daci em dsprco cartehadusddintr-o limbd foarte veche? Eraupreamulte confirzii qi contrudictii.Cinvaa fost de la inec in chip miraculos- sd ii mullumim lui Dumnezeu. ,,Dece ingdduiesd aib5loc cutremue?" ,,Cinesunlemnoi si

ll(lccamceileCeluiAtotputenjc? Trebuie si avemcledintd.., N(|puteam accepta aceastd stare delucruri. Mi_am zisci, daca l)lntnezeu pdmeqte ]aude pentrutoatelucnmle bunecarese lrtrinrpli,ar fi cinstit$i sd_$i asume vinapenhrjdezastrele care rr l)ctrec in lume. I)acdDumnezeu a ffeat totul, afunciinseamne cAa creat$ |l(lul, De ce ar c1a un asemenea loc un Dunmezeu bhnd $i a loltc rertdtor? Daci el ne-aconceput, {Iecenu ne.aficut $i lipsti .h l\tl(alcl Dacaun muncjtof lncompetmr dri vrnape uneltele l rr.rc fel de murcitor e acela carenu arunca vinanrcipe cl, ||( i peunelte,ci pe obiectulpe carel_acleat?Cum sdne aqtept/rDdela un copilsecreade, saumecar sdinfeleage, cesuntem hlrstcrnali pe veciedin cauza unui Du{rnezeu carea lAcutun 1|{rLr de mantuiali? Minteameafragedd nu a putut accepta toateaceste lucruri. I cl rnai greu de inleles mi s-auphrut siguan{a cu careprcolii sdgtiececredea lr rtrndeau saucevoiaDumnezeu dela noi,de lgituri dircctcu el. Dacdaveau liirLa ar fi a.t,l]t legdturidirccte, r rrl clenu-l intrebaude c aveauloc cuhemurele? lrfam insetatdupi r;spunsuri, dar acestea nu ma mulfu_ rrrirru.Insi principalul motiv pentrucaremi_afost imposiiil , I .rcd in Dumnezeu era acela ci, defi preoliipredicau cu o , i,nvrngere absolutd, existau prea multecredinle dife_ $ireligii rk. toate de{nendadevdrul. DacA existi mii dereligii 9i credinfe rlricfite despre Dumnezeu iDsearmd $i creatie, cd suntgreqite rr'r rc.cu exceptia uneia.Nu mi s_a datnici o dovaalb cd fusesem f(hcat in spiritul credinti adevimte,mi s_acerut insi sd md r,r/ t peaceasti credi4d.Dacdtoate teoriilecu exceplatmeu 'rt (lovedeau gre$ite, vreodovadA $i nu exista ci aceasta depe rr|lal era corecti,matematic exista probabirlatea ca toatesA
rf gre$lrc.

/\m ajunsnu numai si_mi pierd credinta,dar mi p6Tut s_a I t'rcctca qi ceilaltioameni si aibdindoieliqi incertitudinj la

52 / GBEUTATEA IDEALA, METODA U$OARA ALUIALLENCARR

tNcREDtBtLA MA$tNABtE /53 lfl foate fi tigdduit, qn adevir valabil, indiferent daci crede{i $rr Du in Dumnezeu. Aceia dintre voi care cred in cel Atotse gandesc probabilce eu am sd le pun la indoiali Inrtcmlc fr'ljdrn{asauca am lhcut-o deja_ nimic mai departe de adevdr. Oareuniversula fost ffeat de o fomi deinteligenlape care (r umim in mod genericDullrrlezeusau esterezxltatul unei flIrplc coincidente? Existaoarneni careprivescevolulia$i r(rloctianaturali drept altemativela teoria clea{iei, la fel cum ,I'l l-J.L$ieucandva. MAjnrebcumdmpututll atdl denai\. M..rrn mindrir anide-a rdndulcu minrea mealogica. analitic4 rlt.cxpeficontabil. Adevdrul e ci mintea nroaera ca o scorca l|tlir$i.Refuzasem sdcredcd existi un Creator, fiindci nu mi l'llcam bizuipecrcdinli- aveam nvoie dedovezi. Mi intreb i [rD deam fo$ atatde orb,candemmin permanentd inconjurat Inaginali-ve c?isunteli primul om careajungepe Lund. in r||i i bcul decoruluinaturalcompusdin stanciqi pietri$, stralu, cttcun inelcu diamante. Vi gendilicumva:,,Ce coincidente, r|| Inelcu diamante s-aformatdin haos?'. saumai degrabi ve rrilfcba(i:,,Cumnaibaa ajunsaici un inel cu diamante?.: E drept , rrrrninel cu diamante nu e un obiectextem desofisticat, ala ca rr ir fi imposibil si ne inchipuim ca s_ar fi putut foma in mod frlural a{i fi descopedt in nisip un Rolls Roycenou_nou!v_a[i .l)acA . lr ildoit mecaro cfipeci a fost creatde o fiinld inteligentdi ( rcde,ti cd un obiectatatde complex cumeste ,i de sofisticat rl l,lolls Royce ar fi putut s6 apalh din inmmplare?Doar un lnfe neghiobar puteacredeafa ceva. Atatavreme_cet ve vine greu sd credeticd un Rolls Royce rrrputea ajrngedin intdmplaxe pe Lund,in loc sAfie creatia unei lr rtc inteligente, carde dificil v-ar fi sd accepta(i ideea cd o lrliilnAnecareestede un milion de ori mai sofisticath decet |llr aselnenea autovehicul ar putea fi rezultaful unei simple ,lrDcidente?

fel ca li mine chiar $i preo{ii carevorbeaucu atatasigumn(d qi autoritate.in fond, conhadictiile ti indoielile erau la fel de evidente$i penfu ei. Adevdratadovaddpenhlr mine em alta: in cazulin carecinevaar aveadegendsi comitdun pdcat,Si-ar ducependla capdtplanul dacaar credecu adevdrat ci Dumnezeuil vede?Poateveli credece da-Oarclm hot ar mai fura dacdar qti ce estepandit de un polilist? Cu sigumnli ci nu. Daci oamenii ar credecu adeverat cd Dumnezeule stie toate gdndurile o zi djudecatri. si faprele ri ca vaexiqta cu 5igumnla ce nu ar mai picitui. Apoi amdescoperit O/rgrreaspecrlJol a lui Darwin $i teoria Big Bangului. I ucrurile incepeau sacapete sens. indoiald si neclaritetile audispirut peste noapte. Nu mai existaDumnezeu. Din ,,supa pdmordialS"carea rezultatdin Big Bangau aphrut ruqte creaturi mimculoase, unicelularc, asemEndtoarc rmoramibe. care,pdntr-unprocesde evolutieSiselecqie naturab, s-audezvoltat p parculsul a trei miliarde de ari in fiinte cu trupuri omenesti, incredibilde sofi sticate. Am a\ut atunci impresiaci treiescrm momena oe exfl?otdinardiluminare.De fapt, acelaa fost momentul in caremintea mi s-ainchis,$i aqaa rimas ceamai marepartea vie{ii mele. Ala cum unii oamenirefuzi si inleleagdcAexistdnenumdrate contradic{iiin invildturile religioase,tocmaipentru cd nu pot acceptaideeace nu existd Dumtezeu, la fel $i eu am remas fidel conceptelor deevolu(ie$i selectie nah,r-a16, fiindci nu eram de acordcu teoriacd existb Dumnezeu. Am deschis subiectullegatdercligie. O seriedebinevoitori m-au sfrtuit sAnu o fac dacdnu weau sepierd o partedin cititod. Le in(elegperfect intenfia.Ateii ar puteacredecA,,Allen vrea sAmd convinge sd cred in Creator$i si mAindemnese pierd din greutateflindci CelAtoFutemic i$i dore$te ca eu se fiu slab$i sdndtos". ASvreasecladficem acest aspect. Nu am de gandsAvAcer sAvi bizuili peffedinti, ci peun adev care

54 / GFIEUTATEA IDEALA. I4ETODA U$OABAALUIALLEN CABB

tNCFED|B'LA MA$|NAFjE / 55

Nu cled cd avemde-afacecu o contradictie. IpoteticulRolls Royce de pe LunA ar fi considerat operaunui creator Specia umanaexiste,iar probabilitdlile.matematice spunch sunt$anse de unu la catevamiliarde ia noi sd fim rczultatul unei simple coincidente. in acest caz,ar fi inleleptsi conchidem ci am fost creati. Evolulia qi seleclianatual5 sunt,d asemenea, adevaru de necontestat, insi nu contrazicin nici un fel teoria creatiei. Rolls Royce-ulnu a fost creatpestenoaptepdn atingerea unei baghetede magician.A fost nevoie de catevamii de ani de inteligen{5aplicate,efoturi fi erod pentu a ajungela descoperirearu{ii care a fost folositd la Rolls Royce.candifi-vi o ctpe: dezvoltarea fiintei umanedin creaturirelativ simple,unicelulare este un proces aprcape identicgi,aga cumroataa cunoscut modificiri, evoluandin mii devarietelidemaqini,procesul de evolulie $i selecfienaturalda produso mullime de crcatud diferite.EvoMa gi selecfia natumld nu suntsimplecoincidenle, ci suntprocesede caxeCrcatoruls-a folosit penftu a-qi imbunet4i perfomantele. Ar fi o greqeahsi considedm ci p ]l teoria evolu{iei $i a selec{icinaturales-arfi ajunsla complexitatea cotpului uman frrd inteligentaunui Creator.Teoriasebazeazd Decredintaci hupul omeneso a evoluatde ia fiin{e relativ simple,unicelula.re, cum suntamibele.FArdindoiali, dacAar fi si o comparim cu alcdtuireacorpului uman,amibaesteo creaturi foartesimpli. Sapasram Insa profio(iile. O celula nue.tece\a 'inptu-Cr toatecuno$tinlele la carea ajuns,omul Sitehnologiaavansata nu poate crea o celuld vie care se functionezeindependent. Gandi{i-vhla incredibila energieeliberatdde un atom carese divide. Nu numai ci o simph celuh estede un miliard de oril ma1 complexd decet ceamai sofisticatinavdspaflali,daroamenii dettiinti sustinci inteligenladintr-o singuli celuli a corpului' umanestemai maredecattoatecuno$tiniele acumulate demsa umane. O singure celuldconlinemiliardede pafiiculeindi-

vI iuale - iar aici seopresclimitele microtehnologiei modeme. (. i c ar puteaspunecA fiecareparliculh nu conline cincizeci r[.niliarde de alteparticule? O celuli se compuneditltr-un spaliu cu protoni, elechoni careseinvartpe o$ita unuinucleu,la fj ncutroni fel cumpla_ clolcgmviteaze injuul uneistele. Oare stelele suntdoar nigte rrl0le carealcatuiesc o gala-rie? Iar galaxiile suntcelulele care rrleiituresc universul? Esteunive$ul insu$io simpldceluli a rlci crltitdfi mai mari, jar aceasta Ia rendul siu o componenti n Uneia incd$i mai mari? Li:run momentdat asemenea gendudputeallfi considerate r|l doarsimplespeculatii, ci adevfuate fantezii. Datele $tiin(i_ l.rrc rcleritoarela sfuctura matedei,pe care ie avem in clipa ,k lalA, ne demonstrcazi ce,indiferent dacd semereltesause rrrreqoreazd, celula primordiald secompLne dintr_un spariu ce i r'nllnemai multemicroparticule g$viteazd care injurulunui , ,)r'l) ccntral. N-ar fi o dovadide naivitate din parlea noastd !r eonsidedmcd aceastd structurd a materieio modificdatunci r rrrrtl i9i schimbidimensiunea? ( ) si vd intrebafiprobabilce legitud au toarace$ea cu pro_ l,l(nracontolului greutdtii. Tocmai despre aslaeslevorba:in io(r.rnii in caream crezutcd nu existi Creator, citre cinem_am r(lrcptat de cate ori am al,,utnevoie de proteclie, indmmme 'iLIr de un sfatpe inent?Citre specia ceamai inteligentide |)Lllnnet6.Omul a devenit Dumnezeul meu.Ca sAfiu mai exact, ,,in1cnii de$tiintd, expe4ii, persoanele educate, profesioni$tii, |! ,scsoriiunei tebnologiiavansate audevenitDunnez-eul meu. Alilla L.reme cet argumentele preofilor erauatet de categodce 'rr.iDacela$i timp, contradictodi te_am res_ fipline de lasune, Marea gre$eald pe l'r)s. caream comis_o a fostcd am respins !r rlcca unui Creator Am negattotul, Erd discriminare.Nu l|r um gandit atunci cd nu teoria creatiei era greEiti, ci intercelorcarepretindeau |reLarea ci seafld in centrullucrurilor

ALUIALLENoAFR METoDA ugoAF-A tDEALA. 56 / cREUTATEA

multi oameni Vreaude fapt sd subliniezun alt aspect: lmei simplecoinci dep5rcrecdmsaumaneesterezultatul qA opera unui Crcatot dar multi cred suntem inci si mai priveste exi foma in carcacesta in ceeace indoieli serioase creeze. Sunt unii sd ne I au detelminat si motivele care au mai pu,tineindoieli. insd nici cei mai feflenlj credinci nu suntin starosI il sune$i si il intrebece feluri de a ajunscu mult inai in acelaEi timp, omenira ne recomandd. tehnologiceinffedibi ta rivalilor sii, atingandperforman{e in ultimii ani. Ne mai mirim atuncice apeldmla expe4i cAndavemnevoiede un sfat?In fond, avemvreo alti solu{i Ne putemlisa ghida{i o solutie. Din fericiremai existd Ave{i MamaNatud, a|a cum fac Aianimalelcsdlbaticedespre incon' mai dev:reme Am vorbit cd me conhazic. senzatia dvalilor sbi, c testabilasuperiodtatea specieiumaneasupru mai avem inci multe insinuez cI umetoare si in secunda invetatde la aninalele silbatice. Nu estedoar o aluzie,este( afimatie caiegoricd.Penhuce suntemde depaftespecia de pe planetaSipentu cd multi dinhe noi mai avansatd lgdnrr5 dircctb cu Crcatorul,am devenitaro no avem ci
satLmai Dumnezeu ,i avcm tendinladc a ne considem

specte /. Ceamaiinteligentd de pe planeti

profesioni$i,pose educate, oamenide qtiinli, expe(i, persoane avansate. sori ai uneitehnologii Poatece am devenit arcganti,insi ce e rAuin a ne fo inteligenlaca si imbundtdtimcrealiile Mamei Naturi, To( asupm celorlaltespecii? penhr a ne menline$rperioritatea pdcate, mai nu Md tem ca, din astaestevorba. mai despre cu in conlmdictie acestlucru. Dimpotrivd,acliondm aici obioeiurile cazuri. incluzand in noarte multe Natui 5i expe4i. Ar fi timpul se ceremsfahrla$a-zi$ilor alimentare. ce a rcalizat Si privim indeaproape Cert fi.ii inteligentd specie de pe plqneta

pot distruge P:imantul bombe care Arr irrvdtat si conshuim acelor bombe? r |rr (niestenevoie. Cumjustificdm crearea Asadar, Coreea, Vietnam, de a opri rezboaiele. tr rrrcrrirea lugoslavia etc. suntsimple Falkland, h,llfil I'cnic, Insulele i aleimagina{iei noaste.Bombanu poatefi folositi frlrrrrrrrir pe preveni penhuca ne-arputeadistruge rr rdzboaiele lr,rrrrrr ..r Am creat o bombd oricealtdvia{edepe planetd. lrrrr rr|ucide tr : funclia. Oare amdat | | iftica, dar accasta nu indeplinit nl " fi-a pe candam oreato bomba carenu am tl,,\,r,|' dc inteligenld problemele, nune-a rczolvat ba Bomba |t,I r/I it si o folosim? putea annca r ,l rivA, una enolm5. Chiar daci am rl ne-a creat tllrr deamamentpecarcle-amcreat,cum amputea lr rrd fczcrvele d| ,Irrlllcfliinla carenlj-ainvilat se]e consffuim$i cum amputea Dacdamfi cu adevarat civiacelor informafii? t1r r I'rrpagarea putea mai inventa o metodd simpli nu am ll/ilr ii intcligenli, ( plardzboiul ftua sd fie nevoie sAdistrugem rr| rrir sa evitdm Ir ' ( nu mai incepem aceste cA cel mai uqor ar ti sd \r sigura4h ltrli lir fcflcclim acum asupraaltor mirl3ll3avantajeale civil! mela scadmare, dislugerea intregiiplanete ,ll ( i poluarea epuizarea resurselor minenle $i chimice, tltrliri ir)conjurator tercdisparifia bancurilor depe$i, hransfomarea rl,r'rlxpularca, gratuit;. violenla rl,,r letile in deqeri, drogurile tlr $i 9omajul, | )c cite ori n-a,tiauzit ce huliganii microbiqti suntinvinuili a i c io r i z i u n e lo ru rb l e s r i a lI ln t e n i n c 1r'r,r, r, rr rm p o r t a m e n

58/GFEUTATEA IDEALA. METOD.A U9OABA ALUIALLENCARB

CEAMAI INTELIGENTA SPECIE DE PE PLANEIA / 59

defomatii a concepluluide ,,omcivilizat" pe careil comparim cu animalele salbatice. Animalele silbaticenu comit actede vandalism. Ele ucid doarca si supr.aviequiascd gi rareoriomoarE un animaldin aceea$i specie. Ali auzil probabilci o vulpee in starese ucidi toti puii dintr-uncote!.ln acest caznu \,'ulpea esteceacareincalcdlegile naturii, ci omul,careplaseaziprada fireascia acesleia intr-un contextnepotrivit. DaoAo \,'ulpear h atacatun grup de pui in sdlbaticie, n-arfi pututpdndemai muli dc unul.Omuleste cel careii punela dispoziiie pmdd,Ibrdoa bieteleaniintl(3aga malesAaibi \.Teo qanside supmvietuire. lmaginati-vh cb ati ti o vulpe in circumstanleledescrisemai sus_ Singurul lucru pe carevi-l dorili estesi prindeliun pui fi sd vArefageli pd lilri$, fereca cinevasdvd vad:i,$i dintr-odatd izbucneste un ade; virat tdrdboi. Chiardacdvulpea ucideto(i puii, nu ii pc toti! Doar fiintele umaneinteligenteqi dyilizdte sc omoare gi se chinuie reciproc frrd sd aibi un motiv rational! Gendi{i-vd ne-aluat tlei milia.de deani si ajungem la stai diul actualde evolutie, dar exploziatelnologiej a a!,ut loc itr ultimasutade ani.Daci istoria vaprivi inapoicu un ochilimpede,carecredelicd vor fi celemai importante descopedri? Inventarcamotorului cu combustieinteme, a computerului, a televiziunii? Saufaptulca omul a reulit sdpundpiciorulpo LunA?SaucredelicA cel mai important lucru e acclaci, in mai pulin de o suti de ani, omenireaa inventatatatea metode de a distruge ceeace reulisesi construiasci in trei miliarde de ani?$i, chiardac5cei mai mulli dintrenoi intuimpericolele,panaacumnu am fost in staresi eliminim nici mecar unuldinhe ele. Avefi probabil sentimenlulc, iau in calcul numai una dif celedoud fetpalemonedei. A$ putea nega oaredescoperirile extcape ordinate careomenirea le-alicut in domeniul medicinei? Nu le contest in nici un fel. CredinsdcAbcmai strAlucirea unot jnventii ne facesepierdemdil vedereun alt aspect: ascmenea

lrrr'rrMlile pecareipcercdm sdle virdecAmsuntchiarrezulEstela ll cain romanul lui Steinbeck tll ( iviIizalici. Oameni unde Lennie ii ste rccunoscdtor lui George cd l-a frrr11l. vl|l ric la inec,uitandcd acesta il impinsese in ap6. l,r( ir suntem intu-adevdr atatde inteligenfi, atuncicum se pe carele domesticim, | { l|. io alarede animalcle noi suntem
r!rrir speciecaremoare din cauzabolilor saua agresiunilor

propriilorsemeni? rrl('{lin paftea Animalele silbaticesunt

rr r ,l,rborite de bolr.r'ue\ceplla ca?.urilor in carcmaladiile

rlirl,,rcrl. polufuij decarcsefacresponsabile tot msaumani, precum r r,r' deliberare a unur boh mixomaroza, cae 1':rndirii ,,rrolul de a distlugeo anumiti specie, lucrupe carenu a silbaticemor de lr,||ritsri tacdin celc din unni. Animalele accidentelol od fiindcd lrn||k, (lincauza sunt vanate deoammi ( LLrx)fhnlele noastre desprc organismul umans-auimbogitit r r,rrrrrirrabil in ultima sutede ani. Putemt ansplatta organe rr r)llirut rezultate geneuiDitoarecu ajutonl ingineriei lr ll,, lr oricccaz, chiar sunt mariexpc4i in acest domeSicejcare |lr r.eunoscce, in ciuda eforturilorde a petrunde tainele llr i, li(nririi colpului omenesc, ltim foaftpuline lucruri despre aceasti incredibilimafinerie. ll|,r ||rlin caref,rnclioneazd Sa rl, rLlirstrut de multe ori cd, pe temen lung, $tiin{anoastle mai multeprobleme llrr rlir creeazi decatsolulii. | )( ec pisicameapoate sAbeaapedin iazulpe ilor 17risi cevaI5u,in vremece eumdpricopsesc lh ||rliimple cu o fiir,.le rIr dc diaree in vacunge, de1a un simplucubdegheatidin pot nu doarse sha, ci qi lrrrLtufr'l De ce animalele s5lbatice rir rl( ryc la cateva ore de la na$terc, in vremece un copilnu luni bune? l!{l( nrerge Nlcdicinamodeme gdsirea areca scop uneipilulesau a unui magiccare poate ||i ,IrrI ment vindeca unanumit simptom. Ani rl, r firDclul am suferit deconstipalie, luclu dealtfelexplioabil. lr | (lc la nqstere suntem educa{i sdffedl3mcdboala$i suferinia

60 /GREUTATEA IDEALA, ItvlETODA UgOAFA A LUIALLEN CABF

CEAMAI INTELIGENTA SPECIE DE PE PLANETi/61

suntnatlriale.Trebuiesd fim p.egitili si suferim de varic polar,luseconvulsivd, rdceald, gripd,indigestie, constipati draree etc. etc. E cevanomal. Medicul imi va prescrie tmtament zile-problemele legate $iin cateva deconstipalie dispdrea. Credelicd o shuctud atatde sofisticaticum esre umana fostconceputi ca sdsufere deconstipatie? Ganditi_ la complexitatea miliardelor de cellrle pe carele contine.
Iost concepute pentnr a deveni canceroase? De ce nu mi_a

medioulcd sufrr de constipafie pentu ci minanc alimente

nepotnvite? in prczeDtavem tendinta de a rezolva orioe probleme

cauza, qinu ameliorAnd simptomele. Dacapicurddin tavan toatA vratacu o oalddedesubt ca s6sFange(i stropiideploaie sauinlocuili ligla lipsi? Poatcca accstexempluestepreaeviclent motiv privim medicina $i poatece din acest intr_omanieri lipsitnde logicd corpulomenesc este atatde complex, nici micardoctoriinu suntmai eficien.ti decet ar fi o maimuti oare incearcd sAvd rcpare calculatonrl. Dacd beculcareindicdniveluldebenzinA al ma$inii seap.inde, rezolvatjproblemascotandu-l? O asemnea solutien_ar fi doar o proslie, arfi un adeverat dezash. E d.eptcd s-rrpweacamolorulsanu .e opreasra imeJidl. in.c lutniniF accea nuc in slDe o defeotiune. Dimpotrive, e un avcftisment carev6 ajutdshv; dali seama cd cevanu e in regulii.De multe od suntem inclinali si considerdm dure.ilcde cap,tusea, febrasausenzatiile de grealaoli amo4eali dreplboli in sin.Nu e a$. La fel ca becul carclumineazi atuncicandnu mai avembenzind, acestea sunt doarsimptomc nea\cni/eala cr ceva nue in |<gul,i cuorgamsmulnostru.ln rnarcparte,medicinamodemdse axezud pe gisireauneipilule, saua uneilicori magice, saua uneialteforme demedicamentatie carcs:iinhltll acest simptom. Dar simptomul nu esteo boah in sine.Dimpotrivi, este un avertisment cAexistd

De multeod, cum seintampli atuncicandtu$im Inol)lcnla. I rorritam,nu e doarim aveftisment, ci o partedinprocesul \'rr(lccare. TLrsca reprezintd o mstodisigure pdn care Mama rrir nc ajuti sh eliminAm elementele straine din phmeni, li.l funr,atunci cendvomitdm, eliminem substantele otrivinrr (lrnstomacl ){ multco medicamcntatia pecarene-oprescriu medicii r|| || r inldturasimptomele dc caresuferimne agruveazd pror,||rclc. Multi doctorisuntacun de pirere ce medicamente Ir\ flrnValium sauLibriumpot la fei debinesi genercze anutll. Inobleme in loc si le amelioreze. Acestea functioneazA il iac pe pacient ltl l, l (r .llcoolul: sh-ii uiteproblemele, insd tl|r ,l \ ndcci. Candtreccefectulsubstanlci, pacienhtlarcnevoie tl' ,' rllr-r dozd.Medicamentele in sinesuntdiunitoareti pol n\, .r cllcle secundarc. Organismul dcvineimunla un anumra ' I r, Ir(irnrcnt, iarpersoana dependentd deeI va cipeta,pehngi ,,r r,,Lr l initial, alie fizice mentale cauzate deacea$e $i Fobleme $i .1, ttr,r(lcntn. ( irtcodatiorganismul dezvolti o asemenea imlmitatela tratal!' rr. inciitacesta nu mai poate ffea nici iluziacdteelibreazd rlr : res. Decelemaimulteori remediul presupuoe fie adminisli,|, ir Lr0ci cartitili mai mariin dozemai dese, fie trecerca la lrrlirnrent putemic, irr mai decirnaiperioulos. proces Intregul tq ( (li,Nroalunecare din ce in ce mai accelerate inft-o groapd
l I r , r II n d . Nllrlli doctod justifici folosirea unor asemenea medicamente |rr lirptul ca inoearcesd ii ajute pe pacienti sd nu sufereo |,r,k.rcnervoasA. Din nou, ei incearci se elimine simptomcle. I I r Lr(icrc nervoasi nu esteo boah, ba dimpotivd, esterm rcmediu |,1rl1rl fi un beculelde alamii. Estemodul firescin carecorpul .,tnrnc: \ rr ,,Nu mai fac faF sfesului, atetorprobleme gi reslr,rrrirl)ilit,iti.Mi-a ajuns!Am nevoie de odihna.Iau o pauzd!..

62 / GREUTATEA IDEALA. METODA U9OARA A LUIALLEN CARR

63 SPECIE DE PE PLANET,A/ CEAMAIINTELIGENTA ltrD ,l|il se b curd de succes,atunci cum sc face c6, desi instinc-

De cc clefanlii lriiesc mai mult decatoamenii,liri ajutonrl qi ftuh sAiti faci pmvizii medicilor, fale hainsauadepost pot supravi alimente? CumsefacecAtoate celelalte fiin1e
in acela$ifel, luclu de care il fost in stare $i onul la un m

dat?La urma umei. doctorii sunto apadtierelaliv recenti in istoria omenirii, ca si nu maivorbimdenutrilioniltili specia li$ti in diete,careau dcvcrlitcunoscuti doarin ultimii ani.it prezentconsiderem pmcticile medicalede acumo sutdde dreptactedebarba.rie. De fapt, corpulumanestema$inAria peplaneticeamai aptdsi supravietuiasciFiecare instinctpe posedim il care arc menireade a ne asiguracxistcnla, f1e neplacesaunu, iar ceamai putemicA afmeimpotriva boli estesistemul imunitar. Atunci candindeDdfiem simolomele uneiboli liri si elimi.
nim cauza, oprim Si semnalele citre creier, care ar fi alertat acel sistemimunitar incredibil de pulemic.

noi suniem singura fiin1e este acela dea supmvietui, tlrniearci I, ic ai cirei ildivizi ajungsdfie atatde ncfedciti,incatse in regnulanimal. csteun actnecunoscul lrlrfr(ll Sinuciderea Nu existe nici firr fimanecu lemingii?"o seme intrebali. depe stenci, in moddelibelat r|rvnda cd lemingiisearurcA
tr ,(\)|rulde a se sinucide,lafel cun nu $tim sigur nici cibalc-

pe plajc.Seintampli canoi si fim$i l( rf cazdintenlionat Dar crocodilii?Lacximile cara invltat si plengd. lh rlt n'llspccie , r')codil sunt false. fi, { ,)fpulomenesc incredibile. Dar pecatde este o ma$inirie deaceea trebuie sdin,teserioasi, ltx r.(libilieste,areo scdpare Defec tuI incredibi lei ma$iniilii

Imaginalivd ce suntelivictinele lmui nau&agiu. Pilotul elicopter localizeaze fldcirilevoashe desemnalizare,le stingo \e \ .punandu-;i: problemd Inroarce e:el catre baza. ..inca o $i rezolvat6."Credelice exagerez? Exactastafaceli qi voi atunoi candindepirtati simptomele uneiboli in loc sdinlaturalicauzal Poate cd mi considentiiDocrit atunci cendlovesc in civi: lizalia modeme. Aq prcferasblocuiesc inh-o colibndepnmanl inconjurati demla$tini?Cu siguranld cd nu. Dar nu sunt convins cd nu aqrcnunta la scutirca de taxeli la TVA sau traficul aglomeratpe careil indur zilnic intr-un mediupoluat ca si pot ajuDge intr-un birou undimi voi petlecetoatdziua, in schimbulunci cabane in miilocul naturii si al animalelors pemalulunui lacrcpoluat,cu apecristalind" pLnadepe$tii batice, Nu incapenici o indoialdce omenirea a {ecutprogrese exha. ordinarc in pdvin{abansmiteriiinfonnalieisauin caz.ul obtineri fi stocdriialimentelor La ce bun insd daci infomatiile trans" misesaualimentele stocate ne $mt ddundtoare? DacA civilizati

DEFECTUL TNCFEDtBtLEt MA$|NAF / 65

6. UeIeCTUt IncreotD et mastna|l

||r r|l'irrea intfebare. Vi seceresi daliun pronostic penh! un I rcnt sportivsunt doud penoane carevipot ajutacu un l, rI r puteliinteba nunai una.Primaesteceamai inteligentd ',,rllri de pe plateti, carea mai dat o sutdde pronosticud
r10fi similare, iar 75o% s-audovedit corecte.Cealaltdeste carea caqtigat milioanc de po unna uror lrrrnoi analfabet,

rKrrcapreviziuni qi nu a dat greqniciodate. Al cui sfatil Nimeninu poatecontcsta faptulci, tebnologic vorbind,omul sedeta$eaz5 vidit de celelalte speciidatoritd inteligenlei sale supedoare. ln afari de instincte,specia Lrmane delineqi capacil tateadc a memoraexperienle anterioare gi,prin deductie, folosi cuno$tintele astfelacumulate in diverse chcumstante. Aceasliabilitate de a deduce de a transmite informatii, $i doarde-alungul genera{iilor,ci de la o rase,culhrd saulim la altaplaseaza rasaumandcu mult inainteacompetitorilorsii, astfel incet suntmtenta{i sd credemcd ne putem controla propriilcdestine. Pdncipaladiferenld dinhe oamenili alt specii constl laptulcdvialaanimalelor silbatice este dominatd in special iostincte. Noi avemavantajuldea fi pistrat aceste hstincte,dat posed-dm in plus inteligenle,iar atuncicandinstitctele primaro logici intrein conflictneputemfoloside superio" li gandirea ritatearalunii pentru a tine sub control instmcrele. Acestaestedefeotulma$indriei umane. El estecauzaeqecu. rilor noastre nu vom invdlarcpede din greqeli, vom aj $, dacd nu doar sd ne distrugempropria specie, ci Sitoate fomele vialedepe planetd. Atatavremecatnu putemintelegece anume ne declanseazd instinctele, iar actiunile noasffe logicesbazeaz d pe dedLrc{il inteligente, dc ceteori instinctele ratiunea intrd in conflict, ni $i separenolmal si ne bazempe infeligenl.dA$ lTea sd vd pun
ll r|rDa? Avcm tendintashpdvim inslincteledrept mecanisme care

lr rh hlzard.Nu este a$a. Sunt rczultatul a tei miliarde deani pdsfuile r,rt)cdmente nu teoric,ci expeden(e eroli. iqi $i rt rrr)strui cuiburielaborate, iar peianjenii pot {esepenze rrl)lrcrtc doarbazandr-se pe instinct. $tiali ci, dacetinem ,rn{lr lirosimegi degreutate, panzadepeianjen estemai rczis|,rl'r (lccat oricematerial coDceput de om?Instinctul permite lnimalelorsi seinmul(easod, Iutrrror sesehrineascd $i sdfaci tlll, rfrl0 dintremancarea bunb$i ceaotrdvitoare. Animalele Irlllrlliccscpot reproduce lire preamultdtevaturA, cumseinin cazul oamenilor, lirlrt,|r fi fire ajutorulunui medic.Lipsa llll'l,t||rcloracademice faptul cdnu $tiusdscrie sauseciteascd $i l, rlcctcazl in nici un fel. Itrr 'ir|r ci exish oamenicareau atetacredin{h in cel Atotrl,!rc sauin capacitatea qi ingeniozitatea speciei umane de la oriceproblemd, incetsuntconvinqi !,r I frspunsuri ce,oricati rrr,i irf aflalaorizont, solulia nu va intarzia shapari.Singua \ |rlr, r (ic logici a acestciconvingeriestedatedefaptul ce rasa rr,1rr r gisit intotdeauna solutii. Suntabsolut sigw cAqi dino[ | r vcaula fel demulti iocredere cdspecia lor va supmvie,tui. { lrirf dacanu crede,ti in existentaunui Creator$i sunteli ' lrr cfc cAomuleste ceamai inteligenti fiinld depeplanete, nr lr pfeainfeleptsi contraziceti experien(a $i cunostintele ||| |Lr InlcdeMamaNaturi in maibinedetreimiliarde deani. I lr.lnri sane folosiminteligel{apentrua ne u$ura via{aqi

A LULALLEN CABF METODA U$OAFA IDEALA. 66 /GBEUTATEA

DEFECTUL tNCBEDtBtLEt MA$tNAB / 67

nu penffu a o umple de nefericire saupenhu a o distruge Nu vreausd suslinacumci nu ar trebui si ne folosim inteli seafldin conflictcu instinctul insdori decateori aceasta ar fi ralional si il umali pe cel din u1nd. in ultimele trei capitolemi-am propussdv,. reamintesc realizate ar fi lucrurile impo ant:oicat de gfozave aspect fumici pd neinsemnate cele mai mai mici decat om, suntem create de MamaNaturi cu miracolele compamtie ar ineficienta a ne mdsula u$or mod de cd cel mai Cred de un lucru sdnealcgemun proiect.incercali seconcepeli rimeaunei glinde, care,scipatpejos qi ignoratcomplet, an dupdan,penacandaf ajungedemiri incepesi crcasce unui stejar;acestaar tldi sutede ani $i ar producein lie speciala nesfr$if anmii de alte ghindecarear perpetua viitoare cendavli ocaziaseprivili un stejar,sauo alti mi o clipi la incredibila formd de inteli a naturii, gandi,ti-ve
inlf-uncopac. carea lacul ca o ghindasa se transformc

Nl'r nu sunteminsi cu nimic mai buni atuncicandpermiI rrinlilor noastre inteligente sdheaci peste regulilecreate Ivlirnla Naturd. Nu vreausd sugerez ch toti medicii qi nutrifioni$tiisunt fie tarlatani. Dimpotrivd.Consider ci nu existho l'r('$1i, llrt |fotesiemai nobild$i suntmandru cAa fost imbrdfi$atd
rlrr dc f1d meu cel mic, Richard.E ciudat, dar oamenii care rreL iazi cel mai profund complexitateacorpului uman sunt

nici ur ajutor din parteaomului, li sd oblind o extraordi deluminn putere $i merimedoarcu ajutorulcombinaliei zi dezi, timp dt din api 9i din pdmant, ralepe carele-aexhas doar o phsmuj putem un stEar este spune ci sutedeani. $i nu noashe. a imaginaliei miracolelenaturii. Le colsrderim nigte Vorbim despre nuni doar penhu ce tehnologiacarc le-a creat estemult in(elege. Cu toate anoastrd sofisticatidecat li nuo putem ele existb$i nu le putemnega. imi vi deptini in me<lici. Am fost crescutsdamincredere cand mai cu seame greu sa le pun la indoialAexperienla, evidentcd suntinteligenti,bineinshuili qi loartededicali adevdratulexpertin pnvmla dei. Cu toate acestea, esteMama Naturi, $i nu omul. Daci ati aveao omenesc Sigurcd a1ilisa o maimutici si o rcpare? blemecu maQina, N ar l'aoeastanici cel mai marendtadu depe iata

r ccicareii inlelegcel mai binetainele. Itirr Cu catinvati mai Irll. cu atet ajungsi accepte cat de puline $tiu.Dacdinsi decauzi,frrd sAfle pe deplinconIr lr('Icrzain necuno$tioF faptelor1or,suntasemenea maimuticare fllrrili dc clectele ltr , rrc,i sa vd repare matina.Doctoriisuntoameni.Suntde [r or{ica ci ltiu mai binedecat minesaudecat voi cum funcorganismul uman, prin insd, compaxalie cu formade llt,r.irza lirr,lrt'cnt:r carene-acreat,suntdoar cu pulin mai pregati! rlr,,rl(, maimuti.Aceasta este pahainstrucliune: ceade-a dacd r rr' \'irvir deun sfatcarcontrazice regulilecreate deMama llil r. indiferent cat de remarcabilisaupreghtitiar fi per-

Ig orati l! | )('lcum inainteamsi mdrcfer la ceade,apatrainstrucliDne

lrt l,t

Maimula gtie-Tot
||| l)rczentmajoritatea oamenilor$tnt con$tienlide efectele pecarele augazele llr/rslfuoase deelapament asupraecosispe lt'rrrllri $i depericolul mai mare careil reprezinte firmul $i pnhupldmani.Srmtem dr!lr|rr|1i conqtienti dezasli deefectele gi altesubstante Itrorrc pecareimecticidele chinice le auasupm rr rrrlc lor maimioidinlantul hofic.Oare It tt decemul{iconsiderd

68 /GFIEUTATEA ]DEALAMEIODAU$OARAALUIALLEN CAFH

DEFECTUL iNCFEDtBTLEt 1\,IAStNAF /69 lrlU|| {l lc de foma de inteligenld care ne,a creat

cd suntemimuni la asemcnea efecte?De ce tindem sI ui ce efecteaualimentele cu carcne indopem zilnic? Sdfie caneplacesAcatalogdm simplistceea ceconsumimdrept sauotravd? But, $timce anitrnitealimente su marDune noi decit aitele $i ci unii oamenisunt alergicila di prcduse.Se spunecd ce poatefi considerat hranepenh!
om, pentru altul este otravd. Dacd lucrurile ar fi atit de si

lr( |lrc de oricaredintre noi, dac6ai:csuficientcuraj qi imagi_ mintea,s6 inlitue ochelariide cal purtagi llr sr i$i deschidd rfirllr viald qi sd inceapA prccesulinvers celui la care a fost h r|nnAtoarele capitoledin CRELTTATEA IDEAL{ ne vom l)l|1loghidul pus la dispozi{iede Mama Naturi, pc carevom ,r, rrsi l explicdmqi siJ intelegem. Si ne continudmaqadar

$ipot fi des_

E bine sdrelinem ti ce, atunci cendobtin o canlitate cientedin lrana pleferati. animalele silbaticenu suferd de stipalie,diaree,arsurila stomac, indigestie, ulcet boli de hipeftensiune, colesterol mhrit $i afecliunialestomacului, tului qi intestinelorA{i auzit\Teodatd caun tigu seaibd de protezedentare,aparatauditiv, ochelari,perucdsaude stimulator cardiac? Oare animalele silbatice aunevoie de pozilive penfu dializi? Se intAmplesi moarddin cauza atacde cord, cancersaudiabet? Oarenu esteevidentci toateacste boli $mt rczultatuldi a ceea ce mancdm? Nu amplten{ia ci mi pricepmai bine voi la aceste chesliuni. Vd cerdoarseacceptati un adevar: a! cumproducitorul qtie uneimalini maibinedecitnoi ce bustibil$icepiese de schimb trebuie folosite, formade i genta carene-acreat$tiecc estemai bunpenfu noi. Poatcci vi spuneti:,,E foartebine nu trebuiesd fim cialigi in mecanicipentrua fi sigurici putemobtinemaxi de perfomantd de la maqinanoastrd, atita vremc cat exp ne-au pusla dispozitie un manual tetnic. iar noi nutrcbuie sa urmim instructiunile. Dar de unde a! puteainsi face deun exemplar din acest minunatghidcreatdeMamaNatud Vd asigurcd acestghid nu doar ce existi, dar ne-a stat indemand intreagaviatii, $i l-am fi putut descopri dacdnu fi fost manipula.ti de citre erpelti, in interescomercial. TODAU$OARA o sAvd puni la dispozitie pasoupas inshuc(iune,inse vA asigurcAnu suntinvd_tdturile mele.

I |l|r cvideotl

rlf|l|rnuL Din ferioirc,trebuieselnem cont dedoartrei factori rlrr ir puteaobtinerezultatul dorit.Ne vom ocupaintii de
| lre este greutatea la care dorili sd ajungeli?

CABEESTEGFEUTATEA LA CABEOORIJI SA AJUNGETI? / 7]

9. Careestegreutatea la caredorilisaajungeti?

Poatece Stili dejace geutate ati \,Tea sdave{i.Nu vreau intru in detalii legatde modul in careati ajunsla aceaste tate.Indiferentde metodape oareafi folosiFo, am sdve rog o uita{i. Ali consultatprobabil unul din acelegrafice care ajutd sd vA stabiliti geutatea in funclie dc varsti $i iDbllime Daci ati prccedat at4 surte{i depaft derealirate. Aqi picatdj in plasaMAIMUTEI gTIE-TOT. Acele calculesuntsimpleesti mdri createde om, nu de MamaNatuaa. De fapt,gmficeleacelea vi ofereo scuzd extraordinard.
deauna am crezut cd adevhrata mea prcblemd era ci aveam

nrlilic flzicdexcelentd. Uitali-vdlaprietenii voftri. E nevoie Ir ( ii|tArili ca si vd da{i seama cd suntsuprapondeftli? | l]rzr(i-va pebunulsim!.Nu avclinevoiedeoentar sdvd spuna r r l i plrs ceteva kilog amein plus,el doarvd confiImA ceea cd flill dcja.Daci vd uita! in oglindi, o sevd dali seama V-auaperut llr rlurat$at. niqte coliceidezageabili, confimati hl)tllca hainelenuvh maiincap$i,in plus,vi s,aingreunat )irrlid $i pdrelilipsit de energie| )rrl avetiidei preconcepute geutateaidealA despre este
ft !r rum alj pune calul inainteaboilor qi v-a!i crea obstacole r rlIl(. N-ar fi bine dacdam $ti cu exactitategrcutatea pe care

i s-oavem? O putem afla!Dacesta{in falauneioglinzi ir lrr'l)u \ | r(lmira{i reflcxiaintregulujcorpimhdcat numaiin lenjede ll lrrrLirir. ceea oevedeli, inseamta ci v-ati aflatgeufi va place r r(lc.rli. geutatea pe lirlt Esic careo avctiatunci cend ve treziii lr l r,r'r fc dimineale odihnit,plin deencrgie$imultumit cAince,, rloudzi, cu o adeverad bucude dea trii. A cincea insfucIr 11 Nu pomili la drum cu idei prcconcepute des pre greutatea ideald llrriliti paragraful antedorNu-i a$aca aceasta estegreur ln pldcea carev-ar |rl, seajungeti? posib sAseapropie Este rl,r'rc taleape care o uedeati ideale gichiar devalorile indioate rl, rrrlice. Nu trebuiesi facelipresupuneri. Aveti la dispoghidcarevAindici greutatea ,l(r Lln exactS. Acesta este obiecil\ rrlt)rincipal al METODEI U$OARE sesimplifice lucrurile r voi. lr,rl srBr'. ceve sugercz eunu arecumsAvAschimbe formanasulrrr rrr ,rgurii. Ma refer doar la canlilarea pccare degra:rme o :r!cti. r,, saumaidegmbios-opierdeli, qilacetdezveltqivioi i r illi. Chiardacdnu sunte{i complet satisficuli detrdsdtudle "

vreo20 de centimetri mai pu(in,nu cu 13kilogame in grafice Aceste snntconsiderate calcul insd, Ftiin{ifice, le examindrn mai atent,ne demseama ce suntexactconhadul. Se iau in calcul qi factori precum greutateaoaselor pentu fiecareindivid in parte?$i, oricum,cinea stabilitacele Cu ce drcpt a hot[rat cinevaci toti oameniideaceea$i indltri ar ftebui seajungi ]a aceeaqi greutate cum au decis care $i greutatea ideald? Uitati pentrumomentde cazulvoslru. $titi ce greutate Linford Christiel? Nu e nevoiese stiti.dar esteclar ce are
L rorl atler.pecia||7 ac l u r a d c l 0 n d en e r r i .s . n g x r u in dlr t e l cde a caSligat toate cele patru comperilii sportive majorc ale lmii Canpionatul Euopcm, CampionatulMondial, JocurileOlinpice g J rile Connonwealth. (,V.r)

72l GREUTATEA IDEALA. ]VETODA O$OAFA A LUIALLEN CABF

(,AFIE ESTEGBEUTATEA LA CAFIE DOBIJISAAJUNGETI? /73

cu carcv-a ilrzestrat Crcatorul. o seve dati seama ci toate pierde tele careve deranjauifi vor importanlanu doarin ochi lucturipotrivalizacu vo$tli,ci $i in ai celordinjur. Pu(ine qi tlup zvelt sanatos. Ve temelipoatecd lipsaunorcifte concrete in privinla Vi asigur tdlii v-arputeacreaprobleme. ci estexacti Dacdpomili de la acest criteriuatuncicandve stabilili ideald,o treimedin problemavoastleestedejarczolvatd. nu puteti acceptaacestcriteriu $i {ine,tila ideile prcc legatedc un anumitnumardekilogmmesaula imaginea de un anumit designer,ati putaajungesd vA dorifi o si a citei reflexiein oglindi si nu vd produci nici o pldcere. n-o si-mi spuneticd v-ati Fopus sd athgeti o greutate caresl plus, ve facdseve simlili lipsi(i deenergie sdndtate. ln se $i ci ati renuntatla cele cinci instuctiuni pe carevi le-am mai pu{in la ceade-aheia: iNCEPETI cu o sTARr DE ENTU, zIAsM SlBUNADISPoZTIE. Chiardace af urmata treiai durate. tiune,mi tem d bunadispozilieva fi descurtd UqOARA i$i propune shii ajutepe oamenii careau degreutate, nu sele iroseascd lTemea in zadar(gasi! i utile in Apendice). Daci suntelide acordcu teodamea,insdvi punetila iala propriajudecatd,mai cu seamb fiindci prielenii apropi - deqivoi simfi gi rudele insistd oi nu sunteli supmponderali ci nu e a$a , ar trebui si lisa,ti un medic sajudece starea pe sfarul care \ e a{lali!i sav; bi,/uili accctuia. Poate ci acumsimliti nevoia sdvd aruncau cantarul. Se faceti asta!E un elementimDortant. Unul din motivele care ne ingrd$emeste tocmai faptul cd procesul e gndual puin ouprocesul Seamdne deimbetranirc: in fiecare zi neui pe in oglindd Siavem senzatia cd vedemaceea$i fate care vezut-ocu o zi inainte. Abia candneuitemh o fotoqmlie cu zeceani in urmd ne dim seama de diferentd.Chiar si

gisim un mod de a rrl tr1)cesul nu mai poatefi contestat, rrrhrloisuferinta. Nu vom spune niciodatd: ,,Uitece tarc I brifanill". ci: ..lauite ce tanbre.aml" Esteo formede de litvoinli pe carene-o arateMama Natura procesui Estetotu$io sabiecu doui l|lriurire esteimperceptibil. esteun proces imperceptibil Itrri. gi obezitatea $i gradual.
rr rri arn trczipestenoapre cu l2 [ilogrdmein plu. sr cu

Am consiin jurul bu4ii, am fi qocati. nrrrc carene atarnd gdbi bolnavi$i ne-am sdludmmesuri.Procesul I fr suntem obeziesteinseunul lent,ceeace prcvine llr i rrc devenim
treptat cu schimbarea. r |ll mintea noastr:ise obi$nuieste t rd ajungemgra$iqi ine4i, suntemdeja obiqnuilicu acest |||t lloblemaesteca arunci cendnc DroDunem sainversSm

apartot treptat. AtuncicandvAuitati lr,iLr \u l, r^mbunatalidle ,,|lrrrtli pare greutate, ci ave,ti aceea$i acelaqi nivelde vi se lrr silucte ca in ziuaprecedentd. frn rltrr ii aceeaqi are un rol l)Lrpir cum voi ardtamai tarziu,gradualitatea I in METODA inci o datd U$OARA. Trebuie sasubliniez |\ |rlix pebun-simq. II, lI )1)A Ain special ModiU$OARA sebazeaz II N general. ,' ,1, grcuralca. in in.a r\rr,' condilia fizica aspecrul ll Si carepropune oi orioemetode ltrt lnexgreusdne demseama ..rL peste rirrc rniraouloase noapte va fi inso,titd de simptome tr de vliguire,va implicamultdvoinF tl,,- lrli $i deo senzalie \,r putemic un sentiment de tustrare.O asemenea ltcncra ll u$oarisubnici o formi. llrrr,!|lrrr-arputeafi considrati | \ ti gftdualitateafaceca METODA U$OAR-A. sdfie deopoprezintd \ phcutd, aceasta un maredezalt | | |i|siti de durere!i progresele pe remarcabile din vedere lrlrr,ri: celacd pierdeti putea . laceli, ce v-ar detemina la un moment dat ceea t1lrt in programulpe careil urmali. Nu neg In \ r l)icrde{iincrederea ca astazi md simt excelent dupdce alergtrei kilometri ltrt,rrLl de ori de exercitii fizice solicitante,in vreme | | |,i o i umetate gamiam l|nr cativa ani dupdcc ulcamun etaj.Nu mepot tr,,r

74l GREUTATEA IDEALA. METODA U$OARA A LUIALLEN CARR

oAFE ESTEGFIEUTATEA LA CAFEDORITI SA IJUNGETI?/75

intoarcein tupul meu din aceiani ca sdimi dau seama cat prostmi simleam.Mi-a$ fi putut faceinsefotografii in fi lund, ca si constatprogresele, dar mi s-aperut prea o Nu e nevoiede un efort preamareca sAvAmisurali tateain modregulat.O sdvAsimiiti extraordinar de fiecare candveli descoperi ce acd cantarului a mai coboret cu o cand o sd vd uitati la qi cifrele mai vechi o si vedeti negml $i alb ci ati pierdut Sapte kilogrameln qase luni fErI nici r efo va fi un imboldnemaipomenit. Resplatava fi duble atunci cand o si constataticd nu mai simtiliconfortabil in vechile hain, nu pentu ci sunt stamte, ci pentru cd suntprealargil Am o cureapreferati piele. inaintede a incepeacest pro$am, o inchideamla a gauri de la capdt,iar acumfolosesc a nouagauri. Cureaua gdud numai $ase la inceput, iar acum,de cateon stmt sd o mai stleng,trebuiesd dau o gaud noui. Nu vd pot cebucudam simfit de fiecaredatecandfhceamo nouega
O pane Jin bucuriapc care !i-o ofera aceasra merddae\te

nrxlsiguanqa ci, odati ceati inceput program, acest nu veli legate I irvcl prcbleme degreutate. Canhrul, oglinda $i hai\'i,rstre vor fi imboldurile de carcavetinevoie. inlelepciunea l)iR:rave{i dea rcnunta Ia ideilepreconcepute l( (ic greutatea ideale,veti fi fericili sdconstatalici rdman r r (loi factodin ecuatie: CAt asimildm ;i cd elimtndm

qtii exact catekilograme ai piedut din clipain careai Asemenea stimulenle suntsentiale Den u METODA Ele sunt dovadace metodafunctioneaz e. iar misurarea stantda noii greutei estedovadace sunteli invingdtori. Existd qi un alt avantajmai putin evidentin a nu avcai preconcepute legatedegreutatea la care.rTem s5ajmgem, ave{io greutateidealeinainte de a incepe,nu simtiti cd vreunprogrespendcendnu ajungetila numiul de kilo dorit. Frumusefea METODEIU$OAREcste ca nu trebuie urmatio dieti, ci doarsavd schimbatri obiceiurile alimen Casdplantali iarbi nu trebuie decat si punetiseminlele in pi mant.Nu trebuie sd stali langi ea ca se cleasci. La fel e $i cazulMETODEI U$OARE. ln momentul in careati inceput program!v-a!i ti rezolvat problemele. Nu trebuie sd aqtept sAvedeti rczultatele.Vd puteli bucurade viali in c

cE As \4rLAM /77 $t cE ELtMtNAT\,t

10.Ce asimildm s t a c elim indm

,lirfrnletabolism. Suntdeacord ci metabolismul fi cu teoria r rLr i individ sepoateschimba peparcursul vielii. Vreaudoar rlnrrcanuieseflnnl rd foc.O cegrbdinar stiecdplantele r feftedace vaudagddina.inseplantele nu pot cre$te din I Atunci cend nu au suficientdhrand,cum se intempll in
ylr.lc de conoentaarc sau in zonele undc culturile ag-icole

rl (lrstruse, oameniisl5besc considembil, qi nu invers. Sr loatc si avetimetabolismul mai lentoriun sistem glan-

cF ASIN4IAM

consumim; CE ELIMIIAM - rata de arderea energlerqi eli reziduurilor

canrltatea qi tipul de alimentepe care

( )are lr',1llr. asta inseamta ci nuputeti mfucaatetcatvAdorifi? )r,,r1 1rIcdmr.Nu vi pripi{isi trageli o concluzie. V-ardemnja
rrir rrirslnavecinului ar consumade doud ori mai mult com_ , . rl ' . l , l c ( ' a at v o a . t m lF u n u a r nd e g d n d s a\ a r m p u n nicio

l,rr, ,rya,3 n1 y3 pqnn". samdncali la lelde mull ca \e;inul

Pe parcursul acesteicd4i, p.i, termenul manca,.v( ,,a subintelege qi,,abea.,, iar,,mancarea.. va include qi beuhrj
in functie dc context.

Dacdvolumulpe careil asimildm depi$eqte oeea ce eli nfim,vom tuarn greutate, invem, Scopulnostru $i este sdo nemun echilibru intreceledoui,in a$a fel incatsAnep greutatea pot viti pe tot parcursul viiii. Consideraliprobabil cd exisli alli factori care intr6 Si ecualie,cum ar fi problcmelciegatedeglandeleendocrine I

l|qll|r(ro ategerca vi apa4ine. NllrlODA USOAR 4 ili propune si vd ajutesd ajungelila Lrrrrcl doritd leri sdapela{ila exercilii fizicedeosebite. $1 Majo_ I Itnrr. I cctorcarescpretindexpe4iin acest domcniu sustin ce l\, ,t r{rilcregulate suntesenliale dacdvremca prog1amui de .ro a greutelii lr ilLr' si aibi succes. Exercitiile fizicesunto alta E dreptcd,pe mAsure 1ltr,r:irrne. ce depunem mai mult efort ll r r, . \ (nn ardemd mullecalorii 5i in felul acesla cre$te volunul
, I i llclor eliminate din organism.Dar exercitiile fizice ne rrrl|{ scte $i foamc, ceeace va atragedupd sine o creqtere a

in stare si controleze catmenancd. SAnu mi inlelege.ti gre$it.Nu vreausi spdnci rmii nu auprobleme cu glandele endocrine qi nicr ca avemcu

Crcdca.in realiLaLe. dcerliFdctorisunl silnpledr\ersiunj m \, complicelucrurilesi ra le oleres.!ue oamenttorc.re nu

siguranlt denemrmdrate o.i aceastdrepli;A; prcbabil ce $iv a!spus acela$i lucrula un moment dat,insi, dacd ne_am ui la lbtografiile teibile ficute in lagdnrldeconcentrare B ne-am da seama ci asemenea afirmatiisuntfalse.

schimbarilc_Je merdbolism...Vananc mai pulrndecalo \ Drura. daf krtogramele continua \a 5e dcnund-. ali au,,it

l',lLlrIlui dealimentc pe carele consumem. Animale precum rnclcii saulestoasele Ir,rr.rr. nu suntfoarteactivela capitolul , r( r(ii fizice,darnici nu au problerne cu grcutatea. ( lrxf daodfactoriprecumexerciliilefizice,glandele sau
llh,l,,)t'lismul influenteazd substantele pe ca.e le con$nnim Si lt' I l|rinam, dacdvolumul de alimentepe care le coDsum:im cnpactateade eliminare a acestora, dr't,r,rclLc vom ca$dgain rlc vicevelsa. A$adat pistlim $i se ne mintea limpede$i lr,,rll

rl In (oncentram asupra luqurilor esenliale.

78lGREUTATEA IDEALA, IVEIODA U$OARAA LUIALLEN CABB

gt CE EL|A,4rNArU/79 cE AStMtLATV

Sd revenim la comparaliacu magina.Nu cred ci un dintr-o mie qtie cat cantirc$tegoali propda ma$ini. Eu nu qtiu.Nici nu trebuiesnqt$. Atunci cdndl5mAne{i frrh p bustibil,faceliplinul, iar greutatea maqiniicrc$te. ce combustibilul seconsumd, ma;inadevine mai ugoard. greutatea ei initialddmAne neschimbatd. Si zicemo6ati
la un moment dat imprcsia cd mafina voastrd oste prea gr1

Credelici a{i rezolvaproblemadacaa(i mergecu malina ca sAconsumati din combustibil? Numai o persoanifrIa s-argandila aqaceva.La fel procedim ahrncicandfacem doarca sepierdem din greutate. Veli spune poateci analogia nu este pohivitd.O si cu argumentulcd, odati teminat combustibiluldin rczer magma nu mat merge,in vremece. continuandsa facem care, corpulvaeliminadin rezervele degrdsime gi vompieri din greutate. Adevimt, insh ca sb aveli succes, dupa ce inchciatproglamul de exerci{ii fizice qi ali rcdusdin de gfisime, va trebui sdvi abdnetide h mancare saucel sd reduceli volumul de alimentegi biuturi pe care le cons mali in mod frecvent altminted nu faceti decetsd inloc rezerr'ade grisime. Momentul in careveti simti cel mai nevoiasdmancatiqi si beti va fi dupdce ati depusefort fi, Daci nu veti puteamenca,o si beiti un putemic sentiment nefericire$i pdv4iune. Veti fi nevoit seapelalila voinld $i di ciplind.In esenld, veli urmno dieti $iprobabilcevedavea succl o \.reme.Feri indoiald,in trecutati mai al.ut pafte do de scud; durau. fle au losl trecatoarc pentruca: Dietele nu dau rezultatel Dacear da rczultate,nu ati mai citi acumaceaste carie. orice caz,dece senecomplicimvialacendavem la di METODA U$OARA?

V fiI lisatprobabil impresia cf,suntimpot iva exerciliilor lfr' nimicmai depa{te de adever. incercdoarsevd xplic t r c\orcifiile fizicc nu vAschimbe cu nimic greutatea in4iali. Ini ocupde accst | ,rir aspect in penultimul capitolal ce4ii. lhfll maqinile au fost construite cu o greutate ini{iali, la rr rrlimpld qi cu restulfiinlelor:$i,la fel cumgreulatea inin I Inasinilor poate variain funcliedemarcd saudemodel, ,rtc specie qi individ areun idealsauun standard degreutate. r( hrsrurile suDt foafieclareatuncicandnercferim la mafini, I rl(rin loafie confuzecandvine vorbade corpulnostru?
llr I cii omul estecei carc a produsma$inaqi intelegeexact |, l rubuiesi pund benzindin rezervor$i qtieci ar fi un gest

{,rl'rIil dacear risipi ffua rost aoest combustibilprelios.MotiI l)(.rlrucareconsumimalimente nu ne esteinsdla fel de
lfl '^luDci ar fi bine si ne amintim dspunsul la inhebarea:

De Le mdncdn?

DECEr\,tANCAtvt? /81

I t. ue ce mancaml

l[lrlinafi-vd acumo situatie !i mai absurdd ( )biqnuiesc sdpun in rezervor 130delit debenzine in tlrr duminich dimineagi, ca sdma sigurci nu ramiinnici_ l/l lirfn gi dacd nu folose$ti ma$ina in timpul sepiamanii? lot atet pun. A deveniro obignuinqd. Caieodati e chiar lll(Ut.Vezitu, rezervorul areo capacitate de 132de litri. r'.1(1,'c pldcur sapri\esti cumbunatale debenlina sescurge lxlr_easci. E $i pedculos. Am mereu discu(ii cu proprietarul j $i cu ceilal{i |,r rlu posesori deautomobile, dar,clrmammaj ( Ir', o obi$nuin{5. ( c seintamplddaceinh_osiptdmani folosestimai mult I 1.,(lc litri? A. rAm6r frra benzine.De astam_amobi$nuit si fac lrrrl i liecare duminicA! I r'le doudconveNatiivi sevor pdreaprobabilieqite din co_ |l|r ( ) s:ispunefi cAnici micar un idiot nu s_ar sompona a$a, r I rlr mai vorbimde o fiin1d _ qi aveliabsolute inteligentd r |,r, rl(. Nu ne-am purta nicjodatiaqa cu marinile noaste, imd Etact aSa ne tlatdh propriile trupurt! l\h IndNaturd ne-acreatcu dorinfa de a manca din accla$i rrl\ ('Ucel al producitorului malinii. Dacenu ve alimentali i n cu benzinA nu va mai merge. Sinu o inhetinefi, Dacd rrrrcafl, veli muri. \.r. \reaca de acumincolo sa \a gdndili rn acest lel la In,r(. Vrcau doarsb fiti deacord cu ideea cd Mama\anrfa rl,,rci te ca. noi si mencdm ca sAputemsuFavie{ui.Din feri_ r,,|)focesul pnn carenehtSnimestepldcut,iar singurulscop r |[ rr,.n laliei esteacela dea neasigura combustibil qi materiale lrlrr(inere.

Rdspunsul estesimpluipenhuce altfelam mu.i de fo

f adevamt. ca aln folosir si pfobabil cu ro!iie\presia,,mor

foame".Vd amintid totuqisI fi statvreodati la masacu ca ,,singurulmotiv pentru caremhnancacum estefiindci muri dachnu a$face-o"?A existatun momentin viaja mea care.un crezutcu adevirat ci md aflu in pericol de a muri i setc,dar nu-mi amintescsi Ji trccut \,,reo zi in caresd_mi seascA hmnaqi binuiescce acest lucrue valabilpentru ritateaoccidentalilor - mai pulin pentrucei cares-auabtj de la mencarein mod voit, in diferile situa(ii. De$iultimul lucru la carenegendimatmci ca I leama ca amputeamuri defoame, nu_iala ci gdsim un rntemerat pentu ficcare masi? ,,Suntobiqnuit sd mananc bei ori pezi", sau,,imiplaoe si mdndnc.., sau,,mi_e foame, plictisit, nervossaunefericif', sau,,amsimlit Lrn mirosp saupur qi simplu ,,mancarea era acolo qi n-amputut rezi Putem manca din oricenotiv menlionat mai sus. Asta confuzii,11u-i a$a? Atunci n-ar bebui senemai suryrindx ci suntem supraponderali. Imaginali-vi ch vi aflatiin situatieahmcicandhebuiesAve alimentatima$ina cu benzi - Suntpulinobosil camagitat, &agamea,a$a $i ca amI dauo fug; pdna Ia garaj si amsa tacplinut maginri - Dar ai fEcutdejaasta, acumojumdtate de ord! - $tiu, $tiu,dureazd numaizeceminute.

82/ GBEUTATEA ]DEALA. IT/ETODA USOABAA LUIALLEN CARR

DE CE r\,{ANCAt,l? /83

Obignuiii sdve umpleti rezefforul cu 37 delitri de de trei ori pe siptimand,indiferent dacdt.ebuiesaunu? sigumntA ca nu! Dacdma$ina ar consuma cam 130de litri sdptdmand, v-a1ipuleaobiqnuisdalimentaliperiodiccu cantitate. Odcum, dacd limp de o siptemana nu a1i ma$ina,nu ati mai pompabenzinaintr-un rezewor plin $i prin curte.O asemenea ati stasd vi uita,ticum se revarsa i esleabsurdi.Teoretic.astafacematunci candmancdm! cci mai mulli dintrenoi nu au obiceiul de a-;i umple de tlei od pe zi cu o anumiti cantitatede mAncare, indifer de nivelulde caloriipe careSi-au propus sd'l ardd? pecare Nu neplanificcm disranra o parcurgetn cu mati peca.eo punemin rczefl( in funclie de cantitatea debenzind ci invcn. Ne hotdram undevrem sd mergem fi ne asi ci avemdestul combustibilca se ajungemla destinalie. Acestaestecursulfiresc al lucrurilor,iar corpulumana
concepul\d funclione,/e dr,paar'elea5r principii.Asa .e

animalele sdlbatice. De acemveverita s-aoDritdin mancat al! provizii. facd Noi aqezdm carulinaintea boi Sia inceputse-Si incercdm sdpunem130de litri de benzinh in rezervot dacaestedejaplin. Ideeaesteumitoarea: corpul nostrunu a fost conceput facefaF surplusului. Din mtiuni diverse, la carevom face rirc cevamai terziu,corpulnostu nu estecapabilsAelimine
. rurilene-anatoase cu careil hranim.De acccail r orn obli

Vr)r detaliaaceasta probleme h momentul pot vit. Acum \,. .,\J vbanag atenlid asupra principiu altui impoflanl. a(.ela |( lblosimma$inilin functiedenevoi$i dedorinte.Nevoile rh)||nlele sepot schimba dela o zi la alta$i dela o septdmana I llr. ccca cenu creeaz d nici o problema, Daceneputem per_ lr s'rcumparAm benzind,trebuiedoar sdne asiqurdm ci am I r irntitatea necesara. Nu hebuiesdnefacem griji legate de 'rIrlca maqiniisaude capacitatea ei dea eliminacombusti_ Itrlrrr's. Singura noashigrijaeste si men{inem ma$lna rnsrar:e , l[Iolronare$i sene asigurdm ci aresuficiente benzind. N.llrDa Naturd ne-acreat dupe aceleaqi pdncipii.Animalele llutrccnu iSifac griji legate de greutate saude modalitatea ltr , rrrcvor eliminareziduurile din organism. Oe l.aptla elee t ||r,r Invcrs:segandesc crnnshobtindsuficiente brane. Din tbri_ I lr' l)rnlrunoi, Occidentul a gasit o solutie la aLeasti problemd. lnr rczolvat peneacumdoub treimidinproblema noashe. fl || IIr buic si nemai gandimla greutatea ideah $inici nu tbuie r,rrr |lrl i facem griji legate demtadeardere a combustibilului nt | {lc nrcdalitatea in oarevom eliminareziduu le. Ne vom .|tra infeagaatenlie I ||lrL asupra unuisinguraspecr:

Ce consumdm

pe abdomn si le depoziteze sauin alt loc, luand qi, astfel,vom devenr unor coleccidezagrcabili sauobezi, Credeliprobabil ce motiwl il rcprczinli supraali problemA dar,dupi cumammaispus, advirata e*e cauza fenomen,qi anume Consumulificorectde alimente

cE coNSUt\rAM / 8s

12.Ceconsumdm

/l \,rI l tajele. Crede! ci o se incerc si vd conving c6 o farfuie r rIrlil gamisiticu morcovira$i qi nuci reprczintA un deliciu l|lr once gumand. N-am si fac asta.

A!c(i dreptate ne afl6m intr-un momentderdscruce. Este ll ||rcarcseva decide dacdveti avea sLrcces sauveli dagre$.
, lirirde impoftant, cflicial, de fapt, si intelegeti corect mesa-

Afi spusca am relol\ at deja doua treimi din problema moment ce nu trebuiese ne mai facemgriji iegatede

sauderataardeilor enersiei si deeliminarea reziduurilor organism.Un conducetorauto nu trebuie sd se gandeasce greutatea iniliald a maqinii, la consumulde benzinesaula gdlelor minJrea deetapimenl. drca-e asig!ra ci marina qi piese cantitatea de benzind necesare de fi calitatea Cu alte cuvinte, dacdminimul necsareste asiguratin m( corespunzetor, restul se rezolvdde la sine, principiuseaplici $i in cazulorganismului Acela$i Daciceace corsumam este coreot, restul vinedela sine. babil vi gandi{i:,,Totcemiai spus$tiamdela bun inceput: nancprea multe alimentenesanetoasel" E posibil sd
dreptatesaus-ar putea sn vd inqelali.Incn nu am ajunsla

U$OARA L NIIiIODA estesimph,uqoad,agreabile. Sirrirvenim la ma$ina voastrd, DacI aremotorpe benzind, i lindi sd o alimentali cu motorini?Chiarqi aceia dinbe rl tl c nu aunici ceamaivagdideedespre cumfuncljoneaze rl0rlrl cu combustie inteme nu ar faceaqa ccva.Multi Soferi r rrlrsc, Ihri sbsesimtijenati,cd nu $tiumarelucrudespre !r)|r Cu toateacestea, chiar$i cel mai athnic dintrei arc lll, fn notiunidc bazi.Cunoaqfeti pecineva atatdeprostincat t, orrplcteze uleiuldemotorcumelase? Cu siguranti cd nu. Il,rrrLur]uItehnic vi spune exact cetip der ei folose$te ma$ina ,lrr. iarjoja vd indicdqi cantitatea 1r,,1 neccsara. Nu exisldnici 0lr,,'||llictde intercse. | ,,h,r nu \etr folosi ripulpolrivir de ben/ina. matrnrnu!d
[ctrona afa cum trebuie.Ma$illa voasff:icon(ineun sisti i l 1|

in aco stadiu,dar s-arputeaca luorurilesAvAfie putin neclare moment, trebuiesdaj intrucatnu ftili exactla cegreutate gi dacdnu cumvaproblemavoastrasedatoreazilipsei de cigiifizice.Eu incercdoarsi vi ajut si vi clarifioati E necesar unui situatie. si intlegeti $i carcsuntefectele neadecvat asupm organismului vostru, Amai rimassi Am senzafia c6incepe{i sdvepanicati.
bim despretipul Si cantitatea de alimente pe care le cons OK, poat ci nu aveti un plaD lgat de greutateaideald, insd

rr [,rl1c sofisticat, carepermitevrporilorde benzind sAse rIrr LI r_n contactcu aerul,generand astfelpuiereamotorului. irnirl l tehnicvi indicdcetip de benzinitrbuie si folosili rrrrrrrr un nebun pemite si ignore aceste inshucliuni. ;i-ar l\lrrndNature de evolutie natulali auprodus o Eiprocesul
I r,1lbila varietate de fiinte vii de-alungul anilor,de la amibe f rric. De ceuncle anirnaleau o gflmi foafte limitatd de alir rl. cu carc sepot brdni?Fiindcdde milioanede ani, d cand l,,l | \,iala pe acedstd planeti, speciilede animale au fost nevoite r rrrr ir compelile pentu a-qiasigumhrana.Unelespeciisau

preferati. Acum incepelisi sigurantittiti ce alimente

t lI rr li vizi din cadul specieisuntmai bire prcg5ti,ri decetaltii prefelatdatuncicendexistddin bel$ug, I t'rI Ix,(alcgebrana sau rl ,,|)line singura bucat'ahrnci cand nu segiseste mai nimic.

A LUIALLEN CABF U$OARA IDEALA. METODA S6/ GREUTATEA

/ 87 CE CONSUIVAM

ale labelepalmipede Gatulgirafei,trompaelefantului, le-audezvoltat ca sd-$i sunttisitud fizice pecarcspeciil obtine mai u$or hrana.Uneleianimaleau un regim ali exfem dercstrictiv U$ii koalatdiesc numaicu fiunzede lipt, iar urqii pandase hrinesc cu bambus.Nu e de mimrc doar sdmenance s-auobiqnuit ur$iikoalaqi urqiipanda tip de alimente.atatavremecAtnici o altd speclenu consr prea atrigatoarc fnmzele de bambussaude eucalipt. speciis nt pe cale dedisparilie,intrucatrezervelede hlane d. caredepindse imputineaz deun anumittip de hrani dependenla Cu toateacestea, Existenla termltelor qi extinc,tia speciei. inseamnineaperat
mai veche cu cateva milioane de ani decdt a omului $i, dacd

ce pentruun om r I Ali mai auzitprobabilexpresia,,ceea putem rcfonnula: r' lI lni, pentrualtul esteotravi". Acum o esteotravS. r c pentruo spccie estehrani, pcntrualti specie tipul de combustibil recomandi l'rrxhrcitonlunei ma$ini speciilor, separcca cu evo]utia motor Odatd ||vit {lecdrLri
\islcmuldrge..ri\ al uneifiin|evii scadaP rIIl( c au schimbal: Aceasti difeI lir iipul de branepe oareil are la dispozi{ie.

vor mai supmvietui ne schimbdmmodul de viatd, acestea

ciirera milioancde anrdupace rasanoallrb va disp:rea daci

Termitelese nu vom distmgeSircstrl planetei. desigur, veti spune. Poatecd nu apctisant, cu lemn. Nu foafte cev mine sauDentruvoi. insd de ce ar continuasd menence
s-auasi ce nu le placcl invapnd .a digerelemnul.!L"rmilele

la indemanirczervegratuitede ci vor aveaintotdeauna in conditiile in carc rasa umanava renuntainfi_o bund zi groznicul demersde a transfonnaplanetaintr_ojungld d toanesauin de$eft. Tftnsformarile pdn careau trecutanumitespeciisunt qi gatulgirafei,collii $i Picioarele dreptulspectaculoase. S noapte. la rndrimea actuali peste elefantuluinu auajuns berile s-auprodustreptat,peparcunul a catevasutedemii alt ffescut$i celeinteme,i exteme ani.Oalaticu oryanele digestiv, caretebuia sdlind pasulcu noile sistemul Noi avemun singur stomac,ins6 o vacaare patru. La fel cumpulucitorul ma$iniivoasfev-arccomandat ce tip de combustibilgi piesede schimbsi folositi, Mama tur:i a prcvdzutpentru fiecarespeciein parte un anumittip

unareale.Celcare decet rlr cstemai degrabiunaaparentd | |rstruit primul motorpe benzininu a creatintai motorul, El dupeaceea ce tip deulei i sepolrivqte rl L:r descoperi potrivea se cu sursa rl,,u rltatun anumittip de motorcare deevoluliea speciilol t.,,rrrbuslibilqi, la fel ca in procesul procesul rafinarc a uleiuluiau evoluat de rli ||r)torul,cat li pimului moto. de la apari{ia lrnr',rlcrabil motoarcle se vor I ri:rlor.ul important esteacesta: aspect demotorulpecarcil va dar,indiferent in continuate, tl, :\,,1(ll , dat, va trebui sdfolosilicom, | rirsina vorstd la un moment \ | | d principiuse qi piesele Acelaqi de schimbadecvate. hf,rrl'ilLrl Cu sigumnli capeste r .| | i r_n vostnrdigestiv. cazulsistemului trl,1 Vialanoastre va fl cvoluat. llr 1L'sutndemii de aniomenirea
dacavom aveagdjb de sisterr lr fisri mailungi qi mai1'ericitd rri u,stN digcstiv,nesohimbatde pe vremeacand stramo$ii r,rr rrbiacoboraudin copac. N|ri cxisti o legitud: daci vom alimentaun molor pe benI r r , U r )todnA,maqinanu va mai fiinciiona- In schimb,noi

qiinoi supmvietuim. Atunci ,rf,Lr rimo gamdlaryi dealimente ci mrmaianumitealimcntoaufost desthate I I| ,r! lruteaspune Vi carte? citili acun aceastd t r Lrnrane'l insdnu de aoeea greutate luali in De aceea nepotrivite. $i ht,rr(i clr alimcnte
ILr( ti lipsitide energie. l)r. supravieluim, darastaseintamph doarfiindci oryanis-

depi$indcu mult orice I r()struestecxhemde inteligent, inteligcntincal dacA estc atat de r,||rn. Sistcmuldjgestiv

ALUIALLENCARR IDEALA. METODA USOARA 88/ GREUTATEA

va fi inghifim o bucdlicdde sticld sauo monedi,organismul i ar fl bine senu staresdle elimine; cu toateacestea, Am vorbit aloar despre in regimulvosfu'alimentar. monede poate nostru Organi$nul dintreminunileacsh!sistem. lird reac{ii anumitecantiteude alimentenesdnetoase, Dar esteastao scuzepentru faptul cd ne tratim corpul ca coNsuMA un co9degunoi?ANMAIELE SALBATICE HRANANATIJRATA!

natura15? 13.Ceestehrana

Ce estehrana nalurald?

Itin hrandnaturab intelegemalimentelepe carele consur riln in starcnahlmle,cu alle cuvint,acelealmentecarcnu au de cdte om.Adicdnu au fost gitite, mfinate, |rst modificate indulcite,aropuse conseffate, rllhelat, la murat,imbuteliate, r sauorice altceva,Nu afumate,amestecate |l tc, impachetate, aici sarea ,,,r1innici un fel de aditivi,incluzand 9i piperul. gandurile: lcrla(i-md dacdvd anticipezgre$it ,,Ce?Acum Nu putcmadduga rnaiavemvoienici sdgdtin mancarea'i rrrr gustul Sigur cu sosuri delicioase?" , ,'ndimente sau imbunhtdli estelipsa r ;rfuteti. Unul dinhe bene{iciileMETODEI U$OARE rfslricliilor de orice fel! Nu vd cer decatsn vA gandili ce in starenaturalx,pe carenu hebuie rrlIInente ali puteaconsuma cau ' 1..tsatili saIe modificali in \reun lel.>icarcnu numai r I lu un gust minunat,dar nu necesitdsosurisaucondimente Nu culnvasunt penFua devenimai apetisante. 1r|limentare legumele || r oteleproaspete, !i nucile?Nu spuncd o sdvd placa |,irtc combina{iile de acestgen. Spun doar cA acesteasunt ',Irgurele pe careoameniilepot consuma cu plicere alimente fr Ntarea lor natualS. modificateinlr5 intr-o simpli Si ne gandimcate substanle paine prejitA unsa cu unt qi gem. felie de tlrLste, cum ar fi o ( iriul cste Seadaugd drojdie iar leinaeste mfinatd. mdcinat, $i painea. pen[u a se obline aluatul este copt l llc ingrediente, iar din lapte reincdlzitd. Untul esteprocesat Apoifelia depeineeste

gO/GREUTATEA CAFTFI IDEALA. METODA USOABA A LU ALLEN

NATURALA? / 91 CE ESTEHBANA flnrlomia unor animale, astfel incat acestea sd se poati adapta

devacd.Credeii,poate,ca lapteledevacdesteun produs pasteuri este Apoi laptele ral.Este,darnumaipentruvilei. omogenizatii incelzit $i procesatdin nou pentru a se apoitinut la rcce,ca sdnu devineranced. untul.Untul este careau fost fiefte cu zahdr, se face din fructe prccesate, Cam multc i la rendul sau,a fost rafinat $i procesat. gustare, penfu o simplS nu-i aqa? Poateo si-mi dspundefi: ,Ei, $i?Orice modificareim e doarsi natite$te calitatea alimentelor"A$asi fie? SaD MAIMUTEISTIE-TOT? Oaretot ce e hrenitoresteqi nesd Acumnu spun Vomdiscuta despre asiacevamai tarziu. o gamA larg5 deali ariir: de$i natlra nepuneladrspo/iLie in ultimele 2 in starenaturald,ganditi-vi la ce ati consumat la fel ca $i cateproduseeraunaturale.O sdvd da{i seama, alimentele in mine,cAaveli foartemr ocaziasi oonsumali lor nah.rrale. Suntemtentati si clasificim animalelein carnivore,i pot cum ar fi caprele, vore sauoimivorc. Uneleanimale, orice.Cu toateacestea, omul vielui mencand aprcape animalulcu cel mai exact,omul occidental esteile departe pntu cdomul a avut inteli variatregim alimenrar. $i asta sdfacd sddescopere, sepindd, si cultive,sAconsewe,
sd mfineze $i si combi sd pregxteasci,sI condimenteze, varietate mai marc de alimente decit orice alti sDeciede De

procua hrana mal u9or, liU lui in carehdiesc sj saiqi poate interiorul chimice din fizice ti li.l s-r intempht $i cu procesele
l IrsDlului- digestia branei, distribuirea energiei cih zonle

reziduale , care I rste necesad$i elininarca substante]or l l(laptat $i s-aumodificat in funclic de rcgimul alimentar' ( lprele suntrcnumitepentu constitu{ialor putemici, ins5, msaumandesteliderul f((.|r ce Divesteconsumulalimentar, Celelalteomnivore sebrinesc de obicei cu un rx\1)ntestat. ll||r rai multe feluri in acela$itimp, fiecarefel se compune qi condimente De sosuri careadiogdm lrllificnte diferite,la npuri mai multe contine de mencarc 1)r i fiecare inghititurd Irllr procesul digestlv Odatd ce le-aminghitit,intrucat ,||i nrcnte. sene mai gandimla asta $i, cum ,. Irul automat, incetdm de ce sd nu contiintotdeauna, r,l|,rrul digestiva functionat ';,r prcsupunem iar euvi sFm: ,,Shi l6rdbenzine, cd a{irdmas fomat din cu ajutorulunui amestec lll I Masinafunctioneazd ,r/ Ir1 qi aer Tu ai o geleatideplastic Din cate ln pofibagaj. Dace dinpetrol este derivat plasticul,la fel ca benzina, ,.rr. lrr qi punem introducem in rezervor I rir Itrileatain buci,tele,le cd suntun genlusauun prcblema." Credeti L lLn rezolvat da cd teoriameae o la ospiciu? Oricineii-ar seama rr,lrrlat '',. " :r. cu toate cermai multidinlrenoi nepuface\lea. numsc pe parcursul viefii.Am sA propdile 1f:r corpuri cu r,
frt ilspect

llrf lcl de mancarc la o masd. Pe lange fapb.rl ci noi conslF

neti- Unei capreii estemult mai upr si digerecaviar,insa prcapdndeun asemenea festin. de a seafla pe treaptaceamai Omul occidentalarc $ansa susa piramideisupmvietuiriili deaputeaalegedintr-ovari Nu e de mi incredibildde alimentedelicioase si hrenitoare. cd lemnul a devenil hranaobi$nuitda termitelot atita vieluitoare, carenu aulnc1 catnu e pe gustulcelorlalte
apl sa I digere.A) wea se reflectdtipulin la ullima mea

Si dromul gdlelii deplastic

naturah a deteminatschimbiiri !ie. Ala cum seleclia

S|NDRoMUL GALET DE pLAsTtc/ 93

gSleJii 14.Sindromul de plastic

r , l . l . \ p e r i e n t d a d a l n a . r e r c/ i c a l e r . . m e s l e c a cc ai in gura

r! lrll deori". Ati incercat \'Tcodati sdmestecati de o sutd tnI r, bucate de banani? mestecdrii, hrana lr lu)csul secombine cu saliva, carcare astfelcreat tr,l l)inedefinit.Amestecul este inghi,lit $i hece I r slomac,undeestedigeratcu ajutorul sucudlorgastrice. I c l-cldemancarc necesiti un anumittip de sucurigastice
tr.r.' Ji digcral:timpulri eneryra alocale digeslici sunlde

Avemma$ini scumpe neingrijordm atunci $i deaceea apareceamai micii def_ecfiune. tlatim $i, cu toateaostea, mai de prel luc pe carel avem- vehicolul de caredepi lungimea gi calitalea vielii noastre cape un co$degunoi. koala$i ur$ii pandasuntin pericolde a dispireaca spec intucat .esurselelor dc hrani suntfoarte iimitatct astanu seamnA neapdrat ci o gami mai largede alimente ne tcazi supmvietuirea dimpotrivd,tocmaiaceastd varietate
cauza molii prcmalure d ,/ecide milloanc de oameni. Avem naivitaiea de a impdrti tot ce putem mAnca in categodi:alimentecomestibile SiotravS.Dacdalimentele comestibile, ne simlim indrcptilili sd lc mancim, itu5 sdne

rr( rca diferitcde la un tip de mancare la altul.Indiferent r lr .slc sau nu digeiati in mod corcspunzetor, hranatrece
I rk plllte in intestine. Numai in aceastd etapdsepot extrage

hrl Lr(cle vitalepenhuorganism, in cazulin carealimentele l' ril oorect qi poate digerate, incepe procesul dc distribuire t ,l(n substante rr, cdtreorgane eliminarea rezidDurilor. $i
t r () ironie, tocmai ala zi$ii expefii sunt cei care creeaze rrtr(nnul giletii de plastic". Am fost invalalj ci inci de la

dim dacd organismul nostru e in stare sd le digere, sd subslanlele nutritive$i si eliminetoxinelc. Poateo si considerati cA,,sindrcmulgdlelii deplastic.. o exagemre. VAasigurcd nueste aSa. Sistemul nostru di esteexhemde complexqi de sofisticat.
Ptore.ul inccpe dinarnte dc a introducc manrarea in

intdi nc ocupim deprepararea hftnei indepeddm p:iiile n9 mestibile sauo gdtim pentu a o facemai uqordi Omenirea a acumulat dc-alunsulanilornenumdrate ql maxrme pe aceastAtemA.,,Nu muqca maimult decet poli ghifi" pareun lucru evident,dardece?Puteminshiti canti destul de mari de mencarenemcslecntd. Lucrurile devin clareatuncicind ne gandimla indigestie saula constip

t, rr nc trebuie proteine gi calciuca si avemoase, dinJigi I Llri putemici$i sdndtosi. Careestecel mai bun modde a Este unul loafiesimplut consumali came. A$a {r r, l}r-oteine? rr,rrcim vaci.Dar oarevaciledc undei$i iau proteinele? rl( suntvegctadene. Caresuntcelemai mad animale care , pimant? l, |lc Elefanlii,girafele, hipopotamii, dnocerii, ll.lNii, gorilcleetc. toatesuntierbivore. Dacdaqa-zigii experti r,,r |ccomanda sdmdncdm mu$chi proteine, ca sboblinem I r ir ll si ne sfrtuiascd sdne hrhnimcu oase dinti ca sd $i '||r licr Sicalciu.Sau, ca sdmergem decesa Simai dcparte, rifircim piliturddefier qi cretd? Pentru ce ar fi absurd. Exrl rtj vor sfetuiin schimbsi mancdm brdnzd sausi bem r|t trntru a obtinecalciul vital. Recomandarea estela fel de rlir. de$i nu la fel deevidenti. Ceanimalaredintii ceimai | ' ( i cd ce suntetide acord coltii unui elefantsuntcei mai | ,linli pe carei-ati vezutvreodatd. Vd dati seama cali litri l,,t,rt' c;tc kilograme de bran/a trebuic sa manance un Si

IDEALA. IMETODA U$OABAALUIALLEN CABF 94/ GREUTATEA

95 GALETII DE PLASTIC/ SINDFOMUL

elefantca si poati aveacoltii aiat de mari?Absolut nici Elefanlii i$i obtin infteaga enrgie $i 1b4a nemaj hrdnindu-se cu plante. U$OARA e necsar sd Ca sd putemfolosi METODA galelii plastic". legem ,,sindromul de Data viitoare cand a$a-zis expertvd sletuie$t si mancatiun anumit aliment si luati o pastildanume deoarece continevitaminele$i
gdndrli-ra la galeaLa de pla.tic !elenuniiive careva lipsesc.

nostr! digestivnu flmcti rczervorulmasiniivoashe.Sistemul ne^zi dupaacelealireglli. Carbuatorulmaqiniiesteun si elaborat carcarcrolul dea transfomaamestecul decom Tipul corectdecombustibil este, $i aerintr-uncarbumnt. tul standard" Sistemul nostrudisestiv carei-a fi)st destinat. cu mult mai comolex si mai sofisdcat decalorice
Mama Naturi a cleat pentru toate vietuitoarele de pe plane

,,pachcte"alimentarespecifice,iar dacdle vom ignom sau vom modificainaintde a le consuma, cum am mai puteaav pretenliasd Iemanemsinato$i li plini de energie? Sunteti probabil preocupat-i de carenlelede vitamine, modalitatea in carcputeti obtineo dietAechilibrat6saude torizareacaloriilor Nu vAtemeti,acestea suntproblemei tatedeomul civilizat,pentruci nu urrndmghidulueat de Nature. Nu uitati: viata existepe planetede milioane de preocupdd. firi asemenea Animalelesdlbaticesupravietui acum leri sd cont de cle. ti !ind Imi dauseama cAe foartedificil sdignorim sfaturile dela lm nutrilionistsaudela un mediccarea fost instrlit pelltlu a in{elegecum funclioneazd organismuluman.Amil du-veinse a pahainstrucfiune: MAIMLTTA 1 $TIE TOT.DacE invdtiturile celui specialistvi ali un sfat carecontrazice
ne-a creat- \a confazice chiar ordinea fueascd a

Acelaqiexpertar puteao cendsevd spunecAvd puteti rezeryorulcu o gileatii de plastic!

( ) seargumenta{i nu trebuie probab ce animalelesdlbatic intuilia $i nu au habarde cum funclioneaza rr fi fbloseasce oricefel elepotmenca acestea, ||rlcmullordigcstiv;cutoatca putem nu negativ; noi de ce \Teun efect ferdsi simtb {h Inrincare diferentedorescsdinsist Nu e nevoie Asupmacestei lirrc asta? doarsene noasffd trebuie ma$ina rr ftim cum funciioneazd nu (lim producetorului. Animalele silbatice dupdmanualul tl | propriulsistem digestiv. tI cvoic sd Stiecum functioneazh - nu aucapacitatea de intelectual5 htFun fel, suntnorocoase Ele i$i consume deutilizare. manualul -pachetul" I r\)ntrazice noastrd e cI am ghidul Natnri. Problema Mamd de lrrscris aaleNatud, este omul, nu Mama credem cd rr]anipulaf se |,s| $i am mancem. Noi frrrlul exprtcarene poateinvela c si qi sdneguvemeze instinctelesdinter.rind lr(|]nisintelectului ( )amenii ar rebui se inteleagdmodul in care func{ioneazd pe carco poate degreleala daseama ,,rcrrul digestiv ca sd-$i I r. uluooicendignori sfaturiledatedeMamaNaturi $i decon',,..irrlele la fel. sdprocedeze carerczultddaci vor continua ( i fumltor imeit, ideeaci aqputeaface cancerpulmonar cd n_osi mi seintamEramconvins |lr rn-aficuf sercnrlnt. fi renunlat imediat,daceaqfi insd ci as I'1. lsta. Suntsigur organrspe carefumatul le aveaasupm \ ,r/ul careelau efectele ci Si de pe plhmani, ir|lui meu.Nu ma refernumaila petele progrosivi a vaselor circulala blocarea l,r co.rgularca sAngelui, biata extaordinaii la carc imi supuneam t,,rii. la tensiunea din cein ce sangele frilril. careluptacuindadiresdpompeze riri grosprin arterele si veneledin ce in ce mai $btid, lbd zi dupezi !r rrtczeo singudbdtaie, umanesteatetdeputemic cd organismul Sunlrccunoscxtor deti !r |r a ajutal sh supravietuiesc, l-am supusla nenumirate corpulunui asemenea ,,rrrrc, in oricecaz,nu mi-aqfr supus presirmile pecarc ceamai vagl ideedesprc r lim dacda! fi a\,-!lt al vielii in odce moment fi condamnat dacb, r|ldura. nu La; 1,. $i cum sta fi spus: |l( lc, mi-ar fi intors spatele ,,Uite Si mi-ar

METODA U$OARA A LUIALLEN CAFF 96 /GFEUIATEAIDEALA.

97 DE PLASTIC/ GALETII SINDFOMUL

treaba.Sepresupun cd suntemparteneri.Daci 1jenu iti deloc de ce li se indmpld, de ce sd fiu eu cel catetot trage al unui Rolls Royce, tine?" DacXati fi norocosulposesor a$tptaca mecanicul sd vd mai ajute dacd voi ati tuma it pemanenti apdsemtepe mafini? Cum?Nu ave{i norocul fiti prcpdetarul unui Rolls Royce?Aveli o maiine care est decat u deun miliardde ori mai sofisticate si mai valoroasi Rolls Royce: Corpul |osttlr politici a stlotului atunci amumat aceea$i Toati viaf.n cum s-aintampk veneavorbade obiceiurilemelealimentare, fumat. Trdiarn cu iluzia ci sacri in cazul dependeniei de $i uneivieqimai scurt,darpli ideeadelongevitate in favoarea debucurii. Cum am putut credeci o viald in careeramsupra ponderal,lipsit de energie$i respi.amgreu,sulbream din cauzaindigestieisi constipalieiqi trdiamcu un permane de vinovdtie fi privaliuneputeafi totugi mai dulce sentiment Nu inteleg. Singurajustificare pe careo pot gdsiesteaceea iar daca ce nu am altd op1,iune, in cazulfumatului credeam rrebuie cu ce ai. ai altaopliune. sale dcscuci Din fericire, atat in cazul fumat\rlui, cat $i al existi optiuni. Singurul meu regtet este ce in ambelec mi mi-a luat preamult timp pandcandam inlelescAsocietatea indoctrinasecu infomatii $eSite. E incredibil cet de tare ne aeitematunci candvine noastle de lichidulpe careil tumemin ma$ina li, in acela$i timp, ne tratim Fopriilo trupuri ca pe niqterecipientepentN gunoi; aruncdm in organismtot felul demanceruriin cele ciudatccombinatii ti ne a$teptimca ol sefacd faih, liri si gandim mdcar o clipi la presiuneaextraordinareh carc frazepe aici e binel" aceeaqi supunem. Mi-am spus: ,,Pdnd

unui zgarie' { irfc a rostil-o omul carc a cezutdepe acoperiqul zece. rt)d, dupdce a trecutde etajul digestive, Dupe ce am aflat cate ceva desprcprocesele illoleg de ce am suferit depe ulma indigestieiqi a constipaliei rji md uimeqt faptul ce organismul meu a supravietuit mai bine de la carel-am supus imposibile srrcinilorabsolut incredibilS! o ma$inhrie este fincizecide ani.Coryulomenesc l)c ce ne abatemde la cursul firesc al lucmrilor li ii facem La urma mei, fericirea9i longevitatea virta imposibile? rx)astrd depind de el. Trebuie se trhim in armonie cu trupul rx)struqi, ca si putem face acestlucru, hebuie seii facilitem ieqinddin cursulfiresc' nu sai le ingreundm, lirncliile nahffale, d,3 bazddespre I )ir pentu astaavemnevoiedeniqtecunoqtinte slstem acest nx)dulin carefunclione2\zA candvh spuncd orgace vl !n predici ah.rnci Aveli senzatia averepe careo avoli? rismlrl vostnl esteceamai de scamA lucrula fel de bine ca li mine!Atunci de ce atah flili acest malinile? vinevorbasbneprotejam qi cheltuiale cand ,rLritatie Dar de ce lre zi. Nll am tuma apa sdtati pesteele in fiecare Facemastadin zilnic prelioasaavere? ,nrivim ti ne pedepsim sau din ignoranld ti confuzie?Pentrl! malind avem l)r'1)stie! ||l nualul tehnic carene invali exact ce trebuie se facem,in suntun conglomeral alimentare noastre \'fomece obiceiudle {lc t|aditii, ignoranld, spidt comercial, publicitate, convencontradiclii $i confuzii.Nu avemdoarun ghid,ci lronalism, (arlevd mii. ocaziasdfolosili un aparatdetunsiafta? A1i avut \Teoalatd lr un sentimentexhaordinar.Lama pdtxnde lin qi fdrd efort cate o pietricice' l'fin iarbdqi din candin cendmai love$te de care scla$nesc ca rotile Nc zgirie auzul $tim cb aparatul putem tot ce pietle facem IIInsiarbanu a fost construitsAtaie $i sircvitdmo atareslfualre. care Acum gandi{i-vi ce organismulvostru esteo ma$ma nclii' una de l o sumedenie pentru a indeplhi ir lost concepute mancam Noj digestiv (liotrecelemai importante fiind sistemul

oARB TDEALA. METoDriilgoABAA LUIALLEN 98/ GREUTATEA

pentru ci ca si producemcombustibilul sauenergianecesard coryul de o ma'sin5, Spredeosebirc si firncgioneze. maEina de a seautorepam arecapacitatea $i dc a seautointrelineti nutdtive pentru a inlocuj nevoie de o mulqimede substante esentl Acestesubstante care mor zilnic. de celule milioanele
sc gasescin Inancarca ne careo con.ulndm.

sdlbatice animalele 15.Cumreugesc sdfacddiferenla intre hrani 5i otravS?

S-aintamphtcel putin o dati in viatatmui peinte capropdi un ac de siguranldoi un obiect copil sb inghite o monedS, sau qi nedigerabil. S-aajunsoarela deces fel de periculos elimi in mod mimculos este Nu, de obiceiobiectul oDeratie? teferi absolut pecalcnatuali, hsandatatcopilul cat$i moneda
experimtek Cred ca incidmle de acestfel. Ia carcse adauga

sauchiarmetal,$i totu$i unor idioli careinghit foc, sticldsparte putem cA m:incaaproape ne fac seffedem supravietuiesc, fErds5 seintemplenimic. Organismulnostu esteun fiaume, miracol. Poatesupravietui!i poatetoleraasemenea qi ce loveqte cete, reziste duph de tuns iarba cum ma$ina fel maqhd dace putea rezista acesti piatr;. Dar cat credelicd ar incerca senivelatio plajdplne depietre? gestni separede Doar gandd ce am faceun asemenea Asta fac insdcei mai multi membriai societdliiocci concoput. - n pe carco posedd ma$inirie dentale cu ceamai prqioase ZI DIN VIATA! FIECARE Principiile dup[ caresistemuldigestivpoatefuncfona efi' cain caz l rmeilinii deproduclie asi cientsuntaceleaqi debazdin canlitatea unui stocrcgulatdemateriale fi decalitate procesare qi distribu{i corespunzitoare $i un sistemfluid de finite $i a deseurilot fhreblocaje,supmaprovrzl a produselor obstruclii saocdderiin vreo etapea procesului nare, a ghidul clei Sh aflim mai mult desprecLlmfunclioneaz de Mama Naturd.V-aqiintrebatvreodate: Cum rcuSescanimalele sdlbatice sdfacd dderenla intre hrand ;i obavd?

Am spuscevamai devremece animalelesdlbatic$tiu din rrstinct careestedifermta dintre ce estecomestibil Si ce este cum ? Pentrnnoi estesimplu ol ivitor V-aIi inhebat\,Teodatd grije Avem si nu le dhmcopiilor ceva {rIntemliinte inteligente. ne iar ca sdij prctejdm cu adevarat, i e lc ar puteaf1 ddundtor, loc sigrrl, intr-un toxice sunt inchise rlsig Iem cd substantele L rdeei nu pot aveaacces.SunteminvaFf ce poatefl mencat ri cc esteotravitor. Dar animalelesdlbaticede unde ;tiu cum sirl'acd deosebirea? inchipuiti-ve o clipi cn a1ifi Mama Naturd.Ali crcat o mt rrdibili varietate despecii.Cumvi asigura!canu sevor otrdvi? iccare are I specie un sistemdigestiv difedt, concepotpentru l puteaconsumaun anumit ,,pachet"alimentar'Cum vi asi' O modalitatar f1 rruli cA vor mancaalimenteleadocvate? fl lc inzeshati cu simluri. O sd le dali vederea: ,"Astaamt6a mancarc, dar e tare tactil: a pute{i da sin{Lrl rrrirncare." Le ,"Arate fr o sfince." Le puteti da simtul gustuluigi al m osului Daci ch e otavi. inseamni [rircase oribil qi areun gustingrozitor, e hrani. lar dacdmi$ase sublim | )ircamiroase bine ti e gustos, alimenhr ce,,estg chiarpachtul ,irnrcun gustmimrna!inseamn5 , rnrcput specialpentrumine". Nu-i aF ce arest sistema fost conceputcu gxlje qi atenlie? sirur cd da! $i atuncide ce legilelui Muphy trebuisi i$i rrrle din nou fala ceaulate?De ce Creatorula pemis lucrunlor

CARR A LUIALLEN U$OABA IVETODA IDEALA. 1OO /GFEUTATEA

/ 101 SALBATICE'.' AN1MALELE CUMBEU9ESC

care ne fac atata riu, cum ar fi futunul, alcoolul, prbjituile cu multi crem5,s6parEatetdeapeti suculente, nu a iacut ca lucrurile aarc ne srmtddunitoarese De oe un gust oribil, iar cele care ne suntbeneficese aibi un I

voi: buni Penhu Am o veste minunat? Tocmaiastaa fiicut! lhcutse spahtcriert qine-a Omula fostcelcarcne-a
pldceresdne otrdvim cu nicotina, demcd e o adeveratd Adevdrulestemult mai ftumosd nesinbtoase. saualimente va imaginali: Alimefitele care alt cel 4i bun gust

sunt$i celemai benertce Pentruror irnclie a gtlstului, eraprincipala Aminti{i-vl: accasta Si

si ce nu Ce pol ce e bine\a man:rnce salbrticc tdu anrmalelc de atdl? fi mai srmplu

- estela fel ca atunci indlcand un bdrbat' plecea puta I ru' ce femeie o r$1 oat de calificat s-ar considem,s{bhrieqte in timpul travaliului r{icsi adopte deCreatoresteatetde sofisticat, | )o fapt,sistemulconceput pe cu dataxpiddi pe pachetele I nu c nevoiede Etampile sd se deterioreze, incep naturale Candalimentele I lc creeazd. la qi suntgroaznice qi oribil gust un miros au un oribil, tr clasicesteun mdr stncat. trlerc.Exemplul cum a ca se-midauseama de inteligent NI suntsuficient (lreatorul mai complicat. problema detaliilor s6rezolve rt|| mai bine decilcizeci 11r|l1, suntaletdeprost,ce ampetrecut ralizez ci existdo asemenea inaintesd I ni Dcaceasti Dlanetd ani de solulii.Cumreu$esc ol,lcmi, ca senu mai vorbesc qi Crod otlav5? hrani dintre sdfacediferenla llflc silbatice plin[ deinfumumre ,|lrriinintea meaeducatd. $i de intelifost simplu ar fi rAspunsul inhebarc, r r(r nu ar fi ocolit acasti

\aeodate ci pisicavoastri intai adDlmeci Ali remarcat cu nasul,apoi facecompromisul o atinge delicat carca,apoi a lua o gllre inai e sAinfulece rcstu! sause seindepafiezo nasulin vin! deparci i-ali fi datcevaotrivitor? in timpul i$i tine coadain aer,ca sd vd aratece clede despremancgl pe carei-ati dat-o.Acesttip de ingatitudine mAumplea deauna de furie. La urma urmei,nici mecarnu em pisrca Era doar o pisici de pe maidan,cares-a aciuatintr-o de cuviinldsAremanipandcandva pe ldngi noi, gbsind ceaI cd-i cumpdmsem cevamai bun.Oarenu-$ididea seama penhupisici depe piald Sicd bundgi mai scumpi mdncare eu, cat qi producilodi hraneicrammai inteligenli qi itiam i sepotrivesc'? eace alimente binedecdt putut fi atet deprost incet sd credctr cum am Mi intreb sauproducetoriide hrandam putealti mai bine decat

I lrand are utr gwt $i wx miros extraordinar! Otrara are un gust $i un miros scalbos!
( iuslul este cel care ne indici intotdeauna care stlnt alimell||. tr,lfivite, iar mirosul cste stlins legat de gust. Oricc buodtar

exteriorli compozitiasuntla fel deimpor$r Llicca aspectul gustqimiros ( preacoapte areacelasi este rrr'. ind o banane flescditChiarqi al cincilea inseefectule stdcatdeaspechrl rrI11. qunca imi intrain ecua{ie. placccumsuna lrlt ruzul poate La gusi r,,rIn prdjit.Mirosulmi separeince $i mai grozav. 1,.l si cam siraie fi arati grelos:poatefiindoi plute$tein mr separcneolffocant, aspeotuloi in plus,din cauza I r Irrrc; indigestieintotdeawxr creeazd qi, imi ,rl)|la iotr-a{bvet,$imca nu acceptabild, sdpoatefi consideratd ll lrlru ca o mancare simturi unul dintre inse, daca '[ res:isatisfacd toatesimFrile,

U$OARAA LUI ALLENCABR 102 / GREUTATEA IDEALA.METODA

/ 103 SALBATICE... ANlr\raLELE cull REUqESo

ar trebuisdve pizili. Ar fi bine seimpotdveqtevehement, caremiros bine, dar nu ales sh vd feriti de acelesubstanle E un semn05avetidd gustbun,cum ar fi tutunulsaucafeaua. dependenli, combinatcu o otrav facecu un drog carecreeazx De$i gustul $i mirosul au legdturd,nu trebuie sa pre c5, atatavreme cet vA place mirosul, o sd vd placd si inoercatisi gusta{iparfumul preferat.Saumai bine nu! La fel cum manualultehnic vi indicd tipul dc necesar ma$inii voashe,simturile ne indici ce tip de ali ar trebui sd consuman si. atatavreme cat ne Fansmit pe caleaceabunA. Probabil cd acelea$i semnale, suntem - nu mai importantsimt al nostruestecel de-al$aselea dacdil numiti intuitic sau instiDct.Apelali la el atunci o iar inslinctele voastre ajunge la o concluzie, ragiunea a tlei miliarde Relineli cd instjnctul voshu esterezultatul nu aupro sdlbatice ani de gandirelogici, iar aaimalele pe insti pe pentru nliune, ci numai cA nu se bizuie noastre Ce poatefi mai logic? Acesta este motivul pentru care o si agreaii U$OARA.Penlru ce va fi pentrupdma datdin via(a nu ve! mai si degrcutate, la problemele cend,gandindu-ve cd existdcontradictii intre ratiune ti instinct. De fapt, intre logice qi instincte, explce de ce existdun consens pe careil tdim dedublare turand astfel sentimentulde Nesi candne gandimla problemelelegatde gteutate. intelege atunci cand veii vor dispdrca, indoiala $i confuzia vd ajute si vI sim(i1isanetos alimenteleca1 fi in forme au' Lulgust foartbun. Nu veli mai suferi din cauzadodntei care$titi cd vi sunt ddundtoare. mancaalimentedesDre momentdo ce Nu ma a{teptsainlelege[ in acest gust mai benefice.Daca vi sunt$i cel.o careaucel mai bun esteo iluzie su cereape careo simtiti a .mcicandfuma1,i au un dbundtoare Ia fel estesi convinsereacd alimentele

feltll in carputem aflim mai multedespre r, lrcbuieintai s:,i potrivit ,si manualul Am si explic la momenhrl Creatorului. ( (. nrods-adspanditaceasti iluzieqi cumo puteticorecta care idecace alimentele si acceptati c timp,am shvd rog pentru rr gustli un miros bun suntti celemai benefice motiv animalele rt A$ane invaldMamaNaturdgl din acest pe carc le avemnoi alimentate nu auprcblemele ll)rlticc potri alimentarecelem?ri NUrrmidentificat ince pachetele principiile pe baza am stabilit inse specia umane, lr l)cntru

I fi, la fel cum trebuie sa invAlem sd mergeminainte de a

Dar si mancdm. i,rr sirhodram cear trebui

De undeStimcdnd sd incePem ti cAndsd e oprimdin mAncat?