Gitto Jocob

Honnie von Genderen

Louro Seebouer

cuM sAiNvrNGr
TIPARELE NEGATIVE
DE eANDTRE
Ghid de qutoteropie
centrqtd pe siheme cognitive

Ilustra{ii de Claudia Stnsky

Traducere de Roxanb Melnicu
 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationalea Rominiei
IACOB,GITTA Cupnrrus
Cum sn hvingi tlparele negative
de gAndire: ghidde autoterapie centrati
pe scheme cognitive: include exercitii gi materiale-suport / Gitta Jacob, Hannie
van Genderen, Laura Seebauer; il. de Claudia Stp'sky; trad. de Roxana Melnicu. -
Bucureqti : Psihobooks, 2019
Confine bibliografie
lndex CuvAlsr-irerNTrLAEDrTrAADouA. ..........9
ISBN 978-606-9477 4-O-3
I. Genderen, Hannie van
NoranprroRrloR:...... ...:....
II. Seebauer, Laura r. INTRoDUCERE ... ......; ...... 13
III. Stfrsky, Claudia (i1.)
lV. Melnicu, Roxana (trad.) Ll.Ceesteterapiacentratipeschemecognitive?....:... ........ 14
1s9.9 1.2. lnlelegeorigineatiparelortale... ..,.. 15
Modurile.
1.2.1. Recunoagte-1i ... ,. 17
l5l.2.2.CumitipotischimbaModurile?. ............17

Editori: Adina Demian, Doina Grasu

Redactori: Luise Georgiana Vuiu, $tefan Iancu
Corecturi: Dorina Lipan
Pl,nrna I
Tehnoredactor: Andreea Alexandra Vraja
Design coperti: Ana Grigoriu-Voicu
FAcuroErrrrlT;.cuMoDURTLETALE!. ......... 19

2. MoDURTLE DE CoPrL .........21

2.l.ModurideCopilVulnerabil... ....... .......25
Gitta facob, Hannie van Genderen, Laura Seebauer
2.1.l.CumpofiidentificalatineModuldeCopilVulnerabil? . ........ 29
Andere Wege gehen (2. Auflage) 2.l.2.Cumpoliidentificalaceila\iModuldeCopilVulnerabil? . ...... 3l
Lebensmuster tterstehen und veriindern - ein schema-therapeutisches Selbsthilfebuch 2.2.ModurideCopilFuriossaulmpulsiv. ........32
Ilustrator: Claudia Styrsky 2.2.l.CumpofiidentificalatineModuldeCopilFuriossaulmpulsiv? .........38
2.2.2. Cnmpoliidentifica la ceila\i Modul de Copil Furios sau Impulsiv? . . . . . . . 41
Copyr"ight @ Programm PVU Psychologie Verlags Union,20l7
Programm PVU Psychologie Verlags faceparte diri grupul e&torial Beltz Weinheim Base 2.3. ModuldeCopil Fericit.:....:. ......44
Copyright o Psihobooks, 2017 2.3.l.CumpotiidentificalatineModuldeCopilFericit?.... ......... 47
Pentru prezenta versiune in lirnba romini 2.3.2.CumpotiidentificalaceilaftiModuldeCopilFericit? ...:...........,.48
Toate drepturile rezeryate
3. MoDURTLE DE Pi.RTNTE DTsFUNcTToNAL ... . . . . . .. 50
Editura PsihoBooks 3.1. Modulde Pirinte Exigentcu Privirela Performanfi ..........57
www.psihoboola.ro 3.1.1. Cur4 po{i identifica la tine .

contact@psihobooks.ro
ModuldePirinteExigentcuPrivirelaPerforman{i? ...,......, 6l
3.1.2. Cum poli identifica la ceilalqi
Lucrarea (tn intregime gi fiecare dintrepirfile sale) este protejati de legea drepturilor de ModuldePdrinteExigentcuPrivirelaPerformanll? . . . .. . . . : . . . . . . . . . 63
autor. orice valorifcare a ei fhri acordul editurii este interzisi. Acestlucru iste valabil
in special pentru multiplicarea, traducerea, copierea pe microfilm qi inmagazinarea qi 3.2. Modul de Pirinte care Induce Vinovilia ..... . 64
prelucrarea ei in sistemele electronice. 3.2.l.CumpoliidentifcaModuldePirintecarelnduceVinovilia?............68
 3.3. Modul de Pirinte Punitiv. ... . 70 8. Corqsor,roAREA MoDULUT DE Coprr, Frnrcrr. 145
3.3.l.CumpoliidentificalatineModuldePirintePunitiv?.. .........75 I45
3.3.2.CumpoliidentificalaceilalliModuldePirintePunitiv?. ........75 8.1. Cum si intri in contact cu Modul de Copil Fericit.
8.2. Exercilii pentru consolidarea Modului de Copil Fericit. 148
4. M0DURTDECoPTNG ..........77 .

TreiModuri deCoping ..........77 9. LIMITAREA MODURILOR DE PARINTE DISFUNCTIONAL l5l

4.l.ModuldeCopingprinCapitulare. ...........86 9.1. Familiarizarea cu Modurile de Pi,rinte Disfunclional l5l
4.1.1. Cum poli identifica la tine Modul de Coping prin Capitulare? . . . . .92
4.l.2.CumpoliidentificalaceilalliModuldeCopingprinCapitulare?...........95 9.2. Reducerea mesajelor Modului de Pdrinte Disfunc{ional 159

4.2. ModuldeCopingprinEvitare. .......96 1(). SCHTMBAREA MoDURTLoR DE ...... 165

CoprNc Dnz.a.nnptanrv .
4.2.1.CumpoliidentificalatineModuldeCopingprinEvitare?. .......98
4.2.2.Cltmpo\iidentificalaceilalliModuldeCopingprinEvitare?.............101 l0.l.FamiliarizareacuModuriletaledeCoping. ........ 165
4.3.ModuldeCopingprinSupracompensare.... .......102 10.2. Reducerea Modurilor de Coping Dezadaptative . . . . . 168
4.3.1. Cum poli identifica la tine Modul de Coping prin Supracompensare?. . . . . 105 10.2.1. Reducerea Modului de Coping prin Capitulare. . . . . . . 172
4.3.2. Cum po{i identifica la ceilalli Modul de Coping prin Supracompensare? . . I07 10.2.2.ReducereaModuluideCopingprinEvitare ... ...... I74
10.2.3.ReducereaModuluideCopingprinSupracompensare ........ 175
5.MoDULDEADULTSi.Ni,ros ........109
5.1.CumpoliidentificalatineModuldeAdultSinitos?. ........ 112 rr. CoNsor,rDAREA Monur,ur DE ADULT Si,N.Lros. .... .... l8l
5.2. Cum poli identifica la ceilalli Modul de Adult SiniLtos? ..... . 113

5.3. Cum po{i deosebi Modul de Adult Sindtos de alte Moduri?. . . . . . . .. . II4
Panrnn a III-I
Pnnnna a II-n ANExE .... l9l
'fnEcnnnaiNnnvrsri,AMoDURrLoR...... ......... 193
Curvr si. iqr scnrurr Moounrr.E. 119
ModurideCopil .. ......193
6. VrNnncnnEA MoDURTLoR DE Coprl Vur.Nnn.o.sn r2t ModuridePirinte. ......194
6.1. Familiarizarea cu Modul de Copil Vulnerabil . . . . . . t2t
ModurideCoping ......196
6.2. Cw si ai griji de Modul de Copil Vulnerabil t25
ModuldeAdult Sinitos. ........197
7. PRELUAREA CoNTRoLULUI AsupRA
Mopurur DE Coprr, Funros sAU lMpur,srv... . . l3l Gros.aR ... .. ..... 198

7 .1. Familiarizarea cu Modul de Copil Furios sau Impulsiv. 133 Brrr-Iocn.a.rlE.... ......202
7 .2. Limitarea Modului de Copil Furios sau Impulsiv. 136
7.2.1. Obiective qi nevoi
lnorx. ....203
. 136
7 .2.2. Dialoglurile scaunelor 137 Frsr nn LUCRU DETALTATE .... .205
7.2.3. invali si ili controiezi comportamentul 138
7.2.4. Cum potinvila si-mi controlez furia? l4t NorrlE .. .229
 2. MoouRrLE oe Copn-

Fieciruia i se intArnpli citeodati si se sirnti sau si se comporte

ca un copil. , : j

in situafiile in care comportamentul de copil este nepotrivil cei

mai mulqi dintre noi il finem totuqi in mare mdsuri sub control.
Aceste stiri sunt numite Moduri de Copil deoarece maniera in care
percepem atunci mediul inconjurdtor gi pe cei din jurul nostru se
aseamdni cu percepfia pe care o au copiii. De exemplu, cAnd trec
prin sentimente puternice, copiii au adesea dificultali si se transpuni
ln locul altcuiva; exact la fel poate simti qi un adult care se afld intr-un
Mod de Copil. Cind egti intr.unMod de Copil, felul in care reacfionezi
la mediulinconjuritor gi la oamenii din jur se aseamind foarte mult
cu comportamentele copiilor. Acestlucru se manifesti in special prin
dificultatea de a controla ralional comportamentul. De
"*.-plo,
exact ca unui copil, !i se poate pirea greu si ifi controlezi impulsurile
atunci cind te afli intr-o conversafie stresanti cu un superior gi poli
sI incepi sn plangi sau, dintr-un sentiment de neajutorare, si trdniegti
uga intr-o disputi cu partenerul

Modurile de Copil sunt active atunci cAnd triim sentimente

foarte puternice gi intense care nu se pot explica doar prin sifua-
fia in care ne aflim in prezent. Noi ingine sau alte persoane avem
adesea impresia ci sentimentele de triste{e, furie, ruqine sau singu-
rltate sunt, de fapt, exagerate. Cu toate ac€stea, in Modul de Copil
nu putern reuqi si ieqim din aceste sentimente

De obicei, Modurile de Copil se, declairqeazd cind ne simfim

respingi, pirisifi sau puEi sub presiune de ceilalli. In astfel de situafii,
ne sunt amenin{ate nevoile debazd, cum ar fi nevoia de apropiere,
de securitate sau de autonomie (vezi chenarul 2.1. Nevoile
22 GITTA JACOB. HANNIE VAN GENDEREN. LAURA SEEBAUER
emotionale debaz6,), chiar daci, privind obiectirr, in realitate nu ne
sunt ameninfate aceste nevoi. lmagineazd-fi ci urma si mergi la
cinema cu o prietenl, dar aceasta a anulat intdlnirea pe care, de
altfel, o aqteptai de ceva timp, cu multi neribdare. Dacd reacfionezi
dintr-un Mod de Copil, probabil te vei simli dezamiryitit, neiubiti
gi abandonati - sau chiar furioasi. Degi dintr-o perspectivi adulti
po{i inlelege de fapt foarte bine motivele prietenei gi faptul ci ea
nu te-a pirisit gi nici nu va face asta, vei fi in continuare coplegiti
de sentimente puternice, vei incepe si plingi sau te vei refugia in
pat, in pozilie fetale. Daci reaclionezi aga, resimfi comportamentul
prietenei ca pe un atac la nevoia ta debaz| de a avea o legituri
siguri cu alte persoane.
Este vorba despre nevoi emofionale fundamentale pe care le
are fiecare persoani. Cu toate acestea, ele pot avea grade diferite
de intensitate. in terapia schemelor diferenliem cinci domenii
pentru nevoile de bazd (Young, 2008) :
l) Legdturi sigure cu alte persoane. Aici sunt incluse nevoia de
securitate, de stabilitate, de afecfiune, de dragoste gi de acceptare
din partea altora.
2) Independenfa, competenla Si simlul identitdfii. Acest lucru
inseamni si ai o idee despre ce te definegte ca om gi ce poli face
bine.
3) Libertateain ceea ce priveqte exprimareapropriilor sentimente
gi nevoi legitime.
4) Spontaneitate, pldcere ;i joc.
5) Limite realiste. in special pentru copii, este important si iqi
cunoasci limitele gi si accepte limitele rezonabile puse de ceilalli.
Unei persoane sdnitoase psihic ii va fi mai ugor si-gi triiasci
viala astfel incdt aceste nevoi emofionale si fie in cea mai mare
parte implinite.
Cum sd invingi tiparele negative de gdndire
Cu cit sunt mai puternice problemele psihice ale unei per-
soane, cu atdt mai intens resimte adesea Modurile de Copil. in
aceste cazuri, sentimente negative intense pot fi dezlinpite de
declangatori care, la drept vorbind, nu sunt decit nigte nimicuri -
de exemplu, lipsa complimentelor din partea colegilor atunci cdnd vii
la serviciu purtand o haind noud.. Probabil, colegii nu observd noua
imbriciminte deoarece sunt ocupali cu altceva. Daci te afli conside-
rabil sub influenla unui Mod de Copil Vulnerabil, care este descris in
textul de mai jos, acest lucru poate declanga un sentiment intens ci
cgti singuri gi neiubiti. Pe parcursul acestui capitol veli afla de ce la
unii oameni Modul de Copil ,,iese la iveal6" atdt de repede.
Trei categorii de Moduri de Copil. Conform terapiei centrate
pe scheme cognitive, se pot deosebi trei categorii de Moduri de
Oopil. Prima este insoliti de sentimente neplicute, precum rugine,
singuritate, frici, tristefe sau nesiguranfd. Acesta se numegte Mod
,le CopilVulnerabil.
A doua categorie se caracterizeazd prin sentimente precum
firrie, mAnie intensd (furibund), impulsivitate qi sfidare, gi poarti
tlenumirea de Mod de Copil Furios sau Impulsiv. Impulsivitate
inseamni si acfionezi sub imperiul momentului firi si te gindegti
la consecinfele propriilor acliuni. De exemplu, este posibil ca
remarcile critice ale unui superior s6 te faci si te simfi atAt de furios
;i si te rineasci atAt de mult, incdt sd conduci deosebit de riscant
pe drumul spre casi.
A treia categorie arelabazi o laturi sdnitoasi, care se numes,te
Mod de Copil Fericit in aceastd stare putem si ne bucurim din plin
tle jocuri gi experienfe, simfindu-ne curioEi gi juciugi.
Daci simli ci uneori egti intr-unul din aceste Moduri de Copil,
poate fi de mare ajutor si denumegti Modul respectiv. De exemplu,
,,rnicufa Lisa" ar putea fi Modul de Copil Vulnerabil, in timp ce
,ilbm, catdrul incipildnat" este Modul de Copil Furios. in acest
lcl poli lua mai simplu contact cu propriul Mod de Copil qi vei
rccunoagte mai bine situafiile in care apare.
 GITTA JACOB . HANNIE VAN GENDEREN. LAURA SEEBAUER Cum sd invingi tiparele negative de gdndire

Orice om are din cind in cind sentimente de triste{e gi Tabel2.l. Di un nume Modurilor tale de
de furie intensi. Cum pofi aprecia daci este activ un Mod de Modul de Copil Modul de Copil Modul de Copil
Copil gi nu este vorba de sentimente,,absolut normale"? Vulnerabil Furios sau Imouls Fericit
De fapt, tofi oamenii cunosc sentimentele pe care le resimfim Numele tiu pentru Numele tiu pentru Numele tiu pentru
atunci cAnd este activat un Mod de Copil. Diferenfa semnificativi rcest Mod: acest Mod: acest Mod:
dintre sentimentele ,,absolut normale" ;i Modurile de Copil
este aceea ci Modurile respective sunt adesea activate de ocazii Sentimente corelate: Sentimente corelate: Sentimente corelate:
nesemnificative gi, prin urmare, amploarea sentimentelor o anxietate o iritare o spirit de joaci
produse pare disproporfionatS. De multe ori, persoanele cu un
o tristele o furie r lipsi de griji
Mod de Copil foarte pronunlat suferi considerabil din cauza . singuretate o sfidare o curiozitate
acestor sentimente gi, prin urmare, au dificuitili si triiasci aEa
o disperare o incdpifinare o distraclie
cum-vor ele. De asemenea, este tipic pentru o persoand cu un Mod
o neajutorare o indisciplini o voioqie

de Copil activat ca aceasta si nu-qi poati controla sentimentele si

. ru$ine o risfbf e siguranfi
reacfile la mediu decit cu mare dificultate.
o abandon r incredere
o dependenti
o abuz
o umilire

2.1. Moduri de Copil Vulnerabil

r
g Modurile de Copil Vulnerabil pot fi insofite de sentimente dife-
-4 r Mul! oameni au capacitatea de a indica destul de bine care este
ite.
scntimentul deosebit de problematic pentru ei. Nu este neobiqnuit
t il o?rn€oii si triiasci, de asemenea, sentimente amestecate. Urmi-
I
v tourele exemple nu sunt cu siguranfi complete, dar i1i oferi o idee
*-t'
-t tlt'spre ce poli ciuta la propria persoani atunci cAnd i$ doregti si

\r / rti
rrrtri in contact cu Modul tiu de Copil Vulnerabil.
Fixemplele de caz sunt menite si te ajute s[ in]elegi in ce situa{ii
:ri
4 I'ot apirea Modurile de Copil Vulnerabil.
./--) Abandon/instabilitatate. Dacd ai sentimente puternice de
;rlriurdon, vei sim{i adesea un sentiment dominant ci ai fost pirisit
s;ru te temi civei fi, cu siguran[i, pdrisit in curAnd. $i in prezenfa altor
Ilustrafia l. Moduri de Copil oiuneni, chiar apropiafi, cum ar fi prieteni sau membri ai familiei,
26 GITTA JACOB. HANNIE VAN GENDEREN. LAURA SEEBAUER
ai putea experimenta sentimente de singuritate sau de abandon.
Persoanele aflate sub influenfa unui Mod de Copil Vulnerabil, care
se simt predominant singure sau abandonate, relateazd adesea ci in
copilirie sau in adolescenfd au fost pirisite de persoane importante
din viala lor. Poate ci unul dintre pirinli a pdrdsit familia sau
persoane dragi au murit sau poate chiar persoana afectati a trdit in
diferite familii adoptive, care renunfau la ea de fiecare dati.
Exemplu de caz
Ecaterina M. are 34 de ani qi este profesoari de qtiinle exacte;
suferi de atacuri de panici gi de un puternic sentiment de instrlinare
fale de propriul corp. Astfel de probleme apar mai ales atunci cdnd
sti mai mult cu perinlii ei gi apoi trebuie si se intoarci in localitatea
in care locuiegte, degi are prieteni gi aici. in cadrul terapiei vorbegte
despre faptul cn nu se simte apropiatd de alte persoane qi ci toate
relaliile ei sunt, mai degrab6, superficiale; nu are relafii cu adevdrat
intime, din punct de vedere emoqional. Cand discutd despre acest
aspect, devine brusc foarte tristi 9i are sentimentul ci: nimeni nu ar
putea rdmdne cu adevirat cu ea. Terapeuta crede ci acest lucru ar
putea avea legituri cu faptul ci qi-a pierdut mama de doui ori: mama
naturall amurit cAnd Ecaterina avea doi ani; mama savitregd, cu care
a avut o rela$e foarte bun6, a murit brusc din cauza unei hemoragii
cerebrale cind Ecaterina avea 16 ani.
Excludere sociali. Unii oameni nu se simt ataqali de allii sau nu
rup{i
au sentimentul de apartenenfi gi se percep izola\i,ca gi cum ar fi
de restul lumii. Originea acestei stiri are labazd, de cele mai multe
ori, experienla de a nu simli ci aparfii unei comunitifi, de exemplu
din cauza mutirilor frecvente sau a apartenenlei la o comuni
religioasi neobignuitd. De asemenea, o excludere timpurie din partea
familiei sau a colegilor de grup poate fi perceputi ca un lucru riu,
traumatic. in viafa de adult, semnale aparent nesemnificative de la
alte persoane, ca, de exemplu, un anumit aranjament al scaunelor la
o petrecere, devin declanqatori care activeazbModul de Copil Exclus.
Cum sd lnyingi tiparele negative de ghndire
Exemplu de caz
Jeni P. s-a mutat deseori cu familia ei in copilirie. Ea a fost tot
timpul ,,cea noui", nu aparfinea de locul respectiv gi se simfea
cxclusd. Dupd un timp, in locurile in care a studiat, 9i-a fbcut
prieteni buni - dar cdnd colegii stabilesc o intAlnire, fird sd o
invite in mod expres, tinde totugi si se simti cu uEurin(i exclusi,
ca 9i cum nu ar apar{ine de grup, degi, obiectiv vorbind, nu este
deloc cazul sd perceapi situalia in acest fel.
Neincrederelabuz. Neincrederea vine la pachet cu sentimen-
Irrl de ameninfare constanti. Egti mereu in stare de alerti, avAnd o
scnsibilitate sporiti fafi de toate posibilele semnale de ameninlare
qi egti cuprins de o suspiciune fundamentaln faln de toati lumea.
l)cntru ca alli oameni si nu-{i faci riu, te menfii in permanenli in
slare de alerti.
$i in acest caz, originea neincrederii arclabazd, de obicei, expe-
ricnfe problematice din copilirie gi adolescenfd. De exemplu, in ca-
zrrl unei persoane care a fost abazatd sexual in copilirie, e suficient
tkrar sunetul cheilor din ugi pentru a pune corpul in stare de alertd.
I ln alt exemplu este al unei persoane care a fost gicanatd gi hirluiti
tlc: colegi, pe drumul spre gcoalS gi care, ca adult, nu poate suporta
sii audi curn fuge cineva in spatele ei.
lu de caz
Emilia F. se teme de intuneric. in general doarme doar cu lumina
rrprinsi. Cand sogrl ei nu e acas6, de obicei innopteazila o prieteni.
irr clipa in care aude zgomote suspecte afari, incremeneqte brusc
;i o cuprinde frica. Orice umbri de pe stradi o face sd se simtd
rrcajutorati qi speriatd. in copilirie, ea a suferit extrem de mult din
t iruza unui tati foarte irascibil. Daci ceva ii strica lui dispozi{ia, ii
birtea la grlmadi qi la intimplare pe Emfia gi frafii ei. Mama ei nu a
protejat-o, c[ci era ea insiqi victimi neajutorati a violenfei sogrlui.
28 GITTA JACOB . HANNIE VAN GENDEREN. LAURA SEEBAUER
Rugine/inferioritate. Ruqinea este un alt sentiment dominant al
Modului de Copil Vulnerabil. CAnd ruginea e in prim-plan, persisti
sentimentul de a fi nepotrivit, riu, inferior sau nedorit, ca qi cum
nu ai merita si capefi de la ceilalli dragoste, aten{ie sau respect.
Se asociazi aici un sentiment de rugine profundi pentru propria
persoani. Persoanele in cauzi relateaz| de obicei ci in copildrie
au fost victimele unor comentarii negative sau ale unui tratament
foarte umilitor.
Sebastian E. a avut in qcoala generali' o profesoari de
germani care favoriza cdfiva elevi din clas6. Ea il luase in vizor
pe Sebastian E., care la pubertate era deosebit de nesigur gi de
stAngaci, din cauza dezvoltdrii rapide a corpului siu. Obignuia si
il faci de rugine in fala intregii clase, in mod repetat, atunci cAnd
se comporta neindeminatic, iar asta genera rAsetele colegilor, pe
care el le-a resimlit intotdeauna ca fiind extrem de umilitoare.
Douizeci de ani mai tirziu, Sebastian E. devine un consultant IT
intr-o gedinfi a echipei, el se impiedici de flip-chart,
de succes.
moment in care colegii incep si rAdi. Simte imediat cum in el
sunt stdrnite sentimente intense de rugine gi vulnerabilitate, gi
fuge la toaleti, unde zdbovegte citeva minute pentru a se calma.
Deprivare emofionall. Oamenii care suferi de ,,deprivare
emolionald' relateazi despre copilSria lor, de obicei, cd ,,totul
fost relativ OK". Dar cumva nu au avut sentimentul c6 cineva s-a
fi interesat de ei cu bunitate 9i dragoste sau ci ar fi fost ocroti!
imbriliqafi gi iubili. Ca adulli, ei nu sunt afectafi in mod deosebi
deoarece nici mdcar nu stiu ce le lipsegte. Aceqti oameni nu sim
ci au fost tratali prost. Totugi ei nu au sentimentul de a fi cu ad
virat importanfi pentru allii gi demni de a fi iubili gi asta este
experien{l dureroasi.
Cum sd invingi tiparele negative de gdndire
Exemplu de caz
Mihail K., un funcfionar bancar de 38 de ani, in general nu are
probleme, face totul pentru satisfacfa superiorului siu, are o cisnicie
rlcstul de buni gi cifiva prieteni. Cu toate acestea, in nicio relafie el
nu are cu adevirat sentimentul de a fi apropiat de cineva gi de a fi
iubit de persoana respectivi. incearci din greu si oblind dovezi de
lfbcliune de la ceilalfi, atit la job, cit gi in viala sa privati. De fapt,
cl chiar primegte afec{iune, dar de multe ori nu o simte. in copildrie,
,,totul a fost bine", dar ambii pirinli au fost foarte ocupali gi deseori
rrbsenfi. El a avut intotdeauna sentimentul ci pentru pirinlii sli a
lirst mereu prea mult si ,,se mai preocupe gi de copii".
2.1.1. Cum poli identifica Ia tine Modul de Copil Vulnerabil?
Prin descrierile qi exemplele de caz prezentate, probabil ci !i-ai
lorrnat deja o idee despre ce presupun Modurile de Copil Vulnerabil
i (:are sunt sentimentele aflate la bazalor.
Cu ajutorul celor trei afirmafii de mai jos po{i verifica daci ai un
Mocl de Copil Vulnerabil.
in cazul in care egti de acord foarte mult cu declarafiile de mai
;os, ircest lucru ar putea fi un indiciu despre existen{a unui Mod de
r ,opil Vulnerabil. Daci egti de acord cu aceste afirmafii intr-o mic[
rrr;isuri, te numeri, probabil, printre persoanele care cunosc astfel
rlt' scntimente, dar nu i1i cauzeazi probleme serioase.
o Md simt de multe ori singur pe lume.
o Mi simt slab gi neajutorat.
o Am sentimentul ci nimeni nu mi iubeqte.
llgti de acord cu una sau mai multe dintre aceste afirmafii? Daci
lr incearci adesea sentimente de tristefe, abandon sau anxietate,
, I r irr r daci in realitate nu existi niciun motiv pentru acest lucru, se
p()irte presupune c[ este vorba despre un Mod de Copil Vulnerabil.
30 GITTA JACOB. HANNIE VAN GENDEREN. LAURA SEEBAUER Cum sd invingi tiparele negative de ghndire 3t

Deseori, existi o legituri intre acest Mod gi o poveste din istoria ta

personali. Figa de IUCfU 2 (completeazd in scris la p.205)l
Daci vrei sd-fi infelegi mai bine Modul de Copil Vulnerabil, Modul meu de Copil VulnerCbil
poate fi util si rispunzi la urmdtoarele intrebiri, precum qi la cele Numele pe care il dau acestui Mod (de exemplu, ,,Micufa
din figa de lucru 2, ,,Modul meu de Copil Vulnerabil": Lisa")
r Care sunt declan;atorii tipici pentru Modul meu de Copil 1) Cum pot si imi dau seama cd Modul meu de Copil
Vulnerabil? in ce situafil apar frecvent? Vulnerabil este prezent?
a Ce fel de sentimente am, de obicei, in acest Mod?
Ce anume declangeazi Modul meu de Copil Vulnerabil?
o Care sunl de obicei, ghndurile mele in acest Mod?
a Ce amintiri sau imagini interioare sunt asociate cu Modul meu Ce sentimente am, de obicei, in acest Mod?

de Copil Vulnerabil? Ce gAnduri tind sd imi apari in acest Mod?

Cum se simte corpul meuin acest Mod? Ce amintiri sunt asociate/declangate de acest Mod?
r Cum acfionez, de obicei, in acest Mod? Cum iitratezpe alpi?
Cum se simte corpul meu in acest Mod?
Dacd vei incerca sd, fii congtient de Modul tdu de Copil Vulnerabil
gi manifestarea lui in viafa ta de zi cu zi, il vei infelege din ce in ce Cum mi comport, de obicei, in acest Mod?
mai bine. i1i vei da seama care sunt motivele ce il fac sd apari din 2) Obignuiesc si schimb Modurile (de exemplu, in Modul
nou gi din nou. de Copil Furios sau intr-un Mod de Coping Dezadaptativ)
i1i recomanddm sd completezi Figa de lucru 1, numiti,,Trecerea atunci cind m5, aflu in Modul de Copil Vulnerabil? in care?
in revistd a Modurilor mele", pentru a-[i consolida informafiile 3) Care sunt, de fapt, nevoile mele atunci cdnd mi aflu in
acumulate pAni in acest punct. Modul de Copil Vulnerabil?
4) Sunt nevoile mele cu adevirat satisflcute prin compor-
Fi;a de lucru I (compteteazd in scris la p.205)l tamentul meu (de exemplu, nevoia de afecfiune)?
Trecerea in rcvisti a Modurilor mele
Modurile mele de Copil

Modurile mele de Pirinte 2.1.2. Cum poli identifico lo ceilaryi

Modul de Copil Vulnerobil?
Modurile mele de Coping Dezadaptativ
Indicii cu privire la existenla unui Mod de Copil Vulnerabil la alt[
gx'r'soani poS avea in cazul in care constafi ci aceasta se simte ,,atacatf'
Modul meu de Adult Sinitos { il rnare ugurinle. Sau daci se simte cu ugurinld speriatd, ameninfati
i1i da senzalia c[ e fragili Ei ajunge rapid in pragul
,,,rtr instabilS,.

l,rt limilor. Un alt semn poate fi acela ci persoana se asigurd mereu