MIN I STERUT EDUCATIEI NATIONALE

!(: ,::l . r. l.i ,.. : , ., " "i

Magda Stan
j

rl'i
.:
. ,,.' "

. A4ANUAI.PENTRU
CLASAAVId j'ir 'r
' i

@
orolcncAgr peolooercA s.A.-
 CUPRINS

* Introducere. Prezentarea manualului .............5 . Recapitulare ............... ....................56

I
* Recapitulare ini{iall. , Evaluare .....................58
l
La tnceput de drum ........................7
Unitatea III. Spre o noui societate ....................60
Umitatea l. Cilitori qi cllitorii - Europa Competenle specifice vizate: L2: 2. i ; 2.-l: ,l " I :
qi Lumea Noud ......... ........8 3.-3; -i.l: .l.l
Competen{e specifice vizate'. i.1; 1.2;2"3: l"l; Donrenii de cunoaqtere dominante:2. Elztizutte de
l.l; 4.1 cuIrurii si r:ivi Iiz*{ie ": 3. ReIa1iile sot'iule -yi stutuI
Domenii de cunoaqtere dominante: l. Iluminismul - ra{iune, drepturi, implicarea
1. Rccorstilr tirea trettttttltt!,
oamenilor in viata public6 .................62
t 2. Ele*ttntt ilr t:uilus'i .5i riri!izalie
1. C5lStoriile gi perceplia spafului in Ewl Mediu ....... 1 0
o Studiu de caz. Montesquieu
J.J. Rousseau ................
Ei
.........64
2. Marile descoperiri ale europenilor (I).
2. Opinia public6. Via{a cotidian5 ................ ......... 66
Drumuri qi teritorii .........................12
3. Revolulia glorioasd .......................68
3. Marile descoperiri ale europenilor (II).
4. Constituirea S.U.A. Qeclaratia
Consecinle asupra viefii oamenilor ............. ...........14
de independen!6. Constitufia .............,............... 70
o Studiu de caz. Cristo.for Columb si Fernando
5. Revolulia fuancezd.
Magellan .................16
(I)
De la supus la cetdlean .............. ....................... 72
Studiu de caz. Lumea Noui: cunoa$tere,
o
o Studiu de caz. Declaralia drepturilor
misionarism;i exploatare ...........18
. Recapitulare ............... omului S i ale cetdleanului .............................. 7 4
....................20
6. Revolufia francezd.
. Evaluare ......................22
De la supus la cetlfean 0I) ................................76
Unitatea l{. Geneza spiritului modern ...............24 7. Napoleon I qi rispdndirea ideilor revoluliei
Competenle specifice vizate: 1 .l: ?. l: 2.1: 3.1: franceze in Europa .........................78
l.-lr 4" !; 4.2 8. Revolulia industriali. Impactul in viafa
Dorneniul de cunoa;tere dorlinant: 2. Elemenlc tte oamenilor ...................80
ctr I t tl'J 5 i t:ivi I i:*l ie ...............
. Recapitulare ....................82
1. Renaqtere a: gerreza spiritului modern ................26 . Evaluare .....................84
2. Umanismul ............... ......................28
o Studiu de caz. Leonqrdo dd Vinci Si Lrnitatea I\'.
Secolul nafionaliti,tilor .................. 86
Miche I angel o Buon arott i ................................ 3 0 Competenge specifice vizate: 1.1: 1.3; 3.2; 3.3;
oStudiu de caz. Niccold Machiavelli ...............32 {.1; l.l
o Studiu de caz. Giordano Bruno Dcrrneniul de cunoagtere dominant: 3. Rei*lii!{:
Si Galileo Golilei .........................34 5l
,rcr'r'rry'tr .ri*irrl
a
o Studiu de caz. William Shakespeare..............36 1. Statele modeme: revolulie qi emancipare
3. Reforma. Contrareforma .................................... 3 8 nalionald .................... 88
e Studiu de caz. Inchizilia ............40 o Studiu de ctz. 1848 in Europa ......................90
o Studiu de caz. Martin Luther .........................42 o Studiu de caz. Romdnii

q o Studiu de crz. Henric al VIIIJea ...................44 Si modernitatea .............. .............92

o Studiu de caz. Barocul ...............46 2. Epocavictoriani. La Belle Epoque ................... 94
4. Absolutismul de laAtlantic laMunfii Urali ...........48 'Recapitulare ............... ................... 96
o Studiu de caz. Soliman Magnificu|................50 . Evaluare .....................98
o Studiu de caz. Ludovic al XIV-lea * Recapitulare final[ .................... 100
S i Palatul de la Vers ailles ...............................52
* Evaluare final5 ...... l0l
o Studiu de caz. Petru cel Mare .......................54 t Anere ......................103
 INTRODUCERE

,!+

o pnn

in clasa a V-a, la istorie, cdlStoria cdtre civilizalie

te-a purtat din Freistorie pAni in secolul al XV-lea.
in clasa a Vl-a cilStoria aontinui cltre modernitate.
Vei ajunge p6nI in secolul al XiX-lea, vei descoperi
noi oameni gi fapte din trecut, ca s5 ?nlelegi mai
bine lumea de azi.

Competenle generale - Competente specifice - Domenii de cunoagtere asociate

 Unitatea I
Cfllfltori si cllltorii -
Europa $i Lumeu I{oud I
I

lt

l. Cilltoriile in Evul Mediu

qi percep{ia spa{iului
2. Marile descoperiri ale europenilor (I). Drumuri qi teritorii
3. Marile descoperiri ale europenilor (II). Consecin{e asupra vie{ii oamenilor
o
* Studiu de caz. Cristofor Columb ;i Fernunclo Mugellan
* Studiu de caz. Lumea Noui: cunoa;tere, misionarism si exploatare
. Recapitulare
. Evaluare

IncI din Preistorie,

oamenii au cllStorit pe
uscat qi pe apd in
clutarea hranei, a
diferitelor resurse de
care aveau nevoie sau a
unor locuri prielnice
vielii. Ei au descoperit
astfel, treptat, lumea in
care triiau.

.Imaginea aldturatd ;d
prezintd lumea
cunoscutd in secolul II

ol XVIJea. Aceasta '!

provine din opera lui
Abraham Ortelius, H
{ Theatrum Orbis I

Terrarum, consideratd
primul atlas geografic
modern.
{:

I n

i!

;i,

,I
 :; Expediliile de explorare a
.;
:'t-=

lumii des{fuurate de
europeni la sf6rqitul Er,ului
Mediu qi la inceputul
Epocii Moderne au dus la
descoperirea unor
civilizatii noi, cu un mod
de via![ Ei credinle diferite
,.]..i.1.
de cele din Europa.
;

azteci, de pe teritoriul
;;,tl::
actualului stat Mexic ,1.,;,;.;.-,=
/Codex Mendoza,
document din secolul
al Wl-lea). :':: l

Pe parcursul acestui capitol:

vei descoperi vei invita

o care au fost teritoriile explorate de o s5 localizezi in timp qi spaliu marile expedilii
europeni la sfdrqitul Evului Mediu; ale europenilor din secolele al XV-lea qi al
cine au fost cei mai importanli XVI-lea;
exploratori din secolele al XV-lea qi al o sd utilizezi in mod adecvat termenii istorici;
XVI-lea; o s5 identifici elemente de cauzalitate prezente in
care au fost principalele consecin[e ale diferite surse istorice.
marilor descoperiri realizate de vei completa porlofoliul personal cu lucrdri
europeni. , realizate individual sau in colaborare cu alti
colegi.

, il i, ,,i
: r,: .-..-:::: :
 r. cAlAroRrrLE gr rERCEnTTA srATIULUI ix EvuL NlEDru

[. l. Cuno*qterea spa{iului geografic Negustorii din Europa, interesali in dezvoltarea co-

incd din cele mai vechi timpuri, oamenii au cdlStorit merfului cu Orientul, au inceput sE parcurgd distanle
pe spalii vaste: in cdutarea unor pimdnturi fertile, tot mai mari in cdutarea unor mirfuri precum
pentru comer! sau ca sI cunoasci lumea inconju- mirodenii (piper, cuiqoare, scorliqoard - utllizate
rdtoare. pentru aromarea gi conservarea alimentelor), esenle
Cdldtoriile au contribuit la explorarea spaliului geo- parfumate, mdtase, alte produse de lux. in secolul
grafic gi la schimbul de informalii qi de idei. Totugi, al XIII-lea, Marco Polo, un negustor venefian, a
pdnd la sf6rgitul Evului Mediu, cunoqtinlele despre rcalizat o lung6 cdlitorie prin Asia, pdnd in China.
spa{iul geografic au rdmas relativ modeste. Ca Teritoriile pline de bogdlii descrise de acesta in Cartea
ufinare a comerfului Ei a contactelor cu lumea arabd, Minunilor (sau Milionul) i-au atras qi pe alli
europenii cunogteau, in afara Europei, nordul Africii exploratori.
qi o parte a Asiei (hartd, activitatea I, pag. I l).
in privinla formei P6m6ntului, multd vreme oamenii 1.3. Ntij loace dentransport
au crezut cd acesta este plat. Cu timpul, tot mai mulli
Pe uscat, mijloacele de transport din Evul Mediu
utilizau forfa animalelor. in Africa qi in Asia, negus-
matematicieni qi geografi, precum Paolo dal Pozzo
Toscanelli, au sus{inut ideea sfericitelii Terrei.
torii arabi formau caravane, alcdtuite din clmile,
catdi, cai, ce purtau saci incdrcali cu m6rfuri. Pe
fluviile navigabile Ei pe mare se utilizau cordbiile. in
1.2. Cilitoriexploratori
qi
secolul al XVJea, in Europa a fost construit un nou tip
Pe parcursul Ewlui Mediu, oamenii au c6lStorit pe
de corabie, mai uEoar[ ;i mai rapid6, numitd c'uravelit.
mare sau pe uscat, qi au descoperit noi spalii Ei
culturi. 1.4. Nlijloace de orientare tn spa{iu
Negustorii arabi au explorat coasta de est a Africii, Cu timpul, navigatorii europeni au putut s5 se orien-
au strdbdtut Asia, qi au ajuns pdnd in India gi China. teze mai uqor pe mare utilizdnd h6{i ale f5rmurilor,
Unul dintre cei mai cunoscufi exploratori arabi a fost numite portulane, busola - invenlie chinezeascb pe
Ibn Battuta. Acesta a c616torit, in secolul al XIV-lea, care au preluat-o prin intermediul negustorilor arabi -
pdnl in sudul Rusiei de azi Ei in China. Dintre gi astrolabul. Caravela qi mijloacele de orientare in
europeni, rdzboinicii vikingi au ocupat Islanda gi spaliu au fhcut posibile marile descoperiri geografice
Groenlanda, iar in jurul anului 1000 au atins coasta din secolele al XVlea gi al XVIJea (activitatea 2,
de nord-est a Americii. pag. ll).

astrolab - instn.u:rerrt care penrritea $tiu - Yreau si qtiu * Am invi(at / in Evui Mediu. lumea
iliieilliifeit pe t:r5ri Ei oceatre i:r filnc{ie Aminteqte-fi ce ai invilat la istorie, il cunoscutd de europeni se limita
sr*ieior rleaslip|a
r{e pr-.;:i1ia clasa a V*a, despre c[litori din spaliul la nordui Afiicii 5i la o parle a
europeai] qi descoperiri ale acestora'
s.ir.:or-iir-ilni; Asiei.
busor{-ii}$,,.i,ruenr ror.rat L:#fJ:}:fffHj:ffi} i,lJilii; / Noile instrumente de navigalie
tJiru,-rirr r':idtiin si trrr ;.it. rniiijrrelic de mai jos. Ei rnijloace de transpofi au
r:rcbil. eaie arat* nordril; permis ei-ectuarea unor c*iltorii
r:aravel6 - c*rai;ie cu p6nze, solidi qi care au l5rgit orizontul de
r';i1:id,r. ritilizata ilcnllu irai rgllilr cunoastere al europenilor.
rnrritit.i'i*.

10
 fl:i;d.*,
irq#i

1. Lumea cunoscutl de europeni in Evul Mediu

a. Priveqte cu atenlie harta aldturatd. Pebaza
cunoqtinlelor de geografie, completeazd pe
caiet un tabel, dupS modelul dat, scriind
e numele continentelor indicate prin cifre.
I Model de Cifra Continentul
E rezolvare I
1
E

I 3 Africa
B
b. Imagineazd-li eqti un negustor din
c1t

L
Peninsula Italicd (indicatd, pe hart5, de
g s6geata A) care, in anul 1450, trebuie sd
ajungd in Persia (teritoriu indicat de sdgeata
F
B). Explicd ce variante de traseu ai putea
urma, cu ce mijloace de transport ai cdldtori,
ce instrumente de orientare in spaliu ai Harta Lumii (geograful Nicolaus Germanus,
u folosi. secolul al W-lea)
l-
2. Mijloace de transport qi de orientare in spa{iu
b Imaginile de mai jos redau, in ordine: o caravelS (a), o busold (b), un astrolab (c), un portulan (d).
h Precizeazd, cel pulin cdte un avantaj oferit de fiecare dintre obiectele ilustrate, in domeniul cunoaqterii
p spaliului geografic.
L

l-
r,
E
t-
h
3. Pe urmele lui Marco Polo $
Lucrali in perechi. Pornili de la imaginea aldturatd, care
ie
ilustreazd un aspect din Cartea Minunilor, atribuit[ lui
2,
Marco Polo, si cdutali informalii suplimentare (inclusiv
in releaua intemet) despre cdlStorul european. Realizali
clldtoriei acestuia gi ilustrali
o prezentare scrisl a
prezentarea cu un desen sau o hartd a teritoriilor
explorate de el. P6stra{i produsele activitAtii voastre in
ita portofoliul personal.
a
Cdldtoria lui Marco Polo (miniaturd)

le
Orientarea in spafiu, in EvuI Mediu qi azi . In opinia ta, este
In trecut, oamenii se orientau in spaliu prin diferite metode: necesarf,, pentru
f,'t1 dupd muqchiul crescut pe scoa4a copacilor, dupl busol[ ori oqmenii de azi,
astrolab etc. In lumea de azi, sistemul GPS (Sistem de cLrnoa$terea regulilor
Pozilionare Global[), care funclioneazd pe baza infbnna{iilor de orientare in spaliu
transmise de satelili, permite orientarea rapid6, cu ajutorul Navigare prin sistent (dup6 punctele cardi-
unui telefon mobil sau a unui dispozitiv special, in orice GPS (nodel) nale. dupd Soare etc.)?
regiune de pe Glob. De ce?

1t
 MARILE DESCOPERIRI ALE EUROPEI{ILOR (I).
2.
DRU*{URr $I TERTTORII

Y Csre aufost princip*lele teritorii destoperite de europeni t* sJfir;itut Evutui

Mediu ;i Ia inceputul Epocii Moderne?
2.1. Cz*ze ale rnarilor descoperiri Un deceniu mai tdrzit, navigatorul portughez
Din secolul al XV-lea, mai intii portughezii qi Vasco da Gama a reuqit si treacd de Capul Bunei
spaniolii, urmali in curdnd de alli europeni Speranle gi a navigat apoi cdtre nord-est, ca si
(englezi, francezi, olandezi), incep sd exploreze ajungd la Calicut, pe coasta apuseand a Indiei.
rute maritime qi teritorii noi. Dupd eliberarea de sub stipdnirea arab6,, incheiatd
tn condiliile creqterii populaliei in Europa, a la sfdrqitul secolului al XV-lea, Spania a organizat
dezvoltdrii oraqelor qi a comerfului, era nevoie de propriile expedilii de explorare a lumii. in anul
aur pentru a susline economia, iar cererea pentru 1492, Cnstofor Columb, a traversat cltre vest
mirodenii qi produse prelioase crescuse. Negustorii Oceanul Atlantic qi a descoperit continentul numit,
1
doreau sd gSseascd o cale mai uqoard pentru ca sd de 1a inceputul secolplui al XVI-lea, America.
F(
ajungd in Orient qi sl le procure, ocolind regiunile John Cabot anavigat in slujba Angliei qi a ajuns, in
g
controlate de musulmani. De asemenea, europenii anr:J 1497, pe ![rmul de nord-est al continentului
intenlionau sd gdseascd, in linuturile indepirtate, american. Cunoagterea acestei zorre a lumii a fost I
aliali impotriva musulmanilor, dar gi sd contribuie imbog6lit6 in anul 1534, in unna expediliei a

1
la rdsp6ndirea credinlei cregtine. ln acelaEi timp, conduse de francezul Jacques Cartier pe teritoriul
Canadei de azi (hartd, activitdlile I ;i 2, pag. l3).
I
dorinla de cunoaqtere a atut un rol important in I
marile descoperiri ale europenilor. a
2.3. Noi drumuri qi teritorii
t
2.2. Europenii exploreazi lumea Descoperirile ftcute de exploratori intre anii 1488 I
Avantajali de aqezarea l6rii lor in extremitatea sud- gi 1498 - noua rutd maritim6 intre Europa gi Asia t
vesticl a Europei, pe lIrmul Oceanului Atlantic, prin ocolirea Africii, traseul peste Atlantic spre a

marinarii portughezi, condugi de principele Henric Ltrtnea Naud - au continuat in perioada urmdtoare. ,
Porfughezul Pedro Cabral a ajuns pe !6rmul
Navigatorul, au explorat coasta de vest a Africii. Ei
I
cdutau un traseu care, prin ocolirea acestui conti-Braziliei, in America de Sud. Fernando Magellan a
nent, s5 asigure legdtura cu ,,linuturile mirode- condus prima expedilie maritimd in jurul lumii
niilor" (India, Asia). in anul 1488, exploratorul (1519-1522). O cildtorie asemdn6toare a fost
a.
Bartolomeo Diaz a descoperit extremitatea sudicS a realizatd de Francis Drake, intre anii 1577 qi 1580.
Africii, ce a primit numele de Capul Bunei Orizontul european al cunoaqterii geografice a
r
L
Speranle. cuprins, treptat, intreaga planetd Pdmdnt.
I

Axa timpului (cronologici) / Din secalul al XV-lea, europenii

L$$tes lioe& - liun:* cu care
**ropenii desetntrati teritoriile ailate
dincolt, de Occunui Atlantis:
A*rerica {de Fi*rd. Ccctrai5 ti de
Sucl]" Australia $i Ocearria. Lumea
l"ct'fte *e re lera la E*ro;ra. Afi'ica.
,lsia;
teleseap - instrul:rr'*t pr"*tru
Jb:cr\ ar-a3 ilitrli0r ccicsti.
E
Orgaaizarea evenimentelor in ordi- au explorat noi drumuri >i I
nea desllqurSrii lor este util6 pentru teritorii. I
inqelegerea schirnblrilor petrecute pe / in 1492. Cristofor Columb a i
parcursul timpului. Cite;te lectia, descaperit continentul care a fsst I
apoi alcltuie;te pe caiet o axd a tim- numit apoi America. I
puiui (cronologicfl. Scrie pe aceasta, / l\ar igatorii porrughezi arr
I
in ordinea corect6, cinci dintre eve- ina*gurat un ncu traseu maritim
nimentele menlionate in leclie. cStre India. prin occlirea Africii.
t
(

12
 l. Lumea cunoscuti de europeni
a. Priveqte harta aldturatI. Numeqte trei
descoperiri geografice rcalizate de
europeni in secolele XV-XVI.
b. Completeazd,,pe caiet, enunfurile de mai
jos, cu informaliile corespunzdtoare.
. Traseul indicat, pe hartd, cu cifra 1,
corespunde cdldtoriei lui Bartolomeo
......., care a descoperit extremitatea
sudicd a Africii.
. Traseul marcat cu cifra 2 corespunde
expediliei conduse de francezul Jacques 4!pe Pnm oq€dili€ a bi Columb (1492- 1493), d6€pen:@,6fBicii
..., Exredith |ui Ve da Gare in iun AnEii (1497, 14981
+ Fxpeditia lui Mag€llan in juru, lumji {151$.1522}

. Cifra 3 indicd ruta maritimi urmatd de Mqrile descoperiri ale europenilor

John (secolele al W-lea - al XVI-lea)
2. Cauze ale marilor descoperiri geografire
Formali grupe de cdte3-4 elevi. Citifi documentele A qi B, privili imaginea C, apoi rezolvali, in cadrul
grupei, cerinlele de mai jos. Prezentali clasei rezultatele activitdlii voastre.

A. h prirrui rdnd, principele rloreu sti B. Mdrirul ragu *l Portugesliei

cunoascd pamdntul {'*re se intinde tlint:olo tui-l teru{ litnutriri cle.rpre: o
de lrusulele Canrtre. in cl ttoile* rt*ttl. exi.>^la rLttd rnut'itinrd citra {inu*rile
posibilitctte* navigririi .fiirir pericole rritre rt ir'*t{enii lor'. nca i st' u rt* decdt
noile lerilrtrii, de unde se puteatt *dut,e cea S;r*t Guine**" Afit. d{seu{}t
divet'se nr&firi. in al treilea rtintl, el doreu a hcrt* m*r'itiptti l-t* tare $tft
sd ctmaa,st:ii pt$erea s\:entu{tlilor tluSrtuwi ai tn<trt'*t c<strsldt ,si *rslriefe 3:e
regululfi. Iw ul putrule.a rtind. Strindstele tzre .Yr p{}l .{*ce opriri.
spera ,sd gdseascd alyi t'aruhtcdtori cre$ti*i u*t,igdnd nttmsi *stre vest. Ea
cu cere sa se alieze. $i irz al cint:i{eu rcnd, el indi* ;i tfislan;ele {*{s t't€
spera sd rdspiindeu.rcd credinya cre;tind ftt tfesp*rt tl* at'cste fouryi tt{at
ran&i a{tor popaare. & h*gcte i]? *tirodexii ;i C. I,arco t{a Gawa
ie ir t 1N'e 1 i ts cs s t:.
(dup{ Eanr's Gomez d".lruo*ru, C)trrrrr,*
Vs

(dupii geogralirl P*oio Toscanelli.

deh*rctind ls Cal icttt,
sls-r'6:lrpcri'ii ;i t' u c e r i r i i Gu iu eei . al X V-l ea) sec. i:l X\i-le:l) in India

a. Alcituili o listi care sd cuprindd cauzele expediliilor maritime portugheze din secolul al XVJea,
menlionate in documentele A qi B.
b. Numili doi navigatori portughezi din secolul al XV-lea Ei cdte o descoperirercalizatdde fiecare dintre

I aceqtia.

De la Pimflnt la Univers . Daci ai putea sd

Pe rnlsur* ce au explorat Pim6ntul" oamenii s-au stai de rrorbd cu un
indreptat 5i spre spa{iul cosmic. ca sii-i inleleagd cercetitor al
tainele. Navele spatiele cu echipa.i nman san cele spatiulLri cosnrie. ce
robotizate pemit cuno&$terea tot mai aprofund*ti a intreb.lri ai dcri si-i
Universului. Printre instrumenlele rnodeme utiliz*te adresezi?
TalasctsStu{ lluhhle
se numiri teiescopnl spatial Hul:ble si Laboratolu] r,\l,tJ j
Stiiulific i\.{a4ian.

L3
 3. MARTLE DESCOPERTRT ALE EUROPENTLOR (Ir). l-
CONSECINTE ASUPRA VIETII OAMENILOR Pl
7
> Ce schimbdri au produs murile descoperiri geogrujice? t

3.1. Europa domini lumea in anul 1519, conchistadorul Hemiin Cortds a

in secolele al XV-lea Ei al XVI-lea, europenii au
explorat teritorii din Africa, Asia qi America, apoi,
in secolul al XV[-lea, au descoperit Australia,
Noua Zeeland6 qi diferite insule din Oceanul
Pacific. Acestea au intrat sub stdpdnirea statelor
portughez, spaniol, englez, francez, olandez.
ControlAnd resursele teritoriilor ocupate qi fbcdnd
comer! pe mdri si oceane, Europa gi-a asigurat
dominalia mondial5.
cucerit sta1rtl aztecilor (azi, Mexic), cu o populalie
de peste 20 de milioane de locuitori, cu ajutorul a
circa 600 de soldafi. in 1532, Francisco Pizzaro,
cu numai I B0 de oameni, a reuqit sd ocupe
imperiul incaqilor (activitatea 2, pag 15). Vechile
civilizalii de pe continentul american au dispdrut
ca rrmare a instaurdrii st6pAnirii europene. Spa-
niolii gi portughezii au adus cu ei modul de viatd
european qi religia creqtinS.

3.2. Imperii coloniale 3.3. Schimbiri in Europa

in anul 1494, prin Tratatul de la Tordesillas Marile descoperiri rcalizate incepAnd din secolul
(Spania), Portugalia qi Spania au stabilit teritoriile
al XV-lea au influen{at economia, cultura, cunoaq-
nou descoperite ce reveneau fiecEruia dintre cele terea qtiin{ificd, viata de zi crt zi a europenilor. /
doud state qi linia de separalie dintre acestea. Dezvoltarea comer{ului, mai ales cel pe Oceanul I

Astfel s-au format primele imperii coloniale. Atlantic, i-a avantalat pe negustorii din statele care ,|

Explorarea teritoriilor din Lumea Noud a fost in aveau porturi deschise cdtre acesta: Portugalia, :
scurt timp urmatd de ocuparea acestora, de cuce- Spania, Anglia, Fran{a, Olanda. in acelagi timp,
rirea civilizfiiilor precolumbiene qi de organizarea comerful pe Marea Mediterand, infloritor in Elul
a{
Fq
dominaliei spaniole, respectiv a celei porlugheze. Mediu, a decdzut treptat. Aurul qi argintul aduse in
Pe continentul american, conchistadorii au primit cantitSli mari din America au contribuit la
oir
dreptul sd instaureze st6p6nirea spaniol[ in noile dezvoltarea economiei europene dar qi la creqterea I

teritorii. Dotali cu cai si cu arme de foc, pe care prelurilor pentru diferite produse necesare traiului. .l
indrgenii nu le cunoqteau, aceqtia au putut cuceri Alimentalia s-a imbogSlit cu noi produse (porumb, i
cu uqurinld popula{iile locale. Printre acestea se car1ofi, tomate etc.). $tiinla europeanl a progresat, (
numdrau mayaqii, aztecli qi incaqii (harta, datoritd noilor cunoqtinle despre teritorii si oceane i
acrivitqlea l. pag. l5). necunoscute pdna atunci. I
.t
'-
(
(
conchistadcr - cuceritor, termen utilizal Importan{a unui * / Marile descoperiri au deschis
mai aies prntru spar.rioiii cale au cucerit eveniment/proces istoric noi rute maritime, af'late sub
ol
teritorii in sec. ai XV-lea al XVII-lea; Poraeqte de la con{inutul lecliei qi controlul europenilor. S-au I
II
imperiu colonial - ansamb[i de teritorii
stipAnite de un stat ellropean, acesta din
realizeazd o diagrami, dup6 mo-
delul de mai jos, care si ilustreze
lormat imperiile coloniale
spaniol si portughez"
ul
urm5 fiind denLrr:rit cu termeni-rl de schimbiri aduse de marile desco- / Exploatarea noilor teritorii
sd
nteh"opolir; periri geografice. descoperite qi dezvoitarea
iil
hc
indigen - bigtinaq, localnir,; comerfului pe Oceanul Atlantic d
precolumbiail - ciirc a existar pr' au schirabat viata europenilor. Er
contine*tul America inaintea se-sirii lui atr
Ci"istof-or Coirurib. rlf
lrrl

t4
 : _ :itrl l:1
." ::.' *'
;f*;""."

1. Civiliza{ii precolumtriene qi imperii coloniale

Priveqte cu atenlie harta de mai jos, apoi precizeazd:
a. continentele pe care se aflau teritorii stdpdnite de Spania
;i Portugalia in secolele XV - XVI;
b. doui cauze qi doul consecinle ale marilor descoperiri realizate de europeni in secolele XV - XVI.

(CONSTITUIREA PRIMEEOR tMPERIt COLONIALD)

I
1 -*",.:lif--.',., -,"i:,:
i+.-.,rt;,.!i..ti*1';. : ij: r.,.1.,
I

*"'t
.:1;" i:r:r'f; i"::+"l:i,.'.

t
*'
l'ii+*S,a#!|
a

L.4r,PFt",fl{"fi,J,*
l-""d.'t n ----'
'"JMER'C4..].
,io il$;;"*
.E sPD J'r_ -
---tt'*#;i , i
j* **"dI
\ '!I'B'i
i'='i
..i:ii : :

i ,

sri*..,,i*; ,

Legendd ffi tmperiul colonial portughez

il 1. Teritoriul locuit de azteci ffi I*p"tiul colonial spaniol
e 2. Teritoriul locuit de mayaqi Linia de separalie intre imperiile spaniol qi

I 3. Teritoriul locuit de incasi portughez

,.
2.Conchisttdorii [nvestigatie
rl
Pornind de la documentul A gi de la imaginea B realizeazd, individual sau impreund cu mai mulli colegi,
n
o investigalie cu tema: Cum ;i de ce au ocupat conchistadorii America?
h
Q) r*n,.o investigatie: A. Sosind noi, spaniolii, in orrsqul
a
Tenoclttitlon, am ramas trimili de
i. . realizeaz[ Lru pian care sd
mullitnea de oameni Ei de md$uri
b. includi: surse de inlbrmare
pia1d, c:a Ei de ordinea per/bctd
L 1crrciclopetlii. altc car1i, "din
de aici. Aur, pietre satmpe, {esdturi
le intemet). terrnenul de
colorate, piei de animale, legme qi
realizare. sarcini de lucru;
fucte, nu se poate descrie tn u*inte
r sel*cteazf, materiillele
abund en a mdr"{ur i I or vdz ut e.
y

I
t
(texte" surse istorice)"
citeEt*-le cu aten{ic:
(dupd BernalDiaz del Castillo,
Adevdrata istorie a cLtceririi Noii
&.lntdlnirea dintre
Hernan Cortes (dreapla) qi
r t'ormuleazd ciar Montezt tma, conducdtorul
Spanii, 1568)
rlspr-rrrsurile. aztecilor (stdnga)

.1sf:+.E; {+}rllii+lE
Schimburi intre America gi Europa ATEcE*n Eurosa .ImagineazS-!i ci
lntre Lttmea Noud qi Lumea Veche au avut p+*m$ trdieqti in Europa, in

Itlc
loc diverse schimburi, inclusiv de plante Ei
anirnale. Unele au fost aduse din America in
*a.rts,fi
m{&*E ry $'x'Iti
+i
anr.rl 1400. Ce ar
con{ine alimenta{ia ta?
*refri$e rqt€
f,. Europa, iar altele au fost transportate de aid*i @ Prin ce s-ar deosebi de
europeni pe continentul american. in tabelul cea din lumea de azi?
aldturat. le poli descoperi pe cele mai impor- t*tu:i ''.'il+ d* ,*t*.

iante. [ufi+3ni tr+stFde l3h.$,r

15