Adam Burakowskr

DICTATURA LUI
NICOLAE CEAU$ESCU
1965-1989

GENIUL CARPATILOR
Edilia a ll-a revizuti 9i adiugiti

Traducere de Vasile Moga

Prefali de Stejdrel Olaru

POLIROM
2016
 Cu prins

Listaabrevierilor.., .,...7
Prefagdlaprimaedilie(StejdrelOlaru) ......9
Geniul Carpalilor, dupd 27 de ani. De ce trebaie cercetdtd tn continuare
epocaNicola,eCeaugescu? .... .....13
Cuvdnt tnainte la prima edilie tn limba romlnd . . . . . 19
Introducere. ..,....23
Capitolull.inceputul .....39
... ...
Migcarea comunistX romdneasc[ inainte de al doilea rtrzboi mondial. 39
PrimeledouddeceniideguvernarecomunisttrinRomdnia ... . . . . 43
MoartealuiGheorgheGheorghiu-Dej ....60
Cariera lui Nicolae Ceaugescu pin[ in martie 1965. ..... . 64
Alegereaprim-secretaruluiPMR. :..... ......7L
Capitolul 2.Consolidareaputerii. ........85
inceputulregimului NicolaeCeaugescu ...... 85
CongresulallX-leaalPCR-iulie1965
a -.
.......89
Infiinlarea comisiei pentru reabilitarea lui Lucretiu Ptrtrlgcanu , , , . 97
Schimbdri in societatea romAneasc[ ln a doua jumdtate a anilor'60 . . . . . . l0l
Continuareapoliticiiexterneindependente .....104
Consolidarea poziliei lui Ceaugescu gi eliminarea lui DrXghici .... .116
Evoluliacrizeicehoslovace.,. ...126
August 1968-celmaimaretriumfalluiCeaugescu.... ......135
MlsurileantisovieticeluatedeCeaugescu. ......149
Roadeletriumfului-Ceaugescuintensificlpoliticaextern[. .. . ....152
Tentative de presiune asupra autoritdlilor din partea populaliei: 1968-1969 . , , . .. .155
Aldoileavaldeeliminarea,,baronilor"luiDej... ......161
Situaliapolitico-economiclinanii19T0-1971 .... ......173
Apropierea Romdniei de China gi vizia lui Ceaugescu in Statele Unite . . , ,177
in[sprireacursului-,tezelediniulie" gi,,micarevolutieculturaltr" .......184
Situatia economictr in anii 1971-1974. . . . . .189
Cre$terea controlului asupra populaliei gi centralizarea puterii: L972-1973 . . . . . . .194
Succesele diplomatice romdnegti in prima jumdtate a anilor'70. . . . ., . . . .204
Anul l974-instaurareaformaltradictaturii .....208
 Bilanf: aniiL965-I974..... ...2t4
Cronologie . . .214
Echipaconducdtorulut..... .......216
Schimbdriinstitusionale .....217
incontextmailarg .......220
Capitolul 3. Stagnareasistemului. . . ,231
Situaliaeconomic5gipoliticXinaniilgT5-1976... .......232
Politicaexterntrinanii 1975-1976... ....240
Anulde qiz\l977 .....247
Schimbtrri in serviciile speciale gi tuga lui Ion Mihai pacepa . . . . . .269
Anii1978-1981:declinul .......274
PoliticaexterntraRomdnieiinaniilgTT-1981... ......302
Ultimelereformealesistemului-anii1981-1982.,,, ....313
Stagnarea--anii 1983-1985... ......330
Bilanl: anii1975-1985..... ...345
Cronologie .......345
Echipaconducdtorului..... ,......346
Schimbdriinstituyionale ......34g
in context mai larg .. .351

Capitolul4. Prtrbugirea ......361

Prdbugireaeconomiei .,,.367
Sub semnul lui Gorbaciov: martie 1985 - mai 1982. . . . , .3l2
Pregetirile pentru confruntare: iunie-noiembrie t9B7 . . . . .3gl
Drumul spre decembrie 1989. . . .3g5
Pierdereaputerii: Z-Z2decembrie 1989. .......400
Epilog. .,...420
Bilanl: anii1985-1989..... ....422
Cronobgie ...,...422
Echipaconducdtorului...., ...,...424
S.chimbdriinstitulionale ......425
in context mai larg . , .4Zs
incheiere

Biografiile celor mai importanli activi$ti comunigti romAni

Bibliografie
Index.
 Capitolul 1

lnceputu I

Mi5carea comunisti rom6neascd

inainte de al doilea rdzboi mondial
inceputul migcdrii revolutrionare romdnegti se situeazd in a doua jumltate
a secolului
al XIX-lea, dar pAnd la sf6rgitul celui de-al doilea r5zboi mondial irn-pactul
real al forlelor
de extreml stdnga a rtrmas neglijabil. Partidul Social-Democrat al Muncitoriloi
din
Romania (PSDMR), creat in 1893, era o organizalie neinsemnatl numeric
ai lipsitd de
sprijinr. La inceput, nucleul intregii migcEriit constituia intelectualitatea, rolul munci-
torilor fiind redus, degi in timp el a inceput sd aibl tot mai multl greutate. Un anumit
impuls la acliune l-a constituit rlscoala firdneasc[ din 1907, .ur, ,-u*bururat de
sprijinul
unora din mediile muncitoregti. Represiunea a clrei
tint5 au devenit activigtii din sdnul
migcdrii muncitoregti dupd indbugirea rdscoalei a dus insf, din nou la sldbirea grupdrilor
revolutionare. Aga incAt Partidul Social-Democrat a ren[scut practic abia in 1910.
Cauzele fundamentale ale slSbiciunii miEc5rii muncitoregti au fost nivelul scdzut
al
industrializirii RomAniei (la inceputul secolului XX muncitorii constituiau abia 2% din
populalie2), precurn gi faptul cd intelectualitatea era la rdndul ei relativ pulin
numeroasl
gi preocupatd cu precddere mai degrabl de ideea nalionald decdt
de problemele sociale.
In aceste condigii, nucleul PSDMR era constituit din reprez"ntunlii unor minoritdtri
nagionale, in primul rand evrei, nu de puline
ori imigrali din Rusia. Togmai din aceastd
categorie provenea primul conducitor al partidului, Constantin Dobiogeanu-Gherea,
cunoscut gi sub numele Nahum Katz3. PSDMR s-a irnpotrivit participdrii Rom6niei
la
primul rdzboi mondial, fapt pentru care, dupd ce Romdnia a iegit din neutralitate, in
1916, membrii acestui partid au fost supugi multor forme de represiune. Ca sE scape
de
urmdriri, mulli activigti au fugit pe teritoriul Rusiei, dar printre cei care au rdmas s-a
rcmarcat in mod deosebit fracliunea probolgevicd a ,,maximaligtilor", denumitx gi
,,Sfatul
Secret". Activigtii din aceastd categorie nlzuiau ca in cel mai scurt timp s[ infdptuiascd
schimbarea totalX a sistemului politic din Romdniaa.
Izbucnirea revolutriei din Rusia a inttrrit pozitria bolgevicilor in partid, iar concomitent
dificultSlile economice cauzate mai intAi de sus[inerea rdzboiului, apoi de incheierea lui

L Gagea, Editura Polirom,

r
i
{
j

40 DICTATURA LUI NICOLAECEAU$ESCU (1965-1989)

au potenlat orientarea favorabil[ stdngii dirl sdnul societ[1ii, ceea ce s-a concretizat, intre
altile, printr-o serie intreagd de greve in anii l9l9-t920. Tulburtrrile sociale au fost instr
indbugiie gi in scurt timp s-a dovedit c[ de fapt comuniStii nu aveau o sus[inere prea
mare. in sdnul partidului, in schimb, tendinlele bolgevice au inceput s[ cdgtige teren' In
mai 1921, la congresul PSDMR, majoritatea delegalilor au votat pentru aderarea la
Comintern, ceea ce a provocat scindarea efectivelor, astfel incat activi$tii moderatri s-au
retras din partid, ocazie cu care acesta gi-a schimbat numele in Partidul Socialist
Comunist din Rominia, iar mai t6rziu in Partidul Comunist din Romdnia (PCdR)t.
Datorit5 faptului cd activigtii comunigti au adoptat o pozitrie deschis antistatal5, la scurt
timp dupd congres polilia i-a arestat pe mulli dintre ei, inclusiv pe preqedintele partidului,
Ghiorghe Cristescu (care a fost ins[ eliberat un an mai tdrziu)z. Consecinla arestdrilor
operat; de guvern a fost faptul cd in fruntea PCR au ajuns alli oameni, cei mai mulli
dintre ei avAnd pozilii gi mai radicale decAt predecesorii lor.
pe ll apgilie 1924 PCR a fost interzis, iar activitatea lui a trecut in ilegalitate. Din
aceast[ cal6, mulli activigti gi adepli moderali au plrdsit partidul. Statutul ilegal al
ac[iunilor desf?igurate de PCR a dus la apropierea lui de lumpenproletariat 9i in general
de cei care constituiau periferia socialtr. Multe figuri care au devenit mai 6rziu cunoscute
in cadrul miScdrii comuniste proveneau tocmai din aceste medii sau aveau la vremea
respectivtr contacte cu ele - iar Nicolae gi Elena Ceaugescu nu fac exceplie.
Interzicerea activittrtii a sltrbit partidul, al c5rui num[r de aderenli gi a ctrrui influen1tr
in societate erau la cote minime. Comunistii nu erau in stare s[ cdqtige un sprijin mai
larg. Romdnii tratau Partidul Comunist ca pe un exponent al spionajului sovietic, de
vreme ce, printre altele, el solicita ,,retrocedarea" Basarabiei gi a nordului Bucovinei
(regiunea in care este situat oragul Cernduli gi care actualm' nte se afl5 intre graniple
Ucrainei) in favoarea Uniunii Sovietice, a Transilvaniei in favoarea Ungariei, respectiv
a Dobrogei ln favoarea Bulgariei. Probabil cd tocmai din aceastS cauzd etnicii romdni
erau o minoritate in Partidul Comunist. in anii '30, dintre membrii de partid, 28% eruu
maghiari, lSVo ewei,10% rugi gi ucraineni, 10% bulgari gi numai 23% tomdni3. Chiar
gi in conducerea partidului erau pulini romdni. inainte de primul rdzboi mondial, dintre
primii secretari, doar unul fitsese romin * Gheorghe Cristescu. Ceild1i se numeau: Elek
K6b1tis - ungur; Vitali Holostenko - ucrainean; Alexander Danieluk $tefanski (pseudo-
nim: Gornf - poloneza; Boris $tefanov - bulgat' ; $i $tefan Forig - ungur6. PCR era
considerat in general un element strdin, antina$onal gi antistatal.

1. Ibidem, p.39.
2. A fost editati o scurttr biografie a lui care cuprinde 9i corespondenltr 5i documente: O' Ilie,
C.C. Ilie, Gheorglrc Cristescu - ,Pld.pumarut". Primul secretar general al PCR. Corespon-
den1d, documente, imagini, Editura Semne, Bucuregti, 2009.
3. D. beletant, Terocirea comunistd tn Romdnia. Gheorghiu-Dej Si statul polilienesc 1948-1965,
trad. de L. Leugtean, Editura Polirom, Iagi, 2001, p. 18.
4. Pentru mai multe amlnunte, vezi C. Diac, ,,Lideri ai Fartidului Comunist din Rominia in arhira
Cominternului: A1. Daneliuk-$tefanski', ArhiveleTbtalitarismului,nr.3-412014' pp. 165-178.
5. Pentru mai multe amtrnunte, vezi,,Comunigti din Rominia in arhiva Cominternului: Boris
$tefanov", Arhivele Totalitarismului, nt. l-212014, pp' 125-149.
6. Fenmr mai multe am[nunte, vezi C. Diac, hrii comunismului tn Romdnia. $tefan Fori|, un
dcstin ncterminat, Editura Cetatea de Scaun, Tirgovigte, 2014.
 iNcepurut- 4t
Comunigtii nu aveau sprijin nici chiar in rdndul intelectualilor, degi in gri
alte din
aceastd regiune a Europei cel putrin o parte a intelectualitd[ii manifesta
simpatii de extremtr
stinga. ceea ce, in Romdnia, era consecinJa nu numai a lipsei de fo4tr a
comunigtilor
propriu-zigi, ci gi a imensei fo4e de atraclie a ideologiei na(ionaliste,
ai cdrei principali
e.rponenli in perioada interbelicd erau organizatriile care gravitau in jurul
Glrzii de Fier.
Garda combrtea in primul rdnd pcR gi pe reprezentan(ii lui care ii considera
- fe
iriddtori de patrie gi popor -, gi nu neaplrat comunismul ca idee, ceea ce ii permitea
sd atragd chiar gi intelectuali de stdnga.
Incx de la inceput, migcxrii revolu{ionare din Romdnia i-a lipsit unitatea.
Dupl
eliminarea in I92l a grupului moderalilor, fracliunile rdmase in partidul
Comunist au
inceput sd ducd o lupt[ inddrjitd unele impotriva celorlalte, lupttr
care uneori, mai ales
dupi preluarea puterii, cdp5ta forme sdngeroasel. Destul de timpuriu s-au
detagat doutr
grupdri principale pe care le deosebea atitudinea fag de centrala
dln Moscova. Fracliunea
nai puternic atagatd de Hotelul ,,Lux" (sediul Cominternului) era constituitd principal
in
din reprezentangii romini ai minorititrilor natrionale gi in primul rdnd
din .urii, du, gi
s1avi. tncr de la inceputul anilor '20,infruntea acestei gruprri
denumite a ,,moscovi1ilor,,
s-au instalat sofii Ana qi Marcel pauker.
A doua grupare o constitrriau reprezentan$i proletariatului gi ai lumpenproletariatului
'lin cateva orage mai mari. in aceasttr fracliune intrau mai mu1tri romdni decdt in tabdra
-moscovililor", dar erau gi muncitori unguri, evrei gi chiar germani. De regultr ei erau
nai pulin gcolili decAt rivalii lor de la Hotelul ,,Lux" gi mai degrabl se declarau
impotriva
adertrrii RomAniei la URSS, preferAnd sd construiascl un comunism
specific, cu mijloa-
'-ele pe care le permiteau resursele nationale. Grupul principal in cadrul acestei fracliuni
3ntu a$a-numilii ceferigti - lucr[torii de la Cdile Ferate Romdne
adt al grupului ,,ceferigtilor", cdt gi al intregii fractriuni
-, iar conducdtorul,
a devenit Gheorghe
Gheorghiu-Dej, unul dintre principalii organizatori ai"nalionale,',
grevelor de la Atelierele CFR
Grivila din Bucuregti, in anul 1933.
in afarl de linia principaltr de separalie intre partizanii comunismului internalional
sovietic) 5i cei ai comunismului nalional existau gi alte gruplri in partidul
Comunist,
;onstituite pe criterii nafionale - gi anume existau grupul romdnilor, cel al evreilor,
cel
rI maghiarilor gi cel al bulgarilor2. De asemenea, in pcR rnai existau : fracgiunea
:ransilvdnenilor, unde [umeric erau preponderenli ungurii, cea a basarabenilor,
unde
dominau ucrainenii, gi, in sf6rgit, cea a dobrogenilor, in rdndul cdrora un procent
semnificativ il reprezentau bulgarii.

Luptele intestine dinfe diferitele fracliuni ale PCR din perioada interbelictr constituie
subiectul
multor lucriri, dintre care meriti amintite : S. T5nase, Clien.lii lu' tanti Varvara. Istorii
clan-
destine, Editura Humanitas, Bucuregti, 2005 ; Adrian cioroianu (ed.), comunistii tnainte
de
comunism: procese Ei condamndri ale ilegatigtilor din Romdnia, Editura Universittrlii
din
Bucuregti, Bucuregti 2014.
Evreii din PCR igi schimbau deseori numele ca str sune mai romene$te spre exemplu,
- Ernst
Neulander a devenit Valter Roman. Numele gi le mai schimbau
9i ungurii, dar mult mai rar.
in sehimb, bulgarii 5i le modificau doar atAt rat str fi, adaptate pronunliei limbii romine spre
-
exemplu, Dimitar Kolev a devenit Dumitru coliu. pe aceastd temtr, vezi p. campeanu,
CeauEescu..., pp. 182-183.
42 DTCTATURA LUr NTCOLAECEAU$ESCU (196s-1989)

DupI intrarea in ilegalitate, activitatea Partidului Comunist a suferit o restrdngere gi

mai accentuatd. Un anumit impuls favorabil intensificdrii activittrlilor desfdgurate de
PCR l-a adus marea criztr economic[ de la sfdrgitul anilor '20 - dar initial, in principal
din cauza luptelor intestine, n-au fost suficient valorificate posibilitdlile de manifestare
create de inrtrut[1irea drastictr a situaliei economice. in 1929 a izbucnit greva minerilor
de la Lupeni, dar participarea comunigtilor la aceste migctrri de protest a fost practic
nuld, lucru pentru care au fost aspru criticagi de Cominternl. in anii '30 activitatea pCR
a cunoscut o ugoard intensificare, in 1933 comunigtii reugind str declangeze greva la
Atelierele CFR Griviga, dar tnanevra respectivd a provocat partidului mai multe daune
decdt beneficii, intruc6t activi$tii de frunte ai acestuia, printre care gi Gheorghiu-Dej,
au fost trimi$i in judecat[ gi condamnafi, prin sentinte definitive, la ani grei de pugcdrie
sau la muncd forpt5.
in a doua jumltate a anilor '30, PCR a pierdut complet contactul cu ceea ce se
intAmpla in RomAnia din cauzd ctr o jumdtate din cadrele de conducere ale partidului se
gdseau la Mciscova, iar cealaltd jumltate in pugclrii, putinii activi5ti rdmagi in libertate
fiind nevoili sd se ascundS. Foarte dificild era gi comunicarea intre diferitele grupuri,
ceea ce a determinat instaurarea unui climat de concuren!5 gi suspiciune intre ele. intre
timp, pozilia dominantl in interiorul fractriunii ,,nagionale" a fost cuceritd de Gheorghe
Gheorghiu-Dej, care a reugit s[-gi fructifice cu diblcie legenda de conductrtor al grevei
ceferigtilor 5i s-a priceput cum nu se poate mai bine sd inductr animozittrfi reciproce
intre activigti. in 1936 ajunge gi Ana Piuker in inchisoare. Duptr perioada petrecutl la
Moscova, ea se intorsese in !ard, cu scopul de a promova o noutr linie strategicd a
Cominternului, politica antifascistd2.
In anii 1937 -1938 sovieticii au fdcut curilenie in rdndul membrilor PCR, instr aceasttr
m5sur5 i-a afectat doar pe acei activigti care se aflau in momentul respectiv pe teritoriul
Uniunii Sovietice - printre care gi pe Marcel Pauker3. Acest val de represiuni a lovit
agadar numai fracliunea ,,moscovi1ilor", intrucdt ,,nationali$tii,,, cate se gdseau atunci
in majoritate in pugc5riile din Romdnia, rdmdneau in afara razei de actiune a autorittrlilor
de la Moscova. Nu putem gti dacd aceasta a fost gi intentria lui Stalin, insd consecinlele
epurlrii au fost intdrirea aripii nalionale a PCR gi consolidarea poziliei lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej. in acelagi timp, datorit[ acestei operatiuni, Ana Pauker a devenit figura
principal5 a fracliunii moscovite. Pozi[ia ei era mai solidd decdt aceea a lui gtefan Forig,
care in 1940 a fost numit prim-secretar al PCR, iar pe data de 31 decembrie a aceluiagi
an a trecut clandestin granila sovieto-romAn[ gi a intrar in
1ar5. Forig era insl strdin de
ambele aripi invrrjbite ale partidului, aga lncat nu era suslinut practic de nimenia.
Declangarea celui de-al doilea rlzboi mondial a schimbat situalia comunigtilor romdni
pe nlan international, degi nu a provocat gi modificlri in ierarhia interioar[ a partidului.
In 1941, dupd intrarea Romdniei in rtrzboi, Moscova a inceput activitatea de organizare

l. V. Georgescu,Istoria romAnilor. De ta origini pAnd Xn zilele noastre, Editura Humanitas,

Bucuregti, 1992, p. 208.
) R. Levy, Glaria gi decdderea. . . , p. 47 .
J. Acestor evenimente le este consacratl monografia G. Brtrtescu, O anchetd stalinistd (1937-193g).
Lichidarea lui Marcel Pauker, Bucuregti, 1995.
4. P, CAmpeanu, CeauSescu..., pp. 198-203.
 INCEPUTUL 43

a migcdrii comuniste romdnegti compuse din activigti afla1i pe teritoriul

Uniunii Sovietice
9i din soldatii romdni cdzuli prizonieri. in acest scop, sovieticii au recurs la serviciile
Anei Pauker, pe care in mai 1941 au luat-o la schimb cu unul din conducdtorii granilor
pringi pe teritoriul Basarabieir. in anul 1942, Ana pauker, impreund
cu alli activi$ti, a
lucrat la Moscova la constituirea Frontului Natrional Democratic Romdn,
iar mai tdrziu a
organizatDivizia ,,T\tdor Vladimirescu", care a luptat impotriva nemlilor
sub conducerea
Armatei Rogii2. impreunr cu aceastr divizie, Ana pauker a apdrut io pra
in g44.
Intre timp, al doilea centru al pcR, concentrat in jurul lui Gheorghiu-Dej,
se pregtrtea
la rAndul sdu pentru preluarea puterii. La 23 august Ig44 a avut ioc
o loviturtr de stat
prin care a fost inl5turat de la putere dictatorul progerman lon
Antonescu. La aceastd
loviturd de stat - organizatr de partidele istorice din perioada interbelic[ gi
de rege - au
iuat parte gi comuniStii, prin intermediul lui Lucreliu Pltrlgcanu,
care a fost cooptat in
organizarea complotului probabil pe considerentul c[ avea legdturi
de rudenie.u p.iroun.
din anturajul monarhului3. Potrivit afirmaliilor unor cercetbtori,
comunigtii s-au allturat
complotiqtilor deoarece Gheorghiu-Dej se temea cX, dacl Antonescu
ar fi rezistat pdni
la sosirea Armatei Rogii, gruparea ,nagionaligtilor', din pcR ar
fi fost eliminatr complet
de
"moscoviEi"a.
La sfArgitul rizboiului, in Partidul Comunist existau agadar patru lideri principali:
Forig, P[trrgcanu, pauker gi Dej. primul pe lista celor eliminagi
a tost rorir. pe'Jata
ce 4 aprilie 1944, inarmat cu un pistol gi cu un ciocan, Emil Bodndrag
a ptrtruns in
xcunzdtoarea secretd a acestuia gi i-a comunicat ci a fost inldturat
de la conducerea
partidului. Forig n-a opus rezisten![, iar urmdtoarele cdteva luni gi
le-a petrecut in
ceten(ie. Pe 23 august a fost eliberat pentru scurt timp, dupd care
a fost din nou areskt.
nn vara anului 1946 a fost lichidat. in locul lui a fost instituit
un triumvirat compus din
Emil Bodn5raS, Iosif Ranghel Ei Constantin Pdrvulescu. Conducerea pCR
a fost colectivd
:in[ in septembrie 1945, cAnd in mod oficial Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general6.
De fapt ins5, pdnd atunci, partidul a fost condus nu de cei trei care
alcdtuiau triumviratul,
:r de cuplul Pauker-Dej.

Primele doud decenii de guvernare comunisti in Rom6nia

D.rpd rlsturnarea lui Antonescu, Romdnia s-a retras din rdzboiul contra Uniunii Sovietice
i: a indreptat armele impotriva Germaniei. cu toate acestea, incd din 30 august
1944
"Ltrlata Rogie a intrat in Bucuregti, ceea ce insemna cd nici nu se putea pune problema

L
1948-1965, Editura Humanitas,