G*prlnc

Capitolul l. Epoca luminilor .................5 Capitolul X. Regimuri politice

iluministe
1. Principiile .........6 in perioada interbelici ..................... lT
2. Pragmatismul principiilor iluministe ...................... B 1. Regimuri politice democratice. 1920-1940......... Tg
3. Absolutismul luminat. ..... 10 2. Regimuridictatoriale gitotalitare .... B0
Studiu de ca2........ .............12 Studiu comparativ ..............84
Capitolul ll. Organizarea statelor moderne........ 13 Capitolul Xl. Lumea in perioada interbelici....... 85
1. Revolulia glorioasd ....... 14 1. Unirea Basarabiei, Bucovinei
2. Revolulia americand ..... 16 gi Transilvaniei cu RomAnia ..................................... 86
3. Revolulia Francezi ....... 18 2. Repere ale evolulieieconomiei mondiale ........... gg
4. Franla Napoleoniane ................ ....... 20 3. Societatea in perioada interbelicd ..................... g0
Temd de cercetare .............22 4. Dezbaterea de idei gi cultura
Capitolul lll. ]irile Romdne in Romdnia interbelici .......92
giproblema orientali .... 2g Studiu comparativ ..............94
1. Tirile RomAne in epoca fanariotd..... .................. 24 Capitolul Xll. Marile conflicte
2. Rdzboaiele ruso-austro-turce .....,.... 26 alesecoluluialXX-lea(ll).............. .....9s
3. Revolufia din la lB2l.Regulamentele Organice.. 28 1. Al Doilea Rdzboi Mondial. 1939-1945................ 96
Studiu de ca2........ .............30 2. Rom6nia in Al Doilea Rdzboi Mondial .................99
Capitolul lV. Revolufia industria1e ....................... 31 3. Holocaustul............... .. 100
1. Noua epoci industrialS ...........--....... 32 Studiu de ca2........ ...........102
2. Un secol al gtiinlelor 9i tehnicii ......... 34 CapitolulXlll. Regimuri politice postbelice ...... 103
3. Transformdri economice gi sociale ..................... 36 1. Europa dupi Al Doilea Rdzboi Mondiat ............ ,t04
lnvestigalii ......38 2. Regimurile democratice............... .. 106
Capitolul V. Anul 1848 in Europa ..... 39 3. Regimurile totalitare gi dictatoriale .................... 081
1. Migcdrile revolu[ionare din Europa, 1B4B-1849 .,.40 Aplicafie practici ............. 110
2. Anul 1848 in spaliul romdnesc... ..... 42 CapitolulXlV. Lumea postbelici ..... 111
lstorie loca|d......... .............44 . Reconstrucfia europeand ............... ................... 112
1
Capitolul Vl. State nafionale 9i multinafionale 2. Societatea europeand dupd celde
in a doua jumitate a sec. al XIX-lea .....................45 Al Doilea RizboiMondial ................... 116
1. RomAnia moderni .........46 lnvestiga[ie ...120
2. Unificarea Germaniei .... 48 CapitolulXV.
3.Austro-Ungaria .......... ...................... 50 Relafii internafionale postbelice ................ ........ 121
Analizd comparativi ..........52 1. O lume bipolard 122
Capitolul Vlt. Relaliile internalionale 2. Pribugirea comunismuluiin Europa 126
tn secolulalXlX-lea ......... 53 Studiu de ca2........ ........... 130
1. Relaliile internafionale dupi CapitolulXVl.
Congresulde la Viena .......54 Societatea la inceputul mileniului al lll-lea ........ 131
2. O noud reagezare a Europei 56 '1. Globalizarea impactul asupra vielii cotidiene... 192
Analizd comparativd ..........58 2. Rela[ii comunitare gi politice.Terorismul ........... 134
CapitolulVlll. Lumea la cumpina .Ancheti socialS ............... 136
secolelor alXlX-lea - alXX-lea ........ Sg CapitolulXVll. Religia in viafa contemporani.. 137
1 . Diversitatea europeane ...................................... 60 1. Cregtinismul tradi[ie gi modernitate................... 138
2. Civilizatiile asiatice giafricane ..........62 2. lslamul gi?nnoirea. Buddismul. Alte religii ......... 142
3. Statele Unite ale Americii .................. 66 Dizertafie ......144
Studiu de ca2........ ............. 68 CapitolulXVlll.
Capitolul lX. Marile conflicte RomAnia 9i integrarea euroatlantici ............ ..... 145
ale secolului al XX-lea (l)............... .....69 1. Rom0nia, asociere gi integrare in
1. Primul Rdzboi Mondial (1914-1918) - Uniunea Europeani ......... 146
un nou tip de rdzboi ................. ............ 70 2. lntegrarea Romdnieiin structurile NATO .......... l48
2. Participarea Rominiei la Analizd contextuali ......... 150
PrimulRizboiMondial ..... T2 Evaluare - Autoevaluare: cap. I - lX ...................... 1S1
3. Rela(ii internalionale in perioada interbelici ....... 74 Evaluare - Autoevaluare: cap. X -XVlll .................152
Eseu .......... .....76
 EVocq lult'rinilor
6

Valorite iluministe
Madiile de difunre a
Ituminlsnului

Mi gca re a fi I osof i cA : iloi la

idei despre administrare qt
t e ge ; Ettt I c I opa dta Franc ezd

Noi le conceBlii economi c e :

F i zi o t ra t i smu l. Absol ut i s mul
luminat intre teorie Fi
practicd politlcd

Reflexe iluministe in spatiut

roml ne sc : & sa t a Ardel e a nl
La Cafeneaua Procope se intdlnesc cele rnai distinse liguri din Paris pentnt.ioctu'i,
conversalie, o cafea ... Unii dintre ilu;trii clienli ai sdi pot./i obsenali in montn'a
,,oglinzii" (de la stdnga la dreapta): 1. Buffon, 2' Gilbert, 3' Diderct' 4' D'Alembert'
5'

Matmontel, 6. Le Kain, 7. J.-J. Rousseau, 8. Voltaire, 9. Piron, ]0. D'Holbach.

Secolul al XVlfi-tea a fost o epocd de strdtucire in mutte

privinle, care a ldsat o mostenire
qi
cutturatd statornicd. Artete arhitectura au marcat tranzilia de la stilul baroc 9i rococo la
neoclasicism, iar literatura a dezvottat noi genuri. Aceastd culturd a fost esentializatd in creatia lui
Mozart, o p|rmanentd de prim rang a muzicii europene. Secolul al XVlll-lea cunoaqte progresul
inceputuiile revolutiei industriate. Desigur, gi aceastd epocd a avut
si pdrti intunecate:
tehnicii
coruplie, imoratitate, sdrdcie si violenld.

robleme-cheie Competenfe
+ Noi principii gl valorifn / Exprimarea de opiniiin limbai istoric fa[d de o operd de arti; grupformularea argumentelor istorice

societate / Alcltuirea unui plan de investigatii, proiect individual sau de

/ Recunoagterea continuititii, schimbirii si a cauzalitdlii in evolulia sociali; recunoaqterea 9i acceptarea
intercultu ititi
ral i

/ Examinarea consecinlelor actiunilor umane, directe 9i indirecte

/ Aprecierea valorilor tiecutului prin raportarea la realitate; formarea de reprezentdri culturale despre
spalii si epoci istorice diferite
f inciOrirea qi plasarea evenimentelor gi proceselor istorice in context cronologic giistoric romdnesc,
european sau universal ,*,i.,
r1> ldentificarea intr-ufl context istoric aCIffr posibile teme de cercetare
a Utilizarea surselor de istorie oral5
o inlelegerea prezentului prin identificarea unor aspecte din trecut
I Reatizirea de analize comparative gisinteze referitoare la spafii9i perioade istorice; investigatiiaspra
unui subiect de istorie orali.

societatea
!umea ideilor
 I.Wffi
lfuminismut este etapa din istoia Europei occidentale,indeosebi se cotul at XVt1-pa,
in care sunt formulate noi gi.importante concepte filozofice gi gtiinlifice, intemeiate pe
raliune gicercdtare. in conceplia fitozofutui lmmanuel Kant, ttuminismul a demonstrat ca
omul a atins matuizarea gi l-a provocat, totodatd, sd-gi foloseascd mai mult ra[iunea.
Rdspindirea luminii in planul ideilor a fost pivitd ca o armd eficientd impotriva prejudecdlilor,
tradi{iilor irafionale, obscurantismului gi oprimdrii din trecut. increderea in progres a fost
expimatd prin cAteva cuvinte cheie: fericire, libertate, umanitate givirtute.

I mpactut iluminismului
Lumea, condusd dupi legile naturii, apdrea asemenea unui mecanism uriag, in
care Dumnezeu era MareleArhitect al Universului. Neincrederea in dogmatismul religios
s-a combinat cu respingerea fanatismului, ambele conducdnd la pozifii anticlericale,
pentru ci biserica era privitd ca parte integrant6 a Vechiului Regim. Reac[ia anticlericald
Colportoral, de nu a impiedicat manifestarea unor noiforme de religiozitate: pietismul si deismul.
Engelbrecht, cca. I 73 5. Aparilia francmasoneriei a adAncit criza de congtiinfd gi a contribuit la restrangerea
infl uen[ei Bisericii in societate.
$:. *., liuminirmul ti Umtnlhtta in prim-planul miscdrii intelectuale s-a aflatincrederea in puterea ratiunii si a libertdtii
' flu
md pasioneazi atit de mult
fara mea (Germania) sau vreo alti de congtiinli. Educalia giinvdlSmintul au cipdtat o importanU deosebitd, fapt dovedit
natiune in mod deosebit, ci ml prin aparilia unor numeroase saloane de lecturd, societdfi gtiin{ifice gi academii, odatd
gdndesc la trebuintele genului
cu noi principii pedagogice gi sisteme de invdldmAnt.
uman in intregimea lui.S
(din scrisoarea tui Wlhetm Un rol important in difuzarea informaliilor qi opiniilor l-au avut cafenelele literare,
Leibniz adresatd tarului Petru I cluburile, lojile masonice, societdlile filozofice, presa cotidiand si cea literarS.
cel Mare,17A9) Efervescenla ideilor a fostintrelinutd prin numeroase publicalii (eseuri, pamflete), dar
mai ales prin Enciclopedia Francezd.
qg;!f;-
*;frna llum iniomul in Trpnsilyanie lmpactul noilor idei a fost amplificat de existenla unor probleme de fond nerezolvate
cand ne vor veni in ajutor si
ilte impreiurdri, trebuie sa incepem in sfera economiei, socialuluigi politicului, in toatd Europa gidincolo de ea. Revoluliile
cu mijlocul cel mai de frunte cu care americand (1776), francezd (1789) gi polonezd (1791) au dovedit contemporanilor c5
putem face fericirea natiei gi anume
se aflau in momentul unor confruntiri inevitabile.
cu cullivarea limbii noastre si, prin
ea, cu letirea tot mai mare a cullurii
cdstigdndu-ne, astfel, vazd si merite
Mi9""r"" filozofici
(Ma n i f e stul Soc i etdti i pe ntru Migcarea filozofici iluministd a apdrut ca un fenomen de contestare generald, care
cultivarea limbii romAne din avizat instituliile politice gi religioase, punind in discu{ie bazele societilii existente.
Tra nsi lvania,1808\
Dezvoltarea acestei migciri este anunlatd prin publicarea de cdtre Montesquieu a
celebrelor sale Scrisorl persane,in 1721 - o satiri ascu[itd la adresa moravurilor 9i
institutiilorfranceze. in 1748,in lucrarea Despre spiritul legitor, Montesquieu a evidenliat
Date-cnele treiforme de conducere politicS: despotici, monarhici girepublicani. in conceplia
autorului, cel mai reugit era modelul monarhiei britanice, in care puterea regelui era
1700- 1750 : lluminismul timpuriu
1750 - 1800: apogeul tluminis- limitatd de Parlament. Marele succes al acestei lucriri a dovedit cd ideile lui
mului Montesquieu corespundeau unor aspiralii ale epocii.
1800 - 1830: reflexe iluministe
Voltaire gi-a publicat in 1734 Scrisorile filozoficeTn care a atacat tendin[ele politice
tdrzii la periteria Europei
1717: apare Marea Lojd Masonicd arbitrare, exprimdndu-gi admiralia pentru instituliile britanice. in lucrdrile Eseu asupra
a Angliei moravurilor gi spiritului naliunilor (1756) gi Diclionar Filozofic (1764),Voltaire s-a dectarat
1721: prima Lojd masonicd in
Franla
adept al deismului gi a combdtut clerul catolic. Cu toate ci idealul sdu a fost monarhia
l7A: este atestatd o Lojd naso- constitulionali, capabild sd asigure libertdlile qi toleranla in stat, Voltaire a sus[inut
nici la @lati despotismul luminat, pentru ci nu avea incredere in acliunea corpului social, a maselor.
 Libcilatea natumli PersosxeX&e&S&
naturale a omului este de a nu.recunoaste pe
nici o putere superioard lui, de a nu se supune voinlei
Franqois Marie Arouet
sau autoritdtii legislative a niminui. Libertatea omului in )> Explica$ conceptele subliniate in doc.4.
Vbltaire
societate constd in a nu fi supus decdt unei singure puteri, Existd diferenle intre defini[iile lor la
cea legislativi, stabilitd in Stat de comun acord. De fiecare 1689 9i asldzi?
(1694 - 1778)
datl c0nd un oarecare numdr de oameni se unesc pentru a
lorma o socielate, iiecare renunt&nd la interesul personal, la ) Facetidiferenla dintre libertatea natu-
puterea de a face si fie aplicatd legea naturald si ceddnd rald sicea civila.
toate acestea colectivilatii. atunci si numai atunci se naste o
rori.irrr ciriia t* poiiiir#
(John Locke, Eseu asupra adevdratei origini, intinderi si
limite a puterii civile,1689)

FranGmasoneria ,.ria 3H# Galeneaua in Pailsul Secolului Luminilor

este centrul de adunare si miilocul de a!ffarisul numdra gase.sau gapte sute de.cafenele in unele A cultivat genurile traditionale
o prietenie sinceri intre persoane care, altfel, ar fi
'fdin
aceste cafenele se tineau sedinle academice, se emiteau ale clasicismului (tragedia Fi
rdmas pentru totdeauna strdine. Obligat de doctrind sE sepireri asupra autorilor si pieselor de teatru, se ierarhizau epopeea). a folosit poemul si a
supunE Legii morale, masonul nu va fi nici ateu stupid, nicivaloric, iar poetii care erau in pragul debutului ficeau cel sc ri s nume roase f e e ri i,

lib;rtin fer, religie. Altidatd trebuia si apartini religiei din mai mare zgomot, aqa incit cei care vinau o carieri, prin pamflete, povestiri gi romane
lui, dar astdii, masonii trebuie se apa4ine singurei religii fluierdturi, deveneau satirizati, cic.i cea maip.emiloas[ criticd sati ri c o-f i I ozof i ce. A re a I izat
{ara
asupra cdreia toli oamenii sunt de acord, adic[ aceea de a ti
apartine intotdeauna unui autor dispretuif,[ celebrul Dictionar Filozofic 9i a
oameni de bine si cinsti{i, loiali, indiferent. care sunl (56bastien Mercier, Tableau de Paris,1781l qtiut din experienld cd,,literele
denumirile sau conlesiunile prin care se distinqft tipdrite vorbesc ochilor altfel
decAt scrisul de m|ni".
ldin Constit uti i I e I ui Ande rson, 1723\

Charles de Secondat.
baron de Montesquieu
(1 689-1 7ss)

kriitor f rancez, autorul

,,Spi ritul ui I e gi lof' -
este I a
originea doctrinelor
constitutionale liberale, care au
f i xat pri nc i pi ul se pa rd ri i
puterilor in stat (legislativd,
xe c uti vd, j ude
Salonul Doamnei Geoffrin, picturd de A.-C. Lemonnier, 1743-1824. Afost cel mai vestit dintre
dtoreasc d ).
A e c

saloanele tlin sec. al \TIII-iia. Cisdtoritd cu un administrdtor bogat, Madame Geoffrin (a treia de la
dreapta pe primul rand) si-a permis sd tind regulat intdlniri tntre 1749-1777. Aici se tntdlneau arti;ti,
politicieni (Turgot), savanli ;i mai alesJi'lozofi (Rorrnou, d'Alembert, Diderot, Quesnay ;.a.). in planul al
'rloilea
se ztire;te bustul lui Voltaire. Saloanele iluministe remteau arti;ti, savanli Ei scriitori care intreyineau
D,"*,*o*n
corespondenydguimpdratulAustrieilosi/ ll;icutarinaEcaterinall.Celebruafost;isalonulmarchizei ddsn-f ornrt a credintei religioase
Du Delfond, uncle s-itu regdsit Voltaire, Montesquieu, D'Alembert ;i David Hume' care acceptd ideea unui Creator al
lJnive rsul ui, f d rd a1 i de ntif ica i nsd

Ieile cu Fiinla Suprenrt

(lranc) naonerie -
urmdregte scopuri etice, morale
a soc i at i e ca re

1. Precizalimijloacele de informare gi rispAndire a cunostintelorin secolulal)0/llllea.

2.Careeste legetura dintre lluminism giideea de umanitate (doc. 2,4,7)?
si filantropice. promoveazd
pri nci pi i de f rate rnitate, tol e ra nld
(doc'
$Realizali o paralele intre principiile religiei crestine gi cele masonice (doc. 5)' 7)' si incredere: membrii ei se reunesc
i.Precizag rolul cafenelelor gi saloanelor literare in rSspAndirea ,,luminilof' 6, in grupuri de lucru nunite Loii sau

5. Dezbatere de grup: Doud grupe de elevi igi vor prezenta ,,oferta editoriali"' Cei Ateliere
pietlsm - doct ri nd prote stantd c a re
din sec. al XVlll-lea (doc. 1) vor argumenta necesitatea ilumindrii poporului. Cei din promoveazd o viatd foarte austerd
sec. al XXI-lea vor argumenta noutSlile ofertei lor, la aproape doud secole distan!6. Vechiul Regim - denu:mire datd

$nrgumentali istoric necesitatea pdtrunderii iluminismului in spaliul central- soc i etdli i e I e XVI l-XVl I I.
di n se c ol
p1nd la Revolulia Franceza (1789).
european gt romanesc pornind de la expresiile subliniate in doc. 3 9i 4.
 t==tilafl il=
Retlexe ale lluminisrnului in spatiul romfinesc:
$coala Ardeleani
Tereza
ameliorare a situaliei lor.
=f=
gide losif ll au apdrut rom0nilor ca un instrument de

Corifeii $colii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Sincai,

lluminismul nu a ocolit spaliul romdnesc, acesta
integrdndu^-se prin reprezentantii sii problematicii culturale
europene. ln acelagitimp, ,,Luminile au trebuit si se adapteze
necesit6lilor nalionale foarte diferite qi unor situalii istorice
deloc asemdnltoare" (Roland Mortier). ln Jara Rom0neascd
qi Moldova, regimurile fanariote (171111716-1821) au
accentuat suzeranitatea si dominatia otoman5, in timp ce
Transilvania, Banatul qi Bucovina au intrat, pe rdnd (1699
1718 - 1775),in stdpdnirea Casei de Austria.
lluminismul s-a afirmat in Transilvania mai intdi prin
episcopul romdn greco-catolic (unit) loan lnochentie Micu-
Klein (1692 - 1768). Cititor al Hronicului vechimii romdno-
mol d o-vl a h i I orscris de principele cirturar Dimitrie Cantemir,
episcopul loan Micu a evidenliat m0ndria originii latine,
vechimea gi continuitatea poporului romdn in spaliul dacic.
Momentul culminant al secolului al XVlll-lea in procesul
de afirmare nationali a romdnilor il reprezinti Supplex
Li be us Va I ac horu m, redactat in 1 791 . Autorii documentului
II
erau reprezentantii Scolii Ardelene: Samuil Micu-Klein (1745
- 1806), Gheorghe $incai (1754 - 1816), Petru Maior (1760
- 1821). Acestia au cerut, in primul rfrnd, ,,ca numirile pline
de ocari: tolerali, nesocotili intre St5ri si altele de acest fel,
intipErite firi drept si fdr[ lege pe fruntea naliunii rom0ne,
acum sd fie cu totul indepErtate". Romdnii trebuiau si fie
accepta!i intre ,,naliunile tdrii", egalitatea religioasl si fie
acordatd romdnilor, numirile in funcliile publice gi alegerea
reprezentanlilor in Dieti sd se facd potrivit propo(iei numerice
a rom0nilor, pe care memoriulii indica a fi ,,poate chiar un
milion intreg". Memoriul a reflectat spiritul de solidaritate
nalionald a rom6nilor, indiferent de confesiunea lor.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, reprezentanlii
Scolii Ardelene au inleles necesitatea de a se integra in viala
cultural5 a Monarhiei habsburgice. Reformele iniliate de Maria
Petru Maior, loan Budai-Deleanu) au studiat la Viena, loc unde
s-au regisit cu tolii in 1779 - 1780 gi unde au studiat operele
menite a deschide drum mai larg reformelor. Aici au avut
ocazia de a se alinia lumii savante a Europei Luminilor, au
dezvoltat contacte cu cercuri democratice si cu lojile
francmasonice (loan Budai-Deleanu). Samuil Micu si
Gheorghe Sincai au publicatin 1780 Elementa linguae daco-
- romanae sive valachicae (Elementele limbii daco-romane
sau rom0neqti), iar medicul loan Piuariu-Molnar (1749 - 1815)
a editat Deutsch-Walachische Sprachlehre (Gramatica
germano-roman5, 1 7BB).
Gheorghe $incai, Petru Maior gi Samuil Micu au lucrat ca
cenzori gi corectori ai tipografiei regale din Buda, prilej mai
ales pentru Maior de a-gi valorifica opera (/sforia pentru
i nc e put u I rom6 n i I o r i n Da c i a, 1 812). Arh ivele si bibliotecile
din Budaau fostindelung cercetate de aceqti cirturari romdni.
Scoala Ardeleand s-a afirmat nu numai prin apdrarea
identitEtii nalionale, ci gi prin multiculturalism. Reprezentanlii
ei inv5laserE limbile germand si maghiari in gcolile din Targu
Mureg, Cluj qi Bistrila, iar ulterior au colaborat cu societd{i
culturale maghiare din Sibiu, 0radea, Tdrgu Mureg qi Buda.
lnlluentele ei au depdgit hotarele Principatului Transilvaniei.
ln Banat, dovada unei congtiinle nalionale rom0negti este
prefala lui Paul lorgovici (1764 - 1808) la 1bservatii de limba
romineascd, publicate la Buda, in 1799.
Peste doud decenii, un alt intelectual ardelean, Gheorghe Lazdr
(1779 -1823), va organiza la Bucure.sti un invildmdnt de tip
superior in limba romdni (Scoala de la Sfdntul Sava, 1818).
,,Luminile" europene au ajutat ,,in mod hotir6tor spiritul
romdnesc sd-si descopere propria identitate, s5-si formuleze
propriile sale aspiratii, convingeri si dimensiuni europene"
(Adrian Marino).

, .n,Lf +1ii.s i'1

l-ts$v.t: sr
;,Miria Sa [Gheorghe Caragea], dupd ce a privit celelalte popoare si limbi care toate se afld bine
impodobite cu scoli mari si Academii de gtiinle strelucitoare pentru procopsirea tinerilor, a judecat
cd rusine vine unui popor si neam ce este aga vechi gi vestit sd nu aibd si el o scoald mai de
treabd, o Academie cu gtiinla, chiar in limba maicii sale."
(,,instiintarea" lui Gheorghe Lazir pentru deschiderea $colii de la Sf. Sava, 1818)

fleeeplarea irfluerrlei ltanceze si a ideilor i!untiniste in ntediul orlodox romiinese

,,Apoi ce si vezi? Oamenii isi lepldaserd portul gi igi luaserd port strlin ca pdgdnii, unii nemteste,
!:1' '
altii frantuzeste, cu pdrul tuns cu zulufi ca muierile. Cei mai pricopsiti le invdta cdfiile lor, unii
Gh. $incai, ,,Elementa Petnt Maior sfranlozegte, allii nemfeqte, allii talieneste. $i intri invilitura lui Volter, acela urdtul lui Dumnezeu,
lingue daco-romanae (17s6-1821) pe care il aveau plg0nii ca pre un Dumnezeu.

sive valahicae ", edilie La bisericd mergeau ca la o priveald, care si mai care cu haine mai bune, muerile cu felurile
podoabe dricegti..."
apdrutd la Buda, 1805
Gsemnare a dascilului loan Dobre de la biserica Batiqtei din Bucuresti, inceputul sec. XIX)

ll
 Et ALUAf,E - AUTOEVALUART: Gepltolde td
L c"tpriiiiti spliiite Iibere cu informalia-corespunzdtoare:
1. Primul prigedinte al S.U.A. ales in 1789 """""
s-a revenit la domniile
2. Dupd revolulia aip- lAil,lonOusa Oe TudorVladimirescu,
3. proces istoric, dJ;;i'ili"". iVrrr, i,lngiir, caracteiizat printr-o serie de schimbdri tehnologice'
economice gisociale
4. Cel mai mare impeiiu cotoniat din secolul al XIX-lea
era definut de """""""
5. Regim politic in 8ar" atriOuliile regelui sunt limitate
prin constitutie """"""" 20 puncte

in ordinea cronorogicd a desfSgurdrii

il. scrieli Iiterere corespunzitoare urmitoareror evenimente
lor:
c. unificarea Germaniei'
a. Congresulde la Viena; b' ,,revolulia glorioasS,.; 12 puncte

lll.Elaboraliinaproximativojum5taledepagllluntextreferitorlaistoriarominilolavindin
carol l, revolu!ie, independenfi, constitulie'
vedere urmrtoarele personalitifi, date gii;;.,,'"iiiasg, respectarea succesiuniicronologice/
se puncteazd structura compoziliei, utitizarZ'i iio,aiutuiiitoric.adecvat,
bgiciT rrpbtor istoriii; gi-nc[ia\r"i sintezeiin timita de spa,tiu precizatd.
14 puncte

prin nagtere; ei sunt diruifi de creatorul lor

lv. citili cu atenlie textul de maijos: ,,....to{i oamenii sunt egali gi cdutarea fericirii. Guvernele sunt alese
cu drepturi inalienabite;intre aceste orepturide"iia
riuti, iio"ftrtea
de oameni pentru g"r;;ir; aiestcjr d;pt;;i; iat'inOieptalita putere a acestor drepturi emand din
consimldmAntul guvernelor"' (Declarafia de independenld,4 iulie 1776)
5 puncte
1. Prezentalisemnifica[ia acestuidocument' 3 puncte
2. Precizafi pe oaza'f,iiuruioi"ptu'ile inalienabile' ^:^r
3. Selectali informafia care se referi la iJeea unui contract
social' 3 puncte
3 puncte
3. Numitiautorulacbstuidocument'
fala de locuitorii acestor principate (...) amnistia
V. Citili cu atenlie textul de mai jos: ,,1. Se respecte fi avut intenlia sd
absolutd (...) in tavoarei tuturor aceiora ,iti iornis vreo crimd sau ar fi bdnuili de-a ("') 7' sa nu
dduneze intereselor Subtimei
"rt"
po(i (...). 2. St ;u impiedice exercitarea liberd a religiei cregtine'
rdzboiurui gi chiar din cauzadevastSriror
impunS acestor popoJr" ni"i_o ;;;irilntruioata durata pentru doi ani ! ..) t o. poarta consimte ca
"onirioriiu
ra care au fost .rpuru ia i" socoteasca ,"r,it5i"-o,i orice impozite
;;;;i"F
igi ,, p" nng'5 ea sd poatd vorbi in iavoarea lor (a Principatelor)
. . minigtrii cu(ii imperiale a Rusiei care
.

gi fdgSduiegte a-i asculta..."

(TratatuldintreRusia'siPoartd,incheiatlaKuciuk-Kainargi,1774)
Scrielipefoaiadeexamen,literacoresounzitoarerSspunsuluicorect:
1. conform textutui, poarta: a) accepta J#i"ilri",
rit"iE, ,"rlgiei cregtine; b) impunea religia musulmanS;
c) interzicea religia cregtini-
tribut timp de: a) 3 ani; b)2 ani; c) 1 an'
2. Conform textului, Tdrile Romdne erau scutite de
Otom'an; b) Principatelor RomAne; c)Austriei'
3. Conform textutui, tiatatul era: a) t uoir-Oif rperiutui
f

prin"iprt"f .iRomane,.putere: i) suzerand; b) suverand; c) protectoare'

4. prin acest tratat, Rusia era fa[d de
5. in anul 1812, Rusia a anexat: ay eucovlnal o)
eisaraoia; c) Banatul' 10 puncte
avea in
vl. prezentaliin aproxim ativ i-2 pagini o sintezi cu titlul: ,,Fran!a in secolul al XVllllea"' Veli
vedere:
- menlionarea a doud principii iluministe;
din perioada 1789-1804;
- prezentareu " O*a evenimente politicii externe;
- precizarea unui eveniment al
- menfionarea a doud consecin[e.ale.Revoluliei, . . .. . adecvat, respectarea succesiuniicronologice/
se puncteazd structura compozi,tiei, ufit;;;;;i;baiuluiistoric
togici'a raptetor istoiiceii i"idrrlna sintezei in limita de
spaliu precizatd'
20 puncte

Se acordd 10 Puncte din oficiu'

151