1il1{ rt Jlt0B$il|

[nilrt[
P[ilr[[0illIL[|l
O ISTORIE NEGEilZUNNTI NIIARPA,
AEEilIIA DE GERGETARE MILIIIBI
UTTRASTCNUI N STATETOR UIIIIE

Traducere din limba englezi de

GABRIEI.TUDOR

Annie Jacohsen este autoarea bestsellerunlor zonaSl (carte apt-

ruti la Editura Litera in 2ot2) qi operation papercrip. A fost editor
la Los Angeles Times Magazine qi este-.absolventx a universitefii ***
Princeton..Locuiegte la Los Angeles, cu soful gi cei doi fii. Bucuregti
2018
;,

I Pentagon?sBrain
AnnleJaco-bsen
Copyright @ 2015 Anne'M. Jacobsen
Toate drepturile rezervate
Cuprins
Edilie publicati prin inlelegere cu Little, Brown
and Company, NewYork, NewYork, USA .

il
Phltea I
E&tura'Litera Rlzboiul Rece
O.P. 53; C.P. 2l2,sector 4, Bucureg[ Rominia
tel.: 021 319 63 90; A3t 425 L6 L9; 0752 5M 372 Capitolul unu: Magineria diabolice............... ..........'..17
e-mail: comenziolitera.ro

Ne pute$ vizita pe Capitolul trei: Matile sisteme de armament ale viitorului............52

Capitolul patru: Planuri de urgengi................... ........66
Capitolul cinci: O mie gase sute de secunde
CreierulPentagonului
pAni la ApocalipsS. ................... ....-...82
Annie Jacobsen Capitolul qase: Opera,tiuni psiho1ogice............. '.........98

Copyright @ 2018 Grup Media Litera

pentru versiunea in limba romAni Petea a IIa
Toate &epturile rezervate

Traducere din limba englezA:

Gabriel Tudor
Capitolulopt:RANDqiCOIN................... .............139
Editor: Vi&agcu gi fiii Capitolulnour:Comandagicontrol..............r.... ..'.150
Redactori: Aloma Ciomizgl-Mdrgirtt, Georgiana Harghel
Corector: An&ada Nistor Capitolul zece: Motivafie qi moral.'...........................:................. 165
CopertA: Flori Zahiu
Capitolul unsprezece! Grupul Iason pdtrunde in Metnam ........185
Tehnoredactare gi prepress: Bogdan Coscaru
Capitolul doisprezece: Gardul electronic .......'.........201
Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomAniei Capitolul treisprezece: Sfdrgitul Rizboiului din Vietnam,........,..Zl7
ANNIE, JACOBSEN
Creienrl Pentagonului / Annie Jacobsen; tvad.: Gabriel Tudor. -
Bucuregti: Litera, 2018
ISBN 978-606 -39-297 6-0
I. Tudor, Gabriel (trad.)
94
 Partea aIILa
( Operafluni tn afara rtzboiului
Capitolul paisprezece: Ascensiunea maginilor... .......239
Capitolul cincisprezece: R[zboiul stelelor
gi rizboiul tancurilor.. .....................261
Capitolul saisprezece: Razboiul din Golf
gi operaliuni altele decdt r52boiul............... ,...... 27L

Capitolul optsprezece:
tansformarea oamenilor pentru rdzboi ...........304

Partea a [Va
Rlzboiul impotriva terorismului
Capitolul nou[sprezece, Sub imperiul terorii.............................. 319
Capitolul doul zeci: Supraveghere informatic[ totah.................. 3 36
Capitolul dou[zeci gi unu: R[zboiul impotriva IED........... ........354
Capitolul douizeci gi doi: Zone de conflict care observl............ 368

aV,a
Partea
REzboiul viitorului
Capitolul douizeci si patru: Rlzboaiele dronelor ....405
Capitolul dou[zeci gi cinci: Rezboaiele creierelor ....420
Capitolul dou[zeci si gase: Creierul Pentagonului............... .......439

Mulgumiri ..........453
Note........... .......457
Listd de interuiwi ;i corespondenga scrisd.................. .... 502
Bibliografie.. .......511
1ndice.......... .......547
Pnoloc

Agenlia pentru Proiecte de Cercetare Avansati in Domeniul Mi-

litar sau DARPA (Defense Advanced Research Projects Ager.rcy),
cum rnai este cunoscuti, este cea mai puternica gi mai productivi
agenlie qtiinfifici militart din lume. Totodati, este una dintre
cele mai discrete gi, piud" la aparilia acestei cirfi, mai pulin stu-
diate. Misiunea ei este de a crea revolulii in gtiinqa militari gi de a
menfine dominalia tehnologici asulrra restului lumii.
DARPA a fost creati de Congresul american in 1958 gi a func-
fionat, de atunci, ca organizalia centrali de cercetare gi dezvoltare
a Departamentului Ap5ririi de la Washington, D.C. Cu un buget
anuall de aptoximativ 3 miliarde de dolari, DARPA este diferiti de
toate celelalte agenlii militare de cercetare din Statele Unite, Direc-
torii gi managerii sii de programe angajeazl.contractori din dome-
niul apiririi, universitari gi alte organizatjriguvernamentale pentru
diverse proiecte. Apoi, DARPA faciliteazi transferul citre armati al
rezultatelor favorabile obginute, pentru a fi transpuse in practici, Ea
acfioneazi rapid gi.cu agilitate, nefiind afectatl de birgcragia clasici
gi nici de interdicfii. Numirul celor care lucreazi pentru DARPA este
dintotdeauna extraordinar de redus. De gase decenii, agenlia anga-
jeazi anual; in medie, 120 de manageri de programe, fiecare pentru
un mandat care dureazi, in general, cinci ani. Aceqti lideri responsa-
bili de luarea deciziilor gi de preluarea fiscuriloi - majoritatea fiind
savanfi de renume - inifiaqi gi supervizeazl sute de proiecte de
cercetarei ir,nplicAnd zeci de nrii de oameni de gtiinfi gi ingineri car"e
lucreazi in laboratoarele nagionde, laboratoarele universitare gi tn
facilitifile contractorilor din industria militari gi de apirare, nu doar
in Statele Unite, ci gi in alte !iri.
Managerii programelor DARPA delin un grad neobiqnuit'de
autoritate lntr-un lan! militar de comandi, altfel deosebit de rigid.
tl
 ANNta JncossaN
Ei pot demara, continua sau intrerupe proiecte de cercetare cu o
minimi interventie exterioari. De lndati ce sunt gata pentru a fi
puse in aplicare, armele si sistemele militare rezultate sunt predate
Armatei, Fortelor Navale, Fortelor Aeriene qi Corpului de Infante-
rie Marini, precum gi agenfiilor de informatii, inclusiv CIA, NSA
I (Agenfia Naponali de Securitate), DIA (Agenfia de Informagii a
Departamentului Apiririi), NGA (Agenfia Nalionali de Informa;ii
Geospaliale), NRO (Biroul Nafional pentru Operafiuni de
Recunoagtere) Ei altele.
DARPA isi controleazi cu mare atenfie imaginea publici. in
presi, apar tot timpul articole care descriu DARPA ca pe o agenfie,
de gtiinli la curent cu cele mai noi descoperiri, insi, programele
mai importante si uneori orwelliene nu sunt, in general, media-
tizate.,,Implanturile minuscule produse de DARPA ar putea oferi
oamenilor puteri de autovindecare", titra CBS News, in toamna
lui 2014. in aceeaqi siptimAni, Business Insiderpublica o alte gtire
importanti: ,,Incredibilul robot siritor DARPA ne arati cum poate
acliona armata americani in caz de dezastre naturale". Acestea gi
alte articole despre DARPA vizeazl, sinitatea si starea de bine a
oamenilor, dar, de fapt, misiunea declarati a agenfiei este de a crea
sisteme de armament. Aceasti carte dezviluie de ce. Multe gtiri de
presi reamintesc cititorilor ci DARPA a creat internetul, Sistemul
de Pozilionare prin Satelit (GPS) qi tehnologia avioanelor invizi-
bile. Dar a descrie DARPA in acest fel e ca gi cum ai descrie Apple
ca fiind compania care a realizat Macintosh 51-2K. Aceste pietre de
hotar din istoria DARPA sunt, insi, invenlii vechi de patru decenii.
Dar de ce o insemnati parte din activitatea celei mai puternice si
mai productive agenfii militare de gtiinfi din lume a fost mereu
inviluita in mister? Aceasti.lucrare igi propune si faci lumini in
privinfa istoriei secrete a DARPA.
PAni in 1974, DARPA a avut sediul in clidirea Pentagonului.
Astizi, cartierul general aI agenliei se afli intr-o clidire de olel gi
sticli, fAri insemne, situati Ia gase kilometri depirtare de clidirea
Pentagonului, in Arlington, Virginia. Directorul DARPA raporteazi
direct Biroului secretarului apdrarii. in cei 57 de ani de existenfi,
DARPA nu a permis niciodati ca Statele Unite si aibi parte de
L2
CnnrrRul PrNracoNuLuI
surprize din punct de vedere gtiinfific. Admiratorii agenfiei
numesc DARPA ,,creierul Pentagonului". Criticii sii o consideri
,,nucleul complexului militar-industrial". Dar trebuie si admirim
sau si ne temem de DARPA? Vegheazi DARPA la menfinerea
democrafiei sau stimuleazi apetitul, aparent nesfdrgit, al Americii
pentru rdzboi?
DARPA transformi viitorul in prezent. Domeniul industriei,
cel al sinitilii publice, societatea qi cultura, toate se transformi
grafie tehnologiei de pionierat introduse de DARPA. DARPA cre-
eazi, DARPA domini qi, atunci cind este trimisl pe cAmpul de
lupta, DARPA distruge. ,,Ne confruntim cu uriaqe incertitudini 9i
cu ameninliri in continui schimbare",pteciza directorul DARPA,
Arati Prabhakar, intr-o declaraqie de presi ficuti in 20t4, ,dar
.rvem, totodati, oportunitefi firi precedent de a avansa tehnolo-
gic, in aga fel incit si oferim naliunii noi capacitili extraordinare!2
I)ar daci unele dintre aceste ,,capacitili extraordinare" nu sunt
rriqte idei chiar atAt de bune?
Pe parcursul documentirii ficute pentru lucrarea de fa[i, am
intervievat 71 de persoane, afiliate individual la DARPA, pornind de
la primele zile ale agenfiei. Lista include consilieri gtiin[ifici ai unor
foqti pregedinfi americani, savanfi gi manageri de proiecte DARPA,
rnembri ai grupului ezoteric Ei extrem de secret lason, ofileri de
;rrmati, un laureat Nobel gi un general cu patru stele. in timpul
interviurilor cu acegti oameni, am auzit poveqti despre depSgirea
hotarelor Etiinfei in numele siguranfei nafionale, despre rizboiul
t:limatic, despre experimente de gtiinle sociale qi despre jocuri de
rAzboi. Am auzit povegti despre geniu gi orgoliu academic, despre
triumfuri revolulionare gi egecuri provocate de anumite viziuni in-
guste. O idee s-a ficut, totuqi, remarcati. Prin mandatul siu, DARPA
rlesfisoari in secret proiecte de pionierat in domeniul qtiinlei cu
aplicalii militare. O revrilugie nu este revolulie daci nu este insofiti
dc elementul-surprizi. De indati ce tehnologia DARPA este dezvi-
lrriti pe cAmpul de 1upti, inevitabil Ei alte gari obpn informalii des-
pre avantajele gtiingifice definute de DARPA. De pildi, la inceputul
anilor 1960, in timpul Rizboiului din Vietnam, DARPA a inceput si
dezvolte vehicule aeriene fira echipaj uman sau drone- A fost nevoie
13
 ANNta JncossaN
Ei pot demara, continua sau intrerupe proiecte de cercetare cu o
minimi interventie exterioari. De lndati ce sunt gata pentru a fi
puse in aplicare, armele si sistemele militare rezultate sunt predate
Armatei, Fortelor Navale, Fortelor Aeriene qi Corpului de Infante-
rie Marini, precum gi agenfiilor de informatii, inclusiv CIA, NSA
I (Agenfia Naponali de Securitate), DIA (Agenfia de Informagii a
Departamentului Apiririi), NGA (Agenfia Nalionali de Informa;ii
Geospaliale), NRO (Biroul Nafional pentru Operafiuni de
Recunoagtere) Ei altele.
DARPA isi controleazi cu mare atenfie imaginea publici. in
presi, apar tot timpul articole care descriu DARPA ca pe o agenfie,
de gtiinli la curent cu cele mai noi descoperiri, insi, programele
mai importante si uneori orwelliene nu sunt, in general, media-
tizate.,,Implanturile minuscule produse de DARPA ar putea oferi
oamenilor puteri de autovindecare", titra CBS News, in toamna
lui 2014. in aceeaqi siptimAni, Business Insiderpublica o alte gtire
importanti: ,,Incredibilul robot siritor DARPA ne arati cum poate
acliona armata americani in caz de dezastre naturale". Acestea gi
alte articole despre DARPA vizeazl, sinitatea si starea de bine a
oamenilor, dar, de fapt, misiunea declarati a agenfiei este de a crea
sisteme de armament. Aceasti carte dezviluie de ce. Multe gtiri de
presi reamintesc cititorilor ci DARPA a creat internetul, Sistemul
de Pozilionare prin Satelit (GPS) qi tehnologia avioanelor invizi-
bile. Dar a descrie DARPA in acest fel e ca gi cum ai descrie Apple
ca fiind compania care a realizat Macintosh 51-2K. Aceste pietre de
hotar din istoria DARPA sunt, insi, invenlii vechi de patru decenii.
Dar de ce o insemnati parte din activitatea celei mai puternice si
mai productive agenfii militare de gtiinfi din lume a fost mereu
inviluita in mister? Aceasti.lucrare igi propune si faci lumini in
privinfa istoriei secrete a DARPA.
PAni in 1974, DARPA a avut sediul in clidirea Pentagonului.
Astizi, cartierul general aI agenliei se afli intr-o clidire de olel gi
sticli, fAri insemne, situati Ia gase kilometri depirtare de clidirea
Pentagonului, in Arlington, Virginia. Directorul DARPA raporteazi
direct Biroului secretarului apdrarii. in cei 57 de ani de existenfi,
DARPA nu a permis niciodati ca Statele Unite si aibi parte de
L2
CnnrrRul PrNracoNuLuI
surprize din punct de vedere gtiinfific. Admiratorii agenfiei
numesc DARPA ,,creierul Pentagonului". Criticii sii o consideri
,,nucleul complexului militar-industrial". Dar trebuie si admirim
sau si ne temem de DARPA? Vegheazi DARPA la menfinerea
democrafiei sau stimuleazi apetitul, aparent nesfdrgit, al Americii
pentru rdzboi?
DARPA transformi viitorul in prezent. Domeniul industriei,
cel al sinitilii publice, societatea qi cultura, toate se transformi
grafie tehnologiei de pionierat introduse de DARPA. DARPA cre-
eazi, DARPA domini qi, atunci cind este trimisl pe cAmpul de
lupta, DARPA distruge. ,,Ne confruntim cu uriaqe incertitudini 9i
cu ameninliri in continui schimbare",pteciza directorul DARPA,
Arati Prabhakar, intr-o declaraqie de presi ficuti in 20t4, ,dar
.rvem, totodati, oportunitefi firi precedent de a avansa tehnolo-
gic, in aga fel incit si oferim naliunii noi capacitili extraordinare!2
I)ar daci unele dintre aceste ,,capacitili extraordinare" nu sunt
rriqte idei chiar atAt de bune?
Pe parcursul documentirii ficute pentru lucrarea de fa[i, am
intervievat 71 de persoane, afiliate individual la DARPA, pornind de
la primele zile ale agenfiei. Lista include consilieri gtiin[ifici ai unor
foqti pregedinfi americani, savanfi gi manageri de proiecte DARPA,
rnembri ai grupului ezoteric Ei extrem de secret lason, ofileri de
;rrmati, un laureat Nobel gi un general cu patru stele. in timpul
interviurilor cu acegti oameni, am auzit poveqti despre depSgirea
hotarelor Etiinfei in numele siguranfei nafionale, despre rizboiul
t:limatic, despre experimente de gtiinle sociale qi despre jocuri de
rAzboi. Am auzit povegti despre geniu gi orgoliu academic, despre
triumfuri revolulionare gi egecuri provocate de anumite viziuni in-
guste. O idee s-a ficut, totuqi, remarcati. Prin mandatul siu, DARPA
rlesfisoari in secret proiecte de pionierat in domeniul qtiinlei cu
aplicalii militare. O revrilugie nu este revolulie daci nu este insofiti
dc elementul-surprizi. De indati ce tehnologia DARPA este dezvi-
lrriti pe cAmpul de 1upti, inevitabil Ei alte gari obpn informalii des-
pre avantajele gtiingifice definute de DARPA. De pildi, la inceputul
anilor 1960, in timpul Rizboiului din Vietnam, DARPA a inceput si
dezvolte vehicule aeriene fira echipaj uman sau drone- A fost nevoie
13
d
Awwrc JacosscN

I de trei deeenii pentru dotarea cu arrnament a dronelor, iar aceste

drone militare au apirut pentru prima oari pe cimpul de lupta in
Afghanistan, in octombrie 2001. PAni si afle publicul despre rlzbo-
itrl cu drone, tehnologia americani in domeniul dronelor avansase cu
multe generafii. La scur,t timp dupd ce informagia a devenit publici,
Par[ea I
numenlase state inamice au inceput si-;i construiasci propriile
il drone. in anul 2074,87 de liri delineau deja drone militares.
in timpul interviurilor cu fogti savanfi din DARPA, pentru Rflzboiul Rece
realizarea acestei cirfi, am aflat ci, in orice rnement al istoriei,
programele la care savanfii DARPA lucreazi - mai ales cele strict
secrete - sunt oJ zece, pini Ia douizeci de ani inaintea tehnologiei
accesibile public. I-umea triiegte viitorul datoriti DARPA. Dar oare
e infelept si ldsim DARPA si decidi ce ne aqteapti?

L4
d
Awwrc JacosscN

I de trei deeenii pentru dotarea cu arrnament a dronelor, iar aceste

drone militare au apirut pentru prima oari pe cimpul de lupta in
Afghanistan, in octombrie 2001. PAni si afle publicul despre rlzbo-
itrl cu drone, tehnologia americani in domeniul dronelor avansase cu
multe generafii. La scur,t timp dupd ce informagia a devenit publici,
Par[ea I
numenlase state inamice au inceput si-;i construiasci propriile
il drone. in anul 2074,87 de liri delineau deja drone militares.
in timpul interviurilor cu fogti savanfi din DARPA, pentru Rflzboiul Rece
realizarea acestei cirfi, am aflat ci, in orice rnement al istoriei,
programele la care savanfii DARPA lucreazi - mai ales cele strict
secrete - sunt oJ zece, pini Ia douizeci de ani inaintea tehnologiei
accesibile public. I-umea triiegte viitorul datoriti DARPA. Dar oare
e infelept si ldsim DARPA si decidi ce ne aqteapti?

L4
CAPITOLUL UNU
Ma$TNARIA DIAsortcA

lntr-o zi a primiverii anului Lg54, un grup de savanli americani

s-a trezit brusc intr-o epoci in care bombq create de ei ar fi putut
declanga sfArgitul lumii. Era 1 martie 1954, on 4,29, ora locali in
etolul Bikini din arhipelagul Marshall, un mic grup de insule din
uriagul Ocean Pacific, la peste 4 000 de kilometri de Hawaii. Unii
dlntre savanli av,ertizaseri asupra riscurilor pe care acest moment
le atrigea dupi sine. Enrico Fetmi gi Isidor Rabi, ambii irnplicafi
ln Proiectul Manhattan, numeau aceaste bomba ,,maqinlrie diabo-
llcl"l gi ii impirtigiseri pregedintelui Truman pirerea lor despre
feptul ci aceasta n-ar fi trebuit niciodati creatl. Dar bomba a fost,
totugi, construiti gi acum era pe cale si explodeze.
Maginiria era o%ombi termonucleaie sau o bombl cu hidro-
gen, suficient de mici si incapi intr-un bombardier al Forqelor
Aeriene ale SUA gi si fie lansati asupra unui orag inamic precum
Moscova. Fiindci existenla bombei nu fusese dezviluitl opiniei
publice americane, testul la care savanfii urmau si asiste primise 9i
un nume de cod: Castle Bravo.
La o marglne a atolului Bikini, zece oameni, fiecare cu permis
clasa Q (,,strict secret') pentru acces la secrete nucleare, agteptau
ln interiorul unui buncir de beton, neqtiind Ia ce si se agtepte in
urma exploziei2, in nici. trei ore, cea mai puternici bombA din is-
toria omenirii de p6ni atungi avea si fie detonati la doar 30 de
kilometri dep6rtare. Nici o fiinld umani nu se aflase vreodati atit
de aproape de o bombe de asernenea putere.. Cu o fo4i anticipati
de gase megatone;,Castle Bravo avea si degaje o putere echivalentf,

17
 ANNrn JacossBr,l
cu a tuturor bombelor lansate asupra Germaniei qi Japoniei in al
Doilea Rizboi Mondial, inclusiv cele douiibombe atomice.
Gralie progreselor realizate de qtiinli in domeniul apiririi, in
anul 1954, dispozitivele militare ajunseseri si fie miniaturizate la
o coti uimitoare3. in special armele nucleare deveniseri mai mici gi
mai eficiente, intr-o misuri pe care savanlii nu ar fi putut si gi-o
( imagineze cu un deceniu in urmi. Bomba Castle Bravo trebuia si
aibi o putere de o mie de ori mai mare decAt bomba atomici lan-
sati la Hiroshima, in august 1945, deqi cAntirea de aproape doui
ori mai pufin.
intunericul nopfii plutea inci peste atolul Bikini. O ptoaie
tropicala abundenti ctrzuti peste noapte inmuiase frunzele mari
de cocotieri qi de palmieri. Flori de lavandii marinS, iubitoare de
api sirati, acopereau pajigtile joase, iar gopArle minuscule se tirau
peste nisipurile albe. BuncS.rul, al cirui nume de cod era Stagia 70,
era o priveligte ciudati - o construcgie paralelipipedici, turtite, cu
ugi rezistente la explozie gi cu perefi grogi de un metru. Cu excepfia
intririi, tot buncirul era ingropat sub trei metri de nisipa. Un dig
solid din beton fusese ridicat intre buncir gi laguni, pentru a-i
proteja pe oamenii din interior de poten;ialele valuri tsunami
declansate de explozie. in apropiere, o anteni radio inalti de 100
de metri le permitea celor din buncir sI comunice direct cu ofi-
cialii Departamentului Apiririi 9i cu savanfii care dirijau aceast;
operafiune secretis de la bordul navei de comandi USS Estes, aflati
la peste 60 de mile depirtare, in larg.
Cei din buncir fdceau parte din grupul care trebuia si declan-
geze bomba - o echipi compusi din gase ingineri, trei tehnicieni
militari si un expertinfizicit nucleari. Kilometri de cablu subma-
rin impermeabil legau rafturile de echipament electronic din inte-
riorul buncirului de bomba Castle Bravo, situati pe o alte insuld", Ia
30 de kilometri distanfi, dincolo de laguna Bikini.
,,in buncir, ne simteam in siguranti"6, isi amintea Barney
O'Keefe, unul dintre inginerii specialiqti in armament nuclear care
pledaseri pentru acest test. Ca gi Fermi gi Rabi, Barney O'Keefe lu-
crase la Proiectul Manhattan. Dar, spre deosebire de cei doi experli
in fizici nucleari, O'Keefe considera ti bomba cu hidrogen era
1B
CnBreRur- PeNraooNur-ur
rrn lucru bun. Ea avea si garanteze siguranla poporului american,
r rt:dea el. $tiinla folositi in domeniul apiririi era gi pe atunci gi
v;r fiintotdeauna o chestiune controversati. ,,Dimineafi, Ia ora
4.110, am primit un mesaj din partea directorului gtiinfific", avea
s.1-Ei aminteasci mai tArziu O'Keefe. Dr. William Ogle, directorul
ptilnlific al laboratoarelor de la Los Alamos, folosea o legituri ra-
rlio intre navi gi firm pentru a transmite mesaje de pe USS Estes.
Ora Zero se apropia. ,,incepeli numiritoarea inversi!", a ordonat
()gle. ,,Este momentul H minus doui ore", a anunfat O'Keefe.
l,,ingA el, un alt membru al echipei a apisat pe butonul roqu pe care
scria ,,DOUA ORE". Maginiria fusese pusi in funcfiune. in interi-
orul buncirului, timpul se scurgea lent gi, pe misura trecerii lui,
starea generali trecu de la,,suportabil" la,,agonizant", igi amintea
( )'Keefe. Interiorul Sta$ei 70 era nefinisat gi neatrigitor, etalind
lyrliciunea umedi a betonului abia turnat. Neoanele rispAndeau o
lrrrnini fluorescenti, rece. in mijlocul inciperii se gisea o masi. de
l,rborator incircati cu tot felul de obiecte: limpi radio, buca[i de
sirmi, un letcon. Pe un perete se afla o tabla neagri, pe care cineva
scrisese o ecualie matematici, din care, insi, o parte fusese gtearsi,
,rq;a incAt acum ecuafia nu mai avea sens. Un ceas ticaia neintre-
rtrpt, anunfAnd apropierea Orei Zero. Mult timp, nimeni nu a scos
rrn cuvAnt, iar o ticere grea gi riu prevestitoare umplea inciperea.
Cu doar 16 minute inainte de detonare, cineva a destrimat tAcerea.
tJnul dintre tehnicienii radio ai armatei s-a intrebat, cu voce tare,
r c gust urma si aibi, dupi explozia bombei, friptura de la masa de
seari, care avea si fie preparati din carnea linuti intr-un frigider
<lin spatele buncirului.
risu*
,,Ora H minus l-5 minute", a rostit O'Keefe, iar vocea lui a
nat in zecile de difuzoare care transmiteau acum informaliile citre
zecile de mii de savanfi, soldaqi, marinari, aviatori Ei oficiali gu-
vcrnamentali aflafi pe 14 nave de rizboi, 46 de avioarie gi in doui
stafii meteo. Nu mai era cale de intoarcere. Ora Zero erala doar un
sfert de ori distanfi.
Pe mare, de la bordul unui alt vas, oamenii de pe USNS Ain-
sworth auziseri gi ei vocea lui Barney O'Keefe ,,clar gi rispicat",
iqi aminteqte Ralph ,,Jim" Freedman, inginer specializat in fizici
19
 ANNrn JacossBr,l
cu a tuturor bombelor lansate asupra Germaniei qi Japoniei in al
Doilea Rizboi Mondial, inclusiv cele douiibombe atomice.
Gralie progreselor realizate de qtiinli in domeniul apiririi, in
anul 1954, dispozitivele militare ajunseseri si fie miniaturizate la
o coti uimitoare3. in special armele nucleare deveniseri mai mici gi
mai eficiente, intr-o misuri pe care savanlii nu ar fi putut si gi-o
( imagineze cu un deceniu in urmi. Bomba Castle Bravo trebuia si
aibi o putere de o mie de ori mai mare decAt bomba atomici lan-
sati la Hiroshima, in august 1945, deqi cAntirea de aproape doui
ori mai pufin.
intunericul nopfii plutea inci peste atolul Bikini. O ptoaie
tropicala abundenti ctrzuti peste noapte inmuiase frunzele mari
de cocotieri qi de palmieri. Flori de lavandii marinS, iubitoare de
api sirati, acopereau pajigtile joase, iar gopArle minuscule se tirau
peste nisipurile albe. BuncS.rul, al cirui nume de cod era Stagia 70,
era o priveligte ciudati - o construcgie paralelipipedici, turtite, cu
ugi rezistente la explozie gi cu perefi grogi de un metru. Cu excepfia
intririi, tot buncirul era ingropat sub trei metri de nisipa. Un dig
solid din beton fusese ridicat intre buncir gi laguni, pentru a-i
proteja pe oamenii din interior de poten;ialele valuri tsunami
declansate de explozie. in apropiere, o anteni radio inalti de 100
de metri le permitea celor din buncir sI comunice direct cu ofi-
cialii Departamentului Apiririi 9i cu savanfii care dirijau aceast;
operafiune secretis de la bordul navei de comandi USS Estes, aflati
la peste 60 de mile depirtare, in larg.
Cei din buncir fdceau parte din grupul care trebuia si declan-
geze bomba - o echipi compusi din gase ingineri, trei tehnicieni
militari si un expertinfizicit nucleari. Kilometri de cablu subma-
rin impermeabil legau rafturile de echipament electronic din inte-
riorul buncirului de bomba Castle Bravo, situati pe o alte insuld", Ia
30 de kilometri distanfi, dincolo de laguna Bikini.
,,in buncir, ne simteam in siguranti"6, isi amintea Barney
O'Keefe, unul dintre inginerii specialiqti in armament nuclear care
pledaseri pentru acest test. Ca gi Fermi gi Rabi, Barney O'Keefe lu-
crase la Proiectul Manhattan. Dar, spre deosebire de cei doi experli
in fizici nucleari, O'Keefe considera ti bomba cu hidrogen era
1B
CnBreRur- PeNraooNur-ur
rrn lucru bun. Ea avea si garanteze siguranla poporului american,
r rt:dea el. $tiinla folositi in domeniul apiririi era gi pe atunci gi
v;r fiintotdeauna o chestiune controversati. ,,Dimineafi, Ia ora
4.110, am primit un mesaj din partea directorului gtiinfific", avea
s.1-Ei aminteasci mai tArziu O'Keefe. Dr. William Ogle, directorul
ptilnlific al laboratoarelor de la Los Alamos, folosea o legituri ra-
rlio intre navi gi firm pentru a transmite mesaje de pe USS Estes.
Ora Zero se apropia. ,,incepeli numiritoarea inversi!", a ordonat
()gle. ,,Este momentul H minus doui ore", a anunfat O'Keefe.
l,,ingA el, un alt membru al echipei a apisat pe butonul roqu pe care
scria ,,DOUA ORE". Maginiria fusese pusi in funcfiune. in interi-
orul buncirului, timpul se scurgea lent gi, pe misura trecerii lui,
starea generali trecu de la,,suportabil" la,,agonizant", igi amintea
( )'Keefe. Interiorul Sta$ei 70 era nefinisat gi neatrigitor, etalind
lyrliciunea umedi a betonului abia turnat. Neoanele rispAndeau o
lrrrnini fluorescenti, rece. in mijlocul inciperii se gisea o masi. de
l,rborator incircati cu tot felul de obiecte: limpi radio, buca[i de
sirmi, un letcon. Pe un perete se afla o tabla neagri, pe care cineva
scrisese o ecualie matematici, din care, insi, o parte fusese gtearsi,
,rq;a incAt acum ecuafia nu mai avea sens. Un ceas ticaia neintre-
rtrpt, anunfAnd apropierea Orei Zero. Mult timp, nimeni nu a scos
rrn cuvAnt, iar o ticere grea gi riu prevestitoare umplea inciperea.
Cu doar 16 minute inainte de detonare, cineva a destrimat tAcerea.
tJnul dintre tehnicienii radio ai armatei s-a intrebat, cu voce tare,
r c gust urma si aibi, dupi explozia bombei, friptura de la masa de
seari, care avea si fie preparati din carnea linuti intr-un frigider
<lin spatele buncirului.
risu*
,,Ora H minus l-5 minute", a rostit O'Keefe, iar vocea lui a
nat in zecile de difuzoare care transmiteau acum informaliile citre
zecile de mii de savanfi, soldaqi, marinari, aviatori Ei oficiali gu-
vcrnamentali aflafi pe 14 nave de rizboi, 46 de avioarie gi in doui
stafii meteo. Nu mai era cale de intoarcere. Ora Zero erala doar un
sfert de ori distanfi.
Pe mare, de la bordul unui alt vas, oamenii de pe USNS Ain-
sworth auziseri gi ei vocea lui Barney O'Keefe ,,clar gi rispicat",
iqi aminteqte Ralph ,,Jim" Freedman, inginer specializat in fizici
19
ANNrr JacoesBN
nucleari, pe atunci in vArsti de doar 24 de ani. Alituri de el, la
pupitrul de comandi., se afla un grup de savanli din Los Alamos.
Acegtia erau fizicienii care proiectaseri gi construiseri bomba.
Acum, ei aveau si fie martori la rezultatele crealiei lor - bomba des-
pre care Enrico Fermi gi Isidor Rabi il avertizaseri pe pregedintele
Truman ci este ,,o maginirie diabolici". Soarele inci nu risirise.
Afari, intunericul domnea pretutindeni.
,To!i observatorii care au ochelari cu lentile de inalti den-
sitate si Ei-i puni la ochi!", a tunat vocea lui O'Keefe. Freedman
era nelinigtit gi nu se simlea deloc in largul lui. Nu dormise bine in
noaptea precedenti.
,,Mi aflam in acelagi buncir cu savanlii de la Los Alamos, dintre
care unii rimiseseri treji toati noaptea, bind Chivas Regal qi dis-
cutAnd despre testarea bombei"7, igi aminteEte Freedman. ,Vorbeau
despre lucruri care n-ar fi trebuit vorbite, dar ei, totugi, o ficeau,
cici cine ar fi putut dormi in noaptea dinaintea testului?" Castle
Bravo fusese construiti in conformitate cu proiectul Teller-Ulam -
denumit astfel dupi cei doi co-proiectanfi ai sii, Edward Teller 9i
Stanislaw Ulam - ceea ce insemna ci, spre deosebire de mult mai
slabele arme atomice, aceasti bomba cu hidrogen fusese creati
spre a se dezintegra cu o a suta milionime de secundi mai tArziu
decit o bomba atomicS. Astfel, ea lisa izotopii de hidrogen si se
contopeasci gi si creeze o reac(ie in lan! de energie nucleari, nu-
mitl fuziune, degajAnd o putere potenfial infiniti. ,,Asta insemna",
explici Freedman, ,,ci exista una dintr-un milion,de posibilitap
ca, dati fiind cantitatea de oxigen din atmosfera terestri, c6nd
Castle Bravo exploda, intreaga atmosferi si ia foc. Unii oameni de
gtiinli erau extrem de nelinigtili. Unii chiar fi.ceau pariuri privind
declansarea sfArgitului lumii".
Aceasta nu era prima testare a unei bombe nucleare in atmo-
sferi la care participase Freedman. Pind in 1954, el participase la
mai multe teste nucleare efectuate in poligonul continental din
Nevada, la aproape 150 de kilometri nord de Las Vegas. Freedman
qtia cum se vede printr-o mascd de suduri o explozie atomici. Mai
vizuse formAndu-se gapte ciuperci atomice.
20
CRntoRuL PtiuracoNurut
Dar Castle Bravo era ceva diferit. Cu ochelarii Ia ochi, Freed-
rnan gi-a intors privirea spre locul unde urma si aibi loc explozia.
l{imiseseri mai pulin de doud minute pini la detonare cAnd un
$avant din Los Alamos, aflat lAnga el, a inceput s5. se agite nervos.
,,igi uitase ochelarii in cabina de comandi", povesteste Freedman.
,,N-ar mai fi avut timp si coboare si-i ia 9i si se 9i intoarci in timp
ul ll.
Freedman gi-a scos ochelarii gi i-a oferit omului de lAngi el.
,,liram tdnir", spune eI, ,,gi nu eram o persoani atAt de importantd
in cadrul testului." NeavAnd protecfie oculari, Jim Freedman a fost
rre voit si se intoarci cu spatele la locul impactului.
Aqadar, in loc si priveasci explozia bombei Castle Bravo,
llrcedman ii privea doar pe savanfii care urmereau detonarea.
Vocea lui Barney O'Keefe, inregistrati in prealabil, a risunat in
rlif rrzoare, numirAnd ultimele secunde. Toati lumea incremenise.
,,('inci. Patru. Trei. Doi. Unu."
Ora Zero. S-a produs, instantaneu, o descircare de lumini
it'rmonucleari, numitd gi lumini Teller, iar un potop de radiaqii
p,,unma a umplut aerul. Prezenla razelor X a ficut invizibilul vizibil,
i.rr Freedman - care ii privea pe savanli, urmirindu-le reac[iile - a
putut vedea oasele craniene ale acestora. ,,in faga mea..' au apirut
rlcodati niqte schelete", iqi aminteqte Freedman. ,,Chipurile lor nu
rnai pireau umane. Erau doar maxilare qi orbite. $iruri de dinqi.
( ranll.
Pe ocean gi in depirtare, cea mai mare explozie nucleari
produsa pAni atuncis - cu un diametru de aproape 7 kilometri 9i
lrrllllime de 14,5 kilometri - a luminat cerul. Sfera de foc era atnt de
lntensA, incAt personalul Forgelor Navale aflat la post intr-o stafie
nrcteorologicie, la 250 de kilometri de locul exploziei, a privit cu
rrimire cum cerul intunecat al noplii se lumineazi ca ziua vreme de
(i0 de secunde agonizante. Apoi a inceput si se formeze norul in
lormi de ciuperci. Privirea lui Freedman a remas alintiti asupra
ravanlilor din Los Alamos, perspectiva sa revenind acum la normal,
ln absenla luminii Teller. ,,Le priveam chipurile", spune el, ,,pentru
a le vedea reacfiile. Cei mai mulgi rameseseri cu gurile ciscate 9i
aveau ochii iegili din orbite de uimire. imi amintesc ochii. ochii lor
21,
ANNrr JacoesBN
nucleari, pe atunci in vArsti de doar 24 de ani. Alituri de el, la
pupitrul de comandi., se afla un grup de savanli din Los Alamos.
Acegtia erau fizicienii care proiectaseri gi construiseri bomba.
Acum, ei aveau si fie martori la rezultatele crealiei lor - bomba des-
pre care Enrico Fermi gi Isidor Rabi il avertizaseri pe pregedintele
Truman ci este ,,o maginirie diabolici". Soarele inci nu risirise.
Afari, intunericul domnea pretutindeni.
,To!i observatorii care au ochelari cu lentile de inalti den-
sitate si Ei-i puni la ochi!", a tunat vocea lui O'Keefe. Freedman
era nelinigtit gi nu se simlea deloc in largul lui. Nu dormise bine in
noaptea precedenti.
,,Mi aflam in acelagi buncir cu savanlii de la Los Alamos, dintre
care unii rimiseseri treji toati noaptea, bind Chivas Regal qi dis-
cutAnd despre testarea bombei"7, igi aminteEte Freedman. ,Vorbeau
despre lucruri care n-ar fi trebuit vorbite, dar ei, totugi, o ficeau,
cici cine ar fi putut dormi in noaptea dinaintea testului?" Castle
Bravo fusese construiti in conformitate cu proiectul Teller-Ulam -
denumit astfel dupi cei doi co-proiectanfi ai sii, Edward Teller 9i
Stanislaw Ulam - ceea ce insemna ci, spre deosebire de mult mai
slabele arme atomice, aceasti bomba cu hidrogen fusese creati
spre a se dezintegra cu o a suta milionime de secundi mai tArziu
decit o bomba atomicS. Astfel, ea lisa izotopii de hidrogen si se
contopeasci gi si creeze o reac(ie in lan! de energie nucleari, nu-
mitl fuziune, degajAnd o putere potenfial infiniti. ,,Asta insemna",
explici Freedman, ,,ci exista una dintr-un milion,de posibilitap
ca, dati fiind cantitatea de oxigen din atmosfera terestri, c6nd
Castle Bravo exploda, intreaga atmosferi si ia foc. Unii oameni de
gtiinli erau extrem de nelinigtili. Unii chiar fi.ceau pariuri privind
declansarea sfArgitului lumii".
Aceasta nu era prima testare a unei bombe nucleare in atmo-
sferi la care participase Freedman. Pind in 1954, el participase la
mai multe teste nucleare efectuate in poligonul continental din
Nevada, la aproape 150 de kilometri nord de Las Vegas. Freedman
qtia cum se vede printr-o mascd de suduri o explozie atomici. Mai
vizuse formAndu-se gapte ciuperci atomice.
20
CRntoRuL PtiuracoNurut
Dar Castle Bravo era ceva diferit. Cu ochelarii Ia ochi, Freed-
rnan gi-a intors privirea spre locul unde urma si aibi loc explozia.
l{imiseseri mai pulin de doud minute pini la detonare cAnd un
$avant din Los Alamos, aflat lAnga el, a inceput s5. se agite nervos.
,,igi uitase ochelarii in cabina de comandi", povesteste Freedman.
,,N-ar mai fi avut timp si coboare si-i ia 9i si se 9i intoarci in timp
ul ll.
Freedman gi-a scos ochelarii gi i-a oferit omului de lAngi el.
,,liram tdnir", spune eI, ,,gi nu eram o persoani atAt de importantd
in cadrul testului." NeavAnd protecfie oculari, Jim Freedman a fost
rre voit si se intoarci cu spatele la locul impactului.
Aqadar, in loc si priveasci explozia bombei Castle Bravo,
llrcedman ii privea doar pe savanfii care urmereau detonarea.
Vocea lui Barney O'Keefe, inregistrati in prealabil, a risunat in
rlif rrzoare, numirAnd ultimele secunde. Toati lumea incremenise.
,,('inci. Patru. Trei. Doi. Unu."
Ora Zero. S-a produs, instantaneu, o descircare de lumini
it'rmonucleari, numitd gi lumini Teller, iar un potop de radiaqii
p,,unma a umplut aerul. Prezenla razelor X a ficut invizibilul vizibil,
i.rr Freedman - care ii privea pe savanli, urmirindu-le reac[iile - a
putut vedea oasele craniene ale acestora. ,,in faga mea..' au apirut
rlcodati niqte schelete", iqi aminteqte Freedman. ,,Chipurile lor nu
rnai pireau umane. Erau doar maxilare qi orbite. $iruri de dinqi.
( ranll.
Pe ocean gi in depirtare, cea mai mare explozie nucleari
produsa pAni atuncis - cu un diametru de aproape 7 kilometri 9i
lrrllllime de 14,5 kilometri - a luminat cerul. Sfera de foc era atnt de
lntensA, incAt personalul Forgelor Navale aflat la post intr-o stafie
nrcteorologicie, la 250 de kilometri de locul exploziei, a privit cu
rrimire cum cerul intunecat al noplii se lumineazi ca ziua vreme de
(i0 de secunde agonizante. Apoi a inceput si se formeze norul in
lormi de ciuperci. Privirea lui Freedman a remas alintiti asupra
ravanlilor din Los Alamos, perspectiva sa revenind acum la normal,
ln absenla luminii Teller. ,,Le priveam chipurile", spune el, ,,pentru
a le vedea reacfiile. Cei mai mulgi rameseseri cu gurile ciscate 9i
aveau ochii iegili din orbite de uimire. imi amintesc ochii. ochii lor
21,
 AmNra JacossoN
care se miscau continuu, cred ci era efectul spaimei gi al terorii.
Norul atomic in formi. de ciuperci continua si creasci". Oamenii
de gtiinfa au infeles repede ci era ceva in nereguli.
Un savant gi-a ridicat doui degete in fala ochilor, pentru a mi-
sura, potrivit unui cod neoficial al specialistilor in fizici nucleari.,
rata de extindere a norului atomic. Se anticipase ci explozia avea
si aibi 6 megatone, dar lucrurile scipaseri de sub control. Bomba
I Castle Bravo provocase o explozie de 15 megatone. Nimeni nu-gi
imaginase ci explozia ar fi putut fi atAt de puternici.lo
,,in faza aceea, potrivit calculelor noastre, norul atomic ar fi
trebuit si aibi intre24 gi 32 de kilometri laqime. insi avea aproape
65", explica Freedman. ,,Pe misuri ce norul continua si creasci in
spatele meu, am zirit pe chipurile unora dintre savanfi temerea
ci. atmosfera urma sii se aprindi. Privirea lor spunea - Acesta este
sfdrgitul lumii."
Timpul trecea, iar Freedman nu-gi desprindea privirea de la
savanfii ingrozi\i. in cele din urmi, expansiunea ciupercii atomice
a inceput si se reduci. Freedman a vizut cum expresia de intensi
teroare si disperare se risipeqte deodati de pe chipurile oamenilor
de gtiinfa. ,,Am vizut pe figurile lor cum satisfacfia a inlocuit frica",
igi amintegte Freedman. ,,Lumea nu se sfirgise, iar ei erau triumfi-
tori. $i satisficuli de ceea ce reugiseri. De ceea ce ei ficuseri."
in mai pufin de un minut, vArful norului atomic a atins peste
15 000 de metri, adici o inilqime de aproape doui ori mai mare de-
cit cea la care zburau avioanele comerciale la vremea aceea. Cupola
sa avea si ajungi, in cele din urmi, la o dirnensiune uluitoare -
peste 110 de kilometri in diametru. Tulpina colosali a ciupercii ab-
sorbea din ocean milioane de tone de corali pulverizati, ridicAndu-i
in atmosferS., unde particulele aveau si fie dispersate in siajul
avioanelor, sub formi de pulbere radioactivi. Rimigilele urmau si
lase amprente ale norului radioactiv in fiecare colg al planetei.
O neaqteptati schimbare a direcfiei vAntuluill, cu 90 de grade,
a aritat ca meteorologii se ingelaseri asupra migcirii maselor de
aer. Norii radioactivi densi se indreptau acum spre est, unde aveau
sd treaci peste mai multe nave ale for(ei de intervenlie gi peste
22
Cnupnur, PeNracouuLut
,rlolii locuili Rongelap gi Rongerik. $i se indrepta direct citre Stapa
'/0, de pe insula Enyu.
in interiorul buncirului, savanfii amufiseri' Ei nu simfeau 9i
rrici nu vedeau mingea de foc. Nu observaseri nici ,,lumina Teller".
Sirrgtrrul element dupi care cei zece oameni puteau presupune ce
sf intimplase afari era baleiajul violent al indicatoarelor dispoziti-
vclor electronice din buncir.
,,[xplozia fusese probabil una gigantic5.12, daci provocase un
,rs(.rnenea baleiaj", is,i amintea mai tirziu O'Keefe. Savantul cal-
r rrlase ci ar f.i fost necesare alte 45 de secunde pentru ca unda de
yrc si stribati cei 30 de kilometri de Ia punctul zero, peste laguni,
pini Ia buncir. De aceea, cAnd buncirul a inceput si se zguduie cu
l)utere, dupi doar zece secunde, O'Keefe gi-a dat seama pe loc cd se
t rrt amplase ceva neagtePtat.
,,intreaga clidire se cletina", spune O'Keefe' ,,Nu, nu se zguduia
1i rrici nu tremura,'ca in urma impactului cu unda de 9oc, care inci
nrr sosise, ci se miqca. O migcare lenti, dar perceptibili, ca tangajul
rtttei nave."
O'Keefe se simlea amefit gi a dat si se ridice. ,,imi era imposibil
sil accept ci intreaga clidire se migca, de fapt, 9i incercam si alung
se'ntimentul ingrozitor cd buncirul pirea si se scufunde in mare."
.,Pcre(ii au trei metri grosime", isi zicea el.,,Buncirul e ancorat ca
o piatri in aceasti insuli." Dar, in mod evident, lucrurile se miqcau
In exteriorul buncirului. Obiectele de pe suprafalele plane s,i de pe
pt:refi au inceput si alunece gi si se loveasci de podea. O'Keefe s-a
ruitat la ceas. $tia cAt de mult ar fi durat ca unda de goc si ajungi
rle Ia punctul zero la buncir. ,,Era imposibil ca unda de goc si fi
atins deja insula Enyu", igi amintegte el ci se gdndise atunci. ,,Dar
buncarul se migca. Migcarea nu putea fi pusi la indoiali pe misuri
ce se amplifica."
Luminile clipeau, iar perefii pireau ci se umfli. Apoi, un zgo'
nrot asurzitor, ca al unui trisnet puternic, a risunat dincolo de
ruq;a imensi de metal, care a duduit ca o tobS-. Un quierat ,,lent qi
Infricosator" a stribitut buncirul ,,pentru ci aerul igi gisise un loc
prin care si se strecoare, dupi ce unda de goc trecuse. Unul dintre
oameni a fost aruncat la podea, iar O'Keefe l-a privit cletinandu-se,
23
 AmNra JacossoN
care se miscau continuu, cred ci era efectul spaimei gi al terorii.
Norul atomic in formi. de ciuperci continua si creasci". Oamenii
de gtiinfa au infeles repede ci era ceva in nereguli.
Un savant gi-a ridicat doui degete in fala ochilor, pentru a mi-
sura, potrivit unui cod neoficial al specialistilor in fizici nucleari.,
rata de extindere a norului atomic. Se anticipase ci explozia avea
si aibi 6 megatone, dar lucrurile scipaseri de sub control. Bomba
I Castle Bravo provocase o explozie de 15 megatone. Nimeni nu-gi
imaginase ci explozia ar fi putut fi atAt de puternici.lo
,,in faza aceea, potrivit calculelor noastre, norul atomic ar fi
trebuit si aibi intre24 gi 32 de kilometri laqime. insi avea aproape
65", explica Freedman. ,,Pe misuri ce norul continua si creasci in
spatele meu, am zirit pe chipurile unora dintre savanfi temerea
ci. atmosfera urma sii se aprindi. Privirea lor spunea - Acesta este
sfdrgitul lumii."
Timpul trecea, iar Freedman nu-gi desprindea privirea de la
savanfii ingrozi\i. in cele din urmi, expansiunea ciupercii atomice
a inceput si se reduci. Freedman a vizut cum expresia de intensi
teroare si disperare se risipeqte deodati de pe chipurile oamenilor
de gtiinfa. ,,Am vizut pe figurile lor cum satisfacfia a inlocuit frica",
igi amintegte Freedman. ,,Lumea nu se sfirgise, iar ei erau triumfi-
tori. $i satisficuli de ceea ce reugiseri. De ceea ce ei ficuseri."
in mai pufin de un minut, vArful norului atomic a atins peste
15 000 de metri, adici o inilqime de aproape doui ori mai mare de-
cit cea la care zburau avioanele comerciale la vremea aceea. Cupola
sa avea si ajungi, in cele din urmi, la o dirnensiune uluitoare -
peste 110 de kilometri in diametru. Tulpina colosali a ciupercii ab-
sorbea din ocean milioane de tone de corali pulverizati, ridicAndu-i
in atmosferS., unde particulele aveau si fie dispersate in siajul
avioanelor, sub formi de pulbere radioactivi. Rimigilele urmau si
lase amprente ale norului radioactiv in fiecare colg al planetei.
O neaqteptati schimbare a direcfiei vAntuluill, cu 90 de grade,
a aritat ca meteorologii se ingelaseri asupra migcirii maselor de
aer. Norii radioactivi densi se indreptau acum spre est, unde aveau
sd treaci peste mai multe nave ale for(ei de intervenlie gi peste
22
Cnupnur, PeNracouuLut
,rlolii locuili Rongelap gi Rongerik. $i se indrepta direct citre Stapa
'/0, de pe insula Enyu.
in interiorul buncirului, savanfii amufiseri' Ei nu simfeau 9i
rrici nu vedeau mingea de foc. Nu observaseri nici ,,lumina Teller".
Sirrgtrrul element dupi care cei zece oameni puteau presupune ce
sf intimplase afari era baleiajul violent al indicatoarelor dispoziti-
vclor electronice din buncir.
,,[xplozia fusese probabil una gigantic5.12, daci provocase un
,rs(.rnenea baleiaj", is,i amintea mai tirziu O'Keefe. Savantul cal-
r rrlase ci ar f.i fost necesare alte 45 de secunde pentru ca unda de
yrc si stribati cei 30 de kilometri de Ia punctul zero, peste laguni,
pini Ia buncir. De aceea, cAnd buncirul a inceput si se zguduie cu
l)utere, dupi doar zece secunde, O'Keefe gi-a dat seama pe loc cd se
t rrt amplase ceva neagtePtat.
,,intreaga clidire se cletina", spune O'Keefe' ,,Nu, nu se zguduia
1i rrici nu tremura,'ca in urma impactului cu unda de 9oc, care inci
nrr sosise, ci se miqca. O migcare lenti, dar perceptibili, ca tangajul
rtttei nave."
O'Keefe se simlea amefit gi a dat si se ridice. ,,imi era imposibil
sil accept ci intreaga clidire se migca, de fapt, 9i incercam si alung
se'ntimentul ingrozitor cd buncirul pirea si se scufunde in mare."
.,Pcre(ii au trei metri grosime", isi zicea el.,,Buncirul e ancorat ca
o piatri in aceasti insuli." Dar, in mod evident, lucrurile se miqcau
In exteriorul buncirului. Obiectele de pe suprafalele plane s,i de pe
pt:refi au inceput si alunece gi si se loveasci de podea. O'Keefe s-a
ruitat la ceas. $tia cAt de mult ar fi durat ca unda de goc si ajungi
rle Ia punctul zero la buncir. ,,Era imposibil ca unda de goc si fi
atins deja insula Enyu", igi amintegte el ci se gdndise atunci. ,,Dar
buncarul se migca. Migcarea nu putea fi pusi la indoiali pe misuri
ce se amplifica."
Luminile clipeau, iar perefii pireau ci se umfli. Apoi, un zgo'
nrot asurzitor, ca al unui trisnet puternic, a risunat dincolo de
ruq;a imensi de metal, care a duduit ca o tobS-. Un quierat ,,lent qi
Infricosator" a stribitut buncirul ,,pentru ci aerul igi gisise un loc
prin care si se strecoare, dupi ce unda de goc trecuse. Unul dintre
oameni a fost aruncat la podea, iar O'Keefe l-a privit cletinandu-se,
23
ANum JacoespN
in timp ce se chinuia si se ridice in genunchi. ScAntei produse de
bateriile electronice zburau pretutindeni. Un nor de vapori a in-
ceput si umple inc5.perea. Atunci a apirut cel mai nociv element
posibil in acest amestec catastrofic.
,,Api!" a strigat cineva. ,,Apa pitrunde in buncir!"
O'Keefe avea impresia ci picioarele ii erau de cauciuc. Era
prea devreme pentru un val tsunami, incerca el si se linigteasci,
degi incepuse si creadi ci poate intregul ocean erupsese in jurul
lor. Se gAndea c5, in foarte scurt timp, el gi colegii lui aveau si
fie scufundafi pe fundul lagunei, buncirul de beton devenind un
cogciug subacvatic. Savantul aflat Ia conducerea grupului13, dr.
John Clark, l-a trimis pe unul dintre tehnicienii armatei si vadi
despre ce era vorba. Acesta a mers spre singurul hublou construit
in uga de olel antisoc gi a privit afar5. Stagia 70 nu se afla sub api.
Era inci ancorati in sol. Apa din buncir provenea din conductele
de canalizare, care se spirseseri. O'Keefe s-a oferit voluntar si ia
un contor Geiger si sa se aventureze afara. Al1i cAliva l-au urmat,
cu contoare Geiger in miini.
Afari, situatia pirea mult mai gravi. decAt anticipaseri. Palmi-
erii erau cuprinsi de fl5cari. Pisiri moarte zS,ceaupe pimAnt. Nu se
mai vedea nici urmi de viali gi savanfii au avut sentimentul ci ni-
ciieri nu mai exista viati" Soarele era ascuns de uriaga ciuperci ato-
micd. ,,Aerul era inclrcat cu un praf albicios", isi amintea O'Keefe.
,,Am intins bragul qi acesta a fost rapid acoperit de o substanti
aseminitoare cu pudra de talc." CAnd O'Keefe gi-a privit contorul
Geiger, si verifice nivelul radiapilor, a vizut ci acul se balansa in-
continuu. Cineva a strigat, avertizAnd ci era periculos. Daci un om
ar fi fost expus acelui nivel de radialii timp de 25 de minute, ar fi
murit.
Oamenii au fugit inapoi in buncir. Dar qi acolo, dincolo de zi-
durile de beton groase de trei metri, nivelul de radialii era letal.
Grupul s-a retras mai in adincul bunciruiui, dincolo de un al doilea
zid de beton, unde se aflau pisoarele. Jack Clark a cerut evacua-
rea urgenti, dar i s-a rispuns ci era prea periculos sd se trimiti
un elicopter citre insula Enyu. Stagia 70 fusese dotati cu un scut
antiradialii extrem de puternic, care ficea ca, in cazul unei explozii
24
CnrrrRur- PrNra<;oNur,ur
rrucleare, in interiorul buncirului nivelul de radiagii si fie de zece
ori mai mic decAt cel de afari. Savanlilor Ii s-a cerut si aqtepte
.rcolo, pentru ci, in cele din urmi, nivelul letal de radialii avea si
scad5.
La 130 de kilometri spre est, se producea o altd calamitate. Un
t ra uler japonez, numit Dragonul norocos numdrul 5 , fusese surprins
la cloar 15 mile ln afara zonei de restriclie militari impusi de SUA.
l)upa ce bomba Castle Bravo a explodat, mul$ dintre pescarii de
;ro trauler au dat fuga pe punte, si vadi cu ochii lor ceea ce pirea
,r li o aparitie misticila, soarele risirind dinspre apus. Uluifi, ei au
privit uriaga minge de foc crescAnd, pAni cAnd o pulbere calcaroasi
,r inceput si cadi din cer. Era pulbere de corali, deveniti radioac-
livl din cavza exploziei nucleare. Cind s-au intors in Japonia, toli
1rt'scarii erau deja puternic iradiafi. $ase luni mai tArziu, operatorul
r.r<lio de peDragonulnorocos, Aikichi Kuboyama, a murit.
Castle Bravo era o armi cu o forlii de distrugere firii prece-
rk'ntls - de 250 de ori mai mare decAt forla preconizati de savanlii
t,rre o construiseri. in timp, aceasti. bombi avea si devini cunos-
r rrtl drept cel mai grav dezastru radioactiv din istorie. Contami-
n;rrea radioactivi a devenit atAt de rispAnditi gi de persistenti,
Inc.1t, la doui zile dupi explozie, Marina a evacuat atolii R.ongelap,
l{ongerik, Ailinginae gi Utirik, aflap intre 75 ;i 300 de mile spre
ost de punctul zero. Mulli dintre insularii care triiau acolo au fost
.rtingi de pulberea radioactivi
in zilele urmitoare, cei 2,7 miliarde de locuitori ai planetei au
i;lnorat cu desivArqire incidentul petrecut in arhipelagul Marshall.
('omisia pentru Energie Atomici (U.S. Atomic Energy Cpmmis-
ritrn) a decis mugamalizarea totala a incidentuluilG, interzicind
rlifuzarea in presl a oriciror informafii legate de explozie gi de
el.ectele ulterioare ale acesteia, jurnaliEtii fiind obligali si nu faci
rrici o menfiune despre ciderile masive de pulberi radioactive sau
despre evacuarea celor patru atoli. Castle Bravo a fost doar primul
dintr-o serie de patru teste ale bombei cu hidrogen efectuate de
SUA, serie anunfati, sec, publicului ca fiind doar nigte ,,testdri de
armament". Toate celelalte informafii au fost secretizate. Era anul
1954, iar satelilii de comunicafii nu se inventaseri inci. lnci era
25
ANum JacoespN
in timp ce se chinuia si se ridice in genunchi. ScAntei produse de
bateriile electronice zburau pretutindeni. Un nor de vapori a in-
ceput si umple inc5.perea. Atunci a apirut cel mai nociv element
posibil in acest amestec catastrofic.
,,Api!" a strigat cineva. ,,Apa pitrunde in buncir!"
O'Keefe avea impresia ci picioarele ii erau de cauciuc. Era
prea devreme pentru un val tsunami, incerca el si se linigteasci,
degi incepuse si creadi ci poate intregul ocean erupsese in jurul
lor. Se gAndea c5, in foarte scurt timp, el gi colegii lui aveau si
fie scufundafi pe fundul lagunei, buncirul de beton devenind un
cogciug subacvatic. Savantul aflat Ia conducerea grupului13, dr.
John Clark, l-a trimis pe unul dintre tehnicienii armatei si vadi
despre ce era vorba. Acesta a mers spre singurul hublou construit
in uga de olel antisoc gi a privit afar5. Stagia 70 nu se afla sub api.
Era inci ancorati in sol. Apa din buncir provenea din conductele
de canalizare, care se spirseseri. O'Keefe s-a oferit voluntar si ia
un contor Geiger si sa se aventureze afara. Al1i cAliva l-au urmat,
cu contoare Geiger in miini.
Afari, situatia pirea mult mai gravi. decAt anticipaseri. Palmi-
erii erau cuprinsi de fl5cari. Pisiri moarte zS,ceaupe pimAnt. Nu se
mai vedea nici urmi de viali gi savanfii au avut sentimentul ci ni-
ciieri nu mai exista viati" Soarele era ascuns de uriaga ciuperci ato-
micd. ,,Aerul era inclrcat cu un praf albicios", isi amintea O'Keefe.
,,Am intins bragul qi acesta a fost rapid acoperit de o substanti
aseminitoare cu pudra de talc." CAnd O'Keefe gi-a privit contorul
Geiger, si verifice nivelul radiapilor, a vizut ci acul se balansa in-
continuu. Cineva a strigat, avertizAnd ci era periculos. Daci un om
ar fi fost expus acelui nivel de radialii timp de 25 de minute, ar fi
murit.
Oamenii au fugit inapoi in buncir. Dar qi acolo, dincolo de zi-
durile de beton groase de trei metri, nivelul de radialii era letal.
Grupul s-a retras mai in adincul bunciruiui, dincolo de un al doilea
zid de beton, unde se aflau pisoarele. Jack Clark a cerut evacua-
rea urgenti, dar i s-a rispuns ci era prea periculos sd se trimiti
un elicopter citre insula Enyu. Stagia 70 fusese dotati cu un scut
antiradialii extrem de puternic, care ficea ca, in cazul unei explozii
24
CnrrrRur- PrNra<;oNur,ur
rrucleare, in interiorul buncirului nivelul de radiagii si fie de zece
ori mai mic decAt cel de afari. Savanlilor Ii s-a cerut si aqtepte
.rcolo, pentru ci, in cele din urmi, nivelul letal de radialii avea si
scad5.
La 130 de kilometri spre est, se producea o altd calamitate. Un
t ra uler japonez, numit Dragonul norocos numdrul 5 , fusese surprins
la cloar 15 mile ln afara zonei de restriclie militari impusi de SUA.
l)upa ce bomba Castle Bravo a explodat, mul$ dintre pescarii de
;ro trauler au dat fuga pe punte, si vadi cu ochii lor ceea ce pirea
,r li o aparitie misticila, soarele risirind dinspre apus. Uluifi, ei au
privit uriaga minge de foc crescAnd, pAni cAnd o pulbere calcaroasi
,r inceput si cadi din cer. Era pulbere de corali, deveniti radioac-
livl din cavza exploziei nucleare. Cind s-au intors in Japonia, toli
1rt'scarii erau deja puternic iradiafi. $ase luni mai tArziu, operatorul
r.r<lio de peDragonulnorocos, Aikichi Kuboyama, a murit.
Castle Bravo era o armi cu o forlii de distrugere firii prece-
rk'ntls - de 250 de ori mai mare decAt forla preconizati de savanlii
t,rre o construiseri. in timp, aceasti. bombi avea si devini cunos-
r rrtl drept cel mai grav dezastru radioactiv din istorie. Contami-
n;rrea radioactivi a devenit atAt de rispAnditi gi de persistenti,
Inc.1t, la doui zile dupi explozie, Marina a evacuat atolii R.ongelap,
l{ongerik, Ailinginae gi Utirik, aflap intre 75 ;i 300 de mile spre
ost de punctul zero. Mulli dintre insularii care triiau acolo au fost
.rtingi de pulberea radioactivi
in zilele urmitoare, cei 2,7 miliarde de locuitori ai planetei au
i;lnorat cu desivArqire incidentul petrecut in arhipelagul Marshall.
('omisia pentru Energie Atomici (U.S. Atomic Energy Cpmmis-
ritrn) a decis mugamalizarea totala a incidentuluilG, interzicind
rlifuzarea in presl a oriciror informafii legate de explozie gi de
el.ectele ulterioare ale acesteia, jurnaliEtii fiind obligali si nu faci
rrici o menfiune despre ciderile masive de pulberi radioactive sau
despre evacuarea celor patru atoli. Castle Bravo a fost doar primul
dintr-o serie de patru teste ale bombei cu hidrogen efectuate de
SUA, serie anunfati, sec, publicului ca fiind doar nigte ,,testdri de
armament". Toate celelalte informafii au fost secretizate. Era anul
1954, iar satelilii de comunicafii nu se inventaseri inci. lnci era
25