IS&'#IE ('DE#) +) I, E#S-! : !ector Univ" DR" #Adu Florian $ru%a

Facultatea de Istorie şi Geografie

Departamentul de Învăţământ de la Distanţă şi Educaţie Continuă
Specializarea Istorie
!ector univ" dr" #adu Florian $ru%a
IS&'#IE ('DE#)*
+)I,E#S-!*
Suceava. /010

Cuprins
Introducere" 2ro3lematica esenţială a epocii moderne..................................4

I" #evoluţia 3urg4eză din -nglia
1. Premisele revoluţiei engleze………………………………………........6
2. Viaţa politică în Anglia între 16031640……………………………….!
II" -nglia 5n vremea lui 'liver Crom6ell
1. "ăz#oaiele civile $1642164!%…………………………………………12
2. "epu#lica………………………………………………………………14
3. Protectoratul……………………………………………………………1&
III" De la #estauraţie la glorioasa revoluţie
1. "estauraţia 'tuarţilor..............................................................................1(
2. )lorioasa revoluţie..................................................................................20
I," Dezvoltarea -ngliei 5n secolul al 7,III8lea
1. Anglia su# ultimii 'tuarţi……………………………………………....23
2. Anglia su# primii *anovrieni………………………………………….24
," #evoluţia americană" Formarea Statelor +nite ale -mericii
şi 5nsemnătatea ei
1. +oloniile engleze. America în perioa,a colonială……………………..2(
2. 'tructura socială a coloniilor…………………………………………..2!
3. Preliminariile revoluţiei………………………………………………..30
4. -esă/urarea răz#oiului /i -eclaraţia ,e n,epen,enţă………………..32
&. rmările /i însemnătatea revoluţiei……………………………………3&
,I" Dezvoltarea #usiei 5n secolele al 7,II8lea şi al 7,III8lea
1. "usia înainte ,e Petru cel are..............................................................3
2. "usia în vremea lui Petru  $16(!12&%................................................3(
3. "usia în vremea a#solutismului luminat.................................................40
,II" !umea germană 5n secolele al 7,II8lea şi al 7,III8lea
1. Prusia......................................................................................................43
2. Austria....................................................................................................4&
,III" Franţa 5n vremea vec4iului regim
1. 'ocietatea ranceză.................................................................................4(
2. Politica internă a ranţei în vremea vec5iului regim.............................&0
3. Politica eternă a ranţei în vremea vec5iului regim.............................&1
I7" #evoluţia franceză
1. +auzele revolutiei……………………………………………………...&4
2. "evoluţia li#erală $1(!1!2%………………………………………..&&
3. )uvernul revoluţionar /i teroarea iaco#ină…………………………....&
7" Franţa 5n vremea lui )apoleon $onaparte
1. "eacţia t5ermi,oriană /i -irectoratul…………………………………60
2. ranţa în vremea consulatului…………………………………………61
3. mperiul 7apoleonian…………………………………………………63
7I" Congresul de la ,iena şi Sfânta -lianţă
1. +ongresul ,e la Viena............................................................................66
2. '8nta Alianţă.........................................................................................6(

7II" -nglia şi Franţa 5n prima %umătate a secolului al 7I78lea

1. Anglia.....................................................................................................2
2. ranţa......................................................................................................4
7III" !umea germană 5n prima %umătate a secolului al 7I78lea
1. mperiul Austriac....................................................................................6
2. +one,eraţia germană /i Prusia..............................................................(
7I," Dezvoltarea #usiei 5n secolul al 7I78lea" De la -le9andru I
la -le9andru al II8lea
1. "usia în vremea lui Alean,ru  $1(011(2&% /i
7icolae  $1(2&1(&&%.............................................................................(2
2. Politica eternă a "usiei p8nă la 1(&6....................................................(4
3. "usia în vremea lui Alean,ru al lea $1(&&1((1%.............................(&
7," Imperiul 'toman şi c4estiunea orientală
1. +auzele ,ecă,erii mperiului 9toman....................................................(!
2. -eclan/area c5estiunii orientale.............................................................!0
3. mperiul 9toman în vremea :anzimatelor.............................................!1
4. -esă/urarea c5estiunii orientale /i s8r/itul mperiului 9toman..........!4
7,I" Statele +nite ale -mericii 5n secolul al 7I78lea
1. 'tatele nite ale Americii în prima ;umătate a secolului al <<lea.....!(
2. "ăz#oiul civil nor,american................................................................100
3. "econstrucţia americană.......................................................................102
7,II" Formarea statelor naţionale moderne
1. niicarea )ermaniei............................................................................104
2. niicarea taliei...................................................................................10(
7,III" &ripla -lianţă
1. )ermania =il5elmiană $1((01!14%.....................................................112
2. Austrongaria.....................................................................................114
3. talia $1(01!14%.................................................................................116
4. ormarea :riplei Alianţe......................................................................11(
7I7" &ripla Înţelegere
1. ranţa "epu#licii a a $1(11!14%....................................................121
2. Anglia Victoriană...................................................................................122
3. "usia lui Alean,ru al lea /i 7icolae al lea..................................124
4. ormarea :riplei >nţelegeri....................................................................12&
77" 2rimul răz3oi mondial :1;1<81;1=>
1. -eclan/area răz#oiului...........................................................................12!
2. Principalele operaţiuni militare ale anului 1!14....................................130
3. 7oile alianţe...........................................................................................131
4. 9peraţiunile militare ,in anii1!1&1!16................................................132
&. 9peraţiunile militare ,in anii1!161!1................................................134
6. Preocupări ,iplomatice pentru înc5eierea răz#oiului............................13&
$i3liografie........................................................................................................140

'3iectivul general
o,ulul se a,resează stu,enţilor ,e istorie /i relaţii internaţionale /i

urmăre/te să caracterizeze perioa,a cuprinsă între începutul veacului al <Vlea
/i începutul secolului <<? prin transormările care au cuprins principale state
europene /i ormarea /i ,ezvoltarea 'tatelor nite ale Americii /i a raporturilor
,intre acestea. Acest mo,ul este împărţit în 20 ,e unităţi ,e învăţare iecare
av8n, o serie ,e su#secţiuni ce urmăresc să vină în a;utorul stu,enţilor în
parcurgerea materialului.
Prelegerile î/i propun să clariice? pe #aza literaturii ,e specialitate?
principalele trăsături ale epocii mo,erne@ ,ezvoltarea relaţiilor capitaliste?
mo,ernizarea politică /i instituţională a statelor europene? mo,ernizarea relaţiilor
internaţionale? apariţia /i răsp8n,irea protestantismului? ca #ază a na/terii
g8n,irii laice? ormarea imperiilor coloniale? ,ar /i ,ezvoltarea? în sens mo,ern? a
culturii? /tiinţei te5nicii etc.
'eminarul î/i propune să vină în întimpinarea stu,enţilor în aproun,area?
pe #aza culegerilor ,e ,ocumente? în aproun,area noţiunilor epuse în ca,rul
cursurilor? scopul lor iin, acela ,e a stimula stu,iul istorie universale /i ,e ai
a;uta pe stu,enţi să/i ormeze o opinie proprie asupra temelor propuse.
valuarea cuno/tinţelor ,o#8n,ite va i ăcută prin eamen? la s8r/itul
semestrului? nota inală reprezent8n, 30B nota o#ţinută în ca,rul activităţilor
asistate/i tutoriale? iar 0 B răspunsul ,at în timpul pro#ei ,e eamen.

I)&#'D+CE#E
2#'$!E(-&IC- ESE)?I-!* - E2'CII ('DE#)E
storia mo,ernă universală cuprin,e intervalul ,intre s8r/itul epocii

me,ievale /i începutul celei contemporane? perioa,ă care sa caracterizat printr
o ra,icală transormare a societăţii umane. -acă ritmul vieţii sociale a ost
relativ lent p8nă la inalul vului e,iu? în perioa,a mo,ernă asistăm la o
,ezvoltare tot mai accelerată a întregii societăţi. >ntinsă pe mai #ine ,e trei
secole? epoca mo,ernă păstrează importante legături cu epocile vecine ,ar are?
toto,ată? are o serie ,e caracteristici care o in,ivi,ualizează. 9 primă mutaţie
aţă ,e vul e,iu are loc în plan socialeconomic@ apariţia relaţiilor
capitaliste. Astel? economia autar5ică a ,ispărut? ora/ele /i satele /iau
,ierenţiat uncţiile economice? me/te/ugurile au ăcut loc manuacturilor?
proprietatea agrară eu,ală con,iţionată sa transormat în proprietate
capitalistă? ,e piaţă? ceea ce a ,us la eli#erarea unei importante orţe ,e muncă.
-e asemenea? au apărut ,ouă noi clase sociale@ #urg5ezia /i muncitorimea. 9
altă transormare importantă a avut loc în plan politicoinstituţional. Aceasta sa
caracterizat prin procesul ,e ormare a naţiunilor? prin centralizarea statală /i
prin apariţia parlamentarismului ca o con,iţie a ,emocraţiei. 'emniicativă a
ost /i mo,ernizarea relaţiilor internaţionale? prin apariţia ,iplomaţiei
permanente. 7u lipsite ,e importanţă au ost /i mutaţiile religioase. 7a/terea
protestantismului a avut un rol ,eose#it în transormarea #urg5eză a spaţiului
nor,vest european. Ca acestea se pot a,ăuga epansiunea colonială?
,ezvoltarea accelerată a te5nicii? /tiinţei /i culturii.
9 trăsătură marcantă a epocii mo,erne o reprezintă europocentrismul. -e la
marile ,escoperiri geograice p8nă la primul răz#oi mon,ial? continentul
european /ia asigurat un primat în Duniicarea lumiiE. Prin amploarea acestui
enomen? prin ,inamismul pe care uropa la conerit ,iverselor procese ,e
mo,ernizare? prin crearea unor imense imperii coloniale /i prin realizarea
Dmarelui comerţE? continentul european a eercitat o 5egemonie mon,ială.
>nceputul istorie mo,erne universale a suscitat multe ,iscuţii /i au ost
avansate mai multe ,ate. +ea mai vec5e a ost 14&3? anul că,erii
+onstantinopolului /i a avut? în ciu,a nea;unsurilor? succes o #ună vreme. >nsă
,ispariţia mperiului Fizantin a aectat o zonă restr8nsă. A ost propus /i anul
14!2 ca ,ată importantă în istoria ,escoperirilor geograice. -ar ,escoperirea
continentului american nu a ost un eveniment cu mare ecou în epocă /i a avut
consecinţe importante a#ia mai t8rziu. +ei mai mulţi istorici au căzut ,e acor, că
începutul răz#oiului civil în Anglia a marcat începutul epocii mo,erne. Prin
consecinţele sale? conlictul englez pare o ipoteză ,emnă ,e luat în serios.
+ercetătorii mai noi au avansat anul semnării păcii Gestalice $164(% ca moment
,e cotitură. Prin implicaţiile sale? "ăz#oiul ,e 30 ,e ani /i pacea ,in =estalia au
clariicat multe ,in pro#lemele veacurilor <V<V /i a ,us la ,e#utul

mo,ernităţii. -acă începutul epocii mo,erne a ,at na/tere controverselor? pentru

s8r/itul perioa,ei mo,erne? istoriograia a căzut ,e acor, asupra anului 1!1(
care a marcat inalul primului răz#oi mon,ial. Cu8n, în ve,ere? însă? că revoluţia
#ol/evică ,in "usia? pro#lemă care aparţine contemporaneităţii? a avut loc în
1!1? ,iscuţia poate suscita pro#leme. Pe ,e altă parte? o serie ,e istorici inclu,
perioa,a inter#elică /i anii celui ,eal ,oilea răz#oi mon,ial tot în epoca
mo,ernă? astel înc8t sar putea prelungi p8nă în 1!4&.
storia mo,ernă universală poate i etapizată în trei perioa,e. 9 primă etapă
se întin,e ,e la începutul epocii mo,erne p8nă la 1(!? anul ,eclan/ării marii
revoluţii ranceze. a sa caracterizat prin transerul masiv ,e proprietate
unciară? prin mercantilismul ,ezvoltat? prin lupta pentru supremaţia mărilor /i
crearea ,e noi pieţe? apariţia manuacturilor /i a companiilor comerciale?
răsp8n,irea protestantismului /i prin a#solutismul luminat ,in veacul al <V
lea. 9 a ,ouă etapă? cuprinsă între 1(! /i 1(0H1(1? poate i ,einită prin
etin,erea capitalismului? prin revoluţia in,ustrială /i na/terea proletariatului ca
/i prin airmarea naţionalismului ca eect al ormării statelor naţionale. >ntinsă
între 1(0H1(1 /i 1!1(? a treia etapă are ca trăsături ,einitorii a ,oua revoluţie
in,ustrială? imperialismul colonialist al marilor puteri? intensiicarea mi/cărilor
sociale /i naţionale? ,eclan/area primei conlagraţii mon,iale? urmare a
conigurării #locurilor politicomilitare :ripla Alianţă /i :ripla >nţelegere.
!+(E- !- Î)CE2+&+! E2'CII ('DE#)E
>n secolul al <Vlea? c8n, în uropa 9cci,entală asistăm la începutul

instaurării relaţiilor capitaliste? restul glo#ului se ala în ,iverse sta,ii ,e
,ezvoltare. 9 serie ,e populaţii ,in Australia? 9ceania? Arica cuatorială /i
America ,e 'u, se alau la nivelul paleoliticului. -e asemenea? tri#urile #antu ,in
Arica? iroIezii /i algonIinii ,in America ,e 7or, sau state precum -a5omeJ ,in
Arica +entrală? cuno/teau a#ia sta,iul neoliticului. Asia? ,ominată ,e imo#ilism
economic? ,espotism /i autar5ie? se ala în vul e,iu. eu,alismul caracteriza /i
Kaponia? +5ina? mperiul ogul? mperiul 9toman? imperiile Americii
precolum#iene /i "usia. 7ici uropa centrală nu ,epă/ise eu,alismul t8rziu.
*arta politică a lumii la începutul epocii mo,erne era ,ierită ,e ceea ce
cunoa/tem astăzi. >n uropa? 'pania? Portugalia? ranţa? Anglia? Provinciile nite
ale Lărilor ,e Kos? +onerinţa 5elvetică erau aproimativ în limitele actuale.
ăr8miţarea ,in )ermania /i talia prezenta un ta#lou complicat. -anemarca /i
7orvegia? împreună cu slan,a /i coastele )roenlan,ei ormau un regat comunM
'ue,ia stăp8nea inlan,a. Polonia? ,e/i nu ,eţinea Prusia 9rientală? se întin,ea ,e
pe Vistula p8nă pe 7ipru. mperiul 9toman cuprin,ea Falcanii? ngaria? Asia
ică? vestul ranului? 'iria? Ara#ia? Arica ,e 7or,? ,in gipt p8nă în aroc.
-oar Nemenul era un regat in,epen,ent. "usia $oscovia% se întin,ea între 7ipru?

-vina /i :ereI? ,ar pe la 164! atingea OamceatIa? ără să stăp8nească Asia

+entrală.
>n acest spaţiu eistau statele Iazarilor? greu ,elimita#ile? 5anatele *iva
$*orezm% /i Fu5ara $z#eIistan%? -;ungaria /i :i#etul $ultimele ,ouă vasale
+5inei%. n,epen,ente erau mperiul ongol? +oreea /i Kaponia. >n n,oc5ina
eistau monar5ii în Vietnam? Caos $Cang 'ang%? AraIan $vestul statului
Janmar%? Ava? 'iam $în :5ailan,a%? O5mer? alaIIa. n,ia $mperiul ogul%
vasalizase /i 7epalul? Fut5anul /i Assamul $estul n,iei% >n unele regiuni ,e coastă
ale Asiei erau ,e;a iniltraţi europenii? cu precă,ere olan,ezii în +eJlon? 'umatra?
Forneo? Kava. Australia? :asmania /i 7oua eelan,ă erau în aara epansiunii
europene.
Arica prezenta un ta#lou ,ivers. -acă nor,ul era stăp8nit ,e sultanii
otomani? o serie ,e teritorii erau ,ominate ,e europeni. >n ozam#ic /i Angola
penetraseră portug5ezii. 9lan,ezii ,eţineau +olonia +apului iar rancezii /i
englezii ocupaseră regiunile ,e coastă ,in vest. istau /i state ca -a5omeJ?
Fornu /i -arur iar unele zone ,ominau tri#urile #antu $în +ongo% /i Falu#a $la
su, ,e cuator%.
:ri#uri in,epen,ente se găseau /i în America@ tupi? aruaI /i #orora în
PatagoniaM ca,,o? siou? algonIini? iroIezi /i aleutini în America ,e 7or,.
uropenii colonizaseră /i AmericaM Frazilia $portug5ezii%? vestul Americii ,e 'u,?
cu platoul an,in? America +entrală? Antile /i lori,a $spaniolii%? #azinul golului
*u,son /i estul Americii ,e 7or, $englezii%? regiunea arilor Cacuri? #azinul
ississippi /i unele insule ,in Antile $rancezii%? golul /i insula an5attan
$olan,ezii%.

+nitatea de 5nvăţare I
#E,'!+?I- $+#G@EA* DI) -)G!I-
Cuprinsul unităţii:
1" 2remisele revoluţiei engleze

/" ,iaţa politică 5n -nglia 5ntre 1B081B<0
'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili
1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

scrisă sau orală
2. 'ă localizeze în timp /i să plaseze în spaţiu aptele istorice pe #aza
surselor istorice
3. 'ă sta#ilească relaţii ,e cauzalitate pentru avest eveniment în surse
istorice ,ate
4. 'ă utilizeze sursele istorice pentru susţinerea unui punct ,e ve,ere
1. P"'C "V9CL 7)C
storicii au împărţit în trei mari categorii cauzele care au ,us la -eclan/area

revoluţiei #urg5eze ,in Anglia@ economicosociale? politice /i religioase.
a. -in prima categorie ac parte mutaţiile care au ,us la ,ispariţia economiei
autar5ice /i la airmarea relaţiilor capitaliste. >n aparenţă? Anglia ,e la cumpăna
secolelor al <Vlea /i al <Vlea? a rămas asemănătoare cu cea me,ievală.
:otu/i? în vremea ,inastiei :u,orilor se constată o serie ,e transormări în plan
economic. Apar manuacturi ,ispersate în ca,rul a ceea ce se nume/te
verlagssJstem ,ar /i manuacturi centralizate. V8rurile vec5ilor #resle se
orientează către piaţa ,e ,esacere în timp ce micii me/te/ugari ,evin salariaţi
permanenţi. 'e ,ezvoltă o serie ,e in,ustrii precum cea etractivă $cre/te
pro,uctivitatea la ier ,e peste trei ori? iar la căr#une ,e peste opt ori%? a sticlei?
a 58rtiei /i cea tetilă $#eneiciin, ,e aportul ,e te5nologie provenit ,in Lările
,e Kos%. 9ra/ele încep să se ,ierenţieze prin uncţiile economice în me,iul
rural? ,e/i? cu cei 200.000 ,e locuitori ai săi? ,oar Con,ra avea un aspect ur#an.
n salt calitativ îl au companiile comerciale. Acestea nu numai că au stimulat

comerţul /i au sporit puterea navală engleză ci ele au stat la #aza ormării

mperiului colonial #ritanic ,e mai t8rziu.
>n acela/i timp? în Anglia economia ,e tip agrar era pre,ominantă ,e/i în
interiorul ei /iau ăcut loc structuri noi? #urg5eze. Manorul $marea proprietate
no#iliară% a ost su#minat ,e relaţiile capitaliste prin enomenul
Dîmpre;muirilorE? generat ,e concentrarea unor mari supraeţe agrare ,estinate
cre/terii oilor pentru l8nă. :reptat? manorul sa transormat întro ermă
capitalistă care a ,us la înlăturarea muncii ţăranului /i eploatarea păm8ntului
,irect ,e no#il. Prin ,isponi#ilizarea unei importante categorii ,e lucrători rurali
sa creat o orţă ,e muncă ce va i a#sor#it ,e in,ustria în plină ,ezvoltare. >n
apt? asistăm la înlăturarea relaţiilor eu,ale. -in punct ,e ve,ere social se
pro,uce o accentuare a stratiicării societăţii. Freeholderii? posesori ai unui lot
,e păm8nt? urmaţi ,e copyholderi $ posesori ai unei copii ,in registrul manorial%
/i cotterii $posesori ,oar ai unei coli#e? ără păm8nt? erau clasele cele mai
,ezavanta;ate. 9 altă categorie care a a,us un spirit nou în economia engleză
era ormată ,e leaseholderi? mici aren,a/i înstăriţi. -easupra acestor categorii
se alau yeomenii? ţărani înstăriţi cu venituri ,e peste 40 ,e /ilingi /i gentry care
se alau la limita superioară? proprietari? /i cu venituri ,e peste 20 ,e lire?
put8n, primi c5iar titlul ,e cavaler.
#. Premisele politice ale revoluţiei au constat în mo,ernizarea instituţională
ce a avut loc su# :u,ori. Astel? principiul ,e guvernare era legea? întruc8t regii
erau suverani prin lege iar legea era ,easupra regelui. Principiul lex est rex a
uncţionat #ine în vremea ,inastiei :u,or. 'uveranul era a;utat ,e un +onsiliu
Privat? alcătuit ,in consilieri numiţi ,e rege cu atri#uţii ,e politică eternă?
legislativă? ;uri,ică? ,e răz#oi. istau /i alte ,ouă instituţii? +onsiliul 7or,ului?
cu rol în pro#lemele ,e politică eternă /i +onsiliul 'u,ului? privin, c5estiunile
,e politică internă? ,ar create ulterior? la 1(2. 'cop legislativ /i ,e vot al
impozitelor îl avea Parlamentul #icameral? ormat ,in +amera Corzilor /i
+amera +omunelor. -e/i nu eista o +onstituţie? englezii se #ucurau pe vec5i
cutume? pe Magna Charta Liberatum /i pe principiul habeas corpus act . ista
/i o putere ;u,ecătorească împărţită între +amera >nstelată $secţia ;uri,ică a
+onsiliului Privat% /i +urtea >naltei +omisiuni $secţia ;uri,ică eercitată asupra
clerului /i a instituţiilor ,e învăţăm8nt%.
c. +eea ce in,ivi,ualizează revoluţia engleză este componenta religioasă.
9poziţia religioasă a ost o importantă ormă ,e maniestare a ,ezacor,ului cu
suveranii a#soluti/ti. Prin Actul ,e 'upremaţie ,at ,e *enric al Vlea în 1&34
sa reormat catolicismul în Anglia. Astel? regele a ,evenit capul #isericii?
,evenită anglicană? av8n, puterea ,e a numi uncţiile #iserice/ti. piscopii au
ost transormaţi în verita#ili uncţionari regali iar episcopatul întro instituţie a
statului. Prin secularizarea averilor mănăstire/ti între 1&361&3!? anglicanismul
a ,at o lovitură resturilor Fisericii +atolice întărin, puterea regelui. +u toate
acestea? ,e/i lim#a ,e cult a ,evenit engleza? anglicanismul păstra ierar5ia
#isericească? ritualul /i ,ogma catolică.
"ăsp8n,irea în Anglia veacului al <Vlea a curentului calvin ra,ical?
cunoscut cu numele ,e puritanism? a urmărit DpuriicareaE rămă/iţelor
catolicismului /i a Fisericii Anglicane. :eoria calvină a pre,estinării convenea

#urg5eziei /i claselor în airmare. +onorm teoriei pre,estinării? in,ivi,ul va i

m8ntuit sau con,amnat potrivit unei 5otăr8ri ,ivine care îi ia ,estinul ,e la
na/tere /i nu aptele /i convingerile lar putea m8ntui. Puritanismul se ri,ica
împotriva costisitorului lu al cultului? a primatului regal? a instituţiei
episcopatului? a proprietăţii sale unciare. l urmărea o ,eplină in,epen,enţă a
raporturilor ,intre puterea laică /i cea #isericească.
n ceea ce prive/te organizarea #isericii engleze? puritanii sau ,ivizat in
,ouă curente. A,epţii carismaticului Ko5n Ono care propăvă,uia i,eile lui
+alvin in 'coţia preconizau ca in runtea paro5iilor să ie numite consilii mite
compuse ,in laici $,enumite presbiterium%. +elălalt curent? al susţinătorilor
pre,icatorului "o#ert FroGn purtau numele ,e in,epen,enţi sau #roGni/ti?
contesta orice organizare a Fisericii? milit8n, pentru o legătură ,irectă între
in,ivi, /i -umnezeu. Ace/tia ,in urmă erau o categorie ,ezavanta;atăM ei nu
aveau acces la posturi in stat? nu puteau părăsi păm8ntul ără apro#area
;u,ecătorului ,e pace /i erau o#ligaţi să asiste la slu;#ele anglicane. Alarmată ,e
emergenţa acestor curente? Fiserica Anglicană a luat măsuri ,rastice pentru
reprimarea protestanţilor. -ar su# masca unui conlict religios se contura
viitorul conlict social /i politic care avea să ,ucă la iz#ucnirea revoluţiei
engleze.
2. VALA P9C:+Q >7 A7)CA >7:" 16031640
n 1603 se înc5eia lunga ,omnie a lisa#etei . 7eav8n, urma/i ,irecţi?

pe tronul Angliei a urcat nepotul ei? regele aco# al Vlea al 'coţiei? cu numele
,e aco#  'tuart $1603162&%. Acesta a încercat să con,ucă Anglia ,upă
principiul a#solutist lex est rex în contra,icţie cu tra,iţia engleză ,e guvernare.
+earta religioasă sa transormat întrun conlict politic. D7o #is5op? no IingE
era ,eviza regelui. +onvocat în 1604? orul legislativ englez ia înaintat un
,ocument intitulat „Apologia Camerei Comunelor” care preve,ea Dli#ertăţile
înnăscute ale poporului englezE /i prin care i se punea în ve,ere că în Anglia
regele nu ,ispunea ,e putere a#solută /i că el tre#uia să guverneze împreună cu
Parlamentul. >nsă? c8n, i sa reuzat impunerea unor noi impozite? el a ,izolvat
+amerele? la înlăturat pe cancelarul rancis Facon? înlocuit cu avoritul său?
)eorge Villiers? înno#ilat ,uce ,e FucIing5am /i a ,omnit ără Parlament.
Acesta a ost convocat în 1611? 1614 /i 1621 /i ,izolvat ,e tot at8tea ori pentru
că sa ,ove,it un opozant 5otăr8t al ten,inţelor a#solutiste ale suveranului.
-upă moartea lui aco#? ia urmat la tron iul său? +arol  'tuart $162&
164!%? un a,ept al intransigenţei in raporturile cu legislativul englez. >ncerc8n,
a/i reairma ,repturile inanciare? el a convocat Parlamentul? tot ,e trei ori? în
162&? 1626 /i 162(? ără succes. 9poziţia parlamentară con,usă ,e :5omas
liot? a reuzat regelui votarea unor noi impozite ca Dtonnage an, poun,ageE /i
ulterior Ds5ipmoneJE. n 162(? Parlamentul a înaintat regelui un act intitulat
„Petiţia Drepturilor” (ill o! "ights#$ -ocumentul ia #azele legale ale
prerogativelor parlamentare ca /i limitele între care putea să acţioneze
monar5ia. Ca #aza tetului au stat principiile ,in agna +5arta? aplica#ile
oamenilor li#eri? numero/i la începutul veacului al <Vlea. -ocumentul

preve,ea ca impozitele /i taele să ie percepute ,oar cu acor,ul Parlamentului?

arestarea /i con,amnarea unei persoane nu se putea ace ără o sentinţă
;u,ecătorească în #aza principiului habeas corpus act ? legile marţiale tre#uiau
interzise pe timp ,e pace? încarcerarea trupelor în casele particularilor era
interzisă. "egele a sancţionat Petiţia? la  iunie 162(? su# presiunea Con,rei ,ar
nu a respectat preve,erile ei. avorizat ,e con;unctura eternă? prin înc5eierea
unor tratate cu 'pania /i ranţa prinse în "ăz#oiul ,e 30 ,e ani? +arol a ,izolvat
Parlamentul. >n 162! Parlamentul a încercat să voteze trei rezoluţii ce ,eclarau
inamic pu#lic orice persoană încerca să reintro,ucă catolicismul? pe oricine ar i
intro,us noi tae /i impozite sau orice persoană ar i plătit astel ,e tae. -ar
iniţiativa parlamentară nu sa #ucurat ,e succes.
>ncepea lunga guvernare ără Parlament a regelui +arol  ce va ,ura p8nă
în 1640. l sa spri;init in politica sa pe :5omas =ent5Gort5? înno#ilat ,uce ,e
'traor, /i pe ar5iepiscopul ,e +anter#urJ? =illiam Cau,. >n 1634? regele a
intro,us impozitul Ds5ipmoneJE ,ar /i alte tae pe titlurile ,e no#leţe? pe
trăsurile ,e piaţă sau pentru întreţinerea miliţiilor. Ar5iepiscopul ,e +anter#urJ
a început o campanie ,e terorizare a protestanţilor prin persecuţii? interzicerea
cultului puritan? colonizarea lsterului. -e/i nu erau un om cru,? Cau, a
interzis serviciul religios protestant? a numit numai episcopi anglicani în
+amera +omunelor? a intro,us cenzura.
-e/i originari ,in 'coţia? 'tuarţii au impus scoţienilor acela/i regim ca la
Angliei. omentul culminant al acestei acţiuni a ost intro,ucerea +ărţii ,e
rugăciuni unice $+ommon praJer #ooI% în +ate,rala 't. )iles ,in ,in#urg. >n
martie 163(? A,unarea generală a Fisericii prez#iteriene a constituit o ligă
naţională? cunoscută su# numele ,e +ovenant? care tre#uia să lupte împotriva
a#solutismului englez. +um nu sa căzut la un acor,? între cele ,ouă părţi sa
a;uns la conlict armat? cunoscut cu numele ,e Drăz#oiul episcopilorE. 'coţienii?
antrenaţi în luptele ,e clan erau mai #uni militari ,ec8t englezii o#i/nuiţi cu
comerţul în epoca :u,orilor. +u o armată sla# ec5ipată /i prost plătită? regele
+arol a ost u/or ,e învins ,e trupele scoţiene con,use ,e Alean,er Ceslie.
Prin Pacea ,e la FerGicI ,in 1640? regele a recunoscut li#ertatea cultului /i
Parlamentul scoţian. >n realitate? su# inluenţa ,ucelui ,e 'traor,? regele
urmărea să reia iniţiativa.
Cipsa on,urilor la o#ligat să convoace Parlamentul lon,onez pentru a
o#ţine su#si,ii necesare continuării conlictului. "euzat? a ,izolvat in mai 1640
ceea ce a intrat in istorie ca Parlamentul cel 'curt $apriliemai 1640%. n conlict
cu 'coţia? regele a ost ,in nou învins iar Alean,er Ceslie a ocupat nor,ul
Angliei. Pentru a ,oua oară în acel an regele a convocat Parlamentul. -e ,ata
asta opoziţia era mai 5otăr8tă să tran/eze în avoarea ei conlictul cu ten,inţele
a#solutiste ale lui +arol. -acă Parlamentul cel scurt a ost unul reormist?
Parlamentul cel Cung cum a rămas cunoscut în istorie $noiem#rie 164016&3%
era un legislativ revoluţionar. Au ost înlăturate #azele ;uri,ice ale
a#solutismului. Au ost ,esiinţate +amera >nstelată /i +urtea >naltei +omisiuni.
'a votat o lege prin care Parlamentul tre#uia convocat o ,ată la trei ani pentru
cel puţin &0 ,e zile? ără să se recurgă la rege. Au ost anulate impozitele
Dtonnage an, poun,ageE /i Ds5ipmoneJE? a ost ,esiinţată armata regală.

ăsurile au culminat cu ,ocumentul „Mustrarea cea Mare” înaintat regelui. n

204 articole R program politic al #urg5eziei engleze R erau scoţi episcopii ,in
Parlament? era acor,ată li#ertatea religioasă Fisericii prez#iteriene? consilierii
regali erau numiţi ,e +ameră? se acor,a li#ertatea comerţului.
-upă e/ecul ,e a aresta opoziţia? la 3 ianuarie 1642 regele +arol a părăsit
Con,ra /i sa în,reptat spre NorI ,e un,e a ,eclan/at conlictul armat cu
Parlamentul.
#ezumat
Anglia era pro!und di%i&at' n pria )um'tatea a %eacului al *+,,-le. cu
parametrii di!eriţi ai progresului economic /i a napoierii. cu o strati!icare
social' complex' /i cu un con!lict latent ntre cultul anglican /i sectele
puritane$ Dac' ultimii su%erani ai dinastiei 0udor au /tiut s' ngheţe con!lictele
n ba&a principiului de gui%ernare tradiţional. 1tuarţii nu au /tiut s' colabore&e
cu !orţele politice parlamentare mp'rţind Anglia n dou' tabere$

$i3liografie
 Frau,el? ernan,? 2ocurile schimbului. Fucure/ti? 1!(&M
 +arpentier? Kean? Ce#runn? rancois? ,storia 3uropei? Fucure/ti? 2006M
 +5aunu? Pierre? Ci%ili&aţia 3uropei clasice. Fucure/ti? 1!(!M
 raser? Antonia? 0he 4unpo5der Plot$ 0error and !aith in 6789. P5oeni?
Con,on? 1!!6M
 aurais? An,rS? ,storia Angliei. Fucure/ti? 1!!6M
 ollat ,u Kar,in? ic5ael? 3uropa /i Marea. a/i? 2003M
 ure/an? +amil? "e%oluţia burghe&' din Anglia. Fucure/ti? 1!64M
 :illJ? +5arles? "e%oluţiile europene 6:;<-6;;<. a/i? 2002M
 :revelJan? )..? ,storia ilustrat' a Angliei. Fucure/ti? 1!0M
 =e#er? a? 3tica protestant' /i spiritul capitalismului. Fucure/ti? 200M

+nitatea de 5nvăţare II
-)G!I- Î) ,#E(E- !+I '!I,E# C#'(E!!
1" #ăz3oaiele civile :1B</81B<;>

/" #epu3lica
" 2rotectoratul

scrisă sau orală
surselor istorice
3. 'ă sta#ilească asemănările /i ,eose#irile ,intre monar5ia a#solutistă /i
cea constituţională? între protectorat /i repu#lică
4. 'ă evi,enţieze at8t măsurile pozitive? c8t /i cele negative care au
caracterizat atitu,inea lui +romGell
&. 'ă utilizeze sursele istorice pentru susţinerea unui punct ,e ve,ere
1. "QF9AC +VC $1642164!%
Anglia era ,ivizată în ,ouă ta#ere. -e partea regelui se alau aristocraţia /i

clerul anglican? ora/ele se,ii ,e ,ioceze? comunitatea catolică ,in nor, /i
Cancaster. )eograic? nor,ul /i vestul Angliei? în general provincii mai sărace /i
mai sla# populate se găseau în ta#ăra regelui. >n runtea armatelor regaliste se
ala contele "upert? sla# strateg cu D/ar;e c8/tigate ale unor #ătălii pier,uteE. -e
cealaltă parte? Dcapetele rotun,eE? trupele Parlamentului aveau ,e partea lor
noua no#ilime /i #urg5ezia? păturile oră/ene/ti /i ale t8rgurilor? lota /i
populaţia Con,rei. )eograic? comitate mai mici ,ar mai #ogate ,in su,ul /i
estul Angliei luptau în ta#ăra parlamentară. Armatele lor erau con,use ,e
contele sse? lorzii FrooI /i Oim#olton? /i 9liver +romGell.
"ăz#oiul a început ,ezastruos pentru Parlament. >nr8nţi la ,ge5ill? pier,
9or,ul. "egali/tii au ocupat porturile *ill /i Fristol /i au ase,iat Con,ra.
Prima victorie parlamentară a ost o#ţinută în con,iţii grele la :urn5am )reen?
Dun ValmJ al englezilorE. n succes ,iplomatic ma;or? Dultimul act al lui PJmE?
a ost alianţa ,in 1643 cu scoţienii lui Ceslie. Aceasta a prile;uit o primă mare

victorie împotriva regelui la arston oor în 1644? ,e/i contra#alansată ,e

înr8ngerea ,e la 7eG#urrJ în su, /i ,e capitularea contelui sse la
CostGit5iel.
Primele victorii au ,us la sc5im#area ta#erei parlamentare în ,ouă
grupuri@ pres#iterieneii reprezent8n, păturile #urg5eziei /i a oră/enimii
înstărite? /i in,epen,enţii? mai ra,icali? ce voiau z,ro#irea completă a
regali/tilor. D+5iar ,acă vom învinge pe rege ,e !! ,e ori? el tot rege va răm8ne?
/i regi vor răm8ne /i urma/ii lui? însă ,acă regele ne va învinge o singură ,ată?
noi toţi vom i sp8nzuraţi? iar urma/ii no/tri vor ,eveni ro#iE spunea contele
anc5ester.
Pe acest un,al? un mic no#il ,in *ungtington? 9liver +romGell? cu a;utorul
trupelor „iron sides”? ,eta/amente i,ele ormate ,in Jeomeni? a reorganizat
armata. :rupe ,evotate? ormate ,in puritani ra,icali? ără ata/amente
geograice? D;umătate preoţi? ;umătate sol,aţiE? ,in r8n,ul lor sau remarcat
elemente ,in păturile ,e ;os. D =e5 Model Army”? organizată pe #aza
voluntariatului? ,upă mo,elul Dcoastelor ,e ierE? cu un coman,ament unic? su#
:5omas airai? sistematic plătită /i 5rănită a o#ţinut in 14 iulie 164& victoria
,e la 7ase#J /i a cucerit 9or,ul in iunie 1646. >n augustseptem#rie 1646?
scoţienii lau învins pe regalistul ontrose in nor, /i lau capturat pe rege.
Victoria Parlamentului împotriva regelui a a,8ncit conlictul ,in s8nul său.
>n lupta ,intre pres#iterieni /i in,epen,enţi sau a,ăugat levellerii lui Ko5n
Cill#urne /i ,ieriţi sectari care aveau un amplu program politic cer8n,@ vot
universal pentru #ăr#aţi? egalitate în aţa legii? realegerea anuală a
Parlamentului /i c5iar con,amnarea regelui. Pentru pres#iterieni răz#oiul era
înc5eiat. i o#ţinuseră avanta;e /i #eneicii /i ,oreau lăsarea armatei la vatră.
9liver +romGell /i principalii săi cola#oratori? Ko5n Vane /i *enrJ reton a
încercat să me,ieze conlictul. Pe #aza unor ,ocumente ca „a&ele
propunerilor E /i „Acordul poporului” au ,emarat negocierilor ,e la PutneJ? la
nor, ,e Con,ra. -ocument al ta#erei ra,icale? D Acordul poporuluiE preve,ea
,izolvarea Parlamentului? cu ,esiinţarea +amerei Corzilor? impozit
proporţional pe avere? ,esiinţarea monopolurilor ,e stat? vot universal /i
reormă electorală. 9liver +romGell a prevenit un eventual compromis între
ta#ere? a intrat în Con,ra în 164 /i a epurat Parlamentul ,e mo,eraţii ,ispu/i la
un acor, cu regele care a ost întemniţat în insula =rig5t.
-upă e/ecul negocierilor ,e la PutneJ $2( octom#rie R 11 noiem#rie 164%
,intre acţiunile ta#erei parlamentare? ,upă iz#ucnirea răscoalelor regaliste ,in
nor, /i mai ales ,upă eva,area regelui? +romGell /i :5. aira au ,eclarat
răz#oi Parlamentului. -upă stingerea ocarelor regaliste? iau nimicit pe scoţieni
la Preston in august 164(? au ocupat 'coţia /i lau capturat pe rege. +romGell a
respins orice negociere cu Parlamentul pe care la curăţat la 6 ,ecem#rie 164(
,e elementele mo,erate $143 ,e ,eputaţi pres#iterieni%? în ceea ce a rămas
cunoscut ca Depurarea lui Pri,eE. A convocat apoi un tri#unal etraor,inar
compus ,in 1& mem#rii pentru ;u,ecarea regelui. >n #aza unui ,ocument
incriminator? „Mustrarea Parlamentului” regele a ost acuzat /i ,eclarat
tră,ător /i tiran. "egele a ost con,amnat la moarte /i eecutat la 30 ianuarie?
caz ără prece,ent în istorie. >n e#ruarie 164! era ,esiinţată +amera Corzilor?

iar în mai 164! Anglia era proclamată Common5ealth and Freee 1tate ?
guvernată ,e un +onsiliu ,e stat /i un Parlament unicameral reprezentativ.
2. "PFC+A
-upă a#olirea monar5iei? la 1! mai 164!? Anglia a ost proclamată

+ommonGealt5 an, ree state? guvernată ,e reprezentanţii poporului prin
Parlament. :oto,ată? anul 164! a ost proclamat Anul  al li#ertăţii. >nsemnele
regale au ost /terse iar emisiunile monetare au apărut cu inscripţia "epu#lica.
Act ără prece,ent în istorie? pe,epsirea regelui /i proclamarea "epu#licii
găsea Anglia întro situaţie precară. Autoritatea Con,rei era negată pe continent.
>n ranţa /i 'pania am#asa,orii englezi au ost uci/i ca regicizi. +oloniile nu au
acceptat noile autorităţi. 'coţia /i rlan,a se alau în m8inile prinţului +arol? iul
regelui eecutat. -oar +antoanele elveţiene au recunoscut noul regim.
-iicultăţile regimului veneau /i ,in #aza socială limitată a "epu#licii.
'tagnarea comerţului? cre/terea preţurilor? lipsa locurilor ,e muncă? recoltele
sla#e ,in 164 /i 164(? ,ecă,erea me/te/ugurilor au sporit greutăţile inanciare
ale statului. Ca acestea sau a,ăugat revoltele irlan,ezilor? scoţienilor /i lipsa
susţinerii noului regim ,in partea populaţiei. -e asemenea? c5eltuielile pentru
întreţinerea armatei au crescut spectaculos. -acă regele aco#  c5eltuia circa
&00.000 ,e lire pentru întreţinerea armatei /i .(00.000 su# +arol? în primii ani
ai "epu#licii acestea au a;uns la 2.000.000 ,e lire. -ar 9liver +romGell era
5otăr8t să rezolve aceste pro#leme. Parlamentul ia pus la ,ispoziţie o armată ,e
10.000 ,e sol,aţi cu care 9liver +romGell /i *enrJ reton au intrat în rlan,a.
-upă #ătăliile ,e la -rog5e,a /i =eor, $164!% înc5eiate cu masacre? contele
9rmon, sa pre,at. n mare procent al populaţiei irlan,eze a ost mutat în
provincia +onnaug5t? în vestul insulei? regiunea cea mai săracă a rlan,ei. >n
16&0? rec5emat ,in rlan,a? +romGell? numit Cor,)eneral trecea rontiera
'coţiei. Prinţul +arol usese proclamat rege ,e scoţieni? în #iserica ,in 'cone?
însă +romGell ia învins la -un#ar $3 septem#rie 16&0% /i =orcester $3
septem#rie 16&1%. -upă uga lui +arol? +romGell a ,at A/e&'m>ntul 1coţiei? un
act prin care generalul onI? era numit guvernator al ţării /i marca s8r/itul
in,epen,enţei 'coţiei.
>n interior? prima maniestare a opoziţiei a constituito oensiva
levellerilor? aliaţi ai armatei ,ar ne#eneiciari ai victoriei. Ko5n Cill#urne a
pu#licat maniestul D =oile lanţuri ale AnglieiE? prin care critica pe +romGell.
aniestul a avut un semniicativ impact asupra armatei? în r8n,urile căreia? în
164! sau înregistrat mai multe răscoale. +romGell a reprimat revolta
levellerilor prin măsuri ,rastice ,ar /i proit8n, ,e ,ez#inarea ,in s8nul lor. >n
acela/i timp? noul regim a tre#uit să acă aţă mi/cării ,iggerilor $,igger T
săpător? l.engl.% con,u/i ,e )erar, =instanleJ. Aripa ra,icală a levellerilor?
,iggerii? reprezentau păturile ,e ;os? lipsite ,e păm8nt. ,eile lor? pu#licate în
D Ade%'rata lege a libert'ţiiE promovau egalitatea socială /i ,ragostea
universală? iluzie care sar i instaurat în lume ,acă păm8ntul ar i ost lucrat în
colectivitate. 'căpat ,e ameninţări cu a;utorul armatei /i a Parlamentului?

Dstăp8n peste o Anglie supusă? o rlan,ă terorizată /i o 'coţie cucerităE?

+romGell se întorcea la Con,ra pentru a guverna ţara.
Fazele ;uri,ice ale "epu#licii au ost puse prin D Agreement o! the peopleE? o
constituţie repu#licană care recuno/tea un suragiu oarte larg? o li#ertate a
con/tiinţei /i o serie ,e ,repturi ,emocratice. +onorm actului? alegerile
tre#uiau organizate o ,ată la ,oi ani însă această 5otăr8re nu a ost respectată.
-upă ,esiinţarea +amerei Corzilor? Parlamentul mai avea ,oar 1H& ,in
eectivul ostului legislativ? cunoscut su# numele ,e +oa,a Parlamentului cel
Cung. +u o autoritate /tir#ită? acesta a intrat în conlict cu 9liver +romGell /i a
ost ,izolvat în aprilie 16&3. +8teva zile mai t8rziu a ost ,izolvat /i +onsiliul
,e 'tat. >ntre lunile iulie /i ,ecem#rie 16&3 a uncţionat icul Parlament
$cunoscut ca Parlamentul Fare#one? ,e la numele unui ,eputat? Praisego,
Fare#one? în realitate un ;oc ,e cuvinte arată caracterul acestui legislativ
#are#one T oase goale? igurat? coate goale% care avea 144 ,e mem#ri. -e/i a
votat c8teva reorme ca impozitul proporţional pe avere? căsătoria religioasă a
ost înlocuită cu cea civilă? sa acor,at li#ertate presei? învăţăm8ntul a ,evenit
gratuit? opoziţia puternică a levellerilor ,in Parlament a ,us la ,izolvarea lui.
Acest apt a constituit s8r/itul "epu#licii.
Anglia se ala izolată în plan etern ,upă proclamarea "epu#licii. +u toate
acestea? ,iplomaţia engleză a reu/it să scoată ţara ,in izolare /i a resta#ilit
relaţii normale cu puterile continentale. n 16&0 a ost acre,itat noul am#asa,or
al 'paniei. -oi ani mai t8rziu? /i azarin a recunoscut noul regim. >n octom#rie
16&0? prin D Actul de na%igaţieE a lovit în comerţul olan,ez avoriz8n,ul pe ce l
englez. -upă e/uarea negocierilor pentru un tratat ,e alianţă cu Provinciile
nite? în 3 octom#rie 16&1? a ost ,at al ,oilea D Act de na%igaţieE? prin care
sporea lota comercială engleză /i încura;a ,ezvoltarea navigaţiei. Acest act a
,us la primul răz#oi naval angloolan,ez $16&216&4%. -upă Fătălia celor trei
zile $e#ruarie 16&3% /i cea ,e la 'c5eveningen $iulie 16&3% ? "o#ert FlaIe? al
treilea amiral al lotei engleze? a a,us victoria? 9lan,a iin, nevoită să
recunoască Actele ,e navigaţie /i săi epulzeze pe 'tuarţi. "o#ert FlaIe a
petrecut opt ani pe mare repurt8n, în numele Angliei numeroase victorii
împotriva lotelor piraţilor tunisieni? a unor principi italieni? a cavalerilor ,e
alta /i c5iar a atacat vase ale Vaticanului.
3. P"9:+:9"A:C
n zilele următoare? 9liver +romGell a acceptat titlul ,e Cor, Protector

pentru că? in trecut acesta usese asociat cu cel ,e regent pe timpul minoratului
regilor. Fazele ;uri,ice ale Protectoratului au ost sta#ilite prin D ,nstrumentul de
gu%ernareE? ela#orat ,e generalul Ko5n Cam#ert. -ocumentul ăcea o ;u,icioasă
repartizare a puterilor in stat. Puterea legislativă o ,eţinea Parlamentul
unicameral? ales la iecare trei ani. l reunea 400 ,e englezi? /i c8te 30 ,e
irlan,ezi? respectiv scoţieni? ceea ce reprezenta contopirea ,eplină a celor trei
state. ecutivul era atri#uit Protectorului /i unui +onsiliu ,e 'tat a căror
mem#ri $/apte oiţeri /i opt civili% erau inamovi#ili. Cor,ul Protector ,eţinea
însă puterea reală? av8n, ,reptul ,e a con,uce prin or,onanţe cu rol ,e legi.

>n anii Protectoratului au ost convocate ,ouă Parlamente? în 16&4? respectiv

16&6 însă? pentru că nu se arătau suicient ,e ,ocile acestea au ost ,izolvate.
-e/i a reuzat titlul ,e rege? +romGell a con,us ţara ca un a,evărat ,ictator
militar. l a persecutat sectele ra,icale precum D 1ocietatea Prietenilor E /i D A
cincia ?mp'r'ţieE? a împărţit ţara în 12 ,istricte militare con,use ,e generali? a
intro,us cenzura. Pe ,e altă parte? +romGell a reînviat lota engleză? a intro,us
or,inea în Anglia /i a căutat să rezolve pro#lemele inanciare. >n urma unui
conlict cu Parlamentul? generat ,e reîniinţarea +amerei Corzilor? a ,izolvat
legislativul în 16&( /i nu a mai apelat la el. +8teva luni mai t8rziu? 9liver
+romGell murea lăs8n, Anglia iului său? "ic5ar, +romGell.
n 16&!? "ic5ar, +romGell? un pasionat ,e pictură? a părăsit ţara
sta#ilin,use in ranţa? incapa#il să o guverneze? iar generalii onI /i Cam#ert
au preluat puterea. Dn #ătr8nel or,onat cu o înăţi/are c8t se poate ,e #l8n,ăE
va reveni în Anglia la 16!0? pentru a muri la 112? alături ,e amilia sa.
>n 16&4? a ost semnat :ratatul ,e alianţă cu 'ue,ia /i -anemarca? act ce
,esc5i,ea Angliei? comerţul prin str8mtoarea 'un,? în area Faltică. >n acela/i
timp? prin :ratatul cu Portugalia? Anglia începea să su#mineze economia acestei
ţări. n an mai t8rziu? în 16&&? prin :ratatul cu ranţa? englezii primeau portul
-unIerUue. >ntre 16&&16&! sa ,esă/urat al ,oilea răz#oi naval angloolan,ez?
c8/tigat ,upă Fătălia celor patru zile? tot ,e Anglia.
ste meritul lui 9liver +romGell ,e a i scos ţara ,in izolare /i ,e a o
impune ca o putere în relaţiile internaţionale.
&est de verificare
1. +are au ost cauzele revoluţiei engleze
2. -e ce sau înrăutăţit relaţiile ,intre rege /i parlament
3. +8te răz#oaie civile au ost
4. +um a reu/it 9liver +romGell să reacă
Anglia
#ezumat
Con!lictul politic /i religioas din Anglia primei )um't'ţi a secolului al *+,,-
lea a generat dou' s>ngeroase r'&boaie ci%ile. n urma c'rora Parlamentul.
dominat de !orţe politice moderni&atoare. dar subordonat armatei /i %oinţei lui
@li%er Crom5ell. au lichidat monarhia$ Dar Anglia nu a reu/it s' moderni&e&e

statul. nlocuind tendinţele autoritare ale regelui Carol , cu dictatura militar' a

regimului lui @li%er Crom5ell$
$i3liografie
 An,erson? Angela? "'&boaiele ci%ile (67:8-67:;#. Fucure/ti? 2002M
 V. +ristian? Prelegeri de istorie uni%ersal' modern' (,#? a/i? +asa
,itorială D-emiurgE? 1!!(M
 isen#erg? KosJ? @ istorie a e%reilor. Fucure/ti? 2006M
 raser? Antonia? Crom5ell. vol. ? Fucure/ti? 1!(2M
 Ko5nson? Paul? @ istorie a e%reilor. Fucure/ti? 200&M
 ure/an? +amil? "e%oluţia burghe&' din Anglia. Fucure/ti? 1!64M
 Villari? "osario? @mul baroc. a/i? 2000M

+nitatea de 5nvăţare III
DE !- #ES&-+#-?IE !- G!'#I'-S- #E,'!+?IE
1" #estauraţia Stuarţilor

/" Glorioasa revoluţie

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
&. 'ă rezolve în ec5ipă o pro#lemăH situaţiepro#lemă? prin negocierea
soluţiilor i,entiicate
6. 'ă ormuleze aprecieri aţă ,e ata/amentul englezilor pentru monar5ia
constituţională
1. "':A"ALA ':A"LC9"
>ngustarea #azei sociale a Protectoratului a ,us evi,ent la

revenirea Angliei la monar5ie. oartea lui 9liver +romGell /i incapacitatea

iului său ,e a con,uce au ăcut ca puterea să treacă în m8na +onsiliului

9iţerilor. )eneralul Cam#ert a ,izolvat Parlamentul creat ,e oiţeri iar
generalul onI a ocupat Con,ra. Cam#ert? un repu#lican? a tratat în secret cu
prinţul +arol restaurarea monar5iei în sc5im#ul unor avanta;e personale?
inclusiv căsătoria iicei sale cu ,ucele ,e NorI? viitorul aco# al lea. >n acest
contet? +arol a ost convins să ,ea D Declaraţia de la redaE. Prin acest
,ocument el acor,a amnistie o/tilor revoluţionari $cu ecepţia regicizilor? care?
în marea lor ma;oritate erau ,e;a morţi%? recuno/tea ,repturile noilor proprietari
asupra #unurilor coniscate ,e la +oroană? #iserică /i no#ilimea regalistă. 'e
o#liga? ,e asemenea? să plătească sol,ele armatei care era lăsată la vatră /i să
acor,e ,repturi /i li#ertăţi cetăţenilor Angliei. Astel? la ( mai 1660? el a ost
proclamat rege? iar la 2! mai a intrat în Con,ra? cu numele ,e +arol al lea
'tuart $166016(&%.
-e/i sa o#ligat să ţină seama ,e preacerile Angliei ,in ultimul ,eceniu?
+arol? primul suveran ,e origine scoţiană născut in Anglia? era un a,ept al
a#solutismului ,uc8n, o politică ,e ec5ili#ru între #urg5ezie /i aristocraţiei?
mai ales că vec5ile instituţii monar5ice useseră ,esiinţate. Primul cola#orator
al lui +arol a ost ,uar, *J,e? conte ,e +laren,on? a,ept al mo,erantismului.
>n 1661? a ost ales un nou Parlament? cu o structură promonar5istă care? cu cei
1( ani c8t a ost păstrat a intrat în istorie cu numele ,e Parlamentul cel lung al
'tuarţilor $166116!%. >n ace/ti ani regele a trecut la întărirea puterii sale. A
ost ,at DCodul Clarendon E? o suită ,e legi care urmăreau consoli,area poziţiei
ta#erei promonar5iste. ra? ,e apt? o revan/ă a ta#erei regaliste. >ntre aceste
,ocumente? D Actul de ni!ormitateE statua că uncţionarii ,e stat tre#uiau să
renunţe la puritanism /i să primească sacramentele anglicane. D Cartea de
"ug'ciuniE era impusă pastorilor protestanţi care tre#uiau să se 5irotonisească
la un episcop /i să accepte liturg5ia engleză.
Av8n, susţinerea inanciară a ranţei? Anglia a ,eclan/at? în 166&?
al treilea răz#oi naval angloolan,ez. +onlictul a pricinuit multe greutăţi? ,ar
prin Pacea ,e la Fre,a $166% erau recunoscute vec5ile acte ,e navigaţie /i
supremaţia lotei engleze. Prin tratatul secret anglorancez ,e la -over? ,in
160? cele ,ouă state se aliau împotriva Provinciilor nite. >ntre timp? Cu,ovic
al <Vlea se o#liga săl stipen,ieze pe +arol pentru a prote;a cultul catolic în
Anglia. +ăsătorit cu catolica +ristina ,e Fraganca a Portugaliei? +arol primea
porturile :anger /i Fom#aJ ,ar găsea /i mo,alitatea oicială ,e a încura;a
catolicismul. V8nzarea portului -unIerUue? incen,iul Con,rei /i epe,iţia
olan,eză la +5atam au ,us la înlăturarea lui ,uar, *J,e /i înlocuirea acestuia
cu un ca#inet cunoscut în istorie ,upă iniţialele li,erilor acestuia? +AFAC
$+lior,? Arlington? FucIing5am? As5leJ? Cau,er,ale%.
>n perioa,a acestui ca#inet? Anglia a intrat întrun conlict cu olan,ezii
între 162 /i 164 înc5eiat ne,ecis prin Pacea ,e la 7i;migen. >n sc5im#?
înţelegerea cu Cu,ovic al <Vlea a ,us la votarea D 0est Act-uluiE? ,ocument
prin care nimeni nu mai putea ocupa uncţii pu#lice ,acă nu/i ,eclara
a,eziunea la Fiserica Anglicană.
9 consecinţă ma;oră a evenimentelor ,e la ;umătatea secolului al <V
lea a ost cre/terea interesului pentru pro#lemele politice. -ez#aterea pu#lică a

tre#urilor politice a ,us la apariţia ormelor ,e organizare politică /i apoi a

parti,elor politice. Apariţia i,eilor politice sa ,atorat lungilor ,ez#ateri
religioase ,in vremea răz#oaielor civile /i austerei epoci a lui 9liver +romGell.
Primul parti,? a,versar al 'tuarţilor? ,upă numele unei secte puritane ,in 'coţia?
64igii? $,e la G5iggamores T văcar scoţian% era con,us ,e Ant5onJ +ooper?
conte ,e '5ates#urJ. =5igii? proprietari mici? aristocraţi antiiaco#iţi? nota#ili?
inanciari? #urg5ezi /i na#a#i coloniali? se ,eclarau apărători ai ,repturilor
poporului englez. Politica lor urmărea apărarea intereselor categoriilor sociale
ale noii no#ilimi /i a #urg5eziei puritane. >n realitate? numele nu /i lau ,at ei ci
a,versarii politici? în spirit ,e ,esconsi,erare. >n opoziţie? :5omas 9s#orne?
conte ,e -an#J? a organizat parti,ul torr? ,upă numele unor răsculaţi irlan,ezi
$torries T #riganzi catolici irlan,ezi%? nume ,at în replică ,e G5igi. -in r8n,ul
lor ăceau parte ta#ăra promonar5istă? vec5ea no#ilime anglicană ata/ată
'tuarţilor? mari proprietari? sUuairi iaco#iţi. -ezvoltarea g8n,irii politice a
antrenat marile spirite ale epocii. Ko5n CocIe$1632104%? partizan G5ig a ost
promotorul i,eilor li#erale? a garantării proprietăţii? a li#ertăţilor naturale /i a
egalităţii. >n opoziţie? :5omas *o##es $1&((16!%? partizan torrJ milita pentru
statul a#solutist? consi,erat util în prezervarea interesului in,ivizilor /i a păcii
sociale. Pentru el egalitatea nă/tea conlicte /i anar5ie? în timp ce suveranul era
garantul #inelui supu/ilor.
-in 16(1? regele +arol a guvernat ără Parlament iar opoziţia a ,evenit
tot mai ra,icală. oartea regelui /i acce,erea pe tronul Angliei a ratelui său?
aco# nu au sc5im#at realităţile politice engleze.
2. )C9"9A'A "V9CL
-omnia lui aco# al lea $16(&16((% a început prin convocarea

Parlamentului? semn că regele era ,ispus să cola#oreze cu acesta. >n realitate?
aco# era un campion al a#solutismului. -ivorţat ,e Ana *J,e sa apropiat ,e
catolici prin căsătoria cu aria ,e o,ena. ii nelegitimi ai lui +arol al lea?
conţii ArgJl /i onmot5 au ,e#arcat în 'coţia ,ar /iau pier,ut armatele ,in
lipsa coeziunii /i a or,inii. "ăscoalele anti,inastice ,in 'coţia /i ,in su,vestul
Angliei? ,repturile acor,ate catolicilor? procesul episcopilor ,in 16(( /i mai ales
căsătoria cu aria ,e o,ena /i na/terea unui mo/tenitor catolic iau ăcut pe
G5igi /i torrJ să se apropie /i să se alieze. Printro înţelegere secretă ei lau
c5emat pe stat5ou,erul 9lan,ei? =il5elm al lea ,e 9rania pe tronul Angliei.
Pe & noiem#rie 16((? acesta a ,e#arcat la :orn#aJ $în -evons5ire%?
proit8n, ,e con;unctura internaţională avora#ilă. Papa nocenţiu al <lea nu
sa opus lui =il5elm? Ceopol, *a#s#urg /i +arol al lea al 'paniei erau
antrenaţi în politica antiranceză /i nu puteau interveni. >n acest contet?
,e#arcarea ,e la :or#aJ a ,evenit a ,oua /i ultima mare invazie a Angliei. aco#
al lea a părăsit în gra#ă Con,ra /i? tră,at ,e armată? a ugit în ranţa.
Parlamentul a ,eclarat tronul vacant iar aria 'tuart /i soţul ei? =il5elm ,e
9rania au ost proclamaţi suverani ai Angliei. i au acceptat ime,iat un act al

legislativului? D ill o! "ightsE $ Declaraţia Drepturilor % care transorma ra,ical

societatea engleză.
Actul? re,actat ,e o comisie parlamentară? a intrat în vigoare la 13
e#ruarie 16(!. Prin acest ,ocument? suveranul nu avea ,rept să încalce legile
votate ,e Parlament? nu avea ,rept să intro,ucă impozite noi? nu putea ,eţine o
armată personală permanentă. -eclaraţia acor,a ,repturi civile? ;ustiţia?
,evenită in,epen,entă? era imparţială /i se #aza pe principiul D habeas corpus
act E. rau acor,ate garanţii cultului protestant în Anglia /i 'coţia. +etăţenilor li
se acor,a eprimarea li#eră a opiniei? li se garanta ,reptul la petiţii /i ,reptul ,e
a/i alege li#er reprezentanţii în Parlament. +onorm -eclaraţiei? cele trei puteri
în stat erau ,einitiv ,espărţite. "egele numea primul ministru? ,in r8n,ul
parti,ului ma;oritar în alegeri? sancţiona legile /i nu era responsa#il. +a#inetul?
ormat ,in mini/tri numiţi ,e premier ,ar acceptaţi ,e rege? împărţea puterea
eecutivă cu acesta. +a#inetul era responsa#il în aţa Parlamentului iar
,emiterea unui ministru atrăgea ,emisia întregului eecutiv. Cegislativul?
#icameral? avea iniţiativa legilor? prin cei &&( ,e mem#ri ai +amerei +omunelor
ale/i pe o perioa,ă ,e /apte ani. +amera Corzilor ,evenea un corp pon,erator al
legislativului ,e la =estminster *all. 9 serie ,in aceste clauze constituţionale
au ăcut ulterior o#iectul unor legi organice. D ill o! "ightsE a consinţit
monar5ia constituţională ca ormă ,e stat in Anglia.
>năptuită ără vărsare ,e s8nge? revoluţia ,e la 16((16(! nu a ăcut altceva
,ec8t să su#stituie ,reptul ,ivin al suveranilor cu ,reptul legal al proprietarilor.
A ost un compromis ,e succes între #urg5ezie /i aristocraţie? noul regim
tre#uin, să răspun,ă intereselor am#elor categorii sociale. storiograia
#ritanică recunoa/te în )lorioasa "evoluţie a,evăratul moment al ,esăv8r/irii
mo,ernităţii Angliei? rezultat al contra,icţiilor /i conlictelor ,in secolul al
<Vlea.
&est de verificare
1. +are au ost cauzele reinstaurării
monar5iei
2. +um a reu/it regele să reinstaureze
a#solutismul
3. +are au ost /i cum au apărut parti,ele
politice
4. +um sa ,esă/urat "evoluţia )lorioasă
&. +are sunt principalele preve,eri ale -eclaraţiei -repturilor

#ezumat
Dup' dispariţia lui Crom5ell. burghe&ia /i nobilimea interesat'
nde&%oltarea capitalist' a Anglie ua readus la coinducerea statului Casa
1tuart$ Dar monarhia engle&' nu a mai putut s' gu%erne&e Anglia de pe po&iţii
absolutiste. cre>ndu-se un echilibru ntre Parlament /i rege$ ?ncercarea lui
,acob al ,,-lea de a restaura absolutismul /i /i catolicismul. a unit toate !orţele
politice engle&e. des'%>r/ind re%oluţia burghe&' n anii 67BB-67B;$
$i3liografie
 V. +ristian? Prelegeri de istorie uni%ersal' modern' (,#? a/i? +asa
 rase? Antonia? ing Charles ,, ? Con,on? P5oeni? 1!!(M
 A,rian 7icolescu? ,storia ci%ili&aţiei britanice? volumul ? 1ecolul al *+,,
678E-66:? a/i? nstitutul uropean? 2001M
 arI OislansIJ? A Monarchy 0rans!ormed$ ritain 678E-66: ? Con,on?
Penguin FooIs? 1!!M
 ,Gar, Vallance? 0he 4lorious "e%olution$ 67BB ritainGs Fight !or
Liberty? Con,on? A#acus? 200M

+nitatea de 5nvăţare I,
DEA,'!&-#E- -)G!IEI Î) SEC'!+! -! 7,III8!E-
1" -nglia su3 ultimii Stuarţi

/" -nglia su3 primii @anovrieni

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă compare nivelul ,e ,ezvoltare al Angliei în timpul celor ,ouă ,inastii
1. A7)CA 'F C: ':A"L
>ncoronată regină a Angliei? aria 'tuart $16(!16!4%? iica lui aco# al

lea? nu a acceptat titlul ,e prinţ consort pentru =il5elm ,e 9rania? /i la
asociat la tron cu numele ,e =illiam al lea $16(!102%. Acesta /ia rezervat
politica eternă a Angliei /i apropierea ,e 9lan,a? lăs8n, Parlamentului
c5estiunile ,e politică internă. +on,uita sa a consinţit monar5ia constituţională
ca ormă ,e stat în Anglia. aniest8n, pre,ilecţie pentru parti,a torrilor? a,u/i
la putere în 16!0? regii =illiam /i aria au rezolvat în primii ani ,e ,omnie
pro#lema Diaco#iţilorE. -upă ce la învins în 16(!? în rlan,a? l8ngă -rog5e,a?
pe aco# al lea? iar în 16!2 z,ro#ea revolta irlan,ezilor /i a iaco#iţilor în
golul *ongue $estul peninsulei +otentin%. +u a;utorul clanurilor scoţiene ,in

nor,? =illiam ia învins pe scoţieni? prin Dmasacrul ,e la )lencoeE? rămas în

istorie o aptă ru/inoasă în istoria clanurilor /i a ,omniei lui =illiam.
>n politica internă? în anul morţii reginei? a luat na/tere Fanca
Angliei. a a înlocuit sistemul me,ieval ,e cre,itare practicat ,e zarai /i ,e
#reasla aurarilor. +u un capital iniţial ,e 1.200.000 lire? împrumutat integral
statului? ceea ce a reprezentat începutul ,atoriei pu#lice? iniţiativa parti,ei G5ig
avea un ,u#lu eect. Pe l8ngă cel ,e ,urată? economic? eista /i un scop politic?
prin consoli,area +oroanei împotriva lui aco# /i a alianţei inanţei engleze
între G5igi /i torrJ.
"ămas ără urma/i? $mai mulţi mo/tenitori sau născut morţi% regele /i
Parlamentul au votat în 101 D Actul de succesiune la tronE prin care era eclusă
,einitiv ,e la ,omnie ,inastia iaco#iţilor. Ca moartea lui =illiam tronul
revenea celei ,e a ,oua iice a lui aco#? Ana? iar în eventualitatea că nici ea nu
ar i avut urma/i? coroana revenea principesei protestante 'op5ia ,e *anovra.
Actul reglementează /i astăzi succesiunea la tron în Anglia? cu ,eose#irea că
,inastia ,e *anovra /ia sc5im#at în 1!16 ,enumirea în =insor.
Ca moartea lui =illiam? în 102? a urcat pe tron ultima suverană 'tuart?
Ana $102114%. +ăsătorită cu )eorge ,e -anemarca? Ana a preerat să
trăiască alături ,e ,amele sale ,e compania? iin, o mare a,oratoare a parti,elor
,e ceai /i a ;ocurilor ,e cărţi. -e ,omnia sa se leagă ,ouă momente importante@
crearea "egatului nit al arii Fritanii /i participarea la răz#oiul ,e succesiune
la tronul 'paniei. Prin D Actul de nireE ,in 1 mai 10 se realiza unirea Angliei
cu 'coţia. Pentru prima ,ată se uniicau parlamentele celor ,ouă ţări? 16 lorzi /i
4& ,e ,eputaţi scoţieni a;ung8n, la =estminster. >n acela/i timp se uniicau
+onsiliile ,e 'tat? #arierele vamale erau ,esiinţate? cultul prez#iterian era
recunoscut. 'coţia primea garanţii /i ,repturi politice /i era scutită ,e tae /i
impozite? urm8n, să plătească ,oar 1H40 ,in impozitul glo#al.
>n plan etern? trupele engleze con,use ,e Ko5n +5urc5ill? ,uce ,e
arl#oroug5? au participat în uropa? la coaliţia antiranceză în timpul
răz#oiului ,e succesiune spaniol. Victoriile sale? ca /i a lotei în )i#raltar? au
a,us Angliei în poziţia ,e învingătoare la Pacea ,e la trec5t $113%. Prin acest
tratat Anglia o#ţinea? printre altele? )i#raltarul? inorca? golul *u,son?
7eGoun,lan, /i ,reptul ,e assiento. -e asemenea? i se recuno/tea +asei ,e
*anovra ,reptul ,e succesiune la tronul Angliei.
'u# ,omnia reginei Ana? care a ,at numele stilului omonim ,e
ar5itectură ,in primul pătrar al secolului al <Vlea? a apărut la Con,ra primul
coti,ian ,in lume D Daily Courant E. oartea ără urma/i a reginei? a compromis
pe torrJ /i a a,us pe tron ,inastia ,e *anovra /i gruparea G5ig ce va ,omina
veacul al <Vlea.
2. A7)CA 'F P" *A79V"7
Prezenţa pe tronul Angliei a primilor 5anovrieni a coincis cu airmarea

,eplină /i consoli,area sistemului monar5iei constituţionale. )eorge  $114
12%? primul rege ,e *anovra nu a ost un suveran popular? iin, perceput ca
un străin. ra născut în *anovra /i nu vor#ea engleza. l a ost a,us la tron ,e

parti,a G5ig /i a preerato pe aceasta torrilor care aveau o oarecare tra,iţie

iaco#ită. >n 11& a ăcut cu succes aţă re#eliunii iaco#ite con,usă ,e
preten,entul Kames rancis ,uar, 'tuart? autoproclamat aco# al lea? în
'coţia. -upă ce la învins? /i ia apropiat pe G5igii con,u/i ,e "o#ert =alpole
consi,erat Dprimul prim ministru ,e acto ,in istoria arii FritaniiE. Principala
sa contri#uţie a ost crearea ca#inetului ormat eclusiv ,in mem#rii ai
Dparti,ului +oroaneiE $i,ee preluată ,e la un torrJ% /i a consoli,at puterea
camerei +omunelor? ,evenită centrul puterii politice. n moment ,iicil a ost
scan,alul D'out5 'ea Fu##leE care a provocat alimentul +ompaniei ării
'u,ului. mplicat prin ,ouă avorite? întrun scan,al ,e corupţie? ,omnia lui
)eorge  a ost salvată ,e "o#ert =alpole.
n plan etern? ,omeniu pre,ilect la suveranului? Anglia a înc5eiat
tratate cu ranţa $116%? Lările ,e Kos $11% /i Austria $11(%. Apoi? prin
acor,uri cu Prusia $12&% /i statele nor,ice reu/ea să evite conlictele militare.
A murit ,eparte ,e Anglia? iin, ,e altel îngropat la 9sna#rucI? in )ermania.
-e altel? ,omnia sa poate i caracterizată ,e vor#ele sale@ Dmai ,egra#ă elicită
mă că îl am supus pe 7eGton întro ţară /i pe Cei#nitz in cealaltăE.
)eorge al lea $12160%? era tot german prin na/tere. l a guvernat
tot cu a;utorul lui "o#ert =alpole /i a G5igilor. >n 14&146 a avut ,e ăcut
aţă ultimei încercări a 'tuarţilor? prin prinţul +arol ,uar, 'tuart?
autoproclamat +arol al lea? ,e a reveni la tron? pe care la învins pe 16
aprilie 146? la +ullo,en. -e ,omnia sa leagă ,oar c8teva tra,iţii monar5ice. A
creat uzeul Fritanic căruia ia ,onat o colecţie ,e cărţi rare. >n timpul ,omniei
sale? în 1&2? Anglia a trecut la calen,arul gregorian conorm căruia ,ata ,e 30
octom#rie ,evenea 10 noiem#rie iar anul începea la 1 ianuarie.
)eorge al lea $1601(20%? primul 5anovrian englez prin na/tere? a
imprimat o politică personală in guvernarea Angliei? prin specularea acţiunilor
/i a răm8ntărilor ,in s8nul parti,elor politice. A ost primul 5anovrian născut in
Anglia? nevizit8n, nicio,ată *anovra.
Cunga sa ,omnie a ost împărţită in /ase perioa,e. >ntre 160 /i
10? ,eceniu ,e insta#ilitate politică urmare a numeroaselor remanieri
guvernamentale? regele a con,us cu a;utorul lui =illiam Pitt cel Fătr8n /i a
torrilor lui re,ericI 7ort5. -e numele ca#inetului 7ort5 $101(2% se leagă
gravele evenimente interne D)or,on riotsE. n iunie 1(0? răzmeriţa anticatolică
provocată ,e lor,ul )eorge )or,on sa sol,at cu circa 300 ,e victime.
)uvernarea G5ig a lui "ocIing5am /i ca#inetul ,e coaliţie Portlan, $1(2
1(4% a ost o nouă perioa,ă ,e conlicte /i insta#ilitate politică. Perioa,a 1(4
1(01 a ost cea a ca#inetului con,us ,e lui =illiam Pitt cel :8năr. A,ept al
li#eralismului economic? el reglementează relaţiile cu ranţa /i '..A. n 1!1?
Parlamentul a votat Actul constituţional al +ana,ei. n 1!( a avut loc area
re#eliune irlan,eză? cel mai s8ngeros conlict ,in istoria rlan,ei? înc5eiat cu
40.000 ,e victime ,in partea am#elor comunităţi religioase ,in rlan,a. >n 1(01
a intrat în vigoare legea unirii Angliei cu rlan,a? prin care 100 ,e ,eputaţi
irlan,ezi intrau în +amera +omunelor /i 32 în cea a Corzilor. A treia perioa,ă
,e insta#ilitate? între 1(011(10 caracterizată prin autocratism politic regal? a
s8r/it prin regenţa iului său? )eroge August re,ericI? viitorul )eorge al V

lea $1(101(20% c8n, regele a ,evenit ,ement /i sa retras ,in viaţa politică. >n
politica eternă? Anglia lui )eorge al lea a semnat :ratatul ,e pace ,e la
Paris care înc5eia "ăz#oiul ,e /apte ani? în urma căruia primea +ana,a? lori,a?
Antilele? estul luviului '. Caurenţiu? importante actorii comerciale în n,ia /i
'enegalul. Politica gre/ită a lui )eorge al lea a provocat răz#oiul ,e
in,epen,enţă a coloniilor nor, americane? răz#oi pier,ut o,ată cu coloniile. -e
asemenea? Anglia lui =illiam Pitt ;unior a stat la #aza coaliţiilor antiranceze
,in vremea revoluţiei /i a lui 7apoleon? pe care lea inanţat.
1.+are au ost ultimii regi 'tuart /i prin ce au rămas importanţi in istoria
Angliei
2. +um a evoluat Anglia su# primii *anovrieni
3. +are sunt caracteristicile ,omniei lui )eorge al 
lea
#ezumat
La nceputul secolului al *+,,,-lea. Anglia a tra%ersat o dubl'
schimbare politic'. prin instaurarea /i consolidarea monarhiei constituţionale.
/i economic'. prin debutul re%oluţiei industriale$ =oua dinastie engle&'. de
Hano%ra. a /tiut s' medie&e con!lictele din societate /i s' lase Parlamentului
posibilitatea de a domina %iaţa politic' intern'$ ?n schimb. hano%rienii au
continuat cu succes. politica extern'. de obţinere a supremaţiei mondiale /i
coloniale$

$i3liografie
 Frau,el? ernan,? 0impul lumii. Fucure/ti? 1!(!M
 +5aunu? Pierre? Ci%ili&aţia 3uropei n secolul luminilor. vol. ? Fucure/ti?
1!(6M
 +lot? *ug5? ,storia Londrei. Fucure/ti? 2000M
 +olum#eanu? 'ergiu? Valentin? "a,u? Lupta pentru supremaţia m'rilor$ De
la descoperirile geogra!ice la 0ra!algar. Fucure/ti? 1!3M
 +ristian V.? Prelegeri de istorie uni%ersal' modern' (,#? a/i? +asa
 Forislav V. PeIiW? @ istorie sentimental' a ,mperiului ritanic? Fucure/ti?
,itura *istoria? 200(M

+nitatea de 5nvăţare ,
#E,'!+?I- -(E#IC-)*" F'#(-#E- S&-&E!'# +)I&E -!E

-(E#ICII I Î)SE()*&-&E- EI
1" Coloniile engleze" -merica 5n perioada colonială

/" Structura socială a coloniilor
" 2reliminariile revoluţiei
<" Desfăşurarea răz3oiului şi Declaraţia de Independenţă
" +rmările şi 5nsemnătatea revoluţiei

scrisă sau orală
surselor istorice
3. 'ă ,escopre natura relaţiilor ,intre coloniile engleze ,in America ,e 7or,
/i metropolă
4. 'ă relieeze principalele i,ei etrase ,in Declaraţia de ,ndependenţ' /i să
le comenteze
&. 'ă alcătuiască o ierar5ie proprie a cauzelor /i consecinţelor revoluţiei
americane
1. +9C97C 7)C. A"+A >7 P"9A-A +9C97ACQ
-e/i au pornit ultimii în competiţia pentru Cumea 7ouă? englezii

au reu/it în numai c8teva ,ecenii să ,eţină supremaţia at8t asupra europenilor
c8t /i a populaţiilor ,in America ,e 7or,. 'uccesul englezilor sa ,atorat unui
cortegiu ,e ,ezavanta;e naturale ale litoralului american cuprins între )olul
un,J? în nor,? /i gurile r8ului 'avanna5? în su,. Porniţi în goana ,upă aur?
portug5ezii? spaniolii? rancezii /i olan,ezii au ost respin/i ,e clima aspră?

ţărmul mlă/tinos sau st8ncos /i mai ales lipsa aurului. -upă e/ecurile ,e a se
instala pe acest ţărm ale lui *ump5reJ )il#ert sau =alter "aleig5? în 160?
aventurierul Ko5n 'mit5 a îniinţat prima localitate? KamestoGn /i a întemeiat
prima colonie@ Virginia. piso,ul următor? mult mai cele#ru cuprin,ea
înt8mplările ,ramatice ale pelerinilor ,e pe vasul aJloGer $1620%? plecaţi ,in
PlJmout5 /i salvaţi ,e la moarte ,e ospitalitatea a#origenilor. >n 162!? regele
+arol  'tuart $162&164!% a acor,at lui +ecilius +alvert? lor, Faltimore?
colonia arJlan, /i titlul ,e guvernator cu prerogativele unui suveran. Peste un
secol era îniinţată ultima colonie engleză în America ,e 7or,? )eorgia $133%.
+oloniile engleze ,in America ,e 7or, sunt împărţite /i
clasiicate în trei categorii? în uncţie ,e organizare? tipul ,e societate politică /i
activităţi lucrative. >n nor,? grupul D7oua AnglieE era ormat ,in coloniile
assac5usetts? 7eG *amps5ire$aine%? "5o,e slan, /i +onncticut. >n 162!?
regele +arol  a acor,at +ompaniei assac5usetts FaJ o patentă prin care putea
îniinţa o colonie. n an mai t8rziu? Ko5n =int5rop ,evenea guvernatorul unei
colonii puritane ra,icale? pe care o con,ucea ca pe o teocraţie #i#lică.
er,inai,o )orgesa /i Ko5n ason au a;un, în 162! să îniinţeze coloniile 7eG
*amps5ire? respectiv aine? unite în 1&&2? su# c8rmuirea coloniei
assac5usetts. 7emulţumit ,e oligar5ia ,in assac5usetts? în 1636? "oget
=illiams a cumpărat ,e la in,ienii 7arrangasetti terenul pe care a îniinţat
colonia "5o,e slan,? o colonie cu o largă li#ertate religioasă. :ot în 1636? (00
,e nemulţumiţi ,e oligar5ia ,in acela/i assac5usetta au pornit pe valea r8ului
+onnecticut? iau înr8nt pe in,ienii PeUuot? îniinţ8n, colonia omonimă. -in
163!? +onnecticul a ,evenit prima colonie care a avut o ormă ,e guvernăm8nt
scrisă.
)rupul interme,iar sau coloniile centrale cuprin,ea 7oua 9lan,ă?
7eG KerseJ? PennsiJlvania /i -elaGare. +olonia 7oua 9lan,ă a ost îniinţată
,e +ompania olan,eză a n,iilor 9cci,entale ? în 1621? cumpăr8n, ,e la
in,ienii o5aGI? insula an5attan. Ca 1664? ,ucele aco# ,e NorI a cucerit
colonia sc5im#8n,ui numele în 7eG NorI. -ucele ,e NorI a ,ăruit o colonie
lui Ko5n FerIeleJ /i )eorge +arteret? ost guvernator a insulei KerseJ? #otezată
7eG KerseJ. =illiam Penn a cumpărat în 16& partea ,e vest a coloniei 7eG
KerseJ iar în contul unei ,atorii a regelui aţă ,e tatăl său? amiralul Penn? a
primit ,reptul ,e a întemeia? în 16(1? colonia PennsJlvania. :ot =illiam Penn a
cumpărat ,e la ,ucele ,e NorI? colonia -elaGare în care sau instalat UuaIerii
alungaţi ,in rlan,a /i Lara )alilor.
)rupul ,in su,? alături ,e Virginia /i arJlan, mai cuprin,ea
+arolinele /i )eorgia. >n 1663? regele +arol al lea 'tuart $166016(&% a
acor,at unor avoriţi ,reptul ,e a întemeia o colonia? +arolina? cu largi li#ertăţi?
guvernată ,in 166! ,upă o +onstituţie re,actată ,e Ko5n CocIe. -ivizată în
mici ermieri în partea ,e nor,? /i proprietari ,e sclavi în su,? în 112? +arolina
sa ,ivizat în ,ouă colonii. ltima colonie creată cu scopul ,e a asigura
securitatea +arolinelor ,e incursiunile spaniolilor ,in lori,a. Ca 133? regele
)eorge al lea $12160% a acor,at lui Kames ,uar, 9glent5orpe /i lui
Ko5n Viscount Percival ,reptul ,e a întemeia colonia. >ntin,erea lor? numărul
populaţiei? raporturile cu metropola erau lipsite ,e similitu,ini? cu o largă

autonomie ce a îngă,uit ormarea opiniei că iecare avea statut unui regat

in,epen,ent.
2. ':"+:"A '9+ACQ A +9C97C9"
+oloniile erau con,use ,e un guvernator spri;init ,e un consiliu

alcătuit ,in elita colonială. i erau numiţi în assac5usetts? 7eG NorI sau 7eG
KerseJ? numiţi ,e proprietari în arJlan, /i PennsJlvania sau ale/i în
+onnecticut $anual% sau "5o,e slan, $o ,ată la ,oi ani%. lita care orma
+onsiliul cuprin,ea marii negustori? uncţionarii superiori #ritanici? plantatori?
clerici. +onsiliile erau ormate ,in guvernator? consilierii săi? secretarul
+onsiliului? Procurorul general /i ;u,ecătorii +urţii supreme. Aceste a,unări
aveau ,ouă arme importante@ ,reptul ,e a iniţia /i ela#ora legi /i ,reptul ,e a
sta#ili tae /i impozite. Anglia era reprezentată în colonii prin c8teva
,epartamente@ :rezoreria? Amiralitatea /i "ăz#oiul. -epartamentul :rezoreriei
avea în su#or,ine comisarii ,e vămi? care controlau încasarea taelor vamale?
oiţerii vamali /i inspectorii Uuitrentei. -epartamentul Amiralităţii asigura paza
coastelor Americii iar -epartamentul ,e "ăz#oi tre#uia să asigure patru
regimente engleze$p8nă la 1&6% pentru păstrarea or,inii. -upă )lorioasa
"evoluţie? a,ministraţia colonială continua să ie în numele regelui ,ar
Parlamentul /i )uvernul aveau? în apt? puterea reală.
'ocietatea colonială era #ine ierar5izată. n,ienii nor,americanii
erau eclu/i ,in r8n,urile ei. Ca #aza societăţii se alau negrii? a,u/i ,atorită
lipsei #raţelor ,e muncă mai ales ,upă ce? în 113? Anglia a primit ,reptul ,e
assiento. ista /i o categorie a sclavilor al#i $Din,enture, servantsE% ,intre
voluntari sau ,amnaţi? a,u/i ,in uropa cu contracte ,e muncă? ,in mira;ul
Cumii 7oi sau prin răpiri. +ea mai importantă categorie? care a creat spiritul
întreprinzător american? o ormau sUuaterii? ermierii? /i ei ,ivizaţi. -easupra
lor se ala aristocraţia? ,ar ără titluri no#iliare. 'ocietatea colonială americană
se caracteriza prin c8teva trăsături. 7u au eistat ţărani aserviţi. 'clavia neagră
a ,evenit o instituţie speciic americană. >n sc5im#? permisi#ilitatea socială
oarte mare a ,us la na/terea Dvisului americanE care a atras valuri ,e emigranţi
europeni. 'peciic vieţii coloniale este /i pătrun,erea i,eilor iluminismului?
lupta împotriva superstiţiilor /i a anatismului religios care au contri#uit la
cristalizarea ,ezvoltării con/tiinţei naţionale.
3. P"C7A"C "V9CL
Ca mi;locul secolului al <<lea? populaţia coloniilor era alcătuită

în proporţie ,e 2H3 ,in #ritanici? restul orm8n,o germani? spanioli? olan,ezi?
rancezi? naţionalităţi cuprinse în Dvec5ea emigraţieE $ţările europene
occi,entale%. Astel? /i spiritualitatea americană sa clă,it pentru acest trunc5i?
civilizaţia engleză ;uc8n, rolul ,e catalizator. +ontra,icţiile ,e or,in social?
economic? politic? i,eologic au avut ,rept urmare mo,iicarea raporturilor
statornicite în timp? între colonii /i metropolă. Pa/nice la început? aceste relaţii
sau alterat pe măsura trecerii timpului /i a progreselor înregistrate ,e iecare

colonie în plan economic. -e teama concurenţei ranceze eercitată în ime,iata

proimitate $+ana,a%? elita economică americană a conservat tutela #ritanică
p8nă în vremea "ăz#oiului ,e /apte ani $1&6163%. +um la înc5eierea sa
ranţa pier,ea +ana,a în proitul Angliei? temerea coloni/tilor nu/i mai avea
motivaţie. >n paralel? Anglia cu o economie aectată ,e c5eltuielile reclamate ,e
răz#oi? a a,optat o politică mai severă în raport cu coloniile înăsprin, măsurile
pro5i#itive impuse acestora /i o#ligaţia să întreţină o orţă armată permanentă
,e 10.000 ,e oameni spre a înt8mpina o eventuală revoltă a cana,ienilor
rancezi sau pentru neutralizarea potenţialelor atacuri ale in,ienilor.
"egimul colonial a generat nemulţumirea progresivă urmată ,e
împotrivirea coloni/tilor în aţa oricărui act ,e autoritate emis ,e Con,ra.
+8teva ,intre acestea au alterat grav raporturile ,intre centru /i perieria
mperiului #ritanic. Printrun ,ecret ,in 163? guvernul englez a interzis
coloni/tilor săţi etin,ă propriile stăp8niri asupra teritoriilor situate la vest ,e
unţii Aleg5anJ? zona iin, ,eclarată proprietate a coroanei #ritanice. 9ri
coloni/tii care luptaseră împotriva ranţei /i consi,erau teritoriile c8/tigate? sau
trezit în aţa inter,icţiilor impuse ,e Con,ra? ameninţaţi ,e grele pe,epse. Cegea
privin, circulaţia monetară $164% instituia o#ligaţia pentru coloni/ti ,e a utiliza
numai mone,ă engleză în operaţiile inanciare cu metropola? interzic8n,
emiterea ,e către colonii a #ancnotelor ,e 58rtie. Alte legi@ legea tim#rului?
actul ,e încartiruire? legea ceaiului au contri#uit la tensionarea relaţiilor
#ilaterale.
A,opt8n, politica mercantilistă ca principiu al politicii economice?
Anglia a urmărit cu stricteţe respectarea Actelor ,e 7avigaţie care instituiseră
o#ligaţia epresă a transportatorilor ,e măruri ,e a utiliza numai vase ,e
construcţie #ritanică. +omerţul colonial era supus unui riguros control în
tranzitul o#ligatoriu prin porturile engleze c5iar ,acă mărurile ,in colonii /iar
i alat ,irect ,e#u/ee mai proita#ile în uropa. >n ine? erai interzise cu
,esăv8r/ire crearea unor întreprin,eri in,ustriale ce ar i putut concura pe cel
,in Anglia. Această restricţie aecta mai puţin pe plantatorii ,in su, care se
împăcaseră cu statul ,e urnizori ,e materii prime /i ,e cumpărători ai
mărurilor in,ustriei engleze. >n sc5im#? era insuporta#il pentru întreprinzătorii
,in nor, ale căror pro,use in,ustriale rivalizau cu succes pe cele ,in metropolă.
Prin ansam#lu? populaţia colonială rea ,ivizată în ,ouă ta#ere
opuse@ loiali/tii sau partizanii torrJ /i a,versarii metropolei simpatiz8n, parti,a
G5ig. +ei ,int8i? conectaţi intereselor cercurilor con,ucătoare engleze erau
marii comercianţi latiun,iari? reprezentanţii clerului anglican /i unii
manuacturieri ce /iau maniestat ostilitatea aţă ,e mi/cările ,e eli#erare
lupt8n, ,e partea metropolei. i/carea ,e eli#erare unea toate orţele ostile
metropolei@ ermieri? meseria/i? negustori? pescari? intelectuali /i cei peste
100.000 ,e negri ugiţi ,e pe plantaţii. -e/i nu erau constituite parti,e politice?
mo,elul englez începuse să ai#ă varianta americană? întruc8t cele ,ouă ta#ere se
reven,icau ca torrJ /i G5ig. >n r8n,ul celor ,in urmă sau cristalizat ,ouă
curente i,eologice@ unul ,emocrat? av8n, reprezentanţi pe :5omas Keerson?
Fen;amin ranIlin? 'amuel A,ams? PatricI *enrJ? cu toţii partizani /i apărători
ai in,epen,enţei coloniilor? /i unul ,emocrat? în runte cu )eorge =as5ington /i

Ko5n A,ams? înclinaţi către soluţia pa/nică a contra,icţiilor cu metropola. Prin

163164 au apărut în colonii unele asociaţii clan,estine? grupuri sau
organizaţii numite caucus al căror caracter era asigurat ,e numele cel mai
cunoscut@ Dii li#ertăţiiE.
Prima reacţie împotriva legii tim#rului ,in 16& care semniica un
impozit suplimentar sa pro,us în Virginia un,e a,unarea locală /ia eprimat
5otăr8rea ,e a nu respecta ,ec8t propriile legi /i ,e a respinge orice ingerinţă
legislativă ,in partea metropolei. -rept urmare? acţiunea protestatară /i
maniestaţiile populare au ost organizate sau spontane în Foston? Provi,ence?
+onnecticut? 7eG *amps5ire? arJlan,? 7eGport? P5ila,elp5ia /i 7eG NorI.
>n toamna lui 16&? si,8n, opoziţia guvernatorului? Dii li#ertăţiiE
au convocat la 7eG NorI un +ongres al reprezentanţilor coloniilor care au
a,optat un ,ocument numit Declaraţia drepturilor /i libert'ţilor . Prin acest
,ocument se realiza o ormă ,e compromis reerată ,e mo,eraţi care
recuno/teau tutela metropolei au con,iţionat legalizarea ,repturilor /i pentru
coloni/ti iar iarea impozitelor să ie ăcute ,upă acceptul coloniilor.
anevrele autorităţilor lon,oneze nau eliminat nemulţumirile coloni/tilor care
au reiz#ucnit în orme violente? precum masacrul ,e la Foston? ,in 1& martie
10? ,intre coloni/ti /i sol,aţii #ritanici.
)enerate ,e cauze economice? mi/cările protestatare au ,o#8n,it
un caracter politic. +riza sa acutizat ,upă Partida de Ceai ,e la Foston $tea
partJ% ,in ,ecem#rie 163 c8n, 5otăr8ţi a #oicota mărurile #ritanice? un grup
,e #ostonieni ,eg5izaţi în in,ieni au pătruns în orţă la #or,ul vasului încărcat
cu ceai arunc8n, întreaga încărcătură în 9cean. Ca ac est gest? guvernul
lon,onez a replicat prin c8teva legi intolera#ile pentru coloni/ti care vizau
izolarea coloniei assac5usetts /i lic5i,area ocarului revoluţionar. A ost
suplimentat eectivul trupelor #ritanice ,in această colonie.
ntensiicarea represaliilor ,in partea metropolei? în loc să
,iminueze a sporit împotriva coloniilor care sau soli,arizat pe platorma
reven,icărilor comune viz8n, in,epen,enţa. -in iniţiativa Virginiei? în toamna
anului 14 a ost organizat +ongresul ,e la P5ila,elp5ia? primul congres
panamerican al tuturor coloniilor? în ca,rul căruia mo,eraţii /iau impus punctul
,e ve,ere. -eclaraţia ,repturilor ca /i petiţia a,resată monar5ului au ost
respinse ,e Con,ra iar coloniile au ost ,eclarate în stare ,e revoltă. >n
consecinţă? pe l8ngă suplimentarea eectivelor militare? coloniilor li sa interzis
a avea relaţii comerciale în aara metropolei. e/irea ,in impas nu mai era
posi#ilă ,ec8t prin luptă.
4. -'QX"A"A "QF9C X -+CA"ALA -

7-P7-7LQ
+aracterul comple al realităţilor social politice? economice /i

conesionale maniestat at8t în interior c8t /i raporturile lor cu lumea eterioară
a conerit luptei ,e eli#erare atri#utul unei revoluţii? a unui răz#oi ,e
in,epen,enţă /i a unui răz#oi civil. Anticipat ,e ciocniri violente ,e mai mică
amploare între coloni/ti /i trupele engleze? între patrioţi /i loiali/ti? în OentucIJ?

în :ennesee? în +arolina? începutul răz#oiului a ost marcat ,e încercările noului

guvernator al coloniei assac5usetts? generalul )ates? ,e a captura arsenalul
coloni/tilor ,e la +oncor,e? alat l8ngă Foston. Voluntarii au atacat trupele
engleze care în luptele ,e la Ceington /i +oncor,e $aprilie 1&% au ost
nevoite să se retragă. 9 încercare ,e reluare a oensivei engleze ,e la FunIer
*ill în vara aceluia/i an a e/uat? răstimp în care agitaţiile antiengleze sau
intensiicat.
Ca 10 mai 1& /ia ,esc5is lucrările la P5ila,elp5ia al ,oilea
+ongres al coloniilor care? asum8n,u/i rolul ,e organism politic central a luat
c8teva măsuri importante între care a ,ispus organizarea unei armate regulate
comune su# coman,a lui )eorge =as5ington $originar ,in Virginia /i ,evenit
a,versar ireconcilia#il al Angliei care avea spă ,evină părintele întemeietor al
'..A.%. l a reorganizat întreaga campanie împotriva Angliei. >n +ongres
eistau voci care nu agreau i,eea in,epen,enţei? implicit a revoluţiei. -in
iniţiativa acestora a ost trimisă la Con,ra R Petiţia ramurii de m'slin R ără
eectul scontat că metropola a ,ecis #loca,a masivă a litoralului american /i
suplimentarea eectivelor militare ,in colonii la 3&.000 ,e oameni.
>n planul pregătirii morale /i a luptei ,e eli#erare? un rol important
la ;ucat pu#licistul iluminist englez :5omas Paine. ,eile sale? a,aptate
realităţilor americane au stat la #aza cele#rei D Declaraţii de independenţ'E al
cărui proiect? re,actat ,e :5omas Keerson? a ost a,optat ,e +ongres /i
proclamat la 4 iulie 16. -eclaraţia relectă ,eopotrivă i,eile iluministe
ranceze? al ilosoiei engleze ,in secolul al <Vlea? al g8n,irii protestante /i
al eperienţei ,emocratice ,in colonii? reconirm8n, teoria ,repturilor naturale?
egalitatea prin na/tere? ,reptul la viaţă etc. -eclaraţia proclama principiul
suveranităţii poporului ca #ază a organizării societăţii /i constituirea unui
guvern care săi slu;ească aspiraţiile. +on,amn8n, tirania regală? ,eclaraţia
ăcea pu#lică 5otăr8rea coloniilor ,e a rupe legăturile cu Anglia /i ormarea
unui stat in,epen,ent@ 'tatele nite ale Americii. Prin conţinutul său?
,ocumentul semniica prima ,eclaraţie a ,repturilor omului /i a servit ,rept
mo,el. D-eclaraţiei ,repturilor omului /i ale cetăţeanuluiE? pro,us al revoluţiei
ranceze. +erinţe ,e or,in strategic necesare realizării compromisului ,intre
categoriile sociale participante la revoluţie au impus eclu,erea ,in proiectul
iniţial a tetului ormulat ,e Keerson privin, lic5i,area sclaviei /i interzicerea
comerţului cu sclavi.
-upă proclamarea in,epen,enţei? +ongresul sa transormat în
A,unare 7aţională +onstituantă menită a ela#ora o +onstituţie /i a soluţiona
toate pro#lemele politice? a,ministrative? economice? sociale /i militare ale
primei repu#lici #urg5eze ,in lume@ 'tatele nite ale Americii.
Primii ani ai răz#oiului au ost ,iicili pentru coloni/ti concomitent
orţelor revoluţionare a se lupta cu ,oi a,versari@ cel etern alat su# coman,a
generalului *oGe /i care a o#ţinut între 161 c8teva victorii importante
sol,ate cu ocuparea temporară a 7eG NorIului /i P5ila,elp5iei. Pe ,e altă parte?
a,versarul intern era alcătuit ,in circa &0.000 ,e loiali/ti împotriva cărora au
acţionat trupele ,e partizani. A#ia în a ,oua parte a anului 1? armata
americană? susţinută puternic ,e gărzi cetăţene/ti a repurtat victoria ,e la

'aratoga $octom#rie 1% care a sc5im#at ,ecisiv #alanţa ,e orţe în avoarea

coloni/tilor. n important rol în conturarea victoriei inale a revenit tinerei lote
americane ale cărei acţiuni ,e piraterie au măcinat orţele navale #ritanice?
lipsin,ule ,e temuta lor eperienţă.
>ntre timp coloniile se organizează ca repu#lici in,epen,ente
prezi,ate ,e guvernul revoluţionar /i a,opt8n,u/i propriile constituţii. -upă
'aratoga? +ongresul continental a a,optat proiectul ,e cone,eraţie prin Actul
constituţional numit D Articolele Con!ederaţieiE. Potrivit acestui act? '..A.
alcătuiau o cone,eraţie ,e state cu ,eplină in,epen,enţă în tre#urile interne?
guvernul central avea atri#uţii mărginite ,oar ,e c5estiunile ,e politică eternă?
,rept ,e a ,eclara răz#oi? ,e a înc5eia tratate internaţionale? ,e a #ate mone,ă /i
,e a trata cu in,ienii. *otăr8rile acestuia au valoarea unor recoman,ări a căror
înăptuire ,epin,ea ,e voinţa iecărui stat cone,erat. ără în,oială? D Articolele
Con!ederaţieiE? promov8n, compromisul au elu,at pro#lema socială c5iar ,acă
încercările ,e reormă socială ragmentară au ost ăcute. Au ost coniscate
păm8nturile loiali/tilor /i au ost repartizate în loturi mici sol,aţilor ,in armata
americană. Prin ,iminuarea censului electoral a ost etins ,reptul ,e vot la
categorii sociale mai largi. Proclamarea li#ertăţilor ,emocratice /i su#or,onarea
puterii eecutive celei legislative? în iecare stat cone,erat au contri#uit la
uniicarea vieţii ,e stat /i la consoli,area autorităţii centrale. >mpre;urările
internaţionale avora#ile luptei americanilor au ost eploatate cu ,i#ăcie ,e
noile autorităţi e,erale. n comitet al +ongresului? ,evenit în aprilie 1?
+omitete pentru Aacerile 'trăine? a iniţiat negocieri cu rivalii europeni ai
Angliei? /i în primul r8n, cu ranţa? ce urmărea rec8/tigarea teritoriilor pier,ute
,upă "ăz#oiul ,e /apte ani. Ca început spri;inul rancez a constat în armament?
#ani? urnituri /i voluntari? iar ,upă victoria ,e la 'aratoga? ranţa? prin ministru
,e eterne a înc5eiat în e#ruarie 1( cu emisarul american la Paris? Fen;amin
ranIlin? ,ouă tratate? unul comercial /i altul militar? împotriva Angliei.
>n 1(? a;utorul rancez ,e#arcă pe păm8nt american iar lota lui
Cu,ovic al <Vlea a o#ţinut importanta victorie ,e la +5easepeaI. emplul
ranţei? întărit ,e participarea voluntarilor ,e partea coloni/tilor a ost urmată
sucesiv ,e 'pania? 9lan,a? "usia? Austria? Portugalia /i Prusia. >n poi,a
a;utoarelor primite? în august 1(0 generalul american )ates a suerit o severă
înr8ngere la +am,en. A;utaţi ,e partizani /i voluntari? care au o#ţinut victoria
împotriva loiali/tilor ,e la OingYs ountain? americanii /iau reorganizat
eectivele /i la NorItoGn? în octom#rie 1(1 iau o#ligat pe englezi să
capituleze.
+ontrar anga;amentului ,in :ratatul cu ranţa? '..A. au negociat
o pace separată cu Anglia ce sa înc5eiat la Versailles? în 1(3. Potrivit păcii?
metropola recuno/tea in,epen,enţa 'tatelor nite ale Americii? ce,8n,ule
teritoriul ,intre Aleg5anJ /i litoral? recunosc8n, graniţa ,e nor, cu +ana,a /i
cea ,e su,? în lori,a. 7avigaţia pe luviile ,e graniţă era li#eră. +ongresul
american se o#liga să recoman,e celor 13 state să ac5ite comercianţilor englezi
,atoriile contractate înainte ,e răz#oi /i săi trateze pe loiali/ti Dcu ,reptate /i
generozitateE. >nsemnate retroce,ări ,e teritorii erau ăcute în avoarea 'paniei

/i ranţei ,in partea Angliei care pier,ea un uria/ ,e#u/eu /i un teritoriu vast?
#ogat în materii prime.
&. "Q"C X >7'7Q:A:A "V9CL
>n mai 1( a ost convocată la P5ila,elp5ia? +onvenţia constituită ca

reprezentare elitistă care a iz#utit ,upă patru luni ,e ,ez#ateri să ela#oreze
prima +onstituţie e,erală a '..A. care? cu unele amen,amente este în vigoare
/i azi.
Potrivit +onstituţiei? '..A. erau organizate întro repu#lică e,erală
prezi,enţială? ,evenită mo,el. 'tatele componente î/i conservau i,entitatea cu
instituţiile /i speciicul lor ,ar era mult sporită autoritatea organizaţiei centrale.
Puterea eecutivă aparţinea pre/e,intelui? ales per patru ani? care era /eul
statului /i al guvernului? coman,antul suprem al armatei /i lotei? av8n, ,rept
să/i numească singur ec5ipa /i ,rept ,e veto aţă ,e +ongres. Acesta era
organul legislativ /i cu care se ala în relaţii ,e in,epen,enţă. -reptul ,e veto
,evine inoperant în cazul în care o lege se întrunea cu 2H3 ,in voturile iecăruia
,in cele ,ouă camere ale +ongresului@ 'enatul /i +amera "eprezentanţilor.
+urtea 'upremă era organul puterii ;u,ecătore/ti ai cărei mem#ri erau ale/i pe
viaţă veg5in, asupra constituţionalităţii legilor. -reptul ,e vot era censitar.
'clavia era menţinută ca /i ,iscriminarea rasială oerin, a,versarilor politici
motive ,e a îngro/a în comentarii caracterul conservator al revoluţiei.
"ezistenţa mo,elului american în conruntarea cu timpul e sugerată /i
,e constatarea unui ,intre cei mai pătrunzători o#servatori ai lucrurilor ,in viaţa
americană care nota@ Dnoi? cei ,in America? am căpătat trei ,aruri nepreţuite@
li#ertatea cuv8ntului? li#ertatea con/tiinţei /i înţelepciunea ,e a nu a#uza ,e eleE
$arI :Gain%.
Primul pre/e,inte american ales? consi,erat părintele on,ator al
'tatelor nite ale Americii? )eorge =as5ington? ,eţin8n, un ,u#lu man,at
$1(!1!% nu a ost înregimentat nici unui parti, politic@ repu#lican sau
e,era/list? reuz8n, în 1(3 oerta unor oiţeri monar5i/ti ,e a i încoronat rege
al '..A. -in vremea lui sa instituit proce,ura alegerii pre/e,intelui pentru
maim ,ouă man,ate. 'uccesori au ost Ko5n A,ams $1!1(01%? :5omas
Keerson $1(011(0!% în vremea căruia capitala sa mutat ,e la P5ila,elp5ia la
=as5ington /i Kames a,ison $1(0!1(1% care a încercat? ără succes? în 1(12
să aneeze +ana,a la '..A.
>n concluzie? revoluţia americană a ,esc5is o eră nouă în istoria lumii.
aptic? în această revoluţie? sa realizat ,ecolonizarea posesiunilor engleze în
America ,e 7or, /i ormarea 'tatelor nite ale Americii? in,epen,ente /i
suverane.
1. +are au ost primele 13 colonii engleze ,in America ,e 7or, /i cum au apărut
ele

2. ,entiicaţi cauzele revoluţieie americane.

3. plicaţi caracterul politic al evenimentelor militare ,in America ,e 7or,
4. +are a ost însemnătatea revoluţiei americane
#ezumat
Problemele con!esionale din Anglia dar /i mira)ul lumii noi a atras pe
continentul american primul mare %al al emigraţiei europene. a c'rui linat a
!ost cultura anglo-saxon'$ 4eniul colonial engle&. simţul ntreprin&'tor.
permisibilitatea social' din colonii. au permis na/terea unor putenice
comunit'ţi americane. con/tiente de destinul lor$ 1eria gre/elilor gu%ernaţilor
engle&i !aţ' de coloniile nord americane au n'scut sentimentul independenţei
ntre coloni/ti$ Americanii s-au di%i&at n patrioţi /i loiali/ti. declan/>nd
deopotri%' un r'&boi de independeţ' /i o re%oluţie. consacr>nd apariţia primei
republici burghe&e moderne$

$i3liografie

 +arman? *arrJ K? 'Jrett? *arol, +.? =is5J? Fer,anr, =.? A History o! the
American People? volume ? to 6B ? 7eG NorI? 1!6&M
 +iac5ir? 7icolae? ,storie uni%ersal' modern'. vol. ? 16421(!? vol. ?
1(!1!1!%? Fucure/ti? 1!!(M
 KenIins? P5ilip? @ istorie a 1$$A$? Fucure/ti? 1!!M
 ure/an? +amil? ,mperiul ritanic$ 1curt' istorie. Fucure/ti? 1!6M
 "emon,? "enS? ,storia 1tatelor nite ale Amercii? Fucure/ti? 1!!!M
 Vianu? Alean,ru? =a/terea 1$$A$ Pl'm'direa unei naţiuni moderne
(678-6B#. Fucure/ti? 1!6!M
 ,em? "e%oluţia american' /i 4eorge Iashington. Fucure/ti? 1!&M

+nitatea de 5nvăţare ,I
-V9C:A"A "' >7 '+9CC AC <VCA

X AC <VCA
1. #usia 5nainte de 2etru cel (are

/" #usia 5n vremea lui 2etru I :1B=;81H/>
" #usia 5n vremea a3solutismului luminat

scrisă sau orală
surselor istorice
3. 'ă ,escrie contetul intern /i etern care a avorizat ascensiunea "usiei
4. 'ă ,escopere relaţia ,intre a#solutism? reormă /i epansiunea teritorială
1. "'A >7A7: - P:" +C A"
-ominaţia oscovei asupra "usiei europene /i a celei ,in urmă

asupra 1H3 ,in teritoriul )lo#ului nu ar i putut i prevăzută la inalul secolului
al <Vlea /i începutul celui următor. "usia a avut ,e ,epă/it o serie ,e
pro#leme care interacţion8n,? au împie,icat progresul ,ea lungul veacurilor.
"usia a rămas o ţară eu,ală? cu o economie eminamente agrară $!6B ,in
populaţiei% în care proprietatea asupra păm8nturilor aparţinea eu,alilor /i
Fisericii. Lărănimea cuno/tea o structură asemănătoare cu cea ,in spaţiul
rom8nesc cu trei tipuri ,e ,ări@ în #ani? muncă /i natură? transormate lent în
rentă com#inată. >nsă etin,erea teritorială a "usiei $1?& milioane Im 2% a ost
însoţită ,e cre/terea rolului capitalului comercial /i apariţia zorilor
capitalismului.
>n ,omeniul in,ustriei se remarca apariţia pro,ucţiei manuacturiere /i
începutul creării unei pieţe unice ruse/ti. +omerţul eterior a cunoscut o
intensiicare? pon,erea importantă revenin, cerealelor? mai ales cu Anglia? care

prin +ompania oscoviei a,ucea circa &00 ,e vase anual în portul

Ar5ang5elsI.
'ocietatea rusă prezenta o complicată ierar5ie a rangurilor. Pătura
superioară a eu,alilor era alcătuită ,in #oieri? ocolnici /i stolnici? ,vorenimea
,e ,umă /i ,vorenii moscoviţi. :reapta inerioară a acesteia o ormau
categoriile ,e slu;itori@ cazaci? streliţi? pu/cari etc. -ar cea mai mare parte a
populaţiei o ormau ţăranii li#eri sau ,epen,enţi ai statului? ai no#ililor /i ai
Fisericii. >n ora/e au apărut primii negustori /i elemente #urg5eze? clasă
interme,iară între ,vorenime /i ţărănime. -in punct ,e ve,ere ;uri,ic? situaţia
privilegiată a păturilor superioare? era reglementată ,e un co, ,e legi? numit
sobornie ulo)enie $164!%? /i mai t8rziu? ,e un ucaz împărătesc ,in 162. Viaţa
socială a ost tul#urată ,e un răz#oi ţărănesc al cazacilor ,e pe -on $166
161% înă#u/it cu greu ,e trupele ruse/ti.
oartea ţarului eo,or  "uriI $1&(41&!0% a ,esc5is o perioa,ă ,e
interregn? cunoscută ca Dsmutnoe vremeaE $Danii tul#uriE% în care "usia a
sc5im#at o serie ,e con,ucători ,in amiliile #oiere/ti /i era în pericol să piar,ă
teritoriile ,o#8n,ite în vremea "uricilor. >n aţa acestui pericol? A,unarea
#oierimii a 5otăr8t săl a,ucă pe tron pe i5ail eo,orovici "omanov $1613
164&%. nstaur8n, o monar5ie a#solută? "omanovii au sc5im#at ,estinul "usiei
/i toto,ată? cursul istoriei. rma/ul său? Aleei i5ailovici $164&166% a
a,optat o serie ,e reorme între care Pravila ,in 164! care a reprezentat un
verita#il co, ,e legi /i un moment ,e reerinţă în istoria ,reptului rusesc. >n
16 a urcat pe tron eo,or Aleeevici iar în 16(2 tronul a revenit ţareviciului
van /i Petru. +um Petru era minor iar van suerea ,e ,emenţă? "usia a ost
con,usă ,e sora acestora? principesa 'oia.
2. "'A >7 V"A C P:"  $16(!12&%
n 16(!? Petru sa căsătorit cu v,oc5ia Copu5ina? /ia consinţit ma;oratul

/i cu a;utorul ,vorenimii a preluat tronul? înc5iz8n,o pe 'oia întro mănăstire.
,ucat in cartierul german al oscovei? Petru a transormat un,amental "usia?
scoţ8n,o ,in izolare /i cre8n, o mare putere. -estinul ,omniei lui Petru? ca /i
cel al "usiei? sa mo,iicat in 16!16!(? c8n, ţarul a întreprins Dmarea solieE?
o vizită ,e 1( luni in Prusia? 9lan,a? Anglia? ranţa /i Austria pentru a lua
pulsul internaţional /i pentru a/i găsi aliaţi in proiectul viz8n, ie/irea "usiei la
area Faltică.
Politica reormatoare a ţarului a început ime,iat ,upă întoarcerea ,in
uropa? ,e#ut8n, cu reorma oră/enească. Potrivit ucazului? populaţia ,in
me,iul ur#an a ost scoasă ,e su# ;uris,icţia voievozilor /i su#or,onată
primăriilor eligi#ile? numite ratu/e. "eorma a,ministrativă ,in 10(110 a
împărţit "usia în opt gu#ernii $ulterior 11% con,use ,e guvernatori cu ,eplină
autoritate civilă /i militară? iar gu#erniile erau ,ivizate în ,olii $polIovoi
,istriIt%. -upă mo,el sue,ez? reorma guvernării centrale? crea la 11(? 11
colegii? ulterior 12? su# orma unor ,epartamente ,e stat pe ,ierite pro#leme@
,e aaceri interne? eterne? răz#oi? ;ustiţie? inanţe etc. -e asemenea? 'enatul

înlocuia -uma #oierească? c5iar ,acă? av8n, ,oar ! mem#ri /i c8te ,oi ,in
iecare gu#ernie? avea rol consultativ. Prin :a#elul rangurilor? ,upă mo,el
prusac? la 122? populaţia era împărţită în 14 categorii $/apte clase sociale ce
eectuau servicii@ no#ilii? negustorii? clerul /i /apte plătitoare ,e impozite@
t8rgoveţii /i ţăranii%. Petru a ,at /i o reormă militară cre8n, inanteria ,otată cu
arme ,e oc? ,iviziile ,e artilerie /i cavaleria u/oară $,ragonii%. -in 16!(?
corpul oiţeresc era /colit în Aca,emia militară. -e asemenea? el nu a negli;at
nici lota? proiectul său ,in copilărie? iin, DpărinteleE lotei ruse. >n 121 a ost
înăptuită /i reorma #isericească. Patriar5ia a ost înlocuită cu 'ino,ul care era
su#or,onat ,irect statului. Printrun ucaz ,in 16!!? "usia a a,optat cronologia
europeană? numerot8n, anii ,e la na/terea lui *ristos? /i consacr8n, începutul
anului ,e la 1 ianuarie /i nu ,e la 1 septem#rie.
Prin reorma inanciară? încep8n, cu 11( sau impus tae /i impozite
sta#ilin,use clar categoriile ,e plătitori. Pe ,e altă parte? prin +olegiul 9icial
al n,ustriilor erau create cartiere in,ustriale /i întreprin,eri in,ustriale mari.
Pentru nu a negli;at nici învăţăm8ntul? pe care la laicizat. :oto,ată? la 124 a
on,at Aca,emia 7aţională ,e Xtiinţe? con,usă ,e i5ail Comonosov. l a
îniinţat prima #i#liotecă pu#lică la 114? primul muzeu? prima gazetă
DVe,emostiE ca /i :eatrul ,in oscova.
Pentru a ,esc5i,e o ereastră spre uropa? la vărsarea 7evei în mare? Petru a
on,at un nou ora/? capitală a "usiei imperiale /i monument ,e ar5itectură al
patrimoniului mon,ial@ 'anIt Peters#urg.
>n politica eternă? Petru a urmărit ,ouă scopuri@ scoaterea ,in izolare a
"usiei /i conectarea ei la mările Faltică /i 7eagra. Pentru ie/irea la area
7eagră? Petru a con,us ,ouă epe,iţii în 16!& /i 16!6 pentru cucerirea cetăţii
Azov. -e/i a reu/it să cucerească Azovul /i a construit cetatea strategică
:oganrog la area Azov? în urma campaniei ,in 111 pe Prut? Petru a ost
învins /i a pier,ut poziţiile c8/tigate la Azov.
arele conlict purtat ,e Petru a ost însă împotriva 'ue,iei? cunoscut
ca "ăz#oiul 7or,ului $100121%. -eclan/at ,e "usia? aliată cu -anemarca?
Polonia /i 'aonia? răz#oiul a ,e#utat neavora#il "usiei. -anemarca a ost
repe,e scoasă ,in luptă iar 'ue,ia? con,usă ,e +arol al <lea ia învins pe
polonezi la "iga /i ia umilit pe ru/i la 7arva în noiem#rie 100. Xansa lui Petru
a ost că sue,ezii sau împotmolit în lupte conuze pentru putere în Polonia? în
#ătăliile ,e la OliszoG $102%? PultulsI $103% /i 7arva $104%. +arol nu a
ocupat întreg litoralul #altic pentru a izola "usia. Petru a reu/it să salveze ţara
,ar preţul greu al reacerii la plătit populaţia? neinteresată ,e proiectele ţarului.
aza rusă a răz#oiului a început în 10( c8n, 'ue,ia a intrat în Fielorusia? apoi
craina /i sa aliat cu cazacii lui van azzepa. *ărţuit ,e ru/i? travers8n, iarna
grea ,in 10(10!? neprimin, provizii /i spri;in ,e la generalii săi alaţi în
spate? sue,ezii au ost înr8nţi la Poltava /i au ost siliţi să se reugieze la
:ig5ina. >n 10!110? Petru a cucerit Civonia? stonia /i ngria? reu/in, să
reacă alianţa cu -anemarca /i 'aonia. >n 114 a inva,at 'ue,ia /i a o#ţinut
victoria navală ,e la )angut. +um Anglia /i 9lan,a nu voiau înr8ngerea
'ue,iei au ormat o coaliţie antirusă spre ai limita pretenţiile. -upă moartea lui
+arol al <lea la un ase,iu în 7orvegia $11(%? 'ue,ia a cerut pace înc5eiată

prin :ratatul ,e la 7Jsta,t $121%. +onorm păcii? "usia o#ţinea litoralul estic
al Falticii cu Civonia /i portul "iga? stonia cu "eGalul $:allin%? ngria?
Vî#orgul /i o parte ,in +arelia? impun8n,use ca o putere politică /i militară în
uropa.
Pentru meritele sale? în plan intern /i etern? Petru a ost proclamat ,e
'enatul rus Dpărinte al Patriei? Petru cel are? împărat al întregii "usiiE? titlu
acceptat greu ,e statele europene.
3. "'A >7 V"A AF'9C:'C C7A:
-upă moartea lui Petru ? "usia sa conruntat cu o perioa,ă ,e

insta#ilitate politică eprimată prin ,esele sc5im#ări? lovituri ,e palat /i
impunerea unor suverani mai sla#i@ caterina  $12&12%? Petru al lea
$12130%? Ana $130140% /i lisa#eta  $141162%. 'u# autoritatea
lisa#etei? iul ei Petru sa căsătorit cu 'op5ia ,e Arn5alt er#st? #otezată
orto,o caterina. +ultă /i am#iţioasă? ea la eliminat pe soţul ei? Petru al 
lea $162163% /i a inaugurat în "usia politica a#solutismului luminat. Pentru
a/i consoli,a puterea? caterina a ,iminuat rolul politic al 'enatului? ,ivizat în
/ase ,epartamente /i a con,us întreg aparatul ,e stat cu a;utorul propriei
cancelarii D+a#inetul >nălţimii 'aleE.
Politica internă a caterinei a continuat opera reormatoare a lui Petru.
a a convocat în 16 o +omisie pentru ela#orarea unui nou a/ezăm8nt al
ţăranilor. +ei peste &00 ,e no#ili? oră/eni? reprezentanţi ai guvernului?
minorităţi au re,actat un co, ,e legi $naIaz% în care erau analizate c5estiunile
politico;uri,ice ale societăţii ruse. nspirate ,in operele iluminismului $2!4
articole ,upă ontesUuieu? 10( ,upă +essare Feccaria%? instrucţiunile purtau
pecetea ,espotismului luminat? promov8n, i,eea ec5ili#rului puterilor în stat.
+onlictul ,intre ,vorenime /i ţărănime a culminat cu răz#oiul ţărănesc ,in
regiunea Volgăi? con,us ,e milian Pugaciov $131&%. "eprimarea
revoltei? ,estul ,e ,iicilă? au convinso pe caterina să nu pună în aplicare
toate măsurile naIazului.
n 1(& a ost ,ată +5arta 7o#ilimii in care toate ,repturile /i
privilegiile o#ţinute ,e no#ili. n acela/i an? a ost luată in ,iscuţie /i +5arta
9ra/elor prin care era ,einit statutul +onsiliilor oră/ene/ti. caterina a
reormat /i ,in punct ,e ve,ere a,ministrativ "usia? împărţin,o in &0 ,e
gu#ernii? con,use ,e guvernatori responsa#ili in aţa 'enatului? respectiv
,istricte. "eorma inanciară începută ,e Petru a ost continuată ,e caterina
prin ,esiinţarea taelor vamale interne? impunerea taelor pe articolele ,e lu
$alcool? tutun? caea% /i intro,ucea în 16! a asignatelor $#ani ,e 58rtie%. A
acor,at toleranţă religioasă tuturor conesiunilor ,e pe teritoriul "usiei? iar în
164 a secularizat averile mănăstire/ti. >n ,omeniul învăţăm8ntului a revigorat
Aca,emiile ,e Xtiinţe iar în 1(6 a ,at 'tatutul 7aţional al ,ucaţiei. Prin acest
statut era intro,us sistemul e,ucativ ,e stat o#ligatoriu /i gratuit /i era creat
+olegiul ,e pregătire a proesorilor. ăsuri iluministe? intro,use în "usia au
sc5im#at realităţile politice /i economice pregătin, "usia pentru rolul ei ,e

mare putere în uropa /i în lume. Aceste măsuri au ost concomitente cu

etin,erea teritorială? cu sporul ,emograic /i cu evoluţia ur#anistică.
na ,in pro#lemele cu care sa conruntat "usia era ,esc5i,erea la
area 7eagră /i eliminarea tătarilor ,in +rimeea. A;utorul ia venit ,in partea
:urciei? care? în,emnată ,e ranţa? a ,eclarat răz#oi în 16(. "ăz#oiul sa
,esă/urat pe trei ronturi@ in Principatele "om8ne? in :ranscaucazia /i in
+rimeea. Victorioasă? prin tratatul ,e la OuciuI Oainar,;i $14%? "usia o#ţinea
teritoriul ,intre 7ipru /i Fug cu cetatea Oim#urn? ie/irea la area Azov?
cetăţile Oerci /i NeniIale? ,rept ,e li#eră navigaţie in area 7eagră /i
'tr8mtori? iar prin *ati/eriul ,in 14 îţi impunea punctul ,e ve,ere in politica
Principatelor "om8ne. A ost anulată ,epen,enţa +rimeei ,e :urcia? care
ulterior va i aneată "usiei. caterina a semnat /i :ratatul cu Austria /i Prusia
prin care împărţea Polonia o#ţin8n, partea ,e răsărit a Fielorusiei cu 5otarul pe
-vina ,e vest /i cursul superior al 7iprului.
>n 1(2? proit8n, ,e criza politică ,in *anatul +rimeei? ,iplomaţia rusă
a re,actat Dproiectul grecescE ,e soluţionare a +5estiunii 9rientale? a,resat lui
osi al lea? prin care propunea împărţirea mperiului 9toman. 'pre masca
interesele epansioniste în Falcani? urma a i creat un stat tampon? numit -acia?
/i alcătuit ,in Lările "om8ne? ,ar con,us ,e ,ucele +onstantin "omanov.
Proiectul? antezist? a ost respins ,e statele europene ,irect interesate în
mo/tenirea mperiului 9toman. Pentru caterina? proiectul a ost ,oar o
manevră a#ilă pentru a ,istrage atenţia ,e la încorporarea +rimeei în 1(3? act
politic consi,erat minor aţă ,e proiectul grecesc. pansiunea rusească a
continuat prin instituirea protectoratului asupra )eorgiei $1(3%. Proit8n, ,e
un nou conlict militar cu :urcia ,eclan/at ,e Poartă la 1( /i c8/tigat ,e ru/i?
aliaţi cu Austria? a înc5eiat Pacea ,e la a/i la 1!2. >n urma acesteia? "usia
ocupa 9ceaIovul /i /ia mutat graniţa vestică pe 7istru.
caterina avea să soluţioneze /i Dpro#lema polonezăE? particip8n,
alături ,e aliaţii săi la a ,oua? respectiv a treia împărţire a Poloniei $1!3?
1!&%? c8n, a primit Vol5înia? o parte a Po,oliei /i restul Fielorusiei? respectiv
Cituania /i +urlan,a. -upă iz#ucnirea revoluţiei ,in ranţa? caterina ia
susţinut pe reugiaţii rancezi? care au găsit a,ăpost? slu;#e /i su#venţii. "eţinută
la început sa alăturat Angliei la 1!3 pentru pregătirea intervenţiei
antiranceze.
Ca moartea caterinei a urmat la tronul "usiei? singurul ei iu? Pavel
$1!61(01%? care nu ia urmat politica eternă? împăc8n,use cu mperiul
9toman /i cu ranţa. >năsprin, relaţiile cu armata? Pavel a ost asasinat? puterea
iin, preluată ,e iul acestuia? Alean,ru.
1. +um arăta societatea rusă înainte ,e Petru cel are
2. +are au ost marile reorme ale lui Petru cel are
3. -escrieţi ,esă/urarea "ăz#oiului 7or,ului.
4. +um a continuat caterina reormele lui Petru

&. Prezentaţi politica eternă a "usiei în vremea caterinei.
#ezumat
,nstaurarea dinastie "omano% pe tronul Mosco%iei a scos din i&olare statul
rus$ A !ost meritul primilor monarhi de a duce o politic' expansionist'.
)usti!icat' de iserica @rtodox' prin principiul „celei de a treia "ome” care au
trans!ormat "usia ntr-o putere politic' /i militar'$ Dar a !ost meritul geniului
lui Petru cel Mare /i a 3caterinei cea Mare de a trans!orma statul rus dintr-o
!ormaţiune politic' medie%al' ntr-o mare putere european'$ Dar re!ormele
absolutismului luminat au di%i&at soceitatea rus' ntr-o elit' european'. /i o
mas' a populaţiei r'mas' n napoiere$
$i3liografie

 ,em? Ci%ili&aţia 3uropei n secolul luminilor. vol. ? Fucure/ti? 1!(6M
 -ion? 'imon? 3caterina cea Mare. Fucure/ti? 2004M
 -Z ncausse? *Sl[ne +arr[re? lestemul ru/ilor$ 3seu despre asasinatul
politic. a/i? 2000M
 *osIins? )eoreJ? "usia. poporul /i imperiul 699<-6;6. Polirom? a/i?
2001M
 ars5all? =illiam? Petru cel Mare. Fucure/ti? 2002M
 9ppen5eim? =alter? 3uropa /i despoţii luminaţi. Fucure/ti? 1!!(M
 "a,J? artJn? Jarii. "usia. Polonia /i craina. Fucure/ti? 2002M
 "JasanovsIi? 7ic5olas? @ istorie a "usiei. a/i? 2002M
 'tiles? An,rina? "usia. Polonia /i ,mperiul @toman 6<9-6B88. Fucure/ti?
2002M
 'Git? Ko5n? Petru cel Mare. Fucure/ti? 2003M
 :roJat? *enrJ? Petru cel Mare. Fucure/ti? 1!!4M
 ,em? 3caterina cea Mare. Fucure/ti? 1!!2M
 iegler? )u,run? 1ecretele "omano%ilor$ ,storia /i mo/tenirea ţarilor ru/i.
Fucure/ri? 2000M

+nitatea de 5nvăţare ,II
CA )"A7Q >7 '+9CC AC <VCA X AC <VCA
Conţinutul unităţii:
1" Sfântul Imperiu #omano8german

/" 2rusia
/" -ustria

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă ,escrie epansiunea teritorială a mperiului *a#s#urgic
&. 'ă ,escopere cauzele rivalităţii ,intre Prusia /i Austria
1. '\7:C P" "9A79)"A7

)ermania? a/a cum o cunoa/tem noi azi? este o realizare recentă. Acum trei
veacuri nu eista i,eea unui stat german unitar? iar '8ntul mperiu romano
german prezenta un ta#lou complicat. +reat în secolul <? '8ntul mperiu era
un conglomerat politic ormat ,in peste 300 ,e ,iviziuni teritoriale? stătuleţe?
principate? ,omenii episcopale /i ora/e li#ere con,use ,e un împărat /i
cuprin,ea în rontierele sale germani? ,anezi? slavi? italieni etc. Prin Fula ,e
Aur ,in 1&36? /apte prinţi con,ucători ai mperiului erau ,esemnaţi ,rept
electori ai împăratului. Patru erau laici? principii ,e Fran,en#urg? 'aonia?
Foemia /i Palatinat? iar trei erau clerici R ar5iepiscopii ,e ainz? :rier /i
O]ln. -upă pacea Gestalică li sa alăturat /i prinţul ,e *anovra. -ieta

specială ,e la 7^rn#erg a statuat noua situaţie creată ,upă Pacea Gestalică /i

a intro,us un program ,e reorme în mperiu. >ncep8n, cu re,eric5 al lea
$144014!3%? toţi împăraţii au ost ale/i ,in r8n,ul +asei ,e *a#s#urg. >n
timpul "ăz#oiului ,e succesiune la tronul Austriei? a ost ales un împărat ,in
+asa ,e =ittels#ac5? în persoana lui +arol ,e Favaria? ,ar inalul răz#oiului
nu la conirmat. ltimii suverani? osi al lea? Ceopol, al lea /i rancisc
al lea sau ocupat mai mult ,e pro#lemele statelor +asei ,e *a#s#urg?
negli;8n, complet mperiul.
>mpăratul era a;utat ,e un "eic5stag? a,unare a reprezentanţilor tuturor
provinciilor $Oreise% mperiului. "eic5stagul sa ormat pornin, ,e la
întrunirile electorale ţinute în perioa,a alegerii noului împărat? ,ar ulterior a
,evenit un organism cu atri#uţii complee. 7umărul mem#rilor a crescut în
secolul al <Vlea la 300 ,e persoane? iar sesiunile se ţineau la "egens#urg /i
Augs#urg. Alături ,e prinţii electori această -ietă imperială mai era ormată /i
,in +olegiul principilor /i +olegiul ora/elor. +olegiul prinţilor era ormat ,in
62 laici /i 36 ecleziastici? /i aveau atri#uţii în numirea înalţilor uncţionari?
#aterea mone,ei? perceperea taelor vamale. +olegiul ora/elor avea atri#uţii
locale? /i luptau pentru interesele locale în aţa ten,inţelor ,e ,ominaţie ale
împăratului. >n secolul al <Vlea +urţile mperiale au înlocuit tri#unalele?
av8n, un rol ;uri,ic. Fiserica imperială alcătuită ,in &0 ,e prinţi cu uncţii
ecleziastice /i (3 ,e prelaţi? cola#ora cu împăratul /i avea rol ,e apărare a
catolicismului. nii istorici sunt ,e părere că mo,elul german al statelor mici
a împie,icat ,ezvoltarea puterii politice /i a ,us la o stagnare provincială a
principatelor germane. "ăz#oiul ,e 30 ,e ani a reprezentat un actor al
înapoierii mperiului? cel mai aectat ,e ,istrugerile provocate ,e conlict.
nele ora/e au întrat în ,eclin? în timp ce comerţul european sa mutat spre
vest. ulte ,in state? mai ales cele mici /iau pier,ut autoritatea iar autonomia
lea ost îngră,ită. 'emnele secolului a#solutismului au apărut /i în lumea
germană. nele ora/e /iau păstrat tra,iţiile ,e guvernare? cum este cazul
ora/ului *am#urg. >n unele state? precum =^rttem#erg sa păstrat /i o ormă
avansată ,e parlamentarism Da,esea comparat cu AngliaE $ul#rooI? p.10(% >n
*essa sa menţinut o clasă militară puternică? care avea să ,ea mercenari în
conlictul Angliei cu coloniile nor, americane. oarte importanţi au ost
negustorii evrei? cum e cazul ora/ului rancIurt? în ciu,a eistenţei unor
sentimente antisemite? cum a ost legen,a omorului ritual? ,upă alte legen,e
antievreie/ti ,in veacurile anterioare. >n secolul al <Vlea atmosera ,e
toleranţă a sc5im#at mentalul colectiv /i a permis evreilor să se ,ezvolte
contri#uin, implicit la airmarea economică a statelor ,in mperiu. nii au
a;uns oameni ,e încre,ere a prinţilor? cum era cazul lui '^ss 9ppen5eimer ,e
la +urtea lui Oarl Alean,er? ,e =^rttem#erg.
"ăsp8n,irea protestantismului lut5eran? răz#oiul ,e 30 ,e ani /i pacea
Gestalică au ,us la consoli,area statelor germane în relaţiile cu împăratul.
>ntre mi;locul secolului al <Vlea /i că,erea '8ntului mperiu la 1(06 a
eistat un mo,el ,e pluralitate politică în statele germane catolice /i
protestante. >mpăratul nu era un instrument politic activ iar statele au urmat un
mo,el al ,escentralizării /i ,ivizării. Voltaire lua în ,er8,ere situaţia c8n,

spunea ,espre imperiu că nu era Dnici s8nt? nici roman? nici imperiuE.
$9ppen5eim? HabsburgiK? p.3%
+oncomitent? sau răsp8n,it i,eile iluministe? a,optate ,e ma;oritatea
principilor germani. luminismul sa răsp8n,it /i ,atorită unor reprezentanţi ca
)ottrie, =il5elm Cei#nitz $1646116%? +5ristian =ol $16!1&4%?
'amuel von Puen,or $163216!4%? mmanuel Oant $1241(04%? Ko5ann
=olgang von )oet5e $14!1(32%? rie,eric5 'c5iller $1&!1(0&% ,ar /i
rolului avut ,e noile universităţi germane ca cele ,e la *alle sau )ottingen.
storia muzicii a consacrat nume precum Ko5ann 'e#astian Fac5 $16(&1&0%
/i ii săi.
,eile iluminismului au ost răsp8n,ite /i prin numeroasele tra,uceri ale
cărţilor în lim#a germană? la inalul perioa,ei? cele#ra e,itura 7icolai?
pu#lic8n, ,oar &B ,in cărţi în latină. ulte pu#licaţii /iau mărit tira;ele /i se
a,resau emeilor /i c5iar a,olescenţilor? promov8n, i,eile epocii. Au apărut
#i#lioteci /i săli ,e ,ez#atere ca /i multe asociaţii ,e promovare a culturii?
unele con,use ,e emei /i c5iar ,e evreice. Co;ile masonice? prima apăr8n, la
*am#urg? au completat ta#loul.
nul ,in monar5ii luminaţi a ost re,eric5 ,e Fa,en $13(1(11% care /i
a început opera înaintea marilor monar5i luminaţi. >nsă nici un stat nu
reprezenta nimic în politica europeană.
>n 1(06? rancisc la lea? ultimul împărat este nevoit să accepte :ratatul
,e la Press#urg cu 7apoleon ? prin care mperiul se ,estrăma? ,upă (44 ,e an
i,e eistenţă. l sa proclamat împărat al Austriei cu numele ,e rancisc .
2. P"'A
>n secolul al <Vlea? Prusia era can,i,atul cu cele mai mici /anse la
,ominaţia lumii germane. ormat la 1&2&? c8n, arele maestru al 9r,inului
cavalerilor teutoni? Al#ert ,e *o5enzollern a trecut la lut5eranism? statul prusac
a apărut prin unirea tuturor ,omeniilor +asei ,e *o5enzollern. Puterea
prusacilor a crescut prin uziunea cu Fra,em#urgul? în vremea electorului
rie,eric5 =il5elm $164016((%. l a centralizat puternic statul prin alinierea
A,unărilor provinciale la politica sa? a creat prima armată permanentă /i a
întocmit un vast program ,e reorme economice. Prin ,ictul ,e la Pots,am
$16(4%? care a stat la #aza înloririi Ferlinului? li sa acor,at protestanţilor
,reptul ,e a se sta#ili în Prusia. rma/ul său? rie,eric5 ? elector p8nă la 101
c8n, a primit titlul ,e rege pentru el /i urma/ii săi? /i rege între 101113? a
continuat opera tatălui său. l este întemeietorul Aca,emiei ,in Ferlin /i a
niversităţii ,in *alle. "ecunoa/terea regatului a crescut prestigiul
internaţional al Prusiei.
'uccesorul său? rie,eric5 =il5elm  $113140%? al ,oilea rege
al Prusiei? a ost un con,ucător ,e importanţă vitală pentru istoria lumii
germane. l /ia întors atenţia asupra armatei ale cărei eective au crescut la
(3.000. :oto,ată a alocat 2H3 ,in totalul c5eltuielilor #ugetare armatei? ceea ce
ia atras porecla ,e Dregele sergentE. >n 133 a inalizat sistemul ,e pregătire
militară a ţăranilor? compromis între nevoile agriculturii /i ale armatei. >ntre o

;umătate /i ,ouă treimi ,in ;unIeri? marii latiun,iari? erau oiţeri? ie activi? ie
în rezervă. >n secolul al <Vlea se spunea că DPrusia nu era o ţară care avea o
armată? ci o armată care avea o ţarăE. l a reormat /i inanţele prin impunerea
unui sistem ,e tae /i impozite $pe proprietăţi? #unuri ,e consum? pro,use ,e
lu% cre8n, un -irectorat general al inanţelor. A re,us personalul ,e la +urte /i
a creat un sistem eicient ,e guvernare? marcat ,e cameralism.
-e reormele sale a proitat rie,eric5 al lea? supranumit Dcel
areE$1401(6%. nluenţa lui asupra Prusiei a ost imensă. presie a
germanismului? a alternat preocupările politice cu cele intelectuale? iin, un
reprezentant ,e seamă al ,espotismului luminat. 9pera sa a constat în
reormarea statului prusac. Prin reorma guvernării centrale /i locale a creat un
-irectorat general /i c8te unul pentru iecare provincie. A;utat ,e legistul
'amuel von +occe;i a instituit un sisteme ,e legi comun acor,8n, li#ertăţi
civile. "eorma inanciară sa #azat pe teorii mercantiliste ,ar /i pe
paternalismul ,e stat. Astel? Prusia a ,evenit singurul stat german care avea un
ece,ent monetar. A ,ezvoltat toleranţa religioasă inclusiv evreilor /i
musulmanilor. 'a preocupat ,e pro#lema învăţăm8ntului prin crearea unui
sistem naţional ,e /coli ,e stat. A îniinţat inspectoratele /colare pentru
a,ministrarea /colilor $peste &0 numai în teritoriile poloneze%. >n pro#lema
/er#iei a impus un impozit i? plătit anual ,e ţărani? sau ia scutit pe cei ce
eectuau serviciul militar. +onstructor al palatului D'ans 'ouciE ,e la Post,am?
rie,eric5 cel are sa #ucurat ,e a,miraţia germanilor /i a uropei.
>n plan etern? sa anga;at în "ăz#oiul ,e succesiune la tronul Austriei
$14014(% o#ţin8n, stăp8nirea 'ileziei $#ogată în căr#une /i ier%. A participat
la "ăz#oiul ,e /apte ani $1&6163%? c8n, Prusia a ost ameninţată ,e o
catastroă? ,ar ;ocul politic internaţional a salvato? pacea ,e la Paris
consinţin,ui 'ilezia. Prusia a participat /i la ,ivizarea Poloniei ,in 12
,o#8n,in, o parte ,in Polonia are /i Pomerania ceea ce ia asigurat noi
resurse ,e materii prime /i noi ,e#u/ee.
ără a i ,otaţi cu calităţi ,eose#ite? principii /i regii *o5enzollern au
urmărit cu tenacitate realizarea statului anion a lumii germane concur8n, cu
succes Austria. aptul că între 1640 /i 1(6 pe tron au ost ,oar patru suverani
arată sta#ilitatea ,e care sa #ucurat Prusia. -e/i rie,eric5 al lea $1(6
1!6% nu sa ri,icat la înălţimea pre,ecesorilor săi? spiritul iluminist? statul
militarist? pragmatismul politicii interne /i perseverenţa în politica eternă au
ăcut ,in Prusia un stat respectat? temut /i curtat în egală măsură la inele
veacului al <Vlea /i începutul celui ,e al <<lea.
3. A':"A
'inteză uria/ă /i originală ,e civilizaţii@ germană? latină? slavă? mag5iară?

mperiul 5a#s#urgilor a unit temporar popoare /i grupuri etnolingvistice?
culturale /i religioase oarte ,ierite ca nivel ,e cuno/tinţe /i ,e ,izolvare? cu
mentalităţi? temperamente? cre,inţe /i ,atini oarte variate.
Airmarea puterii austriece sa săv8r/it in mai multe etape. n a ,oua
;umătate a secolului al <Vlea? Austria a avut ,e înruntat pericolul otoman.

-upă ce a rezistat ase,iului Vinei ,e la 16(3? austriecii au repurtat victoriile ,e

la Fu,a? o5acs $16(% /i enta $16!%? turcii iin, scoţi ,in ngaria /i
:ransilvania. Prin Pacea ,e la OarloGitz $16!!%? Austria primea ngaria?
:ransilvania? parţial +roaţia /i 'er#ia? cre8n, un imperiu ,unărean. Participanţi
la "ăz#oiul ,e succesiune la tronul 'paniei $102113%? austriecii con,u/i ,e
acela/i ugeniu ,e 'avoia? au repurtat victorii la *oc5stae,t $104% /i
alplaUuet $10!%? Pacea ,e la trec5t $113% a,ucea +asei ,e *a#s#urg
importante compensaţii teritoriale în talia $ialno? 7eapole? 'icilia% /i Lările
,e Kos $Felgia? sc5im#ată ulterior cu Favaria%. >n 116? ugeniu ,e 'avoia reia
oensiva împotriva Porţii? cucere/te Felgra,ul /i prin :ratatul ,e la PassaroGitz
$11(%? primea /i Fanatul. -e/i în urma "ăz#oaielor ,e succesiune la tronul
Austriei /i cel ,e /apte ani $1&6163% pier,ea 'ilezia? în 12 participa la
prima împărţire a Poloniei o#ţin8n, )aliţia /i printro găselniţă ,iplomatică? în
1& intra în stăp8nirea Fucovinei. 'uveranii ,in amilia ,e *a#s#urg însă nu
erau împăraţii acestui spaţiu cu aveau o titulatură complicată. i erau împăraţi
ai '8ntului mperiu? regi ai ngarie /i Foemiei? ar5i,uci ,e Austria? ,uci ,e
'tiria sau +arint5ia? conţi ai :irolului etc. A,ministraţia era asigurată? pe l8ngă
suveran? ,e trei organisme centrale@ +onsiliul ,e 'tat $compus ,e /ase
persoane%? +amera Aulică cu prerogative inanciare /i +onsiliul ,e "ăz#oi.
Provinciile erau guvernate prin +ancelarii particulare /i ,iete locale cu atri#uţii
inanciare /i a,ministrative.
>ncă ,in vremea lui Ceopol,  $16&(10&%? monar5ia austriacă /ia întărit
puterea în stat? ca o prioritate a#solută? însă a crescut prestigiul Vienei în
uropa. -in punct ,e ve,ere economic se constata o cre/tere lentă a economiei
austriece? apt ce ia permis crearea unei armate puternice /i permanente. Xi
succesorul său? osi  $10&111% a reu/it să păstreze cuceririle înainta/ului
său? ăc8n, cu succes aţă "ăscoalei curuţilor ,in :ransilvania. +arol al Vlea
$111140% sa mulţumit să ,ecreteze o uniune personală între statele sale. l a
c5eltuit sume enorme pentru ceremonialul curţii? ,atoria pu#lică ating8n, 100
milioane ,e gul,eni. -omnia sa a ost un moment ,e ,eclin pentru Austria
caracterizat prin negli;area economiei? intoleranţă religioasă? slă#irea capacităţii
,eensive. area pro#lemă a lui +arol a ost succesiunea ,inastică. l a
ela#orat o nouă lege ,inastică ,enumită D 1ancţiunea Pragmatic'E $113% pe
care a impuso -ietelor. Prin acest ,ocument? la moartea sa? a urcat pe tron o
emeie? iica sa? aria :ereza $1401(0%. 7erecunoscută ,e puterile
europene? ea a tre#uit să ,ucă "ăz#oiul ,e succesiune la tronul Austriei $140
14(% pentru a se impune. Av8n, o mo/tenire grea? aria :ereza a reormat
statul austriac prin meto,ele veriicate ale ,espotismului luminat. A;utată ,e
setnici capa#ili ca rie,eric5 =il5elm von *augGitz /i =. Anton von Oaunitz?
ea a reormat sistemul ,e guvernăm8nt prin concentrarea aacerilor interne într
un -ireItorium /i un +onsiliu Aulic ,e 'tat. >n spiritul i,eilor mercantilismului
a reormat sistemul ,e tae prin instituirea unor impozite ie propuse ,e -iete.
-in punct ,e ve,ere ;uri,ic au ost create co,uri ,e legi mo,erne concentrate în
Codex 0heresiana /i Constitutio criminalis theresiana $16(%. 7ici armata nu a
ost negli;ată. Printrun sistem ,e recrutare sistematic /i prin crearea a ,ouă
Aca,emii ilitare? armata austriacă a ost capa#ilă să o#ţină victoriile ,in

răz#oiul ,e succesiune. Printro or,onanţă /colară ,in 14 a ost mo,ernizat

sistemul ,e învăţăm8nt. >n pro#lema religioasă? aria :ereza a creat
-epartamentul Pu#licocleziastic prin trecerea #isericii în patrona;ul statului
însă persecutarea necatolicilor a continuat. 7ici în pro#lema /er#iei? Austria nu
a reu/it mari reorme? ,e/i a ost u/urată soarta ţăranilor.
A#solutismul luminat austriac poartă numele ,e ioseinism? ,e la numele
urma/ului ei? osi al lea $1(01!0% care a întruc5ipat opera a#solutismului
luminat. l a continuat opera mamei sale. Prin ,ictul ,e toleranţă ,in 1(1 a
ost acor,ată toleranţa religioasă tuturor cultelor ,in statele 5a#s#urgilor. :ot în
1(1? legislaţia a ost continuată prin +o,urile +ivil /i Penal. Anul 1(1 a ost
/i anul ,ictului ,e ,esiinţare a /er#iei? însă el a avut impact ,oar în Foemia /i
Austria. osi al lea a continuat /i politica e,ucaţională a mamei sale. -in
1(3? supraveg5erea corpului proesional a ost încre,inţată unui corp ,e
inspectori. Xi a,ministrativ? statele sale au ost reormate prin întărirea
controlului suveranului asupra con,ucerii centrale /i locale. -e asemenea? osi
a îniinţat cel mai cuprinzător sistem ,e asistenţă socială ,in uropa. l a a#olit
toate #arierele vamale intern cu ecepţia ngariei? cer8n, o zonă întinsă a
comerţului li#er. A ost on,ată c5iar /i o +ompania a n,iilor ,e st însă? în
lipsa unei lote puternice? ea nu a avut succesul marilor companii ,in imperiile
coloniale.
rma/ul său? Ceopol, al lea $1!01!2% a marcat inalul epocii
iluministe. rancisc al lea $1!21(3&% pun8n, capăt politicii pre,ecesorilor
săi /i lăs8n, cale li#eră parti,ei răz#oinice /i antiranceze.
1. +um au reu/it *o5enzollernii să creeze
Prusia
2. +e reorme a intro,us re,eric5 cel are în
Prusia
3. +um a evoluat Austria în secolul al <Vlea
4. -e ce sunt consi,eraţi aria :ereza /i osi al lea suverani
luminaţi

#ezumat
1ecolul luminilor a repre&entat pentru lumea german' ultima !a&' a
declinului idee de ,mperiul cre/tin uni%ersal /i na/terea unor puterni
centrali&ate n )urul Caselor de Habsburg /i Hohen&&olern$ Dina/ti ca Maria
0ere&a sau ,osi! al ,,-lea n Austria /i Fredrich al ,,-lea n Prusia au
moderni&at. pe calea re!ormelor. statele lor. preg'tind procesul uni!ic'rii lumii
germane$ ?n acela/i timp. cele dou' Case dinastice au pro!itat de declinul
puterilor %ecine. Polonia. respecti% ,mperiul @toman. pentru a demara un
proces expansionist$ ?ns' ri%alitatrea dintre ele. au am>nat reali&area

de&ideratelor naţionale$
$i3liografie
 ,em? Ci%ili&aţia 3uropei n secolul luminilor. vol. ? Fucure/ti? 1!(6M
 Feranger? Kean? ,storia Austriei. Fucure/ti? 1!!!M
 -roz? KacUues? ,storia 4ermaniei. Fucure/ti? 2000M
 ul#rooI? arJ? @ scurt' istorie a 4ermaniei. a/i? 2002M
 )orun? )5eorg5e? "e!ormismul austriac /i %iolenţele sociale din 3uropa
Central' (698-6B88#. 9ra,ea? 1!!(M
 Ko5nson? Paul? @ istorie a e%reilor. Fucure/ti? 200&M
 9ppen5eim? =alter? 3uropa /i despoţii luminaţi. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? Habsburgii /i Hohen&ollernii 66E-6B7. Fucure/ti? 1!!(M
 coor,. Vovelle? ic5el? @mul luminilor. a/i? 2000M
 ollner? ric5? ,storia Austriei. vol. ? Fucure/ti? 1!!M

+nitatea de 5nvăţare ,III
"A7LA >7 V"A V+*C ")
Conţinutul unităţii:
1" Societatea franceză

/" 2olitica internă a Franţei 5n vremea vec4iului regim
" 2olitica e9ternă a Franţei 5n vremea vec4iului regim

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
1. '9+:A:A "A7+Q
Ca începutul veacului al <Vlea? ranţa era o ţară care? prin

,ezvoltarea ei economică? prin intoleranţa religioasă? cu o societate #azată pe
ranguri? cu o aristocraţie eu,ală puternică? se ala întrun me,ieval t8rziu. -ar
prin activitatea intelectualilor sau prin epansiunea colonială peste mări? ranţa
a ăcut primii pa/i spre mo,ernitatea timpurie.
'ocietatea ranceză? cu aproimativ 20 ,e milioane ,e locuitori? era
împărţită în stări #ine ,einite ,e un conservatorism social etrem încă ,e la
inele vului e,iu. 'tarea înt8i era reprezentată ,e cler? cuprin,ea aproimativ
130.000 ,e persoane? mari proprietari? neplătitoare ,e tae /i impozite /i ,eţinea
10B ,in supraaţa ranţei. -intre ace/tia? aproimativ 60.000 erau în or,inele
mona5ale. -e regulă? ii cei mai mici ai no#ililor erau ,aţi Fisericii spre a
a;unge să ocupe uncţii înalte? a,ucătoare ,e mari proituri. -e eemplu
ar5iepiscopia ,e 'tras#ourg a,ucea titularului ei un venit ,e 400.000 ,e livre pe
an. 'ingurul impozit era ,onul regal? o taă ,e &B ,in venitul unei epar5ii care
se plătea ,irect regelui. +lerul coopera cu +oroana spre a consacra o societate
catolică? conormistă /i conservatoare. 9 altă trăsătură a clerului rancez era

misoginismul eagerat /i in,ierenţa cu care trata a#uzurile seuale. DPrietenia

cu nu om ticălos e mai puţin periculoasă ,ec8t conversaţiile cu o emeie
evlavioasăE.
A ,oua stare o orma no#ilimea? mai puţin ,e 600.000 ,e persoane
$34B ,in total? ,ar ,e zece ori mai mult ,ec8t în Anglia%? o clasă relativ nouă?
proprietară a 2&33B ,in supraaţa agrară a ţării? /i greu penetra#ilă. 7o#ilimea
era împărţită în +urtea regelui? no#ilimea ,e ro#ă? cea ,e spa,ă /i no#ilimea
provincială. mpermea#ilitatea clasei no#iliare ranceze sa stins prin cre/terea
numărului no#ilimii ,e ro#ă? prin căsătorii mite sau prin cei cu titluri
cumpărate. 9 parte sa a pauperizat /i a intrat în activităţi lucrativeM altă parte?
v8rurile #urg5eziei au ost înno#ilate. -oar Cu,ovic al <Vlea ar i v8n,ut
2.000 ,e titluri /i a înno#ilat alte 4.000 ,e persoane pentru ,iverse servicii
a,use regelui. 7o#ilimea se caracteriza prin conservatorism /i comportament
cavaleresc ,e sorginte me,ievală.
"estul populaţiei o orma starea a treia. Lărănimea pauperizată însemna
(&B ,in totalul populaţiei? plătea impozite către stat? #iserică /i seniori?
orm8n, o clasă ,istinctă /i ma;oritară. Ca aceasta se a,ăugau în ;ur ,e 100.000
,e lucrători in,ustriali? ma;oritatea la Paris? locuin, în con,iţii insalu#re /i
lucr8n, ,upă un program istovitor. :ot ,e starea a treia era legată /i #urg5ezia?
plătitoare ,e impozite? ormată ,in mici proprietari? inanciari /i mem#ri ai
proesiunilor li#erale $me,ici? proesori? ;uri/ti? uncţionari pu#lici%.
conomia era prepon,erent agrară iar relaţiile agrare păstrau? în ansam#lu?
esenţa eu,ală. 'istemul ,e impozitare? ,ierit ,e la o provincie la alta?
cuprin,ea impozite ,irecte /i in,irecte? ,ove,in, un a,evărat terorism inanciar.
Acest sistem ,ierea ,e la provinciile cu stări un,e sările locale negociau /i
ri,icau singure su#si,iile ,estinate regelui? la provinciile pe lecţiuni un,e
autorităţile centrale 5otărau /i ri,icau impozitele. istau /i provincii noi? un,e
sistemul ,e impozitare păstra vec5iul sistem iscal. mpozitele erai ,irecte@ la
taille pe păm8nt? capitaţia pe locuitori? zeciuiala pe venit /i ga#ela? pe sare. +ele
in,irecte nu ,iereau ,e cele ,in vul e,iu. >n general? starea agriculturii
intrase întrun cerc vicios general ,e recoltele sla#e /i ,e solul sărac care ,ucea
la suocarea semănăturilor /i criza ,e animale. Pro,ucţia manuacturieră a ăcut
progrese? ca urmare a politicii mercantilismului? ,e stimulare a in,ustriei /i
eportului. Alături ,e Paris? manuacturi ,e succes au apărut la CJon? arsilia?
A##eville? 'avonerie? Auerre? )o#elins. +apitalismul a pătruns timi, prin
,ezvoltarea comerţului /i îniinţarea companiilor comerciale care ăceau
legătura cu n,iile 9rientale? n,iile 9cci,entale? cu e,iterana? area
7or,ului /i Faltica.
A,ministraţia ,e stat era controlată ,e suveran. onar5ul avea o aţă
strălucitoare? astuoasă /i inutilă? reprezent8n, curtea /i o aţă o#scură? tăcută /i
eicientă? #irocraţia. >n guvernare? regele se spri;inea pe +onsiliul Privat?
mini/trii ,e stat ce ,atorau ascultare /i pe secretarii ,e stat /i controlorul general
al inanţelor. +onsiliul Privat ormat ,in +onsiliile ,e stat $al aacerilor interne%?
al inanţelor? al ,epe/elor /i ;uri,ic erau la ,ispoziţia regelui. )uvernarea
centrală mai #eneicia ,e cancelar? un controlorul general al inanţelor /i ,e
secretarii ,e stat% pe pro#leme ,e răz#oi? politică eternă /i mare/alul +asei

"egale%. Parlamentele reprezentau a,unări ale nota#ililor? ără rol legislativ.

A,ministraţia locală era ormată ,in guvernatori? invitaţi să locuiască la curte /i
inten,enţi? a,evăraţii reprezentanţi ai regilor în teritoriu. Kustiţia era garantată
,e o serie ,e co,uri@ civil? penal? maritim? comercial? al negrilor.
"eligia pre,ominată era catolică? caracterizată ,e o sume,enie ,e
superstiţii. ista o categorie a 5ug5enoţilor care a ost avorizată ,e ,ictul ,in
7antes al lui *enric al Va. Prin articolele galicane? regele a ,evenit capul
#isericii ,evenită naţională ără să ie un act similar cu cel al lui *enric al V
lea ,in Anglia. istau /i curentele ;ansenismului /i cvietismului? ormule
soisticate ale catolicismului.
2. P9C:+A 7:"7Q A "A7L >7 V"A V+*C ")
>nscăunarea ,inastiei Four#on pe tronul ranţei prin *enric al Vlea

la 1&(! a ,us la încetarea luptelor intestine pentru putere. ai mult? în vremea
lui Cu,ovic al <lea $16101643%? monar5ia sa spri;init pe unul ,in cei mai
ilu/trii oameni ,e stat rancezi? car,inalul Arman, ,u Plesis ,e "ic5elieu. l a
centralizat puterea în ranţa instaur8n, un a#solutism ,ur /i conservator. Pe ,e
altă parte? a con,us ranţa în "ăz#oiul ,e 30 ,e ani o#ţin8n, victoria pentru ţara
sa /i un mare prestigiu în uropa. :estamentul său politic a reprezentat mo,elul
,e guvernare a regilor ranţei. Politica sa a ost continuată în vremea
minoratului lui Cu,ovic al <Vlea $16431661% ,e un alt car,inal ilustru@ Kules
azarin. Acesta a tre#uit să acă aţă unei încercări a no#ilimii ,e a limita
puterea monar5iei? cunoscută cu numele ,e ron,ă. -eclan/ată la 164(? ron,a
propunea reorme prin crearea unui ec5ili#ru între puteri? ,upă mo,el englez.
-esă/urată pe parcursul a c8ţiva ani? în etapele cunoscute ca ron,a
parlamentară $164(164!%? ron,a prinţilor $16&016&1$8% /i ron,a con,eeană
$16&116&2%? revolta no#ilimii a ost reprimată iar monar5ia /ia consoli,at
puterea a#solută.
Proclam8n,use ma;or? Cu,ovic al <Vlea $166111&% a
reprezentat i,eea a#solutismului în ranţa al cărui reprezentant ,e seamă a ost.
Proclam8n, principiul ,e guvernare care la ăcut cele#ru D'tatul sunt eu_E?
Cu,ovic a marcat apogeul a#solutismului european /i rancez. +u toate acestea
el a ost inluenţat ,e saturile mini/trilor săi? oarte competenţi@ Kean Faptiste
+ol#ert? 'e#astien le Preste? marc5iz ,e Vau#an sau rancois ic5el le :ellier?
marc5iz ,e Couvais. 'ta#ilin,u/i re/e,inţa la Versailles? un,e a construit un
comple ,e palate unic în lume? ,ar mo,el pentru restul uropei? Cu,ovic /ia
a#ricat o imagine ,e monar5 suprem? încon;urat ,e o +urte servilă /i
costisitoare? cu un #lazon impeca#il /i un cult la personalităţii ără prece,ent?
ceea ce ia a,us supranumele ,e "egele 'oare. Faz8n,use pe teoriile veriicate
ale mercantilismului $cunoscut în ranţa cu numele ,e col#ertism% Cu,ovic al
<Vlea a reu/it să str8ngă sume colosale ,e #ani necesari proiectelor sale. A
creat o armată mo,ernă? #ine ec5ipată /i numeroasă. 7u a negli;at lota care sa
#ucurat ,e marinari cele#ri ca Kean Fart sau Kean or#in. ortiicaţiile ri,icate
în vremea lui? capa#ile să acă aţă răz#oiului mai savant al secolului al <V
lea poartă numele creatorului său? stilul Vau#an. A avut relaţii ostile cu

5ug5enoţii pe care ia epulzat prin ,ictul ,e la auntain#leu ,in 16(&. A

intro,us DArticolele galicaneE prin care întărea puterea regelui în ,eavoarea
papalităţii.
Ca s8r/itul ,omniei lui Cu,ovic al <Vlea? ,eicitul #ugetar al
ranţei a atins? ,upă unele calcule? suma ,e 2?& milioane ,e livre? ,e 32 ,e ori
venitul net anual al statului. Prin cele 32 ,e răz#oaie purtate a ruinat ranţa?
lăs8n, în urmă sute ,e localităţi pustiite? emigrarea protestanţilor /i pier,erea
capitalurilor acestora /i mii ,e victime. +u toate acestea? prestigiu ranţei
atinsese o cotă ără prece,ent.
'uccesorul său? în v8rstă ,e & ani? a ,omnit cu a;utorul regenţei ,ucelui ,e
9rleans /i a car,inalului An,re *ercule leurJ $11&143%. +on,uc8n, regatul
cu pru,enţă /i mo,eraţie? ei au reu/it să resta#ilească parţial economia /i
inanţele ranţei. -upă ce? su# numele ,e Cu,ovic al <Vlea $14314%? noul
rege a preluat tronul? situaţia ranţei sa înrăutăţit ,in nou. >ncon;urat ,e
curtezane cele#re /i inluente ca Keanne Antoinete Poissone? marc5iza ,e
Pompa,our sau Keanne Fecu? a,ame ,u FarrJ? Cu,ovic al <Vlea a avut o
,omnie ,ezastruoasă? inanţele ranceze intr8n, ,in nou în criză. rma/ul său?
Cu,ovic al <Vlea $141!2% a încercat să salveze situaţia? ,ar ire
ne5otăr8tă /i sc5im#ătoare? inluenţat ,e soţia sa? aria Antoaneta /i ,e curte? a
renunţat la toate proiectele reormatoare pe care le iniţiase.
3. P9C:+A <:"7Q A "A7L >7 V"A V+*C

")
Pacea Gestalică $164(% cu mperiul /i :ratatul ,in Pirinei $16&!% cu 'pania?

a a,us ranţei? alături ,e o mărire teritorială în lan,ra? Cuem#urg sau
"ousillon? un prestigiu ecepţional. >n momentul urcării lui Cu,ovic al <Vlea
pe tron? regatul rancez era in,epen,ent politic ,e celelalte mari puteri /i avea
prepon,erenţă politică pe continent. Prin cumpărarea -unIerUueului ,e la
Anglia în 1661 î/i asigura /i o #ază re,uta#ilă pentru ,ezvoltarea lotei militare
împotriva 9lan,ei. +u toate acestea Cu,ovic a implicat ranţa întro serie ,e
răz#oaie care nu erau necesare. >ntre 166166( a purtat conlictul cunoscut ca
D"ăz#oiul ,e ,evoluţieE împotriva 9lan,ei? ără săi a,ucă avanta;e clare. A
urmat un al ,oilea răz#oi cu olan,ezii între 16216!. Aliaţi cu Anglia?
rancezii au inva,at Lările ,e Kos ,ar Pacea ,e la 7imegue $16!%? ,e/i
proita#ilă prin ocuparea provinciei ranc5e +ompte nu ia scos pe olan,ezi ,in
luptă. Pacea însă a marcat apogeul ,iplomatic al ranţei? lim#a ranceză
,evenin, lim#a oicială a ,iplomaţiei.
Cu,ovic a ,eclan/at /i "ăz#oiul ,e ! ani $16((16!%? inva,8n, ,in nou
9lan,a. -e ,ata asta? olan,ezii sau aliat cu o serie ,e prinţi $Fran,en#urg? ,e
eemplu%? 'avoia /i 'pania orm8n, Ciga ,e la Augs#urg. -e/i a o#ţinut
victorii importante? Pacea ,e la "JsGicI $16!% nu ia a,us nici un avanta;
semniicativ? în aara unor ortiicaţii ,e rontieră? iin, nevoită să restituie
teritoriile ocupate în conlict. 7ici #ine nu sa înc5eiat conlictul c8n, uropa
occi,entală sa conruntat cu o altă pro#lemă@ succesiunea la tronul 'paniei?
,isputată între Four#oni /i *a#s#urgi. "ăz#oiul? cu rezultate contra,ictorii? a

ruinat ranţa /i ia /tir#it prestigiul. :ratatele ,e pace ,in 113 ,e la trec5t /i
114 ,e la "asta,t impunea mari sacriicii ranţei care se ve,ea nevoită să
,emanteleze #aza ,e la -unIerUue? ce,a :erra 7ova /i restituia cuceririle ,e pe
malul st8ng al "inului? avanta;e o#ţinute în conlictele anterioare. >nsă
,iplomaţia ranceză a reu/it să impună pe tronul 'paniei pe ilip al Vlea ,e
Four#on.
oartea lui Cu,ovic al <Vlea a a,us o perioa,ă ,e pace regatului rancez
însă urma/ii săi au implicat ţara întro succesiune ,e conlicte militare?
cunoscute ca răz#oaiele D,e luE care? ără să a,ucă #eneicii? au ruinat /i mai
mult ranţa. "ăz#oaiele ,e succesiune la tronul Poloniei $13313&% /i
Austriei $14014(% /i "ăz#oiul ,e /apte ani $1&6163% au consinţit
pră#u/irea ranţei /i instaurarea supremaţiei maritime #ritanice. 'ingurele
avanta;e pentru statul rancez au ost încorporarea Corenei la 166 /i a +orsicii?
,oi ani mai t8rziu. ltimul conlict la care a participat ranţa Vec5iului "egim a
ost "ăz#oiul ,e in,epen,enţă a celor 13 colonii nor,americane care? ,e/i
victorios? nu ia ,at mari satisacţii? în aara umilirii Angliei. ranţa intra întro
nouă epocă? ce avea să sc5im#e ,ecisiv ,estinul ei /i al uropei.
1. +are sunt 'ările societăţii ranceze

2. Prezentaţi politica ranţei în vremea lui Cu,ovic
al <Vlea conorm principiului ,e guvernare `'tatul sunt
euE.
3. -e ce a ost alimentară politica eternă ranceză în epoca Vec5iului
"egim
#ezumat
Perioada nscris' ntre urcarea pe tron a ourbonilor /i "e%oluţie a r'mas
cunoscut' cu numele de +echiul "egim$ ?n acest inter%al. Franţa a nregistrat
nt>r&ieri n moderni&area structurilor de stat /i a societ'ţii n ansambul.
r'm>n>nd. dup' p'rerea speciali/tilor. ntr-un medie%al t>r&iu$ "egii din dinastia
de ourbon. n !runte cu Ludo%ic al *,+-lea au reu/it s' aduc' Franţei cun
prestigiu !'r' precedent. dar conser%atorismul social extrem. re&istenţa la re!orme.
intoleranţa religioas' /i situaţia !inanciar' de&astruoas' au nt>r&iat moderni&area
ţ'rii$

$i3liografie

 ,em? ,storia Franţei. a/i? 2002M
1(!1!1!%? Fucure/ti? 1!!(M
 +olum#eanu? 'ergiu? Valentin? "a,u? Lupta pentru supremaţia m'rilor$ De
 )aotte? Pierre? Le sicle de Louis *+. Paris? 1!33
 )răma,ă? lie? Franţa lui "ichelieu /i Ma&arin. a/i? 1!1M
 *azar,? Paul? Cri&a con/tiinţei europene. 67B8-669. Fucure/ti? 200M
 *ours? Fernar,? Ludo%ic al *+-lea /i curtea sa$ "egele. eticheta /i
curteanul$ 3seu istoric. +5i/inău? 2004M
 Cever? velJne? Pe e/a!od$ Maria Antoaneta. ultima regin' a Franţei.
Fucure/ti? 2001M
 a,aule? KacUues? ,storia Franţei. vol. ? Fucure/ti? 1!3M
 ousnier? "olan, . Monarhia absolut' n 3uropa (din secolul + p>n'
ast'&i#. Fucure/ti? 1!!!M
 :inaJre? arcelle? Madame de Pompadour$ Femeia care a condus Franţa
din umbr'. Fucure/ti? 200&M
 -e :ocUueville? Aleis? +echiul regim /i re%oluţia. )alaţi? 2002M
 :reasure? )eoreJ? "ichelieu /i Ma&arin. Fucure/ti? 2001M
 Valentin? "a,u? @ pagin' din istoria Franţei$ "egele 1oare. Fucure/ti?
1!4M
 =ilIinson? "ic5ar,? Franţa /i cardinalii 6768-6776. Fucure/ti? 2000M
 ,em? Ludo%ic al *,+-lea. Franţa /i 3uropa 6776-669. Fucure/ti? 2001M

+nitatea de 5nvăţare I7
#E,'!+?I- F#-)CEA*
1" Cauzele revolutiei

/" #evoluţia li3erală :1H=;81H;/>
" Guvernul revoluţionar şi teroarea iaco3ină

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă ,escopere caracterul revoluţionar al măsurilor luate ,e noua putere
politică ranţa
&. 'ă ,escrie situaţia internă /i eternă a ranţei în timpul +onvenţiei
7aţionale
6. 'ă relieeze principalele i,ei ,in Declaraţia Drepturilo @mului /i ale
Cet'ţeanului /i să le comenteze
. 'ă utilizeze sursele istorice pentru susţinerea unui punct ,e ve,ere
1. +AC "V9C:
9riginea revoluţiei ranceze tre#uie înţeleasă in contetul general al

,ezvoltării capitalismului? al ascensiunii #urg5eziei? al slă#irii puterii reale a
monar5iei /i al sc5im#ării raporturilor sociale ,in societatea ranceză.

Ca acest on, general sau a,ăugat o seamă ,e cauze speciice. 'tructura

sistemului inanciar rancez ,in veacul al <Vlea a intrat întro proun,ă
criză. 7umirea scoţianului Ko5n CaG în uncţia ,e inten,ent general al
inanţelor a a,us un prim cataclism #ugetului statului. +u a;utorul Făncii
"egale? el a creat +ompania ississippi? la 116? oerin, #ilete #ancare? ără
acoperire monetară. +8n, +ompania a ,at aliment? CaG a părăsit ţara?
cre,itorii răm8n8n, în/elaţi. 'oluţia ,e salvare a găsito un succesor al acestuia?
ac5ault ,YArnouville care a impus la 14! un impozit unic pe venit? le
%ingtieme? plătit ,e toate categoriile sociale. -oi ani mai t8rziu? primele ,ouă
stări au ost scutite ,e acest impozit care a ,evenit /i mai greu ,e ac5itat ,e
către starea a a.
"epartiţia proastă a inanţelor? costisitoarele conlicte militare /i
risipirea #ugetului ,upă revenirea +urţii la Versailles au ăcut imperios necesar
reormarea inanţelor. Primul ,intre marii inten,enţi ai lui Cu,ovic al <Vlea?
ales5er#es :urgot a li#eralizat comerţul /i economia? a împărţit mai ec5ita#il
uncţiile plătite ,in #uget /i a impus impozite pe proprietăţile unciare. Acest
apt ia atras ,isgraţierea în 16 /i înlocuirea sa cu KacUues 7ecIer. avorizat
,e o#ţinerea unui cre,it larg ,in me,iile #ancare elveţiene? el a agravat ,atoria
pu#lică ranceză. >n momentul pu#licării D D'rii de seam' c'tre regeE la 1(1?
în care erau trecute c5eltuielile +urţii? a ost sc5im#at cu +5arles Alean,re
+alone. Politica sa? #azată pe împrumuturi /i pe intro,ucerea unui impozit unic
pe venit pentru toată lumea ia atras? ca /i lui :urgot? ,isgraţierea. >n acest
contet? lui Comenie Frianne nu ia mai rămas ,ec8t soluţia incomo,ă a
convocării A,unării 'tărilor )enerale? în primăvara anului 1(!? pentru a găsi
soluţii pentru rezolvarea pro#lemelor inanciare ale ranţei.
Aii premergători revoluţiei sau caracterizat /i printro criză
socială ma;oră. -eavorizaţi ,e recoltele proaste ale ailor 1(1((? în prima
;umătate a anului 1(!? ţărănimea ,in 7orman,ia sau ranc5e +ompte sa
revoltat. venimentul cunoscut ca Darea 'paimăE sa maniestat prin revolte
ale populaţiei rurale? incen,ieri /i pier,erea încre,erii populaţiei în clasele
no#iliare. ai mult? criza politică ,eclan/ată ,e mo,ul ,ezastruos ,e
con,ucerea regatului? care a ,izolvat Parlamentele? a completat ta#loul. n
Fretagne sau -aup5ine sau îniinţat a,unării neautorizate care nu au mai
ascultat ,e ,eciziile luate ,e +urte /i rege.
n acela/i timp? i,eile ilozoilor rancezi ai secolului al <Vlea
$Voltaire? -i,erot? "ousseau%? impactul revoluţiei americane? i,eile politice
engleze ale lui Ko5n CocIe sau ale ilumini/tilor americani au contri#uit la
pră#u/irea regalităţii ranceze /i au ,esăv8r/it criza Vec5iului "egim.
2. "V9CLA CF"ACQ $1(!1!2%
'ertul ,e veac care separă Vec5iul "egim ,e "estauraţie nu are egal în

istoria ranţei. >n această perioa,ă? ranţa a sc5im#at mai multe regimuri /i a
suerit proun,e transormări. -ar toate acestea sau i,entiicat cu un mare
eveniment@ "evoluţia.

"evoluţia ranceză a ost împărţită în patru momente succesive@ revoluţia

li#erală? teroarea iaco#ină? -irectoratul /i epoca napoleoniană. Prim a etapă?
revoluţia li#erală a avut un caracter mo,erat? #urg5ez /i ,emocratic. a sa
,eclan/at în momentul în care revoltele no#ilimii provinciale? a 'tărilor
)enerale reunite la Versailles /i a ţărănimii a coincis cu revolta parizienilor care
la 14 iulie 1(! au ase,iat ortăreaţa Fastilia /i au capturat arsenalul. Parizienii
înarmaţi au ormat )ar,a 7aţională în runte cu mare/alul Ca aJette /i au
con,amnat Vec5iul "egim. Cipsit ,e spri;inul armatei a cărei oiţeri sau
revoltat? Cu,ovic al <Vlea a vizitat? la 1 iulie? Parisul. -in consi,erente
strategice? regele? îm#răcat în cocar,a tricoloră? a pactizat cu parizienii
promiţ8n, reorme.
>ntre timp? 'tările )enerale? convocate la Versailles încă ,in mai
1(! sau revoltat? reprezentanţii 'tării a a sau ,eclarat A,unare )enerală
iar la 1 /i 20 iunie sau eri;at în A,unare 7aţională +onstituantă. -upă aceste
evenimente? regalitatea a pier,ut ,ouă trăsături ,in puterea a#solută R puterea
nu mai venea ,e la -umnezeu ci ,e la naţiune R /i ,reptul ,e a ace legea R
aceasta? ,e acum încolo? ,epin,ea ,e un tet constituţional. area 'paimă
$rică% luase amploare in iulie astel că A,unarea 7aţională a votat D,ecretele
,in 4 augustE prin care au ost a#olite privilegiile eu,ale. 'ocietatea celor trei
stări a ost ,esiinţată.
rmătorul gest al A,unării a ost votarea la 26 august 1(! a
Declaraţia drepturilor omului /i cet'ţeanului inspirată ,in tetele similare ,in
Anglia anului 16(! /i Declaraţia de independenţ' american'. :etul
-eclaraţiei ,in 26 august pronunţa c8teva raze esenţiale cu ecou universal@
oamenii sunt Dli#eri /i egali in ,repturiE $art.1%? Dprincipiul oricărei suveranităţi
rezi,ă ,e la naţiuneE $art.2%? Dlegea era epresia voinţei generaleE $art.10%?
proprietatea este un ,rept inviola#il /i sacruE $art.1% etc.
>n octom#rie 1(! parizienii sau ,eplasat la Versailles? lau
capturat pe rege /i lau orţat să se mute la :uilleries? consinţin, victoria
Parisului asupra +urţii. Anul 1(! a ost anul pulverizării vieţii politice întro
paletă ,e orientări /i epresii politice concretizată în clu#urile revoluţiei. Astel?
la ,reapta vieţii politice eista un #loc unitar al no#ilimii regaliste con,us ,e
a#atele aurJ. Ca st8nga însă eistau mai multe organizaţii politice între care s
au remarcat D'ocietatea ,e la 1(!E? con,usă ,e mo,eraţi ca Ca aJette? a#atele
'ieJes sau marc5izul +on,orcet? a,epţi ai monar5iei constituţionale ,e tip
englez. D'ocietatea cor,elierilorE îniinţată ,e inginerul -uournaJ cuprin,ea
elemente mai ra,icale ca KacUues )eorge -anton? Kean Paul arat sau KacUues
*e#ert. D+lu#ul ,eputaţilor #retoniE con,us ,e raţii Camet5? Farnave sau
aimilian "o#espiere va ,eveni cele#ru ,upă numele a#aţiei în care î/i ţineau
/e,inţele@ '. aco#.
Anii 1!01!1 au ost ai marilor reorme întreprinse ,e A,unarea
7aţională +onstituantă. >ncă ,in ,ecem#rie 1(! a ost reormat /i organizat
a,ministrativ statul rancez. Astel? ranţa era împărţită în (3 ,e ,epartamente
su#,ivizate în ,istricte $aron,ismente%? cantoane /i comune. :oto,ată? a ost
legierată /i o reormă electorală prin care locuitorii? ,eveniţi cetăţeni ai ranţei?
au ost împărţiţi în activi /i pasivi electorali. Activii R 61B  votau ,ierit în

uncţie ,e venituri. >n noiem#rie 1(!? episcopul ,YAuton? +5. . :alleJran,

Perigor, a tră,at clerul /i a propus secularizarea ,omeniilor #isericii. Prin
Constituţia ci%il' a clerului ,in 1!0? ără acor,ul Papei sau regelui? preoţii au
,evenit uncţionari ai statului? organizarea ,e secole a #isericii ranceze iin,
zgu,uită ,in temelii. Au ost ,esiinţate taele eu,ale /i impus un impozit unic.
>n martie 1!1 sa creat un sistem metric unic pentru întreaga ţară. Prin
,esiinţarea vămilor interne sau pus #azele creării pieţei naţionale ranceze. Au
ost intro,use #ancnotele $asignate% ,e 1000 livre cu o ,o#8n,ă ,e &B. Xi
;ustiţia a ost reormată prin ,esiinţarea vec5ilor tri#unale /i îniinţarea unor
tri#unale penale în iecare ,epartament /i care ;u,ecau în #aza unui +o, penal
unic. +aracterul reormelor era însă unul mo,erat /i nu mulţumea pe toată
lumea cum o ,ove,e/te Dlegea Ce +5apelierE ,in iunie 1!1prin care li se
interzicea muncitorilor organizarea în asociaţii /i ,reptul la grevă? ceea ce a ,us
la apariţia coaliţiei ,e protestatari ,in st8nga e/ic5ierului politic. >n sc5im#? a
ost intro,us un cult al patriei? principalele săr#ători iin, legate ,e
evenimentele revoluţiei@ 14 iulie? 4 august etc.
"uptura ,intre rege /i rancezi se va a,8nci în iunie 1!1 c8n,
amilia regală a încercat să ugă ,in ranţa în eil ,ar a ost capturată la
Varennes? arestată /i rea,usă la Paris. n septem#rie 1!1? Cu,ovic a ost nevoit
să semneze Constituţia !rance&'$ +onorm tetului? ranţa ,evenea monar5ie
constituţională. )uvernul era monar5ic? puterea eecutivă iin, încre,inţată
regelui? care o putea eercita cu a;utorul mini/trilor. Puterea legislativă era
încre,inţată unei A,unări 7aţionale? unicamerale? compusă ,in reprezentanţi
ale/i. +onstituţia preve,ea toată legislaţia /i reormele luate între 1(! /i 1!1.
:itlul suveranului era ,e rege al rancezilor iar autoritatea superioară era ce a
legii. 9r,inele regelui nu putea i eecutate ,acă nu erau semnate ,e un
ministru ,e resort. nclusiv prerogativele ,e politică eternă aparţineau A,unării
legislative.
>n primii ani ai revoluţiei? ranţa a păstrat pace cu statele europene
însă în august 1!1? Austria /i Prusia au lansat D-eclaraţia ,e la PillnitzE prin
care ranţa era ameninţată cu intervenţia armată. -oar a#ilitatea lui :alleJran,?
,evenit ,iplomat? a păstrat Anglia întro neutralitate #inevoitoare in ace/ti ani.
n septem#rie 1!1 a ost aleasă A,unare 7aţională? primul
legislativ rancez ,ivizat in ,ouă ta#ere@ giron,inii sau la/tina? la ,reapta
,eţineau ma;oritatea /i iaco#inii sau untele? ra,icali ,e st8nga. 'u# presiunea
eternă? iaco#inii spri;iniţi ,e muncitorii parizieni R sanculotes R au ase,iat
Palatul :uilleries? in august 1!2 /i au înc5is amilia regală in înc5isoarea
:emple. 'u# presiunea insurecţiei populare? A,unarea 7aţională a votat la 21
septem#rie 1!2 a#olirea monar5iei /i proclamarea "epu#licii. -ata ,e 22
septem#rie a ,evenit prima zi a anului  al Ci#ertăţii.
3. )V"7C "V9CL97A" X :"9A"A A+9F7Q
'im#olul :erorii este g5ilotina /i aceasta este imaginea pe care cei mai mulţi
o au în minte c8n, se g8n,esc la "evoluţia ranceză. purări s8ngeroase?
cetăţeni înspăim8ntaţi? ,ictatură /i suprimarea li#ertăţilor@ toate asociate cu

:eroarea. +u toate acestea? :eroare răm8ne un episo, controversat /i sum#ru în

istoria revoluţiei.
Astel? încă ,in primele zile ale "epu#licii au ost organizate noi
alegeri pentru +onvenţia 7aţională în care intrau 200 ,e giron,ini? 100 ,e
iaco#ini /i o ma;oritate ormată ,in neutrii? asociaţi cu numele ,e la/tina sau
+8mpia. +onlictul ,intre giron,inii ma;oritari /i iaco#inii minoritari? ,ar
susţinuţi ,e sanculoţi? sa ,eclan/at în urma masacrelor ,in septem#rie c8n,
peste 1.100 ,e prizonieri ,in înc5isorile Parisului între care mulţi preoţi /i
no#ili au ost masacraţi. Procesul regelui care a ,us la con,amnarea /i
eecutarea sa la 21 ianuarie 1!3 a complicat ta#loul însă răz#oiul ,eclan/at ,e
coaliţia antirevoluţionară a ra,icalizat conlictul ,in +onvenţie. Pro#lemele
"epu#licii au ,evenit ,in ce în ce mai mari. Pe l8ngă pericolul etern /i gravele
pro#leme economice? locuitorii provinciei Van,eea sau răsculat. >n acest
contet? la 10 martie 1!3 a ost îniinţat :ri#unalul revoluţionar pentru
;u,ecarea contrarevoluţionarilor a;utat ,e agenţii naţionali ca Kosep5 ouc5S în
provincie. :ri#unalul ,icta legile +onvenţiei un,e iaco#inii /iau impus voinţa
susţinuţi ,e +lu#ul iaco#in /i ,e sanculoţi.
Ca 2 iunie 1!3? )ărzile 7aţionale au încon;urat +onvenţia /i au arestat
li,erii giron,ini. Pe 26 iunie a ost înc5isă Fursa? o zi mai t8rziu a ost ,ecretată
pe,eapsa cu moartea. >n septem#rie au ost înc5ise Făncile? ,upă ce în preala#il
useseră ,esiinţate 'ocietăţile pe acţiuni. :ot acum au ost impuse preţurile
maimale iar in noiem#rie a ost coniscat aurul plătit in asignate. n iunie 1!3
a ost intro,us un nou tet constituţional? Constituţia Anului , oarte egalitaristă?
cu i,ei etatiste? totalitare? ,e uniormizare prin care supraveg5erea cetăţenilor
,e către stat era totală. 9rganismul central al regimului? +omitetul 8ntuirii
Pu#lice? impunea teroarea la or,inea zilei? prin legea suspecţilor /i g5ilotinarea.
-iri;at ,e triumviratul aimilien "o#espierre? 'aint Kust /i )eorges +out5on?
+omitetul a ani5ilat at8t a,versarii giron,ini c8t /i vec5ii aliaţi ,in +lu#ul
cor,elierilor. "8n, pe r8n,? personalităţile marcante ale revoluţiei au ,ispărut
g5ilotinaţi sau asasinaţi@ KacUues *e#ert? K.). -anton? +amille -esmoulins?
Kean Paul arat. :eroarea economică /i politică a atins cote ne#ănuite. -upă
intro,ucerea calen,arului revoluţionar conorm căruia 7oua eră revoluţionară
începea cu 22 septem#rie a anului ? sa ,eclan/at procesul ,ecre/tinării. n ura
+omitetului pentru catolicism au ost ,istruse sau înc5ise #isericile. +ate,rala
7otre -ame a ,evenit :emplul "aţiunii ,upă ce in mai 1!4 a ost ,ecretată
eistenţa lui -umnezeu su# numele ,e iinţa supremă. Preoţii au ost constr8n/i
să renunţe sau să se căsătorească. n mai 1!4? :eroarea a atins apogeul. 3(B
,intre no#ilii /i 26B ,in clericii uci/i in timpul :erorii au ost g5ilotinaţi in
ultimele săptăm8ni.
n tot acest timp? ranţa a purtat un ,ur răz#oi cu coaliţia revoluţionară
austroprusacă la care au a,erat Anglia? 9lan,a? 'pania? 'ar,inia. n august
1!2 prusacii au inva,at ranţa ,ar au ost opriţi întrun entuziasm revoluţionar
neegalat la ValmJ $20 septem#rie% /i înr8nţi la Kemmapes $6 noiem#rie%. Ca
începutul anului 1!3 armata ranceză a trecut "inul în nor,? /i a inva,at
'avoia în su,? ,eţin8n, iniţiativa. n martie însă? armatele austriece au recucerit
Felgia iar 'pania a inva,at "oussillonul. -acă in vara aceluia/i an situaţia

militară sa sta#ilizat? iar in 1!4 #alanţa victoriei a înclinat ,in nou in avoarea
armatelor ranceze. Ca 26 iunie? rancezii au o#ţinut victoria ,e la leurus /i au
reocupat Felgia. >nsă conlictul a ost întrerupt ,e lovitura ,in ! t5ermi,or $2
iulie % 1!4.
>n momentul în care :eroarea atingea apogeul? "o#espierre sa retras ,in
viaţa politică? izol8n,use. +8n,? la ( t5ermi,or a revenit cu un ,iscurs conuz
/i înc8lcit? a provocat ,ezor,ine între comitete? sanculoţi /i +lu#ul iaco#in? sătui
,e :eroare? ceea ce a ,us la că,erea :riumviratului /i a apropiaţilor acestuia?
toţi iin, lic5i,aţi prin g5ilotinare la ! t5ermi,or.
#ezumat
,storicii au mp'rţit "e%oluţia !rance&' n dou' etape distincte re%oluţia
liberal' /i dictatura iacobin'$ Prima etap' s-a caracteri&at prin liberalism.
constituţionalism. moderni&are politic' /i social'. libert'ţi democratice. toate
cuprinse n docuemtnele re%oluţiei Declaraţia drepturilor omului /i
cet'ţeanului /i Constituţia de la 6;6$ 3tapa a consacrat trecerea de la
absolutismul monarhic la monarhia constituţional'$ A doua etap' a repre&entat
n esenţ'. o de%iere de la principiile democratice. spre o tiranie. marcat' de
excese /i teroare$ Perioada iacobin' a distrus monarhia /i a schimbat de!initi%
realit'ţile politice din Franţa$
$i3liografie
 Alma/? -umitru? C'derea astiliei$ "e%oluţia burghe&' din Franţa (6B;-
6;:#. Fucure/ti? 1!&!?
 FaczIo? FranislaG? Crimele re%oluţiei !rance&e. Fucure/ti? 200M
 uret? ranois? @mul romantic. a/i? 2000M
 ,em? "e!lecţii asupra re%oluţiei !rance&e. ucure/ti. 1!!2M
 ,em? "e%oluţia n de&batere. a/i? 2000M
 *o#s#aGn? ric? 3ra capitalului (6B:B-6B9#. +5i/inău? 2002M
 orga? 7icolae? Figuri repre&entati%e din istoria uni%ersal'. Fucure/ti?
2001M
 "alea? i5ai? Cele dou' Franţe. Fucure/ti? 1!62M
 'ie#urg? rie,ric5? "obespierre. Fucure/ti? .a.M
 -e :ocUueville? Aleis? +echiul regim /i re%oluţia. )alaţi? 2002M
 :oGnson? -uncan? Franţa n re%oluţie. Fucure/ti? 2000M

 Geig? 'tean? @rele astrale ale omenirii$ (Miniaturi istorice#. Fucure/ti?

1!(M
+nitatea de 5nvăţare 7
F#-)?- Î) ,#E(E- !+I )-2'!E') $')-2-#&E
1" #eacţia t4ermidoriană şi Directoratul

/" Franţa 5n vremea consulatului
" Imperiul )apoleonian

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă ela#oreze sc5ema noului regim politic ,in ranţa ,upă lic5i,area
aco#inilor
&. 'ă ,escopere cauzele care care au ,eterminat preluarea puterii ,e către
7apoleon Fonaparte
6. 'ă analizeze acţiunile lui 7apoleon? raport8n,ule la cuceririle revoluţiei
ranceze
. 'ă prezinte măsurile politice interne /i eterne ,in perioa,a imperiului
napoleonian
(. 'ă utilizeze sursele istorice pentru susţinerea unui punct ,e ve,ere
1. "A+LA :*"-9"A7Q X -"+:9"A:C
:5ermi,orienii ormau un grup amestecat ,in elemente iaco#ine? regicizi?

,eputaţi ai +8mpiei sau a,versari ai iaco#inilor. +eea ce îi ţinea împreună erau
avanta;ele /i #unurile ,o#8n,ite în "evoluţie. i au păstrat :ri#unalul
revoluţionar p8nă în 1!& pentru a lic5i,a ultimele resturi iaco#ine a căror +lu#
a ost înc5is. -e/i +onstituţia Anului  a ost suspen,ată /i legile terorii
înlăturate? situaţia economică nu sa îm#unătăţit. nsurecţiile populare ,in

germinal $1 aprilie% /i prarial $20 mai% 1!& provocate ,e oamete au ost

reprimate ,ur. Prarial a marcat s8r/itul sanculoţilor ca putere politică /i
militară.
>n 1!& noua +onvenţia a votat Constituţia Anului ,,, . +onorm tetului
constituţional? puterea eecutivă o ,eţinea un -irectorat ormat ,in & persoane
alese ,e legislativ? pentru o perioa,ă ,e & ani? ,ar c8te unul? ,esemnat prin
tragere la sorţi? tre#uia sc5im#at în iecare an. Puterea legislativă? #icamerală?
era ormată ,in Consiliul celor 988 cu rolul ,e a iniţia legile /i Corpul
b'tr>nilor $peste 40 ,e ani% cu 2&0 ,e mem#ri? avea un rol pon,erator. +8te
,ouă treimi ,in ace/ti mem#ri erau ale/i anual? ceilalţi iin, nevoiţi să se
retragă.
-eectele +onstituţiei? slă#iciunile -irectoratului /i revoltele
monar5i/tilor constituţionali au ,us la revolta ,in 13 ven,emiare c8n, 2&.000
,e parizieni înarmaţi au ase,iat +onvenţia. Ci,erul +onvenţiei? a#atele 'ieJes l
a numit pe t8nărul general Fonaparte să reprime revolta. -upă cea mai
s8ngeroasă mi/care populară? Fonaparte a rea,us lini/tea la Paris? care nu va
mai i periclitată p8nă în 1(30. Alegerile ,in 1! au a,us în +onvenţie 330 ,e
monar5i/ti care au intrat în poziţii c5eie ale statului. Ameninţarea monar5istă
con,usă ,e +arnot /i Fart5elemJ ia prile;uit lui Fonaparte? lovitura ,in
ructi,or $34 septem#rie %1! prin care &4 ,e ,eputaţi regali/ti au arestaţi /i
,eportaţi în )uJana. >nsă ,iicultăţile anilor 1!(1!! lau ăcut pe Fonaparte
să ,ea lovitura ,in 1( #rumar $! noiem#rie% 1!! /i să preia puterea.
>n plan etern? ,upă ! t5ermi,or situaţia sa lini/tit. Prusia? nemulţumită ,e
împărţirea Poloniei a ie/it ,in coaliţie în 1!& prin Pacea ,e la Fasel. Au urmat
9lan,a /i 'pania în acela/i an. >n 1!6 Anglia negocia cu ranţa un tratat ,e
pace ceea ce a permis armatelor ranceze să se reorganizeze. -acă armatele ,in
nor, a generalilor Kour,an /i oreau nu au avut succese spectaculoase? t8nărul
general Fonaparte /ia început ecepţionala carieră. :rec8n, Alpii în 1!6? a
o#ţinut în nor,ul taliei o serie ,e victorii ,e senzaţie la Co,i? Acole? "ivoli?
Veneţia. Austriecii înr8nţi au cerut pace c8n, Fonaparte se ala la Coe#en $1&0
,e Im. su, ,e Viena%. Pacea ,e la +ampo ormio a,ucea ranţei lini/tea /i
Lările ,e Kos austriece /i crea "epu#lica +isalpină? in,epen,entă ,e Viena /i
clientelară Parisului. >nsă am#ele ta#ere ve,eau pacea ca pe un compromis? un
armistiţiu menit să se pregătească ,e un nou conlict.
Fonaparte care a renunţat să atace ,irect Anglia a pornit o campanie
spectaculoasă în 1!( ,e#arc8n, la Alean,ria? în gipt. >n Fătălia pirami,elor
a z,ro#it cavaleria mamelucă /i a ocupat +airo. >nsă englezii au scuun,at lota
ranceză la A#uIir? #loc8n,ul pe Fonaparte. -e/i rancezii au inva,at 'iria? au
rămas izolaţi? ceea ce la ăcut pe general să ia o ,ecizie în,răzneaţă /i
controversată ,eopotrivă. Acesta a părăsit giptul? a trecut ,e lota engleză? /i?
cu a;utorul ratelui său Cucien /i a viitorilor săi mini/trii? :alleJran, /i ouc5S a
,at lovitura ,e stat ,in 1( #rumar 1!!.
2. "A7LA >7 V"A +97'CA:C

D'ol,at al "evoluţieiE? DuzurpatorE /i Don,ator al unei noi ,inastiiE?

7apoleon Fonaparte a traversat uropa ca învingător /i învins ,ar pe care a
zgu,uito ,in temelii acilit8n, instalarea la putere a noii #urg5ezii?
con,ucătoarea secolului care începea. l a a;uns în runtea ranţei prin lovitura
,in 1( #rumar $! noiem#rie% 1!!? răsturn8n, -irectoratul /i instaur8n, un nou
regim? cel al +onsulatului. Covitura ,in 1( #rumar a marcat un moment ,e
cotitură în istoria revoluţiei ranceze /i crucial pentru ,estinul uropei. 'uccesul
loviturii sa ,atorat spri;inului pe care cercurile #urg5eziei /i ale noilor
proprietari unciari susţinuţi ,e armată? lau acor,at generalului Fonaparte.
Pentru a/i pune în practică planurile ,e politică eternă? Fonaparte a
reorganizat statul căruia ia ,at o nouă constituţie? o #ună a,ministraţie /i un
sistem inanciar mo,ern. Constituţia Anului +,,, instaura principiul lui 'ieJes@
Dautoritatea vine ,e sus /i încre,erea ,e ;osE. a instaura +onsulatul în care
puterea aparţinea Primului +onsul? în persoana lui Fonaparte. l avea iniţiativa
legilor. -iscuta #ugetul? ,iplomaţia? răz#oiul /i numea persoane în aproape
toate uncţiile. +eilalţi consuli? mmanuel 'ieJes /i "oger -ucos $înlocuiţi
ulterior ,e +am#acSrSs /i Ce#run%? numiţi ,e Primul +onsul aveau uncţii
onoriice. Puterea legislativă era împărţită ,e mai multe a,unări@ 'enatul $60 ,e
mem#rii%? +onsiliul ,e 'tat $40 ,e mem#rii%? :ri#unatul $100 ,e mem#rii% /i
Cegislatura $300 ,e mem#rii%. Aceste a,unări se anulau reciproc iar sistemul
electoral #azat pe Cistele +omunală? -epartamentală /i 7aţională servea la
sta#ilirea uncţiilor nota#ilităţilor în care Primul +onsul opera alegerile ,upă
propria voinţă.
Puterea lui 7apoleon Fonaparte era consoli,ată ,e a,ministraţia centralizată
în care inisterul ,e ntere R în cea mai mare parte con,us ,e Kosep5 ouc5S R
avea un rol central. >n teritoriu? preecţii ,atorau loialitate Primului +onsul care
ia numit? asigurau or,inea /i inormau +onsulul asupra tuturor evenimentelor
,in ,epartamente. >n vremea +onsulatului a ost instaurat un riguros sistem ,e
tae /i impozite. A ost creată Fanca 7aţională a ranţei? au ost retrase
asignatele /i intro,us rancul? care a rămas sta#il în întreg secolul <<.
Fonaparte a reconciliat statul rancez cu catolicismul prin concor,atul ,in 1(01
cu Papa Pius al Vlea. ra recunoscut cultul catolic? ,rept religia ma;orităţii?
#iserica trec8n, su# autoritatea statului. -e asemenea? a renunţat la calen,arul
revoluţionar în 1(06. Xi sistemul ;uri,ic a ost reormat în spiritul ,orit ,e
Fonaparte. +o,ul civil ,in 1(04 airma s8r/itul privilegiilor? ,eplina
recunoa/tere a proprietăţilor? autoritatea /eului amiliei? li#ertatea muncii în
avoarea patronatului. +o,urile criminal /i penal au completat legislaţia
ranceză? mărin, autoritarismul regimului. 'istemul e,ucaţional a ost
reorganizat prin intro,ucerea unei ,iscipline militare. 'unt create noi licee /i o
niversitate imperială care controla programele /colare /i supraveg5ea
proesorii.
>n politica eternă? +onsulatul a mo/tenit o situaţie precară. Armatele
austriece erau pe "in iar lota engleză izola ranţa. >n acest contet? 7apoleon
a trecut Alpii la 1(00 /i ia z,ro#it pe austrieci la arengo $14 iunie% /i
*o5enlin,en $,ecem#rie 1(00%. Pacea ,e la CunSville $! e#ruarie 1(01% ia
rea,us ranţei Felgia /i malul st8ng al "inului. :oto,ată a impus Austriei să

recunoască in,epen,enţa repu#licilor Fatavă? *elvetă? +isaplină /i Cigurică.

Păstr8n, relaţii #une cu "usia? impun8n, 7eapolelui o pace umilitoare?
7apoleon a orţat Anglia să înc5eie Pacea ,e la Amiens $2 martie 1(02%? un
statuUuo care resta#ilea ,upă 10 ani pacea în uropa. 7umit prin ple#iscit
+onsul pe viaţă în 1(02? prestigiul său era la apogeu. >nsă? în căutarea unei
legitimări la con,ucerea ranţei? 7apoleon sa proclamat împărat ere,itar al
rancezilor la 1( mai 1(04. 'u# garanţia populară a unui alt ple#iscit /i cu
asistenţa religioasă a Papei Pius al Vlea? 7apoleon sa încoronat la 2
,ecem#rie 1(04? în tra,iţia lui +arol cel are.
3. P"C 7AP9C97A7
Politica internă ranceză în vremea mperiului a continuato pe cea a

+onsulatului. 7apoleon /ia întărit puterea. Cegislatura a ,evenit ,upă 1(02 o
a,unare ,ecorativă iar :ri#unatul a ost ,esiinţat în 1(0(M senatorii? a căror
număr a crescut la 120 erau numiţi ,e împărat ,upă 1(04. Principiul ere,itar pe
care a încercat săl impună în statele cucerite în avoarea amiliei sale a ost
satisăcut prin căsătoria sa cu aria Cuiza ,e *a#s#urg în 1(10 care ia ,ăruit
un mo/tenitor? cunoscut cu numele ,e 7apoleon al lea? împăratul "omei.
"estr8ngerea li#ertăţilor ,e eprimare /i acţiune a ,evenit un element
,einitoriu al guvernării autocratice a lui 7apoleon. Prin cenzură /i propagan,a
la care pictorii /i scriitorii +urţii /iau a,us aportul sa creat un cult al
personalităţii? culmin8n, cu săr#ătorirea zilei ,e na/tere? 16 august? cele#rată în
calen,arul catolic ca ziua '8ntului 7apoleon.
>mpăratul sa #azat pe ,ouă atuuri@ armata /i geniul său. Armata? etrem ,e
numeroasă? era loială? prin cointeresare sau prin i,elitatea aţă ,e generalul
victorios. )eniul său? ,e altel contestat? se #aza pe simţul etraor,inar al
terenului /i pe capacitatea ,e a presimţi logica a,versarului. +u un ,inamism
imperios? 7apoleon sa anga;at întro politică eternă ără prece,ent în istoria
ranţei. -rept răspuns la #loca,a navală engleză? 7apoleon a ocupat *anovra.
Anglia a coalizat Austria? "usia /i 'ue,ia împotriva ranţei. Ca 21 octom#rie
1(0&? lota engleză a o#ţinut victoria ,e la :raalgar înlătur8n, spectrul invaziei
ranceze în insulă. -ar 7apoleon a o#ţinut victoriile ,e la lm $octom#rie
1(0&% /i Austerlitz $2 ,ecem#rie 1(0&% R cea mai vestită victorie a sa R
,omin8n, prin pacea ,e la Press#urg $26 ,ecem#rie 1(0&% soarta continentului.
-eecţiunea politicii Prusiei care sa aliat cu "usia ia prile;uit lui 7apoleon o
ulgerătoare campanie culmin8n, cu victoriile ,e la Kena /i Auersta,t
$octom#rie 1(06% /i ocuparea Ferlinului. Ca 21 noiem#rie 1(06 7apoleon a
instituit locada Continental' împotriva Angliei? prin care ţările europene erau
constr8nse să sisteze relaţiile cu Anglia /i coloniile acesteia. "ăz#oiul cu Prusia
/i "usia a continuat /i în 1(0 cu #ătăliile ,e la Jlau $e#ruarie% /i rie,lan,
$iulie% c8n, ru/ii au ost nevoiţi să ceară pace. Prin :ratatul ,e la :ilsit $iulie
1(0% 7apoleon /i ţarul Alean,ru  î/i împărţeau continentul. "usia era scoasă
,in Polonia ,ar primea ,reptul ,e a ocupa inlan,a. :ratatul cu Prusia? semnat

tot la :ilsit ce,a ranţei inluenţa în lumea germană? '8ntul mperiu era
,esiinţat /i scotea Prusia ,in r8n,ul marilor puteri.
/ecul lui :alleJran, ,e al convinge pe împărat să înc5eie pace /i cu
Anglia a însemnat un moment ,e cotitură în istoria imperiului. :recerea
Portugaliei ,e partea Angliei ia permis lui 7apoleon să inva,eze Peninsula
#erică? în 1(0(. -e/i armatele spaniole au ost învinse u/or? populaţia civilă sa
revoltat împotriva armatelor ,e ocupaţie ,eclan/8n, un s8ngeros răz#oi ,e
guerilă. +onlictul avea să ,ureze p8nă la că,erea lui 7apoleon /i la o#ligat să
ţină în 'pania importante unităţi militare. n septem#rie 1(0(? 7apoleon sa
înt8lnit cu Alean,ru  la rurt? o#ţin8n, prelungirea alianţei rancoruse.
Alianţa ia permis să atace ,in nou Austria pe care a învinso la =agram $6
iulie 1(0!%. Pacea ,e la 'c5onn#run $octom#rie 1(0!% a impus Austriei
sacriicii teritoriale în A,riatica /i Polonia ,ar a consemnat ultimul succes al
împăratului rancez. Ca maimul apogeu? mperiul rancez reprezenta propriu
zis ranţa cu graniţele ei naturale impuse pe "in? Alpi /i Pirinei /i o serie ,e
teritorii aneate? con,use ,e la Paris în Piemont? Parma? :oscana? 'tatele
Papale? lliria /i ,in 1(10 9lan,a. Acestea au ost reorganizate a,ministrativ
,upă mo,elul rancez /i au primit legislaţia /i instituţiile ranceze. Alte state
tampon? con,use ,e ru,e ,in amilia Fonaparte sau a unor generali ai săi?
ormau un cori,or ce prote;a rontierele rancezeM între ele lveţia? 'pania?
7eapole? +one,eraţia "inului /i arele -ucat al Var/oviei? /i p8nă în 1(10
9lan,a.
Pe parcursul anilor 1(101(12 raporturile rancoruse sau ,eteriorat
,atorită nerespectării ,e către ţar a Floca,ei +ontinentale. Pentru a îngenunc5ia
Anglia? 7apoleon a consi,erat că tre#uie să lovească ,ecisiv în "usia. Astel? în
1(12? aliat cu Austria /i Prusia? împăratul a inva,at "usia. -upă Fătălia ,e la
Foro,ino $septem#rie 1(12%? 7apoleon a intrat în oscova? neapărată ,e
armatele ruse/ti. Proit8n, ,e in,ecizia lui 7apoleon ,ar mai ales ,e venirea
iernii? ţarul alat la 'anIt Peters#urg a reuzat să negocieze cu rancezii. >n
con,iţii vitrege armata ranceză sa retras în noiem#rie suerin, at8t ,e rig c8t
/i ,e atacurile armatei ruse/ti? cum a ost Fătălia ,e la traversarea Ferezinei.
-ezastrul ,in "usia nu a pus capăt imperiului napoleonian. >mpăratul a reu/it să
str8ngă o nouă armată cu care a ,at în DFătălia 7aţiunilorE? ,e la Ceipzig? în
octom#rie 1(13. +oaliţia europeană a o#ţinut victoria /i a inva,at ranţa în
,ecem#rie 1(13? intr8n, în martie în Paris. 7apoleon a ost o#ligat să a#,ice /i
să se retragă în insula l#a. >nsă epopeea napoleoniană nu sa înc5eiat aici.
1. Prezentaţi situaţia inanciară a ranţei înainte ,e "evoluţie.

2. +are au ost cauzele revoluţiei ranceze
3. Prezentaţi ,ocumentele revoluţiei /i însemnătatea lor.
4. +e a reprezentat teroarea iaco#ină

&. +um era împărţită puterea în vremea -irectoratului

6. +are au ost marile reorme luate ,e Fonaparte in perioa,a +onsulatului
. -escrieţi campaniile napoleoniene.
#ezumat
"e%oluţia !rance&' /i-a consumat n anii 6;:-6;; ultimele etape.
continu>nd procesul de moderni&are$ Dar pericolul extern a !orţat Franţa s'
duc' un r'&boi lung. !'r' perspecti%'$ ?n acest context. a str'lucit steaua
generalului =apoleon onaparte. care prin lo%itura de stat din 6B brumar. a
instaurat un nou regim politic$ =apoleon a repre&entat pentru !ranţa at>t un
despot legislator luminat c>t /i un dictator militar$ 3popeea sa militar' a adus
Franţei gloria e!emer'. dar a produs n spaţiul european pro!unde mutaţii. !'r'
posibilitatea ntoarcerii reale la +echiul "egim$ 1!>r/itul lui =apoleon a
nsemnat s!>r/itul nu doar a "e%oluţiei ci /i a puterii militare a Franţei dar a
marcat prin ideile re%oluţie ntregul continent$
$i3liografie
 FaczIo? FranislaG? Crimele re%oluţiei !rance&e. Fucure/ti? 200M
 +eau/escu? )5eorg5e? =a/terea /i con!igurarea 3uropei. Fucure/ti? 2004M
 coor,. -uţu? Alean,ru? 1ud-3stul 3uropean n %remea "e%oluţiei
France&e$ 1t'ri de spirit. reacţii. con!luenţe. Fucure/ti? 1!!4M
 )eJl? Pieter? =apoleon. pro /i contra. Fucure/ti? 1!6(M
 asson? rS,Sric? =apoleon /i iubirea. Fucure/ti?
 'tiles? An,rina? =apoleon. Franţa /i 3uropa. Fucure/ti? 2001M
 :arlS? . V.? =apoleon. Fucure/ti? 1!64M

+nitatea de 5nvăţare 7I
C')G#ES+! DE !- ,IE)- I SF)&- -!I-)?*
1" Congresul de la ,iena

/" Sfânta -lianţă

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă menţioneze /i să motiveze principiile /i i,eile care au stat la #aza
5otăr8rilor +ongresului ,e la Viena
&. 'ă precizeze o#iectivul 'intei Alianţe
1. +97)"'C - CA V7A

mperiul napoleonian a răsturnat or,inea europeană a/a cum a ost ea
instituită ,e secole. +ă,erea lui 7apoleon a pus uropa în aţa unei situaţii
para,oale. Pe ,e o parte? vec5ii monar5i urmăreau să restaureze or,inea

anterioară revoluţiei ranceze iar pe ,e altă parte i,eile revoluţiei inseminate în

uropa ,e mperiu a ,at na/tere unor noi realităţi.
Pe ! martie 1(14? la +5aumont? armatele celor patru mari puteri europene
R Anglia? Austria? Prusia /i "usia R semnau un tratat prin care se anga;au să nu
acă pace separată cu ranţa. Pentru prima ,ată o alianţă militară /i politică
semnată în timp ,e răz#oi era pusă să ,eli#ereze pro#lemele păcii /i să se păstreze
în vreme ,e pace. Cua na/tere conceptul ,e Dconcern europeanE ca un consens
general al tuturor marilor puteri europene. 'upranumit /i aeropag al păcii? cele
patru mari puteri consi,erate cu interese /i putere ,e ,ecizie nelimitate se anga;au
să rezolve pro#lemele ,e politică general europeană peste puterea ,e ,ecizie a
celorlalte state.
Ca 30 mai 1(14? era semnat :ratatul ,e pace ,e la Paris care statua
graniţele ranţei la nivelul anului 1!2? se sta#ilea pro#lema ,espăgu#irilor ,e
răz#oi /i a restituirii capo,operelor artistice ;euite ,e rancezi ,in teritoriile
ocupate. 'oţia lui 7apoleon? aria Cuiza primea pentru iul ei Parma? Piacenţa /i
)uastalla în sc5im#ul renunţării la tronul ranţei. ltimul articol preve,ea ca
pro#lemele păcii europene să ie ,iscutate în ca,rul unui congres ce urma să se
,esă/oare în capitala mperiului Austriac.
-esă/urat între noiem#rie 1(14 /i iunie 1(1& Dcea mai mare c5ermeză
internaţionalăE cum a ost numit? +ongresul ,e la Viena a rea/ezat 5arta politică a
uropei în uncţie ,e interesele celor patru mari puteri. -e/i principiul
legitimităţii a ost statuat ,e +ongres ca #ază a ,iscuţiilor? el a ost aplicat
eclusiv în interesul ranţei. ,eea că acel +ongres a restaurat con,ucătorii
legitimi tre#uie înlăturat pentru că principiul a ost ignorat în vestul )ermaniei? în
Polonia? 'aonia? 7orvegia? Lările ,e Kos austriece sau nor,ul taliei.
Ca propunerea ministrului ,e eterne rancez? +5. . :alleJran,Perigor,
sa creat un +omitet al con,ucătorilor ormat ,in opt state@ Austria? Anglia?
ranţa? Portugalia? Prusia? "usia? 'pania /i 'ue,ia. -e/i la +ongres au participat
216 ,elegaţii /i peste &00 ,e ,iplomaţi? marile pro#leme ale uropei au ost
rezolvate ,e reprezentanţii a cinci state@ Olement =. etternic5 ,in partea ţării
gaz,ă? 'teGart ". +astlereag5 al Angliei? +.V. 7esselro,e ,in partea "usiei?
rancezul :alleJran, /i von *ar,en#erg al Prusiei? ,ar practic ,isputa sa ,at între
primii trei.
Actul inal al +ongresului semnat la ! iunie 1(1& împărţea pro#lemele în
,ouă categorii@ trasarea graniţelor între statele europene /i pactul e,erativ al
)ermaniei. Astel? Polonia ,ispărea ,e pe 5artă răm8n8n, li#er ,oar ora/ul
+racovia cu o constituţie proprie ,ar su# protectoratul austroprusorus. 'aonia
pier,ea o serie ,e teritorii în avoarea Prusiei ,ar î/i păstra in,epen,enţa. Prusia
mai o#ţinea "enania /i =estalia însă ce,a *anovra în avoarea +asei regale
engleze care renunţa la titlul ,e prinţ elector al '8ntului mperiu în avoarea celui
,e rege ,e *anovra. Anglia reu/ea toto,ată să î/i mărească mperiul colonial cu
alta? +apul Funei 'peranţe? Antilele ranceze /i porturile ranceze ,in n,ia.
"usia o#ţinea arele -ucat al Var/oviei /i i se recuno/tea încorporarea inlan,ei
/i a Fasara#iei. Austria reintra în stăp8nirea nor,ului taliei cu Com#ar,ia /i
Veneţia? la care se a,ăugau stria /i -almaţia. -e asemenea? ,omina restul
peninsulei prin aria Cuiza care pose,a Parma? Piacenţa /i )uastalla? /i prin

ar5i,ucele ,e *a#s#urg care primea :oscana. Pe tronul 7eapolelui era resta#ilit

er,inan,  ca rege al +elor ,ouă 'icilii. Acest apt ia prile;uit lui etternic5 să
airme că Dpro#lemele italiene nu eistăE. 'ue,ia? care renunţa la inlan,a primea
7orvegia ce aparţinuse regatului ,anez. -atorită ,isputelor ,intre 'pania /i
Portugalia asupra 9livenţei? prima a reuzat să semneze tratatul iar ,elegatul său?
Pe,ro ). Ca#ra,or a părăsit +ongresul. Pe tronul ranţei era conirmat suveranul
legitim în persoana lui Cu,ovic al <Vlea tre#uin, să plătească o ,espăgu#ire
,e răz#oi ,e 00 milioane ,e ranci /i (00 ,e milioane pentru întreţinerea trupelor
,e ocupaţie.
Pe teritoriul vec5iului mperiu romanogerman a luat na/tere +one,eraţia
germană. ormată ,in 3( $ulterior 3!% ,e state? avea scopul D,e a păstra
securitatea internă /i eternă a statelor saleE /i tre#uia să împie,ice o eventuală
uniicare a )ermaniei. Avea un Fun,estag comun la ranIurt care era în apt o
a,unare permanentă a reprezentanţilor trimi/i ,e guvernele statelor +one,eraţiei
însă acesta era prezi,at ,e Austria. Prusia era eclusă iar unele state ca Fa,en?
*essa? ecIlen#urg sau ora/ele li#ere *am#urg /i Fremen nu au recunoscut
5otăr8rile +ongresului vienez. A ost resta#ilită +one,eraţia 5elvetică? mărită cu
tei cantoane $Valais? )eneva /i 7euc5atel% /i se 5otăra neutralitatea sa în orice
conlict european. -e asemenea? a ost creat /i statul Provinciile nite ale Lărilor
,e Kos? puse su# autoritatea regelui 9lan,ei ,in ,inastia ,e 9rania7assau.
Actul inal al +ongresului ,e la Viena a ost completat ,e c8teva
,ocumente aneă care sta#ileau@ a. ,esiinţarea comerţului cu sclaviM #.
reglementarea unui comitet al navigaţiei pe luviile uropei /i c. reglementarea
statutului ;uri,ic al agenţilor ,iplomatici. -e asemenea? la propunerea lui
+astlereag5 toate pro#lemele politice ale uropei tre#uiau ,iscutate ,e
D+oncernul europeanE în sistemul unor congrese /i conerinţe.
+ongresul ,e la Viena a resta#ilit pacea în uropa pentru mai #ine ,e 40
,e ani însă a realizat o operă imperectă. -ouă pro#leme c5eie nu au ost a,use în
,iscuţie /i nu au primit rezolvare@ pro#lema colonială? supusă voinţei Angliei /i
+5estiunea 9rientală? supusă voinţei "usiei.
>n momentul în care se negocia tetul inal al tratatului ,e la Viena?
7apoleon a părăsit nsula l#a /i a revenit în ranţa. Părăsit ,e armată Cu,ovic al
<Vlea a ugit în Felgia /i începea D,omnia ,e 100 ,e zileE ultimul episo, al
epopei napoleoniene. -ar coaliţia ,e la +5aumont a intervenit /i? la 1( iunie 1(1&?
la învins ,einitiv la =aterloo. Prizonier al armatei engleze? 7apoleon a ost
eilat în nsula '8nta lena un,e a murit la & mai 1(21.

2. '\7:A ACA7LQ
Pentru a contracara am#iţiile ,e politică eternă a "usiei? consi,erată

cea mai mare putere militară terestră a continentului? /i la intrigile lui
:alleJran,? ,iplomaţia engleză a semnat un tratat secret cu ranţa /i Austria
împotriva mperiului ţarilor. >n timpul D-omniei ,e 100 ,e zileE? 7apoleon?
care a ,escoperit tetul tratatului? la înaintat ţarului Alean,ru . 'copul acestui

gest era ,e a rupe alianţa marilor puteri însă Alean,ru nu a ,at curs intenţiilor
lui 7apoleon /i a preerat să elimine ,einitiv un rival consi,erat mai periculos
,ec8t alianţa antirusă.
Ca 26 septem#rie 1(1&? Alean,ru a ăcut cunoscut un ,ocument ,e
politică eternă? cunoscut su# numele ,e '8nta Alianţă. +u un caracter mistic
Dca urmare a #inecuv8ntărilor pe care Pronia +erească a găsit cu cale să se
pogoareE /i Dpe #aza a,evărurilor su#lime pe care le învăţăm ,e la '8nta
religie a 8ntuitorului nostruE? "usia orto,oă? Prusia luterană /i Austria
catolică au înc5eiat tratatul 'intei Alianţe. A,evărat pact al suveranilor? alianţa
instaura un sistem ,e securitate colectivă a monar5iilor împotriva mi/cărilor
revoluţionare /i naţionale ,in uropa. ,eile ,e ,rept internaţional ,in tet nu
erau noi. 'intetic ele erau@ principiul ec5ili#rului între marile puteri cu interese
nelimitate? principiul legitimităţii ce implica respectarea rontierelor precizate
,e +ongresul vienez? principiul restauraţiei suveranilor răsturnaţi ,e revoluţii /i
principiul acţiunii colective ,acă primele trei principii ar i ameninţate. niţial
Anglia a reuzat să a,ere la '8nta Alianţă? consi,er8n, tetul Dun monument ,e
misticism /i prostieE. >nsă în următorii 10 ani '8nta Alianţă? transormată întro
+va,ruplă Alianţă? ,upă a,erarea ormală a Angliei? sa transormat în centrul
atenţiei ,iplomaţiei internaţionale.
Primul +ongres al 'intei Alianţe a avut loc la Aila+5apelle în
1(1(. +u acest prile;? la cererea ţarului? ranţa a ost primită în r8n,ul marilor
puteri. Pe agen,a +ongresului sau alat@ pro#lema ,etenţiei lui 7apoleon?
retragerea trupelor ,e ocupaţie ,in ranţa? legislaţia internaţională a evreilor?
com#aterea pirateriei ,in e,iterana sau conlictul ,anezosue,ez privin,
,atoria norvegiană. A ost singurul congres care nu a întrunit conceptele politice
ale 'intei Alianţe ci a ,ez#ătut pro#leme generale ,e securitate în uropa.
>n 1(20 a iz#ucnit în 'pania o revoluţie li#erală care sa etins
repe,e în Portugalia? 7eapole /i Piemont? ameninţ8n, ec5ili#rul vienez.
+onsi,er8n, că evenimentele nu erau înt8mplătoare? Alean,ru a convocat
+ongresul ,e la :roppau în acela/i an. *otăr8rea luată a ost trimiterea unei
armate comune a marilor puteri pentru reprimarea mi/cărilor revoluţionare.
Puterile sau reînt8lnit la Cai#ac5? în 1(21? c8n, sa 5otăr8t ca Austria să
contri#uie la înă#u/irea revoluţiei ,in lumea italiană însă pro#lema spaniolă nu
a găsit rezolvare. +um în 1(21 a iz#ucnit /i mi/carea ,e eli#erare a grecilor ,e
su# mperiul 9toman? zonă în care sensi#ilitatea "usiei? ,ar /i a Angliei erau
mari? contra,icţiile ,intre puteri sau a,8ncit. '8nta Alianţă sa reunit întrun
congres la Verona în 1(22 /i sa 5otăr8t intervenţia ranţei în Peninsula #erică.
>nsă pro#lema spaniolă sa complicat prin iz#ucnirea revoluţiilor antispaniole
,in America Catină. nteresele marilor puteri erau at8t ,e ,ivergente înc8t au
paralizat alianţa. Alean,ru a acceptat să con,amne revolta grecilor ,e/i iniţial
ar i ,orit să o susţină. ranţa a reprimat revoluţia spaniolă ,ar Anglia? ,in
interese proprii? sa opus? a;ut8n, ,iscret pe spanioli. Poziţia Angliei care a
reuzat să acor,e spri;inul logistic pentru intervenţia ,in America ,e 'u,?
conlictul ,e interese anglorancez în 'pania? ,ar /i antagonismul angloaustro
rus în Falcani au ,inamitat '8nta Alianţă care nu a reu/it să genereze un
sisteme politic internaţional via#il.

inalul 'intei Alianţe a reprezentato revoluţiile ,in 1(30. z#ucnită la

Paris? în iulie 1!30? revoluţia sa etins repe,e. -upă mo,el rancez? în Felgia
sa ,eclan/at o mi/care naţională pentru o#ţinerea in,epen,enţei ,e su#
olan,ezi. +ontra,icţiile angloranceze au avorizat cauza Felgiei căreia i sa
recunoscut in,epen,enţa prin +onerinţa ,e la Con,ra? su# ,inastia ,e 'aa
+o#urg. "evoluţia sa etins /i in +one,eraţia germană? in FrunsGicI? 'aonia
/i *essa. ai mult? in Polonia sa ,eclan/at o revoluţie care a paralizat acţiunea
"usiei. Acesta a intervenit eicace in Polonia ,ar nu a mai ost capa#ilă să
lovească mi/cările revoluţionare ,in lumea germană /i Felgia.
-upă 1(30? '8nta Alianţă a rămas ,oar nominală iar ,eclan/area
"ăz#oiului +rimeei a ,esiinţato ,einitiv.
1. +um a apărut '8nta Alianţă /i ce a reprezentat ea

2. Prezentaţi +ongresele 'intei Alinaţe.
#ezumat
Congresul de la +iena cea mai mre cherme&' internaţional' din istorie”.
cum a !ost numit. a ncercat restaurarea %echilor realit'ţi politice. dinaintea
epopeei napoleoniene$ Dar principiile care au stat la ba&a negocierilor dintre
marile puteri au arcat un nou nceput n raporturile internaţionale$ Practic.
Congresul a deschis o nou' etap' n relaţiile internaţionale$
Pro!int>nd de nenţelegerile dintre marile puteri. state considerate cu
interese nelimitate. "usia a propus un proiect politic ambiguu. prin care s'
prote)e&e dinastiile europene de %alul re%oluţionar$ Pact al su%eranulor. 1!>nta
Alianţ' nu a generat un sistem politic internaţional. /i s-a pr'bu/it dup' dou'
decenii$

$i3liografie
 +iac5ir? 7icolae? ,storia relaţiilor internaţionale de la pacea 5est!alic'
(67:B# p>n' n contemporaneitate (6;:#. Fucure/ti? 1!!(M
 *ermet? )uJ? ,storia naţiunilor /i a naţionalismului n 3uropa. a/i? 200&M
 *o#s#aGn? ric? 3ra re%oluţiei (6B;-6B:B#. +5i/inău? 2002M

 9rieu? Kean? 0alleyrand$ 1!inxul nenţeles. Fucure/ti? 1!4M

 'tiles? An,rina? ni!icarea 4ermaniei 6B69-6B;8. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? ni!icarea ,taliei 6B69-6B8. Fucure/ti? 1!!(M
 :arlS? . V.? =apoleon. Fucure/ti? 1!64M
 ,em? 0alleyrand. Fucure/ti? 1!60M
 :aJlor? A. K. P.? Monarhia habsburgic' 6B8;-6;6B. Fucure/ti? 1!!(M
 Vergatti? "a,u Xtean? 1!>nta Alianţ' un model istorico-)uridic pentru o
niune 3uropean'. Fucure/ti? 2004M

+nitatea de 5nvăţare 7II
-)G!I- I F#-)?- Î) 2#I(- J+(*&-&E

- SEC'!+!+I -! 7I78!E-

1" -nglia
/" Franţa

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă ,escrie situaţia internă /i eternă a celor ,ouă puteri în prima ;umătate
a secolului al <<lea
1. A7)CA

uropa "estauraţiei nu era în întregime o uropă a#solutistă. area
Fritanie? ,e/i nu era o ,emocraţie perectă? era mult înaintea continentului cu
un regim parlamentar? parti,e politice /i suverani care respectau li#ertăţile
,emocratice.
Foala longevivului )eorge al lea? ,ezinteresul regentului aţă ,e
tre#urile politice /i lungul conlict cu mperiul rancez au creat în Anglia?
,evenită "egatul nit al arii Fritanii /i rlan,ei la 1(00? o serie ,e ,iicultăţi.
>ntre 1(11 /i 1(20 c8n, prinţul ,e =ales a asigurat "egenţa? Anglia a avut ,e
ăcut aţă unor grave contra,icţii. oarecele preţurilor? imposi#ilitatea
eportării pro,uselor in,ustriale? mi/cările lu,,iţilor $,e la numele lui 7e,
Cu,,% /i ecourile repu#licane au creat o gravă criză economică? socială /i
politică. :ul#urările ,in estul Angliei? inci,entul ,e la 'pa iel,s ,in 1(16 /i
masacrul ,e la anc5ester ,in 1(1! au o#ligat ca#inetele să reormeze
societatea engleză prin măsuri ,ure. >n contraparti,ă? lor,ul 'i,mout5 a ,at un
pac5et ,e legi numite Dlegile călu/uluiE? prin care erau suprimate li#ertatea
cuv8ntului? a întrunirilor /i presei? cre/tea puterea ;u,ecătorilor ,e pace? în
contra,icţie cu ,ocumentele revoluţiei engleze. rcarea pe tron a prinţului ,e

=ales su# numele ,e )eorge al Vlea $1(201(30% a pus Anglia în aţa unui
scan,al matrimonial ,ar ia permis accelerarea reormării legislaţiei engleze în
sens ,emocratic. n viaţa politică a continuat să ,omine parti,ul torrJ? ,evenit
+onservator? prin personalităţi tinere ca "o#ert Peel /i )eorge +anning? care au
urmărit promovarea intereselor capitalului in,ustrial /i comercial #ritanic in
lume. n timpul guvernării lor a ost creat primul 'erviciu poliţienesc mo,ern
$1(2!%? a ost ,at un nou +o, Penal? ,ar /i lucrătorii ur#ani au reu/it să se
organizeze in primele 'in,icate care să le apere interesele. Xi parti,ul G5ig?
,evenit Ci#eral? con,us ,e +5arles )reJ sa reorganizat? iin, promotorul
reormelor ,in ,eceniul V.
rma/ul la tron? =illiam al Vlea $1(301(3% a ost nevoit să
acă aţă ultimelor maniestări sociale violente. >n noiem#rie 1(30 a avut loc o
revoltă a muncitorilor nemulţumiţi ,e salarii. -e/i sa înc5eiat ără vărsare ,e
s8nge? represiunea aspră sa sol,at cu peste 4&0 ,e ,eportaţi în Australia. -e
numele lui =illiam se leagă guvernările li#erale /i victoria #urg5eziei
in,ustriale care a reu/it votarea unei noi legi electorale la 1(32. +onorm legii?
circumscripţiile electorale erau reîmpărţite ,upă criteriul ,emograic. Astel?
prin ,ispariţia Dt8rgurilor putre,eE /i ,istri#uirea man,atelor marilor ora/e
in,ustriale? #urg5ezia ,evenin, orţa ,ominantă în +amera +omunelor. -upă
reorma electorală? vreme ,e un ,eceniu? con,ucerea eecutivului au avuto
li#eralii lui +5arles )reJ p8nă în 1(34 /i apoi a lor,ului erl#ourne p8nă în
1(41. 9 altă realizare a epocii a ost trecerea ,e la mercantilism la li#eralismul
economic. Prin DCiga împotriva legii cerealelorE? in,ustria/ii ,in anc5ester au
reu/it să convingă guvernanţii să înlăture taele vamale /i măsurile
protecţionismului? politică legată ,e numele ministrului =illiam *utc5inson.
Anglia /ia ,esc5is comerţul către lume /i a ost campioana li#ersc5im#ismului
în întregul secol <<. Cegislaţia li#erală a ost completată ,e Cegile uncii
prin care limitată munca pentru copii /i emei sau se reglementa ,urata zilei ,e
muncă $1(33%. >n 1(34 era votată Cegea săracilor care îi punea su# protecţia
legilor statului /i în 1(3& era ,ată Cegea corporaţiilor municipale. Acestea ca /i
Cegea ,e a#olire a sclava;ului în coloniile #ritanice ,ove,eau o societate matură
care a ,epă/it ,iicultăţile anului 1(1&
>n ,omeniul politici eterne? ,iplomaţia engleză a avut rezerve în a spri;ini
'8nta Alianţă? opun8n,use principiului intervenţiei împotriva revoluţiilor ,in
statele europene. -upă ce a înc5eiat conlictul cu 'tatele nite ale Americii la
1(12? sa implicat în mperiul 9toman pentru a contracara interesele "usiei în
zonă. >n 1(3(? a reu/it să semneze cu Poarta otomană un avanta;os tratat
economic. A susţinut in,epen,enţa )reciei /i a Felgiei? o#ţin8n, acor,ul
concernului european pentru acest lucru. >n 1(3!1(42 a ,us Drăz#oiul opiuluiE
cu +5ina căreia ia impus un tratat umilitor. >n 1(40 a acor,at statutul ,e
,ominion +ana,ei prin care aceasta primea ,reptul ,e autoguvernare? sistem
care va cuprin,e ulterior /i alte colonii.
>n 1(3? c8n, nepoata lui =illiam a a;uns pe tron su# numele ,e regina
Victoria? Anglia era pregătită să ,evină Datelierul lumiiE /i marea putere
mon,ială care va ,omina veacul al <<lea? perioa,a cunoscută în istoria
Angliei ca /i epoca victoriană.

1. +are au ost ,iicultăţile Angliei ,upă răz#oiele napoleoniene

2. +um a reu/it Anglia să se mo,ernizeze în prima ;umătate a secolului
al <<lea
2. "A7LA

"egimul instaurat in ranţa ,upă 1(14 a reprezentat un eperiment

constituţional împărţit între "estauraţie $1(141(130% /i onar5ia ,in iulie.
+are a consinţit cuceririle li#erale ,in 1(!. -ocumentul care a marcat epoca a
ost Charta constituţional' acor,ată la 4 iunie 1(14 ,e regele Cu,ovic al
<Vlea. +u o serie ,e limite aţă ,e tetul un,amental ,e la 1!1? Charta
respingea suveranitatea poporului întro ranţă în care autoritatea rezi,a ,e la
suveran. Puterea eecutivă era împărţită ,e rege /i ,e mini/trii numiţi ,e acesta.
Cegislativul? împărţit între +amera Pairilor /i +amera -eputaţilor ,iscuta legile
care erau iniţiate ,e suveran. -oar mem#rii +amerei -eputaţilor erau ale/i ,e
electorat ,ar în #aza unui vot cenzitar care mic/ora numărul alegătorilor la ,oar
!0.000. Cimitele Chartei se reereau /i la airmarea li#ertăţii religioase?
catolicismul iin, ,oar ,eclarat religie ,e stat. +u toate acestea tetul
constituţional recuno/tea cuceririle politice /i sociale ale "evoluţiei@ egalitatea
în aţa legii? li#ertatea in,ivi,uală? ,reptul la proprietate? accesul tuturor la
uncţii.
-omnia lui Cu,ovic al <Vlea $1(141(24% a ,e#utat cu un moment
s8ngeros. >ntre octom#rie 1(1& /i septem#rie 1(16? în #aza unei legi
ecepţionale cunoscută su# numele ,e D+amera ,e negăsitE au ost uci/i zeci ,e
#onaparti/ti ,in timpul D-omniei ,e 100 ,e zileE /i înc5i/i sau ,eportaţi alte
c8teva mii? ultima crimă a mitraliorului ,in CJon? Kosep5 ouc5S. Primul /e al
guvernului ranţei? ,ucele ,e "ic5elieu a ,esiinţat D+amera ,e negăsitE ,ar nu
a reu/it să c8/tige alegerile ,in 1(1( avoriz8n, instalarea guvernului -ecazes.
>n acest timp viaţa politică ranceză sa împărţit între parti,a ultraregali/tilor lui
Fonal, /i aistre? partizani ai monar5iei a#solutiste /i gruparea ,e opoziţie
constituită ,in elemente li#erale ale #urg5eziei? a,epţi ai i,eilor revoluţiei ,e la
1(!? în ;urul lui Fen;amin +onstant sau ra,icalii lui Auguste :5ierrJ /i
A,olp5e :5iers. -upă o scurtă guvernare în 1(20? ultraregali/tii îl impun pe
contele ,e Vill[le le /eia +onsiliului ,e ini/trii. 9 primă victorie a lor a ost
intro,ucerea votului ,u#lu care ăcea ca o pătrime ,in electorat? plătitori ai unui
impozit mai mare să ai#ă ,rept la ,ouă voturi? avoriz8n, ta#ăra regalistă.
'uccesorul lui Cu,ovic? +arol al <lea $1(241(30%? un intransigent? a
cărui măsuri au întărit autoritatea regali/tilor? a lovit în parti,a li#erală prin
legile presei? a sacrilegiului /i a ,reptului la mo/tenire9poziţia a avut succes

,oar prin activitatea în ca,rul legal? ,estul ,e limitat? al presei /i al activităţii

parlamentare.
>n 1(2(? ca#inetul ultraregalist a lui Kules ,e Polignac a început lupta
împotriva opoziţiei. Ca 2& iulie 1(30? patru or,onanţe etraor,inare au suprimat
li#ertatea presei? a ost ,izolvată +amera -eputaţilor? a ost mo,iicată legea
electorală /i au ost anunţate noi alegeri. 9poziţia ,in ;urul lui :5iers /i a
ziarului DCe 7ationalE? societăţile secrete ,ar mai ales păturile sărace pariziene?
au ,eclan/at la 2 iulie? o nouă revoluţie. -iri;aţi ,e #urg5ezie /i ,e Ca aJette?
cu acor,ul ,ucelui ,e 9rleans? insurgenţii au înr8nt armata? au cucerit palatele
regale /i lau o#ligat pe +arol să plece în eil. Ca 2! iulie revoluţia era înc5eiată
iar la ! august era proclamat rege Cu,ovic ilip ? ultimul monar5 al rancezilor.
l a revizuit Charta? a#olin, cenzura? ,8n, iniţiativa legilor +amerelor /i
co#or8n, censul electoral /i v8rsta electoratului. +atolicismul nu mai era religie
,e stat? intro,uc8n,use ormula +oncor,atului napoleonian. "evoluţia ,in iulie
a marcat victoria suveranităţii naţionale /i a #urg5eziei li#erale.
-omnia lui Cu,ovic ilip  $1(301(4(% nu a ost scutită ,e tul#urările
,in vremea "estauraţiei. )uvernul lui +asimir Perier /i succesorii săi sau
conruntat cu revoltele ţesătorilor lionezi $1(31%? a repu#licanilor ,in Paris
$1(34% sau tentativa ,e lovitură ,e stat a lui Cu,ovic Fonaparte la 1(36.
Cegislaţia epocii concretizată în Cegea )uizot asupra instrucţiunii pu#lice
$1(33%? Cegea :5iers asupra lucrărilor ,e utilitate pu#lică $1(33% sau Cegea
+ăilor erate ,in 1(42 au tins să ,ezvolte economic ranţa ,ar /i să întărească
puterea regelui? ten,inţă maniestată mai ales ,upă 1(40. -eceniul al Vlea a
reactualizat legen,a napoleoniană? guvernarea )uizot ,in anii 1(401(4( iin,
una conservatoare? ceea ce a a,8ncit conlictul cu opoziţia. +riza economică ,in
1(46? nemulţumirile sociale /i ra,icalizarea opoziţiei va ,uce la iz#ucnirea celei
,e a treia revoluţii care va înlătura ,einitiv monar5ia? ca ormă ,e stat în
ranţa.
>n plan etern? ranţa a reu/it la 1(1( să scape ,e armatele ,e ocupaţie?
să intre în alianţa marilor puteri /i să ie primită în Dconcernul europeanE. >n
1(22 a participat la reprimarea revoluţiei spaniole cu o armată ,e 100.000 ,e
militari con,u/i ,e ,ucele ,e Angouleme. Pentru a atrage atenţia ,e la gravele
pro#leme interne? la 1(2!? ca#inetul Polignac /i +arol al <lea au inva,at
Algeria? sol,ată cu ocuparea Algerului la 1(30 /i punerea primilor pa/i în
on,area noului mperiu colonial. Politica eternă ,e pace? poziţia lui Cu,ovic
ilip  care nu era ,ispus să ;oace rolul ,e campion al revoluţiilor ,e la 1(30 /i
înţelegerile cu Anglia au ost consi,erate umilitoare pentru onoarea naţională /i
au contri#uit la că,erea monar5iei ,in iulie.

1. >n #aza cărui ,ocument a ost legitimată "estauraţia /i ce el ,e

regim implementa el
2. Prezentaţi politica ranţei în vremea "esatauraţiei.
#ezumat
Anglia a continuat n prima )um'tate a secolului al *,*-lea modeni&area
politic' /i instituţional'. marc>d decisi% trecera la onarhia constituţional'$ Pe
de alt' parte. de&%oltarea economic' !'r' precedent. generat' de re%oluţia
industrial'. a trans!orat Marea ritanie n principala !orţ' poliitc' mondial' /i
n „atelier al lumii”$
Paralel. Franţa. re%enit' la monarhia constituţional'. a nregistrat ultimele
etape ale con!lictului dintre dinastia ourbon /i !orţele politice noi. care
militau pentru oderni&area dup' modelul engle&$ "e%oluţia din iulie /i cea de la
6B:B au ncheiat de!init istoria monarhiei !rance&e. moderni&>nd statul. n sens
republican$
$i3liografie
 +5arles,Gar,s? :.? "ic5ar,son? 0hey sa5 it happen$ An Anthology o!
3ye5itnessNs Accounts o! 3%ents in ritish History 67B;-6B;. 9or,?
1!6&M
 +lot? *ug5? ,storia Londrei. Fucure/ti? 2000M
 -Smier? rancis? La France du *,* siexle. 6B6:-6;6: ? Paris? 2000M
 uret? ranois? @mul romantic. a/i? 2000M
 ure/an? +amil? Vianu? Alean,ru? Păiu/an? ".? Do5ning 1treet 68M +lu;
7apoca? 1!(4M
 ,e =aresUuiel? mmanuel? Nvert Fenoît? Histoire de la "estauration. 6B6:-
6BE8$ =aissance de la France moderne ? Paris? 2002M
+nitatea de 5nvăţare 7III
CA )"A7Q >7 P"A KQ:A: A '+9CC AC <<CA

Cuprinsul 5nvăţării
1" Imperiul -ustriac

/" Confederaţia germană şi 2rusia

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă analizeze politica Austriei în timpul lui etternic5
&. 'ă evi,enţieze actorii care au ,eterminat consoli,area Prusiei
1. P"C A':"A+
"evoluţia ranceză a ,eterminat pe *a#s#urgi să revizuiască opera

reormatoare ioseinistă pentru a nu a,8nci contra,icţiile sociale st8rnite ,e
i,eile revoluţionare. Ceopol, al lea $1!01!2% /i rancisc al lea $1!2
1(06? proclamat rancisc  al Austriei în 1(06% au intro,us o severă cenzură /i
au apelat la armată /i #iserică pentru a împie,ica răsp8n,irea i,eilor
revoluţionare.
Politica internă a mperiului Austriac a rămas cea anterioară anului 1(!
guvernarea ţării #az8n,use pe ,inastie? #iserica catolică? armată /i #irocraţie.
>mpăratul rancisc  $1(061(3&% a a#olit vec5iul +onsiliu aulic ,e stat /i a
îniinţat +onerinţa ini/trilor pe care îl prezi,a? /i un parlament
nereprezentativ pe care nu la convocat nicio,ată. rma/ul său? er,inan, 
$1(3&1(4(%? epileptic /i senil sa #azat pe ar5i,ucii rancisc +arol /i Ko5ann ,e
Austria în con,ucerea tre#urilor imperiale. i au creat un curent naţional
proaustriac prin a#ricarea unor sim#oluri ale Austriei care să o ,ierenţieze clar
,e restul lumii germane. >nsă epoca este mai #ine ilustrată ,e cancelarul
Olement =enzel von etternic5? un conservator incura#il care consi,era
naţionalismul /i li#eralismul ca iin, actorii ,estructivi ai or,inii tra,iţionale.
'istemul impus ,e etternic5 sa #azat pe -epartamentul Poliţiei /i mai ales pe
Poliţia secretă? o reţea ,e spioni? cenzori /i inormatori neoiciali care tre#uia să
creeze o i,eologie ,e stat /i să ţină Austria ,eparte ,e realităţile uropei.

-in punct ,e ve,ere economic mperiul Austriac a ,emarat greu în secolul

al <<lea. -upă o mare inlaţie care a necesitat un împrumut etern /i masive
emisiuni ,e mone,ă58rtie? Austria a avut ,iicultăţi /i în vremea răz#oaielor
napoleoniene. -acă Floca,a +ontinentală a scăpat Austria ,e concurenţa
Angliei? eliminarea ei a ,us la un nou recul a pro,uselor manuacturate
austriece. +u toate acestea? mperiul Austriac a înregistrat cre/teri economice
semniicative în ,eceniile următoare? mai ales în in,ustriile mătăsurilor?
pro,uselor ,e lu? a ceramicii? a instrumentelor muzicale? a #erii. Xi în
agricultură? prin intro,ucerea unor te5nici mo,erne sa înregistrat o cre/tere
me,ie anuală lentă ,ar constantă p8nă la criza economică ,in 1(46. 9 serie ,e
,omenii ca cele ale lui eli von 'c5Gartzen#erg sau von Cic5tenstein au
,evenit erme capitaliste. Austria a ost un promotor al construcţiilor căilor
erate? Viena iin, legată ,e )raz? 'alz#urg? Veneţia? :riest? Praga printro reţea
,e peste 1600 Im.
'istemul eternic5 sa #azat pe o armată numeroasă care ,epă/ea
capacitatea inanciară a statului austriac. 'entimentul ,e insecuritate /i
pro#lemele naţionalităţilor lau o#ligat pe cancelar să acor,e 40B ,in #ugetul
statului Dpă,urii ,e #aioneteE pun8n,ul în opoziţie cu Oolovrat.
i/cările naţionalrevoluţionare ,in mperiu nu au înt8rziat să apară.
i/cările ,in universităţile germane ,in 1(1? ale car#onarilor italieni con,u/i
,e 'ocietatea :8năra talieE la 1(20? răm8ntările ţărăne/ti ,in :ransilvania ,in
1(31(3( sau revolta ce5ilor ,in Praga ,e la 1(44 sunt ,oar c8teva eemple.
7aţionalismul mag5iar a reprezentat o ,iicultate ma;oră pentru etternic5?
li,eri ca stvan 'zec5enJi sau Ca;os Oossut5 cer8n, autonomie pentru unguri /i
intro,ucerea lim#ii mag5iare în a,ministraţia ,e stat. >n 1(46 a avut loc revolta
no#ilimii poloneze ,in )aliţia. "eprimarea ei sa sol,at cu anearea +racoviei
la mperiul Austriac.
>n politica eternă? mperiul Austriac a căutat să menţină tratatele semnate
la Viena. +ancelarul etternic5 a ,ominat întrunirile ,iplomatice europene /i în
numele 'intei Alianţe a intervenit pentru reprimarea revoluţiei italiene ,e la
1(20 /i a celei germane ,e la 1(30. Prin +onvenţia ,e la unic5graetz ,e la
1(33 a rea#ilitat concertul european iar ca a,versară a naţionalismului a
neutralizat Prusia în tentativa ei ,e a uniica statele germane.
2. +97-"ALA )"A7Q X P"'A
+onglomeratul politic al '8ntului mperiu german a ,ispărut la începutul

secolului al <<lea. +ontra,icţiile interne? revoltele ţărăne/ti? mi/cările
,emocratice? i,eologia revoluţionară propovă,uită ,e spirite ca )oet5e? ic5te?
Oant? *egel au măcinat un,aţiile unui imperiu anacronic. >nsă victoriile
ranceze ,e la Austerlitz /i KenaAuersta,t au ,esiinţat #ătr8nul e,iiciu politic
înlocuit cu arele ,ucat Ferg /i ,in 1(06 cu +one,eraţia "inului. ntro,ucerea
reormelor li#erale au ,us la mutaţii sociale /i la mo#ilitatea populaţiei ,rept
con,iţie pentru ,ezvoltarea economică în sens capitalist ,e mai t8rziu. Pe ,e
altă parte? măsurile ar#itrare intro,use ,e rancezi au ,at na/tere unui sentiment
,e respingere a ,ominaţiei ranceze ca un concept revoluţionar /i romantic.

Asistăm la na/terea sentimentului naţional? ,e la naţionalismul cultural al ui

*er,er la cel politic care va i motorul evoluţiei istorice ulterioare.
-upă că,erea lui 7apoleon /i prin 5otăr8rile +ongresului ,e la Viena a
ost creată +one,eraţia )ermană alcătuită ,in 34 ,e monar5ii $ulterior 3&% /i
patru ora/e li#ere $*am#urg? Cu#ecI? Fremen? ranIurt%. ăsura nu însemna
realizarea unităţii germane ci crearea unei organizaţii conservatoare cu scopul
păstrării integrităţii /i securităţii statelor mem#re. +on,usă ,e o -ietă
$Fun,estag% comun la ranIurt? prezi,at ,in 1(16 ,e Austria? +one,eraţia nu
avea un con,ucător comun? o legislaţie /i un eecutiv comune? nici măcar
cetăţenie comună iar? pe ,easupra? un singur vot negativ în -ietă anula ,ecizia
comună a acesteia.
Prolierarea societăţilor secrete ,ar /i a celor stu,enţe/ti oiciale au ,us la
tul#urări ca cele ,e la =art#urg ,in 1(1? cu un pronunţat caracter naţionalist.
Prin -ecretele ,e la Oars#a, ,e la 1(1!? orţele conservatoare con,use ,e
Austria au limitat ca,rul legal ,e maniestare a li#eralismului /i a
naţionalismului. Ca 1(30 în FrunsGic5? 'aonia? *essa? Favaria? Fa,en /i
=urtten#erg au iz#ucnit revoluţii li#erale. -e/i reprimate ,e orţele austriece în
FrunsGic5 /i 'aonia au ost intro,use +onstituţii li#erale iar în Favaria sau
Fa,en? parti,ele ,e opoziţie au c8/tigat locuri în Parlamente. -upă estivalul ,e
la *am#ac5 ,e la 1(32? regii Favariei au întărit controlul politicii interne
ra,icaliz8n, naţionali/tii. >n 1(33 o revoltă armată a stu,enţilor a e/uat în
încercarea ,e a lua cu asalt -ieta germană. Anii Y40 ai secolului << au
înregistrat oscilaţii în lupta politică. i/cările naţionaliste au găsit epresie prin
îniinţarea D)azetei germaneE $-ie -eutsc5e eitung% sau prin întrunirea ,e la
*ippen5eim ,in 1(4. Anul următor avea să arunce în luptă cele ,ouă orţe
antagonice ,e pe continent.
-ezastrele Prusiei ,in 1(06 au impus un proces ,e regenerare con,us ,e
#aronii Oarl von 'tein /i Oarl von *ar,en#erg. +ei ,oi au ,emarat un proces
reormator în a,ministraţia statului? au întărit statalitatea iar sistemul ,e
recrutare /i instruire a armatei a ost ra,ical mo,iicat. Pe ,e altă parte? crearea
/colilor naţionale germane? su# egi,a niversităţii ,in Ferlin? con,use ,e
=il5elm von *um#ol,t a ,us la airmarea unei i,eologii speciice av8ntului
naţional în prima ;umătate a secolului al <<lea. "egii Prusiei? rie,eric5
=il5elm al lea $1!61(40% /i rie,eric5 =il5elm al Vlea $1(401(61% au
reu/it să se încon;oare ,e cola#oratori inspiraţi care au rea,us Prusia între
marile puteri europene. >n urma +ongresului ,e la Viena? statul prusac a ,evenit
egal ca teritoriu /i populaţie cu mperiul Austriac iar ,in punct ,e ve,ere
economic? în "enania /i =estp5alia sau pus #azele in,ustrializării. Prin legea
tariului ,in 1(1( au ost a#olite ,ierenţele ,intre ora/ /i sat? transorm8n,
Prusia întro unitate economică ără #ariere vamale interne.
>n 1(1(? ,oi uncţionari otz /i aasen? au iniţiat i,eea ,e a realiza
unitatea vamală a lumii germane su# con,ucerea Prusiei. -upă semnarea
convenţiilor vamale cu *essa-armsta,t $1(2(% /i Favaria=urtten#erg $1(33%?
la iniţiativa economistului rie,eric5 Cist? pe 1 ianuarie 1(34 a ost creată
niunea Vamală )ermană $ollverein%. +uprinz8n, 1( state /i peste 23 ,e
milioane ,e locuitori? niunea ,esiinţa #arierele vamale interne /i ,emara

procesul uniicării monetare /i a sistemului metric? în lumea germană. -e

asemenea? prin eliminarea Austriei ,e pe piaţa germană? t5alerul prusac o#ţinea
supremaţia în spaţiul german /i a,ucea Prusia în postura ,e contracan,i,ată
serioasă la uniicarea politică a )ermaniei. >n 1(3&? în Prusia au început
construcţia ,e căi erate? ,oi ani mai t8rziu Ceipzigul iin, legat ,e -res,a.
a#rici precum Forsig ,in Felin au ,evenit cele#re pentru parcul ,e
locomotive. "ăscoala ,e la 1(44 a ţesătorilor ,in 'ilezia? ,upă mo,elul
lu,,iţilor englezi? ,e/i a ost reprimată violent? arată că ma/inismul a atins cote
importante în Prusia. >n agricultură sau impus ;unIerii prin a,aptarea acestora
la cerinţele economiei capitaliste.
Apariţia societăţii D:8năra )ermanieE con,usă ,e *einric5 *eine a ,us la
na/terea unei i,eologii care i,ealiza monar5ia prusacă. >n acest contet sa
născut i,eea uniicării D)ermaniei iciE care să ie ,ominată ,e Ferlin /i să
elimine Austria. >nsă procesul uniicării mai avea ,e trecut un o#stacol@ cel al
anului 1(4(.
1. Prezentaţi politica Austriei în epoca lui etternic5.

2. +um era concepută +one,eraţia germană
3. +are au ost primii pa/i ai Prusiei spre ,ezi,eratul realizării unităţii germane
#ezumat
Pr'bu/irea Franţei napoleoniene a permis Austriei lui Metternich s'
domine partea central' a continentului european$ Printr-o strategie politic'
ingenioas'. casa de Habsburg a dominat politic at>t Con!ederaţia german' c>t
ţi lumea italian'$ Dar neoabsolutismul austriac a !ost lo%it puternic de %alurile
re%oluţioanre de la 6B<8. 6BE8 /i 6B:B. trans!orm>nd treptat ,mperiul ntr-un
stat marcat de un porices disoluti%$ ?n schimb. prusia. a nregistrat o de&%oltare
constant' n prima )um'tate a secolului *,*. a)ung>nd s' doine economic
Con!ederaţia german'$ "i%alitatea dintre ele au nt>r&iat ns' procesele de
uni!icare naţional'. !apt e%ident la 6B:B$

$i3liografie
 FouUuet? Kean KacUues . ,storia 3l%eţiei. Fucure/ti? 2001M
 Fuet? +Jril? ,storia erlinului. Fucure/ti? 2002M
 +5arle? +5ristop5e? ,ntelectualii n 3uropa secolului al *,*-lea$ 3seu de
istorie comparat'. a/i? 2001M
 Ko5nston? =illiam .? 1piritul +ienei$ @ istorie intelectual' /i social'
6B:B-6;EB. a/i? 2000M
 Cen,vai? Paul? ngurii$ 0imp de un mileniu n%ing'tori n n!r>ngeri.
Fucure/ti? 2001M
 Pelling? 7icI? ,mperiul Habsburgic' (6B69-6;6B#. Fucure/ti? 2002M
 :5iesse? Anne arie? Crearea identit'ţilor naţionale n 3uropa. secolele
*+,,,-**. a/i? 2000M
+nitatea de 5nvăţare 7I,
DEA,'!&-#E- #+SIEI Î) SEC'!+! -! 7I78!E-"

DE !- -!E7-)D#+ I !- -!E7-)D#+ -! II8!E-"
Cuprinsul unităţii
1" #usia 5n vremea lui -le9andru I :1=0181=/> şi )icolae I :1=/81=>

/" 2olitica e9ternă a #usiei până la 1=B
" #usia 5n vremea lui -le9andru al II8lea :1=81==1>

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
1. "'A >7 V"A C AC<A7-"  $1(011(2&% X 7+9CA 

$1(2&1(&&%
Ca începutul secolului al <<lea? "usia ,eţinea un teritoriu vast ,e

peste 1 milioane Im 2 acoperin, uropa orientală? nor,ul /i Asiei p8nă la area
95otsI /i str8mtoarea Fering? cu peste 3& milioane ,e locuitori $un sert ,in
populaţia uropei%? iin, cea mai mare putere militară terestră a continentului.
+u toate acestea? în "usia au interacţionat o serie ,e actori care au împie,icat
progresul general al societăţii. +aracterul inlei#il al monar5iei? clasa ,e
mi;loc etrem ,e iravă /i structura socială au ,escura;at progresul. Apoi?
presiunea ,emograică? inrastructura precară? solul sărac /i clima vitregă au
mărit ,iscrepanţele. -e asemenea? mentalitatea populaţiei? cu peste (0B rurală?
/i inluenţa spirituală a Fisericii orto,oe au contri#uit ,ecisiv la înapoierea
generală ,in "usia.
rcarea pe tron a nepotului caterinei? Alean,ru  $1(011(2&% a trezit
speranţe în r8n,ul ru/ilor ca acesta va continua politica #unicii sale. Alean,ru 
/ia început ,omnia în cel mai li#eral mo,. l a a#rogat măsurile ar#itrare
intro,use ,e Pavel? asasinat ,e un complot no#iliar? a eli#erat ,eţinuţii politici /i

a permis revenirea în ţară a eilaţilor. Asigur8n,u/i cola#orarea unui spirit

luminat? i5ail 'peransIi? ţarul a ,esc5is seria unor reorme li#erale. A creat
+onsiliul ,e 'tat? un instrument ,e consiliere /i a îniinţat ministere noi cu
atri#uţii clare@ arină? nterne? inanţe? comerţ? învăţăm8nt. A spri;init
învăţăm8ntul prin îniinţarea ,e noi /coli superioare la Var/ovia? Oazan?
*arIov. "eormele au culminat cu proiectul constituţional al lui 'peransIi care
intro,ucea principiul mo,ern al separării puterilor în stat.
Anul 1(12 a născut în "usia o nouă atitu,ine aţă ,e propria lor
i,entitate imperială /i naţională. Xi ţarul Alean,ru a ost marcat proun, ,e
acest eveniment? ,evenin, spre inalul vieţii un reacţionar? care a anulat toate
măsurile li#erale iniţiate în prima parte a ,omniei. Apropiin,use ,e generalul
Alean,r AraIceev? a creat controversatele +olonii ilitare. Acest eperiment
reprezenta o încercare ,e a coloniza sol,aţii împreună cu amiliile lor în
localităţi nou construite la rontiera ,e vest? un,e ace/tia ,eveneau ,eopotrivă
militari /i ţărani? ,irect interesaţi în apărarea propriilor a/ezări? respectiv a
"usiei. "evoltele militarilor care sau opus acestui proiect au ost aspru
sancţionate. >nvăţăm8ntul a ost pus su# autoritatea '8ntului 'ino,?
universitatea ,in Oazan a ost înc5isă iar 'ocietatea Fi#lică se ocupa cu
cenzura? toate con,use ,e prinţul Alean,r )oliţîn? supranumit Dministrul
#ezneiE.
oartea nea/teptată a lui Alean,ru  în noiem#rie 1(2&? ără urma/i? a
provocat o criză ,inastică în "usia. >n con,iţiile în care succesorul legitim?
,ucele +onstantin renunţase la ,reptul ,e succesiune? ratele mai mic 7icolae a
ost a,us pe tron. +u acest prile;? oiţerii 7iIita uraviev /i Piotr Pestel? au
încercat să ri,ice la luptă regimentele ,in Peters#urg? în ziua ,epunerii
;urăm8ntului a/ă ,e ţar? la 14 ,ecem#rie 1(2&. 'u# presiunea regimentelor
masate în Piaţa 'enatului? 7icolae tre#uia să accepte un Daniest către poporul
rusE? prin care îi erau limitate prerogativele. Larul a primit repe,e spri;inul
'enatului /i a regimentelor ,e artilerie care au suprimat u/or revolta iar
răsculaţii au ost con,amnaţi la moarte sau la eil în 'i#eria. "evolta
,ecem#ri/tilor. +um a rămas cunoscută a rămas un episo, controversat în
istoriograie. Covitură ,e stat tra,iţională a aristocraţiei ruse sau mi/care
revoluţionară ,e înlăturare a autocraţiei? revolta ,ecem#ri/tilor a impus pe tron
pe cel mai reacţionar ţar al veacului? 7icolae  $1(2&1(&&%.
Larul sa încon;urat ,e consilieri competenţi? neru/i ca Pavel Oiselv?
+arl 7esselro,e? generalul FenIen,or sau OanIrin? cu a;utorul cărora a con,us
în mo, reacţionar ultraconservator. A creat o +ancelarie imperială ormată ,in
cinci secţiuni care se supraveg5eau reciproc. Prima era cancelaria personală a
ţarului? cea ,e a ,oua supra veg5ea sistemul ;uri,ic? a patra se ocupa cu
supraveg5erea învăţăm8ntului? a cincia cu controlul a,ministraţiei locale. +e
mai autoritară era secţiunea a treia? Dinc5iziţia înarmată sau masoneria
poliţistăE? cum o numea Alean,r *erzen? era poliţia politică /i le controla pe
celelalte. 'u# lozinca? ,evenită ,octrină imperială Dorto,oie? autocraţie?
naţionalitateE? 7icolae  înţelegea să a,une întreaga societate în ;urul tronului.
9rice maniestare ,e g8n,ire li#erală era îngră,ită? cenzorii oiciali suprim8n,
orice curent li#er? inclusiv presa? literatura /i manualele /colare. Au ost

oprimate societăţile secrete? cea mai cunoscută iin, +ercul Petra/evsc5i? arestat
în 1(4(.
+u toate acestea? i,eile progresiste care circulau în epocă nu au putut i
reprimate. +enzura a scăpat un articol al unui necunoscut Piotr +eaa,aev?
D'crisoare ilosoică ,in 7ecropolisE. -e/i nu ataca i,eile oiciale? articolul a
,esc5is o mare ,ez#atere în societatea rusă asupra căilor ,e urmat ,e către
aceasta. Au apărut ,ouă curente@ slavoilii /i occi,entali/tii care au reprezentat
na/terea intelig5enţiei revoluţionare ruse ,e mai t8rziu. răm8ntările sociale ale
ţăranilor sau a ,ieritelor naţionalităţi au culminat cu revolta polonezilor ,in
1(30 care a ,ezvăluit slă#iciunile sistemului? ,e/i a ost reprimată etrem ,e
,ur.
2. P9C:+A <:"7Q A "' P>7Q CA 1(&6.
Larul Alean,ru  a ost principalul a,versar al împăratului 7apoleon pe

care la învins în 1(12 /i la orţat să a#,ice la 1(14. :ot el a ost unul ,in
#eneiciarii sistemului ,e pace impus ,e +ongresul ,e la Viena. +reator al
'intei Alianţe? Alean,ru sa alat în ultimii ani ,e ,omniei în runtea
sistemului conservator care a ,ominat uropa în prima ;umătate a veacului al
<<lea.
7icolae  ia continuat politica propun8n, la 1(26 un co, internaţional
pentru a#or,area pro#lemelor europene. :ot el a semnat Protocolul ,e la
Peters#urg? cu Anglia? ,in 1(26? anga;8n,use să o#ţină autonomia internă a
)reciei /i a trimis :urciei o notă prin care cerea păstrarea cu stricteţe a tratatelor
#ilaterale rusoturce. 'ătuită ,e Austria /i Anglia să ce,eze? Poarta otomană a
semnat +onvenţia ,e la AIIerman ,in octom#rie 1(26. +onvenţia îi impunea să
respecte privilegiile acor,ate Principatelor "om8ne /i 'er#iei? asigur8n,
li#ertatea comerţului /i navigaţiei prin mperiul 9toman? sporin, inluenţa
"usiei în Falcani. :urcia a reuzat me,iaţia concernului european la 1(2 c8n,
pro#lema greacă ,evenise acută? /i a rupt negocierile ,iplomatice. lota
europeană a scuun,ato pe cea turcoegipteană la 7avarino în septem#rie 1(2?
iar :urcia a ,eclarat răz#oi mperiului rus.
>n 1(2 "usia a ,us un răz#oi /i la Asia un,e a ocupat 5anatele revan
/i 7a5icevan? sporin,u/i inluenţa în area +aspică. >n 1(2(1(2! sa
,esă/urat răz#oiul rusoturc? c8/tigat ,e armatele generalilor ru/i -ie#ici /i
Pa/Iievici. "usia a impus Porţii :ratatul ,e la A,rianopole $septem#rie 1(2!%?
compus ,in trei ,ocumente prin care î/i sporea inluenţa în Principatele "om8ne
/i î/i mărea teritoriul în +aucaz /i la graniţa ranului. >n 1(30? prin +onvenţia ,e
la Con,ra? "usia recuno/tea in,epen,enţa )reciei su# ,inastia germană ,e
Favaria. nluenţa rusă în Falcani a crescut consi,era#il în 1((33? c8n, a
semnat :ratatul ,e la nIiarsIelessi? care o#liga Poarta să înc5i,ă str8mtorile
oricărui vas militar străin? asigur8n,ui controlul în area 7eagră. ntr8n, în
conlict cu Anglia /i ranţa? "usia a ,at înapoi în 1(401(41 c8n, o serie ,e
tratate au o#ligato să recunoască ,reptul lotelor acestor state ,e a circula li#er
în Fosor /i -ar,anele. >n încercarea ,e a/i lua revan/a ţarul 7icolae  a
,eclan/at "ăz#oiul +rimeii la 1(&3? act cu consecinţe incalcula#ile.

'u# pretetul protecţiei cre/tinilor orto,oc/i ,in mperiul 9toman?

"usia a ăcut presiuni la stan#ul. 'ultanul A#,ul e,;i,? susţinut ,e coaliţia
angloranceză a reuzat iar armata rusă a ocupat Principatele în iunie 1(&3.
-e/i prost ec5ipată /i incompetent con,usă? armata rusă a a,ministrat :urciei o
înr8ngere la 'inope. Aliaţii Porţii? Anglia /i ranţa? av8n, /i susţinerea Austriei
au ,eclarat răz#oi "usiei în martie 1(&4 /i au orţato să se retragă ,in Falcani.
+onlictul militar sa concentrat pe ronturile ,in :ranscaucazia /i? în principal?
+rimeea. Fătălia 'evastopolului ,in 1(&4 a ost c8/tigată ,e "usia? ,ar cu grele
pier,eri. >n 1(&& aliaţii au reluat iniţiativa /i au reu/it cucerirea portului
'evastopol care ec5ivala cu pier,erea răz#oiului. >n ca,rul +ongresului ,e pace
,e la Paris $martie 1(&6%? "usia era o#ligată să retroce,eze su,ul Fasara#iei?
ol,ovei? să nu mai ,eţină lotă militară în area 7eagră /i pe -unăre? să
,esiinţeze arsenalele /i să ,emanteleze ortiicaţiile ,in zonă. +ongresul a
reglementat navigaţia pe -unăre? prin constituirea +omisiei uropene a
-unării? cu rost economic ,ar /i politic. Politica eternă a "usiei era ,eturnată
,in uropa pentru c8teva ,ecenii? răz#oiul sc5im#8n, raportul ,e orţe ,e pe
continent. oartea lui 7icolae  la lăsat pe succesorul său? cu o "usie umilită
,ar /i înapoiată aţă ,e contracan,i,atele ei continentale.
3. "'A >7 V"A C AC<A7-" AC CA $1(&&

1((1%
:estamentul politic al lui 7icolae  cerea iului său să reormeze

societatea rusă /i să reme,ieze ,ezor,inea ,in r8n,ul armatei. Astel? Alean,ru
al lea a ,evenit cel mai mare reormator al "usiei ,in secolul al <<lea.
Prima lege? ,in e#ruarie 1(61? ,ar aplicată încep8n, ,in 1(63 a ost cazul ,e
emancipare a /er#ilor. Prin acest or,in 4 ,e milioane ,e /er#i ,eveneau ţărani
li#eri. -reptul ,e a pose,a io#agi a ost a#olit iar o mare categorie a ţărănimii a
ost împroprietărită. -e/i a avut /i limite reorma a atras iniţierea altor măsuri
#urg5eze în toate ,omeniile. >n iunie 1(64 a ost ,at -ecretul ,e îniinţare a
zemstvelor? consilii locale alese cu răspun,eri în ,omeniul învăţăm8ntului?
sănătăţii pu#lice? inrastructurii locale etc. >n 1(0 legea a ost completată prin
crearea +onsiliilor locale municipale. Aceste consilii au permis intrarea tuturor
categoriilor sociale în a,ministraţia locală? inclusiv a o/tilor io#agi? la care se
va na/te con/tiinţa politică. >n 1(64 a ost reormată /i ;ustiţia. 7oile instanţe
;u,ecătore/ti se întemeiau pe principiul egalităţii cetăţeanului în aţa legii?
cre8n,use tri#unalele cu ;uraţi. Părţile aveau ,rept la asistenţă ;uri,ică ,in
partea unor avocaţi iar ;u,ecata a ,evenit pu#lică. Acest apt a ,us la na/terea
unei societăţi civice con/tiente ,e ,repturile ei. "eorma militară înc5eiată în
1(4 re,ucea ,urata serviciului militar ,e la 2& ,e ani la 6 ani pentru trupele ,e
uscat /i  pentru marină. A ost revizuit +o,ul ilitar iar statutul serviciului
militar o#ligatoriu a ost îm#unătăţit.
>n ,omeniul inanţelor pu#lice? a ost reglementat mo,ul ,e alcătuire /i
,e eecuţie a #ugetului statului. Au ost create Fănci ,e stat care au sta#ilizat
ru#la /i au crescut încre,erea in solva#ilitatea "usiei. +onstrucţia ,e căi erate a

sporit ,e  ori? cu a;utorul capitalului străin? culmin8n, cu apariţia

:ranssi#erianului. >ntre 1!611((1 mai multe măsuri au reormat învăţăm8ntul.
A crescut numărul /colilor primare? care a trecut ,e su# autoritatea Fisericii su#
cea a ministerului ,e resort. 'a acor,at autonomie universitară? universităţile
,evenin, Dmicrocosmosuri un,e li#ertatea? egalitatea /i caracterul cosmopolit al
e,ucaţiei a ,at na/tere unui repu#licanism spontan /i a unui socialism i,ealistE
$*. +. ,Yncausse%. Prin u/urarea cenzurii? presa sa ,ezvoltat rapi, ,uc8n, la
răsp8n,irea i,eilor politice în teritoriu. A ost creată o comisie însărcinată cu
re,actarea unei +onstituţii? ,ar ,e/i tetul a ost înc5eiat moartea lui Alean,ru
a împie,icat paraarea acestuia.
"eormele /i li#ertăţile li#erale care au ,erivat ,in acestea au contri#uit
la na/terea unui curent politic ra,ical? care? eli#erat ,e controlul sever al poliţiei
politice sa putut airma. >n 1(6! a apărut 'ocietatea secretă D+ercul
+eaiIovsIiE iar la 1( mi/carea DPăm8nt /i li#ertateE. -in aceasta sa ,esprins
societatea DVoinţa poporuluiE $7aro,naia Volia%? ra,icală /i teroristă.
7aro,nicismul? curentul generat ,e această organizaţie? a ,evenit cel mai
ra,ical /i ,eopotrivă terorist ,in "usia? anga;8n,use întro serie ,e atentate în
urma căruia însu/i ţarul avea să/i piar,ă viaţa.
-upă "ăz#oiul +rimeii politica eternă a "usiei a suerit o reorientare
către spaţiul asiatic? pentru moment ţarismul iin, în,epărtat ,in uropa.
-iplomaţia rusă a urmărit să se apropie ,e ranţa pentru a ,esta#iliza coaliţia
care a învinso în +rimeea /i să iasă ,in izolare. -e asemenea? a rămas neutră în
procesul uniicării )ermaniei? pentru a se revan/a în aţa Austriei /i apoi a
ranţei. >ncura;at ,e consilierii săi? -mitri iliutin /i 7. gnatiev? Alean,ru sa
orientat către Asia pentru pieţele ei economice /i sursele ,e materii prime. >n
1(& /i 1(64 a paciicat +aucazul? a ocupat Armenia persană /i întregul litoral
caspic? ca /i 5anatele *iva? *oIan, /i Fu5ara. >n 9rientul în,epărtat a negociat
cu Kaponia un acor, comercial prin care a preluat nsula 'a5alin? a convins
+5ina săi ce,eze teritoriile ,e la nor, ,e Amur /i a primit ,reptul ,e la coreeni
să construiască portul Vla,ivostoI. -e asemenea a semnat un acor, cu
americanii? prin care? în sc5im#ul unor avanta;e comerciale? a v8n,ut AlasIa
$pentru  milioane ,olari%.
>n politica europeană? ,iplomaţia rusă a reu/it să semneze cu )ermania
/i Austrongaria? Liga celor trei mp'raţi ? la 1(3? ie/in, ,in izolare. >n 1(6?
"usia /ia reluat oensiva eternă în uropa. Av8n, acor,ul )ermaniei /i
Austriei? "usia sa implicat în răscoala populaţiilor cre/tine ,in Falcani
împotriva mperiului 9toman. +onerinţa ,e la +onstantinopol ,in ianuarie
1( nu a paciicat Falcanii? Poarta reuz8n, să acor,e autonomia Fulgarie?
Fosniei /i *erţegovinei. -upă semnarea unui acor, /i cu "om8nia? "usia a
inva,at :urcia pe ,ouă ronturi? în Falcani /i în +aucaz. -upă victoria ,in
răz#oi $1(1((% a impus Porţii :ratatul ,e la 'an 'teano? prin care mo,iica
sensi#il 5arta politică a Peninsulei Falcanice. :urcia mai păstra în uropa ,oar
+onstantinopolul? A,rianopolul? 'alonicul /i provinciile pir? :esalia? Al#ania?
Fosnia /i *eţegovina. ai mult apărea statul #ulgar iar "om8nia /i 'er#ia
,eveneau in,epen,ente. Cezate? puterile europene au orţat "usia să participe la
+ongresul ,e la Ferlin $iunie 1((%. +oncernul european a impus ţarului o nouă

împărţire teritorială? mic/or8n, Fulgaria /i păstr8n, pentru mperiul 9toman o

serie ,e avanta;e. Fosnia /i *erţegovina au trecut în controlul Austrongariei
iar poziţiile austrogermane în Falcani sau întărit. +onsi,erat Dcea mai neagră
paginăE ,in cariera ţarului? +ongresul a în,epărtat "usia ,e )ermania /i a
acilitat apariţia noilor #locuri politice premergătoare primului răz#oi mon,ial.
1. Prezentaţi ,omnia lui Alean,ru  prin prisma celor ,ouă perioa,e ale
,omniei.
2. +e a reprezentat revolta ,ecem#ri/tilor 
3. +um a guvernat "usia 7icolae  
4. +e el ,e politică eternă a ,us 7icolae  
&. +are au ost marile reorme ale lui Alean,ru  
6. >n ce a constat politica eternă a "usiei în vremea lui
Alean,ru  
#ezumat
"usia a cunoscut o e%oluţie original' n secolul al *,*-lea. cu di!erite
standarde ale progresului /i napoierii$ Cu su%erani de excepţie ca Alexandru ,
sau Alexandru al ,,-lea. "usia a r'mas o mare putere european'. dar a
nregistrat pro!unde mutaţii$ Dup' domnia retrograd' a lui =icolae ,. procesul
re!ormator demarat de Alexandru al ,,-lea a deschis calea unei opo&iţii
materiali&at' prin na/terea intelighenţiei$ Dar con!lictul dintre cele dou' !orţe
au generat n terorism de stat /i anarhism. preg'tind procesul re%oluţionar
original de mai t>r&iu$

$i3liografie
 Aren,t? *anna5? @riginile totalitarismului. Fucure/ti? 2001M
 Fesanon? Alain? @riginile intelectuale ale leninismului. Fucure/ti? 200M
 ,em? Alexandru al ,,-lea$ Prim'%ara "usiei. ,itura Artemis? Fucure/ti?
200!M
 '5erman? "ussell? "usia 6B69-6BB6. Fucure/ti? 2001M
 :urc5etti? ario? 0irania /i 0iranicidul$ Forme ale opresiunii /i dreptul la
re&istenţe din antichitate p>n' n &ilele noastre. +5i/inău? 2003M
 bbb O"A,=1,, ,10@",. Oiev? 1!!M
 iegler? )u,run? 1ecretele "omano%ilor$ ,storia /i mo/tenirea ţarilor ru/i.
Fucure/ri? 2000M
+nitatea de 5nvăţare 7,
I(2E#I+! '&'(-) I C@ES&I+)E- '#IE)&-!*

1" Cauzele decăderii Imperiului 'toman

/" Declanşarea c4estiunii orientale
" Imperiul 'toman 5n vremea &anzimatelor
<" Desfăşurarea c4estiunii orientale şi sfârşitul Imperiului 'toman

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă realizeze un repertoriu al evenimentelor relative la +5estiunea
9rientală
1. +AC -+Q-" P"C 9:9A7
mperiul otoman a reprezentat ,e la apariţia sa un stat eu,al /i militarist.

>n momentul ,e maimă epansiune? în vremea sultanului 'oliman agniicul
$1&201&66%? mperiul se întin,ea pe trei continente /i ,omina estul /i su,ul
uropei. +onservatorismul societăţii otomane? lipsa reormelor? cre/terea puterii
militarilor? legea celi#atului ienicerilor ,e la 1600? transormarea spa5iilor în
mari proprietari /i ero,area economică a statului? ,e/i nu erau vizi#ile în
secolele al <Vlea /i al <Vlea? au a,us treptat la scă,erea puterii militare
epansioniste a Porţii.
-eclinul mperiului 9toman se ,atorează unui ansam#lu ,e actori.
+auzele militare sunt primele ,intre acestea. Pier,erea controlului comerţului în
area e,iterană? începutul activităţii piratere/ti a cre/tinilor /i ,ecala;ul
te5nic al lotei cre/tine aţă ,e cea turcă au anunţat primele succese cre/tine. >n
acela/i timp? primele înr8ngeri terestre ale armatei otomane în "ăz#oiul cel
Cung $1&!31606% a reprezentat permanentizarea rontierei ,e apus a mperiului
/i încetarea plăţii tri#utului ,e către *a#s#urgi. -e/i Poarta a mai înregistrat
succese ,upă anii 1660160? victoriile militare cre/tine leau ,epă/it pe cele

otomane. )eneralizarea armelor ,e oc? pe care otomanii nu leau preluat? /i

tactica nesc5im#ată a campaniilor militare în secolele <Vlea /i <Vlea au
,eclan/at reculul otoman în uropa. +onstr8ngerile strategice impuse ,e
limitele geograice /i logistice ,upă permanentizarea capitalei la stan#ul?
greutatea mo#ilizării /i ,urata campaniilor au împie,icat o#ţinerea ,e noi
cuceriri.
Ca aceste cauze se a,augă /i cele ,e natură economică. Prin pier,erea
supremaţiei lotei comerciale în e,iterana /i 9ceanul n,ian sau pier,ut surse
importante ,e venit pentru statul otoman. arile ,escoperiri geograice /i
circumnavigarea Aricii au ,us la ,eturnarea comerţului ,e caravane ce
contri#uia semniicativ la venitul Porţii. nlaţia /i ,eprecierea mone,ei
otomane ,upă ,escoperirea resurselor argintiere ale Americii /i pătrun,erea
mone,ei ,e argint ietin pe piaţa mperiului au contri#uit la ,eclinul economiei
/i la cre/terea preţurilor la pro,usele necesare. -e asemenea? trecerea sistemului
timariot în proprietatea spa5iilor a gră#it ,eclinul. 'istemul capitulaţiilor a
generat imitiunea puterilor europene în tre#urile interne ale mperiului
9toman. 'istemul a,ministrativ /i iscal? neplata sol,elor la timp? apariţia
noilor categorii ,e slu;#a/i? #eratele /i corupţia au completat imaginea
,eclinului mperiului semilunii. 'tatul otoman a avut ,e suerit /i ,atorită
presiunii ,emograiceM între 1&2& /i 1600 populaţia cresc8n, ,e la 12 milioane
,e locuitori la peste 30 ,e milioane. "ăscoalele ,;elaliilor ,in Anatolia? impasul
agriculturii /i pagu#ele materiale /i umane ale mi/cărilor sociale au ,us la
,estrămarea ec5ili#rului social înregistrat anterior.
7u lipsite ,e importanţă au ost /i cauzele politice. ulţi sultani ca
e5me, al lea $1&!&1603%? A5me,  $1603161%? ustaa  $1611623%?
ura, al Vlea $16231640% sau #ra5im $1640164(% erau #olnavi psi5ic sau
emoţional. >nlocuirea vec5iului sistem ,e acce,ere la putere? pier,erea
autorităţii în provinciile limitroe /i preluarea con,ucerii tre#urilor politice ,e
către *arem în ceea ce a rămas cunoscut în istorie ca D 1ultanatul !emeilor E a
contri#uit ,ecisiv la pier,erea autorităţii sultanilor /i a generat ,ecă,erea
statului otoman. +onservatorismul otoman? rămas cre,incios ormelor
tra,iţionale? în timp ce uropa umanistă sa ,ezvoltat rapi,? mentalitatea
religioasă #azată pe Xarîat? sectele milenariste? c5iliaste? au împie,icat
progresul /i au transormat mperiul 9toman ,intro putere în D9mul #olnav al
uropeiE la inalul veacului al <Vlea.
2. -+CA7XA"A +*':7 9"7:AC
a;oritatea istoricilor sunt ,e acor, că momentul ,eclan/ării +5estiunii

9rientale a ost ,eclinul ,e ,upă ase,iul Vienei ,e la 16(3. Pier,erea Fu,ei la
16(6? z,ro#irea turcilor la o5acs în 16( /i e/ecul usturător ,e la enta la
16! lau o#ligat pe ustaa al lea $16!&103% să înc5eie Pacea ,e la
OarloGitz $16!!%. Pentru prima ,ată mperiul 9toman înc5eia o pace ,e pe
poziţii clar ,eensive? pierz8n, cuceririle ,in uropa centrală $ngaria /i
:ransilvania%. Pacea ,e la OarloGitz mai semniica o c5estiune importantă? /i
anume că? pentru prima ,ată sa pus pro#lema mo/tenirii imperiului R apt

cunoscut în istoria relaţiilor internaţionale su# numele ,e D+5estiunea

9rientalăE.
9 a ,oua etapă a ,erulării pro#lemei orientale a reprezentato conlictul cu
Austria ,in 11611(. Aliaţi cu Veneţia? austriecii iau învins pe otomani la
Petrovara,in $116% /i Felgra, $11% /i ia o#ligat pe turci să semneze Pacea
,e la PasaroGitz la 11( prin care pier,eau Fanatul? nor,ul 'er#iei /i 9ltenia?
trecute în a,ministraţia Vienei. 'uccesele anterioare ,in răz#oiul cu "usia ,e la
111 nu leau a,us ,ec8t Azovul? am8n8n, ,eclinul în nor,ul ării 7egre
pentru puţini ani. rmătorul conlict? cu "usia /i Austria coalizate? între anii
13613!? lea a,us o serie ,e succese împotriva austriecilor ără să poată opri
,ecă,erea generală. Prin Pacea ,e la Felgra, $13!% Poarta a recuperat 9ltenia
/i a rea,us su# inluenţă teritoriile ,e la est ,e Fug. >n sc5im#? a crescut
inluenţa ranţei /i a Angliei în politica internă a mperiului care /iau impus
5egemonia comercială în Cevant.
-upă ,omnia relativ sta#ilă a lui a5mu,  $1301&4%? Poarta a ,eclan/at
un nou conlict cu "usia la 16(. -esă/urat pe trei ronturi? în Principatele
"om8ne? în +rimeea /i în +aucaz? Poarta a pier,ut răz#oiul /i în 14? sultanul
A#,ul *ami,  $141(!% a semnat Pacea ,e la OuciuIOainar,;i. Prin
preve,erile sale? pacea era mai grea ,ec8t înr8ngerea în aţa Vienei ,e la 16(3.
:urcii pier,eau controlul în area 7eagră? teritoriile ,intre 7ipru /i Fug?
cetatea Oim#urn ,in +aucaz. ltimul articol avea să ie cel mai important ,in
întregul tratat. >n numele populaţiei orto,oe ,in mperiu? ,iplomaţia rusă sa
iniltrat în pro#lemele interne ale Porţii? asigur8n,u/i ,ominaţia asupra
otomanilor pentru aproape un secol. Prin lansarea Dproiectului grecescE?
caterina a a a mascat ocuparea? la 1(3? a +rimeei? proit8n, ,e o revoltă a
5anului tătar.
ltimul conlict al veacului al <Vlea? ,in nou în aţa orţelor coalizate
austroruse? între anii 1(1!2? la o#ligat pe 'elim al lea $1(!1(0% să
înc5eie tratatele ,e la Xi/tov $1!1% /i a/i $1!2%. -acă Austria nu a o#ţinut
mari #eneicii? "usia a încorporat teritoriul ,intre Fug /i 7istru? sporin,u/i
inluenţa în mperiul 9toman. omentul ,eclan/ării revoluţiei ranceze /i
apogeul ranţei în vremea mperiului napoleonian a găsit Poarta ,ezarmată în
aţa planurilor europene ,e a o ,ezmem#ra? pun8n,use cu acuitate pro#lema
reormării structurilor învec5ite a Domului #olnav al uropeiE? termen intrat în
lim#a;ul ,iplomatic al epocii.
3. P"C 9:9A7 >7 V"A :A7A:C9"

+onlictele ,e la inele secolului al <Vlea au arătat care au ost actorii
ce au acţionat la ,ezintegrarea politică a mperiului 9toman@ conuziile social
politice? lipsa #azei naţionale? na/terea sentimentelor separatiste la popoarele
cre/tine. >n acest contet au intervenit o serie ,e mo,iicări ,in nevoia societăţii
otomane ,e a se a,apta la noile con,iţii istorice ,e la începutul veacului al <<
lea? concretizate prin reormele iniţiate ,e sultani. -e necesitatea reormelor a
ost con/tient însu/i clerul musulman care va reconsi,era Xarîatul? a,apt8n,ul

sc5im#ărilor. "eormele? necesare ,upă ce Poarta a intrat în contact eectiv cu

sistemul european? sau eectuat ,e sus în ;os? ca politică ,e stat.
9 primă etapă a reormelor a reprezentato D 3poca lalelelor E ,in vremea
lui A5me, al lea $103130%. l a intro,us tiparul cu caractere ara#e? a
îniinţat primele teatre? a reînnoit marina ,ar a ost înlătura ,e o revoltă con,usă
,e Patrona *alil? la 130. "eorme a iniţiat /i sultanul A#,ul *ami,  $14
1(!%. 'usţinut ,e ingineri europeni? ca inginerii rancezi Ce "oi /i -urest? el s
a aplecat mai ales la reorganizarea lotei. poca marilor reorme a început însă
cu sultanul 'elim al lea $1(!1(0%. l a continuat reorganizarea lotei ,ar
a reormat /i armata? în special corpul ienicerilor? prin reorma numită ni&am-i
d)edid ? cre8n, unităţi ,e elită ,upă mo,el european? cu o ierar5ie nouă?
separ8n, uncţiile militare ,e cele a,ministrative. A intro,us lim#a ranceză în
/colile militare. A reînnoit corpul ,iplomatic ,esc5iz8n, am#asa,e permanente
în principalele capitale europene? a mo,ernizat sistemul ,e inanţe /i
a,ministraţia mperiului. "eormele însă iau atras opoziţia unor pa/ale locale?
cele#ru iin, 9sman Pasvantoglu? pa/a ,e Vi,in. "eormele iau a,us c5iar
s8r/itul? ienicerii nemulţumiţi ,etron8n,ul? ,ecapit8n,ul /i înlocuin,ul cu un
partizan al vec5ilor orme? ustaa al Vlea $1(01(0(%. +u a;utorul lui
FairaItar ustaa? pa/a ,e "usciuc? în 1(0( a urcat pe tron DPetru cel are al
turcilorE? sultanul a5mu, al lea $1(0(1(3!%. l a ,at un ,ocument cu
caracter constituţional 1ened-i ,tti!a ? o serie ,e articole care preve,eau poziţia
/i autoritatea sultanului? rolul marelui vizir? organizarea militară? perceperea
taelor? guvernatorii locali. +u toate că nu a avut un rol important în istoria
legislativă otomană? 'ene,ul anunţa marile reorme. a5mu, al lea a iniţiat
reorme în multe ,omenii ale societăţii otomane. A mo,iicat structura 'u#limei
Porţi prin crearea ministerelor ,e interne? eterne? ,e inanţe? ;ustiţie?
agricultură etc. A reormat a,ministraţia? uncţionarii iin, împărţiţi în trei
categorii@ civili? militari /i ;uri,icoreligio/i. Prin ,esiinţarea corpului ,e
ieniceri la 1(26 /i în,epărtarea inluenţei ainilor ? no#ili cu atri#uţii militare a
,us la mo,ernizarea armatei. Au ost create uniorme noi? esul tunisian
înlocuin, tur#anul? inanţele militare au trecut în a,ministrarea ministerului ,e
inanţe. Au ost create Xcoli superioare ,e răz#oi? ,e me,icină? ,e me,icină
militară. 'au mo,ernizat armureria /i arsenalul? au ost construite a#rici ,e
armament. 'ultanul nu a negli;at nici învăţăm8ntul. Au ost înmulţite me,resele
$/coli religioase% ,ar au ost create /i /coli laice? pe trei nivele. A creat /i
cele#rul liceu )alata 'araJ ,ar a e/uat în crearea unei niversităţi. >n vremea
lui au apărut primele ziare D 0a%im-i +eayiE $D+alen,arul evenimentelorE%
contri#uin, la cristalizarea opiniei pu#lice? a a,optat o nouă mo,ă vestimentară?
,e mo,el european /i a mutat palatul imperial ,e la :opIapî la -olma#a5ce
'araJ? construit special în stil neorenascentist. A ost /i un tolerant religios?
vor#ele sale ,evenin, cele#re@ Du ,eose#esc pe musulmani la mosc5ee? pe
cre/tini la #iserică? iar pe evrei la sinagogăM în aara acestora? eu nui
,eose#escE.
+el mai important sultan reormator a ost însă A#,ul eci,  $1(3!1(61%.
>n noiem#rie 1(3! a prezentat la Palatul )l5ane un *ati/eri care a reprezentat
programul său ,e guvernare. Hati/eri!ul de la 4Qlhane a reprezentat o serie ,e

legi în ,omeniul social? politic /i militar care au ,us la reglementarea ;uri,ică a

egalităţii între musulmani /i nemusulmani în mperiu. Aceasta ec5ivala cu
recunoa/terea D,repturilor omuluiE în ca,rul societăţii otomane. Aplicate?
măsurile preconizate însemnau ,esiinţarea proprietăţii unciare militare /i a
sistemului aren,ării? reorganizarea sistemului militar pentru ca /i nemusulmanii
să poată eectua stagiu militar. -upă proclamarea *ati/eriului? A#,ul eci,  a
continuat opera reormatoare? mo,iic8n, iscalitatea în 1(40 /i intro,uc8n, un
nou +o, civil. >n 1(43 a reormat armata /i a îniinţat tri#unalele comerciale? pe
#aza egalităţii cre/tinilor cu musulmanii. >n 1(4 a îniinţat inisterul
nstrucţiunii pu#lice? rup8n, #arierele învăţăm8ntului religios /i laiciz8n,ul? a
,esc5is ,rumul laicizării culturii otomane. A reormat a,ministraţia ,esiinţ8n,
vilaJeturile /i a înlocuit guvernatorii cu uncţionari numiţi $vali%. :oate
reormele sale sunt cunoscute su# numele ,e 0an&imat $tanzim T reacere?
punere în or,ine%. :anzimatul a reprezentat o sc5im#are a societăţii islamice? o
recentralizare /i rea/ezare prin care puterea era împărţită între sultan /i corpul
,e te5nocraţi apărut? reprezentanţi ai #urg5eziei? canaliz8n, evoluţia mperiului
otoman spre monar5ia constituţională ,e la 1(6. l tre#uia să reorganizeze
societatea otomană pentru a rezista presiunilor eterne ale epocii însă a rămas o
D;umătate ,e măsurăE pentru că multe iniţiative nu au ost aplicate în întregime.
'ultanul A#,ul eci, a continuat opera reormatoare prin Firmanul de
redresare $ ,slahat !ermani% ,in 1( e#ruarie 1(&6? un ,ocument care lărgea
,repturile supu/ilor nemusulmani. Actul este consi,erat ca al ,oilea moment ,in
istoria :anzimatului? cu un pronunţat caracter social /i politic. irmanul a
reprezentat o maniestare speciică a toleranţei societăţii islamice în ,rumul ei
spre laicizare. 'c5im#ările însă aveau să pro,ucă mari mi/cări sociale în
mperiu@ în Ci#an? provinciile magre#iene ,ar mai ales în Falcani. :oto,ată sau
răsp8n,it o serie ,e curente i,eologice care au cristalizat i,eile politice ,e mai
t8rziu. Primul? otomanismul milita spre li#eralizarea societăţii ,ar consi,era
elementul turcesc ,rept catalizatorul societăţii? în i,eea creării Dpatriei
otomaneE pentru toţi locuitorii ei. Alt curent? născut ,in ,ezamăgirea e/ecului
otomanismului a ost panislamismul care milita pentru crearea unui stat
musulman universal? mai ales c8n, provinciile cre/tine ale mperiului se
re,useseră. 7u în ultimul r8n,? un curent important la reprezentat
naţionalismul turc $panturanismul% care a luat na/tere spre inalul mperiului? la
contactul cu i,eile naţionale europene /i cristalizarea con/tiinţei naţionale turce.
>n vremea sultanului A#,ul Aziz $1(611(6% i,eile ,espre cetăţenie /i
egalitate au ost conirmate prin legea cetăţeniei ,in 1(6! ,ar mai ales? în
contetul ,iicil al re,esc5i,erii +rizei orientale? prin Constituţia de la 6B7 .
Pentru a contracara proiectele ,e ,escompunere a mperiului ve5iculate în
+onerinţa ,e la +onstantinopol $1(6%? succesorul A#,ul *ami, al lea
$1(61!0!% a a,optat o +onstituţie în ,ecem#rie 1(6. Aceasta a proclamat
Dunitatea mperiuluiE? a întărit poziţia elitei politice reormatoare /i a respins
orice intervenţie străină /i amestecul în tre#urile interne ale Porţii. :etul
constituţional numea senatorii pe viaţă ,ar alegea ,eputaţii în #aza unui vot
li#er. Astel? în 1( a ost ales primul Parlament ,in istoria :urciei. -upă
soluţionarea +rizei orientale? la 1((? sultanul A#,ul *ami, al lea a

,esiinţat Parlamentul /i a suspen,at +onstituţia? ,esc5iz8n, epoca unei ,omnii

personale autoritare. -omnia sa? numită /i a#solutismul 5ami,ian? sa
caracterizat prin ,ese sc5im#ări a vizirilor $numai puţin ,e 16 viziri% /i pe pan
islamism? sultanul ,eclar8n,use +ali al lumii musulmane. -in raţiuni
,iplomatice sa apropiat ,e )ermania care a ,evenit un important investitor în
spaţiul otoman? importantă iin, construirea căi erate care lega Ferlinul ,e
Fag,a,? travers8n, mperiul. -e/i a con,us autoritar ,e la Nil,iz 'araJ? A#,ul
*ami, nu a ost scutit ,e mi/cări naţionale în Falcani? pro#lema mace,oneană
/i cea al#aneză negăsin,u/i rezolvare.
>n 1!0(? 'ocietatea secretă Dniune /i ProgresE? mai cunoscută ca DKunii
:urciE? a;utată ,e un complot militar con,us ,e maiorul nver a ,eclan/at în
ace,onia o revoluţie pentru reintro,ucerea +onstituţiei /i revenirea la
sistemul parlamentar. -e/i sau impus /i au c8/tigat alegerile ,in 1!0(?
societatea Dniune /i ProgresE nu era ormată ,ec8t pe ;umătate ,in turci. >n
1!0! o contralovitură a susţinătorilor lui A#,ul *ami, a e/uat acesta iin,
înc5is /i înlocuit cu ratele său? e5me, al Vlea $1!0!1!1(%. +u toate acestea
;unii turci au con,us tot autoritar? spri;inin,use pe armată? cum o ,ove,esc
alegerile ,in 1!12? în ciu,a lozincilor ,e DreconciliereE /i DuniicareE. >n primul
răz#oi mon,ial? cercurile guvernante sau alăturat )ermaniei /i au avut aceea/i
soartă? la 1!1( mperiul 9toman iin, pentru prima ,ată el însu/i ocupat ,e
puterile victorioase.
4. -'QX"A"A +*':7 9"7:AC X '\"X:C

P"C 9:9A7
z#ucnirea revoluţiei ranceze /i epopeea napoleoniană a sc5im#at

raporturile ,e putere în uropa ,ar /i în sera mperiului 9toman. >ntreaga
politică a Porţii la începutul secolului al <<lea sa mulat pe raporturile
rancoruse. +onruntat cu revoltele pa/alelor Ali ,in anina sau 9sman
Pazvantoglu ,ar /i cu violenta răscoală a s8r#ilor ,e la 1(04? sultanul 'elim al
lea nu a ce,at inva,8n, 'er#ia. "usia? su# masca prote;ării cre/tinilor ,in
Falcani? a inva,at Principatele "om8ne ,eclar8n, răz#oi turcilor. -e/i încă ,in
1(0 sa semnat un armistiţiu rusoturc la 'lo#ozia a#ia în 1(12 sa înc5eiat
pacea. Ameninţată cu invazia ranceză? "usia a negociat pacea la )iurgiu /i a
semnato la Fucure/ti în 1(12. -e/i ru/ii au intenţionat ocuparea Principatelor
au ost nevoiţi să se limiteze ,oar la Fasara#ia. Prin tratat? mperiul 9toman se
o#liga să respecte privilegiile Principatelor iar li#ertăţile acor,ate 'er#iei îi
,esc5i,eau acesteia calea spre autonomia ,eplină.
rmătoarea etapă a +5estiunii 9rientale a constituito răz#oiul rusoturc
,in 1(2(1(2!. Prins între conlictul cu e5met Ali? guvernatorul giptului?
între pier,erea lotei la 7avarino $1(2% /i lupta ,e in,epen,enţă a grecilor?
mperiul 9toman a ost repe,e învins în at8t în +aucaz c8t /i la -unăre $#ătălia
,e la Varna? 1(2(%. -upă o scurtă retragere trupele ruse/ti au inva,at Falcanii în
1(2! oprin,use la 200 ,e Im. ,e stan#ul. Pentru a salva capitala mperiului
turcii au cerut pace înc5eiată în septem#rie 1(2! la A,rianopole. Acor,ul
cuprin,ea trei ,ocumente@ tratatul ,e pace? actul separat privitor la Principate /i

actul separat privitor la comerţ? răz#oi /i evacuarea Principatelor. Prin tratat?

Principatele ,eveneau un stat tampon asupra cărora se impunea un Protectorat
rusesc. -elta -unării intra în stăp8nirea rusească iar raialele turce/ti erau
,esiinţate. 'er#ia î/i lărgea autonomia iar în 1(30? prin +onerinţa ,e la Con,ra
era recunoscută in,epen,enţa )reciei. >n 1(33 sa înc5eiat :ratatul rusoturc ,e
la nIiarsIelesi prin care cre/tea inluenţa "usiei în mperiul 9toman iar
'tr8mtorile erau ,esc5ise vaselor ,e răz#oi ruse/ti. Pe ,e altă parte "usia se
o#liga să spri;ine Poarta în reprimarea răscoalei ,in gipt. -eran;ate ,e acest
acor, marile puteri au o#ligat Poarta să semneze +onvenţia ,e la Con,ra? la
1(41? prin care 'tr8mtorile erau înc5ise tuturor vaselor ,e răz#oi străine.
:urcia nu a cunoscut valul revoluţionar ,e la 1(4( ,ar sa implicat în
înă#u/irea revoluţiei ,in Principate în cola#orare cu "usia. >nsă în următorii
patru ani raporturile rusoturce sau ,eteriorat? sultanul a/tept8n, spri;inul
puterilor occi,entale? ne,ispuse să acor,e ţarilor privilegii prea mari în mperiul
9toman. 7oua etapă a pro#lemei 9rientului a luat proporţiile unei conlagraţii
europene. "usia sa găsit în aţa unei coaliţii turcoeuropene? în care opoziţia
religioasă între slam /i cre/tinism na mai constituit o #arieră ,e netrecut.
arile puteri europene? ranţa /i Anglia sau anga;at militar pentru apărarea
integrităţii mperiului 9toman? ca o#iectiv ,eclarat? în realitate însă? pentru a
împie,ica "usia să pună stăp8nire pe 'tr8mtori /i +onstantinopol. 7oua etapă a
crizei orientale a ost întro măsură proita#ilă mperiului 9toman? revizuin,
relaţiile cu statele europene. >n acest scop? sa impus recunoa/terea a ,ouă
principii un,amentale@ integritatea mperiului 9toman /i neamestecul în
tre#urile sale interne. "ăz#oiul? care sa ,esă/urat în principal în +rimeea sa
înc5eiat ,upă un lung ase,iu al 'evastopolului? cu victoria coaliţiei. +ongresul
,e pace ,e la Paris a consinţit? cel puţin parţial? avanta;ele Porţii. +5iar ,acă
neutralizarea ării 7egre aecta? în egală măsură? /i interesele Porţii? lăs8n,o
la ,iscreţia puterilor occi,entală? tratatul inal recuno/tea participarea turcilor ca
parteneri egali în ,iscutarea pro#lemelor generale? mperiul iin, acceptat în
concernul marilor puteri. :oto,ată? inter,icţia imitiunii celorlalte puteri?
in,ivi,ual sau colectiv? în relaţiile ,intre sultan /i supu/ii săi cre/tini? anula
tratatele rusoturce anterioare? care oereau ţarilor acultatea ,e a interveni în
avoarea cre/tinilor ,in mperiul 9toman.
"ăscoalele Fosniei /i *erţegovinei la 1(&? a s8r#ilor?
muntenegrenilor /i #ulgarilor la 1(6 a re,esc5is +5estiunea 9rientală.
+onerinţa ,e la +onstantinopol $1(6% /i Protocolul ,e la Con,ra $1(% au
ost respinse ,e Poartă ,esc5iz8n, ,rum li#er intervenţiei ruse/ti. "ăz#oiul
rusorom8noturc $1(1((% sa înc5eiat prin cucerirea Plevnei /i apropierea
armatelor ruse ,e +onstantinopol. :urcii au ost nevoiţi să ceară pace /i să
semneze în gra#ă :ratatul ,e la 'an 'teano $martie 1((%. +onorm
preve,erilor tratatului se recuno/tea in,epen,enţa "om8niei? 'er#iei /i
untenegrului. :oto,ată? era creat un principat autonom al Fulgariei oarte
întins ceea ce a nemulţumit puterile europene. arile puteri au impus
organizarea +ongresului ,e la Ferlin $iunieiulie 1((% mo,iic8n, semniicativ
preve,erile :ratatului ,e la 'an 'teano. 'e recuno/tea in,epen,enţa politică a
"om8niei? 'er#iei /i untenegrului. "om8nia primea -o#rogea /i -elta ,ar

pier,ea ;u,eţele ,in su,ul Fasara#iei primite la Paris? la 1(&6. Fulgaria era
împărţită în Principatul autonom #ulgar /i "umelia orientală. Fosnia /i
*erţegovina trecea su# a,ministrarea Austrongaria iar +ipru în a,ministrarea
Angliei.
>n anii premergători primului răz#oi mon,ial? mperiul 9toman a mai
suerit o serie ,e pier,eri teritoriale în avoarea taliei? care a încorporat Ci,ia /i
ar5ipelagul -o,ecanez însă eliminarea Porţii ,in uropa sa ,esăv8r/it ,upă
răz#oaiele #alcanice. >n 1!12 statele cre/tine ,in Peninsula Falcanică R
Fulgaria? )recia? 'er#ia /i untenegru R au atacat mperiul 9toman. >nvinsă
,upă #ătălia ,e la +eatalgea Poarta a #eneiciat ,e consilierea marilor puteri?
care au ,e#arcat la +onstantinopol? /i au impus #eligeranţilor :ratatul ,e la
Con,ra $mai 1!13%. +onorm păcii? :urcia era scoasă ,in uropa iar rontiere
statelor #alcanice erau trasate ,in oiciu. 7emulţumiţi ,e preve,erile păcii?
Fulgaria a ,eclarat răz#oi o/tilor aliaţi? ,eclan/8n, al ,oilea răz#oi #alcanic.
Alianţa anti#ulgară? la care a participat /i "om8nia? a o#ligat marile puteri să
asiste la semnarea Păcii ,e la Fucure/ti $august 1!13%. +onorm tetului? :urcia
recupera o parte ,in :racia? cu A,rianopole? asigur8n, securitatea
+onstantinopolului /i a 'tr8mtorilor? iar rontierele europene ale :urciei erau
,einitiv iate.
+5estiunea 9rientală avea să se înc5eie ,upă ,erularea primului răz#oi
mon,ial prin ,ispariţia mperiului 9toman /i ormarea :urciei mo,erne.
1. +are au ost cauzele ,ecă,erii mperiului 9toman

2. +8n, sa ,eclan/at +5estiunea 9rientală /i care au ost
primele ei etape
3. +are au ost primele reorme /i cum s,a maniestat opoziţia aţă ,e
acestea
4. Prezentaţi marile reorme luate ,e sultanii otomani. +e a reprezentat
:anzimatul
&. -escrieţi utimele etape ale +5estiunii 9rientale.
#ezumat
Cau&ele dec'derii ,mperiului @toman au !ost multiple economice. sociale.
militare. politice. religioase$ Asediul nereu/it de la +iena. din 67BE. a declan/at

Chestiunea oriental'. proces complex de dec'dere a ,mperiului @toman. de

na/tere a aspiraţiilor politice a popoarelor din sud estul continentului.
complicat de ingerinţele marilor puteri. direct interesate n mo/tenirea politic'
a Porţii$ "e!ormele demarate de sultanii din secolulele *+,,,-*,* nu au sal%at
statul padi/ahului dar complicaţiile politice internaţionale i-au permis s'
supra%ieţuiasc' p>n' la nceputul secolului **$ 0an&imatul /i ultimele etape
ale Chestiunii orientale au preg'tit na/terea statului turc modern$
$i3liografie
 +iac5ir? 7icolae? ,storia popoarelor din sud-estul 3uropei n 3poca
Modern'. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? ,storia relaţiilor internaţionale de la pacea 5est!alic' (67:B# p>n' n
contemporaneitate (6;:#. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? ,storie uni%ersal' modern'. vol. ? 16421(!? vol. ? 1(!1!1!%?
Fucure/ti? 1!!(M
 coor,. -uţu? Alean,ru? 1ud-3stul 3uropean n %remea "e%oluţiei
 )aut5ier? )uJ? Ac%ile /i lei$ @ istorie a monarhiilor balcanice. Fucure/ti?
2004M
 Kelavic5? +5arles /i Far#ara? Formarea statelor naţionale balcanice (6B8:-
6;<8#. +lu;7apoca? 2006M
 antran? "o#ert? ,mperiul @toman. Fucure/ti? 2001M
 e5me,? ustaa Ali? ,storia turcilor. Fucure/ti? 1!6M
 PavloGitc5? 'teven O.? ,storia alcanilor (6B8:-6;:9#. a/i? 2002M
 'tiles? An,rina? ,mperiul @toman 6:98-688. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? "usia. Polonia /i ,mperiul @toman 6<9-6B88. Fucure/ti? 2002M
 :o,orova? aria? alcanii /i balcanismul. Fucure/ti? 2000M
+nitatea de 5nvăţare 7,I
S&-&E!E +)I&E -!E -(E#ICII Î) SEC'!+! -! 7I78!E-

1" Statele +nite ale -mericii 5n prima %umătate a secolului al 7I78lea

/" #ăz3oiul civil nord8american
" #econstrucţia americană

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă anlizeze actorii care au ,eterminat ,ezvoltarea eplozivă a 'tatelor
nite ale Americii
&. 'ă menţioneze cauzele care au stat la #aza ,ivizării societăţii americane
1. ':A:C 7: AC A"+ >7 P"A KQ:A: A

'+9CC AC <<CA.

-acă p8nă la s8r/itul secolului al <Vlea? 'tatele nite ale Amercii se
înăţi/au ca o +one,eraţie a celor 13 oste colonii #ritanice? acum
in,epen,ente? cu o populaţie totală ,e circa & milioane ,e locuitori? alată în
plin eort civilizator ,ar p8nă la limita vestică trasată ,e unţii Alleg5anJ.
lterior? pe măsura intensiicării enomenului imigraţionist? a prosperităţii
economice /i a sporului ,emograic natural? populaţia al#ă ,in '..A. a
cunoscut un salt spectaculos? a;ung8n, la 1 milioane în 1(40 /i la peste 30 ,e
milioane la 1(60. conomia americană R reprezentată prin marile plantaţii ,e
tutun? orez /i #um#ac? ,in su,? precum /i prin in,ustriile prelucrătoare /i
etractivă? ,in nor, R a înregistrat progrese spectaculoase în prima ;umătate a
secolului al <<lea? ără a ,epă/i în multe privinţe caracterul agrar?
semicolonial. neistenţa unui sistem naţional ,e căi erate? practicarea
sistemului sclaviei negre? persistenţa regiunilor săl#atice? ne,eri/ate /i
permanenţa conlictelor ci in,ienii? vicisitu,inile climei R constituie actori care
au înr8urit eistenţa unui mare ,ecala; între ,isponi#ilităţi /i înăptuiri sau
realizări economice.

-in punct ,e ve,ere politic? este ,e remarcat eortul continuu al

autorităţilor e,erale? ,upă răz#oiul ,e in,epen,enţă? în ,irecţia consoli,ării
niunii /i pentru ocuparea /i popularea teritoriilor ,e ,incolo ,e unţii
Alleg5anJ. -ouă curente sau parti,e î/i ,isputau înt8ietatea@ e,erali/tii? care?
invoc8n, +onstituţia? urmăreau întărirea autorităţii locale în ,etrimentul
guvernului centralM li se opuneau repu#licanii? mai populari în nor,? care? în
temeiul aceleia/i legi? urmăreau re,ucerea treptată a suveranităţii statelor
e,erale în #eneiciul guvernului centrale,eral.
pansiunea americană spre vestul continentului sa realizat în trei etape?
ie prin ocupaţii /i cuceriri? ie prin cumpărări ,e la o/tii stăp8ni. >n 1(03? su#
pre/e,inţia lui :5omas Keerson? 'tatele nite au cumpărat ,e la ranţa?
Couisiana? un teritoriu ,e circa 1?& milioane Im 2? care va ,eveni? în a ,oua
;umătate a secolului al <<lea cel mai mare gr8nar al lumii. Apoi? ,in ,eceniul
al lea? su# Kames a,ison $1(0!1(1%? mai înt8i epansiunea americană
spre vest sa ăcut în orţă? amerin,ienii retrăg8n,use ,incolo ,e ississippi.
zgonirea /i c5iar eterminarea in,ienilor? consi,erată o acţiune ,e epropriere
/i ;a Duna ,in marile trage,ii ,in istoria americanăE? a avut urmări #eneice în
plan economic? prin posi#ilitatea punerii în valoare a unor #ogăţii /i prin
intro,ucerea în circuitul economic a unor vaste teritorii agricole? precum văile
luviilor issouri? 95io /i ississippi? p8nă atunci zone săl#atice. rmările s
au repercutat /i în plan politicoa,ministrativ? pentru că? pe măsura etin,erii /i
a populării regiunilor ,in vest? apăreau noi state care se integrau niunii. Astel?
încă ,in 1!2 a a,erat la niune statul OentuIJM în 1(03? 95io?M în 1(16 R
llinois /i Ala#amaM în 1(21 R ississippi. :ot su# man,atul lui a,ison?
'..A. a cumpărat lori,a ,e la 'pania? ,upă ce vestul peninsulei î/i ,eclarase
in,epen,enţa /i se alipise e,eraţiei în 1(12. :ot atunci? '..A.? aliin,use cu
ranţa lui 7apoleon? a ,eclarat răz#oi Angliei? viz8n, cucerirea +ana,ei? ,ar
pră#u/irea aliatului rancez? con;ugată cu pătrun,erea trupelor engleze în
=as5ington au con,us la înc5eierea unei păci convena#ile ,e am#ele părţi? în
,ecem#rie 1(14? proclam8n, statu-Ruo-ante bellum.
>n vremea pre/e,inţiei e,eralistului Kames onroe $1(11(2&%?
+ongresul e,eral a ,ecis R cu prile;ul a,miterii în niune a statului issouri?
în 1(21 R ca sclavia să ie îngă,uită p8nă la paralela ,e 36d30Y? iar în 'enat să
se menţină o paritate între reprezentanţii statelor ,in su, $cu sclavi% /i cele ,in
nor, $ără sclavi%. Aceluia/i pre/e,inte i se ,atorează /i ,octrina ,evenită
cele#ră? care îi poartă numele? menită a împie,ica amestecul uropei în
tre#urile Americii $promulgată în ,ecem#rie 1(23% /i a asigura ,ominaţiei
'..A. asupra întregului continent.
9,ată cu înc5eierea man,atului său? ,ispărea /i parti,ul e,eralist?
locul acestuia iin, luat ,e parti,ul ,emocrat. Primul pre/e,inte ,emocrat a ost
An,reG KacIson? Dom ,e ;osE $selma,e man% care a patronat o epocă agitată?
pe alocuri scan,aloasă pentru aacerile prile;uite? cu epansiune teritorială /i
v8nzări ,e slu;#e? pentru care regimul său a ost caracterizat ca Dspoils sJstemE.
-upă cumpărarea lori,ei? o altă zonă strategică /i cu mari resurse
a preocupat guvernul american@ :easul? ostă colonie spaniolă? p8nă în 1(21?
c8n, a ,evenit in,epen,entă /i integrată în repu#lica eic. >n 1(3&? mulţimea

coloni/tilor americani? atra/i ,e plantaţiile ,in su,? sau răsculat împotriva

a,ministraţiei meicane? alung8n, trupele ,e or,ine /i proclam8n, în 1(36
repu#lica in,epen,entă :eas. Peste aproape un ,eceniu? anearea :easului? cu
concursul autorităţilor locale la niunea americană a generat răz#oiul ,intre
eic /i '..A. ,eclan/at în 1(44 /i înc5eiat a#ia la 1(4(? cu rezultate etrem
,e proita#ile pentru nor,americani. Ace/tia aneau nu numai :easul? ci /i
7eG eico? Arizona? +olora,o /i o mare parte ,in +aliornia? un,e
,escoperirea a numeroase iloane auriere a ,ezlănţuit goana spre vest a
populaţiei sau Duria colonizărilorE zonei Paciicului. Post estum? guvernul
american a înc5eiat cu eicul un Dact ,e cumpărareE? plătin, 1& milioane ,e
,olari pentru cei aproimativ 1?& milioane ,e Im2? aneaţi e,eraţiei.
'tăp8nirea americană asupra +oastei Paciicului sa etins spre nor, R în
9regon? un,e? printrun compromis cu Anglia? graniţa cu +ana,a a ost sta#ilită
în 1(&3? pentru tot,eauna? ,ea lungul paralelei ,e 4!d ,e la Cacul 'uperior
p8nă la ţărmul Paciicului? la Vancouver. >n elul acesta? la ;umătatea secolului
al <<lea? 'tatele nite ale Americii î/i aveau graniţele continentale ,e;a
conturate.
2. "QF9C +VC 79"-A"+A7
-upă revoluţia americană? este al ,oilea eveniment ca însemnătate /i

consecinţe pentru evoluţia ulterioară a '..A. +auzele răz#oiului au ost
economice /i politice ,eopotrivă. +onlictul a evoluat lent? ,ar continuu? între
nor,ul in,ustrial /i su,ul agricol? între un sistem întemeiat pe principiile
economiei #urg5eze /i anga;at ireversi#il pe calea mo,ernizării /i un alt sistem?
conservator? precumpănitor agrar? utiliz8n, munca neplătită a sclavilor negri /i
mai puţin interesat ,e progresul agrar? utiliz8n, munca neplătită a sclavilor
negri /i mai puţin interesat în progresul te5nic /i in,ustrializare. 7or,ul era
interesat întrun sistem vamal protecţionist? su,ul era a,eptul li#erului sc5im# R
convenin,ui ipostaza ,e urnizor ,e materii prime? în special pentru Anglia.
Politic? nor,i/tii erau progresi/ti? propovă,uin, eli#erarea sclavilor negri
$,in interese economice /i apoi umanitare%? în timp ce su,i/tii erau aristocraţi?
,orin, perpetuarea sclaviei /i #eneiciin, vreme în,elungată ,e con,ucerea
tre#urilor eecutive ale niunii prin pre/e,inţi impu/i ,e ei. 7u lipsit ,e
importanţă este /i aspectul social al societăţii americane premergătoare
răz#oiului? ilustrat prin numeroase răscoale ale negrilor? iz#ucnite pe plantaţiile
,in su,? motiv pentru care eista acolo un puternic aparat represiv. -in 1(30?
anul apariţiei ziarului DCi#ertateaE? sa cristalizat /i o mi/care politică viz8n,
a#olirea sclaviei? i,eologia a#oliţionistă etinz8n,use /i cuprinz8n, întregul
nor,? în paralel cu reacţia mereu mai violentă a su,i/tilor eprimată în ,iverse
orme $oarte sugestiv iin, romanul lui *arriet Feec5er 'toGe? Coliba
unchiului 0om %.
-isputa între a#oliţioni/ti /i plantatori ,eveneau mereu mai ireconcilia#ile la
toate nivelele? ,e la omul ,e r8n, p8nă la cele mai înalte ,emnităţi politice în
stat. +ele ,ouă parti,e reprezentative ale scenei americane? Parti,ul -emocrat?

reprezent8n, su,ul prosclavagist /i av8n,ul în runte pe 'tep5en A. -ouglas /i

Parti,ul "epu#lican? constituit astel a#ia în 1(&4? în runte cu A#ra5am
Cincoln /iau aruncat con,ucătorii în lupta electorală pentru alegerile
prezi,enţiale ce urmau să ai#ă loc în 1(60? prile; ce sa constituit în prolog al
răz#oiului cunoscut cu numele ,e secesiune. Alegerile prezi,enţiale ,in
noiem#rie 1(60? preaţate ,e o acer#ă campanie electorală cu mi;loace
speciice? permise /i oculte? a ,at c8/tig ,e cauză repu#licanilor /i lui A.
Cincoln. A;uns ,e ;os? un selma,e man? tăietor ,e lemne? mo,est ermier?
v8nzător am#ulant? ,ulg5er? uncţionar? avocat? om politic /i în inal pre/e,inte
Cincoln ai intrat în galeria marilor li,eri ai Americii. Alegerea lui Cincoln ca
pre/e,inte al '..A. a provocat reacţia ,ură a D,emocraţilorE? care au ,eclan/at
secesiunea e,eraţiei su# pretetul că nu puteau i con,u/i ,e un D#ar#arE? c5iar
,acă acesta era un strălucit orator. +5iar a ,oua zi ,upă alegeri? un prim stat
su,ist sa retras ,in e,eraţie? +arolina ,e 'u,? iar în următoarele trei luni? alte
/apte iau urmat eemplul@ )eorgia? lori,a? Ala#ama? ississippi? Couisiana /i
Virginia. -enunţ8n, cu toate vec5ea niune? acestea au creat un stat nou?
'tatele +one,erate ale Americii? cu capitala la "ic5mon,? în Virginia /i cu un
pre/e,inte ales? în persoana lui Keerson -avis. -eviza noilor cone,eraţi era@
Dnegrii nu sunt egali cu al#ii? iar sclavia constituie o stare naturalăE.
Proit8n, ,e răgazul eistent între alegeri /i pre,area man,atului? vec5iul
pre/e,inte american Kames Fuc5nan ia a;utat pe secesioni/ti? golin, arsenalele
,in nor, /i întărin, orţele armate ,in su,. 'pre a evita un ne,orit răz#oi civil?
Cincoln a a,optat o politică conciliantă aţă ,e su,i/ti? acor,8n, prioritate totală
menţinerii niunii în aţa celeilalte pro#leme? care era emanciparea negrilor. >n
consecinţă? ,upă preluarea puterii el a anulat or,onanţele ,e secesiune /i a
,eclarat niunea perpetuă? încerc8n, ai convinge pe su,i/ti să renunţe la
,ecizii pentru a evita astel răz#oiul civil? pe care el era 5otăr8t să nu îl
provoace. >nsă a tre#uit săl accepte? pentru că în aprilie 1(61? su,i/tii au atacat
un ort al nor,i/tilor ,e l8ngă +5arleston? în +arolina? ,eclan/8n, răz#oiul.
:eoretic? superioritatea nor,ului asupra su,ului părea a#solută. 'tatele ,in
nor, aveau circa 22 ,e milioane ,e locuitori aţă ,e 10 milioane în cele su,ice?
o necontestată superioritate in,ustrială? inanciară /i maritimă? un sistem ,e
comunicaţii #un /i o reţea ,e căi erate mai întinsă. "aportul ,e 4H1 estimat în
avoarea nor,i/tilor nu era eagerat? în sc5im# su,i/tii erau mai motivaţi?
specializaţi /i mai #uni militari? a,epţi ai răz#oiului ulger? cu ecelenţi
coman,anţi /i încrezători în potenţialul spri;inului etern. 'au în/elat însă cu
iluzia că răz#oiul va i ,e scurtă ,urată /i pe o arie restr8nsă? între "ic5mon, /i
=as5ington? c8n,? în realitate? operaţiile militare sau etins pe întreg teritoriul
'..A.@ ,e la Atlantic la ississippi /i ,e la arile lacuri la )olul eic?
anga;8n, un total ,e 2? milioane ,e sol,aţi.
>n ,esă/urarea sa? răz#oiul a avut ,ouă etape ,istincte@ cea ,int8i?
cuprinz8n, anii 1(611(63? a ost ezitantă /i păgu#oasă pentru nor,i/ti? care?
urmărin, ,oar Dintegritatea niuniiE? au ost conruntaţi cu numeroase
răm8ntări /i conlicte sociale în spatele rontului? ceea ce leau ,iminuat orţa
com#ativă /i leau ,eterminat repetate înr8ngeriM în a ,oua etapă? ,esă/urată
între 1(631(6&? su# lozinca Dmoartea sclavieiE? prin antrenarea întregii

populaţii? inclusiv a negrilor? răz#oiul civil a îm#răcat 5aina revoluţiei ,e

eli#erare a negrilor /i ,e reacere a niunii. -in prima etapă? mai însemnată? a
ost victoria su,i/tilor ,e la Full"un $iulie 1(61%? care ia a,us în prea;ma
capitalei =as5ington? rămasă neatacată ,oar ,atorită ezitării coman,anţilor
su,i/ti. Floca,a navală instituită ,e nor,i/ti asupra porturilor su,iste a aectat
grav Anglia? a cărei in,ustrie tetilă era lipsită ,e necesara materie primă
#um#aculM /i cum contra#an,a acoperea ,oar parţial cerinţele in,ustriei
#ritanice? Anglia a intervenit în avoarea su,ului? ,ar mo,est ,atorită campaniei
anti intervenţioniste ,eclan/ată la Con,ra ,e simpatizanţii cauzei nor,iste.
+oncomitent? trupele nor,iste au ocupat r8n, pe r8n, statele limitroe ale
+one,eraţiei su,iste@ -elaGare? arJlan,? OentuIJ /i issouri? în ,orinţa
încercuirii /i izolării totale a su,ului. "eormele ,emocrate iniţiate ,e A.
Cincoln? încep8n, ,in 1(62 $,e e. legea D5omestea,E R ,e împărţire gratuită a
unor loturi ,e păm8nt celor lipsiţi ,e acesta /i? mai ales Dmarea proclamaţie ,in
1 ianuarie 1(63? ,e eli#erare a negrilor ără răscumpărare% au motivat o largă
participare a populaţiei ,e partea pre/e,intelui reormator. Victoriile generalilor
ea,e la )ettJs#urg /i a lui lJsses )rant la VicIs#urg? ,in iulie 1!63 au
sc5im#at soarta răz#oiului. -ar su,i/tii nu au capitulat nici ,upă #ătălia ,e la
+5attanooga? ,in noiem#rie 1(63? sper8n, în continuare în intervenţia Angliei
/i ranţei. Anglia nu a intervenit ,ec8t prin contra#an,ă cu armament iar ranţa
sa orientat spre eic ,in raţiuni proprii? ceea ce era împotriva plantatorilor
,in su,? care se ve,eau concuraţi în golul eic ,e cei ,e la care a/teptau
a;utor.
"eorganizarea armatei nor,iste în iarna anului 1(64? prin cuprin,erea /i a
negrilor în propriile eective /i ela#orarea unui nou plan ,e operaţiuni?
con;ugate cu epuizarea economică a su,i/tilor /i cu intensiicarea răz#oiului ,e
Dguerilla neagrăE au asigurat inalitatea ,orită a oensivei ,in primăvară a
generalilor )rant /i '5erman? care au reu/it în aprilie 1(6& să cucerească
capitala +one,eraţiei su,iste? "ic5mon,? /i să o#ţină capitularea generalului
su,ist "o#ert Cee? la Appomatto. "ăz#oiul lua astel s8r/it? ,ar o,ată cu
acesta se înc5eia tragic /i al ,oilea man,at al pre/e,intelui A. Cincoln $reales în
1(64%? care era asasinat ,e un anatic su,ist? actorul Foot5? întro sală ,e
spectacol. Cocul său a ost luat ,e vicepre/e,intele An,reG Ko5nson? su#
con,ucerea căruia avea să înceapă epoca reconstrucţiei americane.
3. "+97':"+LA A"+A7Q
-ouă au ost rezultatele mari /i ime,iate ale conlictului civil /i anume@

eli#erarea negrilor ,in sclavie /i reacerea niunii 'tatelor Americane.
Amen,amentele la +onstituţia e,erală? votate în anii următori au înscris
egalitatea negrilor cu al#ii în aţa legii? recunosc8n,ulise ,reptul ,e vot pentru
+ongresul e,eral /i pentru pre/e,inţia '..A. >n poi,a uria/elor pier,eri
umane? peste 600.000 ,e morţi /i a pagu#elor materiale estimate la peste 3
miliar,e ,e ,olari? răz#oiul a asanat moral /i politic societatea americană?
uniormiz8n,ui statutul /i ,esc5iz8n,ui calea ,ezvoltării accelerate a

economiei. "eacerea post#elică a niunii sa realizat? nu prin menţinerea sau

cultivarea a,versităţii între 7or, /i 'u,? ci pe calea compromisului /i a unei
supraveg5eri atente? militară /i a,ministrativă? a statelor oste re#ele? reprimite
în niune. Prin Dlegea reconstrucţieiE ,in 1(6? acestea au ost împărţite în
cinci ,istricte? guvernate ,e militari. li#erarea negrilor na însemnat /i
încetarea ime,iată a persecuţiilor împotriva lor? cu at8t mai mult cu c8t în 1(66
a luat iinţă aimoasa organizaţie DOuOluOlanE $Dputerea nevăzutăE%? al cărei
program înscria teroarea /i pogromul împotriva negrilor.
>n acea Deră a reconstrucţieiE /i a ,ezvoltării? economia americană a
înregistrat salturi uria/e în pro,ucţia in,ustrială? ,ar /i în cea agricolă?
transporturile urm8n,ule în,eaproape /i sau îniinţat marile companii
transoceanice? între care /i D'tan,ar, 9ilE. 7u au lipsit nici um#rele perioa,ei?
corupţia? a#uzurile /i aacerile scan,aloase? mai ales în vremea celor ,ouă
man,ate ale lui lisses )rant $1(6!1(%? iin, un enomen iresc. >n s8r/it?
răz#oiul ,e secesiune /i epilogul acestuia au proiectat o nouă politică eternă
americană? în,eose#i în relaţiile cu uropaM /i c5iar ,acă principiile ,octrinei
onroe rămăseseră în vigoare? evenimentele politice ,in uropa nu au lăsat
in,ierente America? a;unsă la rangul ,e mare putere la s8r/itul secolului al
<<lea.
1. +um au evoluat 'tatele nite în prima ;umătate a secolului al

<<lea
2. ,entiicaţi care au ost principalel argumente pro /i contra sclaviei.
3. Prezentaţi ,esă/urarea răz#oiului civil /i eplicaţi Victoria nor,ului.
4. >n ce a constat "econstrucţia
#ezumat
1tatele nite ale Americii au cunoscut o de&%oltare !'r' precedent.
demar>nd expansiunea spre %est. odat' sc'pat' de constr>ngerile britanice$
?ntr 6;< /i 6B97. 1$$A /i-au des'%>r/it cucerirea S+estului s'lbaticT.
ating>nd !rontierele actuale$ Acest proces a !ost completat de o puternic'

de&%oltare economic'. demogra!ic' dar /i de maturi&are politic'$ Pe de alt'

parte. contradicţiile din societatea american' /i disputele din )urul problemei
scla%iei la )um'tatea secolului. au dus la declan/areRa celui mai s>ngeros
con!lict pe care 1$$A l-au cunoscut pe propriul teritoriul$ Personalitatea lui
Abraham Lincoln /i a lui lise 1$ 4rant au permis Americii s' p'stre&e
unitatea nord-sud /i s' nceap' reconstrucţuia care a adus-o n !rutea statelor.
la ni%el mondial$
$i3liografie
 Alma/? -umitru? =ord contra sud$ "'&boiul ci%il din 1$$A$ 6B76-6B7:.
Fucure/ti? 1!6&M
 Frau,el? ernan,? 4ramatica ci%ili&aţiilor. Fucure/ti? 1!!4M
 +arman? *arrJ K? 'Jrett? *arol, +.? =is5J? Fer,anr, =.? A History o! the
1(!1!1!%? Fucure/ti? 1!!(M
 armer? Alan? "'&boiul ci%il american 6B76-6B79. Fucure/ti? 2004M
 KenIins? P5ilip? @ istorie a 1$$A$? Fucure/ti? 1!!M
 Oissinger? *enrJ? Diplomaţia. Fucure/ti? 2003M
 "emon,? "enS? ,storia 1tatelor nite ale Amercii? Fucure/ti? 1!!!M
 Vianu? Alean,ru? ,storia 1$$A$. Fucure/ti? 11!3M
+nitatea de 5nvăţare 7,II
F'#(-#E- S&-&E!'# )-?I')-!E ('DE#)E

Cuprinsul unităţii :
1" +nificarea Germaniei

/" +nificarea Italiei


scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă i,entiice mi;loacele ,e uniicare politică
&. 'ă compare tactica italiană cu cea germană
>n prima ;umătate a veacului al <<lea naţionalismul sa airmat spora,ic

/i ragmentar? ,e/i ca enomen sa maniestat ca un curent activ în viaţa
politică. omentul c8n, orţele naţionaliste sau maniestat plenar la
reprezentat revoluţia pa/optistă? c8n, întregul sistem creat ,e etternic5 ,upă
+ongresul ,e la Viena a ost contestat /i zgu,uit ,in temelii. 'upravieţuirea
neoa#solutismului ,upă 1(4( sa ,atorat lipsei ,e coeziune ,in ta#ăra
naţionalistă ,ar /i intervenţiei "usiei ţariste speriată ,e amploarea revoluţiei.
>nsă ,upă 1(&0 ,ouă state se vor impune în lupta lor pentru mo,iicarea 5ărţii
politice europene /i constituirea statelor naţionale@ Prusia /i Piemontul.
1. 7+A"A )"A7
Anul 1(&0 a ost consi,erat ,rept Dpunctul cel mai ;os ,in istoria
PrusieiE. Planul generalului von "a,oGitz ,e creare a unei niuni Prusace care
să eclu,ă Austria su# autoritatea unui guvern e,eral /i un legislativ la rurt a

ost contracarat ,e planul austriac ,e creare a unei )ermanii ari con,usă ,e

un parlament la ranIurt prezi,at ,e reprezentanţii Vienei. n scurt /i
nesemniicativ conlict militar prusoaustriac sa ,esă/urat în *essenOassel?
,ar a arătat Ferlinului care sunt ,eicienţele sale militare. -ar prin înt8lnirea ,e
la 9lmutz ,in 2! noiem#rie 1(&0 ,intre ţarul rus 7icolae? împăratul austriac
ranz Kosep5 /i regele prusac rie,eric5 =il5elm al Vlea au pus #azele statu
Uuoului politic /i teritorial ,in lumea germană? primii ,oi impun8n,u/i voinţa.
-upă 1(&0 Prusia a cunoscut o cre/tere economică spectaculoasă.
Fanc5erii evissen /i *aussemann au acor,at spri;in inanciar ,ezvoltării
in,ustriilor. Pro,ucţia in,ustriei etractive ,in "u5r? 'aare /i 'ilezia au a,us
statul prusac pe locul ,oi în lume la ier /i căr#une. Au apărut marile trusturi@
Orupp? Forsig? 9penel,? inrastructura eroviară sa triplat. 7ivelul ,e trai a
crescut cu 30B. Prin impunerea unui impozit unic naţional $7ationalverein% la
1(&! sa uniormizat întreaga piaţă economică germană. -upă 1(60 asistăm /i
la apariţia parti,elor politice mo,erne? cristaliz8n,u/i structurile@ parti,ul
li#eral german? grupările conservatoare catolice ,ar /i social,emocraţii. >n
acest timp Austria a cunoscut o recesiune economică ,eclan/ată la 1(&.
ectivele militare care consumau mare parte ,in potenţialul economic /iau
,iminuat inanţele. A,ministraţia coruptă /i ineicientă a rămas imo#ilă /i
reractară la progres? înt8rziin, cre/terea economică a mperiului.
Pe acest un,al? alienarea regelui rie,eric5 =il5em la o#ligat săl asocieze
la tron pe iul său? naţionalistul =il5elm ? la 1(61. n an mai t8rziu? acesta la
numit cancelar pe acela mai tipic reprezentant al ;unIerimii germane@ 9tto
,uar, Ceopol, von FismarI. Acesta se remarcase ca un a#il ,iplomat la Paris
/i 'anIt Peters#urg. A,ept al i,eilor #onapartiste ,e guvernare sa aliat cu
7apoleon al lea în pro#lemele naţionale europene. :oto,ată a proitat ,e
neimplicarea Prusiei în "ăz#oiul +rimeii /i sa apropiat ,e noul ţar? Alean,ru
al lea în 1(63 c8n, ia pre,at polonezii transugi. l a reu/it să impună
li#eralilor o nouă reormă militară prin care era creată o armată mo,ernă cu un
#uget sensi#il crescut /i un corp militar semicivil  Can,Ge5r  gata oric8n, ,e
mo#ilizare. >n c5estiunea uniicării el a airmat că soluţionarea marelui
,ezi,erat german nu se poate realiza ,ec8t Dprin ier /i s8ngeE? lozincă însu/ită
,e clasa politică germană. >n 1(63? la +ongresul prinţilor germani ,e la
ranIurt? FismarI a provocat e/uarea proiectelor e,erale pa/optiste ,e
uniicare a lumii germane propun8n, crearea unui stat centralizat? puternic?
,ominat ,e Ferlin. +inic /i etrem ,e inteligent? FismarI a elu,at sistemul
politic internaţional vienez /i a ,emarat procesul unirii germanilor ,e sus în ;os?
pe #aza lozincii care la ăcut cele#ru@ Dprin ier /i s8ngeE.
Prima etapă a uniicării a reprezentato Dcriza ,anezăE. Ca moartea
regelui ,anez re,eriI al Vlea? germanii ,in 'c5lesGig /i *olstein $intrate în
stăp8nirea -anemarcei la 121% lau propus rege pe ,ucele ,e Augusten#urg.
+um urma/ul legal la tron era +5ristian al <lea ,e )lucIs#urg? germanii ,in
*olstein au cerut spri;inul Prusiei. +onsi,er8n, că pro#lema este una
DgermanăE /i nu necesită o +onerinţă a concernului european? Prusia sa aliat
cu Austria pentru a rezolva pe cale militară ,ieren,ul germano,anez. >n 1(64
are loc un scurt conlict militar c8/tigat ,e aliaţi prin #ătălia ,e la -uppel iar în

octom#rie 1(64 prin pacea ,e la Viena ,ucatele 'c5lesGig? *olstein? Cauen#urg

/i portul Oiel intrau în +one,eraţia germană? su# autoritatea comună a aliaţilor.
lterior? prin +onvenţia ,e la Fa, )astein? Prusia o#ţinea 'c5lesGigul /i
cumpăra Cauen#urgul /i portul Oiel? în timp ce Austria a primit *olsteinul.
-iicultăţile strategice create Austriei în a/i a,ministra propriul ,ucat avea să
,ucă la a ,oua etapă a uniicării@ răz#oiul austroprusac.
>n octom#rie 1(6&? FismarI sa înt8lnit cu 7apoleon al lea în
staţiunea montană Fiarritz? un,e au negociat neutralitatea ranţei în conlict?
consi,erat tot o c5estiune DgermanăE? acor, c8/tigat prin ce,area
Cuem#urgului? ,rept recompensă pentru împăratul rancez. Al ,oilea pas a ost
semnarea tratatului secret ,intre Prusia /i Victor manuel ? care încon;ura
Austria /i o anga;a întrun conlict pe ,ouă ronturi. ltimul pas a ost
încorporarea *olsteinului la către prusaci? gest care a ,eclan/at răz#oiul.
"ăz#oiul ,e /apte săptăm8ni? cum mai este cunoscut a ,e#utat cu
ocuparea statelor +one,eraţiei germane@ *anovra? *essenOassel? 'aonia?
ranIurt /i ,esiinţarea +one,eraţiei germane. Pe rontul italian austriecii au
avut ,ouă mari victorii? la +ustozza $24 iunie 1(66% /i nsula Cissa $astăzi Vi/?
în A,riatica%. +onlictul sa înc5eiat însă repe,e? armata superioară a Prusiei a
z,ro#it pe austrieci la 3 iulie? la 'a,ova $Oonigratz% /i a ase,iat Viena.
>mpăratul ranz Kosep5 a cerut pace? care sa semnat la Praga? pe 23 august
1(66. Potrivit tratatului? a ost creată +one,eraţia )ermană ,e 7or,? stat
e,eral care inclu,ea toate statele germane protestante? cu o +onstituţia proprie?
cu parlament /i +onsiliu e,eral? ,ominat ,e Prusia. *egemonia ranceză /i
austriacă în lumea germană se înc5eia iin, înlocuită ,e cea prusacă.
li#erată ,e concurenţa 5a#s#urgică? Prusia /ia permis să trateze
#l8n, Austria? anga;8n,use în negocieri între ta#erele germană /i mag5iară ,in
mperiu. Astel? FismarI a me,iat conlictul /i a pus #azele unei noi ormule ,e
con,ucere a mperiului con,us ,e +asa ,e *a#s#urg? cea a ,ualismului austro
ungar? paraat în 1(6.
ltima etapă a uniicării )ermaniei a reprezentato conlictul cu
ranţa. -iscuţiile coni,enţiale ,e la Fiarritz tre#uiau să acor,e Cuem#urgul
lui 7apoleon? însă Anglia se opunea unei astel ,e variante. +riza
luem#urg5eză a ost rezolvată în cele ,in urmă? cu acor,ul lui FismarI? în
urma +onerinţei ,e la Con,ra $mai 1(6%. Cuem#urgul a ,evenit un stat
neutru su# garanţia concernului european ,ar politica ,uplicitară a cancelarului
german a încor,at relaţiile rancoprusace. Pro#lema succesiunii la tronului ,e
la a,ri, ,in 1(6(? c8n, Ceopol, ,e *o5enzollern acceptă să preia con,ucerea
'paniei a ,inamitat criza care sa înc5eiat cu ,eclan/area conlictului armat.
FismarI /ia asigurat /i alianţa cu talia? ,irect interesată în că,erea ranţei care
stăp8nea ,e la 1(4!? "oma? capitala pe care o ,oreau italienii ,ar /i neutralitatea
"usiei /i Austrongariei? ,evenite prietenele Prusiei.
"ăz#oiul? iz#ucnit în vara anului 1(0? a marcat înr8ngerea
umilitoare a mperiului rancez. Fătăliile ,e la etz $august % /i 'e,an
$septem#rie 1(0% au reprezentat un ,ezastru pentru 7apoleon al lea? căzut
prizonier /i a#,ic8n,. -upă ase,iul +omunei ,in Paris? evenimente care au ,us
la proclamarea "epu#licii a a ranceze? la 1( ianuarie 1(1? în 'ala

oglinzilor ,e la Versailles? regele =il5elm  al Prusiei sa proclamat împărat al

)ermaniei. ranţa era o#ligată la plata unor ,espăgu#iri ,e răz#oi imense /i
pier,ea provinciile Alsacia /i Corena. lterior? în mai 1(1? )ermania
încorpora prin tratatul ,e la ranIurt? statele catolice Favaria? Fa,en?
=urten#erg ,einitiv8n, procesul uniicării )ermaniei. 7oul stat? ,evenit cel
mai puternic ,in uropa? era un imperiu e,eral? cu o constituţie? un consiliu
e,eral /i un "eic5stag ,ominate ,e reprezentanţii ,in osta Prusie /i un actor
,e 5egemonie pe continent care anunţa viitoarele conlicte mon,iale ,in secolul
<<.
2. 7+A"A :AC
>n întreaga epocă mo,ernă talia a rămas un spaţiu ,ivizat în mai multe state
,iverse ca supraaţă? organizare politică /i orţă politicomilitară. 'entimentul
unităţii naţionale sa ,atorat eclusiv reprezentanţilor culturii italiene? sentiment
preluat /i accentuat ,e ascensiunea naţionalismului /i a mi/cării l
"isorgimento. -upă e/ecul revoluţiei pa/optiste? lumea italiană a rămas ,ivizată
/i ără speranţa că generaţiile epocii vor reu/ii soluţionarea marelui ,ezi,erat. A
ost meritul ,inastiei Piemonteze /i a a#ilului ,iplomat +amillo Fenso ,i
+avour pentru succesul /i viteza cu care sa terminat procesul uniicării taliei.
Piemontul a continuat ,upă 1(4( să con,ucă lupta pentru uniicare. Prin
interme,iul ziarului D"isorgimentoE +avour a ,esă/urat o intensă activitate
i,eologică pentru pregătirea /i antrenarea opiniei pu#lice ,in peninsulă în ;urul
+asei ,e 'avoia. :oto,ată? ,in punct ,e ve,ere economic? Piemontul a
înregistrat un salt. >niinţarea Fancii ,in :orino? ,ezvoltarea inrastructurii
eroviare? cre/terea economică în agricultură? mai ales în timpul ministeriatului
lui +avour? ,ezvoltarea in,ustriei au permis ţării să ;oace un rol activ în relaţiile
internaţionale europene. Primul succes ,iplomatic a ost participarea unui corp
epe,iţionar piemontez la "ăz#oiul +rimeei. )estul ia permis regelui Victor
manuel al lea $1(4!1((%să participe în calitate ,e învingător la +ongresul
,e la Paris iar ţara sa a ost primită în concernul marilor puteri. Prieten cu
7apoleon al lea? +avour la înt8lnit? în secret? în iulie 1(&(? la Plom#ieres?
pun8n, #azele unei alianţe antiaustriece.
Procesul uniicării taliei a ,emarat în 1(&!? c8n,? în urma unei campanii ,e
presă antiaustriacă /i mo#iliz8n, armata? Viena a ,eclarat răz#oi Piemontului.
-upă ,ouă s8ngeroase #ătălii la agenta /i 'olerino $iunie 1(&!% austriecii s
au retras. -ar actorul ,ecisiv a ost intervenţia ranţei care a ocupat Com#ar,ia
/i a cerut Austriei să acă pace. Prin armistiţiul ,e la Villaranca $iulie 1(&!%?
ranţa primea Com#ar,ia ,ar permitea Austriei să păstreze Veneţia. lterior? în
noiem#rie 1(&! sa semnat Pacea ,e la uric5 prin care ce,a Piemontului
Com#ar,ia ,ar era recompensată cu 'avoia /i 7isa. Pacea ,e la uric5 a atras
,emisia temporară a lui +avour? nemulţumit ,e compromisul cu rancezii /i a
,at na/tere unui sentiment ,e rustrare /i ,eziluzie în r8n,ul ra,icalilor italieni?
mai ales a mazzini/tilor ,in care se va ri,ica igura lui )iuseppe )ari#al,i.

Proit8n, ,e tul#urările sociale ,in su,ul taliei? )ari#al,i a părăsit

Piemontul în runtea Dcelor 1000 ,e cămă/i ro/iiE? a ,e#arcat în 'icilia /i a
iz#utit o surprinzătoare victorie la +alataimi $1 mai 1(60%. l a ri,icat
întreaga 'icilie împotriva regelui 7eapolelui? ,eclar8n,use D,ictatorE al 'iciliei
/i pregătin, unirea cu Piemontul. >n septem#rie 1(60? susţinut ,e lota engleză?
)ari#al,i a intrat în 7eapole pun8n, capăt regalităţii napolitane. -ar
,iicultăţile ,e guvernare a acestui spaţiu /i crizele sociale ,eclan/ate ,e
intervenţia lau orţat să ce,eze 7eapole regelui Victor manuel.
Anii 1(601(61 au ost ai ple#iscitelor italiene. -upă ple#iscitul ,in
7eapole /i 'icilia? prin care sa soluţionat anearea teritoriilor ,in su, la
Piemont au urmat ple#iscitele ,in :oscana? o,ena? Parma? "omagna? milia.
"ezultatul a ost anearea acestora la Piemont /i proclamarea? la 1(61? a
regatului taliei? con,us ,e Victor manuel ,e 'avoia? cu capitala mutată ,e la
:orino la lorenţa. "egatul taliei? recunoscut ,e marile puteri? era un stat
,ominat ,e vec5iul Piemont care a intro,us propria legislaţie avoriz8n, nor,ul
provinciilor ,in su,. -ar moartea lui +avour la 1(61 /i e/ecurile lui )ari#al,i
,e a ocupa "oma ,in 1(62 /i 1(64 au reprezentat lovituri grele pentru l
"isorgimento.
Xansa taliei a ost ,eclan/area conlictului austroprusac ,in 1(66. Aliată în
secret cu Prusia? talia a intrat în răz#oi nepregătită /i a suerit ,ouă ,ezastre la
+ustozza /i nsula Cissa $iunie 1(66%. 'pre norocul italienilor? înr8ngerea
Austriei la 'a,ova? în iulie acela/i an /i intervenţia ,iplomatică a ranţei a a,us
talia în ta#ăra învingătorilor. Pentru serviciile interesate ale rancezilor? Austria
lea pre,at Veneţia. "estituirea acesteia taliei avea menirea ,e a repara
prestigiul +asei ,e 'avoia? aectat ,e rezultatele militare ,in răz#oi? nou motiv
,e ,ezamăgire pentru naţionali/tii italieni.
'ingurul teritoriu care lipsea taliei era c5iar capitala? "oma? apărată ,e un
corp epe,iţionar rancez încă ,e la 1(4!. /ecul lui )ari#al,i ,e a ocupa
D+etatea eternăE? la 1(6 a reprezentat s8r/itul politic al revoluţionarului
italian. -ezamăgit ,e pier,erea 7isei? localitatea sa natală? ,e e/ecul proiectului
repu#lican? al cărui a,ept a ost ,ar /i ,e propriile neputinţe )ari#al,i sa retras
,in viaţa politică ,ar a rămas pentru posteritate un mo,el clasic al
revoluţionarului ,in veacul al <<lea.
-in nou? soarta a sur8s taliei? c8n, la 1(0? ranţa era z,ro#ită ,e germani
/i /ia retras trupele ,in "oma. "egele Victor manuel a intervenit în
septem#rie 1(0 /i a ocupat "oma? papa Pius al <lea retrăg8n,use în
cartierul Vatican. >n ianuarie 1(1 "oma a ost proclamată capitala a taliei.
-eclar8n,use DprizonierE papa a primit în 1(1 ,in partea regelui Dlegea
garanţiilorE prin care i se recuno/tea Vaticanul /i o imensă sumă ,e #ani.
a;oritatea istoricilor consi,eră anul 1(1 ca inal al l "isorgimentoului
italian ,at o serie ,e teritorii ca :rieste? :irol? :rentino? 7isa? +orsica sau c5iar
alta au ,at na/tere unui nou concept Dtalia irre,entaE $nerăscumpărată% /i a
reprezentat un permanent actor ,e tensiune internaţională.

1. -e pe ce #aze a plecat procesul uniicării )ermaniei

2. +are au ost etapele uniicării )ermaniei
3. -e pe ce #aze a plecat procesul uniicării taliei
4. +are asu ost etape uniicării taliei
&. Pot i comparate cele ,ouă procese Asemănări /i
,eose#iri.
#ezumat
,storia 4ermaniei n secolul al *,*-lea a !ost dominat' de procesul care a
condus la unitatea naţional'$ Factorii care au stat la ba&a acestui proces au
!ost pro!un&i. de natur' economic'. politic' /i naţional'. n ciuda re&istenţei
!orţelor conser%atoare /i a po&iţiei Austriei$ Cele dou' proiecte de uni!icare s-
au concurat. %arianta prusac' ben!iciind de condiţii mai bune$ Acti%itatea
cancelarului @tto %on ismar n domeniul politicii interne /i externe s-au
do%edit decisi%e iar !ormula propus' de „cancelarul de !ier” a de%enit sloganul
uni!ic'rii „prin !ier /i s>nge”$
,l "isorgimento-ul italian a o!erit o %ariant' mai complicat' de reali&area a
idealului unit'ţii naţionale. combin>nd diplomaţia cu politic'. identitatea
naţional' /i cultura$ Cele dou' procee au !ost contemporane /i s-au
intercondiţionat. g'sindu-/i !inalitatea dorit' de arti&anii lor$

$i3liografie
 Fle,? Kean Paul? Fran& 2ose!. Fucure/ti? 2002M
 +eau/escu? )5eorg5e? =a/terea /i con!igurarea 3uropei. Fucure/ti? 2004M
 +5arle? +5ristop5e? ,ntelectualii n 3uropa secolului al *,*-lea$ 3seu de
 )ellner? rnest? =aţiuni /i naţionalism$ =oi perspecti%e asupra trecutului.
9ra,ea? 1!!M
 anc5ester? =illiam? Armele lui rupp. 69B-6;7B. Fucure/ti? 1!3M
 Pelling? 7icI? ,mperiul Habsburgic (6B69-6;6B#. Fucure/ti? 2002M
 Procacci? )iuliano? ,storia italienilor. Fucure/ti? 1!&M
 "en,ina? +lau,io? Papii$ ,storie /i secrete. Fucure/ti? 2002M
 "iall? CucJ? ,talia n perioada "isorgimento. Fucure/ti? 2001M
 'tiles? An,rina? ni!icarea 4ermaniei 6B69-6B;8. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? ni!icarea ,taliei 6B69-6B8. Fucure/ti? 1!!(M
 :5iesse? Anne arie? Crearea identit'ţilor naţionale n 3uropa. secolele
*+,,,-**. a/i? 2000M
 :raniello? r.? 'ori? )ianni? ,l "isorgimento$ 1curt' istorie. +lu;7apoca?
2002M
 =alter? Victor? A !ost prim'%ar'K6B:B$ Chipuri dintr-un an de neuitat.
Fucure/ti? 1!&(M
+nitatea de 5nvăţare 7,III
&#I2!- -!I-)?*

1" Germania il4elmiană :1==081;1<>

/" -ustro8+ngaria
" Italia :1=H081;1<>
<" Formarea &riplei -lianţe

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă i,entiice cauzele ormării :riplei Alianţe /i să comenteze consecinţele
ormării acestui #loc militar
1. )"A7A =C*CA7Q $1((01!14%
Perioa,a cuprinsă între inele veacului al <<lea /i începutul celui

următor este cunoscută în istoria )ermaniei su# numele ,e epoca Gil5elmiană
,e la numele împăratului care a con,us mperiul /i a ,at tonul politicii europene
în anii premergători primului răz#oi mon,ial. Anii 1((01!14 au ost martorii
unei perioa,e ,e av8nt economic ără prece,ent? rata ,e ,ezvoltare a )ermaniei
iin, ,e (B pe an. Anii corespun, celei ,e a ,oua revoluţii in,ustriale.
Aceasta sa caracterizat prin puternica ,ezvoltare a ramurilor in,ustriale
asociate primei aze a in,ustrializării $etractivă? metalurgică? tetilă% ,ar /i
prin ,iversiicarea economiei în ramuri ,e prelucrare soisticate $ c5imică? a
energiei electrice? electrote5nică? constructoare ,e ma/ini%. )ermania imperială
a traversat cel mai rapi, al ,oilea val al in,ustrializării? cu cre/teri în toate
,omeniile. P..F.ul a crescut ,e cinci ori $întro vreme în care cel #ritanic a#ia
se ,u#lase%. -escoperirea /i valoriicarea resurselor su#solice ,in "enania?
=estalia sau Corena $căr#une în "u5r? 'aar%? ier $Alsacia? Corena%? car#onat
,e potasiu $Corena% a ,us la cre/teri recor, ale pro,ucţiei? ,e eemplu pro,ucţia
,e oţel a crescut ,e nouă ori. "egularizarea r8urilor "in? l#a? 9,er /i
inrastructura eroviară ecelentă ,in +8mpia germană au contri#uit la
progresul general. 'porul ,emograic $,e la 41 ,e milioane la 1(1 la 6
milioane la 1!14? aţă ,e saltul rancez ,e la 36 la 40 ,e milioane în aceea/i

perioa,ă% a asigurat at8t piaţa ,e ,esacere c8t /i m8na ,e lucru. 'istemul

#ancar german #azat pe parteneriat între sectorul #ancarcomercial /i trusturile
in,ustriale era cel mai perormant ,in uropa. >n ,omeniul #ancar? un număr ,e
nouă mari #ănci ,in Ferlin concentrau spre 1!10 aproimativ (3B ,in întregul
capital german. >ntre marile trusturi se remarcă A..).? 'iemens? Fosc5? Orupp?
9ppenel,? FA'? FaJer? :JssenM ele erau organizate în uncţie ,e pro,ucţie /i
ave au interese comune în iarea preţurilor /i în ,eterminarea con,iţiilor ,e
pro,ucţie /i ,esacere. -e la ( la 1(& au a;uns la 3000 în 1!14? ,omin8n, prin
preţuri ,e ,umping piaţa europeană. )ermania avea? toto,ată? cel mai #un
sistem ,e învăţăm8nt elementar te5nic ,in uropa ,ar /i institute ,e învăţăm8nt
superior perormante pentru cei înzestraţi cu capacităţi te5nice ,eose#ite.
)ermania Gil5elmiană oerea imaginea unei societăţi a ,iversităţii? o
naţiune ără unitate. -ierenţele ,ezvoltării economice? cre,inţele religioase
$catolici în su,vest? lut5erani în nor,est%? ailierea regională $nor,su,%?
i,entitatea naţională a minorităţilor $polonezi? rancezi? ,anezi% au secţionat
,ieritele clase sociale germane. Ca #aza pirami,ei sociale se ala o clasă largă a
micilor pro,ucători agricoli /i in,ustriali? ,estul ,e ,eavorizaţi ,ar cu un nivel
,e trai mai ri,icat ,ec8t al acelora/i categorii ,in alte state europene. -e regulă?
lucrătorii ur#ani in,ustriali erau u/or mai avanta;aţi economic? ceea ce eplică
migraţia masivă estvest sau ruralur#an. +lasa ,e mi;loc era ,ivizată în a/a
numita mittelstand ormată ,in me/te/ugari? comercianţi? muncitori înstăriţi ,in
lumea sin,icală sau a cartelurilor /i beamte categoria intelectualităţii #urg5eze
$uncţionari? proesori? ;uri/ti? ,iver/i oiciali%. Ca v8rul pirami,ei se alau
marii in,ustria/i? cei ,in sectorul inanciar#ancar /i marii proprietari
$;unIerimea prusacă%.
-in punct ,e ve,ere politic? )ermania Gil5elmiană se împărţea între
mo/tenirea lui FismarI /i ten,inţele noii politici ale împăratului =il5elm al 
lea. o/tenirea lui 9tto von FismarI era un stat e,eral? ormat ,in 2& ,e
ormaţiuni statale? ,ar controlate ,e către Prusia? la care se a,ăuga Alsacia /i
Corena. >mpăratului îi aparţinea politica eternă? era capul armatei? numea
eecutivul /i cancelarul. +ancelarul împărţea eecutivul cu un +onsiliu e,eral
$Fun,esrat% ormat ,in &( ,e reprezentanţi ai guvernelor lan,urilor ce
compuneau imperiul ,ar în care Prusia avea ,rept ,e veto. Cegislativul? ales
prin vot ,irect /i secret. "eic5stagul vota legile /i #ugetul ,ar nu putea alege
cancelarul /i nuci să îl înlocuiască. >n runtea imperiului sa alat p8nă la 1(((
=il5elm . rie,eric al lea? ,upă o ,omnie ,e !! ,e zile care nu au rămas în
con/tiinţa istoricilor? a ost urmat ,e iul său =il5elm al lea $1(((1!1(%? un
persona; cu un caracter sc5im#ător /i iraţional. Viaţa politică a mperiului era
,ivizată în mai multe parti,e /i mi/cări politice ,e ,iverse orientări. Ca ,reapta
e/ic5ierului politic era Parti,ul conservator german ,ominat în est /i ormat ,in
oiţerii prusaci /i înalta #irocraţie aristocratică ata/ată ,inastiei? #isericii
lut5erane /i armatei. -upă criza economică ,in 1(3 sa ,esprins Parti,ul Ci#er
+onservator? mai puţin intransigent ,ar ,ominat ,e curentul intelectual
antisemit al istoricului *einric5 von :reitsc5Ie. Parti,ul +entru +atolic nu avea
un program politic /i social ci apăra interesele catolicilor întro ţară protestantă
cu #aza socială proprietarii agrari silezieni? aristocraţi #avarezi? renani sau

#a,enieni. 'pre st8nga? Parti,ul Ci#eral era susţinător al a,epţilor lui FismarI
,ar /i mo/tenitori ai li#eralismului ,e la 1(4(. Parti,ul 'ocial -emocrat? cu
ten,inţe mariste reprezenta o minoritate inimă? iin, legat ,e sin,icate sau ,e
înăptuitorii programului ,e la )ot5a ,in 1(&.
-upă înlăturarea lui FismarI a urmat cancelarul Ceon von +aprivi
$1(!01(!4%? a,eptul politicii Dnoului cursE ,e reormă socială /i protecţionistă.
A căzut ,atorită consecinţelor reormei armate /i a ost urmat ,e o serie ,e
cancelari ,ominate ,e personalitatea împăratului? ,e acor, cu orientarea
politică a sa. Prinţul *o5enlo5e? von FuloG sau Fet5mann*olveg au susţinut
proiectele politice ale Iaiserului. 7oua politică R Ieltpoli R ,e la 1(!? Ciga
7avală R Flotten-%erein R ,e la 1(!( ca /i Ciga Pangermană R Alldeutsche
+erbund R au sc5im#at orientarea politicii germane înspre crearea unui imperiu
colonial? o politică epansionistă spre est sintetizată prin ormula Drang nacht
osten /i ,ominarea ţărilor cu minoritate germană.
2. A':"97)A"A

-upă înr8ngerea ,in Drăz#oiul ,e /ase săptăm8niE împăratul ranzKosi a
acceptat me,ierea germană /i a înc5eiat un acor, cu mag5iarii pentru
supravieţuirea statului său. >n apt sa realizat o înţelegere $ Ausgleich% între
)Jula An,rassJ /i er,inan, von Feust prin care prin care sa ormat ,ualismul
austroungar. ngurii ,oreau o Austrie centralizată? li#erală /i germană /i o
ngarie centralizată? li#erală /i mag5iară. Astel au apărut ,ouă state separate?
cu Parlamente? +onstituţii? legislaţii /i a,ministraţii separate /i ,ierite. iecare
parte a primit în un nume în uncţie ,e a/ezarea în lungul unui aluent al
-unării@ partea austriacă +isleit5ania? respectiv partea mag5iară :ransleit5ania.
nstituţiile comune erau@ armata imperială? ci lim#a germană ca lim#ă ,e
coman,ă $cu ecepţia unităţilor ,e 5onvezi ,in Fu,apesta%? ministerele ,e
eterne /i ,e inanţe. Prin interme,iu unei #ănci unice mone,a era comună
pentru am#ele părţi ale imperiului ,ar partea mag5iară contri#uia cu 30B la
#ugetul general? preţul plătit ,e ranz osi pentru păstrarea statului. ranz osi
avea titlu ,e împărat al Austriei /i rege al ngariei? casa ,inastică ,e *a#s#urg
iin, tot un element al unităţii. -ualismul a reprezentat un compromis între
împărat /i unguriM mag5iarii recuno/teau un singur stat în planul politicii
eterne iar ranz osi lăsa aacerile interne ngariei pe m8na Dnaţiei
mag5iareE.
-in punct ,e ve,re economic? Austrongaria a #eneiciat ,e saltul ,atorat
revoluţiei in,ustriale ,ar a rămas relativ în urma puterilor occi,entale. n,ustria
sa ,ezvoltat mai ales în partea austriacă. >n Foemia? a#rica 'Io,a ,e la Pilsen
era consi,erată D#i;uteria +oroaneiE.
Viaţa politică în +isleit5ania a ost una li#erală eist8n, o mi/care în ,irecţia
,emocraţiei? care a reu/it în inal c5iar intro,ucerea votului universal.
Pulverizarea orţelor politice a ăcut posi#ilă apariţia mai multor parti,e.
Parti,ul li#eral? anticlerical? urmărea o politică ,e su#minare a #azei
tra,iţionale a autorităţii monar5ice. Parti,ul +re/tin 'ocial? naţionalist /i

antisemit? avea #aza socială în general în me,iul rural sau al ora/elor mici.
Parti,ul sa #azat pe Dprogramul ,e la CinzE ,ar a suerit mai multe ,izi,enţe?
cea mai cunoscută iin, a lui Oarl Cueger? pronunţat antisemită. Dnelul ,e ierE?
cum era cunoscut parti,ul lui ,uar, :aae era o coaliţie antili#erală ormată
,in proprietarii unciari? ra,icalii clericali catolici ,ar /i minoritari ca ce5ii /i
polonezii care au primit o serie ,e privilegii. Ca st8nga eista Parti,ul social
,emocrat? ,e orientare maristă? #azat pe clu#uri muncitore/ti? a militat pentru
renunţarea la capitalism.
>ntre guvernele importante ale Austriei sau remarcat Oarl /i A,ol
Auersperg? cu o politică socială eicientă. 'uccese în politica socială? ,ar
conservatoare? a avut /i guvernarea lui ,uar, :aae. mportant a ost /i
guvernul lui a von FecI care la 1!11 a sc5im#at legea electorală
intro,uc8n, votul universal. >n :ransleit5ania? ungurii au reuzat să
mo,ernizeze în sens ,emocratic viaţa politică? naţiunea ,ominantă iin, cea
mag5iară. Principalele parti,e au ost eponentele mag5iarimii. Parti,ul
Ci#eral? con,us ,e stvan :isza? ,e/i avora#il ,ualismului? a ost ,evotat i,eii
supremaţiei mag5iare în :ransleit5ania. Parti,ul n,epen,enţei? con,us ,e
rancisc Oossut5 urmărea să rupă ,ualismul? pentru proclamarea in,epen,enţei
statului mag5iar. Parti,ul 'ocial -emocrat? st8ngist? milita pentru crearea unei
ngarii socialiste.
Pro#lemele naţionalităţilor? mai ales cele ,in partea mag5iară a
imperiului aveau să ie o constată a politicii interne ,in Austrongaria.
Pro#lema ce5ă a ost relativ rezolvată ,e guvernele ,e la Viena. )rupaţi în ;urul
lui Kan PalaIi? Dtinerii ce5iE au o#ţinut intro,ucerea lim#ii ce5e în a,ministraţia
locală? un parlament pentru Foemia /i oravia? crearea unei niversităţi
naţionale la Praga. Pro#lema mag5iară a creat cele mai mari ,iicultăţi
uncţionării ,ualismului. Cegislaţia mag5iară ,in :ransleit5ania permitea unui
procent ,e 6B ,in populaţie să ai#ă ,repturi politice. !0B ,in man,atele
Parlamentului ,e la Fu,apesta erau ocupate ,e mag5iariM ,e e. în legislativul
,in 1!10? ,in 3!3 ,e man,ate ,oar opt erau ocupate ,e nemag5iari.
ag5iarizarea a ost susţinută ,e toate guvernele. -in 1((3? lim#a mag5iară a
,evenit o#ligatorie în toate /colile. Cegea ApponJi ,in 1!0 o#liga proesorii la
un ;urăm8nt ,e loialitate? iin, conce,iaţi ,acă nu pre,au în lim#a mag5iară.
Pentru a preînt8mpina un conlict cu croaţii? încă ,in 1(6(? printrun acor,
constituţional a ost acor,at agre#ului ,reptul ,e a/i numi guvernatorul /i ,e
a avea un legislativ propriu. Pro#lema naţionalismului slavilor ,e su, nu a ost
însă rezolvat. -e/i s8r#ii /i croaţii au cola#orat în Parlamentul ,e la agre#
pentru ,iminuarea inluenţei mag5iare ,ar ,ierenţele religioase /i ,e
comportament între croaţi? sloveni? s8r#i /i #osniaci iau pu, ,e multe ori pe
poziţii antagonice.
3. :ACA $1(01!14%
-in august 1(1? "oma a ,evenit capitala regatului taliei? un,e se

instaurează suveranii ,inastiei ,e 'avoia $Victor manuel al lea? p8nă la
1((? m#erto  p8nă la 1!00 /i Victor manuel al lea? p8nă la 1!46%? cu

toate că Papa Pius al <lea a reuzat compromisul cu noul stat. DCegea

garanţiilorE asigura Papei imunitate? era scutit ,e tae? primea clă,irile
Vaticanului /i Cateranului? avea propriul serviciu ,iplomatic /i primea o rentă
,e 3?2 milioane ,e lire anual. -e/i ,ominată ,e parti,a li#erală? talia nu /ia
găsit ec5ili#rul în anii ,e la cumpăna secolelor al <<lea /i al <<lea.
talia /ia ,esăv8r/it unitatea în ,oar ,ouă ,ecenii ,ar consecinţele acestui
proces istoric au mo,elat ,ezvoltarea economică /i politică ,in perioa,a
următoare. area contra,icţie italiană rezi,a ,in opoziţia ,intre nor, /i su,.
7or,ul? apropiat ,e structurile economice ale uropei occi,entale? sa
in,ustrializat repe,e proit8n, ,e ,eclan/area revoluţiei in,ustriale. +u spri;inul
capitalului străin? in,ustria sa ,ezvoltat puternic? ilano /i :orino ,evenin,
a,evăratele capitale economice ale regatului. Xi agricultura era ,ezvoltată în
nor, un,e au apărut erme mo,erne? perormante cu pro,uctivitate mare? mai
ale în valea Pa,ului. Puternic sa ,ezvoltat in,ustria si,erurgică $oţelăriile ,e la
:erni%? in,ustria navală $irmele lorio /i "u#attino% /i constructoare ,e ma/ini
$iat? Ala "omeo? aserati% sau in,ustrii a,iacente $Pirelli? 9livetti%. Au apărut
/i marile trusturi $trustul si,erurgic? nstitutul italian al #um#acului? +onsorţiul
sulului%. Xi in,ustria energiei electrice sa ,ezvoltat puternic? ,e la 100
milioane IGHoră la 1(!! p8nă la 2? & ml, IGHoră ,e 1!14. ilano a ost unul
,in primele ora/e iluminate electric.
>n acest timp? ezzogiorno a rămas tra,iţionalist /i rutinier? ata/at marilor
latiun,ii? ,ominate ,e mari eu,ali. >n lipsa unei inrastructuri? persista
su#,ezvoltarea economică. -e/i sa ,ezvoltat /i în su, in,ustria se #aza pe
pro,ucţia în ateliere mici? concurate ,e nor,? a conecţiilor tetile? $în special?
mătase%? etracţia sulului sau a marmurei. 9 mare pro#lemă o reprezenta
anala#etismul $((B în regiunea Fasilicata%? su#nutriţia /i #olile $malaria /i
pelagra%? în ciu,a anc5etelor parlamentare? cum ac ost cea ,e la 1( con,usă
,e 'teano Kacini? care a tras semnalul ,e alarmă ,ar nu a găsit soluţii. 'u,ul era
,ominat su#teran ,e organizaţii criminale precum aia ,in 'icilia sau
+amorra la 7apoli. n enomen tipic taliei a ost emigraţia? între & /i 6
milioane ,e italieni părăsin, regatul în această perioa,ă pentru a se sta#ili în
'..A. sau pentru a munci în statele europene mai ,ezvoltate.
'istemul politic italian sa inspirat ,in mo,elul #ritanic ără să ai#ă succesul
englez. "egele convoca Parlamentul /i numea mini/trii ,ar guvernele nu putea
supravieţui în lipsa spi;inului parlamentar. Cegislativul? #icameral? acor,a
încre,ere sau ,emitea mini/trii ceea ce a ăcut ca între 1(0 /i 1!22 să eiste 2!
,e prim mini/tri. -eputaţii erau ale/i pe & ani ,ar senatorii erau numiţi ceea ce a
ăcut ca 'enatul italian să ,e vină Dun cămin ,e pensionari proveniţi ,in r8n,ul
slu;itorilor v8rstniciE. >n lipsa parti,elor politice? politicienii sau grupat în mai
multe acţiuni? necesare pentru a putea orma guvernul? ,ar aceste alianţe erau
ragile. lectoratul? etrem ,e re,us? $2B ,in totalul populaţiei%? ignorant /i cu
orizont îngust? era împărţit între tra,iţional neîncre,ere a napolitanilor în
guverne /i ,orinţa piemontezilor ,e a ,omina regatul.
Ci#eralii erau un grup eterogen? ormat ,in mica #urg5ezie ,ar /i ,in
elemente ale marii #urg5ezii in,ustriale sau mari proprietari unciari. Ci#eralii
erau ,ivizaţi în li#eraliconservatori care se opuneau reormelor sociale /i

intervenţiei eecutivului în economie? /i li#eralii ,e st8nga? a,epţii etin,erii

,reptului ,e vot /i a unei reorme sociale mo,erne. Ca st8nga se alau
repu#licanii sociali/ti? puternici în nor,? un,e mi/carea sin,icală sa ,ezvoltat
în contetul apariţiei marilor concentraţii ur#anin,ustriale. Prima încercare ,e
a orma un parti, socialist ia aparţinut lui ilippo :urati care a reu/it la 1((1 să
organizeze un +ongres al muncitorilor la ilano. -in mi/carea socialistă sa
rupt un grup con,us ,e erri /i Antonio Ca#riola? care a mers pe linia anar5ist
sin,icală. Ca ,reapta politică eista ta#ăra catolicilor. >nsă Papa? prin enciclica
D"erum 7ovarumE? a cerut catolicilor să nu participe la viaţa politică /i să se
a#ţină ,e la urne. A#ia ,upă 1!01? prin pistola piscopului ,in Verona? prin
care era con,amnat socialismul ca pe Dcea mai ne#unească nesă#uinţăE? poziţia
Fisericii +atolice sa sc5im#at. >ncă ,in 1(!!? a,epţii lui "omalo urri au
creat primele sin,icate catolice? numite D,emocratecre/tineE. >n 1!0!? ,e rica
socialismului? Papa a Pius al <lea a ri,icat inter,icţia pentru catolici ,e a se
a#ţine ,e la vot. Ca 1!10 a avut loc +ongresul ,e la lorenţa? care a pus #azele
curentului naţionalist italian. -e actură mazziniană? naţionalismul milita pentru
Dtalia mareE militaristă /i colonială? /i a #eneiciat ,e prestigiul /i con,eiul
unui gazetar ,e talia lui )a#riele -YAnnunzio.
Viaţa politică italiană a ost ,ominată ,e acţiunile li#erale /i ,e o pleia,ă ,e
personalităţi ,in s8nul acestei mi/cări? ceea ce nu ia erit ,e scan,aluri /i
conlicte cu opoziţia. >ntre 1(01((? talia a ost ,ominată ,e li#eral
conservatorii lui Agostino -epretis. l a guvernat ,upă principiile politicii Dl
:ransormismoE? ,e unire a li#eralilor ,e toate nuanţele? ceea ce a ăcut să ia o
serie ,e măsuri sociale? precum intro,ucerea învăţăm8ntului o#ligatoriu /i
gratuit sau lărgirea censului electoral. >ntre 1((1(!6 viaţa politică a ost mai
agitată? principala personalitate iin, rancesco +rispi? un li#eral ,e st8nga. l a
luat o serie ,e măsuri iscale care a ,us talia întrun conlict vamal cu ranţa
,in care a ie/it învinsă. -e/i guvernarea sa a ost întreruptă ,e ca#inetul lui -e
"u,ini? epoca este caracterizată ,e tul#urări sociale ma;ore. +ele mai cunoscute
au ost mi/cărilor organizaţiilor siciliene asciile? ără un program politic clar
,ar ,e inspiraţie socialistă.
Perioa,a 1(!61!14 a ost ,ominată ,e personalitatea lui )iovanni )iolitti.
-e/i sa conruntat cu greve în nor, /i ,emonstraţii /i violenţe în su,? )iolitti a
resta#ilit lini/tea prin măsuri ,ure /i cu a;utorul armatei. Cinia sa politică a
apropiat pe catolicii mo,eraţi ,e sociali/ti? legislaţia socială a epocii iin, una
înaintată? ără să ie anticlericală. 'uccesul său sa ,atorat /i prosperităţii
economice ,in perioa,a Dla Felle poUueE? caracterizată prin ,iversiicarea
vieţii? cinematograia? teatrul? cre/terea timpului li#er /i a conce,iilor.
Asasinarea regelui m#erto  a o#ligat guvernele să limiteze ,repturile
,emocratice? generalul savoiar, Pullou restr8ng8n, li#ertăţile constituţionale.
+a#inetele ,e ,upă 1!10? con,use ,e 'i,neJ 'onnino sau Cuigi Cuzzatti au
continuat opera lui )io#ertti? culmin8n, cu reorma electorală ,in 1!12? prin
care se acor,a votul universal? cresc8n, electoratul la (?6 milioane ,e alegători.
Anul 1!14 găsea talia ,ivizată între a,epţii naţionalismului? cu implicarea
activă în pro#lemele politicii europene /i sociali/tii? a,epţi ai paciismului /i
potrivnici răz#oiului.

4. 9"A"A :"PC ACA7L
Anii ,e la cumpăna ,intre secolele al <<lea /i al <<lea /i p8nă la

iz#ucnirea primului răz#oi mon,ial? lumea a putut apărea întra,evăr ca un
Dunivers europeanE? at8t era ,e mare superioritatea uropei. +a,enţa ,ată
întregii lumi nu era însă ,oar cea a superiorităţii economice? politice sau
culturale ci /i cea a reven,icărilor coloniale /i ,e supremaţie mon,ială? uropa
oerin,? înainte ,e toate? imaginea insta#ilităţii /i a ,iscor,iilor sale.
Principale putere europeană? intrată în r8n,ul puterilor colonială t8rziu?
)ermania era un actor ,e mare insta#ilitate pe continent. 7esatisăcută ,e
+onerinţa ,e la Ferlin ,in 1((4? prin care era împărţit continentul arican între
statele coloniale? )ermania urmărea să mo,iice ec5ili#ru european /i mon,ial
în avoarea sa. -upă succesul uniicării 9tto von FismarI optase pentru
"ealpoliti ? politică ce urmărea să nu încercuiască )ermania ,e a,versari? prin
împie,icarea unei alianţe rancoruse. A/a se eplică semnarea Alianţei celor
trei mp'raţi $1(3% între )ermania? Austrongaria /i "usia. >nsă ,iicultăţile
apărute ,upă +ongresul ,e la Ferlin ,e la 1((? privin, inluenţa în Falcani /i
,ivergenţele austroungare /i ruse pe această pro#lemă a pu capăt alianţei.
-upă înlăturarea lui FismarI? noul împărat? =il5elm al lea? a imprimat o
nouă orientare politicii eterne germane. +unoscută ca Ieltpoliti ? orientarea
,iplomaţiei mperiului german urmărea supremaţia mon,ială prin ormarea
unui imperiu colonial? rezultat ,in reîmpărţirea coloniilor principalelor state
europene coloniale. mperiul colonial german o#ţinuse o serei ,e teritorii ,ar
ără o mare importanţă economică sau strategică. >n 1((4 a ost proclamat
protectoratul asupra coastei su,vestice a Aricii $+amerun? :ogo% sau estice
$OenJa%. lterior sau ormat coloniile asiatice@ golul +5iao +iao? 'an,un
$+5ina%? insulele 'amoa? ariane /i +aroline $în Paciic%.
>n politica sa? împăratul sa apropiat ,e Austrongaria $eista i,eea
supremaţiei germane pe continent% cu care a semnat? la 1(!? o alianţă secretă
în,reptată împotriva "usiei. Austrongaria a ost spri;inită ,e )ermania în
o#ţinerea Fosniei*erţegovina? la 1!0(? ceea ce a provocat reacţia "usiei ,ar /i
a naţiunilor mici ,in Falcani speriate ,e eventualitatea unei iniltrări austro
ungare în zonă. Acestei alianţe i sa alăturat /i talia la 1((2? pun8n, #azele
unui prim #loc politicomilitar? în,reptat împotriva "usiei /i ranţei? cunoscut
ca 0ripla Alianţ' $sau Puterile +entrale%. talia era nemulţumită ,e ocuparea
:unisiei ,e către ranţa $în :unisia eista o puternică minoritate italiană%. -e/i
talia reven,ica :ristul /i :rentino ,e la Austrongaria? FismarI a alimentat
sentimentele antiranceze ale peninsularilor o#ţin8n, semnătura pe tratatul
:riplei Alianţe. Cor li se va a,ăuga? ,in raţiuni speciice? 'er#ia? "om8nia /i
ulterior? mperiul 9toman /i Fulgaria.
Pretutin,eni? interesele )ermaniei? locomotiva alianţei? se opuneau celor
angloranceze? interese care au acutizat relaţiile internaţionale la începutul
secolului al <<lea. Acest apt a ost evi,ent în timpul crizelor marocane
$1!0&1!11% /i a răz#oaielor #alcanice $1!121!13%. talia nu sa implicat în
conlictele marocane /i a reu/it? cu spi;inul anglorancez să ocupe Ci#ia /i

ar5ipelagul -o,ecanez? ,upă un scurt răz#oi cu mperiul 9toman la 1!111!12?

ceea ce a ,ezg5eţat raporturile cu ranţa.
>n prea;ma ,eclan/ării primului răz#oi mon,ial? o serie ,e parteneri ai
:riplei Alianţe sau în,epărtat ,e interesele germane@ talia? su# imperiul
naţionalismului /i a i,eii creării Dtaliei mariE reven,ica :riestul /i :rentino sau
"om8nia? care urmărea uniicarea :ransilvaniei /i a Fucovinei.
1. Prin ce sa caracterizat a ,oua revoluţie in,ustrială in )ermania

2. +um era împărţită ,in punct ,e ve,ere social /i politic )ermania
Gil5eliană
3. Austrongaria era un stat cu instituţii separate sau ,ouă state cu
instituţii comune
4. +aracterizaţi viaţa politică a taliei in anii 1(01!14
#ezumat
Formarea blocurilor politico-militare 0ripla Alianţ' /i 0ripa ?nţelegere. n
perioada premerg'toare primului r'&boimondial a polari&at lumea /i a
asigurat trecerea de la modernitate la contemporaneitate$ Arti&ana 0riplicei.
4ermania a dep'/it mo/tenirea politic' bismarian'. anga)>ndu-se ntr-o
politic' de s!idare dominaţie mondial'. permis' de o puternic' de&%oltare
economic' nsoţind a doua re%oluţie politic'$ ?n paralel. aliatele Austro-
ngaria /i ,talia au tra%ersat o perioad' di!icil'. plin' de contradicţii$
Procesul disoluti% care a caracteri&at Austro-ngaria /i politicile integralite
luate de gu%ernanţii din Peninsul' n uau permis o de&%oltare la ni%elul
nregistrat de aliatul german$ ,maturitatea politic' a acestor state /i lipsa unei
tradiţii democratice au permis impunerea unei clase politice responsabil' de
anga)area triplicei n primul r'&boi mondial .
$i3liografie
 Fle,? Kean Paul? Fran& 2ose!. Fucure/ti? 2002M
 )aillar,? Keanic5el? "oGleJ? Ant5onJ? ,storia continentului european$

De la 6B98 p>n' la s!>r/itul secolului **. ,. +artier? +5i/inău? 2001M
 )uic5onnet? Paul? ,storia ,taliei. Fucure/ti? 2002M
 bbb ,storia J'rilor Coroanei Cehe. Fucure/ti? 2004M
 Ko5nston? =illiam .? 1piritul +ienei$ @ istorie intelectual' /i social'
6B:B-6;EB. a/i? 2000M
 OeJserling? *erman? Anali&a spectral' a 3uropei. a/i? 1!!3M
 Oing? )reg? "egele nebun$ +iaţa /i epoca lui Lud5ig al ,,-lea al a%ariei.
Fucure/ti? 2001M
 Von OracIoG? +5ristian? 4ermanii n secolul lor (6B;8-6;;8#. Fucure/ti?
1!!!M
 CaJton? )eo? De la ismar la Hitler 4ermania (6B;8-6;EE#. Fucure/ti?
2002M
 Pelling? 7icI? ,mperiul Habsburgic (6B69-6;6B#. Fucure/ti? 2002M
 PollaI? ic5ael? +iena 6;88$ @ identitate r'nit'. ,a/i. 1!!(M
 Procacci? )iuliano? ,storia italienilor. Fucure/ti? 1!&M
 "o#son? arI? ,talia liberalism /i !ascism 6B8-6;:9. Fucure/ti? 1!!(M
 "ogger? *ans? =e#er? ugen? Dreapta european'$ Pro!il istoric. Fucure/ti?
1!!&M
 :uc5man? Far#ara =.? 0ru!a/a citadel'. o !resc' a lumii dinaintea primului
r'&boi mondial. Fucure/ti? 1!M
+nitatea de 5nvăţare 7I7
&#I2!- Î)?E!EGE#E
1" Franţa #epu3licii a III8a :1=H181;1<>

/" -nglia ,ictoriană

" #usia lui -le9andru al III8lea şi )icolae al II8lea
<" Formarea &riplei Înţelegeri

scrisă sau orală
surselor istorice
istorice ,ate
4. 'ă i,entiice cauzele ormării :riplei >nţelegeri /i să comenteze
consecinţele ormării acestui #loc militar
1. "A7LA "PFC+ A A $1(11!14%
A treia "epu#lică ranceză sa născut în urma unei mari ,rame. >nr8ntă ,e
)ermania /i în plină revoluţie a +omunei parisiene? ranţa sa regăsit în
septem#rie 1(0 prin triumul conservatorilor monar5i/ti. -upă înc5eierea
armistiţiului ,in )ermania ,in ianuarie 1((1 /i înr8ngerea +omunei în mai
acela/i an? A,olp5e :5iers ,evine primul pre/e,inte a "epu#licii? în urma
scrutinului ,in august. Acesta sa pronunţat în 1(2 în avoarea "epu#licii /i a
ost înlocuit ,e monar5i/ti. 'uccesorul său mare/alul aca5on? cu a;utorul
legitimi/tilor? a,uce victoria repu#licanilor? intro,uc8n, septenatul. >n 1(3
trupele ,e ocupaţie germană sau retras iar ranţa /ia reluat ,estinul în m8ini?
,ar cu o mare ,atorie ,e răz#oi ,e plătit /i o teri#ilă ,orinţă ,e revan/ă.
conomia ranceză sa #azat în anii ,e la cumpăna secolelor <<<< pe o
rezervă ,e aur consi,era#ilă /i pe sta#ilitatea mone,ei. Fănci precum FanUue
,e Paris? FanUue ,e lYnion Parisienne au cunoscut o mare prosperitate. Aceste
#ănci au reu/it plasarea ,e #ani în străinătate cu ,o#8nzi mari? principale
cre,itoare iin, "usia. Pro,ucţia agricolă a crescut constant? la 1!13 ,epă/in,
pro,ucţia in,ustrială. "amurile in,ustriale sau ,iversiicat? ranţa iin, una ,in
#eneiciarele celei ,e a ,oua revoluţii in,ustriale? ,e/i nu a înregistrat cirele
cre/terii ,in )ermania. 'a ,u#lat pro,ucţia ,e ontă /i oţel? in,ustria c5imică s
a ,ezvoltat rapi, în su#ramurile c5imică? alumină? cauciuc? uzinele ic5elin
,evenin, aimoase. 9 ramură puternică a ost cea a construcţiilor ,e ma/ini?
irme precum Pan5ar,Cevassor? -e -ionFouton? "enault /i Peugeot au a,us
ranţa pe locul ,oi în lume la numărul ,e autove5icole a#ricate. 'e remarca
sla#a concentrare a a#ricilor $1B peste &0 ,e lucrători% ,ar au apărut /i

concerne mari@ =en,el /i 'c5nei,er în si,erurgie? +reusot? 'aint )o#ain /i

Oo5lman în in,ustria c5imică.
'ocietatea ranceză era ,iversiicată. 'a înregistrat o cre/tere ,emograică
reprezentată ,e cre/terea speranţei ,e viaţă /i a aluului ,e imigranţi? mai ales
,in Felgia /i talia. ista o categorie importantă care trăia în con,iţii
improprii? ,ar li#eralizarea presei? o#ligativitatea e,ucaţiei /i o serie ,e legii
sociale au ,esc5is /i acesteia orizonturi noi. >ntre & /i 6 milioane ,e rancezi
reprezentau clasa ,e mi;loc@ mica #urg5ezie? proesiunile li#erale? clasa
salariată ,e stat. Aceasta a creat acea stare ,e spirit care a sim#olizat o epocă@
Ca Felle SpoUue. ar momentul ,e v8r al acestei epoci a ost reprezentat ,e
invenţia raţilor Cumi[re? care la 1(!& au proiectat primul ilm ,e
cinematogra. ranţa a ,eţinut in,ustria cinematograică? la 1!14 pro,uc8n,
!0B ,in ilmele lumii.
'tructura politică a ranţei tră,ează o largă ,emocraţie. Parlamentul
#icameral era ormat ,in +amera -eputaţilor? ale/i pe patru ani prin suragiu
universal. +amera ,omina viaţa politică a ranţei? vota legile /i #ugetul.
'enatul? ales prin vot în +olegiu avea un rol puţin important. Puterea eecutivă
era împărţită ,e )uvern /i Pre/e,inte. Acesta ,esemna )uvernul? avea ,rept ,e
a ,izolva Parlamentul /i era /eul suprem al armatei. Principalele orţe politice
erau Acţiunea li#erală populară? conservatoare? e,eraţia repu#licană? Alianţa
repu#licană ,emocratică? con,usă multă vreme ,e pre/e,intele "aimon,
PoincarS? Parti,ul ra,ical social,emocrat al lui )eorges +lemanceau /i
'ecţiunea ranceză a nternaţionalei muncitore/ti? reprezentată cel mai #ine ,e
Kean Kaures. n mare scan,al al epocii la reprezentat Aacerea -reJus? un
scan,al ,e corupţie cu un proun, su#strat antisemit. Ca el ,e mare a ost /i
scan,alul Panama? c8n, investitorii rancezi care tre#uiau să sape canalul
Panama au ,at aliment.
>n politica eternă? ranţa a căutat să/i ia revan/a în aţa )ermaniei?
stăp8nă pe continent. >n aceste con,iţii /ia reglementat pro#lemele coloniale pe
care le avea cu Anglia în Arica. Prin împrumuturi /i prin susţinerea politicii
eterne a "usiei în Falcani? ,iplomaţia ranceză sa apropiat ,e această ţară /i a
reu/it înc5egarea #locului politicomilitar al :riplei >nţelegeri.
2. A7)CA V+:9"A7Q
-upă 1(&0 se realizează trecerea ,einitivă a societăţii #ritanice ,e la

Dvec5ea AnglieE? la DAnglia victorianăE? numită astel ,upă în,elungata ,omnie
a reginei Victoria $1(31!01%? consi,erată /i Depoca ,e aurE a #urg5eziei
engleze.
Perioa,a 1(4(1(6! marc5ează triumul li#eralismului ca ,octrină
economică /i politică a elitelor? eprimat prin promovarea li#erului sc5im# a
neamestecului în viaţa economică? lăsată a se organiza /i ,ezvolta spontan în
virtutea legii cererii /i oertei. ,ei similare li#eralismul implementa /i în plan
politic prin ,escentralizarea a,ministrativă /i neamestecul statului în raporturile
,intre muncitori /i patronat.

-in punct ,e ve,ere economic? Anglia sa #ucurat în ,eceniile VV ,e

aima ,e a i Datelierul lumiiE? însă pe inalul secolului a pier,ut înt8ietatea în
avoarea economiilor americană /i germană. "ăm8nerea în urmă a te5nicii
engleze? în comparaţie cu cea germană a ost ameliorată ,e aptul că Anglia a
rămas centrul inanciar al lumii /i cea mai mare putere comercială. >n 1!13?
lota comercială engleză reprezenta 40B ,in totalul lotei comercială a lumii. Xi
agricultura a avut ,e suerit? ,in ,eceniul al Vlea? c8n, importurile masive
,e cer4eale ,in '..A.? "usia sau n,ia au ruinat în masă ermierii englezi.
Primele ,ouă ,ecenii postpa/optiste au ost ,ominate politici ,e Parti,ul
li#eral? alat la putere 14 ani? în timp ce Parti,ul conservator a ,eţinut p8rg5ia
eecutivă ,oar 4 ani /i în coaliţie încă ,oi. -intre ca#inetele li#erale? primul
care sa airmat a ost cel prezi,at ,e Ko5n "ussell $1(461(&2%? partizan al
,esiinţării restricţiilor la importul ,e gr8ne /i al re,ucerii taelor vamale. -ar
personalitatea politică cea mai marcantă a parti,ului a ost lor,ul Palmerston /i?
spre amurgul acestuia? =illiam )la,stone.
n prim guvern ,e coaliţie? con,us ,e lor,ul A#er,een? a anga;at Anglia
în "ăz#oiul +rimeei? în apărarea mperiului 9toman? iar ca#inetul următor? tot
,e coaliţie? ,ar prezi,at ,e Palmerston? a înc5eiat cu succes campania
crimeeană? anga;8n, Anglia întrun nou răz#oi împotriva +5inei /i Persiei.
>nt8iul ca#inet conservator? prezi,at ,e lor,ul -er#J? pe l8ngă care sa
airmat însă cea mai proeminentă personalitate a acestui parti, în a ,oua
;umătate a secolului al <<lea? Fen;amin -israeli? a reormat a,ministraţia
colonială? anul8n, toate ,repturile vec5i ale +omapniei n,iilor orientale /i
trec8n, n,ia su# ,irecţia a,ministraţie a statului $1(&(%.
7oul guvern li#eral? înt8i runte înt8i cu Palmerston $1(&!1(6&% apoi
cu Ko5n "ussell $1(6&1(66%? a înc5eiat în 1(60 un tratat comercial cu ranţa?
primul act înc5eiat pe principiul li#erului sc5im# în relaţiile internaţionale. l a
ost urmat ,e tratate similare? înc5eiate în anii următori cu Felgia? talia?
Austria.
Para,oal? ,ar ia revenit misiunea /i onoarea unui guvern conservator să
iniţieze /i să înăptuiască o reormă electorală? în 1(6? mai ra,icală ,ec8t
proiectele anterioare? reormă etinsă în 1(6( /i asupra 'coţiei /i rlan,ei. Prin
această reormă? numărul votanţilor a sporit ,e la 1?4 milioane la 2?& milioane
,e #ăr#aţi ,intrun total ,e 31 ,e milioane ,e locuitori.
>n acela/i an? 1(6? ca#inetul conservator a realizat o altă reormă
importantă în a,ministraţia colonială? acor,8n, +ana,ei statutul ,e ,ominion?
ce conerea provinciei largi ,repturi ,e autonomie internă. 'pre al înlătura ,e
la putere? li#eralii au atacat guvernul conservator pe una ,in cele mai spinoase
teme ale politicii interne #ritanice R pro#lema irlan,eză.
+5estiunea irlan,eză usese reactualizată ,e constituirea unei asociaţii
secrete R iniţial în '..A. R 'inn ein? viz8n, li#ertatea rlan,ei? /i a cărei
mem#rii? numiţi DenianiE $,upă numele eroilor unei străvec5i legen,e%?
propovă,uin, teroarea ca tactică ,e luptă. )uvernul conservator a răspuns
atentatelor cu măsuri ,ure? care au pus în mi/care opinia pu#lică. Ci#eralii lui
)la,stone au venit cu alternativa paciistă? invoc8n, necesitatea ,e a trata
c5estiunea irlan,eză Dcu înţelegereE. Pentru început ei au propus separarea

#isericii ,e stat în rlan,a? cu at8t mai necesară cu c8t #iserica anglicană

întrunea aici mai puţin ,e 10B ,in populaţie? ma;oritatea constituin,o catolicii?
iar nor,estul insulei $lster% iin, pres#iterieni. Alegerile ,in 1(6( au ,at
c8/tig ,e cauză li#eralilor? în ,auna conservatorilor? care au ost înr8nţi tocmai
în rlan,a /i 'coţia.
-in ,eceniul al Vlea? ca urmare a crizei agrare care a cuprins Anglia?
situaţia ţărănimii irlan,eze sa înrăutăţit /i mai mult? intensiic8n,use o,ată cu
lupta ,e eli#erare a mi/cării 'inn ein? în runte cu parlamentarul Parnel.
+oncomitent cu o#strucţia parlamentară la care a recurs Parnel? la -u#lin? în
1((2? mem#rii societăţii teroriste D7eînvin/iiE au organizat asasinarea
ministrului englez care se ocupa cu pro#lema irlan,eză. :ri#unalele /i poliţia nu
au reu/it să paciice rlan,a. 'ingurul eect al c5estiunii irlan,eze a ost
scin,area Parti,ului li#eralM o parte a li#eralilor sa pronunţat împotriva
autonomiei rlan,ei /i pentru unirea ei cu Anglia. i au ormat Parti,ul li#eral al
nioni/tilor? în runte cu Kosep5 +5am#erlin? alătur8n,use Parti,ului
conservator. +are au ,ominat viaţa politică engleză vreme ,e 20 ,e ani.
3. "'A C AC<A7-" AC CA X 7+9CA AC CA
mperiul rus se găsea ,upă moartea violentă a ţarului Alean,ru al lea

între nevoia ,e reormă /i ,orinţa succesorului Alean,ru al lea $1((11(!4%
,e autoritate /i reprimare a mi/cărilor revoluţionare. l a ,us o politică
reacţionară? #azată pe un "egulament al 'ecurităţii ,e 'tat? prin îniinţarea unor
tri#unale speciale? prin etin,erea autorităţii poliţiei? prin cenzura presei /i prin
limitarea in,epen,enţei zemstvelor. P8nă la 1!0&? Oonstantin Po#e,onosţev a
ost prim ministru? omul cu care a reu/it să ,ucă o politică ,e rusiicare a
mperiului? mai ales împotriva polonezilor? inlan,ezilor? caucazienilor /i
evreilor. rma/ul lui Alean,ru? 7icolae al lea $1(!41!1% nu a ost un
caracter puternic /i sa văzut nevoit să acă aţă "evoluţiei ,e la 1!0&. 9#ligat
,e reormatorii revoluţionari să intro,ucă în "usia o +onstituţie? ţarul sa văzut
nevoit să accepte? conorm tetului un,amental să organizeze alegeri pentru
-uma ,e 'tat? apt ine,it în istoria "usiei. Ci#eralizarea nu a ,us însă la o
lini/tire a vieţii politice în mperiu ci le ra,icalizarea cererilor politice /i apariţie
unor grupări politice revoluţionare.
-in punct ,e ve,ere economic? "usia a înregistrat o eplozie? prin reormele
economice implementate ,e 'erg5ei =itte. l a negociat o serie ,e împrumuturi
în străinătate? mai ales în ranţa /i Anglia? apropiin,use ,e aceste puteri
occi,entale. A etins sistemul ,e căi erate ,e la 21.000 Im 2 la 1((1 la 0.000
în 1!13? prin terminarea :ransi#erianului. plozia sa remarcat /i în in,ustrie?
marile ora/e 't. Peters#urg? oscova? Oiev? insI ,evenin, centre in,ustriale.
"eorma agrară coor,onată ,e Piotr 'tolîpin a ,us la încura;area gospo,ăriilor
in,ivi,uale iar Fanca Agricolă la apariţia unei clase ţărăne/ti înstărite. +u toate
acestea "usia a rămas o ţară înapoiată în comparaţie cu puterile europene
occi,entale.

Lărănimea rusă? cre,incioasă tra,iţiilor vec5ii oscove? reprezenta (2B ,in

populaţia mperiului. ormele sale ,e organizare? tr&i#utare unor cutume orte
vec5i? se maniestau prin ,vor? gospo,ăria ce cuprin,ea amilia lărgită con,usă
,e #ol/aI? ,erevnia? satul con,us ,e un staroste /i mirul? ansam#lul ţăranilor /i
supraeţele ,e teren. Presiunea ,emograică a ăcut ca la începutul secolului <<
mulţi ţărani să plece spre ora/e pentru a se putea întreţine. 4B ,in populaţie o
ormau muncitorii in,ustriali a căror nivel ,e trai nu se ri,ica peste cel al
ţăranilor. "usia oicială? care reprezenta 12B ,in populaţie era ormată ,in ţar /i
amilia sa? un ,espot oriental cu regim patrimonial asupra întregii "usii?
no#ilimea puternică /i inluentă? armata $1?4 milioane ,e sol,aţi%? cu un corp
oiţeresc care nu se implica în politică /i ,ispreţuia viaţa civilă? /i Fiserica
9rto,oă? cre,incioasă ţarului /i retrogra,ă. "usia nu era con,usă ,e un regim
constituţional? avea un aparat #irocratic greoi ,ar care ,ispunea ,e puteri
nelimitate? uncţionarii însă tre#uiau să ,e ascultare nelimitată ţarului.
n rol important îl ;uca 95rana? poliţia politică? cu rol ,e a menţine
or,inea ţi ,e a prote;a statul ,e propria populaţie? a ost organizată ,e 'erg5ei
u#atov /i a transormat "usia întrun stat poliţienesc.
Viaţa politică era împărţită în trei mari parti,e politice. Ca ,reapta se găseau
Ci#eralii? reormi/ti ,ivizaţi în octom#ri/ti? mai apropiaţi ,e ţar /i ca,eţi? aripa
reormistă. >n centru se alau Populi/tii? /i ei ,ivizaţi în socialistrevoluţionari
$eserii% /i naro,nici/ti? apropiaţi ,e "usia tra,iţională? ţărănească ,ar a,epţii
terorismului. Ca st8nga erau social,emocraţii sau mari/tii? ,ivizaţi în
men/evici /i #ol/evici.
>n politica eternă "usia sa aventurat întrun conlict militar cu Kaponia?
consi,erată un a,versar u/or ,e învins. lota rusă a circumnavigat lumea ,ar a
ost scuun,ată la 1!0& ,e t8nără lotă ;aponeză? ţarul iin, nevoit să se
recunoască înr8nt /i să ceară pace. +on/tientiz8n, a,evărata valoare militară a
"usiei. Aceasta sa apropiat ,e ranţa /i Anglia semn8n, la 1!0 na/terea
:riplei >nţelegeri.
4. 9"A"A :"PC >7LC)"
Principala iniţiatoare a #locului politicomilitar al :riplei >nţelegeri $sau

Antanta% a ost ranţa. Principalele coor,onate ale politicii eterne ranceze au
ost@ pro#lema colonială /i cea antigermană? revan/ar,ă. >n politica alianţelor?
ranţa a tre#uit să ţină cont ,e noile realităţi ale vieţii politice internaţionale.
Astel? este eplica#ilă apropierea ei ,e "usia. Anticipată ,e epansiunea
capitalului rancez în această ţară? p8nă la realizarea unei ,epen,enţe inanciare
a "usiei $în 1((!? ,atora ranţei 2?6 ml,. ranci%. -e asemenea ascuţirea
contra,icţiilor rusogermană în Falcani a ,us la apropierea rancorusă
materializată prin înţelegerea semnată între cele ,ouă ţări în 1(!1? urmată ,e
convenţia militară #ilaterală ,in 1(!3? prin care semnatarele se o#ligau să se
a;ute reciproc în cazul unei agresiuni ,in partea a unei terţe puteri.
>n politica colonială? epansiunea ranceză a continuat ,irecţiile anterioare?
în Asia /i Arica? noi posesiuni coloniale ,evenin,@ n,oc5ina? 'enegal? +ongo?

a,agascar. >n 1(!(? c8n, rancezii au încercat să cucerească 'u,anul sau

lovit ,e interesele Angliei în zonă. -upă inci,entul ,e la ac5o,a cele ,ouă
puteri au a;uns în pragul răz#oiului? ,ar consi,erente politico,iplomatice legate
,e propriai strategie a în,emnato să ce,eze. ai importantă pentru ranţa era
atragerea Angliei împotriva )ermaniei. Ca r8n,ul ei? Anglia ameninţată ,e
concurenţa germană. 'a apropiat treptat ,e ranţa /i în 1!04 cele ,ouă puteri
au semnat o înţelegere #ilaterală? cunoscută su# numele ,e Antanta cor,ială?
împotriva )ermaniei.
+ampania ,e cucerire a arocului? iniţiată ,e ranţa în primul ,eceniu al
secolului << a tensionat raporturile internaţionale? însă cele ,ouă Dcrize
marocaneE $,in 1!0&? respectiv 1!11% înc5eiate prin compromis au pus Anglia
/i "usia în aţa unei nea/teptate reconcilieri. >n 1!0? ,upă terminarea
conlictului ruso;aponez Antantei cor,iale i sa alăturat /i "usia? printrun
acor, anglorus? înc8t? urmare a acor,urilor #ilaterale anterioare sa ,einitivat
#locul politicomilitar al :riplei >nţelegeri sau al Antantei.
"ăz#oaiele #alcanice $1!121013% au ost ultima etapă înaintea ,ec/la/ării
marii conlagraţii. iecare #loc politicomilitar a căutat să ie partizană acelor
state care le puteau susţine mai mult întrun eventual conlict generalizat.
Anul 1!13 a ost anul marilor mo#ilizări. >ncă ,in 1!12 Austrongaria a
ri,icat contingetul armatei la 160.000 ,e militari iar "eic5stagul a apro#at
ma;orarea eectivelor armatei la !0.000 ,e militari. Astel? î#n parlamentul
rancez? în iulie 1!13 au ost apro#ate mărir su#stanţiale ale eectivelor militare
ca /i cre/terea ,uratei serviciului militar. Ca inele aceluia/i an? "usia /ia
ri,icat /i ea eectivele la 1?( milioane ,e sol,aţi? cu o rezervă ,e 3 milioane
c5emaţi în mo#ilizare.
1. +are au ost coor,onatele politicii ranceze ,upă 1(0

2. Prin ce sa caracterizat politica Angliei la inele
secolului << /i începutul celui următor

3. 7umiţi realităţile "usiei ţariste înainte ,e ,eclanţarea primului răz#oi

mon,ial
4. +are au ost etapele ormării :riplei >nţelegeri
#ezumat
"eacţie la na/terea Puterilor Centrale. Franţa "epublicii a ,,,-a a ie/it din
i&olare. prin ncheiera unor acorduri bilaterale cu "usia. /i apoi cu Anglia.
!orm>nd 0ripla ?nţelegere$ 3xperienţa politic' engle&'. dublat' de lini/tirea
agitaţiei re%oluţionare n Franţa. au permis celor dou' state s' cunoasc' o
perioad' de progrese n toate sectoarele$ Mai mult. cele dou' puteri europene
au nregistrat /i apogeul extinderii coloniale. domin>nd principalele trasee ale
resurselor mondiale$ De cealalt' parte. "usia nu a reu/it s' ţin' pasul cu
de&%oltarea puterilor europene. n ciuda in%estiţiilor str'ine de care a
bene!iciat$ 1tructurile politice napoiate de caracterul in!lexibil al autocraţiei.
societatea dominat' de imobilism. e/ecurile n plan extern. impactul mi/c'rilor
radicale au preg'tit pr'bu/irea ţarismului. dup' declan/area primului r'&boi
mondial$
$i3liografie
 Alean,re? P5ilippe? -e lfAulnoit? FSatri? "egina +ictoria 6B6;-6;86.
Fucure/ti? 2002M
 Aren,t? *anna5? @riginile totalitarismului. Fucure/ti? 2001M
 Feau,? ic5el? ,storia capitalismului$ De la 6988 p>n' n <888. +5i/inău?
2001M

 Fesanon? Alain? @riginile intelectuale ale leninismului. Fucure/ti? 200M

 Foia? Cucian? =apoleon al ,,,-lea cel neiubit. Fucure/ti? 200(M
 +om#eau? Nvan? ,storia Parisului. Fucure/ti? 2002M
 -reJus? ic5ael? 3uropa sociali/tilor. a/i? 2000M
 *osIins? )eoreJ? "usia. poporul /i imperiul 699<-6;6. Polirom? a/i?
2001M
 )ron,eau? KSrme? La France entre en "epubliRue. 6B8-6B;E ? Paris?
2000M
 CeJmarie? ic5el? De la elle UpoRue V la 4rande 4uerre. 6B;E-6;6B$ Le
trioumphe de la "epubliRu e? Paris? 1!!!M
 CJnc5? ic5ael? "eacţiune /i re%oluţie "usia (6BB6-6;<:#. Fucure/ti?
2000M
 ,em? +iaţa lui Disraeli. Fucure/ti? 200M
 c-onoug5? rancI? ,mperiul ritanic 6B69-6;6:. Fucure/ti? 1!!(M
 c7eill? arJ? 0he Li!e and 0imes o! Mary Ann McCracen 68-6B77$ A
el!ast Panorama. el!ast ? 1!((M
 ure/an? +amil? Vianu? Alean,ru? Păiu/an? ".? Do5ning 1treet 68M +lu;
7apoca? 1!(4M
 Pipes? "ic5ar,? 1curt' istorie a re%oluţiei ruse. Fucure/ti? 1!!(M
 "a,zinsIi ,var,? ltimul ţar$ +iaţa /i moartea lui =icolae al ,,-lea.
9ra,ea? 2004M
 "ogger? *ans? =e#er? ugen? Dreapta european'$ Pro!il istoric. Fucure/ti?
1!!&M
 "osenzGeig? -.? Comuna din Paris. Fucure/ti? 1!&(M
 "oussellier? 7icolas? 3uropa liberalilor. a/i? 2001M
 :roJat? *enrJ? +iaţa de &i cu &i din "usia ultimului ţar. Fucure/ti? 1!!3M
+nitatea de 5nvăţare 77
2#I(+! #*A$'I (')DI-! :1;1<81;1=>
Cuprinsul unităţii :
1" Declanşarea răz3oiului

/" 2rincipalele operaţiuni militare ale anului 1;1<

" )oile alianţe
<" 'peraţiunile militare din anii1;181;1B
" 'peraţiunile militare din anii1;1B81;1H
B" 2reocupări diplomatice pentru 5nc4eierea răz3oiului

scrisă sau orală
surselor istorice
3. 'ă ,istingă cauzele proun,e /i cauzele ime,iate ale răz#oiului
4. 'ă analizeze succesiunea evenimentelor ,in marile aze ale răz#oiului
&. 'ă ,escrie preocupările ,iplomatice ce vizau înc5eierea răz#oiului
1. -+CA7XA"A "QF9C
venimentele politico,iplomatice /i militare? premergătoare iz#ucnirii

primei conlagraţii mon,iale? au evi,enţiat agravarea constant progresivă a
contra,icţiilor /i concomitent o#iectivele urmărite cu perseverenţă ,e iecare
sau ,e gruparea ,e orţe la s8r/itul secolului al <<lea? începutul secolului
<<. Pream#ulul răz#oiului? agresiunea împotriva 'er#iei usese preme,itată /i
pregătită mult înaintea săv8r/irii ei ,e Austrongaria cu im#ol,ul )ermaniei.
Aceasta a ales momentul cel mai potrivit pentru provocarea ,elagraţiei?
convinsă iin, că programele ,e înarmare a cel puţin ,ouă ,intre a,versare@
ranţa /i "usia erau cu mult ,evansate ,e propriile preparative.
Atentatul ,e la 'ara;evo $2( iunie 1!14% contra ar5i,ucelui ranz
er,inan, /i a soţiei sale a constituit un pretet care? ,acă nu sar i pro,us? ar i
tre#uit inventat. +ercurile politice austroungare ormulaseră /i urmăreau cu
,estulă consecvenţă planuri epansioniste în Peninsula Falcanică. Anearea
Fosniei /i a *erţegovinei în 1!0(? presiunile ,irecte /i in,irecte asupra 'er#iei?
încercarea ,e ,eclan/are a răz#oiului mon,ial ,upă pacea ,e la Fucure/ti ,in
1!13 constituie ,ovezi certe ale unei orientări incontesta#ile ale Austro
ngariei spre agresiune.

7u se poate spune că imperialismul austroungar era consi,erat mai

prime;,ios ,ec8t cel ţarist? rancez? german? englez. iecare ,intre acestea avea
propriile o#iective /i era capa#il în orice moment consi,erat oportun pentru
atingerea lor. -acă agresiunea a ost comisă ,e Austrongaria? eplicaţia
tre#uie căutată în aptul că? spre ,eose#ire ,e celelalte mari puteri? monar5ia
austroungară era măcinată lăuntric ,e puternice contra,icţii? generate ,e lupta
popoarelor su#;ugate. >n plus? sistemul ,ualist intrase întro gravă criză ,in
pricina neconcor,anţei între politica internă /i cea eternă a celor ,ouă
componente@ Austria /i ngaria /i acutizarea ,ivergenţelor cercurilor ,e la
Viena /i Fu,epesta. Austrongaria? în,emnată ,e )ermania a transmis 'er#iei
un ultimatum? cu con,iţii oarte grele? ec5ivalente cu anularea suveranităţii ei
naţionale. >n poi,a conţinutului acestei con,iţii /i a tonului provocator ce si,a
protocolul ,iplomatic? guvernul s8r# se o#liga să în,eplinească ma;oritatea
pretenţiilor pentru a evita ,eclan/area răz#oiului.
rm8n, scenariul? guvernul austroungar sa ,eclarat nemulţumit /i la 2(
iulie 1!14 a înaintat ,eclaraţia ,e răz#oi 'er#iei? urmată ,e #om#ar,area
Felgra,ului. "usia? ce susţinea 'er#ia? a ,ecretat mo#ilizarea generală pentru a
/i spri;ini partenerul /i în aceste împre;urări? )ermania a transmis un ultimatum
"usiei? cer8n, încetarea pregătirilor ,e răz#oi acţiune consi,erată insolentă /i
respinsă ,e primitor. Aceasta a în,emnat )ermania să ,eclare răz#oi "usiei la 1
august. Pe 2 august? )ermania a atacat Felgia /i la 3 august a ,eclarat răz#oi
ranţei. Pretet8n, încălcarea neutralităţii Felgiei? la 4 august Anglia a ,eclarat
răz#oi )ermaniei. >n lunile următoare răz#oiul sa generalizat? anga;8n, iniţial
2( ,e state? apoi 36? cu o populaţie ,e peste 1?& miliar,e locuitori.
2. P"7+PACC 9P"AL7 C:A" AC A7C 1!14
-upă inva,area Felgiei /i a Cuem#urgului? trupele germane au trecut

graniţa ranceză a;ung8n, în septem#rie 1!14 la 2& ,e Iilometri ,e Paris.
)uvernul rancez sa retras la For,eau? ,ar o#iectivul german nu viza Parisul?
ci ,istrugerea armatei ranceze.
Prima mare conruntare rancogermană? pe r8ul arne? între 613
septem#rie? #ătălie c8/tigată? ,ar neeploatată ,e rancezi? a compromis
proiectul german ,e ai elimina pe rancezi. Armata germană a e/uat /i în
octom#rie /i noiem#rie în încercarea ,e ai în,epărta pe rancezi ,e la +alais /i
pentru a le întrerupe legăturile cu Anglia. rontul ,e vest avea o lungime 00
Iilometri $,e la area 7or,ului p8nă la unţii Vosgi% /i cu mici mo,iicări?
aceasta /ia menţinut coniguraţia p8nă în 1!1(.>n răsărit? rontul rusesc se
întin,ea ,e la area Faltică p8nă la rontiera nor,ică a "om8niei? cu ,ouă
sectoare@ unul în nor,vest? zona #altică /i cursul superior al Fugului /i altul în
su,vest? rontiera austroungară p8nă la 5otarul rom8nesc.
+u toate că armata rusă nu/i înc5eiase mo#ilizarea? la cererea
coman,amentului aliat? a ,eclan/at oensiva în cele ,ouă sectoare concomitent.
>n nor,vest acţionau armatele  /i a a? coman,ate ,e generalii 'amsonov /i
"ennenIam? iar în su,vest? armata generalului Frussilov. +ele ,in nor, luptau
împotriva )ermaniei? cele ,in su, împotriva Austrongariei. >ncepută

promiţător? oensiva rusească în Prusia 9rientală? un,e acţiona armata

generalului *in,en#urg? a ost respinsă ,atorită incapacităţii generalului
"ennenIam? ce a ost silit să părăsească în septem#rie teritoriul cucerit? lăs8n,
în urmă circa 2&0000 ,e victime osta/i. 9ensiva ,in su,? în )aliţia? ,eclan/ată
la începutul lui august 1!14? a con,us la ocuparea ora/ului Cvov /i la
apropierea ru/ilor ,e căile ,e acces spre c8mpia ungară. Pentru împie,icarea
reluării oensivei în nor,vest? coman,amentul german a or,onat atacarea
armatei ţariste ,e pe Vistula? în ,irecţia 9r/ova? totu/i armata con,usă ,e
'amsonov a rezistat.
Al treilea ront european ,esc5is în 1!14? era cel #alcanic? un,e armatele
austroungare acţionau împotriva 'er#iei.
3. 79C ACA7L
-upă ,eclan/area ostilităţilor germane? preocupările ,iplomatice sau

intensiicat ,e partea am#elor ta#ere pentru atragerea ,e noi aliaţi. Primele ţări
atrase în #eligeranţă au ost Kaponia? :urcia? talia? Fulgaria /i în 1!16
Portugalia /i "om8nia. Kaponia sa alăturat Antantei ,in proprie iniţiativă pentru
a/i continua politica epansionistă în tremul 9rient în ,auna )ermaniei. Ca
1& august 1!14? guvernul ;aponez a prezentat ultimatum )ermaniei cer8n, ca în
termen ,e opt zile să pre,ea c8teva insule? posesiuni coloniale în area
Kaponiei? plus teritoriile germane ,in +5ina. >nt8rziin, răspunsul? Kaponia
,eclară răz#oi )ermaniei? cer8n, teritoriile reven,icate prin ultimatum.
Pentru Puterile +entrale? prima /i cea mai importantă ac5iziţie a
constituito :urcia? în 1!14. +um Fosor /i -ar,anele erau în m8inile acesteia?
pro#lema comunicării între area 7eagră /i area e,iterană reprezenta un
element strategic cu pon,ere în ,esă/urarea militară. Vec5ea a,versitate ruso
turcă cumulată cu promisiunile Puterilor +entrale în privinţa rescrierii 5ărţii
#alcanice au împins :urcia în #raţele :riplicei. Ca 2 august 1!14 este paraat
tratatul ,e alianţă secret turcogerman? ce preve,ea ca în cazul intervenţiei
"usiei în conlictul austros8r#? iar )ermania se alătura Austrongariei? :urcia
se anga;a să ,eclare răz#oi "usiei. >n paralel? spre a in,uce în eroare pe
eventualii a,versari /i pentru mo#ilizarea orţelor armate? :urcia a anga;at
negocieri /i cu statele Antantei su# aparenţa neutralităţii. 'ituaţia sa complicat
c8n,? victoria rancezilor pe arna /i ale ru/ilor în Prusia 9rientală au
z,runcinat încre,erea cercurilor oiciale turce/ti în alianţa cu )ermania? pusă
su# semnul în,oielii. )uvernul german a ,ispus ca lota turcească coman,ată ,e
un amiral neamţ să #om#ar,eze 9,essa /i 'evastopol.
Ca 2 noiem#rie? partea agresată? "usia? a ,eclarat răz#oi :urciei? gest
urmat /i ,e ranţa /i Anglia. ntrarea :urciei în răz#oi? alături ,e Puterile
+entrale? a înc5is legătura între "usia /i aliaţi? prin area e,iterană /i
str8mtori /i prin area Faltică ,e către lota germană. 'e ,esc5i,ea astel al V
lea ront.
>n privinţa taliei? ,upă ce Austrongaria a aneat Fosnia /i *erţegovina
în 1!0(? aceasta nu primise nici o compensaţie în FalcaniM raporturile italo

austroungare ,eterior8n,use în vremea răz#oiului italoturc? c8n, guvernul ,e

la Viena se arătase pre,ispus a aplica o corecţie acestui aliat nemulţumit.
>n momentul iz#ucnirii primului răz#oi mon,ial? talia sa ,eclarat neutră
motiv8n, că împre;urările nu motivau să se alăture aliaţilor ,in :riplă. )uvernul
italian? urmărin, proitul? a preerat să/i am8ne ,ecizia intervenţiei /i opţiunile
politicomilitare pentru o parte sau alta a rontului. A iniţiat negocieri cu
Antanta /i la 2& aprilie 1!1& a înc5eiat acor,ul ,e la Con,ra? prin care aliaţii
promiteau taliei ca la s8r/itul răz#oiului? ace/tia să aneeze :riest? :rentino?
ţărmul -almaţiei cu toate insulele ,in A,riatica? teritoriile ,in Arica /i un mare
cre,it.
Ca 3 mai 1!1&? talia a ,enunţat tratatul cu Puterile +entrale /i la 22 mai a
,eclarat răz#oi Austrongariei /i în august? )ermaniei. 9 poziţie strategică
ocupa Fulgaria? a cărei alianţă era r8vnită ,e am#ele #locuri. )uvernul #ulgar
con,iţiona intrarea în răz#oi ,e recăpătarea integrală a teritoriilor pier,ute în
1!13. Ca intervenţia "usiei? interesată prima în atragerea Fulgariei? 'er#ia sa
arătat ,e acor, să renunţe la o parte ,in ace,onia în avoarea Fulgariei? ,ar să
primească zone locuite ,e slavi ,in Austrongaria. -acă 'er#ia era ,ispusă?
)recia a reuzat aceste pretenţii.
'u# presiunea Puterilor +entrale? turcii au promis #ulgarilor o parte ,in
:racia "ăsăriteană? la vest ,e r8ul ariţa. Ca începutul lui septem#rie 1!1& sa
înc5eiat convenţia turco#ulgară? prin care Fulgaria primea 160 ,e localităţi ,in
:urcia uropeană? iar la 6 septem#rie a,eziunea la :ripla Alianţă era paraată.
+onorm tratatului ,e a,erare? Fulgaria primea toată ace,onia? o parte ,in
vec5ea 'er#ie /i +a,rilaterul cu -o#rogea? p8nă la gurile -unării. Prin
cooptarea Fulgariei? :ripla Alianţă înregistra un mare succes? legăturile cu
:urcia ,evenin, ,irecte. Ca 13 octom#rie 1!1& trupele #ulgare au inva,at
'er#ia? acţiune urmată ,e emiterea ,eclaraţiei ,e răz#oi.
>n cursul anului 1!16 puterile Antantei au înregistrat ,ouă victorii? prin
atragerea în martie a Portugaliei /i a "om8niei în august? victorii încununate în
aprilie 1!1 prin intervenţia în răz#oi a '..A.
4. 9P"AL7C C:A" -7 A7 1!1&1!16
>n locul răz#oiului ulger? proiectat ,e germani pentru scoaterea ranţei

,in luptă? operaţiunile militare au con,us la sta#ilizarea răz#oiului ,e poziţie
$,e uzură%? iecare urmărin, victoria prin epuizarea a,versarului.
Privin, resursele materiale se o#servă un u/or avanta; al Puterilor
+entrale? pentru că ranţa pier,use în avoarea )ermaniei minele ei ,e căr#uni
/i urnalele. >n sc5im#? rancezii au construit /i au utilizat primii o nouă armă ,e
salt? tancurile. Am#ele ta#ere au olosit /i gazele toice? cu toate că erau
interzise $+onerinţa ,e la *aga ,in 1(!!%. Amploare a luat /i răz#oiul aerian?
prin olosirea #aloanelor ,iri;a#ile? înlocuite cu avioanele ,e luptă ce erau ,e
recunoa/tere /i ,e #om#ar,ament. )ermanii au iniţiat răz#oiul su#marin ce a
provocat mari pagu#e /i în sectorul civil.
Pe rontul ,e est? în primăvara lui 1!1& au avut loc lupte grele pentru
trecătorile ,in +arpaţii 7or,ici. Ca începutul lui mai 1!1& armatele germane s

au alăturat celor austroungare? rup8n, rontul vestic astel înc8t ru/ii sau retras
,in )aliţia. Ca mi;locul lui iulie? germanii au trecut /i pe rontul polonez
ocup8n, Var/ovia /i intr8n, în Lările Faltice spre Petrogra,. +ampania ,in
1!1& a ost oarte păgu#oasă pentru "usia? care prin cumularea pagu#elor
anterioare înregistra un minus ,e trei milioane ,e oameni? ,ar ără să ce,eze.
ăc8n, un #ilanţ general al anului 1!1&? iniţiativa strategică a aparţinut
Puterilor +entrale ce erau stăp8ne ale unui imens teritoriu? ce se întin,ea ,in
răsăritul ranţei p8nă la stan#ul /i ,incolo p8nă la limita mperiului 9toman.
Antanta a optat pentru intensiicarea acţiunilor ,iplomatice spre atragerea ,e
noi aliaţi? iar pe ronturi sa mulţumit cu temporizarea acţiunilor a,versarilor
$a/teptare /i uzură%.
>n 1!16? pierz8n, orice speranţă în privinţa atacului rontal în vest?
germanii au 5otăr8t ,upă un plan al generalului alIen5eJn? cucerirea ortului
Ver,un? un,e au concentrat mari eective militare /i te5nică ,e luptă. rancezii
con,u/i ,e generalul Kore /i PStain au răspuns printro contraoensivă pe r8ul
'omme /i la cererea aliaţilor? ru/ii au iniţiat o nouă oensivă în răsărit. Aici
trupele generalului Frussilov au pătruns în )aliţia /i Fucovina? înr8ng8n,
rezistenţa austriacă? cucerin, acest spaţiu /i lu8n, peste 4000000 ,e prizonieri.
Aceste victorii? neiin, con;ugate cu acţiunile aliaţilor? nau avut valoare
strategică corespunzătoare? pentru că rontul sa sta#ilizat în avoarea Puterilor
+entrale.
Pe rontul #alcanic? orţele s8r#e/ti cople/ite ,e cele austroungare?
germane /i #ulgare au ost nevoite ,upă o mică rezistenţă să se evacueze peste
munţii untenegrului /i Al#aniei pe ţărmul A,riaticii. Apoi? cu spri;inul
marinei rancezei au ost transportate în insula +oru pentru reacere su#
asistenţa aliaţilor.
-upă intrarea :urciei în răz#oi? trupele rancoengleze au atacat
+onstantinopol? încerc8n, să orţeze -ar,anele pentru a o izola? ,ar ără succes.
n corp epe,iţionar a ost ,e#arcat în peninsula )alipoli? ără a cuceri tot
platoul. >n ianuarie 1!16 aliaţii au ,e#arcat trupe /i în 'alonic su# con,ucerea
generalului 'arrail. -e prezenţa acestora în su,ul Peninsulei Falcanice /i ,e
organizarea unei oensive spre nor,ul ei? acţiune ce tre#uia sincronizată cu
oensiva rusească pe tot rontul răsăritean a ost legată /i reglementată prin cele
,ouă convenţii politică /i militară? intrarea "om8niei alături ,e Antantă în
răz#oi.
"iscurile erau oarte mari pentru "om8nia? pentru că Puterile +entrale
,ispuneau ,e un potenţial militar incompara#il cu cel rom8nesc /i pentru că cea
mai mare parte a graniţelor "om8niei erau comune cu ,oi ,intre inamici@
Austrongaria /i Fulgaria.
"iscul cel mai grav pentru "om8nia va veni nu ,e la a,versari ci ,e la
aliaţi? pentru că ace/tia nu/i vor onora anga;amentele asumate? în,eose#i prin
convenţia militară@ oensivele concertate pe rontul rusesc /i cel #alcanic.
Aceasta a îngă,uit orţelor austroungare /i germane su# coman,a generalului
alIen5eJn? să concentreze o lovitură în :ransilvania? concomitent cu oensiva
germano#ulgaroturcă la -unăre organizată ,e el,mare/alul acIensen.
+ople/ite ,e orţele superioare ale a,versarilor /i nespri;inită? "om8nia? în

poi,a începutului promiţător? a pier,ut p8nă la s8r/itul lui 1!16 aproimativ

2H3 ,in teritoriu /i un sert ,e milion ,e oameni? resurse materiale /i
ec5ipament.
Privin, glo#al #ilanţul anului 1!16? în ciu,a cooperării ,eectuoase între
aliaţi /i a insucceselor ,e pe rontul rom8nesc? Antanta ,eţinea superioritatea
numerică în eectiv? piese ,e artilerie? muniţie pe rontul ,e vest /i supremaţia
pe mare. Anglia /i ranţa? ,ispun8n, ,e un vast imperiu colonial? aveau
înt8ietate în procurarea alimentelor /i car#uranţilor? în timp ce în )ermania /i
Austrongaria criza economică începea să ero,eze moralul populaţiei.
&. 9P"AL7C C:A" -7 A7 1!11!1(
Xi în 1!1? răz#oiul ,e uzură a continuat? at8t în vest? un,e )ermania /ia

consoli,at linia *in,en#urg c8t /i în răsărit un,e Puterile +entrale păreau
stăp8ne c5iar ,acă nu reu/iseră să scoată "om8nia ,in răz#oi.
-upă ,ecizia germanilor ,e a ,eclan/a răz#oi su#marin nelimitat?
respingerea propunerilor ,e pace avansate ,e =ilson /i ,upă încercarea
)ermaniei ca în cola#orare cu eicul să ,eclan/eze o agresiune împotriva
'..A.? americanii se alătură Antantei prin ,eclaraţia ,in 6 aprilie 1!1. -ecizia
însemna un mare pas politic? apoi ,iplomatic /i economic pentru puterile
antantiste? ,ar /i militar? ,upă ce primul contingent american a ,e#arcat în
ranţa? în iunie 1!1. :ot în iunie /i )recia intră în răz#oi ,e partea Antantei.
-upă ce )ermania provocase însemnate pier,eri aliaţilor în 1!1&1!16?
ace/tia? în,eose#i ,upă #ătălia ,e la Kuttlan,? au reu/it să sc5im#e raportul ,e
orţă în avoarea lor? să controleze principalele căi ,e comunicaţie? inclusiv
navigaţia în zonele neutre. >mpotriva răz#oiului su#marin? în urma căruia numai
în aprilie? antanti/tii pier,useră 41 ,e nave? au ost organizate sisteme ,e
apărare /i reţele protectoare cu plantarea c8mpurilor ,e mine în area
7or,ului.
>n 9rientul Apropiat? englezii înr8ng trupele turogermane? ocupă
Fag,a,ul? Kaa? )aza /i erusalimul. Pe rontul italian? germanii străpung
apărarea italiană în Alpi? în toamna lui 1!1? reu/in, să provoace o retragere
,ezor,onată a,versarilor /i să le a,ministreze o umilitoare înr8ngere la
+aporetto. -ar cu spri;in rancoenglez? rontul italian sa resta#ilizat.
Pentru Antantă? cea mai gravă ,eecţiune a anului 1!1? a constituito
răsturnarea ţarismului în "usia? în urma revoluţiei #urg5ezo,emocratice ,in
e#ruarie /i a insurecţiei armate ,in Petrogra, ,in 2& octom#rie 1!1. Larul
7icolae a ost ,emis iar puterea a ost preluată ,e #ol/evicii lui Cenin? care
av8n, nevoie ,e răgazul necesar regrupării orţelor /i consoli,ării noului regim?
au emis un ,ecret asupra păcii? rămas cele#ru. Ca 22 noiem#rie 1!1 noile
autorităţi au înc5eiat armistiţiu cu Puterile +entrale /i ,upă lungi tratative? au
semnat la 3 martie 1!1( pacea ,e la Frest CitovsI între "usia sovietică /i
)ermania? Austrongaria? :urcia /i Fulgaria. :ratatul $13 articole /i o serie ,e
anee complementare% consacra încetarea răz#oiului între părţi? ,emo#ilizarea
completă a armatei ruse? inclusiv a navelor ,e răz#oi. "usia sovietică pier,ea
(0000 Om2? cu &6 milioane locuitori? inlan,a era ,eclarată in,epen,entă?

craina era separată ,e "usia? orm8n, un stat ,istinct? ,epen,ent ,e )ermania?

ca /i ţările #altice /i teritoriile poloneze. "usia sovietică urma să înc5eie un
tratat ,e pace separat cu "a,a ucraineană /i să recunoască toate stipulaţiile
germanoucrainene. :urcia urma să primească importante puncte strategice
$Fatumi? Ar,a5an?? OursI%
>n aceste împre;urări? "om8nia ce rezistase în 1!1 la ără/ti? ără/e/ti
/i 9ituz? izolată? a ost constr8nsă să accepte armistiţiu /i să înc5eie pacea ,e la
Futea? în regim ,e ,ictat? semniic8n, scoaterea ,in luptă /i completa aservire
economică. Pacea na ost recunoscută ,e Antantă.
Flocul Puterilor +entrale înregistra un mare succes ,iplomatic /i militar
pentru că? pe rontul ,e răsărit $urmansI? area 7eagră% ,ictase con,iţii grele
a,versarilor cu toate avanta;ele militare /i economice rezultate ,in cele ,ouă
păci.
6. P"9+PQ" -PC9A:+ P7:" >7+*"A "QF9C
>ncă ,in 1!16? în am#ele ta#ere eistau pre,ispoziţii pentru curmarea

ostilităţilor? ,in consi,erente multiple /i ,ierenţiate economice? politice?
militare? strategice. 7ota pre/e,intelui =. =ilson ,in ,ecem#rie 1!16?
prezentată +ongresului invoc8n, pacea ără învingători sau învin/i? a provocat
reacţia negativă a )ermaniei ce se temea că '..A. urmărea să/i atri#uie rolul
,e ar#itru internaţional ca ne#eligerantă? motiv8n, că pacea tre#uie înc5eiată
numai între #eligeranţi.
Austrongaria era mai motivată să înc5eie conlictul pentru a salva
mperiul. >mpăratul +arol  era stăp8nit ,e această i,ee ,e la urcarea sa pe tron
în 1!16 /i a intrat în tratative prin cumnatul său? 'it ,e Four#on? cu
pre/e,intele ranţei? ". PoincarS? con,iţion8n, înc5eierea păcii ,e garantarea
integrităţii Austrongariei. Vaticanul a iniţiat c8teva propuneri ,e pace ce
vizau salvarea monar5iei austroungare? însă aceasta lea primit cu rezerve
pentru că sugerau crearea unor provincii in,epen,ente. +onsemnarea monar5iei
nu întrunea nici a,eziunea altor state talia? "om8nia? 'er#ia /i nici a
populaţiilor slave.
+el mai important ,ocument? verita#il proiect ,e scenariu al lumii
post#elice a ost prezentat ,e acela/i =. =ilson în +ongresul '..A. pe (
ianuarie 1!1(? cu larg /i pozitiv ecou în uropa răvă/ită ,e răz#oi. +ele 14
puncte ce aveau să stea la #aza negocierilor ,e pace între #eligeranţi preve,eau@
li#ertatea navigaţiei pe mări /i oceane în timp ,e pace sau ,e răz#oiM suprimarea
#arierelor economiceM garanţii corespunzătoare pentru asigurarea securităţii
tuturor popoarelorM reglementarea ,ieren,elor coloniale întrun spirit imparţial?
ţin8n, cont ,e voinţa popoarelor respectiveM evacuarea Felgiei ără nici o
tentativă ,e ai limita in,epen,enţaM reapariţia unui stat in,epen,ent al Poloniei
cu acces la mareM restituirea Alsaciei CoreneiM autonomia popoarelor ,in Austro
ngaria /i :urciaM evacuarea ,e către germani a teritoriilor străineM rectiicarea
rontierei taliei în conormitate cu linia naţionalităţilorM ,reptul "usiei ,e a/i
ia li#er propriul sistem politicM înc5eierea păcii la ve,ere ără ,iplomaţie

secretăM crearea 'ocietăţii 7aţiunilor pentru garantarea tuturor statelorM

posi#ilitatea eistenţei in,epen,enţei /i a integrităţii teritoriale.
+um răz#oiul era în plină ,esă/urare /i cum '..A. se numărau printre
#eligeranţi? cele 14 puncte Gilsoniene invoc8n, principiul naţionalităţilor? ,ar
neiin, menită să mulţumească toată lumea? reprezenta un #un în,reptar pentru
paciicarea lumii /i în,eose#i pentru evitarea con,iţiilor ,e ,ictat? în viitorul
tratat ,e pace.
>n răsărit? ,upă FrestCitovsI /i Fucure/ti? Puterile +entrale transeră
însemnate orţe în apus? un,e au ,ezvoltat? în martie 1!1( patru mari oensive
ără a reu/i să străpungă. >n sc5im#? contraoensiva ,e pe arna a aliaţilor
anglorancoamericani con,u/i ,e generalul er,inan, oc5 a ,us la
pră#u/irea rezistenţei germane. rontul ,e pe 'omme a ost rupt? iar cealaltă
linie ortiicată 'iegrie, sa ,ove,it o speranţă spul#erată.
+oncomitent cu oensiva aliată în vest a ost ,eclan/ată /i oensiva
armatei ,in 9rient? la 'alonic? pe care contase mult /i "om8nia în 1!16. Ca 2&
septem#rie 1!1(? armata ,in 9rient străpungea rontul ,in Falcani la
-ovropol;e /i continu8n, oensiva? pe 2! septem#rie 1!1( provoca capitularea
Fulgariei. Peste c8teva zile? ţarul er,inan,  era silit să a#,ice? între timp?
trupele engleze ,in 9rient sau în,reptat spre A,rianopol /i la ;umătatea lunii
octom#rie au silit :urcia să ceară armistiţiu. 'u# presiunea celorlalte orţe ale
armatei ,in 9rient un,e acţionau /i rancezii con,u/i ,e Fert5elot? provoca
capitularea la Pa,ova $3 noiem#rie 1!1(% a Austrongariei. )uvernele ,e la
Viena /i Fu,apesta au ,enunţat iecare ,ualismul ,in 1(6. ngaria? proclamat
stat in,epen,ent semna armistiţiu la 6 noiem#rie 1!1(? iar la 11 noiem#rie?
pierz8n, speranţa în victorie? )ermania accepta armistiţiu necon,iţionat. +u
,oar ,ouă zile mai înainte? împăratul =il5elm al lea sa reugiat în 9lan,a?
a#an,on8n, puterea în avoarea unui guvern socialist. Ca 2 noiem#rie 1!1( era
izgonit ,e pe tron /i monar5ul ,e la Viena? ce se intitulase împărat al Austriei?
rege apostolic al ngariei? rege al Foemiei? -almaţiei? +roaţiei /i )aliţiei? mare
,uce al +racoviei? al Fucovinei /i mare principe al :ransilvaniei.
9,ată cu înc5eierea armistiţiului ce a pus capăt ostilităţilor? pregătirile
în ve,erea conerinţei ,e pace au intrat în etapa inală a ,einitivărilor.
=oo,roG =ilson avea să ,evină stăp8nul ;ocului ,iplomatic.
+onstituiţi în +onsiliu 'uprem ai viitoarei conerinţe ,e pace? cei patru
mari@ '..A.? Anglia? ranţa? talia au început încă ,in octom#rie 1!1(? în
ca,rul unor întreve,eri strict secrete? să negocieze at8t pro#lemele ,e on, ale
păcii c8t /i amănuntele te5nice privitoare la conerinţă. A#an,on8n, încă
înaintea începerii lucrărilor? principiul a#olirii ,iplomaţiei secrete? +onsiliul
suprem convins că e ,e partea puterii? 5otăra totul ără să consulte pe aliaţi.
+5iar participarea ,elegaţilor la conerinţă a ost 5otăr8tă ără consultarea
statelor interesate.
+oncomitent? mperiul Austrongar /i cel "us au intrat în aza
,isoluţiei? c5iar ,acă primul #eneicia ,e simpatia pre/e,intelui american. >ncă
,e la 1( octom#rie 1!1(? în ca,rul unor întreve,eri strict secrete useseră
,iscutate preliminariile viitoarelor ;ocuri. >n aceea/i zi? în Parlamentul ,e la
Fu,apesta? ,elegatul rom8n Al. Vai,a Voevo, prezenta -eclaraţia? în numele

populaţiei rom8ne/ti ,in :ransilvania? ,e ,esprin,ere a provinciei ,e structurile

imperiului? în ve,erea auto,eterminării. A ,oua zi? eemplul său a ost urmat ,e
,eputatul slovac Kuriga. Ca 2( octom#rie? +omitetul 7aţional ce5 a proclamat
in,epen,enţa +e5iei? iar pe 30 octom#rie? +onsiliul 7aţional slovac a proclamat
unirea 'lovaciei cu +e5ia. >n aceea/i zi? la +racovia? a,unarea reprezentativă a
polonezilor ,in )aliţia a 5otăr8t alipirea statului polonez eli#erat.
Ca 2! octom#rie? 'atul naţional croat $'o#orul% ,e la agre# a
proclamat ,esprin,erea ,e Austrongaria /i crearea regatului in,epen,ent al
s8r#ilor? croaţilor /i slovenilor $,in 3 octom#rie 1!2! regatul ugoslaviei%. :ot
pe seama Austrongariei sa întregit /i talia care a ,o#8n,it :irolul ,e su, /i
:rieste. >n aceste împre;urări? +onerinţa ,e pace care a ost inaugurată la
Versailles $1( ianuarie 1!1!% a tre#uit să ie preocupată precumpănitor ,e
sta#ilirea rontierelor? între noile entităţi politicostatale ale uropei? consacrate
astel? prin tetul tratatului general ,e pace cu )ermania $2( iunie 1!1(%? apoi
cu o/tii aliaţi ai )ermaniei@ Austria $'aint)ermain10 septem#rie 1!1!%?
Fulgaria $7euillJ2 noiem#rie 1!1!%? ngaria $:rianon 4 iunie 1!20%? :urcia
$'Svres10 august 1!20%. :ratatul a ost completat apoi cu tratatele înc5eiate în
ca,rul +onerinţei ,e la =as5ington $1!211!22%? prin care au ost reglementate
serele ,e ,ominaţie /i inluenţă între marile puteri în tremul 9rient /i
9ceanul Paciic? avora#ile '..A.
>n cei patru ani ,e răz#oi? pier,erile materiale /i umane au ost uria/e?
răz#oiul a mo#ilizat un eectiv total ,e patru milioane ,e com#atanţi. l a lovit
,irect ;umătate ,in numărul mo#ilizaţilor@ zece milioane morţi? 1! milioane
răniţi? trei milioane ,e invalizi? li se a,augă zeci ,e milioane ,e vă,uve /i orani
plus incalcula#ile pagu#e materiale /i spirituale. -eclan/at ,e raţiuni militare?
,e marile puteri ,ornice ,e a ,o#8n,i noi posesiuni /i sere ,e inluenţă ori
reîmpărţirea acestora? răz#oiul a s8r/it prin eecte scontate ,e către învingători?
,ar /i prin altele mai puţin sau ,eloc scontate precum@ metamorozarea
#ol/evismului mon,ial cu punct ,e plecare "usiaM crearea noilor state naţionale
/i ,esăv8r/irea altora pe ruinele ostului imperiu austroungar. -ezmem#rarea
imperiului #iceal na ost un scop /i o consecinţă a răz#oiului? iar pacea
înc5eiată? ,eparte ,e a i ve/nică? a ,emonstrat că marile pro#leme ale lumii nu
pot i soluţionate prin ,reptul orţei ci prin orţa ,reptului.

1. +ine /i ,e ce a ,eclan/at primul răz#oi mon,ial

2. +um au evoluat ronturile în anii 1!14? 1!1&? 1!16? 1!1
3. +are au ost preocupările ,iplomatice pentru înc5eierea
răz#oiului
4. +um a gră#it programul în 14 puncte al pre/e,intelui american =.
=ilson înc5eierea răr#oiului
#ezumat
Primul r'&boi mondial a repre&entat cea mai mare con!ragraţie mondial'
cun'scut' n istorie p>n' la acea dat'$ Pre&entarea !ronturilor. pe ani. at>t din
perspecti%' european'. c>t /i din cea a c>mpurilor de lupt' extraeuropean'.
do%edesc c' puterile anga)ate n r'&boi nu au anticipat consecinţele acestuia$
Cau&ele /i obiecti%ele r'&boiului au !ost dep'/ite de derularea sa. !inalul
con!lictului repre&etn>nd /!>r/itul lumii moderne$

$i3liografie
 Fren,on? VJvJen? Primul r'&boi mondial (6;6:-6;6B#. Fucure/ti? 2003M
 +iac5ir? 7icolae? ,storia relaţiilor internaţionale de la pacea 5est!alic'
(67:B# p>n' n contemporaneitate (6;:#. Fucure/ti? 1!!(M
 ,em? ,storie uni%ersal' modern'. vol. ? 1(!1!1!? Fucure/ti? 1!!(M
 +ooI? An,reG? Lichidaţi-l pe "asputinW Ade%'rul despre un celebru
asasinat. Fucure/ti? 200&M
 *ogg? an V.? Dicţionarul marilor b't'lii. Fucure/ti? .a.M
 -e CaunaJ? KacUues? ,storia secret'$ Mari contro%erse ale
contemporaneit'ţii. Fucure/ti? 1!0M
 CaJton? )eo? De la ismar la Hitler 4ermania (6B;8-6;EE#. Fucure/ti?
2002M
 CJnc5? ic5ael? "eacţiune /i re%oluţie "usia (6BB6-6;<:#. Fucure/ti?
2000M
 Pipes? "ic5ar,? 1curt' istorie a re%oluţiei ruse. Fucure/ti? 1!!(M
 "a,zinsIi ,var,? ltimul ţar$ +iaţa /i moartea lui =icolae al ,,-lea.
9ra,ea? 2004M
 "enouvin? Pierre? Primul r'&boi mondial. Fucure/ti? 2006M
 "o#son? arI? ,talia liberalism /i !ascism 6B8-6;:9. Fucure/ti? 1!!(M
 VolIogonov? -imitri? Lenin$ @ nou' biogra!ie. Fucure/ti? 1!!4M
 amir? 'orin? Fanciu? Kean? Primul r'&boi mondial. Fucure/ti? 1!!&M
$I$!I'G#-FIE
1. Alean,re? P5ilippe? -e lfAulnoit? FSatri? "egina +ictoria 6B6;-6;86.

Fucure/ti? 2002M
2. Alma/? -umitru? C'derea astiliei$ "e%oluţia burghe&' din Franţa (6B;-
6;:#. Fucure/ti? 1!&!?

3. ,em? =ord contra sud$ "'&boiul ci%il din 1$$A$ 6B76-6B7:. Fucure/ti?
1!6&M
4. An,erson? Angela? "'&boaiele ci%ile (67:8-67:;#. Fucure/ti? 2002M
&. Aren,t? *anna5? @riginile totalitarismului. Fucure/ti? 2001M
6. FaczIo? FranislaG? Crimele re%oluţiei !rance&e. Fucure/ti? 200M
. Feau,? ic5el? ,storia capitalismului$ De la 6988 p>n' n <888. +5i/inău?
2001M
(. Fesanon? Alain? @riginile intelectuale ale leninismului. Fucure/ti? 200M
!. Feranger? Kean? ,storia Austriei. Fucure/ti? 1!!!M
10. Fizzocc5i? "o#erto? 4hid pentru studiul istoriei moderne? Fucure/ti? 200M
11. Fle,? Kean Paul? Fran& 2ose!. Fucure/ti? 2002M
12. Foia? Cucian? =apoleon al ,,,-lea cel neiubit. Fucure/ti? 200(M
13. FouUuet? Kean KacUues . ,storia 3l%eţiei. Fucure/ti? 2001M
14. Frau,el? ernan,? Dinamica Capitalismului. Fucure/ti? 2002M
1&. ,em? 4ramatica ci%ili&aţiilor. Fucure/ti? 1!!4M
16. ,em? 2ocurile schimbului. Fucure/ti? 1!(&M
1. ,em? 1tructurile cotidianului$ Posibilul /i imposibilul. Fucure/ti? 1!(4M
1(. ,em? 0impul lumii. Fucure/ti? 1!(!M
1!. Fren,on? VJvJen? Primul r'&boi mondial (6;6:-6;6B#. Fucure/ti? 2003M
20. FrJan? Alean,er? Func5? *ellemans? ,storia descoperirilor /tiinţi!ice.
Fucure/ti? .a.M
21. Fuc5mann? "al? Martin "$ 0upper and the %ictorian middle class mind.
Fern? 1!41M
22. Fuet? +Jril? ,storia erlinului. Fucure/ti? 2002M
23. +arman? *arrJ K? 'Jrett? *arol, +.? =is5J? Fer,anr, =.? A History o! the
24. +arpentier? Kean? Ce#runn? rancois? ,storia 3uropei? Fucure/ti? 2006M
2&. ,em? ,storia Franţei. a/i? 2002M
26. +eau/escu? )5eorg5e? =a/terea /i con!igurarea 3uropei. Fucure/ti? 2004M
2. +5arle? +5ristop5e? ,ntelectualii n 3uropa secolului al *,*-lea$ 3seu de
2(. +5arles,Gar,s? :.? "ic5ar,son? 0hey sa5 it happen$ An Anthology o!
3ye5itnessNs Accounts o! 3%ents in ritish History 67B;-6B;. 9or,?
1!6&M
2!. +5aunu? Pierre? Ci%ili&aţia 3uropei clasice. Fucure/ti? 1!(!M
30. ,em? Ci%ili&aţia 3uropei n secolul luminilor. vol. ? Fucure/ti? 1!(6M
31. +iac5ir? 7icolae? ,storia popoarelor din sud-estul 3uropei n 3poca
Modern'. Fucure/ti? 1!!(M
32. ,em? ,storia relaţiilor internaţionale de la pacea 5est!alic' (67:B# p>n' n
contemporaneitate (6;:#. Fucure/ti? 1!!(M
33. ,em? ,storie uni%ersal' modern'. vol. ? 16421(!? vol. ? 1(!1!1!%?
Fucure/ti? 1!!(M
34. +lot? *ug5? ,storia Londrei. Fucure/ti? 2000M
3&. +olum#eanu? 'ergiu? Valentin? "a,u? Lupta pentru supremaţia m'rilor$ De
36. +om#eau? Nvan? ,storia Parisului. Fucure/ti? 2002M

3. +ooI? An,reG? Lichidaţi-l pe "asputinW Ade%'rul despre un celebru

asasinat. Fucure/ti? 200&M
3(. -Smier? rancis? La France du *,* sicle. 6B6:-6;6: ? Paris? 2000M
3!. -ion? 'imon? 3caterina cea Mare. Fucure/ti? 2004M
40. -o#rescu? milian .? ,lu/tri !rancmasoni. Fucure/ti? 2003M
41. -reJus? ic5ael? 3uropa sociali/tilor. a/i? 2000M
42. -roz? KacUues? ,storia 4ermaniei. Fucure/ti? 2000M
43. coor,. -uţu? Alean,ru? 1ud-3stul 3uropean n %remea "e%oluţiei
44. -Z ncausse? *Sl[ne +arr[re? lestemul ru/ilor$ 3seu despre asasinatul
4&. ,em? Alexandru al ,,-lea$ Prim'%ara "usiei. ,itura Artemis? Fucure/ti?
200!M
46. isen#erg? KosJ? @ istorie a e%reilor. Fucure/ti? 2006M
4. armer? Alan? "'&boiul ci%il american 6B76-6B79. Fucure/ti? 2004M
4(. raser? Antonia? Crom5ell. vol. ? Fucure/ti? 1!(2M
4!. ,em? 0he 4unpo5der Plot$ 0error and !aith in 6789. P5oeni? Con,on?
1!!6M
&0. ul#rooI? arJ? @ scurt' istorie a 4ermaniei. a/i? 2002M
&1. uret? ranois? @mul romantic. a/i? 2000M
&2. ,em? "e!lecţii asupra re%oluţiei !rance&e. ucure/ti. 1!!2M
&3. ,em? "e%oluţia n de&batere. a/i? 2000M
&4. )aillar,? Keanic5el? "oGleJ? Ant5onJ? ,storia continentului european$
&&. )aut5ier? )uJ? Ac%ile /i lei$ @ istorie a monarhiilor balcanice. Fucure/ti?
2004M
&6. )aotte? Pierre? Le sicle de Louis *+. Paris? 1!33M
&. )ellner? rnest? =aţiuni /i naţionalism$ =oi perspecti%e asupra trecutului.
9ra,ea? 1!!M
&(. )eJl? Pieter? =apoleon. pro /i contra. Fucure/ti? 1!6(M
&!. )orun? )5eorg5e? "e!ormismul austriac /i %iolenţele sociale din 3uropa
Central' (698-6B88#. 9ra,ea? 1!!(M
60. )ron,eau? KSrme? La France entre en "epubliRue. 6B8-6B;E ? Paris?
2000M
61. )răma,ă? lie? Franţa lui "ichelieu /i Ma&arin. a/i? 1!1M
62. )uic5onnet? Paul? ,storia ,taliei. Fucure/ti? 2002M
63. *o#s#aGn? ric? 3ra capitalului (6B:B-6B9#. +5i/inău? 2002M
64. ,em? 3ra re%oluţiei (6B;-6B:B#. +5i/inău? 2002M
6&. *azar,? Paul? Cri&a con/tiinţei europene. 67B8-669. Fucure/ti? 200M
66. *ermet? )uJ? ,storia naţiunilor /i a naţionalismului n 3uropa. a/i? 200&M
6. *ogg? an V.? Dicţionarul marilor b't'lii. Fucure/ti? .a.M
6(. *osIins? )eoreJ? "usia. poporul /i imperiul 699<-6;6. Polirom? a/i?
2001M
6!. *ours? Fernar,? Ludo%ic al *+-lea /i curtea sa$ "egele. eticheta /i
curteanul$ 3seu istoric. +5i/inău? 2004M
0. *ur,u#eţiu? on? ,storia 1uediei? Fucure/ti? 1!(&M

1. bbb ,storia J'rilor Coroanei Cehe. Fucure/ti? 2004M

2. orga? 7icolae? Figuri repre&entati%e din istoria uni%ersal'. Fucure/ti?
2001M
3. Kelavic5? +5arles /i Far#ara? Formarea statelor naţionale balcanice (6B8:-
6;<8#. +lu;7apoca? 2006M
4. KenIins? P5ilip? @ istorie a 1$$A$ ? Fucure/ti? 1!!M
&. Ko5nson? Paul? @ istorie a e%reilor. Fucure/ti? 200&M
6. Ko5nston? =illiam .? 1piritul +ienei$ @ istorie intelectual' /i social'
6B:B-6;EB. a/i? 2000M
. OeJserling? *erman? Anali&a spectral' a 3uropei. a/i? 1!!3M
(. Oing? )reg? "egele nebun$ +iaţa /i epoca lui Lud5ig al ,,-lea al a%ariei.
Fucure/ti? 2001M
!. Oissinger? *enrJ? Diplomaţia. Fucure/ti? 2003M
(0. Von OracIoG? +5ristian? 4ermanii n secolul lor (6B;8-6;;8#. Fucure/ti?
1!!!M
(1. -e CaunaJ? KacUues? ,storia secret'$ Mari contro%erse ale
contemporaneit'ţii. Fucure/ti? 1!0M
(2. CaJton? )eo? De la ismar la Hitler 4ermania (6B;8-6;EE#. Fucure/ti?
2002M
(3. Cen,vai? Paul? ngurii$ 0imp de un mileniu n%ing'tori n n!r>ngeri.
Fucure/ti? 2001M
(4. Cever? velJne? Pe e/a!od$ Maria Antoaneta. ultima regin' a Franţei.
Fucure/ti? 2001M
(&. CeJmarie? ic5el? De la elle UpoRue V la 4rande 4uerre. 6B;E-6;6B$ Le
trioumphe de la "epubliRu e? Paris? 1!!!M
(6. CJnc5? ic5ael? "eacţiune /i re%oluţie "usia (6BB6-6;<:#. Fucure/ti?
2000M
(. a,aule? KacUues? ,storia Franţei. vol. ? Fucure/ti? 1!3M
((. anc5ester? =illiam? Armele lui rupp. 69B-6;7B. Fucure/ti? 1!3M
(!. antran? "o#ert? ,mperiul @toman. Fucure/ti? 2001M
!0. ars5all? =illiam? Petru cel Mare. Fucure/ti? 2002M
!1. asson? rS,Sric? =apoleon /i iubirea. Fucure/ti?
!2. astellone? 'alvo? ,storia democraţiei n 3uropa$ Din secolul *+,,, n
secolul **. ilipe/tii ,e t8rg? 2006M
!3. aurais? An,rS? ,storia Angliei. Fucure/ti? 1!!6M
!4. ,em? +iaţa lui Disraeli. Fucure/ti? 200M
!&. c-onoug5? rancI? ,mperiul ritanic 6B69-6;6:. Fucure/ti? 1!!(M
!6. c7eill? arJ? 0he Li!e and 0imes o! Mary Ann McCracen 68-6B77$ A
el!ast Panorama. el!ast ? 1!((M
!. e5me,? ustaa Ali? ,storia turcilor. Fucure/ti? 1!6M
!(. ollat ,u Kar,in? ic5ael? 3uropa /i Marea. a/i? 2003M
!!. ousnier? "olan, . Monarhia absolut' n 3uropa (din secolul + p>n'
ast'&i#. Fucure/ti? 1!!!M
100.ure/an +amil? Focul ocrotit de ape ("e%oluţia burghe&' din J'rile de
)os#. Fucure/ti? 1!60M
101.,em? ,mperiul ritanic$ 1curt' istorie. Fucure/ti? 1!6M

102.,em? "e%oluţia burghe&' din Anglia. Fucure/ti? 1!64M

103.ure/an? +amil? Vianu? Alean,ru? Păiu/an? ".? Do5ning 1treet 68 M +lu;
7apoca? 1!(4M
104.9ppen5eim? =alter? 3uropa /i despoţii luminaţi. Fucure/ti? 1!!(M
10&.,em? Habsburgii /i Hohen&ollernii 66E-6B7. Fucure/ti? 1!!(M
106.9rieu? Kean? 0alleyrand$ 1!inxul nenţeles. Fucure/ti? 1!4M
10.PavloGitc5? 'teven O.? ,storia alcanilor (6B8:-6;:9#. a/i? 2002M
10(.Pearmen? "o#ert? 0he !irst earl Cadogan. 67<-6<7. Con,on? 1!((M
10!.Pelling? 7icI? ,mperiul Habsburgic (6B69-6;6B#. Fucure/ti? 2002M
110.PSrez? Kosep5? ,storia 1paniei. Fucure/ti? 200M
111. Pipes? "ic5ar,? 1curt' istorie a re%oluţiei ruse. Fucure/ti? 1!!(M
112.PollaI? ic5ael? +iena 6;88$ @ identitate r'nit'. ,a/i. 1!!(M
113.Procacci? )iuliano? ,storia italienilor. Fucure/ti? 1!&M
114. "a,J? artJn? De la re%olt' la re%oluţie J'rile de 2os (6998-6798#.
Fucure/ti? 2001M
11&. ,em? Jarii. "usia. Polonia /i craina. Fucure/ti? 2002M
116. "a,zinsIi ,var,? ltimul ţar$ +iaţa /i moartea lui =icolae al ,,-lea.
9ra,ea? 2004M
11."alea? i5ai? Cele dou' Franţe. Fucure/ti? 1!62M
11(. ,em? ,deea de re%oluţie n doctrinele socialiste$ 1tudiu asupra e%oluţiei
tacticii re%oluţionare. Fucure/ti? 1!!M
11!."en,ina? +lau,io? Papii$ ,storie /i secrete. Fucure/ti? 2002M
120."emon,? "enS? ,storia 1tatelor nite ale Amercii? Fucure/ti? 1!!!M
121."enouvin? Pierre? Primul r'&boi mondial. Fucure/ti? 2006M
122."iall? CucJ? ,talia n perioada "isorgimento. Fucure/ti? 2001M
123."o#son? arI? ,talia liberalism /i !ascism 6B8-6;:9. Fucure/ti? 1!!(M
124."ogger? *ans? =e#er? ugen? Dreapta european'$ Pro!il istoric. Fucure/ti?
1!!&M
12&."osenzGeig? -.? Comuna din Paris. Fucure/ti? 1!&(M
126."oussellier? 7icolas? 3uropa liberalilor. a/i? 2001M
12."JasanovsIi? 7ic5olas? @ istorie a "usiei. a/i? 2002M
12(.'5erman? "ussell? "usia 6B69-6BB6. Fucure/ti? 2001M
12!.'ie#urg? rie,ric5? "obespierre. Fucure/ti? .a.M
130.'tiles? An,rina? ,mperiul @toman 6:98-688. Fucure/ti? 1!!(M
131.,em? =apoleon. Franţa /i 3uropa. Fucure/ti? 2001M
132.,em? "usia. Polonia /i ,mperiul @toman 6<9-6B88. Fucure/ti? 2002M
133.,em? 1uedia /i &ona baltic'. Fucure/ti? 1!!(M
134.,em? ni!icarea 4ermaniei 6B69-6B;8. Fucure/ti? 1!!(M
13&.,em? ni!icarea ,taliei 6B69-6B8. Fucure/ti? 1!!(M
136.'Git? Ko5n? Petru cel Mare. Fucure/ti? 2003M
13.Xteănescu? Paul? Misterele Francmasoneriei. Fucure/ti? 2002M
13(.:arlS? . V.? =apoleon. Fucure/ti? 1!64M
13!.,em? 0alleyrand. Fucure/ti? 1!60M
140.:aJlor? A. K. P.? Monarhia habsburgic' 6B8;-6;6B. Fucure/ti? 1!!(M
141.:5iesse? Anne arie? Crearea identit'ţilor naţionale n 3uropa. secolele
*+,,,-**. a/i? 2000M

142.:illJ? +5arles? "e%oluţiile europene 6:;<-6;;<. a/i? 2002M

143.:inaJre? arcelle? Madame de Pompadour$ Femeia care a condus Franţa
din umbr'. Fucure/ti? 200&M
144.-e :ocUueville? Aleis? +echiul regim /i re%oluţia. )alaţi? 2002M
14&.:o,orova? aria? alcanii /i balcanismul. Fucure/ti? 2000M
146.:oGnson? -uncan? Franţa n re%oluţie. Fucure/ti? 2000M
14.:raniello? r.? 'ori? )ianni? ,l "isorgimento$ 1curt' istorie. +lu;7apoca?
2002M
14(.:reasure? )eoreJ? "ichelieu /i Ma&arin. Fucure/ti? 2001M
14!.:revelJan? )..? ,storia ilustrat' a Angliei. Fucure/ti? 1!0M
1&0.:roJat? *enrJ? 3caterina cea Mare. Fucure/ti? 1!!2M
1&1.,em? Petru cel Mare. Fucure/ti? 1!!4M
1&2.,em? +iaţa de &i cu &i din "usia ultimului ţar. Fucure/ti? 1!!3M
1&3.:uc5man? Far#ara =.? 0ru!a/a citadel'. o !resc' a lumii dinaintea
primului r'&boi mondial. Fucure/ti? 1!M
1&4.:urc5etti? ario? 0irania /i 0iranicidul$ Forme ale opresiunii /i dreptul la
re&istenţe din antichitate p>n' n &ilele noastre. +5i/inău? 2003M
1&&.Valentin? "a,u? @ pagin' din istoria Franţei$ "egele 1oare. Fucure/ti?
1!4M
1&6.Vergatti? "a,u Xtean? 1!>nta Alianţ' un model istorico-)uridic pentru o
niune 3uropean'. Fucure/ti? 2004M
1&. Vianu? Alean,ru? =a/terea 1$$A$ Pl'm'direa unei naţiuni moderne
(678-6B#. Fucure/ti? 1!6!M
1&(.,em? "e%oluţia american' /i 4eorge Iashington. Fucure/ti? 1!&M
1&!.Vi,otto? Vittorio? 4hid pentru studiul istoriei contemporane. Fucure/ti?
200M
160.Vilar? Pierre? ,storia 1paniei. Fucure/ti? 2006M
161.Villari? "osario? @mul baroc. a/i? 2000M
162.VolIogonov? -imitri? Lenin$ @ nou' biogra!ie. Fucure/ti? 1!!4M
163.coor,. Vovelle? ic5el? @mul luminilor. a/i? 2000M
164.=alter? Victor? A !ost prim'%ar'K6B:B$ Chipuri dintr-un an de neuitat.
Fucure/ti? 1!&(M
16&.=allerstein? mmanuel? 1istemul mondial modern. vol. V? Fucure/ti?
1!!21!!3M
166. ,e =aresUuiel? mmanuel? Nvert Fenoît? Histoire de la "estauration.
6B6:-6BE8$ =aissance de la France moderne ? Paris? 2002M
16.=e#er? a? 3tica protestant' /i spiritul capitalismului. Fucure/ti? 200M
16(.=ilIinson? "ic5ar,? Franţa /i cardinalii 6768-6776. Fucure/ti? 2000M
16!.,em? Ludo%ic al *,+-lea. Franţa /i 3uropa 6776-669. Fucure/ti? 2001M
10.bbb O"A,=1,, ,10@",. Oiev? 1!!M
11.amir? 'orin? Fanciu? Kean? Primul r'&boi mondial. Fucure/ti? 1!!&M
12.iegler? )u,run? 1ecretele "omano%ilor$ ,storia /i mo/tenirea ţarilor ru/i.
Fucure/ri? 2000M
13.ollner? ric5? ,storia Austriei. vol. ? Fucure/ti? 1!!M
14.Geig? 'tean? @rele astrale ale omenirii$ (Miniaturi istorice#. Fucure/ti?
1!(M

IS&'#IE ('DE#) +) I, E#S-! : !ector Univ" DR" #Adu Florian $ru%a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IS&'#IE ('DE#) +) I, E#S-! : !ector Univ" DR" #Adu Florian $ru%a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Istorie şi Geografie

!ector univ" dr" #adu Florian $ru%a

Introducere" 2ro3lematica esenţială a epocii moderne..................................4

7II" -nglia şi Franţa 5n prima %umătate a secolului al 7I78lea

o,ulul se a,resează stu,enţilor ,e istorie /i relaţii internaţionale /i

storia mo,ernă universală cuprin,e intervalul ,intre s8r/itul epocii

mo,ernităţii. -acă începutul epocii mo,erne a ,at na/tere controverselor? pentru

!+(E- !- Î)CE2+&+! E2'CII ('DE#)E

>n secolul al <Vlea? c8n, în uropa 9cci,entală asistăm la începutul

-vina /i :ereI? ,ar pe la 164! atingea OamceatIa? ără să stăp8nească Asia

#E,'!+?I- $+#G@EA* DI) -)G!I-

1" 2remisele revoluţiei engleze

'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili

1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

1. P"'C "V9CL 7)C

storicii au împărţit în trei mari categorii cauzele care au ,us la -eclan/area

comerţul /i au sporit puterea navală engleză ci ele au stat la #aza ormării

#urg5eziei /i claselor în airmare. +onorm teoriei pre,estinării? in,ivi,ul va i

2. VALA P9C:+Q >7 A7)CA >7:" 16031640

n 1603 se înc5eia lunga ,omnie a lisa#etei . 7eav8n, urma/i ,irecţi?

preve,ea ca impozitele /i taele să ie percepute ,oar cu acor,ul Parlamentului?

ăsurile au culminat cu ,ocumentul „Mustrarea cea Mare” înaintat regelui. n

-)G!I- Î) ,#E(E- !+I '!I,E# C#'(E!!

1" #ăz3oaiele civile :1B</81B<;>

'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili

1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

1. "QF9AC +VC $1642164!%

Anglia era ,ivizată în ,ouă ta#ere. -e partea regelui se alau aristocraţia /i

victorie împotriva regelui la arston oor în 1644? ,e/i contra#alansată ,e

-upă a#olirea monar5iei? la 1! mai 164!? Anglia a ost proclamată

Dstăp8n peste o Anglie supusă? o rlan,ă terorizată /i o 'coţie cucerităE?

n zilele următoare? 9liver +romGell a acceptat titlul ,e Cor, Protector

>n anii Protectoratului au ost convocate ,ouă Parlamente? în 16&4? respectiv

statul. nlocuind tendinţele autoritare ale regelui Carol , cu dictatura militar' a

+nitatea de 5nvăţare III

DE !- #ES&-+#-?IE !- G!'#I'-S- #E,'!+?IE

1" #estauraţia Stuarţilor

'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili

1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

>ngustarea #azei sociale a Protectoratului a ,us evi,ent la

iului său ,e a con,uce au ăcut ca puterea să treacă în m8na +onsiliului

tre#urilor politice a ,us la apariţia ormelor ,e organizare politică /i apoi a

-omnia lui aco# al lea $16(&16((% a început prin convocarea

legislativului? D ill o! "ightsE $ Declaraţia Drepturilor % care transorma ra,ical

DEA,'!&-#E- -)G!IEI Î) SEC'!+! -! 7,III8!E-

1" -nglia su3 ultimii Stuarţi

'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili

1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

1. A7)CA 'F C: ':A"L

>ncoronată regină a Angliei? aria 'tuart $16(!16!4%? iica lui aco# al

nor,? =illiam ia învins pe scoţieni? prin Dmasacrul ,e la )lencoeE? rămas în

2. A7)CA 'F P" *A79V"7

Prezenţa pe tronul Angliei a primilor 5anovrieni a coincis cu airmarea

parti,a G5ig /i a preerato pe aceasta torrilor care aveau o oarecare tra,iţie

#E,'!+?I- -(E#IC-)*" F'#(-#E- S&-&E!'# +)I&E -!E

1" Coloniile engleze" -merica 5n perioada colonială

'3iectivele 5nvăţării la sfârşitul prelegerii studenţii vor fi capa3ili

1. 'ă utilizeze termeni istorici speciici? în ,ierite situaţii ,e comunicare

1. +9C97C 7)C. A"+A >7 P"9A-A +9C97ACQ

-e/i au pornit ultimii în competiţia pentru Cumea 7ouă? englezii

autonomie ce a îngă,uit ormarea opiniei că iecare avea statut unui regat

2. ':"+:"A '9+ACQ A +9C97C9"

+oloniile erau con,use ,e un guvernator spri;init ,e un consiliu