Adrian-Nicolae Puiu, lstorie universalfi - suport de eurs pentru elasele a [x-a

Adriam-I{icolae FtJtu

ISTORIE
UNTVERSALA
suPoRT DE cuRS PENTRU CLASELE a rX-a $i a X-a
Filiera teoreticl-profll umanist

sucEAvA, 2013
 &:1s::'
i
-...............-

.Deserierea CIp a Bibliotecii Nalionale a Rominiei

PU[U, ADRIAN-NICOLAE
Istorie universali: suport dg eys
pentru ctrasele
ra teoreticr-profitr umanist / Adrian-Nicorae puiu a IX_a gi a X_a:
ge Tofan, 2013
- Suceava: Editura
Bibliogr.
isBN 97 8_6A6_62s_ag7 _g

r00x075.35)

Pentru comenzi : 07 4r r 67 g4g7,

07 42 r 0g37 57, adrianpuiuTg@yahoo.
com

Editura,,George Tofan, Suceava

_tet.tTax, Tlpar: TipoArt Suceava

_0230.55
1 .865; Mobil: o74g 035.335
E-mail; trpoart_sv@yahoo.com

I
 Adrian=l\ieclae Istorie universalE - supert de eurs pentru elasele a IX-a sf a X-a
CUPRTNS

$-UEASEE__CUB$- LENTRU_ eI.ds*A.q

(]APiTOLUI,I. INTRODUCERE T}q STUUruL ISI'CRIE
I&a ..c...i...........
"........"7
.......,....,.........8
PARTEA [ - PREISTORIA (aprox. 5 milioane i.Hr.-aprox. 3S00 i.Hr.]"....."." .......".....9
{]APXTCI,TJL aI I}-Iea - A}.ITROPOGENEZA $T EVOLUTIA SOCIETATH UMANE i}.I

PA,ETEA a II-a * EPOCA AI{TICA (eprcx" 3S00 ?.Hr.-4?5 d.Hr.}. ..".""....11

CAFITOLUL ai li}-lea. SPATI], POPOAITE $I STATE ALE ANTICHTTATTI. .....,,.,...,,..",....,12
1. Spalii gi popoare ale antichitelii....... ..... ......."....12
11. Statul - noua forml de organizare politici. Genez[, eara.eteristici gi tipuri de state in antichitate.......".......i3
CA.PITOLUL al lV-lea - EVOLUTLA PR]NCIPALELOR STATE h,t eNfiCFIiTATtr......" ......i4
1. I3giptul - de la regat gi imperiu Ia provineie romand...... ......14
2. Orientul Antic - de la oragele:stat din h4edopotamia ia Imperiile Babilonian pi Persan ............15
3. Grecia - de la polisun gi lmperiul h4aeedonean Ia provineie romaa[...... ......".........16
4. Roma - de la orag-stat la Imperiul Roman....... ............. ......18
5. llacia - de la uniuni de triburi gi regat la provincie roman6...... .............20

--'-4
cAPrroLUL ai v-lea - MO$TENIREA CULT'U-RALA a ANTICHITAUI.......... ..............,.....2i

3. ludaismul (Religia mozaicd)... .........22

5. Islamul (Reiigia musulmand) ... ... ........"...23

PARTEA a lltr-a - EPocA MEDIEVALA (EvuL MEDIU) (471-t4s3) ..........."........24
CAPITOLUL al VII-lea - FORMAREA POPOAREI-OR ELTROPENE MEDIEVALE............. ...................25
1. Ndarile migra{ii, regatele barbare gi Imperiul Carolingian ......................2s
2. Etnogeneza europeand medieval5 ......................26
CAPITOLUL al VIII-lea - Ct\ILLZATTA IUEDTEVALA GEUDALISMUL). . .. .. ...........27
1 Organizarea demografico-economicd feudal6. .....................27

CAPITOLUL al lX-lea - GENEZA $I EVOLUTIA STATELOR MEDIEVALE ELrROPENE....................30

1. Geneza statelor medievale europene.... ..............30
2. Evolufia principalelor state medievale europene (Imperiul Bizantin,Imperiul Romano-Gernan, Regatul

3. Formarea gi evolulia statelor medievale romdnegti in secolele xry-xv[ .............32

CAPTTOLUL al X-lea - ISI-AMUL gr CRE$TTNISMUL tN BVUL MEDru..... ......33

4. Infuenle orientale ?n Europa.. ..........34

FARTEA a IV-a - EPOCA MODERNA rrUrUnm (1453-164S)................. .............35
CAPTTOLUL al Xl-lea - RENA$TEREA gI UMANISMLrL....... ..........,.36
1. Renagterea qi Umanismul: factori, caracteristici, personalitdli gi capodopere......... ..................36
CAPffOLUL al XII-lea - REFORMA $I CONTRAREFORMA .............38

2. Conkareforma (Reforma catotric[).... .................39

Fr-
-dc eurs tru IX-a X-a
Adrian-Nicolae Puiu,Istorie universal[ - su clasele a a

CAPITOLUL atr XIII-lea - I\4ARILE DESCOPERru GEOGRAFICE $I EXPANSITINEA

CAPITOLUL al XW-lea - EVOLUTIA STATELOR $I A RELATIILOR POLITICO-DIPLOMATICE

EUROPENE iN BPOCE MODERNA TIN4PURIE ,..,...,........'43

2. Rizboiul de 30 de ani (1518-1648)... .. . .. . ..........'"..".....45

$UPOBT DE CURS FENTR! CI=,&Sg{ a x-a ...."'""41

PARTEA a Y-a - EPOCA MCIDERNA nAUTOCIE (1648-1815)".....""... "'...................48
CAPITOLUL al XV-lea -,,EPOCA LUMINILOR"............. ................'....49
l.Iluminismul: Caracteristici, pelsonalitili, capodopere ..'--..".49
CAPITOLUL al XVI-lea - REVOLUTIILE BURGTGZE $I ORGANZAREA PRIMELOR STATE
MODERI.{E DEMOCRATICE......... "....................51
l. Revolu(ia englezd (1642-1659). ... .". .... ".......51
2. Revolu{ia americand - constituirea Statelor Unite ale Americii (1775-17 87)............. ...............53
3. Revolu!iafrancezd,(1789-1799) .. . ...... .-.-.".5'
CAPTTOLUL al XVII-tea - EpOCA gI EPOFEEA NAPOLEONIANA 0'199-181s) .......... ......51
l. Franla gi Europa in timpul iui Napoleon Bonapartg (1799-1815)........... ...........-.."..57
PARTEA a VI-a - EPOCA MODERNA rAnZrn (181s-191S)................. ..................59
CAPITOLUL AI XVII-IEA - EUROPA POSTANAPOLEONIANA: INTNB RESTAURATIE $I
REVOLUTIE. ANUL 1848.......... .......60
L Congresul de la Viena (1814-1815) 9i SfBnta Alian1I...... ..'.....'....'......'.60
2. Revolufiile de la 1848 (paqoptiste) - aspiralii liberale, nationale gi sociale.... '........60
3. Diplomalia europeani intre Congreul de la Viena (1815) qi inceputul Primului R[zboi Mondial (19i4)..61
CAPITOLUL AI XD(-IEA - FORMAREA LTNOR NOI STATE NATIONALE iN SECOLUL AI XD(-IEA.
STATE MULTTNATIONALE. ........"..62
l. Jdrile romdne in secolele XVIII-XD(. Unirea Principatelor gi formarea Romdniei ..................62

3. State multinalionale: Imperiile Austro-Ungar 9i !arist......... ..'.........'....66

CAPITOLUL al XX-lea REVOLUTIA $TIINTIFICO-ECONOMICA DIN SECOLELE XVI[-

l.,,Revolu!iaindustrial6".... ...-.67
CAPITOLUL al XXI-lea - LUMEA EXTRAEUROPEANA iN SECOTUL al XIX-1ea...............................f

2. Civrlizaliile asiatice gi africane gi modemitatea............ .'.'..69

3. Statele Unite ale Americii in secolul al XD(-lea .'...............'70
CAPITOLUL AI XXII-IEA - MARILE CONFLICTE ALE SEC. A1 XX-IEA: PRIMUL NAZBOI MONDIAL

1. Primul Rizboi Mondial (,,Marele Rdzboi") (1914-1918) - un nou tip de rizboi.

.....'71
2. Romdnia qi Primui Rdzboi Mondial. .........74
3. Marea Unire din 1918. ...'......76
-
PARTEA a VTI-a EPOCA CONTEMPORANI: PERIOADA INTERBELICA $I AL
DOTLEA nAZnOr MONDIAL (191S-1945).."............. ........71
CAPIOLUL al XXIII-lea - RELATIILE POLITICO-DIPLOMATICE INTERNATIONALE fN
l*i**.mmli*;am;;i
2. Evolufia relafiilor poiitico-diplomatice in perioada interbelic6.
- H
.........::..................78
CAPITOLUL al )O(rV-lea - ECONOMTA $I SOCIETATEAN PsnrOepa rNrBxneiicA...........'......80
1. Evolulia economiei in perioada interbelici. .....".80
2. Evolulia societdlii in perioada interbelici. .........81

n
ffi

,dd.rian-Nieotae Puiu, Isto

EENB
1. Caraeteristici ale regimurilor politiee in Europa interbelic6. .................82
2. Regimurile politiee totalitare in Europa interbelicd. ............83
CAPIT'CILUL al XXVI-lea - MAzuLE CONFLICTE ALE SEC. al XX-lea: AL DOITEA RAZBOI

1. .. . .... .
Al Doilea Rdzboi Mondial (i939-1945). .............85
2. Romdnia 9i Al Doilea Rdzboi Mondial..... .........88

4. Arganizarea postbelicd a lumii.. ......"89

PARTEA a \{nl-a - EPOCA" CONTEMFORANA: PERIOADA POSTBELICA (1945-

CAPffOLUL al XXWI-lea - RELATIiLE INTERNATIONALE POSTBELICE............. ..........91

1, ,,Rizboiul Rece" (1946-1991)......... ...................91

3, Integrarea euro-atlantici: Uniunea Europeani (U.8.) gi Arganiza[ia Tratatului Nord-Atlantic

CAPITOLUL AI XXVI-ICA - REGIMURI POLITICE tN PEzuOADA POSTBELICA............. .,...,..........,.97

l. Regirnurile politice democratice................ ........97
2. Regimurile politice totalitare comuniste (socialiste) postbelice.. "..-.......97
3. Regimul comunist in Rom6nia .........98
-
CAPITOLUL al XXD(-lea SOCIETATEA LA SFAR$ITUL MIL. al li-lea $i iNCppUrUL MIL. al III-

1. Evolulia economici gi tehnico-gtiinlificd..... ......99

2. Drepturile omului gi societatea civi15....... ........100
 pcntr:u el3sele a IX'a $i a X-a
Adria4-Nieolae Puiu,lstorie universalE - supglt de gurs -_-

A}E.GAMENT

Luera.rea de faf6 se adreseaz6 elevilor din elasele a D(-a gi a X-a eare dcresc informalii esenliale
de

isterie, inserate inh-un stil aeeesibil gi eare s[ fie abcrdatc eu un minimium de efort gi de ti.mp.
Existenla in ?nvdfEm6ntul lieeatr, la diseiplina Isiorie, a fapte rnanuaie altemative pentru fiecare an de
nu
studiu, eu difererile substanliaic de abordare a programelor gcoiare, este, ?n esenfE, un lucru benefic, daca
ar interycni rlcu6 iimite majore, gi anume: pe de o parte, eei mai muili <iintre elevi nu ?9i pennit sE-;i
procure
toate manualele, iar pc de alta parte elevii nu <lispr-rn de abilitElile neeesare rJe a seleeta eeea ee este esenlial
din fieeare manual.
AvSnd ?n vedere aeesre reatrit[1i ;i picefinei de ia prcr:usa cE tea].iz.arca unei sinteze eu "'aiente
metodice este o luerare pretenlioasE, mereu supusd critieilor, automi. prcitsor de referin{E din invElSniantul
preuniversitar sucevean,-eare dispune de c eafic de vizildjmpresionantE, 5i eare a avut pefinanent preocupdri
in aeest sens, a siratit nevoia sE ne iinpartdgeases, prin intemedii:l aeestei sinteze, o modalitate iogied ;i
aecesibiid de abordare a ecnlinuturilor cr:prinse in proglameie geolare din cielui inferior al liceului la
<lise iplina Istorie.
in aeeste cond.igii, suporlui dc eurs igi prcpune si ie ofere profesorilor ;i eleviior un sprijin potnvit 9t
efieient, pentru ea rezultahrl gcclar sd tie eel seortat, ehiar gi eelor care nu intenfionezd sE-si faci din
st-.,ldicrea istoiei o obsesie Er niei nu nianif'*s[ pentru aeesl ohieet dc studir: un interes deosebit. Sinteza
prcrpus5- cupnnde lntreaga islone universal5, ptez*niat| sueeint, crcnologie, crdcnat6 ?ntr-o suecesiune Iogic
91 aecesibil5. Ero;ura nu ?gi propime sd reproducd
leclia si nu are pretenlia de a inloeui rnanualui: ea
comprim; materialul infonriativ a} leeliei la eeea ce este striet neeesar pentru ?nlelegerea gi intelpretarea
evenimentelor istarice abordaie.
Toate {atele inserate i* accst suport ele eurs sunt eoreete, fiin<l verificate <iocumentar de mai multe
sr:rse. lle asemenea, sinteza pe care autorul v-o propune ?neearcE sE eorecteze erorile tipcgrafiee ;i gtiinfifice
pe care unele manuale ie conlin, intr-un proeent deloc de neglijat.
Fr-r:fesorii, priri fblosirea aeestei sinteze ia elasele de clevi, au asigurate toate eonditiiie pentru
rcaltzarea unor leelii de calitate, atractive, cu un rninim efort intelectuai gi care sI dlrdme rniful confomr
c[ruia istoria nu reprezintd altceva decit memorarea unor suoeesiuni de evenimente 9i personalitefi, fErd
logicd ;i, impiicit, care nu stimuleazd gdndirea independenti, eritic6 gi argumentativd a ele','iior din
inv6!5m0ntul liceai.
Pubiicalia de fa!d, prin rigoarea 9i maniera elatd de abordare, ar trebui sE eonstituie pentru elevii de
liceu un instrument de lucru util qi indispensabil in procesul de predare-invEfare la disciplina istorie.
Lucrarea se adreseazi, deopotrivI, eievilor din inv[![mantul iiceal, c6t 9i profesorilor, cdrora le revine
responsabilitatea unei temeinice pregEtiri a propriilor discipoli.

lnspector gcolar de specialitate,

prof. Anigor Vasiliu

I
Adrian-Nicolae Puiu,Istorie universalX - su

SUPORT I}E CURS PET{TRU

CLASA atx-a
r'

Adrian-Nieotrae Puiu, [stofie universa]E - sup eurs pentru elasc]e a [X-a gi a X-a
CAPTTOLUL T
IIiTRQPUCERE iN STUETUL ISTSRIEI
- 1'ISE-QWTIE.IEYAA&E PE&IO-I}IZA&E
lstoria este gtiin{a care studiazd. evalwlia societdlii umane, de la aparilia acesteia pdnd fn prezent,
sub aspectpolitic, economic, sacial, cultural, militar, etc.

4. IZYOAREI"E I SIqRIC_E_
lzvoarele (sursele) istorice reprezinti urmc alc activitdyii uwtc,fie care ajwtd Ia reconstituirea
evenimentelar din trecut.
-pot fi:
-scrise (cEr,ti, inscripfii, acte qi documente oficiale);
- n e s cri s e (construclii, unelte, arne, ceramicd, bij uteri i).

B. PERIODIZAREA ISTORIEI
Cronologia este Stiinla speciald a istoriei oare se ocupd cv stebilirec datelar evenimentelor isturtce.
A.} UNITATI ALE TIMPULUI ISTORIC-
-anul (unitatea fundamentald);
-deceniul (10 ani);
-secolul sauveacul (100 ani);
-mileniul (1000 ani).
b.) PERIODIZAREA ISTORIEI
-in funcfie de anul nagterii lui Isus Hristas, cuprinde doul ere:
'era preere$tind - fnainte de Hristos (t.Hr.) (de la apaigia omului p6,nd la anul nagterii lui Hristos);
-era cregtind - dupd Hristos (d.Hr.) (de la anul naqterii lui Hristos pdnd in prezent);
-in func1ie de *olulia societdyii umane) cuprinde cinci epoci (perioade), care:
-se individualizeazd prin aspectele diferenfiate ale viefii politice, economice, sociale, culturale;
-sunt:
-preistoria (epoca primitivd, epaca strdveche, epoca pietrei) (aprox. 5 mil. i.Hr. - aprox. 3000
i.rI'.);
-epoca anticd (epoca veclte, epoca metalelor) (aprox. 3000 ?.IIr. - 476 d.Hr.);
-epoca medievald (evul mediu) (476 - la53);
-epoca modernd (1453 - 1918);
-epoca contemporanrE (dupi 1918);
-sunt delimitate de limite cronologice convenlionale, ce reprezinti ani in care au avut loc evenimente
istorice importante:
-aprox. 5 mil t.Hr. - aparilia primelorfiinle ale umane;
-aprox. 3000 t.Hr. - aprilia metalurgiei, aparilia scrisului,formarea primelor state;
-476 d.Hr. - sdrSitul Imperiului Roman de Apus;
-1453 - sforSitul Imperiului Bizantin;
-1918 - sfirSitul primului rdzboi mondial.

L
 Adrian=Nieolae Puig, Istarie universall - suport de eurs pentrn elasele a fX-a si a X-a

tt,

PARTEA T

PREISTORIA
(aprox. 5 milioane f.Hr. - aprox. 30(}(} i.Hr.)

aprox. 5 milioane i.Hr. - aparifia speeiei umane

aprox. 3000 i.Hr":

-aparifia pi dezvoltarea metanurgiei
-aparifia scrisutrui
formarea primelor state

9
 - suPont de gglg ru elasele a [X-a gi a X-a
Adrian-Nieolae Puiu, f stcEe universali

RCFCG ENEZA T EVOLU UMANE

PRETSTQBIE
T. PREISTQRIA ZORIT UM.&NIT 4Ttrtr,,
EN - CREATIB SAU EYq E?
ANT
arrtrop@lacesul deJ'orrnare a speciei um'fie'
-existi mai multe teorii antropagenetiee, intre care:
ONI
-este o teorie religioasd;
corcnul. Rig tteda);
_este elaborutaio .a4ri" rerigioase fundamentare (Bibtia fr'echiul Testament) ,
-susline cE specia umanr ,f,:l:::::liI "ij.{:::$:1ltiJ:la
(divina)
MU
vo
-este o teorieStiinliJicd.; 1. , , ^,.--.,-^ Darwirc ?n aa*ao
cksrles ,i*-*,.-.* ?a l.,vioi
cartea "originec Ei
-a fost elaboratS, r, 1rr*atut.a sec. al XIX-lea, de edtre naturalistul
evaluyia speciilor";
inf,erioare, dataritd necesitdlii de a se adapta
-susline cI specia umani s-a format prin etalu$a unei specii
naturald" ifi urrna cdruia s-2"
lc evolulia (schimbaril e) mediului natural, printr-u:r proces de ,seleclie '
gi au dispdrut eele inferioare;
genetice s.rperioare ale speciei
eonservat gi au evoluat caracteristicile
-susline, p'ebaza cercet6rilor arheolcgice , cd specia umand:
' lu upa*t Africa de est, de unde s-a rdspdndit pe tot Fimlntul;
-a parcurs urm6toarele etape de evaluyie:
-Australopithecus (aprox' 5 mif i'ft');
-Homo liabilis 1,,ornul intlemdnatic") (aprox' 2'5 mil' i t*');
-Homo Erectus (,,omul drept") (aprox' 2 mil' i'Ht');
^Homo Sapiens i,,omul inteligent") (aprox' 200 000 i'Hr');
-Homo Sipiens Sapiens (aprox, 50 000 i Hr'],
EVOLU A ttg ISTO
a.) PALEOLITICUL
-reprezint6 epoca ur@t"*ei (aprox' 5 mit i'Hr' - aprox' l 0 000 f'Hr');
-s'a caracteizatPrin:
s corb uri);
-h abitat - addposturi naturale $t eSteri, gr ote'
-ocupalii-detippr6dalnic(,,omulpr[ddtor,,)(v6ndtoare,cules,pescuit)..
de necesitatea de procurare a hranei;
-mad de viald -predominan t nomai(migrator), determinat
-uneke-rudimentare,dinpiatrdcioplitd(bolovanider6u),lemnglos;
-vestimentayie - piei qi bldnuri de animale;
_organizare social-politicd - cetebazate pe leg6turi de rudenie, ginli;
-limbai' Primitiv, nearticulat;
-descoperirea qi utilizarea focului'
h.) NEOLITICUL
-r"rr"rr ffiietrei (aprox' t0 000 - aprox' 3 000 i'Itr');
-s*a earacteizatPrin:
-habitat I adEposturi construite (bordeie, colibe); (n,,F*itn*on
-ocupalii - de tip produetiv (,,omul producltor") (cuttiv*tea
nlantpt cre$terec sfitm alelor,
plantel*r'
*rsi"suguri primitive, cofiter( sub formd de tro.c\; ^....*^+i; .i
,t:-.^-^.- ocupafii anec
pe eliverse 9i eonstruirea
-mod de viald - predominant sedeitar,deterrninat de specializarea
de locuinle;.
-unelfe-prelucrate,dinpia*dstefwitdsiperfuratd'lemn'eerfrnttc&;
_vestimentalie - veEminie confecyionate din stffi lesutd din l6nd,
-organizare social-palitic& - triburi, urciuni de triburi;
-timbci - evaluat, articulat'
10
 Adrian-Nieolae Fuiu, [storie universa]E - suport de eurs pentru elasele a IX-a gi a X-a

PARTEA a II a
\,
itr EPQCAAIYTICA
I (aprox 3(}(}(} f.f{r. - 476 d.Hr.}
tl

aprcx. 300fi ?.Hr.3

-aparifia gi dezvoltarea metalurgiei
-aparigia serisutrui
-formarea primelor state

476 d.Hr. - sff;rqitul Xmperiului Roman de Apus

11
 .!
i

Adrian-I{iecXae Fuiur lstorie universa}d - s rt de eurs Fentru elasele a IX-a gi a X-a

:

.C-APITQLUL a} tl[.1e4
SFA FCFCARE tr AIqTICHITA
FOPCARE ALE AI{TI

4. L[[!4BA O&IENTAL.{
a") CA&ACTERI$TICJ
.u'*p'i@itspa1iutdintrcIuIareaMediteree#,EioeeonutFaeffic;
-a fait primit spayiu de dezvoltare a civilizagiei tn antichitate, fiind favorizat de:
-o mare varietate c formelor de re:lie|, ?n care rolul principal in dezvoitarea civilizaliei l-au awt
eympiite fe*ite aJtate de-a lungut marilor fluvfd (Nil., Tigru, Eufrat, Garcge, lndus, Fluviul
Galben,
Fluviul Albastru);
-resgse naturale bogate, concentrate insd numai in unele regiuni'
b.) TruNCIEALELE SPATII GEOG&AFI.CE $I PQPqARE
_i"ani'uo.No'a-@uneiciviliza1ii?nfloritoarede-altlngulf1uviulr:iNil);
-in Asia Mic6 (in Fodigul Anatoliei) - hitilii (specialigti in confeclionarea uneltelor dinfier);
-pe litoralul ras6ritean al M6rii Mediterane - evreii,fenieienii (foarte bunt navigatari si camercianli);
-i6 Mesopotamia (regiune geograficd a Orientului antic, situatE ?ntre fluviile Tigru 9i Euftat, -
sumerienii (relizatorii primeior lucrdri agricale de amenaiare a soluluf (desee6ri, irigalii), inventatorii
primelar faime de scriere, intemeietorii primelor forme de arganizare statald (oragele-state), creatorii
primelor legi scrise (,,Codul lui Hammurrbi"; - Sumerwl este considerat,,leagdnwl civilzaliei omenestf'),
akkadicnii (intemeietorii primului imperiu oriental), assitienii;
-in Iran - mezii, pergii (?ntemeietorii celui mai intins imperiu oriental);
-?n Asia de Sud - indienii;
-in Asia de Est -tibetanii, chinczii.

B. LUMEA EUROPEANA
CARACTERISTICI
e.)
-ur"prereitat al doilea spaqiu de dezvoltare a civilizaliei tn antichitate;
-afostdominati dedouipopoare-grecii$eplan culturaf)siramanii (peplan politic), careau stallabaza
gene7,ei, rdspdndirii Ei deryoltdrii ulterioare o civilizaliei europene.

-insudulP.oio,ol,iic5.grecii(cuprindeau4ramujri:aheii,eolienii,
dorienii, ionienii) (creatorii primei civilizaYii eurapene, inventatorii alfabetului);
-in vestul Peninsulei Balcanice - ilirii;
-in nordul Peninsulei Balcanice - tracii (geto-dacii, moesii, odrizii, bessii);
-in peninsula Italic[ - italicii (etruscii, latinii (intre care romanii (tntemeietorii celui mai longeviv gi
puternic imperiu al antichitdfii,tn bazinul Mdrii Mediterane)), sabinii, samnilii);
-in vestul continentului - ce$ii (galii, britonii, celtiberii, lusitanii);
-in centrul gi nordul continentulti - germanicii;
-in estul continentului - slavii.

t2

I r*'
 tF+-

Adriam-I{iee}ae Puiu, Istoric universalE - s&port de eurs tru elaselc a trX-a si a X-a
2. STATTJL - NCUA FOR1VTA I}E RGA]\IZARE PCLITI
CARACTERISTICI IPURI BB ST
4I{TTCHIT4TE
Statul reprezint6 a farmd superioard de organizare sacio-politica-ecanarnicd a papulaliei de pe un
arcwrnit teritoriu, avdnd labazd, un ansamblu de institulii gi iegi.

4- EX.E-MEUE AT.E $TATUI,UI

-locuitorii (pot apar{ine unuia sau rnai multor popoare);
-teritoriwl (este delimitat de granile);
rt
-institufiile (conduc (guverneaz6, administreazd) statul, exercitAndu-gi autoritatea. asupra tuturor locuitorilor);
tE)
-legile (norme gi reguli care reglementeazd relaliile dintre oarneni).

B. FACT-ORT EAYqRIZAI{TT 4I APABITIEI STATUI,UI

-neeesitatea eolectivitdlilor umane de a se arganiza gi coordona pentru munci de rnai mare amploare (irigalii,
deseciri, amenajlri agricole, construcfii);
-neeesitatea comunitElilor de pe un anumit teritoriu de a se apdramai eficient in fala pericolelor externe;
-neeesitatea reglementlrii prin norrne qi legi a relafiilor dintre oameni.
ii
ii C. TIPURI DE STATE IN ANTICHTTATE
), ORASUL:$TAT
a.)
-a reprezentat prima formd de arganizare statald, apdrutd,in Sumer (regiunea din sudul Mesopotamiei);
-cuprindea un ara$ impreund cu spaliut rural din fmprejwrimi (zona urband gi regiunea rural5
inconjurdtoare);
-a fost specific sumerienilor (Ur, Uruk, Lagash, Nippur), akkadienilor (Akkad, Babilon, Kish), assirienilar
(Assur, Ninive),/ericienilor (Tyr, Sidon, Byblos), grecilor (Atena, Sparta, Corint).
b,} REGATUL
-cuprindea, de obicei, intreg spayiul locuit de un singar popor;
-a fost specific egiptenilor, evreilor, assirienilor, hitililor.
c.) IMPERIUL
-cuprindea un spaliu foarte vast,locuit de mai multe popoare;
-se forma prin cucerirea gi stdpdnirea unor popoare de cdtre un alt popor;
-a fost specific, penku perioade de timp variate, babilonienilor, perSilor, macedonenilor, romanilor.

13
F{'

Adrian-Nicolae Puiu,Istorie universalE - su nt de eurs erntru elaselc a [X-a a X-a

CAPITQLUT, al IY.lea
trvoL IA PRINCIPALELCR STATE iX ArygrcETgAT-E
1. EGIPT L - t}E LA REGAT I TMPERI LA PRCVINCTE

A. CARACTBRI$TICI GENEBAI.E
-se afialafli in nord-estut AJricii;
-avealare un eadru natural dominat de degertul Sahata qtfiuvial Nil;
-a fost, conform lui Herodot, tJn ,d&F el Niluluf' .
B. OBGANTZASE A P,OL-I Tx CA
-era condus defaraon {titlul monarhului egiptean}, care:
-era considerat afi de arigine divind (fiul zeului Amon-Ra), iar e6nd rnwea era rnumifieat, prin
?mb[lsimare, clepus intr-un sarcofag, care era depazitat?ntr-o piramidi sau in alte morminte speciale
(singurul monndnt descoperit intact a fost cel al ,,faraonului-copi1" Tutankhamon);
-avea autafitate deplind asupre supugilor, ?ndeplinind atribuliile de conducdtor al statului,
eamarcdant al arrrnutei,legislctor qi jwdecdtor saptehr;
-era organizat, din punct de vedere teritorial-administrativ, in narxe, conduse de nomarhi @uvernat
locali), ?n fruntea edrora se afla vizirul, cel mai important funclionar al faraanului.
C. P qLITIC{A_ EGIE TULUI AI,{TEQ
-IST€}BI-A
-a incepur ?n juruTanului 3 800 i.Hr., cind faraonul Menes fNarmer) a unit Regatul (uniunile de tr"iburi?)
Egiptuiui de Sus (cursul superior al Nilului) gi Regatul Egiptului de Jos (cursul inferior 9i Delta Nilului);
-a fost periodizatd
--4 in:
epoci: epoca regatului veehi, epoca regatului mijloeiu, epoca regatului nou 9i epoca regatului
tArziu;
-3 perioade intcrmediare,intre cele 4 epoci;
-a cunoscut momente de:
-glorie Qtrosperitate economicd, realizdri culturale, expansiune teritoriala):
- -i, regatului vechi (mil. al III-lea i.Hr.), in timpui faracniior Kheops, Khefren Si
"poca
frfikerinos, cdnd au fost construite m*rile piramide (monumente funerare gigantice) de la
Gizeh;
-in epoca regatului mijlociu (prima jumitate a mil. ai ii-lea i.Hr.), in timpul faraonilor
Sesostris l, Sesastris al III-lea, Amenofis al IV-\ea;
-in epoca regatului nou (a doua jum6tate a mil. al ll-lea i.Hr.), cdnd, prin cucerirea unor
teritorii (Nubia, Fenicia, Palestina), in special de citre faracnii Tutmes al III'lea 9i Ram' I
Il-lea ..i Mrr. (considerat cel mai important faraon din istona Egiptului), a fost ?ntemetat
Imperiul Egiptean;
-decldere (recesiune economicd, destrdmare statald" invazii strdine, pierderi teritoriale, chiar
pier dere a t emp o r ar d a in dep endenl ei) :
-in perioadele intermediare;
-in epoca regatului tflrziu (mil. I i.Hr.), care a cupnns mai multe perioade, ?ntre eare:
-periaada persand (sec. Vi-IV i.Hr.), dupi ce a fost cucerit de impdratul persan
Cumbises al ll-lea qi transformat in provincie a trmperiului Persan;
-perioada elenisticd (sec. IV-tr ?.Hr.), dup6 ce, in 333 (sau 332) i.Hr, trnpdratttl
macedonearz A-texandru cel IVIare a cucerit Egiptul de la pergi, apoi, in 323 i.Hr.,\a
moartea lui Alexandru, un general rnacedonean (Ptolerneu I Soter) a devenit faraon,
instaurdnd ,,dinastia Lagizilor (Ptolerneiior)", in timpul cdreia Egiptui a redevenit un
regat independent;
-s-a ineheiat in anul 3I i.[ir., cdnd generalul roman Octavianus, invingdnd-o pe ultima regind, Cleopatra {a
14!-a), a cucerit Egiptu! gi I-a trarsformat in provincie a trmperiutrui Raman, incepind astf"ei epoca
romani.
!
t:
:..
14
Li
t
*.
 Adrian-I{ieotrae Puiu,Istorie universali - suport de curs pentru clasele a IX-a gi a X-a
2. ORTEUL AIYTIC - DE LA ORASELtr-STAT D
I -ME S O-EQ TAMIA LA IMPERIII"B BAE II,, ONIA}T $I PERSAN
A. MESOPOTAMIA
-a reprezental regiunea geograficd situatd fn*e fluviile Tigrw gi Eufrat, unde au trdit numeroase populafii
gi au existat numeroase state (oraqe*state, regate, imperii);
-cuprindea trei teritorii principale - Sumer i* sud, Akkad in centru, Assiria in nard;
- s - a c aracte izat prinv -o evolu {ie p olitico-s ta talil fo ar t e c o mp I ex d :

-in mil. al III-lea i.Hr. era organizatd?n orage-state independente;

-in a doua jumdtate a mil. al III-lea f.Hr. -regele akkadian Sargon I a eucerit oraqele-state
mesopotamiene qi intemeiat hnperiul Akkadian;
-in prima jumdtate a rnil. a7 ll-lea t.Hr. regele babilonian Hammurabi a cucerit statele
mesopotamiene gi a intemeiat Imperiul Babilonian;
-in a doua jumdtate a miL al ll-lea i.Hr. Si prima jumdtate a mil. I i.Hr. s-a format Imperiul
n

Assirian, care a atins apogeul in timpul lui Asurbanipal I;

-in sec. al VII-lea f.Hr. regele babilonian Nabucodonasor al ltr-lea a cucerit Assiria gi a intemeiat
',
Imperiul Neobabilonian;
-in sec. al Vl-lea f.Hr. regele persan Cirus al ll-lea cel Mare a cucerit lmperiul Neobabilonian,
I
I\4esopotamia devenind regiune a Imperiului Fersan;
-in sec. al lV-lea i.Hr. regele maeedonean Alexondru cel Mare a eucerit Imperiul Persan,
Mesopotamia devenind regiune a Imperiului Maeedonealr, apoi, dupd moartea lui Alexandru, a
Regatului Seleucid, intemeiat de generalul macedonean Seleucos I;
-ulterior a fost cuceritd gi integratd de citre diverse ale state (Regatul Part, Imperiul Roman,
lmperiul Sassanid).
:i
B. IMPERIUL PERSAI\
-a fost intenreiat prin cucerirea Regatului mezilor de cdtre pergi (populafii iraniene) in timpul regelui Cirus
al II-|ea cel Mare, in sec'. al W-leat.Hr.;
-a fost extins de cltre Cambises al ll-lea qi Darius I cel Mare (522-486 i.fir.), in timpul cdruia a atins
1i
a
apogeul;
-euprindea un teritoriu foarte intins, din Asia Centrald p6nd la Marea Mediterand, unde hliau numeroase
popula[ii (indieni, iranieni, populaliile mesopotamiene, ewei, fenicieni, egipteni, greci);
-era organizat, din punct de vedere administrativ-teritorial, in satrapii (in interiorul cirora fiecare populalie
rf
gi-a pdstrat tradiliile gi formele de organizare proprie, av6nd astfel o autonomie ridicatd);
'a fost cucerit de regele rmacedonean Alexandru cel Mare, dupd ce l-a invins pe Darius al III-\ea, in 331
rl
u,
f-Hr..

i5

" . -r ::.i-
r
Adrian-I.{ieolae Fuiu, Istorie umiversalE :iupq4 !9 rg{q elasele a lX.-a si a X-a

3. G&ECIA - PE I..,A PQLISUru SI IMPEruU-I= MACEDONEAI{"

LA PROVINCIE ROMAI{A
-Greeia antieX nu a reprezentat un stat unitar, ci a fast fragmentatd (divrzatd) ir oraqe-state (numite ceti{i
sau ,,polisuri") pdnE in in sec. al IV-lcai.Hr., cdnd a fost unifieatd de o6tre rcgele Maeedaniei, Alexandru
eil Mare (Macedon), iar tn see. al trI-\eua f.Hr. a fost cueeritd de eitre ratmcn| devenind provineic a
lmperiului Raman.
4. Eyot uTrA o&GAryIUARiI pOLrTIC_O-ST4T4LE-
a.)."E_POCA_PALAJELOR']ILrniI.alLl-leai"Hr.).
-s-a caracterizat prin existenla unor imense pal.ate, care erau regedinfe regole in fieeare stat;
-a cuprins:
alJ Civilizatia minoicfl (cretanf,)
-s-a dezvoltatin Insula Creta,inprima jumdtate a mil. a7 [I-lealHr.;
-a atins apogeul in palatele din Cnossos (capitala legendanrlui rege Minos), Malia, Phaistos;
-s-a caracteizatprin supremalie maritimd si comerciald in Marea Mediterand;
-a fost distrusS, la jumi,tatea mil. al Il-lea i.Hr., de c[tre invazia micenienilor (grecii ahei) qilsau de cdtre o
uriaq6 catastrofE naturalE (probabil o enrpfie wlcanici).
a2.) Civilizatia miceniani
-s-a dezvoltatin sudul Greciei,in a doua jumdtate a mil. al ll-leaLHr.;
-a atins apogeul in palatele din Mieene, Tirint, Pilos;
-a fost o eivilizafie rlzboinici (miceienii au cucerit Creta gi Troia), descrisl de c6tre scriitorul ldameiin
poemele,Jliada" Si,,Odiseea";
-a fost distrusd, la sfirqitul mil. al Il-lea i.Hr., de citre rnvazia grecilor dorieni gi/sau de cike o uriagi
catastrofE natural[ (probabil o serie de cutremure).
b.) ..EPOCA POLISLIRILOR" (mil. I i.Hr.).
b1.) Potrisurile (Cet5tile)
-au reprezentat oraEe-state specifice Greciei antiee;
-cuprindeau cdte o a$ezare urband gi asezdrile rurale fnconjurdtoare;
-reuneau cdte o camunitate de oameni care avea aceleasi legi, tradifii Si obiceiuri;
-se deosebeau prin instituliile gi legile specifice fiecdruia;
-se asemlnau prin limba utilizatd, dar gi printr-o serie de elemente culturale (religie, traditii gi obiceiuri
similare);
-cele mai importante au fost: Atena, Sparta, Megara, Corint, Milet, Teba, Efes, Olimpia, Delfi, Pireu.
b2.) Coloniile
-au reprezentat orage-state intemeiate tn afora Greciei,pe ldrmurile Mdrii Mediterane Si Mdrii Negre;
-au fost intemeiate in urma fenomenului intifulat ,,ntarea colonizare grecd", care'.
-arcprezentat procesul de migralie a unor greci care, in sec. VIII-U i.llr., au intemeiat noi aSez, _, z
{irrnurile mirilor Mediterani gi NeagrI;
-a fost deterrrinati de creqterea demograficd, resursele limitate (in special suprafelele reduse de teren
arabil), nemullumirile social-politice ale unor lo cuitori ;
-a avut ca principale consecinle rdspdndirea culturii gi civilizaliei grecesti, dar gi dezvoltarea
navigaliei, meSteSugurilor, comerlului.
-cele mai importante au fost: Siracuza, Tarent, Neapolis, Massalia, Naulcratis, Brzanl, Histria, Tomis,
Callatis, Olbia.
B. ORGANIZAREA POLITTCA A ATENEI - DEMOCRATIA ATEN{ANA
-a reprezentat forma de guvernare tn care puterea apar,tinea tuturor cetlfenilor;
-s-a instaurat, treptat, printr-o serie de reforme realizate,tn sec. al W-leai.Hr., de cdtre:
-Dracon - a elaborat primele legi scrise;
-Solon - a elaborat prima constitufie (lege fundamentalE), care acorda drepturi politice diferenliate,
?n funcfie de avere, tuturor cetdlenilor;
' ' -Clistene - a acordat drepturi politice egale tuturor cetdlenilor (isonomiel; :
in sec. al Y-lea i.,EIr. (,,secolul de aur" al dernocrafiei ateniene), urmitoarele institufii politice, care
--fr-di,
funclionau pebaza principiului separirii puterilor in stat:
\6
 Adrian-Nieolae Puiu,lqlq{ie univensa}X - suEqrrryle rulq pentru clasetre a [X-a pi a X-a
l A@
avind ctribwyii legislative (dezbdtea gi adopta legile, dezbdtea gi delibera asupra celor mai importante
problerne de interes public);
r6ti -Consiliul celor 50A @oul6) qi Consiliul celor g arhon(i - aveau atribulii executive (guvernau
fru polisul, prin aplicarea legilor qi deciziilor Adunlrii poporului);
,a ' 'Tribunalul Popular (Heliaia) - avea atribulii judeedtoregti (supraveghea respectarea legilor, judeca
pe cei care ?neLlcau legile gi Xe aplica sancfiuni).
-Consiliul celor 1A strategi - avea atribufii militare (conducea armata); .{
-a atins apogeul in timpul lui Pericle, ales strateg de 15 ori in a doua jumdtate a see . al Y-leai.Hr..
C, EVOI,UTII POLITICO-MILITARE N GRECIA A]\TICA
ZB0AIELE MEDICE (GREC0-PERSANE) $9a-47 g ?.Hr.)
-aufost determinate de expansiunea pergilor (cire cuceriseri polisurile gr...$ti din Asia Mic[ gi doreau sE
cucereasc[ 9i polisurile din Grecia) 9i dorinla grecilor de a-gi piska independen]a;
-in primul rdzbai @9A i.Hr.) - atenienii, conduqi de Miltiade, au oblinut victoria de lalflaratan;
-in al doilea rdzboi (480-478 i.Hr.) - degi, inilial, spartanii au suferit tnfrdngerea de la Termopile, ulteior
)o atenienii, conduqi de Temistocle, au ob{inut victoria navald de la Salamina (480 i.}Ir.), iar coalijia ateniano-
spartand a ob{inut victoria de la Plateea (479 i.fu.);
-au determinat:
-menfinerea independentei polisurilor din Grecia qi eliberarea celor din Asia MicI;
-tnfiinfarea Ligii de Ia Delas, sub canducerea Atenei, pentru apdrarea cetElilor membre;
1n -impunerea superioritdlii (hegemoniei) Atenei in Grecia, exercitatd prin Liga de la Delos.
b.) R.fzBoIUL PELOPONEZIAC (431-404 i.Hr.)
{a -a fost determinat de opozifia spartei fafi de hegemonia Atenei in Grecia;
-s-au confruntat tabdra Atenei (Liga de la Delos) Si tabdra Spartei (Liga Peloponeziaci);
-s-a incheiat cu victoria taberei Spartei (victoria decisivi a fost oblinutd la Aigos-Potamos, unde, in 405
i.Hr., flota ateniani a fost distrus6 de cea spartand);
-a determinat impunerea hegemoniei Spartei in Grecia, exercitati pnn Liga peloponeziacd.
C.) ALEXANDRU CEL MARE TMACEDOI{I - CUCERITOR AL LTJMII A}ITICE
c1.) Reeatul Macedoniei
-a devenit o mare putere in timpul regelui Filip al ll-lea (359-336 i.Hr.), cand gi-a impus hegemonia asupra
m polisurilor grecegti, dupd victoria de la Cheroneea, din 338 i.Hr., exercitati prin Liga di ta Coint,
;
-a devenit un mare imperiu, prin cucerirea Egiptului gi Imperiului Persan (in urma victoriilor de la lssos-
333 i.Hr., Gaugamela-33l i.IIr.) de cltre regele Alexandru cel Mare (Macedon) (336-323 i.Hr.).
c2.) Imperiul Macedonean
-a cuprins Macedonia, Grecia, Egipt gi toate stEpinirile Imperiutli Persan pdni la granilele Indiei (Asia
Mic[, siria, Fenicia, Palestina, Mesopotamia, Armenia, nordul Arabiei, persia)f
s-a destrdmat,la moartea lui Alexandru, in regate distincte, carc:
-erau conduse de generalii lui Alexandra (diadohi sau epigoni);
-au fost numite,,regate elenistice": Macedonia (condusl de dinastia Antigonizilor), Egipt (condus de
dinastia Lagtrzilot), Regatul Seleucid (cuprindea Asia Micd, Siria, Fenicia, Palestina, Mesopotamia,
Arrrenia);
-au fost cucerite, ulterior, in sec. III-I i.Hr., de cdtre romani, devenind provincii romane (regaful
,s, Macedoniei, care ingloba gi Grecia, a fost cucerit gi hansformat in provincie romani in 148 i.Hr.).
c3.) Consecntele cuceririlor lui Alexandru cel Mare
! -geneza civilizafiei, regatelor gi epocii elenistice:
Civitiza{ia elenisticd, a reprezentat o civiliza{ie originali care a luat nagtere prin fuziunea dintre
civilizalia greacd qi civi lizaliile orientale.
Regatele elenistice au reprezentat statele care s-au format prin destrirnarea Imperiului Macedonean
(ulterior, toate au fost cucerite de citre romani).
Epoca elenisticl a reprezentat perioada cuprinsd intre destrdmarea Imperiului Macedonean (323
i.rir.) gi cucerirea ultimului regat elenistic (Egipt) di cdtre romani (31 i.IL.).

17
s
:*

Adrian-Nicolae Istorie universali - su de curs pentru clasele a IX-a si a X-a

4. ROMA - DE LAO -STAT LA IMPERI ROMAI{
A. INTE A ROMEI SI E
a.t lrumnaBrnnna nonmJ
-este atestatE arheologic in sec. al VIII-lea i.Hr., iar potrivit legendei ar fi fost realizatd, in 753 i.Hr., de c6tre
Romulus, care a devenit primul rege.
b.)_REGALITATEA (753-509 i.Hr.)
-a reprezentat prima forml de organizare politici a Romei, c6nd statul era condus de rege, Senat qi
Adundrile Poporului (3 Comilii);
-s-a incheiat in 509 t.Hr., pnn detronarea, in uma unei revolte populare, a celui de-al gaptelea rege,
Tarquinius Superbus.
B" REPUBLTGA RoMAnvA (sog-zz i.Hr.t @poca nnpusucANAt
-a reptezentat a doua fornni de organizare politici a Romei, cind statul a fost condus de:
-Senat (alcdtuit din 300 de fogti magistrafi);
-magistrali:
-2 consuli ; qefii statului, defineau puterea militari qi civil[);
-pretorii - delineau puterea judecltoreasci);
'censorii - supravegheau respectarea moralit[}ii, desemnau senatorii;
-chestorii - administrau finanlele publice;
-edilii - administrau oraqul;
-Adundrile Poporului - alegeau magistrafii, votau legile, cuprindeau qi reprezentanli ai plebei;
-cdnd se confrunta cu situalii de cnzd, pe o perioadd de 6 luni, se instaura dictatuta, care era exercitatd de o
singurd persoand, ce delinea tntreaga putere tn stat;
-a fost instauratl ?n anul 509 i.Hr., de citre Senat, care a preluat puterea politicd dupi inl6turarea ultimului
rege;
-s-a caracteizatpin:
-pe plan extern - expansiune teritoriald (cuceriri);
-pe plan intern:
-conflicte sociale - lupta plebeilor (clasa social6 fErE origini nobile) pentru drepturi egale cu
patricienii (clasa social5 cu origini nobile), rdscoale ale sclavilor;
-conflicte politice - rdzboaiele civile pentru putere intre generali.
a.) EXPAIISIUNEA TERITORIALA
al.) Cucerirea Occidentului (sec.IV-I i.Hr.)
-in urma rdzboaielor italice (sec. IV-il ?.Hr.), au fost cucerite oraqele-stat ale diverselor populalii (sabinii,
samnilii) din ltalia (Veii, Tarent);
-in urma rdzboaielor punice (cele 3 rdzboaie cu Cartaginc, condusd, in al doilea rdzboi,de generalul Ha,.;lral
Barca) (sec. III-II i.Hr), au fost cucerite gi transformate ?n provincii Corsica, Sardinia, Sicilia, Spania, t'.
_- ,l
Africii;
-in urma rdzboaielor galice (sec. I i.Hr.), a fost cuceriti qi transforrnatd in provincie, de cdtre generalul Iulius
Cezar, Galia.
a2.) Cucerirea Orientului (resatelor elenistice) (sec. III-I i.Hr.)
-in urma rdzboaielor macedonene (cele 3 rdzboaie cu Macedonic) (sec. III-I i.Hr.), a fost cuceritd qi
transforrnati in provincie Macedonia (care cuprindea Si Grecia);
-in urma rdzboaielar orientale (sec. [I-I i.Hr.), au fost cucerite gi transformate in provincii regatel e din Asia
Micd, Siria, Fenicia, Palestina, Egipt.
b.) CONFLICTELE SOCIALE
-tuytet-e*Otelllor y7ntru drepturi egale cw patricienii, in urma cdtora, treptat, prinh-o serie de legi (Legea
celor Kl table), plebea a oblinut o serie de drepturi (in special politice);
-asasinareafrq{ilorTiberiusgiCaiusGracchus,inadouajumltate asec.alll-leai.Hr.,inurmaincercirii
apliclrii unor reforme sociale in favoarea plebeilor;
-rlscoale ale sclavilor - rdscoala condusd de Spartacus in 73 t.Hr, (incheiatd cu foarte muite victime).
c.) CONFLTCTELE POLTTTCE rN!_ERNE _ RAZBQAIELE CTVTLE
-au fost determinate de deZechilibrele politice create de expansiynea teritoriald, intre care:

r8
 [drian*IYieolae Puiu, Istorie umiversalE - suport de curs pentrtr ctrasele a IX-a qi a X-a
-incapacitatea instituliilor republicii de a administra un teritoriu foarte intins, care avea 14 provincii gi
50 milioane de locuitori;
-s-au deelangat, la incepwtul sec" I t"Hr., tntre generolii Marius qi Syttc;
fe I
-au eontinuat,la jumdtatea sec. i"Hr., intre ,generalii triumvir,f' (generali care au incheiat o alian{d prin
caie ?9i impSrleau puterea politici in Republica romand qi in provinciili acesteia):
' -primul triumvirat (format de c6tre Cez&r, Fompeius gi Crassus ?n 50 i.Hr.) s-a frnalizat cu rizboiul
9i civil dintre Cezar Si Pompeius, in 48 i.FIr., incheiat cu vietoria lui lutius Cezar, eare, dupi ce s-a
proclamat dictator pe viapd in 45 ?. Hr., a fost as asinat in 44 i.Hr.;
Io, -al doilea triumvirat (format de citre Octavianus, Antonius gi Lepidus in 43 i.Hr.) s-a finalizat cu
rizboiul eivil dintre Octcvianus Si Marcus Antonias (aliat eu Cleopatra a VtrI-a, regina Egiptului),
?ncheiat, in 3I iHr. , cu victoria lui Octavianus, care, in 27 i.I{r., s-a proclamat principe (impirat),
instaurdnd imperiul.
-au determinat sff;rpitul republieii gi instaurarea imperiului.
C. IMPERIIIL ROMAN (27 i.Hr.-476 d.Hr.) (EPOCA IMPERIAI A)
-a reprezentat a treia farmd de arganizare politicd a Romel, cdnd statul a fost condus de tmpdrat
(principele), S enat gi Consiliul principelui;
-a fost instaurat de cihe generalul Octavianus, in 27 i.Hr., cdnd s-a proclarnat impdrat, prin cumularea mai
multor titluri ;i atribulii - Imperator (comandant suprem al armatei), Frinceps Senatus (prirnul dintre
senatori), Pontifex Maximus (preot suprem), Augustus (titlu onorific, care conferea puterii imperiale un
caracter sacru), Pater Patriae (titlu onorific, prin care era considerat protectorul poporului), magistraturile
superioare (in special consulatul);
-s-a caracteiz,at pirn romanizare, care a reprezentat procesul de simbiozl (amestec, sintezd) intre popoarele
ul cucerite gi rornani, in urma ciruia s-au format populaliile romanizate;
a.)-IMPERIUL TIMPURIU ORINCIPATIIL) (27 i.Hr.-284 d.Hr.) - a avut 2 etape:
a1.) ..Pax romana" (27 ?.I{r.-235 d.Hr.) - a rcprezentat perioada;le apogeu gi s-a caracterizat prin:
-stabilitatc politicd - asiguratd de succesiunea impira!ilor dinastici - dinastia trulio-Claudienilor (Octavianus
Augustus, Tiberius, Caligula, Claudius, Nero), dinastia Flavilor (Vespasianus, Titus, Domifian), dinastia
Antoninilor (Marcus Ulpius Traianus, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius), dinastia Severilor
(Alexander Severus, Caracalla);
-securitate - asiguratd de armatd (organizatilin legiuni) gi sistemul de frontiere (alc6tuit din frontiere naturale
gi frontiere fortifi cate (limesuri));
-cuceriri teritoriale - Panonnia, Noricum, Raetia, Moesia, Britania, Dacia, Mesopotamia;
ii,
-prosperitate economicd - asigurati de exploatarea resurselor din provincii.
a2.) Anarhia (criza) militarl (235-284 d.Hr.) - a reprezentat o perioadd de cnzd gi s-a caracteizat
al
orin:
ul
-instabilitute politicd - determinatd de razboaie civile pentru tronul imperial tntre generalii armatelor
provinciale;
irs
-insecuritate - determinati de tnceputul invaziilor Si atacurilor popoarelor migratoare
$arbare);
-pierderi teritoriale - abandonarea Daciei, pierderea unor teritorii orientale;
-crizd economicd - determinatd, de secdtuirea resurselor, dar qi pridarea acestora de cltre populaliile
qi
migratoare.
ia MINAT
tt1.) Rpstaurarea autorititi_i si prestisiului imperiului (284-395 d.Hr.)
-a fost iniliatd de citre Aurelianus qi Diocletian (284-306), care areorganizat imperiul la sfdrSitul sec. al lil-
lea, printr-o serie de refurme politice, intre care instaurarea dominatului (creglerea rolului- impdratului qi
reducerea rolului Senatului) Si tetrarhiei (divizarea imperiului in patru regiuni, fiecare avtnd propriul
'11
impirat, din eare doi erau principali (augugti) gi doi secundari (cezari));
-a fost consolidat5 de Constantin cel Mare
QA6337),in prima jumdtate a sec. al lV-lea, printr-o serie de
refarme, intre care reunijicarea imperiulud, prin eliminarea tetrarhiei (reforma politicl), intemeierea unei noi
capitale, Constantinopol, construit pe amplasamentul coloniei grecegti Bizanl (refoma politico-
administrativd), acordarea libertdtii de cult creEtinismului, pim edictul de la Milano-:i: d.tir. (reforma
religioasd);

t9
 ,4,drian-I{ieolae Fuiu, Iste4gggrvgg$li: rg e e&rs pentru elasetre a IX-a a X-a
-s-a eon tE cu wrcle uize p iWare imterne (r6zboaie eivi pentru tronul imperiai) Si extetne
(intensifi earea atacurilor 9i invaziilor popoarelor barbare);
-s-e divizat definitiv 1a moartea bi Theodoszus, in 395 d.l{r., ?n Imperiul Raman de
Apus (cu eapitala la
MiEana,apoi la Rcvenma) gi Innperiul Roman de RXsErit (cu eapitala la Canstantinopal)
, hz'! xleelinrrt si dezmemhrarea lrnueriului Roman de 4pqll3i5=4?6d&L}
eqgzslsdgclinqlqi -sldeanerybrarg
-atacurile barbarilor,care au creat numeroas e cnze gi problerne autori6tilor irnperiale qi populaliei eiviie;
-problemele mititare - dificultatea armatelor rornane de a rnai apdra grani[ele in fala atacurilor migratorilor
(barbarilor);
-problemeie politice - instaurarea barbarilor ?n unele teritorii ale imperiului, unde au exploatat resursele, au
pri*lt statutul de federali gi dreptul de autoguvernare, manifestindu-se independent;
-problemele econamice i explaoatarea reiurselor de cdtre barbari, sc6derea produc{iei qi devalorizarea
monedei;
-problemele socialc - depopularea oragelor, din motive economice 9i de securitate.
Evotutia declinului si dezmembrlrii
-afostidinAsiaCentral5),conduqideAtti}a,carei-auimpinspe
barbarii germaniei fn interiarul Imperiului Roman de Apus, ?n regiuni in care aceqtia au
primit dreptut de
autoguvirnare (federulr), iar autoritatea impdratului a devenit doar nominali (formall), iar unii
generali
Uarbiri au devenit adevdrali conducitori ai imperiului, irnpun6nd impirali;
-a fost simbolizatl de:
-jefuirec Romeide eihe vizigolii conduSi de Alaric ( l0) 9i vandalii conduEi de Genseric (a55);
-fr)ncpite politice importante in administralia centralE qi ralul militar tn apdrarea imperiului ale
unor
generali de origine barbard sau romano-barbard (stilicon, Flavius Aetius, Ricimer, Oreste-fost
general in armati lui Attila, apoi trecut in tabdra roman6, unde iqi impune propriul fiu ca impdrat sub
numele de Romulus Augustulus, cel care va fi ultimul impdrat al Apusului).
DE
-aaWtloc?nqle@tarherulodoacrut-adetronatpetmpdra/uIRomulus
Augustulus gi nu a numit alt impirat, ci a trimis tnsemnele imperiale la Constantinopol, impdratului din
Reslrit, Zen6n, ceea ce semnifica (teoretic, refacerea unitdlii Imperiului Roman, care avea un singur imp[rat
(cel de la Constantinopol), dar piactic) desfiinlarea Imperiului Roman de Apus (pentru cd autoritatea
lmparatului de la Consiurrtiropof asupra plr{ii de apus era imposibil de exercitat), pe teritoriul c[ruia s-az
foimat regatele barbare, ceea ce a semnificat sfflrqitul antichiti$i.
I}ACIA - DE LA UI{I NI DE TRIBURI I REGAT LA
PROVINCIE ROMAI\A
A. TRIBURILE GETO-DACILqR
-au reprezentat prima formi de organizare politici a geto-dacilor;
-au fost: tribul costobocilor, tribul carpilor, t itut tiragefilor, tribul- buridavensilor, tribul piefigik:r.
B. REGATT]L DACIEI
-afosti,t"*"io@ista,prinunificareapoliticdatriburilorgeto-dacilor;
-s-adestrdmat,lamoartealuiBurebista,irmaimulteforma!itrnipo1itico-statale,diatreeareceamai
importantd s-a aflat in Transilvania;
-a iost reJdcut de c6tre Deeebal (87-106), care a intrat in conflict cu tmperiul Roman (r[zboaiele iniliate
de

Traian in I01-102 qi 105-106);

-a fost cucerit de romani gi transfarmcl ir provineie romani, ?n I06.
c" PROWNCIA ROMANA qACnA
-cuprindea Transilvania (fErA partea de nord), Banatul, Oltenia qi vestul Munteniei;
-era condusd de un guverftataL reprezentant al impdratului;
-a fost supus6 unui intens proces de romanizare, in urma clruia s-e format populalia daco'romarcd;
-a fost aiandonatd, datoriti atacurilor barbariior, in211, ctnd imp5rafiil Aureliar a reffas administralia si
armata in sudul Dundrii (,,retragerea aureliani"), dar eec mai mcre parte a populaliei doco'rcmane a
(mai
rdmas tn nordul Dundrii, vnde, in perioada tn". {V-WI, prin asimilarea unor elemcnte migratoare
ales de origine slavd), s-a format poporul romdn. ,

2A

L L
 Adrian-It{iealae Puiu, Istorie universa}E. - s rt de curs entru elasele a trX-a si a X-a
,""
CAPITQI,UL al \i.lea
IIa MQ S TENI&EA CULTUR.{I{ e aryrtcrurATrr

*serisul - sericrearrror ere cunoscu te1,r"r;"r"o

Llor hierogliJie& pe papirus (folosi6 de egiptenfl, alfubetul (inventat defenicieni);
-literaturc - ,,Epapeea lui Ghilgcrneg" (oper6 sumeriani), ,,Carte6 mcrlilor" (operd egipteand), ,,Vechiul
Testament" (operd eweiascE), ,,Ramcyana" gt ,,fulahabhcrata" (opere indiene);
-matematice - apera{ile aritmeticc, cifrele arabe (inventate de cdtre indieni), sistcmul zeeimal (folosit de
rea c[tre egipteni);
-astronomia - instrumente de mdsurare a timpwluf (calendarul solar inventat de chinezi);
-medicina - tratate de medicind despre corpul uman, despre tratareaunor afec{iuni;
-dreptut - texte juridice (Codul lui Hammurabi?n Babilon, legile lui Manu in India);
pe -arta:
de -arhitectura - piramidele gi SJinxut de la Gizeh, hipageele (morminte in stdnc6) din Yalea Regilor,
rali templele de la Luxor gi Karnck (in Egipt), Palatul Si Zigguratul (templu-turn) din Babiton (in
Mesopotami a), p aga de (templele chinezeqti);
-s cu lptura - statuia farao rcu lui R efre n, bw sturile regin ei Nefertiti.

10r
bst
2. ET}UCA TIIIY I ARTA fI.{ RECIA AI{TICA
-educayia:
iub -era realizatA tn interesul polisului, care subordona interesul individului;
-a beneficiat de teatru, fenomen cultural nou, printre cei mai importanli autori de piese fiind
E sc hil, S afu cle, Euripide (tragedii), Aristafon (comedii);
lus -s-a caracteri azat prin doui modele:
lin -modelul spartan - bazat pe pregdtirea fizico-militard;
ifdt -modelul atenian - bazat pe pregdtirea culturald;
tea -literatura - Hanner (,,Iliada" gi ,,Odiseea"), Eesiod (,,Munci gi zile", ,,Teogonia,');
'au -matematicu - Pitagora, Euclid, Arhimede;
-medieina - Hippocrate;
-istoriografia - Irerodot (,tstorit'), Tucidide (.,Istoria rdzboiului peloponeziac");
-lilazafia - Thales din Milet, Heraclit din Efes, Democrit, Socrate, Platon, Aristotel;
-gcografia - Eratostene, Strabon, Ptolemeu;
-arta:
-arhitectura - s-a caracteizat pin temple (construite din marmurd,, in stilurile doric, ionic Si corintic)
-templele de pe Acropole din Atena (Parthenonul, Erehteionul, templal zeilei Atena Nike),
Mausoleul din Halicarnas, Templul zeigei Artemis din Efes;
-seulptura - Myron (,,Discobolul"), Fidias (,,Atena Partenos", ,,Zetts din Olimpi a"), Lysip (,,Venus
1aI din Milo", ,,Laocoon qi fii sdi").

de
3., 4&T4 MQNUMEN{TAI.A RQMANA
-palate imperiale (,,Domus Aurea", palatul imperial construit de Nero la Roma);
-temple (,,Pantecnul" - ,,templul tuturor zeilor" din Roma);
-farumwri (piele publice) (,,Forul lui Traian" eu ,,Columna Iui Traian" de la Roma);
'arxfiteatre (,,Amfiteakul Flaviilor" - ,,Colosseum"-ul de la Roma);
-podari (,,Podul de peste Dundre" de la Drobeta);
-arce dc triumf (,fircul de Triurnf al lui Constantin" de la Roma);
gi 'apeducte (apeductele descoperite la Pont du Gard in Galia, la Segavia ?n Spania);
t$ -alte construclii - terme (b6i publice), viaducte, teatre.
lai

21
F

Adrian-I{icolae Fuiu,Istorie universatri - suport de eurs penEE etrasele a fX-a $:GX-a

CAPITOI U[, al YI l-ee

MARILE RELIGII
T. Htr I}IJISVIT]L (RELIGIA HINDU Sl}
-este religia ap[rut6 in India in mil. al III-lea f.Hr ., frind cea mai veche dintre religiile existente fn pezent;
-nu are un fondator sau un Profet;
-arelabazdtextele sacre (4 vede, intre care,,Rig Yeda", qi 2 epopei -,,Mahabhar&ta" 9i,,Ramayana"),
care propovSduieec rnunca, onestitatea gi moratritatea;
-are foare multe zeitdti,intre sare Brahma (Creatorul), Vishnu (P5sh"5torul) qi Shiva (Distrugatorul).

2, II]DATSMUT, (REI,TGTA MQZAICA}

-este religia poporului evreu, ?ntemeiatl de Avraam (str5moqul poporului eweu) qi l\{oise (eliberatorul
evreilor din Egipt qi intemeietorul moralei ebraice prin ,,cele 10 porunei" primite pe Muntele Sinai de la
Durnnezeu (Yahve)), in mit. ai ll:lea i.Hr., in Palestina;
-este cea mai veehe religie manateistd, susfinind existenla unei singure divinitlfi, Dumnezeu (Iahve);
-arelabazd:
-,,Veehiul Testament", compus din mai multe p54i - ,,Tord" (euprinde 5 c[r!i - Geneza, g36dul,
I-eviticul, Numerii. I)euteronomui), Profelii gi Serierile;
-,,Tahnuduf' (invElItura), cuprinde norrne gi reguli ee trebuie respeetate de evrei;
-are c& lflcage de cult sanctuare, temple, sinagogi, dintre care cel mai important este ,,TernpXul din
Ierusalirn", construit de regele Salornon (a fost ddrdmat de babilonieni, apoi de romani, pdstr6ndu-se doar
,,Zidul Plfingerii");
-are ca principale sdrb[tori ,$abatut' (ziua sf2nt6 consacratl rug6ciunii), ,,Yont Kippur" (Purificarea) 9i
,pesah" (Paqtele evreiesc).

3. BUI}ISMUL (RELIGTA BUDISTA)

-este religia intemeiati de citre prinlul indian Siddhartha Gautama (supranumit Budha - ,,Iluminatul"), in
sec. al Vl-lea i.f{r., in nordul Indiei;
-are la bazd principii precum: cele 4 adeviruri absolute (nobile), Nirvan* (starea de eliberare qi fericire
absolut5, dupd aflarea celor 4 adeviruri), retncarnarea, recompefisarea meritelor;
-s-a rispdndit in lran, China (in special in Tibet, care a devenit centrul budhismului), Japonia, alte state din
Asia de Sud-Est;
-s-a scindat in confesiunile Mahayana (susfine cd Nirvana este accesibild tufuror oamenilor) qi Hinayana
(susfine cE Nirvana este accesibild numai celor alegi).

4. CRESTII\ISMUL (RELIGIA CRESTINA)

-este religia tntemeiat6 de lisus Christos, cate a predicat-o in Palestin a, tn jurul anului 30 d.Hr.;
-propovdduiegte iubirea intre oameni gi moralitatea;
-are la baz[ ,,Biblia", alcdtuitd din ,,Vechiul Testament" gi ,,i{oul Testament" (care cuprinde Evangheliile
(lui Matei, Marcu, Luca Si loan), Faptele Apostolilor, Epistolele Apostolului Pavel, Apocalipsa lui loan);
-sustine credinla in Dumnezeu gi Fiut s6u lisus Christos (Mesia), care:
-s-a nicut in jurul anului 5 i.Hr., in Falestina, fiind fiul Fecio*rei Maria qi al Iui Dumnezeu;
-a fost botezat la 30 de ani de cltre Ioan Botez[torul, ultimul profet care propoviduia venirea ui
Dumnezeu pe pamdnt qi care a recunoscut in Iisus Christos pe fiul lui Dumnezeu;
-a propovdduit,insolitde t2 ucenici, tuturor oamenilor cuvdntul lui Dumnezeu Si a tnJdptuit o serie
de minwni;
-a fost acuzat de imposturd de cdtre evrei Si de trddare de cdtre romani, frind arestat, judecat,
condamnat la moarte gi exeeutat, prin ristignire, in jurul anului 30 ?.Hr., in vinerea sfintd, ce
precede Paqtele evreilor;

'!a
LL