REPERE N:

SOCIOLOGIA RELATIILOR
INTERNATIONALE
REPERE N:
SOCIOLOGIA RELATIILOR
INTERNATIONALE
NEDELCU ELENA
EDITURA UNIVERSITARA
Bucureyti

- 7
Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii Universitare.
Distributie: tel/Iax: (021) 315.32.47
(021) 319.67.27
comenziediturauniversitara.ro
ISBN '%&'%!%"'&&$
Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a Romniei
NEDELCU, ELENA
Repere n sociologia rela(iilor interna(ionale / Nedelcu Elena. -
Bucuresti : Editura Universitar, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-973-749-886-1
316:327(100)
Tehnoredactare computerizat: Ameluta Visan
Coperta: Angelica Mlescu
Copyright 2010
Editura Universitar
Director: Vasile Muscalu
Bd. Nicolae Blcescu nr. 33
sect. 1, Bucuresti.
Tel. / Iax: (021) 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactiaediturauniversitara.ro
EDITUR RECUNOSCUT DE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETRII
STIINTIFICE DIN NVTMNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)
CUPRINS
CAPITOLUL I
OBIECTUL SOCIOLOGIEI RELATIILOR INTERNATIONALE $I LOCUL EI
N ANSAMBLUL $TIINTELOR SOCIALE ............................................................. 7
1. Importanta sociologiei relatiilor internationale ......................................................... 7
2. Locul sociologiei relatiilor internationale n ansamblul stiintelor sociale ................. 9
3. Obiectul de studiu al disciplinei Sociologiei Relatiilor Internationale ...................... 14
4. Variabile cheie: Sistem international si relatii internationale .................................... 15
Capitolul II
TEORII ALE RELATIILOR INTERNATIONALE $I ALE SCHIMBARII
MACROSOCIALE....................................................................................................... 18
1. Idealims vs. realism ................................................................................................... 18
2. Teorii privind schimbarea macro-social .................................................................. 29
Capitolul III
CULTURA $I ORDINEA MONDIALA ..................................................................... 35
1. Culturi si societti: delimitri conceptuale ................................................................ 35
2. Diversitatea cultural. Relativism si etnocentrism cultural ....................................... 40
3. Fundamentele culturale ale comunicrii si negocierii n relatiile internationale ....... 47
4. Cultura politic n noua ordine mondial ................................................................... 52
4.1. Cultura politic si cultura civic: delimitri conceptuale ................................... 52
4.2. Spatiul european si cultura democratic ............................................................. 53
4.3. Tendintele integrative ale culturii civice n era globalizrii ............................... 54
4.4. Cultura politic romneasc: cultura democratic? ............................................ 58
4.4.1. Cunoasterea politic .................................................................................. 58
4.4.2. Atitudini si sentimente n raport cu sistemul politic ................................. 60
4.2.3. Participarea politico-civic ....................................................................... 61
CAPITOLUL IV
ACTORII SCENEI MONDIALE ............................................................................... 67
1. Statele nationale si raportul de Iorte .......................................................................... 67
2. Sistemul interstatal. Interactiunea variabilelor interne si externe .............................. 70
3. Multiplicarea actorilor pe scena mondial si cresterea complexittii lumii .............. 73
3.1. Organizatiile internationale si ,suveranitatea agregat .................................... 82
3.2. Actorii ,din umbr ........................................................................................... 84
3.3. ProliIerarea transnationalittii: Iorme si eIecte .................................................. 87
6 Sociologia Relafiilor Internafionale
CAPITOLUL V
DIPLOMATIA.............................................................................................................. 95
1. Scurt istoric, deIinire si Iunctii .................................................................................. 95
2. Negocierea - Iunctia central a diplomatiei ............................................................... 101
2.1. DeIinirea negocierii ........................................................................................... 101
2.2. Principii Iundamentale n negocierea international .......................................... 102
2.3. ClasiIicarea negocierilor n relatiile internationale ............................................ 105
2.4. Calittile negociatorului ..................................................................................... 107
3. Practicile vicioase ...................................................................................................... 108
Capitolul VI
REGLEMENTAREA RELATIILOR INTERNATIONALE: RESURSELE
DREPTULUI ................................................................................................................. 116
1. Recunoasterea dreptului international n relatiile dintre state ................................... 116
2. Forta sistemului normativ. Conceptul de suveranitate n dreptul international. ....... 117
3. Drepturile omului o Iorm de justitie universal n societatea contemporan........ 120
4. Drepturile si liberttile Iundamentale ale omului principiu Iundamental de Drept
International Public. Organisme care le protejeaz. .................................................. 125
5. Protectia drepturilor Iundamentale ale omului .......................................................... 129
5.1. Conlucrarea international pentru drepturile omului. Rolul O.N.U. ................. 129
5.2. Organisme pentru protectia si garantarea drepturilor omului cu caracter de
universalitate ...................................................................................................... 133
CAPITOLUL VII
RECURSUL LA FORTA N RELATIILE INTERNATIONALE ........................... 146
1. Arma economic ........................................................................................................ 146
2. Arma militar ............................................................................................................. 148
3. Rzboiul si noua ordine mondial ............................................................................. 150
3.1. ConIlictele n noua ordine a lumii: viziunea lui Carl Schmitt ............................ 151
4. Pace vs. recurgere la Iort ......................................................................................... 152
5. Rolul NATO n stabilizarea lumii .............................................................................. 156
Anexa 1 ........................................................................................................................... 160
Anexa 2 ........................................................................................................................... 187
BibliograIie ................................................................................................................. 193
7
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
Capitolul I
OBIECTUL SOCIOLOGIEI RELATIILOR
INTERNATIONALE SI LOCUL EI N ANSAMBLUL
STIINTELOR SOCIALE
1. Importanta sociologiei relatiilor internationale
2. Locul n ansamblul ytiintelor sociale
3. Obiectul de studiu
4. Variabile centrale
1. Importan(a sociologiei rela(iilor interna(ionale
Deschidem acest capitol cu o scurt pledoarie pentru sociologia relatiilor
internationale ramur a sociologiei generale. Pentru nceput, v propunem s
descoperim mpreun importanta cunoasterii sociologice urmnd ca mai apoi
s analizm locul si speciIicul sociologiei relatiilor internationale n sistemul
stiintelor sociale. Fr s devenim ,prizonierii marii explicatii (A. Comte,
Karl Marx, etc. ), Ir s proclamm sociologia ca ,regin a stiintelor, s-i
acordm locul bine meritat: s recunoastem c societatea are nevoie de o stiint
despre sine, despre Iaptele sociale ca Iapte exterioare individului, coercitive
si generale, are nevoie de o stiint menit s desciIreze, explice, prevad, si
eventual s propun solutii pentru rezolvarea ,problemelor sociale.
Fr a prelua ,pcatul comtian, as vrea s retinem totusi viziunea
,printelui sociologiei asupra scopului ultim al stiintei n discutie si anume,
realizarea ,reIormei suIletesti n sens pozitiv, dezvoltarea sentimentului so-
cial, al apartenentei la comunitate prin care altruismul ia locul egoismului...
AltIel spus, sociologia ar Ii o stiint care nu se dezice de constiint, mai mult
ar avea menirea de a trezi constiinta individual si social, avnd astIel un rol
social imens. Societatea are nevoie de punerea laolalt a stiintei si constiintei,
nevoie conIirmat de provocrile lumii contemporane. ,Dac stiinta Ir
constiint este ruina suIletului (Rabelais) si o societate Ir constiint este
Ir busol, dezorientat, n ultim instant anarhic. Astzi, ntr-o lume
8 Sociologia Relafiilor Internafionale
atomizat, pe alocuri chiar ultraindividualist, alienat, trezirea constiintei
sociale ar putea prea pentru unii un proiect sociologic mult prea ndrznet,
chiar utopic, o aspiratie donquichotist.
DeIicitul de sentiment, atitudine si constiint social se resimte chiar la
nivelul ,marilor societti, cum ar Ii SUA (Fukuyama - 2004) si cu att mai
mult la nivelul societtilor post-comuniste nc bulversate de schimbrile so-
cial-structurale si axiologice pe care le parcurg.
De aceea, cred eu, renasterea sociologiei azi ar presupune, paradoxal poate,
o ntoarcere la nceputurile ei, la modul n care erau scrise atunci rosturile ei.
Societatea n ultimul secol a cunoscut mari si proIunde schimbri la toate
nivelele ei, schimbri pe care sociologia nu le poate ignora. n secolul XIX si
prima jumtate al secolului al XX-lea, deIinirea sociologiei ca stiint despre
societate, ca proiect menit s studieze manierele de a tri si actiona mpreun,
prea a Ii multumitoare pentru cei mai multi gnditori. Astzi o astIel de deIinitie
prin conceptele cheie pe care le propune ridic o multime de ntrebri: ce
nseamn societate si pn unde si poate ea extinde granitele? Ce nseamn
,mpreun: a Ii cu Iamilia, vecinii, prietenii, comunitatea, natiunea sau
nseamn mai mult dect att? Putem vorbi doar despre o societate national,
societate-stat sau putem vorbi si despre o societate international, mai mult,
despre o societate mondial? Dac exist astIel de societti internationale si
mondiale, care sunt actorii lor, ce relatii exist ntre ei, care este puterea lor, de
ce instrumente uziteaz, etc.?
Pentru a rspunde la aceste ntrebri, sociologia a trecut printr-un eIort
de specializare si hibridizare dnd nastere sociologiei relatiilor internationale.
Aparitia acestei noi ramuri a sociologiei, a strnit din cele mai diverse reactii
n lumea oamenilor de stiint. Au aprut voci care au contestat legitimitatea
sociologiei relatiilor internationale maniIestndu-si scepticismul relativ la
identitatea si rolul ei n ansamblul stiintelor sociale.
Cei mai multi gnditori au salutat aparitia acestei noi stiinte evidentiind
beneIiciile cognitive pe care le aduce. Apelul la realitatea social, la schimbrile
sociale majore constituie cel mai bun argument n riposta Iat de cei care-i
contest legitimitatea si care sustin c nu putem vorbi de sociologie dect n
interiorul unei societti delimitate de statul-natiune, deci nu putem vorbi de
sociologia relatiilor internationale pentru c obiectul ei de studiu s-ar situa n
aIara acestei societti (nationale).
Trim azi ntr-o lume internationalizat, n plin proces de mondializare
n care societatea mbrac Iorme diverse si complexe de maniIestare pe care
sociologia relatiilor internationale trebuie s le identiIice, deIineasc, analizeze.
n Iata sociologiei apare o nou si mare provocare: s-si extind studiul de la
9
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
nivelul societtii-natiune la nivelul societtilor inter-statale si mondiale.
Reducnd analiza sociologic la nivelul societtii-natiune am condamna
sociologia la conservatorismul ideologic, am crea un clivaj ntre obiectivele ei
(Iunctiile) si evolutia societtii, am ndeprta-o de noile realitti ale lumii
contemporane. ntr-o lume n care nici un stat nu mai poate supravietui de
unul singur, nici o organizatie nu mai poate Iunctiona dac nu-si extinde
scopurile si actiunile dincolo de granitele sale n care orice conIlict major are
eIecte sistemice, n care relatiile sociale mbrac Iorma unei testuri tot mai
dense si mai variate, rosturile sociologiei relatiilor internationale nu mai pot Ii
puse la ndoial. ntr-o astIel de lume, nasterea unei constiinte europene, a
unei constiinte planetare desi anevoioas devine presant. Studiind relatiile
internationale ca Iapte sociale, analiznd eIectele relatiile internationale asupra
societtilor, grupurilor, actorilor sociali, sociologia relatiilor internationale oIer
un plus de cunoastere n domeniu si mai mult dect att poate contribui mai
mult sau mai putin la Iormarea unei opinii publice mondiale, la nasterea unei
constiinte planetare obiectiv care acum pare att de departe.
2. Locul sociologiei rela(iilor interna(ionale n ansamblul stiin(elor
sociale
Dac R. Aron se plngea c deIinirea sociologiei este un lucru tare greu,
c nu exist o unitate de vederi si c este mai simplu s spui ce nu este sociologie
dect ce este, cu att mai ndrepttiti ne simtim noi n a aIirma acelasi lucru
despre sociologia relatiilor internationale - o disciplin att de nou si care nu
duce lips de contestatari. Pentru a depsi un prim impas n deIinirea sociologiei
relatiilor internationale pentru a ncerca s-i preIigurm obiectul, s ncepem
prin a o delimita de:
1 cunoasterea comun a domeniului relatiilor internationale
2 celelalte perspective stiintiIice care studiaz acest domeniu (sau altIel
spus s analizm raporturile dintre sociologia relatiilor internationale si celelalte
stiinte cu care si disput domeniul relatiilor internationale).
1) Dat Iiind c emergenta internationalului n viata societtilor, orga-
nizatiilor, comunittilor, este n continu crestere, creste si Irecventa cu care
cettenii Iormuleaz opinii mai mult sau mai putin avizate privind la relatiile
internationale, rolul jucat de state pe scena mondial. AstIel, romnii sper ca
integrarea s le aduc automat si bunstarea, i asteapt pe ,salvatorii americani
din 44, ,americanii au Iost convinsi c victoria n rzboiul cu Vietnam va Ii
,piece oI cake etc. Sociologia relatiilor internationale trebuie s se delimiteze
de opiniile, prejudectile, de generalizrile aIective ale experientei comune,
10 Sociologia Relafiilor Internafionale
de ceea ce se cheam cunoastere comun sau sociologia bunului simt si s-si
ntemeieze analiza pe un eIort cognitiv specializat pe cercetri sistematice si
utilizarea unor metode adecvate (ca oricare stiint social). Analiza sociologic
nu poate privilegia un Iactor n detrimentul altora, ea trebuie s ia n calcul
ansamblul variabilelor si mizelor ce intr n joc pe scena mondial.
O alt capcan n care ar putea cdea sociologia relatiilor internationale
(ca si sociologia politic) este cea ideologic. Abordarea partinic-ideologic
este improprie investigatiei stiintiIice. Nu ne putem astepta la descrieri si
explicatii pertinente privind caracteristicile societtii internationale, evolutia
si consecintele sociale ale procesului mondializrii, de la partizanii ideologiilor
nationaliste. Tocmai de aceea, pentru a Iurniza inIormatii stiintiIice cu privire
la acest domeniu distinct al realittii sociale, sociologia relatiilor internationale
este somat s se delimiteze de ,tezele, ,postulatele, ,legile Iormulate de
diversi ideologi care se autoproclam ,analisti politici ai relatiilor interna-
tionale.
2) Domeniul relatiilor internationale este studiat de o multime de alte
stiinte sociale: istorie, politologie, sociologie politic, economie, drept, teoria
relatiilor internationale s.a.
Stabilirea identittii, speciIicittii acestei noi discipline - sociologia
relatiilor internationale ne oblig la discutarea raporturilor pe care ea le are
cu celelalte discipline cu care si disput obiectul de studiu.
Nu propun o prezentare exhaustiv a acestor raporturi, ci mai degrab
surprinderea ctorva conexiuni, intersectii si diIerente ce pot ajuta la dezvluirea
identittii sociologiei relatiilor internationale, a particularittii obiectului su
de studiu. Din motive (economice) demersul meu urmreste ,rezolvarea acestei
probleme n doi pasi:
a) analiza relatiei: dintre sociologia relatiilor internationale sociologia
politic si politologie
a) surprinderea conexiunilor si delimitrilor dintre sociologia relatiilor
internationale si teoria relatiilor internationale.
1. Sociologia relatiilor internationale pentru cei mai multi cercettori n
domeniul stiintelor sociale a luat nastere din sociologia politic, apare deci ca
o subramur a sociologiei politice la Iel ca sociologia revolutiei sau sociologia
schimbrii. Sociologia politic a aprut din nevoia de specializare,
constituindu-se ca un domeniu hibrid si totodat ca una dintre cele mai
dezvoltate ramuri ale sociologiei. n cadrul societtii moderne, politicul ocupnd
un loc privilegiat, nevoia de a-l examina sociologic a crescut pe msur dnd
nastere n cele din urm sociologiei politice. Preocuprile ei n domeniul politicii
externe, relatiilor internationale dac nu lipseau cu desvrsire erau oricum
11
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
insuIiciente, ea Iiind centrat, mai degrab, pe analiza politicului n interiorul
unei societti.Schimbrile produse pe scena lumii dup primul si mai ales dup
cel de-al doilea Rzboi Mondial necesitau cercetarea nentrziat a relatiilor
internationale si din perspectiv sociologic. Printr-un nou eIort de recombinare,
hibridare a cunostintelor privind relatiile internationale Iurnizate de celelalte
stiinte sociale se d nastere sociologiei relatiilor internationale. n timp ce
sociologia politic studiaz politicul ca domeniu al socialului, sociologia
relatiilor internationale se rezum la a cerceta ceea ce nc mai numim ,politic
extern (mai corect relatii internationale) din punct de vedere social. Dac
sociologia politic studiaz procesele sociale care determin comportamentele
politice, sociologia relatiilor internationale este interesat de Iundamentul so-
cial al comportamentelor politice pe scena lumii. La Iel ca si sociologia politic,
subdisciplina ei - sociologia relatiilor internationale s-a eliberat de dihotomiile
ideologice care mult timp au umbrit dezbaterile politice determinndu-l, pe
M.Weber, n urm cu cteva decenii, s se declare ostentativ antimetaIizician,
ca inamic declarat al ,marii explicatii.
Chiar dac, la Iel ca si sociologia politic, sociologia relatiilor
internationale nu poate exista Ir o cercetare comparativ, Iapt ce n mod
inevitabil duce la Iormularea unei teorii, aceasta de pe urm nici nu se conIund
cu ideologia, nici nu emite pretentii holistice.
Exist puncte de vedere care sustin c sociologia relatiilor internationale
si trage seva din politologie, ca stiint a guvernrii societtii, ca stiint care
studiaz Ienomenele, procesele, institutiile si actorii politici, ca stiint care s-a
specializat n studiul structurilor si Iunctionrii speciIice a sistemului politic.
Aceste puncte de vedere subestimeaz rolul sociologiei politice n constituirea
sociologiei relatiilor internationale, privilegiindu-l pe cel al politologiei si uitnd
c aceasta de pe urm a Iost puternic inIluentat de sociologie (cel putin n
prima jumtate a secolului XX, dar nu numai) prin teoriile sale privind
socializarea, sistemele, grupurile, leadership-ul etc.
La polul opus exist puncte de vedere care sustin c politologia nu este
nimic altceva dect sociologie politic (J.P.Cot, J.P.Mounier, ,Pour une
sociologie politique, 1975). ncercnd s mpace spiritele si maniIestndu-si
echidistanta n raport cu rolul acestor discipline n analiza politicului, Pierre
Birnaum evidentiaz caracterul speciIic al domeniului politic invocnd im-
plicit nevoia studierii lui nu numai ca domeniu al socialului (de ctre sociologie)
ci si ca domeniu n sine, cu individualitate speciIic n ansamblul su (de ctre
politologie): ,Plonjnd n istorie, societtile sunt eminamente conIlictuale,
politicul nemaiIiind nimic altceva dect locul de exprimare si eventual de
mediere a opozitiilor sociale. Semn de conIlict, politicul nu s-ar putea complet
12 Sociologia Relafiilor Internafionale
explica doar prin cauzele pe care le exprim, ci constituie el nsusi o activitate
speciIic care se deruleaz ntr-un anumit loc (Sociologie de l`tat, 1979).
b) Raportul: teoria relatiilor internationale - politologie - sociologia
relatiilor internationale
Teoria relatiilor internationale se naste odat cu intensificarea
preocuprilor pentru ntelegerea pcii si a rzboiului, dup unii autori, dup
primul Rzboi Mondial, dup altii dup cel de-al doilea. La nceput ea s-a
confundat cu realismul (n special n SUA unde a luat nastere) doar n Anglia
,supravietuind o traditie independent mai veche. (St. Guzzini)
Cert este c primele catedre de relatii internationale au Iost create imediat
dup primul Rzboi Mondial, scopul lor Iiind nu numai teoretic ci si prag-
matic. ngroziti de atrocittile si distrugerile enorme provocate de respectiva
conIlagratie mondial cercettorii doreau ntelegerea cauzelor, consecintelor
si descoperirea modalittilor de prevenire a rzboaielor n scopul evitrii lor
ulterioare.
Dac la nceput teoria relatiilor internationale se rezuma la studiul pcii
si al rzboiului, dup cel de-al doilea Rzboi Mondial ea si reorienteaz
cercetarea ctre relatiile internationale ntelese ca interactiuni reciproce po-
litico-militare ntre state deci, ca studiu al relatiilor externe ale statelor. Se
trece de la ntelegerea conIlictului ca tem de baz a relatiilor internationale
(John Burton, 1986) la conceperea relatiilor internationale ca , Iluxuri care
traverseaz granita (Marcel Merle,1982). AstIel deIinit ea este o ramur a
politologiei, spre deosebire de aceasta de pe urm Iiind interesat n special si
n primul rnd de politica extern a statelor, de relatiile internationale. Este si
punctul de vedere al lui Morgenthau (reprezentant de seam al realismului)
care ncearc s delimiteze o sIer politic independent care s includ relatiile
interstatale sugernd astIel c teoria relatiilor internationale este o subdisciplina
a stiintelor politice. ntr-un astIel de context sociologia relatiilor internationale
pare a Ii n raporturi mai strnse cu teoria relatiilor internationale dect cu
politologia. Practic obiectul ei de studiu se conIund cu cel al teoriei relatiilor
internationale nu ns si metodologia cercetrii si nici perspectiva analizei,
ambele pstrndu-si speciIicitatea sociologic.
ntr-o astIel de viziune, sociologia relatiilor internationale este o
subdisciplin a sociologiei politice,iar teoria relatiilor internationale este o
subdisciplin a politologiei, discipline diIerite dar care-si Iurnizeaz reciproc
inIormatii, si mprumut metode si se completeaz reciproc.
Dar pentru ca lucrurile s nu par prea simple n contrapartid exist
autori care neag orice legtur dintre teoria relatiilor internationale si stiintele
politice si chiar stiintele sociale. R.Aron sustine c exist diIerente calitative
13
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
nete ntre politica intern si cea extern, c realittile internationale sunt calitativ
diIerite de cele economice si politice, cu alte cuvinte de stiintele sociale. Si
mai transant este M. Wright (1966) atunci cnd aIirm c relatiile internationale
nu se supun legilor progresului ci numai ale repetitiilor si de aceea politica
traditional ca si teoriile stiintelor moderne sunt la Iel de inutile pentru studiul
relatiilor internationale.
S ne oprim aici cu prezentarea polemicilor privind locul sociologiei rela-
tiilor internationale n ansamblul stiintelor sociale concluzionnd c desi aparitia
acestei tinere discipline este incontestabil, dup unii autori rmne contestabil
precizia demarcrii si intersectrii ei cu teoria relatiilor internationale, cu stiin-
tele politice precum si Iorta cu care si aIirm identitatea.
Pn aici am ncercat s demonstrm c sociologia relatiilor internationale
este o subdisciplin a sociologiei politice si c ea se delimiteaz de ideologia,
prejudectile, opiniile, viziunile normativ-speculative privind relatiile interna-
tionale. ReIeritor la ultima delimitare ar trebui s mai spunem c sociologia
relatiilor internationale nu si propune s analizeze cum ar trebui s arate scena
mondial, ce tipuri de relatii ar trebui s existe ntre actorii lumii, ce Iorme ar
trebui s mbrace cooperarea international etc. Ea studiaz cum este de Iapt
realitatea international, cum interactioneaz actorii n cadrul acestei realitti,
etc.
n continuare vom ncerca s completm aceste aspecte generale cu unele
mai concrete si mai deIinitorii ale sociologiei relatiilor internationale n vederea
identiIicrii obiectului su de studiu.
Legend:
SRI sociologia relatiilor internationale
SP sociologia politic
S sociologie
P politologie
TRI teoria relatiilor internationale
14 Sociologia Relafiilor Internafionale
3. Obiectul de studiu al disciplinei Sociologia Rela(iilor
Interna(ionale
La modul general, sociologia relatiilor internationale studiaz Iaptele
internationale ca Iapte sociale (,exterioare individului, coercitive, generale
E. Durkheim). Cu alte cuvinte, ea este interesat de analiza Iundamentelor
sociale, a evolutiei si Iormelor de maniIestare a Ienomenelor caliIicate ca
internationale. n plus, ea studiaz actorii evenimentelor internationale, puterea
si obiectivele lor, mijloacele la care apeleaz, exploreaz si sistematizeaz
diversitatea instrumentelor si tehnicilor actiunii internationale: diplomatia,
recursul la Iort, utilizrile dreptului.
Sociologia relatiilor internationale are ca obiectiv sublinierea conti-
nuittilor si discontinuittilor din modurile de actiune international,
constrngerile si dinamicile (inerete acestora) la realizarea crora contribuie
actorii scenei mondiale si n care si ei sunt prinsi la rndul lor mai mult sau
mai putin voluntar (G.Devin, 2002). Am putea spune c, actorii internationali
sunt si subiect si obiect al Iaptelor internationale: pe de-o parte ei impun anumite
reglementri, ritmuri de evolutie (subiect), pe de alta ei trebuie s se subscrie
acestora (obiect). Raporturile SUA cu OMC sunt relevante n acest sens.
Sociologia relatiilor internationale propune o privire riguroas asupra
relatiilor internationale ca realitti sociale att la nivelul micro al actorilor
(statelor etc.) ct si la nivelul macro al ansamblurilor pe care acestia le alctuiesc
(ONU, NATO etc.). G. Devin propune o perspectiv sociologic a relatiilor
internationale n cadrul creia empiricul nu este separat de teoretic, istoria - de
prezent, analiza continuittilor - de reIlectia asupra schimbrii. Sociologia
relatiilor internationale studiaz si evenimentele internationale (rzboaie,
revolutii etc.) dar nu numai, si nu n primul rnd evenimentele internationale.
Accentul ei cade pe Iaptele internationale ca Iapte sociale si nu pe evenimente,
pe analiza sociologic si nu pe cea istoric, pe datele culese din investigatia
empiric si nu pe rationalizarea lor retrospectiv, pe descrierea si explicarea
unui Iapt international si nu pe interpretri speculative. Numai asa putem
distinge ntre sociologia relatiilor internationale si IilosoIia relatiilor interna-
tionale, ntre un sociolog si un analist politic.
SIera de cuprindere a relatiilor internationale propus de sociologia
relatiilor internationale este Ioarte generoas: sunt incluse aici totalitatea
Iormelor de relationare dintre membrii societtilor luate separat, Iie ele statale
sau nonstatale (Holsti, 1992).
Perspectiva sociologic asupra relatiilor internationale propune articularea
nationalului cu internationalul, a nivelului micro cu cel macrosocial, a
continuittii cu discontinuitatea, a repetabilittii cu unicitatea rezultnd astIel
o disciplin hibrid, de sintez, Iundamentat n principal pe investigatia
empiric.
15
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
,Convingerea noastr este c, explorarea realittii internationale de ctre
sociologia relatiilor internationale nu presupune n primul rnd sintetizarea
teoriilor pe ct de repede Iormulate, tot pe att de repede demodate ci, mai
degrab, si mai ales dezvoltarea studiilor empirice. (G. Devin, 2002). Cu alte
cuvinte, abordarea sociologiei relatiilor internationale de ctre sociologul
Irancez mai sus mentionat nu urmreste o trecere n revist a principalelor
teorii privind Relatiile Internationale, dar nici nu le ignor, ea Iiind centrat
mai degrab pe sintetizarea datelor empirice rezultate din cercetarea realittii
internationale.
Un alt sociolog Irancez contemporan, Lahouari Addi propune o
perspectiv oarecum diIerit asupra studiului relatiilor internationale, asupra
locului pe care diIeritele teorii relatiilor internationale trebuie s-l ocupe n
problematica sociologiei relatiilor internationale. El sustine c sociologia
relatiilor internationale are ca obiectiv central analiza scenei mondiale din
perspectiva diIeritelor teorii privind Relatiile Internationale, ,traversnd
categoriile de sistem social, societate international compus din state, societate
mondial Iormat din actori statali si nonstatali conexati prin diverse legturi
transnationale.
Aceast nou disciplin trebuie s-si Iocalizeze atentia asupra a dou
chestiuni principale:
a)conceptul de societate n relatiile internationale
b)paradigmele concurente ce oIer politicienilor, cercettorilor, universi-
tarilor, instrumente de perceptie a raporturilor mondiale.
Fie c sunt paciIiste sau belicoase, aceste raporturi delimiteaz un spatiu
n cadrul cruia se deruleaz activitti sociale la un nivel suprastatal. Acestea
de pe urm solicit elaborarea unei sociologii a scenei mondiale, menite s
analizeze att Iluxurile internationale ct si dinamicile locale care le alimenteaz
(Lahouari Addi, 2006).
ncheiem constatnd c, desi nc Ioarte tnr aceast disciplin a reusit
nc de pe acum s-si demonstreze utilitatea: chiar si cei care-i contest
identitatea, recunosc c cercetrile sociologice ale relatiilor internationale oIer
piste Iertile studiilor politice internationale, contribuie la clariIicarea unor
concepte si subiecte-cheie privind relatiile internationale.
4. Variabile cheie: Sistem interna(ional si rela(ii interna(ionale
Desi att de util n explicarea lumii contemporane, conceptul de sistem
international sau societate international a strnit nenumrate controverse. Dac
pentru realism, societatea international este o contradictie n termeni, pentru
c nu exist contracte ntre state (acestea aIlndu-se n Iaza presocietal), pentru
revolutionarism, existenta ei este indubitabil si totodat, contrar membrilor
si.
16 Sociologia Relafiilor Internafionale
n viziunea lui Martin Wight, societatea international este expresia
cooperrii n aIacerile internationale, existentei unui sistem diplomatic, legilor
si institutiilor internationale care complic sau modiIic activitatea politicii de
putere. Ea este cea mai cuprinztoare societate de pe pmnt Iiind deIinit de
urmtoarele particularitti esentiale:
- Este o societate unic, alctuit din alte societti mai organizate,numite
state. Cu alte cuvinte, membrii ei sunt statele.
- Numrul membrilor si este totdeauna mai mic (de ordinul sutelor)
dect cel al unei societti obisnuite (de ordinul milioanelor)
- Membrii ei sunt mult mai eterogeni dect cei ai unei societti obisnuite
(statale). Exist mari diIerente ntre ei n privinta dimensiunii teritoriale, pozitiei,
resurselor geograIice, populatiei, idealurilor culturale si aranjamentelor sociale.
- Membrii ei sunt, n general, nemuritori. n orice caz, depsesc cu mult
durata de viat a oamenilor. Aceast caracteristic impieteaz asupra unittii
sale.Asa cum ne arat descrierea Olimpului lui Homer, o societate de
nemuritori (ce nu pot Ii constrnsi s se supun) va Ii mai putin unit dect una
de muritori (Martin Wight,1998).
Absenta unui stat mondial si coexistenta unui numr mare de state
suverane nu anuleaz termenul de societate international, nu condamn politica
international la starea de conIlict, la rzboaie permanente. Cea mai important
dovad a existentei societtii internationale n conceptia autorului mai sus citat
o constituie aparitia dreptului international.
Alti gnditori consider c de Iapt, expresia de sistem (societate)
international este gresit (G. Devin, 2002). Mai nti pentru c analogia implicit
cu sistemele nationale mascheaz deIicienta esential si particularitatea major
a sistemului international ale crui modalitti de reglementare sunt imperIecte
si care nu dispune de o autoritate politic superioar autorittii membrilor si,
Iiind ,un corp Ir cap dup expresia lui Marcel Merle (1988). Apoi, dac
sistemul international este o retea de relatii la scar planetar, el postuleaz
conexiunea generalizat a diIeritelor elemente ale acestei retele, ceea ce pentru
moment este destul de discutabil: ,nenumratele sarcini n alb, sau ,ascultarea
nu are loc (dup Braudel, 1970). Constructia, adesea anevoioas a
sub-sistemelor sale (nu stim dup care criterii: geograIice, Iunctionale sau
culturale?) ne poate tenta s realizm legtura, dar complexitatea concep-
tualizrilor nu este pe msura generalittilor pe care se sprijin.
n concluzie, expresia ,sistem international a suscitat o literatur
abundent Ir a Ii clariIicat cu adevrat nici azi, Ir a orienta cu adevrat
cercetrile n directii precise. Ea a avut totusi succes datorit Ilexibilittii
utilizrii sale. n Iond, Icnd apel la acest concept nu Iacem dect s ne
17
Obiectul Sociologiei Relafiilor Internafionale si locul ei
n ansamblul stiinfelor sociale
reprezentm relatiile dintre un anumit numr de actori dincolo de Irontierele
nationale, viznd adesea cadrul si rezultatul acestor relatii la un moment dat.
Relatiile internationale, raporturile dintre actorii scenei mondiale
reprezint o a doua variabil cheie vehiculat de sociologia si teoria relatiilor
internationale.
Din punct de vedere sociologic sustine G. Devin, relatiile internationale
pot s apar sub dou Iorme esentiale: ca relatii de interactiune sau ca relatii
de interdependent
Relatiile de interactiune sunt cele n cadrul crora modiIicrile
comportamentului unui actor n actiune antreneaz modiIicrile ntregii relatii
(relatiei n integralitatea ei).
Exemplu n relatiile de securitate: adoptarea unei noi msuri de aprare
de ctre un stat, perceput de altul ca o crestere a amenintrii, provoac la
rndul ei o contra-msur si alimenteaz procesul de escaladare.
De mentionat c acest tip de relatii se desIsoar ntr-un mediu competitiv,
asa se si explic eIectele pe care le are la nivelul ansamblului.
n timp ce relatiile de interactiune sunt nsotite adesea de eIectele
competitiei, relatiile de interdependent produc mai degrab eIecte de agregare:
aici, actorii opereaz alegeri care luate n mod individual sunt marginale
(nesemniIicative) dar care cumulative, sunt de natur s modiIice ansamblul
relatiilor. Exemplu: luate una cte una, tranzactiile Iinanciare internationale
nu conteaz prea mult, dar cnd cresterea lor cumulat trece de sute si chiar
mii de miliarde de dolari pe zi, pietele Iinanciare dobndesc o autonomie si o
capacitate de inIluent cu care statele trebuie s cad la nvoial n deIinirea
politicii lor economice si monetare.
La modul general, cresterea sub orice Iorm a Iluxurilor transIrontaliere
comerciale, comunicationale, de migratie provoac eIecte emergente sau
perverse (ruptura procedurilor existente, cutarea unor noi reglementri), adic,
Ir a Ii n mod explicit dorite de actori ele rezult din chiar situatia lor de
interdependent (Boudon, 1979).
Acest ansamblu al relatiilor aplicat la spatiul extins al lumii conduce
ctre analizarea internationalului ca sistem.