UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

SPLAIUL INDEPENDETEI NR.313, SECTOR 6,

BUCURESTI

-AVIATIA SI MEDIUL-
-Sisteme de reducere a energiei in terminale-
Studenti:
Ilie Ana Maria
Tîrcă Stefania Amalia
Oprescu George

FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPATIALA

STR.POLIZU,NR.1-7, SECTOR 1, BUCURESTI

1
 Cuprins:

Capitolul I - Introducere;

Capitolul II- Principalele solutii in vederea reducerii energiei in terminalele

aeroportului;
2.1 .Energia solara;
2.2. Energia eoliana;
2.3 .Energia geotermala;
2.4. Biomasa
2.5. Ventilatia inteligenta
2.6. Iluminarea cu becuri led
2.7. Arhitecturi inteligente
2.7.1.Colectarea apei de pe acoperisuri- Rooftop Solar
2.7.2.Construirea terminalelor din geamuri

Capitolul III- Concluzii

Bibliografie

2
 Capitolul I
Introducere

Funcția principală a unui aeroport este de a oferi acces la transportul aerian, atât pentru
pasageri cat si pentru mărfuri. Numărul de operațiuni aeriene în ultimii 20 de ani a crescut rapid,
iar acest lucru a dus la o crestere în nevoile energetice ale aeroporturilor pentru a satisface această
cerere. În consecință, costul aprovizionării cu energie pentru managerii aeroportului a crescut. În
același timp, consumul de energie la nivel mondial a crescut datorită nevoilor țărilor în curs de
dezvoltare, precum China și India, cu impactul ulterior asupra mediului.
Acest scenariu complex de factori de mediu și economici a făcut ca managerii de
aeroport sa fie conștienti de necesitatea de a reduce consumul de energie, precum și o utilizare
mai eficientă a acesteia.
Principalii consumatori de energie din aeroporturi sunt descrisi, împărțindu-se între
principalele zone ale unui aeroport: zona aeroportuară și zona publică.

3
 Capitolul II
Principalele solutii in vederea reducerii energiei in terminalele aeroportului:

• Instalarea in terminale a unor aparate de ventilatie inteligente. Acest upgrade reprezinta o

investitie de 215.000 de dolari si poate duce la economii de 425.000 de dolari anual, la consumul
de electricitate;

• Inlocuirea becurilor din zonele unde lumina trebuie sa ramana aprinsa chiar si peste 18 ore pe zi,
cu LED-uri economice. Astfel, energia consumata pe iluminat poate fi redusa cu 11 milioane
kWh anual, ceea ce corespunde unui total de 10.000 tone de dioxid de carbon;

• De asemenea, generarea de agent termic prin folosirea unor biomase poate fi o solutie care ar
duce la economisirea a 500.000 de dolari anual, la cheltuielile de energie. Si in acest caz,
amprenta de dioxid de carbon ar fi redusa cu 7.000 de tone;

• Una dintre cele mai importante solutii ar putea fi inlocuirea surselor de electricitate conventionale
cu unele alternative (energie solara sau eoliana), care duc la economii de peste 70% din totalul
cheltuielilor de energie anuale;

• Construirea de terminale aeroportuare inteligente care necesita cheltuieli de intretinere mult mai
mici decat cele actuale.

4
 Reducerea consumatorilor de energie prin:

ENERGIE
SOLARA

ENERGiE
BIOMASA EOLIANA

REDUCERE
ENERGIE
ARHITECTURI ENERGIE
INTELIGENTE GEOTERMALA

ILUMINARE VENTILATIE
INTELIGENTA
LED

5
2.1. Energia solara

Energia solară este obținută direct de la Soare si poate fi valorificată prin celule
fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în mod direct sau prin intermediul sistemelor
termice pentru a produce căldură, utilizabile în generarea de energie electrică si/ sau apă caldă.
Soarele este fără îndoială o vastă sursă de energie. Într-un singur an, el trimite spre
pământ de 20.000 de ori mai multă energia decât cantitatea necesară de consum a întregii
populaţii a globului, de 15,7 TWh. În numai trei zile, pământul primeşte de la soare echivalentul
energiei existente în rezervele geologice energetice de combustibili fosili cunoscute în prezent.
Energia solară reprezintă una din potenţialele viitoare surse de energie, folosită fie la
înlocuirea definitivă a surselor convenţionale de energie cum ar fi: cărbune, petrol, gaze naturale
etc., fie la folosirea ei ca alternativă la utilizarea surselor de energie convenţionale mai ales pe
timpul verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul de faţă cea mai răspândită folosire din
întreaga lume. Energia solara ce atinge suprafaţa Pământului într-o ora este suficientă pentru a
satisface nevoia de energie a tuturor locuitorilor de pe Pământ pentru o perioadă de un an de zile.

Aeroporturile sunt de obicei mari, izolate și umbrite slab, prezentând platforma perfectă
pentru utilizarea energiei solare . Cel mai inteligent mod de a utiliza acest tip de energie
regenerabilă se găsește în domeniul de integrare arhitecturală, deoarece materialele de construcție
convenționale externe pot fi înlocuite.
Experiențele în acest domeniu sunt pozitive în ceea ce privește utilizarea modulelor
fotovoltaice. Posibilitățile pentru locațiile de instalare sunt variate: acoperișuri, pereți, carporturi,
pereți cortină, etc.
Energia solară poate fi transformată în forme utile de energie electrică și termică.
Tehnologia PV transformă lumina în energie electrică . Căldura soarelui poate fi, de asemenea,
concentrate pe apă și alte fluide pentru producerea de abur generat de energie electrică și
furnizează încălzire directă (cunoscută sub numele termice solare). Cele mai multe aplicații

6
desolare au fost de a genera energie la fața locului pentru case și întreprinderi.
Aeroporturile sunt un participant activ în utilizarea energiei solare determinată în primul
rând de oportunitățile asociate cu scăderea prețurilor de instalare.

Parteneriatul dintre aeroporturi și energia solară este una logică datorata peisajelor
deschise, disponibilitatea unor suprafețe mari pe clădiri și terenuri deschise proiectelor,dar și
apropierea de infrastructura de transport a energiei electrice de mare sarcină pe care aeroporturile
o oferă. Administratorii aeroporturilor au recunoscut, de asemenea avantajele economice ale
energiei solare ca sursă de venituri alternative și economii de costuri pe termen lung. În plus,
beneficiile de politici publice către stat, județ, și municipale agențiile guvernamentale care
gestionează aeroporturile publice oferă o bază pentru aceste proiecte, inclusiv posibilitatea de a
atinge obiectivele legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

SISTEM PANOURI SOLARE

7
 Dacă aeroportul finanteaza, construieste si detine propria facilitate de energie din surse
regenerabile, aceasta genereaza energie electrică din sistem la fața locului și în spatele contorului.
Uneori, atunci când sistemul generează mai multă electricitate decât clădirea poate consuma,
excesul de energie electrică este vândută înapoi la utilitate. Uneori, în cazul în care clădirea
consumă mai multă energie decât sistemul poate produce, aeroportul achiziționează energia
electrică necesară de utilitate.

Contorul înregistrează cantitatea de electricitate extrasa din rețea și da înapoi excesul de

energie electrică catre utilitate. Acest lucru este cunoscut sub numele de contorizare neta.
Cantitatea de energie electrică, care pot fi vânduta și valoarea pe care energia electrică (de
exemplu, en-gros sau cu amănuntul rata) variază între state. Cu toate acestea, diferența dintre
ceea ce este cumpărat și vândut este factura de energie electrică a aeroportului (care ar putea fi o
datorie sau un activ).

8
 Glare (orbirea) este produsa atunci când lumina dintr-o sursă reflectată de o suprafață
afecteaza un receptor de vedere. Impactul Glare este evaluat în funcție de poziția soarelui iar
sensibilitatea unui receptor include turnul de control al traficului aerian (ATCT) cabinei și
aeronavei.

9
 Model de instalare a panourilor solare pe Fresno-Yosemite International Airport

Avantaje PV:
- Fiind o sursa de energie primara, are nenumarate aplicatii (producere energie electrica si
termala, irigatii, etc)
- Reduce poluarea mediului
- Contribuie la economisirea resurselor energetice conventionale
- Permite reducerea cheltuielilor legate de obtinerea energiei
- Asigura partial sau total independenta energetica a utilizatorului
- Instalatiile de producere a energiei termice si electrice au putine componente mobile si -
comparativ cu alte tehnologii - functioneaza la temperaturi joase, fapt ce le asigura o durata de
exploatare de 20-30 ani, fara interventii de depanare si fara sa necesite intretinere
- Panourile fotovoltaice au temperaturi de functionare de la cele de inghet pana la cele
caniculare, sunt rezistente la vant si grindina.

10
STUDIU DE CAZ:
Aeroportul International Cochin- primul aeroport din lume care se alimenteaza in
exclusivitate cu energie solara se afla in India.

Centrala fotovoltaică de pe Aeroportul Internațional Cochin

În sudul Indiei se află primul aeroport din lume alimentat în totalitate cu energie solară.
Cele peste 46.000 de panouri solare ale sale generează chiar mai multă energie decât îi este
necesară aeroportului, iar surplusul este trimis la rețeaua de electricitate a statului.

Primele panouri solare au fost instalate în urmă cu trei ani, mai întâi pe acoperiș, apoi în
jurul hangarelor. Anul trecut, printr-un parteneriat public-privat au fost instalate panouri solare
pe o suprafață de peste 18 hectare, pe un teren neutilizat din apropierea aeroportului.

După terminarea proiectului, din august 2015, aeroportul Cochin Internațional a devenit
primul aeroport 100% solar din lume. Panourile generează în fiecare zi puțin mai mult decât cei
48.000 – 50.000 de kilowați pe care aeroportul îi consumă zilnic.

Costul proiectului a fost de 9,3 milioane de dolari, sumă pe care administrația aeroportului
o va economisi în mai puțin de șase ani, datorită faptului că nu plătește factura la electricitate.

11
 Beneficiile aduse mediului sunt uriașe. Se estimează că în următorii 25 de ani se va evita
crearea a 300.000 de tone de carbon.

“Am vrut să fim independenți de rețeaua de electricitate” a declarat Jose Thomas,

managerul aeroportului. Acum, conducerea are planuri de extindere a fermei solare pentru a
alimenta alte terminale ale aeroportului care sunt acum în construcție.

Dacă în prezent India generează din 4 gigawați din energie solară, obiectivul pentru 2022
este de 100 de gigawați. De asemenea, până în 2022, India intenționează să atingă 15% din totalul
energetic din surse regerenabile, din care 3% din energie solară.

2.2. Energia eoliana

Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, și turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă creștere în
ultimii ani. În ultimii 10 ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres deosebit. Astfel,
între 1995 – 2005, rata anuală de creștere a fost de cca 30%, conducând la o putere instalată totală
nouă de 32.000 MW, adică dublu decât în domeniul energiei nucleare din aceeași perioadă.
Centrale eoliene Astfel de sisteme injecteaza energia produsa de turbinele de vant
(grupate in mari ferme eoliene) in reteaua de distributie din zona. Asa cum apare in Fig.4.8
centrala este racordata la reteaua publica de 20– 110-220 kV si este preluata in sistemul energetic
national. Managementul energiei livrate este realizat de un bloc de comanda si control care
echipeaza centrala eoliana.

12
 Energia eoliană este o energie curată și regenerabilă dar este intermitentă, având variații
în timpul zilei și al anotimpului, și chiar de la un an la altul. Turbinele eoliene operează cam cam
60% din an în regiunile cu vânt. Prin comparație, uzinele de cărbune operează la circa 75-85%
din întreaga capacitate.

Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din timp, acest procent crescând iarna,
când vânturile sunt mai puternice.

În cazurile în care turbinele eoliene sunt conectate la mari rețele de electricitate, caracterul
intermitent al energiei eoliene nu afectează consumatorii

Avantajele utilizării energiei eoliene:

-Energia eoliană este o sursă curată, ecologică, lipsită de emisii nocive;
-Energia eoliană este o sursă inepuizabilă de energie, implicit gratuită;
-Această sursă curată are un potențial enorm de a genera energie pe scară largă;
-Turbinele eoliene pot fi utilizate și în zone izolate, greu de accesat și unde nu există o
rețea de electricitate;
-Când e utilizată împreună cu energia solară, energia eoliană poate genera constant
energie electrică; Sistemele hibride sunt extrem de viabile;
Turbinele eoliene nu ocupă spații mari, astfel încât terenul din jurul acestora poate fi utilizat
pentru agricultură;
-Costul producerii energiei eoliene a scăzut în ultimii ani;

13
 -Noile tehnologii permit generarea energiei eoliene mult mai eficient; Mai mult, încep să
apară pe piață turbine eoliene mici, care nu produc zgomot;
-Turbinele eoliene sunt disponibile în dimensiuni diferite, în scopul de a acoperi nevoi
diferite de energie;
-Energia eoliană poate oferi independență energetică;

STUDIU DE CAZ:

Sistem turbine eoliene pe Aeroportul International Logan din Boston

Aeroportul Logan a instalat 20 de turbine eoliene pe acoperișul aerogarii la Biroul

International, fiind primul aeroport comercial care genereaza energie curată utilizând turbinelor
eoliene prietenoase. Spre deosebire de marile turbine eoliene la scara de utilitate, care se ridica
până la 100 de picioare sau mai mult deasupra solului, ceea ce le face incompatibile cu
aeroporturi, aceste turbine sunt atasate la structurile existente. Fiecare turbină este de 10 de
picioare înălțime și are o capacitate nominală de 1 kW.

14
2.3. Energia geotermala

Principiul de funcționare este simplu: se injectează prin crăpături apa sub presiune la
câțiva kilometri adâncime, în zonele calde ale scoarței terestre, apa iese pe altă parte încălzită sub
formă de aburi, care sunt apoi transformați în electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei acum
răcite.

Principiul de funcționare și obținere a energie geotermale este destul de simplu și este de

două tipuri:

1. Fie exploatarea directă a apei calde, din rezervorul geotermal, însă aceasta este o
metodă cu un randament destul de scăzut din cauză că apa rezultată va avea o temperatură mult
diminuată;

15
 2. Fie prin utilizarea unui sistem mecanic prin care în crăpăturile din zonele calde ale
scoarței terestre se injectează apa, sub presiune, la câțiva kilometri adâncime. La capătul opus,
apa încălzită, în stare gazoasă, este extrasă și captată pentru a fi transformată în energie termică
sau secundar în energie electrică. Spre deosebire de alte energii verzi, condiționate de factorii
atmosferici și ciclul zi/noapte, obținerea de energie geotermală se poate face indiferent de
anotimp, ciclu zi/noapte, precum și alți factori fizico-geografici.
Până la o adâncime de aproximativ 3m, temperatură solului este constantă, având o
valoare medie cuprinsă între 10-16 grade C. Pe parcursul iernii temperatură solului este mai
ridicată decât a aerului de deasupra, în timp ce vara fenomenul este invers. Tocmai aceste
caracteristici sunt exploatate la maxim de instalațiile geotermale pentru a încălzi sau răci spațiile
locuibile.
Instalațiile geotermale, pompele termice, sunt compuse din trei părți:

Unitatea de schimb de căldură cu solul: este format dintr-un asamblu de țevi dispuse în
spirală și amplasate în partea superioară a solului. În interiorul țevilor circulă un fluid, fie apă, fie
o soluție de apă cu antigel, care are rolul de a absorbi sau ceda căldura.

Iarna pompa transmite energia captată și reținută de fluid, vara procesul se inversează,
răcind interiorul cladiriilor.

Pompa termică: este un dizpozitiv creat pentru a folosi puterea căldurii apei sau aburului
din scoarță terestră pentru a climatiza un mediu (fie a ridica sau coborî temperatura).

Pe bază energiei geotermale, cu ajutorul instalațiilor adecvate, putem transforma puterea

aburului sau a apei geotermale pentru obținerea de energie electrică.

16
 În figură se prezintă schematic cele două circuite ale sistemului GeoExchange împreună
cu pompa de căldură. Aceasta extrage căldură din circuitul exterior clădirii şi o livrează la o
temperatură mai mare, în circuitul interior al clădirii, utilizat la încălzirea locuinţei. Funcţionarea
pompei de căldură este reversibilă astfel încât, în sezonul cald aceasta poate fi utilizată pentru
extragerea căldurii din locuinţă (climatizarea) şi introducerea acesteia în sol.

Proces energie geotermala scara larga

17
Avantajele centralelor care folosesc energia geotermală:

-Sursă de energie ecologică, curată și regenerabilă ;

-Din punct de vedere economic, energia termică/electrică obținută din energia geotermala
este mult mai ieftină decât cea obținută pe bază de combustibili fosili. ;
-Nu depind de condițiile meteorologice.

STUDIU DE CAZ:
Unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Franta, cel din Orly va reduce emisiile de
CO2 cu o treime folosind energie geotermală. Aeroportul are norocul de a fi plasat deasupra unui
strat de apă caldă, la aproximativ 1700 metri adâncime.
Contractul în valoare de 17 milioane $, semnat de aeroportul din Orly, prevede săparea a
două puturi: unul care va trage 250 metri cubi de apa caldă la 75 grade Celsius, care va circula
prin sistemele de încălzire ale aeroportului, apoi va fi pompată în pământ prin cel de-al doilea
put.

Până în 2040 aeroportul din Orly doreste reducerea emisiilor de CO2 cu încă 40 %, pasul
intermediar de 20% fiind planificat pentru 2020.

Aeroportul Orly

18
 Proces energie geotermala Aeroportul Orly

2.4. Biomasa

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din

agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și
partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceastainclude

absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa
este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului.

Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din
urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului
molecular, proces prin excelentă exergonic).

19
Biomasa proaspătă poate fi prelucrata in diverse moduri :

-arderea–produce energie termica.

- fermentarea – produce biogaz.
- presarea sau peletizarea – produce combustibil solid (brichete sau peleți)
- distilarea – produce combustibil lichid ( bioetanol, biodiesel)

Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare
de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele erbacee cu rapiditate de
creştere şi diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor şi din construcţii,
paiele şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate după prelucrarea lemnului, deşeurile de hârtie şi
uleiurile vegetale uzate.

Principala resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul. Energia asociată biomasei

forestiere ar putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că toată materia celulozică
abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi transformată în produse
energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la producerea de
combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din consumul actual de petrol,
odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi rentabile.

20
Avantajele biomasei:

-reduce dependența energetică de petrol si gaze ;

- valorifică subprodusele și reziduurile organice agricole ;

- stimulează industriile din sector la nivel social ;

- oferă acces agricultorilor la piața energiei .

21
22
2.5. Ventilatia inteligenta

Ventilația este procesul de schimbare sau înlocuirea a aerului într-un spațiu pentru a oferi
înaltă calitate aerului din interior. Ventilația este utilizată pentru îndepărtarea de mirosuri
neplăcute, fum, căldură și umiditate excesivă, a introduce aer din exterior, pentru a menține aerul
circulant în interiorul clădirilor, și pentru a preveni stagnarea aerului interior. Ventilația include
atât schimbul de aer cu exteriorul, precum și circulația aerului în interiorul clădirii. Este unul
dintre cei mai importanți factori pentru menținerea calității aerului într-un interior acceptabil în
clădiri. Metode de ventilare-o clădire poate fi împărțit în forțat/mecanicși ventilație naturală.

Metoda "mecanică" sau "forțată" de ventilație este utilizată pentru a controla calitatea
aerului din interior. Excesul de umiditate, mirosuri, și contaminanți fizici din aer, poate fi adesea
controlat prin diluarea sau înlocuirea lui cu aer din exterior. Cu toate acestea, într-un climat umed
este necesară multă energie pentru a îndepărta excesul de umiditate din aerul de ventilat.

Ventilația crește necesarul de energie pentru încălzire sau răcire, cu toate acestea
ventilația cu recuperarea căldurii poate fi utilizată pentru a atenua consumul de energie. Acest
lucru implică schimb de căldură între aerul de intrare și ieșire. Ventilația cu recuperare de
energie include suplimentar un schimb de umiditate.

În spații cu volum foarte mare, cum ar fi zonele de emitere a biletelor și salile de

asteptare, se foloseste o strategie de ventilare care nu consuma foarte multa energie pentru racirea
spatiilor, aceastea nefiind mereu aglomerate.
Ventilația modernă și climatizarea sunt esențiale în caladirea terminalului pentru a
asigura condiții optime în ceea ce privește aerul și desfumarea în caz de incendiu.

23
 Ventilatia prin dispositive amplasate in acoperis
Acest tip de ventilatie se realizeaza prin cosuri de aerisire, cosuri de fum scurte sau
orice alt dispozitiv de deschidere situate in acoperis. Acest siste se bazeaza pe rpincipiul
miscarilor aerului ascensional datorita diferentelor dintre temperatura interioara si exterioara.
Metoda este utilizata frecvent, pentru constructiile cu character industrial, mai ales in cele in care
exista degajari de caldura.
Pentru a controla aportul de aer proaspat, aceste cosuri sunt echipate in general cu
voleti de reglaj. Atunci cand aceste dispositive sunt manevrate in mod corespunzator, acest tip de
ventilatie este foarte eficient.
In constructiile cu inaltimi mai mari se folosesc tuburi special de constructive patrata
sau rectangulara, ai caror pereti laterali sunt echipati cu voleti ficsi sau mobile.
In lipsa vantului, eficacitatea sistemului nu depinde decat de diferenta de temperature dintre
interior si exterior.

In lipsa vatului, eficacitatea sistemului nu depinde decat de diferenta de temperature

dintre interior si exterior. Cand exista vant, functionalitatea sa nu este foarte buna, deoarece
urmand directia vantului, aerul refulat poate fi intors spre interior.

24
2.6. Iluminarea cu becuri led

În timp ce un bec incandescent are 10% eficiență, convertind în lumină doar 10% din
energia consumată, restul de 90% pierzându-se sub formă de căldură, sistemul de iluminat cu
LED are o eficiență de peste 80%, convertind mai mult de 80% din energie în lumină, astfel că,
practic, nu degajă aproape deloc căldură.

Emit lumina rece

Fara radiatii UV sau IR la nivel daunator, lumina nu incalzeste suprafara luminata.

Radiatiile UV afecteaza ochii si deterioreaza materialele textile, iar cele IR produc arsuri.

Avantaje:
- o viaţă mai lungă
-spre deosebire de celelalte surse de lumină, becurile LED nu se „sting” pur şi simplu: ele pălesc
cu timpul, puterea lor de a ilumina scăzând treptat, treptat. Totuşi calitatea luminii lor va rămâne
la un nivel ridicat cel puţin 30.000 de ore (unele rezistând către 50.000 de ore sau chiar mai
mult); în comparaţie, un bec incandescent clasic rezistă în jur de 1.000 de ore doar.
- potenţialul de a economisi energie este unul masiv, de regulă un bec LED consumând cu mult
mai puţină energie electrică decât un bec clasic.
-dispozitivele LED sunt reglabile, acesta fiind încă un mod prin care se poate economisi şi mai
multă energie. Se crede că până în 2030, datorită LED-urilor, consumul de energie ar putea să se
înjumătăţească, la nivel global.
- lipsa mercurului şi a emisiilor ultraviolete:

25
-becurile LED sunt lipsite de acea substanţă atât de dăunătoare sănătăţii omului şi una din
principalele cauze de îngrijoarare pentru utilizatorii becurilor fluorescente.

STUDIU DE CAZ:
Aeroportul Internațional din Hong Kong

Aeroportul Internațional din Hong Kong este cel mai mare din lume pentru traficul de
marfă, al 8-lea cel mai mare de traficul de pasageri și al 10-lea cel mai mare de suprafață. În
2010, HKIA a stabilit un obiectiv de reducere a consumului de energie cu 25% pe unitate de
volum de muncă. De atunci, au pus în aplicare peste 400 de strategii energetice și de reducere a
carbonului.
Reducerea consumului de energie
Vremea în Hong Kong este calda și umeda, cu temperaturi de peste 31 grade celsius, în
timpul verii. Sistemul de aer condiționat este un sistem de răcire cu apă cu VAVs, distribuția
aerului se realizează prin canale verticale care economisesc energie prin răcire.
• Reducerea principală și cea mai mare a consumului și a emisiilor de carbon de energie
a fost realizată prin schimbarea 100.000 de lumini în lumini cu LED-uri eficiente, de economisire
a 18,2 milioane de kWh / an. Proiectul de înlocuire cu LED-uri a durat 4 ani pentru a fi finalizat
are o perioadă de recuperare a investiției estimată între 2 și 4 ani. Această inițiativă reduce

26
energia consumată pe mai multe niveluri; consumul de energie electrică mai puțin la pornire și de
funcționare, precum și emisiile de căldură reduse.
• Inițiativa de integrare a răcitoarelor de lichid a fost realizata prin unirea a două
sisteme de răcitoare de lichid a două terminale diferite, într-un singur sistem care furnizează
energie pentru ambele terminale. Cu temperaturi diferite și sarcinile termice în fiecare terminal,
integrarea oferă o mai buna optimizare și flexibilitate de alimentare cu apă rece și timpul de
restaurare de frig, economisind 6,1 milioane kWh pe an.
• Ca un prim pas în proiectul de reducere a energiei, sub-contorizare a fost instalat în
2010 pentru a furniza informații cu privire la zonele vizate. În prezent, echipa de inginerie a
aeroportului are în vedere sistemele bazate pe sisteme inteligente pentru a utiliza informațiile
înregistrate și de a gestiona energia diferitelor consumatoare.
Analiza comparativă
Peste cinci ani, numărul de pasageri care călătoresc prin aeroport a crescut cu 18
milioane sau 35% consumul de energie, dar a crescut doar cu 2 milioane kWh pe an, acesta este
echivalent cu o scădere de 25,4% a consumului de energie pe unitatea de volum de muncă, care
este, în acest caz, pentru fiecare pasager. Deoarece suprafața podelei a rămas constantă, consumul
de energie de suprafață a crescut ușor de la 371 până la 374 kWh / m2.

Numar de Pasageri Consum energie(million

(milioane) kWh)

69.7 282.6
64.7 279.8 279.6 279.5
60.7
54.9 57.2 277.3
51.5

268.6

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2010 2011 2012 2013 2014 2015

27
 Consum de Consum de energie
energie/pasager (kWh/m2)
(kWh/Passenger)
379
5.38 5.1 375 375 374
4.89
4.43 4.37 371
4.01

360

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Concluzii:
Iluminatul este un element esențial al consumului de energie a clădirilor terminalelor,
datorită dimensiunii lor mari și limitărilor structurale în utilizarea luminii naturale. In timp ce
pentru noile modele de aeroporturi sunt mai frecvent utilizarea luminile cu LED-uri,
aeroporturile existente pot realiza reduceri mari in perioade de amortizare scurte prin lumină
LED-urilor înlocuire. Proiectarea initiala de refrigerare a sistemului de apă al unui aeroport s-ar
putea să nu permită o cameră pentru extinderi, cu toate acestea, aceste extinderi sunt inevitabile și
noi sisteme sunt necesare pentru a îndeplini sarcina de răcire carea a crescut. Prin urmare, HKIA
a dovedit acest lucru este posibil prin intermediul inițiativei de integrare a răcitorului dublu.

28
2.7. Arhitecturi inteligente

2.7.1.Colectarea apei de pe acoperisuri Rooftop Solar

Apa ploii colectate pe acoperisul terminalului Concept de incalzire de pe acoperisul terminalului

Acest proces este denumit „Rooftop Solar`` si consta in colectarea apei de pe acoperișul
clădirilor, aceasta sursa de energie este implementat la unele dintre aeroporturile deja. Aceeași
sursă de apă poate fi încălzită cu tehnologia de mai sus până atinge temperatura de 90 ° C. Apa
trebuie să fie controlată prin supapele în nivelul următor si retinuta imediat într-un recipient izolat
termic pregatita pentru a fi folosita atunci când este necesar. Prin această incalzire prin convecție
poate fi făcută să furnizeze suficientă caldura în zona de circulație pentru pasageri în interiorul
terminalului, aceasta caldura este monitorizat de către senzorul de temperatură în mod continuu.

2.7.2.Construirea terminalelor din geamuri

Arhitectura 67% geamuri

29
 Noul terminal al Aeroportului Bergen este proiectat astfel incat, atat pasagerii cat si
fluxul de bagaje se pot vedea de la intrare si pana la porțile de imbarcare. Acest lucru mareste
cantitatea de lumina zilei pentru a intra în terminal, îmbunătățind confortul vizual și economisirea
energiei.Astfel se produce urmatoarea metoda de reducere a consumului de energie:
Consumul de energie al sistemului de manipulare a bagajelor unui aeroport nu trebuie
subestimat. Pentru a muta 2500 saci / oră, manipularea bagajelor in sistemul aeroportului Bergen
utilizează două benzi subțiri cu frecare redusă cu tăvi de bagaj care se deplasează la 1 m / s, în
locul centurii tradiționale largi. Acest lucru reduce consumul de energie la pornire și, prin urmare,
consumul total de energie.

Împotriva concepție greșite comună, aeroporturile nu funcționează în mod necesar 24 de

ore pe zi, pentru mentenata există o perioadă scurtă de timp cand nu au loc plecari sau sosiri.
Aeroport Bergen se foloseste de această perioadă de ocupare scăzută și condiții optime
în aer liber pentru a opera chiller la eficiență ridicată și se păstrează apa rece la 110C pentru o
utilizare ulterioară în timpul zilei. Acest lucru permite selectarea chillere mai mici și, prin urmare,
investiția inițială redusă și un consum de energie mai mic la start-up.Temperatură relativ ridicata
a apei răcite înseamnă că AHU trebuie să fie destul de mare pentru a satisface sarcina, de fapt,
fluxul de aer în fiecare AHU este de 30.000 m3 / oră.
30
Concluzii:

În aeroporturile mari, încălzirea și răcirea simultană sunt comune, chiar și în zonele cu

climă predominant rece, acest lucru necesită zonare inteligenta și controale pentru a se asigura
eficiența și pentru a minimiza pierderile.

31
 Capitolul III

Concluzii

Industria aeronautica este un factor major in scenariile sociale si economice ale unei lumi
din ce in ce mai globalizate. Insa, in ciuda beneficiilor pe care le aduce, aviatia are de asemeni si
un impact negativ asupra mediului in care traim. Pusa fata in fata cu grija crescuta referitoare la
starea mediulu inconjurator, industria transporturilor aeriene va trebui sa actioneze in sensul
limitarii daunelor pe care le produce.

Industria aeronautica este responsabila pentru aproximativ 5 % din emisiile de carbon din
lume dintre care 5% provin din activitatile de aeroport.

Datorita dimensiunii lor mari si modul dinamic de functionare, aeroporturile sunt

catalogate ca fiind mari consumatori de energie. Consumul de energie in aeroporturi poate
contribui cu pana la 15% din totalul costurilor anuale de exploatare, consumul cel mai mare fiind
axat in principal pe cladirile terminalului.. Din acest motiv, reducerea consumului de energie a
fost stabilita ca o prioritate de catre responsabilii de aeroport.

Energia electrică este sursa de energie dominantă, care vine de obicei de la grila
comerciala si este alimentata de o companie de electricitate. Cu toate acestea, în ultimii câțiva ani
s-a incercat să se găsească în literatura științifică și în aeroporturi alte tipuri de surse de energie,
cum ar fi CET plante (central termoelectrica) sau tehnologii de energie regenerabilă. Cu toate
acestea, având în vedere caracteristicile lor speciale și efectul privind siguranța traficului aerian,

32
este esențial să se stabilească regulile si sursele de energie compatibile pentru fiecare aeroport in
parte.

Energia regenerabilă este alcatuita din surse care sunt regenerabile, inepuizabile, și pot fi
susținute pe termen nelimitat. Acestea sunt alimentate fie prin resurse energetice care au loc în
mod constant în mediul înconjurător, sau prin materiale organice, care sunt în creștere rapidă și
potențial produse secundare ale altor procese umane. Prin comparație, energia convențională este
produsă în mod obișnuit prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele și gazul, care au
fost formate adânc în pământ de peste mii de ani și nu pot fi cultivate sau fabricate. Arderea
combustibililor fosili, a fost identificat ca fiind o sursă foarte eficientă a energiei, care a ajutat
revoluția industrială și a furnizat energia necesară pentru viața modernă.

Conform datele prezentate si anumitor statistici, reducerea emisiilor de carbon la sfarsitul

anului 2016 prin metode de furnizare a energiei regenerabile sunt astfel:

33
Bibliografie:

1. Dreptul mediului – Veronica Rebreanu, Cluj Napoca 2006

2. Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

4. https://www.researchgate.net/publication/302776327_Energy_Research_in_Airports_

5. http://www.hmmh.com/cmsdocuments/Paper_SBB_REW_ACRP_02-56_20151209.pdf

6. https://www.gazetadeagricultura.info/eco-bio/565-energie-regenerabila/11375-biomasa-sursa-
de-energie-regenerabila.html

7. http://www.energieverde.go.ro/

34