TEHNOLOGII CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

Energia solară

-PROIECT-

Îndrumătore:
Drd. ing. Alexandra-Dana Chitimus

Studenții:

Cimpoi Petrică

Chislingher Elena-Andreea

Dobrea Alexandra-Georgiana

Ghenade Gabriel-Ioan

Crețu Rareș

Grupa : IPMI- 331

Bacău 2018

1
Cuprins: pag.
Cap.I Energia
solară.................................................................................................................3

1.1 Ce este energia solară.................................................................................................3

1.2 Cel mai mare parc fotovoltaic din lume ..................................................................4

Cap. II. Ce tipuri de panouri solare

există................................................................................5

2.1 Ce tipuri de panouri solare există............................................................................5

2.1.1 Ce tipuri de panouri solare există .................................................................6
2.1.2 Cum funcţionează un panou solar termic....................................................6
2.1.3 Tipuri de panouri solare termice..................................................................7

2.1.3.1 Panouri solare cu tuburi vidate...............................................................7

2.1.3.2 Panouri solare plane...............................................................................7

Cap. III Panouri solare fotovoltaice......................................................................................9

3.1 Cum funcționează...........................................................................................9

3.2 Tipuri de panouri solare fotovoltaice.............................................................10

3.2.1 Celule solare monocristaline..............................................................11

3.2.2 Celule solare policristaline.................................................................11

3.2.3 Celule solare cu strat subțire..............................................................11

3.2.4 Panouri solare hibride........................................................................12

Cap. IV. Beneficiile panourilor solare....................................................................................12

Cap. V. Eficiența panourilor solare......................................................................................13

5.1 Insolaţia ................................................................................................................13

2
Cap. VI. Studiu de caz.........................................................................................................15

3.3

3
 I. ENRGIA SOLARĂ

Utilizarea panourilor solare înseamnă zero poluare a apei și a aerului și zero

emisii de gaze cu efect de seră.

Energia solară nu este o ˮdescoperireˮ a secolului XXI ci a fost utilizată încă din
secolul al XV-lea. Leonardo Da Vinci a conceptualizat ideea de energie solară la acea vreme
când, cu ajutorul unei oglinzi a direcționa energia soarelui pentru a încălzi apă.[1]

I.1 Ce este energia solară?

Energia solară este practic inepuizabilă. Este cea mai curată formă de energie de pe
pământ şi este formată din radiaţii calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de
soare. Cantităţile uriaşe ale acestei energii stau la baza aproape tuturor proceselor naturale de
pe Pământ. Cu toate acestea, este destul de dificilă captarea şi stocarea ei într-o anumită
formă (în principal căldură sau electricitate) care să pemită utilizarea ei ulterioară.[2]

  Energia solară poate încălzi locuinţele în mod pasiv, datorită construcţiei acestora
(casele pasive) sau poate fi stocată în acumulatoare termice sub formă de energie termică.
Căldura generată solar se poate folosi în principal la prepararea apei calde menajere,
încălzirea agentului termic responsabil de temperatura ambiantă a casei şi încălzirea
piscinelor. Există chiar şi instalaţii de aer condiţionat bazate pe căldura solară, unde aceasta
reprezintă energia principală necesară răcirii aerului.[3]

Utilizarea energiei solare reprezintă la nivel global cea mai eficientă metodă de a
aduce căldura în locuinţe. În general, cantitatea de căldură solară ce cade asupra acoperişului
unei case este mai mare decât energia totală consumată în casă.[4]

La început, celulele fotovoltaice erau folosite pentru alimentarea jucăriilor cu

electricitate. Astazi, putem spune că nu mai e de joacă . Energia solară a devenit rapid o
industrie covârșitoare.[5]

Razele soarelui care ating pământul ne oferă- în numai o oră- suficientă energie pentru
ca toți oamenii să o folosească un an de zile. Zilnic, aproximativ 120.000 de terawati (TW) de
putere electrică ne este oferită de soare. Asta în timp ce pe parcursul unui an, lumea folosește
doar 15 TW de energie.[6]

4
 I.2 Cel mai mare parc fotovoltaic din lume se află în deșertul Mojave din California.
[7]
Parcul furnizează aproximativ 90% din cantitatea de energie solară folosită în lume.

Fig. 1.2.1[1] fig. 1.2.2[2] Din totalul

energiei absorbită de panourile solare, numai 15% poate fi convertită pentru a putea fi
utilizată.Spre exemplu, Australia primește de 15.000 de ori mai multă energie soară decât ar
putea folosi vreodată. Astfel, chiar și o rată de conversie de 15%, tot ni se oferă de 2.000 de
ori mai mult energie decât avem nevoie.[12]

Nu mai este un secret faptul că energia solară este calea spre un viitor mai sigur.
Panourile solare pot produce 1 kilowatt-(KW) de energie solară pentru a înlocui arderea a
aproximativ 170 de kilograme de cărbune sau a 300 de mc. de gaz metan.[13]

Instalarea de panouri solare presupune costuri mult mai reduse decât în trecut, cu o
scadere de până la 40 la sută a prețurilor. Mai mult, certificatele oferite de Guvern sunt
stimulente pentru producerea și dezvoltarea energiei solare.[14]

5
 II. Ce tipuri de panouri solare există

II.1 Cum le diferenţiez

Există două tipuri de panouri solare, ce se diferenţiază prin rezultatul întrebuințării energiei
solare. Astfel, avem:

 panourile solare termice, ce transformă energia solară în energie termică și

 panouri solare fotovoltaice, ce transformă energia solară în energie electrică.

Cele două tipuri de panouri, termice și fotovoltaice, nu sunt în concurență, având 2 scopuri
total diferite. Cum scopurile sunt total diferite, performaţele fiecărui tip nu pot fi comparate.[15]

Diferența dintre cele două sisteme constă în capacitatea de reținere a energiei solare
captate.

Există multe tipuri de clasificări ale panourilor solare, în funcţie de criterii diferite:

 după modul de utilizare

 modalitatea de captare a căldurii
 modalitățile de construcție.

II.1.1 Panourile solare termice

Panourile solare termice convertesc energia solară (căldura) în energie termică,

transferabilă prin intermediul instalației speciale, în sistemul de încălzire al casei. Practic, rolul
acestora este de a prelua căldura soarelui, multiplicând-o și conducând-o în boiler, unde
încălzește apa menajeră, sistemul de încălzire al casei sau chiar apa din piscină.[16]

Acestea pot fi cu tuburi vidate sau plane, iar în interiorul lor se găsește o instalație de
cupru prin care cirsulă agent termic, ce se încălzește de la soare.[17]

Numite şi colectori sau captatori solari, panourile solare termice sunt instalaţii ce

captează energia solară conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică(apă
caldă / agent de încălzire).[18]
Acest tip de panouri sunt recomandate în special în sezonul rece, primăvara şi toamna.

6
 Acestea asigură aproximativ 60 – 80% din necesarul de apă caldă iarna, în timp ce vara
ajung la 100%.[20]

2.1.2 Cum funcţionează un panou solar termic.

Fig. 2.1.2.1[3]
Panourile solare termice se găsesc sub multe forme și mărimi, dar la bază au un sistem
similar de funcționare. Sunt compuse din colectoare solare care se montează pe suprafețe sau
în locuri care permit absorbția energiei solare.[21]
Apa este încălzită prin intermediul colectoarelor solare, iar cu ajutorul unei pompe cu
consum redus de energie, apa circulă în sistem în funcție de nevoia consumatorilor.[22]

Panourile solare termice pentru încălzirea apei se pot folosi de sine-stătătoare sau în
combinație cu alte sisteme de încălzire clasice.[23]

Deoarece apa este deja la o temperatură mai ridicată decât cea venită direct din sursa de
alimentare, atunci când ajunge în centrala de încălzire clasică, consumul acesteia de energie
scade considerabil[24].

7
 2.1.3 Tipuri de panouri solare termice

Panourile solare termice pot fi clafisicate în două feluri;[25]

2.1.3.1 Panouri solare cu tuburi vidate

Principiul de funcționare a panoului solar termic cu tuburi vidate este simplu. Un tub vidat
funcționează precum un recipient termos de cafea. Tubul este format din două straturi de sticlă,
iar spațiul dintre ele este vid – de unde și denumirea acestui tip de panou[26].

o Pot fi presurizare cu tuburi superconductoare heat-pipe sau nepresurizate

o Fiecare tub este compus din alte două tuburi (sudate între ele) din sticlă
borosilicat
o Sunt mai eficiente decât panourile solare plane. Cum razele soarelui cad
perpendicular pe ele din mai multe unghiuri, au un randament foarte bun
o Sunt mai ușor de întreținut decât panourile solare plane, deoarece depunerile pe
suprafața cilindrică a tuburilor sunt puține
o Energia solară este captată prin tuburile vidate

2.1.3.2 Panouri solare plane

o Sunt formate din plăci

plane din cupru, care ajută
la captarea energiei solare
o Sunt acoperite cu un
material special, conceput
pentru a determina
absorbția energiei solare.
o Sunt amplasate pe o
izolație din fibră de sticlă,
închise într-un cadru de aluminiu și acoperite cu sticlă pentru o eficiență sporită
o Aceste panouri sunt potrivite pentru toate tipurile de climă

Fig. 2.1.3.2[4]

8
 Sistemele de încălzire a apei folosesc panourile solare, numite colectoare, care se
instalează de cele mai multe ori pe acoperișul casei[27].

Acestea colectează căldura de la soare pe care o folosesc pentru a încălzi înmagazinată

în cilindrul de apă.[28]

Diferențele de funcționare nu sunt semnificative, în schimb se deosebesc prin

materialele din care sunt confecționate, în funcție de colectorul de care dispun și în funcție de
sistemul de circulare al apei[29].

Astfel, în funcție de tipul sistemului de circulare al apei, putem vorbi despre:

a) Panourile solare cu sistem de circulare direct.

Apa circulă și este încălzită de soare în colector. Apa încălzită este apoi fie depozitată
într-un bazin, trimisă către un boiler electric sau consumată direct.[30]

b) Panourile solare cu sistem de circulare indirect sau cu circuit închis.

Acest tip de sistem folosește un lichid anti-îngheț (antigel) pentru a transfera căldura de la
soare în cilindrul de colectare. Energia solară încălzește lichidul din colectoarele solare. Apoi,
acest lichid trece printr-un schimbător de căldură din bazin, transferând căldura către apă.
Antigelul se întoarce către colectoarele solare. Acest tip de sistem este folosit în climatele reci.
[31]

c) Panourile solare cu sistem de circulare activ.

Sistemul acesta folosește pompe electrice, valve și controllere care mută apă din colectoare în
bazin.[32]

d) Panourile solare cu sistem de circulare pasiv.

Acesta este un sistem celui descris anterior, neavând nevoie de pompe. Circularea pasivă
apelează la fenomenul natural, numit convecție termică, care împinge apa de la colectori la
rezervor pe măsură ce se încălzește[33].

9
III. Panouri solare fotovoltaice

Formate din celule solare, panourile solare fotovoltaice captează energia solară şi o
transformă în energie electrică.
Celulele solare sunt cunoscute și sub denumirea de celule fotovoltaice.
Sunt compuse din siliciu, un material semiconductor, care reține particulele luminii
solare.[34]

III.1 Cum funcționează

10
 Fig. 3.1.1[5]

Celulele solare absorb o parte din particulele de lumină ce cad pe suprafaţa lor. Aceste
particule sunt numite fotoni. Fiecare foton produce o cantitate mică de energie, care trece
printr-un cablu pentru consum imediat sau pentru a fi înmagazinată în acumulatori.[35]

Practic, energia electrică este produsă atâta timp cât panoul este expus la lumină.

Materialele folosite în fabricarea panourilor fotovoltaice au o durată de viață de cel

puțin 20 de ani.

11
 Randamentul panourilor solare fotovoltaice scade în timp în funcție de o serie de
factori, precum garanția oferită de producător,
mediul înconjurător în care sunt instalate și de
modalitatea de montaj folosită[36].

III.2 Tipuri de panouri solare fotovoltaice

Celulele solare, ce stau la baza acestui tip de panouri, sunt de mai multe tipuri:

 monocristaline
 policristaline
 amorfe
 film subțire
 CIS (copper indium diselenide)
 CdTe (cadmium telluride) etc[38].

Diferenţa dintre tipurile de celule solare este dată de eficiența fiecăruia.

Prin eficiența celulei solare se măsoară procentul de energie luminoasă transformată în

energie electrică.

Celulele monocristaline și policristaline au aproximativ aceeași eficiență, fiind și cel

mai des întâlnite pe piață.

Panourile fotovoltaice se împart în mai multe categorii, în funcţie de tipul celulelor

solare ce le alcătuiesc. Pe piaţă, se disting următoarele tipuri de celule: monocristaline,
policristaline, cu strat subţire şi amorfe sau hibride[39].

III.2.1 Celule solare monocristaline

12
În plus, panourile solare monocristaline produc de patru ori cantitatea de energie electrică față
de alte tipuri de panouri, sunt cele mai durabile și majoritatea producătorilor oferă garanții de
peste 25 de ani pentru aceste produse[40].

Panoul fotovoltaic cu celule monocristaline fig. 3.2.2[6]

III.2.2 Celule solare policristaline

Tind să aibă mai puțină rezistență la căldură decât panourile solare monocristaline, prin
urmare sunt mai puțin eficiente la temperaturi crescute.

În același timp, sunt mai ieftine decât cele monocristaline, procesul de producție fiind mai
simplu și mai puțin costisitor. Acest lucru, pe de
altă parte, implică și o eficiență mai scăzută a
acestui tip de panouri[42].

Panouri solar cu celule policristaline fig. 3.2.3[7]

III.2.3 Celule solare cu strat subțire

Prototipurile de module cu strat subțire au atins

performanțe între 7 și 13%. Panourile cu celule cu
strat subțire sunt mai ieftine decât cele cu celule solare cristaline. Aspecul lor omogen le
conferă un design plăcut, sunt flexibile, iar performanța lor nu este afectată de temperaturile
ridicate sau de umbră. Sunt ideale pentru
suprafețele mai largi, mai întinse[43].

Acoperiș din celule fotovoltaice cu strat subțire

fig. 3.2.4[8]

13
 III.2.4 Panouri solare hibride

Sunt acele panouri ce transformă energie

solară atât în apă caldă cât şi în energie electrică.
Dețin un modul care are un strat subțire de
peliculă solară amorfă în spatele celulelor
monocristaline. Stratul suplimentar amorf extrage
mai multă energie de la lumina soarelui, în special
în condiții de lumină slabă[44].

Panouri
solare hibride, cu strat de amorf fig. 3.2.5[9]

Un avantaj al acestei tehnologii este că pierderile care apar de obicei din cauza lipsei de
uniformitate a structurilor cristaline prezente pe suprafața celulei, sunt semnificativ reduse[45].

IV. Beneficiile panourilor solare

  Sunt similare cu beneficiile panourilor fotovoltaice în ceea ce privește reducerea
amprentei de carbon -nu există emisii și noxe. Sursa de energie este inepuizabilă, singurul
inconvenient fiind intensitatea luminii solare. Cele două sisteme de panouri solare, odată
instalate, nu necesită întreținere costisitoare[46].

Explicația în termeni științifici arată astfel:

Radiația electromagnetică provenită de la soare sub formă de flux de fotoni, determină

creșterea energiei de vibrație a atomilor. Aceștia formează rețeaua cristalină, producând
ciocniri între fotoni și electronii de valență, determinând astfel eliberarea de purtători de
sarcină. Aceștia trec pe un nivel energetic superior, creând premisele apariției unui curent
electric de conducție[47].

14
 V.Eficiența panourilor solare

V.1 Insolaţia este măsura care calculează

cantitatea de radiaţie solară pe care o primeşte
o anumită suprafață de pe Pământ. Panoul solar
primește, pe suprafața sa, o anumită cantitate
de radiații, ce sunt apoi transformare în energie
termică sau electrică. Cu cât este mai mare
expunerea la soare, cu atât mai multă energie
solară poate fi convertită[8].
Fig. 5.1.1[10]

5.2 În estimarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare în aplicaţiile terestre trebuie

avute în vedere atât avantajele, cât şi dezavantajele energiei solare[9]

5.2.1 Principalele avantaje sunt următoarele:

a) energia solară este practic inepuizabilă;

b) este o formă de energie nepoluantă;

c) este disponibilă practic pretutindeni;

d) ,,combustibilul”solar este gratuit[10]

5.2.2 Dezavantajele energiei solare sunt:

a) radiaţia solară incidentă pe Pământ este variabilă, depinzând de: ciclul

zi/noapte, ciclul anotimpurior şi condiţiile meteorologice locale;

b) energia solară la suprafaţa Pământului este dispersată, atingând la amiază, în

cele mai bune condiţii cca. 1 kW/m2[11]

5.3 Alţi factori care influenţează producţia panourilor solare sunt condiţiile meteorologice,
umbra cauzată de diferite obstacole ce pot obstrucţiona accesul la lumina directă a soarelui,
unghiul şi poziţia în care sunt instalate acestea.[12]

15
 Studiu de caz – instalatie pe sol a
sistemului photovoltaic
Am ales sa va prezint un studiu de caz pentru o instalatie de energie solara photovoltaica de
51kW. Exista optiunea de injectare in retea electrica a energiei produsa.

Studiul de caz este primul pas in fiecare proiect pentru a analiza fiabilitatea instalatiei de panouri
solare.

Selectarea locatiei
Locatia selectata este in judetul Sibiu, aproape de sediul EOM Greentech, la coordonatele
45°42’17” Nord, 24°4’37” Est cu o elevatie de teren estimate la 603m.

Calcularea perfomatei instalatiei de energie solara

Puterea nominala a sistemului PV este de 51.0 kW cu panouri de silicon  crystalline.

Pierderile estimate datorita temperaturilor joase si radiatiilor mici este de 9.4% (folosind
temperaturile locale).

In imaginea de mai jos se pot vedea parametrii folositi intr-o aplicatie specializata in calcularea
performantei sistemului PV.

Pentru acest caz am calculat performantele a 2 instalatii de panouri solare: cel fix si cel pe track
care misca panoul solar dupa soare. Tabele de mai jos prezinta o estimare a energia produsa
zilnic si lunar in functie de radiatia solara.

Sistem Fix: inclinatie=35°, orientare=-5°

Luna Ed Em Hd Hm
Ian 86.30 2680 1.93 60.0
Feb 112.00 3150 2.54 71.2
Mar 169.00 5250 3.98 123
Apr 186.00 5580 4.54 136
Mai 190.00 5900 4.74 147
Iun 193.00 5790 4.91 147
Iul 199.00 6170 5.08 158
Aug 197.00 6120 5.02 156
Sep 166.00 4980 4.08 122
Oct 152.00 4710 3.61 112
Noi 112.00 3350 2.57 77.2
Dec 76.20 2360 1.72 53.2

16
Media anuala 153 4670 3.73 114
Total pe an 56000 1360
 

Sistem pe tracking cu 2-axe

Luna Ed Em Hd Hm
Ian 101.00 3130 2.32 71.8
Feb 132.00 3680 3.04 85.2
Mar 204.00 6330 4.86 151
Apr 244.00 7320 5.96 179
Mai 257.00 7970 6.36 197
Iun 275.00 8240 6.91 207
Iul 278.00 8630 7.04 218
Aug 269.00 8320 6.79 210
Sep 207.00 6210 5.10 153
Oct 188.00 5820 4.52 140
Noi 135.00 4060 3.19 95.8
Dec 88.90 2760 2.05 63.6
 .
Media anuala 199 6040 4.86 148
Total pe an 72500 1770
Legenda:

Ed: Energia medie zilnica produsa de system PV in kWh

Em: Energia medie lunara produsa de system PV in kWh
Hd: Suma medie zilnica a radiatiei solare globale pe metru patrat primita de
catre modulele sistemului PV ales in kWh/m2
Hm: Suma medie a radiatiei solare globale pe metru patrat primita de catre
modulele sistemului PV ales in in kWh/m2
Valorile din tabele sunt transpuse grafic in imaginile de mai jos pentru a vizualiza si analiza
statistic care dintre cele 2 sisteme PV este cel mai performant pe toate durata anului.

Grafic a productiei de kWh raportat la fiecare luna a anului:

17
Grafic a productiei de kWh pe metru patrat raportat la fiecare luna a anului:

O analiza a celor doua sisteme PV arata ca sistemul pe 2 axe tracking are o performanta de
productie energetica mai ridicata fata de sistemul fix, cu o productie maxima in luna iulie de 8630
kW pe luna sau 218 kWh pe metru patrat pe luna.

Lista componentelor kitului de panouri solare

In cadrul unui studiu de caz clientul totodata primeste o lista a componentelor care fac parte din 
kitul sistemului PV.

18
Nr. Crt. Denumire Nr. Unitati
1. Panouri solare 30
2. Panouri solare de rezerva 6
3. Invertoare 7500W 7
4. Sistem mecanic tracker 30
5. Cabluri forta si rezistenta 300m
6. Panou de monitorizare 1
7. Acumulatoare 6

 Concluzie
Studiul de caz recomanda utilizarea unui sistem PV pe 2 axe deoarece are o productie de energi
mai ridicata comparativ cu cel fix. Aceasta performanta de productie energetica e datorita
mecanismului track ce misca panoul dupa soare. Insa experienta arata ca si sistemul fix poate
atinge performante asemanatoare celui pe 2 axe daca panourile sunt orientate corespunzator sa
capteze radiatia solara fara sa fie obturate sau umbrite de alte elemente ale mediului
inconjurator.

Nota: intentionat acest studiu de caz nu contine preturile instalatiei de sistem PV deoarece acest
studiu de caz nu ia in calcul customizatiile si cerintele fiecarui client.

http://eomgreentech.com/ro/studiu-de-caz-instalatie-pe-sol-sistemului-photovoltaic/

19
 Bibliografie

http://www.solar-magazin.ro/energie/energie-solara.html
[1,3,5,6,12,13,14,15,16,17,18,19,20]

http://www.solar-magazin.ro/solare/romania-are-prima-locuinta-cu-costuri-zero-de-
intretinere-a-fost-realizata-de-un-tanar-de-25-de-ani.html#prettyPhoto [48]

https://toppanourisolare.ro/panouri-solare/functionarea-panourilor-solare.html[21,22,23,24,
35,36,37,38,39,40,41,42,43,44,45,46,47,]

http://www.solecs.eu/sites/default/files/consum%20si%20productie.pdf[10, 2,4,7,25,26 ,
27,28 ,29, 30 ,31,32,33,34]

20Roll/eficienta_energetica.pdf[11,10,9,8]

https://www.google.ro/search?
safe=active&hl=ro&authuser=0&tbm=isch&source=hp&biw=1517&bih=707&ei=jLroWo7i
CYPDwAKF5YSQCg&q=panouri+solare&oq=p&gs_l=img.1.1.35i39k1l2j0l8.1691.5711.0.7
047.11.8.3.0.0.0.130.560.0j5.5.0....0...1ac.1.64.img..3.8.572.0...0.un2IPQHFoWI[1,2,3,4,5,6,
7,8,9,10]

20