ENERGIA EOLIANA

1
 Cuprins

Argument

Capitolul .1. – Generalitati

1.1. Definitie ( pag 1 )

1.2. Avantaje ( pag 1 )
1.3. Dezavantaje ( pag 2 )
1.4. Mori de vant ( pag 2 )
1.5. Siguranta energiei eoliene ( pag 9 )
1.6. Sisteme eoliene ( pag 10 )

Capitolul .2. – Structura si functionare

2.1. Partile componente ale unei turbine ( pag 11 )

2.2. Forme constructive ( pag 11 )
2.3. Modul de asamblare al nacelei ( pag 13 )

Capitolul 3. – Tipuri de sisteme eoliene.

3.1. Sistem telecomizat alimentat cu energie eoliana ( pag 14 )

3.2. Centrala electrica eoliana ( pag 15 )
3.3. Instalatie electrica eoliana ( pag 16 )
3.4. Instalatie energetica eoliana ( pag 17 )
3.5. Motor eolian ( pag 18 )
3.6. Motor eolian carusel(variante) ( pag 18 )
3.7. Motor eolian cu transportor ( pag 19 )
3.8. Turbina elicoloidala eoliana ( pag 20 )

Capitolul 4. – Estimari financiare

4.1. Valoarea investitiei unui sistem de energie eoliana la o casa de vacanta. ( pag 21 )
4.2. O centrala eoliana pentru curte. ( pag 23 )

Capitolul 5. - Marketing

5.1. Strategi de marketing. ( pag 24 )

Caitolul .6. Impactul parcurilor eoliene asupra mediului

6.1. Incadrarea in peisaj. ( pag 25 )

6.2. Eolienele sursa de zgomot si vibratii. ( pag 25 )
6.3. Impactul asupra pasarilor zburatoare. ( pag 26 )
6.4. Interferenta electromagnetica. ( pag 28 )
6.5. Riscul declansarii unor avarii cu impact major. ( pag 28 )
6.6. Alte tipuri de impact ( pag 29 )

Capitolul 7. – Utilizarea energiilor regenerabilein tarile din Europa pe plan mondial

7.1. Generalitati. ( pag 31 )

7.2. Perspective ( pag 32 )
7.3. Potentialul eolian al Romaniei. ( pag 35 )

2
 Argument

Unele natiuni au facut, deja, pasi uriasi in dezvoltarea energiilor alternative, in

conformitate cu scopurile declarate in Protocolul Kyoto referitor la schimbarile climatice.
Statele Unite contribuie din plin la expansiunea acestui tip de energie. Marimea
teritoriului sau ofera avantajele existentei unor resurse importante de vant, soare si
agricultura. Vantul genereaza energie intr-un mod fezabil, insa cererea depaseste cu mult
oferta.

In Spania, 99% din electricitate este produsa de vant. Guvernul spaniol a avut un
rol activ prin subventionarea cercetarii si implementarea solutiilor gasite in acest
domeniu. Danemarca obtine 19% din curentul electric folosind aceeasi sursa, fiind
urmata indeaproape de Portugalia si Irlanda. Germania urmeaza aceeasi cale notabila.

India a intrat in peisaj la mijlocul anilor 90, dar azi este un important producator
de energie „curata”. Ultimile studii facute de Ernst & Young au plasat India a pe locul
trei in topul utilizatorilor de surse alternative, dupa SUA si Spania, in special a vantului
terestru. India a dezvoltat, de asemenea, o capacitate imensa de generare a energiei verzi
prin construirea unei largi infrastructuri. China se afla in topul celor zece natiuni care
converteste puterea vantului in energie. Aceasta a pus bazele unei infrastructuri uriase de
gen.

Italia, Suedia, Franta si Portugalia sunt cap de serie in utilizarea soarelui si a

biomasei. Diverse rapoarte prezic o valorificare masiva a puterii soarelui in SUA, iar
India se asteapta sa fructifice, din plin, forta apelor cu care a inzestrat-o natura. Conform
analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns International, inEuropa
energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000 MW, iar sumele necesare
investitiilor vor fi 60-70 mld. euro. In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000
MW in centralele eoliene. Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent
tendinta este de a construi unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de
gospodarii, ferme, mici intreprinderi. Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este
Westfalia - regiunea Sintfeld, unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180

3
milioane kWh pe an (adica suficient pentru 50.000 gospodarii).
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH,
care livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de
montaj, intretinere, exploatare. Centralele eoliene actuale au puteri standardizate,
incepand de la 100 kW la 5 MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in
baterii pentru a obtine puteri mai mari. Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o
piata de 60-70 mld.euro (estimata pe 8 ani), putand produce o serie de componente cum
ar fi: motoare si generatoare electrice, componente mecanice - arbori grei, stalpi de
sustinere, carcase, reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje comparative si
competitive.

4
 CAPITOLUL 1.
GENERLITATI

1.1. Definitie

Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata

pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea
apei, de exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului.
Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma
energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.

1.2. Avantaje

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile1 se adreseaza nu numai producerii de energie,
dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie
regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Tipuri de sisteme eoliene de
mici capacitati:
 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi
gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici
a unui fel de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse
în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie
chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în
considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor clasici.
1
Regenerabile - adj. Care se poate regenera; regenerativ

5
 În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80,
iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot
mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawati.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare,
de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mare decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la
capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.

1.3. Dezavantaje

La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul

destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea 2 relativ redusă a turbinelor. În ultimii
ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând
până la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt/ora, prin îmbunătăţirea parametrilor
tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de
asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alţii susţin că turbinele 3
afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri
mari virane4 pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie
atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult mai
dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului. Multe locuri pe Pamanat nu
pot produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din această cauză energia
eoliană nu este viabilă în orice locaţie.

2
Fiabilitatea - Capacitate a sistemelor tehnice de a funcționa un timp determinat, menținându-și parametrii
prestabiliți. [Sil. fi-a-] /<fr. fiabilité
3
Turbinele - s.f. Motor alcătuit dintr-un rotor (solidarizat cu un arbore) și dintr-un stator, care transformă
energia potențială a unui fluid în energie mecanică de corp solid.
4
Virane - adj. – Părăginit, nelucrat, necultivat. – Mr. virane. Tc. (per.) viran „deșert

6
1.4 Mori de vant

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand
au navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau
sa domine marile si oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in
scopuri militare si stiintifice. Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze
pentru a controla si domina marile.
Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu
echipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie ca
ambarcatiuni de agrement5.
Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost
construita in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru
macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme de
energie mecanica. Insa exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul XX, odata cu
aparitia “morilor de vant” moderne – turbinele de vant ce pot genera o energie de 250
pana la 300 de kilovati.
Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant
sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii
eoliane sa poata fi exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica,
precum caldura degajata de arderea carbunilor.
Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numarului de
turbine instalate, a dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 150% din 1990. In
1997, de exemplu, piata mondiala a energiei eoliene manipula in jur de 3 miliarde de
dolari.
Moara de vânt este strămoşul generatoarelor eoliene. Ea a apărut în Evul Mediu în
Europa. Ea a funcţionat la început cu ax vertical.
Mai târziu, morile se orientau după direcţia vântului şi au fost puse pânze pentre a
capta mai bine energia vântului.

5
Agrement - Consimțământ, încuviințare, aprobare; (în diplomație) acord internațional între părți în
scopul reglementării raporturilor juridice; încuviințare dată de un stat la numirea reprezentanților
diplomatici ai altui stat. [Pl. -te. / < fr. agrément, cf. engl. agreement].

7
 Prima moară de vânt cu pale profilate a apărut în secolul doisprezece. Chiar
dacă era foarte simplă, este totuşi vorba de prima cercetare aerodinamică a palelor.
Acestea au fost utilizate în principal pentre pomparea apei sau pentru măcinarea grâului.
În perioada Renaşterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat
foarte intens de morile de vânt, ceea ce a condus la numeroase inovaţii, uneori inutile. De
atunci, morile s-au înmulţit în Europa.
Revoluţia industrială a oferit un nou început pentru morile de vânt, prin
apariţia de noi materiale. În consecinţă, utilizarea metalului a permis modificare formei
turnului şi creşterea considerabilă a maşinilor pe care le numim pe scurt "eoliene".
Evoluţia electricităţii în secolul XX a determinat apariţia primelor eoliene
moderne. Este studiat profilul palelor6, iar inginerii se inspiră după profilul aripilor de
avion.
În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu excepţia
modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius şi Darrieus, care sunt încă utilizate, dar
sunt pe cale de dispariţie.
Ultimele inovaţii permit funcţionarea eolienelor cu viteză variabilă, respectiv
reglarea vitezei turbinei eoliene în funcţie de viteza vântului.
Energia de origine eoliană face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul
utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului 7 său: aceasta este
transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie electrică
de către generatorul cuplat mecanic la turbina eoliană.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze
de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de
viteză. În sfârşit, există mai multe posibilităţi de a utiliza energia electrică produsă: fie
este stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie
sunt alimentate sarcini izolate.
Sitemele eoliene de convesie au şi pierderi. Astfel, se poate menţiona un
randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului. Trebuie

6
Palelor - s. f. fiecare dintre brațele unei elice de avion ori de vapor sau ale unui rotor de mașină ori de
turbină
7
Rotorului - Organ al unei mașini de forță generatoare sau motoare, care se rotește în jurul axei arborelui
pe care este montată și care folosește pentru reluarea și transmiterea unui cuplu motor. [< fr. rotor].

8
luate în considerare, de asemenea, pierderile generatorului şi ale eventualelor sisteme de
conversie.
Chiar dacă turbinele eoliene moderne au intrat pe piaţă, clasicele sisteme de
producere a energiei sunt folosite în special în regiunile izolate şi sunt deosebit de
eficiente în localităţile mici
Cercetătorii mai dau o şansă morilor de vânt şi spun că pot fi folosite şi astăzi
pentru producerea energiei în mod eficient. În întreaga lume există peste douăzeci de
producători de mori de vânt clasice.
Principalele companii care fabrică astfel de mecanisme pentru producerea
energiei sunt în Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă, Australia şi Marea Britanie.
Pe lângă faptul că vântul nu costă nimic, ca sursă energetică el poate fi o
alternativă bună pentru localităţile mici, aflate departe de sursele tradiţionale. În Europa,
principalii utilizatori de mori de vânt sunt Olanda, Danemarca, Spania, Marea Britanie,
dar şi Polonia, Cehia, Ucraina, Estonia şi Franţa. Acestor ţări li se adaugă SUA, Antigua,
Barbados, Africa de Sud, Noua Zeelandă şi Japonia.
În unele dintre aceste state, morile de vânt se mai folosesc şi acum pentru
măcinarea cerealelor. De asemenea, pompele cu palete multiple, acţionate de vânt sunt
folosite pentru a obţine apa din puţuri în regiunile izolate, în special în Australia şi Africa
de Sud. Apa pompată este depozitată într-un turn din apropiere.

Designul, neschimbat de sute de ani

Deşi în mod obişnuit se numesc mori de vânt, aceste mecanisme sunt numite
maşini de vânt şi pompe de vânt. O pompă de vânt obişnuită are o roată cu diametrul de
trei-patru metri, cu circa 20 de palete. Roata este montată pe un stâlp, având înălţimea
medie de opt metri. Forţa vântului pe o derivă verticală din spate menţine roata cu faţa
spre vânt.
Însă deriva este concepută să întoarcă roata numai când vântul devine extrem de
puternic, pentru a preveni vătămarea mecanismului.
În cele mai multe cazuri, morile de vânt sunt aşezate în apropierea râurilor şi
atunci rotaţia paletelor este transformată într-o mişcare de sus-jos pentru a acţiona

9
pompa. Pentru că morile de vânt au fost atât de eficiente şi durabile, designul lor nu a fost
schimbat de sute de ani.

Energia eoliană, combinată cu cea solară

Moara de vânt de la Wimbledon e punct turistic

Specialiştii în eficienţă energetică atrag atenţia că morile de vânt trebuie folosite în
funcţie de climă. Într-un studiu recent, cercetătorii danezi au arătat că, în condiţiile
climaterice din Danemarca, sistemele fotoelectrice sunt efective doar în proporţie de 18%
în ianuarie şi de 100% numai în iulie. Eficacitatea lucrului staţiilor eoliene este şi ea
cuprinsă între 55% în iulie şi 100% în ianuarie.
Danezii spun că varianta optimă este combinarea instalaţiilor morilor de vânt cu
cele solare. Specialiştii în resurse energetice mai arată că litoralurile marine şi munţii au
potenţialul eolian cel mai ridicat. Dar există multe alte teritorii cu un potenţial eolian
necesar pentru utilizare. Ca sursă energetică, vântul poate fi mai greu de calculat spre
deosebire de soare, dar în anumite perioade prezenţa vântului se observă pe parcursul
întregii zile.
Eficacitatea resurselor eoliene depinde de relieful pământului şi de prezenţa
obstacolelor plasate la înălţimi de până la 100 metri.
În localităţile montane, spre exemplu, două suprafeţe pot avea potenţial solar egal,
însă potenţialul vântului poate fi diferit datorită diferenţei dintre direcţiile maselor de aer.
În legătură cu aceasta, planificarea locului pentru amplasarea unei mori de vânt are
nevoie de studii mai detaliate decât montarea unui sistem solar.

Zgomotul a fost mult redus

Chiar dacă morile de vânt de primă generaţie erau teribil de greu de suportat din
cauza zgomotului pe care îl făceau continuu, în prezent noile tehnologii au permis
reducerea considerabilă a poluării sonore făcute de astfel de instalaţii. Acum, pe scara

10
surselor de zgomot, morile de vânt se situează undeva între zgomotul produs de un vânt
slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la aproximativ 45 decibeli8.

Germania şi Danemarca folosesc cel mai mult eolienele

Cei care vor să-şi instaleze o moară de vânt pentru producerea energiei trebuie să
calculeze costurile şi eficienţa acesteia. Cea mai ieftină moară de vânt costă aproximativ
2.500 dolari americani.
Ceea ce duce la producerea unui kilowat la un preţ mai mic faţă de cel al unuia
produs de o instalaţie eoliană modernă. Se estimează că instalarea unui kWh eolian
impune achiziţionarea unei aparaturi de aproximativ 1.000 euro.
Specialiştii spun însă că preţul unui kWh depinde de preţul instalării eolienei, ca
şi de cantitatea de energie produsă anual. Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi scade
pe măsura dezvoltării tehnologiei.
Ţările cele mai avansate în privinţa folosirii sistemelor eoliene sunt Germania şi
Danemarca, unde investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau
agricultori.
În cele două state există tendinţa ca sistemele eoliene să fie folositede populaţie.
În plus, energia eoliană este percepută ca o cale de diversificare a producţiei agricole. În
Danemarca, 100.000 de familii deţin acţiuni în energia eoliană.
Sistemele eoliene au permis crearea de locuri de muncă pentru danezi şi germani
în diverse sectoare, precum cele de producere a eolienelor şi a componentelor acestora,
instalării eolienelor, exploatării şi întreţinerii. În prezent există peste 15.000 de angajaţi în
Danemarca şi 30.000 în Germania implicaţi în filiera eoliană.

Densitatea aerului trebuie să fie mare

Pentru a funcţiona în parametrii optimi, morile de vânt trebuie amblasate acolo

unde masa aerului e mai mare. Cu cât aceasta e mai mare, cu atât mai repede se rotesc

8
Decibeli - s.m. Unitate de măsură a intensității sonore, egală cu o zecime dintr-un bel. – Din fr. décibel.

11
elicele, producând o cantitate sporită de energie. Specialiştii spun că, atunci când
amplasăm o moară de vânt, trebuie să ţinem cont şi de densitatea locală a aerului.
Diferenţe notabile se înregistrează între regiunile înalte şi cele de la şes. La
câmpie, densitatea aerului este mai mare, iar forţa de acţiune a vântului este mai mare. La
presiunea atmosferică normală şi temperatura de 15°C, densitatea aerului constituie 1,225
kg/mc. Însă, odată cu mărirea umidităţii, densitatea mai scade puţin.
Pe suprafeţele plasate mai sus de nivelul mării, în munţi, spre exemplu, presiunea
atmosferică este mai mică şi, corespunzător, este mai mică şi densitatea aerului, deci se
produce o cantitate redusă de energie pe suprafaţa elicei.

Morile de vânt, amplasate pe rutele lebedelor

În Olanda, lalelele sunt plantate în jurul morilor .Cercetătorii britanici vor să

schimbe amplasarea morilor de vânt în funcţie de traseele păsărilor migratoare ce vin din
Islanda. Direcţia de migraţie arată exact direcţia din care bat cel mai eficient vânturi, pe
care eolienele oamenilor le-ar putea folosi.
Pentru acest lucru ei au comandat un studiu despre o familie de şapte lebede care
iernează în rezervaţia britanică Dumfriesshire. Cele şapte lebede au fost urmărite prin
satelit din Islanda şi până când au ajuns în Marea Britanie.
Cercetătorii spun că au hotărât să monitorizeze lebedele pentru că nu ştiau care e
traseul lor. «Ştiam că ele părăsesc Islanda şi se îndreaptă spre Scoţia şi Irlanda, dar nu
ştim nimic despre ruta lor până ajung aici», a declarat Brian Morrel, managerul de
proiect. Acesta a adăugat că, din datele obţinute, s-au obţinut traseele perfecte de
amplasare a bateriilor de eoliene.

Prima moară de vânt a apărut în Afganistan

Vântul este cunoscut omenirii drept sursă energetică de peste 10.000 de ani, dar
dovezile arheologice arată doar că egiptenii din Antichitate foloseau vântul pentru mori
încă de acum 5.000 ani. Prima moară de vânt, aşa cum o ştim noi, a apărut în jurul anului

12
700, pe teritoriul Afganistanului. De atunci datează şi maşinile eoliene cu axă verticală de
rotaţie, care se utilizau pentru măcinarea grăunţelor.
Cunoscutele instalaţii eoliene asigurau funcţionarea unor sisteme de irigare pe
insula Creta din Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, care funcţionau pe
baza vântului, sunt foarte cunoscute în perioada medievală.
În secolul al XIV-lea, olandezii au îmbunătăţit modelul morilor de vânt,
răspândite în Orientul Mijlociu, şi au început utilizarea largă a instalaţiilor eoliene la
măcinarea boabelor. În 1854, în SUA apare o pompă de apă care funcţiona pe baza
energiei vântului. Această pompă semăna cu modelul morilor de vânt, dar avea mai multe
braţe şi un fluger pentru determinarea direcţiei vântului.
Către anul 1940, americanii utilizau peste şase milioane de instalaţii de acest tip
pentru pomparea apei şi producerea energiei electrice. Echivalentul modern al morilor de
vânt este turbina de apă, larg utilizată pentru a furniza energia necesară acţionării unor
generatoare de electricitate imense în reţelele hidroelectrice de azi. De exemplu,
Norvegia produce cea mai mare parte a electricităţii în acest fel.

Alte utilizari

Sa gasesti o sursa de curent pentru a-ti putea incarca telefonul mobil poate fi o
problema atunci cand te afli intr-o calatorie la munte sau, pur si simplu, ai uitat sa iti iei
incarcatorul cu tine. Insa, solutia acestei probleme poate fi mai simpla decat s-ar.
Gizmodo spune ca studentii de la Indian Institute of Technology au venit cu o idee
extraordinara. Ei au creat o turbina portabila, alimentata de energia eoliana, care poate fi
atasata telefonului mobil pentru incarcare.
Tehnica nu este inca pe piata, insa departamentul a trimis o propunere Ministrului
Stiintei si Tehnologiei din India pentru a putea fabrica acest tip de turbina la o scara mai
larga, a afirmat Prof. Lalit Kumar Das, conducatorul Departamentului de Design
Industrial. Acest aparat este menit celor ce se afla pe zonele de coasta, unde vantul este
mai mereu prezent. Insa poate fi folosit peste tot, chiar si in timpul unei calatorii, atata
timp cat exista curenti de aer. Acest mecanism ar putea fi o solutie ideala pentru cei ce nu
au la indemana o sursa de electricitate.

13
 Si in cazul in care va intrebati cine va cumpara un telefon celular, daca nu are
curent electric, s-ar putea sa ramaneti uimiti. De exemplu, populatia din Ciosa, Bistrita
Nasaud, Romania, cumpara telefoane mobile, chiar daca electricitatea e doar un concept
la care viseaza ca o sa ajunga intr-o buna zi si in satul lor.
Semnalul de retea in zona este bun, dar daca vor sa incarce un telefon, aeasta
inseamna un drum de 8 km pana la cel mai apropiat oras. Iar acesta nu este un caz izolat.
Potrivit lui Roy Stear, de la Freeplay Energy, o companie care va produce si vinde
generatoare bazate energie eoliana, „Kenya are 30 de miloane de oameni si 3 milioane de
utilizatori de telefoane mobile, insa numai 200,000 de case beneficiaza de energie
electrica”.

1.5 Siguranta energiei eoliene

Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita

ecologitatii si infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei,
sezonului sau anilor energia generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe
glob cu actiune puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului.
Chiar si asa vantul poate fi insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate
maxima. Cu toate acestea tehnologia a reusit sa-si adapteze creatiile imbunatatindu-le si
producand si alte ce folosesc acest tip de energie.

1.6. Sisteme eoline

a) Sistemul eolian simplu

Configuratia acestui tip de sistem este foarte simpla.  Lipsa  bateriilor pentru
stocarea energiei electrice reduce semnificativ pretul de cost. Alimentarea consumatorilor
se face direct in curent continuu fara controlul exact al tensiunii de alimentare.
     Aplicatile care folosesc  acest tip de sistem sunt:
- pompare apa pentru irigatii
- pompare apa uz casnic

14
  In general apa va fi stocata intr-un bazin de unde va fi putea fi folosita cu un
debit mai mare decat cel furnizat de pompa.9

b) Sistemul eolian hibrid

Configuratia  sistem eolian hibrid. Acest sistem complex este dezvoltat prin adaugarea
unui generator diesel, care are rolul de a compensa lipsa energiei electrice in situatii
critice, neprevazute. 
  Sunt folosite  baterii pentru stocarea energiei electrice. Alimentarea
consumatorilor se face  in curent continu (DC) sau alternativ (AC).
  Consumatorii din curent continu vor fi consumatori eficienti , pentru realiza o
diminuare semnificativa a consumului de energie
 

CAPITOLUL 2.
9
Pompa - s.f. Mașină de forță sau aparat compus de obicei dintr-un cilindru cu piston, manevrat cu mână
sau acționat mecanic, folosit pentru a deplasa sau a comprima un fluid.

15
 STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIONARE

2.1. Părţile componente ale unei turbine

 Compunerea sistemului:
1. Pale
- Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest
design este propriu fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela
- Contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica
3. Pilon
- Asigura strucura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior.
4. Fundatie
- Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.

2.2. Forme constructive

a) Orientarea axului

Există mai multe tipuri de eoliene. Se disting însă două mari familii: eoliene cu ax
vertical şi eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a
antrena generatorul.

Eoliene cu ax vertical

Pilonii10 eolienelor cu ax vertical sunt de talie mică, având înălţimea de 0,1 -

0,5 din înălţimea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului echipament de
conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel

10
Pilonii - Stâlp de beton armat sau de metal, folosit ca suport de mare rezistență. 2) Stâlp masiv folosit în
calitate de picior sau de suport la bolți sau ca element arhitectural decorativ. /<fr. pylône

16
operaţiunile de întreţinere. În plus, nu este necesară utilizare unui dispozitiv de orientare
a rotorului, ca în cazul eolienelor cu ax orizontal. Totuşi, vântul are intensitate redusă la
nivelul solului, ceea ce determină un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusă şi
turbulenţelor de vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul
este supus unor solicitări mecanice importante.
Din acest motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precădere
către eolienele cu ax orizontal.
Cele mai răspândite două structuri de eoliene cu ax vertical se bazează pe
principiul tracţiunii diferenţiale sau a variaţiei periodice a incidenţei:
•  Rotorul lui Savonius în cazul căruia, funcţionarea se bazează pe principiul
tracţiunii diferenţiale. Eforturile exercitate de vânt asupra fiecăreia din feţele uni corp
curbat au intensităţi diferite. Rezultă un cuplu care determină rotirea ansamblului.
•  Rotorul lui Darrieus se bazează pe principiul variaţiei periodice a incidenţei.
Un profil plasat într-un curent de aer, în funcţie de diferitele unghiuri, este supus unor
forţe ale căror intensitate şi direcţie sunt diferite. Rezultanta acestor forţe determină
apariţia unui cuplu motor care roteşte dispozitivul.

Eoliene cu ax orizontal

Funcţionarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de

vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obţine un bun compromis între coeficientul de putere,
cost şi viteza de rotaţie a captorului eolian, ca şi o ameliorare a aspectului estetic, faţă de
rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puţin supuse unor
solicitări mecanice importante şi au un cost mai scăzut.
Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:
•  Amonte: vântul suflă pe faţa palelor, faţă de direcţia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului.

17
 •  Aval: vântul suflă pe spatele palelor, faţă de nacelă. Rotorul este flexibil şi se
auto-orientează.
 Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă şi
dă cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile de
manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună.
 Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcţie de
direcţia şi forţa văntului. Pentru aceasta, există dipozitive de orientare a nacelei pe
direcţia vântului şi de orientare a palelor, în funcţie de intensitatea acestuia..
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat interes
pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

2.3. Modul de asamblare al nacelei

Cum functioneaza o turbina eoliana ?

Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la

randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un
multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit
apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat
direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

18
 CAPITOLUL 3.
TIPURI DE SISTEME EOLIENE

3.1. Sistem telecomizolat alimentat cu energie  eoliana

  
Fiabilitatea11 alimentarii cu energie electrica a unui dispozitiv de telecomunicatii
important, este esentiala. O noua aplicatie a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unui sistem telecom pentru   furnizare acces internet, aflat intr-o zona
fara access la reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare
folosind generatoare eoliene.
De foarte multe ori operatorii de televiziune prin cablu ( CATV ), sau furnizorii
de internet ( ISP ) au avut dificultati tehnice uriase pentru instalarea unor echipamente in
locatii fara acces la retea sau unde costurile instalarii ei este foarte mare.
Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod
foarte riguros. De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost.
Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam
care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in
care ei functioneaza. 
Emitatorul trebuie sa funtioneze non-stop , 24h din 24 ore timp de 365 zile pe/an,
indiferent de conditile meteo si anotimp. Sistemul de alimentare trebuie sa acopere
integral consumul in timp de iarna si sa nu produca intreruperi de energie. 
 Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:  vant continu
la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul va folosi sau o turbina eoliana
care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica.
Acest consumatori are nevoie de 288Wh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau
putem considera aproximativ un consum de 8,64KWh/luna. 
 Sistemul trebuie sa aiba  o autonomie de 3 zile, adica poate furniza energia
necesara timp de 3 zile de la turbina eoliana. Acest mod de proiectare va permite
11
Fiabilitatea - s.f. Însușirea de a fi fiabil; siguranță în exploatare. [Pr.: fi-a-] – Din fr. fiabilité

19
detectarea in timp util a oricarei avarii, eliminand complet eventualitatea unei intreruperi
de energie a consumatorului.

Descrierea funcţională a unui sistem eolian 

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale:

 Turbina eoliana
  Acumulatori (baterii reincarcabile)  la 12 V
  Regulator de incarcare a bateriei
  Echipamente si conectori pentru subansamble.
 Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie
de :
 1 turbina eoliana de 400W tip  Air X
 1  regulatoare de incarcare Steca pentru panouri ( turbina eoliana include un
regulator propriu )
 1  Acumulator cu ciclu profund tip S12/230A 
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea
lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care
pot suferii ajustari importante) specifice fiecarei locatii.
 Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala si este
foarte fiabil. 
 
3.2. Centrala electrica eoliana

Potentiali beneficiari - Consumatorii autonomi de mica putere

Inovatia se refera la tehnica eoliana si poate fi folosita pentru asigurarea cu
energie a diferitor consumatori. Centralele electrice eoliene pot fi folosite atat in mod
independent, cit si in componenta unor sisteme mixte: eoliene – solare sau eoliene cu
Diesel.

20
 Centralele electrice eoliene cunoscute pina in prezent nu sunt fiabile - in special,
in cazul in care intensitatea vantului este mare – deoarece, motorul eolian are rezistenta
joasa la sarcinile inalte provocate de vint, fapt ce reduce simtitor eficacitatea lucrului. In
plus, centrala electrica eoliana are randament12 scazut, intrucit, pentru rotirea rotii eoliene,
se foloseste numai capacitatea portanta a vintului care actioneaza asupra paletelor.
Problema pe care o rezolva inovatia tehnica propusa consta in sporirea
randamentului si eficacitatii lucrului, pe baza maririi fiabilitatii centralei electrice eoliene.
Suplimentar, in centrala electrica eoliana, pe sectoarele platformei turnate care este
executata ca niste aripi, sunt amplasate baterii solare, ceea ce permite obtinerea de
energie indiferent de viteza vantului.
Avantaje
 Marirea randamentului motorului eolian pina la 0,5 – 0,6
 Marirea eficacitatii de lucru a centralei electrice eoliene
 Posibilitatea obtinerii energiei si in cazul cind vintul este slab si timpul este
linistit
 Constructia este rigida si echilibrata in spatiu
 Reducerea probabilitatii aparitiei batailor cind puterea vintului este diferita.
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demontatii
Unde a fost aplicata/testata - In gospodariile vinicole din raionul Comrat
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, investitii, comercializarea produsului finit

3.3. Instalatie electrica eoliana

Potentiali beneficiari - fermieri, agenti economici, persoane particulare ce au

nevoie de sursa autonoma de energie
Inventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie
mecanica. Aceasta poate fi folosita pentru producerea diverselor tipuri de energie.
Instalatia include consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inchis.

12
Randament - . potențial. (A crescut ~ul producției.) 2. spor. (Nu avea ~ la lucru.) 3. v. productivitate.
(Sporirea ~ului la hectar.) 4. v. eficacitate.

21
 - un motor eolian cu axa de rotatie verticala care este unit cinematic 13 cu pompa,
continind stuturile de presiune si de absorbtie
- un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de circulatie
- un generator, un acumulator termic cu incalzitor si schimbator de caldura
- o pompa de circulatie.
Noutatea consta in faptul ca, in circuitul inchis format la stutul de presiune al
pompei sunt cuplate consecutiv acumulatorul pneumatic, regulatorul de presiune,
colectorul de distribuire - care contine doua sau mai multe strangulatoare. Pompa dispune
de un rotor central si de cel putin doua rotoare sateliti, care se afla in angrenare cu el.
Rezultatul consta in majorarea randamentului instalatiei si extinderea domeniului
de utilizare a energiei eoliene transformate.
Avantaje
 Majorarea randamentului instalatiei
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Cresterea coeficientul de conversiune (coeficientul Betz)
 Micsorarea totala a impactului negativ asupra mediului inconjurator
 Functionarea la diferite viteze ale vantului
Stadiul de dezvoltare - Testari in teren. Disponibil pe piata
Tip de colaborare dorita - Partener strategic pentru producerea si comercializarea
produselor finite.

3.4. Instalatie energetica eoliana

Potentiali beneficiari persoane particulare, intreprinderi mici.

Avantaje
 Posibilitatea de a mentine automat turatia nominala necesara la variatia vitezei
vintului
 Marirea duratei de exploatare a instalatiei
 Un grad inalt de mentenanta

13
Cinematic - adj. referitor la mișcare. II. s. f. ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor
independent de cauzele care o produc. (< fr. cinématique)

22
  Marirea sigurantei de exploatare a instalatiei la variatiile considerabile ale
vitezei vintului.
Independent de directia vantului, motorul eolian se roteste intr-o directie
planificata. La o presiune puternica si indelungata a vintului, cind instalatia eoliana
depaseste numarul de rotatii maxim admisibile se pune automat in functiune regulatorul
centrifug. In consecinta, se produc frinarea, reducerea si stabilizarea numarului turatiilor
pina la cele planificate.

3.5. Motor eolian

Potentiali beneficiari - Gospodarii induviduale, fermieiri, întreprinderi mici

Este cu mult mai puternic decit cel obisnuit! Inventia se refera la instalatiile

pentru transformarea energiei cinetice a vantului în energie mecanica si poate fi utilizata

pentru obtinerea energiei electrice. Rezultatul inventiei consta în majorarea puterii
motorului eolian.
Motorul eolian cunoscut permite de a transforma energia vantului în energie
mecanica pina la o anumita limita, determinata de dimensiunile rotorului. Problema pe
care o rezolva prezenta inventie consta în majorarea puterii motorului eolian prin
combinarea a doua rotoare activ/ reactiv si Darieus. Majorarea puterii nu se efectueaza
din contul maririi numarului de rotatii, ci din contul majorarii momentului de rotatie.
Aceasta permite de a folosi vintul de putere diferita, deoarece, eficacitatea rotorului
motorului eolian si a paletelor rotorului Darieus ating valoare maxima la diferite viteze
ale vantului.
Avantaje
 Majorarea puterii si eficacitatii de functionare a motorului eolian
 Costul raportat la 1 kW instalat este de 600 ? 700 USD cei de 2 ori mai redus decit
costurile existente
 Motorul eolian este compact si are un grad înalt de fiabilitate
 Rezistenta mare la vinturi puternice
 Permite majorarea suprafetei de lucru a rotorului.

23
3.6. Motor eolian carusel (variante)

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare

Avantaje
 Cheltuieli reduse - costurile producerii energiei electrice cu ajutorul noului
motor eolian sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale.
 Regleaza turatiile arborelui la devierile curentilor de vant, fapt ce contribuie la
majorarea termenului de functionare si a randamentului motorului eolian carusel
 Intretinerea motorului eolian nu costa mult
 Marirea duratei de functionare, datorita vitezei de rotatii mici de 10-15 ori/min.
 Energie neconventionala, regenerabila si cu efecte de poluare nule sau foarte
mici
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti
combustibili
 Timp redus de montaj al motorului
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare / schita tehnica
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.7. Motor eolian cu transportor

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare.

Inventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie
mecanica, care poate fi folosita pentru producerea automata a diverselor tipuri de energie.
Rezultatul inventiei consta in intensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de
rotatie a rotii eoliene.
Instalatia include consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inchis: un
motor eolian cu axa de rotatie verticala - unit cinematic cu pompa continand stuturile 14 de
14
Stuturile - Bucată scurtă de țeavă, care face legătura între un recipient și o conductă. – Din germ.
Stutzen

24
 presiune si de absorbtie; un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de
circulatie; un generator; un acumulator termic cu incalzitor si schimbator de caldura si o
pompa de circulatie.
Dispozitivul permite reglarea vitezei de rotatie. Astfel, motorul eolian
functioneaza atat la vitezele mici, cit si mari ale vantului, iar viteza nominala a arborelui
principal este reglata in mod automat.
Avantaje
 Intensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de rotatie a rotii eoliene
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Costurile producerii energiei electrice cu ajutorul motorului eolian sunt situate la 75% din
costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele conventionale
 Intretinerea motorului eolian nu costa prea mult
 Datorita vitezei de rotatie mici de 10 – 15 ori/ min, durata de functionare se mareste
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti combustibili
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului.
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare - proiect tehnic
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.8. Turbina elicoidala eoliana

Potentiali beneficiari - Consumatori de energie izolati (fermieri, reprezentanti ai

micului bussines in spatiul rural.
Avantaje
 Majorarea coeficientului de utilizare a energiei vintului datorita diferentei
vitezelor aerului pe cele 2 suprafete ale paletei (aparitia fenomenului de injectie)
 Functionare eficienta la viteze mici ale vintului
 Productivitate mare a energiei electrice, termice si mecanice, datorita noii
constructii a turbinei elicoidale eoliene. Aceasta contine axul (1), pe care sunt fixate rigid
pe linie elicoidala cu pas constant paletele (2), care au in sectiune normala profil
aerodinamic15.
15
Aerodinamic - Care ține de aerodinamică; propriu aerodinamicii. 2) (despre vehicule) Care este construit
în așa fel, încât să înfrunte ușor rezistența aerului. /<fr. aérodynamique

25
  Reducerea franarii vintului in turbinele de o lungime mai mare, deoarece
paletele pot fi instalate cu pas diferit al liniei elicoidale si anume, cu majorare spre iesirea
din turbina.
 Paletele au in sectiune profil aerodinamic, care asigura un efect suplimentar
generat de injectia periferica a maselor de aer.
 Turbina elicoidala este cu autoorientare la directia vantului. Poate fi instalata cu
ax orizontal, cu ax amplasat sub un unghi sau cu ax vertical. De asemenea, turbina poate
fi executata cu suprafata exterioara cilindrica sau conica.
 Simplitatea constructiva, deoarece nu este necesar mecanismul de orientare a
turbinei la directia vintului
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demonstratii - testari in teren
Tip de colaborare dorita - Investitii

CAPITOLUL 4.
ESTIMĂRI FINANCIARE

4.1 Valoarea investiţiei unui sistem de energie eoliană la o casă de vacanţă

26
 Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unei case de vacanta sau cabana, aflata intr-o zona fara access la
reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind panouri
fotovolatice sau generatoare eoliene. Folosirea lor combinata este intodeauna posibila.
Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod
foarte riguros. De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost. Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam
care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp in
care ei functioneaza.
Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:
   Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian
(turbina eoliana) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti
consumatori au nevoie de 4 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem considera
aproximativ un consum de 124KWh/luna. 
Sistemul are o autonomie de 2 zile, adica poate furniza energia necesara timp de 2
zile chiar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana.
 
Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente principale:
  Turbina eoliana
  Grup de acumulatori (baterii reincarcabile)  la 6 V
  Regulator de incarcare a bateriei
  Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V)
  Lampi economice de curent continu
  Echipamente si conectori pentru subansamble.

 Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie
de :
 1 turbina eoliana de 1000W tip Whisper WHI - 200
   1  regulatoare de incarcare Steca

27
  10 baterii acumulatori cu ciclu profound tip SB6/330A
   1  invertor Steca RI de 500 W putere la iesirea de 220VAC
   4  becuri economice de 11W curent continu
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si implementarea
lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor si costurilor (care
pot suferii ajustari importante) specifice fiecarei locatii.
  In cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de 200-
300m de locatia cabanei ( casei de vacanta ), alimentare cu energie alternativa devine cea
mai rentabila solutie.
 Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala. Acesta
este solutia de a obtine energie electrica gratuita.
 
Estimarea financiara a sistemului
 
Costurile aferente16 echipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos,
sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate
reduceri de preturi corespunzatoare topologiei17 si dimensiunii fiecarei aplicatii.  Datorita
unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere semnificativ.

4.2. O centrala eoliana pentru curte

O centrală eoliană de dimensiuni mici şi relativ ieftină va apărea pe piaţă în luna

septembrie în Statele Unite.
16
Aferente - Care este în legătură cu ceva, care depinde de ceva sau decurge din ceva. 2. (Jur.) Care se
cuvine sau revine cuiva. 3. (Anat.; în sintagmele) Vase aferente = vase care se varsă în altele sau pătrund
într-un organ. Nervi aferenți = nervi care transmit excitațiile periferice centrilor nervoși. – Din fr. afférent.
17
Topologiei - Ramură a matematicii care studiază proprietățile mulțimilor de puncte neschimbătoare față
de unele transformări. ♦ Structură matematică definită pe un spațiu cu ajutorul unor părți ale acestui spațiu.

28
 Skystream 3.7, dezvoltată de Southwest Windpower în Flagstaff, Arizona, are
între 11 şi 30 de metri înălţime şi costă cam jumătate dintr-o centrală eoliană
convenţională.

Southwest Windpower plănuieşte să producă turbina în serie mare, lucru ce i-ar

permite să o vândă la un preţ cuprins între 10.000$ şi 12.000$ cu instalarea inclusă, cost
înjumătăţit faţă de alte turbine de aceeşi putere, dar care sunt produse în serie mică.
Sistemul ar putea oferi economii cuprinse între 500$ şi $800 pe an. Costul energiei
produse de alte sisteme similare este între 15-35cenţi/kWh.

După ce o turbină Skystream este instalată, casa foloseşte energia vântului când
este disponibilă şi energie de la furnizorul local de electricitate când viteza vântului este
prea mică. În funcţie de zona în care este instalată, turbina ar putea acoperi între 40-90%
din necesităţile unei case obişnuite. În plus, în funcţie de furnizorul de energie electrică,
energia în exces poate fi trimisă în sistem, rducâns şi mai mult factura de curent.

În România, preţul mare şi dificultăţile administrative au împiedicat până în

prezent energiile regenerabile să intre cu adevărat în competiţie cu combustibilii fosili.
Nu putem decât spera că acest lucru se va schimba cât de curând.

CAPITOLUL 5.
MARKETING

5.1. Strategii de marketing:

29
 - alinierea la reglementarile specifice ale Uniunii Europene;
- descoperirea de noi locatii optime pentru dezvoltarea energiei eoliene, analiza
locatiilor din punct de vedere al potentialului eolian, studii de vant pentru determinarea
randamentului centralelor eoliene, alegerea solutiilor optime de finantare si co-finantare a
proiectelor din domeniul energiei eoliene ;
- exploatarea in conditii optime a potentialului eolian;
- dezvoltarea productiei de energie electrica in Romania din surse regenerabile
- atragerea capitalului privat in domeniul producerii energiei electrice din surse
regenerabile;
- imbunatatirea sistemului de management al calitatii si sistemului de management al
mediului in conformitate cu cerintele ISO 9001 si ISO 14001.
Mediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei eoliene este clar
definit, in cadrul general dat de documentele HG 443/2003 sau HG 1535/2003.
Ministerul Economiei si Finantelor promoveaza un mecanism financiar specific pentru
incurajarea dezvoltarii surselor regenerabile de energie: un sistem de cote obligatorii si
comertul cu Certificate Verzi. In acest fel, pentru 1 MWh produs se pot obtine peste 75
Euro. Este posibila o imbunatatire a facilitatilor de piata acordate energiei verzi.
In concluzie, aparitia proiectelor eoliene importante este iminenta, chiar daca
astazi realizarile concrete sunt modeste. Investitorii sunt gata sa intre pe piata aplicatiilor
eoliene. Actiuni pregatitoare pentru investitii sunt:
-  identificarea prin analize si studii preliminare a amplasamentelor avantajoase,
- inceperea unor masuratori ale parametrilor vantului in amplasamentele alese, in vederea
acumularii datelor necesare calculelor tehnico-economice finale.
-  in paralel, asigurarea terenurilor respective (concesionare, cumparare etc).

CAPITOLUL 6.
IMPACTUL PARCURILOR EOLIENE ASUPRA MEDIULUI

6.1. Încadrarea în peisaj

30
 Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat,
din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două
turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la
câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi
plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în
peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai considerăm cu un
impact negativ asupra peisajului.
Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 10 rotaţii/minut, deci
nu provoacă şi nici nu induce nici un fel de senzaţie negativă.
Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător şi sunt vopsite în culori pastelate sau
alb (cel mai frecvent). Cel puţin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în
România, apreciem că acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea
parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul18 amenajat (circa 0,1% din total) - ca şi
în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau
păşunat.

6.2. Eolienele ca sursă de zgomot şi vibratii

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote,

datorită sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a
trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, cand se produce o comprimare a
aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de
zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri
tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în
natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de
turbina respectivă.

18
Arealul - s.n. Aria specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale. [Pr.:
-re-al] – Din germ. Areal.

31
 Putem afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea
fabricanţilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu
depăşeşte 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în direcţia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la
o distanţă de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul
unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu
zgomotul normal dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării
unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din
direcţie contrară, nivelul zgomotului recepţionat scade cu circa 10 dB(A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot
să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de
aşezările umane, diverse anexe gospodăreşti, instituţii publice, monumente istorice şi de
arhitectură, parcuri, scuare19, spitale şi alte aşezăminte de interes public.
În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

6.3. Impactul asupra păsărilor zburătoare

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului este cel legat de
impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi
perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu - intense dispute în
ţările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe ţări au fost
demarate multiple studii de impact cu păsările.
Astăzi în ţările vest-europene ecologiştii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns
la un consens: impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât se afirmase la
început şi în orice caz mai redus decât impactul altor activităţi umane ca vânătoarea,
transportul rutier şi aerian, sau chiar existenţa structurilor statice ca stâlpii şi liniile
electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.
Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate
tările UE. Aşa cum arătam existau peste 40.000 MW înstalaţi la finele anului 2005.

19
Scuare - . Mici grădini publice în zona orașului (de obicei, la răspântie); spațiu verde. /<fr. square

32
 Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în
cooperare cu Fundaţia olandeză pentru protecţia păsărilor) estimează că anual sunt
omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1.000 de liniile electrice, 2.000 de traficul rutier şi
numai 20 păsări/1.000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de
maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar
cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din
Danemarca, ce conclude că stâlpii şi liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai
mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un avertisment
vizual şi sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar din
Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcţiona o turbină de 2 MW, arată că păsările au
avut tendinţa să-şi schimbe ruta de zbor cu 100-200 m faţă de turbine şi trec pe lângă sau
pe deasupra lor la o distanţă sigură. Acest comportament a fost observat atât ziua cât şi
noaptea.
La Port-la-Nouvelle în sudul Franţei, cinci turbine sunt plasate într-o importantă
rezervaţie de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul
migraţiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză pentru Protecţia Păsărilor a constatat că
majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de
exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice
în fiecare amplasament,care să ţină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din
specii protejate cu habitat stabil şi dacă speciile respective pot suferi o extincţie prin
realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra
ampasamentului propus.
În aceste cazuri se impun unele precauţii suplimentare cum ar fi creşterea distanţei
dintre turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul
unor amplasamente pe culmi de dealuri), iar în cazuri extreme nedemararea execuţiei
proiectului până la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale
Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact. Suntem însă
convinşi că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, aşa cum s-a întâmplat în toate
celelalte ţări care au dezvoltat productia din energie eoliană.

33
6.4. Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicarii.
Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice.
Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de
palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel
reflectat. Interferenţa20 se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat atât datorita
lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat rotirii
palelor.
Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi
mai slaba pentru lemn sau explozii (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un
longeron21 metalic de rezistenta, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt partial
transparente la undele electromagnetice.
Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a
emitatorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine
comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o
limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin
interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune,
microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru realiza o solutie
corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si
receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de turbine.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de

20
Interferenţa - Întâlnire a undelor (sonore, luminoase, electromagnetice etc.) coerente, în urma căreia
unele slăbesc sau se distrug, iar altele se intensifică. 2) Suprapunere a două sau mai multe fenomene, fapte,
întâmplări care se întâlnesc; încrucișare. /<fr. interférence
21
Longeron - Grindă longitudinală care menține tăria unei construcții (pod, aripă sau fuzelaj de avion,
locomotivă etc.). [Pl. -oane, var. lonjeron s.n. / < fr. longeron].

34
exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii prin
retea de cablu.

6.5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere
frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de
exemplu la pierdere legaturii cu reteaua. Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în
ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact gravitational la sol.
Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit,
utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului sub raza de
giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.
Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de
tip general si montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara
restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura).La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

6.6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate

ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.
Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna
terestra. Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu
se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.
Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita
realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii
fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere a
a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

35
 Un efect care poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi
localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire22 al palelor când sunt batute
direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele
senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când vântul bate din
spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în
orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul ca palele sunt
vopsite în alb fenomenul este mult estompat.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din

energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de
turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este de
asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin cresterea
umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant trofic
din acest areal.
Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile eoliene
mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în majoritatea
amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafata si
subterane,vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane
sau altor obiective din zona.
Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au fost mentionate:
- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând este de asteptat ca local
umiditatea relativa a aerului sa creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a
vegetatiei cu efecte bune asupra întregului lant trofic zonal.
- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaza dar pot constitui o atractie
turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din
programul turistic local.

22
Licarire - pers. 3 licărește, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu
sclipiri ușoare și intermitente. 2. A sclipi, a luci [Prez. ind. pers. 3 sg.: lícăre. – Var.: licurá vb. I, licurí vb.
IV] – Et. nec.

36
 Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu putem
neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2,SO2 si NOx
prin producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate
la:670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.
Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone
sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii
sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca - sub egida
Ministerului Mediului - investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de
mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul
specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii
vântului în România.

CAPITOLUL 7.
UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE IN TARILE DIN
EUROPA SI PE PLAN MONDIAL.

37
7.1. Generalitati

Noile cerinţe în domeniul dezvoltării durabile au determinat statele lumii să îşi

pună problema metodelor de producere a energiei şi să crească cota de energie produsă pe
baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajează statele semnatare să
reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Acest acord a determinat adoptarea unor politici
naţionale de dezvoltare a eolienelor şi a altor surse ce nu degajă bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca soluţia eolienelor să devină mai competitivă:
• noile cunoştinţe şi dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performanţelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
• finanţarea naţională pentru implantarea de noi eoliene.
În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea
energiei electrice, este scăzută. Se poate spune că potenţialul diferitelor filiere de energii
regenerabile, este sub-exploatat. Totuşi, ameliorările tehnologice au favorizat instalarea
de generatoare eoliene , într-un ritm permanent crescător în ultimii ani, cu o evoluţie
exponenţială, având o rată de creştere de 25% în 2003.
Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deţinând poziţia de lider în
topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabilă asigură necesarul de
energie electrică pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producătorii de
eoliene de medie şi mare putere, se află în Europa.
Repartiţia în Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arată
diferenţe între state. Germania este liderul pe piaţa europeană, în ciuda unei încetiniri în
2003 a instalărilor. Spania, pe poziţia a doua, continuă să instaleze intensiv parcuri
eoliene. Danemarca este pe a treia poziţie, având dezvoltate eoliene offshore şi trecând la
modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.
Costurile şi eficienţa unui proiect eolian trebuie să ţină seama atât de preţul
eolienei, cât de cele ale instalării şi întreţinerii acesteia, precum şi de cel al vânzării
energiei. O eoliană este scumpă. Trebuiesc realizate încă progrese economice pentru a se
putea asigura resursele dezvoltării eolienelor. Se estimează că instalarea unui kW eolian,
costă aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice şi producţia în creştere de eoliene

38
din ultimii ani permit reducerea constantă a preţului estimat. Preţul unui kWh depinde de
preţul instalării eolienei, ca şi de cantitatea de energie produsă anual. Acest preţ variază
în funcţie de locaţie şi scade pe măsura dezvoltării tehnologie.
În Germania şi Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. Această particularitate tinde să implice populaţia în
dezvoltarea eolienelor. Energia eoliană este percepută ca o cale de diversificare a
producţiei agricole. În Danemarca, 100 000 de familii deţin acţiuni în energia eoliană.
Filiera eoliană a permis, de asemenea, crearea de locuri de muncă în diverse sectoare, ca
cele de producere a eolienelor şi a componentelor acestora, instalării eolienelor,
exploatării şi întreţinerii, precum şi în domeniul cercetării şi dezvoltării. Se înregistrează
peste 15 000 de angajaţi în Danemarca şi 30 000 în Germania, direct sau indirect
implicaţi în filiera eoliană.

7.2 Perspective

Energia eoliană este considerată ca una din opţiunile cele mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimează că energia eoliană
recuperabilă la nivel mondial se situează la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattoră),
ceea ce reprezintă de 4 ori mai mult decât consumul mondial actual de electricitate.
În Europa, potenţialul este suficient pentru asigurarea a cel puţin 20% din
necesarul de energie electrică până în 2020, mai ales dacă se ia în considerare noul
potenţial offshore.
Chiar dacă eolienele de primă generaţie erau deranjante din punct de vedere
sonor, se pare că în prezent, dezvoltările tehnologice au permis reducerea considerabilă a
zgomotului produs de astfel de instalaţii.
Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situează undeva între zgomotul
produs de un vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la aproximativ
45 dB. Evoluţia nivelului sonor în funcţie de numărul de eoliene este logaritmică 23,
respectiv instalarea unei a doua eoliene determină creşterea nivelului sonor cu 3 dB şi nu
dublarea acestuia.
23
Logaritmică - adj. referitor la logaritm; care conține logaritmi; făcut cu ajutorul logaritmilor. ♦ ecuație
~ă = ecuație în care intră logaritmul necunoscut. (< fr. logarithmique

39
 Pentru diminuarea poluării sonore există mai multe căi:
 multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearcă
favorizarea acţionărilor directe, fără utilizarea multiplicatoarelor.
 profilul palelor face obiectul unor cercetări intense pentru reducerea poluării
sonore determinată de scurgerea vântului în jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei
sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevăzuţi cu amortizoare pentru limitarea
vibraţiilor.
 antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.
Începand cu cca. 30 de ani în urma, utilizarea energiilor regenerabile în special a
energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor 24, provocata de prima criza a
petrolului din 1972, a ajuns în prezent sa reprezinte un procent important din balanta de
furnizare a energiei în multe tari ce poseda potential in acest domeniu, printre care citam:
1) Suedia : hidro 55%,
2) Islanda : hidro 17%, geotermala 55%
3) Elvetia : hidro 43%
4) Turcia : biomasa 9%, geotermala 1%
5) Germania : eoliana 40% din capacitatea mondiala

În aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin Directivele UE pâna în anul
2010 în domeniul utilizarii energiilor regenerabile de 12%, legat si de respectarea
prevederilor protocolului de la Kyoto.
Principalele pârghii în acest domeniu sunt:
a). Investitiile masive de la 5 miliarde dolari din 1995 pâna la peste 20 miliarde
dolari in 2003 pe plan mondial, economiile anuale realizate la energie primara (carbune,
hidrocarburi) fiind estimate numai in SUA la cca. 36 miliarde de dolari pe an începand
din 2005. Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca în plus se economisesc si cheltuielile
ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele legate de pierderi de recolte vis-a-
vis de ploile acide. Ceea ce este ciudat este faptul ca, pentru producerea energiei electrice

24
Mareelor - 1. Mișcare oscilatorie zilnică și alternativă (de înaintare sau de retragere de la țărm) a apelor
mărilor și oceanelor, datorită atracției Lunii și a Soarelui. ♢ (În sintagma) Maree neagră = strat de petrol
care plutește pe suprafața apei și poluează plajele, ca urmare a accidentării vaselor petroliere. – Din fr.
marée

40
cu cele mai poluante tehnologii în centralele pe carbune si cele nucleare, se investesc si in
prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe când utilizând tehnologii curate doar
câteva procente, desi acestea se implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra
mediului înconjurator.
b). Subventii importante care ajung pâna la 110 E / m 2 de colectori solari folositi
pentru incalzirea spatiilor în Germania. În conformitate cu prevederile Cartii albe pentru
energii regenerabile (1997) se prevede ca pîna în 2010 sa fie instalati 100 milioane m 2 de
colectori solari în toata Europa. Se mentioneaza ca în prezent în Spania sunt instalati mai
mult de 500.000 m2 de colectori solari. În Germania se acorda deasemeni subventii 25
importante pentru montarea de celule fotovoltaice integrate în special în acoperisurile si
ferestrele cladirilor existente.
c). Îmbunatatirea tehnologiilor de producere a instalatiilor care duce la scaderea
pretului de cost (de ex. la celule fotovoltaice de la 30 $/w în urma cu 30 de ani la cca.3-4
E/w, în prezent).
Aceasta capacitate reprezinta cca. 19% din capacitatea instalatiilor hidro mari si 4
% din capacitatea totala instalata pentru producerea energiei electrice.
Între tarile în curs de dezvoltare se remarca pasii mari facuti în ultimul timp de
China care are cca. 55% din numarul total de colectoare solare montate pe plan mondial.
Si in România au existat preocupari în domeniul utilizarii energiei solare
(colectoare solare cu serpentina de Cu, pe litoral) energiei vântului (Sf. Gheorghe),
energiei geotermale (în special in Ardeal).
În lipsa preocuparii si a intretinerii corespunzatoare, aceste instalatii au fost practic
abandonate.
Pentru anul 2005 s-au fixat prin lege, în sarcina producatorilor de energie electrica
procente din productia anuala ce urmeaza a fi realizate cu utilizarea energiilor
regenerabile (de exemplu 0,7% utilizînd energie solara).
Conform analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns
International, in Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000 MW,
iar sumele necesare investitiilor vor fi 60-70 mld. euro.

25
Subventii - f. Ajutor bănesc acordat (de stat) unei persoane, unui așezământ sau unei organizații;
donație; subsidiu. [G.-D. subvenției; Sil. -ți-e] /<fr. subvention, lat. subventio, ~onis

41
 In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene.
Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi
unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici
intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld,
unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica
suficient pentru 50.000 gospodarii).
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH,
care livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii
de montaj, intretinere, exploatare.
Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5
MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai
mari.
Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro
(estimata pe 8 ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si
generatoare electrice, componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase,
reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.
Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in California,
dar energia eoliana este pe cale de raspandire Midwest-ul american, in Europa- in special
in Belgia - si in alte regiuni.

7.3. Potenţialul eolian al României

Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000
MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta
este potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de
circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ

42
6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii
noastre.
Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion
euro/ MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100
milioane euro. Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in
aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o investitie energetica.
Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere
mai mare decit al oricarui alt domeniu energetic.
Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar sa
fie o optiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mix-ului energetic. Pe termen
mediu, sursele regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele
conventionale, dar cert ca, datorita avantajelor pe care le au - resurse locale, abundente,
ecologice, ieftine, independente de importuri si crize mondiale - acestea trebuie utilizate
impreuna cu combustibilii fosili si energia nucleara. Exista suficienta experienta si
destule modele de succes de dezvoltare a domeniului, oferite de tari precum Spania,
Germania sau Danemarca. Modelul spaniol arata foarte clar cum poate fi gestionata
aceasta dezvoltare intr-o maniera sustenabila si transformata intr-o veritabila forta. Tinta
pe care si-a propus-o guvernul spaniol este de 20.000 MW putere instalata in centrale
eoliene, pina in 2011. Daca in Spania dezvoltatorii de proiecte si fabricantii de turbine
eoliene vor atinge aceasta tinta, atunci energia va furniza in jur de 15% din necesarul de
energie al intregii tari. Spania ofera un model de dezvoltare a sectorului energiei eoliene,
care poate fi aplicat oriunde in lume cu conditia implementarii unei legislatii ferme care
sa aiba ca obiectiv dezvoltarea domeniului.
Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil26, de circa 2.500 MW,
productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an,
ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru a
intelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri:
- 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde
metri cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;

26
Amenajabil - adj. Care se poate amenaja. [Cf. fr. aménageable].

43
 - 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o
reducere a importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de
peste 300 milioane de dolari.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui numar
de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de munca
temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de munca din
domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in favoarea
energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a
masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati
de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de
reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu-se ulterior
la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40
euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza ca pretul pe tona de CO2 va
ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializarea emisiilor de CO2, Romania ar putea
obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2 asociate sectorului energetic au o
importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult de 50% din efectul cumulat
al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principal efect este cel al
modificarilor climatice.

Avantajele pe care le ofera energia eoliana:

 energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit
Pamintul va primi energie de la Soare;
 producerea energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea
mediului. Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a propriilor
produsi metabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important. Cheltuielile care ar

44
 trebui efectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi cele miniere sau cele in
care s-a exploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu si le poate permite;
 in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse
eoliene nu ameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc
razboaie pentru asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul petrolului sau
gazelor naturale, iar proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va duce la dezastre
ecologice care sa puna in pericol viata oamenilor;
 energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci ale
anului, ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei hidroelectrice,
resursele de apa scazind foarte mult in perioadele reci;
 producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri
"externalizate".
Costurile externalizate sint acele costuri care nu pot fi gasite in facturile
consumatorilor de electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar fi costurile
datorate poluarii mediului, costurile pentru sanatate, accidente de munca, costuri legate
de transportul si securizarea transporturilor resurselor energetice, costuri datorate
dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la Cernobil, cheltuieli militare, etc. Costurile
externalizate sint in mod clar asociate tehnologiilor traditionale de obtinere a energiei din
combustibili fosili sau nucleari si pina in prezent au fost costuri "ascunse".
Presiunea acestora asupra societatii a devenit, insa, din ce in ce mai mare, asa
incit peste nu foarte mult timp va trebui ca ele sa fie introduse in pretul energiei. Daca se
va face acest lucru, pretul energiei electrice produse in termocentrale se va dubla,
conform unui studiu efectuat la nivelul Uniunii Europene. Totalul costurilor externalizate
(fara sa se includa costurile asociate schimbarilor climatice) este estimat la circa 1 - 2%
din PIB-ul UE - echivalentul a 85 - 170 miliarde euro (preturi 2001);
 tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la
maturitate, care s-a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei costuri au
cunoscut o scadere dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene
sint de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o
investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca

45
investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o
investitie energetica;
 costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul de
fata comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta fara
sa se tina seama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile "externelizate". Daca
s-ar lua si acestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele mai ieftine forme de
energie.
Chiar daca pentru foarte multi specialisti raspunsul in ceea ce priveste utilizarea
energiei eoliene este de domeniul evidentei, trebuie tinut cont de faptul ca un sistem
energetic are o inertie uriasa si ca orice modificare/ schimbare este respinsa cu vehementa
de aparatorii lui. De aceea, este necesara o permanenta si sustinuta activitate de informare
si constientizare, astfel incit presiunuile asupra factorilor de decizie sa creasca.
Pe litoralul Marii Negre, platforma continentala a marii si zona montana exista
potential eolian corespunzator pentru aplicatii. In munti, cea mai potrivita zona se afla la
altitudini intre 900 si 1200 m, deoarece asigura compromisul intre potential eolian si
acces la drum si retea electrica. Amplasamentele bune ofera la inaltimea axului rotoric al
turbinelor eoliene, viteze ale vantului medii de peste 6,5 m/s. De mentionat ca datele
statistice de vant disponibile de la reteaua meteorologica nu sunt foarte sigure pentru
calcule eoliene, dar mai multi investitori fac masuratori profesionale ale parametrilor
vantului, in amplasamente concrete (peste 20 de stalpi montati in Dobrogea).

Bibliografie

1. www.universulenergiei.educatia.ro/
2. www.enero.ro/
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
4. http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_eoliana.html

46
5. http://www.referat.ro/referate/Energia_Eoliana_7642.htm
6. http://www.windbrokers.com/
7. http://www.lpelectric.ro/ro/products/wind_ro.html
8. http://energieverde.wordpress.com/
9. http://www.energieeoliana.org/
10. http://www.algepem-is-energy.ro/eolian.htm
11. SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine
eoliene în Judetul Tulcea”
12. European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6:
WIND&HYDRO”, 1995.
13. European Commision” Wind Energy - the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.
14. European Wind Energy Association - Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

Anexe

Anexa 1.

Figura 1. –Turbine

47
Figura 2 –Componentele unei turbine

Anexa 2.
Figura 3. – Moara de vant

48
Figura 4. –Statie pe baza e energie eoliana

49