Universitatea TRANSILVANIA din Brasov

Facultatea de Alimentatie si Turism

ENERGIA EOLIANA

Stud. Ghioc Valentin George Specializarea: IMAPA Grupa: 16101 Cadru didactitc: Laura Costea

2012

Cuprins
1. Energia Eoliana........................................................................................................2 1.1 Definitie................................................................................................................2 1.2 Generalitati...........................................................................................................3 1.3 Istoric....................................................................................................................4 1.4 Siguranta energiei eoliene....................................................................................5 1.5 Clasificarea vanturilor dupa intensitate................................................................5 1.6 Criterii privind modul de amplasare al centralelor eoliene..................................6 1.7 Densitatea aerului.................................................................................................6 1.8 Palele turbinei eoliene .........................................................................................6 1.9 Tipuri constructive ..............................................................................................8 1.10 Avantajele utilizarii energiei vantului................................................................8 1.11 Dezavantajele utilizarii energiei vantului...........................................................8 2. Clasificarea turbinelor eoliene................................................................................8 2.1 Dupa puterea electrica furnizata :.........................................................................8 2.2 Dupa directia de orientare a axei :........................................................................9 2.5 Dupa locul de amplasare :..................................................................................10 3. Turbina eoliana de mica putere............................................................................11 3.1 Turbine eoliene cu baterii ..................................................................................12 3.2 Turbine eoliene conectate la retea......................................................................13 3.3 Schema de conectare a unei turbine eoliene.......................................................13 3.4 Specificatii tehnice si preturi pentru turbine eoliene de putere mica.................14 3.5 Componenta unei turbine eoliene.......................................................................15 3.6 Cum functioneaza o turbina eoliana...................................................................16 3.7 Puterea turbinei , formula...................................................................................17 3.8 Avantajele turbinei eoliene.................................................................................17 3.9 Dezavantajele turbinei eoliene...........................................................................18 4. Energia eoliana in Romania..................................................................................18 4.1 Energia eoliana in Pasul Tihuta..........................................................................20 4.1.1 Descrierea centralei eoliene.........................................................................20 4.1.2 Substituirea combustibililor fosili...............................................................21 4.1.3 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera..............................................21 4.1.4 Pretul de vanzare a energie electrice...........................................................21 4.2 Dezvoltarea sectorului eolian.............................................................................21 4.3 Probleme legate de utilizarea energiei eoliene...................................................22 4.4 Concluzii............................................................................................................22 5. Bibliografie..............................................................................................................23

1. Energia Eoliana
1.1 Definitie Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru

pomparea apei, de exemplu, sau pentru macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica. [9] 1.2 Generalitati Instalatiile eoliene pot avea o contributie majora la folosirea energiei regenerabile. Criza petrolului din 1970 a stimulat puternic in Europa dezvoltarea i productia comerciala a turbinelor eoliene pentru generarea energiei electrice. Dezvoltarea utilizarii energiei eoliene s-a imbunatatit continuu si, in ultima decad, energia electrica produsa din cea eoliana a cunoscut o dezvoltare considerabil. Turbinele au devenit mai mari, avand o eficienta si disponibilitate imbunatatite, iar parcurile eoliene au devenit mai importante. Consumul mondial de electricitate continua sa creasca. Numeroase guverne europene si-au propus obiective privind reducerea emisiei de dioxid de carbon in scopul scaderii incalzirii globale. Opinia, larg acceptata, este c aceste obiective vor fi realizate, pe de o parte, folosind stimulente pentru economia de energie si, pe de alta parte, prin exploatarea pe scara larga a energiei regenerabile. Utilizarea instalatiilor eoliene reprezinta o serioasa optiune pentru realizarea acestor obiective. Cateva tari europene au planuri impresionante privind instalarea unui mare numr de generatoare eoliene n viitor. Cteva guverne sprijin aceste aciuni cu ajutorul unor taxe i stimulente. Nord-vestul Europei , cu rmuri vntoase i o reeua electric ramificat i puternic ofer posibiliti interesante pentru investiii i dezvoltare a parcurilor eoliene.[10] 1Domeniul de marime al turbinelor eoliene abordat este cuprins intre 1 si 20 kW. Petru turbinele mai mari dimensiunea componentelor ridica probleeme speciale de rezistenta materialelor si criteriile de dimensionare tin cont de alte legi ale rezistentei materialelor, a aerodinamicii fluidelor si a curgerii fluidelor.[12] 1Pentru a alege sursa naturala provenita din bataia vantului trebuie in prealabil facute niste observatii si masuratori referitor la: Perioadele din an de bataie a vantului Viteza vantului Frecventa si intensitatea rafalelor de vant Frecventa si intensitatea furtunilor(vijeliilor) Frecventa schimbarilor directie de bataie a vantului 1Dependeta intensitatii de bataie vantului cu inaltimea Densitatea aerului in zona gospodariei 1Gradul de accidentare a zonei studiate pentru amplasarea instalatiei eoliene. 1Harta cu potentialul energetic eolian a Romaniei intocmita de Autoritatea Nationala de meteorologie poate fi un sprijin la nivel macro, in acest domeniu, dar nu suficient pentru determinarea potentialului energetic eolian local.[12] 1Dupa scara lui Beaufort se cunosc 13 categorii diferite de intensitati de bataie a vantului. Tehnologic si functional se definesc cateva notiuni: Viteza de pornire - 1viteza vantului la care o turbine eoliana, bine definita dimensional, ca tip si putere, incepe sa livreze putere utila la arborele elicei, este in jur de 3,4 5,2 m/s. Viteza de desprindere - 1viteza la care o turbina eoliana bine definita nu mai livreaza putere utila la arbore(nu se mai roteste), este de obicei sub valoarea de pornire

Viteza critica - 1viteza vantului la care dispozitivul de protectie montat pe axul elicei(daca este montat), decupleaza turbina pentru a nu se produce accidente tehnice (din cauza intensitatii prea mari de bataie a vantului), este de obicei peste 27-29 m/s. Dispozitivul blocheaza axul turbinei prin sisteme de franare cu saboti. Astfel, nu se mai pot produce supraturari ale rotorului turbinei.[12]

1.3 Istoric La nceput energia vntului era transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru morile de vnt. [1]

Fig 1. Mori de vant. [2] Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu sec al 7-lea .Hr de peri pentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene, construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia i Frana, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n acelai timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de ap de la mare adncime. Turbinele eoliene moderne transform energia vntului n energie electric producnd ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului este folosit i n activiti recreative precum windsurfing-ul. La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro i lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume. [1] 4

rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania i Spania. La nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% n Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10% n Irlanda i Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia la nceputul anului 2012. La aceeai dat n Romnia existau peste o mie de turbine eoliene, jumtate dintre ele fiind n Dobrogea.[1]

1.4 Siguranta energiei eoliene Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datorita ecologitatii si infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei, sezonului sau anilor, energia generata de vant este o sursa intermitenta, avand variatii in timpul zilei si al anotimpului, chair de la un an la altul. In zonele de pe glob cu actiune puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima.[9] Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescand iarna, cand vanturile sunt mai puternice. Oamenii care locuiesc in locuri indepartate si care folosesc electricitatea de la turbinele eoliene, utilizeaza adesea baterii sau generatoare de rezerva pentru asigurarea energiei in timpul perioadelor fara suficient vant. Turbinele eoliene au reputatia de a fi longevive. Multe turbine produc energie de la inceputul anilor 80. Multe mori de vant de ferma americane sunt folosite de generatii intregi. Unele mori de vant traditionale europene ating venerabila varsta de 300 de ani. [20]

1.5 Clasificarea vanturilor dupa intensitate

1Viteza optima a vantului pentru functionarea normala a unei elice este cuprinsa intre 8 si 14 m/s; in acest interval puterea utila dezvoltata este functionala, optima si uzura fizica a echipamentelor este minima. 1Dependenta eficientei turbinelor eoliene la inaltimea de montare a elicei este direct proportionala , asa si cum intensitatea de bataie a vantului este dependenta de inaltime; cu cat inaltimea este mai mare si viteza vantului este mai mare. Deci o prima indicatie este ca elicea turbinei trebuie sa fie amplasata la inaltime cat mai mare. Si numarul si marimea obstacolelor 1naturale sau artificiale din jurul locului de amplasare a turbinei eoliene, influenteaza functionarea turbinei.[12] Clasa 0 1 2 Denumire Linistit Sufla usor Briza usoara Tab 1.1. Clasificarea vantului dupa intensitate. [12] Viteza Efectul produs [km/h] <1 Fumul urca vertical 1-5 Fumul indica directia vantului 6-11 Frunzele fosnesc si giruetele se

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12-17

Briza slaba Briza moderata Briza moderata Vant destul de tare Vant tare Vant puternic Furtuna Furtuna puternica Furtuna ca un uragan Uragan

12-19 20-28 29-38 39-49 50-61 62-74 75-88 89-102 103-117 >117

misca Frunzele, ramurile se misca Frunzele, ramurile se misca continuu Tufele se clatina Crengile mari se misca Copacii intregi se misca Ramurile se rup din copaci Pagube minore provocate caselor Copacii sunt scosi din sol Pagube intinse Pagube masive

1.6 Criterii privind modul de amplasare al centralelor eoliene Sa asigure o viteza a vantului cat mai constanta de marimea turbinei eoliene Asigurarea unei circulatii laminare a curentului de aer, pe o durata cat mai mare a anului De preferat sa se amplaseze pe dealuri, zone de litoral De evitat relieful stancos, ascutit si obstacole diferite(paduri,ziduri,constructii) Consultarea hartilor meteorologice cu distributia vitezei vanturilor, variatiile de directie a vantului san u fie mari in perioade scurte de timp[12]

1.7 Densitatea aerului Palele turbinelor eoliene se rostesc datorita miscarii maselor de aer: cu cat este mai mare masa aerului, cu atat mai repede se rotesc palele, producand o cantitate mai mare de energie. Din fizica se stie, ca energia cinetica a corpului in miscare, in cazul aerului, este proportionala cu masa lui. De aceea energia vantului depinde de densitatea aerului cu cat densitatea este mai mare, cu atat forta de actiune este mai mare ( densitatea depinde de cantitea moleculelor intr-o unitate de volum ) La presiunea atmosferica normala si temperatura de 15C, densitatea aerului constituie 1,225 Kg/m3. Insa cu marimea umiditatii densitatea putin scade. Aceasta este cauza producerii de catre un generator eolian a unei cantitati mai mari de energie, la aceeasi viteza a vantului, pe timp de iarna, cand densitatea aerului e mai mare, decat vara. Pe suprafetele plasate mai sus de nivelul marii, in munti, spre exemplu, presiunea atmosferica este mai mica si, corespunzator, este mai mica si densitatea aerului, deci, se produce o cantitate mai mica de energie pe suprafata elicei.[12]

1.8 Palele turbinei eoliene Este evident cu cat suprafata este mai mare cu atat cantitatea energiei electrice poate fi mai mare. Astfel, suprafata de contact a palei se mareste proportional cu diametrul acesteia la puterea a doua si viteza vantului la puterea a treia.

Insa procesul de marire a suprafetei nu poate fi redus la simpla lungire a palelor. La prima vedere se pare, ca aceasta este o cale mai simpla de marire a cantitatii energiei. Dar, marind suprafata cuprinsa la rotire, noi marim greutatea asupra sistemului la aceeasi viteza a vantului. Pentru ca sistemul sa reziste la greutate este necesa de a intari toate componentele mecanice ale lui, ceea c educe la cheltuieli suplimentare. Viteza vantului este cel mai important factor legat de cantitatea de energie produsa. Viteza mai mare a vantului mareste volumul maselor de aer cu marimea vitezei vantului creste cantitatea energiei electrice produse. Energia vantului depinde de viteza vantului la puterea a treia. Astfel, daca viteza vantului se dubleaza, energia cinetica produsa creste de 8 ori. [12] Tab 1.2. Determinarea energiei electrice la diferite valori ale vitezei vantului. [12] V[m/s] 1 3 5 9 11 15 18 21 23 Calcule folosite in tabel: E= S2 V3 unde : - = 1,225[kg/ m3] - S2 = 0,5 [kg/ m3] - V3 = 1,3,5,.,23. In industrie de asemenea exista notiunea de miscare a vantului. Ea descrie procesul micsorarii vitezei maselor turbulente pe masura apropierii spre suprafata pamantului. Acest paramentru este necesar la proiectarea instalatiei eoliene. Astfel, daca pala are diametru mare, iar inaltimea turnului este neinsemnata, atunci masele de aer care actioneaza capatul palei in pozitia de sus va avea viteza maxima, iar curentul de vand ce influenteaza in pozitia de jos va fi minima. Dezoltarea tehnicii din ultimpul timp ofera posibilitatea utilizarii unor metode de control eficiente, putandu-se realiza echipamente si dispozitive fiabile, cu randament ridicat si prt de cost in continua scadere. Electronica de putere este unul din elementele cheie in dezvoltarea de sisteme bazate pe surse de energii regenerabile. De asemenea, dezvoltarea exploziva a dispozitivelor de calcul din ultima vreme, a dus la posibilitatea implementarii unor functii complexe , putandu-se dezvolta echipamente foarte eficiente si flexibile. [12] [W/ m2] 1 17 77 477 815 2067 3572 5672 7452

1.9 Tipuri constructive O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Aceasta este un foarte mare avantaj, deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitand mentinerea activitatilor industriale sau agricole din apropiere. Se pot intalni eoliene numite individuale, instalate in locatii izolate. Eoliana nu este recordata la retea, nu este conectata cu alte eoliene. In caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. Instalarile se pot face pe sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor, sub forma unor ferme eoliene offshore, in cazul carora prezenta vantului este mai regulate. Acest tip de instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaza estetica. [12] 1.10 Avantajele utilizarii energiei vantului este accesibila pe teritorii intinse ale globule este gratuita se poate transforma in energie mecanica si electrica se pot realiza unitati mari de ordinal MW, dar si puteri mici de 110kW suprafetele ocupate sunt relativ mici se poate utiliza complementar cu energia solara este o energie nepoluanta este nelimitata in timp [12]

1.11 Dezavantajele utilizarii energiei vantului nu este constanta in timp la puteri cuprinse intre 5-10 kW, turbinele eoliene neconectate la Sistemul Energetic National, este necesara stocarea energiei in baterii de acumulatoare, rezultand costuri mai ridicate la intretinerea instalatiei la turbinele cu puteri de 1 MW, umbra lasata de palele in miscare de rotatie, asociata cu zgomotul caracteristic, poate provoca o stare de stres in zonele locuite. [12]

2. Clasificarea turbinelor eoliene

2.1 Dupa puterea electrica furnizata : Turbine de putere redusa ( sub 100kW ). Astfel de turbine pot fi utilizate in principal pentru uz casnic,agricol,etc. Turbine de mare putere ( peste 100kW ). Se utilizeaza pentru furnizarea energiei electrice in sistemele energetice nationale. [3]

Fig 2.1. Turbina de putere redusa. [4]

Fig 2.2. Turbina de putere mare. [5]

2.2 Dupa directia de orientare a axei : Turbine cu axa orientala. Sunt cele mai raspandite si are axa paralela cu directia vantului Avantaje: - pasul variabil al palelor permite eficienta in obtinerea energiei - cum vantul are viteze mai mari la inaltime, puterea unui generator poate sa creasca cu pana la 30% in functie de inaltimea la care este montat - randament mare deoarece palele angreneaza direct rotorul generatorului Dezavantaje : - transportul catargului este dificil => pret mai mare - montarea generatorului la inaltime necesita macarale costisitoare - impactul in peisaj este mare deoarece sunt vizibile de la distante mari - catargul este supus unor forte mari, astfel intretinerea poate deveni costisitoare[8] Turbine cu axa verticala. In momentul de fata acest tip de turbine se afla in faza de cerectare, nefiind inca disponibile pe piata. Turbina cu axa verticala a fost realizata de Darrierus.[3]

Avantaje : - nu necesita catarg, deci transportul este mai putin dificil - axul fiind vertical nu necesita repozitionare in functie de directia vantului (este mai ieftin si mai robust) - pot fi montate in vai, locuri usor accesibile unde viteza vantului este crescuta - sunt silentioase in comparatie cu turbinele cu axa orizontala Dezavantaje : - eficienta acestor turbine este redusa din cauza pozitionarii palelor.[8]

Fig 2.3. Turbine cu axe verticale. [6] 2.3 Dupa modul de amplasare a paletelor : In contra vantului( vantul intalneste intai paletele si apoi nacela )-upwind In directia vantului( vantul intalneste intai nacela apoi paletele)-downwind 2.4 Dupa numarul de palete : Cu doua palete Cu trei palete ; acestea fiind cele mai raspandite.

Fig 2.4. Turbina upwind cu 2 palete. [3]

2.5 Dupa locul de amplasare : Amplasare terestra Amplasare marina

10

Fig 2.5. Turbine eoliene marine. [7]

3. Turbina eoliana de mica putere

Turbina eoliana de mica putere 100 - 2000 W poate fi instalata si operata simplu de catre utilizator cu minime cunostinte de mecanica si electricitate. Turbina eoliana de putere mica se instaleaza de regula pe un stalp, la o inaltime suficient de mare pentru a evita obstacolele din jur, insa poate fi instalata si pe acoperisurile cladirilor daca acestea nu sunt obstructionate fata de vant. Turbina eoliana de putere mica se construieste astazi in variante foarte diverse, putand avea axa rotorului in plan orizontal cu rotorul in amonte sau in aval fata de vant cu 2, 3 sau mai multe palete, sau cu axa rotorului in plan vertical, cu sisteme de siguranta la supra-vant mecanice sau electronice, pentru plaje ale vitezei vantului diferite. Modelul de turbina eoliana cel mai raspandit este cel cu axa rotorului in plan orizontal cu rotorul in amonte fata de vant, cu 3 palete si coada. Turbinele eoliene de putere mica sunt dotate cu generatoare electrice cu magnenti permanenti. Numarul de poli magnetici ai generatorului influenteaza atat greutatea si dimensiunile generatorului cat si viteza de rotatie la care generatorul poate produce energie electrica astfel: un generator cu un numar de poli mai mare va fi mai greu, mai voluminos si va produce energie electrica mai multa si la turatii mai mici decat unul cu un numar de poli mai mic. Generatoarele care functioneaza la o turatie mai mare, cum sunt cele usoare, cu mai putini poli, se vor uza mai repede, si necesita o viteza a vantului mai mare pentru functionare la putere nominala. De aceea greutatea si dimensiunile generatorului nu pot fi privite ca un dezavantaj, ele conferindu-i acestuia calitati pe care generatoarele usoare nu le au. Greutatea si volumul generatorului pot conta numai daca se doreste o instalare mai usoara a turbinei eoliene, in cazul sistemelor mobile, portabile sau in cazul instalarii pe ambarcatiuni mici sau acoperisuri fragile. Turbinele eoliene mici incep, in realitate, sa produca energie electrica la viteze ale vantului de 3,5-4 m/s, pana la aceasta viteza, chiar daca incep sa se invarta productia de energie este 0 sau foarte aproape. Exceptie fac numai turbinele eoliene foarte mici care au inertie foarte mica, sub 100W sau chiar mai mici, care pot incepe sa produca la viteze ale vantului de aproximativ 2-3 m/s. Turbina eoliana mica nu

11

necesita intretinere deosebita, este fiabila iar durata de viata poate fi foarte lunga si va va da satisfactii timp indelungat daca nu este devastata de vijelii puternice. Cel mai simplu dintre ele este de a folosi turbina eoliana pe post de incalzitor electric de apa. Un sistem compus din turbina eoliana, regulator electric si o rezistenta electrica care poate fi introdusa intr-un radiator de incalzire, boiler pentru apa calda menajera sau boiler mixt incalzire centrala - apa calda menajera. Turbina eoliana alimenteaza direct rezistenta electrica atata timp cat se invarte si produce energie electrica. [13]

3.1 Turbine eoliene cu baterii Un alt sistem eolian este cel independent utilizat pentru incarcare baterii. Sistemul cel mai simplu se compune din turbina eoliana, regulator de incarcare, banc de baterii, si poate alimenta consumatori la 12, 24 sau 48VDC (curent continuu). Turbina eoliana este actionata de vant, produce energie si incarca astfel acumulatorii. De la bornele acumulatorului se pot alimenta diversi consumatori de curent continuu cum ar fi becuri, televizor, frigider etc. In plus daca la sistem se adauga un invertor atunci prin intermediul acestuia pot fi alimentati si consumatori de curent alternativ 220VAC 50 Hz. Rolul regulatorului este de a transforma curentul electric care iese din turbina in curent electric potrivit pentru incarcarea bancului de baterii si controlul modului si nivelului de incarcare a bancului de baterii, fiind prevazut si cu o rezistenta pentru disiparea surplusului de energie in cazul in care bancul de baterii devine complet incarcat. Rolul invertorului este de a transforma curentul continuu al bancului de baterii in curent alternativ 220VAC 50Hz cu care pot fi alimentate toate aparatele electrice si electronice domestice si industriale standard. Bancul de baterii pentru turbine eoliene mici de putere pana la 2000W poate avea tensiunea de 12, 24,48,120 sau 240V (Volt - unitate de masura a tensiunii electrice). Acest tip de sistem eolian independent poate fi instalat oriunde exista suficient vant si poate alimenta orice fel de consumator in limita impusa de capacitatea bancului de baterii si a invertorului. Bancul de baterii indeplineste rolul de rezervor si poate alimenta cu energie electrica consumatorii si in perioadele in care nu este vant. In orice locatie unde nu exista retea publica de electricitate, acesta este cel mai potrivit sistem eolian. In situatia in care exista deja alimentare cu energie electrica de la reteaua publica de electricitate, cel mai potrivit sistem eolian este cel conectat la retea. [13]

12

3.2 Turbine eoliene conectate la retea Acest sistem se compune din turbina eoliana, regulator de retea, tablou electric de control cu sigurante si contor, invertor de retea si eventual o sursa neintreruptibila de curent UPS. Turbina eoliana actionata de vant injecteaza energie electrica in reteaua publica de electricitate prin intermediul invertorului de retea si contorului electric. Beneficiarul consuma curent din reteaua publica iar productia turbinei eoliene acopera o parte mai mica sau mai mare din acest consum in functie de viteza vantului. Beneficiarul va plati catre furnizorul de electricitate numai diferenta dintre energia consumata si energia furnizata retelei publice de eletricitate. In acest caz reteaua publica de electricitate indeplneste rolul de rezervor. Rolul UPS-ului este de a furniza curent si in cazul intreruperii accidentale a curentului in reteaua publica. [13] 3.3 Schema de conectare a unei turbine eoliene

Fig 3.1. Sistemul energetic cu turbine eoliene conectate la retea. [14]

Fig 3.2. Sistemul energetic cu turbine eoliene cu baterii. [14] 13

3.4 Specificatii tehnice si preturi pentru turbine eoliene de putere mica Tab 3. Specificatii tehnice si preturi pentru turbine eoliene de putere mica. [15]
Model Putere nominala, W Voltaj, iesire nominal DC de la regulator, V Rotor diametru, m Viteza vant de pornire, m/s Viteza vant nominala, m/s Viteza vand de randament m/s Tip rotire a trunului Viteza de rotatie a paletelor, r/m Generator Material palete Numar palete Stalp ancorat si galvanizat Inaltime, m Grosimea peretilor,m Diametru,m 2,5 48 8 12V,150AH 2 buc 12V,150AH 2 buc 12V,150AH 2 buc Sinusoidal 78.00 38.00 120.00 124.00 1,650.00 435.00 671.00 87.00 38.00 124.00 124.00 1,650.00 448.00 697.00 96.00 38.00 135.00 124.00 1,650.00 638.00 907.00 109.00 38.00 221.00 146.00 1,650.00 690.00 1,058.00 109.00 38.00 218.00 146.00 1,650.00 885.00 1,250.00 12V,200AH 2 buc 12V,200AH 2 buc 2,5 6 2,5 12 ALT-200 200 ALT-300 300 ALT-400 400 24 2.2 2,5 12 35 Mecanic 550 530 510 Cu magneti permanenti Firbra de sticla armata si lacuita 3 6 3,25 89 3,25 89 450 420 2 8 2 8 ALT-500 500 ALT-600 600

Turn: Inaltime , Instalatie m fixa Capacitatea bateriilor recomandate(nu se include in set) Tip convertor Pret palete, EURO Pret controller, EURO Convertor, 24V220V,50Hz,EURO Pret stalp cu sustinere ancorata, EURO Pret turn metallic fix, EURO Pretul generatorului electric,EURO Pret turbine eoliana, EURO (pretul include turbine electrice, palete, controller, nu include turnul cu sustinere cu ancore sau turnul fix)

***Preturile nu includ TVA***

14

3.5 Componenta unei turbine eoliene Diagrama care descrie partile componente a unei turbine. Sistemul este compus din: 1. Palele elicei. Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest design este propriu fiecarui tip de generator electric. 2. Rotor 3. Elice ( Alinierea elicei cu directia vantului ) 4. Dempfer 5. Axul elicei 6. Reglare rotatie 7. Generatorul electric 8. Controller de viteza a vantului 9. Anemometru 10. Paleta anemometrului 11. Nacela (Contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica) 12. Axul motorului 13. Sistemul de rotatie a pilonului 14. Motor de rotatie a pilonului 15. Pilon (Turn fix sau stalp cu ancore). Asigura strucura de sustinere si rezistenta a asamblului superior.

Fig 3.3. Componenta unei turbine eoliene. [14]

15

Fig 3.4. Exemplu de complectare a unui set generator electric de 400 W. [16]

3.6 Cum functioneaza o turbina eoliana Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric. Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitor. [14]

Fig 3.5. Elementele componente ale unei centrale eoliene. [17] In Fig 3.5 se prezinta structura interna a unei turbine eoliene, care consta din urmatoarele elemente: Nacela (2) - contine componentele cheie ale turbinei, incluzand cutia de viteze si generatorul electric. In fata nacelei este rotorul turbinei cu paletele (1) si hubul (9) cuplat la axul principal (8). Cutia de viteze (7) mareste viteza de rotatie de aproximativ 50 de ori fata de viteza redusa a rotorului cu palete. Instalatia este

16

echipata cu o frana mecanica cu disc (6), care poate fi folosita in cazuri de urgenta. Generatorul turbinelor de vant (5) conectat printr-un ax de mare viteza, converteste energia mecanica in energie electrica. El difera fata de generatoarele obisnuite, deoarece trebuie se lucreze cu o sursa de energie primara care furnizeaza o putere mecanica fluctuanta. Pe scara larga, la turbinele de 100-500kW, tensiunea generata este de 690V c.a. trifazat, fiind necesar un transformator ridicator de tensiune de 10 sau 30 kV, pentru a putea fi conectat la reteaua nationala de medie tensiune. Turbinele pot fi construite atat cu generatoare sincrone cat si asincrone si cu diferite tipuri de conectare la retea: direct sau indirect. . Turnul turbinei (3) sustine nacela si rotorul. In general este avantajos un turn inalt deoarece vantul e mai puternic. O turbina de 600kW are turnul de 40-60m. [17] 3.7 Puterea turbinei , formula

Unde : - randamentul turbinei - densitatea aerului - 3.14 - raza turbinei - viteza vantului [14] 3.8 Avantajele turbinei eoliene n contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a polurii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eolian s-a dovedit deja a fi o solutie foarte bun la problema energetic global. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz aplicatiilor la scar redus. - Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. - Nu se produc deseuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de deseuri. - Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sczut substantial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalittile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. - n 2004 pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fat de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora deoarece se pun n functiuni tot mai multe unitti eoliene cu putere instalat de mai multi megawati.

17

Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la captul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate. [18]

3.9 Dezavantajele turbinei eoliene

Principalele dezavantaje sunt: resursa energetic relativ limitat, inconstanta datorat variatiei vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Putine locuri pe Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului. La nceput, un important dezavantaj al productiei de energie eolian a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii 25 de ani, eficacitatea energetic s-a dublat, costul unui kWh produs scznd de la 0,7 euro la circa 0,32 euro n prezent. Un alt dezavantaj este si "poluarea vizual" - adic faptul c au o aparitie neplcut - iar altul ar fi faptul c produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul si ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiv stilizat, c masinile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare si duc la efectul de ser. De asemenea, exist un risc mare de distrugere n cazul furtunilor. [18]

4. Energia eoliana in Romania

Incepand cu anul 1997, prin semnarea protocolului de la Kyoto privin schimbarile climatice, s-a decis scaderea efectului de sera, acum fiind aplicat la nivel regional si national. In multe tari, la nivel guvernamental, s-au adoptat masuri de incurajare a producerii energiei electrice din surse regenerabile. Romania, pe langa ratificarea protocolului de la Kyoto si prin hotararea de Guvern 443 din 10 aprilie 2003 incurajeaza producerea de energie electrica din surse regenerabile. Dintre acestea, la nivel mondial, energia eoliana a avut impactul cel mai puternic, avand o dezvoltare fara precedent in ultimii 6 ani comparabila doar cu dezvoltarea energiei hidro si nucleara din anii 1970-1980. In statisticile realizate la sfarsitul anului 2002, din totalul de 31.128 MW instalati pe glob, Romania cu 1 MW, instalat de energie eoliana. Germania este lider necontestat cu peste 12.000 MW iar in Danermarca energia produsa de turbinele eoliene acopera peste 18% din necesarul de energie electrica a tarii. Pe plan mondial, dupa puterea instalata, Germania este urmata de Spania, Statele Unite, Danemarca si India. [18] Fabricantii de turbine eoliene pot asigura realizarea proiectelor la cheie, inclusive post-garantie. De asemenea, in functie de conditiile locale, se pot realiza palele turbinei cu profilul adaptat pentru viteza scazute ale vantului. La ora actuala s-a ajuns la performanta producerii de energie electrica cu turbine eoliene la viteze ale vantului pornind de la 2,5 m/s. De asemenea, prin modernizarea sistemelor de reglare

18

automata cat si a profilului paletelor, s-a ajuns la aplatizarea curbei de sarcina chiar la variatii inseminate ale vitezei vantului. Statisticile arata ca productia de energie eoliana este comparabila cu cea produsa de hidrocentrale, la aceeasi putere instalata, adica ca sic and ar functiona o treime din timp la puterea nominala. Desigur ca cel mai important factor il reprezinta viteza vantului. In general se pot lua in consideratie montarea de turbine eoliene numai daca viteza medie a vantului este de peste 6 m/s. Studierea vitezei vantului trebuie facuta pentru amplasamentul respectiv pe o perioada de cel putin 6 luni, iar anemometrul este preferabil a fi amplasat la inaltimea viitoarei turbine. Instalarea de turbine este eficienta, daca amplasarea este facuta dupa criterii stabilite cu multa grija. Suprafata terenului, configuratia sa, prezenta cladirilor sau a pomilor influenteaza viteza vantului. Terenul foarte variat sau obstacolele mari pot crea turbulente care pot scadea productia de energie, in acelasi timp cu cresterea uzurii turbinei. [18] n sectorul eolian din Romnia au investit CEZ (Cehia), ENEL (Italia), Energias de Portugal (Portugalia) si Iberdrola Renovables (Spania). CEZ a instalat 115 turbine la Fntnele, 90 dintre ele fiind deja legate la reteaua national de energie electric. Eolienele au cca 100 m nltime. Turbinele pentru parcul eolian construit de CEZ sunt livrate de ctre gigantul industrial american General Electric. Energias de Portugal (Portugalia), al treilea cel mai mare investitor n energie eolian la nivel mondial, a terminat constructia unui parc eolian de 69 MW la Cernavod, n mai 2011. Energia poate alimenta 70 000 de gospodrii si a costat 200 milioane de dolari. La aceast dat n Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care nsumeaz 600MW. [18] In 2009 erau instalati doar 14 MW. n 2010, n centralele eoliene erau instalati n total 462 MW. Romnia a ajuns, n 2011, la 850 MW instalati n total n eolian (adic o putere mai mare dect cea a unui reactor nuclear de la Cernavod). Un MW instalat cost 1,6 milioane de euro. La nceputul anului 2012, n Dobrogea exist peste 500 de turbine eoliene. Cehii de la CEZ, portughezii de la EDP sau italienii de la ENEL au investit n energie eolian n Dobrogea. n Romnia, la nceputul anului 2012, exist peste 1000 de turbine eoliene care produc 3% din totalul de energie. Investitiile n eoliene au creat pn acum 1000 de locuri de munc. Eolienele din Romnia produc, n medie 150 - 200 de megawati-or. Costul energiei eoliene este de 170 de euro pe megawatt/or, de aproape trei ori mai mult fat de energia produs de hidrocentrale. Potrivit hrtii energiei "verzi", potentialul Romniei cuprinde 65% biomas, 17% energie eolian, 12% energie solar, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal. n Romnia, cu exceptia zonelor montane, unde conditiile meteorologice dificile fac greoaie instalarea si ntretinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare nivelului de 4 m/s se regsesc n Podisul Central Moldovenesc si n Dobrogea. Litoralul prezint si el potential energetic deoarece n aceast parte a trii viteza medie anual a vntului ntrece pragul de 4 m/s. n zona litoralului, pe termen scurt si mediu, potentialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electric de 4.500 GWh/an. Pe baza evalurii si interpretrii datelor nregistrate, n Romnia se pot monta instalatii eoliene cu o capacitate de pn la 14.000 MW, ceea ce nseamn un aport de energie electric de aproape 23 000 GWh/an. Potrivit unui studiu al Erste Group,

19

potentialul eolian al trii, estimat la 14.000 de MW, este cel mai mare din sud-estul Europei si al doilea din Europa. Transelectrica a avertizat c n sistemul naional pot fi preluate turbine eoliene de maximum 4.000 de MW, n contextul n care a primit cereri de racord la retea pentru proiecte de peste 30.000 de MW, din care 8.000 de MW au deja contracte semnate. [18] 4.1 Energia eoliana in Pasul Tihuta Ideea unei turbine eoliene in Pasul Tihuta reprezinta un vis mai vechi al unui om de afaceri din Bistrita, Martin Ilie. Centrala eoliana de 250 kW a fost amplasata la circa 60 km est de Bistrita Nasaud si a fost pusa in functiune in ianuarie 2005. Locatia centralei este foarte buna deoarece aici sunt vanturi puternice tot timpul anului. Unitatea este conectata la reteaua nationala de energie electrica iar cantitatea de energie produsa variaza bineinteles in functie de viteza vantului. In functie de cantitatea maxima de energie pe care o pot genera, centralele eoliene pot fi unitati de mica putere (100 kW 750 kW), unitati de putere medie (750 kW 1500 kW) si unitati de putere mare ( 1500 kW- 2500 kW ). Cele mai mari centrale eoliene sunt in prezent de 5 MW. [19]

4.1.1 Descrierea centralei eoliene Centrala de la Tihuta este de productie germana, de tip Fuhrlander 250, si are o putere instalata de 250 kW. A fost produsa in 1997 si a functionat 7 ani inainte de a fi achizitionata de Martin Ilie. Inaltimea unitatii este de 42 metri, iar diametrul rotorului de 29,5m , numarul de rotatii constante este cuprins intre 29 si 38 / minut, greutatea rotorului cu elice este de 14,5 tone, greutatea turnului de 26 de tone. Viteza vantului la care turbina eoliana incepe sa produca energie este de 2,5 m/s, iar viteza la care se opreste este de 25 m/s. Specificatiile producatorului turbinei eoliene arata ca productia de energie electrica variza in functie de viteza vantului dupa cum urmeaza: Tab 4. Productia anuala in functie de viteza vantului. [19]
Viteza medie a vantului m/s (la turbina) Productie anuala kWh 8,5 8,0 7,5 7,0 6,5 6,0 5,5 5,0

857.000

791.000

717.000

630.000

554.000

468.000

380.000

302.000

20

4.1.2 Substituirea combustibililor fosili Prin utilizarea energie eoliene se pot economisi insemnate cantitati de carbune, petrol sau gaze naturale care in mor normal sunt utilizate pentru producerea de energie. In 2005 turbina eoliana de la Tihuta a produs 186.000 kWh, ceea ce reprezinta echivalentul arderii a 23 de tone de carbune. Pe plan mondial, capacitatea instalata a turbinelor eoliene a ajuns in 2006 la 59.322 MW. In Europa puterea instalata a unitatilor eoliene este 40.500 MW; o mare pondere o au Germania (18.428 MW) si Spania (10.027 MW). Potentialul eolian al Romaniei este de 23.000 GWh, echivalentul a 1.987.000 tone de petrol. [19] 4.1.3 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Functionarea centralei la capacitate maxima ( cu o productie de 400.000 kWh pe an ) presupune o reducere anuala a emisiilor poluante dupa cum urmeaza : 2840 kg oxizi de sulf, 1120 kg oxizi de azot, 445.600 kg dioxid de carbon, 72 kg praf, 360 kg monoxid de carbon. [19] 4.1.4 Pretul de vanzare a energie electrice Producatorii de energie electrica din surse regenerabile vand energia unui distribuitor de unde obtin un pret pe megawatt, la care se adauga in plus valoarea unui certificate verde. Productia de energie electrica din surse regenerabile este stimulata de statul roman prin sistemul certificatelor verzi. Pretul unui certificate verde obtinut de producatorul din Bistrita a fost de 167 RON in 2005, iar in 2006 a scazut la 134 RON. [19]

4.2 Dezvoltarea sectorului eolian Centralele eoliene reprezinta o noutate pentru sistemul energetic romanesc, in anul 2005 existau doar 4 astfel de centrale: cea de la Tihuta (Bistrita) de 250 kW, la Ploiesti (Judetul Prahova) de 660 kW, la Baia (Judetul Tulcea) de 550 kW si la Corbu (Judetul Constanta) de 100kW (insa aceasta nu functioneaza). Pana atunci nu fusese construit nici un parc eolian, dar existau initiative in acest sens ale unor firme europene. Firma germana West Wind intentiona sa construiasca un parc eolian in Muntii Calimani. Proiectul consta in amplasarea a 23-30 de centrale eoliene cu o putere nominala de 8-9 MW. Alt exemplu este dat de grupul portughez Martifier, care intentiona sa construiasca in Romania un parc eolian de 100 MW, cu o valoare a investitiei de 100 milioane de euro. [19]

21

4.3 Probleme legate de utilizarea energiei eoliene Principalele probleme legate de turbinele eoliene sunt legate de impactul acestora asupra pasarilor, poluarea fonica, interferentele electro-magnetice si impactul peisagistic. Astfel, unitatile eoliene nu trebuie amplaste in cadrul coridoarelor de migratie, in arii protejate sau in imediata apropiere a acestora, in apropierea localitatilor si aeroporturilor. De asemenea, se recomanda efectuarea unei analize a impactului asupra mediului pentru proiectele eoliene si stabilirea zonelor in care astfel de proiecte nu pot fi implementate. [19] 4.4 Concluzii Prin intrarea in functiune a turbinei eoliene de la Tihuta se economisesc combustibili fosili si sunt reduse emisiile de gaze cu efect de sera. Centrala nu a functionat la capacitate maxima deoarece au existat unele probleme legate atat de variabilitatea vantului cat si de viteza de interventie in caz de defectare sau oprire. O solutie pentru rezolvarea acestor probleme ar fi comandarea turbinei prin intermediul internetului. Avand in vedere potentialul economic foarte mare pentru utlizarea energie eoliene in Romania, aceasta poate reprezenta o componenta foarte importanta a productiei energetice, impreuna cu celelalte surse regenerabile de energie. [19]

22

5. Bibliografie
[1] - http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83 [2] - http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Gorskii_03965u.jpg [3] - http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/6_2.pdf [4] - http://www.bwbfamily.ro/images/turbine_eoliene_rezidentiale_mrbbl_3_20100308_1965608447.jpg [5] - http://www.altalgroup.ro/eoilian/20k10.jpg [6] - http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene [7] - http://www.transport-eoliene.com/articole-energie-eoliana/ [8] - http://www.consumredus.ro/posts/turbineleeoliene.dbf86f5b67d6595e31a236b9a055c98c.html [9] - http://www.scribd.com/doc/19943023/Energia-Eoliana-referat [10] - http://www.sier.ro/Articolul_8_3_2.pdf [11] - http://www.cyclon.ro/index.php? pag_index=2&id_news=208&title_pag=Avantaje%20ale%20energiei%20eoliene [12] Surse regenerabile de energie. Abordari actuale.( C. Marinescu, M. Georgescu, L. Clotea, C.P. Ion, I. Servan, L. Barote, D.M. Valcan ) [13] - http://turbina-eoliana.ascora.ro/Turbine_eoliene.htm#Turbina%20eoliana %20MW200%20si%20MW400 [14] - http://www.altalgroup.ro/wind.htm [15] - http://www.altalgroup.ro/download/eoliene.pdf [16] - http://www.altalgroup.ro/wind_200_600.htm [17] - http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/PRINCIPII-DE-FUNCTIONARESI-RE2442314312.php [18] - http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83#Avantaje [19] http://terraiii.ngo.ro/date/b2d1f2f8f1bb3ec1206dd2e29da29cba/Eolian_Tihuta.pdf [20] - http://www.authorstream.com/Presentation/colegiul.caroli-1414412-zamfirmihai-x-b/

23