ENERGIA EOLIANĂ

1. INTRODUCERE

1.1. Definitie

Energia eoliana este energia continuta de

forta vantului ce bate pe suprafata pamantului.
Exploatata, ea poate fi transformata in energie
mecanica pentru pomparea apei, de exemplu, sau
macinarea graului, la mori ce functioneaza cu
ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un
generator electric, turbinele de vant moderne
transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in
energie electrica.

1.2. Avantaje

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai
importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de

1
energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Tipuri de sisteme
eoliene de mici capacitati: Sisteme eoliene autonome
 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe
poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică
producerea nici a unui fel de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice
produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în
S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili, chiar
dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente utilizării combustibililor
clasici.
În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii
80, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în
funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori
mai mare decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime,
acestea putând fi integral reciclate.

Fermă de energie eoliană în Tarifa, Spania

2
 1.3. Dezavantaje

La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost

preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor.
În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic,
ajungând până la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră, prin îmbunătăţirea
parametrilor tehnici ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi
de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alţii susţin că turbinele
afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând
terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie
atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult
mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului. Multe locuri pe Pământ
nu pot produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din această cauză
energia eoliană nu este viabilă în orice locaţie.

1.4. Mori de vant

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata

de vant atunci cand au navigat pe Nil in amonte, in jurul
secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau sa
domine marile si oceanele lumii, servind in principal
transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice.
Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze
pentru a controla si domina marile.

3
 Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu
echipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vase sportive, fie
ca ambarcatiuni de agrement.

Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand

prima moara de vant a fost construita in vechea Persie in
secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentru
macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau
pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. Insa
exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul XX,
odata cu aparitia “morilor de vant” moderne – turbinele de
vant ce pot genera o energie de 250 pana la 300 de kilovati.

Vas fenician Vas american

4
 Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de
vant sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde
intensitatea vantului permite puterii eoliane sa poata fi
exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie
electrica, precum caldura degajata de arderea carbunilor.

Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor,

combinate cu o crestere a numarului de turbine instalate, a
dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 150% din
1990. In 1997, de exemplu, piata mondiala a energiei
eoliene manipula in jur de 3 miliarde de dolari.

Moara de vânt este strămoşul generatoarelor eoliene. Ea a apărut în Evul

Mediu în Europa. Ea a funcţionat la început cu ax vertical.

Imagine a două mori de vânt

Mai târziu, morile se orientau după direcţia vântului şi au fost puse pânze
pentre a capta mai bine energia vântului.

5
 Imagine a unei mori de vânt cu pânze
Prima moară de vânt cu pale profilate a apărut în secolul doisprezece. Chiar
dacă era foarte simplă, este totuşi vorba de prima cercetare aerodinamică a palelor.
Acestea au fost utilizate în principal pentre pomparea apei sau pentru măcinarea
grâului.
În perioada Renaşterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au
interesat foarte intens de morile de vânt, ceea ce a condus la numeroase inovaţii,
uneori inutile. De atunci, morile s-au înmulţit în Europa.
Revoluţia industrială a oferit un nou început pentru morile de vânt, prin
apariţia de noi materiale. În consecinţă, utilizarea metalului a permis modificare
formei turnului şi creşterea considerabilă a maşinilor pe care le numim pe scurt
"eoliene".

Moară de vânt (Germania de Nord)

6
 Evoluţia electricităţii în secolul XX a determinat apariţia primelor eoliene
moderne. Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspiră după profilul aripilor de
avion.

Eoliană modernă

În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu excepţia

modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius şi Darrieus, care sunt încă utilizate,
dar sunt pe cale de dispariţie.
Ultimele inovaţii permit funcţionarea eolienelor cu viteză variabilă, respectiv
reglarea vitezei turbinei eoliene în funcţie de viteza vântului.

Stocare
acumulatori
Energie Energie Energie
Reţea de
cinetică mecanică electrică
distribuţie
vânt rotor generator

Sarcini izolate
(ex: sate izolate)

Energia de origine eoliană face parte din energiile regenerabile. Aero-

generatorul utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului
său: aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată
în energie electrică de către generatorul cuplat mecanic la turbina eoliană.
7
 Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au
viteze de acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui
multiplicator de viteză. În sfârşit, există mai multe posibilităţi de a utiliza energia
electrică produsă: fie este stocată în acumulatori, fie este distribuită prin intermediul
unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
Sitemele eoliene de convesie au şi pierderi. Astfel, se poate menţiona un
randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului. Trebuie
luate în considerare, de asemenea, pierderile generatorului şi ale eventualelor sisteme
de conversie.

Imagine a unei eoliene cu trei pale de 750 kW

Chiar dacă turbinele eoliene moderne au intrat pe piaţă, clasicele

sisteme de producere a energiei sunt folosite în special în regiunile izolate şi sunt
deosebit de eficiente în localităţile mici

Cercetătorii mai dau o şansă morilor de vânt şi

spun că pot fi folosite şi astăzi pentru producerea
energiei în mod eficient. În întreaga lume există peste
douăzeci de producători de mori de vânt clasice.

8
 Principalele companii care fabrică astfel de mecanisme pentru producerea
energiei sunt în Statele Unite ale Americii, Noua Zeelandă, Australia şi Marea
Britanie.
Pe lângă faptul că vântul nu costă nimic, ca sursă energetică el poate fi o
alternativă bună pentru localităţile mici, aflate departe de sursele tradiţionale. În
Europa, principalii utilizatori de mori de vânt sunt Olanda, Danemarca, Spania,
Marea Britanie, dar şi Polonia, Cehia, Ucraina, Estonia şi Franţa. Acestor ţări li se
adaugă SUA, Antigua, Barbados, Africa de Sud, Noua Zeelandă şi Japonia.
În unele dintre aceste state, morile de vânt se mai folosesc şi acum pentru
măcinarea cerealelor. De asemenea, pompele cu palete multiple, acţionate de vânt
sunt folosite pentru a obţine apa din puţuri în regiunile izolate, în special în Australia
şi Africa de Sud. Apa pompată este depozitată într-un turn din apropiere.

Designul, neschimbat de sute de ani

Deşi în mod obişnuit se numesc mori de vânt, aceste mecanisme sunt numite
maşini de vânt şi pompe de vânt. O pompă de vânt obişnuită are o roată cu diametrul
detrei-patru metri, cu circa 20 de palete. Roata este montată pe un stâlp, având
înălţimea medie de opt metri. Forţa vântului pe o derivă
verticală din spate menţine roata cu faţa spre vânt.
Însă deriva este concepută să întoarcă roata numai când
vântul devine extrem de puternic, pentru a preveni
vătămarea mecanismului.
În cele mai multe cazuri, morile de vânt sunt aşezate în
apropierea râurilor şi atunci rotaţia paletelor este
transformată într-o mişcare de sus-jos pentru a acţiona
pompa. Pentru că morile de vânt au fost atât de eficiente
şi durabile, designul lor nu a fost schimbat de sute de ani.

9
 Energia eoliană, combinată cu cea solară

Moara de vânt de la Wimbledon e punct turistic

Specialiştii în eficienţă energetică atrag atenţia că morile de vânt trebuie folosite în
funcţie de climă. Într-un studiu recent, cercetătorii danezi au arătat că, în condiţiile
climaterice din Danemarca, sistemele fotoelectrice sunt efective doar în proporţie de
18% în ianuarie şi de 100% numai în iulie. Eficacitatea lucrului staţiilor eoliene este
şi ea cuprinsă între 55% în iulie şi 100% în ianuarie.
Danezii spun că varianta optimă este combinarea instalaţiilor morilor de vânt
cu cele solare. Specialiştii în resurse energetice mai arată că litoralurile marine şi
munţii au potenţialul eolian cel mai ridicat. Dar există multe alte teritorii cu un
potenţial eolian necesar pentru utilizare. Ca sursă energetică, vântul poate fi mai greu
de calculat spre deosebire de soare, dar în anumite perioade prezenţa vântului se
observă pe parcursul întregii zile.
Eficacitatea resurselor eoliene depinde de relieful pământului şi de prezenţa
obstacolelor plasate la înălţimi de până la 100 metri.
În localităţile montane, spre exemplu, două suprafeţe pot avea potenţial solar
egal, însă potenţialul vântului poate fi diferit datorită diferenţei dintre direcţiile
maselor de aer. În legătură cu aceasta, planificarea locului pentru amplasarea unei
mori de vânt are nevoie de studii mai detaliate decât montarea unui sistem solar.

Zgomotul a fost mult redus

Chiar dacă morile de vânt de primă generaţie erau teribil de greu de suportat
din cauza zgomotului pe care îl făceau continuu, în prezent noile tehnologii au permis
reducerea considerabilă a poluării sonore făcute de astfel de instalaţii. Acum, pe scara
surselor de zgomot, morile de vânt se situează undeva între zgomotul produs de un
vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la aproximativ 45
decibeli.

10
 Germania şi Danemarca folosesc cel mai mult eolienele

Cei care vor să-şi instaleze o moară de vânt pentru producerea energiei trebuie
să calculeze costurile şi eficienţa acesteia. Cea mai ieftină moară de vânt costă
aproximativ 2.500 dolari americani.

Ceea ce duce la producerea unui kilowat la un preţ mai mic faţă de cel al unuia
produs de o instalaţie eoliană modernă. Se estimează că instalarea unui kW eolian
impune achiziţionarea unei aparaturi de aproximativ 1.000 euro.
Specialiştii spun însă că preţul unui kWh depinde de preţul instalării eolienei,
ca şi de cantitatea de energie produsă anual. Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi
scade pe măsura dezvoltării tehnologiei.
Ţările cele mai avansate în privinţa folosirii
sistemelor eoliene sunt Germania şi Danemarca, unde
investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori.
În cele două state există tendinţa ca sistemele
eoliene să fie folositede populaţie. În plus, energia
eoliană este percepută ca o cale de diversificare a
producţiei agricole. În Danemarca, 100.000 de familii
deţin acţiuni în energia eoliană.
Sistemele eoliene au permis crearea de locuri de
muncă pentru danezi şi germani în diverse sectoare, precum cele de producere a
eolienelor şi a componentelor acestora, instalării eolienelor, exploatării şi întreţinerii.
În prezent există peste 15.000 de angajaţi în Danemarca şi 30.000 în Germania
implicaţi în filiera eoliană.

11
 Densitatea aerului trebuie să fie mare
Pentru a funcţiona în parametrii optimi, morile de vânt trebuie amblasate acolo
unde masa aerului e mai mare. Cu cât aceasta e mai mare, cu atât mai repede se rotesc
elicele, producând o cantitate sporită de energie. Specialiştii spun că, atunci când
amplasăm o moară de vânt, trebuie să ţinem cont şi de densitatea locală a aerului.
Diferenţe notabile se înregistrează între regiunile înalte şi cele de la şes. La
câmpie, densitatea aerului este mai mare, iar forţa de acţiune a vântului este mai
mare. La presiunea atmosferică normală şi temperatura de 15°C, densitatea aerului
constituie 1,225 kg/mc. Însă, odată cu mărirea umidităţii, densitatea mai scade puţin.
Pe suprafeţele plasate mai sus de nivelul mării, în munţi, spre exemplu,
presiunea atmosferică este mai mică şi, corespunzător, este mai mică şi densitatea
aerului, deci se produce o cantitate redusă de energie pe suprafaţa elicei.

Morile de vânt, amplasate pe rutele lebedelor

În Olanda, lalelele sunt plantate în jurul morilor .Cercetătorii britanici vor să

schimbe amplasarea morilor de vânt în funcţie de traseele păsărilor migratoare ce vin
din Islanda. Direcţia de migraţie arată exact direcţia din care bat cel mai eficient
vânturi, pe care eolienele oamenilor le-ar putea folosi.
Pentru acest lucru ei au comandat un studiu despre o familie de şapte lebede
care iernează în rezervaţia britanică Dumfriesshire. Cele şapte lebede au fost urmărite
prin satelit din Islanda şi până când au ajuns în Marea Britanie.
Cercetătorii spun că au hotărât să monitorizeze lebedele pentru că nu ştiau care
e traseul lor. «Ştiam că ele părăsesc Islanda şi se îndreaptă spre Scoţia şi Irlanda, dar
nu ştim nimic despre ruta lor până ajung aici», a declarat Brian Morrel, managerul de
proiect. Acesta a adăugat că, din datele obţinute, s-au obţinut traseele perfecte de
amplasare a bateriilor de eoliene.

12
 Prima moară de vânt a apărut în Afganistan

Vântul este cunoscut omenirii drept sursă energetică de peste 10.000 de ani,
dar dovezile arheologice arată doar că egiptenii din Antichitate foloseau vântul pentru
mori încă de acum 5.000 ani. Prima moară de vânt, aşa cum o ştim noi, a apărut în
jurul anului 700, pe teritoriul Afganistanului. De atunci
datează şi maşinile eoliene cu axă verticală de rotaţie,
care se utilizau pentru măcinarea grăunţelor.
Cunoscutele instalaţii eoliene asigurau
funcţionarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din
Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor,
care funcţionau pe baza vântului, sunt foarte cunoscute în
perioada medievală.
În secolul al XIV-lea, olandezii au îmbunătăţit
modelul morilor de vânt, răspândite în Orientul Mijlociu,
şi au început utilizarea largă a instalaţiilor eoliene la
măcinarea boabelor. În 1854, în SUA apare o pompă de apă care funcţiona pe baza
energiei vântului. Această pompă semăna cu modelul morilor de vânt, dar avea mai
multe braţe şi un fluger pentru determinarea direcţiei vântului.
Către anul 1940, americanii utilizau peste şase milioane de instalaţii de acest
tip pentru pomparea apei şi producerea energiei electrice. Echivalentul modern al
morilor de vânt este turbina de apă, larg utilizată pentru a furniza energia necesară
acţionării unor generatoare de electricitate imense în reţelele hidroelectrice de azi. De
exemplu, Norvegia produce cea mai mare parte a electricităţii în acest fel.

Alte utilizari

Sa gasesti o sursa de curent pentru a-ti putea incarca telefonul mobil poate fi o
problema atunci cand te afli intr-o calatorie la munte sau, pur si simplu, ai uitat sa iti
iei incarcatorul cu tine. Insa, solutia acestei probleme poate fi mai simpla decat s-ar.
Gizmodo spune ca studentii de la Indian Institute of Technology au venit cu o idee
13
extraordinara. Ei au creat o turbina portabila, alimentata de energia eoliana, care
poate fi atasata telefonului mobil pentru incarcare.
Tehnica nu este inca pe piata, insa departamentul a trimis o propunere
Ministrului Stiintei si Tehnologiei din India pentru a putea fabrica acest tip de turbina
la o scara mai larga, a afirmat Prof. Lalit Kumar Das, conducatorul Departamentului
de Design Industrial. Acest aparat este menit celor ce se afla pe zonele de coasta,
unde vantul este mai mereu prezent. Insa poate fi folosit peste tot, chiar si in timpul
unei calatorii, atata timp cat exista curenti de aer. Acest mecanism ar putea fi o solutie
ideala pentru cei ce nu au la indemana o sursa de electricitate.
Si in cazul in care va intrebati cine va cumpara un telefon celular, daca nu are
curent electric, s-ar putea sa ramaneti uimiti. De exemplu, populatia din Ciosa,
Bistrita Nasaud, Romania, cumpara telefoane mobile, chiar daca electricitatea e doar
un concept la care viseaza ca o sa ajunga intr-o buna zi si in satul lor.
Semnalul de retea in zona este bun, dar daca vor sa incarce un telefon, aeasta
inseamna un drum de 8 km pana la cel mai apropiat oras. Iar acesta nu este un caz
izolat. Potrivit lui Roy Stear, de la Freeplay Energy, o companie care va produce si
vinde generatoare bazate energie eoliana, „Kenya are 30 de miloane de oameni si 3
milioane de utilizatori de telefoane mobile, insa numai 200,000 de case beneficiaza
de energie electrica”.

1.5. Siguranta energiei eoliene

Energia eoliana e o sursa de putere electrica

promitatoare in viitor datorita ecologitatii si infinitatii
sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul
zilei, sezonului sau anilor energia generata de vant e o
resursa intermitenta. In zonele de pe glob cu actiune
puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de 60%
din timpul anului. Chiar si asa vantul poate fi
insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la

14
capacitate maxima. Cu toate acestea tehnologia a reusit sa-si adapteze creatiile
imbunatatindu-le si producand si alte ce folosesc acest tip de energie.

Navă britanică pe pernă de aer cu motoare ce pot folosi şi energia eoliană

15
1.6. Sisteme eoline

16
 Sistemul eolian simplu

Configuratia acestui tip de sistem este foarte simpla. Lipsa bateriilor pentru
stocarea energiei electrice reduce semnificativ pretul de cost. Alimentarea
consumatorilor se face direct in curent continuu fara controlul exact al tensiunii de
alimentare.

Aplicatile care folosesc acest tip de sistem sunt:

- pompare apa pentru irigatii
- pompare apa uz casnic
In general apa va fi stocata intr-un bazin de unde va fi putea fi folosita cu un
debit mai mare decat cel furnizat de pompa.

17
18
 Sistemul eolian hibrid

Configuratia sistem eolian hibrid. Acest sistem complex este dezvoltat prin
adaugarea unui generator diesel, care are rolul de a compensa lipsa energiei electrice
in situatii critice, neprevazute.

Sunt folosite baterii pentru stocarea energiei electrice. Alimentarea

consumatorilor se face in curent continu (DC) sau alternativ (AC).

Consumatorii din curent continu vor fi consumatori eficienti , pentru realiza o

diminuare semnificativa a consumului de energie

19
 2. STRUCTURĂ ŞI FUNCŢIONARE

2.1. Părţile componente ale unei turbine

 Compunerea sistemului:
1. Pale
- Forma si conceptia lor este esentiala
pentru a asigura forta de rotatie
necesara. Acest design este propriu
fiecarui tip de generator electric.
2. Nacela
- Contine generatorul electric
asigurand si o protectie mecanica
3. Pilon
- Asigura strucura de sustinere si
rezistenta a ansamblului superior.
4. Fundatie
- Asigura rezistenta mecanica a
generatorului eolian.

2.2. Forme constructive

Orientarea axului
Există mai multe tipuri de eoliene. Se disting însă două mari familii: eoliane cu
ax vertical şi eoliene cu ax orizontal.
Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru
a antrena generatorul.

20
 Eoliene cu ax vertical
Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mică, având înălţimea de 0,1 -
0,5 din înălţimea rotorului. Aceasta permite amplasarea întregului echipament de
conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitând astfel
operaţiunile de întreţinere. În plus, nu este necesară utilizae unui dispozitiv de
orientare a rotorului, ca în cazul eolienelor cu ax orizontal. Totuşi, vântul are
intensitate redusă la nivelul solului, ceea ce determină un randament redus al eolienei,
aceasta fiind supusă şi turbulenţelor de vânt. În plus, aceste eoliene trebuiesc
antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitări mecanice importante.
Din acest motive, în prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu
precădere către eolienele cu ax orizontal.
Cele mai răspândite două structuri de eoliene cu ax vertical se bazează pe
principiul tracţiunii diferenţiale sau a variaţiei periodice a incidenţei:
• Rotorul lui Savonius în cazul căruia, funcţionarea se bazează pe principiul
tracţiunii diferenţiale. Eforturile exercitate de vânt asupra fiecăreia din feţele uni corp
curbat au intensităţi diferite. Rezultă un cuplu care determină rotirea ansamblului.

Schema de principiu a rotorului lui Savonius

Schema rotorului lui Savonius

21
• Rotorul lui Darrieus se bazează pe principiul variaţiei periodice a incidenţei. Un
profil plasat într-un curent de aer, în funcţie de diferitele unghiuri, este supus unor
forţe ale căror intensitate şi direcţie sunt diferite. Rezultanta acestor forţe determină
apariţia unui cuplu motor care roteşte dispozitivul.

Imaginea unei eoliene Darrieus Schema rotorului lui Darrieus

Eoliene cu ax orizontal
Funcţionarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de
vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obţine un bun compromis între coeficientul de putere,
cost şi viteza de rotaţie a captorului eolian, ca şi o ameliorare a aspectului estetic, faţă
de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puţin supuse unor
solicitări mecanice importante şi au un cost mai scăzut.
Imaginea unei eoliene cu ax orizontal şi a unei mori de vânt

22
 Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:
• Amonte: vântul suflă pe faţa palelor, faţă de direcţia nacelei. Palele sunt rigide, iar
rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

• Aval: vântul suflă pe spatele palelor, faţă de nacelă. Rotorul este flexibil şi se auto-
orientează.

Schema unei eoliene cu ax orizontal aval

23
  Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă
şi dă cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafeţe de direcţionare, eforturile
de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună.
 Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcţie de
direcţia şi forţa văntului. Pentru aceasta, există dipozitive de orientare a nacelei pe
direcţia vântului şi de orientare a palelor, în funcţie de intensitatea acestuia..
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat
interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

2.3. Modul de asamblare al nacelei

24
 Elementele constructive ale nacelei (reprezentare 3D)
Legendă
1 – elice
2 – suportul elicelor
3 – elementele de fixare
4 – arbore principal
5 – generator secundar
6 – cutia de viteze
7 – frână cu discuri
8 – răcitor cu ulei
9 – arborele cardanic
10 – generator principal
11 – braţ de ridicare
12 – cilindru de divizare
13 – semiforma inferioară
14 – turnul
15 – controlul alunecării
16 – angrenaj cu bielă
17 – inelul alunecării
18 – angrenajul alunecării
19 – unitatea primară de control
20 – unitatea hidraulică
25
2.4. Schema funcţională a unei turbine

26
 Cum functioneaza o turbina eoliana ?

Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care

la randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si
un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.

Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit
apoi cu ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie
livrat direct retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

27
 3. TIPURI DE SISTEME EOLIENE

3.1. Sistem telecom izolat alimentat cu energie eoliana

Fiabilitatea alimentarii cu energie electrica a unui dispozitiv de telecomunicatii

important, este esentiala. O noua aplicatie a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unui sistem telecom pentru furnizare acces internet, aflat intr-o
zona fara access la reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru
alimentare folosind generatoare eoliene.
De foarte multe ori operatorii de televiziune prin cablu ( CATV ), sau furnizorii
de internet ( ISP ) au avut dificultati tehnice uriase pentru instalarea unor
echipamente in locatii fara acces la retea sau unde costurile instalarii ei este foarte
mare.
Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod
foarte riguros. De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost.
Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa
determinam care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este
intervalul de timp in care ei functioneaza.
Emitatorul trebuie sa funtioneze non-stop , 24h din 24 ore timp de 365 zile pe
an, indiferent de conditile meteo si anotimp. Sistemul de alimentare trebuie sa
acopere integral consumul in timp de iarna si sa nu produca intreruperi de energie.
Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:
 Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul va folosi sau o turbina eoliana
care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica.

28
 Acest consumatori are nevoie de 288Wh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau
putem considera aproximativ un consum de 8,64KWh/luna.
Sistemul trebuie sa aiba o autonomie de 3 zile, adica poate furniza energia
necesara timp de 3 zile de la turbina eoliana. Acest mod de proiectare va permite
detectarea in timp util a oricarei avarii, eliminand complet eventualitatea unei
intreruperi de energie a consumatorului.

Descrierea funcţională a unui sistem eolian

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente
principale:
 Turbina eoliana
 Acumulatori (baterii reincarcabile) la 12 V
 Regulator de incarcare a bateriei
 Echipamente si conectori pentru subansamble.
Pentru aceasta aplicatie s-au ales urmatoarele componente :

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea

nevoie de :
 1 turbina eoliana de 400W tip Air X
 1 regulatoare de incarcare Steca pentru panouri ( turbina eoliana include un
regulator propriu )
 1 Acumulator cu ciclu profund tip S12/230A
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si
implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor
si costurilor (care pot suferii ajustari importante) specifice fiecarei locatii.

29
 Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala si
este foarte fiabil.

3.2. Centrala electrica eoliana

Potentiali beneficiari - Consumatorii autonomi de mica putere

DESCRIERE/ CARACTERISTICI SPECIALE
Inovatia se refera la tehnica eoliana si poate fi folosita pentru asigurarea cu
energie a diferitor consumatori. Centralele electrice eoliene pot fi folosite atit in mod
independent, cit si in componenta unor sisteme mixte: eoliene – solare sau eoliene cu
Diesel.
Centralele electrice eoliene cunoscute pina in prezent nu sunt fiabile - in
special, in cazul in care intensitatea vintului este mare – deoarece, motorul eolian are
rezistenta joasa la sarcinile inalte provocate de vint,
fapt ce reduce simtitor eficacitatea lucrului. In plus,
centrala electrica eoliana are randament scazut,
intrucit, pentru rotirea rotii eoliene, se foloseste
numai capacitatea portanta a vintului care actioneaza
asupra paletelor.
Problema pe care o rezolva inovatia tehnica propusa consta in sporirea
randamentului si eficacitatii lucrului, pe baza maririi fiabilitatii centralei electrice
eoliene. Suplimentar, in centrala electrica eoliana, pe sectoarele platformei turnate
care este executata ca niste aripi, sunt amplasate baterii solare, ceea ce permite
obtinerea de energie indiferent de viteza vintului.
AVANTAJE
 Marirea randamentului motorului eolian pina la 0,5 – 0,6
 Marirea eficacitatii de lucru a centralei electrice eoliene
 Posibilitatea obtinerii energiei si in cazul cind vintul este slab si timpul este
linistit

30
  Constructia este rigida si echilibrata in spatiu
 Reducerea probabilitatii aparitiei batailor cind puterea vintului este diferita.
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demontatii
Unde a fost aplicata/testata - In gospodariile vinicole din raionul Comrat
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, investitii, comercializarea produsului
finit

3.3. Instalatie electrica eoliana

Potentiali beneficiari - fermieri, agenti

economici, persoane particulare ce au nevoie de sursa
autonoma de energie
DESCRIERE/CARACTERISTICI SPECIALE
Inventia se refera la instalatiile de transformare a
energiei eoliene in energie mecanica. Aceasta poate fi
folosita pentru producerea diverselor tipuri de energie.
Instalatia include consecutiv, legate intre ele si
alcatuind un circuit inchis.
- un motor eolian cu axa de rotatie verticala care este unit cinematic cu pompa,
continind stuturile de presiune si de absorbtie
- un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de circulatie
- un generator, un acumulator termic cu incalzitor si schimbator de caldura
- o pompa de circulatie.
Noutatea consta in faptul ca, in circuitul inchis
format la stutul de presiune al pompei sunt cuplate
consecutiv acumulatorul pneumatic, regulatorul de
presiune, colectorul de distribuire - care contine doua
sau mai multe strangulatoare. Pompa dispune de un rotor
central si de cel putin doua rotoare sateliti, care se afla in
angrenare cu el.

31
 Rezultatul consta in majorarea randamentului instalatiei si extinderea
domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate.
AVANTAJE
 Majorarea randamentului instalatiei
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Cresterea coeficientul de conversiune (coeficientul Betz)
 Micsorarea totala a impactului negativ asupra mediului inconjurator
 Functionarea la diferite viteze ale vintului
Stadiul de dezvoltare - Testari in teren. Disponibil pe piata
Tip de colaborare dorita - Partener strategic pentru producerea si
comercializarea produselor finite.

3.4. Instalatie energetica eoliana

Potentiali beneficiari persoane particulare, intreprinderi mici.

AVANTAJE
 Posibilitatea de a mentine automat turatia
nominala necesara la variatia vitezei vintului
 Marirea duratei de exploatare a instalatiei
 Un grad inalt de mentenanta
 Marirea sigurantei de exploatare a instalatiei la
variatiile considerabile ale vitezei vintului.
Independent de directia vintului, motorul eolian se roteste intr-o directie
planificata. La o presiune puternica si indelungata a vintului, cind instalatia eoliana
depaseste numarul de rotatii maxim admisibile se pune automat in functiune
regulatorul centrifug. In consecinta, se produc frinarea, reducerea si stabilizarea
numarului turatiilor pina la cele planificate.
Stadiul de dezvoltare - Testari in teren
Tip de colaborare dorita - Cooperarea, investitii

32
 3.5. Motor eolian

Potentiali beneficiari - Gospodarii induviduale,

fermieiri, întreprinderi mici
Este cu mult mai puternic decit cel obisnuit!
Inventia se refera la instalatiile pentru transformarea

energiei cinetice a vintului în energie mecanica si poate

fi utilizata pentru obtinerea energiei electrice.
Rezultatul inventiei consta în majorarea puterii
motorului eolian.
Motorul eolian cunoscut permite de a transforma
energia vintului în energie mecanica pina la o anumita limita, determinata de
dimensiunile rotorului. Problema pe care o rezolva prezenta inventie consta în
majorarea puterii motorului eolian prin combinarea a doua rotoare activ/ reactiv si
Darieus. Majorarea puterii nu se efectueaza din contul maririi numarului de rotatii, ci
din contul majorarii momentului de rotatie. Aceasta permite de a folosi vintul de
putere diferita, deoarece, eficacitatea rotorului motorului eolian si a paletelor
rotorului Darieus ating valoare maxima la diferite viteze ale vintului.
AVANTAJE
 Majorarea puterii si eficacitatii de functionare a motorului eolian
 Costul raportat la 1 kW instalat este de 600 ? 700 USD cei de 2 ori mai redus decit
costurile existente
 Motorul eolian este compact si are un grad înalt de fiabilitate
 Rezistenta mare la vinturi puternice
 Permite majorarea suprafetei de lucru a rotorului.
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demonstratii - testari în teren.

33
 Tip de colaborare dorita - Comercializarea produsului finit, parteneriat,
investitii

3.6. Motor eolian carusel (variante)

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare

AVANTAJE
 Cheltuieli reduse - costurile producerii energiei electrice cu ajutorul noului
motor eolian sunt situate la 75% din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale.
 Regleaza turatiile arborelui la devierile curentilor de vint, fapt ce contribuie
la majorarea termenului de functionare si a randamentului motorului eolian carusel
 Intretinerea motorului eolian nu costa mult
 Marirea duratei de functionare, datorita vitezei de rotatii mici de 10-15
ori/min.
 Energie neconventionala, regenerabila si cu efecte de poluare nule sau foarte
mici
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti
combustibili
 Timp redus de montaj al motorului
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare / schita tehnica
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.7. Motor eolian cu transportor

Potentiali beneficiari - Intreprinderi, agenti economici, persoane particulare

Costuri mici, functionalitate inalta!

34
 Inventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie
mecanica, care poate fi folosita pentru producerea automata a diverselor tipuri de
energie. Rezultatul inventiei consta in intensificarea curentilor de aer si stabilizarea
vitezei de rotatie a rotii eoliene.
Instalatia include consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inchis: un
motor eolian cu axa de rotatie verticala - unit cinematic cu pompa continind stuturile
de presiune si de absorbtie; un mecanism de actionare a generatorului electric si a
pompei de circulatie; un generator; un acumulator termic cu incalzitor si schimbator
de caldura si o pompa de circulatie.
Dispozitivul permite reglarea vitezei de rotatie. Astfel, motorul eolian
functioneaza atit la vitezele mici, cit si mari ale vintului, iar viteza nominala a
arborelui principal este reglata in mod automat.
AVANTAJE
 Intensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de rotatie a rotii eoliene
 Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
 Costurile producerii energiei electrice cu ajutorul motorului eolian sunt situate la
75% din costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele
conventionale
 Intretinerea motorului eolian nu costa prea mult
 Datorita vitezei de rotatie mici de 10 – 15 ori/ min, durata de functionare se
mareste
 Costul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti
combustibili
 In procesul de exploatare nu este necesara participarea omului.
Stadiul de dezvoltare - Faza de dezvoltare - proiect tehnic
Tip de colaborare dorita - Parteneriat, comercializare

3.8. Turbina elicoidala eoliana

35
 Potentiali beneficiari - Consumatori de energie izolati (fermieri, reprezentanti
ai micului bussines in spatiul rural.
AVANTAJE
 Majorarea coeficientului de utilizare a energiei vintului datorita diferentei
vitezelor aerului pe cele 2 suprafete ale paletei (aparitia fenomenului de injectie)
 Functionare eficienta la viteze mici ale vintului
 Productivitate mare a energiei electrice, termice si mecanice, datorita noii
constructii a turbinei elicoidale eoliene. Aceasta contine axul (1), pe care sunt fixate
rigid pe linie elicoidala cu pas constant paletele (2), care au in sectiune normala profil
aerodinamic.
 Reducerea frinarii vintului in turbinele de o lungime mai mare, deoarece
paletele pot fi instalate cu pas diferit al liniei elicoidale si anume, cu majorare spre
iesirea din turbina.
 Paletele au in sectiune profil aerodinamic, care asigura un efect suplimentar
generat de injectia periferica a maselor de aer.
 Turbina elicoidala este cu autoorientare la directia vintului. Poate fi instalata
cu ax orizontal, cu ax amplasat sub un unghi sau cu ax vertical. De asemenea, turbina
poate fi executata cu suprafata exterioara cilindrica sau conica.
 Simplitatea constructiva, deoarece nu este necesar mecanismul de orientare
a turbinei la directia vintului
Stadiul de dezvoltare - Disponibil pentru demonstratii - testari in teren
Tip de colaborare dorita - Investitii

36
 4. ESTIMĂRI FINANCIARE

4.1. Valoarea investiţiei unui sistem de energie eoliană

la o casă de vacanţă

Una din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unei case de vacanta sau cabana, aflata intr-o zona fara access la
reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind
panouri fotovolatice sau generatoare eoliene. Folosirea lor combinata este intodeauna
posibila.

37
 Fiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intr-un mod
foarte riguros. De aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost. Pentru a determina pretul de cost al unui echipament este necesar sa determinam
care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp
in care ei functioneaza.

In acesta locatie se vor folosi urmatorii consumatori de energie :

1. Consumatori In curent alternativ (AC)
Ore de Zile de
Putere functionare functionare
(W) pe Zi saptamana
Frigider (Stand. 14 cu. ft) 200 10 7
Televizor color 150 4 7
Receptor satelit 30 4 7
Radio-CD player 35 6 7
Rezerva de energie 50 3 7

2. Consumatori in curent continu (DC)

Ore de Zile de
Putere functionare functionare
(W) pe Zi saptamana
Bec60-eco 11W -4buc 44 2 7

Locatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic:

 Vant continu la 12m/s timp de 4 ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian
(turbina eoliana) care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. Acesti
consumatori au nevoie de 4 KWh pe zi timp de 7 zile pe saptamana sau putem
considera aproximativ un consum de 124KWh/luna.

38
 Sistemul are o autonomie de 2 zile, adica poate furniza energia necesara timp
de 2 zile chiar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana.

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente

principale:
 Turbina eoliana
 Grup de acumulatori (baterii reincarcabile) la 6 V
 Regulator de incarcare a bateriei
 Invertor de curent continu (12V) -curent alternativ (220V)
 Lampi economice de curent continu
 Echipamente si conectori pentru subansamble.

Pentru aceasta aplicatie s-au ales urmatoarele componente :

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea

nevoie de :
 1 turbina eoliana de 1000W tip Whisper WHI-200
 1 regulatoare de incarcare Steca
 10 baterii acumulatori cu ciclu profund tip SB6/330A
 1 invertor Steca RI de 500W putere la iesirea de 220VAC
 4 becuri economice de 11W curent continu
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si
implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor
si costurilor (care pot suferii ajustari importante) specifice fiecarei locatii.

39
 In cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de
200-300m de locatia cabanei ( casei de vacanta ), alimentare cu energie alternativa
devine cea mai rentabila solutie.
Beneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala.
Acesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita.

Estimarea financiara a sistemului

Costurile aferente echipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos,

sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate
reduceri de preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii.
Datorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere
semnificativ.
Preturile estimative ale echipamentelor folosite in cadrul acestui exemplu sunt:
 Panou fotovoltaic 165W Model: USP150 Pret: 751 Euro
 Turbina eoliana Whisper Model: WHI-200 Pret: 2500 Euro
 Regulator incarcare Model: Tarom430 Pret: 260 Euro
 Acumulator 6V / 330Ah Model: SB6/330A Pret: 398 Euro
 Invertor Steca 500W Model: 550 I Pret: 485 Euro
 Bec economic 11W Model: ESL11 Pret: 10 Euro

40
 Preţurile sunt estimate în euro şi includ TVA.

4.2. O centrală eoliană pentru curte

O centrală eoliană de dimensiuni mici şi relativ ieftină va apărea pe piaţă în

luna septembrie în Statele Unite.

Skystream 3.7, dezvoltată de Southwest

Windpower în Flagstaff, Arizona, are între
11 şi 30 de metri înălţime şi costă cam
jumătate dintr-o centrală eoliană
convenţională.

Southwest Windpower plănuieşte să

producă turbina în serie mare, lucru ce i-ar
permite să o vândă la un preţ cuprins între
10.000$ şi 12.000$ cu instalarea inclusă,
cost înjumătăţit faţă de alte turbine de
aceeşi putere, dar care sunt produse în serie
mică. Sistemul ar putea oferi economii

41
cuprinse între 500$ şi $800 pe an. Costul energiei produse de alte sisteme similare
este între 15-35cenţi/kWh.

După ce o turbină Skystream este instalată, casa foloseşte energia vântului când este
disponibilă şi energie de la furnizorul local de electricitate când viteza vântului este
prea mică. În funcţie de zona în care este instalată, turbina ar putea acoperi între 40-
90% din necesităţile unei case obişnuite. În plus, în funcţie de furnizorul de energie
electrică, energia în exces poate fi trimisă în sistem, rducâns şi mai mult factura de
curent.

În România, preţul mare şi dificultăţile administrative au împiedicat până în prezent

energiile regenerabile să intre cu adevărat în competiţie cu combustibilii fosili. Nu
putem decât spera că acest lucru se va schimba cât de curând

4.3. Sistem eolian minimal

42
4.4. Sistem eolian Conergy

43
4.5. Sistem Whisper/Conergy

44
4.6. Preţuri turbine eoliene şi accesorii

45
46
47
 5. MARKETING

5.1. Developingul & Marketingul energiei eoliene

48
Ferme eoliene

Ferma eoliana 31-MW Fenner

Madison County, NY
Deschisa iunie 2002

49
Ferma eoliana 9-MW Somerset
Deschisa in Octombrie 2001

50
 5.2. Strategii de marketing:

- alinierea la reglementarile specifice ale Uniunii Europene;

- descoperirea de noi locatii optime pentru dezvoltarea energiei eoliene, analiza
locatiilor din punct de vedere al potentialului eolian, studii de vant pentru
determinarea randamentului centralelor eoliene, alegerea solutiilor optime de
finantare si co-finantare a proiectelor din domeniul energiei eoliene ;
- exploatarea in conditii optime a potentialului eolian;
- dezvoltarea productiei de energie electrica in Romania din surse regenerabile
- atragerea capitalului privat in domeniul producerii energiei electrice din surse
regenerabile;
- imbunatatirea sistemului de management al calitatii si sistemului de management
al mediului in conformitate cu cerintele ISO 9001 si ISO 14001.
Mediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei eoliene este clar
definit, in cadrul general dat de documentele HG 443/2003 sau HG 1535/2003.
Ministerul Economiei si Finantelor promoveaza un mecanism financiar specific
pentru incurajarea dezvoltarii surselor regenerabile de energie: un sistem de cote
obligatorii si comertul cu Certificate Verzi. In acest fel, pentru 1 MWh produs se pot
obtine peste 75 Euro. Este posibila o imbunatatire a facilitatilor de piata acordate
energiei verzi.
In concluzie, aparitia proiectelor eoliene importante este iminenta, chiar daca
astazi realizarile concrete sunt modeste. Investitorii sunt gata sa intre pe piata
aplicatiilor eoliene. Actiuni pregatitoare pentru investitii sunt:
- identificarea prin analize si studii preliminare a amplasamentelor
avantajoase,
- inceperea unor masuratori ale parametrilor vantului in amplasamentele alese,
in vederea acumularii datelor necesare calculelor tehnico-economice finale.
- in paralel, asigurarea terenurilor respective (concesionare, cumparare etc).

51
 6. IMPACTUL PARCURILOR EOLIENE ASUPRA MEDIULUI

6.1. Încadrarea în peisaj

Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren
plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie
dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari
înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de
mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care
apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care
nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului.
Turaţia rotoarelor turbinelor mari
este foarte lentă - în jur de 10 rotaţii/minut,
deci nu provoacă şi nici nu induce nici un
fel de senzaţie negativă.
Vizual turbinele au design elaborat,
atrăgător şi sunt vopsite în culori pastelate
sau alb (cel mai frecvent). Cel puţin la
începutul promovării parcurilor eoliene
industriale în România, apreciem că acestea
vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in
nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca
şi în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru
agricultură sau păşunat.

52
 6.2. Eolienele ca sursă de zgomot şi vibratii

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare

zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în
rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, cand se produce o
comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele
de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri
tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în
natură, fabricanţii dau garanţii ferme
asupra limitei superioare a zgomotelor
produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că turbinele de
vânt moderne nu sunt zgomotoase,
majoritatea fabricanţilor garantând că la
nivelul rotorului turbinei zgomotul
(presiunea sunetului) nu depăşeşte 100
dB (A), echivalent cu un zgomotul din
orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în
direcţia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă de 40 m de o turbină
tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane
obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal
dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării unor turbine se
confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcţie
contrară, nivelul zgomotului recepţionat scade cu circa 10 dB(A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de
zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente

53
faţă de aşezările umane, diverse anexe gospodăreşti, instituţii publice, monumente
istorice şi de arhitectură, parcuri, scuare, spitale şi alte aşezăminte de interes public.
În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

6.3. Impactul asupra păsărilor zburătoare

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului este cel legat de
impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi
perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu - intense dispute
în ţările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe ţări au
fost demarate multiple studii de impact cu păsările.
Astăzi în ţările vest-europene
ecologiştii şi promotorii centralelor
eoliene au ajuns la un consens:
impactul dintre turbinele eoliene şi
păsări este mai mic decât se
afirmase la început şi în orice caz
mai redus decât impactul altor
activităţi umane ca vânătoarea,
transportul rutier şi aerian, sau chiar
existenţa structurilor statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care
păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.
Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate
tările UE. Aşa cum arătam existau peste 40.000 MW înstalaţi la finele anului 2005.
Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în
cooperare cu Fundaţia olandeză pentru protecţia păsărilor) estimează că anual sunt
omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier şi
numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor

54
omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de
turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din
Danemarca, ce conclude că stâlpii şi liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai
mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie fiind constituie un
avertisment vizual şi sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile
radar din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcţiona o turbină de 2 MW, arată că
păsările au avut tendinţa să-şi schimbe ruta de zbor cu 100-200 m faţă de turbine şi
trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanţă sigură. Acest comportament a fost
observat atât ziua cât şi noaptea.
La Port-la-Nouvelle în sudul Franţei,
cinci turbine sunt plasate într-o importantă
rezervaţie de păsări, prin care trec mii de păsări,
inclusiv prădătoare, mai ales în timpul
migraţiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză
pentru Protecţia Păsărilor a constatat că
majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani
de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize
specifice în fiecare amplasament,care să ţină cont de faptul că sunt sau nu sunt
semnalate păsări din specii protejate cu habitat stabil şi dacă speciile respective pot
suferi o extincţie prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul păsărilor călătoare
trece exact pe deasupra ampasamentului propus.
În aceste cazuri se impun unele precauţii suplimentare cum ar fi creşterea
distanţei dintre turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta
culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri), iar în cazuri extreme
nedemararea execuţiei proiectului până la efectuarea unui studiu concret al
organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului
impact.Suntem însă convinşi că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, aşa cum s-a
întâmplat în toate celelalte ţări care au dezvoltat productia din energie eoliană.

55
 6.4. Interferenţa electromagnetică

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul

comunicarii.
Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice.
Turbinele de vânt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice
de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct
cât si cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este intârziat
atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler
datorat rotirii palelor.
Interferenţa este mai pronunţată pentru
materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba
pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne,
construite dintr-un longeron metalic de rezistenta,
îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticla sunt
partial transparente la undele electromagnetice.
Frecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului
este de 4 ori mai mare decât înaltimea totala a
turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita
frecventei este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu
exista o limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate
prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio
siteleviziune, microundele, comunicaţia radio celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o
solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de

56
emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora în apropierea parcului de
turbine.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
ocazionala care sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de
exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau receptori directionati, sau difuzarii
prin retea de cablu.

6.5. Riscul declanşării unor avarii cu impact major

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere
frânarii rotorului în timpul functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de
exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care
în ultima instanta poate duce la ruperea unor
bucati de pala, cu impact gravitational la sol.
Desi la echipamentele moderne acest tip de
avarie este din ce în ce mai rar întâlnit,
utilizatorul va trebui sa ia masuri de
avertizare si interdictie a accesului sub raza
de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor
posibile.
Notam însa ca în tarile care au
dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt
de tip general si montate numai la accesele
spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara
restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultura). La
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

57
 6.6. Alte tipuri de impact

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate

ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.
Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna
terestra.Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte,
nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.
Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului
datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a
turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de
refacere a a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile
de constructii montaj sunt suficiente.
Un efect care poate fi receptat si de la
distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini
ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al
palelor când sunt batute direct de soare, care ar
putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai
în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz si este perceput numai când
vântul bate din spre directia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore
pe an, practic în orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul
ca palele sunt vopsite în alb fenomenul este mult estompat.
Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din
energia cinetica a vântului transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de
turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui scaderi de viteza a vântului este
de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva procente. Prin

58
cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra
întregului lant trofic din acest areal.

Din trecerea în revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile

eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, în
majoritatea amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de
suprafata si subterane,vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra
asezarilor umane sau altor obiective din zona.
Tehnologia în sine ofera unele avantaje între care au
fost mentionate:
- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteza scazând
este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa
creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a
vegetatiei cu efecte bune asupra întregului lant trofic zonal.
- peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar
pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un
punct important din programul turistic local.
Desi nu se refera strict la populatia dintr-o anumita zona cu parc eolian, nu
putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de
CO2,SO2 si NOx prin producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste
reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg SO2/ MWh si 2000Kg NOx/
MWh.
Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din
zone sensibile din punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta
Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se faca - sub
egida Ministerului Mediului - investigatii specifice pentru aprecierea concreta a
impactului de mediu. Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în
rândul specialistilor români cât si al populatiei si vor fi utile întregii dezvoltari a
energeticii vântului în România.

59
7. UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE IN TARILE DIN EUROPA
SI PE PLAN MONDIAL.

7.1. Generalitati

Noile cerinţe în domeniul dezvoltării durabile au determinat statele lumii să îşi

pună problema metodelor de producere a energiei şi să crească cota de energie
produsă pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajează statele
semnatare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Acest acord a determinat
adoptarea unor politici naţionale de dezvoltare a eolienelor şi a altor surse ce nu
degajă bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca soluţia eolienelor să devină mai competitivă:
• noile cunoştinţe şi dezvoltarea electronicii de putere;
• ameliorarea performanţelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
• finanţarea naţională pentru implantarea de noi eoliene.

În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea

energiei electrice, este scăzută. S poate spune că potenţialul diferitelor filiere de
energii regenerabile, este sub-exploatat. Totuşi, ameliorările tehnologice au favorizat

60
instalarea de generatoare eoliene , într-un ritm permanent crescător în ultimii ani, cu o
evoluţie exponenţială, având o rată de creştere de 25% în 2003.

Filiera eoliană este destul de dezvoltată în Europa, deţinând poziţia de lider în

topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabilă asigură necesarul de
energie electrică pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din producătorii de
eoliene de medie şi mare putere, se află în Europa.

61
 Repartiţia în Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arată
diferenţe între state. Germania este liderul pe piaţa europeană, în ciuda unei încetiniri
în 2003 a instalărilor. Spania, pe poziţia a doua, continuă să instaleze intensiv parcuri
eoliene. Danemarca este pe a treia poziţie, având dezvoltate eoliene offshore şi
trecând la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

62
 Costurile şi eficienţa unui proiect eolian trebuie să ţină seama atât de preţul
eolienei, cât de cele ale instalării şi întreţinerii acesteia, precum şi de cel al vânzării
energiei. O eoliană este scumpă. Trebuiesc realizate încă progrese economice pentru a
se putea asigura resursele dezvoltării eolienelor. Se estimează că instalarea unui kW
eolian, costă aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice şi producţia în creştere
de eoliene din ultimii ani permit reducerea constantă a preţului estimat. Preţul unui
kWh depinde de preţul instalării eolienei, ca şi de cantitatea de energie produsă anual.
Acest preţ variază în funcţie de locaţie şi scade pe măsura dezvoltării tehnologie.
În Germania şi Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. Această particularitate tinde să implice populaţia în
dezvoltarea eolienelor. Energia eoliană este percepută ca o cale de diversificare a
producţiei agricole. În Danemarca, 100 000 de familii deţin acţiuni în energia eoliană.
Filiera eoliană a permis, de asemenea, crearea de locuri de muncă în diverse sectoare,
ca cele de producere a eolienelor şi a componentelor acestora, instalării eolienelor,
exploatării şi întreţinerii, precum şi în domeniul cercetării şi dezvoltării. Se
înregistrează peste 15 000 de angajaţi în Danemarca şi 30 000 în Germania, direct sau
indirect implicaţi în filiera eoliană.

7.2 Perspective

Energia eoliană este considerată ca una din opţiunile cele mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele vântului fiind imense. Se estimează că energia eoliană
recuperabilă la nivel mondial se situează la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattoră),
ceea ce reprezintă de 4 ori mai mult decât consumul mondial actual de electricitate.
În Europa, potenţialul este suficient pentru asigurarea a cel puţin 20% din
necesarul de energie electrică până în 2020, mai ales dacă se ia în considerare noul
potenţial offshore.

63
 Scara zgomotelor (Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004)
Chiar dacă eolienele de primă generaţie erau deranjante din punct de vedere
sonor, se pare că în prezent, dezvoltările tehnologice au permis reducerea
considerabilă a zgomotului produs de astfel de instalaţii.
Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situează undeva între
zgomotul produs de un vânt slab şi zgomotul din interiorul unei locuinţe, respectiv la
aproximativ 45 dB. Evoluţia nivelului sonor în funcţie de numărul de eoliene este
logaritmică, respectiv instalarea unei a doua eoliene determină creşterea nivelului
sonor cu 3 dB şi nu dublarea acestuia.
Pentru diminuarea poluării sonore există mai multe căi:
- multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearcă
favorizarea acţionărilor directe, fără utilizarea multiplicatoarelor.
- profilul palelor face obiectul unor cercetări intense pentru reducerea poluării
sonore determinată de scurgerea vântului în jurul palelor sau a emisiilor datorate
nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevăzuţi cu amortizoare pentru
limitarea vibraţiilor.
- antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.

Începuta cu cca. 30 de ani în urma, utilizarea energiilor regenerabile în special

a energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocata de prima criza a
petrolului din 1972, a ajuns în prezent sa reprezinte un procent important din balanta
de furnizare a energiei în multe tari ce poseda potential in acest domeniu, printre care
citam:

64
1) Suedia : hidro 55%,
2) Islanda : hidro 17%, geotermala 55%
3) Elvetia : hidro 43%
4) Turcia : biomasa 9%, geotermala 1%
5) Germania : eoliana 40% din capacitatea mondiala

În aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin Directivele UE pâna în

anul 2010 în domeniul utilizarii energiilor regenerabile de 12%, legat si de
respectarea prevederilor protocolului de la Kyoto.
Principalele pârghii în acest domeniu sunt:
a. Investitiile masive de la 5 miliarde dolari din 1995 pâna la peste 20 miliarde
dolari in 2003 pe plan mondial, economiile anuale realizate la energie primara
(carbune, hidrocarburi) fiind estimate numai in SUA la cca. 36 miliarde de dolari pe
an începand din 2005. Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca în plus se
economisesc si cheltuielile ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele
legate de pierderi de recolte vis-a-vis de ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul
ca, pentru producerea energiei electrice cu cele mai poluante tehnologii în centralele
pe carbune si cele nucleare, se investesc si in prezent cca. 90% din fondurile
disponibile, pe când utilizând tehnologii curate doar câteva procente, desi acestea se
implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra mediului înconjurator.
b. Subventii importante care ajung pâna la 110 E / m 2 de colectori solari
folositi pentru incalzirea spatiilor în Germania. În conformitate cu prevederile Cartii
albe pentru energii regenerabile (1997) se prevede ca pîna în 2010 sa fie instalati 100
milioane m2 de colectori solari în toata Europa. Se mentioneaza ca în prezent în
Spania sunt instalati mai mult de 500.000 m 2 de colectori solari. În Germania se
acorda deasemeni subventii importante pentru montarea de celule fotovoltaice
integrate în special în acoperisurile si ferestrele cladirilor existente.
c. Îmbunatatirea tehnologiilor de producere a instalatiilor care duce la scaderea
pretului de cost (de ex. la celule fotovoltaice de la 30 $/w în urma cu 30 de ani la
cca.3-4 E/w, în prezent).

65
 Pe plan mondial la nivelul anului 2003 capacitatile instalate de utilizarea
energiilor regenerabile se prezinta astfel:

Aceasta capacitate reprezinta cca. 19% din capacitatea instalatiilor hidro mari
si 4 % din capacitatea totala instalata pentru producerea energiei electrice.
Între tarile în curs de dezvoltare se remarca pasii mari facuti în ultimul timp de
China care are cca. 55% din numarul total de colectoare solare montate pe plan
mondial.
Si in România au existat preocupari în domeniul utilizarii energiei solare
(colectoare solare cu serpentina de Cu, pe litoral) energiei vântului (Sf. Gheorghe),
energiei geotermale (în special in Ardeal).
În lipsa preocuparii si a intretinerii corespunzatoare, aceste instalatii au fost
practic abandonate.
Pentru anul 2005 s-au fixat prin lege, în sarcina producatorilor de energie
electrica procente din productia anuala ce urmeaza a fi realizate cu utilizarea
energiilor regenerabile (de exemplu 0,7% utilizînd energie solara).
Conform analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns
International, in Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000
MW, iar sumele necesare investitiilor vor fi 60-70 mld. euro.
In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene.
Daca acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi

66
unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici
intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea
Sintfeld, unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe
an (adica suficient pentru 50.000 gospodarii).
Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH,
care livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si
China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru
servicii de montaj, intretinere, exploatare.
Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5
MW/unitate. Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri
mai mari.
Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro
(estimata pe 8 ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si
generatoare electrice, componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase,
reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.
Aproximativ 80% din energia eoliana din lume este produsa acum in
California, dar energia eoliana este pe cale de raspandire Midwest-ul american, in
Europa- in special in Belgia - si in alte regiuni.

7.3. Potenţialul eolian al României

Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa

14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe
an. Acesta este potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic
amenajabil, de circa 2.500 MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi
de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de
energie electrica a tarii noastre.

67
 Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion
euro/ MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa
100 milioane euro. Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar
amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o investitie
energetica.

Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de

crestere mai mare decit al oricarui alt domeniu energetic.
Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar
sa fie o optiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mix-ului energetic. Pe
termen mediu, sursele regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la
sursele conventionale, dar cert ca, datorita avantajelor pe care le au - resurse locale,
abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri si crize mondiale - acestea
trebuie utilizate impreuna cu combustibilii fosili si energia nucleara. Exista suficienta
experienta si destule modele de succes de dezvoltare a domeniului, oferite de tari
precum Spania, Germania sau Danemarca. Modelul spaniol arata foarte clar cum
poate fi gestionata aceasta dezvoltare intr-o maniera sustenabila si transformata intr-o
veritabila forta. Tinta pe care si-a propus-o guvernul spaniol este de 20.000 MW
putere instalata in centrale eoliene, pina in 2011. Daca in Spania dezvoltatorii de
proiecte si fabricantii de turbine eoliene vor atinge aceasta tinta, atunci energia va
furniza in jur de 15% din necesarul de energie al intregii tari. Spania ofera un model
de dezvoltare a sectorului energiei eoliene, care poate fi aplicat oriunde in lume cu
conditia implementarii unei legislatii ferme care sa aiba ca obiectiv dezvoltarea
domeniului.
Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500
MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh
pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre.
Pentru a intelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri:
- 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5
miliarde metri cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;

68
 - 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o
reducere a importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de
peste 300 milioane de dolari.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la
crearea unui numar de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe
atit locuri de munca temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de
locuri de munca din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este
de 10 la 1 in favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori
mai multe locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european
a masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza
unitati de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe
tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro,
stabilizindu-se ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la
tranzactionarea pina la 40 euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza
ca pretul pe tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializarea emisiilor
de CO2, Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2
asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru
mai mult de 50% din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al
caror principal efect este cel al modificarilor climatice.

Avantajele pe care le ofera energia eoliana:

- energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit
Pamintul va primi energie de la Soare;
- producerea energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la
poluarea mediului. Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a
69
propriilor produsi metabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important.
Cheltuielile care ar trebui efectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi
cele miniere sau cele in care s-a exploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu
si le poate permite;
- in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse
eoliene nu ameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc
razboaie pentru asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul petrolului
sau gazelor naturale, iar proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va duce la
dezastre ecologice care sa puna in pericol viata oamenilor;
- energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci
ale anului, ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei
hidroelectrice, resursele de apa scazind foarte mult in perioadele reci;
- producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri
"externalizate".
Costurile externalizate sint acele costuri care nu pot fi gasite in facturile
consumatorilor de electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar fi costurile
datorate poluarii mediului, costurile pentru sanatate, accidente de munca, costuri
legate de transportul si securizarea transporturilor resurselor energetice, costuri
datorate dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la Cernobil, cheltuieli militare,
etc. Costurile externalizate sint in mod clar asociate tehnologiilor traditionale de
obtinere a energiei din combustibili fosili sau nucleari si pina in prezent au fost
costuri "ascunse".
Presiunea acestora asupra societatii a devenit, insa, din ce in ce mai mare, asa
incit peste nu foarte mult timp va trebui ca ele sa fie introduse in pretul energiei. Daca
se va face acest lucru, pretul energiei electrice produse in termocentrale se va dubla,
conform unui studiu efectuat la nivelul Uniunii Europene. Totalul costurilor
externalizate (fara sa se includa costurile asociate schimbarilor climatice) este estimat
la circa 1 - 2% din PIB-ul UE - echivalentul a 85 - 170 miliarde euro (preturi 2001);
- tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la
maturitate, care s-a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei

70
costuri au cunoscut o scadere dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei
energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de
100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra mare,
este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem
de rezonabil pentru o investitie energetica;
- costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul
de fata comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta
fara sa se tina seama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile
"externelizate". Daca s-ar lua si acestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele
mai ieftine forme de energie.
Chiar daca pentru foarte multi specialisti raspunsul in ceea ce priveste
utilizarea energiei eoliene este de domeniul evidentei, trebuie tinut cont de faptul ca
un sistem energetic are o inertie uriasa si ca orice modificare/ schimbare este respinsa
cu vehementa de aparatorii lui. De aceea, este necesara o permanenta si sustinuta
activitate de informare si constientizare, astfel incit presiunuile asupra factorilor de
decizie sa creasca.

71
 Harta potenţialului eolian în România

Pe litoralul Marii Negre, platforma continentala a marii si zona montana exista

potential eolian corespunzator pentru aplicatii. In munti, cea mai potrivita zona se
afla la altitudini intre 900 si 1200 m, deoarece asigura compromisul intre potential
eolian si acces la drum si retea electrica. Amplasamentele bune ofera la inaltimea
axului rotoric al turbinelor eoliene, viteze ale vantului medii de peste 6,5 m/s. De
mentionat ca datele statistice de vant disponibile de la reteaua meteorologica nu sunt
foarte sigure pentru calcule eoliene, dar mai multi investitori fac masuratori
profesionale ale parametrilor vantului, in amplasamente concrete (peste 20 de stalpi
montati in Dobrogea).

72
 Puterea eoliană instalată şi predicţii pe 1997-2010, Sursa:World Wind Energy Association

La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de

73904 MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de
energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor,
producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-
se ca, în unele ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

Turbine de vânt
Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform,
fapt care creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a
roti nişte turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot
produce 5 MW, deşi aceasta necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau

73
20 de kilometri pe oră. Puţine zone pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar
vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini mai mare şi în zone oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp,
acest procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de
cinci ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar
necesita 12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de
parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe
kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului
turbinelor şi a soluţiilor tehnice utilizate.

7.4. Concluzii.

Lumea se schimba. Incet, incet (poate uneori prea incet) incepem sa ne dam
seama ca ne taiem craca de sub picioare. Si o punem pe foc. Si pentru ca suntem
fiinte inteligente, ne adaptam. Vechile centrale care ard carbuni si innegresc cerul si
plamanii vor deveni o amintire (neagra – evident) a unei epoci de cosmar pentru
stratul de ozon.
Putem spune astfel ca omul, ca fiu al Planetei, se maturizeaza. Pana acum a
supt de la sanul mamei in copilarie, i-a luat si camasa de pe spate in adolescenta, iar
acum, ajuns pe picioarele lui, isi ingrijeste maica batrana si bolnava.
Sa speram ca el, omul, nu se va lasa pagubas.

74
 Bibliografie
www.universulenergiei.educatia.ro/
www.enero.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
http://www.e-scoala.ro/referate/geografie_eoliana.html
http://www.referat.ro/referate/Energia_Eoliana_7642.htm
http://energreen.strainu.ro/articole-tehnice/impactul-parcurilor-eoliene-asupra-
mediului-partea-a-iii-a/
http://www.windbrokers.com/
http://www.windbrokers.com/index.php?
pxc=112021314151&current=en&current=products&current=catalog&current=viewc
ategory&id=1
http://www.lpelectric.ro/ro/products/wind_ro.html
http://energieverde.wordpress.com/
http://www.energieeoliana.org/
http://www.algepem-is-energy.ro/eolian.htm

SC IBCOENERG SRL “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine

eoliene în Judetul Tulcea”

European Commision-Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6:

WIND&HYDRO”, 1995.

European Commision” Wind Energy - the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.

European Wind Energy Association - Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

75