ENERGIA EOLIANĂ

ÎN ROMÂNIA
PREZENT ȘI PERSPECTIVE

BRINZEA Dragos Eugen

Drd. Scoala Doctorala de Energetica
Universitatea Politehnica Bucuresti

2019
 INTRODUCERE

Sursele regenerabile de energie devin din ce în ce mai populare în întreaga lume

şi, prin dezvoltarea sectorului energiei eoliene, România are şanse să genereze
energie electrică ecologică şi cu emisii reduse, precum şi o securitate energetică
mai mare, putând astfel îndeplini cerinţele UE cu privire la producerea de
energie din surse regenerabile. Aceasta este o mare provocare, nu numai pentru
dezvoltatori şi investitori, dar şi pentru administraţia de stat şi industria energiei
convenţionale. Toate părţile interesate par să înţeleagă în prezent amploarea şi,
deşi viitorul sistem energetic este la faza incipientă încă, ne confruntăm cu o
şansă istorică de a crea bazele durabile pentru dezvoltarea industriei energetice
moderne şi ecologice pe termen lung. Energia eoliană şi alte surse de energii
regenerabile nu sunt în măsură să înlocuiască complet centralele existente, dar
pot deveni un element important al sistemului energetic românesc.

Abstract: Renewable energy sources are becoming increasingly popular around

the world, and by developing the wind energy sector, Romania has many
chances of generating green and low-emission energy electricity, as well as
greater energy security, thus meeting the EU's requirements regarding the
production of energy from renewable sources. This is a great challenge, not
only for developers and investors, but also for state administration and
conventional energy industry. All stakeholders seem to understand the scale
and, although the future energy system is still in its incipient phase, we are
faced with a historic opportunity to create sustainable bases for the
development of a modern and environmentally-friendly energy industry in the
long run. Wind power and other renewable energy sources are not in a position
to replace the existing power stations, but can become an important element of
the Romanian energy system.
Keywords: poluare, resurse regenerabile, energie verde, energie eoliana
 I. SITUATIA SECTORULUI ENERGIEI EOLIENE LA NIVEL
GLOBAL

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai
importantă reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformulează şi modelul de
dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia regenerabilă se referă la
forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile (Chirias D., 2010) Investiţiile globale anuale în
energia regenerabilă au crescut în ultimii ani de la 39 miliarde de dolari în 2005,
la 55 de miliarde de dolari în 2006, 148 de miliarde în 2007, 155 miliarde în
2008, iar în anul 2009 a fost primul an în care s-a înregistrat un declin, investiţia
ajungând la 144,5 milioane de dolari (Dobrescu E.M., 2009)
Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se
pretează aplicaţiilor la scară redusă.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe
poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Printre alte avantaje ale ale energiei eoliene mai putem mentiona:
 Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel
de deşeuri.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei
electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii
ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate
din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative
inerente utilizării combustibililor clasici.În 2004, preţul energiei eoliene
ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar previziunile sunt de
continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe
unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de
centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi
de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor
eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de
funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată,
inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de
amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pământ oferă posibilitatea producerii a
suficientă electricitate folosind energia vântului. La început, un important
dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare de
producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă,
preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin
îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de 3-4 eurocenţi pe
kilowatt oră.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie
neplăcută - şi de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din
împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru
instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt
au o apariţie atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an
decât turbinele şi că alte surse de energie, precum generarea de electricitate
folosind cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece
creează poluare şi duc la efectul de seră. Un alt dezavantaj este riscul mare de
distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte limitele admise la
proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există posibilitatea
ca ea să fie depăşită.
Energia eoliană s-a stabilit acum ca o sursă convenţională de energie
electrică şi joacă un rol central în planurile de energie imediate şi pe termen lung
pentru din ce în ce mai multe ţări. După 15 ani de rate medii de creştere, la
sfârşitul anului trecut instalaţiile eoliene comerciale în aproximativ 80 de ţări au
ajuns la nivelul de 240 GW.
Douăzeci şi două de ţări au peste 1.000 MW instalaţi, România numărându-
se printre acestea. Creşterea cererii este foarte lentă, inexistentă sau negativă,
astfel încât cererea pentru noua generaţie de putere de orice fel este redusă iar
concurenţa este acerbă. Brazilia, India, Canada şi Mexic sunt pieţe foarte
dinamice, dar nu pot compensa pentru lipsa de creştere în pieţele tradiţionale din
Europa, SUA şi China. Există multe pieţe noi interesante în America Latină,
Africa şi Asia unde există un mare potenţial de creştere.
Conform Consiliului Global pentru Energie Eoliană, sectorul energiei
eoliene şi-a continuat expansiunea la nivel mondial în 2012. În Europa,
Germania şi Marea Britanie sunt lideri de piaţă. România, Italia, Polonia şi
Suedia sunt pieţele emergente, care au adus o contribuţie surprinzătoare anul
trecut. Europa a stabilit un nou record de 12,4 GW pentru 2012 datorită tuturor
evoluţiilor în aceste domenii. Alte regiuni care au arătat o expansiune
remarcabilă în 2012 sunt Brazilia cu 1.077 MW şi Australia, care a fost
răspunzătoare pentru 359 MW din noile capacităţi în regiunea Pacificului. În
regiunea Orientului Mijlociu şi Africa de Nord numai Tunisia a finalizat un
proiect de 50 MW, iar primul parc eolian comercial sub-saharian a apărut în
Etiopia, marcând un viitor promiţător pentru regiune. Se aşteaptă ca Africa să
devină o piaţă competitivă în următorii ani deoarece generarea de energie verde
a devenit o prioritate pentru dezvoltarea economică.
Mai jos este diagrama energiei eoliene globale instalată cumulat în ultimii
18 ani:

Potrivit GCEE, în 2012 China a înregistrat o creştere substanţială din nou,

dar în acest an considerabil mai mică decât în 2011, când au ajuns la 17.630
MW, adăugând o suplimentare de 13.200 MW de capacitate eoliană nouă şi
impunându-se din nou ca lider mondial pe piaţa eoliană cu o capacitate totală
instalată de 75.564 MW la sfârşitul anului.
Capacitatea eoliană anuală instalată a crescut cu 10% în 2012 comparativ
cu 2011, continuând tendinţa ascendentă de anul trecut. Cu toate acestea,
instalarea de capacitate eoliană nouă la nivel global a încetinit în ultimii trei ani,
urmare celei mai mari creşteri a sa în 2009, de la 26,5 GW la 38,6 GW,
reprezentând o rată de creştere de puţin peste 45%.
Country Wind capacity in 2012 2012 Share ( %) Wind capacity in 2011 2011 Share (%)
(MW) (MW)
China 75564 26.75 62364 26.4
USA 60007 21.24 46919 19.74
Germany 31332 11.09 29060 12.23
Spain 22796 8.07 21674 9.12
India 18421 6.52 16084 6.77
France 7196 2.55 6800 2.86
Italy 8144 2.88 6737 2.83
UK 8445 2.99 6540 2.75
Canada 6200 2.19 5265 2.22
Portugal 4525 1.60 4083 1.72
Other countries 39852 14.11 32143 13.52
TOTAL 2824825 100 237669 100

II. SECTORUL ENERGIEI EOLIENE IN UE SI ROMANIA

În 2012, în ciuda perioadei economice curente dificile, piaţa de energie

eoliană a fost capabilă să-şi revină. Ca o strategie de supravieţuire, producătorii
de turbine şi-au actualizat turbinele, în timp ce dezvoltatorii au fost mult mai
înclinaţi spre construirea proiectelor premium cu o marjă mai ridicată.
Criza financiară globală a contribuit la scăderea potenţialului economic, şi,
prin urmare, investiţiile companiilor internaţionale au fost sever limitate sau
chiar amânate. Cu toate acestea, în ciuda scăderii produsului intern brut din
majoritatea ţărilor, investiţiile în sectorul energiei regenerabile nu s-au diminuat.
Chiar dacă estimările pentru 2013 şi poate chiar 2014 păreau a fi
descurajatoare, GCEE a prevăzut în continuare o tendinţă ascendentă generală
până în 2016. Prognoza pieţei oferă o privire de ansamblu pozitivă a evoluţiilor
din întreaga lume, cu Asia rămânând lider global. Acest lucru arată că efectele
crizei economice sunt din ce în ce mai reduse.
Un reper foarte important a fost atins de piaţa europeană, capacitatea
eoliană instalată a ajuns la peste 100 GW şi semnale noi şi interesante vin din
partea ţărilor emergente. Putem vedea o mare varietate de noi jucători pe piaţa
de energie regenerabilă, fondurile de pensii investesc în domeniul eolian ca o
alternativă la obligaţiunile de stat în timp ce fondurile de investiţii au început să
acţioneze ca intermediari.
12.744 MW de energie eoliană au fost instalaţi în Europa, din care 11.896
MW au fost în Uniunea Europeană. Germania a rămas ţara europeană cu cea mai
mare capacitate instalată urmată de Spania, Marea Britanie şi Italia. Dintre
pieţele emergente din Europa centrală şi de Est, România şi Polonia au avut
ambele ani record – amândouă instalând aproximativ 7,5% din capacitatea
anuală totală a UE. Ambele pieţe sunt acum în mod constant în top zece în UE
pentru capacitatea instalată anual. De asemenea, este important de menţionat
valoarea capacităţilor instalate în Marea Britanie, Italia şi Suedia. Aceste trei
pieţe reprezintă 16%, 11% şi respectiv 7% din totalul instalaţiilor din UE în
2012.
Succesul acestei ramuri a fost determinat, in mare parte, de reglementarile
impuse de Comisia Europeana, precum si de planurile fiecarei natiuni in parte de
a reduce dependenta de combustibilii clasici.
In acest an, productia de energie eoliana din tarile membre ale Uniunii
Europene a ajuns la 100 GW. Aceasta cantitate ar fi fost realizata de 39 de
centrale sau de arderea a 72 milioane de tone de carbune.
Energia eoliana reprezinta 7% din totalul de energie consumata in UE,
potrivit datelor furnizate de European Wind Energy Association (EWEA) din
Bruxelles.
Desi exploateaza doar o mica parte din potential, energia vantului a avut un
impact substantial in securitatea energetica a Europei si asupra mediului. In plus,
industria verde a creat multe locuri de munca si a impulsionat exportul de
tehnologie", a mai spus Kjaer.
 De exemplu, pozitia Germaniei este foarte buna la acest capitol, situandu-
se in spatele Chinei si Statelor Unite, la nivel mondial, cu o capacitate de
productie de 30 GW, ce reprezinta 11% din nevoia totala de electricitate a tarii.
Insa succesul energiei eoliene nu a venit usor, mai noteaza CNN. In urma
cu zece ani, combustibilul fosil si centralele nucleare dominau clar piata
europeana.
Abia dupa ce UE a implementat liberalizarea pietei, in 1998, schimbarile au
inceput sa apara, prin impunerea mai multor reguli de limitare a poluarii si de
incepere a productiei de energie regenerabila.
Astfel, prin actele normative adoptate la nivelul UE, statele membre sunt
obligate ca, pana in 2020, 20% din alimentarea cu energie sa fie din surse
regenerabile. In plus, ele sunt nevoite sa reduca emisiile de carbon si cantitatea
de energie consumata tot cu 20%.
Nevoia de energie pe termen lung a economiei României face ca industria
energetică românească, inclusiv energia regenerabilă, să fie o zonă extrem de
interesantă pentru implicarea de capital global. Tendinţa crescătoare a
investiţiilor străine directe şi de portofoliu în acest sector are loc în ciuda
numeroaselor ameninţări generate de instabilitatea legislativă, precum şi a acelor
limitări care sunt descrise în detaliu în a patra ediţie a raportului “Energia
eoliană şi alte surse regenerabile de energie în România”.
Ediţia 2014 a raportului reuneşte cele mai recente cifre şi indicatori de
analiză a pieţei energiei eoliene din România şi oferă reperele de evaluare a altor
surse de energie regenerabilă: energie solară, hidro energie, biomasă, energie
geotermală. Studiul include analiza riguroasă a prevederilor legale pentru toate
etapele dezvoltării unui proiect de energie regenerabilă, precum şi descrierea
contextului fiscal, a surselor de finanţare disponibile pentru investiţiile de profil
şi a obstacolelor şi constrângerilor potenţiale
Energia eoliană şi alte surse de energii regenerabile pot deveni un element
important al sistemului energetic românesc. Acest lucru necesită mai mult
sprijin pentru sector şi mai ales dezvoltarea unui sistem de reglementare
transparent, o condiţie necesară din punctul de vedere al investitorilor. Se
impune astfel asigurarea stabilităţii pe termen lung atât din punct de vedere
juridic şi al termenilor de reglementare, cât şi din punct de vedere al soluţionării
problemelor legate de racordarea la reţea.
România a fost prima ţară din estul Europei care a aderat la Parteneriatul
pentru Energie Regenerabilă şi Eficienţa Energiei. Potrivit Ministerului
Mediului, potenţialul ţării noastre în domeniul producerii de energie verde este
următorul: 65% - biomasă, 17% - energie eoliană, 2% - energie solară, 4% -
microhidrocentrale, 1% + 1% voltaic + geotermal.
Anul trecut în România au fost instalaţi 923 MW, ceea ce reprezintă o
creştere de 94% a capacităţii eoliene totale din ţara noastră. Capacitatea
cumulată de energie eoliană a României a atins 1905 MW la sfârşitul lui 2013,
depăşind estimările ANRE precum şi planul naţional de acţiune pentru energia
regenerabilă (PNAER).
România a fost lider între pieţele emergente ale Europei în 2013 în ceea ce
priveşte puterea eoliană nou instalată situându-se pe locul 5 în Europa, după
Germania (2415 MW), Marea Britanie (1897 MW), Italia (1973 MW) şi Spania
(1122 MW), conform raportului "Energia eoliană şi alte surse regenerabile de
energie în România”- 2014, realizat de TPA Horwath România şi Schoenherr şi
Asociaţii SCA si de asemenea locul 10 in topul celor mai atractive tari din lume
la investitiile in energie eoliana, depasind tari precum Italia, Brazilia, Japonia,
Australia sau Olanda, potrivit clasamentului Renewable Energy Country
Attractiveness, publicat de Ernst&Young.
Analizând stadiul de dezvoltare a parcurilor eoliene în curs de finalizare,
pentru 2015 se prognozează instalarea a aproximativ 406 MW suplimentari,
estimându-se că România va reuşi să asigure din energia eoliană 10 % din
totalul consumului brut de energie al ţării.

In tara noastra a intrat in functiune in anul 2012 cel mai mare proiect eolian
pe uscat din Europa, parcul eolian Fantanele-Cogealac din judetul Constanta.
Acest proiect al investitorilor cehi de la CEZ are 240 de turbine eoliene de 2,5
megawati si o capacitate totala de 600 megawati.
Si Enel Green Power, divizia de energie regenerabila a grupului italian de
utilitati Enel, a anuntat constructia mai multor parcuri eoliene in Romania, cu o
putere cumulata de 180 MW. In 2011, compania a investit 330 milioane de euro
in constructia de parcuri eoliene in Romania. Enel detine deja in Romania unitati
eoliene de 269 MW. Compania are parcuri eoliene in localitatile Valea
Nucarilor, Casimcea si Corugea, toate in judetul Tulcea, si in satele Sfanta Elena
si Coronini (ambele in judetul Caras-Severin).
 Un joint venture format din firmele ERG SpA si Lukoil (Lukerg Renew
GmbH) si-a anuntat intentia de a cumpara un parc eolian din aceasta zona, in
cazul in care va reusi sa acceseze un credit din partea Bancii Europene pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
GDF SUEZ Energy Romania a intrat si ea pe piata de energie eoliana, cu o
investitie de 80 de milioane de euro intr-un parc eolian la Gemenele, in judetul
Braila, cu o capacitate 48 MW.
Mai mult, Electrica a anuntat, si ea, intentia de a construi doua parcuri
eoliene, la Frumușica, judetul Galati si la Chirnogeni, in judetul Constanta.
In acest an s-a inceput si constructia unui mare parc eolian in judetul
Botosani, ce se va intinde pe teritoriul a patru comune: Paltinis, Cotusca,
Radauti Prut si Viisoara. Investitia anuntata este de 800 de milioane de euro si
apartine firmei Terra Romania SPV One, in spatele careia s-ar afla un investitor
off-shore.
Proiectul Generacion Eolica Dacia, Parcul Crucea din Dobrogea, de
40MW, a solicitat in acest an o finantare suplimentara de 46,6 milioane de euro
din partea BERD. In cazul in care imprumutul va fi aprobat, proiectul urmeaza
sa fie dat in folosinta in 2013.
Doua fonduri de investitii din Franta si Cehia, Marguerite si EnerCap
Power, au intrat si ele pe piata romaneasca de energie eoliana, achizitionand o
participatie de 80% dintr-un parc eolian ce va fi construit intre localitatile
Chirnogeni si Independenta, ale carui operatiuni comerciale urmeaza sa inceapa
in 2014.
O alta investitie anuntata pentru acest an este dezvoltarea unui parc eolian
la Tulucesti, judetul Galati, de catre o firma romaneasca din judetul Ilfov.
Centrala electrica eoliana va include 41 de turbine si va avea o putere totala
instalata de 143,5 MW.
De asemenea, firma austriaca Verbund si-a anuntat intentia de a cheltui 340
milioane de euro pentru proiecte eoliene in Romania pana in 2016.
Din 2013, următoarele parcuri eoliene au devenit funcţionale:
- Parcul Pantelimon (123 MW) dezvoltat de EWIND in Constanta
- Parcul Tîrgușor 1 (119,6 MW) dezvoltat de ELCOMEX EOL în
Constanța
- Parcul Topolog-Dorobanțu (84 MW), dezvoltat de LAND POWER în
Tulcea
- Parcul Chirnogeni (80 MW), dezvoltat de către PE WIND RROJECT 6
din Constanța
- Parcul Ventus Nord 2(69 MW), dezvoltat de VENTUS RENEW
ROMÂNIA în Tulcea
- Parcul Nicolae Bălcescu – Târgușor (59,8 MW), dezvoltat de
TÂRGUȘOR WIND FARM în Constanța
 - Parcul Băleni (50 MW), dezvoltat de ALIZEU EOLIAN în Galați
- Parcul Stejaru (34,5 MW) dezvoltat de ECOENERGIA în Tulcea
- Parcul Albești (28 MW) dezvoltat de SIBIOARA WIND FARM în
Vaslui
- Parcul Cobadin 1 (26 MW) dezvoltat de EDP RENEWABLES în
Constanța
Proiectele de mai sus au adus un total de 673,9 MW de energie nouă
provenită din surse de energie eoliană.
Potrivit estimărilor AREE, nivelul previzionat al capacităţilor eoliene
instalate este ambiţios având în vedere planurile curente de investiţii şi trebuie
susţinut de un plan sănătos de îmbunătăţire a reţelelor electrice, un plan clar
pentru dezafectarea centralelor vechi şi ineficiente pe bază de cărbune, dar şi un
cadru juridic stabil.
Fondurile UE pentru proiecte de energie alternativă au făcut parte din
programele 2007-2013 de fonduri structurale. Deoarece această perioadă de
finanţare se încheie până la sfârşitul anului 2013, nu ne putem aştepta ca în 2013
să fie supuse aprobării noi proiecte. Următoarea perioadă de finanţare 2014-
2020 este încă în discuţie şi, cel mai probabil, doar la începutul anului 2014 va fi
făcută publică o strategie clară cu privire la noi programe pentru fonduri UE..
În perioada de finanţare 2007-2013 proiectele de energie alternativă puteau
primi fonduri UE prin următoarele două programe:
„FEDR”»» – Fondul European de Dezvoltare Regională– Programul
Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, – Măsura 4.2 –
Investiţiile în Energia Regenerabilă
„FEADR”»» – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală –
Măsura 121-Modernizarea exploataţiilor agricole.
În cadrul Măsurii 4.2, s-au alocat iniţial aproximativ 300 milioane de EUR
pentru finanţarea proiectelor de energie regenerabilă în perioada 2007-2013, din
care 85% reprezintă fonduri UE nerambursabile oferite de ERDF şi 15%
reprezintă fonduri publice de cofinanţare de la bugetul de stat (conform HG
750/2008).
Societăţile pot primi până la 18 milioane de EUR în fonduri UE
nerambursabile pentru proiecte de energie eoliană potrivit Măsurii 4.2. Până la
70% din costurile proiectelor eligibile se pot finanţa prin această modalitate,
fiind condiţionate de dimensiunea societăţii solicitante. Cererile de finanţare au
fost depuse între anii 2008 şi 2010. Au fost depuse în total 450 proiecte de
energie alternativă. Toate proiectele au concurat între ele din punct de vedere al
calităţii, astfel încât doar cele mai bune au fost subvenţionate. La momentul
actual, nu mai este posibil să se aplice pentru alte proiecte. Singura posibilitate
de a beneficia de aceste fonduri este de a achiziţiona un proiect care a fost
aprobat, iar unele dintre ele – în diferite stadii de implementare – chiar sunt de
vânzare. .

III. CONCLUZII

În contextul actual, caracterizat prin creşterea alarmantă a poluării cauzate

de producerea de energie din arderea combustibililor fosili, devine mai multe şi
mai important reducerea dependenței de acesti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună pentru problema
globala. Energia eoliană şi alte surse de energie regenerabile pot deveni un
element important al sistemului energetic românesc. Acest lucru solicită mai
mult sprijin pentru sectorul energiei eoliene, şi în special dezvoltarea unui sistem
de reglementare transparent, o condiţie necesară din punct de vedere al
investitorilor. Astfel este necesar să se asigure stabilitatea pe termen lung a
cadrului juridic şi de reglementare şi în rezolvarea problemei legate de
conectarea la reţea.

BIBLIOGRAFIE

*** (2014), Wind energy and other renewable energy in Romania"-2014, elaborated by TPA
Horwath Romania and Schoenherr and Associates SCA, available at http://www.tpa-
horwath.ro/sites/default/files/publications/downloads/wind_energy_report_2014.pdf
***,Renewable Energy Country Attractiveness ranking, available at
http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/RECAI_40_- _February_2014/$FILE/EY_RECAI
%2040_Feb%202014.pdf
Chiraş D (2010), Wind power basics, New Society Publishers,
Dobrescu E.M (2009), Energiile Regenerabile-eficienta economica,sociala si ecologica, Editura
Sigma, p120
http://greenly.ro/invitati/efectele-energiei-eoliene-asupra-mediului-energia-eoliana-in-romania
http://rwea.ro
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00000077/e6rq1_Analiza
%20potential%20eolian%20Regiunea%20Centru1.pdf
http://www.business24.ro/energie/energie-alternativa/un-parc-eolian-din-tulcea-ar-putea-fi-
achizitionat-de-un-joint-venture-1519181
http://www.businesscover.ro/29-11-2012-romania-reintra-in-top-10-cele-mai-atractive-piete-
pentru-investitiile-in-energie-eoliana/
http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html
http://www.gwec.net/global-figures/graphs/
http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf
Redlinger R. Y. et al (2002), Wind Energy in the 21st Century: Economics, Policy, Technology
and the Changing Electricity Industry, Palgrave Macmillan;
Tureac C. et al (2011), Eficienţa economică, socială şi ecologică a energiei eoliene, EcoTerra;
26(26), pp 137-142