Tudor Camil

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
Autor:
Ing. Camil I. TUDOR
Cercetări privind implementarea, adaptarea şi funcţionarea

turbinelor eoliene destinate micilor consumatori
Research regarding the implementation, adaptation and functioning

of the wind turbines for small consumers
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe-Alexandru RADU

Membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România
BRAŞOV, 2015
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de Doctorat
Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii “Transilvania” din Braşov

Nr. 7725 din 23.11.2015
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Mircea NĂSTĂSOIU

PRODECAN - Facultatea de Inginerie Mecanică
Universitatea „Transilvania” din Braşov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. ing. Gheorghe-Alexandru RADU

ŞTIINŢIFIC Universitatea „Transilvania” din Braşov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Polidor BRATU

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Prof. univ. dr. ing. Ioan Călin ROŞCA

DECAN - Facultatea de Inginerie Mecanică
Universitatea „Transilvania” din Braşov
Prof. univ. dr. ing. Laurenţiu MANEA

Universitatea „Ovidius” din Constanţa
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 22 Ianuarie 2016, orele 11,00, Sala NP 7,
str. Politehnicii nr. 1.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le trimiteţi în timp
util, pe adresa de email: camil.tudor@yahoo.com.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
2
Cuvânt înainte
Cercetări privind implementarea, adaptarea şi funcţionarea turbinelor eoliene destinate micilor consumatori
______________________________________________________________________________________________
Cuvânt înainte
Uniunea Europeană se află în faţa unei mari provocări în ceea ce priveşte asigurarea
consumului de energie electrică, având în vedere escaladarea cererii globale de energie şi viitorul
nesigur al accesului la resursele energetice. Politica europeană în domeniul energiei regenerabile
este acum mai importantă ca oricând. Din acest motiv, liderii Uniunii Europene au decis adoptarea
unor obiective naţionale obligatorii pentru creșterea cotei de utilizare a energiei regenerabile,
astfel încât aceasta să atingă 20% în întreaga Uniune până în anul 2020. Energia regenerabilă va
permite diversificarea surselor de energie și reducerea dependenţei excesive de gaz, cărbune și
petrol, coroborat cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, dar, în acelaşi timp, de
un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile. Una din cele mai sigure şi mai
„curate” metode de producere a energiei electrice din surse regenerabile este energia eoliană,
potenţialul energetic eolian al ţării noastre fiind estimat la aproximativ (120 ÷150) ∙ 106 kWh/an.
În condiţiile reducerii, în ultima perioadă de timp, a stimulentelor guvernamentale pentru
programele naţionale consacrate aplicaţiilor la scară mare a energiei eoliene, se dezvoltă cu
repeziciune un sector de nişă al acestor aplicaţii, prin investiţii în turbine eoliene de mică putere
destinate micilor consumatori, care treptat îşi măreşte aria de răspândire şi în ţara noastră.
În acest sens, lucrarea elaborată are ca principal obiectiv studiul teoretic şi experimental
privind amplasarea, funcţionarea şi comportarea în exploatare, în condiţii de deplină siguranţă, a
unei turbine eoliene de mică putere, de tip Joliet de 2 kW.
Prezenta lucrare este rezultatul eforturilor depuse de autor pe parcursul a 8 ani de studii
pentru dezvoltarea unei turbine eoliene experimentale plecând de la varianta originală a acesteia.
3
Cuvânt înainte
______________________________________________________________________________________________
Cu acest prilej doresc să-mi exprim respectul şi mulţumirile conducătorului ştiinţific al

lucrării, domnului Prof. Dr. Ing. D.H.C. Gheorghe-Alexandru Radu, membru al Academiei de
Ştiinţe Tehnice din România care prin profesionalismul său de înaltă ţinută academică, prin tactul
pedagocic, răbdarea, înţelegerea manifestată cât şi prin cunoştinţele împărtăşite, domnia sa a avut
o contribuţie foarte importantă în elaborarea şi finalitarea acestei teze de doctorat.
Mulţumesc de asemenea domnului Prof. Dr. Ing. Polidor Bratu, membru al Academiei de
Ştiinţe Tehnice din România şi domnului Prof. Dr. Ing. Manea Laurenţiu, referenţi oficiali, pentru
observaţiile constructive ce mi-au fost de un real folos în elaborarea variantei finale a acestei
lucrări.
Multe mulţumiri adresez domnului Prof. Dr. Ing. Ioan Călin Roşca – Decanul Facultăţii de
Inginerie Mecanică pentru implicarea directă şi suportul profesional deosebit acordat la realizarea
cercetărilor experimentale.
Adresez mulţumiri colectivului Departamentului de Autovehicule şi Transporturi din
cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov şi în special domnilor: Prof. Dr. Ing. Nicolae Ispas
– Directorul Departamentului, Prof. Dr. Ing. Horia Abăitancei şi Şef Lucrări Dr. Ing. Sebastian
Radu care prin observaţiile făcute şi suportul acordat la realizarea cercetărilor experimentale au
contribuit la prezentarea tezei în această formă finală.
De asemenea, doresc să mulţumesc doamnei Prof. Dr. Ing. Adriana Manea din cadrul
Universităţii „Ovidius” din Constanta pentru susţinerea permanentă şi pentru observaţiile
pertinente asupra conţinutului şi consistenţei prezentei lucrări în scopul îmbunătăţirii nivelului
academic al tezei.
Mulţumesc, de asemenea, domnului Ing. Bogdan Munteanu din cadrul SCHAEFFLER
GROUP România pentru ajutorul oferit în realizarea analizei CFD privind interacţiunea palei
turbinei eoliene cu mediul fluid.
Adresez mulţumiri şi domnului Şef Lucrări Dr. Ing. Mircea Ivănoiu din cadrul
Departamentului de Inginerie Mecanică pentru sfaturile şi sprijinul profesional acordat.
Doresc să mulţumesc domnului Prof. Dr. Ing. Mircea Viorel Drăgoi – Directorul Centrului
de Cercetare „Tehnologii şi Sisteme Avansate de Fabricaţie” care mi-a pus la dispoziţie aparatura
necesară pentru scanarea optică a palei turbinei eoliene în vederea reconstrucţiei în mediu virtual a
profilului acesteia, doamnei Prof. Dr. Ing. Luciana Cristea care mi-a pus la dispoziţie, în cadrul
Laboratorului de Mecanică Fină şi Mecatronică, aparatura necesară pentru scanarea prin contact
mecanic a palei turbine eoliene, precum şi domnului Şef Lucrări Dr. Ing.Barbu Braun.
4
Cuvânt înainte
______________________________________________________________________________________________
Adresez mulţumiri domnului Adrian Iofcea, administratorul societăţii AD POWER S.R.L.

care mi-a pus la dispoziţie turbinele eoliene Joliet în vederea realizării cercetărilor experientale şi,
de asemenea, le mulţumesc domnilor: Ing. Bogdan Ionescu din cadrul companiei TRITON S.R.L.,
Ing. Daniel Iftime din cadrul companiei TITAN MACHINERY ROMANIA S.R.L. şi Ing. Dănuţ
Panduru din cadrul companiei ENEL ENERGIE S.A. pentru soluţiile inginereşti valoroase şi
suportul tehnic acordat în montarea, punerea în funcţie şi realizarea mentenanţei echipamentelor
electrice şi electronice ce deservesc aceste turbine.
În final, dar nu şi în ultimul rând, exprim toată recunoştinţa familiei mele pentru
înţelegerea, răbdarea şi sprijinul necondiţionat acordat în aceşti ani, fără de care nu ar fi fost
posibilă realizarea acestei teze.
Braşov, Decembrie 2015 Ing. Camil Tudor
5
Cuprins
______________________________________________________________________________________________
CUPRINS
Pag. Pag.
Teză Rez.
Cap. 1. STUDIU CRITIC PRIVIND OPORTUNITATEA TEZEI
1.1. Consumul energetic global ................................................................................. 12 12
1.2. Energia eoliană, actualitate şi perspective .......................................................... 21 15
1.3 Potenţialul energetic eolian al României ............................................................ 24 16
1.4 Turbinele eoliene şi micile gospodării ................................................................ 28 17
1.5 Motivaţia, obiectivele şi structura tezei .............................................................. 30 17
Cap. 2. ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND IMPLEMENTAREA
TURBINELOR EOLIENE DE MICĂ PUTERE
2.1 Stabilirea zonei de amplasare prin cercetarea potenţialului curenţilor de aer ……... 34 18
2.2 Prezentarea turbinei eoliene de mică putere Joliet de 2 kW ............................... 40 20
2.2.1 Structura turbinei eoliene de mică putere Joliet ........................................ 42 20
2.2.2 Caracteristicile tehnice ale turbinei eoliene Joliet de 2 kW ....................... 47 -
2.3 Racordarea turbinei eoliene la consumatori ........................................................ 49 21
2.3.1 Montarea turbinei eoliene Joliet de 2 kW .................................................. 49 21
2.3.2 Funcţionarea turbinei eoliene la Cernavoda .............................................. 51 22
2.3.3 Funcţionarea turbinei eoliene la Plaiul Foii (Zărneşti) .............................. 52 22
2.3.4 Stabilirea parametrilor de funcţionare a turbinei eoliene Joliet de 2 kW ........ 53 23
2.3.4.1 Zona Cernavoda ............................................................................. 53 23
2.3.4.2 Zona Zărneşti – Plaiul Foii ............................................................ 55 25
2.4 Concluzii ............................................................................................................. 58 27
Cap. 3. STABILIREA ÎN MEDIU VIRTUAL A PROFILULUI 3D AL PALEI
TURBINEI EOLIENE
3.1 Reconstituirea palei prin metoda scanării cu contact mecanic ........................... 60 28
3.2 Reconstituirea palei prin metoda scanării optice non – contact .......................... 65 30
3.2.1 Reconstituirea palei prin metoda fotogrammetriei .................................... 65 30
3.2.2 Reconstituirea palei prin metoda scanării cu lumină structurată şi
triangulaţie .......................................................................................................... 66 31
3.3 Concluzii ............................................................................................................. 74 32
6
Cuprins
______________________________________________________________________________________________
Cap. 4. LIMITELE FUNCŢIONĂRII ÎN SIGURANŢĂ A TURBINEI EOLIENE

JOLIET DE MICĂ PUTERE
4.1 Sistemul de protecţie pentru evitarea regimurilor de lucru la turaţie excesivă ......... 75 33
4.2 Calculul presiunilor şi forţei de apăsare a aerului pe pala turbinei Joliet ........... 78 34
4.3 Calculul excentricităţii de montaj a turbinei Joliet pentru scoaterea din vânt în
condiţii extreme .................................................................................................. 90 35
4.4 Îmbunătăţiri aduse frânei electromagnetice. Construcţia controler-ului
experimental ........................................................................................................ 92 35
4.5 Funcţionarea turbinei eoliene Joliet după modificările aduse sistemului de
protecţie .............................................................................................................. 95 36
4.6. Caracteristicile de performanţă ale turbinei eoliene Joliet la conversia energiei
vântului în alte forme de energie ........................................................................ 97 36
4.6.1 Stabilirea parametrilor pentru turbina eoliană Joliet iniţială ..................... 97 36
4.6.2 Stabilirea parametrilor pentru turbina eoliană Joliet modificată ............... 103 37
4.6.3 Comparaţie între cele două variante ale turbinei eoliene ........................... 105 37
4.7 Concluzii ............................................................................................................. 106 37
Cap. 5. STRATEGIA, APARATURA ŞI ECHIPAMENTELE DE ACHIZIŢIE ŞI
PRELUCRARE A DATELOR, UTILIZATE ÎN CERCETAREA
EXPERIMENTALĂ
5.1 Etapele cercetării experimentale ......................................................................... 108 38
5.2 Echipamente şi instalaţii utilizate ....................................................................... 110 38
5.2.1 Echipamente pentru monitorizarea condiţiilor de mediu şi a parametrilor
funcţionali ai turbinei .......................................................................................... 110 38
5.2.2 Echipamentul pentru scanarea palei prin contact punct cu punct ............. 116 40
5.2.2.1 Caracteristicile capului de măsurare al maşinii ............................. 119 40
5.2.3 Echipamentul pentru scanare non – contact 3D COMET L3D ................. 120 41
5.2.4 Echipamentul de testare şi analiză modală ................................................ 122 41
5.2.4.1 Metoda ciocanului de impact ......................................................... 122 41
5.2.4.2 Metoda excitatorului electrodinamic ............................................. 124 42
5.3 Concluzii ............................................................................................................. 126 42
Cap. 6. INTERACŢIUNI FLUID – STRUCTURĂ LA NIVELUL PALEI TURBINEI
JOLIET DE MICĂ PUTERE
6.1 Considerații generale ........................................................................................... 127 43
6.2 Presiunea statică pe pală ..................................................................................... 130 44
6.3 Câmpurile de viteze ............................................................................................ 131 44
6.4 Momentele dezvoltate pe axa X .......................................................................... 134 45
7
Cuprins
______________________________________________________________________________________________
6.5 Intensitatea turbulenței ........................................................................................ 135 45

6.6 Vorticitatea .......................................................................................................... 136 46
6.7 Concluzii ............................................................................................................. 139 47
Cap. 7. ANALIZA MODALĂ EXPERIMENTALĂ A PALEI
7.1 Consideraţii teoretice .......................................................................................... 140 48
7.2 Principalele aspecte privind analiza modală experimentală a palei ..................... 141 48
7.2.1 Consideraţii generale ................................................................................ 142 48
7.2.2 Metoda ciocanului de impact ..................................................................... 144 49
7.2.2.1 Consideraţii generale ..................................................................... 144 49
7.2.2.2 Testarea palei ................................................................................. 146 49
7.2.3 Metoda excitatorului electrodinamic ......................................................... 158 51
7.2.3.1 Consideraţii generale ..................................................................... 158 51
7.2.3.2 Testarea palei ................................................................................. 163 52
7.3 Concluzii ............................................................................................................. 170 55
Cap. 8. CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE, DIRECŢII DE
CERCETARE VIITOARE
8.1 Concluzii generale .............................................................................................. 173 57
8.2 Contribuţii personale ........................................................................................... 176 59
8.3 Direcţii de cercetare viitoare ............................................................................... 178 60
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 179 61
ANEXE ........................................................................................................................................... 183 65
CURRICULUM VITAE 67
Notă: Pentru capitole, subcapitole, tabele, figuri și relații, în rezumat s-au păstrat numerele de
ordine din teză.
8
Summary
Research regarding the implementation, adaptation and functioning of the wind turbines for small consumers
______________________________________________________________________________________________
SUMMARY
Pag. Pag.
Thes Abst
Ch. 1. CRITICAL STUDY REGARDING THE OPPORTUNITY OF THE THESIS
1.1. World energy consumption.................................................................................. 12 12
1.2. Wind energy, actuality and perspectives ............................................................. 21 15
1.3 Romania’s wind energy potential........................................................................ 24 16
1.4 Wind turbines and small households................................................................... 28 17
1.5 The motivation, objectives and structure of the thesis........................................ 30 17
Ch. 2. FUNDAMENTAL ASPECTS REGARDING THE IMPLEMENTATION OF THE
LOW POWER WIND TURBINES
2.1 Establishing the location area by researching the air current potential .............. 34 18
2.2 Prezenting the low power wind turbine Joliet of 2 kW ...................................... 40 20
2.2.1 The structure of the low power wind turbine Joliet.................................... 42 20
2.2.2 The technical characteristics of the wind turbine Joliet of 2 kW ................. 47 -
2.3 Connecting the wind turbine to consumers........................................................... 49 21
2.3.1 Assembling the wind turbine Joliet of 2 kW............................................... 49 21
2.3.2 The functioning of the wind turbine from Cernavoda................................. 51 22
2.3.3 The functioning of the wind turbine from Plaiul Foii (Zărneşti) ................ 52 22
2.3.4 Establishing the functioning parameters of the wind turbine Joliet of 2 kW ….. 53 23
2.3.4.1 Cernavoda area ................................................................................ 53 23
2.3.4.2 Zărneşti – Plaiul Foii area ............................................................... 55 25
2.4 Conclusions ......................................................................................................... 58 27
Ch. 3. ESTABLISHING IN THE VIRTUAL ENVIRONMENT THE 3D PROFILE OF
THE BLADE OF THE WIND TURBINE
3.1 The reconstruction of the blade with the mechanical contact scanning
method................................................................................................................... 60 28
3.2 The reconstruction of the blade with the non-contact optical scnning
method................................................................................................................... 65 30
3.2.1 The reconstruction of the blade with the photogrammetry method............. 65 30
3.2.2 The reconstruction of the blade with triangulation and structured light
scanning method ................................................................................................... 66 31
3.3 Conclusions .......................................................................................................... 74 32
6
Summary
______________________________________________________________________________________________
Ch. 4. THE SAFE OPERATING LIMITS OF JOLIET LOW POWER WIND

TURBINES
4.1 The protection system for avoiding the excessive speed working
regimes ................................................................................................................. 75 33
4.2 The calculation of pressure and of the force of the air pushing against the blade
of the turbine Joliet .............................................................................................. 78 34
4.3 The calculation of the mounting eccentricity of the turbine Joliet for getting it
out of the wind in extreme conditions.................................................................... 90 35
4.4 Electromagnetic brake improvements. The construction of the experimental
controller .............................................................................................................. 92 35
4.5 The functioning of the wind turbine Joliet after the modifications brought to the
protection system.................................................................................................. 95 36
4.6. The performance characteristics of the wind turbine Joliet at the conversion of
the wind energy in other forms of energy ............................................................ 97 36
4.6.1 Establishing the parameters for the initial Joliet wind turbine ................... 97 36
4.6.2 Establishing the parameters for the modified Joliet wind turbine............... 103 37
4.6.3 Comparison between the two variants of the wind turbine......................... 105 37
4.7 Conclusions........................................................................................................... 106 37
Ch. 5. DATA AQUISITION AND PROCESSING STRATEGY, APPARATUS AND
EQUIPMENT, USED IN EXPERIMENTAL RESEARCH
5.1 Experimental research stages ............................................................................... 108 38
5.2 Utilized equipment and installations .................................................................... 110 38
5.2.1 Turbine functional parameters and environment conditions monitorizing
equipments................................................................................................... 110 38
5.2.2 Point contact blade scanning equipment ..................................................... 116 40
5.2.2.1 The characteristics of the machinery measurement head................. 119 40
5.2.3 3D COMET L3D non-contact scanning equipment.................................... 120 41
5.2.4 Modal analysis and testing equipment......................................................... 122 41
5.2.4.1 The impact hammer method ........................................................... 122 41
5.2.4.2 Electrodynamic exciter method....................................................... 124 42
5.3 Conclusions ......................................................................................................... 126 42
7
Summary
______________________________________________________________________________________________
Ch. 6. FLUID – STRUCTURE INTERACTION AT THE BLADE LEVEL OF JOLIET

LOW POWER TURBINE
6.1 General considerations ......................................................................................... 127 43
6.2 Static pressure on the blade .................................................................................. 130 44
6.3 The gear ranges.............. ..................................................................................... 131 44
6.4 The developed moments on X axis ..................................................................... 134 45
6.5 The turbulence intensity........................................................................................ 135 45
6.6 Vorticity................................................................................................................ 136 46
6.7 Conclusions .......................................................................................................... 139 47
Ch. 7. EXPERIMENTAL MODAL ANALYSIS OF THE BLADE
7.1 Theoretical considerations ................................................................................... 140 48
7.2 The main aspects regarding the experimental modal analysis ............................. 141 48
7.2.1 General considerations ............................................................................... 142 48
7.2.2 The impact hammer method ........................................................................ 144 49
7.2.2.1 General considerations .................................................................... 144 49
7.2.2.2 Blade testing.... ................................................................................ 146 49
7.2.3 Electrodynamic exciter method ................................................................... 158 51
7.2.3.1 General considerations .................................................................... 158 51
7.2.3.2 Blade testing ................................................................................... 163 52
7.3 Conclusions ......................................................................................................... 170 55
Ch. 8. GENERAL CONCLUSIONS, PERSONAL CONTRIBUTIONS, FUTURE
RESEARCH DIRECTIONS
8.1 General conclusions ............................................................................................. 173 57
8.2 Personal contributions .......................................................................................... 176 59
8.3 Future research directions..................................................................................... 178 60
BIBLIOGRAPHY............................................................................................................................... 179 61
ANNEXES............................................................................................................................................ 183 65
CURRICULUM VITAE …………………………………………………………………………… 67
Note: For chapters, subchapters, tablex, figures and equations, in the abstract, the numbering
from the thesis were kept
8
Notaţii şi unităţi de măsură
______________________________________________________________________________________________
Simbol Denumire parametru U.M.

Ai Vectorii modali ai sistemului -
C Matricea de amortizare N×s/m
CP Coeficient de putere (de performanţă) a turbinei eoliene -
CM Coeficient de moment (de performanţă) a turbinei eoliene -
Cteoretica Capacitatea teoretică a bateriilor de acumulator Ah
cx coeficient de rezistenţă -
cz coeficient de portanţă -
D Diametrul rotorului turbinei eoliene m
dr Element de pală al rotorului turbinei eoliene situat la raza „r” m
ds Element de arie dintre limitele „r” şi „dr” m2
e Excentricitatea de montaj a rotorului turbinei eoliene m
F Forţa datorată presiunii aerului pe suprafaţa palei N
Fa Forţa de apăsare axială a aerului N
Fai Forţa de apăsare pe un segment de pală dintre două secţiuni N
Fc Forţa datorată presiunii aerului pe muchia palei N
Ftotală Forţa totală de apăsare a vântului asupra rotorului turbinei N
f Frecvenţa generatorului eolian Hz
Ga Greutatea ampenajului N
g Acceleraţia gravitaţională m/s2
I Unghiul dintre vitezele „u” şi „w” grd
i Unghiul dintre viteza „w” şi coarda profilului palei grd
H i Funcţia de transfer în frecvenţă -
K Matricea de rigiditate N/m

l Lungimea cozii ampenajului m
lc Lungimea coardei profilului palei m
M Matricea maselor (matricea de inerţie) Kg

M1 Momentul de torsiune al rotorului turbinei Nm
M2 Momentul de torsiune la coada ampenajului Nm
9
______________________________________________________________________________________________

Momentul de readucere în vânt dezvoltat de ampenajul sistemului
Mamp Nm
mecanic de protecţie
Mi Momentul de încovoiere al palei Nm
M i tot Momentul de încovoiere total al palei Nm
Mrot Momentul de rotire a turbinei faţă de stâlp datorat forţelor de apăsare Nm
m Masa unei pale kg
mamp Masa ampenajului turbinei eoliene kg
nr Turaţia rotorului rot/min
P Puterea electrică medie necesară kW
Pabs Puterea maximă simultan absorbită de către receptorii electrici kW
Pe Puterea electrică generată de turbina eoliană kW
Pi Puterea invertorului kW
Pideal Puterea maximă teoretică a turbinei W
Pn Puterea instalată a unui receptor electric kW
p Presiune statică Pa
pd Presiunea dinamică pe suprafaţa palei Pa
p dc Presiunea dinamică pe muchia palei Pa
pi Presiunea de apăsare pe pală între două secţiuni Pa
pst med Presiunea medie statică de apăsare pe pală Pa
Q Vectorul mărimilor de intrare (forţe şi/sau momente de excitaţie) -
qi ( t ) coeficienţii modali ai sistemului -
R Raza rotorului turbinei eoliene m
R2 Factor de regresie -
Rxy (  ) Funcţia de intercorelaţie între excitaţie (intrare) şi răspuns (ieşire) -
Poziţia punctului de aplicaţie a forţei totale de apăsare exercitată de pală,
rca m
faţă de centrul de rotaţie al rotorului
S Suprafaţa unei pale m2
Spală Suprafaţa frontală a palei expusă acţiunii vântului m2
Suprafaţa perpendiculară pe direcţia vântului, descrisă de rotorul
Sref m2
turbinei
10
______________________________________________________________________________________________

tn Timpul zilnic de funcţionare al unui receptor h
tep Tone echivalent petrol -
Uturbina Tensiunea produsă de generatorul eolian V
u Viteza tangenţială a palei m/s
v Viteza medie a vântului în regim stabilizat la contact cu pala m/s
v1; v2 Vitezele aerului la intrarea, respectiv la ieşirea din palele rotorului m/s
Y( t ) Deformaţia dinamică a sistemului -
WG Necesarul de energie zilnică produs de generatorul eolian kWh/zi
Wz Energia electrică consumată zilnic kWh/zi
w Viteza rezultantă de curgere a aerului m/s
z Număr de pale -
 Înclinaţia pivotului turbinei eoliene grd
Δ Vectorul deplasărilor m

Δ Vectorul vitezelor m/s

Δ Vectorul acceleraţiilor m/s2
a Randamentul aerodinamic -
e Randamentul componentelor electrice -
i Randamentul invertorului -
m Randamentul transmisiei mecanice -
 Viteza specifică a turbinei eoliene -

s Coeficientul pierderilor în sistem (baterii, controler, invertor) -
 Viteza unghiulară a rotorului turbinei eoliene rad/s
ρ Densitatea aerului kg/m3
 Raportul de soliditate -
 Factorul de amortizare -
11
CAPITOLUL1-Studiu critic privind oportunitatea tezei
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 1
STUDIU CRITIC PRIVIND OPORTUNITATEA TEZEI
Una din problemele majore care condiţionează în mod determinant dezvoltarea economică
şi standardele de trai ale comunităţilor sociale este creşterea accelerată a consumului de energie, în
condiţiile în care resursele de combustibili fosili se diminuează evident, în pofida identificării de
noi surse de extracţie şi a perfecţionării tehnologiilor de exploatare.
În aceste condiţii, eforturile susţinute depuse pentru producerea de energie din surse
regenerabile sunt în permanentă actualitate.
Un potenţial important al României în acest domeniu îl constituie producerea de energie
electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.
1.1. CONSUMUL ENERGETIC GLOBAL
Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie asigurarea condiţiilor

pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu şi lung, la preţuri accesibile, în
concordanţă cu cerinţele unei economii moderne de piaţă şi a unui standard de viaţă ridicat, în
condiţii de calitate, siguranţă şi rentabilitate în alimentarea cu energie electrică şi cu respectarea
strictă a principiilor unei dezvoltări durabile [79].
Astfel, au fost definite principalele direcţii de dezvoltare ale sistemului electroenergetic din
România în perioada 2011 - 2035, având în vedere estimările statistice privind dezvoltarea
economico - socială şi demografică, situaţia actuală existentă la nivelul sectorului dedicat producerii
energiei electrice şi corelarea cu directivele Uniunii Europene privind politica „energie – mediu”.
12
______________________________________________________________________________________________
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

primară (energie care nu suferă nici o transformare între producere şi consum), şi anume: resurse
epuizabile fosile şi minerale (ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu) şi resurse
regenerabile potenţiale de energie (solară, eoliană, hidroelectrică, biomasă şi biogaz, energie
geotermală). Totodată, evaluarea posibilităţilor de acoperire a necesarului de resurse energetice
primare în perspectivă trebuie să pornească de la situaţia actuală a rezervelor certe, corelată cu
estimarea realistă a resurselor potenţiale şi în strânsă corelaţie cu previziunile privind consumul de
resurse determinat de cererea de energie finală [79].
Anul 2014 a înregistrat o creștere a puterii instalate de 3,4% (797 MW) comparativ cu anul
2013, datorată într-o proporție foarte mare (aprox. 90% din total) surselor regenerabile. Astfel,
puterea instalată în centralele eoliene a atins o valoare de 2.953 MW, în creștere cu 346 MW față
de anul 2013. O dezvoltare deosebită au avut-o centralele fotovoltaice, cu o putere instalată de
1.223 MW față de 860 MW în 2013 și 29 MW în 2012.
Creșterea puterii instalate în centralele electrice eoliene și fotovoltaice a dus implicit și la
mărirea ponderii acestora în mixul de producție. Astfel, la nivelul anului 2014, ponderea
centralelor eoliene în mixul de producție netă a ajuns la 10,1% (6.138 GWh), pe când centralele
fotovoltaice au atins 2,7% din total. De remarcat este faptul că producția netă generată de
centralele fotovoltaice a crescut de la valoarea de 410 GWh în 2013 la 1.616 GWh în 2014 (figura
1.4, în care Termo8 reprezintă hidrocarburi şi cărbune, iar Regenerabile9 reprezintă sursa eoliană,
solară, biomasă) [83].
Fig. 1.4 Mixul producţiei de energie electrică în România
Sursa: Raport annual 2014 Transelectrica [83]
13
______________________________________________________________________________________________
Tehnologiile de producere a energiei din resurse regenerabile se află în diferite stadii de

dezvoltare şi comercializare. Resursele regenerabile de energie sunt disponibile pe tot globul şi se
găsesc din abundenţă. În tabelul 1.1 sunt prezentate date privind energia disponibilă anual, pe
„metru pătrat” al suprafeţei globului, pentru 5 surse regenerabile.
Tabelul 1.1
Nr. crt. Resursă regenerabilă Energia livrată anual (kWh/mp)

11 (la viteza medie a vântului)
1 Eoliană (intermitent)
18 (la viteza maximă a vântului)
Solară (în funcţie de latitudine, altitudine şi
2 600...2600
gradul de acoperire cu nori)
3 Geotermală (gheizere) 160...200
4 Fotovoltaică (intermitent) 50...100
15 (putere calorică scăzută)
5 Biomasă
45 (putere calorică ridicată)
În România, sursele regenerabile de energie au un potenţial teoretic important, însă

potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienţei
economice şi a restricţiilor de mediu.
Potenţialul naţional al resurselor regenerabile din România (tabelul 1.2) este de 1.433 mii
tep anual energie solară termică, 103,2 mii tep anual energie solară fotovoltaică (electrică), 1.978
mii tep anual energie eoliană electrică, 3.440 mii tep anual energie hidroelectrică, 7.597 mii tep
anual energie biomasă şi biogaz (termică), 167 mii tep anual energie geotermală (termică).
Tabelul 1.2 (Sursa: Planul Naţional de Acţiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) – 2010 [80])
Resursa de energie Echivalent economic energie

Potenţialul energetic anual Aplicaţie
regenerabilă (mii tep)
Energie solară
- Termică 60x106 GJ 1433,00 Energie termică
- Fotovoltaică 1200 GWh 103,20 Energie electrică
Energie eoliană 23000 GWh 1978,00 Energie electrică
Energie hidroelectrică 40000 GWh 3440,00 Energie electrică
Biomasă şi biogaz 318x106 GJ 7597,00 Energie electrică
Energie geotermală 7x106 GJ 167,00 Energie electrică
Odată cu creşterea puterii instalate în centralele electrice eoliene, a crescut implicit și

ponderea acestora în mixul de producție.
14
______________________________________________________________________________________________
De asemenea, se remarcă o
creştere a producţiei de energie electrică
din centralele hidroelectrice dar şi o
creştere a producţiei fotovoltaice (figura
1.7), ca urmare a creşterii puterii
instalate în acest tip de centrale [72].
Harta repartizării potenţialului de
surse regenerabile pe teritoriul României
este prezentată în figura 1.8.
Fig. 1.8 Harta surselor regenerabile
Sursa: Strategia energetică a României2007-2020 actualizată în 2011 [77, 79]

LEGENDĂ:
I.Delta Dunării (energie solară); II.Dobrogea (energie solară şi eoliană); III.Moldova (câmpie
şi podiş – microhidro, energie eoliană şi biomasă); IV.Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 –
Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest – biomasă, microhidro); V.Podişul Transilvaniei
(microhidro); VI.Câmpia de Vest (energie geotermală); VII.Subcarpaţii (VII1 – Subcarpaţii Getici;
VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 – Subcarpaţii Moldovei - biomasă, microhidro); VIII.Câmpia de
Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).
Pentru transformarea acestor tipuri de energii în energie electrică se folosesc diferite
metode, cea mai utilizată dintre acestea fiind folosirea unor turbine, acţionate de aburi, apă, vânt
sau alte fluide, care la rândul lor acţionează generatoarele electrice.
1.2. ENERGIA EOLIANĂ. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE
Considerată una din opţiunile cele mai „durabile” şi mai „curate” dintre variantele
viitorului, energia eoliană reprezintă una din cele mai sigure metode de producere a energiei
electrice din surse regenerabile, resursele implicate de mişcările aerului fiind considerabile. Se
estimează că energia eoliană recuperabilă la nivel mondial se situează la 53 000 TWh
(TerraWattoră), ceea ce reprezintă de 4 ori mai mult decât consumul mondial actual de
electricitate.
15
______________________________________________________________________________________________
Generaţia actuală de turbine acoperă domeniul de putere până la 5 MW. Aproape 50% din
stocul de turbine de vânt existent în lume a fost produs în Danemarca, restul fiind realizat în
principal în SUA, Germania, Anglia, Olanda, Belgia, Japonia şi Italia.
Rămâne însă un deziderat aproape imposibil de realizat de către cercetatorii care lucrează
în domeniul instalaţiilor eoliene şi anume acela de a face ca acestea să se încadreze în peisajul
ambiant. Gigantismul la care s-a ajuns în prezent oferă ca singură soluţie posibilă aceea de a le
„transporta“ în afara localităţilor. De aici a apărut şi posibilitatea, pentru ţările limitrofe mărilor şi
oceanelor, de a amplasa grupe de asemenea instalaţii gigantice, dincolo de ţărm, realizându-se
astfel adevarate „ferme eoliene marine”.
Evoluţia preconizată pentru capacitatea instalată a turbinelor de vânt în Europa presupune
ca aceasta să ajungă în anul 2030 până la aproximativ 100 000 MW.
1.3. POTENŢIALUL ENERGETIC EOLIAN AL ROMÂNIEI
Potenţialul energetic eolian al

ţării noastre este estimat a se ridica la
valoarea de (120 ÷150) ∙ 106 kWh/an,
însă potenţialul amenajabil nu poate
depăşi 10% din teritoriul ţării, ceea ce
corespunde la ceva mai mult de 20 000
km2. Admiţând o densitate maximă de 10
turbine a 25 kW/km2, turbine având
diametrul rotorului 15 metri şi înălţimea
stâlpului de 25 metri, rezultă o putere
totală instalată de 25 ∙105 kW, care la o
viteză a vântului între 4 şi 15 m/s pe o Fig. 1.10 Zonele de potenţial eolian repartizate pe teritoriul
României (ore/an)
durată de 3000 h/an ar produce 15∙108
kWh/an. Sursa: ANM
La amplasarea unor generatoare eoliene trebuie ţinut însă cont de faptul că viteza vântului
şi durata anuală în ore a dinamicii acestuia nu sunt uniforme pe întreg teritoriul ţării, fapt care
influenţează puternic justificarea economică a unei investiţii într-un generator eolian.
16
______________________________________________________________________________________________
1.4. TURBINELE EOLIENE ŞI MICILE GOSPODĂRII
Domeniul sistemelor de conversie a energiei vântului este vast. Majoritatea programelor

naţionale sunt consacrate aplicaţiilor la scară mare a turbinelor de vânt pentru producerea de
electricitate care să fie furnizată unei reţele publice. Totodată însă, există şi aplicaţii
descentralizate ale conversiei energiei vântului (fiecare gospodărie să aibă turbina ei proprie,
posibil combinată cu energie solară şi/sau cu un sistem de biogaz), în special în zonele slab
populate.
De asemenea, în zonele izolate, fără sursă de alimentare cu energie electrică, sau în cazul
când se doreşte economisirea acesteia, se poate utiliza într-un mod foarte eficient o turbină
eoliană, de mici dimensiuni, realizată într-o constructie simplă şi de mare fiabilitate.
Încălzirea apei este o altă aplicaţie proprie turbinelor de vânt de mici dimensiuni. Sistemul
cel mai flexibil se bazează pe producerea de electricitate şi utilizarea încălzitoarelor cu
termorezistenţe, fiind independent de relaţia dintre producerea energiei şi utilizarea acesteia.
Estimarea cheltuielilor pentru o varietate de cerinţe în ceea ce priveşte nivelul de putere şi
durata de viaţă, în cazul mai multor surse de energie (vânt, soare, valuri) a condus la concluzia
că, pentru servicii de putere nu prea mare şi de lungă durată, sistemele energetice cu turbină de
vânt şi baterii de acumulatori sunt competitive mai ales pentru locurile cu condiţii favorabile de
vânt.
1.5. MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE ŞI STRUCTURA TEZEI
Prezenta lucrare are ca obiect de investigaţie turbina eoliană de mică putere Joliet de 2 kW
care îşi măreşte aria de răspândire în ţara noastră.
Lucrarea se concentrează pe câteva aspecte fundamentale privind conceptul, exploatarea în
deplină siguranţă, în condiţii limită, a turbinelor eoliene de mică putere, pe alegerea
amplasamentelor de montaj adecvate, pe verificarea/dimensionarea sistemelor de protecţie la
funcţionarea în condiţii limită, pe analiza modală a palelor şi a interacţiunii acestora cu curenţii de
aer. Turbinele eoliene de mică putere (ex. 2 kW) sunt utilizate din ce în ce mai frecvent în
gospodăriile individuale sau izolate unde nu există alte surse de energie.
În acest sens, lucrarea are ca obiectiv principal studiul teoretic şi experimental privind
amplasarea, funcţionarea şi comportarea în exploatare a turbinei eoliene de mică putere şi a
echipamentelor electrice deservite de aceasta.
17
CAPITOLUL 2-Aspecte fundamentale privind implementarea turbinelor eoliene de mică putere
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 2
ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND IMPLEMENTAREA

TURBINELOR EOLIENE DE MICĂ PUTERE
2.1. STABILIREA ZONEI DE AMPLASARE PRIN CERCETAREA POTENŢIALULUI

CURENŢILOR DE AER
Există multe probleme care trebuie luate în considerare atunci când se alege un
amplasament pentru o instalaţie eoliană, ca de exemplu: disponibilitatea spaţiului, accesul pentru
utilajele de construcţii, consideraţiile privind mediul, dar cel mai important factor îl constituie
disponbilitatea unui vânt suficient, ca intensitate şi durată.
La evaluarea caracteristicilor vântului în zonă este necesar a avea următoarele
informaţii, bazate pe valori medii raportate la partiţii temporale de 10 minute:
- valoarea extremă a vântului pe o durată medie de 10 minute, la înălţimea axului elicei;
- turbulenţele vântului;
- abaterea standard a vitezei vântului în intervalul vitezelor de pornire şi de oprire ale turbinei
eoliene;
- înclinarea straturilor de aer (în cazul terenurilor cu denivelări);
- neuniformitatea vântului în plan vertical.
În cazul turbinei eoliene Joliet montate de autor prima dată la Cernavoda, iar apoi la Plaiul
Foii lângă Zărneşti, s-au avut în vedere toate aceste aspecte, alegerea locului de montare a
acestora realizându-se după un studiu atent al terenului, coroborat cu măsurători de vânt efectuate
anterior montării turbinelor.
Cele două locaţii unde au fost montate turbinele eoliene de tip Joliet sunt marcate cu roşu
în figurile 2.3 şi 2.4.
18
______________________________________________________________________________________________
Fig. 2.3 Locul de montare a turbinei eoliene la Cernavoda (vedere din satelit)
Sursă: Google/Maps
Fig. 2.4 Locul de montare a turbinei eoliene la Plaiul Foii (vedere din satelit)
Sursă: Google/Maps
19
______________________________________________________________________________________________
Măsurătorile de vânt au fost realizate cu ajutorul unui echipament numit WICO PC care a
prelevat datele de la un anemometru şi o giruetă amplasate în zona de montare a viitoarei turbine
eoliene.
Pe baza înregistrărilor obţinute, s-a identificat viteza medie a vântului pe perioada
analizată pentru cele două zone, precum şi direcţia acestuia: zona Cernavoda cu v = 7m/s şi
direcţia preponderentă spre S-S-V; zona Plaiul Foii cu v = 3,2m/s şi direcţia preponderentă spre N.
Dacă pentru zona Cernavoda locaţia a fost destul de evidentă încă de la început, pentru
zona Plaiul Foii s-au facut mai multe măsurători în trei locaţii din apropierea pensiunii (notate cu
1, 2, 3 în figura 2.4) pentru care se monta turbina, iar în final s-a optat pentru locul care oferea
acces uşor şi posibilităţi multiple de montaj (poziţia 1 în figura 2.4).
2.2. PREZENTAREA TURBINEI EOLIENE DE MICĂ PUTERE JOLIET DE 2 kW
2.2.1. Structura turbinei eoliene de mică putere Joliet

Turbina eoliană supusă cercetărilor teoretice şi experimentale este o turbina Joliet de 2
kW având următoarele caracteristici principale: 3 pale, diametrul rotorului 3,6 m, înălţimea
stâlpului (pilonului) de fixare 9 m, viteza nominală admisibilă a vântului 10 m/s, tensiunea
generată de turbina fiind de 110V curent alternativ.
Principalele părţi componente ale turbinei sunt (figura 2.12):
1.Conul de protecţie; 2.Pala turbinei; 3.Generatorul eolian; 4.Sistemul de fixare a
ampenajului; 5.Ampenajul; 6.Pilonul; 7.Inelul de ancorare; 8.Cablurile de ancorare; 9.Cablul
electric; 10.Fundaţia; 11.Controller-ul; 12.Invertorul; 13.Bateriile de acumulatori.
Fig. 2.12 Parţile componente ale turbinei eoliene Joliet de 2 kW

Sursa: Autor
20
______________________________________________________________________________________________
2.3. RACORDAREA TURBINEI EOLIENE JOLIET LA CONSUMATORI
2.3.1 Montarea turbinei eoliene Joliet de 2 kW

Turbina eoliană trebuie montată în poziţie verticală şi departe de posibile obstacole ce ar
putea induce turbulenţe în zona de lucru a turbinei, cu consecinţe directe asupra randamentului
acesteia.
Pentru asamblarea turbinei eoliene experimentale s-au parcurs următoarele etape (figura
2.26 şi figura 2.27):
 s-a pregătit fundaţia pentru fixarea stâlpului de susţinere şi pentru fixarea cablurilor de
ancoraj;
 s-au asamblat cele trei module ale turnului de susţinere;
 prin interiorul stâlpului s-a introdus un cablul de alimentare cu energie electrică care face
legătura între generator şi controlerul de încărcare al bateriilor;
 s-au montat cablurile de ancorare a stâlpului;
 s-a fixat stâlpul în fundaţie prin intermediul unui bolţ special;
 s-au montat generatorul, palele turbinei şi ampenajul acesteia;
 după asambalrea tuturor componentelor, sistemul a fost ridicat cu atenţie până în poziţie
perfect verticală şi, după tensionarea corespunzătoare şi confirmarea poziţiei montajului s-
au strâns definitiv cablurile de ancorare a stâlpului.
Fig. 2.26 Montarea turbinei eoliene de 2 kW la Cernavoda

Sursa: Autor
21
______________________________________________________________________________________________
Fig. 2.27 Montarea turbinei eoliene de 2 kW la Zărneşti – Plaiul Foii

Sursa: Autor
2.3.2. Funcţionarea turbinei eoliene la Cernavoda

Turbina eoliană de 2 kW supusă cercetării experimentale a fost montată prima dată la
Cernavoda. S-a ales o gospodărie individuală situată în vârful unui deal, care nu era racordată la
reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Datorită potenţialului eolian foarte bun al zonei
(paragraful 2.1), s-a optat pentru realizarea unui montaj clasic pentru această turbină.
Cu ajutorul unui controller curentul electric alternativ este transformat în curent continuu
folosit la încărcarea bateriilor de acumulator. De asemenea, controller-ul este capabil să controleze
viteza de rotaţie a elicei turbinei prin monitorizarea vitezei vântului. Acesta comandă electronic
încetinirea vitezei de rotaţie a elicei (prin acţionarea unei frâne electromagnetice), astfel încât
turbina să furnizeze maximum de energie electrică, fără a funcţiona la turaţii foarte ridicate (ce ar
induce o creştere exagerată a tensiunii şi a zgomotelor de intensitate ridicată).
Curentul continuu din baterii este transformat prin intermediul unui Invertor în curent
electric alternativ cu tensiunea de 220V şi frecvenţa de 50Hz compatibil cu echipamentele
electrice existente în reţeaua utilizatorului.
2.3.3. Funcţionarea turbinei eoliene la Plaiul Foii (Zărneşti)

O a doua turbină de acelaşi tip, a fost montată într-o zonă cu potenţial eolian total diferit
faţă de zona Cernavoda (paragraful 2.1). În aceasta zonă de munte, viteza medie anuală a vântului
22
______________________________________________________________________________________________
este de cca 3÷4 m/s, motiv pentru care

randamentul în funcţionarea turbinei a fost
Generator
mai mic. Turbina eoliană a avut rolul de a eolian
alimenta cu energie electrică o pensiune

turistică cu 10 camere care nu era
alimentată la reţeaua de distribuţie a
energiei electrice.
Pentru că această turbină nu putea
susţine singură consumul de energie
electrică s-a experimentat o variantă Fig. 2.31 Generator montat la o turbină acţionată de apă
hibridă pentru producerea energiei electrice Sursa: Autor
prin folosirea unui sistem combinat hidro-eolian. Astfel, s-a folosit un al doilea generator eolian
de 2 kW identic constructiv cu primul (din care au fost scoase sistemul de perii colectoare,
ampenajul şi palele) şi căruia i s-a adăugat o flanşă şi un sistem de curele ce a fost cuplat la o
turbină acţionată de apa pârâului Bârsa (figura 2.4) ce angrena la rândul ei un generator electric
folosit pentru alimentarea cu energie electrică a unui utilizator din zonă.
Fiind vorba de un generator eolian, turaţia necesară pentru producerea, în condiţii optime,
a curentului electric era suficient să se situeze în jurul valorii de 140 rot/min (figura 2.31).
Deoarece debitul de apă este relativ constant, turaţia generatorului rămâne constantă
indiferent de sarcina electrică. Din acest motiv, din lanţul de conversie a energiei electrice
(generator, controller, baterii, invertor) au fost eliminate rezistenţele electrice cu rol de „frână
electromagnetică”.
Acest sistem dual a funcţionat în zona indicată, fără întrerupere, aproximativ 18 luni.
2.3.4. Stabilirea parametrilor de funcţionare ai turbinei eoliene Joliet de 2 kW

2.3.4.1. Zona Cernavoda. Energia electrică produsă de turbină într-o perioadă de timp
depinde de caracteristicile constructive ale acesteia şi de potenţialul eolian al zonei în care turbina
este instalată. Plecând de la viteza medie de 7 m/s măsurată la Cernavoda se pot face o serie de
calcule aproximative ale puterilor şi cantităţilor de energie electrică produse de această turbină,
funcţie de sarcina electrică disponibilă la utilizator. Lista receptoarelor electrice pe care turbina
eoliană le-a alimentat cu energie electrică este prezentată în tabelul 2.7, unde puterea maximă
simultan absorbită reprezintă suma puterilor receptoarelor electrice care pot funcţiona simultan la
un anumit moment:
23
______________________________________________________________________________________________
Tabel 2.7
Număr Puterea totală
Receptori electrici
buc. instalată (W)
becuri 10 150
frigider 1 200
TV 1 150
fier de călcat 1 1000
Total putere instalată 1500
Putere maximă simultan absorbită (Pabs) 1100

Necesarul de energie zilnică se calculează prin relaţia:
n
Wz   Pn  t n  1500  2000  900  1000  5400 [ Wh / zi ] (2.1)
i 1
unde Pn reprezintă puterea instalată a unui receptor electric;
tn reprezintă timpul de funcţionare al respectivului receptor într-o zi.

Puterea electrică medie necesară va fi:
Wz 5400
P   225 [ W ] (2.2)
24 24
Cantitatea de energie electrică zilnică pe care trebuie să o producă generatorul eolian, ţinând cont
de randamentul invertorului (i = 80% ÷ 90%) se calculează prin relaţia [34]:
Wz 5400
WG    6352 [ Wh / zi ]  6 ,35 [ kWh / zi ] (2.3)
i 0 ,85
Ţinând cont de viteza medie a vântului v  7 m / s se poate determina puterea electrică pe
care o poate genera turbina eoliană [18]:
Pe  0 ,5    v 3  S ref  CP (2.6)
unde:  reprezintă densitatea aerului  = 1,2255 kg/m3;

Cp reprezintă coeficientul de putere
Sref reprezintă suprafaţa descrisă de rotorul turbinei:
S ref    R 2  3,14  1,8 2  10 ,18 m 2 (2.7)
unde: R reprezintă raza rotorului turbinei eoliene (vezi Cap. 4, fig. 4.9)
C p  m  e  a  0 ,95  0 ,97  0 ,59  0 ,54 [34] (2.8)
24
______________________________________________________________________________________________
unde: m reprezintă randamentul transmisiei mecanice m = 0,95 ÷ 0,97;

e reprezintă randamentul componentelor electrice e = 0,97 ÷ 0,98;
a reprezintă eficienţa aerodinamică şi are valoarea teoretică maximă stabilită de Betz
a = 0,59.
Prin urmare puterea electrică va avea valoarea:

Pe  0 ,5  1,2255 7 3  10 ,18  0 ,54  1155 [ W ]  1,2 [ kW ] (2.9)
Acest calcul demonstrează că viteza vântului din această zonă este suficientă pentru
asigurarea necesarului de putere electrică produsă de turbina eoliană.
2.3.4.2. Zona Zărneşti – Plaiul Foii. Conform măsurătorilor efectuate, viteza medie a vântului a
fost de 3,2 m/s. Pentru calculul puterilor şi a cantităţilor de energie electrică produse de turbină
funcţie de sarcina electrică disponibilă la utilizator, vom folosi acelaşi algoritm de calcul ca şi în
cazul Cernavoda. Lista receptoarelor electrice pe care turbina eoliană urma să le alimenteze cu
energie electrică este prezentată în tabelul 2.8, unde puterea maximă simultan absorbită reprezintă
suma puterilor receptoarelor electrice care pot funcţiona simultan la un anumit moment:
Tabel 2.8
Puterea
Număr totală
Receptori electrici
buc. instalată
(W)
becuri 50 750
frigider 4 800
TV 4 600
fier de călcat 1 1000
Aspirator 1 500
Mixer 1 300
Cafetieră 1 1000
Pompe recirculare 4 1000
Total putere instalată 5950
Putere maximă simultan absorbită (Pabs) 2250
25
______________________________________________________________________________________________
Necesarul de energie zilnică se calculează prin relaţia:

n
Wz   Pn  t n  40800 [ Wh / zi ]  41 [ kWh / zi ] (2.10)
i 1
unde: Pn reprezintă puterea instalată a unui receptor electric;

tn reprezintă timpul de funcţionare al respectivului receptor într-o zi.
Puterea electrică medie necesară va fi:
Wz 40800
P   1700 [ W ]  P  1,7 kW (2.11)
24 24
Cantitatea de energie electrică zilnică pe care trebuie să o producă generatorul eolian, ţinând cont
de randamentul invertorului (i = 80% ÷ 90%) se calculează prin relaţia [34]:
Wz 40800
WG    48000 [ W / zi ]  48 [ kW / zi ] (2.12)
i 0 ,85
Ţinând cont de viteza medie a vântului v  3,2 m / s se poate determina puterea electrică
pe care o poate genera turbina eoliană în aceste condiţii [18]:
Pe1  0 ,5    v 3  S ref  CP (2.15)
unde:  reprezintă densitatea aerului  = 1,2255 kg/m3;

Cp reprezintă coeficientul de putere
Sref reprezintă suprafaţa descrisă de rotorul turbinei:
S ref    R 2  3,14  1,8 2  10 ,18 m 2 (2.16)
unde: R reprezintă raza rotorului turbinei eoliene (vezi Cap. 4, fig. 4.9)
C p  m  e  a  0 ,95  0 ,97  0 ,59  0 ,54 [34] (2.17)
unde: m reprezintă randamentul transmisiei mecanice m = 0,95 ÷ 0,97;

e reprezintă randamentul componentelor electrice e = 0,97 ÷ 0,98;
a reprezintă eficienţa aerodinamică şi are valoarea teoretică maximă stabilită de Betz
a = 0,59.
Prin urmare puterea electrică va avea valoarea:
Pe1  0 ,5  1,2255  3,2 3  10 ,18  0 ,54  110 ,37 [ W ]  0 ,1 [ kW ] (2.18)
Acest calcul demonstrează că viteza medie a vântului din această zonă este prea mică pentru
asigurarea necesarului de putere în vederea alimentării cu energie electrică în bune condiţii a
pensiunii turistice. Din acest motiv s-a ales un sistem dual hidro-eolian.
26
______________________________________________________________________________________________
Cel de-al doilea generator eolian de 2 kW cuplat la turbina acţionată de apa pârâului Bârsa
(figura 2.4) a fost montat astfel încât turaţia acestuia să fie în jur de 140 rot/min, ceea ce
corespunde unei viteze a vântului de cca 10m/s, pentru care puterea electrică produsă de generator
este de aproximativ Pe2  2,2 kW .
Prin urmare, puterea electrică totală produsă de acest sistem dual este:
Petotală  Pe1  Pe2  0 ,1  2,2  2,3 kW (2.19)
Astfel, combinând două sisteme diferite de producere a energiei electrice din surse
regenerabile, s-a putut obţine o putere electrică suficientă pentru susţinerea întregului consum de
energie electrică aferent pensiunii turistice.
2.4. CONCLUZII
Estimarea variaţiei pe termen lung a vitezei vântului necesită utilizarea unor programe
specializate. Acurateţea rezultatelor acestor programe depinde mult de modul în care a fost
determinată, prin măsurători, „roza vânturilor” în amplasament. Astfel, înainte de montarea
turbinelor, au fost făcute o serie de măsurători şi s-a identificat viteza medie a vântului precum şi
direcţia acestuia pe perioada analizată pentru cele două zone: zona Cernavoda (jud. Constanta) şi
zona Plaiul Foii (jud. Braşov).
Odată stabilit locul de montare al turbinelor eoliene, s-a trecut la montarea acestora.
Datorită vitezei medii anuale a vântului de cca 3÷4 m/s, turbină eoliană montată la Plaiul Foii, a
avut un randament mai mic în funcţionare. Pentru susţinerea consumului de energie electrică a
unui utilizator din regiune, s-a ales o variantă hibridă pentru producerea energiei electrice prin
folosirea unui sistem combinat hidro-eolian. În acest sens, s-a folosit un al doilea generator eolian
de 2 kW care a fost cuplat cu ajutorul unei flanşe şi a unor sisteme de curele la o turbină acţionată
de apa pârâului Bârsa din zonă.
Acest sistem hibrid a produs suficientă putere electrică pentru a putea susţine consumul de
energie electrică a pensiunii turistice.
27
CAPITOLUL 3 Stabilirea în mediu virtual a profilului 3D al palei turbinei eoliene
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 3
STABILIREA ÎN MEDIU VIRTUAL A PROFILULUI 3D AL PALEI

TURBINEI EOLIENE
Desfăşurarea în continuare a cercetărilor legate de stabilirea corectă a interacţiunilor de

bază între fluid şi pală, de identificarea condiţiilor limită de lucru a turbinei eoliene şi chiar de
optimizarea prin analiza modală a palei, impune reconstrucţia în mediu virtual a profilului palei şi
a suprafeţelor acesteia. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât până în prezent nu există nici o
precizare privind caracteristicile geometrice şi funcţionale ale profilelor palelor turbinelor eoliene
de mică putere, în general, şi ale palelor turbinei Joliet, în special.
Pe parcursul prezentei lucrări, în concordanţă cu echipamentele avute la dispoziţie în
cadrul Institutului de Cercetare Ştiinţifică al Universităţii “Transilvania” (ICDT), s-a recurs
la două metode de scanare a palei pentru obţinerea norului de puncte, care prin prelucrare
computerizată să permită stabilirea profilului palei, astfel încât să se poată realiza analiza şi
optimizarea, în mediul virtual, a palei.
3.1. RECONSTITUIREA PALEI PRIN METODA SCANĂRII CU CONTACT

MECANIC
Prima metodă s-a bazat pe facilităţile puse la dispoziţia cercetărilor de echipamentul DEA
GLOBAL Performance produs de Compania DEA Italia, capabil să facă măsurători prin scanare
cu contact mecanic, punct cu punct, cu întreruperea contactului.
Cea mai performantă componentă a agregatului este capul de măsurare cu acţionare şi
sistem de orientare automată (comandată de calculator) şi care dispune de palpatoare detaşabile
prin cuplaj magnetic.
28
______________________________________________________________________________________________
Pentru constituirea „norului de

puncte”, pala a fost împărţită în tronsoane
(segmente) cu lungimi care au permis
accesul acestora în zona de măsurare a
aparatului (figura 3.1).
Coordonatele punctelor au fost
prelevate şi introduse automat în baza de
date constituită de aparat.
Deoarece măsurătorile au fost realizate
pe tronsoane, a fost necesar să se importe
toate tronsoanele, după care au fost
cuplate (lipite) obţinându-se profilul
integral al palei (figura 3.7).
Fig. 3.1 Agregatului DEA GLOBAL Performance
Fig. 3.7 Obţinerea profilului integral al palei
Funcţia utilizată în programul Digitized Shape Editor pentru cuplarea tronsoanelor a fost
Clouds Union, iar după cuplare, pentru realizarea suprafeţelor palei a fost utilizată funcţia Mash
Creation; ulterior, suprafeţele au fost închise cu funcţia Close Surface obţinându-se, în final, pala
ca model solid (figura 3.11).
29
______________________________________________________________________________________________
Fig. 3.11 Modelul solid al palei
În prelucrarea coordonatelor punctelor componente ale „norului” s-au întâmpinat

dificultăţi majore în reconstituirea zonelor marginale ale profilului palei şi în special în zona
muchiilor de atac (figura 3.11), acolo unde, prin însăşi construcţia sa, agregatul de scanare
mecanică DEA GLOBAL Performance nu a fost capabil să furnizeze coordonate suficient de
precise ale punctelor măsurate în concordanţă cu dezideratul de optimizare al prezentei cercetări.
3.2. RECONSTITUIREA PALEI PRIN METODA SCANĂRII OPTICE NON -

CONTACT
Cea de a doua metodă pentru reconstituirea în mediu virtual a profilului palei are la bază
procedeul scanării optice non-contact. Agregatul utilizat, existent la Institutul de Cercetare
Ştiinţifică (ICDT) al Universităţii „Transilvania”, este realizat de firma elveţiană FOBA AG
WETTSWIL din Zürich sub numele Comet L3D şi poate reconstitui în mediu virtual forme
geometrice 3D fie pe principiul optic al fotogrammetriei, fie prin scanare optică cu lumină
structurată albastră şi triangulaţie.
3.2.1. Reconstituirea palei prin metoda fotogrammetriei

Pala a fost fixată mecanic la bază într-o menghină; pe suprafaţa ei au fost aplicate marcaje
sub forma unor cerculeţe, iar în jurul acestui sistem de fixare au fost plasate pe orizontală două
bare de calibrare (care asigură acurateţa calibrării lungimilor prin păstratrea unei distanţe foarte
precise între capetele acestor bare de calibrare) - figura 3.15.
30
______________________________________________________________________________________________
De asemenea, au
fost amplasaţi pe
orizontală, o serie de
marcatori codaţi şi parţial
necodaţi (figura 3.15),
marcatori cu rol în
precizarea poziţiei
„punctelor din nor” şi care
au permis asamblarea cu
mare precizie a zonelor de
pală fotografiate.
Imaginile prelevate
ale zonelor fotografiate au Fig. 3.15 Marcatori pentru calibrare
fost reţinute pe cartelele
magnetice ale aparatului de luat imagini şi au fost prelucrate cu softul Geomagic Qualify 2013 în
calculatorul sistemului, rezultând în final profilul palei.
Dificultăţile de interpretare a datelor prelevate în zonele de muchie ale palei şi în
vecinătatea lor, s-au păstrat comparativ cu metoda anterioară şi nici acum precizia măsurătorilor
nu s-a încadrat în exigenţele impuse cercetării şi de aceea, în urma cercetărilor a rezultat că este
necesară şi o altă modalitate de reconstrucţie a palei pentru digitizarea completă a suprafeţelor
acesteia.
3.2.2. Reconstituirea palei prin metoda scanării cu lumină structurată şi triangulaţie

În aceste condiţii s-a recurs la o nouă fază a cerctărilor, în care procedeul utilizat a fost
scanarea pe zone a palei, de către scanner-ul non-contact al aparatului Comet L3D cu lumină
structurată şi triangulaţie.
Pala, fixată în menghină, a fost amplasată pe un platou rotativ, ce a permis rotirea palei din
450 în 450, astfel încât, pentru o rotaţie completă a palei, fiecare zonă scanată cu lumina structurată
a beneficiat de opt prelevări de date.
Valorile obţinute prin scanare au fost introduse automat în baza de date a aparatului, iar
prin softul Geomagic Qualify 2013 s-a obţinut imaginea tridimensională a palei, s-au realizat
secţiuni paralele, echidistante în lungul palei (30 de secţiuni situate la distanţe de 50mm) şi s-au
înscris pe aceste secţiuni cotele ce caracterizează profilul secţiunii.
31
______________________________________________________________________________________________
Fişierele rezultate în urma măsurătorilor au fost importate în softul Catia V5 şi s-au realizat
profilurile de control ale palei din 50 în 50 de mm.
Figura 3.30 prezintă profilul final al palei, care „copiază digital” modelul fizic. Aceste
rezultate au oferit garanţia şi siguranţa că toate investigaţiile realizate în mediu virtual, au dispus
de un grad înalt de credibilitate.
Fig. 3.30 Profilul final al palei
3.3. CONCLUZII
În prezent nu există precizări şi date privind caracteristicile geometrice şi funcţionale ale

profilului palei turbinei de mică putere Joliet.
Pentru a rezolva acest obiectiv s-a recurs succesiv la cumularea rezultatelor cercetării
obţinute prin trei metode de scanare a palei:
 Prima metodă “Reconstituirea palei prin metoda scanării cu contact mecanic” cu cap de
scanare mecanică controlat electronic (DEA Global Performance) ce a inclus utilizarea
softului dedicat pentru prelucrarea datelor achiziţionate (Digitized Shape Editor);
 A doua metodă “Reconstituirea palei prin metoda scanării optice non-contact” bazată pe
principiul fotogrammetriei.
Ambele metode s-au dovedit a fi deficitare la scanarea muchiilor de atac şi de fugă ale palei, deci
zonelor vitale în studiul interacţiunii palei cu mediul de lucru.
 A treia metodă, de tip “scanare non-contact, cu lumină structurată şi triangulaţie” s-a
dovedit a fi cea mai performantă, profilul reconstituit prin scanare fiind practic o replică
soft corectă a suprafeţelor reale ale palei, identic cu profilul real al palei.
Softurile dedicate au permis realizarea unui număr suficient de secţiuni în lungul palei şi
au stabilit caracteristici geometrice şi funcţionale importante.
32
CAPITOLUL 4-Limitele funcţionării în siguranţă a turbinei eoliene Joliet de mică putere
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 4
LIMITELE FUNCŢIONĂRII ÎN SIGURANŢĂ

A TURBINEI EOLIENE JOLIET DE MICĂ PUTERE
4.1. SISTEMUL DE PROTECŢIE PENTRU EVITAREA REGIMURILOR DE LUCRU

LA TURAŢIE EXCESIVĂ
În funcţionarea turbinei eoliene de mică putere Joliet, limita regimurilor de funcţionare

corectă este impusă de viteza vântului, a cărei valoare optimă acceptată, conform indicaţiilor
constructorului este de aproximativ 10 m/s, ceea ce determină o turaţie a generatorului de cca 140
rot/min.
Se constată că rolul principal în funcţionarea în siguranţă a turbinei eoliene îl are protecţia
mecanică care trebuie să scoată turbina din vânt, atunci când viteza vântului depăşeşte valoarea
admisibilă, conferind rotorului o protecţie la supraturare.
Când forţa de apăsare a vântului pe suprafaţa palelor este mai mică decât greutatea cozii,
turbina rămâne nemişcată, pe direcţia vântului.
Când forţa de apăsare a vântului pe suprafaţa palelor este mai mare decât greutatea cozii,
momentul creat de forţa respectivă, roteşte rotorul turbinei in jurul stâlpului şi astfel, suprafaţa
palelor expusă în vânt devine din ce în ce mai mică. Când forţa vântului scade, coada turbinei
începe să coboare şi rotorul tinde să revină spre poziţia iniţială.
În timpul exploatării turbinei eoliene Joliet montată la Cernavoda, au fost constatate o
serie de imperfecţiuni de natură constructivă cât şi de natură funcţională. Aceste imperfecţiuni, au
determinat scoaterea din uz, în repetate rânduri, a turbinei.
33
______________________________________________________________________________________________
4.2. CALCULUL PRESIUNILOR ŞI FORŢEI DE APĂSARE A AERULUI PE PALA

TURBINEI JOLIET
Pentru a realiza acest obiectiv s-a apelat la Teoria lui Betz [6] [45] pe baza căreia s-a
propus un model matematic, plecând de la următoarele ipoteze de calcul.
- se consideră un regim stabilizat de funcţionare, caracterizat de o viteză „v” a aerului,
neperturbată, care atacă şi traversează palele rotorului;
- forţa Fa de apăsare axială a aerului este maximă, dacă vitezele v1 şi v2, ale aerului la
intrarea, respectiv la ieşirea din palele rotorului respectă relaţiile 4.1
3 v
v1   v ; v2  (4.1)
2 2
Ipoteza a rezultat din aplicarea teoremei impulsului la curgerea fluidului printr-un tub de
curent. Calculul s-a făcut analizându-se elementul de pală „dr” situat la raza „r” (figura 4.6).
Studiul de caz a fost realizat pentru
următoarele condiţii:
- v = 10 m/s, viteza maximă acceptată
pentru funcţionarea sigură şi corectă a
turbinei eoliene;
-  = 1,225 kg/m3, densitatea aerului;
- n = 140 rot/min, turaţia maximă
admisibilă indusă turbinei pentru o
viteză a vântului de 10 m/s;
- 27 de secţiuni de calcul executate la un
pas de 0,05 m pe lungimea de 1,275 m a
Fig. 4.6 Alegerea elementului de pală
părţii active a palei;
- raza maximă a palei R = 1,8 m.
Pe baza modelului matematic, s-au putut calcula o serie de parametri caracteristici

profilului palei turbinei Joliet, al presiunilor dezvoltate de curentul de aer în diverse zone
ale suprafeţei palei, al forţelor de apăsare a aerului pe pale şi s-a putut verifica cu precizie
condiţia scoaterii din vânt a rotorului turbinei, la viteze ale vântului mai mari de 10 m/s.
34
______________________________________________________________________________________________
4.3. CALCULUL EXCENTRICITĂŢII DE MONTAJ A TURBINEI JOLIET PENTRU

SCOATEREA DIN VÂNT ÎN CONDIŢII EXTREME
Condiţia de scoatere din vânt este:

M rot  M amp (4.27)
unde: Mrot – momentul de rotire a turbinei faţă de stâlp datorat forţelor de apăsare;
Mamp – momentul de readucere în vânt dezvoltat de ampenajul sistemului mecanic de
protecţie.
Înlocuind în relaţia (4.27) rezultă:
mamp  g  sin   l
z  Fa tot  e  mamp  g  sin   l  e (4.30)
z  Fa tot
Ecuaţia (4.30) reprezintă condiţia pentru asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă a
oricărei turbine eoliene cu ampenaj.
4.4. ÎMBUNĂTĂŢIRI ADUSE FRÂNEI ELECTROMAGNETICE.

CONSTRUCŢIA CONTROLER-ULUI EXPERIMENTAL
În vederea îmbunătăţirii performanţelor turbinei eoliene în ceea ce priveşte producerea de

energie electrică, s-a reconstruit şi dispozitivul electronic cu rol de încărcare al bateriilor de
acumulator şi de frânare a turbinei în caz de vânt puternic (figura 4.18).
a) b)
Fig. 4.18 Controller: a) varianta iniţială; b) varianta experimentală
Sursa: Autor
35
______________________________________________________________________________________________
4.5. FUNCŢIONAREA TURBINEI EOLIENE JOLIET DUPĂ MODIFICĂRILE ADUSE

SISTEMULUI DE PROTECŢIE
Turbina eoliană Joliet montată la

Cernavoda, este o turbină de 2 kW care are o
funcţionare optimă la viteze ale vântului de cca
10 m/s. La viteze mai mari de vânt, turbina se
roteşte mai repede, dar puterea electrică
produsă, rămâne aceeaşi, fiind condiţionată de
secţiunea spirelor ce alcătuiesc bobinajul
statorului generatorului eolian.
Modificarea parametrilor constructivi a
condus la creşterea randamentului şi siguranţei
în funcţionare a acestei turbine, prin
Fig. 4.21 Curba de putere pentru turbina modificată
producerea aceleaşi cantităţi de energie
electrică, la viteze ale vântului şi turaţii ale generatorului eolian mai mici, fără însă ca puterea
electrică generată de turbină să fie redusă în vreun fel (figura 4.21).
4.6. CARACTERISTICILE DE PERFORMANŢĂ ALE TURBINEI EOLIENE JOLIET

LA CONVERSIA ENERGIEI VÂNTULUI ÎN ALTE FORME DE ENERGIE
4.6.1 Stabilirea parametrilor pentru turbina eoliană Joliet iniţială

Caracteristicile care descriu
performanţa turbinei Joliet sunt reprezentate
de variaţia coeficientului de putere CP şi a
coeficientului de moment CM în funcţie de
raportul vitezelor la vârful palei  [18].
Un alt parametru important care
caracterizează funcţionarea turbinei eoliene
este raportul de soliditate , definit ca fiind
raportul dintre suprafaţa totală a palelor
Fig. 4.23 Variaţia coeficientului de putere CP funcţie de
rotorului şi suprafaţa descrisă de pale în viteza vântului
rotaţie.
36
______________________________________________________________________________________________
Pe baza măsurătorilor prelevate din teren (puterea electrică produsă de turbină, turaţia
generatorului, viteza vântului), s-au putut calcula parametrii turbinei eoliene Joliet montată la
Cernavoda.
În figura 4.23 se prezintă variaţia coeficientului de putere CP în funcţie de viteza vântului.
4.6.2 Stabilirea parametrilor pentru turbina eoliană Joliet modificată

Parcurgând acelaşi algoritm de
calcul s-au putut determina parametrii
turbinei eoliene Joliet modificată (În
figura 4.26 se prezintă variaţia
coeficientului de putere CP în funcţie
de viteza vântului).
Fig. 4.26 Variaţia coeficientului de putere CP funcţie de viteza

vântului
4.6.3 Comparaţie între cele două variante ale turbinei eoliene

1. La diferite viteze ale vântului, turbina Joliet modificată are o valoare mare pentru raportul
vitezelor la vârful palei şi un coeficient de moment relativ scăzut, care coroborat cu un raport de
soliditate mic ne demonstrează faptul că această turbină este ideală pentru producerea energiei
electrice.
2. Caracteristica CP a turbinei eoliene Joliet modificată are un palier la partea superioară care ne
arată că aceasta poate să funcţioneze la o valoare aproape constantă a lui CP, pentru un domeniu
mai mare de valori ale lui . Acest domeniu a putut fi extins prin modificarea controller-ului care
a permis intrarea în funcţie a frânei electromagnetice treptat, în mod progresiv.
4.7. CONCLUZII
În urma îmbunătăţirilor propuse şi validate teoretic şi experimental, turbina eoliană Joliet
modificată a devenit o turbină sigură pentru producerea energiei electrice deoarece poate extrage
cantitatea maximă de energie din vânt pentru o gamă mai largă de viteze ale acestuia şi poate
funcţiona cu un coeficient de putere CP relativ constant pe intervale mai mari de variaţie ale
vitezei vântului, autoprotejându-se în cazul în care mişcarea curenţilor de aer depăşeşte limitele
prestabilite.
37
CAPITOLUL 5-Strategia, aparatura şi echipamentele de achiziţie şi prelucrare a datelor, utilizate în cercetarea experimentală
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 5
STRATEGIA, APARATURA ŞI ECHIPAMENTELE DE ACHIZIŢIE

ŞI PRELUCRARE A DATELOR, UTILIZATE
ÎN CERCETAREA EXPERIMENTALĂ
5.1. ETAPELE CERCETĂRII EXPERIMENTALE
Paşii parcurşi pentru atingerea obiectivelor propuse a fi a rezolvate în cadrul prezentei

lucrări au fost următorii:
 Identificarea şi prelucrarea parametrilor necesari în vederea amplasării turbinei eoliene
Joliet
 Reconstrucţia 3D a palei în mediul virtual
 Stabilirea interacţiunilor de bază între fluid şi pală, în mediul virtual
 Analiza modală experimentală a palei
5.2. ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII UTILIZATE
5.2.1. Echipamente pentru monitorizarea condiţiilor de mediu şi a parametrilor funcţionali

ai turbinei
Prima etapă în montarea turbinei eoliene a fost identificarea viitorului loc de amplasare al
acesteia, în corelaţie cu: viteza instantanee a vântului, direcţia vântului, viteza medie lunară.
S-au monitorizat: viteza vântului, direcţia vântului, modificarea în timp a acestor
parametri, prelevarea datelor fiind făcută automat la fiecare 10 minute.
Datele au fost memorate în blocuri de statistică, iar la fiecare 30 de zile erau transmise la
utilizator (punctul central de prelucrare a datelor, situat în Constanţa).
38
______________________________________________________________________________________________
a) b)
Fig. 5.7 Dispozitive portabile pentru măsurarea vitezei vântului
Sursa: Autor
Sistemul de achiziţie a datelor a fost realizat cu echipamente de tipul celor prezentate în

figurile 5.1 ÷ 5.3.
Fig. 5.1 Anemometru Fig. 5.2 Giruetă Fig. 5.3 Minicomputerul WICO PC
Sursa: Autor
Dispozitivele se montează perfect vertical, girueta având gravată pe suport direcţia

nordului, pentru a putea fi montată în poziţie corespunzătoare.
Datele furnizate de anemometru şi de giruetă, sunt preluate de minicomputerul WICO PC.
Validarea acurateţei datelor înregistrate de WICO PC a fost realizată cu ajutorul a două
dispozitive portabile de înregistrare a vitezei vântului (figura 5.7) care au prelevat şi monitorizat în
paralel aceleaşi informaţii din proces.
a) b)
Fig. 5.7 Dispozitive portabile pentru măsurarea vitezei vântului
Sursa: Autor
39
______________________________________________________________________________________________
Transmiterea la distanţă către un alt

nivel ierarhic (punctul central de prelucrare
situat în Constanţa) a datelor rezultate în urma
prelucrării locale, s-a făcut prin intermediul
unui echipament de tip MODEM - ZO25a.
La punctul central de prelucrare a
datelor, componenele software ale sistemului
sunt reprezentate de programul de stabilire a
legăturii cu computerul local montat la
Cernavoda, respectiv Plaiul Foii (TeamViewer)
şi de programul pentru citirea şi interpretarea
datelor arhivate de acesta (Microsoft Office).
Raportul final obţinut este prezentat în figura
5.11. Fig. 5.11: Raport final monitorizare parametri de vânt
Sursa: Autor
5.2.2 Echipamentul pentru scanarea palei prin contact punct cu punct

Agregatul pentru scanarea prin contact a palei este realizat de compania italiană DEA
aparţinând concernului Hexagon Metrology şi poartă denumirea de DEA GLOBAL Performance
model 0.50.50.05. (figura 5.13).
Conform condiţiilor impuse de standardele ISO 10360-2/10360-4, caracteristicile de
precizie şi scanare ale maşinii sunt:
- precizia de măsurare dimensională, aproximativ 0,5 µm;
- rezoluţia cea mai fină a pasului de scanare 0,1 mm;
- principiul de scanare: scanare prin contact, punct cu punct, cu întreruperea contactului.
5.2.2.1. Caracteristicile capului de măsurare al maşinii

Cea mai sensibilă componentă a agregatului DEA GLOBAL Performance care realizează
scanarea punct cu punct prin contact este capul de măsurare care are următoarele caracteristici:
- cu acţionare şi sistem de orientare automată (prin comandă de la calculator);
- cu palpator detaşabil, prin cuplaj magnetic;
40
______________________________________________________________________________________________
- prevăzut cu kit de acesorii (vârfuri de palpare, extensii, chei de fixare etc.);
- tipul palpatorului: PH 10M
5.2.3 Echipamentul pentru scanare non-contact 3D Comet L3D

Acest echipament de investigaţii este un scanner non-contact care poate folosi două principii
de măsurare:
- o metodă optică (fotogrammetrică);
- o metodă de scanare cu lumină structurată
albastră şi triangulaţie.
Sistemul de scanare 3D portabil Comet L3D

(figura 5.15), realizat de firma elveţiană FOBA AG
WETTSWIL din Zürich este integrat în sistemul de
Reverse Engineering.
Cele două principii de măsurare, optic
(fotogrammetric) sau lumină albastră structurată şi
triangulaţie, permit utilizarea echipamentului pentru
o gamă dimensională foarte largă: de la volume de
Fig. 5.15 Sistemul de scanare 3D portabil
3
ordinul 100x75x60 mm până la cele ale unui Sursa: Autor
automobil sau ale unui aparat de zbor.
5.2.4 Echipamentul de testare şi analiză modală

Sistemele de excitare folosite pentru investigarea răspunsului la impact al palei au fost
ciocanul de impact şi un dispozitiv de tip excitator electrodinamic.
5.2.4.1 Metoda ciocanului de impact
Echipamentele utilizate au fost:
 Ciocan de impact model 8206-003 produs de firma Brüel & Kjær;
 3 accelerometre model 4507 B produse de firma Brüel & Kjær;
 Platforma PULSE 12 produsă de firma Brüel & Kjær.
Platforma PULSE 12 folosită este de tipul 3305B conţinînd un modul de tip 3039 cu 6
canale de intrare şi un modul de tip 7536 cu un canal de ieşire şi bloc de conexiune LAN la
reţeaua de Internet (figura 5.18).
41
______________________________________________________________________________________________
Fig. 5.18 Platforma PULSE 12

Sursa: Autor
Conectarea la calculator a fost realizată direct prin definirea unui IP al platformei

(10.10.10.11), calculatorul având propriul IP (10.10.10.50), posibilitate folosită în prezentul
experiment.
5.2.4.2Metoda excitatorului electrodinamic

Funcţionarea acestui dispozitiv se face printr-o mişcare oscilatorie ce apare ca urmare a
interacţiunii dintre curentul care parcurge o bobină mobilă şi câmpul magnetic realizat prin
intermediul unei bobine fixe. În mod normal, dispozitivul lucrează în gama de frecvenţe de
excitare între 2 ÷ 6500 Hz şi poate dezvolta o forţă maximă de 440N.
Părţile componente ale excitatorului electrodinamic sunt următoarele (figura 5.20):
1 - traductor de forţă; 2 - tijă; 3 - excitator electrodinamic; 4 - suport din fontă; 5 - racord pentru
accesul aerului de răcire; 6 – priza electrică; 7 - suflanta.
5.3. CONCLUZII
Din caracteristicile tehnice ale

echipamentelor rezultă că precizia de
măsurare şi prelucrare a datelor
prelevate se încadrează în cerinţele
actuale, având o foarte bună acurateţe.
Softurile de prelucrare a
informaţiilor ataşate echipamentelor
sunt în bună parte de ultimă generaţie. Fig. 5.20 Părţile componente excitatorului electrodinamic
Sursa: Autor
42
CAPITOLUL 6-Interacțiuni fluid-structură la nivelul palei turbinei Joliet de mică putere
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 6
INTERACŢIUNI FLUID – STRUCTURĂ LA NIVELUL PALEI

TURBINEI JOLIET DE MICĂ PUTERE
6.1. CONSIDERAŢII GENERALE

În scopul cercetării interacţiunii palei/rotorului turbinei eoliene Joliet de 2 kW cu mediul
fluid şi pentru optimizarea parametrilor funcţionali ai structurii studiate, s-a utilizat codul de
simulare CFD: XFlow.
Analiza CFD a palei turbinei eoliene, a fost realizată pe un model 3D importat în format „.stp”,
realizat în programul CATIA V5. Modelul 3D a fost realizat prin scanarea palei turbinei cu metoda
scanării non-contact (Capitolul 3), astfel încât acesta este cvasiidentic cu construcţia reală.
Pentru realizarea simulărilor s-a definit un domeniu de curgere virtual (de tip tunel
aerodinamic de formă paralelipipedică) în care a fost amplasată pala.
Utilizând softul XFlow s-au simulat câţiva dintre cei mai importanţi parametri ce
caracterizează interacţiunea dintre pală şi curentul de fluid (aer): presiunea statică, vitezele
fluidului, momentele axiale, turbulenţa, vorticitatea.
S-au determinat evoluţiile acestor parametri în următoarele condiţii:
- durata pentru care se analizează evoluţia unui parametru este de 1 s;
- rata de eşantionare a prezentării rezultatelor este de 0,01 s;
- momentul de începere a analizei a fost considerat momentul în care începe să acţioneze fluidul
asupra palei;
- simulările s-au realizat pentru 3 viteze diferite ale fluidului: 5 m/s, 10 m/s şi 15 m/s;
- simulările s-au făcut cu pala încastrată, surprinzându-se fenomenele aferente numai la nivel de
pală.
43
______________________________________________________________________________________________
6.2. PRESIUNEA STATICĂ PE PALĂ
În figura 6.4 se prezintă distribuţia presiunii statice pe pe pală, pe direcţia X în condiţiile:

- viteza fluidului (vântului) 10 m/s;
- momentul în care s-a făcut captura este la 1,0 s din momentul în care a început acţiunea fluidului
asupra palei, situaţie în care valoarea presiunii statice s-a stabilizat.
Figura 6.4 Presiunea statică pe direcţia X (vaer= 10 m/s, t=1,0 sec)
6.3. CÂMPURILE DE VITEZE
În figura 6.7 se prezintă distribuţia câmpurilor de viteze în condiţiile în care viteza aerului
care acţionează rotorul turbinei eoliene este de 10 m/s, adică viteza maximă de lucru admisibilă.
Din multitudinea de cazuri de simulare se evidenţiază cea obţinută în momentul: 1,0 s.
Figura 6.7 Câmpurile de viteze în planele y-x şi x-z la v=10 m/s
44
______________________________________________________________________________________________
6.4. MOMENTELE DEZVOLTATE PE AXA X
În figura 6.8 sunt prezentate

evoluţiile temporale ale momentului în
intervalul 0,0÷1,0 secunde pentru
vitezele de 5 m/s, 10 m/s şi 15 m/s ale
vântului.
Se constată că valorile
parametrilor reprezentaţi prezintă un
grad de instabilitate relativ ridicat la
începutul intervalului de analiză.
Figura 6.8 Evoluţia temporală a momentului pe axa X
Valorile se stabilizează după 0,15÷0,25
secunde; perturbaţiile la începutul intervalului se datorează în principal metodelor (numerice) de
calcul şi nu evoluţiei reale a parametrilor.
6.5. INTENSITATEA TURBULENŢEI
În figura 6.9 se prezintă evoluţia

intensităţii turbulenţei pentru intervalul
de 1 s de la începutul acţiunii vântului
asupra palei, pentru cele 3 valori ale
vitezei vântului considerate: 5 m/s, 10
m/s şi 15 m/s.
Se constată: cu cât viteza
stabilizată de curgere a fluidului este
Figura 6.9 Evoluţia intensităţii turbulenţei în timp
mai mică, intensitatea turbulenţei are
iniţial puseuri mai mari, dar care apar cu întârziere faţă de cele ce se produc la vitezele mai mari,
iar stabilizarea intensităţii turbulenţei se produce la valori mai mari ale acesteia şi cu oscilaţii mai
pronunţate.
Intensitatea turbulenţei, pentru valorile curentului de fluid care acţionează asupra palei, se
află în intervalul (0÷0,5)%, ceea ce se consideră a fi valori scăzute, deci o valoare redusă a
intensităţii turbulenţei.
45
______________________________________________________________________________________________
6.6. VORTICITATEA
Vorticitatea este un concept fizico-matematic utilizat în mecanica fluidelor. Vorticitatea

descrie o mişcare de spin locală ca şi cum ar fi văzută de un observator care se deplasează
împreună cu fluidul. Ea caracterizează viteza unghiulară a particulelor de fluid în raport cu centrul

lor de masă. Vorticitatea poate fi definită şi ca rotaţia vectorului u de deplasare a fluidului.
Definiţia matematică a vorticităţii este precizată de relaţia 6.4.
 
  u (6.4)
unde  este operatorul del.
În figura 6.10 se poate urmări influenţa vitezei jetului de aer care atacă pala asupra
vorticităţii, iar în figura 6.11 se poate observa evoluţia vorticităţii în planul Y-X la 1,0 s de la
începutul incidenţei curentului de aer cu viteza v=10 m/s asupra palei.
Figura 6.10 Evoluţia vorticităţii în timp
În figura 6.12 se prezintă Vorticitatea 3D la v=10 m/s simultan în planul orizontal x-z şi în
planul vertical y-x, la 1,0 s de la începutul incidenţei curentului de aer.
46
______________________________________________________________________________________________
Figura 6.11 Vorticitatea în planul y-x la v= 10 m/s
Figura 6.12 Vorticitatea 3D la v=10 m/s
6.7. CONCLUZII
În cadrul acestui capitol, utilizând facilităţile softului XFlow 2013, s-au stabilit unele
interacţiuni dintre viteza curentului de aer şi pala rotorului turbinei eoliene: presiunea statică,
presiunea dinamică, viteza curentului de aer după impactul cu pala turbinei, intensitatea
turbulenţei şi vorticitatea. Aceste interacţiuni s-au analizat în evoluţia lor temporală, pentru 3
viteze ale aerului care atacă pala rotorului: 5 m/s, 10 m/s şi 15 m/s.
Reprezentările evoluţiilor temporale ale parametrilor analizaţi (pentru viteze ale vântului
de 5 m/s şi 10 m/s) arată că perturbaţiile introduse de ei în spatele rotorului turbinei se manifestă
mai pregnant până la o distanţă de 1 m, ceea ce ne permite să spunem că în cazul unei ferme de
eoliene de tipul Joliet de 2 kW, distanţa asigurătoare de montaj dintre turbine, pentru a evita
interferenţele, poate fi de (1,5 ÷ 2) m.
47
CAPITOLUL 7 Analiza modală experimentală a palei
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 7
ANALIZA MODALĂ EXPERIMENTALĂ A PALEI
7.1. CONSIDERAŢII TEORETICE
Analiza modală este un proces de determinare a caracteristicilor dinamice ale unui sistem
mecanic (frecvenţe proprii, factori de amortizare şi moduri proprii) care apoi, pot fi folosite
pentru descrierea modelelor matematice ale respectivelor sisteme şi a comportamentului lor sub
acţiunea unor încărcări dinamice.
Analiza modală teoretică necesită utilizarea unui model matematic a sistemului real în care
să fie evidenţiate masa, proprietăţile de amortizare şi de rigiditate.
7.2. PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND ANALIZA MODALĂ EXPERIMENTALĂ

A PALEI
Scopul principal al analizai modale experimentale a fost acela de a determina frecvenţele

proprii ale palei şi valorile factorilor de amortizare, corespunzătoare (în cazul de faţă)
intervalului de frecvenţe 0 – 100 Hz.
7.2.1. Consideraţii generale
Analiza modală experimentală implică parcurgerea a cinci etape [58]:
a) definirea experimentului;
b) achiziţia de date;
c) identificarea sistemului;
d) validarea măsurătorilor;
e) îmbunătăţirea performanţelor sistemului mecanic pe baza datelor experimentale.
48
______________________________________________________________________________________________
Datele rezultate în urma testelor sunt prezentate fie în domeniul timp fie în domeniul
frecvenţă. Datele importante în evaluarea calitativă a sistemului sunt extrase din măsurătorile
efectuate în domeniul frecvenţă fiind asociate Funcţiei de Răspuns în Frecvenţă (FRF).
Din punct de vedere teoretic nu contează modalitatea în care este determinată funcţia de
transfer: prin excitarea structurii cu ajutorul unui ciocan de impact sau prin intermediul unui
excitator electrodinamic. Diferenţele majore în aplicarea uneia sau a celeilalte metode constau în
aspectele practice de achiziţie şi prelucrare a datelor înregistrate în timpul experimentelor.
Sistemul de măsurare a răspunsului structurii este format din traductori care pot capta una
din cele trei mărimi care definesc mişcarea vibratorie: acceleraţia, viteza sau amplitudinea.
În vederea realizării părţii experimentale s-au folosit echipamentele din dotarea
Laboratorului de Analiză Modală din cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică a
Universităţii „Transilvania” din Braşov.
7.2.2. Metoda ciocanului de impact

7.2.2.1. Consideraţii generale
Testarea cu ajutorul ciocanului de impact s-a dezvoltat începând cu anii 1970 devenind
actualmente cea mai utilizată metodă.
Ciocanul de impact este un dispozitiv care induce în structură un semnal de tip puls.
Având în vedere faptul că se generează o forţă de impuls este evident faptul că, energia introdusă
în structură este dependentă atât de viteza de lovire (viteza ciocanului) cât şi de masa cu care se
loveşte structura (masa ciocanului).
7.2.2.2. Testarea palei

Echipamentul folosit a constat dintr-
un ciocan de impact Tip 8206-003 produs de
firma Brüel & Kjær, platforma de înregistrare
şi procesare a semnalelor Pulse 12 (Brüel &
A1 A2 A3
Kjær) cu modulele 3560 şi 3039, trei
accelerometre de tip 4507 B şi soft licenţiat
destinat Platformei Pulse.
Cele trei accelerometre utilizate au
fost amplase în puncte aproximativ egal
depărtate fiind notate ca în figura 7.6.
Fig. 7.6 Amplasarea celor trei accelerometre
49
______________________________________________________________________________________________
Din punct de vedere al testării palei, s-au ales patru puncte de aplicare a loviturii de ciocan
(câte 10 lovituri în acelaşi loc) realizându-se o mediere a rezultatelor, pentru fiecare test în parte.
Pe baza testelor efectuate au fost obţinute o serie de forme ale funcţiei de răspuns în
frecvenţă, un astfel de test fiind prezentat în figura 7.8.
[dB /1.00 (m/s)/N ] Frequency Respo nse H 1(A cc_02,Cio can) - Input (M agnitude)
Wo rking : Input : Input : FF T Analyzer
0
-20
-40
-60
-80
-100
-120
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
[H z]
Fig. 7.8 Funcţia de răspuns în frecvenţă pentru primul punct de aplicare a loviturii: accelerometrul 2
Pentru determinarea curbei de variaţie a factorului de amortizare  în funcţie de frecvenţa

f [Hz] s-au considerat valorile medii determinate cu ajutorul celor trei accelerometre. În vederea
determinării funcţiei de variaţie s-a folosit, în utilitarul MATLAB, modulul „curve fitting tool” cu
ajutorul căruia s-au determinat atât forma funcţiei cea mai apropiată de aproximare cât şi factorul
de regresie.
Pe baza facilităţilor utilitarului, a rezultat (pentru funcţiile de răspuns în frecvenţă pentru
primul punct de aplicare a loviturii ciocanului de impact) o funcţie de aproximare de forma:
( f )  0 ,229  e 0 ,5701f  0 ,02445 , (7.5)
cu un factor de regresie R 2  0 ,9882 , reprezentarea grafică fiind prezentată în figura 7.9.
50
______________________________________________________________________________________________
zita vs. frecv

0.12 Factorul de amortizare in functie de frecventa
0.1
0.08
zita
0.06
0.04
0.02
0 10 20 30 40 50
Frecventa [Hz]
Fig. 7.9 Reprezentarea curbei de calcul a factorului de amortizare  în funcţie de frecvenţă

pentru primul punct de impact
7.2.3. Metoda excitatorului electrodinamic

7.2.3.1. Consideraţii generale
Excitatoarele dinamice sunt dispozitive care pot genera o gamă largă de semnale periodice
şi aleatoare. Excitatoarele dinamice reclamă existenţa unei surse de semnal (de tip mecanic sau
electric) şi a unui amplificator de putere.
Cele mai des folosite în aplicaţiile practice sunt excitatoarele electrodinamice. În cazul
excitatoarelor electrodinamice, frecvenţa şi amplitudinea forţei sunt controlate independent.
Valoarea forţei de excitaţie poate fi controlată prin măsurarea tensiunii curentului care intră în
bobina excitatorului electrodinamic.
În cazul testării palei au fost folosite următoarele tipuri de semnal, ale căror caracteristici
sunt prezentate în continuare:
a) Excitarea cu semnal aleator - în cazul acestei proceduri, structura este excitată cu
un semnal cu un spectru constant de amplitudine pe toată banda de frecvenţe selectată. Pentru
introducerea semnalului în structură se folosesc excitatoare care sunt acţionate pe baza unui
semnal emis de un generator de semnal. În acest fel, toate componentele spectrale sunt excitate în
acelaşi timp.
51
______________________________________________________________________________________________
Procedeul de testare cu semnal aleator este deosebit de util în testarea structurilor la care există
modificări în repartizarea maselor, rigidităţilor şi/sau amortizărilor.
b) Excitarea cu semnal sinusoidal - reprezintă metoda tradițională de testare modală.
Forța de excitație are o frecvență care variază de la o valoare la alta, cu valori predefinite de salt,
structura vibrând la un moment dat după un mod propriu. Poate fi folosită pentru frecvențe
ridicate punându-se în evidență neliniaritățile. Utilizarea unui singur semnal de excitare este
anevoioasă de aceea se recomandă folosirea simultană a mai multor semnale sinusoidale de
excitare.
7.2.3.2. Testarea palei

Din punct de vedere al elementelor de
generare, captare şi prelucrare de semnal, sistemul Traductor de forţă
de testare a rămas identic cu cel prezentat în cazul

Tijă de conexiune
testării cu ciocanul de impact, în locul acestuia
fiind introdus un excitator electrodinamic de tip
VibraTest (figura 7.17).
În vederea realizării experimentului a fost
definit un proiect, fiind parcurşi următorii paşi:
a) configurarea sistemului – fază în care sunt
alese componentele sistemului de măsurare;
b) definirea măsurătorii propriu-zise – fază în
care se definesc principalele funcţii ce se Fig. 7.17 Excitator electrodinamic
doresc a fi determinate în urma Sursa: Autor
măsurătorilor, în cazul de faţă FRF;

c) definirea reprezentării grafice a funcţiilor măsurate.
a) Testarea cu semnal aleator

Pentru început s-a considerat, pe baza experienţei din testarea cu ciocanul de impact ca
excitarea palei să se realizeze cu un semnal aleator cu variaţie de frecvenţă în intervalul 0 ÷ 50 Hz.
Funcţia de răspuns în frecvenţă obţinută pentru accelerometrul 1este prezentată în figura 7.19.
52
______________________________________________________________________________________________
[dB /1.00 (m/s)/N ] Frequency Respo nse H 1(A cc_01,Int rare) - Input (M agnitude)
Wo rking : Input : Input : FF T Analyzer
0
-20
-40
-60
-80
-100
-120
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48
[H z]
Fig. 7.19 Funcţia de răspuns în frecvenţă pentru excitare cu semnal de tip aleator: accelerometrul 1
Pe baza rezultatelor experimentale au fost determinate valorile frecvenţelor proprii şi ale

factorului de amortizare care sunt prezentate în tabelul 7.5.
Pe baza facilităţilor utilitarului MATLAB a rezultat o funcţie de aproximare de forma:
( f )  0 ,06506  e 0 ,1572f  0 ,008823 , (7.13)
0.055
zita vs. frecv
factorul de amortizare in functie de frecventa
0.05
0.045
Factor de amortizare
0.04
0.035
0.03
0.025
0.02
0.015
0.01
0.005
2 4 6 8 10 12
Frecventa [Hz]

pentru excitare cu semnal aleator
53
______________________________________________________________________________________________
b) Testarea cu semnal sinusoidal de frecvenţă constantă

Al doilea set de teste, realizat cu ajutorul excitatorului electrodinamic, a constat în
excitarea structurii cu un semnal sinusoidal cu o frecvenţă constantă de 50 Hz. Pe baza testelor s-a
obţinut următoarea funcţie de răspuns în frecvenţă (pentru accelerometrul 1).
[dB /1.00 (m/s)/N ] Fr equency Respo nse H 1(A cc_01,Int rare) - Input ( M agnitude)
Wo r king : Input : Input : FF T Analyzer
20
-20
-40
-60
-80
-100
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48
[H z]
Fig. 7.21 Funcţia de răspuns în frecvenţă pentru excitare cu semnal de tip sinusoidal de frecvenţă constantă:
accelerometrul 1
Pe baza facilităţilor utilitarului MATLAB a rezultat o funcţie de aproximare de forma:

( f )  0 ,1178  e 0 ,3283f  0 ,003801 (7.14)
54
______________________________________________________________________________________________
0.08
Factor de amortizare/Frecventa - valori m surate
Funcctia de variatie a factorului de amortizare in raport cu frecventa
0.07
0.06
Factorul de amortizare
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Frecventa [Hz]

pentru excitare cu semnal sinusoidal de frecvenţa constantă de 50 Hz.
7.3. CONCLUZII
Una din problemele dificile în analiza dinamică o reprezintă modelarea amortizării
structurale. În cazul palei analizate, materialul din care este confecţionată aceasta este o fibră de
sticlă ale cărei valori legate de amortizare nu sunt cunoscute.
Ca urmare s-a procedat la o analiză modală experimentală în vederea determinării
factorului de amortizare  în funcţie de valorile frecvenţelor. Pentru aceasta au fost considerate
cele două metode clasice de introducere a semnalului de excitaţie: metoda ciocanului de impact şi
metoda excitatorului electrodinamic.
Valorile frecvenţelor de rezonanţă şi ale factorului de amortizare s-au considerat ca valori
globale fiind calculată o medie a acestor valori pentru cele trei accelerometre folosite.
Indiferent de metoda de introducere a semnalului de excitaţie, metoda ciocanului de impact
sau metoda excitatorului electrodinamic, au rezultat o serie de frecvenţe de rezonanţă care practic
sunt cvasi identice.
Cea mai bună metodă de determinare a frecvenţelor de rezonanţă şi a factorului de
amortizare, ţinând cont şi de structura şi compoziţia materialului s-a dovedit a fi cea cu semnal
sinusoidal cu frecvenţă constantă.
55
______________________________________________________________________________________________
În funcţie de metoda şi de semnalul folosit au rezultat şapte formule de calcul ale factorului
de amortizare, prezentate sintetic în tabelul 7.7.
Tabelul 7.7 Sinteza funcţiilor de aproximare a factorului de amortizare în funcţie de frecvenţă
Nr. Factor de
Formulă de calcul Nr. formulă
crt. regresie
1.  ( f )  0,229  e 0,5701f  0,02445 R 2  0,9882 (7.5)
2.  ( f )  0,1249  e 0,7411f  0,0281 R 2  0,9652 (7.6)
3.  ( f )  0,2275  e 0,8437f  0,02381  e 0,04842f R 2  0,9342 (7.7)
4.  ( f )  0,06183  e 0,3434f  0,02027  e 0,05414f R 2  0,8321 (7.8)
5.  ( f )  0,06506  e 0,1572f  0,008823 R 2  0,9672 (7.13)
6.  ( f )  0,1178  e 0,3283f  0,003801 R 2  0,9802 (7.14)
Pe baza celor prezentate în tabelul 7.7 rezultă că cea mai bună aproximare a variaţiei
factorului de amortizare  în funcţie de frecvenţă este dată de relaţiile (7.5) şi (7.14) caracterizate
de factori de regresie maximi. Considerăm că relaţia (7.14) se apropie cel mai mult de situaţia
reală deoarece determinarea funcţiei se bazează pe un număr considerabil mai mare de puncte
(42) care au contribuit la realizarea interpolării.
Această relaţie determinată prin mijloace experimentale se poate utiliza cu succes pentru
simularea cu elemente finite a comportamentului dinamic al sistemului analizat, prin luarea în
consideraţie a amortizării structurate.
56
CAPITOLUL 8-Concluzii generale, contribuţii personale, direcţii de cercetare viitoare
______________________________________________________________________________________________
CAPITOLUL 8
CONCLUZII GENERALE, CONTRIBUŢII PERSONALE,

DIRECŢII DE CERCETARE VIITOARE
8.1. CONCLUZII GENERALE
Producţia de energie primară a României, bazată pe rezervele de combustibili fosili şi pe

minereul de uraniu, nu va creşte în următoarele două-trei decenii. Creşterea cererii de energie va fi
satisfăcută prin utilizarea mai intensivă a surselor regenerabile: energie solară, energie eoliană,
energie hidrotehnică, biomasă, biogaz, energie geotermală.
Sursei regenerabile de energie eoliană i s-a acordat, la noi în ţară, o atenţie deosebită în
ultimii 10-15 ani, construindu-se ferme eoliene de mare anvergură, mai ales în Sud-Estul ţării.
În condiţiile în care potenţialul amenajabil pentru amplasarea marilor ferme de turbine eoliene s-a
micşorat considerabil, se dezvoltă în mod susţinut aplicaţiile descentralizate ale conversiei
energiei vântului pentru nevoile micilor gospodării, în special în zonele mai rar populate.
În asemenea condiţii se accentuează tendinţa de creştere susţinută a utilizării turbinelor
eoliene de mică putere, din familia cărora face parte şi turbina Joliet de 2 kW care constituie
obiectul investigaţiilor prezentei teze.
 Datorită atenţiei secundare care s-a acordat până în prezent acestor tipuri de turbină, se
constată că importante aspecte constructive, funcţionale, tehnice sunt prezentate sumar
sau chiar lipsesc cu desăvârşire.
Astfel, cercetările întreprinse asupra turbinei Joliet de 2 kW, începând de la amplasare şi
stabilirea condiţiilor de funcţionare în deplină siguranţă, până la analiza modală a palelor
şi interacţiunea acestora cu curentul de fluid, au constituit de-a lungul cercetării o
permanentă provocare.
57
______________________________________________________________________________________________
 În condiţiile în care, datorită potenţialului curenţilor de aer, turbina eoliană nu poate

acoperi tot necesarul de putere electrică (situaţia de la Plaiul Foii), trebuie să se recurgă la
o soluţie de furnizare a energiei electrice (care să asigure continuitatea alimentării cu
energie electrică a consumatorilor) folosind un sistem dual, în cazul nostru hidro – eolian.
 Orice demers analitic întreprins a reclamat din start cunoaşterea cu mare acurateţe a
geometriei profilului palei. Din acest motiv s-a impus reconstituirea în mediu virtual a
profilului palei prin procedee de scanare mecanică sau optică.
 Constatându-se apariţia unor avarii repetate la instalaţiile şi echipamentele deservite de
turbina de la Cernavoda, datorită funcţionării defectuoase a mecanismului de scoatere din
vânt a rotorului turbinei la depăşirea vitezei limită a curentului de vânt, s-a impus analiza
acestui mecanism şi stabilirea condiţiei de scoatere din vânt determinându-se
excentricitatea de montaj corectă a rotorului faţă de stâlpul de susţinere.
 Pe baza valorilor rezultate din reconstituirea palei în mediul virtual, a fost posibilă
realizarea unui model matematic fundamentat pe Teoria lui A. Betz care a permis
stabilirea presiunilor şi forţelor de apăsare pe orice segment al palei precum şi a
momentelor care acţionează la nivelul acestor segmente.
 Eficienţa energetică a turbinei eoliene Joliet de 2 kW s-a apreciat în două variante de
abordare: turbină iniţială testată în condiţii de achiziţie de la distribuitor şi turbina
modificată (experimentală) pentru asigurarea funcţionării în condiţii de deplină siguranţă,
la condiţii limită. Comparaţia s-a făcut prin calculul coeficientului de putere CP, valoarea
de referinţă fiind coeficientul de putere limită CPideal = 0,593 denumit „Limita lui Betz”.
Deşi valorile maxime atinse pentru cele două variante sunt practic identice şi egale cu
0,504 (ceea ce indică o bună comportare vis-a-vis de Limita lui Betz), se constată că
varianta îmbunătăţită, datorită cercetărilor din prezenta lucrare, menţine această valoare a
coeficientului CP într-un domeniu mai extins al vitezei vântului (7,8÷8,8 m/s) în condiţiile
unei siguranţe mult mai ridicate în funcţionare.
 Datorită condiţiilor specifice de lucru ale rotorului turbinei şi configuraţiei palei, s-a
impus analiza modală a acesteia desfăşurată în două variante: utilizând metoda ciocanului
dinamometric şi metoda excitatorului electrodinamic. Aceste analize au avut drept scop
determinarea factorului de amortizare  în funcţie de valorile frecvenţelor.
58
______________________________________________________________________________________________
8.2. CONTRIBUŢII PERSONALE
Realizarea cercetărilor aferente atingerii obiectivelor propuse a fi tratate în cadrul prezentei

teze a fost posibilă şi prin unele contribuţii personale, dintre care le subliniem pe cele mai
importante:
 Conceperea şi realizarea instalaţiei de monitorizare a potenţialului curenţilor de aer,
prelucrarea datelor şi transmiterea lor utilizatorului aflat la o distanţă de cca 50 km (în
Constanţa);
 Conceperea şi realizarea unui controler experimental capabil să deservească turbinele
eoliene de mică putere Joliet în locaţia de la Cernavoda;
 Concepera şi realizarea unui sistem dual de producere a energiei electrice folosind
surse regenerabile de energie;
 Stabilirea, în mediul virtual, a configuraţiei dimensionale a palei turbinei Joliet,
utilizând trei metode: scanarea cu contact mecanic, scanarea non-contact de tip
fotogrammetric şi scanare non-contact folosind lumina structurată şi triangulaţia;
 Stabilirea, pe baza teoriei lui Albert Betz, a unui model matematic care a permis
calculul unor parametri geometrici şi funcţionali ai palei turbinei Joliet, cu ajutorul
cărora s-a putut verifica cu precizie condiţia scoaterii din vânt a rotorului turbinei, la
viteze ale vântului mai mari de 10 m/s;
 Identificarea condiţiilor pentru ca rotorul turbinei eoliene Joliet să fie scos din vânt la
atingerea condiţiilor critice de funcţionare şi verificarea acestora în funcţionarea
curentă, prin modificările tehnice constructive aduse turbinei eoliene Joliet;
 Realizarea analizei modale a palei turbinei eoliene Joliet utilizând metoda ciocanului
de impact şi metoda accelerometrului electrodinamic;
 Analiza comportării dinamice a palei prin metode experimentale;
 Obţinerea prin simulare, cu softul XFlow, a evoluţiei temporale a unor parametri
caracteristici interacţiunii pală – aer (viteze ale curentului de aer, presiuni statice,
dinamice, turbulenţă, vorticitate).
59
______________________________________________________________________________________________
8.3 DIRECŢII DE CERCETARE VIITOARE
Cercetările efectuate în baza prezentei teze, asupra turbinelor eoliene de mică putere, ne
dau posibilitatea să evidenţiem câteva direcţii de interes ce pot fi abordate cu succes în cercetări
viitoare din acest domeniu:
 Studiul posibilităţilor realizării turbinelor de mică putere cu pale cu pas variabil;
 Îmbunătăţirea duratei de funcţionare a turbinelor eoliene de mică putere, în condiţii de
siguranţă, utilizând sisteme electronice de supraveghere şi protecţie;
 Cercetări în mediul virtual privind optimizarea poziţionării reciproce a turbinelor de
mică putere pe suprafeţe limitate, în apropierea construcţiilor, a obstacolelor vegetale,
având la bază conceptul de vorticitate;
 Extinderea cercetărilor în vederea obţinerii de noi modele cu parametri dinamici cât
mai apropiaţi de cei reali, în vederea utilizării şi la alte modele de pală.
 Cercetări privind stabilitatea dimensională a palelor turbinei eoliene funcţie de
condiţiile de lucru (temperatură, presiune, umiditate etc).
 Stabilirea prin mijloace experimentale a caracteristicilor fibrei de sticlă din care este
confecţionată pala (densitate, coeficient Poisson etc).
 Extinderea cercetărilor în ceea ce priveşte funcţionarea sistemelor duale de tip hibrid
„hidro-eolian” sau „eolian-fotovoltaic” de mică putere.
60
Bibliografie
______________________________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1 Ackerman, T., Ed. Wind Power in Power Systems, John Wiley and Sons, Ltd., 2005
2 Ackerman, T., IEA Task 24 – Integration of Wind and Hydropower Systems, Wind-Hydro
Integration Workshop UWIG, PORTLAND, 21-22.03.2007
3 Bathe, K.J., Finite Element Procedures in Engineering Analysis, Editura Pretince Hall,
1995, ISBN 978-0133014587
4 Bădescu, B., Tudor, C., Optimizarea formei unui braţ de suspensie utilizând metoda
elementelor finite, Buletinul Universitatii din Pitesti, vol. 1(6) – 2002
5 Beranek, L., Noise and Vibration Control Engineering, Editura John Wiley & Sons, USA,
1997
6 Betz, A., Die Windmueler im Lichte neuer Forschung. Die Natur wiessenschafte, Berlin,
nov. 1929, Heft 46
7 Bratu, P., Sisteme elastice de rezemare pentru masini si utilaje, Editura Tehnica, Bucuresti,
1990
8 Bratu, P., Vibratiile sistemelor elastice, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000
9 Braun, S., Mechanical Signature Analysis, Editura Academic Press Inc., U.K., 1986, ISBN
978-0121272555
10 Bushe, K., ş.a., Flow over a Joukowsi Airfoil. Comparison between simulation, experiment
and theory, The University of British Columbia, 2008
11 Buzdugan, Gh. ş.a., Măsurarea vibraţiilor, Editura Academiei Republicii Socialiste
România, Bucureşti, 1979
12 Çetin, N. S., M. A Yurdusev, R. Ata and A. Özdemir, Assessment of Optimum Tip Speed
Ratio of Wind Turbines, Mathematical and Computational Applications, Vol. 10, No.1,
pp.147-154, 2005
13 Cioară, T.Gh., Modal Tuned Damper for a Horizontal Axis 300 kW Wind Turbine,
Proceedings of ISMA 23, 1998
14 Coşoiu, C.I., Contribuţii la optimizarea proiectării şi funcţionării agregatelor eoliene.
Teza de doctorat, Bucureşti, 2008
15 Cozorici, F.D., Cercetări privind dezvoltarea de centrale electrice hibride hidro-eoliene.
Teza de doctorat, Cluj-Napoca, 2011
16 Creţu, S., ş.a., Bazele tehnologiei universale, Editura Universităţii Spiru Haret, Bucureşti,
1997
17 Cristescu, D., ş.a., Centrale şi reţele electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1982
18 Dumitrescu, H., Cardoş, V., Dumitrache, Al., Aerodinamica turbinelor de vânt, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 2001
19 Gafiţeanu M., Creţu Sp., Drăgan B., Diagnosticarea vibroacustică a maşinilor şi utilajelor,
Editura Tehnică, Bucureşti, ISBN 973-31-0123-0, 1989
20 Garces, L., J., Liu, Y., Bose, S., General Electric Company, System and Method for
Integrating Wind and Hydroelectric Generation and Pumped Energy Storage Systems,
Patent US 2007/0114796 A1, May 24, 2007
21 Gatto M., Peeters B., Coppotelli G., Flexible shaker excitation signals for improved FRF
estimation and non-linearity assessment, Proceedings of ISMA 2010, including USD 2010,
pp. 2475 2488, http://www -
04.mech.kuleuven.be/past/conf/isma2010/proceedings/papers/isma2010_0631.pdf
61
Bibliografie
______________________________________________________________________________________________
22 Giancarlo, G., Vibration dynamics and control, Editura Springer-Verlang, USA 2009,
ISBN 978-0-387-79579-9
23 Hadăr, A., Marin, C., Popa, I.F., ş.a., Modelarea cu elemente finite a structurilor metalice,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2002, ISBN 973-27-0957-X
24 Harris, M., Piersol, A.G., Harris’s Shock and Vibration Handbook 5th Edition, Editura
“McGraw-Hill”, New York, 2002, ISBN 0-07-137081-1
25 Higham, D.J., Higham, N.J., Matlab guide, Society for Industrial and Applied
Mathematics, USA, 2005, ISBN 0-89871-578-4
26 Hutter, U., Bruckner, H., ş.a., Energie von Wind, Deutshe Gesellschaf fuer Sonnenenergie
e.V., 4. Tagung, Bremen
27 Ilie, V., Energia vântului, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980
28 Ilina, M., ş.a., Energii neconvenţionale utilizate în instalaţiile din construcţii, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1987
29 Ionescu, R. D., Designul şi optimizarea turbinelor eoliene cu ax vertical, de mică putere,
implementabile în mediul urban, Teza de doctorat, Braşov, 2014
30 Iulian, C., Energia eoliană-captare şi conversie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1985
31 Ivănoiu, M., Turbine eoliene cu ax vertical. Modele istorice ale transferului energetic,
Editura Universităţii Transilvania, 2013, ISBN 978-606-19-0310-8
32 Kalehman, M., Practical matlab applications for engineers, Editura CRC Press, 2009,
ISBN 978-1-4200-4776-9
33 Kolpar, P.L., Springer, G.S., Mechanics of composite structures, Editura Cambrige
University Press, U.K., 2003, ISBN 978-0-511-05703-8
34 Lateş, M.T., Sisteme eoliene. Teorie şi practică, Editura Universităţii Transilvania, Braşov,
2012
35 Lateş, M.T., Aspects regaqrding the small power type windmills implementation in
România. Proceedings of International Conference on Sustainable Energy, 7-9 iulie,
Braşov, 2005, ISBN 973-635-539-X
36 Le Gourieres, D., Energie eolienne. Theorie, conception et calcul pratique des
installations. Editia a 2-a. Editura Eyrolles, Paris, 1982
37 Le Gourieres, D., Wind Power Plants, Theory and Design, Pergamon Press, 1982
38 Legendi, A., Forţa vântului: tehnologii de utilizare, Monitorul AROTEM Nr. 1 (ianuarie-
martie) 2005
39 Legendi, A., Centrale energetice eoliene de mare capacitate, Monitorul AROTEM Nr. 2
(aprilie-iunie), 2005
40 Legendi, A., Minicentrale eoliene, Monitorul AROTEM, Nr. 4 (octombrie-decembrie),
2005
41 Legendi, A., Ferme electroeoliene, Monitorul AROTEM, Nr. 1(ianuarie-martie), 2006
42 Malţev, V.N. şi Arjanikov, N. S., Aerodinamica, Editura Tehnică, 1954
43 Moschetto, A., Giaquinta, G., Tina, G., Modelling of Integrated Renewable Energy
Systems Supported by Hydrogen Storage, IEEE PowerTech 2007, Lausanne
44 Munteanu, M., Metode numerice în dinamica structurilor mecanice, Editura Universităţii
Transilvania din Braşov, Braşov, 1997
45 Negrea, I., Studiul adaptabilităţii turbinelor eoliene de mică putere la condiţiile climatice
din România, Teza de doctorat, Braşov, 2010
46 Năstăsescu, V., Metoda elementelor finite, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 1995
47 Peeters, B., Carrella, A., Lau, J., Gatto, M., Coppotelli, G., Advanced shaker excitation
signals for aerospace testing
62
Bibliografie
______________________________________________________________________________________________
48 Petyt, M., Indroduction to finite element vibration analysis, Editura Cambrige university
Press, U.K., 1990, ISBN 0-521-26607-6
49 Phillips W. A., Allemang J. R., Zucker T. Andrew, A., New Excitation Method: Combining
Burst Random Excitation with Cyclic Averaging,
http://www.sdrl.uc.edu/sdrl-info/doc/Papers/IMAC1996-excitation.pdf
50 Radeş, M., Metode dinamice pentru identificarea sistemelor mecanice, Bucureşti, Editura
Academiei Romăne, 1979
51 Ragheb, M., Ragheb, A., Wind Turbines Theory - The Betz Equation and Optimal Rotor
Tip Speed Ratio, cap.2 in Fundamental and Advanced Topics in Wind Power, Publisher
InTech 2011, ISBN 978-953-307-508-2
52 Ramin, S.E., Modeling and analysis of Dynamic Systems, Editura CRS Press, 2010, ISBN
978-1439808450
53 Randal, R., Vibration – based condition monitoring, Editura John Wiley & Sons Ltd.,
England, 2011, ISBN 978-0-470-74785-8
54 Roşca, I.C., Mechanical vibrations, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov,
2008, ISBN 978-973-598-648-3
55 Roşca, I.C., Vibraţii mecanice, Editura Infomarket, Braşov, 2002, ISBN 973-8204-24-0
56 Roşca, I.C., Radu, Gh. Al., Tudor, C., Damping Ratio function experimental
determination for a small wind turbine power generator blade, COMAT 2010, 3rd
International Conference, ISSN 1844-9336
57 Roşca, I.C., Radu, Gh. Al., Tudor, C., Modal testing of a small wind turbine power
generator blade, COMAT 2010, 3rd International Conference, ISSN 1844-9336
58 Sas, P., Heylen W., Theory and Practice, International Seminar on Modal Analysis,
Heverlee, September 1993
59 Schwarz, J., Brian; Richardson, H., Mark, Experimental Modal Analysis, CSI Reliability
Week, Orlando, FL October, 1999, Page 1 of 12, Vibrant Technology, Inc. Jamestown,
California 95327
60 Sinha, A., Vibration of mechanical systems, Editura Cambridge University Press, U.K.,
2010, ISBN 978-0-511-77527-7
61 Stanciu, V. ş.a., Mecanica fluidelor şi elemente de aerodinamică, Editura Tehnică
Bucureşti, 1989
62 Timoshenko, S., Young, D.H., Weaver, N., Vibration Problem in Engineering, Editura
„John Wiley & Sons”, USA, 1974
63 Ton van de Wekken, Wind Farm Case Study, Broşura 8.5.1, octombrie 2007
64 Tudor, C., Radu, Gh. Al., Manea, L. C., Optimizarea funcționării unei turbine eoliene de
2 kW, Academia de Științe Tehnice din România, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Acta
Electrotehnica 2013, ISSN 1841-3323
65 Tudor, C., Radu, Gh. Al., Manea, L. C., Configurarea palelor unei turbine eoliene în
modulul CATIA V5R16, Tehnonav 2008, ISBN 978 – 973 – 614 – 447 – 9
66 Tudor, C., Radu, Gh. Al., Manea, L. C., Configurarea unei turbine eoliene pentru un cabinet
medical din SV – ul județului Constanța, Tehnonav 2008, ISBN 978–973–614–447–9
67 Vlase, S., Mecanică-dinamică, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov,
2004, ISBN 973-635-113-0
68 Voinea, R., Stroe, V.I., Introducere în teoria sistemelor dinamice, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2000, ISBN 973-27-0739-0
69 Voinea, R., Stroe, V.I., Introducere în mecanica solidului cu aplicaţii în inginerie, Editura
Academiei RSR, Bucureşti, 1989, ISBN 973-27-0000-9
70 von Koning, F., Wie man Windraederbaut. Berechnung und Konstruction, 4. Auflage, Udo
Pfriemer Verlag Muenchen, 1980, ISBN 3-7906-0096-2
63
Bibliografie
______________________________________________________________________________________________
71 xxx Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, Expo tehnologii regenerabile,

Bucureşti, 2006
72 xxx Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Rapoarte/rezultate-
monitorizare-piaţă-energie-electrică, http://www.anre.ro/ro/energie-electrica/rapoarte/
rezultate-monitorizare-piata-energie-electrica/20151436877466
73 xxx Distributed Generation and Renewables – LPQI Programme - Leonardo Energy,
www.lpqi.org
74 xxx H.G. Nr. 443/10.04.2003, Hotărâre privind promovarea producţiei de energie
electrică din surse regenerabile de energie publicat în M.O. Nr. 228/24.04.2003
75 xxx H.G. Nr. 1892/02.11.2004, Hotărâre pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie publicat în M.O. Nr.
1056/15.11.2004
76 xxx H.G. Nr. 958/18.08.2005, Hotărâre pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei electrice din surse regenerabile publicat în M.O. Nr. 809/06.09.2005
77 xxx H.G. Nr. 1069/05.09.2007, Hotărâre privind aprobarea Strategiei energetice a
României pentru perioada 2007 - 2020 publicat în M.O. Nr. 781/19.11.2007
78 xxx Institutul Naţional de Statistică, Statistica energiei,
http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica-energiei
79 xxx Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Strategia energetică a României,
http://www.minind.ro/energie/STRATEGIA_energetica_actualizata.pdf
80 xxx Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER),
Bucureşti, 2010
81 xxx Shanghai People Group, Installation picture, Apr. 2008
82 xxx Structura energetica hibrida hidro-eoliana. Modelare şi tunning pe staţie pilot
HIDROEOL. Raport ştiinţific şi tehnic, elaborat de SC IPA SA Sucursala Cluj,
Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Universitatea Transilvania Brasov
83 xxx Transelectrica S.A., Rapoarte, http://www.transelectrica.ro/reports-2014
84 https:// www.en.wikipedia.org/wiki/Lattice_Boltzmann_methods #Mathematical Equations
for Simulations
85 xxx http://www.energii%20neconventionale%20energii%20eoliana%20pg%htm
86 xxx http://www.kmarket.ro/rapoarte/RaportTranselectricaIntercapital
87 xxx http://www.lpelectric.ro/ro/applications/applications_cab_ro.html
88 xxx http://www.lpelectric.ro/ro/products/wind_ro.html
89 xxx http://www.lpelectric.ro/ro/products/wind/wishper_ro.html
90 xxx http://www.solaria.ro/detalii/Sistem-eolian-de-incalzire-a-locuintelor/29/#
91 xxx http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/6_4.pdf
92 http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=-8exQAqHWhg%3D&tabid=4579
64
Anexe - rezumat
______________________________________________________________________________________________
Cercetări privind implementarea, adaptarea şi funcţionarea

turbinelor eoliene destinate micilor consumatori
Conducător ştiinţific, Doctorand,

Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe-Alexandru RADU Ing. Camil I. TUDOR
REZUMAT
Unul din principalele obiective ale Uniunii Europene îl reprezintă, în acest moment
creşterea producţiei de energie electrică din surse regenerabile. Energia eoliană, una din cele mai
„curate” metode de producere a energiei electrice din surse regenerabile, este utilizată la noi în
ţară, tot mai mult, pentru aplicaţii descentralizate prin folosirea turbinelor eoliene de mică putere,
în special în zonele izolate, fără sursă de alimentare cu energie electrică. O astfel de turbină
eoliană este şi turbina Joliet de 2 kW care constituie obiectul investigaţiilor teoretice şi
experimentale ale prezentei teze. Un prim pas a fost identificarea locului de amplasare a turbinelor
eoliene, atât în zona Cernavoda, cât şi în zona montană de la Plaiul Foii, prin cercetări de durată
(12 luni, respectiv 3 luni) a parametrilor de vânt. În timpul exploatării turbinei Joliet montată la
Cernavoda, s-au constatat o serie de imperfecţiuni de natură constructivă cât şi de natură
funcţională, care au determinat scoaterea din expoatare, în repetate rânduri a acesteia. Astfel, s-a
impus analiza, verificarea şi dimensionarea sistemelor de protecţie şi stabilirea condiţiei de
scoatere din vânt a turbinei. S-a impus reconstituirea palei în mediul virtual, folosid metode de
scanare non-contact, lucru ce a permis realizarea unui model matematic care a facilitat stabilirea
parametrilor ce solicită dinamic pala. Cu ajutorul acestora s-au putut stabili condiţiile geometrice
ale protecţiei reale a discului rotoric şi a echipamentelor electrice deservite, în condiţii limită de
funcţionare. Eficienţa energetică a turbinei eoliene Joliet de 2 kW s-a apreciat în două variante de
abordare: turbină iniţială testată în condiţii de achiziţie de la distribuitor şi turbina modificată
(experimentală). Evoluţia temporală a unor parametri caracteristici interacţiunii pală – aer s-a
realizat cu software specializat CFD XFlow 2013. Cercetările s-au încheiat cu o analiză modală a
palei turbinei eoliene Joliet utilizând metoda ciocanului de impact şi metoda accelerometrului
electrodinamic. Lucrarea a permis elaborarea unor serii de concluzii rezultate în urma cercetărilor
teoretice şi experimentale precum şi direcţii de interes ce pot fi abordate cu succes în cercetări
viitoare din acest domeniu.
65
Anexe - rezumat
______________________________________________________________________________________________
Research regarding the implementation, adaptation and functioning

of the wind turbines for small consumers
Scientific coordinator, Ph.D. Student,

Prof.Univ.PhD.Eng. Gheorghe-Alexandru RADU Eng. Camil I. TUDOR
SUMMARY
One of the main objectives of the European Union is, at this moment, increasing the
production of electrical energy from renewable sources. Wind energy, one of the “cleanest”
methods of renewable sources electrical energy production, is used in our country, increasingly,
for decentralized applications by using the low power wind turbines, especially in the isolated
areas, without electrical energy power source. Such a wind turbine is also the Joliet wind turbine
of 2 kW which is the subject of the theoretical an experimental investigations of this thesis. The
first step was to identify the placing location of the wind turbines, both in Cernavoda area and in
the mountain area of Plaiul Foii, through long research (12 months, respectively 3 months) of the
wind parameters. During the usage of Joliet turbine installed at Cernavoda, a series of
construction imperfections and also functional imperfections were found, which led, several times,
to its decommissioning. Therefore, has been required the analysis, verification and dimensioning
of the protection systems and establishment of the condition of getting the turbine out of the wind.
The reconstruction in the virtual environment of the blade of the turbine has been imposed, using
non-contact scanning methods, thing which led to the creation of a new mathematical model
which has facilitated the establishment of the parameters which are dynamically soliciting the
blade. With their help, there were established the geometrical conditions of the real protection of
the rotor disc and of the served electrical equipment, in limited functioning conditions. The
energetic efficiency of the wind turbine Joliet of 2kW was assessed in two variants of approach:
initial turbine tested in purchasing conditions from the distributor and modified turbine
(experimental). The temporary evolution of some parameters characteristic to the blade-air
interaction has been made with specialized software CFD XFlow 2013. The research ended with a
modal analysis of the blade of Joliet wind turbine using the impact hammer method and the
electodynamic accelerometer method. The work has permitted the elaboration of a series of
conclusions which resulted after the theoretical and experimental research and also interest
directions which can be approached successfully in future research in this domain.
66
Curriculum Vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Tudor Camil

Adresa(e) Luminisului 28
Constanta , Romania
Mobil 0729400695
E-mail(uri) camil.tudor@yahoo.com
Data naşterii 02/07/1968
Loc de muncă vizat /

Domeniu ocupaţional
Perioada 2008 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Key Account Manager zona Constanta
Numele şi adresa angajatorului Enel Energie S.A.
Perioada 2002 - 2008

Funcţia sau postul ocupat Inginer
Numele şi adresa angajatorului Enel Energie S.A.
Educaţie şi formare
Perioada 2012 – prezent

Calificarea/diploma obţinută Doctorand
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea „Transilvania” Brasov
învăţământ/furnizorului de formare
Calificarea/diploma obţinută Inginer mecanic
Specialitatea Utilaje si instalatii portuare
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea „Ovidius” Constanta

Calificarea/diploma obţinută Subinginer mecanic
Specialitatea Masini si utilaje pentru constructii
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea „Ovidius” Constanta
67
Aptitudini şi competenţe
personale
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral
conversaţie
engleza B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
B1
Utilizator
independent independent independent independent independent
Competenţe şi abilităţi sociale Colaborator extern in cadrul Universitatii „Ovidius” Constanta:

Sustinerea urmatoarelor cursuri in cadrul Facultatii de Inginerie Mecanica:
-proiectare asistata CAD-CAM
- proiectare asistata CATIA
Publicarea urmatoarelor lucrari:

1. Configurarea palelor unei turbine eoliene in modulul CATIA V5R16 – Tehnonav 2008, ISBN 978 –
973 – 614 – 447 – 9;
2. Configurarea unei turbine eoliene pentru un cabinet medical din SV – ul judetului Constanta
Tehnonav 2008, ISBN 978 – 973 – 614 – 447 – 9;
3. Optimizarea functionarii unei turbine eoliene de 2 kW – publicat in Acta Electrotehnica 2013 a
Universitatii Tehnice Cluj-Napoca, ISSN 1841-3323;
4. Modal testing of a small wind turbine power generator blade, COMAT 2010;
5. Damping Ratio function experimental determination for a small wind turbine power generator
blade, COMAT 2010;
68
Curriculum Vitae
Europass
Personal information
First name(s) / Surname(s) Tudor Camil

Address(es) 28 Luminisului street
Constanta , Romania
Telephone(s) 0729400695
E-mail(uri) camil.tudor@yahoo.com
Date of birth 02/07/1968
Desired employment
/
Occupational field
Period 2008 - prezent

Occupation or position held Key Account Manager Constanta Area
Name and address of employer Enel Energie S.A.
Period 2002 - 2008

Occupation or position held Engineer
Name and address of employer Enel Energie S.A.
Education and training
Period 2012 – present

Title of qualification awarded Trainer for a doctor’s degree
Name and type of „Transilvania” University Brasov
organisation
providing education and training
Period 1997 - 2002
Title of qualification awarded Mechanical Engineer
Specialization Equipment and Port Plant Specialization
Name and type of „Ovidius” University Constanta
organisation
Period 1988 - 1992

Title of qualification awarded Mechanical Engineer
Specialization Machines and Tools for Constructions Specialization
69
Name and type of „Ovidius” University Constanta
organisation
Personal skills
and
competences
Self-assessment Understanding Speaking Writing

European level (*) Listening Reading Spoken interaction Spoken production
English B1 Independent user B1 Independent user B1 Independent user B1 Independent user B1 Independent user
Social skills and competences External collaborator as part of „Ovidius” University from Constanta:
Support the following courses as part of Mechanics Engineering Faculty::
- Assisted projection CAD-CAM
- Assisted projection CATIA
Public support of the following works:

6. Wind Blade Power Plant in CATIA V5R16 Configuration - Conference Proceedings 522
of TEHNONAV 2008, ISBN 978-973-614-447-9;
7. Wind Power Plant Configuration for a Rural Medical Center in the South-West Area of
Dobrogea County - Conference Proceedings 522 of TEHNONAV 2008, ISBN 978-973-
614-447-9;
8. Optimizing the functioning of a 2 kW Wind Turbine, Acta Electrotehnica 2013 -
Technical University of Cluj-Napoca, ISSN 1841-3323;
9. Modal testing of a small wind turbine power generator blade, COMAT 2010;
10. Damping Ratio function experimental determination for a small wind turbine power
generator blade, COMAT 2010;
70

Tudor Camil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tudor Camil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

Cercetări privind implementarea, adaptarea şi funcţionarea

Research regarding the implementation, adaptation and functioning

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe-Alexandru RADU

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii “Transilvania” din Braşov

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Mircea NĂSTĂSOIU

CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. ing. Gheorghe-Alexandru RADU

REFERENŢI: Prof. univ. dr. ing. Polidor BRATU

Prof. univ. dr. ing. Ioan Călin ROŞCA

Prof. univ. dr. ing. Laurenţiu MANEA

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

Cu acest prilej doresc să-mi exprim respectul şi mulţumirile conducătorului ştiinţific al

Adresez mulţumiri domnului Adrian Iofcea, administratorul societăţii AD POWER S.R.L.

Braşov, Decembrie 2015 Ing. Camil Tudor

Cap. 4. LIMITELE FUNCŢIONĂRII ÎN SIGURANŢĂ A TURBINEI EOLIENE

6.5 Intensitatea turbulenței ........................................................................................ 135 45

Ch. 4. THE SAFE OPERATING LIMITS OF JOLIET LOW POWER WIND

Ch. 6. FLUID – STRUCTURE INTERACTION AT THE BLADE LEVEL OF JOLIET

Simbol Denumire parametru U.M.

K Matricea de rigiditate N/m

M Matricea maselor (matricea de inerţie) Kg

Simbol Denumire parametru U.M.

Simbol Denumire parametru U.M.

 Viteza specifică a turbinei eoliene -

STUDIU CRITIC PRIVIND OPORTUNITATEA TEZEI

1.1. CONSUMUL ENERGETIC GLOBAL

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie asigurarea condiţiilor

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie

Fig. 1.4 Mixul producţiei de energie electrică în România

Sursa: Raport annual 2014 Transelectrica [83]

Tehnologiile de producere a energiei din resurse regenerabile se află în diferite stadii de

Nr. crt. Resursă regenerabilă Energia livrată anual (kWh/mp)

În România, sursele regenerabile de energie au un potenţial teoretic important, însă

Resursa de energie Echivalent economic energie

Energie eoliană 23000 GWh 1978,00 Energie electrică

Energie hidroelectrică 40000 GWh 3440,00 Energie electrică

Biomasă şi biogaz 318x106 GJ 7597,00 Energie electrică

Energie geotermală 7x106 GJ 167,00 Energie electrică

Odată cu creşterea puterii instalate în centralele electrice eoliene, a crescut implicit și

Sursa: Strategia energetică a României2007-2020 actualizată în 2011 [77, 79]

1.2. ENERGIA EOLIANĂ. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVE

1.3. POTENŢIALUL ENERGETIC EOLIAN AL ROMÂNIEI

Potenţialul energetic eolian al

1.4. TURBINELE EOLIENE ŞI MICILE GOSPODĂRII

Domeniul sistemelor de conversie a energiei vântului este vast. Majoritatea programelor

1.5. MOTIVAŢIA, OBIECTIVELE ŞI STRUCTURA TEZEI

ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND IMPLEMENTAREA

2.1. STABILIREA ZONEI DE AMPLASARE PRIN CERCETAREA POTENŢIALULUI

2.2. PREZENTAREA TURBINEI EOLIENE DE MICĂ PUTERE JOLIET DE 2 kW

2.2.1. Structura turbinei eoliene de mică putere Joliet

Fig. 2.12 Parţile componente ale turbinei eoliene Joliet de 2 kW

2.3. RACORDAREA TURBINEI EOLIENE JOLIET LA CONSUMATORI

2.3.1 Montarea turbinei eoliene Joliet de 2 kW

Fig. 2.26 Montarea turbinei eoliene de 2 kW la Cernavoda

Fig. 2.27 Montarea turbinei eoliene de 2 kW la Zărneşti – Plaiul Foii

2.3.2. Funcţionarea turbinei eoliene la Cernavoda

2.3.3. Funcţionarea turbinei eoliene la Plaiul Foii (Zărneşti)

este de cca 3÷4 m/s, motiv pentru care

alimenta cu energie electrică o pensiune

2.3.4. Stabilirea parametrilor de funcţionare ai turbinei eoliene Joliet de 2 kW