Programul de studii:

Conversie Matematică

Lucrare de licență / disertație

ȘIRURI RECURENTE

Autor: Constantin T. Marius-Nicolae

Coordonator ştiințific: Lector dr. Oană Alexandru

Braşov, 2023
CUPRINS

1. NOȚIUNEA DE ȘIR

2. RELAȚIA DE RECURENȚĂ

3. RECURENȚA TELESCOPICĂ ADITIVĂ

3.1. PROGRESIA ARITMETICĂ

4. RECURENȚA TELESCOPICĂ MULTIPLICATIVĂ

4.1. PROGRESIA GEOMETRICĂ

5. RECURENȚA LINIARĂ OMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI VARIABILI

6. RECURENȚA LINIARĂ OMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI CONSTANȚI

7. RECURENȚA LINIARĂ NEOMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI CONSTANȚI

8. APLICAȚII ALE RECURENȚEI ÎN GEOMETRIE

9. STUDIU DE CAZ – RECURENȚA ÎN INFORMATICĂ

10.BIBLIOGRAFIE
 1. NOȚIUNEA DE ȘIR

Fie K un număr natural fixat. Vom nota mulțimea Nk = {n ∈ N/n≥ k}, unde Nk = {k,
k+1, k+2,.........}.
Deci N0 = N(mulțimea numerelor naturale).
Definiția 11
Fie M o mulțime fixată. Prin șir infinit de elemente ale lui M vom înțelege o funcție
f: Nk -> M, unde k este un număr natural fixat.
Prin notația f(n) = an, șirul f se mai notează (an)n≥k.
Elementul an se numește termenul de rang n al șirului.
Definim șirul nunerelor reale (an)n≥0, funcția f:N->R, definită prin f(n) = an, ∀ n≥0.
Dacă a∈R, atunci se poate considera șirul constant (an)n≥0 definit prin an=a, pentru orice
număr întreg n≥0.
Definim șirul numerelor naturale (n)n≥0, a cărui mulțime de elemente este N.
2. RELAȚIA DE RECURENȚĂ

În matematică, se spune că un șir (an)n≥0, cu n∈N este definit printr-o relație de

recurență dacă fiecare termen al acestuia poate fi scris ca o funcție de termini anteriori.
an = f(n,an-1, an-2, an-3,………………,a0)
unde f:NxEn+1 -> E, unde E este o mulțime inclusă în mulțimea numerelor reale, E∈R.
Fie (n,xn+k,xn+k-1,…….,xn)=0, ∀ n∈N (1)
Xn+k = f(n,xn+k-1,xn+k-2,...........xn), ∀ n∈N
Între relațiile de recurență de ordin I le distingem pe cele liniar omogene:
Xn+1=an Xn, ∀ n∈N
pe cele liniar neomogene
Xn+1=an Xn+bn, ∀ n∈N
pe cele omografice
aX n +b
Xn+1= ∀ n∈N
cX n +d

Definiția 22
Soluția general a recurenței, descrisă la relația (1) este mulțimea șirurilor (xn)n≥0 din
mulțimea E care verifică relația.

1
Mircea Buzilă - Șiruri recurente, Ed Neutrino 2009
2
Mircea Buzilă - Șiruri recurente, Ed Neutrino 2009
 Dacă șirul (xn)n≥0 din E, verifică relația de recurență (1) și sunt îndeplinite condițiile
inițiale
x0 = p0, x1=p1,………..xk-1=pk-1
unde p0, p1,…….pk-1 ∈ E, fixate, atunci șirul (xn)n≥0 se numește soluție particular a
recurenței (1).
Șiruri de recurență definite de o funcție
Definiția 33
Fiind dată funcția f:E -> E și x0∈E, șirul (xn)n≥0 definit prin xn+1 = f(x), ∀ n∈N (2) se
numește șir recurrent de ordin I asociat funcției f și elementului x0∈N. Recurența definită de o
funcție este un caz particular de recurență de ordin I.
Comentariu
Dacă notăm f1=f, f2=f1of,………,fn=fn-1of atunci șirul recurrent definit prin relația (2) se
exprimă astfel
xn = fn(xo), n≥1
3. RECURENȚA TELESCOPICĂ ADITIVĂ

Fie relația de recurență de ordin I , liniar omogenă

x n+1=x n +a n , ∀ n∈N
x 1 = termen inițial dat
(a n)n∈N - șir explicit dat
Comentariu
Din relația de recurență, cum xn+1 – xn = an, ∀ n∈N*, prin particularizare și sumare are
loc supranumita reducere telescopic și explicitarea este finalizată în acest mod:

x2 – x1 = a1
x3 – x2 = a2
x4 – x3 = a3
...............................
xn-1-xn-2 = an-2
xn – xn-1 = an-1
(+)___________
n −1 n −1

 xn – x1 = ∑ ak => xn = x1 + ∑ ak
k =1 k =1

3
Mircea Buzilă - Șiruri recurente, Ed Neutrino 2009
 n −1

În aplicații suma iterată = ∑ ak se va considera de regulă calculabilă.

k =1

Vom folosi formulele de calcul pentru principalele sume iterate, care vor fi explicitate și
folosite în exemple pe care le voi prezenta.
n
n(n+1)
S1 = ∑ k = 1 + 2 + 3 + ......................+ n = (1)
k =1 2
n
n ( n+1 ) (2 n+1)
S2 =∑ k = 12 + 22 + 32 + .................+ n2 =
2
(2)
k =1 6
n 2 2
n (n+1)
S3 = ∑ k = 1 + 2 + 3 + ................+ n =
3 3 3 3 3
(3)
k =1 4
n n
a −1
π = Sk = ∑ a = 1 + a + a2 + a3 + ......+an =
k
(4)
k=0 a−1
Pentru exemplificare vom lua următoarea relație de recurență

xn+1 = xn + n(n+1), ( ∀ ) n∈N*

x1 = 1

Soluție: xn+1 – xn = n(n+1), ( ∀ ) n∈N*

x2 – x1 = 1(1+1) = 1*2
x3 – x2 = 2(2+1) = 2*3
x4 – x3 = 3(3+1) =3*4
.......................................
xn-1 – xn-2 = (n-2)(n-1)
xn – xn-1 = n(n-1)
(+) ___________________________
n −1 n −1 n −1

=> xn – x1 = ∑ k (k +1) = ∑ k 2 + ∑ k
k =1 k =1 k =1

Înlocuind sumele respective cu relațiile (1) și (2) obținem:

(n−1)n( 2n−1) n(n−1) n(n−1) 2 n−1+ 3 n(n 2−1)
xn – x1 = + = =
6 2 2 3 3
3.1. PROGRESIA ARITMETICĂ

Considerăm următoarea relație de recurență de ordin I

xn+1 = xn +r, ( ∀ ¿ n∈N*

 x1 – termen inițial dat
r – constantă dată numită rație
Fiind recurență telescopică aditivă, prin raționate aemenătoare cu cele prezentate
anterior se va obține:
x2 = x1 + r
x3 = x2 + r
x4 = x3 + r
----------------
xn-1 = xn-2 +r
xn = xn-1 + r
(+)_________________
xn = x1 + (n-1)r
Formula ce determină direct termenul general al progresiei aritmetice în funcție de
primul termen și rația progresiei.
Pe baza acestei formule se poate deduce și calculul sumei primilor n temeni ai
progresiei aritmetice.
n(x n + x 1)
Sn = x1 + x2 + x3 +...........+ xn =
2
Înlocuind în expresia sumei termenul general xn = x1 + (n-1)r se obține
n[ x 1+ ( n−1 ) r + x 1] n[2 x 1 + ( n−1 ) r ]
Sn = =
2 2
Calculul sumei primilor n termeni ai progresiei aritmetice în funcție de primul termen și
rația progresiei aritmetice.
Considerăm următoarea teoremă
Fie numerele a1, a2, a3, …, a n-1, an în progresie aritmetică.

Atunci: ak + a n-k+1 = a1 + an

Suma oricăror doua numere egal depărtate de numerele extreme este egală cu suma

numerelor extreme.

Demonstrație:
Pornind de la formula termenului general obținem
ak = a1 + (k-1)r
 an-k+1 = a1 +(n-k+1-1)r = a1 + (n-k)r
(+) ______________________________
ak + a n-k+1 = a1 + (k-1)r + a1 + (n-k)r = a1 + a1 + (n-1)r = a1 + an
Exemplu de calcul al recurenței în cadrul unei progresii aritmetice
Să se determine termenul general și suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice
definită prin relația de recurență

xn+1 = xn – 8, ( ∀ ¿ n∈N*
x1 = 9
Rezolvare:
x2 = x1 – 8
x3 = x2 – 8
x4 = x3 – 8
…………..
xn-1 = xn-2 – 8
xn = xn-1 – 8
(+)__________________
xn = x1 +(n-1)(-8) = x1 – (n-1)*8

Deci se obține termenul general care are formula xn = x1 – (n-1)*8

Calculăm suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice date prin relația de recurență
de mai sus
Pornim de la formula
n(x n + x 1)
Sn = x1 + x2 + x3 +...........+ xn =
2
și înlocuind termenul general cu relația xn = x1 – (n-1)*8 obținem
n( x n + x 1) n[ 2 x 1−( n−1 ) 8]
Sn = =
2 2
Am obținut cele două formule pentru termenul general și sumaprimilor n termeni ai
progresiei aritmetice

xn = x1 – (n-1)*8
n(x n + x 1) n[ 2 x 1−( n−1 ) 8]
Sn = =
2 2
 4. RECURENȚA TELESCOPICĂ MULTIPLICATIVĂ
Fie relația de recurență de ordin I , liniar omogenă
xn+1 = xn an, ( ∀ ¿ n∈N*
x1 = termenul inițial dat
an - șir explicit dat
Explicitare:
Procedura de lucru este asemănătoare cu cea de la recurența telescopică aditivă, cu
următoarea precizare că eliminările ce conduc la aflarea formulei termenului general al șirului
apar ca urmare a multiplicării (înmulțirii) termenilor
xn +1
=> = an, ( ∀ ¿ n∈N*
xn
x2 x x4 xn
=>
x1
= a1, x3 = a2, x3
= a3, .............., xn −1
= an-1
2

xn n −1 n −1
= > (x) = ∏ ak , = > xn = x1 ∏ ak , ( ∀ ¿ n∈N* (1)
x1 k =1 k =1

Relația (1) reprezintă formula termenului general în recurența telescopică multiplicativă

Exemplu
Fie șirul generat de recurența
n2
xn+1 = xn , ( ∀ ¿ n∈N*
( n+1 ) (n+2)

x1 = 1, termenul inițial dat

Soluție
xn +1 n
2
Cum = , ( ∀ ¿ n∈N*, prin particularizare se obține
xn ( n+1 ) (n+2)
x2 12 x3 22 xn (n−1)
2
= , = , ………., = și observând multiplicarea telescopic
x1 23 x2 3 4 xn −1 n(n+1)
 x2 x3 x 4 x 2 2 2
(n−1)2
. . . …… n = 1 . 2 . 3 . …. , cu ajutorul exprimării
x1 x 2 x 3 xn −1 23 3 4 4 5 n(n+1)
factoriale,
xn 2[ ( n−1 ) !]2 2
= , rezultă în final xn = , formula termenului general al
x1 n ! ( n+1 ) ! ( n+1 ) n2
recurenței

4.1. PROGRESIA GEOMETRICĂ

Considerăm următoarea relație de recurență de ordin I

xn+1 = xn q, ( ∀ ¿ n∈N*

x1 – termen inițial dat

q – constantă dată numită rație
Explicitare
Prin raționament analog cu recurența telescopică multiplicativă
xn +1
= q, ( ∀ ¿ n∈N*
xn

x2 x3 x4 xn
= > x . x . x . .... x = q n−1
1 2 3 n −1

xn
Din care se deduce = q n−1 = > xn = x1 qn-1 (2)
x1
Relația (2) reprezintă formula termenului general al unei progresii geometrice
Exemplu
Explicitez șirul generat de recurența

xn+1 = 2 xn, ( ∀ ¿ n∈N*

x1 = 3
 xn +1
În acest caz = 2, ( ∀ ¿ n∈N*
xn
x2 . x3 . x 4 . ...... x n = n-1
=>
x1 x2 x 3 xn −1
q = > xn = 3 2n-1

Pe baza formulei termenului general se poate deduce și calculul sumei primilor n temeni
ai progresiei aritmetice
Pornind de la formula
Sn = x1 + x2 + x3 +...........+ xn și înlocuind obținem
qn −1
Sn = x1 , cazul când q ¿ 1 și
q−1
1−q n
Sn = x1 , cazul când q¿ 1
1−q

Teoremă
Ca și pentru numere în progresie aritmetică, pentru numerele b1 , b2 , b3 ,…, b n-1 , bn ,
care sunt în progresie geometrică, are loc o relatie analoaga: bkb n-k+1 = b1bn
Produsul oricăror două numere egal departate de numerele extreme este egal cu
produsul numerelor extreme.
Demonstrație
Pornind de la formula termenului general xn = x1 qn-1, ( ∀ ¿ n∈N*

Putem scrie bk = b1qk-1 și bn-k+1 = b1qn-k+1, prin multiplicare obținem

(x) = > bk bn-k+1 = b1qk-1 b1qn-k = b1 b1 qn-k+k-1 = b1 b1qn-1 = b1 bn

5. RECURENȚA LINIARĂ OMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI VARIABILI
Fie recurența liniară omogenă

xn+2 = an xn+1 + bn xn, ( ∀ ¿ n∈N*

x1, x2 – termini inițiali dați
(an)n∈N, (bn)n∈N - șiruri explicit date
Explicitare
Prezint doar un rezultat parțial legat de acest tip de recurență.
 Vom face o analogie:
Dacă ecuația t2 – an t – bn = 0 admite o rădăcină care nu depinde de n ∈ N*, atunci
recurența devine explicitabilă.
Să explicăm ecuația caracteristică a recurenței. Dacă ecuația are rădăcinile t1 = α și
t2 = βn atunci α + βn = an și α βn = -bn
Prin înlocuire obținem xn+2 = (α + βn) xn+1 - α βn xn < = > xn+2 = α xn+1 + βn (xn+1 –

α xn), recurență telescopică multiplicativă care permite determinarea xn+1 = α xn + yn,

n −1
obținând y1 = (x2 – α x1) ∏ β k ( ∀ ¿ n≥2
k =1

Recurența xn+1 = α xn + yn particularizată pe situația prezentată conduce în final la

forma explicit
k−1
x n −1 ∏ βi
xn = αn-1 [ 2 + (x2 – α x1)
∑ i=1α k ], ( n 3
∀¿ ≥
α
k =2

Exemplu
Explicăm șirul dat de recurența
nxn+2 = 2(2n+1) xn+1 – 4(n+1) xn, n ∈ N*

x1 = 1, x2 = 3
Ecuația caracteristică nt2 – 2(2n+1)t + 4(n+1) = 0, are rădăcinile t1 = 2, t2 =
2(n+1)
, deci suntem în condițiile favorabile explicitării.
n
2(n+1) 4 (n+1)
Folosind relațiile lui Viette obținem t1 + t2 = 2+ , t1 t2 =
n n
2(n+1) 4 (n+1)
= > relația de recurență se va scrie în forma xn+2 = [ 2 + ] xn+1 – xn din
n n
xn +2−2 x n+1 2(n+1)
care x −2 x =
n+ 1 n n
De aici se va repeta raționamentul întâlnit la recurența telescopică multriplicativă,
obținând xn+1 – 2xn = n 2n-1.

Dar recurența xn+1 = xn + n 2n-1

x1 = 1
 este de tip cunoscut, de această dată procedura de explicitare finalizând cu
xn = (n2–n+4)2n-3, ( ∀ ¿ n≥3

6. RECURENȚA LINIARĂ OMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI CONSTANȚI
Fie recurența liniară omogenă
xn+2 = a xn+1 + b xn, ( ∀ ¿ n∈N*
x1, x2 – termini inițiali dați
a, b = constant date
Explicitare
Analog cu recurența de ordin I cu coeficienți constanți și această recurență va permite
explicitarea, considerente de la recurența anterioară punând în evidență următoarele două
situații posibile:

a) Ecuația caracteristică t2–a t-b=0 are rădăcini egale t1=t2=α

În acest caz termenul general este dat de forma xn = (nA+B)αn

b) Ecuația caracteristică t2–a t-b=0 are rădăcini distincte t1= α, t2=β

În acest caz termenul general este dat de forma xn = A αn + B βn

În ambele situații coeficienții A și B se determină din sistemul celor doi termeni inițiali dați.
Exemplu (cazul t1=t2=α). Explicitez șirul dat de recurență

xn+2 = 6xn+1 – 9xn, n ∈ N*

x1 = 2 – termen inițial dat
x2 = 7 - termen inițial dat
Ecuația caracteristică este t2 – 6t + 9 = 0 => (t – 3)2 = 0, cu rădăcinile t1=t2=3, deci

xn = (nA+B)3n și din sistemul termenilor inițiali,

și din sistemul temenilor inițiali (A+B) 3 = 2
(2A+B) 32 = 7
1 5
Obținem soluțiile A= , B = 9 => xn = (n+5) 3n-2
9
Exemplu (cazul t1 = α, t2 = β). Explicitez șirul dat de recurență
 xn+2 = 5xn+1-6xn, n ∈ N*
x1 = 4, x2 = 5

Ecuația caracteristică este t2 – 5t + 6 = 0 => (t – 2)(t – 3) = 0, cu rădăcinile t1=2, t2=3,

=> xn = A2n -B3n, cu sistemul termenilor inițiali

x1 = 2A - 3B = 4

x2 = 4A - 9B = 5
1 1
Se obțin 3B = -1 = > B = - si 2A = 1 = > A = -
3 2

Înlocuind se obține xn = 2-1 2n - 3-1 3n = 2n-1 - 3n-1

Deci formula termenului general este xn = 2n-1 - 3n-1

Vom demonstra prin inducție formula termenului general
Considerăm adevărat pentru P(k+1) și demonstrăm pentru P(k+2) = >

xk+2 = 2k+1 - 3k+1

Pornim de la relația de recurență xk+2 = 5xk+1 - 6xk

conform formulei termenului general xk+1 = 2k -3k și înlocuind obținem

xk+2 = 5(2k +3k ) - 6 (2k-1 + 3k-1) = (2 + 3) (2k +3k ) - 3*2 (2k-1 + 3k-1) = 2k+1 + 2*3k -
3*2k - 3k+1 - 3*2k - 2*3k = 2k+1 – 3k+1, relație demonstrată.
OBSERVAȚIE
Considerăm cazul cu termenii a=1, b=1, atunci relația de recurență devine

xn+2 = xn+1 + xn
Vom arăta că orice șir (xn)n∈N definit prin xn+2 = xn+1 + xn, ( ∀ ¿ n∈N, x1, x2 ∈ R

are termenul general xn = x1fn-2 + x2fn-1, ( ∀ ¿ n ≥ 2

Demonstrația4 se face folosind un al treilea șir (an)n∈N definit cu aceeași formulă

an = a1fn-2 + a2fn-1 și a0 = 0, a1 = 1. Înlocuind obținem an+1 = fn, ( ∀ ¿ n ≥ 1. Se caută p, q

∈ R astfel încât xn = pfn + qan.

Pentru n=1obținem x1 = p și pentru n=2 obținem x2 = x1 + q = > p=x1, q=x2 – x1.

4
Țilică Daniela - Șiruri recurente, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, București
Înlocuind obținem xn = x1fn + (x2 – x1)an = x1fn + (x2 – x1)fn-1 = x1(fn-1 + fn-2) + (x2 –

x1)fn-1 = x1fn-1 + x1fn-2 + x2fn-1 – x1fn-1. Se obține formula termenului general

xn = x1fn-2 + x2fn-1
Propoziție5 Fie șirul (xn) n∈N definit prin

xn+2 = xn+1 + xn, ( ∀ ¿ n∈N, x1, x2 ∈ R

și (an)n∈N cu proprietatea că există un număr real nenul r astfel încât
n

∑ ai x i = anxn+2 – r xn+3 + 3r – a1, ( ∀ ¿ n∈N*

i=1

Atunci șirul (an)n∈N este o progresie aritmetică de rație r.

Demonstrație
n
Pentru n avem relația ∑ ai x i = anxn+2 –r xn+3 + 3r – a1
i=1

n +1

Pentru n+1avem relația ∑ ai x i = an+1xn+3 – r xn+4 + 3r – a1

i=1

Scăzând cele două relații obținem

n +1 n
an+1xn+1 = ∑ ai x i - ∑ ai x i = an+1xn+3 – r xn+4 - anxn+2 + r xn+3
i=1 i=1

= > an+1xn+1 - an+1xn+3 = -r xn+4 – anxn+2 + r xn+3

 an+1xn+1 - an+1xn+3 = -r (xn+2 + xn+3) – anxn+2 + r xn+3

 an+1 (xn+1 - xn+3) = -r xn+2 - r xn+3 – anxn+2 + r xn+3

 an+1(-xn+2) = -r xn+2 - anxn+2 = (r+an)(-xn+2) = > an+1 = an + r

= > an+1 – an = r, ( ∀ ¿ n∈N*

Rezultă că diferența dintre doi termeni consecutivi este constantă, deci șirul (an)n∈N este
o progresie aritmetică de rație r.

Propoziție6 Fie șirul (xn) n∈N definit prin

xn+2 = xn+1 + xn, ( ∀ ¿ n∈N, x1, x2 ∈ R

și (an)n∈N cu proprietatea că există un număr real nenul r astfel încât
n

∑ ai x i = anxn+2 – r xn+3 + 3r – a1, ( ∀ ¿ n∈N*

i=1

5
Țilică Daniela - Șiruri recurente, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, București

6
Țilică Daniela - Șiruri recurente, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, București
 Atunci șirul (an)n∈N este o progresie aritmetică de rație r.
Demonstrație
Vom demonstra prin inducție matematică
n

Fie propoziția P(n): ∑ ai x i = anxn+2 – r xn+3 + 3r – a1, ( ∀ ¿ n∈N*

i=1

Se verifică P(1) adevărată:

a1f1 = a1f3 – rf4 + 3r – a1  a1 = a1 2 – r 3 + 3 r – a1  a1 = 2a1 – a1

Să presupunem P(k) adevărată și se demonstrează P(k+1) adevărată, k∈ N*
k

P(k): ∑ ai x i = akxk+2 – r xk+3 + 3r – a1,

i=1

k +1

P(k+1): ∑ ai x i = ak+1xk+3 – r xk+4 + 3r – a1,

i=1

Efectuând calculele se obține

k +1 k

∑ ai x i=∑ ai xi+ ak+1xk+1 = akxk+2 – r xk+3 + 3r – a1 + ak+1xk+1 = akxk+2 – r (xk+4 –

i=1 i=1

xk+2) + ak+1 + 3r – a1 = akxk+2 – r xk+4 + r xk+2 + ak+1xk+1 + 3r – a1 = (ak + r)xk+2 +

ak+1xk+1 – r xk+4 + 3r – a1 = ak+1xk+2 + ak+1xk+1 – rxk+4 + 3r – a1 = ak+1(xk+2 + xk+1) – r
xk+4 + 3r – a1 = ak+1xk+3 – r xk+4 + 3r – a1.
Din principiul inducției matematice => P(n) adevărată ( ∀ ¿ n∈N*

7. RECURENȚA LINIARĂ NEOMOGENĂ DE ORDIN II, CU

COEFICIENȚI CONSTANȚI
Fie recurența liniară omogenă
xn+2 = a xn+1 + b xn + c, ( ∀ ¿ n∈N*
x1, x2 – termini inițiali dați
a, b, c = constante date
Explicitare
La fel ca la recurența omogenă de ordin 2 cu coeficienți constanți, se reduce imediat
xn+2 = a xn+1 + b xn + c
= > (xn+3 – xn+2) = a(xn+2 – xn+1) + b(xn+1 – xn) (1)
 xn+3 = a xn+2 + b xn+1 + c
Relația (1) se transformă într-o relație de forma yn+2 = a yn+1 + b yn, cu yn = xn+1 – xn

Se obține astfel xn+1 – xn = yn, recurența telescopică aditivă care permite finalizarea
explicitării.
Această recurență are termenul general tot în funcție de o ecuație caracteristică, de
forma t2 – a t – b = 0. Astfel vom avea următoarele situații:

1) Ecuația caracteristică t2 – a t – b = 0 are rădăcinile egale t1 = t2 = α;

În acest caz temenul general este de forma xn = (nA + B) αn +C

2) Ecuația caracteristică t2 – a t – b = 0 are rădăcinile distincte t1 = α, t2 = β;

În acest caz termenul general este de forma xn = A αn + B βn + C

Coeficienţii A, B şi C sunt imediat determinabili din sistemul celor doi termeni iniţial daţi şi al
celui de al treilea, obţinut din recurenţă.

Exemplu (cazul t1=t2)

Vom explica șirul dat de recurența

xn+2 = 4xn+1 – 4xn + 3, n∈N*

x1 = 1, x2 = 2

În acest caz ecuația caracteristică este t2 – 4t + 4 = 0 => (t – 2)2 = 0,

Soluțiile ecuației sunt t1 = t2 = 2;

Obținem formula termenului general xn = (nA + B) 2n +C

Și din sistemul inițial obținem

x3 = 4x2 - 4x1 + 3 = 4*2 – 4*1 + 3= 7

x1 = (A + B)*2 + C = 1

x2 = (2A + B)*22 + C = 2

x3 = (3A + B)*23 + C = 7
3
Prin rezolvarea sistemului se obțin soluțiile A=
4
, B = - 74 , C=3
Înlocuind obținem formula termenului general
 (3 n−7) n
xn = 2 + 3 = (3n – 7) 2n-2 + 3
4

Exemplu (cazul t1≠t2)

Vom explicita șirul dat de recurența

xn+2 = 5xn+1 – 6xn + 3, n∈N*

x1 = 1, x2 = 2

De această dată ecuația caracteristică este t2 – 5t + 6 = 0, cu soluțiile t1 = 3 și t2 = 2

Forma termenului general este xn = A αn + B βn + C, unde α = t1 și β = t2

Înlocuind obținem x3 = 5*2 – 6*1 +3=7

Obținem sistemul
x3 = 5x2 – 6x1 + 3=7
x1 =3A + 2B + C = 1

x2 = 9A + 4B + C = 2

x3 = 27A + 8B + C = 7
1 3
Soluțiile sistemului sunt A= -1, B=
2
, C= 2
,
n n +1
3 −2 + 3
Înlocuind obținem formula termenului general xn =
2

Aplicație

Se consideră șirul (xn)n>1 definit prin:

Relația de recurență7

xn+1 = 3xn – 2xn-1, n ∈ N, n ≥ 2

x1 = 3, x2 = 5

Să se arate că xn = 2n + 1

Rezolvare

Metoda 1
7
Matematică – Manual clasa a IX-a trunchi comun, Mircea Ganga, Ed Mathpress 2008
 Ecuația caracteristică este t2 – 3t + 2 = 0, cu soluțiile t1 = 2 și t2 = 1

Forma termenului general este xn = A αn + B βn + C, unde α = t1 și β = t2

Înlocuind obținem x3 = 3*5 – 2*3 +3=12

Obținem sistemul
X1 = 2A + B + C=3
X2 = 4A + B + C=5

X3 = 8A + B + C = 12

Rezolvând sistemul și ținând cont de faptul că A≠0 și B≠0, se obțin soluțiile

A=1, B=1, C=0

Inlocuind în fornula termenului general obținem

Formula termenului general xn = 2n + 1

Metoda 2

Folosind metoda inducției matematice

Fie propoziția P(k): xk = 2k + 1, adevărată și demonstrăm că

Propoziția P(k+1): xk+1 = 2k+1 + 1, este adevărată

Plecăm de la relația de recurență xk+1 = 3xk – 2xk-1 unde

Xk = 2k + 1

Xk-1 = 2k-1 + 1
și înlocuind în relația de recurență obținem

xk+1 = 3(2k + 1) – 2(2k-1 + 1) = 3*2k + 3 – 2*2k-1 -2 = 3*2k – 2k + 1=

= 2k (3-1) + 1 = 2k*2 +1 = 2k+1 + 1

Deci P(k+1): xk+1 = 2k+1 + 1 este adevărată, ceea ce implică faptul că

Formula termenului general este xn = 2n + 1

8. APLICAȚII ALE RECURENȚEI ÎN GEOMETRIE