Esanu Esanu - Cantemiriana. Noi Contributii-1

Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării
Institutul de Istorie
Andrei EŞANU, Valentina EŞANU
CANTEMIRIANA
NOI CONT RIBUŢII
Chişinău, 2021
Lucrarea a fost discutat şi recomandat spre tipar în şedinCa SecCiei „Istor
Medieval” şi în cea a Consiliului ŞtiinCific al Institutului de Istorie, pr
verbal nr. 6 din 5 noiembrie 20. EdiCie realizat din contul proiectului
20.89736: „Evoluţia istorică a Moldovei din antichitate până în epoca
modernă în contextul civilizaţiei europene. Basarabia în cadrul Imperiului Rus.
Sinteză academică, studii, documente şi materiale didactice. Partea I”,finanCat
deGuvernulRepubliciiMoldova.
AprobatdeComisiadeselecCiepentrueditareacrCiinaCionale
şieditatcucontribuCiaMinisteruluiEducaCiei,CulturiişiCercetr
Adnotare
Volumul Cantemiriana. Noi contribuţii de Andrei şi Valentina Eşanu
insereaz17studii,materialeşirecenziidivizateîncincicompartimente,car
includ aspecte din activitatea militaro-politic, interpretarea şi rec
cultura european a operelor cantemiriene. Studii aparte sunt dedicat
noi aspecte din viaCa fiicelor principelui D. Cantemir – Maria şi Smaragda-
Ecaterina, care s-au distins în epoc prin cultura şi inteligenCa lor. Volum
se încheie cu recenzii la monografii dedicate creaCiei lui Dimitrie Cantem
AntiohCantemir,fiul.Articolelesuntînzestratecurezumateînlimbaengl
şicuilustraCii.
Recenzenţi:
Igor CERETEU, doctor habilitat în istorie
Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, doctor în istorie
Andrei PROHIN, doctor în istorie
Eşanu, Andrei.
Cantemiriana. Noi contribuCii / Andrei ş anu, Valentina
E ş anu;
E Ministerul
EducaCiei, Culturii şi Cercetrii, Institutul de Istorie. – Chişinu: Lexon-Prim,
20.–168p.
Texte:lb.rom.,rus.–Rez.:lb.engl.–ReferinCebibliogr.însubsol.–20ex.
ISBN978-53462.
CZU94(78)+21.350=135.1=161.
E75
MD-2049, mun. Chişinău, str. București 59

LEXON
EDI TURA
GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555

fax. 022 28 81 78; www.lexon.md
e-mail: lexonprim2001@gmail.com ©AndreiEşanu,ValentinaEşanu,201
SUMAR
Cuvânt înainte .............................................................................................5
I.ACTIVIT"BIMILITARO-POLITICE
1.DomnialuiDimitrieCantemir(170-):rspântiededrumuri
în istoria BriiMoldoveiîntreSemilunşiCruce ................................. 9
2. ÎntrevederileluiDimitrieCantemircuPetrucelMare
laIaşişiSemeni ....................................................................................... 18
.3 =;37 43 ł+=08 ;37 - 795</3 ;0 #99: 0/ =;0 + I - 9. )3271- 271( .... 32
II.INTERPRET"RI
4.Cantemiriana:douprecizrinecesare .................................................. 73
5.IntereseheraldicelaDimitrieCantemir ................................................ 83
6.ValenCeinstructiv-educativeîn„VitaConstantiniCantemyrii…”
deDimitrieCantemir
.............................................................................. 90
7.InfluenCcantemirianîntr-unHronografmoldavdin
adouajum.asec.alXVIII-lea? .............................................................. 96
8.DimitrieCantemircuprivirelapaternitateaşivaloarea
informativa„HroniculuiluiUrechevornicul” ...................................... 10
III.RECEPTAREAOPERELORCANTEMIRIENE
ÎNCULTURAEUROPEAN"
9.UrmealbiblioteciiluiDimitrieCantemirîn ...............................
Rusia 140
10.Primeleproiectereuşiteşitentativeeşuatedeeditare
aoperelorluiDimitrieCantemirîn ...........................................
Rusia 159
1. ReceptareaoperelorluiDimitrieCantemirînculturarus
dinsec.alXVIII-lea. ..............................................................................16
12.Lucrricunoscute,scrierinedescoperitesaupierdute
aleluiDimitrieCantemir ....................................................................... 174
4
IV.ASPECTENECUNOSCUTEDINVIABAFIICELOR
LUIDIMITRIECANTEMIR
13.TestamentulprinCeseiMariaCantemir ............................................... 197
ANEXE:
I.[>#9-8+J58J18FMa;37=;30-8Fł+8=073;9-4
9=8+-.><=+175.] ...............................................................................207
+)Traducere:[TestamentulkneajneiMariaDmitrievnaCantemir
din8august175] .........................................................................213
b)Fotocopieduporiginal ..................................................................218
II.[¼+-0D+=06G890:3<G7958J18FMa;37=;30-8Fł+8=073;
+/;0<9-8>I,;+=><-907>0;.Ił+8=073;>
9=8+-.><=+175.] ...............................................................................26
+)Traducere:[ScrisoaretestamentaraprinCeseiMarieiDmitrievna
CantemiradresatfrateleeiSergheiCantemir
din8august175 ..........................................................................230
b)Fotocopie duporiginal ...................................................................234
14.Smaragda-EcaterinaCantemir-GoliCâna(1720-6) ......................... 238
V.RECENZII
15.UnnoutratatfundamentaldespreAntiohCantemir
[RecenzielamonografiadluiGheorgheBobân“AntiohCantemir–
poet,gânditorşiompolitic”,Chişinu,Civitas,206,8p.] ............ 249
16. OprecizareprincipiallaediCiilegermaneale„Descrierii…”
deDimitrieCantemir.[RecenzielacarteaDudaşFlorian,
EdiCiaprincepsacrCiiluiDimitrieCantemir
„DescriereaMoldovei”/„BeschreibungderMoldau”,Hamburg,
1769-0.StudiubibliologicşiEdiCieanastatic,Oradea,
ed.Lumina,2013,p.] ......................................................................253
17. OperelemuzicalealeluiDimitrieCantemirdinnouînactualitate
[RecenzielavolumulGhilaşVictor.DimitrieCantemir–muzicianul
încontextulculturiiuniversale,Chişinu,2015,496p. ].................... 260
CUVÂNT ÎNAINTE
D
ragda-Ecaterina
inastia Cantemireştilor reprezentanCii de seam a crei
activat în sec. XVII-XVIII au lsat mai ales prin activitatea
luiDimitrieCantemirşiaurmaşilorsiAntioh,Maria,
ş.a.ourmadâncînistoriaşiculturaeuropean.
cetarea şi valorificarea moştenirii lor politice, militare şi crturr
Cer-
- Sma
începutîncdinprimulsf.sec.alXVIII-leaşicontinupânînprezent,
fiind publicate monografii, studii precum şi scrieri ştiinCifice şi litera
aleacestora.DelaanlaannumrulediCiilordedicateacestuinea
a dat Brii Moldovei 3 domni (Constantin Cantemir, Antioh Cantemi
(fratele)şiDimitrieCantemir)dar , şipersonalitCidevastcultures
încontinucreştere 1
Deasemenea
. aufostîntreprinseacCiunideedita
a operelor lui Dimitrie Cantemir şi Antioh Cantemir (fiul) în întrea
Europ, în ştiinCa româneasc în special, proces care continu pân în
prezent.AsemeneaactivitCis-ausoldatcuimportanteediCii - cuî
re din sec. al XVIII-lea, atât în original în limbile latin, greac, rus,
cât şi în limbile europene de cea mai larg circulaCie englez, - france
z,german.Înparalelaufostîntocmitemonografii,studiişibiografii,
lucrri colective dedicate celor mai de seam reprezentanCi ai a
celebre dinastii. Ctre anii 70-8 ai sec. al XX-lea când au început s
manifeste interes faC de moştenirea Cantemireştilor autorii cu
de faC şi când aceştia au realizat primele lor2 în studii
ştiinCa şi cul -
tura european şi cea româneasc în special, atât de o parte cât şi de
alta a Prutului, au fost înregistrate rezultate deosebite în ce
publicareazestreiştiinCificeşiepistolarealuiDimitrieCantemi -
1
Vezi: Neamul Cantemireştilor. Bibliografie. Coord. Acad. Andrei Eşanu, Alct. Eşanu
A., Cereteu I., Eşanu Valentina, Poştarencu D., Poştarencu Maria, Chişinu,0,21 Ed.
Pontos,38p. https:andreiesanu.
/ fi les.wordpress.com/12esanu_cantemir.
/0 pdf
2
Cantemir Dimitrie, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Studiul
introductiv, note şi iconografie de Andrei şi Valentina Eşanu. Traducere în limba latin
deDanSluşanschi,ChişinuEdituraŞtiinCa,9,321p. 0
6 CUVÂ N T ÎNA I N TE
oh Cantemir, Maria Cantemir. Au fost publicate mai multe documente

istoriceprivitoarelaviaCaşiactivitateaacestora.Deatunci,pe
deaproapeani 40 decândsubsemnaCiis-auaprofundatînaceastvast
arie de probleme, s-a ajuns treptat la înfptuirea mai multor ediCi
opere3
ale
, luiDimitrieCantemir,inclusivşiîncolaborarecucercett
dinBucureştiprecumşicâtevaculegeride 4
,ostudii
monografiecolecti
-
v şicâtevabibliografiispeciale
5 6
.
Pasiunea pentru activitatea pe diverse planuri a Cantimir
aluiDimitrieCantemirmaicuseam,i-amenCinutpeautoriiprezentei
ediCiisrmânînproblematicarespectivîncâtînultimiianiaufost
elaborate alte studii care au fost înmnuncheate într-- un volum a
te Cantemiriana. Noi Contribuţii. Lucrarea în integritatea sa rmâne
3
Vezi: Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în
cultura europeană. Studiu monografic şi anex facsimilat a manuscrisului în limba
latinHistoricae Moldaviae. Partes Tres. [Descrierea Moldovei] de Dimitrie Cantemir
din Biblioteca regional „A.M.Gorki” din Odessa, Chişinu, Ed. Pontos, 20 4, 596
XXIV
+ p. Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei. În dou volume. Studiu Introductiv, not asupra ediCiei şi note de
Valentina şi Andrei Eşanu. Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi.
Bucureşti, Institutul Cultural Român, 20 62-0. 7 73=;34 ł+8=073; , ş писание
Молдавии. +5<376e, 6+=38<534 =05<= 3 ;><<534 :0;-9/ =>;/29-<5. <:35+.
9<=+9,D+3 -608 J;0/+5A3JŞ.ø.>#+BK-<=>: +. <=+. =GJC+
. 8>,+67>C.
.
0;-9/ < 6+=38<59. 8/;0-+, . 0-A9-94. ł9708=+;3 :;370B+83J .
C+8>, . C+8>, +85=-0=0;,>;., Ş0<=9<=9;- ;3J, 1,20 43+DVI c. Dimitrie
Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa
lui Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea
textului latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, Traducere di
latin Ioana Costa, Studiu introductiv Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Bucureşti,
Academia Român - FundaCia NaCional pentru ŞtiinC şi Art,, 7 21CLI+ 0 376 1 p., p.
X V- CX X X V III. Dimitrie Cantemir,Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei.
Studiulintroductiv,noteşiiconografiedeAndreişiValentinaEşanu.Traducereînlimba
latin de Dan Sluşanschi, Chişinu Editura ŞtiinCa, 9,210 392 p. Dimitrie Cantemir,
Cuvânt Panegiricesc de laudă Marelui Mucenic Dimitrie din Tesalonic … 1719 / 69-
+80.3;B0<590 - :9#-+6> 063597>B0835+ 37=;3J 0<+6983=<5+.9 … 1719.
EdiCie îngrijit, studiu introductiv şi traducere de acad. Andrei Eşanu şi dr.Valenti
Eşanu,Iaşi,Doxologia,,82p. 7 10
4
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina,Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinu, Ed.
Pontos, 0,21 p. Eşanu Andrei, Cultural universe in Moldavia (XV-XIX). Studies /
Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX).Studii.Acad.deŞt.aMoldovei,In-tdeIstorie,
Chişinu,Lexon-Prim,321,p. 0 2 0 5 9- .
5
Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII).Coord.acad.AndreiEşanu,Chişinu,ed.
ŞtiinCa,20 8,6 04p.+arb.genealogic.
6
Neamul Cantemireştilor. Bibliografie. Coord. Acad. Andrei Eşanu, Alct. Eşanu A.,
CereteuI.,EşanuV.,PoştarencuD.,PoştarencuMaria,Chişinu,0,Ed. 21 Pontos,38
p.EşanuAndrei,EşanuValentina, Noua literatură despre Cantemireşti. Addenda (2010-
2013) la bibliografia „Neamul Cantemireştilor”. În: Revista de Istorie a Moldovei, 321,0
nr.3,p.1024.9-
CUVÂ N T ÎNA I N TE 7
pe orbita aceloraşi probleme de valorificare şi interpretare a într

tezaur de scrieri Cantemiriene. Dac din cele 5 compartimente primu
include câteva studii dedicate activitCii militaro-politice -
trieCantemir,atâtînscurtasadomnie(noiem.iul. - 170 cât
17) şiîn
timpulaflriisaleînRusiaapoi(17-23), celdealdoileaestededicat
unorproblemedevalorificareşiinterpretareamoşteniriisaleştiin
UneleproblemedereceptareaopereiluiDimitrieCantemirîncult
ştiinCaeuropeansuntabordateînceldealtreileacompartiment
urmtorsfiededicatcopiilordomnuluiAntiohCantemirşiMaria - Can
temir,cares-audestinsînepocprinactivitateaşiculturalordeo
Volumulseîncheiecuoseriederecenziidedicateunor - apariCi
torialedecalitaterealizateatâtînRepublicaMoldovacâtşiînRo
fiind vorba de lucrri consacrate valorificrii moştenirii cultural
celormaideseamreprezentanCialacestuicelebruneam.
Opartedintrestudiisuntînzestratecumaterialilustra
preponderentdinarhivele,bibliotecileşimuzeeledinRusia.
AutoriiaducsinceremulCumiripentrusprijinşiinformaCii - d
bitdeutileînelaborareastudiilorincluseînvolumuldefaCis
ucrainean Alexandr Ponomarev, doctor în istorie, Igor Cereteu, doc
habilitat,precumşicolegilordin"Istorie
SecCia Medieval"aInstitutu -
luideIstoriedinChişinu,carepeparcursulanilordinurmauvenitc
anumiteconsideraCiiinteresanteîncadruldiscuCiiloracest
I. ACTIVITAŢI MILITARO-POLITICE
1. DOMNIA LUI DIMITRIE CANTEMIR (1710-1711):

RĂSPÂNTIE DE DRUMURI ÎN ISTORIA ŢĂRII
MOLDOVEI ÎNTRE SEMILUNĂ ŞI CRUCE
Abstract:Thefollowingstudy"DimitrieCantemir’sreign-ascross
roadintheMoldovanhistory"statesthatfromXVthcenturythere
were profiled two tendencies of the foreign policy of Moldova
- con
cernincg its relations with the Ottoman Empire: military - resist
ance to the ottoman expansion, on the one hand and redeeming
peace and independence through compromises and concessions
to the sultan, on other hand. During his short reign (170-)
DimitrieCantemir,consideringthatinternationalsituationof
time was favorable, concluded an alliance with Russia of Peter
theGreatandtriedtoshakeofftheforeigndominationbyforceof
arms. This political decision of the Moldavian ruler is frequently
discussed in the specialized literature. The author of this art
sharesthepointofviewaccordingtowhichDimitrieCantemirhad
risked his live, throne, property, welfare of his family, and of the
comfort from Istanbul for shaking off the Ottoman rule - and re
gaining the lost territories in Moldova. Unfortunately short rei
in170- marked by thePrutcampaign ofPetertheGreatre -
sultedinagreaterdeteriorationofthesituationinMoldova,whi
henceforth over more than a century will be governed by foreign
princes,remaininginthewayofallevils.
Keywords: Domnie, Dimitrie Cantemir, Brii Moldovei, Rusia,
PetrucelMare,CampaniadelaPrut(17),ImperiulOtoman.
10 I. ACTIVIT" BI MILITARO- POLITICE
D e la Alexandru cel Bun, dar mai ales de la Petru Aron şi

Ştefan cel Mare s-au profilat treptat dou tendinCe, dou
abordri în relaCiile politice ale Brii Moldovei cu Imper
Otoman:prima–deaopunerezistenC armat invaziilorotomaneşia
doua – de-a accepta plata tributului ca rscumprare 7
. Deja
a pcii
în
domnia lui Ştefan cel Mare în relaCiile cu Imperiul Otoman, mai ale
dup cderea CetCii Albe şi a Chiliei (148 ), se trece de la rezistenCa
armat, la acceptarea relaCiilor tributare şi includerea - Brii
vei în aşa numita „Casa Pcii”- ca politic a sultanului în raport cu
8
popoarele supuse sau aflate în relaCii de vasalitate cu Înalta

ceea ce reprezenta un compromis între prCi. În aceste condiCii Poa
Otoman primea tributul anual şi peşcheşurile respective, iar Ba
Moldovei îşi pstra un înalt grad de autonomie şi libertate deplin
treburile interne şi externe, precum şi neamestecul sultanului - î
vitatea practic a domnilor.
Urmaş iiluiŞtefancelMareînscaunulBriiMoldoveiBogdan - al
III-lea,ŞtefniC,PetruRareşacestadinurm,pânctrefineleprimei
sale domni, în linii mari au rmas în aceleaşi relaCii cu Imperiul - Oto
man,deşidelaodomnielaalta,darşiîncursuluneiaşiaceleiaş - idom
niitributulpltitaveatendinCadecreşterepermanent,încâtcro
noştri au considerat c începuturile stpânirii otomane în Moldova
dindomnialuiBogdanalIII-lea 9
şics-arfcut
fi acestpaslaîndemnul
lui Ştefan cel Mare 10
. Totodat, creşteau pretenCiile sultanilor - în pr
vinCa îndeplinirii unor noi îndatoriri ale Brii Moldovei faC de Po
Otoman. Dup cum se ştie, în 1538 Petru Rareş încearc s curme
acest proces de creştere a dependenCei Moldovei faC de Imperiul - Ot
man prin forCa armelor, dar sufer eşec total. Chiar dac Petru Rareş
reuşeşte s redobândeasc de la sultan scaunul Brii Moldovei pentr
oadouadomnie(154-6),darşiîncelealefiilorsiIliaşşiBogdan,
în cele ale lui Alexandru Lpuşneanu şi a altor domni care l-au urmat,
serevinelastatutuldeodinioaraMoldoveicaCarvasal,dardeas
datcondiCiileimpusedesultansuntmultmaigrele.
7
Actul din 5 iunie 4561 prin care „Petru (Aron) voievod împreun cu sfatul domnesc …
hotrsc s accepte temporar darea de dou mii de zloCi ungureşti cerut de turci…”
( DRH A,vol.II,Bucureşti,6971,p.85,doc.
-7 .5 8)
8
GoroveiŞtefanS.Székely
, MariaMagdalena, Princeps Omni Laude Maior. O istorie a lui
Ştefan cel Mare¸MnstireaPutna,20 5,p.238 4- .
9
Ureche Grigore,Letopiseţul Ţării Moldovei. Ed. de P.P. Panaitescu, Bucureşti, 915,
p..621
10
Ibidem,p.12.
1 . D o mnia lui D i mitrie Cantemir ( 1 7 0 - 1 7 1 ) : 1
r spântie de drumuri în istoria B rii Moldovei între Semilun ş i Cruce
O alt încercare de a scutura stpânirea otoman prin- forCa ar

melorafostceaaluiIoanVodcelCumplit,caredinnouasuferiteşec,
având drept urmare însprirea de mai departe a situaCiei - Brii Mol
vei:trecereadelaalegereadomnilorlanumirealordectre - sulta
birea tot mai accentuat a drepturilor domnilor Moldovei, la cre
drilorşiamestecultotmaifrecventaosmanilorîntreburileCri
Astfel,peparcursuladousecoledomniiBriiMoldoveiînrelaCi
cuPoartaOtomanauoscilatîntrecompromisşiacceptareastatut
deCarvasal,supussultanului,pedeoparteşideîncercriperiodice
de a respinge şi de a scutura stpânirea strin prin rezistenCa - arm
t, pe de alt parte. În aceste încercri de a redobândi independenC
deplin de fiecare dat domnii Crii erau mereu în cutarea unor aliaC
dendejde,caredecelemaimulteori,sprijinuldinparteaacesto
nesemnificativşinuaadusizbândMoldovei.
Peparcursulsec.alXVII-leadomniiBriiMoldoveiînmareparte
s-auîmpcatcuaceaststaredelucruriînrelaCiilecuImperiulOtom
deşi periodic ei încercau pe cale diplomatic, în mare tain, s intre în
anumitealianCeantiotomane,sgseascaliaCimaiputernicidint
care se manifestau pe arena politic european de atunci. De exemplu
la hotarul secolelor XVI-XVII, în domniile Movileştilor, balanCa - cut
rilordealiaCiseînclinaspreBaraLeşeasc,iarîndomnialuiGheorg
Ştefan(1653-8)seîncearcdeaschimbavectorulpoliticspreRusia
Moscovit, ajungându-se chiar la o înCelegere de trecere a- Brii Mol
vei în supuşenia Carului Alexei Mihailovici 1
; iar Constantin Cantemir
încearc s se apropie de Imperiul Habsburgic, încheind un tratat d
alianC 12
cu Leopold I, împratul Austriei. Atât demersul lui Gheorghe
Ştefan, cât şi a lui Constantin Cantemir denot clar faptul c domn
BriiMoldoveieraupermanentîncutareauneisoluCiipolitice, - d
turareastpâniriiosmane,însacestdeziderattrebuiassereal
prin anumite compromisuri şi chiar cedri în folosul noilor protec
stipulateîndocumentelerespective.
Înalta Poart, la rândul ei, cuta s curme asemenea încercri,
şi,defaptnicinu-şimaiîndeplineadeseoriîndatoririleluateodin
de aprare a Brii Moldovei de invazii strine, un exemplu în aceast
privinCpoateşi fi intrareapolonilorînBaraMoldoveicuarmat - nume
roas în 1653, 168, încuviinCarea tacit a incursiunilor ttarilor. Nu
1
Исторические связи народов СССР и Румынии в XV-XVIII в. 95>708=F 3 7+=0;3+6F
- =;0# =97+# . 97 . II) 3 7 6 1 -3 6 1 ( , œ9<5-+ 9,168 < . 273 , / . 89; < .286, / .93 .
12
Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale 1387-1856.Tratate,Chişinu, ,29 1
p.245 -6,d.. 127
rareori, Înalta Poart ameninCa Bara Moldovei c o va transforma în

paşalâc.
Aceste cutri aveau loc pe un fundal politic european - în perma
nent evoluCie şi transformare. Ctre ultimele decenii sec. - XVII - înce
putulsec.XVIIIseobservdeclinulunorasemeneamariputeri - europe
ne de odinioar cum ar fi Bara Leşeasc la nord şi Imperiul Otoman la
sud,prinînfrângerişichiarpierderiteritorialesuportate - înfolo
terilor vecine. În schimb erau în plin ascensiune, în aceeaşi perioad
alteputerieuropenedinvecintateamaiapropiatsaumaiîndeprt
a Moldovei, fiind vorba de Imperiul Habsburgic, prin obCinerea de noi
teritorii în confruntrile sale cu Imperiul Otoman, avem în - vedere t
cereaTransilvanieisubstpânireahabsburgilorîn169,pedeoparte,
şi a Rusiei, pe de alt parte, care de asemenea, mai ales sub Petru cel
MarereuşeştesobCinoseriedevictoriiînRzboiulNordic,s-şi- cro
iascfereastrspreEuropalaMareaBaltic,sobCinomarevictorie
asupraluiCarolalXII-lealaPoltava.Toateacestemetamorfozepolit
deosebit de dinamice în Centrul şi Estul Europei, şi chiar - în imedia
t apropiere a Brilor Române, a Moldovei în special, se desfşurau în
condiCiileuneirivalitCipolitice,amspunedesecole,întredomni
Moldovei şi cei ai Brii Româneşti. Ctre aceast perioad se acutizea -
z rivalitatea dintre Constantin Cantemir şi Cantacuzinii, apoi
Constantin Brâncoveanu din Bara Româneasc, care a continuat şi în
prima domnie a lui Antioh Cantemir (169-70), fiul mai mare al lui
Constantin Cantemir, subminând efortul lor de obCinere a unui st
maifavorabilînraportcuPoartaOtoman.
Mai mult ca atât, Imperiul Otoman, aflat în permanente rzboa -
ie,solicitadinparteaCriloraflateînsupuşeniaeimijloacemateria
umane tot mai mari. Tânrul Dimitrie Cantemir, nscut în,4761/3761
era înc din adolescenC atras de tatl su, dup cum mrturiseşte în
„VitaConstantiniCantemirii”ladiscuCiilecareaveauloc - lacurt
neasc,asistândchiari ş laluareaunordeciziipoliticeînrelaCiile - c
terilevecine.Fiindore fi inteligenti ş cumulttrageredeinimlacarte,
treptat el începe scunoascaceastsituaCie complicata Brii - Moldo
vei,aevenimentelorcareaveaulocînaceastparteaEuropei,relaCiil
îndatoririlepecareleaveadomnulMoldoveifaCdesultan.Elavzuti ş a
cunoscutpeviuctatlsuConstantinCantemir,careînCelegeasitua
complicatîncareseaflaCarasasubstpânireaotoman,niciînruptul
capului nu a acceptat ca Moldova streacde partea Poloniei - în rival
tateapolono-otoman,preferând,maicurând,sacceptebrumade- auto
nomiepecareomaipstraBaraMoldoveiînraportcuSublimaPoart.
Dup cum am artat mai sus aceasta nu însemna c btrânul

domnConstantinnucutaaltesoluCiipentruizbvireaMoldoveid
stpânirea otoman, îndreptându-şi atenCia spre Imperiul Habsburgi
dar,precumseştie,aceltratatdealianCcuimperialiidina 1690 rmas
pe hârtie, neavând nici o finalitate în plan politic. În principiu, fra
luiDimitrieCantemir,Antioh,acontinuatînliniimariaceeaşipol
înrelaCiilecuImperiulOtoman,cuBaraRomâneasc,cuRusiaMosco -
vitş.a.
Aflarea îndelungat a tânrului Dimitrie Cantemir la Istanbul
fostdeterminantîncunoaşterearealitCiloratâtdelaCurteao
cât şi din Imperiu. Se ştie c în acele condiCii, domnii Brii Româneşti,
ConstantinBrâncoveanuînspecial,cutasridiceînscaunulMoldo
oameni „de ai si”, şi chiar spera s reuşeasc s devin domn în am -
bele Cri româneşti. În acelaşi timp şi fraCilor Cantemireşti, Antioh şi
Dimitrie,nuleerastrinideeadeastpâniambeleCriromâneş - ti.Ri
valitCile dintre cele dou case domneşti s-au acutizat, mai ales at
când Dimitrie Cantemir se cstoreşte în 169 cu fiica fostului domn
alBriiRomâneşti,ŞerbanCantacuzino–Casandra,cstorie,pecare
Constantin Brâncoveanu cuta în fel şi chip s o zdrniceasc, înCele -
gând c aceast alianC matrimonial l-ar face pe Dimitrie s pretind
aproapelaegalcualCirivalidinBaraRomâneasc,inclusivConsta
Brâncoveanu,lascaunulacesteiCri.Pânlaurm,înaceastatmosfe -
rîncrcatdemarievenimenteşirsturnridesituaCie,lahotarulse
XVII-XVIII,celedouCriromâneşti,Moldovaînspecial,ajunseselaun
înaltgraddepauperizaregeneral,lucruobservatşiartatdeDimit
Cantemir,deexempluîncelebrasalucrare„DescriptioMoldaviae”,d
şi de cronicarii moldoveni şi munteni, martori oculari la aceste - e
mente.
În aceste condiCii, când Dimitrie Cantemir prea, dar poate şi s-a
împcatcugândulcdedomniaBriiMoldoveisevaocupafratelesu
mai mare Antioh, el a preferat s rmân în capitala Imperiului ş is
seocupedeactivitCileştiinCificecrturreşti,pentrucareprinses
înc de pe atunci, când, îndrumat de cunoscutul su institutor Ierem
Cacavela,ascrisşiapublicatlaIaşiîn1698cunoscutulsutratat - „Di
vanul sau gâlceava înCeleptului cu lumea…”, pe care noi am încerca
s-o apreciem ca o adevrat tez de doctorat dup modelele europene
de atunci. BineînCeles Dimitrie dorea s duc un trai tihnit, încep
edificarea unui adevrat palat la Istanbul, ocupându-se de bunstar
şilinişteafamilieisale,oriîntretimpsenscuseprimiisicopiiMari
Smaragda, Matei, Constantin 13

. Nu e mai puCin adevrat c Dimitrie
CantemirmaipstraşiaspiraCiile,înanumiteîmprejurrila - tronulB
rii Româneşti, cu atât mai mult c Constantin Brâncoveanu- confisca
se unele din averile lui Şerban Cantacuzino, care trebuiau s rmân
drept zestre Casandrei, soCiei lui Dimitrie Cantemir. Astfel, ten
dintre Constantin Brâncoveanu, pe de o parte şi fraCii Cantemireşt
dealtparte,maicontinuau.ÎnacesterelaCiitensionateambelepr
fapt nu erau cointeresate, şi în urma unor negocieri tainice, prin 1703-
între
1704 DimitrieCantemirşiomuldeîncrederealluiC.Brâncoveanu
TomaCantacuzino 14
prCile
, ajunglaînCelegereacaspuncaptaces -
tor rivalitCi duntoare ambelor prCi, Constantin Brâncoveanu - o
gându-sesîntoarczestreaCasandrei,subformdesumebneşti,iar
DimitrieCantemirsnupretindlatronulBriiRomâneşti.PrCilese
obligaureciprocsnuurzeasclaPoartintrigiunacontra 15
. alteia
Aceast împciuire, precum înCelegeau prCile trebuie s - se pro
duc şi s fie menCinut numaidecât, cci atât Moldova cât şi Bara Ro -
mâneascauînfaCunuiaşiaceluiaşiduşmanşistpândetemut–Im -
periul Otoman. Atât o Car, cât şi alta, în principiu, urmreau acelaşi
scop – scuturarea stpânirii strine. Întru realizarea acestui dezi
prCiletrebuiauspstrezerelaCiibune,sintreîmpreunîntr- - oalian
Cantiotomanmailarg.Dupacesteveniment,DimitrieCantemirîşi
cutaînliniştedetrebilesalelaIstanbul,deşiurmreacuatenCieto
sefceaşiseproduceapeaceletimpuriînImperiu,cutânds-lsusCin
pefratelesuînstrdaniilesaledearedobândiscaunulBriiMoldov
BineînCeles,într-ocomunicarelimitatîntimp,nuvomputea,dar
nici nu urmrim scopul s artm alte evenimente care s-au produs în
planeuropeancuimplicareanemijlocitaÎnalteiPorCi,dari ş înviaCal
Dimitriepersonal,înssepreacelrenunCasedefinitivlaideeaocuprii
tronuluiBriiMoldovei,bachiari ş celalBriiRomâneşti.BineînCelesnu
putemtrececuvederei ş faptulcînaceştianiDimitrieCantemir, - pelân
gactivitCilesalecrturreşticontinuasrmânîncapitalaotoman
opersoanfoarteactiv,întreCinândrelaCiiatâtcuînalCiidemnita
CurteaOtoman,câti ş cudiplomaCistrinilaIstanbul.
StareadelucruriînviaCaluiDimitrieCantemirs-aschimbatbr
încondiCiilecândîn170acrescutrivalitateaîntrePoartaOtomanşi
Rusia lui Petru cel Mare. Or, stabilirea taberei lui Carol al XII-lea
13
Dinastia Cantemireştilor sec. XVII-XVIII.Coord.Acad.AndreiEşanu,Chişinu,20 p. 8,
4 62 - 4 8 .
14
BvircunVictor, Viaţa şi activitatea contelui Toma Cantacuzino,Chişinu,p.,025 . 1 0- 1
15
Ibidem,p.12.- 1
preajmacetCiiBender,darşiintenCiiletotmaivditealeRusiei
consolida poziCiile în Nordul Mrii Negre pe fundalul rivalitCilo -
mano-habsburgiceşiastriitotmaiincertelaaltehotarealeImper
Otoman, au tensionat şi mai mult relaCiile în aceast parte a Europ
Aceste tensiuni au dus la declanşarea rzboiului ruso-otoman, - de
raCiile respective au fost fcute la finele anului 170, dar evenimente
principale s-au derulat în primvara-vara anului 17. În aceste - con
diCii sultanul şi anturajul su au cutat în grab s instaleze - în sc
nul Brii Moldovei o persoan de mare încredere. Dup câte se vede,
în aceste condiCii s-a activizat şi Dimitrie Cantemir, prin inter
înalCilordemnitaridelaCurteaotoman,ahanuluiCrimeei 16
, înspe
transmiCândsemnalecarputeas-şiofereserviciileca„slug” - devota
t sultanului. Fr a oferi detalii vom arta doar c decizia sultanul
de a-l ridica pe Cantemir în scaunul Brii Moldovei în defavoarea l
Nicolae Mavrocordat s-a fcut într-o grab nemaiîntâlnit pân atunci
(or,aufostomisetoateceremoniildeduratdelacurteaosman - cuas
menea ocazii şi nici nu s-au cerut bogatele daruri şi pescheşuri pe car
lefceaînmodobligatoriunouldomnînfavoareasultanuluişiînalC
demnitaridelaPoart)şi , pânlafineleluiDimitrie
170 Cantemirera
dejalaIaşi,capitalaMoldoveideatunci.Aicinouldomntrebuia - spr
gteascterenulşirezerveîneventualitateadesfşurriiunorope
militareruso-otomane,fieînimediataapropiereastpânirilorotom
fie chiar pe teritoriul Brii Moldovei, dar şi s caute în fel şi chip s-l
prindşis-lduclaIstanbulpeConstantinBrâncoveanu,care - întreC
nearelaCiitainicecuCarulRusiei.Deşisultanulainsistatnuo
dat ca noul domn al Moldovei s întreprind paşi cât mai energici în
vederea reCinerii domnului Valahiei, el nu s-a grbit şi nici nu a av
degândsofacrespectândînCelegerileconveniteprinintermediu
TomaCantacuzinoîn1703-4 17
.
În literatura de specialitate s-a scris mult şi istoricii -
t în continuare interes sporit faC de scurta domnie a lui Dim
Cantemir în Moldova, fiind exprimate opinii dintre cele mai difer
16
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina,Urcarea în scaun şi primele acţiuni de politică internă
şi externă. În: Dinastia Cantemireştilor sec. XVII-XVIII. Coord. Acad. Andrei Eşanu,
Chişinu, 20 8, p. 9165.- Haidarlî Dan, Dimitrie Cantemir şi Devlet Ghirai al II-lea.
În:HaidarlîDan, Relaţiile politice moldo-tătare (1699-1739),Chişinu,20 9,p.26 -38.
17
Or, dup aceast dat Constantin Brâncoveanu transmitea lui D. Cantemir cu
regularitate sumele convenite anual la Istanbul. Dup refugierea domnului mold
în Rusia, sultanul aflând de aceste transferuri l-a impus pe Antioh s înapoieze ace
bani visteriei otomane !-3;5>8 ( 35=9; , Димитрий Кантемир, страницы жизни в
письмах и документах, +85= - 0=0;,>;. 0 , 21 < . 32 - )
mai ales când este vorba de aprecierea lui Dimitrie Cantemir ca d

şi om politic în luarea unor decizii de mare responsabilitate po
în primvara şi vara anului 17 . Or, Dimitrie Cantemir, devenind
domn, a fost pus în faCa unei probleme cardinale. El trebuia s aleag
la direct în aceste condiCii între semilun şi cruce. BineînCele
pas Cantemir urma s-l fac în condiCii de extrem urgenC, ori - eve
nimentele se derulau cu repeziciune, cci înc de la sfârşitul ierni
începutul primverii 17 , mai multe unitCi din oastea ruseasc au
luatcaleadinspreMoscovadarşidepeteatrulRzboiuluiNordicsp
Marea Neagr şi Dunre.
ÎnMoldovaDimitrieCantemiragsitosituaCieîncareprerileîn
privinCacomportamentuluipoliticalCriieradiferit,seştiedeexe
cogrupareboiereascmilitapentruopoliticcâtmaiprudentşimai
realist, de expectativ, pe când alta, care de fapt s-a situat - de par
tea lui Dimitrie Cantemir considera c a sosit un moment crucial de
schimbaradicalsituaCiaBariiMoldoveişistatutuleipolitic.Ris
asumatDimitrieCantemirpersonal.ElconsideracRusiapoatedeven
unfactorhotrâtorînbiruinCaasupraImperiuluiOtomanîn - evident
clinpeatunci,şiarputeasalvaBaraMoldoveideîndelungatastpâni
strin.S-adiscutatmultasupraacesteideciziipoliticealeluiDim
Cantemir,deatrecedeparteaCarului,afirmându-sepoateşiîntemeia
c a fost un pas nechibzuit, greşit, necalculat ş.a., şi c de fapt aceast
acCiuneasastlaobârşiaviitoarelorevenimentedramaticedinis
Moldovei, care au dus în 182 la dezmembrarea Brii Moldovei şi ane -
xareaBasarabieilaRusia.
Câtnepriveşte,împrtşimprereacindiferentdacD.Cante -
mir ar fi luat sau nu aceasta decizie în raporturile cu Imperiul Rusi
aceastadinurm,maialescuînceperedindomnialuiPetru- Iîşipuse
secascopnunumais-şicroiascaşanumitfereastrspreEuropala
Marea Baltic, dar şi s-şi lrgeasc stpânirile în sud-estul Europei,
la Crmurile Nord-pontice, în Caucaz şi în bazinul Mrii Caspice, cu
orientarea strategic de mai departe spre Balcani şi Constant
Cât priveşte pe Dimitrie Cantemir, el îşi punea mari speranCe într
mare victorie în 17 a lui Petru cel Mare asupra Imperiului Otoman
şi credea cu toat puterea fiinCei sale c izbânda va fi de partea - creş
tinilor. Petru atingerea acestui scop Dimitrie Cantemir şi-a pus î
totul: viaCa, familia, averea, scaunul domnesc, liniştea confortabi
odinioar din Istanbul ş.a. Aceasta o fcea, dup noi, nu pentru c
speras realizezeceleprevzuteatâtdetatlsuîntratatul - cuHa
burgii, dar şi în diploma lui Petru I, ca s devin stpâni ereditari pe
scaunul Brii Moldovei, dar s obCin în primul rând libertatea - şi i

dependenCapatrieisale.Elafcutacestpasmaialespentrua-şive
Cara ajuns la mare decdere economic şi politic, liber şi prosper,
având drept modele de guvernare şi dezvoltare economic mai mult
Crieuropene,modelepecarelecunoscusedupcrCileceiseaducea
din Occident. Mai credea Cantemir, ori cel puCin aşa vedea el situ
politic de atunci, c în conformitate cu diploma de la LuCk, care d
altfel a fost analizat foarte serios de mai mulCi cercettori
România cât şi din Republica Moldova, ar fi de menCionat studiile lu
P.P.Panaitescu18
Andrei
, Pippidi
19
Ion
, Eremia 20Dumitru
, Grama 21 ş.a.
c Moldova va deveni o Car independent, îşi va recpta teritoriil
pierdutecuieşirealaMareaNeagr,şiîlvaaveaîncalitatedegara
şi ocrotitor pe Carul Petru cel Mare şi Imperiul Rus - Car creştin
ortodox în mare ascensiune pe atunci. De altfel, aceast idee - de a
censiune în perspectiv de mare putere european a Rusiei, Dimitr
Cantemir a exprimat-o în lucrarea sa despre „Studiu asupra nat
monarhiilor”.
În privinCa paternitCii Diplomei de22la , mai LuCk
putem spune,
c sunt exprimate de asemenea, mai multe opinii între care se impun
doumaiimportante:prima–carfost fi elaboratînanturajulCarulu
şi impus lui Dimitrie Cantemir, iar alta – c însşi domnul Moldovei
a întocmit majoritatea punctelor Diplomei, având grij ca ele s fie c
maifavorabileBriiMoldovei.Aceastdinurmprereoîmprtşimşi
noi,exprimând-oşiargumentând-oînunelepublicaCii 23
.
Din nefericire, Campania de la Prut s-a soldat cu un eşec total
fiindchiaraproapedeundeznodmântfatal,cciatâtCarulşianturaju
su,câtşiDimitrieCantemirputeauajungeînmâinileturcilor,iarBa
18
Panaitescu,P.P., Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia din 1711. 250 de ani de la
încheierea lui. În: Studii. Revistă de istorie,Bucureşti,91,nr. 6 4,p.4.18-97
19
Pippidi Andrei,Politică şi istorie în proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din 1711. În:
Studii. Revistă de istorie, Bucureşti,Tom26937,1nr.5,p.923 -46.
20
Eremia Ion, Politica rusofilă a lui Dimitrie Cantemir – mit şi realitate. În: Dimitrie
Cantemir: Fürst der Moldau, Gelehrter, Akteur der europäischen Kulturgeschichte, Ed.
BochmannKlaus,DumbravaVasile,LeipzigerUniversitärsverlag,20 8,S..97 - 5
21
GramaDumitru, Reflectarea unor aspecte ale suveranităţii statale a Moldovei în tratatul
dintre Dimitrie Cantemir şi Petru I din 1711. În: Pergament. Anuarul Arhivelor Republicii
Moldova, V-VI,20 - 03,Chişinu,20 4,p.4.9 13 -
22
Исторические связи народов СССР и Румынии в XV-XVIII в. 95>708=F 3 7+=0;3+6F
- =;0# =97+# . 97 .II,)376 1 (- œ9<5-+ 9,168 < -1,3.27 /95 3 1.
23
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Tratatul de alianţă cu Rusia (Luţk, aprilie 1711). În:
Dinastia Cantemireştilor sec. XVII-XVIII. Coord. Acad. Andrei Eşanu, Chişinu, 20 8,
p. 2 03 . 7 02 -
Moldovei transformat în paşalâc. Incontestabil, evenimentele - din p

mvaraşivaraanuluiau 17 avutînpofidaaşteptrilorurmridintre
cele mai grele pentru Bara Moldovei, care nu numai c a fost jefuit şi
bejenitcumplit 24
de
, pierdereacetCiiHotinşiaîmprejurimilor 25
, dar ei
şiafostlaunpasdetransformareînprovincieotoman.
În scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir Bara Moldovei era la
adevrat rspântie a istoriei sale care putea s aduc libertatea m
râvnit. Din nefericire scurta domniei din 170- marcat de Cam -
pania de la Prut a lui Petru cel Mare a dus la o agravare şi mai mare
a situaCiei Brii Moldovei, care de aici încolo timp de peste un seco
fi guvernat de domni strini, va continua s rmân în calea tuturor
rutCilor.
2. ÎNTREVEDERILE LUI DIMITRIE CANTEMIR

CU PETRU CEL MARE LA IAŞI ŞI SEMENI
Abstract: The paper „The meeting of Dimitrie Cantemir with

Russian tsar Peter I at Iasi and Semeni” is dedicated to the
two meetings, that the Moldovan prince had with Russian tsar
during the Prut campaign ( 2 5 - 2 8 June 1 7 1 ) , before the Sta -
nilesti battle. There are brought interesting details seen
retold by the witnesses concerning the two big personalities an
their surroundings.
Keywords: history,politics,foreignrelationships,Moldova,Russia
24
AxinteUricariul. Letopiseţul Ţării Moldovei (1711-1715).Studiuintroductiv,not asupra
ediCiei, îngrijirea textului, glosar, indice de nume de Andrei Eşanu şi Valentina Eşanu,
Civitas,91 ,p.-8704.
25
Ibidem,p.059.1 -
2 . Întrevederile lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare la Iaş i ş i Semeni 19
P strarea monumentelor de istorie şi cultur, a memorie

trecutului, înveşnicirea numelor celor mai de seam
taşirmâneodatoriesacrafiecruipoporşiafiecreiCri.
Felul cum ştim s cinstim trecutul, personalitCile marcante
rieişiculturiinoastredintoatetimpurileesteunindiciude
-
-
îna
al
al nivelului de cultur a unei comunitCi, a unei naCiuni, a civili

umane în general.
Evenimentele din scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir -
iembrie 1 7 0 - iulie 17 ) fac parte din seria celor mai importante - da
torit faptului c domnul Crii, clasa politic de atunci ( marea - boi
me) au încercat s scuture stpânirea otoman ş i s înscrie Moldova
pe orbita statelor independente europene. Or, precum s- a expr
un mare înaintaş, libertatea şi independenCa Crii fu dulcea vis
voievozilor si.
Scurtă privire istorică
a) Ţara Moldovei. Dupmaibinedeunsecoldedezvoltareascen -

dentaBriiMoldovei,maialesînadouajumtateasec.alXV-lea - asu
praCriis-auabtutnorigrei,fiindameninCattotmaimultderegatel
şiimperiilevecine,careputeausduclapierdereaindependenCei.C
o deosebit putere în aprarea independenCei şi integritCii teri
a Moldovei s-a ridicat Ştefan cel Mare, care cu mijloace puCine a fur
fapte mari, aprând Cara de duşmanii din toate prCile. Cea mai mare
primejdie venea asupra Brii Moldovei din partea Imperiului Otom
care în sec. al XIV - XV-lea a reuşit s cucereasc întreaga Peninsul
Balcanic,desfiinCândcastateindependenteImperiulBizantin,Bar
Bulgariei,DespotatulSerbieişitransformându-leînCrivasale - sa
pusesultanului,altestateasiaticeşieuropene,întrecareMun
Albania, Valahia ş.a. La 1526, dup lupta de la Mohaci sub stpânirea
otoman cade Regatul Ungariei, care este transformat în paş - alâc. Im
periulotomanajunseselaMareaAdriaticşitrecuseDunrea - ameni
CândîntreagaEurop.ÎncaleasarmâneaMoldovaluiŞtefancelMare,
carearezistatînfaCasemiluniiaproapeojumtatedesecol.Însfor
erauinegale.NumeroaselearmateotomaneloveaucutoatforCa,în
peparcursulsec.alXVI-leaausupusalteCrişipopoare.Maialesdup
campanialuiSuleimanMagnificul(1538)BaraMoldoveiajunseîntr-un
gradînaltdedependenCfaCdeImperiulOtoman,pltinddinanînan,
delaodomnielaaltadrişipeşcheşuritotmaigrelesultanului.Ctr
sfârşitul sec. al XVI-lea Moldova pltea tribut anual atât de - împovr
tor,încâtCaraajunsesela„sapdelemn”deczând , agricultura,oraşele
şimeşteşugurile.
Dup mai multe încercri neizbutite (Petru Rareş, Ioan vod cel
Viteaz, Aron Tiranul, Mihai Viteazul ş.a.) de a scutura dominaCia
- oto
manoaltocaziefavorabils-aivitlaînceputulsec.alXVIII-lea,când
pedeoparte,aveaulocascensiuneaşivictoriilearmateiruseînrzbo
nordicşiînbtliadelaPoltavaîn1709,iarpedealtparte,începuse
declinulImperiuluiOtoman.
Prin numirea în scaunul Brii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir
personalitate ager, luminat şi dornic de libertate pentru Cara
Moldova avea în fruntea ei nu numai o marcant figur în plan cultu
-
ral (cci Dimitrie reuşise deja s se impun printr-o valoroas serie de
opere crturreşti), dar şi un eminent om politic, un mare patriot, care
înc pân la urcarea în scaun şi-a pus în gând s rstoarne dominaCia
otomanşisscoatCarapecaleadezvoltriiindependente.
b) Imperiul Otoman. Dup secole de cuceriri şi glorie ctre - ul

timele decenii ale sec. al XVII-lea ajunsese la limitele expansiunii-
torialeşiImperiulOtoman.Cuodeosebitputeres-aîncinsrivalita
Imperiului Otoman cu Crile Europei, în special cu Rusia şi Polonia şi
mai ales cu Imperiul Habsburgic. Cu toate c la 1672 sultanul reuşi s
cucereasc de la poloni cetatea CameniCei nu a mai fost în stare s-şi
dezvolte succesul, cci în lupt contra Imperiul Otoman s-au încadrat
spre finele sec. al XVII-lea VeneCia şi Rusia lui Petru I. Observatorii
striniaflaCilaIstanbul,darşicltoriistriniîntrecereprin - provin
lebalcanicealeImperiulOtomanauobservatcmareaputereorient
eraîndeclineconomicşimilitar,corupCiacumplit,caredomnea - lacur
tea sultanului, scderea veniturilor imperiului, numeroasele r
însoCite de pierderi umane şi materiale enorme subminau temeliil
preaualtdatdenezdruncinataleosmanilor.Toateacestea - s-aurs
frântasuprastriimaterialeşimorale,asupracombativitCiiunit
de oaste otoman. Într-un şir de lupte mari imperiul sufer înfrângeri
zdrobitoare: luptele de sub zidurile Vienei (1683), Budapestei (1687), o
înfrângeretotalsuferflotaotomanînfaCaceleiaustriecelaVidin
Dunrede(1689), laZentaAstfel,
(1697). începuseomarecontraofensi -
vaputerilorcreştineîmpotrivastpâniriiotomaneînEuropacentr
şidesud-est.Totalurileacestorrzboaieaufostfcuteîncadrulpciid
laKarlowizianuarie
(26 în
169), urmacreiaImperiulOtomanasufe -
ritmaripierderiteritoriale.SubstpânireaAustrieiautrecutU
Transilvania,BacikaşiaproapetoatSlavonia;laVeneCiaMoreea, - iar
la Rusia -Azovul. Numai poziCia FranCei care a atacat Austria a salv

ImperiulOtomandelaundezastrutotal.
Dimitrie Cantemir, ajuns pe atunci la maturitate, om - cu o pre
tireintelectualdeosebit,aflându-sedemulCianilaIstanbulşiav
multecunoştinCeşichiarprieteniiînînaltelesferepoliticeşimil
CurCii otomane observa şi cuta s analizeze aceste mari insuccese
ImperiuluiOtomanlacarefusesemartorocular,ajungândlaconclu
c acesta trece printr-un declin ireversibil, idee, formulat ulte
celebrasaoper Istoria creşterilor şi descreşterilor Curţii othomanice.
ÎnmaretainDimitrieCantemiraveaîntâlniricudiplomaCi - oc
dentalişiruşidepelângsublimaPoart.AcesteîntrevederişidiscuC
îl ajutau s acumuleze un spectru larg de informaCii, care mai târz
l-audeterminatsiadeciziipoliticehotrâtoare.Dintoat - aceast
berepoliticşimilitar,careacuprinslarscruceasec.XVII-XVIIIatât
Imperiul Otoman, cât şi numeroase puteri creştine învecinate, tânr
DimitrieCantemircutaschibzuiascasupraşanselor,pecareleare
Bara Moldovei, dac s-ar încadra într-o lupt deschis antiotoman ca
aliataluneisaumaimultorputericreştine.
c) Rusia. Mai cu seam din ultimele decenii ale sec. al XVII-

lea dup urcarea în tronul Moscovei a lui Petru I, Rusia se implic tot
mai mult în probleme şi conflicte regionale europene. La hotarul se
XVII-XVIIIs-auprofilatdoutendinCedistinctealepoliticiiexternea
RusieiCaristeînEuropa:luptapentruieşirealaMareaBalticşial
laMareaNeagr.ÎnacestecondiCiinouamareputerenordics-aciocnit
de interesele altor mari puteri europene de atunci, între car
Prusia, Polonia în zona Mrii Baltice şi respectiv Imperiul Otoman în
zonaMriiNegre.PentrurealizareaacestordeziderateRusiaaefect
un şir de reforme 26
, între care şi cea militar, reform, care s-a soldat
cuformareaarmateiregulate,iardupcucerireagurilorNevei - şiaGo
fului Finic, a fondrii Petersburgului (170-3), a pus începuturile
construcCieiuneiflotemodernederzboilaMareaBaltic. Aceste - a
unialeRusieis-auîntreprinsîncondiCiiledominaCieipoliticeşi
suedeze în aceast parte a Europei. Dup mai mulCi ani de rzboi cu
Suedia(cunoscutînistoriecaRzboiulNordic)fie , deunasingur,fieîn
alianCcualteputerieuropeneinteresate,Rusiaaînclinat - bal
cesuluideparteasa.HotrâtoareînaceastprivinCs-adovedit - ab
fi
26
>.+89- . Петр Великий и его время, œ9<5-+,918. 37 Время петров-
ских реформ,ø0983.;+/,1
tliadelaPoltavaîn (1709), careforCelearmateruseînfruntecuPetru

IauprovocatoînfrângerezdrobitoareoasteisuedezeînfruntecuCa
alXII-lea.RmşiCelearmateisuedezes-auretrasîngrablaHotin, - ce
tateaflatsubstpânireaBriiMoldovei,sperândsgseascaprare
dinparteaImperiuluiOtomanşilaovremepotrivitssepoatretrage
înpatrie.FiindlovitderuşişilaHotin,CarolalXII-leas-aretras - îngra
bspresudaciuându-seînapropieredecetateaturceascBender(azis
VarniCa)Ştiind . defaptulcPoartaOtomaneraîngrijoratde - succese
lemilitarealeRusiei,CarolalXII-leaaîncercatsînjghebeoalianCc
ImperiulOtoman,cuajutorulacestuias-lînfrângperivalulsuPetru
cel Mare, iar prin acesta s-şi restabileasc dominaCia în zona Mrii
Balticeşiînteritoriileadiacente.PetruIi-apropusluiCarolssem
tratatdepace,srecunoasccuceririlesalelaMareaBaltic,iarSued
s devin un stat neutru, ceea ce n-a voit s primeasc regele suedez.
În atare condiCii teatrul de rzboi şi-a schimbat vectorul în zona Mri
Negre. Petru cel Mare considera c în temei problema ieşirii la Marea
Baltic este rezolvat şi a sosit timpul printr-o lovitur zdrobitoa
înfrângImperiulOtomanşirmşiCeleoasteisuedeze,iarprinaceasta
polcurile ruseşti s ias la Marea Neagr, la Dunrea de Jos şi dac
condiCiilevorfiprielnicesataceConstantinopolul.
În aceast acCiune politic şi militar de proporCii Petru cel Mar
miza nu numai pe forCele proprii, dar şi pe susCinerea popoarelor - creş
tine caucaziene şi mai ales a celor balcanice, inclusiv Moldova - şi Vala
hia,carezceaudesecolesubstpânireaotoman.Or,informaCiilecare
parvineau din aceste prCi îi aduceau veşti destul de încurajatoa -
oarecepopoarelesubjugatedeotomanivedeauînputereacreştind
Rsritunizbvitorallor.Înacesteîmprejurri,înanturajulluiPet
Is-aprofilatplanuluneicampaniimilitaredeproporCiiîndirecCiaMr
NegreşiDunrii,plancareafostaprobatlaMoscovapeladecembrie 20
170. Conform acestui plan acCiunea trebuia pregtit în perioada de
iarn,iarînprimvar,precumşisaîntâmplat(6martie17),planul
trebuiapusînacCiune.Odatcuîncheiereapregtirilor,la2februarie
17laMoscovaafostdatpublicitCii Manifestulcuprivirelaintrarea
Rusiei în rzboi contra Imperiului Otoman, cu atât mai mult c acesta
dinurmdeclarasedejarzboiRusiei.ÎnaceastperioadPetru,dorind
s-şicoordonezeacCiunilecuDanemarca(aliatulRusieicontraSuedie
îi scria regelui danez: eu personal
„ voi sta în frunte armatei, pe care o
voi îndrepta spre graniţa turcească şi spre Balcani”Pe . lângpregtirile
propriu-ziselegatedearmatşiasigurareaeicutoatecele- necesare
tru I a dat dispoziCie ca agenCii si s intre în legtur cu conductorii
mişcrilorantiotomanedinBalcani:sârbi,bulgari,greciş.a.şimaiales
cuMoldovaşiValahia
27
care-
, şipstrasestructurilelordestatşipute
smobilizezeoaste,sadunealimenteşifuraje,altemijloceleneces
înluptacuotomanii.
Apropierea Ţării Moldovei de Rusia

În condiCiile artate mai sus, pe de o parte, slbirea progresiv
puteriimilitareşieconomiceaImperiuluiOtoman,iarpedealtpart
ascensiunea evident a dou mari puteri europene – Imperiul - Habs
burgic şi cel al Rusiei, precum şi a acutizrii contradicCiilor dintre
douprCi,aavutlocapropiereadiplomaticaBriiMoldoveideRusia
lui Petru cel Mare. Aceast misiune i-a revenit celebrului- nostru
patriotDimitrieCantemir,caredupmaimulCianideşederelacurt
otoman în calitate de reprezentant (sub diferite forme)- al Brii M
dovei şi bucurându-se de mare încredere din partea sultanului i-a
încredinCat scaunul de la Iaşi (18 noiembrie 170). Cronologic numirea
luiDimitrieCantemirs-aproduscamînaceiaşiperioadcândPetruIa
începutspregteascmaisusartatacampaniespreMareaNeagrşi
Dunrea de Joc. Se ştie c anterior domnii Moldovei precum şi diferite
grupri boiereşti întreCineau în tain legturi cu Carii Rusiei, - adr
du-le rugminCi de a ajuta pe confraCii lor creştini din Moldova - s sc
turestpânireaotoman.Precumaratcunoscutulnostrucronicar
NeculceîncpânlaurcarealuiDimitrieCantemirînscaunuldomnesc
boierii au întreprins unele încercri de a sonda terenul- în veder
bilirii unor legturi tainice cu Carul Petru. Acesta din urm, - fiind pr
ocupat mai ales de problemele Rzboiul Nordic, demersurile boieri
moldoveniaurmasfrpreamareatenCie.
OdatcureorientareavectoruluipoliticaluiPetru - Ispresu
mitrieCantemirpurtândmulCianiînsufletideealuptei- pentru
rea Crii sale de sub stpânirea otoman, urcând în scaun a decis c a
sosit momentul favorabil pentru a încheia alianC politico-mili
PetruI.Nuseştiecuexactitate,creiadintreceledouprCii-- aaparCi
nut iniCiativa încheierii unei asemenea alianCe, dar la sigur at
I,careaveaintereselesaleînBazinulMriiNegre,câtşiDimitrie - Can
temir,careurmreascopulscuturriijuguluistrineraufoarte - co
resaCiînstabilireaunorlegturidintreMoldovaşiRusia.
27
ø0D369-<5+J . . Петра 1 и Балканы. 1>;8 .: Вопросы истории, Moscova, 201,
g2 , < .46 7-5
Pentru a nu fi suspectat de turci domnul Moldovei aşe meşte-

cu „
şug au scris la Poartă, ca să-i de voie să facă a să agiunge cu moscalii şi
ce-ar vede şi ar înţelege, de toate să facă ştire Porţii … vizirul, gândind
că va hi drept Porţii (adicarînfi deplinconcordanCcuinteresele - Por
Cii otomane – n.n.)…, datu-i-au şi ace voie” . Or, sultanul având infor
28
-
maCii c Petru I declanş campania spre sud avea nevoie de informaCii
autenticeprivindintenCiileCarului,adicdirecCiaîncarevada
principal Rusia. Având aceast acoperire diplomatic Dimitrie - Can
temir a trimis la „moscali” o solie în frunte cu Luca Ştefan - vistier
cul. Întâlnirea cu „împratul Moscului” a avut loc „la Iaroslav, şi aşe
auaşdzatcuîmpratulde-ufcutlegtur”,adicprCileauconvenit
în privinCa condiCiilor alianCei şi acCiunii lor în comun- contra ot
lor29 . În scurt vreme în cadrul unei alte întâlniri, de ast dat la LuCc
la 13 aprilie 17 a fost convenit textul pe 17 puncte a „Diplomei” 30
, pe
careurmasi-oacordePetrucelMareluiDimitrieCantemirdomnului
Brii Moldovei, Car care urma s-şi recapete independenCa de stat în
hotareleeiistoricepânlaMareaNeagr,reîntoarsevechile - eicetC
ghina,CetateaAlbşiChiliaşistreacsubocrotireaînalteiîmprCii
ruseşti. Din partea sa, Dimitrie Cantemir se obliga ca pân la sosirea
luiPetrucelMarecupolcurilesalelaNistrusadunesubarmecirca10
miideoamenişispregteascalimenteşifurajepentruarmatarus.
TextulacesteiDiplomemaiprevedeacaşiCantemireştiisdevin
dinastieereditarabsolutînBaraMoldovei.Înaşafel,înCelegerile -
treceledouprCiaufostfcute,darsituaCiaeratulbureşiîngrijort -
re.PemsurcepolcurileruseştiseapropiaudegraniCeleMoldovei,au
fostmobilizateşipuseînmişcareatâtoasteaotoman,câtşinumeroasa
cavalerieattarilordinCrimeea.Lasfârşitulluimaiprimele 17 - uni
tCi ruseşti au trecut Nistrul pe la Soroca, unde au fost întâmpinaC
bucuriedepârclabulcetCiiSimionAftendic.
SprenenoroculluiPetruImarşulspreBalcaniaoasteiruseştiat
delângMoscova,câti ş dinpreajmaMriiBaltice,încondiCiile- desfun
driideprimvaradrumurilor,adistanCelordeosebitdemari,precum
28
NeculceIon,Letopiseţul Ţării Moldovei şi O seamă de cuvinte.Ed.deI.Iordan,Ed.II-a,
Bucureşti,915,p.209(încontinuareNeculceIon, Letopiseţul).
29
Ibidem,p..1 2
30
Diploma în cauz s-a pstrat cel puCin în dou redacCii: prima sub form de document
aparte Исторические
( связи народов СССР и Румынии, =97 ,).1 7 31 76- ( œ9<5-+ ,
9071, p. 32)-1 şi alta – inclus în cronica lui Ion Neculce ( Letopiseţul, p..1)2- 12
GramaDumitru. Reflectarea unor aspecte ale suveranităţii statale a Moldovei în tratatul
dintre Dimitrie Cantemir şi Petru I din 1711. În: Pergament, Chiş inu, 2 0 2 - 0 3 , V-VI,
p.4.9 13 -
i
ş alipseidehrani ş furajsedesfşuraîncondiCiidestuldegrelei ş cu
mariîntârzieri.Înafardeaceasta,odatcusosireaverii,caresadove
a fi deosebit de erbinte
fi i
ş lipsit de precipitaCii, un vast teritor
BelorusiapânlaDunreafostatacatdelcuste,careaumâncatpân
iş coajadepecopaci,lacares-aadugati ş epidemiadecium.
ÎnciudaacestorcondiCiigrelePetruIahotrâtscontinuemar
spreDunre,considerândcizbândavade fi partealui.PrimeleunitCi
deoasterusautraversatînmarşMoldovadintreNistruşi - Prutaj
gând „pre la Orhei”, la BuCora, în zona confluenCei Jijiei cu Prutul la 5
iunieunde 17, şi-aufcut„obuz”(tabr)Precum
. descrieIonNeculce
evenimentele, „s-au ridicat toCi orheienii, sorocenii şi lpuşnenii
venit cu dânsul (comandantul rus Şeremetiev, cu 30 mii de soldaCi –
n.n.),pânautrecutPrutul”,undeşi-auinstalattabr 31
.
Întrevederile lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare

Peste câteva zile au atins linia Prutului şi alte unitCi de
moschiceasc, care au început s treac râul pre „la Zagarance” (as -
tzi s. Zagarancea situat la nord de or. Ungheni). Fiind informat - des
pre acestea Dimitrie Cantemir s-a bucurat mult deoarece se tem
o lovitur neaşteptat a cavaleriei tătăreşti„de Crâm” asupra Iaşilor 32
.
În continuare derularea evenimentelor este descris cu amnun
acelaşi cronicar Ion Neculce,care relateaz: chematu-ş-au
„ Dumitraşco
vodă boierii săi …pre Nicolae Costin, vel logofăt, pe Ioan Sturdze vor-
nicul şi pre Iordachi Rusăt vornicul şi pe Ilie Catargiul vel vistiernic şi
le-au spus precum au chemat pre moscali, şi au venit de trec Prutul la
Zagarance. Atunci toţi boierii, audzind, s-au bucurat şi au răspunsu cu
bucurie cătră Vodă şi au dzis: „Bine ai făcut măria ta, că noi ne temem
că te-i duce la turci, şi aşe avem gând că, de te-om vede că mergi la turci,
te-om părăsi şi ne-om duce de ne-om închina la moscali”Erau . şidinacei
boieri, care puneau la îndoial necesitatea înCelegerii lui Dumi
vod cu Carul Petru. Dintre aceştia fceau parte Iordache Ruset, car
îi spuse lui Cantemir la aceast întâlnire te-i can grăbit,
„ măria ta, cu
chematul moscalilor. Să fii mai îngăduit, maria ta, păn li s-ar fi vădzut
puterea, cum l-e merge” 3 .
31
NeculceIon,Letopiseţul…,p..12
32
Aceiaşi stare de tensiune la curtea domneasc a întrevzut-o şi Nicolae Costin, scri
c„l-aurepezitlaŞeremets-itrimatniscaimoscalimaidegrablaEşi,şl - cuprindz,
s nu-l apuce niscai turci s-l duc la oaste”Costin ( Letopiseţul Ţării Moldovei
Nicolae,
1709-1711. În: Nicolae Costin, Opere,vol.I,Iaşi,6971,p.327.)
3
Ibidem,p..912
Dupacestsfatcuboieriiau„îclecatDumitraşcovodşiau- pur
cesuînainteamoscalilor,laPrut.Şis-auîmpreunatcuCropotbragad
(G.Kropotov,comandantrus–n.n.şi ) auvenitcudânsulîngios,pre- Ji
jie,pnl-autrecutJijiaşiBahluiul.Şil-ailsatpreBahluiu,dingiosdi
Iaşi,laPodulluiBâtc,şiacoloş-aupusobuzul,dându-iconacdetoate
cei-autrebuitluişioştii.”ApoiDimitrieCantemiradouazil-ainvitat
pecomandantulruslaIaşi,unde l-au
„ cinstit…, l-au dăruit şi au îmblat
prin curţile domneşti şi prin toate mănăstirile … ” 34 .
a) Întâmpinarea lui Petru I la Prut. Precumaratunaltmar -
tor ocular la aceste evenimente Axinte Uricariul, iunie 24 zile
înau„
sosit şi Petru împ ratul Moscului cu obuzul s u la Prut… ieş indu-i
înainte Ghedeon mitropolitulC rii şi Iordache vornicul şi alCi boieri” 35 .
Apoi „au trecut împăratul Prutul dincoace (pe malul drept - n.n.)”. Re -
constituind tabloul acestei întâlniri dup cronicile lui Ion N
Axinte Uricariul în continuare evenimentele s-au derulat ca- ast
imacamii, împreună cu alţi boieri şi orăşeni bătrâni mai de cinste şi
mitropolitul cu tot clirosul (feCe bisericeşti –n.36 n., „)” blagoslovindu-l
cu crucea şi cu aghiazmă stropindu-l şi boiarii toţi i-au sărutat mâna
împăratului . , împratul, cum s-au adunat (întâlnit – n.n.cu ) boierii
au purces de la Prut numai cu curtea lui şi au venit la Iaşi…de au mas
(aufostgzduiCi–n.n .) în curtea domnească … unde a venit şi împără-
teasa (Ecaterina –n.n.)” 37 . În acest timp, fiind Dimitrie Cantemir voie -
vodîntabraluiŞeremetievînBrani ş teadelaBuCora,îndatceauzind
de venirea lui Petru I la Iaşi, împreun cu generalul rus s-a întors în
capital,lacurteadomneasc.
Deoareceizvoareleruseştisuntfoarte 38
în
zgârcite
informaCiides -
preceledouîntrevederialeluiDimitrieCantemircuPetruIînaint
btliadelaStnileşti,ne-amlimitatlacelerelatatedespre - acest
nimente de ctre martorii oculari moldoveni, mai cu seam Ion - Necul
ce hatmanul, Nicolae Costin mare logoft şi Axinte Uricariul. Cu toate
acesteadeşiparaunilaterale
fi totuşiacestecronicineintroducîn
msur în atmosfera, din acele zile fierbinCi de iunie 17, atât de la
34
Ibidem,p.2 0.
35
UricariulAxinte, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei.Ed.deG.Ştrempel,
Vol.II,Bucureşti,914,p.24 ,(încontinuareUricariulAxinte, Cronica..)
36
NeculceIon,Letopiseţul..,p.24.
37
UricariulAxinte, Cronica…,p.24 .
38
Lipsaunorasemeneaizvoareinformativerusearputeafimaialesdincauzac înacele
zile grele când oastea ruso-moldoveneasc a fost încercuit multe planuri, hrCi, not
consemnrialedemnitarilorruşi,care-lînsoCeaupeCaraufostarse.
curteadomneascdinIaşi,câtşilatabradelaSemeni,undeDimitrie
Cantemirs-aîntreCinutcuPetruI.
b) Întâlnirea lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare la

Iaşi. Evenimentul s-a produs în dimineaCa zilei de 25 iunie 17, pe
când„împratulveneadelaferedeu(baien. - n.şi
) încurtelascri,s-au
adunat (s-a întâlnit Dimitrie vod - n. cun.) împăratul, de i-au sărutat
mâna şi împăratul l-au sărutat pe cap, luându-l în braţe şi rădicându-l
sus cu o mână, fiind Dumitraşco vodă om scund şi împăratul om deafi-
rea întru tot şifaeş (mare,înalt–n.n.)” 39 .
Referitor la aceast întâlnire Ion Neculce mai adaug - c Dimi
trie Cantemir împreun cu împratul au îmblat
„ pren toate mănăs-
tirile…, de le-au vădzut, şi din toate i-au plăcut mănăstirea Golâe
( Golia- n. n. ) …ş i mult luda împratul lucrurile, chipul ş i toate - obicie
le moldovenilor 40
…” searaaceleaşiziledeDuminic(25iunie)„ au
. În
făcut Dumitraşco vodă împărăţiei masă frumoasă în curţile domneşti, în
casa ce mare cu cinii(adiccupersoaneledinanturajulluiPetru - cedeC
neaucelemaiînalteranguri–iar n.n.), când au fost să şadză împăratul
la masă, n-au vrut să şadză în capul mesei, ce-au şădzut în scaon lângă
masă, iar în capul mesei au pus pe Dumitraşco vodă şi după dânsul pe
Galoftin Gavriil Ivanovici (Golovkin - n.n.), apoi pre alţi ghenerari mai
gios, anume Dolhoruchi(Dolgorukii–n.n.) cel mijlociu, Şefer(Şafirov–
n.n.), menistru, adică visternic, Rentu(K.E.Rene–n.n.), ghenarar, Ve-
jbah (G.K.Veisbach – n.n.) , Toma (Cantacuzino – n.n.) spătar din Ţara
Românească şi feciorul lui Şeremet (BorisŞeremetev–n.n)Iar . Şeremet
n-au şădzut la masă, că îndată s-au întors la obuz cu alţii din bragadiri
şi polcovnici. Să ospătă şi să veselie pre frumos cu vin de Cotnar şi lăuda
vinul foarte. Şi încă mai bine le plăce vinul cel cu pelin, şi mult să miră
cum spre partea lor nu să face vin cu pelin aşe bun.
După ce s-au sculat de la masă, au venit şi boierii ţării de s-au îm-
preunat cu împăratul, şi le-u dires (turnat–n.n.) împăratul cu mâna lui
tuturor câte un pahat de vin.” 41 Descriindatmosferacedomnealaaceiaşi
mas împrteasc Axinte Uricariul mai arat precum c atunci cînd
„încapulscaunului,aupuspeDumitraşcovod,şicândauvrutsşaz
ausrutatmânaîmpratuluişielîncl-ausrutatprecapşilapaharul
dintâi iar au fcut srutare”. Şi aşcu a „ toţii s-au veselit cu tabulhana-
39
UricariulAxinte, Cronica..,p.24 Costin
. Nicolae , Letopiseţul Ţării Moldovei 1709-1711.
În: Nicolae Costin, Opere,vol.I,Iaşi,6971,p.32.9
40
NeculceIon,Letopiseţul..,p.26.
41
Ibidem,p.. 27
oa (muzic orcestral – n.n.)”. Ieşind din casa mare cei doi monarhi „s-
au împreunat în casa mică” 42 unde osptaud „ oamna (Casandra – n.n.)
lui Dumitraşco vodă cu împărăteasa şi cu giupânesele(soCiileboierilor).
Acolo„atâta dragoste arăta împăratul cătră Dumitraşco vodă, unde văd-
zusă că s-au închinat de bună voia lui, că să tinde cu amândouă mânule
şi cuprinde pre Dumitraşco vodă de grumadzi şi-l săruta pe faţă, pe cap
şi pe ochi, ca un părinte pre un fiu al său”43.
Martoriiocularirelateazdespreunepisodcurios,careaavut
adouazi,când„ luni dimineaţaiunie (26 –n.n.) au eşit împăratul făr-de
veste pe poarta despre grajduri singur, pe jos şi au mersu la Trei Sfeti-
tele (mnstirea Trei Iererhi din Iaşi –n.n.) de s-au închinat, sărutând
sfintele icoane şi moaştele precuvioasei Paraschevei. Acolo s-au tâmplat
şi Ghedeon mitropolitul şi poftiia pe împărat să şază în scaunul cel dom-
nesc şi n-au vrut, ci tot în picoare au stătut … Eşind din biserică s-au
suit la trapezarea egumenului. Atunce au sosit şi curtea lui … cu Dumi-
traşco vodă cu curtea lui. Iar după ce au mâncat dulceţi şi eşind afară
Dumitraşco vodă îşi tocmise de au fost stând dearândul toţi polcovnicii
şi rotmistrii ce-i făcuse din moldoveni. Şi trecând împăratul pentre dân-
şii … i-au sărutat mâna … toţi pe rând” 4 Dup
. aceastaceidoimonarhi
auplecatlaMitopolie,apoiautrecutpelaaltelcaşesfinte - des-auîn
chinat,apoidinnouautrecutpelacurteadomneasc„şipânsearaau
purcesiarlaobuz,laPrut,cuîmprteasa” 45
.
Aşa s-a încheiat întâlnirea lui Dimitrie Cantemir cu Petru ce
MarelaIaşi.
c) Întâlnirea celor doi manarhi la Seimeni.

„Obuzul”rezervatluiPetrucelMareerasituatpemalulstânga
PrutuluilaSeimeni,carepeatuncieraovechetabr(înlimbajmodern
baz
- militar)aoştenilorînrolaCiculeafînoasteadomneasc,numiCi
„seimeni”, care în timp de pace îndeplineau misiuni de straj la curte
domneasc,pelacetCi,laalteinstituCiidomneşti,îlînsoCeaupedo
la vântoare ş.a., iar pe timp de rzboi constituiau unitCi de lupt în
oasteadomneasc.Ulterior,înapropieredeloculşederiiseimenilor
la mijlocul sec. al XVIII-lea treptat a aprut satul cu acelaşi nume în
vecintateanordiccus.Zagarancea,artatmaisus.Alturidetabra
seimenilorafostamenajatcartieruldecomandaluiPetruI.
42
UricariulAxinte,Cronica…,p.24 -3.
43
NeculceIon,Letopiseţul…,p.. 7 2
4
UricariulAxinte,Cronica…,p.243.
45
Ibidem.
DupozidepregtiriîntabrasadelaSeimenila28iunie17
cuocaziaprazniculuiSfinCilorPetruşiPavel,PetrucelMarel-ainvit
pe voievodul Moldovei ca s definitiveze planul lor de acCiuni în com
contraturcilorşisseîntreCinlaomasdesrbtoare să ie şi
cu
„ dân-
sul 15 boieri, pe care-i vor place lui, să-i cinstească acolo. Şi să margă
şi mitropolitul ţării să slujască liturghia în beserica de cortu. Şi au pus
de-u cumpărat şi câteva vasă de vin, să fie de cinstit oştenii, că atunce
era şi sărbătoare, dziua Sfinţilor Petru şi Pavel, cu trei dzile mai înainte,
în post, să facă în locu de prazdnic, cum să dzice la noi, fiind şi numele
lui, Petru. Ave obiceiul el de făce şi într-alţi ani slujitorilor lui masă la
Sfeti Petru” 46 .
PrecumpovesteşteIonNeculce,careeraprintreboieriiinvit
aceast serbare, dup Leturghie, slujit de Ghedeon mitropolitul - M
dovei cei doi monarhi au ieşit din cortul amenajat special ca bis
AfarerauaşteptaCiunmarenumrdeoaşteniruşi,careauformat un „
ocol(cerc-n.n.) mare, mai largu (aproapededouori)de cum cuprinde
curtea gospod (domneasc–n.n.) din Ieşi” 47 De . oparteeraupedestraşii,
iar pe de alt parte artileria, care îndat ce au aprut cei doi monar
aursunatsalvedetun,apoişifocuridearme.
DupaceastaPetrucelMarei ş DimitrieCantemiri ş suitelelorde
boieri i ş demnitari au trecut în alt unde au pus
cort, „ masă … gios pre
pământ, unde au săpat şanţu de slobodzit picioarele în gios. Şi au şădzut
împăratul şi cu Dumitraşco vodă şi cu toţi ghenerarii, câţi era, şi bra-
gadirii şi polcovnicii şi capitanii. Şi pre de o parte, de la al cincile boieri
moschiceşti mai gios, şede şi cei 15 boieri moldoveneşti, tot de rândul, cineş
după cinstea sa… Şi ne-u cinstit pre bine şi frumos, şi mai pe urmă ne-u
închinat însusi împăratul, cu nişte vin al lui de la franţoji, care îndată
cum au băut, au mărmurit toţi de beţi, bând de acel vin. Şi n-au mai ştiut
cum au dormit întru acea noapte, şi domnul şi boierii”48. „Dar peste noap-
te”- adaugAxinteUricariul –„mai n-au scăpat nici un boiariu fără pagu-
bă şi nefurat de moscali: cui pistoale, cui rafturi harnaş
( ament–n.n.,) cui
epângele hain,
( surtuc,manta–n.n.,) nici boiar, nici slugă”49.
„A doa dziiunie
92( –n.n.) s-au tocmit şi boierii cu Dumitraşco vodă
şi mitropolitul, şi i-au făcut scrisori la mână şi au iscălit toţi, şi împăra-
tul”În
. aceiaşizidomnulMoldoveicuboieriisis-auîntorslaIaşiau i
ş „
strâns şi pre alţi boieri şi arhierei … în beserica domnească, unde după
46
NeculceIon,Letopiseţul…,p..123
47
Ibidem,p.23.
48
Ibidem.p.23.
49
UricariulAxinte,Cronica…,p.243.
slujbă … au cetit catastiful cel de tocmală, ce-au făcut lui Dumitraşco

vodăind
fi ,” vorbadeDiplomacupuncte,
71 datdePetrucelMarevoie -
voduluiMoldovei.„ŞiauisclittoCii ş ceilalCiboieri,carenustimplasl
Prut,ponturilecelecei-autrimisîmpratulpreŞtefan ( Luca
–n.visti-
n.)
ernicul…” Dup 05
. cumscrieNicolaeCostin,separe,cPetrucelMareîi
trimiseseluiDimitrieCantemir ocaz, sau
„ cum dzic, universal”adic
, di -
plomaîmprteascmaisusnumit,împreuncu„ un leftu colier ( –n.n.)
de aur cu diamaturi cu chipul împărătesc şi cu lanţuh”încpecândera
îndrumspreMoldovai ş cLucavistierniculîladuseseIavorov” dela„ 15 ,
dar conCinutul acestui document îl fcu cunoscut tuturor boierilo
înziuareveniriilaIaşi9iunie) 2( ,dupceadeadouaîntâlnirecuCarul
laSeimeni.Prinsemnareaacestor„ponturi”afostîncheiatalianCa - mol
do-rus, dup care trebuia s urmeze unirea celor dou armate contra
otomanilor.Aceastas-aprodusînzileleurmtoare.
La începutul lui iulie 17 armata unit moldo-rus în frunte cu
PetrucelMareşiCantemiraupornitînmarşde-alungulPrutuluispre
sud în întâmpinarea turcilor şi ttarilor. Astfel, s-a încheiat întâl
delaSeimeniacelordoumarifigurialeistorieişiculturiieuropene
Identificarea locului întâlnirii de la „Seimeni” a fost efectuat

ctre un grup de arheologi i ş specialişti în monumente istorice - în frun
te cu S.Covalenco, care au lsat urmtoare descriere a monumentului
„vestigiileunorfortificaCiicunoscuteînpoporsubnumelede„Zamca”sa
„MasaluiPetrucelMare”sunt , situatelamargineadenord-vest - asat
luiastzi
( Semeni,r-nulUngheni)lâng , coal,
ş chiarpemalulPrutului.
Ele reprezintun sector de pmânt de formcircularcu diametrul de
circam.56 cu
, suprafaCaneted,orizontal,maijoasdecâtnivelul - obiş
nuitalterenului.Aceast„mas”tiatdinpmântpresateste- înconju
ratdeunanC ş dem.2 adâncimeiş m.72 lCime.Pemargineaexterioar
aanCului
ş s-aupstraturmeleunuivaldepmântcuînlCimeadem. 1
i
ş lCimea de02-51m., ridicat din solul spat din anC” ş 25
. Acestea sunt
urmelecares-aupstratdela„masa”desrbtoare,lacareaustatcei
doimonarhiîmpreuncudemnitariilorla28iunie17.
50
NeculceIon,Letopiseţul…,p. 23 - .
51
Costin Nicolae, Letopiseţul Ţării Moldovei 1709-1711. În: Nicolae Costin, Opere, vol.I,
Iaşi,6971,p.. 327
25
Repertorul monumentelor arheologice din Republica Moldova. Raionul Ungheni, s. Semeni.
Manuscris alctuit de S. Covalenco. Arhiva Ministerului Culturii a Republicii Moldova.
Археологические памятники Унгенского района, Chişinu, , 789 1 p.2.0- Hâncu I.
Cetăţi antice şi medievale timpurii din Republica Moldova,Chişinu,p.39, 1 .53 1
La o mic distanC de „mas” sau „Zamc”, spre nord-est, la su -

prafaCa pmântului se vd urmele unei construcCii în form de movil,
care a fost îns în mare msur nivelat. Dup unele opinii aici ar fi
fostînlCatdinporuncaluiPetruIomiccetCuie,carei-aservitdrep
temporarsediu 53
.
Urmările campaniei de la Prut

AcCiunea în comun a celor doi aliaCi, Petru Ii ş Dimitrie Cantemir
estecunoscutînliteraturadespecialitateaproape 45
, de aceia
îndetaliu
însecvenCadeCnu fa ne-ampusscopuldescrieriiacesteia.Sprenenoro -
cullorbtliadelaStnileştipe ( maluldreptalPrutului)s-aîncheiatc
oînfrângeregrea.Cumaredificultatei ş cumarisacrificiiPetrucelMare
areuşitsîncheiepacecuturciii ş siasdinîncercuire.Unadincelemai
insistentecerinCealeviziruluiotomaneradea-lpredape - Dimitri
temir.PetrucelMarenuaîndeplinit-o,afirmândînrepetaterânduric
acestanuseaflîntabrasa,salvându-lastfel,delaomoartesigur. - Re
trgându-seînRusiaPetrucelMarel-aluatcuelpeDimitrieCantemiri ş
familiasa,pemulCiboierii ş slugilelor.Precumsetie ş înRusiaDimitrie
Cantemiri ş boieriisiaufostdrui Ci cumoşiii ş altemijloacedeexisten -
C,creându-li-secondiCiideviaCi ş activitate.Aicicelebrulnostruvo
aelaboratcelemaideseamoperecrturreşti,adesfşuratovast - acti
vitatepolitic,ajungândsenatori ş omdemareîncrederealCarului.Pe
celMarei-aapreciatfoarteînaltcalitCilevoievoduluimoldovea
despreacestaprecumeste c„ foarte înţelept”.
Dinnefericiredupretragereaarmateiruseturciişittarii - a
pusMoldovaunuijafcumplit,iarîn174auruptdintrupulCrii - ceta
tea Hotinului şi satele din împrejurimi, formând cazaua turceasc
acelaşinumeşiadministratdirectdeundemnitarotoman.
53
Hâncu I. Cetăţi antice şi medievale timpurii din Republica Moldova, Chişinu, 913, p.
. 73 1 6-
54
FocşeneanuI. Tratatul de la Luţk şi campania ţarului Petru I în Moldova (1711). În: Studii
privind relaţiile româno-ruse, Bucureşti, 9163, p. 91-5. Tertecel Adrian, Însemnările
unui ofiţer otoman despre bătălia de la Stănileşti (1711). În: Document.BuletinulArhivelor
MilitareRomâne,Buxureşti,an.VI,20 nr. 4, 2-p.
3, Bvircun
4. 1 - 1 Victor, Campania de
la Prut din anul 1711.În:Bvircun,Victor,Vitralii.Chişinu,TipografiaCentral,2 0 6 ,
p.04-1. 6
3. ДИМИТРИЙ КАНТЕМИР В ПЕРСИДСКОМ

ПОХОДЕ ПЕТРА I-ГО (1722-1723)
Abstract: ThestudyCantemir in the Persian campaign of Peter 1st

(1722-1723), mainly based on previously unknown and original
sources, are shown stages of Cantemir's activity as adviser to the
emperor in the campaign called "Persian" from the first prepara
-
tions from Petersburg and Moscow until its conclusion - at Astra
haniandDerbentinautumnof172.Specialattentionisgivento
theentourageoftheMoldovanprince;histravelsbyland - andwa
ter; activity in campaign typography; in the imperial chancellery
and counselor of Peter I; in the formation and coordination of the
(confidential) information network from Poland, Moldova and the
Ottoman Empire; in the collection of scientific material in Kaucaz
andsubsequentlysystematizedinhislatestwritings.Thereisalso
a selected bibliography, which completes in some aspects - the con
tentofthestudy.
Keywords: Caucasus, Caspian Sea; Astarahan, Derbent,- mani
fest, science, Kaucasian expedition; maritime storm, Islam, - Gov
ernmentSenate,Russia
Е DKC0 ; 0 - + 92 / J3 8 =03 G86 / >;48 92 =04-3 9 G88 6; 0 - 0 4 9

F8 <9 C-0/+73 (170-2) ;9<345 A+;G 0=; 06354
2+7FC6J6 89-F0 -908F0 5+7:83. H=94 A06GI B>-<=->J
:;3,6108 598A+ -948F 8+ +6=34<597 79;0 <+79/0;1A ;9<
<345 =;936 8-F4 ;+289,F4 -908F4 ?69= 8+ 96.0 3 8+
-
ł+<:3. <59;0 :9<60 2+56IB083J Ş3C=+/=<59. 73;+ (30 +-.><=+

-<K172) B+D0;+-3=06G<=->ID008+=07 0=0- ;,>;2+<0/63.
39,<>1/+63:8A063/;>.94-8F,8+:;9=3-9:61875A0
H=9
8+ 37:0;, =ł+8+ ;2- 3 79;0./ <:3458, -+2
38=0;0<F:;09,+1K8:0;<5+63G9 84 :;3<>=<=-><3 07 3 -
-63J8087 3J?98+ 7:0;3 ş<594 9<6+,083J5;2 80
-63J83J/;>.I194 /0;1+-F894 –2+56IB0:9<0 5; 0<3. 83J
C- <973;+ 59;6K70/<37 , A+;G0=;:;3/-98F7<7 95;>10 -
8307,<9-=835+7 -908B+6G835+7(-=97B3<6079;53 > -
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 3
#9:>=8F7B6 3), 08+=+73 :0;+-36<Gœ9 - <5->:;9/6.0 -

136 :9/.=9-5> 89-. 0 :9#9/+. 10 - 7+03I80 172 .9/+
?6-961<534 9=59=98+ 8+#9;97 /36<JA+<+7 ;G:;3,6108F0.9
9=:;+-36<J - «Ş329-4 :#9/» 3 - 8+B+60 3I6J /9<=3. <=;+#+83
ł+<:3459. 79;J. +;60G89 :9 <>C3 /-3.+6<G - =97 10 I1 -
789.B3
+:;-603 <608+J;><<5+J+;73J5+23,/98<0
59=9;F0 /9618F ,F63 /9<=3.8>=G /+.0<=+8<53# :;+-3=0604 (C+7 -
#+69- 3 >A730-) :;789 - =910 -;7J. ş==>/+ 5 8 79;0, =+5 3
8+ <>C0 ;><<530 -94+ /618F ,F63 -<=>:3=G 80:9<;/=-089 +
=0;3=95+-2<3#; –-6+/0834 37:0;ş<+8594
:98+/,<=3-<=>:3=G-5;>:897+<C=+,894-0<7=8F73/0; -
1+-73#-+<673.
ş=975+.9=9-36<J3;+2-08>6<J«Ş329-4:#9/»-9.6+0<
<+73 :0;=9;97 8+:3< 9>,6359-+8 07 =;>/9- ;>< -
3<=90-;9:45 < ;3B08+>5<594 8+B3 0 8+J-=9<9 :96-38F;4
XVIII8+<=9/9 -05 JD05980B8 -;73. 9 3=997 <=+.3 32-0<=86 F
3 -<0=9;980 9A080F #9/, 2+-0;C0830 3 28+B0830 H=9.9 :9#9/+ -
3<=9;3 9<45 /01+-F 5
. =97 10 2 .9/>,- 89J,;0 7<JA0
<+79/0;1A9=:;+-36<J-9,;+=8F4:>=G.
9H=97> A06G 8+<=9JD04 <=+=G3 <9=93= 80 - =97 B=9,F :95+ -
2+=G 5+30 <36F ,F63 79,362-+8F, /04<=-3J 8+ 79;0 3 8+ <>C0
;9<345 +7, -0<G #9/ H=94 H5<:+83, -FJ<83=G ;96G 3 /04 -
<=-3J <-0=604C0.9 58J2J ;9<345. 37=;3J ł+8=073;+ - H=94
:9<56G5+783, ><+7F# -/10 :9/;,8F#798.;+?3B0<53#3< -
<60/9-+83J# ,F-C34 796/+-<53 .:;G 9<=+6<J - =083 ,02 9< -
-F/,9. 0683J¼+;963. 0 ,0.+J80<596G5-:0;K/9 9=7, 0=3B=9 7 <+7
0=;:9<=+06354 ;J/837 :0/ -6 -+1804C3#Ş+2+/834. ;J/>
< -FJ-608F73 ;+26B8F73 :95608J73 <=9;359- 8?9;7+A34,
B;02-FB+489 :602F7 /6J 3<60/9-+8J /+894 :;,607F 95+2 -
69<GH:3<=96J;,F-8+<60/39 C0.9<:/+;J76-5 56
9,8+ -
;>19:>,308 9=/635-+80 06G8F759=932/+807, <9/0;13=
;+263B8F0 <-0/83J 3 6B8F0 :3<G7+ . ł+8=073;+ /0<9-8F0
<+79> 37:0;+=9;> 0=;> I -7>
3 ;+263B8F7 -F<95:<=+-608F7
B389-35+7 =94 :9;F, - =97 B3<60 9=:;+-608F0 «58J207 8+C37»
8+ ;+263B8F# H=+:+# ;+2-0=F-+83J 0;<3/59. :9#9/+. ;>.94
80 7 -+18F4 3<=9B835 9=;+1ID34 <9,F=3J H=9.9 :0;3/+ < -
5
ł+;37>6638 . æ., У истоков татарской книги (от начала возникновения до 60-х
годов ХIХ века),ł+2+8G,+=+;<5908312/+=06G<=-9,17.
56
!-3;5>8 . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,
+85=-0=0;,>;.,2014<
#9/3= 32 80:9<;/=-089. 95;>1083J . ł+8=073;+. 0BG 3/0= 9

Notationes quotidianae/ Повсядневныя записки 6G3-+8 8<5+.9 57
,
63B89. <05;=+;J 37=;3J ł+8=073;+. ¼+ :;9<=9=94 3 #+9=3B89
3269108F# <-0/834, + :;F4 -2.6J/, 9=5;F-+0=<J :0;/ 3<6 -
/9-+=06J7809,FB+ 3 ,9.+=+48 J38?9;7+A3J9=89<3=06G8-<0#9 H=+ -
:9- 3 6B89. >B+<=3J . ł+8=073;+ - «Ş329-7 :#9/0» 8+B38+J <
0=0;,>;.+ 3 œ9<5-F /9 <=;+#+83 ł+-5+2 3 - 9,;+=8F4 :>=G <
19 3I8J 172 :9 21 +-.><=+ 1723 .9/+ 9/+-6JID00 ,96GC38<=-9
328#9=89<J=<J5:0;39/>:9/.=9-53;+2K;=F-+83J5+<:349 -
.9 :9#9/+ /9 <70;=3 3 :9#9;98 58J2J. -+8 6G38<534 8+K< <-93
«¼+:3<» 9=;F-9B89 3 #+9=3B89 - 83 B+<=J# <-90. /835+ 58
, 02
<9,6I/083J#;986.3B0<59.:;J/5+,9/86J>/9,<=-+8C0.9
3<60/9-+8J, 7F HC06983;-+ H=3 38?9;7+A33 :9 ./+7, 0<J -
A+7 3 /8J7, - <60/=-30 H=9.9 :96>B36+<G /9-6G89 <=;948+J 5+; -
=38+ 3269108F# <9,F=34. 02><69-8 - 8+C04 <=+=G0 :;3-0/8F
63CG <+7F0 -+18F0 32 83# 3 9<,08 5+<=06G89 ?+5=9- 809=;+ -
108F#-/;>.3#3<=9B835+#.
F48 06 / ;:ş =083 <0=+; / : J06- = 3 « Походный журнал Д.
Кантемира Астраханской экспедиции 1722 года»95 «36 Краткое ны-
няшнего во Асию похода описание [c 18 июля по 16 октября 1722 г.]»60.
9<56G5>:9/+-6JID0,96GC3
0 8<=-38?99 ;7+A3<9/0;1+D34 #<J-
H=3#:9<60/83#70>+;89.#+;+5=0;+/95>708=+#,>5-+6G89:-=9 -
57
6G38<534 -+8. Notationes quotidianae /Повсядневныя записки 172-30
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,6.1-7 9-
).
58
6G38<534 -+8. Notationes quotidianae / Повсядневныя записки 172 - 30
( 9< 34 5 æ9<>/+;<=-08 F4 ;#3- ;0-83# 5=9- ( æ), Mo<5-+, 98/ 18 ,
g 38
6.1-2: Tекст журнала [1721,3I8G19-72,+46];
6.25-: Tекст журнала [1725,a:;06G14-730a-.><=29];
6.45- v
: Tекст журнала„;+5=9=<=;+#+83”[1723,J8-+;G–107+;=];
6.51-2 v
: Tекст журнала„Continuatio“[172,53I6G-25a-.><=];
6.53- v
: Tекст журнала [172,18-3I6G];
6.58 v
-60 v:„+<#9/”[172,15a-.><=-1789J,;G];
6.2-3 v
: Tекст журнала„;+5=9=œ9<5-F”[172,1+4–203I8G],<>5+28307
:;94/08F#-0;<=9=9/8.;>.9.8+<06K889.:>85=+;
6 64-7. v
„: +<#9/ [1
” mai
972, –iulie]
7 (EşanuAndreiEş, anuValentina, „Notationes
Quotidianae” de Ivan Ilinski (1721-1730). O nouă viziune după o lectură de-visu.În:RIM,
hişinu,2013,nr.3,p.15-20).
59
+85=-0=0;,>;.,201 c.329-4,/5.1
60
æ: 27-8 9,
. (=3 2+:3< ,F63 :;69108F 5 :3<G7> . ł+8=073;+ 9= 17 95=J,;J
172 . œ08C3597> (!-3;5>8 . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в
письмах и документах,+85=-0=0;,>;.,201c.29-301,/5.)
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 35
0;-+J<=;+83A+ Notationes quotidianae/ Повсядневныя записки-+8

6G38<59.(æ,Moscova)
;JI==010<-/83J3=010/83;+2-=F-+ID3#<J<9,F=34-#9/0
0;<3/59. :9#9/+, 8+-0;J5+ Ş.Ş. +8=FC-ł+708<534 59./+ .9 -
=9:0B+ 5-36 =3;0/+5A3I5+8=040;. =;73;9-<5. >/+ Жизнь
Константина Кантемира (œ9<5-+,1783) /6J <9:;-/3=06G894
<=+=G37+=03 ;J/9,+6:/ 3- -+1804C3#32 +:<04 Notationes
quotidianae -+8 6G38<59. 172-3, 9:>,6359-+ # - 3/0
9=/06G89.1>;8+63:;<#.ł+8=073;>.
DK#9- ;>=< /0 :9#95. 0=;/+ 3I8-0;9.+ 0-3I617,0
59./+063B0<=-9/-6G89/63=06G890-;7J9,D+6<J3<9-0=9 -
-+6<J < 796/+-53 .:;0 =;307 ł+8=073;9, 5+ - <=9 -
63A0 œ96/+-<59. 58J10<=-+ - <+#, =+5 3 8+ :960 ,;+83 5+-=9
9=70=3/6J<0,J:«<B0 04 ;+2>7069 -5 8F4».A+7803 +9 ;J
9<=+.:/+;0 76-5 9 69<G-F8:9<60 3 - >19=</08. => -
:6083J ł+8=073;+ - ;9<345# :;0/6+#. #9=J ,F-C34 796/+- -
:;+-3=0<54 6G:;9=J1 8+ /96.3#08 60=:;0,F-+83J+;G5- 39-0
œ9 - 809/5;+=8<- 9,;+D+6<JA+5 ;I:;9<G,:;38J=G 94 8+0.9
.9<>/+;<=-<6>10894 «/,0 +,F5>C+ 8+:;<90 =G#60,»:3<+65
<+7 ł+8=073; - <-93# 9,;+D083J# 5 .9<>/+;I, :9<60/834 /9-6G -
89 /63=06G890 -;7J 835+ 0 ;+.39-6 8 :9/,F0 :;9C083J.
=910 -;7J, J-89 <2+-J 3<56IB3=06G8>I :9/.=9-5> 3 28+J
ł+8=073;+906J#3:;9,607+#3<6+759.=95+3ş<7894
7:0;3-B+<=89<=3,3-7F<6J#80/9:><5+69=:><=3=G796/+-<5 -
.9<:/+;J2+:;0/6F9<3,5+=9.980/5;+=89:;<36,F- -
C34 .9<:/+;G. 9 <-04 =9;98F 796/+-<534 8J2G :;9/61+ 8 -
/0J=G<JB=90=;I -4
9<>D0
/06+78 <=-3=89-F4:9#9I1-/ 897
9<-,/3=8+:;60 œ96/+-3I9==>;0A5.9<:/=--9<=+3 + -
89-3=0.98+76/-<534:;=96.
07 -;078 . ł+8=073; - 913/+8 #9=G 594-83,>/G
/9618<=3 :;3 A+;0 8+ :;9=J1083 956 /0<J=3 60= ;+2-08>6
>.6>,6K88F0 8+>B8F0 2+8J=3J. ¼+-0;C+J :9<=0:089 ;J/ -+1804 -
C3# 8+>B8F# =;>/9- :9 3<=9;3, 5>6G=>;F 3 A3-362+A33 ;>7F8
( История молдо-влахов; Описание Молдавии, Хроника стародавно-
сти романо-молдо-влахов3/;.):9-+1804C37:;9,60+38 -
=+63<=353, <;0/ 59=9;F# 8+ :0;-97 6+8 -F/-38>63<G :;9,607F
3<=9;3 3<6+7, ł9;+8 3 ş<7+8594 7:0;3. ł+5 -FJ<8369<G
:9210, :9<60/83 32 H=3# =;>/9- 9<,08 2+38=0;0<9-+63 <+79.
0=;+ 59=9;F4 ;+<:9J/36<J :0;-<=3 < 6+=38<59. 3 32/+=G 80 -
70/689. E<63 Historia incrementorum atque decrementorum
Aulae Ottomanicae #9=J 3 ,F6+ :0;-/8 + ;><<534 J2F5 9<=+ -
69<G - ;>59:3< (H=9= :0;-9/ :95+ 80 9,8+;>108), =9 /;>.94 =;>/
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 37
:9<-JD08F4ł9;+8>3<6+7594-0;,F6:9/.=9-608532/+I
95=J,
30 ;J,F6.9/+ 172 :96>B0«:8 +:0B+ 9 ;3.- =+583.»
9= -J=04C0.9 38/+ 61
. 9<56G5> -F#9/ - <0= 2+/0;13-6<J, 18
3I6J 172 . 0=; I -4
«:9-06 38/> 8+:0B+=+=G 0 ,2 :;970/6 -
83J:0;<6+=G 3 07>/04<=-- >ID>I+;73Ił+8+ <:34» 62
+,9=+. -F -
C6+-<0=-+85=-0=0;,>;.0-«172.9/>,05+,;J-2/08G»:9/
8+2-307« Кнiга Систiма или состоянiе мухаммеданскiя релiгiи»,
-:0;9/8+><<534J2F5-+86G38<59.37=;3Jæ;9238+,
=3;+105H5207:6J;9- 63
.
9 -<04 3/79=3 0=; I -4
<=+6 80:9<;/=-908 :;3,61+=G
5 <0, 37=;3J ł+8=073;+ :9<60 =9.9 5+ ;+20C36 07> 1083= -
<J (<-+/G,+ <9=9J6+<G 13 ?0-;+6J 1720 .9/+) 8 ;><<594 ;+-3A0
58J180 +<=+<3 ;>,0A594, /B0;3 58J2J -+8 );G0-3B+ ;> -
,0A5,F-9. C0=0- .9/F.08;+6->,53<7 0;8+=9;370 9. -
H=9
- 89 -;07J1 ,F-C3.9<:/+;G4 ,F6/9:>D080:9<;/=-- 089
95;>1083A+;J3:0;#+68+:9<=9J889013=06G<=-9-0=0;,>;.
J82 -+;J:3C0 .9/+, 172 =<-9K76G3-+8 /035 8<534,
B=9 «ł8[J]2G 8+C 9:;0/e6e8 <08+=9;97 3 =+48F7 <9-0=83597» 64
.+ -
537 9,;+2 A+;G 8+2B36 58J2J ł+8=073;+ <-9 =+48F7 <9-0= -
83597 B60897 ;+-3=06G<=->ID0.9 08+=+. =0# :9; ;+263B -
8F73<=9B835+7,F69><=+89-60B=9ł+8=073;89.5+=892+<0 -
/+6 - 08+=0 ./0 9,<>1/+63<G 3 :;387+6<G ;0C083J :9 789.3
-+18F73209 =99<3:;,607+ :9;F.4 =9-;07J1 =0:9 7
10 <-/83J7 32-0<=89 B=9 «58J2G 8+C» 389./+ «:9801 /7.+6
3 - 08+=0 80 ,F6» 3 :9/,8F0 <-0/83J -<=;0B+I=<J -<K B+D0 8+
:;9=J1083172-.9/ 65
.
61
Ibidem, c.26-9,/5.10
62
æ><=0;38 . Первый российский востоковед Дмитрий Кантемир. œ9<5-+,
9<=9B8+J583.+,20c.54-.
36
ł+=08 ;37 =;37 ,43 Кнiга Систiма или состоянiе мухаммеданскiя релiгiи.
Ş+B+ 0: =+J< i0 806-9: 7 9.0 iB0
60- =-< + =;0 + i5 60 9.+ i7=9+;0: +; 3 A+1;0/97+<
i4
<9;0- .9+5< =3?i3 +;.9: A+=-<; >ID+9.=E: 58+ i=0>;,; #+. ø0=+ ,2J;71+50 -
G.80/ 2 [0><; +8 .-0; J2.< G36 +8- . =;37 9.+5<8 J3 æ;], +8329 4 0
, .< 973+8 21 5
64
¼+:3<G 6G38<59. <9=-0=<=->0= /04<=-3=06G89<=3. ş/8+59, 0.9 8+2B0830 ,F69
:;932-0/8 ><=894?9;702J8-+;J172,+59=9;F7:9<60/-+>5+2-:3<G708 -
?9894 ?020 ;7 -;+6J=9(œ+ .9/+ 10 ø.459- Ş. Материалы для биографии кн[язя]
А. Д. Кантемира. -0/837 :;eB+83J73:;9?..Ş.605<+8/;9,= -
:0=0;,>;., 1903, c. 295-6. 9<5;0834 Ş.., Законодательные акты Петра I,
œ9<5-+ø083.;+/,1945c.239).
65
Ş+:;073 :1 ><.-+ =+ ,1257-41 J8J,;+- 1 ?0J,6+;- 82 =+;+7 2 71 . G36 ( 435<8
.8+- Notationes quotidianae / Повсядневныя записки 0371- 2 435< 9 (
æ9>/< =-<;+ F48 0 #3; - #38-0; =95 - æ) ( , Mo<,+-5 /89 ,18 g ,8 3 .6
9 -<04 -0;9J=89<=3 3 /9 H=9.9 A+;G 80 <9780-+6J - :;0/+8 -

89<=3 3 6B8F# 5+B0<=-+# =9.9 2+ 59=9;9. 0DK - 17 .9/> :;3 2+ -
56IB083:0;7J<=>;5+73:9<60;>=<59.:#9/+-70<=9=;0 -
,9-+8. 37 6/<5 .9:+;J, 5+ :;0/=06J 3# 38=0;0<9-,
A+;GK=;«,F6.9=99=/- +=G[-2+708]-<K,97+8 ł>; <+79./ <5+,
=-K;/9 8+/0J<G B=9 <7910= /9,F=G <89-+ H=3 =0;3=9;3» 6
. ş/8+59
:9 <-937 <9,;+1083J7 597:0=08=89<=G ł+8=073;+ - =>;0A53# 3
/;>.3# -9<=9B8F# /06+# :;3.9/6<G 63CG =9./+, 59./+ <928+-J
:;3,6108 :9,0/F 8+/ C-0/+73, ;9<345 .9<>/+;G 2+/>7+6
89-F4 -908F4 :9#9/. Ş0= :;J7F# <-0/83, 9 >/J :9 -<07> A+;G
;+<5F6 8059=9;F0 <-93 :6+8F - ;+-3=06G<=->ID07 08+=0 9= -
89<3=06G89 /;>.9. -908. =0+=;+, 8+ H=9= ;+2 8+ 5+<:349- -
5+2<978:;-603."=95+<0=<J80:9<;/=-089.ł+8=073;+,
0=;I -4
>/H=9-063 :;0/6+.J-8379<, 07>:9/> -
7+=G 5+37 9,;2 8 7910= ,F=G :96028 <-7> :;+-3=06I 3 -
5980B83=997 «8.0 +28B3<9-0=8.6 37:0;+=959 -9<=9:;+ B8F7
/06+7» 67
. 9<=0:089 ,2+B36<J 5;>. :;9,607 3 2+/84 59=9;F0
,F63-597:0=08A33,F-C0.976/+-<5:;J.
B3=F-+J <6918=3 ,>/>D0.9 :#9/+ .9<>/+;G <=+6 .9=9-3=G -
<J 5 807> < 60=+ 172 .9/+, =9 0<=G /9 2+56IB083J 73;89. /9.- -
;+ < C-0/<537 9;6-=-97. +5 :;0/<=9J69 /63=06G890 :>=0 -
C0<=-30 :9 <>C0 3 :9 -/0 (:9 6.0 ;5 3 ł+<:3I), 0DK 8+#9/J<G
- 0=0;,>;.0, 19 3I6J 172 .9/+, 0=; I -4
<=+6 5+ ,F =;083;9-+=G
<-93#-06G791,5+/0;=G<0,J8+79;03/1H6078=+;8F78+ -
-F5+7 8+-3.A33, :;35+2F-+J 68
B=9,F 983 «<0.9 /8J 36 - /;>.30
/83 <E021+63<G -<0 ?+736J73 <-97 5 ;3A594 :;3<=+83 /6J
2,9 .) 9<56G5> - =97 10 Дневнике . 6G38<59. -<K B+D0 -<=;0B+I=<J :9/,8F0

2+:3< =+89-3=<J J<89 B=9 >10 8+B38+J < 172 .9/+ <=9J830 2/9;-GJ ł+8=073;+
:9<=0:089 >#>/C+0=<J. ş/8+59 «58J2G 8+C» :;9/61+0= ;+,9=+=G, - =97 B3<60
.9=9-3=<J5>B+<=GI-«Ş329-7:#9/0».
6
Cantemir Dimitrie, Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othmannice / Historia
incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae. Traducere de prof. Dan
Sluşanschi.EdiCiaaII-arevzut,[Bucureşti,201],p.472.
67
!-3;5>8 . В Персидском походе, 58.: !-3;5>8 . Под сенью двух держав.
История жизни и деятельности Димитрия Кантемира в Турции и России.2-0 /.
3<:;+-6089/,ł3C380-,213c.192.
68
!+;G 0=; <=;9. <60/3 2+ -F:968037 <-# >5+29- 3 :0684 +52F-+6 2
6I,80:9<6>C+
«69:+<0837 /C0
+10 8;/59 3 80 83J13-9=+»(!-3;5>8.
В Персидском походе, 58.: !-3;>8 . Под сенью двух держав. История жизни
и деятельности Димитрия Кантемира в Турции и России.3<:;+-60892/.
/9:680,ł3C380-,213c.21).
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 39
эксерциции,+;1#,8 -0;45+#,8 ,>J; 8+ +#,J#=+

8+ #…» 69
;3 . -
-9/J - 3<:9680 >5+2 .9<>/+;J >10 3 I6J «:90#+63 -<0 .9:/+
(- =97 B3<60 37=;34 ł+8=073; />.30 B608F 08+=+ 3 =+48F0
<9-0=835 – 8.:;), 5970 /+ - ł;98C69= < ,>J;63-97 ?69=97» 70
3
«5-<59;0 8J2G8+C»«ł9<8+:36 =69<=;38+ 9-+»<-0=604C058J.4 3 -
80 +<=+<3 58J180 œ+;G3 :3<G79 (:6>B0890 1 +-.><=+), + «-<0
.9<:/+32ł;98C69=+-92;+=363<G»1+-.><=+ 71
.«5<0;A3A33»:9 -
-=9;36<G 8032-<=89 <596G59 ;+2, 89 32-0<=89 :9 2+:3<J7 =9.9 10
. 6G38<59., B=9 9 5=J,;J 172 . «-<0 .9:/+ #+63 ,>J;8F7
?69=97-6I=06G,>;#E» 72 .
+510 < >B+<=307 ł+8=073;+ - Сенате были обсуждены

/;>.30 -9:;<F 59=9;F0 :;J79 36 59<-08 5+<63G 89-F# :;3 -
.9=9-60834 5 -9480, <;0/3 59=9;F# ;0296IA33 9= 3 3 8 89J,;J «9
8+2B083 8+ 172 .9/ <>77 /6J +/73;6=04<59 5960.3» 3 «9
2+.9=9-6083 :;9-3+8=+ /6J -94<5 - 73;890 -;07J, =+510, 5+ 3
-908» 73
. +537 9,;2 5 98A> 172 .9/+ :0=0;,>;.<534 :0;9/
9,<>1/083 :6+8 «Ş329-. :9#9/+» 3 «05<0;A3A34» 2+-0;C36<J
3 18 /05+,;J .9 7:0;+=9;<590 63B0<=-9 74
:0;#+6 - œ9<5-> 75
.
;37089 - H=9 10 -;7J 07> :9<60/-+3 B608F ;+-3=06G<=->I -
D008+=+.9 =+, 48F0<9-0=8=9-35, B3 7 37=;<60 ł+34 8=0<973;
<-93704=-97,+=+510-98+B+6G835 /;>.30-6G7913.;+ -
2> :9<60 2378# #;3<=3+8<53# 3 89-./# :;+2/8359- # «E02/
,F6 8+ .0;6G8F4 /-9;» 76
59=9;F4 /63<J < 9 : 12 J8-+;J 172
2+=0., 9,<>17 /083J(:9-3/7>;,60 :9#90;<3/5. /+),
:;9/613<G01/8-9 +=0(<13:928J8-+;J=9.910/+)
69
6G38<534 -+8. Notationes quotidianae / Повсядневныя записки 172-30
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,6.2
70
Ibidem. .
71
Ibidem, 6.2 9,
.
72
9 -3/79> ;0BG 3/0= 9 63<0G,>;.<594 5;0:9<=3 :9<=;9084 0=;97 I -4
8+
9/87 32 9<=;9- 38<59. 2+63-. (6G38<534 -+8. Notationes quotidianae /
Повсядневныя записки 172-30 (9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;0-83#
5=9-(æ),Mo<5-+,98/1g38,6.4)
73
!-3;5>8 . В Персидском походе. 58.: !-3;5>8 . Под сенью двух держав.
3<:;+-6089/,ł3C380-,213c.23.
74
ł9;98-+30=;+I-.9<37:0;+=9;<537=3=>697<=9J69<G253I8J172.9/+
75
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,6.5
76
Ibidem, 6.
9<56G5>ł+. 8=09:J=G 73; >B+ <79.2+,60 <=-9-+=GH=3 - #2+<0 -

/+83J#63CG8+B38+J<26J8-+;J 7
.
0<G :0;39/ < 4 ?0-;+6J /9 8+B+69 7+J /0J=06G89<=G . ł+8 -
=073;+ - œ9<5-0 ,F6+ 8+:960 B+<=F73 2+<0/83J73 - 08+=0
3 8+ æ080;+6G897 <E02/0 8+ 59=9;F# 80;/59 < >B+<=307 <+79.
37:0;+=9;+ 0=;+, + =+510 ;+263B8F73 «+<+7,60J73», -<=;0B+73
3 /+10 ;+2-60B083J73 - «7+C5+;/8F# 59<=I7+#». Ş0;0/59 5+ -
0=0;,>;.0, =+5 3 - œ9<5-0 > . ł+8=073;+ .9<=363 «5>C+63»
;+263B8F0 -F<95:<=+-608F0 .9<>/+;<=-08F0 ;><<530 (.;+?
. œ08C359-, +/73;6 .œ. :;+5<38, «8059=9;F0 738<=;F») 3
389<=;+8F0 B389-35 («.0;A9. æ96C=38<534 (æ.. +C0-3B+) <9
<-937»,«>;0A56»,:9<34 <-9I). 9B0;0/G«58J2G8+C»58J.< 3804
8+<=+<3J58J13 œ+ 894 ,F-;304 .9<=J# -+736 >.;+?+æ.æ9 . -
œ. . 69-538+, 6<>?G0+?3. -, 96<=9. ;-+, œ0 . 9, 8 -
C3œ>< 59-+, >38+, ;><;023/8=+<59. >, .0;A9æ9 .+ 6C=3«> 8<59.,
58J2J 50<+;J» . . 97/+8<5., «> !0<+;59. ;023/8=+» 3 /;.
89./+ H=3 -32=F >5;+C+63 <-97 :;3>=<=-307 :;+=9; 0=;
<37:0;+=;3A04.960=9.9265=J,;J172.,-/08G<-90.;1/ -
83J.ł+8=073; 0.958J.38J>/9<=936<G:;38J=G-.9<=3<+79.
«!+;<59. -063B0<=-9 3 .9<:/ 738=;9-», + 1 J8-+;J <60/>ID0.9
.9/+83«5>C+63-æ;+89-3=94:+6=0»œ9<59-.ł;076J.
¼+ -<04 H=94 5+269<G ,0<7F<60894 <>0=94 (2+ 3<56IB083 -
07 =9.9 B=9 :9/,8F0 -32=F, -<=;0B3 3 :;+2/89-3J 0D0 ;+2 /9 -
5+2F-+I= B=9 ,F-C34 796/+-<53 .:;G ,F6 /9:>D08 - 5;>.>
-F<C0.9 ;<345 9,D0<=-+ =9.9 -;0783 <+79. 8;#+), 5+
37:0;+=9;, =+5 3 0.9 :;,618F0 32 08+=+ 3 ;+26B8F# 5960 -
(738<=0.4 ;<=-=9- ), B3 7 ł+. <60 8=0:9/.=9;61+3 7, -5>
I1:9#98. J812 +5 /. -+;J;0C0 . 172 08+=+37 0=;, I -4
;+< -
:9;J/36<J «9 <,9;0 5>= < 79;/-F, B0;073< =+=+;» /6J ;><<594
«9+;73 2+.9=9/6J0<+-83 :9<=;<>/9450 9-»?0(5 -;+6J)«9; :9 -
<=;;+28F# 9450 <>/æ+ 9:;0/683 - -;36Fœ08C3/6J59-+ 9<7 -
=;<>/+ 9<=;93=06G8F#;+,9=»?0(7 -;+6J)«9; 2+.9=9<=;- 6083 +#+ -
83 :;9-+=+ 8+ <9/0;13 745# :965- 8+ 30. B069-05»;
«98+2B0…83 5+86G85+29- 10. F7;+,9=+B0 10. 3 7 69 -
<6>18+ -05 ,>!+;3AF8 - »?0(8 96.0 + -;+6J) 78
=9, 0<=G80:9<;/ - -
<=-0894,632<=35=0+=;>-908F#/04<=-348+ł+<:3ł+-5+20;
7
Ibidem, 6- 9,
.
78
!-3;5>8 . В Персидском походе. 58.: !-3;5>8 . Под сенью двух держав.
3<:;+-6089/,ł3C380-,213c.25-7.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 41
«-F<9B+4C00:9-683.;+74=;30-F7-œ+798-F7
9 :<=;9450 6/ - ;9<+0 (8 6.) 3 /;>.3# 70<=+#» (14 7+; -
=+) 3 «9, 9:3< >/0;1+83 -<# B+<=8F# 69/5-;7+8, 013
,>/80 0=32.9=9-608F<=;9JD30<J»7+;=+(15 ) 79
9=:-;07835 ;+-60 -
83J-961<5.?69=+5<=;+#+83.
2 /;>.3# 3<=9B8359- -FJ<8J0=<J B07 /96108 ,F6 2+8J=G<J
:9 :9-0683I 37:0;+=9;+ . ł+8=073; - :;9A0<0 :9/.=9-53 3 -
#9/0 «Ş329-. :#9/+» ./0 913+6<G 9:;0/6K88F0 <=96589-03J
< ş<7+8594 7:0;34. B+<=89<=3, <-0=604C07> 58J2I «-708J -
69<G сбор и передача секретной информации,+=+510-;,9+
=+48F# +.08=9-» 80
, 5+ - œ96/+-<597 8J10<=-0, =+5 3 - 9<7+853#
:;0/6+#. ş :;J7F# <-0/834 9, H=97 <-3/0=06G<=->0= /980<3
530-<9. 8;+6>,0;8+=9;+ .) >,0A59. - <>/+;<=-08>I
ł960.3I389<=;+8F#«/06: в прошлом 1722 г. По имянному … Его
Императорского Величества указа, бывшему светлейшему князью
Димитрию Кантемиру при отъезде его в Дербентский поход велено
приискать за границею корреспондентов, людей добрых, которые
б о турецком и о прочем поведении корреспонденцию со мной име-
ли. А по тому Его Императорского Величества указу помянутый
светлейший князь Кантемир приискал»81 3 :9/0;13-+6 <-J23 -
96GC0œ9 -+8;07,9< 60-;>+97</3 9=332 8+
3 8+<=+<307 ø>:> <=96G835 32 < 82
, /+ - œ9.360- – < «-+C5>
;35+6,97» (F;5+6,97) 83
3 /;. ş/89-;07 58J2G . ł+8=0 -
73; 9=:;+-6J6 :0;39/B0<53 809=9;F# <-93# 6I/04 - ł98<=+8=3 -
89:6G, 8+ :;370 26 <08=J,;J 172 . - /95=9;+ 9635+> 84
, + 21
7+;=+ 172 . 5>;G0;+ 796/-A+ .+ 37=;+53J 85
. +10 -9 ;07J
79
Ibidem, c.28.
80
+85=-0=0;,>;.,201<7/958:;3B+830g 2.
81
Ibidem.
82
Bogdan D.P. Legăturile serdarului Lupu Anastasă cu ruşii (1721-1751). În: Studii şi
Materiale de Istorie Medie,Bucureşti,vol.2,1957p.347-8.
83
+85=-0=0;,>;:;370B+ /95.18, 2 < 0 ., g830 !-3;5>82. . В Персидском
походе.!-3;5>88.: . Под сенью двух держав. История жизни и деятельности
Димитрия Кантемира в Турции и России. 2/. 2-0 3<:;+-6089 3 /9:680,
ł3C380-,213c.19.
84
«3<7+ 9=/+8F 9635+0, 59=9;F4 <0.9/8J 3706 9=:;+-3=G<J - !+;G.;+/0»
(6G38<534 -+8. Notationes quotidianae /Повсядневныя записки 172-30
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,6. 9,
).
58
F6«:< 92=+I;7+ 1>;5 8 1 A+G0-ł3»+ /=;9 -63. 079J3 + <>;. Ş09 / 3 + 8 3 1
«Ş329-. :9#9/+» ł+8=073; :;9/61+ :96>B+=G :3<G7+ 9= <-93#

38?9;7+=9;9-. +5 2 <08=J,;J 172 . :96>B36 89-<=3 9= ;7+5
32!+;G.;+/,28<0=J,;J3789J,;J172.9=:F;5+6,13
89J,;J - 9= +8;J 86
. <60/9-+83J :9<60/83# 60= :95+2F-+I= B=9
8+ :;9=J1083 172 .9/+ 3 :9<60/>ID3# 60= .) ;>,0A594 (<-0 -
59; .9<:/+;J 796/+-<5. – 8.:;) 3<:;+-89 :96>B+6 :3<G7+ « от
зарубежных конфедентов»,9=9,;+8F#.ł+8=073;9 87
.
H=94 10 :9/. =9-50 -:3<+6 G 3 /;>.+J /0J=06G89<=G. +5 -
7+;=0 – 8+B+60 7+J 70<JA+ «58J2G 8+C» /9- 6G89 B+<=9 :9<0D+6 <.
;09, +108<59 , ./0 95+2 69<G B=9 =+7 « велено пу[a]нсона на ту-
рецкие литеры делать»8 :9 0.9 H<532+7 89
, =9 0<=G =+7 C6+ ;+,9=+
:9 32.9=9-6083I =3:9.;+?<59. <=+85+ 3 -<0# :;38+/60189<=04 5
807>, + =+510 3 -<0.9 8+,9; =>;0A53# 63=0; (+; ,<594.;+?353)
/6J:9#9/89=34 :9.;+?3539=9;945,+#9;9C932-0<=89;,>59- /36
63B89 . ł+8=073;.
H=9= 10 :;39/ (24 +:;06J 172 .) ł+8=073; B+<=9 ,F-+ -
0= - 79<54 =3:9.;+?33 90
./0 8 =96G59 .=9-369<G 5 :0B+=3 0.9
5;>:890 <9B3803 « Хроника древности романо-молдо-влахийския
… молдавским диалектом»91 , 89 3 :9-3/7> 58J2G 28+59736<J
. >85 ; 3 - ! ( Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,=-5 8 +

=00>;,1;0 2, . , c.
=+; + 71 2.«ł>;
) 8 1 . 5 9 /, 7 2 G0- 6 G.7 ;2 + =;#+!-430 795:;/+ ; »6
. 8 +G3-6 ( 4 3 5 < 8 Notationes quotidianae /Повсядневныя записки 435<43< 9 ( 0371- 271
æ9>/< =-F48;##3+30 8 - 0 ;æ =95(- Mo<
, ) g, 1 8 1 3 / 8 9 , + - 5 c. . ) 8
86
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,passim.
87
Bogdan D.P. Legăturile serdarului Lupu Anastasă cu ruşii (1721-1751). În: Studii
şi Materiale de Istorie Medie, Bucureşti, vol. 2, 1957, p. 347-8. !-3;5>8 . В
Персидском походе. 58.: !-3;>8 . Под сенью двух держав. История жизни и
деятельности Димитрия Кантемира в Турции и России. 2/. -0 3<:;+689
/9:680,ł3C380-,213c.19.
8
(9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;083# 5=9- (æ), Mo<5-+, 98/ 1 g
38,6.7 9,
-8 9, ,9 9, .
89
ł+;37>6638 . æ., У истоков татарской книги (от начала возникновения до 60-х
годов Х1Х века),ł+2+8G,+=+;<5908312/+=06G<=-9,17<.2-80
90
«172 :;06G 24. [ Вторник] ….58J2G 8+C 02/36 - =3:9.;+?3I» (6G38<534
-+8. Notationes quotidianae / Повсядневныя записки 172-30 (9<345
æ9<>/+;<=-08F4;#3-;083#5=9-(æ),Mo<5-+,98/1g38,6.9)
91
Полное собрание постановлений и распоряжений по ведомству прaвославного
исповедания Российской Империи, =97 II, 172, +85=-0=0;,>;., <389/+6G894
=3:9.;+?33, 1872, c. 142-3, g 49. Eşanu Valentina,Primele proiecte reuşite şi
tentative eşuate de editare a operelor lui Dimitrie Cantemir în Rusia. În: Revista de Istorie
a Moldovei,Chişinu,2016,nr.2,p.109-4.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 43
<9 -<07 32/+=06G<537 :;9A0<97 3 9/8-;07 :93<57 ,>/>D3#

;+,9=8359-/6J:9#9/894=3:9.;+?33.
Ş+:60B3ł+. 8=0=+73;+ ,F6105 #9-2+/830961 /0
:9/.=9-53 5 :0;<3/594 5+7:83 9;.+832-=G 3 ;>59-/3=G :9 -
#9/894 37:0;+=9;<594 5+8A06J;304. #9/0 H=3# :;3.9=9-60834
58J2G - B+<=89<=3 :;9<36 25 +:;06J 172 . .;+?+ æ.. æ969-538+
:;3<5+=G 3 :;<6+=G 07> 5+ - ł960.3 89<=;+8F# /06, 5+ -
:3<G7+#37:0;+=9;+9<345./0=<J=3=>6«>6=+8>>;0A597>,
+#> 0;<3/597>, +8> ł;F7<597>, +8> 3-8<597>» 3 8+9, -
;9=: «5+5 >6=+8 >;0A534 :;9B30 … /+I= 37:0;+=9;<597> -063 -
B0<=->» 32 <+73# 9;3.8+6- 910 /6J /0J=06G89<=3 5+8A06J;3
ł+8=073; :;9<36 :;3<F6+=G «,>7+.3 =>;0A594, 69D0894 < 9/84
<=9;98F», - <6>B+0 <63 H=94 80 ,>/0= =9 «8+/6013= :;3<6+=G 605 -
,>7<+8/;3459 63<=9+. ,96GC0 3 20 - …» 92
,F610 +5 . :9;>B089
«58J2I 8+C07>» 2+8J=G<J 597:60=9-+8307 5+8A06J;3 /9-6G89
789.B3<60894 .;>::94 =967+B04, 59=9;F0 ,F63 ,F «- J2F5+# 3< -
5><=8F»,3 59=9;F0 ,F63 8+-0;J5+ 809,#9/37F 80 =96G59 - 5+8A0 -
6J;80:9<;/=-3 89 7:0;+=93 -98B+0 . 3 ;0 6G8- 35+7
/04<=->ID0+:;06J15 +, ;0.398 5+-2<:/7 +;73 4
172 . <05;=+;G . 6G38<534 9=70B+6 - <-9K7 80-35: « пере-
водчики которые определены в Низовой поход у нас (> ł+8=073;+
–:;.) 8 явилися»93 9,<=960 . J=06G8,0</F94 +:;06J24 837 < .
ł+8=073; 38?9;739-+6 <-90. -FC0<=9JD0.9 8+B+6G835+ .;+?+
æ.. æ969-538+: « из служителей Коллегии иностранных дел, опре-
делённых в Низовой поход, которые явились у меня и которые, по
моему разсуждению, годны быть в тот поход.»=0;0/3 #59=9;F#
:;9C6><3 :0C89=,>9; ł+8=0B3 73;+, <63G:>B3=06G9;308=+6G -
8F#J2F59-œ3#+4690/38<5,=967+B3ø0-0=;9-<F8¼+60-,
>/-+8 łF2 -+8 , F6,+C013=079<5-4 +;08, 3 6G9. -
/+8 +-69, ;3<=9?9; 73=;0- 59=9;F0 ,F63 28+=95+73 :0;<3/ -
<59., =>;0A59., +;:<59., ;>5>7<59., <3J5<59., 736=38<59.,
+;7J8<59.,B0;50<9.,=+=+;<59.,F2F6,+C<59.J2F59-.ł;970
H=9.9 . ł+8=073; <9,D+6 B=9 :0;-9/B35 ;3<=9?9; 73=;0- 94
92
!-3;5>8 . . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,
+85=-0=0;,>;., 201, <. 280, /95.120 31 7+J 172 32 Ş3180.9 Ş9-.9;/+ .
ł+8=073; :9-=9;89 =;0,9-+6 H=> 38?9;7+A3I, 8+ H=9= ;+2 - <-9K7 :3<G70 .
=0:+89->-ł960.3I389<=;+8F#/06(+71,<.2859)
93
6G3-+8 8<534, Notationes quotidianae / Повсядневныя записки(æ,18, 9/
g38,6.9)
94
<-9K7 :3<G70 9= 31 7+J 172 3 Ş3180.9 Ş9-.9;/+, =0:+89->, <9=;>/835>
:95+ 80 J-36<J 3 B=9 -F,;+6 /-># « курьеров Василей Юрьев, Петр

Дмитрев и надлежит еще третьего прибавить»95 =9913/+8 . 6 -
7+B0J2+,238<59.4 F58+590A, 7+J5 -0<G.172 8>18F4<9=+-
,F68+,;=+5+:9« Указу из Сенату прислал чтоб Мекинину
и Звечинцову быть при князе (ł+8=073;0 – 8.:;)», + =+510 « Подал
;+<:9J110 .9 (- –083 8.:;) сенаткой курьерe Агей Енгалычов»96.
ł+5 3 /9 8+B+69 20-# .9/- :0;3 2+-C083J 0-;894 -
48F 3 :9/.=9-53 0;<3/59. :9#9/+ - 95;>1083 . ł+8=073;+
8+#9/36<G 3 ,F63 2+8J=F ;+263B8F73 2+/83J73 ;J/ <6>136F#
6I/04 59=9;F0 :0;#+63 -70<=0 <9 -37 .9<:/+;0 - 9<345#
:;0/6+#.83#;0/ B+D0-92835+I=2+:3<J79 6G3-+8 8<59.
-ł+7+;C8=39#+-69,ø>5+;7J838,=96835ø>:>6(ø>5GJ8
6G3[< 8 F8]-<=;,+2) +=(<=;+=3ł0,+2) (ł0;-3/0 ;/0-+?),
:+=+;3 07K8 3 Ş08I6, ;7+C Ş3596+4, ł>/;+8 (ł9/;J8?), œ9 -
A95+:3=+?), (0;+8 ,3 8 >6+<3604 , >,+C,œ360<5>6/;. 3 97
60/>0=:9/B0;58>=GB=9,F-C3.9<:/+;G4 A0<-93#86 2076J539-

/9-0;J6 37. +5, 3 ?0-;+6J 172 . 8+ « именины цесаревны Анны
Петровны князь наш, :3<+6 -+8 6G38<534,- со всеми боярами
(796/+-<53 – 8.:;) в компани был и гуляли в Преображенске»98 .
Ş059=9;F0 32 8# <9:;-1/+63 0=604C0.9 58J2J - ł+<:345
:9#9/.
œ+4 70<JA 172 .9/+ 526<J /6J . ł+8=073;+ 9<, 8+.;> -
108 :;3.9=9-6083J73 5 :;0/<=9JD07> :9#9/>. +5 6 7J 0.9 <5; -
=+;G5+-=99=70B+6-<9K780-35« Князь был [лишь] на час до-
ма»99. Ş+5980A - H=3 10 /83 7+J ,F63 -F/068F 8>18F0 /08G.3
5+10=<J;+20C083J7+?03 -92+84 3/ 8+ <=9;9<345 - -
.9 37:0;+=9;+ 5 -2<37 8+;9/, =+5 + « из Синода прислано
ведях и о материалах ведение», + - :9<60/>ID30 /83 «Принял из
типографии - 348 р[ублей] 62 к[опейки]» и «от камараша казеных -
ł960.3 89<=;+8F# /06, . ł+8=073; <89-+ =+3-+6 «:;35+2=G :0;-9/B35>

œ3#+36> 60/38<597> /+ ;3<=9?9;> 73=;0-> :;34=3 <9-07 8+ 8+C0 <>/89»
(!-3;5>8 . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,
+85=-0=0;,>;.,201<85/9) .
95
+85=-0=0;,>;.,201<7-9/5
96
g38,6.9 9,
).
97
9/,; 37K8 9<>D0<=-6K8 :9 Notationes quotidianae / Повсядневныя записки Ивана
Ильинскаго.(æ,98/1,g38,6.passim).
98
Ibidem,6. 9,
.
9
Ibidem,6.9 9,
.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 45
100 р[ублей]» :9-3/7> /6J /0J=06G89<=3 :9#9/894 =3:9.;+?33.

;>.30 /8G.3 «что за струге100 взяты -160 р[ублей] и того из ка-
зеных и струговых101 в расход [даны] - 260 р[ублей]»102 ,F63 :96>B0 -
8F/6J:>=0 0;<98+6 C0<=-3J-9/8F7: +;=0;3J7<=;/9 +#+38
/+6GC0.
:;9/61083 H=94 /0J=06G89<=3 1 7+J 172 . «Князь (.
ł+8=073; – 8.:;) без повестки был въ Сенате, и Императорское
Величество изволил же быть. Из Сенату выехав поехали в Низо-
вый поход»103 . ş=:;+-6JJ<G <9 -<07 <074=-97 32 œ9<5-F 104
:>=0 -
C0<=-30 :;0/<=9J69 :9 <>C0 /9 ł96978F ./0 œ9<5-+ ;05+ -:+/0=
- ş5>, :;3=95 96.3, 3 ./0 3# 598-4 :;3,F6 14 7+J. # <9:;- -
/;+.>84163 598I#3 +, B0 , ;+,9=8206-5 ł>/
63:04,59- ;+8,
,+2:9;>B35æ;05>,5+:3=+8;+.,æ;3.9;+C,5+7;C, <>610;,
5+70;/38, 79538+ B=9 :;3 « кн[я]г[и]не и кн[я]зe» ,F6+ 3 /;.
8+>B863=094 ;+=>;<6913G0 B=9 7803 -70<=058J2< 9=:07 ;+-3 -
63<G:9#9- 58J./ 38J8+<=+<3J58J13 œ+ 8+ ;3J,/9BG, 0. «<+ F89 -
-GJ3:607J8835–/0=3+-98Fł+8=+5>2389 :54.0;+ -
6+97ł+8=+5>2389,2+B3<608F0-C=+=;09,+18<5.:6
8+#9/36<G:9#9- 7+;C0 /89 » 105
32>B0
:;ş/8+59,. .2+:3<048
6G38<59.=+89-3=<JJ<89B=9-<0983=:;+-36<G-70<=0<9=A97
=9-3 -;07J1 /J/37=;04 :9#90;<3/54-7, ,F63/ ;J/3 97
<837:9=9J889.+5;70œ+;3(:9/.0<=;+#+8304/+F
/08G.;+<#983 /F157+J,143I8J,73I6J) 106
=08+, #10<=;>.+#
B=9 :6+-3 :9 96.0, 8+#9/36<G ł98<=+8=38 ł+8=+5>238 3 0; -
ł+(0;.4),+8 8=073; (59=9;F03I815 J«2+8079.63»,B3
17-8+ <6+
/6J 83# ,F6 « призван лекарь второва гренадерскова полка») 107 , +
=+510 œ+=-04 (7 <08=J,;J 8+ 9,;=8F4 :>=G < ł+-5+2, =+5 10 /6J
10
Струг – ;0B890 .;0,89 :69<5/80 /0;-J8890 <>/89 < 9=-0<8F73 ,9;=+73 3
2+9<=;K88F73 9580B89<=J73 /6389I /9 45 70=;9-. ;3708J63<G - 9<3 /6J
:6+-83J:9;>5+7-XI-XVIII-.
10
0B8F0<>/+.
102
g38,6.4)
103
Ibidem, 6.9 9,
.
104
« Поехали из Москвы»( Ibidem, 6.2)
105
!-3;5>8 . Под сенью двух держав. История жизни и деятельности Димитрия
Кантемира в Турции и России. 2/. 2-0 3<:;+-6089 3 /9:680, ł3C380-,
2013,<.9
106
g38,6.4 9,
,6 9,
,67 9,
).
107
Ibidem , 6.10,3 9,
,68 9, .
80.9 ,F6 -F2-+8 ;B) 108

. ş83 10 9=70B08F - 95;>1083 7=;3J
ł+8=0+-.><273; =+<08=J, 216,3 ;J 109
Ş+. 5980A951 -
=J,;J, :3C0= =9= 10 6G38<534 « Кн[я]зичи наши болшие приехали
ночью»10 <=;- +#+8Gł+< 96>=9 -5+2. ;+.9/-6>I/9BG7+;./>
(5+=0;38>):9#9- -2J680 / 9<=+3, :90B0 8+ -3 ,+>C5
308 ;38F
æ;3.9;G0-8F ;>,0A594, :;13-+C04 - Ş01380, =+5 + 26 95=J -
,;J58J2Gł+. 8=0(=973; 0<=G/08G.9- ;91/083J)« посланы пис[ь]
ма к кн[я]жине Ирине Ивановне111, к княжне Смарагде»12 .
2+:3<J79 6G3-+8 59=98<., ;F4=+.<9:;-1/+650
ł+8=0:;9J<73+, 836<J:>=G70<=+3 59=9:;3-+6, ;F0,F6:9-3 -
/379> 2+;80 :9/, >7+8F, - =97 B3<60 2+=;+=F 8+ /9;.>
3 /+10 ,F63 9:-0D08F -6+/0GAF :970<=34 ./0 :;0/<=9J63 :;3 -
F:-+6
6.2 « 11. [Май, 1722, Пятница]. Поехали из Москвы. Обедали в
Садках у кн[язя] Ивана Юр[ьевича] Трубец[кого]- 7 верст.
6.2 Ночевали в Новом Преображенском [у] Св[ятлейшего] кн[я]
зя Люболицы - то ж 8 [верст].
12. [Май, 1722, Суббота]. Обедали в Балуеве Враге - 22
[верст]. Ночевали в Бронницах [у] св[ятлейшего] к[ня]зя113 -
13 [верст].
6.2 13. [Май, 1722, Воскресенье]. Обедали в селе Никицком
Дан[....?] – 19[верст].
Ночевали в селе Нелесамом Роз[...?] П[..?.]- 13 [верст].
6.9 9, 14. [Май, 1722, Понедельник]. В Коломну приехали поу-
тру. Импер[аторское] Велич[ество] изволил приехать в ве-
черу.
6.2 Обедали в Коломне - 14[верст]».
=0B0830 =;0#/80-9. :;0,F-+83J - ł969780 (14-6 7+J)
58J2G;+<B0=+J<G8059=9< ;F7<9:;-1/+ID3 3 =9- 73,B3
7 < -
60</;+.>8+73 598I#+73,9=:><=363#3205984,;+=89
- œ9<5-> 14
. 6J 8059=9;F# :;3+<9- 8+ <=;>.0 ,F63 -F/0 -
608F 5+:3=+8> ;+.0 4 ;>,6J 3 72 59:043, + ;+,9=835+7
108
Ibidem , 6.59 9,
.
109
Ibidem, 6. 58об, 59об,60.
10
Ibidem,6.15
1
0<=;+8<=+<3;5,0A594.
12
g38,6.15 9,
).
13
7J58J2J80>5+289.
14
g38,6.4 9,
).
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 47
.;0,A+( 7) – 2+/=95 10 ;>,604 15

. ¼+=07 :0;,+6<J <9 -<07
<074=--93 9,<6>13 5+;7 9, 3-+ID38+ :0;<967
/->#-F/068F#07>;0B8F#<>/8+#(<=;>.+#).
6.2 « 17. [Май, 1722, Четверг]. Из Коломны [:–;05 ş 9 8.:;]
в поход отправились поутру - 92 [верст]. Ночевали под Баль-
мытом.
6.2 18. [Май, 1722, Пятница]. Ночевали под Кузминкяным [у]
к[нязя] Голиц[ына].
19. [Май, 1722, Суббота]. Ночевали проехав Переславл Ря-
занской – 90 [верст].
20. [ Май, 1722, Воскресенье]. Ночью к самому свету прое-
хали Рязан[нь].
21.[ Май, 1722, Понедельник]. Ночью прое[з]жали м[о]н[а]
ст[ы]рь Николы Лапотного.
6.2 22. [Май, 1722, Вторник]. Стояли ночу на якоре под Толпе-
гиным.
23. [ Май, 1722, Среда]. На якоре же ночу стоял, недоехав
Рубежского, а в полдни проехали Добрынин остров [8+ ş50
;05–8.:;].
6.2 9,
24.[ Май, 1722, Четверг]. Ночевали недоехав Касимова где у
к[нязя] Юря Юрича Тр[убецкого] судно испортилось.(9-3 -
/379> ł+8=073; <9 <-937 <=;>.+73 9<=+89-36<J 8+ /08G
- 913/+8 3<:;+-608J 59;+,6J );J );3B+ ;>,0A59.
–8.:;)
26.[Май, 1722, Суббота]. В вечеру проехали село Речное.
6.2 9,
27. [ Май, 1722, Воскресенье]. По утру рано проехали Му-
ром, в вечеру проехали Павлово к[нязя] Черк[аского].
6.10,2 9,
28. [Май, 1722, Понедельник]. На вечер в Нижне
Новгород [> -:+/083J ş53 - 96.> – 8.:;] мы приехали. А
Импер[аторское] Вел[ичество] с флотом изволил прибыть
26 числа в субботу.
6.2 9,
Нижн[ий] Новгород от Москвы водою счисляют 100 верст».
6.5
30.[ Май, 1722, Среда]. Работникам обеим десяткам [дано]
- 3 р[убля] 50 к[опеек].
6.5 9,
Работникам которые были из Коломны до Нижнева по-
следние на оба десятка д[е]н[ь]ги доплачены - 14 р[ублей].
Работникам которые нанялись от Нижнева до Астрахани
расдались по 6 [рублей], на ч[е]л[о]в[е]ка, нанимал конюш-
15
Ibidem, 6.4 9,
.
ей, задатку дано, на нашева струга десяток - 10 р[ублей].

А на другова струга десяток дане конюшему Ивану - 10 р[у-
блей]. Ему ж конюшему дано на дачю водоливу и кормщику
их струга старым16 7- р[ублей]. Кормщикам двум которые
нанялсь от Нижнева до Астрахани, дано- 5 р[ублей]».
=-9 =<0 >=97=-019 ,98 0 B8=G 3 J7<3G3:6+2 98:+- ,9. 5<8

B=9=;< >.3 ł+=08 =3<+9;3/.>76- 0;36,. Ş39.Ş9081 +/9; .-
8J2+7 2=9,+.7;10: +; – 6J.2+7 ¼/G<0 =9<9 J6J< =9- 498;7 -
F48-0 /9. ,6+-3;: =0B03 =9895 9. F6;, J=F 83;:/0 J/; 3;: -
=99. 4380J6-/ G86+/ C0 40 J38+9-./06< 9:0.6 9/ =;< #++ .38
B+=8< =3<9 B3 < +; =+G<36 A+,0;. < J=F0 8+ 37 ł9-=:9 3 08796 >D0F8 -
=8+;,9 F4>=G : F8+;,9/ :3 =;< 9/ #++ >.;/3A98,0;. 19:-03 9:3-
IC3
89501 #>798/ :3 D37;95 >5 =896:>63;)(0 ,+>;593 84 -3
>/0<9/1+58 =99,58 F7; =3+6: 2 =9+/326 5 71
0.œ+
3 J=:09<- /2+; -
G80/36+-98 J380/19; #++897 =995, F4; =9- =G,80/ 1 B0 0-5 >; =;9 -
>68 J< G86+/ - C3 40 >=G :4 81
ł+.=+<9 37=098-J<6 ;37 D00 G80/ +8
J)+7 13( =0- B0G56=:95<3086=9+953-: ;8 9. 7;0<3: 9 91
-,
=97 B3?> +0;6.< . œ0C3 8 >-95 >6+;37/ œ. . >83<5+;: -95 -
=9F# ; - B+=8< =3<9 D+,9 < =++<07;3/69FC0 - 8 < 0 1 7 9 ,6 2 3 , -
J2-< B0 < 3 G<96+/2 B+ <0:- 7 0981 6 =6B=9 038 =60-< C3 40 J285 4 Gł+8 -
=0F6,;3 7: - Ş3708Ş91 0/9=9; .- 9.01B3+6< 021
J38+.62<9: 5
>6+;37/ J-=-< >0=B=9«5J28 GC» +8 J<6+1;0/ 2 Ş3- Ş97081 0/9; .-
3 8«+/- 19 отправленного из Москвы на особливом струге типо-
графские служители со всеми типографскими припасами, которое
судно осталося назади; а на оное судно по Его ж Императорского Ве-
личества указу и по приговору Государственной Военной Коллегии
для работы присланы рекруты тр[и]дцеть человек [.A9,0; –- ]. .;: .8
И вчерашнего числа [3J+7 –0 . 2 71 ] .;: 8 по указу Его Император-
ского Величества послан нарочно ундер-офицер, чтобы то судно как
возможно скорее до Казани поспешало»12 . ł;079 =99. ł+=08 ;37
=0+. 6/œ.
0;: >83<5+;=G :3807+2 >=9 ;50 A9,0;.- >.;/ - =937 36
16
69-FB0;58>=9+-=9;97.
17
6G3-+8 8<534, Notationes quotidianae/ Повсядневныя записки(æ,18,9/
g38,6.5 9,
,6).
18
Ibidem, 6.10
19
Ibidem, 6.10
120
+85=-0=0;,>;.,201<8/953;4
12
Ibidem, <.283,/9514
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 49
- Ş3,70=981 36- ł+.38+2=97 B=9 H=9= =;< >. <B+ 0: =8F7>/;9, 9 -

J<638 /7093<8+;-: 5 =+<9 G86 F7 >/< 7+ ł+=08 +;37=08 #35+ 8
I83 0=+2 J,54+380J7591<20 ;G3:6=9+ . ,-=79 435<8=30 :6
« к типографское судно Григорашу дано - 10 к[опеек]»21 .
=9= 10 /8G 31 7+J 172 . - :3<G70 . =0:+89->, <9=9J -
D34-C=+=0ł960.389<=;+8F#/06,58J2G:;9<36« изволь чрез
сего переводчика копию манифеста, запечатав, прислать ко мне,
чтоб была мне для переводу»123 . ł+5 J-<=->0= 32 H=9.9 :3<G7+ ;0BG
3/0= 9 7+83?0<=0 9= 3708 37:0;+=9;+ 0=;+ 5 8+;9/7 ł+-5+2 -
<59-0;3/. ;0.398+, 59=9;F4 :9 2+;80 2+/>7+897> :6+8>
/96108 ,F6 ,F=G <9=+-608 - ł960.3 389<=;+8F# /06 - 0=0; -
,>;¼+.0 /+B+ł+. 8=0<9=973;+ J6=9- + B=9 7 ,F:0;-<=332/+=G
0.98+;263B8F0J2F53.
G86+/ C0
40 G36 +8 - 3< :=9+92573/9.- 5;<F7:87
F;- F--9<3 =<0+ JH=+F: >=0 : C0=-< J3 =;< 9/ #++ ><:9 ,38 J+5 =99508 F0;
F08-0 / <-9: =+0/ >53 6 J38+2 =99508 F# ; #9,908 F#
73/ =;+2 =:+
6.10,2 9,
« 1.[ Июнь 1722, Пятница].Мы из Нижнева в путь от-
правились по утру.
6.2 9,
Начевали за противною погодою недоехав села Работ-
ков (40 [верст])
2. [Июнь 1722, Суббота]. Работки к вечеру проехали.
3. [Июнь 1722, Воскресенье]. По утру рано проехали
Макарев монастырь (от Нижнева 60 верст против
него село Лысково Ц[арицы] Милит[инской].
4. [Июнь 1722, Понедельник]. По утру проехали Васи-
льев город (от Макарья [монастыря] 60 верст). В пол-
дни проехали село Юнга архиерея Нижегор[одскаго] (от
Васильев 30 верст). Потом Кузмодемянск, от Юнги, де-
сять верст.//
6.3 В самую полноч город Чабоксары проехали (от Кузмоде-
мянска 40 [верст])
6.10,3 5. [Июнь 1722, Вторник]. Перед вечером Свияжск го-
род проехали, в Казань в вечеру мы прибыли (от Кузмо-
демьянска 140 в[ерст]).
6.10,3 6. [Июнь 1722, Среда]. Князь ездил в город [Казань] к
Государю».
12
g38,6.7)
123
+85=-0=0;,>;.,201<85/9
ł H=97> 10 -;783 2 :;3<F-+079. -8 :0;<9+6 5

<>/8+7.ł+8=073;+6-ł969780,3-Ş31807Ş9-.9;/0, -
89-;07 /6J =;+8<:9;=3;9-53 =910 -;7J 3<:9680J 5+; -
>6G8<6>1894 ,F,:3<G72 -/89 5+ 9=+ 3I86 Jł+32 . 17 2+83,
ł+8=073; <9,D+6 +/73;> .œ. :;+5<38>, B=9 « для вспровожа-
ния типографского судна Выбурского пехотного полку прапорщик
Фёдор Короткой, при нем ундер-офицеров и рядовых 54 человека,
да ко мне на судно по имянному Его Императорского Величества
указу от генерала-маёра господина Мамонова определено для ка-
раула … На другое наше же судно из разных полков 10 человек. Да
на типографском же судне отправлено из Москвы из новозаписных
рекрут 30 человек….»9=;0,9-+83I.08;+6-7K;+)<>:9-+ ł+ -
2+83ł+8=073;9=:><=3673-908F#,-=910-;7J8+<=+3-+6B=9,F
« сиятельство ваше изволил приказать, оных гренадерского полку
капрала и рядовых 16 и Астраханского полку капрала ж и рядовых
20 человек от мене не сводить, понеже без караулу как мне, так и
казне типографской прибавится весьма невозможно, покамест на
другие судны переберёмся. К тому ж надлежит и судны ещё почини-
вать, а у мене иной команды нет»124 . 0;9J=89 :;<G,+ 58J2J ,F6+
=+3<:9680+, /+6G8-5 04C0<=;/97 +#+32-0<=8:98 F7<3#/9
3<=9:9; B8:9/,8F035+7 -9:;<F>/-928356.0 J-<07>:9 =910
- ł+2+83 . ł+8=073; -2J6 - <9=+- <904 .;>::F 7>66>, 59=9;97>
:92103I8J172 . /+6 «в займы до жалования – 2 рубля»125.
6. 9,
6. [Июнь 1722, Среда]. Кормщику того судна Ивану Орлову
6.3 « Тогож числа (63I8G172 –8.:;) о[коло] полуночи в поход
из Казани отправились.
7. [Июнь 1722, Четверг]. В вечеру проехали с[eло] Благо-
роцкое Казарх[….?]от Казани - 60 верст.
8.[ Июнь 1722, Пятница].По утру проехали городок Тетю-
ши, от Казани ... 126 верст.
9. [Июнь 1722, Суббота]. До свету приехали въ Симбирскъ,
отъ Казани - 180 верст.
л.63 10. [Июнь 1722, Воскресенье]127.
л.66об 11. [Июнь 1722, Понедельник]. Обедали под селом Морива-
ши, там - половина [поместья] св[етлейшаго] Кн[я]зя Мень-
124
Ibidem , <.285-6,/91
125
g38,6.7)
126
ş<=+-6089<,/7=9.
127
ş<=+-6089<,/7=9.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 51
ш[икова], другая - розных помещиков, а именно Чириковых,

Ярцовых. Там гора называется Лысая, на оной на камени
кн[я]зь [Кантемир] имя свое и год высекал +128 .//
12. [Июнь 1722, Вторник]. На самом свету Самару проехали.
6.3 9,
От Сибирска ... 129 верст. Перед вечером проехали село Ста-
нишное, Печерское то ж. От Самары - 30 верст.
13. [Июнь 1722, Среда].Перед светом проехали город Сыз-
рань. От Самары - 50 [верст]. А на рас[c]вете проехали го-
род же Кашкур, от Сызрана - 10 верст.
14. [Июнь 1722, Четверг]. Обедали под селом Сосновым, от
Кашкура - 60 верст. Чюдова м[о]н[а]ст[ы]ря. Ночевали под
селом Терса, от Сосновова - 40 верст.
6.3 9,
От Терса подалися к селу Малыковке. Только с версту и сто-
яли за погодою сутки. Малыкова св[етлейшего] кн[я]зя ...130
16. [Июнь 1722, Суббота]. В вечеру Малыкову проехали.
6.3 9,
Начевали под Змеевыми горами за 50 верст от Саратова.
18. [Июнь 1722, Понедельник]. От обеда до вечера стояли
меж 40 островами, а ночевали за 10 верст до Саратова.
6.3 9,
19. [Июнь 1722, Вторник].Ночевали за верст за две до Са-
ратова.
20. [Июнь 1722, Среда]. На самом свету в Саратов приехали.
л.10 В Саратов прибыли и тогож числа отправились.
л.67 В Саратов куплено 1 якорь весом 8 пуд[ов, дано- 8 р[ублей].
К типографское судно Гргорашу дано - 10 к[опеек].
Другой якор[ь] на островскую лотку куплен весом 3 пуда 15
[фунтов]дано - 2 р[убеля] 50 к[опеек].
6.10 26.[Июнь 1722, Вторник].В Царицын приехали ночью.
6.10 27. [ Июнь 1722, Среда]. Из Царицына отправились после
обедниа князь и с кнегинею кушали у коменданта полковни-
ка Сергея Васильевича Сескотова.
6.10
4. [Июль 1722, Среда]. В Астрахань прибыли рано, где в
квартеру нам дан г[о]с[у]д[а]рев рыбной дворъ»131.
128
;370B++-=9830 +«8; /9021+J+7;F/9 -.»40 95+01J38?9;7+A3J:;3-0/8+
63B8
- ł+. /80-35 97 8=0( 73;+ Походный журнал Д. Кантемира Астраханской
экспедиции 1722 года,!-3;5>88.: . Димитрий Кантемир. Страницы жизни
в письмах и документах,+85=-0=0;,>;.,201<8/953)
129
ş<=+-6089<,/7=9.
130
Ş0>5+28937J.
13
g38).
+5379,;2:>=0C0<=-30:96.,2<F#:;356IB0834
2 69<G.Ş+B+6<J89-F4H=+:9#9–/+ :;0,F-<=;- +830 +#+83
+-0;C3
ł+:96+-830 <:34597>œ9;I-/96G:9,0;1GJ 2+/8. /9
,0;.9- ł+-5+2<9. #;0,=+. 10 5 3I6J ,F63 :;92-0/8F 8059=9 -
;F0;+<#9/F/6J9,><=;94<=-+:950-8J.38+<=+<358J18F
œ+;3 132
ł+8=0.9<>/-73;4 ;F,+0-97 H=9 /-9;0.87 =/08G1
« Императорское Величество c Адмиралом [Ф.М. Апраксиным] и с
Петром Андреевичем Толстым и с прочими у нас были в вечеру»13
59./+:-37>9,<>1/+63G804C34:6+8/0<=-34.
#9/0 :9.=9-53 -F#9/> - 79;0 . ł+8=073; - :3<G70 9= 7
3I6J 172 . 5 .œ. :;+5<38> =;0,9-+6 B=9,F 07> « определили на
оное судно с матросами и протчими принадлежащими служите-
лями». 9:;< ,F6 ;0CK8 =+5 + ,F6 9=9<6+8 07> « один капрал и
12 солдат» J-5+ <=->0=;+<:9J132 083J9=+/73;6 3I614 J 134 135
.
ł8J2I ł+8=073;> ,F6+ ;<:0/68 ->#7+B=9-+J C8J-+ 136
«-J -
=9605<+8/;»,4 3I69 + J<>/J/;>.:9 97>:3<G7>ł+. 8=0,F673;+
9<>D0<=-6K8 >8=0;-604=08+=97 0=;97 )C59-F7 9<7=; 59;+,6J
3=;0,9-+6:;<3=:;+-3=G07>-<0/6J0:9B3853 137
.
3I815 J=9.,172 0<=Gł+.:;302/+9 8=0=073;+, 5<=«œ+83 -
?0<=+ 0=;+ I 5 8+;9/7 ł+-5+2 3 0;<» 8+ ;><<597 J2F50 ,F6
/9<=+-608 <=;+#+8G 138
. ;+2> :9<60 ;3,F=3J 58J2G 2+8J6<J 0.9
:0;-9/7 8+ =+=+;<597, =>;0A597 3 :0;<3/597 J2F5+#. :3<G70
9= 14 3I6J -0=604C34 58J2G :3<+6 . œ+5+;9->, 5+8A60;> 0 -
=;+ I -.9
:« изволь его императорскому величеству доложить: мани-
фест, который теперь на турецком языке печатается, будет ли
чьею рукою подписан, или вместо подписания имя чье напечатать,
или ничего того не будет, еакожде, который месяц и число, и ме-
сто, где печатано, в оном изобразить? … Половина манифеста с
одной стороны листа уже до тысячи [экземпляров] напечатана,
132
Ibidem, 6.7 9,
.
13
Ibidem, 6.10 9,
.
134
+85=-0=0;,>;.,201<87-/953:;B+8305).
135
Ibidem , <.289,/51
136
няява-60.534:+;><8F479;<54+,6G/6J;+2-0/9B894<6>1,F,-9;>108F4
14-8:>C5+7369.5,;
137
+85=-0=0;,>;.,201<8/95
138
æ><=0;38 . Первый российский востоковед Дмитрий Кантемир. œ9<5-+, 208,
<.9-102 !-3;5>8 . Под сенью двух держав. История жизни и деятельности
Димитрия Кантемира в Турции и России. 2/. 2-0 3<:;+-6089 3 /9:680,
ł3C380-,213<.4
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 53
а сегодня и другая половина с другой стороны листа печататься

будет, того ради хочу ведати, ровно ли 1000 печатать или боль-
ше, чтоб к завтрему все напечатать?»139 :9<60/>ID3 . ,F6/830 9
2+-0;C089 0. 32/+8 «=>;0A537 6=0;+73» 8+ -FC0 >5+28F#
J2F5+# 9,D37 =3;+197 50 H5207:6J;9- 140
, 32-0D+-C34 C3;9530
<6938+0Jł+-5+2<9.;038 7=3-+#3A06J#:;0/38J -
=9.9 ;<3457 :0+=9;97 :#9/+ 14
. H=97 /06 :;3.9+<G 3
:97DG7>66F.
J2-< H=3< 3 >0/06< 7 ==79 =30 =GB=9>,: A3+536 JH=9?038+7 9. =+<
+8=+=+79J25<; F5B+ 9+6831 09: 96=+=+B+
0 : 9 .3 8 4 5 < ; -
=+J38 H=9 9: 3 >7 B3 < =+I==;37 J3 ł+795381 69:=08- <9 +;37 241
.
ş<=+-3 <=;+#+83 10D38 (2+ 3<56IB08307 :;+=;3AF
5+=0;38F), 9.;78+J 5+<:34J ?69=363J - 80<596G59 <= <>/9-,
8+.;>108+J -94<57, -9;>10837 3 :;9/-6G<=-307 8+:;-3 -
6+<G 18 3I6J 5 2+:/8F7 ,0;.+# ł+<:3J, 59./+ « из Астрахани в
поход отправилися в вечеру»143 . ş /+6G804C07 :6+-83 :9 79;I
20 3I6J 172 . . 6G38<534 9=70B+0=: « по утру проехали Учюг
Уруслов, где вся Волга перегорожена от моря за 15 верст. Ночевали
в море, въехав». :97DGI 3270;=06G8F# :;3,9- « обсервацию
чинил князь и явилося 45 градусов 20 минут . 14
ş/8+59 32- «:;9=3-89. 0=;+» 5+<:34J ?69=363J, - =97

B3<60 <>/89 ł+8=073;+, -FC6+ - 79;0 21 3I6J ./0 «[остров] Че-
тыре Бугры приехали в 7 часу по полудни. Кн[я]зь наш к Aдмиралу
ездил [./0 < >B+<=307 A+;J <9=9J6<J <9-0=, 8+ 59=9;97 :0/63
- <6>B+0 0<63 « погода суда разнесёт, то собираться им к устью
139
<.57
140
Ibidem , <.57-8
14
!-3;5>8 . Под сенью двух держав. История жизни и деятельности Димитрия
Кантемира в Турции и России. 2/. 2-0 3<:;+-6089 3 /9:680, ł3C380-,
2013,<.94-5
142
æ><=0;38 . . , Первый российский востоковед Дмитрий Кантемир, ,9;835
9B0;59-, œ9<5-+, 9<=9B8+J 583.+, 208, 12 <. -94B0859-œ+;59-+, ., Дмитрий
Кантемир - основоположник татарского книгопечатания в России. În: Лимба
ши литература молдовеняскэ, ł3C38H>, 1973, Nr. 3, p. 73-4. ł+;37>6638, .æ.,
У истоков татарской книги (от начала возникновения до 60-х годов Х1Х века),
ł+2+8G,+=+;<5908312/+=06G<=-9,17<.2-80 [ContribuCialuiD.Cantemir
latiparularabînRusia,p. 72-6].
143
-+8 6G38<534 , Notationes quotidianae / Повсядневныя записки ( æ , 98/
18, g 38, 6 . 10 9,
, 53). !-3;5>8 . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в
письмах и документах,+85=-0=0;,>;.,201<9/53:;7B+8305).
14
g38,6.5)
Ma83?0<=0=;+I-.9=153I6J172,
9:>,6359-+87=;307ł+8=073;9-A<=;+#+8G
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 5
реки Терека… Гукеру и двум шнавам, на коих были граф Толстой

и князь Кантемир, ехать подле берегов так близко, как глубина
дозволит]»145 . 24 3I6J 2+ 2 736 /9 0;5+ 37:0;+=9; < -908+ -
B+6G8<9-0=835+7 59=9<;0/3+7, ;F#ł+.3 8=0<9C6
73;, 8+3
3,0;. «откуду все поехали»146 I1- 8+:;-60397 .=9-;07J1
C8J-+ ł+8=073;+ /9618+ ,F6+ /0;1+=G 5>;< 8+ I. -/96G ,0;.+
+605</>0=32+:<046G38<59.:
«24. [Июль 1722, Вторник]… а мы [6G38<534 H53:+1
C8J-F–8.:;] на мели остались.
л. 53об А как с мели сошли, погода затихла.
25. [Июль 1722, Пятница]. Весь день лавировали, но за
противным ветром до Терека дойти не могли.
26. [Июль 1722, Четверг]. По утру проехали где вода от
[реки] Аграхани с перлася с морскою… . Мы под Терки прие-
хали во 2 часу пополудни. Князь наш ездил к Г[о]с[у]д[а]рю,
и отправился в поход [в] 2 1/4 часа по полудни. Начевали на
якорях недоехав Аграхани.
л. 10 Мы Теркаму приехали, а Импер[аторское] Велич[ество] и
об
адмирал приехали 24[июля].

л. 53 27. [Июль 1722, Пятница].[<0<9C8J-F-8.:;]
об
Приеха-
ли к Аграхани реке (пред полуднем)» . =9=10/8G,;+89 147
>=;37:0;+=99, «; чрез Каспийское море благополучно при-

плыв в Аграханской залив, всем флотом прибыли …» 148 .
#9/J 8+ ,0;. - :;3<>=<=-3 0=;+ I, . ł+8=073;+ /;.
«молебствовали о взятие 4 фрегатов и палба была со всех
судов, одиножды149. После обеда всех г[о]с[по]д купал Г[о]с[у]
д[а]рь на адмиральском судне, спущая с райны и трижды
всякова погружая»150.
145
987+;0-.œ. Утеренная рукопись Дмитрия Кантемира и Персидский поход Пе-
тра I,+ Астраханские краеведческие чтения.F:><III, 5 œ+=0;3+6F598?0;08A33.
9/.;0ł>;+:9-,<=;+#+8G,201,<.358-6
146
g38,6.5)
147
g38).
148
ł+8=073; ., Краткое бывшего во Асию нынешного похода описание (!-3;5>8 .
Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,+85=-0=0;,>;.,
201,<.9-3/5:;7B+8305).
149
0BG 3/0= 9 :,0/ - 79;<5 ,0 <9 C-0/+73 8 +6=34<597 ;0 - #9/0 -;894
-948F.
150
g38,6.51)
л.51 «28. [Июль 1722, Суббота]. Транжамент151 новый сделали.

л. 10об Войско в лагерь стало». H=3# :9; +5=3B0<53 8+B+6+<G
8+207J 9:0;+A3J - #9/0 0;<3/59. :9#9/+ -9 .6+-0 <
0=;97I -7
.ş<89-+J0.92+/B+<9=9J6+-=97,B=9,F>.6> -
,3=G<J5+7918/6GC0-/96G2+:/89.,0;ł+<:3J3
:;3 ,6+.9J=8F# <=0B0834 9,<=9J=06G<=- /94=3 3 ;+2- -
-+=G><:0#-<+7940;3.85:?69=
/96108,F6/-3.+=G<J-/96G,0;.+3:9/1-=G597+8 -
/9-+830<>#9:>=8F0-94<5+078,#9/37F73.6+-8F7
:;9/-6G<,+27 =-8+B+ 307. C6 :;9/-3108 6 ,960
><708 36 :0C8,9J7< ./0 73;89, +;73J/-3.+6<G
8+ I.. ;3 H=97 809,#9/379 :B0;58>=G B=9 . ł+8=073;
5+B0 - <=-<9-0=8:9<=935+ J88+#99 /36<J80:9<;/=-- 08 -
95;>187 0=;83 9<56G5+. >,;+263B8 :95 F73<=9B -
835+7, =+5 3 :9 80/+-37 <69J7 #9/ 0;<359.
:9#97F83109:<+,/ 7+6932-0<=8:;/ F0<-0/83J
9,>B+<=33.ł+8=073;+82094:A33 -=0B083+- -
.><=+<96-0.3B89.<05;=+;J.
-.><3 =+« Мы [58J2Gł+6G38=0. < –73; /. 3 8<57 8.:;]
в лагерь с шнявы переехали». Ş059=9;90 -;07J 3# C8J-+,
:970;/-318J;><<53#-94<5,:6F6+8I.-/96G,0 -
;0.+ <59 « Императорское Величество по утру водку у
князя н[ашева] кушать, а в вечеру ужинать изволил»152.
л. 10 , л.51 5. [Августа 1722, Воскресенье]. «9 <9-0;C083
об
9,F589-0FJ7963=- »153 Войско все в поход пошло [-9.6+ -

-0<37:;+=9;978+50:<=G+;53] 154
.
л.51 Манифестов турецких 150 отослоно к Василию Василеви-
чу чрез переводчика Льва Зилеева.
л. 10 , л.51 об Импер[аторское] Вел[ичество] и господа министра-
об
мы в поход пойти изволил (рано).

л.51 А мы с обозом. Посолской коллегии осталися, понеже кони
об
наши еще не пришли.
15
¼076J8+J5;0:9<=G95;>108+J95:7.
152
g38,6.51)
153
201,<.9/53:;7B+8305).
154
201,<.9/53:;7B+8305).
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 57
И полдни и мы отправились понеже от Мирогородскова и

от Танских прислано 5 подвод.
л. 10 , л.51 об И того ж дня пришли к реке Сулаку и стали в лагер;
об
там дана была авдиенциа Шафхалскому князю и Мутбегу

Черкескому155.
2 :3<G7+ . ł+8=073;+ 5 .?> . œ08C359-> 32-0<=89
B=9 « 6 числа к реке Сулаку, которая зело быстро течет
и нарочито широка, прибыли, …». 60/>J =97> 10 :3<G7>
« Наутро учиня, иные из самого тростняку, а иные из при-
везенных с собою лоток, плоты, начали переправлятися,
где прибавилися до 11 числа, а в 11 день [августа] к Тархову
пошли»156 .
л.51 «7. [Августа 1722, Вторник]. Капитан Брага с нами
об
сьехался, в обед. Приехали в лагерь стоящй над рекою Су-

лаком.
10. [Августа 1722, Четверг]. Переправилися черезъ Су-
лакъ въ вечеру.
11. [Августа 1722, Пятница]. В поход дале пошли.Наче-
вали под горами.
12. [Августа 1722, Воскресенье]. К городу Тархову приехали.
13. [Августа 1722, Понедельник]. Импер[аторское] Вел[и-
чество] с г[осподами] министрами на гору и в дом къ Шаф-
халскому кн[я]зю ездит изволил, где подарено Его Вел[иче-
ству] коня с золотом окованным седлом.//
л.52 15. [Августа 1722, Среда]. В лагере совершалася С[вятая]
Литургия и на том месте зделан каменной курган в вы-
шину сажен на 5, а вокруг сажен 320; а каменье носили всяк
по одному камню, сколко солдать и людей в обозе ни было
… Импер[аторскоe] Вел[ичество] с Aдмир[алом] и с прочи-
ми ужинал у нас.
л.52 16. [Августа 1722, Четверг]. От Тархова в поход пошли
рано» «к Дербенту марш восприяли. Сие марширование
тихо и мирно было до 19 дня»157.
15
+ 10 38?9;7+A3J -56IB08+ - ł+8=073; ., Краткое бывшего во Асию нынешного
похода описание(!-3;5>8. Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах
и документах,+85=-0=0:;370B+ ,>;135 /9. 2, <. 201, . +5=). 830 59=9;F4
/95+2F-+0=B=9:;3«+-/308A33»:;3<>=<=-9-+63:7.0=;>-9,D083<7.
156
+85=-0=0;,>;.,201<9/53:;7B+8305
157
Ibidem .
л.52 17. [Августа 1722, Пятница]. В полдни чрез речку Уги

(которая течет между горами и зделан на нем каменный
мост) проехали. От Тархове 43 ½ вер[ст].
18. [Августа 1722, Суббота]. Так же чрез горы немало ехали.
л.52 19. [Августа 1722, Воскресенье]. Mинистры кушали у Г[о]
с[у]д[а]ря, понеже праздновали рождение цесаревны.
л.52об К султану Тимишскому дважды написано158, чтоб при-
нять протекцию Его Импер[аторского] Вел[ичества], но
он не послушал.
л.52 О имени Божии начало битвы пополудни 2 часа». +60
<9,F=3J H=9.9 /8J 3269108F -8J=80 > . ł+8=073;+, 59 -
=9;F4 ,F6 9B0-3/A07: « А как прибыв к урочищу Кучюк-
Извар стояли при речке Инже, 4 часа пополудни оного 19
числа стали являться на горах тимишские татары, чего
ради учинен знак чрез барабанный бой к збору, и тотчас
Его Императорское Величество с частью войска из лаге-
ря к горам строем пошел, и под горами остановился. От
другой стороны тут же приближился и генерал-маиор
Кропотов с драгунскими полками. Однако же кроме трех
или четырех пушечных выстрелов от регулярнова наше-
го войска палбы не было, но дано было позволение донским
казакам (которых числом не болше 300 было) ударить на
оных татар, в числе до 6 тысяч состоявших под приводом
Мети Бега (Мечти-бека): а потом и нескольких драгун в
помощь к казакам командировано. И тако помощию Бо-
жиею нами викторию над неприятелями одержали, уби-
ли из них до 600, а живых в лагерь привели с 20 человек.
Протчих всех мужественно прогнали так, что болше не
явилися. И с таким благополучием оной день окончался.
Где генералу-маиору Кропотову повелено, чтоб с командою
своею шел по горам, и где какие деревни есть и хлеб, палил
бы без остатку, И тако оный Кропотов несколько деревень
и самого султана Темишинского изрядной дом выжег со-
всем и разорил в конец»159 .
21. [Августа 1722, Вторник]. Казнены с объявлением вины
их по турецки. По утру в поход пошли. После полдень прое-
158
3<G7+<9=+-608F8+-0;J5+:;3J797</04=-3.ł+8=073;+.
159
+85=-0=0;,>;.,201<3/95:;7B+8305.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 59
хали колодец горячей воды, что рука не терпит. Начевали

при реке Бугаме.
л.10 -11, л.52об
об
23. [Августа 1722, Четверг]. К Дербенту при-
были по утру// и остановилися, а по полудни шли строем
через город и стали за городом в лагере. За городом честь
из пушек отдан.
л.52 24. [Августа 1722, Пятница]. Императорское величе-
об
ство в городе на квартере начевать изволил.

л.52 об
25. [Августа 1722, Суббота]. Мы [ł+8=073; <9 <-937 –
8.:;] на квартеру в городъ [Дербенте] приехали.
л.11 26. [Августа 1722, Воскресенье]. [;+2/89-63 – 8.:;]
Именины Цесаревны Наталии Петровны. 3 раза пальва
былав лагере из пушек и из мелкова руж[ь]я, так же в го-
роде из пушек стреляли».
9:;3,F=3I25+-.><=+-0;,8=-0;9J=89:-0683I37 -
:0;+=9-=98+ ; /08G;94 «шнява наша [,ł+. 58 02 8=0–73;+ :;.]
8
к Четверем Буграм пошла рано», 8+:;-6JJ<G5 <=;+#+83 160
.
07 -;078 <6>B369<G 80:;/-39, B=9 :9<=+-369 :9/
<0;G028F7 -9:;< /+6G804C00 8+<=>:6083 .+-F# <36 ;><<594
+;739=0;,8=+5+>3/+6GC0-0;<3I.069-=97B=927-8
+-.><=+, :9 -<738+J7 604=08+=+ .9478-+, 5 360
2+<6>13-+ID0.9 /9-0;3J 9B0-3/A+, < 59;+,6J73, 8+.;>108F73
:;9-3+8=97 «… еще больше приключилось нещастий, кои как ка-
сались до транспорта провианта, весь поход остановили. Под при-
крытием капитана фон Вердена стояло пред устьем речки Милук-
тения 12 нагруженных мукою ластовых судов, из коих подлежало
муку выгрузить, и печь хлебы, и сушить сухари для продолжения
похода. Над сим поручено смотрение бригадиру Левашову, кото-
рый имел у себя в команде 4000 человек солдат. Но за ночь пред
выгрузкою возстал с севера жестокой ветр, от которого ласто-
выя суда течь начали. Они держались до полудни; воду выливали из
них всеми силами. Наконец, как течь умножилась, и к выливанию
воды сил больше не доставало, то не было уже другого средства, как
отрубить якори, и шедши на берег, садиться на мель. Одно судно
последовало за другим. В часа два все 12 судов на мель сели. Лег-
ко можно себе представить, что тогда много муки подмокло и ис-
160
g38,6.1)
портилось. Но выгруска за то была легче солдатам: ибо могли они

все с судов переносить [сразу] на берег. […] По учинениии сего, суда
были разломаны, и дрова употреблены на печение хлеба.[…] Тялки
принуждены были также идти на мель, и как ластовые суда на
дрова были употреблены. Напротив того большие суда остались
невредимы»16 .
9<56G5> 5+269<G ;9<345 78+# :;0/><79=;06 -<, =+5
«.5+ . сего хлеба было весьма недостаточно … давно уже послал по-
веление в Астрахань капитану Виллебоа (Ş.36G,>+–:;.), 8 дабы
он порученныя ему 30 провиантом же нагруженных судов привел из
Астрахани, которых прибытия ожидали еще прежде сего нещаст-
ного приключения…»162. 28 -.><=+ 172 . - 913/+8 59;+,604 <
:;9-3+8=97 :9/ 597+8/-30 Ş. 36G,>+, 37:0;+=9; <92-+6 <9 -
-0D+830 + 59=9;97 :3<>=<=-9-+6 3 . ł+8=073;. æ6+-8F4 -9:;<
:9<=+-608F4 :0;/ 597+8/>ID37 <9=+-97 3 <9-0=835+7 9:;0 -
/063=G <;953 913/+8J Ş. 36G,>+ 3 <9=-0=<=-089 /+6G804C34
:6+8 /04<=-34. +790 ;2>7890 73 -F<5+26 8J2G ł+8=073;:
« Ежели Вильбои к 10 или к 15 числу сентября столко провианта
привезет, сколко потребно на все войско до окончания войны, тоб
ни мало медля далее поступить, ибо в половине сентября новая
трава будет, что скот довольно кормится может. А ежели Виль-
бои к вышеписанному числу не будет, то чтобы войска тысячи 4
или 5 послать на судах для взятья Баки и взяв, как оной, так и
Дербень и Тарки утвердить гарнизонами. И так [в] нынешней год
войне конец учинить»163 . 3<5><<3I :;9/613 8+ -=9;94 /08G,
59./+ « Импер[аторское] Вел[ичество] ужинать у нас изволил»164 .
H=3
3ş/8+59, <>/:;9-3+8=9< >- ł+,0;.+2:/89 <:3J:9=0;:0 -
16
94798 - . Описание Каспийского моря и чиненных на оном Российских
завоеваний, яко часть истории Государя Императора Петра Великаго, ,
1 7 6 3 , < . 9 6 - 9 7 . ! 3 =3 ; 9 - + 8 9 : 9 9 8 7 + ; 0 - . œ. Утеренная рукопись Дмитрия
Кантемира и Персидский поход Петра I. B: Астраханские краеведческие чтения.
F: >< 5 III, œ+ =0 ; 3 + 6 F 5 9 8 ?0 ; 0 8 A3 3 . 9 / . ; 0 / . . ł>; + : 9 - + , < =; + #+ 8 G, 2 0 1 , < .
358-36 .
162
æ96359-. Деяния Петра Великого, мудраго преобразователя России, собранные
из достоверных источников и расположенные по годам, ". VIII, œ9<5-+, 1789.
!3=3;9-+8 :9 987+;0- .œ. Утеренная рукопись Дмитрия Кантемира и
Персидский поход Петра I. B: Астраханские краеведческие чтения. F:><5 III,
œ+=0;3+6F598?0;08A33.9/;0ł>;+:9-,<=;+#+8G,201,<.358-6
163
+85=-0=0;,>;.,201<9/53
164
6G3-+8 8<534, Notationes quotidianae. /Повсядневныя записки(æ,18, 9/
g38,6.1)
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 61
6359;+,0>C0830« у самого конца Аграханского мыса»165 .

<59;0 3 5 <08=J,;J 172 «князь в [войсковой] лагерь поехал
по утру, в вечеру назат прехал»166, ./0 ,F63 :;8J=F 958B+=06G -
8F0 ;0C083J 9 :;3<=+89-50 ;<3/. :9#9/+ 3 9 -2;+D083
- <=;+#+8G. ;3 =+597 ;+<56/0 9,<=9J=06G<=- 0=;> I -7>
, <60/>J
<9-0=> . ł+8=073;+, 83B0.9 80 9<=+-+69<G 5+ 2+5;0:3=G<J 8+ /9 -
<=3.8>=F#;>,01+#-0;8>=< 3 Jœ9 - <5->.<08=J,
5 + ;J« андереевцы
прислали посланных к Импер[аторскому] Вел[ичеству], принося
свое подданство и прося прощения» 3 «зделав при реке Рубас тран-
жамент, возвратился с войском к Дербенту, а в транжаменте
оставлено казаков 300 человек»167.
Ş+5980A 6 <08=J,;J « кн[я]зя н[ашева] позвали к Г[о]с[у]д[а]рю
рано» 3 «< егодня [армейские]обозы от Дербента к Астр[ахани] по-
шли»168 .70<=0<837=;98>63<G-:>=G:9<>C337:0;+=9;<9-37
95;>1<08=J, 7+3, ;J «мы [ł+8=0–<-937 ; :;.]8 в самые
полдни из Дербента поехали [в Астрахань]» . Ş+ 9,;+=897 :>=3 169
798+;# :;9-0J6 <9=9J830 «=;+8170=9-» 9<=+-6JJ 80,96GC30

.+;8329F 170
. 9 -;07J :;3-+69 5 37=;3I ł+8=073;> .9<=363
(20 3 24 <08=J,;J) 37:0;+=9; 17
3 (21 <08=J,;J) . 96<=94 172
, 25
<08=J,;J « кн[я]зь наш к Императрице ездилъ за своею нуждою»173 ,
27 B3<6+ -<0 /9<=3.63 .;+#+8G 174
, + 29 :0;,+63<G 8+ 59;+,6J#
-2J-5>;<8+=;+#+8G.ł+8=073;<9-« на тялке г[убернато-
ра астраханского] Волынскова» -2J63=9=105>;<. 175
<63 /6J 37:0;+=9;+ :>=0C0<=-30 :9 79;I <6913G ,6+.9 -

:96>B89 3 4 95=J,;J - <=;+#+8G :;3,F6, =9 /6J ł+8=073;+ #9=J
3 -<0 9,C69<G, 3# <>/89 :+6 8 :;9=J1083 <596G53# /804 -
>:80:9./
165
æ96359-. Деяния Петра Великого, мудраго преобразователя России, собранные
из достоверных источников и расположенные по годам,VIII, ". œ9265.<1789,-+
16
6G3-+8 8<534, Notationes quotidianae. /Повсядневныя записки(æ,18, 9/
g38,6.1)
167
Ibidem, 6.1 9,
.
168
Ibidem, 6.1 9,
.
169
Ibidem,6.1 9,
.
170
«26. [08=J,;G 172, Среда]. ¼/06+- :;3 >6+50 =;+8170=, /+60 :9C63 ;+89. ş=
>65+67F5,96GC0350<- /98A93 8+2/E:9<63- 5E0;,8=>»( Ibidem,
6.13 9,
).
17
Ibidem, 6.12 9,
,13 9,
.
172
Ibidem, 6.13,59 9,
.
173
Ibidem, 6.13 9,
.
174
Ibidem, 6.13 9,
.
175
Ibidem, 6.14
«30. [Сентябрь 1722, Воскресенье]. Остановилися за про-

тивную погоду против Тюленя острова и ночевали.
6.14 1. [Октябрь 1722, Понедельник]. На том же месте стоя-
ли и ночевали.
2. [Октябрь 1722,Вторник]. Там же ночевали за против-
ною погодою.
3. [Октябрь 1722,Среда]. 8 часов по полночи ветер пришол
боковой и тот час пошли дале. На вечер ударил от запада
превеликой вихрь и стал быть прежестокой штурм (=90<=G
-C=9;7) и держал часов с 5.
4. [Октябрь 1722,Четверг].В 10-м часу по полночи дале
пошли а ночевали верст за 15 до Четырех Бугров. Ночю
опять велико штурм
5. [Октябрь 1722, Пятница]. На том же месте ночесва-
ли./
6.14 9,
6. [Октябрь 1722,Суббота]. 9 часов по полуночи дале пошли.
К Четырех Буграм приехали 2 часа по полудни и стали на
якорь для мелей и противнова ветру». ş=<I/+ 3<#9/3= B=9
3 4 95=J,;J 983 :0;16 « превеликой вихрь и … преже-
стокой штурм»,« понеже наша [тялка]176 в море осталася»,
8 95=J,;J ,F63 -F8>1/08F 0 :9538>=G 3 :0;,+=G<J 8+
« шлюпку… Волынского» 59=9;F4 /9<=+-36 ł+8=073;+ 9 5 -
=J,;J-<=;+#+8G 17
.
9/-J 8059=9;F0 3=9.3 :;94/08. :>=3 <60/>0= 9=70=3=G

B=9:0;<3/5+JH5<:0/3A3J0D00=;<,632+ 9 I+ -.9
ł+. 3 8=0 -
-;07J9 73;+. :9#937:0;+=9/+ 80 ; 6G5<9-0D+6<J,:;9835J89
9<,F7>-<-907>5 +10837 «=+4897><9-0=835>».H=9 ş, <-3/0=07 6G -
<=->I= 8059=9;F0 10<=F 798+;#+ - #9/0 /04<=-34 8+ ł+-5+20. +5
59./+70<=8F4,0.:9/+;3658J;><<597>798+;#> (14+-.><=+172
.), 98 - <9I 9B0;0/G :9/+;36 0. «58J2I 8+C07>» 178
, + 20 <8=J,;J
« от Импер[аторскаго] Вел[ичества] принесли бутылку венгерска-
го»-38+ 179
.9-;J80 , =99 B=9
7 <=;- 59./+ +#+ł+. 83 8=0,960 73;
0=;+ I -4
809/5;+=89 :<0D+6 0.9 D0 ,960 >5;0:36<G - :0;3 -
176
Тялка - 80,96GC90 .96+8/<50 :+;><890, 9,FB89 9/87+B=9-90, .;>29-0 <>/89 <
:69<537/8D073,9;=9-F73C-0;A+73.
17
-+8 6G38<534, Notationes quotidianae. / Повсядневныя записки (æ, 98/
18,g38,6.14 9,
).
178
Ibidem, 6 .52
179
Ibidem, 6 .13
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 63
9/ «Ş329-. :#9/+» -2+379=89C083J «58J2J 8+C0.9» <9 78.3

-F<95:<=+-608F73 /0J=06J73 9< =9.9 -;0783 +5 2:3<
-+8 6G38<59. :0<=;J= 38?9;7+A3J73 9 =97 B=9 58J2G ł+8=0 -
B+ 73; <=99=:;+-6J6:96>B+ 3 9=6 83#:3<G783#;0/ +. B+D0-<0.9
-<=;0B+I=<J 3708+ ,+;98 . +?3;9-+, +/73;6 .œ. :;+< -
538+, 7:0;+=;3AF 5+=0;38F, .;+?+ . 96<=9.9, 58J204 .
œ08C3;>,). 59-+, 0A5;>,). 9, 0A5æ. 9., 96.;>59.,
3 . +;J=38<59., ?;+8A>2<59. 738=;+ . ł+7:;0/98+, >< -
<59.:6+;3=0.Ş0:6I0-+,;#3=05=9;+ł..+<=;063,
5+8A60;+ æ.æ9 . 69-538+ , <05;=+;J œ+
. æ.
5+;9-, ł;. 9:=9-+,
. ø0-+C9-+, . +83, :965- 02,;+ F,38<59 -
.9, æ.. "0;8FC0-+, . +8<59. 3 æ. -+8059, .>,0;8+=9;+ -9; -
801<59., =+489. <9-0=835+ ?69=+ . 9=07538+, -9;801<5.
+;#30;J3/;. 180
œ0>/1 =0G27608 J >:><=3=G 3 =9 B=9 «-=60 C3 40 4 ł8J2GC» +8

- H=9J701;- =9<9: J8F-<3:09;8 J<6+ 4J.098<5- =+<4+083 -
F78 0136, ;: 37 5<=+-=-+/69,;370+<5 81304 <
=+<9 C3 - #<J - =00 >;,; ,0. œ90-5<3 -=GJ# 9<.07 : ł+( C, +; 7 >6< -
Ş0,89-3/ ,;01 I68K870 =+3+:< œ3 ,3; >65<06 J285 3 G>6/+ ł+8 -
=+>25 B0 9 ) 83 =00/3-< 7 G<6 =->I==9G363<.:+201 9. 9. 5<8 18
.
0=; I -4
9<=+6<J :9 /06+7 - <=;+#+83 0D0 9/38 70<JA, - =0 -
B083 59=9;9. 809/5;+=89 :9<0=36 . ł+8=073;+, + 4 89J,;J -
70<=0 < . 96=F7 « заехал к нам в вечеру, сидел часа с три и со-
всем простился»182 . Ş+-=9/08G;94 «Импер[аторское] Вел[ичество]
со всем двором своим водою к Москве отправился»183 .
0;9J=89 . ł+8=073; <9 -04 <7G04 3 95;>10837 /961
,F69=:;+-3=G<Jœ9 - <5->-70<=0798+;#9< :9/8+5;<347,
80:;/-3F7 9,<=9J=06G<=-+7 ,F6 -F8>1/08 9<=+=G<J - <=;+ -
#+80 /9 58A+ J8-+;J 1723 .9/+ B+<=89<=3 5+ 32-0<=89 : 2+3 -
<J7 . 6G38<59. B=9 « кн[я]зю нашему сего утра (6 ноябрь 1722)
тяжело стало, и призвав епископа, исповедывался (и причащался).
Занемог ещё в походе, как поехал из Дербента»184. 96028G 37 -
=;3Jł+8=073;+/69<G,96GC070<JA+-=0B0830<.9-;7
:9<0=363 «58J2G );34 G0-3B ;>,0A594 < 58J.380I 3 < +/7; -
180
Ibidem, passim.
18
Ibidem, passim.(=+59;0<:8/A3J:95+80,;>108+.
182
Ibidem, 6.14 9,-
16.
183
Ibidem, 6.1
184
Ibidem, 6.1
697»,«æ>,0;8+=9ł;3 ; 9:=9-» 185

/05+,;J19 3 5 8J2. 172 I<=+69
60.B0 « ездил гулять [и] пис[ь]ма писал»186 . 07 -;8 <07GI .
ł+8=073;+ :9<=3.69 0D0 9/8 0<B+<=G0. +5 27 89J,;J « Кн[я]гиня
наша(8+<=+<3J8.:;)- выкинула»187 (:;0-+69<G,0;789<=G) 18
.
<+79. 8B+6+ H=9= <6>B+4 ,F6 3<5+108, 9=5>/+ :9C06 <># 189
9 =97
B=9:9/,80;356IB369<G<58J1894œ+;3ł+8=073;9-4 190
.
9<60 =9.9 5+ « князь наш всех людей своих денгамии жало-
вал»19 3 « княгиня Анастасия» 3 6B89 . ł+8=073; <=+63 B>-<=-9 -
-+=G<0,J6>BC0J827 -+;J«1723 поехали из Астрахани к Москве» . 192
9<56G5> :9 /;.0 74 58J2I 37=;3I 3-2+ /8J - /08G <=+89 -

-369<G -<0 #>10, F69 ;0C089 2+0#+=G - <907 :=G3 - 73=;0- -
<590, ./0 :;3,F63 19 7+;=+ 193
. +537 9,;+27 /63=06G8F4 3 328> -
;3=06G8F4/6J37=;3Jł+8=073;+«Ş329-4:#9/»2+-0;C36<J.
185
Ibidem, 6.1 9,
.
186
Ibidem, 6.17
187
Ibidem, 6.1 9,
.
18
Ş0 63C80 ,>/0= 8+:973=G, B=9 :0;-F4 ;+2 58J.38J 8+<=+<3J «-F538>6+» 10
/05+,;J6G3(-+8.9/172 8<534, Notationes quotidianae / Повсядневныя записки
(æ,98/1,g38,6.5)
189
ş<9,08 <36G89 H=9= 73? ,F6 :0;8J= 8F80C8J73 3<=9;35+7 (P.P.Panaitescu,
Dimitrie Cantemir/ Viaţa şi opera,Bucureşti,p. 1958, 142-9. CiornescuG., LÁctivité
de Démetre Cantevir pendant la campagne russe en Perse (1722).D ans: Cahiers du Monde
russe et soviétique, 29, 18 nr. 2, p. 258) 3 6=0;+=9;+73 (Ş9-359+ Ş3806G, Любовь
Петра I. : Родное Подмосковье, œ9<5-+, 20 g35. Danilescu Ion,Ar fi putut să fie
împărăteasa Rusiei. În: Dunărea de Jos, GalaCi,an.nr. 203, p.19, 9. "3;59-+ ¼38+3/ ,
Мария Кантемир. Проклятие визиря. <=9;3B0<534 ;97+8 . 2/ . 2- 0 , ł3C380- ,
201, 504 < . Granin Daniil,Serile cu Petru cel Mare (Fragment de roman) – 203. În:
Epopeea istorică a Cantemireştilor. Antologie: destine legendare în pagini literare. EdiCie
îngrijit, traduceri, studiu critic, note şi comentarii de Gheorghe Barb. Cuvânt înai
deAnetaDobre,Bucureşti,Editura209,p.DruC 128-3. Ion, Maria Cantemir. Ultima
dragoste a lui Petru cel Mare.Epopeeistoricînunsprezecetablouri,cuepilog,Chişinu,
208,p.96p.) 3 53897+=9.;+?3<=+73 .
190
79=;3 :9/;,80 : Eşanu A,. Eşanu V. Considérations sur la dignité de la princesse
Maria Cantemir. Dans: Travaux de Symposium International Le Livre. La Roumanie.
L’Europe. Troisième édition – 20 à 24 Septembre 201. tome IV: La quatrième section –
Latinitéorientale,Bucarest,p.201, Eş89-10. anuAndrei,EşanuValentina, Considereţii
privitoare la demnitatea prinţesei Maria Cantemir. În: Idem, Moştenirea culturală a
Cantemireştilor, Chişinu, Ed. Pontos, 201, P/ 17-8. Eşanu A,. Eşanu V. Prinţesa
Maria Cantemir între ficţiune artistică şi realitate istorică. În: Akademos. Revistă de
Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, Chişinu, 201, nr. 3 (2), p. 12-7. !-3;5>8 .
Мария Кантемир. Мифы и реальность биографии.: Историческое пространство.
Проблемы истории стран СНГ.œ9<5-+,201p.49-5.
19
6G3-+8 8<534, Notationes quotidianae /Повсядневныя записки(æ,18,9/
g38,6.17 9,
).
192
Ibidem, 6 .18, 6 .45)
193
Ibidem, 6 .19
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 65
9 70=597> 2+70B+83I ;><<59. -9<=959-0/+ . æ><=0;38+

«/6J ł+8=073;+ 0;<3/54 :9#9/ ,F6 <59;0 8+>B894 H5<:0/3 -
A304, 80163 -908F7 :;0/3J=307» 194
. 04<=-3=06G89 2+ -;07J
0.9 :;,F-+83J 8+ ł+-5+20 . ł+8=073;> >/+69<G <9,;+=G ,9.+=F4
3 ;+289,F4 7+=0;3+6 :9 3<=9;3 3 A3-362+A33 5+-2<3#
8+;9/-.Ş+-<07:;9=J1083<-9.:>=0C0<=-3J:9-/03<>C0
«58J2G 8+C» :9<=9J889 -06 8+,6I/083J 3 ;+263B8F0 3270;8J,
5+ 8:;370 +<=9J83J 9= 9/8. /;>.9. 8+<06 :>85=+
<>773;>J: « От Москвы до Царицына по столбам 1001 верста. От
Царицына до Астрахани 376 верст. Всего от Москвы до Астраха-
ни 1377 верст»195 , + 8 79;0 3 8+ 5-2<97 :,0;1G0 ł+<:3J 98
< :97DGI 8+>B8F# :;3,9- 0/6J6 .09;+?3B0<530 9;/8+ -
=F70<=98+#91/083J.+5203I6J1728+9;0« обсервацию чинил
князь и явилося 45 градусов 20 минут»196 , +530 1 27;8J «B3 -
836»58J2G8+:9,0;1G04,8+-.><=+31<08=J,;J172.
=9-;07J5+-063<G-908F0/04<=-3J.ł+8=073;2+8J6<J
8+>B8F73 8+,6I/083J73, =+5 30 +-.><=+ 172 «кн[я]зь наш в Дер-
б[енте] остался» ./0 32>B+6 3 9:<+6 /-G89 :/;,8 0-II
0;,8<5>I 5;0:9<=G < #;+79 œ>#+70/+ 9<8-+=0607 3<6+7, +
=+5 10 -9 -;07J :;0,F-+83J 8+ ł+-5+2<97 :9,0;1G0 9:3<F-+0=
5;+J,;053,8+9/<=3ł+-5+2,:0;3<F-+0=8+/:3< 5;09= -
8F# <=08+# 3 H:3=+?33, + =+510 <+73 .9;F, /6J B0.9 31 +-><=+ – «с
инженером на горы ездили»197. 02>6G=+=F H=3# 3<60/9-+84 :9 -
6>B363 9=;+1083 - <-93# 2+70=5+# 59=9;F0 :9210 ,F63 9,E0/0 -
8F - =+5 8+2F-+0794 « Collectanea Оrientalia» (9<=9B8+J 5960 198
-
A3J). 9-6G89 :/;,80 3<+ 9=+-36 . ł+8=073; « De muro
Caucaseo. Tractus Orientalis Caucasi cum vestigiis muri veteris in eo
194
æ><=0;38 . Первый российский востоковед Дмитрий Кантемир. œ9<5-+, 20 8,
<. 59
195
g38,6.4)
196
Ibidem, 6 .53
197
Ibidem, 6 .1
198
Collectanea orientalia. Principis Demetrii Cantemiri, variae schaedea et excerpta e
autographo descripta, (1722-1726). (8<=3=>= -9<=9B8F# ;>59:3<04 9<345
Ş+5+/073 >5+85=, 0=0;,>;9=/.<50 05=9683. -9<=9; B8F#;>5g.9:3<04, 60,
in4 0:0;-F06.)54, 9:>,6359-+8F6+=38 J28<597 F50: Operele Principelui Demetriu
Cantemiru. Tom VII: Vita Constantini Cantemyrii Cognomento Senis, Moldoaviae
Principis; Collectanea Orientalia. Principis Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta
e autographo descrita. Publicate dup manuscrisele din Biblioteca Museului Asiatic d
S[ank]t-Petesburg,Bucureşti,TipografiaAcademieiRomâne,183,2 ; .+25il.
ducti, descriptus a Celsissimo Principe Demetrio Cantemiro»19 (ş<=080

5+-2<94 ł+;=94 70<=89<=3 8+ ł+-5+20 < 39,;187 =08F 3
9=/;.3 3;/9B307+#3/9 (3;07<54) 89 (ł37+#3. ,632 )
0;,8=+) 200
.Ş+9,;+=897:>=312<08=J,;J 172.,ł+8=073;>>/+ -
69<G 0D0 ;+2 9538>=G -2.6J/97 H=9= 3<=9;3B0<534 :+7J=835 - «уро-
чище Буюк Извар, где от горы до самого моря фундамент каменной
стены длиною верст на пять»201<70;=3:965. ł+. 8=073;+
H=37+=0;3+6F,F6:0;/+8F3 0=0- ;,>;Ş+5+/073.<94 >5./0,
+40; =9:9/. -36 8+ 3# 9<8-0 =+=GI 8+ 6=38<597 J2F50 -FC0/ -
C+J-<0=1728 202
.
0;,8=0-+51 0=;>I -7>
,F6:0;9/+5-8< -
<3/5+J ;>59:3<G « Тарих-и Дербенд-наме» (ł83.+ 9, 3<=9;3 0; -
,08=+) 203
59=9, ;>I,F6.ł+:0;/+8 8=073;>.:9<60/=-58J23 G
< 38=0;0<97 -2J6<J 2+ 0 :;-9/ 6J B0.9 2 <08=J,;J « Ибрагиму на
бумагу [дано] - 50 копеек»204. 3/79 8+ 5+<:3497 :9,0;1G0 .
ł+8=073; 9,8+;>136 3 /;>.30 583. 59=9;F0 0.9 2+38=0;0<9-+63,
=+5 5+ 7 <08=J,;J /+6 « Писцу что книгу турецкую писал - 1 ру-
бель» . 9 -<04 3/79=3 =0<89 -J2+89 < :9/,8F73 8=0;0<+73
205
ł+8=06G373;+, 89J,1:3<+654 ;J=99.,172 B=9 7 ,F6/+8F3

359:042+«# олстины на оклейку «Истории»206 .
9<60 -2;+=+ - <=;+#+8G 58J2G -92,836 51F0 2+8J -
=3J.+5269=J,;J172.:9-<043/=3:9-06.G38<59 -
7>« взять к переводу «Полиoдора» , =+/6J:0;-198+5
58J2J=;>/ «Агапита»207 .
19
Bayer T. S. De muro Caucaseo, - 58 .: Comentarii Academiae Scientiarum Imperialis
Petropolitanae, Vol. I, St. Petersburg 1726, p. 425-63; O Стене Кавказской. 0;-9/
. 6G38<534 . 58.: Краткое описание Комментариев Академии Наук, +85=
0=0;,>;.,1728B.1,<.67-20
200
(=3=;>/F8+6=38<597 :0;-/+>7F8<534J2F5-<59;0F4/>=32:0B+=3-
>#+;0<=0-:;0<=31894560A33„ Opere fundamennale”>7F8<594+/073.
201
g38,6.12- 9,
).
202
583.0 : Commentarii Acedeviae Scientiarum Imperialis Petropolitanae. T. I (1726),
St.Pbg.,1728.
203
<.62
204
g38,6.59)
205
Ibidem,6.59 9,
.
206
Ibidem,6.0 9,
.
207
Ibidem,6.15 9,
.0BG3/0=9#;3<=3+8<597-=9;0VI-05+8:3<C34-+18F463=0 -
;+=>;8F4:+7J=8«-35 0C+=06G8F0.6+-F»,+5;9<=372 -0. #9«9: 7 10<=-048 -
C07> 3 ,6+.9B0<=3-04C07> A+;I 8+C07> )<=383+> - .+:3=, 7+604C34 /3+598»,
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 67
9 <-904 <9,=-0894 38A3+=3-0, 36 -0683I 798+;#+ .

ł+8=073; :9 -92;+D083I 32 :9#9/+ <9=+-36 701/> 7 <08=J,;J
172–9J8-+;J17238+=>;0A597+;,<536=0;+73:0-/8
8+ ;><<534 J2F5 5;+=534 Kатехизис «Члены веры христианския
кратчайшия в употребление от мухаммеданской тмы к свету
eвангелския истины обращающымся, по вопросам и ответам»208,
59=9;F4 -56IB+0= 20 -9:;< 3 9=-0=9-, 5 837 ,F63 :;369108F
<+7F# 2 -+18F##;3<=3+8<53#:9-<0/8F#7963=- 209
. Kатехизис
J-89 ,F6 :;0/8+2B08 /6J :;39,D083J 7><>6G7+8<53# 8+;9/-
ł+-5+2 #;3<=3+8<594 -0;. ş,8+>108 - ,369=050 «Hunterian
Museum de Glasgow» (06359,;=+83J) ;><<534 -+;8= -9:;< 3
9=-0=9=++ -, :;98F4510 :0B+=8F463<=x(20 3#<7.) 15 :9#9=3/894 -
:9.;+?3:+;60G8<3 F7=05<=9;><8+7 =>; 3<597 0A5J297 F5+# 210
.
#;10+7 +83=<J63<=« Alphadetum Arabicum ex tipographia Demetrii
Cantemiri Principis Moldaviae»21 , < :97DGI 59=9;9. ł+8=073; :0 -
B+=+6 - <=;+#+83 7+83?0<= 0=;+ I -.9
3 Kатехизис. 9-3/7>
6G3. 8+,6I/<534 +J;+,9=92 :9#94 =3/894 :9.;+?32+;3<9-6
;J/80-35<97 =+53#«=>; 10 0A53#63=0;» 21
;0/:96+.=<J
B=9 >B08F4 .9<:/+;G :9/.=9-36 +=38<534 -+;= H=9.9 Kате-
хизис 8+2-307:9/ «Demitrii Cantemiri Principis Moldaviae initium
Catechismi Turcici et Russici, 1723»213 .
:9<-JD08F4 -32+8=34<597> 37:0;+=9;> )<=383+> (527-6). 9=J . 05+;<34

<B3=+0=B=96G3«.:0;-6 8<534 +:3=+»,<05;=+2+:3 89 ;Jł+8=07918 3;+
:;0/96+.=GB=9985B36:0;3<F-+=GH=9==;>//6J<-90.58J2J,8032-<=89<
5+9. 32/8J, =+5 + 32-0<=8F /0<J=53 2+:/89e-;9:04<53# 32/+84 XVI-XVIII,
<;0/359=9;F#3<6+-J8<5302/+8J0=;+œ9.36F1628.9/+3;
208
!08=;+6G8F4 æ9<>/+;<=-08F4 <=9;3B0<534 ;#3- (!æ), +85=-0=0;,>;. ,
98/76,:.4g32,6.1 9,
–8 9, ,infolio,înlimbarus.
209
+?359- . . Очерки истории книгопечатания в Турции, ø083.;+/, 1973, <.
59. +?359- . Дмитрий Кантемир и его катехизис на турецком языке. 58:
Книгопечатание и книжные собрания в Роcсии до середины XIX в.ø0, 197,83.;+/
<.123-4
210
Lozovan E ., D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase (1722-1724). Dans: Revue des
études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, p. 102. Hunterian Museum Library, Glasgow,
nr.21,FasciculusMss.Orientalium.
21
NandrişGrigore,Rumanian exiles in 18th century Russia. În: Revue des études roumaines,
Paris,I,1953.
21
-+8 6G38<534 , Notationes quotidianae / Повсядневныя записки( æ , 98/ 18,
g38, 6 .5-7 9,
).
213
Nandriş Grigore,Rumanian exiles in 18th century Russia. Appendix D. In: Revue des
études roumaines, Paris,I,1953,p.69-70.
0;-+J<=;+83A+ Катехизиса8+=>;0A597J2F50.;9,8F463<=
J2- < 3<>B+=G0

< .ł+7#99 : 5 < /=038 ; 0+- 3=+7<09/ =<0 J
C0
0; 8 A+849/5 8 =-<9/D00.:1-6+5<7306,9+;8:/9
C=9+78ł+; 942.=;305+:< >/-F69, >=0J8; ?>0/ 0 6 =+ 5 9 : -
=G+2 B=9J7308;+-ł+69:-I3 <J28 5 GC=9 ł+- 6 + :=098 ; 3 7 7 ;
F:/1+-F4/C8
;0+:8 2+; J66-+;:J-I638G<5+2/-.49J5 0. 2 71
>795<2+5 - >,.0; , =9- 49; – 4-=J, 359 J; + /=8. 98;5, F4 >=G :
J66-+;: 8G<3 =;< 5 #++ H=9 +8 ,38 =J6=+8 2 + ; =0; 0J53 7 F86 9 , . 9 5 <
=;<C=979#+-+;0: 3>,;.: 93.=96+<58;0.+; J6/ 07; C8J-Fł+8 -
C6
9, 0=0<- +;37 G,<9 =8+;>=3 =9,:9 7+8 >=;=F;
<09" + - 9 >.0 =J6+ ; -
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 69
=99+58 #9+789; J<63/ ł+=9< +,=083 7 G596-;<3 7 =;< 9+:6 / +

B=9F81 6 9 / F6>=G ,803<5-9 : 3 G6 ,=G< + ; 9,50 ; : 3 JC6 + 8 I:#,+ 5 9 5 -
=9F0; =+<#93/ 6 - =J, 5 9 J; =;< - #++ G.8=3< 907;3-/9 4 0 < - 9 -
J7C=9 9.08/ 6<9: J28 5+ 7 ; G=;3 7 =09 :4 3 J6; B+=G < , + 1 . + ,9 0 - <
=+0;5 <G; 9=9.05 031F# /; =.=7+<9/,. ; B+ 09. 23 +8/9 B=9 6 02
=J,
59 J; « прибыла и тялка; между иными вещaми ящик мой с пис[ь]
мами, тамъ же было и розариум214, [которого] в море опустили»512 .
=8ş =03<9 G86 9 =09: J8; 498 >5; 3< :9 F6, 9 F<- 98+2 5 038 7
>/, G-=9 H=+F6, =3+6=8 34;+5-<8 « Хроники стародавности рома-
но-молдо-влахов» =+5 +=05<0-23 8 CG 36 0 F4869: /9-0;+:8 >; -
F87 J2435< F5( Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor)>5< 38+2 -
B=9
70 =995,+6 8=33.F4;<98+6.0/5<8#3 9/ >;+8,90 ; : -
J70;- =0+8/906< :=/93.8601 I=+ B=0 9:/0; I380 7 38
F<- FD0/09. 4 8-0+2 5-XVIIIæ. +50- B=9 79;04+ . 9.0<- 0 ;95<
F6, >=0J8; >.;/ 49=08+543 <-9=;;37 >/, IB0 65- F48 -59<3:.0
=9,+; 612
«7038+-2 /9: History of the Mahometans, from the time of the
false Prophet Mahomet, to the first Turkish Emperor» =9< ( J3;807 - 9<
œ++59; : 9. 81 6 >69. -;0=+: 7+98. =+<ş 9/ =>; +8 A50 )9. 712
.
+5 5+ ,F-C34 796/+-<534 .9<:/+;G -<59;0 :9<60 ł+<:34 -
<594 H5<:0/3A33 <598B+6<J (21 +-.><=+ 1723) >B08307 .9 -<=9B -
89. +<60/3J 2+38=0;0<9-+63G ;J/ :9<60/>ID3# :9560834 <=9 -
;359-8+B38+J<807A59.>B089.æ..+40;a.
IB0
6 5 + 2 >0/ 0 6 < 3 8=B0 / 9 : >=G
8 5 ; B=9J6 / 3 6 <=;0 9I-. 0 + 3 9 .
#99: 435</C3 3;0-+23/ ;0:73 F# -9J8<4603<508 + =0=93 ; 4 3 ;
G69/- GJ 10; ,9:ł+. 5<43:< ł++ 2 5 - 812
=3< 9 /0 8,>-. =GI
<986 : 9: -
=+<F# 8 06- B, + / 2 =9 J6 / =;3 7 J3 ł+=08 , + ; 3#97 =JF-, 3 ; : 6 + 0 8 -
H=9 - B3 98.65+/2 ,0893.0; 7 J<6 C3 < + ; J3 8 + 7=938 9 2:3 ; 9-. 7 0 3 8 ;
9+.;357< >6+6<3 G=>;F,F78 0 6 :+9 5 8 >B8 + 8 F7 =0+7 9 6 + 3 ;
>5+8 495.<04J3 8<09/; -9J73+860</ F-9328+<5- 63196 :
214
æ0;,+34<98F48+ł+-5+20.
215
g38,6.15)
216
The Life of Prince Cantemir,nr8,in The History of the Growth and Decay of the Othman
Empire. Part I-II. London,1734-5,p.460.
217
<.63 987+;0- .œ. Утеренная рукопись Дмитрия Кантемира и Персидский
поход Петра I. : Астраханские краеведческие чтения. F:><5 III, œ+=0;3+6F
598?0;08A33.9/;0ł>;+:9-,<=;+#+8G,201,<.358-6
218
9 73;89> /9.-;> < 0;<34 9= 12 <08=J,;J 1723 . 5 9<3 9=9C63 0;,8=,
+5>, :;9-38A3J æ36J8, œ+2+8/0; 3 <=;+,/ (;3580 .æ. История Петра
Великого,œ9<5-+,204.6)
Библиография
BayerT.S., De muro Caucaseo.58.: Comentarii Academiae Scientiarum

Imperialis Petropolitanae,(1726)Vol.I,St.Petersburg1786,p.425-63.
CantemirD.The History of the Growth and Decay of the Othman Empire.
Part I-II. London,1734-5,p.460.
CantemirDimitrie, Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othmannice
/ Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae. Traducere
deprof.DanSluşanschi.EdiCiaaII-arevzut,[Bucureşti,201].
CiornescuG., LÁctivité de Démetre Cantevir pendant la campagne russe
en Perse (1722).Dans: Cahiers du Monde russe et soviétique,29,18nr.2
Collectanea orientalia. Principis Demetrii Cantemiri, variae schaedea et
excerpta e autographo descripta, (1722-1726). :8<=3=>=-9<=9B8F#;>59:3 -
<04 9<345 5+/073 Ş+>5, +85= 0=0;,>;.<590 9=/0683. 05=9;
-9<=9B8F#;>59:3<04,g.60,in40,56.
DanilescuIon, Ar fi putut să fie împărăteasa Rusiei. În: Dunărea de Jos,
GalaCi,an.2,03nr.19,p.9.
DruCIon, Maria Cantemir. Ultima dragoste a lui Petru cel Mare.Epopee
istoricînunsprezecetablouri,cuepilog,Chişinu,208,96p.
Eşanu Valentina, Eşanu Andrei, „Notationes Quotidianae” de Ivan
Ilinski (1721-1730). O nouă viziune după o lectură de-visu. În: Revista de Istorie
a Moldovei,2013,nr.3,p.15-20.
Eşanu A., Eşanu V. Considérations sur la dignité de la princesse Maria
Cantemir.Dans: Travaux de Symposium International Le Livre. La Roumanie.
L’Europe.Troisièmeédition–20à24Septembre201.tomeIV:Laquatrième
section–Latinitéorientale,Bucarest,201p.89-10.
Eşanu A., Eşanu V. Prinţesa Maria Cantemir între ficţiune artistică şi
realitate istorică. În: Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă,
Chişinu,201,nr.3(2),p.12-7.
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Considereţii privitoare la demnitatea
prinţesei Maria Cantemir. În: Idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor,
Chişinu,Ed.Pontos,201,p.17-8.
Eşanu Valentina, Primele proiecte reuşite şi tentative eşuate de editare a
operelor lui Dimitrie Cantemir în Rusia. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr.
,6102 .2
Granin Daniil, Serile cu Petru cel Mare (Fragment de roman) – 203.
În: Epopeea istorică a Cantemireştilor. Antologie: destine legendare în pagini
literare. EdiCieîngrijit,traduceri,studiucritic,noteşicomentariideGheo
Barb.CuvântînaintedeAnetaDobre,Bucureşti,Editura209,p.128-3.
Jurnalul de campanie al expediţiei de la Astrahan din 1722, tinut
de D. Cantemir. În: Moştenirea epistolară a lui Dimitre Cantemir. Editor
Victor Bvircun. Seria Documente privind Istoria românilor. Colecţia Eudoxiu
Hurmuzaki,seria3-a,vol.III,Bucureşti-Brila,20 ,p.394- 02,doc.g16 .
Lozovan E ., D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase (1722-1724).
Dans: Revue des études roumaines,XIII-XIV,Paris,1974,p.91-05.
Nandriş Grigore,Rumanian exiles in 18th century Russia. In: Revue des
études roumaines, Paris,I,1953. Appendix D.In: Revue des études roumaines,
Paris,I,1953,p.69-70.
3 . 3 7 3 =; 3 4 ł+ 8 =0 7 3 ; - 0 ; < 3 / < 5 9 7 : 9 #9 / 0 0 =; + I- . 9 ( 1 7 2 - 1 7 2 3 ) 71
Operele Principelui Demetriu Cantemiru. Tom VII: Vita Constantini

Cantemyrii Cognomento Senis, Moldoaviae Principis; Collectanea Orientalia.
Principis Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta e autographo descrita.
Publicate dup manuscrisele din Biblioteca Museului Asiatic- din S[ank
tesburg,Bucureşti,TipografiaAcademieiRomâne,183,2;.+5il.
Panaitescu P.P.Dimitrie Cantemir/ Viaţa şi opera, Bucureşti, 1958, p.
142-9.
[Дневник Димитрия Кантемира в Персидском походе]. 58.: 0;
[09?36 3.?;3/]. История о жизни и делах молдавскаго государя Кон-
стантина Кантемира, с российским переводом и с приложением родос-
ловия кнезей Кантемиров,œ9c5-+,83[0;<3=0=<5+J]=3:[9.;+?3J],1783,
:;370B+830„?”,<.29-305
Боевая летопись русского флота: Хроника важнейших событий воен-
ной истории русского флота с IX в. по 1917 Ş.г., .=.< 9. /:Ş90 ;. + -/ 9 5 3 -
. 2 7 - 8 6 æ.
. <Ş., 8=,-4+9œ9
3/;1-29,3Ş.. 8;0/.9 3 , +¼08-356<7
;3580.æ. История Петра Великого,œ9<5-+,204.6
9<5;0834 Ş.., Законодательные акты Петра I, œ9<5-+ø0 -
83.;+/,1945
æ96359- . Деяния Петра Великого, мудраго преобразователя
России, собранные из достоверных источников и расположенные по годам,
".VIII,œ9<5-+,1789.
æ><+;9- ., Летний дворец Петра I в Астрахани. : Астрахан-
ские краеведческие чтения.F:><III. 5 œ+=0;3+6F598?0;08A3;0/.93
.ł>;+:9-,<=;+#+8G,201,<.45-6
æ><=0;38 . Первый российский востоковед Дмитрий Кантемир.
œ9<5-+,9=9B8+J583.+,201c.
-94B0859-œ+;59-+,. Дмитрий Кантемир - основоположник та-
тарского книгопечатания в России. În: Лимба ши литература молдове-
няскэ,ł3C38H>,1973,Nr.3,p.73-4.
6G38<534 -+8. Notationes quotidianae /Повсядневныя записки
172-30 (9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;0-83# 5=9- (æ),
Mo<5-+,98/1g38,6.1-7 9-
).
ł+8=073; . O Стене Кавказской. 0;-9/ < 6+=38<59. 6G38 -
<534. 58.: Краткое описание Комментариев Академии Наук, +85= 0 -
=0;,>;.,1728B.1,<.67-20
ł+8=073; 73=;34, Кнiга Систiма или состоянiе мухаммеданскiя
релiгiи. Ş+:0B+=+<J :9-068i07 0.9 -6iB0<=-+ 0=;+ 06i5+.9 i7:0;+=9;+
3 <+79/0;1A+ -<0;9i4<5+.9 =3:9.;+?i3 A+;<=->ID+.9 +85=E:i=0;,>; -
#+.ø0=+172,05+;J-2/08G. [0;0-.8+><<.J2.-+86G38<5+.93
73=;3Jæ;9238+],4 0
, 5+128379<.
ł+>67 æ. 3 .; 8 3 6 , У истоков татарской книги (от начала возникно-
вения до 60-х годов Х1Х века),=0+ / 2 G<ł+3 6 G,089+ 21 3 8 5. 1=+07+=-9 51 < ;, 9
ł>;>538. Персидский поход Петра Великого. Низовой корпус на
берегах Каспия,œ9<5-+,20138.
ø+ø.-;9 . К истории северокавказской этногорафии (до ХІХ в.).:
Советская этнография, œ9<5-+,197g1,<.29-4
œ+ . . -95; Петр I и Астрахань. =;<. #++ ,6 07 -2 G,8, . /0 2 . + 2 9 ;
72
œ+459- ø. Ş. Материалы для биографии кн[язя] А. Д. Кантемира.

:;37eB+
-0/8 83J7:;9?.3 Ş.. +85=:60</;9, 0=0;,>;.,
1903.
Ş9-359+ Ş3806G, Любовь Петра I. : Родное Подмосковье, œ9<5-+,
205,g35.
05+;<34 . Наука и литература в России при Петре Великом,
=97I-II,C:,.1862
Полное собрание постановлений и распоряжений по ведомству
прaвославного исповедания Российской Империи, =97 II, 172, +85=-0 -
=0;,>;.,<389/+6G894=3:9.;+?33,1872.
987+;K- .œ. Утеренная рукопись Дмитрия Кантемира и Пер-
сидский поход Петра I. : Астраханские краеведческие чтения. F:><5
III, œ+=0;3+6F 598?0;08A33. 9/ ;0 . ł>;+:9-, <=;+#+8G, 201, <.
358-6.
987+;K- .œ. Некоторые обстоятельства Персидского похо-
да и рукописное наследие Димитрия Кантемира. În: Revista de Istorie a
Moldovei.2013,nr.3,p.21-3.
Походный журнал Д. Кантемира Астраханской экспедиции 1722
года.!-3;5>88.: . Димитрий Кантемир. Страницы жизни в пись-
мах и документах,+85=-0=0;,>;.,201<8/953
+?359- . ., Дмитрий Кантемир и его катехизис на турецком
языке. 58: Книгопечатание и книжные собрания в Роcсии до середины
XIX в.,ø083.;+/,197<2-4
+?359- . ., Очерки истории книгопечатания в Турции, ø083 -
.;+/,1973<5
9478- . Описание Каспийского моря и чиненных на оном Рос-
сийских завоеваний, яко часть истории Государя Императора Петра Ве-
ликаго,,1763.
>7389-ş.Ş., Каспийская экспедиция начала XVIII в.: Астрахан-
ские краеведческие чтения.F:><III. 5 ł>;
.;0/9 <=;+:9-, +#+8G,
201,<.63-7
>85;3-! . В Персидском походе.>85;3-! . : 85 Под сенью двух
держав. История жизни и деятельности Димитрия Кантемира в Турции
и России. ł3,098 69:C3
/ 3 098 6-+;:<3 0-2 ./ c.,3102 ,- 8 .20 -781
!-3;5>8 . Письма Дмитрия Кантемира русским сановникам
в период Персидского похода 1722 года. În: Revista de Istorie a Moldovei,
Chişinu,207,nr.3,p.103-8.
!-3;5>8. Письма Д. К. Кантемира к А.Д.Меншикому из Персид-
ского похода. În: Revista de Istorie a Moldovei,Chişinu,nr. 208, p.3, 15-8.
!-3;5>8. Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и
документах,+85=-0=0;,>;.,2014<
!-3;5>8 . Мария Кантемир. Мифы и реальность биографии.
: Историческое пространство. Проблемы истории стран СНГ. œ9<5-+,
201,p.49-5.
II. INTERPRETĂRI
4. CANTEMIRIANA: DOUĂ PRECIZĂRI NECESARE
Abstract: The following study Cantemiriana: some necessary

clarifications presents two aspects, in which its authors come
with interpretations and clarifications about Dimitrie Cante
and his works. In the first part is proposed the delimitation of
two dynasties with the same name „Cantemir”, one Romanian
and another one Tartar, through the different ortography. In
the second part is underlined D. Cantemir’s vision about the
“language of the Moldavians”, which the Moldavian prince
demonstratedtobeoneandthesamewiththelanguagesofpeople
from Wallachia and Transylvania, a fact that was ignored by the
Soviet historiography.
Keywords: historiography, Cantemir, Kantemir, language of the
Moldavians
C antemiriana” reprezintundomeniudecercetareşicunoaştere
care cuprinde viaCa şi activitatea pe cele mai diverse pl
ale tuturor reprezentanCilor dinastiei Cantemireşt
ales pe parcursul sec. XVII-XVIII. Acest neam de nobili moldoveni s-a
manifestat pe arena istoric, atât în Brile Române, cât şi în Imperiul
OtomanşicelalRusiei,lsândourmadâncînistorieprinactivitatea
a trei domni ai Brii Moldovei: Constantin Cantemir (1685-93) şi fiii
si Antioh (1695-70, 1705-) şi Dimitrie (170-), precum şi
printr-unşirde personalitCi remarcabile, pe trâm cultural-ştiinCi
militar, diplomatic şi politic: Dimitrie Cantemir (1673-2), precum
74 II. INTERPRET" RI
şi Antioh (1708-4), Maria (170-5), Ecaterina-Smaragda (1720-

176)-toCicopiiiluiDimitrieCantemir 219
.
DinmultitudineadeaspecteşiproblemecareCinedeCantemiria
înstudiuldemaijosneoprimladoudintreacesteacarenecesit - a
miteprecizrişinuanCri.
I. Dinastia (neamul) Cantemir, Cantemirii,

sau Cantemireştii ?
În ştiinCa istoric româneasc nu s-a ajuns la o prere unanim
recunoscut:cumartrebuisfienumiCiceidindinastiaCantemir,deşi
oasemeneanecesitates-asimCitdeoanumitvreme.Deexemplu,dac
ne adresm la ediCiile germane ale scrierilor lui Dimitrie Cant
Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und
Abnehmen, beschriebenvonDemetrie Kantemir,ehemaligemFürsten
inMoldau…,Hamburg,şi 1745 Demetrii Kantemirs, ehemaligenFür-
sten in der Moldau, Historisch-geographisch - und politische Beschrei-
bung der Moldau …, Frankfurt und Leipzig 17 observm c editorii
i-au înscris numele principelui cu iniCiala „K”, deşi însuşi Cantemir îşi
ortografiaz de fiecare dat numele su în lucrrile de limb latin cu
iniCiala „C”. Chiar şi colegul nostru Sergiu Bacalov, având necesita
de a deosebi cumva neamul ttresc Cantemir de cel românesc - Cante
mir înscrie cele dou neamuri prin sintagmele „neamul Kantemireş - ti
lor” prin iniCiala „K” şi cel românesc prin „neamul Cantemireştilor” cu
iniCiala220 „C”.Astfelaparortografieridiferitealeaceluiaşinume.
În scrierile în limba latin a lui Dimitrie Cantemir apar dou
dinastii cu acelaşi nume: „Cantemir” - unul de obârşie ttreasc
(turanic), altul de obârşie româneasc. Cum am putea mai lesne s le
distingem în contextul istoric, mai ales atunci când în unele cerc
figureazconcomitentambelestirpe?
Primuldintreacesteneamurifiind obârş
de iestrin(ttreasc),
din care a încercat în anumite împrejurri politice s-şi demonstre
Dimitrie Cantemir apartenenCa, l-am putea ortografia în limba - româ
n drept neamul „Cantemir” sau neamul „Cantemirilor”, de unde ar
venii şi „Cantemyri” forma nehotrât şi „Cantemyrii” la plural forma
hotrât. Despre obârşia neamului ttresc Dimitrie Cantemir aduce
informaCii în nota (dd) la, capitolul I, cartea a III-a, în „Adnotri” la
219
Toate aceste aspecte şi activitCi au fost prezentate într-unDinastia volum special:
Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII.Coord.acad.AndreiEşanu,Chişinu,20 8,6 04p.
220
Basalov Sergiu, Despre provenienţa neamului Cantemireştilor (I). În Prutul. Revistă de
cultură,Huşi,Serienou,AnulII( XI),210nr.,p.
4)9 1( -427 .
4 . Cantemiriana: dou preciz ri necesare 75
Istoria măririi şi decăderii Curţii othmane: („„ ) Cantemyriorum pro-

sapia. Fuiteaoliminter Tartarorum Mirzas nobilitate et divitiis ce-
leberrima. Ex magno illo Asiae domitore, Temurleng, ortum traxisse
Cantemyrios Tartarorumtraditionesreferuntipsumquenomen - con
marevidetur:„sanguinemTemur”,aut„exsanguineTemurii”oriundos
designat. Ex his unus, sub Sultan <.>21 , anno <.> 1
, contra Chanum
ipsumque Turcicum Imperatorem rebellavit, et per plures annos c
diversis Seraskieriis aequo Marte pugnavit; forte et desidera -
nuisset libertatem, nisi fictis pactionibus delusus fuisset. Tur
cum vidissent se armis nihil proficere, pacem se cum eo inituros - simu
laverunt eiusque legibus Benderam
illi cum viciniis, „Begi” titulo et
duabus caudis equinis concesserunt, his vero securum redditum
multo post, capite mulctarunt. Occisi fratres Chano iterum - se s
serunt, et in Provinciis Ak<k>iermanensi et Ciliensi collocati fuere.
Filius, Szahbaz Cantemyr, itidemingratiamreceptusest,nomenvero
mutavit,et,quodeiusPaterBegfuisset,„Begmirza” 1
dictusfuit,quodet
postea in ipsius filios et posteros transiit. Cum Pater noster Mo
Principatui p raeesset, commemoratus inBegmirza historiacum filiis
suis, quos quinque habebat, frequenter Moldaviam
in veniebat maio-
rumque suorum historiam, uti illam traditione, 2
Tartaricarum
unico 3
genealogiarum adminiculo, acceperat, recensebat. Addebat, praet
„audivisse se a maioribus suis quod, eo tempore, cum maxime a Chano
pressi fuissent, unus ex iliorum stirpe ad Moldaviae Principem fug
et Christianis sacris initiatus4 fuerit”eoque
, nomine„Parentemnostrum
consanguineumsibiesse”asserebat./
(dd) neamul Cantemyrilor. Acesta a fost un neam foarte vestit
cândva între mirzasii tartarilor, prin nobleţea şi avuţiile sale. Tradiţiile
tartarilor spun despre Cantemyri că şi-ar fi tras obârşia de la acel mare
Temurleng, care a supus Asia, iar numele însuşi pare să o confirme: în-
seamn[nând], „sângele lui Temur”, sau născut „din sângele lui Temur”.
Unul dintre ei, sub sultan <…>1, în anul <…>1, s-a răzvrătit împotriva
hanului [Crimeei – n.n.] şi chiar a împăratului turcesc şi s-a înfruntat
cu feluriţi seraschieri, luptând cu noroc, vreme de mai mulţi ani; poate
chiar şi-ar fi dobândit libertatea dacă nu ar fi fost amăgit cu înţelegeri
plăsmuite. Căci turcii, când au văzut că nu reuşesc nimic cu armele,
s-au prefăcut că vor să încheie pacea cu el şi, primindu-i condiţiile, i-au
îngăduit Bendera [cetatea Berder (Tighina), rupt de la Bara Moldovei
în–1538 n.n.] cu vecinătăţile, cu titlul de beg şi cu două cozi de cal, dar
21
LocliberlaD.Cantemir.
imediat după aceea, când s-a întors fără grijă, l-au pedepsit cu capul.
Fraţii celui ucis s-au supus din nou hanului şi au fost aşezaţi în pro-
vinciile Akkierman şi C[h]ilia. Fiul lui, Szahbaz Cantemyrius, a fost de
asemenea primit cu bunăvoinţă, dar şi-a schimbat numele şi, pentru că
tatăl lui fusese beg, a fost numit „Begmirza”, nume care după aceea a
trecut asupra fiilor şi urmaşilor. Pe când părintele nostru [Constantin
Cantemir – n.n.] se afla în fruntea Principatului Moldav [1685-193 –
n.n.], acest Begmirza pomenit în istorie, venea adesea în Moldavia îm-
preună cu fiii săi, cei cinci pe care îi avea, şi povestea istoria înaintaşilor
săi, după cum o păstrase tradiţia, care este singurul sprijin al genealo-
giilor tartarilor. Adăuga la acestea „că auzise de la înaintaşii săi că, pe
vremea când fuseseră asupriţi foarte tare de han, unul din neamul lor
[a Cantemirilor din Crimeea –sen.n. refugiase
] la principele Moldavi-
ei şi fusese iniţiat în riturile creştine” şi, de aceea, afirma că „părintele
nostru este rudă de sânge cu el” 222. Acest din urm detaliu las lesne
s se înCeleag, dup învCatul principe, c cei din neamul Cantemir
din Moldova s-ar trage din acest vestit neam ttresc, ceea - ce susC
ne şi în Descrierea … Moldovei, când în dreptul neamului Cantemyrii,
adaug precum c aceştia s-ar trage „din Chersonesul Tauric” 23
, adic
dinCrimeeattreasc.AceastobârşiefantezistttreascDimitrie
Cantemir odezvolt şiînalt lucrare Viaţa lui Constantin Cantemir…
undedistingemaimultegeneraCiidepredecesoriaisidela„celdin
dintre Cantemyri din Crimea” care „a trecut la stindardul lui Hr
în vremeaprincipeluiStephanus,supranumitcel 24
, în
Mare anul lumii
222
37=;30 ł+8=073; , Istoria măririi şi decăderii Curţii othmane. Editarea textului
latinescşiaparatulcriticO.Gordon,F.Nicolae,M.Vasileanu,Traduceredinlimbalatin
I.Costa,Stud.introductivŞ.Lemny,vol.II,Bucureşti,52,p. 10 . 754 -
23
Dimitrie Cantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi,înDimitrieCantemir.
Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui
Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea textului
latinesc, aparatul critic şi indicia Florentina Nicolae, Traducere din limba latin
Costa,StudiuintroductivAndreiEşanu,ValentinaEşanu,Bucureşti,AcademiaRomân
-FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,,p. 7 2 1 0 . 4 78 1 6 -
24
Nu excludem faptul c pe atunci când sultanul Mehmed al II-lea cuceritorul
Constantinopolei l-a adus pe hanul Crimeei la ascultare fcându-l vasalul su
unii dintre cpeteniile tt reş ti crâmlene otrivindu- împ se acestei nedreptCi şi fi ind
persecutatafostnevoitsserefugiezeînaltCar,aceastafi indseparechiarMoldova
lui Ştefan cel Mare 37 =;30 ( ł+8=073; , Istoria măririi şi decăderii Curţii othmane.
Editarea textului latinesc şi aparatul critic O. Gordon, F. Nicolae, M. Vasileanu
TraduceredinlimbalatinI.Costa,Stud.introductivŞ.Lemny,vol.II,Bucureşti,2 150 ,
p. 75 4 - . Aceiaşi tez este promovat şi în Dimitrie Cantemir. Viaţa lui Constantin
Cantemir. În: Dimitrie Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria
moldo-vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei: în
6951(sic!)
” 25 .
Cu toate acestea cercetrile contemporane 26
au artat c cei din
neamul Cantemir din Moldova au obârşie româneascşi c au primit
aceastporeclînclaînceputulsec.alXVII-lea,poreclpecareo - pur
ta, potrivit aceluiaşi Dimitrie Cantemir, Teodor, tatl lui Const
Cantemir,adicbuniculmareluicrturar.Înprincipiuamputea - accep
ta ca cei din neamul Cantemir din Moldova cu începere de la Teodor
pân la ultimii descendenCi ai lui Dimitrie Cantemir şi ai fratelu
Antioh Cantemir s fie numiCi Cantemir, Cantemirii, dar pentru - ai de
osebideneamulttrescartrebuisinumimînspiritullimbiiromân
dreptneamulsaudinastia„Cantemireştilor”sau„Cantemireştii
Din cele artate mai sus, pentru a deosebi cele dou stirpe u
ttreasc şi alta româneasc considerm c pe toCi cei din neamul
ttresc ar trebui s-i ortografiem drept Kantemyr, Kantemyrii, sau
neamul Kantemyrilor, iar pe cei de obârşie româneasc, din care fcea
parteşiDimitrieCantemir,s fieortografiaCineamul dreptsau dinas-
tia Cantemireştilor sau Cantemireştii.
Ce-i drept în ultimele traduceri Descrierii
ale… Moldovei, de
exemplu,încapitolulîncaresuntenumerateprincipalele - stir
bili moldoveni, Dimitrie Cantemir însuşi, îi trece pe cei din stir
în redacCie latin Cantemyií şi tlmcit în cele mai recente traduceri
Cantemyrii27 , deundelesneamputeadeducec dinastias-auneamul
vechime şi azi. Editarea textului latinesc, aparatul critic ş i indicia Florenti

Traducere din limba latin Ioana Costa, Studiu introductiv Andrei Eş anu, Valent
Eş anu, Bucureşti, Academia Român - FundaCia NaCional pentru ŞtiinC şi Art,
,7p.
2 1 0 7 9 2 3 -. )
25
DimitrieCantemir. Viaţa lui Constantin Cantemir. În: DimitrieCantemir. Despre numele
Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir •
Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea textului latinesc, aparatul crit
şiindiciaFlorentinaNicolae,TraduceredinlimbalatinIoanaCosta,Studiuintrod
Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Bucureşti, Academia Român - FundaCia NaCional
pentruŞtiinC şiArt,,p. 7 21 0 9 7 3 2 . -
26
Gorovei, Ştefan S.Cantemireştii , – Eseu genealogic. În: Dinastia Cantemireştilor sec.
XVII-XVIII. C o o r d . A n d r e i E ş a n u , C h i ş i n u , Ş t i i n C a , 2 0 0 8 , p . 1 6 - 4 6 . R e z a
Constantin, Constantin Cantemir (1627-1693). O viaţă neobişnuită – de la Silişteni
la scaunul Moldovei. În: Dinastia Cantemireştilor. Sec. XVII-XVIII. C o o r d . A n d r e i
Eş anu, Chişinu, ŞtiinCa, 2 0 8 , p. -749 2 . 8 . 0 6 3 K/ 9 ;, Эпоха и новая трактовка
родословия Кантемиров: конец XIV- первая половина XVIII вв., ł3 C3 80 - , 201,
240 с.OanalizistoriograficaspectruluidepreriînproblemaCantemireştilorvezi:
BasalocSergiu, Despre provenienţa neamului Cantemireştilor (I). În: Prutul. Revistă de
cultură, Huşi, Serie nou, Anul II ( XI), 2 10 , nr. 14(9), p. 2-7 4 .
27
În schimb ca autor al aceleiaş Descrieri
i … el îşi ortografi az numeleCantemirii
( Demertrii Cantemirii Principis Moldaviae. Descriptio antiqui et hodierni status
MoldaviaeDimitrie / CantemirPrincepeleMoldovei. Descrierea stării de odinioară şi de
poate fi alCantemyrilor. Îns, în literatura de specialitate nu rareo

aceiaşi stirpe o întâlnim drept Cantemireştilor.
a Anume acesteia din
urm forme în traducere româneasc, i-am dat prioritate, în procesul
discuCiilor preliminare în cadrul colegiului de redacCie al v
Dinastia Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII 28
. Ne-a determinat s re -
curgem la aceast sintagma Dinastia
- Cantemireştilor - faptul c cei
din aceast stirpe erau de obârşie româneasc şi fceau parte ca şi
alte neamuri de boieri moldoveni din patrimoniul onomasticii -
neşti.Pecâtdeizbutitesteaceastdinurmsintagmputemdeduce
prin comparaCia cu numele altor stirpe de nobili moldavi, de exemp
Arbure-„Arbureştii”Bogdan
; -„Bogdneştii”Costin; -„Costineştii” - Mo
;
vil -„Movoleşti”; Tutu -„Tutuleştii” ş.a. 29
Ba mai mult chiar Dimi -
trie Cantemir în aceiaş Descriere
i … a Moldovei le ortografiaz astfel
numele la plural.
Prin urmare, pentru a distinge cele dou stirpe propunem - ca an
troponimul pentru cei de neam ttresc s fie ortografi Kantemyr
at:
lasingular Kantemyri,
şi Kantemyriilaplural,deaundevomspune
neamul Kantemyrilor, iar pentru cei de obârşie româneasc,- pro
punem ca s fie ortografiat: Cantemir la singularCantemireşti,
şi
Cantemireştii la plural de unde vom spune neamul sau dinastia
Cantemireştilor.
II. Despre limba moldovenilor în Descriptio … Moldaviae

În cele mai importante lucrri dedicate istoriei românilo
ar fi Istoria Moldo-Vlahică ş i Hronicul vechimei a romano-moldo-vla-
astăzi a Moldovei, EdiCie critic de Dan Sluş anschi, Bucureşti, Ed. Institutul Cultural
Român,2 0 6 ,p.276 -8 .DimitrieCantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi
azi.În:DimitrieCantemir.Despre numele Moldaviei: în vechime şi aziI• storia moldo-
vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi
azi. Editarea textului latinesc, aparatul critic ş i indicia Florentina Nicola
din limba latin Ioana Costa, Studiu introductiv Andrei Eş anu, Valentina Eş anu,
Bucureşti, Academia Român - FundaCia NaCional pentru ŞtiinC şi Art, ,72 10 p.
. 7 ) 8 4 1 68 4 - 1
28
Dinastia Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII. Coord. acad. Andrei Eşanu, Chişinu, 20 8,
6 04p.
29
Dimitrie Cantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. În: Dimitrie
Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa
lui Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea
textului latinesc, aparatul critic şi indicia Florentina Nicolae, Traducere d
latin Ioana Costa, Studiu introductiv Andrei Eş anu, Valentina Eş anu, Bucureşti
Academia Român - FundaCia NaCional pentru ŞtiinC şi Art,,72p. 10 4 1 8 9 . -
hilor Dimitrie Cantemir arat deosebit de convingtor unitat

obârş ie, de neam ş i limb a poporului su. Românii conform istoric -
ului nostru sunt descendenCii direcCi din coloniş tii roman
aş ezat în Dacia în urma rzboaielor cu Traian împratul roman ş i
c chiar dac pe timpul când îş i elabora lucrrile artate mai su
( în deceniul al II al sec. XVIII- lea) aceş tia locuiau în mai multe - pro
vincii nord ş i sud dunrene, pe care autorul le enumer Istoriaîn
Moldo-Vlahică ( Moldova, Valahia, Transilvania, Basarabia ( parte
de sud a interfluviului Prut Nistru) , Tesalia ş i Epirul) ş i- au pstr
unitatea de neam ş i de limb român, numit de el în mod diferit:
limb roman, limb latin, limba rumân, limb româneasc. De
exemplu, atunci când Dimitrie Cantemir ajunge la înCelegerea
cei de un neam cu el trebuie s cunoasc cele ce a scris Hronicîn…
„înti pre limba ltiniasc izvodit … iar acmu le tlmceş
[ te] pre
limba româniască”230 .
Aceste adevruri cu privire la unitatea de neam şi lim
româneasc Cantemir a preluat-o de la înaintaşii si, marii cronic
din sec. al XVII-lea, Grigore Ureche şi Miron Costin, dar şi din expe -
rienCa şi cercetrile proprii. Ştafeta a fost transmis şcolii arde
marilor clasici ai istoriografiei şi literaturii române din sec. XIX
pân în zilele noastre aceste valori au devenit un bun cultural -
itual al întregului popor român.
În urma sovietizrii Basarabiei, dup 1940 şi mai ales cu
începeredin194 ,cândafostpromovatfalsuldespreexistenCaadou
popoare şi respectiv dou limbi: român şi moldoveneasc, s-a recurs
la modificri şi trunchieri chiar şi în scrierile lui Dimitrie Cante
Dintre cele mai evidente, în aceast privinC, sunt şi unele ediCi
Descrierii Moldovei care s-au efectuat în RSS Moldoveneasc, atât
în limba român, zis moldoveneasc, cât şi în cea rus. Astfel, în
ediCia de la Chişinu din 1957 a Descrierii Moldovei care reprezint
o reproducere transliterat cu caractere ruseşti a tlmcirii l
Pandrea a acestei opere cantemiriene efectuat dup ediCia ger
„Beschreibung der Moldau” din17 1,titluldinCapitolulIV,alPrCiia
III-a: „Von der moldauichen Sprache” 231
era tradus prin: „Despre-grai
230
Vezifoiadetitlu.37=;30 ł+8=073; , Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Ed.
deStelaToma,Chişinu,62,71p. 0
231
Dudaş Florian, Ediţia princeps a cărţii lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” /
„Beschreibung der Moldau”, Hamburg, 1769-1770.StudiubibliologicşiEdiCieanastatic,
Oradea,Ed.Lumina,321,p.0 8 1. 5 -
ul moldovenesc” 23
. În ediCiile ruseşti din 1789 şi 1973 acelaşi titlu de
capitol este tradus din latin „De lingua Moldávorum” 8+;0B33 în „ş
796/+-<597 ” (adic despre dialectul sau graiul moldovenesc)
23
- şi re
spectiv ş „796/+-<597 J2F50 ” 234 (adic despre limba moldoveneasc).
Întrucât aceste dou ediCii au avut o larg circulaCie în RSS Moldove-
neasc s-a lsat uşor s se înCeleag c însuşi Dimitrie Cantemir prin
denumirea acestui capitol a susCinut c limba pe care o vorbeau - mo
ovenii era limba moldoveneasc. Poate ediCia rus de o bun Cinut
academic din 201 care de ast dat a tradus corect titlul capitolulu
respectiv ş J2F5„0 796/ -+8 ” 235 (adic Despre limba moldovenilor) îl
va face pe cititorul de limba rus s înCeleag c nu exista o limb
aparte moldoveneasc şi c moldovenii vorbesc aceiaşi limb român
ca şi locuitorii celorlalte Bri Româneşti.
Dac ne întoarcem la originalul latinesc cantemirian Descri- al
erii … constatm c acest Capitol intitulat „De lingua Moldávorum”,
titlucareafosttradusdecelemaimulteoricorectînediCiiler
cu începere de la prima ediCie româneasc din 1825 de la mnstirea
NeamC, unde titlul aceluiaşi Capitol este tlmcit „Pentru limba
graiul moldovenilor” 236
, pân la cele mai recente ediCii, titlul- Capitol
lui în cauz este tradus corect: „Despre limba moldovenilor” 237
, titlu
23
37 =;30 ł+8=073; , Дескриеря Молдовей, T;+/>B0;0 /0 0=;0 +8/;J , ł3C38H> ,
, 7 59 1 : . 2 - 6 02-1. De ş i noCiunile „limb ” ş i „ g r a i ” p o t fi c o n s i d e r a t e s i n ş io n i m e , t o t
noCiunea de „grai” poart î n ea şi o altî nc rc tur semantic ş i anume c o limb
poate saib mai multe graiuri, de exemplu, graiul muntenesc, graiul moldovenesc
ş.a. care stau la temelia uneia şi aceleia ş i limbi literare, în cazul nostru, fi ind vorba de
limba român. Cu atât mai mult c într- o limb sau alta graiurile regionale sunt mult
mai apropiate între ele decât dialectele aceleiaş de facto
i limbi, au deosebiri
care mult
mai mari, mult mai adânci. De aici ar reieşi c noCiunea de grai moldovenesc nici de
cum nu poate fi sinonim sau identic cu „limba moldoveneasc”.
23
37=;34 ł+8=073; , Описание Молдавии, œ9<5-+ 8 79, 1 < 4 - 3 7.8
234
37=;34 ł+8=073; , Описание Молдавии, 0;-9/ < 6+=38<59. ø . +85;=G0- ,
ł3C380- 937,1 < . 89 1 4 - .
235
73=;34 ł+8=073; , Описание Молдавии. +5<376 e, 6+=38<534 =05<= 3 ;><<534
:0;-9/ =>;/29-<5. <:35+ . 9<=+-6083 3 9,D+J ;0/+5A3J Ş .ø .>#+BK-+ . <=>: .
<=+=GJ . . C+8> , . +67>C . 0;-9/ < 6+=38<59. . . 8/;0-+ , . . 0-A9-94 .
ł9708=+;3 3 :;370B+83J . C+8> , . C+8> , +85= - 0=0;,>;. , Ş0<=9; - <=9;3J ,
1,20 < . 2 - 81 3 .
236
37=;30 ł+8=073; , Скрисоаря Молдовей, [care reprezint o traducere dup prima
ediCiegermana Descrierii…din ],
17 1 MH8 H< =3 ; JŞJ7 A O8215. , reproducereaacestei
ediCii cu caractere ruseşti 37=;30 vezi: ł+8=073; , Дескриеря Молдовей, E /3A30
F8.;31=H /0 +-06 +67>C , ł3C38H> 9,18 : 98 1 . 6 0 -
237
DemetriiCantemirii,ModaviaePrincipis. Descriptio antiqvi et hodierni statvs Moldaviae/
Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei. Trad. dup originalul latin de Gh. GuCu.
IntroduceredeMariaHolban.ComentariuistoricdeN.Stoicescus.a.Bucureş , ti,9p.
3 71 ,
preluat chiar şi de unele ediCii din RSS Moldoveneasc în formul

„Limba moldovenilor” 238
. Din acest titlu reiese c autorul,strebuie
înCelegem, a intenCionat s explice cititorului ce fel de limb vo
locuitorii Moldovei.
În cea mai recent traducere din latin acest Capitol e
intitulat:„Delimbamoldavilor” 239
ceea
, cearînsemnadinnou,cDim -
itrie Cantemir a dorit s explice în acest capitol, în ce limb vor
moldovenii, adic locuitorii Brii Moldovei. Rspunsul îl aflm - deose
bit de clar din conCinutul Capitolului. Astfel, autorul - arat c
inCa limbii vorbite de moldoveni în ştiinCa de pe timpul su sunt
preri:prima,c aceastaarfi„stricat dup limbalatin,fr s mai
Cin seama de nici un alt grai”; iar doua,
a - c s-ar „trage dintr-un
dialect italic”
240
. Analizând cele dou preri D. Cantemir d prioritate
celei dintâi artând c limba italian s-a format mai târziu- decât l
ba latin în urma nvlirilor barbare asupra Imperiului Roman şi c
în limba moldavilor s-au pstrat mai multe cuvinte latine, dec
cea a italilor, aducând mai multe exemple în aceast privinC. Chi
şi etnonimul „vloch” dat de unguri şi poloni moldavilor a venit nu
Italia ci invers, cci aceste popoare i-au cunoscut mai întâi ca ve
pe coloniştii romani din Dacia, inclusiv pe moldavi. Ulterior ajun
s-icunoasc peitali,aceiaşipolonişiungurivzândc vorbesc- olim
b asemntoare cu cea a romanilor din Dacia, adic şi a moldavilor,
au extins acest etnonim „vloch” şi asupra locuitorilor Italiei.
Totodat, dac cetim cu atenCie Capitolul în cauz, observm c
Dimitrie Cantemir recurge în câteva rânduri la sintagma - „limba
Demertrii
. 3 6 47 - CantemiriiPrincipisMoldaviae. Descriptio antiqui et hodierni status
Moldaviae / Dimitrie Cantemir Princepele Moldovei. Descrierea stării de odinioară şi de
astăzi a Moldovei, EdiCie critic de Dan Sluşanschi, Bucureşti, Ed. Institutul Cultural
Român,20 6,p.349 -5.
238
37=;30 ł+8=073; , Дескриеря Молдовей, ;+/>B0;0 /38 637,+ 6+=38H /0
Ş .ł9<=0859 , ł3C38H> 597,1 : .20 - 6.
239
DimitrieCantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. În: DimitrieCantemir.
latinesc, aparatul critic şi indicia Florentina Nicolae, Traducere din limba lat
-FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,,p. 7 21 0 6 0 1 3 5 9 . 2 -
240
DimitrieCantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. În: DimitrieCantemir.
latinesc, aparatul critic şi indicia Florentina Nicolae, Traducere din limba lat
-FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,,p. 7 21 0 5 9 31 .
dav”, „limba moldavilor” care, precum vede el lucrurile, îşi are - origi
neadirectînlimbalatinpecareomainumeşteşi„roman”şicutoate
c pe parcursul secolelor limba latin sau romana vorbit de molda
a împrumutat din limbile popoarelor vecine ea rmâne în fond aceiaş
limb latin sau roman. Pentru mai mult convingere Cantemir
aduce mai multe exemple din limba moldavilor. Ba mai mult, - el con
sidercaceastaaremaimultecuvintelatine,decâtlimbaitalia
sprijinul acestei preri autorul aduce opinia împrtşit de isto
ungur„Covatius 241
E: demirare,ziceacela,climbamoldavilorşivala -
chilor are mai multe cuvinte latine decât cea italic, deşi italul
slaşurile acolo unde locuia cândva romanul”
24
, de unde, vom observa
noi, mai reiese c valahii şi moldavii vorbesc aceiaşi limb. În partea
final acapitoluluişiDimitrieCantemirscriecudeosebit clarita
„locuitorii Valachiei şi Transilvaniei au aceeaşi limb243 cu . moldavi
Aceast din urm constatare a lui Dimitrie Cantemir, referitoar
limba moldavilor, adic a moldovenilor era trecută sub tăcere de
adepCii teoriei „dou limbi, dou popoare”, deşi într-o anumit form
tradus mai mult sau mai puCin corect, aceasta apare şi în ediCii
de la Chişinu aDescrierii … Îns, faptul c era „ocolit cu grij” de
ctre ştiinCa ideologizat de la Chişinu a adus la strecurarea fals
despreaşanumita„limb moldoveneasc”chiarlaDimitrieCantemir.
241
IstoriculFarkasKovacsóczyCovaciocius)
( 5140–5914.
24
WolfgangusCovaciocius, De administratione Transylvaniae ,854. 1
243
Dimitrie Cantemir.Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi,înDimitrieCantemir.
Costa,StudiuintroductivAndreiEşanu,ValentinaEşanu,Bucureşti,AcademiaRomân-
FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,,p. 7 21 0 6 0 1 3 .
5. INTERESE HERALDICE LA DIMITRIE CANTEMIR
Abstract: InthestudyHeraldicinterestsinDimitrieCantemir,the
authorsshowthatthelearnedprinceshowedinterestnotonlyinth
historicalbeginningsofMoldovabutalsointheoriginofthecoatof
armsofthiscountry.Ifatrst fi hegavecredencetothelegendabout
Dragoş the Country Founder,)4531-74from
( which this state
symbolwiththewildox'sheadinthecenterwouldbederived,then
laterinotherworkshecomeswiththeopinionthatthecountry'scoat
of arms has rather ancient origins, even from the Roman emperor
Trajan,)7who
1 -89( founded in conquered Dacia a fortress called
Caput
" Bovis"orfromtheemperorConstantinetheGreat)73 -603(
on the coin of which is a ox head. Finally, the authors come with
criticalappraisalsonthesevisionsofD.Cantemirthroughtheprism
ofthenationalhistorical-heraldicresearchesofthelastdecades
Keywords: PrincipalityofMoldavia,middlehistory,coatofarms,
heraldicsymbol
Î n spectrul de probleme de istorie naCional şi universal pe

le-aabordatDimitrieCantemirînlucrrilesaleobservm -
cipele a manifestat interes şi faC de o serie de aspecte ce C
problematica istorico-heraldic, în prim planul acestea situân
simbolurile care au alctuit stema sau herbul Brii Moldovei.
cpri
Chiarînprimasalucrare Divanul…publicatlaIaşiîn1698,tâ -
nrul principe include în aceast ediCie blazonul patriei sale, cr
dedic versuri din care rzbate mândrie şi respect faC de simbolul- he
raldic al Moldovei:
„HerbulBrâi,vechiiş-aufostalesbur,
Numelevestindu-şicatunulprinnur.
Noiimaiprenurm,avându-lmoşie,
Totacelvechiunumemaicestindu-lşie.
Într-aceastvrémecine-lstpâneşte
O,Dumndzusvinte,tuîlocrotéşte,
Cmânatasvintl-auîncorunatu-l
ŞibraCultutarel-auîntemeiatu-l…”
, Divanul,Iaşi,1698.„HerbulBrii”(foaiadetitlu,verso).
DimitrieCantemir
5 . I n terese heraldice la D i mitrie Cantemir 85
Dacîn Descrierea Moldovei finalizatpelamijloculanului176,

Dimitrie Cantemir aminteşte doar în treact, fr anumite- comenta
rii despre stema Crii atribuind-o lui Dragoş vod capul
„…. boului a
voit să fie însemnul noului său Principat” 24 , apoi mai târziu pentru a
desluşi obârşia acestui simbol heraldic apeleaz la predecesorul s
materiedeistorienaCional,fiindvorbadeistoriculmoldovean - d
majumtateasec.XVII-lea:„Urechevornicul”,careartaprecumc
245
„umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroş, în munţi cu

dobitoacele, au dat de o hiară ce să chiamă buor şi după multă goană ce
o au gonit-o prin munţi cu dulăi, o au scos la şesul apei Moldovei. Acolea
fiindu şi hiara obosită, au ucis-o la locul unde să chiamă acum Buorenii,
adică s-au discălicat sat. Şi hierul (herbul - n.n.) Crii sau pecetea cap
debuorsînsemneaz” 246 Treptat,
. pemsurceseaprofundaînaceas -
t chestiune principele învCat ajunge s aprecieze critic - aceast
re,considerând-istorioară,
o„ însăilată nu fără farmecul unei poveşti” 247
respingând-în o esenCaei.MaiaproapedeadevrisaprutînvCatului
nostrucbourulsauzimbruldinstemaBriiMoldovei,îşiareorigine
nudintimpuldesclecatuluiluiDragoş-vodpelamijloculsec.alXIV-
lea, ci una mult mai veche. Astfel, prin 172, când finaliza traducerea
Hroniculului vechimei a romano-moldo-vlahilor Cantemir vine cu anu-
miteargumenteînaceastprivinC,exprimândopiniaoriginea despre
antică a capului de bour în stema Ţării Moldovei.
Unul dintre aceste argumente pe care îl aduce D. Cantemir es
acela c un cap de zimbru apare pe o moned roman gsit în ruinele
vechiicetCiGherghina care„este mai sus de Galaţi”moned
, depetim -
pul lui Constantin cel Mare (306-7) şi a urmaşilor si, pies care pe
o parte avea „chipul crucii primpregiurul
†, crucii slove latineşti scrise,
carele măcar că erau can şterse, însă să putea citi:CONST.VICT.AVG.
IMP. (Constans, Victor Avgustus Imperator - n.n.iară ), de altă parte
24
Vezi mai detaliat în Dimitrie Cantemir, Principele Descrierea Moldovei, stării de
odinioară şi de astăzi a Moldovei. Studiu Introductiv, not asupra ediCiei şi note de
Valentina şi Andrei Eşanu. Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi.
Bucureşti,InstitutulCulturalRomân,20,p. 7 ,nota
3 72 1 6 - 2 5.
542
UrecheGrigore,Letopiseţul Ţării Moldovei,Ed.deP.P.Panaitescu,Bucureşti,p.,59 1 6.
246
Ibidem, p.6.0
247
Cantemir Dimitrie. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi. În: Dimitrie Cantemir,
latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, Traducere din limba lat
FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,,p. 7 21 0 . 7 6 1
avea săpat un chip de zimbru, cu coarnele mult deşchisă, ca a cerbului,

numai fără crăngi. ÎntrecoarneCineaiarşiocruceînchipulceidinceia
parte,numaimaimica,câtputeaîntrecoarneleboului ” 248 încpea
.
Un alt argument în favoarea aceleiaşi preri ar fi faptul c înc
petimpulluiTraianîmpratulcoloniş )71 -89( tiiromaniauîntemeiatîn
Daciacuceritocetatenumit Caput Bovis,adicCapdebou:„ Aşijderea
chipul boului carele iaste într-acest ban moneda
( descrismaisusn. - n.) ,
nu puţină dovadă poate să să ţie pentru herbul ţărâi noastre, caréle cap
de bou ţine, de pre cetatea carea a zidit singur Traian împărat în Dachia
şi au numit-o Caput BovisCapul
( Boului) 942
, pentru carea s-au şi mai po-
menit, macar că Uréche vornicul altă povéste pentru aceasta aduce, carea
mai mult basnii să asamănă decât istoriii adevărate” 052 . Aceiaşi prere
o exprimD. Cantemiri ş în alt compartiment al Hronicului vechimei a
romano-moldo-vlahilorcândsusCine:c„… pentru peceteaherbul ( –n.n.)
Crâi,…. nu poate de aiurea să să fie luat, fără numai de pe cetatea carea
întâi au făcut Traian împărat în Dachia şi au numit-o scris ( latineştede
D.Cantemir) [Caput Bobis]- Capul Boului” 152 .
Al treilea argument în favoarea vechimei simbolului cap - de zi
mbruluiînstemaCriiD.Cantemirîladuce Istoria
în Imperiului Otho-
man:…” cum în nici un oraş al Moldovei, nu s-a găsit nici vreo inscripţie,
nici vreun semn prin care să i se poată afla întemeietorii, sau vechimea
locului, numai pe zidurile ei (a Sucevei) se află sculptate, pe o piatră
mare, şapte turnuri încununate cu o Coroană împărătească purtată de
doi Lei. Apoi, la temeliile turnurilor a apărut o bucată pe care se văd doi
peşti cu şolzi cu capetele în jos, iar cozile în sus, uniţi de-a latul, şi sub
ei capul de Bour, purtând între coarne o stea înzestrată cu şase raze. Iar
acesta este un argument cum că semnul acesta n-a fost pus, prima dată,
de însişi întemeietorii ei dintâi (adic de pe timpul lui Dragoş-vod –
n.n.), dat fiind că un cap de Bour a început să fie pictat doar lungă vreme
după aceea pe scuturile Provinciei” 25 ,adicaBriiMoldovei.
248
Cantemir Dimitrie, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Ed. de Stela Toma,
Chişinu,6,p. 21 0 2 8 .
249
Ibidem,p.283.
250
Ibidem.
251
Ibidem, p. 29.4 Sulescu Gheorghe, Descrierea istorico-geografică a cetăţii Caput Bovis
(Capul Boului sau Gherghina) ale cărei ruine se află în apropierea Galaţului,Bucureşti,
.1 9
25
DimitrieCantemir, Istoria creşterii şi a descreşterilor Curţii Othman[n]ice sau Aliotma[n]
ice, de la primul început al neamului, adusă până în vremurile noastre, în trei cărţi.
VolumulIşiVolumulII.PrefaCatraduceriiromâneştideacad.VirgilCândea.Traducerea
româneasc, [PostfaC] şi indice de Dan Sluşanschi. EdiCia a II-a revzut, Bucureşti,
Deasemenea în legtur cu stema Brii Moldovei, D. Cantemir vine cu

prerea c de fapt au existat consecutiv cronologic dou Moldove: un
înainte de invazia mongol din 124-, iar alta cea care a aprut
dup o pauz de stpânire mongolo-ttar la mijlocul sec. a XIV-lea.
Mai mult, fiecare dintre aceste dou Moldove a avut herbul- lor apa
te. Astfel, în timpul şederii la Harcov prin 17-3 D. Cantemir a
continuatslucrezeşisexaminezeunelerelicveistorice des-moldave
coperite de el pe acele meleaguri, unde văzut,ascrie
„ el, în Charcovia
Ucrainiei un tun uriaş de război, din aramă, turnat în forma unui ba-
laur, pe care se vedeau amândouă însemnele”253, adicceledouherburi
ale BriiMoldovei,primulde - pânlainvazialuiBatâişialtul-dedup
trecerealuiDragoşdinMaramureşpesteCarpaCispreapaMoldovei.
Conform lui D. Cantemir,primul herb de pe acel tun includea:
„… doi lei care ţineau trei turnuri sub o coroană regească, iar sub cele
două turnuri erau aşezaţi doi peşti, puşi în X, pe un fundal de culoarea
cerului” 254 iar
, celde-al doilea herbcuprindea–pe „ acelaşi câmp, capul
boului sălbatic între lun şi soare, Cinând între coarne luceafărul, iar
deasupra coarnelor, coroana regească” Din
25
. nouconformluiD.Cante-
mir, „ stricând vechile semne (ale stemei)” Dragoş voievod cu ai si le-a
înlocuitcualtelenoi,careincludeauşicapulboului 256
, deslbatic
aceea
aratprincipeleînvCat,primulafostvoievodulDragoş capul bo- „
care
Editura Paideia, [21], 20 p. 28 0. Dimitrie Cantemir, Istoria măririi şi decăderii Curţii

othmane, Editarea textului latinesc şi aparatul critic Octavian Gordon, Flor
Nicolae şi Monica Vasileanu. Traducere din limba latin Ioana Costa. Cuvânt înaint
Eugen Simion. Studiu introductiv Ştefan Lemny. Vol. II, Bucureşti, Academia Român -
FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,52,p. 1 0 .1 7 0 - 1
253
DimitrieCantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus.În:DimitrieCantemir.
Opere complete, PrefaC de Virgil Cândea, EdiCie critic, traducere, introducere, note şi
indici de Dan Sluşanschi, vol. IX, partea I, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 9183,
p.,Dimitrie
)9 1 Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,,p. 7 21 0 . 1 7 - 1 6
254
Aceast stem D. Cantemir o consider a fi cea a Brii Moldovei de pân la invazia lui
BatâiînspaCiulest-carpaticîn1Cantemir 24 / . Dimitrie.Despre numele Moldaviei:
în vechime şi azi. În: Dimitrie Cantemir, Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi •
Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir • Descrierea stării Moldaviei:
în vechime şi azi. Editarea textuluilatinesc,aparatulcriticşiindiciiFlorentin
Traducere din limba latin Ioana Costa, Studiu introductiv Andrei Eşanu, Valent
Eşanu,Bucureşti,AcademiaRomânFundaCia - NaCionalpentruŞtiinCşiArt,, 7 210
p.. 96 1
25
Ibidem,p..69 1
256
p.. 9 1
8 II. INTERPRET" RI
ului sălbatic a vroit să fie însemnul noului său Principat” 257 . Merit s
artmşifaptulcpeceadeadouastemdepetun,Cantemiravzut
şi „ … un înscris al principelui Moldaviei, Bogdanus, fiul lui Stephanus
cel Mare” 258 .DupcumvedeaevoluCiastemeimoldaveD.Cantemir nu „
au lipsit însă, mult mai târziu, între principii ce iau urmat (luiDragoş–
n.n.), unii care să amestece însemnele, deopotrivă cele vechi şicele
mai noi”259.
Aceste probleme abordate de D. Cantemir ce Cin de istoria stem
Moldoveisuntdeosebitdeviudiscutateînistoriografia- româneasc
temporan,darfrreferinCelaCantemir,fiindexprimatepreri- diferi
teatâtînceeacepriveştereprezentareaelementuluicentraldi
Crii (cap de zimbru, de bour sau taur), cât şi originea şi semnificaCia
acestui simbol260 . Dup opinia quasiunanim recunoscut, elementul în
cauz apare în stema Brii Moldovei cu începere din domnia lui Petru
I Muşat (1375-9) 261
. Dup unii autori, acest element a fost adus din
Transilvaniaodatculegendadesclecatului 26
dup
, alCiidinPolonia 263
sau chiar din Germania . Conform lui Emil Vârtosu, de exemplu, „..
264
stema Moldovei a fost alctuit . având drept model stema oraşului
257
Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a
Moldovei. Studiu Introductiv, not asupra ediCiei şi note de Valentina şi Andrei Eşanu.
Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi. Bucureşti, Institutul Cultur
Român,20,p. 7 32 1 .
258
p.,)91 Cantemir Dimitrie. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi. În: Dimitrie
Cantemir, Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui
latinesc, aparatul critic şi indicii Florentina Nicolae, Traducere din limba latin
FundaCiaNaCionalpentruŞtiinC şiArt,, 7 210 p..17 - 16
259
Ibidem,p..17
260
Filipciuc I., Geneza însemnului „Cap de bour”. În: Anuarul Institutului de Istorie şi
Arheologie „A.D.Xenopol”, Iaşi, ,971 XIV, p. 423 - 0; vol. XV, 8971, p. -7659; Jitaru
Grigore,Blazoane domneşti în Ţara Românească şi Moldova sec. XII-XV,Chişinu,,917
p.46 -84.
261
Cernovodeanu Dan, Evoluţia armeriilor Ţărilor Române de la apariţia lor şi până în
zilele noastre (sec. XIII - XX),Brila,20 5,p.129. -
26
Miron Costin, Opere,Ed.deP.P.Panaitescu,Bucureşti,9158,p.20.9
263
GassauerRudolf, Influenţa polonă asupra stemei Moldovei şi a blazoanelor de pe monedele
moldoveneşti. În: Buletinul Societăţii numismatice Române, Bucureş ti, X X V II-X X V III,
9314,nr.
- -821,p.84 - 8.
264
JitaruGrigore, Blazoane domneşti în Ţara Românească şi Moldova sec. XII-XV,Chişinu,
,p.
91 7 67 - 8 4 .
Baia”265 iar , dupDimitrieOnciul 26

şiIlieMinea267 legendacubourulşi
stemaCriiafostcreatmaitârziupentruaseexplicaprezenCacapu
debourînblazonulCrii 268
.
Cât priveşte cea mai veche stem a Moldovei cunoscut astzi,
care dateaz din domnia lui Petru I Muşat, fiind vorba de sigiliul - sus
pendat la actul de omagiu regelui polon Vladislav, la Lvov,- 26 septem
brie 1387, având în centru, ca simbol principal, capul de bour, precum
sededucedincercetriledinultimavreme,nuputeavenidelaDrag
voievodulmrciiungareest-carpatice,cciacestaafostînlturatd
altvoievodmaramureşeanBogdanI,devenitprimulsuveran - alMold
veişiprinurmareacestadinurmnuavea cumsacceptestema Crii
depetimpulprecedentuluidomn,chiardacacesta(Dragoşvoievod)ar
fost
fi înfrunteaentitCiiprestataledelaest 269
Prin
. deCarpaCi
urmare
simbolul heraldic cap de bour apare în stema voievodatului Mold
fiedindomnialuiBogdanIfie (136-5), dinceaaurmaşilorsi,care
ulterior depun jurminte de credinC regilor Ungariei şi Poloniei
le-aacordatsauchiarle-aimpusvoievozilormoldovenianumite - în
neheraldicepropriidinstemelelorregale.Totodats-astabilit
debourdinstemCriloresteoemblemheraldicoccidental - cunoscu
t şi ajuns în herbul moldav fiind „de sorginte maramureşean, care
270
ar fi fost adus de Bogdan Întemeietorul, şi ar fi fost impus de acesta

caemblemdinastic,evoluândîntimpsprecalitateadeemblem - mo
narhic”, care s-a consolidat definitiv în domnia lui Ştefan cel 271
. Mare
Darşiaceastrezolvare,lacareauajunsistoriciiromânidupunsec
de cercetri, în problema originii herbului Brii Moldovei nu - este d
nitiv.PoateconsiderenteleluiD.Cantemirexpuseînaceastpriv
cu trei secole în urm pot aduce unele noi soluCii ale acestei che
sau chiar pot impulsiona şi aduce noi deschideri şi desluşiri în acea
privinC.
265
Documente privind istoria României. Introducere,vol.II,Bucureşti,9156,p..476
26
Onciul Dimitrie, Dragoş şi Bogdan fundatorii principatului moldovenesc. În: Scrieri
istorice.Ed.deA.SacerdoCeanu,vol.I,Bucureşti,9168,p.3810.9 -
267
MineaIlie ,
Despre stema Moldovei. În: Cercetări istorice,Iaşi,I,9215,p.-4102.
268
VezişiBurlacuGh., Bourul Moldovei – semn de hotar. În: Anuarul Institutului de Istorie
„A.D.Xenopol”, Iaşi, 914, vol. 1,3 p. -5743; 1 5 BiCa Traian, Când a devenit capul de
bour stemă a Moldovei?. În: Arheologia Moldovei, Iaşi, ,917vol. 20,-78.1 O bogat
bibliografie vezi: Cernovodeanu Evoluţia Dan, armeriilor Ţărilor Române de la apariţia
lor şi până în zilele noastre (sec. XIII - XX),Brila,20 5,p.4 3 -.15
269
AndrieşTabac - Silviu,Stema de stat. În: Simbolurile naţionale.Coord.S.AndrieşTabac, -
Chişinu,0,p. 21 3 2 - .
270
Ibidem, p.3 - 4.
271
Ibidem, p.34.
CutoatecipotezaluiCantemirprivindorigineaanticacapulu
debourînstemaCriinui- ş agsitmaitârziuaderenCi,poatechiardin
cauzacscrierilesaleaurmasmultvremeinaccesibileînmanuscris,
totuşiînluminavalorificriimoşteniriicrturreştidinultimavreme,ea
meritaluat
fi înconsideraCieînviitoarelecercetrialeheraldiştil
6. VALENŢE INSTRUCTIV- EDUCATIVE ÎN

„VITA CONSTANTINI CANTEMYRII … ”
DE DIMITRIE CANTEMIR
Abstract: In the following study educational

of values in the
Vita Constantini Cantemyrii . by Dimitrie Cantemir the au -
thors demonstrate that although the valorification and edit
of scientific heritage of D. Cantemir began almost three - centu
ries ago, the process is still too far to be finished. - It is empha
sized in particular that if some works of the Moldavian prince
were published and substantially studied, then others remain i
the shadows without due consideration. Amongst Vitathose is
Constantini Cantemyrii ... The study underlines that there was
discovered another copy of this work in the Archives of Old Acts
in Moscow. Accepting criticism of this work by predecessors, - giv
en that Moldavian prince didn’t base his work on authentic - his
torical sources, the authors of the present study stress that V
Constantini Cantemyrii.. renders quite truthfully the realit
from XVII-th century, ist historic atmosphere as a narrative told
by Dimitrie Cantemir. Besides these positive assessments, in the
study are also highlighted the instructive valences of the work o
Dimitrie Cantemir, given that his father is a soldier, official, and
thenthePrinceofMoldavia,withqualitiesandvirtuesofabrave,
determinedandskillfulman,awiseandcaringparent-qualities
6 . ValenCe instructiv- educative
V i t a Co n s t a n t i n Ca n t e m y r i … în „ ” 91
de Dimitrie Cantemir
and virtues worthy of being valued by the younger generation

nowadays. Presenting his father as a positive character
- in all ep
isodes, Dimitrie Cantemir respected one of the Decalogue
- com
mand”-Honoryourfatherandyourmother”The. sameprinciples
of respect and honor for parents were followed by his children
Maria and Antioh Cantemir.
Keywords: cultural heritage, education, virtue, Decalogue,
- Mol
davianprince.
P rocesul de valorificare şi cercetare a moştenirii ştiinCific

luiDimitrieCantemirs-aextinspeparcursdecirca
le.Rândperândaufostdescoperite,redescoperite,tlmcit
şi editate în mai multe limbi europene scrierile cantemiriene. Fi
copii manuscrise, fie prin traduceri şi ediCii acestea au revenit t
- treis
pediferiteciînmediulromânesc,înculturaromâneasc,undedefapt
erauaşteptatecelmaimult.Acesteaspectealereceptrii- moştenir
turreştialeluiDimitrieCantemirînculturauniversalşiromâne
au fost abordate în mai multe lucrri ale istoricilor şi literaCil
Dac încercm s aruncm o privire panoramic tridimensionar asu -
praacestuifenomenvomobservacdeşis-aîncercatînmaimulte - rân
durideaisprviediCiideoperecomplete,dintr-ocauzsaualtaînciu
eforturilordepuse,proiectulnuafostduspânlacapt.Deaceeadest
de frecvent în ştiinCa şi cultura româneasc şi nu numai s-a recurs la
cercetri şi ediCii, de multe ori destul de solide, critice ale uno
aparte cum ar fi Divanul, Descriptio Moldovaie, Hronicul..., iar în ulti-
ma vreme şi Istoria Imperiului Otoman. Ba mai mult, chiar şi cercet -
rilemagistrales-auconcentratsupraprincipalelorscrierican
încâtunelefieaurmastotalmenteînafaravizoruluisavanCilor,fie
revenitdoarsporadiccuanumiteocazii,întrecareaniversri - cant
ene.Dintreacestedinurmfaceparte VitaşiConstantini Cantemyrii…
careînadic
196, cuaproapede20 aniînurmaavutpartedeoediCie
deosebitderiguroas,pecâts-apututpeatunci,însoCitdesubstan
studiiintroductive,noteşicomentariidinparteacunoscuCilor
AndreiPippidişiDanSluşanschi 27
Dup
. cumseştie,latemeliaacestei
27
Dimitrie Cantemir. Vita Constantini Cantemirii, cognomento senis, Moldaviae
principis/ Viaţa lui Constantin Cantemir, zis cel bătrân, Domnul Moldovei. În: Opere
complete, vol. VI, tom I. Cuvânt înainte de acad. Virgil Cândea, studiu introductiv
note ş i comentarii de Andrei Pippidi, ediCie critic , traducere ş i anexe de
PrimafildinmsslatinVita Constantini Cantemirii …pstrat

laInstitutuldeManuscriseOrientaledinSankt-Petersburg
Vita Constantini
în „ Cantemy r ii … ” 93
ediCiiafostpusuniculmanuscrisînlimbalatincunoscutlaacea
al Vieţii lui Constantin Cantemir pstrat la Institutul de Manuscrise
O rientaledinSankt-Petersburg 273
.
Binem s mai adugm aici c deşi anterior se fcuse traduceri
de Nicolae Iorga 274
şi respectiv Radu Albala 275
, Dan Sluşanschi a în-
treprins cu aceast ocazie o nou traducere 276
din latin a scrierii în
cauz.Cutoateacestea,chiarşiediCialacarem refer,poate - şitrebu
ie depşit dat fiind faptul c recent a fost descoperit înc o copie a
acesteilucrricantemirieneînArhivadeStataActelorVechia
din Moscova27 , fiind legat împreun cu traducerea în limba italian
a Istoriei Imperiului Otoman fcut de Antioh Cantemir, fiul. Vom
menCiona doar în treact c existenCa acestei copii a fost admi
Andrei Pippidi 278
.
Sluş anschi ş i Ilieş Câmpeanu, indici de Ilieş Câmpeanu, Bucureş ti, Ed. Academiei
Române, 19 6 , 3 0 p. , incluzând o Anexă în limba latin care reprezint redacCia lui
T. S. Bayer ( [ ł+ 8 =0 7 3 ; . История о жизни и делах молдавскаго государя князя
]
Константина Кантемира, сочиненная С[анкт]Петербургской Академии Наук
покойным профессором [æ9 =6 3 , a 3 . ?; 3 / a]0 ; 9 7 < российским переводом и с
приложением Родословия князей Кантемиров / De vita et rebus gentis Constantini
Cantemiri, Principis Moldaviae, œ9 c5 - + , 8 3 - 0 ; < 3 =0 =< 5 + J =3 : 9 . ; + ?3 J > Ş.
Ş9 - 3 5 9 - + ,781 3 , c. 2 61- 3 0 8 ) şifragmentedinIncrementorum et decrementorum Aulae
Othomanicae privitoare la Bara Moldovei ş i la domnia lui Constantin Cante
special, p. 3 0 9 - 3 6 .
273
Serge Frantsouzoff. Le fonds de Dimitrie Cantemir dans les Archives de lÍnstitut des
manuscripts orientaux de lÁcadémie des Sciences de Russie. Dans: Revue Études Sud-
Est Européenn,Bucarest,XLIX,201,nr.-41,p.125.
274
Cantemir( Dimitrie) Viaţa
, lui Constantin vodă Cantemir.Textlatinrevzutşitraducere
româneascdeN.Iorga,vol.I-II,Bucureşti,9214,p.( I);XV+126p.( II).
275
Cantemir, Dimitrie, Viaţa lui Constantin Cantemir, zis cel bătrân, Domnul Moldovei. În
româneştedeRaduAlbala,cuuncuvântînaintedeP.P.Panaitescu,Bucureşti,Editura
deStatpentruliteraturşiart,916 0,XXVII 63p. 1 + +5f.il.
276
Dimitrie Cantemir. Vita Constantini Cantemirii, cognomento senis, Moldaviae
principis/ Viaţa lui Constantin Cantemir, zis cel bătrân, Domnul Moldovei. În: Opere
complete,vol.VI,tomI.Cuvântînaintedeacad.VirgilCândea,studiuintroductiv,note
şi comentarii de Andrei Pippidi, ediCie critic, traducere şi anexe de Dan Sluş anschi
Ilieş Câmpeanu, indici de Ilieş Câmpeanu, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 19 6 ,
3 0 p.
27
F10859- œ . . Дмитрий Кантемир и его документальное наследие в Российском
Государственном Аpхиве Древних Актов. În: Revista de Istorie a Moldovei, Chişinu,
321,nr.
0 3,p.-412.
278
Andrei Pippidi.Introducere. În: Dimitrie Cantemir,Opere complete, vol. VI, partea I,
Vita Constantini Cantemyrii, Cognomento Senis, Moldaviae Principis. Cuvânt înainte de
VirgilCândea.Studiuintrod.deAndreiPippidi.TraduceredeDanSluşanschi,Bucureşti
Ed.AcademieiRomâne,91 6,p.39şinota8.9
PrimafildinmsslatinDe vita et rebus gentis Constantini Cantemiri

Principis Moldaviae pstratlaArhivadeStataActelorVechi
aRusiei(Moscova)
Vita Constantini
în „ Cantemy r ii … 95
Predecesoriinoştri,clasiciaiistoriografieiromâneşti, - Nicola
ga, Ilie Minea, Constantin C.Giurescu au supus unei amnunCite - ana
lize conCinutul vieCii lui Constantin Cantemir, depistând n
inadvertenCe, inexactitCi şi erori, încât se desprinde uşor conclu
lucrarea la care ne oprim este una minor, departe de a reflecta - ade
vat realitCile istorice de atunciîn şirulde lucrridedicate de
Cantemir istoriei românilor. În principiu, trebuie s dm dreptate -
ticilor lui Dimitrie Cantemir, în apreceerea valorii stiinCifice
opere,darîndrznimsspunem,pânlaoanumitlimit,dacesne
referimlatemeiuriledocumentare,dinpunctdevederealistori
moderne ale acestei scrieri. Dac examinm aceiaşi lucrare sub un alt
unghidevedere,dintr-operspectivdeansambluputemconstatad
noi,caceastaestetotuşiveridicşiexpuneceleîntâmplate - peparcu
sul vieCiiConstantin
lui Cantemir, adevrul istoric în ultima inst
deşidestuldesubiectiv,nustrictdocumentarcicaatmosferisto
lucrarecareptrundeînesenCeînspiritulvremii.
PelângvaloareatiinCifi
ş cintrisec,pecareardoritfi s-ovadma -
riinoştriînaintaşiîncercetareamoşteniriicrturreştialluiD.Cante
Vita Constantini Cantemyrii… cabiografie,panegiricsauromancavale -
resc,precumaudefinit-odiferiCicercettori,arei ş altevalenCe,dupno
chiarmaiimportante,ind fi vorbadeîncrcturasaeducativînesenC.
Întrucât Vita…,chiarşicuexagerrileşierorileei,spredeosebire
dealtelucrrireprezintonaraCiuneexpusîntr-unstilaccesibil -
Celesultuturor,inclusivatineretuluişipoateserviacestora -
pludeurmat,dreptmodeldecomportament,îndiferitesituaCiidev
inclusivdintreceledemaretensiuneşiprimejdii,dedevotament
patrieşiintereseleei.Or,ConstantinCantemircutoateperipeC
deoştean,dedregtorşidemnitar,apoişidedomnalBriiMoldovei,cu
calitCileşivirtuCilesaledeomviteaz,curajos,hotrât,priceput
înCeleptnunumaiînluareadeciziilor,darşiînîntreprinderea - un
CiunichibzuiteînsituaCiiplinedesuspanspoateserviunbunex
unmodeldecomportamentdemndeurmatşipentrutinerelegenera
deastzi.PedealtparteîntregulconCinut Vieţii lui
alConstantin Can-
temir este ptruns de stim şi admiraCie din partea lui Dimitrie ca fiu
faCdetatlsuoştean,dregtor,voievodşiprintegrijuliu,nuîncele
dinurm,încâtamputeaspunecudeplinîncredere,cautorulscrierii
ca om, ca personalitate în spiritul vremii, al valorilor perene cr
urmatunadintreporunciledecalogului „Cinsteşte– pe tatăl şi pe mama
ta” . Or, respectarea acestor valori poate fi de învCtur, de exemplu
demndeurmatpentrugeneraCiileîncreştere.
Dup opinia noastr, atunci când în licee şi universitCi studiem

opereleluiDimitrieCantemirartrebuisdirecCionmatenCiatin
şiasupraacestorvalenCeeducativedemnedeurmat.
Or,dupcumînCelegemnoilucrurile Vita
şi Constantini Cantemy-
rii… întraduceriromâneştiaccesibilepoateo fi „Carteadulce
- zbav”,
precumdefineaMironCostincarteacusecoleînurm.
Dup cum Dimitrie Camtemir şi-a cinstit prinCii, în aceiaş- i ma

nier au fcut-o şi copiii lui Maria şi mai ales Antioh Cantemir care
înCelegândvaloareascrierilortatluisuşirespectândvalorile
aîntreprinsovastcampaniedetraducereşieditareascrierilor - p
peluimoldoveanînEuropaoccidental 279
.
7. INFLUENŢĂ CANTEMIRIANĂ ÎNTR-UN

HRONOGRAF MOLDAV
DIN A DOUA JUM. A SEC. AL XVIII-LEA ?
Abstract: In the studyCantemir’s influence on a moldovan uni-

versal chronicle from second half of XVIII-th century (hypothesis)
is stated the idea that the translator of the document, preserv
inKiev,addedpassagesaboutDacianandRomanancestorsofthe
Romanians, drawing on the work of Dimitrie Cantemir Chronicle
of the Antiquity of the Romano-Moldavo-Wallachians.
Keywords: Transylvania, D. Cantemir’s Chronicle…, Moldova,
writingculture
279
Andrei Eşanu, Valentina Eşanu. Antioh Cantemir – propagator al operelor tatălui său.
În: Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-XVIII), Chişinu, Ed. ŞtiinCa, 20 8, p.59.- 76
AndreiEşanu,ValentinaEşanu.Contribuţia lui Antioh Cantemir la editarea şi receptarea
operei lui Dimitrie Cantemir în cultura europrană. În: Dimitrie Cantemir. Prinţ între
filosofi şi filosof între prinţi.ComunicriprezentatelaConferinCaInternaCional”Opera
lui Dimitrie Cantemir – simbol al convergemCei civilizaCiilor”, 2- 1 octombrie 0,21
Bucureşti,1,p. 2 0 35 - 4 8 .
7 . InfluenC cantemirian într- un Hronograf moldav din 97
P
a doua jum a sec. al XVIII- lea ?
roblema receptrii moştenirii crturreşti al lui Dimitr

Cantemir în cultura şi ştiinCa româneasca rmâne în - conti
nuare deosebit de important. Or, aceast munc, dat fiind
faptul c procesul în cauz a început relativ târziu, mai ales în spaCi
est-carpatic, nu a fost dus pân la bun sfârşit nici pân astzi. Ceea ce
încercamînrânduriledemaijos,nuestedecâtomodestîncercared
vrsaîncunpicdeluminînsoluCionareaacesteiproblemeacademic
De prin 204 când se împlineau 50 de ani de la moartea lui Şte -
fancelMareîntr-oseriedepublicaCiidinRepublicaMoldovaauapr
informaCii despre dou codice care se pstreaz în Biblioteca - Academ
ei de ŞtiinCe a Ucrainei şi c acestea ar fi fost întocmite la sf. sec. al
XVII-lea de Nicolae Milescu Sptarul, în primul caz este vorba de un
Lexicon polilingv nefinalizat greco-slavo-româno-latin, care de altfe
şifostrecentpublicat 280
,iarînaldoileacaz,deun Hronograf,unfelde
istorieuniversal,careafosttradusdingreacsauslavonşiacircu
în Moldova în sec. XVII-XVIII, trezind interes în mediile elevate laice
şi ecleziastice de atunci. „Cronograful” de la Kiev tradus din greac
limba român conCine, spre deosebire de alte lucrri similare, - dou in
terpolricureferirelaistoriaspaCiuluiromânesc.
Primadintreacesteinterpolrireprezintunexcursistoricd
dacişirzboaieleacestoracuromanii,precumşidespreobârşia- români
lorşicriticabsnuitorilordeistoriiprincarearartat fi - cstrbun
mânilorarfifosttâlhariiaduşidintemniCeleRâmuluidectreLaslu
craiulunguresc,dreptajutorînrzboiulsudeaprarecontraluiBa
adiccontramongolo-ttarilorînfruntecuhanulBatâi.
A doua interpolare, se refer la un episod ce Cine de începutur
activitCiiluiŞtefancelMare,carearfiîncercatsvinînajutorul -
pratului bizantin, pe când Constantinopolul era asediat în 1452-3
deturcii-otomaniînfruntecusultanulMehmed 281
.alII-lea
În studiul de faC ne propunem s ne oprim la prima interpolare
şi s încercm s-i distingem sursa de inspiraCie a autorului anonim,
or, Valentina Pelin într-un deosebit de valoros studiu a demons
280
Nicolae Milescu Sptaru, Dicţionarul Greco-Slavo-Româno-Latin (Secolul al XVII-lea).
Греческо-Славянско-Румынско-Латиский Словарь (XVII век). Greek-Slavonic-Roma-
nian-Latin Dictionary (17th Century).Prelucrare,transcriere,adnotrişiintroducere - Ale
xandruNichitici,Chişinu,EdituraARC,65,149p. 20
281
NichiticiAlexandru, Un fragment din Letopiseţul moldovenesc necunoscut (pagini noi din
viaţa domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare). În: Ştefan cel Mare, personalitate marcantă
în istoria Europei (500nde ani de la trecerea în eternitate),Chişinu,Civitas,p.-,25 0 1
3. 5 1
cele dou codice artate mai sus dateaz, primul din ultimul deceniu
al sec. al XVIII-lea (179) 28
, iar al doilea, adic Hronograful la care
ne referim – cu deceniile 7-8 ale sec. al XVIII-lea, „ceea ce din start
exclude orice relaCie a manuscrisului cu timpul activitCii lui N
MilescuSptarul”170)-(63 283
Cât
. priveştesursadincareapreluat
traductorul anonim informaCiile referitoare la daci, cucerirea
de ctre romani şi obârşia românilor o interesant şi destul - de argu
mentat tentativ o întreprinde aceiaşi Valentina Pelin, care art
„au foarte multe prCi comune cu scrierea lui Miron DeCostin
neamul
moldovenilorşicu Letopiseţul BriiMoldoveidelazidirealumiipânla
160 al lui Nicolae Costin”, cap. VI-XIV, care la rândul lor s-au inspi -
rat din L. Topelltin din Mediaş Origines
, et occasus Transsylvanorum,
Lyon,167,ediCiaaII-a,Viena,1752.Larândulnostruvomobservac
Nicolae Milescu Sptarul, cruia i s-ar atribui şi acest adaos Hrono- la
graful analizat, nu a avut cum s aib la dispoziCie lucrrile lui Miron
şi Nicolae Costin cci vestitul sptar prsise Crile române înc de pe
lamijloculanilor’60aisec.alXVII-leaşidupîndelungateperegrinri
prin Crile vest europene s-a stabilit la Moscova în 167. Din câte am
încercatsîntrevedemîntr-unstudiuaparte,NicolaeMilescuSptar
pe când ajungea în capitala Rusiei, adusese cu el doar lucrri tipri
în occident284 şicpeîntregparcursulactivitCiisalelaDepartamentu
soliilordinMoscovanuaîntocmitniciuncodiceînlimbaromân.Acest
considerentedupnoivindeasemeneasarate Hronograful
c încauz
nupoatefiatribuitluiNicolaeMilescuSptarul.
În acelaşi timp considerm pe deplin verosimile argumentele
ValentineiPelinprivindlucrriledincareaupututpreluate fi informa
referitoareladaci,rzboaieleacestoracuromaniii ş etnogenezaromânil
pelânglucrrilecelordoicronicarimoldoveniMiron ( i
ş NicolaeCostin)
tlmaciulanonimapututsaibsepareladispoziCie Hronicul
i
ş vechi-
mei a romano-moldo-vlahilor aluiDimitrieCantemir 582
,încareaceleaşi
28
Pelin Valentina, Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficţiune şi realitate. În:
Cugetul, Chişinu,20 5,nr.,p.
1 .7
283
Ibidem,p..9
284
EşanuA., Eşanu V., Nicolas de Spathaire et la civilisation occidentale (avant son
établissement en Russie). Dans: Impact de l'imprimerie et rayonnement intellectuel des
Pays Roumains,Coord.E.Siupiur,Z.Mihail,Bucureşti,20 9,p.12 .- 1
285
Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Vol. I. Ed. îngrijit,
studiu introductiv, glosar şi indici de Stela Toma, Bucureşti, Minerva,91 , p.126.9-
Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Repere cronologice,
studiu introductiv, text stabilit, glosar şi indici de Stela Toma, Chişinu, ŞtiinCa,6,210
p.. 1 2 4-5 1
7 . InfluenC cantemirian într- un Hronograf moldav din 9
a doua jum a sec. al XVIII- lea ?
evenimenteşiprocesesebucurdespaCiidestuldeîntinse.Cuatât
mult,cDimitrieCantemirînaceastlucrareacombtutnunumaicu
vehemenC,darşicuargumente,basnaplindeminciuniafalşilor - cro
nicariSimiondasclulşiMisailclugrulîninterpolrilelorulteri
la Letopiseţul Ţării MoldoveialluiGrigoreUreche,lucrarepecare - cele
brul învCat român pare s o fi avut la dispoziCie 286
. Or, se ştie c pe la
1730InocenCiuMicu-KleinaadusdelaVienaocopiea Hronicului(azi
pstratînBibliotecaAcademieiRomâne.FilialaCluj-Napoca,înFondu
Blaj, mss. rom. 83), de pe care a realizat o alt copie pe la 1756-
ConstantinDimitrievici(azipstratînaceiaşibibliotecacademic
la Cluj, mss. rom. 46) 287 , ceea ce ne determin s admitem c celebra
lucrare cantemirian a circulat cel puCin în Transilvania în mai m
copii,dintrecareunaapututsajungşiladispoziCiatlmaciului Hro-
nografuluipstratazilaKiev.
Încercând s disting obârşia şi circulaCia ulterioar a acest
codice, Valentina Pelin arat c acesta a fost întocmit fie de un
traductornecunoscut,fiedeArhimandritulGavriilDabijacareer
la 179 ascultarelamnstireaSlatina,caprins 180 fietransferatde
MitropolitulGavriilBnulescuBodonilaMitropoliaMoldoveidi
calitatedecopist,iardeacolocaegumenlamnstireaBârnova,ambe
lcaşe din Moldova, ca dup încheierea pcii de la Bucureşti (16 mai
182) s fie adus de acelaşi exarh şi instalat ca econom la mnstirea
Cpriana din Basarabia, unde monahul a adus cu sine mai multe crCi
şi manuscrise copiate de el, între care Hronograful
şi mai sus artat.
În 1834 codicele este druit de arhimandrit moşieriCei Ecaterina - Su
ruceanu, care a rmas drept moştenire copiilor şi nepoCilor si pân la
acad.IonCasianSuruceanu(185-97),dupmoarteacruiabibliote -
casa,inclusivcodicelecareneintereseaz,afostprocurat - deSoci
tea de Istorie şi AntichitCi din Odessa, iar de acolo ajunge în 1945 în
BibliotecaAcademieiUcrainene 28
.
Întrucâtlegturileprincarteşibisericaderitortodoxîntre
din Transilvania şi cei din Moldova pe parcursul sec. al XVIII-lea s-au
intensificat 289
, nu excludem faptul c în asemenea împrejurri a ajuns
286
Ibidem.
287
Neamul Cantemireştilor. Bibliografie. Coord. Acad. Andrei Eşanu, Chişinu, Pontos,
0,p.
21 . 0 7 1
28
Pelin Valentina, Aprecieri despre două manuscrise de la Kiev. Ficţiune şi realitate. În:
Cugetul, Chişinu,20 5,nr.,p.
1 5.1 4 -
289
Pcurariu Mircea.Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Ţara Românească
şi Moldova în sec. XVI-XVIII.Sibiu,9168.
laEstdeCarpaCifieocopie,fieanumiteinformaCiiprCi Hronicul…
din
luiDimitrieCantemir,înspecialceleceCindevecheaDacieşilocuit
ei,precumşidesprerzboaieleacestoracuromanii,careauputut - fiîn
Hronografului în lucrarea sa. BineînCeles, cele
cropite de traductorul
înşiruite de noi poart într-o anumit msur pecetea îndoielii, încât
presupusul izvor cantemirian trebuie categorisit cel puCin deo
dreptunulipotetic.
8. DIMITRIE CANTEMIR CU PRIVIRE LA

PATERNITATEA ŞI VALOAREA INFORMATIVĂ A
„HRONICULUI LUI URECHE VORNICUL”
Abstract: In the study Dimitrie Cantemir on the paternity and

informative value of "The Chronicle of Ureche Vornicul", the writ -
ings of scholar prince devoted to the history of Romanians uses
manyEuropeansources,fromtheancienttoEuropeanrenaissance
authors. In addition, the monarch also uses various chronicles of
his homeland, and often referred to the "Chronicle of Ureche - Vor
nicul”which , heconsideredtobeanimportanthistorian,whilehis
writing extremely valuable. Throughout the centuries - this chron
icle was attributed to various authors, including Grigore Ureche
(1590-647), while Dimitrie Cantemir assigned it to his father
Nestor Ureche (150-68). The chronicle was not preserved in
original, but survived due to copies made by various scribes, who,
occasionallyweremakingadditionstotheoriginal,addingswhich
werecriticizedandconsidereddefamatorybyCantemirinrelation
totheoriginoftheRomanianstopic.
Keywords:NistorUreche,GrigoreUreche,chronic,paternity, - in
terpolator
8 . Dimitrie Cantemir cu privire la paternitatea ş i valoarea 10
G
informativ a „Hronicului lui Ureche vornicul”
eneraCiidecercettoricares-auaplecatcumultdruireasup
scrierilor istorice ale lui Dimitrie Cantemir au observat -
vCatulprincipeapuslatemelialucrrilorsale,referitoare -
toriaromânilor,numeroasesurseistoriograficecareCinatât - declas
toriografieianticeelinei ş romane,deistoriografiamedievali ş a- renaşte
riieuropene,denumeroasecronicii ş istoriidinlumeaslav,câti ş multe
din letopiseCelei ş scrierile crturarilor români. Dintre operele is
români,iş moldoveniînspecial,lacarefacereferinCdestuldefrecvent
aducânduneoriîntregipasage,faceparte hronicul
ş „ lui Ureche vornicul”,
i
adic Letopiseţul Ţării Moldovei,atribuitdemaimultvremeluiGrigore
Urechen. ( cc.
mare
,)7461† - 0951 vornicalBriideJos)64 1-3461( 092
.
ÎnscrierilesaleDimitrieCantemir la„hronicul lui Ureche
apelând
vornicul” se referîn temei la patru aspecte principale, care Cin de
aprecierea valorică ca sursă de informaţie, de paternitatea, de
critica textului şi de aprecierea interpolatorilor. Or, în probleme
de genez şi istorie a românilor, în lipsa originalului letopiseCu
cauz,învCatulprincipe,caşipredecesorulsuMironCostin,aavutla
dispoziCieoredacCietârzie hronicului
a„ lui Ureche” carepelângtextul
debazconCineaşiadugirialeunorcrturarişicopiştidemaitârziu.
În cele de mai jos ne propunem s prezentm aceste aspecte-
probleme prin prisma scriierilor istorice ale lui Dimitrie Cant
fiindfaptulc acesteanus-auaflatînariadeinteresealeistoricil
I. Valoarea „Hronicului lui Ureche vornicul” în viziunea

lui Dimitrie Cantemir
Daclum hronicul lui UrecheînintegritateasaînredacCia- ajun
s pân astzi,trebuie s artm c reieşinddin referinCeleşiaprecie -
rea de ansamblu a acestei surse interne, D. Cantemir are de multe
celemaipozitiveopinii,atâtdespreautor,câtşidespreletopiseC
considerându-l pe Ureche vorniculpre carele
drept „ noi îl avem mai
ştiut istoric moldovenesc” sau „cel mai cinstit dintre istoricii
291
- mo
davilor”, iar în alt lucrare scrie c Ureche ca istoric este „… cinst
29
290
NicolaeStoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec.
XIV-XVII,Bucureşti,91,p.453.
291
Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Repere cronologice,
studiul introductiv, text stabilit, glosar şi indici de Stela Toma, Chişinu, Ed. Ştii
,6 1 02 p.83. 1 2-8 1
29
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică. În:DimitrieCantemir.
Despre numele Moldaviei:
în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir • Descrierea
stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea textului latinesc, aparatul critic i ş indic
Florentina Nicolae, Traducere din limba latin Ioana Costa, Studiu introductiv And
cumsecuvineşiselaspreapuCinademenitdelinguş 293
iar
, eli.în
” alt
partecândconsidercprereaacestuiaestepedeplinjustifi - cat,ara
tprecumc„neîncredemînUreke…” 294
.
Pe cât de important ca autor de istorie este Ureche vornicu
vedeşidinfaptulcprincipeleînvCatîlpunepe„istoriculmoldovan”î
„Catastihulistoricilor,gheografilor,filosofilor,poeticilor - şiaaltor
ni învCaCi, ellini, latini şi de alte niamuri, a crora numere [nume –
n.n.]spomenescşimrturiilelisaducîntr-acest Hronic” 295 .
ÎncutrilesaleprivitoarelaobârşiaşiîntemeiereaCriicelede
întâi şi de-a doua, principele învCat încearc s gseasc informaCii şi
lapredecesoriisimoldoveni. regtirea
P intelectuali-aoferit - luiposi
bilitatea s foloseasc pe larg izvoarele narative interne, - care su
semnate prin „toCi istoricii neamului 296
, înnostru”
special, cronicile lui
Ureche vornicul, ale lui Miron297 şiNicolaeCostin.
Dup opinia lui P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir, în perioada
aflriisaleînRusia,cândelaboralucrrilesaleistorice,nuaavut - ladi
poziCietoateletopiseCeleBriiMoldoveii ş celeaufostcitate - doardi
morie892 La
. primavedereaceastaparescorespundadevrului,deoarece
însuşiDimitrieCantemirafirmacaavutcusinelaBarigrad,undeaui ş
rmas„hroniculmuntenesci ş aşéşicusingurmânaluiŞerbanlogoftul,
peproastlimbgreceascscris,ceacela,cualtemultealenoastre,acolo
Eşanu,ValentinaEşanu,Bucureşti,AcademiaRomânFundaCia - NaCionalpentruŞtiinC
i
ş Art,p., 7 1 02 În
.32 continuare Dimitrie Cantemir. Istoria moldo-vlachică,. 7 1 02
293
DimitrieCantemir. Viaţa lui Constantin Cantemir. În:DimitrieCantemir. Despre numele
Moldaviei: în vechime şi azi • Istoria moldo-vlachică • Viaţa lui Constantin Cantemir •
Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi. Editarea textului latinesc, aparatul critic
şiindiciaFlorentinaNicolae,TraduceredinlimbalatinIoanaCosta,Studiuintrodu
Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Bucureşti, Academia Român - FundaCia NaCional
pentru ŞtiinC şi Art, p. , 7 210 893. În continuare Dimitrie Cantemir. Viaţa lui
Constantin Cantemir,. 7 210
294
Dimitrie Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi. În: Dimitrie Cantemir.
- FundaCia NaCional pentru ŞtiinC şi Art, , 7 210 p. 43.1 În continuare Dimitrie
Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,. 7 210
295
Dimitrie Cantemir, Opere: Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Repere
cronologice, studiul introductiv, text stabilit, glosar şi indici de Stela Toma, Ch
Ed.ŞtiinCa,6,210 p.05.91,
296
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,, 7 1 0 2 p. .39 1 -29 1
792
DragoşMoldovanu, Dimitrie Cantemir între Orient şi Occident,Bucureşti, . 6 5 1 p.- ,1 07 9 1
298
P.P.Panaitescu,Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera,Bucureşti,9158,p.514.3 -
laBarigradaurmas” 92
duprevenireasaînMoldovalasfârşitulanului
Din
.017 lucrrilecantemiriene Despre numele Moldaviei: în vechime şi
azi iş Istoria moldo-vlachică puse
( încircuitdupapariCiamonografieilui
P.P.Panaitescu,din8591 03
) s-avzutcautorulacestortratate a avut la
dispoziCieînRusia hronicul lui Ureche vorniculi ş De neamul moldo-
venilor alluiMironCostin,pecareleciteazcuprecizie,uneorichiarcu
301 302
inexactitCiledinscrierilepredecesorilor si:
Pasaj din Ureche vornicul301 Pasaj din D.Cantemir302

„Acest … Ştefan vod, au avut„…voi înfCişa cuvintele lui [Ureche –
doi ficiori, cum sau pomenit mai n.n.]: „Acest Stephanus a avut doi i, fi
sus (pre Ştefan şi pe Ptru), ca- Stephanusi ş Petrus,întrecaresaiscat
rii dup moartea ttîne-su, pri - o ruptur, dup moartea printelui, în
cindu-s pentru domnie, au fugit privinCa succesiunii; Stephanus chiar a
Ştefan fratele cel mai mare fugit
la la Cazimirus, regele Poloniei, iar
Cazimir craiul leşescu, poftindu Petrus a luat în stpânire tronul, - aju
ajutoriuînpotrivafrCine-tat su,luideoştireaungar.RegeleCazimirus
PtruşissplececutoatCara. îns,pentrucdoreas i ş supun prin-
Iar Ptru cu ajutoriul ungures - cipatul,ahotrâtsltrimitpeStepha -
cuauapucatuCara. nus, cu o ceat bine înarmat, pentru
Vrându Cazimir crai cas aşi alunga fratele. Stephanus a intrat,
dobândeascCaraşisfiepevoia aşadar, cu armata polon, în hotarele
lui Ştefan vod, i-au datu oaste, Moldaviei,înprimazialuniiiulieanul (
de au întrat în Car,înzioadintiîns nu îl spune, temându se, poate, s
a lui iulie. Şi înti îi mergeanu cu greşeasc) i ş la început prea si
norocu,iarmaiapoii-auamgit mearg cu noroc, dar mai apoi polonii,
ai noştri, de i-au bgat la codru, amgiCidemoldavi,auintratînpduri
fiindu copacii înCinaCi pre lâng i
ş înniştelocuristrâmteunde,între - co
drum, i-au surpatu asupra lor, pacitiaCi,aufostînconjuraCii ş închişi.
unde câCi n-au peritu de copaci În felul acesta mulCi au fost rpuş de i
i-auprinsuvii,precariimaiapoi copaci, mulCi au fost chiar luaCi- prizon
i-au rscumpratu craiul Cazi - ieri de vii, între care sau aflat, dintre
mir. Fost-au într-aceşti robi - maimari,
oa Zbigneusi ş Tenczinskius,ul fi
meni mari: Zbignev şi Tecinschii palatinuluidinCracovia,i, ş înplus,au
ficiorulvoevoduluideCracu,trei fost primite trei steaguri de oaste al
steaguriatreivoevozi,aCracu - celortreivayevodi,delaCracovia, - San
lui, a Sandomirului şi a Liovului domiri ş Leopolis,iş altenoustindarde
şinoaosteaguriboiereşti”. decomiCii.”
29
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Repere cronologice,
Dimitrie Cantemir,
studiul introductiv, text stabilit, glosar şi indici de Stela Toma, Chişinu, Ed. Ştii
6,p.
21 0 4 8 .
30
P.P.Panaitescu,Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera,Bucureşti,9158.
103
GrigoreUreche,Letopiseţul Ţării Moldovei.Ed.deP.P.Panaitescu,Bucureşti,p.,5 9 1.86- 7 6
302
DimitrieCantemir.Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 . 7 3 1
Citateleparaleledinceidoicrturariaratşimaiclar,cDimitr
Cantemir a avut la îndemân în exilul su nordic hronicul lui Ure-
che vornicul,cândelaborascrierilesaleînlimba Despre
latin, numele
Moldaviei: în vechime şi azi, înspecial,fiindceamaitimpurielucrarea
sareferitoarelaistoriaromânilor.
DimitrieCantemirîntrevededestuldeclarfaptulc- vornicul
cheşi-aelaboratcronicaavândlatemeliesurseistoriograficemaive
definite în textele sale „Cronograf moldav” sau „moldavic” 30
, „vechiul
Hronicmoldav” „hronicul
304
, moldovenesc” 305
sau„vechiulistoricanonim
moldav, pe care istoriculmoldav UrekieVornicîl citeaz înprefaCa s
306
intuind
, poateprimuldintrecrturariinoştri,existenCaînMoldo
unor scrieri istorice mai vechi, decât cea a lui Ureche vornicul. „Iardin
hronicul moldovenesc, înti dzicem c mare jeale ne iaste cci hronicu
carileaufostscrismaidenaintedehroniculluiUréchevorniculşi
Misail mzacul s aflm nicicum n-am putut. Iar precum cel dinti
istoricaBrâiMoldoviisnufiefostUréchevornicul,singurel - mrtu
riséşte,devrémeceînmultelocuripomenéştedehroniculcel - moldove
nesc.AşijdereaMisailşiSimionveade-sacelvechiuhronics-lfieavut
lamân,ccişieipomenescdeacelaşihronic,precumşidealuiUréche;
şialesMisailClugrulanumeînsmneadzprecumaceldintiistoric
au fost însmnând viiaCa domnilor de la Dragoş Vod numai pn la
Petr Vod Şchiopul. Dzicem dar c mare jéle ducem pentru cci acel
vechiu hronic la mân nu ni-au vinit…” 307
. În aceiaşi ordine de idei în
De antiquie … nominibus, el arat c „de bun seam, trebuie s ne
intristm, c acel Hronic moldav (de care aminteşte Urekie în prefaCa
saşi,adesea,într-altelocuri)estepierdutpentrunoi:ne-ardat fi mult
lumin, intr-o asemenea întunecime şi între preri felurite” 308
. Prin
urmare, învCatul principe era convins c un asemenea vechi letopis
moldovenesc de pân la Ureche vornicul a existat cu 309adevrat , cci
30
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, p., 7 1 20 . 73 1 2-3 1
304
Ibidem,p.. 76 1
305
Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Ed. Stela Toma,
Chişinu,6,p. 21 0 - 4 9 1 2 .
306
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,,p.
7 21 0 0 7 1
307
Chişinu,6,p. 21 0 - 4 9 1 2 .
308
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,,p.
7 21 0 5 . 1
309
Din fericire aceste texte cronicreşti le-a descoperi şi le-a publicat pe la sfârşitul se
XIX-leacelebrulslavistromanIoanBogdan( IonBogdan, Cronice inedite atingătoare de
istoria romînilor, Bucureşti, 8195. Reeditate în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI
publicatedeIonBogdan.EdiCiedeP.P.Panaitescu,Bucureşti,9.15)
l-au vzut şi au preluat imformaCii, pe lâng vornic şi interpolatorii d

maitârziuMisailşiSimion.
Faptul c D. Cantemir vroia s cunoasc prerile sau informaCia
pe care o posedau istoricii moldoveni de pân la el, şi mai ales de pân
laUrechevorniculreferitoarelaaşanumitul„mileniuîntunecat
delaprimaîntemeierepânlavenirealuiBatâişipânlaceade-adoua
întemeiere a Moldovei, reiese clar din conCinutul Istoriei moldo-vlahice
şi Hronicul a vechimei …. Din pcate chiar dac a avut la dispoziCie
hronicul lui Ureche, Cantemir nu afl nimic, sau aproape nimic despre
aceast perioad. Cu anumite ocazii Dimitrie Cantemir face referin
şi în alte lucrri ale sale, în special Istoria
înmoldo-vlahică, preluând
unele informaCii aşa cum le-a gsit la predecesorul su Ureche cruia
îiacordtoatîncrederea.Astfel,deexemplu:„Silitdinaceastprici
sseabatdindrum,Bathus[Batuhanalmongoilor–n.n.],ajungând
întreCumaniaşiRutheniaprinPoartapecareonumescruthen–locu
acestalaUreke,istoriculmoldav,estenumitRodna–peundehota
HungarieiatingTransylvania… 310
. ”
De cele mai multe ori, când cu anumite ocazii D. Cantemir- se re
ferînlucrrilesale,fieînlimbalatin,fieîncearomân,laproblema
întemeierii Brii Moldovei, la desclecat şi primii voievozi, aproape
fiecare dat îşi aminteşte şi noteaz, fie direct în text, fie în note mar -
ginale,hronicul
„ lui Ureche” 31 .Înaceiaşiordinedeideiesteinteresant
faptulcprincipeleînvCatcândaminteş „descălecatul
tede crăiii leşeşti
din neamul slovenilor”, deasemenea face referinţă la sursa cea mai cre-
dibilă pentru el - „Hronicul cel vechiu la Ureche Vornicul”,concretizând
cevenimentulîncauzsepomeneşte „înPredoslovie” 312
.
În acelaşi timp, D.Cantemir afl informaCii la Ureche vornicul
despre herbul Brii Moldovei, informaCie pe care o apreciaz crit
considerând-o „istorioar, însilat nu fr farmecul unei poveş 31
, ti”
artândîncontinuarecDragoşvoievodcuaisi:„…renunCândla - ve
chileînsemne(…doileicareCineautreiturnurisubocoroanregea
iarsubceledouturnurierauaşezaCidoipeşti,puşiînX,peunfundal
310
Dimitrie Cantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p.
7 210 .Aceiaş
73 iprecizareşiînDimitrie
Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Ed. Stela Toma, Chişinu,6,210
p.27.4
31
Chişinu,6,p. 210 32 ,50 - 4.
312
Ibidem,p.35 .
31
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 . 76 1
de culoarea cerului314 ), a pus mai apoi, pe acelaşi câmp, capul boului

slbatic între lun şi soare, Cinând între coarne luceafrul, iar deasu-
pracoarnelor,coroanaregeasc.Acesteînsemnesepstreazşiînziua
de azi”315 . Dimitrie Cantemir expune versiunea sa în privinCa - prezen
Cei„boului” în herbul Crii, imagine pe care o vzuse şi pe o moned
veche [roman- n.n.] şi respinge versiunea expus de Ureche vornicul
în hronicul su: „Aşijderea chipul boului carele iaste într-acest ban
puCindovadpoatessCiepentruherbulCrâinoastre,carélecapde
bou Cine, de pre cetatea carea a zidit singur Traian împrat în Dachia
şi au numit-o Capul Boului, pentru carea s-au şi mai pomenit, macar
c Uréche vornicul alt povéste pentru aceasta aduce, carea mai mult
basniisasamndecâtistoriiiadevrate” 316
Artând
. încontinuarec
„pentru aceasta va citi cititoriul nostru unde vom dzice pentru
Crâi în gheografiia Moldovei Descriptio
[ Moldaviae – n.n.]” unde Can -
temir arta c primul voievod Dragoş „capul boului slbatic a vroit s
fie însemnul noului su Principat” 317
, împrtşind şi preluând de ast
dat prerea de la Ureche vornicul. Ceva mai târziu, prin 17, când
finalizeaz Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor în limba latin
Cantemir îşi revizuieşte aceast din urm prere, îmbrCişând opinia
despreorigineaanticacapuluidebourînstemaBrii318 Moldovei .
314
Aceast stem D.Cantemir o consider a fi cea a Brii Moldovei de pân la invazia lui
BatâiînspaCiulest-carpaticîn124/ Dimitrie . Cantemir. Despre numele Moldaviei:
în vechime şi azi,,p. 7 21 0 6 .9 1
513
Dup câte se vede în scurta edere ş la Harcov D.Cantemir a continuat s lucreze i ş s
examinezeunelerelicvemoldavedescoperitedeelpeacestemeleaguri,undeaidentificatcele
douherburialeBriiMoldovei,primulde - pânlainvazialuiBatâii ş altulduptrecerea
luiDragoşdinMaramureşpesteCarpaCi:„(Nuaulipsitîns,multmaitârziu,întreprincipii
ce iau urmat, unii care samestece însemnele, deopotrivcele vechii ş cele mai noi, cum
amvzutînCharcoviaUcrainieiuntunuriaşderzboi,dinaram,turnatînformaunui
balaur,pecaresevedeauamândouînsemnele,desprecareabiaamvorbit,cuunînscrisal
principeluiMoldaviei,Bogdanus,ul fi luiStephanuscelMare)Aceast .” dinurmparantez
reprezintunadaosmarginalalluiD.Cantemirlalucrareacitat,care,condisermnoi,a
fostplasatîntextuldebaz,maicorectînediCialuiDanSluşanschi(DimitrieCantemiri. De
antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus.În:DimitrieCantemiri. Opere complete, PrefaC
de Virgil Cândea, EdiCie critic, traducere, introducere, notei ş indici de Dan Sluşanschi,
vol.IX,parteaI,Bucureşti,Ed.AcademieiRomâne,,3p. 89 1 ,decât
)9 1 înediCiaDimitrie
Cantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,p. . 1 , 7 1 0- 2 1 6 1
316
Chişinu,6,p. 21 0 2 8 3 .
317
Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi. Bucureşti, Institutul Cultur
Român,20,p.
7 32 1 .
318
Vezimaidetaliat Ibidem,
în p.,nota
73 1 6 - 2 5.
UneoriCantemirprincomparaCiicuceleartatedeistoricii -
ni, cum ar fi de exemplu Bonfinius, preia unele informaCii de la acelaşi
Ureche fr anumite comentarii şi aprecieri critice, de unde se vede c
principelenostruîlpuneapeUrechevorniculalturişila- nivelul
lor istorici europeni. Astfel, principele încercând s gseasc vechimea
denumirii Crii sale, arta: „C numele Moldaviei este strvechi se
vdeşte din denumirea vechilor cetCi ale Daciei, dintre care cele
multeseterminîn dava,caZargedava,Carlidava,Petridava,Clepida -
va,Sandavaetc.DevzutînvecheadescriereaDacieişilaBonfinius,în
decadacartea 1, „Comidava,
1: Sergidava,Decidava,Marcidava,cumar
Dava
fi luiMarcus,aluiDeciusşiSergius“etc.Ureke,scriitorulmoldav,
vreasfost fi numit[Cara–n.n.]duprâulMoldova,iarnumelerâului,
povesteşteelduplegend,afostpusdeDragossius,celdintâiprincip
de la cCeaua Molda, care sa înecat în acel râu la o vântoare de bou
slbatic. 319
” . Aceasta ar însemna c D. Cantemir ia în serios nu numai
prereaistoriculuistrinînprivinCaoriginiidenumirilorcetCi
şiaformuleidavadinlimbadacilor,darşiopinialuiUrecheînprivinCa
originiidenumiriiMoldova,caCar.
Cu alt prilej, învCatul nostru cutând s gseasc obârşia
noCiunilor de „valah”, „Valahia” cu referire la români şi la denumire
BrilorRomâneieseîntr-unfel înaprarea luiUrechevornicul,cruia
nusecuvines-iatribuimtâlcuireaacestornoCiuni,carprovenid
generalul roman Flacus. Or, arat principele, aceasta a spus-o cu mult
înainteEneaSilvioPicolomini,istoricitalianşipapaRomeiînacel
timp320 „Apoi,
: uitândsaupoateşi fi neştiindcaceastpovesteprecum
vlahii aşe s-au chemat de pe Flac hatmanul iaste întâi de Eneas Silv
scornit, cade npaste hronicului modovenesc, ca cum el cel dinti a
fi scornit c românii s s fie trgând de pe acel Flac. Ce s vinim la
cuvinte[le] lui: „Îns, dzice, ce s laud istoriile moldovenilor (po
fi, înCelege hronicul lui Ureche vornicul) s vede, c iaste împotriva a
toat istoria de obşte, cci pe acele vremi romanii nici gândie s trea
apa Dunrii, unde acmu moldovenii stau, nicum s poat a-şi pune
legheoaneleacolo,precumdintâmplarealucrurilorsuptAvgustC
decâtsoarelemaicuratsvede” 321
.
319
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p.
7 21 0 . 7
320
EneaSilvioBartolomeoPiccolomini ( latin Aeneas Silvius Bartholomeus, 4–051 461,
în
papa Pius II, 46)518 - şi lucrarea sa In Europam. În: „Opera quae extant omnia”,
Basel,.1 5
321
Chişinu,6,p.
2 1 0 6 7. 1 5 7 - 1
Dinceleexemplificateînacestsubcompartimentsevedeclar - cDim
itrieCantemirîltrecepeUrechevorniculînrândulcelormaiimporta
istorici,iarhroniculsu–încategoriacelormaicredibilesurselacar
referînlucrrilesale.DacuneleinformaCiilepreia,frezitarei ş comen
-
tariideosebite,apoialtelesuntanalizatei ş le„dezjgoag”detaliat,de
deecare
fi datvinecureflecCiijudicioasei ş aprecieri.ÎnconsecinC,analiza
critica hronicului lui Ureche vorniculpecareoaflmînoperaluiDimitrie
CantemirsedovedeşteînanumiteprivinCeadeosebit fi depozitiv, - încon
formitatecuadevrulistoric,lacareCineaatâtdemultprincipele.
II. Problema paternităţii „Hronicului lui Ureche vornicul”

CineeraacestUrechevorniculi ş cândafostîntocmithroniculsu
înviziunealuiDimitrieCantemir?ÎntiinCa ş modernprimulistoriccar
aatribuitpaternitateacroniciiîncauzluiGrigoreUrecheafostMih
Koglniceanu care a publicat-o pentru prima dat în ediCia sa- în 3 vol
ume Letopisiţile Ţării Moldovii23 ind
fi , inclusînvolumulIcudenumirea
„Domnii Ţării Moldovei şi viaţa lor” 32 BineînCeles,
. astzirigorilede- pub
licareaunorasemenealucrrisedeosebescmultdemodalitatea - dee
tarepecareapropus-oMihailKoglniceanupelamijloculsec.alXIX-lea.
ÎnsistoriculnostruneavândexperienCi ş modeleînpregtireapentru
tiparaunorasemenealucrricomplexei ş lipsindu-ioriginalul - neident
(
cat
fi pânastzi)a , fostnevoitsrecurglamaimultevariante-redacCii
fcute de copişti de mai trziu, care au intervenit cu adugiri în textul
iniCial,copişticareaufostdefiniCiulteriorîntiinC ş drept„interpol
În pregtirea acestei cronici pentru tipar, Mihail Koglniceanu
observatcautorulacesteiscrierifigureazînmanuscriselecunosc
doar cu numele şi dregtoriaUreche -„ vornicul”, de fiecare dat, fr
prenume şi doar din predosloviile interpolatorilor a aflat de pren
şi numele autorului „hronicului” – Grigore Ureche. Cutând s publice
o variant cât mai complet şi mai exact aLetopiseţului vornicului
Ureche, Koglniceanu studiind şi analizând mai multe copii ale - aces
tei cronici , pe care le-a avut în colecCia sa, între care şi cel mai vechi
324
32
Tipritecucaracterechirilice: Letopisiţile Ţării Moldovii publicatepentruîntâiaşidat
de M. Koglniceanu, tom I, Iaşi, 8215; tom II, Iaşi, 814;5 tom III, Iaşi, 8146. Eşanu
Andrei,Mihail Kogălniceanu colecţionar şi editor de cronici româneşti. În: Revista de
Istorie a Moldovei,Chişinu,,nr.
7 210 2 ,p.52-0.
32
Letopisiţile Ţării Moldovii publicatepentruîntâiaşidatdeM.Koglniceanu,tomI,Iaşi,
8215,tomI,p.932-0.
324
Vezi lista codicelor deCinute de M. Koglniceanu Eşanu, A. Mihail Kogălniceanu
colecţionar şi editor de cronici româneşti. În: Revista de Istorie a Moldovei, Chişinu,
,nr.
7 210 2 ,p.621-0.
cunoscut pân atunci (druit ulterior Bibliotecii Academiei Român

trecut în fondurile acesteia cu 325
nr.
a intervenit
174) în ediCia sa cu o
serie de modificri, pe care le-a considerat ca editor necesare, dar ca
auschimbatcadrulcronologicalîntregiiscrieri.Astfelcomparân -
uscrisulnr.174cuediCiadin1852aLetopiseCuluiconstatmunele - dif
erenCeimportantedupcumurmeaz:
după mss nr. 174 (din BAR) după ediţia lui M.

Kogălniceanu, vol. I, 1852
„răposatul Gligore Ureche” „eu Grigore Ureche…”
de „pân la domnia lui Petru „delaînceputpânladomnialui
Vod Şchiopu” PetruVodRareş”
„pân la domnia lui Petru Vod „pân la domnia lui Petru Vod
Şchiopu, şi s-au stins, c de-acia Rareş, şi s-au stins, c de aice
înaintenumaiscrienimenipân încoacen-aumaiscrisnimene ”
laAronVod ”
Dincelecâtevaexempleadusemaisussevedeceditorul- ainterv
nitîntextul Predosloviei,atribuindpaternitatea,pentruprimadatl
Grigore Ureche, adugându-i chiar şi semntura Grigore
„ Urechi, Vor-
nic mare”care
, defaptlipseşteîncopiilecunoscute
326
Aceast
. atribuire
a paternitCii a fost susCinut fr rezerve de Ion Sbiera 327
. Îns în ur -
mtoarele decenii, aceast rezolvare a problemei a fost nu numai pu
la îndoial, dar şi chiar respins de B.P. Haşdeu şi mai ales de Aron
Densusianu 328
.ApreciindcriticprimaediCieaCronicii,acestadinur
arta c „Koglniceanu nu numai public cronica fr rezerv pe nu-
meleluiGrigoreUreche,darpuneîncapulcroniciişio„predislovie”su
caremaitipreşteîncşinumelelui„GrigoreUrechevornucumare” 329
. ”
În continuare A. Densusianu vine cu o serie de argumente, prin care
325
Manuscrisul Letopiseţul Ţării MoldoveideGrigoreUreche,copiatde„Constandinlogoft
la Divan” în 274, 1 procurat de Enache Koglniceanu în Barigrad, la 670, 1 ulterior, a
aparCinut luiMihailKoglniceanu.Astzimss.nr.4 este 71 depozitat la BARŞtrempel(
Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti.BAR6 01vol.
,- Bucureş
1, ti,nr.
89 71 , 4 , 7 1
p.53 -.)4
326
A.Densuşianu, Cronica lui Nestoru Ureche. În: Revista critică literară,An.I,8193nr.
, 5,
p. 2 0 3 2- 0 6 .
327
Ion Sbiera, Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, Bucureşti, Tip.
Academiei,84.1
328
A.Densuşianu, Cronica lui Nestoru Ureche. În: Revista critică literară,An.I,8193nr.
, 5,
p.0.12- 0
329
Ibidem,p.20 .
urmându-lpeB.P.Haşdeu,aatribuitpaternitatealetopiseCuluimais
artat,lui Nestor Ureche(n.cc.ante†-150 mare
168), vornicalB -
riideJoscu (1596-, anumiteîntreruperi)tatl , luiGrigoreUreche.
Maimult,A.Densusianuconstat cînmanuscrisenumelelui„Ureche
vornicul” figureaz doar în predoslovia la LetopiseC, predoslovie, car
aparCine unuia dintre copiştiii de mai trziu, şi c numele adevrat al
autorului nu figureaz în nici o copie a textului propriu-zis al cronici
Întrucât în partea de predoslovie care este atribuit autorului
continuA.Densusianu,searatc„…prescurtuscriindşiînsemnând
delaînceputpânladomnialuiPtruVodŞchiopu,şis-austinsu,c
de-aciaînaintenumaiscrienimenipânlaAronVod”de , undear- rei
eşi c letopiseCul în cauz a fost scris de un contemporan cu Aron vod
(159-4) şi c acel „ Ureche vornicul” trecut în predoslovie ca autor,
estedefaptNestorUreche,omdeosebitdeinstruitcumarepondere
domnialuiAronvodşicelealeMovileştilor.
Ceva la târziu în pregtirea unei noi ediCii, de fapt a treia (dup
cele dou ale lui M.Koglniceanu din 1852 şi 1872), C. Giurescu efec -
tuând un vast travaliu comparativ (ceea ce se vede clar din apar
critic de la subsol) asupra mai multor copii din Biblioteca Acade
RomâneşiceaaUniversitCiidinIaşioconsideraîntocmit fi deSimi -
onDasclul„după Grigorie Ureche vornicul, Istratie logofătul şi alţii” , 30
încercând totodat s delimiteze contribuCia fiecruia dintre aceşt

textulcronicii.
Polemic privitoare la paternitatea cronicii lui Ureche vorn
duratsecole,cptândoanumitfinalitateprinstudiileşiediCiilelu
P. Panaitescu (1925 şi 195) 31
Letopiseţului
, din care reiese c autorul
Ţării MoldoveinupoatefialtuldecâtGrigorieUreche,iarSimion - Das
cluldoarprincipalulinterpolator,alecriiintervenCiisuntam
naive32 Opinie
. împrtşitcuanumitenuanCrideNicolaeIorga,Nico -
30
Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron vodă (1359-1595), întocmitdupGrigorieUreche
vornicul,IstratielogoftulşialCii,deSimionDasclul.EdiCiedeConstantinGiurescu
oprefaC deI.Bogdan,Bucureşti,6,31094p.
31
Grigore Ureche. Letopiseţul Ţării Moldovei. Ed. îngrijit , studiul introductiv, indice
ş i glosar de P. P. Panaitescu, Bucureş ti, 19 5 ş i EdiCia a II- a, 19 5 8 . Spre deosebire de
A. Densusianu, P. P. Panaitescu consider c Grigore Ureche a preluat de la tat l su
Nestor Ureche doar „amintirile verbale” despre evenimentele din Moldova d
7 8P.(5 1 P.Panaitescu, Instoducere. În: Grigore Ureche. Letopiseţul Ţării Moldovei.
Ed. îngrijit , studiul introductiv, indice ş i glosar de P. P. Panaitescu, Bucureş ti, 1 9 5
p. 3 4 - 3 5 ).
32
Levonian Raluca. Ureche Grigore. În: Enciclopedia literaturii române vechi, Bucureşti,
821,p.
0 923 .
lae Cartojan, în prima jumtate şi de Liviu 3

, Onu
Mircea Scarlat 34
,
DimitruVelciu,DanHoriaMazilu ş.a.înceade-adouajumtatea
35 36
sec.alXX-lea.
CutoateacesteaînluminaunorstudiifilologicealeluiN.A.Urs
acesta atribuie din nou paternitatea cronicii lui37 Simion , pe Dascl
cândA.Eşanuvedeaceiaşiscriereistoricdreptolucrarepluristra -
catcolectiv,lacareşi-auaduscontribuCiacâtevageneraCii - decrt
ri moldoveni38 Spectrul
. depreriînproblemapaternitCii Letopiseţului
în discuCie a fost prezentat recent de Ctlina Chelcu, care înclin s
susCinopinialuiN.A.Ursu 39
.
Binem s subliniem c Miron Costin (n. 163 -†169 ) în cronica
sa „Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este
părăsitu de Ureche vornicul de Ţara de Gios, scos de Miron Costinu
vornicul, de Ţara de Giosu în oraşu în Iaşi, în anul …1675 …” refer-
indu-se la LetopiseCul care descrie evenimentele de la descle
la Aron vod de cele mai multe ori îi atribuie paternitatea - „rpo
ului Ureche vornicul” 340
sau lui „Ureche vornicul”, zicându-Cron- i în
ica polonă „cronica rposatului Ureche vornicul” 341
sau în De neamul
moldovenilor:„osârdiarposatuluiUrechievornicul,carileaufcutd
dragostea Crii letopiseCul 342
, darsu”
de fiecare dat, fr prenumele
concret, încât nici de ast dat nu se ştie despre care dintre ce
vornici Ureche este vorba: de Nestor sau de Grigorie. Cu toate ac
demaimultvremes-aobservatcînunelecopiialelucrriiluiMiro
Costin, autorul descriind evenimentele legate de luptele - pe
nul Crii între Ştefan Tomşa şi Constantin Movil din 16 , pe când
3
Grigore Ureche.Letopiseţul Ţării Moldovei. Texte stabilite, studiu introductiv, note şi
glosardeLiviuOnu,Bucureşti,,290176p.
34
Grigore Ureche.Letopiseţul Ţării Moldovei. PostfaC şi bibliografie de Mircea Scarlat,
Bucureşti,8971,2p.
35
DumitruVelciu, Grigore Ureche,Bucureşti,Ed.Minerva,90,17825-.
36
Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. PrefaC, tabel cronologic, referinCe critice şi
glosardeDanHoriaMazilu,Bucureşti,20 8,1.
37
N.A.Ursu, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron vodă, opera lui SimionDasclul( IşiII).
În: Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”,Iaşi,vol.XXVI,918,p.
36 -97;vol.XXVII,91 0,p..10 37-
38
Andrei Eşanu, Caracterul pluristratificat al “Letopiseţului Ţării Moldovei” de Grigore
Ureche. În: Valori şi tradiţii culturale în Moldova,Chişinu,913,p.0961. -
39
Ctlina Chelcu,Cultura scrisă în limba română în Moldova la mijlocul secolului al
XVII-lea.ContribuCii,Iaşi,6,p. 2 1 0 6 2 .1 4 9 -
340
Miron Costin, Opere, Bucureşti,9158,p.-415,72 3 8.5,427
341
Ibidem,p.20 .
342
Ibidem,p.24 .
acestadinurmseretrgeaînPoloniaîmpreun cu îmă-sa
„ şi cu fraţii
săi au purces la leşi şi cu câţiva şi din boieri, între carei era şi Nistor
Ureche, tatăl lui Grigorie Ureche vornicul, carele au scris letopiseţul
ţării până la Aron vodă” 34 . Deşi în unele manuscrise cuvântul „Grig -
orie” este omis 34
, sintagma citat poate avea dou sensuri: 1) autor
al cronicii ar Grigorie
fi Ureche şi al 2) c autor al aceleiaşi cronici ar
fi Nestor Ureche. Dac Ion Sbiera înterpreteaz aceast informaCie
considerându-l drept autor al cronicii pe Grigore Ureche, apoi Ar
Densusianu,reieşiddinacelaşifragmentdincronicaluiMironCost
îl consider drept autor pe Nestor Ureche, artând de exemplu, c „în
acest pasaj cuvintele „tatl lui Grigore Ureche” nu se afl în codice
Bicu”, manuscris din 1785, considerat cel mai complet text al cronicii
lui Miron Costin. Dup acest din urm codice acelaşi pasaj arat în
felul urmtor: „şi cu o seam de boieri, între care era şi Nestor Ureche
vorniccareauscrisLetopiseCulCereipânla” 345 Aron- .Deundevod se
deduce c autor al cronicii ar fi Nestor Ureche.
Cercetriledinzilelenoastreauscosînvileagdestul - demu
formaCii despre Nestor Ureche – omul, dregtorul şi cultura sa, acest
distingându-se prin bune calitCi de înalt demnitar şi diplomat, - a
gând la un moment dat regent, tutore al tânrului voievod Alexand
Movil,administrânddefactoîntreagaCar.Cunoscândlimbilelati
slavon, polon el a îndeplinit funcCii de grmtic şi diac în Bara - Ro
mâneasc şi Moldova (1570-1572), mare vtaf de Cârligtura, clucer,
vornic de poart (158 -1589), logoft (159 -1592), mare logoft (1592-
1593), semnând drept „Nestorius Ureka vornik, Illustrissimi - Princi
pis Moldaviae Consiliarius”, mare vornic al Brii de Jos (1596-1 ),
trimis în solii în Transilvania şi Polonia; în câteva rânduri s-a a
pribeag în Bara Leşasc, unde a obCinut şi indigenatul 346
. Din cores-
pondenCa şi documentele întocmite de el se vede c Nestor acumula
o bun experienC de a scrie concis, logic şi cu un anumit har scriitori -
cesc . Unii istorici îi atribuie o lucrarea hagiografic dedicat
347
- moaş
34
Ibidem,p.58.
34
Ibidem,p.58,nota3.
345
A.Densuşianu, Cronica lui Nestoru Ureche. În: Revista critică literară,an.I,8193nr.
, 5,
p.208 -.9
346
Nicolae Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Romnească şi Moldova, sec.
XIV-XVII,Bucureşti,917,p.3 2 - 3 .MariaMagdalenaSzékely , O carieră de dregător
moldovean: Nestor Ureche. În: Acta Moldaviae Meridionalis,Vaslui,XII-XIV,91 02 ,-
p.5132.9 -
347
Maria Magdalena Székely , O carieră de dregător moldovean: Nestor Ureche. În: Acta
Moldaviae Meridionalis,Vaslui,XII-XIV,91 02 ,p.
- 4 .1 - 4 1,3
telorluiIoanBoteztorul 348
.Nuesteexclus,cinteresulfaCdeistoria
Crii sale s-a amplificat pe timpul peregrinrilor sale în Polonia, u
a putut cunoaşte lucrrile tiprite ale unor istorici şi cronica
(Marcin(1495- 7ş)iIoakimBielski(1540-159 )Martin
, Paszkowski
(† 1620) ş.a.), care circulau pe atunci şi din care va aduce informaCii
şi în „hronicul” su. Aceste lecturi, se prea poate l-au adus pe Nesto
UrechelaînCelegereadeaîntocmiunletopiseCînlimbaCrii.Arp
confirma aceasta şi descrierea evenimentelor de la Petru - vod Şc
pul pân la Aron vod care a fcut-o el personal şi nu fiul su Grigore,
precum consider P.P.Panaitescu.
Din scrierile lui Miron Costin mai reiese c el îi cunoş- tea act
tateaatâtaluiNestorUreche(menCionatdepatruoriîn- croniccu
numele),câtşiceaaluiGrigorieUreche,cruia,dupcâtesevedenu-i
cunoşteaprenumele,cciunicamenCiuneaacestuiadinurmcunume
completmaicurândesteoprecizarefcutdeuncopistdemaitârziuşi
reluatînaltetreicopiiulterioareaCroniciilui 349
. MironCostin
D. Cantemir despre paternitatea lui „Ureche vornicul”

DacceleartatedeMironCostinreferitoarelapredecesoru
în scrierea analelor Brii Moldovei sunt cunoscute şi pe larg tâl
apoiinformaCiilecuprinseînscrierileluiD.Cantemir Letopiseţul
despre
lui Ureche vornicul rmân cu totul necunoscute şi neluate în seam î
ştiinCaistoricromâneasc.Deaceea,încontinuarenepropunemsne
oprimmaipelarglatotceCinedecronicaluiUrechevorniculînscri
luiDimitrieCantemirşimaialeslaatribuireapaternitCii.
DacrecitimcuatenCiepânzeleistoricealeluiDimitrieCant
cunoscuteaziprinsolideediCiiacademice,învCatulprincipe,lafe
Miron Costin, referindu-se autorii
la „ noştri de cronografe”, la „ vechiul
Hronic moldav” la 350
, „ analele noastre”, „analele moldave” sau „hronicile
moldavilor” 351 , destul de frecvent preia informaCii, nu rareori destu
criticdela„Urechevornicul”numele , cruiaîlortografiazdealtfel - fo
te diferit: „Ureche”, „Ureke”, „Urekie” „Ureka” „Vrekia”, „Vrekie” „Vre -
che”, dar fr s aduc prenumele concret al cronicarului, de exemplu:
348
PetreS.Nsturel,AndronickosFalangas, Istoria moaştelor piciorului Sf. Ioan Botezătorul
de la mănăstirea Secu. Hagiografie şi istorie. În: Buletinul Bibliotecii Române. Studii şi
documente româneşti.Volumjubiliar918,Freiburg, 4)( - [19 0],p.37. 1 -74 1
349
Fiindvorbademanuscriseleşi 031 din
2 3 8 5 ,1 6 9 1 BibliotecaAcademieiRomâne( Miron
Costin, Opere,Bucureşti,9158,p.58,nota3,Vezişip.73.)
350
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,,p. 7 21 0 . 76 1
351
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p. 7 21 0 . 1 5 4 7 3 -
„vorniculUrekie” 352
„UrecheVornicul,istoricmoldovan” 35
„hronicul
; lui
Ureche vornicul” 354
; „Predosloviia hronicului lui Ureche”35 ; „istoricul
moldav Urekie Vornic” 356
; „Urekia, în Cronograful su” 357 ; „ Analele lui
Ureka,istoriculmoldav” 358
.
În schimb, spre deosebire de Miron Costin, D. Cantemir vine cu
detalii deosebit de gritoare în privinCa autorului concret al C
cauz. Astfel, cel puCin în dou rânduri, luminatul principe spune clar,
deexempluînlucrarea De
saantiquis et hodiernis Moldaviae nominibus
/ Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, c: „Urekia, strvechiul
autor359 moldav,…atritsubAron360 cel , maitiranicprincipealMolda -
viei” , iar în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor Cantemir se
361
pronunCşimaiclarînprivinCapaternitCii:„cceUrecheautritşiau
scrisprevremileluiAronvodTiranul,într-acruiadomnieşisfârşitul
istoriiisale 362
face”
.OrisecunoaştecpetimpulluiAronvodTiranul
(159-2 şi apoi 1592-) şi în perioada urmtoare a trit şi a ac -
tivat Nestor Ureche (cc. 150 - † ante 168), care precum am artat, a
deCinut rând pe rând mai multe dregtorii, de la simplu uricar în 1572
pânlamarelogoftsubAronvodşimarevornicalBriideJos(1596-
16) 36
subdomniiMovileşti.DeaiciputemtrageconcluziacDimitrie
CantemirîiatribuiecronicaîncauzluiNestorUreche.
352
DimitrieCantemir. Viaţa lui Constantin Cantemir, p. , 7 21 0 8 9 3 .
35
Dimitire Cantemir. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Ed. Stela Toma,
Chişinu,6,p. 2 1 0 6 0 . 5 1 4 9 ,7 2
354
Ibidem, p. 8;7 1 32 , 274, -4912. Dimitrie Cantemir. Despre numele Moldaviei: în
vechime şi azi, ,p. 7 21 0 3 1 , .
35
Chişinu,6,p. 210 6;587013,4.2-
356
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,,p. 7 21 0 . 0 7 1
357
Ibidem,p..1 53 -
358
7 21 0 2 8 5 .
359
Ibidem,p.5.13
360
De fapt, Ureche, nscut prin 5910, era abia în anii copilriei mici în vremea lui Aronn
Vod Tiranul 5921 - 591( şi apoi 591;)2- confuzia provine desigur din subtitlul
LetopiseCului: De la Dragoş Vod pân la Aron Vod ( Dimitrie Cantemiri. De antiquis
et hodiernis Moldaviae nominibus. În: Dimitrie Cantemiri. De antiquis et hodiernis
Moldaviae nominibus şi Historia Moldo-Vlachica, PrefaC de Virgil Cândea, EdiCie
critic,traducere,introducere,noteşiindicideDanSluşanschi,Bucureşti,Ed.Academiei
Române,9183,p.43,nota.)1 5
361
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 210 ,2.97
362
Chişinu,6,p. 21 0 6 2 .1
36
NicolaeStoicescu, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova, sec.
XIV-XVII,Bucureşti,91,p.32- .
Drepturmareaparereasca fi întrebare:cel-adeterminat - peDimi

trieCantemirs-lconsideredreptautoralacesteicronici- peuncon
rancuAronvodi ş carelafelcai ş GrigorieUrecheadeCinutdregtoria
de„vornicalBriideJos”cuacelaşinumeUreche?Snutiut ş fi învCatul
principedeoaltgeneraCiedeUrecheşti,deastdatcontemporancu
tatlsu–ConstantinCantemir?)3961-5861( Ccinuputeas-iinclud
principeleDimitriepe„Urecheşti”sauVrekestii” ” înrândurile„nobili
moldave” 463
,dacdinacestneams-arfitrasdoarNestorUrechei ş dac
acestadinurmnuaravut fi urmaşidestoinicicunumei ş ranguriînalte
în epoc? S-l fi considerat Dimitrie Cantemir autor pe Nestor Ureche
doar pornind de la faptul Letopiseţul
c în cauz se încheie cu domnia
luiAronvod?Or,celmaivechitextcunoscutalacesteiscrieriisto
ind
fi vorba de o copie din anii06ái sec. XVII-lea deşi ultimul subtitlu
anunCacontinuareacronicii,dare fi cnuafostscris,e fi cuncaiete fi(
maimulte)în , anumiteîmprejurris-adesprinsdecorpulmanuscrisulu
i ş s-aupierdut.PoateCantemiraavuti ş considerentelesaleîndat
acestei Cronici cu ultimul deceniu al sec. al XVI-lea, cci lectura ate
ascrierilorsalecuprivirelaistoriaromânilor,aratcreferireai ş
citareafrecvent „hronicului
a lui Ureche vornicul” demonstreazcprin -
cipelenostruaavutladispoziCieînRusia,undei- ş aeleboratlucrri
copie cu toate interpolrile cunoscute astzi, precum arat - însuşi Ca
temir, ale „unui Simion călugărul, după carile apoi urmadză un Misail
iarăşi călugăr şi Evstratie, carele au fost şi logofăt al treiile la răpăosat
(sic!) părintele nostru”365, fiind vorba de Constantin Cantemir. Nu-i ex -
clus c adolescentul Dimitrie l-a cunoscut personal pe acest Eusta
logoftul,caresepareactivaîncancelariadomneascînanii08ai ´ sec.
XVII-lea,poatechiarcomandându-iacestuiaocopieacroniciiîncauz.
Dintre interpolatori, cel care a copiat Cronica dup decesu
Nestor Ureche (ante 168) prin „Ureche vornicul” îl avea în vedere pe
Nestor Ureche; iar cel care au copiat aceiaşi Cronic dup moartea lu
Grigore Ureche (1647), prin acelaşi „Ureche vornicul” îl aveau în ve -
dere pe pe Grigore, fiul lui Nestor Ureche. Faptul c Nestor Ureche a
deCinutoperioadmultîndelungat mai de( ani)
15 dregtoriademare
vornic,decâtfiulsuGrigore(doarani) 3 a
, pututintramultmaiadânc
364
DimitrieCantemir. Descrierea stării Moldaviei: în vechime şi azi,,p.
7 21 0 1 4 9 , 6 1
365
Chişinu, 6,210 p. 821. Aceast din urm precizare al lui D.Cantemir pare s ne duc
spreconcluziacpelângEustaratielogoftul îndomnia
di luiVasileLupua 6 5 )31 4 ( -
maiactivatlacancelariadomneascîncopersoancuacelaşinumeşiaceiaşidregtirie
dardeastdatîndomnialuiConstantinCantemir6.9)3815(-
în conştiinCa generaCiilor drept „Ureche vornicul” – mai curând Nest

Ureche.
Aceiaşiconcluziesedesprindei ş dinspuselecronicarului,careara
c „… pre scutru scriind şi însemnând de la început până la domnia lui
Pătru Vodă Şchiopudup ( ed.Koglniceanu,aici„ Petru Vodă Rareşu”),
şi s-au stinsu adic ( aiciauajunscudescrierea evenimentelor–n.cn.,)
de-aciaînaintenumaiscrienimenipânlaAronVod De
.” aiciarreieşi
clar, ccel care a scris cronica în cauza activat pe timpul domniei lui
Aron vod,)4de 951- ( unde a scris c„ de-acia înainte nu mai scrie
nimeni până la Aron VodăTotodat .” Cinemssubliniemcdacarfi
fostscrisletopiseCuldeuncontemporanalluiVasileLupuor ,)3561-4361(
acestaeraGrigoreUrechevornicul,artrebuit fi sarateîncronic că sa,„
de-aiceaefi( deladomnialuiPetruRareşe ,fi)6451- 45;183 -7251( de
laPetruŞchiopul )195 -2851 ;9751-8751 ;7 51-4751( înainte nu mai scrie
nimenipân” la Vasile Lupu vodă.Astfel,autorulcroniciicarescriape
timpulluiAronvodtrebuiasfost fi iarşiNestorUreche.
O singur umbr de îndoial planeaz asupra acestei concluzii i ş
anume: a putut oare scrie Nestor Ureche o cronic în limba român la
o dat atât de timpurie, ind fi vorba de ultimul deceniu al sec. al XVI-
lea,cândîncmairmâneadominantînculturascrislimbaslavon?
Rspunsulîlputemgsi,dupcâtesepare,înaceaatmosfercultural
de la hotarul sec. XVI-XVII când apar primele traduceri de proporCii în
limbaromâncumar:fi Pravila ritorului Lucaci;)185 ( Leastviţa lui Ioan
Scărarul)816i
ş-0 1( chiar primele documente i ş scrieri originale în
limbaromân,întrecarei ş lucrarea hagiografică dedicată moaştelor
lui Ioan Botezătorul63 , întocmită de acelaşi Nestor Ureche.
III. Critica textului „Hronicului lui Ureche vornicul”

Pecâtdeînaltl-aapreciatD.CantemirdeUrechevornicul - caau
tor de hronic, sublinuindu-i nu rare ori valoarea şi importanCa pen
istoria românilor, poate tot de atâtea ori examineaz şi trateaz cr
celeartatedeacelaşivornic.Referindu-secudiferite hronicul
ocaziila
lui Ureche vornicul, principele menCioneaz c „Urekia, în Cronogra-
ful su, spune, greşind foarte mult”367
, „Ureke nu arat niciun timp
anume” fiecânderavorbadeproblemaretrageriiromânilordincalea
368
36
PetreS.Nsturel,AndronickosFalangas, Istoria moaştelor piciorului Sf. Ioan Botezătorul
de la mănăstirea Secu. Hagiografie şi istorie. În: Buletinul Bibliotecii Române. Studii şi
documente româneşti.Volumjubiliar918,Freiburg,
4)( - [19 0],p.37. 1 -74 1
367
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 4 3 . 1
368
Ibidem,p.5.1
mongolilor, fie alte date cronologice, iar în alt parte „socoteşte, gr

Ureke”369 .
Astfel, când încearc D.Cantemir s identifice sursele istorice î
care strvechea denumire a Daciei a fost transformat în Flachia, d
undevine„Valahia”şi„valahi”cureferirelaromâni,principeleînvâC
a gsit c doar trei autori exprim aceast prere: Din„toate cétele a
tuturoristoricilorşidincariipnacmulamânanoastrauvinit,nic
unul,precumamdzis,pomenireaînnoiriişischimbriinumeluiDachiii
înFlachiaavideanunis-autâmplat,frnumailadoideceidenafarşi
launuldincas 370
Din
. ceidenafarunuliasteEniasSilvius,carileînti
şisinguriastecelacevasdziccnumeleDachiiidepeunhatmanal
Râmuluicel-auchematFlaccusssfieschimbatînFlachia,iarmai
preurmdinFlachiassfiemaiprimenitînValahia…”iar , altuleste
„IanZamoschieliah.care .”, apreluattezaluiEniasSilviusPicolominiî
aceastproblem.„PeacestEniasSilviussvédesfiecredzutşiurmat
sraculUréchevorniculşilapredosloviiahroniculuisudziceşielc
vlahilornumessfieluatdepeacelhatman” 371
Deş
. irespingeaceast
prere gsind-o departe de adevr, totuşi D.Cantemir nu-l judec prea
aspru pe istoricul „din cas”, adic pe Ureche vornicul, dat fiind faptul
c acesta a preluat respectiva opinie de la Enias Silvius: „Lunecrii
Urécheprelesne-iiastesculareaşiagreşéliiîndatşişiîndreptarea,d
vrémeceelnuiasteceldinti„ibovniculgiupânései”pentrucareapi
istoriiiminciunoasamadus,cealdoilea;nicieliastezmislitoriu
pricinascornitoareanumeluiFlacii,ceprecumprostiiiis-autâmpl
din cei scornitori a audzi sau poate şi a citi (cci de slovele ltin
lipsitsfiefostnusarat)aşéauşiînsmnat,dupacelEniasSilvius
urmând,şiaceastpovésteadevratistorieasocotind, fi laalCiişimai
vrednicidecredinCamaicercaşidinmrturiilealtoralucrulado
s-au lenevit sau tulburate vrémile lui, mâna nu i-au dat… şi aşé, din
amgial, cu graşal pentru moşiia şi neamul su, célea ce nicicum nu
sint, nici au fost, au scris”
372
. Astfel, Cantemir îl trateaz pe Ureche cu
indulgenCşiînCelegere,ccipetimpulcândîşiîntocmeahroniculerau
„tulburatevrémile” îndomnialuiAronvodTiranul.
369
Ibidem,p..12
370
AicidintrestriniD.CantemirîiareînvederepeitalianulEneaSilvioPiccolomini 5 04 1 (
–p,46 1 apaPiusi II,ş ) 46 1 85-4 1 pepolonulJanZamoyski ( 51 4 6 2 0 - 5 iar
,) dintreceide
acas–peUrechevornicul .
371
Chişinu,6,p. 21 0 . 1 6
372
Ibidem,p.62.1
OaltproblemlacareseopreşteD.Cantemirînlucrrilesaleeste
ceaacontinuitCiipopulaCieiromanizate,adicaromânilorînspaCiuls
i
ş estcarpaticdupprsireaDacieidectreromani.Încercetarea - aces
teichestiuniCantemirconsulthroniculluiUreche,constatândcac
preluând informaCia de „la vechiul istoric anonim moldav [adicvechi
cronici de pân la Ureche – n.n.], pe care istoricul moldav Urekie - vor
nicîlciteazînprefaCasa.Ccispune:„GsimînHronicul Moldaviei c
aceastprovincieafostlocuiti ş înaintedenoiînainte ( desosirea
- pr
cipeluiDragosz)i ş –dupcumdmrturievditfaptulccetCilesunt
olucrareitalic–cauavutoînstpânireoşteniiromani.Maiapoiîns,
cândauptrunstartariistrecoar ( aicinvlirealuiBathias)nu , aumai
pututîndurai ş s-auretrasctrealteCinuturi” 37
De
. undeindirectarrei -
eşicuntimpacestespaCiiaurmasnelocuitederomâni.Încontinuare
Cantemirapreciazcriticaceasttezapredecesorilorsi,aluiUreche
înspecial:„Dar,snusesupereei,raCionamenteleartatemaisus - dove
desccaceastsocotealestecutotulgreşit.Credadovedit fi îndeajuns
c,panînvremurileluiBathias,aulocuitînaceleaşilocuri,frîntreru -
pere,chiardelaTraian,celcareiaadusi ş iaaşezatînDaciapevalachi,
sau romani”473 . Iar în privinCa faptului c, dup nvlirea lui Bathias,
adicdinanulpan ,24 1 laaceste
9531 locurinuaufostcutotulprsite
devalachi,vomartaatâtcuautoritateacelormaiserioşiscriitori
cuargumentetemeinicei ş credibile,cscriitoriinumiCimaiînaintee fi nu
saustrduitsiciteascatentpeautoriibuni,e fi nuleauavutscrier
în maini, ceea ce eu înclin s cred – iar de aceea Ureke nu arat- nici
untimpanume,iarNecolaus[Costin–n.n.]susCinecucutezanC,dup
cumpofteşteelcci ( nuodovedeştecuniciuntemei)cMoldavianoastr
a fost prsiti ş nelocuit, vreme de ase ş sute de ani 573
. Într-
” adevr,
CantemiraartatpemaimultepaginicontinuitatearomânilorînDaci
secole la rând pân la Batu han, în marele sale tratate tiinCifi ş - ce ded
cate românilor Istoria moldo-vlahicăi ş Hronicul vechimei a romano-mol-
do-vlahilor. Principele nostru respinge prerea „autorilor noş- tri de cr
nografe,iş maicuseamUrekieVorniki ş NecolausCostincare ( frvreo
dovad)vorsfost fi prsitdelocuitorivremedease ş sutedeanii ş s
rmân nelocuit, pan în vremea principilor Dragoszius al Moldovla -
chiei iş Negrulus al Ungrovlachiei, despre care se spune c sau înlCat
înanullumiila ( greci)care ,768 estealluiHristos…”9531 673
. Cantemir
37
DimitrieCantemir.Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p.
7 21 0 . 0 7 1
374
Ibidem,p.5.1 3 -
375
Ibidem.
376
Ibidem,p.31.
înprincipiuadmitei ş considercestecorectssespuncromâniiau
prsitspaCiilesudi ş estcarpatice,darnumaipentruunscurttimpi ş( nu
tocmaide 0 6 ani)i
ş copartedineiaurmaslavechilevetre,artând
c„acestelocurinuaufostcutotulprsitedevalachi”.
„In felul acesta - continua reflecCiile sale Cantemir -, limpeze
faptulcvalachii,locuitoriiDaciei,sauîntors(cumnuamaifostnim
si impiedice), dup un scurt rstimp, la locurile lor. Iar de vreme ce
estesigur,atatdinscrieri,câtşidinvechiletradiCii,deopotriv -
chilor [a celor din Bara Româneasc - n.n.] şi ale noastre, c ungrovla -
chii, sub conducerea lui Negrulus, şi moldovlachii, sub conducerea l
Dragosz, sau îndreptat îndrt ctre locurile lor, este credibil, ba ch
foarte aproape de adevr …”. În schimb Cantemir respinge prerea
„c anul ieşirii acestor doi principi, ctre anul Domnului 1359, a fost
artatgreşitdeUrekieşideceicelauurmat,devremecechiaranalel
valachilor spun c principele ungrovlachilor sau, cum spunem noi, a
muntenilor, Radul Negrul, ieşise din Cinutul Transylvaniei Amlas
Fagarasz,înanullumii6798,careesteanulDomnuluiHristos1290,şi
c a avut prima domnie asupra Ungrovlachiei; ele adeveresc c istor
luiestesigurşinulasnicioîndoialînprivinCaanuluiîncareaie
acelprincipe,socotinddupomnstireridicatdeel”.Cantemirdup
cumvedemîmprtşeştepedreptprereacronicarilormunteni,darnu
CinecontdefaptulcîntemeiereaBriiMoldovei,fieşideDragoşvod,
fiedealtvoievodaavutlocmaitârziuşinicidecumsincronic.„Aşadar
este vdit c sub numele comun de valachi Gregoras 37
se gandea la
principele Moldovlachiei; iar faptul se potriveşte cu cele - spuse d
nulDlugosz,carearatcprincipatulMoldavieiestecumultmaivech
altminteri, dac ar fi fost adevrat prerea lui Urekie şi a lui Costin
moldovlachii ar ficu30 de ani înurmaungrovlachilor,ceeaceeste - îm
potriva atat de multor autori greci, latini şi poloni, încat - prere
tora se cuvine s fie înlturat” 378
. Deşi Cantemir respinge prerea lui
UrechevorniculşiddreptateluiNicolaeCostin,privitoarelavec
întemeierii Brii Moldovei, dând crezare istoricilor strini, dar d
dataprincipeleesteacelacare„alunecîngreşeal”.
Deşi îl critic pe Ureche vornicul, totuşi Dimitrie Cantemir î
trateazpepredecesorulsucuîngduinC,încercândsgseasc- cau
zelerealealealunecriiacestuiaîngreşeal.
37
IstoriculbizantinNicephorusGregoras3şi 61)0295(- lucrareasa Istoria Romeilor,în36
decrCi.
378
Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p.
DimitrieCantemir. 7 2 1 0 1 2 35 . -
Astfel, când încearc s desluşeasc originile şi începuturile din

vechime (prima întemeiere) a Moldovei, principele consider - c „Ure
kia,strvechiulautormoldav,aczutîngreşeal”urmându-lînaceast
problem pe „Sylvius 379
, dar se cuvine s fie lesne iertat, de vreme ce,
dupcumînCelegemdinCronologul lui, nu citise chiar scrierile istoricil-
orromani,cidoariatradusduppoloni,fiepentrucnucunoştealimba
latin,fiepentruc,învremurileaceleatulburi(cciatritsub 380
, Aron
cel mai tiranic principe al Moldaviei), nu a avut la îndemân istori
demni de încredere şi nici autori clasici. De aici, trage concluzia - pri
cipele moldav, acest hronic al lui Ureche nu aminteşte defel de prima
întemeiere a Moldaviei noastre381 niciînprefaC,niciînaltelocuriunde
sarfipotrivit(cumsecuvinesfacunistoric) 382
. ”
Înprocesuldeelaborareascrierilorsaleistorice,preponde
limba latin, învCatul principe pentru a gsi începuturile neamului
Brilor Române medievale, recurge şi analizeaz in-extenso „hronicul
lui Ureche vornicul”. Deosebit de scrupulos Cantemir încearc- s sta
bileascşisgseascadevrulcuprivirelaprimiivoievozimoldoveni
cu începere de la a doua întemeiere a Crii. Astfel, principele arat c
„poate Hronicul moldav (pecareîlpomeneştefoarteadesea)şipecarela
avutelînsuşi,învremeasa,afostciuntitşiîmpuCinatînpartea - deînc
put, iar numele acelor principi lea prins fie din indice, fie din vreun alt
localaceluihronic,sau,ceeacecredcestemaiaproapedeadevr,din
arhivele cetCeneş 38
, care
ti obişnuiau s însemneze în cataloagele lor,
perând,spreamintire,numeleprincipilor,mitropoliCilor,episcopi
baronilor (boierilor - n.n.), fr vreo indicare a anilor” 384
(acelaşi pasaj
dup traducerea lui Dan Sluşanschi sun astfel: „…s fi aflat numele
domnilor fie dup o anume tradiCie, fie c le-a putut avea din oarecare
379
Aeneas Silvius Bartholomeus Piccolomini
şi lucrarea saIn Europam, în „Opera quae
extantomnia”,Basel,.1 5
380
De fapt, Ureche, nscut prin 5910, era abia în anii copilriei mici în vremea lui Aronn
Vod Tiranul 5921 - 591( şi apoi 591;)2- confuzia provine desigur din subtitlul
et hodiernis Moldaviae nominibus. În: Dimitrie Cantemiri. Opere complete, PrefaC de
Virgil Cândea, EdiCie critic, traducere, introducere, note şi indici de Dan Sluşanschi
vol.IX,parteaI,Bucureşti,Ed.AcademieiRomâne,9183,p.43,nota.)1 5
381
Prin prima întemeiere a Moldovei D.Cantemir avea în vedere începutirile colonizr
romane la nord de Dunre pe timpurile împratului Traian ( Marcus Ulpius Nerva
Traianus n. ( 8 1 septembrie 53 - d. 9 august7 1 , Împrat Roman între 79 81 - ) care a
cuceritDacia.
382
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p.
7 210 ,2.97
38
Arhivecitadine,orşeneşti.
384
Ibidem,p.351.
arhive, fr însemnarea a anilor” 385

). Cele presupuse de D.Cantemir,
referitoarelaasemenea„cataloage”s-auadeveritprincercetril
târziu, între care şi ale noastre, care au demonstrat c asemenea -
formaCii au fost trecute în pomelnicele celor mai importante mns
moldave BistriCa 386
, VoroneC 387
şi a Mitropoliei RduCilor 38
, cci „arhi-
velecetCeneşti”,adicorşeneşti,lacareserefereaprincipele,nus-au
pstrat.
D.Cantemiranalizeazcâtsepoatedeobiectivşiînacelaşitimpşi
critic hronicul lui Ureche vornicul,artândtotodatclatemelia- aces
tuiaafostpusoaltcronicmaiveche,dincarelafelcaşilaistorici
strini, nimic nu se arat despre cele fptuite de primii şapte voievo
moldoveni, de pân la Alexandru cel Bun. „Acelaşi lucru putem s îl
dovedim chiar din istoricii noştri - scrie Cantemir, - şi, ceea ce este
mai prielnic, dup dezvluirea minciunii şi greşelii, s înfCişm şi s
artm,înurmalor,adevrul.Ccieispuncînanullumii687,care
estealDomnuluiHristosDragossus, 1359, principeledinMaramoriss,a
ieşitînMoldavianoastr;maiapoi,UrekieVornikarat Cronograful
în
su c, dup Dragoss cel dintâi, au venit alCi şase principi, despre ale
cror fapte nu sa pstrat vreo amintire, nici la istoricii din vecin
în acel Cronograf moldav. Şi se spune c aceşti şase principi au fost în
fruntea treburilor moldave un rstimp de 40 de ani” 389 . „În felul acesta
- scrie în continuare D.Cantemir, precum c Ureche - fusese lipsit de
autorii strini şi nu putuse gsi Cronograful
în moldav nimic despre
viaCa şi faptele acelor şapte principi [primii voievozi al Moldovei
doua jum. a sec. al XIV - n.n.], lea împrCit anii de domnie dup pofta
şi bunul su plac şi ia înghesuit pe toCi şapte întrun rstimp atât de
îngust şi scurt. Şi dac el însuşi nu şovie defel, spune totuşi deschis
c are mare îndoial în privinCa timpului şi anului în care a ieşit [di
Maramureşn.- n.]principeledintâişicnuapututsîmpace Cronogra-
ful moldavic cu cel al strinilor, deşi înclina mai degrab ctre - stri
ni; mai apoi îns nu spune nimic [Ureche - n.n.] despre anul pe care îl
385
DimitrieCantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus.În:DimitrieCantemiri.
p.. 1 0 1
386
DamianP.Bogdan, Pomelnicul de la Bistriţa,Bucureşti,1,p. 9 4 5 0.
387
Andrei Eşanu, Valentina Eşanu, Pomelnicul M n sti r i i Vor oneC . În: Idem, Mănăstirea
Voroneţ. Istorie, cultură, spiritualitate,Chişinu,21,p.
0 514,28 -6.
38
PetruRezuş, Contribuţii la istoria oraşului Rădăuţi,Bucureşti,5971,p.56.
389
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 3 1 .
prefer strinii” 390

. „Se cuvine aşadar ca anii aceştia s fie încredinCaCi
timpuluidomnieicelorşapteprincipi,alecrorfaptenusaupstrat,şi
s nu fie ani împrCiCi, fr vreo baz sau raCiune, dup pofta lui Ure-
ke, şi restrânşi la patruzeci sau 46 [ani – n.n.]; aceasta este împotriva
atâtaraCiunii,câtşiaautorilorşiscriitorilordemnideîncreder
nimnuinuisevapreadenecrezutşipotrivnicraCiuniidacse - socote
scosutşivreozeceanipentruşapteprincipi:fiecruiaiarfidepusîn
seamcincisprezece[ani–n.n.],dacseîmpartînchipegal.Numipierd
ndejdeac,dacDumnezeunevadaviaCşidacvomfidobânditau -
torii pe care nii dorim, vom da la lumin o însemnare mcar credibil
despre aceşti principi” 391
. Cu atât mai mult, nu se încadreaz în cei 40
de ani cei şapte voievozi, cci, dup aceştia „începe domnia celor doi fii
aiultimuluiStephanus(ŞtefanI,aniidedomnieadic 1394-), alui
PetrusşiStephanus;voiînfCişacuvintelelui:«AcestStephanusaavu
doifii,StephanusşiPetrus,întrecaresaiscatoruptur,dupmoartea
printelui,înprivinCasuccesiunii;StephanuschiarafugitlaCazimi
regele Poloniei, iar Petrus a luat în stpânire tronul, ajutat de o
ungar. Regele Cazimirus îns, pentru c dorea s şi supun principat -
ul, a hotrât sl trimit pe Stephanus, cu o ceat bine înarmat, - pen
tru aşi alunga fratele. Stephanus a intrat, aşadar, cu armata polon,
în hotarele Moldaviei, în prima zi a lunii iulie (anul îns nu îl spune
temânduse, poate, s nu greşeasc) şi la început prea si mearg cu
noroc, dar mai apoi polonii, amgiCi de moldavi, au intrat în pduri şi
în nişte locuri strâmte unde, între copaci tiaCi, au fost înconjura
închişi.ÎnfelulacestamulCiaufostrpuşidecopaci,mulCiaufostchiar
luaCi prizonieri de vii, între care sau aflat, dintre maimari, Zbigneus
Tenczinskius, fiul palatinului din Cracovia, şi, în plus, au fost primite
treisteagurideoastealecelortreivayevodzi,delaCracovia,San
şiLeopolis,şialtenoustindardedecomiCii»” 392
.
CeleartatedeUrechevornicul,pentruadesluşiadevrul - D.Can
temir le compar cu informaCiile aduse de istoricii strini, în spec
cu ale celor polonezi, numit de principeleHronicul nostru, polon, con-
statând: „Cât priveşte istoria, sunt adevrate, cci la fel spune auto
polon Bilskius 39
, din care ia Calvisius394 , ale crui vorbe sunt acestea:
390
Ibidem,p.. 7315 -
391
Ibidem,p..1 5 49 -1
392
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 . 7 3 1
39
D. Cantemir se refer la lucrrile e fi a lui Marcin Bielski5,7) 419e fi -( ale ului
fi su
IoakimBielski5914,)(0 - cuoperelelor Cronica universalăşi Cronica polonă.
394
Probabil este vorba de autorul Sethus german Calvisius 6) 1 5 ( - şi lucrarea sa
«Casimirus, regele Poloniei, încearc sl aduc îndrt în Walachia 395
pe Stephanus, care fusese alungat de acolo de fratele su, Petrus, d

oştirealuiafostnimicitpdure, întrocuarboriitiaCi,printro viclenie
a walachilor [adic a românilor din Moldova – n.n.]… ». În întocmirea
istoriei, zic, este foarte bine, în privinCa anului, îns, mai puCin bi
Cci Hronicul polon afirm c aceast pierdere a polonilor sa petrecut
în anul Domnului 1360 396
. Aici s bage de seam bunul cititor greşeala
lui Urekiaşijudecatanoastrdreapt,pecareamînfCişatoacum,cci
el nscoceşte c primul principe al Moldaviei a ieşit în anul Domnului
adic
1359, unanmaiînaintedeaceastpierderedeneuitatapolonilor;
ce se poate dovedi mai fr noim şi mai greşit, de vreme ce înaintea
acestuiprincipesunt,lael,46deanipuşiînseamacelorşapteprincipi
carelauprecedat?Apoi,el[aducUrechevornicul–n.n.]nuaminteşte
nimic despre acest Petrus, fratele lui Stephanus, cât anume sa afla
fruntea treburilor moldave 397
, şi trece mai departe, povestind domnia
lui Iuga, urmaşul lui Petrus, despre care spune c a Cinut domnia doar
doiani;apoimergemaidepartecuistorialuiAlexander,numitcelBu
despre care spune c a primit domnia în anul lumii 6907 - iat înc o
greşealgrosolan 398
Cci
. esteanulDomnuluidac 139: veiscdeadin
numrulacestapatruzecideani,rmânnumaipatruzecideanipânla
celdintâiprincipe,Dragoss,desprecarespunecaieşitdinMaramoris
în 1359, iar la acest an dintâi al lui Alexander se strduieşte s aduc
aniidupsocotealasa,devremeceelvreacatotatâCiaanissescur fi
de la Dragoss pân la acest Alexander. Noi îns, dup socoteala lui,
avem 46 (adic şase) de ani doar pentru acei şapte principi, dar lipsesc
Opus chronologicum ex autoritate potissimum sacrae scripturae et historicorum fide

dignissimorum, ad motum luminarium coelestium, tempora & annos distinguentium,
secundum characteres Chronologicos contextum, trecentis fere Eclipsibus annotatis
confirmatum & deductum usq; ad nostra tempora, Leipzig 6 015, Frankfurt am Main
. 5 86 1 , 02 6 1
395
În Evul Mediu atât Moldova cât ş i Bara Romneasc erau numite de autorii str ini l
– Valahia. Chiar şi pe timpul lui Dimitrie Cantemir aceste Cri continuau s e fi numite
Valahia, dintre care una era Valahia Mare dup ( D. Cantemir era Moldova), iar alta –
ValahiaMic.
396
Dup câte se vede este vorba de btlia de la Plonini între valahi adic( moldoveni) şi
oastealeşeasc.
397
Potrivit cronicii lui Ureche evenimentele legate de rivalitatea dintre cei d
şiŞtefanaravut
fi locdupdar
1,39 înaintedeurcareaînscaunalluiIugavod,391.
Aceast prere a lui Ureche este cu totul hazardat cci mai curând aceste eveniment
auavutloc,aşacumaratistoriciipoloni,prin316590.-
398
AiciD.Cantemirnuaredreptate,cciAlexandrucelBunaurcatînscaunulMoldoveiaşa
cumscrieUreche,în391.
cutotulaniinecunoscuCişinepuşilasocotealailuiStephanusşicei
ai lui Iuga. Se vede aşadar pretutindeni greşeala, pretutindeni, - alun
carea în socoteala anilor.
Trebuieînssartmmaitemeinicjudecatanoastr:amintirea
acestui principe Alexander o gsim şi la alCi autori, unde apare - şi o în
semnareprecisaanilor.LaanulDomnului1395(allumii,6903),Cal -
visiusspune,dupDubravius 39
: « DupceSigismundus,ziceel,dusese
lacaptrzboiultransalpinsaudacicşiînvinseseajutoarele - luiAl
derDacul(prin„Dacul”înCelege„Moldavul”…,) soCialui,Maria,moare »
(dac laş fi avut la îndemân pe Dubravius însuşi, neam fi putut avea
mare sprijin în el, dar..!) De la Ureke înCelegem îns c acest an este
cel din urm al vieCii lui Alexander şi c el a domnit 32 de ani, 8 luni.
În felul acesta, aşadar, dac Alexander şia început domnia în anul - lu
mii6907,alDomnului139,deceesteamintitlaDubraviuscînanul
Domnului 1395, trupele venite sl ajute iau înfrânt pe turci pentru - Si
gismundus,regeleUngariei?Cciînfelulacestaarfost fi domncupatru
ani mai înainte de a fi domn. Este aşadar deopotriv fr temei dac
acestaafostanuldinurmalvieCiiluiAlexander(ccispune„înacelaşi
anamuritAlexandercelBun“)şidacadomnitde 32 anişiluni.
8 Dac
iaiadugapeaceştialanumrulspusmaiînainte,moartealui-sapetre
cutînanul139+2=143,însemnatmaijos,iarallumii,693.Aşa -
dar, sunt 37 de ani şi câteva luni (cci atâCia ani trec peste 1395, anul
însemnatdeDubravius,cândAlexanderafosttovarşuldearmeallui
Sigismundus 40
). Nu va fi deci anul din urm al vieCii lui, ci fie primul,
fiealdoilea,ccidelaacelaşiautor(dacneîncredemînUrekeîn - priv
inCaanuluimorCii)aflmcAlexanderadomnitmaimultde32deani
şiluni
8 …” 401
Totalizând
. acestecalculeşireflecCiicuprivirelaprimel
domniidinBaraMoldovei,înfinalCantemiraratc„secuvineaşadar
ca anii aceştia s fie încredinCaCi timpului domniei celor şapte princi
[depânlaAlexandrucelBun–n.n.],alecrorfaptenusaupstrat,şi
snufieaniîmprCiCi,frvreobazsauraCiune,duppoftaluiUreke,
şirestrânşilapatruzecisau46[ani–n.n.];aceastaesteîmpotrivaatât
araCiunii,câtşiaautorilorşiscriitorilordemnide 402
Astfel,
. încredere”
39
JanDubraviusşi 5)43186 -( lucrareasa Historia regni Bohemiae ab initio Bohemorum,
libri triginta et tres, Viennae,54.1
40
Este vorba de campania ungureasc în Moldova împotriva domnului Ştefan I, cauzat
de vasalitatea Moldovei faC de regele polon confi ( rmat prin omagiul lui Ştefan din 6
ianuarie391.5)
401
7 21 0 4 3 . 1 9 -
402
Ibidem.
încercând s analizeze şi s precizeze cronologia primilor opt voievo

de la Dragoş pân la Alexandru cel Bun, inclusiv, D. Cantemir cade în
calculeeronate,încâtmaiaproapedeadevreratotuşiUrechevorni
Înschimb,principeleînvCatestemaiaproapedeadevrcândconsider
c rivalitCile pentru tron între cei doi fraCi Ştefan şi Petru au av
prin1360şinudup1394-5cumainterpretatUrechevornicul.
„Pelângacestea,meritsbgmdeseamc Urekia, în Crono-
graful su ,spune,greşindfoartemult-comenteazîncontinuare - Can
temirhroniculcitatc - AlexanderiadatîmprumutregeluiPoloniei
0derubledeargintşicaprimitcazlogtârgulSniatin,Colomiaşi
toatPocutia,casducrzboiîmpotrivaluiSigismundus.Cciregele
PolonieinuvoiasluptecuSigismundus,ciîmpreuncuSigismundus
împotriva turcilor, lucru care, pentru c este cu totul limpede, n
nevoiedemrturii.Aşadar,greşealavinefiedelaUreke,fiedelascribi,
carescriseserînlocde„pentru“,„împotriva“,iarînfelulacesta - exp
Cia polonilor este aceeaşi, iar nu alta, cu cea a lui Sigismundus, des
carespunecaavutlocînultimulanalvieCiiluiAlexander” 403
. Un ase-
meneaîmprumutfcuseregeluipolonWladislawalII-leaJagellonude
unAlexandruvoievod,cumcredeaCantemir,cidePetruIMuşatla27
ianuarie138şinucu10mii,cicu4miirubledeargint,darcareera
osumconsiderabilpeatunci.
Preezentând polemica lui Dimitrie Cantemir cu Ureche vorni
privitoarelacronologiacelorvoievozi 7 moldovenidepânlaAlexan
celBun,darşiceadupnvlirealuiBatuhanîn124trebuiesar -
tmcnumeroaselecercetriulterioareîidaudreptateluiUreche
IV. Aprecierea interpolatorilor

Întrucât cea mai veche copie Letopiseţului
a lui Ureche vornicul,
care deja conCinea interpolri, dateaz din 40
, şi dac
165 admitem c
autor ar fi Grigorie Ureche, ar trebui pe interpolatori s-i încadrm - în
treanii1647(cândsestingedinviaCGrigorieUreche)şi165decând
dateaz cea mai veche copie cunoscut a acestei cronici. Chiar şi co-
piacomandatdeConstantinStolnicul,laIaşi,1670,şialtafolositde
Miron Costin pe când îşi elabora cronica (finisat în 1675) – deaseme -
nea conCinea interpolri. Pornind de la aceste realitCi, pare mai
plauzibil,s-iplasmcuactivitCilelorpeceitreiinterpolatoriS
403
Ibidem,p.45.13 -
40
Gh.Cardaş, Odiseia celui mai vechi manuscris inedit al cronicii lui Ureche. În: Mitropolia
Olteniei, Craiova, 9071, nr. 5 -8 şi repetat în volumul Contribuţii la istoria culturii
româneşti,Bucureşti,Minerva,91,p. 7 - 57 32 4 .
MisailşiEustratie,înscurtulintervaldetimpdede 2 ani,ccisepare
toCi aceştia nu se cunoşteau între ei, deoarece reprezentau - trei g
aCii de crturari care au copiat consecutiv şi la un anumit interv
timp, vechea cronic a lui Ureche vornicul. Mai întâi a copiat-o Simion
dasclul (dup D. Cantemir „clugrul”), adugând considerentele- (in
terpolrile) sale, dup care copie aceiaşi cronic, dar de ast dat cu
adugirileluiSimiondasclul,Misailclugrul,caînceledinurmso
copiezelatimpulsuEustratielogoftul,avândladispoziCieocopiec
completrilecelordoipredecesori,casvincuprecizrilarândulsu.
ÎnaceastdinurmredacCieaucunoscut„hroniculluiUrechevornicu
ConstantinStolniculdinBaraRomneasc(deundeapornitramurad
copiidinValahia),MironCostin,apoişiDimitrieCantemir.
Maicurând,celmaitimpuriucopistcunoscutalcroniciiîncauz,
Simion dasclul nu a ştiut cu exactitate autorul concret al aceste
unde ulterior au aprut divergenCele în atribuirea paternitCii
în acelaşi timp, ar însemna, c aceast Istorie a Moldovei a fost - întoc
mit cu mult înainte, în raport cu perioada când Simion copia cronica.
Or,GrigorieUreche,artrebuisfost fi contemporancuSimion,cares-a
stins din viaC dup moartea celui dintâi, artândul pe acesta - în Pre
dosloviasa,drept răposatul
„ Gligore Ureche”Deoarece
. GrigorieUreche
lafelcaşitatlsuafostvornicalBriideJos,Simionapututcredec
autoresteGrigore.Or,peacestadinurmîlştiaeldreptvornic.
Deoarece Simion dasclul i-a atribuit cronica lui Ureche, se ved
c atât Miron Costin, cât şi Dimitrie Cantemir, care au trit- într-o ep
ocapropiatdeceaaluiGrigorieUreche,dintr-oanumitcauznuau
gsit de cuviinC s preia aceast atribuire de paternitate, înscrii
înlucrrilelorpeautorulcroniciidefiecaredat,frprenumele - „Grig
ore”. Mai mult ca atât, precum am artat mai sus, Cantemir arat - di
rectcautorulcroniciiafostcontemporancuAronVodTiranul(159-
159),atribuindu-ipaternitatealuiNestorUreche.
Aceastdinurmînşiruiredeinterpolatoripecareoaflm- înscri
erile lui D. Cantemir, când se refer la hronicul lui Ureche, arat la
fel ca şi Miron Costin, c învCatul principe nu a cunoscut originalul
„hronicului lui Ureche vornicul”ci
, ocopieulterioar,caredejaconCinea
interpolrilecunoscuteastzi.SpredeosebireînsdeMironCostinc
îl plasa cronologic pe un Eustratie logoft al treilea ca autor al
letopiseC înainte de cel al lui Ureche vornicul, apoi Dimitrie Can
cunoaşteunalt„Evstratie,careleaufostşilogoftaltreiilelarpo
printele nostru”, (care se pare copiase şi hronicul lui Ureche vornicu
şideaceeaîlscriepeacestEustaratiedupinterpolatorii - Simionşi
sailclugrul,caredeasemenealatimpullorcopiaseconsecutivace
letopiseCalluiUreche.Dacdmcrezarecelordoimariistoricimolda
Miron Costin şi Dimitrie Cantemir, trebuie s admitem c ar fi existat
doiautorisaucopiştidecronicicuacelaşinumeşirangdregtoresc - Eu
stratie,dintrecareunul,celmenCionatdeMironCostin,aactiv
la Ureche vornicul (se pare în a doua jum. a sec. XVI-lea) şi a întoc -
mit acelHronic
„ vechiu” despre care scrie
„la Ureche Vornicul, în Pre-
doslovie”405iar
, dupD.Cantemiraltul(dinadouajum.asec.XVII-lea),
chiar pe timpul domniei lui Constantin Cantemir (1685-93). Investi -
gaCiile efectuate de P.P.Panaitescu reflectate în studiile intro
ediCiile sale din 195 şi 1958 ale LetopiseCului Brii Moldovei îl vede
peEusratiedreptcontemporancuGrigorieUrecheşicarfichiaracel
Eustratie care a tradus pravilele puseCărţii româneşti de
la temelia
învăţătură(Iaşi,164),opinierespinsdeLiviuOnu 406
.
Întrucât în copiile cronicii Ureche
luipasajele adugate de- inter
polatorinueraudelimitate,primulcareaîncercatsleidentifice
MihailKoglniceanucuocaziapregtiriiprimeiediCiiaacesteilucr
Astfel, editorul a observat c în pânza cronicii lui Ureche sunt - înt
sutepeici-colofrazesaufragmentemaimultsaumaipuCinîntinsea
unorcopiştidemaitârziu(SimionDasclul,MisailClugrul,Eustratie
Logoftul şi ale lui Axinte Uricarul). Prin ediCia sa M. Koglniceanu
primulînştiinCaistoricromâneascaîncercatsledelimiteze,punân
prinaceastaînceputurileunorediCiicriticedecroniciromâneşt
interpolri conform concepCiei lui Mihail Koglniceanu au fost - exce
tatedeeldincorpulcroniciişiincluselasfârşitulvolumului - drep
dice, adic anexe 407
. Precum se ştie aceste delimitri mai mult sau mai
puCindefinitivele-aîntreprinsmaitârziuşiP.P.PanaitescuînediCi
salealeaceleiaşicronicidin195şi1958 408 .
Revenind la felul cum a preluat D. Cantemir informaCia din
hroniculluiUrechevornicultrebuiesartmcpemarelenostru - cr
turarl-ainteresatînprocesulelaborriilucrrilorsalenunumai
LetopiseCul iniCial al lui Ureche, dar şi ceea ce au afirmat, au adugat
îninterpolrilelorceitreicopişti:SimionDasclul,MisailClugrul
405
Chişinu,6,p.
210 3not
5( pecâmp).
406
Liviu Onu, Studiu introductiv. În: Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei. Texte
stabilite,studiuintroductiv,noteşiglosardeLiviuOnu,Bucureşti,,p. 9 1 76 4 2 5 - . 1
407
Letopisiţile Ţării Moldovii publicatepentruîntâiaşidatdeM.Koglniceanu,tomI,Iaşi,
8215,lasfârşitulvolumuluicunumerotareapartep.5.1 3 -
408
GrigoreUreche. Letopiseţul Ţării Moldovei,Bucureşti,915şiEdiCiaaII-a,9158.
Eustratie Logoftul, pe care el îi desemneaz sau îi calific prin - epite

tele „scornitor”, „nscocitor”, „bsnuitor”, „msluitor” „măzac”
sau 409 ,
iar cele „însilate” de aceştia le calific drept „basn”, adic mit- inven
tat,subliniindprinaceastacaracteruldeosebitdeinferiorînco
cu cele expuse de Ureche vornicul. Cu atât mai mult c cele afirmate
de interpolatori, cu privire la obârşia românilor, nu numai c erau în
disonanCtotalcuceleartatedeUrechevornicul,darşicurezultat
investigaCiilorşireprezentrilepersonalealeluiD.Cantemir.
Cel-adeterminatpeD.CantemirsacordeatenCieşicelorspuse
de interpolatori? Rspunsul îl aflm în una din lucrrile sale, în care
se arta c „Sufletul îns, care nu ştie de odihn mai înainte de şi a-
împlini pofta, lovit fr încetare de imboldul unei asemenea ruşini
desprCindu se de istorici, m împinge s m întorc spre scornitori” 410
,
iarînaltparte,extinzândargumentareaaratc„…aceastane-afost
fgduiala, s artm cu gând întreg şi suflet senin orice au transmis
alCiidespreneamulnostru,fiebun,fiedimpotriv” 41
.DrepturmareD.
Cantemir îi respinge cu argumente puternice pe interpolatorii c
lui Ureche, ca pe nişte „scriitori plsmuiCi”, „care bat câmpii”, „sub - nu
mele a doi monahi, Simeon şi Misael” 412
, înfCişându-i pe aceştia drept
„scornitorul nostru” 413
, „nscocitor de soi” 41
, „necioplit msluitor” 415
,
„clugr foarte mincinos”sau plini de „minciun şi de sfruntare”
416 417
.
Cu aceiaşi duritate D. Cantemir îi scoate în evidenC pe interpola
şiînaltelucrri.Astfel,principeleîncutareaadevruluiaratdesp
scornirile lui Simeon Dasclul, precum c „aceast poveste” despre - tâl
hariiRomeiaduşiînDacia:„…circulsubnumeleluiSymeon…”care
„ …poate împins de la sine de ochiulcel orb al invidiei sau c l-a auzit,
cu mintea lui naiv, pe vreun altul povestind asemenea lucruri (chi
dac minte, …, c ar fi scos aşa o poveste din Hronicul hungaric) – a
adugat aceast poveste Hronicii lui Ureka, strvechi autor
în prefaCa
alMoldaviei,iarîntreatâtdemulteminciunipecarelersfirsepare
caspusunsinguradevr,şianumemrturiseştecnuagsitaceast
409
Mzac – murdar, murdrie, necurCenie. Dimitrie Cantemir. Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor,Ed.StelaToma,Chişinu,6,p. 210 6.817,459 -
410
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică,,p.
7 21 0 3 2 5 .
41
Ibidem,p.35.1-
412
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 . 1 9
413
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p. 7 21 0 . 3 7
41
Ibidem,p.. 37
415
Ibidem,p.3.9
416
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 21 0 0 5 . 1
417
Ibidem,p.05.19 4-,
relatarescrisînanalelemoldave,darcnuavrutcapanas-itreac
peste ea” 418
. „Asta e aşadar povestea pe care monahul acela, Symeon,
fieanscocit-o,fie,aprutlavreunuldintrevecini,aCâCatdeimboldul
invidiei,aadugat- Prefeţei
o lui”Ureche419 .
Principele nostru consider c „aceasta … basn pre carea - Si
mion acesta, sau singur din capul su au scornit-o, sau de la vreun
prostac îns zavistuitoriu mai denainte din crieri ftat au aflat
predosloviia hronicului lui Uréche, fr nici o ruşine a o prepune au
îndrznit…” . Dintru început D. Cantemir expune cele artate de
420
„ … Simion. Scrie dar clugrul acesta în Predosloviia (sau precum

noidzicemînPrevoroava)hroniculuiluiUreche(precarelenoiîlav
mai ştiut istoric moldovenesc) precum el aceast poveste în hron
lui Ureche însmnat neaflând-o n-au vrut şi pe aceasta s o triac cu
condeiul su.Pentru numele dar basnuitorului acestuia aş - e ne înşt
inCmdelaMironCostinşidelaficiorulsauNeculaiuCostinlogoftul
IarbasnaluiînpomenitaPridosloviiealuUrecheaşeo421 citim: : ”
Basna după Letopiseţul Basna după Hronicul …lui

…. Gr.Ureche D.Cantemir
Interpolarea lui Simion „Fiind, dzice [Simion - n.n.], crai în Cara
Dascălul ungureasc Laslu aş ( é cheam el pe
Ladislav)…,se fi întratmulCimedet-
„De izvodirea moldovenilor,
taricupradînCaraungureasc.Craiul
de unde au venit într-aceste
Laslu,vdzindu-sslabdeoştii ş depu -
locuri”, adic despre obârşia
terii ş mierându-scumvafacei ş cumva
moldovenilor şi de unde au
pute sstea împotriva a atâta mulCime,
venit ei pe meleagurile dintre
sefi trimslaîmpratulRâmuluiiar (
CarpaCi şi Nistru, cci anu -
lacareîmpratnupomenéşte)i ş sse fi
me aceste afirmaCii ale inter-
rugats-ideaagiutoriuîmpotrivaaunui
polatorului l-au fcut pe D.
nepriiantin de obşte ca acesta. Împra -
Cantemir s se cutremure de
tul solii lui Laslu s-ie fi priimiti ş c-i
„scornirile”acestuia:„Scrie - le
vadacummaiîngrabagiutorius-ie fi
topiseCulvelunguresc- coare
fgduit. ŞiaşémulCimedetlharii ş de
cându[cândvan. - n.]preaces -
ucigaşii ş dealtféliudevinovaCi de moar-
te locuri [pe teritoriul - Mol
te, din toat împrCiia lui strângând,
dovei – n.n.] au fost lcuind
418
DimitrieCantemir. storia
I moldo-vlachică, ,p.
7 2 1 0 3 5 .1 -
419
Ibidem,p.32 .
420
D.Cantemir.Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Ed. Stela Toma, Chişinu,
6,p.
21 0 8 1 4 .
421
Ibidem,p.813.2-
ttarii. [Aceştia – n.n.] mais-i e fi trimis acelui craiu unguresc- în

plodindu-s şi înmulCindu-s tr-agiutoriu.Iarccisse fi aflatatun -
şi lCându-s, s-au [în]tinsuceaatâtasamdetlhariîntemniCele - Râ
de au trecut şi peste munte muluidsamiarşiacelSimion,precum
[CarpaCi – n.n.], la Ardeal. împratulacela,cândausttutlaîmpr -
Şi împingndu pe unguri din Cie,orideasabunvoie,oridelapublic
ocinele sale n-au mai putut silit,nustie, ş sse fi giuratccâtva
suferi, ce singur Lslu craiulîmprCiel,niciunom,macarcuorceféliu
ungurescu, …s-au sculat dedevin,desabiiasaudeporoncaluisnu
s-au dus la împratul Râmu- moar,macardel-ari ş dadreptateamor-
lui, de au-ş cerşut oaste întru Cii;i ş cuaceasocotealînvrémeaîmpr -
ajutoriuîmpotrivavrjmaşCiii ilorlui,sse fi aflatmulCimedetlhari
si. Ce împratul Râmului alt printoatetemniCeleînchişi.
ajutoriu nu i-au fgduit, ceAşé dar, precum dzisem, împratul, …
i-au dat rspunsu într-acesta Râmului,vrând>
< 324
strimaCaceitâl -
chip, de i-au zis: „Eu sâmtu hariîntr-agiutoriuluiLaslu,întise fi
jurat, cându am sttut la - îm poronciti ş s-ie fi arspetoCiîngiurîm -
prCie, om de sabiia mea i ş pregiurulcapului,pentrucadeciiass
de judeCul mieu s nu moar. poat cunoaşte dintr-alCi oameni. Apoi,
Pentru aceia oameni ri s-autrimiCindu-i, s le fie poruncit înapoi
fcut în Cara mea i ş câte tem - s nu s mai întoarc, c carile se va
niCe am, toate sânt plineîntoarce de şi s va prinde în împrCiia
dânşiii ş numaiamceleface, sa, acela s va omorî. Laslu dar, lu-
ciCi-ivoidaCie,sfaciizbând ând acel agiutoriu de tlhari de - la îm
cudânşiii ş eus-micurCescu pratul Râmului trimişi, s fie purces
Caradedânşii.IarînCarameacu dânşii asupra ttarâlor, carii acmu,
snu-imaiaduci,cCi-iidru - în Cara unguriasc întrând, ardea şi
iescu Cie.” Şi den sârgu învC prda tot ce le ieşie înainte şi,- dân
de-i strânser pre toCi la du- unle rzboi tare, s fie rzbit pe ttari
loc de pretitinderilei ş - i-au în
şi s- i fie biruit. Ttarii dând dos de
semnatu pre toCi, de i-au arsu fug, Laslu cu tlharii şi cu alte oşti
împrejuru capului de le-au a sale s-i fie gonit pn peste munCi
pârjolit prul ca unor tâlhari, şi pn au dat la apa Sirétiului; acolo
cu un hier arsu, care semnu ttarii, fiind de gonaşi întiriCi şi- de fri
triaşte i ş pân astzi în Cara ca carea le sta din dos, apa şi fr vad
Moldovei i ş la Maramoroş, de a tréce cutându-le, mulCime de - dân
s cevluiescu oamenii prejur şii în apa Sirétiului s s fie înecat …
cap.. Laslun craiu, dacau Într-acesta chip craiul Laslu, fcând
luat acel ajutoriu tlhrescu mare izbând ca aceasta şi la scaunul
de la împratul Râmului, au su cu mare pohfal întorcându-s …
silit la Bara Ungureasc i ş …
Dupacestea,vrândLaslucraiuiarşi
cu toat puterea sa s-au apu -
strimaCpeaceitlhariromanila - îm
catdettaria-ibatei ş a-igoni,
prtulînapoişicumarişimultedaruri
dei-autrecutmunteînceasta s-i mulCmasc pentru agiutoriul ce

parte pre la Rodna … Şi aşa i-audatşipentrubinilecarilei-aufcut,
gonindu-i prin munCi, scos-auîmpratuls-ifierspunscmaimareşi
i
ş pre aceşti ttari, carii au maipriimitdarnupoates-idea,decât
fostu lcuitori la Moldova,dac de vaopripreaceioamenilasine,nici
i-autrecutapaSiretului.Acolo le va da voie s s mai întoarc la locul
… s-au desclecat Cara, dup su. Pentru care lucru, vdzând Laslu
cuvântul craiului… Şi dup cîmpratulnumaipriiméştelasinepe
mult goan ce au gonit pre aceitlhari,aşijdereatemându-ssnu
ttarii ş i-autrecutpreste - cumva
Nis acéleaşi furtuşaguri şi tlhuş - a
tru,laCrâmu…,deacolos-au gurisfacşiînCaralui,precumfcuse
întorsu Laslu craiu îndrtu la Râm, de nevoie i-au cutat a le arta
cu mare laud i ş biruinC… locuridehranşideaşedzmânt;şiaşé
s-i fie aşedzat pe apa Morşului, care
CeaceastpovestealuiLaslu
Car şi acmu s chiam Maramorş,
craiucespunecaugonitpre
şi de atuncea s fie rmas acei romani
aceştittarinuaauscos- Ure
pentreunguriînArdealmultvréme - l
che vornicul di letopiseCul cel
cuitori.Şideciia,cucursulvremii,acolo
leşesc, care poveste o am- so
înmulCîndu-s şi plodindu-s, şi ne mai
cotit pre semne ce arat, c
încpându-i locul, s se fie sculat unii
poatefiadevrat”42 .
dintr-înşii şi, trecând peste munCi în
ceasta parte [a CarpaCilor – n.n.], s fie
aflat locurile (unde acmu Cara Moldovei
şi a Munteniii st) pustii şi de oameni
deşérte şi, aducându-şi de ciia şi muie -
rile şi copiii de la Ardeal, s s fie aşe-
dzat cu totul pre acéle pomenite locuri
pustii” 42
.
42 423 42
Anumeaceastversiuneainterpolatoruluil-aindignat - pest
sur pe D. Cantemir şi l-a determinat s o analizeze minuCios şi s-i
desluşeasctoatefaCetele,recurgânddirectlasurseleungureşti
mult, principele învCat dedic acestor cutri dou întregi capitol
Hronicul…su,încare„arat-sdinceizvors-auscurspiştelniCaaceş -
tii puturoase basne” şi „arat-s precum aceast basn cu Laslu iaste
scornit din istoriia adevrat a doi crai ungureş
425
. Aceloraş
ti” i aspec -
42
UrecheGrigore, Letopiseţul Ţării Moldovei.EdiCiedeP.P.Panaitescu,Bucureşti,915p.
,
62 - 3 .
423
Înmanuscrisadugatpemargine.
42
Chişinu,6,p. 21 0 8 1 4 3 . -
425
Ibidem,p.9815. -
te D.Cantemir le consacr pagini întregi Istoria

şi în moldo-vlachică:
„BasnadaraceastaspoartsubnumeleunuiSimionClugrul,dup
carile apoi urmadz un Misail iarşi clugr şi Evstratie …, pune-vom
nevoinCsdesluşim…deundes-auîncptatdeaceastaşedegroza -
vminciunşimcarcelsingurminte,precumaceastpovestesofie
luatdinhroniculcelunguresc,însadevratnudzice,ccicât- înputin
Canoastraufost,dinistoriciicariiauscrispentrulucrurileun
nici pre unul cu amnuntul şi prin mult vreme necercat n-am lsat;
şi ales pe Anton Bonfin (carele adevrat s-ar putea dzice precum iaste
domnul istoricilor ungureşti) numai cât nu l-am frmat întorcându-l,
însdepovestecaaceastaadan-amputut. 426
. ”
DimitrieCantemir,bazându-sepelucrarealuiBonfinius,aratcu
mulC exactitate „…de unde va fi amestecat celelalte prCi - ale scor
lii…” cuprivirelatâlhariidintemniCeleRâmuluişi„…dincepartea
427
istorieiovafiînsilatscornitorulşiîşivafiacoperitpovesteacuoat
dechipeşalctuire?”cu , „..prilejuldeanscocicevadespreosecureşi
despre Bathus ucis de Ladislaus şi altele. 428
. „Iar noi )” aceasta a mai
lungiprsind,datoriia aadeverinCiiistoriceştinesileştecascer
şiaflândsartmdeundeiasteîncepturaacestiibasne,şicumşiîn
cechippânlaacelmzacSimionauagiuns?” 429 .
Cureferirelacelespusedeinterpolatoriicroniciilui - Ureche,D.C
temirgeneralizeaz:„DupcumsestricapacareCâşneştedinizvorulcel
maicurat,abtutdincursulsuprinmlaştinii ş blCiînCepenite, - i ş în
cepeapoisputrezeasci ş sîmprştieunmirosru,totaşapovestirile
istorieiadevrate,ajungândînguraproştilori ş înşeltorilor, - setrans
mînscorneliputuroasei ş dezgusttoarecci ( guracares-aobişnuits
nascminciuninumailasniciurechilesaudadevrul) 034
.”
Finalizând aceste caracteristici D.Cantemir arat: „Aşadar, pe
când citeam cu hrnicie Hronicele, cum le numesc ei, ale bulgarilor,
scrise în limba sclavon de primii lor [istorici – n.n.] – nu ştiu dac s
lespunoameniceînsileazsaucareîmpung–într-untârziu,rtcind
prin atâtea mlaştini, blCi, lacuri, am ajuns la captul mort,- ca s folo
sesc un termen al chimiei. 431
. D.Cantemir,
” încercând pân la urm s
426
Ibidem,p.821.
427
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică,,p.
7 21 0 3 4 .
428
Ibidem,p.. 734
429
Chişinu,6,p. 210 687.15,4 -
430
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p. 7 21 0 3 2 .
431
Ibidem,p.325.
gseasc de unde vin scornelile lui Simeon, consider c acesta „pare

s fi dat îndrt cu dobând aceast poveste a sa [cu privire la obârşia
românilor- n.n.], împrumutat de la un alt scornitor, mai vechi decât
el. Cci noi am trudit cercetând aceast poveste (nscocit poate sp
ruşineaneamuluivalachic),cutându-iizvorulnudoarvremedemulte
zile, ci chiar de mulCi ani, pân ne-am sleit de puteri, dând deoparte
praful pus pe scriitori: şi nu am putut gsi nimic de felul acesta la ce
adevraCi,careîşimeritcumvanumeledeistorici…” 432
.„Acesteasunt
aşadarcelespusedebulgaridespreLadislausMagulşi,maiapoi, - Sfân
tul,-conchideprincipelenostru,-lacareSymeonorivreunaltignor
de acelaşi soi a adugat celelalte …, despre tâlharii romani trimişi
Ladislausînajutor:nusuntînsaltcevadecâtostricare - aistor
vrate…” 43 .
D. Cantemir în anumite privinCe vine cu argumentele sale î
combaterea spuselor interpolatorilor, aşa cum este cazul unor c
cronologice câCi anitrecut au de la domnia regelui ungar, pân la
nvlirile mongolilor în spatiul populat de români: „…sub acest Be
rege al Ungariei, are loc nvlirea lui Bathias, foarte aprig şi cea din
urm, prin care toate aceste Cinuturi au fost aproape cu totul rv
şi pustiite. Aici s-ar cuveni ca acel clugr Simeo[n], un omuleC foarte
mincinos şi cu mintea neruşinat (şi invCcelul lui, Samuel 43
), s ia
aminte câCianisescurgdelaVladislaus(Lasleuallui)panlaBela,fiul
luiAndreas,cciseaduntreizecişiunudeaniîntregipanlaprimalui
cercetare augural şi se adaug apoi cei unsprezece ani ai domniei lu
(pentru c într-al unsprezecelea an al domniei lui a avut loc nvlire
luiBathias,adicînanulDomnului124).AşaîncâttoCianiicares-au
scursajunglacare42, facaproapeojumtatedesecol.Esteaşadar - foar
te bun proverbul turcesc … „o socoteal greşit sau trecut cu veder
se poate întoarce şi de la Babylon“, adic este îndreptat şi corecta
chiardupvremeindelungat 435
.
Cuargumentei ş maiputernicecombateprereainterpolatorilor - p
vitoarelavenirearomanilordinItaliaînDacialaodatmultmairecen
432
Ibidem,p.325.
43
Ibidem,p.35.
43
Printr-o serioas scpare D.Cantemir scrisese aici Samuel în loc de Misail ( Dimitri
Cantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. În: Dimitrie Cantemiri.
De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus şi Historia Moldo-Vlachica, PrefaC de
Virgil Cândea, EdiCie critic, traducere, introducere, note şi indici de Dan Sluşansc
Bucureşti,Ed.AcademieiRomâne,9183,p.8.5)
435
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi,p., .7 01 2 5-0 1
faCdecumconsiderD.Cantemir:„Voipunepreriinoastreunfeldecu -
nun:religiaînsşiatuturorvalachilor,dinoriceCinut.CcitoCi - suntcre
dincioşiaibisericiirsritene[bizantine–n.n.];dacînsaceştivalachiau
ieşitprimadatdintreromani,cummintemonahulacelaSimeon,înanul
Domnuluisub ,9531 Vladislaus 634 acel, plsmuitregealUngariei,cumse
facecaceştivalachiauieşitdinItaliacureligiagreceasc?Ccipeatunci
nudoarcbisericaapuseaneraseparatdecearsritean,ciîncdin
vremealuiPhotius,patriarhuldelaConstantinopolis 734
i
ş, aîmpratului
Leon fapt
834
, cesepetreceaînanulDomnului[1–4 5 0 n.n.].. 934
, aveau mari
neînCelegeriîntreele:deundesevdeştecaceaieşireestecu- totulnea
devrati ş ctoCivalachii,sauromaniidinDacia,auprimitcreştinismul
odatcutrupulImperiuluidersrit[BizanC–n.n.]i ş i-
ş aupstratdup
aceeacustrşniciecredinCa,laolaltcugrecii…” 04
.
Cuoi ş maimareputeredeconvingereînpromovareaconcepCieisale
privindoriginearomânilorînspaCiulvechiiDaciii ş totodatresping
spuseleinterpolatorilor,D.Cantemirseopreşteîntr-uncapitolspeci
Cartea Întâi a Istoriei moldo-vlachice „Despre prerea celor care vor ca
neamulvalachsnufost fi dusînDacianicideFlaccus,nicideTraian,ci
sajuns
fi multeveacurimaiapoi,dinItalia,maiîntâiînTransylvaniai ş
deacoloînamândouValachiile[Moldovai ş BaraRomâneasc–n.n.]”în ,
carearatprecumc„Nuamcititcavreunuldintrescriitoriidinvecin
e
fi greci, e fi latini, s fi pus în scris prerea aceasta privind sosirea - re
cent[înplinEvMediun. - n.]avalachilor,nicinuamauzitsourmat fi
cinevademncumvadenumeledeistoric.CciînfCişareaacesteitradiCi
aduce nu a istorie care ( are în sine adevr, aşa cum trupul are suflet),
nici a simpl istorisire, ci de-a dreptul a minciun scornit i ş - a poves
te bbeasc, de soiul celor cu care obişnuiesc oamenii s-i ademeneasc
noapteapecopilaşiînspresomni ş linişte;deaceeanicinuartrebui i
ş s-
afle locul între tradiCiile celorlalCi autori, dacnu am avea datoria sîi
înfCişmcititoruluinostruceampromis,dupcumsecuvine” 14
.
Dac la început D.Cantemir arat c nu ştie de ce obârşie este
Simeon: „Despre numele scornitorului 42
aşa am aflat de la doi istorici
436
ProbabilD.CantemirîlaveaînvederepeLadislauI,regealUngariei097-1.5)(
437
PhotiusI,patriarhalConstantinopolei8(5 -7;8.6)
438
LeonalVI-leaÎnCeleptul,împratbizantin8( 6.1)2-9
439
LaD.Cantemiranullipseşte,darevidentestevorbademareaschism produs în0514
întreramuraorientalşiceaoccidentalaBisericiicreştine.
40
Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p.
DimitrieCantemir. 7 21 0 4 .9 1
41
Istoria moldo-vlachică, ,p.
DimitrieCantemir. 7 21 0 5 . 1 3
42
CuacelaşitermenD.Cantemirîlcaracterizeazînlucrrilesaleşicu„scornitor alteocazii
(DimitrieCantemir.
alnostru,Symeon” Istoria moldo-vlachică, ,p.
7 21 0 . 3 2 )
de-ainoştri,MyronşiNicolausCostin;despreneamulluiîns,patrialui
şi când va fi scris aşa ceva, pân acum nu ni s-a desluşit” 43 , ca în cele
dinurmsvadînacest„clugr „quidamSimeo”foartemincinos,un
omuleC dintr-un neam necunoscut…” 4
, totuşi admite c ar fi de neam
strin„Symeon,unclugr…fietrufaşdecevaştiinCdecartesclavoni -
c, fie c va fi fost el însuşi de neam bulgaric sau servic”45 , iar ulterior
vine cu precizarea c ar fi de neam „bulgar” 46
. De unde reiese dup D.
Cantemircdoaropersoandeneamstrin(nicidecumunromân)ar
fipututaduceatâteaocrilaadresaneamuluisunobil.
În capitolul 13 al CrCii Întâi: În ce„ fel s-a plsmuit, din istoria
adevrat despre regii Hungariei Ladislaus şi Bela, povestea - lui S
meon despre tâlharii romani trimişi în ajutor regeluiD. Ladislau
CantemirîndeplineştepromisiuneafcutînPrefaC,artândc„avem
sînfCişmaltoraşiceledebine,şicelederudelatoCiautorii,dup
cumle-amauzit,întocmai,frsleschimbmşifrslemicşorm…
Cci am fgduit s primim cu suflet împcat prerile în privinCa nea -
muluinostrualeautorilor,adicalecelorcaresuntacceptaCiîn
istoricilordectrelumeaînvCat,orisuntmcarcumvaîngduiCi,dar
nualeunornscocitorişialeunoracertcescdincolodecilecemerit
numeledeistorie…Este . dincolodeîndoial(dupcumcredemnoi)c
acelnscocitordesoi,oricinevafifost,acârpitşiaCesutpovesteaa
dindouistoriidiferitealeunorregidiferiCişidintimpuridiferi
dintr-unacares-apetrecutsubfraCiiSolomonşiGeiza,înanul - Domnu
luişi 1082, dintr-altacares-apetrecutsubBelaalpatrulea,fiul - luiAn
dreasaldoilea,pelaanul1235” Spre 47
. deosebiredeinterpolatori, - pen
tru mai mult convingere şi pentru desluşirea adevrului în problem
enunCatîntitlulcapitoluluiD.Cantemirseadreseazla„Bonfinius
maiatentscriitoralistoriei 48
Expunând
. hungare”pelargevenimente -
43
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică, ,p. 7 2 1 0 3 5 .1 -
4
DimitrieCantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus.În:DimitrieCantemiri.
De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus şi Historia Moldo-Vlachica, PrefaC de
Virgil Cândea, EdiCie critic, traducere, introducere, note şi indici de Dan Sluşansc
Bucureşti, Ed. Academiei Române, 9183, p. 021, 05.1 Aceiaşi fraz în tlmcirea lui
DanSluşanschi:„…unanumeclugrplindegreşale,[penume]Simion,uninscruia
nici neamul nu i se cunoaşte” ( Dimitrie Cantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae
nominibus. În: Dimitrie Cantemiri. De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus şi
Historia Moldo-Vlachica,PrefaCdeVirgilCândea,EdiCiecritic,traducere,introducere,
noteşiindicideDanSluşanschi,Bucureşti,Ed.AcademieiRomâne,9183,p..8)3
45
DimitrieCantemir. Istoria moldo-vlachică,p.5.13
46
Ibidem,p.34.9
47
Ibidem,p.35.-7
48
Ibidem,p.3.9
ledesfşurateîndomniileregilorungari,artaCimaisus,Cantemir - con
statcnimicdincelespusedeinterpolatorinuafllaacestprestig
istoric al Ungariei
49
. În finalul capitolului D. Cantemir arat mecanis -
mul „msluirii” faptelor de ctre interpolatori: „Iat cum se vdeşte c
elapusoscorneal:înloculrugciunilorşilacrimilorvrsatedinaint
judecCii lui Dumnezeu, în locul prizonierilor unni [hunilor -.n.n], duşi
jalnicînlaCuri,tâlhariCinuCivremeîndelungatîntemniCeledi
şi din întreaga Italie” 450
. În aceiaşi ordine de idei principele nostru se
întreab:„DarcLadislausşi-arfiurmritduşmaniipânlarâulSire-
th, din ce parte a istoriei o va fi însilat scornitorul şi îşi va fi acoperi
povesteacuoatâtdechipeşalctuire?”În . continuare,Cantemiraduce
imediatşirspunsul:„Iatcşiaceastasedezvluielimpede,totacolo
[laacelaşiistoricBonfinius–n.n.]:cciunnii,auzinddemoartearegelui
lorşiatuturoralorlui,înUngaria,şi-auadusajutoaredepretutinde
de parte brbteasc.Tot aşa, s-au strduit s-i stârneasc împotriva
hungarilorpecomani,hamaxobişiruteni.Seporneşteaşadaroîncier -
are plin de cruzime şi ungarii îi zdrobesc în lupt din nou pe unni şi
pealiaCiilor,iarLadislausîlucidecusecurea,într-oluptomlaom,pe
regele unnilor, Acus. (Iat, pentru scornitor, prilejul de a nscoci cev
despreosecureşidespreBathusucisdeLadislausşialtele.)
Dupmcelulunnilorîns,s-apornitrzboiulcuroxolanii:odat
stinsacestaşiîncheindu-sepacea,aizbucnitrzboiulcupolonii,pecar
Ladislaus,înfrângându-ideasemenea,i-aurmritpânlarâulVistula.
Iat- Ci,înlocdeSirethdinMoldavia,Vistula,râulcaredesparteScyth
şi Sarmatia de Germania. ” Încheind capitolul respectiv, D. Cantemir
constatcuregretccelefalsificatedeinterpolatori,(pân- laurmau
torul reduce critica doar la adresa lui Simeon), „de la el iau şi alCii
cronicari [istorici veritabili – n.n.], ci glbejiCi [adic nişte înce
nepricepuCiînştiinCaistoric–n.n.],orimaidegrabapucaCi,deaceeaşi
teap”451 .
ApelândlascrierileaceluiaşiBonfinius,DimitrieCantemir - demo
leazmitulscornitdeinterpolatori,precumcregeleUngarieiaobCi
victorie asupra lui Batu han şi c în realitate lucrurile s-au întâ
exact invers:
Înainte
„ de toate este de observat la scornitorul nostru c
Bathus sau, la alCii, Bathias, a pustiit Hungaria în timpul domniei
Bela al patrulea, c regele a fost înfrânt în lupt şi a scpat cu fuga în
49
Ibidem,p.-374.9
450
7 21 0 3 4 5 .
451
Ibidem,p.-374.9
Austria;sseciteascBonfinius,îndecadaa,acartea 2- a8-a,undenu
seaudedecâtcaproapetotregatulHungarieiasuferitpustiiri, - mc
ri, distrugeri, incendii, fier şi nenorociri greu de rostit şi prpduri - ne
maipomenite, dar nu se gseşte nici-o slovişoar despre vreo izbând
împotrivatartarilor.ScornitorulînsspunecBathiasa- fostuci
cureadeLadislausacelaSfânt;şinuedemirare,dacînlocdecomani
(caresepredaserregeluiBelaînanuldedinainteanvliriiluiBa
în Ungaria: cum o parte dintre ei primiser credinCa creştin, regele l
dduse ogoare întinse ca s se aşeze acolo), necioplitul msluitor va fi
citit „romani“. Cum îns aceast povestire nu se potriveş- te nici
car cu scorneala, s trecem la istoria lui Ladislaus. Bonfinius, cel
atentscriitoralistoriei îndecada
hungare,a2- a,carteaa3-a,scrie:Pe
când domnea în Hungaria Solomon, în anul 1062, Giula, regele hun-
nilor, a nvlit în Hungaria, iar lui i-au ieşit dinainte regele Solom
împreun cu cpeteniile Geisa şi Ladislaus (acesta e acel Ladisla
care a domnit dup fratele su Geiza, şi a fost numit Credinciosul sa
Sfântul) şi cu oştile hungare, lâng cetatea Dobok, la muntele numit
Cherhelem: acolo s-a pornit o lupt aprig de ambele prCi, iar - hunga
rii au dobândit victoria 452
. …”
„…Iarpricinaiasteccivdzindnoiadosturilebasnelorcarile
acelMisailşiurmtoriullui,Simion,dinuscattidvalorli-auscorni
înpridosloviiahroniculuiluiUréchefrnicioruşinealeamesteca
îndrznit,atâtacâtacmuorice,şiadevrarfiscris,toatcredinCaş-au
pierdut, cci semel mendax semper mendax, odat minciunos, pururea
minciunosrmâne,ὁ ἑν ἐνί ϰαὶἐν παντὶ,celceîntr-una,acelaşiîntoate,şi
cciaceastaiastedobândaminciunosului,cacândargrişiadevruls
nusmaicreadz” 453 .
Pentru a convingeş i mai mult cititorul în privinCaaprecierii inter-
polrilor D . Cantemir recurge la o comparaCie :„ Pocitanie
[citatul, frag-
mentul – n.n.] aceasta, dzicedar Simions o fie luat din istoricul cel
unguresc ; iar din care istoric anume nu arat; dzicec î n hronicul lui
Uréche nu iaste scris, iar el, socotind- o c pres émne va fi adev rat,
n- au vrut s nu o scrie. ( O , ce frumosgiudectoriu, asémenea aceluia,
c ruia dzicându- i unul s g âceasc ce Cine strâns în pumni, el au r s-
punsc de- i va spunenumai forma lucrului aceluia, atuncea va putea
s giudece ş i anume s g âceasc ce Cine în pumn . Celalalt spuindu -ic
452
Ibidem,p.35 - .9
453
Chişinu,6,p. 21 0 - 4 9 1 2 .
Cine în pumn un lucru r tundş i în mijloc g urit, g âcitoriul, dup mult

chiteal, i- au r spunsdzicând c alt nu poate fi f r numai o piatr
de moar, c ci acéia iaste r tundş i în mijloc g urit. Tocma aşé iaste
ş i socoteala giudectorului Simion, socotind numai c ci iaste r tund
ş i g urit, iar nu ce poate pumnulcuprinde .) A ş ijderea dzicec acel
Lasl u s fie fost vâlhovnic, carea di pe limba sloveneasc s î nC lége
vr jitoriu, c ut toriu în stéle; dzicec- au fost în légea p piş tş ascş i de
la dânsul înt i au început ungurii a l sa s c marCeaş i altele câte buigu-
iaş te tuturor sântş tiute.” 45 .
Chiar şi în cazul când Cantemir observ hronicul
în lui Ureche o
afirmaCie sau o tez care nu concord cu viziunile sale, este înclinat s
atribuie aceste erori mai curând copiştilor de mai târziu şi nici de c
lui Ureche vornicul. De exemplu, când expune faptele referitoare - la re
laCiile moldo-polone la împrumutul bnesc fcut de voievodul molda
regeluipolonSigismund,înspecial(ulteriorrevrsându-seînproblem
PocuCieiînrelaCiiledintreceledouCri)principele , afirmc:„greşeala
vine fie de la Ureke, fie de la scribi [copişti, interpolatori – n.n.], care
scriseser în loc de „pentru“, „împotriva” 45
. D.Cantemir îi demasc pe
interpolatorişimsluitoriartândcaceştia„schimbordinea - povest
riiadevrate”şi , „puneînlocdeaceea[deevenimenteveritabile–n.n.]
„scursura putred a scornelii” 456
sau „non vero item fabulatoribus et ex-
tran omnes historici nomimis semitas aberrantibus” 457 .
„Poate c pe acest Sylvius l-a urmat fr destul grij Urekia,
strvechiul autor moldav, şi a czut în greşeal, dar se cuvine s fie
lesne iertat, de vreme ce, dup cum înCelegem Cronologul
din lui, nu
citisechiarscrierileistoricilorromani,cidoari-atradusduppol
pentru c nu cunoştea limba latin, fie pentru c, în vremurile acelea
tulburi(cciatritsubAron 458
cel
, maitiranicprincipealMoldaviei)nu ,
aavutlaîndemânistoricidemnideîncredereşiniciautoriclasici
aiciisetrageşifaptulcnuaminteştedefelprimaîntemeiere - aMolda
45
Ibidem,p.67.4
45
7 21 0 4 3 . 1
456
7 21 0 3 4 .
457
Ibidem,p.. 37
458
De fapt, Ureche, nscut prin 5910, era abia în anii copilriei mici în vremea lui Aron
vod Tiranul 5921 - 591( şi apoi 591;)2- confuzia provine desigur din subtitlul
et hodiernis Moldaviae nominibus. În: Dimitrie Cantemiri. De antiquis et hodiernis
Moldaviae nominibus şi Historia Moldo-Vlachica, PrefaC de Virgil Cândea, EdiCie
critic,traducere,introducere,noteşiindicideDanSluşanschi,Bucureşti,Ed.Academiei
Române,9183,p.43,nota.)1 5
viei noastre nici în prefaC, nici în alte locuri unde s-ar fi potrivit
secuvinesfacunistoric) 459
.”
Concluzii:
Astfel, din cele artate mai sus concluzionm, c la întocmirea
lucrrilor sale dedicate istoriei românilor, Dimitrie Cantemir
numeroaseleopereistoricealestrinilorautilizatpe- largşisu
riografice interne, între care un loc importanthronicului lui„
îi revine
Ureche vornicul”, surs pe care o apreciaz, o analizeaz şi o foloseşte
în mod critic.
Punând laolalt toate informaCiile din lucrrile lui - Dimitri
temir fie în limba latin, fie în limba român în care au fost preluate
informaCiidin„hroniculluiUrechevornicul”reiesecudestulcla
cînvCatulprincipeatribuiaaceastlucrarereferitoare - laist
dovei de la desclecatul lui Dragoş pân în domnia lui Aron Tiranul
(cc.lui
159-) NestorUreche(cc.vornicul
150-68), BriideJosşi
prinsintagma„Ureka,strvechiautoralMoldaviei”adusîndiferite -
crrialesale 460
Dimitrie
, Cantemirîlvededreptautoralcronicii - înc
zpeNestorUreche,încâtdiscuCiaînaceastproblemnus-aîncheiat.
Cu toate c îl include pe Ureche vornicul între cei mai de seam
istoriciaitimpului,nutgduieştespolemizezeşichiars-lcontrazic
pepredecesorulsu.
Dac Ureche vornicul este considerat de principele învCat
mai cinstit dintre istoricii 461 moldavilor”
, apoi copiştii şi interpolatorii
demaitârziuSimionDasclul,MisailClugrulşiEustratieLogoftul
suntapreciaCidrept„bsnuitori”careaucalomniatperomâni - cuafirm
Cii mincinoase şi deşnCate referitor la obârşia lor, aducând argumen
convingtoareînaceastprivinC.
459
DimitrieCantemir. Despre numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p. 7 210 ,2.97
460
Dimitrie Cantemir . Istoria moldo-vlachică, , 7 p. 210 35.1- Dimitrie Cantemir. Despre
numele Moldaviei: în vechime şi azi, ,p.
7 210 ,2.97
461
DimitrieCantemir. storia
I moldo-vlachică, ,p. 7 21 0 3 2 .
III. RECEPTAREA OPERELOR
CANTEMIRIENE ÎN CULTURA EUROPEANĂ
9. URME ALE BIBLIOTECII LUI

DIMITRIE CANTEMIR ÎN RUSIA
Abstract:Accordingtotheinformationincluded The History

in of
the Ottoman Empire,D.CantemirlefthislibraryinConstantinople.
In the following study, the authors try to demonstrate the idea
thattheMoldavianprincemanagedtosaveasignificantpartofhis
manuscriptsandcollectionofbooksfromtheOttomancapitaland
Iaş i, taking it with himself in Russia after the Prut campaign of
17.Thetracesofthislibraryareidentifiedinhisworks,aswell
as in the archive documents.
Keywords: Oriental manuscripts, Romanian books, Western
books,science,historyofculture
P e parcursul sec. XVIII-XX odat cu valorificarea şi editarea

moşteniriiştiinCifice,filosofice,culturaleşiteologice
mitrie Cantemir tot mai evident a devenit faptul c fost
principe şi învCat român a lsat lucrri de o deosebit valoare în mai
multe domenii de cunoaştere. Cercetarea lor aprofundat a artat
- aluiDi
fiecaredinscrierilesalearelatemelieobogatşivariatliteratu -
inCific, numeroase surse documentare şi narative, care Cin de cultur
şicivilizaCiaromânilor,deceaoccidental,pedeoparteşiceaorienta
turco-arabo-persan,pedealta.Atâtcercettoriidealtdat,câtşicei
contemporani au identificat în operele principelui numeroase refe
9 . Urme al bibliotecii lui D i mitrie Cantemir în R u sia 14
laautoricuînceperedelaceidinAntichitatepânlaceidelarscr
sec.XVII-XVIII.Binemssubliniemcdintrenumeroaselemanuscrise,
ediCiişiautorilacarefacereferinCprincipeleînvCatfacparteat
aprute în numeroase oraşe şi centre universitare din Europa - occid
tal,cîtşiautori,monumentescrisedinBrileRomâne,BizanC, - Orien
tulmusulman,apoişidinRusia.
Dimensiunile cunoaşterii şi culturii crturreşti a lui Dimit
Cantemir au fost analizate într-o serie de lucrri, între care şi u
dintre publicaCiile462 noastre . Dac mai mulCi autori la care s-a referit
DimitrieCantemirînlucrrilesale Hronicul
în„ vechimii a romano-mol-
do vlahilor”, „ Descriptio Moldoviae”, „Historia Incrementorum atque
Decrementorum Aulae Othomanicae” ca s ne limitm doar la câteva
exemple, au fost identificaCi, apoi, un numr poate tot atât de mare de
autori au rmas neidentificaCi. Trebuie s subliniem c pentru - a se in
struişielaboralucrrideoasemeneaanvergurşisubstanCştiinCific
DimitrieCantemiraavutneapratnevoiedeacitişiastudiadeos
demult.Or,pentruaceastaaavutnevoiedemultecrCi,deoadevrat
bibliotec modern, care considerm, c pe parcursul vieCii a reuşit s
şi-oformezeşis-ofoloseascdinplin.
InteresulfaCdebibliotecaluiDimitrieCantemirs-a- profilatî
toriografiaromâneascdemaimultvreme.Aşa,deexemplu,prin1940
se afirma c din colecCia sa a fost descoperit doar o singur 463
.carte
Totdepeatuncis-aobservatclaîntocmirea Historia„ Incrementorum
atque Decrementorum Aulae Othomanicae” Dimitrie Cantemir a apelat
launnumrconsiderabildeautoribizantini,turci,persani, 46
arabiş.a
Astfel, încercând s profileze cercul de surse narative istorice, la
facereferinCeCantemirînoperelesale,EcaterinaBarlungareuşit
identifice peste 230 de autori, reprezentând atât cultura Oriental
şi cea Occidental 465
. AlCi cercettori români, care s-au ocupat- de stu
dierea moştenirii crturreşti a lui Dimitrie Cantemir, între care
Panaitescu, Dan Sluşanschi, Paul Cernovodeanu ş.a., au artat c un
numrconsiderabildeautorilacarefacereferinCCantemir,nicide
462
EşanuAndrei,EşanuValentina,Universul cărţii la Dimitrie Cantemir.În:EşanuAndrei,
EşanuValentina, Moştenirea culturală a Cantemireştilor,Chişinu,0,p.
2 1 5 14 3 -
463
CraciunI.Les bibliotheques roumanes dans les passé et de nos temps.Extraitdela Revue
de Transylvanie,tomeVI,nr.2 ,Bucureşti,9140,p.23.
46
Babingher Franz,Izvoare turceşti ale lui Dimitrie Cantemir. În: Arhiva românească,
Bucureşti,1,tom.
94 VII,p.12 .- 1
465
Barlung Ecaterina,Dimitrie Cantemir. Contribuţii documentare la un portret,
Bucureşti,918,p.32 - 4.
142 III. RECEPTAREA OPERELOR CANTEMIRIENE ÎN CULTURA EUROPEAN"
nupotidentifi
fi caCiorisuntidentificaCicumaredificultate.ExperienC
acumulat în cercetarea scrierilor cantemiriene arat, cu prisosi
ladispoziCiacrturaruluiînultimeledeceniialesec.XVII-leaşiprimu
sfert al sec. al XVIII-lea s-a aflat o deosebit de bogat bibliotec - de for
maCierenascentist.
ÎnceputurilebiblioteciiluiDimitrieCantemiraufost - puseî
lrie şi adolescenC în casa tatlui su. Dintru început un anumit - nu
mr de crCi, între care manuale, lexicoane de tot felul, i le-au pus la
dispoziCiedascliidelaAcademiaslavo-greco-latindepelâng - mns
tirea Trei Ierarhi din Iaşi, unde se formase o bogat bibliotec în crCi
greceşti,latineşti,slavoneşti,italiene 46
,precum ş.a. şicunoscutulclu -
grIeremiaCacavela,subîndrumareacruiadup168acontinuats
studieze Dimitrie Cantemir în casa printeasc, de la care a putut s-i
rmân de exemplu Tâlcuirea Liturghiei, Iaşi, 1697, tradus de vesti -
tul dascl 467
, precum şi unele tiprituri occidentale aduse de acesta l
întoarceredupstudiilefcutelaLeipzigşiVienaşiînurmaactivitCii
didacticeînBaraRomâneasc 468
Vom
. amintiprintrealtele,cîncopil -
rieDimitrieCantemirciteatatlui câteodată su„ istorii de-ale celor din
vechime şi altădată îi tălmăcea Sfânta Scriptură din graiului slavonesc
în cel al ţării sau îi spunea pe de rost peaplăcutele predici ale preaferici-
tului Ioan Gură de Aur”469fiind
, vorbaevidentde Bibliatipritla158
la Ostrog de Ivan Feodorov 470
şi de Mărgăritarele lui Ioan Gur de Aur
tiprit la Bucureşti, 169. Cu alt ocazie, la un moment dat când mai
târziu încerca s descrie atmosfera cultural din patria sa în ulti
decenii ale sec. XVII-lea, îşi aminteşte în Descriptio
„ Moldaviae” de o
Gramatica slavonească tiprit la Moscova 471
la 1648, de diferite crCi
46
Eşanu Andrei, Biblioteca colegiului [de la Trei Ierarhi din Iaşi]. În: Eşanu Andrei, Din
vremuri copleşite de greutăţi. Schiţe din istoria culturii medievale din Moldova,Chişinu,
91,p.9312-05.
467
Învăţătura Sfântă, adică Sfintei şi Dumnezeeştii Liturghii. Traducere de pe limba
greceasc pe limba rumâneasc de Eremia Kakavela dascalu cu porunca domniei sale
domn Antioh Constantin voevod, Iaşu, Tip. domneasc,,69712 4 f. cu o Predislovie de
hatmanul Lupul Bogdan, azi în Biblioteca Universitar „Mihai Eminescu”, Iaşi, la cota
R.v.II-253 .
468
Camariano-Cioran Ariadna, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés
Roumaines.Dans: Revue des études sud-est européennes,III,9165,nr.2-,p.
1 9 16 5 0 . -
469
CantemirDimitrie, Vita Constantini Cantemyrii.În:CantemirDimitrie,Opere complete,
vol.VI,tom.I,Bucureşti,91 6,p.9,vezi
7 18 - şinota28.9
470
Despre circulaCia în Brile Române Bibliei
a de la Ostrog, 1581 vezi: E şanu A ndrei,
Tipăriturile lui Ivan Feodorov în Ţările Române. În: Eşanu Andrei, Cultural universe in
Moldavia (XV-XIX) / Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX),Chişinu,p.3, 1 20 . 7203-
471
teologice din care învCau contemporanii si şi de scrierile istor

lui Miron Costin472 ş.a.
Probabil,totpeatunci,pânafidusostaticlaIstanbul 473
în1690
elaprocuratprinmijlocireaîndrumtorilorşicususCinereatat
ConstantinCantemirvoievodprimelecrCi.Astfel,întimpulvizit
la Iaşi, solul lui Constantin Brâncoveanu, numit de Cantemir „ba
Cornescul” a Cinut numaidecât s-l vad pe adolescentul Dimitrie,
care l-a surprins în odaia înconjurat
sa „ de cărţi şi de arme” 47 , ceea ce
ne duce la ideea c de pe atunci acumulase o bibliotec. Dintre crCil
pecareleavuseseDimitrieCantemirlaIaşifcea Dicţionarul
parte gre-
co-latin, pstrat azi în Biblioteca Universitar „M. Eminescu” din . Iaşi
Dreptdovadsuntex-libris-ulcrturarului 475
Dicţionar
AutografulluiDimitrieCantemir peun greco-latin.
şi amprenta sigiliului personal cu legenda „Ioan Demetr[i]us Cant

W[oevo]da Pr[incipatus] Mol[daviae]”
476
. Din aceiaşi bibliotec a fcut
parteprobabilşiprimasacartetiprit Divanul(Iaşi,pe
1698), carede
asemeneaconstatmex-libris-ulsu
Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi. Bucureşti, Institutul Cultu
Român,20,3.97
472
Ibidem,p.340.
473
EşanuAndrei,EşanuValentina,Prima şedere la Constantinopol (1690-1691). În: Dinastia
Cantemireştilor (sec. XVII-XVIII), Coord. acad. Andrei Eşanu, Chişinu, 20 8, p. 651-
. 96 1
47
CantemirDimitrie, Vita Constantini Cantemyrii.În:CantemirDimitrie,Opere complete,
vol.VI,tom.I,Bucureşti,91 6,p.37. 1
475
GheorghiC I. Semnătura voievodului D. Cantemir pe o carte din Biblioteca Centrală
a Universităţii din Iaşi. În: Studii şi cercetări ştiinţifice, Istorie, an. VII, fasc. 2 , 7915
p. 346 -34.9 Scarlat Callimachi, Vladimir Block, Elena Georgescu-Ionescu, Dimitrie
Cantemir. Viaţa şi opera în imagini,Bucureşti,9163,p.26.
476
Rdulescu G.I. Sigiliile cancelariei domneşti a Moldovei în anii 1711-1821. În: Revista
arhivelor,916,nr.2 ,p.. 7 1
Divanului...,
AutografulluiDimitrieCantemirpeunexemplar al Ia şi,1698.
precumşi„ cronici vechi ale Moldovei ca şi ale Ţării Româneşti (Hronicul

muntenesc)”, care au rmas, cum va arta mai târziu în Hronic…., în
capitalaOtoman 47
.
Completareabiblioteciisaleacontinuatmaicuseam - laConst
tinopolîntreanii1690-7,caretrebuieconsideratadouaşiceamai
important etap în formarea bibliotecii lui Dimitrie Cantemir. - În c
pitalaotomancuvechile ş ibogatelesaletradiCiiculturalebizanti
turco-osmane, în care activau numeroşi intelectuali, teologi, profe
ambasadoristrinitânrulCantemiraobCinutsauaavutacceslamu
mai multe crCi decât la Iaşi. Atmosfera cosmopolit de la Istanbul - do
minat de interferenCa civilizaCiei de tip oriental-musulman, cu c
tipcreştinortodoxşioccidental,i-aoferitfiuluidedomn,unmediu - cr
turrescdeunînaltnivel,decareelaştiutsprofitedinplin,absorbin
prin carte multe din cele ce i-a putut s-i ofere marea metropol de pe
CrmulBosforului.Studierealimbilororientale(turca,arabaşipers
împreun cu limbile însuşite acas (româna, slavona, greaca şi latina)
i-audeschistânruluiDimitrieCantemiraccesullamarelebibliot
colecCiidecarteîntre Biblioteca
care„ împărătească”adic
, asultanului,
unde vzuse pictaCi sultanii 478
şi cea a Patriarhiei de Constantinopol,
unde precum îşi va aminti el în aceiaş Historia…
i Aulae Othomanicae
„ … se păstrează foarte exact transpuse, ş i spusele, scrierile ş i faptele
aproape tuturor patriarhilor care s-au aflat în fruntea Bisericii de la
cucerirea de către turci a Constantinopolului” 479 . Aceste împrejurri
i-au deschis şi mai mult tânrului Cantemir orizontul spre cunoaşte
47
Cantemir Dimitrie, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Publ. de Gr. Tocilecu,
Bucureşti.91,p. 0 4 62 .
478
Cantemir D. Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii othmannice. Trad. de Dan
Sluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 . 1 27
479
Ibidem,p.25 -6.
şi carte, spre un vast spectru de literatur ştiinCific, între care lu

istorice, filosofice, geografice, teologice, literare ş.a. din vasta cultu
bizantin,dinOrientşiOccident.
MulCidintreautoriişitratatelelacaresevareferi - maitâ
mitrie Cantemir în operele sale au fost studiate sau chiar proc
aceast perioad. Dac ediCiile occidentale le comanda şi i se aducea
prinnegustorişidiplomaCieuropenidinItalia,Germania,ElveCia, - Au
tria, apoi cartea manuscris oriental (cci prima tipografie a începu
sfuncCionezeîncapitalaotomandoarlaîn 1729), ceamaimareparte,
o procura sau comanda prin mijlocirea unor intelectuali şi demn
musulmanisaucreştiniistanbolioCi.ÎntrucâtDimitrieCantemir -
pcase cu gândul c va rmâne pe întreg parcursul vieCii la Istanbul
şi-a închiriat 480
aici pe un lung termen o frumoas vil 481
, pe care a în-
zestratcutoatecelenecesare,pelângacesteaaacumulatocolec
obiecte antice482 de , stampe,precumşiobogatbiblioteccompletatcu
numeroase manuscrise orientale, cu ediCii de opere ale autorilo
bizantini şi tiprituri occidentale 483
, care dup cum s-a constatat mai
târziu,aufostpuselatemeliamariimajoritCialucrrilorelabor
elînRusia(17-23).
Ce s-a întâmplat cu aceast bibliotec acumulat timp de zeci de
aniatâtînMoldovacâtşilaIstanbul?Ces-afcutcubibliotecasa,spr
finele lui 170 când Dimitrie Cantemir a fost ridicat în scaunul Brii
MoldoveişiînmaregrabaplecatspreIaşi?Înaltîmprejurare,fiind
vorbadevaralui17,cândprincipelemoldoveanafostnevoittotatâ
deprecipitatsprseasc,deastdat,capitalaMoldovei,apare - ace
480
Vezi actul din 91 mai 127 în Maxim Mihai, O istorie a relaţiilor româno-otomane,
cu documente noi din arhivele turceşti. Vol. II De la Mihai Viteazul la fanarioţi (1601-
1711/1716),Brila,321,doc.
0 4,p.8123-.
481
„ Pe când ne aflam la Constantinopole, pe un deal foarte înalt, numit Sandziakdar Jo-
kuszi, înălţasem palaturi deloc de dispreţuit, de unde, ca dintr-un loc de pândă, i se dez-
văluiau vederii aproape tot oraşul, ca şi suburbiile lui. Sub Sultan Muhammed al IV-lea,
socrul nostru, Principele Valahiei, Şerban Cantacuzino, ridicând ziduri din vale până
la 25 de coţi (înălţime), a bătătorit pământul pentru o grădină, şi înălţase, deja, primul
perete al clădirilor, iar pentru aceasta, cheltuise ca la 35.000 de (galbeni) împărăteşti, dar
mai apoi, i s-a interzis să clădească mai departe, dat fiind că putea privi în însuşi Seraiul
împărătesc, numit Bagczesi, sau Tersane Serai. Dar, până la urmă, la intervenţia Marelui
Vizir Ali Pasza, am dobândit de la Împărat putinţa de a pune palatele noastre pe acele
vechi temelii, de-abia fiind terminate, am fost siliţi, cu forţa parcă, să luăm în mână Prin-
cipatul Moldovei” Cantemir
( D. Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii othmannice.
Trad.deDanSluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 2. 3 ) 0 1 -
482
Ibidem,p.0.12
483
CernovodeanuPaul, Dimitrie Cantemir la Constantinopol (1700-1710). Activitatea politică
şi culturală. În: Omagiu Virgil Cândea la 75 de ani,vol.I,Bucureşti,20 ,p.510.
iaşiîntrebare:areuşiteloaresiacusineînRusiabibliotecasa?Deşi
în paralel cu certarea şi editarea moştenirii crturreşti- ale lui Ca
miraufostdepuseeforturideaodescoperiînmarelecolecCii,bibli
şiarhivedinOrient,RusiaşiOccidentsaudeaidentificacelpuCinunele
crCişimanuscrisecareaufcutparteodinioardinaceastbogat - co
lecCie,deocamdats-ausoldatcurezultatemodeste.
InvestigaCiiledinultimavremeauartatcîndatdup- înfrânge
rea de la Stnileşti şi retragerea în Rusia a „ex-voievodului moldovea
…, acestuia i s-a aplicat pedeapsa islamic müsâdere, constând în con-
fiscarea bunurilor mobiliare şi imobiliare ale celor czuCi de trdar
intereselorislamului” 48
Documentele
. osmane„consemneazmaimulte
sumeîncasate,fiedelavânzareavileişiagrdiniidinOrtaköy,pe - Bos
forde (3.0 guruşi)în
, careseştiecprincipelealocuitînceamaimare
parte a timpului petrecut la Istanbul …”, fie din confiscarea „palatulu
ce la construit în Fenar, pe care îl dotase cu o frumoas bibliotec şi
tablouri,palat(încarenuamaiajunsslocuiasc)careaajunsiniCia
în posesiunea lui Ioan Mavrocordat… şi a altor bunuri gsite în urma
sa (a lui Dimitrie Cantemir –n.n.) la Istanbul care au valorat 1.0,
5 galbeni, restul bijuterii şi alte „lucruri”. E interesant de observ
întrebunurileconfiscatenufigureazcrCi” 485
.Snufiavutîncapitala
otomanmarelenostrucrturarcrCisauchiarobibliotec?Or,în174
cândiseconfiscauaverilealtuidomnromân,ConstantinBrâncovean
printreacestefigurauşi„crCicreş486tine” .
Dup câte se vede la data confiscrii au lipsit crCile deoarece la
sfârşitulluiDimitrie
170 CantemirareuşitsevacuezecusinelaIaşi,
undecredeacsevainstalapemaimultvremeînscaun,omareparte
a bibliotecii sale. Cu toate acestea, precum reiese din unele info
dinepoc,celpuCinuneledincrCileşicolecCiileluiCantemiraurma
totuşilaIstanbul,cciprecumvascriemaitârziuprincipele, - dupcon
fiscarea „… palatului nostru clădit în suburbiile Constantinopolei, la
Bosfor, într-un loc foarte plăcut … a ajuns, după plecarea noastră, la
îndemâna fiicei sultanului Ahmed, laolaltă cu palatul ş i cu celelalte mo-
48
Maxim Mihai, Dimitrie Cantemir şi epoca sa. Documente noi din arhivele turceşti. În:
RIM,20 8,nr.4,p.. 7
485
Ibidem,p.87. -
486
Ibidem. Acelaşi cercettor arat c în 4 17 atunci când i s-au confiscat averile lui
ConstantinBrâncoveanuîninventaraufosttrecuteşi„crCi Ibidem,
creş
p..8)7 tine”(
numente487 ” 48 încât
, s-arpreacbogatasacolecCieşibibliotecarmas
laIstanbulşiatrecutînposesiaacesteia.
DespreaceiaccelpuCinuneledincrCilebiblioteciisaleaurm
la Istanbul ne vorbesc şi unele exemple Historia
din Incrementorum
atque Decrementorum Aulae Othomanicae elaboratînRusia . Astfel, la
un moment dat în una din adnotri Dimitrie Cantemir scria cu regr
despre lipsa unei crCii persane pe care„ o aveam la Constantinopole,
cuprinzând istoria de la facerea lumii şi până la Szah Ismail, unde se
aflau pictate cu foarte mare eleganţă, chipurile tuturor Profeţilor şi îm-
păraţilor…” 489 .Înaltcazaratacagsitîncasaunuigrecuncodiceal
luiAliEffendidinFilippopol, „foarte
un serios istoric turc”, „autorul prea
adesea lăudat de noi…, nu doar plin de seriozitate, ci şi foarte preocupat
de adevăr şi lipsit de linguşire, [calitate–n.foarte n.] rară chiar la turci,
de unde am tradus destule lucruri…” i 490
ş „ care merită osteneala să le po-
vestim după amintitul istoric” faptele turcilor deoarece „merită cu atât
mai multă crezare, cu cât nici un alt scriitor dintre turci nu istoriseşte cu
mai multă grijă şi modestie faptele privitoare la creştini” 491 Acest
. tratat
„după plecarea noastră, scrie Cantemir, a rămas la Constantinopole, ş i
am auzit c a ajuns, laolalt cu celelalte lucruri culese de noi despre fap-
tele ş i obiceiurile turcilor(manuscrise–n.n.), la Ioan Mavrocordat, cel ce
joacă acum rolul de Dragoman la Curtea Otomană” 492 . Aceste exemple
neducmaicurândspreconcluziacopartedinbibliotecasaarmasla
Istanbul.Înacelaşitimp,dinpublicaCiilecontemporanecarene-auf
accesibile,reiesecpânînprezentlaIstanbulnuafostidentifi - catv
uncodicesaucartetipritcarearfiaparCinutodinioarluiCante
Launmomentdat,arputeaservidreptargumentidentificareaînfos
capitalotomanacelebruluitratatdemuzicaluiDimitrieCante
487
Monumente, Dimitrie Cantemir sub acest termen are în vedere lucrri de istor
manuscrise, documente. De exemplu: „.. Nu credem c ar fi nevoie s învinuim de
falsitate, printr-o lung digresiune, şi atare istorisire, de vreme ce ea cuprinde î
atâteacontradicCii,încâtoricuiîipoatevdit fi cistoriaaceastaafostscrisdeM
( Lithvanul)nudupmonumenteleînseşisaudinpovestirilettarilor,cinumaişinuma
dupbnuieli”Cantemir
( D. Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii othmannice. Trad.
deDanSluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 .2 3 ) 4
48
Tahsin G., Relaţiile Ţărilor Române cu Poarta Otomană în documente turceşti (1601-
1712),Bucureşti,9184,doc.236.CantemirD. Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii
othmannice.Trad.deDanSluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 0. 1 2
489
Sluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 263 - 4.
490
Ibidem,p..127
491
Ibidem,p.230.
492
Ibidem,p.230.
Kitâb-ı ’ilmü’l mûsikî ’alâ vechi ’l hurûfât (Kantemiroğlu Edvârı) (Car -

493
teaştiinCeimuziciidupfelulliterelor) 1695-70 scris
, cc. , dar acesta
nufceapartedinbibliotecaluiD.Cantemirlasfârşitulcând 170 pleca
spre Iaşi, cci fusese dedicat şi druit cu mai mult vreme înainte - sul
tanuluiAhmed. 49
Pe de alt parte, precum vom încerca s artm mai jos, exist

mai multe probe c învCatul principe a reuşit s evacueze la sfârşitul
luila 170 IaşimaimultedintrecrCilesale,iardeaici–învaraanului
17 în Rusia, crCi care îi vor ajuta mai târziu s-şi definitiveze mai
multe dintre tratatele sale, fiind vorba mai ales de ediCii din se
XVII din Europa Occidental, care învCatul principe nu putea s le
aib în Rusia decât în cazul dac luase cu sine de la Istanbul cel puCin
opartedinbibliotecasa.Or,înRusiaprecumaratDimitrieCantemir
„… ne aflăm într-un spaţiu lipsit nu doar de literatura arabă, ci de orice
alte umanioare495, unde nu există nici loc, nici nume pentru o bibliotecă
împlinită”496 . Întrucât am admis c Dimitrie Cantemir a reuşit s ia
cu sine de la Istanbul la Iaşi, iar de aici în Rusia cel puCin o parte din
bibliotecasasîncercmsaducemcâtevaargumentemaigritoareîn
aceastprivinC:
Înprimulrând Cantemir
, aluatcusineînRusialucrrile- elabora
tedeelpânla170,întrecare „Sacrosanctae scientiae indepingibilis”,
„Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et chris-
tianae fidei congrua et necessaria philosophia imago”, „Compendiolum
universae logices institutionis”, „Istorie Ieroglifică”497 ,şipoateunexem -
plaral Divanului 498 toate
, acesteafiinddescoperiteulteriorînbiblio
şiarhiveruseşti.
În al doilea rând,s-aconstatatcDimitrieCantemiraluatcusine
de la Istanbul în Rusia cópiile portretelor sultanilor (la numr d
cópii realizate de Leuni Celebi, musavvirul (pictorul şef) al - CurCii o
493
Biblioteca Institutului de Turcologie ( Türkiyat Enstitüsü Kütüphanesi), Istanbul. Mss.
T.Y.. 8 6 7 2
49
Sluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 . 72 5
495
Umanioare–totalitateastudiilorclasiceconsideratecabazaculturiiunuiom.
496
Sluşanschi, Ed. a II-a revzut, Bucureşti, 321,0 p. 265. Citat dup varianta traducerii
propusdeIoanCosta,creiaîiaducemmulCumirişipeaceastcale.
497
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Opera lui Dimitrie Cantemir în manuscrise şi ediţii
princeps. Repertoriu. În: Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, Coord. Acad. Andrei
Eşanu,Chişinu,0,p.
21 - 8 7 .
498
Cândea Virgil, Mărturii româneşti peste hotare, Seria nou, vol. IV, Bucureşti, 210, p.
1,nr.
3 310 .AziBibliotecaAcademieiRuse,Sankt-Petersburg.
mane49 ,lacomandaşicucheltuialaluiD.Cantemirreproduseulteri
în ediCiile engleze The History of the Growth and Decay of the Ottoman
Empire(Londra,1734-5,6)şigermane Geschichte des Osmanis-
chen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, (Hamburg, 1745) .
Or,chipurilesultaniloraufostduseînOccidentdinRusiaîmpreun
manuscrisultratatuluiîncauzdectreAntiohCantemir,rmasede
tatl su. La acestea putem aduga Planul topografic al Constantino-
polei executat de Dimitrie Cantemir, dup noi, la Istanbul şi gravat în
1720deAlexeiZubov 50 ,apoişiînediCiiledelaLondraşiHamburgale
Istoriei Otomane501 .
În al treilea rând, în mai multe lucrri scrise de Dimitrie - Can
temir în Rusia aflm referinCe destul de exacte la mai mulCi 502
, autori
indicându-se cartea, tomul, capitolul şi chiar pagina, între- care scr
le lui Iustin ( Corpus Juris Civilis), Philippus Lonicerus ( Chronicon
Turcicorum), George Phrantza Protovistierul (CronoconChronocon (
49
Sluşanschi, Ed. a II-a revzut, Bucureşti, 321,0 p. 264. Cernovodeanu Paul, Dimitrie
Cantemir la Constantinopol (1700-1710). Activitatea politică şi culturală. În: Omagiu
Virgil Cândea la 75 de ani,Vol.I,Bucureşti,20 ,p.49,n. 1 .1 2
50
Andrei, Eşanu Valentina, Opera lui Dimitrie Cantemir în manuscrise şi ediţii princeps.
Repertoriu. În: Neamul Cantemireştilor. Bibliografie, Coord. Acad. Andrei Eşanu,
Chişinu,0,p. 21 . 7 1 6 -
501
Gravura se pstreaz în Ermitajul din Sankt Petersburg 05+;<34 ( . ., Наука и
литература при Петре Великом. Введение в историю просвещения в России XVIII
столетия, +85= 0=0;,>;. 8 1 6 2, . .1 < Vezi
. 2) 5 maidetaliatdespregravorulAlexei
Zubov: 605<-+ œ . ., Братья Иван и Алексей Зубовы и гравюра Петровского
времени. 58 . : Россия в период реформы Петра 1, œ9<5-+ 937,1.
O copie a acestui plan-hart, fcut de A. Zubov (în 27,0) 1 precum şi o copie a harCii
“ Zidului Caucazian”aufostatestateîncolecCiilepersonalealeluiPetru РеестрыI.Vezi:
карт, планов, атласов, чертежей, рисунков и гравюр собрания Петра I. 58 .:
Исторический очерк и обзор фондов рукописного отдела библиотеки Академии
наук: карты, планы, чертежи, рисунки и гравюры собрания Петра I, œ9<5-+ -
ø083.;+/ , 9 .1 6 < . 42 , . 75 Alte dou c o p i i ( d i n t r e c aCr inuse
e ubibliotecii
na apar
tipografieisinodaledinPeterburg) streaz sep azi în colecCiileBiblioteciiAcademieide
Ş tiinCeaFederaCieiRusesec ( CiadinSanktPetersburg) ş Eanu
. Andrei,EşanuValentina,
Activitatea cartografică a lui Dimitrie Cantemir. În: Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-
XVIII), Chişinu, Ed. ŞtiinCa, 20 8, p.306 -320. Neamul Cantemireştilor. Bibliografie,
Coord.Acad.AndreiEşanu,Chişinu,p.0, 12 Eş8.1 - 7 1 anuAndrei,EşanuValentina,
Activitatea cartografică a lui Dimitrie Cantemir. În: Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-
XVIII),Chişinu,Ed.ŞtiinCa,20 8,p.306 -320.
502
DanSluşanschi,Introducere,învol.DimitrieCantemir, Opere complete,vol.IX,parteaI,
p.Barlung
120 . - Ecaterina, Dimitrie Cantemir. Contribuţii documentare la un portret,
Bucureşti,p. 918, 32 -Eş4. anuAndrei,EşanuValentina, Universul cărţii la Dimitrie
Cantemir. În: vol. Idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinu,0,21p.431-
15 4 .
maius libri IV)) 503 , Ioan Cantacuzino( Historiae.Ed.Jac.Gretser-Jac.

Pontnus, Paris, 1645, 3 vol.), Georgios Cedrenos ( Súnoyij ƒstoriwn.
Ed.Guil.Xylander,Paris,vol. 21647, ), Laonic Chalcocondylas,( His-
toriae. Trad. Conrad Clauser, com. Jo. Leunclavius, Paris 160), Ni-
cetas Choniates, (Historia. Ed. C.An. Fabrotus, Paris, 1647), Proco-
pius, ( Bella şi De aedificiis. Ed. Claudius Maltretus, Paris, 16-3,
2 vol.), Maciej Strijkowski, ( Chronika Polska-Litewska, Kralovac,
1582), Theodorit al Cyrului, ( Historia Ecclesiastica,Paris,1673), La-
urentius Toppeltinus, ( Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon,
167), Ioan Zonaras, ( Chronicon. Ed. C. du Fresne Du Cange, Paris,
168-7,2vol.)ş.a. 504
Unele din lucrrile frecvent citate de Dimitrie Cantemir

au fcut parte din biblioteca principelui de pân la 1 7 1 , la sigur le- a
luat cu sine în Rusia şi au ajuns cu alte materiale personale în fon-
durile Arhivei de Stat a Actelor Vechi a Rusiei din Moscova. Din
acestea în Fondul Cantemir nr. 1 3 7 4 fac parte: Andrea Wissowa-
tius ( Stimuli virtutum, fraena peccatorum…, 1 6 8 2 ) ; Iohannes Le-
unclavius (Annales Sultanorum Othmanidarum a Turcis sua lingua
scripti, Frankfurt /Main, 1588); D. Petavii (Rationarium Tempo-
rum, Pars II, Mainz, 1 6 4 ); Antonii Bonfinii (Rerum Ungaricarum
Decades Quatuor cum Dimidia I- III,1 5 9 8 ) ; Philippi Cluverii (Intro-
ductio in Universam Geographiam, Amsterdam, 1697) ¸ Agatiae. De
Imperio et rebus gestis Iustiniani Imperatoris, libri quinque); Joan-
nes Caspinianus (De Turcarum Origine), Evagrius Scholasticus
(Ecclesiasticae Historiae), Agathias Scholasticus Myrianaeus ( De
Bello Gotthorum…); Jo. Dubravii. ( Historia Bohemica Frankfurt,
1687) şi alţi autori.
În aceiaşi ordine de idei putem s ne amintim cPanegiricul în
dedicat Sfântului Dimitrie , din 179 Cantemir spicuieşte o idee din
50
celebrul filosof Socrate. În aceiaşi scriere, elaborat de altfel în li

greac, aflm numeroase referinCe aduse cu mare exactitate (indicate
crCi,capitole,versete) Biblie
dinfcuteevidentdupediCiiclasice - occi
503
Sluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,p. 3 2 1 , 0 2 0, 7 1 2 5 , 1 2 0 , 9 4 7
2 . 14 , 5
504
SluşanschiDan,Introducere.În:DimitrieCantemir, Opere complete,vol.IX,parteaI De
antiquis et hodiernis Moldovaiai nominidus şi Historia Moldo-Vlachica,Bucureşti,9183,
p..1
50
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Un Panegiric necunoscut al lui Dimitrie Cantemir.
În: Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări ştiinţifice, Bucureşti, Editura Biblioteca
Bucureştilor,1,p. 2 0 5 7 -9 .
dentale,cumarficeledinGermania(Frankfurt,1597)sauAnglia(edi-
Cia Londra, 1653, Cambridge, 165 ) cci este vorba de Biblia în limba
greac.
Cuoaltocazieobservamcpentruelaborarea Descriptio
„ antiqui
et hodierni statul Moldoviae” autorul a avut nevoie de anumite modele
pecarele-aaflatîndiversevariiediCiioccidentale,506 polonezeş.a.
În al patrulea rând , examinareade-vizu a cunoscutelor „Notatio-
nes quotidianae”aleluiIvanIlinskii,secretarulpersonalalluiDimit
Cantemir,întrecaremajoritateaînsemnriloraufostfcuteîntr
1723, am constatat o serie de note neobservate sau trecute cu veder
de cercettorii 507
sau de editorii acestei surse, între care trei titluri de
crCi,careprobabilfceaupartedinbibliotecapersonalacrturar
român ş i care la un moment dat au fost cerute pentru a fi consulta
1. LEXIKON Ellhnorwma†kon. Dictionarium Grecolatinum,Basi-
leae,perSebastianumHenricPetri, 508
1584 ;
2. Musladini Sadi; Rosarium Politicum sive Amaenum sortis hu-
mane Theatrum. De Persico in Latinu versu de a Georgio Gentio;Amste-
laedami.Ex.TypographeioIoannisBlaeu,165 509 ;
Matthiae
3. Martiny,Lexicon Philologicum in quo Cadmus Graeco-
506
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir în cultura
europeană. Studiu monografic şi anex facsimilat a manuscrisului în limba latin
Historiae Moldavicae. Partes Tres. [Descrierea Moldovei] de Dimitrie Cantemir în
Bibliotecaregional“A.M.Gorki”dinOdessa,Chişinu,20 4,p.4 - 8.
507
æ , 98/ 91 «9;=?063 œ36 0;+ æ. .», 9: . 1. 9;=?06G 13 9 , g 8 . >;8+6
5+/073 Ş+>5 :0; -9/B35+ -+8 6G38<5+.9 . Notationes quotidianae /
Подсядневныя записки. 1721-1730, - œ+459- ø . Ş . Материалы для биографии
кн[язя] А. Д. Кантемира. - 0/ 8307 3 :;37 eB+83J73 :;9? . . Ş . 605<+8/;0 59 ,
+85= - 0=0;,>;. , 19 0 3 , c. 2 9 5 - 13 . Ilinskii Ivan, Notationes quotidianae, trad. Gr.
Tocilescu( BarlungEcaterina, D. Cantemir în arhiva Gr. Tocilescu. În: Manuscriptum,
Bucarest, An XVIII, 19 8,7 nr. 2 (67 ), p.0192).-7 Şerban, Constantin, Jurnalul lui Ivan
Ilinski (1721-1730). In: Studii. Revista de istorie, Bucureşti, 19 5 , nr. 5 - 6 , p. 193 -6 .
!-3;5>8 , ., Эпистолярное наследие Дмитрия Кантемира. Жизнь и судьба в
письмах и бумагах,[Chişinu],ŞtiinCa,i şp.6,8012 3 8- 2 !-3;5>8 . ., Димитрий
Кантемир. Страницы жизнь в письмах и документах, C+=5= - 0=0;,>;. , Ş0<=9; -
<=9;3J , 201, c. 3 4 - 3 6 8 .
508
Ivan Ilinski,Notationes quotidianae/Повсядневные записки, æ , 98/ 1,8
;>59:3<G , 8 g3 6 .34 . Titlulexact: ›§…‹–fl §››«fl–‡”fi£»‹–fl Per
, Sebastianum
HenricPetri,Balileae,5814.( “˘ ´ — ˘ˇ˚¸ ˘˛—˚¿¨¸´˛ ´ ˜´ 0 1 —˜˘˛˘˛
˘ˇ˚¸—˜‰˛ ˛ Budaeus, Xylander ¸´˚ ‰˛ .[ ) „˘˛ ´˛´˘´˚ —˛ –£– ]. . “ .
¸— , ˘˜´Î¨˛¿ ˆ˚ˆ˚—„ ., 81+95.
509
Ivan Ilinski,Notationes quotidianae/Повсядневные записки, æ , 98/ 1,8
;>59:3<G g 38 , 6 .1 4 MusladiniSadi Muṣliḥ
( al-Di ̄ n Saʻdi ̄ ); Rosarium politicum, sive
Amoenum sortis humanae theatrum de Persico in Latinum versum, necessariisque notis
illustratum a Georgio Gentio,Amstelaedami:extypographeioJoannisBlaeu,1,[2 65 0],
629,[3]p.
phoenix. Glossarium Isidori in duobus tomis.ImpressumTraiectiBata -

vorum,apudGulielmumBroedelet,17 510 .
În al cincilea rând, dup câte se pare Cantemir a luat cu sine în
Rusiauneledintreistoriileturceşti,utilizate Historia In-
laelaborarea
crementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae, în care la un
moment dat povestind despre un vestit paşa – Ibrahim, Beglerbegul
Budei – menCioneaz o carte despre acesta, secare
află la
„ noi (adic
în Rusia – n.n.) o „Viaţă” a lui alcătuită cu foarte mare eleganţă de un
anume istoric turc …” 51 .
În al şaselearând la
, sigurprincipelenostruaavutladispoziCieşi
uncodicecuHronicul
„ lui Ureche vornicul”pecareîiciteazşiîlanali -
zeaz in-extenso în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Istoria
moldo-vlahicăşiîn Descrierea Moldovei512.
Înalşaptelearând în
, BibliotecaNaCionalaRusieidinSankt- - Pe
tersburg a fost descoperit un codice cu textul lucrrii de Miron Co
„De neamul Moldovenilor”, care se admite c ar fi aparCinut lui Dimi -
trieCantemirşicnotelemarginaledepeacestcodiceaparCin - cele
lui nostru crturar 513
. Or, în Hronicul … sunt identificate spicuiri din
aceastoperaaluiMironCostin.
Înaloptulearând în
, decembrieîn ,90 2 cadrulcercetrilorlegate
de Programul CantemirînSecCiademanuscrisei ş „CrCirare”dinaceiaşi
biblioteca, colaboratorii ei, I. N. Lebedeva şi A.N.Nicolaev ne-au - orien
510
Ivan Ilinski,Notationes quotidianae/Повсядневные записки, æ , 98/
1,8 ;>59:3<G g 38 , 6 . 4 . Fiind vorba de edi ţia: Matthiae Martinii, Lexicon
philologicum: . Accedit ejusdem Cadmus graeco-phoenix.. Additur glossarium Isidori
cum emendationibus et notis Joannis Georgii Graevii et auctario Theod. Janssoni
Almeloveen. Praefi xa est operi inedita hactenus Joannis Clerici dissertatio etymo
et vita scriptoris. Editio prioribus emendatior atque auctior…, Traiecti Bat
Broedelet,1,in 71 2 vol.in-
, fol.
51
Sluşanschi,Ed.aII-arevzut,Bucureşti,321,p. 0 4 8 .9
512
VezmaidetaliatînvolumuldefaCstudiul„ DimitrieCantemircuprivirelapaternitatea
şivaloareainformativ Hronicului
a„ lui Ureche vornicul”.
513
Biblioteca NaCional a Rusiei , Fond 56 0 Osnovnoe
( sobranie), Ms. nr. F.IV.2 (Rusia,
Sankt-Petersburg). Demény Lajos, Demény Lidia A., Tradiţie şi continuitate în Hronicul
lui Dimitrie Cantemir. În: Demény Lajos, Demény Lidia A., Carte, tipar şi societate la
români în sec. al XVI-lea. Studii, articole, comunicri, Bucureşti, 9186, p. 0.27- 16
C. Giurescu în ediCia critic Miron Costin, De neamul moldovenilor, Ed. C. Giurescu,
Bucureşti,dateaz
4,19 manuscrisulcuaniiconsiderând 3 1 , 7 - 1 27 acopiat
fi deAxinte
Uricarul.DumitruVelciususCinecmanuscrisulafostcopiatdeSavaIeromonahulpentr
DimitrieCantemir,carel-arluat fi cusineînRusiala( 1Velciu 71 Manuscrisul
Dumitru,
De neamul moldovenilor de Miron Costin in redacţia lui Nicolae Costin (“Leningrad”). În:
Cronica anonimă a Moldovei 1661-1709.–Bucureşti,918,p..)617 -
tat spre a examina dou codice în limba greac care ar fi aparCinut lui
Dimitrie Cantemir, fapt care a fost constatat, cu anumit rezerv în
înperioadainterbelicdemembrucorespondentalAcademieideştii
a URSS, V.N. Beneşevici, bizantinolog, arheograf şi istoric al dreptului
canonic.Acestedoumanuscrisereprezint,înprimulcaz,oculegerede
rugciuni,iarînceldealdoilea,estevorbadeolucrarecatalogatd
„:0.3:A5<95 3#A+;04” 514
(„Listaregilor(faraonilor)egipteni”care ),
numr 193 file, nedatat. Dac în primul caz nu am reuşit s identifi -
cmvreourmcarearartat fi posesoruldeodinioar,apoiînaldoilea
amconstatoevidentasemnaredintreacestcodiceînlimbagreac,î
care sunt descrise în ordine cronologic domniile „regilor egipt
structura Historia … Aulae Othomanicae al lui Dimitrie Cantemir, în
care sunt descrise consecutiv domniile sultanilor.
În al noulea rând , o alt urm, de ast dat mai evident a bi -
bliotecii lui Dimitrie Cantemir în Rusia ni se pare a fi o list de cr
515
a „æ-+;/3 :9;>=B35+ 58J2J ł98<=+8=38+ ł+8=073;+” ([List de
crCi a] cneazul Constantin Cantemir, porucic [al polcului] de
descoperit de noi în Arhiva de Stat a Actelor Vechi a Rusiei - din Mo
cova (RGADA) întocmit la 30 iulie 1739, crCi care evident îi aparCi -
neau pe atunci lui Constantin Cantemir, fiul lui Dimitrie 516
, Cantem
înposesiacruiaautrecutaveriletatlui vezi Anexa)
su( .Nuştimîn
legtur cu ce ocazie a fost întocmit aceast list, dar cunoaştem c
atât el, cât şi fraCii si obişnuiau s-şi inventarieze periodic avuCiil
tot felul 517
. Aceast list include 64 de volume în mare parte tiprite.
Lista începe cu enumerarea a trei manuscrise, inclusiv dou fr titl
dintre care unul în limba greac, iar al treileaFizica” intitulat
. Dup „
care urmeaz compartimentul „CrCi tiprite” cu un numr total de 24
514
Bibliotecii NaCionale a Rusiei (Sankt-Petersburg), SecCia de „Manuscrise”, cota: m
æ;0B 86.7 Ş3596+0- . . æ;0B0<5+J ;>59:3<G „:3<95 0.3:A53# A+;04 ” 32 <9,;+83J
><<594 Ş+A398+6G894 3,69=053 . : <=9;3J - ;>59:3<J# 3 ;>59:3< - 3<=9;3 ,
, . 8+>B . =;>/9- 5 200 60=3I ş=- . >59:3<04 Ş , :, ,2.0 6, < .340 - 6.
51
Conformdocumentuluidinmartie 13 fiii
517 luiDimitrieCantemir–Matei,Constantin
şi Antioh, minori pe atunci au fost înscrişi în polcul elitar ;09-+18<534 de gard (
.-+;/04<53 :965 ) al Carului 3<G79 ( 58 [J2J ] . . 96.;>59-+ 7+49;> C+59->
9= 1 3 7+;=+ 517 1 .9/+ „ş, 9:;0/683 - <96/+=F ø04,.-+;/3 ;09-+18<5.
:965+ /0=04 73=;3J ł+8=073;+ – œ+=-0J , ł98<=+8=38+ 3 8=39#+ ” ( 9<345+J
Ş+A398+6G8+J 3,69=05+ , +85= - 0=0;,>;. , ş=/ . >59:3<04 , 98/ 10 0 , 9: .I, g
. ) 49 7
516
æ , ?98/ 1, 0/ . #; 9,.27 6 - 25 1 . 9,
517
DeexempluSergheiCantemirefectuaastfeldeinventarieridestuldefrecventve
Andrei,EşanuValentina. O întregire la iconografia Cantemireştilor.În:Idem, Moştenirea
culturală a Cantemireştilor,Chişinu,0,p. 21 2 0 1 4 . -
volume(fraartalimbalor),dintrecare7frindicareaformatului,
iar celelalte 17 sunt trecute la subcompartimentul „In0). octavo” (in
Întrucât urmtoarele dou compartimente sunt intitulate - „CrCi
Ceşti şi în alte limbi manuscrise şi tiprite” şi respectiv – „CrCi mari
şi mici tiprite în limba rus”, am putea presupune c mai multe- vo
lume din primul compartiment „CrCi tiprite” erau în limba român,
dar întrucât scribul rus, care a întocmit documentul nu o cunoştea
a riscat s o arate. Dac examinm cu atenCia aceast prim parte a
listei,amputeapresupunecprintitlul„3=3J<-J=F#=;- 0#583.+#”
(VieCilesfinCilorîntreivolume),seascundelucrarealui Viaţa Dosoftei„
şi petrecerea sfinţilor”, Iaşi, 1682- 518
; cartea inclus în aceiaşi list
dreptMаргаритъ” „ ar putea fi tipritura de la Bucureşti din 169 a
Sfântului loan Gur-de-Aur,Mărgăritare”, „ tradus de Şerban şi Radu
Greceanu , iar „Ş9-F4 ¼+-0=” ar putea fi „ 519
Noul Testament”, Blgrad
(Alba-Iulia),1648 520
.Amputeariscasidentificmşialtetiprituri - ro
mâneşti din sec. al XVII-lea din acest registru, dar ne oprim aici ca s
prezentmşicelelaltecompartimente.
Dintrecele16crCilenemţeşti„ şi în alte limbi”(aiciamputeaad-
mitecevorbadeediCiiînlimbilelatinşigreac)scribulmenCioneaz
concret doar dou mari atlase de hrCi, probabil geografice, ori - cunoaş
tempasiunealuiDimitrieCantemirpentrugeografieşicartografi - e,pre
cum şi o ediCie bilingv german-rus privind transporturile pe mare
între Rusia şi Danemarca cu tarifele comerciale. Din cele cărţi ru-
19 „
seşti”trecuteînlistcelpuCinoparteaupututs-iaparCinluiDimitri
Cantemir fiind procurate dup stabilirea sa în Rusia, iar altele şi d
fiuluisuConstantin,dintrecareşioseriedestatutemilitare.
Cea mai interesant, sub aspectul temei studiului noastru
partea final a acestui document, care cuprinde dou titluri „3,63J
:0B+=8+J ;9<3457 6=0;+73 8 -96<5 J2F50” ( Biblie tiprit
culitereruseşti(adiccucaractereslavoneşti–n.n.)înlimbaromân),
şi„6J2-96<578+103 F5:0B+=8F763=0;9<457 ;+73”
( Codul de legi tiprit cu litere ruseşti în limba român), fiind evident
vorba, în primul caz, deBiblia de la 168 şi în al doilea caz, de codul
delegi Cartea românească de învăţătură… (Iaşi,164) sauÎndreptarea
legii(Târgovişte,1652).
La o prim impresie de lectur a acestui din urm compartiment
518
BianuI.Hodoş
, N. Bibliografia românească veche,vol.I,Bucureşti,910nr.
3 , 2 3 47 , 0 - 6 .
519
Ibidem,nr.1,p.
9 5 1 . -3 2
520
Ibidem,nr.54,p.65.10 -
s-arputeacredecestevorbachiardeacelexemplar Bibliei”
alîn„ lim-
ba român (Bucureşti, 168) cunoscut de mai mult vreme, identificat
de Lajos Demény şi Lidia A. Demény în Biblioteca de Stat a Rusiei din
Moscova.ConformacestoraexemplarulîncauzaraparCinut fi lui
- Con
stantin Cantemir voievod, apoi şi fiului acestuia Dimitrie care a l
pe câmp note marginale 521
. Cu toate acestea nu putem susCine aceast
prere,deoareceexemplarulîncauzmaiposedşialteînsemnri- mar
ginalemultmaitârziiaparCinândlui„HagiManolevtoricomis” - (însem
narenedatat)şialta-uneiadintrefiiceleluiMihaiRacoviC,domnal
Moldovei (1703-5; 170-9 şi 175-26) şi al Munteniei (1730-
din
- 174) 3; septembrie
7 de
178, carenuauCinutcontcerce -
ttoriimenCionaCi.Or,dinacesteînsemnrireiese Bibliapstrat
c azi
laMoscovaarmasînMoldovasauînBaraRomâneascpâncelpuCinîn
ultimulsfertalsec.alXVIII-leaînfamilialuiMihaiRacoviC.Într-adevr
aceastcarteapututs-irmânluiMihaiRacoviC 25
delaprimaluiso -
Cie–SaftaCantemir)6/59 1-67 1( 325
ica
fi, luiConstantinvoievod.Chiar
dacDimitrieCantemir,precumseadmite,afcutunelenotei ş reflecCii
cuprivirelatraducerearomâneascaBibliei 425
totuş
, iacesteaaupututfi
înscrisedupcând ,8 61 setipreştecartea,darnumaitârziude2/196
cândexemplarulputeaîn fi casatatluisu,pânlacstoriasurorii - Saf
tacuMihaiRacoviCîn,cci 2961- 961 dupaceastadatexemplarula
trecutînposesiaSafteiCantemir–RacoviC,cadupmoarteaprematur
aacesteiasrmânînposesialuiMihaiRacoviCi ş aurmaCilorsi,care
au deCinut-o pânsprenele fi sec. al XVIII-lea. În asemenea condiCii nu
vedemcuml-aravut fi DimitrieCantemirînRusiai ş nicicumarajuns fi
exemplarul în Muzeului RumeanCev, care a stat la baza biblioteci „V. I.
Lenin” din Moscova dup,719 precum susCin cercettorii menCionaCi,
cciexemplarulîncauza Biblieidela8a 61 intratînposesiamaisus
artateibibliotecipost–0391 ante0791 . 52
521
Demény Lajos, Demény Lidia A. , Adnotări cantemiriene pe un exemplar al Bibliei lui
Şerban Cantacuzino. În: Demény Lajos, Demény Lidia A. , Carte, tipar şi societate la
români în sec. al XVI-lea. Studii, articole, comunic ri, Bucureş ti, 19 8 6 , p. 2 5 8 -2 6 0 .
52
DeményLajos,DeményLidiaA., Carte, tipar şi societate la români în sec. al XVI-lea,p.
2 5 8 2- 6 0 .
523
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Fiicele lui Constantin-vodă Cantemir. În: Dinastia
Cantemireştilor sec. XVII-XVIII.Coord.AndreiEşanu,Chişinu,20 8,p.95 - 6.
524
DeményLajos,DeményLidiaA., Carte, tipar şi societate la români în sec. al XVI-lea…,
p. 2 5 8
52
ExemplarulafostprocuratdeBibliotecadeStataRusieifost ( V.I.Lenin)dupdar 93 0 , 1
înaintede907(1 Книги кирилловской печати XV-XVIII вв. Каталог, F: .I, œ9<5-+ ,
,9 7 1 < .6
CutoateacesteaputemcusiguranCspunecDimitrieCantemi
a avut, totuşi, un exemplarBibliei al din 168 , dar acesta a fost altul,
fiind vorba de cel trecut împreun cu alte crCi între Cartea
care şi
românească de învăţătură … înscrise în documentul din 30 iulie 1739,
prezentat de noi mai sus, şi a trecut în posesia lui Constantin - C
temir, fiul de la tatl su Dimitrie Cantemir. Din pcate soarta - ulte
rioar a acestor crCi din biblioteca lui Dimitrie rmâne deocamda
necunoscut.
Aceste informaCii luate împreun par s confi rme ipoteza - pre
cum c Dimitrie Cantemir la plecarea sa din Constantinopol - la s
ş itul anului 1 7 0 ş i respectiv din Iaş i în vara lui 1 7 1 a reuş it totuş i
s evacueze cu sine cel puCin o parte din colecCiile ş i biblioteca -
nal. InvestigaCiile noastre în Fondul Cantemir din Arhiva de St
Actelor Vechi a Rusiei din Moscova au artat c învCatul principe
continuat s- ş i completeze biblioteca sa personal ş i în timpul aflr
sale în Rusia. De ast dat în colecCia sa au ajuns mai multe - edi
Cii germane din epoc: Friedrich Christian Weber ( Das veränder-
ten Russlandes) ; Georg Friedrich Müller ( Sammlung Russischer
Geschichte) , precum o serie de lucrri de aleHeinrich lui Huys-
sen, cel care îl propusese pe Dimitrie Cantemir de a fi ales membru
al Academiei din Berlin ( Disputatio inauguralis juridica de Justi-
tio…, 1 6 8 9 ; Bedenken iiber zwo Vermählungen, womit das Geschlecht
der alten Grossjursten von Russland vermehret werden wollen; Le-
bensbeschreinbung des General-Feldmarschalls Grafen Boris Prowit-
schj Scheremetew), dar ş i alte ediCii latine occidentale, pe care
reuş ise s le obCin mai înainte. Aş a de exemplu, pe când lucra la
Hronicul … în variat latin, defi nitivat în 1 7 , Cantemir se plân -
gea c dac l- ar fi avut pe Dubravius ar fi gsit mai multe informaCii
referitoare la primii voievozi moldoveni din sec. XIV, dect - în „Hro
cul lui Ureche vornicul” . Pân la urm se vede c învCatul nostru a
reuş it s obCin lucrarea mult râvnia Historia Bohemica (Frankfurt,
1 6 8 7 ) a lui Dubravius, care împreun cu alte crCi a ajuns în arhiva
mai sus artat.
Fr a intra în detalii trebuie s artm c o parte din biblioteca
lui Dimitrie Cantemir a trecut dup moartea sa în posesia fiului su
Constantin, dup moartea acestuia şi a altor urmaşi averile, inclu
manuscriseleşicrCileautrecutdinmânînmânpânlaultimul - su
pravieCuitor,Şerban(Serghei)CantemirDup (1706-8). uneleinfor -
maCiitangenCialereiesecînultimiianideviaC(nuseştieexactcân
SergheiCantemiravândutbibliotecamoş 526
din
,tenit
pcatedocumen-
tulîncauznuoferalteinformaCiireferitorlacrCilevânduteşicu
fostvândute.
InvestigaCiile trebuie continuate atât în bibliotecil
şi Rusia, cât şi cele din Occident. Nu excludem faptul c biblioteca lui
Dimitrie Cantemir din Rusia se mai pstreaz undeva, dac nu a fost
dispersat sau distrus la fel ca şi biblioteca lui Antioh Cantem
Or, dup moartea în 174 a principelui Antioh527 din bibliotec sa din
Paris care numra 847 titluri 528
, 207 (30 volume) au fost procurate
de Guvernul Carist şi aduse în Rusia, dintre acestea din urm au f
identificate pân în prezent, doar trei crCi, care ex-librisul
poart lu-
minatuluiambasador,darşiaceleadispersateîntreibibliotec -
taUniuneSovietic (printrecareunullaCasaMuzeului„A.S.Puşkin”
din Chişinu).
Anexă
1739 июля 30
Гвардии порутчика князя Константина Кантемира
ş/->#8+>.96G835+#583.<:0;-97+B0<597J2F50
-:0;6=+#<B0=-0;=G63<=+
325+:<G708+J
Печатные
3=30<-J=F#-05>#583.+#
œ+;.+3=E
ł+2+830-6597:<=0
3=30+7<538
3=30?;07+3;8
526
Biblioteca NaCional a Rusiei din Sankt-Petersburg, SecCia manuscrise, Fondul g, 58
( 9. . +-= , ) . ş: .3,g.216
527
958Ş.0.;/ +<506 К биографии князя А.Д. Кантемира. : Варшавские универси-
тетские известия,C+ ;+ g2896,1 +- =/9 , III,
. g;42 - 1 .< =/9 3, V,. 52-4.6 <
528
Catalogue de la bibliothèque de feu M. le Prince Cantemir, 45.7 1 Lista crCilor din
biblioteca lui Antioh Cantemir, vândute la licitaCie dup moartea sa. Aceasta cu
titlurile a 784 de volume ms. ( 3 6 8 4 .5 ) ( 605<+8/;9 .Ş . К биографии князя А.Д.
Кантемира. : Варшавские университетские известия, +;C+-+ , 8196, g2 , 9=/ .
III, < 42-;g.1 3, 9=/ . V, < .25 -46)
В посмущку
Ş9-F42+-0=
<=9;3B0<5+J9-08F#<6>B+J#
6+108J:+7J=3A[+];J37:0;+=9;+0=;+06359.
;>.+J=95+J10
<=9;3J067+59-
;>.+J=95+J10
<=9;3J(;9=;9563=+
;358.Ş9-F42+-0=
-+ =AF
-+389:<,>7+1897:0;6=0
ł+2+8E0:+=;3+=#+30;><+637<59.;8=+
70#9=-9;8+J
29:-+;3 =B+
<=9;3B0<5+J
На немецком и прочих языках письменных и печатных

больших и малыхD0<=8+/A+=G583.,-=97B3<60/-,9GC3#
+=6+<F8+605</;349,>7>.3,9/8+;#3=05=9;8+J,/+8
807A5970<;><537>5+28J8+79;01/>9<3+A594
ł9;9843:C63894=+;3?
На российском языке большая и малыя печатныя

=6+<
+;983JB+<=G-=9;+J
ł+708G:0;G
<+6=F;G=9659-+J
37?983J
37?983J=+5+J10
+5J1037?983J
şB0<=-9-+830<J=F#3598
Ş9-F42+-0=
5+?3<=F
ł+89F9.;/3B8F
æ;+7=35+-:96<7>C53
691083
+5901683
5+28J583.+< [1 ]
714:9 [1 ]
725
9084+;=35>6<807A537
9084><=+-<807A537
1 0 . Primele proiecte reuş ite ş i tentative eş uate de editare 159
a operelor lui Dimitrie Cantemir în Rusia
œ9;<594><=+-
5=35>6<><=+-97
3,6J:0B+=8+J;9<34576=0;+738-96<5J2F50
J2691083+-<57 F50:B+=890;<34576=0;+73
æ ,?98/1,0.27965- 9,
10. PRIMELE PROIECTE REUŞITE ŞI

TENTATIVE EŞUATE DE EDITARE
A OPERELOR LUI DIMITRIE CANTEMIR
ÎN RUSIA
Abstract: In the communication The first attempts to edit

works of Dimitrie Cantemir in Russia the author demonstrates
that although D. Cantemir until 17 developed several scientific
andliteraryworks,hehasmanagedtopublishonlyone,beinghis
philosophicaltreatise“DivanulsaugâlceavaînCeleptuluiculume
(”Divanoradisputeofasagewiththeworld”published ), inIasiin
1698. After his establishment in Russia he succeeds to develop a
numberofotherimportantscientificworksthathewantedtoedit.
Inthestudytheauthorpresentsthatafterwhen 174 D.Cantemir
published a "Panegiric" dedicated to Peter I, undertakes other
attemptstoprint,understandingthattheonlyinthiswayhemay
distributethewritingswidely.Nextthereisinconclusiveeviden
according to which it is clear that the Moldovan prince tried t
uncover such important treaties such as “Descrierea Moldovei”
(”Description of Moldova") and “Hronicul vechimei a romano-
moldo-vlahilot” (”Age Chronicle of Roman Moldovan- Vlachs”), but
for a reason or another, participation in the Persian campaign
(summer-autumn 172), then the death occurred in August 1723,
preventedhimtoseehispublishingplansmade.Attheinsistence
ofPeterIinDecemberis
172 printedonly“Carteasistemeireligiei
mahomedane”(”ThebookofsystemofMohammedanreligion”).
Keywords:scientifictreaty,printing,publishingattempt,prince.
P rinCul Dimitrie Cantemir pe lâng faptul c a fost înzestrat

de natur cu calitCi şi virtuCi deosebite a avut noroc de u
mediu propice pentru dezvoltarea şi afirmarea sa intelect
alîncdincopilrie,atâtlaIaşi,câtşilaIstanbul.ÎnconjuratdecrCi
şidedascliînzestraCi.
-
trecând,1 7 afostnevoits-i ş prseascpatriai ş sserefu -

giezeînRusia,reuşisesparcurgunimportantsegmentpecalea - acu
mulrilor de cunoştinCe de tot felul, care i-au deschis calea - spre înCe
gerearostuluicrCiiînviaCaunuiom,alunuipoporpecaleapropşirii.
Or,ctreaceastperioadelacumulaseobogatbibliotecumanisti ş
renascentistcareincludeatiprituridinîntreagaEurop,- dinlumear
mâneasc, dar i ş numeroase codice turco-arabo-persane, precum i ş din
lumeasud-i ş est-slav.Încdepeatuncicândnisase, fi subîndrumarea
lui Ieremia Cacavelas, Divanul, Dimitrie Cantemir a înCeles c pentru
a-i ş facecunoscuteideile,pentruaseafirmacaomdecultur,scriitori ş
losof,
fi cronicari ş istoricînceledinurm,estedeosebitdeimportants-i ş
publicelucrrile.Dreptexemplui ş imboldînaceastprivinCi-auservit
mareleopereistorice,geografice,losofi fi cea..ş alemarilorgânditoriantici
i ş latini,precumi ş acelordinEvulMediui ş Renaştereaeuropean.
Precum s-a dovedit mai târziu, pân la stabilirea sa la Harkov,
apoi la Moscova, învCatul principe a reuşit s-şi publice doar - o singu
r lucrare, fiind vorba de acelaş Divan,
i care a vzut lumina tiparului
la Iaşi în 1698, deşi ctre 17 0-17 finisase un şir de alte importante
lucrri:Sacrosantae scientiae indepingibilis imago (Imaginea ştiinCei
sacre)Compendiolum
, universae logices institutionis (Mic compediu
asupra întregii învCturi a logicii) Istoriaşiieroglifică. Dup aclima -
tizarea, apoi şi implicarea sa în viaCa intelectual din imperiul no
în lipsa unei slujbe de stat, pe care i-o cerea mereu lui Petru cel Ma
revine în forC la activitCile sale crturreşti, mai ales cu înce
din 17 3. Precum se ştie, ctre 17 4, D. Cantemir a fost observat şi
perceput de cercurile savante din Rusia şi mai ales de ctre dife
intelectuali şi specialişti germani, aflaCi în serviciul Carului, c
condus la alegerea prinCului moldovean ca membru al Academiei d
Berlin. În acelaşi timp, D. Cantemir încearc s se impun prin anu -

mite demersuri şi gesturi în faCa Carului, încât la serbarea de
din 17 4 reuşeşte s prezinte un Panegiric elogios lui Petru cel Mare,
pe care l-a rostit în limba greac Şerban Cantemir, copil de 7 ani pe
atunci. Precum se ştie, Panegiricul în cauz a fost tiprit în acelaşi
an în limbile rus, greac şi latin 529
, fiind prima scriere a principelui
moldovean editat în Rusia.
Cercetrile au artat c în anii urmtori D. Cantemir s-- a dedi
cat în totalitate activitCilor ştiinCifice, elaborând celebrel
Descriptio Moldaviae530 , Historia moldo-vlachica531, Hronicul vechimei
Panegiriculdin174
Paginidin (dupunexemplar
dinBiblioteca ţional
Na dinSankt-Petersburg)
529
DescriereaediCiei Neamul
vezi: Cantemireştilor. Bibliografie.Coord.Acad.AndreiEşanu,
Chişinu,Pontos,p. 201, EdiCia
150-2. 94, azisepstreazînBibliotecaAcademiei
de ŞtiinCe a Rusiei (3,69=05+ 9<34 5+/07 8>5) , Sankt-Petersburg, Fond
.I..(0=;I,3,69=05+),mss.nr.150(cotaveche:1.578) .
530
Dimitrie Cantemir Princepele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a
Moldovei. Vol. II. Studiul introductiv, not asupra ediCiei şi note de Valentina şi And
Eşanu. Trad. din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi, Bucureşti, Ed. Institutul
CulturalRomân,207,4p.
531
D. Cantemir, De antique et hodiernis Moldoviae nominibus şi Historia moldo-vlachica,
în D. Cantemir, Opere complete, vol. IX, partea I. PrefaC de Virgil Cândea. Traducere,
a romano-moldo-vlahilor532, Historia Incrementorum atque Decremento-

rum Aulae Othomanicae533, Curanus534 ş.a.ChiardinconCinutulacestor
scrieri observm c D. Cantemir, înCelegând interesul manifestat faC
de operele sale de ctre cercurile intelectuale ruse şi strine, ma
a celor din Academia din Berlin, dar şi necesitatea acut ca cele scri
de el s fie citite şi de consângenii si, a întreprins acCiuni hotrâte ca
acesteasfiepublicate.
În Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othmannice …,
D. Cantemiraminteşteîncâtevarândurideo„cartedespreMoldovac
veche şi nou” 53 , despre „Moldova noastr” 536
şi despre o „Descriere a
Moldovei” „care
537
, ndjduimsvadîncurândluminatiparului” 538
sau
„carevadat fi încurândluminiitiparului”
539
Aceste
. menCiuniconfirm
faptulcD.Cantemirîntreprinsesedemersurişiaveacertitudineac
curândlucrrilesalevorfitiprite.
Posedm informaCii directe c D. Cantemir a fcut demersuri - c
treSfântulSinodalBisericiiRusesolicitândcaînaltaautorita -
niceascrusspermitpublicarea Hronicului vechimei a romano-mol-
do-vlahilor în limba român. Drept rspuns prin hotrârea nr. 49 din
20martie172,într-oşedinCaacesteiînalteautoritCibisericeşti,s-a
decis de a-i permite „principelui ereditar voloh (adic român – n.n.) de
a-şipublicalucrareamaisusamintitîntipografiadinMoscova,pentru
careurmeazsîncheieuncontractdeplatpentrumaterialele - edit
introducere, note şi indici de Dan Sluşanschi, Bucureş Academiei

ti, Ed. Române, 1983,
458 p.
532
Cantemir Dimitrie, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Ed. îngrijit, studiu
introductivşiindicideStela ÎnToma.
volume,
2 Bucureşti, Ed.Minerva, vol.I,2819,
p;Vol.II,20,36p.
53
Demetrius Cantemir, The Growth and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text
of the final cersion revised by the author / Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile
Imperiului Otoman. Textul original latin în formă finală revizuit de autor. Facsimil al
manuscrisului latin – 124 din Biblioteca Houghton Harvard University, Cambridge,
Mass.Ed.deCândeaVirgil,Bucureşti,Ed.RozaVânturilor,19,064 p.
534
DimitrieCantemir, Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane,înDimitrieCantemir,
Opere complete, vol. VIII. Tom II. Traducere, studiu introductiv, note şi comentarii de
Virgil Cândea. Text rus îngrijit de Anca Irina Ionescu, Bucureşti, Editura Academiei
Române,1987,0p.
53
Dimitrie Cantemir, Istoria creşterilore şi a descreşterilor Curţii Othmannice / Historia
Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae. TraduceredeDanSluşanschi.
Ed-aII,revzut , [Bucureşti],Ed.Paideia,[2012],p.20,357.
536
Ibidem,p.284.
537
Ibidem,p. .21,950.
538
Ibidem,p.284.
539
Ibidem,p.291, .
284.
alenecesareşipentrumuncalucrtorilortipografiÎn ”. aceeaşihotrâr
se dau indicaCii arhimandritului Gavriil de la mnstirea Ipatie
era consilier şi protector al şcolilor şi tipografiilor din Imperiul Ru
Hronicul ... „în dialect moldovenesc cu- carac
acesta imediat s trimit
tere slavoneşti” la tipografie. Vezi mai jos dispoziCia în limba rus
Hotrâreadin20martie172
( dup Полное собрание постановлений … 1872, < .142-3,g49.)
la Кнiга Систiма, :,
Foaiadetitlu .,172
SfântuluiSinod„CuprivirelapublicareaîntipografiadinMoscova,din
contul kneazului [Dimitrie] Cantemir, scrierea sa cuHro-
denumirea: „
nicului vechimei a romano-moldo-vlahilor” .
540
540
Полное собрание постановлений и распоряжений по ведомству прaвославного испо-
ведания Российской Империи,=97 II +85=-172, 0=0;,>;<389/+6G8., =394 :9.;+ -
?33, 1872 <. 4- g 49. InformaCia pus la dispoziCie de Alexandr Ponomarev din
Kiev,cruiaîiexprimmmulCumirişipeaceastcale.
În pofida deciziilor luate şi indicaCiilor fcute, lucrarea - lui

trie Cantemir nu a vzut lumina tiparului în Rusia. Care a fost ca
eşurii proiectului nu cunoaştem, dar putem presupune c acesta fie
c nu a reuşit s plteasc serviciile tipografice, fie c în curând (la 1
mai 172 541
), precum se cunoaşte dinNotationes quotidianae ale lui
Ivan Ilinski, Dimitrie Cantemir a prsit Moscova pentru a-l însoCi
împratîncunoscutacampaniedelaMareaCaspic,dinvara-toamna
anului172Probabil,
. întorsbolnavdincampaniapersian,învaralui
1723, moartea l-a împiedicat s revin la acest proiect editorial.
Deşi în decembrie 172, o alt lucrare a lui Dimitrie Cantemir
a fost totuşi publicat. E vorbaКнiга de Систiма или состоянiе
мухаммеданскiя релiгiи (Sistemul sau Întocmirea religiei muhamme -
dane), aprut în limba rus. Lucrarea a fost tiprit cu mari dificul -
tCideoareceaîntâmpinatovehementîmpotriviredinparteaacel
Sinod al Bisericii Ruse. Numai datorit insistenCei lui Petru cel
cartea a vzut lumina tiparului, aceasta fiind a doua lucrare a lui
Cantemir,publicatîntimpulvieCiisaleînRusia,deastdat - chelt
liledetiparfiindsuportatedestatulrus.
Din nefericire, speranCele lui Dimitrie Cantemir de a-şi ved
publicate lucrrile dedicate istoriei şi culturii poporului su
Descrierea Moldovei şi Hronicul ... nu s-au realizat. Adevrata epopee
editorialascrierilorsales-adesfşuratdupmoarteaprincipelui
efortul fiului su Antioh Cantemir, dar şi a altor oameni de ştiinC şi
cultur din Rusia, fiind vorba de Gerhard Friedrich Müler, Nicolai N.
Bantîş-Kamenski,NicolaiI.Novicov,iardinOccident–NicolasTindal,
AntonFridriehBüschingş.a.
541
Журнал Академии Наук переводчика Ивана Ильинскаго. Notationes quotidianae
/ Повсядневныя записки (Arhiva de Stat a Actelor Vechi a Rusiei (9<345
æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;0-83# 5=9-) (æ), Moscova, Fond. 18, mss. nr. 38
(cotavechenr.839),f.9 v
,62).
11. RECEPTAREA OPERELOR LUI DIMITRIE

CANTEMIR ÎN CULTURA RUSĂ DIN SEC. AL XVIII-LEA
Abstract: During his stay in Russia between 17 and 1723, D.

Cantemir published just a few of his works. However, some of his
writings The( History of the Ottoman Empire, Descriptio Moldavi-
ae), having been printed in Occident in English, French and - Ger
man,enjoyedalargecirculationinEuropeduringthe18th - centu
ry, as well as in Russia. Studying the repertory of the books from
the library of the renowned Russian scientist Mihail Lomonosov,
theauthorsofthisanalysisidentified Histoire
acopyof de l’Empire
Othoman,publishedinParisin1743.
Keywords: science,culture,XVIII-thcentury,Paris,Russia
I lustrul savant şi scriitor român Dimitrie Cantemir a l

posteritCii mai multe opere nemuritoare, dintre
Cionm „Divanul sau gâlceava înCeleptului cu„Istoria
- aceste
lumea”,
Imperiului Otoman”, „Descrierea Moldovei”, „Hronicul a vechimei -
mano-moldo-vlahilor”, „Istoria ieroglific” care au adus savantului
ro
binemeritat faim mondial. O bun parte din aceste lucrri au fost

scrise de Dimitrie Cantemir în Rusia unde se refugiase dup - insucc
sul armatei ruso-moldoveneşti în lupta de la Stnileşti din 17 .
ÎnRusiaD.Cantemirs-abucuratdeoînaltaprecieredinpartea
contemporanilor. Şi ca s nu ne reCinem prea mult asupra acestui fapt
ne limitm doar la dou exemple dintre cele mai semnificative. Astfel,
Petru I, cunoscând vasta cultur a principelui moldovean, îl - caracte
zeazdreptunomfoarteînCeleptşiînîl 179 numeştesenatorşiconsi -
lierdestat,iarîn174elestealesdinparteaRusieimembrual - Acade
mieidinBerlin542
Dar
. şidupmoarteasaprematurînpe 1723, întreg
parcursul sec. XVIII-XIX personalitatea lui D. Cantemir, operele sale,
careaufosttipriteînCrileoccidentaleînmaimulterânduri, - erau
542
EşanuAndrei,EşanuValentina . Dimitrie Cantemir şi Academia de Ştiinţe din Berlin. În:
Dinastia Cantemireştilor (sec. XVII-XVIII),Chişinu,Ed.ŞtiinCa,208,p.254-6.
1 . Receptarea operelor lui Dimitrie Cantemir în cultura rus din sec. al 167 XVIII- lea
osebitdepopulareşiapreciateîncercurilesavante,literareşic
aleRusieideatunci.
Înceleceurmeaznepropunemsneoprimlaalteaspecte,ceCin
de cunoaşterea şi receptarea scrierilor lui D. Cantemir în Rusia în
alXVIII-lea,careaurmasînafaraatenCieicercettorilor.
I. Marele savant rus Mihail Vasilievici Lomonosov (17-65),
fondatorul UniversitCii din Moscova, a acumulat pe parcursul v
sale o bogat bibliotec, ce numra câteva mii de volume.
În anumite
împrejurriistorice,dupstingereadinviaCaluiMihailVasilievi -
monosov,bibliotecaşiarhivasaatrecutînposesiamaimultorpers
Mai apoi lucrrile, ce se refereau la jurisprudenC şi istoria Cinut
baltice, au fost druite UniversitCii din Derpt (azi Tartu, Estonia),
celelalteexemplareaufostdonatebiblioteciiUniversitCiid
(Finlanda),carecupuCinmaiînainte,dinnefericire,arsesedintemel
MihailVasilieviciLomonosov(17-65)
Mai mult de un secol şi jumtate dup aceasta nu s-a ştiut nimic

despre soarta bibliotecii ilustrului savant, fiind considerat
fr urm. De abea în anii ´70 ai sec. XX savanCii ruşi E.S.Culeabco
şi E.B. Be şencovskii 543
au dat de urmele acestei biblioteci, fcându-ne
543
ł>6J,59 ., . 0C0859-<34 . Судьба библиотеки и архива Ломоносова,
ø083.;+/,1975 .
cunoscuCicuistoriaşiperipeCiilecolecCieiluiM.V.Lomonosov.Astfe
aniurmtorii,efectuândamplecercetriînBibliotecaUniversitCi
Helsinki,cercettoriiaudescoperitmaimultecrCicunotiCemargi
autografe aparCinând lui Mihail Vasilievici. În afar de aceasta a fo
descoperit de asemenea şi catalogul Bibliotecii contelui G.G.Orlo
posesia cruia trecuse Biblioteca lui M.V. Lomonosov, catalog întocmi
înanulCercetând
182. acestinteresantdocument,ceafostpublicatca
suplimentlacarteacelordoiistoriciartaCimaisus,mare,darşifoa
plcut ne-a fost surpriza când printre cele 14 de titluri de carte din
celemaidiversedomenii(dintrecaremajoritateaînmaimultevol
lanumrulfigureaz
10 „ Istoria Imperiului Otoman”deDimitrieCan -
temir,ediCiafrancezîn4volume,aprutlaParisîn1743 54
.Desigur,
aceastvastlucrare(ceamaiautoritarcercetarelaacea - vremeînE
ropa cu privite la istoria Imperiului Otoman) a fost observat - şi proc
ratdeilustrulsavantrusşipeaceastcalecartealuiCantemiraa
ulterior în biblioteca contelui G.G.Orlov, din care majoritatea crCi
aparCinuseraltdatluiMihailVasilieviciLomonosov.
Ediţiafrancezdin1743în4volumea Istoriei Imperiului Otoman
DeşiacestexemplaralIstoriei
„ Imperiului Otoman”,caresperm
s aib şi anumite notiCe ale marelui savant rus, inclus în catalogu
luiG.G.Orlovnuafostdescoperit,darcercetrilecontinuşi,cineştie,
poateccercetrileviitoarevordaunrspunsmaicertlaîntrebare
cititoareMihailVasilieviciLomonosovpeDimitrieCantemir?
45
[Cantemir D].Histoire de l'Empire Othoman, où se voyent les causes de son aggrandisse-
ment et de sa décadence. AvecdesNotestrès-instructives.ParS.A.S.DemetriusCantemiri
PrincedeMoldavie.TraduiteenFrançoisparM.deJoncquières.Involumes, 4 Paris,- MD
CCXLIII21 ,)3471( 0
CXLIV
, p.6 3+ vol.
( I)p.205 ; vol.
( II)p.675 ; vol.
( III)p
275 ; vol.
( IV).
II. O alt personalitate - re

marcabil din istoria culturii
ruse din sec. al XVIII-lea, care a
cunoscut opera lui D. Cantemir,
dându-i o înalt apreciere a fost
scriitorul iluminist Nicolai - Iva
noviciNovicov)81 -4 71( 54
.
Acestaaintratînistorieca
remarcabil editor de crCi- i ş re
viste satirice foarte populare î
a doua jumtatea a sec. al XVI -
II-lea,încaresecriticaurânduie -
lile,samovolniciai ş tirania - moşi
erilor. N. I. Novicov a devenit în
scurttimpunmarepopularizator
alcrCiiînrîndurilemaselorlargi
decititori.Astfel,aflându-setimp
NicolaiIvanoviciNovicov(174-8) de 01 ani)987în
1-9 71( fruntea
TipografieiUniversitCiidin- Mos
covaaeditatpesteomiedecrCireprezentând ( întreagamoştenire - c
tural,tiinCifi
ş ci
ş literaraEuropeidinantichitatepînînsec. - alXVI
II-lea)întirajemarii ş preCuriaccesibilecercurilorlargialepopula
Încdin fragedtinereCe N. I. Novicov s-a dovedit a fi un energic
militantpentrudezvoltareatiinCei, ş literaturiiş culturiiruse,c
stimulezelatineretuldeatunciinteresulpentrurealizrileatît
culturiiruse,cîti ş aceleivest-europenemaireprezentative. - ÎnNovi
27 1
covlavârstadenumaide 8 2 aniaeditatlaPetersburgunoriginal - „DicCio
narulscriitorilorruşi”dincelemaivechitimpuripînînsec.al645 XVIII-, lea
încareunspaCiudestuldelargîlocupbiografiilemareluinostru - compa
triotDimitrieCantemir 745
i
ş aului
fi suAntioh 845 .Dinceledouarticole
incluseînacestdicCionarrezult,cN.I.NovicovcunoşteadetaliatviaC
i
ş activitateailustruluiprincipemoldovean.Dejapeaceavremeilum
54
¼+:+/9- ., Н.И.Новиков – гражданин и писатель. 58.: Ş.Ş9-359. Смующийся
Демокрит,œ9<5-+,198.24
546
Ş9-359 Ş.. Опыт исторического словаря о российских писателях, , 172.
PentruomailargaccesibilitatevomcitaaceastlucraredupculegereaŞ9-359Ş..
2,;+8F0 <9B3803J, œ9<5-+ø083.;+/, 195 în care a fost inclus integral şi acest
dicCionar, pag. 27-30. Ş9-359 Ş.. Опыт исторического словаря. 58 .: Ş.Ş9-3 -
59-. Смующийся Демокрит,œ9<5-+,198 .248-39
547
Ş9-359Ş.. Избранные сочинения,œ9<5-+ø083.;+/,195<0-6
548
Ibidem,p.306-7.
rus,dupcumreiesedinconCinutularticoluluidedicatluiD.Cantemir - f
cuse cunoştinCtemeiniccu unele din principalele opere ale savantul
român:„ Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman”probabil , dup
una din ediCiile vest-europene: engleze, franceze sau germaneecare fi ( în
douediCii)i ş „ Cartea sistemei religiei mahomedane” scris 945
, i
ş editatdin
poruncapersonalaîmpratuluiPetruI.FaptulcN.Novicovcunoştea
acesteoperesunt,deasemenea,unindiceavasteisaleculturi.
AceeaşischiCbiograficconCineşiuninteresantportretverbala
marelui nostru înaintaş. În paralel cu alte importante trsturi a
Cantemir, ca om de ştiinC, N. I. Novicov arat c „Principele Dimitrie
a fost un om cu o minte ager, plin de spirit, clarvztor în opinii, de
o aleas învCtur, credincios Carului şi statului, iubea ştiinCele şi
ocupadeele,erafoartepriceputînmultelimbieuropeneşiasiatice
a scris în limba latin cartea despre Imperiul Otoman şi în limba rus
Sistemareligieimahomedane” 50
.
FoarteînaltapreCuitN.I.NovicovnunumaicalitCiledesavantale
luiD.Cantemir,cii ş celedepedagog.Dupcumebinecunoscutfaptul,D.
CantemiraveaoconcepCiepedagogicoriginali ş interesant,carei- ş a
expus-oînmaimultelucrri 15
i
ş pecareaaplicat-oînmaimulteprivinCe
în practic. D. Cantemir s-a ocupat sistematic i ş temeinic de educaCia
copiilorsi.DupcumaratN.NovicovunmarepotenCialintelectual - în
trevedeaD.Cantemirmaialesînul fi suAntioh,încarevedeaunomcu
excepCionalecapacitCipentruliteraturi ş tiinC,
ş faptcel-adetermi
sseocupeînmodspecialdeeducaCiei ş instruireaului fi su.Iatcescria
despreaceastaîndicCionarulsugânditorulrus:„Înaceastperioada (
aflriiînRusia–n.n.principele
) Dimitrieaînceputsdepuneforturiîn
vedereainstruiriiului fi su,cneazulAntioh,i, ş ind
fi D.( Cantemir–n.n.)
omînvCati ş prevzânddeosebiteaptitudinictretiinCe ş acutatpentr
elprofesoriiscusiCi,frauitaînsdeîndatoririlepecaretrebuiasl
poartecaprinte,deaceeaelpersonalpermanentsupravegheainstru
i
ş educaCiaului fi su, semnând în inima lui tânrtoate acele virtuCi,
careînfrumuseCaupropriulsusuflet” 25
.
549
ł+8=073; 73=;34, Кнiга Систiма или состоянiе мухаммеданскiя релiгiи. Ş+:0 -
B+=+<J:9-068i070.9-6iB0<=-+0=;+06i5+.9i7:0;+=9;+3<79/01A+-<0;9i4 -
<5+.9=3:9.;+?i3A+;<=->ID+.9+85=E:i=0;,>;#+.ø0=+172,05+;J-2/08G.
[0;0-.8+><<.J2.-+86G38<5+.937=;3Jæ;9238+],4 0
, 5+128379<.
50
Ş9-359Ş.. Избранные сочинения,œ9<5-+ø083.;+/,195c.306.
51
ł;+B>8 . Очерки по истории развития школы и педагогической мысли в
Молдавии,ł3C380-,196<.374
52
Ş9-359Ş.2,;+8F0. <9B3803J,œ9<5-+ø083.;+/,195<06
Atît în schiCa biografic a lui D. Cantemir, cît şi în cea a lui A.

Cantemir, incluse în acest dicCionar, N. I. Novicov, subliniind mare
însemntate,pecareprincipelemoldoveanoacordaeducaCieifiului
aduce un detaliu semnificativ din acest punct de vedere şi anume: î
anulparticipând
172, lacampaniacaucazian(persian)încalitatede
senatorşiconsilierapropiatalluiPetruI,D.Cantemirîliacusineşi
fiulsuAntiohpentruanu-iîntrerupeprocesuldeinstruireşieduca
ocupându-se personal şi în mod special de aceasta. Dup cum arat N.
I.Novicov,D.CantemirîşisupravegheaşiîşipovCuiafiul,careînacel
timpfiindadolescent(Antiohaveapeatunciani 13 –n.n.studia
) - înmo
dulcelmaiseriosştiinCeleşiteologia 53
.Totîntimpulacesteicampanii,
scrie în continuare biograful rus, D. Cantemir îi atrgea atenCia fiu
asupra localitCilor, obiceiurilor şi moravurilor populare, come
florei şi faunei Cinuturilor prin care treceau explicându-i cu pric
ceea ce el nu înCelegea 54
. Pentru a sublinia devotamentul savantul
moldovean faC de ştiinC, N. Novicov arta c D. Cantemir în Testa -
mentul su la rugat pe marele su prieten Petru I s-l numeasc - moş
tenitorpeacelfiualsu,caresevadovediafiprinsârguinCînştiinC
cel mai capabil 5
(fapt, care de asemenea corespunde întru totul - ade
vrului).DragosteaşipledoarialuiD.CantemirpentrufiulsuAntioh
n-a fost nici pe de parte oarb şi prin urmare n-a fost lipsit de temei.
Previziunea şi efortul lui D. Cantemir în vederea instruirii şi educ
fiului,dupcumestebineştiutaudatrezultatedorite,AntiohCante
devenind unul din cei mai culCi oameni din vremea sa, talentat scriit
şidiplomatdevaz56 fiind
, consideratpebundreptate,dreptunuldin
fondatoriilimbiiliterarerusemoderne.
Prin editarea dicCionarului amintit, ca şi includerea - în el
grafiilor lui Dimitrie şi Antioh Cantemir, N. I. Novicov urmrea scopul
de a trezi la tineretul de atunci interesul faC de ştiinC şi lit
(de altfel, într-un anumit fel acelaşi scop urmrim şi noi), servindu-le
exemplu cele dou ilustre personalitCi din sec. al XVIII-lea, precum şi
alCicrturarideseam,incluşiîndicCionar.ÎnsuşitânrulNovicovnu
şi ascundea simpatia sa faC de Dimitrie şi Antioh Cantemir. Înc din
53
Ibidem.
54
Ibidem.
5
Ibidem.
56
069><9-+. Влияние Дмитрия Кантемира на Антиоха Кантемира. 58. : На-
следие Дмитрия Кантемира и современность. 9<=. .ł9;,>, ø."9,+8>, ł3C380-.
1976. < . 182-0; Harea Vasile. Influenţa lui Dimitrie Cantemir asupra lui Antioh Can-
temir.În:HareaV. Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh,Iaşi,19,p.81-4.
fragedtinereCeelfcusecunoştinCcusatireleluiA.Cantemir,edita
laPetersburgînanul176257 ,operedecareaminteşteşiîndicCionar.
Mai târziu, interesul lui N. I. Novicov faC de opera ştiinCific a
luiD.Cantemiracrescutşimaimult.Înoricecaz,numaiastfelputem
explicafaptulculterioriluministulrus,aflându-selaconducerea - t
grafiei UniversitCii din Moscova, pe lâng alte opere ale gânditorilo
europeni şi ruşi public dou importante lucrri ştiinCifice cantemirie -
ne. Astfel, la 1783 de sub teascurile tipografiei moscovite apare Viaţa „
lui Constantin Cantemir” 58 , iar la 1789 – „ Descrierea Moldovei” 59 . Lu -
ândînconsideraCierigurozitateacucareNovicovalegeacrCile,pec
urma s le editeze aici, înc odat ne arat cît de înalt aprecia ilustr
iluministrusoperaluiD.Cantemir.
Mai târziu aceste valoroase aprecieri date de N. I. Novicov - în dic
Cionarulsuaufostincluseaproapefrnicioschimbareîndiverse - dic
Cionarerusecucaracterenciclopedic,cumarfideexemplu Dicţionarul
„
istoric sau biblioteca prescurtată”învolume,
41 editatelaMoscovaînanii
8971-0 065
cptând
, astfelolargcirculaCieînrândurileintelectuali -
Ciiruse,delaintersecCiasec.XVIII-XIX,întrecareN.N.BantâşKamens - -
kii,D.N.BantâşKamenskii,
- V.G.Belinskii,A.S.Puşkina
.ş 165
.
57
ł+8=073;. Сатиры и другие стихотворения,,.1762
58
+40; . История о жизни и делах молдавского господаря князя Константина
Кантемираœ9 , 1783. <5-+, ÎnaceastcarteestepublicatşitestamentulluiD.Cantemir,
p.307-9.
95
=;3 7 J3 ł+F-, =08+ ; 3C0 7 J28 5 9 .Jœ9 - .3 -+/6 Историческое, географическое и поли-
тическое описание Молдавии с жизнью сочинителя. JK63 -8 0 ;A51 9 :76 0 8; : 9 .
ø04 3 6 < + C3 - œ9 =03 ,< 8; 0=<-?3=33+ 8;4.9 5-: >, +3- 5 < Ş.. 9Ş98 7 1 , + - 9 5 3 -
065
Словарь исторический, или Сокращенная библиотека, : Заключающая в себе жития
и деяния: патриархов, царей, императоров и королей; великих полководцов, мини-
стров и градоначальников; богов и ироев древняго язычества; пап римских, учителей
церковных; философов древних и нынешних веков, историков, стихотворцов, орато-
ров, богословов, юриспрудентов, медиков и прочих, с показанием главнейших их со-
чинений; ученых женщин, искусных живописцов и прочих художников, и вообще всех
знатных и славных особ во всех веках и из всех в свете земель, в котором содержится
все любопытства достойнейшее и полезнейшее из священной и светской истории. :
Перевод с французских исторических словарей, с приобщением к оному деяний и жи-
тия великих князей и государей всероссийских, и прочих мужеством, подвигами и
дарованиями отличившихся ко благоденствию и славе монархов своих и отечества
особ:[-B. 41 ].–œ..1 8 -70 1 ,8971-0 ,
165
Ş3,. 43,+ B3œ. .5 Димитрий Кантемир и Феофан ПрокоповичI:.85 Идейные
связи прогрессивных мыслителей братских народов (XVII-XVIII), ł3,8-7.09<51
;531 Двойченко-Маркова Е.М. Пушкин и Димитрий Кантемир. 85 .: Наследие
Дмитрия Кантемира и современность.=.<9 ł9. >,,; ø.>,8+,9" ł3C3.-08 .6791 < .
;251-4 œ+=535<-9 +83;/ +<506 . Referinţe ruseşti la opera şi personalitatea lui Dimitrie
Cantemir. În: Nistru,,37nr. 91 ,01p..41; -Vartician
801 I. , V.G. Belinskii şi Dimitrie şi
Antioh Cantemir. În: Limba şi literatura moldovenească,Chişinu,nr. ,169 p.,1 .1 -7
Foaiadetitluaţiei
edi ruse a Decrierii Moldovei,1789
12. LUCRĂRI CUNOSCUTE, SCRIERI

NEDESCOPERITE SAU PIERDITE
ALE LUI DIMITRIE CANTEMIR
Abstract: In the study Known works, undiscovered or lost - wri

tings of Dimitrie Cantemir it is shown that in parallel with the
capitalizationofthescientificheritageoftheprinceofMoldova,an
attempt has been made since the 15th century. XVIII to compile
a list of his works. In a Repertory compiled in 201, the authors
of this study completed the list, so that their number reached 47
titles. Subsequent investigations identified other - titles, eithe
discoveredorlost,anditwasconcludedthatrepresentationsoft
prince'sworksandtheircirculationinEuropecouldbe - greatlyex
panded.Asasubject,anotherlistofCantemirian
25 works - isbrou
ght,waitingtobediscovered.
Keywords:bibliography,prints,manuscripts,library.
P rinefortulmaimultorgeneraCiidecercettorişi- editoric
ceperedinsec.alXVIII-leapânînzilelenoastre,treptats-au
lrgit orizonturile de cunoaştere ale moştenirii crturre
a lui Dimitrie Cantemir. Cu toate acestea un tablou integral ver
acesteimoşteniriîncnuafostreconstituitpedeplin.Înstudiulde
ne propunem s continum acest efort şi s venim cu noi precizri şi
nuanCrilaoeventuallistcompletaoperelorcantemiriene.
DeşiaavutoviaCdestuldezbuciumatDimitrieCantemiraavut
parte şi de perioade mai aşezate, mai tihnite fr mari perturbri şi
zguduiri.Prima dintre acestea, cea a copilriei şi adolescenCei în cas
printeasc unde i s-au creat condiCii favorabile pentru instruire -
ucaCie temeinic, pentru acumularea de cunoştinCe şi cultur - intel
Cea de a doua (1693-70) – Cine de şederea (cu
tual de un bun nivel.
anumite întreruperi) în capitala otoman unde nu numai c absorbea
din înCelepciunea crCii şi din mediul cosmopolit istanboliot - tot
sideracenecesarpentrusineuntânrdeschissprecontinuînavuCi
culturalşispiritual,daraşitrecutlaîntocmireaprimelorsalesc
175 Cantemir
1 2 . Lucr ri cunoscute, scrieri nedescoperite sau pierdute ale lui Dimitrie
filosofice,muzicaleşiliterare. Cea de a treiaperioadmailiniştit,Cine

deşedereasaînRusiadupdezastruldinvaraanului17şimaiales
dup stabilirea la Moscova (173), apoi şi la Sankt-Petersburg (179),
unde a elaborat cele mai importante dintre scrierile sale refe
istoria românilor Despre( numele Moldaviei: în vechime şi azi, Istoria
moldo-vlachică, Descrierea Moldovei; Viaţa lui Constantin Cantemir;
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor) şi cea a otomanilorIsto- (
ria măririi şi decăderii Curţii othmane; Sistemul sau întocmirea religiei
muhammedane).
Astfel, învCatul principe şi-a realizat opera în trei- Cri - Mold
va, Imperiul otoman şi Rusia întocmindu-le în limbile latin, greac,
român, rus şi turco-osman. El a debutat prin „Divanul …”, care a
vzut lumina tiparului la Iaşi în 1698, pe când era foarte tânr şi a
continuat s munceasc asupra scrierilor sale de tot felul cu an
întreruperi pân în ultimele zile de viaC. Deşi principele- era o pe
sonalitate cu viziuni moderne şi înCelegea importanCa tiparulu
cultur şi circulaCia de idei, totuşi cea mai mare parte a scrierilo
întimpulvieCiiarmasînmanuscrise.Dintotalitateascrierilo 562
,
în timpul vieCii, pe lâng Divanul
„ …”, au mai vzut lumina tiparului
alte dou:„Panegiricul” din 174 şi „Sistemul sau întocmirea religiei
mahammedane”.
Cu începere din a treia perioad, pe când s-a aflat în Rusia - a în
ceputşicontinupânînprezentactivitateadecercetareşipublica
operelor lui Dimitrie Cantemir, încât de o bun vreme se consider c
întemeiestecunoscutşichiareditatîntreagasamoştenireştiin
şicultural.Doarîntreactvomartacpânînprezentaufostîntre -
prinse patru tentative de editare a operelor complete ale lui Dimitr
Cantemir. PrimaCinedeanii30-6aisec.alXIX-lea,prineforturilelui
G.Seulescu,C.Negruzzi,Al.Donici,careautipritlaIaşiunelescrieri
ale lui Dimitrie şi Antioh Cantemir; a două - Cine de efortul Academiei
Românedinultimiledeceniialesec.alXIX-lea,careaîntreprinscutr
deproporCii(Gr.Tocilescu,A.PapiuIlarian,Al.Odobescu,G.Sionş.a.)
aleoperelorluiDimitrieCantemir,reuşindseditezeoserie - deimp
tante lucrri ale acestuia în limbile latin aşitreia
român;
încercare
Cinedeanii70-9aisec.XX-lea,cândsubconducereaacad.VirgilCân-
deaafostîntreprinsovastactivitateînvedereatraduceriişi
562
VeziEşanuAndrei,EşanuValentina, Opera lui Dimitrie Cantemir în manuscrise şi ediţii
princeps. REPERTORIU. În: Neamul Cantemireştilor Bibliografie, Coord, acad. Andrei
Eşanu. Alct. Eşanu Andrei, Cereteu Igor, Eşanu Valentina, Dinu Poştarencu, Maria
Poştarencu,Chişinu,Pontos,201,p.71-25.
de pe principii critice academice seria „Dimitrie Cantemir. - Opere co

plete”; iar cea de a patra – Cine de primele decenii ale secolului nostru
când acad. Eugen Semion preia ştafeta reuşind s publice unele dintre
cele mai importante lucrri cantemiriene în colecCia „Opere - fundam
tale”aleculturiişiliteraturiiromâne.
AtâtîntimpulvieCii,câtşidupmoarte,uneleopereale- învCatu
luiprincipefieaufostpierdute(înnaufragiuldinMarea 563
Caspic
),fie
s-au dispersat, rmânând pentru totdeauna la Istanbul (operele - mu
icale), altele în Europa Occidental şi Statele Unite ale Americii, i
cea mai mare parte a rmas în posesia urmaşilor si în Rusia. Dar şi
acestea din urm la rândul lor prin vâltoarea anilor trecând prin
multe mâini, fie li s-a pierdut urma, fie au ajuns în diferite colecCii ale
marilor arhive şi biblioteci564 ruseş , iar mai
ti târziu şi în cele occiden -
tale.Astfel,opartedincelemaivaloroasemanuscrisecantemirien „Is-
toria ieroglifică”; „Hronicul …”, „Compendiolum universae Logices insti-
tutionis”, „Historia Moldo-Vlahica”; „De antique et hodierni Moldaviae
nominibus”; „Curanus”)dupmoartealuiSerghei(Şerban)la1780(cel
dinurmdintredescendenCiiluiDimitrieCantemir)a , ajunslaruda
dinspre mama N.N. Bantâş-Kamenski. Acesta, laolalt cu unele prCi
din „Istoria Imperiului Otoman” în limba italian, traduse de Antioh
Cantemir(procuratlamezat 56
le-
) adruitînanulArhivei 1783 Minis -
teruluiAfacerilorExterneaRusiei(ulteriorArhivadeStat - aActel
chiaRusiei),pecândelexercitafuncCiadeşefalinstituCiei
56
- menCion
ate.DespreaceastanemrturisescinscripCiilesaledepefiecaredi
codicele artate mai„Această sus: carte este dăruită Arhivei [Minister-
ului] Afacerilor Externe din Moscova de Nicolai Bantâş-Kamenski, con-
silier de curte”567. Graţie acestui gest al lui N.N. Bantâş-Kamenski
563
Mai mulCi cercettori consider c unele lucrri D. Cantemir le- a pierdut în naufrag
din Marea Caspic în vara anului 1 7 2 ( + 8 =FC- ł+ 7 0 8 < 5 3 4 Ş. Ş. ], Родословие
князей Кантемиров. B 5 8 . : 0 ; [0 9 ?3 6 3 . ?; 3 / ]. История о жизни и делах
молдавскаго государя Константина Кантемира, с российским переводом и
с приложением родословия кнезей Кантемиров, œ9 c5 - + , 8 3 - [0 ; < 3 =0 =< 5 + J]
=3 : [9 . ; + ?3 J], 1 7 8 3 , < . 3 1 4 )
564
œ9æ. 3<0-+ Ş., Судьба рукописного наследия Дмитрия Кантемира. B58. : Наследие
Дмитрия Кантемира и современность,ł3C380-,1976<.243
56
„Книга сия, писаная рукою тайного сов[етника] и российского министра при
французском дворе, мною куплиная в авкционе, подарена в Московский Иностранных
дел Коллегии архив в 1783” de N.N. Bant âş- Kamenski.
56
9<345 æ9<>/+;<=-08F4 ;#3- ;0-83# 5=9- (æ), fosta !08=;+6G8F4
æ9<>/+;<=-08F4;#3-;083#5=9-(!æ),œ9c5-+.
567
“Книга сия подарина в Московский Иностранный архив от надворного советника
Николая Бантыш-Каменского. 1783”
17 Cantemir
importante relicve cantemiriene au fost salvate şi au ajuns pănă

în zilele noastre, făcând posibilă pe această cale valorificarea şi
cunoaşterea lor în întreaga Europă.
Alte scrieri de ast dat cu conCinut teologic şiImag- filosofic („
inea ştiinţei sacre, care nu se poate zugrăvi”; „Ioannis Baptistae Van Hel-
mont. Phisices universalis”;„Locuri întunecate în Cathechism”)auajuns
în ultimele decenii ale sec. al XVIII-lea, nu se ştie de la cine, în - Biblio
teca Seminarului Teologic de pe lâng Lavra „Sf. Serghii” 568
de lâng
Moscova,iarîn1906acesteaautrecutînposesiaMuzeuluiRumeanCev
dinMoscova(ulteriorBibliotecadeStataRusiei,fosta 569
). „V.I.Lenin”
Un destin aparte l-au avut manuscrisele cantemiriene care
sosirealaLondraîna 1732 luiAntiohCantemir,lacerereaacestuiai-au
fost trimise de ctre Ivan Ilinskii, secretarul personal al lui D
Cantemir,spreafipublicate 570
,fiindvorbadelucrrileIstoria
„ Imperi-
ului Otoman” şi„ Viaţa lui Constantin Cantemir”ambeleînlimbalatin
în variantele originale copiate pe curat şi pregtite pentru - tip
suşiautor.Totpeatunci,separei-afostexpediatsaupoateoluasec
el şi „Descrierea Moldovei” de asemenea în redacCia latin definitivat.
Dintre aceaste trei lucrri pân astzi a fost publicat în Occident
limbile engle, francez şi german doar „Incrementorum & decremen-
torum Aulae Othomanicae sive aliothmannicae historiae a prima gentis
origine ad nostra usque tempora deductae libri tres”, acruimanuscris
a fost identificat relativ recent de acad. Virgil Cândea în Statel
ale Americii 571
, iar cele dou din urm fie c au fost pierdute, fie c nu
aufostîncdescoperite.
Aceleaşi lucrri ale lui Dimitrie Cantemir în variante de l
sau în copii ulterioare Istoira„Imperiului Otoman”, „Descrierea Mold-
ovei; „Viaţa lui Constantin Cantemir, Collectanea orientalia,împreun
cu altele, trecând prin mai multe mâini de-a lungul sec. al XVIII-lea
568
ApartenenCaacesteicolecCiicantemirienelaBibliotecaSeminaruluiTeologicd
Posad(delângMoscova)esteatestatprininscripCia Ex Biblioteca
“ Seminarii ad Lauram
Sfae Triados S. Thaumaturg Sergij”
569
9<345+Jæ9<>/+;<=-08+J3,69=05+ ,M9<5-+.
570
3759 . Новые данные к биографии кн. Антиоха Кантемира и его ближайщих
родственников. По документам хранящихся в Московском архиве Министерства
Юстиции;C:,. ,< .39
571
CândeaVirgil, Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir.
În:DimitrieCantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin
în formă finală revizuită de autor. Facsimil al manuscrisului latin – 124 din Biblioteca
Houghton Harvard University, Ed. de Cândea Virgil, Cambridge, Mass.,Bucureşti, Ed.
RozaVânturilor,19,p.XVII-LVII.
au ajuns la Muzeul Asiatic, astzi Arhiva Institutului de Manusc

Orientale din Sankt-Petersburg al Academiei de ŞtiinCe 572
. a Rusi
Câte un manuscris cantemirian a fost depistat în Biblioteca - N
al a Rusiei, fosta „Saltâkov-Şcedrin Panegiricul”,
(„ 1714, „Diplomă”
[Tratarul de la Luţk, 1711, aprilie 13])573 , Arhiva Central Istoric de
StatCatehizis”)
(„ 574
, Biblioteca Academiei de ŞtiinCeMonar- a Rusiei (
chiarum phisica examinatio) toate trei instituCii din Sankt-
57
- Pete
burg, în Bibliotecaţional Na ţific „A.M.Gorki” din Odessa (o
Ştiin
copie latin Descrierii
a„ Moldovei” de la mijocul sec. XVIII-lea: „His-
toriae Moldavicae. Partes Tres”) 576 ; Biblioteca Academiei Române din
Bucureşti(doucompartimenteImaginea din„ ştiinţei sacre, care nu se
poate zugrăvi”)şiceaaFilialeidinCluj-Napoca(dou copiidin1730şi
1756 ale „ Hronicului …”), în Biblioteca Institutului de Turcologie di
IstanbulCartea („ ştiinţei muzicii după felul literelor”), iar în Muzeul
Istoric de Stat din Moscova a fost depistat o traducere în limba r
altui Panegiric”
„ cantemirian din 17 9.
Dac mai multe dintre aceste scrieri prin efortul generaCiil
cercettoriaufostidentificateşipublicate,apoialtelecontinus
în manuscrise pân astzi. Totodat trebuie s subliniem c în lipsa
originalelor (pierdute sau nedescoperite) unele opere cantemir
fost publicate după ediţiile princeps cum ar fi „ Divanul”, „Sistemul
sau întocmirea religiei muhammedane” şi „Harta Moldovei”.
CutoatecvalorificareamoşteniriiştiinCifice,culturaleşiliter
aluiDimitrieCantemiraînceputdemaimultvreme,pânînprezent
nusecunoaşteexactnumrullor.Oprimîncercaredeaîntocmiolist
572
A ; #3- 8<=3=>= + 9<=9 B8F# >59:3<04, 9<345 5+/073 Ş+>5, +85=
0=0;,>;.<590 9=/0683. Despre odiseea unor manuscrise cantemiriene din aceast
colecCie vezi: œ93<0-+ æ. Ş., Судьба рукописного наследия Дмитрия Кантемира.
58.: Наследие Дмитрия Кантемира и современность, ł3C380-, 1976 <. 127-43
Eşanu A., Eşanu V., Studiul introductiv. În: Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei,
Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Studiu Introductiv, not asupra
ediCieişinotedeValentinaşiAndreiEşanu.TraduceredinlimbalatinşiindicideDan
Sluşanschi.Bucureşti,InstitutulCulturalRomân, 36 207,p-43.
573
9<345+JŞ+A398+6G8+J3,69=05+ , +85=-0=0;,>;. .
574
!08=;+6G8F4æ9<>/+;<=-08F4<=9;3B0<534;#3-,+85=-0=0;,>;. .
57
3,69=05+9<34/078>5,+85=-0=0;,>;. .
576
ş/0<5+J Ş+A398+6G8+J 8+>B8+J ,369=05+ 37. «.œ. æ9;G59. ». Vezi mai detaliat
despre acest manuscris: în Eşanu A., Eşanu V., Studiul introductiv. În: Dimitrie
Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei.
Studiu Introductiv, not asupra ediCiei şi note de Valentina şi Andrei Eşanu. Traducere
dinlimbalatinşiindicideDanSluşanschi.Bucureşti,InstitutulCulturalRomân,207,
p.51-7.
179 Cantemir
a lucrrilor lui D.Cantemir a fcut-o chiar fiul su Antioh Cantemir 57

,
list care a fost publicat pentru prima data în ediCia princeps - în
ba englez a Istoriei Imperiului Otoman (Londra, 1734-5), care in -
cludea10titluri 578
:
1. „History of the growth and decay of the Othman Em-
pire, in Latin a manuscript” (Historia incrementorum atque
decrementorum Aulae Ottomanicae / Istoria creşterii şi de-
screşterii curţii otomane).
2. „Sistem of the Mahometan Religion, written and printed
inRussian,bytheorderofPetertheGreat,towjomit - isdedi
catedbytheAuthor,inFolio” Кнiга
(. Систiма или состоянiе
мухаммеданскiя релiгiи /Sistemul sau întocmirea religiei ma-
homadane)
3. „The World and the Soul, printedinMoldovaiaintheGreek
and Moldavian longues: it is a book of morality in dialogues
(Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu lumea sau Giudeţul su-
fletului cu trupul … / KRITHRION H DIALEXIS TOU SO-
FOU ME TON KOSMON H KRISIS THS YUCHE ME TO
SWMA ...)
4. „The antient and modern history of Dacia, a large Folia,
written in the Moldavian languagem a manuscris. The same
book in Latin was lost in the Caspian(Hronicul Sea”. Vechi-
mei a Romano-Moldo-Vlahilor. Întăi pre limba latinească, iară
acmu pre limba româniască scos cu truda şi osteninţa lui Dimi-
trie Cantemir Voievodul şi de moşie domn a Moldovii şi a svin-
tei rossieştii împărăţii cniadz. În Sanct Petersburg annul (7225)
1717. / Dacia vetus et nova ). Anumeaceastlucrareopropu -
nea D. Cantemir prin 417 în copespondenCa sa colegilor din
Berlin 975
prindenumireaprescurtat De Dacia sau Dacia580 .
57
œ9æ. 3<0-+ Ş., Судьба рукописного наследия Дмитрия Кантемира.58.: Наследие
Дмитрия Кантемира и современность,ł3C3Cândea, 135.<976,80- Virgil, La vie
de Prince Demetrie Cantemir, écrite par son fils Antioh. Texte intégral d’après le manuscris
original de la Houghton Library. Dans: Revue des Études Sud-Est Européennes,Bucarest,
23,1985nr.3,p.203-1.
578
The Life of Demetrius Cantemir, Prince of Moldavia. In: The History of the Growth and
Decay of the Ottoman Empire. Translated into English by N. Tindal, Part. II, London,
1735,p.460.
579
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina,Dimitrie Cantemir şi Academia de Ştiinţe din Berlin.
În: Dinastia Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII, Coord. Andrei Eşanu, Chişinu, 20 8, p.
26 - 3.
580
EşanuAndrei,EşanuValentina,Dimitrie Cantemir şi Academia de Ştiinţe din Berlin. În:
Dinastia Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII,Coord.AndreiEşanu,Chişinu,208,p.263.
5. „Present State of Moldavia, in Latin, with a large map of

thecountry.ItisnowprintinginHollandinCuarto” Descrip-( .
tio antiqui et hodierni status Moldaviae / Descrierea stării de
odinioară şi de astăzi a Moldovei sau Descrierea Moldovei).
AnumelaaceastsereferDimitrieCantemir Istoria
în Impe-
riului Othomanprin„micanoastrcartedespre Moldova
„ cea
veche şi cea nouă” 581
sau„Despre Moldova veche şi nou” 582
.
6. „History of the Creation, with physical observations,
inLatin.AmanuscriptinFolio,intitled, Theologo-Physica”
(Istoria Creaţiei [Universului], cu observaţii fiziceşti sau Teolo-
go-Fizica).
7. „The History of the two houses of Brancovan and Canta-
cuzenus,intheMoldavianLongue,amanuscript,inCuarto”
( Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu
şi a Cantacuzinilor, cunoscut azi dup o traducere în limba
rus Краткое сказание об иcкоренении Бранковановой и
Кантакузиных фамилий).
8. „History of the Mahometans, from the time of the fals
Prophet Mahomet, to the sirst Turkish Emperor583, lost
intheCaspianSea” Istoria
(. mahomedanilor de la falsul profet
Mahomed până la primul sultan al Imperiului turc)
9. „A book of Turkis musical Airs,inCuarto”. (Kitâb-ı ’ilmü’l
mûsikî ’alâ vechi ’l hurûfât (Kantemiroğlu Edvârı / Cartea şti-
inţei muzicii după felul literelor)
10. „Introduction to the Turkis musick, in the Moldavian lan-
guage,inOctavo”( Introducere în muzica turcească, în moldo-
veneşte, in 80) 584 .
581
Cantemir Demetrius Princeps Moldaviae, Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii
Othman[n]ice/ Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae.Dela
primul început al neamului, adus pân la vremurile noastre în trei crCi. Volumul I şi
volumulII.PrefaCatraduceriiromâneştedeacad.VirgilCândea.Traducereromâneasc
şiindicedeDanSluşanschi.EdiCiaaII-arevzut,Bucureşti,Paideia,201,p.307.
582
Ibidem,p.235.
583
„Historia Pseudoprophetae mahommetae usque ad Osmanum, primum Turcarum
Imperatorem” (Cândea Virgil, Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de
Dimitrie Cantemir.În:DimitrieCantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman.
Textul original latin în formă finală revizuită de autor. Facsimil al manuscrisului latin
– 124 din Biblioteca Houghton Harvard University, Ed. de Cândea Virgil, Cambridge,
Mass.,Bucureşti,Ed.RozaVânturilor,19,p.X XX).
584
1735,p.460.
18 Cantemir
De la bun început trebuie s artm c dou dintre aceste zece

lucrrinr. ( 4. „The antient and modern history of (Dacia Dacia” ve-
tus et nova) şi nr. 8. „History of the Mahometans, from the time of
the fals Prophet Mahomet” Istoria
( mahomedanilor de la falsul profet
Mahomed până la primul sultan al Imperiului turc) , precum arat
Antioh Cantemir „lost in the Caspian Sea” ( trad. : au fost pier
în naufragiul din Marea Caspic) , iar altele nr.dou
6 „History
( of
the Creation, with physical observations, in Latin. A manuscr
Folio, intitled, Theologo- Physica” (Istoria Creaţiei [Universului], cu
observaţii fiziceşti sau Teologo-Fizica) ş i nr.10. „Introduction to the
Turkismusick,intheMoldavianlanguage,inOctavo” Introducere ( în
muzica turcească, în moldoveneşte, in 8 ) au fost pierdute sau nu au
0
fost înc descoperite.

Bibliografia cantemirian din prima ediCie englez Istoriei a Im-
periului Otoman (1734-5) a fost reluat integral în ediCiile francez
(Paris,german
1743), (Hamburg,1745) 58
şiceaenglez(Londra,1756) ,
precum şi în ediCiile germane (Frankfurt şi Leipzig, 1769-), rus
(Moscova, 1789) şi româneasc (Mnstirea NeamC, 1825) ale “ Descrie-
rii stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei”.
Întocmind un studiu istorico-genealogic inclus în ed
bilingv latino-rus din 1783 a „ Vieţii lui Constantin Cantemir” N.N.
Bantâş-Kamenski586 prezint, de ast dat, o list de 12 lucrri ale lui
DimitrieCantemir,adugândlaceleînşiruitemaisusalteledou:
11. „Физическое о Монархии разсуждение” ( Monarchia-
rum phisica examinatio/ Studiu asupra naturii monarhiilor)
12. Compendiolum Universae Logices institutionis (Mic
compendiu asupra întregii învăţături a logicii)587.
58
EstevorbadespreediCiileînşi 2 respectiv–volume
4 Histoire
ale„de l'Empire Othoman,”
Paris,şi 1743; ediCiileîntr-unvolumşi respectivînvolume 2 Geschichte
a des Osmanischen
Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, Hamburg,1745.
586
Considerm c autorul studiului Родословие
„ князей Кантемиров” la care ne referim
esteN.N.Bantâş-Kamenskirud (173-84), dinspremamacuD.Cantemir.Elcunoştea
îndeaproape viaCa tuturor urmaşilor ai acestuia, fiind un om cu vaste cunoşti
istorice, era considerat pe drept biograful Cantemireş +8=FC - tilor
ł+708<534 ([ Ş .Ş .],
Родословие князей Кантемиров. B 58.: 0; [09?36 3.?;3/]. История о жизни
и делах молдавскаго государя Константина Кантемира, с российским переводом
и с приложением родословия кнезей Кантемиров, œ9c5-+, 83-[0;<3=0=<5+J]
=3:[9.;+?3J],1783,c.<.278-36+arboregenealogic).
587
[+8=FC-ł+708<534 Ş.Ş.], Родословие князей Кантемиров. B 58. : 0; [09?36
3.?;3/]. История о жизни и делах молдавскаго государя Константина Кантемира,
с российским переводом и с приложением родословия кнезей Кантемиров, œ9c5-+,
83-[0;<3=0=<5+J]=3:[9.;+?3J],1783,<.4
LalucrrileenumeratemaisusînediCialondonezdin1734-5
şi la cele adugate de N.N. Bantâş-Kamenski în 1783, în 1958 P.P.Pa -
naitescu completeazacestdinurmRepertoriucualtenoulucrri,
58
numrulacestoraajungândastfella21:
13. „Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universa-
lis” doctrina et christianae fidei congrua et necessaria
philosophia( Doctrina fizicii universale şi a credinţei creştine
strâns legate cu filosofia de Ioannis Baptistae Van Helmont)
(cuintroducereînlimbilelatinşiromândeDimitrie - Cante
mir „Encomium in I.B.Van-Helmont et virtutem physices uni-
versalis doctrinae ejus / Laudă către izvoditor şi către virtutea
învăţăturii lui”).
14. „Collectanea orientalia”. Principis Demetrii Cantemiri,
variae schaedea et excerpta e autographo descripta,
( Colecţia orientală. Diverse file extrase din descrierea autogra-
fă a Principelui Dimitrie Cantemir).
15. „Loca obscura in Cathechisi”, quae ab anonymo aunore
slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitu-
lata est, dulucidata autore Demetrio Cantemirio / Тем-
ные места в Катехизисе ( Locuri întunecate în Cathechis-
mul publicat de un autor anonim (Teofan Procopovici) în limba
slavonă şi intitulat Pervoe ucenie otrokom, lămurite de princi-
pele Dimitrie Cantemir).
16. „Imaginea ştiinţei sacre, care nu se poate zugrăvi”. Sac-
rosanctae scientiae indepingibilis imago (titluri în - vari
ante româneşti: Imaginea ştiinţei sacre, care nu se poate zu-
grăvi; Icoana de nezugrăvit sau Metafizica).
17. „Istoria ieroglifică”, în doasprădzéce părţi împărţită,
aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la
începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la
sfîrşit cu a numerelor streine tâlcuitoare, alcătuită de
Dimitrie Cantemir.
18. „Harta Moldovei ” suplimentDescriptio la Moldaviae589.
58
PanaitescuP.P.Dimitrie
, Cantemir. Viaţa şi opera.Bucureşti,1958,26p.
589
Aceast lucrare cartografic este artat drept supliment Descriptio
laMoldaviae în
lista lui Antioh Cantemir în prima ediCia Istoriei
engleImperiului
a Otoman „with a
largemapofthecountry.ItisnowprintinginHollandinCuarto” The Life (of Demetrius
Cantemir, Prince of Moldavia. In: The History of the Growth and Decay of the Ottoman
Empire.TranslatedintoEnglishbyN.Tindal,Part.II,London,1735,p.460).
183 Cantemir
19. „Panegiricul, 1714”. Petro Primo Hyper Serenissimo et

potentissimo Pio, Victori et Clementissimo Imperatori
Domino et Protectori Suo Panegyricum holocaustum
humillime litat et offert, Inclytae et Theophruritae Pha-
langis Sanctae Metamorthoseos, miles nec non, Sacri
Rass[iaci]: Imperij Princeps et Moldaviae Hospodaro-
wicz, servus deditus, Serbanus Cantemyr in Burgo S.
Petri. Anno a Portu Ving[inis]: 1714 Martii ineunte sep-
timo aetatis suae anno, hellinika dialecto peroratum.
20. „Viaţa lui Constantin Cantemir”. Vita Constantini Can-
temyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis (ViaCa
luiConstantinCantemir,ziscelBtrân,PrincipeleMoldov
21. „Scrisoare către contele Golovkin”. Письмо князя Ди-
митрия Кантемира к графу Гавриилу Головкину,
1721-1722 S ( crisoarea lui Dimitrie Cantemir către contele
Gavriil Golovkin)
Cu trecerea anilor aria de cercetri extinzându-se au fost coas
ivealatâtscriericâti ş documentenecunoscutereferitoarelaci
i ş receptareaopereicantemirieneînîntreagaEurop,ceeacene- - adete
mnatsrelumaceastproblempentruaîntregireprezentriledespre
moştenireatiinCifi
ş caluiDimitrieCantemirdelaînlCimeacercetril
i ş descoperirilordinultimajumntatedesecol.Drepturmare,larând
nostru, am revizuit lista lucrrilor lui Dimitrie Cantemir - i
ş am comp
tat-o,alctuindunnouRepertoriupecarel-amcompletatîncu 01 2 alte
de
42 titluri,întrecareunelemenCionatedeautorînoperelesaled
cnuaufostdescoperite,e fi caufostpierdute,aftfelîncâtlista - lucrr
lorluiD.Cantemirsincluddeastdatîntotalde 74 scrieri
095
:
22. „Historia Moldo-Vlahica”( Istoria Moldo-Vlahică)
23. „De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus” ( Despre
numele antice şi de astăzi ale Moldovei)
24. „Краткое ныняшнего во Асию похода описание [c 18
июля по 16 октября 1722 г.]” (Descrierea actualei campanii
în Asia [de la 18 iulie până la 16 octomrie 1722].
25. „Члены веры христианския кратчайшия в
употребление от мухаммеданской тмы к свету
eвангелския истины обращающымся, по вопросам
590
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Opera lui Dimitrie Cantemir în manuscrise şi ediţii
princeps. REPERTORIU. În: Neamul Cantemireştilor Bibliografie, Coord, acad. Andrei
Eşanu. Alct. Eşanu Andrei, Cereteu Igor, Eşanu Valentina, Dinu Poştarencu, Maria
Poştarencu,Chişinu,Pontos,201,p.71-25.
и ответам [Kатехизис]”. ( Membrilor credinţei creştine ce

au trecut de la întunericul muhamedan la lumina adevăru-
lui evanghelic întru folosinţă aceste întrebări şi răspunsuri pe
scurt)[Catehism slavo-turc].
26. „Замечания Д. Кантемира на проект указа по
гражданским делам правительствуещего Синода”
( Observaţiile lui D.Cantemir la proiectul „Ucazului” cu privire
la litigiile civile ale Sinodului Guvernamental)
27. „Nos Petrus Primus Divina Favente Clementia Csar
et Autocrator totius Rossiae ….” (Diplomă [Tratatul de la
Luţk, 1711, aprilie 13], textîntocmitdeDimitrieCantemir)
28. „Manifesti Palatini Terrarum Moldaviae Demetrius Can-
temir Dei Gratia advitalis Palatinus Terrarum Moldaviae
( Manifestul lui Dimitrie Cantemir, Domnul Ţării Moldovei, din
mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei),ProclamaCie-adre -
sarectreCari ş poporulsu,anteiunie 4 .1 7
29. „Манифест Петра I к народам Кавказа и Персии …”
( Manifestul lui Petru cel Mare, 1722, către popoarele Cauca-
zului şi Persiei …,texttradusdeDimitrieCantemirînlimbile
turc,persanş.a.).
30. „Доношение о производстве пенки. Начало 1721” (In-
formaţie cu privire la cultivarea, prelucrarea şi rentabilitatea
cânepei)
31. „Memorii către Petru cel Mare. 1711”
1. ş :;0/9<=+-6083 :;+- 3 :;3-60.4 796/+-8 -
9<3,28I6J17 (Cu privire la acordarea de drepturi
şi privilegii moldovenilor în Rusia)
2. ş, ><69-3J# :9<0683J 796/-+8 - 9<3 3 9 /96.+#
796/+-<5.8J2J,293I6J17( Cu privire la condiţiile
de stabilire a moldovenilor în Rusia şi despre datoriile prin-
cipelui moldav)
3. ş <=+=><0 3 :9618 7/+-<5. ;J - 9<3,
30-1 +.><=+ 17 (Cu privire la statutul şi situarea dom-
nului moldovean în Rusia)
32. „Memorii către Petru cel Mare (1717 şi 1718)”
1. -0/97683J , 59=9;F0 /980< 8+7 :9<6+84 8+C <
:+C:9;=97 .9 ! [+ ];<59. 063B0<=-+ - ;+8<36-I ,
176 .9/> , <08=J,;J 19 /8J , -92;+=3-F410<J 5 8+7 -
17 .9/> , ?0-;+6J 3 /8J ( Ştirile pe care ni le-a adus tri-
misul nostru [plecat] cu paşaportul Măriei Sale ţarului în
185 Cantemir
Transilvania la 19 septembrie 1716 [şi] care s-a întors la noi

la 3 februarie 1717)
2. ;0/69183J 9 70;+# 95+283J :97D3 796/+-<5>
8+;9/> <9 <=9;98F 9<3. 178 ( Propuneri în vederea
ajutorării poporului moldav din partea Rusiei)
33. „Panegiricul, 1719”. Слово панегирическое в похвалу
святаго великомученика Димитрия Фесалонитскаго
древле княжества наследника, нынеже царства Хри-
стова сонаследника достойнешаго от Светлейшаго
князя Антиоха Кантнмира eго царского освещенней-
шаго величества Преображенского полку солдата
грядущу десятому возраста его лету в Cвятом Госпо-
да Спаса нашего монастыре государственным славе-
нолатинским коллегием красящемся на греческом
диалекте проповеденное. В царствующем граде Мо-
скве лета господня 1719 октября в 26 день томужде
победоносцу уставленный ( Cuvânt Panegiresc de laudă
Sfântului mucenic Dimitrie din Thesalonik, urmaş al vechiului
principat, preavrednic şi astăzi comoştenitor al împărăţiei
lui Hristos, de la Prealuminatul principe Antioh Cantemir,
soldat al preasfinţitului regiment împărătesc Schimbarea la
Faţă în mersul celui de al zecelea an al vârstei sale în colegiul
slavo-latin de pe lângă Sfânta noastră mănăstire Mântuirea
Domnului rostit în chipul cel mai frumos în dialectul grec. În
urbea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie
în 26 zile aşezat [cu hramul] aceluiaşi purtător de biruinţă).
34. Prefaţă în latină şi română la Hronicul vechimei a ro-
mâno-moldo-vlahilor
1. Praefatio(PrefaCla Dacia vetus et nova,originalullatinal
Hronicului…)
2. Predoslovie
35. „KITAP. Biringii Mearabea Otoman Memlechet Mihai ‘a
Molduvanian” (Primele Războaie ale Ţării Otomane cu Dom-
nul român Mihai).
36. „Завещание Димитрия Кантемира, 28 сентября 1722
г. (Testamentului luiDimitrieCantemir)
37. „De origine nostrae gentis” ( Despre originea neamului
(gintei) noastre.)
38. „La petite carte Dacyarum et Moesyarum” (Mica hartă a
Daciei şi Moesiei).
39. „План Константинополя591 или Царя града, иже

прeжде нарекасеся Византия, древле же Вигос.
Завоеван Мухаммедом вторым лета господня 1453
месяца маиа в 29 день. Нарисованный князем
Димитрием Кантемиром. Грaв[ер]. Алексей Зубов,
1720” ( Planul Constantinopolului sau a Ţarigradului, nu-
mit odinioară Bizanţ, iar în antichitate Vigos. Cucerit de
Mehmed al doilea anul Domnului 1453 luna mai în 29 zile.
Desenat de principele Dimitrie Cantemir. Gravor Alexei
Zubov, 1720) , cel mai vechi titlu cunoscut al planului, - su
pliment la Historia Incrementorum atque Decrementorum
Aulae Othomanicae.
40. Harta Dacia vetus et nova (Dacia veche şi nouă), supliment
lalucrareaînlatin aciaD vetus et nova).
41. „De regimine Ottomani Imperir” (Despre orânduirea de
stat şi ocârmurea Imperiului Otoman).
42. „ De Statu politico Aulae Ottomanicae” (Despre starea po-
litică a Curţii otomane. LucrareartatcafinisatdeD.Can-
temir în Istoria Imperiului Otomanşiconsideratpierdutîn
naufragiul din Marea Caspic. Se admite c titlul lucrrii a
fost formulat de T. S. Bayer. Vezi discuCia: Harea Vasile, Di-
mitrie Cantemir şi fiul său Antioh. Studii. Ed. de Sorina
BlnescuşiMihailHarea,Iaşi,19,p.53-).
Nota bene:Lanr.poate
421, vorba
fi deunaşiaceiaşilucra -
re, dar precum obişnuia D. Cantemir referindu-se la lucrrile
salelemenCionaîndiferitelocuricututlurimodificate.
43. „Libro Moldavicae nobilitatis genealogiae / Cartea
ghenealoghiii a neamurilor boierimii moldoveneşti”
„pre carea cu limba lătinească am scris-o” ( Cantemir Dimi-
trie, Predislovie, în Cantemir Dimitrie, Hronicul vechimei
a romano-moldo-vlahilor. Ed. îngrijit, studiu introductiv ş i
indici de Stela Toma. Vol. I, Bucureş ti, Ed. Minerva, 1 9 ,
p. 2 0 ) .
44. „De muro Caucaseo”,( Despre Zidul Caucazian).
45. „De muro Caucaseo”. Hart întocmit în timpul campaniei
persanedin172aluiPetruIînCaucaz.
46. „Походный журнал Д. Катемирa Астрахатской
591
DenumirealatinahrCiinuestecunoscut,deoareceoriginalulhrCiinus-apstratsa
nuafostdescoperit.
187 Cantemir
экспедиции [с 11 июня по 9 октября] 1722 г.” (Jurnal de

campanie la Astrahan a lui D. Cantemir, 1722)
47. „Institutio Logices Idest de philosophiae arhc habitu”
(Principiile logice ale naturii filosofiei), care sar fi pstrat
în fosta Bibliotec a Seminarului teologic ”Sf. Serghii” din
SerghoievPosad.
BineînCeles, am putea pune la îndoial existenCa unora di

acestelucrrialeluiDimitrieCantemir,darsuntunele - dovezic
tea au fost elaborate de principele nostru cu adevrat, fie parC
integral sub anumite forme şi redacCii au fost incluse- ca prCi c
ponente în lucrrile sale de mai mare întindere. Aşa de exemplu, se
afirm c cel puCin unele prCi din Cartea Despre
I prorocul munci-
nos Muhammed din Кнiга Систiма или состоянiе мухаммеданскiя
релiгiи /Sistemul sau întocmirea religiei mahomadane aufostpreluate
deD.Cantemirdinaltlucrare Historia
asa Pseudoprophetae mahom-
metae usque ad Osmanum, primum Turcarum Imperatorem592 , iar în-
tr-o form sumar Cartea ghenealoghiei neamurilor boierimii moldo-
veneşti a fost inclus în Capitolul Despre
VI „ Boierii Moldovei şi trep-
tele lor” şi Capitolul XV „Despre nobilimea moldovenească” ale PrCii
a II-a din „ Descriptio … Moldaviae”. Nu este exclus c o alt lucrare
în limba latin De origine nostrae gentis / Despre originea neamului
( sau gintei) noastre a fost preluat de D. Cantemir într-o alt lucrare
deproporCiiconsiderabile Dacia vetus et novaîntraducereromâneasc
– Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, iar un asemenea tratat
De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus ( Despre numele antice
şi de astăzi ale Moldovei) şi-a gsit reflectare într-o form mult mai
comprimatînCapitolulI,cuacelaşititlu,dinPartea Descrierii
întâia
Moldovei. Înc un exemplu gritor în aceast privinC: lucrarea The-„
ologo-Physica”, pe care Antioh Cantemir o include în lista nr. sa la
6,dreptoscriereaparteoaflminclusîntru-untratatfilosoficdema
mari proporCii Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago (titluri în
variante româneşImaginea
ti: ştiinţei sacre, care nu se poate zugrăvi;
Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte sau Metafizica), chiar în par -
tea de început „Cartea întâi din primulTheologo-Physices
tom”: prin-
592
CândeaVirgil, Manuscrisul original al Istoriei Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir.
În:DimitrieCantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin
în formă finală revizuită de autor. Facsimil al manuscrisului latin – 124 din Biblioteca
Houghton Harvard University, Ed. de Cândea Virgil, Cambridge, Mass.,Bucureşti, Ed.
RozaVânturilor,19,p.X XX.
cipia sacra. Praefiguratio scientiae sacrae (Temeliile sacre ale teologiei

fizice. Prefigurarea ştiinţei sacre)593 .
La cele artate, trebuie s mai subliniem c dac mai multe din

scrierileluiDimitrieCantemiraufostdescoperiteşipublicate,u
repetate rânduri, apoi altele mai rămân - nedescoperite, dac s-au
pstratpeundevaînbibliotecisauarhive.Aceastdinurmserie - delu
crri,demaresaumaimicaîntindere,pecareprincipelelemenCioneaz
înscrierilesale,fiecadefinitivate,fieîncursdeelaboraresaucaproiec
deviitor,îşiaşteaptcercettorul.Dintreacesteafacparte:
1. „History of the Creation, with physical observations, in
Latin. A manuscript in Folio, intitled, Theologo-Physica”
(Istoria Creaţiei [Universului], cu observaţii fiziceşti sau Te-
ologo-Fizica)MenCionat
. deAntiohCantemirînlistalucrrilor
tatluisulanr.6.
2. Originalul lucrrii în latin Vita Constantini Cantemyrii,
cognomento Senis, Moldaviae Principis (Viaţa lui Con-
stantin Cantemir, zis cel Bătrân, Principele Moldovei), scris
prin174-6. Antioh Cantemir a luat manuscrisul cu sine
în Anglia. Originalul este pierdut sau a rmas nedescoperit
înschimbs-aupstrat două copii latine înredacCiidiferite,
una fcut de Gottlieb Siegfried Bayer, iar cea de a doua - de
Antioh Cantemir. Prima dintre ele, intitulat: Vita Constan-
tini Cantemyrii Cognomentoi Senis, Mold[aviae] P[rinci]p[is],
se pstreaz astzi la Institutul de Manuscrise Orientale
AcademieideŞtiinCeaRusieidinSankt-Petersburg, 25 Fond.
(73=;34 ł+8=073;) , Registrul 1, mss. nr. 9 , 91 f. (182 pa -
gini), iar cea de a doua –De Vita et rebus gestis Constantini
CantemirilaArhivadeStataActelorVechiaRusiei,Moscova,
Fond18,inv.16,mss.latin,nr.136,f.186-25.
3. Originalul românesc 594
al scrierii Краткое сказание об
иcкоренении Бранковановой и Кантакузиных фами-
593
CantemirDimitrie. Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte • Pasaje neclare în Catehism
• O cercetarea naturală a monarhiilor • Elogiu pentru autor • Mic compendiu de logică.
Editareatextuluilatinesc,aparatulcriticşiindiciaFlorentinaNicolae.Traducer
latinIoanaCosta.StudiuintroductiveŞtefanAfloroaei, Academia
BucureşRomân
ti, -
FundaCiaNaCionalpentruŞtiinCşiArt,MuzeulNaCionalalLiteraturiiRomâne,2017,
p.XCIII,23.
594
1735,p.460.
189 Cantemir
лий ( Scurtă povestire despre stârpirea familiilor lui Brânco-

veanu şi a Cantacuzinilor),fiindcunoscutîndouvariantede
traducere în rus: Дивные
„ революции праведного Божия
отмщения на фамилию Кантакузиных в Валахии славных
к Бранковану” 59 .MenCionatlanr.7deAntiohCantemirca
lucrareînlimbaromân„… in the Moldavian Longue,…”
4. Originalul în limba latin Hronicului
al Vechimei a Ro-
mano-Moldo-Vlahilor. Or, precumreiesedinvarianta - româ
neasca Hronicului…D.Cantemiraelaborataceastlucrare
„Întăi pre limba lătiniască”, ante 17, „iară acmu pre limba
româniască scos … În Sanct Petersburg annul (7225) 1717 ”.
Titlullucrriiînoriginalullatinnusecunoaşte,dardupcu
reiesedinlistalucrrilorluiD.Cantemirîntocmitdefiuls
Antioh, aceasta figureaz cu titlul la„The nr. 4 antient and
modern history of Dacia”, care, evident este traducerea - den
mirii latine Dacia vetus et nova „The same book in Latin was
lostintheCaspianSea” în24-5iulie
, 172 596
.
5. Traducerea în limba rus Istoriei a Imperiului othoman:
Возвышение и падение дома османов (Ascensiunea şi
căderea Curţii otomane). Din porunca lui Petru Historia I, “
incrementorum atque decrementorum Aulae Ottomanicae” de
DimitrieCantemirafosttradusdinlimbalatinîncearus
şi copiat pe curat de Dimitrii Grozin, iar traducerea
„ istori-
ei a fost definitivată şi înmânată Luminăţiei sale Majestăţii
împărăteşti” în 179, în vederea pregtirii pentru tipar, iar
prinaltucazdin1725împratuldinnoucereapublicareacât
mai urgent a acestui tratat, dar se vede c dup moartea sa
survenitfoartecurând,acestproiectafostamânatcapânl
urmsfiedatuitrii.
6. Originalul latin al lucrrii cartografi Planul ce Constanti-
nopolei, cunoscut doar în traducere în limbile План
rus («
59
Журнал или Поденная записка блаженныя и вечнодостойныя памяти государя
императора Петра Великого с 1698 года, даже до заключения Нейштатского мира.
Ş+:0B+=+8 < 9,;0=+ID3#<J - ł+,380=894 +;#3-0 <:359-, :;+-608F# <9,=-089I
;>59I.97:0;+=9;<59.063B0<=-+."<=GII,+85=:0=0;,>;.,172<9-
596
1735, p. 460. C+8> 8/;04, C+8> +608=38+, Димирий Кантемир в Персидском
походе Петра I (1722-1723). În: Studia medievalia Europaea et Orientalia. Miscellanea
In Honorem professoris emeriti Victor Spinei. Oblata. Ediderunt George Bilavschi, Dan
Aparaschivei,EdituraAcademieiRomâne,Bucureşti,2018,p.635,4.
Константинополя или Царя града… efectuat de

605<4¼>,9-în1720»,înenglez(1735)şigerman(1745).
S-ar putea admite c pregtirea matricei gravate a planului
topographicînlimbarus,arputeafieunindiciucprin1720
s-apurceslapregtireapentrutiparlaPetersburg - saulaMos
covaatraduceriiînlimbarus Istorieia Imperiului Othoman.
Deocamdata nu se cunoaşte din ce cauza acest proiect - edito
rial al lui Petru I nu a fost dus la bun sfârşit. S fi fost la - mi
jloc aceiaşi rezistenC, mai curând tacit a cercurilor cleric
ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse al crui jir
cerealaoricetipriturdinimperiu?Nefacespresupunemo
asemeneaîntorsturdesituaCie,faptulcprecumamartat
înaltparte,cumaredificultateaaprut Книга систима…
în172,darşiaceealainsistenCarepetataCarului.
7. Originalul lucrrii Introducere în muzica turcească, în
moldoveneşte, in 80, inclus în lista lucrrilor lui - D.Can
temir întocmit anterior de Antioh Cantemir, anexat l
ediCia englez Istoriei a Imperiului Othoman din 1735, la
numrul 10. Reproducând lista lucrrilor lui D. Cantemir,
N. N. Bantâş-Kamenski prezint aceast „Introducere …”
ca pe o lucrare publicat. Se admite c manuscrisul lui D.
Cantemir Introducerea în muzica turcească, scrisă în limba
moldovenească, ar fi fost întocmit în Rusia, între anii 17 -
1720 şi c s-ar pstra astzi la Bibliteca Central orşeneas -
c ( !08=;+6G8+J æ9;9/<5+J 3,6 9=05+” , . .<=;+#+8G ) din
Astrahan (Rusia).
Originalul
8. manuscris Primele
„ Războaie ale Ţării Otomane
cu Domnul român Mihai”. „Aceast carte a fost întocmit
deDimitrieCantemirdupfragmentelescrisedeturci,gsite
într-o odaie secret din arhivele lor. Dimitrie Cantemir ar
scris-o în anul 1704 (12 a Hegirei.)”, la Istanbul. „Carte”
„scrisă în limba turcească cu litere arăbeşti vechi” ( Kitap.
„Biringii Mearabea Otoman Memlechet Mihai ‘a Molduva-
nian”), gsit de Constantin Nicoar din satul Valea Bapului,
jud.ConstanCaînanululterior 1926, pierdut.S-apstrat Ki-
tapulîntr-otranscrieredinfcut 1926, deturculCairMemet
Curt,CrandinacelaşisatşiscrisînromâneştedeConstantin
Nicoar, un caiet pe 14 file. În 1938 manuscrisul românesc a
fosttrimislaComisiuneaMonumentelorIstorice- dinBucur
ti,undesepstreazpânastzi.
19 Cantemir
9. Originalul latin Cartea ghenealoghiei neamurilor boier-

imii moldoveneşti „pre carea cu limba lătinească am scris-o”
artaD.Cantemirîndourânduriîn Predislovie, la Hronicul
vechimei a romano-moldo-vlahilor.
10. Originalul românesc şi traducerea latin a lucrrii De orig-
ine nostrae gentis/ Despre originea neamului ( sau gin-
tei) noastre, adic este vorba de aceia şi compunere pe care
o evoc Dimitrie Cantemir în 174, într-o scrisoare adresat
AcademieidinBerlin,specificândcaîntocmit-oînromâneşte
şiatradus-oînlatineşte.
1. Originalul hrCii pe care D.Cantemir o intituleaz La pe-
tite carte Dacyarum et Moesyarum (Mica hartă a Daciei
şi Moesiei) dup câte se pare supliment la o alt lucrare - in
titulat Historiae Dacyarum et Moesyarum. Lucrare car -
tograficprimitlaBerlinlamai 4 de
1725 JohannT.Jablon -
skyfiindtrimisdeHeinrichvonHuyssendinRusia 597
.
12. Originalul latin al lucrrii Historiae Dacyarum et Moes-
yarum menCionatîncopespondenCaditreHeinrich - vonHuys
sen din Rusia şi Johann T. Jablonsky din Berlin care îi - con
firmceluidintâilamai 4 „primirea
1725, …dinRusiaaunor
noicoletedecrCi”întrecare Micaşi„hartă a Daciei şi Moesiei
[La petite carte Dacyarum et Moesyarum]. Se doreşte ca ea s
fie cât mai curând urmat de manuscrisul întregii istorii a
acestorprovincii” 598
.
13. Originalul latin al Harţii Moldovei, „… a large map of the
country…” (trad.: cu o mare hart a acestei Cri) supliment
la lucrarea Descriptio Moldaviae, întocmit prin 176. Este
cunoscut doar în variant gravat la Amsterdam în 173.
MenCionat de Antioh Cantemir în lista lucrrilor tatlu
lanr.5.
14. Originalul în limba latin al lucrrii Dacia vetus et nova,
inclusînlistalucrrilorluiD.Cantemirîntocmitanteri
Antioh Cantemir, anexat la ediCia englez Istoriei
a Imperi-
ului Othomandin1735,lanumrul3.
597
Eşanu A. Eşanu V., Activitatea cartografică a lui Dimitrie Cantemir. În: Dimastia
Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII.Coord.AndreiEşanu,Chişinu,2018,p.308-9.
598
TruCerT., Aspecte inedite privind relaţiile lui Dimitrie Cantemir cu Academia din Berlin.
In: Forum, 197, nr. 10, p. ( continuare: TruCer T., Aspecte inedite); Winter E.,
97 în Die
Brüder Daniel Ernst und Johann Jablonsky und Russland. In: „Acta Comeniana”, vol.
XXIII,Praga,S.1965, doc.
137, nr.12.
15.Originalul hrCii în limba latin Dacia se pare supliment la

Dacia vetus et nova adic în originalul latin Hronicului
al
…, or în aceast din urm lucrare în româneşte este frecvent
menCionalohartDaciei. a
16.Originalul latin al lucrrii De regimine Ottomani Imperir
(Despre orânduirea de stat şi ocârmurea Imperiului Otoman).
17.Originalul latin al lucrrii De Statu politico Aulae Otto-
manicae (Despre starea politică a curţii otomane). În ultimele
dou poziCii (16 şi 17) poate fi vorba de una şi aceiaşi lucrare,
precum obişnuia D. Cantemir referindu-se la lucrrile sale,
s le întituleze cu tutluri modificate. Considerat pierdut
naufragiuldinMareaCaspic.
18. Originalul grecesc al lucrrii Cuvânt Panegiresc de laudă
Sfântului mucenic Dimitrie din Thesalonik, urmaş al vechi-
ului principat, preavrednic şi astăzi comoştenitor al împărăţiei
lui Hristos, de la Prealuminatul principe Antioh Cantemir,
soldat al preasfinţitului regiment împărătesc Schimbarea la
Faţă în mersul celui de al zecelea an al vârstei sale în colegiul
slavo-latin de pe lângă Sfânta noastră mănăstire Mântuirea
Domnului rostit în chipul cel mai frumos în dialectul grec. În
urbea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie
în 26 zile aşezat [cu hramul] aceluiaşi purtător de biruinţăCu-
vânt Panegiresc de laudă Sfântului mucenic Dimitrie din The-
salonik…din 1719 cunoscut doar dup o traducere în limba
rus din primul sfert al sec. XVIII-lea: Слово панегириче-
ское в похвалу святаго великомученика Димитрия
Фесалонитскаго древле княжества наследника, ны-
неже царства Христова сонаследника достойнешаго
от Светлейшаго князя Антиоха Кантнмира eго цар-
ского освещеннейшаго величества Преображенского
полку солдата грядущу десятому возраста его лету в
Cвятом Господа Спаса нашего монастыре государ-
ственным славенолатинским коллегием красящемся
на греческом диалекте проповеденное. В царствую-
щем граде Москве лета господня 1719 октября в 26
день томужде победоносцу уставленный599.
59
Cantemir Dimitrie, Cuvânt Panegiricesc de laudă Marelui Mucenic Dimitrie din
Tesalonic … 1719 / Слово Панегирическое в похвалу Великомученика Димитрия
Фессалонитскаго … 1719. EdiCie îngrijit, studio introductiv şi traducere de acad
AndreiEşanuşidr.ValentinaEşanu,Iaşi,Doxologia,2017,8p.
193 Cantemir
Originalul
19. latinallucrrii De muro Caucaseo( Despre Zidul
Caucazian)întocmit
, învaraanuluiîn 172, timpulcampaniei
persane a lui Petru I. S-a pstrat în varianta publicat de T.
S. Bayer, de unde deducem c a existat un original al lui D.
Cantemir.
20. Originalul hrCii în limba latin De muro Caucaseo, întoc-
mit în timpul campaniei persane din 172–1723 a lui Petru
I în Caucaz. S-au pstrat dou copie ulterioare, una1728 din
a unui cartograf anonim cu titlul Tractus„ Orientalis Caucasi
cum vestigiis muri veteris in eo ducti, descriptus a Celsissimo
Principe Demetrio Cantemiro”,sepstreazînDepartamentul
geografic al Academiei de ŞtiinCe din Petersburg, cu - dimen
siunile 21 x 16,5 cm. O alt copie a hrCii din 1735 întitula-
t „Карта местности на Кавказе с изображением стены
и дороги от Пирдочинской (Пирдемиской) до Шемахи
(Кимахи), близ г. Дербента”.Loculpstrriioriginaluluinu
secunoaşte.
21. Institutio Logices Idest de philosophiae arhc habitus
(Principiile logice ale naturii filosofiei), caresarpstratfi odini -
oarînfostaBibliotecaSeminaruluiteologicSf. ” Serghii”din
SerghievPosad.Astziloculdepstrarermânenecunoscut.
22. Originalul latin al lucrrii Istoria mahomedanilor de la
falsul profet Mahomed până la primul sultan al Impe-
riului turc. Originalulsecredepierdutînnaufragiu - peMar
ea Caspic, în 24-5 iulie 172. Inclus în lista lucrrilor lui
D.Cantemir întocmit anterior de Antioh Cantemir, anexat
la ediCia englezIstorieia Imperiului Othoman din 1735, la
numrul8.
23. Originalulînlimbarus Походной журнал Д. Катемирa
Астрахатской экспедиции [с 11 июня по 9 октября]
1722 г. (Jurnal lui D. Cantemir în campania de la Astrahan
în 1722)cunoscut
, dupvariantapublicat N.N.de
Bantâş-Ka -
menskii.
24. Originalul TestamentuluiluiDimitrieCantemirsemnat 28 la
septembrie 172 . Cunoscut dup varianta publicat de N.N.
Bantâş-KamenskiiЗавещание Димитрия Кантемира.
Odat cu editarea mai multor scrieri cantemiriene dup toa
rigorile critice academice, în ultima vreme am purces la recitir
efortplcutcares-asoldatcuunelesurprizedintrecelemaiinter
Dup seria de lucrri dedicat istoriei românilor Despre numele Mol-
daviei: în vechime şi azi, Istoria moldo-vlachică şi Hronicul vechimei a

romano-moldo-vlahilor s-a vzut c Dimitrie Cantemir a expus istoria
poporului su de la Traian împratul pân la întemeierea celor dou
Criromâneştiextracarpaticepânînsec.alXIII-lea.Cutoateacestea,
dup câte se vede D.Cantemir a avut intenCii s continue istoria - rom
nilor pân în timpurile sale şi s dedice letopiseCe sau „hronici” - apa
te fiecrei dintre cele trei Cri româneşti, reuşind s realizeze aceast
doar pentru Moldova. Astfel, pe lâng cunoscuta Descriptio Moldovaie
cuanumiteevocridintrecut,principele a întocmit
nostruun letopi-
seţ sau cronică a Moldovei,caredeastdatacuprinsdesfşurarea
evenimentelor din provincia natal de la cel de „al doilea descl
(mijloculsec.XIV-lea)pânla16.
25. Înşiruind în Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor o se-
riedelucrriîntocmiteanterior,D.Cantemirartaprecumc:
„Cudoianimaidenainte[cc.176-n.n.],toat Hotărârea Ţă-
râi Moldovii [Descrierea Moldovei-n.n.],cutablgheografic
[Harta Moldoveiîntocmitdeeln. - n.],cucâtosirdieşitrud
s-auputut,deplin,precumnispare,s-auşiruit.Aşijdereaîn
anul de curând trecut [cc.17 - n.n.], continu D. Cantemir,
Hronicul vechimei neamului moldovenesc [varianta latin a
Hronicului vechimei a romano-moldo-vlahilor – n.n.] …, de la
vremileluiAvgustChesarşimaipreurmdelaTraianpn
laînturnarealuiDragoş-VoddinArdial,laloculşilamoşiia
sa,precâtmânaşivremeani-audat,desvrşitl-amistorisit.
Iarîntr-acestan[cc.n. -178 n.],puindnedéjdeîndumndz -
iascaagiutorinC,cules-am[adicaîntocmitHronicul -n.n.]
Moldovii de la pomenitul Dragoş Vodă pănă la domniia
lui Ştefăniţă Vodă, ficiorul lui Vasilie Vodă. Care hronic
întiiastescrisdeUréchevornicul,pnlaAronVod,celce-i
dzicCumplit;iardelaAronVodpnlaŞtefniCVodias -
tealctuitdeMironCostinlogoftul; însăîntr-amândoiaceşti
scriitori, multe şi de triab a s şti lucruri, carele la istori
streini însmnate s afl, ei (cu ce pricin nu putem şti) cu
condeiultrecându-le,noilatrupulşilaloculsualeaduceni
am nevoit. Ctr acestea, oricâte la aceast istoriografi - e tre
buitoare a fi am socotit, iar de alCii, sau de tot nepomenite
sau într-alt chip de cum adevrul poftéşte abtute, sau şi nu
deplin,sauaşéşidetotnecunoscuteaurmas,cucuratinim
giuruim (aducând faC şi mrturiile de unde ni-am împrumu -
tat), precum li-am aflat, aşé fr adaos şi fr scdére în pri -
195 Cantemir
valaşigiudecata,nunumaialornoştri,ceşiastreinilorsle
scoatem;iargiudeCulînmânaşisocotialacititoriuluils
orice sentenCie ar da, cu un suflet şi cu o voie a o priimi şi a o
sufferi,gatasintem”60
.
Mai mult, în alt lucrare Historia moldo-vlachica scis în aceiaşi
aniînRusiaînvCatulprincipearat:„DarpentruCelulnostruafos
aceast lucrare s dezvluim cronologic dup autorii cei vechi, pentr
cei care cerceteaz istoria, vechimea romano-dacilor, vom încheia a
adugând un capitol despre numele vechi şi de astzi ale Valahiei, iar
într-o lucrare urmtoare ne vom apuca cu ajutorul lui Dumnezeu, de
Descrierea Moldovei vechi şi <a celei > noi. Iar istoria întreag - şi ne
întrerupt a faptelor principilor Moldovei de la Ioan, primul prin
al românilor şi pân în vremile noastre (pe care o avem deja întocmit
înmareparte)nevomstrduisias<şiea>maiapoilalumin” 601 . În
acestdinurmsilogismDanSluşanschidesluşeşteramificareaîndou
lucrriDescrierea
( Moldovei… şi Hronicul a vechimei romano-moldo
vlahilor) în procesul neîntrerupt de elaborare a lucrrilor - lui D.Ca
mir dedicate istoriei românilor .Dupnoidinacelaşifragmentcante
602
-
mirian se întrevede ramificarea în trei lucrri din acelaşi domeniu
cercetare. Pe lâng cele dou aratate mai sus se porofileaz înc una,
fiind vorba de alt Hronic, de ast dat dedicat doar Brii Moldovei, în
caresunt,orivorfiînşiruitecronologicevenilenteledela„Ioan,pr
principealromânilor”dinsec.XIII„şipânînvremilenoastre”.Faptul
cD.Cantemirsubliniazcaceastdinurmlucrareoare„dejaîntoc -
mitînmareparte”arat , clarcaceastscriereeaproapefinalizatşi
c se va „strdui s ias <şi ea> mai apoi la lumin”. De unde din nou
se profileaz concluzia c D.Cantemir a întocmit şi o istorie detaliat
a Moldovei, cu limite cronologice mai largi, nu numai de la al doile
desclecat şi pân la ŞtefniC Lupu, cum scria în alt parte, ci de la
voievodulIoanpânîntimpulactivitCiisaleînRusia.
Din aceste relatri destul de întinse, dup cum vedem- a lui Di
mitrie Cantemir, reiese c pe lâng Hronicul vechimei a romano-mol-
do-vlahilor, principele învCat a mai întocmit înc Hronic,
un de ast
dat doar a Moldovei, având drept surse de baz letopiseCele vorni
Ureche şi Miron Costin, din „autorii cei vechi”, dar şi numeroase - infor
60
Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Ed. de Stela Toma,
Chişinu,2016,p.21-.
601
CantemirDimitrie, Historia Moldo-Vlachica.În:CantemirDimitrie, Opere complete,, vol.
IX,parteaI,Ed.deVirfilCândeasşiDanSluşanschi,Bucureşti,1983,p.413.
602
Ibidem,p.413,nota674.
196
maCii din mai multe istorii strine, de unde aceast nou „Hronic a
Moldovei” pare s fie mult mai ampl decât cele ale predecesorilor si,
dar a rmas neidentificat pân astzi. Se prea, poate c anume acest
din urm Hronic era unul şi acelaşi cu cel despre care avea cunoştinC
şi-l cuta cu insistenC (prin anii 1908 şi 19) slavistul român Ioan
Bogdan. Potrivit acestui istoric, un asemenea codice s-ar fi pstrat
bogata bibliotec a colecCionarului rus E.V. Barsov şi c aceasta ar fi o
„Cronică moldovenească din sec. XVII-lea”,„cumultmaipelarg”,decât
„Cronica lui Macarie” 603
„închis într-o lad pecetluit” de avarul - col
ecCionar 604
Din
. pcatenicislavistulromân,şinicialCicercettoridemai
târziu nu au reuşit s-l consulte, rmânând astfel necunoscut pân în
zilelenoastre.SeştiecopartedincolecCiademanuscrisevechiale
E.V. Barsov se pstreaz astzi la Muzeul Istoric din Moscova 605
(vân -
dutdeproprietarîniar 194), altalaBibliotecadeStataRusiei(fosta
V.I.Lenin) 60 undeatrecutîn193 607 .
Astfel, de la Antioh Cantemir pân astzi prin efortul- mai mul
tor generaCii de istorici au fost identifi 48 de titluri
cate de scrieiri
mai mari sau mai mici ale lui Dimitrie Cantenir, dintre care 25,
fie că din lipsă de originale au fost efectuate ediţii după copii
sau traduceri ulterioare, fie că sunt nedescoperite sau pierdute.
Cutrileînvedereaidentificriişidescopeririiacestordinurmscri
cantemiriene urmeaz a fi contuinuate, or aceast munc poate s ne
aducsurprizedintrecelemaiinteresante.
603
Este vorba de cunoscutul Letopiseţ al lui Macarie din sec. XVI, care de asemenea se
pstraîncolecCieluiE.V.Basov,depecareIoanBogdanareuşitsobCinocopie(Pelin
Valentina, Colecţionari şi colecţii de manuscrise româneşti din Rusia.În:PelinValentina,
Manuscrise româneşti din secolele XIII-XIX în colecţii străine (Rusia, Ucraina, Bielorusia).
Catalog, EdiCieîngrijitdeacad.AndreiEşanu,dr.ValentinaEşanuşiVeronicaCosovan ,
Chişinu,ŞtiinCa,p. 2017, La
12-3). timpulsuIoanBogdanpresupuneacacea Cronică
moldovenească din sec. XVII-lea care este „cu mult mai pe larg”, ar fi acel Letopiseţ
moldovenescînlimbaCriicareafostcunoscutşis-ainspiratatâtUrechevornicul,câtşi
interpolatoriidemaitârziu.
604
Ibidem,p.12-3.
605
ColecCia lui E.V. Barsov de la Muzeul Istoric din Moscova are dou inventare: nr. 4897
şi 52073 şi descrierea scurt a proprietarului, editat cu anumite precizri. Vezi: æ.ø.
œ+63<54,Ş..0:538, Рукопись Елпидифора Васильевича Барсова,œ9<5-+,19.
Extrasdin Отчет Российского Исторического Музея за 1914.
60
ManuscriseleluiE.V.BarsovdelaBibliotecadeStataaRusieiseaflînfondul - nr.înt
17,
runindcrCi 18 dinsecoleleXI-XIX,darnualedescrierealoreditat,vezi: Рукописные
собрания Государственной Библиотеки СССР имени В.И. Ленина.5+2=06G,=91, 7
F:.2(197-4),œ9<5-+,1986.320
607
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina. Cantemiriana: câteva precizări necesare. În: Anuarul
Institutului de Istorie,2017,Chişinu,2018,p.102-5.
IV. ASPECTE NECUNOSCUTE DIN VIAŢA
FIICELOR LUI DIMITRIE CANTEMIR
În ştiinCa istoric s-a acordat o anumit atenCie şi urmaşilor l

DimitrieCantemir,întrecareşifiiceloracestuiaMariaşiŞmaragda,din
prima cstore cu Casandra Cantacuzino şi Smaragda-Ecaterina, din
ceadeadoua-cuAnastasiaTrubeCkoi.Unelematerialedespreaces
au fost înserate de noi în volumeleDinastia Cantemireştilor608 şi Moş-
tenirea culturală a Cantemireştilor . În materialele incluse în acest
609
compartiment, venim cu alte materiale documentare şi informaCii

privitoarelaviaCaşiactivitateaprinCeselorMariaCantemir -
da-EcaterinaCantemir-GoliCâna.
13. TESTAMENTUL PRINŢESEI MARIA CANTEMIR
Abstract: In the documentary

Testament Princess Mary Can-
temir the authors present a brief biography of the great - sage Ro
manian Cantemir daughter whose life was held largely in Russia.
ThemainattentionispaidwillsandtestamentaryLetter - of8Au
gustprincess
175 leftamonthbeforeshe`sdeath,documentsthat
were discovered in Moscow in 209. It is analyzed and assessed
thescientificvalueofthetwoacts,repelmythsthepersonofMary,
identifypersonsappearinginthem,andtherebylargelycompletes
biographyofPrincess.Fullyenclosedbringtwodocuments - inorig
inalandtranslationintoRomanianandfacsimilethereof.
608
Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII). Coord.acad.AndreiEşanu,Chişinu,ed.
ŞtiinCa,208,p.462-7,90.
2
Moştenirea culturală a Cantemireştilor. Studii,Chişinu,Ed.Pontos,201,p.17-8,
210-.
198 IV. ASPECTE NECUNOSCUTE DIN VIABA FIICELOR
LUI DIMITRIE CANTEMIR
Keywords: Cantemir Dynasty, Dimitrie Cantemir, Antioh

- Can
temir,Cantacuzino,BantâşMarino-
, Ulitkino,inheritance,
- proper
ty,monastery,historic
D ac unele dintre personalitCile Neamului Cantemireşti

care s-au manifestat pe rbojul istoriei timp de dou secol
(XVII-XVIII) au devenit cunoscute, ba chiar celebre înc din
timpul vieCii (Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir,- Antioh Ca
mir, fiul), apoi altora, cum ar fi, de exemplu, Maria Cantemir (170-
fiica
175), luiDimitrieCantemir,lis-areliefatparcursuldoarînurma
unorcercetrişipublicaCiiacademiceulterioare.
ViaCa şi prezenCa Mariei Cantemir în înalta societate - rus, cu în
ceperedinepocaluiPetrucelMarepânladecesulei,afostdezvluit
maialesprinpublicarealasfârşitulsecoluluialXIX-leaaunui - eseuco
sacrat ei, cu o bogat anex documentar, care includea în mare parte
corespondenCadinaniia 1732-4 luiAntiohCantemircusorasa,Ma-
ria,cândceldintâireprezentaCoroanaruscaambasadorlaLondraşi
Paris610
.Dinmaterialelepublicateatuncis-aprofilatdestul - declarp
sonalitatea Mariei Cantemir, care apare ca o femeie deosebit de cu
cuvasteinteresecrturreşti,culturaleşichiarştiinCifice.Pedeopar
cunoscândcâtevalimbi,întrecareşicelevorbiteînEuropaOccidenta
eaeralacurentcutotceeranouînmateriedeliteratur,ştiinC,ar
cltorii de interes ştiinCific s.a. Pe de alt parte, o cunoaştem- pe prin
CesaMariaCantemircapeopersoancareeraapreciatşiacceptatla
Curteaimperialrus,darcarepreferasrespecteoanumitdistanC
faCdeaceasta,dedicându-şiviaCaintereselordefamilie,alefraCil
înspecial,maialesînmateriedeaprareşidiriguirejudicioas - aaver
lorimobileşimobile,fiemoştenitedelatatllorDimitrieCantemir,fie
obCinute prin donaCii imperiale şi de rude, fie prin achiziCionri de t
felul. Cea mai mare parte a vieCii şi-a petrecut-o, fie la Moscova, fie la
moşia sa Marino Ulitkino de lâng vechia capital a Rusiei, unde avea
curCibineamenajate,înconjuratdeunnumrdestuldemaredeslug
detotfelul.
016
œ+-ø.954 Ş., Княжна Мария Кантемирова. : Русская старина,œ9798,1+-5< , =97
J8,98 G,;+- =9;=,7I81+34-,;096 7.<4 G,=9><,.1-5+4 29 7.< .=,352- .<
Aceastlucrareafosttradusi ş publicatintegralcustudiiînsoCitoarecareaurmas
mare parte la nivelul de cunoaştere, oferit de academicianul rus de la nele fi sec. al XIX-
lea: Maicov L. N., Prinţesa Cantemir. Portret de epocă şi corespondenţă inedită.Ed. de L.
Ivanov.Cuv.înaintedeŞ.Lemny.Trad.deM.Vraciui ş L.Ivanov,Iaşi,p.,50 2 .04-73
1 3 . Testamentul prinCesei Maria Cantemir 19
MariaCantemir(170-5)
(MuzeulmnstiriiNoul Ierusalimdinor.Istra,Rusia)
În ultima vreme, în urma unor cercetri aprofundate în arhivele

ruse,aufosteditateunşirdeoperecantemirene 61
, mai multe documen-
te necunoscute ,aufostrealizateunşirdealtestudiidedicate
612
- Cant
mireştilor613
, dintre care unele de proporCii impuntoare
614
, inclusiv şi
despreMariaCantemir 615
din
, cares-aprofilatcuoşimaimultclarita -
teîntreagaviaC,celeicareafostapreciatmaitârziudrept„femeiac
maicult”dinRusiadinprimajumtateasec.alXVIII-lea 61
.
Totodat, în publicaCiile din ultimii ani, au fost spulberate u
mituri care persistau de mai mult vreme în ceea ce priveşte persoan
prinCesei Maria Cantemir, apariCia şi manifestarea ei în mediul Cur
imperiale ruse şi mai ales în ceea ce priveşte relaCiile ei cu Petru
Mare. Un timp îndelungat s-a crezut c chiar tatl ei, Dimitrie- Cante
61
Cantemir Demetrius Princeps Moldaviae, Istoria Creşterilor şi a Descreşterilor Curţii
Othmannice/ Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae. Ver-
siune româneasc în ediCie princeps de Dan Sluşanschi. PrefaCa traducerii româneşti de
acad.VirgilCângea.AnexdeAurelDicei,Bucureşti,201,356+7p.;CantemirDimi -
trie, L'immagine irraffigurabile della Scienza Sacro-Santa.AcursdiVladAlexandrescu.
Traduzione di Igor Agostini e Vlad Alexandrescu. Introduzione e note di Vlad - Alexan
drescu. Edizione critica del testo latino di Dan Sluşanschi e Liviu Stroia, Milano, 201,
490 p .; Cantemir Dimitrie, Micul compendiu asupra întregii învăţături a logicii. Ed. a
II-a. Traducere din limba latin de Dan Sluşanschi. Studiu interactiv, note şi indici de
Alexandru Surdu, Bucureşti, 201, 170 p.; 73=;34 ł+8=073; , Описание Молдавии.
Факсимилe, латинский текст и русский перевод Стурдзовского списка. 9<=+-60 -
9,D+380 J;0/+5A3JŞ.ø.>#+Be-<=>: +. <=+. =GJC+
. 8>,+67>C.
. 0;-9/
6+=3< 0-A9.8/;+,<59 ł9-94. 708=+:;370B+83JC+. 8>,.
C+8>,+85=-0=0;,>;.,Ş0<=9;-<=9;3J,201,43+DVIc.ş .a.
612
!-3;5>8 ., Эпистолярное наследие Дмитрия Кантемира. Жизнь и судьба в
письмах и бумагах, [Chişinu],ŞtiinCa,208 Idem, . Димитрий Кантемир, страницы
жизни в письмах и документах,+85=-0=0;,>;.,2014 <.
613
Ciocoitei Mihaela-Elena, Valori universale ale operei lui Dimitrie Cantemir. Tez de
doctorat. Univ. Bucureşti, Fac. de istorie, 205, 39 p.; Eşanu Andrei, Eşanu Valentina,
Moştenirea culturală a Cantemireştilor,Chişinu,Ed.Pontos,p.21 0, CreCu ; Bogdan,
Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ, vol.
I-II, Iaşi, Institutul European, 2013 , 498 p.; !-3;5>8 . . Под сенью двух держав.
История жизни и деятельности Димитрия Кантемира в Турции и России.2/+830
2-0 3<:;+-6089 3 /9:680, ł3C380-, Cartdidact, 2013, 280 c.; Ghilaş Victor,
Dimitrie Cantemir – muzicianul în contextul culturii universale, Chiş in u,2015,496 p.
614
Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII). Coord.acad.AndreiEşanu,Chişinu,ed.
ŞtiinCa,208,64p.+ arboregenealogic.
615
EşanuAndrei,EşanuValentina,Maria Cantemir (1700-1757). În: Dinastia Cantemireştilor
(secolele XVII-XVIII). Coord. Andrei Eşanu, Chişinu, 208, p. 462-7. Eşanu Andrei,
Eşanu Valentina . Consideraţii privitoare la demnitatea prinţesei Maria Cantemir. În:
Idem, Moştenirea culturală a Cantemireştilor. Studii,Chişinu,Ed.Pontos,201,p.17-
¼+187. ,96=8+Jø363J. История жизни Марии Кантемир в письмах и документах,
ł3C38H>2018,7<.
61
Kidel Alexandru, Maria Cantemir (Femeia cea mai cultă din epoca lui Petru cel Mare),
Chişinu,1934,0p.
mir,arfost fi acelacareapuslacaleaceastapropieredintrefiicasaşi
împratul Rusiei, urmrind anumite interese politice. În urma acest
relaCii, precum s-a admis pe nedrept, prinCesa Maria trebuia s aib
unurmaş,sarcinpecarearfipierdut-oîntimpulcampanieilaMarea
CaspicînAceste 172. „adevruri”aupornitdefaptdelanişteclevetiri
aleunorneprieteni,darşiaunorinterpretrieronatedepeurmau
zvonuri, care s-au dovedit cu totul neîntemeiate, ceea ce a fost a
prin incontestabile argumente într-un şir de publicaCii academi
ultima vreme617 .Deasemenea,s-adoveditafieronatopinia,cMaria
arfost fi înhumatînbisericadinsatulMarino-Ulitkino. Testamentulşi
Scrisoarea testamentară,darşimesajuldin12septembrie175afraCi -
lorCantemir,lacarenevomreferimaijos,aratconvingtor - cprinCe
saMariaamuritlaMoscovaşiafostînmormântatînbisericadeiarn
delamnstireagreacSf. Nicolaedinaceiaşiurbe,alturidefrateleei
Antioh, deşi, conformTestamentului ea într-adevr a dorit s fie înhu -
matlaMarinoUlitkino.Maimultvremes-acrezut,şimairzbateşi
pânastziînscrieriartisticeşiînmassmedia,chramulbisericiidi
satul Marino Ulitkino ar fi avut hramul Sf. Maria Magdalena, dat de
MariaCantemir,şiaceastacaro fi aluzielacarevapcatedintinereCe
Şiacestmitnucorespundeadevrului,cci Testamentul
din Mariei re-
ieseclar,cprinCesanoastracumprataceastmoşiecusatşibiseric
carepeatuncidejapurtahramulmaisusartat.
Rezumând cele constatate în studiile noastre, dar şi- ale alt
cettori 618
vomartacMarias-anscutlaIaşiîn170,lacircaunan
dup cstoria prinCilor si, Dimitrie Cantemir şi Casandra, fiica lui
Şerban Cantacuzino, domnul Brii Româneşti. Cea mai mare parte a
copilriei, pân la ocuparea tronului Moldovei de tatl ei, în noiembr
170, Maria şi-a petrecut-o în capitala otoman - Istanbul. Dup o ju -
mtate de an de şedere la Iaşi în urma înfrângerii armatei moldo-ruse
617
Vezi mai detaliat în: Eşanu Andrei, Eşanu Valentina, Prinţesa Maria Cantemir între
ficţiune artistică şi realitate istorică. În: Akademos, Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură
şi Artă, 201, nr. 3 (2), p. 12-7. Idem, Considérations sur la dignité de la princesse
Maria Cantemir. Dans: Travaux de Symposium International Le Livre. La Roumanie.
L’Europe.Troisièmeédition–20à24Septembre201.TomeIV:Laquatrièmesection–
Latinitéorientale,Bucarest,p. 201, publicat
89-10., şiînEşanuA. Cultural universe in
Moldavia (XV-XIX)/ Univers cultural în Moldova (sec. XV-XIX), Chişinu, 2013, p. 249-
259; !-3>8 ., Биография Мaрии Кантемир. Вымыслы и реальность. : Factorul
feminin în istorie.Culegeredestudiişidocumente,Chişinu,201,p.419-26.
618
O bibliografie exhaustiv despre Maria Cantemir Neamul vezi: Cantemireştilor.
Bibliografie.Coord.Acad.AndreiEşanu,Alct.EşanuA.Cereteu , I.Eş, anuV.Poş
, tarencu
D.,PoştarencuMaria,Chişinu,201,Ed.Pontos,p.309-12.
laStnileştiînse 17 refugiazcutoatfamiliaînRusia,laînceputla
Harkiv (17-3), apoi la Moscova, unde îşi va petrece cea mai mare
parte a restului vieCii sale, pân la vârsta de 57 de ani când se sytinge
dinviaC.
În copilrie şi adolescenC a avut parte de o educaCie aleas, - stu
diind în familie sub diriguirea învCatului dascl grec A. Condoidi, su
îndrumarea cruia a însuşit mai multe limbi, a studiat teologia, - lit
ratura, retorica ş.a. Totodat, în aceast privinC şi-a spus cuvântul şi
anturajul din casa prinCilor ei, cultura şi pregtirea lor intele
Dup stabilirea la Moscova ea a continuat s studieze sub îndrumare
luiIvanIlinski,delacareaînvCatmaialeslimba 619
. rus
La frageda vârst de 13 ani, în urma morCii premature a mamei
sale, Maria s-a vzut nevoit de a îndeplini şi rolul de mam şi educa -
toare, împreun cu sora ei Smaragda (170-2) a fraCilor mai mici
Constantin,Matei(Matvei)Şerban , (Serghei)şiAntioh.Deosebit - deata
şatarmasMariafaCdemezinulAntioh,careaveapeatuncidoar4-5
ani,ataşament,carecutimpuls-arevrsatîntr-oprieteniefrCeascce
aduratpânlamoarteafrateluiîn174.
Deosebitdeimportants-adoveditarolul fi Marieiînfamiliedup
decesulluiDimitrieCantemirînaugustOr, 1723. ctreaceadatSma -
ragda se stinsese din viaC, iar cei patru fraCi ai ei erau înc minori
de aceea ea a trebuit s joace rolul de cap de familie. În virtutea - ac
tor obligaCii s-a vzut nevoit s se ocupe nu numai de treburile case
şi grija de ceilalCi membri ai familiei, dar şi de averile moştenite de
tatl lor. În paralel, Maria pentru a menCine prezenCa Cantemireşti
înatenCiaCurCiiimperialeîntreprindeînmaimulterânduriclto
Sankt-Petersburg, unde de fiecare dat îşi viziteaz fraCii, desfşoar
acCiunicas-icstoreasc,câtmaireuşit,iarproblemelecareseiveau
peparcurs,decelemaimulteorilitigiideproprietate,lerezolva - pr
mersurişiprinobCinereadeaudienCelaalteCelelorimperiale.Defie
dat, tânra prinCes a dat dovad de pricepere şi abilitate în relaCi
cupersoaneînaltpusedelaCurte,darşicunoilesalerude - înurmac
storiilorfraCilorsiConstantinşiMatei.Treptat,Mariapânîntr-a
afostabsorbitdetoateacesteaactivitCi,încâtaneglijatapro
interesul faC de o eventual cstorie, cci pretendenCi la mâna ei au
fostdestui.
619
Vezi mai detaliat în Andrei, Eşanu Valentina. Maria Cantemir (1700-1757). În:
: Eşanu
Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII). Coord. Andrei Eşanu, Chişinu, 208, p.
463-.
Plecarea lui Antioh în misiuni diplomatice i-a deschis prin

(sau„kneajnei”cumeranumitînRusia)Mariaonousferdeactivita -
teceCineanudoardereprezentareaşiaprareaintereselorfrate
mic în Rusia, ci şi de întreCinerea celor mai strânse legturi cu aces
menCinând de-a lungul anilor o susCinut corespondenC, care, ulte
fiind publicat, a scos în vileag bogatul univers cultural şi spiritu
celor doi fraCi, marele lor interes faC de carte, faC de tot ce era
în Europa. Mariei i-a revenit şi grijile legate de aducerea de la Pari
corpuluineînsufleCitafrateluisuAntiohşiînmormântarealuial
deprinCişidesorasaînunadinbisericilemnstiriiSfântul greceşti
Nicolae din Moscova.
Din perioada de dup moartea lui Antioh, dup cum reiese din
totalitatea de documente pstrate, dintre care unele- publica
na Maria Cantemirova” se afla în relaCii destul de bune cu fratel
Serghei, cu care încerca s rezolve diferite probleme de viaC, - de admi
nistrarea cât mai judicioas a moşiilor Cantemireştilor, precum şi
partajarea echitabil a averilor rmase dup decesul fraCilor Ant
Constantin (174). De altfel, realizarea prevederilor testamentulu
dupobştesculeisfârşit,caredealtfelaavutlocla9septembrie175,
oîncredinCeazfrateluiSerghei.
Se pare c pentru prima dat despre existenCa unui testament
„kneajnei Maria Cantemirova” scrie I. Şimko, care face referinCe înt
form rezumativ la prevederile acestuia, indicând şi coordonatel
pstrareînArhivaMinisteruluideJustiCieaRusieiînfondulCole
de justiCie din Moscova (œ9<59-34 ;#3- œ383<=0;<=-+ )<=3A33,
I<06+ =3A-g5960.3, g2.5491, Tot
1). acestaaratac Testamentul
de baz este însoCit de Scrisoare
o testamentară adresat de Maria fra -
teluieiSergheiCantemir,încaredetaliazunelepuncteale - Test
tuluinumitînoriginalulrusesc„/>#9-8+J”.Porninddelacoordonatele
indicate de I. Şimko şi cunoscând c fondurile Arhivei Ministerului d
JustiCie au fost ulterior înglobate în Arhiva de Stat a Actelor
Rusieiæ9 (9<345 <>/+;<=-08F4;#3;0-83#5=9(æ)
-
din Moscova, în anul 209, în cadrul Programului de stat „Cantemir”,
am întreprins investigaCii speciale în vederea depistrii - aces
mente,cares-auîncununatdesucces.Astfel,înarhivamaisusnumit
în fondul 1374, unitatea de pstrare nr. 1 este inclus Testamentul
prinţesei Maria Cantemir620 înoriginal,iarlaaceleaşicote,la - unita
620
æ.98/1374„ł+8=073;F”,9:.10/#;.1,6-4 9,.
tea de pstrare nr. 9, este inclus Scrisoarea testamentară621 a Ma-

rieiadresatfrateluieiSerghei,ambeledocumentefiindîntocmitel
august175.
Testamentul se deschide printr-un preambul în care este - desem
nat executorul de încredere (/>C0:;35+D35) kneazul Nikita Iurievici
TrubeCkoi,general-procurorşideCintordealteînalterangurişiti
onorifice,demnitarCaristapropiatdefamiliaCantemireş 62
. tilor
Dup aceasta urmeaz 9 puncte aleTestamentului în care Maria
formuleaz ultimele sale dorinCe şi porunci, dintre care primele do
se refer la construcCia din banii ei proprii a unei mnstiri de maic
pe moşia ei în satul Marino-Ulitkino. În caz dac nu va fi acceptat de
instanCaimperial,aceastprevedere,artaîncontinuate Tes- Mariaîn
tament, banii s fie împrCiCi mai multor mnstiri şi biserici, precum
şi unor oameni srmani. Celelalte puncte cuprind indicaCii cum şi cui
s fie partajate moşiile, satele şi ctunele, casele, banii, briliantel
alte bijuterii, vesel de argint şi de porCelan, îmbrcmintea, trsuri
caii ş.a., între fraCii ei Matvei şi Serghei, precum şi altor rude dinspre
mam şi tat. Nu în ultimul rând, „kneajna” indica unde şi cum s fie
înmormântat, fiind vorba de un loc în apropiere de biserica din satul
Marino.Într-unpunctaparte,acordatenCiedeosebitslugilor - sale
roraledruieştelibertatepersonalşiroagcadupmoarteaeitoCis
fieasiguraCicucelenecesaretimpdeojumtatedean,pânîşivorgsi
altesursedesubzistenC.
Neaşteptatîntr-unfelestemanieraîncareprinCesaMaria - îşiîm
partemoşiile:dacuneledintreele,întrecareşiceadelaMarino- - Ulit
kino urmau f fie împrCite între fraCi, apoi altele (nu se indic concret
careanume)trebuiauretrocedateCurCiiimperiale.
În Scrisoarea testamentară „kneajna Maria” vine cu detalieri la
Testamentul de baz şi cu numeroase indicaCii cui (sunt aduse multe
nume concrete, fie rude, fie slugi, fie mnstiri sau biserici) şi cum ur -
meaz s fie împrCiCi banii, bijuteriile, îmbrcmintea, vesela şi alte
lucruri mrunte din cas. Din aceeaşScrisoarei Cinem s evidenCiem
faptulcMariarugasfieapreciatvaloareaunei„perle”deosebite(se
pare a unui colier cu perle) din colecCia ei de bijuterii. În cazul în c
aceasta ar valora scump, exprima dorinCa ca ea s-i fie oferit din - par
621
æ.98/13 74 „ł+8=073;F ”, 9:.1,0/#;.9,61-2 9, .
62
Acelaşi N. Iu. TrubeCkoi este desemnat ca executor de încredere şi a lui Antioh
Cantemir. (Vezi Testamentul lui Antioh Cantemir, punctul 9. Felea Testamentele
Alina,
Cantemireştilor. Studiu de caz (sec. al XVIII – încep. sec. XIX). În: Tyragetia. Istorie.
Muzeologie.Serienou,vol.V(XX),201nr.2,p.178.)
teaeiîmprtesei,iardacsevadovediafimaipuCinvaloroas,sfie
oferitluiN.Iu.TrubeCkoi.
Din aceste dou documente mai reiese c la vârsta de 25 de ani,
precumşiînultimaperioaddeviaCMaria,înaintedemoarte,atrecut
prin bolii grele. ConCinutul actelor mai arat s prinCesa era de
de evlavioas şi mergea pe la mai multe biserici şi mnstiri din - Mos
covaşiîmprejurimileei,erafoarteatentcurudeleei,unoradintr
fiindu-le naş de botez, cum a fost de exemplu Elena, fiica lui Serghei
Cantemir.
Ambele documente au fost dictate de prinCesa Maria şi scrise
Ivan Andreev, fiul lui Solomenov, funcCionar la Colegiului de Stat
JustiCiei,fiinddefaCşiduhovniculprinCeseiIosifBezsonov,ieromon
lamnstireaSf. Ioan Gură de Aur( Zlatoust)dinMoscova.Fiecaredin
cele 9 puncte din Testament sunt semnate într-o form neobişnuit de
treptedelaunpunctlaaltuldeMariaşideduhovniculei.- La3octom
brie 175, adic dup decesul Mariei, Nikita Iurievici TrubeCkoi a - de
pusTestamentullaColegiuluideStatalJustiCiei,undefuncCionar
verificatcelestipulateşil-auconfirmatprinrezoluCiadin28noiembr
175,aplicândştampilainstituCieiîncauz.
Precumauartatcercetrilenoastre,dejala12septembrie175,
fraCii Matvei şi Serghei Cantemir îl informau pe kneazul N. Iu.- Trube
Ckoi, ca executor de încredere, c deoarece ei erau bolnavi nu s-a adu
laîndepliniredorinCaMarieideaînhumat fi laMarino,situatlade 40
verste de Moscova, ci în biserica de iarn în necropola familial - a Can
temireştilordelamnstireagreceasc Sf. NicolaedinMoscova,alturi
deprinCi,sorşifrateleeiAntioh.
Dup un an de la decesul Mariei, acelaşi N. Iu. TrubeCkoi a adre -
sat fraCilor Cantemir o scrisoare prin care solicita informaCi
realizat alte prevederi Testamentului
ale 623
. În rspunsul acestora se
arta c, din aceleaşi cauze, au dat preferinC celei de-a doua variante
a prevederilorTestamentului, împrCind cele 20 de ruble prevzute
pentruconstrucCialcaşuluisfântde laMarinomai multorbiseri
Moscovaşidinîmprejurimi,iaraltele,de 20 - rubleau
- fostîmprCite
întrerudeledinneamurileCantemirşiCantacuzino.Câtpriveşte„p
mare”care
, urmasfieoferitîmprtesei,aceastadinurmagsitde
cuviinCcestemainimeritcapodoabaîncauzsînfrumuseCeze - icoa
nadelamormântulprinCeseiMaria 624
.
623
æ.98/1374„ł+8=073;F”,9:.10/#;.13,6- 9,.
624
3759 ., Личность княжны Марии Дмитриевны Кантемир. B 58.: Новыя
Întrucât pân în prezent au fost publicate testamentele - lui Di

trie Cantemir625 Antioh
, Cantemir
62
şiSergheiCantemir627
am
, gsitde
cuviinC c şirul acestora ar trebui completat cu cel al prinCesei Ma
Cantemir,cuatâtmaimult Testamentul,
c precumşi Scrisoarea ei tes-
tamentarvincudezvluirinoişiinteresanteprivitoare- laperson
tea prinCesei Maria şi relaCiile curudeledinspre tat şidinspre ma
cubisericaşichiaroameniisimplicareauînconjurat-oîntimpulvie
***
În Anexe aducem cele dou documente în original însoCite - de tra
duceri în limba român, precum şi fotocopiile acestora. În transcriere
documentelors-arespectatortografiaepociicuexcepCialiterelor
rmasedinslavaveche,fiindînlocuiteculiterelealfabetului - cont
ran rusesc.
данныя к биографии кн. Антиоха Дмитриевича Кантемира и его ближайших

родственников,+85=-0=0;,>;.,189< .423-5
625
[ a8=FC-ł+708<534, Ş.Ş.], Родословие князей Кантемиров. B 58.: 0; [09?36
3.?;3/]. История о жизни и делах молдавскаго государя Константина Кантемира,
83-[0;<3=0=<5+J]=3:[9.;+?3J],1783,<.06-
62
Ibidem,p.346-5. VezişiFeleaAlina,Testamentele Cantemireştilor. Studiu de caz (sec.
al XVIII – încep. sec. XIX). În: Tyragetia. Istorie. Muzeologie.Serienou,vol.V(XX)201,
nr. 2, p. 165-84. Moştenirea epistolară a lui Dimitrie Cantemir. Editor Victor Bvircun.
SeriaDocumenteprivindistorieromânilor.ColecCiaEudoxiuHurmuzaki,Seriaa3-a,vol.
III,Bucureşti-Brila,20,p.389-4,doc.165.
627
>/38,.œ., Семья Кантемира и Дмитровка,ş;06,.9G0-,205<.34
ANEXE
I.
[Духовная княжны Maрии Дмитриевны Кантемировой
от 8 августа 1757 г.]
л.1
937J-J=FJ/389<>D8FJ13-9=-9;JD3J380;+2/ -
637FJ;93AFş=A+3F8+3-J=+.9>#+.738G.
9 . 5 < 9æ96 J; + / 9 : < BG 9 / J185 +8 œ+GJ, ; J185 G8 ( sic!)
=;3 7, + - 0BG9 / ł+=0,8+ -J9/;3 -7 J J, 0 < , 3-8 2D> 0 36 :9 ,
I3 < >#9 / >I 8 - 4>D0 9<7-+ 4 B3=9< J=3 74+ : .C6 9;: F0F/9.
=9 J3 8 0 / 1 9 ;#9+.80 9 7 G< + 6 3 / J=A+ + - / =3J=3 : =0 6 3 1 ; 03/ 9 -
+ 7F6, I9 5 3+6I.0 -8 2 6 9 , +=96 3J< 98;2:046 9 ,- < >
=0+ / 2 9 <J6 9æ9 . 0 - C0 + 8< :3. 9+ / : < ><< 39 . =+< 3 ;+
=3< 9 6 3 7 , F, + / 0 8 7 æ9G/ 9 : < . 9 6 + / =9 3B0 ,.;0965,< , 0 3 8 3
=93D+;0:, 9 7G< + 6 >/, 5 +=3< 94J80->+9;<: +3- 9 ;: / 2 -
=;< =G 3 9 B0 3 - 0 / =F; < + 8 947 G,=3< 9 8 -=9+ ;I: <0+39827 5I0 9 - < 9
G- 9 8 =;< 93: 8 0=F;
9< +=98 9 7 9 . ==G 3 1<096;J/:+ 8 0 / . F88 9 : 0
I03</ +>79;I.0 7+ 6 3 />#9
0 I9 8 - D+0 - + 2 I9 8 ; 5 93<: -
=3< II0 9 7 C> ; : =3; 0>B3 74< 9 :7 =G 3 8 I9 8=G 7< 6 3 7 9 .
=60 - < =39 F<#9< 9 - 0 ; : 9 5 =03 / G86 ?0+ 6 ; 0 8 . 9=76 C+ ;+ 3 +6
#3 9 , p9>;5 9 ;+:6#J23;8+50<94 3.; 0<6 +G- 59 8 3 / ; 9
Ş3=> 3 5 G0; ) B+ 3 - >,; A50 + . 826
>#9
/ 4097 40< F792: - 4 9=G
8 0-
=;4 9 - < >/F=G , >C0 /7 3 9 =G D3+ 25 3 ; : 37 9 5 => +;, 097 -
>7 J28 5 GI3 .=;; 07BI 3 - 0 ł+=08 >; 3 7 >B3=G 38 >ID0 /06< :0
[Подпиcь629 Марии] К сей
[Подпиcь Безсонова] При сей /
628
ł8J2GŞ353=+);G0-3B;>,0A5( 94 169 - 176 ;><), -908F4<534 .9<>/3 +;<=-08F4
/0J=06G, <F8 );3J );G0-3B+ ;>,0A59. ; :;0/<=+-3=06G 28+703=9.9 ;9/+
;>,0A53#59=932 :;93<#9. 8+<=+3 /6 <3J;>,0A5+J,-FC0/C+J2+7>11720 -
.2+37=;307ł+8=073;9.
629
9<60 5+1/. :>85=+ <60/>0I= :9 <6.+7 :9/3 58J18F œ+;3 0 />#9-835+
30;978+#+9<3?+02<98-+.
1
л.1об
ş :9<=;9083 -G :9 ,0D+83I 790> 798+<=F;J :9 -
/+=G ./0 8+/6013= :;9C0830 /+,F :9-068 ,F69 :9<=;93=G
798+<=F;G-5>:608947:/<5-=B380-<6œ+ -
;3806=5389,=918+=970<=0./0794:<=;908,:+6 -
=F5+708J.;/ 3 /0;-J83 8+J,A0;59-G5+708J37J-9
-J=FJ+-89:<=93 68FJœ+œ+ ;3 ./+638F1F0:953
/0;-J88F0;F,, 8F0:;>/F.>5:90163 +2>J7:0;+=9; -
<5+.9 063B0<=-+ :9-068 ,>/0= 984 798+<=F;G :9<=;93=G,
B=9:;35+2=G , /9<=;93=G798+<=F; 3 G,><=+89-3=G928+B089 -
7> 1[e] ,;+=> 790> 58J2G 0;.3I 73=;0-3BI ł+8=073;>
8+<=;9083=9.978+<=F;J9<=+-6JI/08.=F<0BI;>,60-.
,F6:9-068 =9- 9 798+<=F;,F=G 0 798+#38J7/-08+=A+=3
B069-057,/+F<5><016+-C37C0<=3B069-057:;3A0;5 -
-0, <JD0835> 2 /3+5987, [+] /-> A0;59-837, /6J <9/0; -
1+83J A0;5-F, 798+#38G ,063A 3 <-JD0835+ < :;3B0=835
9<=+-6JI - :;9A08= =;3 =F<0B3 ;>,60-, /+ :9-068 , ,F69
9=/+=G=95 7>798+<=F;I5>:608>I79I:9/7<5-8>I-9=B3 -
8>,928+B0œ+ <0698 63=5;89 =9389, 2+5>:1 608>I1[e]
-9=B38>/J/0I793:548F75+:3=+897æ;3.9;G07œ3#+4 -
69-3B07 +8=FC07 630
- J207<59 >02/0, <06A9 0/9=59-
59=9;F0 -9=B38F 2+ 789I <:;+-608F 3 9=5+28F, 79<5-4
л.2 5+708F7</94 /0;-J83 8F7[3/0;-J88F7][ sic! два
раза] <=;90837, /+J 3 96-J88+J -<J59. 2-+83J :9<>/+
B=9J-3=A+.
[Продолжение подписи Марии] Ду
[Продолжение подписи Безсонова] Духовной
2.
0631:+B0B+J83J798+<=F;G:9<=;93=G80></9: =J==9
9<=+-C30/6J798+<=F;J/08.39=/+=G8+<=;90837>D3#
A0;5-043,/8F76I/07/-=F<0B3;>,60-./;>.30/-=F -
630
J/J Ma;3 3 /-9I;9/84 ,;+= 37=;3J ł+8=073;+, 32 796/+-<5. ,9J;<59.
;9/+ 8=FC04 32 59=9;9. :3<#9/36+ 8 +=FC , 7+=G 37=;3J ł+8=073;+.
;3,F6 - 9<3 802+/6. 9 1723 ., >70; 1748 . ( Gorovei Şt. Cantemireştii. Eseu
genealogic. În: Dinastia Cantemireştilor (sec XVII-XVIII). Coord. A. Eşanu, Chişinu,
208, p. 29-43. C7. Завещание Димитрия Кантемира, :>85= 7 la Felea Alina.
Testamentele Cantemireştilor. Studiu de caz (sec. al XVIII – încep. sec. XIX). În: Tyragetia.
Istorie.Muzeologie.Serienou,vol.V(XX),201nr.2,p.174-5).
<0B3 ;>,60- :7J8835+7 9, ;=04 793#, /0=J7 631

.08 -
;+6 604=08+=+ 58J2G ł+8<=+8=38+ 8=39#+-3B+ ł+8=073 -
;+, <F8> 58J2G [ оставленно место для 5-7 букв] /+ .08;6
7+H9[ ;+ sic!]58J2Gł+8<=+8=3=08+ :+89-3B+ł+8=+5>238+ 632
,
/0=J7 -;+73J /+ =0:+8> 63
;+2/063=G :9 ;+-8F7 B+<=J7.
79<5-4 /; 3 <06A9 0/9=59- ,;+=> 790> /-9I;9/8 -
7>:9/65-83>58J2G37=;3I8=39#9-3BIł+8=073;>.
M0/8>I 3 96-J88>I :9<>/> :;9/+- ;92/+=G 8037>D37 6I -
/07. <069 œ+;G389 - ,;+=GJ7 793 58J2G œ+=-0I 3 58J2G
0;.3I 73=;0-3B+7. <9/0;1+=G 37 - =97 <06 œ+;380
<-J=>I A0;59-G 3 <-JD0835+ c :;JB0=835 -0B89 =+510 +
:;3 780 ,F69. Ş0:;0789, /+=G - => A0;59-G 32 <0;,894
7904:<>/F,,6I/9,/+=+;065><0;,8F0.
[Продолжение подписи Марии] ховной
[Продолжение подписи Безсонова] Княжны /
3.
л.2 об
13-9=0:; 06 <A9- 790 0/9=53=9<06+ 2 9- -
æ9
-+ ;9/3D+:0;8<>A0;5-F:9<=;803 9I,=9:9<=;93=G
<70;=3:9 =;7904. =99083 A04 ;5-F>#9
32 ł+-894 8<3 -
<=9J2- ;3 />#9 07<59 >5;+-6083 9 ,;0-8F3 :9<6+8 2
/6J=9.9<=;9083J:;3.9=9-608F.
[Продолжение подписи Марии] Кне
[Продолжение подписи Безсонова] Марии
4.
0D3 793 ,;36+8=9-F0, +6728F0 3 :;9=B30 59=9;F0
8+/0I<G ,F=G A089I /9 B0=F;0# =F<0BG ;>,60- 36 ,960
98F0 - ;+2/063=G ,;+=> 790> 58J2G 0;.3I 73=;0-3BI <
:607J8835+7 9 < -FC09,J-608F73 58J2G [ оставлен-
но место для 5-6 букв]ł+8=073;9,/+<58J2GJ731[e]-;+ -
79,/+=0:+897ł+8=+5>238F73,:9;+-8F7B+<=J7.
[Продолжение подписи Марии] жна
[Продолжение подписи Безсонова] Димитревны
631
0BG,;+#+3 3/0=65<+8; 9,<F870, 9-GJ.08;+6-4=08+=+58J2Jł+8<=+8=3 8+
=0:+89-3B+ł+8=+5>2389 .
632
ł+8<=+8=38 =0:+89-3B ł+8=+5>2389 (1703-68), <F8 -+6C<59. .9<:/+;J
=0?+8+ ł+8=+5>2389 (174-5), /-9I;9/84 ,;+= ł+<+8/;F, 108F 37=;3J
ł+8=073;+ .
63
0BG 3/0= 9 <F89-GJ# +/> =0:+89-3B+ ł+8=+5>2389 (169-7), <F8 =9.9 10
=0?+8+ł+8=+5>2389,/-I;9/84,;+=ł+<+8/;F,108F37=;3Jł+8=073;+.
5.
ş<=+-C>I 780 :9<60 ,;+=+ 790. :9548. 58J2G 8 -
=39#+ 73=;0-3B+ ł+8=073;+ <0,8>I :9<>/>, <5+=0;=3,
<+6?0=53, B=9 3# 8+ 63A9 0<=G, ;+2/063=G ,;+=> 790> 58J2G
0;.3I73=;0-3BI:607J8< 58J2793 85+ G-;+79,
/+58J2G=0:+897ł+8=+5>238F73:96+7.
[Продолжение подписи Марии] жна
[Продолжение подписи Безсонова] Кантемировой /
6.
л.3 069 7 .;0C890 :.;<=3 ,02 -<J594 A0;07983 - :9/ -
79<5-84 7904 -9=B380 - <06 œ+;380 {- 59=9;97 J 106+I
798+<=F;G /0-3B04 :9<=;93=G}, :;3 A0;5-3 J=FJ +-89: -
<=968FJ œ+;3 œ+./+638F. ;3 :9.;0,83 3 - 7369<=F8I
32/0;1+=G793#/08.2:;5+ ,;+=>790>58J2G0;.3I
73=;0-3BI <596 :=;0,89 >/0=. -JD0835> =90 A0;5-F
/+=G/-+=A+=G;>,60-,A0;59-837=901[e]A0;5-F/+=G/-+= -
A+=G;>,/9618F3 , 60- C0 - <=G80/6GB3=+=G80:;<=+8 -
89 /08G 3 89BG <+6=F;G, <9;5><=3J 8+ /-+=A+=G A0;5-04,
<-JD083597 < :;3B0=835 - :9 /-+ ;>,63 < :96=389I, 8+ 6 -
/+83, <-0B3, 8+ -39 A0;59-80, + >=G3 :9 6=+;+ >,63
8+ 5+1/>I A0;59-G, /+ - .9/ :9738+=G 9=/+=G 8+ /-08+=A+=G
A0;5-04:9/<=3;>,60-8+A0;59-G.
[Продолжение подписи Марии] Мария
[Продолжение подписи Безсонова] Отец Духовный
7.
< J 7:0;+=9;<5+.9 063B0<=-+ <073
0831+4C0 -
69<=3-04C>I æ9<>/+;F8I 634
:;9C> 9 :91+6-8F# 780 -
-0B890 -6+/83 0;J# B=9 J 063B0<=-9 < 837 <92- -
63=,98F00163 :91+6-8F0/;3 ,>/>=,;+=GJ7793
58J2G œ+=-0I, 58J2G 0;.3I 73=;0-3B+7 ł+8=073;9,
л.3об / +,F 98F# 793# /0;-8G :;9=B37 - ;+2/BI 9=/+-=G ,F69
80:9-6,+F69=07/0;-8J7,F=G-0/97<=-0
/-9;A9-970B89.
[Продолжение подписи Марии] Канте
[Продолжение подписи Безсонова] Златоустoвскаго
634
0BG3/0=9, A+;3A0 632+-0=00=;9-8 0 ( 174 - 176 ).
8.
70ID3#<J /-9;F# 793# 6I/04 {59=9;F0 - 8F80C -
8II :0;3<G 8+:3<F - 3# 10 .9;/<53# 793# /0;-8J#},
9=:><=36+ J 8+ -96I 3 8+:<F 37 9=:><58F0 :3<7F, 9 B07
9= 708J 9,J-6089 - œ9<59-4 æ>,0;8<594 ł+8A06J;3.
:;9C> 9, 83# /+,F 983 :9 79034 598B380 9,3108F 80 ,F63
3 9=:><58F0 :3<7F 9=/+8F , F63 ,02 -<J59. >/0;1+83J, +
:95+70<=>9830:;D>=<0,:;93=+83J32/97>790.3#
80 -F<F6+= 89 ,F=G 37 - =0# 10 :95J# ./0 983 F80 13->=,
3/;9-+7=G,+:958B380794/+=G378+:;9=+830
#60,+ #+;B> 3 /0819 1+/9-830 8+ :96./+ /+,F - =97
9830:;=0;:0638>1/F.
[Продолжение подписи Марии] мирова
[Продолжение подписи Безсонова] Мнстря
9.
9 :13=5+# 10 793#, 9 :6+=G0, 9 :<>/0 ?+;?9;9-4 3
9 :;=B04 /97- <J594 706B0 3 9, <=+-C3# /08.+#, 5>/+
B=9>:9=;0,3=G,,;+=> :35289 790>58J2G0;.3I73=;0 -
0-3BI.
œ9<5-0+.><=+,8/J,175.9/>.
[Продолжение подписи Марии] Pуку приложила.
[Продолжение подписи] Иеромонах Иосиф Безсонов,
был и подписался //
***
л.4
3J />#9-8+J æ9<>/+;<=-0894 )<=3A ł960.3 - ł+8=9;0
<0.9 175 .9/+ 5=J,;J 3 /8J J-608+ 9= .9 -0=69<=3 .08;+ -
6+ ?06=7+;C+6+ /04<=-3=0689. =+489. <-0=835+ .08;6
:;95>;9;+,3#;9<345#9;/38-5+60 4,.
7+09; 58J2G Ş353=F );G0-3B+ ;>,0A59. /6J <-3/0=06<=-+
3 2+:3<5, 3 B;02 /9:;<F :3<A+ <04 />#9-894 <6>13=06J 0
-+8/;0<F8+96708-3:/<C+.9<J:9/8I
<-3/0=06J¼6+=9><=9798+<=F; -5. J30;978+#+9<3?+02 -
<98-+, <-3/0=06G<=-9-+8, + :9 <-3/0=06G<=-> J-36+<G 98+J
>B380+ :9 -960 928+B0894 ¼+-0D+=06G83AF 58J18F ł+8 -
=073;9-4. ;>5> 5 <04 />#9-894 :;361+ 98 ¼+-0D+=06 -
83A+ <+7 3 :3<0A 98>I :3<+6, + <-3/0=06G -9 <-3/0=06G<=-0
:9/3<+6J :9 0 ¼+-0D+=06G83AF894 :;2,0 3 >B3803
984 ,F6+ 98 - A0697 >70 3 :+7J=3 3 <:9;> 8+ <3I />#9-8>I
9=83 ,F68035+9. 59=9, )<=3-3;9. Ał+8=99=83;0

59.80J-369<G.
89J,<0. ;+/3 9 ;J«27»/8J>5:9 ./+ 175 +2>J7 -
0;+=9: ;<5+.9 -063B0<=-+ 3 :9 ;0/683I 984 5+=9;F -0 -
<3I6089 />#9-8>I-2J->5<360 :9 8 :9C6 +2- :J=/ 38 0<J=
83#< 59:0, 8>1+ 8F0;+<#9/F9/8>B0=-0;=G2+ / 59:043,
63<=+/-+ ,>7.0;9-4 B0 +.3 =F;;>,0 2+:3<=G 6, 2+:3<8>I -
=+59-F7 />#9-8F7, + /08.3 - :;3#9/8>I 583., 3 :9/3<+-
8+94J-5>3<-/0=06G<-9,32+:0B+=+=E05961<I:0 -
B+=GI 2+ <5;0:9I <05;=+;<59I /6J 8+/601D+.9 : 804 3< -
:96803J 9=/+=G .9 -0=69<=3 < ;9<:35I, 3,9 -9 984 :9
;+<79=;083I)<=3Ał+8=9;F>5835+94 :;9=3+27 -89<=380
><79=;089.
58J19+01 =9:98+ />#9
<-904 /0;-8G94 <-9 -
3# - 798+<=F;G /04<=-3=0689 80 9=/+6, + =96G59 8+:3<6
B=9, 9 <=;9083 798+<=F;J 3 9 /+B0 59 987> /0;-8G :;9 -
<3= 8+<60/3597 0 :92-6083J ./0 :9 >5+297 8+/6013= 3
0163 - =94 :;92,0 >/0= 9=5+289 =9 =0 <-93 /0;8 3 /- -
13790 <-90 3708 9:;0/63+ 98+ - ;+2/0683 +<=+-C37
:9 804 8+<60/357. ;92/+=G 8+ <=;9083 A0;5-04 3 8+
:9738-0 <-904 />C3. B07 -9 -<07 - <360 >5+29- 370 -
6+ 98+ ¼+-0D+=06G83A+ -96I, + 9 /04<=-3=06G897 :9 984
/>#9-894 3<:9680 928+B08F7 8+<60/357 ,3=B0697. /
л.4об æ/>5:9 0 8+/6013=,;2<79=;980 3, 08J)<=3A
ł+8=9;F 80 :;38+/601= 3 :9 =97> 9:;0/683I <9 984 /> -
#9:9C6 -84 38F.0;,9->I 2+ 3 ,>7+.>;+<#98 3 B0-<0.9 / =F;0
;>,63:J=/<J= 0 59:0<B0=-0;=GI-2J=F3-:;#9/89453.0
:9/g36-72+:<8F89J,;J28/J175.9/+
[Подпись ] Aлександр Игнатьев.
<04/>#9-894æ9<>/+;<=-0894)<=3Ał960.3:B+=G
[место печати]
Господин канцелярист Никита Назаров
РГАДА.98/1374,:.0#;.1,6-4 9,
.ş;38+6
a) Traducere
[Testamentul kneajnei Maria Dmitrievna Cantemir

din 8 august 1757]
În numele nedesprCitei de o singur fiinC dttoare de viaC a

SfinteiTreimiaTatlui,aFiuluişiSfântuluiDuh.Amin.
Eu,kneajnaMaria,fiicaDomnuluivalah,kneazulDmitrieCante -
mir,vzându-mbolnavscriuaceastmrturiedesufletîndeplinşi
curatcapacitateaminCii.ÎnaniitrecuCi,laal25andelanaştere,am
fostcuprinseudeoboalgrea.Înaceaameaboalrugatu-l-ameupe
Creatorul Domnul Dumnezeu meu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristo
ca s se milostiveasc şi ca s-mi dea Domnul Dumnezeu mie uşurare
şis-mialinedurareaşiîndatcemvoiîntremaşivoisntoas fi am
fgduit s construiesc o mnstire de maici, dar din a mea neglijenC
am trgnat aceasta. Şi deaceea în conformitate cu aceast diat las
cuvânt testamentar ca dup moartea mea s se milostiveasc - Lumin
Cia Sa Nikita Iurievici TrubeCkoi635
, ExcelenCa Sa, general-feldmareşal
şi cavaler a ambelor ordine rosieneşti, general-procuror prin - aces
taments-şiasumeefortuldeaexecutorul fi şis-Iordonefrateluimeu
kneazulSergheiDmitrieviciantemirsaduclaîndeplinire - urmtoa
rele:
[Semnătura Mariei] La aceast
[Semnătura lui Bezsonov] Se alătură
1
Conform promisiunii mele în vederea construirii mnstirii s
fac o petiCie în instanCele cuvenite ca s fie îngduit construirea
- m
nstiriiacesteiapemoşiacumpratdemineînsatulMarinoUlitkino
chiar pe acelaşi loc, unde este construit casa mea, palatele şi gard
piatr şi de lemn, biseric de piatr cu hramul celei întocmai cu- Apos
tolii Sfânta Maria Magdalena şi camere de locuit din lemn şi iazuri cu
peşte. Şi dac prin ucazul AlteCei sale Împrteşti se va porunci de a
aduce la bun sfârşit construirea acestei mnstiri de a-i indica frat
meukneazuluiSergheiDmitrieviciCantemirîilassumadeunamied
ruble pentru construcCia acestei mnstiri. Şi a dispune ca în ace
635
Nikita Iurievici TrubeCkoi (169-7), om politic şi militar rus, fiul lui Iuri Iurievici
TrubeCkoi, reprezentant al distinsului neam de nobili TrubeCkoi din care se t
AnastasiaTrubeCkaia,cstoritîn179cuDimitrieCantemir.
mnstire s fie monahii, dousprezece persoane şi e de dorit dimpre-

un cu şase persoane la biseric: un preot şi un diacon, precum şi doi
clisiarhipentruîntreCinereabisericii,monahiiasculttoare,cu
şiciteCi.Lasprocentuldetreimiirubleşisseporunceasccasfiedat
acelei mnstiri moşia cumprat de mine, Marino Ulitkino de lâng
Moscova,precumşimoşiacumpratdeunchiulmeu,rposatulcpitan
GrigoriiMihailoviciBantâş 63
satul
, Fedotkovo,uezdulViazemsk,moşie
careafostdeminedobânditşilacarerenunC,casameadepiatrdela
Moscovacuanexadelemnşiveseladecositorindicat,detotfelulcar
vafi.
[Continuarea semnăturii Mariei] Tes
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Testamentul
2
Şi dac nzuinCele de a construi aceast mnstire nu vor - fi ac
ceptate, atunci banii prevzuCi pentru mnstire, în sum de dou mii
ruble, s fie daCi bisericilor srace şi oamenilor srmani. Iar alte dou
mii ruble - nepoCilor mei, fraCilor mei, copiilor general-locotenent
Constantin Antiohovici Cantemir, fiului kneazului loc liber] şi[gene-
ral-maioruluikneazuluiConstantinStepanovici 637
Cantacuzino
copiilor
,
Avram şi Stepan în prCi egale. Iar curtea de la Moscova şi satul
638
- Fe
dotkovovrului
- meilocotenent-colonel,kneazuluiDmitrieAntioho
Cantemir.Tacâmuriledecupruşicositorfiindvândute,banii- sfieîm
prCiteoamenilornevoiaşi.IarsatulMarino-fraCilormeikneazul - Mat
vei şi kneazul Serghei Dmitrievici şi Sfânta biseric din satul Marino
preotulşiciteCiicaşiîntimpulvieCiimele,sfieîntreCinutdeeiînvec
Numaidecâtsfiedateaceleibisericiidintacâmurilemeledeargint,u
blidşiofarfuriedeargint.
[Continuarea semnături Mariei] tament
[Continuarea semnăturii lui Besonov] Kneajnei
UnchiulMarieişivrulluiDimitrieCantemir,dinneamdeboierimoldovenidincarese
trgeaşiAnaBantâşmama , luiDimitrieCantemir.AsositînRusiacupuCintimpînainte
dea 1723, muritîn1748. ( GoroveiŞt. Cantemireştii. Eseu genealogic. În: Dinastia Cante-
mireştilor ( sec. XVII-XVIII).Coord.A.Eşanu,Chişinu,p. 208, Vezi
29-43. Testamentul
luiDimitrieCantemirîn:FeleaAlina, Testamentele Cantemireştilor. Studiu de caz (sec. al
XVIII – încep. sec. XIX). În: Tyragetia. Istorie. Muzeologie. Serie nou, vol. V (XX), 201
nr.2,p. 174-,punctul7. )
637
ConstantinStepanoviciCantacuzino (1703-68), fiuldomnuluivalahŞtefanCantacuzino
(174-5),vrulCasandrei,soCialuiDimitrieCantemir.
638
EstevorbadesprefiiiluiRaduStepanoviciCantacuzino(169-7), fiulaceluiaşidomn
valahŞtefanCantacuzino(174-5),vrulCasandrei,soCialuiDimitrieCantemir.
3
Dac în timpul cât voi mai fi în viaC în ctunul Fedotcovo nu va
fi transferat biserica din satul Şcitova Gorodişce şi nu o voi const
atunci s fie construit dup moartea mea. Iar pentru înlCarea acelei
bisericideConsistoriulDuhovnicescdinViazemskestetrimisuk
suntpregtitebârnelepentruconstrucCie.
[Continuarea semnăturii Mariei] Knea
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Maria
4
Lucrurile mele cu briliante, diamante şi altele care ndjdui
s fie preCuite cupatru mii ruble saumai bine,s fie partajate înprCi
egaleîntrefratelemeukneazulSergheiDmitrievicişinepoCiimei,câ
mai sus artaCii de ctre kneazul lăsat [loc liber 5-6 litere] Cantemir şi
cuknejiiAvramşiStepanCantacuzino.
[Continuarea semnăturii] jna
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Dimitrevna
5
Tacâmuriledeargint,feCeledemas,erveCelele
ş caresuntluate
evidenC,rmasedeladefunctulfrate,kneazulAntiohDmitrievici - Can
temir s e
fi împrCite între fratele meu kneazul Serghei Dmitrievici i
ş
nepoCiimeikneazulAvrami ş kneazulStepanCantacuzinoînprCiegale.
[Continuarea semnăturii Mariei] jna
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Cantemir
6
Şi pctosul meu trup se fi înhumat fr de nici o ceremonie la
moşiameadinsatulMarinodelângMoscova{undeeudorescse fi ridi
-
catomnstiredemaici},înapropieredebisericacuhramulÎntocmaicu
ApostoliiSfântaMariaMagdalena.Laînmormântarei ş lamilostenies
e
fi cheltuiCibanicâtvanevoie fi dinceilsaCifrateluimeiSerghei - Dmitri
vici.Preotuluiaceleibisericis-ie fi datedouzeciruble,Cârcovnicilor -
leiaşibisericislisedeadouzeciruble,datind fi faptulceitrebuietimp
dease
ş sptmânisciteasczii ş noaptePsaltirea,lapatruzecidezileîn
douzecidebisericide - ctrepreoti ş citeCicâte
- dourublei ş jumtate,
pentrutmâie,pentrulumânri,pentruvinbisericesc,pentrucolivcâte -
orubli ş jumtatedeecare
fi biseric,iarpentruapomeniînecare fi ans
e fi dateladousprezecebisericicâte - zecerubledeecare
fi biseric.
[Continuarea semnăturii Mariei] Maria
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Părinte Duhovnic
7
CupreaadâncplecciunerogAlteCeaSaImperialPreamilostiva
Împrteas 639 casateleacordatemieînveşnicstpâniresdispunde
eleAlteCeaSadupbunuleiplac,dacacestesatenuvoracordate fi - fra
Cilor mei, kneazul Matvei, kneazul Serghei Dmitrievici Cantemir ace
alemelesatedenusevadaporuncsfiedistribuite,sseporunceasc
caacelesatestreacpevecisubadministrareaCurCii[Imperiale]
[Continuarea semnăturii Mariei] Cante
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] de la Zlatoust
8
Iar oamenii în slujba casei mele {care prin recensmânt - sunt în
scrişi în satele mele orşeneşti} eu le-am dat slobozenie şi lor le sunt
întocmitescrisoridepunereînlibertate,faptdesprecareeuamde
la Cancelaria Gubernial din Moscova. Şi rog ca dup moartea mea s
nufieobijduiCişiscrisoriledeeliberareslefieînmânatefr- întârzie
re,iarpâncândnu-şivorgsieivreosursdeîntreCineresnufiedaCi
afardincasamea,cisrmânînlocuinCelelorîncarevieCuiescşiîşi
ductraiulastzişislisedealemnedefoc,iardup,decesulmeusli
sedeapentruhranpâine,merindeşisimbrieînbanitimpdejumtate
deanşisnuduclipsdenimic.
[Continuarea semnăturii Mariei] mirova
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Mănăstirii
9
Iar micile lucruri casnice, hainele mele, vesela de porCelan şi a
lucrurimruntedincasşibaniirmaşiundeşiîncemodsfiefolosiCi
is-aordonatfrateluimeu,kneazulSergheiDmitrievici.
Moscova,înziuade8augustanul175.
[Continuarea semnăturii Mariei] Am semnat cu mâna mea pro-
prie.
[Continuarea semnăturii lui Bezsonov] Ieromonah Iosif Bezso-
nov, am fost de faţă şi am iscălit.
***
ÎnoficiulColegiuluideStatalJustiCieiestedepusacestTest
în anul 175, octombrie ziua a treia, prezentat de LuminCia Sa gene
-
ral-feldmareşalulNikitaIurieviciTrubeCkoi,consiliertitularde
639
ÎmprteasaElizavetaPetrovna
174 ( - 176 ).
general-procuror, cavaler al ambelor ordene rosieneşti şi leib-mai

gard,dreptmrturiespreînregistrareşiprinaudiereascribului - a
tui Testament funcCionarul acestuia Ivan Andreev, fiul lui Solome
şi Iosif Bezsonov Ieromonah al Mnstirii Zlatoust, care s-a isclit sub
acestacamartor,iarprinvoinCanumiteitestatarekneajna - Ca
va este adevrat. Şi pe acest Testament şi-a pus semntura cu propria
mântestataraşiacestscrib,şidreptmrturieasemnatlarugminte
testatareiacestuiaşilaîntocmireacruiaEaeraîndeplincapaci
minCiişiamemoriei,şinus-aaflatnimenicaspunlaîndoialacest
testament,şiînOficiuldeJustiCienus-aprezentatnimeni.
Şiînvirtuteaacesteiîmprejurriînziuaaa 27 luinoiembrieanu
175,prinucazulAlteCeiSaleImperialeşiprindeciziaaceluioficiu,s-a
poruncitcapentruacestTestamentsfieîncasatconformucazurilo
taxdecinzecicopeici,dintreacesteaunsfertdecopeic,pentru - che
ielilenecesare,pentruhârtiacustem-patruruble,pentruafiînsc
înregistrulunorasemeneatestamente,iarbanii–lacrCiledeve
şisemnândpeaceastaprezenCaşimrturia,sfieştampilatcupecetea
ColegiuluişicuîntrituraSecretaruluispreexecutareşiurmeazs
datorecipisconformColegiuluideJustiCieLuminCieiSale,ccinici
unfeldeîmpotrivireucazuluinus-aobservat.
În virtutea acestui Testament în realitate, kneajna - nu a d
nstirii satele sale, ci doar a scris ca pentru construirea mnst
pentru darea satelor acelei mnstiri s fie rugat ea [Împrteasa –
n.n.]dectremoştenitor,undeprinucazurmeazşidacaceastrug -
minte va fi respins [de Împrteas - n.n.] atunci acele sate şi avuCia
sa [a Mariei- n.n.] mobil s fie împrCit între moştenitorii ei rmaşi,
şi a o distribui [averea - n.n.] pentru construirea bisericii şi pomen
sufletuluiei,ceaceaavutea,testatara,voinCaşiînvirtutea - pute
zurilor,iarpentruexecutarearealaacestuiTestamentmoştenit
deadeştire.
Încprinucazurmeaz,datfiindfaptul,cacestanuaaparCinut
pân la examinare în Oficiul de JustiCie şi conform acestei hotrâri s
fieprestatotaxapentruTestamentşipentruhârtiacustemşipentr
întreagacheltuialpatru- rublecincizecidecopeicişiunsfertdeco
şiîncarteadeveniturisfieînscrislanumrul36înziuaadouzecişi
optaluinoiembrieanul175.
[Semnătură ]Aлександр Ignatev
PeacestTestamentseaplicştampilaColegiuluideJustiCie
[locul ştampilei]
Domnul cancelarist Nikita Hazarov
b) FOTOCOPIE după original

[Духовная княжны Maрии Дмитриевны Кантемировой
от 8 августа 1757 г.]
220
222
II.
[Завещательное письмо княжны Maрии Дмитриевны

Кантемир адресованную брату своему
Сергею Кантемиру от 8 августа 1757]
л. 1 æ9<>/+;G;+=0794, A,58J2G0;.437=;30-B
ł+32-0<=8+75 B=9
9 J8+#91><G-;087+69,23 -
7J,B0.9;+/38:<6J/>#9-8>IB=95>/F32790.8J
>:9=;0,3=G, 9 B07 3 +< :95;8 C> /+,F :9 =94 790 /> -
#9-894:;361<=;>/.A-=94790/>#9-894 :6+=G0
790,:<>/0?+;?9;9-43:B04/97-<J594706B0
39,<=+-C3#/08G.+#B=95>/+>:9=;0,3=G80+:3<9.
9. ;+/3, +< æ9<>/+;G 790. ,;+=A+ :95;8 :;9C>
=0.;0C8 79 6 -9=B3 :.;0<=374 9 :/<5-8 <06 - 80
œ+;380 71/> A0;59-GI 3 <+/> :9 60->I <=9;98> A0;5-F ,02
-<J594 A0;07983. Ş+/ =0697 3 </0+=G 5+708>I B+<9- -
8I 5;>.6>I 70;9I -8>=;3 =94 B+<9-83 :J=G +;C38 640
. 5;>.
=94 B+<9-83 < 8+;>13 2/06+=G 8+C .0;, 641
, :95;F=G ,06F73
:63=+73, :9<=+89-3=G 8+ -0;#> B+<9-83 2/06+ 5;<= 70/894
3 -F269=3=G. B+<9-80 :9<=+-3=G 9,;+2 ;0<-J=FJ 9.; -
/3AF6=F;<53J 642
956+/84,J:+83#3/206+=G3<B0;894
7904 I:53 =;+8A0806-94 ;32F :+=;+#06G, + 5+/369 5>:3=G
70/89.æ;9,:<=+-3=G<;0/3B+<9-83 :5;F=G:95;F-+697
7+6389-F79=6+<8F7C3=9296=97-96B08F7,+5;0<=:96 -
13=G 3< >7:92 08=+ C3;95. 296=9.9, + /;>.94 :95;- 2/0 -
6+=GB0 :9-<0/8 ;8F4<>5,+#;2 984 C9 +794 ;3 659-4.
:9.;0,83=06+790.,<-JD083597<:;B0=835 8D373
:9=I;7+;2/=G-7369<=F8I328+6B8F#793#/08.B=9
8+/6013= :9 +C07> ;+2<>1/083I. ş=A> 790> />#9-897>
/+=G /-+=A+=G ;>-60-, + B=9 - B0=F;0 /0<J=83A> <9;5><=3J
;+2/=G,.9/-FJ
3 <6>1- ,F,=99 />#9 - 8+:3<9 7 7904 -8
37089:
640
;C38 – 0/38A+ 3270;8J /638F - <3=070 3270;84 <;0/8-594 ><3,
;+-8J0=<J/6380;>539=:60B+/958B359-:+6GA0-2;9<6.B069-05+.
641
TabacSilviu, Stemele Cantemireştilor. În: Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII).
Coord.AndreiEşanu,Chişinu,208,p.570-9.
642
0BG 3/0= 9 798+<=F;0 ;+<:961087 - . 6+=F;G, 8F80 ">-+C<5+J 0<:>,635+
9<3450/;+A33.
FJ
8 0 1 + 6 ,<F<-048=;937;5 8=+0 =9- 9 56F4+; 1 9 : -
F- =9<FJ 98/4 =30 7 + : =9 æ9>/< J, ;9 =9+. =;;5+0 3 :6 7+0
3 =9 æ9=;+>/;3<AF 08 : 7; + =0F+85F,3 ;- 0 3 <056 < 9 :
4 =00 +9 73 ; 346
=G,
3 < 9 8 =;=G
; 3+=<:40 9 -8 3 ; : œ+
0 6 <- G3; -0 8
A0>2 J=FJ + -; <,3509-; AF 3 / 9 ; . 9 J.F3 25ł++< ;8 ,+ 3ş2 9 7
л.1об /956+8F0380956+/F09=/+=G-<0 =>10A0;59-G3:9<=+ -
-3=G3#./08+613=:9;J/9B89.
B=9 370=A+ - <06 œ+;G380 - /970 790 - <>8/>5+#
3 - 59;,B5+# 5;970 :6+=GJ, =+510 3 2/0<G - œ9<5-0, <0; -
:9<>/,;084 F,B=9 <0;-32+ 597 ,;+=+:9<60 58J2G8=39#+
73=;30-B+,980-<;+=G3#;+83=G/6J798+<=F;J.
B>1 70 >83 GC>I 69, 46
>/, =9< +89 0 =G
3 A0F8 =9496+708
=G
<08/9: =3<96370<D04 - æ9 4 >/< 083;+ 546
e1
, B0
908136 G8
GC9
69, 4 A0F8 =9< =,3 =9=G 3;+/9: >C0 / D3+53;: >5 >709 9.0
C-=60 =3<9 BF<#9<9-0;: 59 =03/ G86 >79 >6+;08 . ?0G=- 6 ;+7 -
C+>6 #39, #35<>;4 9;:-6+ 08;.>6+9-,5 80/;9
J285 GŞ3=035 G0;) B0 3- >,; A50 =+>.BI1 70 91 3 6 0 1 + 8 3
>/, +80< /9:=0=3< 6370<D04 - æ9 4 >/< =6=90- , 893.;+ -
=3< =G 3;+/9: B=9=G <0 38 >.;/ C0 + 9: 0 >7 >1<2+; I.380/
;+=> 790> 58J2G œ+=-0I 73=;30-BI - :0;<=08G 29 -
69=94 < ,;36+8=97, <0;/B597 <F:+8 70653 ,;+8=F.
Ş0-0<=>C507958J.380.;+?08059-6 64
–;>B5+;9 -
29-+J<J#+8=+73,B=98+.96-0<J=,5+;0=F,69C0/3.
<J590 790 <59=38>, B=9 9<=+80=A+ 2+ :9738-0
793, ;+2/06=G :9 +C07> ;+2<>1/083I, +7, <0 3 ,;+=>
58J2G 37=;3I 8=39#9-3BI 647
3 :607J83597 793 58J -
2GJ7 -;+7> /+ =0:+8> ł+8=+5>238F7 648
, + 70653 9C+/3
;+2/=G <06+ œ+;380 5<=GJ8+7 - :97380 2 ;+ -
/+=G8+:3#3/F.
643
ł+<+8/;ł+8=+ 5> 2389,†17.
64
0;9J=89 , ;0BG 3/0= 9, >835+6G897 910;63 32 5960A33 58J18F , 59=9;9.
>8+<60/9- 9= 0K 9=A+ ( C7. Завещание Димитрия Кантемира, 1 :>85=: - Felea
Alina,Testamentele Cantemireştilor. Studiu de caz (sec. al XVIII – încep. sec. XIX). În:
Tyragetia. Istorie. Muzeologie.Serienou,vol.V(XX),201nr.2,p.174.)
645
632+-0=+0=;9-8+(1746).
64
eBG 3/0= 9 108 œ+=-0J 73=;30-B+ ł+8=073;+, .;+?08+, /9BG 58. 59-+
-+893B+ø9,+89-<=9-<59.
647
73=;34 8=39#9-3B ł+8=073; (170-58), cF8 796/+-<5. .9<:/+;J 8=39#+
ł+8=073;+ (1695-70, 1705-), ,;+=+ 37=;3J ł+8=073;+ 3 /-9I;9/84 ,;+=
œ+;3ł+8=073;.
648
F89-GJ H>8F 3 +/> =0:+89-3B+ ł+8=+5>2389, .08;+6 7+49; ;><<594 +;73,
:;3,F-C34 - 9<3I - 178 . ş= 10 /-9I;9/84 ,;+= œ+;3 ł+8=073; :9
7+=0;38<5946,†17.
æ;B0
0 =F;< + 8 9 74 9 5 < G 946
=;- =A+
3 =G4 9 >,5F-;< - 9086+
=F;< + 8 9 7 0 056
#3+ 8 9 7 J78 J=G
< 0 /- >,;œ>;
- 0 6 C5
+ >17-0 8 3 0 -
495< 156
B0
3-0 - 3 4 256
=F;<#3+#+8 9J=G
7< 0 /3J78 97 :
=F;< + 8 9 7 >,- ; , -G0 6 =A+ + - / #69 : 3 1 ; + , 0=3B0=-=0; 0 4 356
#0 . 0 1
=F;< + 8 9 B0
JD0
7 3- ;< :4 <0 7 + 5 3><89 5 9 ; =39 =8+< /3 +J,5 63 + 8 3 -
B3
0 - < + 8 3 =B3
J=309:8; 9 : - +>,; - 0 œ>; 6 + 6 0 < 0 C5 + A0+ 8 3 5 ; -
F- JD0 - < 7 +9 85A03 8 0+9>,- :;5/ 9 36-ł+0 >< 5=7-;9 2 +
JD0
- < B0 >35 ; :8 < B3 0 –- < 8 9+ /8 63=8J=G
:+3 85 3 , >,; . - 0 6
F8> 790> 5;0<897> -+8> ¼+4A9-> :9<60 æ;3.9 -
;GJ œ3#+469-3B+ - :6+=GJ 5+?04890, 9/8> ;>,+#>, /08. <=9
;>,60-. < :6+=GJ 790., 3 3< :;9=B04 7069B3 9=/+=G ,;+=>
790> 58J2G 37=;3I 8=39#9-3BI C>,> :+;B0->I 29 -
69=8>I. 9B0;0 7904 5;0<894 608 0;.-8 654
C>,> 20 -
608>I, ;9, 6+;B0-94 196=94, 5;0<= ,;36+8=9-94 < =;07J
<387 J#98=+73, :0;<=08G 296=94 < :96>,;36+8=97, /-+
5><5+ =9859. :96=8+, + :;9=B00 :6+=G0 59=9;90 :96>B0=
2/06+=G - A0;5-F ;3<, <=3#+;3, :9/;3285, :+=;+#063 :9 -
;>B3. /9<=+6G890 -<0 ;+2/063=G <6>13=0607 3 <6>13=06 -
83A+7 93 8037>D37 6I/07 :9 +C07> ;+2<>1/083I. /
л.2 0-5 80 ;>60-94 - :;3/+8F0 /+=G /08. :J=/0<J=
;>,60-, /+ 3< :6+=GJ -0;# 8+ 0:BI, + 70B 04 /+8, :9<60
æ;3.9;GJœ3#+469-3B+,/-0;>,+#3<7+810=+73;-+896 -
7089->9=/+=G370ID30<J>708J<=9/08.-:J=/0<J=;>,60-,
/+260B0830;>53–<=9/-+=A+=G;>,60-.
6>13=06J7 793 /+=G - 8+.;91/03 928+B0897>
96708->+ /-+=A+=G;>,œJ< +806-, 8359->,=0:+8>
+;59->:9=;3=A+=3;>,60-;+<3GI3;9#9;9->73=;3I
649
0BG3/0=9 .;0B0
79<5- -J=9
<597 -Ş3596G<798+<=F;
5 ,F6./0 2+#93 ;980F
ł+8=073;F.ş,3=06G;+2>C08-1935.
650
0BG3/0=9<5-7+8=F;0.
651
1730 .9/> 96GC90 œ>;+C5389 ( Ş3180-Ş9-.9;/ <594 .>,0;83) <=+89-3=<J 9:J=G
:970D3BG04 -9=B3894. ş89 ,F69 :9/+;08 /0=J7 >70;C0.9 -+6C<59. .9<:/38+
37=;3Jł+8=058J273;+, GJ7œ+=-0I,0;.I,8=39#>(-:9<60/=-28+703=97>
:3<+=06I) 3 58J180 œ+;3. 1745 .9/>, :9<60 7;=3 8=39#+ /963 ,;+=G0- ,F63
9=9,;+8F - 5+28>. 96J 10 œ+;3 ł+8=073; 9<=+6+<G 2+ 80I 3 -:9<60/=-3 0
<70;=3, :9 :;+-> 8+<60/9-3J, :0;C6+ 5 ,;+=GJ7. H=97 <06 ,F69 ;+<:96108
798+<=F;G 9 59=9;97 >:9738+0= 58J18+ œ+;3J - <-907 ¼+-0D+=06G897 :3<G70I
(œ+;=+29-+ . , Большое Мурашкино. История развития, 8+ http:/www.gttp.ru/
MP/mp_51.htm , accesat12.076 )
652
+<:96.J-œ9<5-0.
653
"0=-0;=G38A+-0/ 3270;8J9,E07+-<;0/8594><3=¼-0/;+,368.
654
608+(174-2),/9BG0;.J58 ł+8=073;+.
:9-+;> :9 /-+=A+=3 ;>,60-; 59-> >#6F.38> – :J=8+=A+=G

;>,60-; + :;9=B37 -<0 6+5J7, 5>B0;>, <+/9-835> :9 /0<J=3
;>,:9-+;>60 æ;3.9;GI9;-5>–-9<07G;>,+<36GI 0-;
:9-+;>,?+8+<GI0/9=538<597>:9J=G;>,60-.
<06 œ+;380 ,+7 3 æ;3.9;GI 9#9=835> :9 =;3 ;> -
,6J;-/9=G0 05+7 5>6, :;9=B3 380 /0<J=3 :97 ;>,3760-;
:96=8-<071 /-+=A+ :9 =3+;C36I/8; /+=G 7930 5+729 -
6F 96708-> :+;B0-94; +;59->, œJ<8359-> .;02=9-F0 <
:92>708=97; + ;9#9;9-> 3 >#6F.38> 3< 5+94 7=0;3 F
;+2<>/3=0. B=9 597> :;3 1-9=0 790 6I/07 /+89 :6=GJ 3
:;9=B00=9.9>83#809=,3;+=G,3#809<=+-3=G,B=9,F80,F -
639,108F839=59.,:8B380794.
>#9 / 0 6 3 < 9 =G + / 4 9 8 - I/6 7 3J7#67 3 9 7 #+, + , 0 BI
; 0 /3 -
=>
< 0 7 + 5 9 : + , + / 9 .B=9
6 9 :, 0 3+8 - 9 68 +0 16 0 />079;8:5190 8
D>=3 ; : 0=+83J,:=089 =G -; 3:71#0 9, 70 < 7 9 / -: 7 3 -
=G J#
+ 9- 5 / 7 3 + -=90;=+-/<391C3 =9-50 / .J,8 03 7; 50 6 < 9 : 0 -
=GJ8
< =G, +=G
- +1 >/; =30 <3/>9, 768.3 579 -8 #430 9 - < -
+;?9;9->I 3 #;><=+6G8>I :9<>/> 3 :;9=B00 B=9 0<=G
;+2/063=G 597> F 32-96=0. ¼ ,F-C+.9 70 - Ş310.9;/ -
<53#-9=B38+#>:;+-3=06JœJ< 078+ D08359-+ =9835+#-
80=;0,9-+=G38+B0=8F#/08.3#60,+<8.9-253=G.
9 <07> 790> 2+-0D+=06G897> :3<7> :95;8+ :;9C>
>B383=G80:;79,+163=3-<0.9B0.9>B0809,> -
/0=, =9 ,>/07 <>/3=A+ :;0/ 92+=0607 8+C37 9., 3 =+59
+< æ9<>/+;G 794 ,;+=0A :95;8 C> >B083=G <9 78I :9 -
<60/8II7369<=G.
[Кажется последующая фраза написана Марией Кантемир

лично]:Сим оскончив, притом и всей моей бедной жизни горе-
сти в последние требываю. Сестра Ваша кнежна Мария Кан-
темирова
[продолжение почерком писца] -.><=8/J175.9/>
л.2об [Подпись]: При сему завещательным писме княжны Ма-

рии // Димитревны Кантемировы. Отец духовный Злато-
устовскаго Московского монастыря, иеромонах Иосиф
Безсонов, был и подписуюсь.
РГАДА.98/1374,:.0#;.9,61-2ş;38+
а) Traducere
[Scrisoare testamentară a prinţesei Mariei Cantemir

adresată fratelui ei Serghei Cantemir din 8 august 1757]
Stpânulmeu,frCioare,kneazulSergheiDimitrovici
PrecumVestecunoscut,eumafludemaimultvremeînboal,
dincarecauzamscriseuuntestament,ceşiundeurmeazsfiefolo -
sitdinavereamea,despreceşipeDumneavoastrcusmerenieVrog,
ca în corespundere cu acel testament am meu s depuneCi al - Dumnea
voastrefort.Şiînaceltestamentalmeudespreîmbrcmintea,despre
veseladeporCelanşidesprealtelucrurimruntecasniceşidespreb
rmaşiceşiundesfiefolosiCinuestescris.
Pentru aceasta, pe Dumneavoastr Stpâne şi frCiorul meu, V
rogsupus,capctosulmeucorpsfieînmormântatlamoşiameade
lângMoscovaînsatulMarinoîntrebisericşilivad.Peparteastâng
a bisericii fr orice fel de ceremonie. Deasupra corpului [mormântu -
lui - n.n.] meu s fie zidit o capel rotund de piatr cu dimensiunea
interioar de cinci arş 65
. ini
Pe cercul acele-i capele, pe exterior s fie
fcutstemanoastr,sfieacoperitculespezialbe,deinstalat
65
- dea
supracapeleiocrucedecuprupoleitcuaur.Încapelsfiepusicoa -
naferecataPreasfinteiNsctoaredeDumnezeudeAlatâri 657
pentru
,
panahide s se fac patrafir şi veşminte din fusta mea cea neagr, iar
cadelniC s fie cumprat una de aram. Sicriul s fie pus la mijlocul
capeleişisfieacoperitcuocuverturdeatlasdeculoarezmeuriecusut
şi împletit cu fir de aur, s fie pus crucea din ceapraz din aur lat, iar
acoperemântuldefiecarezisfiedinpostavnegrucudantelde - mta
se.Laînmormântareacorpuluimeu,sfieîmprCitemilosteniipreoCilor
şi citeCilor, celor sraci şi de pe la închisori din banii pe care-i am şi s
faceCi aşa cum credeCi de cuviinC. Printelui meu duhovnic s i se dea
20ruble,iarla40dezileasrindaruluişilaunansfiedate–slujbe,
desprecareestescrisînTestamentulmeuşianume:
65
rşin – unitate de msur a lungimii în sistemul de msuri în Rusia medieval, egal cu
lungimeauneimâiniaunuimaturdelaumrpânlavârfuldegetelor.
65
TabacSilviu,Stemele Cantemireştilor. În: Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII).
Coord.AndreiEşanu,Chişinu,208,p.570-9.
657
EstevorbadeomnstirecuhramulSf.TreiIerarhidinor.îri, AlataziRepublicaCiuvaş
dinFederaCiaRus.
Portretulcaremi-afostoferitmie,s-lportdupmaic- 658
mea de
milostivulşidemreaCslavdestoinicdeamintireaSuveranului - Îm
prat Petru cel Mare şi Suverana Împrteas Ekaterina Alekseevna,
portretulacestasfieadusînbisericadinsatulMarinoşipuslaico
SfinteiNsctoaredeDumnezeudeCazan.Icoanelemeleferecate- şine
ferecatesfiedateaceleiaşibisericişisfiepuseacoloundes-arcuveni
maipotrivit.
IarceeaceseaflîncasameadinsatulMarino,încufereşicutioa -
re,înafardeodjdii,şideasemeneaaicilaMoscova,veseladeargint,
în afar de serviciul de mas, rmas de la fratele meu, kneazul Antioh
Dmitrievici,acesteasfietoateadunateşipstratepentrumnstir
Perlaceamare 659
devacostanupuCin,sfieoferitPreamilostivei
Împrtese iar 60
, dacvaevaluat
fi launpreCnupreamare,apoisfie
druitexecutoruluimeudeîncredereLuminCieiSale,PreaînlCatul
general-feldmareşalşicavaleraambelorordinerosieneşti,- general
curorNikitaIurieviciTrubeCkoi.Încazdacaceaperlvaoferit fi - Pre
amilostiveiStpâneÎmprtese,apoiLuminCieiSalesisedruiasc
oricealtcevacumVeCigsidecuviinC.
Frateluimeu,kneazulMatveiDmitrieviciun - ineldeaur - cubril
ant,inimioar[medallion-n.n.]presuratcumicibriliante.CumnCel
mele, kneaghina Agrafena Iacovlevna 61
- o podoab de culoare roz cu
rubine,decaresepoartpecap;tresuredecai.
Orice animale care vor rmâne dup pomenirea mea, s le îm -
prCiCicumVeCiconsidera,Dumneavoastr,şivruluikneazulDmitrie
Antiohovici62
şinepoCilormeiknejilorAvramşiStepanCantacuzino 63
,
caiimicisfieîmprCiCiCranilordinsatulMarinolapomenire,iarmai
târziuşilaparastase.
658
CasandraCantacuzino,†173.
659
Probabil,estevorbadeuncolierunicaldincolecCiaprinCeseipecarel-amoştenitde
ei.(VeziTestamentulluiDimitrieCantemirîn:Felea Testamentele
Alina, Cantemireştilor.
Studiu de caz (sec. al XVIII – încep. sec. XIX). În: Tyragetia. Istorie.Muzeologie. Serie
nou,vol.V(XX),201nr.2,p.175,punctul1.)
60
ElizavetaPetrovna(174-6).
61
Este vorba de soCia lui Matei Cantemir, Agrafena, fiica kn. Iacov Ivanovici Lobanov-
Rostovski.
62
Dimitrie Antiohovici Cantemir (170-58), fiul lui Antioh Cantemir, domn al Brii
Moldovei (1695-70, 1705-), fratele lui Dimitrie Cantemir şi vr drept cu Maria
Cantemir.
63
Fiii lui Puna şi Radu Cantacuzino, general-maior în Rusia din 178, decedat în
176. Radu Cantacuzino vr drept cu Maria Cantemir pe linia mamei sale Casandra
Cantacuzino.
La mnstirea greac 64 - 30 ruble; monahiilor de la mnstirea

Ivanovo 65
ruble;
10- celeidebrbaCidinMuraşkino6 şimnstiriiDe -
vicii67 monahilorşimonahiilorcâteruble, 10 pâinedesecarcâtede 20
sferturi 68
PreoCilor
. şiciteCilordelaaceleaşimnstirilasrindarşide
tmâieşidelumânricâte5ruble;iarînaltesate,înbisericadinsatul
Muraşkino,preoCilordinbiseric–câte2ruble;însatulKartmazovka,
preotuluişiciteCilorşipentrulumânrişitmâie–5ruble.
Finuluimeudebotez,IvanZaiCovdupGrigoriiMihailovici - –stra
iecafenii,ocmaş,bani-10ruble.Dinhainelemele,dinaltelucruri
mrunte s i se dea vrului meu kneazul Dmitrie Antiohovici - – bla
n aurie cu brocart. Finei mele de botez Alena Sergheevna 69
– o blan
verzue, o podoab cu lnCişor galben; cruce btut cu briliante cu trei
safiruri albastre, inel de aur cu semibriliant, dou bucCi de - stof sub
Cire.Iardinaltîmbrcmintepecareovaprimibisericaporuncescs
se fac veşminte, stihare, podrizniCe şi patrahire. Celelalte toate s
împrCiteslugilorşislujnicelormeleşioamenilorneavuCi,precumVe
considera.
Fetei, Ana Hruleva s i se dea drept zestre 50 ruble, precum şi o
pelerin de blan, iar msura îi este dat ei. Dup Grigori Mihailovici,
doucmşicumanjete,luiIvanSolomenovsisedeadinacei10de
baniiaimei–50ruble,şipentrulecuireamâinii–120ruble.
Slujnicilormei,slisedealanaştereanumituluiIvanSolomeno
- 20 ruble; lui Vanea Measnikov, lui Stepan Jarkov - câte 30 ruble; lui
Vasilii şi lui Prohorov Dmitri, buctarul - câte 20 ruble; lui Iacov - Hu
hlîghin - 15 ruble, iar tuturor celorlalCi lachei, vizitiului, grdinar
câte
- ruble;
10 buctaruluiGrigoriiBorovkovruble;
8- luiVasilii - buc
tar,luiAfanasiiFedotkinskii–câte5ruble.
64
Estevorbademnstirea Sf. NicolaedinMoscova,undeaufostînhumaCiCantemireştii,
distrusînanul1935.
65
Estevorbade„Ivanovskiimonastâri”dinMoscova.
6
În 1730 satul Bolşoe Muraşkino (gubernia Nijnii Novgorod) devine din nou moşie
moşiereasc. Aceasta a fost druit copiilor domnului valah decedat Dimitrie Cantemi
knejilor Matvei, Serghei, Antioh şi kneajnei . ÎnMaria
1754, dup moartea lui Antioh,
prCile fraCilor a fost luate înapoi în domeniul statului. Partea Mariei i-a rmas
posesie, iar dup moartea ei a trecut în proprietatea fraCilor ei. Anume în acest sat
situatmnstireacareestemenCionatdekneajnaMariaînScrisoareaeitestament
(œ+;=+29-+ ., Большое Мурашкино. История развития, 8+ http:/www.gttp.ru/
MP/mp_51.htm ,accesat12.076)
67
MnstiresituatînMoscova.
68
Sfert-unitatedemsuracapacitCiiînRusiamedieval=cu¼devadr=cu3.08litri.
69
Elena(174-82),fiicaluiSerghei(Şerban)Cantemir.
Femeilor din satul Marino şi vântorului Grigorii – câte 5 ruble

fetelor Avdotia, Akulina şi altora - câte 10 ruble; tuturor aceloraşi c
20 arşini de pânz; oamenilor mei s li se dea: lui Solomenov - frac de
brocart,luiJarkovşiMeasnikov-vestondelângricuceapraz,iarlui
Prohorov şi Huhlîghin - din orice material, cum VeCi chibzui Dumnea
-
voastr. Iar ceea ce le-a fost dat în timpul vieCii mele, îmbrcminte şi
celelalte s nu li se ia şi pe ei s nu-i lsaCi s fie obijduiCi de nimeni,
dupdecesulmeu.
Conform Testamentului meu s li se dea oamenilor mei pâine, de
mâncareşisimbrieînbani,câtleestedeterminatpeojumtatedea
darpâncândnu-şivoraflaaltlocdetraişihran,striasceiîncasa
meaînaceleaşilocuinCecineşiundetrieşteşilemneslisedea - rma
sedelamine,nimenisnu-iobijduiascpeCrani,darsfieîntreCinuCi
dinmilaVoastr.
Vesela de porCelan şi cristal şi altele care sunt s le împrCiC
VeCidori.
De la fostul meu vechil al moşiilor din Nijnii Novgorod Semion
MeasnikovsnufieceruteniciunfeldesocotelişisnupercepeCidela
eldriînbanişigrâne.
În corespundere cu aceast a mea Scrisoare testamentar, umi
rog,numaidecâtsaduceCilaîndeplinire,iardacdintoateaceste
va fi ceva îndeplinit, altminteri ne vom judeca înaintea lui Dumnez
CreatorulnostruşiaşaîmiestevoinCaStpâne,frCioarealmeu,rogcu
supuneresCineCiseamdeultimameamilostivire.
[Se pare, fraza care urmează e scrisă personal de Maria Cantemir]:

Încheind prin aceasta a mea sărmană şi îndurerată viaţă, cea
din urmă cerinţă. A Dumneavoastră soră knejna Maria Cante-
mirova.
[în continuare ductul scribului]:August8zile,anul175.
[Semnătură] : La această Scrisoare testamentară a kneajnei

Maria Dimitrievna Cantemirova am fost de faţă şi am iscălit.
Părintele duhovnic, ieromonah de la mănăstirea Zlatoust din
Moscova, Iosif Bezsonov.
b) FOTOСOPIE după original

[Завещательное письмо княжны Maрии Кантемир адресованную
брату своему Сергею Кантемиру от 8 августа 1757]
14. SMARAGDA- ECATERINA CANTEMIR-GOLIŢÂNA
(1720-1761)
Abstract:Inthefollowingarticle,theauthorstrytodescribe - thebi
ographyofSmaragda-EcaterinaCantemir-Golitsyna,thedaughterof
DimitrieCantemirfromhismarriagewithAnastasiyaTrubetskaya.
Followingheractivities,thestudyemphasizesherculture - andeduca
tion,thespecialimpression,whichsheleftuponhercontemporaries
intheImperialCourtsofRussia,FranceandAustria,andherrolein
thedevelopmentoftheRussianmedicineduringtheth 8 1 century.
Keywords: culture, education, woman in history, Russian - medi
cine, Dimitre Cantemir, Anthioh Cantemir, Maria Cantemir, - Ma
rino-Ulitkino.
S maragda,numitşiEcaterina,afostuniculcopilrmasînviaC
dinceade-adouacstoriealuiDimitrieCantemircuAnastasia
TrubeCkaia670
Dup
. unelesurse,eas-arnscutfi lamai
19 671
dup altele la 4 sau 8 noiembrie1720, la Petersburg. Deoarece tatl

672
, iar
eiamuritpecânderamicdetot,decreştereaşieducaCiaeis-aocupat
unchiulIvan.IvanoviciBeCkoi673
,carede-alungulanilordefiecaredata
670
Despre Anastasia vezi Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII), Coordonator şi
redactorştiinCificacad. AndreiEşanu,Chişinu,ŞtiinCa,208,p.453-62.
671
Sursinternet.
672
[+8=FC - ł+708<534 Ş .Ş .], Родословие князей Кантемиров.B [0 0;58.: 9?336 -
.?;3/], История о жизни и делах молдавскаго государя Константина Кантемира,
83-[0;<3=0=<5+J] =3:[9.;+?3J], 1783, c. 358 sau la 8 noiembrie1720 (07<5+J .
История одного забытого завещания, 58. : Памятники культуры. Новые откры-
тия. Письменность. Искуство. Археология.10.9/835,œ9<5-+,192.3)
376
Beţkoi Ivan Ivanovici ul
fi , ) 5 9 7 1 - 4 0 7 1 ( luiIvanIureviciTrubeCkoi,fratecuAnastasiaTru -
beCkaia. Reprezentant de seamal iluminismului rusesc, secretar personal al Împrtesei
Ekaterina ) 9 7 1 - 2 6 7 1 (II preş
, edintealAcademieiImperialede) 5 9 arte 71-3671( vestit
, peda -
gog,fondatoralInstitutuluiSmolnâipentrufetedenobili, œ+- 9 5 4 . ş ( .œ . Иван Иванович
a.
Бецкой. Опыт его биографии. , ., 4 0 9 1 , XI,8 7 2 , 4 7 c.. ) PeparcursulvieCiisalea- mani
festatodeosebitgrijfraternali ş printeascfaCdesorasaAnastasiai ş respectivnepoata
saSmaragda-Ecaterina. BeCkoiI.I.aîntreCinutlegturidestuldeamplecuAntioh - Cante
mir,atâtpân,câti ş dupplacareasaînca , 2 3 7 1 ambasadorînstrintateJ+ 5 < 7.0 (
История одного забытого завещания,: . 8 5 Памятники культуры. Новые открытия.
Письменность.Искуство.Археология. œ9
, 0 9c.1, 2 .9 )5 13 48 /, 9+ 7.- 305 1<
1 4 . Smaragda- Ecaterina Cantemir- GoliCâna ( 1 7 2 0 - 1 7 6 1 ) 239
cândplecaînOccidentîitrimiteanepoateisalecrCişinote 674
. musica
OanumitinfluenCîninstruireatinereikneghinel-aavutşimamaei,
cu atât mai mult c Dimitrie Cantemir, menCionând-o în testamentu
su,lscuvântînaintedemoarte,camezinasfieeducataşacumva
gsi de cuviinC soCia sa, Anastasia şi ca aceasta „s-i gseasc un soC
bun, cinstit şi fr îndoial devotat ÎmprCiei” 675
. Dup cum s-a vzut
mai târziu Smaragda a moştenit de la printele ei dragostea faC de
ştiinCeşimuzic67 Ajuns . lamaturitate,s-avzutcpelângfaptulc
eraodeosebitdeelegantşifrumoaskneghin,Smaragdaacumulase
şi o bogat zestre spiritual. Ştia s cânte la clavecin şi în voce, - inter
pretândcelemaicomplicateconcerte,calitCimoştenite,lafelcaşi
fraCişisurori,delatatllor.Deasemenea,acompaniapealtepersoan
duppartituri 67
.
În 1735 sosind la Petersburg savantul german Jacob Stählin, - f
când cunoştinC cu viaCa cultural din capital imperiului rus, not
impresiile sale observa, c activitatea muzical de atunci a înain
întreag plead de foarte buni înterpreCi şi numeşte printre aceşti
fenomen„unicum”lpetânrakneghinSmaragda-EcaterinaCantemir.
Conformacestuia,eaputeasseialaîntrecerecuceimaieminenCi - câ
treCiitalieni.Improvizaliber,cântacuaceiaşiuşurinCîntoate - to
tCile,posedalaperfecCiunecelemaisofisticatenotaCii 678
Isto
. musicale
-
riciimuziciiruseoconsiderpefiicamaimicaaluiD.Cantemir,drept
unadintrecelemaieminenteinterpretelaclavecin 679
din
. sec.XVIII
Ea a fost de timpuriu observat în saloanele înaltei aristo
din Petersburg, fiind pus de multe ori în faCa alegerii unui mire mai
potrivit, mai ales c împrteasa Elizaveta Petrovna a adus-o în 174
în calitate de domnişoar la curtea imperial. PrinCesa Smaragda s
cstoriabiaînalegerea 175, saoprindu-selacneazulDmitriiMihailo -
viciGoliCân,acestatrgându-sedintr-ovechedinastiedeknejiru
674
07<5+J . История одного забытого завещания. 58. : Памятники культуры.
Новые открытия. Письменность. Искусство. Археология, œ9 190,./835 <5-+,
192,<. 38.
675
VezitestamentulluiDimitrieCantemirdin1723,punctulMoştenirea 5şi6( epistolară a
lui Dimitrie Cantemir.EditorVictorBvircun.SeriaDocumenteprivindistorieromânilo
ColecCiaEudoxiuHurmuzaki,Seriaa3-a,vol.III,Bucureşti-Brila,20,p.39.)
67
9738., Кантемиры в изобразительных материалах,ł3C38K-,1 98,<.43
67
Ibidem.,<4
678
=0638 . Музыка и балет в России в XVIII в., ø083.;+/, 1935. 605<- .
Клавирное искусство,œ9<5-+,1962.7
976
J.+ 5 .< 7 0 История одного забытого завещания. . 8 5 : Памятники культуры. Новые
открытия. Письменность. Искусство. Археология, < œ9
, 2 ,9 0 1 9 1, + ,- 5 3< 8 / 9 . 0 1 .83 .
PrinCesa[Smaragda]EcaterinaDimitrievnaGoliCâna[Cantemir](1720-6),
portretdeLouisMichelVanloo(Paris,1759)
atuncieleraînrangdecpitanalregimentuluiIsmail,iarmaitârziu
fost numit consilier de tain al împrtesei (camer-680 iunker)
. Ulterior
s-amanifestatprinvastulsuorizontpoliticşicultural,care - s-aevi
Ciat print-o îndelungat carier diplomatic (timp de 32 de ani), mare
filantropşicolecCionardeart.
Nuntaafostserbatlanoiembrie
6 custrluciredeosebitlacurte
imperial din Sankt-Petersburg în prezenCa împrtesei, a înaltei - aris
tocraCiirusei ş amultoroaspeCistrini,întrecareminiştri,diplomaC
Adouazi,lacurteaavutlocunsplendidbal,lacareaufostinvitate0 2
680
[+8=FC-ł+708<534Ş.Ş.], Родословие князей Кантемиров,c.358.
CneazulDmitriiMihailoviciGoliCân(172-93),
portretdeFrançois-HubertDrouaisleFils(Paris,1762)
depersoane.Cuaceastocazie,prinCesaafostridicatlarangdedamde
curtestats-
( dam)
186
cel
, maiînalttitlupecareputeas-lpoarteonobil
la Curtea imperial a Rusiei. Mai ales din aceast perioad prinCesa a
începutspoarteunaldoileaprenume–Ecaterina,iardupsoCEcater -
inaDmitrievnaGoliCina286
. ÎnceizeceanidecsnicieDmitriiMihailovici
681
9738., Кантемиры в изобразительных материалах,ł3C38K-,198 8, <.43
682
192, <. 34 , 38 . Dergaci, Nicoale, Un vlăstar din arborele genealogic al Cantemireştilor.
În: Buletin ştiinţific. Revistă de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie. Serie nou,
Chişinu, vol. 7, p. 249-56. Eşanu Andrei, Eşanu, Valentina, Smaragda-Ecaterina
GoliCân acopleşit-opesoCiasacudeosebitaadoraCiei ş dragoste.

Cu ocazia cstoriei, mam-sa Anastasia, pe atunci cstorit a
douaoari ş numitlant-contesaAnastasiadeHessen-Hanburgi-adato
bogatavereoficializatîntr-ofoaiedezestre.Aceastacuprindeaovast
înşiruiredediverseicoanei ş portreteînferecturidinaur,argint - i
ş bt
tecupietrescumpe,omarediversitatedebijuteriii ş alteobiected
valoare, servicii de argint i ş porCelanuri de Saxonia, incluzând diver
obiecte de buctrie; divers movil; numeroase rochii i ş alt îmbrc -
mintemantii,( plrii, comşia..ş ,)înclCminte, lenjerie de pat, cuver-
turi,prosoape,pturi,trsuri,careîmpreunerauestimatelapu 58 .06 -
ble,precumi ş moşiileCiornaiaGreazi,Bulatkinoi ş sloboziaDmitrievka,
toatecupmântarabili ş fâneCei ş ocazdepiatrînSankt-Petersburg 386
.
AceastfoaiedezestrearatcSmaragda-Ecaterinaeraobogatmirea -
si ş cprimeaîndarmaimulterelicvescumpermaseatâtdelatatlei,
DimitrieCantemir,câti ş delamamsa,Anastasia 486
.
Dup ce se sting din viaC rând pe rând Ivan Iurevici TrubeCkoi,
bunicul dinspre mam, apoi mam sa Anastasia în decembrie 175,
apoi sora sa Maria Cantemir în 175, alte multe moşii ale acestora - r
mândreptmoştenireSmaragdei-Ecaterina,devenindastfel,proprieta
unui vast domeniu.
Din nefericire, înc din fraged copilrie Smaragda-Ecaterina s-a
dovedit a fi o fire bolnvicioas şi, ajungând la maturitate, a înCeles c
dinaceastcauznuvaputeaaveacopii,faptcare,separe,amarcat-o
profund. În 1756 tânra familie GoliCân hotrşte s prseasc viaCa
delacurteaimperialşisplecepentruasanareasntCiila- apeleter
maledinFranCa.AceştiaîmpreuncuI.I.BeCkoi,însoCiCiîncltoriede
trsuri
29 depoştşiunnumeroscorpdeslugiauajunscubinelaParis
la 21 noiembrie 1756 şi chiar a doua zi au fost prezentaCi ministrului,
iarpestepatruzile–regeluişifamilieisale.KneghinaEcaterina - apr
duslacurtearegalceamaifrumoasimpresie,fiindprimitderegin
Cantemir-Goliţân (1720-1761). În: Dinastia Cantemireştilor (secolele XVII-XVIII),

CoordonatorşiredactorştiinCifi Andrei
cacad. Eşanu,Chişinu,ŞtiinCa,p. 208, 490-2.
683
Foaie de zestre publicat integral în 96.-+ Екатерина Голицына, урожденная
Кантемир, и ее се7GJ. 58. : Хозяева и гости усадьбы Вяземы. œ+=0;3+6F IX
æ963AF8<53#B=0834 ,26-7J8-+;J20.9/+ ,96GC30J207F,20,<.174-8
684
Înpunctuldin 5 testamentulluiD.Cantemirdinse Soţiei
1723 indica c„ mele, Anastasia
Ivanovna, să-i rămână toate diamentele, hainele şi alte lucruri pe care i le-am dăruit atât
înainte, cât şim după nuntă, …dar numai cu condiţia ca ea să păstreze în întregime totul
pentru zestre fiicei mele Smaragda”( Mjştenirea epistolară a lui Dimitrie Cantemir.Editor
VictorBvircun.SeriaDocumenteprivindistorieromânilor.ColecCiaEudoxiuHurmuzak
Seriaa3-a,vol.III,Bucureşti-Brila,20,p.39.)
chiarîndormitorulei,ceeaceseconsideraodeosebitonoare.Înscu
vremeafostprimitşidecelebramarchizJeanneAntoinette - dePom
padour. Precum mrturiseşte un contemporan, Ecaterina s-a bucurat
în capitala FranCei de o cordial primire, ieşit din comun, în cele mai
înaltesaloanealesocietCiifrancezedeatunci.
Ivan I.BeCkoi cunoscând mult mai bine atmosfera cultural de l
Paris,i-aintroduspeceidoinobiliruşi,EcaterinaşiDmitriiGoliCân
cercurileintelectualeparisiene,cumarsalonul fi doamneiJoffrin
cunoşteanobilimeasositdinRusia,încdepetimpulcândambasador
era, fratele ei, Antioh Cantemir. Aici se întreCineau deseori ase
celebritCi ca Jean d'lember, Baron d’Holbach, Denis Diderot, Jean-
François Marmontel,alCimarienciclopediştişifilosofifrancezi,orichiar
în acei ani se elabora vestita Enciclopedie francez, care a influen
puternic viziunile umaniste şi iluministe europene. Toate acest
reflectatdirectşiînactivitateaulterioaratineriifamiliiGo
audevenitmarimecenaCiînRusia 685
.
Se mai cunoaşte c la Paris, kneghina Ecaterina a desfşurat o
vast activitate, deschizând, în 175, un salon de mod, pe care l-a în -
treCinut pan la sfârşitul scurtei sale vieCi şi care se bucura de o
popularitate.
Înparalel,ea avea relaCiideprieteniecumulCiartişti,pict
Paris, între care şi Louis Michel Vanloo (170–171). Acesta, în 1759,
i-a înveşnicit chipul pe una din pânzele sale. Portretul în cauz, pict
dupnaturoreprezintîmbrcatîntr-orochielamod,peacele- tim
puri, iar pe umerii ei atârn o elegant mantie cptuşit cu blan de
hermin;lagâtîiatârndouşiragurideperle,iarlamâiniarebrCri
demrgritare;pepieptesteplasatunmedalioncuchipulîmprtese
Elizaveta Petrovna, înrmat intr-un cadru oval de briliante, în car
reflect toate culorile curcubeului. Chipul ei luminos este înt
ochicenuşii 68
şiunprblondbinecoafat 687
.Sprenoroculadmiratorilor
ei, portretul a ajuns pan în zilele noastre, pstrându-se în Muzeul
ArtePlastice„A.S.Puşkin” 68
dinMoscova.Esteinteresant,cmai- târ
ziu, de pe acest portret, maestrul francez R. Gaillard a executat d
gravuridiferite,dintrecareunaaintratîncolecCiileMuzeului
685
192,<. 39.
68
,. 8379 Загадка исторического портрета. : „æ9=”892ł33; , C3.8g5 ,.K-5<8 91,
687
9738., Кантемиры в изобразительных материалах,43.<
86
ł>2A90 8 + ,.- Французская живопись XVI – первой половины XIX века: Каталог,
deArtePlasticealRepubliciiMoldova.
Deşi duceau o viaC frumoas şi interesant în mediul parisian,
unde de la sfârşitul anului 1759 pân în 176, Dmitrii GoliCân a fost
ambasador, iar din mai 176 a reprezentat coroana rus la Viena, - s
ntateakneghineiEcaterinaseînrutCea.PresimCindsfârşituluivi
pmânteştikneghinaaîntocmitoseriededocumente,întrecare - unsub
stanCial testament (26 septembrie 176) şi o scrisoare (28 septembrie)
împrteseiElizavetaPetrovna.
PrinCesaSmaragda-Ecaterinas-astinsdinviaClanoiembrie 2/13
176, la Paris. Conform testamentului întocmit la 26 septembrie 689
,r -
mşiCele ei pmânteşti au fost aduse la Petersburg şi înhumate la 20
decembrie 1762 la mnstirea „Aleksandr Nevski” în biserica de jos cu
hramul Blagoveşteniei (Bunavestire), în apropiere de mormântul - ma
meisale.Celcareaiubit-oatâtdemult,soCulei,cneazulD.M.GoliCan,
i-apusofrumoasplactombal,pecarealsatunîndureratepitafîn
limbalatin:„Hosfrigidoscinereslacrymisfovetmaritusmoerens1762
anno”, adic: „Aceste reci rmşiCe pmânteşti sunt înclzite cu incon -
solabilelacrimidemultîndureratulsusoC,anul 690
. 1762”
AducândlaîndeplinireceleprevzuteîntestamentulEcater
la Moscova a fost zidit o Cas pentru copiii abandonaCi şi nscuCi în
afara cstoriei, proiectul a fost realizat de Ivan BeCkoi, - care a o
nutunteren,devenindprincipaluleiepitrop.DininiCiativa,sap
construcCia acestei case, au venit cu donaCii importante în ba
mulCifilantropiruşişistrini,printreaceştiafiindprinCesaAnasta
de Hessen-Hanburg (pentru care a depus I. BeCkoi), marele familii de
nobiliruşiGoliCân,TrubiCkoi,Curakin,Daşkov,Diderotş.a.Vom- men
Cionaapartefaptul,c şiSerghei(Şerban)Cantemiravenitlaaceast
acCiune de binefacere cu o frumoas sum de 32 mii ruble. Aceast
Cas pus sub oblduire împrteasc şi a activat pân la sfârşitul
sec. XVIII.
Pentru a duce la bun sfârşit proiectul, au fost folosite profi tu
din banii depuşi de Ecaterina în Banca dvoreneasc din Petersbu
în sum de 2 mii ruble, precum şi moşiile ei. Dintre aceste veni -
turi, un procent urma s fie transferat Casei de copii din Moscova
iar alte 5 procente, pentru trimiterea la studii mediecale ( ch
M9, 2+8-9g51< , 7 4 7c. 8 . Eşanu Andrei, Eşanu Valentina. O întregire la iconografia

Cantemireştilor.În:Idem. Moştenirea culturală a Cantemireştilor,Chişinu,p.. 2, 10 - 42 0
689
[+8=FC-ł+708<534Ş.Ş.], Родословие князей Кантемиров,c.358.
690
=0638 . Музыка и балет в России в XVIII в., ø083.;+/, 1935. 605<- .
Ibidem,c.358–359.
ginecologie, medicin general ş.a.) în strintate a unor tineri ruş i

de obârş ie social modest, dar buni la învCtur. Se da preferinC
UniversitCii din Strasbourg, care era pe atunci cel mai impor
centru instructiv în domeniul medicinii din Europa. Într- acolo
s fi e trimiş i câte patru persoane ( inclusiv unul la studiul 691
), arte
odat la 6 ani, care dup obsolvire s se întoarc în mod obligatoriu
în Rusia 692
. Deja în anii 70 ai sec. al XVIII- lea sunt trimiş i la studii
primii bursieri. Aceşti tineri, revenind în patrie, au contribuit
acordarea serviciilor medicale ş i la pregtirea ulterioar de m
moaş e în Rusia. PrescripCiile testamentului kneghinei Ecater
fost respectate vreme îndelungat, dintre cei care au studiat -
tul ajutorului prinCesei, mulCi au devenit medici vestiCi, p
A.M. Şumleanski, Gr. Bazilevici, M.M.Terehovsckii, N. M. Ambvodik,
acestadinurm devenindunulditreceimaiînvCaCimedicidinRu
la începutul sec. al XIX-lea 693
.
FaptelememorabilealeEcaterineiCantemir-GoliCana - aufost
tinuate de soCul ei, care rmânând în viaC înc treizeci şi doi de ani,
din dragoste şi în amintirea soCiei sale s-a angajat s construia
Moscova, un spital pentru cei sraci, crora li se acorda îngrijiri f
plat.Spitalul,dealtfel,deodeosebitgrandoarecutoatedepend
(farmacie, laboratoare, buctrie, bechuri ş.a.), şi toate cele necesare
(mobil, instrumentariu chirurgical, lengerie ş.a.), a fost înlCat - de ne
poCiisi dup
694
, moartealuiD.M.GoliCânînaniifiind 1796-80, primul
spitalfilantropicdinRusia.Acestalaînceputulsec.alXX-lea - maicon
nuasactiveze,fiindinclusîncomponenCaSpitaluluiOrşenescg1din
Moscova,careaintratînistoriecudenumirea„spitalulluiGoliC
spunecuntimpîndelungatînvestibululspitaluluieraexpuspriv
portretulprinCeseiSmaragda-EcaterinaCantemir- 695
. GoliCana
691
Vezi scrisoarea din 176, în care sunt preluate prevederi din testamentul Ecater
GoliCâna (96.-+ Екатерина Голицына, урожденная Кантемир, и ее семья.
58. : Хозяева и гости усадьбы Вяземы. Материалы IX Голицынских чтений 26-27
ятваря 2002 года,96GC30 BJ207F ,20,<. 180-).
692
VezimaidetaliatscrisoarealuiD.M.GoliCândinaugust 12 (07<5+J169 . История
одного забытого завещания. 58. : Памятники культуры. Новые открытия.
Письменность. Искусство. Археология, 10.9/835,œ9<5-+,192 .46-8)
693
., 9738 Кантемиры в изобразительных материалах,07<5+J48. < . История
одного забытого завещания. 58. : Памятники культуры. Новые открытия.
Письменность. Искусство. Археология, 10.9/835,œ9<5-+,192 .43
694
96.-+ . Екатерина Голицына, урожденная Кантемир, и ее семья. 58. :
Хозяева и гости усадьбы Вяземы. Материалы IX Голицынских чтений 26-27 ятваря
2002 года,96GC30 BJ207F ,20,<. 174.
596
Dinastia Cantemireştilor, selolele XVII-XVIII. Coord.A.Eşanu,Chişinu,p.,80 2 .294-0
În scrisoarea ctre împrteas din 8 2 septembrie 1 6 7 prinCesa

Ecaterinaartacesteconştientdedatoriilebneştipersonale - i
ş alema
meisaleAnastasiafaCdealtepersoanei ş oroagpeAlteCeaSa- sîncu
viinCeze,caacesteavoronorate fi desoCuleiDmitriiMihailovici 69
. GoliCân
DuppublicareamonografieiluiSergheiFomin,încarepelângpor -
tretelemasculinealeCantemireştilorsuntluatelaevidenC - i
ş carac
tecurigurozitatei ş celefeminineCasandra ( Cantemir
796
,Smaragdasau
Maria Cantemir896 Anastasia , TrubeCkaia-Cantemir 96
Smaragda-
, Ecateri-
naCantemir-GoliCâna 07
)preacnumaipotfiîntâlnitealtepânzepor-
tretisticeceCindeaceastdinurmgalerie.Mareînsne-afostsatisfacCi
când în toamna anului8 în 0 2 una din slile Muzeului de Arte Plastice
dinMoscovaœ>2 ( =03 2 + G8; 6, 9 2 4 0 F#><5 >C5
< 3 «.=-< 7 3 »)+ 8 3 în
,
careeravernisatoexpoziCiedetablourialepictorilorfrancezidinse
XVIII-lea,dinfondurileacesteiprestigioaseinstituCiiculturalemos
subnr.inv.am 7 4 recunoscutîntrepânzeleexpuseportretuloriginal - de
scrisi ş publicatdeS.Fominal„E.D.GoliCina”aparCinând , pictoruluifrancez
LouisMichelVanloo,executatînFranCala.În 9 5 7 1 imediatavecintate
eraplasatportretulsoCuluiei,cneazulDmitriiMihailoviciGoliCân,p
deDrouaislels, fi François-Hubert în
) 5 7 1 - 7 2 1 ( anulnr.
( 2 6 7 1 inv.. ) 4 9 8
Însmareasurprizabiaurma,cciînsalaînvecinatamobser -
vatprintrealteinteresanteopere,unportret,încadrat - într-os
sramaurit,careînfCişaunchipluminoscunoscutnou.Apropiin -
du-nedeacestenigmaticportretamrealizatcdepepânznepriveşte
aceiaşiSmaragdei-EcaterineiCantemir-GoliCân.
Figura ei este luat de pictor pân la brâu, cuprinzând cea mai
mareparteapânzei,corpuluşorîntorsspredreapta,iarcapullafeld
uşorsprestânga,tânr,frumoas,elegant,îmbrcatîntr-orochiede
culoarealbastr-vineCie,ochicprui,inteligenCi,frunteînalt, - sprâ
ne frumos arcuite, obraji îmbujoraCi, prul modest coafat şi abunden
pudruit,acoperitpreponderentsprespatecuunuşorvlstrveziu,ca
este prins în pr cu o agraf cu un diamant alunecând spre frunte, iar
pe dreapta capului sunt prinse în pr trei flori mici de diferite cul
UmeriişipieptuluşordezveliCicelassfievzutopielegingaşalb.
69
96.-+ . Екатерина Голицына, урожденная Кантемир, и ее семья. 58. :
Хозяева и гости усадьбы Вяземы. Материалы IX Голицынских чтений 26-27 ятваря
2002 года,96GC30 BJ207F ,20,<.17 9 -18 0.
697
9738., Кантемиры в изобразительных материалах,ł3C38K-,198c.31.
698
Ibidem,36.
69
Ibidem39,41.
70
Ibidem, p.42-5.
PrinCesa[Smaragda]EkaterinaDimitrievnaGoliCin[Cantemir].
PortretdeJean-MarcNattier(Paris,175)
Din spate peste umrul stâng e aruncat o bogat salb de perle, care
vinessubliniezenobleCeapersoaneiînfCişate.
Cu destul uşurinC, prin comparaCie cu portretul din 1759, am
constatcîntr-adevrestevorbadeportretulfiiceimaimici - aluiDi
trieCantemirdincstoriacuAnastasiaTrubeCkaia,acesta - fcândp
tedincolecCia„CneazuluiGoliCân”cunumruldeinventarpânz, 1034,
în ulei, 54 x 45 cm, depozitat în fondurile aceleiaşi instituCii muzeale
moscovite. Portretul a fost pictat dup natur în anul 175, pe când
soCii GoliCân se aflau la Paris, de pictorul francez Jean-Marc Natti
cunoscut
(1685-7), înRusiaîncdincând
17, aexecutatportretele
perechealeluiPetruIşiasoCieisaleEcaterina
701
. I
107
ł>2A90 8 . + - Французская живопись XVI- первая половина XIX века. Государствен-
ный музей изобразительных искусств имени А.С.Пушкина,œ9
.7 .< ,19 1 ,+-5<
248
Portretulîncauzareointeresantistoriereconstituit - c
mite lacune în literatura de specialitate. Mai mult vreme nu s-a şt
cine este redat pe aceast pânz, pstrat astzi în colecCiile - Muzeu
lui de Arte Plastice „A.S. Puşkin” din Moscova sub denumirea „Portret
feminin”. Probabil, dup întoarcerea cneazului D.M. GoliCân în Rusia,
acestaaaduscusineşiîntreagasacolecCiadeportrete(în - totalp
teca sa numra 47 de tablouri), dintre care mai multe au ajuns pân
în zilele noastre. Nu se cunoaşte în detalii care a fost soarta ace
colecCii,darpelaînceputulsec.alXX-lea„Portretulfeminin”aparCin
cneazului M.A. Vasilcikov, care l-a oferit spre vânzare în 192 galeriei
de anticariat Heinemann din München, figurând ca portretul prinCese
Golstein-Bek 702
, de unde a fost procurat de contele rus Gudovici pentru
pinacoteca sa din „Vvedenskoe”, gubernia Moscovei. Probabil, în urma
naCionalizrilorefectuatedupevenimenteledinportretul 197-20 în
cauzaajunsîn1924lamuzeulRumianCevdincapitalaRusiei,iardin
în
1948 celdeArtePlastice„A.S.Puşkin”unde , sepstreazpânastzi
şi unde a continuat s figureze ca „Portret feminin” pân prin 19 703 .
Identificareaafostfcutînultimavreme,cciîntoamnaanului208
acesta era expus în muzeu deja ca „9;=;0= E.. æ963AF894. 175 /
ThePrincessGolitzyna”Astfel, . deşipânnudemultacestportreteraîn
vizorulcercettorilorfiindcatalogatşipublicatdemaimulte - orica„
tretfeminin”nuseştiacarfialSmaragdei-EcaterineiCantemir- - Goli
Câna.Datoritidentificriişiexpuneriiînmuzeulmoscovitamconstatat
cacestdinurmportretarmasnecunoscutspecialiştilorînmaterie
nuafostinclusînniciuncatalogdespecialitateşicuatâtmaimult
afostmenCionatînvreolucrarededicaticonografieiCantemireş 704
. til
Astfel, prin publicarea acestei pânze a Smaragdei-Ecaterine
Cantemir-GoliCânavenimcumodestanoastrcontribuCieprin - carec
pletm portretistica feminin cantemirian. Aducem şi pe aceast cale
mulCimiri colaboratorilor Muzeului de Arte Plastice „A.S. Puşkin” din
Moscovacarene-auoferitcuamabilitateposibilitateade - afotocop
treteleincluseînacestdinurmcompartiment.
702
Rohe M.K., Eine Ausstelung franzosische Rokokomalerie in der Galerie Heinemann in
München. În: Cicerone, 192,t.2,S.128,Cat.132.
703
ł>280A9-+ . Французская живопись XVI - первая половина XIX века. Государ-
ственный музей изобразительных искусств имени А.С.Пушкина, œ9<5-+, 19,
<.24-5,nr.62.
704
Eşanu Andrei, Eşanu Valentina. O întregire la iconografia Cantemireştilor. În: Idem.
Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinu,201,p.204-1.
V. RECENZII
15. UN NOU TRATAT FUNDAMENTAL DESPRE

ANTIOH CANTEMIR
( Recenzielamonografialui
Gheorghe Bobână
“Antioh Cantemir – poet, gânditor şi om politic”,
Chişinu, Civitas,206,8p.)
D e la bun început vom remarca

faptulcprinlucrareanomina
lizatGhoergheBobân,doctor
habilitat întiinCe ş
multorlucrridedicatevieCiii
losofi
fi
-
ce, autor al mai

ş creaCieil
Dimitrie Cantemir i ş Antioh Cantemir,
face un pas gigantic înainte în cercetarea
aprofundatavieCiii ş activitCiipe - multi
pleplanuriamareluipoet,diplomati ş om
deculturdinprimajumtateasecolului
al XVIII-lea. Precum vedem noi lucrurile,
cartea este un tratat fundamental - tiin
ş
c,fi încareautorulcuprindetoatedomeni -
ile principale de activitate ale lui Ant
Cantemir,ul fi luiDimitrieCantemir.
În special, monografia dlui Gheor -
ghe Bobân este dedicat analizei activitCi literare, diplomati -
cepCiilor filosofice şi social-politice ale eminentului reprezentan -
turiiruseşieuropenedinprimajumtateasecoluluialXVIII- - lea-An
tiohCantemir.Volumulprezentatinclude:Introducerea,noucapit
Încheierea, o Bibliografie, un Indice de nume. În lucrare se analizeaz
evoluCiagândiriiscriitoruluidelaconcepCiileteologicespre
Renaşteriişifilosofiamodern,delaideileteorieidreptuluinatural
ideileiluministe.AutorulîntreprindeosubstanCialtentat -
250
cretiza locul lui Antioh Cantemir în istoria gândirii filosofice şi soc

ruseşieuropenedinprimajumtateasecoluluialXVIII-lea.
AutorulevidenCiazdistinctdouperioadeînevoluCiaconcepC
filosofice şi social-politice ale lui Antioh Cantemir. Prima perioad de
creaCie,pânlaplecarea,în1732,înstrintate,secaracterizeaz,din
punctdevederealconcepCiilorfilosofice,printr-oîmbinare- deideite
gice, umaniste şi raCionaliste. În aceast perioad lui Antioh Cantem
îisuntpropriitezeledesprediferenCiereastrictdintresufletu
omului, atacurile asupra atomismului şi materialismului - antic, a
mentele teologo-cosmologice ale existenCei lui Dumnezeu etc. Totod
pre cum arat pe bun dreptate cercettorul, deja în aceast perioad
înconcepCiilegânditoruluiseprofileazclaroorientareumanist - îm
nat cu unele idei ale raCionalismului, deşi înc într-un cadru teolo
Orientarea umanist se manifest chiar în ideile cu caracter reli
Teza despre diferenCierea strict dintre suflet şi corp în om, indirec
îndreapt pe gânditor spre proslvirea raCiunii umane în spiritul - u
nismului şi al raCionalismului. Delimitarea consecvent şi conştient
fiziciidemetafizic,împreuncuinteresulsporitpentruştiinCele - natu
rii îl conduc pe Antioh Cantemir spre delimitarea filosofiei de teol
conformprincipiuluiadevruluidublu.
Adouaperioadadezvoltriiintelectualeagânditorului, - dete
nat de aflarea sa la Londra şi Paris în calitate de reprezentant - dipl
maticalRusiei,secaracterizeazprintr-osituaremaifermpepoziCiil
ştiinCei şi filosofiei moderne. În scrierile sale, menCioneaz Gh.Bobân,
Antioh Cantemir ne prezint tabloul Universului în spiritul filos
mecanicistecarteziene,împrtşeşteunşirdetezealefiziciiluiNewton
şialesensualismuluiluiLocke.TratatulScrisori filosofic„despre natură
şi om”alluiAntiohCantemirareprezentatocontinuarefireasc - aint
resuluipentruideileştiinCeişifilosofieimoderne,aprutînc - înperioa
da anterioar. Interesul pentru problemele demonstrrii existen
Dumnezeucorespundeaspirituluiepocii, Scrisorile
îns„ despre natură
şi om”, constat autorul, constituie nu atât o încercare de a prezen
cititoruluirusunsistemdeargumentealeexistenCeiluiDumneze
încercarea de a-l familiariza cu noile descoperiri ale ştiinCei şi filos
secolului al XVIII-lea. „Întemeietor al filosofiei laice în Rusia”, conform
aprecierilor lui Gh. Plehanov, Antioh Cantemir a schiCat „Scrisorile în
despre natură şi om” un sistem de gândire care-1 prezenta drept - raCi
onalist de factur cartezian, adept al ideilor luministe despre n
şi societate. Prin aceasta scrisorile lui filosofice nu sunt doar expr
dematuritateaconcepCieipoetului,cişiooperdepropagareînRusi
251
a ideilor ştiinCifice de larg circulaCie european. Acest tratat ex

fidelitatealuiAntiohCantemirfaCdeştiinCaepociimoderneşifaC
filosofiaîntemeiatpeaceastştiinC.
EvoluCiaconcepCiilorsocialealeluiAntiohCantemir,menCi
în continuare autorul, se manifest în tendinCa destul -de clar p
Cat de a devia de la interpretarea unilateral a teoriei „cont
social”,conformcreiamonarhulcaptdrepturinemrginite.Aceast
tendinC se manifest în interesul pentru proiectele constitu
şi ideile antiabsolutiste şi, totodat, prin critica despotismul -
cepCia asupra dezvoltrii civilizaCiei umane, formulat de - Antioh
temir spre sfârşitul primei perioade de creaCie, momentul teologi
redus la minimum. RaCiunea uman ce ptrunde misterele naturii şi o
transform este principala forC motrice a dezvoltrii sociale. - AcC
lor ei îi este proprie îns aceeaşi orientare etic: conducând popoa
şi „împrCiile”, raCiunea, în primul rând, îndreapt moravurile rele şi
introduceînsocietatevirtutea.AntiohCantemirleag- progresu
reamoravurilorînsocietate.Prosperareapopoarelor,familiari
cuculturaşicivilizaCiadepinddegradullordemoralitate.Încon
gânditorului„înCelepciunea”cuprindeînsinenuatâtştiinCeleşi
câtmorala,pecareDumnezeuatrimis-opepmântpentruasalva - ome
nirea de pieirea sigur din cauza imoralitCii sale. ConcepCia evol
civilizaCieiumane,conchideGhBobân,corespundeinterpretrii - în
sambludectreAntiohCantemirateorieidreptuluinatural.
Intensificareacriticiidespotismului,promovareamaiconsec
a principiului egalitCii naturale a oamenilor, credinCa - în nobl
clinaCiilorfireştialeomuluişiînvaloareaeducaCiei,subliniere
mediului social în formarea caracterului uman, credinCa- în forCa r
nii,îlapropiepeAntiohCantemir,dupprereaautorului,de- ilumini
tii francezi din prima jumtate a secolului al XVIII-lea. Ezitrile sal
între „absolutismul luminat” şi „monarhia constituCional” refle
spiritul epocii. Ele erau proprii şi iluminiştilor care vedeau unic
posibildeîmbuntCireavieCiisocietCiiînrspândireacunoştinC
propagareaînvCmântuluişiînschimbrile,reformeletreptate, - cer
zultaudinacesteacCiuni,întoatedomeniilevieCiisocietCii.R
acestui program iluminiştii francezi din prima jumtate a secolul
XVIII-lea o aşteptau de la un monarh „luminat”, „un filosof pe tron”.
CredinCa neclintit în progres, declaraCiile în aprarea- monarhi
stituCionale, ce se explic prin influenCa prieteniei cu Montesqu
cualCiiluminiştifrancezişicunoaştereacondiCiilordeviaCdinAn
derândcuformularea,pentruprimadatînRusia,atezeidespre - ega
25
litatea principial dintre aristocrat şi Cranul şerb, dragostea

ştiinCşiarteîlcaracterizeazpeAntiohCantemirdreptun„ilumini
convins”Ideea . valoriiomuluiindiferentdeapartenenCasadecast
clas şi critica nedreptCilor şi cruzimii şerbiei, promovate de Antio
Cantemir,semenCioneazînlucrare,aureprezentatosursdeformare
atradiCieidemocraticeîngândireasocialrusdinsecolulalXVIII-le
CreaCiapoetuluişiîntreagasaactivitateaucontribuitladezv
Rusiaaculturiifilosofice,laelaborareaterminologieifilosofi - ceşiştiin
fice.Înoperasaşi-agsitreflectareatitudineafaCdefilosofiecaştiinC
cuunstrictsistemdenoCiunişicategorii.
Deosebit de mare este meritul lui Antioh Cantemir- în istori
plomaCiei ruse din secolul al XVIII-lea. Prin activitatea sa diploma
el a asigurat desfşurarea cu succes de ctre Rusia a dou rzboaie:
ruso-turc (1735-9) şi ruso-suedez (174-3), a contribuit la sta -
bilirea relaCiilor economice şi comerciale dintre Anglia şi Rusia. P
mijlocirea diplomatului rus au fost stabilite relaCii între s
şi cei din strintate, a fost organizat un schimb intens de literat
ştiinCificîntreacademiiledeştiinCedinSankt-Petersburg - şiParis.Re
laCiilepersonalealeluiAntiohCantemircuscriitoriişisavanC
şi francezi au contribuit la apropierea cultural dintre Rusia şi st
Europei Occidentale. Faptul c opera literar a lui Antioh Cantemir î
decurs de mai mulCi ani a fost cunoscut doar în copii manuscrise (în
felul acesta realizându-şi funcCia ei educativ şi ideologic) şi a aprut
înediCieapartedoarînceade-adouajumtateasecoluluialXVIII-lea
devenindobiectuluneidiscuCiigenerale,îlfacepeautor- stragcon
ziaceaaavutoinfluenCdublasupravieCiiintelectualeruse.Oper
deopronunCatorientarecivic,satireleluiAntiohCantemir,edit
au 1762, atrasatenCianoiigeneraCiidecititorinuatâtprincalitCil
artistice(ceesteuşordeexplicatîncondiCiilededominarepeparc
unui sfert de secol a versificaCiei tonice, în timp ce poetul era ade
versificaCieisilabice)cât
, princonCinutullormoralizatorfilosofic.An
Cantemir a trit şi a creat în epoca când se puneau primele pietre de
temeliealelimbiiliterarerusecontemporane.Satirelesaleaufo
în versuri silabice, manier depşit înc în timpul vieCii scriitorul
însnumeleluiAntiohCantemir,conformluiVissarionBelinski, - „asu
pravieCuitdeacummultecelebritCiefemere,clasiceşiromantice,şi
supravieCuiîncmultemii”,fiindcel„primulînRusiaaunitpoeziacu
viaCa”.
DevotamentulfaCdefilosofiaşiştiinCaepociimoderne,fidelitatea
faC de dezideratele instruirii şi educaCiei, pasiunea pentru - pro
V. RECENZ I I 253
reaculturii,derândcuinteligenCadiplomaticşipatosulluptei
progres,considerautorul,suntfactoriicaremenCinînpermanenC
-
teresulpentrucreaCialuiAntiohCantemir.Succintaanaliz - şipr
tare a rezultatelor investigaCiei efectuate de experimentat
GheorgheBobânaratcuprisosinCcliteraturaştiinCificacademic
delanois-aîmbogCitcuunnoustudiusubstanCial,carenepermite
ne facem o reprezentare multiaspectual despre întreaga oper a
AntiohCantemir.
16. O PRECIZARE PRINCIPIALĂ LA EDIŢIILE

GERMANE ALE „DESCRIERII …”
DE DIMITRIE CANTEMIR
[RecenzielacarteaDudaşFlorian , Ediţia princeps a cărţii lui

Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” / „Beschreibung der
Moldau”, Hamburg, 1769-1770. Studiu bibliologic şi Ediţie
anastatică,Oradea,ed.Lumina,2013,p.]
D eşi problema receptrii moştenirii ştiinCifice şi crturreşti

a lui Dimitrie Cantemir în cultura european se afl de mai
multvremeînatenCiacercettorilor,realizându-sedest
mult în aceast privinC, totuşi, mai rmân în afara atenCiei anumite
aspectealesubiectuluienunCat.Nu-imaipuCinadevratc- înîmprej
rri cunoscute marea majoritate a scrierilor celebrului nostr
s-aupomenitînarhive,bibliotecişicolecCiidinstrintate, - încâtî
cerea acas, adic în mediul cultural românesc a scrierilor- cantemi
ne,continupânastziprinediCiiînoriginalsautraduceri,carelu
laolalt, precum vedem, treptat se întregeşte opera de mare învCa
luiDimitrieCantemir.
Se ştie c înc din timpul vieCii sale, marea majoritate - a scri
rilor lui Dimitrie Cantemir au trezit un evident interes di
oamenilor de ştiinC şi cultur la Iaşi, Constantinopol, Moscova,- San
254 V. R E C E N ZI I
kt-Petersburg,Berlin,Parisş.a.Cutoate
acestea, doar puCine dintre ele au vzut
luminatiparuluiînceide 50 anineîmpli-
niCiaicrturarului.DeşiînmediulcurCii
lui Petru cel Mare sau cel al SocietCii
Brandenburgice din Berlin s-a observat
un vdit interes faC de creaCia crtur -
reasc cantemirian, nu s-a reuşit prea
multe în ceea ce priveşte editarea ei. La
fels-aîntâmplatşicucelebrultratat De-
scriptio Moldaviae,definitivatprin176,
pe care precum arta luminatul domn
moldovean, în Istoria Creşterilor şi a De-
screşterilor Curţii Othmanice finalizatîn
17 ”… nădăjduim să vadă în curând
lumina tiparului” 705
,darcaredinmotivenecunoscutenus-areuş - it.In
vestigaCiile efectuate în ultima vreme au artat c aceast lucrar
cunoscut,citit,solicitatdemaimulCioamenideştiinCgermani,atât
dintre cei aflaCi în serviciul Carului în Rusia, cât şi cei din Germani
întrecareHeinrichvonHuyssenJohann (168-739), Gotthilf Vockero -
dtGotflieb
(1693-75), SiegfriedBayerGerhard (1694-738), Friedrich
Müller(1705-83)ş.a.
Cunoscând valoarea scrierilor tatlui su, Antioh Cantemir
scurt vreme, dup ce a ajuns s-şi îndeplineasc misiunea sa diplo -
matic în Anglia (1732) în calitate de reprezentant al CurCii imperiale
ruse,asolicitatdelaprieteniisidinRusia,încustodia- crorarmse
se manuscrisele tatlui su, s i se trimit Istoria Imperiului Otoman
şi Descrierea Moldovei pe care intenCioneaz s le publice 706
. Dac prin
efortul su Istoria Otomană a vzut lumina tiparului în limba englez
(Londra,1734-5)şiceafrancez(Paris,1743),apoidin Descriptio…
705
Cantemir Demetrius Princeps Moldaviae, Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii
Othman[n]ice/ Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae. De la
primul început al neamului, adusă până la vremurile noastre în trei cărţi. Volumul I şi
volumulII.PrefaCatraduceriiromâneştedeacad.VirgilCândea.Traducereromâneasc
şiindicedeDanSluşanschi.EdiCiaaII-arevzut,Bucureşti,Paideia,201,p.284,91.
706
E ş anu A., E ş anu V., Antioh Cantemir – propagator al operei tatălui său. În: Dinastia
Cantemireştilor. Secolele XVII-XVIII.Coord.şired.şt.acad.AndreiEşanu,Chişinu,Ed.
ŞtiinCa,p. 208, Vezi
59-67. şivariantaprecizatalaceluiaşistudiuînEşanuA.Eş, anu
V., Contribuţia lui Antioh Cantemir la editarea şi receptarea operei lui Dimitrie Cantemir
în cultura europeană. În: Eşanu A., Eşanu V., Moştenirea culturală a Cantemireştilor.
Studii,Chişinu,Pontos,p.192-03.
V. R E C E N ZI I 25
nu a reuşit decât imprimarea suplimentului la aceast lucrare, cum

fiharta„TabulaGeographicaMoldaviae”(Amsterdam,173).Astfelîn-
cât, pe parcurs de peste o jumtate deDescrierea secol … a continuat
szacînmanuscrisfiindcunoscutdeuncerclimitataloamenilorde
cultur.Într-unfelsaualtul,ştafetaînefortuldeapublicaacestt
cantemirianapreluat-ocunoscutulistoricşigeografgerman,ajuns
rangul de membru titular al Academiei Imperiale de ŞtiinCe a Rusi
G.F.Müller,caredealtfel,şi-alegatdestinuldeceade-adouasapatrie
(Rusia)şicareapstratlegturicudescendenCiiluiDimitrieCantem
prin care a reuşit s-şi fac sau s-şi procure o copie a acestei celebre
scrieri.Acestadinurm,vzândcareposibilitCicutotullimitated
oimprimaînRusia,apeleazlaserviciilemaimultoroamenideştiinC
dinOccidentşimaialesdinlumeagerman,cucareîntreCinea - osusCi
nut corespondenC trezindu-le interesul, pentru scrierile lui
Cantemirşipentru Descriptio…înspecial.AcesterelaCiiaveaulocprin
anii50-6aisec.alXVIII-lea 70
,cândînceledinurmG.F.Müllercon -
vine cu Anton Friedrich Büsching (1724-93), cunoscut geograf şi teo -
loggerman,careiniCiaselaHamburgpeatuncieditareaunuiintere
almanah de specialitate „Magazin für die neue Historie und - Geogra
phie” s-i expedieze spre publicare lucrarea lui D. Cantemir Descriptio
Moldaviae. FcândcunoştinCcuaceastlucrareA.F.Büschingagsit
ceasepotriveştedeminunecuproblematicaanuaruluisu,încâtdej
învolumeleIII(Hamburg,1769,p.537-4)şiIV(Hamburg,170,p.1-
120) Descriptio … a vzut lumina tiparului în traducere din latin în
limba german cu titlul „Beschreibung der Moldau von Demetrio - Kan
temir, ehemaligem Fürsten derselben”. Vom menCiona doar în treact
c, precum am încercat s demonstrm în alt parte, codicele expediat
de G.F. Müller lui A.F. Büsching este unul şi acelaşi cu cel pstrat în
Biblioteca„A.M.Goriki”dinOdesa 708
.Deşi,dupcums-aconstatattira -
julperiodiculuieradestuldemicşipreCul–dincontrdestul - dem
ediCiaîncauzajucatunroldeosebitdemareîndifuzareaşirecepta
70
Ploeşteanu Gr.Receptarea operei şi a personalităţii lui Dimitrie Cantemir în Europa.
Studiişiarticole,Târgu-Mureş,207p.87-14.EşanuAndrei,EşanuValentina, Studiu
Introductiv. În:DimitrieCantemir , PrincipeleMoldovei . Descrierea stării de odinioară şi
de astăzi a Moldovei.StudiuIntroductiv,notasupraediCieişinotedeValentinaşiAndre
Eşanu. Traducere din limba latin şi indici de Dan Sluşanschi. Bucureşti, Institutul
CulturalRomân,207,p. 93-10.
807
europeană. Studiumonografici ş anexfacsimilatamanuscrisuluiînlimbalatin Historicae
Moldaviae. Partes Tres.[DescriereaMoldovei]deDimitrieCantemirdinBibliotecaregiona
„A.M.Gorki”dinOdessa,Chişinu,Ed.Pontos,p., 4 p.
0 ,2 9 .7 0- 48 17 - 3 1
256 V. RECENZ I I
Descrierii…nunumaiînlumeagerman,darşiînîntreagaEurop.Cu
toatec,publicaCiaafostînscurtvremeobservat,recenzat - saupre
zentatînpaginileunorrevistesauinclusîndiversebibliografiito
nu a avut parte pân de curând de un studiu aprofundat însoCit de o
reproducere anastatic, cum a fcut-o cu succes de curând, cunoscutul
cercettoralcrCiivechiromâneştiFlorianDudaşautor , alunor- aseme
nea studii monografice fundamentale, cum arCartea fi : „ lui Varlaam
în Transilvania”, Cluj-Napoca, 1983; „ Vechi cărţi româneşti călătoare”,
Bucureşti, 1987; „ Însemnări pe bătrâne cărţi de cult”, Bucureşti, 192;
„Cărturari şi artişti din Muntenia şi Moldova peregrini în Crişana”,
Oradea, 20; „ Vechile manuscrise româneşti din Ţara Bihorului (sec.
XVI-XIX)”,vol.I-II,Oradea,208,„ Contribuţii bibliologice privind ope-
ra principelui cărturar Dimitrie Cantemir”,Oradea,201ş.a.
Lucrarea sa, recent aprut Ediţia princeps a cărţii lui Dimi-
trie Cantemir „Descrierea Moldovei” / „Beschreibung der Mol-
dau”, Hamburg, 1769-1770. Studiu bibliologic şi Ediţie anastati-
că,Oradea,Ed.Lumina,2013,p.,pareafiourmaredirectaunei
întâmplrifericite,cândcuunanumittimpînurm,FlorianDudaşun ,
marepasionatdecarteavechetipritdescoperîntr-unmagazin - ant
cariatdinor.Rosenheim(Germania)unvolumcarecuprindeaîn - coper
telesaleceledouprCi Descrierii
ale …luiCantemirînlimbagerman
publicate în „Magazin für die neue Historie und Geographie”, exact cu
aceiaşi paginaCie. Dup cum a reuşit s constate cercettorul, pe lâng
variantadinalmanah,editorulgerman,datfiindinteresulsporitpe
aceastlucrarecantemirian,sevede,agsitdecuviinCsoreprodu -
cdupceledoutomuri(IIIşiIV),într-unvolumaparte,tiraj,despre
care nu se ştia pân nu demult. Florian Dudaş reuşeşte s identifice 2
asemeneaexemplare:unulîn„fonduldocumentaralEutiner- Landesbi
bliothekînoraşulEutindinGermania” 709
şi
, altulprocuratdeelîntr-un
anticariatdinor.Rosenheim 710
.
Descoperireaextrasuluil-adeterminatpeFlorianDudaşsrevin
la volumul III şiIV al periodiculuiluiA.BüF. schingşis efectuezein -
vestigaCii suplimentare, s-şi coroboreze observrile proprii cu cele
altorcercettori,careîntr-unfelsaualtuls-auopritlaacestint
episod din istoria editrii şi receptrii tratatelorDe- cantemirie
scrierii …înspecial,înştiinCaşiculturaeuropean,încearomâneasc
709
Dudaş Florian, Ediţia princeps a cărţii lui Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei” /
„Beschreibung der Moldau”, Hamburg, 1769-1770. Studiu bibliologic şi Ediţie anastatică,
Oradea,ed.Lumina,2013,p.2.
710
Ibidem,p.15,notanr.5.
V. RECENZ I I 257
mai cu seam. Cercetrile sale s-au soldat cu elaborarea unui - inte

sant studiu „EdiCia princeps a crCii lui DimitrieDescrierea Cantemir „
Moldovei”, la care a fost anexat textul integral întitulat „Beschr
der Moldau” dup extrasul din tomurile III şi IV ale „Magazin für die
neueHistorieundGeographie”.Înaşafelafostrecuperatpentru - şti
inCa româneasc înc o etap puCin cunoscut a difuzrii şi receptrii
scrierilor lui Cantemir în Europa. Or, înc în 1973 cu ocazia tricente -
naruluidinziuanaşteriiluiD.CantemirlaBucureştiafostimprima
KANTEMIR,Demetrie, Beschreibung der Moldau. Faksimiledruck
der Originalausgabe von 1771. Nachwort von Constantin Mciuc,
Bukarest, 1973, 2 + 390 S. Dup ediCia german din 17 aprut la
HamburgşiLeipzig.
StudiulintroductivsemnatdeFlorianDudaşseremarc - prinpr
funzimeaşidiversitateamaterialeloraduseîntruclarifi - carean
seloraspecteceCindepregtireaşirealizareaprimei Descrierii
ediCiia
Moldovei în traducere german. Despre aceasta ne vorbeşte imensul
aparat ştiinCific, numeroasele referinCe la surse şi ediCii din sec
- începutul sec. al XXI-lea plasate la paginile 4-5, inclusiv şi materi -
ale necunoscute ştiinCei istorice româneşti, între care am remar
publicat în „Nouvelle Biblioteque germanique ou Histoire Litt
Amsterdam,tom. 1758, dedicat
21 luiJohann Gotthilf
Vockerodtşicare
conCine informaCii despre Dimitrie şi Antioh Cantemir-fiul (p. 10-)
şi cel din periodicul „Beobachtungen über verschiedene Gegensta
aus dem Reiche der Natur und Sitten”, Gotha, 175 care a inclus şi
o biografie necunoscut a lui Dimitrie Cantemir (p. 16) ş.a. Sprijinin -
du-se pe un vast cerc de studii din România şi Republica Moldova dar
şi din literatura german de ultim or de specialitate, cercettoru
prezint o vast panoram cultural şi ştiinCific a Europei cuprinse
masivdeideileiluministeîncareaufostefectuateprimele De- ediC
scrierii Moldovei în anii 1769-0 şi 17. Se subliniaz faptul c pe
atunci Bara Moldovei creia îi era dedicat lucrarea lui D. Cante
erateatruderzboiîntredoumariputeriimperialedeatunci–Ru
BaristşiImperiulOtomanşiclumeasavantgermanîicunoşteape
Cantemireşti dup opere fundamentale editate la Hamburg, - fiind vor
bade[KANTEMIR Demetrie], Geschichte des Osmanischen Reichs
nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschriebenvonDemetrie
Kantemir, ehemaligem Fürsten in Moldau. Nebst den Bildern der - tür
kischenKaiser,dieursprünglichvondenGenaldenindemSeraidurch
des Sultans Hofmaler sind abgenommen worden. Aus dem Englischen
übersetzet,Hamburg,beyChristianHerold,S.64+85317, f.21+ por -
tr,f.+1 h.(p.şi 71) [KANTEMIRAntioh], Heinrich Eberhards, Frey

hernn von Spilcker versuchte freye Uebersetzung der Satyren
des Prinzen Kantemir, nebst noch einigen andern poetischen
Uebersetzungen und eigenen Gedichten, auch einer Abhand-
lung von dem Ursprunge, Nutzen und Fortgange der Satyren,
und der Lebensbeschreibung des Prinzen Kantemir.Herausgege -
benundmiteinerVorredebegleitetvonC.Mylius,Berlin,BeyA.Haude
undI.C.Spener,1752,8+LII+352S .
Peîntregparcursulstudiului,autoruladucebogate - informaC
spre numeroase personalitCi, cercettori, traductori, editori, gr
careauactivat înlumeagerman,înRusiaşialteCri,careîntr-unfel
sau altul au avut tangenC la promovarea operelor lui Dimitrie - C
temirînOccident,informaCii,carevarsluminasupramultoraspect
ce Cin de traducerea în limba german şi pregtirea pentru tipar - a pri
meiediCiiaopereicantemirieneintitulate„BeschreibungderMo
Studiul se deschide printr-un compartiment intitulat - „Man
sul crCii”, în care cercettorul trece în revist manuscrisele lati
Descrierii … cunoscute pân în prezent şi încearc s determine, care
din codicele cunoscute a stat la baza ediCiilor germane din anii
170 şi 17. Merit atenCie ipoteza conform creia, cel mai vechi ma -
nuscris latin al Descrierii … datat cu 176 ar fi fost copiat de Johann
Gotthilf Vockerodt, secretar al ambasadei Prusiei la Sankt-Petersb
dinpân 17 înşi
173 careînscurtvremeadevenitapropiatfamiliei
CantemirparticipândlainstruireatânruluiAntiohCantemir.
UnspaCiuimportantesteacordatdeautorstudiului - compara
tre prima ediCie din 1769-0 şi a doua ediCie din 17 în limba ger -
man venind cu numeroase şi interesante observaCii şi constatri (p
De 32-4). asemeneasuntcomparateediCiilegermanecutextul,potrivit
opinieiautorului„manuscrisul”latin , darrecurgândla De-
ediCialat
scriptio Moldaviae, Bucureşti,Indiscutabil 1872. acestdinurmsubiect
a meritat atenCie, dar mai nimerit ar fi fost dup noi, dac comparaCia
s-arfcut fi cutextullatinşitraducereadinediCiile([CANTEMIR, - Dimi
trie,]DemetriiCantemiriiPrincipisMoldaviae. Descriptio antiqui et
hodierni status Moldaviae /DimitrieCantemirPrincipeleMoldovei.
Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei.EdiCiecri -
ticdeDanSluşanschi,Bucureşti,Ed.InstitutulCulturalRomân,206,
450 p. şi [CANTEMIR, Dimitrie,] Dimitrie Cantemir Principele Moldo-
vei. Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Studiul
introductiv, not asupra ediCiei şi note de Valentina şi Andrei Eşanu
Trad.dinlimbalatinşiindicideDanSluşanschi,Bucureşti,Ed.Insti -
tutul Cultural Român, 207, 4 p.) efectuate de pe manuscrisele lati -

nedin176,2/ambeledinArhivaInstitutuluideManuscruse
Orientale din Sankt-Petersburg şi manuscrisul latin de la mijloc
XVIII-leadinOdessa,ediCiicareconCinpelângstudiilerespective, - n
tele personale ale lui D. Cantemir, precum şi ale editorilor. Or, ediC
latinedinşi 1872 dac
1973, esnelimitmdoarlaacestea,precumam
artatîntr-unstudiusemnatdenoişicitatfrecventdeFlorianDud
studiulanalizat,s-auefectuatdupdoucopiifcuteîngrab(deunde
vin numeroasele erori şi omisiuni) înc în 1869 la Bucureşti dup cele
doumanuscrisedelaSankt-Petersburg 71
.
În alt ordine de idei considerm c i-ar fi fost util autorului şi
consultareapelângceleartate,alucrrii Neamul Cantemireştilor.
Bibliografie. Coord. Acad. Andrei Eşanu, Chişinu, 201, 38 p., care
conCineşiunRepertoriualoperelorluiDimitrieCantemir - înmanu
seşiediCiiprinceps,p.71-25.
De o atenCie binemeritat în studiu se bucur problema - difuz
rii şi receptrii scrierii cantemiriene în întreaga Europ şi în cult
româneasc în special, cci exemplare ale primei ediCii şi mai ales ale
celei de-a dou (Frankfurt und Lepzig, 17), se întâlnesc pân astzi
în numeroase biblioteci din mai multe Cri şi colecCii private eur
şi în primul rând din Germania, Austria, şi spaCiul transilvnean al
României, unde dup 169 limba german îşi croieşte cale în adminis -
traCie şi învCmânt. De alt fel precum arat pe bun dreptate autorul
studiului,primaediCieromâneasc Scrisoarea Moldovei s-afcutlam -
nstirea NeamC 1825, fiind tradus din german dup ediCia din 17
dedoiromânitransilvneni.
Astfel, din scurtele note expuse mai sus conchidem c ediCia - efe
tuatdeFlorianDudaşestedeosebitdevaloroasşiutilsub- raportşt
inCificşiderecuperarepentruculturaşiştiinCaromâneascamoştenir
luiDimitrieCantemirintrateînpatrimoniulculturalcomunal
moderne.
71
europeană. Chişinu,Ed.Pontos,204,p.93-5.
17. OPERELE MUZICALE ALE LUI DIMITRIE

CANTEMIR DIN NOU ÎN ACTUALITATE
[RecenzielavolumulGhilaş Victor. Dimitrie Cantemir –

muzicianul în contextul
culturii universale,Chişinu,2015,496p.]
C el mai important reprezentant

al dinastiei Cantemireştilor,
stirpe de domni şi nobili- mol
doveni care s-a manifestat pe parcursul
sec. XVII-XVIII, a fost Dimitrie Cante -
mir (1673-2), om politic şi de ştiinC
de prim rang în cultura româneasc şi
universal. În urma cercetrilor- dedi
cate vieCii şi activitCii pe multiple - pla
nuri ale fostului domn al Brii Moldovei
(170-),dupsecoledeacumulrişi
investigaCii în plan naCional şi european
s-a atins un înalt grad de cunoaştere şi
interpretare a moştenirii sale - crtur
reşti.Opereleistorice,filosofice,literare,
muzicale ş.a. care Cin atât de cultura şi
civilizaCia româneasc, cât şi de cea - ori
ental turco-otoman de mult vreme au intrat în patrimoniul - ştiin
Cifico-cultural şi spiritual universal. Pe de o parte, s-au editat sc
cantemiriene de mare importanC pentru istoria şi cultura popor
român, fiind vorba de Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, De-
scrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei, Viaţa lui Constan-
tin Cantemir, Istoria moldo-vlahică ş.a., iar pe de alta - cele dedicate
istoriei şi culturii Imperiului Otoman, fiind vorba Istoria de
Creşterilor
şi a Descreşterilor Curţii Othmanice, Sistemul sau Întocmirea religiei
muhammedane, Cartea ştiinţei muzicii după felul literelor. Pe lâng
acesteas-auelaboratşipublicatde-alungulanilornumeroasecerc
şistudiidedicatenunumaivieCiişiactivitCiiînplanpolitic - alui
trie Cantemir, dar şi cu privire la bogata sa moştenire crturreasc
Acest volum enorm de informaCii am încercat s-l sistematizm într-o

lucrarebiobibliograficspecial Neamul
( Cantemireştilor. Bibiliografie.
Coord.şired.şt.acad.AndreiEşanu,Chişinu,p. 38201, în
), careau
fostinclusecirca4miititluri.
InvestigaCiile personale reflectate în mai multe mono
studii ş i ediCii de opere cantemiriene neau permis s constat
dintre multiplele domenii ale activitCii crturreş ti ş i cul
marelui nostru înaintaş de o atenCie incomparabil mai - mic s- a
curat cea de compozitor, muzician ş i teoretician al muzicii. Aces
din urm domeniu ş i- a consacrat investigaCiile Victor Ghilaş , do
habilitat în muzicologie care a publicat recent Dimitrie
monografi a „
Cantemir – muzicianul în contextul culturii universale” , Chiş i -
nu, 2 0 1 5 , 4 9 6 p.
În cele ce urmeaz întreprindem o tentativa de a face- o prezen
tare a acestei lucrri, dat fiind faptul c am avut ocazia s-l avem pe
profesorulV.Ghilaş,cunoscutspecialistalmoşteniriimuzicalealu
Cantemir,încalitatedecoautorlarealizareaadoumari - proiect
demice,pecareamavutonoareaslecoordonm,fiindvorbaDinas- de
tia Cantemireştilor (207-8) şi Mănăstiri şi schituri din Republica
Moldovaprin (201-3), elaborareaaunorcompartimentedeoCinut
ştiinCific ireproşabil, care au vzut lumina tiparului la Chişinu în
volumecuaceleaşititluri.
MonografiadeproporCiiconsiderabile Dimitrie „ Cantemir – mu-
zicianul în contextul culturii universale” elaborat de Victor- Ghi
laş, reprezint o treapt superioar a întregului ciclu de investi
dedicate lui Dimitrie Cantemir ca muzician, compozitor, instrumen
şi pedagog, în studierea fenomenului muzical cantemirian şi receptr
moşteniriisalemuzicalepeparcursulsec.XVIIIîncep. - sec.XXIînplan
naCional românesc şi universal. Scrutând studiul monografic artat
totalitatea sa am dedus c pentru rezolvarea problemelor şi scop
propuse cercettorul vine cu o formul destul de reuşit ca struct
a investigaCiei sale, care prin cele şase capitole şi respectiv mai
subcapitole, însoCite de alte prCi componente obligatorii în el
unui asemenea tratat ştiinCific, cumLista ar fi abrevierilor, Introdu-
cerea, în partea de început şiÎncheiere o care include Concluzii gene-
rale, Bibliografie şi Discografie, un Index de nume şi altul de termeni,
rezumate în limba englez şi rus, înpartea final, toate acestea i-au
permis autorului s dezvluie sub toate aspectele scopurile şi sar
formulate. Deosebit de importante ca valoare ni s-au prut şi cele t
Anexe, precum şi bogatele note bibliografice şi referinCele la surse, p
26 V. RECENZ I I
care cititorul interesat le afl în subsolul paginilor şi care între

modfericitlucrarearecenzat.
Deosebit de riguros este întocmitCuvântul înainte, prin care
autorul ne prezint într-un limbaj ştiinCific adecvat actualitate -
portanCaproblemeiluateîndezbatere,scopulşiobiectivele,nout
originalitatea ştiinCific, rezultatele principial noi aşteptate, m
de cercetare, valoarea teoretic şi semnificaCia practic, prin care e
conturatproblematicadecercetareşispectruldemetodeprinapli
croravorfiatinsescopurile.
În dependenC de scop şi obiective au fost delimitate şi formulat
principalele compartimente ale monografiei, care în totalitatea l
permisautoruluiselucidezeaspecteleprincipalealeproblemei.
În primul compartiment Dimensiunea
„ ştiinţifică şi artisti-
că a operei muzicale cantemiriene reflectată în literatura de
specialitate” (p.1 -46), divizat în dou subcompartimente, fiecare cu
aspectul su strict delimitat. În acest capitol se întreprinde -
r trecere în revist şi se analizeaz o ampl istoriografie româneas -
c (România şi Republica Moldova), se apreciaz critic (interpretri
unilaterale,repetitiveş.a.)aportulpremrgtorilorîncercetare -
tenirii muzicale cantemiriene, fiind vorba de investigaCiile şi e
lui Teodor T. Burada, Eugenia Popescu-JudeC, Viorel Cozma, Romeo
Ghircoiaşiu ş.a. (p. 1 -32), care au excelat prin cercetri, interpretri
şiediCiideoperemuzicalecantemiriene,cuscopuldeadetermina - gr
dul de cercetare a problemei şi de a delimita mai clar sarcina lucr
Nu rmân în afara atenCiei studiului şi publicaCiile din Moldova d
stânga Prutului, reprezentate de G. Ceaicovshi şi Efim Tcaci, care în
opinia semnatarului monografiei nu întreprind cercetri sistem
acestea purtând doar un caracter de punere în valoare şi popular
a operei muzicale cantemiriene, în final fiind prezentate analitic - p
priile sale publicaCii.
Compartimentul este întregit printr-o substanCial - analiz
riei şi practicii muzicale cantemiriene în literatura ştiinCifico-mu
universal, în atenCia studiului aflându-se autori-muzicologi din m
multeCri,întrecareMareaBritanie,Turcia,FranCa,SUA,care - auper
misluiVictorGhilaşs-şifacoreprezentareclardespreorizonturile
cunoaşterii sub aspect de creaCie muzical al lui Dimitrie Cantemir
diferitemeridianealeglobului.
InvestigaCia propriu-zis începe în compartimentul- al doilea
titulat Dimitrie
„ Cantemir – teoretician al muzicii orientale”
(p.47-152), în care autorul dând dovad de un înalt profesionalism,
V. RECENZ I I 263
de cunosctor al operei muzicale cantemiriene, pornind de la o tr

în revist a evoluCiei muzicii turco-persane din sec. VII-XVIII supune
uneisubstanCialeanalizeacademiceunşirdeproblemelegate - d
tenirea muzical cantemirian, între care sistemul teoretic al
clasice turceşti, teoria modal, ritmul muzical ca element de expr
ş.a.
Compartimentul al treilea Arta componistică,
„ interpreta-
tiv-didactică şi activitatea folcloristică în preocupările lui
Dimitrie Cantemir”(p. 153-214) este dedicat altei arii de interese şi
activitCi legate de muzica lui Dimitrie Cantemir atât - în medi
co-otoman din Istanbul, cât şi din Bara Moldovei, între care auto
insist s se opreasc la asemenea aspecte cum ar fi cele ce Cin - de mo
delele de componistic muzical, de arta interpretativ şi activ
didactic a principelui moldovean, precum şi un asemenea aspect cu
este interesul faC de folclorul muzical. Aceste probleme - sunt i
gate pornind de la un vast spectru de documente istorice şi muzi
precum şi de la opera savant a lui Dimitrie Cantemir, fiind vorba
de Istoria Imperiului Otoman, Descrierea Moldovei ş.a. Din intere -
santele observaCii şi constatri ale autorului desprindem ca
de valoros în acest compartiment faptul c Dimitrie Cantemir a
un interpret excelent, posedând dou instrumente muzicale tu
tambur-ul şi ney-ul şi c în aceast ipostaz principele moldovean s-a
manifestat drept un interpret virtuos la tambur în - recital
tea imperial din Istanbul, în mediul elitei din capitala - otoman
movându-şi propria creaCie, dar şi a altor compozitori ai timpului
continuare se aduc dovezi c Dimitrie Cantemir a predat- la Cons
tinopol muzica şi arta interpretrii la diferite instrumente
autorulidentificândIstoria dup Imperiului Otoman şasediscipolidin
rândul tineretului turc. Despre interesul manifestat de mare
crturar faC de tradiCiile populare, folclorul muzical şi instru
muzicaleromâneşti(aluta,cobza,cimpoiul,Cambalulş.a.)Victor - Ghi
laşaflnumeroaseinformaCiiîncunoscuteletratatecantemirie Hro-
nicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Descrierea Moldovei, Viaţa
lui Constantin Cantemir, Istoria ieroglifică ş.a., în care acesta descrie
obiceiuridenunt (oraCia),dansuri(hora,Cluşarii),cântecepopular
(doina),înmormântare(bocetul,versdejale)ş.a.Analizândmaimulte
exemple de acest gen din opera marelui nostru crturar şi- artist
natarul crCii prezentate, subliniaz importanCa folclorului m
atradiCiilorpopularepentruautenticitateaculturiiromâ
şi forCa spiritual a neamului nostru.
264 V. RECENZ I I
În al patrulea compartiment Muzicografia

„ ca domeniu de in-
teres al prinţului Moldovei”(p.215-40)autorulacordatenCiealtor
preocupri şi interese ce Cin de cultura muzical din epoca compozito -
ruluişimuzicianuluiDimitrieCantemir.Astfel,înprimulsubcompart -
mentesteprezentatşiexaminatîntregspectrudeinstrumentemuzi
orientaleşidinCrileromâneaşacumaparmenCionatesaudescrised
Dimitrie Cantemir în operele sale. Se subliniaz în special, - c scrier
le luminatului domn abund de notificri de factur organologic, - de
numiri de instrumente muzicale, de ansambluri instrumentale et
acelaşitimpsearatcodatcuinstrumentelemuzicaleorientale - em
greazlaNorddeDunreşioseriedeelementedinartasonoralumii
musulmane şi c destul de multe persoane din mediul românesc ştiau
în epoc s cânte la aceste instrumente. Prin exemplificri concrete se
arat c Dimitrie Cantemir prezint acest spectru de instrumente - m
zicalecaspecialistşicamuzician.Acestaspectaloperelorcrturar
moldovean contribuie la cunoaşterea multilateral a dimensiun
artisticeşiculturale.
Pornind de la informaCiile oferite Istoria Imperiului
de Otoman,
Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, Cartea ştiinţei muzi-
cii după felul literelor şi alte documente autorul monografiei- investi
gheaz cunoştinCele lui Dimitrie Cantemir în materie Muzică reli-
de „
gioasă”.Deşinuesteunteoreticianalacesteimuzici,constat autor
crCii,D.Cantemirastudiat,atâtînMoldovacâtşilaIstanbulmuzica
religioas creştin ortodox de sorginte bizantin, pe deoparte, şi ce
mahomedan – care rsuna în mediul dervişilor şi al geamiilor, pe de
alt parte, fcând dovada în ambele cazuri a unei profunde cunoaşteri
a semnificaCiei acestei muzici în oficierea cultului religios ortod
celui musulman.
Într-un subcompartiment aparte Victor Ghilaş dup aceleaşi
scrieri cantemiriene precum şi a cronicilor din sec. XVII-XVIII - şi în
semnrile unor cltori strini şi alte surse, arat interesul - mani
tat de Dimitrie Cantemir faC muzica
de militară turcească, care de
asemenea, deşi sporadic, l-a interesat pe luminatul principe. Dup
ce examineaz obârşia şi evoluCia muzicii militare în mediul armatei
otomane şi extinderea acesteia asupra altor medii culturale - l
torul arat c, muzica militar otoman interpretat de formaCiun
instrumentalenumitetalbuhaneaşimehterhaneacuînceperedi
XVI-lea aceast muzic ptrunde şi capt rspândire şi în Crile ro -
mâne,înmediulcurCilordomneşti,devenindoprezenCindispensabi
a ceremonialului de curte şi al saloanelor boiereşti, fapt consemn
V. RECENZ I I 265
Dimitrie Cantemir Descrierea

în Moldovei. Prin intermediul acestora,
arat pe bun dreptate autorul, în condiCiile stpânirii otoma
loc procesul de orientalizare a muzicii de ceremonial în - Crile
ne. Odat cu aceast muzic capt rspândire în mediul românesc
şi instrumentele muzicale orientale. În finalul subcompartimen
se descrie în baza aceloraşi surse, cum arta o talbulhanea, atât c
componenC personal cât şi instrumentele muzicale la care - se in
preta muzica militar turceasc. În compartimentulDimi- al V-lea „
trie Cantemir – muzicianul în exigezele literaturii universale”
(p. 241-3 ) în baza unor articole din diverse enciclopedii, reviste şi
alte ediCii ştiinCifice academice este examinat prezenCa - tot ma
nant a personalitCii culturale a lui Dimitrie Cantemir - şi a p
mei receptrii moştenirii muzicale cantemiriene în cultura ori
şi european pe parcursul sec. XVIII- încep. sec. XXI. Dac faima lui
Dimitrie Cantemir ca dascl de muzic, instrumentist, şi teoreti
al muzicii a fost recunoscut la Istanbul înc din timpul vieCii, ap
plan naCional şi european meritele sale de muzician şi compozitor -
vin cunoscute treptat prin efortul mai multor generaCii de ce
care cu începere din sec. al XVIII-lea şi pân în zilele noastre au scris
şi au publicat numeroase articole şi informaCii privind persona
lui Dimitrie Cantemir, subliniindu-se mai ales importanCa - compo
tei muzicale în creaCia sa. Acest aspect este artat dup istori
muzical din sec. XVIII-lea. InvestigaCia continu într-un consisten
compartiment dedicat fenomenului receptrii creaCiei muzica
Dimitrie Cantemir în literatura universal de specialitate
XIX-lea. Compartimentul al V-lea se încheie prin examinarea - acelu
iaşi fenomen muzical cantemirian, ca prezenC frecvent în literat
naCional şi universal în sec. al XX- începutul sec. XXI-lea. În linii
mari aceast bogat literatur scoate în evidenC rolul de muzici
teoretician al muzicii, precum şi meritul lui Dimitrie Cantemir -
ventarea pentru prima dat a unui sistem special de notaCie a m
turceşti,datorit creiamuzicaoriental şicompoziCiilesale - s-au
trat şi devin tot mai cunoscute şi interpretate pân astzi nu nu
înTurcia,RomâniasauRepublicaMoldova,darşiînîntreagaEurop.
Înultimulcapitol,alşaseleaintitulatTradiţiea şi
“ continuitate
artistică în familia Cantemir” (p. 315-7), care poart un caracter
complimentar autorul se opreşte la o problem mai puCin cercetat -
indvorbadeinteresulfaCdeartamuzicalşiartelevizualeînfami
Cantemireştilor,cuînceperedelaConstantinCantemirtatl,înf
lui Dimitrie Cantemir şi urmaşii si. Autorul se sprijin pe numeroase
26
informaCiiculesedinopereleluiDimitrieCantemirsaudindocumen
vremii, cum ar fi corespondenCa dintre Maria şi Antioh Cantemir, din
care este scos în evidenC interesul acestora din urm faC de muzic,
artainterpretativ,pictur,grafic,arhitecturş.a.Deşidestul - desub
stanCialcapitolulîncauzarcâş fi tigatîncalitatedacseapelaşilau
alt studiu al nostru O întregire la iconografia cantemireştilor,înEşanu
A, Eşanu V. Moştenirea culturală a Cantemireştilor, Chişinu, Pontos,
201,p.204-1.
Toate cele şase compartimente ale lucrrii analizate se înch
prin judicioase concluzii formulate în baza materiei expuse. - Cu t
te c monografia recenzat reprezint o valoroas contribuCie - la cer
cetarea problemei definite de Dimitrie
noi Cantemir şi muzica nu
este lipsit şi de unele neajunsuri. Dup prerea noastr cartea ar fi
câştigat în valoare dac autorul ar fi rezervat un compartiment sa
un subcompartiment în care ar fi trecut în revist şi ar fi caracteriza
întreg spectru de surse care au fost puse la baza investigaCiei. - Nu
gmfaptulcpeparcursulvolumuluiunelecaracteristicialeizvoar
suntprezentedarmultmainimeritarfifostdacacesteaeraureuni
aparte,înprimulcompartiment.Deasemenea,arfost fi maibine,dup
opinia noastr, dac bibliografia din finalul crCii, de altfel -foarte im
puntoare(p.34-60),arfifostprezentat:înprimaparte-surseleşi
în a doua - studiile, care au fost puse la temelia studiului monogra
Deşi autorul este un bun cunosctor al moştenirii muzicale- a lui Dimi
trie Cantemir considerm c mai nimerit ar fi fost dac referinCele de
rigoare pe întreg parcursul lucrrii, Istoriala
Imperiului Otoman sau
Descrierea Moldovei s-ar fi fcut dup una din cele dou ediCii recente
cum ar fi Demetrie Cantemir, Istoria Creşterilor şi a Descreşte-
rilor Curţii Othmannice. Versiuneromâneasc înediCieprincepsde
Dan Sluşanschi, Bucureşti, Ed. Paideia, [201], 356+274 p. sau ediCia
a II-a revzut, Bucureşti, [2012] şi Dimitrie Cantemir, Descrierea
stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei. Studiu Introductiv,
notasupraediCieişinotedeValentinaşiAndreiEşanu.Traduceredin
limbalatinşiindicideDanSluşanschi.Bucureşti,InstitutulCultu
Român, 207, 4 p. Cât priveşte alte lucrri ( Istoria ieroglifică), ar
fost fi maicorectdacautoruls-arreferit fi laediCiaDimitrieCantem
Opere complete, aprute sub egida Academiei Române cu începere din
1973saulaediCia Hronicului …,efectuatlaBucureşti,în19-20
deStelaToma,ediCiideceamaibuncalitateacademic.Regretabileste
i
ş faptulcînlucrarenus-aCinutcontdeunelecontribuCiirecente - pr
toarelaactivitateademuziciani ş compozitoraluiD.Cantemircumarfi
V. RECENZ I I 267
Neamul Cantemireştilor. Bibliografie. Coord. Andrei Eşanu, Chişinu,

p.
38720, în
, caresuntinclusedescrieriletuturormanuscriselor, - edi
Ciilor de opere muzicale ale lui D.Cantemir, precum şi o reprezentat
bibliografiereferitoarelavaloareaartisticaacestorcompoziCi -
le(veziNeamul…p.Dup
264-71). 30, 8 opinianoastr,deşi
completeazînmodulcelmaifericitmonografia,aceastaarcâş fi tigatîn
calitatedacceletreianexedinfinalulcrCiiarfost fi înzestratec
onotexplicativreferitoarelaceleceincludeecare fi dinele- curefe
Cele de rigoare. În concluzie, volumul Dimitrie
„ Cantemir – muzicia-
nul în contextul culturii universale”realizatde Victor Ghilaş este
o lucrare de un înalt nivel ştiinCific, o valoroas contribuCie la s
problemei în cauz şi readuce din nou în actualitate operele muzica
aleluiDimitrieCantemir.DreptdovadpoateservişiCD-ulsuplimen
lastudiulmonograficprincareoricecititorsauasculttor - poate
ceapîninterpretareorchestralcompoziCiilemuzicalealeluiDi
Cantemir.
Andrei EŞANU, Valentina EŞANU
CANTEMIRIANA
NOI C ONTRIBUŢII
MD-2049, mun. Chişinău, str. București 59

LEXON
EDI TURA
GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555

fax. 022 28 81 78; www.lexon.md
e-mail: lexonprim2001@gmail.com

Esanu Esanu - Cantemiriana. Noi Contributii-1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Esanu Esanu - Cantemiriana. Noi Contributii-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării

Andrei EŞANU, Valentina EŞANU

MD-2049, mun. Chişinău, str. București 59

GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555

Cuvânt înainte .............................................................................................5

oh Cantemir, Maria Cantemir. Au fost publicate mai multe documente

pe orbita aceloraşi probleme de valorificare şi interpretare a într

1. DOMNIA LUI DIMITRIE CANTEMIR (1710-1711):

D e la Alexandru cel Bun, dar mai ales de la Petru Aron şi

popoarele supuse sau aflate în relaCii de vasalitate cu Înalta

O alt încercare de a scutura stpânirea otoman prin- forCa ar

rareori, Înalta Poart ameninCa Bara Moldovei c o va transforma în

Dup cum am artat mai sus aceasta nu însemna c btrânul

Smaragda, Matei, Constantin 13

mai ales când este vorba de aprecierea lui Dimitrie Cantemir ca d

scaunul Brii Moldovei, dar s obCin în primul rând libertatea - şi i

Moldovei transformat în paşalâc. Incontestabil, evenimentele - din p

2. ÎNTREVEDERILE LUI DIMITRIE CANTEMIR

Abstract: The paper „The meeting of Dimitrie Cantemir with

P strarea monumentelor de istorie şi cultur, a memorie

al nivelului de cultur a unei comunitCi, a unei naCiuni, a civili

Scurtă privire istorică

a) Ţara Moldovei. Dupmaibinedeunsecoldedezvoltareascen -

b) Imperiul Otoman. Dup secole de cuceriri şi glorie ctre - ul

la Rusia -Azovul. Numai poziCia FranCei care a atacat Austria a salv

c) Rusia. Mai cu seam din ultimele decenii ale sec. al XVII-

tliadelaPoltavaîn (1709), careforCelearmateruseînfruntecuPetru

Apropierea Ţării Moldovei de Rusia

Pentru a nu fi suspectat de turci domnul Moldovei aşe meşte-

Întrevederile lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare

b) Întâlnirea lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare la

c) Întâlnirea celor doi manarhi la Seimeni.

slujbă … au cetit catastiful cel de tocmală, ce-au făcut lui Dumitraşco

Identificarea locului întâlnirii de la „Seimeni” a fost efectuat

La o mic distanC de „mas” sau „Zamc”, spre nord-est, la su -

Urmările campaniei de la Prut

3. ДИМИТРИЙ КАНТЕМИР В ПЕРСИДСКОМ

Abstract: ThestudyCantemir in the Persian campaign of Peter 1st

Е DKC0 ; 0 - + 92 / J3 8 =03 G86 / >;48 92 =04-3 9 G88 6; 0 - 0 4 9

ł+<:3. <59;0 :9<60 2+56IB083J Ş3C=+/=<59. 73;+ (30 +-.><=+

#9:>=8F7B6 3), 08+=+73 :0;+-36<Gœ9 - <5->:;9/6.0 -

#9/3= 32 80:9<;/=-089. 95;>1083J . ł+8=073;+. 0BG 3/0= 9

0;-+J<=;+83A+ Notationes quotidianae/ Повсядневныя записки-+8

9 -<04 -0;9J=89<=3 3 /9 H=9.9 A+;G 80 <9780-+6J - :;0/+8 -

2,9 .) 9<56G5> - =97 10 Дневнике . 6G38<59. -<K B+D0 -<=;0B+I=<J :9/,8F0

эксерциции,+;1#,8 -0;45+#,8 ,>J; 8+ +#,J#=+

+510 < >B+<=307 ł+8=073;+ - Сенате были обсуждены

9<56G5>ł+. 8=09:J=G 73; >B+ <79.2+,60 <=-9-+=GH=3 - #2+<0 -

«Ş329-. :9#9/+» ł+8=073; :;9/61+ :96>B+=G :3<G7+ 9= <-93#

. >85 ; 3 - ! ( Димитрий Кантемир. Страницы жизни в письмах и документах,=-5 8 +

<9 -<07 32/+=06G<537 :;9A0<97 3 9/8-;07 :93<57 ,>/>D3#

:95+ 80 J-36<J 3 B=9 -F,;+6 /-># « курьеров Василей Юрьев, Петр

60/>0=:9/B0;58>=GB=9,F-C3.9<:/+;G4 A0<-93#86 2076J539-

ł960.3 89<=;+8F# /06, . ł+8=073; <89-+ =+3-+6 «:;35+2=G :0;-9/B35>

100 р[ублей]» :9-3/7> /6J /0J=06G89<=3 :9#9/894 =3:9.;+?33.

80.9 ,F6 -F2-+8 ;B) 108

.;0,A+( 7) – 2+/=95 10 ;>,604 15

ей, задатку дано, на нашева струга десяток - 10 р[ублей].

=-9 =<0 >=97=-019 ,98 0 B8=G 3 J7<3G3:6+2 98:+- ,9. 5<8

- Ş3,70=981 36- ł+.38+2=97 B=9 H=9= =;< >. <B+ 0: =8F7>/;9, 9 -

ł H=97> 10 -;783 2 :;3<F-+079. -8 :0;<9+6 5

ш[икова], другая - розных помещиков, а именно Чириковых,

а сегодня и другая половина с другой стороны листа печататься

ş/8+59 32- «:;9=3-89. 0=;+» 5+<:34J ?69=363J, - =97