(SECOLUL AL XiXa )

Dictiollar111 Contimporallilor
DE

DIM. R. ROSETTI

-4-,--(1.

BUCURETI
EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI POPULARA, PASAUIUL ROMAN No. 12,
1897

www.dacoromanica.ro
 Or-ce ecsemplar ne numerotat ,si ne ,purtdnd semndtura aniorulur, se va
considera contrafdcut i se va urmdri conform legeY.
Reprodncerea i traducjiunea sunt inter#se.

www.dacoromanica.ro
 Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine
voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, spre a se pu/ea
face rectificdrile in edijia viitoare.

www.dacoromanica.ro
 PRECUVRNTARE

Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o

masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa,
i care me ruga tocmai s inserez intr'un ziar, conform obiceiului, ca a
trocut cu mare succes teza sa pentru licenta i ca juriul ra felicitat foarte
viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un vo-
luntar pe ase luni.
Pe cand licentiatul se luda cu izbandele sale universitare, intra in
localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul volun-
tar se scoala, saluta respectuos i apoi se avaza
Ear oil, care am tristul privilogiii de a reprezenta deja o pagina a
timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined i le zisei :
Quin se schimba vremurile i moravurile. Vedeti pe oficerul care
intr acum ? Cu dou-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la
mare nu rar fi salutat, caci pe atunci medicii militari, cu toata uniforma
lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei.
Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila.
Cand rostii cuvntul lipitoare, tovaragii mei de mas, se uitara ne-
domiriti unul la altul, apoi la mine, i me intrerupsera zicend
Lipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila i mai putin.
Ce fel, urmai eii, nu titi cine a fost Davila ?
Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad
mi recomandat la spiterie contra colicelor, respunse licentiatul, dar
cine a fost Davila i dad, a fost turc, tatar, sail neamt, habar nu am.
Efi remasei uimit.
Nu'nfi venea s crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns In tara
noastr pentru ca o dat omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu,

www.dacoromanica.ro
II
Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politic., sd nu se mal tie
nimic despre densul.
Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila i talm.ciI sensul
satiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militari eiti din coala sa.
Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn tot
gandit ea precum tInerul licentiat nu tia nimio despre cine a fost Davila,
tot ast-fel sunt multi cari nu tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu,
Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, pro-
fesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski i multi, foarte
multi altil cad a jucat un rol important In Romania 'de la inceputul se-
colului astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu se gAsesc
nicderI.
Toat lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad alt literat, spre a i se
gdsi viata in numeroasele modeluri de prozd i poezil ce se tipdresc anual
cu autorizatia ministeriald.
Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contim-
poranilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi.
M'am pus pe lucru In 1896 i credeam c vol termina in ase luni.
Amar am fost inelat, cdcT iatd-ne in 1898 i lucrarea mea este abia schi-
iatd, o recunosc singur.
Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'a
lipsit elementele necesare spre a face ce doream s fac, i ce nddjduiam
voi putea s, produc.
Spre a me urni din loc, am gsit trei carp. Una este Arhondologia
Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vietel
oamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare gre-
ceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ; l'a fdcut
paharnic Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisd
de un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii poli-
tici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea a li se ardta faptele, iar
toti adversarii sunt numitl hoti, fdr a li se ardta hotille.
De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji.
A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei ro-
mane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta dou nea-
junsuri. E publicat acum doui-zeci i doui de aril i nu se ocupd de cat
despre
In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publicului
Cu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po-

www.dacoromanica.ro
 III

sed. Lunr intregI toat presa a reprodus apelurile mele desesperate c,tre
familiile tuturor fotilor sail actualilor fruntaI ai treI.
Se vede c proza mea n'a avut darul s dqtepte in public dorul des-
groprel trecutuluI, cacI mi-ati rspuns cel mult zece la sutd din ceI carI
ar fi trebuit s fspunz. In schimb ins recunosc cd am primit biografiile
unor necunoscutI carrtni destinuiati c, de la nascere 'Ana in prezent ail
fost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod)
credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean.
Desndajduit, dar hotrt s, joc de vreme ce intrasem in hor, am
intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-o
biografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articol
de fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 i chiar maI incoace, in
primul Bucuresci, gseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a po-
liticeI externe, apoi tot inteinsul se vorbea mai la vale despre moartea
lui Campineanu sail a till Vcrescu, mai departe se istoriseail izbndele
luI Garibaldi i articolul inchea cu o dare de seam despre scumpirea
zarzavaturilor.
Ca s gsesc ceva, trebuea s citesc tot. Mare lucru n'arn gsit, dar
am dobndit convingerea ca de la 1850 pan in prezent, presa noastr a
cAtigat mutt, cel putin in arta de a imprti materia.
Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rmneafi analele par-
lamentare. Ca un adevrat cine de vSnatoare in urmrirea prdzel, am
pus mana pe tablourile pensionarilor Statului din trecut i alegandu'mi
acolo numele fruntailor, am alergat la izvor, corcetnd proectele de logi
racute cand li s'ail votat pensiile sail rocompensele nationale.
Aa Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns ndjduind ca
voI gsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza.
Legea i proectul erail cu desavrire laconice ; dar am constatat c.
M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul.
Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevr cuv6ntul M. Koglni-
ceanu, spre a gri cam ast-fel : Domnilor, ndjduesc c nu este nevoe
s mai sustiti meritele lid V. Sturdza i c totI ye veti grbi a vota
proectul".
Att i nimic maI mult.
S'a grbit i cu drept cuvdnt toat Adunarea s voteze proectul,
de i am convingerea ca multi deputati nu tiaii mal multe despre V.
Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila.
M'a opri aid, de team& s nu devid prea monoton, dar trebue s
mai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putint.

www.dacoromanica.ro
IV

s gsesc starea civila i foaea de serviciii a oficerilor mortI in timpul

rezbelului Independentel. Ndjdueam ca acetI (Hof sunt inscrif inteo
carte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituit singur viata lor,
servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 i de cartea D-lui Th. Vcarescu:
Lupiele Romanilor.
Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca in asqmenea
conditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune,
pentru ca sa'nfi fie ertat daca pe unii din fruntail tarei i-am dat poate
ca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altii
am vorbit proa putin, i pe unii 'am ingropat prea trziii.
Am pus col putin temelia Dietionar2dui. De acum inainte, sa'nff dea
iubitorii de adevr ajutor qi Dumnezeil zile ca s pot indrepta greelele
inteo editie viitoare.

DIM. R. ROSETTI.

www.dacoromanica.ro
 DICTIONARUL CONTIMPORANILOR
A
Aaron (Teodor).Preposit capitular in
Lugo (Transilvania), niiscut in Ardeal la
6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lu-
go la 6 Aprilie 1859.
A fcut studiile in Sibik Blaj, i Pes-
tha. Numit la 1828 profesor la gimnasiul
din Blaj, el trece in 1835 paroch la pro-
topopia de la Gala, la 1837 devine cano-
nic. onorar iar la 1838 paroch in Arad.
Mal tarzi director al gimnasiului din Beiu,
la 1842 e numit censor si revisor la tipo-
grafia UniversitAtel din Buda. Dup ce a
trecut prin rectoratul seminarului rorran din
Orada mare, a fost numit in 1857 prepo-
sit capitular in Lugo. Aaron a publicat
Catechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoria
hit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoria
eclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintet
creftine intre Rom-hit (1850) Cuvntdrt bi-
sericejtt (1847).
Adamachi (Vasile). Filantrop, nits-
cut in Iai la 1811, unde a incetat din
viatii la 20 Martie 1892. A fcut studiile
casa piirinteasc i a ocupat diferite func-
tiunl in judetul Vaslui. A llsat Academiei
romne o donatiune de dou milioane i
jumtate sub titlul Fondul Adaniachi al
crui venit servete in mare parte pentru
premiarea scrierilor morale, imbrcmintea
copiilor sraci, irnprimri de lucrri pre-
miate, stipendii, etc. etc.
Adamescu (Gheorghe).Profesor, pu-
blicist, nAscut in Bucureti la 1869. A fcut
toate studiile In tar i la 1891 a fost nu-
mit profesor suplinitor pentru limba ro-
mlinl la liceul din Galati ; la 1892 a fost
numit definitiv la aceeai cate-di-A, iar la
1894 a fost transferat in Bucureti la gim-
nasiul Sincai.
Dup ce a colaborat la mai multe re-
viste literare intre 1886 i 1888, a publi-
cat apol : Studit despre Miron Costin (1888),
www.dacoromanica.ro
Luptele pentrti nationalitate ale Romcinilor de
peste muatt in 1848 49. (1892), Despre
dualkmul austro-ungar (1892). Poesia po-
p tilard ronteind (1893), Melle politice ale cro-
nicarilor (1895), Istoria linche( ji literaturet
(1894). Modele de discursurt (1896), Poe-
ticd (1897).
Adrian (Gheorghe). General, nscut
In Transilvania, la 1820, incetat din viat
in Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luat
parte In 1848 la micarea revolutionarl a
Romanilor din Transilvania ; apoi a trecut
In Romnia i a intrat in serviciul militar,
fnaintand pfina la gradul de general. Sub
domnia hit Cuza la 1863, de i in neactivitate,
a fost dat in judecat i osandit la isgo-
nirea din armat pentru ca refuzase s pla-
teasc birul. Reintrat in armat la 1866, a
fost ministru de resbel in cabinetul lul loan
Briitianu de la 24 Mal 1867 pan la 12
August 1868, avand gradul de colonel. A
intrebuintat o parte insemnat a averei sale
pentru bine-faceri, fondnd in Bucuresci
o frumoas coal primar care poart nu-
mele s66.
Adrian (Ion. V.) Profesor, publicist,
nscut in Mihileni (Dorohoi0) la r837,
mort la 14 August 1875 in Botoani.
A fcut studiile In Flticenl i Ia1. la
1856 a fost numit profesor la coala pri-
mar public din Doroholl'i, apoi la 1858
profesor de istorie la gimnasiul din Galatl.
La 1864 Ii regasim revism- al coalelor din
Suceava, Ia1, Botoani, la 1868
director al liceului din Botoanl. In mai
multe rnduri, Adrian a fost ziarist, cola-
borand la gazeta umoristic Bondarul din
Ia1, Independetztul din Botoani i Stelata.
A publicat un volum de Versurt, (1872)
i Postulacht Slugdrescu satir (1874). Pe
la sfritul vietel sale de la 1871-1875,
Adrian se strabilise tipograf in Botoani.
 ALE
Alcaz (Eugeniu). Colonel, mare in-
dustria, nascut la 1814 in oraul Hui, in-
cetat din viara la Noembrie 1892.
A facut siudiile sale la coala Polytec-
nicli i la Metz (Francia) apoI a intreprins
o lungit calatorie in America.
Intors in tara, intra in armata in Mol-
dova i este- numit imediat adjutant al
DomnitoruluI Mihalache Sturza. In aceasta
calitate, ja parte la micarea revolutionara
de la 1848, i apoi devine adjutantul lui
Voda Grigore Ghika, inaintand pana la gra-
dul de colonel. Mai te'rzii1 e numit prefect
de politie la Ia1 (1862) sub domnia lul
Voda Cuza, dar ocupa aceasta functiune
foarte putin timp.
Colonelul Alcaz a fost in mal multe n'in-
durl ales in parlament deputat i senator.
Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'o
irisa in comercia, avand drept ideal inte-
meerea une! industril nationale. La 1865
el cumpara fabrica de postav de la Neamtu
a lul M. Kogalniceanu, o transforma, i re-
infiintand'o pe moia sa Buhoi, Ii da im-
portanta pe care o are i astazt
Alduleanu (Ioan).Consilier la curtea
de Casatie ungara, niiscut la 1821 in satul
MoeciI Branului (Transilvania), incetat din
viata in Buda-Pesta la 1871.
15upa absolvirea studiilor juridice, s'a sta-
bilit in Braov ca avocat la 1847, apoi la
1848 a trecut ca notar al districtulul Fa-
gh-a. La 185o e numit asesor al tribuna-
lulul de Alba Tulla, la 1858 preedinte al
tribunalului Braov, la 186r Consilier al gu-
vernulul TransilvanieI in Cluj, la 1865
vice-preedinte al tabla regesci in M. Vd-
sdrbely, la 1867 consilier In ministerul de
justitie din Budapesta, i la 1869 membru
al curtel de Casatie din acela ora.
Intre 1863-1865 a fost vice-preedinte
al dietei din
Aleco-Pala.(vezi Vogorides).
Alexandrescu (Dorna Aurel). Pu-
blicist, cunoscut sub pseudonimul Dorna,
nascut la 1870 in oraul Limoges (Francia).
A fcnt studiile sale primare i secun-
dare in BucurescI, i apoi a debutat imediat
In literatura la 1887, publicand novele i
versurl prin diferite reviste literare, i scriind
cronice teatrale la ziarul Constitutionalul.
A publicat : Prietenie, comedie inteun
www.dacoromanica.ro
-6- ALE
act, Dupd mitad r act, Lumea Mita 2 acte,
Dragoste i act, Bdt de nutre i act. Cinstill
3 acte, Craid nod poema.
A tradus Scoala Bdrbajilor, Tatdl nostrtt,
Bolnavul inchipuit, Fecioarele,Sapho, Diana,
Cele tret sultane, De'ai fi Rege, Orfed in
infern, Mignott, etc.
Alexandrescu (Constantin). Profe-
sor, nascut in oraul Ramnicu-Valcea la
Martie 1856. A facut studiile sale la liceul
Sfintul Saya, i la 1874 a fost numit ins-
titutor la Urgovite.
Ziarist cat va timp, a colaborat la cate-va
ziare din acest din urmit ora, precum i
la altele din capitalii.
Publicatiile sale sunt : Diclionarele geo-
grafice ale judetelor Muscel, Prahova, Ilfov,
Vacea, Oltu, i altor judete, premiate de
Societatea geografica romana.
Alexandrescu (Dimitrie). Profesor,
publicist, nascut inIa1 la i ctombrie
185o. A plecat in Francia la vrsta de ro
ani i a studiat acolo declamatia, medicina,
dar singurul studiil pe care l'a terminat in
Paris, a fost dreptul.
In 1870, fiind student, s'a angajat
ca militar in armata Parisului, legiunea
streina Les atnis de la France sub ordi-
nele generalulul belgian Van der Mer.
Intors in tara. la 1875 cu titlul de doctor
In drept, a fost numit procuror la tribu-
nalul Ia1, unde a functionat pana la i Mar-
tie 188o ca membru de edinta, judecator
de edinta, judecator de instructie i prim
procuror, cand a demisionat.
De atunci pana la 1888, exercit pro-
fesiunea de advocat luptand in opozitia-
unita contra guvernulul liberal.
La 1888, se raliaza la partida conser-
vator i e ales deputat al colegiuluf al
2-lea IaI.
La 1891 este numit secretar general al
Ministerulul justitiet post pe care '1 ocupa
pana la 15 Octombrie 1892, cand este nu-
mit profesor de drept civil la Universitatea
din IaI, ,post pe care '1 ocupa i astazt
D. Alexandrescu a publicat : Pistol
Dontnipara Tret stelute, Rdmdsvagul sgdrci-
tulut comediI intfun act (1879). Comen-
latir asupra dreptuhtt civil 5 volume. Le
droit anden et moderne de la Rountanie.
Alexandrescu (Grigore). Poet, fa-
 ALE
bulist, nascut in oraul Trgovite (aim-
bovila) la 1812, mort in Bucurescl la 1885.
A fiicut studiile in BucurescI la liceul
SI. Saya i in pensionatul Vaillant, apoi
imbratia cariera armelor, inrolAndu-se ca
junkar. Parasind otirea la 1835, incepu sl
publice numeroase satire care 'I atrasera
dite-va inn! inchisoare pentru c eral in-
dreptate in contra guvernuluI i Domnului
Alexandru Ghica.
Alexandrescu a ocupat diferite functiuni
publice precum : censor al presel la 1847,
mai trzi director general al arhivelor, apoi
la 186o facu parte din comisiunea intoc-
niita la Focani pentru unificarea legilor
celor dou tad unite.
Scrierile sale sunt : Poesif originale Ele-
gil Fabule (1838) Anul 1840. lucrare in
care autorul concretizeaza aspiratiunile
mnieL
O intpresie (1846) oda la armata ro-
mna, Memorial, de aildtorie (1842) Poesif
nott1 ji vecht (1842) Suvenire ji impresil
(1847).
Apoi a tradus operile lui Voltaire Al--
Meropa, ear la 1863 a tiparit
i la 1863 Poesif diverse.
La 1895, librarul Socec a publicat ultima
editiune complecta a operilor lui Grigore
Alexandrescu.
Alexandri (loan) Colonel, fratele poe-
tului Vasile Alexandri, nascut la r Ianuarie
1825. Intrat in armata cu rangul de soldat
a inaintat pina la gradul de Lt. colonel. A
fost agent al Ore! la Paris la I86o. Data
incetarel din viata necunoscuta.
Alexandii (Vasile). Poet, autor dra-
matic, barbat politic, nascut la Baca(' in Iulie
1821, mort la Mircesci in 22 August 1890.
A fost cel mai mare poet national romn
i n acela timp unul dintre barbatil poli-
tic! fruntaI, cari ai contribuit la regene-
rarea, desvoltarea 1 inaltarea spiritului pu-
blic, la introducerea 1 propairea reformelor
i a civilisatiunel in Romania, luptnd cu
energie i succes pentru unirea Moldovei
cu Valahia i pentru ridicarea in fata strei-
natatel a prestigiului i a dernnitatei noastre
ca popor i ca Stat. Dui:a studii mai intli
de medicina, apoi de drept, de matematica
i in fine de literatur5, la Paris, el se in-
toarse catre finele anului 1839 in tara, unde
impreuni cu C., Negri, M. Kogalniceanu,
www.dacoromanica.ro
7 ALE
Rolla, Docan, Sturzetil i tot/ corifeii mi-
caret nationale de atuna incepu o lupta
incordata in potriva domnie/ lui Mihaiil-
Voda Sturdza, slavind pentru ntia oara,
In versuri frumoase 1 fate() limba curat
romineasca, virtutile poporului, dragostca
de tara, vitejia stramoilor i dorul de li-
bertate. Viata i activitatea lui Alexandri
full steins legate de insu/ viata poporului
romin, la stralucirea istoriel caruia el a
contribuit timp de cincizeci de ani, ca
bun patriot i ca poet de mare talent.
In sufletul lui a fost inmanunchiate simtirile,
dorurile, avnturile Orel, a careia glorie a
buciumat-o, a dreia suferinta a phIns-o, a
careia bunatate a cantat-o. Prima scriere
romfineasca a lui Alexandri fu o nuvela :
Buchetiera din Florenta, publicata in Da,
cia literara a lui Kogalniceanu, dupa care
urmara cntece i balade ca : Doina-Doinitd,
Baba Cloanta, Andrif-Popa,Graza i altele
cuprinse in Doine ci ldcrdoticre, prima sa
carte poetica, tiparita la Ia1, tipografia Ber-
mann 1852, in care se afla i Marioara
Florioara, minunata legenda in forma po-
In acelai timp el cutreera Moldova,
aduna din gura tranilor, din cantecile lau-
tarilor, din povetile btrnilor, horile,
antecele haiducesci i doinele populare,
pe cari mal tilrzia avea O. le dea la lu-
min sub titlul de Poesiile populare ale
Romdnilor. ( 865).
Lucrarea poetica i dramatid ce ne-a
lasat este foarte voluminoasa. 0 parte nu-
mat de i cea mal mare fu publicata de li-
braria Socec din Bucuresci in anul 1875,
sub titlul de Opere contplecte coprinznd poe-
sii, prosa i teatru. Aa, poesiile sunt cuprinse
in vol. I. sub numele de : Doine Ldcrdmioare,
5uvenire (1842 1852), Vol. Mdrgd-
ritdrele (1852-1862), Vol. III. Pastelurf,
Varia i Legende de la 1862 inainte, Vol.
IV. Legende nou, staid' no,s-tri, La Turnu-
Mdgurele, .Prosa : (novele, schite, biogra-
fil) I vol. Teatru Cantonete cornice, Doi
morti vii, Iorgu de : Sadagura, Kir Zuliaride,
Cinel-Cinel, Coroana lui tefan col mare, Ar-
vinte i Pepelea, (feerie), Sgircitul risipitor,
Rusaliile, Florain i Florica, Boerii i Ciocoii,
Lipitorile satelor, Concina, Ginerile lui
Hagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Au-
gier Le Gendre de Mr. Poirier), Drumul
de fer, Despot Vocla (drama), FontnaBlan-
duziei (comedie Ovidiu (dramA
 ALE
antidO, Aaugim la acestea volumul poesii-
lor populare ale Romdnilor, pomenit mal
sus, i multime de alte lucrAri pariA acum
Pie date la tipar, plus o corespondent pH-
vaa intre dansul i Ioan Ghica, amicul lui
de tinerete, intretinua timp de, 40 de anl
neintreruptl, corespondent care acum se afli
in biblioteca Academiei romane i numer
peste i5oo de scrisori legate in 5 volume.
Cele maI multe scrieri ale lui Alexandri
ai fost publicate in Convorbirt iterare.
In anul 1878 Societatea pentru stu-
diul limbelor romanice din Montpellier in-
stituise un premiu pentru autorul celei
mal bune poesii asupra Ontecului Gin-
tel Latine, in scop de a-'1 pune in mu-
sick i traducindu-1 in toate idiomele ro-
mane, s-1 imprAtie in lumea latinii. Se
trimiseet poesil din toate prtile locuite de
Latini, dar comitetul serbArilor recunoscu
dt poesia lui Alexandri indeplinea singur
conditiunile concursula PusA in musica de
Marchetti (Roma) ea fu cantatit in ziva de
lo/.2Manly 1878 la Montpellier, in fata unui
public de 6o,000 de auditorl. Alexandri fu
serbatorit ca un rege.
In politick rolul lul V. Alexandri a fost
negreit cam ters fat cu activitatea sa
terark totu1 nu trebue perdut din vedere
c.Y.I la 1848, prin presa francezk a sustinut
aspiratiunile noastre i dt dup moartea
pArintelul s, rman6nd st6pan pe averea
sa, de bun voe, cel inti in Moldova a
desrobit pe tiganii sa
V. Alexandri a fost Ministru al afacerilor
striiine pe timpul cimcmiel lui St. Ca-
targiu, V. Sturza i A. Panu (1858), mi-
nistru la acela departament sub Cuza-
Vodli, in mal multe r&-idurl deputat, sena-
tor v.-pre. al Camerel deputatilor, trimis
In misiune politic extra-ordinal-A pe langA
imp6ratul Napoleon, regele Victor Emanuel
i guvernul Mara Britanii de amicul i Dom-
nitorul si.1 Alexandru Ion I.
In anil din urn-i al vietel sale la 1885, Ale-
xandri a ocupat postul de trimis extra-ordinar
i ministru plenipotentiar al M. S. Regelui
Carol la Paris. El era membru al Acade-
miel romane Inca de la 1867, data infiin-
Ora el.
Oraul Bac5.6, locul de nascere al poetuluI,
a sidicat in 1896 un monument in gr5-
dina public6 in memoria sa.
Alexandru loan I (veil Cuza).
www.dacoromanica.ro
8 ALE
Alexi (Artemiu Publiu). Profesor,
niiscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania),
incetat din viatA la 15 Oct. 1896. A flicut
studiile sale in Viena i Gratz, unde a luat
la 1874 djploma de doctor in tiintele na-
turale.
De la. 1874 0115. la 1893 a fost profesor
de tiintele naturale la gimnasiul din Naseud.
El a scris i publicat :
Resbelul oriental ilustrat (cu d. M. Pop)
(1878) ; Romd nit la Plevna, diserta-
tiune, (188o) 0 escursiune botanicd in Ro-
mdnia i Dobrogea, (1883) Inseinncitatea
iciintelor naturale ci reformele ce le reclamd
studinl lor in ,scoalele noastre (1883) Des-
pre importanta studiulut botanic (1884)
Compendin de Meteorologid (1889) Hel-
vetia ci Wilhelm Tell , (1889) Die St-
Georger Sdnerlinge, (1892).
Alexi (loan). Episcop greco-cato-
roman n5scut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie
1801, incetat din viat in Gherla la- 29 Iu-
nie 1863.
Absolvind teologia la universitatea din
Viena la 1825, s'a hirotonisit i in 1856 a
ajuns episcop in Gherla.
A publicat Gramatica romdneascd, in lim-
ba latini (1826).
Ca episcop el a figurat ca membru in co-
mitetul permanent ales de congresul nati-
onal romanesc din Sibiu la 1861, pentru do-
bandirea drepturilor RomAnilor.
Alexi (Marin).Profesor, chimist, nAs-
cut in Craiova la 1814, incetat din viatit in
Bucuresc/ la 25 Aprilie 1895.
A urniat clasele primare la vechea coala
din Slatina, unde abea avnd vrsta de 18
anl, fu fiumit la 1826 profesor suplinitor de
cAtre Efaria coalelor ; la 1832 trece ca
profesor pentru cl. I-a a II-a i a in
Craiova, ear la 1834, e adus in Bucuresci
la colegiul sfntu Saya.
Cu incepere de la 1850, cariera tiintific
a lui Alexi Marin se definete mai bine,
fiind numit conservator al cabinetului de fi-
zicI i laboratorulul de chimie la muzeul
sf. Saya, dupe ce in decurs de cincl aril el
II terminase i complectase studiile In Paris.
Profesor aproape la toate coalele cari
s'a6 creat in Bucuretl, el infra in 1868 la
Universitate, i inchee cariera sa la 1893
cAnd se retrage ca cel mal in vrstii din toti
profesorI notri.
 ALE
Principalele sale lucr5ri sunt : Astronomie
populara (1837) Convorbirt de geometrie prac-
ticd (1839) Principit de mecanicd (1840)
Convorbid de mecanicd usuald (1842) Arit-
metica practicd cu Tabelele (1843) Fik-ica de
Pouillet (1852) Chimia de Pelone i Fremy
(r853) Cunoitinte pentru ,s-coalele primare
(1858) F4ica pentru col( primare (1863)
Wad de fkicd (1870) Manual de arit-
meticd (1871) Desen al ,s-coalelor (1876).
Alexi a colaborat la Gaeta invldtorulut
Satulut (1845-1850) si a intemeiat foaea
Miqeul National (1856 la 1859).
Alexi (Teochar). N5scut la 1843 in
Brasov ; a studiat sciintele comerciale, con-
ducnd apol pn la 1868 tipografia
Weiss din Bucurestl, iar de la 1869 pAna
la 1882 Prima Bancd Transilvand, A scris
Dictionar germano-roman (1886); Ro-
manische Poeten, traducere in nemteste
din mai multi poetI romAni; a redigiat doi
anl Noua IjibliotecA
Alexianu (Gheorght).Medic, Wiscut
in Bucurestl la ro Iunie 1830. A inceput
studiile sale la Sfintu Saya si le a terminat
la Paris, de unde s'a intors cu titlul de doc-
tor in medicin la 1863.
A fost numit medic secundar la Mater-
nitate, apol ajutor de primar al Capitalei
in 1864 si profesor la scoala de medicina.
La 1865 G. Alexiatiu e numit medic le-
gist al Capitalei si Tribunalelor Ilfov, post
pe care 'I ocupii panA la 1890. El a mal
fost medic al consultatiunelor gratuite la
spitalul Coltzea de la 1869 plina la 1883,
membru in comitetul sanitar superior, di-
rector general al serviciului sanitar de la
1889, panA la 1892.
Doctorul G. Alexianu ocup i aseizi
functiunea de profesor la facultatea de Me-
dicink post care i s'a incredintat de la 1872.
Algiu (loan). General de divisie, ras-
cut in BucurestI la ro Noembrie 1834.
Post elev al scoalei militare in 1854, e in-
naintat sub-locotenent co promatia de la
1856 si ajunge la gradul de maior in
1864. Pus in disponibilitate la 1866, e re-
chemat in activitate la 1873, si inaintat co-
lonel la 1877. La 1888, e numit prefect al
polipel Capitalei i ocupA aceastii functiune
pAri in 1891 cAnd e inaintat general de
brigadk i i se incredinteaza comandemen-
www.dacoromanica.ro
9 ALP
tul diviziel Buz66. La 1896 a dimisionat din
armatii.
In timpul resbelului Independentel, a fost
sef de stat major al corpulul al II-a de ar-
matk a participat la luptele din fata Ple-
vneI si a fost numit chear `cornandant al
pietzei al acelel cetAtI cucerit.
AlimaneVanu (Constantin). Ingi-
ner de mine, nAscut la 27 Septembre 1865
In comuna Alimanesti (Oh). A filcut stu-
diile primare i secun dore in tark termi-
randu-le la Paris in liceul Saint-Louis.
Elev al scoalel de mine din Paris, s'a in-
tors in tara la 1891 dind a fost numit in-
giner asistent in serviciul docurilor si a
procedat la rcconstructia liniei ferate Bacit6-
Piatra. Detasat in 1892 la serviciul mine-
lor din Ministerul Domeniilor, a condus son-
dajiul pentru ciiutarea apelor artesiane pe
Baragan, i i s'a incredintat conducerea
controlul exploatArilor rninere.
A publicat : Raport sumar pentru reorga-
nisarea serviciulut minelor (1894) Comuni-
care asupra sondagiulut din Baragan, licutA
la congresul naturalistilor germani (1895).
Raport asupra organisdret serviciulut mi-
nelor (1895) Conbustibilit mineral! din Ro-
mania (1896).
Alpar (loan). Pictor paysagist, nscut
In Bucurescl la 1857. A fAcut studiile sale
in tark urmand duoi ani cursurile facultit-
tei de drept. Apoi a inceput sA se ocupe
de picturk fAril profesor, fAcind studiile
sale singur dup naturk filtre Climpina
Cfunpinitza, cu primele notiuni ce i-a dat
pictorul Andreescu.
A expUs pentru prima datil la Intim-Club
In r886, fiind unul din initiatoril acestui
cerc artistic ; de atunci a figurat la toate
Lucriirile sale mal importante
sunt: O casi! la Cdnipiaa, Pe marginea bOl-
tet, O turma de oil Acest din urinA tablok
.medaliat, a fost cumOrat de Minist. Instr.
Publice pentru Pynacotec.
Aman (Teodor). Profesor, pictor, nAs-
cut in Campulung (Muscel) la 15132 Mar-
tie, mort iu Bucuresci la 19 August 1891.
A flicut studiile sale in Paris urrmind -cur-
surile profesorilor Droleng si Picot.
Reintors n tarii la 1858, Aman a fost
numit Director al scoalei de Bele-Arte din
Bucuresci la 1864 si profesor de picturA
 ANA
la aceast5 coalit, functiunl pe carl le a o-
cupat OLA la moartea sa.
Principalele tablouri ale acestui artist sunt
Vlad Tepe! ci Solit care se gAsete la Pi-
nacoteca din IaI, Capul lut Batori la Pi-
nacoteca din Bucuresci, Malla de la Olte-
niqa, care se gAsete in palatul Sultanului
din Constantinopole. Acest tablo6 a fost
cut de Aman la 1853, and insotea pe ge-
neralul Canrobert in Crimea ; Bdtdlia de la
Cdlugdrent, aezat la Pinacoteca din Bucu-
resci.
Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cu
subiecte istorice, naturi moarte, fiori, dife-
rite interioare de haremurI. El a fAcut de-
semnurile cari a servit pentru turnarca
Coroand i sceptrului regal, pentru statuca
ridicatA in memoria lui Mihai Viteazu i
pentru decoratiunea Coroana Romdnier.
Aman a mai fost sculptor i muzicant
amator.
Tabloul Bdtdlia de la 011eniqa, a fost
reprodus de litograful Goupil din Paris.
Anagnosti (M). Publicist. Data nas-
cerei i incetArel din viat5, necunoscute. A
publicat in diferite ziare i cu deosebire in
`Buciumul numeroase scrieri istorice filtre
altele Mondstirile inchinate (1863).
Ananescu (Dimitrie). Profesor, nAs-
cut in Craiova la 1831, incetat din viat
la Bucuresci in 19 Februarie 1885. A fAcut
clasele primare i gimnasiale in oraul sn"
natal i apol a intrat copist la prefectura
lo calA.
La 1848 isbucnind revolutia, Ananescu
Iii etate de 16 ani se introduce in cance-
larla generalului Magheru i 'I urmeazt cu
trupele sale. Cind intrarA Ruif in tarA, el
trecu la Sibi cu Magheru, apoi se intoarse
eariti la Craiova i triti d:ind 2 ani lectiunI
particulare. In 1851 Ananescu vine in Bu-
curescI i terminii cursurile colegiului sfintu
Saya ; apol la 1856 e numit custode la bi-
blioteca nationalit. Dupii acea, obtine prin
concurs o bursi de la Eforia spitalelor i
pleacit la Paris spre a studia tiintele naturale.
Reintors in ar, Ananescu e numit pro-
fesor la coala de medicinit i la coala mi-
litar, apoi profesor de tiinte fisico-natu-
rale, la cursul superior de la stintu Saya
i in sfirit director al acestul
Scrierile sale sunt : Natura, ziar sciintific,
Contemplatia naturel, Omul ci rasele nmane,
www.dacoromanica.ro
- IO AND
Curs elementar contplect de istorie natttrald,
Geologie, Zoologie Botanicd.
Anastasievici Cunoscut sub
numele de maior Mia, milionar sirbesc;
niiscut la 1803; agonisi prin comerciu o
enorm5. bogAtie sub principele Milos Obre-
novicl i cumpki In Romilnia bunuri foarte
intinse. A fost amestecat in toate mic5rile
politico-dinastice ale S'l-bid. DupA omori-
rea principelui Mihail in 1868 voi sa
atige tronul pentru ginerele s66 Garaa-
nin, dar nu isbuti. De atunci se aezA
in RomAnia, unde i muri, Lislind ave-
rea sa rrotenire membrilor familieI Kara-
georgievid. Sub VodA Gr. Ghica, Moldova
a flicut la Anastasievici unul din primele el
imprumuturl (i855) in sum. de 2,5oo,00ta
lei vechi.
Andreescu. Pictor, nAscut in Bucu-
rescl la 1852, incetat din viati la 1884 in
Paris.
Principalele sale tablouri sunt : Impreju-
filma Buturescilor, proprietatea colonelulul
Perticari ; Ccirciunta de pe marginea dru-
Pddure de fag!, ambele in pose-
siunea d-lui Take Ionescu ; Duptt ploae,
In posesia d-lui I. Kalinderu, i altele. Nuna6-
rul tablourilor lul Andreescu se rkiid la 400.
Andrieviciu-Morariu (Silivestru).
Mitropolit, teolog, nAscut la 14 Novembre
1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), in-
cetat din viatA la CernAuff la 3 Aprilie
1895. Dup ce terminii studiile teologice,
se preoti la 1842 i in 1862 ajunse re-
ferent provisor la consistoriul episcopesc din
Cernut1 unde fu numit definitiv In 1866.
In 1874, se citlugArejte, in 1877 ca-
pita demnitatea de arhimandrit, iar in 188o
e numit mitropolit al Bucovinel i Dalma-
tia
A publicat Cuvntdd hisericeof pe toate
Duntinecile sdrbdtorile peste 'in (r86b);
Psaltichie (r879) ; Tipiconul bisericit orto-
doxe orientale (1883); Epistole pastorale
(hure 1880 i 1895, i Apologif 1848,
1885 i 189o).
Angelescu (Ele). Inginer, profesor,
publicist, niiscut la 4 Iulie 1836 in satul
Berteti (BrAila), incetat din viatA in Bucu-
rescl la 1882. A fAcut primele sale studif
in BucuressI i le a tcrminat la Paris de
 ANG
unde s'a intors la 1865 cu diploma de in-
giner al coalei centrale. Numit la i Maia
1871 membru al consiliulul tecnic pentru
administrarea padurelor Statulul, a fost
intat la 1872 inspector silvic, apol la 1876
inginer hotarnic la creditul funciar rural
i peste curand in aceia calitate la Minis-
terul Domeniilor.
Ca profesor, a fost insrcinat cu catedra
de geometrie la scoala de Poduri i 5osele
M 1867, cu aceeaI catedra la coala de la
Pantelinion in 1868. A ocupat provisoria
i directiunea acestei coll unde era la urm
profesor de mecanicA de la 1877.
El a publicat : Elemente de aritmeticd ra-
lionald (1868) Elemente de geometrie in co-
laborare cu I. M. Raureanu (1865) Curs
de algebrd elementard (1869).
Anghelescu (Alexandru). General,
niiscut la 1839. Elev al scoalel militare din
Bucuresci. A luat parte cu gradul de colo-
nel in resbelul Independentei din 1877-1878
la luptele de la Grivitza i Vidin. Minis-
tru de resbel in cabinetul Ion Brtianu de
la 21 Feb. 1886 pana. la Noembre 1887,
este dat in judecata -Curta' de Casatie prin-
tr'un vot al Senatulul i osandit la 7 De-
cembre 1888 la 3 luni inchisoare s000 lei
amena., 25,000 leI despagubire catre Stat
pentru acte de mituire savrite in calitate
de ministru, pedeaps care i-a atras i ter-
aerea din controalele armatel.
Anghelescu (Gheorghe). General de
divisie, rascut la 6 Ianuarie 1839. Elev al
coalel militare la 1854, sub-locotenent la
1856, Maior la 1865, Colonel la 1870,
General de brigada la 1877. In timpul res-
belului IndependenteI (1877-1878) a co-
mandat cu gradul de colonel divisia 3-a la
atacul de la Grivitza, i la Plevna, ear cu
gradul de. general, divisia 4-a de infanterie
la Smardan-Vidin. In anul 1882, Ianuarie
25 a fost cate-va luni ministru de resbel in
cabinetul de sub presidentia lul Ion Bratianu;
la 1891 a fost inaintat la gradul de gene-
ral de divisie, comandant al corpului
de armat. Retras din armat la 1894, in
urma punerei sale in disponiblitate, gene-
ralul Anghelescu a fost ales senator in
1895.
Antipa (Grigore). Naturalist, niscut
In Botoani la 27 Noembre 1867. A facut
www.dacoromanica.ro
ANT
studiele liceale in Ial, lar pe cele univer-
sitare in Germania. Doctor in tiintele na-
turale de la 1891, a lucrat mal multI anI in
diferite statiuni geologice in Francia, Italia,
Heligoland.
Director al muzeului de istorie naturalit
din BucurescI, delegat al MinisteruluI Do-
meniilor cu directiunea ciintificl a pesc-
riilor din Romania, G. Antipa a publicat :
Die Lucernariden der Bremer Expedition
nach Ostpiqbergen im labre 1889. Zoolo-
gische Jahrbticher, VI. 93d, Jena, Verlag von
Gastav Rscher 1891. Ueber das Vorkommen
von rudimentaren Principaltentakeln bei
Lucernariden. Zoologische Jahrbficher, VI. Bd.
Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema,
Jenaische Zeitschrift ffir Naturwissenschaft.
XXVII. Bd. Jena 1892; Eine nene Stanro-
meduse. Mittheilungen ans der Zoologischen
Station vt Neapel, .ro Bd. 4 Heft 1892.
Ueber die Bqiehungen der Thymus vt den
sog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern. A-
natomischer Aiqeiger, VIII Jahrgang 1892.
Lacul RRim, Starea actuald a pescdriilor
din el i mijloacele de indreptare. Bucurescr
1894. Studif asupra pescdriilor din Romania.
Bucuresct (1895). Legea pescuitula votad
in sesiunea legislativd 1895-1896.
Antonelli (I0an), Nascut in Valasut
la 1827, incetat din viata la Fagra in
1888.
A studiat la Cluj, 0orheia i Blaj.
La 1848 pan in 1849 e capitan pe ling
Axente Severu. La 1852-1855 e profesor
la coalele normale din Blaj, apol profesor
la gimnasiu ; de la 1863-1865 protopop in
Turda, dupa aceea paroch i vicar archie-
piscopesc in Fagara. La 1872 a fost ales
canonic. A. luat parte in comisiunea de 12,
aleasa in. 186i pentru inaugurarea Asocia-
tiunil A tradus cartea I. i II.
din Titu, Liviu, a tinut disertatiuni in adu-
nrile Asociatiunii asupra tema : Poporul
roman' in constitutinne, Monografia Fdgd-
ra,s-ultd. In 1865 a fost ales deputat la
dieta din Cluj, iar in 1869 la dieta din Pesta
la care n'a luat parte.
Apostol Margarit. Vez! Margarit.
Arbore (Zamfir C.). Publicist, nAscut
la 14 Noembre 1848 la Cernautl. A flcut
liceul la Moscova i a intrat la 1866 ca
student la academia militar din Petersburg
 ARG
in sectiunea medicinel ; la 1869 a luat parte
la conspiratiunea politica a lul Neciaeff i a
fost intemnitat in fortereta Petru i Pavel,
de unde a esit numal la 1871 i a fost
trimis in exil. La 1872 a fugit din exil s'a
stabilit in Elvetia, unde a colaborat la Geo-
grafia Universald a lul Elise Redus volu-
mul La Russie ; apol a scris in limba rusa
Sch4e din istoria Rusiet, 1874. 1 vol. Revo-
lutiunea din Paris 1871. Poveol pentru Po-
por 3 vol. 1875. In anul 1876 a dirigiat
impreuna <u Dragomanow ziarul rus : Ob-
scina iar in anul 1877 s'a stabilit in Ro-
maula, intrand ca colaborator la Ronuintil ,
de sub directiunea repausatuluI C. A. Ro-
setti. ApoI, a colAorat la Telegraful lui C.
Fundescu i Telegraful Romtn dirigeat de
I. G. Bibicescu. Cu incetarea acestuI ziar
parasit ziaristica i a publicat treptat :
Temnita 1895; In Exil 1896; IVibilitit 1896,
si mal multe bropre privitoare la Basa-
rabia.
Dupe ce a fost cat-va timp funcionar
la Arhiva Statului, a intrat in 1896 la Pri-
maria Capitalei ca sef al serviciului statistic.
Argetoianu (Ioan).Gener al de brigadA,
nascut in Craiova la Ianuarie 1841. Elev
al scoalel militare, a esit la 1861 cu gra-
dul de sub-locotenent de geniu 1 a plecat
la Paris unde a urmat coala polythecnica
i scoala de aplicatie de la Metz. Ajuns la
gradul de capitan, demisioneazit din armata
la 1867 i e numit mal tarziu inginer sef
al circonscriptiunel din Craiova. Cu ocasiu-
nea resbelului IndependenteI, reja serviciul
cu gradul de maior, in statul-major al di-
visiei II-a si ja parte la operatiile din giu-
rul Plevnel i Vidinuluf.
La 1888, fiind colonel, e numit secretar
general al Ministerulul de Resbel, iar in
1890, director al lucrarilor de fortificatii.
din Bucuresci.
La 1894, e inaintat general de brigada
i in 189.5 e numit Inspector general al
aeniulul.
Arghyropolu fGheorghe Gr). Pu-
blicist Miscut la Bucuresci la 1853. Elev al
pensionatuluI Schewitz, a urmat pe urma
cursurile. liceulul Sfantu Saya i facultatei
de litere din Bruxelles
Intors in tara la 1873 a fost numit in
1874 profesor la gimnasiul Lazar pentru
timba franceza i la 1875 profesor de lite-
www.dacoromanica.ro
- 12 ARI
raturit franceza la liceul din Craiova. A
maI ocupat in urma diferite functiuni pu-
blice, director al prefectura' Braila, comisar
de politie, sub director al serviciilor peni-
tenciare, prefect de judet pana in 1895.
G. Arghyropolu a publicat : Grarnatica
france.zd 0871) Model de regulanzente de
comunald, Faute d'une bougie comedie
in limba franceza (1875) Au feu, comedie
tot in limba franceza (1876). El a colabo-
rat la ziarele Journal de Bucarest, La Ron-
nianie, Le Courrier de Roumanie, Fanalul
hit Diogen brosura politica ebdomadara care
aparu in 1876 cate-va luni.
Arghyropolu (Grigore). Magistrat,
barbat politic, nascut.in Bucuresef la 1825,
mort in Bucuresci la 2 Septembre 1892.
A facut studiile sale liceale i de drept la
Paris, de atilde s'a intors la 1848 spre a
lua parte la micarea revolutionara.
La 185o a fost numit judecator la Trib.
Ilfov, apoI succesiv presedinte, membru la
Curtea de Apel si la Inalta Curte de Jus-
titie, de mide a trcut ca m:-...mbru la Co-
misiunea centran, dupe conventiunea de la
Paris.
In 1861 sub presldentia lul .Stefan Go-
lescu, a fost Ministru al Justitiei, apoi de-
putat In Constituanta si vice-presedinte al
Camerel ; in 1867 a fost Mlnistru al Jus-
titiei de la i Oct. p6na la 13 Nov. avncl
cate-va zile si interimul Financelor.
La 1876 s'a retras din politica.
Arghyropolu (Manolache). Om po-
litic, de origina grec, president al divanu-
lui de la 1838, judecator la sectia eliminan
in 1840, Ministru al dreptatel de la 1851
011a la 1853. Data nasterei si incetarel
din viata necunoscute.
Aricescu (D. Constantin) Publicist,
nascut la Catnpulung (Muscel) in 1823,
incetat din viatii la 1886. Elev al scoalei
Sfantu Saya, capita la 1845 titlul de inginer,
dar 41 paraeste cariera spre a se ocupa
de ziaristica colaborand la Pruncul rozna n.
Exilat la monastirea Snagovul Sn timpul
ocupatiunel rusestI, petrece acolo un an,
si apol la 1851 deschide un teatru in Cam-
pulung. pe care il inchide peste cat-va timp
spre a intra ca redactor la Ronuinul (1859)-
Mal tarziu a ocupat cati va anf functiunea
de director la Dorneniile Statului si revi-
 ARI
sor colar plina in 1866. El a publicat :
Harpa ronuind (1852), Lira (1858), Expli-
carea alegoriilor din Harpa romcind (1859),
Trimbita unirit versurl (186o), oimui Car-
patilor, poesii istorice, Sora .Agapia, roman,
in care se vede coruppunea morala a
nitstirilor din Romnia, (1871), Octav ro-
man prelucrat (1856), 0 preumblare prin
nutntt (1872), Misterele cdsdtoriet (1862),
Cdldtorie imprejurul canteret mele (1856),
Scriert istorice : Istoria Cdmpulungulut, 2
volume (1855 1856), Capit revolutiunit
romd ne de la 1848 judecatt dupe propriele lor
acte (r866), Corespondenta secretd i capri-
lor revolutiet de la 1848 (1873), Corespon-
denta secretd si acte inedite ale cap ilor re
volutiet de la 1848 (1874), Romdnia sub
printul Bibescu (1862), Carkmarit (1873),
Tudor Vladimirescit sag revolutittnea de la
1822 (1874), Actele justificative la istoria
revolutittnit de la 1821 (1874) Scriert politice:
Procesal si exihd art la Snagov (1859),
Despotism al si constitutittnea (1861). Oues-
tiunea proprietdfit (1862), Reforma legil e-
lectorale (1862), Disolvarea cameret elective
(1866), Politica d-lut Ion Ghica, ex-beitt de
Santos. (1870).
Arion (Eracle). General de divisie,
nscut in Bucurescl la 25 Februare 1838.
Intrat in coala militar la 1855, a eit la
1857 cu gradul de sub-locotenent i peste
cAte-va lunl a prsit armata. La 1860 e
reprimit earAI in otire i la 1868 e inl-
tat la gradul de maior, ear la 1875 la gra-
dul de colonel.
In timpul resbelulul Independentei ge-
neralul Arion, atunci colonel, fcea parte din
comisiunea inshcinat cu construirea po-
dului peste Dunre necesar trecerel trupe-
lor. Apol a comandat artileria din brigada
2-a a corpulul 146 de armat care se dis-
tinse in tot timpul campania. La 1883,
colonelul Arion este inaintat la gradul de
general de brigad i la 1892, general de
divisie.
Aristarchi (Nicolae).NAscut la Con-
stantinopole in 1800 dinteo familie gre-
ceascA, incetat din viat la 2 Februare
1866. Lipsesc amndnte precise asupra
evenimentelor care Pat' adus in tali, insii
fiind Inc foarte tn6r, la 18 ant' incepu
prin a fi muhurdar al lui Vod Alexandru
Soutzo, cu care pledi in exil la 1821, in Asia.
www.dacoromanica.ro
13 ARO
Reintors in Bucuresci, fu numit la Con-
stantinopole pe timpul regulamentulul or-
ganic, aeentul luI Vodli Alexandru Ghica
domnul Muntenia (1854). Urmele sale s'ati
perdut mal tarziu.
Aristias (Constantin).Poet, profesor
niiscut in Bucurescl la 1800 din parintl
grecl, incetat din viat la 188o Aprilie 18
In Bucuresci. A 8cut studiile sale la coa-
lele grecet1 i apol fiind ind aproape copil
a participat la micarea Eteriei din Bucu-
rescl la 1821, ridicAnd pe casele Barbu
stindardul emanicipArel Greciel. La
intrarea Turcilor in tara se retrase cu Ip-
silante peste Olt i lupt cu Eteritil in IA--
Cilia de la Drgiianl. Aposi trecu granita i
cu ajutorul filo-elenului lordul Ghilfort
urm gtudiile sale.
Dup resbelul Ruso-Turc (1828) Aris-
tias se reintoarce in tarii, i e numit pro-
fesor de limba francez i elen la liceul
SE Saya. La 1835 el este unul din mem-
brii ceI mai activl al societtel filarmonice
infiintat de colonelul I. Cmpineanu ; tra-
duce mal multe opere pentru teatru i joa-
cui ate-va rolud.
In timpul revolutiei de la 1848, Aristias
numit comandant al guarda nationale, e a-
restat de Turd i apoi se retrage in Fran-
cia. Reintors in tar e numit la 1856 biblio-
tecar al Statului, apol la 1863 profesor.
La bittrnete el perde vederile i tr5ete orb
opt anl de zile.
Aristias a scris : Omer si Plutarche, tra-
ducerile intregly Priatul Rontdn, epopee. Hat.-
modios fi Aristogiton, tragedie in versurl in
limba elen, Saul fi Orest de Alfieri, tradu-
ced, Sdteanttl cretin, etc.
Aron (A. Vasile)._Poet popular, ns-
sut in 1770 in Glogovt lingl Blaj, ince-
tat din vial& la 1822.
A fcut studiile sale liceale in Blaj, iar
cele juridice la facultatea din Cluj.
Stabilindft-se ca avocat, in Sibiii, s'a fa-
cut cunoscut ca apriitor al Romnilor ina-
intea Tribunalelor, dar a lsat mal ales un
nume prin poesiele sale populare.
El a scris : Ph-am si Tisbe (18o8), Nar-
cis dou poeme al cror subiect
este(18o8)'
luat din metamorfosele luI Ovidiu,
cartea III. 22 i cartea IV. 23; Patimile
domnutur nostril Isus Christos, in versurl
(18o8); Leonat fi Dorofata, poetn satiricl
 ART
In contra betiet (1815); Anul cel mcinos
(1820), poema didactica. Istoria Sofro-
nim ci Haritet, in versurt (1821). Mara de
acestea, dupa moartea sa, ait remas i alte
scriert ne tiparite, intre carl se scie Eneida
lut Virgiliu, 1 partt din Bucolicele lut Vir-
giliu.
Artachino (Constantin).Pictor, nas-
cut la Giurgiu in I870. Frequentand mal
intai6 coala comercial, a intrat in 1886
la coala de bele-arte din BucurescI, i is-
pravind aici cursurile, s'a dus la Paris, unde
lucra in atelierul Julieu. De aict trimitea
primele sale tablourt la salonul din Bucu-
res& Dintre panzele lut mal cunoscute
sunt : Byblis preschimbata in isvor, Tiganul
riznd, Portretul d-nel C... Col! de Atelier.
Arsachi (Apostol).Doctor, barbat po-
litic, de origina elena, nascut .in Epiril la
1789 incetat din viatii in Bucuresci la De-
cembre 1869.
Venit in tara ca medic, dupe ce it ter-
minase studiile in strainatate, a fost consi-
lierul intim al domnitorilor cari s'au suc-
cedat in Muntenia de la 1830 pana la z86o
i a fost secretar de stat sub Voda Alexan-
dru Ghica i Alexandru Cuza. La 1849 in
thnpul ocupatiunel ruset/ el a fost secre -
tarul intim al generalulut Duhamel ; ales in
mal multe randurt deputat a facut parte din
Ministerul de sub presidentia lut Barbu Ca-
targiu ca ministru de externe i ad-interim
la control de la 22 Ianuarie 1861 pana la
8 Iuniu din acela an.
La aceasta epoca Arsaki ja preedentia
consiliulut de minitril dar nu o tine de
cat 16 zile i apoi delnisioneaza. i se re-
trage din politica.
Asaky (Gheorghe). Literator, nascut
la 1788 Martie I in comuna Herta (Doro-
hoi) incetat din viata in IaI la 1869 Noem-
brie 12.
Studiile sale le-a facut in Lemberg, Vi-
ena i Roma, ocupandu-se mat cu seamit
cu matematica, ingineria i istoria. Intors
In tara la 1812 .el deschise un curs de ingine-
rie in limba romana la cgala greceasca din
IaI, unde precia lectiunt 5 ani, intocminduit
singur toate tractatele de trebuinta. In 1817
organiza un teatru de diletanti in casele
hatmanului Costachi Ghica, primul teatru
roman in Moldova; pentru acest teatru scrise
www.dacoromanica.ro
/4 ASA
i prelucra mat multe piese. In 1820,. voind sa
ridice seminarul de la Socola intemeiat de me-
tropolitul Veniamin Costache, aduse din Ar-
deal ca profesor pe Vasile Pop, loan Cos-
tea, Vasile Fabian Bob i loan Manti, cari
funcionara pana la inceputul Eteriet din
1821. Dupa. potolirea Eteriel, non" domn al
Moldovet loan Sturza, trimise pe Asaki
ca representant al terei la Viena. Aict ra-
mase el timp de 5 ani. Intoreendu-se in tara
infiintit la S-01 Tret-Ierarchi in Iat o
coala primara, una normala i un gimnasiu.
In una pitcii de la Adrianopole (1829)
Asaky fa chemat in comisiunea pentru re-
dactarea Regulamentulut organic, i dupa
intrarea in vigoare a acestut regulament
fu numit reEerendar (director) al Eforiet
cOallor din Moldova, in care calitate func-
tiona cu un zel deosebit pana la 1849. Cu
staruintele lui se inaugureaza in 1835 in
In' Academia Mibdileand, numita ast-fer
dupa domnitorul de atunct Mihail Sturza (1834
-- 1848). La 1841 el infiinteaza o coala
de arte tot in Ia1. De asemenea in urma
staruintelor lut, se trimit tinert la inv6tatura
In stritinatate. Dupa ce fu Ministru de Ex-
terne la IaI in 1856, Asaky se retrase din
vina publica i triii isolat, ocupandu-se cu
literatura, pana la moartea sa. El a publicat
Harpa ronuind versurt, (Ia1, 1832); Poesit,
(Iat, 1836 i 1854); Fahul.versuite,
1844 i 1862); Nuvel e istorice ale Romd-
(Iai 1867) ; Cal endare (din 1840
pana 1867) etc. Pentru teatru, prelucra
i compuse piesele : Mirtil i Cloe, Lapeirys
(dupii Kotzebue), Norma (dupa Romant),
Pdstorita Carpatilor, (idila, Iai 1850), Ti-
ganif, (ida& cu cantece, Int, 1856), Elena
Drago. Petre Rare, Turnul lut `Butu, Voi-
chita, (toate drame originale, lat, 1863).
Pe tang toate acestea, Asaky este interne-
ietorul preset romane in Moldova. In 1829 el
incepu a scoate la iveala foaia politica i
'iterara Albina 'wad neascd, care trat pana la
i85o. Intre- 1850-1859 publica Gaeta
de .Moldova, iar mal tarziu Patria (1859
186o). Mar de acestea : Icoana luna
(1840 41) 1 Spkuitonil (1841 pana la
1842).
Un comitet pus sub presidentia Mitropo-
litulut Moldovet a ridicat in 1890 prin sub-
scriptiune publica, un monument in memo-
ria lui Asaky, la IaI.
Asaky (Gheorghe). Medic, profesor,
 ASC
nascut la i Ianuarie 1855 in Jai. A facut
studiile sale in strainatate ; a inceput medi-
cina la Montpellier (Francia) i a terminat'o
la Paris la 1873. Apol a intrat ca extern
al spitalelor din Paris- in 1876.
Intors in tar5. la 1877, participa la resbe-
lul Independentel, fiind ataat la serviciul
ambulantelor Crucea Roiie. In r878, obtine
prin concurs postul de intern al spitalelor
din Paris ; in 1881 e numit preparator de fi-
siologie la Museul de istorie naturala din
Paris, de unde trece apoi in 1884 la Fa-
cultatea de medicina, ca ef al laboratoriu-
lul de medicina operatorie. In 1886 trece
teza pentru doctorat i e insarcinat cu pre-
darea cursurilor la facultatea de medicina
din Lille (Francia).
In t887, doctorul Asaky se reintoarce
in tara i e numit profesor de clinica chi-
rurgicala la facultatea de medicina din Bu-
curesd i chirurg al spitalului Filantropia.
La 1889 suprimandu-se acest post prin bud-
get, D r. Asaky pleaca M Paris dupe ce
dernisioneaza i da ast-Idl nascere la o ma-
nifestatie simpatica din partea studentilor.
Atund se reintoarce i este pus in capul in-
stitutulul de chirurgie.
Simtinduse bolnav, D-r. Asaky prasete
din noi'i pira la 1891 i se stabilete in
strainatate. La 1895 e numit chirurg al
spitalulul Hotel Dieu Saint Gatien la Tours
(Francia), unde functioneaza pana la 1896.
La 1897 se reintoarce in tara.
Principalele sale lucrarl i publicatiunl
sunt : De la suture des nerfs d distance,
supra numita de Germani Die Assaky'sche
Methode, De la greffe nerveuseDela gref-
fe tendineuse. De la suture distance des
tendons (in colaborare cu Fargin) Ampo-
tation de la Verge. Institutul de chirurgie
2 vol. Laboratorul de clinicd chirurgicald 2 vol.
In colaborare cu medicii ceI mal eminentl
el a publicat ziarul medical Clinica i Ar-
hives Roumaines de mdecine, tiparite la Paris.
Ascanio. (Ve:ti 011anescu).
Aslan (Edgard Th.) Autor dramatic,
nascut in hl la 1866; a facut studiile sale
liceale in acel ora i apol s'a ocupat in
special de literatura dramatica.
A scris : Electra, tragedie in 3 acte, Fu-
garif, opera inteun act, muzica de G. Ste-
fanescu, Ielele, libret pentru balet, muzica de
Spetrino.
www.dacoromanica.ro
s ATH
A tradus in versuri : Oedipe Rege, Nebu-
nide amoroase, Vincineta, Impricinatit, Am-
phitrion, Medea, Tartuf, Griselidis, Filippo,
ear in prosa: Burghe.zul Gentilom, Frica de
bucurie, Regele Lear.
A mal scris cate-va nuvele publicate in
ziarele Romduia Liberd i Epoca..
Assan (Gheorghe). Mare industrial,
de origina din Moldova, nitscut in Braov
la 1821, incetat din viata la Memich (Ba-
varia) in 1866. Introducator al mainei cu
vaporl in Romania, el a fundat in tara pri-
ma uzina cu vapor, moara i fabrica de
uleiurl i lacurl, intemeiate de dansul in
Bucurescl la 185-3. Dupa moartea sa, aceste
industrii ai fost continuate de fil sel Gheor-
ghe G. Assan i B. G. Assan.
Athanasiad (loan B.)Avocat, nascut
in Bucuresd la to Martie 1840, incetat din
viata la 31 hile 1896.
A facut studiile la gimnasiul Sfantu Saya,
apoi la facultatea de drept din BucurescI.
La 1860, a fost numit copist la Ministerul
Justipel, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov,
la 1866 judecator de instructie, la 1868 pre-
edinte al Trib. Ilfov sectia comgrciala, de
unde a demisionat in 1869 spre a imbratia
cariera de avocat.
Athanasiad a colaborat muitl ani, la zia-
rul politic Pressa, a fundat ziarul umo-
ristic Scaiul devenit mal tarziu
Scrierile sale sunt : Resumat de drept
comercial, La Bessarabie, Viata luf Mihaf
Viteazu,Dreptul constitutional administrativ
2 VOL Roincinit,ssi Ungurif.
Athanasiad era membru al Societdter geo-
grafice i unul din fundatorl al Socieldter pen-
tru Invldtura Poporulut Romdn.
Athanasovid (Gheorghe). Medic,
nitscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, in-
cetat din viata in acel ora la 1892.
A facut studiile gimnasiului in Athena i
facultatea de medicina din Paris pe care a
tenninat'o la t848. In acel an a vertit in
Romania i s'a stabilit in Bucurescl unde
a profesat medicina timp de. peste 40 ani.
El din premia cu Davila, Protici, Patzelt
Triandaflidi, a fost dintre cel d'antiti pro-
fesori de medicina al facultatel noastre la
inceputul ei, profesand toxicologia i medi-
cina legall. In acela timp era i medic pri-
mar la spitalul de copil.
 A.UR - i6
Era renumit mal ales ca mamos.
Pastrand o dragoste adanca tarei sale, a
jertfit intreaga sa avere pentru causa libe-
rarel politice a Bulgariel, unde s'a intors
dupa resbel, chemat fiind de principele Bat-
temberg care 'I a incredintat portofoliul In-
structiunel publice.
Aurelian (Petre S.) Agronom, eco-
nomist, nascut in Slatina la 12 DeCeMbre
1833. A facut studiile primare in Slatina,
liceul i dreptul in Bucuresci, iar agrono-
mia i tiintele politice in Francia i Italia.
A ocupat timp indelungat directia coalei
centrale de agricultura de la Pantelimon i
Herestrei, i e profesor de economie politica
la scoala de podurI i osele pana in present.
Membru al AcademicI romana, al socie-
tate' de Economie politica din Paris, Au-
relian a fost Ministru al Lucrarilor Publice
de la 1877 la 1878 i Ministru al Cultelor
de la 1882 la 1884 in cabinetul Ion Bra-
tianu. La 1895 a fost ales preedinte al
Camerei. In anul urmator 21 Nov. 96, a
luat Preidentia Consiliulul de Minitri i por-
tofoliul Domeniilor pana la 1897 Martie 31
cand a demisionat lasand succesiunea cabi-
netulul d-lui Sturdza.
Principalele sale scrierI sunt : Tara noas-
trd, Bucovina, Notices sur la Roumanie (in
colaborare cu A. Odobescu), Elemente de
economic po. litiai, Catehismul economiet poli-
tice, Manual de apitulturd, Starea economicd
a Ronuiniet in secolul al 18-a, Cum se ponte
fonda industria in Ronidnia, Politica noas-
trd vamald.
In colaborare cu D-nu Gr. Stefanescu a
condus Revista sciintificd de la 1870 la 1882.,
i apol revista Economia Nationald, care a-
pare i in present.
Babeliti (Aurel). Doctor in filosofie,
chimist, fiul prim-nascut al lui Vincentiu
Babeliti ; nascut in Viena 1853, i-a ince-
put studiile in Viena i le-a terminat la u-
niversitatea i politechnicul din Budapesta.
Chimia a studiat'o in *Heidelberg, in labo-
ratorul celebrului Bunsen ; a trecut in Ro-
!nonio in 1884, unde ocupa postul de pro-
www.dacoromanica.ro
AVR
Avram (Iancu).Vezi Iancu Avram.
Axente Sever (loan). Fost prefect
-fa 1848/9; nascut la 3/15 Aprilie 1821 in
Fraua (Transilvania); a studiat in Blaj i
La 1842 fu primit in seminhrul clerical din
Blaj, pe care insa la 1845, 1'a parasit i la
1847 a trecut In Romania ca profesor de
limbe latina i romana. La 1848 lua parte
activa la micarile revolutionare, fu numit
comisar de propaganda in judetul Ilfov, i
In urma trimis cu Aron Florian la Craiova
pentru organisarea judetulul care nu voia
s recunoascil guvernul provisor. Axente
reintors in Transylvania a luat parte ac-
tiva la adunarea din ii Sept. in Or-
lat, de unde in ziva urmatoare pleaca cu o
ceaa de 200 cetatenI la a 3-a adunare de la
Blaj. Dupa proclamarea afmaril generale,
Axente lua parte principala la organisarea
gloatelor ..-romane i la apararea eroica. a
Muntilor Apusenl i a fortaretei Alba Julia
In 1849. Restabilita adinea in tara, inainte
de depunerea arrnelor, Axente incearca for-
marea i organisarea unui escadron stabil
de cavalerie, dar l'ara succes. Abia aezat
in Cenade, in urma denuntarilor ce erau
la ordinea zileI, fu arestat, dus la Si-
biu i suplas unui interogator pentru ascun-
dere de arme, incendiarea Aiudulul i altele,
dar, dovedit nevinovat, dupa 30 zile fu pus
In libertate. Axente ocupa diferite slujbe iar
dupa retragerea sa din servitiul Statulul lua
parte activa la mal multe actiunl politice-
nationale i la micarile culturale ale Ro-
manilor din Transilvania. In present traesce
retras la Braov.
fesor la coala veterinara superioara i de
ef al lucrarilor chimice in institutul de
bactereologie. S'a distins mal cu seama prin
lucrarile sale asupra apel de but i prin
cele de pe terenul tocsicelor bacteriene.
Bab9iti (Vincentiu). Membru al A-
cademiel Romane din Bucurescl, nascut la
 BAB 17
1821 in Banat. A facut studiile juridice
teologice in Temisoara, Szegedin i Pesta.
La intorcerea sa in tara a fost numit pro-
fesor la institutul teologic in Arad si apoi
a fost chiemat la 1849 s administreze ca
director trel districte cu pcste 500 sco:le
romane rurale din Banat. In curand insa el
a fost rechiemat la Arad si trimis la Viena,
unde a lucrat ca translator la ministerul im-
pratesc Je justitie ; iar cu inceputul anului
185 reorganisandu-se inalta curte de justitie
casatiune pentru imperiul intreg, a fost
numit secretar la acea curte. La 1860
a fost inaintat la rangul de secretar aulic,
iar dup separarea administratiunii Ungariei
la 1862, a fost chiemat in cancelaria Un-
gariei ca referent pentru causele criminale,
de unde peste un an a fost numit i trimis
judecator la Tabla regeascA din Budapesta
si referent la septemvirat.
La r860 Babesii1 a publicat cunoscuta
brosura in limba germana: Die Sprach-
und Nationalitiilenfrage in Oester,reich, von
einein Romiinen, care pleda pentru uni-
tatea monarchiel i egalitatea tuturor po-
poarelor ce o compun, si semnala grelele
turburarl si pericole ce aii" sil urmeze,
daca Maghiarilor s'ar incuviinta dualismul,
pe basele istorice, cum staruia6 el. La
1861, convocata fiind dieta Ungariei, Ba-
besista a fost ales in cercul roman de la Sasca-
montank unde el nici nu candidase. In a-
dunarea representantilor Tril Unguresci,
el A aprat cu toata energia autonomia
Transilvaniei, si cu alti io deputati romani
a pus temei la crearea partidului roman
national. La 186 s'a intemeiat jurnalul
Albina in Viena, ca organ al partidulta
national, punndu-se sub conducerea parti-
culara a Jul Bahesik insa dupil abia trei
ani, Albina a fost opriti de-2 intra in Un-
gana, Banat si Ardeal. Atunci Babesitl a
adus foaia la Pesta, continuandu-l. ediiu-
na 8 ani cu Wat).* energia, i gru-
pand pe litiga ea aproape tinte spiritele
luminate din Ungaria si Banat mal virtos.
lntre anil 1873 -- 1875 Albina, a avut
vr'o 7--8 procese, printre cari contra lui
Babesia unul penlru calomnic, unul pentru
witatiune
b contra statului si une pentru
inalta tradare. El a fost achitat de jurati. Cu
toate acestea, in faptii, Babesirt prin foaia
Albina si prin cuvntarile sale in dieta
Ungariei i adunarile romane nationale, re-
presenta si pleda in mod energic politica
www.dacoromanica.ro
BAB
Fnoderata. Programul national pentru des-
legarea chestiunil limbelor, dupa lungi des-
bateri intr e de p utatii romanl si srbi dela
dieta ungu reasc 5, Babesiii l-a formulat cu-
prins in 12 puncte, inteun proect de lege
subsemnat de 24 deputati romani si srbl
si de unicul ruteano-slav de la dieta, si
sustinut prin lupta parlamentara de trei zile
cu toata energia in aceeasi sesiune dela i868.
Multi ani de zile, pe aceasta baza, s'a con-
tinuat lupta nationala prin reuniuni i adu-
nar/ particulare, pana cand la 188o, inteo
asemenea .adunare in Sibik s'a pus temeia
conferinte/ publict din Maiii 188 r, unde
tot Babesi6 ca raportor general a motivat
sustinut programul Romanilor din Tran-
silvania, Banat i Ungaria. La Mal' 1891
inaugurandu-se in politica nationall o nona
directiune, Babqii.1 s'a retras absolut din
lupta politica si s'a reintors la cercetaril
sale istorice.
Babesiii (Victor). Doctor, bactereo-
log, fiurlui Vincentiu Babesik nascut la
Viena in 1854, unde a facut studiile sale.
Doui ani dup depunerea examenului de
doctorat, a fost chiemat ca asistent la univer-
sitatea din Budapesta si a devenit in curind
ptofesor la facultatea din acel oras. Statul
unguresc tritnise pe tnrul profesor ca re-
presentantul sil la congrese si in comisiuni
speciale spre a studia anatomia-patologick or-
ganisarea universitatilor, si el se lega atunci
cu Pasteur, Koch, Cornil si alte celebritati.
La 1887 doctorul V. Babesiii e numit
In Bucuresci profesor de- patologie expe-
rimentalii la facultatea de medicina si este
pus in capul Institutului de Bactereologie.
Aci el aduce foloase imense san5tatei pu-
blice mal ales prin infiintarea serviciului
si de inoculapune contra turbarel, boala
care nu se putea tamadui inainte de ca,
prin trimiterea bolnavilor la Paris. D-rul
Babesi a tinut la Ateneul roman si la In-
stitutul sh numeroase conferinte populare,
cari a contribuit mult pentru luminarea
publicului asupra notiunelor de igiena.
Numeroasele descoperiri scientifice ale
acestui doctor, a fost comunicate Acade-
miel franceze care le-a premiat. Ele
fost publicate in mal toate revistele sciin-
pace din Europa.
D-rul V. Babesi6 este membru al Acade-
miel romane si al Academiei de medicina
din Paris.
2
 tAt
Scrierile sale mal insemnate sunt : Ana-
/ele institutulut de patologie ci bactereologie
din Buculescf i lectiunile sale.
Bacalbasa (Anton). Ziarist, nascut
lu Braila la 1864. A colaborat la mal multe
ziare intre carl Adeverrul, Epoca, i a scris
numeroase schite umoristice in revista sa
Moj Teacd. Este prim redactor al ziarului
Dreptatea.
Bacalbasa (Constantin C.). Publi-
cist, nascut in Bucuresci la zi August 1856.
A facut studiile gimnasiale la Braila si cele
liceale la Sfantu Saya in BucurescI.
Inscris la facultatea de drept, a parasit
studiile spre a intra in presa la 1879.
A fost cronicar la ziarele Telegraful, Na-
Motea, Epoca i a facut parte din comite -
tul de redactiune al ziarului socialist Drep-
/urde omuluf. Apoi a trecut la ziarul de-
mocratic Lupia la care a colaborat pana
la incetarea sa ; iar la 1895 a trecut ca
prim-redactor la .Adeartd.
De la 1882 pana la 1884 a fost sef de
biuro al accizelor comunei Bucurescl.
A scris o comedie Peticul lut Berechei
reprezintata pe scena TeatruluI National si
un studiu asupra Reforme! impok-itelor co-
muna/e.
Bacalbasa (Ion C) Ziarist, publicist,
nascut in Braila la 24 Iulie 1863. A urmat
cursurile liceulul Sf. Saya si ale Ginma-
siulul din Braila.
La 1886 a intrat in ziaristica, colaborand
la ziarul radical Lupia, pana la 1895 cand
a intrat la ziarul deinocrat Ziva si dupa in
cetarea aceFtuia, la Adeverrul.
A publicat : Mort fdrct lunninaredram5 in
3 acte jucata pe scena Teatrului National
la 1895, Mopt comedie intenn act si Asan
drama istorica in 5 acte.
Bacaloglu (Emanoil) fisician roman,
de origina grec, miscut in Bucuresci la I r
Aprilie 1830, incetat din viata la 30 Aug.
1890. Bacaloglu a fost un adevrat enciclo-
pedist al sciintelor positive. Studiile si-le-a
facut in Lipsca, unde a lucrat in laborato-
rul lul Erdmann, si la Paris, sub conduce-
rea lui Dumas. Reintors in teara la anul 186r,
a fost numit profesor de fisica si chimie la
scoala de medicina si farmacie, apol profe-
sor de matematica la liceul St. Saya, lar la
www.dacoromanica.ro
18 BAc
1863, odat cu crearea facultatil de sciinte
sub Cuza, profesor de fisica la universitatea
din Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciin-
tific, a pus la cale la a868 infiintarea so-
cietatei de sciinte fisico-naturale, care l-a
ales presedinte. Bacaloglu a fost un activ co-
laborator al maI multor reviste sciintifice din
strainatate, si o parte a scrieriror sale a fost
presentata i academieI de sciinte din Paris.
La 1879 Bacaloglu a fost ales membru al
AcademieI romane, si fu pe rand vice-pre-
sedintele, iar in urm presedintele sectiunil
sciintifice. Discursul sti de reccptiune l-a
cetit in presenta regelui la 20 Martie 188o
despre calendar, sustinand necesitatea
schimbaril calendarulul Iulian. Bacaloglu a
contribuit mult la respandirea sciintelor prin
numeroase articole publicate in Revista sea-
tifica si prin conferinte tinute la universi-
tate si in Ateneul roman.
Scrierile sale sunt : Cercetdrt relative
luenta acid, ilor mineral! asupra solubilitdtit
aciduluf arsenios in apd; Despre cdteva sd-
rurt oxaminice; Despre analisa gctelor;
Explicatiunt teoretice asnpra serielor homo-
! oge. Despre pseudoscopia; Excesul sfe-
ric; Asupra difractiunif luminet; Nota re-
lativd la liniile si suprafetele reciproce; Cd-
tevaobservotitent relative la directiuneaverticald
la diferite inljiinr deasupra soluluf; Cores-
pondentd; Consideratiuntteoretice asupra chi-
miel; (lucrari publicate in frantuzeste); E-
lemente de -algebrd ; Elemen'e de ;
1870) upespre materia re d'antd ; Des-
voltarea progresivit a luminatuluf eTectric;
Oare-cart dispositiunt non! din clbinetul de
fisicd al nniversitdtif din Buctirescf; Rela-
asupra expositiunif de electricitate de la
Miinchen din 1882; Pare de seamd despre
expositiunea de electricitate de la Viena din
1883; Despre Paratoner; (toate scrise in
romaneste).
Bachelin (Leo). Puglicist i scriitor,
nascut la 17 Decembrie 1857 in Neuchatel
(Elvetia). A facut studiile in Italia, Ger-
iriania (Berlin si Strasburg) si Francia
(Paris). Licentiat in litere, a fost numit
in etate .de 25 ani profesor de literatura
francez i greaca la academia din Neucha-
tel, de unde la 1889 a trecut in Romania.
Aci peste scurt timp a fost numit biblio-
tecarul Regelul. Scrieri : Le Chdteau Royal
de Sinaia, 1893; in limba germana, Studit
despre basmele ronuine,st! (1882) Apoi: Han-
 BAC
Makart et les f sens, 1871, nClanges d'His-
toire et d'Art, 1879, La Premtre Idylle de
Theocrite, 1883 etc.
Bacinschi (Vladimir). General, nas-
cut la 1825 incetat din viatii in Bucurescl
la 1878. A intrat in armat cu gradul de
junkar la 2r Octomvrie 1842 i a fost
intat sub-locotenent la 1844.
Maior la 1855, Colonel la 1866, e inal-
tat general la 8 Aprilie 1870 i comandant
al Diviziei 4-a teritoriala. A fost adjutantul
Domnitorulul Ghica al Moldovei i apol al
lul Cuza Voda pana la detronare.
Badescu (Scipione). Ziarist, scriitor,
nascut la 1840 Mal 2 in R6scoltz (Transil-
vania). A inceput prin a colabora la ziarele
Concordia din Pesta (1866) apol la revista
Familia.
Terminand studiile sale in Pesta, veni
in Bucuresd la 1868 i colabora la _Roma-
nul i alte ziare.
A publicat : Coroana Rouldniet, poesil na-
flonale (1881) i diferite lucrar! prin Con-
vorbirt literare, Xoul Curier Romiin,Trom-
peto Carprelor.
Baicoianu (Serge). General de bri-
gada, nascut la 5 lunie 1841. A intrat in
otire ca soldat la 186o Martie 8, apoi a
plecat in streinatate unde a facut studiile
sale la coala militara Saint-Cyr din Paris.
Reintors la 1863 cu gradul de sub-locote-
nent, e inaintat ofiter superior la 1873 i
locot-colonel la 1877. Cu acest grad e e-
ful statulul major din divizia I-a de infan-
terie in timpul resbelultA Independentel de
la 1877-78.
La 1893 a fost inaintat general de bri-
gada, i mal tarzia inspector general al ca-
valeriei.
Balaceanu (Constantin). Om poli-
tic, fost Ministru al cultului la 1838, pre-
sident al Eforiel Spitalelor la 1840, i Mi-
nistru al justitiei la 1856.
Balaceanu (Grigore). S'Atar la 1821
in Muntenia. Vornic la 1822.
Balacezmu (roan). Om politic, nas-
cut in Bucuresci la 1825. A facut studiile
In Francia. Intors in tara a luat o parte ac-
tiva la micarea revolutionara din 1848, i
www.dacoromanica.ro
19 I3AL
dupa comprimarea revolutiund a emigrat
In Transylvania de unde apoI a trecut
Paris. Sub domnia Prir.cipelul Cuza, a fost
cat-va timp Prefect de politie.
De la 1866 inainte, J. Balaceanu desvolta
toata activitatea sa ca diplomat ; de la 15
Fevruarie 1866 pana la 14 Maiia 1867, este
agent diplomatic al tZ'rel la Paris, apoI in
calitate merge la Constantinopole de
la 31 Decemvrie 1870 pana la 26 Martie 1871.
Demisionat din corpul diplomatic, e nu-
mit Prefect al politieI Capitalei la 15 Ianu-
arie 1876, dar numai pentru cate-va 411e,
cad la 30 Ianuarie din acelai an ja porto-
foliul MinisteruluI de Externe in Cabinetul
Lascar Catargi i '1 pastreaza pana la 4 A-
prilie 1876.
Trimis din no ti agent diplomatic la Viena
in 1876, e inaintat Ministru plenipotentiar
in acelaI ora la 1878 ; aPoi este transfe-
rat la Roma in 1882,1a Paris in 1884 pana
la 1885.
In anul 1886 reja functiunea de Ministru
pIl8e8nip. otentiar Constantinopole pana la
Delegat in Comisiunea Europeana a Du-
narel i in Comisiunea mixta a PrutuluI la
Iulie 1889, pastreaza aceasta functiune pana
la i Aprilie 1893 cand este numit trimis
extraordinar i Ministru plenipotentiar la
Londra, post pe care'l ocupa i astazl.
Balacescu Constantin.-- Fabulist, nas-
cut la 180o Ianuarie 20, mort la 29 Fe-
vruarie 1880 in BucurescI. A facut studiile
sale in teara i a ocupat diferite functiuni pu-
blice, prefect de judet, membru in comitetul
Teatrelor, etc.
El a publicat : Bona educatione cotnedie
(1845) Poesit in care se giisete satira:
Ftt-iner talci seartutn, sa6 Cofttfizitul
de jard la Bucurescl (1145).
Proect pelara o cascf de pcfstrat ji impra-
vilitat (1845).
Balanescu-Rosetti (Nicolae). VezI.
Rosetti-Balanescu.
Balanolu (Ioan P) - Comerciant, nas-
cut la 8 Septemvrie 1833 Bucuresd,
mort la Ianuarie 1896 in Viena. A facut
studiile sale parte in teara parte in straina-
tate i la 1856 a luat directia casel de banca
Balan, pe care a condus'o pana la 1860.
Comrciant insemnat, fost antreprenor al
 BAL
accizelor Capitalel de la 1873 pana la 1883,
Ion Balanolu a fost membru al Tribunalului
de comerciu sub vechia legislatiune, mem-
bru al ConsiliuluI comunal, al mal tuturor
societatilor industriale, deputat, i in urma
Preedinte al Camera' de comerciu, post
pe care l'a pastrat pana la moartea sa.
Balalescu (Nicolau) nascut in Haag,
langa Sibiu, a venit in 1835 la Bucurescl
ca profesor la seminarul mitropolitan : dupa
aceea, a fost calugar la manastirea Cernica.
Reintors la Sibiu, a tipiirit in 1847 i 1848
un dictionar latin-roman, a luat parte la adu-
narea Romnilor din 3 (i5) Maiu 1848 la
Blaj i a fost ales membru in comitetul per-
manent cu reedinta in Sibiu. In 18 August
1848, a fost arestat ca agitator iar dura
cate-va zile eliberat. La 4 (16) Octornvrie
1848 fu intarit ca membru in comitetul de
pacificatiune al Romanilor. Dupa ocuparea
Sibiulul de arrnata maghiara, prev6zand pe-
ricolul in care '1 era viata, a pus de
tuns prul i i ai ras barba calugareasca, apol
imbracat in vestminte taranesci, pentru a
nu fi cunoscut, a ieit din Sibiu, ezand ca
servitor pe capra caretei doamnei Golescu,
care parasind locuinta sa din Sibiu, se re-
intorcea in Romania. Acolo, denuntat ca ar
agita in contra regulamentului organic al te-
re!, a fost arestat de o patrula a armatei ru-
sescl i tinut sub paz a strictii in Rainnicul-
Wee' mal multe zile, Ear de aci escortat
la Bucurescl, unde a fost pus in libertate.
Scrierile sale, afara de dictionarul sus aratat,
sunt : Gramatica romdnd pentru seminarif,
(1848), Elemente de gramatica ronuind (185o).
Balcescu (Nico1ae). Om de stat, pu-
blicist, nascut in Bucuresd la 2 Iunie 1819,
mort in Palermo la 16 Noemvrie 1852. A
facut studiile sale in colegiul Sfantu Saya i
apol a servit cat-va timp in armata, dar ii-
ind implicat in conspiratia contra lui Voda
Al. Ghica, fu inchis la MarginenI. Parasind
otirea, a luat partea cea mal activa la re-
volutia din 1848 atat in tara cat i in Tran-
silvania, fiind chiar unul din membrii gu-
vernulul provisoriu, din care causa a fost
ecsilat. Atuncl a trait cat-va timp in Paris
apoi in Palermo, unde a murit i a fost In-
gropat In cavoul saracilor din acel ora.
Balcescu a scris Puterea anima a Romd-
niel (1844), IstoriaRonuindor sub Mihaili Vodd
Viterqui (1851-1852) pe care n'a avut tim-
www.dacoromanica.ro
20 BAL
pul sa o sfareasca. Se mai numra intre
operele sale, Ccintctrect Romdniet cu toate
Balcescu singur scrie ca ar fi gasit manus-
crisul inteo manastire din tearil.
Baleanu (Emanoil). Om politic, fost
comandant al otirel din Muntenia la rein-
fiintarea eI in 1831 i deputat in adunarea
t6rel. Din preuna cu J. Campineanu a a-
cut parte din opozitia organizata contra prin-
cipeluI Al. Ghika de la 1834 pana la 1837.
Isbucnind revolutia de la 1848, Em.
leanu intra in partidul antirevolutionir i
face' parte din caimitcamia instituita in Bu-
curec1 dupil fuga guvernului la Targovite
(27 Iunie). Mal tarziti, ptina la alegerea lui
Cuza-Voda, a facut iar51 parte din Caima-
camia munteneasca din preuna cu J. Manu
i I. Filipescu.
Baligot de Beyne. Diplomat, nascut
In Francia, incetat din viata in 1892 la Hris.
A fost mutt timp secretar al Consulatului
francez la ConEtantinopole g acolo, cunos-
cand pe C. Negri, sub influenta acestuia, a
lucrat mult in vederea unirel Principatelor.
La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bu-
curesci ca secretar al Domnitorului Cuza pe
care nu l'a paritsit pana la sfarit. Dupa
ii Fevruarie 1866 s'a retras in Francia,
stabilindu-se la Paris.
Bals (Panait I.). NAscut la 1817 in-
cetat din viata la Iveti (Tecuciti) la 23 Ianure
rie 1889. A fost ministru de finance al Mol-
dovei.
Bals (Tudor). Fost cairnacam al Mol-
doveI, liascut la 1790, incetat din viata la
1857. Domnul Gr. Ghica al Moldovei fin-
plinind la 1856 termenul de apte anI pe
care fusese numit, Tudor BalIl inlocui cu
titlul de caiinacam. El desfiinta toate insti-
tutiunele acute de Grigore Ghica, inchise
seminarul i gimnaziul din monastirea Neam-
tu, desfiinta facultatea de drept din la1, banca
nationala i legea de presa.
Balteanu (Eniu. Profesor, nascut in
comuna Cocioc la Octomvrie 1847. A fa-
cut studiile sale in Bucuresci, la facultatea
de litere i filosotie, apoi a mai urmat cur-
surile universitatilor din Berlin i Toulouse.
A fost cu incepere de la 1872 1 pana la
1876 in mai multe randuri revisor colar
 BAL
apol profesor la mai multe scoale pana cand
a infiintat un institut a citrul directiune a
luat'o la 1884.
A publicat : Toesia didacticd la Gral:
Davila biografie popular. Din studiul na-
tura. Abecedarul roman, etc. Eniu Balteanu
a infiintat la 1885 revista pedagogica Lit-
mina pentru tott care a aparut fAra intre-
rupere pana la r Iunie 1895.
Balu (Nicolae) numit si Coconul.
Avocat, nascut in Zernesti (Transilvania) la
1790 incetat din viata in Brasov la 1855.
Studia filosofia si dreptul in Cluj ; intra
mal intai ca practicant la Tesa.urariat in Si-
biu, fati nici un salar, in decurs de 7 ani.
Ascultand sfatul parintelui s, imbrapsa dup6
aceea cariera preoteasca, dar peste putin o
parasi si se facu advocat. Om cu mare
ravna pentru luminarea i inaintarea popo-
rului, Balu starui , mal ales in comuna sa
natala si in cele din jur, ca parintii sa-si
trimeata copii la scoale mal inalte si acestei
struinte se datoreste o pleiada de barbati
alesi 40' din acele pLr, cari a avut un in-
semnat rol in viata publica nationala i bise-
riceascit a Romanilor transilvaneni. Advocat
zelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani castiga
procesul locuitorilor romani din grama.
Transilvaniei inspre Romania de circa 200,000
fi. drept despagubire pentru daunele prin
militarisarea granistel, int'mplate sub imp-
ritteasa Maria Tereza.
Baral (Iuliu).Doctor, profesor, de ori-
gina israelita, nascut la 1818 in orasul Brody
(Austria), mort in Bucuresci la 1863. A facut
studiile In Austria unde a luat diploma de
doctor in medicina, apoi a venit in Bucu-
resci la 1842 si e numit mai anta doc-
tor de carantina la Clarasi (Ialomitza).
La 1845 trece ca doctor la Craiova si la
1852 profesor de stiintele naturale la co-
legiul Sf. Saya din Bucuresci, predand in a-
celas timp stiintele naturale la scoala de
agricultura, i cea
El a fost intemeiatorul si directorul pri-
mului spital de copii.
Doctorul Baras a publicat ; Minunile na-
turef 3 vol. (I852).Mineralogia, dup
(1854).Asfixia (1854).--
Botanica, dup6 Belez (r856).Higiena po-
pular(' (I857).Zoologia (1857). Debora,
melodr. in 4 acte (1858) Ceirticica altoiulut
(i859)..51Canual de silviculturd (i86
www.dacoromanica.ro
21 BAR
Isis saei Natura (de la 1856 pana la 1859).
Natura, foae pentru lirea sciintelor na-
turale (de la 1861 pana la 1863 in unire
cu D Ananescu). Israelitul roman, foae
politica (1857).
Barbu (Gheorghe).,Vestit Mutar, nas-
cut la 1800 in Iasi incetat din viata la 1893
In Iasi. Fost staroste al lautarilor, fiu al
unui Mutar devenit celebru prin cantoneta
lui V. Alexandri `Barbu Lcintarul, Gheorghe
Barbu avca mal ales un deosebit talent de
improvizatie si de reproducere dup auz.
Se povesteste di pe la 1847 ar fi uimit
ciliar pe vestitul compositor Liszt aflat la
Iasi si in presenta earuia executase dup
auz mai multe bucatl muzicale.
Barcianu (Dani1).Profesor si scriitor
roman, nitscut la 1847 in Resinarl ; a studiat
In Sibiu. In 1869 a fost triinis In Germa-
nia din partea .ministerului de culte si instr.
publica spre a studia organisarea sconlelor
popolare de acolo, iar intre 1870-74 a urmat
la universitatile din Viena, Bonn si Lipsca
prelegeri de pedagogie si sciintele naturale.
In 1876 a fost numit profesor la insti-
tutul ped.-teol. din Sibiu, mide functio-
neaza i azl. .
A fost si director al scoalei de fete
a Asociatiunii transilvanene pentru litera-
tura, de asemenea mai multi ani secretar al
acestei asociatiuni. Barcianu a fost membru
al comitetului national i ca atare judecat in
procesul Memorandulul i incliis in Vat. A
publicat : Untersttchungen iiber die Bliithe
nentwickelung der Onagraceen. (1874) Ele-
mente de istoria naturald, (1881 83) Lu-
crul de mana in coalele de bdett i in insti-
tutul pedagogic (1885), Istoria naturald in
scoala poporald (1890 91.) A prelucrat ope-
rele raposatului sal tata : I) Vocabular rom-
nettlesc ji Wrterbitch der romiin. und deu-
tschen Sprache. (1886 si 1888). Gramatica ger
mand (1896). In 1891 a redactat revista 'i-
terara Foaia Ilustratei, iar tnpreuna cu
colegi Foaia Pedagogicci.
Baritiu (Gheorghe). Istoric i in-
temeietorul presei romne in Transilvania,
nascut la 12 (24) Mai'd 1812 in Jucul de
jos, cott. Cojocenl, incetat din viata la 1893.
scoalele elementare le-a urmat in Trascau
(Toroczk6) 1820-1824 i Blaj 1824-1827,
iar liceul i facultatea filosoficaln Cluj, de unde
 BAR - 22
dupl 4 ani s'a reintors rar la Blaj i a in-
trat in institutul de teologie.
La 1835 a fost mama profesor de fisia
la facultatea filos., iar in anal urmator a fost
chiemat ca profesor la coala romana din Bra-
ov, infiintata cu doi ad inainte.
La 1838 Baritiu infinteaza Foaia pentru
minte, ininuf 3ci liferaturd, cate un numar
pe septdmana, i ceva mai tarziu, ziarul poli-
tic Ga.zeta de Transilvania. In iarna urma-
toare, a organisat o societate de diletanti, care
a ramas in activitate pan la 1856, i a con-
tribuit in mod insemnat la desvoltarea lim-
bel romane in tinutul Brapvulul.
La 1845 Baritiu sa retrage de la coala
romana 1 ig consacrena intreaga activitate
foilor sale, cari in urma censure! severe,
avand sa lupte cu neintrerupte greutati, re-
clamaa o atentiune deosebita. La 1848, a par-
ticipat la adunarea nationalA tinuta in 3 (i5)
Maiil pe campul libertatel de langa Blaj i
a subscris protocoalele i petitiunile ca vice
pre2edinte al adunArii. In Octomvrie infiin
tandu-se in Transilvania comitetul de pa -
cificatiune, Baritiu a fost chiemat la Sibiu
unde fu numit tot data i rnembru al comi-
tetulul pentru apararea tarei. Remanand fo-
ile lui Baritiu in grija colaboratorului
Andrei Murean, el a stat peste 4 lunl in Sibiu
i a participat la lucrarile ambelor comitete.
La t i Martie 1849, azand Sibiul in manele
insurgentilor, Baritiu i cei 1-a1ti membri al
comitetului refugiat in Romania. Bari-
tiu a mers la Campina, unde se refugiase 1
familia sa, aid insA fu arestat de o patrula
ruseasca i escortat la Ploelti i de aid dupa
2 septAmani, la Cernauti, unde a fost in fine
eliberat dupa interventiunea Hurmu-
zachi, la a care' inoie,Cernauca,a pe-
trecut pana dupa pacificarea Transilvania.
Reintors la Braov, Baritiu a obtiuut de
ht noul guvem voea de a continua ca edi-
tarea foilor sale, insa la 1850 furA suprimate
din causa ca Baritiu a publicat raportul lul
dupa originalul german tiparit in Viena, i
nu s'a supus ordinului autoritatilor de a in-
trerupe aceasta publicare. Ga.zeta a rea-
parut deabia dupa 6 luni, sub conducerea
lui Iacob Murean, care a fost numit redac-
tor, iar Baritiu a remas simplu colabora-
tor la aceasta foaie. In 1852 un consortiu de
cornercianfi romani din Braov infiinteazi
fabrica de hartie din Zarrrsci i nurnesce pe
Baritiu dia ector comercial, care post l'a ocu-
pat aproape 20 aril, La 186 Baritiu elabo-
www.dacoromanica.ro
BAR
reazA, dupt . cererea in itropolitului 5aguna,
un proect de statute ale Asociatinnit Tran-
silvane. Cu anul 1861 reincepand luptele
politice in monarchia . intreaai
P Baritiu a con-
lucrat la toate adunartle i conferintele Ro-
inanilor; la dieta din Sibiu (I86314) a participat
ca regalist i a fost ales de aceasta de doua
ori deputat in senatul imperial din Viena. In
1866 a fost ales membra al Academie! romane
(atunci Societatea academia).
Dupa retragerea sa de la postul de director
al fabricel de hartie din Zernesci, Baritiu s'a
mutat la Sibiu, i a infiintat ziarul Observa-
toriul (1878 Oita r885), pentru a carel linie
politicA i-s'au intentat 3 procese politice in cari
insa juriul sibian l-a achitat. Organisandu-se la
188 i partidul national, Baritiu a fost ales in-
comitetul central i a redigiat SIConorialul pu-
blicat conform insarcinarel a conferintel elec-
torale vinute lu Mali"! 1881 in Sibiu, iar la
1884 a fost ales preedinte al comitetului na-
tional i a ocupat acest post pana la retrage-
rea sa din vi-ala politica, la 1887. De la acest
an, Baritiu i-a consacrat intreaga activitate
Asociniunii Transilvane pe care a servit-o
ca secretar I. i redactor al Transilvaniel
(i86r-1888), apol de la 188& ca preFdinte
i delegat la coala civill de fete din Sibiu.
Scrierile lui Baritiu sunt foarte numeroase;
afara de Memorialul amintit, el a elaborat
un dictionar german-romdn (1835-1854), i
altul maghiar ronubt (1869), a publicat nu-
meroase studii, in cea mal mare parte isto-
rice, in foile sale, mal ales in Foaia pentru
minte, ininuf ci literaturd (1838-185o), in
revista Transilvania, al card redactor a
fost aproape 20 ani, i in Analele Acade-
miel romAne. A colaborat 2 ani i la dicti-
onarul i Glosariul Academiei. Scrierea sa
principala este : P&p' alese din istoria Tran-
silvdneami pe 200 ant din urind (1889).
Opiniunile i credintele politice ale lul Ba-
ritiu sunt desvoltate in diarul Obser-
vatoriul i in Memorialul conferintelor
din 188 r.
Barnutiu (Simeon.) Om politic din
Transilvania, profesor la Universitatea din
nAscut la 21 Iulie 1808 in Boc-ja ro-
mina (Transilvania) incetat din viata la 16
Mai 1864.
A facut studiile sale in Blajitt unde la 1830
e nwnit sub-director in seminarul teologic
i la 1839 profesor de filosofie la gimna-
siul superior. La 1843 dernisioneaza, plead
 BAR
la Sibiu i sA pune in fruntea micIreI na-
tionale de la 1848 nand un rol foarte in-
semnat in Transilvania.
Dupl linitirea revolutiunii, Bamutiu lu-
cra ca vicepmedinte i membru al comite-
tulul national, apoi al comitetului de paci-
ficatiune alaturea. cu N. Ballescu, Lau-
rian, Cipariu, Baritiu. In ii Martie 1849,
cand insurgentii ocupl Sibiul, Barnutiu sa
refugiazO in Romania i chipa multe sufe-
rinte indurate prin aresturile din R.-Valcel
i T.-Scverin, ajunge la Constantinopole, iar
de aci merge la Viena, unde a lucrat pen-
tru reuita cause! nationale. In 1851 52
ascula prelegerile la facultatea juridic& din
Viena; in ii Octombrie 1852 merge la Pavia,
uncle in 1854 ja diplom5 de doctor in drept ;
in 1854 merge la IaI, chiemat de citre mi-
nistrul Mavroghenl i de A. Treb. Laurian,
ca sO ocupe catedra de filosofie la gimna-
siul academiel din Ia1. In 1856 se deschi-
serit in Ia1 cursurile superioare i anume
a acultatii filosofice i a cele! juridice ; la
cea dintii Baritiu a luat catedra de filosofie,
In a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptul
public i constitutional. La 1863 fiind bol-
nay demisioneaza. Operele lui Barnntiu sunt:
Dreptul natural privat public; Dreptul gin-
idol- natural fipositiv; (Doctrina constitutittnit);
Constitntittnile vatelor prindpale, cu introduc-
tiuni; Antropologia; Psichologia empiricd; En-
ciclopedia filosofiet temetice; Logica ; nfetafi-
sica; Estetica; Sciinta virtutit; Pedagogia;
toria filosofiet.
Barnutiu este Intemeetorul fractiunei libere
i independente din Moldova.
Baronzi (Gheorghe). Publicist niiscut
In Grecia la 1815, incetat din viall la 1896.
A fcut studiile sale in Romania fall a le
complecta. Colaborator la rnal multe ziare
precum Romania, Vocea Toporulut, el a pu-
blicat : Eleonora (1844) dramA Lucia de
Lamermoor (1845) dram2i; Romana, tri-
logie epici (1847) Castelzil Brancovenesc,
Cctrnavalul Venetiet i omenescf.
(1852) Matilda (1853) Metela i
Orbul, (1853) Nopturnele, poesit
(1853) Istoria dupd Gui-
pt (1856) ro,s-u (1853) Isac
Lacbedem sad jitlovul rdtdcitor (1855)
Lena fi.ziva Pei mane (1855) Fidan-
!eta (1856) ilacobinit ji
(i856)aRitard initnii de led (15z56)
((Con tele de flfonte-Christo (1857) Ma-
www.dacoromanica.ro
23 BAR
teid Basarab sad dorobantit ji seimenit dra -
ni (1858) Maria Stuart (1858)--ffD4
nubianele (1839) Zinele Carpalilor
(I86o) Legenda Romania. (1862)
Misterele Bucurescilor, roman original
(1862) Orele dalbe, poesiI none (1864)
Satire (1867) Limba romand ji tra-
dilia et (1871) etc.
Barozzi (Constantin). General de
divizie, nascut la anul 1833 Octoinvrie.
Sub-Locotenent la 1856 Aprile, Major la
1864 Mai, Colonel la 1870 Aprilie, Gene-
ral de Brigadi la 1883 Martie, General de
Divizie la 1892 Mai.
Elev al scoalel militare din prima pro-
motie, ca Sub-Locotenent a fost ataat la In-
stitutul geografic din Viena in timp de doi
anl; intorcandu-se in tail a fost numit la
coala militar oficer repetitor, pe urrna
profesor. La formarea Batalionulul de Geniu
trecut ca locotenent comandant de coin-
panie, a fost readus iar la scoala militara
ca profesor, Sub-director i in fine Di-
rectorc.
La 1870 ef de Stat-Major la Divizia IV
Ia1, e numit ef al Depozitului de Rezbel (Ir-
stitu.tul Geografic de azi) pe care '1-a orga-
nisat i sub-directia sa a inceput i t exe-
cutat harta din nordul Moldovel, bartaDobro-
gel i parcelarea acestea. In resbelul de la
1877 1878 a luat parte intal ca sublef de
Stat-Major al Arinatel Romane, in urrnii c4
.Sef de Stat-Major al el. La 1878 este Di-
rector general ai Ministerului de Resbel,in
1883 Comandant al Diviziel. active Dobro-
gea, in urma Seful Stat-MajoruluI Regesc,
iar in 1888 Ministru de Resbel i Senator in
primul Minister al luI Teodor Rnsetti ; in
1892 Coinandant al Corpului III de ArmatO
i acum seful Marelul Stat-Major. Este Vice
preedinte al SocietAtil Gedgrafice Romane
de la fondarea el. Ca Delegat din partea Gu-
vernulul Roman, a luat parte la Comisia de
delimitare a Romana despre Austro-Ungaria
i Bulgaria.
Barroczyn (de, baron) Major, adju
tant al Principelui Alexandra Ghica de la 1836
Ora la 1840, mai tarziu ef de sectie la di-
rectia lucrarilor publice de la 1846 pan& la
850; a ficut- cel cl'intaiii plan al .oraplui
Bucaresci care si mai gasesce in present in
arhiva PrimAriel Capitalei noastre.
In 1853 a reintrat in 0.tire cu gradul de
 BAR
Colonel. Data nascereI i incetArei din viatii
necunoscute.
Barseanu (Andrei). Profesor la coala
comercial romAnii din Braov, nAscut in 1858
la DArstele Braovulul, unde i-a fAcut stu-
diile, terminAndu-le in Braov, Viena i Man-
chen. S'a ocupat cu adunarea i publicarea
literature! poporale, cu lucrArI didactice i a
scris versuri, pe cad le-a dat la iveala in Con-
vorbirt Literare, Familia i in Ga.;:eta
Tr ills. Publicatiile sale sunt : Dohie ci stri-
gdturt din .Ardeal, publicate in colaborare cu
Dr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiatil de
Academia rornima ; Cinct-;zect de collude,
(1890) Din traista bit 114o,s-Stoica Ior anec-
docte poporale, publicate sub pseudonimul
Sandu (1891). In anii 1887 1888 a redigiat
inpreuni cu I. Popea, foaia &oala
Barsescu (Agatha'. Tragediank nils-
cutd in Bucuresci la 1861. Dup terminarea
claselor s'a angajat la Teatru National din
BucurescI La elev in luna Iulie 1878 pen-
tru stagiunea 1878 1879 spre a juca rolu-
rile de junii prim2i i ingenue.
A debutat in Aorina din Fata Aerulut
apol succesul el s'a afirmat in Sniddindita din
Malul Gdrlet i Casilda din Ruy-Blas.
AvAnd o deosebita atractiune pentru tra-
gedie, a pAriisit scena Teatrulul national i
s'a dus la Viena in 1880, unde dup5 ce a
sevilqit conservatoriul a fost angajaala Burgh
Theater in 1883 jucand acolo rolurile cele
ma! importante din repertoriul tragic i dra-
matic timp de 4 anl.
De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iar
mal tftrzi s'a reintors in Viena, fiind an-
gajat5 la Teatrul Raimund. Din cand in cand,
D-na Barsescu a venit prin Bucuresci spre
a se infiltia in diferite rolurl din reperto-
riul german dinpreuna cu trupe alciiturte de
D-sa. Acuin e angajatii la Berlin.
Balota (Basiliu Motiu
cut la 1836 in Zagra, (distr. Naseud, Tran-
silvania); jude regesc apol advocat, a publi-
cat numeroase tractate istorice i tiintifice
in presa periodica din Transilvania, iar la
1883 a editat un studiu geologic asupra struc-
turil muntilor apuseni. La 1876, in urma
pierdereului sUr Emil Dionisiu,a fiicut o
fundatiurre pe numele acestuia, din care, sA
acord stipendil la student! rornAnI din muntif
apuseni i din distr. Naseud.
www.dacoromanica.ro
24 BEL
Basset (Louis). N5scut in Orbe, (can-
tonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a stu-
diat la colegiul i facultatea de litere din
Neuchatel, 1,n Elvetia. Tredind in Rominia,
incil in tinerete, ca profesor, s'a distins prin
aptitudini multiple, carl designat pen-
tru importantele functiunI de secretar privat
al RegeluI Carol I. i administrator al Curti!'
Regale, posturi pe carI le ocup5 de la 1869.
Bataillard (Paul). Scriitor francez,
niiscut la 22 Martie 1816 In Paris unde a
f1cut studiile sale.
Cunoscut pentru pArerile sale democra-
tice, era prieten cu C. A. Rosetti in 1848
i s'a interesat mult de aspiratiunile Roma-
nilor. El a publicat in afara de multe stu-
dil asupra Tiganilor, urmAtoarele scrieri :
La Moldo-Valacbie dans la manifestation de
ses vceux (1856). Premier point de la ques:-
tion d'Orient. Les principauts de .Moldavie
et Valachie devant le congrs (1856).
Beldiceanu (Nicolae).Poet, arheolog,
nAscut in satul PreoteV (Suceava) la 1846,
mort in I4 la Fevruarie 1896. A fost
al coalei primare din Folticeni i apol al
liceului i Universit5ta din Ia1.
N. Beldiceanu a fost mal intairr profesor
la gimnasiul din Folticenl, apol la liceul din
Botoani, director la desfiiintata coal de
meseril din IaI, i in urmii profesor la gim-
nasiul Stefan cel Mare din aeeiaf localitatc.
El era i membru onorific al Academiei din
Berlin.
Colaborator al revistelor Convorbirt Lite-
rare, Contimporanul i Arhiva Societdlet i-
terare)) din IaI, el Iasi% urmatoarele
Pdindntul poemk Tata nuvelI in versuff 1883
Doine (1893) i un studiu asupra Pveet
poliritmice, netipArit incit
Beldiman (Alecu).Publicist n5scut in
Moldova pe la sfaritul secolulta al XVIII,
mort la 1862. El este cunoscut mal ales prin
Tragodia, sa jalnica Moldovet intdmplare
dupd rersvrtirea Grecilor din 1821, in care
autorul intr'o cronidi versificatii in peste
4000 versuri, istorisete nenorocirele aduse
tArei in timpul zaverei de la 1821.
Beldiman Alecu a mal scris Moartea
Avel ( r 8 8) Numa Tompiliu, (182o) Oreste
dup5. Voltaire, (1820) Alexie sa Cdsuta din
Codru, Cdlcitoria lut Cox in Rusia, Intdmpld-
rile lut Carlo i ale prietenilor lut.
 I3EN
Beldinian (Alexandru). Ziarist, nas-
cut la 1832, fost prefect al pulitiei in Bu-
curesci la 1865, a ocupat aceasta functiune
pna la II Februarie 1866 cand a fost rs-
turnat Principele Cuza. Retras din viata po-
litica in urma acestui eveniment, a fundat
in Jai la 1882 ziarul Adeverrul care re-
presinta aspiratiunile domniel parnintene i
sustinea candidatura fiului principelui Cuza.
Dup moartea acestuia, ziarul a devenit de-
mocratic socialist i cu deosebire anti-di-
nastic. De la 1888, Adeverrul apare in Bu-
curesci.
Belu (Barbu). Barbat politic .niiscut
in Bucuresci pe la anul 1825. A facut parte
din studiile sale in casa parinteasca ear parte
in Grecia pe la anul 1843.
La 1850 a inceput a lua parte la aface-
rile publice, fiind nurrit judecator la trib. Ilfov
sed. II, apol la 1852 preedinte al aceluia
tribunal, la 1853 procuror la Curtea de A-
pel sect. I, la 1856 judecator la acea1 Curte,
la 1859 judecator la malta Curte.
La 1862, Barbu Belu este numit Minis-
tru al Cultelor, dar demisioneaza la Tunic
dup asasinatul Preedintelul Consiliului
Barbu Catargi, vr bun cu dnsul.
La 1863, el ia portofoliul justitid in ca-
binetul N. Kretulescu i '1 ocupa numai o
luna.
A representat judetul Muscel la 1859,
1861, i la 1864 a fost numit senator con-
form Statutului.
La 1866, Impratul Frantz Iosef i'a con-
ferit titlul de baron.
Dup caderea Principelui Cuza, Barbu
Belu s'a retras din viata publicA.
Bengescu-Dabija (Gheorghe). In
tendent general al armatei, autor dramatic,
nascut la 20 Iunie 1844 in Tirgu-Jiului.
Intrat in armata ca soldat la 1859, a do-
bAndit la r86r gradul de sub-locotenent i
apol a trecut in intendenta la 1875, inain-
tand Om% la gradul de controlor general
In 1895.
Pe terenul literar, s'a facut cunoscut prin
numeroase comedii, drame, tragedil i tra-
ducen. Principalele sale productiunl sunt
O pallid la bal mascat, comedie, Nu e pen-
tru cine se pregdte,s-te, comedie, Radu
drama istorica, Pygmalion, tragedie, Olteanca,
i numeroase operete franceze traduse in
litnba romAna.
www.dacoromanica.ro
25 =14 BEN
Bengescu (Gheorghe). Diplomat,
publicist, nascut in Craiova la 30 August
1848.
A facut studiile sale in Paris la liceul
Louis-le-Grand de la 1857 pna la 1867 i
apol dup ce a fost laureat la Concursul
general din 1865 i 1866 a terminat facul-
tatea de litere la 1869.
Iu 1870, din causa resbelulul franco-ger-
man, trecu in Belgia unde facu i stu-
diile in drept i sciinte administrative. La
1871, intors in tara, fu numit procuror pe
lnga Tribunalul Ilfov i profesor pentru
limba franceza i literatura. La 1872, el trece
la Viena ca secretar al legatiunel noastre
diplomatice, apol se reintoarce in Bucuresci
i este numit judecator la Trib. Ilfov (1872).
La r873 se stabilete in Paris spre a se
ocupa cu studii istorice i literare i tipa-
rete acolo in 1882 opera sa Vol/aire Bi-
bliographie de ses autvres, pent] u care Aca-
demia franceza da un premi in 1883 i
medalie de aur in 1890.
La 21 Ianuarie 1882, G. Bengescu rein-
tra in diplomatie ca secretar la legatiunea
din Londra, de uncle trece apol la Paris i
numit prim secretar in 1885. La r889,
inaintat Consilier de legniune i la 1891
este numit ministru plenipotentiar la Brux-
elles, functiune pe care o ocupa pt"...na in
present.
Membru corespondent al Societatei de is-
torie diplomatica din Paris, membru al So-
cietatel de istoria literaturei din Francia, mem-
bru corespondent al Academia Romane,
inca de la 1882, G. Bengescu a publicat
numeroase opere, intre cad
Alexandre le Bon, prince de nfoldavie
in colaborare cu mile Picot. Le conflit
franco-roumain par un ami de la France
(1885). Les origines de l'hisioire roumaine.
par A. Ubicini. Texte revu et publi sur
le inanuscrit de l'auteur, et prcd d'une
notice biographique (1886). La question
dynastique en Rountanie, par un paysan dtt
Danube. Vidtaire Bibliographie de ses CEuvres,
(1882-1890). Notice bibliographique sur les
principattx crits de Voltaire ainsi que sur
ceux qui lui ont etc., attribus. Memoires
pour servir it la vie de M. de Voltaire,
crits par ha mame, publis par un Bi-
bliophile (1886). Voltaire, Lettres et Billets
indits, publis d'aprs les originaux de Bri-
tish Museum (1887). CEuvres chosies de Vol-
taire publies avec Prface. Notes et Variantes.
2. b
 EtEft
93ibliographie franco-roumaine da XIX-e si-
(le T6me I-er (1895).
G. Bengescu a- mal pubiicat in Conzmr-
birt literare, un studi asupra vietel i ope-
rilor lul V. Alexandri i amintiti asupra
misiunei lui V. Alexandri in Francia.
Bengescu (Grigorie). N5scut in Cra-
iova la 1824, incetat din viatA in Bucuresci
la ab. A fAcut studiile la Viena i dupa
ce a ocupat alte-va functiunI administrative,
intre altele prefect de judet, a fost sub dom-
nia Principelul tirbef, ministru al cultelor,
Mal tirziu, a fost director general al teatre-
lor, director de minister, i a flicut parte din
cabmetul Koaniceanu ca titular la justitie
i culte de la 21 Ianuarie 1865 pn6 la 26
Ianuarie acela an.
BeniT1 (Carol). Arhitect, nAscut la
1822 in oraul Jiigendorf (Austria), incetat
din viatA in Bucurescl la Octombrie 1896.
A fAcut studiile la Viena i Manich, apol
s'a stabilit in Pesta. La 1847 a fost anga-
jat de cAtre Printnl Bibescu 1 generalul
I. E. Florescu spre a veni in Bucurescl
ca arhitect al logofetiel bisericetl, i in a-
ceastii calitate a fAcut diferite planuri pen-
tru monAstirele Tisrnana, Arnota, biserica
Bistrip, etc.
ClAdirile i planurile mal* insetrmate ale
arhitectului Beni sunt : Biserica Domnita
Balaja, Asilal ci spitalul Brdncovenesc. Cate-
drala catolicd Sf. Iosif din sirada Entube
(Bucurescl), catedrala din Constanta.
Dup6 ce a fost in serviciul Statulul 27
anl ca arhitect, Beniu a dobAndit in 1875
naturalisarea cu toate drepturile
Berariu (Artemiu). Scriitor minan
bucovinean, nhscut la 20 Septembre 1834
in Satul Mare. A studiat in Suceava i
Cernitut, iar la 1858 fu trimis cu stipendiu
la Viena. Aici se inscrise la facultatea filo-
sofidi pentru studiul filologiel clasice. In
1861 se intoarse in tarA i, ne mal primind
stipendiu pentru continuarea studiilor, se
preold. In 1865 se fiicu paroch in Ceahor
i suplini de acolo timp dol anl i jumtate
la institutul teologic din Cernitut, catedra
studiului Biblic al testamentulul noil. Din
Noembrie 1883 011a la Aprilie 1895 fu re-
dactor pentru textul romAnesc la foaia bi-
sericeascA Candela. In 1884 fu numit can-
celar mitropolitan i sinodal, care functiune
www.dacoromanica.ro
l3Ek
o implini pn in 1895, i in 1892 se fAcu
protopop activ in Cernitut ; in 1895 ciipAt1
demnitatea de archipresbiter cu cruce (Stau-
rofor). A publicat diferite scrieri in : Ga-
:zeta Transilvania, Telegrafal Romdn, Ob-
servatoriul lul Baritiu ; a conlucrat la foile
poporale. Steluta i Deteptarea, scriind tot-
odat5 i in Revista politica i in Ga.zeta Bu-
covinet. In foita Albina din 1870 a publi-
cat Cugetart politice ale unid tiran de la
munte, i in 1888 broprele Norocul anal
Satinaren,/ i Terminal strintulut Nicolae.
Berariu (Ioan). Scriitor 1-ornan din
Bucovina, nAscut la 1846 in Suceava, in-
cetat din viat la 1895. La r866 la parte
ca voluntar in rsboiul din acest an al Au-
striel cu Prusia. In 1867 if continuii stu-
diile la institutul teologic din CernAut, le
fini in 1871 i se preoti. La 188o a fost
paroch in Stroiescl, unde primi in 1890
demnitatea de esarch. A publicat mai multe
poesil, ca : O noapte pe rainele Sucevit, Sril-
pul hit Vodd, in calendarul bucovinean pe
1867 i 1882 ; ',apta de la Smtrdan, in
R'sboiul pe 1884 : Die Felsen der Fiirs-
tin, in Romiinische Revue etc., iar in prosA
Dochia, novel in Familia (1876), Biogra-
fia mitropolitulut Silvestra Morariu, Notabilit
rolad'''. din Bucovina, in Observatoriul lui Ba-
ritiu pro 1880 1 1884; Congresal bisericesc
din Bucovina. Despre oratoria bisericeasat
Ronaint, Despre formele predicamentalal in
biserica ortodoxa romdna, 1882, 1885 i
1888; Cola:filme de predict, (1887); Erin-
nernagen ans dent blutigen Gefechte bei Vi-
sakov, in Qernowitzer Zeitung etc. Multe
scrieri de ale Ni a r6mas nepublicate.
Berdescu (Alexandru). Compositor
musical, nilscut in Bucurescf la 1833, ince-
tat din viat la 1871. A avut de profesor
pe Alex. Flechtenmacher in Ia1. i s'a ocu-
pat in special cu muzica nationalk culegnd
niai toate melodiele nationale i transcriin-
du-le pentru piano. Lucrarea sa este publi-
cat in vre'o 20 caete.
Berendei (Anton). General de divi-
sie, niiscut la 6 Ianuarie 1838. A flcut stu-
diile sale in strimitate urmnd scoala de la
Metz, de unde a eit la 1862 cu gradul de
locoteneht.
Maior in 1868, colonel in 1877, e ina-
intat general de brigad in 1885, i con-
 BER - 27
duce toate lucrArile de fortificatiI din jurul
Bucuresciului, fiind numit inspector general
al geniului. Inaintat general de divisie in
1895, i se incredinteazA comandamentul di-
viziel din Craiova.
Generalul Berindei a fost in diferite rn-
durl secretar general al ministerulul de res-
bel, iar in timpul resbeluluf independentel
a fost insrcinat cu stabilirea podului peste Du-
are i a luat parte la luptele din fata Plevnef
unde comanda geniul.
La 1896-25 Noembrie a intrat in minis-
terul de sub presidentia d-lui P. Aurelian,
lund portofoliul resbelului, pe care'l de-
tine panA in present in cabindul Dimitrie
Sturza.
BerendeI (Dimitrie). Inginer,
cut la 1831 in Roiori (Teleorman) incetat
din viat la 1883 in Bucurescl. A acut
studiile in Paris, de unde s'a intors cu ti-
tlul de inginer.
A fost ministru al lucrArilor publice in
cabinetul Ioan Ghica de la 18 Decembrie
1870 pArl la ri Martie 1871.
A publicat : Studit asupra Romef ndice.
Bucuresct Studiu istoric, (1861) in Revista
roma' nd.
Bergamenter (Francisc). Profesor,
nAscut in Viena (Austria) la 17 Mai 1830.
A facut studiile sale in Viena unde a func-
tionat ca institutor la o coalit protestantil,
apoi la Consistori. La 1864 a venit in
BucurescI ca profesor la coala evanghelicA,
unde a functionat 10'6116 la 1875; apol a de-
ruisionat i a infiintat in Capitalii un insti-
tut de cursuri primare i secundare pentru
beti, institut care esistii pAriA in prezent.
A publicat : Micul camarad in ,scoald (1867)
mima copildreasai (1868) LAmidul Junimet
Romclne (1883) Trobleme aritmetice,
lul
Bernad (Alfred Nicolaus). Doc-
tor-chimist n6scut in 1836 in Zagreb (A-
gram) Croatia, absolvent bacalauriat al li-
ceuluI clasic din Warasdin i Gratz i al li-
ceului encyclopedic al conventului St. Pia-
riit din Viena. Studiile universitare le-a ur-
mat la UniversitAtile din Gttingen, Gratz,
Viena i Dresda.
Specialisarea cunotintelor sale universi-
tare, dupl ce a dobandit titlurile academice,
a realisat'o frequentind laboratoarele luf
www.dacoromanica.ro
BIA
Wchler (Gttingen) intemeiAtorul sintesel
chimief organice, Ehrmann, Eder (Dresda)
i SchrOtter (Polytehnica din Viena).
Ca asistent 1858-6o pentru lucrltrile de-
monstrative pe langl Catedra de chimie or-
ganicA i anorganicA experimental a facul-
tatel de filosofie din Viena, a avut de pro-
fesor pe celebrul dr. Tos. Redtenbacher.
A fost recomandat sub domnia lul Alee-
sandru Ion I Cuza din partea d-lui prof.
Redtenbacher d-lul N. Kretulescu, Prim-
ministra (1863) prin d nul dr. Carol Da-
vila, directorul general al serviciuluf sanitar
i numit chimist-legist. Mai tarziO i s'a in-
credintat i catedra de chimie analitid pe
kingA scoala de medicinii i farmacie.
D-rul Bernad a intemeiat o er nora in
practica expertiselor chimico-legale, chimico-
hygienice, hydro-chimice i biologice, atiit
pur tintifice, cat i pentru cele cerute de
necesitAtile administrativ-juridiciare.
Dupii 30 ani de munc i experiente
el a intemeiat institutul chimic Univer-
sitar.
Toate laboratoriile create de la 1863 On
in zioa de astAzi, except:ind acelea i anu-
me : al coalef de podurI i osele ca i
de chimie anorganicA al lacultatel de tiint,
su/A organisate i instalate de d-sa de i se
gAsesc astazf partial incorporate institutului
sus citat.
A inaugurat la 1869,-70 continuiind pnA
la 188o-81 prelegerile de chimie experimen-
talil modernA in sensul conferintelor demon-
strative pe liingA prelegerile catedrei de
chimie anorganid i organica ale facultAtel
de medicink a cArui titular a fost dr. Carol
Davila.
Cu ocasiunea participArel RomAniei la
expositiunea internationalA din 1873 la Viena,
D-sa a expus lucrArile sale exploratrice a-
nalytice i technice mal cu sean-1A asupra
pefroleului, ozokeritel i carbunilor fosili i
pe de o alt parte asupra apelor minerale
adherente genesel petroleulul, ca i acelea
de genesa inherent a petroleulnf.
Medaliile de merit, conferite d-sale din
partea Juriulul international, demonstreaz6
importanta lucrArilor sale sub punctul de v e-
dere tiintific 1 economic.
Bianu (Joan). Profesor, publicist, ras-
cut la 1856 Septembrie, in satul Fagat, co-
mitetul Tirnavelor (Transilvania). A studiat
liceul la Blaj, facultatea de litere i filosofic
 BIA - 28
la Bucuresci; a flicut studii speciale de filo-
logie romanica la Milan i la Paris (L881
1883). De la 1881 este profesor de limba
1 literatura roiniInA la liceul SE Saya ; de
la 1879 este bibliotecarul Academia romiine.
loan Bianu a scris i publicat hate altele :
Psaltirea &beiand (1482). Psaltirea in ver-
surf de Dosofieiti Mitropolitul Moldova; 1671
1686. Predice fdcute pe la prooice mart
de Antint Ivirnul Mitropolitul Ungrovidchier
1709-1716. Dr. M. G. Obedenaru. Texte
macedo-ronuine. Poesia satiricd la Roman!.
Despre cultura fi literatura ronuinscd in se-
colul al XIX-lea. Bibliografia rOnuinscd veche
r 508-1830. Catalogul descriptiv al ma-
nuscriselor 1-01ildneset din Biblioteca Acade-
mia: Catalogul cronologic al documentelor
Academia: Vieti'a fi activitatea lut Maniu Sa-
outdo .51Cicolit, alias Claim( de Sadu. Rela-
thine asupra calcitoriet in Gaiihia fdcutd in
vara anulut 1-885. Relatione asupra cdldtoriet
in Polonia fdcutd in vara anoint' I886. Me-
dicina babelor. Adunare de descd niece, retete
de doftorit fi vrdjitorit beibesct de Dimitrie P.
Lupafctt. Rap6rte despre descoperirea inscrip-
tionilor din comuna Hersrt (Ilfov) i Tir-
govite. Raport asupra insrrinittnilor de la
Argef. `kaport asupra docuntentelor isto rice
de la Tribunalul din Iqt. Contunicdrt des-
pre documente de la Venelia din Viena.
Asupra broprit d-lut P. A. Sircu despre Ni
colae Milescu. Despre relatiunile lot Gheorghe
tefait, Doninul Moldova, cu Suedia. Despre
documentele din Arcbivele de la Stockholm.
Raport asupra hirtillor Marelut Logofirt To-
dera,s. Bal. Despre o gratnaticti ronoiniscd
manuscrisd de la 1757 fi despre publicationi
ruso- ronuine. Desprepublicatittnea Epistolaire
grec a d-lut Learand. Despre publicationea
d-lut E. Picot Chants populnires des Ron-
mains de Serbie. Raport asupra colectiunit
de poesit popo/-ale a d-lut I. Pop-Reteganul
(in colaborare cu d-nii I. Slavic! i G. I.
Ionescu-Gion). Despre revista Dania re-
dactatil de d-1 Kr. Nyrop. Despre Psaltirea ti-
pdritd de Diaconul Coresi la 1570. Raport
despre biblioteca NIelchisedek.Despre corespon-
denta lutG. Bari' aruitA Academiei. Ra-
port despre facerea bibliografid romcine.
port pentru publicaren catalogulut manus-
criptelor fi documentelor Academia. Note din
tr'o escursittne din Moldova.Manuscriptul ro-
nuinesc de la 1632 al lot Evstratie logoftul.
Descriere O t vhe tipdriturci ronidniscd necu-
noscutd. Alexandru Dascdlul. Un scriitor ro-
www.dacoromanica.ro
BIB
mdit de peste Oltde la sfd secolulut XVII.
Stefan-cel-Mare. Cdte-va documente din Ar-
chivol de Stat de la Milan. Sehimbdrt in in-
Veyimintul filologietromanice. Vito Piluk-io. Do-
cumente inedite din Archivul Propagandet.
Codex Negoianus. Cdrit poporane romcine
serse de popa-lon din Scin-Petrit la 1620.
Tintoteti Cipariu. Costachi Conachi Dosofteiti
Mitropolitul Moldova, 1670-1686. A. Pa-
pitt-Ilarian. Intdit borsier! ronuint in strdi-
ntitate. Scrisorl de ale lui E.rosin Poteca,
1822--1825. Cdldtoria mortttlut, balad po-
poran5, cu note de L Bianu. A. Treb. Lau-
rian. Stefan Vodd Racovitd ji strdinit in
Tara Rotridniscd, 1764-1765. Filipiretc. etc.
Bibescu (Alexandru). Al treilea fia
al principelui Gheorghe Bibescu, nAscut la
1841. A flicut ca oficer in legiunea streinii
din Francia resbelul Mexicului. A publicat
Les sept eaux (1878) Le grand Veymont ;
(188o). De mai multi ani trilete in Paris
unde s'a stabilit.
Bibescu (Gheorghe Dim. Principe)..
Domn al Munteniei nAscut in Craiova la
1804, mort in Paris la a lunie 1873. A
ftcut studiile sale in Paris de la 1817 la
1824 i apol s'a intors in tad. Sub admi-
nistratia generalului Kisselef a fost sub-se-
cretar de Stat la Justitie, apoi secretar de
Stat la Afacerile streine, post din care a
demisionat o datA cu suirea pe tron a prin-
cipelui Alex Ghica. Atunci pleacA in str-
locuejte in Paris, Viena, i publicA
In 1841 : Paul Kisselef ou les Principauts de
Valachie et Moldavie en 1841.
La reintoarcerea sa in tarA e ales deputat
al divanului ad. hoc. La 1842, redacteaz
rspunsul la mesagiul tronului care atrage
cAderea Principelui Al. Ghica, i public6 :
Situatia :Muntenia* sub administratia Princi-
pelut Gbica (Bruxelles).
La i Ianuarie 1843 e ales Domn al Mun-
teniei. Camerile fiindu'l ostile, obtine de la
Poartti un firman pentru inchiderea lor i
se fac alte alegeri al cAror resultat e satis-
fAcAtor pentru tron.
Sub domnia lui G. Bibescu, fAcut
numeroase di de comunicatie, cheul DAm-
bovitei, BrAilei, podul peste Olt; s'ail des
robit tiganii, s'a suprimat vama intre Mol-
dova i Muntenia primul act al unireI, dar
la 1847 se formeazA un partid radical Go-
lescu, BIlcescu, I. BrAtianu, Rosetti, care
 BIB
incepe s se pue in micare cand isbunete
revoluliunea de la r848 din Francia. Se
produce maI intai o manifestatie pacinica in
Bucurescl, cerand alt Constitutie, dar re-
volutia isbucnece i in tara, iar Eliade, St.
Golescu, Tell, proclama noua Constituie
In Romania mica. Revolutia se intinde i
In Bucuresci, Bibescii silit, adherii la Con-
stitutie i numete un Minister compus din
efii micarei, dar peste douii zile abdica .i
trece in Transilvania. El trete fr s mai
ja parte la politica pana la 1857 cand e ales
In divanul ad-hoc i se arata partizan al
Unirei. Mai e inca o data ales in Camere
de la 1862, dar refusa mandatul i se sta-
bilete in streiniitate, la Paris untie moare
In unni unul accident de trasure in 1873.
Bibescu (Gheorghe) Principe. Nils-
cut in Bucuresci la 14 Martie 1834, fiul
fostului Domn al Munteniel G. Bibescu. A
facut studiile sale in Francia, trecand prin
liceul Henri IV, apoi Scoala militara de la
Saint Cyr (1856-1857) i coala de Stat-
major (1858-1859).
Intrat in armata franceza ca oficer, el ia
parte la resbelul din Mexique (1862) i
este insarcinat cu debarcarea trupelor a co-
loatleI Lorencez (28 Aprilie 1862). Se dis-
tinge la atacul de la Puebla, este citat la
ordina zilel la lupta des Cambrs (1862)
i e decorat la 3 Iulie din acela an.
In 1863, principele Bibescu este inaintat
la gradul de capitan. In 1867 este trimis
In Algeria, obline drepturile de cetatenie
franceza i in 1870 ja parte la resbelul franco-
german, obtinand laudele generalultif Douai
pentru curaiul i energia sa, i e facut pri-
sonier la Coblentz.
In timpul acestul resbel, 1 in timpul Co-
mund, principele Bibescu transforma locu-
it-11a sa in spital i intreine cu spesele sale mai
bine de 300 ranitI. Pentru meritele sale el
este decorat cu ordinele Takova, Nichani,
medalia Mexiculut, Legiunea de - Onoare,
Steaua ji Coroana Romdnier, medalia Mexi-
culuf.
Alcatuete i prezideaza sectia romaneasca
la Expozitia de la Paris din 1888.
Principele G. Bibescu, a publicat urma-
toarele scrierl: Belfort,Reinis, Sidan (1872)
Histoire d'une frontire, (1883) Retraite des
Six mille (1887) lucrare coronata de A-
cademia franceza Politique, religion, duel
(1888) Avant, 'Pendant, Aprs (1890) Le
www.dacoromanica.ro
29 BIL
Regne de Georges D. Bibescu (1893) 2 V01.
Riponse au mmoire adriss au Sena! par
les membres de la famille Ghica. (1893).
Ignorance ou mauvaise foi. (1893). Neofit
Mtropolitain de Hongro-Valachie (18941 Re-
ponse a Mr ..Yenopol (1894).
Bibescu (Nicolae). Fiul principelul
Gheorghe Bibescu, nascut la 1832. A fcut
studiile sale in Francia, i a servit in ar-
mata acelel lri ca oficer, facnd pe lrtga
marealul Randon expeditia din Algeria. A
publicat in Revue des deux fACondes, mai
multe studil asupra ethnografiel Algeriei.
Bibescu (Nicolae). Colonel, nascut
la 1820, incetat din vial la 1888 in Bu-
cures& Intrat in armata de cand era foarte
tna- cu gradul de cadet, a inaintat prta
la acel de colonel; apoi a demisionat i a
ocupat diferite funcliunl administrative. La
1862, N. Bibescu fiind prefect al Politiei
Capitalei, Barbu Catargiu preedintele Con-
siliului de Ministri se gasea in birje cu
sul cand a fost lovit de glontul ucigaulul,
in momentul plecarei sale de la Camera.
Colonelul Bibescu a fost mal tarziti vice-
preedinte al Senatului in parlamentul li-
beral, Efor al Epitropiel Brancovenescl. El
ocupa i demnitatea onorifica de grand ve-
new, organisator al vnatorelor M. S. Re-
gelui Carol I.
Bibicescu (loan). Ziarist, nascut in
BucurescI, unde a faeut studiile sale. A fost
mult timp redactor i apoi prim-redactor al
ziarului R,onuinul apol al Telegrafuluf sub
directiunea d-lui I. Fundescu. Desparlindu-se
de dnsul, a intemeiat singur ziarul Telegra-
ful Romdn, care insa n'a aparut de cat scurt
timp.
I. Bibicescu a fost consilier comunal,
ajutor de primar i deputat, sub guvernul
liberal Inainte de 1888, i consilier comu-
nal dupe alegerile de la 1895.
A publicat : aCicarea populatiunet in Ro-
mdnia de la 1871 la 1878 (1880). Ct su-
ferd grand (1892). Cdte-va cuvinte asupra
conventiunelor comerciale (1884). Poesif po-
pulare din Transilvania, culese i adnotate
(1898).
Billecocq (Adolf). Fost consul fran-
cez in Bucuresci la 1839. Din preuna cu
Victor Place, Ubicini, Edgard Quinet, a is..
 BLA
butit a interesa prin presa francezA toate
puterile la soarta tArel romned, la aspi-
ratiunele MoldoveI. Cu deosebire s'a silit
zitdArniceascA actiunea Rusiei in pr, care
era ap de asupritoare in acele vremurI.
Blanc (Louis Pierre). Arhitect n5s-
cut la Genova (Svitzera) la 31 Decembrie
1860. A urmat scoala polytechnicA din Zu-
rich intre 1877-1879 i scoala de Bele-
Arte din Paris unde a dobAndit mai multe
medaliI (1879-1886).
Stabilit in Bucurescl a esercitat aci pro-
fesiunea de arhitect. Principalele sale lucrAri
sunt : Universitatea din Iat, Ministerul do-
meniilor, noua cladire de pe Bulevard, ln-
stittaul Botanic din Bucuresct: dobAndit
premiul la concursurile deschise pentru
viitoarea gar centralA din Bucuresci 1i vii-
toarea facultate de medicinl. A clitdit nu-
meroase localuri scolare prin judete i case
particulare la Sinaia i Bucuresci.
Blank (Mauriciu). Nascut in Pi-
teti la 7 Iuli 1848, a fAcut studiile pri-
mare in acel ora apoI a plecat in strin5-
tate 1 a terminat in Viena, Lipsca, studil
speciale comerciale i financiare. La 1864
intr ca simplu functionar in casa de band
Marmorosch din Bucuresci i gratie activi-
tAtel i inteligentei ce depune in adminis-
trarea acelel case, sfarsete prin a se aso-
cia la 1874 cu bancherul Marmorosch, sta
bilind firma Marmorosch- Blank, et C-je.
La 1879 s'a mal asociat cu dou case
de bancl importante din Germania. De ani
indelungatl, Blank este sprijinitorul de frunte
al antreprenorilor romni carora le-a des-
chis cel d'Anti credite spre a putea par-
ticipa la marea in intreprindere a lucrrilor
cari erail pn5 atuncl monopolul streinilor.
In progresul realisat de tal-6 pe calea eco-
nomid, M. Blank a avut un loc insemnat
prin participarea sa ca fondator al sociea-
tilor industriale precum al fabrica de liar-
tie, al fabricel de equipamente militare Man-
drea, al fabricel de ciment din BrAila, al
fabricel de zahar de la Chitila ;i al Socie-
Ole generale de asigurare.
Cu sprijinul i intermediarul set'', Comuna
a realisat imprumutul din 1894 precum i
conversiunea imprumuturilor el anterioare
in patru la sutl.
M. Blank a colaborat la mal multe ziare
financiare din strinatate.
www.dacoromanica.ro
30 BLA
De originit israelit, M. Blank a fost itn-
piim6ntenit la 1882 pentru serviciile pe
cari le-a adus trei.
Blaramberg (Constantin Moret).
NAscut la Decembrie 1838 in Bucuresd, unde
a incetat din viat la Octombrie 1886. A
acut studiile sale in Rusia in scoale mili-
tare i a obtinut primele sale galoane pe
cmpul de resbel in Crimea (1854). Rein-
tors in tarA, a fost primit in armata ro-
mAnA la 1863 cu gradul de apitan i ad-
jutant al Principelul Cuza. El demisionit
ins dup 2 Mal 1864 i se devoa poli-
ticei, inscriindu-se intre r&idurile partiduluI
conservator.
Sub guvernul Lascar Catargiu, C. Bla-
ramberg e numit prefect al Politiel Capi-
talel, post care 'I ocup de la 1873 pnA la
1875.
In timpul resbelului Independentei (1877
78) el este ataat la Cuartiernl general
ca adjutant al M. S. Regelul, i face cam-
pania cu gradul de Colonel.
C. Blaramberg s'a ocupat foarte mult de
imbunitktirea rasel cailor ; avea pasiune pen-
tru curse, concura la alergiirile din Francia,
Anglia cu succese strAlucite i a fondat ga-
zeta Sportul in Bucuresci.
El a infiintat la moia sa PAcara (Ilfov)
o hergelie care a adus servicil insemnate
crescAtorilor de cal.
Blaramberg (Nicolae Moret). Ju-
risconsult, nAscut in Bucuresci la 24 Decem-
brie 1837, mort in Bucuresci la Ianuarie
1896. Elev al pensionatuluI Schevitz din
Bucuresci, el urmA pe urmA cursurile liceu-
lul din Odesa (Rusia) pn la 1853 c5nd
se reintoarse in tar i intr5. la Ministerul
justitiel candidat de scriitor. Inaintat ef de
biuroti, substitut la malta Curte, judecAtor i
preedinte de Tribuual, el ajunse procuror
la Curtea de Casatie i ocup aceast func-
tiune pnA la 2 Maiil 1864 cand demisionii
in urma loviturei de Stat.
Atunci pled earAI in streinAtate, spre a
'l lua diploma de licentiat in drept. Rein-
tors in tal-A, el lu o parte activA la mica-
rea revolutionar de la ix Fevruarie 1866.
Ales in ConstituantA, el face parte din
grupul juna dreapt i se araei partisan al
dinastiei streine.
Membru al parlatnentulul in numeroase
rinduri, Nicolae Blaramberg este in 1889
 31
autorul propunereI de dare in judecata a
guvernului de sub presidentia lui Ion Bra-
tianu.
In 1891 face pentru cates,,a zile parte din
Ministerul generalului Florcscu, i apol este
numit prim efor al Eforiel spitaleler civile,
post pe care '1 ocupa insa putin timp.
N. Blaramberg a fundat mai multe ajare
in colaborare cu multi barbatl politici. Astfel
vom cita : Revista Dundref (1865) Desba-
terile (r866) Tara (1870) Le 'Pays (1870).
El a publicat ekonuinia ci resbelul ac-
tual. Teoria ascultdrel pasive. Sttveranitate
ci Sufragiu. Incercdrf asupra legilor ji Insti-
tujiunilor Romti
Blejian (Florea). Sergent major, nas-
cut la 1854, mort la 4 maia 1877. Intrat
in armatii la 1874 ca voluntar, el capata in
1876 gradul de sergent i apoi sergent ma-
jor. In timpul resbelulul Independentel
face parte din regimentul al 2-a de arti-
lerie, bateria 4-a i moare la Islaz (4 Mai
1877) in lupta artileriei noastre contra bas-
timentulul de resbel turcesc venit in fata
Islazulul. Pe mormntul acestui prim eroil
din resbelul Independentei, M. S. Regina
Elisaveta aeza o cununa de lauti cu inscrip-
tiunea : Elisaveta Doantna, sergentulut-maior
Horea 931ejian, mort pentru Patrie.
Bobulescu (Iosef) Episcop al Ram-
nicului, nascut la 1818, incetat din viata la
1890. Inv6tatura a facut'o la Seminarul Ve-
niamin din TaI, al ciirui profesor i inspec-
tor a fost apoi numit la 1856. Aci a stat
pna la 186o cand s'a reformat Seminarul
i-a trecut ca preot in armata. La 1862 s'a
hirotonisit arhiere, ocupand in acela timp
postul de superior la biserisa SE Spiridon
din Ia1. La 188o a fost ales episcop de
Ramnic i noul Severin.
Bodnarescu (Samson). Profesor,
publicist, nascut in Bucovina la 1842. A a-
sut studiile sale in tara i le-a complectat
la Berlin unde a luat diploma de doctor in
filosofie. Intors in tara a fost numit direc-
tor al bibliotecei Statului din Ia1 la 5872
post pe care l'a ocupat pra la 1884 cand
a trecut profesor i director al coalei Va-
sile Impu.
Colaborator la revista Convorbirt iterare
a publicat diferite poesii, epigrame, tradu-'
cerea lui Rienii studiul Ldpufneanu Voca
www.dacoromanica.ro
BOE
Boerescu (Constantin). Avocat, nas-
cut in Bucuresci la 1836, frate mal rnic al
lul Vasile Boerescu. Terminnd studille sale
in Romania, la finele anuluI 1865 a plecat
la Paris unde a dobandit titlul de doctor
in drept.
Intors in tail dobandete prin concurs
catedra de drept civil la Facultatea din Bu-
curesci pe care a ocupat'o pna la 1894.
Ales deputat in Camera de la 1864 se
distinge in 1865 printeun discurs in con-
tra regimulul acelel epod : dup cderea
lui Cuza, ja parte activa la elaborarea Cons-
titutiel i se devoteaza apol exclusiv pro-
fesiunel sale de advocat.
La 1889 a facut parte ca ministru al
Cultelor din guvernul L. Catargi.
El a publicat : Les Principauts devant le
second congrs de Paris (5858). De l'am-
lioration de l'tat des paysans roumains (186 r)
i un proect asupra Reorganisdref magistrct-
turef.
Boerescu (Vasile). Jurisconsult, bar-
bat de stat, nascut in Bucuresci la r Ianua-
rie 1830, incetat din viata la 1883 Noem-
brie 18 in Paris. A fault studiile sale li-
ceale la St. Saya, terminandu-le in 185.
La vrsta de 18 anl, el incepe sa scrie
in Truncul Romcin, de sub directiunea
C. A. Rosetti (1848) i la 1852 pleaca la
Paris unde ja parte la luptele pentru eman-
ciparea Orel, terminand in acela timp stu-
diile sale in drept. Intors in tad. la 1857
este numit indata profesor de drept comer-
cial la colegiul Sfintu Saya, de unde trece
la Universitate i continua cursul sal pna
la anul 1882. Numit membru al Eforiei
coalelor i apol director, isbutete in 1859
cu ajutorul lui Bozianu, Costaforu, s in-
fiinteze Facultatea noastra de drept. Ales
deplitat al Capitalei in Camera de la 1859,
rostete un discurs memorabil in urma
ruja se proclama Unirea Principatelor sub
domnia lui Cuza.
V. Boerescu a facut parte din urmatoa-
rele ministere : 186o la justitie, cand pro-
pune desfiintarea pedepseI Cu moarte ; apoI
tine i interirnul Cultelor ; la 1868-1869
la justitie in cabinetul Dim. Ghica, la 1873
1875 ministru de externe in cabinetul L.
Catargi clnd cu toate opunerile Imperiulul
otoman inchee in 1875 prima conventie co-
merciala cu Austro-Ungaria, afirmand astfel
drepturile de egalitate ale Romaniei fall cu
 130G
cele-lalte puterI. Tot de o datli isbutete ca
representantii tare" sa fie recunoscuti ofi-
cial. In sfarit la 1879 ii vedem pentru ul-
tima cura ministru de externe in cabinetul
Ion Bratianu, Orla 11 1881. V Boerescu a
publicat : Mmoire sur le quest;on politique
et economique de la Moldo-Vala-bie (1855).
La Routnanie aprk le trait de Paris (1856)
propunand in aceasta lucrare emanciparea
i improprietarirea tranilor ; Juridictionea
consolara In Romania (1865). Drepturile
Romdniet intemeiate pe tractate (7874). Co-
mentar al dreptulut comercial ronnin, Ano-
tarea ji codificarea tuturor legilor ji regle-
mentelor jrel de la 1859 00 la 1882.
El a fondat la 1870 organul politic Pressa,
ear la 1857 Nationaltd, ziarul mo-
derati.
Procedura noastra civili, proectul de re-
visuire al Constitupel de la 1884 sunt o-
perile sale. El a intemeat la 1871 Societa-
tea de asigurare Dacia-Romtinia.
Bogdan (Gheorghe). Medic, nascut in
IaI la 18 Maii 1859. Elev al liceulul national
din Ia1, doctor in medicina de la faculta-
tea din Paris, este actualmente profesor de
medicina legala la Universitatea din Iai i
medic primar al Spitalelor Sft. Spiridon.
G. Bogdan are directiunea ziarului Bule-
tinul Societatet de medicina ji naturakstt din
El a publicat : Sdndtatea ji Educatiunea
copiilor nostri. Considiration sur le traitement
des roptures utrines, in colaboratie cu dr.
Porak din Paris ; Tratatnentul afectionelor
venerice, Studif si observationt diverse, Obser-
vation! rare de sifilis.
D-rul Bogdan este membru al Societatel
de medicina legaD din Paris, membru al
Societatel franceze de sifiligrafie i oficer
de Academie, cavaler al Legiunel de o-
noare francese.
Bogdan (Ion). Profesor de limbele
slavice la Universitatea din Bucurescl, mem-
bru corespondent al Academiel Romane i al
Societitta de istorie i antichitat" ruset1 din
Moscova, nascut la 1864 in Braov, numit
profesor universitar la 20 Iunie 1892. Prin-
cipalele lui publicarI sunt : Vechile cronice
moldovene,sti pena la Ureche (Bucuresci 1891);
Cronice 'Medite atingdtoare de istoria Rottulni-
lor (Bucuresci 1895); Documente culese din
archive ad bibliotect polone (3 vol. in edi-
www.dacoromanica.ro
32 1301
tura Academief Romane, 1893 96); Vlad
studiri critic (Bucurescl 1896).
Bogdan (Nicolae). Capitan, nascut
la 9 Noembrie 1849, mort la 4 Septembrie
1877. Intrat in otire ca soldat la 1869, a
fost inaltat la 1870 la gradul de sub-loco-
tenent. Cdpitan de vniitori in batalionul al
3-a cand a isbucnit resbelul Independentef
(1877-1878) e ataat la marele cuartier
domnesc ca oficer de ordonantA. In zioa
de 4 Septembrie 1877, el cade mort in fata
reclute" Grivitza, lovit de o spartura de o-
buz care 'I a sfaiat pilntecele.
Boicescu (Alexandru). Doctor. Pro-
fesor nAscut la Ramnicu-VAlcea in 1854,
incetat din viata in BucurescI la 22 Februa-
rie 1893. A facut studille in tara i le-a
terininat la Paris, de unde s'a intors in
1878 cu diploma de medic.
Imediat i se incredinta directiunea spita-
lulul din Pitet1 i apoi veni in Bucurescl
ca ef al lucrarilor anatomice la facultatea
de medicina 1 conservator al museului a-
natomic. La 1879 fu numit medie secondar
la spitalul de copi1, post pe care '1 ocupil
pnA la sfaritul vietei sale. La 189r a fost
numit profesor suplinitor la faenitatea de
medicina.
El a publicat : Centro Nervos (1878) E-
ritemul nodos rnalaric la copif i a lasat un
manuscris Purpura la copit (1893).
La i Noembrie 1892, in urma unui con-
curs, fusese numit definitiv ca profesor de
clinica infantila la facultatea de medicina din
Bucuresci.
Boisgurin (Alexandre). Inginer
francez, nitscut la 1848, incetat din viata la
BucurescI la 17 Septembrie 1886. A fost
antreprenorul canalisarel Dambovitei.
Bojinca (Damaschin). Roman din
Ardeal, venit in Moldova la 1830. Avnd
multe cunotinte juridice, a fost numit pro-
fesor de drept dupe introducerea reglemen-
tului organic i infiintarea coalei de drept.
In Lima a intrat ca jurisconsult la depar-
tamentul Dreptatei in IaI i Mihai Varia
Sturdza i'a dat rangul de ban. A fost rec-
tor al seminarulul Socola din Ia1. A tra-
dus in timba romana Codul Calimach, in
urma lesarcinarei cef a fost data de Kisselnet
 BOL
33
Boliac (Cesar). Publicist, poet, oin
politic, nilscut in BucmescI la 1813, mort
In Bucurescl la 25 Februarie 1880.
Dupe ce termin studiile sale, parte in
tara parte in Francia, imbrAtia cariera ar-
melor, dar pentru scurt timp, c5cI viata po-
liticA i cea literar aveail mai mult atra-
gere pentru dnsul. Amestecat in micarea
contra Rusiel la 1837, fu inchis in mal
multe rndurl. Arestat din notI la 1840, fu
exilat la mon5stirea Poeana Mitrului, ear la
1848 cand isbucni revolutiunea fu numit
primar al Capitalel i secretar al guvernulul
Trimis in lagArul lui Fuad Effendi spre
a protesta contra restabilireI regulamentulul
organic, e arestat i condus la Orova, de
unde isbutete insA sA fugA i se duce in
Transilvania. Acolo intemeazA ziarul Expa-
triatul in scop de a impka pe UngurI cu
Romni, dar peste un an se retrage in Fran-
cia i se stabilete la Paris.
Reintors in ar, Boliac se ocup in spe-
cial cu ziaristica i fu in mal multe rnduri
ales deputat in Camer.
El a scris : ;.5Ceditaliunf, Ode, Satire, Toe-
Despre archeologie, nfondstirele inchinate
i a fundat ziarele : Curiosul, (1837) Ex-
patriatttl, (1848), Taciturna, suspendat dupe
2 Maiil 1864, Trompeta Carpajilor, (1866).
Pentru teatru, Boliac a scris : Matilda dra-
ma in 5 acte.
Bolintineanu (Dimitrie). Poet, pu-
blicist, om politic, nscut la Bolintinu-din-
Vale (Ilfov) in 1826, mort in spitalul Pan-
telimon la 20 August 1873. Numele s611 a-
devrat era Cosma ; intrand Ins in coal
a pArasit numele pArintelul sii care era ma-
cedonian i a luat pe acel de familie al
mumel sale. A urmat cursurile colegiulul
Sf. Saya fIr6 a le termina, i fiind inc co-
pil a publicat o duioas elegie inspirat:1 de
poesia lul Chenier la jenne Captive sub
titlu o fatd tndrd pe patul moler.
Aceast poesie, atrase asuprAI atentiu-
nea fratilor Golet1, cari luar:1 initiativa
trimia in streinitate pe t'en6rul viitor poet.
Plecat la Paris, Bolintineanu se intoarse
peste putin fimp, spre a participa la mi-
carea din 1848, in urma areia fu exilat
pribegi prin streinatate.
La 1857, Bolintineanu revine in tara' i
este Ministru al cultelor, sub Domnia lul Voda
Cuza de la 12 Octombrie 1863 pnii in 1864.
www.dacoromanica.ro
BOL
La 4 (16) Iulie 1864 contrasemneazA De-
cretul No. 765 pentru infiintarea Universi-
ata' din Bucuresci. In urmil, trecu la Con-
siliul de Stat.
Bolintineanu a ciilkorit mult in Orient,
prin Palestina i Egipet. Pe la sfiritul vie-
tel sale, lovit de paralizie, a murit in spi-
talul Pantelimon unde fusese arzat, nu din
causa miseriel precum s'a scris adesea, dar
din causa c era atins de alienatiune ruin-
tala. Ingrijirile, de altminterea, 9 ai fost date cu
prisos de Eforia spitalelor civile din Bucuresci.
Bolintineanu a scris : Conrad (1867). Vi-
Donmitorttluf la Constantinopole (1860).
Cdatorie la Ierusalint (1867). Viaja luf Mi-
haid Vitvt (1870). Viaja lu Stefan Vodd
(1870). Traianida (1870). Mdrirea ri uci-
derea lui Mihaifi Pazu (teatru 1868), `Des-
pot-Vodd (teatru 1868). Poerif din tittereje
(1869). Legende Nuot. Mantea Vodd care
'fi tate boerif (teatru 1868). Postelnicul
Costandin Cantacoino (teatru 1868) 'Bran-
covenit ji Cantacqinif (teatru 1868), Soria
(poetn:1 dratriaticit r868). Ielile (r869).
m dnia roabd la Austro-Maghiarf (r 869). Cleo-
patra regina Egiptuluf (1870). Alexandra
Ldpupnu (teatru 1868). Dup4 Malla de
la Cdlugdrent (teatru 1868). Stefan Gimo,-
gbe Vtdd (Teatru 1868). Stefan Vodd cel
Berbant (teatru 1867). Viaja lut Traian
Augttst (1869). Poesif (2 VOlUMC 1865).
Calendare 186o 186j (in colaborare cu A.
Zane).. Cdntece ci Pltinge.rf. ir Februarie
(1867) Melodir Roncine. Nepdsarea de re-
ligie, patrie ci dreptate. Legende. Viaja lui
Vlad lepej ji Mircea. Brises d'Orient (1865
Paris). Viaja luf Clqa Vodd, &Mil, Ro-
mcinilor. Elena (rornan). Poesif vean' fi 110,
Mihaii Vitui condamnat I mrte. Nemesis.
Gintarea Romdniet. CdIdtorie pe D finare ji
in Bulgaria. Poesit (tiparite de Societatea
literarl 1871). Cdntarea Ronidniet. Cdletoria
in Macedonia. Cdldtoria Asia-Micd. Ma-
noil (roman). Viaja lu' Mateiti Basarab.
Doritorif nebunf (roman). Cartea poporuluf.
Les principauts rountaines (Paris 1848).
aCenadele. Pldngerile RonainieL Resbeltd
Traian in `Dada ji colonisarea, Daciet CH
Romant Ccildtorie in Italia. Anacreon (tra-
ducere). nCiserabili( (trabucere in colabo-
rare cu A. Zane i Costandinescu). .Cdtri-
pul ci Salonul. Melodif Romdne.
El a fundat ziarele : Poporul suveran (1848),
Junimea rontand(183r),Ddmbovika (1853),
Bolintiniadele (1866).
3
 tiOti
34
Bongianini. - - De origina italiad; data
nascerei i incetarel din viasa necunoscute.
Campineanu infiinsand Societatetz filarmonia
la 1833, a numit pe Bongianini profesor de
muzica la prima coalii ce s'a infiinsat .tot
de dnsul in anul urmator, pentru invsa.rea
muzicei 1 arte' dramatice.
Bordeanu (Pavel). Locotenent, nas-
cut la 16 Iunie 1840, mort la 7 Noembrie
1877. Intra in arrnatii ca soldat la 1861 i
capata in 1866 gradul de sub-locotenent
In timpul resbelulul Independense1, face
parte ca locotenent din regimentul ro de
dorobang i moare pe campul de lupa in
fasa Rahovel la 7 Noembrie 1877.
Borgovanu (Vasile). Profesor, nas-
cut in satul No aproape de Bistrisi (Tran-
silvania) la 1850. A facut studiile in Tran-
silvania i le-a terminat la Budapesta 1
Viena. Dupa ce a iost profesor de pedago-
gie i matematica la coala normala de in-
vsatori din Gherla, in 1888 a fost chemat in
Bucuresci i numit profesor de pedagogie
la coala normala de institutor"' din capitala,
post pe care '1 ocupa i astazi.
Publicasiunele sale principale sunt : Arit-
metictl ji Geometrie. Istoria pedagogicd la Ro-
mcinf. Curs 4e. desen liniar. Curs grada, de
caligrafie. Povjuitor spre conducerea ropiilor.
Curs complect de aritmeticd. Carte de citire etc.
Botescu (Gheorghe). Sub-locotenent,
nascut la 19 Maiti 1852, mort la 30 August
1877. Intrat in armata ca soldat la 1868,
capata la 1876 gradul de sub-locotenent.
in timpul resbelului Indepedensei (1877
78) face parte din regimentul No. 5 de li-
nie i moare lovit la atacul Grivisei la Ma-
rea redutel in zioa de 30 Augusl 1877.
Bozianu (Constantin). Jurisconsult,
barbat politic, ascut la 1815, incetat din
viala la 21 Martie 1882. A facut studiile
sale in sara i a terminat dreptul la facul-
tatea din Paris. Intors in tara a exercitat
Cu cea mal mare distincsiune profesiunea
de 2dvocat.
.A format in 1865 un minister, luand pre-
sidensia acestul cabinet dinpreuna cu por-
tofoliul Internelor i Lucrarilor publice. A-
cest minister n'a sinut de cat de la; 26 Ia-
imarie i pe'n6 la 14 Idnie 1865. -Bozianu
a fost profesor al. facult4sei de drept de la
www.dacoromanica.ro
BlkA
1863-1874 i decan al acestel facultasi de
la 1865-1872.
Bragadiru (Sofia M.). Mare comer-
cianta de bere, nascuta in Bucuresci la 1851
Februarie.
Casatorita la 1870 Cu fabricantul de bere
Luther, a sacrificat totul pentru a aduce a-
ceasta fabrica in starea de prosperitate in
care se gasete astazi.
Sosul fiind foarte bolnav in ultimil an1
al viesel sale, sosia conducea toate afacerile
cu o deosebita harnicie.
Dupil moartea sosulul, d-na Luther con-
tinua comerciul, i termina cladirea incepiita
de sosul ei, dandu'i cea mal mare exten-
siune, astfel in cat astazi berea fabricata in
stabilimentul sti atinge anual 3,000,000
litri.
D-na Luther s'a recasatorit in anul 1894
cu marele fabricant de bere Bragadiru Ma-
rinescu.
Braildi (Constantin N.). Om po-
litic, nascut In Craiova la 1809, mort in
BucurescI la 19 Iunie 1889,
A facut prirnele sale studil la Hernian
stadt i apoi la virsta de 17 ani a fost tri
mis la Geneva,. Paris spre a -studia dreptul.
Intors in;ara la 1832, e numit Si pra-
numerar la Ministerul de externe, apol pro
curor la 30 Decembrie 1834, i profesor
de drept penal.
La 1840 este numit procuror pe renga
tribunalul de comerciii, la 1842 este ales
deputat al judesuluI Gorj.
La 1848, sub cairnacamia lul C. Canta-
cuzino este numit director al coalelor, la
1850 este Insarcinat cu revisuirea legilor,
la 1855 este numit asesor pe lnga secre-
tariatul de Stat, la 1856 membru in comi-
siunea pentru desrobirea siganilor, apol mem-
bru la malta Curte, preedinte al cursel de
comerciii.
La Octombrie 1858, C. Brailoi este nu-
mit Ministru de externe cand complecteaza
i editeaza codul de comerciii, la 1859 este
earaI numit president de Curte pna in
luna Aprilie din acela an cand trece ca
membru al comisiunei centrale din Focanf.
Sub domnia lui \Toda Cuza este Minis-
tru al justisiel in 1861 i apol in 186z ami
se constitue Curtea de Casasie. Deputat,
senator in parlamentul de la 1866, 1869'
1871, el este ales primar al Capitalel in
 BRA
- 35 -
1873, i in mal multe rnduri vice-pree-
dinte al Senatului.
C. BraYloi a scris diferite articole politice
1 juridice prin ziarele cotidiane, i a pu-
blicat mal multe bropri.
Brancoveanu (Grigore). Mare ban,
'pare spatar in 1821. Mare vistier in 1827.
BrAncoveanu (Zoe). Principesk fosa
sotie a Domnitorului Gheorghe. Bibescu.
S'a nascut la 18o5 i a incetat din viata
In Bucurescl la 1892. Casatorita cu Vodi
Bibescu la 1825, s'a desparta la 184:6..
BrAndza (Dimitrie). Doctor in me-
dicina i lieentiat in tiintele naturale, nas-
cut la 1848 in satul Stefaneti (Botoani)
incetat din viata in Bucuresci la 1895, 3
August. .A urmat Academia Mihaileana din
Iaii apoi a mers la Paris unde a studiat
medicina. Avnd o mare vocatiurie peutru
botanick a inceput sa se ocupe de acest
studia sub eonducerea vestitului profesor
Baillou. Intorandu-se. In tara obtinu prin
concurs catedra de geologie i botanica la
Universitatea din Ia1 unde functiona pana
la 1875 cand fu mutat la Universitatea din
Bucurescl. In acela an e numit membru al
Academiel romne.
In Bucuresci el infiinta un muzeia bota-
nic in Palatul Universitatel, muzea distrus
de un- incendia ; mal trzita crea institutul
botanic de la Cotroceni unde a acumulat
un material foarte pretios ; erbarul este poate
cel mal complect din Europa.
Dimitrie Brandza a publicat 1?echerches
sur les fentianaces, Recherches sur les Stro-
phautlis, sur les roses monstrueuses. Prodro-
mil et romdue. Flora Dobroget, opere pre-
miate de Academie.
BrAndza (Maral). Profesor, doctor
tiintele naturile, nascut la Ia1 in 1868.
A facut i terminat studiile sale in Paris,
i intors in tara a fost numit profesor la
coala normala de institutori din Capitala
la 1892. S'a ocupat de botanica i a pu-
blicat in limba franceza urmatoarele scrieri:
Recherches sur les Teguments de la Grame,
Etudes sur l'anatomie des Hybrides, sur les
Mucillages des Linnacies.
Bratianu (Dimitrie). Barbat de Stat,
nascut in Bucuresci la 1818, incetat din viata
www.dacoromanica.ro
BRA
la Iunie 1892. A facut studiile sale incepi-
toare in tara i a urmat dreptul la Paris.
De la 1836 la 1848, ja parte la micarea po-
litica 1 literara din acest ora, publicand
sub pseudonimul Regnoult, numeroase ar-
ticole in Nafonal i Revue independente. Din-
preuna cu fratele sa loan, se lupta in Fe;
bruarie 1848 sub baricadele Parisului, i
peste dou luni se reintoarce in tara. De
aci pleca imediat in Transilvania ca delegat
al Comitetului revolutionar central, spre a
organiza micarea nationala de peste Car-
pan. Reintors in Bucuresci, face parte din
Comisiunea care merge la Constantinopol
spre a supune sancnunei Sultanului noua
Constiturie a Ora Dupa caderea guvernultzl
provisoria din 1848, i intrarea Ruilor i
Turcilor in Principate, isbutete sa &caca
In Transilvania, de unde merge in Francia
i apoi in Londra la 1852.
Membru al comitetului revolutionar de
sub directiunea lui Mazzini, Dim. Bratianu
se leagit. in Anglia cu lord Palmerston, lord
Dudley-Stuart, d-nu Layard, i isbutete sa
aduca cestiunea romana inaintea parlamen-
tului englez. In acela timp publica in zia-
rele din Londra numeroase articole i me-
moril privitoare la istoria i drepturile Prin-
cipatelor-Unite. La 1857, el capata autori-
satiunea de a reintra in tara impreuna cu
cel-Falti exilan. Ales deputat in divanul
ad-hoc, Dimitrie Bratianu sustine cele cinci
puncte ale dorintelor nationafe i se duce
impreuna cn Golescii spre a pleda in fa-
voarea lor pe lnga membril congresulul
de la Paris.
La evenimentele de sub domnia lui \Toda
CLiza ja punta parte, i tocmai la 1867
gasim Ministru al cultelor in cabinetul Const.
Kr tuiesch de la 2 Martie pn la 5 Au-
-gust, aroi trece la culte in cabinetul Stef.
Golescu pina la 13 Noembrie acela an.
Numit ministru plenipotentiar al tarei IX
Constantinopol, ocupa aceasta fungiune de
la 1878 pna la io Aprilie 1881 cand for-
meaza un minister sub presidenna sa, mi-
nister care nu tine de cat pna la 6 Iunie
acela an. Ales president al Camera, demi-
sioneaza in Iunie 1882 i devine eful di-
sidentel liberale care mai tarzia se conto-
pete Cu opositia-unita in contra guvernulut
liberal ce avea de ef pe fratele sa Ion
Bratianu. In acest scop, el fundeaza ziarul
Natiunea. In urma caderei partidului liberal
1888, &i in urma impaciurei disidenIel, Di-
 BRA
mltrie Bratianu devine eful partidulul li-
beral, la moartea fratelui sti loan in 1891.
BrAtianu (loan). Mare om de Stat,
nascut la 2 Iunie 1881 in oraul Piteti,
incetat din viata la proprietatea sa Florica
(Arge) la 4 Maitt 1891. La v6rsta de 17
anl, el infra in armata dupa cum se obicinuea
pe acele timpurI, i dupa patru ani plecit
In streinatate spre a 'I complecta studiile.
Paritsind tara la 1841, se stabili in Paris
unde urma cursurile coaleI politechnice,
luand parte foarte activa la manifestanunile
i turburarile studentest/ ce precedara re-
volutiunea de la 1848. La aceasta epoca el
se intoarse in tara i in unire cu fratil Go-
letI, C. A. Rosetti, Campineanu, M. Ko-
glniceanu, Alexandri, C. Negri i aloi, se
puse. in capul partidului national i isbuc-
nind revolutiunea in Franta, isbutete sa o
intinza i la noI.
Revolutia potolita, Ion Bratiann, dupe in-
trarea Ruilor in tara i In urma unei ares-
tad de don septmani, se refugiaza la Paris.
In tinapul ederel sale in acest ora, el
fu mal antlh dat in judecata de autoritatile
franceze in Septembrie 1853; acuzat fiind ca
chef d'une social, seo-He el dtenteur d'une
presseclandstine. Fu achitat, de juran dar in
urma fu condamnat de catre tribunalul corec-
tional al SeneI la trel luni inchisoare, in 16
Ianuarie 1854, 3000 lel amenda, perderea
drepturilor civile pe 5 anI, pentru
tate in afacerea atentatuluI Orsini indrep-
tat contra Impratulul Napoleon al III-a.
Considerat ca atins de o boala nervoasa,
fu inchis in Casa de sanatate a doctorului
Blanche, de unde fu liberat la 1856.
In timpul exiluluI set, I. Bratianu pu-
blica o multime de brourI, prin cari arata
suferintele i dorintele poporulul roman ;
intre altele illmoires sur l'Empire d'Au-
triche dans la question d'Orient (1856). Ri-
llxions sur la situation (1856). Mmoire sur
la situation de la Moldo-Valachie depuis le
trait de Paris.
La 8 Iulie 1857, el se intoarse in tara
impreuna cu cei-l'alt1 refugian i fu ales
membru in divanul ad-hoc, unde lupta pen-
tru Unire, i contra cititniicamid de tre/.
In zioa de 24 Ianuarie, el merse in mi-
jlocul multimeI adunata pe Dealut Mitro-
polla gata a se rsvrati, i o chiemA la li-
nite Ana se va efectua alegerea de domn
g CU43,
www.dacoromanica.ro
36 BRA
In timpul domnieI luI Alexandru Mil, nu
lij nicI o parte activa la guvern, publicand
Mmoire adrs.si au Prince Cota (1859),
La Transylvanie le Prince Coua et la Rus-
sie (1859), dar nemultumit de administratia
sa, infra in complotul contra acestui Domn,
care aduse dupe sine detronarea de la
Februarie 1866.
Atuncl Ion Bratianu se duce la Paris, i
apol dup6 indicatia Impratului Napoleon
al III-a, isbutete sa hotareasca pe Principele
Carol de Hohenzollem la Dusseldorf sa pri-
meascii Coroana Romaniel, onoare pe care
o declinase principele Filip de Flandra. In
zioa da 8 Maitt 1866, I. Bratianu infra in
tara impreuna cu noul Domnitor. In pri-
mul minister ce se formeaza la ii Maih
1866, el ia portofoliul .ministerulul de fi-
nance Orla la 15 Iulie acela an, and se
retrage i scrie : Cestiunea religioasif in Ro-
n'etnia.
La 2 Martie 1867 Ion Bratianu luit por-
tofoliul internelor in ministerul presidat de
C. Kretuleseu , statu numal Orla la 19 Au-
e,aust ca'nd se retrase spre a lua portofoliul
finantelor in cabinetul ce'l forma 5tefan Go-
lescu la 27 Octombrie acela an. Ocupa
ministerele internelor, finantelor i rsboiu-
lul in diferite cabinete formate de St. i
Nicolae Golescu, pna la -16 Noembrie anul
1868, cand veni la arma Statulul minis-
terul format de principele Dimitrie Ghica.
In anul I870, Ion Bratianu fu dat in ju-
decata in urma evenimentelor petrecute la
Ploeti, dar juratil din T'rgovite l'ah a-
chitat dinpreuna cu ceI-l'alti prevenin.
In urma aa numitel coalitiuni de la Ma-
;car-Pafa, Ion Bratianu ia portofoliul finan-
telor in cabinetul Manolache Costache Epu-
r'eanu la 27 Aprilie 1876 i '1 pastreaza pnit
la 24 Iulie acela an and devine pree-
dinte al Consiliului.
In aceasta calitate el guverneazii tara 12
ani cu o mica intrerupere la 1881 d'Id fu
inlocuit prin fratele seh Dimitrie, i joaca
un rol de frunte in toate evenimentele is-
torice prin cari a trecut Romania precum
Resbelul contra TurcieI, Independenta tarei,
proclamarea Regatului etc.
La 1888 30 Martie Ion Bratianu care a-
vusese mult de luptat in ultima anI cu nu-
meroasele grupuri de opositie, schimbate
intrio oposine unita, demisioneaza i se re-
trage la via sa Florica din Arge, linde a
murit i a fost inmorrnintat,
 BRA
- 37 -
In timpul guveinamntului sek dou a-
tentate neisbutite aii fost indreptate contra
vietel lui Ion Bratianu, unul la 188o de ca-
tre Pietraru, cel de al doilea in 1886 de
catre Stoica Alexandrescu.
BrAtianu (Grigore T). Nascut la
1849, incetat din viatli in Bucurescl la 1893
Martie. A facut studiile sale in institutul
Theresianum din Viena, apol a terminat
facultatea de drept din Paris. Intors in tara
la 1875 a fost numit judecator de edinta
la tribunalul Mehedintl. Demisionat peste
cate-va lunl, reintra in magistratura- la 1876
la tribunalul Braila, apoI trece membru la
Curte in Bucuresci i ocupa aceasta func-
tiune pna la 1887 cand demisioneaza i
se alege deputat.
A colaborat la mal toate ziarele din Fran-
cia i Germania sustinnd in coloanele lor
cauza Romanilor din Transilvania. Pree-
dinte al Liget culturale, 'i desvolta toata
activitatea pentru propairea acestei insti-
tutiuni nationale i se deosebete prin aju-
torul ce da din propria sa avere studenti-
lor, preotilor, invtatorilor din Transilvania.
Inmormintarea lui a dat natere la o a-
dev6ratil manifestatie populara.
Brote (Eugeniu). Niscut la 29
Noembrie r85o in comuna Rasinari (Tran-
silvania). A facut studiile sale la liceul din
Sibiu i a tertninat cursurile academiel de
agricultura din Ungarisch-Altenburg.
Reintors in patrie, a luat in exploatare
moia parinteasca de lnga Sibiu i s'a o-
cupat in special de cultura vitelor.
La 1874 a fost ales deputat al sinodului
archidiecesel din Transilvania din care a
facut parte pna la r888. La 1877 sinodul
l'a ales i membru al ConsistoruluI archie-
piscopesc, in calitate de asesor-referent. De
la 1876 pn6 la 1888 a mal fost controlor
i casier al comitetului Asoriatiunet transil-
t'atte.
Colaborator al Roijel Telegrajalut din Sibiu
a contribuit prin scrierile sale la acceptarea
ortografiel fonetice prin i
La 188o a intemeiat in Sibiu Reuniunea
roma nd de agricultur a carel preedinte a
fost Orla la 1888, si sub auspiciile sale
infiintat inteo multime de comune ro-
inanesti sindicate agricole i banci populare.
Membru al partidulul national din Tran-
silvania, s'a despartit in 1888 de vechea
www.dacoromanica.ro
BRE
grupare i a luat directia ziarulul Tribuna
din Sibiu.
Amestecat in micarea nationala de peste
Carpati, a sustinut cu deosebire lupta contra
lul Alexandru Monsony. La 1893, fiind incul-
pat in ase-spre-zece procese politice i de
presa filtre cari unul pentru Memorandum
i altul pentru Replic, E. Brote s'a refu-
giat in Romania 1 s'a stabilit in Bucurescl,
unde a tiparit la 1895 : Un ntemoriu politic.
Chestia ronitineascd in Transilvania fi Un-
garla.
Din insarcinarea Academiel romane, a
supraveghiat i coordonat tiparirea discur-
surilor Regelui Carol I-it'i aparute la 1897
sub titlul : Tret-ect de ant de dontnie a Re-
gelut Carol biti. Cuvintdrt ci acie.
Brezeanu (loan). Actor, nascut la
1869 in comuna Micuneti, judetul Ilfov.
A urniat cat va timp cursurile unui lice
i apoi a intrat in conservatorul din Bucu-
resci la cursul de Declamatiune. Rolurile
principale jucate de acest actor sunt : Sga-
narel din Doctorul fati voe. Ciubr Vod
din Despot Voda. Ipingescu din Noaptea
furtunoasa. Tandolfo din Bocacio etc. etc.
Brezoianu (Ion). Profesor, nascut in
Bucurescl lu i8 r7, incetat din viatit la 1892.
A facut studiile sale la coala Sfintu Saya
i indata ce le termina fuse trimis profesor
coala superioara din Cerneti (Mehedintl)
in anul 1837. Destituit pentru motive po-
litice, el colaboreaza de la 1839 pna la
1842 la Curierul ronninesc, ziarul lul Eliade
Radulescu, apoi la 1843 reintra in profeso-
rat. La 1857 Brezoianu e ales de colegiul
al II de Ilfov in divanul ad-hoc ; lc 1862
e numit consilier la Curtea de apel din
Bucurescii, dar demisioneaza la 1864.
Brezoianu a tradus, prelucrat i publicat :
Metoda mutual!, Invldtorttl primar. Rudi-
mental agricol universal. Curs de agricul-
tura' i econotnie rurald. Despre educatitt-
nea mumelor. Medicina ifarmacia domestic.
Elemente de istoria sfintd.
Brialmont (Alexis Henri). General
i scriitor militar belgian, niiscut la Verdun
la 25 Maiti 1821. Elev al coalel militare
din Bruxelles, ataat la directiunea fortifi-
catiilor, a fost insarcinat mai antiti cu for-
tificarea orasului Diest. Inaintand pasa la
gradul de general, a efectuat mare parte din
 BRI
- 38 -
lucrrile de aparare ale Belgiel mal ales din
partea Meusel. La 1883 generalul Brialmont
fost chemat in Romania spre a elabora
planul general al fortificatiilor i intocmi
planul fortificatiilor din jurul CapitaleI.
Reintors in Belgia, fu trecut in neacti-
vitate la 1886 i urml cu supravegherea
lucrrilor fortificatiilor noastre cari sa5 e-
fectuat sub directiunea generalului Berendei.
Briol (Oscar). Ziarist, nascut in Bu-
curesci la i Octombrie 1854. A fcut stu-
diile in Paris la liceul Sainte Barbe i apol
a dobindit titlul de licentiat in drept al fa-
cultatel din acel oras.
Intors in tail s'a ocupat de ziaristicA si
a publicat prin diferite ziare numeroase
poesiI. E cunoscut mai ales sub pseudoni-
m ele Diogene i Tic-tac, ca redactor al
ziarului l'Independance rouniaine.
De origin francez, este secretar arhivar
al LegatiuneI franceze din BucurescI.
Brun (Jules). Ziarist, publicist, ns-
cut la Lodeve (Francia) la 8 Martie 1852.
A fcut studiile sale tu orasul Lyon, a fost
funcionar la Ministerul de finance in Fran-
cia i apol a venit in Romnia la 1885 in
calitate de corespondent al ziarelor franceze :
Figaro, Le Temps, la Nouvelle Revue, La
grande revue de Paris et de St. Tetersbourg.
In Bucuresci, a colaborat la maI toate zia-
rele franceze din acest oras.
El a tipiirit : Biogaphie du roi Charles.
Histoire de la Ville de Bucarest, 3 vol. Sept
contes rouniains. Le Romancero roumain
(versurt).
Budisteanu (Alexandru). Colonel
In rezerva, nAscut la 1836 Iulie io In R -
Vilcei. Elev al scoaleI militare. Are maI
multe publicatiunI precum : Cartea soldatulut
de infanterie; Petrolul; Cestiunea puturilor
artqiane din Romlinia etc.
Budilteanu (Constantin). General
de divisie, nscut la 4 Noembrie 1838 in
13ucuresci; elev al scoaleI militare (1854) a
fost avansat in 1856 la gradul de sub-loco-
tenent in infanterie. Maior in 1867, apol
colonel in 1876, el s'a distins pe cmpul
de lupt in resboiul Independentel (1877
1878). Fiind numit comandant al brigadd
2-a de infanterie din Corpul I-iti de armat,
colonelul Budisteanu a fost greil riinit pe
www.dacoromanica.ro
BUE
cand indrepta focul soldatilor la atacul
nel de la vestul redutei (Octombrie 1877).
Numit general de brigad la 1883, general
de divisie la 1892, el intr in Ministerul
liberal de sub presidentia d-lui Dim. Sturza
ca ministru de resbel la Octombrie 1895,
pn la 1896, 25 Noembrie.
La i Aprilie 1897, generalul C Budis-
teanu a demisionat din armatl, spre a trece
la pensie.
Buescu (Vasile). Cpitan de artilerie,
nIscut la 1846, incetat din viat in Bucu-
resci la Martie 1883. Esit cel d'intei la
clasificare din scoala militar din Bucuresci
la 1867, intrii in artilerie cu gradul de sub-
locotenent. La 1871 pled in Belgia si com-
plect studiile sale la Liege. La 1875 pre-
sint un sistem de revolver si pusd inven-
tat de densul, cu incrcarea pe la culas,
sistem care se adopt pentru revolverile ar-
matei romne, acordndu-se cpitanuluI Bu-
escu medalia Bene-Merenti dasa
El a fost sub-director al arsenalului din
Bucuresci si profesor la scoala militar.
Buicliu (Christea Stef). Medic, as-
cut la Roman in 7 Decembrie 1857. A ur-
mat scoalele primare in acel oras, ear li-
ceul in institutul academic din Iasl. Baca-
laureat la 1875, plead in acelas an la Paris
unde incepe studiul medicinei. Numit in-
tern al spitalelor din Paris la 188o, e pri-
mit doctor in medicin si laureat al Facul-
ttel la 1883.
La 1884 Aprilie, se stabileste in Bucu-
rescl si in anul urmtor e numit medic al
spitalului Brncovenesc, apoI la 1890 mem-
bru in consiliul sanitar si la 1896 profesor
de clinid medical.
Printul mostenitor al Romaniel, Ferdinand,
dzend gre6 bolnav la 23 Aprilie 1897,
D-rul Buicliu dinpreunA cu d-ril I. Canta-
cuzino si Kremnitz sunt chemalf s dea
Altetei Sale ingrijirele lor. Printeun devo-
tament si o silint mal presus de ori ce
laud, doctorul I3uicliu dinpreun cu colegil
sel, isbutesc s scape de o moarte aproape
sigur pe mostenitorul tronuld.
Scrierl : Sur les formes et les anomalies
de la sclirose en plaques. Leciiunt clinice a-
supra setnicologiet cardiace. Despre anevris-
mul aortet abdominale. Boala hit Parkinson,
Epilepsia Jacksoniend, Ambliopia inctuciptif
ci hemianopsia de origind cerebrald, (aceste
 bin
patru lucrOrI sa publicat in revista Spitalul).
Reflexiunt medicale asupra unut ca de
spleno-pneumonie publicate in Analele me-
dicale rorndne. Lectiunt clinice, inedite.
Bujoreanu (Ion). Publicist, nAscut
In Bucuresd la 3 Angust 1834. A fkut
studiile sale In pensionatcle din Capital
intre 1841-1853 i a urmat apol gimnasiul
St. Saya.
A ocupat diferite functiuni publice intre
cari : judecAtor de tribunal la Ploet1 1868,
director al Monitorulut oficial 1870, apol
sub-director la aceni directiune de la 1888
inainte.
A tipArit intre altele : Cunoftinje folosi-
toare 2 vol. Itinerarul functionarilor admi-
nistrativi. Colectiunea legilor ved)! i no! ale
jerret 3 vol. Xistere din Bucuresct 2 vol. A
mal publicat cte-va comedif i satire.
Burada (Teodor). Publicist, nAscut
la 1864. Scrierile sale sunt : O cdldtorie in
Dobrogect (1880). Impresiunt din va/ea Ha-
Datinele la nuutt ale poporulut ro-
mn din Macedonia. O cdltitorie la nzuntele
Athos (1884). Poesit populare. Cercetdrile
despre Foale ro/n.411qt! din Turcia (1890).
Ohiceittrile la nverea copiilor din Macedonia.
Cdntecul lut Mihaiet Viteao. O cdldtorie in
salde Moldoveneot din gubernia Cherson
(1893). 0 cdldtorie la Romdnit din Moravia
(1894) etc. etc.
Burlanescu (Nicolae). Pseudonim
literar : Alin. 1\11scut la 1868 in Trgu-Jiu
(Gorj). A debutat printr'un volum mic de
poezil : Singurdtate i. prin traducerea o-
pereta Cloches de Corneville, jucat pen-
tru intia oarii la Craiova. A scris Din Vra-
Cacaletzeanu (Enache). Pandur din
ceata lul Tudor Vladimirescu, nAscut in
Timburescl (Dolj) la 1795, incetat din viat.
C. Aricescu spune in cartea sa asupra lui
Tudor Vladimirescu, cA atund cand Tudor
s'a vzut parAsit de pandurl i in primejdie
de a fi prins, ar fi incredintat lu Enache
www.dacoromanica.ro
39
vurt poezii (1889-94); Doui Cumetren, co-
medie originall grdneascdin 3 acte, Sanda
feerie original in versuri cu muzica de
prof. C. Dimitrescu. In urrnA a tradus opera
Carmen. Cea din urmA lucrare a sa este
volumul : Doine Oltenejtt.
BuiI (Dimitrie). CApitan, nOscut
la I; Februarie 1836, mort la 30 August
1877. Intrat in armatI ca soldat la 1858,
e inAltat la gradul de sub-locotenent la 1864,
i de capitan la 1875. In timpul resbelulul
Inderendenta (1877-1878) face parte din
regimentul 14 de dorobant,I, i la atacul
Grivetei, la luarea recluta, cade mort pe
cmpul de luptO in zioa de 30 August 1877.
Butculescu (Dimitrie C). NOscut
la 1845 in Bucuresci, a fOcut studiile sale
in Paris i s'a ocupat in special de cestiu-
nele economice. La 1878 iucepe o vie pro-
pagana pentru intocmirea Expositiei indus-
triale a SocietAteI Concordia ; la 1880 lu-
creazA din toate puterile pentru infiintarea
Socictatel cooperative in scopul de a incu-
raja meseriile i industria din tara. In acela
an el organiseazA cele 45 grupurI simbo-
lice carl represinta diferitele ramuti ale ac-
tivitAtel noastre economice i cari aj de-
filat la serbarile incoronAriI M. S. Regelul
i M. S. Reginei.
Societatea Cooperatorilor o dat format,
D. Butculescu a organizat expositiile acestel
societAti in Bucurescl la .1883, Ia 1884,
Craiova 1889, Bucurescl 1894-95.
Din nenorocire, succesul material a fost
departe de a incununa munca organizato-
ruluI, care a sacrificat pentru aceste expo-
sitil o parte insemnatA a averel sale.
Cacaletzeann, eful tunarilor sel, sabia i Cu,
inelul se, dinpreura cu un steag.
Calimac (Scarlat). Fost Domn
Moldovel de la 1812 pnA la 1819. A in-
zestrat Moldova cu codicele de legl carl
poarti numele sii, promulgindu-le la 18i6.
 CAL
Destituit din Domnie de catre Poarta in
urma plangerilor Romanilor pentru abusu-
rile ce se savarseaii de functionaril sel, Ca-
limac se aeza la Constantinopole unde fu
ucis la 1821 cand isbucni miscarea Eteriel.
Calimachi-Catargin (Nicolae). Di-
plomat, om politic ; data nascerel i hice-
tarei din viata necunoscute.
A fost ministru de externe in cabinetul
Dim. Ghica de la 28 Noembrie 1869 pna
la 2 Februarie 1870, apol in cabinetul Ion
Ghica de la 18 Decembric I870 pni la
r Martie 1871. La 1875 e trimis ca agent
al Romaniei la Paris i ocupa acest post
pna la 188o cand trece ca miniitru pleni-
potentiar la Londra.
A publicat : Appendice au livre verl rou-
main sur la question du Danube (1880.
Calimah (Alexandru). Aga in Mol-
dova la 1819, vornic la 1823, mare vornic
la 1827 in tara de sus.
Calinescu (Athanasie). General de
brigada in reserva, nascut la 1822 in Bu-
cures& A intrat in armata la 1838 cu gra-
dul de iunkar si a fost nltat sub-locotenent
la 1845, maior la 1857, colonel la 186o.
In 1863 avnd gradul dc colonel si coman-
dand regirnentul al 3-a de linie, a primit
ordinul la 12 Iulie sa se pue in urmarirea
celor 300 Polonezi de sub, conducerea lui
Milkcowski, cari calcase teritoriul roman spre
a merge in ajutorul iusurectiunel poloneze.
Dupli o lupa fara succes la Costangalia,
colonelul Calinescu, maI priniind ajutoare
de trupe, a putut sa isbuteasca a inconjura
pe Polonezi la Ranzesti, unde a fost de-
sarman.
Liberat din armata la 1869, colonelul Ca-
linescu a fost inaintat la 188o general de
brigada in reserva si a fost inspector ge-
neral al guarda nationale la 1883 pnit la
desfiintarea el.
Calinescu (Dimitrie). Locotenent,
nascut la 1849, mort la 7 Noembrie 1877.
Intrat in armata ca soldat, dobandeste la 1870
gradul de sub-loconent. In timpul resbeluluI
Independentel, avnd gradul de locotenent,
e numit oficer de ordonanta al comandan-
tulul corpului de operatie. In lupta din fata
RahoveI la 7 Noembrie 1877, el cade pe
campul dc bittae, lovit de un glont.
www.dacoromanica.ro
40 cAret
Calinescu (Stefan). Preot, nascut
la 1844. A facut studiile in tara i a do-.
bandit titlul de licennat in litere al facul-
tatei din Bucuresci. Numit la 2 Decembrie
1871 profesor de teologie, momia i drept
canonic la seminarul central din Bucuresci,
ocupa acest post pnii in present.
A publicat : Tractatul sfintuluf kan gurd
de Aur despre preolie (1882). Manual de
morald creitind (1883). Noul catechism or-
todox (1889). Istoria sfina a mula testa-
ment r9.33. Istoria sfintd a vechiulut testa-
ment 189 r). Catechismu de dogmele bisericet
ortodoxe (1893). Noul catechism ortodox
(1893). Manual de istoriesacrd (1893). Ma-
nual de invildmint religios (1894). Incer-
care de literaturd bisericeascd (1895). Lec-
tizari de teologie (1896). Manual de grarna-
ticd (1896).
Calinic (vezi Miclescu).
Calinic. Episcop al RimniculuI, nas-
cut in Bucurescl la 1787, mort la ii A-
prilie 1868. Studiile sale le-a facut in tara.
La vrsta de 16 ani a intrat la monastirea
Cernica unde a stat pe urma ca staret timp
de 40 ani, zidindu-se sub staritia sa biserica
Sf. Gheorghe. La 26 Octombrie 185o a
fost ales episcop al Rimniculni i Noului-
Sev erin.
Campineanu (Constantin). Logoat
la 1822, cairnacam al CraioveI in Decem-
brie 1822, spatar la 1825.
Campineanu (loan).-- Barbat de stat,
nascut la 1798, incetat din viata la Iunie
1863. La infiintarea ostirel din Muntenia,
infra in armata cu gradul de capitan in 1831
1. ajunse peste putin timp colonel; insa inca
de la 1826 Campineanu apare pe arena po-
liticii. Dinica Golescu se intorsese din eesil
dupe participarea sa la evenimentele din
1821 sub Tudor Vladimirescu i cauta a-
socian pentru a intocmi o societate literara.
La aceasta opera Dinica Golescu lucreaza
cu I. Eliade i I. Campineanu.
La 1835 I. Campineanu fondeaza Socie-
latea filarmonicd, care cu toate aparentele
ei pur literare, avea insh i un scop politic.
Dinpreuni cu tovarasii sel de lupa si grane
sprijinuluI lul Grigore Ghica, isbuteste sa
deschiza colegiul Sfintu Saya, ear in 1835
intemeaza prima societate filarmonica si se
 CAM
41
dl pe scena romn cea d'nt6tt represen-
tape cu traducerea lut Mamare! de Voltaire
picsa Mihaid ViIealll ci ce:" 12 boerf,
La 1837 Ion Campineanu se pune din-
preuni cu I. Rosetti si Gr. Cantacuzino in
capul partidulul National din Camerit intre-
prinznd in acelas an o clittorie in Fran-
cia si Anglia spre a pleda in fa.ta cabine-
telor streine causa Romniet.
Cand se intoarse in tark '1 asteapta un
finnan de ecsil. E arestat si inchis la mo-
nstirea Margineni de unde de teama une'
rscoale fu mutat la Plumbuita i tinut a-
colo timp dc ruai multt ani,ldupe interve-
nirea Rusia
Pe cnd era el inchis la Mrginent, se
canta de popor versurile :
Aideff frati la Mdrg ineann
Sd scdpdm pe Cdmpineana.
Pus in libertate tocmal pe la 1841, este
in anul urmittor singurul candidat la Dom-
nie mal serios, dar candidatura sa este com-
biltuta si r'tt vzut de Rusia din causa *fin-
potrivird luI Campineanu la votarea arti-
colulut aditional din regulamentul orainic
de. ditre divanul ad-hoc.
De la aceastit epocit inainte, CAmpineanu
joad un rol aproape sters in politick apii-
rnd dupe abdicarea lui Bibescu si fuga gu-
vernulut provisorill de la 1848 in `nrgo-
viste, ca membru in guvernul interimar.
Mal trziti este ministru al Controlului.
Atitudinca rece si nepstoare din partea
dona a victel lul Campincanu, fat de prie-
tenil de odinioarit si de ideile sale din ti-
nerete, a dat nascere la vil critice acu-
zatiuni in contra sa.
Campineanu (loan). Om politic,
nAscut in Bucurescl la i Octombrie 1841,
incetat din viat in BucurescI la 13 Noem-
brie 1888. A f.lcut studiile sale in Paris, de
linde s'a intors cu titlul de doctor in drept.
A ocupat cat va timp o functiune in ma-
gistraturit pc care a prsieo sprc a lua
parte la luptele politice ca membru al par-
tidulut liberal.
El ja portofoliul justitiet la 1877 Ianuarie
27 pn la 26 August acelas an cnd trece
la (nante, apol la 25 Noembric 1878 a luat
portofoliul ministerulul de externe.
Demisionat impreunA cu intregul cabinet
la i j Iulie 1879, reintr in minister la 188o
25 Februarie la departamentul financelor.
La 16 Iulie 188o e numit guvemator al
BnceI Netionale unde functioneaz pn
www.dacoromanica.ro
CAN
la r Octombrie 1882 cand demisioneaz
spre a intra earsi in minister la departa-
mentul comerciului. In 1885 trece la ex-
terne si demisiopeazit in acelas an. De la 886
21 Noembrie si pt''..n Martie 1888, i'l re-
gsim primar al Capitalet, ear la 23 Fe-
bruarie 1888, e din nott numit guvernator
al Bitncei Nationale, unde functioneazit On
la incetarea sa din vial&
A fost in mai multe rl..ndurl deputat si
vice-presedinte al Camerei. Principalele legl
propuse si sustinute de Ion Cmpineanu in
timpul ministerulul sett sunt
Legea peutru infiintarea a trel t'ir-
guri de vite in tara.
Legea pentru infiintarea a patru bitt-
murl de analisA chimicA.
. Legea pentru inscrierea firmelor.
Legea pentru comerciul ambulant.
Legea pentru combaterea filoxerel.
Candiano-Popescu (Alexandru).
General, avocat, ziarist, poet. Nitscut la
184r, intr in scoala militar la 1854, de
unde ese cu gradul de sub-locotenent in ar-
tilerie la 1859.
Fiind cpitan, ja parte la revolutiunea de
la t 1 Februarie 1866. La 1867, demisioneaz
din armatk se alege deputat si fundeaz
dota ziare : Perseveream i Democralia in
carl apra idel democratice inaintate. A-
gitator politic foarte indrsnet, Candiano-
Popescu a fost inchis de trel orl in tem-
nitit. La 1868, fu asemenea arestat in Un-
gana si inchis in cetatea Arad maI multe
s6ptilmant ca agitator Daco-Romn.
In 1870, fiind deputat, ja parte in ora-
stil Ploestl, la insurectia care avea de scop
r6sturnarea dinastiel Hohenzollern. Mica-
rea revolutionara este ins nbusitii si Can-
diano-Pope'scu arcstat dinpreun Cu 40 alt1
acuzati, e dat in judecata juratilor. Curtea
din Trgoviste i'a achitat.
La r877, isbucnind resbelul contra -Furcia
Candiano dei deputat, se inroleaz in ar-
matk ja parte la asaltul Grivitet, condu-
cad batalionul al II-lea de vinAtorl, e de -
corat cu ordinul Sfintu Gheorghe de cAtre
imp6ratul Rusia, si in 188o, e numit ad-
jutant al M. S. Regeltit, sarcia pe care o
indeplineste 12 ant.
La 1894 Candiano-Popescu, a fost lila-
intat la gradul de general In arma cavaleriel.
La 1879 a fost prefect de Politie al Ca-
pitalei.
3 b.
 CAN
Candiano a scris un volum de poezil
Cdnd d'ayear/1 re _lace i mai multe can-
turi rcboinice.
Canta (Nicolae). Vechi6 boer mol-
dovean, capul opozitiel contra lui Voda.
Mihai Sturdza la 1839, care cauta mal
ajutorul Rusia s. '1 trimita sur-
Cunti
ghium, dar nereusind, numi ministru al
Dreptata, spre a '1 impaca. La 1857, sub
cuiniucwia lul Tudoritza Bals, Canta se a-
rata dusman al unirel Principatelor i lu-
creaza contra el, fiind Ministru de interne.
El provoaca in acel an, 29 Decembrie 1856,
cate-va lunl inainte de a fi Ministru, de-
misiunea intreguluI Divan Domnesc, din
caliza une! petitiuni adresata Caimacamulul
si aprobatit de dasul, prin care acuza in-
tregul Divan de patima si partinire.
Cantacuzino (Constantin). Om po-
litic Osera in Bucurestl la r800, incetat
din viata in BucurestI la 27 Martic 1875.
Intrat de timpuri6 in adminislratie, fu se-
cretar de stat in ultimii ani ai domnia lui
Alc \andru Ghica, dar fu dcstituit la 1842.
In timpul domniei luI Bibescu, nu lua nicl
o parte la afacerile statultu si nu reintra
in tara de cat o data cu armatele turcestt
L.onduse Omer-Pasa si Fuad Effendi
de
(1818). Numit de Poarta Caimacam, el cal--
Mili pana la 1849,eand se alese Voda
13arbu Stirbey domnitor, i apol se duse la
Paris.
La 1854, dupa plecarea armatelor ru-
sestl, i venirea celor austriace, C. Canta-
cuzino, fu numit de Poarta President al
consiliulul de administratie si insarcinat cu
guvernamintul civil al Munteniel pana la
sosirea luI tirbey.
De aci inainte el nu se mal' amestecil in
afacerilc statula, si. fuse pana la unirea
Principatelor, unul din pretedenp la domnie.
Cantacuzino (Grigore C.) Director
general al teatrelor, nascut in Bucurestl la
27 Ianuarie 1829. A fcut toatc studiile
sale in Paris, de unde s'a intors ca licen-
siat in drept. A trecut mai int6i6 prin ad-
ministratiune ca prefecf, apoi a intrat in
maaistratura, ca membiu la Curtea de a-
vel din Bucuresti, apoI consilier la malta
Curte.
Parasind magistratura, a fost in nenum6-
rte r.'ndurl senator, deputat, efor al spi-
www.dacoromanica.ro
42 - A
talelor si de la 1884 pana in prezent, a
fost si este aproape neintrerupt director
general at teatrelor.
Gr. Cantacuzino a tradus pentru teatru
cate-va comedil din repertoriul francez :
Le mal/re de Forges (Mandrie si Amor)
Tzarina, Luptalntre femet; Mdrturisirea. A-
drienne Lecouvreur, etc.
Cantacuzino (Grigore Gr.)-0m po-
litic, barbat de stat, nascut in orasul Bu-
curestl la Septembrie 1837, fiul marelui
vornic Gr. Cantacuzino si al d-nel Alexan-
drina Cantacuzino, nascuta Kretzulescu.
A facut toate studiile sale in Paris unde
a dobandit titlurile de licentiat si doctor
In drept. Intors in tara la 1862, infra in ma-
gistratura ca judecator la Tribunalul Ilfov,
apoi inainteaza consilier la Curtea de Apel,
si ocupa aceasta functiune pana la 4 Maiti
1864 cand demisioneaza motivat in una
loviturel de stat.
Dupa caderea principelui Cuza, G. Can-
tacuzino, reintrit in magistratura la 1866
ca presedinte al Curte/ de ap(.1 din Bucu-
resti. In acclas an, judetul Prahova '1 a-
lege in eonstituanta, unde lucreazit in co-
mitetul insarcinat cu elaborarea Constan-
tia In 1867, el este ales deputat de dou6
judete Prahova si Brila, fiind i presedintc
al Curtel de apel. Atund opteaza pentru
judetul Prahova i paraseste magistratura.
La 1869, locuitoril orasulut Bucuresci
'1 aleg primar al Capitalel si el ocupa a-
ceasta demnitate pna la 24 Ianuarie 1870,
cand ia portofoliul justitia in cabinetul dc
sub presedintia principelul Dim. Ghica. Dar
peste opt zile demisioneazit.
La 21 Aprilie din acelas an, forman-
du-se ministerul Manolache Costache, G.
Cantacuzino face parte din acest guvern,
ca ministru al lucritrilor publice pana la 18
Decembrie 1870.
In 1873, sub presedintia lui Lascar Ca-
targi, d. G. Cantacuzino, ocupa iarasi dem-
nitatea de ministru al lucrarilor publice de
la 16 Decembrie nana la 1875 Ianuarie,
cand trece la ministrul de Finance, iar la
30 Ianuarie 1876, demisiona din minister.
Retras cat va timp din politica mili-
tanta, G. Cantacuzino se ocupa cu exploa-
tarea vastelor sale domenil, ridiand pe
proprietatea sa Draganeasca o mare uzinit
pentru industria petrolula, si este ales in
tate legislaturele, pana astii-zT, chiar in o-
 CAN
43
pozitie, reprezintant al judetuluI Prahova,
dilu la Camedi cilnd la Senat. In legisla-
punea 1889-1890, el este ales presedinte
al Camerei.
La alegerile din 1892, fiind ales senator
de colegiul I de Ilfov, intrA in matorul
corp si este ales presedinte al Senatului,
ocupAnd aceast situatiune pan la 1895,
and disolvat Corpurile legiuitoare.
Actele sale de filantropie i iubire pen-
tru tarit sunt numerose. In 1869 fiind pri-
mar al Capitalel, a inzestrat campia Fila-
retului cu o fntanii monumenta15, arel
poart5. numele, fiind zidia din averea sa.
In 1877, pe timpul resbelului, a d'Orna
5o.000 leI In producte, a fundat spitalui
din Prahova unde d-nele Cat. Cantacuzino
sotia d-sale si d-na Moruzi sbra d-sale, in-
grijail pe ritniti ; a mal dAruit pentru ar-
matA o salupA.
La 1896, la Q alegere partialk G. Can-
tacuzino a fost ales iarl senator de jud.
Pahova.
Cantacuzino (Gheorghe C. Rifo-
veanu). BArbat politic, niiscut in Ploestl
la Martie 1845. A fAcut studiile sale in
strinAtate si s'a intors din Paris cu di-
ploma de licentiat in matematia A ocu-
pat sub guvernul liberal functiunile de se-
cretar al ministerulul de Finance (1877),
director general al regid tutunurilor (1879),
director general al cAilor ferate (1883), post
pe care l'a ocupat pAnA. la 1888, cilnd a
demisionat spre a lua directiunca ziarulul
Vointa Nationald.
La 1895 Octombrie 4, a intrat In c
binetul liberal de sub presedintia d-lui D;tn.
Sturdza, ca ministru de Finance, p,InA .in
present.
Cantacuzino (Ion C.) Om politic
nitscut la 12 Septembrie 1825, incetat din
vial:4. A filcut studiile in Francia si apol a
intrat in administratie ca ajutor de sef de
biuro la sectia francez1.1 din ministcrul de
cxterne. Din adtninistratie trece la justitic
ca judeciltor de tribunal, presedinte, mem-
bru i presedinte la Curte, ministru la Culte
si instructiune publicii, president la Casatie.
Amestecat la miscarca ce avea de scop
d..sturnarea principclul Cuza, Ion Cantacu-
zino face parte din ministerul constituit
ii Februarie 1866 ca ministru de justitie
panA la 2 Martie 1867.
www.dacoromanica.ro
CAN
Cantacuzino J. A. (Zizine). Oni
politic nitscut in Suceava la 24 Iunie 1829.
A acta studille sale in Geneva, avnd ca
profesor pe vestitul scriitor Topfer care
mentioneazA in cartea sa Voycke en .zig--;zag
pe tiarul Cantacuzino intre elevil s61.
A fost director- general al teatrelor, agent
diplomatic al .t6rel la Belgrad i Ministru
de Finance in cabinctul Al. G. Golescu de
la 2 Februarie 1870 pilnA la 20 Aprilie
acelas an.
Cu desAvArsire retras din viata politicA
de vre-o dou6-zeci de anl, J. Cantacuzino
sacriticat tot timpul studiulul sciintclor
naturale si literatura El este traducltorul
operelor lui Schopenchauer in limba fran-
(Editia Alean Paris si Soccec, 13ucu-
rescl).
La 1848, csind mijloacele de comunica-
tie eral' ind asa primitive si dificile, J. A.
Cantacuzino a intreprins o lungii cAllitorie
In America.
Cantili (George).Profesor, om poli-
tic, niiscut in 1838. A filcut studiile sale
in Paris Lte unde s'a intors cu diploma de
doctor in drept, si a fost numit la Oc-
tombrie 1865 profesor de drept penal si
proedur la facultatca de drept din 13ucu-
resci. De la 25 Noembrie 1878 p.InA la
ro 'L'he 1879 a fost Ministru al Instruc-
tiunel publice in cabinctul presidat de Ion
Briitianu. A scris mal multe ciirti juridice.
Cantili (GrigoriaGeneral de divi
sic miscut la 24 lanuaric 1839. Elev al
scoalei militare, a dob,Ind.t la 1857 gradul
de sub-locotenent si a fost \ ansat major
la 1868, apol colonel in 1875.
In timpul resbehaluI Independentel
(1877 1878) colonelul Cantili comancli
r-a brigaa de infanterie din divizia 4-a,
corpul al 2-lea de armatii, care picad prin
Caracal sprc DunAre, i parte la luptelc
cele mal inseninate imi ediL ind esirca Tur-
cilor din Pie na la DoInv si la Gornv-
Etropol i atragc Colonselulusi Cantili la-
udele generalului major Arnoldi, multumi-
rile loc.-general Gurko. Apoi brigada Cantili
trece peste Vid, si prinde dou6 baterii tur-
cesti. In luptcle de la Vidin, la cetktuia
Belgradjk, i pAiii la predarea si evacuarea
acestor cztAti, Colonelul Cantili se distinge
prin energa sa.
La r884, cl este inaintat la gradul de
 CAP
44
general de brigada, apoi la 1893 general
de divizie, si inspector al cavaleriel.
La 1895, generalul Cantili care comanda
Corpul de armata din Dobrogea, demisi-
oneaza din armatii spre a trece la pensiune.
Capsa (Grigorie). Mare industrias si
comereint, nascut la Bucurescl in 4 De-
cembrie 1841. Intrat de mic copa in co-
merciil, picea la 1862 in Paris unde stu-
dia meseria sa la renumitii fabricantl Bo-
issier, Latinville si Marquis.
La 1867 se reintoarce in Bucuresci si in
tovarie cu fratele sh'i Constantin des-
chide casa pc care o conduce singur asta-zi
care a ramas asa renumita.
Punandu-se imediat pe muna, dorind sa
dea LUC avant comerciului nostru de export
In aceastii ramura a fabricatiunel i sit faca
cunoscute in str6inatate produsele roma-
nesti, Gr. Capa concureaza la cele mal
principale expositiuni internationale si munca
sa e incoronatit cu succes.
La E.xpositia univ ersalit din Paris la 1867,
In alud cel dintai al instalarei sale, capiitii
deja doa mentiuni onorabile. Apoi la Ex-
positia universalii din Viena (1873) arc
marea medalie pentru merit si un certifi-
cat de felicitad din partea juriului, la 1875
marea medalie de aur la expositia interna-
tionala din Paris ; n 1889 la expositia uni-
versal, marea medalie de aur ; la 1883
participa la expositia din Bordeaux singur
dintre toti comerciantii romani, expune
produsele vinicole ale Romanici, le face
cunoscute Occidentului Europa si ja ca
recompensa medalia de bronz. Gratie aces-
tei expositiuni i recomandatiunilor D-lui
Capa se deschide imediat pentru vinurile
romanesti un debuseti in str6iniitate si case
mad din Bordeaux se pun prin interme-
diarul D-sale in legaturi cu cultivatoril nos-
tri de vinuri.
La 1869 i se da brevetul de furnisor al Cur-
tel de o data cu medalla Bene-Mereuticlasal-a.
La Expositiunea din Bucuresci 1881 si
1886, a primit cate o medalie de aur.
O muncit atat de laborioasit a fost in-
cununata si de succese materiale si de suc-
cese morale ; Gr. Capsa a isbutit la 1874
a deveni proprietarul imobilului in care
a inceput meseria sa, a transformat vechia
sala Slatineanu si a facut dinteinsa actua-
lul renumit local unde are otelul si. con-
fiseria sa,
www.dacoromanica.ro
CAR
A fost ales senator in 189 r, iar la 1896
Camera de Comerci si Industrie l'a ales
presedinte al acestei institutiuni.
Capa (Scarlat). Publicist, niiscut
1838, incetat din viatit la 1870 Martie
in Pizza (Italia). A colaborat la revista
Couvorbirt Lilerare din Iasi si a publicat
o tragedie istorica : Alexandra Lapapeanu.
Capa ( tefan). Doctor, nascut la
1822, incetat din viata la 12 'armarle 1885.
A facut studiile sale in strinatate si a
dobandit in 185o titlul de doctor in me-
dicina de la facultatea din Viena.
Intors in tara, a fost numit medic pri-
mar, apoi medic sef al spitalului Materni-
tatea, profesor la facultatea de medicina
din Bucuresci i director general al servi-
cielui sanitar civil.
A publicat : Manualld pelara invdpura
moa,velor.
Caracat (Coustantin).Doctor nits-
cut la 1773 In Bucuresci, fiul altui doctor
cu numele de Dimitrie Caracas, mort in
Bucuresci la 31 Octombrie 1828. -
A facut studiile sale in Viena si intor-
candu-se in tara la 1800 intra ca medic la
spitalul Pantelimon, i apoi la spitalul Fi-
laniropia, cladit gratie interventiunei sale
si subscriptiunilor Multe prin indemnul
Doctorul Caracas a scris in limba elena
Topografia s'A Descrierea ronidneltt.
Carada (Eugenie).Financiar, nascut
la Craiova in 1836. A faca studiile sale
in Colegiul National azi liceul Carol
in institutul francez Ravmond din Craiova.
Apoi merse la Paris si tima cursurile de
la Collke de France. Intors in tara la 186o,
intra in redactiunea ziarului Romdmd, al
caruf prim redactor r'mase de la 1862
pana. la 1870.
La 1866, (lupa caderea Domnitorului
Cuza, fu ales in Consiliu comunal a' Ca-
pitalei i deveni ajutor de primar, iar la
1867 fu ales deputat al col& giului al 3-lea
de Ilfov si secretar al Adunara. La 1869 e
ales din no ca liberal la acelas colegiu
dar neprozlamat de biuroul electoral.
Implicat in revolutiunea de la Ploesti din
1870, fu dat In judecata c autor intelec-
tual al miscazei dimpreuna cu alii, dar fu
achitat de catre juratii din Targoviste.
 CAR
45
La 1871 E. Carada parasi redactiunea
Romtinulut i se stabili in Paris de unde
nu se intoarse de c.:A in timpul r6sboiului
Independentel.
Impreuna cu D-nil D. Sturdza, E. Sta--
tescu, I. Kalenderu, a fost numit la 188o
comisar princiar insarcinat Cu supraveghe-
rea administratiunei r6scump6.1arei cailor
ferate.
La 1883, el fu numit membru in Con-
de administratie al Cailor Ferate Ro-
mane, insarcinare pe care o ocupa pana la
1886 cand demisiona.
LA 188i E. Carada este numii director
si vice-guvernator al Banca Nationale, dar
demisioneaza peste trel luni tara a fi in-
trat in functiune. La 1883, ales de ac-
tionari Director al Banca Nationale primi
aceasta funcliune pc care o ocupa si astazi.
In tinerete, E. Carada a fost publicist si
autor dramatic. A publicat in limba fran-
ceza mai multe scrieri politice asupra Prin-
cipatelor romane si a dat pentru teatro
l'ata de la Co,zia. Barril, Gloria ci Femeile.
Fralit din miente. Cimpoinl feripecal cari
representat pe scena teatrului national.
Caragea (Ioan).Fost Domo al Mun-
teniei de la 1812 pana la r818. A inzes-
trat tara cu codicele de legi can poarta
numele s, elaborate de o comisione de
jurisconsulti si ara sa le supue la contro-
lul Rusiel Turciei.
Aceste legi aj fost publicate in 1816.
Sub Domnia sa, se comisera insa nume-
roase abusuri cari detcrii nascere la plan-
gen din partea Romanilor si la revocarea
lui Caragea de catre Poarta. El fugi in
Italia la 1818 fiind dovedit ca este ames-
tecat in miscarea eteriei grecesti. La 1830
se intoarse in Athena unde se stabili si
muri la' 1844.
Caragiale (Costache). Artist dra-
matic, nascut la 13 Aprilie 1813, incetat
din viata in Bucuresci la 13 Februarie 1877.
In anul 1834 cand se infiinta societatea fi-
larmonica, profesorul Aristias fu insarcinat
de Ion Campineanu i Iancu Manu sa al-
catueasca o trupa de comedie. AtuncI de-
buta pe sccna C. Caragiale in tragedia Ma-
boinet a lui Voltaire, jucand rolul lui Ma-
!loma. Teatrul se inchise insa la 1837 si
Caragiale pleca in Moldova la 1838 si in-
fiinta un teatro in Botosani Linde judi trci
www.dacoromanica.ro
CAR
luni spre a veni apoi la Iasi i Cu scolaril
clase! de filosofie da representatiuni debu-
tand co tragedia Said.
La r843, chemat in l3ucurescl de Ion
Campineanti, vine si da cu tropa sa o re-
presentatiune inaintea Domnitorului, com-
pusa din Bulla Educafiune i un act din. o-
pera Alina de Gologonl. In urma acestel re-
presentatiuni i se detc directiunea teatrului
si o subventie anula de 5000 lei vechi.
El ayo directiunea paa la 1865, apol se
retrase si imbratisa cariera de avocat jucand
insa din cand in cand pna la 1868. In a-
cel i timp preda i cursuri de declamatiune.
In ultimil ani al vieteI sale a fost judecator
de ocol.
Caragiale a scris : O represenlafie romd-
lienza' pe scena lealrultif moldovenesc (1845).
O soare la niabala (1847). Andriaml mainel
(1848). Versar! (1840). Birinirea CO7Ileinlitt
de la 1857. Teairit nation11 in jara ronid-
neascd (1867).
Caragiale (L. Ion). Autor dramatic,
ziarist, nascut la 29 Ianuaric 1853 in satul
Margineni din judetul Prahova.
A facut patru clase primare la scoala dom-
masca din Ploesti i apoi s'a instruit sin-
101. r citind co multa ravna autorii clasici
toate productiunele literare insemnate i ca-
patand astfel prin muna, dc si faril diploma,
vasta cruditiunc.
Caragiale a colaborat la Convorbirele li-
lerare i multe ziare politice, a fundat
revista satirica Mtpul ronidn (1894-1895)
si a publicat : Noaplea furlititoaili comedie.
Scrisoarea perduler, comedic Le.mida falef ca
eacdinnea comedic. Npasia drama, toate
representate pe scena teatrului national si
adunate inteun volum (1889).
El a mal scris si cate-va novele intre
cari olifclia de Pasee.
Caragiaie a ocupat scurt timp cate-va
functiunl ale statului si a fost director ge-
neral al teatrelor la 1888.
La 1896 a mal' pnblicat o brosuril poli-
tica Culisele cestinner nalionale.
Caragiani (loan).-- Profesor de limba
elena la facultatea de litere din Iasl, numit
Inca de la 1865. Membru al Academia ro-
mane.
Carcalia. Capitan de infanteric ucis
la atacul contra redutel Grivita in timpul
 CAR
resbelulut Independentei in zioa de 30 Au-
gust 1877.
Cariagdi (Dimitrie). Barbat politic,
nascut la 1815, incetat din viata la 9 Oc-
tombrie 1894 in Bucuresd. A facut studiile
sale in tara 5i lc-a termin2t la Paris de mide
intorcadu-se la 1838 in Bucuresci, a in-
trat in magistratura, apot a fost numit a-
vocat efor al Statulut.
La 1865 D. Cariagdi amestecat in rui5-
carea politica de cati-va ant, face parte din
ministerul N. Kretulescu ca ministru al jus-
filia de la 14 lunitI pana la u Februarie
1866 in guvernul care a precedat restur-
turca prindpelut Cuza.
La 187o Decembrie el reia portofo-
liul justitiei in ministerul Ion Ghica 5i
detine pena la i i Martic 1871. Dim. Ca-
riagdi a facut parte in nenumarate rnduri
din Corpurile legiuitoare in Camera i Se-
nat, i a fost primar al Capitalei sub gu-
vernul Ion Bratianu in anul 1884.
Carini (Ercule). Profesor de muzica
5i compositor, nascut la Milano la 20 A-
prilie 1852. A facut studil musicale la con-
servatorul din Milano. Primit ca elev in
anul 1866, a urmat cursurile pena la 1871
obtinad diploma 5i Grand prix pentrn stu-
diiie musicale, 5i studii complementare de
Istoria 5i estetica a muzicei, 5i de litera-
tura dramatica.
In anil 1872 5i 73 a fost in orchestra
de la Scala in Milano. La 1873 (Octom-
brie) a fost numit profesor de contra basa
la conservatorul din Bucuresd i prim con-
tra basa la teatru national. A fost 5i su-
plinitor la cathedra de canto (clasa de fete)
timp de trel ant (1885-1888). Stabilindu-
se definitiv in Romania, Carini s'a ocupat
foarte mult tu lectii particulare de piano
de canto, precurn i ca diriginte de or-
chestra. A publicat diferitc composipuni pen-
tru canto i pentru piano, dintre car : Steoa
n )pter, Un ;Ylas de uningdere, Ghiocei,
de danse dans le sirle anden, valsul Sorlle
d'Italia etc.
Carlova (Vasile). Poet, nascut la
1809 in 1'ergovi5te, mort la 1831. Fara
alta instructirme de cat cca culeasa in coa-
Icle Fintare, a inceput inca de la vt!rsta de
17 ani sa publico poesii prin Curierul
ranuinesc a lut Eliade Radulescu.
www.dacoromanica.ro
46 CAR
El a publicat : Pdstotul infristal poema
(1827). Rninele Trgoviftel, Resunelul unta
.fluer. Rugdciunea (1828). Mama Ronuinilw-
(1830). Ero cj Leandra (1830).
Incepuse s traduca Zaira tragedia 'ni
Voltaire, cand muri la v6rsta de 22 ani.
Carmen-Sylva. Pseudonim literar
al Majestatei Sale Regina Romaniet Elisa-
beta de Hohenzollern.
Nascuta la 17 (29) Decembrie 1843, in cas-
telul Monrepos, pe valea Rhinulut, proprie-
tatea parintelui set' principele de Wied,
Cartren Sylva a aratat inca din copilarie
multa tragere de Mima pentru literatura in-
vi4and repcdc limba francesa, italiana, en-
gleza, svedeza, calatorind prin principalele
ora5e ale Europei, undc se ocupa cu deo-
sebire de toata mi5carea literara.
Casatorindu-se la 1869 cu Regele Ro-
maniet Carol I-iia, pe atunci Principe, in-
vta in scurt timp limba romana i incepu sa
traduca pentru 5coli carti didactice franceze.
Despre tot avintul pe care l'a dat Re-
gina Romaniel scoalelor profesionale, des-
pre interesul ce a purtat pentru munca fe-
meilor, se pot gasi amanunte la cuvintul
Elisabeta de Hohetqollern; aid ne vom o-
cupa numal despre poeta Carmen Sylva.
Eata principalele sale scriert : Sapho (188o).
1?undinische Dichtungen (188 1). Sturtne poe-
sil (188 t). Ein gebet (1882). Iehova (1882).
Die Hexe (1882). Leidens Erdengang (1882).
Pelesch Marchen (1883) sau Povestele Pele-
piar. Novele (1886). Ans .zwei Welten (1883).
Meine Ruh poesit 4 vol. (1886). Hatukei-
chnungen (1884). Mein Rhein poesil (1884).
Astra (1886). Les penses d'une reine (1882).
ViVul ca dar (1884). Mefterul. Manole dra-
ma jucata pe scena teatrulut Curta de la
Viena, Zioa scadentet, pies a inteun act. Ma-
rioara etc.
Carol I-iu (Principe Carol, Eitel-
Frederic-Zephirin-Ludovic de Hohen-
zollern-Sigmaringen).
Rege al Romaniet, nascut la 20 A-
prilic 1839.
In anul 1866, principele Carol era sub-
locotenent ataat la regimentul No. 2 de
dragoni prusiani, cand in urma refusului
principelut Filip dc Flandra de a primi tro-
nul Romania, vacant prin abdicarea dom-
nitorulut Cuza, fuse proclamat prin plebis-
citul de la 8 Aprilie, Domt, al tara.
 CAR
47
La io Maiii din acelas an, el puse picio-
rul pe pAmntul Rornniel i cel
act al Domniel Sale, fuse gracierea celor ce
participase la miscarea anti-unionisa de la
Iasi. La 30 Iunie Constituanta voa Consti-
tutiunea si Principele o sanctionit
respect si credint5.
Anil cei d'Antli ai domniei Principeha
Carol, se semnalaa mal ales prin agitatiile
din interiorul Ore si crizele ministeriale.
Se flicnse mult sgomot in Europa din
cauza persecutiunelor la cari ar fi fost su-
pusi israelita din Moldova, pe de altA parte
statele vecine nu prea priveai'i cu ocbl buni
la inceput, intemeerea dinastiei ; bandele
bulg:Iresti cad adesea veneaa pc teritoriul
nostru aceati sii. tread Romania drept tara
uncle riisvriititorii pot giisi cu inlesnire a-
dpost, ear neintelegerile dintre partidelc
politice contribueati si mai mult a sine tara
inteo agitatie perpetuil si a motiva vecin ice
schimbilri ministeriale.
Cu toate acestea, din priinii ani ai dom-
niei, Suveranul s'a ocupat cu crearea unel
scoale normale pentru institutori, cu orga-
nisarea armatei i inzestrarea ei ca un ar-
mament perfectionat si cu construirea pri-
melor lina de cM fcrate in interiorul Orei,
De la 1866 pnll la 1870, sii infiinteazil fa-
cultatea de medicink se promulgii legea
pentru vinzarea domeniilor statillui, legea
pentru organizarea armatei, pentru
rea Curtei cu jurati ; se recunoaste Roma-
niel dreptul de a titea. moned. Dar toatil
actiunea Principelui, toat5 dorinta Sa de a
face binele, era zAditrnicite in mare parte
si din pricina situatiunei politice din Fran-
cia si Germania. Isbucnind resbelul intre
aceste dou puterl, o parte insemnaa din
lumea politick fie in necunostint de cauzk
fie orbitil de simpatiile cc pstra Franciei,
privea ca probabilil invingerea Germaniel si
ca consecuentA normalit abdicarea Principe-
lul de Hohenzollern de la tronul Romniei.
In aceste inprejurAri, se si produce la 26
Maitie 1870 tentativa revolutionaa de la
Ploesti sub conducerea cpitanulul demisio-
nat Candiano-Popescu, cu scop de a pro-
clama decAderea Principelui Carol si inte-
meerea Republicei, tentativit la care se gil-
sesc amestecate multe dpetenii din parti-
dul liberal, dar care nu isbuteste.
Evenimentele cari se succedali, zilnicile in-
friingori ale armateI franceze, surescitase
spiritele in asa grad, in cat in anul urmittor
www.dacoromanica.ro
CAR
in seara dc 10 22 Martic 1871, pe c:ind
colonia germanA din BucurescI serbAtorea
la un banchet in sala Sl5tincanu aniversarea
nascerel Imp6ratului Wilhelm, a ceaa de
oameni nAvilleste in salk sparge geamurile
pC czlnd alta sting felinarele din strad,
trag clopotele la Silrindar.
Armata sub ordinele generalulul Solomon
impriistic multimea, ear Regelc adanc
cat de toatA impotrivirea ce intalneste in
indeplinirea misiunei sale, de o parte
guvernului neincrederea si nemultumirea sa,
ear pc dc alta, exprimll ferina sa resolu-
tiune de a abdica, chemAnd pe fosiii loco-
tenenti domnesti spre a le remite puterca.
D-nu Lascar Catargiu isbuteste insA
inViture din gAndul Suveranului idea abdi-
drel, ia r6spunderea restabilirel ordinel si
prirneste sarcina formArei unui minister.
De la aceasa epoc incepe o nouA erl de
desvoltare politicI i economicii a Statului
nostru.
SI construcsc nou6 linii ferate, se infiin-
teazit creditul fonciar, creditul urban, Socie-
tatea de asigurare Romftnia, si incep
porturilor Galati-BrAila. Se promulgA
legea vAmilor, legea pentru organisarea ser-
viciului sanitar, legea pentru organisarea
Casel de dcpuneri si consemnatiuni, legca
de admisibilitate i inaintare in functiunile
judeckorestl; se cliidesc numeroase scoale, se
inchec.. conventiuni comerciale ca statele
vecine.
Pagina cea mal str:ilucia din istoria vie-
tei Regelui Carol incepe la 1877 L:ind
isbucneste resbelul hare Rusia i Turcia,
resbel in care Romiinia a jucat un rol ho-
aritor.
Regelc Carol a rostit de la inceput cu-
vintul decisiv care a dat tuturor incredere
in bravura ostirei noastre, El a luat indrAs-
neata r6spundere de a esi invingiltor din
lupa i evonimentele cari s'att desfii.surat
in urrnk ati consfintit pe deplin intelepciu-
nea i dreapta cugetare a Suveranului Ro-
mAniel.
Isbucnind rsboiul intre Rusi si Turci ( 2
Aprilie 1877), Domnitorul Carol convocil
Camerile legiuitoare (14 Aprilie) ca sI vo-
teze conventiunea din 4 Aprilie incheiaa
cu Rusia. In Mesagiul de deschidere Suvc-
ranul romiln aratii cl : armatele imperialc
ruse ai intrat pc teritoriul nostru fAa ca
puterile garante sI fi protestat, cit va fi
poate nevoe de bratele fiilor pentru
 CAR
- -
apararea drepturilor ei, i ca in implinirea
acestei sfinte datoril, &nsul va sci, in ca-
pul junei si bravel sale armate, sa plateaseii
Cu persoana sa.
'furcia giisise tocmal acum timpul saisl
dea o constitutiune, inscriind inteinsa Ro-
mania ca provincie privilegiata a impe-
riului, iar domnul roman era numit cap
de provincie; ba inca marelc vizir facu ne-
cuviinta dc a se adresa d'a dreptul Dom-
nulat Carol cu invitatiune, st se puna sub
ordinile unui pasa pentru ap6rarea terito-
riulul Principatelor. Ministrul de externe
Kogalniceanu dete insit vizirului r6spunsul
ce i ce cuvenea; iar tunurile de la Calafat
aveaii s '1 destepte din visul se.
Intre acestea 'furcia incepe sa bombar-
deze orasele Braila, Galati, Reni, Oltenita,
Calarasi i Giurgiu ; bucle de Cerkezi
basibuzuci turci trec Dunarea, prcad i ma-
celarese satelc de prin prejur. Carol ordona
mobilizarea complecta a ostirei (6 Aprilic),
darueste too,000 lei noi din caseta sa pri-
vatii pentru echiparca oficerilor, si cand
mobilisarea e terminata, ja insusi comanda
suprema. Armata sa de peste 50,000 os-
teni si 18o de turma' o impartesce ast-fel,
ca sa poata respinge un atac diu partea tru-
pelor turcesci din Vidin, i sil le opreasca
de a trece pe malul stang. 111 adev& (la
26 Aprilie) Turcii din aceasta cetate des-
chid cu tunurile tima asupra orasulul Ca-
lafat, la care Romanii rZ..spund victorios ar-
zaid vapoarele turcesti aflate in port si
mal multe case in Vidin.
Turcia provocase singurii r6sboiul contra
Romanilor, si prin urmare ea singura rup-
sese legaturile vechl dintre ainndou6 sta-
tele. Atacurile neintrerupte i nedrepte ale
armater sale pe intregul botar dunrean
eraii acte de ostilitate vdit. Resultatul a-
cestel purtiri fu, ea Adunarile legislative
proclamara in zilelc dc 9 si io Maiil 1877
Independenta complecta. a Romaniel si in-
cetarea vechilor ei relatiuni cu Poarta oto-
mana. Doma i popor luan% cu tarje bota-
rirea de a ap6ra, cu armele in mana, intc-
gritatea teritoriulul si de a 'si jertfi viata
pentru Independenta patria
Nu este aici locul sa faccm pe larg isto-
ricul intregulul resbel. Ne remalle insa de
amintit ca Rusil, cari la inceput respingeail
cu semetie ajutorul armatelor romane, se
v6.d respinsi de dou.' ori la Plevna cu per-
der/ colosale ear Marele Duce Nicolae, fra-
www.dacoromanica.ro
48 CAR
tele Imp6ratuluI Rusiei, face apel la ajuto-
rul Principelui Carol i roaga pe viitorul
Rege al Romaniel sa la comandamentul tu-
turor fortelor militare ale ambelor armate
aliate.
Suferind in millocul oastei sale toatii as-
Irimea i greutatile une! campanil de urna,
vecinic in mijlocul focului, desvoltand ad-
mirabile cunostinte strategice, vitejeste se-
condat de bravele noastre trupe, Carol 14
ese biruitor la Plevna, Rahova, Grivita,
Smardai,,i Vidin i steagul Romaniei EH&
pe toatc cetatile dusmanulul cucerite de
oastele romane.
Sfarsindu-se resbelul, Rusii r6splatirii a-
jutorul nostru prin luarea Basarabiei, dandu-
ne in schimb Dobrogea, cu toate protesta-
rile noastre la Congresul din Berlin.
Independenta Romaniei, datorita barbatiel
ostasilor ei si intelepciunil domnitorului
Carol, fiind recunoscuta de toate puterile
europeane, in urma tractatului de la Berlin,
nu mai r6manea, pentru ca ea sa devina
certa i hotarita, de cat i,,ltarea Romiiniet
la rangul de Regat. In ziva de 14 Martie
1881, Adunnrile legiuitoare votara in una-
nimitate proicctul de lege, prin care Roma-
nia iea rangul de regat i domnitorul ei pe
acela de rege. Proclamarea regatului fu pri-
mita i serbatorita de intreaga tara in timp
de 8 zile ; toate statele suverane se grabira
a o rzcunoaste si a saluta pe primul rege
al Romaniei.
La to Mit'b 1881, avu loc incoronarea
zioa aceasta ciipata o intreita insem-
natate pentru tara : La ro Mai6 1866, Carol
chemat la tronul Romaniel, infra in Bu-
curesci, la ro Mai 1877,, Sc proclama In-
dependenta RomanieI, la io Maiil 1881 se
inalpt Romania la ti-capta de Regat.
Se cuvine inainte dc a termina aceasta
mica schita a domniei Regelui Carol
vorbim despre actele mal insemnate sav'r-
site de la 1881 pC'na acum.
Incetand resbelul Nutria Initependenta,
Regele indreptat privirile cu toga aten-
tiunea asupra organisatiunel interne a tarel.
incheat conventiuni comerciale cu El-
vetia, Anglia, Rusia, Germania, Austria, Tur-
cia ; rescumOrat caile feratc cari se
gasea6 in mainele companie/ streine,
construit de catre chiar Statul nostru alte
numeroase linii ; creditul tara s'a marit ear
dobanzile ce aveam de platit at scazut de
la 12 1 to/,, la 6 si 50/o. S'a fundat Banca
 CAA
49
Nationala, s'aft infiinpt Casele de econo-
mil si veniturile Statului intreit.
Intru cat priveste organisarea armatel si
apararea tare, s'at creat regimente none,
inmultit scoalele militare, s'a intocmit
marina, s'ail ridicat fortificatiunl in jurul
BucuresciuluI si intre Focani-Galati.
Casele de credit agricol, leged pentru
prOtectiunea industrid nationale, reedificarea
si restaurarea monumentelor istorice ale
Orel, vinzared in loturi la teranl a bunu-
rilor statulul, inamovibilitatea magistraturel
si alte numeroase legl cari att contribuit la
desvoltarea noastra economica, culturala,
politica, sunt atatea opere neperitoare sa-
verite sub inteleapta imboldire a Regelui
Carol
Afar de acestea, nu trebue uitat di din
caseta sa particulara, M. S. Regele contri-
bueste anual cu darnicie pentru a veni
ajutorul celor desmostenip de soarta, c in
casurl de seceta, inundatiuni, incendiuri, Su-
veranul a daruit vecnic din averea sa sume
insemnate, celor bAntuiti de flagele.
Pentru desvoltarea culturala in special, a
dat de la 1884 1 pena in present un premi
anual de ase mil lel pentru a se face :
Magnum Etymologicum Romaniae, o casa
si 200,000 lel pentru ridicarea asezamen-
tului universitar ce poarta numele Fonda-
liunea Carol(1891)i diferite alte sume la
numeroase societati. La 1898 a mal inte-
meat Fondaliunea agricold Ferdinand.
La 3 Noembrie 1869, Regele s'a aka-
torit cu Principesa Elisabeta de Wied, (vezi
Carmen Sylva i Elisabeta). Unicul
copil isvorit din aceasta casatorie, domnita
Maria,. incetnd din viata la versta de patru
SuveraniI ne avend mostenitori de
sex barbatesc, M. S. Regele a desemnat pe
A. S. Principele Ferdinand de Hohenzollern,
fifi al doilea al principelul Leopold, fratele
Suveranulul nostru, ca mostenitor presump-
tiv al Tronulul. Acest act s'a indeplinit
la 18 Martie 1889.
Carp (Costache V). Poet, fabulist,
nascut 11i Iasl la 1838, incetat din viata in
acela oras la 1880.
A facut sttidiile sale in Iasi si Cernaull
fara a le termina, i apol incepu sa se o-
cupe de literatura. Principalele sale produc-
tiunl sunt : Mict incercerrt de poesif (1866),
Raerul Rtkaiul, scriere pentru teatru
(1873). Fabule (188o).
www.dacoromanica.ro
CAR
Carp (Toad). General de brigada,
niscut in Bucuresci la 14 Decembrie 1842,
incetat din viata la 1892 Martie 20.
Elev al coalel militare in 1857, el ca-
p6.ta la 186r gradul de sub-locotenent si a-
poi pleaca in Francia uncle trece scoala po-
litecnica din Paris si scoala specialli de la
Metz. Intors in tara, e inaintat la gtadul de
capitan in 1873, maior in 1878 si apol loc.-
colonel.
In timpul resbelului Independentel (1877-
78) comanda regimentul I-ift de artilerie.
La 1881 Ion Carp a fost inaintat colonel;
la 1883 e mutat la marele stat-tnajor al ar-
matel si la 1891 e numit inspector al arti-
leril cu gradul de general de brigada.
Carp (Petre P). Om politic, barbat
de stat, nascut in Ias/ la 1837. A facut stu-
diile sale in Berlin si la Universitatea din
Bonn. Intors in tara, a luat parte la eveni-
mentele cari a adus caderea Principelui
Cuza, apoi de la 1867 pna la 1869 a re-
dactat ziarul Tara dinpreuna cu N. Bla-
ramberg i Ar. Pascal.
Intemeetor al societatel literare funimea
din Ia1 dinpreuna cu T. Maiorescu, I. Ne-
gruzzi, Th. Rosetti, era unul din colabora-
toril cei maI activi al revisteI Convorbiri
litera re, unde publica traducerea celebrel
scrieri a lui Humboldt Desprc stepe i pus-
fiar!, precum si traducerea celor mal cu-
noscute dratne a lul Schakespeare.
La 1870 Aprilie 20, infra ca ministru de
externe in cabinetul Costache Epureanu
pna la 18 Decembrie acela an, ocupand
ad-interimul si la cultele de la 23 Mai pena
la 18 Decembrie.
La 1876, aetiunea politica a lui P. Carp
incepe a se desetnna mal tare. El intra in
cabinetul Lascar Catargi ca ministru l cul-
telor de la 30 Ianuarie 1876 IAA la 4 A-
prilie acelas an si aped( formeaza mal tarzi
grupul junimist intemeand ziarul Romdnia
devenit mai tarziii Constitutionalul.
Intr'un discurs program rostit hi 1879,
P. Carp arata vederile sale asupra
partidelor noastre politice, discurs care 'I
arata deja ca chemat s aduca inteun viitor
apropiat schimb5ri radicale in partidul con-
servator.
In ministerul pur junimist format la 18g8,
P. Carp ia portofoliul externelor la 23
Martie pena la 29 Martie 188-9; mal tartiti
pe cel al dotneniilor ad-interim. Gratie dig.
 CAT
cursulul celebru ce rostete artAnd gradul
de Tesponsabilitate al parlamentelor in gre-
vlele comise de guverne, isbutete sO fad
sO se respingi propunerea de dare in ju-
decatl a tninistrilor liberall de la 1877 pn5
la 1888, intre carI era i I. Bratianu.
In noul guvern compus la 1891 de L.
Catargi, P. Carp ja rninisterul domeniilor
la 18 Decembrie, pe care 'I define penA la
Octombrie 1895 cAnd a demisionat intre-
gul guvern. Numele acestul bArbat de stat
este legat de reformele cele marl introduse
In tarO precum : Legea viiqdret bunurilor 'M-
ire seftent, Legea minelor, carl sunt operile
sale.
La 1888, P. Carp a vAzut mLindu-se rk-
durile partidului constitutional al drul. ef
este. La acea epocA a fundat in Bucurescl
0 un club politic.
Cartu (loan). Profesor de muzicil, nas-
cut in comuna BOset1 (Elicit') la 1820, ince-
tat din viatO la Ix Martie 1875.
Si'a fAcut studiile la academia MihAileanA
din lap, apol a intrat ca functionar la mi-
nisterul instructiunel publice din Moldova.
Mal tarziu, dupe ce a fost scriitor caligraf
pe lagit fostul Domn Mihail Sturdza, a
fost luat de acest principe la Paris.
Reintors in lark Cartu e numit profesor
de muzica vocalA la seminarul din MOnAs-
tirea Neamtului pn5 la finele anulul 1864,
apot e chemat in Bucurescl ca profesor de
muzia vocalA la Asilul Elena Doamna, unde
functioneaza 8 anl.
Lucrarile sale sum : Exercilif, Lecturf ,si
Solfegie de inte#cd vocald, Liturgia Squint'
loan Chrisostomul, Tractat complect asupra
miqicet vocale.
Catargiu (Alexandru C). Miscut
in Ia1 la 1839 lulie in 15, s'a inrolat in
armata ca soldat la 1859. Inaintat sub-lo-
cotenent la 1861, s'a liberat din armatO in
acela an, apoi ear a intrat in otire la 1862
0 a inaintat pnA la gradul de cApitan la
1869.
Demisionat la 1871, se amested in lup-
tele politice ca unul din membril ceI mal
activl aI partiduluI conservator. Prefect de
Ilfov la 1871-72 i la 1889, deputat, vice
preedinte al Camerel in acela an, e nu-
mit trAmis extraordinar i ministru pleni-
pontentiar al tOrel la Petersburg la r4 No-
embrie 1892. La 1895, demisioneaza.
www.dacoromanica.ro
50 CAT
Catargiu (Alexandru S). NAscut
la 1825, incetat din viata la 1897 in Bu-
curesci. A facut in special studii financiare
la Paris. A fost membru in consilin de Stat,
ministrii de finance de la 1 1 penA la 24
Martie 1862 i apoi la lucrArile publice i
control de la 16 Martie la 12 Octombrie
1863. Era membru in consiliul de adminis-
trape al cAilor ferate romne FanA la 1897.
Catargiu (Barbu). Orator, om de
stat, riAscut la 26 Octombrie 1807, mort
asasinat in Bucuresci la 8 Iunie 1862.
Primele sale studil le-a fAcut inteo coal5
greceascii, i apoI a plecat la Paris unde a
studiat literatura, finantele, economia poli-
ticA. Se zice cii pe cnd era In acest ora,
pe la 1830, consultnd pe faimoasa ghici-
toare Lenormand, aceasta i'ar fi prorocit cA
v. mud asasinat.
Intors in tali pe la 1834, B. Catargia, ia
parte la formarea SocietAteI filarmonice 0
din legAturele sale prietenetI cu maI multi
membrl al acestei Societ4l, devine un fac-
tor important al opozitiel contra guvernului
DomnuluI A. Ghica. La 1842, se alege pen-
tru prima datO deputat al TeleormanuluI i
pronuntit primul seh discurs. La 1843, e
numit director la Departamentul justitiei,
post pe care'l ocupa iara1 dup6 revolutiu-
nea de la 1848. In timpul acestei rscoll,
Barbu Catargiu a diliitorit prin Francia, Aus-
tria i Anglia.
La 1848 Decembrie, el este numit mew-
bru suplementar la sfatul VistierieI, la 1849
Vornic de politie, i apoi sub domnia prin-.
cipelul Stirbey judeciitor la malta Curte, post
pe care '1 ocup 'Ana la 1856.
Partea cea maI marcanta a activitttei lul
Barbu Catargiu incepe la 1857, cand printr'o
brourii manifest apitrutO la 14 Martie, a-
rata dorintele Orel' fatl Cu Europa, de i
el nu fOcea parte din Divanul ad-hoc. Ales
In 1858 deputat de judetele Ialomita i Oltu,
el se declarA partisan al Unirel i al ale-
gereI lui Cuza ca domn.
Dup alegerea principeluI Cuza, Barbu
Catargiu este numit ministru de finance in
ministerul de fusiune. Apol demisioneazA
spre a deveni preedintele consiliulul in pri-
mul minister care se fonneazA la 22 Ia-
nuarie 1862, dupO proclamarea definitiv5. a
Unirei.
Dar peste cOte-va lunl, agitatiile in tad
incep in urtna votArei uner legl contra pre-
 CAT - 51
%eI. Se vorbeste despre coinploturi, despre
urzirea asasinirel presedintelui consiliulul
la 4 Iunie, Barbu Slittineanu unul din a-
rnica lui B. Catargiu, vine chiar AA '1 incu-
nostiinteze despre soaptele din ora.
Vined 8 Iunie 1862, presedintele consi-
lildul plead la Adunare ; era vorba si se
facl o mare intrunire de cutre liberan pe
ampul de la Filaret, in arnintirea aniver-
sire! de la i i Tunic 1848 ; conservatorii
cereasii oprirea intrunirei i guvernul se de-
clati favorabil acestei din urml cererl. Dis-
cutiunea fusese aprinsl in CamerA si la ora
5 si jumtate, ridiandu-se sedinta, Barbu
Catargiu se urd f trilsual cu prefectul Po-
N. Bibescu, spre a se hitoarce acas.
Sub tunelul care forineazii intrarea in cur-
tea Mitropoliei, se auzi o detunOturit de pis-
tol si presedintele consiliului dzu mort, lo-
vit pe la spate in osul craniulul de un glont
care'l rupse coloana vertebralk Autorul cri-
me! n'a fost descoperit nici
Barbu Catargiu a publicat : Grite-va hid a-
supra propriastet in Principatele-Unite (1860).
Discnrsurile acestul mare orator si om po-
litic ail fost culese de d-nu Aug. Deme-
triescu i tiparite de D-sa (1886).
Catargiu (Costin). Fost ministru de
interne al Moldovel la 1857, sub aitnadi-
mia lul Vogoridi ; lucreazA contra unirel
Principatelor, &and ordine pentru desfiin-
tarea comitetelor unioniste, a programelor
lor, arestAnd pe ceI ce se intruneail spre a
aduna partizani al unirei. Aceste eccese in
ajunul alegerilor, th adus in curAnd ade-
rea lui C. Catargiu de la minister.
Catargiu (Lascar). Bilrbat politic,
seful partidului conservator, nOscut in Ia,s1
la 1823. A intrat foarte tin& in viata
ca prefect de jud.et in Moldova, sub
domnia lui Mihail Sturdza. Membru activ
al propagandel in favoarea Unirel Principa-
telor, el renunt la tronul Moldovei care i
se oferea, i ajutit la alegerea principciul
Cuza.
Sub domnia acestul Principe, Lascar Ca-
targiu se tine mal retras de politick dar
particip la miscarea din 1866, care aduce
dup sine abdicarea lui Cuza. In guvernul
provizori de la II Februarie, face parte din
locotenenta domnsd, dinpreunit Cu gene-
rala! N. N. Golescu si colonelul Haralambe.
La I I Mai4 din acelas an, indat dupii so-
www.dacoromanica.ro
CAT
sirea principelui de Hohenzollern, L. Ca
targiu ja presedintia consiliulul i portofo
liul internelor pe carl le pitstreazA pia la
15 Juliu acelas an. De la aceastO epod ina-
inte dispare iar din viata politic militantO
pnii la 1871.
La aceast epod, in urma unor manifes-
tri contra Germanilor, carl sr
bOtoreati ami iversarea nascerei ImpAratulut
Wilhelm la un banchet din sala SlAti-
neanti, principele Carol se hotarke sa ab-
dice.
Cheinat la palat de Domnitor care vrea
sA remitii frnele Statului in minile fostel
locotepente dotnnestl de la 1866, Lascar
Catargiu conjuti pe Suveran -sA renunte
la proiectul si i ja rspunderea situati-
noaptea de ri Martie 1871, el
unei. In
compune imediat un guvern conservator
cu care guverneazA tara pnA la 1876 4 A-
prilic, and formandu-se coalitia de 1,1
Mazar-Pasa, fu silit s %e retraga, cedind
locul generalulul I. Em .Florescu pentru un
foarte scurt timp.
La 1876 venind partidul liberal la pu-
tere, Camerile orbitc de pasiusea
se transform5 in instant judedtoreasck si
dup5 ce voteazA darea 'n ju'decata a
Lascar Catargiu i fostilor ministrl conser-
vatori, incep a face instructia acuzatilor; dar
la 1878 aceasi CamerA este silitO s re-
tragii acuzarea in contra tuturor fostilor mi-
nistri.
In timpul din urmA al guvernArel lul Ion
BrAtianu, formandu-se desidenta liberalk
apol opozitia-unitk Lascar Catargiu devine
sef al acestel opozitil, dinpreunA cu Dim.
BrAtianu si G. Vernescu, La Martie 1889.
el se inceara s formeze un guvern liberal
conservator dinpreunA cu G. Vernescu, dar
incercarea reusesce, precum nu 'I reu-
sesce nicl mal tirziii la 1891 Februarie.
In acelas an, in luna Noembrie, Lascar
Catargiu ja presedintia unui minister pur
conservator, compus si din tineril conser-
vatori (junimistil) cu care guverneazA pril
la 3 Octombrie 1895.
Lascar Catargiil a fost in numeroase rin-
duri president al Camerel deputatilor, uncle
a representat anl indelungati judetul Co-
y un l ul.
Catargiu (Nicolae). NOscut in lasi,
incetat din viat in Galati la 1889 Fe-
bruarie,
 CAT
Fost vice-presedinte in comisiunea cen-
tra% fost delegat al lul \Toda Cuza la Con-
stantinopole dup proclamarea Sa ca Doran
In 1859, spre a cere confirmarea Sultanului.
N. Catargiu a fost urull din partizanii
cel mal devotatl aI tul Voda Cuza si a stat
mult timp departe de viala publica in urma
abdicarei acestul Domn.
Mal trzi6, a fost prefect la Galatt si in
1878, comisar al Dobrogel.
Catichi. Membru al departamentulul
afaceraor streine la 1823 ; mare ban la
1826 in Molctova.
Catppol (Alexandru). Actor comic,
societar al teatrului Nalional din Bucurescl,
nascut la 1859. Dupa ce a urmat cursuriie
liceale, a intrat la Conservatoriul din Bucu-
resci si a absolvit cursurile de declama-
tiune. A jucat rolurl comice in operete si
In comedii ; principalele sale creatiuni sunt
Farfuridi din Scrisoarea perdutd, Topdrdea
din Manevrele de toamnd, Roco din Mas-
cota, Stan Fundu din Sfredelul Drczculuf ,
Senatorul Ionescu din Fenal. noastre, ge-
neralul Timofte din Fatinika Campotassio
din Triganzi Bartolo din Bdrbierul din
Sevilla, etc.
Caudella (Eduard). Compositor rnu-
zical, violonist, niiscut in Iasi la 22 Mai
1841. A facut studiile sale In Berlin cu
concert-maestrul Hubert Ries, ear la Paris
cu Massart i Vieuxtemps.
Dupe ce dete mal multe _concerte in prin-
cipalele orase din streinatate, se intoarse in
tara la 186x unde incepu s predea cursuri
la conservatortul din Iasi si Iu in acelas
timp postul de ef de orchestrii la teatru
national din acel oras, post pe care '1 ocupa
in decurs de 14 anl.
Numit la 1893 director al conservatc-
rului din Iasi si prednd tot de odata Orla
in present cursuri de violina, Ed. Caudella
a dat la lutnina numeroase compositiuni
muzicale, qtre altele : Merma opereta in
colaborare cu Gr. Otremba. Fata rckajulu(
opereta (a$I), Hatmanul Baltag- opereta
(1883), BeizadeaEpaminonda opereta (1884),
Dorman sail Romdnif i Dacif in colaborare
cu Gr. Otremba (1885), Petru Rare,r opera
(1889). FI a mai compus un nutria- foarte
mare de v4lsuri, polce, romante, fantasil
pentru violinsi piano,
www.dacoromanica.ro
52 CAZ
Cazzavillan (Luigi). Ziarist, nascut
In satul Arzignano (Italia) la 1852. A facut
primele studil In institutul Chiari din Lombar-
dia si la vrsta de 14 ani s'a inrolat ca voluntar
In armata italiana contra Austriei in resbe-
lul independentel. La sfrsitul campaniei,
s'a intors in Vicena ;ande a absolvit cur-
surile institutulul technic. La 187o-7i lua
parte in Francia, sub ordinele tul Garibaldi,
la rsboiul contra Germaniel si fu inaintat
sub-locotenent pe cmpul de lupta. La 1876,
isbucnind resbelul dintre Serbia si 'furcia,
Cazzavillan intrit in legiunea italiana din
armata srbeasca. La 1877, trece in Roma-
nia in calitate de corespondent al mal mul-
tor ziare italiane si apol lucreaza ca secre-
tar al inginerului sef la construirea liniei
ferate FrateSti-Zimnicea.
Dup cte-va incercari comerciale neno-
rocite, Cazzavillan, e numit profesor de
Ihnba italiana la Sfintu Saya, apol la Matei
Bassarab i sta' lo ani in profcsorat.
La 188o incepe a publica ziarele Frdlia
Romdnd-italiand i Tesaui-ol apol
in 1888 deschide o mica tivografie si in-
temeaza ziarul cotidian Universul. Peste
cili-va ani, acest organ de publicitate foarte
rsplindit in toate clasele populare, devine
un puternic mijloc de reclama pentru des-
facerea numeroaselor articole comerciale
tot fehal, gramadite in magazine directiunel
Universuluf.
Cazzavillan a mal' publicat Curierul S'eret,
ziar cotidian ; Veselia, ziir ebdornadar cari
apare si in present.
Cerkez (Mihail). -- General, nascut
Brlad la 1839, tricetat din viata la 1884.
A fcut studiile la academia Mihaileanii din
Iasi si a ocupat pe urma o funcliune la de-
partamentul justiiei. Intrat in armata cu
gradul de cadet, peste un an a fost
sub locotenent. Dupe detronarea principelui
Cuza, refuza dinpreuna cu toll (Acera din
regimentul generalului Solomon, atunci co-
lonel, sa jure credina guvernului provisori
si nu se supune de cal in urma abdicarei
Domnitorului.
In resbelul Independentel 1877-78, 0
luat parte la luptele de la Plevna, ear Os-
man-Pasa a predat sabia sa in minele sale.
Inaintat general, M. Cerkez s'a distins si la
batalla de la Smardan conduand atacul. El
era membru al Societatel literare Junimea,
la infiinarea el in Iasi.
 CE R
53
Cernat (Alexandru). General de di-
visie, nascut la 17 lanuarie 1828, mort la
7 Decembrie 1894 in Nizza. A intrat in
armata ea sergent la 1851 i a fost inaintat
sub-locotenent la 1852, maior la 1858, co-
lonel la 1866, general de brigada la 1873
:Id general de divisie la 1877. La 1878,
trece tu statul major general, si la 1891 e
trecut in retragere.
In timpul resbeluluI Independentel (877-
78) generalul Cernat fiind ministru de res-
bel, remite portofoliul d-lui Ion Bratianu
e numit cornandat al armatel romne de
operniune. In aceasta calitate el dirijeaza
inersul trupelor, planul de campanie, pri-
meste din partea Inip6ratulti/ Rusid decora-
liunea Sfintu Gheorghe !a 5 Septombrie 1877,
pentru curagiul destoinicia sa.
La 29 Noembrie 187.7, Marele Duce Ni-
colae, comandantul armatel active imperiale
ecsprima printeun ordin de zi multumirile
sale generalului Cernat i armatel romane
dupa caderea Plevnel.
In afara de activitatea sa ca militar, ge-
neralul Cernat a jucat si un rol politic in-
semnat, fiind in mal multe randuri ministru
de resbel in cabinetele liberale i anume :
de la 2 Aprilie 1877 la 21 AgliSt 1877,
de la 17 Martie 1878 la 25 Noembrie 1878.
Cernatescu (Petre). Profesor, nas-
cut in Craiova la 1825, incefat din viara la
21 Iulie 1892.
Fost profesor al facultare/ de litere si fi-
losofie din Bucurescl, fost deputat in mal
multe sesiuni legislative, a publicat : Com-
pendia la istoria generald (1868) Istoria
contimporand de la 1815 pnd in .zilele noas-
tre (1871).
Chitu (Gheorghe). Profesor, om po-
litic, nascut in Craiova la 24 August 1828,
incetat din viarii la Mirila (DO) la 20 Oc-
tombrie 1897. A facut studiile sale in tara
la colegiul Sfintu Saya din Bucurescl. unde
fu numit profesor de limbele clasice chiar
In scoala de unde esise abia ca elev.
La 1848, fiind In vrsta de 20 anI, ia
parte la miscarea revolutionara si e numit
comisar de propaganda al guvernulul revo-
lulionar. In urma, pleaca la Viena si ter-
inina studiile. sale juridice. La 1857 se in-
toarce in rara si fondea2ii In Craiova ziarul
Vocea Oltultd ; apol intra in magistratura,
procuror Ja Cunea de Apel,
www.dacoromanica.ro
CHR
De la 1867 inainte e ales de orasul Cra-
iova deputat, i in 1876 senator.
In 1866 la 28 Aprilie, intra pentru prima
data in ministerul de sub presidentia lul M.
C. lepureanu, luand portofoliul cultelor pe
care 'I pastreaza si in ministerul I. BTA...
tianu pni la 31 Octombrie 1878. Apoi
revine la timuire in 1881, la interne in 1882
si trece la culte in 1884, spre a parasi mi-
nisterul in 1885 lanuarie. G. Cbitzu a fost
profesor de drept la Universitatea din Bu-
curescl.
De la 1888 s'a retras cu desavrsire din
v i ata politica.
Christodorescu (Grigore). Sub-lo-
cotenent, nascut la 24 Ianuarie 1853, nlort
la 30 August 1877. Intrat in armad ca
soldat la 1870, se libereaza la 1873, trece
In reserva, apoi se reangajeaza ca sergent
la 1874, si este inallat la gradul de sub-baco-
tenent la i Iulie 1877.
Peste dou . lunI, la 30 August 1877, moare
la atacul de la Grivia, la luarea redutei, fa-
cnd parte din regimentul 14 Dorobanti.
Christofi (Alexandru). Om politic,
'lasca in Craiova la 1820, unde a fleta
scoalele primare si la vrsta de 12 anl s'a
angajat cu juncar (sergent voluntar) in Re-
gimentul No. 3 de linie din acel oras.
La 1834, la intronarea principelui Al.
Ghica, el capta pritnul s6 grad de sub-
locotenent i inainteaza incet incet Ora' la
1848.
Isbucnind revoluia, Cbristofi, de un tetn-
perament foarte intreprinztor, ja o parte
activa la dnsa si e numit capital' de revo-
luie, lucrand in tot titnpul cu sefil acestel
miscari.
Dragostea sa pentru institutiunea poporuluf
armat, o arata caras/ mal tar2ii't in 1866, alud
primeste funcriunea de sef al guarde/ civice
din Craiova si o pastreaza nou anl facnd
sacrificil din averea sa personala, infiinAnd
o biblioteca popular a in acel oras pe langa
legiunea sa.
Ales de mal multe oil deputat ,ei1 sena-
tor, aristofi a atras Cu deosebire atenriu-
nea publica, prin spiritul s.ti democrat si
cultul i enerariunea ce a pastrat timpuri-
lor revoluriune/ de la 1848.
AstazI traeste retras in Craiova.
Cilibi (Moise). Negustor israelit
 CIO
- 54
cut in Focsani la 1815, in:etat din viata
la 1869 in Bucurescl. Tinca in Bucurescl
o pravalie cu maruntisuri i desmerda lu-
mea prin glumele sale, chemandu'o in priva-
lie cu strigatele : O gheta pe bani, alta
de pomana!
Natura foarte vesela, Cilibi Moise de si
lipsit de instructiune cita nu scia carte, a
lasat mai multe carticele, dictate de dnsul
fu limba rom:measca, j'Are -carl : 'Mata lu
Cilibitt Moise vestitul (185.8) Pialo i pro-
verbele lu Cilibi Moise (1859) Vista de 48
non! (1861) Anerdote ci Poveste (1862) Prac-
tica lu Cilibi Moi se (1862) Prartice si
culegert (1863) Anul noii 1869.
Uu portret dupa natura al lul Cilibi Moise,
in costumul israelit, facut de pictorul Grigo-
rescu, se gaseste in galeria Doctorulul N.
Kalendero.
Cioranu (Mihat).Fost adjutant al lui
Tudor Vladimirescu in timpul miscarel de
la 1821. A luat parte la toate luptele si a
scris la 1856 Revolutia lu Tudor
escu.
Cipariu nascut
la 1805 inteun sat din Transylvania, mort
la 1887 in comuna Blaj (Transylvania).
Filolog de mare valoare, el a fost profe-
sor de teologieipoi reposa al Capitolului
pe langa Mitropolia din Blaj, i membru al
Academiei romane. El a fost continuatorul
scoalel pe care o intemeease in Ardeal,
Sincal si Maier.
Scrierile sale sunt : De3pt e ct eeituti ea
Ronninilo, .Sciinta in scr ipturd (1854) Ele-
mente de limbd romtind dttpd dialecte ici mimo-
inminente vean' (1854). Arte ,qi fragmente !a-
tine romdnesct pentrtt istoria bisericet romdne,
una! ales unite (1855). Compendiu de gra-
matica limbei romne. Cristotnalia (1858).
lstoria santd (1859). Ele/tiente de filoso&
dupd Km ug (1859) 2 vol. Elemente de poe-
I icd (186o). P, incipit de limbd i 3cripturd
(1866). G, amatica latind (1869). Gramatica
toindite (1870-1874).
I. Cipariu, a debutat printr'un ziar po-
litic literar la 1847 : Organui ltimindret.
Ciupagia (Arma). Artista dramatica
autoara, fiica unul militar, nascuta in
Bucuresci la 29 Octombrie 1865. A urmat
si terminat studiile liceale in Bucuresci
cursurile Conservatorului nostru de decla-
www.dacoromanica.ro
cm
rfiatiune, apoI a plecat la Paris unde a ur-
mat in timp de duoi ani cursurile acelul con-
servator, clasa lui Delauney.
A debutat pe scena Teatruluf National
din BucureK.I in 1889, in rolul Lady Mac-
beth. A mal jucat pe Astarbeea din Tyg-
n'alioli, Martha din Uvrieril, Joitza din Mort
fdrd L'indizare, etc.. etc.
A publicat versuri in diferite reviste si
a scris pentru teatru national: Verginia, tra-
gedie In versuri ; Noaptea de Pilte, Aparta-
mentid de inchiriat tot in versurl r act si
Ultima dejteptare a Mariet Antoinetta.
La 1897 a parasit scena si s'a casatorit
cu profesorul Ionescu-Gion.
Ciurcu (Alexandru). Ziarist, nascut
in 5ercaia (Transilvania) la 1854. A facut
studiile sale la gimnasiul din Brasov si apoi
a urmat cursurile de drept la universitatea
din Viena.
Intors in Bucuresci la 1876, debuta ca re-
dactor al Uniret democratice, de unde trecu
in 1877 la Roindnul. Aci, facnd cunos-
tinta cu Galli, corespondent al mal multor
ziare franceze, fonda din preuna cu dn-
sul l'Orient, care deveni mai tarzi l'Ind-
pendance rouniaine.
Fiind director si proprietar al acestui din
urm ziar, la 1885 a fost expulsat din tara
prin o decisiune a Consiliulul de ministri de
sub presidentia lui Ion Bratianu, sub incul-
pare ca ar agita spiritele in contra monar-
hiel ungare i ca ar face parte dintr'o so-
cietate iridentista.
Reintors in Iarii dupa caderea guvernului
liberal la r888, a luat directiunea ziarulul
Timpu/ pe care o pasfreaza pna in present.
A fost ajutor de primar in Consiliul co-
munal din Bucuresci de la 1894 pnil la
1895.
Ciurcu (Nicolae). Miscut in Brasov
la 1820, incetat din viatza la 13 Septembre
1890 in Bucurescl. A intrat in comerci
inca de tin6r, ca functionar la o casa de
banca din Viena. La 1837 eni in Bucu-
resci ca imputernicit din partea baronului
Sina spre a urmari incasarea unor datoril,
ear la 1842 se stabili chiar in tara spre a
indeplini realisarea acestor creante.
Terminandu'sl misiunea, se ocupa de a-
gricultura si se amested la miscarea revo-
lntionara din 1848, traind in strinse lega-
turI cu membrii de frunte al acestei mis-
 COB
- 55 -
cari. Cand intrara Ruii in tara, se refugia
in Braov.
La 1856, N. Ciurcu se stabili din no
In Romania, unde 'I perdu tog averea
din causa unor procese relative la mosiile
ce tinea in arenda.
La 1885, a fost expulsat din tara printr'o
decisiune a Consiliului de Minitri de sub
preidentia lui J. C. Bratianu, sub inculpare
ca ar agita spiritele in contra Ungurilor i
ar face parte dintr'o societate iridentista.
La 1888, dupa caderea guvernului libe-
ral, s'a reintors in tara.
Cobklcescu(Grigore).Profesor, publi-
cist, nascut in IaI unde a incetat din viata.
la 21 Maiil 1892.
Inca de la 1852 a fost nuinit profesor
de tiintele naturale la gimnasiul din Ia1,
lipa/ a ocupat catedra de geologie i mi-
neralogie de la Universitatea din Ia1 cu
incepere de la 1866 i Ora la 1892.
Post membru al AcademieI romane, i
membru corespondent al mal multor Aca-
.demiI din streinatate, G. Cobalcescu a pu-
blicat : Manual elementar de geologie, studit
geologice ji paleontologice asupra unor tere-
nurt tertiare din unele pdr.tt ale Romniet
(1883). Despre originea ji ci.cmintele pe-
troluluf in general si particular in Carpott
(1887) etc., etc.
Codrescu (Teodor).Profesor, publi-
cist, nascut in IaI la 1826, incetat din viata
la 1894 Martie 29 in IaL A inceput stu-
diile sale in tara i le-a terminat in Francia.
Intors in IaI a fost numit profesor la li-
ceul central din acel ora cand infiintii in
1854 tipografia Buciumulut romcin i edita
ziarul Zimbrul. A fost prefect al judetului
Ia1 inainte de Unire, dar s'a ocupat in
special cu tipografia i editarea de cartl.
Scrierile sale principale sunt : Uricariul
documente istorice 3 vol. i Dictionarul
romno-jrance.K.
CohenLinaru (Mauriciu).Composi-
tor, profesor de muzica, nascut Th Bucu-
rescl la 26 Noembrie 1852 din parintl
spanioll. Dupi ce'I facu studiile clasice
In liceul /vIatei Bassarab i urma cat-va
timp Conservatoriul din BucurescI, pleca in
1870 la Milano unde studia armonia cu
Lauro Rossi compositorul i directorul Con-
www.dacoromanica.ro
CON
servatoriului din acel ora. Apol trecu
Conservatoriul din Paris.
Compositiile sale muzicale sunt : Les
fleurs du Bosphore; Trois .51Celodies, la Lyre
Roumaine, Miqeppa, opera, Tudurel, opera,
nsula Florilor. Cohen a scris critice muzi-
cale in ziarele Presa i Roma* nul. El este
profesor de canto la Asilul Elena Doamna
din Bucuresci.
Conduratu (Petrescu C.) Tipograf,
nascut in Roman la to Februarie 1844.
Studiile primare i gimnasiale le a Facut in
IaI pna in anul 1859, cand parasind coala,
imbratia meseria artelor grafice, ajungnd
patron tipograf de la 1870-1890 in 13ucti-
rescl i Giurgiu.
El a scris 1 publicat : Cdldlqa pentru
studiul tipografic (1876). Gizsrgiul, ziar po-
litic (188o -1883) i Revista Tipografia
Romnd de la 1886 pna la 1894.
Gonstantinescu (Barbu). Profesor,
publicist, nascut la 1837, incetat din viata
in Bucurescl la Noembrie 1891. Post di-
rector de studiI la Asilul Elena Doamna i
la coala pentru invatatura poporului ro-
man, fost profesor la facultatea de teologie
i la liceul Matel Basarab, fost director al
Scoalei normale. El este fondatorul celei
d'nticoale roinane froebeliane. A publi
cat, Limba i literatura 4.-iganilor (1878)
numeroase cartl didactice, intre cari : Con-
fesiunea ortodoxd a crediutef bisericet catolice
ji apostolice a resdritului. (1872). Abecedarul
romnesc (1874-1879). Istoria anticd ji .fiio-
grafil (1890). Istoria satrd a noulut testa-
ment (I890) Carte romneascd de citire (1890).
Noul abecedar romnesc (1891). Carte de
citire (1891).
Conta (Vasile).Profesor, publicist, nas-
cut la Ghintoani in Moldova la 1846, in-
cetat din viata la 1884. A facut studiile
sale- juridice i filosofice la Bruxelles ca
bursier al Statului i intors in tara, a intrat
profesor de drept la Universitatea din 141
in 1873. Deputat in Camera revizionista la
1879, el a facut parte din cabinetul lui
Ion Bratianu ca Ministru al Cultelor i In-
str. publice de la 20 Iulie 188o pana la
1881. Apol a fost membru Curtea de
Casatie. V. Conta a inceput prin a scrie ver-
surl cati dovedeati cuget,rea lui filosofica,
dar principalele lul publicatiuns sunt : Teo
 COR
ria ondulajtunit universale, eoria fatalismuluf,
Incercdrf in metafisicd.,.
Scrierile sale sunt traduse in limba fran-
cez de D. Rosetti-Tezcanu.
Cornea (Dimitrie). Om politic, nas-
cut in Ia1 la r816, incetat din viat in
Bucarescl la r884. A intrat in administrape
ca pomojnic, i a trecut rnd pe rand re-
gistrator, arhivar, translator ef de biuro6
director de minister si in fine Ministru.
Dupl unirea Principatelor, a intrat
primul guvern comuu ca ministru al lucr-
rilar publice de la 27 'armarle 1862 par-16
la 24. Iunie adela an cand a trecut ia Jus-
titie. La 14 Iunie 1863 detnisieneaz. In
1876 la 4 Aprilie ja portofoliul externelor
ns numaI pentru cate-va zile, pan la 27
Aprilie cand demisioneazA cu intregul ca-
binet L Em. Florescu.
Cornea (Mihail D.). Avocat, nscut
in '4 la 1838. Dupi ce a urmat i ter-
minat cursurile liceului din oraul s61 na-
tal, s'a dus la Paris unde a obtinut titlul
de doctor in drept. Reintors in rar s'a o-
cupat ct-va titnp de litdratur, colabornd
la revista Convorbirt iiierare, in care a pu-
blicat cate-va poesil lince, adunate mal tar-
ziii inteun volum (1869).
La 1871 a scos Revista practia de drept
onuin; apol se stabilete in Bucurescl mide
avut ct-va timp directiUnea ziarulul eb-
domadar La Boite a ux le/tres brourii in
limba franceza.
IVL Cornea s'a distins mal ales ca avocat
inaintea instantelor civile.
Cornescu (Constantin). Magis-trat,
nscut in Bucurescl la I830. A facut stui-
diile clasice la liceul Henric al IV din Paris
i apol a unnat duo! ani c-ursurile de la fa-
cUltatea de drept.-
Reintors in tari la 1852, a fost numit
In magistratur procuror de Tribunal i a
inaintat par-ala gradul de Consilier de Curte,
ocupnd aceste functiuni neintrerupt pn
la z Mai 1864, cand a demisionat in ur-
ma loviturel de $tat.
Peste curnd e numit tnembru la malta
Curte de Casatie, dar refits acest post.
C. Cornescu a fost ales senator in se-
siunile de la 1884 pn la 1888.
Vntor renumit; el a publicat in 187-4
Manualul Vindtoruluf.
www.dacoromanica.ro
6 COS
Cornescu (loan). General, niliscut lo
1822 Ianuarie 7 incetat din viatil la Fe-
bruarie 1890 in Bucurescl. rntrat lit armat
cu gradul de sergent la 1837, a inaintat
sub-locotenent la 1839, maior la 1853, co-
lonel la1858, general comandant al divi-
ziel a 3-a teritorial la 1870. La 1874 s'a
retras din armatA.
Cobuc (Gheorghe). Roet, nAscut in
satul Flordon (Transilvania) la 8 Septem-
brie 1866. A tAcut clascle primare la Na-
saud si a urtnat apoi cursurile Universitit-
tel din Cluj. Atuncl incepe sA i colabo-
reze la Biblioteca. popular a Tribunef, pu-
blicnd numeroase poesil.
La 1883, ea ficsat in Romania unde de
asemenea colaborat la partea literar a
unor reviste ziare cotidiane.
El a publicat : Blastent de munid. Legada
populard din giurul Naseuduluf (1885). Pe
Pdnuintul Turculut (t885). Fata craiului
(1886) 'Draga mame (1886) Fulger (1887)
Balade ji Mile (1893) Lord (Byron. Maepa
(18961 Fire de tort (1896) P. Firgilius
Maro. Opere complecie, premiate de Aca-
demia romana (1896) Antologia sanscritd
(1897) Versn, I prod. 1897.
Cosmovid (Len). Profesor, nscut
la 1857. Terminnd studiile sale sciintifice
In streintate, a fost numit la 1883 profe-
sor de zoologie i fisiologie analiticil la fa-
cultatia de sciinte din Tai.
A publicat: Elemente -de geologie (1883)
Notiunf de botanicd (1887) Noliunf de mi-
neralogie (1887) Introducere in sciinjele na-
turale (1887) Elemente de morphologie (1893)
Studif morphologire, taxionomice. pspcologice,
etc. (1894).
Costaforu (Gheorghe). Om de stat,
profesor, nscut in Bucuresci la 26 Octom-
brie 1821, inCetat din viat in Bucurescl la
28 Noetnbrie- 1876. A fcut studille sale
juriclice la Paris i intorcandu-se in tara a
fost nutr.it profesor la facultatea de drept
din Capital. De la 1871 pn la r873 a
fost decau al acelel facultti. Brbat
de o valoare incontestabil, G. Costotoru
fAcut parte din mal toate leg,islaturele ca
deputat si a fost Ministru de exteme in
cabinetul Lascr Catargiu de la I r Martie
187r pn la 27 Aprilic 1873, apol a fost
agent al trel la Viena.
 &zis
57
G. Costaforu a publicat IvIagainul ju-
decdtoresc (1855-1856) Volumul al 2-a in
1862. Studit asuprainstrucliune! publice in
unele din statele cele n,zi Inaintate ale En-
ropet (1866).
Costescu (Anton). Colonel, nAscut la
1840, elev al coaleI militare la 1851, sub-
locotenent la 1856.
La 1866, avnd gradul de ciipitan in
artilerie, a fAcut parte din complotul de la
Februarie contra tul Vocl Cuza i a
fost unul din cei trel ofiterI cari, introdu-
cAndu-se noaptea in Palat, a prsentat
Domnitorulul spre isalitur declaratia de
abdicare.
Inaintat maior la 1867 i locot-colonel la
1870, comandant al regimentulul de arti-
lerie din garnizoana Ial la 1877, a murit
in acel ora la 1889.
Costinescu (Emile).Om politic, zia-
rist, niiscut in Ial la 1844. Inc tiniir a
intrat la Romdnul ca redactor sub C. A.
Rosetti i a devenit in cur5nd prim-redac-
tor al ziaruluI.
Ales deputat in toate Camerile liberate,
s'a retras din ziaristicA spre a'/ desvolta
toat5 activitatea in afacerile financiare. Ast-
fel a fost director al BAncel nationale, mem-
bru in Consili de administratie la SJcie-
tatea de Asigurare Nationala, la Societatea
Unirea, Patria, la Societatea pentru .indus-
tria Petroteulul
In- Sinaia, Emile Costinescu a stahilit o
fabrica de cherestea.
La 1897 a luat directiunea general a probate de Ministerul Instr publice.
Mime! generale romdne, la infiintarea el.
Cracalia (Leon). Cpitan, nAscut la
6 Iunie 1838, mort la 30 August 1877.
Intrat in armat ca soldat la 1855, capAta
gradul de sub-locotenent la 1863 1 acel
de apitan la 1871. Comandant al une com-
panil din Regimentul io dorobantl, el moare
pe cAmpul de lupt5 la 30 August 1877, la
atacul reduteI Grivita.
Crainicianu (Grigore). Colonel din
geni,'n5scut in Bucuresci la 1852. Elev in
liceut St. Saya, etev al coalei militare la 1869
a eit sub-locotenent la 1873, 'apoi a absolvit
coala de apticatie de artilerie i geniu din
Bruxelles la 1878. Inaintat colonel la 1893, e
profesor de fortificatie la scoalele militare
www.dacoromanica.ro
citk
de la 1878. apoI eful serviciulut de geniit
din Bucurescl, sef. de stat-major al corpu-
tul 3 de armatA, _secretar general al Minis-
terulul de rAsboi, i acum sub sef de stat
major general al armatel.
La intoarcerea sa din str5iniltate, a intrat
in rAsboiul IndependenteI ca locotenent i
apol comandant al unel companit din Reg.
genii1. A lucrat la fortificatiile de la Ca-
lafat, la cele de impresurare ale Plevnel
Vidinulul, la anturile de la Grivita i la
lucrArile de atac ale Opanezulul.
A infiintat Revista A malet, in 188o
i Cercul Publicaliunilor militare, in 1890.
A publicat : Curs de fortificalinne in 5
volume i881-86, care a. fost premiat de
Academia romAnA. Constituirea ,s-i
.fortificarea ; Neutralitatea Rfinidnier
intr'un resboifi viitor. Utilitatea celd(ilor ; Nofi
curs de brtificalinne in 3 volunte. Geogralia
militard a (dre!Ide! de apdrare ;
Si in timba francez:
Experiences de coupoles Tucare.sl. La
.fortification permanente actuelle.
Crapellianu (Nicolae).Profesor, nAs-
cut in Craiova. la 1843. A f5cut toate stu-
diile sale in tarA. Numit la 1864 profesor
de matematice la Ploeti el functioneazA in
aceastA calitate 1 pan astAzI fiind i di-
rector al liceulul din acel ora.
A fost membru in Consiliul general al
instructiund publice de la 188o- i886, i
membru in Consilii'l comunal al oraului
Ploeti ales in 1888 i 1894.
Scrierile sale : Aritmetica, Geometria, a-
Creang6. (Ion). Nuvelist, niscut la
Martie 1837 in satut Humuletii, jiidetul
Neamtului, mort la 31 Decembrie 1889 in
Iast.
A inceput prin a invAta carte bisericeascA
in satul unde se miscuse, dar a fugit me-
re(' din coli pAnA la 1853 cAnd a intrat in
seminarul de la Socola( IaI) de unde a eit
la 1859 i apoi a devenit diacon. Mal tar-
zi el infra in coala normalii Vasile Lupu
i apol e numit institutor de clasa I-a.
La 1871 Creangil arunc5 potcapul
devine mirean.
Colaborator al ziarulut Convorbiri Lite-
rare, membru al Socieatel Junintea, Ion
CreangA a publicat o sum5 de nuvele
povetI populare intre carl : Soliera Cu tret
4 bis
 CRE
58
nurori, Capra cu tref Prepel-
eacPun pita cu dof bantPoeif populare.
Moi Nichifor coicarul Faia babe! ci fata
nto,snecTululPovestea porculut. Povestea
Stan Paiitullvan Turbincaloan
Tovestea lut Harap alb.
Scrierile sale adunate, a fost publicate
in Biblioteca pentru tog, editura Carol Muller.
Cretzeanu (Gheorghe). Jurisconsult,
poet, nascut in Bucuresci la 1829, incetat
din viata la Bucurescl in 1887. Elev al co-
legiului Sfantu Saya, tl termina studiile
sale in drept la Paris unde intemea cu
tinerl romanl ziarul Junimea Romand,
menit a propaga idea unirei, dupa ce scrise
deja la alte ziare tiparite tot in Paris cu
tilul Romania viitoare 1 Republica ro-
mana.
Intors in tara la 1853, G. Cretzeanu in-
tra in magistratura ca procuror de Tribu-
nal, apol substitut la malta Curte iar
1857 jurisconsult al Statului. La 1859 este
numit director al Ministerului Justitiei,
peste putin Ministril ad-interim la acelas
departament. La 186 e numit inembru la
malta Curte, dupa acea procuror la Casatie,
In urnia Ministril al Cultelor i Instructiunei
publice la 1862 timp de o luna si apoi ear
membru la Casatie pana la sfarsitul vietel
sale. Scrierile sale sunt : Melodif intime (185))
El a colaborat la Revista Carpaliloi , Re-
vista roinn i la ziarul Patria din 1854,
care dupa cate-va luni fu oprit de censura.
Cretzeanu (Victor).- General de bri-
gada nascut in Bucuresci la 1832, incetat
din viati la 1897 Aprilie in Bucuresci. An-
gajat voluntar la vrsta de 19 ani in cali-
tate de cadet, a facut la I86o cursurile scoa-
lel de cavalerie de la Saumur (Francia) si
intors in tara a inaintat pana la gradul de
colonel in 1878 cand, isbucnind resbelul In-
dependentet, i s'a incredintat comandamentu
diviziei independenta de cavalerie.
De atund, si in tot timpul campaniei,
pana la terminerea el prin luarea Vidinulul,
colonelul Creleanu conduce trupa incredin-
tata lui cu isbanda i Cu chiste : la Maha-
leta, unde calaretil romani pun pe fuga ca-
larimea turceasca i '1 cuceresc un steag,
la Semeret-Trestenik, unde calrasil nostri,
impreuna Cu brigada de cazad Tutolmin,
ataca o coloana de 8000 de turcl i prind
doua convoiuri ; la Dolny si Gorny-Dubnik
www.dacoromanica.ro
Cteti
si la Telis, unde divisia de cavalerie C:re-
teanu si brigada de infanterie Cantili lupa
alaturi de garda imperial ruseasca sub ge-
neralul Gurko in sangeroasa batalie din 12
Octombrie ; insfarsit, la 7 Noembrie, la Ra-
hoya, unde cavaleria i infanteria puse sub
ordinile directe ale lui Cretzeanu, ia o parte
decisiva l acea victorie speciala a ostirei
romanestl.
Dupa incetarea resbelulul, M. S. Regele a
desemnat pe colonelul Cretzeanu ca adjutant
al s, lar mal tarzi numindu'l general, l'a
facut seful casel sale militare.
Numit apoi inspector general al cavaleriei,
a ocupat acest post pana la 1891 cand a
demisicmat din armatii.
Cretzescu (Alexandru).Jurisconsult,
om politic, nascut la 1825, incetat din viata
la valea Calugareasca la 28 Iulie 1885.
Fost custode la Biblioteca nationala, apoi
advocat manastiresc, profesor de istorie la
Sfantu Saya, revisor general al scoalelor,
procuror, membru de sedinta i presedinte
la Malta Curte de Casatie.
In cabinetul Ion Ghica, a fost Nlinistru
al Cultelor de la 14 lunie 1869 phit la 12
Decembrie, acelas an.
Crutzescu (Constantin).Gencral de
divisie, nascut la 13 Septernbre 1838, in-
cetat din viata in Bucurescl la 1897. A in-
trat elev in scoala militara la 1857, si a
fost inaintat sub-locotenent la 1859, apol
ofiter superior la 1867, si colonel la 1877.
In timpul resbelului Ineedendentei din
1877-78 a comandat brigada I-a divizia I-a
care a luat parte la luptele de la Smardan
Vidin. La 1887, C. Crutzescu a fost inain-
tat general de brigada si la 1893 coman-
dant al divisiei 2-a din Craiova.
Cuciureanu (Gheorghe).Medic, nas-
cut la 1824 in Dorohoik incetat din viga
In Iasi la 1886 Ianuarie. S'a stabilit in Iasl
pe la 1837, a fost protomedie al Moldovei,
apol medic primar si epitrop al Casei sfantu
Spiridon din Iasi, i Ministru de culte
Instr. publica -al Moldovei inainte de unire.
A fost membru al Academiei romane.
Cuciureanu (Mihail). Publicist,
cut la 5 Noembrie 1819 in Botosani, ince-
tat din viata la 5 Mal 1844 in Falticeni. A
facut studiile in Pestha i Cernauti si a
 CUC
- 59 -
tost ina trzifi asesor la Tribunalul Neamtu.
A publicat 'Poetice cercdri (1839).
Cucu (St. Nicolau). Inginer, rascut
in Bucurescl la 1857. fOcut studiile
liceale la Matel Basarab, iar pe cele speciale
la coala de Podurl i Sosele din Bucuresci.
Cariera de inginer i-a fAcut'o la Primi-
ria Capitalel unde se ridici treptat penA la
gradul de inginer-ef, director al LucrOrilor
Oraulul. La 1887 trece ca Director la So-
cietatea romini de Constructil, i la 1893
revine in capul serviciuluI tecnic al PrimA-
riel, unde 'I regAsim i astAzi.
A tipArit : Cdile ferate de inicies local
(1876) Statiunele meleorologice papilla re (1876)
Asupra canalisatiunefol asului Tucttresc! 188 o
Petrolnl derivatele i nplicatinnele lut (1881
Ilittninarea prin ga a orafultd Craiova (1884)
Alimentaren cu apd a orasulut Bucuresc0 893)
Nod sislein pela/ u alimentare(' w aselor Cu
apd (1894). Alimeniarea cu a pd a ()ramita
Rd mnicu-Sdrat (1894) Sistematiunea orasului
Turnu-Severin (1894). Alimentaren cu apd
oawtlur Constanta (1895).
Cugler-Poni (Matilda). Poet5, nis-
cut la Ia1 in 1853 'din 061111 germanI.
Cunosand foarte bine mal multe limbl
streine, a arAtat incO de timpuri vocapu-
nea sa poetic5, prin poesil pubEcate in
Convorbirt Literare pe la t866. De atuncl
i penA astzi a scris numeroase poesil adu-
nate i publicate la IaI inteun volum (1874).
Culiano (Nicolae). Niscut la 1834,
profesor de geociezie i astronomie la fa-
cultatea de sciinte din 14 de la 5 Iunie
1863, rector al Universitktel-din acel
A publicat : Raporturt despre starea scoalelor
pub/ice din Ia1 (1867-1868). Lectiunf de
calcul diferential si integral (1870-1877).
Curs elementar de trigonometrie plana ri sfe-
ricd (i 886). Curs elementar de algebrd (1890).
Curs de cosmografie (1895).
Cuza (Alexandru loan Liii).llotun
al Roinhiel, ascut in Galatz la 1820
Nlartie zo, incetat din viatO la 5 Mal 1873
Iii oraul Heidelberg (Germania), inmormin-
tat la mo.,ia sa Ruginoasa. Intrat in otire din
tinerete, demision peste cit-va timp i pledi
la Paris unde 'I urm5 studiile de la 1837
pena la 1840. Reintors in tark se cAsAtori
la 1844 cu Domnioara Elena Rosetti, sora
www.dacoromanica.ro
CUZ
D-lui Th. Rosetti, fostul preedinte de Con
siliu, apol intri in magistraturi i peste
scurt timp fuse numit in 185o, prefect al
judetulul Covurtuiti.
Sub dirnAcamia luf Vogoridis (1857)
reintr5 in armatk ajunse dupO cate-va lunI
la gradul de colonel i atuncl fu numit ea-
rii1 prefect la Galatzl, dar 4/ dete in cu-
rind demisiunea motivatii pe faptele anti-
nationale i anti unioriste ale CiiimAdmiel.
In timpul locotenentel donmet1 a lui V.
Sturdza i A. Panu, Cuza e numit Ministru
de resbel al Moldovel i este ales al Ga-
latzuluI in Camera electivA a Moldovel che-
matO si aleaga un Donin dime() casA domni-
toare streini. In ziva primel adunArl, la 5
Ianuarie 1859, in lipsa uuul candidat la
domnie, dintr'o casO domnitoare streink
Cuza este ales domn al Moldovei, ear la
24 Ianuarie acela an, Domn al Munteniel,
i ast-fel el devine Dona) al Rominiel,
aprobAndu-se de ciitre Conferinta de la Paris,
unirea Principatelor.
Din nenorocire, primii ani al Domniel se
succed5 in sbucium5rI interne produse de
putinul caz ce fOcea Suveranul de preroga-
tivele Corpurilor legiuitoare, ear schimbirile
ministerialc necurmate, nu ficeati de cit sO
slibeascA din ce in ce mal mult situatiunea
sa. La 186o, se contopise ambele Minis-
tere, cel din Moldova cu cel din Muntenia,
dar acest guvern de fusiune se termina prin
inoartea tragici a lul Barbu Catargiu, eful
partidului convervator, preedintele Con-
siliului, asasinat sub poarta Mitropoliel la
8 lunie 1862, cind eea de la Camer5.
Cuza face atuncl apel la un guvern N.
Kretzulescu i rend pe rend cauti sIt uzeze
toate partidele politice, nAdAjduind cO va
sfiri prin a fi singur stipinul situatiel
pentru tot-d'a-una. Budgetel nu se mal
votai'l de CamerO, ci se decretal prin
ordonantit princiark cetAtenil refuzail plata
impositclor in asemenea conditiunl (1863),
administratia era pe mana une) camarile,
libertatea omulul nu se mal respecta.
In atare situatiune, Cuza t'Ocia apel la
Mihail KogOlniceanu, care lu puterea
1864, figOduind prin programul seti cIt va
satisface ccrintele parlamentulul. In interval
de cite-va luni, se votar atunci legile
pentru secularisarea averilor mArhistiretl,
pentru infiintarea unul Consiliu de Stat,
une CurtI de Compturl, pentru organisa
rea justitiel, reforma codulul Penal. Se proc-
 cuz
lana desfiitnarea pedepsel cu moarte, liber-
tatea presei, inviolabilitatea persoanei
domiciliulul, etc. etc.
La mai multe din aceste legi, precum la
aceea relativii la organisarca guardel natio-
nalk alegerea primarilor, Cuza refuzii
i dei ear cApitanul Pilat pledind spinarea, o
sanctiunea sa, amAnlind'o din zi in zi. Ca-
mera din parte'l anana asemenea discutiu-
nea legcl rurale din causA d multi proprie-
tarl nu se putead intelege asupra cantitktei
de pAmnt ce urma s se dea tranilor,
nnil cernd 5 pogoane, altil propuind 2
si junatate.
Aceastli allanare fu o armA in mana
Guvernului si in urma unul vot de blam
dat Ministerului Kogiilniceanu, parlamentul
fu disolvat i deputatil fura expulsati cu
puterea armata din Camer (2 Maiii 1864).
La 4 Mal 1864 se promulgii o nota
lege electoralA stabilind sufragiul universal
cu don categoril, i noul statut fu ratificat
prin plebiscitul de la ro si r4 Madi 1864,
care dete lui Cuza 713,000 glasuri contra
57,000.
Aceasei lovituril dc stat nari nemultu-
mirele, mal ales di toate concesiunile, toa.te
furniturele se dedeaii prin simple decrete.
Financele Statului ajunsese de asemenea in
cea mal tristl stare, ear amicii personall
ai Domnului se inavuteati in paguba Sta-
tulur,Ultimul Minister N. Krctzulescu, for-
mat in afarii de majoritatca parlamentark
fu semnalul explosiunei nemultumirel ge-
nerale.
Sub conducerea fruntasilor partialui libe-
ral, isbacni miscarea revolutionarA de la I r
Februarie 1866, in care eral amestecati
ditl-va militari, miscare de altminterea cam
neasteptatA de vreme ce cu do0 luni ina-
inte, prin discursul Tronulul de la Ianuarie
1866, principele Cuza indicase deja inten-
tiunea sa de a abdica spre a se putea rea-
lisa dorinta Romanilor : alegerea unul Domn
strein.
In noaptea de ir Februarie 1866, pe la
3 ore si juinftate, Batalionul de viniitori
sub comanda maiorului G. Lecca esea din
cazarna si se aseza hng aripa din dos a
palatului, ear o trAsura avnd pe caprit
drept vizitih pe un negustor ChiritzA Tudor,
astepta la intrarea gr5clinet Schlater sem-
nalul spre a inainta.
Dintre conspiratorl intrarii in palat fiirA
nici o impotri vire, maiorul G. Lecca chula
11 ra toeinal incredintat paza Domnitoru-
www.dacoromanica.ro
6o -- CUZ
lui, CApitanil Pilat, Costiescu i Lipoianu.
si Usile camerel de culcare a Domnitorulul
se deschiserA i dpitanul Costiescu presint4
lui Cuza spre semnare actul de abdicare pe
dind dpitanul Lipoianu Ii intindea un con-
oferea spre a servi drept mas.
Domnitorul semra, se imbrkii i pArAsi
palatul insotit de conspiratori, filr sA fad
cea mal mid resistent.
In noaptea aceea se si institui o Locote-
nentii DomneascA compusii din generalul
Nicolae Golescu, Lasdr Catargiu si Colo-
nelul Nicolae Haralambc ; apoi se forma
un guvern compus din fruntasil tuturor
partidelor politice.
Peste dte-va zile Principele Cuza pArasea
tara si se stabilea in striiiratate.
Mal tArzi, dula alegerea Principelui
Carol atunci cAnd inimicitia dintrc
Francia si Germania incepuse a se accentua,
ear intrigile politice in interiorul tare' se
deslAntuirii earAsi, imperiul francez ispiti pe
principele Cuza spre a sti dad in mod
eventual, ar mal fi dispus sa primeascii ea-
ritsi tronul Romaniel ; dar principele refuzil
categoric.
La 1870 Ianuarie, ales deputat de dtre
colegiul al 4-lea de Mehedinti,
mandatul ce i se oferea.
Unirca Principatelor, secularisarea averi-
lor naiastiresti, improprietkirea tAranilor,
a fost in viata Principelui Cuza pagine
prea trlucite, pentru a fi intunecate cu
desAvrsire prin cele-l'alte gresell si a-
cate ale Doinniel de la 1859 la 1866.
Cuza (Alexandru). Fi adoptativ al"
Domnitorului Alexandru Ion Cuza, incetat
din viatA la I890 in orasul Madrid, ingro-
pat la proprietatea pArinteascii Ruginoasa.
Cuza (Alexandru C.) Poet satiric,
cut in In' la 1857. A colaborat la Con-
timpornnul i Convorbirt literare. A publicat:
Epig rame, Monologurt.
Cuza (Dimitrie).Fih adoptativ al Dom-.
nitorului Alexandru Ion Cuza, incetat din
viat la 1889, ingropat la proprietatea 0-
rinteascil Ruginoasa.
Cuza (Elena). Doamia a Romniei,
nascuti la Jai in 1825, sora d-lui Tb. Ro-
setti fostul presedinte de Consili si actual
 DAB - 61 -
Director al BAncei Agricole. In anul 1844
s'a cstorit cu Alexandru Ioal Cuza, fos-
tul Domn al Romaniel pe atuncl magistrat
la Galatzi.
Doamna Elena i atrsese in timpul Dom-
niel, dragostea tuturor prin virtutile sale caz-
nice i nemrginital iubire pentru cei des-
mosteniri de soart.
Cu un prim fond dat de Altera Sa i apoi
mrit de o suscripriune publick a pus te-
melia orfelinatului de la Cotroceni carel'
poart numele Asilul Elena Doannta, sicare
Dabija (Nicolae). General, nscut la
15 August 1837 in Hui (Flciu), mort la
Decembrie 1884 in Paris. A fcut scoala
militar de la Metz (Francia) de unde a
esit in 186o cu gradul de sub-locotenent
de artilerie in armata romnii. La 1868, a
fost inAlrat maior, la 1874 colonel si la
ino general.
In timpul resbelului Independenrel (1877-
78) el comanda divisia 3-a de artilerie, ina-
intea
Fiind.colonel, Dabija a ocupat in mal multe
rnduri demnitatea de Ministru, si anume
de la 8 Ianuarie 1879 in cabinetul Ion Br-
tianu All la j Iunie acelas an Ministru
de resbel, apoi, de la 14 Octombrie 188o
pan la i Augbst 1884 Ministru al lucr-
rilor publice
Unil cronicari contimpuranl, pretind c
Colonelul Dabija ar fi fost la 1871 candi-
datul opoziriei antidinastice la Tronul Ro-
mniei, calad a isbucnit miscarea revolurio-
nar din Ploestl.
Dame (Frderic). Publicist, ziarist,
iiiiscut la 18'49 in Comuna Tonnerre (Fran-
cia). A fitcut studiile sale in Paris la liceul
Saint Louis si facultatea de drept. Dup
ce a colaborat acolo la. ziarele Gaulois, La
Coche, le Corsaire, veni in Bucuresci la
1872 ca redactor la ziarul Journal de Bu-
carest. Apol In 1873 folia cu C. Polysu la
Roulnanie si l'Europe Orientale care se ti-
prea in Paris. Acest din urmA ziar devine
mal Vara ebdomadar in colaborare cu Cyru
Oeconomu,
www.dacoromanica.ro
DAN
a avut de scop cresterea i educariunea fe:
telor mime sitrace.
Crud lovit prin moartea priticipilor Di-
mitrie i Alexandru Cuza, fil adoptativi ai
A. A. L. L Doamna Cuza a intrat in 1890
ca infirmier la spitalul Caritatea din Iasi,
dind acolo ingrijirile sale celor bolnav).
Acum, Doamna Elena in vrst inaintat,
s'a stabilit la Peatra Neitmtzu.
Numele acestei blAnde i sfinte Doamne
e binecuvntat de tori Romana carl a cu-
noscueo.
La 1876, Dame e numit profesor pentru
limba si literatura francez la liceul Sfintu
Saya ; la 1877 colaboreaz la ziarul Romd-
nul iar in 1883 e numit prim redactor al ga-
zeI l'Indpendance Routnaige, loc pe care'l
ocup pan la 1887, cnd fondeaz la Li-
brt romaine.
In 1890 prseste ziaristica spre a se o-
cupa de profesorat. Rind pe rind e sef al
serviciului statistic la Ministerul instrucri-
unel publice in 1892, apol sub-director al
invrmntului primar si insfiirsit inspector
pn la Octombrie 1895 ciind a demisionat.
Dam a publicat la Neutralit de la Ron-
manie (1876) Histoire de la tolerance i
Histoire critique de Hasdett (traducere) Les
Ronmains du sud in colaborare cu Densusianu,
Crima din strada Polond ronian. Annuaire
de la Rountanie (1873) prima publicariune
In acest geni ; apoi pentru teatru Visul
Dochier (poema dramaticii) Hatmauttl Drd-
gan, in colaborare cu I. Malla, (Venir nq-
trl in colaborare cu D. C. 011anesco.
El a fondat ui 188o anpoiul revisa care
s'a tiprit pn la 1882. Ultima sa lucrare
este Dictionarul Rontan-France.z.
Dan (Badea).Maior de pompieri, ns-
cut in Bucurescl la 1828, a intrat in ostire
ca soldat la pompieri in 1845 cand s'a
creat conipania de pompierl care inlocueaii
pe tulumbacril din vechime. Inaintat sergent
la 1847, ia parte cu acest grad la lupta cu
Turca din Dealu Spirea (r3 Septembrie
1848). La 1855 a fost inaintat sub-locote-
nent apoi cpitan la r860 ;i major la 1868
 DAN
cAnd a luat comanda Batalionulul de poin-
pierl din Bucurescl.
Maiorul Badea Dan, unul din organiza-
toril vestitilor pompierl de odinioarii, a
mas in capul Batalionultd pAnA cAnd s'a dat
acestul corp o nouA organizatiune prin con-
topirea lui cu regimentelc de artilerie. A-
tunci a trecut la pensie i urma lul s'a
perdut.
Dan (Dimitrie). Publicist, data nascerei
i arnAnunte biografice lipsesc.A publicat : Po-
poarele Bitcovinei (1891-1892)Biserica,pro-
prietard satul ;ocuitorit din Lujenit
(1893) Die Verfolgung der Armenier in der
.5Coldart in labre 1851 (1894). 'Din toponi-
mia .ronuineascd (1896).
Da.nescu (Alexandru). Sub-locote-
nent, ascut in Bucuresci la 1844 Ianuarie
In 5. A intrat in otire ca soldat la 1864
i a cApAtat la 1871 gradul de sub-locotenent.
In timpul resbelului Independentei face
parte din regimentul r Dorobantl i moare
pe cAmpul de luptA in fata Rahovei la 7
Noembrie 1877.
Danescu (Ana). ArtistA dramaticA,
nAscutit in Bucuresci la 185o, incetat5 din
viatt In Becuresci :a 1893. A fAcut studiile
sale la Conservator i a intrat in Teatrul
National ca societarA la 1877.
A tinut rolurile principale in Scri.soarea
perdutti, Voevodul Tziganilor, Sludentul cer-
etor,Hatmanul Baltag, M-,,,e Angot,
Pa.za Bund, etc, etc.
Inainte de a veni in Bucurescl. debutase
la lai in 1873, 1 jucasc lu trupa de ope-
retA a impresariultd Aslan.
Danielopulo (Gheorghe). Avocat,
profesor, nAscut in Bucuresci la 1837. A
fAcut studiile liceale in tarA i a terminat
facultatea de drept din Paris, de unde s'a
intors cu titlul de doctor in drept.
A inbrAtiat de la inceput caricra de a-
vocat i a fost numit in acela timp pro-
fesor de drept roman la Facultatea de drept
din Bucurescl (1865), unde predA cursurilc
sale pAnA in prescnt.
La 1897 fost ales decan al Baroului
Capitalel.
A publicat: Fragmente juridice 2 vol. (1895-
1897), a luat directumea Gil:zeta Avocatilor
la 1897.
www.dacoromanica.ro
62 DAT
Darclde. Pseudonim artistic al prima-
donel Hariclia Haricly. NAscuti in Bucu-
re.cI la r86o, a urmat studiile clasice inteun
institut din Viena i apol mai tArzi a luat lec-
tiuni de canto cu cei maI vestiti profesorl din
Paris. A debutat ca prima-donA la opera
din Paris in opera Romeo i fulietia. Reputa-
tiunea el este astAzi universalA i in decurs de
vre o zece anl a cules lautli pe toate scenele
din Milan, Paris, Petersburg, Viena, etc.
Din cAnd in cAnd, a dat cAte-va represen-
tatiuni pe scena Teatrului National din Bu-
curesci.
Datculescu (Constantin C). Pro-
prietar-cultivator, orticultor, nAscut in RAm-
nicu-SArat la 26 fumare 1857. A fAcut stu-
diile sale in Bucuresci i Paris, ocupAndu-
se mal ales cu orticultura.
E cunoscut In arA prin admirabila sa
fermA agricold de la proprietatea sa Slobozia-
Galbenu i prin revista sa agricolA scien-
tificA Ga-zeta Vteanulut, intemeiatA de la 1883.
Datculescu a representat in Camera de
la 1888 i in acea de la 1895, colegiul al
3-a de RAmnicu-SArat.
Davila (Ana). Sotia doctorului Carol
Davila, nAscutit in Bucurescl la 1830, in-
cetatA din viatA in Bucuresci la 1873. A
condus ani indelungati Asilul Orfanelor de
la Cotroceal Elena Doamna i a lAsat un
mune neperitor prin pArintetele ingrijirl cc
a dat copilclor orfane din acest institut de
bine facere.
Ana Davila a avut un strit tragic.
AsistAnd la experientele chimice i fizicc
ce fAcea doctorul Davila la laboratorul Spi-
talulul Coltzea, a cerut o preparatiune de
chi ninA pentru a tAea un acces de frigurl
de care suferea. Din croare, d-rul 13criiad,
i-a dat o solutiune cu strichninA ; peste zece
minute, nenorocita femee a cAzut moartA.
Davila (Carol). -Medic, n-Ascut in 1828
la Parma (Italia) dintr'o familie francezA, in-
cetat din viatit la 26 August 1884. A fA-
cut studiile sale in Francia i la 1849 fiind
preparator de chimie in laboratorul facultA-
teI de medicinA la Angers, compuse o li-
t. oare anticolericA foarte camoscutA astAil la
nol sub dentimirea de pivailurde Davila.
La 1852, dupA ce trecu inaintea
tAteI din Paris teza sa ca doctor, Tu trimis
In Bucurescl de cAtre guvernul francez dupA
 DEL
cererea Principelui Stirbey, spre a organisa
un corp medical in Ronania, Nicl data,
alegerea nu a fost mal feri,citii, cci imediat ce
Dav-ila este numit medic ef al annatel, el
se pune pe lucro, infiinteaza o coalit de
medicina sub a sa directiune, infiinteaza gra-
dina botanica de la Cotrocenl i coala de
fannacie. Ear peste un an infiinteaA coala
veterinara i societatea medicala. Scoalele
sub directiunea sa, iati o aa mare desvol-
tare, in cat guvernul francez recunoate
peste un an equivalenta coalelor romane
de medicina i farmacie cu acele franceze.
La 186o Davila reuete sa in.fiinteze a-
silw de la Cotrocenl co malta protectiune
a Doamnel Elena Cuza : apol impreunii cu
doctoro! Lebiez, pune ternelia museului de
anatotnie i impreuna cu dr. Bernad-Len-
dway infiinteaza pe cel de chimie.
Isbucnind resbelul franco-german (1870)
Davila merge sa 'l pue cultura i pricipe-
rea in serviciul ambulanteY franceze, precum
mal trziti la 1877 se distinge pe ca'mpiile
bulgare in timpul resbelulul Independentel
conduand co mult zel i inteligenta ambo-
lantcle noastre.
Delavrancea (Barbu Sta.). Ziarist
om de litere, nascut In Bucurescl la 5 A-
ptilic 1858. A facut studille sale in tara
le a terminat la Paris, unde s'a ocupat
in special cu istoria i literatura. A cola-
borat cat-va timp la ziarele Roma' nia
Epoca i apol a intrat la 1888 in partidul
liberal national ca redactor al ziarulul
inta Nationald pana la 1876.
Ales deputat al oraului Ploeti la 1892
a fost reales in 1895, tot de acest colegi.
Colaborator la mal multe reviste literare,
Delavrancea a publicat i mal multe nuvele
precum : Sultdnica, Trubadurul, `134rasitii
etc.
La 1897 a trecut la ziarul Drapelul.
Deleanu (Budat Ion). Poet nascut
intr'un sat din Transylvanja la 1770, mort
la 183o. A facut studiile sale primare i
univcrsitare de la Lemberg urde a ocupat
apoi o functiune In magistratura. A scris
diferite caql didactice ne publicate inca i
o poema eroi-comica tiprit dupa moartea
sa sub titlul: Tiganiada satt Tabdra Ti-
ganilor.
Demetrescu (Alexandru). Om po-
www.dacoromanica.ro
63 DEM
litic nascut la 1809, incetat din viata la
1890 Iulie 24. A fost ministru de externe
al Munteniel in timpul sesiunel divanulul
ad-hoc.
Demetrescu (Traian). Poet nascut
in Craiova la 5 Decembre r866, incetat din
viata in Craiova la Aprilie 1896.
Fara sa termine studiile sale simtind o
mare atractiune pentru literarunl, a colabo-
rat la diferite ziare i reviste, intre carl
Revista iterar, Revista Olteniet, Revista
Noud, Economistul, Adevrul precum i la
cate-va ziare politice.
Scrierile lui sunt : Anturgul poesil (1887-
i888). Evolutia in literaturd (1889) Car-
tea une! inimit (1890) Sdraci( (1890) Pro-
file literare (189 1) Intim (1892) Sensitive
(1894) Jubila (1895) Priveli,stt din viald
(1896) Nuvele Post/time (1896) Simple (1896)
Cum inbint (1896) Aquarele (1896).
Demetriade (Mircea). Publicist, au-
tor dramatic, nascut la 2 Septembre 1861
la Ocnele Mari (Ramnicu-Valcea). A ur-
mat numal cinci clase liceale i apol a in-
trat la Conservatorul de Declamatiune. Co-
laborator la mal multe ziare politice i li-
terare el a scris : Fabule, Versuri (188o-
1889) Fdt Frumos (1884). ear pentru tca-
tru : Renegatul melopee in 3 acte versurI,
Un amic comedie in 2 acte, versurl In noap-
tea nuntet un act versurl, Visul hit Ali poe-
ma feerie 7 tablourl versurl.
Demetriescu (Anghel).Profesor, pu-
blicist, nascut la 1847 Octombrie 5. A fa-
cut studiile in tara i strainatate, absolvind
facultatea de litere din Bucuresd- i Berlin.
Intors in tara, a fost numit la 1869 pro-
fesor de istorie la liceul Lazar unde precia
cursurile sale 011a in present. Inainte de
a pleca in strainatate, fusese deja profesor
de istorie i geografie la Sfantu Saya inca
din 1869. La 1888 a luat directiunea coa-
lei particulare Sfantu Gheorghe din Bucu-
rescI. Demetriescu s'a distins ca publicist
prin articolele sale literare publicate in di-
ferite ziare i reviste. Scrieri : Elemente de
geografie, Dim. Bolintitteanu, biografie; Dis-
cursurile hit `Barbu Catargiu insolite de o
nota biografica (1886) Lord ACacaulaydis-
cursun traduse din limbe engleza (1895).
Demosthen (Alexandru).Medic mi-
 DEN
litar nascut in Braila la 8 Noembre 1845.
A facut studiile sale la coala de medicina
din BucurescI i le a cornplectat la Mont-
pellier. la r88 r a fost numit profesor de fisio-
logie la facultatea de medicina din Bucu-
rescl. La r883 e numit prim chirurg al
spitalului militar central i apol profesor de
medicina operatrie i anatomie topografica
la facultatea de medicina, post pe care-1
ocupa de la 188r.
D-rul Demosthen a publicat : Curs de
Tratamentul hirurgical al perito-
nitet purulente, (1889) Resultatele imediate
ci intdqiate ale interveutiunet hirurgicale in
tuberculoasele locale (1889) Antisepsia pe
ccimpul de luya, (1890) Studid experimen-
tal asupra efectelor glontulut cuirat al puta
Mannlicher (1893) Herniile in armatd (1894)
Tratamentul hirurgical al pleuresiet expida-
t;ve (1894).
Densulianu (Aron).Profesor univer-
sitar pentt'u literatura latina i istoria ei,
Ja facultatea de litere din Ia1, numit in a-
cest post de la 25 Octombrie 1883, i pro-
fesor de limba germana la coala normala
superioara din 14.
S'a nascut la DensuI (Transilvania). A
publicat : Sci ne cunoultem (1879). Negriada
epopee nationala (1879). Aventurt literare
(1881). Artd politicd a lut Oratiu (1882).
Din vocalismul latin ji romdn (1882). Isto-
ria ji literaturet ronuine (1885) Cer-
cetdrt literare (1887). Val ea vieq-et (1892).
Hore ()lente (1892).
Densusianu (Nicolae).Avocat i pu-
blicist, nascut la Densu1 (Transilvania) la
1846. A facut studiile la Hermandstadt i
s'a stabilit in 1877 la BucurescI, desfilu-
rand toata activitatea sa in cercetarea stu-
diilor istorice. Din cand in cand a facut nu-
meroase calatoril prin Italia, Sicilia, Croa-
tia, studiind documente relative la Istoria
Romanilor din Transylvania.
A public.at : Romdiiit de la apus (1877)
Cercetcirt istorice in arhivele Ungariet si Tran-
sylvaniet(i 88 o).Revoliktittnea iniHoria (1884)
Note critice asupra scrieret Xenopol :
Teoria lut Roesler (1885). Monumente pentru
istorta ttrret Fdgdraplut (1885).
N. .Densuianu ocupa in present modesta
functiune de bibliotecar al StatuluI major al
armatel.
www.dacoromanica.ro
64 D'A
Deparatzeanu (Alexandru). Poet
nascut la 1835 la Deparati (Teleorman)
incetat din viata la 1865. A facut studiile
sale in tara i in strainatate.
Dupa ce funciona cat va timp ca sub-
prefect, a fost ales deputat sub domnia lui
Voda-Cuza i apoi se retrase la tara la pro-
prietatea sa.
El a publicat Dorurt ji amoruri (t861).
retiparit in 1896 de editorul Mallen Gri-
gore Vodd, Doninul Moldovei (1864).
Diaconovich (Corneliu). Publicist,
nascut in Boca--montana (Banat) la 18 Fe-
bruarie 1859. A facut studiile sale juridice
la facultatea din Budapest. Activitatea sa ca
publicist incepe de la r875, cand apara
causa romana in ziarele germane i ma-
ghiare ale Austo-Ungariei.
La 1884, e redactor ef al ziaruluI Vii-
toral din Budapesta, 4ar la 1885 parasete
aceasta foae i infiinteaza revista Romiinische
Revue care s a tiparit zece anl in Viena. In
acela timp e numit secretar al bancel Al-
bina din Sibiu, post pe care'l ocupa pana
la 1894 cand parasete aceasta functinne i
infiinteaed ziarul Dreptatea din Timmioara.
La 1895 este ales prim secretar al Aso-
ciatiuni Transilvania i director al revistei
Transilvania.
Scrieri : Rontiinische-Revite (1885-1894)
To vol. Gheorghe Baritiu (studiu biografic
1892). Despre apdrarea indrephilitd (1894).
lo ala/ (189 I) Zfir romiinische-magyarischen
Streit frage (1892), Enciclopedia ronuind in
curs de publicatiune (1896) din insarcina-
rea asociatiunel Transilvane.
Diaconovici (Loga Constantin).
Profesor, publicist nascut in Caransebe
(Transilvania) la 1770, incetat din viata la
12 Noembrie 185o. A inceput studiile sale
in Logo i le-a terminat in Pesta ; apol
dupa ce a ocupat cat-va timp functiunl
publice, a inbratiat cariera didactica fiind
numit in 1830 director al coalelor nationale
din Banat.
El a tiparit : Ortografia (1818) Gramatica
ronuind (1822). Versurt(1821). Viaja Dom-
nula Nostru Isus Christos (1831). Te/ca/ala
Evangheliilor (1835). Octoich Tip kan (1836)
Epistolarid ronuinesc (184 1).
Dimancea (Nicolae) Barbat politic
 DIM
nascut la 1./118 in oraelul Cernetl judetul
Mehedinti.
A intrat in luptele politice in 1858, i
a luat parte ca agitator la evenimentele prin-
cipale politice, precum la alegerea Domni-
torului Cuza in Muntenia, la micarea re-
volutionara din Arge in 1864, la revolutia
din 1866 pentru detronarea lui Voda Cuza,
la alta resvratire antidastica din 1871 cand a
fost dat in judecata i achitat de catre juratl.
A facut parte din Camera deputatilor ca
representant al judetului Arge de la 187o
pana la 1888, i a fost reales la 1895.
Dimitrescu Iaffl (Constantin).Pro-
fesor, nascut in Ia1 la 1849. A facut stu-
diile sale primare i liceale in Ia1 ear cele
universitare in Germania. Intors in tara, a
intrat in profesorat i la 1878 a fost nu-
mit definitiv profesor de istoria filosofiei i
moral% la facultatea de litere din Bucuresci.
Maestru de conferinte la coala normala
superioara din Bucuresci, director al Biblio-
tecel StatuluI din Bucurescl, C. Dimitrescu-
Ia1 a colaborat la numeroase reviste lite-
rare i ziare politice.
La 1890 a avut cati-va ani directiunea
Reviste! Tedagogice.
A. publicat ,(Der Schoenheits-Begriff 1877
(Leipzig).
Dimitriadi (Constantin) Artist dra-
matic nascut in Bucurescl la 183 r, incetat
din viatif in Bucurescl la 1885. Inca de
mic copil fuge de la coala 1 la virsta de
'o anI se duce in Italia cu directorul uneI
trupe de circ. Aci un om avut se intere-
seaza de soarta sa i'l trimite eari4/ la coala,
dar el fuge i se angajeaza pe un bastiment
ca matroz. In fine la 1848 se intoarce in
tara i imbratieaza cariera dramatica. Prin-
cipalele sale roluri at fost : Arbore din
Boeri i Ciocoi Regele Filip din Don
Juan Orscolo din Capitanul Negru. A-
mestecat in micarea revolutionara de la
PloetI 1871, Dimitriadi a fost arestat i
dat judecittel, apol achitat de juratii din
Trgovite. El este parintele artistel Aris-
titza Romanescu.
A scris pentru teatru : Frutii de munte
drama in 5 acte in colaborare cu E. Carada
(1856) Virtntea strdbund, pies in 4 partl
(1864). Blestemnl, drama (1870).
Dinicu (Dimitrie). Artist-muzicant
www.dacoromanica.ro
65 DIS
nascut in Ilucuresci la 13 Iunie 1868. La
etatea de 13 ani infra in Conservatorul de
muzica. din Bucurescl, unde urma cursul
de violoncel cu profesorul Const. Deme-
trescu. La 1887, dupa terminarea Conser,
vatorulul din Bucuresci, picea la Viena
unde dupa 2 anl de studiu cu profesortil.
Helitnesberger, obtine premiul medalia
de -aur, premiul Beethoven i medalla cea
mare Societatel Gesellschaft der Musili-
freunde.
Intors in tara, M. S. Regele 'I acorda
titlul de violoncelist al Curte! i'l trimise
iaraI la Viena spre a'i complecta studiiles
La 1892 se reintoarce in tara unde s'a
creat pentru (14..nsul o catedra de violoncel;
la 1894, a fost numit inspector al invat6-
mintuluI muzicel din toath tara.
Dionisie (Climescu).Episcop al Epis-
coplel Buzeului, nascut la 1847 in Com.
Berzuntiul (Bacai0. A facut seminarul de
clasa La i cursul preparatoriu al coalet
normale din Brlad. Hirotonisit preot la
1868, a fost numit invataor la Comuna
Berzuntiul din judetul Baca6 011a la 1871
cand a fost transferat ca preot i invatator
la comuna Moinefi din acelai judet, apol
director al coalet i institutor. Ales arhie-
ret la 1887, e numit director al Sentina-
nihil central din Bucuresci unde functio
neaza pha la 1894 cand a fost ales Epis-
cop al Buzeului.
Dissescu (Constantin G).Profesor,
jurisconsult, nascut in S'atina la 8 August
1854. A facut studiile sale in Bucuresci la
liccul Sfintu Saya i le a terminat la factil-
tatea de drept din Paris, de unde s'a intors
cu titlul de doctor in drept.
De la i Februarie 1878 pna la r88o
Oct. a fost judecator la Tribunalul llfov
de la 1879 Orla la 1884 a suplinit pe V.
Boerescu ca profesor la catedra de drept
comercial de la fitcultatca din Buctiresci.
In 1883 e numit profesor titular la Facul-
tatea din 14 pentru dreptul penal, i proce-
dura civila ; i la 1884 e transferat la Fa-
cultatea din Bucuresti ca profesor de drept
public minan.
De la 1884 pria la 1887 Disscscu re-
presinta in Catnera colegiul de Vlcea,
ear la 1892 este numit avocat al Statulut
i ocupa" accasta fnitctiune pna la 1895
cand demisionenza.
6
 DJU - 66 --
Scrierile sale sunt : Puterea marital& O-
piniunea publicd. Criminalitatea form ele
Partidele politice. Reforma codulut de
procedurd civild. Reorganisarea puteret jude-
tdioreitt. Legea Minelor. Influenta culturel.
Dreptul public romcin in 3 voluine i anume
Drept Constitutional vol. i i 2. Drept Ad-
ministrativ vol. III.
Djuvara (Alexandru). Om politic
nAscut in Bucuresci la 1858. A facut
primare i inceputul gimnasiuluI in
tarA, studiile secundare la liceul Louis-le-
Grand din Paris. Fost admisibil la coala
PolytcchnicA din Paris, laureat al sectiunel
generale de drept public i istoric la coala
de tiinte politice, a luat diploma de li-
centiat in drept din Paris.
Intrat in politicA la 1883, a fost de mal
multe ori reprezentant in Carnea al cole-
oiuloi al 2-lea din BrAila.
La 1886 a fAcut parte din disidenta libe-
ralA contra guvernului Ion BrAtianu. A fun-
dat ziarul l'Etoile Roumaine i a colaborat
la Romdnul in directiunea ce avea atuncl
impreunii cu d-nii Take lonescu, C. Di-
ssescu, etc.
La 1897 31 Martie, a intrat 1n Ministerul
de sub presidentia lui Dim. Sturdza ca titu-
lar la departamentul Justitiel. A demisoi-
nat la Ianuarie 1898.
Scrieri : Idealisat i naturalism (1883).
`Iirthianu-Rosetti (188 1.). La Russie et la
ise !migare (1886). Discursar! politice
(1887). Traiul nostra (1894). Lupa /ratio-
naiihiji/or (1895).
Djuvara (Trandafir).Diplothat, nAs-
cut in Bucuresci la 6 Nocmbrie 1856. A
fAcut studiile sale In 13elgia, i a dobAndit
diploma dc doctor in litere i filosotic de
la facultatea din Bruxelles. Intrat in diplo-
matie la 1879 ca ataat de legatie pe lAngA
agentia diploinaticA din Paris, trece secretar
al 2-lea la Bruxelles in 188o, apol secretar
de clasa r-a la 1881 n aceni legatie. La
1881 e delegat al Ministerului Instr. publice
la Congresul literar international din Viena.
InsArcinat provisoriu cu functia de ef al
divisiel consularc din Ministerul de Externe
la 1883, devine in 1885 ef al divisiei po-
litice ; in 1887 gcreazA trel lunI legatiunea
din 13elgrad i la l'hiele accluia an e 'ruma
secretar general al Ministerului de Externe.
Agent diplomatic la Sotia in 1888, e inain-
www.dacoromanica.ro
DOB
tat Ministril plenipoientiar la 1890. Secre-
tar generel al MinisterUlut in 1891, demi-
sioneazA la 14 Dec. acela an, i reintrA in
diplomatic la 1896 ca Ministru pleniFoten-
liar la Constantinopole post pe care '1 o-
cupA p'enA In present.
Scried : Istria Dalmatia (188o). Les
1'110 de la Roumanie(r88o)Essai sur la hilera-
tare rottmaine (1883). Coarde sparte (Poesii
1884). Etudes sur les negociations commercia-
les de la Roumaine avec l'Autriche-I-Imgrie
( r886 ). Tractate, conveatittat i invoirt
internationale (1888). Politica economicd a
conservatorilor. (1894). Un peril millo/tal
(1894).
Dobrogeanu (vezi Gherea).
Docan (Ioan). Om politic nAscrit la
1825 in Ial, incetat din viatA la 1896. A
fost Ministru al LucrArilor publiec in cabi-
netul loan BrAtianu de la 27 Ianuarie 1877
pra la 26 August acela an.
Doda (Trajan). General-major in ar-
mata austro-ungarA. Romin transilvAnean,
nAscut la 29 lidie 1822 in Comuna Prili-
per, Comit. Severin, cercul Bozovicl,
incetat din viatA in Caransebe la 3 (r5)
Iuliu 1895.
DupA absolvirea coalelor prirnare, a in-
trat in coala militarA de la Wiener-Neus-
tadt i la 1840 a fost inAltat la gradul de
sub-locotenent.
CApitan in 1848, ef de stat-major in
Venetia la 1860, ear la 1866 general co-
mandant al fortAretel Cracoviel, generalul
Trajan Doda a participat la toate campa-
niilc Austriel contra ItalieI (1859) i contra
Germaniel (1866).
La 1878 e trecut la pensie i in 1874
RomAnil din Caransebe Il aleg deputat la
Dieta din Budapesta. Acest mandat 11 pAs-
treazA OnA la 1887, urmArind la inceput
idea reconciliatiunel clementului maghiar
Cu cel romAnesc.
Reales earAI la 1887, adreseazA Prec-
dintelul Dietel o scrisoare prin care 'I face
cunoscut cA de i nu resiliazA mandatul s.:911,
tott.0 nu poate lua parte la deliberatiunile
Dietel nici presta jurArnintul cenit, din causa
situatiunel asupritA ce s'a creat poporului
romin din monarhia Austro-UngarA.
Preedintele ii r6spunde somAndu'l cA
pC..nA in 15 zilc sA facA act de sumisiune
sal!' i se va anula mandatul.
 DON
Amenintarea se i pue I executare.
Atunci ].'rajan Duda protesfeaza printr'un
manifest catre alegatoril si. Dat in jude-
cata pentru acest din urma fapt, Tribunalul
din Arad Il condamna la 14 Septembrie
1888 la dota ani inchisoare si amena.
Majestatea Sa Imp6ratul Frantz Iosif a
graciat pc condamnat, care fusese in vre-
muri profesorul pentru limba romana al
Suveranului austro-migar.
Se zice ca atunci cand generalul Trajan
Duda a fost osandit la inchisoare, guvernul
din Bucurescl drept semn de protestare a
cugetat un moment sal dea comaadamentul
unta corp de armata roinalia. Din nenoro-
cire, generalul era deja prea bolnav la a-
ceasta epoca spre a se putea pune in exe-
cutie acest proect.
Dodun des Perrires. De origina
francezI, tost functionar in administratia in-
chisorilor din Paris, a fost adus lu tara la
1856 de Voda Crigorie Chica i insarci-
nat cu reorganisarea serviciilor penitenciare
din Moldova. Mal t'rzi, a trecut in Bu-
curescI ca inspector general al tuturor pe-
nitenciarelor din Romania, ocupand aceasta
functiune aproape trei-zeci de ani. A murit
in 1892.
Donici (Alexandru). Poet, fabulist,
nascut in 14 pe la anul 1790, dintr'o fa-
milie de boeri din Moldova, mort la 1870.
A facut studiile sale in Rusia i intorcin-
du-se in tara a intrat in magistratura, ocu-
pand functiunea de presedirte al Curta de
Apel. Opera sa principala este Falndele 2 vol.
serse inteun stil foarte intepator, cu mult
spirit, i din aceasta pricina lovite adesea in
acele vremuri de legea censure/.
Donici a mat publkat i poema Tiganit,
tradusa din rusete dupii poetul Puschin.
In fabulele sale, poetul s'a inspirat adesea
din operile fabulitilor francezi La Fontaine,
Florian, pastrand cel putin monda lor.
Donici (Panait).Om politic, fost Mi-
nistru al Lucrarilor publice in cabinetul Stef.
Golescu de la 13 Noembrie 1867 pana la
16 Noembrie 1868. Amanunte biografice
lipsesc.
Dora d'Istria. Pseudonim literar al
Principesei Elena Koltzolf-Massalsky, nascutA
Gbica,
www.dacoromanica.ro
67 DRA
Nascuta in Bucurescl la 3 Februarie 1828,
moarta la Florenta la 17 Novembrie 1888,
Dora d'Istria era fiica lui Mihalake Chica
i a sotiei sale Catinca. nascuta Faca.
Instructiunea a luat'o in casele parintezti
sub conducerea profesorului Papadopulo, i
o urna apoi la Viena, Dresda, Berlin, unde
locui vre'o eapte ani cu parintil si. La
1849, se reintoarce in tara spre a se casa
tori cu Principele Koltzoff, oficer de hu-
sal-1 din armata ruseasca, co care pleca in
Rusia, dar de unde fu isgonita la 1854
pentru opiniunile sale prea liberale.
Dora d'Istria, despartita de barbatul s61:1,
trai cat-va timp in Elvetia i apoi se fixa
in Italia, mide a si murit legand averea sa
Primariei Capitalei Bucuresci.
Principalele serien i ale aLestel ilustre pu
bliciste, sunt : Att bord des lacs belvetiques,
(novele) Les eludes indiennes dans la hante
Vegli; Gil Albanqi in Rumenia ; Storia
de Principi Ghica, les Epopes Asialiques,
La Poesie des Ottomans. Dora d'Istria t co-
laborat la toate revistele mai cu vaza pre-
cum : La Reune des Deux Mondes, L'Illus-
tration, La Revue Suisse, La Nouvelle Anidare
L'Independance hellenique, Revista coniimpo-
porana din Turin, L'Aurora, L'Americano,
La Revue internationale de New-Jork, etc,
etc.
In multe din scrierile sale, Dora d'Istria
se arata dumana neimpacata a resboiului
i se ridica contra situatiunei femeei in so-
cietatea noastra.
Domnu Ceahetti, un publicist italian, a
fcut o bibliografie interesanta a operilor
acestel scriitoare sub titlul : Di alcune pe, e
della principessa Dora d'Istria.
DrAghiescu (Dimitrie).Doctor, pro -
fesor de obstretica, nascut in Severin (Me-
hedintl) la 1841 Octombrie 6. A intrat la
1857 in coala de medicina din Bucuresci,
de unde dupa terminarea cursurilor, a plecat
la Paris spre a complecta studiile sale. In-
tors in tara la 1867 cu titlul de doctor in
medicina, este numit medic secundar la In-
stitutul Maternitatea i mai tarzi profesor
de teorie obstetricala i medic primar dc
consultniuni gratuite la Maternitatea. Apol
e inaintat medie primar al acestui Institut,
profesor de rtica la coala de moa, pro-
fesor la facultatea de medicina din Bucuresci,
membru in Consili6 sanitar superior, dern-
 DRA
nitati pe cari le ocupl de la 1886 pana in
present.
In timpul resbelului Independentel (1877)
D-rul 1)raghiescu oferi serviciile sal,. gra-
tuite pcntru cautarea ranitilor si i se incre-
dinta un servicii1 la cazarma Malmaison
Linde era o ambulanta.
El a scris ipublicat Cmsideratiunt a-
supra Ke, (vitelo,- (1867). Cate-va considera-
asupra abuirturilJr (1870). Cate-va
consideratiunt asupra polypilor uterini (1870).
Arta Mopulut etc, etc.
Dragu (C. Gheorghe).Profesor, nas-
cut la 20 Decembrie 1866 in Comuna Cor-
oesti (Tutova). A facut studiile sale in Bu-
curesci, okinand diploma de iicentiat in li-
tcre i filosofie, i absolvent al scoalei nor-
male superioare. E profesor de filosofie la
liccul Lazar de la 1891. A publicat : Meta-
lisica i zata, Cat putem despre !unte,
Din obiceinrile ci viaja sufleteasrd a anima-
lelor, Teoria evo. latiuner,Sciinta,si morala etc.
Drasch (Aloes). Medic, de origina
germana, nascut intr'un orase' din Styria,
venit in Rom.inia p.2. la 185o. A fost mal
intaii't doctor in Clarasi si apoi s'a stra-
mutat in /3ucurescl. Mare part:,sati al by-.
droterapici, D-rul Drasch se poate considera
ca intemeetortil in Romania al acestuisis
tem de tratament al boalelor interne.
Pe la inceput, cu dou6 zeci de ani inapol,
ciid singur in tara noastra curarisca tifo-
su! -prin Hl de apa rece, trecea drept nebun.
El a avut de altminterea pururca reputatia
de medie empiric, recurgand la medicamente
drastice. Filantrop in cel mal mare grad, cu
desavarire desinteresat, el a murit in 1894
sarac binecuvantat de clascle sarmane ale
orasului nostru.
Duka (Alexandru). Notite biografice
amanutite lipsesc. Fost colonel in armata, a
tinta portofoliul Ministerului de resbel in
cabinetul Dim. Ghica, de la 16 Noembrie
1868 pana la 14 Iunie 1869.
Dulfu (Petre).Publicist, n5scut la 1856
in Comuna Tohat (Ungaria). A facut stu-
diile sale in orasul Baca Mane si le a ter-
minat la t881 in Clus, oblinand titlul de
doctor in filosofie.
Venind in Romania, a fost numit mal
int.iiii profesor de pedagogie la scoala nor-
www.dacoromanica.ro
68 D'UN
mala preparatorie Carol I din Bucuresci, apoi
director al scoalei normale din Turnu-Se-
verin. La 1887 a fost transferat in Bucu-
resci ca profesor de filosofie si pedagogie
la Asilut Elena Doamna, post pe care'l
ocupa si astazi.
P. Dulfu a colaborat la mal multe reviste
literare dida,.ctice, 'filtre cari la Familta
din Oradea Maie, la Educatorttl, Lumtna pen-
tru tott, la Revista Padagogicd din Bucu-
resci, unde a publica mare parte din serie-
rile sale.
Scrierile sale sunt: Ifigienia tregedie (1879)
Studit asupra activitdlei iterare a lut Vasile
Alexandri (in limba maghiera 1881). Etica
sali morala filosoficd (1889). Notiunt de es-
teticd 0890. Ispravele lut Pdcald (1894)
premiate de Academia romana., Legenda
(1896).
Dunka (Nicolae R.).= pitan, nascut
in Iasi la 1837, incetat din viga In Cross-
Keys (Virginia) la 31 Mai 1862. Cu o-
casiunea ocupare! Moldovei de catre tru-
pele austriace, a intrat in armata austriaca
in 1854, regimentul 4 de 'rasad. Ajuns
la gradul de sub-locotenent, demisionea-
za, in 1859 si se angajeaza intre cel o
mie voluntad al lul Garibaldi, FAc'end cani-
pania Siciliel si a Napolitaniel inceputa la
Marsala, tenninatii la Vulturno. Apoi intra
in legiunea maghiara formata in Italia de
catre principalii emigrati maghid.ri de la
1848 : Kosuth, Klapta, Tarr, etc; demisio-
neaza in urma unul duel, si pleaca in A7
merica.
Aci, ja seeviciul in armata Statelor de Nord
cu gradul de capitan in statul major al gc-
neralului Fremont si ia parte la resbeluf
seccesiunei. Dupa trei luni de servia, cadc
lovit de un glont in piept la marea batalie
de la Crossy-Keys (Virginia) la 31 Mai6
1862.
Dunka (Titus Al.) Ingincr, capital),
nascut la Iasi in 1845. A facut studiile sale
in tara si le a urrnat apol in Neapoli ara
a le termina.
Incepnd cariera sa prin gradul de elev
inginer in Batal. i de geniu din Moldova,
(1861-62) a plecat apol in Italia unde a
luat serviciu in legiunea magbiara care
combatea contra armatei Regelui burbon
Francisc: In 1863 si 1864, el ja parte la
revolutia Poloniei rusestl, apol se anga,
 ELE
jeaza ca ingincr conductor la lucrarile ist-
mului de Suez.
Reintors in tara, pleacit earasi in Italia
la 1866, reintra in legiunea maghiara si
combate sub ordinele lui Garibaldi in cam-
parda din Trentiu. In vara anului 1866,
revine in tara pentru a intra in corpul
10,000 voluntari formatl sub comanda ge-
neralului Magheru i i se incredinteaza anga-
jarea voluntarilor din Moldova.
La 1870 isbucnind resbelul franco-ger-
man, capitanui Dunka ja serviciu in legiu-
nea streina din armata franceza, e ranit la
E
Elefterescu (Lache).Locotcncnt n'as-
cut la I Ianuarie 1841, mort la 12 'amurrie
1878. Intrat in ostire ca soldat la 1863, e
inaltat la gradul de sub-locotenent la 1868.
In timpul resbelului Independentel (1877-
1878) hice parte ca locotenent din Regi-
mentul No. 6 de infanterie i moare in
lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.
Eliade (loan P). Profesor, nascut in
13rasov la 25 Iulie 1827, rinde a facut
studiile sale. Intrat in invaamantul public
la 1859 a ocupat pana la 1'894 functiunele
de profesor si revisor scolar.
A publicat : Elemente de Pedagogie (1868).
$coala conductorul el (1872). De-
primard.
semn pentru jcoa lele prinzare de fete (1873).
Noliunt de aritmeticd (1879). istoria Uni-
versalci dupd J. Paro (r88o). Elemente de
sciinte naturale ji Jisice.
A colaborat la ziarele Amical &oalet.
coala Ronuind i Tribuna coalet romdne.
Elisabeta.(Paulina, Elisabeta, Mi-
lla, Luisa de Wied).
Regina Romaniei,nasctita la 17/29 De-
cembrie 1843 in castelul Monrepos pe va-
lea Rhinului, fiica Principelui Hermann de
Wied si a PrincipeseI Maria de Nassau. A
fost crescuta in casa parinteasca si a aratat
inca din copiarie cea mal' mare tragere de
Mima pcntrn literatura. Inv6tand cu mides-
nire limba francezii, italiana, engleza, svedeza,
calat0rit prin principalele orase din Eu-
ropa, petrecand timp indelungat la Curtile
www.dacoromanica.ro
69 ELI
marea batalle de la Orleans, si la batalia
de la Vendornne.
Intors in tara la 1872, isi reja profesiu-
nea de inginer pna la 1877, cand isbuc-
nind resbelul Independentel, e primit cu
gradul de capitan i ja parte la asediul
Plevnel.
In 1881, Dunka se duce in Africa, reja
serviciu in armata franceza, face campania
Tunisiel, a Sudului marocan, si a Sudanului.
Dupil o viata asa mult sbuciumata, a re-
luat acum profesiunea sa de inginer.
domnitoare din Germania, Rusia, si urmiirind
cu un deosebit interes toatil miscarca 'ite-
rara de la diferitele popoare.
In lirnitele impuse de laconismul ce se
cere unul dictionar, am aratat la cuv6ntul
Carmen-Sylva, rneritele !iterare ale Su-
veranei noastre ; ne r6mne ad i sa vorbirn
despre tot avntul pe care Regina Elisabeta
dat scoalelor noastre profesionale, despre
interesul ce a purtat propilsirel muncel fe-
meilor, despre binefacerile Sale si cresti-
neasca dragoste ce a purtat ranitilor din tim-
pul resbelului Independentel.
Casatoria Majestatei Sale cu Rcgele Carol
I,- atunci Principe, s'a savrsit la Neuwied
In 3/15 Noembrie 1869, iar la 12 Noem-
brie s'a sarbatorit intrarea in Capitala a Au-
gustilor sotl.
De indata, voind sil arate deosebita tra-
gere de inima ce are pentru clasele s6rmane,
Regina Elisabeta darueste zece mil lei pen-
tru a se distribu venitul lor la 8 fete s'r-
mane, patru din Iasi si patru din Bucuresci
(16 Noembrie 1869). Apol in 1870, vizi-
tand Asilul Elena Doamna de la Cotrocenl,
ja acest institut sub patronagiul S, diru-
este 12.000 lei spre a se svarsi mal multe
lucrari, iar la 27 Aprilie acelas an, pune
piatra fundarnentala a bisericel ce ridica in
curtea A silul
La 1873, mal darueste Asilului load zis
Fontana Brancoveanului. In acelas timp, Ma-
jestatea Sa, care in scurt timp invlase per-
fect de bine limba romana, incepe sa tra-
&ud. pentr. coale carti didactice fruncen
 ELI
De la aceasta epoca inainte, nu este ser-
bare de binefacere, nu e act tilantropic,
care numele Reginei Elisabeta sa nu se ga-
seasca In frunte.
Majestatea Sa ja sub patronagiul SM So-
cietatile aCunca, Furnica, ale caror menire
este se inlesneasca v6nzarea produsului mun-
cel femeilor s6rmane precum : panza t6ra-
neasca, costumele nationale, velintele, scoar-
tele etc. Majestatea Sa, intemeazI i Socie-
tatea de binefacere Elisabela cu scop de a
da ajutoare, lemne, haine, copiilor s6raci,
ear de dou' ori pe an la Pate i Craciun
imparte din caseta sa personala jucarii la
ton copilaii desmotenin de soarta.
Pururea muncita de dorul sa mal aline
o durere,. Regina fundeaza Institulul Su ro-
rilor de Carilate, daruete acestui stabiliment
o casa in strada Clemente' i suporta singura
ani indelungati toate cheltuelele intretinerel
acestui institut, pana cand Ii da o orga-
nisare destul de puternica spre a putea
merge inainte.
Isbucnind resbelul Independentel (1877-
78), Majestatea Sa Regina Elisabeta arata
un devotament admirabil. Cladete din a-
verea Sa o baraca la Cotroceni i acolo zi
i noapte, la capataiul bolnavilor, ca o ade-
varata sora de caritate, afina durerile cu
cate-va cuvinte de mangaere, leaga ranile,
i multi bravi 1I da staritul in bratele
sfintei femei.
In amintirea acestor ingrijirt Lira preget,
Comitetul ales de soliile ofiterilor armatei
noastre, ofera Majestatc" Sa la 28 Noem-
brie 188o, in dar, o statue de marmora re-
presintand pe Regina Elisabeta legand rana
unut osta, ear poporul o supranumejte de
atunci : Mama rdnitilor, nutne pe care'l
poarta cu aceeni mandrie ca acel de Regina
a Romanie1.
Filantropia SuveraneI merge strans legata
cu interesul ce poarta pentru desvoltarea
belelor arte i literaturei noastre. Majestatea
Sa dt in ton anii auditiuni muzicale sp-
tamanale la Palat, scoate in evidenta talen-
tele multora, da burse In strainatate tinere-
lor cari arata aplecare pentru cantee, muzica,
pictura.
Din casatoria Majestatilor Lor Regele i
Regina, s'a nascut un singur copil, la 27
Septembrie 1870, Principesa Maria, care a
incetat din viata la 28 Martie 1874.
Erninescu (Mihail).Poet, publicist, nas-
www.dacoromanica.ro
7O ENA
cut la zo Decembrie 1849 in satul Ipateti
(judgul Botoani) mort in Bucurescl la 15
Iunie 1889 inteun institut de alienan.
A facut primele sale studii in gimnasiul
din Cernauti, apol parasi coala pentru a se
lita dupa trupa de teatru a D-nei Fanny
Tardini, cu care 1)cl-curse Transilvania Mai
urma cati-va ani cursurile de tiloso-
fie ale Universitatilor din Viena i Berlin,
cu ajutorul ce primea dp la Societatea u-
nimea din Ia;i. Intors in tara la 1874 ocupa
la 1876 functiunea de revisor colar 1 di-
rector al l3ibliotecel din
Indepartat din acest post, in una schim-
barei guvernului, Eminescu luit directiunea
ziarului conservator Timpul. La Iunie 1883,
fu lovit de primele simptome ale alienati-
unei mintale ; i mai revine putin in tire
in dou6 randuri, dar peste putin titup muri
In casa de sanatate.
Eminescu a publicat mai toate scrierile
sale in Convorbirile Merare: Ele a fost a-
dunate in volum prin ingrijirea d-lui T. Ma-
i Irescu, sub titlul Toesit, editura Socec.
Prosa lui Emitiesen, Stronanul Dionisi
Frumos, din Lacrini, tk-, este adunat1 intr'nn
volum publicat de D nul Mortzun: Pros4
Versurt. In 1891 s'a facut i o culegere ale
articolelor politice publicate de Eminescu In
Timpul de la 188o la 1881.
Enacescu (Ghenadie). Episcop de
Ramnic i Noul Severin, nascut in la;"
1837, incetat din viata la Ianuarie 1898 in
Neapoli (Italia). A facut studiile sale la scoala
Trei Erarchi i Seminarul Socola. La 1856 s'a
calugarit i a fost trimis la Athena spre a stu-
dia teologia. Dupii tre' ani, intors in tara, o-
cupa postul de profesor la seminarul Socola ;
apol de la 1860 la 1865 face studiile Acade-
miel spirituale din Kiew. Intors in tara, e nu-
mit director ;i profesor al Seminarului Nifon.
Hirotonisit arhiereil la 1864, e profesor la
facultatea de teologie din Bucuresci, pana
la r886, cand este ales Episcop de Rainnic
1 Noul Severin.
Scrieri incipif de filosofie (1868). Is-
lario filosofiet dupd Albert Suegler (1869).
Stilistica (1874). Crestianismul in Dada
crepinarea Rontrinilor (1878). Afitropolia
Ungro,Vlachiet (I88o). Istaria slintet Mands.
tirf Sinaia (1884 Din istoria bisericeascd a
Romdnilor (1882). Inbuncitdfirea 300rtet
rulut (1888). Arbiza Episcopiet Rdmniculnl
(r888). Iconogralia (1891). Visite canonice
 ENE
(1890-189 Eraldica vechie a Romdnilor
(1894).
Ene (Constantin).Maior, nascut la 20
Decembrie 183 r. Intr in armata ca ser-
gent voluntar la 1857 i e inaintat sub-lo-
cotcnent in 1858, maior in 1869. In timpul
resbelului Independentei, face parte din Reg.
6 de dorobanti i moare in fruntea bata-
lionului s'al in fata Rahovel la 7 Noembrie
1877.
Epureanu (Manolache Costache).
Bilrbat de stat, nascut in 13arlad la 1824,
mort la Schlangenbad, ducatul de Nassau la
7 Septembrie 1880.
Studiile sale le a facut in Heidelberg
(Germania) i intors in tara ii incepu ca-
riera politica participand la micarea revo-
lutionara din Moldova (1848) 1 intrand in
adunaren ad hoc a Moldovei. La 186o el
este presedinte al Consiliului sub domnia
lui Voda Cuza i apo) presideaza Contitu-
anta din 1866, care se rostete pentru di-
nastia straina aleasa de tara.
La 1871, formandu-se guvernul conser-
vator sub preedentia lui L. Catargiu, M.
C. Epureanu II da sprijinul sal i ja pentru
cat-va timp portofoliul Ministerului justitiei
de la Octombrie 1872 pana la Martie 1873.
Apol trece in opozitie, face parte din coa-
litia de la Mazar-Paa i in 1876 Aprilie
ja prezidentia unui Minister liberal pana la
24 Iulie din acelas an. Apoi peste cat-va
timp combatu iarai guvernul liberal 1 trecu
cu opozitia conservatoare.
Epureanu era un orator de mare talent,
Coarte satiric.
A publicat : Ches/ja locuitorilor priviki din
punclul de vedere al Regid : organic (1866)
Despre prelinsa rescumpdrare a callo,- ferate
(1879).
Eraclide (Constantin). Jurisconsult
nascut la 1819 incetat din viata la 1875.
A facut studiile in strainatate i a ocupat
salle.-
In magistratura functiunele de judecator,
membru, preedinte de Curte,fprocuror, mem-
bru i preedinte la Casatie, membru in
Consiliul de Stat i prim preFdinte la Ca-
Fost secretar general al Ministerului
Justitiei in 1863, apol Ministru al Justitiei
de la 3 pana la 17 Noembrie r868, s'a re-
tras din politicii la aceasta epoca.
C. Eraclide a publicat : Doriniele ittret
www.dacoromanica.ro
71 - ERB
(1856). Despre elementul monarhic in sis-
temul representativ (1860). Curtea de intd-
riturf ji notariatul (1862). Studit practice
asupra dreptulut criminal (1865.) Femeea ji
misiunea el (1870). Explicaliunt teordice
practice a codulut civil (1873).
C. Eraclide a fost profesor de drept la
Univesitatea din Iai.
Erbiceanu (Constantin). Profesor,
teolog, nascut la 1835 in Comuna Erbi-
ceni, judetul Ia1. Licentiat in teologic, pro-
fesor de drept bisericesc r.umit la 1892 in a-
ceasta calitate la Facultatea din Bucuresci,
a fost ales in 1896 decan al facultatei de
teologie.
A publicat : Religiunea ji jIiinja (1885).
Istoricul sentinarulut Venianim (1885). Des-
pre oiata ji activitatea mitropolitulut Venianim
Costache (1888). Viata ji activitatea P. S.
Episcop : Neofit Set-iban (1888). Istoria Mi-
tropoliet Moldoviet ji Sucevel (1888). Tetra
vanghelul diaconulut Coresi (1884). Poesiile
protosinghelulut Naum Rcimniceann din 182f
(1890), Cronicarit grect cart ail scris despre
Rotndnia (1890). Mihail KogdIniceanubio-
grafie(189 r). Religiunea in lupiele Ronui-
m'o,- (1895).
C. Erbiceanu este membru al Academie
romane.
Esarcu (Constantin). Barbat politic
nascut in Bucuresci la 1836, fiul doctorului
Esarcu. A facut studiile sale la sfntu Saya
i apoi la Paris de unde s'a intors cu di-
ploma de doctor in medicina.
La 1864, e numit profesor de zoologic
i botanica la facultatea din Bucuresci, dar
demisioneaza la 1873 spre a intra in di-
plomatie. Dupa ce ade cat-va timp la Athena
i Roma, se intoarce in tara jertfiind toata
activitatea sa pentru Atheneul romdn. Cu o
sirguinta ne crutand nici sacri-
fici nici rugaciuni, nici muna, isbutete sa
adune prime() loterie publica fondurile nc-
cesare i ridica monumentul din gradilla
Episcopiel.
La 1891 C. Esarcu a fost cate-va lunl
Ministru de Externe in cabinetul de sub
presidentia Generalului J. Florescu de la 21
Februarie la 27 Nov. 1891.
Ca diplomat, a representat tara la Roma
i Athena.
A publicat : Cnr1 de iliintele naturale (1864)
Siefan cel nutre, documente descoperite In al
 EVO
hiva din Venctia (1874). Documerte desco-
perite in arhiva Palier (1878). Rolul mona-
mentelor in istoria unut popor (1883) Athe-
neul Romn (1888). Discursurt, rostite la
Athene.
Evolceanu (Dimitrie).Nascut in no-
topni la r Oct. 1865. A facut pritnele stu-
dil in oraul saii natal, iar cele superioare
In coala normal a superioara i Uuiversi-
tatea din IaI, de unde ei cu titlul de li-
centiat in ciintcle istorico-filologice. Obti-
nand prin concurs o catedra dc limba
mana la liceul din Barlad i un stipendii1
Fabian (Vasile). - - Profesor nascut in
satul RuiI Bargaului (Ardeal) la Decembrie
1795, incetat din viga la 7 Aprilie 1836
in IaI. A facut studiil in coala germana
militara din Niis6ud 1 la gimnasiul din
Blai6, apol a urmat cursurile academice la
Oradia-Mare.
La 1820. in luna Noembrie, Vasile Fa-
bian a fost adus de G. Asaki la Iai ca
profesor la seminarul din Socola ; dar peste
putin isbucnind micarea revolutionarii din
1821, V. Fabian fu silit sa treaca in Ba-
sarabia, unde trai pana la 1822. La aceasta
epoca se reintoarce IaI, da mai ales lec-
tiunl in case particulare, i in diferite im-
prejurarI e trimis ca delegat din partea Sta-
tulul la Sibiu cu depei catre consulul ge-
neral rusesc.
La 1828, infiintandu-se gimnasiul din 14,
V. Fabian e numit profesor de matematica,
ueoarafie i limba latina pana la 1834 cand
e numit profesor de filosofie la Academia
Mihaileana:
A publicat : Moldova la 1821. &bimba-
rea soartei Moldovel: Geografia cinterimulut:
Glasul viitorulut (poesie).
Faka (Constantin). Autor dramatic
i pot nitscut in BucurescI la 1790, ince-
tat din viga la 6 Martie 1845. A facut stu-
diile sale pe la coalele grecetI din acele
vremurI i s'a distins mal ales prin spiritul
s'ea sarcastic. A publicat : Frantu.zitele,
comedie i cate-va satire, precum : Ministril,
Vulpea, Blestemul Lumei:
www.dacoromanica.ro
72 PAL
din fondul Iosif Nicolescu, studia de la
1889-1894 filologia latina in Collge de France
i Ecole des Hautes Etudes din Paris, i la
Universitatile din Bonn i Berlin.
Intors In tara. a fost numit conferentiar
de limba latina la Universitatea din Bucu-
resci. A scris in Convorbirt Literare din
al caror cornitet de redactie face parte, studil
de critica literara asupra poesiilor d-lor Co-
buc, Gheorghe din Moldova, Artur Stavri,
Vlahuta, Haralamb Lecca, asupra dram el
Mort' fara lumanare a d-lul I. Bacalbaa,
romanclor d-lor Ciru Oeconomu i C. Not-
tara i novelelor d-nei Sofia Nadejde.
Falcoianu (Scarlat). Jurisconsult,
nascut in Bucurescl la 26 Octombric 1828
incctat din viata in Bucurescl la 26 Octom-
_brie1876. A facut studiile sale in colegiul
sfantu Saya i apoI fu trimis la Paris undc
termina dreptul. Reintors in tara la 1854
fu nutnit substitut de procuror la parchetul
inaltei Curti i mal pe urma Preedinte
Trib. Civil de Ilfov.
Indata ce se institui Caimacamia princi-
peluI Al. Gbica, Scarlat Falcoianu fu numit
director al Ministerului Justipei. Apoi mal
inainte de unirea definitiva fu cat-va
timp Ministru de Externe sub domnia lul
Al. Ion Cuza i in urmit trecut preedinte
al Curtei de Apel din Bucurescl.
O data cu infiinprea Curta' de Casatiunc
la 1861, Scarlat Falcoianu a fost numit mem-
bru la malta Curte unde a functionat pana
la moartea sa ca membru, preedinte de
sectiune i prim pre.;edinte.
Osebit de servicile eminente ce acest bar-
bat a adus tarei ca magistrat el a luat parte
cu folos la Consiliul general al Instructiunel
publice.
FAlcoianu (tefan). General dc di-
visie, nascut la 6 Iunie 1835. A intrat in
coala milftara .ca elev la 7 Aprilie 1854,
i a fost inaintat sub-locotenent in 1856.
Maior in 1865, apoi trecut in neactivitate
la 1869, a reintrat in activitatc la 1877
Aprilie cu gradul de colonel. Isbucnind res-
belul Independentei i colonelul Barozzi fiind
chiemat in functiunea de secretar general
 PEL - /
2 FEA
al Ministerului de Resbel, stefan Falcoianu
este numit ef de stat-major general al ar-
mata romane de operatiune. In aceasta ca-
litate, el formeaza coloanele de atac inain-
tea Plevnei, inaintea Vidinului; negociaza
predarea Vidinulul, subscrie conventiunea
de predare a acestel cetaff catre armata
romana.
Inaintat general de brigada la 1883, 5te-
fan Falcoianu e numit ministru de resbel
la 23 Iunie 1884 in cabinetul Ion Bratianu
pana la 13 Ianuarie 1886 cand dimisioneaza
din functiunea de Ministru. La 1892, inain-
tat general de divisie, reja funcliunea de
ef al mareliff stat-major al armatel.
La 1895, generalul Falcoianu trece la
pensie.
Felix (Iacob).Medic, nascut in Austria
la 6 Ianuarie 1832 (impamintenit la 1871);
a acut studiile liceale la Praga, cele un-
versitare la Viena, unde a dobandit gradul
de doctor in medicina i in chirurgie in
Ianuarie 1858. A trecut examenul de libera
practica la Bucuresa la August 1858.
Apoi a fost rnd pe r6nd : 1858, Medic al
oraului Oltenita.; 1859 Medic al judetuluf
Mucel; 186i Medic de coloare la Bucure-
sci; 1862 Profesor la coala ,nationala de
medicina; 1863 Inspector al serviciului sanitar
i membru al Consiliului Medical superior;
1865 Medicief al oraului BucurescI; 1869
Profesor la faciiltatea de medicina; 188o
Membru al Academid Romane; 1892 Di-
rector general al serviciului sanitar pana in
present; 1893 Delegat al guvernului roman
la conferinta sanitara internationala din Dres-
da; 1877-78 in timpul resbelului, Director
al spitalelor militare din Turnu-Magurele.
Scrierf : Despre alimentatiunea ,tcrranulut:
(186 i). Observatiunt asup ra elagret. (1862).
Apele Bucurescilor (1864). Tractat de Igiend
publicd ci de Politie sanitard. Partea (1870).
Die oefirentliche Gesundheitspflege in 'Bucarest
(1871). Zur Actiologie des Scorbutes. (1871).
Hygienische Studie iiber Tedroleum (1872).
Traiul terranulut. (1876). Despre mijcarea
populatiund Romdnief (188o) Crescerea igie-
nica a copiilor (188o). La situation hygiui-
que de 'Bucarest. (1882). Sur la Pro-
phylaxie de la Pellagre, (1882). Pro filoxia
Pelagra' (1883). Darea de seanuf asupra
congresulul al IV international de igiend,
(1883). 'Die sanitiiren Zustnde Rumiiniens
(1883). Darea de seamd despre expositiunea
www.dacoromanica.ro
internalionald de igiend din Londra (1884).
Despre desinfectiune. (1885). aCanual ele-
mentar de igiend pentru icoalele rurale (1885),
Trogresele iglenice in cel din urand ant (1885).
Preventiunea tuberculosa' (1886). etc, etc.
Ferdinand (Victor, Albert, Mainrad
de Hohenzollern). Principe al Roma-
niel, Motenitorul Coroanei, fii al A. S.
Principelui Leopold de Hohenzollern i ne-
pot al M. S. Regelui Carol I.
S'a nascut la Sigmaringen in 12 (24)
August 1865. Clasele secundare le a urmat
la Daseldorf, apoi numit oficer de a dreptul
in virtutea prerogativelor de cal.' se bucura
principil de sange din Prusia, a plecat la
Cassel unde a terminat cursurile scoaleI
militare de rsboi. In urma, a intrat sub-
locotenent in Regimentul de guarda
imperiala germana. la Potsdam.
Dupa duol ani de practica, a rners la
Universitaple din Tubingen i Leipzig unde
a urmat cursurile de economie politica,
sciintele financiare, dreptul roman.
Pentru limba romana, in timpul ederei
sale in Germania, Principele Ferdinand a
avut de profesor de la 1883 i 1361)5 la
terminarea studiilor sale, pe d. V. l'aun.
La 18 Martie 1889, in lipsa unuT mo-
tenitor direct al Tronului, A. S. Principele
Ferdinand a fost desernnat ca Motenitortil
Coroanel.
Intrat in armata romana mai nti cu
gradul de capitan in Regimentul No. 3 de
infanterie la 26 Aprilie 1889, a inaintat
maior comandant al Bat. 2 de vnittor! la
29 Decembrie 1892, apol la 1895 Ianuarie
locot.-colonel, cap al aceluia batalion.
La 1895 Ianuaric, ia comanda Regimentului
No. 4- de roiori cu gradul de colonel.
La 22 Aprilie 1892, A. S. Principele
Ferdinand s'a logodit la Potsdam cu Princi-
pesa Maria Alexandra Victoria, ducesli de
Saxa. La 29 Decembrie acela an s'a cele-
brat casatoria Altetelor Lor la Sigmaringen,
iar la 23 Ianuarie 1893 perechea princiara
face intrarea sa in Capitala rel.
Cu aceasta ocasiune i in aceasta zi, se
celebreazii la 32 de bisericl din Bucurescl,
32 de casatoril intre sateni i satence v e-
niff din toate judetcle. Nunii lor au fost
A. S. Principcle Ferdinand i A. S. Princi-
pesa Mara.
Din casatoria PrincipcItif Motenitor
nascut duo! copii : Principele Carol la 2
5 b.
 FET - 74 -
Decembrie 1893 i principesa Elisabeta la
29 Septembrie 1894.
La Aprile 1897, A. S. Principele Ferdi-
nand, atins de frigur/ tifoide, era cu desA-
v&ire considerat ca pierdut, i salvarea Sa,
gratie ingrijirilor ce'l a fost date de doc-
toril C. Buicliu, L Cantacuzino, W. Krern-
nitz, se poate considera ca o minune, cki
preotul recita deja la cAptiiul bolnavului
rugkiunele pentru ceasul h aorta
Numeroasele manifestatiuni acute Prin-
cipeluI motenitor cu prilejul acesteI crude
boale, i pornite din toate treptele societ4e1,
ai arAtat iubirea ce intreaga tar pilstreaz5.
dinastiel.
AstAzI, Motenitorul Tronulul este pe
deplin restabilit.
Fau (Anastase). Doctor, filantrop,
nAscut la 21 Decembrie 1815 la Muata
(Flciu) incetat din viata in laI la 3 Mar-
tie 1886.
A inceput studiile sale la coalele publice
din Ia1 i le a terminat la Viena la 1842,
obtinnd gradul de doctor in lee, apoi
trecu la Paris unde des5viri studiile medi-
cale in 1848. lntors in tark fu numit medic
al Iailor i apol al militiilor moldovenetI.
La 1855 el inteineeazA Societatea pentru
incurajarea tinerimet romdne la invcryturd
i'I dAruete un capital insemnat. La 1856,
pune fondamentul grAdinei botanice din
Ia1, cheltuind din averea sa pentru acest
scop 50,000 lel; apol la 1859 aldituete
un proect de organizare al politiei sanitare.
El a 15sat Academiel 10,000 lel pentru
facerei prin concurs a uneI harte sciintifice
a titrel i 17,000 lel spitaluluI Sf. Spiridon
din Ia.1 pentru a se veni In ajutorul bol-
navilor.
Principalele sale scrieri sunt : Des signes
des maladies du cceur (1848). Descrierea ji
intrebuintarea apelor simple ji a apelor mine-
rale din Moldova (1851). Manual pentru
invdtdtura moalelor (1852). Enumeratia spe-
cielor de plante cultivate in grddinct botanicd
din (1861). Proect de organisarea po-
litief in Romdnict (1863).
Anastase ntu, a fost ales membru in
Divanul ad-hoc din Moldova, i in nenu-
mrate rinduri deputat i senator in Cor-
purile legiuitoare duiA Unire. El era membru
al Academiel Romke incA de la Septem-
brie 1871.
www.dacoromanica.ro
F
Filimon (Nicolae). Prosator, nAscut
n Bucurescl la 1819, mort in acest ora
la 1865. A dus o viat6 foarte sbuciumatk
fiind rnd pe raid, antket de biserick co-
rist la teatru, flautist inteo orchestrk critic
la un ziar, romancier i la urma urmelor
functionar la Arhiva StatuluI.
Posednd un spirit de observatiune foarte
adilnc i mult talent, el a scris : Excursiunl
In Germania meridional d (186o). Mateo Ci-
priani, Oral-ul Bergamo, Slujnicarit (1861).
Ciocoit vecht si not (1863).
Filipescu (Alexandru). Om politic
nascut in Bucuresd la 1775, incetat din viatl
la 1856. A primit o educatiune foarte
in streinlitate i in tark i era versat in
cunotinta limbelor latine, elene vechie i
modernk francezk italiank Delegatul boeri-
lor pe Lang5. Tudor Vladimirescu la 1821,
i'a indeplinit misiunea atilt de indemkatic,
in cilt a fost supranumit Vulpe.
Logoft al Dreptatei cilnd se afla in tar
generalul Kisselef, trecu apol la Ministerul
de externe. A luat parte la redactarea re-
gulamentulul organic. La 1842 a contribuit
mult dinpreun5. cu Filip Len la alegerea
Domnitnrulul George Bibescu care'l conferi
mai trzi rangul de .9Care Tan.
Filipescu (Constantin G.).Fiul ma-
relui ban Jordache Filipescu, riscut la 1804,
incetat din viat6 la 1842 Februarie.
A fkut studiile in Francia. Intors in tarA
la 1829, a intrat in otirea romneascA la
formarea ei i a inaintat pnA la gradul de
colonel. A fost in urinA efor al Scoalelor,
deputat in obteasca adunare, judecAtor la
divanul civil, mare postelnic. i mare logo-
ft al Credintel.
In timpul administratiunei principelui
Kisselef, acesta l'a luat ca secretar particu-
lar al ski.
Filipescu (Constantin N.). NAscut
In 1807. A acut studiile la Paris in 1829.
I'I desveli strAlucitele calititti de orator,
and pentru prima oarii aborand tribuna
in 1844, in obteasca adunare, denunt
printeun discurs ce tinu maI multe zile, con-
cesiunea minelor cftre Rusia (afacerea Tran-
dafirof).
Ministru de finante in guvernul revolu-
tionar de la 1848, plecii dup revolutie in
exil unde publick in limba francezii o 10-
 FIL - 75
crare insemnata sub titlul Mmoire sur les
conditions d' existence des Principauts danu-
biennes.
El muri in exil, la Paris, in 1854, fiind
abia in vrsta de 47 ant
Ingropat la Filipeti Braila, poetul G.
Creteanu a compus pentru mormntul s6i1
urmatorul epitaf :
Urmiind cu vrednicie traditia strdbund,
Inreurf streine bravd duper tribund,
cdnd sund cea ora solemnd'a de,steptdrei
Costache Fili pescu, pdru 'n fruntea micdrit.
Te termurile Senel, in urmd exilat
Muri, i de'al siti frate aci fu transportat.
0 juni generatit, mormintu'l salutati,
De patrie i onoare aci vi inspiratt !
Filipescu (Gheorghe).Cun os cut sub
numele de Dadu Filipescu. Colonel de ca-
valerie, nascut in Bucurescl la 181 r, a incetat
din viata. in Bucuresci la 1889 Decembrie.
A intrat in otire ca soldat la 1843 i a
inaintat sub-locotenent la 1846. Liberat din
otire la 1848, pleaca in Rusia, urmeaza
cursurile coalei de cavalerie din Moscova
i intra in armata ruseasca, unde st pana
la 1859. La aceasta epock dupe ce luase
parte la resbelul din Crimea, i cptase pen-
tru bravura sa o spada de onoare, reintra
In armatii romana cu gradul de capitan.
Colonel in 1867, faca parte din statul-tnajor
al Majestatei Sale Regelui Carol I-i, pe
atuncl Principe.
Demisionat earag din armata i trecut
la pensie, reintra in otirea ruseasca cand
isbucnete resbelul Independentel (1877-78)
i este ataat ca adjntant pe lnga marele
Duce Nicolae, fratele Impratului.
Filipescu (Gheorghe C).NAscut in Bu-
curescI la 1840. A facut studiile In Germa-
nia i Austria, apoi a intrat in armata Mol-
doveI cu gradul de sub-locotenent i a fost
adjutantul Pricipelul Cuza.
Demisionat din armata la 1863, s'a sta-
bilit in Bucurescl.
Nutnit mareal al Cutlet A. S. Principelut
Carol I-iii la 1866, a ocupat aceasta inalta
demnitate pna la 1874.
Trimis atuncl ca agent al Orel la Peter-
sburg, a pastrat acest post pna la 1876
cand a demisionat in urma retragerel gu-
vernuluI L. Catargiu.
Filipescu Ion (A.). Supranumit Vul-
www.dacoromanica.ro
FIL
pache, fiul lul Filipescu Vulpe, om poli-
tic, nascut la 1811, incetat din viata la
August 1863.
A facut studiile sale in Francia de unde
s'a intors in 1835 Cu titlul de licentiat in
drept, ocupand functiumle judecatoret1 de
membru la Tribunalul Ilfov i apot membru
la Curte. Retras din tara cand a isbucnit
revolutia de la 1848, s'a reintors sub dom-
nia luI Stirbey cand a fost numit secretar
de stat (Ministru de Externe) i apol lo-
goat al Dreptatel. La 1856, a fost pree-
dinte al Comisid Sfatului Oraenesc, ear
dup plecarea lui Voda Al. Ghica, e numit
Caimacam dinpreuna Cu Manolache Baleanu
i Iancu Manu.
A lucrat mal trzi pentru Unirea Prin-
cipatelor i a fost Ministru al Justitiel la
inceputul Domniel lul Cuza. Ales de mal
multe orl deputat al judetulul Dolj, era in
1863, vice-preedinte in Adunarea Deputa-
tilor. La 1845 se casatorise cu fiica cea
mare a lul \Tod. Bibescu, domnita Elisa.
Filipescu (Iordache).Om politic nas-
cut la 1765, incetat din viata la 1855.
Barbat Cu multa eruditiune, a ocupat func-
tiunele cele mal importante in Stat. A fost
mare vornic i mare ban-Ministru de In-
terne pana la 1835. In anul 1834 a fost
cel mal serios candidat la domnie sustinut
de partidul liberal, dar combatut de Ru1.
Alegandu-se Alexandru Ghika, servi sub
dansul ca Ministru de Interne pana la 1835.
La 1843 dupe retragerea Domnitorulul
Al. Ghika, fuse caimacam din-preuna Cu Th.
Vacarescu i M. Cornescu de la 15 Oct.
1842 pina la Ianuarie 1843. Sub domnia
lui Bibescu a fost Preedinte al SfatuluI de
la 29 Iunie 1843 pana la 29 Iunie 1846
i Ministru de Interne pana la II Mai 1847.
Sub domnia lui tirbey a mai fost Minis-
tru de Interne de la 1--ifi Septembrie 1849
pana la 4 Mal 1854.
Filipescu (Nicolae).Om politic, nas-
cut in Bucuresci la Decembrie 1861. A Rcut
studiile sale in streinatate, land la Paris
diploma de licentiat in drept. Intors in tall
s'a pus dup putin timp impreuna cu alti
tinerl in capul ziarului Epoca, organ de
lupta in contra partidului liberal de la 1884
pan5. la 1888, and acest ziar s'a contopit
cu Constitulionalul.
Ales deputat al colegiului al 3-lea de
 FLE
Braila, a representat in Camera de la 1887
pana la 1895 neintrerupt interesele acestuI
judet. La 1893 a fost ales Primar al Capi-
talo, i a ocupat aceasta functiune pana la
1895 Octombrie cand a fost disolvat Con-
siliul comunal in urma venirel la putere a
guvernulul liberal.
La 1895, Noembrie, a redeschis ziarul
Epoca, organ de luptil conservator con-
tra guvernului liberal.
A publicat cate-va bropri, intre carl
Partidele politice (1890) Cestiunea terdneascd
(1891) Alba i ro,,rit (1894) Cdtre un nod
ideal (1897).
Flechtenmcher (Alexandru).Violo-
nist, compositor muzical ,nascut in Ia1 la 23
Decembrie 1823 incetat din viata In Bucuresci
la 28 Ianuarie 1898. A aratat inca din fra.-
creda copilarie multa tragere de inimA pentru
muzica, astfel in cat la vrsta de 9 anl, canta
deja prin concerte.
La 1837, marele logof6t Costache Ko-
nache, '1 trimise la Viena ca bursier spre
a urma cursurile pentru vioara i composi-
tiune. Intors in tara la 1840, regasim
capelmaestru al Teatrului national sub di-
rectiunea M. Millo in 1844, Orla la 1847
cand \Toda Mihail Sturza trimite earal
in streinatate spre a se perfectiona in arta
sa. El pleaca la Paris, dar evenimentele po-
litice de la 48, 1'1 recheama in tara, i
dup6 ce trece pe la teatrul din Bucuresci
la 1852, pe la teatrul din Craiova la 1853,
eariiI pe la IaI, el se fixeazit in Bucuresd
la 1858.
La 1861, Flechtenmacher este numit
profesor de muzica la o coalii a Statului
din Capitala, i la 1864 profesor la Con-
servatorul din Bucurescl, post pe care l'a o-
cupat pana la 1894 cand a fost trecut la pensie.
Acest compositor a contribuit mult la
popularisarea repertoriului autorilor notril
dramatici. El a scris muzica pentru Insurdteir
Chiriqa la lag, Chiriqa in provincie, Baba
Hdrca, Scara Mdter, Urdta Satultd, Cintpoiul
Draculut, Craizi Nod, Fata de la Coia, etc,
etc. Intre operile sale, trebue s numram
o colectiune de ccintece nationale, tiparite
la Socec.
Flechtenmacher (Christian). Pro-
fesor, jurisconsult, adus din Transilvania
de catre vornicul Mihai Sturdza i numit
la 1831 profesor de legislatie la coala Va-
www.dacoromanica.ro
76 FLE
siliana din IaI, unde a predat 18 anl cur-
surile sale.
Dinpreuna cu Damaschin Bojinca, a tra-
dus in limba romana codul Calimah.
Flechtenmacher (Maria). Artista
dramatica, nscuta in Bucuresci la Noembrie
1838, incetata din viata la 14 August 1888.
Dup ce a urmat cate-va clase primare, a
imbratiat din copilarie cariera dramatica la
185o, debutand la un teatru din Braila. Apoi
a intrat in trupa luI C. Mihaileanu la Cra-
iova i la 1853 s'a casatorit cu composi-
torul muzical Alex. Flechtenmacher, i a
mal jucat pe scena teatrului din Bucurescl
In afara de activitatea s'a artistica, Maria
Flechtenmacher a publicat Toesit si prazd
un volum (1871).
Fleva (Nicolae). Om politic, nascut
In Focani la 1840. A fcut studiile sale
la liceul Sfantu Saya i apol a urmat cur-
surile Universittel din Neapole, unde a
luat diploma de licentiat in drept.
Intors in tara la 1867, infra imediat in
luptele politice i se distinge mal ales prin
violentele sale ca agitator al maselor po-
pulare.
Ales deputat imediat de alegatorii din
Focani, e vecinic amestecat la toate tur-
burarile i toate micttrile de stradA.
Inaintea juratilor din Targovite, este a-
paratorul celor amestecatl in micarea re-
volutionara din Ploeti de la 26 Martie 1870.
Primar al Capitalel sub guvernul Ion
BrAtianu, demisioneaza la 5 Iunie 1886 i
devine unul din membrii ce! activi i
turbulentl af opositiel-unite, provocand dese
intrunirl publice in cari se distinge prin
violenta limbagiulul s66.
In Camera din care face parte, urmeaza
asemenea o crilncena opositie contra gu-
vemulul i din cauza unui discurs mal a-
gresiv, i'I atrage un duel ca d-nu Phere-
kyde Ministru de Externe. In acest duel e
ranit de un glont in mana st'nga (14 Ia-
nuarie 1887).
Arestat la 15 Martie 1888, e depus pre-
.ventiv la Vacareti pentru ca se pusese din-
preuna cu alte personalitati politice in capul
manifestantilor carI a ravalit in curtea
MitropolieI, cerand demisiunea guvernulul
Ion Bratianu.
Pus in libertate dup6 constituirea noulul
guvem Tb. Rosetti, N. Fleva se raliaza la
 FLO - 77 -
partidul liberal din no i reincepe o cam-
panie de agitatii contra conservatorilor.
La 4 Octombrie 1895, formandu-se Mi-
nisterul D. Sturdza, N. Fleva ja portofoliul
Ministerulul de Interne, dar pentru scurt
timp, cad la 15 Ianuarie 1896 este nevoit
s demisioneze din cauza neintelegerilor
dintre dnsul i cei lalll colegl al 0.1 in
privinta modulul prea democratic cum ad-
ministra departamentul ce i se incredintase.
In urma retragera sale de la guvern,
intemeaza ziarul Dreptatea i devine eful
grupului liberal-democrat.
N. Fleva a publicat mal multe bropri,
intre altele : Trerogativele Adundret depu-
tatilor (1877) Disculia generalci asupra leget
comunale (1886) 'Dare de seamd clitre cetd-
tent (1886) Misterele Tolitiet Capitalet0 887)
Ghe,refturile de la .51,Cinisterul da rqbel (1888)
Regim autrocratic (1893).
Florescu (Alexandru Em).NIscut in
Braov la 22 Ianuare 1822. A facut studiile
sale in liceul Sfintu Saya, apoi a intrat la
1840 ca copist la Secretariatul Statulul,
unde a inaintat pna la functiunea de se-
cretar. La 1846 plead la Paris spre a stu-
dia dreptul i urmeaza cursurile 2 ani.
Dup6 revolutiunea de la 1848, s'a intors
in tara i a fost in diferite rndurl prefect
de judet i la urma prefect de politic in
Bucuret1.
Dupe ce face parte din divanul ad-hoc,
este numit in 1857 Director la Ministerul
de Interne apol Ministru de control de la
24 Martie 1862 pna la 24 Iunie acela an
i Ministru al Luctirilor Publice de la 24
Iunie pan la ii Octombrie 1862.
In diferite rndurI, Al Em. Florescu a
facut parte din parlament, ca senator sail
deputat.
Florescu (Bonifaciu). Profesor, pu-
blicist, nascut la Pesta (Ungaria) la 27 A-
prilie 1848. Elev al liceului Louis-le-Grand
din Paris, licentiat in litere, de la Rennes,
e profesor de limba tranceza la liceul Sfintu
Saya din Bucuresci de la 1843 i pna in
present'cu o mica intrerupere intre 1874-1876
i intre 1882-1883.
A scris i publicat in diferite reviste literare:
.(`Da.cia sub jugul Golilor Istoria in ciin-
tece populare. Poetul Grigore Alexandrescu,
Etiam contra omnes. A infiintat ziareie Por-
tfoliul ronuin (1880-1881) Bibliotfca onzu-
www.dacoromanica.ro
FLO
la de gust; Dacia viitoare, disparute iricurand.
Lucrarile sale mai principale sunt : Curs
metodic de limbafrance?4, Versification fran-
caise, Hisioire de la litterature francaise 2
V01. Tosie lyrique francaise. Istoria in tablo-
uri, Ritmuri ji rime, Buffon, discours sur le
style. Studit literare, etc.
Florescu (Ion Em).Om politic, gene-
ral de divisie, fiul vorniculul Manolache
Florescu, nascut la 1819 in ROmnicu Val-
cea, incetat din viati la 22 Mai 1893 in Paris.
A facut studiile sale la colegiul Sfintu
Saya i apoI a terminat cursurile coalei de
stat-major din Paris. Reintors in tara,
in armata romana i e insarcinat de prin-
cipele Bibescu cu organizarea otirei, cilnd
creaza cea d'ant6i coala militara. La 1854
avind gradul de Colonel, face campania in
timpul rezbelului Orientulul ca oficer de
ordonanta al generalilor Liklers i Dannen-
berg, din armata rusi. La 1859, generalul
Florescu e Ministru de rezbel al ambelor
Principate, dup6 unire ; apol demisioneaza
i revine in capul acestui departament de
la 30 Sept. 1862 pana la 12 Octombrie
1863. In 1865, generalul Florescu face par-
te din cabinetul Kretzulescu ca Ministru
de Interne i LucrArI publice de la 14 Iunie
pana la 30 Ianuarie 1866. Mal trzi, in
cabinetul Lascar Catargiu, el ia Inca o data
portofoliul Ministerului de Rezbel i'l tine
de la 14 Martie 1871 pina. la 4 Aprilie
1876, cAnd devine preedinte al Consiliului
pentru cte-va zile; i apol demisioneazii.
La aceast epoca, dinnreuna cu cel lalt1
colegi ai s1 din guvermil conservator, este
pus sub acusare i i se refuza autorisarea
de a participa la rezbelul Independentel din
1877.
Guvernul liberal, renuntand la decisiunea
sa de a merge inainte cu darea'n judecata
a fotilor Minitril conservatorl, generalul
Florescu reintra in viata politica ; membru
al pat tidului conservator, el este ales pre-
edinte al Senatului in 1890 i in 1891
forma sub preidentia sa un guvern conserva-
tor care nu tinu insa de cat putine lunl,
fiind compus numal din elemente disidente.
Retras de la putere la 27 Noembrie 1891,
generalul Florescu a plecat in streinatate
spre a'I cauta sanatatea i a incetat din
viata la Paris. in 1893.
Gerwralul I. Em. Florescu a publicat :
Teoria dtiret la semn (1845) Datoriile Os-
 FLO - 78 -
ta pica (1876) Contingentul ar mate! (1877)
Situatiunea (1877) Institatiunea militarcE ba-
;tad pe jcoald (1888) Fortificatiunile (1889)
Armatele vechil 3ci moderne (1890).
Florian (Aron).Publicist, nascut la i8 o 5
in Ardeal (Transilvania,) mort la 1887 in B u-
curesci. Terminand studiile sale in Pestha,
a venit in Bucurescl la 1826, adus de
Const. Golescu care i'a incredintat condu-
cerea coalei primare ce infiintase la moia
sa Goleti. La 1836, a fost numit profesor
de istorie la Sfintu Saya, ear mal tirzi
membru in consiliu de instructiune.
Amestecat cat va timp in viata politick
participand la micarea revolutionara din
1848, Aron parasete tara, se reintoarce in
Ardeal ca redactor al unui ziar fondat de
Mitropolitul aguna, trece la Viena unde
colaboreaza la alt ziar i apoi se reintoarce
In Romania.
Acestul publicist se datorete : Istoria Prin-
cipatelor (1835- 1838) Dictionarul Francqo-
Romd n, in colaborare cu Hill i Poenaru
Catechismul omulut creVin (1839) Geografia,
Istoria generald pe seama coaler, Mihai
Bravul (1852), etc. . ment Cl, I. Tot in acelai an a fost numit
Fontaninu (Gheorge).--Profesor, nits=
cut in Braov la 1825, incetat din viata. in
Craiova la 24 Aprilic 1866. Invatatura pri-
mar a facut'o in Sibi, liceul in Pesta i
cursurile universitare In Viena. Intors in
tara, a fost numit la 1851 Director al
gimnasiului din Craiova, i profesor de
limba latina ocupand aceasta functiune trei-
zed de ani
Singura sa publicatiune este : Geografia
kicd i matematicd (1855).
Formac (Constantin). General de
brigada in reserva, nascut la 1830 Martie
8, incetat din viata in Bucuresci la 27 Mai
1897. S'a inrolat in armata ca junkr la
1847, i a fost inaintat sub-locotenent la
185o. Liberat la 1855, a reintrat in armata
la 1856 i a fost inaintat ofiter superior la
1865, colonel la 1882, general de brigada
in reserva la Aprilie 1890 and a demisionat
din armata.
In timpul rezbelului Independente! 1877-
1878, s'a distins prin vitejia sa i a prins
In dou raduri convoiuri turceti, primind
multumirile generalilor ru! Arnoldii Gurko.
www.dacoromanica.ro
FOT
Fotiade. Cumnatul caimacamulul Vo-
goride i agentul sal la Constantinopole,
trimis acolo spre a zadarnici incerciirile de
unire a Principatelor.
Fotino (Androcle.) Medic, Inspector
general de brigada, nascut in Braila la
1834 Noembrie ii. Studiile liceale i
primele studil medicale le-a facut in Grecia
la Atena i in urma s'a dus la Paris pen-
tru cotnplectarea studiilor sale medicate.
La 186o s'a intors in tara, 1 a practi-
cat medicina in Bucuresci. Tot in acelai
an, cu ocasiunea organizare! Serviciului Sa-
nitar Militar a intrat in armata ca medic
militar, cu gradul de medic de Regi ment
Cl. II-a. I s'a incredintat atunc! Sectiunea
Chirurgicala de bolnavi la Spitalul militar
din Bucuresci, i a fost insarcinat sa faca
un curs de Clinica chirurgicala in servi-
ciul s65.
La 1862 a fost numit secretar al Con-
siliului Medical Superior Civil, functiune pe
care a ocupat-o pana la 1865; cand a de-
misionat.
La 1863 a fost inaintat Medic de Regi-
i sub-Director la 5coala Nationala de me-
dicina, functiune pe care a ocupat'o
la transformarea acelei Scoli in Facultate
de medicina.
La 1866,a fost inaintat medic principal
Cl. II. La 1874,cand pentru prima oara s'a
aplicat legea sanitara a Ore!, a fost numit
membru al Consiliului medical civil, func-
Oune pe care a ocupat'o pana la 1894,cand
a eit la sort! i a fost inlocuit.
La 1875, a fost inaintat la gradul de me-
dic principal Cl. I.
La 1877 Aprilie a fost ales senator al
colegiului al 2-lea de Ismail. Dupa retroce-
darea Basarablei, 'i-a stabilit domiciliul po-
litic in judetul Mehedinti, unde este mare
proprietar, i unde in mai multe randuri a
fost ales senator al Colegiului marilor pro-
pietarl.
La 1877-78, a luat parte in Campania
din Bulgaria, ca ef al ambulantei mare-
lui Cuartier General.
Aceastd ambulanti forma baza opera-
tiunilor Serviciului Sanitar al Armatel Ro-
mane din jurul Plevnel.
In afara de conducerea ambulante! mare-
lul cuartier general, el a asistat cu per-
sonalul disponibit al ambulante!, la toate
 l'Ot
atacurile armatel romne in contra Plev-
neI ; i une orl s'a gasit in mijlocul focu-
lul inamiculul la 30 August i 6 Septernbrie.
La 1878 Februarie, imbolnavindu-se la
Poiana inspectorul general Dr. Davila, a
fost insarcinat de catre Ministrul de Rezbel
cu evacuarea bolnavilor i ranitilor din spi-
talele de campanie dui:a marginea dreapta
a Dunarel. Aceasta misiune a fost una din-
tre cele mg grele de implinit, atat din
cauza asprimeI timpului, cat i din cauza
insuficientei mijloacelor de transport, pre-
cum i mal ales din cauza deprimarei fisice
i morale a personalulul sanitar, care in
acel moment '"i platea i el tributul la
o epiedernie de tifos de care era bantuit5
armata noastra din Bulgaria.
La 1883 a fost inaitat la . gradut de me
dic inspector general i numit eful cir-
comscriptiuneI sanitare corpului I de ar-
mata i divizieI active Dobrogea.
La 1885 a fost numit director general
al serviciulul sanitar civil, i a ocupat a-
ceasta functiune in mod gratuit timp de
opt lunI; in urma a demisionat.
La 1886, a fost numit Efor al spitale-
civile din Bucurescl, functiune onorifica, pe
care a ocupat-o pana la 1889, cand a de-
misionat.
La 1891, Ministrul de Ritzboi, l'a insar-
cinat sa represinte ca delegat al acestul Mi-
nister, serviciul sanitar militar roman la
congresul de hygiena i demografie de la
Londra.
La 1896 a fost numit iara1 efor al spi-
lelor civile din Bucurescl.
Scrierile sale originale se miirginesc
in trel rapoarte catre Ministrul de Interne
publicate in bropri asupra inspectiunilor
sanitare ce a facut judetelor : Buzaii, R.-
Sara% Putna, Braila, Tulcea, Constanta, Il-
fov i oraul Bucuresci in calitate de mem-
bru al Consiliuluf Sanitar Superior, i
in comunicarea ce a facut la Congresul de
la Londra i Raportul catre Ministrul de
Resbel publicate tot in bropil.
Fotino (Dionisie).Publicist nascut la
1769, in Pathras (Peloponse). A fost tri-
mis din eopilarie de parintele sia la Cons-
tantinopole pentru a '1 urma studiile la
marea coalii a neamulul de la Patriarhie.
El a urmat cu succes studiile sale lite-
rare la sus zisa coala, desvoltand tot de o-
data i un deosebit talent pentru muzica
www.dacoromanica.ro
7) FOT
vocala bisericeasca, ceea ce 'II a atras sim-
patiile Patriarhului ecumenic. El cunotea
bine limbele greaca, latina i araba i era
familiarisat cu limba franceza i italiana.
Dupa terminarea studiilor sale la Cons-
tantinopole, Dionisie Fotino a vizitat ora-
ele Viena, Lipsca i Venetia, de unde rein-
torandu-se la Constantinopol a intrat in
societatea Eterier i a inceput a lucra ca
membru al acestei societatI.
Dionisie Fotino a venit in tara la anul
1804. La sosirea lui Vocla Caragea, el a
fost ataat pe langa acest Domn in calitate
de al 2-lea Secretar.
Dionisie Fotino a luat parte la toate lu-
cradle de organizatie i de legislatiune in-
treprinse de Caragea in primil aril aI Dom-
n ie/ sale, pentru care i s'a acordat rangul
de Serdar, i de atunci el a fost mai mult
cunoscut sub numele de Serdarul Dioni-
sache.
In urma insa, vaznd 6 Voda Caragea
se abatea mult de la calea cea bunk abu-
zand in tot felul cu scop de a 'I satisface
placerile i a se imbogati, Dionisie Fotino
a inceput sal atace prin scrierl satirice a-
nonime, ceca ce a facut ca el sa devie foarte
simpatic boerilor pamntenl.
Vocla Caragea convins ca numai Dionisie
Fotino putea sa-1 atace astfel, a hotarit in
secret decapitarea lul, i pentru aceasta ce-
ruse de la Paa din Ruciuc un calail (gealat).
Scaparea vietel lui Dionisie este datorita
numal protectiunei Ba Boerulul Iordache
Filipescu, care prevenindu-1 la timp, l'a a-
dapostit in casa sa pe timpul celor din urma
4 anI al DomnieI lui Caragea.
Casele BaI Boerilor Ord, era?"' consi-
derate in acea epoca ca inviolabile.
In acest titnp de captivitate voluntara,
Dionisie Fotino a intreprins scrierea Isto-
rid Dacief in trel volume. Pentru aceastA
importanta lucrare, Iordache Filipescu 'i a
pus la dispozitiel toate mijloacele de car"'
dispunea dansul, i cu 0 generositate proprie
boerilor marl din acea epoca, el nu a crutat
nicT un sacrificiu pentru procurarea de do-
cumente i scrieri, de, caff avea nevoe Dio-
nisie Fotino in lucrarea sa. Pe tot timpul
captivitateI sale benevole, Dionisie Fotino
a avut langa dansul pe nepotul si'l Ilie
Fotino fiul surori sale Pashalita, pe care '1
Inflase i '1 instruea singur impreuna cu
Constantin fiul lul Iordache Filipescu i cu
nepotul acestuia,Grigore (Gagata) Filipescu.
 FRA
Nepotul lul Dionisie Fotino, lije, 'i a ser-
vit tot timpul ca secretar, i dupa moartea
unchiulm .566 a continuat scrierea Istoriel
1 a descris Revoluliunea din anul
1821 in Rotnetnia, scriere in limba greaca
In forma de cronica i intitulata Tudor
Vladimirescu Alexandru Ipsilante sad re-
volutiunea din 1821 tradusit de M. Geor-
gescu.
Dupa plecarea lui V oda Caragea, la anul
1818, Dionisie Fotmo a parasit casa bine
facatorulul s66 Iordache Filipescu i s'a in-
stalat in propria sa casa, pe podul Tirgulul
de afara (Calea.Moilor) in fata bis ericel Cu
Sfintil, actuala casa a reposatulul Dr. War-
thiadi. Aci el a trait stimat i iubit de toti
cati Il cunoscea.
Se ocupa de o potriva de scrieri literare
i scrieri de muzica bisericeasca. Spiritul
s umoristic, de la plecarea lui Caragea,
luase o altii directiune. Biciuia fara mill cu
pana sa satirica, cochetariele femeilor din
societate, cochetaril importate din Fanar.
Dioisie Fotino a murit in mod subit la
io Octombrie 1821. A foat imormantat cu
mare pompa la biserica cu Sfinti din Podu
Tirgului d'afara, unde i 0111 astazi se
poate vedea piatra ce acopere mormintul
sii, care se afla sub jeturile din strana
stingii a bisericel.
Franchetti (Benedetti). Impresario
de trupe italiene i profesor de cantec, nas-
cut in Verona. A inceput prIn a fi volun-
tar in legiunea lui Garibaldi, pe care l'a
urmat in mai multe expeditiuni. Ranit de
doua gloante in piciorul stang, a parasit
cariera armelor i s'a ocupat de muzica.
Venit in Bucuresci, se face cunoscut la
1852 ca ef al corurilor cand se deschide
Teatrul cel mare, i incepe sa dea repre-
sentatiuni artitil de opera italiana. Ani in-
delungati a fost apoi el singur in mai multe
rindurl impresario, dar a perdut cu aceste
intreprinderi tot ce avea. A fost nu-
mit mal tarzia profesor de muzica la di-
ferite coale particulare i ale Statulul in
Bucuresci.
A incetat din viata in Bucuresci la 1895.
Francudi (Epaminonda). Profesor,
nascut in insula Cipru la 1829, incetat din
viata in Bucurescl la 1897. A facut stu-
diile sale la Athena i apoi a venit in tara
i a dat lectiuni de limba elena la diferite
www.dacoromanica.ro
FliN
coale. In 1864 a fost numit profesar de
limba i literatura elena la Facultatea de
litere i filosofie din Bucuresci.
A publicat : Discurs in amintirea eroilor
de la Creta (1866). Hymn la Unirea Trin-
cipatelor (1859), toate in limba elenii.
E. Francudi a fost director al coaleI
normale superioare i interpret pe langa
Ministerul de Externe pentru limba
Frank (Andrei).Farmacist, nascut in
1815 in oraul Mediasch (Transilvania).
Dup ce a imbratiat cariera de falmacist
In oraul si'l natal, a trecut in Muntenia
la 1846 ca farmacist in Mizil, apol s'a stra-
mutat in Bucuresci unde a cumparat un
imobil i a deschis farmacia La Ursu pe
care o poseda i astazi.
La 1859, el a fondat Societatea farma-
citilor din Romania. A fost timp indelun-
gat membru in Comisiunea chimico-farma-
ceutica, cat i membru al Comisiund de
hygiena, i al juriului examinator de licen-
tiatl in farmacie.
Frollo (Giovani L).Profesor universi-
tar, filolog, nascut in Venetia la 1831, doc-
tor in drept al facultatei din Padova.
A pArasit tara sa fiind mncft te'nar spre
a se stabili in Romania ca profesor de
limbi neo-latine, in diferite institute parti-
culare i de ale Statului. La 7 Octombrie
1878 a fost numit definitiv profesor la Fa-
cultatea de litcre din Bucurescl pentru cur-
sul de istoria literaturelor moderne i in
special a celor neo-latine. A publicat ; Limba
romdra ji dialectele italiane (i86o) Vocabu-
lariu italiano-romeinesc (1869) Limba natio-
nalcf ji limbele streine in jcoalele romdne
(1871) 0 mud incercare de soligiune a pro-
blemuluf ortografic (1875) Utilitatea studii-
lor neo-latine in Romcinia (1878) Lectiunf
elementare de gramaticd latind (1895).
Frunzescu (Dimitrie).Publicist, nas-
cut in Iai la 1838. A facut studiile in
tara i streinatate, ca bursier al Statului.
La 1859 a intrat in serviciul . statistic al
MoldoveI, ear la 1862 a trecut in Bucu-
rcsd la acela servici6.
A tiparit : Geografiia kicei ji politicd a
Romcinief (1871) Dictionarul topografic ji
statistic al Romciniel (1872). A colaborat la
Trompeta Carpatilor ji Columna luf Traian.
 rtu
rrunzetti (Toan).Sub-locotenent nAs-
cut la 8 Iunie 1852, mort la 12 Ianuarie
1877. Intrat in ostire ca soldat la 1870,
trece in rezervA la 1875, apol se reanga-
jeazA ca sergent in 1876 si este inltat in
acelas an la gradul de sub-locotenent.
In timpul rezbelului Independentel, face
parte din Regim. No. 9 Dorobanti si moare
in lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.
Fundescu (Ioan)Ziarist, publicist, nAs-
cut in Pitesti (Arges) la 1836. Dup ce a
urmat dit va titnp cursurile colegiului St.
Saya din Bucuresci, incepu s publice ver-
suri prin ziarele Ddmbovito ji Nationalul.
Apoi publid foaia umoristicii Pepelea
(186o) Tombatera (1861) si colabor la
Romdnul de la 1862 p&O. la 1864, precum
si la Nichipercea, Reforma, etc.
Galleron (Albert).Arhitect francez,
niiscut in Paris la 1855.
AvLui legatiri de prietenie cu mai multi
rornni studentl in Paris, a intreprins dup6
indemnul lor o cAlAtorie in RomAnia pe la
1880. Aid', dup6 ce s'a ocupat cu diferite
lucriiri, a fost numit arhitect al Eforiel Spi-
talelor civile la 1891, dar a demisionat peste
doui ani spre a se reintoarce in Paris unde
s'a stabilit.
Albert Galleron a facut intre alte
planurile &Inca N,ationale, Atheneulut ro-
mn si Asilulut Sleftineanu din Bucuresti.
Galli (Emile).Zi,arist francez, niiscut
in Corsica la 1845. A fiicut studiile sale in
Marsilia si a debutat in ziaristic6 la 1868,
ca redactor la ziarul Le Rappel de la Pro-
vence. Dup6 resbelul din 1871 a fAcut parte
din redac,tia ziarului N,ational (PariS) unde
a r6mas pan5. la 1875.
In timpul rezbelului Srbo-Turc, a fost
corespondentul Nationalulut in Srbia si in
Herzegovina in timpul insurectiunei (1875
1.876) .
Venit in Romftnia tot ca corespondent
al acelui ziar Cat a tinut rezbelul indepen-
dentei (1877-78) a fondat la 2114 Iunie
1877 un ziar in limba francez sub titlul
www.dacoromanica.ro
GAN
Dup ce se stabili cat va timp la LA
(1865) unde infiinta foaia liberal Teatrul,
se reintoarse in Bucuresci ca administrator
al Buletinului Instructiunel Publice. Dar
in curAnd fundii alt ziar, Telegraful care a
avut o existenta mai lungA-1875-1885 cu
cte-va intervale de intrerupere.
I. Fundescu a representat judetul Vlasca
In mal multe rndurl in Camerile liberale
de la 1877 pAn5. la 1888.
El a publicat : Vocea Argeplut versuri
(1859) Flort de cdmp versuri (1864) Baz-
me,poqit, pricctliturti ghicitort (1867) Calen-
darul draculut (1867) Poe.zit nouer (i868),
Scarlat, roman (1875.)
De la 1895, I. Fundescu a ph-Asa politica
ziaristica dui:06 ce a mai colaborat putin
timp incii la Ronninu/ intre 1893-1895.
l'Orient care aplirea in Bucuresti. Rezbelu
terminat, deveni l'Indpendance Ron
maine, in colaborare cu A. Ciurcu.
La 1883 E. Galli a fost expulsat din tari'i
printr'o decisiune a consiliului de ministri
de sub presidentia lui I. C. BrAtianu, si a-
poi la 1885 fu expulsat si A. Ciurcu, iar
l'IndpendanceRoumaine deveni proprietatea
lut G. Em. Lahovary.
Corespondent al acestui ziar in Bulgaria
la 1886, E. Galli fu expulsat si de aict la
1886. La 1888, in urma cAderei guvernu-
lui liberal de la putere, s'a reintors in Ro-
mAnia si a intrat administrator al ziarului
Undpendance Roumaine.
Ganea (Nicolae).Publicist, nAscut in
orasul FAlticeni la 1831 A fAcut studiile
sale in Iasi si Patis unde a terminat facul-
tatea de drept. Reintors in ,tar s'a stabilit
avocat in Iasi ; la 1871 a fost ales deputat
si primar al Iasului.
N. Ganea a fAcut parte din ministerul
Ion Blitianu in ultima sa formatiune ca
ministru la domenil de la i Martie la 23
Martie 1888. La 1897 a fost ales prese-
dinte al Senatului fiind in acelasi timp pri-
mar al orasului
Pe terenul literar, el este unul din mem-
6
 GAN - 82 -
bril fundatori al societatei literarc Junimea,
de care s'a despartit mai tarzi spre a lua
o parte activa la luptele politice.
Scrierile sale sunt : Incercdrt iterare
Novele (1873 si 1886) Poesit (1886) in
care intrA i traducerea a sapte cantece din
Infernal lul Dante.
Gamescu (Durnitru). Capital] niscut
la 14 Octombrie 1834, mort la 7 Octom-
brie 1877. Intra in armatA ca soldat la 1854,
e inaintat la gradul de sub-locotenent in
1864 si capitan in 1875. In timpul rezbe-
lulul Independentel moare pe campul de
luptil in fata Plevnel la 7 Octombrie 1877,
In capul companiei sale din reg. 7 de linie.
Ganescu (Grigore). Publicist nitscut
In Craiova (Dolj) la 1830, mort la Mont-
morency (Francia) la 1877 in luna Aprilie.
A facuf studiile in Paris si gratie relatiu-
nelor pe cari le avea acolo in lumea
isbuti sa intre lu ziaristica franceza, de-
butand la 1860 ca redactor la Courrier du
Dimanrhe, organ liberal, dusman al institu-
tiunelor imperialc. Expulsat din Francia din
cauza articolelor sale violente, Ganescu trecu
in Germania si fonda la Francfort ziarul
l'Europe, care pe.)te putin timp fu suprimat
din ordinul generalului Vogel de Falk:ken-
stein.
Ganescu se reintoarce atunci in Francia,
se impacA cu puternicil zilei, dobandeste na-
turalizarea si devine redactorul sef al ziaru-
lid satiric 'Vain Jaune.
La inceputul anului 1869, trece in a-
ceasl calitate la ziarul Le Parlement, incer-
cand sa pittrunzA in parlamentul francez.
Campania sa electoral, rAmane inse farA
succes i dupil caderea imperiului, Ganescu
plcacit la Tours, uncle tipareste ziarul La
Liberte, apoi la Bordeaux, unde sub direc-
tiunca lui colaboreaza la ziarul Le
Rpublicain.
La 1876, Ganescu incearcii earAsi fArA
succes st patrunza in parlamentul francez
si apol fondeaza Les tablettes d'un spectateur
ziar autogratiat, la care lucreaza OM in
momentul mortsl.
G. Ganescu a mai publicat : La Valacbie
depuis 1830 just/Wit ce jour (i855 Bruxelles)
Diplomatie et nationalit (1856).
Gaster (Moses). De origina israelitA,
nascut in Romania la 1856. A fAcut stu-
www.dacoromanica.ro
dile sale in tatil si le a terminat in stri-
natate, ocupandu-se in special cu filologia.
A flcut la Universitatea din Bucurestl in
1880 numeroase conferinte asupra limbel
litapaturei romane.
Expulsat din tarA la 1885 printr'o deci-
siune a consiliului de ministri, sub guver-
nul Ion Bratianu, pe motivul ca ar face
parte dinteo societate iridentista, s'a stabilit
la Londra. Aci a fost ales rabin al comu-
nitAtei Israeliilor portugezi, demnitate pe
care o pastreazA pana in prezent.
M. Gaster a scris i publicat : Die rumd-
nische condemnatio uvae (1878) Literatura
populard romdnd (1882). Christomatia ro-
nuind(1891),Instruclittnea In Englitera (1893)
Istoria biblicd (1897).
Gatineau (Alexandru.) Artist dra-
matic de origina francezii, nascut la 1812,
incetat din viatit in Bucuresti la i Mal 1883.
A fost cel regisor al teatrului na-
tional din Bucuresti. Venit in tara la 1847
Cu o trupS francezA care da representatiuni
In Iasi si in care juca i dansul principalele
roluri de comic, s'a stabilit in Iasi ca re-
gisor la teatru rominesc ; de acolo a tre-
cut peste curand in Bucurestl si a ocupat
aceasi functiune pana la moartca sa. Gati-
neau a adus servicii imense teatrului nos-
tru care la formatiunea sa, era fireste
cu desavarsire de cunostintele necesare pen-
tru punere in scera i montarea picselor.
Pentru servicide aduse teatrului, Came-
rile ai acordat luI Gatineau impatnintenirea
cu dispensa de stagiu.
GavAnescu (Ion). Profesor, nAscut
la 1859. A facut studiile in tara si le a
terminat la Berlin. La i Septembrie 1888
a fost numit profesor la facultatea de li-
tere din Iasi, cursul de psihica, pedagogie
si esteti ca.
A publicat : Elemente de psichologie pen-
irtt cursul secundar (1890) Existd actiunl
desinteresate (1891) Dica (1893) The al-
truistic impulse in man and animals (1895)
Istoria omenirel, Evul media, Emil antic,
Evul modern (1894-1896) Meditdtiile lul Gr.
Alexandrescu (1896) Gramatica (1897).
Gavra (Alexandru).Profesor nascut
in Oradea Mare (Transylvania) la 18 De-
ccmbrie 1797, incetat- din viatA la 23 Oc-
tombrie 1884 in Arad.
 GEB
Dupi terminarea studiilor sale a imbra-
tisat cariera didactica si a fost rnd pe
r'end profesor de pedagogie si aritmetica
in Oradea Mare, apoi inspector al scoale-
lor din Ardeal, director al institutului pe-
dagogic. El a publicat : CronicaRomailor
(1844) Lexicon de conversaiie (1847).
Gebauer (Alexis).Profesor de piano
nascut la Cluj in 1815, incetat din viata
in Bucuresti la 14 Decembrie 1889.
A facut studiile muzicale la conservato-
rul din Viena, avnd de profesorl pe Sech-
ter si Franz Liszt.
A fost in Bucurestl cel mal renumit pro-
fesor de piano intre anil 1850-1870. A
publicat numeroase compositil cu melodif
nationale i diferite caete de studil.
Genilie (Ioan).Protesor, data nasterei
si incetarei din viata necunoscute. A fost
cel d'anti profesor de geografie i istorie
la colegiul Sfintu Saya, de la infintarea lul.
A publicat : Geografia istoricd, astronomicd,
nalionald ji civiM (1835) Trincipurf de geo-
grafie (1841) Mondul, curs de cuno,slinte ji
iziivele curioase (1847).
Georgescu (loan). Sculptor, pictor
de aquarele, nascut in Bucurestl la 1856
lanuarie. A facut studiile sale in liceu si
apol a intrat la coala de Bele-Arte. In
urma unui concurs stralucit, a obtinut o
bursa la 1877 si a intrat la scoala de Bele-
Arte din Patis, unde a obtinut mai multe
recompense, precum si o medalie la Ex-
pozitia pictorilor si sculptorilor pentru sta-
tua sa : Rugdciunea unut copil.
Dupa ce a calatorit prin Italia, Georgescu
s'a intors in tara si in curand a fost numit
profesor de sculptura la scoala de Bele-
Arte din Bucurestl (1887).
Principalele sale productiuni sunt : Sta-
tna La* din Bucuresii pe bulevardul
Academiei, Statua luf Asacbi la Iasi, Mo-
numentul mitropolituluf Panaret, asezat inteo
biserica din Tirnova (Bulgaria). Apoi bus-
turile lui C. A. Rosetti, I. C. Brdtianu, A-
lexandri, al artistului Pascaly asezat in sa-
lonul Teatrului National, si statua fostulul
primar al capitalei Take-Trotopopescu, care
se va aseza pe bulevardul Pake.
Ca pictor, Georgescu a produs nume-
roase aquarele, flor! dupd naturd, veden!,
etc., carl ah fost expuse la toate
noastre de pictura
www.dacoromanica.ro
83 GHE
Georgescu (Nicolae).Poet nascut in
Bucurestl la 1.834, incetat din viata in Bu-
curestl la 1866. A servit in armata pana
la gradul de capitan (1858) cand a demi-
sionat spre a se ocupa de literatura. El a
lasat un singur volum sub titlul Fof de
Mamut publicat un an dupa. moartea sa.
Gestian (Miculet loan). Artist dra-
matic nascut in Bucurestl la 1812, incetat
din viall in BuiAresti la 30 Octombrie 1880.
Dupa ce a facut ceva studil prin scoalele
primare i gimnasiu, a intrat in trupa de
sub directiunea Millo si apoi in acea a ar-
tistului Pascalv.
Mal tarzi6 a fost angajat la Teatrul Na-
tional. Principalele sale rolurl ah fost Por-
tbos din Muschetaril Buval din Dama
cu Camela Don Salust din Ruy-Blas,
Sbiera din Rasvan i Vidra-
Ghenadie (Vezi EnAcescu.)
Ghenadie (Petrescu). Mitropolit-
primat nascut in Bucurestl la 1836. In anui
1854 a intrat in schima monachala la ma-
nastirea Caldarusani. Hirotonisit diacon la
1859, preot la 1869, functioneaza ca mare
eclersiarch la Mitropolia din Bucuresti
de la 1870 pana la 1875, cand este ales
arhiereh si la 1876 episcop al eparhiei Ar-
gesul.
Sub e Astoria sa, s'a restaurat biserica Cur-
tea de Arges s'a cladit localul seminarului
din acea localitate.
La 1893, a fost ales mitropolit-primat.
In urma mal multor invinuiri ce i s'ah
adus pentru delicte religioase, Sfintul Si-
nod II cateriseste la zo Mal 1896 luandu-i
darul preotiei. Aceasta masura, din cauza
modului neregulat cum a fost judecat mitro-
politul, provoaca lusa o nemultumire generala,
din care opozitia i face o arma de lupa con-
tra guvernului Sturdza, si Sfantul Sinod este
silit sa revie asupra deciziunei sale la 4
Decembrie 1896, ertand pe mitropolitul Ghe-
nadie.
I. P. S. S. demisioneaza insa la 5 De-
cembrie 1897 si se retrage la manastirea
Caldarusani.
Revisuirea procesulul mitropolitului Ghe-
nadie a atras dupa sine inlocuirea cabinetulul
I. Sturdza printeun guvern sub presiden-
tia lui P. Aurelian.
 GHE
84
Gheorghian (Iosif). Mitropolit Pri-
mat, nascut la Botoani in 1829 August 29.
A facut studiile sale la coala Trei-Erarhi
i la Academia din IaI. Hirotonisit la 1846,
s'a dus la Paris i s'a ataat la Capela
Romana, continuand instructiunea sa in a-
cest ora. Intors in tara, a intrat la manas-
tirea Teodoreni, apoI la 1865 a fost numit
episcop de Hui. Ales la 1879, episcop al
Eparhiei Dunarei de jos, in 1886 trece mi-
tropolit primat i pastorete in aceasta dem-
nitate pana la 1883 Mal i cand a demio-
nat i s'a retras la manastirea Caldaruani.
La $ Decembrie 1897, in urma demisiu-
nel mitropolitului Ghenadie Petrescu, I. P.
S. S. Iosif Gheorghian este iar1 ales mi-
tropolit primat.
A publicat : Piala sfintulut Constantin,
Evreul rdtkit (traducere) Viata iut Isus, etc.
Gheorghieff (Evloghie). Financiar,
nascut la Carlova (Bulgaria) in 1819, In-
zetat din viata in BucuretI la Iulie 1897.
La virsta de 18 ani fugi din oraelul sl1
natal din cauza barbariilor turcestl i veni
in Romania la Bthila. Aci incepu prin a fi
succesiv hatnal, zarzavagi i biliat de pra-
valie, dar, cum treburile nu mergea, veni
in Capitala i intrit la un carciumar din ca-
lea Calarailor.
Pe timpul acela, se afla in Capitala mi-
tropolitul bulgar Panaret. El edea in apro-
pierea carciumei unde servea Evloghie. A-
cesta, fiind un biliat detept, tiu sa se faca
placut mitropolitulul bulgar i infra slugii
la el.
De aci inainte incepe cariera politica
a lui Gheorghieff. In casa mitropolitului se
adunall bulgaril refugiatl i cari pregatiail
revolutiunea bulgara. Preedintele lor era
Liuben Caraveloff, fratele actualuluI ef al
extrem rusofililor buigari.
Evloghie Gheorghieff asista la toate e-
dintele comitetului i devenise omul de in-
creaere al mitropolitulul.
Dupa ca!-va anl, mitropolitul moare i'l
lasa o avere de 800 de mil de lel. Admi-
nistrand averea sa cu multa sirguintA i
intelcpciune,Gheorghieff a lasat o motenire
de vre o 20 milioane.
A ecut numeroase fapte filantropice ata
-in Bulgaria cat i in Romania unde a da-
ruit 200.000 lei pentru Fondatinnea Carol.
Prin testamentul s6 a lasat sume insem-
nate primitriel Capitalei pentru bine-facerI.
www.dacoromanica.ro
GHE
Gherassi (Nicolae). Jurisconsult. Data
naterei necunoscutil. A facut studil juridice
In Francia i intors in tara a intrat in ma-
gistratura, inaintand pana la demnitatea de
consilier la Curtea de casatie.
Demisionat in 1883, a Acut parte din
cabinetul de sub preidentia d-lul Lascar
Catargiu, ca ministru ai justitiel de la 29
Martie 1889 pana la 5 Noembrie acela an,
cand s'a retras din preuna cu intregul gu-
vern.
De atuncl traete, departe de luptele po-
litice.
Gherea (Dobrogeanu I.) Publicist,
critic literar, niiscut la 21 Mai 1855, in gu-
verniimintul Ecaterinoslaw (Rusia).
La vrsta de 19 ani, urmarit de guver-
nul rusesc din cauza ideilor sale socia-
liste, fugi in Romania unde dupa multe
suferinte materiale sfari prin a se stabili
ca birta la gara Ploeti.
Om cu mult eruditiune, el dobandete
la 1889 impamintenirea cu dispensa de sta,
giu. Principalele sale scrieri sunt : Concep-
tiunea inaterialisa a istoriet (1890) Studit
critice 3 v. (1890) Literaturd ( 1893).
Ghermani (Menelas). Mare finan-
ciar, de origina din Macedonia, nascut la-
1839. A fost Ministru de finance de la 23
Martie 1888 pana 29 Martie 1889, apol de
la 5 Noembrie 1889 pana la 21 Februarie
1891 i de la 27 Noembrie 1891 pana la
3 Octombrie 1895.
Chemat in capul Ministerului de Finance
tocmai atund cand agiul asupra aurulul a-
tinsese proportiuni foarte marl, urcandu-se
pana la 20 la G70, Menelas Ghermani a fost
autorul proectului de lege pentru stabilirea
etalonului de aur, care a avut de resultat
desfintarea agiului.
Numele acestui financiar se gasete in
capul multor intreprinderl economice i
industriale mal importante din tara.
Ghika (principe Alexandru). Fost
Domn i Caimacam al Munteniei, nascut in
1795 Mal t-u, frate mal mic al 'ni Voda
Grigore Ghikaincetat din viata la Ianuarie
1862 la Torre del Monte lnga Neapoli.
A fost mal intaiii mare ban al Roma-
niel micl i apoi mare s'Atar, comandant
al militillor la 1828. In timpul ocupatiel
rusetI, 'I atrase iubirea lui Kisselef gratie
 GHI
caruia fu numit la 1834 Doinn al Mun-
t en iei.
La inceputul Domniel sale, infiinta nume-
roase scoale rurale, incuraja formarea so-
cietatel filannonice sub presidentia lui Cam-
pineanu, incepu desrobirea Tziganilor, ajuta
chear intocmirea partidulul national, dar in-
cetul cu incetul are sa lupte i contra li-
beralilor i contra partidului boeresc. Spri-
jinindu-se prea mult pe concursul Rusiei,
facu apel la dansa care nu acordil de cat
in schimbul adaogirel unui articol la regu-
latnentul organic, articol care nimicea de
fapt independenta politica i administrativa
a Munteniei.
Concesiunele acute Rusiel, exilul lui Cam-
pineanu, urmarirele contra capilor micarei
neisbutita din 1840, ingreunara din ce in
ce mai mult situatia luI Al. Ghika, ear
stranicia ce arata in reprimarea complo-
Hui de la Braila ( 1841) la care
participase i consulul rusesc din Galatzi,
ridicara i pe Ru/ contra sa, i la 1842
Sultanul le acorda destituirea DomnuluL
Al. Ghika se retrase la Viena unde se
stabili pana la 1853, apoi se reintoarse in
Muntenia i la 1856 fu numit Caimacam
pana la unirea Principatelor, din preuna cu
T. Bal i N. Vogoride.
Ghika (Ana).Sor de caritate, nas-
cuta la IaI in 1835, incetata din viata la
20 Februarie 1896 in Ia1. Maritata foarte
tnara cu generalul Gheorghe Ghika, se
divorteaza de barbatul ei pentru nepotri-
vire de caracter la 1853 i intemeaza la
1857 in Galatzi primul orfelinat de fete.
In timpul holerel de la 1866 se distinge
prin curajiul i abnegatiunea cu carl in-
grijete pe bolnavl ; in 1877 in timpul rez-
belului contra Turciei, aratii aceleal vir-
tutl dinjand un spital pentru raniti i chel-
tuind in acest scop ultimele remaite ale
averel sale.
ApoI, sora Ana Ghika se retrase la mo-
-nastirea Varatic unde duse o \Tata mona-
hala.
Ghika (principe Dimitrie). Barbat
politic nascut la 31 Mal 1816, incetat din
viata la 18 Februarie 1897, fi al domni-
torulul Grigore Ghika.
Inca finar, principele Dimitrie Ghika, fu
trimis in Germania, unde faca studil stra-
lucite, i la intoarcere, intra ca ofiter de
www.dacoromanica.ro
85 GHI
cavalerie in garda imperiala rusa. Nu statu
insa mult in aceasta situatiune ; parasi
curtea Tarului i Rusia i facu o lunga ca-
latorie in Europa, de unde nu se intoarse
In tara de cat la 1846.
La 1854 intra in magistratura, ca membru
al Curte! de apel pentru putin timp, i a-
poi fu numit prefect de politie in Bucureti.
La 1857, fu ales preedinte al munici-
palitatel Bucuretilor, i, peste putinonem-
bru in Divanul Ad-hoc, ca deputat al Ilfovului.
In Divanul Ad-hoc, Principele Dim. Ghika
la parte, impreuna cu patriota luminati
vremei, la actele cele mari ale acestei A-
dunad. Fu membru al.. comisiunel care a
redactat Memorandul explicativ al celor 4
puncte ; lui i se datorete accentuarea do-
rintel de alegerea unui principe strain.
Partisan calduros al Unirel, Dim Ghika
starui, in Adunarea electiva, pentru alegerea
Domnulul deja ales de catre Moldoveni.
In 1859, fu numit membru al Curtei de
apel i, cui nd, ales din noll preedinte al
municipalitatei Bucuretilon Tot odata, este
ales deputat in Camera i, in 186o, minis-
tru al cultdlor.
Pana in 1862, principele Dim. Ghika
fu de mal multe orl nhinistru in guvernele
de scurta duratii de atuncl i, in timp de
un an, preedinte al consiliului.
Dupa 1864, impreuna cu mal toti frun-
taii tarei, face opositiune guvernului lul
Cuza i la 1866 ja parte la rasturnarea
acestui Domn.
Pana in 1868, principele Dim. Ghika fu
pe rind ministru de interne, lucrad publice,
externe, preedinte de consili.
Ales, in acel an preedinte al Camera
ramase in aceasta insarcinare pana la 1873
i, intr'acela1 timp, incepu activitatea sa
In directitmea operilor de bine-facere.
Deja in 1868, ca membru de capetenie
al familiei Ghika, fusese numit efor al spi-
talelor civile, carora le-a consacrat peste 20
de ani de m'inca staruitoare.
Intr'acela timp, principele Dim. Ghika
presida Senatul o indelungata serie de anl,
pana la retragerea liberalilor in 1888. De
atunci incoace, de mai multe orl, cetatenil
CapitaleI dat sufragiile lor, ca represen-
tant al lor in Senat i in 1896 a fost
reales presedinte al acestui Inalt Corp de-
liberativ i a acceptat sa reia locul de prim-
efor al spitalelor civile.
Scrierl : Articles publis dans les journaux
 GH1 - 86 -
valaques. &pause au Morning el l'Etoile
du Danube. Prefectura pokier, proect de
reformd (1856) Anticilor ci inamicilor met.
Ghika (Elena) vez! Dora d'Istria.
Ghika (Emil I.).NAscut la 27 De-
cembrie 1848 in Ia1. A flcut toate stu-
diile sale in Paris. Intrat in diplomatie la
1874 a fost numit prim secretar la agentia
din Petersburg, apoi la 1879 a fost adus
in serviciul interior al Ministerului de ex-
terne i pus in capul divisiune! politice.
Peste cate-va luni detaat la legatiunea din
Paris e numit definitiv in postul de secre-
tar la 1880. In 1881 trece agent diplo-
matic i consul general la Sofia pan la
1885 chid e inaintat Ministru plenipoten-
tiar la Belgrad ; la 1888 e transferat in a-
cea,;1 calitate la Athena, in 1889 la Pe-
tersburg i in 1891 la Viena uncle se ga-
sete pana in present.
A luat parte ca voluntar in r6zboiul In-
dependentel de la 1877-78.
Ghika (principe Grigore). Fost
Domn al Munteniei de la 1822 pana la 1828.
El se sili de indata ce la franele gu-
vernului s tamildueasca macar in parte
ranile lasate de revolutia greceasca. Lua
msur! pentru uurarea darilor, indeplinind
lipsurile din veniturile averilor manastireti
luate de Turd de la calugaril grecet!.
Sub Grigore Ghika se incepu pavarea
stradelor cu peatra, se inbunatati starea co-
legiulu! St. Saya, uncle Gheorghe Lazar in-
cepuse, Inca din timpul lui Caragea, cur-
surile de matematica i filosofie in limba
romana, cea alungata prin lunga domnie a
Fanariotilor, i dota coala cu mai multi pro-
fesor! roman!. Acest Dorn.n contribui foarte
mult la redeteptarea spiritulul national,
innabuit mal bine de un secul, i numi
o comisiune, care sa se ocupe cu elabora-
rea unu! regulament de reforme ; ciintele
i coalele, nationale de la Iai i Bucuretl
produsera in scurt timp cele maI frumoase
fructe.
Dar de i Principatele erail acum guver-
nate de Dorm! parnnten! i incepusera a
se folosi de oare-carl drepturi i libertan,
totu! Ianiceril car! nimicisera eteria gre-
ceasca, le tineail inca ocupate i comiteail
cele mai ingrozitoare escese. Atunci amba-
sadorul cnglez protesta in numele pute-
www.dacoromanica.ro
GHI
rilor europene i provoeil pe Poarta
retraga trupele din Principate. Sultanul
dete in adevar ordinul de evacuare, insa
Turcii nu eira de cat sco1 cu tunul. Im-
p6ratul Rusiei, Nicolae Pavlovic!, care
urmase dupa moartea fratelui s Alexan-
dru I, tramise la Constantinopol pe Min-
tiaki ca sa aplaneze, cestiumle dintre Rusia
i Turcia. Poarta la inceput nu primi con-
rlitiunile propuse, insa, in urma ultitnatului
Rusiei, subscrise Conveutittnea de la Ceta-
tea Albd. Prin articolul III al aceste! con-
vennunI, Poarta se obliga a respecta pri-
vilegiile, tractatele i actele relative la Prin-
cipatele romane, confirmate prin articolul
V a'l tractatulul de la Bucureti, a com-
plecta i hatierifele din anul 1802 i a
recunoate alegerea de domni pamanteni.
In timpul acesta, Grecii, Inca din anul
1821, continual!'" cu inverunare contra Tur-
cilor resbelul pentru independenta ; iar in
anul 1827, Francia, Rusia i Britania in-
tervenira a pacifica Grecia, insa fara resul-
tat. In anul urmator imperatul Ni-
colae, vz.nd c 'furcia nu voece s ob-
serve conventiunea de la Cetatea Alba, de-
ciar al eaptelea resbel i dete ordin
armatelor sa treaca Prutul i sa ocupe Prin-
cipatele. Grigore Ghika fugi in Transilvania.
Ghika (principe Grigore).Fost Domn
al Moldovei nascut in Botoani la 25 Au-
gust 1807, incetat din viata la Meudon
(Francia) la 26 August 1857, unde s'a si-
nucis. Intrat foarte tin6r in otire, ajunse
In 1826 comandant general al militiilor, a-
poi fu numit secretar de stat a 1842, Mi-
nistru de Finance la 1843.
Dup caderea lui Mihail Sturdza, Poarta
numi pe Grigore Ghika Domn al Moldo-
ye! la 1849 in urma conventiunei de la
Balta-Liman. El contribui foarte mult la des-
voltarea spiritului national, incuraja litera-
tura, deschise coale, imprima pe socoteala
sa manuscrisul Istoriel lui
Dar R4I ocupar iara! tara i Grigore
Ghika ne voind sa se supue pretennunilor
generalului Gortschiakof, ascultit povetele
Sultanului i parasi tara la 1853.
Reintors in Iai dupa ce Rui! parasira
Moldova, el se puse in capul reformelor
celor mar! precum : desrobirea Tziganilor
(1855) desfiintarea censure! pentru presa
(i856) etc. etc.
Implinind termenul de apte ani, el fu
 87
fnlocuit prin dimAcamia de trei i plecii. la
Paris.
Ghika (Grigore I.)Diplomat ascut
In lasi la zo Decembrie 1847. A. fAcut toate
studiile sale in Paris.
Fiind acolo student s'a angajat ca volun-
tar in arrnata francezA, a participat la res-
belul franco-german si s'a distins prin vitejia
sa. Pentru bravura sa, i s'a acordat medalia
militar francezA (187o)
Intrat in diplomatie la 1874 ca secretar
I-u la agentia din Constantinopole, pArAseste
serviciul cAnd isbucneste rezbelul Indep.en-
dentel intrA in armata romAnA, se distinge
pe dimpiile Bulgariel si e decorat cu Vir-
tutea militar.
La 16 Septembrie 1878 reintrA ca secre-
tar in administratia centralA a Minist. de
Externe ; ear la 1879 e detasat la Peter-
sburg. In 1882 e numit secretar general al
Ministerului i ocup aceast5 fuuctiune pinA
la 1885. In 1886 este delegat in comisiu-
nea europeanA a DunArei si in comisiunea
mixtil a Prutului ; la 1887 este iarAsi in-
sArcinat cu functiunea de secretar general
al Minist. de Externe. Inaintat Ministru
plenipotentiar in acelas an, e trimis in a-
ceastA calitate la Berlin in 1888 unde stA
panA la 1896, cAnd trece la Paris.
Ghika (principe loan). Om de stat,
publicist, academician, incetat din viatA la
Gherghani la 22 Aprilie 1897.
Ion Ghika s'a nAscut in 1814 din banul
Dinitrie Scarlat Ghika si Maria Scarlat
CAmpineanu. Si-a fAcut primele studil in
tarA, si pe cele superioare in Francia, unde
a studiat la scoala centralA. La 1841 s'a
intors in tarA si a fost numit, de cAtre Mi-
hal Sturdza, profesor la Academia MihAi-
leanA din Iasi, unde a stat pinA in 1843.
In Iasi, Ion Ghika a strans legAturi in-
time cu tineretul inteligent si progresist
care num6ra deja personalitAti marcante in
rndurile sale, precum, Costache. Negri,
Vasile Alexandri, M. KogAlniceanu, etc.
La 1843, pArAsind- praesoratul, reveni in
Bucuresti. Aci, lu o parte foarte activA
prin asociatiuni literare, prin pres5, la lu-
crarea de pregAtire a spiritelor pentru ideile
de progres i in favoarea redobindirei ve-
chilor dreptori ale t'rilor.
Cu putin inainte de miscarea de la 1848
Il gAsim in fruntea asociatiilor, cari impin-
www.dacoromanica.ro
gea6 la inlAturarea legiuirel datA de strAinI
si la acordarea libertAtilor constitutionale.
Om de actiune, dar si foarte mare bar-
bat de cugetare, fArA indoialA, cel mai des-
toinic diplomat al nostru pe acel timp, Ion
Ghika fu trimis ca reprezentant al tara la
Constantino poi.
Evenimentele de la 1848, i, apoi, cA-
derea revolutiei, Il gAsirA la Constantinopol,
unde rmase ca exilat. Rolul ce Ion Ghika
a av-ut in acel oras a fost neajuns de mare.
In activitatea emigratiunei rornane, Ion Ghica
a fost sfAtuitorul si organisatorul generoa-
selor incercAri neisbutite ale lui N. BAl-
cescu i celor-l'alti in Ungaria i Ardeal
tot el a fost initiatorul miscArilor emigra-
tilor stabiliti in 'furcia.
In scurt timp, Ion Ghika cApAtase la
Constantinopol o mare trecere, atAt pe lAngA
personagiile turcesti cit si pe lAngA
Puterilor strAine. Influenta sa a folosit'o
spre a atrage atentiunea asupra mara in-
semnAtAti ce aveati tArile RomAne la Du-
nAre, i asupra necesitAtei de a le organisa
ca un bulevard al civilisatiunei europme
in Orient. Atilt de mare era increderea
Turcilor in exilatul roman, in cAt, pe la
1852, a fost numit guvernator al insul i
Samos, care se bucura de autonomie in
imperiul otoman. La Samos, Ion Ghika
avu prilej sA-si arate admirabilile sale apti-
tudin1 de administrator, spre marea multu-
mire a Europel ciliar, pe care o ingrijail,
pilnA atunci, foarte mult corsaril din Ar-
chipelag.
In 1859, dupA conventiunea din Paris,
Ion Ghika se intoarse in tarA. CAimAcAmia
din Muntenia Ii refuzA drepturile cetAtenesti
impiedia de a infra in Adunarea e-
lectivA.
Dupli alegerea lui Cuza ca Domn al am-
belor tri, Ion Ghika e fost de mal multe
ori ministru pAnA la lovitura de Stat din
1864. De atunci trecu in rndurile opositiei
si fu dintre cel mai activi lucrAtori la rs-
turnarea principelui i pentru aducerea unui
Domn
In 1865, Ion Ghika cAlAtori in Francia.
Belgia si Italia, pentru a gAsi pe membrul
dinastiei europene care sA primeascA even-
tual a fi Domnul Romaniei.
AceastA cAl5torie, ca si o alta fAcutA de
Ion BrAtianu, in acelasi scop, de si nu dA-
duse resultate positive, "Asase credinta
 cn
cel putin dota dinastii ar fi putut da un
principe al Romaniel.
In faptul de la ir Februarie r866, Ion
Gliika a jucat un mare rol. El a i fost
insarcinat, apol cu preedintia cabinetului,
i cu ministerul afacerilor straine. In a-
ceast calitate, a avut o putemica actiune,
i, fara indoiala, luI i se datorete imens
in reuita intreprinderel de atunci.
Dupa 1866, Ion Gliika a fomiat cabi-
netul de sub presidentia sa de la 15 Iulie
av6nd i portofoliul Ministerului de Interne
pana la 2 Martie 1867, apoi la 1870 dupa
retragerea lui Manolache Costache Epureanu
formeaza la 18 Decembrie guvernul care
cade aa sgomotos in urma manifestatiu-
de la sala Slatineanu cu prilejul banchetului
dat de colonia germana Martie 1871).
De la 1881 pana la 1888 Ion Gliika a rare, corespondente i memoril
fost Ministrul tArei la Londra.
Membru al Academiei, publicist de o
mare valoare, a colaborat la ziarele Progre-
sa (1844) Opiniuneet Constitufionald i a
publicat : Reorgankarea Roma' niel. Convor-
bid' economice, Vade mecum al inginerului
ci comerciantultd, Amintia din pribegie, Scri-
cdtre Alexandri, etc.
Ghika (principe loan Gr.) Ge-
neral, nascut la 141 in Noembrie 1829, 'in-
cctat din via/A in 21 Martie 189 r, fiul
Principelui Grigoi e V. Gliika X, Voevod
al Moldovel i Domnitei Elena fiica
Iancu Sturza.
A facut studiile elementare la cilegiul
des Jsuites din Fribourg, studiile literare
i militare sub directiunea Maiorului Co-
mitele de Girard, i a R. P. de Girard,
tot la Fribourg, studiile de drept i de fi-
losofie cu marele juriscorisult Odier i
ilustrul filosof Ernest Naville la Geneva.
S'a intors in tarA in anul 1851: dupa ce
a fost de mal multe ori ministru sub dom-
nia tataluT s66, a fost deputat in Camera
Conventionala a Moldovei, in momentul a-
legerei Domnului Alexandru Ion Cuza. In
1861 a paritsit Moldova pentru Muntenia
i s'a stabilit la Bucureti mide a fost ales
de Cuza-Voda ca ministru de resbel, i mi-
nistru al Afacerilor straine. Se despartise de
Cuza Voda, la lovirea de Stat, vznd ca
nu mal rspundea la idealul trei ; i eve-
nimentele fiind favorabile la chemarea unui
principe strein, a lucrat din toate putintele
sale la instalarea regimului actual. Agent
www.dacoromanica.ro
88 tatt
diplomatic la Viena, apoi reprezentant diplo-
matic la Constantinopol (1872-1877) in
timpul cel mal critic, significa cesarea platel
tributului, ja parte la declararea r6sboiului
stand la postul si para la ultirnul minut.
Ataat extra-ordinar al guvernuluI roman
pe langa persoana M. S. tarul Alexandru II
l'a insotit de la Kiinert, a trecut DunArea,
i a flicut toata compania din 1877-1878.
Dupa rzboi, numit general de divizie,
fuse trimis la Petersburg ; cand Romania
fu recunoscuta ca Stat independent, i s'a
dat titlul de ministru plenipotentiar i tri-
mis extra-ordivar.
Afara din discursuri i lucrarile sale ofi-
dale, principele Ion Gr. Ghika a lasat mai
multe studii de drept international i cons-
titutional, tractate tecnice, fragmente litc-
nepu-
blicate panA acum.
Ghika (Pantazi.)Publicist, ziarist, nas-
cut in Bucureti, incetat din viata la 19
Iulie 1882 in Bucuret1, trimormantat
Gherghani. Terminand studiile in drept la
Paris, a fost cat-va timp procuror i pre-
sident la Tribunal apoi a imbrktisat la 1858
cariera de avocat i a fost in 186o prefect
de Ialomita.
Ca ziarist, P. Ghika a colaborat la Stin-
dardul, Nuvelista, Rambla, Nagonalul, Li-
teratorul. El a publicat : Neacja ji nfircore,
(186r) Mdrgdritdrel,legendd (1860 Impresii
de cdldtorie din Moldova (1863) Schite din
Societatea ronteind (1863) Adulto- nuvela
1873, eth. Apol pentru teatru a scris o re-
vista pamflet At citv,ntul in colaborare cu
altI scriitori i Sterian Pditul comedie in
3 acte. A publicat numeroase cantonete
intre carvi Cloca cu puit.
Ghika-Brigadier (Alexandru).Di-
plomat, nascut in Iai la 13 Ianuarie 1847.
A facut toate studiile sale in Francia de
unde s'a intors cu titlul de licentiat in
drept al facultatei din Paris.
A intrat in diplomatie la 1870 ca ef
al diviziel politice in administratia centrala
a Ministerului Afacerilor str6ine. La r87 r
este insarcinat cu functiunea de prim se-
cretar pe langa agentia din Constantinopol,
in acela an trece prim-secretar la Viena,
iar la 1872 demisioneaza. La 1888 reintra
In diplomatie cu gradul de consul general
la Budapesta; la 1891 trece' agent diplo-
 CIA
matic la Sofia pna la 1892 cand vine in
administratia centrala secretar general. La
1894 e inaltat ministru plenipotentiar, afara
din cadre ; pus in disponibilitate la 1895,
e rechemat ca agent diplomatic la Sofia in
1896, apoi la Belgrad unde se gasete pana
in present.
Gianni (Dimitrie).Om politic, avo-
cat, nascut in Bucuret1 la 15 Iulie 1838.
A facut studiile gimnaziale in tara ear
cele juridice in Berlin.
Intors in tara. la 1865, a ocupat in timp
de opt luni functiunea de procuror pe ranga.
Curtea criminala din Bucureti i apoL a
imbratiat cariera de avocat pe care a ec-
sercitat'o continua pana astazi. A intrat in
viata poltica la 1867 facnd parte aproape
din toate legislaturile
Ales in 1878 vice-preedinte al Camerel,
a intrat la 188o 29 Iulie, in ministerul de
sub preidentia lui I. Bratianu ca ministru
al Justitie pan la ro Aprilie 188 1 cand
a demisionat. De aci inainte, el s'a apro-
piat mai mult de grupul disident al lui C.
A. Rosetti pana la 1888 cand la sfaritul
cabinetuluf I. Bratianu, a primit iaral pen-
tru cate-va zile portofoliul justitiei de la
1 la 23 Martie. La 1896 i 1897 d. Dim.
Gianni a fost ales preedinte al Camera
Giurescu (Dimitrie).Maior, nascut
la 27 Iulie 1835, mort la 7 Noembrie 1877.
Intra in armata ca scriitor la 1852, apoi
dernisioneaza in 1856 i se reangajeaza ca
soldat la 1858. La 1861 e inaintat sub-
locotenent i la 1875 maior. In timpul
rezbelului IndependenteI, ranit, el moare in
capul batalionului si din Reg. 4 dorob.
stimuland soldatil la atacul din fata Rabo-
ve! la 7 Noembrie 1877.
Gltick (Teophile).De origina austriaca,
fost medic-ef al Spitalulul Brancovenesc,
nascut la i824,incetat din viata in Bucurescl,la
17 Septembrie 1884. A inceput p,rin a fi
medic colastic, apoi medic de despartire,
medie primar i Director general al servi-
ciului sanitar la 1875.
Giibl (Francisc).Tipograf, nascut in
Viena la 182; incetat din viata in Bucu-
resci la 3 Ianuarie 1886.
A fost adus in tara la 1852 de catre Mi-
www.dacoromanica.ro
- 89 GOO
tropolitul Nifon, pentru tiparirea cartilor
bisericeti, ca mainist tipograf.
La 1864 se asociaza cu Walter i Ispi-
rescu i deschide un stabiliment tipografic,
sub firma gLucrdtorif Asocialt; dup moartea
lui Walter i retragerea lui Ispirescu din
asociatiune, Gbl conduce singur stabilimen-
tul sil pana la 1883, cand lasa fiilor si
firma F. Gbl, cu brevetul de furnisor al
Curta
A adus servicil reale tipografieT, formand
pe mai toti mainitil tipografl din tara cari
i-ail fost elevi.
Prin economie i munca sa, ajunsese in
capul une! averi insemnate, motenita de fil
sl, cari urmeaza profesiunea parinteasca, fie
singuri unii, fie asociall intre dnil.
Gogu (Constantin).Profesor, nascut
in Campulung la 1855, incetat din viala la
Craiova la 1896. A inceput studiile sale in
Bucuresci la liceul Mate! Basarab i le-a
terminat la Paris, de unde s'a intors cu titlul
de doctor in tiintele matematice.
Reintors in ora, a ocupat catedra de geo-
metrie analitica la facultatea de tiinte din
Bucuresci, de la 24 Octombrie 1881 i pana
la moartea sa.
A publicat : L'ingalit lunaire It longue
priode (1888). Observatiunt asupra varia-
tiunet gradatiunet in aceiall localitate.
Golescu (Alexandru G.).Om politic,
Vr cu stefan i N. Golescu, niiscut la 1819,
incetat din viata la 188i. A facut studiile
sale la liceul Sf. Saya in Bucuresci i a
urmat trei ani cursurile coale1 centrale din
Paris. Intors in tara la 1840, a fost cat-va
timp inginer, apoi amestecat la micarea
revolutionara din 1848, a fost secretar al
guvernului proyisori, iar mal trziil agent
al trei la Paris. In acest ora s'a i stabilit
dup6 caderea guvernului national.
A fost ministru de finance in cabinetul
Dim. Ghika de la 16 Noembrie 1868 pana
la 2 Februarie 1870, cnd a luat i prei-
dentia Consiliulul pnI la 20 Aprilie ace-
laI an.
A publicat : De l'abolition du servage dans
les Principautis Danubiennes (1856).
Golescu(Dinica).Om politic, cunoscut
i sub numele de Constantin Radovict din
Goleo!. Data naterei necunoscuta, incetat
din viatA la 1828.
 GOL - 90 -
A facut lungi calatoril prin strinatate,cau-
Lind mal ales sa-1 dea seama de starea des-
VoRare intelectuale in Francia i Italia. Intors
in tali la 1826, el descrie indata in cartea
sa Insentnare a cdldtoriet mele Constantin
Radovict din Golept, fdcutd in anul 1824,
1825 ji 1826, starea infloritoare a institu-
tiunelor din strinatate, Eta cu cele din tara.
Apo' pe moia sa Goleti, el intemeiaza o
coala primara a caret conducere o incre-
dinteaza renumitului profesor Aron Florian,
adus de dnsul din Transilvania.
Dinic Golescu dinpreunii cu Eliade
dulescu, se pot considera ca adevratil inte-
ineetori a! ;ocietdtel literare. Doritori de a
Impinge poporul pe calea culturel, el aid-
tuesc un program de regenerare care trebuia
tinut in secret, realizat treptat, i care n'a
fost comunicat celor-l-alti membril a/ socie-
tiitei de cat ma' trzi.
Dinica Golescu a mai lasat ca publicatiunl
Adunare de pi/de bisericescr ji filosolicesct
(1826).
Golescu (Iordache). Barbat politic,
nascut la .1768, incetat din viata la 1848.
Om foarte erudit, vrsat in cunotinta lim-
belor strine, a ocupat diferite slujbe admi-
nistrative, ajungnd pana la demnitatea de
mare Vornic la 1840, pe timpul domniei
lui Alexandra Ghika.
La1821 a fost in intelegere cu poetul Rigas
care planuea infiintarea une confederatiuni
balcanice cu statele cretine ; iar la 1828
a fost mare Logoft al dreptatel. Cand a
isbucnit revolutiunea din 1848, s'a refugiat
in Orova unde a murit.
Iordache Golescu a publicat la 1840 o
grantaticd i a mai lasat netiparite
nand romdno-elenesc. Dictionarul elenesc-ro-
Charta veche a yret romdneti: Colectiune
de proverbe ji maxime, publicata de Juliu A.
Zanne (1895).
Iordache Golescu era frate cu Dinu Go-
lescu.
Golescu (Nicolae).General, om po-
litic, nitscut la 18 to in Campulung, incetat
din viata la 1878, fiul mareka Logoft Dinu
Golescu. A facut studiile sale in Svitzera
i apol intorcndu-se in tara, intra ca junkar
(cadet) in otirea din Muntenia la organi-
sarea el. Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika,
Nicolae Golescu indeplini in 1839 functiunea
de Prefect de politic in Bucurescl i de Mi-
www.dacoromanica.ro
GOL
nistru de Externe. La 1841 prasete otirea
i e numit procuror general la Curtea de
apel, apol director la Ministerul de Interne,
dar parasete administratia in 1847 spre a
face parte din Comitetul revolutionar din-
preun cu fratele Stefan, C. A. Rosetti,
loan Ghika, etc. Ministru de Interne sub
dotnnia lui Bibescu, pastreaza aceasta dent-
nitate chear dup abdicarea Domnitorulul
la 1848 i apoi dinpreuna cu Tell i Eliade
face parte din locotenenta Domneascit. Intrand
Turcil in tara, Nicolae Golescu este arestat
i trimis peste granita. El se stabilete atuncl
In Paris unde locuete pima la Iulie 1857,
i sustine pe langa puterile streine cererile
Romanilon
Reintors in tara, Nicolae Golescu este
amestecat la toate evenimentele insemnate
prin cari a trecut Romania, precum: Unirea
Principatelor, alegerea . lui Gun i apoi
micarea din 1866 care aduce dup sine
intemeerea dinastiei M. S. Carol I.
Membru in locotenenta Domneasca de la
ix Februarie pana la ir Mal 1866, N. Go-
leseu este mal trziti Ministru Preedinte ,i
Ministru de Externe de la i Mai 1868
pana la 16 Noembrie acelai an, apol mal
trziii, inspector general al guardei nationale
de la infiintarea ei i pana la disolvare.
Golescu (Radu). Colonel, cunoscut
sub porecla de Catand, frate cu Nicolae i
5tefan Golescu. S'a nascut la Can-spulung
in 1817, a murit la moia sa Dracea (Te-
leonnan) in 1877.
A intrat ca junkar in otire uncle a ca-
patat toate gradele sale pana la cel de
colonel.
A fost amestecat dinpreuna cu fratil sl
la micarea revolutionani din 1848 i a
stat inchis la Brussa, arestat de Turci timp
de trei anl. N'a scapat de acolo de cat in
1853 spre a se duce in Francia. La 1856
i se dete permisiunea sa se reintoarca in
,tara i reluit serviciul militar.
Golescu (tefan).Om politic, nascut
In Campulung la 1809, incetat din viati la
Nancy in 1874 Septembrie 8. A facut stu-
dille sale in Svitzera i apoI. reintors in
tara, infra in armata.
Adjutant al Domnitorulul Al. Gbika,
ostirea sub domnia lui Bibescu spre a
ocupa mal multe functiunl publice i de-
misiona in 1847 spre a participa la mi-
 GOR
carea revolutionara dinpreuna cu Eliade,
Tell, fratele s Nicolae, C. A Rosetti i
Membru al guvernului provisori6 in
urma abdicare' Domnitorului G. Bibescu,
5tefan Golescu e nevoit si fuga in Francia
unde se stabilete pana la 1857, lucrand
dinpreuna cu refugiati pentru in-
deplinirea aspiratiunelor
Membru in divanul ad-hoc, 1>tefan Go-
lescu e de aci inainte strans legat de toate
evenimentele politice la cari a participat
fratele s6.6 Nicolae cu C. A. Rosetti, I. C.
Bratianu, etc. De la 5 August 1867 el pre-
sideaza guvernul pana la i Mal 1868 av*Md
i portofoliul intemelor. La aceasta epoca-
se retrage spre a da locul fratelui sLl Ni-
colae. In cabinetul loan Gliika, a fost Ministru
de Exteme de la 2 Martie pana la 24 MaI
1867.
Gorjan (August).General de brigada,
nascut la r August 1837. A intrat in otire
ca soldat la 1856 i la r86o a fost inaintat
sub-locotenent, iar la 1867 oficer superior.
Locotenent-colonel in 1872, ocupa functiu-
nea de director al prefecturei politie" Bu-
curesciului de la 1873 pana la 1875 cand
se reintoarce la regiment.
Inaintat colonel la 1878, a ocupat func-
tiunea de director general al potelor la
189 r. In 1896 a fost inaintat general de
brigada.
Publicatil : Mitologia elementarei (1874).
Frederic cel mdre, regele Prusia (1875). Ele-
mente de geografie (1876). Noul metod de
geografie elementar(' (1885). Geografia mar
multor judeje (1885 r892). Atlas geografic
(1891).
Cand a isbucnit micarea revolutionara
anti-dinastica de la 24 Martie 1870 in PloetI,
August Gorjan pe atunci maior, a fost din
preuna cu colonelul Polizu, insarcinat cu
restabilirea ordinel.
Gradisteanu (Constantin).Om po-
litic, nascut la 1830, incetat din viata la
Aprilie 1890. A facut studiile sale in Fran-
cia. A fost Ministru de finance in cabinetul
Epureanu de la 20 Aprilie pana la 18 De-
cembrie 1870, i president al Camera' in
189
Gradisteanu (Grigore). Barbat po-
litic, nascut_in Bucurescl la 14 Octombrie
www.dacoromanica.ro
- 91- GRA
1816, incetat din viata la 28 Februarie
1892.
Primele sale studii le-a filcut in casa pa-
rinteasca i apol la colegiul Sf. Saya.
La 1840 a fost numit supranumerar la
cancelaria Sfatulut Consultativ, apol registra-
tor i maI trzi cap de masa la cancelaria
domneasca i la Secretariatul Statului.
Amestecat la micarea revolutionara din
1848, amic intim cu Eliade, Goletii Tell,
el este numit director la Ministerul de In-
terne sub Nicolae Golescu, face parte din
deputatiunea trimisa la Constantinopole spre
a expune SultanuluI dorintele Ore" i este
exilat la venirea Turcilor in tara.
Graditeanu se stabilete atuncl la Paris
unde colaboreaza la mal multe ziare fran-
ceze, cit deosebire la scrierea lul Elias Reg-
nault asupra Trilor Romane i presinta
Congresului din Paris un memoria asupra
Unirei Principatelor sub un Domn strein.
La 1858 Gr. Graditeanu reintra in tara
i lucreaza la unirea Moldovel cu Muntenia
i sugtine candidatura lui Cuza.
Reintors in Francia la 1863, Gr. Gra-
diteanu se stabilete acolo spre a'I crete
copa i la revenirea sa in tara nu mai
ia nicI o parte la luptele politice dintre
partide.
Gradilteanu(Petre).Avocat, om po-
litic, publicist, nascut in BucurescI la 1841.
A faca studil in drept la Paris, de unde
s'a intors cu titlul de licentiat i s'a inscris
in baroii, intrand tot de o data i in viata
politicii.
Natura foarte turbulenta, a jucat un rol
important rnd pe rncl in tabara conser-
vatorilor, apol in acea a liberalilor, atragnd
atentiunea publica mal' ales in timpun de
aabitatil electorale.
A facut aproape necontenit parte din Cor-
purile legiuitoare, fie ca deputat, fie ca
senator.
Colaborator vremelnic la Ronninul, a fundat
in 1870 Revista Contimporand, apol in 1886
un* ziar umoristic Colivict, care a avut o
foarte scurta durata.
A maI colaborat i la multe alte ziare.
A publicat : O noapte Pe ruin& Tergo-
viva, tabla' in versurl (1857). Scrisort
asupra raportulut Ministerulut justifier din
1268. Femeea dinaintea leget (1873). Cer
ctiventul, revista teatrala. Scrisort deschise
cettre luminafia sa Beiad ea D. Ghika (1885).
 GRA
Alwintintul Nifon Mitropolitul (1897). Proect
de lege pentru agravarea ji suspenda rea pe-
depselor (1897).
Petre GrOditeanu este autorul proectulul
de lege votat in 1877 pentru infiintarea so-
cietItei dramatice i al proectulul cu putere
retroactivA pentru desfiintarea dreptulul de
urmArire asupra leturilor i pensiunilor ci-
vile i militare (1881), care 'I a atras bine-
cuvntArile slujbailor i blestemul cat-11A-
tarilor.
Tot el este autorul proectulu/ de lege
pentru desfiintarca clauselor penale din con-
tractele de imprumuturl (1879).
Grandea (Grigore).Publicst, ziarist,
nOscut la 1843 in TAndArel (Ialomita), in-
cetat din viatii la 1897. Dup6 ce face trel
clase gimnasiale, intr in coala de medicinO
a doctoruluI Davila, fOrA a avea ins nici
o predilectie pentru acest studi. Cu toate
acestea, isbuti sO fie numit profesor de bo-
tanic& i fisiologie la coala de medicina,
dar in urma until articol scris contra Mi.-
nistrulnl de Rezbel, fu destituit. Intre 1872
i 1874 este revisor colar, la 1874 profesor
de literaturit francezI la liceul din Craiova
Linde a functionat mal multl anl, apol dup
o vial destul de sbuciumat5, e numit pro-
fesor la gimnasiul din BacAti unde functio-
neaza Ora la 1897.
G. Grandea a publicat : Preludit (1862)
cu o prefatO de G. Sion. Miosotis (1865).
Fidget sad Ideal ji real (1873). Poesit noug
(1873). Attrel.Ipsilant vi Tudor.Carpay
1i Balcanit, etc, etc.
El a colaborat la mg multe ziare poli-
tice i reviste literare, intre altele la Ddrn-
bovita pini la incetarea el in 1865. Albina
Pruluiut (1868-187 r). Tribuna care incet
dup tra tun' (1873). Albina Pindulut,
(1875).
Greceanu (Ioan).Nascut la 1835 in
IaI, a acut studiile in Francia i Germania
i apoi a intrat in armat la 1857 Cu
gradul de cadet. Inaintat sub-locotenent la
1858, devine maior in 1865 1 colonel la
1875.
De la sosirea PrincipeluI Carol in lar,
a fast numit adjutant domnesc i apoi
s'a incredintat demnitatea de Prefect al Pa-
latulul, pe care a ocupat-o panA la moartea
sa 5 Martie 1891.
www.dacoromanica.ro
92 - GRE
Grecescu (Dimitrie). Doctor in me-
dicin de la facultatea din Paris, nascut in
Cernet1 la 1841 Iunie 15. A fOcut studiile
sale primare in Cerneff i in Severin, cele
liceale i medicale in colegiul Sf. Saya i
In 5coala de Medicid. i Farmacia din Bu-
curetl. Intern al Spitalelor civile ale
Eforid din Bucureg, in 22 Aprilie 186o,
licentiat in medicinl in 1864 Februarie,
ajunge doctor in medicina cu diplomO de
la facultatea de medicinA din Paris, in anul
1868. A fost numit profesor de bo-
tanick la coala de medicinA i farmacie
in anul 1868 Iunie 17 i director al grA-
dinel botanice ; transferat profesor de bo-
tanica medicala la Facultatea de medicinO
din Bucurecl, Director al laboratoriului de
botanicA medicalA i Medic-ef al serviciciuluI
consultatiilor Spitalulul de copil.
Ca fost elev al coalei nationale de
medicinA i farmacie, a servit in armatO ca
medic militar i a trecut succesiv, prin
gradele de medic de batalion clasa II-a apoi
cl. I-a, gradele de medic de regiment clasa
II-a i clasa I-a pr in anul 1878 Octom-
brie, :And a demisionat, eind cu gradul de
medic principal.
A luat parte activA in campania din Bul-
garia, in resbelul din 1877-1878 ; a avut
directiea spitalelor timporare din Turnu-
MAgurele de la 4 Decembrie panl la
Aprilie 1878.
Ca lucrArl sciintifice a tiparit : Flora Ge-
neral(' a Europel,Flora speciald a Romaniei.Du
Champignon de laTeigne favense. Paris 1868.
Epididimita blenoragicd, (1871). Plantele grd-
diner Botanicd din Bucuresci (1876). Enu-
meratiea plantelor Romania' (188o), etc.
Grigore. Mitropolitul Valahiel, incetat
din viatl la 24 Iunie 1834. Nascut in Bu-
curesd, a fAcut studiile la Sf. Saya i apol
s'a cOlugArit, intrAnd la mAnitstirea Neamtu.
In timpul ocupatiunel ruseti la 1829, a
fost surgiunit in Basarabia pentru cA ceruse
mill nAvalitorilor i sii opusese ca clerul
sO fie luat de la altare pentru a merge sO
care munitiunile de rOzboiii, slujind ca vite.
Mitropolitul Grigore a publicat : Invdtd-
tura pe scurt pentru nuutt (1838). Carte ce
se numete Pupil Sfdntuhtt loan Gund de
aur (1839) Istoria bisericeascd 4 volume
(1849) publicate toate dui:16 moartea sa.
Grigore (Ion). NAscut la 1849 Septem-
 GRI
brie 14, in Comuna Malaeti din judetul
Prahova, fiul unui plugar, recrutat la 1870
ca soldat in Regimentul 7 de infanterie,
apol liberat la espirarea termenului i trecut
In reserva.
In timpul rezbelului Independentei din
1877, el este chemat in activitate ca soldat
la Batalionul 2 de vi'natorl. La 30 August
1877, cazand reduta Grivita In mainele
armatel romane, soldatul Grigore Ion ajutat
de sergentul Stan Gheorghe i Nica Vasile
caporal, cucerete un steag turcesc.
Pentru aceasta fapta, el a fost decorat cu
Steaua Romaniel, Virtutea Militard i ordi-
_
nul Sfantul Gheorgbe.
El are asta-zt o pensie de la Stat i ocupa
o mica functiune subalterna la Primaria
Capitalei.
Grigorescu (Nicolae). Pictor, nascut
la 15 Maiti 1838 in Bucuresci. Cat ispravi
studiile sale liceale, intra ca ucenic la un
zugrav de bisericl de la care primi cele
d'ntal notiunl ale picture! ; apoi pleca
spre Paris In 1,859, oprindu-se in drum la
monastirea Agapia pc care o zugravi spre
a'i agonisi banil trebuincioi pentru drum.
La Paris ajunse in 1861 i infra in
coala de bele-arte, produand in decur-
sul sederei sale acolo numeroase opere
insemnate. La 1864 se reintoarse in Bu-
curesc!, calatorind din cand in dind prin
Italia, Grecia, Anglia i pretutindeni uncle
arta sa se putea perfectiona.
Opera lu! N. Grigorescu este colosala;
intre prindpalele tablour! ale sale, se pot
cita : La Sind' rdan, tablott istoric care se
gasete in sala de Consili a Primariei
CapitaleT, Cortul Tiganilor, Portretul genera-
luluf Ndsturel Herescu, Tiganca. Care cu
boj!, Un transport de munitiunt, Justitia di-
vid urmarind crima. Un evreti. Defilarea
prisonierilor turd pe dinaintea Regelut Ca-
rol I, Dorobanpl, etc, etc.
Grigorovitza (Emanoil). Profesor,
niiscut la Raclauti in Bucovina. A facut
clasele primare la parintele su, a in-
trat apoi in gimnaziul superior din Cerna-
utl i dupa ce a frecuentat universitatea i
a absolvit coala normala de acolo, a obtinut
diploma de profesor de limba germana, istorie
i geografie pentru institute civile. A stat
ca profesor un an i venind in tali (1879),
a ocupat Intaiti functia de director de coala,
www.dacoromanica.ro
93 GRI
apoi de Sef-Interpret la fosta Companie dc
cale feratit Lemberg -Cernautl -Ia! i in
urmi a dat diferite concursuri stralucite ca
profesor secundar inaintea universitatil din
14, dupa care a fost numit profesor supli-
nitor de limba germana la liceul din Ia! i
profesor asistent la cola militara din a-
ceia! localitate. La 1889 a fost numit cu
titlu definitiv, profesor la coala normala
de institutor! din Bucurec1 i ma! tarziu
suplinitor la Liceul Sf. Saya, post pre care
l-a schimbat la 1890 cu profesoratul defi-
nitif la coala de oficeri din capitala.
La 1892, oblinand diploma de doctor
in filosofie, a fost numit, profesor de limba
rusa la coala superioara de R6zboitt din
BucurescI.
In decursul activitatel ca profesor in Ca-
pitall, a publicat o serie insemnata de scrier!
didactice i literare, precum
Antei ia i q doua carte de lecturd germand.
Etimologia ,s-i Sintaxa germand. Carte de E-
xercitit la timologia germana. Autorif Ger-
man( lectura speciala din Grimm, Campe,
Lessing. Fragmente didactice si teologice din
literatura germana. Dictionar Scolar roma n-
german, (cu suplitnent de gramatica i or-
tografie). Curs complect de limbd rusd (pu-
blicat sub auspiciile coalel superioare de
r6zboit'). Studiu asupra epocelor slave (di-
serta tiune linguist-mitolog in limba germana).
Traducer( ritmice germane din poesiile lift
Mih. Entinescu, Criminalitate si &oald. Di-
ferite traducer( prosaice si poetice, Impresiunt
didactice, Ornicul metric Tablou sinoptic. Mare
Dictionar Rus-Roman i Roman-Rus,Carte de
Exercitit la Sintaxa germand ji Lexiconul de
Campauie roman-rus-bulgar-german,
Grimani (Nicolae).Pictor, nascut in
Slatina la 1872. Dup ce a urmat cal-va
ani cursurile liceale, a plecat la Munich unde
a facut coala de Bele-arte i apoi la Paris,
coala de arte decorative.
Are un talent deosebit pentru pictura
Nimfelor. Principalele sale productiun! sunt:
Potretul M. S. Regelut Carol. Apostolit Petru
si Tavel, aezat la liceul din Ploet1.
Grunati (Adref G.). Fiul D-rului G. A.
Grunati, medic i dnsul, nascut in Bucu-
resci la 1 i Februarie 1821, incetat din viata
la 18 Septembrie 1892 la Valsaneti. A
fault studiile sale in tara i le-a terminat
 GRU
- 94 --
In strinatate la Tetra, Gttingen i Paris
intre 1840 1847.
Intors in tara cu dip!oma de doctor in
medicina, a fost rnd pe rnd medic secundar
apol medic primar al spitalelor CoIlea, Fi-
lantropia, Spitalul de Copil, pana la 1872
and ea retras.
La infiintarea coalei de medicina, preda
cursurI .speciale pentru siphilis.
Grunati (Gheorghe A.). Medic nascut
la G6ttingen (Hanovra) la 17 Ianuarie 1785,
incetat din viata in Bucuresd la 1859. A
facut toate studiile sale in oraul sti natal,
unde a dobandit diploma de doctor in me-
dicint chirurgie. Persecutat de politia Re-
gelul Jer6me, el parasete Westfalia i vine
in Romania la 18x2. Pe la 1815 este nutnit
doctor al Spitalule Colea, ear me tarziu
Kisselef insarcineaza sa elaboreze un
proect de lege sanitara pentru Regulamentul
organic. In 1831 la infiintarea armate ro-
mane, D-rul Grunail este numit Stab Doctor la
Polcul x.ii Bucuresci i ocupa acest post
pana la 1837, dupa ce capatase drepturile
politice i civile la 1822.
Halepliu (Constantin Z.) Profesor, pu-
blicist, nascut in Braila la 1816, incetat din
viata in Bucurescl la 1873 Noembrie 29.
Dup ce a fost cat-va timp in otire i
a ocupat diverse functiunl publice, la 1864
a intrat in profesorat.
Scrierile sale sunt : Tusnicul. Cumplitul
amdgit, comedie (1847). Ucenicul farlatanului
comedie (1851). Trecutul ci presentul. Moar-
tea lut Mihat Bravul (1854) Serdarul Muff,
Sracul cinstit comedie (1854). Visul Jeri-
ciret; Adelaida de Lusan.
Halfon (Abram) Mare bancher, nascut
la Andrianopol la 1800, incetat din viata
in Bucuresci la 1884. A continuat impreuna
Cu fratil sl administrarea case de banal
S. Halfon, fondatit in Bucurescl la 1832 i
a luat parte la toate marele operatiunl de
banca din tara in acest secol. Intre altele,
a contractat la 1866 cu Statul in numele
tine grup financiar strin imprutnutul zis Op-
www.dacoromanica.ro
GUS
El a infiintat cel d'antai6 spital militar
in Bucuresd.
Gusti (Dimitrie).Profesor, publicist,
om politic, nascut la 1818 In Ia1, incetat
din viata la Martie 1887. Elev al coalelor
din Ia1, la 1837 fu nurnit profesor la
coala elementara din acel ora, apoI pro-
fesor la academia de acolo. De la 1849
inainte a me fost bibliotecar al Academiel,
sub-inspector, inspector al invatamintuluI,
Ministru al Cultelor i Instr. Publice din
Moldova.
La 1867 sub preidentia lui St. Golescu
este iara1 Ministru al Cultelor de la August
pana la Noembrie 1868.
El a publicat : Geografia noud (1846).
Geografia vechie (1849). De la Paris la
Athena. traducere (185r); Geografia pentru
scoalele sdtesct (1851) ; Retorica roinnd, in-
zestrata cu exemple soase i din scriitoril
literature romane (1852), Buchetul poetic
(1855) ; Poporalinnea Moldova' ft agricultura
et pe anit 1859-60, statistica. Gusti a
redactat : Zimbrul, jurnal politic i literar.
penheim, care impreuna Cu imprumutul
Stern ai fost cele doue d'anteii facute de
Stat in strainatate.
Ab. Halfon a fost timp indelungat Consul
general al Imperiuluf otoman in BucurescI.
Halfon (Salomon) Mare bancher, nas-
cut la Andrianopol in 1790, incetat din
via.ta in Bucuresd la 1842; s'a stabilit ln
tara pe la 1828 i a fondat la 1832 in Ca-
pitala o casa de bane& dimpreuna cu fiii
sel Abram, Iosif i Nissim.
Mal trziu pe la 1838, a fost contracciu
al Vamilor i Salinelor din Muntenia.
Haralambie (Nicolae) General de bri-
gada, barbat politic, nascut la 1835. S'a
angajat in armata la 185i August In 27
ca juncar (sergent voluntar) i a dobandit
In 1852 gradul de sub-locotenet. La 1856,
era capitan, la 186o major. Era coman-
dant al re&imentului de artilerie din Bucu-
 1-1.AR
95
rescl, dind isbucni revolutiunea de la
ri Februarie 1866, care avu de urmare
detronarea i abdicarea principelui Cuza.
Judind un rol insemnat in aceastA revolutie,
Haralambie face parte din Locotenenta Dom-
neascA, impreunA cu Lascar Catargi i ge-
neralul Nicolae Golescu.
Dup6 suirea pe tron a Princepelui Carol,
Colonelul Haralambie ja la 6 August 1866
portofoliul Ministerului de Rezbel in ca-
binetul Ion Ghika i '1 piistreazA pan la 8
Februarie 1867.
Atunci dernisioneaz5. din Minister, iar la
Octombrie acela an, demisioneazA i din
armata.
In timpul rezbelului Independentel (1877-
1878) colonelul Haralambie chemat in acti-
vitate, e inaltat la gradul de general de bri-
gua i la comanda corpului al 2-a de ar-
matA, apol comanda corpulul de Vest, i
se distinge la atacul Inovei i a Smiirda-
nului.
Generalul Haralambie, demisionAnd din
armatli la 1867, s'a tinut de atuncl cu desA-
vArire departe de toate luptele politice, cu
toate c prin situatiunea eminentii ce avusese,
putea se aspire la cele maI inalte demni-
t:III in Stat.
Haret (Spiru) Om politic, profesor
nliscut la 1851. Doctor in matematici i
sciintile fizice din Paris, ocup de la 1878
catedra de mecanidi rational la Univesitatea
din Bucuresci, facultatea de sciinte. Post
secretar general al Ministerului Instructiunel
publice de la 1885 panA la 1888, a intrat
la 31 Martie 1897 in cabinetul de sub prei-
dentia d-lul Dim. Sturdza, ca Ministru al Instr.
Publice.
E membru al Academiel romAne.
A publicat : Sur l'invariabilit des grands
axes des orbites plantaires. (1878) Cercetdrf
asupra pdriet financiare a proectuhtt de rds-
cumpdrare a cdilor ferate. (I88o) Curs de
trigonometrie. (1887) Aritmetica elementard.
(1888) Localele de col( pritnare. (1889)
Cestiunt de inveymint (1827).
Hasdea (Alexandru Petriceicu) Po-
liglot, publicist, nAscut la 1811 in Basarabia,
incetat din viatA la 1872. A fAcut primele
sale studii sub directiunea Orintelui sea
a intrat Inc t6n5r la Uni-
versitatea din Wircov unde studia. dreptul i
botanica. De aci trecu la UniVersitatea din
www.dacoromanica.ro
HAS
Manchen i apol se intoarse in Chiineil
unde imbrAti cariera de avocat.
Scrierile sale sunt : O idee despre filosofie
ca sctiinta vietet. (I830) Cit'ntice nationale
ronidni. Duca-Vodd, Dabija- Vodd. (1835)
Moartea Kasaculut Kunichi. Despre
din Basarabia. (I840) etc.
Alecs. Hasde6 era foarte versat in cuno--
tinta limbelor polonA, rusA, boemit, spaniolit,
francez5, italiank gzrman5.
Academia rom:InA l'a ales membru onorar
la 12 Septem brie 1870.
Hasdeil (Bogdan. Petriceicu) Istoric
i filolog, nascut in 1836 la Hotin (Basa-
rabia). A Ricut studiile sale la Universitatea
din Eircov ; a servit cAt-va timp in regi-
mentul de husari Radetzki in intervalul rez-
belului Crimeei, i apoi demisionkd a venit
In Cahul (Basarabia.)
Desmotenit in Rusia de toate drepturile
sale ereditare, a fost peste putin timp nu-
mit membru la tribunalul civil de la Cahul
pn5. la 1858.
Apoi s'a stabilit in IaI ; a fondat ziarul
Ronuinia,ia ocupat acolo functiunele de pro-
fesor 1 biliotecar al Universititei. In 1863 a
fost numit membru istoric al comisiuneI docu-
mentale din Bucuresci, post pe care l'a
ocupat putin vreme; la 1867 a fost ales
deputat in Camera liberalA.
Hasdei'l a fost numit in 1876 Director al
ArhiveI Statului din Bucuresci, lar la 1878 pro-
fesor de filologie la Universitatea din Bucu-
rescl, posturl pe care le ocup5. i asta-A.
Operile sale principale sunt, ca publicist
Foea din Moldova. (1862) Lumina (1863)
.Aghiuld (1863) Arhiva istoricd a Romdnief.
(1865-67) Satina. (1866) Traian. (1869)
Columna ha' Traian 1870 i urnAtoril. Re-
vista Noud -(1888-95) Ca istoric : Analise
literare externe. (1864) Viata si scrierile lut
Luca Stroict. (1864) Filosofia portretulut lut
TePe, (1864) Ion Vodd cel cumplit. (1865)
Istoria tolerante!' religioase in Ronuinia. (i865)
Istoria criticd a Romiltalor (1875) Originele
Craiovef (1878) Cronica hit Zilot Romdnul.
(1884).
Opere linguistice: Principie de filologie com-
parativd. (1875) Fragmente pentru istoria lim-
bet romdne. (1876) Beaudoin de Courtenay
(1876) Zdna Filma. Gotif ji Gepeit in
Dacia. (1877) Cuvinte din bdtrdnt (1878-
'88 r) 3 volume.
Pentru teatru : Rdsvan-Vodd drama in
 HAS
versuri. (1869) Tret cra. t de la rdsdrit co-
medie (1879).
Lucrarea cea din urma a acestui erudit
este Magnum etymologicurn Romaniae, fama
din insarcinarea Academiei romane, dar ne-
terminatA.
A mai scris i Sic cogito ! Ce e vieala ?
Ce e moartea ? Ce e mil. (1892) Basarabit.
Cine? De unde ? De chi!. (1894) Sarcasm.
(1 897)-
Hasdefi (Iulia B. P.) Publicista, fiica
profesorului Hasde, nascuta la 2 Noembrie
1869 in Bucuresci, moarta la 17 Septembrie
1888 in Bucuresci.
La varsta de duol ani, copila invitase deja
sa citeasca. la I I ani terminase cele patru
clase gimnPsiale in liceul S-tu. Saya i apoi
infra in colegiul Svign la Paris i la 1886,
cand nu avea de cat 17 ani, era deja inscrisi
ca studenta pentru licenta in filosofie la
Facultatea de litere din capitala Franciel ; dar
nemiloasa moarte o culese pe nenteptate
inainte de vreme.
Julia Hasdeti a lasat urmatoarele scrieri
tiparite prin ingrijirea parintelui seii : Bour-
geons d'Avril. Reyes et fantaisies. Chevalerie.
Confidences el Canevas. Idile. Legende.
Pentru teatru a scris : Buve.z de l'eau,
proverb, la varsta de 14 ani i, a lasat sche-
letul pentru mal multe scrieri dramatice.
Hechter (Salomon) Comerciant, de
origina israelita, nascut in Bucuresci la Ia-
nuarie 1840, incetat din viata la Viena la 5
Septembrie 1894. Din copilarie se ocupa
cu comerciul i obtinu in urma une! acti-
vital' neobosite un loc printre fruritail co-
merciantilor de manufactura en gros. La
1870 se ocupa mult in special cu exportul de
par de porcl, i obtinu rnedalia de argint la
Expositia universala din 1873. El figura in
capul diferitelor societati israelite de bine-
facere din Capitala.
Hentia (Saya) Pictor, nascut la 1 Fe-
bruarie 1848 in catunul Sibiel (Ardeal). A
urmat clasele primare la coala din locali-
tate i apoi a venit in Bucuresci la 1862.
La 1865 el intr in coala de bele-arte i
obtine in 1870 marele premiu cu bursa.
Peste un an el pleacii in Italia, viziteaza
Roma i se oprete opoi la Paris unde
intra la Academia de Bele-arte avand de
profesor pe Cabanel. La 1873 el este admis
www.dacoromanica.ro
96 HEP
la expositia Salonului din Paris cu tabloul
seil Psichea pcirdsitd de amor.
La 1874 se intoarce in tara, aducand
panza Aurora, aezata la Teatrul National
in loja Suveranilor. La 1876 e numit pro-
fesor de desemn i caligrafie la externatul
secundar de fete i profesor de desemn la
Asilul Elena ; acest 'din urma post il ocupa
i asta-zi.
In timpul rezbelului (1877-78) Hentia e
ataat ca pictor pe langa marele cuartier
general, i inspirat de luptele noastre, com-
pune numeroase tablourl.
Intre panzele acestui pictor, trebuese sem-
nalate i urmatoarele : Intrarea triumfald a
lut Traian In Sarmisegetusa. Venera. Portretul
d-net Ana Davila. Moara. Tdrgul Moilor.
O romcincd duccind merinde ra tdrg.
Hepites (Alexandru C.) Doctor,
nascut in BrAila la 1835, mort in Galati la
15 Septembrie 1883. Primele studii le-a fa-
sut in Brada i sub directiunea parintelui
sti doctorul C. Hepites a invlat arta far-
maceutica. La 1859 a plecat apoi la Viena
unde a studiat medicina.
Intors in tara la 1864, s'a instalat in Bra-
ila unde s'a distins prin devotamentul sZil
In timpul holerel de la 1865. Dupa putin
timp, s'a aezat la Galati i dupa crearea
spitalului Elisabeta Doanina a fost numit
medic ef al acestul aezamnt, post pe care
l'a ocupat pana la moarte.
La 1878, Doctorul Hepites organiza in
acest ora cu a sa cheltueala o statiune me-
teorologica, i in tot timpul ederel sale la
Galati a fost consul al Statelor-Unite din
America.
El a publicat Manualul de technica chi-
rurgiet reKbelulut (1877).
Hepites(Constantin C.) Farmacist,
doctor, profesor, nascut la 1802 in manas-
tirea Cernica (Ilfov) uncle se ascunsese pa-
rintii s61 din causa zaverei, mort in Braila
la 7 August 1890.
A facut studiile sale in Viena obtinand
diplome speciale in mineralogie, chimie i
botanica (1826).
Dupa. o edere de cat-va timp la Odesa
unde studia farmacia, se intoarse in tara i
fu numit la 1831 medie al carantinel din
Braila, post pe care l'a ocupat pana la1853.
In acest ora el a infiintat in 1833 o far-
macie i a fost necontenit de la 1840 pana
 HEP
la 1855 preedintele Municipalitatei. El a
alcatuit i pus in aplicare frumosul plan al
oraului Braila, infiintarea gradinef publice,
impodobirea de la Monument.
El era Preedintele Eforiel 5coalelor din
localitate. Chemat in Bucovina la 1857, a
stat acolo pana la 1864 ca profesor la coala
de medicina i ef al serviciuluT scientific
din directiunea generala sanitara.
Reintors in Braila, el organizeaza un Co-
mitet pentru crearea Bibliotecei publice i
Muzului din Braila, i rmane pana- la
moartea sa preedintele acestui Comitet i
preedinte al Camerei de Comereiil.
A publicat : Insu,s-irea fkicyl a apet mi-
nerale numitd Balta-Albd (1847) Farmacopea
romana (1864) scrisa in limba latina i ro-
mana.
Dr. Hepites cunotea foarte bine limbele
moderne i vechi.
Hepites (Stefan C). Inginer, doctor
in tiintele fizice i matematice, profesor,
nascut in Braila la 5 Februarie 1851, fiul
D-rului C. C. Hepites.
A fcut studiile in tara i a eit cu gra-
dul de sub-locotenent de artilerie din coala
militara din Iai la 14 August 1869. Peste
putin timp a demisionat din causa sanatatel
sale i a urmat la Bruxelles cursurile uni-
versitare, obtinand la 1873 toate titlurile
sale. De la 1879 pana la 1883 a visitat i
lucrat aproape in toate observatoriile mete-
orologice mal' importante din Europa.
La 1875 a fost numit inginer al portului
Braila i apoi la Galati. La aceini epoca e
numit profesor de matematici la gimnaziul
din Braila. Dupe rezbel, la care a luat parte
ca locotenent de militie, Hepites este nu-
mit inginer la Caile ferate i ocupa acest
post pana la 1883 cand trece ca inspector
general la Ministerul Domeniilor.
La 1884 el este numit Director al In-
stitutuluT Meteorologic, care mal tarzi6 in
1888 alipete pe langa dansul i serviciul
central de msuri i greutati.
S. Hepites a luat parte activa la infiin-
tarea Liceului Sfantu Gheorghe din Bu-
curesci a carel directiune a avueo de la
1884 i pana la 1888. El a mal fost pro-
fesor de matematici la gimnaziul Mihai
Bravul, la coala speciala de silvicultura,
profesor de fizica la coala speciala de ar-
tilerie i geniu i la coala de oficeri.
Publicatiunele sale sunt : Cursurt de fi:zicd
www.dacoromanica.ro
97 HER.
(1882-1888-1890). Curs de topografie
(1886). Analele institutului meteorologic al
Romdniet io vol. (1886-1895). Buletinul
observatiunelor meteorologice (1892-1895).
Buletinul meteorologic ilnic (1895-1896).
Serviciul meteorologic in Europa (1884). Is-
toricut studiilor meteorologice in Romcinia
(1886). Studit asupra clima Bucurescilor
(1889). Prevederea timpulut (1893). Clima
Sidinet (1893). Gerul Bobote.zet (1895). Me-
teorologia in Romdnia (1891). Ploaia in Ro-
nuinia (1893). Hartele sinoptice pentru pre-
vederea timpulut (1884). Navigaliunea ae-
riand (1885). Registrul cutremurilor de pd-
mnt de la 1837 piind la 1895 (1892-95).
Cutremurul de pcimnt de la 14 Oct. 1892
(1893). Observatiunele meteorologice de la
fdcute in anit 1879 ji 188o (1882).
Materiale pentru Climatologia Romdniet(I884
1895). Reviste Climotalogice ale (oidor 1894
95 (i892-95). Ploaia in Romdnia in
anit 1891-94 (1892-95). Raporturt a-
su pra lucrdrilorInstitutulut Meteorologic (1886,
1895). Raport asupra decisiunilor Conferin-
tet internationale de Meteorologie reunitd la
Miinchen in 1892 (1894). Raport asupra
prime! Conferinte generale de mdsurt fi gre-
ludir reunid la Taris in 1889 (1890). Ser-
viciul de afersurf ji greutdit in Austria
(1892). Determinarea greutdtilor (1893).
etc. Cea mai mare parte din aceste publi-
catjuni sunt scrise i in timba france.zd.
De la 1889 D. Hepites este membru in
Comitetul international de meteorologic, fi-
id ales de Conferinta de la Mfinchen. De
la 1894 dansul face parte din Comitetul
international de msuri i greutati in care
represinta Romania.
Herescu (Constantin NAsturel).
Mare Ban, general, nascut in Bucuresci in
1796, mort ip Bucuresei la 30 Decembrie
1874. Dup '6 ce petrecu copilaria sa in tara,
intra la 1823 in armata ruseasca, servind
inteun regiment de ulani, unde facu e-
ducatiunea
La 1827, Herescu se intoarce in Roma-
nia i in timpul luI Alexandru Voda Ghika
este numit adjutant al Dominitorului. Sub
Bibescu Voda, fu numit vistier, ocupand a-
ceasta functiune pana la 1848. Sub 5tirbey
Voda el reintra in armatii i este numit Marc
Ban i Spatar al armatei.
Generalul Herescu a lasat un nume ne-
peritor in literatura romana prin generoasa
7
 HES - 98
sa donatiune fiicutii Academiei, lAsind mo-
tenire jumitate din averea sa acesteI
tutiunl care imparte anual premii in valoare
de 9,000 lel, ear din Ratru in patru anI un
premiu de 12,000 lei pentru cele mal bune
lucrilri romaneti.
Hestiotis (Constantin).Medic, grec
de origina; amAnunte biografice lipsesc. E
unul dintre cel medid venitt in
tar. A fost medic ef al carantinelcr la
1838.
Hill (Gheorghe). Amilnunte biogra-
fice lipsesc. A fost primul profesor pentru
limba latinl la colegiul SfAntu Saya din
I3ucuresci de la 1833 inainte. A publicat
Inceputuri de gramaticd la/id (1842) Gra-
n'aticd latina'; partea etymologicd (1851).
Gramatica Jimbellatine in comparalie cu limba
romdnd. A coloborat cu P. Poenaru i F.
Aron la intocmirea primului Dictionar fran-
cq-romein ( 1842).
Hodocin (Carol Mihalik, de). No-
tite biografice lipsesc. A fost primul director
al coalei pentru arte i mesera infiirnatA
la IaI in 1840. A fost adus din striinAtate
de cAtre Domnul Moldovel Grigore Ghilca.
Hodol (Iosif). Publicist, om politic,
n5scut la 1830 in satul Bergia, districtul
Mureului (Transilvania), incetat din viatA
in Sibil!' (Transilvania) la Noembrie 1880.
Al fAcut'studiile sale la Blaj, Cluj, Viena i
Padua.
A luat o parte activA la.- micarea din
1848 in Transilvania; mai tirzi a fost
numit vice-comite al districtului Zarand,
care-I alese ca representant in dieta Un-
garid.
Destituit de Ministerul unguresc, a fost
numit de arhidiocesa metropolitan5 ca refe-
rent al Senatului colastic din toatA Transil-
vania, functiune pe care a ocupat'o pftnA la
moarte.
Ca metnbru al Societdol. academice, Ho-
do a luat parte la lucrarea Dictionarulul
academic. El a tradus mare parte din ope-
rile lui Cantemir.
Hohenzollern (vezt Carol, Elisabeta,
Ferdinand, Maria).
Horbasky. Colonel, de originl polo-
www.dacoromanica.ro
HOR
nez, incetat din viat5. A intrat in armata
ruseasc5 cu care a venit in Muntenia la
1828. La 1830, cand s'a organizat armata
noastr, a fost ca instructor i apol la 1833
a intrat in cadrele el cu gradul de maior.
La 1839 a fost inaintat colonel, iar la 1848
a tinut locul de spAtar.
Apoi a demisionat. Rimas in pul s'a
cAsatorit cu o romtmcA.
Horia (Loan). Sub-locotenent, n5scut
la 23 Ianuarie 1848, mort la 30 August
1877. Intrat in armat5 ca soldat la 1868,
e inAltat in 1873 la gradul de sub-locote-
nent. El moare pe campul de lupt la 30
August 1877, in timpul rezbelului Indepen-
denle, la atacul redutel Grivita, in rndurilc
Reg. ro de dorobantl.
HtStsch (Frederic). Mare comerciant
i filantrop, de originA german5, incetat din
via0 la 19 Septembrie 1880. A deschis o
priivAlie in Bucuresci in 1845 la coltul actua-
lului pasagi6 romn din calea Victoriel
vechea cale Mogooaeunde vindea la in-
ceput cu deosebire peril, pepteni, parfume-
rie. PrAvAlia era mal cu seama cunoscutii
sub denumirea La Pieptenaru. Afacerile
comerciale prosperand i lutind din ce in
ce mai mult intindere, Htsch s'a asociat
la 1853 cu nepotul sal' C. H. Mtiller, apoI
la 1879 s'a retras din comercii:1, hisAnd nc-
potulul s succesiunea.
Frederic Htsch a fost un mare filantrop;
a tntrebuintat o parte insemnatA din averea
sa pentru institute de culturA, inzestrandu-le
cu 600.000 lel, fondand i un asil pentru
sAracl.
In stradaLuterank colt cu strada Calvini
din Bucurescl, e clitditA coala intemeiatii de
F. Htsch.
Hrisoverghi (Alexandru). Poet,
rascut in IaI la 1800, inctat din viapi in
acelaI ora la 1837. A colaborat la revista
Alduta romdneasca din Moldova, unde a
publicat scrierile sale. Cea mai principalA
este rnrul la piad.
Hiibsch (Eduard).Fost inspect& ge-
neral al muzicelor armatei romAne, violonist,
nAscut la 13 Februarie 1833, incetat din
viatA la Sinaia (Prahova) la 9 Septembric
1894.
Venind in tar2i pe cand era copil, a intrat
 HUR
99
la 8 Octombrie 1858 in calitate de candi-
dat la o muzica militara ; inzestrat cu mult
talent i numeroase cunotinte muzicale, peste
opt zile d'Ata rangul de sub-locotenent
asimilat ; la 186o e inaintat 5ef de muzica
clasa III-a, la 1862 Sef de muzica clasa II-a,
apol clasa I la 1864 i inspector al muzI-
celor in 1867.
Principalele sale compositiuni sunt :
nul nalional ronuin care se canta la toate
serbarile oficiale. Marol triumlal al jtari-
leulut. Marche du sacre. Marche d'alfaque.
Marol pentru de/liare. Les fanfares. Pa.za
Dundret. Carmen Sylva, vals etc.
Habsch a fost anf indelungatI eful- or-
chestrei teatrului nationaa din Bucuresci. El
era un om foarte vesel i avea un spirit
sarcastic foarte desvoltat.
Hurmuzachi (AIexandru).Publicist,
frate cu Eudoxie i Gheorghe Hurmuzachi,
nascut la Cernaup in 1825, incetat din vial:4
la Neapoli (Italia) in 1871. A facut parte
din studiile sale in CernautI, parte in Viena,
unde a terminat cursurile facultiltel de
drept.
A colaborat la ziarul Bucovina i dim-
preuna cu fratele s66 Gheorghe a infiintat
Socielatea pentru literatura ji cultura ronuind
in Tucovina.
Hurmuzachi (Eudoxie).- Istoric, nas-
cut la Cernanca (Bucovina) in anul 1812,
incetat din viata la 1874. A facut studiile
Iancu (Avraam). 5611 micarei
romane din Transilvania. S'a nascut la
Abrud Banya (Transilvania) i s'a facut cu-
noscut cu prilejiur. micarel din 1848 i 1849
la care a luat parte activa pe terenul
politic i tnilitaresc.
Incepuse studil in teologie, dar mai t'ir-
zia studia dreptul i se aeza ca avocat la
Hermanstadt ; insa spre a nu ti-E cu Un-
gurii, se retrasese la munte unde traia cu
taranii.
Cand dup 1848, isbucni micarea din
Transilvania Ungarei, Avraam Iancu, se
www.dacoromanica.ro
HtIR
In Viena, unde a i luat parte la micarea
revolutionara din 1848. In anul urmator,
guvernul austriac Il insarcineaza cu. tradu-
cerca in romanete a codicelor civile i
penale i gratie intervenirel sale, se datori
in cea mal' mare parte clobandirea une oare-
care autonomii a Bucovinei.
Eudoxie Hurmuzachi profita de situatiu-
nea sa pentru a face cercetarl asupra Isto-
riel Romanilor in arhivele din Viena. Do-
cumentele ce a adunat a fost publicate dup6
moartea sa 1 se mal publica inca de Aca-
demia romana sub titlul : 'Documente re-
lative la Istoria Ronuinilor.
A mal lasat i Fragmente relative la Is-
tarja Romdnilor.
Hurmuzachi (Gheorghe). Publicist,
nascut la 1818 in satul Cernanca (Buto-
vina) frate co Eudoxie i Alexandru Hur-
muzachi, incetat din viata la 1882.
Studiile i le-a facut parte in Cernautl,
parte la universitatea din Viena, apoi intrit
In serviciul Statului.
Peste douI demisiona i edita dim-
preuna cu fratele s1 Alexandru ziarul Bu-
covina, suprimat de censura austriaca in
185o.
De la aceasta epoca inainte, el se ocupa
in special de literatura, infiintand Sorietatea
pentrit cultura si literatura ronuind in `Bu-
covina i colaborand l foaea literara a aceleI
societati.
arata cel mal aprig i inverunat duman
al Ungurilor.
In marea adunare de la Blaji', convo-
cata de Barnutiti, se manifesta in aa chip
incat fu recunoscut de ef al rasculatilor
romanl din Transilvania.
Convins ca orl ce impacare co Unguril
este peste putinta, se retrase in muntii A-
bruduluf dimpreuna cu catl-va tovaraf de-
votati i incepu Thrin a ataca cate-va sate
maghiare spre a pune mana pe arme ; apol
locuitorii din muntil vecini alergand spre
dansul, intinse campul operatiilor sale in
trel districte,
 IAN
Dup.' intrarea lui Ball in Transilvania
pe cAnd Puchner era isgonit de pretutindem,
Avraam Iancu dimpreunii cu Balinte i Avnd gradul de capitan, face in armata
Acsente isbuti tie piept in munti.
Stpzini peste toat Transilvania, Ungurii
incercar zadarnic s puie rrna pe acest
din urin loca de resistent. Ritut de dota
ori la Abrud (Aprilie i Mai 1849) maiorul
Hatvany renunt la idcia d'a mal urmri
pe rsculatl cari cu mai putin de 6000
oamenT i patru tunuri tin piept la 18,000
de Unguri. Sosirea Ruilor sili pe Maghiari
sii se retrag i revolutia fu potolit.
Iancu Avraam refuz or ce mriri i se
retrase earAI la munte. El a fost supra-
numit Regele Muntilor.
La 1852 a fost arestat i inchis la Alba
Julia sub cuvnt c lucreaz eari11 la rs-
vrAtirea Transilvaniel.
Pe la sfritul vietel sale a inebunit.
A incetat din viat la 1872 Sept. to.
Ianov (loan) Publicist, nscut in Ia1
la 1834. A fcut studiile sale in acel ora
i la Universitatea din Viena i Paris. Intors
in tar, s'a stabilit avocat in Ia1 i s'a ocupat
de literatura colabornd la revista Convor-
birt Durare, in care a publicat numeroase
cantonete cotnice in 1871, precum Para-
cl iserul, Stosachi, Kalikenberg, devenite foarte
populare.
Ianov a fcut in mai multe rnduri parte
din Camerit i Senat acum in urmii de la
1884 pan la 1895.
IanovicI (Vasile). Preot, profesor,
publicist, niiscut in Cernituti la 1808, incetat
din viatil in acela ora la 1864. A fcut
toate studiile in oraul naterel sale unde
la 1836 a fost numit profesor la in-
sfitutul teologic, ocupand aceast functiune
toatii viata sa. De la 1852 la 186o el a
mai fost i translator romn i la 1862 a
fost ales ca deputat in dieta Bucovinei, din
partea clerului.
Scrierile sale sunt : Istoriea iterar, til-
cuire a artilor nouluf testament 5 vol. (1856-
'86 1). Gramatica ronuin pelarte Icoal ele
primare, gramatica germano-rom rin i alte
crti bisericeti.
Jarca (Aristide) Colonel de cavalerie
ntcut in Bucuresci la 1838, Incetat din
vieat in Bucuresci la 1873. A intrat in
coala militar ca elev la 1854 i a fost
www.dacoromanica.ro
I 00 IAR
inaintat sub-locotenent la 1856, apol maior
la 1863 i colonel la 1869.
francez parte din expeditia Mexicului (1863).
Se distinge pe cAmput de lupta, e riinit de
un glont la cap i i se acord pentru cura-
jiul st't decoratia Legiunet de onoare.
Jarca (Leonida) General de brigad,
niiscut la 25 Aprilie 1845. Elev al coalei
militare la186o, este inaintat sub-locotenent
in 1862, maior la 1871.
Cu acest grad, ia parte la rezbelul Inde-
pendentei (1887-78) la luptele din fata Gri-
vitei, in regimentul No. 5 de infanterie.
Inltat colonel la 1883, e numit general
de brigad la I o Mai 1893. Coman& actual-
mente corpul al 4-a de armat.
Jarca (Zamfir) Locotenent, nAscut la
io August 1849. Elev al coalei militare
in 1867, cpt gradul de sub-locotenent
In 1869. In timpul rezbelului Independentei
e locotenent In Reg. ro de Dorobanti i
moare pe cmpul de lupt la 30 August
1877, la asaltul recluta Grivita.
Iarcu (Dimitrie) Profesor, nscut in
Slatina la 1817, incetat din viat In Bucu-
resci la Ianuarie 1879. Incepu studiile sale
In Slatina i le termina in Bucuresci, avnd
de profesori pe Laurian i N. Kretulescu.
La 1843 fu numit profesor la coala
primar de la Coltea i ocupa acest post panii
la 1848, cnd amestecat in micarea revo-
lutionar, fu arestat la VcIreti.
De la punerea sa in libertate, Iarcu s'a
ocupat in special cu predarea lectiunilor de
matematick pan la 1853, cnd a imbrAtiat
cariera profesoratului, ocupnd i functiunea
de inspector general al coalelor de la 186o
pna la 1863.
De la 1867 pana la 1874, Iarcu a fost
casier comptabil al Societiltel Academiei.
Principalele sale scrieri sunt : Invetturt
frase din *lita Scriptur (1838) Dopia
Scripturct (1844 1 45). Dialogul italiano-
roma' n (1846). Principesa de Pontieu (1851)
Trietena copilla,- (1853-54). Morarul cel
bun (1856). Msurt i greutll (1857).
Romdnul glumet (1857). Enciclopedia po-
porand (1858). Abtcedaru (186o). Istoria
naturalel, demente (186o). Comptabilitatea
comercial clemente (186o). Noliuni istorice
(1863). Comptabilitatea domesticel (1863).
 IGH
Despre adevd)-atul calendar (1864). Biblio-
grafia cronologied ronuind (1865 i 1873).
Istoria sacrd (1866). Xitologia (1867). A-
ritmetica pi-adiar (1869). Complobilitatea
agricold. (1870).
Ienescu (Constantin) Profesor, nitscut
la 15 Augut 1845 in Craiova. A facut stu-
diile sale in tard i dup terminarea lor, a
fost numit profesor la liceul din Ploet1
pentru cursul de istorie. Amestecat in lup-
tele politice, a fost dat in judecata la 1875
inteun proces politic, arestat preventiv i
apol achitat de Curtea cu juratl.
De la 1883 i pana la 1895 a representat
neintrerupt in parlament oraul Ploet1, fie
ca deputat fie ca senator. III 1889 a fost
ales Primar al acetul ora. Ca ziarist Ienescu
a dirijat foaia Vocea Prabovet i 5'coala Ro-
mtind. El a publicat mal multe opere didac-
tice, intre cari Istoria i Geografia.
Ighel (Me). Poet, publicist, nascut in
Bucurescl la 8 Iunie 1870.
A facut studiile sale primare i gima-
siale la PitetI i apol cele universitare in
Bucuresci, unde urmeaza cursurile de drept.
A colaborat ca redactor literar la &mima,
Natiunea. Adevirul, Familia, Fontdna Blan-
du.ziet i a scris pentru teatru : Hipnotis-
mul, Pdcatul, Voluntarul, comedii intr'un act.
Versurile sale cu titlul Melancolie,
aparut intr'un volum la 1892.
Inocentie. Episcopul Romanului, niscut
la 1832 in satul Cernicesci (Botoanl) in-
cetat din viata la 1894. A urmat clasele
primare la Botoanl i cursul inferior in semi-
narul Veniamin. A intrat la manastirea So-
cola, unde a fost numit i profesor al semi-
narulul. La 1862 trece ca director i pro-
fesor la seminarul diu Hui. La 188o e ales
arhierefi i numit vicar al Mitropoliel ear
la 1892 episcop al eparhieI Romanului.
Ioanid (Gheorghe). Fost profesor de
limba elena la I830, mal inta la scoala
secundara din han111 erban-Voda. Notite
hiografice lipsesc.
A publicat : Gramatica de limba eleneascd
(1840) Istoria Moldo-Romtiniet.( 1858) Tractat
de morald practica*. (1859) Dictionarub eleno-
romdnesc. (1864) Disertalittne asupra ade-
vdratet origine a limbet Daco-romdne.
www.dacoromanica.ro
101 ION
Ionescu (Gion) Publicist, profesor, nAs-
cut la 14 Octombrie 1857 in PitetI. si-a
facut studiile la gimnasiul Lazar qi liceul
Sfantu Saya din Bucuresci, apol a urmat
studiile universitare la Paris i in Belgia,
unde a luat doctoratul in litere i filosofie.
La 1876, a intrat in ziaristica romana,
scriind in ziarul Telegrctful, &tele Public,
apoi de la 1884 pana la 1891, redactor la
Romdnul. Din 1888 i pana in present co-
laboreaza la Revista `N,oud.
E profesor de istorie la 5coala Normal!
de institutor! de la 1890, profesor de limba
franceza la liceul Mate! Basarab, membru
corespondent al Academiel Romane.
A scris urmatoarele opere : Ludovic XIV
ji Constantin Brdncoveanu, Elementul pitoresc
in Cronicele romdne. Entusiasmul in trecuta
generatiune. Studiul istorietnationale in jcoalele
noastre. Geografia in Cronicarit Romcint. Astra
(roman) dup Dito si Idem. Nuvele dup6
Handzeichnungen de Carmen Sylva. Cdld-
tarja tul Carol XII, Regele Suediel, prin Ro-
nzdnia Dal-manit lut Mihat Viteazul. Bucu-
rescit in timpul Revolufiunet francese. Ro-
n:la in secolul XVII. Schitd geografica.
Cum vorbim. Raport asupra expositiunet geo-
grafice internationale de la Berna 1891. Din
Istoria Fanariotilor in Romdnia. Musdul pe-
dagogic roma. Doftoricescul metelug in tre-
cutul yrilor romdne. Ciuma ji Holera dupd
Zaverd. Poetica Romand. Mibail Kogdlniceanu
si Rdpirea Basarabiet. Incercare asupra istoriet
Sciintelor in frile romdne. Din Istoria ji
Comerciul Bra,sovulut in secolul XVI. Gene-
ralul Florescu. Portrete istorice.
Ionescu (Ion de la Eran) Agronom,
economist, nascut in 24 Iunie 1818 la Ro-
man, incetat din viata la 17 Decembrie 1891
la moia sa Bran. Dup ce termini studiile
sale la liceul din Ia1, pleca in Francia i
termina cursurile institutulul agricol de la
Roville. Reintors in tara, se stabili in IaI;
Vocla Mihal Sturdza 'I trimise la o moie,
spre ingriji vitele ; apoi il numi director
al administratiune! moiilor sale.
La 1844, e numit profesor de agricultura la
academia Mihaileana, i in 1846 trece comp-
tabil la o moie a fiulul domnitorului Sturdza.
Amestecat in miqcarea revolutionara de
la 1848, fuge in Turcia, unde Rechid-paa
insarcineaza cu istituirea unor ferme model:
apoI se intoarce in tara i se ocupa in special
cu agricultura.
 ION
I. Ionescu a facut parte din Camera ca
representant al colegiulul al 3-ea de Roman
in mal multe sesiunl de la 188o inainte. El
a publicat : Excursion agricole dans la Do-
botella et la Thesalie (185o i 1553 2 vc11.)
Calendarul Giman( cultivator (1875) etc.
Ionescu (Nicolae). Profesor, orator,
om politic nascut la 1820. A facut studiile
sale la liceul national din IaT, impreuna cu
fratele sE.'r loan. La 1856, sub directiunea
luT M. Kogalniceanu a colaborat la &aula
Dictara' pana la suprimarea acestui organ,
cand tipari acela ziar tn Bruxelles.
Nicolae Ionescu a fost mult timp profesor
la liceul national din IaI i a facut in ne-
numarate rnduri parte din Corpurile Le-
giuitoare, fie in Camera, fie in Senat.
De la 24 Iulie 1876 pana la 3 Aprilie
1877 el a fost Ministru de Externe in ca-
binetul de sub preidentia 'di I. C. Bratianu.
A publicat : Discursurf asupra epoca' ha
Mata Basarab Vasile Lupu (1868) Cu-
vntart parlamentare. (1879) Proclamarea
regatulut (1881) Despre imptirdlia romano-
bulgard. (1888) Restaurarea monumentelor
nationale (1891).
Ionescu (Radu). --Ziarist, om politic,
nascut la Bucureci in 1832, incetat din
viata la Decembrie 1873. Dup6 te'1 ter-
mina studiile in Francia unde se ocupa cu
deosebire despre literatura universala, se
intoarse in tara i colabora cu multa ener-
gie la ziarele Dd mbovita, Indepedentul.
Numit director al Ministerului Cultelor
i Instructiuni Publice (1865) el fu ales
deputat al judetului Arge, la Constituanta
din 1864. Apoi la 1867 fu trimis ca agent
al tarel la Belgrad.
Ultimii ani al vietel sale atr fost insa
de pi,Ins, caci perduse ratiunea.
Scrierile sale sunt : Ciintdri intime (1854)
Odd la Romdnia (1859) i o suma de
articole, poesil, r6spandite prin ziare i ne
adunate.
Ionescu (Take).Om politic, avocat,
nAscut la Ploeti in 13 Octombrie 1858.
A facut studiile liceuluI la Sfintu Saya i
cele juridice in Paris unde a luat docto-
ratul la 1881. Intors in tara, a colaborat
cat va timp la Romclnul i pe la 1884 a
intrat in politica, facand parte din Camera
ca deputat in toate legislatiunele de la
www.dacoromanica.ro
102 ION
1884 pana la 1897. Membru al partidulul
liberal, s'a despartit de loan Bratianu, cand s'a
format disidenta din 1885 i dupa ce a
luptat Cu opozitia-unita s'a alipit de par-
tidul conservator intrand in cabinetul de
sub preidentia D-lui Lascar Catargiu ca
al Cultelor 1 Instructiuni publice
de la Noembrie 1891 pana la Octombrie
1895.
Take Ionescu a publicat : la cession
des cram-es (1878 Paris). De la condition
de l'enfant naturel Rome (r881 Paris).
Divorturile noastre (1883). `Discursurt par-
lamentare (1887). La Polittque trangre
de la Roumanie (1891). Legea Clerulut
(1893). Proect de Lege pentrtt invldnuintul
secundar i superior (1895). Cestiunea ma-
cedoneand (1897). A dirijat in 1889, La
Libert Roumaine, ziar politic, i este pana in
prezent unul dintre colaboratoril de frunte i
conductor al ziarului
Ionescu (Toma). Doctor, profesor
de anatomie, nascut la Ploeti (Prahova) la
13 Septembrie 1860. A urmat cursurile
prirnare i liceale in Bucureci panii la 1878
calad a plecat la Paris spre a face medicina.
La 1884 a intrat ca extern al spitalelor din
Paris in mod provisorio, apoi titular la
1885.
Ajutor de anatoinie la 1887;la facultatea
de medicina din Paris, apoi prosector pro-
visoriti la 1889, cand a i fost naturalizat
cetatean francez, prosector titular de la
1891-1894, D-rul Ionescu a dobandit me-
dalia de argint la concursul pentru hirur-
gie i premiul Laborie al Academiel de
medicina.
Reintors in tara, a fost numit profesor
al catedreI de anatomie topografica i hi-
rurgicala dele langa Facultatea de medicina
din Bucurescl, hirtirg al SpAlelor crvile.
Cu aceasta ocaziune -a recapatat drepturile
sale de cetatean roman.
Scrierile sale sunt : Observations et rfle-
xions sur un cas de panaris tuberculeux.
Note sur une anomalie musculaire. Note sur
un type artriel de la main. Sur un cas de
pricystite et pelvicellulite. Sur un cas d'-
pulis fibreuse. Des kysies pidermiques trau-
matiques de la palme de la main et des doi-
gts. Tuberculose et artbritistne. Sur rana-
tomie tbpographique du duodnum et her-
nies duodnales. Note sur l'anatotnie de
i'S dique. Lytnphangisme de la region
 16 R
crurale droite. Hernies internes rtroprito-
,nales. Technique opratoire des gastrectomies
pour cancer. Technique opratoire pour l'ou-
verture des caverney pulmonaires. De la
consolodation des fractures che z les paludiques
Tuberculose herniare. De alon pelvien pen-
dant la vie intra-utrine. Le ami pelvien chez
l'entbryon et chez le nouvea u lid Disposition
anormale des ligaments de l'appendince vermi-
bulaire et de la fossette ilo appendiculaire
De la fossette para-dttodelzale. Tube digestif
(anatomie et histologie). Anatomie des liga-
mentts de l'appendince vermiculaire et de la
fossette ilo appendiculaire.
Doctorul Ionescu a fondat in 1895 La
Revue des Sciences mdicales, care apare la
Paris in limba francez?i.
Iordache (Olimpiotul). Celebru re-
volutionar, unul din sefii miscrtrel etheriste
de la 1821. El era cApitan de Arnkti, si
se zice c ar fi fost 1-ornan din muntele
thos. Dimpreuml. cu Ipsilanti, dar condus
numai de idealul emancipArei Greciei, a
participat la miscarea etheristilor din Bu-
curesti.
Dup perderea bAtAliel de la DrAgAsani,
se indreptii dimpreura Cu cel scApati din
mkel catre Moldova si se adaposti in m?i-
nitstirea Secu cu ro oarneni, unde a lup-
tat 15 zile contra Turcilor.
Multi se predark dar ro ini cu Iordache
se inchiserA in clopotnita mAndstirei,
dup ce sfCirsirA glaontele, puserit foc la
butoiul cu pral ce mal aveaii i Arir cu
toti in aer.
Iordache Olimpiotul a fost insArcinat cu
prinderea lui Tudor Vladimirescu, pe care
l'a ridicat diii mijlocul taberei sale spre a'l
da pe mana ucigasilor.
Iorga (Nicolae). Profesor, publicist.
A filcut studiile sale in tarA si le a terminat
la Paris, de unde s'a intors cu titlul de
doctor in litere. La 1895 a fost numit pro-
fesor de istoria medie si modera la facultatea
de litere din Bucuresci.
A publicat : Toesit. (189o-7893) Schite
din literatura romiind. Despre conceptia ac-
tuald a Istoriet i geneza (1894) Acte
fragmente cu privire la Istoria Romdnilor.
(1895) Despre utilitatea generald a studiihn-
istorice. (1895) Amintirt din Italia. (1895)
'Philippe de SICezires et la croisade du XVI-e
sicle. (1896) etc.
www.dacoromanica.ro
103 ro
Iosafat (zis Znagoveanul).
cut la 22 Aprilie 1797 in cAtunul Valea-
Caselor, judetul aimbovita. La 1827 se preoti
si fu randuit la biserica ClimArAsiel din
TArgul SlAnic, judetul Skueni; la 1829 fu
chemat de Chesarie episcop al BuzAului,
dupe indemnul Eclersiahului s6u Filaret
protopop al SAcuenilor ; la 1831
rzindu.it
dup moartea soliel si copiilor sil, fu n'in-
duit de Episcopul de Buz6u, membru in
Consistoriul Episcopiei, la BuzU, dandui-se
numele de Iosaf ; la 1834 fu numit de E-
foria scoalelor nationale, preot al Colegiu-
lui national din Sf. Saya (Bucuresci) mide
urni i cursurile in calitate de auditor
pAn5. la 1840. In acest an fu rinduit de
cAtre Alexandru Ghika Vodk eclesiarh
al curtil Domnesci ; la 1842 fu trecut de
cAtre Gheorghe Bibescu Voevod, egumen
al mAnAstirei Znagovului din judetul
fov. La 1848 pdrintel e Znagoveanul cu-
noscut si sub numele s6ii anterior de
popa Ion, 1u6 parte in revolutiune. Fuse
president al comisiunei bisericesti si al
Comisiei pentru eliberarea Tiganilor. In
Sept. 1848 fu expatriat dimpreunA cu alti
compatrioti.
De la granita Banatului unde sciipA din
mAinele Turcilor, trecu in Transilvania,
strabAtu incognito tara romneasck spre a
trece la Constantinopole i Brussa, de unde
se intoarse in Dobrogea, spre a ha servi-
ciul bisericesc, la Mitropolia Dobrogei in
Tulcea
In Martie 1853 fu inAltat la gradul de
Archimandrit, de cAtre Dionisie Mitropolit
al Dobrogei i Silistrel.
In cursul lui 1853 pArAsi Dobrogea, spre
a da fiintii ideii ce concepuse de a fi folo-
sitor tArei sale in strAinatate, se asezil in
capitala Francei, in ale arel aseziiminte cul-
turale I complecteaza studiele floarea tineri-
mel ron-1;111e, si t'una paraclisul sari capella ro-
mitU din Paris (rue Racine 22) spre
datorielor religioase ale acelei tinerimi.
AceastA modestii fundatiune, arhimandritul
Tosafat o fAcu in Octombrie 1853 in virtutea
bine-cuvntArii ce luase de la P. S. PArinte
Ghermano Patriarh al Constantinopolei si pe
baza ingaduirii guvernului impArAtesc al Eran-
cei, acordatif in urma intervenirii lui Vly-
Pasa ambasador otoman la Paris.
Capela putu sit se sustie, multumitA a-
jutoarelor i donatiunelor multor RomAni
piosi, la cari ajutoare se aMogati mal in
 16S
urma subventiile acordate de guvernul Mol-
dovel i Tarei-RomanetI.
La 186o, arhimandritul Iosafat vetii in
Bucurescf i inchina Capella Mitropolia
I- P. S. S. parintele Nifon, Mitropolit al
Romaniet recunoscu oficial Capella, preau-
mrnd'o intre Bisericele fiice ale Sfintel
Mitropolil
Arhimandritul Iosafat inceta din viola la
Paris in 17 Noembrie 1872.
Iosif (Naniescu). Mitropolit al Mol-
dovei i Sucevel, nascut la 1820 in Basa-
rabia de sus. Adus de mic copil in Moldova,
a trecut la Buzil unde a urmat cursurile
seminaruluT i apoi coala SI. Saya din
Bucurescl. Apol a fost numit egumen- la
Gaisenl i profesor la seminarul central din
Bucurescf. Hirotonisit arhierell la 1865, a
fost ales episcop al Argeului i peste putin
timp mitropolit al Sucevei i Moldovei.
Ipatescu (Grigore).-- General de di-
vizie, nascut la i August. 1836, incetat
din viata in Bucuresci la 1895. A intrat in
coala militara ca elev la 7 Aprilie 1854.
Inaltat sub-locotenent la 1856, oficer supe-
rior la 1866, colonel la 1874, ajunge ge-
neral de brigada in 1883 i comandantul
divizieT din Dobrogea la ]89o. A luat parte
la rezbelul Independentei din 1877-1878
ca comandant al coloaneI intai de atac
la reduta Grivita, unde muda maiorul Sontu
i capitanul Valter Maracineanu.
Ipsilanti (Alexandru). Capul mi ca-
re! etheriste de la 1821, fiul luT C. Ipsilanti
fostul Domn al Munteniei la 18o6. El in-
trase de timpuri in armata ruseasca i
dup ce pierduse o mana in batalia de la
Dresda, fusese inaintat la gradul de maior.
Amestecat in micarea etheriel, a carel
conducere o avea, este ters din aceasta
pricina, din cadrele armatel ruset1.
Indata dup6 sosirea sa in Muntenia, Ipsi-
lanti avu o intrevedere cu Tudor Vladimi-
rescu cautand a se uni cu &nsul, dar acesta
l intampina Cu cuvintele : In Grecia este
locul Grecilor, in Ronuinia acel al Romiini-
lor i de atund Ipsilanti hotari moartea
lul Tudor, intelegnd ca acesta va zadarnici,
i la nevoe va combate, micarea etherista.
Moartea lui Tudor odata hotarata, Ipsi-
lanti se retrase la Trgovite, cand auzi
despre venirea Turcilor in Bucurescl. Aicl
www.dacoromanica.ro
104 IPS
el insarcineaza pe capitanul etherist Ior-
dache cu prinderea lui Tudor Vladimirescu.
Porunca se aduce la indeplinire i Tudor
ridicat din mijlocul tal:arel sale, cade sub
pumnalul ucignilor s! Varnava i Pranga.
In urna, batut de Turci la batalia de la
Dragaani, armata sa e risipitit, pusa pe
goana, Ipsilanti fuge in Austria i moare
la Viena aproape in mizerie la 1828.
Ipsilanti (Constantin). Domn al
Munteniel de la 1802 la 18436. In timpul
scurtei sale Domnil, a platit mare parte din
datoriile contractate la Turcl i Grecl din
Constantinopole inca din timpurile Sute.
tilor i s'a aratat milostiv catre srmanl.
Spre a impedica naviilirea lui Pasvanoglu
cu ceteie sale in Bucurescl, el alcatui o
otire de vre-o 8000 oamenI.
Amic al Rusiel, Ipsilanti favoriza mi-
carea lor contra Turciei i se amesteci in
fscoala Srbilor de la 1803, contribuind
mult la autonomia ce ei dobandi0 Ir121
trziii. La 18o6, dovedit de Poarta ca duman
al politiceI lul Napoleon i instrument
al Rusiel, Ipsilanti fugi din BucurescI spre
a nu fi decapitat.
La 1806, 23 Decembrie reintra irisa in
Capitala dimpreura cu armatele ruseti, pu-
nnd pe toti Romana' sa jure credinta Im-
pratulul Rus:el. Peste putin timp e nevoit
sa paraseasca tronul.
Ispirescu (Petre). Tipograf, publi-
cist, rascut in Bucuresci la Ianuarie 1830,
incetat din viatit la 21 Noetnbrie 1887.
Parintil si l destina cariereI preoteti, i'l
incredintara spre invtatur. unui calugar la
Mitropolie, dup ce fusese pe mana unuT
preot de la Doamna Bitlaa. Dar el parasind
ideea popiel infra in 1844 ca lucrator la
tipografia Carcalechi, trecu mai t6rziti la
tipografia Copainig i fu osandit la o luna
inchisoare pentru tiparirea corespondentel
lul Vogoride.
Director al tipografiei Najionalulut, al
Romdnulut in 1864, Ispirescu deschide mal
trzi in tovaraie cu Gbl Carol, tipografia
Lucrdtorilor Asociaff i apoi devine proprie-
tarul tipografiei Academiet Ronuine.
Ispirescu a debutat ca publicist, la 1862
cand primele sale basme 2.6 aparut in Td-
ranul ronuin 1 in broura. Apol el a publicat
Legendele i hasmele romduilor. (1874).
Isparvile 1i viaja lut Mihat Viteavt. (1876j
 IST
Snoave i Povejti populare. (1879). Po-
veitele unchialulut sfdtos. (1879) Pilde ji
ghicitort. (188o) Basme Snoave jiglume (1883)
Jucdrit ji jocurt d copit. (1885) Poveltf mo-
rale. Despre pomul crdciunulut (1886).
Profesorii cel mal eruditi din strainatate,
citeaza pe Ispirescu ca autoritate in materie
de limba i traditiuni populare.
Istrati (Constantin). Doctor, chi-
mist, nascut in Roman la 1850 Septembrie.
A facut studiile sale gimnasiale la Ial i
le-a terminat la facultatea de sciinte i me-
dicina din Bucurescl, care 'I a conferit la
1876 titlul de doctor. Imediat pleca cu sec-
tiunea 3-a a Crucel Roii ca medic militar
pe campiile Bulgariel, unde contracta tifosul
dand ingrijirile sale bolnavilor.
Dupa ce conduse de la 1879 pana la
1882 stabilimentul de hidrotherapie din Si-
naia, d-rul Istrati incepu A. sacrifice toata
activitatea sa studiuluI chimieI, facnd un
curs de chimie judiciara la facultatea de
medicina, i pleca in 1882 la Paris spre a
urma cursurile Sorbonel i a lucra in labo-
ratorul celebrului chimist Wurtz. Intors in
Jianu. Haiduc celebru de peste Olt,
judetul Romanatl, valea Tasluiului. A luat
numele de haiduc, dar n'a fost nici o data
hot. Indragostit de o fata de tran, dorea
sa o ja de nevasta ; tati-sUi s'a impotrivit
i a dobandit de la stapanire inchiderea
la Strehaia, de unde a fugit peste curand.
A pribegit apte ani de zile prin padurl
muntl, fugind de panduri i potera, alca-
randu-se la nevoe i cernd numal gaza
Cuprins de dorul logodnicel sale Stancuta,
s'a reintors in sat unde a gasit'o moarta.
Atund se duse la zapcifi i se dete in mai-
nele lul zicndu-I : Sunt Jianu, eapul me
este pus la pret ; du-m la Voda sa'fi dea
mia de leI.
Voda Caragea l'a ertat 1 el s'a reintors
la plug.
Jiquidi (Constantin). Caricaturist,
desinator, nascut in Ia1 la 1865 Mal 22.
Dup ce a urmat cat-va timp cursurile
www.dacoromanica.ro
f O .5 IST
tara, ocupa catedra de chimie medicala, deve-
nita vacanta prin moartea generalului Davila
i la 1887 lu priri concurs i catedra de
chimie organica, organisand laboratorul actual.
El a publicat : Curs elementar de chimie
organicd. (1890) premiat de Academie. Tratat
elementar de chimie. Chimia din punctul de
vedere al vulgarisdret acestet sciinje. Despre
nomenclaturd in chimia organicd.
Istrati (Nicolae). Publicist, nascut in
Moldova la '8'8, incetat din viata la 1862.
N'a urmat nicI un curs regulat la vre-o
coala i s'a instruit mal mult singur, adunand
in biblioteca sa mal toate cartile romanet1.'
El a publicat : (185o) Satirele.
Chestia Mrindstirilor inchinate. (1860) Babi-
lonia ronuineascd (1860).
Isvoranu (Ilariu) Avocat, nascut in
Turnu-Severin la 1846. A fost prefect al
Mehedintulul la 1871 i Ministru de Do-
menil in cabinetul de sub preidentia gene-
ralulul I. E. Florescu, de la 21 Februarie
1891 lana la 5 Noembrie acela an.
ceuluf din Ia1 i Galatl, a stat cincl ani
la coala comerciala din 141.
In 1884, pentru prima ara expune la
expositia cooperatorilor, caricaturile unor
persoane cunoscute din Iai i obtine o
medalie de argint. ApoI scoate albumul
Caricatura, 2 numere (1884-1885).
Se muta in Bucuresd la x886 i cola-
boreaza cu caricaturile sale la Epoca, Foar-
feca, Viga, Moftul Romdn, SCoi Teacd i
alte publicatiunI.
Productiunile sale in albumuri sunt : Pro-
filurt parlamentare (1886). Ziarillif dup
naturd (1888). Tipurf din jard (1889). Fa-
cultatea de medicind (1895).
Jiquidi a mal facut i cate-va tablouri in
aquarele, ilustratiunl etc.
Julian (tefan).Artist comic, nascut
la 1853 in Bucuresd, incetat din viata in
Bucuresci la 30 Iulie 1892.
Fiind inca copil, fugea de la coall i
b
 IAL - 106
impreunl Cu alti biei, intocmea trupe de
teatru i juca pe scene improvizate prin
grAdinl publice, cu deosebire la Gryrdina
cu
Mal trzik el intrA in trup ele VlAdiceti-
lor i Fany Tardiny, cari pe vremea aceea
se gAseail in Nrlad. Acolo '1 gAsi artistul
Mihail Pascaly care'l aduse in Bucurescl,
unde a rmas pAnA la sfritul vietei sale,
fiind societar al Teatrului National din
Bucurescl.
Julian avea un talent deosebit in rolu-
Kalinderu (Ioan).Jurisconsult, nAscut
in Bucurescl la 28 Decembrie 184o. A
terminat studiile la Paris, unde a luat doc-
toratul in drept.
Intors in tarA, e numit procuror, ajunge
iute membru i prim-preendinte al tribu-
nalului de Ilfov, supleant, membru i prim-
preedinte al Curte' de Apel din Bucurescl,
In fine membru la Curtea de Casatie.
Apol a fost administrator al domenielor
i pAdurilor Statului, director regal la Berlin
al CAilor ferate romAne, la 1881 82, cAnd
guvernul lui I. BrAtianu i-a incredintat greaua
misiune de a fi intermediatorul rescumpA-
rArel CAilor ferate romAne.
DupA retragerea sa din magistraturA, s'a
intors iarA la ocupatiunile sale de predi-
lectiune, la studiile sale de drept. Mal de
mult publicase un studiu despre neretroac-
tivitatea legilor i un studiu in limba fran-
cezA asupra isvoarelor dreptulul roman, apre-
ciat favorabil de mal multi juriti francezi.
Ast-fel publicA la Paris 1885 un vo-
lum intitulat Droit prtorien et rponses
des Trudents care trateazA despre toate
tranformArile suferite de pretur de la insti-
tuirea ei pAnA 'n timpul Imperiulul.
La 1896 colabora la revista infiintatA in
limba francez1 de d. N. Basilescu, sub titlul
Revue gnrale du droit et des sciences poli-
ligues i publica in ea mal multe articole
din cari unul apAru in limba romAnA, intitulat
Consiliul imptrratilor la Roma Constanti-
nopole, un nou apendice asupra edictelor,
rescriptelor i mandatelor imperiale.
Academia RornAn5. '1 alese membru cores-
www.dacoromanica.ro
KM,
rile comice i nicl un artist n'a interpretat
mal bine de cAt el pe grec, israelit, bulgar,
inteun cuvnt toate rolurile de strin. Prin-
cipalele sale creatiuni a fost : cele din
intregul repertori al lul Alexandri, apoI
rolurile comice din Voevodul Tiganilor,
Moitenirea de la rdposata, Un led si un .zlot,
Uite popa nu e popa, Bocata, Fatinija,
ntincinosul, Studentul cerjetor, etc.
Nu este rol comic din repertoriul romln
in care sA nu se fi distins Julian.
pondent in sectiunea istoricA, i ca atare
ceti in sesiune generalA lucrarea sa Studiu
asupra celor XII tabule.
La 1890, a publicat o nota lucrare isto-
rica Vi ata municipald la Pompei scrisl in
urma unel cAlAtorii intreprinse la fata loculuI.
Studiul e precedat de o ochire generall asupra
admistratiunei colonielor i alegerile muni-
cipiilor i trateazA cu preferintA des-
pre viata i alegerile municipale de la
Pompei.
Cea din urmA lucrare istoricA a sa este:
Dol antagonit1 romani, i trateazA despre
rivalitile dintre Pompei i Cesar.
Academia RomnA a ales pe I. Kalinderu
membru in sesiunea din anu11894, cAnd a tinut
discursul de receptiune despre episcopul Mel-
chisedec.
De la 1884, cAnd s'a infiintat Domeniul
Coroanei, e administratorul lul. Scopul ce,
dupA instructiunile Regelul, urmArete, este
sA '1 dea un caracter de folos social i
national.
A clAdit coll, bisericl, a infiintat biblio-
tecl, ateliere de lucru manual, a respAndit
o Biblioted popularA alcAtuitA sub ingri-
jirea sa din brouri tratAnd despre cuno-
tinte folositoare, ast-fel in cAt comunele de
pe Domeniul CoroaneI sl devie modelurl
de progres pentru toat tara.
Ales in Academia RomAnA in sesiunea
generalA din 1893, 1-a inaugurat intrarea
oferind Academiei motenirea Otteteleanu
3 milloane de lel, din car/ s'a ficut Koala
de fete de la MAgurele (Nota: D-1 K. du-
sese preces in toate instantele cu rudele
 KAL -107-.
donatoruluI, '11 catigase definitiv i facuse
adaptarea castelulul i parculul Magurele pen-
tru noua lor destinatiune precum i proiectul
studiilor, aa in cat totul era gata cand a
predat averea Academic!).
L Kalindero a maI publicat : Essai sur
les sources du Droit Romain. Notijd asupra
Societdiilor prin actiunt dupci Codul general
de comercid german. Cotnptence des Tribu-
naux dans toute contestation relative aux biens
mobiliers qu'un Etat tranger petit possder
in Prusse. Mentoriti asupra transferdret scau-
nulur Societdjef Actionarilor Cdilor Ferate
Ronaine din Berlin in Bucurescf. Droit Pr-
torien et Rponses des Prudents. Consiliul
Imp ratilor la Roma ji la Constantinopole.
Etude sur le rgime municipal Romain. Stu-
diu asupra legel celor XII Tabule. Notice
juridique sur un testament. Viaja municipald
la Tompei. Observalitint in procesul cu moi-
tenitoril I. Otteteleianu. Dot antagoniitf Ro-
manf. Episcopul aCelchisedec. Vilegiatura ji
rejedinjele de yard la Romant.Romanif cdldtori.
Rolul invIdtorului in formaliunea genera-
jiunilor nof.
Kalinderu (Nicolae).Doctor, nascut
In BucurescI la 1835. A facut studiile sale la
institutul Mitiline din Bucuresc! i apo! la
Paris, unde in 1853 incepu studiile sale
medicale. Aci, in 1863, este primit in urma
unul concurs ca intern al Spitalelor din
Paris.
Intors in tali, fu numit medic ef al spi-
talului ColentUra, post pe care '1 ocupii pana
la 1874 cand demisiona. La 1877 e numit
ef de serviciu la spitalul Brancovenesc, ear
la 1877 in timpul rezbelului este pus in
capul ambulantelor de la Turnu-Magurele.
La 1887 D-nil Kalinderu este numit pro-
fesor de clinica medical la Facultatea de
medicina din Bucuresci, post pe care '1 ocupa
i asta-zI. Academia l'a ales in 1889 membru
corespondent.
Principalele sale scrieri sunt : Lepra in
Romdnia. Despre cosmetice. Tulzerculosa in
raport cu unele profesiunf. Epilepsia Jackso-
niand. Influenja unor maladif ale cordulut
asupra desvoltdret tuberculosef. aCielita sifi-
liticd, etc.
D-rul Kalinderu este un mare amator de
arta i locuinta sa contine un numr in-
semnat de tablourl de pret.
Kiriac I, Medic, nascut in Bucu-
www.dacoromanica.ro
ICIR
resci la 1855. A facut studiile liceale la
Sf. Saya i la 1883 a obtinut titlul de doctor
in medicin de la facultatea din Bucurescl.
Apoi plead la Paris unde'! complecteaza
studiile ocupandu-se esclusiv cu lucriirl de
anatomic i chirurgie. Reintors in tall, Dr.
Kiriac este numit medic secundar in servi-
ciul D-rulul Assaky, apoi medic ef de clinica
In acela serviciii pana la 1890, cand trece
medic primar la spitalul Filantropia. De la
1892 pana la 1893 tine locul d-rului Assaky
la spitalul Coltea i cel de anatomie topo-
grafica la institutul de chirurgie. AstazI este
medic primar la serviciul de gynecologie,
spitalul Filantropia.
A publicat : Sifilisul ereditar la copit. Curs
clinic de patologie chirurgicald. Cura radicald
de ernie inguinald. Tratamentul anevrismelor
externe. Tr atamentul emoroidelor. Tratamentul
tumoaret albe a gentinchiultii; etc., etc.
Kiriazi (Gheorghe). Doctor in me-
dicina, nascut in Etolia (Grecia) la 28 No-
embrie 1829, incetat din viata in Bucurescl
la 24 Februarie 1893. A facut primele sale
studil la Athena, iar medicina a incepueo
la Montpellier i a terminat'o in Paris. In-
torcandu-se in Grecia la 1854 cu titlul de
doctor in medicina, desvolta acolo o mare
activitate in combaterea epidemiel de holera.
La 1855 vine in Bucurescl i este numit
medic al carantinel de la Calafat; la 1857
e numit medic primar al judetuluI Gorj i
al oraplui Targu-Jiu. In 1863 e transferat
ca medic al asilului Elena Doamna din Bu-
curesci, i ocupa acest post pana la retra-
gerea sa la pensie.
Fiind lasat ca executor testamentar de
catre unchiul sea Constantin Xenocrat, cu
insarcinarea de a organiza un spital, d-rul
Kiriazi vizita mai toate spitalele din oraele
principale ale Europe! i la 1881 deschise
In Bucuresci, Spitalul Xenocrat, desfaurand
o deoebit activitate pentru prosperitatea
acestu! institut.
Kisseleff (Pavel Dimitrievich).Ge-
neral i diplomat rus, nascut la Moscova in
5788, incetat din viata la 1872. La v'ersta
de i8 ani intra ca inn* in armata rusi i
se distinse in luptele de la Eylau i Fried-
land. La 1812 era capitan i lua parte la batalia
de la Moscova ; peste do! an! Imparatul
Alexandru al Rusiei il ataa pe langa statul
se major, i cand intrara in Paris armatele
 ICHI
aliate, 11numi general, ear mal tarziu in
1823, adjutant general. Sub imparatul Ni-
colae, la parte la rezbelul contra Tur-
cilor (1828) i se distinse la batalia de
la Schoumla. La 1829 Kisselef era numit
comandant al trupelor ruset1 stabilite in
Muntenia i apol comandant al trupelor de
ocupatiune din Moldova i Muntenia.
El deveni sub titlul de resident pleni-
potentiar, guvernator al Principatelor i exer-
cita o adevarata dictatura de la 1829 pana
la 1835, dictatura irisa inteleapta, organizand
diferitele servicil ale Statulul, instituind comi-
siuni de legiferare carl ati dat nascere Re-
gulamentului organic, insanatoind oraele,
scoalele, imbunatatind politia, administratia.
La i-iil Mal 1831 sub preedentia lui
Kisselef, se deschise i Divanul ad-hoc. In
timpul holereI care ficu aa numeroase
victime in tara noastra, comitele Kisselef,
se distinse prin prevederea i curajiul seil
ast-fel in cat Divanul ad-hoc spre a'l da o
dovada de recunotinta, '1 impamanteni dan-
du-I i prerogativele boerid.
La 1834, dupe votarea Regulamentului
organic i alegerea principilor Mihail Sturdza
i Alexandru Ghika, comitele Kisselef parasi
Principatele-Unite, se intoarse in Rusia i fu
numit Ministru al Domeniilor imparatet1,
apol Director al Cancelariel imperiale.
La 1856, el a fost numit ambasador al
Rusiel la Paris, i reintra in Rusia la 1862.
Una din gradin ele Bucuresciulul, situata la
capul CaleIVictoriel, infiintata de fostul guver-
nator, poarta numele se6 : oseaua Kisselef.
Khitzulescu (Inocentie). Episcop
al Eparhiel Buzulul, nascut in Bucuresci
la 1819, incetat din viata 1893. A fcut
studiile sale, parte in seminarul Mitropoliel
din Bucuresci, parte la colegiul Sfintu Saya
i parte la universitatea din Pesta. La 1846
a fost hirotonisit diacon i la 1852 preot.
De la 185o pana la 1863 a fost profesor
i director al Siminarulul Mitropoliel din
Bucurescl.
De la 186o-1868, egumen la manastirea
Dealulul, de la 1868-1873 locotiitor la e-
piscopia RimnicuVilcea, apol arhiereii la
1872, P. S. Inocente Kitzulescu este ales
episcop al eparhiel Buzului la 1873.
Kihaia (Constantin). Vestitul ef
al dorobanlilor poliieI Bucurescl de 1a1838
www.dacoromanica.ro
108 KOG
pana la 1840 i in 1846, cunoscut mal
mult sub numele de Cdpitan Costache. Ama-
nunte biografice lipsesc ; cronicaril istorici
ni'l represinta pururea cu biciul in mana
cutreerand oraul in goana calultd, i apli-
cand pedepse corporale pentru cea mal mica
infractiune politieneasca.
Din Anuarul oficial al Munteniei pe 1846
se constata ca la aceasta epoca, Kihaia a
romanizat numele sii, schimbandu-1 in Ki-
bdescu.
Kogalniceanu (Mihail)). Orator,
publicist, mare barbat de stat, nascut in
IaI la 6 Septembrie 1817, incetat din viati
la Paris la 1893.
Dupa ce la prima invtatura in casa pa-
rinteasca, intra la 1831 in pensionatul Lin-
court din Ia1, apoI cu cheltueala l'II Mihail
\Toda Sturdza fu trimis la colegiul din Lu-
neville (Francia.) La 1835, spre a face pe
placul Rusiei care nu privea cu ochI bunl
creterea Romanilor in Francia, Voda Sturza
trimU pe Kogalniceanu la Berlid. Acolo
el tiparete deja trei lucrar' insemnate
Limba ji literatura romdneascd, Schite asu-
pra istorief moravurilor ji limbet Tiganilor,
Istoria Valahief ji aColdover, volumul I-iu
(1837) ear volumul al II-lea apare ini858.
Kogalniceanu se intoarce in Moldova la
1838 i colaboreaza in Ia1 la Alduta ro-
mcineascd, suprimata peste cate-va luni, apoi
la Dacia literard (1840). In acela an, scoate
volumul I-iu al Arhivef ron idneiti.
La 1843 i se incredinteaza catedra de
istorie nationala de la Academia Mihaileana
i pronunta la 26 Noembrie faimosul sil
discurs de ' inaugurare al cursuluI, din pri-
cina caruia a doua zi chiar se inchide cur-
sul din ordinul guvernuluL- Imediat Ko-
galniceanu scoate la lumina o a trea revista
literara Propdfirea.
La 1845, incepe sa pue sub tipar parte
din Letopisitele, apol picad. la Paris i
parasete literatura pentru politica.
Cea d'antaiii manifestare politica a 1111
Kogalniceanu a fost participarea sa la mi-
carea din 1848 i prin scrierea sa Dorin-
pie partida' ndtionale din Moldova, a artat
in ce chip trebue inlocuit Regulamentul
organic.
In timpul Domniei hil Grigore Ghika,
Kogalniceanu termina publicarea opere! sale
insemnate Letopisitek Moldovet (1852) i
apol editeaza revista periodica 441bumul 1.4--
 KOL - 109 -
torico-literar (1854). Figura acestul om de
stat se desemneaza mal tarziu cu o deo-
sibita putere in Divanul ad-hoc, unde da la
lumina insemnatul sal talent oratoric, i in-
cepu lupta pentru Unire care se incununa
prin alegerea lui Cuza.
Secularizarea averilor manastireti,
proprietarirea tranilor, au fost marele acte
de sub Domnia Cuza, de carl este strhis
legat numele lui M. Kogalniceanu, Ministru
Preedinte de la 12 Octombrie 1863 liana
la 26 Ianuatie 1865. Sub Domnia lui Carol I,
el este Ministru de Interne de la i6 Noem-
brie 1868 pana la 24 Ianuarie 1870 i Mi-
nistru de Exteme de la 3 Aprilie 1877 la
14 Noembrie 1878 in timpul rezbelului
Indepedentel.
Il regasim mal tarziu la Congresul din
Berlin, aparand cu patriotism dar zadarnic,
interesele trei in contra pretentiunilor Ru-
sid in cestiunea retrocedarei Basarabiel,
i apoi deputat in toate legislatiunele pana
la moartea sa.
Koltzoff-Massalski Elena (vez! Dora
d'Istrla).
Konake (Constantin). Poet, nascut
In Moldova la 1777 mort la 1849. Studiile
sale le a facut mai mult in limba elena in
lark ocupandu-se cu deosibire de tiintele
exacte.
Mat tarzia insi invata limba turca, fran-
ceza i literatura secolului al i8-lea.
El a lasat un volum de poesil tiparite
in 1856 duiA moartea sa, sub titlul : Al-
cdtuirf f traducen.
A facut parte din Comisia pentru
tuirea Regulamentului organic la 1831 i a
fost apoi mare logofat al dreptatei in Moldova.
Konya (Samuel). Chimist, nascut in
Kronstadt (Transilvania) la 1845. A facut
studiile sale la gimnaziul din localitate pana
la virsta de 15 an! cand venind in Bucu-
rescl, a intrat ca elev la farmacia Lochmann.
Apo' merse la Viena in 1864 i termina
acolo studiile sale i in special analisele
chimice, obtinand titlul de doctor in chi-
mie.
Retntors in tara, Konya s'a stabilit in
1872 farmacist la IaI i incepu numeroase
cercetarl scientifice asupra apelor minerale
din Moldova contribuind la vulgarisarea a-
pelor de la Slanic i la desvoltarea acestui
www.dacoromanica.ro
ICRE
stabiliment balnear. AceleaI cercetari le
urma apoi pentru apele de la Baltatet1,
Breaza, et6,
La 1885, D-rul Konya a fost cat va
timp ca profesor de chimie-medicall al fa-
cultatel de medicina de la Iai, apol In mai
multe randurl Consilier Comunal.
Kremnitz (Maria).PublicistA germana,
nascuta la Greifswald in 4 Ianuarie 1852,
venita in Romania la 1875, casatorita cu
doctorul Kremnitz din Bucuresci. A publi-
cat : Rainanische Skiwn (1877). Neue
manische Skimn (1881). Ramanische Mar-
chen (1882); in colaborare cu Carmen Sylva
M. S. Regina Romaniei: Ramanische Vic&
tungen (1885); sub pseudonimul Georges
Allan Fluch der Liebe (i881). Aus der ra-
rnanische Gesellschaft (1881). Ein Farsten-
kind (1882); apoi sub pseudonimul Dito i
Item, tot in colaborare cu M. S. Regina :
Aus zwei Welten (1886). Astra, Anna 'Boleyn,
Feldport.
Kremnitz (Wilhelm).Doctor, nascut
in Berlin la 1846, incetat din viata la 21
Iulie 1897 la Sinaia. A facut studiile sale
In Berlin unde a terminat cursurile facultate/
de medicina i apol a intrat ca medic in
armata prusiana 'nand parte cu anibulantele
la r6zboiul franco-german din 1870.
Pe la sfaritul anulul 1874, D-rul Kre-
mitz, a fost adus in tara i numit medic
secundar la spitalul Brncoveneasa, pe langi
D-rul Patzelt, functionand in aceasta cali-
tate Ora la 1889 cand a fost numit medic
primar la acela spital.
Cand s'a imbolnavit A. S. Principele
Ferdinand, D-rul Kremitz a fost unul din
ce! trei rnedici chematl in anul 097 sa
scape viata motenitorului Tronuluf,
Kretzulescu (Constantin). Om po-
litic, nascut la 1809, incetat din viata la
21 Martie 1884. A facut studiile sale in
tara la coala greceasca i apoi in 1831 s'a
inrolat in armata cu gradul de sub-locote-
nent, servind pana la 1840, cand parasete
otirea cu gradul de maior i e numit
prefect al judetuluf Braila ; apoi trece pro-
curor la malta Curte. In 1842 demisio-
neazit i petrece mai inultf an! in Francia, An-
glia, Italia, studiand literatura, filosofi a, istoria.
Intors in lark trete retras pana la 1857,
 ERE -- II0 --
cand '1 regasim preedinte al comitetulul
din Munteniapentru alegerile divanulul ad-hoc.
La aceasta epoca, fundeaza ziarul Con-
cordia, pe care'l trece pe urma lul C. A.
Rosetti. La 1867 a fost preedinte al con-
siliulul de minitri i Ministru de Interne
de la 1 Martie pana la 17 August acela an.
A publicat : Sumariu al istoriet universale
a cultura' (1863). Trecutul ji era noud.
Despre mdrirea natiunelor (1863).
Kretzulescu (Dimitrie). General de
divizie nascut la Octombrie 1824, incetat
din viata la 1874 Aprilie 12. Intrat in ar-
mata otomana, a dobandit acolo gradul de
locotenent-colonel i apol la 18 Martie 1859
a fost primit in armata romana cu gradul
de colonel.
La 1866, fiind ef al diviziel teritoriale
cu reedinta in Bucurescl, ja o parte in-
semnata la micarea de la 1 1 Februarie
contra Domnitorului Cuza i in casa sa se
uneltete complotul militar in care aj fost
amestecati cel trel ofiterl ce s'ail introdus
noaptea in palat. Trecut in neactivitate la
1869, Dim. Kretzulescu e reprimit in acti-
vitate la 1870 i inaintat general de divizie
la I Ianuarie 1871.
Peste cate-va luni trisa este trecut iara!
neactivitate i apoi la pensie.
Kretzulescu (Nicolae). Om politic,
nascut in Bucuresci la r Martie 1812. A
facut studiile sale in Paris, unde a doban-
dit diploma de doctor. Intorcandu-se in tara
la 1840, a obtinut de la guvern voe sa
deschiza o coal de chirurgie la spitalul
Coltea, unde a fost ca profesor de anatomie.
L
Laertiu (vez! Lazarescu).
Lahovari (Alexandru). Barbat po-
litic, orator, nascut la 16 August 1841,
incetat din viata la Paris la 4 Martie 1897,
descendentul une! familii originare din ju-
detul Valcea.
A facut studiile la Paris in liceul Louis-
le-Grand, apoi la facultatea de drept, unde
a obtinut la 1862 primele dona premi!
www.dacoromanica.ro
KRE
Amestecat in timpul revolutiund de la
1848 In aceasta micare, a fost exilat i
s'a dus la Constantinopole unde a fost nu-
rnit medic-ef al spitalulul militar Culeli.
Reintors in tara la 1850, intra in viata po-
litica i este sub domnia lui tirbe! la 1854
in mai multe rndurl Ministru de Interne,
finante, instructie i preedinte al consiliu-
luT, ocupand acelea! demnitati i sub cai-
macamia lui Voda Ghika.
De la Unirea Principatelor, N. Kretzu-
lescu a fost Ministru prezident de la Iunie
1862 pana la 12 Octombrie 1863, apoi
Ministru prezident i Ministru de finance,
iar pe urma ministru de interne de la 14 Iunie
1865, la 1 1 Februarie 1866.
La 1871 N. Kretzulescu face parte din
ministerul L. Catargiu, ca Ministru la
justitie i apol lucrarile publice pana la
Octombrie 1873. Apoi el represinta tara
in strinatate ca Ministru plenipotentiar la
Roma, Petersburg i Paris sub guvernul
liberal.
N. Kretzulescu este membru al Academia
romne. El a publicat : Tratat de anatomii
3 vol. (1842). Amintirt istorice.
Kretzulescu (Scarlat). Om politic,
nascut in Bucurescl, incetat din viata. A
servit mal intaiii in armata ruseasci i apoi
a intrat in cea romaneasca la 1831, inain-
tand pana la gradul de colonel.
Demisonat din armata, a fost Ministru al
cultelor in Muntenia sub domnia lul Voda
Ghika ; mai trzia a fost intreprinzator al
serviciului potelor pe la 1848.
Alte amanunte biografice lipsesc.
pentru dreptul franez i roman :I in 1865
diploma de doctor.
Intors in tara, a intrat pentru scurt timp
in magistratura, pentru a se da apoi cu
totul politice!. Dup ce luase parte activa
la evenimentele cari a6 precedat detronarea
printululCuza i alegerea printuluiCarol,a fost
ales deputat in prima Camera care a urmat
Constituantel de la 1866. Impreuna cu printul
loan Ghika, P. P. Carp, G. Cantacuzino i
 LAH____
C. GrAditeanu a fondat atuncI aa zisa Juna
dreaptA. La 30 Iulie 1867 a primit func-
tiunea de secretar general i director al
ministerulul afacerilor strine i a ocupat
postul acesta pAnA la 1 1 Octombrie acela
an. DemisionAnd, Alexandru Lahovari a
intrat iarAI in viata politick ca membru
al partidului conservator, i a fost ales la
1869 deputat al judetnlul VAlcea ; in Ca-
med a sustinut cabinetul Dimitrie Ghika-
Boerescu. DupA cAderea ministerulia Alex.
Golescu, care a succedat cabinetulul Dim.
Ghika, Manolache Costache Epureanu a
compus, la 20 Aprilie 1870, ministe-
rul junei drepte in care a incredinLat lul
Alexandru N. Lahovari, portofoliul justitid.
In urma demisiunel cabinetulul Man Ghika,
Suveranul a incredintat d-luI Lascar Catargiu
eful partidulul conservator, formarea cabi-
netulul care a durat cincl anl (Martie 187 I-
Aprilie 1876) i in care Lahovari a detinut
patru anI 0 jumAtate portofoliul justitiel.
Din perioada aceasta de activitate ministe-
rialA a lui Lahovari, trebue sA relevAm in
prima linie reforma Codului penal i a pro-
cedurel penale.
Ministerul Ion BrAtianu, care a luat frA-
nele puterii in 1876, a guvernat 12 ani. In
timpul acesta, Lahovari ales de mal multe
orl in Camera deputatilor, a tiut sA-I asi-
gure, prin rarul s6 talent oratoric, un loc
de frunte.
La 1884, Lahovari s'a retras impreunA
cu toad opozitia conservatoare din Parla-
meniul liberal i pAnA la 1888, cAnd regi-
mul liberal a fost rAsturnat, a luptat prin
presA i in intrunirl publice, cu o vigoare
care n'are exemplu, in contra guvernului
de atunci.
In Noembrie 1888, cAnd s'a reconstiuit
cabinetul Teodor Rosetti cu elemente con-
servatoare, Al. Lahovari a primit portofoliul
domeniilor. In Martie 1889 s'a format mi-
nisterul Catargiu, in care Al. Lahovari a
luat portofoliul externelor, pe care l'a pAstrat
i in cabinetul prezidat de generalul Manu.
and Lascar Catargiu a format apol
cabinetul din Noembrie 1891, Al. Lahovari
a luat din no portofoliul ministerulul afa-
cerilor strAine, pe care l'a pAstrat pAnl in
Octombrie 1895, cAnd guvernul conservator
s'a retras de la putere spre a face loc unuI
bauv ern liberal.
Cea din urtnA manifestatie politicl a re-
gretatuld om de Stat, a lost memorabilul
www.dacoromanica.ro
III Liii
discurs pronuntat in sala Dacia, la 27
Octombrie anul 1896 in chestia mitro-
politanA.
Lahovari (Gheorghe Em.). Ziarist,
rascut la 1 August 1854, incetat din viatl
la 29 Noembrie 1897. A fAcut toate studiile
Sale in Paris de unde s'a tutors cu diploma
de licentiat M drept. A inceput prin a intra
In diplomatie la r879 ca ataat de legatiune,
apoi a trecut in 1881 ef al cabinetulul
Ministruld de externe.
La 1885, cumprl dela Al. Ciurcu ecspulsat,
ziarul l'Indpendance Roumaine i duse in
capul acestul organ de publicitate o violend
campanie contra guvernulul liberal. Deputat
in CamerA de la 1888 pAnA la 1891, G.
Em. Lahovary a fost censor la Banca Na-
tionalA pAn1 la 1895 cAnd a demisionat.
In 1897 ziarul si'l sustinAnd pAni la un
punct oare care politica guvernulul liberal,
G. Em. Lahovary in urma unel polemice
personale violend cu Nicolae Filipescu,
0 ziarul Epoca, a fost provocat in duel de N.
Filipescu i a murit pe teren, strApuns
de spada adversarulul seCi.
Scrieri : Essai sur la politique de la Pou-
nianie contemporaine Histoire d'une fiction.
Le gouvernement des partis (1897).
Lahovari (Gheorghe I.) Nascut la
R.-Vlcea la 1113 Iunie 1838. Primele studil
le-a fAcut in institutul Schewitz (1849
1854) ; a fAcut in urmA colegiul la Berlin
(1855-1858) i studiele superioare la uni-
versitatea de Heidelberg i la coala poly-
technicA din Carlsruhe (1858-1862). In-
tors in tarA la 1862, a servit ca inginer in
Ministerul lucdrilor publice (1862-1864),
in until ef de sectie i director la acela
Minister (1866-1868). La 1871 a fost
numit director general al potelor i tele-
grafelor (1871-1876) i la 1876, fiind
ales de Camera Deputatilor, a fost confir-
mat consilier la Malta Curte de Compturi.
La 1893 a fost numit preedinte al acestei
Mahe CurtI.
Ca director al potelor, a luat parte la
primul congres potal international de la
(1874) unde multe propuneri Acute de
dtnsul ail fost primite de congres, hare carl
acea de a se adopta ca limbl oficialA,
limba francevl pentru toate corespondentele
Uniunil potale universale. A incheiat mai
multe conventiuni potale i telegrafice
 LAH - 112 -
cu Rusia, Austria, Serbia, Turcia etc. Tot
ca director a desfiintat serviciile postale
streine care se faceati de catre societatea
vapoarelor austriace pe Dui-Are, cum si biu-
rourile postale franceze de la Galati si
Braila.
Dinsul a introdus pentru prima oara in
serviciul nostru postal, cartile si mandatele
postale. Asemenea prima lucrare statistica
asupra potelor si telegrafelor (187 I-1876),
a fost publicaa de G. Lahovari.
Ca consilier i in urma presedinte al
Inaltei Curti, a colaborat la facerea legilor
comptabilitatei generale a Statului si pentru
organizarea Curti/ de Comturl, cum i la
mal multe regulamente de aplicatie a aces-
tor legl.
La 1875 dupa indemnul Majestatel Sale
Regelul, d. Lahovari impreura cu Alex.
Cantacuzino, generalil Manu si Barozzi,
d-ni! V. A. Ureche, T. Maiorescu. Al.
Odobescu, Gr. Tocilescu si afi fon-
dat Societatea geografica Romana, a 6-
rul secretar general este inca de la fondarea
el. Prin ingrijirea sa, societatea publica
pe tot anul un buletin trimestrial cum
si dictionarele geografice a celor 32 judete.
De .aproape 20 de ani, G. Lahovari este
membru si vice-presedinte al societatel pen-
tru invtatura poporului roman, pentru a
cam/ prosperitate nu putin a contribuit.
El a publicat in Convorbirl literarale
o serie de acte i documente vechl si
foarte interesante, sub modestul titlu de
Hirtif vechl.
Sub pseudonimul de Gil, a publicat tot
in Convorbiri literale mai multe no-
vele originate.
Lahovari (Iacob). General de bri-
gada, nascut la 16 Ianuarie 1846. Elev al
scoalel militare (1862) a capatat la 1864
gradul de sub-locotenent; a trecut cu succes
scoala de Stat-major din Francia i a fost
inaintat In 1874 la gradul de maior.
In timpul rezbelulul Indepedentei 1877-78,
face parte din Marele Cuartier General al
Armatel, atasat la sectia operatiunelor
ca ofiter de Stat-major, i este insar-
cinat cu facerea recunoasterilor spre Der-
mikiol si Opanez. La 1883 este inaltat la
gradul de Cclonel apoi la 1891 la cel de
general dupa ce sub presidentia D-lui ge-
neral I. Em. Florescu i se incredintase por-
tofoliul Ministerului de Rezbel pe care l'a
www.dacoromanica.ro
LAH
detinut de la 21 Februarie Ora la 22 Ia-
nuarie 1894.
La 1895 a fost pus in disponibilitate.
Lahovari (Nicolae). Om politic, fost
deputat, senator, membru al divanulul ad-
hoc si al Constituantel din 1866; incetat
din viata in Bucuresci la _16 Februarie
1883.
Lakeman (Stephen Bartlett).Cu-
noscut ma/ mult sub numele de Mazar-Pasa;
s'a nascut la Darmouth (Anglia) in 1825,
si a incetat din viata in Londra la 1897
Iuliu. A flcut studiile sale in liceul Louis-le
Grand din Paris, si apol a intrat in armata en-
gleza, distingandu-se, in Indit prin curajul
sal in 1852, astfel in cat fusese supranumit
dimpreuna cu soldatii de sub ordinele sale
Vencltorif mold. La 1856, Lakeman intra
in serviciul caste/ otomane, insoti la Bu-
curescl pe Omer-Pasa, care '1 facu sef al
poliiel turcesti, apoI dupe rezbel primi din
partea Sultanului titlul de Mazar-Pasa si fu
trimis in Turcia asiatica cu gradul de
locotenent general.
Dup ce ma/ petrecu cat va timp in Anglia,
se reintoarse in Romania si se casatori cu
D-na Maria Filipescu.
Amestecat in politica, a cheltuit o parte
insemnata din averea sa and s'a format
coalitia zisa de la Mazar-Pasa, in contra gu-
vernului conservator .de la 1875.
Posesor al unel averl insemnate, insa
foarte cheltuitor si nechibzuit, a sfarit prin
a aunge in cea mal mare mizerie cu cati-va
an/ deja inainte de moartea sa.
Lambrior (Alexandru). Filolog,
nIscut la Soci (Judetul Neamlu) in 1846,
incetat din viat la 1883. A inceput studiile
in Iasi si le a terminat in Paris dup6 ce
fusese cat va timp profesor in Botosanl.
Filologia a fost stiinta in care Lambrior s'a
distins si studiile sale se publicafi In Ro-
indnia, revista filologica din Paris, si in
Convorbirf Literare.
Lambru. Profesor iri fruntea und
scoale grecesti in 7800, preda cursurile de
istorie, filosofie, poesie de la i800, pana
la 188 cand 'I succeda Vardalah.
Amanunte biografice lipsesc.
Lasctir (Vasile). Avocat, niiscut in
 LA U
Trgu-Jiului. A facut studiile in tara i le-
a terminat la Paris de unde s'a intors cu
tittut de licentiat in drcpt. A trait cam
neamestecat in luptele politice pana la
1896, de i intrase in Camerile liberate ca
deputat intre 188o i 1888.
Dup6 retragerea guvernului de sub pre-
zidentia lui Dim. Sturdza i formarea cabi-
netului Aurelian, a luat portofoliul Minis-
terului de Interne de la 21 Noembrie 1896
pana la 3r Martie 1897, and a demisionat
impreuna cu intregul guvern.
La aceasta epoca, a intrat in gruparea li-
beral disidenta de la Drapeltd.
Laurian (August Treb.) -- Publicist,
profesor, nilscut in Ardeal la 181o, mort
In Bucuresci la 88r.
A fault studiile sale in tar i in strili-
natate i a ocupat catedra de filosofie la
liceul Sfantu Saya pana in 1848 cand mi-
carea Romanilor din Transilvania 1 rechema
In Ardeal, Linde jucii un rol insemnat.
Intors in Moldova pe la 1851, se ocupa
in special at lucrari didactice pana in 1858
cand veni earai in Bucuresci i fu numit
profesor al facultatel de litere, membru al
Academiei, ajungand preedinte al acestei
Societati.
Laurian a publicat : Tentamen Criticum,
Magcqinul istoric pentru Dacia in colaborare
cu Balcescu. COUP d'oeil sur l'histoire rou-
maine. Dictionarul limber romdne in cola-
borare cu Maxim i un Glossar.
In afara de aceste lucrari, mai exista studii
acute de Laurian, asupra matematicelor i
astronomiel.
Laurian (Dimitrie A.) Profesor, zia-
rist, nascut in Bucuresci la 1846, fiul lui
August Laurian. Licentiat in literc al fa-
cultatel juridice din Bucuresci, a luat apoi
doctoratul la facultatea din Bruxelles i a
fost numit la Septembrie 1871, profesor
de filosofie la Liceul Sfantu Saya.
A ocupat in diferite randuris functiunea
de Secretar general al Ministerului Instruc-
tiunei publice i inspector general al inv-
pimantului secundar, 1888-1894.
Ca publicist, Laurian a fundat baca Tran-
sacjiunf literare i a fost directorul ziarului
Romdnia Liberd, devenit mai trziii Consti-
tutionalul. El a fost ales senator i deputat
sub guvernul conservator din legislatiunele
www.dacoromanica.ro
II 3 LAZ
1888-1895. Asta-zi are directiunea
tutionalulut.
Lazar (Gheorghe.) Nascut in Avrig
(Ardeal) la 1779, incetat din viata in aceai
localitate la 1823. A facut studiile in Sibiu,
Cluj, Viena, i s'a ocupat mai ales de teo-
logie.
Candidat la scaunul de episcop roman
al Ardealului, nu isbuti sa fie ales, i atunci
se retrase in Braov ande fu cat va timp
inv.tator al copiilor doamnei Barcanescu,
refugiatii acolo. Cu aceastil familic, veni in
Bucuresci, i se ocupa mal intai6 de inginerie.
Lazar facu peste scurt timp cunotinta
cu banul Const. Balaceanu, i sfari prin
insufla credinta ca sciintele se pot fnv6ta
i in limba romana. Banul fiind efor al
coalelor, supuse lui Vocla Caragea o ana-
fora pentru a se infiinta la Sfantu Saya o
coala romineasca. S'a convocat un divan
spre a delibera asupra propunerei carc fu-
respinsa. In urma insa, se puse la cale
se infiinteze o coala romana la Santu Saya,
ear Lazar fu numit profesor de inginerie i
teologie i incepu predarea cursurilor sale
la 1818, deteptand spiritul de nationalitate
intre Romani.
Patru ani, preda el cursurile sale, dar in
urrna evenitnentelor de la 1821, coala fu
inchisa i Lazar se refugia in Transilvania
unde muri la 1823.
El a scris : Cursul de matetnatice Fi-
losofia la Can!.
ara recunoscatoare meritelor i sacri-
ficiilor facute de Lazar, a ridicat pe bule-
vardul Academic] din Bucuresci, o statue
in amintirea acestui barbat.
Comitele Carol Rosetti, calatorind in Tran-
silvania, s'a oprit in satulAvrig uncle odihnesc
reimaitele lui Lazar, i a ridicat in memoria
acestui ilustru barbat un monument de mar-
mora pe care transcrisese de pe cruce, inscrip,
tiunea epitafica, ce Lazar insu'1 dictase,
cand zacea pe patul mortei
Viquitorule !
St putinfi citepe,
Apoi le grindeve
La trista ontului soarte,
Nepregetdloarea moarle.
Ce ept astd-.zt ert am foil,
Asta s'a scif de rost.
Ce stint ei acum, ve! fi,
Cdnd ceastel 41 va veni.
 Ida - 114 -
In josul acestor linii, Sc. Rosetti a a-
daogat :
PrectintChristos preLazdr din mort1 a inviat,
Aja tu Romdnia din somn at deteptat.
Lazarescu (Alexandru.) Publicist,
nascut in Bucuresci la 1830 Decembrie, in-
cetat din viata la August 1876 in Bucurescl.
A facut studiile in tara i inscriindu-se la
coala de drept, a intrat in acela timp ca
secretar al Mitropolitulul Nifon. Peste
putin, pleaca la Paris, termina acolo stu-
diile, i la intoarcere in tara e numit mem-
bru pe langa Tribunalul Ilfov. In magis-
tratura, ajunge Consilier la curte, apol de-
misioneaza in 1867 i imbratieazii cariera
de avocat.
A publicat : Gheorghe satt un Amor ro-
nuinesc. Samito (185o) Poesii. Alfredo (1 854).
Massim pictorele melodrama in 5 acte (1858)
Sirve Ciobamtl (1867) Tdranit ci boerii o-
dinioard (1871-1872) Miicarea insuregto-
nald in jard de la 1848 incoa.
A colaborat la Revista Contimporand.
Lecca (Constantin). Pictor, profe-
sor, nascut in Braov la 18 Decembrie 18 ro,
incetat din viata in Bucuresci la 14 Oc-
tombrie 1887. A studiat pictura in Viena
i Roma i apoi reintors in tara s'a stabilit
la Craiova dand lectiunl de desen in acel
ora.
La 1847 trece in Bucurescl ca profesor
de desen la Sfintu Saya pana la 1859.
Principalele sale tablouri sunt : Intrarea
lut Mihat Viteazul in Alba _lidia Di
bdtdlia de la Rdzboent; Mihat Viteazu ucis
de Basta Desalicarea lui Radu Negru.
Portretul lut Cztza-Vodd. Aceste tre/ tablouri
Sc gasesc la Pinacoteca din Bueurescl.
El a mal decorat bisericile Madona Dudu
din Craiova, Sftinta Trona din Braov, Cttrtea
Veche, Sftintit. Gheorghe Notl, Rdzvan-Vodd,
Sfiinta Ecaterina, Radu-Vodd din Bucu-
rescl.
C. Lecca a mal litsat i nite copil dupa
tablouri celebre precum Capul lut Christ
incoronat de spint, Cobordrea dupe cruce,
Potopul.
Lecca (Dimitrie). General, barbat
politic, nascut in 2 Decembrie 1832 la Te-
incetat din viata la RadomiretI(Bacii6)
la 4Julie 1888.
www.dacoromanica.ro
LEC
La vCrsta de 16 anl pleca la Paris unde
isprvi colegiul i apol urmi ca extern cur-
surile coaleI de stat-major. Intors in tara
la 1854 intra in otire i pledi in Maroc
la 1860 avand gradul de capitan, spre a
urma operatiunele armatei spaniole, dar
ajunse acolo cand se incheel pacea.
La 1863, numit maior, i se incredinta
comanda batalionuluI de vnatori creat a-
tunci. La 1866, dimpreuna cu soldatil i
oficeril batalionului s66, carl avea garda
palatuluI, intra cu Malinescu, Lipoianu,
Pilat, Costiescu, in Palatul DomnitoruluI
Cuza, presentandul spre semnare actul de
abdicare i apoi '1 aresteaza.
A doua zi, i r Februarie 1866, era Mi-
nistru de rzboi i detinu acest portofoliu
pana la z i Mal din acela an, cand fu inain-
tat lt.-colonel i i se dete comanda Regim.
7 din linie.
La 1876, ales deputat de oraul Badi,
fu ales in acela timp vice-preedinte al
Camerel. In timpul rezbelulul IndepedenteI
(1877-1878) fu numit comandant al divi-
ziunel a 4-a, i lua parte la luptele de la
Lom-Palanca, Smardan, Vidin. Dupe rezbel,
fu inaltat la gradul de general i '/ relua
locul in Camera; dar mal tarzi i se dete
comandamentul diviziei a 4-a.
Generalul Lecca a mal fost Ministru de
Rezbel i de la ii Iulie 1879 pana la 29 Apri-
lie 1880, avand gradul de Colonel.
La 1883, a fost ales Preedinte al Ca-
mera, ocupand aceasta demnitate pana la
moartea sa.
Lecca (Gheorghe.)-0m politic, nascut
In Tecuciia la 1831, incetat din viata la 30
August 1885 in Comuna Lecca jud. Bacath
Dup ce termina Academia din Ia1 pleca
la 1849 in Paris i urma coala de stat-
major, de unde se intoarse la 1853 ca sub-
locotenent. La 1854, impreuna cu fratele
set' Dimitrie, forma o legiune menita a
ajuta pe TurcI in razboiul lor contra Ru-
ilor. In urma reclamatiunel consulului aus-
triac, Poarta nu recunoscu aceasta legiune i
Omer-Paa comandantul armatei de ocupa-
tiune, aresta pe organizatori.
La 1859, G. Lecca fiind dipitan, e numit
director al coalei militare din IaI. In 1861
demisiona din armata. In 1868, fu numit
prefect al judetului Badal Vice-preedinte al
Senatului de la 1876 pana la 1882, e numit
Ministru de Finance la i August 1882 i
 LEC - 5-
pastreaza portofoliul acestui departament panii
la 2 Februarie 1885.
Lecca (Haralamb G.) Poet, nscut
la 1873 Februarie to in oraul Caracal.
A fcut studiile sale in colele din Bucuresci
i le urmeaza acum inainte la facultatea de
drept.
Avand o deosebit atractiune pentru poesie
i literaturk a publicat in 1895 un volum
de versuri sub titlul cu o precu-
vantare scris de B. P. Hasdea, Pentru o
fentee dram. in 5 acte, Manca 3 acte ver-
s uri, Femea incldrdtnicd comedie 5 acte
versuri traducere, Enoch Arden poenl tradus,
Fldmcin.zit de glorie, comedie 4 acte loca-
lizare.
Lecomte du Noily (Andret.) Arhi-
tect francez, nscut in Paris la 7 Septem-
brie 1844. Elev al atelierului Vandremer,
i apol al renumitulul arhitect Viollet-le-
duc, a debutat ca arhitect prin construirea
palatului de la Monaco (1863-1865). Apoi,
urmeazA urmAtoarele sale luctirl :
1866: Restaurarea a dou capele din secolul
al 12-a de la catedrala din Cahors, care 'I
a fost incredintat de Viollet-le-duc. 1867-
i868: Ridicarea monumentului Pater Noster
i monumentulul funebru al Principesei de
la Tour d'Auvergne, pe muntele Masli-
nilor, lang Ierusalim.
La 1869 Lecomte du Noay este numit
inspector ataat pe lang comisiunea Mo-
numentelor istonce pentru restaurarea a-
pele! Castelului de la Vincennes (Francia) ;
la 1870 intr ca sergent voluntar in arma
geniulul pe timpul rezbelului Franco-ger-
man, ear la 1873-1874 intreprinde a doua
a sa cltorie in Orient 1 face numeroase
descoperiri arheologice in jurul Ierusalimulul.
La 1875, dup cererea fostului Ministru
al Cultelor T. Maiorescu i pe baza reco-
mandatiel arhitectului Viollet-le-duc, Le-
comte du Noay este delegat pentru restau-
rarea biserice! episcopale Curtea de Arge,
ale crei lucrArl de o maestrie. i frumusete
filr seamn, le termin in 1886.
De la aceast epoca, el a restaurat i
construit in Romnia : Biserica Trei Erarchl
din In!, Biserica Santu Nicolae din IaI,
Reedinta Episcopului de la Curtea de Arge,
Clopotnio i Paraclisul; Biserica s. Dumitru
din Craiova, Biserica i clopotnita S-ta Treime
din Craiova ; Mitropolia din Targovite.
www.dacoromanica.ro
LEC
La 1887 Lecomte du Notly a fos ales
membru corespondent al Acaderniel R o-
mane. El a primit numeroase decoratiunl
franceze i romane pentru lucrrile sale.
Lecomte du Noily (Jean Jules An-
toine.)Pictor francez, nscut in Paris la io
Iunie 1842. A avut de profesor! pe Gleyre, de
Signol, Germe i a obtinut la 1871 al
doilea premiu mare de Rome cu tabloul sea
Moartea lut Jocaste.
S'a distins la toate expositiunile cu tablou-
rile sale : Sentinela greacd. Eros Cupido.
Poarta seraitilut. Amorul si Noaptea. Afar
de multe alte productiunI, se mal datorete
acestul pictor urmtoarele portrete : Regele
Carol I-iu al Roma* niel'. Regina Elisabeta.
Principesa Maria i picturele decorative din
interiorul Catedralel Curtea de Arge i
bisericelor Sfantu Nicolae i Trel Erarchl
din
Lecomte du Noay s'a distins 1 ca sculptor.
In anul acesta a inceput s lucreze o placI
in marmor in amintirea vizitei flcut la
1896 de Imp6ratu1 Austriel, Regelui Carol I.
Mult apretuit de familia noastr Regal,
Lecomte du Noay '! petrece adesea toamna
la Castelul Pele (Sinaia), dnd lectiuni de
pictuti M. S. Reginel Elisabeta.
Ca semn de iubire pentru tara noastrii,
acest pictor a druit Academiei 10,000 le
al diror venit e atribuit pentru un premiu de
desen.
Lemeny (Gheorghe.) Pictor, data
nascerel i incearei din viat necunoscute.
A domiciliat in Ia! i a fost trimis ca bur-
sier al Statului de la 1838 pn la 1846
spre a studia pictura la Manchen i Roma.
S'a intors in tar la 1847. Principalele sale ta-
blourl : Arhangelul Mihail invingnd pe Sa-
tana, i numeroase portrete ale boerilor din
acele vremurl.
Lemnea (Dimitrie.) Sub-locotenent
nscut la 20 Octombrie 1850, mort la 7
Octombrie 1877...Intr ca soldat in armat
la 1870 i e inaintat sub-locotenent la 1875.
In timpul rezbelulul Independente!, face
parte din Reg. 7 de linie i moare pe cmpul
de lupa in fata Plevnel la 7 Octombrie
1877.
Leonescu (Vasile). Artist dramatic
i autor, nscut in Bucuresd la 1866. Fu-
 LEO
gind de la coalii cind era numai de 16
ani, se duse mal int'aii1 cu o trupA de ac-
tor' la Buz66, dc acolo trecu la teatru Dacia
la 1883 sub directiunea lut G. Manolescu;
apoi la 1885 a intrat in Conservatorul din
Bucuresci. Fiind ind elev, a fost atunci
angajat la Teatrul National spre a juca ro-
luri de a doua mnk
Dup moartea lui. Gr. Manolescu, trece
insA in rAndul nti i joad pe rAnd ro-
lurile : Rohert din Onoarea, Ruy Blas, Ha-
macar 'Barca, Hipolit din Phedra, Leicester
din Maria Stuart, Gondebald din Griselidis,
Carloo Wandernot din Patria, Trimisul din
Cliedip, Mireanu din Ldcrelmioare, Cavalerul
de Waudrev din Orfelinele, Tetruchio din
Fenicia inddrdtnicd, etc. etc.
La 1897 a fost ales societar al teatrului
national.
A scris pentru teatru: In timpul alegeri-
lor comedie in 2 acte. In flagrant delict in
3 acte (1885). Rosamunda tragedie in ver-
sud, Traian ,vi ilndrada in colaborare cu
Gr. Ventura, tragedie in versuri, Ion Vodd
cel cumplit, tragedie in versuri jucate pe
scena Teatrului National.
Leonte (AnastasievicI).Chirurg, niis-
cut in Giurgiu la 28 Februarie 1851. A
fiicut studiile sale la liceul Mateiu Basarab;
in 1875 a obtinut la facultatea din Bucu-
reti titlul de doGtor in medicinA. Fost me-
dic de regiment, a condus in timpul rezbelului
Indepedentet (1877-78) o ambulanta a-
ezat in dosul platoulul Grivita.
La 1891 a fost inaintat medic de regi-
ment clase I-ii'i in rezervA.
Medic secundar de spitale para in 1884,
la aceastil epod a fost inaintat medic pri-
mar i in aceastii calitate a trecut in 1897
la Spitalul Brlincoveneasa.
La -1894 a fost numit i membru al
Consiliulut sanitar superior. A represintat
Ebria Spitalelor Civile mai in toate congre-
sele chirurgicale din Francia.
Leria (vez! Zosima).
Lhomme (Abel).Ziarist francez,
cut in Paris la 1858, incetat din viat la
189 r in Mentone (Francia). Venit in tara
la 1888, a colaborat sub pseudonimul Gallus
la ziarul l'Inclpendance Roumaine pilnA in
1891 cAnd a murit.
www.dacoromanica.ro
ii6 LIB
Librecht (Cesar). Asupra originei
acestul om care a jucat un rol foarte im-
portant sub Domnia Principelui Cuza, sunt
dota versiuni cal-1 nu s'a5 putut incii con-
trola cu sigurantZi. Unil pretind c a in-
ceput prin a fi servitor in casa unui boer
din Moldova care 'I a dat crescere i apoi
l'a bAgat in serviciul telegrafic din Galati
unde a cunoscut mai tArzi pe colonelul
Cuza, atunci prefect.
Alta sustin cA Cesar Librecht, intrat in
armata belgians cu rangul de cadet, ar fi
dezertat in urma unui fapt de indisciplinA
i s'ar fi refugiat in Moldova. Cunoscnd
perfect da bine limbele germank italiank
englezk avnd vaste cunotinte de ingine-.
rie, ar fi fost insarcinat in timpul rezbelu-
lui Crimeel s fad telegraful- militar pentru
armatele aliate pe drnpul de luptit.
Este insli cert c la 1854, 'I &Mi ef
de serviciu telegrafie la Galatt ; apol
dup Unire, '1 gisim in anuarul militar, in111-
tat in trel zile de le soldat la rangul de
sub-locotenent (186o) adjutant al Principelui
Cuza.
La 1861 e locotenent, la 1863 dpitan i
la 1864 maior.
In ziva in care a fost inrolat in otire ca
soldat, Vod Cuza l'a numit tot de odatA
inspector general al potelor i telegrafelor
din toatA Romiinia. In aceast calitate face
in 1863 cea d'antAii".1 conventiune telegra-
fic6 cu Serbia. BArbat de o activitate i o
deteptIciune netAgAduite, Librecht se poate
conidera ca organizatorul serviciului nostru
telegrafo-potal. El a jucat ins5. i un rol
politic foarte important in tot timpul dom-
niel lui Cuza, trAind in cele mai strnse
legIturi cu dnsul i fiind, pe drept sa6 ne
drept, considerat de multi, ca geniul cel 1-66
al acestui Domnitor.
Vod Cuza detronat, Librecht este ares-
tat in noaptea de i i Februarie, reformat,
dat in judeca0 pentru delapidare de bant
publici i inchis in preventie piln5. la 1868.
Judecat, e osAndit de Curte ; Casatia caseaz
insl sentinta i curtea din Craiova 'I achitit.
Atuncl plead in Spania i intr cu gradul
de colonel in statul-major al generalului,
Prim, contra armatel lul don Carlos. Se dis-
tinge la bAtnia de la Albega i i se dAsa6
ja singur, nu se tie binetitlul de comite
d'Albega. La 1870 se reintoarce pentru dt-
va timp in Bucurescl spre a se ocupa de
 LIP
afacerile sale personale in procesul ce avea
cu Statul pentru despagubirl baneti.
De aicl pleacit in Paris i in timpul rez-
belulul franco-german, face parte din legiunea
streina a lui Garibaldi. Se zice ca a fost
1-bit pe campul de lupa. In urma, stabilit
in Paris, cauta sa se amestece in diferite
intreprinderi industriale de electricitate, dar
nu reuete, i moare in cea maI mare
mizerie acum catI-va ani.
A publicat in Londra o carte: Les vues
de la guerre moderne.
Lipoianu (Alexandru).Colonel, nas-
cut la 1839 ; a intrat in coala militara la
1854, i a dobandit in 1856 gradul de sub-
locotenent. La 1866, fiind capitan,
dimpreuna cu capitana Costies.cu i Pilat in
complotul indreptat contra lui \Toda Cuza
i este In special insarcinat s capete pro-
zelifi in armata. In noaptea de ii Februa-
rie 1866, el dimpreuna cu ceilalti dol oficeri
sus numitl, se introduce in palatul domnesc,
infra in camera de odihna a Principelui
Cuza i'l presinta spre semnare actul de
abdicare. La ro Mai acela an, Lipoianu
este inaintat la gradul de maior, i in anul
urmator e pus in neactivitate.
Rechemat la front in 1868, inainteaza mal
tarzi pana la gradul de colonel i apol
dimisioneaza.
A ocupat i mal multe functiuni civile
sub diferitele guverne liberale, precum : pre-
fect de judet i director al potelor i te-
legrafelor.
Luchian (Nicolae). Artist dramatic,
nascut In IaI la 1821, incetat din viata In
acela ora in 1893.
De mic copil avea aplicatiune pentru pic-
tura i parintil s! l'aj trimis in Paris ca
sa se perfectioneze in aceasta arta. Ajuns
acolo, se ocupa insa numal de teatru i (1888). Exercijit de composijinne (1895).
cand se intoarce in tara, iinbratieaza ime-
diat cariera dramatica, debutand pe scena
teatruluI din
Cu mult talent comic, el s'a distins in
tot repertoriul lui Alexandri i ihal ales in
rolul de Jocris. Cariera sa dramatica a fost
foarte bogata, i Luchian a fost in dou
rnduri inchis peniru aluziunele politice cu
care 'I presarea rolurile. Prima sa arestare
dateaza de la 1846, sub domnia lui Mihail
Sturdza, a doua, sub caimacarnia luI Vo-
goridi.
www.dacoromanica.ro
I LLIG
Lugolianu (Octavian). Publicist,
nascut in Slatina la ii August 1866. A
facut studiile sale la liceul Mate! Basarab
din Bucurescl (1878-1885) i apol a ter-
minat facultatea de litere (1889).
Colaborator al revistelor Convorbirt Li-
terare i Revista Nota, el a publicat : 01-
tenia sub ocupa innea austriacd din 1717
1739 1889 Societatea _temedor romdne in
1815 1895 . Boscdrie, O serbare la IW in
1834 1895 . Bibliografii i Biografit. Lugo-
ianu a luat parte la publicarea volumulul
IV din supl. t al Documentelor Hurnuqaki,
carl coprind actele dintre 1802-1849.
Lupu-Antonescu (Alexandru). Pro-
fesor, nascut la 1859 Aprilie 15, in satul
Lunca-frumoasa, com. Parscov, jud. Buza
A urmat clasele primare in coala dom-
neasca din Buzi (1867 I871), apol
studiile liceale. In Bucuresci la liceul Sf.
Saya (1871-1873) i la Mate! Basarab
(1873-1878), ca bursier al Statulul.
Studiile universitare le-a facut in Bucu-
rescl (1879-1882) ca bursier al fondului
Hilel i a dobandit titlul de licentiat In li-
tere (tiintele istorico-filologice). La 1882
e numit profesor la liceul Mihal Bravul in
Octombrie, apoi profesor la coala normala
Carol I, de la i Noembrie 1882 i pana in
present. A mal fost profesor la coala normala
de institutor! in anul colar 1888-1889, di-
rector al coalel normale Carol I, de la
I890 Decembrie pana la 1892 Noembrie,
revizor *colar al judetului Ilfov de la
Decembrie 1885 pana la t Septembrie 1888,
Inspector al invtamintulul primar i nor-
mal, de la i Noembrie 1895 pana la I
Noembrie 1896.
A publicat: Veacul XVI. Limba i litera-
tura Romdnilor (1889). Studid de, istorie i
linguisticd. Tdlnacitorul tabelelor intuitive
Toverjuitorul acestor gramaticl i exercitil
de compunere (1895). Chestiuni de invldmint
(1896). Din viaja saracd, pov eti (1896).
In colaborare cu d. I. Gavanescu, pro-
fesor la universitatea din In!: Carte de ci-
tire, buditI din autoril romani, (1895). Gra-
matid (1896).
Colaborator literar al ziarelor i reviste-
lor Binele Public (1881-1883), Romdnia
Liberd (1886r888). Literato-ni. Convor-
biri didactice. Revista literard, este unul
din intemeietoril i redactora ziarelor :
 LUP - II 8 -
Curierul Capitalet i Scaiul (umoristic)
(1884) i al reviste! *Iiinje ji arte (1881).
Dirijeaza, impreuna cu sotia sa, un Insti-
tut de domnipare in strada Fantand No. 22
Bucurescl.
Lupu (Gheorghe).General de divizie,
nascut la r832, incetat din viata la 1888.
A intrat in armata la 1849 cu gradul de
sergent i a fost inaintat sub-locotenent la
1851. Maior in 1858, colonel in 1866, are
deja gradul de general de brigada cand is-
bucnete rezbelul Independentei (1877-78).
In timpul campanie1, el cu trupele de sub
comanda sa, sustine actiunea de pe malul
stang al Dunarei i apol ia comanda ce-
tatel Nicopole cucerita. Mai trzi e inaltat
general de divizie.
Luther (Erhard). Mare comerciant,
nascut la 1841 in oraul Kainsbach (Baya-
ria). Dup6 ce sub conducerea parintelui
a facut in tara sa studil comerciale, a venit
In Romania la 1866 i s'a angajat ca maestru
berar la fabrica Czipser din Bucuresci, apeiI
la 1867 asociandu-se cu Ciopech deschide
o minuscula fabrica de berarie ; asociatiunea
nu prospera i Luther pleca la Oltenita.
Macarovitsch (Gheorghe). General
de brigada, nascut la 3 Septembrie 1843.
Elev al coalei militare la 1862, e inaltat
sub-locotenent la 1864 i maior la 1876,
colonet in 1887 i general de brigada, co-
mandant al brigadei 2 de artilerie la 1896.
Avnd gradut de colonel, a fost mutt timp
directorele coalel militare din 14'.
Macedonski (Alexandru.)Poet, nas-
cut in 1854. A fkut studiile sale in Craiova
i apoi a urmat studiile literare la faculta-
lile din Geneva i Piza. A debutat ca scriitor
in 1870 printr'o poesie tiparita inteun ziar
din Transilvania sub directiunea lui Batn.
Apoi a colaborat la numeroase ziare i
reviste literare, a fondat ziarele cotidiane
www.dacoromanica.ro
MAG
Dup6 multa munca, afacerile sale mer-
gnd mal bine, Luther se intoarce in Bu-
curesci i se casatoresce cu dloara Sofia
Kaltmayer.
In Capitala, deschide o fabrica de bere, care
gratie munceI sale neobosite i concursului
vrednicel sale sotil, da din zi In zi roadele
cele mai marl i ridicli fabrica la rndul
anti6.
Activitatea sa a fost recompnsata i
atrage asupra sa atentiunea guvernului. La
1881, Luther primete medalla serviciul cre-
dincios cl. I, lar juriul agricol al districtului
Ilfov confera medalla de aur pentru fa-
bricarea speciala a berei, in 1883. In acela
an, expositia cooperatorilor decernii di-
ploma de onoare cl. I, iar M. S. Regele '1
numete furnisor brevetat al Curtel Regale.
La 1884 Corpurile legiuitoare 'I acorda
impamntenirear
La 1885, dup6 o activitate de 13 ani,
Luther concepe planul de a face o nona
fabrica, pe care o i incepe la 1890, trans-
formand vechiul local inteo cladire impu-
natoare.
Dar abea pune piatra fundamentala i in
acela an, in ziva de 15 Iunie, inceteaza
din viata.
Stindardul. (1875) Vestea (1877-78) revista
Literato ml.
A publicat : Trinuivara, versuri (1872).
Excelsior, Teatri i vol. Novele i vol. Cri-
tic! i vol. Epigratne i vol., Brorqes, poesii
in timba franceza (1897). linde din poe-
siile sale, ai fost traduse in limbele germana,
franceza, italiana, greaca.
Magheru (Gheorghe). General, nas-
cut in Craiova la 1804 incetat din viga la
25 Aprilie 1875. A inceput prin a intra
in serviciut armatei rusetifacand campania
din 1828-1829 i semnalandu-se prin vitejia
sa in capul unor panduri. Dup6 pacea de
la Adrianopole, intra in magistratura i fu
prezident de Tribunal pana la 1846 cand
a fost prefect al judeplui Romanati. Dim-
 MAI
"9
preura Cu Eliade Radulescu i frun-
tai ai partidului national, Magheru ia parte
la evenimentele de la 1848, devine membru
al guvenrului provizori i e numit coman-
dant al voluntarilor i dorobantilor. In urma
zilelor de i i i 12 Iulie, e numit comisar
general al celor cinc! judete din Oltenia,
insarcinat in acela timp Cu organizarea pan-
durilor i militiilor. Peste don lunl el avea
In lagarul sea 6000 de oamenl, ase tunuri,
cand primi ordinul sa licentieze trupele in
urma intrarei Turcilor in Bucuresci.
Se supuse dup ce protesta' inscris i dim-
preuna cu cati-va tovarai de arme, trecu
in Transilvania iar de acolo plecii la Viena.
La 1854, Sultanul '1 cherna la Constantt-
nopole spre da un comandament in ar-
mata lui Omer-Paa i a organiza o legiune
romaneasca. Ne putand izbuti, el publica
numeroase scrierl relative la drepturile tara
Intors in tara la 1857, Magheru face
parte din divanul ad-hoc i e unul din lupta-
toril cel mal de frurite spre a indeplini
unirca Principatelor i alegerea Domnito-
rului Cuza.
Maior (Petru de Dicio). Nascut in
comuna Capusicel de Campia (Transilvania)
la 1754, incetat din viata la 14 Februarie
1821. A flicut studiile la Blaj i Cluj ;
in 1774 e trimis la Roma in institutul colle-
gium de propaganda fide. Acolo studiaza
filosofia, teologia i aduna in biblioteca Va-
ticanulul o multime de documente precioase
asupra originel Romanilor. La1779 se intoarce
in Blaj, unde se face calugar i profesor
de teologie i filosofie.
Micorand-se numrul calugarilor printr'un
decret imperial, se face paroh intr'o co-
muna i functioneaza pana la 1809 cand
'Auca la Pesta.
Acolo, ocupa functiunea de revizor censor
i corector pentru cartile romaneti la tipo-
grafia Universitatei. Aceasta functiune a
ocupat'o 12' ani.
Prin testamentul seil a lasat mai multe
sume de bani pentru institutiuni culturale
i filantropice.
A publicat : Inverkftura pentru crelterea _Por
la ingropdciunea pruncilor morir (1809) Pro-
povadanif la ingropdciunea oamenilor nzoril
(1809). Predice la bate Duminicile ji srbdtorile
anula! (18 1 0-18 i r). Istoria pentru inceputul
Romanilor in Dacia (1812). Istoria bisericef
Romdnilor (1813) etc.
www.dacoromanica.ro
Maiorescu (loan). Profesor, nascut la
Bucerdea langa Blaj in 1811, mort in Bu-
curesci la 4 Septembrie 1864.
A facut studiile sale in Blaj, Cluj, Pesta
i Viena, urmand cursurile de filologie, is-
torie i teologie in institutul Sfmtei Barbare
din acest din urma ora.
Profesor la 1837 inteo scoala primara din
Cemeti infiintata chear de dansul, el de-
vine apol inspector colar peste Oltenia
i trece pe urma in Ardeal in timpul re-
volutiel de la 1848, unde joaca un rol
politic insemnat in micarea nationala. El
este trimis atuncl in Germania de catre gu-
vernul provizoriu din Bucuresci spre a sta-
rui in favoarea Romanilor, i a protesta contra
politice! Rusiei.
In acest timp, Maiorescu colabora la Aug-
sburger Allgemeine Zeitung, publicand me-
morii prin cari descriea situanunea Romani-
lor in Orient i in Transilvania.
Mai tarzi, Maiorescu intra ca functionar
la Ministerul Justinei din Viena unde tra-
duce in limba romana toate legiuirele
austriace.
La 1857, el se reintoarce in tara spre
a se consacra cu desavarire profesoratului.
Director la Ministerul Cultelor sub A.
G. Golescu, el este numit in Noembrie 1859,
director al Eforiei coalelor.
I. Maiorescu a scris : lanera,- in Istria,
un vocabular, 'Die Rumanen des Oesterrei-
chischen Monarhie (rapoarte) i mal multe
scrisori i memoril publicate in Revista Nota'
de Ioan Ghika.
Maiorescu (Titu). Profesor univer-
sitar, publicist, om de stat, nascut in Cra-
iova la 15 Februarie 1840, fiul lui Ioan
Maiorescu. A facut studiile sale in There-
sianum la Viena i le-a terminat in Berlin
i Paris. Intors in tara, a fost numit la 1862,
procuror pe langi Trib. Ilfov, apoi in De-
cembrie din acela an, profesor la Univer-
sitatea din Ia1 ales i primul el rector. A mai
fost cat-va timp director al liceului din In!
i apol al coalei normale Trei Erarchl.
In capitala Moldovei, T. Maiorescu fon-
deaza impreuna cu I. Negruzzi, P. P. Carp,
Th. Rosetti, V. Pogor, societatea literara
Junimea i revista Convorbirf literare.
Ales pentru prima data deputat la 1871,
este de /a 7 Aprilie 1874 pana la Ianuarie
1876, ministru al coalelor in cabinetul
 MAL
Lascar Catargiu, apoI pana la August
1876, agent diplomatic al t6rel la Berlin.
Dat in judecata de Camera liberal a din
1876 impreuna su colegil sl din cabinetul
L. Catargiu, el este ales de colegiul
din IaI deputat al opozitiei in Ianuarie 1878.
Imediat dupa aceasta, Camera a retras ac-
tul de acuzare in contra fotiloy minitril
conservatori.
La 1884, T. Maiorescu este transferat ca
profesor de logia i filosofie la Universitatea
din Bucurescl, care in 1892 l'a ales rector
i in 1895 senator, reprezentant al colegiului
universitar.
De la Martic 1888 pana la Martie 1889
i de la Noembrie 1890 pana la Ianuarie
1891, el a mal fost Ministru al coalelor
in cabinetele Tb. Rosetti i general Manu.
T. Maiorescu a publicat : auges Thiloso-
phische (Berlin 1863). Critice 3 vol. Logica,
Aforismele lut Schopenhaner (traducere) 'Pre-
cedente constittilionale, mal multe discursurl
politice printre cae' Reforma instructiunet
publice, precum i traducerl de novele i
drame streine.
Discursar! politice 2 vol. (1897).
MAldarescu (Gheorghe). Colonel,
nascut la 20 Octombrie 1838, mort la 1896.
Intrat ca soldat in armata la 1855, e ina-
intat sub-locotenent in 1859, maior in 186R
locot. colonel in 1875. In timpul rezbelulul
Independentel are comanda Regini. No. ro
de dorobanti i se distinge atat la Grivita
la 30 August r877, cat i la Rahova la 7
Noembric 1877. Aci, are in timpul luptel,
calul ucis sub dnsul, i el urmeaza a'1
conduce pe jos soldatii la atac pana ce un
glont 'I strapunge amandou picioarele.
Dup6 rezbel, avand gradul de colonel,
G. Maldarescu remane comandant al unul
reg. de infanterie 011a la moartea sa.
MAlinescu (Vasile). Nascut la ro
Decembrie 1817 in satul Valea Seaca (Bu-
covina) incetat din viga in Ia1 la 13 Fe-
bruarie 1866. A fost mult timp secretar al
arhivel Statului, dar persecutat pentru ide-
ile sale democratice, sub domnia lui
Sturdza, fu nevoit sa paraseasca Iaul unde
era stabilit, i se statornici la Paris. Voind
s reintre in tara farli autorizatie, fu sur-
prins inteo trecatoare i se refugia in Tran-
silvania, la 1847.
In anul urmator, dup revolutie, se in-
www.dacoromanica.ro
120 MAL
toarce in tara i continua agitatia pentru
unire. In 1857 fu ales membru al divanulul
ad-hoc al Moldovei, i scrise petitia tara-
nilor catre Divan. Apoi a fost ales in co-
misia centrala din Fogaril.
La 1861 a fost Ministru al Cultelor de
la 12 Mal pana la 18 Iulie.
Malla (loan D).Publicist, autor dra-
matic, nascut in Bucurescl la 16 Martie
1854. A facut studiile sale in tara.
Ca ziarist a colaborat la Nationalul, Ga-
.zeta Poporulul i alte organe liberale. A
scris pentru tcatru : Furiile linerelef. Din
gluntd. In pragul scenet.
A localizat sciintee. Hagiul. Afn-
risit epure. 433.
Mandinescu (Ioan).Profesor, nascut
in Iai la 1833, incetat din viata la 5 Mal
1868. A facut studiile in seminarul Socola
(1846-1852) i la universitatea din Peters-
burg (1852-1857).
Intors in tara, e numit indatil profesor
de filosofie la seminarul Socola unde precia
cursurile pana la 1859. La 186o, obtine
catedra de istoria universala i eclesiastica,
cursul superior, la acela seminar.
Scrierl : Istoria universal(' 3 vol. tiparita
dup montea sa (1870--1872).
Mandrea (Gheorghe).Arhitect, nAs-
cut in Focani la 2 Ianurie 1855. A inceput
studiile sale in tara i le-a terminat la Dresda
de la 1870 pana la 1879, terminnd coala
de Conductor! i Politecnicul. Apol veni la
Paris unde intra la Creditul Lyonq, biroul
de arhitectura i urma cursurile coale! de
Bele-arte.
Intors in tara i s'a incredintat de Minis-
terul Domeniilor constructia Bailor de la
Calimaneti. Angajat ca arhitect al Primaria'
Capitalei, ef de servici, a executat
a 14 primare, rampa de vinurl, etc.
etc. A mal executat construciiunea
rului central i Liceul internat model de
la 'ni. Actualmente este arhitect la Ebria
spitalelor civile.
Mandrea (Mihail Th).Mare industria,
nascut in Foganl la 6 Mal 1844. Dup
terminarea claselor primare, a mers la Lipsca
unde a facut clasele reale i comerciale de
la 1860 la 1864.
In urma, el intra ca practicant inteo casa
 MAN - 121
de comerci din Berlin unde instaleaza apoi
o casa de comision si export de la 1870
la 1873. Reintors In tara, se ocupa pana
la 1879 Cu afaceri de comision, iar atunci
instaleaza in Bucuresci o fabric de cismarie
mecanica cu abur!. Concesionar al Statului,
el funiseaza toata cismaria i equipamentul
dc pide, necesarii armatel de la 1885 pana.
la 1895. Mihail Mandrea a contribuit mult
la ridicarea difcritclor industrii si in special
la acca a tabacarici. El este membru al Ca-
mera de Comerci6 si al comisiunei indus-
triale de pe langa Ministerul Comerciului.
Manfi (loan). Ainiinunte biografice
lipsesc. Unul din ce! patru profesor! adusi
de Asaky la 1820 in spre a preda
limba latina la seminarul Socola.
Maniu (Vasile).Publicist, om politic,
nascut in Lugo (Banat) la 1824. A facut
studiile in Caransebes, Arad si Pesta unde
a terminat cursurile de filosofie si drept.
La 1847 se stabili in Bucurescl si la o
parte activa la miscarea revolutionara din
1848. Silit s paraseasca Romania, se retrase
In Transilvania si se inrola in comitetul de
aparare din Sibiu. Dup6 ce ocup acolo
diferitc functiuni publice, se reintoarse
Bucuresci i ecsercita profcsiunca de advocat.
A fost ales deputat in tot timpul legis-
laturei de la 1876-1888 si e membru al
Academic! romane.
Scrieri : Amelia sart victima amorulut, dra-
ma originala 3 acte (1849). Care sutil lite-
rile ronuine ? (1856). ScE ne
desamds,,int !
(1856). Disertatiune istorico-criticd i lile-
rard. Despre originen Romdnilor din Dacia
lut Traian (1857). Unitalea latind sad causa
ronuind in procesul nutionalildtilor (1867).
Misiunea occidentulut latin in orientttl ro-
nuin (1870). Ottestiunea Orientulut (1872).
Monumentul de la Cdlugdrent (1872). Con-
jurati unea lu Catilina (1872). Proscrisul,
drama (i88o). Romdnia in literatura streind
(1883). 'apte scrisort deschise cdtive M. S.
Carol I. (1888).
Manliu (loan). Profesor, publicist,
nascut la 1841 in Comuna Tofelde (Tran-
silvania). A facut studiilc secundare in Tran-
silvania iar pe cele universitare la facultatea
de litere din Bucuresci. Intrat in corpul
didactic la 1871, a trecut in 1875 in Ca-
www.dacoromanica.ro
mkk
pitala ca profesor de limba romana la scoala
centrala de fete.
Scrierile sale sunt : Gramatica romditd,
Etimologia (1870-1874). Sti/ ,fi compos4i-
unt (1880). Curs elementar de literaturd
(1884). Sintaxa (1887). Poetica rontiind
(1890). Crestomatia ronuind (1890. .Anto-
logia romdnd (1891). Gramatica istoricd i
contparativd a lintbet ronuine (1894). Exer-
citid de compositiunt (1895). Povdtuitor pentru
predarect in clasele primare (1896). Educa-
tirotea fetelor noastre, In colaborare ca D-na
Elisa ACatzlizt.
Manolescu (Grigore). Artist dra-
matic, nascut in Bucurescl la 1857, incetat
din viata in Paris la 12 Iulie 1892.
Dup..; ce a urmat cursurile scoalel de
declamatie din Bucuresci, a debutat in sala
Bossel la 1873 in comedia : Un poet ro-
mantic apoi intra in trupa artistulu! Millo
si atrage atentiunea publiculul in comedia
Un bal din lumea mare.
Peste putin e angajat la Teatrul National
din Bucuresd de unde pleaca in Italia cu
marea tragediana Pezzana. La reintoarcerea
sa in tara, joaca la Tcatrul Valhala si pe
diferite alte scene cu o trupil de sub di-
rectiunca sa.
Reangajat pe scena Teatrului National,
talentul s66 se desvolta din ce in ce mal
mult i reese in rolurile lui Hamlet, Ga-
lus, Ruy-Blas, Dragomir (din Aldpaslea)
etc...
Manolescu, cu o trupa sub conducerca
sa, a dat cate-va representatiuni in limba
romana pe o scena din orasul Viena la
1890.
Manolescu (Nicolae). Medic oculist,
nascutla io Fcbruarie 1850 in comuna
Saranga (Buz(Th.). A fcut studiile sale in
tara si le a terminat la Paris in clinica
oftolmologidi a d-rulu! de Vecker. Intors
in tara dupa ce mal fusese 3 lunI in clinica
profesorulu! Arlt la Viena, a fost numit in
188 r, medic oculist la Spitalul Brinco-
eneasa.
La 1883 trece in aceasi calitate la Coltca
unde e numit definitiv in 1884.
La 1885 e numit profesor la catedra de
oftolmologie de la Universitatea din Bucu-
resci, pe care o suplinea inca de la 1883.
D-rul N. Manolescu a dirijat Ana/ele
medicale ronuine de la i88i pana la 1884
8b
 IViAN
i a fundat la 1890 revista medicala
rdlorul sdndtdter al carel proprietar este.
Membru in Comitetul de redactie al Ro-
maniel medicale, fondator al Societatei
Studentilor in medicina, i al unui premiu
de soo 'el la fie-care 3 ani pentru cea
buna scriere asupra une! cestiunl de oftol-
mologie, Dr. N. Manolescu a publicat,
Boalele conjunctivet (1884). Boa/ele transmi-
sibile (1896). Hygiena Kranulut (1895),
lucrare premiata de Academia romana.
Manu (Gheorghe).General, inspector
al artilerieI, barbat de stat, nascut la 1833,
fiul marelui vornic loan Manu.
Dup ce termina in tara studiile sale
liceale, fu trimis in Prusia la I84 i trecu
prin coalele militare din Germania. Apoi
cu invoirea guvernului roman, infra la 1853
In armata prusiana cu gradul de sub-loco-
tenent in artilerie.
Intors in tara la 1858, infra in armata
romana, fu insarcinat eu organizarea
noastre i compta in aceasta arma pana la
1884, eand a demisionat.
De la 1869 pana la 1870, generalul Manu,
pe atunci colonel, a facut parte din cabi-
netele de sub preidentia Principelul Dimitrie
Ghika i Manolaki Costake Epureanu, avand
portofoliul Ministerului de Rezbel. La
1874, el este ales Primar al CapitaleI i
pastreaza aceasta functiune pana la 1877.
La 1877, izbucnind rezbelul ruso-turc,
creneralul Manu e numit comandant al divi-
zieI a 4-a, insarcinat cu apararea tare! la
Oltenita, Corabia, Bechet, Islaz i Turnu-
Magurele ; apol a luat parte la toata cam-
pania pe campiile Bulgariel, la Plevna, Vidin.
Aceasta din urma cetate s'a predat in mai-
nele sale. Generalul Manu, a fost primul
oficer roman decorat cu V irtutea militara la
o maia 1877.
Dup campanie, el a ocupat functiunea
de inspector general al artileriel pana la
1888--cand a demisionat.
In afara de rolul politic pe care l'a jucat
generalul G. Manu de la 1869 pana la r877
cand a reintrat in armata, Il mal regitsim
iaraI Ministru de rezbel in cabinetul Tb.
Rosetti i L. Catargiu de la 12 Noembrie
1888 pina la 5 Noembrie 1889. La aceasta
epoca, in scop de a efectua unirea tuturor
elementelor conservatoare, primete Prei-
dentia guvernulul de la 5 Noembrie pana
la 15 Februarie 1891 cand demisioneaza.
www.dacoromanica.ro
122 MAR'
La 27 Noembrie 1891, in cabinetul
Lascar Catargiu, ja portofoliul Domenielor,
dar pentru scurt timp. Unirea conservato-
rilor efectuata, generalul Manu parasete
Ministerul pentru a fi ales de majoritatea
Camerei preedintele el, i timp de patru
anl, pana la 1895 cand se retrage guvernul
conservator, desfaurii o activitate roditoare
pentru a se putea legifera multe legl im-
portante.
ScrierI : Tractat de aritinelic3ci de algebrd.
Paris (1864).
Manu (loan. M.) Mare vornic, nas-
cut in BucurescI la 1803, mort in Bucu-
resci la 29 Noembrie 1874, fiul 'uf Mihail
G. Manu de origina din Venetia, venit in
Romania pe la mijlocul secolului al 18-lea,
din Constantinopole, unde figura printre
familiile aristocratice ale fanarulul.
A facut studiile sale in casa parinteasca,
urmand apol coala romneasca dimpreuna
cu Simeon Marcovici, Eliade Radulescu i
In vremea lul Kisselef, a fost prefect la,
GalatI, apoI la Giurgiu pana pe la 1833
cand s'a stabilit in Bucuresci, i a ocupat
unnatoarele functiuni : Director la Ministe-
rul de Interne (vornicie) sub domnia luI
Alexandru Ghika, secretar al obtetei Adu-
nad, Prefect de Politie (Aga) in timpul luI
Voda Bibescu, cand a organizat el cel
Corpul Pompierilor.
In timpul groasnicului incendiu de la
1847, a desfaurat atata activitate i ener-
gie, in cat oraul Bucuresci, i-a daruit o
sabie de onoare.
Dup isbucnirea revolutiei de la 1848,
zilele sale fiind in primejdie, s'a refugiat in
strainatate, de u.nde s'a reintors peste cat-va
timp, i a trait retras din viata politica pana
sub Domnia luI Voda 5tirbei, cand a ocupat
functiunea de Ministru al afacerilor streine
(postelnic).
In timpul vietei sale politice, el a suit
toate gradele boeretI, ajungind pana la cea
mal inalta treapta, acea de mare vornic.
La 1858 loan Manu deveni membru de
drept al Ciiimacamiei de trel.
Partizan al alegere/ fostuluI domn Bibe-
scu in 1859, el s'a retras in viata privata
in tot timpul domnieI luI Cuza pana la
1866 cand alegandu-se printul Carol I par-
ticipa din no6 la lucrarile Senatulul i Con-
 MAN - 123
siliului judetean ca ales al colegiului Anteiti
de Ilfov.
Marele Vornic Ioan Manu, incurajea tot
ce putea contribui la desvoltarea patriotis-
mulu i el fu unul din fundatorii So-
cietdtet filarmonice pentru incurajarea tea-
trului national.
Vechile case in care a trAit marele Vor-
nic in Bucuresci, se gitseati pe locul unde
s'a clIdit Fundatiunea Carol .1-itI strada
Vzimei, colt cu strada Clementei.
Manu (Savel).General, nAscut in Bo-
toani la 1834. A Pacut studiile sale in Ia1,
Athena, Paris, apol a intrat in armat i a
ajuns adjutant al Principelta Al. Ghika7
Pleand la Iai, s'a pus acolo dimpreunA
cu tineri in capul midirel unioniste
i dup6 ce a fost prefect de politie in acel
ora, a fost numit la 1859 comandant supe-
rior al armatelor din Moldova. La 1864 e
inaintat general de brigadA i intr in cabi-
netul prezidat de M. Koglniceanu ca mi-
nistru de r'zboia de la 12 Aprilie 1864
p:in5. la 30 Ianuarie 1866.
Dup6 caderea principelui Cuza, a mai fost
deputat i primar al Capitalei i apoi s'a
retras cu desAvarire din viata politicA la 1875.
Maracineanu (Valter).Cipitan, nAs-
cut la 3o Mal 1840, mort la 30 August 1877.
A intrat in armaei ca sergent voluntar la
1858, a fost inaintat sub-locotenent la 1861
i cApitan la 1868. In timpul rezbelului
Independentel face parte din Reg. 8 de linie,
comandant al batalionului i-iu i in capul
soldatilor sei, strigand : Dupe' mine copil
se repede la asaltul redutei Grivita. El cade
in anturi, piftruns de gloante (30 August
1877). Turcil din redut5, in urma primei
retragere a ostailor romAni, luar6 corpul
dipitanulusi MArAcineanu i al maiorulut
Sontu i le infipsera ca trofee pe parapetul
redutel.
In amintirea numelui acestui erok Muni-
cipalitatea Bucuresciului a dat numele Valter
M5rAcineanu la o strada de 13110 .gradina
Cimigiu, lAnga fostul Tribunal Ilfov.
Marcovici (Alexandru. S). Medic,
niiscut in Bucuresci la 26 fulie 1835, incetat
din viatA la 5 Ianuarie 1886 in Bucuresci.
A flcut studiile sale elementare in institutul
Schevitz, apol a terminat liceul Sfntu Saya
la 1853 a plecat la Paris 4 bursier al
www.dacoromanica.ro
mArt
Statului. In 1855 se inscrie acolo la facultatea
de medicinA. Dup ce face stagiul in ser-
viciul lul Velpeau, la spitalul Charite, trece
in 1858 extern la 1-hiel-Dial. De la aceasta
epoca i prt in 1864, dind trece cu mare
laud teza sa de doctorat,Al. Marcovicl a fitcut
parte din serviciile cele mal principale ale
diferitelor spitaluri din Paris.
Intors in tar, este numit in 1864 medic
al politiei sanitare, i dup6 scurt timp profesor
de medicin5 legall la coala national de me-
dicinA. In 1868 este numit profesor de
i terapeulicA medical i medic primar
la spitalul Coltea. In scurt timp, el devine
medicul cel mai cu vaza din tal-A i catigi
un mare renume cu deosebire pentru diag-
noza boalelor.
Al. Marcovici a fost in mai multe rail-
duri delegat la congresele medicale din Viena
(1873), Bruxelles (1875), Amsterdam (1879)
Paris, Londra (188 1), unde a fAcut comu-
nicAri de o mare valoare sciintifia
El a fondat la 1879 Jurnalnl societdtel
medicale.
Marcovid (Simion).Profesor, nbcut
la 1790, incetat din viatA la 1877 in Bucu-
resci. La deschiderea coalelor romAne din
Bucurescl a fost profesor la Sfantu Saya dim-
preunA cu Gheorghe Lazar; apoi in timpul
zaverei a plecat in Paris unde a terminat
studiile sale i s'a reintors in tarA la 1830.
Anul urmiitor e numit profesor de limba
francez i retoridt la Santu Saya unde
predl cursurile sale panA la 1849 cand
este numit i efor al coalelor. La 1855
demisioneazA i din profesorat i din aceast6
functiune. La 1861 este iariii numit director
al Eforiei coalelor, dar pentru foarte scurt
timp.
Simion Marcovici a publicat : Triumful
virtulet (1831). Culegere din noptile lut
Yung (1832). Curs de rhetoricd (1833).
A colaborat la GReta Teatrulut national
(1835) i la Muzeul national (1837).
Margarit (Apostol).NAscut in Mace-
donia la 1834. Ambunte biografice asupra
tineretelor sale lipsesc.
Se tie ins cA a fost in legaturi cu
top' barbatif de frunte al rei, precum C.
Negri, A. C. Golescu (ArapilA) loan Ghika,
Koaniceanu.
Invtltor in cola comunall din Vlaho-
Clisura, Apostol MArgiirit incepuse la 1862
 - 124 -
s predea copiilor Armani, limba lor ma-
tern impreun Cu cea b_areceascA. Perse-
cutat de patriarchul din Constantinopol, a
trebuit s plece de la coal, a r6mas ins
In Clisura unde dedea lecnI particulare de
limba romanii.
Mrgrit i cu r'posatul Tut at".1 fost Tribunalul Ilfov la 8 Ianuarie 1879, i a
intemefetoril i invtAtorii mai multora din
coalele din Macedonia. In 1878 indat
dup rezbel, guvernul otoman a incuvimtat
ca Apostol Mrgrit sut fie randuit de clitre
guvernul roman ca inspector al coalelor
romane din Turcia.
Cu toat activitatea lui, i-a atras multi
dumani atat in Macedonia cat i in tar.
Nu odat era sut piarzA vieata. Pumnalat
la Salonic, aruncat de dou6 ori in Vardar,
impucat in muntil Ohride, a scpat ca prin
minune. Grecil if acuzit de trdare ; el zic
cl el este agent austriac i ca lucreazA pentru
catolici. In tar la nol i se aduc aceleai invi-
nuirl, a ciror temcinicie sa netemeinicic
nu avem s o controlm aici.
Activitatea lui Mrgrit s'a manifestat i
printr'unele scrierl. In afar de numeroase
suplid i cereri adresate Portii in numele
poporulul armnesc pentru cutare sa6 cutarc
drept national, el a mal scris despre afa-
cerile macedonenc : R fritation d'une bro-
chure grecque par un Valaque pirote (1878).
Eludes historiques sur les Valaques du Pinde
(188). Les Grecs, les Valaques, les Alba-
nais et l'Empire turc par un Valaque du
Pinde (1886). La politique grecque en Tur-
quie (1890). Raport despre persecutiile coa-
lelor romdne in Macedonia din partea Gre-
cilor (1875). Memoria privitor la jcoalele
ramble de peste Balcant" (1887) etc. etc.
MargAritescu (Mihail). Compozitor
i critic muzical, dipitan de cavalerie, nscut
in Bucuresci la 27 Februarie 1862.
A studiat muzica la Conservatorul din
Geneva, armonia cu profesorul Anton de
Kontski.
Operile sale pentru piano sunt : Gavotte
du Roi. Carmen Sylva cravolte. Vals de Amor.
Marche du Prince de Ho6henzollern. Gavotte du
Su/tau. Aurore-V alse. Feuille d' Album.
Productiunele sale muzicale sunt execu-
tate i in strilinAtate.
A scris critice muzicale in ma" multe ziare.
Marghiloman (Alexandru. I). Om
politic, avocat, nscut in Buzeil la 27 la-
www.dacoromanica.ro
nuarie 1854. A urmat cursurile liceului
S-tu Saya sub directiunca ins a unor pro-
fesori particularl, apoi coala de drept i
coala dc sciinte politice la Paris, unde a
obtinut doctoratul la 18 30 August 1878.
A intrat in magistratur ca procuror la
demisionat la 1883 pentru a intra in baro.
In Iunie 1884 a inlocuit pe D. Grig. Tri-
andafil ca advocat al Statului, dar s'a retras
dup scurt timp pentru a'i pune candidatura
la Camer.
Ales pentru prima oar la 6 Noembrie
1884 de colegiul i de Buz611, a reprezintat
incontinuil acest colcgiu pan azi ; o sin-
gur dat, sub ministerul Florescu - Ca-
targi, a fost ales de colegiul I de Ialo-
mita. A intrat in Camel-A ca Junimist, al-
turi de Petre Carp.
La 22 Martie 1888 a fost numit Minis-
tru de Justitie in cabinetul Tb. Rosctti i
pana' la 1895 a fcut parte din toate ca-
binetele conservatoare afarii de scurtul ca-
binet liberal-conservator Florescu-Catargi.
A fost pe rand, ministru la Justine, la Lucr-
rile Publice, la Domenil, i iarli1 la Jus-
tine.
Ca ministru al Lucrrilor publice, a
sequestrat linielc ferate ale Companiel
Lemberg- Cernovitz -Iai, i a putut re-
gula printeo convcntiune cu totul satis-
flicAtoare, aceasta spinoas cestiune. A pus
piatra fundamental a podului peste Dunre,
adjudccat tot sub ministcrul
Ca ministru al Justitiel a elaborat ac-
tuala lege de organizare a magistraturci,
lege adoptata dc Th. Rosetti i votat sub
Lnsul ; a modificat codul de comerciil i
a dat administranund falimentelor actuala
organizare ; a intocmit in fine actuala lege
a JudecAtoriilor de pace care in 1896 a
fost modificat numal in compunerea trep-
telor de judecatit. Sportsman pasionat, d
imbunattirei fase cailor o deosebit aten-
tiune i ese cu grajclurile sale invingtor
mal la toatc cursele.
Marghiloman (loan). Nscut in
Verneti (Buz66) la 1817, incetat din viat.
in Bucurescl la 16 Noembrie 1892. Obli-
gat se stea pe langA printele sa`i pe cnd
fratii lui erail unii in strinitate, altii la
otire, n'a putut face de cat studii elemen-
tare. In ingrijirea ins a bunurilor cornune,
el a contractat acea cunotint perfect a
 MAR
pAmilmtuluT, acea pasiune a culturei agri-
cole, cari ai ficut dinteinsul unul din cel
mal mari agricultor! al trei.
In nenumrate rilnduri deputat i senator,
a luat o parte activA la aplicarea kg-el ru-
rale, in calitate de comisar extraordinar
pentru Buzh'i i Jalomila. Membru al co-
misiunel consultative de la Domenil, Pre-
zident al Camerel de Comercii% prezident
fundator al SocietAtei de Asigurare Nati-
onala al SocietAtel pentru exploatarea. de
Ioan Marghiloman flicea parte din
toate societAtile industriale importante.
Maria (Alexandra, Victoria, de Ho-
henzollern). Principesa Romaniei, ns-
cutii la Eastwell Park in 17 28 Octombrie
1875, fiica A. S. R. Ducelui de Saxa-Co-
burg i Gotha. S'a cisaorit la 26 Decem-
brie 1892 cu A. S. R. Ferdinand, Mote-
nitorul Coroanel
Manan (Simion. Fi). Publicist
cut in satul Iliesci (Bucovina) la 1846.
Studiile elementare le-a fAcut in Suceava,
apol a urmat in Cerniluti cursurile de teo-
logie pe carl terminandu-le in 1874, se
sfinti preot.
E membru al Academiel rom:ine. Scrierl:
Toesit populare din Bucovina (1869). Clmo-
matica poporulut roincin (1882) ilidnunchiti
din manuscrisele lut Gb. Sdulescu (1883).
Ornitolop,-ia poporand roindnd (1883). Cd te-
va inscriptiunt" ji documente din Tucovinit
(1885). Descd mece poporane romdne (1886).
Nunta la Ronidnt (1890). Nascerea la Ro-
n/de (1892). Inmorintintarea la Ronuint
(1892). Satire poporane ronuine (1893).
Vrdjt, farmece ji deslacen' (1893). Tradi lit
poporane romdne din Bucovina (1895).
Pdsdrile noastre ji legendele lor. Re"splatti
(1897).
Marienescu (Manan Atanasie).
Miscut in 8 20 Martie 1830 In Lipova,
(Banat). A studiat gimnaziul in Arad,
Temioara i in Buda-Pesta undb in 26
Septembrie 1852 a depus examenul de ma-
turitate.
StudiAnd legile in 1856, a dobandit in
1862 diploma de avocat. La 31 Oc-
tombrie 1862 a fost numit asesor in
Lugo, in 20 Dec. 1871 jude la tribu-
nalul regesc din Oravita, iar la 1880,
jude la tabla regeascit din Buda-Pesta i
www.dacoromanica.ro
125 MAR
In 1891 fu stemutat la radia mare, unde
se af15. i azi. A publicat: Inveyitorul ji po-
porid (1858). Balade poporale (1859). Colinde
poporale (1859). Istoria romand nationald
pentru tinerime (r861). etru Rarel nu-
velA istoridt (1862). Datorintele noastre
(1868). Steatta Magilor, dintece de crAciun
(i875).V iata ji operilelutTetru Maior(1883).
Cultul pdgtin ji creoin (1884).AfarA de o mul-
time de poesil i articole de materil diferite, a
publicat 14 poveti romanetI, prevLute Cu
note explicatoare mitologice in Albina, Fa-
milia i in Foiloara Telegrafulut Romdn in
anil 1870-1879, i cele mai multe ai fost
La 13 Sept. 1877 a fost ales de membru
corespondinte, iar in 25 Martie 1881, de
membru ordinarii'l al Academiei Rorrane.
Marsil (Sultana). Filantropk ince-
tatA din viapi la 22 August 1871 in Bu-
curescI. Cu prilegiul improprietarirei t'!ra-
nilor, a renuntat in favoarea siitenilor la
despAgubirea ce i se cuvinea de la dou
propriet41 ale sale (1864). A lAsat un ve-
nit de 500 galbeni prin testament pentru
Asilul Elena Doamna precum i numeroase
alte sume pentru bisericl i acte de bine-
facere.
Testamcntul acestei filantroape este inca-
drat in sala de Consili a PrimAriei Ca-
pitalei.
Marsillac (Ulysse, de). Profesor,
publicist, ziarist, de originii francezk niiscut
la Montpellier in 1821, incetat din viatil.
In Bucurescl la Noembrie 1877.
Dupe ce a fost profesor mal mult timp la
diferite licee din Paris, a fost adus in BucurescI
la 1854 de dtre Iordache SlAtincanu.
Aproape toaei generatiunea de la 1854
i pn la 1877 care 'i-a Ricut educatiunea
in tark a inv6tat limba francezit de la pro-
fcsorul Ulysse de Marsillac. El preda cur-
surile in principalele institute particulare
din Bucurescl, apoi la coala militark la Sfintu
Saya i la Universitate.
Cariera sa ca profesor in Bucuresci nu-
mra 23 de anl neintrerupti.
Ca ziarist, el a fondat : Le Monileur ron-
main (1859). LaV oix de la Rountanie ( 86o).
Le journal de Bucarest (1870).
Entre scrierile sale, trebuesc citate : Le-
cons de littrature (1859). De Pestb
Bucarest (1869). Histoire de l'artne rountai-
 MAR
ne (1871). Eludes sur la Rountanie (1871).
Guide du voyageur b `Bucarest (1872).
Martian (Dionisie. P).Publicist, nas-
cut in Ponor (Transilvania) la 1829, incetat
din viata la Mfinich (Bavaria) in Iunie
1865. A facut studiile in Sibi, Blaj, Viena,
unde a terminat facultatea de drept in
1857.
De la aceasta epoca 'a ocupat cu deo-
sebire despre studiul statisticel, introducand
aceasta tiinta In Romania.
Publicatii : Studit statistice in economia
politicd (1858). Colonivit germant ci Round-
nia (1860). Analele statistice ci economice ale
Romdniet (186o 1865).
Marzescu (Gheorghe). Profesor, om
politic, nascut in Ia1 la 1834. A facut
sutudiile sale juridice in gtrinatate i la
intoarcere, a imbratiat profesoratul fiind
numit la 186o profesor de drept civil la
facultatea de drept din Ia1. Amestecat cu
deosebire in luptele politice, a colaborat la mai
toate ziarele din Muntenia i Moldova. Mi-
nistru al Cultelor sub guveruul principelui
Dim. Ghika a pastrat acest portofoliu de la
12 Decembrie 1869 pana la 20 Aprilie 1870,
cand s'a format cabinetul Manolache Cos-
tache Epureanu.
De aci inainte, ia o parte activa la opo-
zitia formata contra guvernului conservator
(coalitia de la Mazar-Paa), apoi contra gu-
vemulul liberal, (opozitia unita de la 1886-
1888). Raliat iara1 partidului liberal, intra
in Ministerul de sub prezidentia D-lui Au-
relian ca Ministru al Instructiunei Publice
de la 21 NOeMbrie 1896 pana la 1897 31
Martie, cand s'a format guvernul sub pre-
zidentia D-lui Dim. Sturdza.
Scrierl : Ecsplicatiune introduceret codi-
celut civil (1865). Despre dreptul de succe-
shine al copiilor naturali (1865). Le code
Colqa devant la religion et la fanzille (1865).
Efectul testamentelor ci donbtiunelor intre vit
(1870). Fdrd de legea canonic(' a Sfintulut
Sinod (1873). Martirit de la 48 salvatorit
de la 66 (1878). Maximele dreptulut romdn
( 188o). Scrieri diverse (r88 1). Cdsdtoria,
studiu comparativ (1883). Apdrarea Arbe-
reulut Calistrat Orleanu (1884). Regiinul
corupliunel ji al teroaret sad guverntil D-lut
I. C. Trdtianu. Tocsinul popoarelor (1891).
Discursurt asupra leget clerulut (1893).
La 1896, G. Marzascu a fost transferat
www.dacoromanica.ro
126 MAS
ca profesor la facultatca de drept din Bu-
curescI.
Massim (loan. C.) Profesor, nascut
la 1825 in satul Gropenl (Braila) incetat
din viata la 2 Iunie 1877 In Bucuresci.
Incepe studiile sale la seminarul din Buz66
in 1839, apo/ trece la coala din Braila la
1841, i vine in Bucurec1 la 1844, unde
invata, supravegheat de a Cretescu fostul
Prim-preedinte de la Casatie. Atund infr
in colegiul sfintu Saya i sfarete cursurile
In 1847 cand e numit institutor in Braila.
La 1856 in urma unuI concurs, obtine o
bursa i plead. la Paris, de unde se intoarce
in 186o, fr sa fi isbutit s obtie titlul de
licentiat.
TotuI Ebria coalelor, tinand seama de
eruditiunea sa, Il numete in 1862 director
al gimnaziulul Mate' Basarab ; la 1862, trece
in acea calitate la Sf. Saya. La 1864 i se
incredinteaza catedra de limba latina i ro-
mana la Sfintu Saya, cursul superior. La
1867 e numit profesor de limba romana la
coala normala Carol I.
I. Massim a fost membru al Academia
romane la 1867.
ScrierI : Elemente de gramaticei elenicd
(1850). Nod abecedar romdnesc (1868).
Elemente de gramaticd ronuind. Repede idee
de gramatica macedo- ronnineascd (1862).
Gramatica macedo-romiineascd (1862). Una
monstra de istoria critica (1874).
Mateescu (Mihail). Artist comic,
nascut in Bucuresci la 1866, incetat din
viata la 1888.
A debutat foarte tinr, i la vrsta de 21
ani a fost angajat la Teatrul national din
Bucurescl i admis ca societar. Era un co-
mic de mult talent i-a tinut rolurile prin-
cipale in : Pepelea, Fata Aerultit, Un led ji
un lot, Nebunit din fato, SICo,stenire de la
rposata,Noaptea furtunoasd, Scrisoarea per-
dutd, Rev4orul general, Limba portarulut
etc.
Mavrogheni (Petre).Financiar,om de
stat, nascut in Moldova la 1819, incetat din
viata la Viena in 1887 Aprilie. Educatia
i-a facut'o la Paris d unde intorcandu-se
in Ia1 sub domnia lui Mihail Sturdza, ocupa
indata un ir de functiuni pregatitoare la
posturile mal inalte ale Statului.
La 1849 Ql.lp functiuno. de prefoct la
 1VIAV
Galatl i apol i se incredinta portofoliul
Ministerului de Finance. Dup ciiderea lui
Voda Sturdza, P. Mavrogheni este rnd pe
rnd, sub Voda Grigore Ghika, Ministru de
Externe i Lucrar' Publice.
In urma abdicare' acestui Domn, el lu-
creaza la unirea Principatelor i este chear
candidat la Domnie. Dup alegerea lui Voda
Cuza, P. Mavrogheni se retrage din viata
politica i se ocupa cu afaced de al ferate,
in cari nu isbutete i'i perde chiar partea
cea mal insemnata a averel sale.
La 1866. el ea parte la rsturnarea
PrincipeluI Cuza i intra in primul Minister
de la ri Februarie sub prezidentia iui loan
Ghika, la Finance. Apoi trece la Externe in
Iulie sub prezidentia lul L. Catargiu spre
a lua din noil portofolul Financelor de la 15
Iulie 1866 pana la 2 Martie 1867. De la
ri Martie 1871 pana la 7 Ianuarie 1875,
P. Mavrogheni este iarai Ministru de
Finance in cabinetul L. Catargiu.
In 1881, P. Mavrogheni parasind politica
militanta, fu numit Ministru al Romaniei la
Roma, de unde fu transferat la Constan-
tinopole i apol la Viena unde a i incetat
din viata.
P. Mavrogheni era un barbat cu vaste
cunotinte economice i financiare.
Mavros (Nicolae).-- General, grec de
origina, dar nascut in Romania la 1782,
incetat din viata in Bucuresci la 1868 Mar-
tie 23. A facut studiile sale in tara sub
conducerea marchizuhil Saint-Holler, francez
refugiat care da in Bucuresci lectiunl la
cati-va fii de boeff. La 1819 a fost secro-
tarul intim al Domnului Munteniel Ale-
xandru utu care lucra in favoarea Etherier
greceqt1 i ingaduia strangerea de volontari.
Nicolae Mavros este i dansul amestecat
in aceasta micare revolutionara.
Peste putin, pleaca in Rusia i se angajeaza in
armata acelef tri, unde inainteaza pana la
gradul de general, dup ce a luat parte la
mal multe campanil contra Turcilor.
Reintors in tara o data. cu Kisselef, este
numit inspector general al carantinelor,
mal intai pentru Muntenia la 1829, apoi
pentru Moldova, i ocupa acest post pana
la 1851, cu titlul de inspector al ambelor
Principate.
Serviciul militar l'a parasit la 1848.
A lasat Muzeulul national din Bucuresci
o bogata colectiune de antichitatl. Casatorit
www.dacoromanica.ro
t27 1YIANV
in tara, a avut din a doua casatorie, dou
fete : una a luat in casatorie pe principele
loan Ghika, cea-l'alta pe Ioan C. Canta-
cuzino.
Mawr (Barker. Iohn). Doctor, nas-
cut in Londra (Anglia) la 1815, incetat din
viga in Bucuresci la 1892.
A facut studiile sale in Anglia i era
membru al ColegiuluI regal al chirurgilor
i fizicianilor din Londra. La 1858 a fost
chemat de guvernul roman s vie in tara
spre a ajuta cu luminele sale corpul nostru
medical atunci pe la inceputul infiintarel sale.
A fost anl indelungatl medic al spitaluluI
Brancoveneasa i al asilulul Doamna-Balaa.
Avea o reputatiune stabilita ca medic pentru
copii. In timpul rezbelulul Independentei
1877-1878, cu ajutorul unel contributiuni
venite din Anglia, a intretinut 3o de pa-
turl la un spital pentru ranit1.
El a publicat Arta de a ingriji copihnici.
Era corespondentul until ziar medical engle-
zesc The I ancet.
Max (Eduard). Artist dramatic, de
origina izraelita, fiiul unui medic din Ia1,
s'a nascut la 1865. Elev al Conservato-
rulu" din Paris i al profesorului Worms,
a debutat la Odeon in Paris la r Septem-
brie 1891 i de atunci nu s'a mal intors
in tara, avand angajamente pe principalele
scene din capitala Franciei, ca jeune pre-
mier.
Mayer (Ignatiu). Medic german,
nascut in Breslaii la 1800, incetat din viata
in Bucuresci la 1870. A fost unul din cel
mal renumiti ddctorl adui in Muntenia de
Voda Ghika la 1834 cand a i fost numit
doctor al palatului. Pana la /849 a fost
medic ef al armatel i medic la. Pan-
telimon.
Scrierl : Du progrs data les Principautes
de Valachie et de aColdavie (1835). Ueber
sanitiits Anstaltn in Orient (1840). Instruc-
iiunt spre a intrebuinia cu folos apele mine-
rale din Bors;zek (1863).
De la 1834 pana la 1849, D-rul Mayer a
reprezentat tara la toate congresele naturalistc
i medicale din Germania.
Mazar-Pasa (vezi Lakeman).
Melchisedec. Episcopul Romanului,
 MEL - 128 -
nascut la 1822 in satul Garcina (Neamtu),
incetat din viata la 1892. Primele inv60-
turi le primi in anul 1831 de la dascalul
bisericei Trei Erarchl din Piatra. La 1834
intra in seminarul Veniamin din IaI i la
1841 se fcu inv6tator in satul .Stefanesci.
Apoi trecu profesor la seminarul Veniamin
i la 1843 infra la mnastirea Socola, iar
la 1848 se duse la Kiew (Rusia) spre a'si
termina studiile in teologie. Barbat de o
mare eruditiune, el este numit la 1856 ar-
chimandrit, locotiitor al episcopiel de Hui,
apol la 1864 locotiitor al Eparhiei Dunarel
de jos, unde a functionat provizoriil pana
la 1865, cand fu intarit definitiv. La 1879
fu ales episcop al Romanului.
Acest prelat a scris : Raport privitor la
facultatea de teologie. O vkitd la cdte-va
mdndstirt: Inscriniunile bisericilor armenept
din Moldova. Formularia slujiret lit! Dum-
ne.zed (1854). Teologia dogniaticd a bisericet
ortodoxe (1855). /ntroducere la cursul sciin-
jelor teologice (1856). Catihisul ortodox (1857)
Introducere in sfintele cdrit al vechiulut
a,se.zdmint (186o). Manual de litur-
gicd (1862). Teologia pdstorald (1863). Ora-
toriii (1869). Cronica Hu,silor (1869). Li-
povenismul (1871). Evchologit (1873). Cro-
nica Romanuluf (1874-75). Tiserica orto-
doxd (1881). Relaliunt istorice (1882). Ins-
criplia de la mond stirea Rdsboent (1882).
Studit despre ierarhia sinodald (1883). Pa-
pismul (1883). Predice (1883). Icoanele de
la Athon (1883). 'N.,otile istorice si archeo-
logice (1886). Memoriu despre starea preotilor
din Romdnia (1888). Didachiele (1888).
Viola i inhume' e cuvioaset ilfaicet noastre
Paraschiva (1889). Cinstirea i inchinarea
icoanelor (1890).
Melidon (Gheorghe).--Profesor, nascut
la Roman in 1831. A facut toate studiile
sale in IaI la Academia nationala. Colabo-
rator al ziarului Zimbrul de la 1854 pana
la 186o, e numit in 1856 profesor de mi-
tologie i retorica la colegiul Academic din
apoI trece cf de sectiune la Ministe-
rul cultelor din Moldova pana la 1862. De
la aceasta epoca pana la 1864, este director
general al coalelor in Bucuresci ; de la
1864 la 1867 inspector colar i mai trziil
director al coalel pedagogice. Pe urma se
intoarce iaraI la IaI.
A publicat : Tractat de versificatiune (1857)
Cdntecul Uniret (1859). Trietenul tinerimel.
www.dacoromanica.ro
MEL
Carte de lectura' (1858). Pedagogia elemen-
tar). (1874).
Melik (loan. M.)-Profesor de materna-
din Jai, incetat din
tice la universitatea
Notite biografice lipsesc. A publicat :
Despre moneda romfind (1868). El entente
de geometrie (1873). Elemente de aritmeticd
(1876). Anuarul institutelor unite din Iajt
(1880-82). Equerul grafometru (i885).Curs
practic de geometrie (1888).
Merisescu (Constantin).-Locotenent-
coloneCnascut la 22 Iulie 1847. Elev al
coalei militare la 1859, este inaintat sub-
locotenent la 1861. In 1877 avnd gradul
de capitan, ia parte la rezbelul Independen-
te' i se distinge in fruntea a dou com-
paniI de dorobantI cu 600 oamenl, aparand
contra a 2000 Turci podul de la HZ.Tlek
spre Rahova i 'silindu-I sa bata in retra-
gere. In raportul sia catre comandantul
armatei de Vest, gencralul rus Meyendorf
lauda curajul capitanulul Meriescu. M. S.
Regele 'Malta pe campul de lupta la gra-
dul de maior (1877 Noembrie) i'I adre-
seaxii urmatoarea scrisoare :
,(Capitanc, batalionul i din regimentul
de dorobantl s'a purtat cu cea mal mare
vitejie, inaintea Rahovel. Du0 cc bravul
s6u comandan% maior Mateescu, fu ranit,
d-ta al condus aceasta trupa care a desfa-
murat la al:al-arca poduluI de la H6rlek un
nespus eroism. Te insarcinez a multumi
voinicilor dorobantl in numele Trei i
in numele Met, a distribui din partea M.
S. Imp6ratulul Rusiei, 8 cruci dc S-tul
George, cate 2 de fic-care companic,i 24
mcdalii de Virtute militara, cate 6 de
fie-care companie. lar spre a r6splti bra-
vura i inteligcnta ostaseasca ce ai dovc-
dit personal, te numesc maior i'tl confer
medalia de aur pentru Virtute militara.
Caro I.
Inaltat locot.-colonel la 1888, Constantin
Meriescu demisioneaza din armata la 16
Iulie 1889 i e trecut in rezerva.
Michailescu (Nicolae).- Profesor, nas-
cut in Bucuresci la 20 Mal 1854 A facut
toate studiile sale in tara i a intrat in pro-
fcsorat la 1876 ca profesor de matematica
la coala centrala din Bolgrad; apol a fost
 Mic
I9
transferat in Bucuresci la 1877 ca profesor
de geografie i istorie la liceul Mate! Ba-
sarab unde functioneaza i asta-zi de la
1878.
A publicat Manual de geografie (1884).
Geografia judolut Ilfov. Harta Roindnier.
Curs de geografie. Atlas. 7 hdrit generale ale
continentelor. Scrisoare deschisd aire ministrul
C. Boerescu.
Michailescu (tefan). Profesor i
autor, nascut in Bucuresci la anul 1846.
A terminat cursurile liceului Sf. Saya i
pe acelea ale Facultatel de sciinte din Bucu-
rescl. La anul 1867, a obtinut prin coneurs
catedra de tiinte fizico-naturale de curs liceal;
acum profeseaza la liceul Lazar.
A ocupat mal multe functiunl publice :
ef al comptabilitatei in ministerul Instruc-
tiunel publice, 5ef al diviziei agricole i
industriale in ministerul Domeniilor ; Secre-
tar general al ministerului Instructiunel pu-
buce; Inspector general al invtilmantului
primar i apol secondar. In colaboratiune
cu D-nu Dim. Aug. Laurian a condus foaia:
Transactiunele Literare i sciinjUice, i a fost
prim redactor al ziarului politic : Romdnia
Liben', de la 1876 pana. la 1884.
A scris : Elemente de Mineralogie, 2 vol.;
Influenta lancine( asupra vicie(; Incercdrt
critice asupra inveridnidntulut nostru primar ;
Introducere la Pstchokicd ; Industria
belul, etc. A publicat multe articole sciin-
tifice i sociologice in diferite foi i gazete,
mal' ales in Revista contimporand. Are i
publicatiunl critice cu umor satiric, sub
psedominul de Stemill.
Micheru (Toma). Violonist, nascut
la 1858, incetat din viata la 13 August
1892. A fcut studiile muzicale la Munich.
Compositii : Liebeslieder, Un dor, etc.
Mide (tefan). Profesor, nascut in
Comuna FeleaculuI (Transilvania) la 1820,
incetat din viata in IaI la 1879. A Iticeput
sa invete carte la Cluj, dar fiind lipsit de
mijloace, a fost nevoit sa intrerupa studiile
sale i sa intre ucenic la un fierar, unde s'a
ocupat cu lacatueria. Cu multa staruinta,
multa munca, a isbutit sa termine invta-
tura sa chiar la Viena.
Intors in Transilvania, el participa la
micarea revolutionara din 1848, e inchis,
www.dacoromanica.ro
mid
scapa cu mare greutate, i apol se reintoarce
la Viena.
Pe la 1854, St. Mide se stabilete in
ca profesor de fizica la liceu i precia in a-
cela timp lectiunl de chimie, istorie natu-
rala, mineralogie. La 1858 e numit profesor
la coala militara, i la 1860 profesor de
fizica i chimie la facultatea de sciinte din
Ial, post pe care'l ocupa pana la moar-
tea sa.
El, de i nu a tiparit operile sale, a lasat
insa numeroase manuscrise intre cari : Me-
canica agricold, Curs de astrononcie, Zoologia,
Chimia analitica, Chimia anorganicd, Chimia
ecsperimentald, Fkicd, etc. etc.
8t. Mide era sotul poetel Veronica
Mide.
Mide (Veronica). Poeta, nascuta in
Ia1 la r853, moarta la manastirea Varatic
(Neamtu) la 1889. A facut studiile sale la
coala centrala de fete din IaI i a debutat
in literatura sub pseudonimul Corina, publi-
cand in foita Curierulut romdn la 1873 o
nuvela Rendq-vous. ApoI a tradus unele
din poesiile luI Lamartine i Alf. de Musset,
colabornd la revista Convorbirt literare in
Ia1.
V. Mide a tiparit : Poesit (1887).
Miclescu (Calinic).Mitropolit Primat,
nascut la 16 Aprilie 1822 in oraul Su
ceava, mort la 14 August 1886. A fost
crescut i instruit de moul Mitropoli-
tul Sofronie. Uns in schima monahala la
1842, hirotonisit diacon la 1843 i iero -
monach la 1848, la r855 s'a facut arhiere6,
la 1858 locotenent al episcopiei Huilor,
cand a luat parte i la lucrarile Divanului
ad-hoc. Numit la 1863 locotenent al mi-
tropolieI Molclovei, la 1866 ia parte in Ia1
la, micarea separatista din 3 Aprilie, este
arestat, dat judecateI i apol gratiat cu oca-
siunea suirei pe tron a principelui Carol I.
La 1873, recunoscut definitiv in calitatc
de mitropolit al Moldovel, la 1875 este
ales Mitropolit Primat al Rornaniel.
Miclescu (Dumitru. Sc.). Barbat
politic, nascut in Iai la 29 Februarie 1820,
incetat din viatil in Botoani la 20 Noetn-
brie 1896.
A facut studiile sale in Ia1 i apol dup6
o lunga calatorie prin streinatate se intoarse
in tara.
 MIC
La 1846 fu numit candidat (supleant),
lar la 1847, consilier la divanul ape-
lativ din IaI. Amestecat in micarea de la
1848, nu fu niel surghiunit, nicl trimis la
manastire, pentru ca fugi la timp la moia
Hocen!, din districtul FMci, proprietatea
unchiulul sfi Beldiman. La 1849, sub
domnia lul Grigorie Ghika, el redobAn-
dete functia judeditoreasca, perduta la
1848 ; iar la 1850 este inaintat candidat
la divanul domnesc (Curte de Casatie), i
la 1852 consilier. In fine, la 1855, este numit
prezident al divanuluI de apel din In!. Ca
atare i conform conventiel de la Balta-
Liman, face parte i din divanul obtesc
(Camera legiuitoare), care'l alege madular
pentru redactarea legiuirilor votate. La anul
1856 societatea de medicl i naturaliti din
Ia1 11 numete membru onorar. Iscalete
unul din ce! d'inti actul infiintareI comi-
tetulul Unirel din 30 Maiii 1856. La 3 Au-
gust 1857, este ales, ca unionist, deputat
la divanul ad-hoc, de catre marii proprie-
tarl din Capitala MoldoveI. Ia parte activa
la toate discutiunele i voturile cari
imortalisat marele divan , prezidat de
unchiul s Mitropolitul Sofronie Mi-
clescu, din care mai facea parte i fra-
tele sti, Calinic, maI pe urma Mitropolit
primat. In deosebl se distinge in chestiunea
juridictiunel consulilor, reclamand ca strai-
nil sa fie supu1 tribunalelor indigene ; face
un discurs program asupra despartireI ce
se cuvine intre cele trei puterl ale StatuluI:
legizlativa, judiciara i esecutiva.
Dupa incheierea lucrrilor divanului ad-
hoc, ia parte activ la propaganda pentru
Unire. La 1859 este ales deputat al tinutului
Dorohoi in adunarea electiva care, la 5 Ia-
nuarie, alege pe Cuza domnitor ; in acela
an, infra, la 16 Ianuarie, in minister, la de-
partamentul lucrarilor publice. La 29 Au-
gust, ja departamentul finantelor. La Noem-
brie, trece ministru de justitie. La 186i se
retrage din Adunare pentru ca s'a convins
aplicarea sincera i desvoltarea consti-
tutionala a marilor principil liberale i na-
tionale inscrise in constitutie, nu se pot
realiza cu legea electorala marginita in cer-
cul impus tareI prin conventia de la 7119
August.
Retras la Cotnari, cere i obtine voea
sa predea gratis un curs de istoria patriel la
elevil coalei din acea comuna. Mal tarziti
cere i obtine aceal autorizatie pentru a
www.dacoromanica.ro
13O
preda gratis filosofia la liceul no infiintat,
din Botoani.
Dup 2 Mal 1864, Kogalniceanu '1 nu-
mete comisar, ca sa explice legea rurala
locuitorilor satenl. Dimitrie Sc. Miclescu
se pune pe explicat, cu un entusiasm care
intrece intentiunile celor carl numit.
Se imbradi taranete. Se leapada de num ele
sii de familie i nu mai iscalete de cAt
Dumitru sin Scarlat ; se deda la fel de
fel de manifestatiunl carI nelinitesc spiri-
tele i car! nemultumesc pe guvern. Ast-fel
la 8 Septembrie 1864, aduna 6.000 taranl
i pleaca in fruntea lor la Ruginoasa, unde
Voda Cuza asculta cu voe, fati voe, dis-
cursurl i ovatiuni can l nu'I faceaii trebu-
inta. In fine Kogalniceanu speriat, exasperat,
trimite la 21 Noembrie 1864, comisarulul
tipica telegrama:
Cunoscnd i apreciind concursul ce all
bine-voit a da in aplicatia lege! rurale, am
onoare a v exprima deplina multumire din
partea guvernului i a v6 incunotiinta ca,
aceastd lege devenind deja destul de explicatd,
misiunea d-voastra inceteaza.
R6sturnarea lui Cuza Voda a fost pentru
inima lui Dumitru Miclescu, durerea cea
mai mare a siete! sale politice. De atuncI
de i raliat, mai ales dup moartea vechiu-
lui s5 Domn i prieten, la noul regim i
la dinastia Regelui Carol, a dus, cand in
Dorohol, dind in BotoanI, o viata tearsa
i retrasa. Din cnd in cand se apucl de
ziaristica : Opiniunea, Curierul de Dorohot,
Cocolul pe prag, a fost create sa6 lucrate
de dnsul, fie singur, fie in colaboratie. La
1877 a mal fost ales deputat. Dar cariera
politice! celei marl era sf'rita : timpurilor
noul, trebuiati oameni noui. La 1876 fusese
inchis de conservatori, pentru articole revol-
utionare, la 1877 fu scos din functiunea de
avocat al Statului, de catre guvernul liberal,
pentru c lucra fati la rasturnarea lui. Dar
acestea le amintim numal pentru c zugra-
vesc temperamentul neastilmparat al omulul,
cid inca o data, rolul istoric al lui Du-
mitru Miclescu se inchisese la 1866.
El a publicat : Fata Cojocarulut, Dragul
Mamet, Fluerul Fermecat i alte piese origi-
nale sa6 localizate, menite, pe la 1855, ca
toate scrierile de pe atuncea, sa detepte o
literatura nationala.
Miclescu (Sofronie). Mitropolit al
 131
Moldovei, nascut la 1790, incetat din viatA
la mAnAstirea Slatina la 1863.
Studiile sale i le-a flcut in tar. Cu-
notea limba francez, greaca i a tradus
mai multe scrierI din aceste limbi. Fost
episcop al Huilor panit la finele anului
185o, la 1851 a fost ales mitropolit al Mol-
dovei, ocupnd aceasa 'Mala demnitate paf-1A
la r86o, cnd a fost isgonit de principele
Cuza la mAnAstirea Slatina unde a i murit.
E inmonnintat la mAnastirea Neamtu.
Mihaescu (loan). Capitan, nAscut la
12 Septembrie 1842, mort la 30 August
1877. Sergent voluntar in 186o, el cApAt
la 1863 gradul de sub-locotenent i in 1868
cel de capitan. In timpul rezbelului Inde-
pendentel face parte din batalionul 2 de
vrAtori i moare pe cAmpul de lupa la
luarea reclute! Grivita, la 30 August 1877.
Milicescu (Constantin).General, nAs-
cut in Roman la 181o. Inta in armata
Moldovei cu gradul de cadet i ajunse in
1859 la gradul de general.
In August 1859 a fost numit Ministru
de rezbel i comandant al annatelor Prin-
cipatelor-Unite. In aceasa calitate a fost
insArcinat de VocIA Cuza cu o misiune di-
plomatidi in Rusia.
A incetat din viat in Iai la i5 Martie1868.
Milicescu (Theresa).NAscut la 1825.
Sosia generalului Milicescu Constantin. A
donat o parte insemnaa din averea sa pen-
tru opere de bine-facere Epitropiei spitale-
lor Sf. Spiridon, spitalului 135cani, spitalu-
'ni Caritatea, Bisericei Sf. Treime i altor
institutiuni din Ia1.
Mille (Constantin).Publicist, ziarist,
nAscut in Ia! la 21 Decembrie 1861. A
fitcut studiile liceale in oraul natal, iar
cele universitare la Bruxelles de unde s'a
intors la 1884, cu titlul de doctor in drept.
A colaborat cAt-va timp la Romdhul sub
directiunea lui C. A. Rosetti, apol in 1885
a fondat cu mai multi amici politic!, ziarul
socialist Drepturile omulut, care apArea co-
tidian.
Amestecat de t'in& in micarea socialisa,
pentru care fapt a i fost exclus din uni-
versitatea de la Iai, el s'a pus mai trzi
In capul acestei micari in Romnia i cu
deosebire in Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
MIL
In 1895 C. Mille a devenit proprietarul
ziarului cotidian Adeverul.
Scrierile sale sunt : Versurt (1883). Dina
Milian (1887). Feciorul Pope! (i888). Scri-
sort cdtre iubita (1897).
Millo (Mateifi). Artist i autor dra-
matic, nAscut in Moldova la 1813, incetat
din viat in Bucuresci la 1894. PArintil sl
Il bAgar functionar la minister ca scriitor,
dind era in vrsa de 17 ani.
Dar fugi din coa16 i cu toaa impotri-
virea plecA la Paris, unde studiA
arta dramatidi. La intoarcerea sa in tar
voete sa debuteze pe scenA, dar unchiul
ssil fiind ministru, se impotrivete la a-
ceasta, dAndu'l drept consolatiune directiu-
nea teatrului din Iai, cu conditiune sA nu
joacc.
Intr'o bun6 seaa Millo cald ns anga-
jamentul s6i1 i joadi, dar intrarea sa pe
scera e inampinaa cu fluerAturi din partea
une! cabale tntocmit de familia sa.
Atunci trece in Muntenia i joac nein-
cetat pe diferite scene i mai ales pe aceea
a Teatrului National, unde s'a ilustrat panA
pe la anul i888, cnd s'a retras.
Ar fi imposibil de enum6rat aci tot re-
pertoriul acestui mare artist ; e suficient sA
spunem cA el a contribuit la succesul co-
mediilor lui Alexandri in cari a jucat toate
rolurile principale. Millo a fost i scriitor
dramatic. Operile sale sunt : Niciorescu vo-
devil, Tuzu cerietoru vodevil, Baba Hdrca
operetii, Apele de la Vacdre,s-tr revisa, Prd-
postiile Bucuresciulur, Spoelele Bucuresciulut,
vodevile, Paraponisitul pus in slujba, Chirita
la expovlia din Viena, etc.
In decursul anilor de cnd Millo a pii-
rAsit Moldova, a avut sub conducerea sa
de multe ori directiunea teatralii din Bu-
curesci.
In consideratie cA el i-a cheltuit toaa
averea sa in folosul teatrului national, Ca-
mera legislativA din anul 1868 avnd in
vedere i meritele acestui mare artist, i-a
votat in unanimitate o recompensA nationa15.
de 600 le! lunar.
Mincu (loan). Architect, rascut la
Focani in 1852. A urmat clasele primare
in oraul sal natal, iar liceul in Bucuresci
la Mate! Basarab. A terminat coala de
poduri i osele din Bucuresci i a intrat
apoi ca inginer in serviciul PrimAriei Ca-
 MIS
pitalel. La 1873 trece in acea/ calitate la
Primaria din Focani unde sta pana la 1877.
In acest timp se ocupa de literatura, pu-
blicand versurl in Convorbirt literare. La
1877 pleaca la Paris i infra in coala spe-
ciala de arhitectura, obtinand la sfiritul a-
nului premiul vechilor elevl, (dou6 medalii,
una de platina, cea-l'alta de aur). In anul
urmator el infra in coala de Bele-arte unde
obtine doa prime medalii, trei secunde i
premiul societatii centrale de arhitectura
din Franta. La 1883, obtine diploma de
arhitect, intreprinde o calatorie prin Spania,
Italia, i apol se intoarce in ;ara.
Principalele sale lucrad sunt : Palatul
Justitiet din Bucurestt. Scoala central(' de fete.
Cdrciuma de la oseatta Kiselef. Casa Ver-
nescu. Casa Monteortt. Decoratia interioard a
Catedralet din Constanta. Biserica de la Valea
Cdlugdreascd. etc, etc.
Mincu (Mihail).Artist dramatic, nas-
cut in Craiova la 1815, incetat din viata
In BucurescI la 1887. N'a facut de cal cla-
sele primare i a petrecut tineretele sale um-
bland cu trupele de teatru prin diferitele
orne ale tara, ataat in special la trupele
de sub directiunea lul M. Millo, pe care '1
ajuta in toate intreprinderile sale, gratie
caracterului s66 glumet i unui deosebit ta-
lent comic.
A jucat i s'a distilis mal ales in piesele:
Dout pricopsiti, Apele de la Vdrdre,dt,
33,333 franct, Prdpdstiile Bucuretilor, Jianu
etc.
Pe la sfaritul vietei sale, dup ce a mal
aparut in cate-va randurl pe scena teatruluI
national din Bucurescl, ne mal putand juca
din causa vrsteI, a fost numit controlor al
Teatrului, functiune pe care a ocupat'o pana la
moartea sa.
Minovia (Mina tefan). Doctor in
medicina de la Facultatea din Paris. Li-
centiat in farmacie, profesor de medicina
legala la Facultatea de medicina din Bu-
cureti, medic legist i directorul Institu-
lul medico - legal. Originar din Craiova,
nascut in Braila la 1858. A facut studiile
in Bucurescl in liceul Mateiu Basarab i
Stintu Saya. Cele medicale in Paris . unde
s'a ocupat in special numai cu medicina le-
gala. Elev al profesorului Brouardel, Mi-
novicl este organizatorul Institutului medico-
legal i al serviciului antropometric din
www.dacoromanica.ro
132 - MIR
BucurescI. Scrierile sale mal principale sunt
Etude mdico-lgale sur la mort subite a la
suite de coups sur l'abdomen et le larynx.
De l'infleuence des Ptomaines dans la recher-
che toxicologique des alcaloides vgtaux.Etude
medico-lgale sur les alcaloides cadavgriques.
L'antropologie criminelle et la responsabililitg.
Remarques statistiques relatives a l'antro-
pologie du criminel. Importauta ievolutiunea
medicinef-legale. Consideratiuni medico-legale
asupra maladiilor mintale sitnulate. Otrdvirile
cu phytolace decandra.Utilitatea invttimintulut
medicinet-legale in facultdtile de drept. Iden-
tificarea antropometried, metoda Bertillon.
Catalogul de condamnatt din toatd tara pe
anal 1892 ca inceput al unut ca#er judi-
ciar. Discursul tinut cu occqiunea deschideret
morgeL Rapoartele relative la congresele de
antropologie criininald mute la Bruxelles i
Geneva in 1892 si 1896. Rqistertta sperma-
tovkilor in organele genitale femeept lung
timp duper moarte. Profilaxia turbcfret dup
metoda lui Pastear.
Mirea (Gheorghe. D).Pictoi, nascut
in Campulung la 1852, elev laureat al coa-
lel de bele-arte din Bucurescl, elev al lui
Lehmann la coala de bele-arte din Paris,
i al renumitului pictor Carolus Duran.
A obtinut in 1889 medalia de argint
(hors concours) la Expositiunea din Paris
i medalia de aur la expositiunea din Bu-
curescI in 1894.
E profesor la coala de bele-arte din
Bucuresc1 inca de la i Noembrie 1892.
Principalele sale tablourl sunt : Capta tul
Andrei Batori inaintea .Mihai V od(I.V er-
ful cu dor. Prometed furiind focul din cer.
Mercur recompensdnd agricultura s-i industria.
Aceste dou panourl decorative sunt in sa-
lonul de onoare al banca nationale din Bu-
curescl. Dantul si mu.zica. Decoratiunea
catedret din Constauta. Portrete.
Mironescu (Constantin M). In-
giner, nascut in Bucuresci la 22 Martie
185o. A facut studiile liceale in Bucurescl
i studii de specialitate in Paris de la 1868
pana la 1878, intorcandu-se cu titlul de
licentiat in drept, inginer de podurl i osele.
A ocupat urmatoarele functiuni :
Inginer ef de sectie la constructia Enid
ferate Marasesci-Buz66, de la 1879-1881;
Inginer la serviciul hidraulic i apoi ef al
acestuI serviciii de la 1881-1890; Inspec-
 MIS
tor general, membru in consiliul technic al
ministerului LucrArilor Publice de la 1890
Ora asta-A ; Profesor la coala -national
de poduri i osele de la 1882 pana
astO-zi.
Missail (Gheorghe). Publicist, nOs-
cut in Moldova la 1834. Elev al gimna-
ziului Vasilian i al UniversitAtil din Iai, a
servit ani indelungati in magistratur ca
judecOtor, grefier i prim grefier la Casa-
e, director la ministerul Justitiei panA la
1868 cand a dimisionat i a imbrOtiat ca-
riera de advocat. La 1891 a mal fost cAte-
va luni Secretar general la Ministerul Do-
meniilor.
Ca ziarist, G. Missail a colaborat la Steaua
Dundref, Zimbrul, Vulturul, Aten eul Romdn,
Binele Public, Traian, Buletinul instructiunet
publice etc..
El a publicat: Evenimentele de la 1821. Trd-
darea Basarabief, loan Ccimpineanu, biogralie;
Despreresponsabilitatea functionartlor publict.
Romcinia. Scrisort daciane. Doamna Dora d'-
Istria. Strdinif in Principate. Teranul de la
Dundre. Studif constitutionale. Mandstirile
inchinate, Originele legislatiund romcine. E-
poca luz' V asile Lupu ji Mateid Basarab.
Cuscria cu strdinit. Studif asupra datinelor
ji moravurilor romdnescf. Celibateria i fu-
nestele et consequeute. Dunctrea ,s-i Romanii.
V echile referinte ale Rominilor cu Englqit.
Romania vechid noud. Istoria actuali-
tatea. Stfuzica nationald la Romant. Apoteosa
Istoria moderna a Romanilor de
la 1828-1866.
Mitilineil (Mihail). Diplornat,
cut in Bucuresci la 18 Octombrie 1836.
Dup terminarea cursurilor primare i
liceale, a intrat ca scriitor la sectia diplo-
maticA a Ministerului de Externe la i Ia-
nuarie 1858.
Inaintat 'n serviciul interior al acelei ad-
ministratiuni, dup ce trece prin toat fi-
liera ca registrator, ajutor de lef de masO
ef de divizie, e numit la 1871 secretar
general al Ministerului de Externe i ocupii
acest post pari la 1879 cAnd este trimis
ca Ministru reedinte al trei la Bruxelles
i Haga in r88o Apritie.
In luna Noembrie din acela an, este
readus ca secretar general la Externe, i in
1881 este insArcinat cu lichidarea despA-
gubirilor ruseti din rezbelul 1878-78, ca
www.dacoromanica.ro
I33 MO
reprezentant al guvernului. La 30 Septem-
brie 1882, M. Milinei e numit Ministru pleni-
potentiar la Belgrad, la 1885 e transferat la
Bruxelles i este insArcinat cu directiunea
legatiunei din Paris.
La 16 Martie 1889 el este transferat la
Constantinopole i ocup acest post panA
la inceputul anului 1896 cand demisioneaz.
El a publicat : Colecyiune de tractatele i
conveutiunele Romd niel' de la 1368 pdnd in
iiele noastre (1874). Les droits de la Rou-
manie bass sur les traits. La Roumanie
en 1876.
Mocsonyi (Andre). Om politic,
nOscut in Transilvania la 12 Iunie 1812.
Face studiile in Pesta i terminnd dreptul
la 1832, ocup dite-va funtiuni administra-
tive.
Apol ja parte la luptele politice i in
1848 e nevoit sA pArAseascl Ungaria. La
1849 se intoarce in Banat i e numit co-
misar districtual suprem in *lile Banatului
locuite de RomAni. La 1852, neputnd
dobAndi imbunOtAtirea soartei RomAnilor,
demisioneaa La 1856, dup ce a mai o-
cupat cAte-va luni o functiune administra-
tivA, se retrage la Foen. La 1866 convo-
candu-se in Viena un consilia de notabili,
spre a trata reconstituirea monarhiei pe
baze nou, Mocsonyi face parte din acest
Senat imperial comun, i sustine reconsti-
tuirea pe baza nationalitAtilor.
Memorandul propus de dnsul, e combAtut
i e nevoit sO'l retragA.
Atunci se reintoarce la moia sa i
numeroase subventiuni la ziare i studen-
tilor pentru desvoltarea literaturei i arte!
romne. La 1863, fiind foamete in Banat,
d pine pentru 400 de familii din Foeni.
La sfiiritul anului 1861, el incepe sA
lucreze pentru emanciparea bisericei minarle
ortodoxe, provocand o mare agitatiune
prin ziaristica, precum i direct in popor,
impreunA cu Vicentiu Babei pnO ce is-
buti la 1864 s dobAndeascA restaurarea
mitropoliel romiine ortodoxe in Transil-
vania, Banat i Ungaria. Pe la sfOritul vietel
sale, desgustat de luptele politice, cAzu intr'un
mare pesimismu.
Andrei Mocsonyi, a fost ales membru
al Academiei romine la 1866. A murit la
5 Mai 1880.
Monti (Jules).Profesor francez, adus
 MOT
134
din Paris la 1848 de principele Gheorghe
Bibescu ca profesor de limba franceza la
sfintu Saya. Fusese inainte profesor i di-
rector la Colegiul Rollin din Paris. In anul
venirei sale, a deschis un pension pe seama
sa in Bucuresci, unde Statul avea cati-va
bursieri. A profesat pana la 1855. Alte a-
manunte biografice lipsesc.
Motru (vez! Radulescu Motru).
Miiller (Carol. H.) Mare comerciant,
nascut la 1827 in Klein Rossen (Prusia)
incetat din viata in Bucuresci la Campina
(Prahova) in 7 Iunie 1895.
A facut studil de agricultura i apoi a venit
in Romania la 1845, intrand in pravalia
unchiului s6 Htsch cu care dup6 o muna
de cati-va ani, gratia silintelor depuse, se
asocia la 1853, conducand actuala pravalie
din caleaVictoriel, pasagiul roman, cunoscuta
odinioara sub denumirea de Peptenarul
pentru a acolo se vindeaii mai ales pep-
teni. La 1879, retragandu-se Htsh, C Mil-
ller a rmas singurul ef al casal. El era
in deosebire cunoscut i prin numeroasele
sale acte de filantropie facute tot d'auna in
taina.
La moartea sa, a lasat pravalia fiilor s!
Oscar i Hugo, cel de al treilea Carol r-
maind in capul une importante librarii
care publica operile literatilor romani in
editura sa, sub titlul Biblioteca pentu top".
Mumuleanu (Paris Barbu). Poet,
nascut in Slatina la 1794, mort in Bucuresci
la 1837. A fost crescut de mic copil in
casa tul _Constantin Filipescu, unde gasin-
du-se mere in contact cu multi invtati,
a sfarit prin a simti o deosebita aplacare
pentru literatura i s'a instruit singur.
El a publicat un volum, Versta( (1817)
coprinzand primele sale incercari, Phingerea
Patria ji Caracterele (1825). Ultime Poe-
sif (1837).
Murelianu (Andrel).Poet ardelean,
nascut la 1816 In oraul Bistrita (Transil-
vania) mort la 1863.
Invitta limba romaneasca la un militar
marginean din Valea Rocnei i apoi dup6
ce facu clasele primara in Comuna sa, urma
la 1314.6 filosofia i teologia.
La r838, fu numit la coala romana din
Braov i la 1839 profesor la gimnaziul
www.dacoromanica.ro
MUR
catolic din acela ora, post pe care l'a
ocupat pana la 1850, cand a fost numit
translator de limba romana pe langa auto-
ritatile romana.
Mureeanu este autorul imnului Dei-
teapki-te romiine devenit celebru de la re-
volutiunea din 1848.
El a publicat : Icoana cresceret rele. Po-
esil nationale.
Murgescu (loan). General de brigada,
comandant al flotilei romana, nascut la 27
Martie 1846. Elev al coalei navale din Bresta
la 1864, e inaintat sub-locotenent la 1866 i
ofiter superior la 1875. Fiind comandant al
Ilotilei la 1877, cu gradul de maior, se dis-
tinga in timpul rezbelului Independentei prin
urmatorul fapt de arme : In noaptea de 13
spre 14 Maiil 1877, impreuna cu trei ofi-
teri din marina ruseasca Schestakof, Du-
baschof i Petrof, intreprinse cu alupa ro-
mana Reindunica o expeditiune in contra
monitoruluf turcesc Seife stationat in canalul
Macinului in fata Brailei. Cu tot focul cui-
rasatului turcesc, reui a se apropia de
dnsul i isbuti izbi in coasta Cu o tor-
pila care'l sparse i afunda cu totul.
Inaintat colonel la 1881, a ajuns general
de brigada la 1893 i este comandantul
flotilei
Murgu (Eftimie).Jurisconsult, profesor
de filosofie, adus din Transilvania in 1834
i insarcinat cu facerea cursului de filosofie
la coala Vasiliana i apoi la academia Mi-
haileana din Ia1. Alta notita biografice lipsesc.
Musicescu (Gavril). Nascut in ora-
ul Ismail (Basarabia) la 1847 Martie 20.
5coala primara a facueo in Ismail, apoi
seminarul din Hui; terminand seminarul
s'a inscris la conservatorul din Iai ; la 1866
in urna concursului depus, a fost numit
profesor de muzica la seminarul din Istnail.
La 1870 a mers sa'i complecteze studiile
muzicale la Capela Imperiala i la conser-
vatorul din Petersburg.
La 1872 reintorcandu-se in tara, in urma
concursului depus la Bucuresci, a obtinut
catedra de armonie de la conservatorul din
pe care o ocupa i azi.
La 1876 i s'a incredintat i conducerea
corului Mitropolitan din Ia1.
A scris mai multe coruri pentru biserick
coala i serbari nationale, un curs de teo-
 MYL
rie cu aplicatiune practica, o colectie de
cantece populare pentru cor. A tran-
spus de pe psaltichie, pe notatiunea li-
niara cantarile bisericeti.
La 1890 s'a inscris ca student la facul-
tatea juridica din Ia1, i la 1893 a obtinut
titlul de licentiat in drept.
A dat concerte corale in tara i peste
botare.
Myller (Teodor. A). Publicist, nascut
in Botoani la 1848. A facut studiile in
Iali la 1866 a intrat in administratia Mi-
Nacu (Constantin).Avocat, profesor
de drept, nascut in Bucuresci la 29 Iunie
1844. Elev al liceului S. Saya, a facut apoi
dreptul la Paris, unde a obtinut diploma de
doctor in drept.
Reintors in tara la 1870, a fost numit
supleant la Tribunalul Ilfov, apoi judecator,
prezident, prim prezident i membru la
Curtea de Apel.
La 1875 a demisionat din magistratura
i la 1876 a fost numit procuror general,
post pe care l'a ocupat pina in r876 Oc-
tombrie. Ales deputat la 188 1, C. Nacu
face parte din Ministerul I. Bratianu, ca
Ministru al Justitiei la 1885 i apoi al Fi-
nancelor de la 1886 pana la 1888.
Profesor de drept civil la Universitatea
din Bucuresci de la 1876, colaborator juri-
dic al ziarului Dreptul, C. Nacu a scris :
Principit elementare de drept civil.
La 1895, 1896 i 1897 a fost ales vice-
preedinte al Camera.
Nadejde (roan). Publicist, nascut in
Tecuci' la 20 Decembrie 1854. A fAcut
coala primara la Zamostea i Botoani, li-
ceul in Botoani, bacalaureatul dat in
Iai. La 1874 a luat prin concurs catedra
de limba franceza la gimnaziul Alexandru
cel Bun din ; peste putin timp a con-
curat pentru limba romana i latina la cur-
sul inferior liceul national din IaI. La 1881
a fost destituit din profesorat din cauza teo-
riilor sale socialiste in urma judecatei unuI
juriti universitar din Iai. A scris in Basara-
www.dacoromanica.ro
NAC
nisterului de Finance unde a servit aproape
trei-zeci de ani, ajungand la gradul de inspec-
tor financiar.
A publicat : In Iajl roman (1871). Un
vis de biurocrat, nuvela. Zoe, nuvela (1871).
Calendarul Telegrafului (1875). Socrul unid
ginere, comedie. Fata lut chir Troancd,
comedie (1874). Rfipirea Bucovinei, drama
In colaborare cu V. A. Urechia, Tincu i
Scortescu. Un ginere de elitd, comedie in
colaborare cu P. Graditeanu.
A publicat i cate-va lucrad financiare.
N
bia, Drepturile mula, Muncitorul, Mun-
ca, Contimporanul, Literaturd ji jtiinjd,
Revi3ta socialci, Critica sociald, Lumea noud,
Die neue zeit i Vorviirts. A fost ales de-
putat social-democrat in 1889 de colegiul
al 111-lea de 14. De la 1894 Iunie, s'a
stramutat in Bucuresci, chemat de consiliul
general al grupului socialist pentru a con-
duce Munca i apoi Lumea noud. A publi-
cat : Gramatica limber romdne. Istoria timba'
ji literaturel romdne. Botanica ji geologia.
Zoologica cu Gh. Nadejde. Dictionarul
tino-romd n.
Nadejde (Sofia).MiscutI in Botoani
In 1858 Septembrie r4. A fcut coala pri-
mara i cursurile unui pensionat secundar din
Botoani. A scris in Femeea romdnd a d-nel
Flechtenmacher pe la 1878, in Basarabia,
Contimporanul, Literaturd ji itiiutd a lui
Gherea, Ga.zeta sdteanulut, Muncitorul,Munca,
Social-democrat i Lumea noud. Cea mal mare
parte din articolele sale ai1 fost privitoare
la chestia femeeasca ; a mai scris articole
sociale de popularizare tiintifica, de folklore
i bucati literare. A scos dou volume
Nuvele i Fie-care la rindul sfi, precum
i o comedie O iubire la Lard.
Naniescu (vez! Iosif).
Nastase (loan Grigore).Opitan, nas-
cut la 6 Ianuarie 1842, mort la 7 Noem-
brie 1877.
Intrat in armat ca soldat la 1857, a fost
 NAT/
inaltat la gradul de sub-locotenent in 1864.
Capitan in Regim. r5 dorobantl, el ja parte
la asaltul in contra redutel Grivita in tim-
pul rezbeluluI Independentel, i cade mort,
lovit de un glont, in ziva de 7 Noembrie
1877.
Naum (Anton). Publicist, nascut la
Roman la 1835, unde i-a fAcut studiile
elementare. Liceul l'a terminat in Iai i
apol a trecut cursurile facultatel de litere
din Paris. Reintors in tara a intrat in pro-
fcsorat i a fost institutor, revizor colar,
provizor al liceulul central din In'.
E membru al Academief de la 1894. A
publicat : Traducen (1875). Aegri somnia
(1876). Versurf (1890). Cuvnt de prhnire
la Academie (1894).
A. Naum este profesor de limba fran-
ceza la coala normal superioara din
Ia1.
Negoescu (Christu).Profesor, publi-
cist, nascut in Bucuresci la 26 August 1858.
A fAcut studiile sale in tarA i le-a termi-
nat in Belgia, la Universitatea din Bruxelles.
Intrat in profesorat la 1879, a fost rnd
pe rnd, profesor, ef al diviziunel coale-
lor din Ministerul Cultelor la 1888, inspec-
tor colar la 1892, director al invtamintu-
luI primar i normal de la 1892 pana la
1895, cAnd a demisionat.
A tiparit poesii i diferite scrier/ prin
Jurnalul (Craiova), Rsboiul i Renascerea,
apoi a publicat Retorica (1883). A colaborat
la diferite reviste literare i la ziarul politic
Alarma.
La 1879 a fondat Societatea studentilor
universitarl Unirea i la 1884 Societatea
economica Viitorul din Plowl. De la 1888
pana la 1891 a reprezentat in Camera co-
legiul al 2-lea de Prahova.
Negri (Constantin). Caimacam al
Munteniel de la 1821 pana la 1822. Acu-
zat de TurcI ca sumaria spiritul revolutio-
nar in clasele de jos contra boerilor,i di
ar fi in corespondenta cu fratele s6 Teodor
contra sigurantei StatuluI Otoman, a fost
arestat de Turcl, trimis la Constantinopole
i acolo i s'a tileat capul in ziva de 9 No-
embrie 1822.
Negri (Constantin).Mrbat de Stat,
nascut la 1812 in Moldova, mort la 1876.
www.dacoromanica.ro
136 NG
A facut studiile sale in tara i in Francia
i s'a deosebit prin patriotismul sti, par-
ticipand la operile cele mg marl carl s'ati
savrit in Romania, intre altele: La secu-
larizarea manastirelor inchinate.
Inainte de a se face Unirea Principatelor,
el lucra la moia sa pentru infratirea Mun-
tenilor i Moldovenilor i la Paris in anul
1848 la 27 Decembrie, rostea in fata emi-
gratilor romnl, un discurs plin de inima
i foc sacru pentru Unire.
C. Negri a scris : Noptile venetiene. Stri-
goiul. Cdlugdrita i a tradus pe Mazepa de
Byron.
Cand a crezut opera sa de capetenie sA-
vrita, marele patriot s'a retras la moia
sa, traind inconjurat de iubirea i respectul
tuturor i imbarbAtAnd pe ceI tineri prin
povetele sale.
El a fost toat viata sa in cele mat strinse
relatiuni cu toti barbatil notri de stat, cal-1
in momentele cele mai grele, alergati dup
sfaturile sale intelepte.
Ca lucrad politice C. Negri a lasat : M-
moire avec pices justificatives prsent a la
commission internationale pour les couvents
dclis ( r 865). Supplment au mmoire (1865).
Negruzzi (Constantin).Poet i scrii-
tor, nascut la 1809 in Moldova, mort la
1868 August 25. Educatiunea sa se flicu
in casa sub privegherea parinteasca pana
la 1821 cand revolutiunea sili toata familia
sa fuga in Basarabia. Peste curand, mergnd
In Rusia, facu cunotinta poetului Puskin
i se detepta ast-fel mal mult intr'tnsul
gustul sti pentru literatura moderna.
Scrisorile acestui autor, nu ail poate pe-
reche in literatura noastra. Amintirile din
ulule sati Tdcatele tineretelor, Fragmentele
istorice Cu Alexandru LApuneanu, Negru pe
alb, Aprodul Turice, sunt adev6rate mar-
garitare.
C. Negruzzi a tradus unele din baladele
lui Victor Hugo, cate-va din poesiile irlan-
dezuluI Thomas Moore i a scris pentru
teatru aCuza de la Burdujenf, Cdrlanif, ac-
tul al 3-lea din Molire : Les femmes sa-
vantes.
SA nu uitam traducerile sale din Cante-
mir, Satire, Epigrame, Fabule.
C. Negruzzi a ocupat diverse functiuni
in stat, pana la malta demnitate de Minis-
tru al Financelor. Fost deputat sub domnia
luI Sturdza-Voda, a fost in dou rnduri
 NEO
exilat la moia sa Trifeti, din causa idei-
lor sale liberale i pentru d lacea opozitic
cruvernulul.
Negruzzi (Iacob).Profesor, publicist,
membru al Academiel, fiul luI Const. Ne-
gruzzi, nascut la 31 Decembrie 1842 in
Iai. A facut studiile sale in casa parin-
teasca i in pensionatul Fieweyer din IaI;
le-a terminat in Berlin. Intors in tara, a
fost numit in 1864 profesor de drept co-
mercial la Universitatea din IaI, iar la 1885
a fost permutat cu acela titlu la Univer-
sitatea din Bucurescl. In 1897 a fost trecut
la pensie.
La 1867 Iacob Negruzzi intemeia-revista
Convorbirt iterare, dup6 indemnul societa-
tel Junimea, pe care a condus'o pana la
1895.
Scrierile principale ale acestui autor sunt:
Copule de pe naturd, Mihal Vereann, Plim-
bdrt prin munir, Pe malul nuiret, Bistrita,
Miron ci Florica.
Pentru teatru, I. Negruzzi a scris : Nu
te juca cu dracul, Impdcarea, O povesle,
Amor viclenie, O alegere la Senat, Bei-
adea Epaminoda.
In colaborare cu I. Caragiale, a compus
opereta Hatmanul Baltag, i in colaborare
cu D. R. Rosctti, revistele Na.ot i Zefle-
mele.
A mai tradus urmatoarele tragedil : Hoy,
Conjuratia lut I-Yesco, Cabald c amor, 'Don
Carlos, Fecioara de la Orlans, siCaria
Sitiar!.
I. Negruzzi a fost in nenumrate rndurl
deputat al colegiului la de Ia1.
Negruzzi (Leon. C.)Publicist, nascut
in Ia1 la 1840, incetat din viata in noap-
tea de 15 spre 16 Tulle 1890 la Trifet1
(Ia0. Invtatura de carte a inceput sa
primeasca in Academia Mihaileanii din Ia1
sub directiunca lul Malgouvern, iar la 1852
a fost trimis impreuna cu fratele s65 Iacob
la Berlin, unde i-a terminat studiile liceale.
La Universitatc voia s invete medicina,
dar disectiunile anatomice fiindu'l prca an-
tipatice, a trecut la filosotie i la drept, as-
cultand prelegeri in Berlin i Viena, t'ara a
dobndi vre-un titlu academic. Intorandu-
se in tara la 1864, a fost numit judecator
la Tribunalul din Ia1 i a inaintat succcsiv
pana la Curtea de apel ca membru i ca
procuror general. Sub mnisterul Lascar
www.dacoromanica.ro
137 NEG
Catargiu (1871-1876), a fost prefect al
districtuluI Ia/; a mal primit prefectura pe
timpul Ministerulul de Interne al lui Ko-
galniceanu in cabinetul I. Bratianu; apol a
fost ales primar al InuluI i senator. De
la Martie 1888 a functionat iar4I ca pre-
fect i in fine a fost numit epitrop al ae-
zamintelor S. Spiridon.
Activitatea lul Leon Negruzzi s'a indrep-
tat i spre literatura. Indemnat de micarea
produsa in Ia1 prin societatea Junimea i
prin revista el Convorbiri iterare, infiintata
de la Martie 1867, sub redactia fratelul
s6ii, Leon a scris mai multe nuvele filtre
carl : vlala soartet. &relea. Rtr;zbunarea,
etc.
NegulicI (loan). Pictor, nascut in
Campulung la 1812, incetat din viatit la
Constantinopole in Aprilie 185o. Inca din
frageda copilarie a simtit o mare aplecarc
pentru desen i pictura, petreandu'I tim-
pul la coalii, zugravind pe zidurl cal, ar-
bori, case, etc.
Dup6 cate-va studil intrerupte pe la coa-
lele din BucurescI, Campulung i Ta/, a
intrat ca functionar la Ministerul Justitiei
In IaI la 1830, apol s'a dus la Paris i a
urmat cursurile profesorulul Coignet. Adi
dobandcte ca premiu o medalie pentru
opera sa Intoarcerea de la ciinzp.
La 1837 se intoarce la_ Campulung, vine
In I3ucuresci, unde locuete cliiar in casele
lui Barbu Catargiu cu care traise in intimi-
tate, i la 1839 calatorete prin Athena,
Constantinopole. Mal tarzi in 1842, dup
ce a stat un an in atelierul pictorululDro-
ling din Paris, se reintoarce in tara.
De aci inainte, Negulicl parasete pictura
(1845) sprc a face literatura i politica; se
asociaza cu Eliade la publicarea Curierulut
de ambe sexe, traduce diferite opere i par-
ticipa la micarea revolutionara din 1848.
Guvernul provizoriu 'I i numete prefect
la Ploeti, dar potolindu-se r6scoala, e silit
s se refugieze la Braov, de unde apoI
trece in Turcia, dup6 ce a fost intcrnat cat
va timp la Brussa.
Principalele productiunl ale acestul artist
sunt: Portretele lui Dim. Brdtiann (1835),
C. A. Roseiti in uniforma (1837), C. Bolliar
(1837) etc, apoi numeroase desenurl infa-
tiand privirl, monumertte, costume din
tara.
gb
 NEN - 138 -
Nenciulescu (Alexandru). Vornic
de politie in 1822, Caimacam de Craiova
la 1823. Mare vistiernit pana la 1835.
Nenitescu (loan). Publicist, profesor,
nascut in Gala ti in anul 1854 la Aprilie in
Cursurile primare si o parte din cele
liccale 'si le face in Galati. Publica de
timpuri6 poesii lince in ziarul Gardistul ci-
vic. II termina cursurile liceale si
publica' pocsii lince in Convorbirt Literare.
Tot in Iasi i face volontariatul pe un
an la 1876 si okine, 111 urma unui examen,
gradul de sub-locotenent in 1877. Pleaca
la Oituz ca comandant de punct, cere
sil participe la r6zboiul pentru Independenta
ca voluntar. In Iulic 1877 i se acorda ce-
mea ; pleacdi grabnic in Bulgaria si infra
in randurile Regimentului al i3-lea de do-
robanti. Ja parte la lupta din 27 August si
cade ranit in lupta de la Grivita, in noap-
tca de 30 spre 3 1 August 1877.
Dup6 ce se vindeca de rana castigata,
picac in str6inatate, spre a'si continua stu-
diile si se inscrie la facultatea de filosofie
din Berlin in 1878.
In 188o publica la Berlin : Flort de pi-
nurvard, poesil (1874-1880), iar a dona
editie a acestel lucrari se imprima in Bu-.
curesci in 1889. La 1882 publica :
de la Rdsboeni, poema in 9 canturi, iar e-
ditia a doua a acestei poeme se imprima
ca i antaia in Bucuresci la 1889. Tot in
accst an, revcnind in tara, intemeeaza Tara
Noud, revista stiintifica, cconomica i lite-
rara, pe care o dirigeaza 4 ani, alcatuind
4 mari volume.
In luna Septembrie 1884 este numit de
catre ministrul Gh. Chitu, in postul de re-
vizor scolar al Capitalei. Pleacil din nai in
str6inatate In baza unui concedii in 1886,
iar in 1887 trece la Lipsca examenul de
doctor in filosofie si pedagogie. Lucrarea
inscris pentru obtinerea doctoratului este
'Die affectenlehre Spino.za's, Leipzig, 1887.
Druck von Bar & Hermann.
La 12 Septembrie 1887 este numit pro-
fesor de istoria generala si pedagogie, la
scoala normala de institutori. Curan insa
demisioneazii si este ales deputat de catre
colegiul II de Covurlui.
In 1891 publica: Put de La, poesil eroice
si nationale si tot in acel an se trage si a
doua editie.
In 1892 pleaca in Turcia spre a cerceta
www.dacoromanica.ro
NEO
scoalele romane din Macedonia si pe po-
porul Macedo-Roman. In toamna anului
1892 este numit inspector scolar al cir-
cumscriptiei Bucuresci, post din care se re-
trage la finele anului 1895.
La 1894 publica : Ta/di nostru, in cfile-
va istorioare pe intelesul tuturor, lucrare ce
In anul urrnator se trage in a doua editie.
In 1895 publica: De la Rowdnit din T ur-
cia Europeand.
Cat timp a stat in Berlin, a mal scris ptot
In limha germana : Die Enhuickelung des
Seelenbegriffs.
In 1898 este numit prefect la Cons-
tanta.
Neofit (vezi Scriban).
Neuschotz (Iacob). Bancher, nascut
in Herta (Dorohoi0 la 1809, incetat din
viata la 1889.
La ve'rsta de io ani a intrat ca bacat de
pravalic la un negustor de manufactura din
lasi si peste alti zece ani, dcveni el singur
negustor. Perdu insa capitalul sh'i i intra
comptabil la un mare comerciant, unde is-
buti prin economie sa formcze un capital
de o mie galbeni.
Atunci deschide o casa de schimb si de-
vine sub Voda. Mihai Sturdza, un bancher
mai insemnat, in capul une averi cu vaza.
La 1863 zidcste un templu izraelit in IasT
fondeazii mai te'rzi tot aGolo o casa de
orfani, care posea asta-zi o avere de peste
200,000 lel, provenita din donatiunele
sale.
Prin testamentul si'l a liisat 20,000 lei
Academiei romane si a destinat un fond
special spre a se trimite bursieri in str'.i-
natate, fati deosebire de confesiune.
Nicolae (loan). Maior, nascut la 2
Decembrie 1827, incetat din viata la 7 No-
embrie 1877.
Intrat in armatil ca soldat la 1850, a fost
inaltat la gradul de sub-locotenent la 1858
i la gradul de maior la 1868. Cand a is-
bucnit rezbelul Independentei (1877-78),
el comanda batalionul 2 din Reg. No. 15
de dorobanti, care s'a distins la asaltul de
la Grivita. Lovit de un glont, a cazut
mort in santurile redutei, la 7 Noembrie
1877.
Nicola (Dobre).Industria, iutreprin-
 NIC - '39 -
zator de lucriiri, nitscut la 1821, incetat
din viata in Bucuresci la 6 Iulie 1894. Fi'
de plugar, fara niel o instructiune speciala,
dotat de natura inteun chip cat se poate
de bine, a inceput din tinerete sit se ocupe
cu lucrad de arhitectura, inzestrand Capi-
tala cu o suma de edificii importante. futre
altcle, trebuesc enumerate : Biserica Doman a
Bdlaja, Spitalul Brdncoveneasa, Spitalul Fi-
lantropia, SICinisterul Domeniilor, Casa de
astazi daamata, spre a se con-
strui alta mal mare, Moneldria Ca-
:zarina jandarmilor, Otelul Bulevard, Otelul
Ateneul Romdn, lucrad carl
cfectuat toate de dnsul.
Dobre Nicolail a fost in mal multe r'n-
durl membru in Consiliul comunal al Ca-
pitaleI i deputat, ales de colegiul al 2-lea
din Bucuresci.
Niculeanu (Nicolae). Poet, nascut
In Craiova la 1833, incetat din viani la
Bucuresci in spitalul Pantelimon la 1871.
A facut studiile sale in scoalele din Craiova
si s'a ocupat scurt timp de literatura in
Paris.
Intors in tara, dup ce colabora la zia-
rul Ronuinal, fuse cate-va lunl director al
liceului din Iasl, apoI secretar la arhiva
Statului din Bucurescl si la urma sef de
sectie la Ministerul Cultelor Orla in 1869,
cand lovit de o cruda bolita, fu intcrnat la
Pantclimon.
El a lasat un volum Toesit (1865) si a
redactat ziacul umoristic Salirul (1866).
Niculescu (loan). Actor comic, so-
cietar la Teatrul national, nascut in anul
1863 August 20, fiul unul functionar dc la
Ministerul Einancelor. A urmat dit-va timp
cursurile scoaleI de comerciil, de unde a
fugit, atras de pasiunea teatrului si a intrat
In Conservatorul din Bucuresci, obtinnd
premiul ftntii'i la cursul de declamatiune.
Niculescu a debutat in comedia lui Ca-
ragiale Scrisoarea perdutd si prin jbcul s66
fircsc, prin veselia sa comunicativa dar as-
tAmparata, a isbutit sa capete un loc prin-
tre fruntasii Teatrulul national.
Principalele sale creatiuni sunt : Fniat
Frunwertna (Manevrele de Toamna). Sga-
izarelle (Don Juan de Molire). Mate! Da-
dilov (Femcele noastre). Argan (Bolnavul
inchipuit) ; apol George Dan din, Burgbe.zul
www.dacoromanica.ro
NIF
gentilom, Isidor (Mostenitoril), Poirier (Gi-
=ele lul Poirier) etc.
Niculescu s'a distins cu deosebirc in ro -
lurile din repertoriul lui Molire.
Nifon. Archiepiscop i Mitropolit al
Ungro-Vlachiei, nascut la anul 1797 in I3u-
curescl, incctat din viata la 5 Mal 1875.
A intrat la manastire la 1809 undc a
stat pana la 1827 cand a fost oranduit
econom al Episcopiei de Ramnic. La 1836
s'a inaltat la rangul de archimandrit, apol
la 1839 a trecut egumen la maniistirea Co-
zia. La 1841, a fost numit vicar al Mi-
tropoliel, la 1842 archiereb, la 1848, a--
muitor al Episcopiel de R-Valcea, la 1849,
carmuitor al Mitropoliel din Bucurescl ear
la r85o Septembrie 14 a fost ales Mitro-
polit al Ungro-Vlachiel. La 1865 in fine s'a
numit Primat al RomanieI.
A publicat : Principiile fundamentale ale
religier (1856). Testamental pelara, fondarea
seminal-alta r.i\Lifon (1857).
Mitropolitul Nifon a lasat avcrea sa
pentru a se face in Bucurcsci un seminar
care poarta numcle s66, i pentru alte opere
de binefaceri.
Nitzulescu (Nicolae). Teolog, nas-
cut in comuna Burdusenl (Ialomita) la 19
Septembrie 1837. Este doctor in filosofic
licentiat in teologie, profesor de limba
ebraica, de exgesa si de archcologia biblica,
numit la facultatea de teologie din Bucu-
rescI la 15 Octombrie 1892. A fost decan
al acestel facultan.
Scrieri : Compendia de istoria bisericel
(1875). Contra pseudo-ortodoxiet (1876).
Elemente de gramaticd ebraicd (1877). Noul
al.e.zdtnint (1897).
Nottara (Constantin).Artist drama-
tic, nascut in Bucuresci la 1859 Iunic 5.
Clasele primare le-a facut in pension la
Codreanu i la Trajan, apoi a urmat la li-
ceul Sf. Saya si Mihai Bravul, pana in
clasa V-a.
La 1877 a intrat in Conservatori si a
fost imediat angajat ca elev in Teatrul na-
cu prilejul infiintarei actualel socie-
tan dramatice. Cel d'intaii.'t rol ce a jucat a
fost Dom SancheT. , batranul prcot din Don
Juan de Marana. I s'a dat in fic-ce an, pe
dind era in Conservatori6, premiul I. In
teatru a creat pana la 1883 roluri ca Don
 NOT
140
Salust, 'Don Jos, Gaspard Gratia ni, Despot-
Vodd, Petre din Orfelinele, etc., cand a
fost trimis de directia teatrclor pe tim-
pul verei, la Paris, unde a urmarit cu multa
ravna, reprezentatiile de la Comidie, Odon
i alte teatre insetunate.
La intoarcere a creat imediat pr tefait
din Nerujinatit (Les ffronts), apoi pe Rada
din Fala de la Co.zia, Dumont din Sirpli-
cinl, Horatin din Sntd na Blanduziet, Tyg-
malion, Frani.z Movr din Hotit, Ludovic XI
din Gringoire, Othello, August din Ovidiu,
Shylocb, Richard III, clidip rege, Ion din
Ndpastea, Rabagas,.til.Carchkul din Griselidis,
Don Juan, Tartuffe, Rsvan, Macbeth,
van, LesurquegiDubosc din Curierul, Wurm
din Intriga i amor, Marcbiol Poza din
Don Carlos, Tqett din Pbedra, Petra cel
mare din Tarina, Oswald din Strigoil
Rosmersholm de Ibsen, Thoma Leber din Vi-
novatul, Derblay din Mdndrie i amor, M'un-
breanu din Lkzi, Radu din Ldcrdmioare, Po-
nencia de Racine, Tipdlescit din O scrisoare
pierdutd, Ldpupreann de Ro,voa, Robeann din
Trimul bal, Olivier- de Jalin din Derni-
516mde,14sor din 'Patria, Lorenw din Sfint
ort nebun, Lascri din Silvina , Matho din
Arnilcar Barca, Contele Trast din Onoarea,
Cado din Necinstitil, Tra jan din Tra jan si
Andrada, Tholosan din Amicit fdl!, .51Corti-
rtar di ti LIcara Sitiad, 'Don Alphonse din
Lricre.t;cia Borgia, Hamlet i multe altele.
o
Obedenaru(Alexandru). Nascut in
Bucuresci la 13 Iulie 1865. A colaborat la
Convorbirtliterare, Revista Xorr, Literaiorul.
A publicat : Spleen (1891), Ronde! e (1892),
poesil. A scris satire politice in cate-va
ziare cotidane de la 1884 pana la 1888.
Obedenaru (Georkiade, Mihail.)
Medic, publicist, diplomat, nascut in Bucu-
rescl la 5 Noembrie 1839, mort la Atena
(Grecia) la 1885 Iulic in 9.
A facut studiile sale in tara pana la vr-
sta de 20 de anl and pleca la Paris i
urma. acolo cursurile coalei de medicina,
ajungand intern al spitalelor din capitala
Franciei pe baza unui concurs stralucit.
www.dacoromanica.ro
NOU
A localizat i a tradus pentru scena /ro-
mana piesc ca Amicit fati!, Sd ne despdr-
tim, Bechierit de Sardou, Lucrezia Torgia
de Victor Hugo, Egoism 1i fdtdrnicie de
Octave Feuillet, Sullivan de Melesvilles,
Avocatul iscusit de Jules Sandeau, Desro-
bine sulleteascd de Brieux, Derni-E1Conde de
Al. Dumas fils, Jean Bando, de Vacquerie,
Fiort de iubire, etc, etc.
E director de scena la Teatru national
i profesor de dictiuni la Conservatori.
Nuovina (Zina). Pseudonim artistic
al Doanmel Margareta Iamandi, primadona,
Ascua in Ia0 la 1865. A fost crescuta la
Sacr-cceur din Lemberg i apoi s'a reintors
in Iai. La 1884 a plecat la Paris unde
terminand studiile muzicale cu Maurcl, a
imbriitipt cariera artistica. A debutat
scena teatruluf La nConnaie din Bruxelles
cu opera lui Massenet Esclarmonde. Acolo
a jucat patru ani creand rolurile principale
de primadona in Lohengrin, Ccivaleria Rus-
ticand, Armide, L'amigue da moulin.
A trecut apol la Opera-comica din Paris
a mai cantat la Nice, Monte-Cado, Pe-
tersburg, Cowent-Garten.
A cantat in 1889 pe scena teatrulul na-
tional din Bucnresci, in Carmen, Fans!,
Cavaleria Rusticand.
In August 1866, Obedenaru se intoarse
In tara i incepu s practice medicina in
Bucuresci, sacrificand literaturei ceasurilc
sale perdute.
El fuse pana la Noembrie 1874, medic
primar al spitalului de copii, profesor la
facultatea de medicina ; apol se retrase la
Montpellier in sudul Franciel, i imbratia
cariera diplomatici la 1877 Aprilie 17,
mergand la Roma ca insarcinat de afaceri
al agentieI noastre diplomatice.
Prim secretar A legatiune tot la Roma,
el trece in aceia1 calitate la Constantino-
pole in 1879, se intoarce la Roma in 188o
i in sfarit este numit Ministru plenipo-
tentiar la Atena in 1885.
 OBR - 141
D-rul Obedenaru a fost membru al A-
cademia' romane, careia a lasat prin tes-
tament toata averea sa i numeroase ma-
nuscrise.
El a scris pentru teatru Amoral doctor
localizarea comediel ha' Molire, i a publi-
cat numeroase brouri sciintifice, medicale,
economice, literare, precum: tratat despre
frigurt.Cercetdrtasupra intoxicaliunet palustre.
LaRoumanie econontique.Les Celtes de l'Europe
orientale, i a colaborat la diferite reviste
tiintifice franceze.
El a lasat o bogata colectiune de ma-
nuscrise, o colectiune de 200 arii romaneti
i documente relative la istoria trecutului
t6rel noastre.
Obregia (Alexandru). Nascut in Foc-
pill la 1827.
A urmat cursurile liceului i Academia
Mihaileanil din Iai. A fost mai mult timp
la Divanul Moldova', mai in urma ca sub-
director, pana la mutarea acestuia in Bu-
curescI, cand retinut de interese de familie,
a ramas ca avocat in Ia1
A scris un studii.'t economic Ocnele sad
sarnitele Moldovei (1852).
A colaborat la insemnata carte a princi-
pelui N. Sutzu, No/ices statistiques sur la
Moldavie i a lucrat mai tot timpul cu G.
Asaky, scriind diverse articole, uncle sem-
nate, in mal multe din revistele scoase de
marele luptator .i in mai toate alma nachu-
rile sale, earl forma5 atunci cea mai cu-
noscuta parte a bibliotecel literare natio-
nale.
A fost avansat le gradul de Paharnic de
Gr. Ghika in 1856, i a murit in Iai la
1896.
Obregia (Alexandru). Doctor, pro-
fesor la Facultatea de medicina din Bucu-
resci, medic primar director al ospiciului
Marcuta. A absolvit liceul national i ba-
calaureatul din Ia1, apoi Facultatile de me-
dicina din Bucuresci, Berlin i Paris.
Scrieri : Centrif cerebro-corticalt, motor! ssi
visual! (1888). Ueber Augenbeutegungen auf
Sehsphdrenekung in colaborare cu prof. H.
Munk (I890). Nervenendigungen in den
glatten in uskelfewern des hundedarmes. Mai
multe metode tehnice in revistele streine ;
Toxicitatea urinard in psichose (1893). Fe-
nomenul cubital, Reaqiunea de degeneresceutd
www.dacoromanica.ro
OBR
ss-i lesiunele istologice cit aplicarea teoriet nett-
ronelor in paralisia generald (1895) etc.
Obregia (Anastasie).A terminat li-
ceul national i bacalaureatul in Iai. A
studiat i a luat diploma de chimist tech-
nologic in Politechnicul din Zarich, unde
pentru studiile sale distinse, i s'a oferit
postul de asistent, ce a ocupat mal multi
ani. A luat apoi diplome de doctor in chi-
mie al universitatei din. Zarich. De la 1892
ocupa prin concurs postul de profesor de
chimie organica la Universitatea din Iai i
este director al laboratoriului anex, pe care
l'a organizat cu totul, in nionumentalul edi-
ficiia noii al Universitatel.
Scrieri : Ueber die Wirkung des Cyanka-
hums attf die S1Conohalogenkelone, Zarich
(189r).
Odobescu (Alexandru). Archeolog,
profesor, publicist, nascut in Bucuresci la
1834, incetat din viata in Bucuresci la
Noembrie 1895. A terminat in Paris stu-
diile sale pe cad" le incepuse in ar, i
indata s'a facut cunoscut prin publicatiunele
sale literare: MichneaVodd, Doanzna Chiajna,
Despre satyra latind, nuvele istorice publicate
la 1858-1859 in Romdnia literard a lui
V. Alexandri. La I86o incepu sa faca nu-
meroase escursiuni archeologice prin tara
apoi de la 1861 pana la 1863 redacta jurnalul
Revista ronuind in care publica studii asupra
poetului Vacarescu, Psaltirea lui Coresi,
precum i articole de archeologie (Bis-
trita, Snagovul etc.)
Director al arhivel Statului, al Ministe-
rului Cultelor i Instructiunei Publice, Al.
Odobescu e chemat la 26 Mai 1863 in ca-
pul departamentului Cultelor i conduce a-
cest minister pana la 12 Octombrie acela
cand se ocupa cu cestiunea manastirelor
inchinate publicand memoriul s in limba
franceza : Etztdes sur les droits et obligations
des monasteres Roumains dedies aux Saints-
Lieux.
Trimis la Paris spre a organiza sectiunea
romana la expozitiunea universala din 1867,
publica la intoarcere 2\Lotice sur la Roumanie,
apoi colaboreaza la revista Columna lut
Traian.
La 1868 Al. Odobescu este ales membru
al Academiei romane i combate latinismul
exagerat in limba romana. La 1873 a fost
numit director general al teatrului din Bu-
 ODO
curesci pana la 1876 cand a demisionat i
s'a fixat pcntru mal mult timp in Paris.
La 1873 a mal publicat volumul umoristic
Psevdoltynigheticos.
In 1878 a fost numit profesor la facul-
tatea de litere din Bucurescl, cursul de ar-
heologie i antichitati, apoi a fost director
al coalel normale superioare din Bucurescl
i maestru de conferinte la aceaI coala.
Un amor nenorocit a impins pe Al. O-
dobescu si se sinucida prin otravire la
Noembrie 1895.
Odobescu (loan). -- General, nascut
la 1793 in Craiova, incetat din viga la
1857 in Bucuresci.
A inceput prin a aduna cetc de panduri
cu carl a mers in Rusia spre a participa la
r6zboaele ce a avut aceasta tara in 1812.
Apoi s'a angajat In armata regulata ru-
seasca, facand campaniile din 1828-1829.
Cand ai venit Ruii in tara, loan Odobescu
avea gradul de colonel i a intrat in ar-
mata romana la formarea eI, fiind numit
adjutant a lui Voda Alexandru Ghika de la
r834 pana la 1842.
Cand a isbucnit micarea revolutionara
de la 1848, dup6 constituirea guvemului
provizorA Colonelul Odobescu intrand in
sala de deliberare a membrilor guvernului
in ziva de 19 Iunie, aresteaza pe Eliade
Radulcscu i pe Dar eI sunt scapall
din mainele armatel i fug la Targovite.
La 1848, Odobessu a fost cate-va luni
Ministru al Cultelor dup6 potolirea mi-
carel revolutionare.
CEconomu (Ciru). Jurisconsult, pu-
blicist, nascut la 1848 in comuna Lungu-
leti (Dambovita). A urmat pana la 1864
cursurile pensionatului Schewitz din Bucu-
resd i apoi a plecat la Paris,_ unde a ur-
mat pana. la 1872 cursurile facultatei de
drept.
La 1873 29 Ianuarie, a fost numit pro-
curor pe langa Trib. Ilfov, post pe care l'a
ocupat pana la 1875.
La 1876 este numit procuror la Curtea
de apel din Bucuresci, la 1878 consilier la
Curtea de apel, la 1879 secretar general
la Ministerul Justitiei, la 1882-1884 pro-
curor general pe langa Curtea de apel i
de la 1884 procuror de sectie la Curtea
de casatie, post pe care'l ocupa i in
prezent,
www.dacoromanica.ro
142 OLA
D-1 C. CEconomu a colaborat la Revista
Contimporand i mai ttil-zi a dirijat ziarul
politic Alegdtorul liber.
Scrierile sale : Istoria dreptulut romin,
Tenalikitile in condica lut Mate! Basarab
Vasile LU pu. Legislatiunea hit Lycurg. Ve-
chile antiminte judecdtoresct. Apele de domen
public, toate discursurI rostite la deschide-
rea anilor judecatoreti ; apoi Cronict si
Legende, colectie de micl poeme eroice i
Resbunarea lut Amistase, roman istoric care
coprinde un studi istoric amanuntit, al
vietel bizantine in al 5-lea seco!, 1-ornan
publicat in revista Ateneul
Olanescu (Constantin).Inginer, nas-
cut in Bucurescila 1845. A facut toate
studiile sale in Paris, de unde s'a intors cu
titlul de licentiat in sciinte.
A fost director general al cailor ferate
romane la 1883.
A facut parte din diferite guverne con-
servatoare, ca Ministru al Lucrarilor publicc
de la 21 Februarie 1891 pana la 4 Octom-
brie 1895.
A reprezentat in Camera judetul Dambo-
visa de la 1888 pana la 1895.
Olchowschi (tefan).Medic, de ori-
gina poloneza, nascut in comuna Zvoristea
(Dorolloi0 la 1859. A facut studiile liceale
la Cernauti i in 1878 s'a inscris la facul-
tatea de medicina din BucurescI, urmand
in acela timp cursurile coalei superioare
de farmacie. In 1888 a obtinut titlul de
doctor in medicina. Dup6 cc a facut catI-
va ani serviciul de medic de plasa i spi-
tale rurale, s'a stabilit in Bucurescl.
A redactat de la 1887 pana la 1888 re-
vista Spita/u/.
Olimpiotul (vez! Iordache).
011anescu (Dumitru. C.)Poct, publi-
cist, diplomat, nascut in Focani la 21 Mar-
tie 1849. A facut studiile sale in Bucurescl
i le-a terminat la univcrsitatile din Fran-
cia, Germania, Belgia, de unde s'a intors
cu titlul de doctor in drept i in tiintele
politice.
Intors in tara la 1873, infra in magistra-
tura, apoi la 1875 e ales primar al orau-
lul Tecuciii i avocat la calle ferate. La
1876 intra in diplomatie ca ef de divizie,
apol in 188o trece prim secretar la lega-
 6NC
tiunea din Constantinopole i ramane acolo
ca insarcinat de afaceri pana la 1883. La
1885 e numit secretar general al Ministe-
rului de Externe i trimis peste putin sa
gircze legatiunea din Viena pana la 1888.
La 1889 e numit Ministru plenipotentiar
la Atena, post pe care'l ocupa pana asta-zi.
Scrierile sale sunt : Ruy-Blas, traducere
in versuri, Oltenit nojtri, comedie, Visul
Dochiet, in versuri, apolog inteun act in
colaborare cu T. Serbanescu. Doctorttl sa-
ltan!, comedie. Pe malul grlel, Fann y, Pri-
beagul, comedii in versuri. Dup rzboid,
Trimul bal, comedii. La ntormintul poetulut,
apologie.
Apoi Odele, Epodele, Carmen Sa-eculare,
Arta poeticd, traducen i in versuri ale lui
Horati, prcmiate de Academia romana,
Nuvele si Poesii, publicate sub pseudonimul
Ascanio, cate-va scrieri politice, etc, etc.
C. 011anescu este membru al Academiei
romane de la 1893. A fost membru in
Comitctul tcatrelor de la 1884 pana la
1888, renumit la 1897 pe un period de
patru ani.
Onciul (Dimitrie). Profesor, nascut
in Straja (Bucovina) la 26 Octombrie 1856.
Terminand in strainatate studiile sale filo-
sofice si literare, a fost numit in 1895
profesor de Istoria Romanilor la Facultatea
de litere din Bucuresci.
E membru corespondent al Academiei
ro m ane.
A publicat : Fiir rumdnische Streitfrage
(1887). Zur geschichte der Bukoviner. Zur
geschichte derRomiinen in Marmorosch(189o).
Din predicele protopresistertauf Dimitrie On-
chi! (1894).
Opran (Petre, zis si Pera). BArbat
politic, nascut in Austria la 1815, incetat
din viata la lunie 1885 in comuna Isalnita
(Doljiti).
Dup ce a terminat studiile sale in Pesta
si a facut o lungii calatorie in Italia, s'a
reintors in Craiova si a fost nomit procu-
ror de Tribunal, post pe care l'a ocupat
pana la 1848, cand a demisionat.
De la aceasta epoca inainte, se ocupa in
special cu cestiunile sociale si cu deosebire
cu acea a improprietarirei satenilor. A re-
prezentat in mai multe rnduri colegiul al
2-lea de Craiova in Camera i Senat.
El a scris : Chestia proprietdlei in Roma-,
www.dacoromanica.ro
ORA
nia (1859). Tatriotismul (1857). Cestittnert
navigatiunet Jittlut (1871). Agronotnul din
tara noastrd (1874). Viitorul Ronidnief
(1881).
Oralanu (Nicolae. T.) Scriitor sati-
ric, nascut in Craiova la 1833, incetat din
viata in Bucuresci la L890. A facut studiile
sale in colegiul Sf. Saya l'ara a le ter-
mina, si a inceput s publice prin ziare poesii
inc de la 1854, i cu deoscbire satire
politice antidinastice, contra principelui Ca-
rol I, de la 1871 pana la 1876.
Principalele sale publicatiuni sunt : 'Bol e-
Filfison. Tref fejt logojeti. Cdinla lut
Filfison (1847). aasteriele mahalalelor.Tir-
pi al. lane Halvagiopulo. O fatd de
mdritat. Satire i Epigrante. Opere satirice.
Panoramele. O pagind din viata mea. In-
temnitdrile vide politice. Talmetbalmej. A
mai colaborat la ziarele Roma' nia, Rom finta,
Opiniunea publicd (r865), Telegraful,
Ghimpel e, Asmodeu, Dararnl , etc.
N. Orasanu a servit cat-va timp la Mi-
nisterul Justitiel in 1852 si apol a fost
comisar de politie In Bucuresci filtre 1866
si 1867. La 1878 a fost cat-va timp func-
tionar la Regia Monopolurilor Statului
In 188o director al nfonitorulut
Orbescu (Petre).Magistrat, nascut la
1826 Februaric, in Bucuresci. A intrat in ma-
gistratura de la 1849, copist la Tribunalul
politienesc din Bucuresci, apoi a trecut in
aceiasi calitate la Curtea de apel, unde a
stat pana la 1852.
La aceasta epoca, incepe sa faca studii in
drept i le termina in 1857, cand e numit
procuror la Trib. Ialomita.
Cat va timp face parte din administratia
Ministerului de Interne si apoi infra iarasi
in magistratura de la 1862 pana la 1863.
De la 12 Octombrie 1863 pana la 12
Aprilie 1864 e Ministru al Lucrarilor Pu-
blice, si Ministru al Justitiei de la 27 Fe-
bruarie pana la 12 Iunie 1864. Apoi
reja locul in magistratura ajungand in 1894
prezident al Inaltei Curti de casatie.
Peste putin demisioneaza si e ales in
1895 senator i vice-prezident al Senatului
pana in prezent.
Orscu (Alexandru). Profesor, ar-
hitect, om politic, ,nascut In Bucuresci la
 ORA
30 August 1817, incetat din viatil in Bu-
cureti la 17 Decembrie 1894.
Incepu instructiunea sa la un
popa, i apoi trecu la Sf. Saya, unde se
distinse prin silintele sale i'1 atrase sprijinul
Domnitoruld Alexandru Ghika. Cu o bursa
platita de acest Domnitor, Orscu studia
tiintele i arhitectura la Berlin, Paris i in
urma la Munich.
intors in tal-A inainte de 1848, la parte
la micarea revolutionara de la acea epoca,
apoi incepu mal tarzi sa predea cursurl de
inginerie in Bucuresci
Principalele lucrad de arhitectura ale sale
sunt : Clddirea Universikket din Bucurescl,
inceputa la 1857. Otelul Carol din Con-
stanta, acitropolia restauratd din Ia1, Gim-
naziul i Trebunalul din Ploet1.
Decan al facultateI de tiinte, rector al
Universitatel i reprezentant al ei in Se-
nat, Al. Orscu a fost i Ministru al Instruc-
tiunei Publice de la 4 Aprilie la 27 A-
Paapa (Vasile). Marc filantrop,
nascut la r818 in BucurescI, incetat din
viata la 9 lanuarie 1884 la Nizza (Francia).
Posesor al une averl insemnate, a construit
coale model la toate proprietatile sale din
judetul Teleorman pe carl le intretinea cu
cheltuiala sa. Prin testamentul s66, a lasat
400,000 leI pentru crearea une coale de
de meseriai in comuna Valea.-BouluI (Pra-
hoya), 12,000 lei Azilului Elena-Doamna
din Bucuresci, 10,000 lei coalei comerciale
din Ploeti, 10,000 lei gimnaziului din Giur-
giu, io,000 lei coalei normale a Societatei
pentru inviVtura poporului roman, 12,000
leI pentru o bursa in strinatate.
E inmormantat la proprictatea sa Valea
Boului (Prahova).
Pacatian (Teodor. V.) Nascut la
1852, in comuna Ususe6, Litiga Lipova,
comitatul Timi, in Banat. Si-a facut stu-
diile in gimnaziul din Lugo (Banat) i liceul
din Arad (Ungaria). A intrat in functiune
publica, primind postul de notar comunal
www.dacoromanica.ro
144 OTE
prilie 1876 in cabinetul Generalulul I. Em.
Florescu.
El a tiparit : Geometria descriptiva*.
Oteteleanu (Ioan).NAscut la 1795,
incetat din viata in Bucuresci la 1876. A
intrat mal inti in magistratura i a fost
membru de Curte la 1831; apoi parasind
magistratura a devenit de la 1838 pana la
1841 contracci6 al ocnelor Statului i di-
rector al salinelor.
Dup6 aceea, a fost Vornic al oraulul,
Ministru al controlului de la 1851 pana la
1853 ; a mal fost Ministru de Finance la
1866, 30 Ianuarie in guvernul care a pre-
cedat caderea lui Voda Cuza.
Prin testamentul s'a, a infiintat la pro-
prietatea sa Magurele din Ilfov, un orle-
linat pentru educatiunea fetelor. Mijloacelc
acestul institut de binefacere marit prin
veniturile de la trei moii lasate in acela
scop filantropic de Elena Oteteleanu sosia
donatorului.
in comuna Jadani (langa Temioara) in
Banat.
A colaborat la foile: Familia, Amicul Fa-
milia, Aurora Romana', Noua biblioteca' ro-
mala, Lumindtorul.
A editat la 1882 un volum de poesil
sub titlul Flor! de toamnd. A intemeiat la
1885 prima foae poporalii in Ungaria, in-
titulata Ga-{etaToporulut al carel proprietar
editor i redactor responsabil a fost pana
la 1889. A fost redactor al organului na-
tional din Temioara Dreplatea, iar in pre-
sinte e redactor al organului national Tri-
buna din Sibi.
A scris in 1895 un studii'l despre Ca-
dastru 1 modurile introducerii sale in Ro-
mania.
Palade (Gheorghe).Om politic, nas-
cut in Brlad. A facut studil juridice si a
intrat cat-va timp in magistratura ca jude-
ciitor de instructie in Bucurescl.
Demisionat, a intrat in viata politica ca
rnembru al partidului liberal i in aceasta
 PAL
ealitate a reprezentat in Camerile liberale
de la 1885 1888, oraul Brlad.
Fonnandu-se disidenta liberall i opozitia
unit contra guvernulul loan Bratianu, s'a
distins prin campania violenta ce ducea ata
in Camera cat i n 'intruniri publice, contra
guvernului liberal de la 1885 pana la 1888.
Dup6 impacarea disidentel, s'a inscris
iar in rndurile partidului liberal. A fost
Ministru al Domeniilor in primul Minister
Dim. Sturdza de la 4 Octombrie 1895 pana
la 21 Noembrie 1896, cand a demisionat.
A reintrat in cabinet ca Ministru al Justitiel
la Ianuarie 1898.
Paladi (Constantin). -General cre bri-
gada, nascut la 19 Martie 1843.. A intrat
In coala militara la 186o i a fost inaintat
sub-locotenent la 1862, oficer superior la
1874.
In timpul rezbelului Independentei, co-
manda batalionul 2 din Regimentul No. 2
de linie.
Colonel la 1885, e inaintat general de
brigada la 1896, comand. al brigadei din
Craiova.
Paleologu (loan). Pictor, desenator,
cunoscut mai mult sub pseudonimul Pal.
S'a nascut in Bucuresci la 1855 i dup
ce a urmat cat-va timp cursurile coalei de
bele-arte sub directiunea pictorului Aman,
a plecat la Paris i Londra, unde a termi-
nat studiile sale.
Inzestrat cu mult talent artistic, cu o
bogata imaginatie de compozitiune, a intrat
la 1890 in atelierul tipografului Dupont de
la Asnires (Francia), unde se gasee i membrii caimacamiel de trei a Moldovei.
asta-21.
Acolo i-a facut repede un renume prin
afiptele sale colorate, remarcabile prin co-
loritul lor ales i finetea executiunel.
Pann (Anton).Scriitor, miscut la 1795
din parinti bulgari, fiut unui aclarar. In
copilaria sa, a dus o viata foarte sbuciu-
mata, servind ca muzicant in arniata ru-
seasca.
Stabilindn-se in Bucuresci, el incepu prin
a da lectil de muzica bisericeasca, i
apol publica scrierile sale pe la 1830
(Ctintece de stea).
Mai terziti urmeaza : Poesif, Calendare,
Fabule ji istorioare, Nottl Erotocrit, Povestea
vorbet, scrisa inteun stil plin de glume i
www.dacoromanica.ro
PADI
popular, Memoria foculut din Bucuresd;
Spitalul amorului, Povestele lut Moj Albu,
Ndsdrdvaniile tul N,astratin Hogea.
Anton Pann, foarte varsat in limbele
streine, a publicat un Dialog in rusete,
turcete i romanete.
El -a mai publicat i numeroase carti bi-
sericeti : Irmologhion, Epitaful, Cherovicu-
chinonicar, Rndueala leturgiet, etc.
Fabula lui Anton Pann cu plapumarul.
a a..mas legendara; i asta-zi inca se rema
versurile sale :
Nu te lungi pe crit n'al,
Cite 'nlinde pe ait at !
Panu (Anastase). Om politic,
cut in Ia1 la 1810, incetat din viata in
Viena la 1867. A facut studiile sale in Ia1
i a petrecut o mare parte din viata sa la
Hui, unde a i fost numit pc la 1845
membru la Tribunal i apol preedinte.
La 1847, sustinnd candidatura la depu-
tatie a lui Lascar Rosetti in contra vointeI
Domnitorului Mihail Sturdza, a fost desti-
tuit i inchis trel luni in cazarma de la
Galati. Amestecat in micarea revolutionara
de la 1848, este iarai arestat.
Dup caderea Domnitorului M. Sturdza,
An. Panu se striimuta la 'ni i la 1852
Voda Ghika '1 numete director al Minis-
terului Justitiel, apoi mai trzii1 Ministru
ad-interim la acela Minister.
Mai pe urma, e ales deputat al Iaului
in divanul ad-hoc. A. Panu a facut parte
din comitetul celor unu-spre-zece membril
al Unirel Principatelor i a fost unul din
Sub domnia lui Cuza el a fost in mal
multe rnduri ales deputat al Inului i
preedinte al, Camera
Panu (Gheorghe). - Ziarist, nascut in
Galati la 1848.
A facut studiile sale in i apoi la
r875 a fost trimis ca bursier al Statului,
impreuna cu Conta i Lambrior la Paris,
unde a urmat cursurile des Hautes Eludes.
Intors in tara, a ocupat la Ia1 catedra
de istorie la gininaziul Alexandru cel Bun,
pe care o ocupase deja inainte de pleca-
rea sa.
Apol parasind instructiunea publica, a
intrat in magistratura ca prim-procuror la
10
 PAN - 146 -
IaI, iar in 1881 ca ef de cabinet al Mi-
nistrulul de Interne C. A. Rosetti.
Deputat al colegiului al 4-a din Ia1, cand
s'a facut revizuirea art. 24 din Constitutiune
la 1884, relativ la libertatea presei, s'a re-
tras din Camera i a infiintat peste cate-va
lunl ziarul Lupta care aparea mal intaii".t
Ia1, de trei orl pe s'clptamanii.
Apol la 1886, ziarul a devenit zilnic i
s'a tiparit in Bucurescl.
Pentru un articol Omul prime/dios, prin
care ataca pc Regele Carol, Panu a fost
condamnat la &mi ani inchisoare, insa spre
a nu face pcdeapsa, a parasit tara i s'a
stramutat in Paris.
Reintors in tara, a fost apoi ales deputat
al colegiului al II de Camera i la urma al
colegiulul II de Scnat in toate legislaturcle
pana la 1895, representand grupul radical.
A fost reales scnator al Galatilor la Martie
1898, ca raliat partidulul conservator.
G. Vano a publicat Poiireie i tipor1
parlamentare (1890). Studit asupra sufra-
uf universal, ches/ja agrard, Chestia e-
vreilor, Chestia impositelor (1890).
Incetand colaborarea sa la Limpia de vre-o
duol anl, el a fondat in 1895 ziarul coti-.
dian Zina, care a incetat la 1896.
Panu (Nicolae. V.) Capital), nascut
la 20 folie 1844, mort la 30 August 1877.
Angajat voluntar la 1861, capata gradul
de sergcnt la 1862 i tresa de sub-locote-
nent la 1864. La atacul reduteI Grivita
timpul rezbelulul Independentel, comanda o
companie din Regimentul No. 8 de linie
i moare pe campul de lupta la 30August1877.
Papadopol-Calimach (Alexan dru).
m politic, publicist. Amanunte biografice
lipscsc.
A fost Ministru de Externe in cabinetul N.
Kretzulescu de la 17 Octombrie 1865 pana
la i i Fcbruarie 1866 i Ministro al Cul-
tclor opt zile, in cabinetul D. Ghika de la
16 pana la 24 Noembrie 1868.
Este membru al AcademicI romane.
A publicat : Despre expeditia !uf Igov
Sveatoslavict (1885). Despre Gheorghe 5'tefan
roevodul. Dundrea lu literaturd ji in I ra-
ditiont (1886). Genera/al Pavel Ktifselef in
flColdova i in par (1887). Sofia Paleolog
(1895).
Papasoglu (Dimitrie). Locot.-colo-
www.dacoromanica.ro
PAP
nel de militie, nascut in Bucuresci la 1811
Martie 28, incetat din viatit la 1893. /ntrat
In otire la 5 Mal 1830 ca iuncar, la or-
ganizarea armateI, a ajuns pana la gradul
de locot.-colonel in militie la 1875.
El a popularizat prin creionul s figu-
rile Domnilor i oamenilor de Stat ai Ro-
manid, i data. modicitatea preturilor
acpstor gravurl in fol volante, ele se r6s-
pandea6 cu inlesnire prin casele oamenilor
co putina dare de man.
El a lasat i maI multe scrierl intere-
sante prin amintirile istorice, intre carl Is-
toria `13ocureltiol
Fiind ofiter de militie i avnd ast-fel
dreptul de a porta la ceremoniile oficiale
uniforma militiireasca, el imbraca pana
la sf'ritul victei sale, in asemenea ocasiuni,
uniforma primitiva cu chivara a infantcriel
romane, (adica cea ruseasca), in amintirca
trecutului s ostaesc.
Papiniu (loan).- Diplomat, nascut in
Ploeff la 9 Noembric 1853. A l'acta stu-
diile liceale in tara i facultatea de drept
din Paris, de unde s'a intors cu titlul de
licentiat in drept.
Intrat in diplomatie la 1879 in calitate
de cancelar al consulatulul din Salonic, trece
la 1881 -secretar de legatiune cl. 2-a la
Constantinopole, la 1884 consul general la
Salonic, la 1885 ef al diviziel consularc
din Ministerul de Externe, la 1885 secretar
de legatiune cl. I; la 1891 este insarcinat
cu functiunea de secretar general al Minis-
terulul rana la Noembrie cand e numit
consul general la Buda-Pesta. La 1893 este
agent diplomatic i consul general la Sofia;
inaintat Ministru plenipotentiar la 1894, este
trimis in accasta calitate la Belgrad in
1896.
Papiu Ilarianu (Alexandru). Publi-
cist i mare patriot, nascut la 1828 in Tran-
silvania, incetat din viata la ii Octombrie
1878.
A inceput studiile sale in Transilvania
la Blaj i Cluj, dar le-a intrerupt la 1848,
sprc a participa la micarea revolutionara
in care a avut un rol insemnat. ApoI la
r85o a plecat in Italia i a studiat dreptol
la Padova pana la 1855, cand s'a intors
cu diploma de doctor.
Atuncl, Domnitorul Grigore Ghika l'a
numit in Ia1 profesor la facultatea de drept,
 PAS
mal in urrna jurisconsult al Moldovei ; iar
dup Unire, Papiu Ilarianu e numit procu-
ror pe langa Curtea de casatie.
El a publicat: IstoriaRonninilor din Dacia
superioard (1852) 2 vol. Independenta consti-
tutionald a Transilvania (1860. Tesaur de
monumente istorice pentru Romd nia (1862-64),
4 vol. Viata,operile ci ideiile lufGheorgbeincai
(1868), aiscurs de receptiune rostit la Aca-
demia romana.
Papiu Ilarianu a fost membru al Acade-
miel de la 1868 i pana la rnoartea sa. In-
treaga sa biblioteca i o mare parte din
manuscrisele sale, a r6.mas proprietatea
Academici.
Pascal (Aristide). Om politic, profe-
sor, nascut in Bucurcsci la 1827. A facut
studiile incepatoare in tara i le-a terminat
In Paris de unde s'a intors cu diploma de
doctor in drept. Numit profesor de drept
civil la Facultatea din Bucuresci, a predat
cursurile sale pana la 1894; de la aceasta
epoca a rLgnas profesor onorar, i la 1896
a fost numit decan.
De la 1867 pana la 1869, A. Pascal a
redactat ziarul Tara impreuna cu N. Bla-
ramberg i P. P. Carp. El a facut parte
din mal toate Corpurile legiuitoare de la
Unire pana asta-zi ca deputat sai'l senator.
Pascali (Mathilda).ArtistA dramatica,
sopa artistului Mihail Pascali, nascuta in
Bucuresci la 1840, incetata din viata la
1872. A urmat pe sotul ei pe scena Tea-
trului national i pe diferitele scene din
provincie, jucand rolurile principale de co-
cheta, prima amoreza i inginue.
Pascali (Mihail).Artist dramatic,
cut in BucurescI la 1831, incetat din viata
in acela ora la 1882.
Dup ce termina clasele gimnaziale, in-
cepu\sa joace pe scencle tcatrelor din Bu-
curescl i apoi pleca la Paris, unde avu de
profesori pe Bouff, Samson, Boccage.
Reintors in tara, lua directiunea. Teatrulul
national 1 o conduse pana la 1877, cand
formandu-se societatea dramatica, fuse pri-
mit ca societar ; ring Verzi parasi irisa so-
cietatea i lu directiunea unei trupe care
juca la Dacia i prin provincie.
M. Pascal a jucat rolurile cele maI im-
portante din repertoriul Teatrului national
cu deosebire in Idiotul, Hamlet, trengarul
www.dacoromanica.ro
147 - PAS
de Paris, &frutaran Jack, apoi in comediile
lui Sardou pe cari le-a tradus in parte, lar
pe altele le-a localizat.
Pascu (erban).Gencral de brigada,
nascut la 15 Decembrie 1844. Elev al coa-
lel militare in 1861, a inaintat sub-locote-
nent in 1863, oficer superior in 1875, co-
lonel in 1884 i general de brigada, co-
mandant al brigadel 4 de artilerie la 1896.
Pastia (Mihail). General de divizie,
nascut la 15 Decembrie 1839.
Intrat in otire ca scrgent la 1857, a
capatat in 1858 gradul de sub-locotencnt;
maior in 1869, e locot.-colonel la 1873. In
acest interval a facut studil spcciale de stat-
major.
De la 1884 pana la 1888, a fost trecut
in neactivitate, fiind numit director general
al potelor i telegrafelor. La 1893 a fost
inaintat general de brigada i inspector ge-
neral al artileriei.
Paun (Vasile. D.) Profesor, nascut
In Bucuresci la 9 Februarie 1850. A facut
studiile sale in tara de la 1857 pana la
1868, iar cele superioare la facultatca de
litere din Bucurescl i la Universitatca din
Berlin (1885-1888).
Dup6 ce a fost cat-va timp funcionar in
ramura judccatoreasca i administrativa, a
intrat in corpul didactic la 1878, ca profe-
sor de limba latina i germana i a trccut
In 1890 ca profesor de limba i literatura
romana la liceul Lazar, cursul superior.
La 1893 a fost numit director al acestui
lice6, post pe care'l ocupa i asta-zI.
La 1883, V. Paun a fost insarcinat
invete limba i literatura romana tincrilor
principl Ferdinand i Carol de Hohenzollern,
pentru care sf'erit a stat multi ani in str6i-
natate, la Dfisseldorf, Sigmaringen, Cassel
i Berlin cu tinerii principi.
Acum el are misiunea de a preda lectiunl
de limba i literatura romana Principesel
Maria de Hohenzollern.
Scrierile lui V. Paun sunt : Momente de
misantropie, Fecioara adormitd, Umbra
alte poesil publicate in revistele
Albina Pinduluf,Traian, Columna lu Ti-ajan.
El a mal colaborat la Romcinia liberd, Ro-
Indina literar,V atra, etc. i a tiparit inteo
broura (1877) Odu la rzboill.
 PAV
Pavelescu (Cincinat).- Poet, nascut
in Bucuresci la 20 OCtOMbrie 1873. A fa-
cut studiile sale in liceul SI Saya si la
facultatea de drcpt din Bucuresci. A inceput
sa publice versur! in 1891 prin revista 'Bi-
blioteca Fatniliet, sub pseudonimul De la
Mi/col', apol a colaborat cu koetul Al. Ma-
cedonschi la Literatorul, unde a publicat
poeme i poesi!, precum Rsplata, Zopira,
Degetele fermecal e, Epfodul.
Pavelescu a mal colaborat la toate revis-
tele literare, precum Latinea Notad, Convor-
bid literare, i a mal scris impreuna cu Al.
Macedonschi o tragedie biblica in versuri;
Safil, cinc! acte, care a fost reprezentata
pe scena Teatrului national din Bucu-
resci.
Pavlidi (Dimitrie).-Profesor, grec de
origina, nascut la 1795, incetat din viata
in Buz6u la Iunie 1883. Unul din cci mal
vech profesor! a! scoalei Sf. Saya la in-
fiintarea ei ; preda cursurilc de algebra
trigonometrie la 1833.
A publicat Elentente de arittneticd ratio-
nald (1855).
Pelimon (Alexandru).-Publicist, nas-
cut in Bucuresci la 1820, incetat din viata
la Bucuresci.
N'a facut nicl un fel de studii, dar a
capittat prin sirguinta sa propric, o marc
aplecare pentru literatura.
El a publicat : Poesil fugitive (1846).
Poesit (1847). Stiliotit san' Grecia 1 iberatti
(i847). Bdtdiia de la Cdlugdrent (1848).
Flirt mnailul,,t drama, (185r). Actrita din
Moldova drama, (1852). Curtea lut Vasile
Vodd tragedi e, ( 852). Hotit Hagin (1853).
Tanda/ida (1854). Criinea ci cdderea Se-
vastopolulut (i 855). Avtdul ci sdracul (1856).
Paptele eroilor (1857). 13ticur sad Istoria
Bucurescilor (1858). Impresittn1 de cdldtorie
in .Rotncinia (1859). Traian in Dacia (1860).
Memoriei, descrierea Sf. Mondstiri (1861).
Jidovul cdincitar (1863). Flor! de Moldo-
Roma' nia poesiI, (1864). Epoca glorioasti a
1111 Manir- Vitea.zu (1867). Revol ujia din 1848
(1868). 3Cittet- Vodd la fil(-rea Sadova (1871).
Catastrofa inkim plata boerilor in ntuntele
Gavanul la 1821, etc., etc.
Pellerin (Alphonse. Fr.) - Inginer-
constructor, francez, nascut la Laigle (Fran-
cia) in 1833. A facut scoala de arte si
www.dacoromanica.ro
148 P EN
meserii de la Chalons (Francia), de unde
a c.sit cu diploma de inginer-constructor.
La 1852, terminand studiile, intra ca in-
giner la societatea des Batignolles din
Paris, ocupnd aceasta functiune pana la
1878. In calitate de reprezentant al acesteI
societatel, vine in Romnia la 1872 i cons-
trueste podurile liniei ferate Pitesti-Craiova
(1872-1876).
Se reintoarce in Francia si apoi revine
in Bucuresc! la 1885, cand infiinteaza
roul s6i1 de intreprinderi pentru lucrar!
publice.
De la 1885 pana in present, a construit
podurile linie! ferate pe riurile
Jiul, Bistrita, Siret, etc., numeroase sosele,
tunelul de la Epureni de o lungime de
2000 metri, i linia ferata Coinanest!-Pa-
lanca in 1897.
PencovicI (Eustatiu). - General de
brigada, nascut in Bucuresci la 15 Iunie
1836. A intrat in 1854 ca &kv al scoalei
militare si a capatat la 1856 rangul de sub-
locotenent ; la 1864 pe acel de oficer su-
perior. La 18 Decembrie 1870 fiind colo-
nel, i se incredinteaza portofoliul Ministe-
rului de rezbel, pe care '1 pstreaza pana
la zi Martie 1871.
In timpul rezbelului Independentei, a fost
sef de stat-major pe langii corpul al 2-a de
armata. La 1883 a fost inaintat la gradul
de general de brigada si la 1893 a fost
pus in disponibilitate ca pentru concedi.
De la 1879 si pana in present, genera-
lul Pencovici este delegatul tare! in Comi-
siunea europeanii a Dunarel.
Peters (Rudolf).-Compozitor muzical,
nascut in Praga la r85r. Absolvent al Con-
servatorului din Praga 1871-17, dirigent
de opera si opereta in Teplice (Boemia)
sub directiunea Bucovicz, sef de muzica
militara in Austria la 1875, Peters este che-
mat prin mijlocirea directiunel Conservato-
rului din Praga ca profesor de oboe la Con-
servatorul din Bucuresci la 1876. De la
1888-1893 este sef de cor al societatei corale
Liedertafel, si a aranjat cu acest cor concer-
tele publice. In vara anului 1893 a alcatuit
si dirijat orchestra in gradina Casino ; este
dirigent al orchestre! la stabilimentul Bra-
aadiru.
Dintre compozitiunile sale pentru piano,
i orchestra, s'aa publicat
oboe, canto, coruri
 PET
-- T49 -
cate-va in editura Gebauer. Cunoscute i mult
apreciate, sunt i aranjamentele sale de Cantece
nationale pentru orchestra.
Are sub tipar un Tratat de instrumen-
tutiune pentru orchestre i muzicile mi-
litare.
Petravu (Nicolae).Publicist, nascut
In oraur Tecuci la 5 Decembrie 1859.
facut studiile liceale in 136rlad i cur-
surile de drept le-a terminat in Universi-
tatea din 13ucurescl.
La 1885 a intrat in cariera diplomatica,
ca ataat la Ministerul de Externe ; la 1887
a fost trimis in aceia1 calitate la legratiunea
din Constantinopole; la 1888 este ef de cabi-
net la Ministerul de Externe, la 1889 se-
cretar de legatiune la Paris i permutat la
1890 in aceeaI calitate la Constantino-
pole.
La 1892 s'a retras din cariera diplo-
mafia
Ca publicist a debutat in Convorbiti li-
terare, prin studil de istorie 'iterara con-
timporana.
A tiparit mal multe volume de critica
'iterara: Mihail Eminescu (1893), Figurt
literare contimporane (1894), Vasile Alecsan-
dri (1895). A scris alte mid monografii
politice i artistice in Constittitionalul
C. A. Rosetti, Dumitru Brdtianic, Pictorul
Grigorescu, etc.; alte mid studii de momia
sociala, precum sunt : No! in 1892, 0 alta
directie in creiterea femeet ronnine, etc.
Petrescu (Costin).Pictor, nascut in
Piteti la ro Mai 1872. A absolvit coala
de bele-arte din Bucuresci i coala de ar-
hitecturii. Medaliat la expozitia operilor ar-
titilor in viata din 1896, a compus cate-
va tablouri cumparate de Stat pentru Pi-
nacoteca din Bucurescl, intre cari : Un
simpatic, Cap de ecspresie, Un nemultumit.
Petrescu (Zaharia). Medic militar,
inspector de brigada, eful spitarului militar
central, nascut la 25 Aprilie 1841. A in-
trat in serviciul sanitar al oastei ca sub-
chirurg la L86o i in acela an a fost ina-
intat medic de batalion cl. 2-a. La 1863
este medic de batalion cl. r-a, la 1865
medic de regiment, la 1875 medic de di-
vizie, la 1883 medic de corp de armata i
Ja 1893 medic inspector de brigada.
www.dacoromanica.ro
PET
De la 1870 este profesor de terapeutiLa
la facultatea de medicina din Bucuresci.
A publicat : Elemente de farnwcologie
(1870). Hidroterapia contra infectitinet lifit e
(1878). Elemente de terapeuticd in mate; ie
medicald (1884). Bryonia albd (r888). Re-
vherches cliniques et mdicales sur l'antisepsie
mdicale (1889). Mmoire lit au congrs
mdical de Berlin (1890). Despre remedinl
antiftisic al D-rulut Koch (1891). Trata-
mental pneunioniet cu digitale (1893).
Petrini-Galatzi (Mihail).Medic, nas-
cut la 1846. A facut studiile sale parte in
tara, parte in Francia i a fost numit la
1881 profesor de istologie la facultatea de
medicina din Bucurescl i la 1891, profesor
de clinica dermatologica i sifilitic la
aceasta facultate.
Scrieri : Tratat elementar de histologia
umand (1881). Istoria anatomiet generale
(188 r). Le traitement de la syphilis (1889).
Lectiunt chimice asupra boalelor de piele
(1892). Lectiunt de clinicd dermatologicd
(1891).
Petrino (Dimitrie).Poet, nascut in Be-
sarabia la 1846, incetat din viata la 29 A-
prilie 1878.
A facut studiile sale in Cernaull ar a le
termina, i in urma uneI aventuri amoroase
i dupa ce risipi in petreceri toata averea
sa, se stabili la IaI in 1875 i fu numit
director al Bibliotecel Statului.
Venit in Bucuresci mal Verziu, gre6 bol-
nav, inceta din viata la spitalul Brinco-
veneasa.
El a publicat : Flor! de mormint, poesii
(1869) Tutine cuvinte despre conruperea
romdne in Bucovina (1868), Lumini
Unibre poesii (1870), Raul poema, (1875),
La gura sobe! (elegie) etc.
Peucescu (Grigore. G).Avocat, om
politic, nascut in Roiori-de-Vede (Tele-
orman) la 5 Februarie 1842, incetat din
viata la Mal 1897. A flicut studiile sale li-
ceale la Sfintu Saya de la 1853 la 1859 i
le-a terminat la Pars de unde s'a intors in
1865 cu titlul de licentiat in drept.
Intors in tara, e numit procuror de sectie
la Tribunalul Ilfov in 1866, apol membru
la acela Tribunal in 1867, avocat al Sta-
tului pe langa Ministerul de Finance in acela
an, procuror de sectie la Curtea de Apel
 PHE
din Bucuresci in 23 August r867, procuror
la Casatie, la 31 August 1868.
PiirAsind magistratura, G. P6ucescu fun-
deazit la 1873 impreun:i cu mai multi avo-
cati ziarul Dreptu/ pe care'l derijeaz.
la 1878, i ja o parte insemnatii la luptele
politice, In r:indurile partidulul conservatcu.
Ales deputat pentru prima datA in 1875,
de colegiul al 2-a de Ilfov, este reales de
colegiul I de Telcorman la 1884 pentru
Constituanti, apoi de la 1888 pn5. in 1897,
reprezina in CamerA neintrerupt acela
colegiu. In anul 1891, panA la 1892, a fost
chear ales vice-preedinte al Camerel.
Gr. Nucescu a fAcut parte din cabinetul
Lascar Catargiu de la 1889 ca Ministru al
Domeniilor, precurn i din cabinetul gene-
ralului Gh. Manu din acela an.
El a scris publicat : Tratatul obligaliu-
nelor 2. volume (1878). Despre partidele
politice, Fragmente 'Politice, Chestiunea yi-
rdneascd.
Ca ziarist, a dirijat multA vreme Tint-
ina i a fondat impreunA cu alti tineri con-
servatorl ziarul Epoca pe care l'a dirijat de
la 1885 pila la 1887.
Pherekyde (Mihail). B:irbat politic,
MIscut in Bucuresci la 14 Noembrie 1842.
A fitcut studiile sale la liceul Louis-le Grand
din Paris (1853-1861) i s'a intors in tara
la 1866 cu titlul de doctor in drept,
tiand caricra de avocat.
Intrat in politica militantit la 1875, face
parte din cabinetul Ion Briitianu ca Ministru
al Justitiel de la 24 Aprilie 1896 pana la
24 Iulie acela an. La 25 Noembrie 1878
ja portofoliul lucriirilor publice i '1 define
pilnA la Iuliu 1879 ; apol intr la io
Aprilie 1881 In cabinetul Dim. Briltianu ca
Ministru al Justitiei pan. la 16 Noembrie
cilnd e trimis la Paris ca Ministru plenipo-
tentiar, unde stA panii la 1884. La 16 De-
cembrie 1885 ja portofoliul Ministerului de
Externe i '1 tine plinA la 1888.
La 1895, ales deputat al colegiul I- Ilfov,
este ales i vice.preedinte al Camerel, iar
la 31 Martie 1897 i se incredinteaza por-
tofoliul Ministerului de Interne in cabinetul
Dim. Sturdza.
Pherekyde (Stefan).Jurisconsult, nas-
cut la 1806, incetat din viat in Bucuresci
la ii August 1887. Am&nunte biografice
www.dacoromanica.ro
150 PIC
lipsesc. A fost avocat, profesor de drept
civil i consilier la Curtea de casatic.
Picot (Auguste Emile).Publicist,
cut la Paris in 1844, Septembrie 13. Du0
ce terminit studiile in drept, se inscrise ca
avocat stagiar al baroului din Paris, ciind
Principele Carol, devenit Domn al Roma-
niel, 'I oferi functiunea de secretar intim.
Venit in Bucuresci, ocup acest post de in-
credere de la i Septemarie 1866 p:MA la
Decembrie 1867.
Reintors In Paris, a fost numit la 1869
vice-consul al Franciei la Temevar. La
1875 a fost insiircinat cu predarea unui curs
de limbA i literatura roman5 la coala lim-
belor oricntale din Paris. La 1888, a fost
numit profesor titular la accai
De la 1879 este membru al Academiei
romilne.
Publicatil : La question des Ieralites rou-
mains au point de vue du droit. (i868). Les
Serbes de Hongrie (1873-1874) Documents
pour servir it l'tude des dialectes ro/majas
(1873 ).Les Ronmains de laMacedoine (I 475).
Alexandre le Bon, prince de Moldavie in co-
laborare cu G. Bengescu. (1882), Chants
populaires des Roumains de Serbie (1889) i
alte numeroase serien i literare i istorice.
Pilat (Constantin). General de di-
vizie, rhiscut in Moldova la Io Aprilie 1838.
A intrat in otire ca iunc5r, la 18 Decem-
brie 1855 i a fost inaintat sub-locotenent
la 1858, apoi c:ipitan la 1865. AvAnd acest
grad, el ia o parte activii la conspiratia mi-
litar care aduce dupe sine cAderea Princi-
pelui Cuza in noaptea de I I Februarie 1866,
i intrA in palat dimpreunA cu Lecca, Lipo-
ianu, Costescu, spre a presenta Domnitoru-
lui spre iscAlire, actul de abdicare. La 1870
pleac in Francia, se angajeazi in armata
francez, i ja parte la luptele contra Ger-
maniei ; din care cauz:i, fiind inrolat fAr:i
autorisarea guvernului, este ters din con-
troale.
La 1877, isbucnind rezbelul intre Ro-
mAnia i Turcia, e reprimit in otire cu gradul
de loCotenent colonel i avansat colonel la
1877. In timpul rezbelului a fost sub-ef
de stat-major. La 1883 a fost inaintat ge-
neral de brigad ; la 1893 comandA divi-
ziunea din Dobrogea iar la 1896 pe cea din
Galatzi, unde se Osete i acum.
 PIS - 5-
Pisoski (Nicolae).Locot.-colonel, om
politic, nascut in Moldova. Data nascerel i
incetarei din viata necunoscute. A inceput
prin a fi revizor pe langa Ministerul de In-
terne din Moldova la 1834, apoi la 1840
a fost casier de judet in Botoani, la 1849
prefect in Botoani i de la 1854 la r856
prefect al judetului
La aceasta epoca, el lucreaza pentru unirea
Principatelor i mai ales pentru alegerea lul
Cuza ca Domn al Moldovel. In privinta ro-
luluI important jucat de Pisoski in aceasta
imprejurare, iata ce spune A. Xenopol in Is-
toria Romdnilor: In seara de 3 Ianuarie, de-
putatil liberali nationali se intrunira la Cos-
tache Rolla. Aid dupa ce se discuta pana
la i i ore, Mihai Kogalniceanu vazand dt
nu era cu putinta a se obtine conglasuirea
tuturor asupra unel persoane, ei furios din
adunare. Dupa el erai sil se iee mal multl,
cand Pisoski se arundi la ue, scoase un
pistol 1 ameninta sa se sinucidh in casul
cand toti ar urma inainte a parasi cons-
fatuirea. Reluandu-se in desbatere pe cine sa
aleaga, Pisoski care edea la gura sobe'',
rosti numele lui Alcxandru Cuza.
Voda Cuza o data Domn Pisoski intra
in armatii ca simplu cadat in armata Mol-
dovci la 1857. In aceaT zi e inaintat sub-
locotenent i la 1858 este dipitan. In 1863
ajunscse locot.-coloncl, adjiitant al Domni-
torulM, omul sab de incredere pe care nu
Ilparasi un moment.
Dupit abdicarea Domnitorulul, a trca zi,
la 14 Februarie 1866, N. Pisoski demisio-
neaza din armata. De atund i pana la
moarte, a trait cu dcsavarire departe de lup-
tele politice.
Place (Victor).Diplomat francez, fost
consul francez in Moldova la 1856. E unul
din diplomatil cari m'A contribuit la propa-
garea i admiterea ideei Unirel Principatelor.
Casa lui Victor Place, devenise localul unde
se aduna6 totl fruntaif Moldovel carl luptai
pentru unire. Cu ajutorul seel i al lui Ubi-
cini, Quinet, ziarele franceze imtratiseaza
cauza noastra pana la izbandit.
Nascut in Paris la 1822, a incetat din
viata la la 1875 in acela ora
Plagino (Alexandru). Om politic.
Data nasccrel i incetareI din viata necu-
noscute. A fost prefect al politiel Bucures-
www.dacoromanica.ro
Pdt
ciului de la 1850 la 1851 i Ministru de
Finance in 1861.
Apoi in 1877 a fost comisar general al
guvernuluI pe langa comandantul ef al
trupelor ruseti, de la inceputul ostilitatilor
pana la 13 Iulie acela an, cand a demisio-
nat. In r880 este trimis In misiune extra-
ordinara la Madrid i Lisabona spre a no-
tifica Regelui Spaniel i Portugalie Inde-
pendenta Romaniei. La 1891 a fost Ministru
plenipotentiar al tarel la Roma.
Poenaru (Costantin).Gencral de di-
vizie, nascut in Bucuresci la 8 Aprilie 1842.
A intrat in coala militara din BucurescI la
Io Iulie 1859 i a fost inaintat sub- loco-
tenent la ro Iulie 186 r, apoi oficer supe-
rior la 1872 i locot.-colonel la 1877.
In timpul rezbelului Independentel din
1877-78, era oficer de stat-major cand i
se incredinta comanda regimentului 8 de
linie care a luptat vitejete la Grivita i
Tatargik. Inaintat colonel la 188o, apoi ge-
neral de brigada la 1891, comanda divizionul
al 3-a din Targovite, cand la 22 Iunie 1894
i se incredinteaza portofoliul Ministerului de
Rezbel, pe care'l tine pana la 3 Octombrie
1895 in cabinctul prezidat de Lascar Ca-
targiu.
La aceasta epoca a fost apol trecut co-
mandant al diviziel din Dobrogca.
Poenaru (Petre).Profcsor, nascut in
Craiova la r799, mort in Bucurescl la 2
Octombrie 1875. A facut studiilc sale in
coala greceasca din Bucurescl i apol in
coala lul Lazar. La 1821, a servit ca se-
cretar lui Tudor Vladimirescu spre a'l tra-
duce diferite documente, i apol a plecat in
strainatate.
Dupe o lunga calatorie prin Anglia, Ger-
mania, Francia, Poenaru se intoarse in tara
la 183 r, i peste putin timp, fu numit di-
rector al coalelor nationalc, i interna co-
legiul national din Bucurescl, acel din Cra-
iova, scoalele primare din capitalele jude-
telor 1 cele rurale din Muntenia.
Destituit dupe 1848, el 'i recapata postul
la 1856, i la 186o fu numit consilier de stat,
lar la 1870 ales membru al Academiel romane
i preedinte al Societatei pentru invatatura
poporului roman.
Scrierile lui Poenaru sunt : Mueul Na-
lional (1836-1837) Geometria (1837)
jionarul Academia. (1840)Vocabularul fran-
 152
ce.zo-romiin (1841) aceste dou in colabo-
ratiune cu A. Florian i G. Hill. Invdtdturt
de prdsirea duilor ji crescerea gdndacilor de
mdtase (1849). George Lrqdr ji scoala Ro-
nuind (1870).
Pogor (Vasile).Om politic, nAscut in
Ta1 la 1833. A filcut studiile sale in Paris,
artnd o preferin0 deosebit pentru lite-
ratur. Colaborator al reviste! Convorbiri1 e
iterare de la intemeerea el, a publicat acolo
numeroase traducerl din poeta latini, fran-
cezi i germani, intre altcle a tradus opera
lui Schiller Faust.
A fost in mai multe rnduri, deputat, se-
nator, vice-preedinte al Camerci, apoi pri-
mar al oraului Ta1.
La 1870, numit Ministru al Cultelor in
cabinctul Manolache Costache Epureanu la
20 Aprilie, a demisionat far s intre
functiune.
Polizu-Micsunescu (Dimitrie). Ju-
risconsult, nscut in Bucurescl la 1836. A
fcut studiile sale in Francia de unde s'a
intors cu titlul de doctor in drept. Intors
in tar a intrat in magistratura la 1866 fiind
in acela timp deputat in Constituana Rind
pe rAnd preedinte de Tribunal, membru
i in urm preedinte al Curtei de apel
din Bucuresd, a demisionat spre a se alege
Senator in parlamentul ales la 1883 pentru
revizuirea Costitutiunel. In acel an dimpreun
cu V. Boerescu i N. Fleva a fost desemnat
pentru a elabora ante-proectul de revizuire
al constitutiuni i modificarea legel electo-
rale. A fost ales chiar ramtor al comisi-
une! de revizuire. A participat in anil ur-
mtorl la insemnate opere de legislatiune,
precum modificarea codul de comerci, etc.
Polisu-Micsunesti Autor
dramatic, pictor, muzicant, niiscut in Bucu-
resci la 1846. A fcut studiile sale in Ger-
mania i apol a imbrtiat cariera armelor pe
care a prsit'o dupe scurt timp, spre a se
ocupa de muzic5. i pictuti. Ca pictor '1
datorim tablourile. Pe jdrmul mara, premiat
la expositia din 1874, un militar din evul
meditt, care se gisete in galeria M. S. Re-
gelui RomAniel.
Ca muzicant a compus ariile pentru poe-
ziile lul.Eminescu. Sotnnoroase pdsdrele si
Lasd-lt lumea ta uitatd.
Pentru teatru, M. Polisu a scris tu ultimi!
www.dacoromanica.ro
Prii
ani: Ldcrdmioare, Lki, la 30 de ant, Judecata
ji osdnda.
Pompiliu (Miron).Publicist, niiscut in
Scheik tinutul Beiuului la 1848, incetat
din viata in Ia1. A fcut studiile sale in
gimnaziul de la Nagy-Vasad i le-a termi-
nat la UniversitAtile din In! i Bucuresci.
Venit in tar la 1868, a fost numit pro-
fesor la scoala central de fete din I.11 i
apoi la scoala militar din aceni localitate.
A publicat : Balade populare (1870), Anta-
logia ronuind pentru usul coalelor secundare
(1877), logofitulut Konalei (1888),
Studii si critice, Doine populare ji poe.zit
proprit; aceste dota din urm a aprut in
revistele Comborbiri Dio-are, Albina Pin-
dulut, Traian.
Poni (Petre). Om politic, profesor,
nAscut la 1841. A fcut studiile sale in
strintate i a fost numit la 1865 profesor
de chimie organicA la facultatea de sciinte
din IaI.
A publicat : Notiunt de fkied (1874).
Apa mineraM de la nandstirea Neamjulut
(1877). Observutiuni metereologice (1882).
Cercetdrt asupra mineralelor din masivul
cristalin de la Broscent (1882). Analisa a-
pelor minerale de la Peatra (1883). Curs
de chimie (1887). Analisa apelor minerale
de la trgul Neamplut (1889). Elemente de
fkicd (1891).
P. Poni este membru al Academia' ro-
mane. A fcut parte din cabinetul genera-
lulul I. E. Florescu ca Ministru al Cultelor
de la 21 Iulie 1891 pina la 21 Noembrie
acela an i din cabinetul D. Sturza tot ca
Ministru al Cultelor de la4 Octombrie
1895 pn5 la 21 Noembrie 1896.
Pontbriant (Raoul).Vechi6 profesor
de limba francez ; data nascera incet5-
re! din viat necunoscute. A publicat :
Noua grctmaticd romdneascd. Chela autori-
lor Prosodie. Abecedar. Dictionar ro-
nidno-francez (1862).
Pop-Florentin (Ioan). Profesor, ns-
cut in Topa (Transilvania) la 1840. A
fcut studiile gimnaziale la Cluj i a ter -
minat cursurile facultAtel de litere i filo-
sofe din Viena. La 1867 a fost numit pro-
fesor de filosofe la liceul din Botoanl; la
1869 a fost transfertat in Balad i peste un
 POP
- 153 -
an in Iasi unde ocupi Ora ast-zi catedra
de filosofie.
A publicat : aintece voiniceffl (1870),
Fundamenta de filosofie (1871), Integritatea
educatiet (1871), Romeo, rotrian (1873),
Estetica (1874), Decebal, nuvelA istoricA
(1882), Jocurt froebeliane (1884), Metoda
nota de a invcria arittnetica (1887), Avram
'Uncir (1891), Anecdote populare, Tineretea
lut 'tefatt rel mare (1897).
Pop (Gavril).-Istoric, niiscut in Sclice
(Transilvania) la 1818, incetat din viatA la
1888.
A ficut studiile sale la Cluj si semilla-
rul din Blai6 ; apoi a fost numit in 1842
profesor si director al liceului din Blasi,
post pe care '1 ocup5 pAn.i la 1862. De
acolo, trecu paroch la Ploasca-baia, vicar
la Hateg si la 1862 cationic la Lugo.
El a publicat : Maititscrisele lut Sanutil
Clain (1848), 1Storia Daciet antice (1855),
Geografia be-manita! Temipara (1864), Is-
toria revolatinnet divine a ambelor
(1869). etc...
Popescu (Eufrosina), - A rtist5 dra-
matick niiscut in Craiova la 1828, dintr'o
familie de boerI. Av 'ad o educatiune bine
ingrijitii si o instructiune superioark a sim-
timtit incii din tinerete o mare atractiunc
pentru arta dramatic5 si mal ales pcntru
cantee.
Sub numelc de E. Marcalini, o giisim
pe la 1845 mal pe toate scenele din Eu-
ropa, c:intAnd cu mare izbandii la Mila,p,
Venetia, Palermo, Florenta etc, in operile
cele mai renumite. Dar peste putin se in-
toarce in tarA, intrA la teatru national
devine societaril a primel noastrc scene pe
care nu o pAriiseste panii la 1891, dind a fost
inscrisiS intre pensionarele ateste"' institu-
tiunl.
Eufrosina Popcscu s'a distitls tu deosi-
bire in rolurilc de mutua nobild i in come-
diilc zise de salon, prin dictiunca s4. perfeca
elegano joculut.
Popescu (Mihaf).- General de brigadk
nitscut in Bucuresci la i Mai 1843. Elev
al scoalei militare, a fost inaintat sub-locot.
la 1863, si mator la 1875. In timpul rez-
belului Indepenclentei, a ecsecutat lucririle
de int:irire in contra Vidinului si la 24 A-
prilie 1877 a comandat deschiderea focului
www.dacoromanica.ro
POP
de bateriile rormine contra acestel cetkti
turcesti, Apol a luat parte la luptele de la
Plevna si Rahova. Inaintat colonel la 1887,
a fost imiltat general de brigadA la 1894
si comandant al regimentclor intArite F.N.G.
Popescu (Nicolae.D).-Publicist, nAscut
In Bucuresci la 9 August 1843. A fzicut
studiile prirnare si gimnaziale in Bucuresci
si apoi a intrat la 1861 ca funcionar la
Ministerul de Externe copist, inaintind pilnii
la postul de sef al serviciului arhivel la
1876? post pe care'l ocupil si asa-zi.
El a scris : Rada al III-a cel Frumos i
o sumA de alte nuvele in Calendarill poi-
Ira latt. Cele mal* principale sunt : TrYttilia
de la Rovine (1866), Moartea lut Mihat-
V iteavi (1867), Distractille lut Vlad Tepe
(187 r), Constantin Briincoveanit (1873),
Mantea Vodd cel rerei (1873), Baila Mdrd-
cine (1874), Alexandru Izipalneanti (1875),
Mircea cel berirdn (1876), Constantin Han-
gerliu (1877), ConstantinMavrocordat (1878),
Postelnicul Constantin Cantactqiito (1884),
Rada al VII-a de la Afumatt (1885), Epoca
hit 'D. Can/emir (i 8 6), Epoca Ghicule,stilor
(889), Al cinrelea rk-bol ruso-turc (1806-
1812 (1894), etq., etc.
AfarA de aceasta, N. D. Popcscu a pu-
blicat cu incepere de la 1887 Efemeridele,
adicA cvenimentele principale ale fie-cii-
rul an.
Popescu (Petre). Profesor, niSscut in
comuna Boca (Banat) la 1804, incetat din
viatl'i in Bucuresci la 17 Decembrie 1889.
A filcut studii in drept la facultatea din
Pcsta i tcologia la institutul romfmesc din
Arad.
Pe la 1846 veni in Moldova i fu primit
in casa Rosetti, in calitatc de dasdil al ti-
ncrilor Th. i D. Rosetti. In toamna anu-
lul 1848, se reintoarce In Banat si de la
1849 pfulA la 1855 e profesor pentru limba
si literatura rom:Inii la facultatea de litere
din Temisoara. La 1858 se reintoarce in
RomAnia, e primit indatA in corpul di-
dactic i i se d. catedra de limba latinA la
gimnaziul LazAr ; de aci trece la Cantemir,
unde stA p:InA la sfrsitul vicie! sale.
Popescu (Simeon).--N5scut la 6 August
1848 in Ripa de Jos (Transilvania)
fAcut studiile liceale in Blaj, iar cele supe-
rioare in seminarul din Sibi, apoi la Uni-
'O b
 PO?
154
versitatea din Lipsca. Intors in patrie, a
ocupat postul de profesor la seminarul An-
di cian din Sibi, director al internato.'cl
aedo/ seminar si catillet al scoalclor hetc-
rodocsc de acolo ; asesor (consilier) al con-
sistorului arhidiciesan in senatul scolar, apol
deputat al sinodului arhidiciesan si al con-
gresolui national biscricesc. In primul an
de profesora s'a preotit, primind gradul de
diacon, in care grad a servit ptn la 1883,
cAnd a fost ales si instalat ca protocre6 al
circumscriptionci Sibiului, in carc funcione
a stat p,Ini. la 1888, c:ind a fost suspendat
contra legei, din motive politice.
Chemat in accl an de Ministrul Majo-
rescu, a ocupat postul de profesor la
facultatca tcologicA din Bucuresci panA
la 1891, cand a demisionat si a pri-
mit directionea bibliotecei centrale, pe
care a ocupaeo pAnii la 1893, la carc dat
s'a .retras rmAnad numal cu catedra de
religiune si istoria ti:rel de la scoala nor-
inalit de institutor!, catedrit pe carc o are
de la venirca sa in RomAnia. In Iulie 1894
a fost insitrcinat co directionea internatulul
Sf. Saya, de unde s'a rctras in Scptembrie
1895.
Serien! Genesa evam;eliilor (188o), Me-
lod ica speaald a si udild ul religiunet (1880),
Calechism (1880), Desvoltarea priman, -
lu papal si inf lueata asupra crepind-
Oler (1882); etc., etc.
Popescu Profesor, publi-
cist, nAscut in Logos (Baila la 28 Scp-
tembrie 1860. A fcut studiile sale in filo-
sofic i litcre in Roma si Buda-Pcsta.
Intors in tar cu titlul de doctor in filo-
sofie si licentiat in litere, a fos numit la
1883 profesor la liccul si scoala comercialA
din Ploestl, unde a functionat pn la 1892,
cand a trecut ca sub-director al inv45min-
tulul primar la Ministerul Cultelor. La 1894
pArilseste aceastii functiune spre a trece ca
profesor de limba germaa la liceul Sfantu
Saya si de limba italiaa la scoala specialA
de finance.
Scrierile sale sunt, pentru teatru : Sgdrcitul,
Cain Gracchu, Magda, Rosmersholni (tradu-
ceri), jucate pe sccna Teatrolui National ;
apol oirs practic de limba germand, Cres-
tomalia gemand, Compendio di gramatica
omana (cArti didactice).
www.dacoromanica.ro
POP
Popovici (C. Aurel).Publicist, nifscut
la 1863 in Lugo s (Banat); a fiicut liceul in
Brasov si in Beius, unde a trecut si baca-
laureatul. A urmat apoi medicina la facul-
t4ile din Viena si Graz, flicnd insii in
acelas timp studii de filosofie i stiinte po-
litice. Este autorul Replicei tinerimel uni-
versitare romhe din Transilvania, o scriere
care a f5cut oare-care sensatiune cAnd a apA-
rot si care fu tipAritil in cinc! limbi, in
25,000 exemplare i rspAnditA in toatit
Europa.
Ca membru in comitctul national din
Transilvania, Popovicl preconizeazii nol;tica
de agitatiuni sistematice Pentro publicara
Replicet el fu condamnat in 1893 de cAtre
Tribunalul din Cluj, la 4 ani temnitii
Stat.
Amcnintat i dc alte cate-va procese, el
Sc refugill in RomAnia si se stabili in Bu-
cures&
In afarA de Replicd, el a mal publicat :
Principiul de nationalitate (1894), Cestiunea
nalionalitdplor 4s1 mod urde solutiunet sale 'in
Ungaria ( I 8 9 5).
Popovict (Ioan).Poct, nIscut in Lo-
gos (Transilvania) la 1869, incetat din
viatit la Io Scptembrie 1892 in Lugo, fi-
student la institutul teologic din
acea localitate.
A publicat viata meseriasilor
1-Rival, (1893), Poesit diverse.
Era colaborator al reviste! Convorbirt
litera re.
Popovid (Saya). Scriitor, nitscut
la 1804 in Resmarl, Transilvania, incetat
din viatA la 1879. A studiat in Sibi
Cluj, apoi laViena; dupit un an a imbrAtisat
cariera preoteascii. Episcopul Saguna l'a
chemat la postul de profesor de teologic
pedagogie in Sibi, unde multi ani a
lucrat ca asesor in consistoriul arch. Ne-
voele familiare silit s se retragA ca
preot la Resinar!. Era cunoscut si sub nu-
mele de Topovict-Bercanu.
A publicat:Culegere de istoril morale (1846-
48). Epistolariu (1847), Kuruefasstee Conver-
sations u nd Wrterbuchder deutschen uud roma-
nischen Sprache (1852), Gramatica germand
(1858), Vocabular roma' no-netniesc (1868),
Gnu-ter-Gua, der ro m. und deutschen Sprache
(1886).
 POP
'55
Popp (Mihail). Pictor, nitscut in
Brasov la 28 Martic 1827. A urmat CLIC-
surile scoalclor din Iocalitat i apoi dupa
ce a stat dol ani in scoala militara, a
inceput sil ajute parintelul sUi la zugravirea
interiorilor de biserici.
La 1845, el jalead la Viena, unde ur-
meaza cursurile Academia' de Bele arte
peste doi ani se intoarce in tara si parti-
cipa in 1848 la revolutia din Transilvania.
La 1849 se refugiaza in Ploesti si apoi
vine in Bucuresci unde trileste zugravind fir-
me la pravalii.
Peste cat-va timp, asociindu-se cu pic-
torul Lecca i poleitorul Barbu StInescu,
el zugraveste in 1852 interiorul bisericei
Curtea veche, Sfintu Gheorghe noll i Ca-
pcla de la Cimitirul Serban-Voda din Bu-
curesci ; la 1855 biserica Domneasca din
Urgu-Ji, biserica de la schitul Frasinel,
in 1-863 bisericele Radu Voda din 13ucuresci,
sfantul Nicolae din Bucuresci, Satu-Lung
din Ardeal, undc in urma unui accidcnt,
perdu deuetul aratator al manel drepte.
La 188ti Popp, s'a reintors in Brasov
unde s'a stabilit.
Poteca (Eufrosin). Pcpet, profesor,
nascut la 1780, incetat din viata la 1856.
Di m preuna cu Simeon Ma rcovici i C.Moroiu,
a facut studiile sale in str6inatate, dup6 ce
orinase cat-va timp la scoalele grecescl
din Bucuresci. Intors in tara a fost numit
profesor la Sfintu Saya unde a predat cur-
surile pana la 1821. Apol a plccat iarasi la
Paris de unde s'a reintors la 1825 ca pro-
fesor de filosofie tot la Sfantu Saya. La
1832, fiind slabit de boala, a demisionat
a intrat ca egumen la manastirea Motru.
La 1846 a infiintat din veniturile averei
sale, dou burse pentru scolarii saracl de la
SI. Saya, iar prin testamentul s66 din 1856
a lasat pentru acesti elevi, un capital de
1,200 galbeni.
Parintele Eufrosin Poteca a scris: Ele-
mentele filosofier lui Ainechie, trad,ucere din
limba greceasca (1825). Sjiinta scripturti
traducere dth limba greceasca (1836).
Poujade (Eugne).Diplornat francez,
nascut la 15 Ianuarie 1815, incetat din
viata la 7 Martie 1885 in Paris.
A scris : L'union des PrinciPauts, Chre-
tiens et Turcs, Sanes et souvenirs de la vie
www.dacoromanica.ro
PRA
politique, ujuilila,, e el religieuse en Ot ient, carti
relative la starea sociala din Itom-Inia.
Pralea (loan). Publicist, nAscut in Be-
sarabia, satulVolnicetul Rama, in anul
1769, incetat din viata la Iasi in 1847. A
ahora mult timp prin Rusia si a ramas
cunoscut prin compuncrea une! intregi Psal-
tiri in versuri (1820), i unui JIU abet cu
numere arabice spre a servi ca alfabct uni-
versal.
Proticf (Petre).Medic, de origina bul-
gara, nascut in Sistov, incctat din viata. A
vena in tara la 1822, dind a fost numit
doctor al temnitelor din Muntcnia. Apoi a
fost profesor de patologie chirurgicala la
scoala de medicina si farmacie in 1858. in
acelas timp era doctor la ' azilul Marcutza.
In 188o a trecut la pensie si s'a retras in
Bulgaria, Linde a incetat din viata.
Protopopescu (Dumitru).Miscut la
5 Mimarle 185o in comuna Poboru (Oh).
A primit instructiunea primara in orasul
Slatina, a urmat cursurile liccului Mate! Ba-
sarab din Bucuresci si a terminat scoala de
drept din Paris.
Intors in tara, a fost mal Antairt profesor
de timba romana la scoala normal Carol la
de la 1871 Octombric pana la 1873 No-
embrie. Apoi intra in magistratura si este
suplcant i judecator la Tribunalul Buze6
de la 1876 la 1877, prescdinte al Tribu-
nalul Ialomita de la 1877 la 1878.
La aceasta epoca, e numit director ge-
neral al Vamilor, pc urmil trece secretar
general al Ministcrului de finance si apoi
director general al Regici Monop. Statului
(1878-1888).
Deputat al colegiului Olt de la 1888
pana la 1895, e numit iarasi director ge-
neral al Regiel Monop. Statuiul la 1895
pana la i Aprilie 1897.
De la i Aprilie 1897 este sub-director al
creditului fonciar rural.
Protopopescu Pake (Emanoil). 135r-
bat politic, fiul unui preot de la I3iscrica
Negustori din Bucuresci, niiscut in Buco-
resci la 1843, incetat din viata in I3ucu-
resci la 23 Aprilie 1893. A facut studiile
sale in tara si le-a terminat la facultatile din
Geneva si Paris. Intors in tara, incepe pi-in
a fi greficr la Tribunalul de comercii1, apoI
 PRO
demisioncazil i se inscrie ca avocat in ba-
roul Capitalei, ceind e numit i profesor
de drept administrativ la coala comercial
din Bucuresci. La 1877 Protopopescu-Pake,
intrii in politicii alturi cu sinceril liberali
de sub conducerea lui G. Vernescu i la 5
Mal 1876 este nninit prefcct al politiel Ca-
pitalei. Peste cate -va luni demisioneazit i
se alege deputat.
La 1885 dimpreun cu G. Vernescu in-
cepe lupta contra partidului liberal pe care
o duce pnit la 1888, flic6nd parte din o-
In urtna venirei guvernului conservator
la putere in 1888, Protopopcscu-Pake se
alege primar al Capitalei i administratiunea
sa se distinge printeo deosebitei activitate
pentru infrumusctarea i inseinettoskrea Ora-
ului. Intre altele i se datorete terminarea
deschiderel bulevardulut Academici in spre
Obor i CotrocenI, iluminarea co
electric5 a acestui bulevard i a soelei Kis-
selef, alinierea i insntoirea multor prti
ale oraului.
De la 1888 i pn la moartca sa, el a
representat in Camerii colegiul al 2-a al
oraului i era preedintele unor insemnate
institutiund de ajutor. Prin ingrijirea sa,
s'a edificat Azilul i coala protopopului
Tudor, al crui executor testamentar a fost.
Protopopescu (Tudor). Preot, proto-
pop, incetat din vial la 1883. Mare filan-
trop, a lsat cca mal insemnat parte a a-
N'ere' sale pentru opere de binefaceri pre-
cum : 3000 lei SocieteiteT pentru invttura
poporului romn, 70,000 lei pentru coal
profesional, 800,000 lei pentru un institut
care poart numele sc6, 8,000 lel spre a se
Quinet (Edgard).Istoric i oni po-
litic, brbat de stat francez, nscut la Bourg
(Francia) in 17 Februarie 1803, incetat din
viata la Versailles (Francia) in 27 Martie
1875.
N'avem sA urmrim aid toat activitatea
politic i literarii a acestui ilustru brbat
de stat i serviciile imense ce a adus trei
sale.
www.dacoromanica.ro
156 PUM
dota anual din venitul lor patru fete s'rmane,
ro,000lei societtel preotilor mireni, 100,000
lei azilului fondat de dnsul la biserica U-
dricani.
Pumnul (Aron). Profesor, nscut la
1818 In satul Ociulata, ling Filgrau
(Transilvania), incetat din viata la 12 Ia-
nuarie 1866. Fi6 de teiran, a urmat cursu-
rile scoalei din Odorheit'i, apol fcu gimna-
ziul din Blai i termin studiile sale la
Cluj i Viena. Intors in Blai6, fu numit
la 1847 profesor de filosofie la liceul din
acea localitate.
Isbucnind micarea revolutionar din 1848,
Aron Pumnui e silit s fug in Bucovina
unde frapi Hurmuzache '1 ia6 sub protec-
tiunea lor, i e numit la 1849 profesor de
bimba romn la scoala din Cernuti. In
decurs de 17 ani el ciesvolt acolo Roma-
nilor veniff din toate prtile, tesaurele limbei
i litcraturei noastre i ltete in inimi sen-
timentul iubirel patriei mum.
Principalele sale publicatiuni manuscrise
sunt
Tractat de filosofie, prelucrat dup Cant
(1848), Arta poesier (studiu critic), Versi-
ficatia rontiind, Gramatica romdmi (1864),
Lepturarill i-onidnescu, in 6 volume (1862-
1865), Extract de literatura romdnd, Limba
ronicind, (*Ni-e fugilivd asupra limbel i is-
torid literatura' ronuine, Fondul religionar
ronuin din Bucovina (1865), Retorica, Con-
vorbiri limbislice, Privire fugitiva' asupra is-
toriet Romanilor ci Romdnilor, Foaea pen-
tru minte, inimd i literaturtf, Gramatica
compleca a limbet romdne, Form ele din a-
/ara ale cuvintelor limbef romdne.
Numele lui Quinet 'I are load dc o-
noare in acest dictionar prin faptul cit el
dimpreun cu Bataillard, Ubicini, Michelet,
Victor Place, s'a feicut in strimitate, fie
prin pres, fie prin lumea politic, cel mal
aprig aprtor i sustinaor ai aspiratiu-
nelor Munteniel 1 Moldovei pentru dobn-
direa unirei.
Ca semn de recunVentd, Corpurile noas-
 QUI - 157
tre legiuitoare, a acordat in 1866 luf Ed-
gard Quinet, drepturile de cetAtean romin.
Q uintescu (Nicolae). Doctor in filo-
sofie ; a fost mal inti profesor la facul-
tatea de litere din In' la 1869 i apoi a
fost transferat in Bucurescl la ca pro-
fesor de literatura latin5. i istoria ei, la fa-
cultatea de litere.
A publicat : De diminutivis Upa Ru-
Racocea (Teodor).Translator romA-
nesc in Lemberg la 1817, publia la aceast
epoca acolo prospectul une fol romine pe-
riodice care insA nu a apArut de cat la 1820:
Chresioniaticul romdnesc.
AmAnunte biografice despre dansul lip-
s CSC.
Racovitz6. (Dimarle. D). Publicist,
critic dramatic, nAscut la Buzei.'t la 18 Oc-
tombrie 1868, incetat din viata in Bucu-
resci, la 1892. A debutat in ziaristicA la
188o printeo serie de articole publicate in
Binele public i adunate apol in volum sub
titlul Observdri sociale ji morale. La 1882
a trecut la ziarul Romdnia liberd unde sub
pseudonimul Sfinx a scris critice teatrale
s6pt6mitnale, aposi a publicat in Revista Notd
numeroasc studii asupra teatrulul din Bu-
curesci.
Racovitza (Matake).Fost mare sita-
tar peste otirea din Muntenia pAnit la 29
Martie 1823 cand a incetat din viatii. Amil-
nunte beografice lipsesc.
Racovitz. (Nicolae.D).--Om politic,
magistrat, ascut la 1820 in Bucuresci, in-
cetat din via0 in Bucuresci la 1806. A in-
trat in administratie la 1838 ca scriitor la
departamentul Dreptiitei, a inaintat ef de
masA la 1847 i judedtor la Trib. Ilfov in
1850. Apol dupA ce a fost prefect de judet
in 1856 i director al Ministerului Instruc-
tiunei publice in 1858, e numit membru la
malta Curte in 186o 1 p5streazA acest post
pn la 1864, cAnd demisioneaza.
A fost Ministru al Cultelor in cabinetul
www.dacoromanica.ro
,R.A.0
manix, vulgo Valachicw numinatx (r867
Berlin). De la Bonn la Coblenq (188 1) O-
magiul artelor, versurI (1882), U ameninpzt
cu decapitarea (188 r) Studii critice (1887),
Chesliunea lul u mut (1895). 0 formatiune
adverbiald introdusd fuiorut popet In timba
romdnd (1895). Noul proect de lege al in-
vt dmintulut public.
N. Quintescu este membru al Acadentiei
romane.
N. Kretzulescu de la ro Tulle 1862 pml la
30 Decembrie acela an.
Racovita. (Nicol-de. Gr). N'Ascut in
Bucuresci la 1838, incetat din viatA la Roma
la 3 Martie 1894. A fAcut toate studiile sale
In Germania de unde s'a intors cu titlul de
doctor in drept i a fost numit imediat se-
cretar general al Ministerului Justitiel, post
pe care l'a ocupat de la ro Noembrie 186 r
para la 15 Martie 1863.N. RacovitzI avea
insA o deosebit aplecare pentru muzicA i
arte, drora le-a sacrificat politica, ocupin-
du-se mal ales de propAirea Atheneulut
romdn dimpreunA cu C. Ecsarcu, Al. Odo-
bescu, Wachmann, etc.
In cabinetul Ion Ghika de la 1870, a luat
portofoliul Cultelor i Instructiunel Publice
la 18 Decembrie i l'a piistrat pAnA la I I
Martie 1871. De atunci a trAit aproape re-
tras din viata politicA.
Radovici (Alexandru). General de
divizie, nsutn Bucuresci la ro Iunie 1832.
Intrat in arrnatii ca sergent la 1847, a fost
tnaintat sub-locotenent la 1849, colonel la
1864, i general de brigad la 1871. La
1891 a fost inaintat general de divizie in
rezerv i trecut in retragere. In timpul
rezbelului Independentei (1877-78), a co-
mandat corpul al 2-a de armat.
Radovici (Nicolae).Locotenent, nAs-
cut lu 1840 Iunie 30, incetat din viat la
7 Noembrie 1877. A ititrat in otire ca sol-
dat la 1861 i a cipAtat la 1869 gradul de
sub-locotenent. In timpul rezbelului Inde-
pendentei, face parte din regim. ro Doro-
 RAD
banti i moare ca locotencnt pe campul de
lupta in fata Rahovel, la 7 Noembrie 1877.
Radu (Mihai).General de brigada in
rezervA. NAscut la 1840, mort la 1894, 8
Aprilie.
A intrat in armatA la 1857 cu gradul de
cadet i a fost inaintat sub-locotenent la 1858,
maior la 1867, ear in anul 1869 a demi-
sionat din armatA. Peste catI-va ani, a in-
trat in administratie i a fost numit mal
intaiil prefect al judeplui Baila 1876, post
pe care l'a ocupat pana in momentul is-
bucnirel rezbelului Independentel, cand a fost
chemat in Bucurescl i i s'a incredintat pre-
fectura politiei Capitalei in 1878.
La 1885, a fost Ministru al LucrArilor
publice de la 2 Februarie panA la 17 Oc-
tombrie 1886, cand trece la Interne in ca-
binctul de sub preidentia lui Ion BrAtianu,
pana la i Martie 1888, cand demisioneaza.
In 1884, i s'a dat gradul de general de
brigadl in rezervA.
R adulescu (Eliade Ion). Poct. i
scriitor, cunoscut mai mult sub numele de
loan Eliade de cat sub acel de Rddulescu,
nascut in T'rgovite la 1802, mort in Bu-.
curescl la 1872.
A facut studiile sale in coala Sf. Saya,
sub conducerea lui Gheorghe Lazar i a
fost elevul sA1r cel mal meritos. Opera li-
terara a lui Eliade Radulescu este colosala.
Scrierl didactice, poesil, publicatiuni poli-
tice, filosofie, lucrArl teatrale, scried in limba
Iranceza asupra istoriei nationale, toate
fost concepute de puternica sa imagina-
tiune.
Acestul autor se datoresc urmAtoarele lu-
crArl : Gramatica romdneasca, Fabulele lut
Tichinael, Istoria Universala ji mitologia,
Istoria Romdnilor, Regutele saa gramatica
poe.ziet, Pro fejia lutDante, traducen l din Lord
Byron, aristianismul la inceputul scra,
Isachar, aristianismul ji Catolicismul,
Equilebrul intrq antitese, Instit ulule Romd-
niel, Proprietarif ji Sisttenit, Paralelism futre
timba italiana ji ronuina, Meditatit poeticadin
Lamartine.
Eliade a lucrat mult pentru Teatrul national,
traducad pe Atnlitrion de Molire, Norma
din italienete i scriind nurneroase articole
In Grqeta Teatrulut. Sub auspiciile sale, s'a
dat in BucurescI la 1834, prima reprezin-
tniune teatrala, in limba romanA,
www.dacoromanica.ro
i8 RAD
Incepand de la 1829, el a redactat: Curierul
de ambe sexe, Curierul romd nesc, ear in limba
francezA a scris : Souvenirs et impressions
d'un proscrit, Mmoires sur les vnements de
1848.
In poesie, Eliade a scrism ept
Sburatorztl i satira aCdceFue a
Ca om politic, a fost unul diii Apeteniile
revolutiunel din 1848 cu Golescu, Magheru,
Tell, Scurtu, facnd parte din Locotenenta
DonmeascA.
In fata Acaderniel, Statul a ridicat o statue
in Bucurescl spre amintirea i neuitarea
misiunei istorice indeplinitA de Eliade RA-
dulescu.
Cu drept cuvant ins, unele din scrierile
sale sunt criticate, pentru c Eliade a cautat
poceasca limba romarreasca, italienizand'o i
schimband intre altele consonanta c prin q.
Exemplul sAti din fericire, pe acest teren al
gramaticel, n'a fost urmat de cel lati scrii-
tori.
RAdulescu-Motru (Constantin).
NAscut in comuna Butoet1 jud. Mehedintl
In 1868 Februarie. A terminat facultatea de
litere i de drept in anul 1889 in Bucu-
resci, a continuat studiile in filosofie la Paris,
Miinchen i Leipzig, de unde in 1893 s'a
reintors cu titlul de doctor in filosofie. La
1895, (14 Martie) cand s'a inaugurat fun-
datiunea universitarA Carol I, a fost numit
secretar al comitetulul administrativ i bi-
bliotecar al acesteI institutiunI, post pe care
Il ocupa. i in prezent. Scrierile sale sunt :
Z6 r Enwickeli'ing von Kant's Theorie der
Carsalitat (Wiindt's Philos. St6dien B. IX),
diferite articole cu cuprins filosofic in Con-
vorbiri literare i Epoca literara i alte re-
viste.
Rallet (Dimitrie).Otn politic, Miscut
In Constantinopol, incetat din viata, in
Botoani la 1858, Octombrie 25. A facut
studiile in strAinatate i a intrat in magis-
tratura ca prezident al Tribunalulul din Bo-
toani. La 1849 a fost director al Ministe-
ruluI justitiel. din Moldova, apol mai tarzi
sub vodA Grigore Ghika, Ministru al Cul-
telor din Moldova.
A fost unul din membril activi ai comi-
tetului unionist din Ia1.
R4mniceanu (Naum). Preot, publi-
 RAS
cist, nascut la 1764 in Bucuresd, incetat
din viata la 1839.
A fcut studiile la coalele greceti din
Capitala i apoi s'a preotit I a dat lectiuni
pe la diferitele coale din ora. AvAnd o
ura neimpacata contra.Grecilor pe carel in-
vinovAtea de toate relele de cari suferea tara,
a scris contra lor numeroase satire in limba
A publicat : Cronic al Romdnilor (1764-
8 ro). Tdngnirea piret Valachiel asupra ja-
Tutti! ci dertipdndref ce't a fdkul strdinif
hari Greci (1821), i alte multe carti di-
dactice.
Rasti (Mihail). -- General de brigada,
nascut la io Septembric 1841. Intrat in
coala militara ca elev la 1857, este ina-
intat sub-locotenent la 1859 i (*ter supe-
rior la 1872. Cu acest grad ja parte la rez-
belul Independentei (1878-78) i conduce
ecunonterea de la Rahova.
Inaltat colonel la 1887, ocupa postul de
j cfect al politiei Capitald in 1891 pana la
dind e inaintat general de brigada la
9 linie, i numit inspector general al jan-
darnieriel rurale, la infiintarea
lu aceasta calitate el organizeaza aceasta
instil utiun e.
1896 este trecut comandant al divi-
ziel a 8-a din Botoani.
Rat (loan). Jurisconsult, nascut la
l'urda in Transilvania, la 1828. A studiat
la B]aj i a terminat gimnaziul la Cluj.
Intra in cariera preoteasca i fku un an
de teoligie in seminarul din Pesta. Atunci
(1848) Ebucni revolutia maghiark i tnarul
Rat mli ca tribun in prefectura lui Balint, a
oastei lu Incu. Dup sugrumarea revolu-
tiel, nu ni.!urm cursul clerical, ci se
duse la Vicn. , unde se inscrise la faculta-
tea de drept, i terminAnd'o la 1854, in
anut urmAtor s'a dus la Pesta, unde fact.'
doctoratul in legi, indeplinind in acela
timp la locotenenta din Buda i postal de
translator pentru textul roman al legilor.
La 186o a fost numit avocat la Alba-Iulia.
In 1861 a fost ales vice-prefect in comi-
tatul Turzil; nu peste mult ns, renunta
la postal acela. De aci dateaza activitatea
sa politic. In acela an a mers de don
ori la Viena, fAand parte din deputatiunile
Romanilor din Transilvania, prezentAnd Im-
pratulul memoril in causa nationala. La
www.dacoromanica.ro
159 --
1862 a inceput a practica mai mult timp
profesiunea de avocat i multa vreme a
fost aproape singurul avocat roman in toatil
Transilvania, care a sustinut drepturile Ro-
mAnilor in mil de procese. La 1863 a lup-
tat ca deputat in dieta de la Sibi, apoi la
cea din Cluj, unde a sustinut Cu multi e-
nergie votul minoritatil, care pretindea au-
tonomia Transilvaniei.
De ad i incolo rolul s politic se ac-
centueaz in conferintele nationale, tinute
de fruntaii Romanilor de peste muntl,
ocupand in mal. multe randuri fotoliul de
vice-preedinte i in urma acela de pree-
dinte. Sub preedinta lui s'a redactat i s'a
dus memorandul la Viena. Pus sub acuzare
dimpreuna cu intregul comitet, a fost osan-
dit la Cluj la donl ani de inchisoare de Stat,
din care a i facut un an i dou.6 luni in
inchisoarea din Seghedin, fiind gratiat dim-
preuna cu tovarAii s'a. De atunci trkfte
la Sibiti, unde s'a mutat dup vandalismul
din Turda, i este eful partidului na-
tional.
Robescu (Constantin. F.) Profesor,
om politic, nascut la 1839. A fAcut studiile
in tara i le-a terminat in Paris, de unde
s'a intors cu titlul de licentiat in tiintele
naturale.
Intors in tara, a fost numit la liceul
Matel Basarab profesor de tiintele natu-
rale i a tinut aceastil catedra de la 1866
pana la 1896, cand a demisionat.
A fost dit-va timp director general al
potelor i telegrafelor sub guvernul loan
BrAtianu la '1880. La 1895 a fost ales in
consiliul comunal al Capitalel i numit pri-
mar al oraului.
A fkut parte din Camera ca deputat sub
toate guverriele liberale de la 1875 ODA
in prezent.
Rolla (Constantin). Membru al Co-
mitetuluI central al Unirel din lai la 1857.
In casa sa, s'a hotarit la o intrunire pregA-
titoare, alegerea luiVoda Cuza de Domn al
Moldovel.
Am/imante beografice lipsesc.
Romgn (Alexandru). Nascut la 1826
Noembrie, in comuna Rogoz din comitatul
Bihorului, incetat din viata la Sebe (Tran-
silvania) la Septembrie 1897.
 ROM - 160
Studiile '1 le-a facut la Blaj i Beiu, iar
teologia la Viena.
Intrand la 1868 in politica, a fost ales
In eapte randurl deputat al cercului elec-
toral Ceica din Bihor, pana la 1888, cand
i Romana din Ungaria propria zisii, a in-
cetat de a mal lua parte la alegeri.
In timpul acesta, Al. Roman s'a distins
i ca publicist, infiintand i redactand la
Budapesta ziarul national de opozitie Fede-
ralinnea, care a incetat insa pe la anul 1870.
Persecutat in urma atitudinel sale energice
ca deputat i ziarist, Alexandru Roman a
trcbuit sa sufere o pedeapsa de un an in-
chisoare la Vat, pedeapsa la care a fost
condamnat de juriul din Pesta in urrna ul-
timulul proces de presa ce i s'a intentat.
Dupa incetarea Federatiunet, Al. Roman
a primit postul de profesor de limba i li-
teratura romana la universitatea din Pesta.
n'id ales membru ordinar al Academiel
romane, a desfaurat i in calitatea aceasta
o vie activitate pana la moartea sa.
Inainte cu trel luni, conferinta din Cluj
in chestia bisericel romane unite, a distins
pe Alexandru Roman, alegandu-lpreedinte
al Adunarei.
Romanescu (Aristitza).Artist dra-
mafia, nascuta in Craiova la 24 Decem-
brie 1854, fiica artistulul C., Dimitriadi i
a tragedianeI Polixenia Stavrescu.
Crescuta in familia Teodorini, manifestit
din copilarie multa aplecare pentru teatru
i se casatori inca tnara cu actorul Ro-
manescu al cilruI nume '1 poartA. La aceastit
epoca, incepu sa joace, i mai ales se cante
pe scenele din gradinele publice,cu deosebire la
otelul de Pestha in Bucurescl.
La 1874 debuta la teatrul din Craiova,
in piesa Arp ase Apoi fu angajata
In trupa de sub directiunea Millo-Dimitriadi
i juca in Lupia pentru creding i inteo
revista a lul P. Graditeanu : Cer
Talentul D-nel Romanescu nu s'a aratat
insa in intregimea sa de cat de la 1880
inainte.
Angajata la Teatrul national din Bucu-
resci, principalele sale creatiuni a fost
Vestala din Roma invinsd, Delfinul din Lu-
dovic al VI, illbone din Nuntile -venetiane,
etc., etc.
Mal te'rziii Ar. Romanescu picad la Pa-
ris, unde 'I termina studiile sale sub di-
www.dacoromanica.ro
rectiunea lul Delaunay. Reintoarsit in tara,
reintra la Teatrul national i se distingq
creand sute de rolurl insemnate. Principa-
lele sale succese ati fost in Sceinteea, Daniel
Rochat, Fntdna Ovidiu, Onoa-
rea, Marion de Lorme, Ruy-Blas, &curia
case!, inteun cuvnt in intregul repertoriu
de frunte al scenei noastre nationale. Toate
creatiunele sale niel ca se pot enumera.
D-na Aristita Romanescu a fost numita
la 1894 profesoarii de dicotiune pentru cur-
sul de declamatiune la Conservatorul din
BucurescI.
Romanescu (Ioan).Profesor, nascut
In Craiova la 28 Ianuarie 1840. A facut
studiile in 'tara i la 1862 a fost numit pc-
dagog repetitor in internatul Statului din
Craiova. La 1864 fu trecut profesor de
limba latina, romana, istorie i geografic
la gimnaziul din Ploeti, ocupand acest post
pana la 1891, cand a eit la pensiunc.
La 1866, Romanescu a infiintat sectiunea
de Prahova a Societatci pcntru invatatura
poporului roman, in fruntea ancla a stat
cand ca preedinte, cand ca vice-prec-
dinte.
El a publicat : Gramalica ronuinea sal cu
toate partile el.
Romano (Mihail).Capitan, nascut la
5 Decembrie 1842, mort la 30 August
1877. Intrat in armatii ca soldat la i86,
el capata gradul de sub-locotcnent la 1864
i acel de clipitan la 1874. La atacul de
la Grivita, la luarea redutel, cadc mort pe
campul de lupta la 30 August 1877.
Romnicianu (Grigore).--Medic, nas-
cut in Bucuresci la 5 Decembric 1845. A
fcut studiile sale la coala de medicina
din Bucuresc'i, apol trimis de Stat la Paris,
le-a complcctat acolo, obtinbd titlul de
doctor in medicina.
Fost mal intai medic al coalei dc ofi-
cerl, ef de lucrar' anatomice la facultatca
de medicina din Bucurescl, in 1875 a fod
numit medic primar la spita191 de copil,
post pe care'l ocupa i in prezent.
In 1890, Dr. Romnicianu a fost numit
profesor la facultatea de medicina din Bu-
cures&
In timpul rezbelulul Independentel, el a
facut serviciul gratuit de medie la spitalele
militare i trupi.
 ROQ
Membru al societhtei de chirurgie i de
medicina din Paris, membru al societktei
Crucea roie 1 membru corespondent al
Academiel rornane, doctorul Romniceanu a
publicat : Cholera epidemicd, Actiunea fisio-
logicd citerapeuticd a tutunulut, Anatomia
descriptivd, Grefa dermo-epidermicd, Lacul
Sdrat ci indicatiile lttrin boalele de copit, Pa-
tologie chirurgicald 2 vol., Corpit streinf,
Dare de seamd asupra spitalulut de copa de
la 1874-1878 i de la 1893-1894, Lec:tinta de
clinicd asupra boalelor copiilor i vol., Tra-
tamentul piciorulut strtinb, Sifilisttl infantil.
El a colaborat la gazeta medico-chirur-
cricali Ronidnia medicald.
Roques (Antonin).Profcsor, publicist
francez, nhscut i mort in Francia.
Vcnit in tarh pe la 1840, a fost ani in-
delungall profesor pentru limba francezh la
SI. Saya i in diferite alte institute.
A colaborat la mal multe ziare franceze
de sub directiunea lui Marsillac i a pu-
blicat miele scricrl ciliar in limba romana
prin Revista contimporand.
ScricrI: Lecons el modles de littrature.
La princesse Enta dramil in versurl, Un mari
s'il vous plait comedie, Posies diverses, Le-
gendele ci doinele poetulul Alecsandri, tra-
duse in limba francezh, Constantin Briinco-
veantt, dramh, Elena dramh, In bralele
Morfett comedic, COstitoria hit Editan', co-
medie, etc., etc.
Rosca (Juliu).Poct, publicist, nhscut
la 'o bctombrie 1858 in Bucurescl. A co-
laborat cht-va timp la ziarelc Dorobanjul i
Ghimpele, 'Boina i altele.
A debutat in literatur prin poema Ro-
mdnia libera (1877); apoi a publicat : Flor!
de prinurvard, Zina florilor, Crivejul (1879),
Zimbirt ci Lacrime,Sacrificin pentru sacrifi-
cid roman, Fata de la Cok-ia draml in ver-
sta"' (1882), Ldpupeanu tragedic.
Rosenthal (Ernanoil),Marc intreprin-
zittor de lucriiri publice, nhscut in Austria
la 1828, de originii izraelith, incetat din
viath in Bucures'cl la 1889.
A fost adus in tal-A la v'rsta de 4 anl,
de un unchiti a/ si.1 care linea cu arendh
proprictiSple BrAncovenilor.
Pc la 1848 a inceptit intreprinderile sale,
infiintAnd primele diligente intre Braov i
www.dacoromanica.ro
161 ROS
Giurgiu i Bucuresci-BrAila-Galati, carl ati
circulat de la 1848 panh la 1863.
Apol a fost mare intreprinzhtor de lu-
crArI pentru chile ferate in tarh, i a cons-
truit numeroase cazArmi, coala militarh din
IaI, palatul domnesc din aceini loca-
litate.
A fost membru in comisiunca pentru
organizarea potelor romanc, spre a inlocui
pe cele strcine (1863) i in acela an a
prezentat guvernului cel d'inthitt proicct
pcntru infiintarea monopolulul tutunurilor.
A si..'vrit numeroase binefaceri, land
in timpul rezbeluluI Indcpendentel din
1877-78, initiativa infiinthrei une sectiuni
a Crucei Roie izraelith.
Rosetti (Constantin. A).Ziarist, pu-
blicist, om de Stat, nhscut la Bucurescl in
anul 1816, mort in Bucurescl la 19 Aprilie
1885. A fhcut studiile sale in Bucurescl la
colegiul Sf. Saya, apoi intril in otire la
1833 spre a dcmisiona peste trei anl,
brAtishnd cariera literilor. A debutat prin
nite traducen din Byron, Lamartine, Vol-
taire i publich la 1840 un volum de poczii
Ceasurt de multionire, din carl unele
r6.mas populare.
La 1842, fu numit politai in oraul Pi-
tet1, pe urmh procuror al Tribunalulul din
Bucuresci, demisionhnd la 1845, spre a se
stabili in Paris. Reintors in tarii la 1846 se
chshtorete cu Maria Grant i deschide o
librhrie in Capital:1.
Mernbru in comitctul revolutionar de la
1848, este arestat la Iunie i liberat a doua
zi de poporul rhsculat. El devine atuncl
prefcct de politie in Bucuresci, apol secre-
tar al guvernulul provizoriu i director la
Ministerul de Interne. In acest an, fundeaza
ziarul Pruncul ronzdn.
In luna Septembrie din acela an, fiind
trimis in laghrul lui Fuad Effendi spre a
protesta contra restabilircl regulamentuluI
organic, e arestat dimpreunh cu cel lalti e-
misarl i trimis la Orova. De acolo a re-
uit sh-1 scape sotia sa, imbriicandu-se in
haine de !Arana
Scriitorul franccz Michelet a istorisit de
a lungul aceasth tragich epizodh din viata
MarieI Rosetti.
Stabilit in Paris, C. A. Rosetti fundh in
1850 mal multe ziare politice i literare
precum Romdnia viiioare, Republica romand.
In acela an publich Apelul cdtre toate par-
11
 ROS - 162 -
tidele, Apologia revolutiunet romdne ; Cate-
chismul Sdteanulut, Scrisori edtre Principele
Stirbey; aceste doua in 1852.
Reintors in tara e ales deputat in diva-
nul ad-hoc, ia o parte insemnata la toate
evenimentele cad aduc Unirea Principate-
lor, alegerea lui Cuza, 1 fundeaza ziarul
Romdnul.
Deputat in mal' multe legislatiuni, Mi-
nistru chiar timp de o luna, dupa Unire,
trece in opozitie i incepe o campanie cran-
cena contra guvernului lui \Toda Cuza, din
care cauza este arestat i dat judecatei de
dona ori, suspendandu-se i ziarul sii Ro-
mdnul, pe care'l inlocuete prin Libertate i
Constiinja nalionald, cari i acestea sunt sus-
pendate.
C. A. Rosetti e atunci unul din membra
principall care organizeaza detronarca prin-
cipelui ; in cascle sale se face planul
micreii la miezul noRtei spre i i Fe-
bruarie 1866, pe cand in etajul de jos se
tiparea proclamatia viitorului guvern pro-
vizoriu, in etajul de sus se dansa spre a
nu detepta banuelile politiel, deja incuno-
tiintate prin denuntad, despre ce are sa se
intample.
In primul guvern al Locotenentei dom-
neti, C. A. Rosetti ia la ii Februarie por-
tofoliul Cultelor i'l pastreaza in guvernul
de contopire al partidelor, de la ir Mai
pana la is Iulie 1866 sub prezidentia lui
Lascar Catargiu.
Dupii caderea guvernului liberal de la
1868, el trece eara1 in opozitie ; dup .6 o
edere de cati-va ani la Paris, se intoarce
In tara spre a organiza coalitia de la Mazar-
Paa care atrage dup sine r6sturnarea par-
tidultd conservator. Tara fiind in ajunul
rezbelului de la 1877, C. A. Rosetti se a-
rata cel ma1 inflacarat partizan al intrard
Romanid in actitme. La 1878, sub prezi-
dentia lui I. C. Bratianu ja portofoliul Mi-
nisterului de Interne de la 26 Martie pana
la 17 Noembrie 1878, cand trece PreLident
al Camerei.
De la 9 Iunie 1881 pana la 25 Ianuaric
1882 este iara1 Ministru de Interne.
Cu ocaziunea revizuirea Constitutid, din
cauza unor abuzuri comise de una libcrall
i nepedepsite, C. A. Rosetti dete semnalul
disidentei liberale, care trebuea i aduca mal
tarziu dupa moartea sa, coalitia i opozitia-
unita, apoI formarea partidului. liberal-con-
servator.
www.dacoromanica.ro
C. A. Rosetti a fost toata viata sa dim-
preuna cu I. C. Bratianu, conducatorul par-
tidului liberal.
Rosetti ziarist,
nascut in Bucuresci la 17 Aprilie I85o, fiul
luI Radu Rosetti. A urmat in Pars cursu-
rile liceului Louis-le-Grand, fara a le ter-
mina, i apoi doui ani la coala des scien-
ces politiques et administratives
Intors in tara *la 1876 dupa ce a ocu-
pat cat va timp functiuni administrative,
a intrat la redactia ziarului Romcinttl. Sub
pseudonimul Max, a mal' colaborat la zia-
rele : La Boite aux lettres, andependance
rounzaine, Epoca, Timpul ci Constitujionalul.
A scris pentru teatru : Uite popa, nu e
popa, comedie, Vicleirnul, phdr-Mandr, Ze-
flemelele, Nazat, reviste utnoristice, aceste
dou din urma in colaborare cu I. Negruzzi,
Un lea un lot, i Mo,slenire de la rdpo-
sala, localizate dupe repertoriul lut Labiche,
i toate jucate pe scenele teatrelor din Bu-
curesci.
La 1888 a fost numit membru in comi-
tetul Teatrelor, functiune onorifica pe care
o ocupa parte in prezent.
A tiparit un volum la Cronice (1886),
Trotoarul Bucuresciulut (1897), Povete cdt re
Sdient(188o), Diclionarul contimporanilor din
Ronuinia (1898).
A reprezentat in Camera de la i888-
1890, colegiul al 3-a de Teleorman.
Rosetti (Ioan).Locotenent, nascut la
25 Aprilie 1845. Intrat in armata ca soldat
la 186o, se libereaza la 1863 apol se re-
angajeaza ca sergent in 1865, este inaltat
sub-locotenent la 1868. In timpul rezbelului
Independentei (1877-78) fiind locotenent in
Bat. 3-a de vanatori, moare pe campul de
lupta in fata Rahovel la 12 Octombrie 1877.
Rosetti (Maria. C. A). Nascuta
in anul 1819 la Guernesey (Englitera),
incetata din viatit in Bucuresci la 1893.
La 1847, s'a casatorit cu marele barbat
de stat C. A. Rosetti pe care l'a urmat in
exil la 1848, isbutind scape dimpreunii
Cu cei lalti proscriI din mainele Turcilor.
Pentru isbutirea planului shl, se deghizase
In tarancit romana. Reintoarsa in rara la
1857, colabora la diferite ziare, almanacuri
i cu deosebire la Ronuinul. In 1863-1864
publica Mama i Copi/u/, ziar sptamanal.
 ROS
Cate-va din scrierilc sale aj aprut in
1893 inteun volum tipArit prin ingrijirea
fiului el Vintil Rosetti.
Rosetti (Mircea C. A).Fiul cel
mare al lui C. A. Rosetti, nAscut in Paris la
185o, incetat din viat in Bucurescl la 1882.In
urma unuf accident de trAsur intimplat pe
dind era copil de patru anl, a r'ms atins
de o grav boal5 de pept care l'a impe-
dicat si joace un rol mal activ, fie in po-
liticA, fie in literatur. Inzestrat ins5 cu un
mare talent natural, a publicat numeroase
scrierl intre cari unele in limba francezk
altele in romanete. Vom cita : Spovedania
ttnei =rinde, Anul noti, O romiincd,
nul, Prietenul mea Ion, Zinca, Prima cioc-
?tire, 14 lidie al mame! Bernard, LacrtImt
de misma, Girmuilt i cdrmuitort. 5tayinit
noftri pauflete politice, Inamovibilitatea ma-
gistratura'.
Democrat inaintat, a luat parte la mi-
cArile sociale ale tinerimei scoalelor din Fran-
cia i Italia.
Rosetti (Radu. D). Publicist, om po-
litic, n5scut la Bucuresci in 1820, incetat
din viat in Bucurescl la 13 Martie 1868.
A ocupat mai intii functiunea de mem-
bru la tribunalul Doljti in 1846, apol a
trecut prefect al judetului Gorji (1847),
director al prefectureI poliiei 13ucuresciului
(1849), prefect la Arge i BrAila (1849-50),
prefect al politiel Capitalef (r855), director
general al temnitelor (186o-1862), membru
la curtea crirninal 1863. Apol demisioneaa
De la aceast epodi inainte, incepe ca
publicist satiric, sA colaboreze la un numar
insemnat de ziare ostile principclui Cuza.
Sub pseudonimele Udar i Pauvre
Diable publicA prozA i versuri in ziarele
Conveniittnea, Cicala, Nikipercea, Sarsaild,
sp iridup 1,
Dup detronarea principelui Cuza i suirea
pe tron a principeluI Carol r, este numit
prefect al politiei Capitalei in primul gu-
vern constituit la n Februarie 184 sub
prezidentia lui Ion Ghika, i pAstreazA a-
ceasta functiune sub toate ministerele caff
se sucedk pana la moartea sa.
Rosetti (Radu. D). --Poet, nAscut in
Bucurescl la 1874 Decembrie in 18, fiul lui
Dimitrie Rosetti (Max). A intrerupt stu-
www.dacoromanica.ro
163 ROS
diilc sale inc5 din frageda copilArie, i a
inccput s5 publice versuri prin diferite ziare.
Mai trziu latid bacalaureatul, s'a inscri!
la facultatea de drept in 1897.
Scrierile sale sunt adunate in volum sub
titlul Venea,Epigrame, Din ininol, Sincere,
Duioase.
A mai adunat inteun volum principalele
scrieri de dragoste ale poctilor romani sub
titlul : Cartea dragostet.
A tradus in versuri pentru teatru S'teatta
de Richepin, care a i fost jucat pe scena
Teatrului national din Bucurescl.
Rosetti (Scarlat).Miscut in Bucuresci
la 1802, incetat din viat5 la 1872. A ocu-
pat mal multe functiuni publice, intrc carl
acea de primar al Bucuresciului in douiS
rt2aiduri, dup': ce fuscse i judecAtor pe la
1840.
Am5nunte biografice lipsesc.
A fzicut multe dilAtoriI in viata sa, mai
ales prin Asia. A litsat o parte insemnat
a averel sale pentru Aleneul romiin din
Bucurescl, d5ruind acestel institutiuni i o
bibliotedi de peste 6000 volumc.
Avea titlul dc comite, care i se conferise
de Curtea imperialit a Austriei.
Rosetti (Teodor).Om politic, nAscut
In Ia1 la 1834. A fcut studiile sale licealc
In tar5 i cele universitare in Paris. Dupit
terminarea lor, a intrat in magistraturit unde
a ocupat functiunile cele mai inalte la
Curtea de casatie, unde a ajuns membru.
La 7 Ianuarie 1875 a intrat in cabinetul
prezidat de L. Catargiu ca Ministru al Lu-
cr5rilor publice pfmil la 31 Martie 1876.
Reintrat in magistraturk este inaintat pre-
zident al Curte! de casatie.
Evenimentele din 1888, in urma retra-
gerel guvernului Ion BrAtianu, '1 rcaduc ia-
r51 in viata politicA i M. S. Regcle in-
credinteazA fomartiunea guvernulul.
Th. Rosetti prezideazA cabinetul de la 23
Martie 1888 panA la 29 Martie 1889, apoi
ja portofoliul justitief i face legea inamo-
vibilittei magistraturd; la 1890 demisioneaz.
La 1891 e numit guvernator al M'Ice'''.
nationale, functiune pe care o pArasete in
1895 spre a lua directiunea BAncel agricole.
Tb. Rosetti este unul din membrii inte-
meetorl ai societitel literare Junimea i aI
partidulul Constitutional.
A colaborat la revista Convorbiri literare
 ROS
Linde a publicat in 1874 un interesant studiu
Desp re direcli linea progresul ni nosiru.
E cumnatul fostulu" donmitor Alcxandru
Cuza.
Rosetti (Vintila C. A). Al doilca
al lul C. A. Rosetti, nascut la Domet (Fran-
cia) in 1853. A facut studil de architecturil
In Paris, apol intors in tara a luat parte ca
soldat voluntar in batalionul de Vanatori
la rczbelul din 1877 contra Turcilor, cand
fu decorat cu Viriutea milliard la atacul
Grivitei, medalie pe care o refuzii, consi-
derand'o nepotrivita cu principiile sale de-
mocratice.
A luat in 1885 directiunea politica i fi-
nanciara a ziarulul Ronianul pe care o Os-
treaza pana asta-zi. Consilier comunal al
Capitalel in 1888, apol ajutor de primar,
membru al Camerei de comerciu i al Co-
mitetului teatrelor, Vinti1 Rosetti a fost
reales consilicr comunal in 1895 i deputat
al CapitaleI in 1896.
Membru al Ligel culturale, preedinte al
sectiunei Bucuresci, el este in politica, nano-
nalist i democ.rat inaintat.
A publicat trel volume din scrierile lul
C. A Rosctti (1885, 1886, 1887) o bro-
ura asupra mortel i inmormantarei lul
C. A. Rosetti (1885), dona volume din
scrierile lui Mircca Rosctti (1882) un vo-
lum din scricrile Marid Rosetti (1893), A-
inintiri istorice(1888) idivcrsc cronice, nu-
velc, prin Romdnul sub pscudonimele Ro-
vin, Stan. In 1881 a fost unul din funda-
toril reviste' socialiste Dacia viiioare, care
aparea la Paris.
Rosetti-BAIAnescu. (Nicolae).-- Om
politic, nascut in Iai la 1829, incetat din
viatil la Paris in 1884.
A facut toate studide in Paris la liceul
flenri IV i la facultatea de drept. Intors
in tara, a fost judccator la Suceava pana la
r856, apoI prcfect la GalatI de la 1858 la
1859 cand a demisionat.
A fost Ministru de Externe in cabinctele
N. Krctzulescu i M. Kogalniccanu de la
17 August pana la 17 Octombrie 1865.
Rosetti-Solescu. (Gheorghe). Di-
plomat, nascut in Ial la 3o,Noembrie 1852.
A facut studiile juridice in Paris de unde
s'a intors cu titlul de licentiat in drept. A
intrat in diplornatie la 188 ca ataat supra-
www.dacoromanica.ro
- 164_ ROS
numerar in administratia centrala Minis-
tcrulul de Externe, dup6 ce fuscse supleant,
procuror i judecator de edinta la Trib :
IaI de la 1876 pana la 1878.
La 17 Mal 188o a fost inaintat secretar
fit de cl. II la legatiunea noastra din Peters-
burg ; inaintat cl. I-a la 1881 este trans-
fcrat la Paris, apoI Viena, i la 1885 se
reintoarce la Petersburg, de unde trece la
Viena in 1886.
Consilicr de legatie in 1888, e numit
Ministru plenipotentiar la Belgrad in 1889
ila 1895 este transferat cu acela titlu la
Petersburg unde se gasete i acum.
Rosnovanu (Gheorghe). Colonel,
nascut la r Martic 1832. A facut studiile
sale in Rusia i a servit in armata rusa
pana la 1857 cand a fost primit in otirea
romana cu gradul de sub-locotenent. La
1858 era maior, la 1859 colonel. ApoI de
la aceasta epoca pana la 1872, colonclul
Rasnovanu a fost in diferite randuri in ne-
activitate pana la 1872 cand a parasit o-
tirea.
Isbucnind rezbelul Indepedentel (1877-78)
este rechemat sub drapel ca ef al cavale-
riei divizionare, i se distinge la Nicopole,
Opanez i inaintea Plevncl.
Colonelul Raznovanu a reprezcntat in mal
multe randuri pe alegatora judetului Ne-
anitu in Camera sub guvernul conservator
i a fost in 1872, prefect in acest judet.
Rosnovanu-Roset (Iordache). A-
manunte beografice lipsesc. A fost mare
vistier al Moldovel la 1819, consilier de
stat rus, prezident al divanului Moldovei. A
incetat din viga la 1836.
Roth (Mauriciu). Medic, de origina
izraelita, nascut in BucurescI la 1844. A
faeut studiile sale liceale in tara i apol a
plecat la Viena de unde s'a intors la 1870
cu titlul de doctor in medicina. Stabilindu-se
in Bucurescl a fost medic ef al Spitalulul
izraelit pana la 1879, medic diriginte al Case'
de sanatate din strada Teilor pari, la 1886,
mddic al societatel de asigurare Dacia.
Naturalizat la 1879, D-sul Roth a fost
numit la 1882, medic comunal al (oraului
Bucuresci, post pe care'l ocupa i asta-zi.
Scrierile sale sunt : Causele mortalitdiet po-
pulatiund romdne (188o). V erificctrile de de-
 RUK
cese (1889). Cdte-va experinte ru Atnylni-
trit, etc, etc.
Rtikman (baron, de).Diplomat rus, de
germank venit in Bucurescl la
originii
1834 in calitate de consul al imperiului
rusesc.
Om cu mare trecere pe lingA VodI A.
Ghika, cu marc inriuirire asupra afacerilor
publice, i adesea adevratul arbitru al si-
tualiunel.
Opozistia din Adunare criticAnd la 1837
unele acte ale odirmuirel i amestecul con-
sululul rusesc in afacerile Statului, baronul
Rukman impuse DomnitoruluI sA trimit
AdunareI o mustrare.
Apoi mal ceru sO se introducO in regu-
lament un articol aditional care dispunea
ca pe viitor orl-ce modificare ar voi Adu-
narea sA introducli in Regulamentill organic,
sil nu se poatO face de dit cu autorizarea
specialA a sublimeI Portl i consimtimintul
Rus iei.
La aceasta se impotrivi I. Ompineanu,
dimpreunA cu opozitia. Rukman aflAnd re-
fuzul Aduarei, trimise Domnulul o adresO
In regul de protestare, dar nereuind,
plecA la Constantinopole i si-nulse de la
Sultan un firman, impunAnd AdunArel arti-
colul aditional.
Apol Rukman amenint in scris cu o
pedeapsit disciplinarA pe deputatil din opo-
zitie. AmenintArile se traduserA in fapt prin
ecsilarea lul I. COmpineanu, destituirea pre-
fectului politiel I. Filipescu i alte perse-
cutiunl, filtre carl destituirea profesorului
de limba francezA de la Sfantu Saya, Vail-
lant, sub acuzare c d tinerimel o cultur5
francezA, impotriva intereselor Rusiel.
aabner-Tuduri (Alexandru). Doc-
tor in medicink profesor, nOscut in Brlad
la 1859.
A fAcut studiile sale primare in Brlad,
cele secundare in Institutul academic din
Iai, ear cele universitare la facultatea din
Bucurescl, obtinnd titlul de doctor in
medicini
www.dacoromanica.ro
1 65 RUS
La 1839, in urma unul scandal de fa-
milie i cAsAtoriel sale cu o romana so-
ta lui Glogoveanu, Rukman fu rechemat
In Rusia, de unde nu s'a mal intors in
tarA i unde a murit.
Ruset (Iancu). AmOnunte biografice
lipsesc.
Se tie insl c a fAcut studiile in Lipsca
la 1827. Intors in rark a fost ales in Achi-
nare, unde dimpreura cu I. Ompineanu,
Em. Baleanu i Gr. Cantacuzino, a5 format
e! patru, la 1834, primul grup liberal-natio-
nal, avnd drept tinta, reforma regulamen-
tului organic.
Ruso (Alexandru). Poet, nascut in
Moldova, incetat din vial& la 1859. A fAcut
studiile in Elvetia, unde incepu s producA
cate-va poesil.
Retntors in tarA la 1840, a fost numit
judecOtor la Tribunalul Piatra. Atuncl pu-
blicA mai multe poesil in limba francez5.
Amestecat in micarea revolutionarA de
la 1848, pleacA in Transilvania, unde este
inchis. Pus in libertate se intoarce in tarO
i imbrAtieaz5 cariera de avocat.
A publicat in Romdnia literard (1855):
Criticr asupra limbet rotndne.
Rusu (loan irianul).Publicist,
cut in Siria (Ungaria) la 1864. A fAcut
studiile la Arad. Apol a venit in Bucuresci
i a fost profesor i redactor la Roindnul
pana la 1891. Dup6 acea, reintors in Sibi,
a infiintat acolo Foaia Toporulut.
Osandit de trei orl pentru &Rete de
presk a stat in tetnnitele de la Sibiu, Cluj,
Segedin, de la 1893 plIn5. la 1894.
Scrieri : Moara din vale.
A fost profesor de stiintele naturale la
coala comerciah din Capitall precum i la
dif,rite institute particulare.
A fost medic secundar al spitalelor Efo-
riei medicul consultatiunilor gratuite a
dis'pensarulul pendinte de Ebria spitalelor
precum i medicul directiunel generale a
 SAF
Potelor i Telegrafului. Este directorul case!
de sitniitate din CapitalA.
A, colaborat la confectionarea lartei geo-
logice a RomAniei, fAcand parte 7 ani din
biuroul geologic.
A scris: Apele minerale din districtul Ddm-
bovita (1885), Atlas Zoologic, ,coprinznd
263 figurl coloratecu text explicativ (1889),
Sludiu asupra apelor minerale din districtul
Neamtu (189o), Isvornl ca apd alcalind ther-
mala de la Siria (judetul Buzu) (1890).
Safir. Pseudonim literar al poetului
Nicolae Dentetrescu, nitscut in Craiova la
1847, incetat din vial la 1883, Septem-
brie.
A colaborat la revista Oltul (1873,1875)
i la Revista literard.
A publicat Cavalul, poezii.
aguna (Andrei). Mitropolit din
Transilvania i Ungaria, nOscut la i Ianua-
rie 1809 la Miscolt (Ungaria), incetat din
viatii la 16 Iunie 1873. A fAcut studiile sale
jucidice in Pesta i apol a studiat teologia
la Veret.
La 1848 el este confirmat episcop al e-
parhiel bisericei ortodoxe din'Ardcal i in-
cepe a lucra pentru a pregAti terenul de luptil
spre a putca proclama despartirea bisericei
RomOne de Srbi. Pentru acest sfarit in-
temeazA coll, seminariu, infiinteazii o ti-
pografie, fundeazA la 1853 in Sibi Tele-
graful romdn i isbutete la 24 Decem-
brie 1864 s se restabileascA vechea mitro-
polie a Ardealului in capul cAreia este pus.
Mitropolitul .Saguna a apArat adesca in
dicta Ungariei la 1867, legalitatea Mitropo-
liel minarle ortodoxe, iar in 1868 fiicu sA
se voteze de congresul bisericesc national,
statutul organic al bisericei romaneti.
El a publicat : Eletnentele dreptulut ca-
nonic (1854), Istoria bisericeascd 2. V. ( 186o),
Compendia de drept canonic (1868), Enhi-
ridion (1871), Manual de studiu pastoral
(1872), etc, etc.
*aineanu (LazAr). Profesor, de ori-
gin izraelitA, nAscut in Ploet1 la 23 Aprilie
1859. FrequentO mai nti gimnaziul local
Sf. Apostoll Petru i Pavel, apol confina
cursurile liceului Mate! Basarab din Bucu-
rescl. Dup absolvirea claselor liceale, se
inscrise la facultatea noastr de litere, unde
timp de 5 anl (1881-1886), se consacr4
www.dacoromanica.ro
166 S AL
studiilor limite. IncO pe bAncile universitare
SAineanu se fAcu cunoscut prin dou
lucrArl remarcabile : Elemente turcesd in
limba ronninci i Ielele, una consacratO lim-
bel romine i cea-l-alti credintelor popo-
rulul romn, lucrari cari atrasera asupra-i
atentiunea oamenilor speciall. Aceste studil
pe terenul filologiel romilne, fura incoro-
nate prin opera Semasiologia limbet romdtte,
care, presentat in Martie 1887 ca tezA de
licentO in litere, fu onorat de Universita -
tea noastr cu un premi de 5000 lel.
In anil 1887 i 1888 L. 5Aineanu merse in
Francia i Germania, unde obtinu doctora-
tul. Intors in tarA, d-sa fu insarcinat a su-
plini pe d. Hasde'6, maestrul junelui filolog,
In catedra-I de la facultatea de litere, unde
profesO doni anI de zile i publicA un vo,
lum de prelegeri tinute la Universitatc. In
1893-94 d-sa fu din noll insArcinat a su-
plini pe d. Hasde6 la aceiaI facultate.
L. 5aineanu a scris i publicat 0115
Elemente turcesd in limba romdtui
:
(1885). studi de mitologie compa-
rativl (1886), Glosar de cuvintele vechi i
streine din operele lui Miron Costin (1887),
In careare asupra Sentasiologiet limbet romd ne,
(1887), Les Jours d'emprunt ou les Jours
de la Vieille (Zilele Babel), tezA de doc-
torat in litere (1889), Linguistica con-
timporand sad ,scoala neo-gramaticald (1889),
Autorit romdnt modernt (1891) ; ed. II,
(1892), Raporturile hure grantatica i
logica c'o privire sintetic6 asupra pirtilor
cuvintului (1891), Ioan Eliad Rtidulescu ca
gramatic i filolog, (1892), Istoria filologiet
romdne, (1895), Studit jiAlorice (1896),
`Dictionar universal al timba romtine,
(1896).
Saligny (Anghel).Inginer, niiscut in
Focani la 1854. A terminat acolo liceul
i apol a plecat in Germania, unde a fAcut
studil spectale de inginerie.
Intors in tar, guvernul trimite mal
intili la Praga spre a supraveghea cons-
truirea mainelor i vagoanelor comandate
acolo. Apol la 1876 este numit inginer de
control la construirea liniei ferate Predeal-
Ploeti.
La 1881 este sub-director al liniei Adjud-
Trgul-Ocna, apol director al liniel Brlad-
Vaslui.
Dup terminarea acestor lucrArI, este
numit in 1883 ef al serviciului construi-
 SAM
rel docurilor pentru Finja fe-
rata Feteti-Cernavoda i podul peste Du-
nare, care s'a tenninat in 1895.
La aceasta epoca a fost numit director
general al cailor ferate.
A publicat : Memoriu asupra proectulut
podulut peste Dundre (1888), Cercetdrt asu-
pra pdcurilor din Romdnia.
Samurca (Constantin). Fost cai-
macam al Olteniel de la 1821 la 1822 cand
a demisionat. Incetat din viata in Craiova
la 1822. Amanunte biografice lipsesc.
Sarandi (Frosa). Artista dramatica,
nascut in Bucurescl la 1840. A debutat inca
de talara pe scena teatrului din Bucuresci
i a jucat cu un suGces stralucit toate ro-
lurile femeet1 cornice. Angajata mai intaiil
ca subreta, a facut parte dintre societarele
Teatrului national de la 1877 i pana la
1897. S'a distins cu deosebire in cele Douer
orfeline, rolul btranei Frochard ; apol nu e
comedie din reportoriul lui Alecsandri pre-
cum i din toate cele-l-alte comedil mal cu
vaza in care Prosa Sarandi sa nu fi stralucit
In rolurl prin verva i talentul admirabil ce a
desfaurat.
In Cocoana Chiriqd, Lipitorile satelor, Ma-
nevrele de Toamnd, Moitenire de la rdpo-
sala, Un lea si un lot, Femeele noastre,
etc, aceasta artista inveselea publicul prin
talentul el ara seaman. La r897, in urma
boalel de care suferea de cat-va timp, Frosa
Sarandi a fost trecuta intre pensionarele so-
cietateI dramatice.
Sbiera (Ioan. G.)Profesor, nascut la
1836 in satul Horodnicul de jos (Bucovina).
A facut studiile in Radaull, Cernauti i
Viena. La 1862 a fost numit profesor de
limba 'romana la liceul din Cernautl i a
functionat in aceasta calitate pana la 1870.
Membru al Academiel rornane (1867),
profesor de limba i literatura rornana la
Universitatea din Cernauti (1875), loan
Sbiera a publicat : Conceptul natiunet
semndtatea graiulut national (188o), Puterea
graban( national (1884), Grigore Urechie
(1884), Toveilt poporale ronuineltt (1888),
Colinde, Cdntece de stea, Urdrt de nuntt
(1888), etc, etc.
Schachmann (Max).Doctor in me-
dicina, nascut in Bucurescl la i Ianuarie
www.dacoromanica.ro
167 SCH
1859. A urmat cursurile gimnasiului Lazar,
liceulul Sf. Saya i apol a flcut studiile
sale medicale la Paris. Primit intern al spi-
talelor civile din Paris la 1883, s'a intors
in tara la 1887 i a fost numit medic pri-
mar al spitalului Caritas in 1891.
A publicat urmatoarele lucrad : Epidemie
du muguet benin chez le vieillard (188 I),
'Portes d'intre et voies de propagation des
bacriles de la tuberculose (1885), Sur la
ci, rhose pigmentaire daus le diabte sucrt;
(1886), Intoxications par l'oxyde de carbone
(886), Contribution au traitement de la pe-
lade 1887), Sur un cas d'epistaxis incoer-
cible, (1888), lucrad aparute in diferite re-
viste medicale franceze.
Scheleti (Gheorghe). Compozitor
muzical, nascut in IaI la 1837, incetat din
viata in Bucuresci la 1887. A inceput prin
a intra la 1885 in coala de cadeti de unde
ei cu gradul de sub-locotenent peste putin
timp i inainta pana la gradul de maior,
cand demisiona din otire.
Avea inca de mic copil o mare aplecare
pentru muzica i era la vrsta de 14 ani,
unul din cel mal bunI pianit1 din Ia1
de acea, o data eit din armata, sacrifica
tot timpul i activitatea pentru muzica.
Profesor de piano la Conservatorul din
Ia1, compozitor de mare talent, G. Scheleti
a lasat un numr insemnat de productiunl
muzicale, dintre carl vom cita : Aurora
Boreald, Gangurul, Suspinul Carpatilor, Va-
lurile, Iltqiunt perdule, Ingerid prkitor, Uu
cdntec drag, Dorul, Ce te legent codrule ?
Scheleti (Nicolae).Colonel, publicist,
nascut la 1836, incetat din viata la 20
Iunie 1872. Dup6 ce a facut studiile la
coala militar din Potsdam (Germania), s'a
angajat in otire ca soldat i a inaintat pana
la gradul de colonel in 1869.
Pe terenul literar, a colaborat mult timp
la revista Convorbirt literare, i a publicat
Partea r-a din opera lui Goethe : Faust, in
colaborare cu V. Pogor, apoi Suferintele
lut Werther i traducen l insemnate din poe-
siile luI Heine, Schiller, Goethe.
Schneider (Charles).Nascut la 1826
la Saint Gall (Elvetia), incetat din viata in
acea1 localitate la 1897.
Controlor potal in Elvetia, a venit in
Bucuresci la 1869, facnd parte din misin-
 SCR - 168
nea elvetianit trimisa aci dup cererea gu-
vernulul roman, spre a organiza serviciul
potal, luat din mainele administratiund
streine.
A rmas in Bucuresci doui anI, desfau-
rand o mare activitate in indeplinirea mi-
siunel sale. . tuliune (186o), Rerspuns guvernulut ci sino-
Reintors in tara sa la 1871, directiunea
potelor din Romania, ca semn de gratitu-
dine, i'a ecsprimat acolo felicitarile sale, cand
a implinit 50 de ant de servici.
Un fiti al s6i.'1, Jules Schneider, s'a mutat
In Bucuresci la 188o i a stabilit aci una
din cele maI importante case comerciale
pe strada Sf. Vinere No. 12, pentru lucrari
technice, instalari de electricitate, apa, etc.
El s'a casatorit chiar in tara.
Scriban (Neofit).Arhereil, nascut la
Burdujeni (Botoani) la i8o8) incetat din
viata la 1885.
Prima invtatura a luat'o in coala de la
Burdujenl, apoi la vrsta de 19 anl a in-
trat in manastirea Govora ca frate. In 1833
merge la i infra la biserica Trei Erarhi
ca preot servitor, urmand in acela timp
cursurile Academiei Mihaileanit. La 1830
este numit predicator al Mitropoliei.
Apol vine in Bucurescl i urmeaza cur-
surile de la Sf. Saya pana in 1839. La 1840
este Inchis la manastirea NeamtuluI de catre
mitropolitul Veniamin, pentru ea s'a gasit
la dnsul operile lui Voltaire. Ridicandu-i-
se pedeapsa la 1842, el fondeaza coala
nationala din Falticeni i la 1843 deschide
o coalii in manastirea Neamtului pentru
calugarii tineri.
La 1846 fiind arhimandrit, este chemat
la Ia1 i numit director al coalei Trei
Erarchl i superior al bisericel Sf. Vasile,
unde profeseazii pana la 1862. In acela
timp este profesor i la seminarul Ve-
n i am in.
La 186i se pune in capul a 40,000 lo-
cuitori i reclama improprietarirea satenilor.
In aceti anl el lucreaza cu cel mal de
frunte barba!' aI MoldoveI pentru unirea
Principatelor.
El este reprezentantul direct al clerului
In Divanul ad-hoc i lucreaza pentru con-
stituirea unireI Principatelor.
La 1862 este locopitor de episcop al
Argeplui. De la 1872 pana la 1885 a trait
retras.
Scrierl : Catechism set invldturd de cd-
www.dacoromanica.ro
SCR
petenie ale bisericet rsdritene (1838), Ur#ri
istorice (185 I), 'Dupla! para/el (1851), Uni-
rea ,si neunirea Principatelor (1856), Scuzid
istorisire despre mitropolia aColdover (1857),
Necesita tea cleruluf in societate (1859), Cle-
rul romiin in fata articolulut 46 din Consti-
dultd romeinesc din 186s, Apologia Ad ca
clevetitoril s! din IV (1867), Cuvintele bi-
sericepf (1867), Incercdri poetice, discursar!
politice (1870), Canaria mea la Ierusalim
(1875), Testamentul vechiti (1876).
Scrob (Carol).Ciipitan de infanterie,
poet, nascut la 21 Iulie 1856. Irtrat in
coala militara ca elev, a dobandit la 1877
gradul de sub-locotenent. Reputatiunea sa
i-a facut'o ca poet pi-in numeroase poesii
i romante devenite populare, intre cal-1
vom cita : Valurile Dundret, Dor de rsbu-
nare, 'Itt tu, etc, mal toate puse in muzica.
Poesiile sale all aparut inteun volum.
Scurtescu (V. Nicolae). Publicist,
fi de tran, nitscut la 1844 in satul Valea
Lunga (almbovita), incetat din viatil la 31
Martie 1879 in spitalul Colentina.
Dup ce termina studiile sale in Bucu-
resci, fu numit profesor la o coala primara
i incepu sa colaboreze la mai multe ziare
sub pseudonimul Vintild Stroie, publicand
poesil populare i articole despre teatru i
literatura dramaticii in Columna lut Traian
(1872-73) i in Viiiond (1873). El a
mal colaborat la ziarele : Ghimpele, Tele-
graful, Roindnia liberd.
Scrierile sale sunt : Canual de Istoria
Romdnilor, Catechismul rozniin ci crear/in,
Rhea Silvia i Despot-Vodd teatru, (1873-
75),'t-efan Rare.,s- drama publicata la 1883,
Toesil i teatru 2 vol. (1877).
endrea (tefan. C.) Om politic, pro-
fesor, nascut in Ial la 1842. Profesor de
drept civil la facultatea de drept din IaI,
de la Octombrie 1867 pana in prezent, a
fost agent diplomatic al t'rei la Paris in
1876.
La 1896 a intrat ca Ministru al Justitie
in cabinetul de sub preidentia lui P. Au-
relian de la 21 Noembrie pana la 31 Mar-
tie 1897.
SerbAnescu (Dimitrie).Locotenent,
nascut la 20 Iulie 1849, mort la 12 Ia-
 SER. - 169 -
nuarie 1878. Intrat in armata ca soldat la
1866, se libereaza in 1872, apoi se rean-
gajeaza ca sergent i e inaltat sub-locote-
nent la 1874. In timpul rezbeluluI Indepen-
dentel, el face parte din Reg. 8 de linie,
e ranit de moarte in ziva de 12 Ianua-
rie 1878 la atacul asupra podurilor de pe
digul oselel Novoselo, i moare in timpul
noptel.
Serrurie (Grigore). Om politic, in-
cetat din viata in Bucurescl la Ianuarie
1892.
A fost unul din membrisi ceI maI devo-
tati ai partidului liberal i a fost amestecat
in toate micarile revolutionare de la 1848,
1866, 1871.
A facut parte ca deputat din toate Ca-
merile liberale pina la 1888, i a fost ade-
sea membru in consiliul comunal al Bucu-
resciului.
A publicat : Colecliunt de poesil scrise in
exil (1858), Romdnia i Xihal Viteaol
(1875).
Sulescu (Gheorghe).Profesor, nas-
cut in IaI la 1799; data incetareI din viata
n ecunoscuta.
A facut studiile sale in seminarul de la
Socola in IaI de la 1812 pina la 1819.
Apoi a fost in coala de la Chio i in Uni-
versitatea din Viena.
Intors in tara, a fost numit la 1830 pro-
fesor de filosofie 1 limbele moderne la
coala Trel Erarcht din IaI, iar la 1837
inspector al coalelor din Moldova. La 1852
a demisionat din profesorat.
G. Sulescu a publicat : Intdiele cunot
tinte i ida pentru tinerimea coalelor ince-
pdtoare (1833), Geografia, gramatica, aritme-
tica, Fabule in versurt (1835), Despre Tam-
blach, note originale (1845). El a colaborat
la Foaia pentru rninte (1839) i Adula ro-
mdneascd (1837).
Severeanu (Constantin. D.)Doctor
In medicina de la facultatea din Pais, pro-
fesor la facultatea de medicina, medic pri-
mar al EforieI spitalelor civile din Bucu-
resci, medic de corp de armata (colonel)
in rezerva, s'a nascut la Turnu-Severin (Mehe-
dintl) in 1845. Elev al coalelor din aceasta
localitate, a intrat la 1856 in coala secun-
dara de medicina, infiintata de generalul
Davila i a urmat cursurile pina in 1862,
www.dacoromanica.ro
SEV
cind in urma unui concurs, a fost trimig
de guvern la facultatea de medicina din
Paris, unde a urmat cu deosebire cursurile
chirurgilor Velpeau, Nelaton, Maisonneuve,
Malgaigne, etc.
Reintors in tara la 1864, el este numit
in 1869, medic primar al spitalului Coltea,
apol in 1879 profesor de anatomie topo-
grafica i medicina operatoare la facultatea
de medicina din Bucurescl, i in 1886 e tre-
cut profesor de clinica chirurgicala la acea1
facultate.
Ales deputat in 1888, a facut parte in
acela an din consiliul comunal al Capita-
lel, i a fost delegat la congresele medicale
din Berlin (1886), Pans (1887), Viena i
Roma.
El a scris un tratat de Medicind populard
i a colaborat la mal multe reviste medi-
cale, conducnd gazeta medico-chirurgicala,
In timp de kece ani.
Sevescu (Panait). Nascut in Bucu-
rescI la 1832. La r Aprilie 1851 a inceput
cariera sa la Ministerul de Finance, unde a
fost copist, ef de biuro, ef de secsie
aproape 9 ani.
La .25 Februarie 186o, a fost numit pre-
fect in judetul Teleorman i de aci- a tre-
cut director general al potelor, cand po-
tele unindu-se cu telegraful, el fu numit in
1864 revizor general al MinisteruluI de In-
terne. De aci el a fost numit supleant i
in unna membru la Curtea civil. La 1865
a trecut secretar general la Consiliul de
Stat.
Desfiintindu-se Consiliul de Stat, P. Se-
vescu a fost numit prefect al districtului
Arge i la 1868 a trecut ef de divizie la
Ministerul de Interne.
La 1870 a fost numit procuror la Cur-
tea de comptud pina la 1891, cnd ceru
regularea sa la pensie.
Asta-zi se gasete la administratia Regiei
Monop. Statulul, ocupind postul onorific de
preedinte al consiliului de administratie.
Sihleanu (Alexandru) Poet, nascut
in Bucuresci la 1834, incetat din viata la
14 Martie 1857. A facut studiile sale in
tara. i la Paris, dar a murit foarte tnar
fira sa ne poata da toata masura adevara-
tulul s6i5 talent.
A publicat : Armonit intime (1857). La
11 b
 Sitt - 170
1871 s'a tiparit a doua editie, prin ingrijirea
familiel sale.
Sihleanu (tefan). Profesor, nascut
in Bucurescl la i Februarie 1857, doctor
in drept i stiintele naturale de la Univer-
sitatea din Neapoli (Italia) la 1876.
A tinut cursurI libere de zoologie la Uni-
versitatea din Bucuresci i la 1888 a ob-
tinut prin concurs catedra de zoologie me-
dicala la acea! Universitate, facultatea de
stiinte.
Fost director la Ministerul de Finance de
la 1881 pana la 1888, e numit la 1895
secretar general al Ministerulul Cultelor i
Instructiund publice, post pe care'l ocupa
pana in prezent.
A publicat : Curs de .zoologie generald
(188i-1888), Studiu asupra pescilor electrict,
In limba italiana (1876), 18 ata de istorie
iinanciard de la 1870 la 1887 (1889).
incat (de Sinca, Gheorghe). Nas-
cut in Siamoiudu (Transilvania) la 28 Fe-
bruarie 1754, incetat din viatii la 2 No-
embrie 1816. La 1766 invata primele ele-
mente ale limbeI latine, la 1768 trece la
Cluj unde invata gramatica i poetica. Ter-
minand retorica, e primit la 1773 in ma-
nastirea de la Blaj i e insarcinat cu pre-
darea retorice! i poeticei in coalele ro -
mane de acolo.
La 1774, merge la Roma, unde sta cinc!
ani studiand filosofia, teologia, i la 1779
capal titlul de doctor. Atuncl intra un an
in seminarul S-ta `Barbara i publica: Ele-
menta linguce Daco-Romarke.
Se intoarce la Blaj prin 1782. Doui-spre-
zece anI este director al coalelor natio-
nale din Ardeal i el infinteazii aproape 300
de scolI.
La 1794 este arestat sub inculparea ca
ar rsvrati pacea publica. Pus in libertate
i vazandu-se parasit de totl, se aeaza lao
moie a comitelul Vass din Ardeal, i
sta acolo Fase ani, dand crescere copiilor
acestui nobil proprietar.
La 18o6 se intoarce in Oradea Mare i
apol se ocupa cu cercetari istorice in Pesta
i Viena. La 1809 se retrage in Siunea, sat
din Ungaria.
La 1812 vine in Alba Julia spre a su-
pune censure! opera sa Cronira Romiinilor,
rezultatul une! muncl de 30 ani, dar cen-
www.dacoromanica.ro
816
sura o respinge sub cuvant c opera e burla
de foc, i autorul el demn de furcl.
De aci inainte, nu se mal tie nimic
despre urma lui incai. Tocmai la 1866,
se descopera ca el a murit in 18 r6 la fostil
s! elevl, fi! comitelul Vass.
Sion (Gheorghe).Poet, nascut la 1821
in Harova (Moldova), incetat din viata in
Bucuresci la Octombrie 1892. A facut stu-
diile sale in tara i la vrsta de 18 anI
infra ca scriitor la cancelariile judecatoreti.
Dar peste putin timp fu departat din slujba
pentru o scriere politica; se ocupa atunci Cu ex-
ploatarea moiel sale parintetI i lua parte
in 1848 la micarea revolutionara din Mol-
dova.
Arestat, el fu ecsilat i nu se intoarse
in tara de cat la suirea pe tron a princi-
pelul Grigore Ghika. Peste putin timp trecu
In Muntenia unde publica: Revista Car-
patilor.
Scrierile sale sunt : Ceasurile de multu-
mire, poezii (1843), nCoartealut Socrat, dupa
Lamartine, in versurl (1848), Misantropub,
dup Moliere, in vers. (1854), Zaira, dup
Voltaire, in vers. (1854), Istoria ci iutm-
plrile barman! de aCinhausen (1855), 'Din
poqiilemele (1857),Suvenire de cdldtorieinTa-
sarabia (1857), Salir, peatrdpretioasti (1857),
Zitta, jurnalul (1859), Revista Curpojilor
(1859-1862), Istoria generald a Darla, 3
vol. (186o), Istoria terret romdnescr, trad.
dup fratil Tunusli (1863), 191 Fabule, in
versuri (1869), 14/tienta morald, comed.
act. (1869), Fedrct, drama tradusa in
versurl, Candidat ,s-i deputat comedie, La
Flema, drama, Femea lut Socrate, comedie
in versuri, etc.
G. Sion era membru al Academie! ro-
mane.
Slaniceanu (Gheorghe). General,
nascut la 23 Aprilie 1835, mort la 12 Ia-
nuarie 1885 la San-Remo. A intrat ca elev
In coala militara la 1854 i a fost inaltat
sub-locotenent la 1856, maior la 1864, co-
lonel la 1870, general la 1880.
In timpul rezbeluluI IndependenteI (1877-
78) fiind ef de stat-major, e nurnit co
mandant al Corpului de observatiune pe
Isker. Insarcinat cu atacul Rahovel, trupele
de sub comanda sa se disting cu deosebire
la 7 Noembrie 1877.
Fiind colonel, Slaniceanu a fost Ministru
 SLA
de rezbel de la 26 Aprilie 1876 pAnA la 2
Aprilie 1877, apoi de la 20 Aprilie 1880
panli la 9 Iunie 1881.
Slavid (loan). Publicist, niiscut la
Siria (Ardeal) in Ianuarie 1848. A acut
primele sale studii in Siria apol in Mino-
ritil i Temioara. La 1868 a urmat cur-
surile facult4ilor juridice din Pesta i Viena.
Colaborator al reviste! Convorbirt literale, a
fost inskcinat la 1874 Cu supravegherea
publicatiunei documentelor istorice n'imase
de la Eudoxie Hurmuzachi, lucrare pe care
o urmeaz, i astii-zi.
Profesor de istorie, filosofie. geogrfffie i
limba romlin. la Mater Basarab, la coala
normala pentru inveyitura popornlut ronuin,
la Azilul Elena Doantna, el plead la 1884
In Sibi unde ja conducerea ziarului Tri-
buna i e condamnat la un an inchisoare
pentru articolele sale in contra Ungurilor.
Intors in tarii la I890 a avut cate-va lunl
sarcina de director de studiI la Azilul Elena
Doamna.
Slavici a publicat : W,ovele, comedir, drame,
Manual de istorie 2. vol. Romdnit din Aus-
tro-Ungaria, in limba germanii.
Smara. Publicist. (Smaranda Gheor-
cunoscut sub pseudominul Smara,
(=hin),
niiscutA in Te'rgovite la 5 Septembrie 1857.
A fAcut studiile sale la coala central pe-
dagogid. i este institutoare in Bucurescl.
Scrieri: Un abecedar ilustrat, Din pana su-
ferintef, un vol. versuri ; Nuvele, Poe.zif. A
mai scrisdite-va istorioarepentru copil, Schite
cu creionul, versurl, Descrieri din R0111a, Flo-
renta, etc.
Socolescu (loan. N.) Inginer-arhitect,
niiscut in Ploet1 la 17 Ianuarie 1857. A
fAcut studiile liceale in tarA. i la 1878 ab-
solvind coala de poduri i osele din Bu-
curescI, a plecat la Paris, unde a urmat
cursurile coaleI de bele-arte.
Reintors in tar la 1883, a executat di-
ferite lucrar! intre carl : Palatele comunale
din Piteol, Cdldra11, Constanta, spitalele u-
deleite de la Trgovi,ste , Cdldrat, Constanta,
catedrala din Alexandria, biserica i presbi-
terul de la `Buftenf, etc.
La 1885 a fondat revista Analele arhi-
tecturef, iar la 1887 Monitorul
care apare i astA-zi.
www.dacoromanica.ro
171 SOF
Sofronie (vez! Miclescu).
Solomon (Alexandru). General de
brigadk nAscut in Craiova la 1832, incetat
din viath in Bucuresci la Ianuarie 1875. A
intrat in armaa c iundr i apol dup6 o
diliitorie prin Viena, Londra, Paris, insotit
de un institutor, a fost inaintat sub-locote-
nent in Regimentul al 3-a de linie.
Gradele sale le a dobandit foarte repede
i la I86o era inaintat colonel. La 30 Mal
r866, colonelul Solomon este Ministru de
rezbel in cabinetul N. Kretzulescu care tine
pn la ri Februarie, ziva detronArei prin-
cipelui Cuza.
La 1872, Al. Solomon a fost inaintat la
gradul de general.
In afani de cariera sa militar, el a mal
fost sub domnia Principelul Ghika, prefect
de judet la Slatina i Pitetl.
Solomon (loan). Colonel, niscut la
1793 Octombrie, in satul Pleoiul
incetat din viatA la Craiova in 1892.
La 1806 a intrat mal Tnti6 inteo lips-
dnie ca ucenic, dar intrAnd Ruil in tar
s'a inrolat la J8o9 inteo ceat de panduri i
a dus in aceasta calitate numeroase lupte
contra Turcilor la 1809, 1810, 1821.
La 1812 a fost numit comandant de po-
terasl i trimis in prinderea haiducilor ; ear
la r821 el i cu panduril s'l s'a6 unit cu
Tudor Vladimirescu, in contra diruia fusese
trimii de seipanire.DupA prinderea lui Tudor,
Solomon a fugit in Austria unde a stat pinA
la 1826, dind reintors in tara a fost din no
numit dpitan de potera1.
La 1828 intrA in armata ruseasd i ja
iar1 parte in luptele contra Turcilor. Pen-
tru purtarea sa vitejeasd in lupta de la Mi-
leti (14 Septembrie 1828), Imp6ratu1 Ru-
siel i clAruete o sabie de onoare cu in-
scriptia de vitejie.
La 183 o a intrat in armat regulatA ro-
mAneasd cu gradul de colonel. La 1853
a fost adjutant al Principelul Stirbey.
ontu (Alexandru). NAscut la 1862
Aprilie 23, in oraul Focant In 1881 a
terminat liceul Mate! Basarab din Bucuresci,
la 12 Ianuarie 1882 a obtinut diploma de
bacalaureat in litere i tiinte, i la 1889
diploma de licentiat in drept de la faculta-
tea din Bucurescl.
La 1881, in baza unul concurs, a fost
 ON
numit institutor la una din gcoalele publice
din Bucurescl, de la care catedra s'a retras
in 1882.
La 1883 a fost numit profesor la cate-
dra de matematica de la gcoala normala a
Societatei pentru invtatura poporulul ro-
man ; iar in Decembrie 1889, i s'a incre-
dintat gi catedra de drept constitutional
administrativ de la aceagi gcoala, catedre
pe cart le ocupa i asta-zI cu titlul defi-
nitiv.
La 1890 a fost numit gef al biurouluI
bunurilor Eforid spitalelor civile din Bu-
curesd, de unde s'a retras in Martie 1891.
A publicat : Procesul Epocet, satire poli-
tice in versurl (1883), Toeme maxime
08851 Vorbe pentru un amic, viata i scrie-
rile poetulut Dumitru Soreanu (1887), Poe-
tul George Creleann, studiu literar (1888),
Mandatul in legislatia romana gi romana
(1889).
A fost redactor al ziarulul Poporul gi a
colaborat la ziarele Rkboiul, Binele public,
Romeinia, Universul-Literar, etc.
*ontu (Constantin).N6scut in Foc-
ganT la 1854.
A absolvit liceul Sf. Saya gi facultatea
de gtiinte fizico-matematice din Bucurescl.
La 1875 a fost numit profesor la liceul
Matel Basarab din Bucuresd, unde functio-
neazit i astit-z1, la catedra de gtiintele fi-
zico-chimice.
De la 1885 1888 a fost revizor al In-
ternatulut gi director al liceulut Matet Ba-
sarab ; de la 1889 pana la 1892 a fost
director al gcoalel normale a Societatet
pentru inv6tatura poporulut roman, al carril
profesor este gi asta-zi, predand gtiintele
fizico-chimice, gi la seminarul Nifon.
La 1885 a fost numit chimist gef al la-
boratorulut de chirnie al Ministerulut Do-
meniilor, de unde a trecut ca chimist-expert
cl I, gi gef de sectiune al Institutulut chimic
universitar din Bucurescl, unde functioneaza
asta-zi.
In 1897 a fost insarcinat de Primaria
Capitalel cu instalarea i organizarea unul
laborator chimic municipal pentru controlul
alimentelor gi buturilor.
In Februarie 1897 a fost numit inspector
al invtamintulut secundar.
A publicat o lucrare asupra Rolulut chi-
miet in Romeinia, i a colaborat cu D-rul
Bernad la publicarea lucrar-flor efectuate in
www.dacoromanica.ro
172 ON
sectia hidro-chimica a institutului chimic,
asupra Apelor minerale din lard.
onu (Gheorghe).-- Maior, nascut la
5 lOctombrie 1851.E1ev al gcoalel militare
In 1859, e inaltat la gradul de sub-locote-
nent in 1861 gi maior in 1874. In timpul
rezbelului Independentet, el face parte din
Regimentul ro de dorobantl gi moare in
fruntea batalionulul s6 la 3o August 1877,
in trangeul intai al redutei Grivita. Turca
a luat corpul sia i infipt pe parape-
tul redutei ca trofee.
Spartali (loan. S.) Publicist, nascut
In Bucurescl la 8 Mal 1855. Fost elev al
liceulul Sf. Saya, a urmat cat-va timp cur-
surile facultatet de medicina gi apol le-a
parasit spre a se ocupa de literatura gi in
special de traducerl din limba franceza, in-
tre cal-1 notam : Sirutdrile, Copilul Draculut,
Preotul din Nancy, Idioata, etc, etc.
A tradus peste una mie nuvele, basme,
legende din literatura tuturor popoarelor,
a colaborat la mal toate ziarele din Bucu-
res cl.
Spirteanu (Nicolae. D.)NAscut la 21
Septembrie 1859 in satul Podegu (Mehe-
dint1). Terminand studiile gimnaziului din
Craiova, a intrat in invtamint ca institutor,
apot a fost numit revizor gcolar i apol
director al unel gcoale primare din Turnu-
Severin.
A publicat : Catalogul anual, Dictionar
geografic al judolut Mehedinft, Atlas geo-
grafic al Moka' .51Ceheding (1895), Calen-
darul societtkei comerciale agricole din T.
Severin. Urme romane In Mehadia ,s-i Xe-
hedinit (1896).
Staehli (loan). Bancher, nascut in
Svitzera la 1846, Februarie. A facut stu-
dil comerciale la Berna gi apot a intrat
In acel ora g inteo casa comerciala la 1863.
De acolo a venit in Romnia la 1869 gi
s'a stabilit ca impiegat inteo casa comer-
ciala din Braila ; la 1871 a parasit acea
casa gi a venit in Bucuresd in calitate de
casier-comptabil la intreprinzatorul de ca
ferate Jean Marie, la care a stat pana in
1877.
La aceasta epoca, J. Staehli deschide in
Bucurescl o casa de banca, mal intai in
asociatiune cu Ruffer pana la 1888, cand
 STA
ja singur directiunea case! de banc.i, avnd
pe Braicof comanditar.
E unul din actionarii cel mai irnportantl
aI fabricei de postav Bulms1 si al societktel
de pielArie Mandrea.
sier.
Stancescu (Constantin. I.) Pictor,
niiscut in BucurescI la 20 Octombrie 1837.
Dup6 terminarea liceulul la 1855, a urmat
cursurile faculatei de drept si a invtat
pictura cu TAtArescu.
Apoi in 1857 a plecat la Paris ca bur-
al statulul si a urmat seapte ani cur-
scoalei de Bele-arte, trimitand de a-
surile
colo mal multe tablouri cari se gAse-sc in
pinacoteca din Bucuresci.
Numit la 1865 profesor de istoria artelor
si de esteticA la scoala de Bele-arte din
Bucuresd, asa-A este director al acesteI
scoale.
Este membru in Comitetul teatrelor incA
de la 1877.
Ca pictor, C. Sancescu a fAcut portre-
tele artistilor teatrului national, carl se gA-
sesc in galeria de sus a teatrului.
A scris pentru teatru : Rsbunarea mor-
dram (1854), 13 Septembrie,
istoric, `Bunul pdrinte, comedie (1853).
A tradus i numeroase piese din reper-
toriul francez.
Stancescu (Dimitrie).Profesor, nAs-
cut la 1863 in satul Zanoaga judetul Ro-
manati.
A fAcut studiile sale primare in Craiova
si in seminarul din R.-Vlcea (1877-1881).
A urmat apoi seminarul central din Bucu-
rescI (1881-84) i facultatea de teologie
(1884-88), obtinnd titlul de licentiat in
aceastA ramur.
La 1889 a fost numit profesor titular la
gimnaziul din Slatina. Peste un an a fost
permutat in BucurescI si astii-z1 functioneazA
la liceul Mate! Basarab.
De la i Aprilie 1894 Ora la I Ianuarie
1896 a ocupat in Ministerul Cultalor, pos-
tul de defensor eclesiastic al circumscrip-
Pei Cu inceperea lui Septem-
brie 1894, ocup i locul de director al li-
ceulul particular Lamina din Bucurescl, fon-
dat la 1876 de d. Daniel R. Cordescu.
Principalele sale scrierl sunt : Origina
cre,stinismuluf la RomdnI, Degenerarea mo-
rald lag de scdderea sitntuluf religios la
Romdnf, Statistica morald despre sinucideri,
www.dacoromanica.ro
17 STA
Istoria sacrd a vechiulut testament, Istoria
sacrd a noului testament, Despre dogmele ji
ntisterele bisericef ortodoxe.
Stancescli (Dumitru).Publicist, nAs-
cut in Bucurescl la 20 Decembrie 1866.
A facut studiile sale la Lige, unde a
luat in 1891 doctoratul in stiintele politice
si administrative.
A publicat : Basme, Alte basme, Snoave,
Glume ji poveffl, Basme ji snoave 710111, La
gura sobe!. A tradus : Economia politicd de
Luigi Cossa, Den4a, Francillon de Dumas
fija.
A infiintat la 1895, impreunA cu librarul
editor Carol Miiller : 'Biblioteca pentra toti
In care se publicA cele mal bune dirti ins-
tructive.
Stanescu (Chivu).Locotenent, miscut
la 14 Noembrie 1834, mort la 30 August
1877. Intrat in armatA ca soldat la 1851,
e inAltat in 1866 la gradul de sub-locote-
nent. In capul companid sale din Regim.
ro de dorobantl, el moare in reduta Gri-
vita, la atacul din ziva de 30 August
1877.
Statescu (Eugenie).Avocat, om po-
litic, nAscut la 1838. A flicut studiile sale
In tar6 si le-a terminat in Paris, de unde
s'a intors cu diploma de doctor in drept.
A colaborat la mal multe ziare liberale
si s'a ocupat in special de avocatur pAriA
la 1868, cand incepe cariera sa politicA si
este ales in mal multe rndurI deputat in Ca-
merA.
Pentru prima cal-A intr in Minister la 24 Iu
lie 1876, la departamentul Justitiel, in cabi-
netul Ioan l3rAtianu, i pstreazA acest por-
tofoliu pan5. la 27 Ianuarie 1877. La 23
Septembrie 1878 revine iarAsi la Justitie,
011A la ii Iunie 1879. Apoi de la ro
Aprilie 1881 panii la 9 Iunie 1881 e Mi-
nistru de Interne, cnd trece la Externe
pAna la i August 1882. La aceast epocA
reia departamentul Justitiei pan5. la 30
Septembrie 1883.
La 1895 Octombrie, a luat portofoliul
Justitiel in Ministerul de sub presidentia
luI Dimitrie Sturdza si l'a pAstrat paril la
21 Noembrie 1896.
La 1897 a fost ales presedinte al Sena-
tulul la sfrsitul sesiunel, cand s'a format
in Martie noul guvern sub presidentia lui
 STA - 174 -
Dimitric Sturdza. La 1898 a declinat onoa-
rea dc a mal fi reales.
Stavrescu (Raluca). Artistii drama-
tick nAscut in Focsani la 1836, incetat
din viat in Bucuresci la 1884. A debutat
pe scenii la 1853, judind mal intth la tea-
trul din Craiova 12 au! ; de acolo a trecut
la Iasi si pe urmA la Bucuresci. In 1878 a
fost primit ca societar a teatrului natio-
nal din Bucuresci, dar n'a putut juca mutt
timp cAci imbolnAvindu-se, a petrecut mai
toate stagiunele dintre 188o si 1884 in
strinatate. La 1883 Corpurile legiuitoare
acordase artiste! Raluca Stavrescu o re-
compensA nationalA pentru meritele sale
artistice.
A jucat rolurile principale din mai tot
repertoriul dramatic si s'a distins cu deo-
sebire in Nebula din amor, Maria Tudor,
Curierul de Lyon, Vi ata unet comediane,
Cerjetoarea, etc.
Steege (Ludovic).Medic, om politic,
de originA germank niiscut la 1813, incetat
din viat la 28 Martie 1872.
A inceput prin a fi medic de despirtire
si medic primar in Moldova, dind a si
scris cartea sa Les eaux minrales de Slanic
en nfoldavie (1854).
Avnd tot de o data vaste cunostinte
juridice, este numit mal trzi6 membru in
Comisiunea centralA din Focsani si apoi
membru la Casatie.
L. Steege a mai fost agent diplomatic
al t6re! la Viena, Berlin, Petersburg, si a
acut parte din deputatiunea care a mers
la Dilsseldorf in 1866, spre a notifica ale-
gerea Principelui Carol, ca Dom al Ro-
tniiniel.
Sub domnia lui Cuza, a fost ministru de
Finance de la 12 Octombrie 1863 plina la
26 Ianuarie 1866.
Apoi in 1867 a mai fost Ministru de
Finalice de la 19 August panA la i Octom-
brie acelas an.
Stefanescu (Grigore).Profesor, nits-
cut in 1838. A flicut studiile in tar si le-a
terminat in strinAtate, intorcndu-se Cu
titlul de licentiat in stiintele naturale. La
18 Noembrie 1864 a fost numit profesor
de geologie i mineralogie la facultatea de
stiinte din Bucuresci.
Este membru al Academiei rom:ine, di-
www.dacoromanica.ro
STE
rector al cabinetutui de palcontologie si la
1897 a fost numit rector al UniversitAtel
din Bucuresci.
tefanescu (Grigore). Profesor de
dintec, compozitor muzical, n5scut la 1843.
La 1872 a fost numit profesor la Con-
servatorul de muzial si declamatiune din
Bucuresci, post pe care 'I ocup si in
prezent.
Compositiuni principale : Ingere dulce,
romantk In z,yzdar giindesc la tine, Mdn-
drulito de la mnnte, Cantu de fericire, etc.
si partitiunea operetelor : Scaiul Bcfrbatilor,
si dramelor CEdip Rege, Pygmalion.
Are si multe composipuni de muzidi
religioasi.
tefanescu (Sabba).NAscut in Cra-
iova la 1857. A fAcut studiile primare si
secundare in acel oras, iar pe cele supe-
rioare la Bucuresci si la Paris. S'a ocupat
Cu stiintele naturale si in special cu geo-
logia i Cu paleontologia.
A publicat stiintifice originate si
manuale didactice. Principalele sale pro-
ducpuni stiintifice sunt : Contribution a l'-
tude des faunes sarmatiques, pontiques et le-
vantines, apitrut in Mmoires de la socit
gologique de France, Xemoritt relativ la
geologia districtului Dolj, Memorin relativ la
geologa districtulut Argeb inserate in Anua-
biuroulut geologic in colaborare cu d-ni!
Grigoriu Stef:inescu si Constantin Botea, la
care a contribuit cu descriptia i reprezen-
tarea districtelor Mehedintf, Dolj, Arges,
Olt, Teleorman, R.-SArat, BacM
Botosani. Charta geologicli a d-lui Mat.
M. DrIghiceanu (critidi), L'e;tnsion des
couches sarmatiques en Roumanie, L'usage des
con glomerats tertiaires de la Muntenia, Les
couches gologiques traverses par le puts ar-
tsiens de .51Carculesti dans le Taragan de Ia-
I omiqa, publicate in Analele Academiet ro-
mane i in Bulle/in de la socit gologique
de France, Nout observatiunt geologice in
Dobrogea si Stud in geologic asuprct impreju-
rimilor CraioveT, apiirute in Revista jtiiutificif,
Manttalele didactice, scrise inteun stil clar
si precis, pcntru clasele secundare, anume:
Fisiografia pentru cl. I. Zoologia ji botanica
pentru cl. II, Mineralogia ji geologia pentru
cl. III.
A fost profesor de stiintele naturale la
scoala de comerci din Bucuresci si mein-
 STE - 17$
bru al fostulul biuro geologic. Astit-zi este
director al liceulul Sf. Saya i profesor de
tiintele naturale la acela lice, membru
al societatei geologice din Francia i mem-
bru corespondent al Academiei romane.
Steiner (Sigismond).Medic izraelit,
nitscut in Bucurescl la 1838, incetat din
viata in Bucurescl la 1891. A facut studiile
medicale in Viena 1 intorcandu-se in tara
a fost numit la 1878 medic ef al spitalu-
luI Caritas din Capitala, ocupand acest post
pana la mpartea sa.
Foarte iubit de clasele sarace ale oraului,
s'a semnalat prin ingrijirea ce da celor lip-
sil,' de mijloace.
In timpul rezbelului Independentel (1877-
78), a avut directiunea unel ambulante la
Colentina.
Steriu (Constantins).Bancher, nascut
in Braov la 1833 Februarie. A acut stu-
diile la liceul roman i la cel german din
Braov. Apoi a venit in Bucuresci i a in-
trat ca impiegat la casa comercialit Anghe-
lovici unde a stat doI ani.
Reintors in Braov a deschis acolo o
casa de banca in 1858 pe care a tinut'o
pana la 1881. In acela timp a intemeat i
in Bucurescl la 1878 casa de banca Steriu
et C-je pe care o are pana asta-zi in to-
varitie cu fiul s.
A fost in Braov mare intreprinzator de
lucrad, i antreprenorul accizelor acelui
ora.
Stirbey (principe, Alexandru).Nits-
cut la 1836 in Bucurescl, fiul DomnitoruluI
Barbu Stirbey, incetat din viatii in Bucurescl
la 2 Martie 1895.
A fost Ministru al Lucrarilor Publice de
la 23 Martie 1888 pana la 12 Noembrie
acela an, apol Ministru de Interne de la
12 Noembrie 1888 la 29 Martie 1889 i
mal tarzi Ministru de Finance de la 29
Noembrie 1891 la 18 Decembrie 18:91.
Stirbey (principe, Barbu).Fost Domn
al Munteniel, nascut in Craiova la August
1799, incetat din viata la Nizza in 12 Apri-
lie 1869. Era frate cu voda Bibescu. Un-
chiul s, vornicul Barba Stirbey, iba
toata averea, cu conditiune poarte nu-
mele.
Crescut mal inti In coalele din Bucu-
www.dacoromanica.ro
STO
resci, merse la 1817 in Paris, unde studia
dreptul i tiintele de stat. La 1821 se in-
toarse in tara tocmal cand isbucni micarea
lul Ipsilante, i fu silit sa se aeze in Tran-
silvania, pana la 1825.
Sub domnia lul Voda Al. Ghika, el fu
numit director al Vistieriei (Ministerul de
Finance) i la 1829 secretar al comitetulul
insarcinat cu redactareaStatutului organic.Sub
admmistratia lui Kisselef, fu unul din cei
trel membril al divanuluI executif Pnsarcinat
cu conducerea departamentulul internelor.
Numit in 1831 secretar de Stat, devine in
1834 Ministru al Invtamintului public, apol
dupe ce ezu dol anl la Paris, se reintoarse
in 1837 i fu numit Ministru al Dreptatel.
Plecaf iarai la Paris in 1841, nu se re-
intoarce in tara de cat la 1843 cu prilejiul
alegerel Domnului cand pune candidatura
sa, contra fratelui s G. Bibescu.
Cu toate acestea, sub domnia frateluI
primete in 1844 portofoliul Ministerului de
Interne i leaga numele s66 de cate-va lu-
crarl importante precum podul de la Sla-
tina, cheul portului Braila, etc. La 1847
parasete iaraI tara i se stabilete in Paris
de unde nu se intoarce in tar de cat la
1849, dupe ce fratele s6 cazuse din domnie.
Nemultumirile partidului national, protec-
tiunea prea puternica arata Rusia, sla-
biciunea Portei, contribuir mult pentru a
face lui Voda Stirbey o domnie grea de dus
i ast-fel la 1853 cand trecura Ruii Pru-
tul, isbind in autoritatea Sultanului, Dom-
nul primi porunca din Constantinopole sa
paraseasca provizoriu tara. Isbucnind rez-
belul, el pica. i se retrase la Viena, unde
ezu pana la evacuarea Principatelor de catre
Muscali. Reintcrs in tara el reina frinele
domniel pana la Iulie 1856, cand veni
macamia 4a trei.
In urma unirei, i alegerel luIVoda Cuza,
se retrase in Francia.
Stoenescu (M. Theodor). Publicist,
nascut in Braila, la 23 Septembrie 186o.
A terminat liceul Sf. Saya din Bucurescl
In anul 1879, a urmat cursurile facultatei
de medicina i facultatel de 'itere, fara
insa a le termina. In acela timp a urmat
i a absolvit Conservatorul de muzica i
declamatiune din Bucurescl, obtinand di-
ploma de laureat al acestor coale, in anul
1882.
Pana la 1894 n'a ocupat nicl o functiune
 STO
publica: la 16 Noembrie 1894 a fost numit
functionar in directia Cultelor din Minis-
terul Cultelor i Instructiunei Publice.
La 20 Ianuarie 188o, in timpul cand urma
la facultate, a fundat Revista Literard, pe
care o dirijeaza i pana asta-zi in al i8-lea
an de la aparitia acestei publicatiunl.
Scrierile sale sunt : Poezit, (1880-1883),
Nuvele, (1880-1883), Nunta Neagra, drama
in 2 acte in versurl. Solia,Noplt Albe, Zile
Negre, Decena', (1884-1892), Nuvele, Teatru,
Severo-Torelli, dup Fr. Coppe, Athalia,
dup Racine, N,uvele inedite, Poe.zit (1892-
1896), Cronict, Anecdote, La Bdt, coinedie
in versuri, Director, comedie in proza,
In Noaptea mea, poezii dup d-na Galeron,
Ades bdrbatul scbimbd, cotnedie in dona
acte, Elisa, (M-elle du Vigean) drama in
act, Pentru Coroand, (dup Fr. Coppe),
drama in 5 acte, Curs teoretic de declamutiune,
un vol. Lina, roman.
Stoicescu (Constantin).Avocat, nas-
cut in Ploeti la 1852. Elev al liceulul
MateI Basarab, doctor in drept al facultatei
din Paris, a intrat in magistratura la 1876
judecator la tribunalul Ilfov. Inaintat pre-
cdinte la acela tribunal in 1872, ocupa
acest post pana in 1877 cand trece ca prim
secretar la legatiunea romana din Paris. La
1879 reintra in magistratura ca procuror
de Curte pana la 188 Apol demisioneaza
i colaboreaza ca prim redactor la ziarul
l'Indpendance Roumaine. Ales deputat al
judetulul Prahova la 1882, face parte din
Camera liberala- pana la 1888. In 1890 este
iarilI reales de alegatoril oraului Ploeti. La
1895 intra in Ministerul de sub preidentia
luI Dimitrie Sturdza ca Ministru al Lucra-
rilor Publice, de la 4 Octombrie 1895 la
2 Noembrie 1896, cand a trecut la Externe
In cabinetul P. Aurelian. La 31 Martie 1897
a demisionat.
Stoicescu (Gheorghe).Medic, nascut
in Bucurescl la 14 Mal 1845. A facut stu-
diile in tara i a terminat facultatea de me-
dicina din Paris. Este de la 1887, profesor
de clinica medicala la facultatea de medi-
cina din Bucurescl, medic primar la spita-
lul Colea i membru in consiliul sanitar
superior.
A publicat : Du friss-on (1877), Lectiunt
de clinicd medicald (1888)
www.dacoromanica.ro
-176- STO
Stolojan (Anastase). Om politic,
nascut in Craiova la 5 August 1836. A
cut studiile sale in tara i le-a terminat la
Paris de unde s'a intors cu titlul de licen-
riat in drept. Fost cat-va timp procuror la
Tribunalul Dolj i la Curtea de apel din
Craiova (1865), e ales in 1868 Primar al
Craiovei, i ca deputat cu incepere de la 1869,
face parte dinCamera aproape in toate legisla-
turele. A facut parte din cabinetul de sub
preidentia lul Ion Bratianu, ca Ministru al
JustitieI de la il Iulie 1879 pana la 29
Iulie 188o i ca Ministru al Domeniilor de
la 2 Februarie 1885 pana la 1887. La 3
Februarie 1896 a intrat in cabinetul de sub
preidentia lul Dimitrie Sturdza ca Ministru
de Interne pana la 21 Noembrie acela an.
Demisionat, la 31 Martie 1897 a luat por-
tofoliul Domeniilor.
Storck (Carol).Sculptor, nascut la 2 I
Mai 1826 la Hanau (Germania), incetat din
viata in BucurescI la 18 Mai 1887. Imbra-
tia de tinar meseria de gravor pe metal,
plectind in 1847 la Paris, spre a face studil
speciale.
Isbucnirea revolutiei de la 1848, ii sili sil
paraseasca capitala Franciei, i veni in Bu-
curesci unde primi locul de gravor in ate-
lierul Irme! I. Resch, bijutier in Bucu-
rescl.
Dup scurt tirnp, a parasit definitiv gra
vura i incepu s produca ornamente de
arta decorativa in ipsos.
Ca sculptor in lemn, a ecsecutat opera
insemnata, `Biserica Curtea de Arge,c care se
afla asta-zi la Muzul nostru i care opera
a fost trimeasa la expozitia din Paris de la
1867, din partea guvernulul roman.
Dup o muna indelungata, reui sa pro-
duca i lucrar-1 in marmora, intre altele :
Statuea Cantacuzino, in fata Bisericel
spitalulul Coltea, Domnita 93dlaia, Regina
noastrd Elisabeta, reprezintata ca sor" de
caritate pe timpul rzboiulul Russo-Turc,
Statuea reposa/e! Prinieset Maria, care se
afla in parcul de la Cotrocent busturile Ma-
jestdtilor Lor, i infine o multime de bus-
turi de barbati insemnatl al tare noastre,
ca `Barbu Catargiu, V. Boerescu, Kogdlni-
ceanu, Costaforu, C. A. Rosetti etc. cal-1 de-
coreaza in parte, sala parlamentulul nostru.
A mal facut monumentele comcmo-
rative pentru soldatil cazutl in rzboiti
 STO
la Grivita, Prahova i Vidin, i o mul-
time de alte lucrar! artistice.
Corpurile legiuitoare a acordat lui C.
Storck drepturile de cetatenie.
In 1865 a fost numit profesor la cate-
dra de sculptura 1 perspectiva a coalel de
Bele-arte din BucurescI, i a ocupat acest
post onorific pana la moartea sa.
Storck (Carol).Sculptor, fiul celui
precedent, nascut in Bucurescl la ro Mal
1854.
Absolvent premiat al Academiei regale
da Bele-arte din Florenza (1870-75) elev
al renumitului sculptor, prof. A. Rivalta, la
1876 pleaca la Philadelphia (Statele-Unite)
unde'i urmeaz studiile patru ani.
Rechiemat de parintele s66, se intoarce
In tara la 1880, dandul ajutor puternic in
interprinderile sale. Dup moartea tatalul
rmase ef al atelierului.
Din operile sale executate rn marmora,
dup modele facute de d-sa, vom mentiona:
Statuea d-net Anna Davila la azilul Elena-
Doamna, Protopopu Tudor, Forta ci Pru-
denla pentru fatada Palatului Justitiei, bus-
turile fraiilor Golesct al Generalulut Ma-
gheru la ,Camera.
Din lucrarile sale de arhitectura, sunt de re-
marcat, capela E. Luther, a familieI Bra-
gadir ji Xicolae Mihail din Craiova.
A fost naturalizat la 1895.
Strajan. (Mihail). Profesor, publi-
cist, nascut la 1841 in Transilvania. A facut
studa la Blaj, a terminat facultatea de li-
tere din Bucuresci, facultatea de filosofie
din Berlin (1872) i apoi a intrat in pro-
fesorat.
Este de la 1873 pana in prezent profe-
sor de limba romana la liceul Carol din
Craiova.
A publicat : Anuarul de statisticd (188o)
Manualul de gramatica limbet romdne (188 r),
Curs de lintba italiand. Grddinele de copit
(1887), fanual de bund cuviintd 1(1890),
Inceputul renascerei nationale (189 1), Prin-
cipii de literaturd (1892), Trincipit de es-
teticd ji poeticei (i893). Epistolar (1893),
Chestiunt literare ji pedagogice (1'897).
Strat (Ioan).BArbat de stat, profesor,
economist, nascut in Roman la 1836, ince-
tat din viga in Bucuresci la 20 Octombrie
www.dacoromanica.ro
177 STR
1879. A facut studiile juridice i de stiinte
de stat la Universitatile din Paris i Berlin.
Intors in tara., a inceput prin a fi secretar
intim al Ministrului de Interne din Mol-
dova, apol la 186 este nuFnit profesor de
economie politica la Universitatea din Ia1,
i peste dou luni rector al acelel Univer-
sitall.
La infiintarea Consiliului de stat in 1864,
face parte din aceasta inalta institutiune.
La 19 Decembrie 1866, loan Strat infra
In Ministerul de sub prezidentia lui C. Bo-
sianu, luand portofoliul Financelor de la
26 Ianuarie 1865 pana la 14 Ianuarie. a-
cela an ; apol in cabinetul Ion Ghika este
Ministru al Cultelor de la 19 Iulie 1866
pana la 2 Martie 1867. In sfarit in cabine-
tul L. Cartargiu, este iarlii Ministru de Fi-
nance de la 30 Ianuarie 1876 pana la 4
Aprilie acela an.
I. Strat a fost agent diplomatic al tarei
la Paris i Constantinopole.
Opera sa principala este Economia poli-
ticd (1869). A mal. publicat : Un coup d'
oeil sur le question roumaine (1858), De ha-
lorum jure criminali (1859), Studit asupra
budgetulut (1868).
Strousberg (Bethel Henry). Mare
intreprinzator de lucrari, nascut la Neiden-
burg (Prusia) la 20 Noembrie 1823, incetat
din viata la 31 Mal 1884 iu Berlin.
De origina izraelita, botezat la Londra,
era functionar in comptoarul de export al
unchiulul s in acel ora.
A inceput mai tarzi sa colaboreze la
ziare comerciale, facand i pe agentul pen-
tru o societate de asigurare. La 1848 a
plecat in America i s'a reintors in Lon-
dra la 1855. Apoi se muta in Berlin i la
1861 are ce 4 d'anti intreprindere de dru-
muri de fer in Germania, cu un consortium
de capitalit1 englezl. La 1863 ja alte con-
cesiunl in Ungaria i la 1870 vine In Ro-
mania unde ia marea concesiune a lacere!
drumurilor de fer BucurescI-Ini, Bucuresci-
Varciorova, pe un termen de 90 anl, con-
cesiune rscumparata de statul nostru mal
trziu.
Concesiunea aceasta precum se tie, a
dat nascere la numeroase procese i con-
flicte.
La 1875, Strousberg are in Rusia o alta
concesie de cal ferate, da faliment, este
ecspulsat i se intoarce in Berlin.
12
 STU - 178
Sturdza (Alexandru). Fiul primului
guvernator al Basarabiei, nascut in Iasi la
r8 Noembrie 1791, incetat din viata la 13
Iunie 1854. Primeste educatiunea sa in casa
parinteasca si este atasat in 1809 la Minis-
terul Treburilor streine al Rusiel, de unde
e trimis cand la Viena, cand la Paris pana
in 1816. La 1821 demisioneaza si se sta-
bileste in Odesa.
La 1828 vine in Bucuresci, chernat de
autoritatile rusesti spre a dirija cancelaria
armatei de ocupatiune.
La 1830 demisioneaza din diplomatia
rusa. La 1843 a fost cat-va timp epitrop al
seminarulul Socola din las/.
A publicat : Essai sur les lois fondamen-
tales de la nature hutnaine et de la socit
(18r 1-1812), Souvenirs de vieillesse, Consi-
drations sur la doctrine et rsprit de l'Eglise
orthodoxe, LiCmoires du voyageur tnalgr lui.
Sturdza (Alexandru A. C.) Publi-
cist, nascut in Iasi la ro Mal 1867. A fa-
cut studiile sale parte in tara, parte in stri-
nittate.
A publicat: Marcu Aureliit studiu istoric,
arheologic i filosofic (1890), Les facettes,
versuri in limba franceza (1891) E4a, ro-
man in limba franceza (1892), Sophocle,
Oedipe rege, traducen in versuri (1894),
In lumea socialistd (1895), Unde duce so-
cialismul, traducerea satirel lui E. Richter
(1895), Pimentel Clavier, versurl (1896).
Al. Sturdza a fost sub-director al Muzeu-
lui national de antichitati i ef de ca-
binet la Ministerul Instructiunel Publice.
Sturdza (Dimitrie). Om de stat,
istoric, numismat, financiar, publicist, nascut
la Miclauseni (Roman) la io Martie 1833.
A facut toate studiile sale in Germania
cu deosebire la Munich, Bonn, Berlin,
unde a studiat stiintele de stat.
A intrat in viata politica la 1857, cand
n'avea de cat 24 de ani, ca secretar al Di-
vanului ad-hoc, insarcinat cu facerea proce-
selor ver:bale. Apoi in 1858 si 1859, a fost
secretarul comisiunel interimare care a pre-
cedat alegerea lui Voda Cuza.
Dup6 alegerea acestuia ca Domn al Mol-
dovei, Dim. Sturdza indeplini cat-va timp
functiunea de secretar particular al Dom-
nitorulul, i apol fu Ministru in Moldova.
Pana la 1866 se tinu departe de viata po-
litica oficiala, fiind irisa amestecat in mis-
www.dacoromanica.ro
STU
carea ce se pregatea contra Domnitorului
Cuza, i redactand ziarul Clopotul, dimpreunii
cu Petre Mavrogheni.
Dup abdicarea Principelui Alexandru
Ioan I, Dim. Sturdza face imediat parte din
guvernul intocmit de Locotenenta Domneasca
la i r Februarie 1866, ca Ministru al Lu-
crarilor publice si conserva aceastii demni-
tate pana la 2 Martie 1867.
La 1870, sub presidentia lui loan Ghika,
ia portofoliul Financelor pana la i r Martie
1871; apoi de la 1876 pana la 1888, este
rnd pe rnd Ministru de Finance, Lucrad
publice, Exteme, Instructiune publica in
cabinetele de sub presidentia lui loan Bra-
tianu.
Dim. Sturdza a fost unul din principalii
intemeetorl al Societatei creditului funciar
rural, al carel director este pana in present.
In urma morid lui loan Bratianu, con-
sresul liberal din Iasi l'a ales sef al parti-
dului liberal in 1892.
La Octombrie 1895, dup6 retragerea par-
tidului conservator de la arma statului,
Dim. Sturdza a compus un cabinet liberal
sub presidehtia sa si a detinut puterea pana
la 21 Noembrie 1896 cand a venit in lo-
cul sC. P. Aurelian. La 31 Martie 1897,
Dim. Sturdza a reluat presidentia consi-
liului.
Membru si secretar al Academiei romane,
numismat si scriitor de mare valoare, Dim.
Sturdza a dirijat publicarea documentelor
istorice cunoscute sub denumirea : Colec-
tiunea Hurtnnzachi; de la 1888 a inceput
publicarea unel lucrad ce poarta titlul : Acte
,s1 documente rlative la istoria regenerdret
Romaniet, din carl a aparut deja 7 vo-
lume.
In afara de aceasta, intre principalele opere
ale lui Dim. Sturdza, trebuesc semnalate :
Ajutorul comerciantulut, agricultorulut i in-
ginerulut (1873) in colaborare cu I. Ghika,
Uebersicht der Miin.zen und nzedaillen des
Furstnthums Romiinien Moldau und
che! (1874), Memoriu asupru portretelor
Domnilor rotnint (1874), Financele Romciniet
de la 1871 prind la 1875, Eudoxie Hurmu-
.zachi (1877), Conventiunea czt Rusia (1877),
Nutnisittatica romtind (1878), Besarabia
Dobrogea (1878), Discursurt pedagogice
(1888), Europa, Rusia i Romdnza (1890),
etc, etc.
Sturdza (principe, Grigore. M.)
 STU
Nascut in IaI la 1821, fiul fostului Domn
al Moldovel Mihail Sturdza. facut stu-
di:z in Francia i la Berlin. Apol a intrat in
armata otomana i dup6 ce a ajuns la gradul de
general sub numele de Muklis-paa, a trecut cu
acela grad in cea moldoveneasca. Candidat la
tronul Moldovel in 1859, a renuntat la aceasta
candidatura spre a se face unirea principa-
telor, i de la acea epoca pana in prezent,
a facut necontenit parte din parlament fie
ca deputat fie ca senator.
A publicat : Legile fundamentale ale Uni-
versulut (1894).
Sturdza (principe, Mihail).Fost Domn
al Moldovei, nascut la 1795 fiul
logof6t Grigore Sturdza, Yncetat din viata in
Paris la 8 Mai 1884. A ocupat sub domnia
lul Calimachi i Mihail Sutzu mal multe
functiuni publice, pana cand sub administratia
lui Kisselef a fost numit Ministru de Fi-
nance al Moldovei. Chemat sit faca parte
din comisiunea insarcinata cu elaborarea Re-
gulamentului Organic, el plea in 1830 la
Petersburg dimpreuna cu Vilara ca sa re-
prezinte Muntenia spre a infatia Impra-
tuluf noua Constitutie.
La 1834 gratie sprijinului Rusiei, fu nu-
mit Domn al Moldovel i donmi pana la
1849, cand in urma conventiel de la Balta-
Liman, tronul fu incredintat nepotului sia
Grigore Ghika.
Retras in Paris, a trait acolo !Dana la 1884
unde a i incetat din viata, lasand o avere
colosala. Impartirea acesteI averi a dat nas-
cere la un mare proces intre copii princi-
pelui Mihail, proces care s'a judecat atat in
Francia cat i in Romania.
Sturdza (Vasile). Mare om de stat,
fiul vornicului Const. Sturdza din Brlad,
nascut la 8 Noembrie 181o, incetat din
viata la Ianuarie 1870. A facut studiile in
strinatate i s'a intors in tara la 1833. Pana
la 1849, s'a ocupat mal mult de agricultura,
cu toate ca. era amestecat in luptele poli-
tice din acele vremuri.
La 1849 a fost numit judecator la Di-
vanul Domnesc din IaI i a stat in aceasta
functiune pana la 185o cand a fost numit
Ministru de Lucrarl publice pentru Mol-
dova. La 1856 reintra ca prezident al Di-
vanulul Domnesc i la 1857 trece comisar
al guvernului pe langit Banca nationala a
Moldovei.
www.dacoromanica.ro
179 SUL
La 1858 Septembrie, este ales membru
al Locotenentei Domnesci din Moldova i
desvolta toata activitatea sa pentru ca, des-
chizandu-se Adunarea nationala, sa se pro-
clame unirea Principatelor.
La 1859 Ianuarie 15, formandu-se cel
d'inti minister sub domnia lul Voda Cuza,
Vasile Sturdza flgureaza ca Ministru de In-
terne i prerdinte al Consiliulul din Mol-
dova. Atuncl in edinta Adunarei de la 20
lanuarie, dup6 propunerea lui M. Kogalni-
ceanu, se voteaza urmatoarea motiune: Adu-
narea electivd pretuind patriotismul si cura-
/al cu cari d-nu Vasile Sturc4a ,si A. 'Pana
fool Caimacamt, au apdrat demnitatea noastrd
in contra lovirilor ci inrdurilor din lduntru
fi din afard, declard cd ad bine meritat de
la patrie. O medalie va fi fdcutd pe compta
Statulut, pe care va fi inscrisd incheerea Adu-
ndret precum i data cdt ad o cdrtnuit d-ni!
Vasile .,5tztrcloza i A. Panu.
La 14 Februarie 1862, infiintandu-se 'Malta
Curte de casatie, V. Sturdza este numit
primul el prerdinte. A ocupat aceasta ul-
tima functiune pana la 1868 Octombrie 19
cand s'a retras in viata privata.
Suliotis (Christodul. J).Publicist i
avocat, nascut la Braila in 3 Martie 1854.
Elev al coalelor din Braila i Bucuresci, a
terminat studiile sale juridice in Paris, Bru-
xelles, obtinand apol titlul de doctor in fi-
losofie i litere, i de doctor in drept. In-
trat in magistratura la 1874, demisioneaza
la 1879 i scoate in 1881 un ziar cotidian
cu titlul Curierul Romniet, colaborand tot
de o data la revistele Convorbirt literare,
Revistd literard, Dreptul i la ziarul fran-
cez Journal du droit international care aparea
In Paris.
Principalele sale scrieri sunt : Compen-
dium de psicologie, lijada lut Omer, cartea
I-a (traducere), Regulele ortografice ale limber
rontdne, Elemente de drept coustitutional, Ele-
mente de drept administrativ, La rforme ju-
diciaire en Roumanie, Le droit naturel, ou
philosophie du droit, Nicola e Blaramberg,
omui si faptele sale.
Ch. Suliotis a fost in multe randuri
ales deputat al Braila
Sutzu (Alexandru). Fost Domn al
Muntenie/ de la 18x2 pana la 1821, incetat
din viata la 18 Ianuarie 1821.
Adversar al micarei eteritilor, inlesnita
 SUT
de Voda Caragea, Grecii ara pus pe capi-
talud Iordache s omoare pe Sutzu. Acesta
lasa insa sal cada pistolul din mana, in
momentul cand era sa comita crima.
Atuncl revolutionaril recurg la otrava i
pun pe medicul lui Sutzu anume Cristasi,
otraveasca fantaneaua ce o avea la brat.
El a i murit la 18 Ianuarie.
Sutzu (Alexandru). Doctor in me-
dicina, nascut la 1837, profesor de medi-
cina legan. i clinica mental la facultatea
de medicina din Bucuresci, numit la i881.
A dirijat ani indelungati ospiciul de alienati
de la Miircuta i a infiintat in Bucuresci o
casa de sanatate pentru cautarea boalelor
nervoase.
A publicat : Consideraliunt asupra epilep-
sia maniet epileptice (1868), Ospiciul Mdr-
cura (1869), Alienatul in faia societNet ci a
sciintet (1877), Despre mecanismul aliena-
puna mintate (188o).
D-rul A. Sutzu este membru in consiliul
sanitar superior.
$utzu (principe, Domn
al Moldovei, nascut in 1792 la Constanti-
nopole, incetat din viata la 24 Mai 1864.
Era de doui anl interpret pe langa Divanul
Tack (Jules). Inginer belgian, nascut
la Woumen (Belgia) in 1847. A fcut stu-
diile la Gand, dobandind de la coala de
podurl i osele din acel ora, titlul de in-
giner. Terminand studiile, a fost angajat la
1871 de catre compania engleza" Barklay ca
inginer pentru construirea podurilor de fer
peste riurile din Romania, concesiune data
inca de sub domnia lul Voda Cuza.
La 1879, terminand aceasta lucrare, a in-
trat la uzina Lemaitre din calea Vacareti,
ca director al acestuI stabiliment (Lemaitre
infiintase inca de la 1866 o fabrica de ma-
ine agricole, locomobile i treeratori).
Sub directiunea lui Tack, care in 1879
a luat chiar succesiunea lui Lemaitre dece-
dat, stabilimentul ia o desvoltare din ce in
ce mal mare, i el isbutete In parte, sa ni-
www.dacoromanica.ro
i8o SUT
Moldovel, cand fu chemat la 1819 sa in-
locuiasca pe Domnul Scarlat Calimachi.
Fiind afilat eteriel, el pregati i inlesni
navalirea lui Ipsilanti de la 1821, dar fu
nevoit s fuga din causa ostilitktilor gene-
rale ce se ivira, i se duse in Besarabia.
Autorizat sa treaca prin Austria spre a se
aeza in Italia, fu totui arestat la Briinn
i condus la Goritz, unde fu inchis patru
ani. Cernd i obtinnd impamntenirea
greceasca, a fost mai trziii In diferite r6n-
duri Ministru plenipotentiar al Greciei la
Petersburg i Paris.
In r854, a intocmit i prezidat in Atena
vestitul Comitet de salut public, care aprinse
insurectiunea din Epir i. Tesalia.
$utzu (Nicolae).Om politic, nascut
in Constantinopole la 1799, incetat din
viata in Focani la 20 Ianuarie 1871.
Emigrat in Transilvania la 1821, in vre,
mea invaziunel luI Ipsilanti, se reintoarce
In Moldova, unde sub administratia lui Ki-
selef, deveni secretar de stat, iar mai tr-
zit't fu Ministru la diferite departamente sub
Voda Mihail Sturdza. El este cunoscut i
ca publicist prin studiile sale economice,
intre altele Statistica Moldovet (185 o), apa-
ruta in limba franceza, elena i romana.
miceasca concurenta ce faceara in tara fa-
bricele streine.
Asta-zi mal tot materialul necesar pri-
mariilor pentru igiena publica, agricultori-
lor pentru cultivarea pamntului, ese din
fabrica Lemaitre, de sub directiunea lui
Tack.
Capitalul casei a ajuns la 1,200,000 le!,
in actiuni cu dividende.
Taciu (Toma). Bancher, niiscut in
Ploeti la 1844. Dup ce a terminat coa-
lele primare, a facut studiI la coala comer-
cian. din Braov. Apol a intrat la banca
otomana din Bucuresci ca functionar de la
1862 pana la 1870.
Eind de acolo, s'a stabilit ca bancher in
 TAC
Buctiresci strada Lipscanl la 1870, pe comp-
tul sti propritt.
A fost ajutor de primar in consiliul co-
munal al Capitalel la 1885.
Tacu (Dimitrie).Jurisconsult, magis-
trat, nascut in Iai. Terminnd studiile ju-
ridice la Iai, a intrat in magistratura. la 2
Noembrie 1868 i a inaintat pana la gra-
dul de consilier la Curtea de casatie.
Scrierl Dreptul de legislatiune al popo-
rulut romtin (1862), Elemente de procedurd
civild (1868), Dare de seamd cdtre alegd-
toril din Ia,st (r866), Discurs cu ocasiunea
noulut an judecdtoresc (1877-78), Organi-
ntiunea magistratura in `Romdnia (1881).
Tamara (Gheorghe). Intendant ge-
neral, nascut in trguletul Ocnele-Mari
(Vlcea) la II Iunie 1842. Intrat ca hincar
In Reg. 2 de infanterie la 1858, inaintat
sub-locotenent la 1860, locotenent la 1863,
ja parte la lupta de la Costangalia i la
urmarirea Polonezilor pana la Rinzeti ca
oficer in Reg. 5 de infanterie. La 1865
inaintat capitan, e trecut in corpul inten-
denta, maior la 1868, lt.-colonel la 1875
(sub-intendant), e insarcinat in timpul rez-
belulul din 1877 cu serviciul intendenta
diviziei a III-a. Dup aiderea Plevna, trece
la marele cuartier general, i este inaintat
intendant la 1879.
Numit controlor general la 1883 i in-
tendant general la 1893, ocupa aceasta
functiune pana la 1896, cand demisioneaza
din armata.
La 1892, intendantul general Tamara,
a representat in Senat colegiul de
Muscel.
Tattarescu (Gheorghe). Pi ctor, nas-
cut in Buzti la 1818 Octornbrie, incetat
din viata in Bucuresci la 24 Octombrie
1894.
Urnas orlan, a fost crescut de un unchiti
al sil, zugrav de la care a inceput a lua
primele notiunl de pictura. Episcopul de
Buzia Chesarie, vznd talentul lui Tatta-
rescu, 'I-a dat o subventie i l'a trimis la
Roma in 1844, unde a urmat cursurile
Academia Sf. Luca. La concursul Acade-
miei din 1848, el ia imediat premiul cel
mare in pictura cu tabloul s6.6. Simeon
Levi, scdpcind pe sora lar
www.dacoromanica.ro
181 TAU
La aceai epoca a trimis principelul Stir-
bey tabloul Renascerea Romdniel.
G. Tattarescu a maI complectat studiile
sale la Paris, Haga i chiar in Rusia la
urma, spre a studia pictura religioasa bi-
zantina.
Venit in tara la 1852, el a fost numit
mal intaiii profesor la coala militara, i
apol a inceput lucrarea bisericel Magurele-
Oteteleanu ; el a impodobit peste so bi-
sericI din tara intre carl Mitropolia din
Ia1.
G. Tattarescu a fost profesor de pictura
la coala de Bele-arte (i865) i dup moar-
tea luI Tb. Aman, director al acestel
coale.
El a lucrat nnmeroase portrete, tablourl
originale, precum Tdranul de la Dundre,
Magdalena, Nemesis i multe altele, carI
se gasesc in posesiunea Pinacotecei
nale, a familiilor Kretzulescu, Manu, Pro-
topopescu-Pake, Bagdat, Mitropolitul Nifon.
Acest pictor era membru fondator al
Ateneului.
Tautu (Gheorghe). Publicist, nascut
in Botoani la 1823, incetat din viga la
Trgu-Frumos.
A colaborat la ziarele : Steaua Dundret,
Reforma, Nichipercea, etc.
Scrieri : Toesit (1862), Un ajutor la timp
drama, (1863), Poesit norte' (1864), Epistole
(1870.
Tavernier.Medic, venit in Muntenia,
nu se tie de unde, pe la 1820. Cronicaril
istorici ni'l infatieaza ca un instrument al
consululul rus Rukman, introdus de con-
trabanda in sinul societatel filarmonice la
1838 in scop de a discre'dita aceasta insti-
tutiune si a provoca disolvarea el.
Asupra acestui Tavernier, A. Xenopol
scrie in Istoria Romdnilor : El veni intr'o
zi in sinul societatei i invinui pe o per-
soana care provocase in duel pe Aristia,
ar fi cerut odinioara otrava spre a
ucide pe un pictor polon. Dup cate-va
zile, pictorul muri cu simptomele otravirel,
i atuncl spunea Tavernier, eti acuz pe
acel domn de otravire. Un strigat de in-
dignare generala isbucni, Voinescu se scula
i spuse ca nu mal poate face parte dintr'o
societate de sceleratl. Tot aa facura i
alti membril i ast-fel societatea filarmonica
 TEL
peri, i odat cu dnsa se desfiintA coala
se inchise teatrul (1838).
Teleor. (Dimitrie Constantinescu).
Pubficist i ziarist, cunoscut sub pseudoni-
mul Teleor, nAscut la 1858 MaI ro, in
comuna Atarnati (Teleorman). A fAcut stu-
diile sale in Romnia i a piiriisit faculta-
tea de medicina spre a se ocupa de lite-
raturA.
Ca ziarist a colaborat la Binele public,
Ghimpele, Romania, Natittnea, Epoca, etc.,
sub diferite pseudonime.
Teleor a publicat Nuvele, Scene i Por-
trefe (i886), Flor(' de liliac, Durere, Icoane,
Nuvele alese (1894), Schite umoristice, Rea-
listele (1896), Aventurele unel soacre, farsii
(1896).
Fost timp functionar la Ministerul
Cultelor i instructiunel publice, acest scrii-
tor colaboreazA apoi la Piala i alte re-
viste !iterare.
Tell (Christian).--Om politic, general,
nitscut in Braov (Transilvania) la 1807,
incetat din via0 in Bucurescl la 24 Februa-
rie 1884.
A servit mal intai in corpul dorobanti-
lor cu gradul de cApitan, apoi a intrat in
armata regulat la infiintarea ei in 1830.
eind isbucni revolutia de la 1848, era ef
de batalion, i unindu-se cu capii micirei
revolutionare, puse trupele sale la dispozi-
tia lor, semnand dimpreunA cu t. Golescu
i Eliade, proclamatia de la Islaz, semnalul
revolutiunel. Membru al guvernului provi-
zoriu care'l conferi gradul de general, apoi
locotenent domnesc, trecu granita dup in-
trarea Ruilor in tarA, i se retrase la Smirna,
unde guvemul otoman 'I servi o pensiune
de general.
Reintors in RomAnia la 1857, generalul
Tell face parte din Divanul ad-hoc i este
amestecat la toate evenimentele carl aduc
unirea Principatelor, alegerea Domnitorului
Cuza.
De la 30 Decembrie 1862 pan?i la 26
Mai 1863, e Ministru al Cultelor in cabi-
netul N. Kretzulescu. Retras aproape din
viata politidi de la aceastil epoc pinA la
1871, reintra la aceastA epodi in cabinetul
de sub preidentia lui L. Catargiu ca Mi-
nistru de rzboi de la ii Martie 1871
plinA la 14 Martie acela an, cAnd trece la
Culte, tinnd dit-va timp i interimul Jus-
www.dacoromanica.ro
182 TEO
titiei. La 1874 demisioneazA. Apol la 4
Aprilie reintrii ca Ministru dc Finance in
cabinetul generalului I. Florescu pAnA la
27 Aprilie.
Teodorescu (Dimitrie. G.) Profesor,
publicist, niiscut la 1849 in Bucuresci, li-
centiat in litere de la facultatea din Paris.
A fost la inceput redactor la ziarul Ro-
manta de la 1868 pinA la 1875 i apol
sub pseudonimul Gbedent, a redactat zia-
rul satiric Ghim pele de la 1869 pardt la
1875.
La 1891 sub Ministerul generalulul Flo-
rescu, G. D. Teodorescu a ocupat cate-va
luni Ministerul Instructiunel Publice de la
21 Februarie pn la 21 Iunie. A fost nu-
mit in 1878 profesor de limba latinA la
liceul Matei Basarab, in 1881 profesor de
limba romAnii la acela lice6 i in 1894
director al Fundatiunel universitarA Ca-
rol I.
Operile sale sunt : Toesit populare (1885),
Despre obiceiurile ji credintele poporulut,
Cercetdri asttpra proverbelor romatze,Nopuni
despre colinde, Tetre Cretu &lcan, Eufrosin
Poteca, Metrica, Prosodia latind, cu notiunt
de istoria literaturet latine, Istoria filosofiet
antice, Cronica din Nurnberg, Istoria litera-
tare! latine, Operde lut Anton Pann, etc.,
etc.
Teodorescu (Florea). Medic, niiscut
la ro Aprilie 1842 in or4elul Mavrodinul
din Telorman. Dup terminarea studiilor
primare i secundare, a intrat la 1861 in
fosta coala de medicinA i chirurgie din
Bucurescl, apol a plecat in Italia, de unde
s'a intors in 1868 cu diploma de doctor
In medicinA de la facultatea din Turin.
La ro Septembrie 1868 e numit prin
concurs, medic secundar la spitalul Coltea,
post pe care'l ocupA pariA la 1878, cAnd
e numit medic primar la spitalul Colentina.
Iar la 1889 este transferat in aceaI cali-
tate la spitalul Filantropia, unde functioneazA
i ast5-zi.
Publicatiunile medicale ale D-ruluI Teo-
dorescu sunt : Metnoriu asupra abcestilut fica-
tulu Studit generale asupra pneumo-
niel (1878), Syfilistil pulmonar, KYstele
hydotice pulmonare, studiu prezentat la con-
gresul medicilor spitalelor (1895).
Teodori (Juliu). Medic militar, l'As-
 TER
cut in BucurescI la 1834 August 7. A fa-
cut studiile in tara, i le-a terminat in 1858
la Berlin, de unde s'a intors Cu titlul de
doctor in medicina. La 1859 a fost primit
ca medic de tegiment clasa 2-a, la 186o a
trecut medic clasa I, la 1863 medic de di-
vizie, la 1872 medic de corp de armata,
la 1883 medic inspector general de brigada.
La 1898 fiind inspector general al servi-
ciuluI sanitar al armatei, a demisionat spre
a trece la pensie.
De la 1869, Teodori este profesor de
patologie i terapie generala la facultatca
de medicina din Bucuresci, iar de la 1884
medic al case! regale.
Scrierl : De pellagre (1858).
Teriakiu (Alexandru). Om politic,
incetat din viga la Martie 1893. Amanunte
biografice lipsesc. A fost Ministru al coalelor
In Moldova la 1858, i Ministru plenipoten-
tiar la Athena dup6 1884.
A facut parte din guvernul de sub pre-
identia lui Stef. Golescu ca Ministru de
Externe de la 19 August 1867 pana la
Noembrie acela an, i Ministru de Interne de
la 25 Iulie 1880 pana la to Aprilie i88i.
A fost membru i in comisiunea Dunareana
pe la 1887.
Theodorini (Elena).PrimadonA, nas-
cuta in Craiova la 25 Martie 186o. Inca
de mica, arata o mare predispositiune pen-
tru muzica ; la vrsta de 14 ani era deja o
buna pianista i la 19 ani debuta pe o scena
din Cuneo (Piemonte) ca primadona.
Primul succes l'a obtinut intrun teatru
din Milan in opera Evreica. Angajatii in
urma la Scala pentru stagiunea 1880-1881
i a facut un adevrat renume in Ughenntif,
Faust, Erodiada ; apol dete numeroase re-
prezentatiuni in Barcelona, Paris, Madrid,
In America de Sud i se reintoarse la 1885
in Italia la Brescia, spre a canta in opera
Gioconda. Mal trziia E;ena Theodorini re-
incepe reprezentatiunele sale prin oraele
principale din Europa, venind cate. adata i
In BucuretI, Craiova, spre a canta princi-
palele rolurl din repertoriul
Reputatiunea sa de mare cantareata, este
fara indoiala universala.
Tincu (Nicolae). Publicist, autor dra-
matic, nascut la Turnu-Severin (Mehedintf)
In 1846.
www.dacoromanica.ro
183 TOC
A colaborat la Revista Contimporand, Re-
vista Literard, Revista `N,outr.
A scris _pentru teatru Intdid Aprilie, In-
Mili Mal, Mdrliorul, Recunooinja, comedil
inteun act, Inda 2 acte, Don mume drama
in 3 acte, Doantna Chiajna in colaboralic
cu Niger, drama istorica in 5 acte, i
act din revista teatrala Cer cuvintul, in co-
laboratie cu P. Graditeanu.
A mal* publicat traducen in versurI :
Monologuri, Comedit ji Monologurt, nan-
cinosul, Aventuriera in colaboratie cu Sever
Moscuna, Flibustierul, Jean 51Carie, In timpul
balulut.
N. Tincu era referendar la Curtca de
Compturi pana in 1897.
Tocilescu (Grigorie. G.) Doctor in
filosofie i licentiat in drept, profesor de
istoria antica, i de epigrafie, director al
muzului de antichitati, nascut la 1845 in
Mizil.
A facut studiile sale in tara i le-a ter-
minat la Praga (Boemia). A inceput prin
a fi referendar statistic la Ministerul Lucra-
rilor publice, iar mal Verzi a imbratiat
cariera profesoratului. La 16 Octombrie
ab a fost numit profesor pentru istoria
antica i epigrafie la facultatea de litere din
Bucuresd.
Colaborator la revista Romdnismul in
unire cu Hajd, Vucici, Th. Radulescu,
a publicat acolo mal multe studii intre
carl : Documente istorice, Despre poesia po-
porald a Romdnilor, Despre juriu.
A mai tiparit : Despre familia lui aCihat
Viteavt, Tetru Cercel (1875), Don! istorict;
G.Panu i P. Cerndtescu, schite critice (1874),
ri lata ji scrierile lut `Bcilcescu, Inscriptiunea
de pe patrafirul de la Sidnept (1876), Ra-
port asupra une! misiunt epigrafice in Bul-
garia (1878), Doamna Stanca, solia
Vitecqu (I878), Istoria romdnd (188o),
Manual de istoria romeind (1886), Rapor-
turi asupra cdtor-va sndndstirr (1887), Bi-
serica episcopald a mndstiref Curtect de Argel
(1886), Istoria ranuind, cu naraliuni; intre-
bdri si resumate (1890), Monumentul de la
Adam Klissi (1895).
Gr. Tocilescu este membru al Academia
romane i a facut parte din Senat de la
1888 pana la 1895.
Toneanu (Vasile). Actor, miscut in
1868. A urmat cat-va
oraul Calara1 la
 TR),
timp cursurile de la Sf. Saya, Ara a le
termina i apol s'a angajat in 1888 in trupa
de sub directi lul Caragiali.
A intrat apo" in teatrul national din Bu-
curescl care l'a admis ca societar in 1894.
Toneanu se distinge cu deosebire in co-
mediile luI Molire, in rolurile lu Scapin,
Crispin, etc.
Tralla (Ele). Publicist, nascut in
Banat la 1844.
A Acut studii juridice in Oradia Mare.
Scrier1 : Vulturttl mahnit (1864), Poesif
(1866), Fiica lui Menumorut, nuvela isto-
rica, Strigotul, poveste (1874).
Trandafiloff (Alexandru). Supus
rus. Amanunte biografice lipsesc.
A venit in tara la 1843, dandu-se ca
reprezentant al unel societatl rniniere, ce-
rnd s i se acorde permisiunea de a in-
treprinde cercetari in Muntenia spre a lace
explorar'.
El preciza in cerere c daca proprietarii
in pitmnturile carora se vor gasi metalur',
In curgere de 18 luni legiuite prin regu-
lament, nu vor avea mijloacele sa lucreze
singuri, saia nu se vor invoi cu societate,
atuna dreptul societatel pentru exploatare,
garantat de Stat, se va intinde pe 12
ani.
Autorizarea in acest sens data de Stat
cu oare-care modificar', pricinui o mare
nelinite in tara i Adunarea, facndu-se
ecoul nelinitei publice, ceru de la Voda
Bibescu, desfiintarea jurnalului sfatulul ad-
ministrativ.
Domnul se opuse i sfri din aceasta
cauza prin a suspenda Adunarea in virtutea
unut firman dobndit de la Poarta.
Dar la urma urmelor, Domnitorul res-
pinse concesiunea Trandafiloff.
Triandafil (Grigore). Avocat, om
politic, nascut la 4 Februarie 1840. A Acut
studil juridice i a intrat in magistratura,
ocupand functiunele de procuror de Tri-
bunal, membru, preedinte, prirn preedinte
la 'Frib. Ilfov, apoi procuror la Curtea de
apel, procuror general, prim preedinte de
Curte.
A fost director al Ministerului Justitiel
de la 14 Innuarie 1866 pana la 14 De-
cembrie acela an i Ministru al Justitiei
www.dacoromanica.ro
184 TUR
de la 16 Noembrie 1890 pana la 15 Fe-
bruarie 1891.
Turnescu (Nicolae). Medic, nascut
la 1819 in Bucuresci, incetat din viatii la
9 Octombrie 1890. A Acut studiile la SI.
Saya i apoi a fost secretar al comisiunel
doctoricet1 de la 1832 pana la 1845. La
aceasta epoca pleaca in Paris, unde '! ter-
mina studiile in medicina i chirurgie, in-
torcandu-se in tara la 1853. Atunci e nu-
mit medic secundar la Coltea (1854) i
inainteaza chirurg primar (1858), profesor
de medicina operatorie i de clinica chi-
rurgicala la Coltea i la coala de chirur-
gie, membru onorific in consiliul perma-
nent al instructiunei publice (1865), mem-
bru in consiliul medical superior, membru
in consiliul sanitar superior.
La 1869 este nurnit decan al facultateI
de medicina i profesor al facultatel de
chirurgie pana la 1884, cand este trecut la
pensie.
A publicat : Du pouls (1853), Des luxa-
tions accidentelles en gniral (1853).
Tzichindell (Dimitrie).Fabulist, nits-
cut in Beicherecul-mic (Transilvania) la
1775, incetat din viata la 19 Ianuarie 1818.
A f'acut studii in teologie la Temioara
pana la 18o 1, dup ce a fost invtator in
Belintil la 1794. La 1805 s'a preotit, in-
deplinind mai inti serviciul pe langa un
regiment, apol a trecut paroch la biserica
din Beicherecul-mic, unde a slujit pana la
moartea sa.
La 1812 e numit profesor la o coala
romaneasca din Ardeal, i scrie opera sa
principala Fabulele.
Denuntat la Ierarhia srbeasca ca rsvra-
titor, din pricina aluziunelor politice ce se
gasea6 in scrierea sa, cartea este confiscata
i Tzichindell este suspendat din func-
riune.
Atunci parasete Ardealul la 1815 i se
stabilete in comuna unde se nascuse i
unde era paroh. Acolo a i murit, adus din
spitalul de la Temioara, unde zacuse. Se
zice ca a fost otravit de Srbi.
Scrieri : Sfaturile a intelegeret ce! salid-
toase (1802), Adunare de lumin! morali-
ceftf (1806), Epitomeul (18o8), Filosoficey
politicey prin fabttle moralnice invldlitrt
(1814).
 TZ0
Tzoni (Miltiade).Profesor, nascut in
141 la 23 Iunie 1844, incetat din viatii in
Ia1 la Martie 1898. A facut coala pri-
mara la Roman, liceul la IaI, coala de
Poduri i 5ose1e din Paris.
Reintors in tara. la 1869, a fost numit
indata profesor de mecanidi la facultatea
de tiinte din 14.
Ales deputat pentru prima data la 1888,
U
Ubicini (Jean. H.) Publicist francez,
celebru filo-roman, nascut la Issoudun in
1818 Octombrie 20, incetat din viata la
Roche-Corbon (Francia) in 1884. Profesor
timp indelungat la colegiul din Joigny, in-
treprinse in 1846 o calatorie prin Romania
gasindu-se in Bucuresci cand isbucni re-
volutiunea de la 1848, fiind prieten cu
principalii capI al micarel, i se incredinta
postul de secretar al guvernului provizoriu
i al locotenentel Domneti.
Dup intrarea trupelor rusetI, parasi
Romania. In cea-ce privete interesele Ore'
noastre, el a scris i publicat : La question
d'Orient devanl l'Europe (1854), Provinces
roumaines (1856), La question des Princi-
pauta. Dantibiennes (1858), Introduction aux
ballades el chalas populaires de la Roumanie
(1855). A colaborat la diferite ziare fran-
ceze, sustinnd inteinsele interesele Ro-
maniel.
Ulescu (Constantin).Sub-locotenent,
nascut la 7 Aprilie r846, mort la 30 August
1877. Soldat voluntar lh 1864, e inaltat
sergent la 1866, sub-locotenent la 1872.
In timpul rezbelului Independentel (1877-78)
face parte din Regim. 8 de infanteric i
rimare la 30 August 1877 pe campul de
luptit, la atacul Grivitel.
Urechia (Alexandru). Medic, publi-
cist, fiul lui Vasile A. Urechia, nascut la
Ia1 in 1860. A facut studiile sale in tara
.5i la Paris, de unde s'a intors cu titlul de
doctor in medicina.
Scrierilc sale sunt : &hatos or nebou ?
Anatomia ji J.iologia une! cauterio?, Influ-
erija, .5arlatanismul in inedicind,
Dulinanif nojtri, Ereditatea fiiologicd ji psi-
cologicci, Igiend.
www.dacoromanica.ro
185 URE
de colegiul al 2-lea de In!, a facut parte
de la aceasta epoca inainte, din toate le-
gislaturele pana la 1895, cand a fost ales
senatoc.
ScrierI : Plaga (1872), Tinta democratiel
romdne (1876), Universitalea din 1(134(1877),
Regimul liberal in feria reacItunet (1879),
Regimul coruptionef teroarel sal gu-
vermil d-1,,! loan C. 'Brdlianu (1888).
Ca ziarist, a colaborat la illaftul raman
(1894), Vieala (1894-95) publicatitini eb-
domadare, iar in 1896 a iniiintat alta bro-
ura, Lumen vechie.
Urechia (Alexandrescu Vasile).
Profesor, om politic, publicist, nascut in
oraul Piatra-Neamtu la 27 Februarie 183.1.
El i-a t'acta studide gimnaziale la Ia;i, iar
cursurile facultatei de 'itere, stiinte
sofie la Paris.
Intorcndu-se in tara, fu numit la 1857
profesor de literatura la Universitatea din
Ia.il director al Ministerului Instructiunel
publice din Moldova
Ca ziarist, V. A Urechia, a colaborat la
Zimbrul, Stealia Duntirg, i
trimis corespondente ziarelor franceze Le
Temps, Le Sicle, La Presse, etc, etc.
Numit definitiv profesor de Istoria i li-
teratura Romanilor la facultatca de litere
filosofie din Buctiresci, V. Urechia ocupa
acest post de la 4 Noembrie 1864 pana
in prezent.
El a fost Ministru al Instructiunel pu-
blice la r88 r, de la io Aprilic pana la r
August 1882, precum i in Ministertil Ko-
galniceanu de la 186o pana la 1861, i a
reprezentat aproape necontenit in Senat
colegiul al 2-lea de Galatl.
V. A. Urechia este de ani indelungatl
membru al Comitetultil teatrelor din Bu-
curesci.
El este prqedintele Societatei Liga cul-
turala.
Eatit principalele sale publicatiuni : Grin-
da de aur (185 r), Seirarul Gurluescovicr
( r 854), 114onic (1855), Logafetul `13ap-
liste Veleli (1855), Coliba ,
Scbitdrt de literatura' roludneas, (1859),
Vierija cea fruinoasd ((1859), Balul mor-
12 b
 URS
tala! (1865), Fenteea ronuind (1865), De
clasicism, romantism ji realism (1865), Cro-
nicele noastre (1865), 'Patria rontlind (r868),
Opere complecte (1878), Litgabre monumen-
tum Besarabiae (1878), 'Discursar!. acade-
mice (1878), Conferinle ji discursad (1878),
Incercare bildiograficd despre Istria ji Dal-
mafia (1878), Album Macedo-Romdti (188o),
Cartd etnogralicd a Romfinilor (1882), Schite
de istoria literaturet romdne (1885), Miron
Costin (1886), Istoria evenim. din Orient
(1889), Documente relative la anit Sao-
1831 (1889), Despre bresle (1889), Monu-
mental lut Llfiron Cosiin (1889), Mentora'
presentate Academia' 'in ISS7-8S, Biserica
din cefalea Neamt (1890), Legende (1891),
Istoria romdnilor (1892), Istoria coalelor etc,
Ursian (Valerian). Profesor, nascut
In Rmnicul-Valcel la Aprilie 1845. A fcut
studii juridice i a fost numit la 14 No-
embrie 188o profesor de drcpt international
la Universitatea din las! ; la 1883 a fost
permutat in acea1 calitate la Universitatca
din Bucuresci.
A facut parte ca dcputat din Camera de
la 1888 1895 i ca senator din Senatul
de la 1895 pana in prezent.
Scricri : Despre imporlaula drepial uf in-
ternational (188r), L'Autriche-Hongrie el la
Roumanie dans laques/ion de Danube(1882),
Amintirt, poesit (1895).
Ursu (de Margine, David). Baron,
coloncl, nascut la 1815 in Fagara (Tran-
silvania), incetat din viata la Sibi in 3o
August 1897. De mic copil, dat u coala
militara a granicerilor, in 1848 a luat o parte
activa in razboiul contra honvezilor unguri
condu1 de gcncralul Bem, i in douI
duri a rcpurtat victorii cari l'ai1 pus in e-
videnta ca strategic eminent i comandant
plin de curaj.
Curand apoi a fost avansat la gradul de
maior.
In 1859, in razboiul Austriei contra Ita-
liei i Franca, maiorul Ursu s'a purtat atat
de vitejete inda a uimit pana i pe dus-
mani. In celebra lupta de la Solferino, ma-
iorul Ursu in capul a dou6 batalioane ro-
mneti i in contra dispozitiflor marelui
stat major, in ciliar momentul cand dus-
manil erat st trnpresoare Solferino i sa
sileasca pe Austriaci sa capituleze, a inain-
tat, in tacerea noptel, la forturile de la Me-
www.dacoromanica.ro
loo -
dole, cu gandul s:1 zadarniceascii o capitu-
lare ruinoasa i sa inlesneasca retragerea
cinstita a trupelor austriace.
Aicl, la Medole, maiorul Ursu cu dou'
batalioane romanc, a sustinut o lupta vie
de ease ore, in contra a to,000 de ita-
lieni.
Dup6 incetarea luptel, generalul baron
Blumencron de Guidizzolo, trimis de ma-
relc stat rnajor austriac, a strigat maiorului
Ursu :
Retrage-te d-le maior, chi etI im-
presurat de toate
Ei me pot sustine Inc cAte-va ore;
retrageti-v d-voastra din Solferino.
Si maiorul Ursu a mai stat 26 ore in
Mcdole, sustinhid cu oare-care succes o a
doua lupta i isbutind sa se retraga fara
sa se predca vrajmailor.
In accasta lupta singcroasa maiorul Ursu
a perdut 8 ofiterl i 622 de soldati.
Planul maiorului Ursu a reuit atat de
bine, in cAt cand se intoarse cu restul tru-
pelor la cartierul general, arhiducele Frantz
Carol, generalisimul armatci de operatiuni,
a strigat
Al salvat onoarca armatei !
Daca maiorul Ursu nu reinia in planul
s66, ar fi fost impucat pe loc, de oare-ce
intrase in lupa in contra avizului marelui
stat-major. Reuind irisa, a fost inaintat pct
campul de r6zboi la gradul de lt.-colonel
i a fost decorat cu ordinul dc rezboiil
SVCaria Theresa.
Dupe rezboiti, locot.-colonel Ursu a fost
inaintat la gradul de colonel i Impratul
i-a conferit titlul de baron de Margine.
Distinctiunele pe cari le-a primit colo-
nelul baron Ursu, Pacut o multime de
vriijma1 printre oficeril unguri, cari nu-i
puteal:i erta victoriile pe cari le-a rcpurtat
numa/ cu soldati romani. i cel mai aprig
intre vrajmaii si a fost generalismul un-
gur Gyulai, care a inceput si-1 persecute
i sa-1 denunte ca pe un agitator daco-
roman.
Rezultatul a fost ca colonelul baron Ursu
i-a regulat drepturile la pensiune in 1861.
Evenimentele insii Fati K'zbunat. In1863
un noa rzboiii a isbucnit intre Austria 1
Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat in
fruntea regimentului sCil 31, pur romanesc
i i s'a incredinot apararea insulei Lissa.
Cand pe uscat armata austriaca a fost nimi-
cita, iar pe mare flota austriaca era si he im-
 VAC - 187 -
presurata, baronul Ursu, din insula Lissa, in
contra avizulta marelul stat major, care i-a
ordonat sa se retraga, a bombardat flota ita-
liana. Lupta a durat i r ore, in care timp
amiralul austriac Tegethoff, a isbutit si
scufunde cate-va vase italiane i sa se re-
traga t'ara perder' marl.
Aceasta lupta a dat, baronului Ursu titlul
de eroul de la Lissa i in amintirea eI s'a
infiintat in comitatul Fagara, comuna ro-
maneasca Lissa, populata Cu graniceril in
frimtea carora s'a luptat baronul Ursu.
Dup6 r'6zboii, gencralismul Gyulai a fa-
Vacarescu (Barbu). Amanunte bio-
grafice lipsesc.
A fost spatar in Muntenia la 1782, mare
vistier la 1821, caimacam la 1827.
Vacarescu (Constantin). Om poli-
tic, nascut la 1802, incetat din viapi in
Bucuresci la 14 Martie 1887.
A flcut studii/e sale in Paris pana la
1825.
Intors in tara, a intrat in administratie
i a fost prefect de judet in Ialomita i
Buzai.
Descoperirea tesaurulul de la Pietroasa
se datorete hit C. Vacarescu. Neste taetorI
de peatra, lucrand la podul de la Calinktul,
descoperira tesaurul, Il sfaramara, disparand
cu dasul. Cate-va fragmente se gasesc la
fata locului de nejte trecatori carl nu cu-
notea6 valoarea lor i sunt aduse lui C.
Vacarescu. El se pune in urmarirea hotilor,
regasete tesaurul furat i'l aduce guver-
nului.
Sub Voda Stirbey, C. Viicarescu a fost
membru la Malta Cu rte.
La 1858 parasete functinnea sa, spre a
calatori i nu mal ja nicl o parte la aface-
rile publice.
Vacarescu (loan). Poet, nascut la
1786, mort la 1863. El era reprczentantul
unel familii ilustre, strnepotul marelul ban
Enache Vacarescu.
Inca din copilarie se facu cunoscut prin
versurile sale, scrise in limba elena i la
www.dacoromanica.ro
VAC
cut noui intrgi in contra baronulul Ursu,
aa c5 acesta plictisit de atatea mizeril un-
gureti, s'a retras din no in viata pri-
vata.
Colonclul baron Ursu a lasat intreaga
sa avere de 50,000 lei pentru scopurl cul-
turale romanetl.
De la 1865 i pana la moarte, Ursu
a administrat fondurile granitaret1 i a
construit peste 120 localuti frumoase de
coll cu cate dou6 etage, in comitatele
Braov, Fagara, Sibii i Huniedoara.
1818, facu o oda in contra lul Voda Ca-
ragea. Sub Domnil de pe timpul sUi, a
ocupat functiunI inalte in Stat i s'a distins
tot-d'auna prin iubirea sa de patrie.
El a publicat : patriotice (1821).
A tradus pentru teatru Britanicus (1827),
&mima (183 Regulus (1832) i in accst
an pentru prima ()ara, elevil dc la Sfantu
Saya, jucara In limba romana, pe sccna
teatruluI din Bucuresci.
La 1832 ai aparut i poesiile sale sub
titlul Poesit originale.
I. Vacarescu, irnpreuna cu G. Lazar, a
intemeat coala SE Saya la 1821. El a re-
fuzat sa subscrie Regulamentul organic, i
luand cuvntul, a protestat contra prezidarel
Adunarel de catre un consul strein pe cand
obiceiul trel cere ca Mitropolitul sa fie in
fruntea el.
Pcntru aceste cuvinte, I. Vacarescu este
dat atara din Adunare i surgunit ime-
diat.
Cu ocazitmea infiintarei otirel romaneti,
(1830) loan Vacarescu a facut armatel,
versurile sale
La rdnd, Romdnilor
Mergeg pe calea dreaptd,
Slava sirdnio,vilor veslig
In cale vi apeaptd
Vacarescu (Theodor. C.)Niiscut in
Bucuresci la 17 Aprilic 1842. A inceput
primele sale studil la r85o, in pensionatele
Monty i Schewitz. La 1854 a plccat in
 VAC
Germania, unde a fost admis cu autoriza-
rea guvernulul, Iii corpul de cadeti din
Prusia si a urmat de la 1854 pana la 1858,
studiile scoalel militare preparatoril din
Potsdam si scoalel militare centrale din
I3erlin. Tot de culata, in 1858 si 1859, a
frequentat cursurile facultatei de litere si
lilosotie din 13erlin. La 16 Octombrie 1859,
s'a inrolat ca soidat voluntar in armata ro-
maneasca, a fost numit la i Ianuarie 186o
sub-oticer i inaintat la 24 Ianuarie 1861
la gradul de sub-locotencnt.
T. Vacarescu a fost chcmat la 1863 in
statui-major doinnesc al lul Vocia Cuza,
ca oficer permanent de ordonanta ; la 1864
a demisionat din armata si intrat in viata
civila, s'a ocupat cu literatura si politica.
In 1865 a publicat in Trompeta Carpafilor
In Opiniunea nationald, articole asupra
literaturel germane. Impreura cu Aurelian,
Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari, etc, a
fondat atuncl Alertad romdnesc i cu un
grup de tinerl a facut parte din comitetul
de redactiune al ziaruluT Revista Dundrel;
intiintat in Decembrie 1865, spre a com-
bate cu cea mai mare energie regimul lo-
viturd de Stat.
A dona zi dup6 revolutiunea de la
Februarie '866, Th.Vacarescu e nurnit pre.
fect la Prahova cu insarcinarea de a trece peste
fruntarie la Brasov, pe detronatul Doinni.
tor Cuza.
In 1870 guvernul a trimis pe Tb.
Vacarescu in misiune la Berlin, comisar
extraordinar in cestiunea drumurilor de fer
Strusberg, si acolo a descoperit si a ra-
portat guvernului disparitiunea depositului
de 37'/2 milioane lel, capital garantat de
guvernul roman, care trebuia sa serve la
terminarea constructiunel aceita drum de
fer si care se deturnase de la destinatiunea
lul. La 20 Iulie 1871, Tb. Vacarescu e
numit agent diplomatic al trei in Serbia.
In Septembrie 1872, cu prilejul infi-
intarel militiilor, prev6zute de legea or-
ganica a puterel armate, Tb. Vacarescu, in
calitate de fost oficer, fu numit locotenent
In militiile calar!, iar in Iunie 1873, M. S.
Domnitorul Carol, '1 cherna pe langa per-
soana. sa, in functienele de maresalul cur-
tel Domnestl. In Octombrie 1876 Th.VA-
carescu insoti, ca reprezentant al curtel
Domnitorulul, pe primul Ministru Ioan
Bratianu si pe Ministrul de rezbel, colonel
Slaniceanu, in misiunea pe langa Impratul
www.dacoromanica.ro
188 VAC
Rusiei Alexandru II-lea la Livadia, unde se
stabilira bazele intelegerel pentru trecerea
rusestf prin Romania.
lar cand isbucni rezbelul din 1877, Tb.
Vacarescu la parte la el in calitate de capitan
atasat marelui cattier general al
armatel romane, trecu Dunarea si participa
la luptele din jurul Plevnel.
La 8 Aprilie 188 r, Th. Vacarescu fu
trecut ca locotenent-coloncl in rezerva si
la Octombrie 1882, fu nurnit Ministru re-
sedinte pe langa curtile din Bruxela si din
Haga.
La 28 Ianuarie 1885 fu numit trimis
extraordinar i Ministru plenipotentiar la
Roma, de unde &misiona pentru motive
private la 31 August 1885. In i886 pu-
blica volumul 1-i6 si in 1887 volumul al
2-lea al scrierel istorice Luye/e Ranuinilor
in re.zbeltd din 1877-7$, opera care a fost
premiata de Academia romana.
La I Iulie 1888 este nutnit trimis extra-
ordinar i Ministru plenipotentiar pe tanga
curtea din Viena, post in cal-6 funGtioneaza
pana la i lulic 1891.
A facut parte in nenum6rate rndurT
din parlament, ca deputat si senator.
Vaillant. Profesor francez, data nas-
cerel si incetarei din viata necunoscute. A
fost adus in tara la 1829, sub ocarmuirea
lui Kisselef, spre a organiza pe o nona baza
colegiul Sf. Sav.: din BucurescI. La 1831
este numit director al acestel institutiuni
si scoala prospera, dar Rtikman, consulul
rusesc, v6zand cu ochl r6I ideile liberale ale
profesorulul, ceru in 1834 sa se retraga
lui Vaillant catedra de ttere si directia co-
legiului. I se satisfacu cercrea, insa Adu-
narea, ca semn de simpatie, voteaza sa se
cumpere 500 exemplare din Dic(itmarttl
francqp-roindn al acestuT profesor. kukman
cere si obtine de la Voda, nesanctionarea
votului.
La 1841, Vaillant este implicat in
carea dintre Srbi i Bulgari, care se zicca
di era combinata cu un complot In Mun-
tenia, spre a aduce rsturnarea lui Voda
Ghika. V aillant scapa de atestare, zycat.,i,-:
intervenirei consuluint francez, Irisa este
expulzat.
Se reintoarce in tara la 1862 i tine la
Ateneul vechi, un curs gratuit de Istoria
anticd.
 VAL
De la aceast6 epoca inainte, urma lul se
perdc.
Scrierl : Grammaire valaque l'usage des
franois (1836.-1840), La Rottmanie, 3 Ucigafir lid Barba Calargitt (1897), Alege-
vol. (1844), Posies de la langue d'or (1850,
Turquie et Russie (1854),Les princes Ghika,
hospodars de SIColdo-Valachie (1855), Na-
tionalit el patriolisme (1855), L'Empire c'est
la paix (1856), Hisloire vraie des vrais
Bohntiens (1857), Glasul poporulut,
Duntne.zed (1858), Origina agriculturet
si desvoltarea et la Roinditt (1862), La lan-
terne magique (1868).
Valbudea. -Sculptor, (adev6ratul mime
Ionescu Stefan,) nascut in Bucurescl la
1859.
A facut studiile liceului din Bucurescl i
a terminat iii 1882 coala de Bele-arte, cand
a obtinut premiul pentru str6inatate. Apol
a stat trei anl la Paris in coala de Bele-
arte, atelierul luI Falguire, iar in urrna a
lucrat sub directiunea lui Fremiet. A luat
parte la trei expositiunl ; in anul al treilea
a avut o mcntiune onorabila cu statua lui
Mihat Neblina Apol a plecat in Italia i
a stat un an la Roma, unde a facut statua
Gladiatorul, proprietatea Ateneului roman,
i un an la Florenta, unde a lucrat Copilul
care face bae, Prima lecjie, dormind,
Frica de apd. Pinacoteca poseda statuele
Mihat Nebunul i Copilul dormind.
La cxpositia universal din Paris (1889),
Valbudca a avut ca recompensa o medalie
cl.
Valentineanu (loan. G.) Ziarist,
nascut in PitetI la 1834. A facut studiile
liceului Sf. Saya pana la clasa 5-a. Ames-
tecat in micarea revolutionara de la 1848,
a fost arestat de Ru1 i trimis in llichi-
soarea de la Kiew.
Pus in libertate, s'a reintors in tara la
1856, a colaborat la mal multe ziare, intre
carI la Secolul, Timpul, Concordia, Romdnitl,
Steatta Ddinboviler. La 1859 a fondat zia-
rul Reforma, care a aparut in p?imil anl
regulat, iar cu vremea, a incetat de a mal
apare, i apol s'a tiparit in anume impreju-
rail o data saa de dou6 ori pe an, dup
ce nu aparuse cati-va anl in ir.
Scrierl : Biogralia oatnenilor mart, scrisd
de un om mic, pamflet, (1859), Documente
relative la administraiia guvernulutinterimar
din 1856, 1857, i8 f8,Despre administratia
www.dacoromanica.ro
189 VAL
auvernulitt de la 13alta-Liman, Evreit in
Rwntinia (1886), Cuget dyl, macsime, pro-
verbe (1890), Misierele 3copililor (1891),
rea, viola i delronarea lui Vodd Cu.za
(1898).
Valery (Nini).ArtistA dramatica, nas-
cuta in Focanl la i Mal 1835, fiica unor
artiti francezi Valery-Momenet, stabiliti in
tara pe la 1833.
A debutat pe scenii la 1846, jucand ro-
lurl in timba franceza, in localul de teatru
Talpan din IaI. La 1848, in timpul direc-
tiunei lui Mate! Millo, a jucat pentru pri-
ma data in limba romaneasca, rolul Ingerid
pd-zitor din Baba Hdrca.
Apoi a urmat creatiunele sale in Trtinlo-
rul ccit ece, Tensionul felelor, Viola unid
jucdior de cdrtt, Bdtidranul boerit, Pldeful
roindit, Luluen din Chirila la la,s1, etc.,
etc.
La 1852 Nini Valery pleaca la Bucuresci,
unde debuteaza in sala Slatineanu, i in
accla an face parte ca gagista din perso-
nalul teatrului national, participand la re-
presentatiunea de inaugurare a noulul tea-
tru, unde a jucat opt ani dc a randul.
Principalele sale cregiuni la aceasta epoca
sunt : Sergentul Frederic, Linda, Maria Rosa,
Vicontele de Lelourier, Strengarul din Paris,
Venetiana, Regele insulelor, Bdrbalit vdditv,
Uite-te, dar nu te atinge. Banit, gloria i
femeile, Primele arme ale lut Richelieu, Ro-
meo 1i Marieta, Margo, Tuvt Calicu, 'Por-
tretele, Urita satulut, apoi in operete, ca
Don fete p'un flccid, Nichon ltiptdrita,
Fiica regimentulut, Curcdndreasa, Vi-aja de
in bit, Scara femed, mneul nopler, Scara ma-
ter, asemenea in feeril, ca : Fata aerulut,
Lampa migunatd, Raza magicd, Preeioasa,
Steaua pdstorulut, etc.
La 1859-60, Nini Valery joaca in tea-
trul din Craiova, sub directiunea Teodo-
rini i se casiltorete in acel ora la 1875,
cu poetul capitan loan Ganescu.
Dup moartea sotulul el, Nini Valery se
retrage de la teatru in 1883 i se stabilete
In Iai, unde traete i asta-z1.
Vardalah. Profesor, de origina din
Grecia, venit in tara pe la r8 io, a deschis
In Bucuresci prima coala greceasca, unde
preda retorica i explica elevilor poesiile
autorilor greci. A predat cursurile sale de
 VAR - !90
la 1816 pana la 1820, cand a incetat din
viata. coala sa a fost insa in curand
rasita, indata ce Gheorghe Lazar a infiintat
coala Sf. Saya.
Varnav (Constantin. V.) Doctor,
nitscut la Hilia6 (llorohoI) la 21 August
1806, incetat din viata in Ia1 la 2 rAugust
1877.
A fAcut studiile la Lemberg, apoi la
Viena, unde a dobandit diploma de doctor
In medicina. i chirurgie, cu dreptul de li-
ber practicA in imperiul austriac.
Intors in tar la 1835, s'a stabilit medic
in Moldova. Era un fervent adept al curel
cu ap5 rece i a fcut cure cari preati in
adevr extraordinare, pe acele vremuri.
Protomedic al Moldovei sub domnia lui
Grigore Ghika, a desf5urat in 1848 o
activitate esceptionala, in timpul ivirei epi-
demiel de holerri.
Ri'muAsese singur dintre doctoril din
Iai.
A reprezentat judetul Dorohoi la Consti-
tuanta din 1858 ; a mal fost in mal' multe
rndurl, deputat i senator al judetului
Dorohol.
A lasat mal multe scried medicale, asu-
pra curei lul Prisnitz, asupra holerel asia-
tice, etc.
Varnav (Scarlat. C.)Ingincr, nascut
in IaI la 22 Septembrie 1851, fiul docto-
ruluI Varnav. A facut studiile la liceul Louis-
le-Grand din Paris i tot in accst ora a
dobndit diploma de inginer al coalei cen-
trale de Arte i Manufacturi.
Intors in tara la 1876, fu nurnit inginer
al huid Ia1-Ungheril i insarcinat cu mi-
carile importante ale trupelor ruset1 din
campania 1877-78. In 1881 e numit di-
rector al acelel unii, apoi succesiv director
al constructiunel liniei Bucuresci-Cernavoda,
director al Societatel de constructiuni, di-
rector al 5 coalel nationale de Poduri i
5osele.
In 1891 parasi cariera sa i intra in Ca-
mer ca deputat al judetului Putna, facnd
parte din grupul constitutionalilor.
Varnv (Scarlat. V.)NAscut la Hi-
1ia6 (Dorohol) in 18o 1, incetat din viata
la Bilrlad in 1868.
Destinat de mumii-sa la preotie, fusese
incredintat de fiar arhimandritului Sofro-
www.dacoromanica.ro
VAR
nie Miclescu ; dar neputadu-se impaca cu
cerintele preoliel, fugi la Cernauti la ru-
dele parintilor s61, de unde apol plecA la
Paris. Acolo i-a faca studiile, i a stat
pana la 1848, fondand cu spesele sale bi-
blioteca romana in localul in care s'a facut
mai trzi capela ortodoxa romaneasca. In
legaturi la Paris cu republicana francezi, a
facut parte chiar din guarda nationala din
acel ora. Putin timp dup aceasta, se in-
toarce in tara cu consulul francez Thions.
La 1850 intr in religiune i se ciluga-
rete sub numele Sofronie, la minastirea
Neannului, unde fu ales staret.
Om cult i de o inteligenta superioara,
de la intrarea sa in tagma bisericeasca se
consacrA la acte de pietate, ingrijind cu
deosebire despre soarta copiilor sarac I.
In r868 muri subit la 1361-lad. Fiind an-
tisemit infocat, incetarea lul din viata fu
atribuita une! otraviri, faptuit5 de evrel. O
revolta isbucni in Brlad, cu ocasiunea in-
mormintareI sale ; surescitatiunea popula-
!luna a necesitat intervenirea trupelor tri-
mise din judetele limitrofe, pentru a pazi
pe evrel, a caror viata era amenintata.
Vartic (Toma). Publicist, nascut in
IaI la 1814 ; data incetarei din viata ne-
cunoscutd.
A facut studiile sale in Basarabia de la
1821 pana la 1835. ApoI s'a intors in Ia1,
undc a ocupat diferite functiunI administra-
tive pana la 1870.
A publicat : Tret sur.z1 dora" ghebtyl
(i858), Poesil (1870). A tradus i nume-
roase scried din limba germana i Eran-
ceza.
Vsescu (Alexandru). Om politic,
amanunte biografice lipsesc.
A fost Ministru de Finalice in cabinctul
Kretzulescu de la 2 Martie 1867 pana la
19 August acela an.
Vasiciu (Pavel). -- Medic, nascut in
Temioara la 18o6, incetat din viga. A
facut studiile gimnaziale la Segedin, Oradea
Mare i medicina la facultatea din PestA.
A fost medic de carantina la Orova (1832)
i director la carantina TemiuluI, mal
trzi6.
A publicat : Despre oriental! (1832), An-
tropologia (1832), aCacrobiotica (1844), Ca-
 VAS - 191
techismul antro pologic (1870), Catechismul
sdndtrilet (1870).
Vasiliu-NAsturel (Ioan).General de
brigada, nascut la 16 Noembrie 1845. In-
trat in scoala militara la 1864, e inaltat
sub-locotenent la 1866, maior la 1879, co-
lonel la 1889 si general de brigada la
1896.
Vasiliu-Nasturel (Petre).Colonel de
artilerie, nascut la 1854 Aprilic 7. Elev al
scoalci militare, inaltat sub-locotenent la
1874.
Scrieri : Oprations de l'artne rouniaine
pendant la guerre de l'Independance(880),
Curs de balisticd esterioard ji stabilirea la-
blelor de tragere (1885), Curs elementar de
ariilerie vol. I. Artileria de cimp cu un
atlas (1886), vol. II. Fascicula I. Tragerea
ji projectilelor. Organkalinnea ji
efectele
serviciile artileriet cu mal multe figuri in
text, (1887), Descrierea anuinunfitd a tu-
relelor de 37nim. Md. 1887 (/888), 'Des-
(rieren ananunlitd a turelelor cu eclipsd de
53mm. flCd. 1887 (1888), Descrierea tunu-
rilar,afetelor, ji munijitinilor de 150111m Md.
5887, (cu 23 planse) dup Cruciptorul
Elisaheta al marine! regale (1889), 'Pul-
bert de rqbet, Diferilt explosivi ji balistica
interioard (1889), Descrierea ananunlitti a
turelelor cu eclipsd de 1 2omm. ji a localu-
rilor ruirasate a mortierelor sferice din ba-
ieria-tip Schuman?: (189 1), Jubileul de 25
ant de domnie a M. S. Regeluf Carol I.
Stema Ron:di:id vcrsuri, ( r89 I), Stema
Romciniet,studiu critic din pulid de vedcre
eraldic, cu numeroase figuri in text (1892),
Istoricul Pirotechniet armatet (1893-1894),
Curs elementar de artilerie vol. II, Fascic.
II, Armele portative Cu plansc (1893), Eral-
dica in faja prea sf. Episcop al Xininiculut
noul Severin (1895).
Veissa (Teodor). Jurisconsult, om
politic, nascut in Iasi la 1826 M'al 8, in-
cetat din viata la 5 Decembrie 1880.
A fost profesor la facultatea juridicii din
Iasi, si intrand in magistratura, a ajuns
pana la demnitatea de membru la Curtea
de casatie, demisionat in 1877. Membru
Senatul de la 1871, Th. Veissa a fost au-
torul motiunel dc devotament catre Tron,
votata la 13 Februarie 1871, in urma in-
www.dacoromanica.ro
V El,
terpelarei motivata de publicarea scrisorel
principelui Carol I catre Auerbach.
Scrieri : Constitutia, legea electorald ji or-
gankatict judecdtoreascd in Belgia (1857).
Velescu (Petre).Artist dramatic, nas-
cut la 1846 Martie 21 in Bucuresci.
A debutat la teatrul Bossel in 1864 sub
directiunea lui M. Pascali, apoi a trecut la
1866 in teatrul cel mare.
Stagiunele 1870-71 si 1872-73 a ju-
cat la teatrul din Iasi.
La 1874-75 a facut parte ca societar
din asociatiunea dramatic& nationala, pentru
a da reprezentatil in teatrul cel mare.
Constituindu-se societatea dramaticA in
1877, a fost admis ca societar de cl. II la
Septembrie si la 1882 Mai 6, a fost
vansaat societar cl. I.
Roluri principale : Don Cqar din Ruy
'Blas, Jacms din Dou Olfeline, Jak Ran-
jan din Neamul Ranjau, Leuchoir din
Moltenitorit, nCagnus Verner din Hoja de
Codru, L1Cuhliner din Onoarea, Laar din
O crimd celebrd, Caussade din Amicil
Srilpeanu din Boert ji Ciocol, etc, etc.
Vellescu (tefan). Artist dramatic,
nascut in Craiova la 1838. Intra in scoalele
din acel oras, dar la ve'rsta de 16 anl fugi
din scoala si intra in trupa de sub direc-
tiunea lul C. Mihaileanu din Craiova. Luat
de aci de catre familia sa, fu times iarasi
la scoala in Bucuresci, dar in zadar. Peste
putin timp, intrit la teatrul din Bucuresci
si debuta in micl roluri ; apol se angaja in
trupa lui Millo, care juca in sala Bossel,
peste 4 ani trecu in trupa Theodorini la
Craiov a, interpretand cu un deosebit succes
rolurile din Caterina Howard, Dama ea
Camelit, Othelo, Fe/ele de marmord, etc.
Reintors in Buctiresci, trece la Iasi, unde
joaca pe Don Cqar de Ba.on, Figaro, etc;
vine in Bucurescl, unde creaza pe Vornicul
&clac i apoi pleaca la Paris, spre a's1
termina studiiie dramatice, urmand cursurile
artistului Regnier. Dup trel ani, reapare
pe scena si se distinge in Supliciul una
jeme!, Bastardul i 'Irengarul din Paris,
ultimul rol pe care l'a jucat in 1877.
La 1873, el a fost numit profesor de
declamatiune la Conservatorul din Bucu-
resci.
St. Vellescu a publicat Istoria ariet dra-
matice in Revista romdneascd, Curs de de-
 VEN - 192 -
clamalinne 'In Revista literard i diferite cri-
tic'i dramatice.
El a mai scris Ldpupteanul, Banul Cm-
ove!, Pt-ea trzid, JICincinosul, Blond sad
Brun, Hagi-Bina, drame i comedil, jucate
pe scena teatrului national, apoi cte-va
poesii i nuvele : Din Florept, .9,Co,s- Tudor,
Scln:te din viata contimporand, etc.
Velescu a fost consilier comunal si
dclegat ca ofiter al starei civile de la 1890
pana la 1895.
Veniamin (Costache). Mitropolit al
Moldovei, niiscut la 1768, mort la 1846,
Decembrie 18. In potriva vointei parintilor
si51, se calugari din tinerete si la 1792, fu
numit Episcop al Husului, apoi la 1796,
Episcop al Romanului, iar la 1803, Mitro-
polit al Moldovei.
El a intemeat in 1803 seminarul de la
manastirca Socola din 'ni, si a pastrat
scaunul Mitropoliel pana la 26 Ianuarie
1843, cand silit sa demisioneze, cazut jertfa
intrigilor streine, fu dat afaril peste ba-
riera Iasului, avnd in buzunar numai
nou firfirici.
Mitropolitul Veniamin a lucrat alaturi cu
Asaky, pentru renasccrea Romanilor din
Moldo va.
El a scris : Istoria universald bisericeasai
tradusa din limbq clena, Tidalionu, Istoria
ilesbintir et bisericet, Burra murire, Cronica
Roma' nilor a lu Can/emir, Mdndstirea
pilla, Explicaren dogmelor, Ocloilml,
riacodromul.
Ventura (Grigore). Ziarist, autor
dramatic, nascut la 1840. Si-a facut toate
studiile in Berlin, Linde a dobndit titlul
de licentiat in drept.
S'a ocupat la inceput cu agricultura si a
reprezcntat in Camerile conservatoare din
1871, pe alegatorii din Galati. Perznd irisa
toat averea sa, s'a apucat de ziaristica,
debutand in Galati cu un ziar francez. Apoi
a vcnit in Bucuresci, a colaborat la gazeta
franceza cu Galli i mal trzi6 la
hidi;pendance Rountaine. A mai scris la
Romdnul, Naliunea, Epoca, Adevrul, iar in
urmit la Timpul, unde colaboreaza pana in
prezent.
Serien i Cdrndlarril comedic 2 acte, (1882)
Copila din flori comedic 4 acte, (1885),
Curcanit pies a militara, Marcela tragedie,
Ti-ajan ci Andrade tragedie.
www.dacoromanica.ro
VER
Pianist si compozitor muzical eU mult
talent, Gr. Ventura a compus romanta
'Don! ocht, Hor-a de la Grivita, Cdntecul
gintet latirte, etc.
Verbiceanu (Vasile).Sub-locotenent,
nascut la 16 Octombric 1847, mort la 12
Ianuarie 1878. Intrat in armata ca soldat
la 1864, e inaltat la gradul de sub-locote-
nent la 1871. In timpul rezbelului Inde-
pendentei, face parte din Reg. 9 de doro-
banti i moare pe campul de lupta in fata
Smardanului la 12 Ianuarie 1878.
Vrgolici (tefan). Profesor, publi-
cist, nascut in Brlad la 1843, incetat din
viata in Iasi la Iulie 1897.
A facut cursurile liceului din Iasi si a
intrat in scoala normala din Paris, de Linde
s'a intors in 1871 cu diploma de doctor
in litere si filosofie.
Iinediat a fost numit profesor la catedra
de limba elena la Institutul academic si de
la 1876 a fost profesor de literatura
neo-latina la facultatea de litere din Iasi.
Principalele sale serien cari a fost publicate
in Convorbirt literare, sunt traducerile po-
esiilor mai insemnate ale lui Schiller, La-
martine, Byron, Andr Chenier. A mai tra-
dus aproape toate elegiile lui Ovidiu, o-
dele lui Anacreon si romanul lui Cervan-
tes 'Don Onichotte.
A publicat o grantaticd i a redac-
tat cat-va timp ziarul Curierul de lag. A-
poi a mal scris : Florl de cditip, poczil si
Recriara (1873).
Vericeanu (Alexandru). Profesor,
nascut in Ploesti la 20 Fcbruarie 1839. A
urmat cursurile liceului din Bucuresci si a
facut studiile de drept si economie politica
in Italia.
La 1863 a luat in Geneva diploma de
doctdr in drcpt. Intors in tara e numit la
16 Aprilic 1864, profesor de economic po-
litica la facultatea de drept din Bucuresci,.
unde profeseaza pana la 5 Septembre 1894.
In 1868, a fost insarcinat cu suplinirea ca-
tedrei de drept civil a lui G. Costa-Foro.
La 1864, e numit secretar general al con-
silitilui de stat, post pe care'l ocupa pana
la 1865. La 1872, e numit procuror de
sectie la Curtca de Casatie, dar nu o-.
cupa acest post de cat trel luni, si demi-
sioneaza.
 VETt - 193
Fost ministru al Cometwiulul i Agricul-
turel de la 3 Noembrie 1891 pana la 26
Noembrie acelas an, Alexandru Vericeanu
a representat in mal multe randuri distric-
tele Braila i Arges in Camera i Senat.
Vermont (Nicolae. Is.)Pictor, nas-
cut in Bacail la 28 Septembrie 1866. A in-
trat la 1882 in scoala de Bele-Arte din Bu-
curesci, a absolvit Academia din Munchen
sub profesoril Kaulbach i Lfftz apol in
1895 a intrat la Paris in atelierul Maillart.
Principalele sale tablourl sunt : d'en-
nele, cumparat de stat (189o),Ernigratit, cum-
parat de stat (I89i),Ttirgul Moilor, Eum-
parat de Stat (1894). A zugravit catedrala
din Cernavoda, bisericele din Ruar si din
satul Fundent (Ilfov).
Vermont-Ventura (Lea).
Artista
societara a Teatrulut national din Bucu-
resci nascuta in 1864 la Moinestl (Bacail)
din parintl izraelift, incetata din viatii in
Bucurescil la 24 Noembrie 1895. Eleva a
conservatoruhil, s'a distins cu deosebire
tragedie.
Rolurile sale de capetenie a fost :
dea, Pbedra, Polveuct, Andrada, Tatiana, Re-
pina, Sapho, Heiniatb, Greva etc.
Vernescu (George). Avocat, om po-
litic, nascut in Buza la 1833. A facut stu-
diile sale liceale in Bucurescl iar cele u-
niversitare in Paris de unde s'a intors cu
diploma de doctor in drept si a imbrati-
sat indata cariera de avocat. La 1859 s'a
ales deputat in divanul ad-hoc si la 1865
26 Ianuarie a intrat in cabinetul prezidat
dc Bozianu ca Ministru al Justitie i Cul-
telor. Peste 5 luni (14 Iunie) a demisionat.
Aliat cu partidul liberal, face parte din
coalitia de la Mazar-Pasa si alegandu-se de-
putat, in ..Ministerul de la 27 Aprilie 1876
cabinetul Manolache Costache, ja portofo-
liul Internelor, pe care '1 pastreaza si in
cabinetul loan Bratianu pana la 217 Ianua-
rie 1877. La aceastit data se desparte de
liberan, spre a forma un grup separat, Sin-
cerit liberali, intemeand ziarul Binele public.
La 1883, disidenta din partidul liberal
accentuandu-se din ce in ce mal mult
formandu-se mat trzi opozitia-unita, G.
Vernescu este unul din cci tret ser( al
acestel coaliiuni, dimpreuna cu Lascar Ca-
www.dacoromanica.ro
VIL
targiu si Dim. Bratianu, cu cart formeaza
asa zisul partid liberal-conservator.
In cabinetul Tb. Rosetti din 1888 No-
embrie, G. Vernescu ia Ministerul Justitiel
pe care'l pastreaza pana la 29 Martie 1889,
cand in formatiunea cabinetulul Lascar Ca-
targiu, trece la M'unce pana la 5 Noem-
brie acelas an.
La 1891, sub Ministerul generalului I.
E. Florescu, ja portofoliul Financelor si ad-
interim la Justitie pana la 27 Noembrie
acelas an.
Atuncl, disolvandu-se partidul liberal- con-
servator, G. Vernescu Sc pune jaras"' in
capul grupultil sincerilor liberan, acum mult
mai sters i Para nicl o inraurire asupra
cclor-l-alte dou partide.
Vilara (Alecu).-- Om politic, grec de
origina, data nasceret si incetarel din viata
necunoscute.
Amestecat in miscarea cterista de la 1821
cunoscut ca devotat Rusiel, consulul
otoman, dobandi la 5 Aprilie 1823 aresta-
rea i extradarca sa de la principele
sub cuvnt ca ar fi comis jafuri si rapiri
de bani, dar in realitate pentru cA adusesc
servicil Rusiel intre 1806-1812, in timpul
ocupatiunet.
A fost condus sub escolta la Sihstria
inchis la Ezki-Zagra, unde a slat Vina la
1824 Aprilie.
Pus in libertate, se rentoarce in Bucu-
resci si este numit sanies, apot nazir al
vistieriel la 1827,
De la 1834 pana la 1837, a fost mare
vistier.
Vilara a facut parte din Comisiunea al-
ciituita in Bucuresci pentru Muntenia, pen-
tru intoctnirea Regulantentulut organic,apol
din deputatia care a mers la Petersburg spre
a supune la modificarl regulamentul, ina-
inte de a fi votat de catre Divanul ad-hoc,
(1829-183o).
Mal tarzi (1846-1848), Vilara a fost
Ministru al Dreptatel in Muntenia.
Vioreanu P.)Jurisconsult,
om politic. A facut studiile sale in tara si
le-a terminat in streinatate.
Fost profesor de drept la facultate de la
infiintarea el si pana la 1881, Vioreanu a
fost Ministru al Justiticl de la 15 August
1863 pana la u Octombrie 1863, apoi de
la 2 Februaric 1870 pana la 20 Aprilie
1$
 Vrr - 194 -
acela an, i de la 5 Aprilie 1876 pzinli la
22 Aprilie acela an.
IntrAnd iar5i in magistraturA, a fost
procuror general la Curtea de casatie pAnA
la 24 Octombrie 1881, cAnd a murit.
A publicat : Munca ji functionarismul
(1878).
Vitzu (Alexandru. N.)Doctor, pro-
fesor, nAscut in Sevineti (Jud. Neamtu)
la 21 1\10eMbrie 1853.
A fiicut studiile primare la coala Dom-
neascA din oraul Piatra (i861--1865) cele
secundare in seminarul Veniamin din Ia1
(1865-1872), cele superioare la Universi-
tatea din 'ni, facultatea de tiinte (1872
1876), apoi la Pars facultatea de tiinte
(Sorbona) i cea de medicinA (1877-1882),
de unde a dobndit diploma de doctor in
tiintele naturale.
La 1882 prin concurs, a fost numit pro-
fesor de zoologie, anatornie i fiziologie
comparatA la facultatea de tiinte din Bu-
curesci, iar la 1892, separlindu-se catedra,
a rmas profesor de fiziologie general i
comparatA. E director al Institutului de fi-
ziologie pe care l'a dirijat dc la fundatiunea
lui, 1883.
A fost inspector general al coalelor de
la r885r888, membru in Consiliul per-
manent al Instructiunel publice (1888
1892).
E membru al SocietAtei de zoologie din
Paris i mcmbru corespondent al societktei
de biologie din acel ora.
A scris : Anatontia ji fisiologia crustacee-
Ior, Doctrina secretittnelor interne, Noua
functittne a Pancreanalut,Secrelianea internd
a rinichilor, Regeneraren ereerultd la mal-
mute, Siudiu asttpra invtdmintultd secundar
cu o statistid ; i numeroase alte lucrAri
asupra sistemului nervos, fiziologiei cree-
rului, etc., publicate in ziarele tiintifice
franceze.
La 1895 Vitzu a fost ales deputat al
colegiului al II-lea din judetul Neamtu.
Vizanti (Andrei).Profesor, nAscut in
Roman la 1844. A fAcut studiile in Ia1 i
de acolo a mers la Madrid, unde a termi-
nat facultatea de litere.
Reintors in tarA la 1868, a fost numit
profesor de limba 1 literatura romAnA la
Universitatea din Iai, post pe carel .ocupA
i acum.
www.dacoromanica.ro
VLA.
Scrieri: Principiul uniteitel in Istorie (1869),
Discurs funebrn la inmormintarea principe-
hd Cuza (1873), Importanja ji utilitatea
inveyturet pentru popor (1874) Importanta
ji utilitatea studiulut limbet romtine (1878),
Constantin Negri (188i), Veniatnin Costache,
Mitropolitul flfoldovet (1881), Abecedarul
lut Gheorghe Liqdr (1883), La reforme de
l'enseignement public en Rottmanie (1887),
Era talud (1890), Diferite discursar! (1891).
Vladescu (Matel).General de divizie,
eful stat-majorului regesc, nAscut la 2 Fe-
bruarie 1835, elev al coalei militare la
1854, sub-locotenent la 1856, maior la
1866, colanel la 1873.
A comandat in timpul rezbelului Inde-
pendentel (1877-1878), brigada I-ia de
infanterie din divizia 2-a a corpului
de armatA, fAcnd recunonterea de la Ce-
tatea, i a participat apoi la luptele din
Bulgaria.
Inaintat general de brigadA la 1883, a
fost Ministru de rezbel de la 5 Noembrie
1889 la 15 Februarie 1891.
Apoi a fost inaintat la gradul de general
de divizie in 1893, ca ef al stat majorului
regesc.
Vladicescu (Alexandru).Artist dra-
matic, niiscut la r842.
Fiind funcionar la Ministerul Justitiei,
pArAsete serviciul, cernd un concedii't la
1859 i plead la Ploeti cu Pascali, mide
joad pentru prima oarA.
Apoi se angajeazA cu fratele sri mai
mare i plead cu dnsul, spre a da re-
prezentatiuni prin provincie.
A jucat adesea i prin Basarabia i Tran-
silvania, iar in ultimii ani se stabilete in
Galati, unde locuete i astA-zi.
De i nu a avut talentul fratelui s66,
totui Al. VlAdicescu a avut oare-cari
succese insemnate pe scenii, in rolurile de
1lb-e noble i Jame premier.
Vladicescu (loan). -- Artist dramatic,
nAscut la 1826, incetat din viatA in Galatl
la 24 Martie 1895. A urmat cursurile coa-
lei Sf. Saya pn la 1849 i apol a intrat
inteo trupA de actor!, impreunA cu Dimi-
triadi i Pascali.
Peste putin plead la Craiova, unde
pAnA la 1854, dnd arde teatrul i vine in
Bucuresci.
 VLA
La 1856 se stabilete iari in Craiova,
unde incepe a se distinge cu deosebire in
rolurile cornice.
In tovaraic cu fratele s'6 Alexandru i
cu artista Fany, el cutreera de la 1869
inainte mg toate oraele din tara i se
stabilete in ultima ani la Galati, unde a
murit.
Vladirnirescu (Tudor).R evolutionar
celebru, nascut in comuna Vladimir (jude-
Gorj) la 1770, mort la 1821.
. El invlase putina carte la preotul din
satul lui, mal trzii'l fusesc la coala in
Craiova. Dup ce fusese cat-va tima in-
grijitor la moia unui bocr de peste Olt,
Tudor se puse cu prilejul r6zboiulul dintre
Turcia i Rusia, dintre aria 1806 i 1812
in slujba acestei din urma puteri, inroland sub
el mal multe sute de volintiri. Se vede ca
Ruii facura sa-1 se dea un rang de boerie,
intru cat il aflarn curnd dupi.'t 1812, aratat
cu titlul de sluger. El mal fu decorat i
cu ordinul Vladimirului i ridicat la rangul
de parucic, sa oficer, in armata ruseasca.
Compromis prin participarea lui cea ener-
gica la lupta contra Turcilor, el trebui
fuga la Viena, dupi't incheerea paca. Tutor-
andu-se mal trzi6 in Muntenia, devine
In 1815 vataful plaiului Cloanilor. Pana
la aceasta vreme, Tudor adunase ceva avere
i anurne o casa cu vie in dealul Govorii,
dou marl case i pravala in Cerney, moie
i alte acareturi la Vladimir, aceste din
urrna, motenite de la tatal st, i mai
multa avere mobila, prquite toate impreuna
prin testament, facut de el pe la 1817, la
suma de 12,350 de lei. Averea lui i-o
marise, atat prin prada dobndita de la
Turcl cat i prin comerlul de bol in tara
ungureasca.
Indata ce muri Voda Sulu Domnul Mun-
teniei, Tudor plecii cu vre-o 25 de pandurt
peste Olt, spre a fscula populatia de acolo
In conta boerilor i a pune capa abuzu-
rilor.Ajunsese stapan peste cinci judete, dar
arrnata lui era compusa in mare . parte de
oameni 1-4 liberati de prin pucarii i carl
jefuia6 pretutindenl in mersul lor.
Tudor, vznd ca otirea lul ameninta a
se preface inteo banda de boli, incepu a
pedepsi cu asprime abaterile el, ucigand
pe mai mulIi din capitana lui pe cari
prindea cu jafuri, intre alta' pe dota capi-
tanl bulgari, ale caror capete le trimite boe-
www.dacoromanica.ro
195 VLA
rilor ce fusese pradatl de el, i carl se
adapostise in satul Buceti. In scrisoarea
de indreptare cu care Tudor insotete tri-
miterea capctelor capitanilor uci1, el spune
ca de i nu este din singe evghenist, totu;.I
simte durerile celar evgheniti, cA cugetul
sL'i nu a fost nici este a se urrna unele
ca acclea, ca a taiat pe acei duo!,
capetele, spre incredinlare, i ca are
sa porunceasca a le pune capetcle la r6spintil
pilda i a altora.
Multi din tovaraii lui Tudor, v6zad
m6surile luate de el, spre a mentinea 061-
duiala intre el, se desfac de corpul
se apuca de pradat in voia lor, in toate
partile. Tot aa fac irisa i panduril ocir-
muirii, trimi1 sub capitana Iordache i
Farmache, spre a combate rsvratirea lui,
cu atat mal mult ca aceti capitanl insui
fraternizeaza cu Tudor. Tot pe atunci ina-
intand i otirea eterista sub Ipsilanti, in
hotarele Munteniei, se incinge in tonta tara
un foc cumplit, dinaintea caruia fuge din
toate partile populatia inspaimantata.
Dup ce puse stapnire pe judetele de
peste Olt, Tudor porni spre Bucurescl,
inspirand o groaza cu atat mai justificata
prin faptul cA atunci Ipsilanti coborea din
Moldova spre Capitala Munteniei.
La 16 Martie, el intra in Bucurcsci, ara-
tand printr'o proclarnatie, cA boeril patrioll
imbratiat cauza, caci in realitate
Tudor, care incepuse o inicare contra bo-
erilor, ti schimbase purtarea, indreptand
revolu0a contra fanariotilor, ast-fe) in cat
&usa era acum nationala i politica.
Intrand Ipsilanti in Bucuresci la 25 Mar-
tie, se opri la Colentina, pe cand Tudor
era la Cotrocenl, iar Saya la Mitropolie.
In urma intrevederei lui Ipsilanti cu Tudor
Vladimirescu, intrnd Turca in tara, Tudor
fu silit sa. se retraga spre Piteti.
Inainte de a pleca din Capitala, el puse
pe boerl sA subscrie un protest catre ca-
petele incoronate, ce se aflal intrunite pe
atunci in congresul de la Laibach, contra
incalecarel Munteniel de Turci i a jafuri-
lor comise de eterit1, intr'o tara. ce nu
avea nimic de impartit cu dnii. DupZ:
acea, plecara cu tota in ziva de 15 Mal
anume Tudor catre PitetI, iar boeril spre
hotarele Austriel, unde cautati adapost con
tra loviture turceti ce se atepta pe fie
ce zi.
Saya destAinui atunci lul Ipsilanti pro-
 VLA - 196
ectele lui Tudor, iar Ipsilanti insarcina pc
unul din efil micarei eteriste, cu prinde-
rea revolutionarulul.
Capitanul Iordache ajung&nd in tabara
luiTudor mal desprinsese pe ultimii ofiteri
cc mal tinea6 Cu Vladimircscu, aratandu-le
corespondenta lui cu Turcil, cea-ce hotari
pe toti sa dea pc capul lor pe mana eteriti-
lor. Iordache lua prins pe Tudor din mij-
locul otirei sale, fara ca un singur glas
si se ridicc pentru el, i-1 duse sub paza
la T6tgovite. Dup6 miezul noptei Il scoa-
sera afara din Mitropolie, indreptandu-se
cu el afara de anturile cetatel. AjunI langa
azul une morItici Il atepta6 doul greci:
Vamava i Parga, cari trebuia6 s indepli-
neasca sarcina de omoritorl. Cand i se
spuse sa'1 faca ultima rugkiune, Tudor
vzndu-I inarmati numat Cu sabil i pum-
nale, Ii intreba : N'avet1 macar un pistol.
Dar abia sfrise, i ca fiarcle se repe-
zira asupra lui cel duol sicarl, lovindu-1
fara alegerc in toate parple, fara ca nici
una din lovituri s curme nodul
Corpul !LA Tudor era forfecat in bucati i
el tot inca
Cu Tudor se stinse micarea revolutio-
nara romana, ramaind lupta intre Greci i
Turd.
Vlahuta (Alexandru). Poet, publi-
cist, Itasca la 5 Septembrie 1859 in Ple-
escl (Tutova).
A colaborat intre 1886-88 la ziarul
Epoca pentru partea literara i a publicat
In acel ziar mal toate scrierile sale, adunate
in urma in volum.
La 1894 a fondat impreuna cu D-rul
Urechia revista Vieata (1894-1895), care
insa n'a 'aparut de cat un an.
ScrierI Nuvele (1886), Poesif (1887),
Din goana (1894), Dan (1894), Un
an de lupid (1895), hibire poesiI, (r888-
1895), In Viltoare (1896).
Vogoridis (tefanaki),Fost print al
Samosului i caimacam al Moldovel, trice-
tat din viata la Samos in August 1859. A
venit in Moldova sub domnia lui Scarlat
Calimac, care'l numi prefect al Galatilor
de la 1812 pana la 1819. Dup6 moartea
lul Mihal Sutzu fu numit caimacam al Mol-
doveI la 1821, dar dup alegerea luI loan
Sturdza ca Domn, pleca inTurcia. La 1834
fu numit de Imperiul otoman, print al Sa-
www.dacoromanica.ro
VOG
mosulul i conduse aceasta provincie pana
la 1849, cand fu nevoit sa Riga in urma
nemultumirilor adunatc contra sa i fu in-
locuit.
Vogoridis-Konaki (Nicolae). Fiul
lui .5tefan Vogoridis, fost caimacam al Mol-
dovei, nitscut in IaI la 1821, incetat din
viata in BucurescI la 23 Aprilie 1863. Ca-
satorindu-se cu fiica marelui logotet Ko-
naki, care nu avu copil de sex masculin,
adaoga numele Konaki la al sti. Sub clii-
macamia lui Teodoritza Bal, a fost Ministru
de Finance al Moldovel la 18 Decembrie
1856 pana la 7 Martie 1857, cand fu nu-
mit caimacam i combatu din toate putcrile,
facerea unireI Paincipatelor.
Alegerile fikute sub dnsul, in vcderca
Unirei fiind contestate ca ilegale, comisaril
europeni protestara i danif i puterile de-
cisera sa se faca noul alegeri, al aror re-
zultat aduse alegerea lui Alexandru Ioan
Cuza.
Voinescu (Eugenie). Pictor, nascut
in IaI la 26 Mai 1844. A facut studil de
literatura i drept la Atena i in urma la
Paris, unde s'a imprietenit cu celebrul pic-
tor Courbet, fondatorul coalel realiste mo-
dem e.
A ocupat cat-va timp functiuni in diplo-
matie: Consul general al RomanieI la Buda-
Pesta (1879), la Constantinopole (1882),
la Odesa (1883-1888).
El este intlul pictor roman care a pic-
tat marea sub toate fazele ei.
Tablourile sale principale sunt : Un port
de mare, Un moment suprem, cari se ga-
sesc la Banca nationala, Portul Constania,
care se gasete in pinacoteca din Bucuresci,
SICarea Neagrd, medaliata la expozitia din
Paris (1869), Stiincile de la Constania,Rada
din Odesa, Naufragiu pe Marea Neagrd.
E. Voinescu a fost cat-va timp profesor
de pictura la coala de Bele-arte din Bu-
cures&
Voinescu (Ioan). Om politic, publi-
cist, nascut in Bucuresci la 1816, incetat
din viata in Paris la 185.5 Decembrie. A
facut studiile sale in Odesa (Rusia) i apoi
a intrat in armata romana la 1830, inain-
ta'nd pana la gradul de maior, adjutantDom-
nesc in 1840.
In timpul cand era in armata de la 1836
 VOI - 197
pina la 1838, a tradus pentru teatru mal
multe comedil din repertoriul lul
La 1843 Voinescu intra in magistratura i
ajunge procuror al Curte' de revizie.
La 1848 el este Ministru sub guvernul
provizoriu i face parte din locotenenta
Domneasca. Exitat, se stabilete la Paris,
unde publica Les Arabesques (1852) i tra-
duce in limba franceza Doinele poetului
Alecsandri (1855).
Voinov (Nicolae).an politic, nascut
la 1834 in Focani. A facut toate studiile
sale In tara i dup6 terminarea lor a intrat
In magistratura ca procuror i apoI pree-
dinte al tribunalului Putna de la 1862 pana
la 1864.
Colaborator al ziarelor Zimbru i Steaua
Dundrel, de mult inainte, avea mai mare tra-
gere de inima pentru politica de cat pen-
tru magistratura, ast-fel in cat peste putin
timp a parasit postul de preedinte al tri-
bunalului, spre a'i pune candidatura la
alegerile pentru Corpurile legiuitoare. In
diferite rnduri a tost ales dcputat i sena-
tor, iar de la 15 Noembrie 1883 pana la
14 Ianuarie 1885 a facut parte din cabi-
netul Ioan Bratianu, ca Ministru al Jus-
tipa.
La aceasta epoca, parasete rndurile par-
tiduluI liberal i dup6 ce face parte din
opozitia-unita, infra in grupul Constitutio-
nal de sub conducerea lut P. Carp.
Vulcan (Iosif). Nascut in Holod
Wachmann (loan. A.) Nascut la
Pcsta la 1807, mort ii 13ucuresci la 1863.
A /kilt studiile liceale la Viena. S'a anga-
jat in diferite orne mar"' din Austria ca
ef de orchestra de opera germana, apol a
venit in Bucuresci, angajat la opera germana
intre aniI 1830-33. De atuncl nu a mai
parasit Romania.
La 1844 fu numit profesor de piano al
principcselor hice ale Domnitorultd G. Bi-
bescu i apoi profesor de muzica la inter-
www.dacoromanica.ro
VUL
(Criana) la 19 Martie 1841, din o familie
originara din R mama. A studiat gimnaziul
la Oradia-Mare i dreptul la Universitatea
din Buda-Pesta, luand diploma de avocat,
rara insa a face practica.
Colaborand la mal multe reviste i ziare,
la 1865 a fondat in Buda-Pesta revista li-
terara Familia, care de atuncl apare nein-
trerupt i azi la Oradia-Mare. Este cea
maI vechie revtsta literara romana i a avut
de colaboratorl pe Cipariu, Barit, Alecsan-
dri, Hade, Papiu, Tocilescu, Hodo i
Eminescu. A mal redactat Umoristul apol
Gura satulut, in urma foaia poporala
trtoarea i biografiile celebritatilor ro-
mane sub titlul Panteonul roman. A pu-
blicat trel tomurI de Nuvele i unul inti-
tulat De la sate; patru romanurl : Sclavul
amorulul 3 vol., Ranele natiund 2 VOL,
Tarbu Strdmbu in Europa 3 vol., Fata Pope!
2 VOL, un volum de Toesif i altul intitu-
lat Lira mea. A scris piesele poporale
Ruga de la Chiseted, Sdrdcie lucie; come-
diile : Alb sad roju, chiria3cul fugit, Mireasd
pentru mireasd, Soare cu ploue, Grgdunif
dragosta i tragedia 5.1efan Vocld cel fiar,
premiata i jucata la teatrul national.
E initiatorul infiintarei unui teatru ro-
manesc in Transilvania i e preedintele
societatel care conduce aceasta micare, adu-
nandu-se pana acum un fond de peste dou
sute de mii de lel.
Academia romana l'a ales membru co-
respondent la 1879, iar membru activ la
1891.
natul colegiuluI SI. Saya, tirnp de mal multi
anI.
A fost director al teatrului national in
unire cu C. Caragiale, in 1850 185 r, ef
de orchestra al teatrului national sub di-
rectiunea lui M. Millo in 1847-1859, apoi
pana la 1863.
Ca ef de orchestra de opera germana,
a scris mal multe opere, dintre cari cea
maI insemnata fu Braconierul ; aceasta a
fost reprezentata i in Bucuresci de opera
 WAC - 198 -
germana, sub conducerea sa la ii Martie
1833.
Mai tot repertoriul teatrului national a
fost compus de loan Wachman. Prima sa
opera scrisii in limba romana fu Zantlira,
executata de artitil operei italiene in limba
tarei, la teatrul cel vechi, fiind directoare
celebra cantatrice Henrieta Carl ; in aceasta
opera era refrenul : Dimbpvild apd dulce,
singurul care s'a transmis pana la noi, de
oare-ce toate operile dramatice scrise
la 1847 fura consumate de incendiul cel
mare din acest an ; refrenul de mal sus, fu
reconstituit in urma de loan Wachmann,
dup cererea publicului. Tot pentru teatru
a mai scris diferite opere dramatice pre-
cum : Mihat Vitea,zul la Cdlugdrent, cuvin-
tele de Eliade, apol muzica din Meiterul
Mano/e, ramasa neinstrumentata, etc.
In total a scris pentru teatru 67 opere,
15 operete, 32 vodevilurl, to mati melo-
drame cu cantece i corurl, io melodrame
cu corutl.
A maT scris diferite piese pentru orches-
tra, executate in public sub directiunea lut
L. Wiest.
Pentru elevii internatulta Sf. Saya a scris
3 leturghit complecte, cantate de elevii in-
ternatului in biserica Sf. Saya, primul trac-
tat de muzica in litnba roman : Principurt
generale de mu.zicd europeneascd modernd
(1846).
A mai scris 2 Leturghit pentru parochia
catolica (a 2-a neispravita).
Ioan Wachman a fost cel d'intai care
a creat un stil de muzica nationala. A fd-
cut cunoscute in strinittate .melodiile popa-
lare romdne, publicand 4 caete de aceste
melodii, inainte de 1848 (Viena. Mailers
W-vc Kohlmarkt).
Wachmann (Eduard). Nascut la
1836, fiul lui Ioan A. Wachmann. Instruc-
tia muzicala i-a facueo tatl s, pentru
teorie i piano i L. Wiest pentru violina.
La vrsta de 17 anl (1853) fu angajat la
Craiova ca ef de otchestra al teatrulul de
acolo, sub directiunea lui Pera Opran i a
lui Tb. Theodorini pana la 1856. In cur-
sul acestni angajament, facnd o practica
intinsa de orchestrare, se ocupa mai ales
cu aranjarea i orchestrarea repertoriului de
vodeviluri, operete, etc., pe cati le nota
de pe auz. De la 1856 pana la 1858
funciona in mg multe renduri la Bucu-
www.dacoromanica.ro
WAC
resci ca ef de orchestra i incepu cariera
de profesor de piano. De la 1858-186o
studia la Viena armonia i piano cu pro-
fesorul Iosef Dachs. De la 1860-63 'i
urma studiile la Paris cu profesora H.
Reber i Carafa (compozitia), cu Mar-
montel (piano), cu Benoit (orga). Obtinu
premiul de armonie i t-a medalie de
contra punct i fuga. Rechemat de moartea
tatalul s, veni in tara la 1863.
In Bucuresci ocupa loud tatalui se6 ca
ef de orchestra la teatrul national, sub di-
rectiunea lul M. Millo. 'Tot in 1863 fu
numit profesor de piano in locul
sti, la Conservatorul din Bucuresci, infi-
intat in acel an. In 1864 i se oferi catedra
de armonie de la Conservator, pe care o
ocupa i
La 1865 fu numit membru In Comitetul
teatrului, din care face parte neintrerupt
pana azi. La 1867 fu ales membru al Ate-
neului, la 1869 fu nut-nit director al Conser-
vatorului, unde functioneaza i azI. La 1874
fu membru in consiliul get, ,cal al Instruc-
tiunel. Tot in acest an fu numit profesor
de armonie al principesei domnitoare, tli-
sabeta.
A scris pentru teatru, muzica la urmii-
toarele piese : Spoelele Bacurescinliti in 5
acte, (1863), Duelurile 2 acte (1863), Bd-
ddranul boerit scena finala, (1863), Agaki-
Flutur vodev. 3 acte, Esmeralda cuplet cu
cor, Contesa Butoiti vodev. 2 acte, Hapu-
rile Draculut feerie, Aurul fi victemele tut
I act, (1865) Ruinele drama, cuplet cu
cor (1865), Lan Cucerul cupiet cu cor,
Gurd-cascd ansoneta, Paraponisitul anso-
netii, Taraclisierul ansonet, Tiganttl, Co-
lumb (dantul slbaticilor), Corabia Salaman-
dra (1866), Viata unut contedian cuplet i
cor (1866), Pdttnaittl codrilor voclev. 3 acte
(1867). A compus 2 Leturghif pentru cor
mixt i diferite alte itnnurt religioase, un
mare numr de Coruri pentru voci bdrbd-
teet, diferite Compositiunt pentru piano. Ca
muzica didactica, a publicat o teorte : Exer-
cilit practice de intonage.
La 1865 facu prima incercare de muzica
corala barbateasca, intrunind pe elevii cei
mal capabill al Conservatorulul.
La 1866 fonda Concertele simfonice, carl
at contribuit mult la formarea artitilor i
la desvoltarea gustului pentru muzica in
public.
Pana azi concertele simfonice a ajuns
 WAL - 199 -
la numrul de io6. Statistica numelor de
artiti romani, cari figureaza pe programele
concertelor de la fondare pana azi, arata
un contingent tot mai mare de artiti
romani.
Wallenstein (Gheorghe). Pictor,
nascut in Iai. Data nascerei i incetarei
din viata necunoscute. A flicut studiile in
Paris i Roma.
La 1849 a fost numit conservator al
muzeului din Bucuresci i apol conservator
al galeriel de tablouri, infiintatii de Voda
Ghika.
Tablourile sale principale sunt : - Visul
lut Mihal Viteavt (1845), Cina cea de taind
(1845), Rer,zboild de la Cdlugdreni (1846).
Wallin (Henri).Inginer francez, nas-
cut in Francia la 1856, incetat din viga in
Bucuresci la 25 Octombrie 1891.
Fost elev al coalei centrale din Paris,
locotenent in rezerva din corpul de geniu
al armatei franceze, a venit in Bucuresci
la 1890, unde a fost Insarcinat cu facerea
lucrarilor de parapete la forturile din jurul
oraului. Facnd experiente la fortul Oto-
peni a unui ciment impermeabil, descoperit
de dnsul, s'a produs o exploziune i ne-
norocitul descoperitor a fost ars de vi
(12 Octombrie 1891).
Warthiadi (Dimitrie),Medic, nitscut
in Macedonia la u Iulie 1807, incetat din
viata la 30 August 1862 in Bucuresci.
A facut studiile la Pesta, unde a dobn-
dit diploma de doctor in filosofie la 1828.
Apoi a trecut la Viena, unde a obtinut la
1831 diploma de doctor in medicina.
De la 1834 pana la 1847 a fost medic
al spitalului Colea ; la 1849 a fost numit
medic ef al armatei i al spitalului osa-
esc, iar la 185o i s'a adaogat i
narea de medic al coalei militare. La 1853
a trecut inspector al spitalelor judetene i
a ocupat acest post pana la 186o, cand a
trecut la pensie.
A publicat : Mica chirurgie (1850).
Warthiadi (Panait).General de bri-
gada, miscut la 16 Martie 1847.
A intrat in coala militara la 1862 i a
fost inaltat sub-locotenent la 1864. Maior
In .1877, ia parte la rezbelul Independentel
(1877-78), comandnd bombardarea Smar-
www.dacoromanica.ro
WEI
danului i a Inove/. La r888 a fost inaltat
la gradul de colonel i la 1898 general de
brigada.
Weigand (Gustav). Publicist ger-
man, nscut la r Februarie 186o in Dins-
burg (Germania). De la 1871 pana la 1876
a urmat cursurile gimnaziului din Giessen,
la 1876 a intrat in seminarul din Benoheim,
iar la 1878 e numit invtator la o coalii.
din Darmstadt. In 1881 trece examenele in
tiinte de stat i este numit profesor la
gimnaziul din Mainz. Dup ce termina in
1874 facultatea de teologie din Lipsca,
Weigand face o calatorie prin Balcani la
1887, spre a studia dialectul Romanilor de
acolo, apoi merge cu acela scop in Ma-
cedonia i publica lucrarea sa : sprache
der Olimpo- Walachen.
La 1889 pleaca in Turcia, unde sta pana
la 1890, studiand tal-He locuite dc Romani.
Acuzat ca lucreaza contra Grecilor i Sr-
bilor in favoarea Romanilor al caror spion
ar fi, se atenteaza la viata
Din fericire scapa i se reintoarce in
Germania, stabilindu-se in Lipsca, unde e
numit la 189 r profesor la Universitate
pentru limbele romanice.
A mal publicat : Nouvelles recherches sur
les Rol/ mains de l'Istrie (1893), Die Aro-
manen (1895), Iaresbericht des rumiin: (1894),
lucrare care a contribuit mult la cunoasce-
rea limbei noastre in Germania.
Wickenhauser (Adolf. Franz).Pu-
blicist, financiar, nascut la Wurmbach (Aus-
tria) la 1809, incetat din viata in Cernauti
la 6 Aprilie 1891. De origina. austriaca, s'a
aezat inca de fin'. in Bucovina, unde a
ajuns consilier financiar i s'a ocupat in
special, in decurs de 30 ani, cu studil asu-
pra istoriei Moldovel.
El a publicat : Crisoavele mcindstiret Mol-
dovika (1862), 'simia orapluf Cermfult
(1874), Istoria documentatd a mcrndstiref
Solea (1877), Horecza, adaos la mdndsiirea
Cerndiztulut (188o), Istoria mdastirelor Ho-
mor. ST Oztufrie, Horodnic ji Petroutt (1880,
Coloniile germane in Bucovina (1885-88),
Istoria mndstirelor Voronet ji Putna (1886-
88), Istoria episcopiel Rddctutt (1890-9 r),
Cdmpulungul rusesc ji nzoldovenesc (1890).
Wiest (Ludovic). Celebru violonist,
cornpozitor muzical, nascut in Viena la 25
 WIE
Martie 1819, incetat din viata in Bucurescl
la 19 Ianuaric 1889.
A facut toate studiile sale muzicale la
Conservatorul din Viena, sub renumitul
profesor Bhm, distingndu-se din copilarie
prin talentul s, obtinnd in toti anii pre-
miul intai i medalia de aur.
La 1838 Voda Ghika, voind sa infiinteze
o orchestra a palatului sub organizarea sta-
tulul, a trimis pe adjutantul sal colonelul
Gramont la Viena, spre a gasi acolo o
celebritate muzicala, capabila de a organiza
aceasta muzica. Directorul Conservatorulul
din acel ora recomanda pe Wiest, care nu
avea de cat 19 anl i care veni in Bucu-
resci i organiza indata muzica palatului
Domnesc.
Aceasta institutiune a tinut pana 1a1859,
cand a fost desfiintatii de Voda Cuza, care
a acordat lui Wiest drept recompensa, o
mica pensie. Dup6 aceasta el este angajat
ca ef de orchestra pentru opera italiana
de catre toate trupele cari venea6 in Bu-
curesci, spre a da reprezentatiunl. Prima
opera italiana venita in Bucuresci a fost
adusa chiar de Wiest, dup6 insarcinarea ce
'I-a dat guvernul.
La 1863 Wiest a fost naturalizat i Fa
1866 a fost numit profesor de vioara la
Conservatorul din Bucuresci.
Pana aproape de sfritul vietei sale, el
fost printd vioard in orchestra teatrului
national, fermecand publicul prin agerim ea
arcuplui s6.6.
'ata principalele sale compozitiunl muzi-
cale : Les Hirondelles, Rve d'Italie, 3 Con-
cede, 2 Suite, Carnaval routnain, Danse de
fes, Steaua Dundret, Le rve du diable,
Sane de ballet, Grande rapsodie russe, Ta-
ren/elle, Perpetuo mobile, apoi numeroase fan-
tazii asupra operelor: Hughenotit, Guillan inc
Xenocrat(Constantin)Filantrop, de
origina elena, incetat din vina in Bucurescl
la 1876. Amanunte biografice lipsesc.
A lasat mal toata averea sa pentru a se
cladi in Bucurescl un spital care poarta
numele : Spitalul f raid Xenocrat i care a
www.dacoromanica.ro
/00
Tell,Faust, Puritani, Aida, Cenorentolo pen-
tru Monocordul, etc, muzica pentru
drama Coartea lutetc.'Constantin Brdncoveatzu,
baletul /spita, etc.
Winterhalder (Enrich). Publicist,
nascut in Austria la 1808, incetat din vinii
la Krintzendorf (langa Viena), la 1889
Mal 14.
Venit in tara pe la 1829, a servit -- de
i strein in armata romana pe la 1833,
dimpreuna cu C. A. Rosetti. Aicl pare-se
dt s'ai't strans intre amandol legaturele de
prietenie, i ast-Idl regasim pe Winterhalder
amestecat in micarea revolutionara de la
1848, cand guvernul provizoriu 'I acorda
tmpam 'entenirea ; apoi este exilat.
De aci inainte, el este tovaraul lui C.
A. Rosetti in toate intrdprinderile sale ca
librar i tipograf, apol redactor la Truncul
Romdn i la Romdnul. Sub pseudonimul
Ernescu i Contimporanul, Winterhalder a
publicat in aceste ziare numeroase articole
financiare, studil comerciale, criticl drama-
tice, etc.
La 1860 a fost cat-va timp director al
Ministerului de Finalice.
El a introdus in R oinania stenografia,
facnd cursurl gratuite.
Principalele sale publicatiuni sunt : Flor
de scaett poesiI, (1845). Bdidlia de la Cd-
lugefrenr opera eroica in 3 acte, 7 riumful
amorulut comedie, Vina tragedie.
In poesiile sale se gasesc versurile cu-
noscute
Ddinbovitd apd dulce
Cine bea nu se mal duce
i Rtrndunicd mititicd
De ce fugt din tara mea...
fost adm in istrat de executorul testamentar
D-rul Kiriazi.
Spitalul s'a deschis la 1881.
Xenopol (Alexandru. D.) Profesor
de istorie, nascut in IaI la 1843, unde i a
 XEN - 201
terminat studiile liceale. La 1870 pleca la
Viena, unde absolvi studiile de drept i
apoi la Berlin, unde termina cursurile de
filosofie. La 1868 a debutat ca publicist In
Convorbirile Literare, publicand o serie de
studiI i critice asupra fraditiunelor ngio-
nale, asupra institgiunelor noastre, etc, etc.
La inceput Al. Xenopol a intrat in ma-
gistratura i a fost cat-va timp procuror la
IaI, dar mal trziti s'a sacrificat cu totul
studiilor istorice. De la 1883, el este pro-
lesor de istoria universala critica la Uni-
versitatea din IaI, facultatea de litere.
Scrierl : Despre inveymintul colar in
genere ji in deosebt despre acel al istoriet,
Studit economice (1879), Istoria Romcfnilor
(1879), R4boiul dintre Rut i Turct 2 vol.
(188o), Teoria lui Rsler (1884), Les Rou-
mains au moyen-dge (1885), Memoriu asu-
pra inveymintului superior in Moldova( 885),
Etudes historiques sur les peuples roumains
Zahlreanu (Ignat).Bancher, de ori-
gina izraclita, niiscut in Bucuresci la
Septembrie 1854, naturalizat la 1897.
A urmat patru clase la gimnaziul Lazar,
apol a intrat in 1869 ca funcionar la casa
de banca Marmorosch, unde a stat pana
la finele anuluI 1888. In urma avea acolo
conducerea afacerilor sub titlul de reprezen-
tantul casel.
La 1888 s'a stabilit singur bancher in
Bucurescl cu concursul socrulul sti ; de la
1896 a luat singur conducerea afacerilor.
Este comanditarul mai multor asociatiunl
industriale precum al fabricel de olarie Katz,
al fabricei de hartie din Scaeni, i membru
In consiliul de administratie al Societatei
de petrol.
ZlOnescu (Pavel).Colonel de pom-
pieri, nascut in R.-S5rat la 1815, incetat
din viata in Bucuresci la 1896. Si-a hice-
put studiile la un dasciil grecesc, apol la
1831 a intrat in otire ca lunar.
Sub-locotenent in 1840, e mutat in cor-
www.dacoromanica.ro
XEN
(1887), Istoria Romdnilor din Dacia-Tra-
jand 6 vol. (1888-1893), Mihail Koglni-
ceanu (1895), Industria mdtdset (1896).
Al. Xenopol este membru al Academiei
romane de la 1895.
Xenopol (Nicolae).Publicist, avocat,
nascut in Ia1 la 1859. A facut studiile sale
In tara i le-a terminat in Lige.
A colab orat mult timp la ziarul Romdnul
sub directiunea lui C. A. Rosetti, lar la
1885 a intrat ca prim rcdactor la ziarul
Voiga Nationald. De la 1885 pana la 1888
a fost ef de cabinet al !LA loan C. Bra-
tianu la Interne.
In 1895 s'a ales deputat al coleg. al 2-a
Olt.
Scrierl : BrRt i Pul regat.
La 1897 parasete redlctia Vointet Na-
tionale i trece la ziarul D rape,' ul
pul pompierilor politiei la 1844 i la 1847
e inaintat locotenent. Cu acest grad, la
parte la 13 Septembrie 1848, la lupta con-
tra Turcilor din Dcalul Spirei, avnd co-
manda pompierilor, cal-1 in numr de 18o
oameni formatl in don plutoane, fura tri-
miI in ziva de '3 Septembrie de la poli-
tie la cazarma Alexandria. Cavaleria oto-
mana, care ocupa comunicatiile pe la Curtea-
Arsa, voi a le opri trecerea, dar dup sta-
ruinta pompierilor, Turcif fura siliti lasa
sa'1 continue mersul. La podica de langa
cazanna fiind postata infanteria i artileria
otomana' i spatiul de trecere fiind strimt,
sub-locJtenentul de pompierl Balan, atin-
gnd cu cotul pe un artilerist turc, acesta
cazu in ant. Un major otoman de artile-
rie vzand aceasta, lovete cu latul sabiei
pe sub-locotenentul Balan ; acesta ripos-
teaza cu pistolul i omoara pe major. Cu
al duoilea pistol vizeazil pe Cherem-pasa i
'I ucide nutria! calul. De aci isbuctiete in-
caerarea intre Turci i pompieri cu o mare
vioiciunc ; glontul i baioneta ai de o po-
18 b
 zAt
triva rol. Dou6 tunurl pe cari Turcii le
aezatt la pozitie ca sa traga in pompierl,
sunt luate de acefa i descarcate in Turcl.
Lupta urma inca cu invierunare, dar co-
pleitl de superiontatea numrulul inami-
cului, pompieril se retrasera in desordine; o
parte din el intrara In cazarma Alexandria,
unde se gasea un batalion din reg. 2 de
infanterie. Cari-va pompierl fiind rma1 In
invalmaeala in mijlocul Turcilor, fura so-
mati a se da, dup6 care depuind armele,
fura impucati.
Pompieril avura in aceasta lupa 2 ofi-
ceri i 47 soldati morfi' i mal multi raniti.
Pierderea inamicului fu insa cu mult mai
mare.
Zaganescu, inchis m I te'rzi un an la
Viicareti pentru motive politice, este re-
prima in corpul pompierilor i inaintat 6--
pitan la 1852. Apoi este maior in 1857 i
colonel in 1859. In aceasta calitate este
insarcinat cu organizarea granicerilor.
Demisionat din armata, e prefect de po-
litie in Bucuresd la 1868, inspector gene-
ral al guardel nationale in 1872 i in acela
timp vice-preedinte al Senatului.
De la aceasta epoca a trait CL1
des6vrire neamestecatinainte'
in 1uptele po-
litice.
Zalomit (Loan). Profesor, nascut in
Bucurescl la 181o, incetat din viata la 1885
in Bucuresci. A fost buisier al Statulul i
a facut studiile sale in Germania i Francia.
Intors in tara la 1849, e nutnit profesor
de filosofie i morala la Sf. Saya i apol
la facultatea de litere din Bucuresci de la
infiintarea ei i pana in 1885. La 1861 I.
Zalomit a fost director al eforiei coalelor
pana la desfiintarea acestel institutiuni, cand
a trecut in consiliul superior al Instructiu-
nel publice. El a maI fost rector al Univer-
sitatel de la 187 r pana la 1885.
A publicat : Logica ci momia traducere,
(1853).
Zamfirescu (Duiliu) Publicist, niis-
cut la 30 Octombrie 1858 la Plagineti
(R.-Sarat).
A facut studiile sale in tara. Intrat in
diplornatie la 1885, dup ce a fost cat-va
timp procuror pe langa tribunalul Dambo-
vio, e numit la 1888 secretar de legatiune
cl. II i inaintat clasa I la 1893. De la
www.dacoromanica.ro
202 ZA1VI
1894,- D. Zamfirescu e la legatiunea din
Roma.
Colaborator al reviste' Convorbiri Lite-
rare, el a publicat : Fiird tittu poesil, In
faja vietei novele, Alte orkonturf (1894),
Lume nouer ji lume vechie roman.
Zamfirescu (Mihail). Poet, nitscut
in Bucuresci la 1839, mort in Septembrie
1878. Aplecarea sa pentru literatura a in-
ceput s se arate inca din timpurile cand
se gasea pe bancile coalel i primele sale
incercari Cspandite prin diferite publicatiuni,
at't fost adunate de dnsul la 1859, inteo
broura intitulata Aurora.
Functionarismul, boala secolului nostru,
a itnpedicat negreit pe Zamfirescu sa dea
talentului sli tot avntul. Impiegat la Efo-
ria spitalelor civile din Bucuresci, colabora
din cand in cand la Revista Carpanta-,
`Buciumul, Scrcinciobul, Revista contimporand,
etc.
Cea mal insemnata parte din operile lui
M. Zamfirescu a apirut la 1881, dup6
moartea poetului, gratie Ingrijirei fratelui
sli, sub titlul Cdntece ji pldngerl.
Satira literara filfua de la Torta rece,
indreptata contra coalel junimiste din IaI
1 redactiunei Convorbirilor literare, este
opera luI Zamfirescu.
Zanne (Alexandru).Publicist, ingi-
ner, nascut in Bucuresci la 20 Iulie 1821,
mort in Bucuresci la 7 Noembrie 1880.
Elev al liceului Sf.ffSavai pana la 1842,
urmeaza cursurile coalel de inginerie, con-
duse de Lalanne i la 1844 sub conduce-
rea inginerului Marsilion aeaza prima ca-
nalisare de apa in Bucurescl.
La 1847 colaboreaza dimpreuna cu D.
Bolintineanu la ziarul Toporul suveran. Tri-
mis de -guvernul revolutionar la PitetI In
calitate de comisar al guvernulul in r848,
este exilat indata ce intrara trupele turceti
In Bucuresci i internat lita la Constan-
tinopole, apoi la Brusa, unde lucreaza ca
inginer al Statului pana la 1856.
La 1856 loan Gbika, pe atund bey de
Samos, '1 cheama in aceastit insula, unde
dirijeaza lucrarile pana la 1859, cand se
intoarce in Romania.
Aci el este numit ef de divizie la Lu-
crarile Publice (1859), apol inginer ef al
oraplul (1862-1863), director al Ministe-
 ZAN
rului Cultelor (1863-64), efor al spitalelor
civile (1862-64) i director al acestel ins-
titutiunl (1866-67).
A. Zanne a scris : Din prelutdrile (1845),
Aritmetica elementard (1863), 3Conetarul
(1868), Sisternul metric (1878). El a mal'
tradus dimpreuna cu Bolintineanu i Costi-
nescu Les misrables de V. Hugo (1862)
i singur, din Catilinarile lut Cicerone (1875),
prima catilinara. A mal colaborat la Albina
Pindulta, Calendarld geografic ci literar.
Zanne (fullu).--Inginer,nascut la Brusa
(Asia mica) la ii Iulie 1855. Elev al
ceului Louis-le-Grand din Paris, a mrinat
apol coala central de arte i manufactura,
de unde a eit cu diploma in 1880.
A fost inginer la calle ferate (1880-87),
sub-director la serviciul technic al primaria
(1887-88), apol iar la caile ferate (1890
94) i actualmente la serviciul de poduri
i osele.
A publicat dou volume interesante
Proverbele Romduilor (1896).
Zappa (Constantin).Miscut in Epir
la 1820, incetat din viata la Menton (Fran-
cia) la 20 Ianuarie 1892. A venit in tara
la vrsta de 30 anI i s'a asociat cu vrul
s.6 Evanghelie, care murind in 1865, i-a
lasat prin testament usufructul intregel sale
averl, cu conditiune ca dup moartea sa,
aceasta avere s devie proprietatea statului
grecesc i in special a mal rnultor instituto
culturale din Grecia.
Acesta la rndul shl, a lasat tot statului
grecesc averea sa proprie, dobandita in afar
de acea a lul Vanghelie Zappa.
Averea Zappa compunndu-se din imo-
bile rurale in Romania, i constitutiunea
tara opunndu-se ca streinil sa poata de-
veni proprietarl de pamnturi in Romania,
tribunalele aja respins cererea de punere in
posesiune a statului elen.
Din aceasta pricina s'a ivit un conflict
diplomatic intre ambele state, conflict care
a pricinuit rechemarea reprezentantula Gre-
cia' din Bucuresci la 1887 Octombrie 28
i ruperea relatiunelor diplomatice cu Ro-
mania din partea Grecia la 1892.
In proces intervenind i rudele lul Zappa
mal tarziti, instantele judecatoreti a dat
in urma catig de cauza acestor rude.
www.dacoromanica.ro
203 ZAP
Zappa (Evanghelie).Milionar grec,
trasera in Epir la 1800, stabilit in Bucurescl,
unde a adunat o avere foarte mare pe care
a lasat'o prin testamentul si.1 mal toata,
In cea-ce privete usufructul, afara de cate
va legate v6rului s Const. Zappa cu con-
ditiune ca dup moartea acestuia, averea
sa se intoarca la epitropia .01impicilor din
Atena i altor institute culturale din Grecia.
Evanghelic Zappa a incetat din viata la
1865.
Pentru alte amilnunte, a se vedea Cons-
tantin Zappa.
li-
Zefkari (Alexandru). General de
brigada, nascut in Bucurescl la 1830, in-
cetat din viatii.
A intrat in armata cu gradul de iuncar
la 1849 i a fost inaltat sub-locotenent la
z85o. Maior in 1863, este comandant al
garnizoana Bucuresci,cand se urzete com-
plotul militar contra Domnitorului Cuza.
Inaintat colonel la 1869, e numit gene-
ral de brigada la 1875.
In timpul rezbelulul IndependenteI (1877-
78) a fost ataat pe langa marele cuartier
general al comandamentulul rusesc.
Zerlendi (Christofi). Bancher, nascut
in Bucuresci la 1844, fiul lui Leon Zerlendi
care era un mare comerciant de import
i expoi t pentru Romania. A facut studii
comerciale in Syra (Grecia), apol s'a intors
in Bucurescl la 1862. La 1863, murind pa-
rintele sil, s'a desfacut tovaraia care ecsista
cu Sechiari, i Christofi Zerlendi a luat dim-
preuna cu fratele s6 Achine, asta-A dece-
dat, administratia import2ntel case de banca
din strada Smardan.
La 1888 a fost ales in Capitala senator,
indeplinind acest mandat pana la 1895; in
acela timp a fost consilier comunal in
Bucuresci.
A daruit comuna' Capitala o proprietate
In valoare de peste 250,000 le', spre a se
infiinta azilul pentru infirmi, care poarta
numele s6.6.
E fondatorul Societatei de asigurare Na-
jionala.
Zosima (Leria). Primadona, prole-
soara de cantee, nascuta in Bucuresci. A
fa cut studiile muzicale la Conservatorul din
Paris. A jucat pe scenele principale din
 ZOS - 204 - ZSI

Europa i pe scena teatrului national din
BucurescI.
Casatorindu-se cu inginerul Zosima, a
renuntat la cariera artistica.
De la 1892 este profesoaril de canto la
Conservatorul din BucurescI.
Zsiga (Nicolae).Filantrop, nascut la
1792 in coinuna SI. Nicolae romanesc, a-
proape de Oradea-Mare.
Terminand 4 clase gimnaziale in Oradea-
Mare, se apuca de comerci i deveni un ne-
gustor foarte bogat. Din multele sale acte fi-
lantropice, insemnain dou : Infiintarea unuI
internat sub numele Fundatia 5f. Xicolae
pentru baelI gr. or. romani de la gimnaziul
din Oradea-Mare, in care asta-z1 se intretin
23 de student! : i fundatiunea de 3000 fi.
pentru ajutorarea studentilor gr. or. romanT
de la gimnaziul romanesc din Beiu.
A murit la 5 Noembrie r870 in Oradea
Mare.

www.dacoromanica.ro
 yOrPENDICE
Alexianu (Gheorghe). Medic, (vezi
pagina 9). Incetat din viat la 1897.
Asaky (Gheorghe).Mcdic, (vezi pa-
gina 14). Intors in tar la 1897, i se d
printr'o lege specialA directiunea institutului
de gynecologie, creat printeo lege special.
BAjenaru (loan). Tenor, niiscut la
InicanI in 1863.
Dup6 ce a terminat studiile muzicale in
Conservatorul din Bucuresci, a dcbutat la
1887 pe scena Teatrulul national in ope-
reta Girofl-Girofla.
Apol a plecat la Milan, spre a'I com-
plecta studiile. Intors in tarA, este angajat
ca prim tenor al operel romane din Capi-
tal i debuteazA in opera De'a,s- fi rege;
apot cantil. in Carmen, Lucia, Ernani, Tra-
viata, Faust, Cavalleria Rusticana, Aida,
etc.
In mai toate aceste opere, BAjenaru a
antat impreunA Cu cele mal renumite can-
tArete romne precum Darcle, Theodorini,
No uy ina.
In cursul lunel Martie 1898, a jucat dim-
preunA cu Darcle la Constautinopole in
fata Sultanului care 'I a conferit pentru
meritele sale decoratia . otomana LICed-
gidie.
Beldiman(Alexandru). Ziarist, (vezi
pagina 25). A incetat din viatA in Bucuresci
la 1898,
www.dacoromanica.ro
Beldiman (Alexandru. A.) Diplo-
mat, nAscut in IaI la 16 Mai 1855. A a-
cut studiile in streinittate i a dobndit la
1877 titlul de doctor in drept de la facul-
tatea din Berlin, fiind in 1876 laureat cu
medalla de aur.
A intrat in diplomatie la 1878 ca secre-
tar al agentici din Berli i la 1879 a tre-
cut cancelar al agentiei diplomatice i con-
sulatulul general din Sofia. Gerant al aces-
tei agentil de la 1879 Septembrie pinA la
188o Decembrie, trece la accast epocl
prim secretar al legatiund din Viena. La
1881 este transferat la legatia din Berlin.
In timpul conferintei internationale pentru
cestiunea DunreI, este delegat pe langl
Legatiunea din Londra de la 1883 Februa-
rie pan la Martie acela an. La 1883 vine
In Bucuresci i este insrcinat provizoriu
cu functiile de ef al diviziel politice din
adminisfratia centrall a Ministerului de
Externe.
De la aceast epocA inainte, este la 1883
ef al divizieI politice din Minister ; la 1883
Iulie, insArcinat Cu afacerile Legatiunei din
Berlin Ora' la August 1883; la 1883 Sep-
tembrie, ataat pe langl prim-Ministrul I.
C. BrAtianu cand a mers la Gastein spre
a se intalni Cu principele de Bismark pni
la Octombrie 1883; la 1884 Octombric 29
insIrcinat cu functiile de secretar-general
panA la 4 Decembrie 1884; la 1885 Ianua-
rie 14 insArcinat din no Cu functiile de
mal sus panA la 7 Februarie 1885; la1885
Martie 1, agent diplomatic i consul gene-
 - 206 --
ral la Sofia; la 1885 Martie 4 insArcinat cu
functiile de secretar-general panA la 24Mal
1885; la 1885 lidie ii insArcinat din no
cu functiile de mal sus pana la 31 August
1885; la 1885 Octombrie ataat pe langa
prim-ministrul I. C. BrAtianu, dind a mers
la Friedrichsruhe i Viena, in urma revo-
lutiunel de la Filipopole ; la 1886 Februa-
rie este trimis in misie la Berlin pentru
negociArile comerciale; la 1886 Mal, trimis
din no in misie la Berlin pan5. in August
1886; la 1886 August 25, insArcinat Cu
functiile de secretar-general pari la 2 Sep-
tembrie 1886; la 1887 Ianuarie, trimis in
misie la Berlin pentru incheiarea tractatului
de comerciu cu Germania pAnA la Februa-
rie 1887; la 1888 Iulie 1, trimis extraor-
dinar i Ministru plenipotentiar la Belgrad
piln5 la i Octombrie 1888, cand a demi-
sionat.
Demisionat la 1888 in urma retragerei
guvernului liberal, de i fusese rugat de
noul guvern pitstreze situatiunea, n'a
reintrat in diplomatie de la 1895.
Atuncl la 9 Octombrie e numit secretar
general ai Ministerulul de Externe i la
Ianuarie 1896 Ministru plenipotentiar la
Berlin, post pe care 'I ocup pn in
prezent.
Beller (Arnold).General de brigadA,
niiscut la 8 Iulie 1844. Elev al coalei mi-
litare in 186r, sub-locotenent in 1863, ma-
ior la 1875.
E inntat colonel la 1884 i general de
brigad la 1897. Toate gradele le-a doban-
.dit in arma cavaleria
Bengescu (Gheorghe). Diplomat,
(vezi pagina 25). La 1888 demisioneaz
din functiunea de Ministru plenipot.entiar la
Bruxelles.
Bratianu (loan. I.) Inginer, fiul ltd
I. C. BrAtianu. A acut studiile in tarA i
le-a terniinat la Paris, unde a urmat cur-
surile coalel politechnice i coalei de po-
durl i osele. Intors in tarit a intrat ca
inginer in serviciul cAilor ferate, mide a
ocupat dit-va timp functiunea de ef de
sectie. La 1897 Martie 31, a intrat in Mi-
nisterul de sub preidentia lul Dim. Sturdza,
luAnd portofoliul LucrArilor publice.
www.dacoromanica.ro
Candiano (Constantin).-- General ae
brigad, nAscut la 5 Septembrie 1843. In-
trat in coala militarA la 1861, este inaltat
sub-locotenent la 1863, maior la 1875,
colonel la 1890 i general de brigad5. la
1898.
Cantucuzino J. A. (Zizine).Om po-
litic, (vez! pagina 43). A incetat din viatii
in Bucurescl la 1898.
Ferdinand de Hohenzollern. Prin-
cipe al RomAniel, (vez! pagina 73). A fost
inAltat la gradul de general de brigadA
In 1898.
Flechtenmacher (Alexandru).Com-
pozitor muzical, (vez! pagina 76). A incetat
din viat la 1898.
Grandea (Grigore)., Publicist, (vezi
pagina 92). A incetat din viatA la 1898.
Marcu (Samuel). Inginer mecanic i
electrician, rascut in Bucuresci la 1864, de
originA izraelitA. A acut studiile la coala
politechnicA federa15. din Zurich i la Viena.
Intors in tarii la 1890 dup6 ce acuse
timp indelungat practicA in stabilimentele
Schwarzkopf din Berlin, Luther din Bruns-
wig, a inceput sA se ocupe cu electricitatea
industrial. Acestul inginer sunt datorite
primele instalatiuni de electricitate in Bu-
curesci, precum la oseaua Kisselef, Bule-
vardele Academiei, Coltea, Elisabeta, gr-
dina Cimegiu, palatul Cotroceni. Acum a
luat pentru compania Continentala conce-
siunea iluminAreI cu electricitate a oraului
IaI.
Negrescu (Leonida).Arhitect, nAscut
in Bucurescl la 1857.In acest ora a acut
studille liceale i coala de podurl i o-
sele. Apol a plecat la Paris, unde a urmat
de la 1879 pAnA la 18R8 cursurile coalel
de Bele-arte, obtinnd diploma de laureat.
In acest interval, in ultima ara al edereI
sale la coal, a fost numit de guvernul
francez sub-inspector la lucrArile cladireI
coalei centrale din Paris i apoi inspector
 - 207
general al cl5.direlor imobilelor din cuartie-
rul Luxembourg.
Intors in tar5. la 1888, a fost numit ar-
hitectief la cAile ferate, de unde a trecut
In aceaI calitate la Ministerul Instructiund
publice.
Principalele sale lucrAri sunt :
din Dorohol, Vasltd, R.-Sdrat, planurile tip
pentru Foalele comunale i rurale, apol
multe cliidiri particulare intre cari, casa
Trocopie Dimitrescu din Bucurescl, casa
Ghild Ionescu din Ploeti, monumentul fu-
nerar al bancherului Rosenthal la cimitirul
izraelit, etc, etc.
$allmen (Dimitrie). General de bri-
gadit, nAscut la 1836 Aprilie 23. A intrat
In otire, arma cavaleriei, la 1856 cu gra-
dul de sergent, a fost inaintat sub-locote-
nent la 1858, maior la 1869, colonel
188o i general de brigadit la 1893.
Sion (Constantin). Publicist, nAscut
pe la 1795, incetat din vial la 1858. A
acut studiile in Iali a publicat Menehmele
in limba elenk comedie (1803), Elisabeta.
Dar principala sa lucrare este manuscriptul
cu titlul : Arhondologia Moldova, pamflet
rutacios, plin de venin, scris inteun
foarte trivial i prin care sunt batjo-
corite toate familiile boerescl din Moldova.
Tatarescu (Nicolae). General de
brigadA, nAscut la 1850 Februarie io. Elev
al coalei militare la 1867, este inAltat sub-
locotenent la 1869, maior la 1884, colonel
la 1892 i general de brigad la 1898.

E RATA

Pag : 17, rndul 41. In loc de : nu se putea titmdclui inainte de cd, citete de MI.
Pag : 18, rIndul 54. In loc de : Han-Makart citete Hanq Makart.
Pag : 36, rendul 4. In loc de : 2 Iunie I881 citete 2 Iunie 1821.
Pag: 58, rndul 26. In loc de : 14 lunie 18199 citqte 14 Iunie 1869.
Pag: 72, rendid 20. In loc de : unde termina citete unde termind.
Pag: 8o, rendid 24. In loc de : Dioisie Fotino citete Dionisie Fotino.

VI/

www.dacoromanica.ro