Sunteți pe pagina 1din 170

Vi a a Rom:incased

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

Sp. Popescu. In MOstAcani.... (fragment)


A. Stavri. COprioara (versuri)
.

.
.

M. Sadoveanu. Cel in Mid (nu velO)

197

213
217
241
248
250
262
263
273
276
282

.
.
.

287
293
295

302

Dr. Neculai Lupu. Alimentatia titranului


.
.
.
G. Pascu. Incercdri critiee asupra poporului Rom in (Nina)
Gh. din Moldova. Versuri .
.
.
.
.
.
G. Ibraileanu. De la M. Kogdlniceanu la D-1 Maiorescu
.
.
Al. Vlahutd. Sonet .
.
.
.
.
.
I. Al. Bratescu- Voineti. In lumea dreptdtii (nuvelO)
.
Aut el C. Popovici. Romtnii si criza maghiarizmului .
,
.
.
Badu Nonr. In drum-. (schit) .
.
.
Dr. Lambda. In numele stiintii
.
.
V. R:" Vasile Pogor
11. Nicanor & Co. Miscellanea

G. I. Cronica literarti (Morale in artO)

P. B. fi. Dr. P. Bogdan. Cronica stiintificO (Biologie si Chimie) 308


Dr. M. Manicatide.-Crbnica medicalO (Pentru ce medicul rural
nu-si poate face datoria) .
.
.
.
.
313
St. Cronica internd (Reforma Moral" si reforma electoral)
316
C. S. Cronica extern (State)e Unite ale marii Austrii") .
322
.
.
.
.
Recenzii: .
.
.
.
.
327

SL O. Insif : Credinte, Vasile Pop : Ris si plies',


Maria Cuntan : Poezii" -G. I.; Dr. P. Cazacu : Medicul Rural"-M. C.; D. A. Sturdza : Puterea executivd in Constitutiunea Romlniei", Em. Culoglu :
,,Puterea Regald" (Rdspuns d-lui D. A. Sturdza)",-

C. S.. Frd. Queyrat: Les jeux des enfants"-0. B.; Elie


'
Metchnikoff
r Etudes sur la nature humaine" -P. B.

Revista Revistelor :

344

Smondtorul, Luceafdrul, Curentul Nou, Viata Literark

Revista generald a Invdtdmintului, Cultura Romind,


Revista stiintehor medicate, Mercure de France, La
Revue, La science au XX-ime sicle, Revue gnrate des Sciences, Nueva Antologia, Rivista d'Italia,
Deutsche Rundschau, Deutsche Revue, Socialistische
Monats-Hefte, Literaturblatt fr Germanische und Romanische Philologie, Contemporary Review, Review
of Reviews, North American Review, Positivist Review, International journal of Ethics, The University
Review, Sovremennost.

Micarea intelectuald is strintitate


Bibliografie

www.dacoromanica.ro

.
.

360
364

In. Mastacani

Sint numal cIV-va anl de atund Era chiar in ziva de Sfinta


Par' a vad si-acuma nourul de praf, in care innoan, cel doI cal ostenitI al lui mos Petrache Profir, trgind
dupa eI druta cu invAta.torul. Vine din tirg, de departe, inv6.ttor nou, un baetan tinar abea-1 mijeste mustata. Mos Petrache ar vrea, cum i-1 obiceiul, sn, mal stea dinaintea crismel, unde-i hora ; el da sa-s1 arunce ochil la oamenI, sa-1 facn, s priceapA, c'aduce invtator nou i tinar, om invgat i cuminte de
la Dumnezeu dar nu-1 merge 1
- Iaca, domnule lonic, uitrt-te, i place hora noastrl ?
intreba mos Petrache, oprind nail.
Maria-Mic4.

- Iml place, mos Petrache, dar vreau ma! de grab sa-ml


destup urechile si ochil Je praf, respunde Invattorul.
-M bine zicl d-ta ! Hi ! calutii tate!, vi-tl odihni acas.
Si d6 cu nuiaua in cal.
Lumea ?.... cum ii lumea. Eu n'oi putea spune cine anume,
dar ti ca nicl nu Meuse zece schioptaturl Mocanul, - de la

care sarise o potcoava c'o bucan, de unghie si din pricina asta


ducea greul mal mult Cazacu,--si strign. unul : a venit profesor
nou" i acuma
fa-te-o mus0, i sboan, de la unul la altul pi
priveste pi asculta....

-A venit profesr noti, mal I

Ce spul tu, maI ?!


- Pe crucea meal... Tot avoa dreptate lumea c pe-acesta

il

scoate la pen sie.

- La pensie? Auzi dumneta ! il scoate la pensie.... si


oare cine-1 scoate la pensie, mM ?

- Pal, ci-c5, tot l'ar fi ovedit judecata... a umblat el sa


scape, da' pe semne c n'a fost chip.
-- S se duca opt !... cite zile 'ntr'un an strig6, unul, a rMind cu mina spre poarta tariner.... auzit-ati dumnevoastn, ?.
!

*) Fragment din romanul Om Nou, care va apare in cursul arestui an.

www.dacoromanica.ro

"I4TA ROMINEASCA

198

sa platesc eu streaf ca nu s'a dus Metal la scoala.... dupl ce


a murit !
Svoana se lateste i nid pe Nicolaiti Chiochiu nu-1 incunjura, vestea asta, care-I stlrneste jalea i nu-1 lasa In ticna sa

motae ling oala cu vin....


- Ce, se duce ? intreba el sarind arsa i povidindu-se, se
duce, cu buna sama, ori m'amagiti ?!... ca, nu scapa el de mine,

bunu-1 Dzeii, nu scapa el de mine !


- Nu se duce, Neculaiii, nu se duce, 11 spune un batrin,
ca sa1 linisteasca.
Si Neculal Chiochiu incepe iarsi povestea lui, plingind, poveste pe care o spune totdeauna, de cite ori se 'mbata.:

- Ce te doare, dragu tatel, zic eu, ce al, Vasilica-dragul


tatel ; spune tatel ce te doare ?.... el tace si nu deschide gura
si se intoarce la parete i sufla

Oamenit l'ail vazut pe Neculai Chiochiu in toate dominii sarbatorile tot in asa hal ; s'aa deprins cu asta i nu-1 mai
ascultit ; el stiti ce are sa spue mai depute.
Si laca de ce Neculaill Chiochiu, ori cit if el de beat, intelege, ca durerea lui nu mai (loan- asa de tare pe altil si de a ceia nu maI la acurn ochil de la pahar si bodoganeste singur-pare ca vede asa intfalurea pe Vasilica copilul lui de noua am :
sufla gren, dragul tatel si nu spuni ce are.... Cind
vine pupa cu sfinta imprtasanie, el ii numal sudorI si nu spune
nic pope1, cind il intreab ce are ;.... in toate zilelo 11 intreb, ce
are, si el tot nu spune si-asuda si se topeste, dragul tatei, vazind cu ochil.... ma doare tata!
Ce te doare, dragul tater ?....
aicl la coasta.... m'a izbit tdomnu, cu coasta 'n coltul banch
- Se duce profesarul ? racneste Chiochiu cit lila gura,
trintind din - toata puterea un pumn in masa i sprijinindu-se cu
mina cemlalta, ca sa nu cada....
- Nu se duce, omule, cautall de treaba, raspund cameniI sprietl, Ara, veste, de spargerea paharului...
Lumea stie : a murit copilul izbit cu coasta in coltul band],
a spus-o copilul cu o zi Innainte de moarte, s'a rapezit Neculaiu
Chiochiu la pusca din cuiu ca s'alerge dupa profesor, chid a vasrazut copilul mort ; dar Pat prins si Lah luat pusca si
tuit sa-s1 ingroape mai bine copilul crestineste si a rAmas
asa : nu-I bine sa te 'nchida i sa nu-ti vezi copilul, cind ti I-or
Ingropa, orf sa ti-1 tae doftorul ca pe o vita) dach te jaluestl
la primarie". Si de aceea lumea-1 opreste acorn pe Chiochiu; nu
doar c s'ar teme Ed nu se intimple cine stie ce- asa cum II el
nicl nu l'or sluji picioarele pana acasa-dar, mar' ptil ? dracul nu
face manastiri ! umbla, te-mierI-cum, cu pusca, si se face moarte
deom....
-- A venit profesar nou, spune Petrea lui Tanasa, intrind
pe rasa.- Ha 1... el crede ca nu stim, raspunde-a Dascaluld, izbucnind de ris ca i ceilalt1,-fa cinste c'o oca, ! al scapat !
cile

www.dacoromanica.ro

IN MSTCANI

199

- Ad'o oca, domnule Negustor, striga a lui Tanasa, venindn-sl in fire de rusinea pe care o patise c'a rIs toti de dinsul.
Petre lui Tanase
cerut invantorulul socoteala, ca I-a
surzit baetul i s'a pomenit si el cu capul spart.
Lumea s'adunn, In crisma, cheful ereste, crismarul se bucult, Chiochiu doarme...
.

. ..... .

Afan se pare ca nimic nu'l schimbat. Placail pi fetele invirtesc hora ca si'nainte. Chiar de-aud et c'a venit profesor nou,
n'an ei vreme de stricat sa mai stea sa-sl ban capul, cind le
bate inima atit de repede, Doar atita sa le treaca prin minte :
la hora ?
am scapat de scoala !" gindul a1) am scapat
cesta l-ar face sa dea cu piciorul mal apasat si mal cu multamire. Si mie iml pare ca-1 chiar asa : prea li-s aprinsi obrajiI, prea se'nalt ca s'arate marl, prea le scintee ochid !... in
don& rindurl s'a oprit scripcaral sa se odihneasca, dar minile
nu li se desprind i scripcarul zice mai departe... Tineretul vede
ea lumea sta pe-de laturl, tot roata ca si adinioare, vede CUM
femelle vorbesc grabite, dind din mini, facind semne si antind
spre hora : crede ca-1 vorba de el, de jocul lor, de, frumuseta lor
si nicl nu le trasneste prin cap ca I vorba de scoala lor.
- Ce mi-I buna fata mea acum ca stie carte, zice una, daca
tot un nespalat de af nostri are s-o ia, si are sa, tie tot sapa
de coada, ca si mine ?
Tie ca tie ! fata ta, zice alta, tot stie macar ce-i pe hirtie, dar ce are sa mai plateasca barbatu-meu streaf pentru o

fan de paisprezece anl ? fata deprinsa in hora sa'nvete buchile !?


- Au inebunit cei boeri, de nu ne da pace, striga alta,
facindu se foe., de-or invata totI carte, cine s mal tie coarnele
plugului?... Au inebunit, soro draga... ti-I ia tocmal cind itl VIA
inima de munca... in lac sa al si tu ajutor dela dinsh,-c6,1 cresti
tu si nu ti-I cresc el, II fad tu si nu-I fac el, tu II hranestI, tu
te chinuesti pin-li zbori o lean, si clad colo... n'are cine sa-ti
legene un copil, orl sa-ti aduca o cola de apa. !--ti-1 ia la scoala !...

par'ca n'are sa vie tot la sapa! Pentru baeti, sa zicei, c tot ii


bine sa stie invatatura de carte, eau sa faca melitie si tot stie

sit citeasca o hirtie ceva, da' ce trebue fete! mele carte ?


- Tael, surioan draga ! tot IT mai bine de fete ca, nu le
la in melitie, spune alta, lioiotisd.o si isbucnindu-I lacramile ; dar

.ce mil bun ornie baetul, ca. mid Ia i mi-1 duce in taxi straine,
la Craiova-unde .a fl Craiova ! ci c de la Galati II duce pe apa
pe urnaa pe uscat... la marginea parnintrilui L.. Citi-s mid, ti-I
la in sc.oal i n'al Diet un folos de dinsif, daca se fac mart-ti-I
ia i ti-I duce'n lumea neagra!
- Ehet, Ilinco ! n'al minte !... a eram eu cu inima fripn,
-cit mi-au fost 'Meth' du?I ! dar acum, slava Domnului, il vezl
gospodarl, la casele lor, cu copii...
Si baba Catrina Mironoaia insin povestea feciorilor ei de
.cind erau in melitie", cum il trimeteau ravas de sanatate, CUM

www.dacoromanica.ro

NO

V1ATA ROMINEASCA.

Il spuneau el, a tot IT bine a se duce oniul prin lume si se


poarta, ca-T bine, cind stie omul invatatura de carte.
.

Mai de o parte, asa Win se si cado, cislueste ciata fruntasilor satului-oamen1 tot gospodari si asezati : preotul, primarul,
pristavul mosiel, notarul, perpeptorul, si lumea cuprinsa din sat,
care s'aduna 'mprejur s'asculte -Orb() la locul lor. Vorbele cu tile
nu se pot auzi adormind MO oala, ma sa mai pul la socoteall
ca ti sade mai bine si-1 lucru si mal cu cinste sa te vaz5, ungl
si altul, a stai de vorba cu oament purtatl si'nvatati, de cit sa
stal cu Chiochiu, ori sa te dui ca dinsul, pe doua ark!. Lumea asta se lipeste incetul cu incetul -mai ales ca-I acolea si
pristavul mosiei ; vede ca nu-1 zice nimenea nimic, se da si mal

vede a nu se feresc de dinsa, s'amesteca si ea in

aproape ;

vorba ; mat intaiii cite-o vorba doua, mat apoi se'ntinde vorba
de-a valma - ca si cum fiecare ar fi pristavul mosiei...
Acolea- vorba tot de invatnoruL nou.
Preotul, orn batrin, zice ca oamenil de-acum nu-s cu frica
lul D-zeu, ca cel care a fost venea cu baetil si-1 deprindea cum
sa cinsteasca lucrurile sfinte si-1 inVata legea crestineasca. Dzeu
stie, sfirseste preotul, cum o li invatatorul ist nou I
Primarul spune, $ i gindeste mal multe de cit spune,
a nu
.
se stie cum s'o impaca amindol...
Pristavul moiel e de parere, ca cei care 'nvata scoalele primare, is coltos1 si-s ni de lucru.

Notarul s'arata mai ingrijit de cit toti, pentru ca numarul


copiilor de coala ajunge la suta si se mai incarca bugetul comunif c'un invatator...
- Nu te teme, ii ia vorba din gull perceptorul, om hazliu,platesc eu din amenzile celor care lipseSc de la scoala I
CitIva gospodari sint vesell de-binelea: din tot ce se vorbeste,

e1 inteleg cit poate s-o nimeri un profesor bun si n'o sa mai


sib nevoe sit-sT duca odraslele sa faca si la tirg clasa a patra.
.

- AuzT, mai, a venit domn" not -soptesc copiii de scoala.


Pn'aci n'aveai cap, de raul lor, sa privest1 hora si sa
schimbi doua vorbe. Intra pe sub minile jucatorilor in hora, s'alungat, se trinteau, racneau, sareau... Unde-s mum ?

-A venit domn nou" repeta fiecare nelinistit, inghitind

nodul din git si pornind acasa. Oare cum a fi" gindeste fiecare.
*

* *

Casa lui mos Petrache nu-I tocmai aratoasa. 0 intimplara


de pe drum ii facuse pe invatator sa se gindeasca si la casa lul.
raos Petrache ;, tot drumul scirtiise osiile neunse ale crutei, pareau ca trag dinteinsul de cite off mergeafi cail la pas
- I ant dat arvona, gindea Ioan Posteuca -invt.atorul,el nu s'astepta c'o sa aiba musteriu inapoT, va sil, zica arvona
www.dacoromanica.ro

fN M"ASTCNI

9.01

mea I-a venit din senin i n'a dat cincl ban! pe niste pAcurA sAsl
unga cilruta ! Pe dinsul il tine mal multe parale osiile, car! se
rod. CArAusul mou nu-Y bun gospodar... casa luI trebue sA fie
roasA de vreme ca i osiile de roate.

El ce ! ? casa ca toate casele... acoperitA cu stuf de cind


era mos Petrache tinAr i vAruitA astA primAvarA pe vremea
ploilor de la Floril, i iaca de ce i se pare luI PosteucA asa de
rufoasA casa lul mos. Petrache. El uitase-mos Petrache II spusese pe drum cA din casa asta veche au mai esit vase gospo-

aril

nouA.

Trag dinaintea usel. Samurache si Brezoit, cel dol cinT ai


case!, se gudurA, s'atin cu labele, s'alungA prin ogradA i tipA

de bucurie. Mos Petrache deshama cam incet-cel putin asa i


se pare lul PosteucA :-hamurile fusese ele cind fusese, dar acuma's numai noduri si'nnAditurA de curmee : toate au socoteala
lor ! Asta nu-I vine la 'ndAmina invAtAtorulub, care 'ncepe s piarda
rAbdarea; trebue sA stea i sA priveascA. cum desleagA nod dup

nod. s'asculte cum vorbeste mos Petrache cu nodurile si le batjocureste c s'au strIns prea tare, c'au ros pArul de la coastele

cailor ; sA se uite cum sooleste si jAleste copita Mocanulul, cum


11 freacA la ochl i1 desmiard,

sfirsit...

- Mo Petrache ! strigA el cam tare... mal al ?


- Iaca acusi, dragul mosuluI, acusI !...
mosu Petrache nu se lasA.
Asa, dragil tatel, spune el, dind drurnul cailor ; acum
sintetl acasA... o sA vt ma! odihnitl o
asa, tAvAliti-vA...
acusi am sA vA dau mIncare, acum sinteti ostenitl...
Dupli
mai indreaptA spatele, care pirIe de ostenealA,
mos Petrache se sue 'n cArutA, ca sA descarce bejenia invAtAtorulal.

- Sus I sus ! d-le IonicA, strigA mos Petrache icnind,-sus


pe carimb.... sA mA dat si et jos, cA nu-I chip s'o iei singur.

- Asa !

mAmucuta mea ! adAugA tot el, dupA ce-ati pus

lada cu cArtile jos,- da c ai intrin8a, de IanicA ? par' tA nu


era asa de grea, cind am rldicat'o 'n cAriitA
- Ban!, mos Petrache ...-spune PosteucA, c'un dinadins
1

prefAcul,

C zet, II fl avind !... face el clatinind din cap si rIzind...

n'am stiut et !... ba nu, zAt, de ce-I asa de grea ?


- Ia niste cart!, mos Petrache.
- CArtl ?!... d'apol bine, ce D-zet mal facl cu cArtile ?!

par' cA zicl, c'al sfirsit scoala, Intreb petrache Profir, nedumerit...

- Am sfirsit'o.

El si mi estl profesAr ?
Profesor....,

- Apo! ce maI Urn cu d-ta cartile ?


- Apo! n'am mintuit cartea.
- Apo! nu eitl profesAu ?
- Profesor.
www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASa

t.102

- Nal... profesar cu cartea nemintuita !


Mos Petrache se'ncurca i maI rat). In capul lul nu 'neap

aceste doua gindirl deodata Profesor 0 Carte. Si de aceia toat


vremea, cit T scutura invattorul hainele de praful ticsit pe
dinsele, mos Petrache se tot Invirteste pe linga lada cu cartile,

o tot ciocaneste cu picioiul sa vada, cum suna, o salta de veriga sa mai vada cit ir de grea, 11 maI msoar cu privirea pe
invatator i 1ntreaba mere]. :

-0 fi mal mult de-o suta de ocal... pe semne c'at sa mar

aI

vr'o 1ntrebare undeva... da' cind aI s mintui cartea ?... cind

al sa scapI de carte? al al te'ntord Iar la tirg?... vine alt pro-

fesr? laca si baba vine !


Matusa Marghloala Profiroaia, o femee mruntica si putintica, venea grabita de la hora, undo-0 privise nurorile si fatale
in plina veselie, ca sa vada cu cine-a venit unchiasul .11 ce trebue de trebaluit, cind vine ornul de la drum. Ar fi pornit ea
si maI dagraba, dar nu pause scapa de vorba babe! Mrandel
Ionitoael, care nu te lasa cu una cu doua Chid te prinde. Are
sg m ia unchesul la treI parale! gindea ea pe drum, zorind pasil
si aruncindu I colturile tulpanulul pe umere... are sa zica : da'
bine, babL. asa si pe dincolo. de chid te Wept !?"
- Ehee !... Bine te-am gasit sanatoas. baba, spune unchesul, dindu l caciula pe ceafa,... ce mal hara-bara in sat ?...
Slava DomnuluI ! gindeste baba, vzindu-1 asa deschis.
- Sntoasa! respunde ea, inviorindu-se.
- Iaca, 'mnealul... II profesar aid, acum a venit, l'arn adus
in caruta noastra... niel mie nu nil-a fost urit, nid 'mnealul nu
I-a fost
haI-haI! trel-treI ! incet-incet ! am ajuns.
- Doamne, ce 'ntimplare ! sedeam i priveam la hora,incepe baba-si numaI ce vine Maranda Ionitoaia : ce staI, Marghioal ? zice ea ; da ce-I Maranda? zic ea; tI a venit unchesul
c'un serjent, zice ; zati ? zic ; Chiar asa! zice... alearga! zice...
'Va sa zica 'mnealuI II profesar !?... s fie sanatos!...
.

- Da sa vezl !... ma dusesem In piata noua, sa cumpar

paste sarat si cum imI cintarea jidanu, numaI ce vad pe unu la


caruta ; ma!, cine sa fle ! zic ea... i cind cblo era 'mnealuI!... Ma
el si pe mine la satu dumnevoastra ?... te ie, zic... da' numa,
vezl ca....

- Matusa, da-mi niste apa, sa m spal, intrerupse

vatatorul.

in-

- Niste apa, baba, zice unchesul.


Baba da, fuga 'n tinda sl-aduce cofa cu apa qi ulcica. Vrea
sa toarne ea, Insit Posteuca n'o lasa. Asta a mirat'o pe baba

s'a dus in casa, ca sa scoata un servet curat tocma din


fundul lazel-servetul cel In cincl ite"
.1

Nimenea In sat : toti sint la adunare", la hora de la


cripa. De asta II pare bine invatatorulul ; s'o putea uita ma!
in ragaz, la toate lucrurile.

www.dacoromanica.ro

IN MAST:kCAM

203

Pdna una-alta, nu-s1 cla seama bine pentru ce nu-I in stare


s se opreasca mai mult inaintea until lucru.
La o rscruce de drum, duel copii se joaca de-a ()He'.
.Amestecdtura asta do dihanii de un cot are si ea rostul et
Fie-care vrst ii are grij 2. ei si nicf o grijd nu-I rnai mica de
cit alta. De cloud, ceasuri de chid s'ati adunat i aft tinut sfat :
sa fact% mnitili stina? sd faca intai oile ? sa faca Intal gardul ?

-S facem gardul nti, mN, zice unul.

- Ba nu, mai, s facem oile 'ntal, zice altuL


- Nu, mat, s facern mal bine stina, spune al treilea, a-

inestecindu-se Intro cei doL

- Mat bine sa facem lupul, striga altul cam aprins.


Bi mal bine
facem baclul sa mulga oile si sa ne dee
cas cu zer.
oh

Daed nu facet! lupul, eu nu ma mai joc!


Vorba asta IT pune pe ginduri. Te-adunf tu cu-atita truda,
vil cu toata inima sa fad o treabd i cind colo,-tronc: unuL
nu mai vrea! Primejdia-i mare si 'n fata prirnejdiei 1st calca ceifaits pe inimd : se 'nvoesc cu totii sa faca 'ntdi lupul.

Fac c'un betisor o roan largA in tdrna, semnul pe undo


are se vie gardul si se duc in padure sa faca lupul. Fie-care
ia tarnd n pumni si fac un musuroiii : lupul H gata. Tot asa
fac apol mosuroae mai mici innduntrul rotel din tarna : oile 's
gata ; un mosuroia, eft lupul-stina ; de la stind incepe gardul
tot din pumni de tOrna, lipiti : aid trebue mai rnulta bagare de
samO, gardul sa fie bun si 'nalt ea sa n'aiba pe unde sdri lupul.
In poarta un mosuroia : baciul ; mal de o parte altul-cinele. De

cioban uita :
Acum alta incurcatura: cine-I lup ?
eine-I cioban ?

baciu ? cine-I cine?

- Ei sa fiu lup !...

- Ba
- Ba

!...

ea !...

- Eu nu ma joc, daca n'oi fi lup !


- Da' tu nu esti bun de lup, de ce te 'ndesl ?...
- Nu vrea sa mal joe !
- Hai, mAT, sa fie el...

-- i ea stia mal bine...


- Niel eti nu ma joc !

- Ea sa fit baci !
Ba ea! ca ea slit mai bine sa mulg oile...

-- Ba e, ca sti mal bine sti tund oile.


duc!
--- M
Da' ea ce s
- Hai, mai, sa fie el

Eti sa fi cioban...

tu cioban i eu clue ; ea ei bea zer.


na ?
La asta nu se &disci). Alegerea se sfirsise i raminea u-

Ef, hai s

nul fard. slujba! Asta nu se putea, pentru cd el era frate cu


www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASC

204

Trebuea numal de cit sA-I dea


minea stina fArA hip!
lupul,

1 at o slujbA, alt-fel rA-

- Vreal sA fil cine ?

- Vreat !

- Hal, sA fil cine, sA fie dol dill la stinA...


- SA fie !
Treaba-I gata. Toti ari slujbA si sar intr'un picior de bucurie ; Intre el nu-I acum nid o dumAnie, fie-care se gindeste
sA l facA slujba cu dragoste : lupul, de pildA, glndete cum sa
facA, s'arAte cinilor cA-I lup bun, sA vadA totl, sA se minuneze
totl si sA nu mat IndrAzneascA aka data nimenea s zic aa si
pe dincolo, cA nu-1 bun de lup. Se duc care-si cu slujba lui la
locul hotrit, se culcA cu capul pe movirohl i 'nchid ochiI...
CAldura asta dulce pe dupA miezul zileI tut Septemvrie le
upreazA, mAcar c ei nu-s1 del samA, visul lor i-I ajutA sA
van, ca i aevea. Intuneric, beznA. In sat tipenie de orn.
Stina IntreagA doarme In mijlocul satulul: doarme ciobanul, ostenit de pe cimp In ua stinet, doarme i baciul In cintatul cucoulut dupA ce a fiert jintita i a pus capl sA se scurgA, dorm
pi ciniI cu'n ochiti deschis, dupA ce s'aA umflat de zer ; dorm si
oile, dupA ce a rurnegat strinsura de cu zi; toat suflarea
doarme, nurnal lupul-spuraciunea pAduril-nu doarme.
PleacA din pAdure. cum amurgete, vine tiptil prin pirloage
pAnA la marginea satulul, stA pe loc, ascultA clulindu-s1 urechile

oa s'audA mal bine de-I lin4te 'n sat, 41 urnflA nrile ca sA ulmeascA stina pi-apol pornqte 'n virful degetelor, uor ca o piaten, cu ochil u patru, ca sA nu-I facA blAstem capuluI, sA nu-1
sirntA drill. *i dA D zeu simtire mare cinilor i le dA D-zeu si
ochl de cine, ca sA, vad noaptea, cum vAd oamenil ziva i le ia
dinter4il frica si nu se tem, cind zrtresc cum vine lupul cu ochil
In patru, tiptil pe lingA gard i vrea sA sari% 'n stin, curn ar
sAri un hot, cind ar merge 'n patru labe.
n'apucA bine sA punA lupul gura po oae cA-1 i zArqte
un arm, apol altul i se i rApad hAmAind spAriett din somn, ca
n4te turbatl cu colii rinjiti, cu pArul sburlit q't cind vAd cA
fuge lupul cu oaea cea mal grasA 'n gurA se 'ntartA i mat rAu
latrA i mal arnarnic, urlA i mal Ingrozitor. i sare ciobanul, si
sere baciul, i alearg i chiuie .1 'ndearnnA cinil, cart s'apririd
si s'aruncA 'n spatele lupulul. Si-i o luptA pe viatA i pe moarte
Intre lupul, care vrea sA fug cu oaea cea mal grasa 'n pdure
pi 'ntre cinit cu stApinil la un loc : lupul e doborit la pAmint,
Intins de patru pArtl, gata pentru luat pielea.
*i cum staa copiil aa, plini de tArna i de vieatA, rumenl
la fatA dupA o luptA ala de cu dinadins i aeyea ; cum se uitA
er unul la altul cu ochil scinteitort i lacomt, i cum stilt et In
toiul joculul qi al risului din tot adincul fret bor.- tronc !
Domnu strigA lupul, care edea intins de mint i de
picioare de ceilalq patrn.

Iar m'a VAzut ! gindeste fiecare, scApArindu-I cAlcAlle de

fugA.,...

www.dacoromanica.ro

IN 11,7iST-fiCANI

00-

a*.
Posteuca, se uita inca peste gardul unei gradini, in care se
vad urmele cuiburilor de carton, de bob si de fasole. Gradina
asta, a cal' o fi, singura gradina maT ingrijita din sat, 11 face sa
se gindeasclt la multe lucrurl, poate prea la multe lucruri de-odata. In coasta easel, In dreptul ferestrei, un strat de flori, pare
ca-1 cheama, ; in acelag timp o simtire nehotarita It indeamna
la hora. Este, cu bun), sama, altfel nu poate sa fie, este in casa
aceia o fat mai deosebita de cit celelalte fete. In alte gradinl
mal slut flori, dar florile din alte gradinl sint toate la fel : flori
de crin tomnatec, flori parasite si ciungi. Aid numal un rind de
crinl pazeste gingasia altor flori mat pitice, i mal vii ori mai
plApinde, care sorb cu lacomie privirea soarelul parca s'ar teme
de ursita vremii, parc'ar inalta o sfinta, rugaciune, cea din urma
rugaciune.

Posteuca pentr'un moment st la rscrucea drumulul ln


stina color dud voinici si-ar fi chiar incurcat de 1-ar vedea cine-va stind locului acolea, cum se uita el la mosuroade de terink daca n'ar auzi rsunetul scripcei si nu s'ar dumeri. pe care
drum s'apuce. Ar 11 dorit chiar dinadins sa-I fi vazut cum se
jucat. Isl aminteste de vremea, chid se juca si el in tarna, de
satul Jul, de tovarsii lui din copilarie. I1 aminteste de drumul
invataturfi luT, de profesorii Jul i de ceia ce spun cartile ca
trebue i ce nu trebue copiilor. Acest din urma gind Il incalzeste
vi-1 umple de incredere in sine ; II trece prin minte tot mestesu-

gul sat, mestesugul nou de a invata si de a se purta cu copiil.


Negresit, el are sa-I desbare de jocul in tarna ; are sa-1 invete
alte jocuri mai frumoase, are aM deprinda cu alto lucrurl mai
bune. *i-ar sta el mal =It gi-ar mai privi 'Melt stina, daca n'ar
zari de departe, ca vine un om.
Pleaca ; se teme ; nu cumva sa gindeasc taranul cine stie
ce, c adica el, profesorul, se uita la niste mosuroae 1

II ia parica, nite fi.ori de neliniste i aceasta nelinite-hrnita de gindul ca, se duce la horn, unde-I toata lumea-creste cu
cit s'apropie intilnirea cu tranul. OrT cum, dar e cel Intai om
pe care-I intilneste 'n sat, unde nu cunoaste pe nimcni, afar),
de Petrache Profir si de baba lui. Ar vrea sa mai tie cineva cu.
el, sa nu fie singurul strain in sat; ar vrea, in acest moment,
sa fie cu el macar mos Petrache: s'ar simti maT usor pentru ca
s'ar irnparti privirea tearanului si asupra lui Petracbe Profit* c cum

merge el alturea cu profesorul si vorbeste cu dinsul,.Taranul acesta, Toader Aman, nu-I dintre fruntasii satulul.
El *II din acea multime mare de oameni, care se tine de vorba :
f nu te. amesteca unde nu-ti fferbe (Ala! Cum sa se uite el in
chit omului, care nu-i de teapa 114 ?! Cum BA s bage el in,
sufletul omuluT strain?! 4E1 se duce 'n treaba lul, cu prpfesaria
lui si et ma due in nevoea mea! Ce am et cu dinsul ?..."
Asta-T pricina care-I reguleaza vieata luI Aman si-I povl-

www.dacoromanica.ro

V1ATA ROMINEASCI

9,06

Waste cum sa se poarte'n lume i asta-Y pricina care-I race pe.

Aman sa treaca puso pe Hnga Posteuca i sa se uite intr'aiurea...


iaeasa : 1111-1 mai poti intra ornului in voe ! Adinioarea,
Posteuca se nelinistea do sa se uite la el t5ranu1 si-acum e miniat... Dunare !
- Rai oamenl sInt aici in Mastacani ! gindeste el. Era sa-1
Intreb de primar... adica ce, II cadea limba daca'ml spunea! ?
Vii sa le inveti copiii, sa-1 facY oameni, i el.. tree pe lima tine
ca .. trio nu-ti da buna ziva" macar !
Si-1 ia frica de-a-binele, cind coteste la stinga si zareste

horal...

- Acolo-1 tot satul !... gndeste Posteuca, micsorind pasi


* * *

Si-1 ia chiar ciuda pe Posteuca. Era par'ca vre-o graba ?


nu pulea sa se astimpere acas binior, s stea cu PetracheProfir, acolo sub streasina easel, pe prisp i sa-1 descoase cu
deamanuntul ce fel de oarneni slat In sat ? Dar pe drum ? pa
drum nu putea sa se gindeasca -mai bine la lucrul acesta, s-1
iscodeasca, sa afle ce fel de orn e primarul ? E adevarat c'ntr'un rind, li venise in glad sa inceapa a descoase pe Profir,
dar s'a temut ca n'o fi destul de dibaciu : n'ar fi vrut, In rup
tul capului, s creada cumva Profir ca el, invtatorui, se cam
ingrijeste de primar. Isi aduce acum aminte si-1 pare rail ca
nu l'a intrebat nimic pe Profir.- Sarind din gind In gind, Postenc s'apropie mereil si In acelas timp vede bine curn navalesta
si cum II cuprinde sufletul Intreg toata grija, o grij mai mare
de cit a unul examen de diploma ; iar clad vede, ori i se pare,
ca toate privirile adunrii se intorc spre dinsul, nu-si mal (la
seama nic pentru ce merge innainte, nici pentru ca nu se Intoarce inapoi.
In clipa asta nu-1 mare deosebire sufleteasca intre Posteuca
si un copil, care, urmarit de alti dol, in focul jocului de-a puiagaia" se opreste, speriat, drept in fata lui.
-- Aice-I Domnul", baetele ? Intreab el pe copil.
- Nu-I aici, Domnule", raspunde copilul, scotindu-si repede plaria Jul de secar si strecurindu-I margenile intre miini.
- Asa-I domnule profesor, O. nu te a rabdat inima... si-ai
venit la adunarea noastra ? Intrerupe Profir, esind din gramada
de oameni, cu fata deschis i plin de multumire ca-1 priveste
satul intreg cum vorbeste el cu profesorul nou.

- Asa-I mos Petrache, raspunde Po9teuca, prinzind la inima. Si, de ar 11 singuri, mai ca i-ar sari de gitul lui Profir pi
i-ar marturisi incurcatura in care a intrat el singur, far& sail.
masoare mai IntM puterea de a infrunta privirea la o lalta a.
satului.

- Repede mai venisi, mos Petrache ? spune invatatorul


inviorindu-se, ori poate rusinindu-se de sfiiciunea lui, cautind cu
www.dacoromanica.ro

IN MA STCANI

NT

ingrijire ea-pi ascunda adevaratele cuvinte care ti veneail atunci

pe buze: numal D-zeu mi te-a adus Innainte, mopule.


- Dumneata s fit sanatos, nepoate, raspunde Profir inchizind din ochi i rizind .. am venit de mult, ne-am cinstit, am
stat de vorba si le Prn spus.. c'ai venit profesor in sat si ca....
Profir Ll ia de seama $ i se opreste tocmal la vreme. El
a spus oamenilor c'a adus in adevar profesor not, dar c profe-

sorul ist not' n'a sfirsit cartea. spus ca a auzit vorba asta.
chiar din gura profesorului, ca a vazut el singur cu ochii Jul

un ladoia cit toate zilele plin cu carti i ca poate s cintareasca


ladoiul mai mult de o sun, de oca.
- - El, i ce le-al mal spus, mosule P Intreba nerabdator

Posteuca, bucuros din ce-in-ce ca pana-una-alta IY poate In-

drepta privirea numai asupra luI Profir, raminind ca mai pe urma


si numai cu incetul sa-sT arunce privirea asupra adunaril.
- Ce sa, le mai spun ! mA 'ntrebail de unde esti de locul
dumitale si ce-i tatal d-tale.

tr ?
- El, le-am spus i oil asa pe cle-a'ntregul... ca, de unde sa.
stiu oil ce-I tatal dumitale ? le-am spus ca are atitea Weil de
pamint, ca are plugurl cu boi, ca are trasura cu cal..
- Cine, mosule ? Intrerupe repede Posteuca.
El era o clipa mirat de apropierea unei grupe din dreapta
pi cauta ea-pi dea sama daca e adevarat lucrul ori i se pare

numai ; de aceia nu intelesese cele din urma vorbe ale lui Profir.
- Tatl d-tale ! dar cine ? ca are atitea falci de pamint,
ca are trasuri cu cal, pluguri cu boi...

- Apol bine, mosule, de ce nu m'ai intrebat pe drum?....


tatal meu II mort...
-Ii mort, zeu ? D-ze ea-1 erte i sa fil d-ta sanatos !
- Dar ce nevoe au oamenii de falciile altora ?...
nici o nevoe, spune Profir, dupa citava gindire....
dar trebuea sa le spun ceva, ca oamenii vor 84 stie toate I...
Petrache Profir n'a vrut sa-si spuna adevarata lui gindire.
El stie c lumea alt-fel se uita la un fecior de gospodar bun, la
un fecior de orn cu dare de mina i ar fi dorit din toata, inima
ca lucrul sa fie adevarat, orl cel putin lumea sa creada, chiar
de n'ar fi adevarat, ca Posteuca, are, acolo la locul lul atitea
falcil de pamint i ca nu-1 fecior de calicie. EL tine cu micechip ca salt arate oaspele ca pe un om de neam, ca pe un orn
pe care ar dori ori pi cine sa-1 gazduiasca in casa lui. SA ml
creada adica, unul si altul, c ProfIr are in gazda un firgt
oarecare, un orn fara niel un capataiu, ca in sfirsit Profir insamna.
ceva in lumea asta! De alta parte nu vrea, dupa parerea lui,
sa jigneasca, pe Posteuca, de cumva n'o fi avind pamint i de
aceea niel nu-1 mal intreaba de lucrul acesta.
- Nu-I aici Invatatorul ? Intreba Posteuca.
- De uncle sa fie ! respunde Profir. Apol cum, n'ai auzit ?
cica l'ar fi scos la pensie i cica, s'ar fi duo pe la eel marl ca.

www.dacoromanica.ro

208

VIATA ROMiNEASC

slt stdrueascd sd, nu-1 mal scoatd la pensie... cil vezI D-ta! cine
vine in satul nostru, nu se indurd sh-1 sllibeascd! are drdignele
satul nostru adhugd. Profir cu oarecare ambrdciune ascunsa Intre

dint1. Nu ma! departe-urmeazd Profir in soaptd-uite id', in

mina dreapta, cel cu barba rosie a venit cu o tunicd de serjent,


ea a d-tale, si-acum II plin de banl. A fost notar, iar de zece
anI e primar In sat. Cel cu pAldria alba il notar, venit din lumea
largd, pripdsit aid si acum ii varga Jul D-zeti ; cel cu nasul villa, a fost sciiitor, a fost notar, primar, iar de cloud:zed de am
e perceptor pe mal multe sate, are la banI sd-I minince cu lingura si sd nu'I mai isprveased.... vinde rominuluI toate tolicile.
Cel en surtucul tdrcat, un grec- oplosit pe la nol, a fost vatav
la arendas, acum d banl cu camtti si-I scoate si sufletul omulul. Ceilaltl sint oamenl de al propriet4I, fireste cd-s streini.
- Cum streinl, mosule? is Grecl ? is Turd ? is RusI?
ce-s ?...

- Cum sdtl spun d-tale, ncpoate! Is boerI.


- Bine, boerl, dar is RominI de neamul lor ?
- Or fi el Romini de neam, dar vezI a acum is boeri
ch el' au fost intM piste sdraci--rominl de af nostrif-si acum is
bogatl si nu sd uitd. la rominT de-aI nostrl.

*i nu pot vorbi mal inult nici in soaptd pentru O. grupul


din dreapta s'a apropiat prea tare de ei si se vede bine cd ar

dori sd intre in vorbil cu profesorul nou. '


*

Baba Casandra, sprintenitd de hainele de silrbdtoare, wreste focul. Zama de gdind, dreasd cu oil si c'o lingura de
smintind, clocoteste i virtejeste aburil acri, miroditl cu mdrar
si cu pdtrunjel, pAnd departe de bdtdtura easel% Mirosul acesf a
ispititor gidild nasul luf Brezoit ; se vede asta dupd hdrnicia cu
care alung d. el niste puree!, care dat girbd la scuturdtura de

paring de sub cdrutd. Samurache strdjueste de inultd vreme


pragul cdsoaeI ; el urmareste tintd mice pas al CasandreI, md-

tufd, prispa cu coada, de cite orl isl vede stdpina intinzind mina
spre oala eu boq td inghite In sec de cite ori o vede rdcorind
in lingura un Strop cu bors ca sd-I afle gustul.
po Mult n'a maI fost baba Casandra asa de multdmit ca
acum ! are Sd gdzduiasca oaspele ca pe un print 1
- Nu sade frumod,- gindeste ea, ba unele cuvinte le spune

ehiar tare-se vie in casa ta un orn cum se cade si sd nu-I


portT cinStea cuvenit. SA nu zica asa si pe dincolo : am stat

in casa Profiroael.... dar sd nu dea D-zeu sd, ma! ajungd cineva


in casa el 1". Trani sintem, nu-I vorbl dar sd, nu gindeascd
dumnealuI cd, nil mal stim nicl la deal nicl la vale. Blitrind sint
et, facut-am et atitea gespoddril, dar casa nu mi-e pustie nicI
lavita nu mi e goald, cum id prin casele altor muerl.
In mintea el rdsare deodath chipul de viespe al uneI femer
www.dacoromanica.ro

IN MIST-ACANI

209

cu care se Sfadise citeva zile In urma si care 11 aruncase In obraz o multime de vorbe grele,
- As vedea-o eu pe dinsa acum I-bodoganeste ea. $tie mue
rea sa fan un botv ca lumea ? I are ea o scoarta s'astearna, pa
un pat ori o plapoma sa se odihneasca un crestin intrinsa ? ! are
ea o perina ca lumea sa-1 pueomului la cap 2! papuci cu ros ii tobuia ei sa punA in picioare, azi la her& 2 n'are o parecbe de papuci, calica !... vine la hell cu papucii nora-sa de la vale... qe,
credea ca n'o s'o stie tot satul ? nursi dadeau ghiont azi toate
femeile dud au vazut-o ? de s'ar vedea mai bine pe dinsa... cu
barizul cel galben -al flidisa din deal.
toate pe
.5i ar Incepe sfada din capat, i-ar zice ea
sleau, asa cum se si ouvine unei muerI ca Marinoaia ; ba pzum
i-ar zico si-mai-si, din pricina ca-i vin in minte, ca de pe carte,
toate cusururile muerif ; dar vezi, o ferete se vede si pacatal
de nu trece acum prin batatura ei.
Gel drept nu-i pacat : baba Casandra stie cum sa tie fata
cind ii intra un strein in casa. Masa cea rotunda de brad, cu

trei picioare scurte de teia e spalata si frecata cu nisip, de se


pare c'a luat o acum de la iarmaroc, lingurile de lemn de salcie,

dupa ce au stat In apa clocotita, stau razamate de horn ca s

se usuce maI iute, iar fundul pentru mkmaliga sta gata pe masa.
asteptInd sa-I toarne in spate mamaliga flerbinte si plina de aburl calzi cu miros de popusolli nou.
Soarele s'a dat de mult dupa zarea dealului si numai piscul din fata se mai 'Malta ca sa.-1 vada pentru cea din urma.
data. Posteuca stA pe prispa casoaei si priveste cum se tot invirfeste motanul nerbdator pe linga masa asezata alaturi de
prispa si cum isi rasfata coada, ridicata mai sus de inaltimea
mesei, ca si cum, cu ajutorul ei, ar vrea sa primeasca instiintarea

despre tot ce s'a pus pana acum pe masa. El se simte asa de


framintat de caruta lui Pronr, c'ar fi bun bucuros, cu toata foamea lui amortita, dac'ar pu tea cumva sa stea culcat ; ba chiar il

bate gindul s roage indata pe baba ca sa-i spue unde sa se


culce, pentru ca lui nu i-I foame de loc. *i n'are parte, pentru

ca tocrnai atunci iese baba cu ciaunul ca sa toarne mamaliga ;


iar unchiasul se iveste de dupa colt, aproape alergind, cu stidata cu rachiu.
Locul uncle trebue sa stea fiecare la masa se vede cIt de
cola : un scaun fdra speteze, sta acoperit cu un capat de scoarta,
o radacina de copac tine locul altui scaun pe care s'aseaza unchiasul, dupa ce pofteSte pe Posteuca pe scaun si dupa ce-si cere
obicinuita ertaciune de cumva nu i-ar plcea bucatele. Despre
baba nici nu poate fi vorba ; ar n, dupa parerea ei, cea mai mare
rusine sa ai un strain la masa ta si sa nu-i stai inainte, sa.
vezi mai earn se cade si mai de aproape ce-i trebue ca sa nu ramina ornul nemultumit.

Proflr vorbeste pen tra toti ; pe cit a fost de Milt mai tot
drum!, de la tirg si pAn'acasa, pe atita nu-1 mai cunoaste acum
www.dacoromanica.ro

210

VIATA 110MiNEASCA

Posteuca.-Ma'ntreba-spune el-care-mai-de-care : de unde-i de


locul lui profesrul ?... nu puteam scapa ! cumatrul Gheorghe un
pahar, gineri-meu un pahar, eu un pahar... cind cauti, te-ai dus !
Lui Posteuca i se pare ca asa bor de gaina, n'a mincat

nici-o data ; poate sa fie si asta drept, dar nu e mai puthi adevarat ca are o foame de lup, mai ales dupa, ce a luat citeva
linguri de bors. Babei Casandrei li creste inima cind vede cu
clta pofta se indeamn musafirul la masa ; asta-i pentru dinsa
-dovada cea mal hotritoare ca-i mestera la bucate i ca alta, In
locul ei, n'ar fi fost in stare sa faca asa bors, ori sa pue in mas
hu asa rinduiala.-Unchiasul istoriseste mere ce a mai vorbit
eu oamenil la circiuma-in vremea dind profesorul vorbea cu
primarul-apoi cum a schioptat Mocanul, cum a slbit el de la
-o vreme, din pricina ca-i iute gi-i hain, cum l'a cumparat el calul acesta pe pretul unui juncan pe care l'a vindat, din pricina
ea avea o meteahn la un sold.
Posteuca, de la o vreme, o cam titreste cu mincarea ; iar
,ca s scape nebagat in sarn se preface ca urmareste prea
mult istorisirea lui Profir, care s'aprinde vazind cu ochii,
chid incepe s1 laude baba vezi, d-ta, baba asta a mea ?! nu
cata ca-i topita ea aia, dar ii pirt, nu alta ceva ! .. chid ti o
face ea mincare, te lingi pe degete !..." De-ar fi numai vorba !
Posteuca nu-si poate stapini o miscare de cutrernur - gi-i
norocul lui ca miscarea asta nu-i bagata in seam. Profir, cu
lama seam, de cind a pus baba Casandra ciolarnaua cu puiu de
gaina, i moat" degetul in strachina din care mininca amindoi,
'Mena in ciolama gogolosul de mmliga tiparit intro degete si

apoi... limba tine loc de servet.-Cu tot indemnul babei, care nu


pricepe de ce a rarit o cu luatul din mincare, Posteuca abea are
puterea O. se grabeasca, sa scoata cu coada lingurii o bucatica
din puiul afundat in ciolama i s muste rar i cu socoteal din
-ea, mai ales ca, odata luata bucatica in mina, n'o mai poate
pune nicaire, de oarece nu-i porneneala de farfurie ori furculit
-dinainte.
* * *

Multumirea babei Casandrei e atit de mare incit i se pare


chiar ca intinereste. Cu buna sama : masa ei a fost, seara
asta, ca in tineretea ei -dres cu smintina, asa cum Rim, ea ina into de a avea gloata mare de copii, dud avea vaci un cird-si
ciolamaua tot asa. Care muere, ginde*te ea dupa ce s'a culcat
la spatele unchiasului, pe prispa casei, care muere .si-ar fi adus
-aminte c, o-data-si o -data, se punea smintina pn i in zama
(le gain !"

- Nu-i asa, unchiasule ? intreaba ea pe Profir, care era

culcat despre marginea prispei, pentru ca sa-i vina indmina sh


sara, de s'ar auzi vre un sgomot ceva prin blitatura.
- Ce-i baba? raspunde el nedumerit, ridicind capul de pe
Terina, pe jumatate furat de somn.
www.dacoromanica.ro

IN MASTACANI

211

-- Fugisi Indatd, de la masa i n'apucaI s te intreb. Teai


(ins sd pui la cale caii. Ce zici ? era build mincarea, i-o fi pldcut
tindrului istuia ?
Baba Casandra e incrediirtatd cd masa era bund. Ar vrea
Insa sa mai auda i parerea unchiasului, pentru ca n'ar fi bucuroasd sa stie ca musafirul ar putea sa gindeasca Mu de gospodaria ei.
- Bund, babl dar numal vezi, c pe semne asa li-e felesagul
la tineril estia de prin scoff 0 de pe la invdtdturd : nu minincd
asa ca de-al de nol. Se vede c unde nu muncesc nimica, de aceia nu le cere inima ca noud. Ia sd. mi-1 ial denapol, colea, la
coasd ori la secere, orl la prkit, s vezi cum i-ar cere inima....
si foc sd, fie c'ar mhica.
- De asta asa-I, omule ; dar nu potl sd zicl cd n'a mincat
ea poftd. n'al vzut ce-1 maI Ora la bors ?
- *tiutd, ban ; dar.... eu is trudit de drum si-as vrea sd
dorm.

Vorba asta i-a Mat, babel pofta de a mal intreba; ea ii

cunoaste bine unchiaul. Ar fi o pricind, mai mult ca s i se stirneascd somnul. Ii pune ea singurd intrebrl sill rdspunde in
gind, cu mare paid, ca s nu inceapd, iar vorba cu unchiasul

A mincat bors bun ?- a mincat; a mincat ciolama ?- a mincat

numal bucdtele, se vede cd-I deprins nurnai cu carne....tinea bucatica in mind, ... asa cum VI fagurul de miere ca s nu-ti ungi
toate degetele ; are s doarind el imparteste ?-are sd doarma...
are o perind sub coaste.... asa4 ! coastele lul nu-s deprinse si fafimate ca ale noastre.... cind vir de la maned, dormi i pe bolovani.... are o perind sub cap, perind fcutd de mina mea--are
sd, mi-o dea la moarte peste groapd, ca s'o am pe ceia lame.
Uite, Doamne, nicl acum nu s'a culcat! spune ea uitind
et se poate trezi unchiasul.
Se scoald de ringd unchias, In genunchl, 0 se uit prin fereastra frd, perdele.-Cum fl vine Jul s stea pe vremea asta...
singur ea un cuc !... nu-I bine sd arzI luminarea asta, asa pen tru
temirI ce minciunl or fi in hIrtia ceia pe care o tine el in mind!
maI mare pacatul!... 11 tindr, el nu stie !"

- Nu sta, maicd, striga ea bdtind In geam usor, ea s nu

creadd invdtatorul cd-I cine stie ce i s se sperie ; II pacat,


maicd, s arzI luminarea de la Pastl L. numaf pentru rugdoiuni
se arde luminarea asta si la intimplrl ndprasnice....
- Ce-I baba ? intreabd unchiasul speriat din somn... al filebunit ?

-- Tacl, omule, cd te aude, spune ea unchiasulul In soaptd,


apdsat ; nd acuma nu s'a culcat si sta cu haminarea de la PastI
aprins.... el nu stie, if tindr.
-- Da' lasd, omul in pace, babd haI ! se vede cd nu poate
dormi, rdspunde unchiasul, tot In* soaptd apdsatd ; stie el D-zeu
toate !
Posteucii, tocmal atuncl 10 arunca ochil Intr 'un jurnal : era

www.dacoromanica.ro

012

VIATA ROMINEASCir

15blicata lista tutror numirilor si -a mutarilor invatatorestl pe


ziva de 1 Septemvrie. Lista asta o cetise el si in oras, o cetise
si po rufn. cind a facut Profit. -un pupas la o fintin, unde a aab.pat

i cail; dar acurn o cetea din nou, pentru c voia

sa-1

intro in minte pentru totdeauna locul uncle s'au imprastiat tovarasil lul de scoala.
Sint prea multe lucrurl care dau navall in mintea lul : ai
prlvirea Satll Intreg dunat la hora, i vorbele blinde ale contabilluI moiel, i Cautatura cercetatoare a preotultif coin! batrin,
i

tinguirea in gura mare a pritnaruluI impotriva fostultif invatator

si lista din jurnal.


Cind aude Posteuca pe baba Casandra ca-1 spune nu stiu
ce de luminare si de Past! sa grabeste o o stinga, fr sa-sf
dea sama, ca si cum ar fi auzit glasul poruncitor al pedagogulul
de la scoal. Niel el singur nu stie cit e de tirzin cind adoarme;
nu stie dac e in vis orI e aevea. I se pare ca, a pornit cu tovarasil sal ca sa faca o caltorie la munte. Acolo, in padurile de brazI ratacesc drumul, ratacesc unil de altil si numal
glasurI slabe se maI aud din departare chemindu-se unil pe altil
in ajutor.
*i nu e doar numal in via strigatul acesta pe care urechea il prinde si pe care mintea Il talmaceste schiopatind.... Era.
strigatul babe! CasandreI, care I chemase in rsaritul soarelui
gginile ca sa le hrneasca.... 11 lipsea jumatate dintrinsele si acum arunca blestemul lacramilor sale asupra dusmanilor earl
rupt cirdul de gainl chiar din inima sa !
SP. POPESCU

www.dacoromanica.ro

Cipricarz
in padure nu mai ctnta
Cornul de vinat ;
Cinii s'au 1mpr4tiati 'ntr'o lunca se framinta
Calul instuat.

S'a sttrnit din vale larma


Si latraturi de copoi....
Vinatorul sta ; apoi

Pregatind in min' o arma


Pleaca innapol.

Parc' auzi pe frunze pasuri


.5i migare prin lastar.
Cinii tac ; dar latra iar
Clocotind de-atite glasurt
Codrii de stejlr.

Vinatoru 'n drum s'atine;


Rasuflarea i se 'nneaca;
Vrea un pas ca sa mai faca,

Dar vtnatul vine, vine-

*i 'ncercind sa treaca
2

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCI

214

si vede-ascuns, la pinda...
Pe departe-1 mconjona *i tarziu, ca fulger, zboara
Pe carare o plapinda,
Mindra caprioara.
It

Fost-a ca o aratare, Doar cit ai clipi-, incit


N'a mai tras; vaz atit :
Salba de margaritare
Stralucind la git...

El alearga catre lunca;


Sanius trecu priporul;
Calul sta : in scarf piciorul,

Mina 'n coama-si s'arunca


In sea vinatorul.
Fuge caprioara 'n frunte...
Lalaind, de-avalma vin
Cinh ce de-aproape-o tin.
Ea, ling'un pirau de munte,
S'a oprit putin :
Stringe iutile picioare

Grarnajoara inteun locSi s'arunca la norocSi cu toate patru sare


Pe-o piatra'n mijloc ,

Doar se cumpeneste-o clipa

Si, pe cel-lalt mal, sageata


S'alta ca intearipata.
Cinii vin si ei in pripa,
Peste girla 'nnoatawww.dacoromanica.ro

CIPRIOARA

*i spre deal o urmareste


Toata leota latrind...
Caprioara cind si cind
Prin flneata se iveste
Indarat catind.
VInatoru-0 mina calul

Peste apa 'n urma lor-

Si cu glas rasunator
Striga, pe cind urca dealul,
Indemnind de zor...

Sus, Intr'o flneata 'n Hoare,


Este-o casa mititica...
Caprioara 'n deal, de frica,
Peste gardul casei sare
Ca o rindunica -

i copoi 'ncep sa vina

Top gramada-si grabit


Catarindu-se-au sarit

Peste garduri, in gradina*i au amutit.

Da un pinten, friu-sI strInge -

Si 'ncercatul vinator
Peste gard s'arunca 'n zbor;
Cu piciorul doar atinge

Stresina usor-

$i 'n gradina, vede cinii:


Urma nict macar n'o cata ;
Dau navala totl de-odata
Sa se gudure stapinii,
0 frumoasa fata
www.dacoromanica.ro

215

216

VIATA R011iNEASCI

Ca un spic de griu balana,


Mladioasa i tnnalta,
Mindra ca o floare 'nvoalta
Ca dup'o nebuna goana

Carn4uta-I salta-

*i sub carn4uta alba


Doua turturele, pare
Ca se zbat vroind sa zboare-

*i la git n joac'o salba


De margaritare.

0-N'at vazut trecind, fetica,

Prin gradina caprioara?- "


Et obraji-1 ard ca para,
Ar raspunde i i-t fries,
Ride 'ncet fecioara ;

Ca o oapta cint' apot


Vorbele nevinovatet :

-N'a trecut pe-aicl; dar poate-I


Cea crescuta pe la not,
Ca prioara tatet.- "
A. STAVRI
.........,,,,,-,.......,...............

www.dacoromanica.ro

Alimentatia tftanului
Studiu igienico-social

Popoarele cu regim vegetal sint facute pentru a


li cucerite, dupd cum vastele familii erhivore, In
regimul animal, par a fi
destinato. sit faca hrana
carnivorelor.
(Arnould, Nouv. l. d'Hy-

gine III-e ed. p. 419).

In timpurile din unnti bArbatii nostri conducAtori de Stat,


s'au arAtat preocupati Intr'un grad inalt, de marea problemA a
inmultirei populatiunei tArii Rominesti.

Ei au intrevAzut cA pentru ca Rominia sA intre in rindul


statelor civBizate, pentru ca ea sA aibA industrie mare $ i agriculturA sistematicA, muschi numerosi i vinjosi ca s'o apere, ii trebuie un numAr cel putin indoit de brate, si de brate rominesti
pentru a se pAstra caracterul etnic al poporului. i intinderea
geograficA ne permite aceasta; pe dunga micA de pAmint mindru
pi mAnos dintre Carpati, DunAre, Mare si Prut, ar putea trAi fericiti i norocosi un numAr de douA ori mai mare de locuitori,
de cit cel de astA-zi.
Pentru rezolvirea problem ei de Inmultire a populatiunei sintem
in parte favorizati de naturA ; este cunoscut faptul pozitiv cA tara
noastrA stA intro primele din Europa In privinta marei natalitAti ;
dac n'am sta tot intre primele numere mari i cu mortalitatea,
chestiunea ar fi rezolvitA in citi-va ani. SA se caute deci a se
reduce mortalitatea. i pentru primele i cele mai eficace moduri de a face acest lucru se pune organizarea i perfectionarea
asistentei medicale. S'au creat agenti sanitari i moase rurale in
fiecare comunA, se vor mai inmulti medicii rurali-li se vor mai
mAri chiar salariile (MO ultimele promisiuni, -s'au creat infirmerii sAtesti. E de sigur un bun i frumos inceput de luptA; pAcatul e numai cA nu ezte o mai solidA continuitate In aceaStA
opera.

Totusi eu cred c chiar cu organizarea unei asistente mewww.dacoromanica.ro

VIATA BOMINEASCA

21S

dicale perfecte, problema Inmultirei populatiei, nu va fi rezolvita,

complect, 0 prea putin In parte. Aceasta din pricin c nu incepem cu atacarea tuturor factorilor vtmAtori de odatit.

In adevr, printre cauzele de mare mortalitate a locuitorilor


treI noastre st in primul loc slaba resistent a indivizilor ; putina vitalitate a progeniturei (mor In primul an al vietii 35/0
din copii) e datorita micei puteri vitale a generatorilor, iar aceasta
e rezultat al mizerabililor conditiuni higienice la cari treste etteanul nostru. i In primul rang de detestabilitate, vine un ingrozitor de sa.rac i de vitios regim alimentar.
Chestiunea aceasta a alimentarii stenilor, care este de
alt-feliu un mare capitol din intreaga chestiune taxAneasc, este atit

de gravk i In interesul trii 0 al neamului, rezolvirea ei cere


atita graba, in cit e de mirat 0, de si de mult cunoscut, n'a
atras atentia bkrbatilor notri de stat 0 nu s'a facut nici un pas
spre cunoa0erea ei mai amnuntita, si spre rezolvirea ei.
Zic barbatii notri de Stat, cad : ealimentatia Iiintificil i
grationalei a omului, fiind isvorul puterii i al snttii, constitue
tdtfpa, cum a spus Chauveau cea mal importantti din problemele
teconomiei politice fi sociale; pentru care motiv ea trebue sli fie
(-prima preocupare a puterilor publice, iar regulele sale fundagmentale teoretice kii practice trebuesc de toti cunoscute 1),.
Sateanul nostru se nutrekte prost. Cum 0 cit de prost, dac

se nutrete acum mai bine sau mai ram ca'n trecut, cari sInt
cauzele acestei stari de lucruri, 0 cari ar fi remediile, acea tea
vom cauta a stabili In paginile ce urmeaz.
Dar mai Inti citeva date succinte asupra alimentatiunii In
general.
* * *

Viata sta'n miqcare. Miliardele de celule care alatuesc corpul


omenesc, acest vast laboratoriu vivant, sInt intl.' o continuA activi-

tate fi7ja, 0 chimica. Imens de variate reactiuni chimice se petree in interiorul lor, reactiuni al caror rezultat final este acumularea de enorgie 0 degajare de energie.
Acutnularea de energie se traduce In termen fiziologic prin
asimilajiune 0 degajare prin dezasimilatiune; iar materialul necesar pentru efectuarea acestor operaVuni, 11 procura alimentele.
De la cantitatea qi calitatea asestui material, depinde buna
indeplinire a acelor functiuni i deci esenta MA-0 a vietii.
Lipsa compleet de alimente face ca organismul s-i cheltuiasa succesiv toate rezervele, pinA, la un summum peste care
neputind trece, el piere prin inanitie.
Un om adult distruge zilnic 500 gr. din carnea sa, sau din

alti comp* albumin* ce formeaza, singele 0 tsuturile sale.

El arde o parte din grasimea sa 0 procurk --prin combustiunea


ei 0 aceea a zaharului 0 amidonului pe cari i-1 pun la dispoziAle alimentele ori i-1 procur organele sale--, e cantitate de e1). Brouardel-Mosny. Triad d'bygine. IV. p. 143.

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULUI

219

nergie care calculata in caldura se ridica la 2400 calorii ') in 24


ore. Pierde apoi 1300 cm. c. apa prin urine, 600 cm. c. prin
piele, 400 cm. c. prin pulmoni etc. etc. Alimentatia zilnic trebuie s inlocuiasca aceste pierderi." (A.Gaidier. L'alimentation).
Materiile alimentare sint compuse din asa numitele principii
alimentare, principii cari nu intra in aceiasi proporVe in toate alimentele 3i cari n'au o importanta egala in actul nutritiei i nici
o egal putere calorigena. Aceste principii alimentare sint : albumina, grsimea, hydrocarbonatele in care intra i zaharul i srurile minerate. Ne vom ocupa numai de cele 3 dintai ea avind
rolul cel mai important in nutricia zilnid.
S'a calculat ca un grain din aceste principii ars dupa asimilatie fn organizm, prin ajatorul oxigenului, produce o cantitate de adult sau de alt-feliu de energie, absolut egala cu cantitatea de caldura ce ar produce-o arzind in afara de organizm.
Ast-feliu :

1 gr. albuminoide dezvolta dezasimilindu-se 4 calorii


1 gr. grasime
890 calorii
1 gr. hydrocarbonate
4 calorii
12

22

71,

Stiindu-se pe de alta parte ca un om adult in repaos,

de-

gaja zasub form de calorie sau alt-feliu de energie dezvoltatil '2400

calorii, se poate calcula ce cantitate de principii alimentare e necesar zilnic, i acea cantitate constitue cela ce fiziologii numesc

ratiune alimentar.

Din acest calcul si din observarea empirica a diferitelor


grupuri, s'a constatat c pentru Europenii adulti in stare de repaos, ratiunea alimentara zilnica de intretinere este constituita din :
107 gr. 3 album inoide

64 gr. 5 grsime
407 gr. 5 hydrocarbonate (amidon, feculente, zahar)
Cind indivizii Sint supusi la o munca fizica mai grea, ei
cheltuesc o mai mare cantitate de energie, ard o mai mare suma
de principii alimentare inmagazMate, s't pentru a repara aceste
pierderi prin arderi, ratiunea lor alimentar trebuie mrita. Iata
dupa Gautier, ratiunea alimentar zilnic medie, pentru popoarele Europei, cind indivizii sint supusi la o munca fizica mai grea :
152 gr. albuminoide
85 gr. grasime
630 gr. hydrocarbonate

lar cind munca este foarte obositoare trebuesc :


1). 0 calorie este eantitatea de eitldur neeesara pentru a ridiea f

kgr. apa de la CP-P.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMiNEASC

220

191.3 albuminoide
132.2 grsimi
810.8 hydrocarbonate

Proportia cea mai bun de principii alimentare in ratiunea


de intretinere este :
1 parte albumin, 0.5 grsime si 4 prti hydrocarbonate.
Tot din observatie i experient s'a mai constatat c pe
chid viata este posibil de si nu mult timp, cu o alimentatie
compus exclusiv din albuminoide (chci aceste inlocuesc si pierderile de tsut din organizm si se transform si In energie), ea
este imposibil de continuat cu o alimentatie compus exclusiv
din grsime i hydrocarbonate, lipsind complect albuminoidele.

Un individ care s'ar nutri in acest din urma mod, ar consuma

din albumina organizmului eu propriu, continuind a inmagazina


grsime : el ar muri de inanitie ingrsindu-se".
Retinem deci c in ori-ce alimenta fie albuminoidele nu pot
lips4

Principiile alimentare eauntate mai sus se gsesc si hi regnul animal si in eel vegetal. Observatiunea a aratat c albuminoidele ratiunei alimentare atunei sint mai bine utilizate, cind
ele sint Mate din ambele regnuri in proportie de 40-500/0 din
regnul animal si de 60- 500/e din regnul vegetal.
Unele materil alimentare sInt mai bogate in unele principii
de cit in altele ; asa pinea care contine albuminoide in mare cantitate nu contine de loc grsime ; cartofii cari au multe hydro carbonate, nu contin mai de loc albuminoide.

Iat composiVa unora din cele mai principale materil alimentare la 100 prti :
albulninoide grilsime materii neazotate

Fltin de popusoiu :
(malaiu)

Fain, de orz .
Fain de griu.

. .

MIA de secar,
orez
pine
fasole bob

cartofi .....
lapte de vac& .

ou de &IA. .

varzti
salade

. .
.

17.4
14.83
13.37
33.71
14.4
35.59

7-12

'7-4

60 -68

1.1

1.53
0.94
2.08

71.22
74.71
68.61
78 - 83
52.56

0.59

5 -6.4
7.06

apl

11.38
10.21
11.57

13.8 - 25

carne de vac (slabti)

saiuri

1.3
20.71
3.66
12.55
1.89
1.46

0.8 -4
0.46
1.95
0.15
1.74
3 62
12.11
0.20
0.13

048

1.14
0.68
1.09
52.9 -60.1 2.3 4 10 - 20
1.0
76.0
20.0
1.18
76.37
0 46
4.48
0 ,68
82.22
73 67
0.53
1.12
89 97
4.87
1.23
1.58
0.78
94.13

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TAR AMAX!

Nu toate alimentele introduse in organizm shit asimilate

2.1
pi

utilizate; o mare parte slut date afara faril a fi fost intrebuintate, i aceasta mai ales cind alimentatia e vegetall. Popupiul
(porumbul) care este un aliment complect pentru-ca contine in

el cele 3 principii alimentare, nu da albumina asimilabila de cit


800/2 din quantumul ingerat ; 200/2 se elimina prin fecale.
Albumina de origine animala insa, este aproape In totalitate absorbita.
Pinea i cu laptele continind impreuna toate principiile alimentare i in suficienta cantitate i bune proportii, se poate
trai numai cu Ele mult timp.
* * *

Acum dupa ce am enuntat aceste cite-va notiuni generale


absolut indispensabile pentru buna luminare a chestiunel, s trecern la subiectul ce ne preocupa.
Experimentarea fiziologica asupra citor-va indivizi tarani,
analisarea chimica a alimentelor ingerate de ei in un timp dat
cum si a excretiunilor lor, masurarea cantitatii de calorie i de
energie desvoltata de ei In acel timp, n'am facut o-.Pentru intreprinderea unor asemene delicate i laborioase cercetari se cer
instalatiuni speciale, cunotinti tehnice apropriate i timp.
Asemenea cercetari sint do resortul laboratoarelor de hygiena, i ele de sigur s'ar efectua in abondenta, clan. cei 2 prea
distinsi savanti profesori de hygiena ai facultatilor noastre de
medicina ar avea la indamina laboratorii complecte. Dar daca

nu ma inpl nu li se pune la dispozitie de cit rudimente de laboratorii.

Am urmat deci calea empirica. Am adunat datele necesare

brute, cantitatile de alimente consumate de grupuri de tarani ;

am calculat quantumul de principii alimentare continute in ele,


si am stabilit ratiunel zilnica pentru fie-care individ. .Apoi am
comparat aceste ratiuni cu cele medii ale popoarelor europene.
-Tin sa spun aice odata pentru totdeauna ca toate datele ast..pra alimentelor sint luate dupa noua i importanta lucrare a dlui A. Gautier 1).
In culegerea datelor brute am urmat dou cai :
Prima : am luat un sat, satul meu natal 2), care reprezint
mijlocia satelor ; locuitorii sai nefiind prea bogati, nu sint nici de
tot saraci ; ei sunt harnici si ru betivi. In acest sat am stabilit
cantitatea de alimente consumate intr'un an, pentru fiecare familie. Cercetarile mete s'au Intins asupra a 40 de familii de toate
categoriile, compuse din 150 de indivizi adulti (copill de la 10
ani In sus, au foot considerati ca atare, cci ei muncesc de-opotriva cu cei mari). Cantitatea totala de alimente a fost adu1). L'Alimentation. Paris. Masson & C-ie 1901.. 2-e edit.
2) Citt. Arsura, corn. Dranceni, jud. Faleiu.

www.dacoromanica.ro

222

V1ATA ROMNEASCI

nata, repartizata la 150 numarul inilor, iar citul iesit care reprezenta suma medie de alimente, consumata de un individ intr'un an, a fost divizat in 365, numar ce reprezinta zilele anului si asa am capatat media zilnicd individuala de alimentatie.
Trebuie s spun ca rezaltatele acestor cercetari se pot socoti mai curind ca exagerate, caci taranului nostru ii e rusine
de saracie (n'a fost pe sernne sarmanul totdeauna ay.!) si toti
imi dadeau cifre care controlate cu amanuntime le gaseam mai
mari de cit cele reale.
A doaa metoda care are avantajal observatiunei directe, a
fost observarea exacta a alimentarii a 5 familii ') compuse din 19
insi adulti, in timp de 2 zile de iarn, una de frupt (dulce) si
alta de post (sec).
Iata rszultatele :
Au consumat zilnic 150 de indivizi adulti din 40 de familii cite :

1000 gr. fain de popusoiu (malai)


50 gr.
orz
20 gr. griu sub diferite forme (fiert,
bulgur-risnit, coliva etc.)
11

77

25 gr. secara (sub forma de pine


neagra)

4 gr. orez
20 gr. piine de ttrg
10 gr. fasole bob
'
10 gr. fasole verzi (pastari)
t gr. mazare
65 gr. cartofi
40 gr. carne (din care 15 gr. de pa-

sare, 2. gr. de van, 15 gr.

de pore, 3 gr. de oaie, 5 gr.


de peste)
20 gr. lapte (o lingura)
5 gr. oua (la zece zile un ou)
10 gr. brinza
50 gr. varza
10 gr. ceapa
45 gr. struguri (poama)
5 gr. ardei
2 gr. unt de lemn
1 gr. zahar
30 gr. stevie, urzici si alte burueni
de pe &imp.

115 gr. moare de curechiu (zamil de


varza)
800 gr. bor
250 gr. vin (regiunea este de podgorie)
1)

Din corn. Epureni, jud. FAlriu.

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULlit

223

Deci introduce un ins inteo zi 2558 gr. alimente, din care


licide fail valoare nutritiva 1165 gr. (bors, zama de varza, vin),
1318 gr. alimente de origina vegetala (diri care 1000 gr. sint reprezentate prin porumb) si immai 75 gr. materii alimentare de
origin ti animala.

Din cercetarea protocolului se observa ca amanunte demne


de relevat ca din cantitatea totala consumata de 54.000 kgr. porumb, 20.000 kgr. au fost cumparate ! Se mai observa ca 20 fa-

milii compuse din 83 de inti n'au sorbit un strop de lapte in

tot cursul anului, in aceasta tara eminamente agricola," !.


Calculind acum principiele alimentare ce contin aceste alimente ingerate, vedem ct din regnul vegetal se introduce :
114 gr. 298 albuminoide, 45 gr. 187 grsime, 817 gr. hydrocarbonate iar din regnul animal :
11 gr. 51 albuminoide, 2 gr. 381 grsime, 0 gr. 706 hydrocarbonate.

Aditionind aceste cifre ti scazind ceia ce organizmul nu utilizeaza, ramin principii alimentare absorbite ti intrebuintate zilnic de individ :
100 gr. 7 albuminoide, 42 gr. 812 grsime, 793 gr. hydrocarbonate.

Am vazut mai sus ca ratiunea normala de hitrelinere este :

107 gr. 3 albuminoide, 64 gr. 6 grasime ti 407 gr. 5 hy-

drocarbonate.

Adica in ratiunea alimentar zilnica a stenilor observati


de mine, fata de cea normala de intrelMere-albuminoidele sint

cu putin in minus fata de media mai sus enuntata, grsimea

este cu malt in minus (20 gr.), iar hydrocarbonatele sint cu mult

in plus. Vom vedea mai departe care este rostul acestei mari

cantitti de hydrocarbonate.
S se noteze Ins ca pentru calculul nostru noi am utilizat

toata materia alimentara ti abia am ajuns numai la ratiunea de


hare/Mere. Nu ne-a mai Dimas material alimentar de loc disponibil. Insa noi am viizut mai sus ca atunci cind omul desfatoar
o energie mare, ratiunea alimentara se dubleaza aproape ; adeca
ratiunea de munca e de 2 ori mai mare de cit cea de intretinere. Ar urma deci faptul paradoxal 0, la taranii nottri ambele
ratiuni sint egale.
In realitate insa ratiusea de intretinere (cea data de noi
mai sus) este cu mult mai mica, ratiunea de munca ceva mai
mare, nefiind insa nici una nici alta suficiente.
In cinci familii de sateni, compuse din 19 inti adulti s'a
consumat in timpul citlegilor (carnavalului) de iearna, in doul
zile consecutive (una de dulce ti alta de sec) urmatoarele cantitati ti feluri de materii alimentare:
22 kgr. fain& de popu .oiu

12 kgr. Mina de orz


8 kgr. varza murata,
www.dacoromanica.ro

224

VIATA 1103INEASCX

1 kgr. pine de cash


200 gr. ceapa
40 gr. grsime de porc
Revine pe zi si de individ cite :
578 gr. faina de popusoiu
315 gr. Mina de orz
211 gr. varza rnurata
26 gr. pine de cash
5 gr. ceapa
2 gr. grasime de pore
Dupa declaratiile locuitorilor aceasta baza de alimentare, e
(ontinuata In tot timpul iernii cu foarte mid exceptii atit in
zile de post cit i lu zile de dulcel).

Calculate principiile alimentare continute in aceste alimente,


ne.ar veni ca ratie alimentara zilnica de intrefinere:
91 gr. 40 albuminoide,)o gr. 84 grasime, 622 gr. hydrocarbonate.

din care scazind ceoa ce nu se utilizeaza, ne revine ca ratiune react' utilizabila :


73 gr. 40 albuminoide, 27 gr. 84 gitsime, 6o4 gr. hidrocarbonate

Calculind media ratiunei alimentare a primului grup observat, cu aceasta a acestui al doilea grup, obtinern :
87 gr. fo albuminoide, 35 gr. 326grsime, 698 gr. 5oo hydrocarb.

Daca acum corn param ambele ratiuni de mai sus (a grupu-

lui I-iu si al II lea) sau media lor, cu ratiunile de intretinere si


de munca a populatiunilor europene, observam c albuminoidele
sint in minus fata de toate ratiunile alimentare, c grasimele
sint aproape cu jumcitate mai putine, in ratiunea sateanului nostru; iar hydrocarbonatele sint in ratiunea normala de intretinere
a steanului in plus (cam cu 200 gr.) si aproape egale cu cele
din ratiunea de munca a celorlalte popoare2).
Am vazut mai sus ea, nuinai albuminoidele sint principil
complecte, ca ele pot pina la un punct inlocui grasimea si 1;y-

drocarbonatele, iar aceste din urma cu nici un pret nu pot in-

1). Arendavil sattilui e until din Fieri, care acum a moat moia, rldielnd arenda de la 60 mii la 100 mii lei. SI ne iiteptain pe viitor ea aceastit eantitato alimentara sa fie i mai ra i mai mica.
2). In Gautier ,,L'AHmentation", la p. 623, gasim datele relative la
ratinnile alimentare a puFlirialilor din diferitele tad europene. Din ele re.
zulta ca aeolo carnea,-de la 40 gr. (in Franta i Prussia) pana la 97 gr.
(Anglia) In medie pe zi,-si laptele (In Anglia 678 gr. pe zi!)-formeazi
hrana obieinuita a detinutilor, eu toate ea dinii nu sunt siIii s munceasea.
Taranului nostru,-care muncele din greu,-de sigur, aeest regim de_inchisoare s'ar parea ea o viata de belsug fantastic !....

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA tiRANULUI

t2z,

locui albumina. Marea cantitate de hydrocarbonate ingerate nu


poate deci inlocui albumina totdeauna in lipsa.
Care este deci rostul ei ? Rostul ei este ca organizmul neputind trai fara albuminoide el face toate sfortarile sa si-o procure ; in materia alimentara consumata de glean albumina e in
mica cantitate, hydrocarbonatele in mare cantitate ; pentru
a obtine deci albumina el e nevoit sa ingereze cantitati mari
din acele materii sa-si retie din ele albumina necesara i existenta, iar restul hydrocarbonatelor ce sint pest() trebuintele organizmului sa le elimine neutilizate.

De aici decurge o munca excesiva si inutila pentru stomac


si tubul digestiv in genere.
Daca pe de alta parte ne gindim -cum din cifrele prezentate rezulta-ca noua zecimi din albuminoide, aproape toata grasimea i non zecimi din hydrocarbonate, sint procural e organizmului de popi4oiu, apoi nu e de loc exagerare clad se spune c.
hrana tranului e numai manuiliga; pentru ca organizmul sa treac numai cu ea, ea trebuie din motivele de sus sa fie multa;
si pen tru a o digera el trebuie sa consume cantitati colosale de
bors, zama de yarn, ardei, cari nu-s alimente ci condimente servind a excita stomacul la o munca ala de grea.
Relele speciale si generale care curg de aice le vom vedea
mai incolo.

Dar inainte de a vedea acele rele si inainte de a trece la,


alte considerente, sa-mi fie permis, pe linga observaPe de grupuri descrise, a relata citeva fapte asupra hranei ce se da, Oranilor de catra pr.oprietari si mai ales de catra arendasi, in timpul
istovitoarelor munci agricole de vara.
Legea tocmelilor agricole, atit de vitrega pentru tdaran in toate

privintele, nu prevede nimic relativ la hrana ce arendasii sint o.

bligai sa deie satenilor ; ea nu stabilejte o ragune alimentara


minima macar.

Dar ceea ce se petrece cu acesti nenorociti steni, carili


vind munca bratelor lor, si de multe ori viata, pe un mizerabil

franc pe zi e ingrozitor !
Mai punindu se in consideratie crt marea majoritate a areadasilor sint straini de neamul nostru, c. deci nici macar sentimentele do rasa si de umanitate nu i pot impiedica ci dimpotriva
ii ajuta, a realiza . maximul de cistig, chiar din carnea i oasele
taranului pe care el le transforma in energie producatoare pentru dinsul (caci el nu-i inlocueste rain o bun& alimentat'te pierderile)-din aceste consideratii zic, mergern spre un fatal cataclisml
Dar sa lsam sa vorbeasca faptele : In zilele arzatoare din

vara trecuta m'arn abatut pe la masinele de trier si am cerut


sa vad hrana rominilor lucratori.

La un sat unde era un arendas evreu mi s'a aratat,

m-

mlg& de Mind de Popupiu ndoil cu gaud de orz, iar ca udatura, ca bucate, chiperi verzi cu old! i era doar zi de dulce
zi mare de vara dogoritoare, in care bietil oameni munceau
din greu !

www.dacoromanica.ro

226

VIATA ROMINEASCX

Intrind dupa aceea in alt sat-alt arenda4 evreu-(de alt-feliu


pe aici numai speta asta exista 0 se 'ntinde mereu), vad o harat:a ce ducea un mare bolovan de mamaliga, tare ca piatra i o
putina de castravey muray ; era hrana pentru oamenli de la
masina in zi mare de var i zi de dulce !
Flcoanul de la boi irni spuse'n taina sa vii domnule sara,
c pentru sara are mamaliga amara ca fierea i neagra ca pamintul de-i e i lui rqine sa ne-o deie ziva!"
Dar ceea ce mi-a stors lacrimi de durere, era o biata baba
ce mergea repede-repede cu o ulcica'n mina in urma harabalei ;
o opresc i o Intreb : ce ai rnatuqica'n oala ? 0-lead, de lapte
mamucuta, cu pasat, imi spas() ea, duc fetei la maqina la boer (?!),

a nu poate saraca numai cu acritura din putina ceea !" Dar de


sigur ca boerul (?!) punea la socoteala i-nca cum mincarea ce pre-

tindea c'o da.


La o mare proprietate din Muntenia se aduceau lucratori
flacai din munyi notri ; ca s lucreze mai repede si mai cu sporiu
pentru proprietar, li se da luorul cu bucata ; hrana era aa de
proasta (bor cu burueni de pe cimp i mainaliga) ca mulY din
ei s'au bolniivit de dysenterie ..si au i pieri t!'). Culmea era insa
ca Sirbii angajati ca lucratori pe aceea0 proprietate aveau In ratiunea zilnica %-1 litra lapte, pe dud rominii nu! asa de mult
pretuim noi acest singe rominesc atit de scump totu0 !
cit cuprinzi zarea pe intinsul sesurilor i plaiurilor terei,
aceste crime se petrec, i Para vrere iti vin in minte sfintele si
dureros de adevaratele versuri, ale acestui Yeniamin al poetilor
nostri :

Iar cind a fost in ceasul de amiaza

K*1 le-au adus merindea lor amara


Din pine de neghina si sacara,
Ei stau sfir9iy, cu ochii du0 departe
In adincimea zarilor deprte 2).
* * *

Din cele ce preced rezulta c aranul nostru se alimenteaza


cu un regim exclusiv vegetal ; regim vegetal ram echilibrat in
care albuminoidele sint inglobate in o mare gang de hydrocarbonate ; regim In care substantele ce regenereaza tesuturile (albuminoidele) slut puyne si de proasta calitate ; regim In care
grsimea producatoare de fort& 0 calorie este de asemenea in
prea mica cantitate.
Rezultatele unui asemenea regim sint intai O'ntai o supraactivitate a tubului digestiv In genere 0 a stornacului in special;
acesta trebue biciuit, excitat cu acide (borv, moare) ardei si al1). Ca medic de plasa In acele parti am constatat eu insu-mi faptul,
-i n'am putut decit sa ma sbucium d:n cauza neputintii de a aduce vre u

lndreptare.
2). Octavian Goga,-Clacasii."

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULUI

227

coolice ca s poat mistui acea mare cantitate de alimente. Dupg.


supra activitate vine hypo-activitate viciare a secretiunilor, distensiune a paretilor organului, inflamatie a pelitei (mucoasei) lui
interne, etc. acestea fac cg, mai toti tAranii s vaet!1 de stomac.
Vngmtura, lesinul de dimineata, durerea la lingure, jigul, jiggraia, arsura la stomae, sint simptome ce nu lipsesc la nici un
Wean ').
In al doilea rind, organizmul uzindu-se necontenit si nereparind pierderile prin o intrebuintare de cantitate i calitate suficient de albuminoide, vine decderea organizmului, slbirea valorei fizice a fiecgrui individ, imbedrinirea precoce; fapt iari ob-

servat de cei ce traesc la tall, i vrau s aib ochi de vgzut ;


femeile la 30 ani au fata de 50 si vlaga tot aceiasi ; brbatii au
fata tras, galbeng,, zbircitg, si pmintoas. Acela care a zugilvit
flcgi romini rumeni i musculosi In timpurile prezente, a facut
un ru serviciu trei. Majoritatea sint debili i statisticele medicilor recrutori o dovedesc cu prisosintti. De la asemenea organizme decgzute, vine si progenitura putredg., si din aceste amindou cauze, mortalitatea mare si slaba rezistentg, si a adultilor
si a copiilor.
In al treilea loc nepotrivita combinare a hydrocarbonatelor
pi cantitatea micg, de grsime izvor al cAldurei si al en ergiei
face prime,: slaba rezistent a indivizilor la intemperiele iernei
si a schimbrei anotimpurilor (hainele i combustibilul insuficiente neinlocuind grsimea absentg), i cu mult mai important,
secund : micurarea considerabild de cantdale ,si de calitale a
muncei nationale. Faptul acesta, si mai ales acest fapt, a fost

observat de toti citi tilesc la tall.

Iar ca culme a ingratitudinei celor ce nu fac nimic pentru

existenta i tgria acestei tri, ptura noastil de suprapuO, n'a

ggsit alt explicatie a acestei mid cantitgti de munc de cit asa


numita lene a laranului. Nu am destule cuvinte de revolt
pentru iscoditorii unei asemenea explicatii, si nu le voiu rspunde de ct cu vorbele unui tAran :
Lenesi, domnule, zici ? D'apoi cine ar, cine cola ogoarole de mii i mii de ori, cine secerk trecind prin mini toate
firele griului, aceste lanuri cit le cuprinzi cu ochii ? Noi doar,
nu Dumnealor !"

La dreptul vorbind e o adevratg. enigmg, 'Ina, cum cu asa


de sgrace mijloace de energie la dispositie, ei dezvolt o muncg,
atit de considerabil !
Dar s nu ne inselam ! Mult nu putem dur. Vegetarianizmul nu e compatibil cu o viat activg, i energicg. El e bun
1). Aceste simptorne n'au scapat observatiei nu nutnai a medieilor,
dar si a profanilor. Aa autorul monogratlei corn. Bragadiru, care a vazut
asa de bine toate luerurile, le-a notat si el si a propus sa se aprovizioneze
primariele cu o cantitate suficienta de bicarbonat de soda, pentru a mai
aHna durerile, de sigur pana eind ne vom gindi a ineepe marea opera de
sehimbare si ameliorare de regim alimentar al taranilor.

www.dacoromanica.ro

oab

VIATA ROMINEASCI

pentra popoarele inapoiete, pentru calugari i anachoreti, nu


pontru un popor care cauta sa-si faca loc intro popoarele civilizate ale Europei prin putere de gindire i putere de munca.
Ca asa este se poate vedea si din aceea c hrana popoarelor civilizate ale Europei i Arnericei nu este exclusiv vegetala. Aceste popoare au trait in trecutul departat, cum trese
taranii nostri astA2f.
In adevar ;

In acest ceas popoarele cele mai active, cele mai intreprinzatoare, sint acele care minim mai mult carne" zice
Gautier.
Carnea i extractele sale sint excitanti ai centrilor trofici

ai nutriVei ; acest act se face mai intens si mai bine sub influenta ei, zice acelas autor.
Pe cind Rominul consuma 10-12 kgr. carne, dupa observatiile noastre, pe an, Francezul consuma 88 kgr. lucratorul englez 59 kgr. si Parizianul 98 kgr. pe an !
Pe chid Rominul consuma in medie cel mult 4 litruri de
lapte pe an, Englezul consuma 40 si Francezul 60 de litruri!
Cantitatea de consumare a carnei s'a ridicat pretutindeni
in Europa cu bogatia si activitatea modern. Inainte de Revolutie taranul francez aproape nu consuma carne. Cel mult
el taia un pore pe an". (Taine. Origines de la France contemporaine citat de Gautier in op. cit. p. 149).
Dar. rapt de o irnportanta mare si de o gravitate nelinistitoare, atit pentru cei care citesc trecutul poporului rominesc
sub toate fetele lui (nu numai sub cea artistica i razboinica),
cit i pentru cei cari cauta cinstit s patrund tainele prezente
ale vietii poporului, pentru ca apoi sa-sf arunce dreapta ochire
in viitor, vrau, sa relevez acum.
Oare in brecutul neguros al poporului rominesc, $ i in cel
mai putin neguros, cel hat incoace aproape de noi, curt s'an Izni
hit pranii?
Raspund cu tarie: Nu.
Vitojia si bravura noastra din trecut nu puteau sa fie rezultatul unui astfel da regim. Rasboinicii acelui Mare Stefan
plecau la drumul greu i primejaios al batilliei nu numai cu buzduganele lor ghintuite i cu sabiile lor ascutite.
Pinisoara cea de griu sedea la desaga i brinza unsuroasa
a oilor de =into si de ses, zacea la tristioara. Laptele i
brinza acelor vremi de pastorie ne-au asigurat dainuirea printre
rtaii i libertatea noastra. Mmliga si ea ceapa acestor vremi
de mare agricultura" si de moderna organizatie" ne vor aduce
pieirea dintre tad, si subjugarea la strainii cei din afara, sau la
cei oaspeti ai noOri din Mantra cari in loc s se- transforme in
frati se transforma in opresori ai nostri!
Brinza e o garantie de independent pentru popoarele ce
o posed", a zis Moleschott. Dovada Elvetia, Drile de jos si
77

Danemarca.

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULUI

229

Nu am documente concrete pentru a demonstra cum sa


braneau in trecut taranii ; dar aserVunea mea o sprijin pe o
serie de deductiuni teoretice i pe o serie de fapte practice observate. 1)

Mai Intai de toate nu intrasem pe acele timpuri in curentul


popoarelor europene; legaturile de comert intre ele .5i noi erau
restrinse i. se Intindeau asupra unui numar limitat de materii.
Pe atunci, ouale gainilor noastre, griul nostru, ramineau i se
consumau pe loc, nu mergeau sa alimenteze pe locuitorii capitalef
Engliteril.

Apoi Statul cu organizarea sa nu luase o desvoltare atit de


prodigioasa, i cu toate necazurile timpului, se cereau cu mult
mai putine sacrificii de la tarapi, i cele ce se cerean, erau intermitente ; acum sa cer mari si in mod constant ; tranii trebuie sa.-i rupa bucatica din gull, sa--i scada bunul traiu i sa
satisfaca tuturor acestor cerinte.
Pe urma satenii erau mai bogati ; in ori-ce caz aveau la
dispozitie mai mult pamint de lucrat, si pamint nesacatait, 0
mai ales aveau la indamina mai multe paune si deci fiecare putea tine mai multe vite cu lapte. Nu neg O. bogatia tarei In general a crescut, dar afirm ca bogatia medie, cel putin in materff
alimentare de valoare, a fiecarui taran in parte, a scazut !
' Fac apel pentru aceasta la memoria tuturor oamenilor mai
batrini, sa raspunda daca nu e asa. Eu Insu-mi care nu ma numar Inca printre cei batrini, Mai aduc aminfe ca in copilria mea
1).

Cind am seals aceste rinduri nu cunoteam 1nc5. datele statistice

publieate de dl. C. S. in articolul Foametea constant& i chestiunea agreat' (Cronica intern) din No. 1 al Vietei romines.ti"
In acel artieol dl, C. S. caleuleazA cifre mijlocii pe perioade de chid
ani (spre a se compensa variatiunele din cauza dcosebirei de recoltfi),deducind din produeerea total& a porumbului cantilfitiIe exportate,-cit rAmine pentru consumatia internA,-Impartind apoi aceasta dupti numArul
populatiunei, ajunge la urmAtorul rezultat :

ANII
1876

1886-1890
1891-1895
1896-1900
1901-1903

Productia
in vagoane
125,000
157.000
158,000
160,000
192,000

I de cap de
Export in Consumatia
internA in POPULATIAI populatie
vagoane
in kgr.
vagoane
I

26.006
60,000
72,000
70,000
102,000

99,000
97,000
86,000
90,000
90,000

4,300,000
5.000,000
5,500,000
6,000,000
6,300,000

230
194
156
150
146

Aa dar-spune dl. C. S.,-de trei-zeci de ani, din an in an, cu o

regularitate inspAimintatoare, consumatia porumbului pe cap de populatie

s'a tot mievorat. De la 230 kgr. pe cap de Po ulatie in 1876, ea seade

la 1886-1890 la 194 kgr., la 156 kgr. in 1891-1895, la 150 kgr., In


.1895-1900 i ajunge numai 146 kgr. in perioada 1900-1903" (Viata

Rom." No. 1, p. 153).


Aeeste cifre pozitive confirm& deductiunele mete de mai jos.

www.dacoromanica.ro

230

V1ATA ROMLNEASCX

una din ocupape cele mai de cdpitenie era dusul i adusul vacilor la 0 de la marea cireadA strinA, la poarta tarinei.
Cu disparitia 0unelor, de zeci de ani si cireada a dispA,rut 0 vacile rari ce se rnai gasesc ici cole prin sat, sint pAscute
cu funia de coarne, de betei, pe marginele drumului, singurul
mas amas !
Un mo btrin care-0 adpa boii la fintina din poarta casei noastre, Imi spunea acum citi-va ani
Ei dragul moului, chid eram eu ca matale, aveam noi
multe vaci cu lapte ; dar i locurile erau largi ; le ddearn drumul pe cimp dirnineata i tocmai sara veneau man ele singure, cu picioarele galbsne pin'la genunchi, incrcate de mana
ierbii inflorite! (polen). Acum nici o gisc n'ai undo s'o tii "
Nu zic c trebuia s rttminern la timpurile trocute, dar in
viltoarea dezvoltrii noastre trebuia s ne asigur6.m ca laptele
si brinza A nu dispar5, din hrana sustinAtoriler notri a tuturor,
cAci ele dispArute sprijinul i libertatea noastr va dispare
Dl. A. Gadei in recenzia d-sale asupra operei d lui Haret
chestiunea Waneasa ne spune c inainte de 186i, fiecare proprietar era dalor sb, deie fie -cArui cap de familie o falce de pamint (aproape 3 pogoane) pentru intretinerea lui 0 a celor ai
sal ; daca proprietarul nu avea, era obligat sa-I tread', pe mo0a
altui proprietar care avea de unde sa-i deie. Ast-zi avem clte-va cute de mii de tarani fr o palm de pmint ! E tiresc ca
cei mai de demult A, se fi hrnit mai bine de cit cei de asta-zi.

Unul din cei mai ferventi aprtori ai Atenilor, spunea 01Auna-zi in camera:

La 1850 conditiunile de munca erau mult mai bune ; a-

tunci taranul avea de muncit pentru proprietar 25 de zile pe an pe


cind acum are de rnuncit 76 de zile. eIn judetul Ylnca pentru 71/2
opog. Ornint, Oranul trebuie s munceasA, proprietarului 150 zile.

Las A, se judece daa traiul i hrana celor de atunci, nu


erau mai bune de cit al celor de azi.
In sfir0t un fapt ce cade zdrobitor in favoarea tezei sustinut6, de noi este mersul urias de progresiv al pellagrei, in ultimele decenii.
AceastA, hydrA, devorant a neamului nostru, ntins de 10

de 100 de ori mai mult de cit spun statisticele oficiale, este rezultatul, dup6, prerea hygieniqtilor nostri eminenti, nu numai a
hranei cu porumb stricat, ci i mai ales a unei hrane lipsite de
principii animale, i compuse din rau ald,tuite elemente vegetale !
Progresarea ei este termometrul, este indicatorul cel rnai
bun al inriiirei alimentatiunii steanului nostru !
*

**

Daca deci in trecut lucrurile au fost alt-feliu, cari sint atuncea cauzele, cari au provocat, intretin i dezvoltg, intrebuintarea unui aa, nenorocit regim alimentar de catr Atenii noWi ?
DouA, cauze de o importanta, capitan, :

www.dacoromanica.ro

AL1MENTATIA VRANCLUI

231

ScIrticia necontenit crescindA a tAranilor i lgnoranla dacA


nu progresindA, cel putin stationarA a sAtenilor, in chestii de a limentatiune, ca i de alt-feliu in tot felul de chestii ;
si alte doua cauze de o importantA nu mal putin mare :
Practicele religioase grep7e si veitiimtoare i nesuficientnl
control, sau totala lips, de control al statului in materie alimenlard pentru stiteni.
SA analizAm in scurt, rind pe rind aceste cauze :
SArAcia face pasi uriasi de progres in masa tArAnimei

noastre ')
Asa este stiut cA vr'o 10-20 ani Inainte fiecare sAtean isi
tAia porcul lui (ca tAranii Franceji inainte de revolutie ; vezi mai
sus). Ei bine, anul acesta in judetul FAlciu din /6,0o capi de
familie, nurnai 6173 au tAiat pore de craciun. restul nici n'au
gustat (de sigur taranul Francez din evul mediu trAia mai bine).
Prin lipsa de ima:uri i neinlocuirea lor cu nutreturi artificiale, producVa i consumatia laptelui si a derivatelor lui s'a redus aproape de zero.

Laptele este asa de putin, ca nu se poate intrebuinta nu

ca aliment, dar nici ca medicament ! Noi medicii rurali cunoastern aceastA chestiune mai bine ca ori cari altii. Principala noastrA dificultate in combaterea epidemiilor de febrA-tifoidA si de scar-

latin, este tocmai lipsa laptelui !

Chiar anul acesta in corn. Phne:ti, unde am avut epide-

mie intinsA de febrA tifoidA, din 300 capi de familie numai 7 aveau vaci cu lupte i acestia aveau copii cari-1 consumau, asa
cA tificii rAmineau fait, ; prin satele dimprejur aceeasi bogAtie era.
Inteun rind functionarii sanitari superiori sfAtuiau lactoza
(un produs farmaceutic care existA in laptele natural) in locul
laptelui ; lactozA de la spiterie, nu lapte din sitar ; i aceasta intr'o tarA foastA de pAstori i actualA de agricultori ;
E dureros si e revoltAtor !
In corn. Epureni (citatA si mai sus), convalescenpi tifici din

vara trecutA, n'aveau altA hranA de cit lurid de orz coaptA 'n
vatrA, fArA alt ingredient ! (Sf. The Tesviteanul in pustiu o ducea
mai bine, cAci lui i adusese ingerul o azimA albA de pine si un

ulcior de apA rAcoroasa !). Dar cu introducerea orzului in alimentatia obisnuitA a tAranilor nostri (inainte se intrebuinta numai la
foamete) tAranii nostri se scoboarA in scara zoologicA ; ei intra
in rindul erbivorelor ; frumoasa specie hyppicA a d lui Marghilo-

man de sigur se hrAneste mult mai bine, de cit 4 milioane de


locuitori ai acestei tari ; ea mai are si avantajul de a avea sto-

macul apropriat pentru acest regim ; pe cind natura neprevA2Atoare de data aceasta, n'a prevazut i pe taranii nostri cu un asemenea stomac !

1) i in areasta privinta vezi articolul d-lui C. S, citat mai sus (.,11.ata rom.", No. 1).

www.dacoromanica.ro

232

A IATA ROMMEASC

Ignoranta in general pe linga ca e mare cauza a saraciei,


dar in special ignoranta In tot ce priveste materiele si regimurile alimentare, valoarea nutritiva, a diferitelor elemente, precum
si rostul unei bune alimentatiuni, face ca chiar familiile cu oarecare imbelsugare sa se hraneasca prost. Din analizarea budgetelor,
familiilor taranesti, observate de dl. A Gadei, in monografia comunei Bragadiru se vede clar ca mijlocasul cheltueste pe zi pentru hrana individual 33 bani, pe chid fruntasul 31 bani ; este

de sigur aice o nestiinta a tuturor punctelor de sus, din partea


fruntasului care dispunind de mai mult, ar putea s se hrneasca
mai bine.
Dar mai mult, necunoasterea valorii alimentare a diferitelor elemente, face ca tranii azvirl elemente de mare valoare pe
lucru de nimic, dau aur lucitor pe mama ruginita ; asa cine nu
stie ca ouale se dau pe covrigi, pe bomboane, pe peste sarat ;
apropo de acest din urma schimb nu ma pot retine de a nu relata urrnatoarea scena :
Cautam bolnavii de Mar din Virteju-Nefliu jud. Ilfov, in
primvara lui 1904 ; la o casa vazui cinci copilasi, fiecare cu cite
un Oral) de mamaliga 'n mina, intingind cu precautie inteo strachina cu saramura si un mic chitic de peste sarat. Era zi de dulce.
Intreb pe mama copilasilor, ce ai dat pe peste. Nona oua, domnule doctor imi raspunse ea. [Noua oua contin 96 gr. 47 albuminoide si .54 gr. 50 grsime, pe chid chiticul de peste care n'a-

vea mai mult de zoo gr., contine z8 gr. 90 albuminoide si 16


gr. 81 grsime]. La intrebarea mea, c de ce nu lea dat mai
bine oule sa, le minince, ea-mi raspunse : vezi, In strachina ceea

inting tog, dar in ouale fierte n'au unde sa intinga. *i s'ar parea 0, are dreptate. Dar la ripostarea mea ca cu o lingura de

untura si cu acele oua putea sa La, o strachina mare de ju-

mari (scrob), unde sa intinga de doua ori atitia copii, ea strinse.


din umeri, iar eu raspund : iata unde duce ignoraqa. De alt-feliu
nu-o invinuesc pe ea.
Practicele religioase gresite. Inteleg prin aceasta, in privinta alimentatiunei, caci de ea ma ocup, numrul mare de posturi si de zile de post, precum si reaua lor asazare. Postul cel
mare asazat la sfiritul iernei si la inceputul primaverei, epoca
de schimbari frecvente de temperatura si de inceput de munci
agricole, este un adevarat fioros Minotaur al neatnului nostru.
Iat un tablou comparativ, pe o serie intinsa de ani, si pe luni,
care demonstreaza, ca din 100 de morti, intr'un an, cea mai
mare procentualitate o prezinta luna Martie, tsi Martie, este stint,
niciodata nu lipsesto din post.

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TRANULUI
-

z<4 , _z.,
1

co

in

..7.:

,g
1

., =,

in
1

15

B. 1 F.

B.

F.

B.

F.

B.
I

1-4

i P:1

.1

g5

co

70-97

-.4

tii,

Media
dela

i -3

. 'A

ANH

1 < z=
.

i-i cf

F.

B.

F.

B.

F.

Mdia gene- I

233
)

LA

li 'r

Ianuar 5.13 4.54 5.60 4.89 4.62 3.96 1.89 4.38 5.50 4.92 5.22 4.73 5.19 1,55 9. 75

' 2 Febr. 5.41 1.78 5.37 4.77 5.13 4.45 5.12 4.61 5.06 4.59 5.22 4.75 5.23 4.65 9.88

Marts 5.71 4.91 5.88 5.27 5.60 4.96 5.68 5.22 5.25 1.82 5.38 4.95 5.57 5.02

10. 59

4 April 4.22 4.08 4.70 4.15 4.98 1.45 1.92 4.49 4.33 4.03 4.55 1.28 4.70 1.25

8. 95

3.51 3.13 3.11 3.14 1.31 3.93 3.71 3.67 3.22 3.07 3.62 3.35 3.70 3.40

7. 10

6 Iunie 2.96 2.56 2.74 2.17 3.60 3.27 3.21 3.04. 2.87 2.63 3.08 2.85 3.09 2.82

5.91

5 Mai

Iulie

3.59 3.06 3.29 2.99 4.12 3.68 3.62 3.33 3.34 3.10 3.48 3.22 3.58 3.21

6. 82

8 Aug.

4.31 3.88 5.53 3.70 1.48 4.06 4.04 3.79 4.23 4.02 4.00 3.75 1.19 3.87

8.06

Sept. 4.01 3.58 4.12 3.81 3.80 3.40 3.76 3.45 1.10 3.90 3.76 3.57 3.92 3.62 7.54

10 Oct.

4.09 3.58 4.08 3.73 4.30 3.76 1.00 3.63 1.38 1.09 1.15 3.89 1.17 3.78

7.95

11 N-bre 1.38 3.91 4.33 3.85 4.01 3.66 4.18 3.86 4.50 4.17 1.61 4.35 1.33 3.95

8. 28

12 Dhre 5.21 4.51 5.11 4.41 3.88 3.43 4.80 4.36 5.07 4.61 4.72 1.40 4.77 1.27

9.04

0 prob, mai zdrobitoare degpre influenta nefastA a postului


in genere qi a celui mare in special, asupra poporului rominesc,
nici nu se poate da.
In acel timp, In care organizmul tocmai trebue sa se nutreasc. mai bine, pentru a rezista muncei si schimbarei de climat,
tocmai atunci 50 de zile'n sir, el este alimentat numai cu mAmligA, zama de varz' si hrean !
i untdelemnul e interzis ! Un
asemenea soiu de post nu e cunoscut niciri i chid citeam cA
documentatul Gautier socoteste ca post ortodox, postul cu ou5,
i cu lapte, zimbeam dureros nu de ignoranta autorului in ale
noastre practice igienico-religioase, ci de barbaria neimaginabil In
care trAim.
Introduse din tAri cu climat si conditii de traiu deosebite de

ale noastre, posturile Sint exotice la noi. *i cum esenta religiei


crestine ortodoxe nu st6, In posturi, cred c e cel putin indolentA
vinovatA, fat de existenta neamului, neluarea de mAsuri imediate, pentru indulcirea acestui riguros regim, - sau cel putin,
pentru Inlaturarea exagerrilor.
SA nu se compare viata monahilor cu aceea a snenilor ;
cei inti consum mult lapte si nu muncesc de loc. ; cei de-al doi*)

Dr. Kaminsky. Bulet. gen. al Dir. gen. a serv. sanitar an XVII,

N. 1 p. 18.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCX

234

lea muncesc foarte mult si nu consuma lapte de loc ; si e mare


diferenta.

Se obiecteaza ca si-asa taranii mininca post si In zilele de


dulce, caci n'au ce. In parte faptul, cu toata tristeta ce continen
el, e adevarat. Chiar eu am dat mai sus exemple.
Dar nu mai putin e adevarat,-ca cifrele de mai sus, relative la cresterea mortalitatei in timpul postului mare, ne arata,
ca excesele" acestea trebuesc combatute.

Neluarea de masuri de control, sau neeficacitatea celor ce se


ieau, a alimentatiunei satenilor, este inca una din cauzele intretin erei unei role alimentatiuni.
In adevar, am al-Rat mai sus ca legea tocmelilor agricole
nu prevede nimic In privinta hranei ce arendasii si proprietarii
sint oblirzati sa deie In cel putin 3 luni de van ! Consecventile
nenorocite ale acestei neprevederi a legii s'au vazut acolo unde
am tratat despre hrana tranilor la muncile agricole.
Regulamentele existente in privinta prohibitiunii porumbului

stricat, nu se aplica, dupa cum insusi Dr. Felix fost mult timp
Director general al serviciului sanitar, constata 1).
*

Din largul tablou prezentat de noi, cite-va part.' se desemneaza in relief izbitor, citeva notiuni reiese clare si limpezi ca
lumina zilei.

Reiese ca cu modul de hranire vegetarian si viVos al poporului nostru, a marei lui mase, nu putem aspira la un viitor
stralucit. Sintem puVni, trebue ca fiecare individ s reprezinte
un quantum de energie fizica si psihica superioara, pentru a alcatui un solid si trainic popor democrat, in care fieste-care sa,
stie a mlnui bine si sapa si condeiul. Acea energie superioara
Insa se capata din o hrana buna. Qum ne hranim noi insa, nu
putem sta mai sus de cit populatfile nenorocite ale Indiei. Cad :
La. indivizi, sau la populatiuni rail hranite, nu trebuie sa pretinzi
activitate intelectuala, rnunca grea si continua, nu trebue asteptat de la acelo popoare o energie necontenit desfasurata, nici

mai ales acea rezistenta la cauzele de degradare, din care re 7)

zulth o imbatrinire precoce. Procurind o mama suficienta, excesivei


chiar in unele peiioade, acesti sarmani, neindestul nutriti, se

molesesc inteun fel de trindavie si de vis, si se tocesc mai mult


sau mai putin repede. Cu acele regimuri insuficiente omul se

istovette repede si dispare la o vrista mijlocie, la care lucratorii bine nutriti ai marilor tirguri civilizate, cu toate obiceiu rile vitioase pe care le permite si le aduce civilizatia, mai au.
V

inn multi ani de trait.

Mai reiese clan nu din documente scrise, dar din fapte a-

1). Asupra eauzelor de neaplicare vezi : Felix. Raport general asupra


igienii publice i servidului sanitar al regatului Romin, pe anii 1896-1897.

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULIA

235

uzite si vazute, ca de cite-va decenii incoace, regimul alimentar


al oamenilor multi ai Orii merge inteo progresie geometrica
spre regimul alimentar al vitelor. Au ajuns deja la orz in timpuri normale, pe cind Inainte recurgeau numai in grele timpuri
de foamete. Apoi pellagra, acest cauchemar national, isi zburleste
din ce in ce mai mult capul sau de furie.
Mai reiese ca solutiuni grabnice, trainice si practice se impun de realizat imediat, alt-feliu ne slingem de pe fala pdminfulni.
Pierim, mai ales ca in Moldova are si cine sa ne iee locul.
*

Chestiunea aceasta a solutiunilor, a remediilor, este atit de


grea, importanta of ant de mare, in cit nu-mi voiu lua indrazneala de a cerca macar rezolvirea ei.

Trebuie timp, activitate inteligenta, i energie practica, a


tuturor ginditorilor de bine, a tuturor oamenilor de actiune si de
inim, ai acestei taxi, pentru ca ea sa fie rezolvita. Voiu atinge-o
deci numai in marile ei liniamente.
Dar mai inainte de aceasta, ma voi 'Mica cu energie impotriva acelora care find a se inlocui laptele de vaca si de oaie,
ea care ne am ridicat intre popoare, prin laptele de Soja. Asemenea propuneri i incercari sint acute pentru a pastra o situatie rea, pe care noi dimpotriv trebuie s'o schimbam ca nefiind
in folosul neamului. De alt-fel sa stie aparatorii Sojei, ca Japonejii consumatorii ei de veacuri, de cind au inceput a intra In
rindul popoarelor civilizate ale lumii, isi animalizeaza hrana. Ei
intrebuinteaza acum o mai mare cantitate de carne i grasime
de cit in trecut.
Si apoi aceast propunere n'a putut porni de cit de la niste
profund necunoscatori ai taranilor ; cultura si mai ales prepararea Sojei este grea si mai ales este nouii; greutatile de traiu
actuale ale Oranilor, lipsa lor de educatie practica agricola, face
c ei nu pot bine cnitiva plantele ce le cunosc de sute de ani,
0 acelea destul de folositoare, necum plante noui ce cautam a
introduce noi acum.
E in adevar o mare dovada de naivitate chiar, numai inceputul acelei carnpanii a Sojei l
Nu ma voi incumet apoi, sa alcatuesc o ratiune alimentara stiintifica pentru tarani, i sa li-o recomand ; mi s'ar parea
in starea de asta-zi a lucrurilor, cel putin o ironie jignitoare la
adresa lor.
D. Profesor Babes, cunoscutul nostru savant, faureste un
mic catechism sanitar') si printre altele povatueste pe Oran ca
in timp de odihna s cohsume zilnic si de individ :
1). Bulelinul Directlunei Generale a servidului sanitar anul XVI No._
13 i 14 p. 269.

www.dacoromanica.ro

236

InATA ROMLNEASC

800 gr. mainaliga


200 gr. fasole
50 gr. brinza
X kilo lapte, ei
100 gr. peste

Totul nu costa, zice d-sa, de cIt numai 40 de bani. Iar pentru zilele de munca, ratiunea e ceva mai mare ; ea nu costa de
cit nurnai 6o bani, pe zi si de individ. Sa consume asa, i neamul se va regenera. Las de-o parte ca. ratiunea pentru timp d e
odihna (de Intretinere) pacatueste prin lipsa de albumina i mai
ales de grsime, necompensata prin hydrocarbonate. dar m
opresc la pret. Patru-zeci i pse-zeci de bani pe zi i do fie-care
ins, numai pentru mincare la larani, il tirnpurile prezente ?....
Am cercetat bogata monografie comunald, a d-lui Gidei. D-sa

la budgetul familiilor trnesti face aparte i budgetul hranei. Si


de acolo se vede ca fruntasul, cheltueste pe zi i de ins pentru
hrana 31 bani, mijlocasul 33 bani (si asta in toate zilele anului
si cele de neactivitate i cele de obositoare munca), iar codasul
11 si 12 bani ! i 75/0 din sateni sint coda*i.
In grupurile observate de mine, cei din primul grup, consuma pe zi i de individ 20 de bani, iar cei din al doilea grup,
o s va minunati: cinci bani si jumatate pe zi !
De unde sa complecteze ei, materiile alimentare OA la fabuloasa suma de 40 si 60 de bani ! Aceasta d. profesor nu ne-o
spune. Tree saptarnIni de a rindul in cari nu gdsesti 5 parale in
casa unui stean !
A-1 sfittui sd, consume 40 si 60 bani pe zi, chid el consuma
si nu poate consuma de cit 5 sau 10 bani, imi pare a sarnaria
cu actiunea acelei regine care sfatuia poporul pieritor de foame,
ca in lips de pine sa minince cozonaci !
Voiu cauta deci sa urmez pe alte crari. i voiu incepe
cu abolirca prachcilor igienico-religioase vttimedoare.
As intreba mai Intai ce se opune, ma rog, ca Sinodul Bisericei noastre autocefale, sa nu reformeze posturile ? Apoi daca,

am trait o mie de ani sub un regim transportat de la


gresit la noi, apoi sa continuam ttdeauna a trai asa ?

Greci,

Oare Biserica noastra nu e susceptibild de evolutif ? Toate


Bisericele din lume au evoluat, i Inca In dogmele lor fundamentale, a noastr nu poate evolua nici macar in forme ? Cci
de fondul credintei nimeni nu s'atinge. Olandejii In veacurile
trecute, au suprimat dinteun condeiu toate sarbatorile ca sa-si
poata construi diguri de aprare a trii impotriva marii ; noi,
sa, nu suprimdm sau macar sa nu Imblinzim posturile ca sa aphram tam de peire ? Cum voim oare ca Evreii cari traind cu
noi, n'au nici un post si consurna carne cuser, sa nu ne domine ?
Se va zice de fanatici-dar eu nu stiu s fi existind chiar printre capi-mai bine sa piear neamul, credinta sa ramuie. Bine,
de dit esenta credintei nu st In posturi ci in binele aproapelui;
www.dacoromanica.ro

ALIMENTATJA TRANULUI

237

aceasta e marea doctrina a Crestinizmului dinaintea careis bagatelurile de post $ i altele asemenea trebuiesc sa disparM
Se va mai zice a trarml confundind religia cu posturile
ins, se va produce prin suprimarea lor o adinca, jignire a
sentimentului religios. Eu nu vad aice de cit un folos pentru
Biserica, cad cu acest mod ei vor fi scosi din rtacire si adusi
la urmarea adevaratelor dogme.
Si apoi orice schimbare a unei stari de lucruri, jigneste pe
cineva ; de aici insa nu sintem indreptAtiti a ne petrifica in o
stare nenorocita.

Eu cred ca ceea ce a lipsit pina acum pentru rezolvirea


favorabila a acestei chestiuni, n'a fost o Incapatinata rezistenta
a Bisericei, ci lipsa de o activa, energica si priceputa cu cumpatare interventie, a conducatorilor 'Wei noastre si ai neamului
nostru catra acesti blajini prelati. Pe viitor se cere-Inceputul
fiind deja facut-o mai staruitoare interventie a Directiei Sanitare careia ii incumba, in prima linie aceasta datorie, si un mai
puternic sprijin al celor-lalte puteri si aceasta suprimare mult
dorit, in interesul hygienii se va face. Atunci sigur vom scapa
de marea mortalitate a lunei Martie.
Un alt factor de o mare importanta in indrumarea spre
bine este de sigur educarea maselor in privinta unei alimentatiuni rationale, posibilii cu mijloacele de care ele actual dispun.
Am aratat deja ca mijlocasul d-lui Gidei se nutreste mai bine
de ell, fruntasul ; cel intai cheltuind 33 bani, cel al doilea
31 bani pentru hrana zilnica si de ins ; e de sigur aice un vitiu,
o nestiinta in ale alimentarii, a fruntasului, care dispunind de
mai mult s'ar putea hrani mai bine.
Dar cine sa faca aceasta educatie ? Par-c aud invariabilul
raspuns: preotul si Invtatorul. Pe spetele acestor doi factor! si
mai ales a celui de.al doile se obisnueste a se pune toata opera
de civilizare a satelor noastre. Se uita ca acesti sarmani campiom ai civilizatiei, au prea mult de lucru, se uita ca eu o mizerabil leafa de 80 lei lunar ei nu pot sa faca opera de urias;
se mai uit ea ei nu pot fi enciclopedic pregatiti pentru toate
ramurile de activitate omeneasca ; si se mai uita apoi ca de si
sInt corpul care cel mai mult a contribuit la ridicarea sateanului,
totusi nici ei nu sint toti, ceea ce ar trebui sa fie !
Cit priveste despre preoti, acestia in noua cale de desvoltare
a Wei noastre, si in epoca in care traim, au fost si continua a
fi ast-feliu formati, ca prea putin se poate compta pe ajutorul lor
in marea campanie de civilizare a satelor.
Moasa rurala si agentul sanitar al cAror ajutor Inca s'ar
putea invoca de cei necunoscatori ai lucrurilor, abia sInt in stare
-daca sint- sa indeplineasca atributiunile lor regulamentare.
Educatiunea lor nu este de asa natura ca ei sa inteleaga si sa
priceapa un rol mai Inalt general, pe linga cel special pe care-1
au, in mijlocul populatiunei rurale. De alti factori nu mai mentiOneZ, aci nici nu sint.
www.dacoromanica.ro

238

VIATA ROMINEASCA

Uncle trebue atunci sa ne indreptm privirile? Trebue sh


ne cream personal ad-hoc, nou, pregatit cu cunostinte practice,
utile in viatA, sau sll, le complect'am pe cele ale personalului existent.
Baza chiar a educatiunei colare atit de oras cit si de sat trebue schimbatil. Reposatul Dr. Felix, care era un adinc cunoscAtor al
chestiunilor trnesti, nu de mult scria: Are un rol invttoarea ru-

..rala, care trebuie s invete pe fetele taranilor economia casnin,


11

care trebuie O. le arate cum se pot gti cu putin6, cheltuiala, bucate

hrnitoare si variate, cum se poate tine bine gospodria casei,


fM a se intrece modestul budget al unei familii de Oran, si
aceastA, invAttur6, este cu mult mai importanta, de cit regu7/

,lile de gramatica, care ocup6, o parte larga, din prograrnul scoalelor rurale ')."
D. Spiridon Popescu in importanta sa lucrare Contributiuni
la munca per-111.0 ridicarea poporului" ne arata at nu e nici o deosebire intro felul de viat6,, de hranA, si de gospodarie a unui t-

ran care stie carte, de a unuia care nu stie. Dovada cea mai

vie clt ceea ce a invtat in scoala n'a fost pentru perfectionarea modului Om de traiu, singurul rost al invMRurei de alt-felm, pentru el.
Profesorul Dr. Manolescu in dou6, brosuri de curind publicate, asupra chestiei trttnesti, ridiculizeazA, cu o ascutitA, ironie
materia ce 86, preda actualminte in scolile primare, si cu o dreapM
judecat de orn al stiintei aran locul ce trebuie sa-1 ocupe in
scoala si in educatia copiilor, stiintele biologice cu aplicare prac-

tia imediat in viayt.


In rezumat deci toti acesti oameni, cari se num6a1 printre
cei mai buni cunoscnori ai chestiunilor trnesti la noi, sint de
parere O. educatia teoretial, chiar din scoala trebuie schimbat.
Dar aceasta educatie teoretic trebuie s5, mearg min'n mina cu
o alta pradied. Trebuie deprinsi anume copii satenilor a se nutri

i a avea gustul de o hrana mai bur& iar concomitent cu a-

ceasta, stencile cum WA, prepare acea hrar&


Ludabila initiativa a D rului Manolescu de a inzestra fie
care scoala cu cite o van cu lapte, pentru ca elevii sa se deprind cu gustul laptelui pe care l'au uitat, era un modest dar fru-

mos inceput de lucrare in acest senz. Acest fapt care corespunde


unei adev5xate cerinti. fapt simplu ca toate adevrurile, n'a fost
inteles in adevratul lui rost: pe multi i-am auzit ridiculizind o asemenea initiativa, si in ori ce caz s'a pus atita dragoste si energie, in continuarea acestui frumos inceput, c azi nu se mai
aude nici vorlA de acele vaci.
Infiintarea unui mare fond 2) pentru cantinele scolare, din
care fond bine administrat sA, se plateasa anumite maestre de
1). Op. cit. p. 185.
2). Un stare fond exi9tA-25,000 lei mi se pare-la judetul Covurlui,
infiintat pentru cantinele gcolare de fostul prefect d. I. Atanasin, acel capabil i valoros romin, care a fitcut minuni In judetul situ. Ce pacat ca asemene opere trebuia sa sufere daunittoare... intermitente!

www.dacoromanica.ro

ALIMENTATIA TARANULIN

239

bucatarie, cari s aiba obligaVa ca odata cu pregatirea bucatelor


pentru scolari, sa le invete i pe satence cum sa prepare, ar fi
o masura cum nu se poate mai nimerita de indrumare in sensul
practic de care vorbim. Aceste maestre ar putea chiar merge
din sat in sat. *i cite alte chipuri de indreptare n'ar fi, caci experienta vine experimentind, dupa cum foamea vine mincind.
N'am la indamina i nici nu cunose amanuntit, legile si regulamentt-Ae agricole i industriale ale altor tri, pi nici nu stiu
daca hrana lucratorilor se mai da uncle -va In natura, i daca o
asa liber exploatare i asupra acestui vital capitol -alimentele este permisa aiurea, stpinului. Cea ce stim insa este ca e
minal sa mai lashm lucrurile sa dainuiasca aa. Un regulament
sever, in care sd se stabileasal ratiunile alimentare f tiinpfice, ce
p) ofirietarii sint obligati sd dee lucreitorilor la muncile agricole
in speczal, trebuie instituit in un viitor ct mai apropiat. Apoi trebuie asigurata o sfinta aplicare a acelei legi, cum si a celor existente, in privinta alimentatiunii si a alimentelor stricate. Despre aceasta insa voiu vorbi mai pe larg alta-data.
Dar pe linga aceste cai indicate, este una capitala si care
sta la temelia tuturor. Tdreinimea, esenta romineascd, adevdralii
.Si singurii romini, trebuesc scoi din sitirficie. Inavutirea repede
si solida a tdranilor, trebuie sd fie suprema lintd a tuturor celora cari cu adivdrat iubesc i /in la /ara asta, a tuturor relora
cari cis sinceritate i cu durere de inimit se gindesc la viitorul ell'
AtiLa vreme insa cit tranii vor fi lasati sprada arendasilor
de diferite neamuri, i chiar de al nostril, atita vreme cit statul va impune necontenit pe sateni, la tot felul de dari nepotrivite i apastoare, atit timp cit taranii nu vor avea de cultivat
---,extensiv-intensiv, e indiferent deocamdata, pamintul lor propriu, i atita timp in sfirsit, cit nu se vor aduce la realizare imediata propunerile de in-,bunatatire a starei lor, facute de cei
cari s'au ocupat in ultimul timp de chestiunea taraneasca, atita
timp zic, vom merge indarapt spre abizul profund al sarciei, spre
< numai umbra spinului, la usa crestinului, si nu spre imbogatire.

Atunci, inteun viitor nu tocmai departat, se va spune despre o Rominie ca a fost, dar a pierit in fase, cci doicele ei erau niste netrebnice, cam au fost acele ale Poloniei, in veacurile
trecute !
* * *

Inainte de a sfirsi tin s ating un ultim punct. Pentru


ca solutia chestiei taranesti in genere cu ea ceea a alimentatiunii satenilor sa-si pc:an gasi o buna, dezlegare, trebuie ca

noi cei de sus, cei din patura cult, sa iubim cu adevarat pe


cei de jos, sa ne &mil, de durerea lor, i s ne bucure de fericirea bor. Pentru aceasta trebuie ea venim in contact mai des
si mai de aproape cu dinii sa-i luminam cu povata i sa-i alinam cu faptul.

www.dacoromanica.ro

240

VIATA. ROMINEASCA:

Cine a trait intre tarani si a avut o inima de treaba, el

singur, n'a putut sa nu-i iubeasca.


Mai trebuie ca noi cei luminati, sa, facem din chestiele tarnesti, o constanta, si de capitenie a noastra ocupare ; nu sa,
ne atingem de ele in mod incidental. Operele mari cer multa
gindire si a multora.
Ma indreptez acum spre voi, fii de sateni, care sorbiti lumina universitatilor noastre. Voi trebuie sa. fiti in sir cu sufletul aproape de cei ai vostri, la fie-care minut sa le cunoaste0
durerile, si spre alinarea lor sa fie indreptate actiunile voastre.
Caci daca nu de la voi va veni mintuirea, de unde oare va veni?
Netinindu-va. IMg tulpinele voastre la rataciti, si. yeti ajunge ca acel tinr profesor universitar, care in primvara anului 1905, Intr'un frumos articol, entuziasmat de virtutile artistice ale neamului, zice ca, : nu-i pasa de ce vor paste-si de sigur de ce pasc -bipedele (adica taranii nostri ! Dumnezeule !) de
la poalele Carp4lor, dupa cum nu-i pasa de ce vor paste, sau
pasc.... erbivorele Sudanului !

Si in acea primvara bipezii nostri din Carpati, inghiteau


In sila Mina amara venita din La Plata!
Cu asemenea hrana, Il asigur eu pe tinarul profesor-artist,
ca, In locul doinelor va auzi vaete si mugete, iar in locul bipedolor, va avea aface cu quadrupede ca si cele din... Sudan !
Printre acei nenorociti bipezi, erau poate si cei aproape lui,
cad este din popor iesit !
Jata unde duce ruperea legaturilor cu satul si cu stenii tai !

Si acum cind am terminat cu aceasta lunga si dureroasa


expunere sa-mi fie permis a da o lamurire :
Prezentul studiu, adevarat in totul, nu e facut poate numai dupa normele riguroase ale stiintei ; rog sa, nu fie cintarit
cu balanta laboratorului. El nu este numai expresia rece a unei convingeri stiintifice, ci este mai mult Inca, strigatul de alarma al unei Mimi insingerate, al unui fiu de Wean, care ajuns
acolo unde credea c poate face mult pentru semenii si, vede
ca poate prea putin....
Va fi oare auzit acest strigat ?....
Hni 16 Febr. 1906

Dr. NICOLAE LUPIT

Medic primar al jud. Falciu.

www.dacoromanica.ro

Incercsari critice asupra poporului rent'


I

DOINA
Origiqa, Caracterul

i EYolulia if

Nu-T plinsul unel iniml rime


S-al unef elipe trecatoare.

Ci neainul nostru-ntreg isT eintli

Durerile de cari mare !

O. Carp

La 270 Aurelian retrage legfunile din Dacia, pentru a a-

para Moesia de Gotii cari navalise in aceasta din 'Irma provincie.

Populatia romano-daca insa a continuat de a trai maI departe pe parnintul Dacia care timp de-aproape trel veacurl
il daduse existenta materiald si-1 formase unitatea etnica.
Dar anul 270 a fost sunetul clopotului vestitor de vremurl
grele. Gotil is! Meuse 1ntr-adevar din Moesia tinta pradaciunilor
tor, insa el nu plerdeatl ocazia sti rapead si in Dacia oarde

pradalnice. Dela 270 panala 375 este pentru Dacia o stare ingilmat de liniste-neliniste. Dar la 375 navalesc cumplitii Hunt'.
Clopotul care vestise durere la 270 s-a sfaramat de-atita sunet
la 375. Dela 375 panala 1244 Dacia este poarta de scurgere si

locuinta vremelnica a o multime de barbari, dintre cari unil


chiar eel mar cumpliti earl-at fosL vreodata pe pamint (Huni,
Avari, Bulgarl, Ungurl, Pecenegi, Curnani, Tatar!).
La ses si in vai DU mai era chip de trait; de plecat alurea,
in locuri straine, nu era nicl ragaz, nicl dumerire. Singura cale
de scapare era calea codrilor la poalele carora traise si pana
acuma. Astfel, mal ales depela finele sec. IV, Rominii se tidie

in munti Carpati. Dar muntele nu-ngadue viata care se duce


la es. Aid nu mal poate fi vorba de viat linistita si asezata.
Ocupatiile multiple de altadata sint reduse la una singura de

capetenie, la pastorie. In locul gospodariel cuprinse deodinioara


acuma se vede o blata coliba, azi ici, mine dincolo ; in locul
statornicief o neincetata ratacire cu turmele. 0 alta via ta duce
www.dacoromanica.ro

242

VIATA ROMNEASC

acum Rominul, o viata pentru care nu fusese deloc pregatit, o


viata de ratacire, de nacaz si de zbucIum.
Tralul acesta insa n-a putut trece far sa lese urme in
sufletul clobanilor romlnl. 'Dana la 1241 barbaril ag curs necontenil. In rslimpuri insa firete RominiT vor fi incercat sa se
scoboare in Aral pentru all relua viata aezat si linistita deodinioarg. Dar able vor fi apucat sa se-nfiripeze macar cltdecit,
cind vijelia care-ncetase pentru moment se pornea din nog, tot
cumplita, si din nog Rominil trebulag sa. se Mice in munti.
Astfel incet-incet se strecoara si prinde putere in sufletul RominuluT melancolia. Pe masurg insg ce acest sentiment crqtea,
un alto! II facea loc. Neputind, prin Ins forte lucrurilor, lupta
in contra barbarilor, Rominil a trebuit sa se lese-n vola soartef,
sa se rezemneze.
Iata origina melancolie

i rezenvilirii"), cele doila


sentimente caracteristice poporuluf romin.
Aa ncjitf i zbuclumati cum erag, clobanilor rorninf nu

li maf rmsese derit o singura mingilere: natura poetica a

CarpaWor. SilitT de barbarf sa trMasca ca pastorl, clobanil romini cutriera Carpal dela un capat la alto!. Ef se patrund de
frumuseta codrilor, poenilor, izvoarelor muntilor nostri i lor I
varsa ef focul, durerea lor toata, i simtirea lor curata, simpla,
se preface in viers, in cintec. Astfel la natere dorna.
Dana este poezia caracteristica poporuluf romin. Ea exPrima' orrce sentiment colorat de melancolie.
Atit de trist rasuna dam%
Fern cuvinte Inteleasa!
Ce dor iv spune cine-o cinta,
Si ee durere il apasa ?

Ascult-o bine cum adie


Din muntil noVri pand-n vale,
i spune-mI daca til vreun cintec
MaT dulce i mal plin de jale.
Nu-1 plinsul tine! inimi mime
S-al uneT clipe trecatoare,
Ci neamul nostru-ntreg el:tad
Durerile de cari moare !

Minunat de bine a prins poetul natura danet. Dana intr-adevgr se reduce la dor, durere, dulceapi. cCe dor is spune cine-o
cinta si ce durere il apasa, intreaba poetul. Sint, raspundem
noi, dorul vietiT linitite i asezaie deodinioara si durerea vieil
t) Urrnarea rezemnaril este fatalismul poporuluI romin, rezumat in
ce ti-I scris, In frunte ti-I pus'.

www.dacoromanica.ro

DONA

243

de rtcitor de acuma. Dar acest dor si aceast durere siat


dula, pentruc-s produsul unut suflet rezemnat. In mijlocul naturii poetice a Carpatilor, ciobanul romin se rezemneaza si-st
face din dorul i durerea lu singura mingirere, singura dirt.
ceatei. Este in toatii puterea cuvintului o NI* romantic& aceasta, o viat cit se poate de prielnica poeziei.
Minunat de bine a prins in acelas timp poetul O. Carp si
leaganul i valoarea eterna a doinel. Ea intr-adevar adie din
rnunti in vale si exprimrt nu plinsul unel inimi numal s.al
unel dipe trecatoarez, ci durerile mug neam Intreg 1).
timp
dlnd

Ca claim exprimil durere. aceasta se probeaza in aeelas


i prin melodia jalnia a cinteculut
i prin etimologie :

este iesit din dIu durere>lat. dolium n a (comu-

nieat de J. A. Philippide). Din &Yet, cuvint care exist in Tracsilvania, avem inca dtits, duaile, indiaogz, initIogre 2). In
Transilvania se zire i dcitnci, cai in Lituania. Aceasta varianla ramine de explicat (SA fie din pluralul dacire>lat. dolia ?).

Dupacum se poate constata din ruaterialul folkloric relativ


suficient ce-I posedam papa acuma, dona lipseste la MacedoRomini i Megleno-Romint, atl cintecul cit si cuvintul. Aceasta
nu-1 o inlimplare. DoTna nu s-a putut naste la Macedoneni si
Meglenitt, tiinde ace-LT RominT afi trecut prin alte dezvellri

istorice denit acele cari a produs dostna la Daco-Romini. Peninsula 'Meanie& a fost mutt mai putin nelinistit de barbari
decit Dacia. Gotit, A varit si .Butgaril s-aa margiiiit activitatea
lor mat maim! in nordul Peninsulei ; Cumanit i Pecenegii cind
a treeut Dunarea erad deja irnbhnziti; insfirsit Hunif, Unguril
nict n-aft c&Icat pe-acele locurT, Tar Tataril le-ad gins insa dup
1241. Barba, it n-aii putut prinurmare provoca-evenimentele
istorice posterioare nicT atita-sentimentele de melancolie si rez0rnnare pe cari el le-ad provocat la Rominit din nordul Dunarii.

Dana este ins& shins

I. gala

d9 fluer: doYna se cint din

Ater. S vedem care este eiimologia acestul cuvint: dr. fler,


/laced, mr. fhier, fliierd,
mgl. sfritel, *let, friel preupun un latin

*e xfluilus suflare, instrument din

care

1) Iu conceptia lui largd, poetul se va fi gindit desigur si la durerile luI de astilzi.


2) CuvIntul doh& se gaseste, Insa iiolat, Su eiteve doIne i strigturi
din eolectia larnik-Birseanu: Mama, suratele mele s-asara s-at socotit si
aseard s-au vorbit dof, mama, intr-un corn de surd, sa-m1 arunce fapt si
ura (p. 180 -Doi sraca tara inea (pg. 202).-Doi badita, badisor, m-al Inv4at a lubi s-actim ma lasl a dori (pg. 250).-Doi badita, badisor, tie ti-1
destul de dor si et dupa fine mor (pg. 280).-mA silraca mindra mea, ea

s-asear am fost la ea s-o gasil c-o alma rea! (pg. 441).-Da, bade,-n ocolul tilt pute-reas sa umblu eu (pg. 401). In aces* dolne i strigaturl
/ofic a devenit o interjectie, analoaga germanulul Leider.

www.dacoromanica.ro

244

VIATA ROMINEASCX

sufii>lat. f 1 u o=s u f f 1 o. Form ele sfrziel, sfrel, frel sint provenite prin metateza, Tar finalul -id este provenit prin analogia
unor cuvinte ea griel, kriel, priel. Pentru intelesul de instrument
din care sufli, cf. franc. fliite>*f la tu o, souflet>su f f I o
(Korting) si rom. hier sifflement, sifflet>lat. sibi 1 us sifflement.

Prototipul *e xflui Ills este format pe terenul inns al

limbif romine. Dana fiind un cuvint si un eintec specific rominesc, fluerul a trebuit sa fie si el de forma tie specific romineasca. Spre deosebire insa de dand, cuvintul fhier se gaseste
si la MacedonenT si Megleniti si a fost imprumutat de toti strainii

cu cari Rominii a venit in contaet : ung. furollya, furulya, furuglya, ceb. fujara, furla, polon. fujara, rut. flojara, croat. srb.
frula ptr. flojara, sas. flur, alb. fl'oere, floere, jael, fl. ngr.
pXolipa. Explicatia vine dela sine. In ratacirele tor, ciobanii
romini din nordul Carpatilor ail trecut cu turmele si in sudul
Dunarii-fapt ce se confirma intre altele si prin prezenta elementelor vechi si medil germane in dialectele mr. si mgl. EI
a dus cu dinsiT si dolna i fluerul. Dana Rominilor din CarpatI fiind insa nascuta in anumite conditil de &were, ea n-a
putut fi simtita si inteleasa de catra Rominii din sudul Dunarii,
de aceia ea n-a putut prinde. Fluerul insa este un instrument
care se poate imprumuta, cad dintr-insul se poate cinta (si Romink') din Dacia a cintat chiar el in urma) si alte cintece, nu
nunia tdecit de melancolie.

Strinsa legaturd dintre doinet si fluer arata prinurmare ea


si fluer a trebuit sa se nasca in Ardeal. Din punct de vedere
filologie faptul este foarte important, pentruca este dintre cele

mai grele lucruri de a se sti ea ce si cu eit anume un dialect


a influentat pe un altul sail pe celelalte toate.
Doina este prinurmare expresia dureril pe care barbaril
navalitori au produs-o in II ominii din Carpati. Un popor nu se
naste si nu se formeaza la intimplare, ci dupa anumite conditii
cari-1 determina. Melancolia i rezemnarea Rominului din nordul
Dunaril sint si ele conditionate de imprejurarile istorice ale

vietiT sale, anume de tralul dureros pe care 1-a dus in Carpatii


Transilvaniel din pricina barbarilor nvlitorl. Numal in Carpatil TransilvanieI s-a putut decl naste cele do sentimente
fundamentale ale Rominului, substratul doing adica al suflefulta lui, si ele vorbese pentru statornicia noastra in Dacia mal
mult decit orice alte considera0 1).

Dar odata formata ea cintec de durere, dona n-a rams

acelas, fiindea insus sufietul Rominului n-a ramas acelas. Dupace

furtuna barbarilor a trecut, Rominii, incepind depela mijlocul


I) Tot numaf nu &aid ludelungat fa munti a putut apol erea vorba
ca codru4 frate eu Rominu i face ea luceputul color ma! multe doMe i
eintece batrIneqt1 st1 fie fruna (focae) verde.

www.dacoromanica.ro

DOINA

245

sec. XII, dar mai ales dupa 1241, se lasa tot mai mull in sesmile dela poalele Carpatilor, pana chid ajung de se constitue
in dofi principate: Muntenia cu Oltenia (1270) si Moldova

(1349). Dupa inchegarea definitiva a principatelor, Rominii luIr


intr-o taza notia, faza de orgrnizare i aparare politica, faza
care culmineaza cu Mircea eel Batrin si Stefan eel Mire. Vraimasil slut raspinsi cu succes stralucit, Rominil slat cuprinsi de
insutletire i o notia dolna se naste acum, doina voiniceascli sau
vilejeascd.

Hal fratT, hal 11.0.1, la navala datt,

La naval dati, faro. v-apnratI!


Hal frati, haI fratT, la navala datT,
La nvaM dal!, crucea v-aparat
HaT fratT, ha! fratI, la navala datT,
La navalit datt; steagul v-aparatT!

(Scris pe-o psaltire slavo-romtul a luY DosoteM).

La acest fel de doinci se raporteaza i intelesul etimologiei


lui Cantemir din Descrierta Moldavia Iasi 1851 pg. 287. Pe
vremea chid scriea el aceasta carte (1716), dona fiind Inca un
cintec de razbuid, tnvatatul barbat s-a gindit cl i in etimologie
ea trebue sa fie cova razboinic. Asttel ni explicam not' vestitul
sad pasaj despre doYne ese vede ca aceasta ad fost la Daciea
numila In! Mart sad Belona, pentruca. se pune la inceputul eintiriIor celor de razboi. '

Dar nici aceasta nu-i ultima fan a doinet. In timpul secolulul al XVIII se naste doina Italduceascd. Din cauza nenumaratelor dari si nevoi, taranul ajunge la sapa de le mi. Viata
lui nenorocita este exploatala de strainl cari se imbogatescciocoif. Incontra aceslet star) de lucruri o reactie se porneste
cigar din mijlocul taranimil. Purtatorii acestel reactil sint hayducii. Et prada i omoara pe cfot:of pentru a alina suferintele
celor multi si nenorociti
Batit-1 crurea om bogat,
Om bozat i far de sfat
Tout& vara 1-am rugat
Sa-mY dea banl pe adunat,
Macar dona, ire' parale
Sa-ml cumpar la copif sare,

C-atn flied o turtil-n vatra

Trselu doun, [re plrloage,

Foamea la pamint ma trap!


Dacti i azulu i vazuld,
Don, treY cruel itnt faculti;
Lualu coasa de piclor

Si-n vazduh il detela zbor,


izbilti de-un padueel,

Sari coasa din ate.

*-ain facut-o nesfiratit.


Dawn vazulA i vzulti

ImI Wald coasa din cult


$i ml-o pusetd pe spinare
Si Omit" la Lunca-mare.

Iaca stapinul eniare


aduce demineure,
MalaTO negru zguruit
uscat qi mucezit.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMNEASCI

21.6

N-apuealil sii-mbuc odata,

Pe uncle sA mi-T lovese?

Clocolul ll face plata


*i ma la la gchingTuit,
Ca nimic nu I-am cosit.
Eti o palma II detelti

La retezul parulul
Pe dindosul fesuluT,
Unde-I cald doeolulul.

En chiles; durda pocneste,

*i totl diotLil ea-T seoseiti.


DacA vazulti i vazulti
*elm de codru ma fgeuld,

Si de and m-am halducit


Drag iml e drumul cotit.
and vad tabere viind
*i ciocoil inalbastrind

Ma fac broasea la pamint,


Iml asez durda spre vint
Si mi-T Tan la eautare
De la cap panla pieToare,
*i cbitese i socotesc

Clocolul se vircoleste

Si de zile-se sfirseste.
Las sii meal% ca un eine,

Ca l-am zis ades: stapine,


Nu-tI tot bate gToc de mine
C-a veni vara ea mine,
De teold prinde-n Lunea-mare
50.11 fac divan pe spivare
*i sit te cab: in picloare
Ca pe-un serpe otravit
Ca pe-un dusman nemblinzit!

(Do Ina luT Ion Petrarlul in V. Alexandri, Poesil Populare


ale Rominilor, BueurestI 1862).

Dana voYniceasca, produsa aproximativ intre anil 1300 si


1700, si dana halduceasa, produsa aproximativ intre anil 1700
si 1800, sint propril Rominilor din Principate. Ele lipsesc la Ro
minii din Transilvania, fiindca acestia afi urmat alte dezvoltari
istorice: La 1003 S,tefan cel Stint supune intreg Ardealul putech' sale maghlare. Rominii din Transilvania sint sili1 astfel
sa-1 duca mai departe viata in durere, i prinurmare el ramin
mai departe cu doina melancolicei. Incerca.rT de scuturare a jugului magbiar s-atl facut, nu-i vorba, dar fait succes. Numal
revolutia din 1848 a avut oarecarl succese, desi mementane,
si deci oarecare rasunet. Ea a produs doinele tut Avram lancu.
Este drept ca Iarnik i Birseanu dad in colectia lor de Dane
cileva doble haiducegt, dar acestea slut kip de putine (numai
13, dintr-un total de 648 !) i asa de neinsemnate, incit ele
trebue s fie introduse dela Rominii din Principate.
Cel patru sute de ani din epoca eroica dintre 1300 si 1700
n-a0 avut ins atila efect pentru a modifica cu desavirsire sufletu Rominului care se plamadise in durere timp de aproape
o mie de am. Vremurile fanariote a fost apoi un corectiv al
vremurilor eroice. In veacul al XVIII Rominul dinno simte durerea i desigur i rezemnarea (e vorba de masa cea mare a
poporului, nu de cel citiva revoltati-haiducii), iar in Transilvania durerea a fost si este Tnca statornia, ape& fondul sufletesc al Rominului a ramas tot melancoliea i rezemnarea. Iata
dece poporul nostru a pastrat statornic do!na melancolicei. (Numal neamurile nacajite a0 cintece trisle ca a noastre, de rup

inima, spunea Alen Russo

la 1855 (4Amintiri VI, Rominia Literara, 1855 pag. 507). Aceasta melancolie se vede i In
recentele dotne ctnegt i dorm de leagetn. Dotnele catnelsa

www.dacoromanica.ro

DONA

247

stilt propril Rominilor din Transilvania. TInarul transilvanean


luat la cittanie (armata) este trimes pentru ant Intregl In locurl departate de raminul lut, fare oamenI straint cu cari el
nu are niclun tel de legaturi. De departe, de unde se atla, el
Oda cpamintul pe care s-a naseut, greuta tea cu care se
despar(este de casa parinteasca i durerea pe care o simte
end este departe de dinsa. (larnik si Birseauu, Dolne si Strigaturl din Ardeal, Bucurestl 1885 pg. XIV).
Doinele de leagn din Moldova skit gun sir de substantive
calificative, diminutive si Incolo melodia melancolica optimista, traganata.. Ele se cInta de mama care-sl leagana copilul
(*ezatoarea IX 162). 1nsfirsit o dorna din Ardeal (farnikBirseanu
pg. 211) zice :
Cine-a zis darna pe rit.
Fost-a, Doamne. necajit.
Cine-a zis dana pe lunca,
Fost-a, Doamne, necajita.
Cine-a scornit dorms,

Arsa I-a fost inima!

Am ajuns astfel de unde am plecat, anume ca dolna este

insus sufletul Rominului : fondul el statornie este fondul statornic al sufittalut nostru, schimbrile el de dupa vremurl sint
schimbarile sufletulul nostru de dupa vremurl.
G. PASCO

www.dacoromanica.ro

De mult

and am plecat-era 'ntr'o Joi Lasaiti trei fete 'n sat la noi
Si 'n vale, lanul cel de griu
Trecea Rominului de briu.

De-atunci sint azi cinci luni taman..


Pe cimp mi.arunc privirea 'n van....
De mult e lanul trierat
Si feteIe s'ati maritat 1

In sat la not

In sat la noi e vinul bun,


De pine gem cele patule,
In sat la noi putine griji,
Iar fete sint destule.

In sat la noi de-o sama 's toti:


Razesi din neam in nearnul lor ',-,

In sat la noi vreau sa traiesc,


La noi in sat sa mor.

www.dacoromanica.ro

GH. DIN MOLDOVA

Ja le

In argint imbraca luna


Codrii de mesteci,
Din ruina parasita
Zboar lilieci,

Noapte-adlnca 'ncet s'aterne


Peste toata vieata,
Jalea 'n suflet mi se lasa
Ca pe-o apa ceata.

S'a stins

S'a dus cum trece-o unda.


S'a stins ea o lumina
Vieata 1u senina

Tu noaptea cea profunda.

Si nu ni mai ia sama
Cum tot ne 'neaca plinsul,
Si doru-mi-i de dinsul,
Si rau Il plinge mama.
GH. DIN MOLDOVA

www.dacoromanica.ro

249

De la M. Kogilniceartu la cl. Maiorescu


- Evolutia spiritului critic La sfirsitul articolului din numrul trecut al acestei reviste,

spuneam ch deosebirile dintre scoala critich de dinainte si cea


de duph 1860 se datoresc si imprejurrilor sociale si temperamentelor criticilor.
Deosebirile acestea formeazh subiectul articolului de fath.
*coala critich dinainte de Junimea tine dela 1840 WA la U-

nire si introducerea constitutiei liberale, epoch, care se deosebeste cu totul de acea a Junimii.
Duph 1821, desi nu Inceteaz stpinirea turceasch, Wile
romine cad din ce In ce sub influenta ruseasch, care incepuse
mai de demult. Aphsarea si impertinonta ruseasch se accentuiaza
necontenit si, dela conventia de Ackerman fcind un pas, ajunge
la impunerea ivulamentului organic, care, din punct de vedere
politic, nu este decit organizarea thrilor romine asa, incit sh fie
scoase de sub stpinirea turceasch spre a trece sub cea ruseasch.
Thrile romine devin miza in jocul dintre Turci si Rusi, in care
Rusii triseaz mai bine.
Din aceasth situatie rezulth mai inthiu o mare umilire nalionala pentru Romini, care devine singertoare pentru acei care
cugeth $ i sitnt. Consulul rus e mai presus decit Domn, chruia ii
porunceste si-i indich ce msuri sh ia incontra protestatorilor,
pentru care, adesea, In forul shu interior, Domnul are toath simpatia. Cei care mai phstreazh o scintee de nationalism si. dem
nitate, trebue EA sufere in thcere. Koglniceanu (Rominia literar, 67) no spune ch a vhzut re redactorul Gazetei de Moldova
(Asake) plingind, In vremea ocupatiei rusesti, ch trebuia sh injure pe brbatii filoromini din Europa. Cei care aveau curajul
Bali manifesteze iubirea de tall, erau trimisi In surgun. Inutil
sh mai aducem nume de scriitori si boeri patrioti inchisi la mhnstiri. Toath grija Rusilor este de a innabui nationalismul i.
liberalismul, care au fost douh aspecte ale aceluiasi ideal social.
Despre gradul de umilire national, ne putem face o idee,
gindindu-ne la faptul relatat de Dionisie Eclesiarhul, care ne spune

ch un chpitan-basa dela Rusciuc, venind in Bucuresti cu oa-

menii lui, si-a permis sh porunceasch boerilor sh le aduch jupinesele la o orgie-rusine de care n'au schpat boerii-anatomiceste,
www.dacoromanica.ro

DELA M. KOGALMCEANU LA D. MAIORESCIJ

251

nu moraliceste-decit inselind pe Turci, aducindu-le femei de po


poduri", i dindu-le drept soiiie for_ Iar A. Ruso (1-laneT: A.
Ruso) no spune c haiducul Grozea spunek la judecata : voi
faceati temenele la Muscali, pentruca petreceau cu fetele i nevestele voastre !"
Din aceasta situatie urnilitoare, mai rezulta i un jaf Para

milk la care erau supusi taranii, care, ei, trebuiau sa indestuleze nevoile armatelor rusesti
turcesti -care se perindau pe
aice.

boerii, clasa condualoare a natiei, caria ii revenea rolul O. se opuna, pe cit se putea, acestei urniliri, nu-si faceau
datoria, ca clasg, bine inteles, caci au fost i exceptii fericite.

Acesti boeri, zice Kogalniceanu (Dacia literarti, Demidoff)


se prapadesc dupa straini ; unul, zice tot Kogalniceanu, a declarat ca, ,xdaca, ar sti c are vre-o picaturg de singe de Romin
si-ar taia bratul si ar scapa do ea... C. Negruzzi (Opere, I, 337)
ne spune ca damelor le era rusine s lie bine rominqle i, ca.

s dovedeasca ca nu stiu, pronuntau : mozicule", nu stiu",


< zos... 1) A. Ruso (in Iasul in 1840", vezi P. V Hanes : Aleut
Ruso) ne spune ca clasa Inalt din Iasi, duce o viata turceasca,
orientalti, ureiste ce e rominesc i e ignoranld
Chiar C. Negruzzi, care a fost un conservator, primul junimist, cum vom
yedea, ne spune ca sub Fanarioti boerii vorbeau greceste, n'a-

veau demnitate i erau unealta strainilor (Opere, I, 278)... Si G.


Sion (Suvenire contemporane: Din arluvele ChiOnaului) ne arata
cum, dupa 1800, boerii isi yindeau agentilor rusi tara pe bani.,.
Si iarasi, tot C. Negruzzi ne spune (Opere, I, 272) ca, aristocratia veche a fost co idra, care musca dud poporul, cind pe ocirmuitori-,vorbe, care se potrivesc incti si mai bine (cetiti istoria)
pentru boerii de dupa 1821, care, zice A. Ruso (cAmintiri, Romima literarii) au cerut sa piece Fanariotii, ca sa ia ei domnia.
si care la 1821, au fugit in Bucovina si au inceput sa, atace
pe Ioni Sandu Sturdza ca s'a unit cu carvunarii" (boerii mici)
si sei-1 pirasca la Tared, pentruca acest Domn nu voia sa le cedeze,

sa-i scuteasca de mice dad, care apoi sa fie platite numai de


tarani, sa, le pun la discretie toate celelalte clase ; cerind, pe
(16 alta parte Rusilor, ca si in vremea Ecaterinei a II-a, sa ia

^n stapinire Moldova, pentru a li-o da apoi pe mina Ion, boerilor.


Si in adevar, Rusii. pentru a-pi ajunge scopul de dominatie
asupra tarilor, cistig pe boeri in partea lor, dindu-le, in schimb,
riIe pe mina. Regulamentul orgamc este legiferarea exploatarii
fara mila a claselor de jos de catra boeri, caci exploatarea seenlara acuma ajunge la culmea ei. Toata strdanuinta boerilor, de
1). Am auzit, acum citiva ani, intr'un restaurant din BucuretT, pe

nite tineri spilcuiti, cerind chelnerului : Gahsnn, add o Hsta dc mancare !"...
CrPdeam, en bucurle, cli slot nite lineri de pe la ambasadele straine, care
catadicsesc sd fuvete romtnete.
Am aflat, cd erau Romini i nici mdcar crescuti fn Franta! Li se

prea cd e mai chic" sd vorbeased o romineasca stikit !

www.dacoromanica.ro

252

VIATA ROMLNEASCA

la inceputul veacului inca, se cheltuise in directia aceasta. Toate


proectele de constitutie (despre care nu titie d. Radulescullotru,
vezi cartea d-sale : Cultura rominei i politicianismul '), i acea
dela 1802 si cele dela 1821, concepute in Bucovina, de boerii fugari, toate sint legiferarea exploatkii desavirsite a claselor de
jos-in ultima analiza a tranimii. Constitujia (d. Radulescu-lito tru nu stie a Regulamentul organic este econstitutie) dela 1834
e, insfirsit, realizarea complecta a dorintllor boerilor, care capta
dela Rusi ceea ce Ionita Sandu Sturdza, el insus, desi de neam

mare, dar boernae, nu voise sa le dea la inceput de loc, iar

mai tirziu, silit de Rusii intetiti de boeri, numai in parte.


Cetiti istoria i vedeti la ce chinuri erau supusi tkanii si
,sub Fanarioti i dupa aceea, sub Regulamentul organic. Dionisie
Eclesiarhul ne arata chinurile Ingrozitoare, caznele, pe care le in-dun, tkanii sub Fanarioti ; Constantin Radovici din Golesti ne
zugraveste cu durere starea t6,ranimii din vremea sa (1826), exploat area ei de catra, boeri -Constantin Radovici din Golesti marturiseste c i el a facut ca altii i marturiseste ca, dupa ce
si-a deschis ochii, in urma calatoriei in Apus, l'a apucat mustrarea de constiinta i fericeste pe aceia, care n'au facut ca dinsul, care n'au stors poporul1-; V. Alexandri, in articolul ski
despre C. Negruzzi ne vorbeste de mizeria taranimii, de depose-

darea cu sila a razesilor, de umilirea breslasilor si de robia Ti-

ganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei con-

stitu/ii oligarhice, facuta de boeri i impusa tarii de baionetele


rusesti. Adevkatele clase romnegi: pireinimea, breslele i boernaii sint date in stapinirea si exploatarea boerilor instrinali ei
.slugarnici fata cu strainii, in stapinirea acelei clase, care, cum
am vazut, se rusina s fie romineasca si care, cum ne spune ei
Alexandri in articolul citat mai sus si A. Ruso in dash in 1840",
uitase i notiunea i cuvintul de onoare.
Ar fi usor s dau toata culoarea neagra a tabloului. daca
n'as cita de cit fhptele din volumele V si VI ale Istoriei Rominilor D-lui Xenopol. Dar cred ca si le poate reaminti oricine le-a
cetit
le poate ceti si D. Radulescu-Motru. Am tinut numat

s fac o schit, folosindu-ma de citeva citatiuni mai ales din


scriitorii, despre care e vorba in acest articol.

Asa (lar, in vremea chid a aprut vechea scoala critica moldoveneasca, tara era umilit, sttea sub calcaiul moscovit, boerii, despretuitori ai rominizmului, apasau de moarte clasele de
1). In cartea eremite, d. Radulescu-Motru vrea sa justifice filozoficete atitudinea junimist fata cu liberalismul. Teza pe care vrea d-sa s'o
dovedeasea e urrnatoarea: Tara rommeasca trebuia lasata sa se dezvolte
normal; constitutionalizmul, formele de viata Doug, n'au fost necesare, din
contra, au fost daunatoare. Sebimbarile le-au facut cei de la 18t8, nu pentruca erau trebuitoare, ci ca sa-ei satisfacit visurile lor de utopWi efteni,

inculti i ambitiile Mr personale,-pentruca sd creeze o forma mocha, la


rare ei i ai lor eta poata exploata, prin budget, avutia nationala.

www.dacoromanica.ro

DELA M. KOGALNICEANU LA D. MAIORESCU

263

jos si mai ales pe trani, dati plat lor de Rusi, in schimbul


ingenuncherii trii.

Am spus c Inc de la 1802 boerii proecteaz o constitupe

oligarhic. La 1821, boerii fugiti In Bucovina, proectean cons-

titutii peste constitutii, care de care mai oligarhice, mai legiferatoare de exploatarea taranilor. Scopul lor este sa reduc puterea domnilor, s-i fac unelte in mina lor de exploatatori. Ionit Sandu Sturdza se opune, apoi, cum am spus, le cedeaz
fcrtat de Rusi, du$, conventia de la Ackerman. Iar regulamentul organic este incoronarea succesului lor.
Dar la. dorintile boerilor fugiti in 1821, se opune clasa boernasilor, care, neglijat, departe de putere, devenise o clas revolufionard. Aceast clas, din cauza intereselor sale, ia o atitudine democratia i devine reprezentanta tuturor claselor desmogenite, ca 'ntotdeauna. lonic Thutu (vezi Arninttrile lui A.
Ruso, Rominia literarei i Dacia literard, M. Koglniceanu :
Demidoff) este reprezentantul teoretic al acestei clase si al aoestor tendinti. El opune proectelor de constitutii oligarhice ale
marilor boeri, un proect de constitufie liberal, in care cere reforme dictate de interesele claselor apsate. IonicA Mtn, pe
care A. Ruso Il comparrt cu P. L. Courier, era, ne spune A.
Ruso, versat in literatura politic european : Boernasii indurerati se dedau doctrinelor filozofice (Rom. lit. 607). Atit boerii mari, cit i boernasii (prin I. Triutu) i teorelizaza interesele cu ajutorul literaturii politice europene.
Va s zic vedem ca sint in lupta, interese reale i europenizmul" (stainismul") serveste numai spre a gsi formule
pentru aceste interese. Intreb pe d Rdulescu-Motru : Este acesta rationalism, slniciune intelectual, planuri de sarlatani ?
Filozofilor de felul d-lui Rdulescu-Motru, le-a itspuns de mult,
cu anticipaVe, unul din acei rationalist sarlatani", A. Russo
(Romtnia larrard 1-85y, Cugeteiri, 86):
Va veni vremea, clan n'au i sosit, in care si Doi,
tinerii de pe la 1835, tinerii i bonjunit.i suri de astitzi vom fi chemati btrini ; vom Li giudecati, nu dupa
ceea ce am feicut, dar dupd ceea ce min/ile strechiete
or socoli cd au trebuit s facem; vom ti osinditi, nu
dup greutatea luptei si a vremei de atunce, ci dupa
patima partizilor i dup placul opiniei publice....

Luptele din prima jumtate a veacului al XIX-lea sint

lupte Intro categoriile sociale, lupte de interese sociale, din care,


in vremea Regulamentului, ese invingaoare clasa boereasc, cum,
dup6, 1848, vor esi Inving4toare alte clase.
PAM la conventia de Ackerman, 1826, ascendentul II au
prA la un punct dorintele boernasilor. Dup aceea, revendicrile de cast ale boerilor se realizeaz tot mai mult, pn ce capt realizarea deplin5, sub Regulamentul organic.
Dar boernasii infrinti nu se las i, reprezentind i pe celelalte clase, duc lupta impotriva constitutiei oligarhice impus de
www.dacoromanica.ro

251,

VIATA ROMNEASCA

Rusi, In favoarea unei constitutii favorabile claselor de jos, in favoarea constituliei liberate- aceasta este, p(Inei la un punct, lupta
generaliei dela 1848').
In Muntenia, pe ling& boernasi se alipeste, constient, i clasa
rnijlocie, care in Moldova aproape nu exista, si de aceia revoluiiia" munteana este mai serioasa.
Asa stau faptele istoricege. Acei care, ca d. Radulescu-

Motru, ataca pe cei dela 1848 ca pe piste sarlatani rationalisti,


nu $tiu istoria RomInilor, pur si simplu. Dar despre monumen-

tala carte a d lui Motru (Cultura rominci fi politiCianism140 vom


vorbi in special, caci 'Barka...
Criticii, de care vorbim In acest articol fac parte din clasa
boernasilor i sInt reprezentantii acestei clase i, prin simpatie,
ai tuturor claselor apasate, A. Ruso e chiar i pentru drepturile
Evreilor, casi Kogalniceanu, care, In cerintele sale dela 1848 reclamg drepturi pentru aceot neam : Intotdeauna o clasa apsaL.
end 1'0 revendica drepturile, se face aparatoarea tuturor celorlalte
grupuri nemultumite, pana capata, drepturile. Nazuintile acestor
oameni au capatat formula teoretica dela Apus, undo au fost, unde
au Invatat, unde au facut cunostinta cu literatura politica.

In starea tarilor rornine, asa cum am schitat'o, ca reprozentan t't ai clasei boernasilor, care luptau de mult cu boerii, a cesti critici 2) n'au putut de cIt sa fie revolutionari", urmasi ai
lui lonic Tautu dela 1821. Cauze adlnci sociale explica atitudi nea lor politica, si nu contactul cu Apusul. Contactul cu Apusul
putea numai sa-i Intareasca In atitudinea lor de nemultumiti pi
prin puterea contrastului i prin cunoasterea teorilor, adica prin
constientizarea instinctelor lor. Constantin Radovici din Golesti,
intors din strainatate, la 1828, chid plinge inapoiarea si nefericirile tarii sale, prin contrast cu Apusul, nu inventeazd inapoiarea, nefericirile, jafurile i umilirea....
Asa dar. acesti critici sint constitutionalist liberali din pricina strii trii lor din epoca, in care ei traesc i lupta.
La Alexandri, mai surprindem o cauza de nemultumire,
deci Inca o cauza pentru a titudinea sa. Alexandri cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant (Am spus deja
ca, C. Negruzzi a fost un animist, primul), mai bine, a fost un
tjunimist,) care a luat parte la miscarea dela 1848.
Inteo scrisoare din 184.... (Teatru, I, VII) zice corespondentului sau
1). E interesant de relevat aici, cit revolutia japoneva din 1868,prin care a fost z lrobita puterea sogunilor" i pusa temelia Japoniei mo-

derne,-a fost savirsita tot de o clam de boerinasi,-acei celebri samurai", care si astazi constitue forta vie a stabilui japonez,--pe clod boerii
cei mari-daimios",-Inainle i dupa revolutie, reprezinta numai puterea de

inertie, In apararea stravechilor privilegii.


2). Afar& de cel mai neinsemnat, C. Negruzzi, care, vom vedea, din
cauza temperamentului sau, nepotrivit cti nevoile epocei, n'a fost revolutionar, fare sa Indrazneasea, nu-i vorba, a spune ceva In contra revolutionarilor.

www.dacoromanica.ro

DELA M. KOGALNICEANU LA D. MATORESCU

2E4

Crescuti amindoi in Franta din copilaria noastra,

ne am despartit de un an, lung cit un secol; tu ai

mai ramas la Paris, o fericitule bare fericili ! iar eu


m'am intors la Iasi,
pe care On lapil in 2-844) II descrie cu despret, ca pe un oras
(semi-oriental', ma arhitectura, fr splendoare, incult i plin
de glod,- ceea ce spune si C. Negruzzi In articulul Paveauas
(Calindar pentru popor. rom. 1846)-in care meritul bonjuristilor
nu e recunoscut i undo cum zice aiurea (Team, IX) :
Noi (bonjuristii) nu mai avem lege, sintern eretici,
provocam boerii la duel, Miriam oamenii, criticgm abuzurile, etc
si, ceva mai departe:
Ce zici, amice, de elementul, in care sintem chemaft
a triii noi, elevii academiilor din Franla i Germania?...
noi care avem aspirdri si orizonuri necunoscule sub
orizonul fdrui ?
sentimente, care lipsesc la A. Ruso si M. Xogalniceanu, care au
fost adevarali liberali, sentirnente, care ni-1 arat ca pe un lamartinian fin, rail impresionat estelicege de societatea iepana pi
din care vedem la Alexandri, pe linga, de sigur, o sincera nemultumire de mizeriile tarii, si ceva din cea ce se chiarna dandysm
ori snobism
Dar vom vorbi pe larg despre Alexandri
aiurea.

0 cauza care a contribuit la schimbarile sociale din veacul

trecut, a fost si fatala presiune a Apusului asupra tarilor romine, care, cum s'a zis, sint ca niste provincii ale Europei, in

imposibilitate de a rminea in afara, de miscarile sociale ale


continentului. Apoi, sa nu uitam, ea in miscarile sociale joaca rol
si idealismul, adica dorinta altruista de a lucra pentru adevar,
bine i frumos. In accentele lui Constantin Radovici din Golesti,
de sigur, nu e vorba de interesul de clasa, ci de tristeta unui
suflet, care compara adevrul, binele i frumosul din Apus cu

i mizeria din patria sa, din care se naste dorinta desinteresata, care da na ,tere sacrificiului desinteresat pentru o
cauza: idealismul.
omenesti Eint foarte complicatedesigur ca si la clasele interesat3 in schimbarea tarii, a avut un
rol i idealismul, caci, snfletul omenesc, spre onoarea lui, se revarsa in totdeauna peste granitile interesului individual, dovada
chiar imbratisarea, sincera, a intereselor celOrlalte clase apasate
de catra o clasa apasat, care lupta pentru schirnbare.. .
.c$a dar, interesele de clasa ale boernasilor, si a negustorilor in Muntenia, este cauza principala a miscarii liberale dela
jumatatea veacului al XIX-lea, cauza, la care s'a mai adaogat,
injosirea

altele : idealismul unora, snobismul altora, presiunea europeana...

Criticii din jumtitatea viacului al XIX lea nu au putut fi

deal constitutionalisti liberali.

www.dacoromanica.ro

'256

VIATA RONINEASCA

Dupa 1866 9, dorintele cele mari se ndepiiniser

i fericirea

ini venise nici atit de mare cit se sperase, nici egala pentru toti.
Un sigur lucru era clar numai: vremea umilirii nationale,
c a mai inainte, trecuse.
Constitutia liberala, nu putea fi privita cu ochi buni de boerii cei mari, caci, prin aceasta, constitutie, ei trebuiau s imparta puterea cu altii. Nu-i vorba Insa, aceasta, constitutie a fost
asa facuta, Incit s nu-i jigneasca, prea mult in interesele economice. Egalitatea In fata legii, in fata autoritatilor, care i-ar fi putut jigni, desi inscrisa In constitutie, n'a fost si nu este Inca. Dar,
oricum, acest atentat,- constitutia liberaM-la atot puternicia boerilor, i-a facut pe acestia sa nu aiba, simpatie pentru dinsa.
Pe boernasi, constitutia liberala odata cistigata, n'a putut
sa-i mai entuziasmeze, pentruca, legfie economice hicrind, boernasii au inceput-mai bine: au continuat-sa decada, stirnindu
li-se acuma, ca concurenta, o nona clasa burghezia. Nici ei n'au
avut cuvint sa se entuziasmeze de noua stare de lucruri.
Burghezia creata in parte de Stat, ajutata de el a se intari,
ea singura a fost multumita.
Profesiunile liberale i functionarii iarlisi au fost multumiti,
caci au fost o clasa creata, de noua stare de lucruri, i cu atit
mai multumiti, cu eft pe atunci, nefiind concurenta mare la locuri, erau pretuiti si bine platiti. Numai mai tirziu, de pe la 1880,
o parte din aceasta clasa incepe sa fie nemultumita, unii suspinind dupa vremurile vechi (Delavrancea, in 40dinioara i aiurea
si mai ales Eminescu) altii visind un viitor fericit (socialistifi, toti
insa, plecind, constient sau inconstient, de la durerea simit
pentru disparitia vechilor clase, boeranasi, bresle, din care faceau

parte si ei si-un sentiment mai intelectual- dela durerea produsa, in ei do mizeria tranimii. Unii cautau refugiul in trecut,
altii In viitor. Toti erau nemultumiti de starea noua, de lucruri.
Negustorii romIni, meseriasii romini, ei, au fost, mai ales
In Moldova, distrusi In noua stare de lucruri. Ei trebuiau sa fie

in contra acestei stri, cci, daca politiceste devenisera cetteni


liberi, economiceste cu introducerea vietii i nevoilor complicate
apusene, ei erau meniti peirii.
Taranimea.... dar taranimea a suferit din vremea epocei eroice, pana azi. Este drept, ca noua stare de lucruri i-ar fi ingaduit sa-si cucereasca o viata omeneasca, daca ea ar fi stiut sa
se foloseasca de legiuirile noun,.

Asadar, mai toate cauzele, care Meuse pe A. Ruso si ceilalti s fie constitutionalisti liberali, acum nu mai erau.
Nu mai era nici interesul de clan, nici idealismul -nu mai
era nici dandysmul, caci acum orasele noastre devenisera mai 01vilizate", tinerii nu mai au cuvint sa se simta ca in padure. Ba
1). *i elder mai Inainte. Kogalniceanu (Rominia literar, 185'5, ,53)
ne spune ca deja ,,entuzhsmul" dela 1848 slabise, din cauza ,,materializmului vristei coapte, a visurilor dmbitiei neimplinite, a orgoliului pozifiilor
cittigate, din cauza unui fel de ante-junimism...

www.dacoromanica.ro

DELA M. KOGALNICEANU LA D. MAIORESCU

257

inca, acei care incep sg. deving, mai reactionari, dei la 1840 na
puteau suferi semibarbaria", aqum susping, dupa dupa acea semi-barbarie (Alexandri, in unele Plese i in unele scrisori", depilda pag. '26).

La Junimea au fost multe feluri de oameni. Ne marginini


la d. Maiorescu. Asupra d-sale nelucrind acele cauze, care aa lucrab asupra lui A. Ruso, i, pe de altai parte nein/elegind fatalitatea faplelor istorice i sccipindu-i considerafia cci binele va veni
tocmai prin ducerea cil mai departe a constitutionalismului liberal, ached prin sloarcerea a tot ceea ce poate da el,- d. Maiorescu a fbst in contra constitutionalismului liberal, de.i nu tocmai consequent, cum vom vedea, a fost, cu un cuvint, in contra
formelor nowt -vestita d-sale lupta in contra formei goale.
Aceasta este singurs deosebire esentiala intre vechea criticg, reprezentatg, prin A. Ruso, M. Kogglniceanu, Alexandri pang.
la un punct (,i nu si C. Negruzzi, care a fost exact ca d. Maiorescu) - si d. Maiorescu.
In privinta limbil i a ideraturil, atitudinea tuturora e la
fel. Deosebirea st numai in aceea ci, pa cind vechea coala a
luptat mai mull incontra stricatorilor de limba kti a influentelor

strgine in literatura, d. Maiorescu a luptat mai mult incontra


prostului gust literar, salt in contra lui escrieti, bei. numai
scrieti !,...

Din cauza apasaiii i umilirii Rominilor de catra Turci, Rui,

Unguri. Fanarioti, se nate tendinta de a dovedi, cu orice prq,


romanitatea poporului romin kti latinitatea limbii. Incepe curentul

latinist-de aceasta isi da sanag, aprobind, si un an tilatinist din


vremea aceea, V. Alexandri (vezi Scrisori", pag 51) ---acest curent,
tot purificind limba, tindea la des fiinlarea ei. Pe de alta parte, contactul cu civilizatia francezg, pricinuind o puternica invazie de
elemente franceze, pe linga cele necesare-neologismele--se im-

buizesc o multime de cuvinte de prisos -barbarismele. Primejdia


desfiintgrii limbii rominesti a fost mai ales in vrernea vechei
critice moldoveneti : pe vremea cind Laurian, Pumnul, Eliade si
altii cantata sa schimbe limba. Acel care, teoreticete, a reprezentat spiritul de consarvare, a fost Aleen Ruso, care a adus
toate a rgumen tele cu putinta i care a sells, in scurta-i cariera,
mai mult decit toti ceilalti teoreticiani, din vrernea lui i de
dupa el, la nu loc, i care, ca intotdeauna, asa dat &Ina de cele
c e se petreceau in fata sa :
Moderna are/ politicii a Moscaldor, de care poate

fratii de peste munti ca mai departati nu etau i na


sint patrunsi ca noi, ne au aruncat n italienism, in
frantuzism si n alte isme, ce nu erau. i nu sint romanism. fuse primejdiile politice, incit privWe robirea sufletului romin au trecut, adevgratul romanism .
trebue a qi ridica capul. (Rominia literard, 1855, Cugekirl, 339).

A. Ruso a scris mai mull, a adus mat multe argumente.


www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

258

(seria complect de argumente) impotriva stricatorilor de limba


deal d. Maiorescu.
In privinta literaturii, chestia trebue privit din doul puncte
de vedere : al caracterului specific rominesc-originalitatea-i al
calfllilor artistice-valoarea estetic.
Din primul punct de vedere, Foala veche critick iar6.0, a
luptat mai mult, adncind argumente mai multe i mai complecte.
La Inceputul influentei franceze, Rominii imiteaza servil pe straini ; Alecu Ruso zice c6, intr'o bucata romineasa vezi imediat
cum cutare bucat 6. e luata din Hugo, cutare din Lamartine, cutare din Byron etc... Ca i In privinta limbii, cu care din acest punct de vedere are mare inrudire, literatura e in primejdie
a nu fi romineasca. i, ca i in privinta limbii, primejdia cea
mare e in vremea vechii coli critice.

A. Ruso a scris mai mult, a adus mai multe argumente

impotriva imitalier servile decit d. Maiorescu.

Din al doilea punct de vedere, al calit tiler artistice, d.


Maiorescu a luptat mai Inuit, a scris mai mult 0 a adus mai

multe argumente. In adevar, acum primejdia stricArii originalitatii,, cum ziceau cei vechi, in literaturk ca i In limba era
Inc6.-este i azi-dar nu mai era aa de mare. Prin lupta vechii
coli critici, prin influenta citorva opera bune (Alexandri, Alexandrescu, etc), prin, cu alte cuvinte, accentuarea procesului
de asimilare a culturii strine, primejdia stricrii originalittii
limbii 0 a literaturii nu mai este mare : D. Maiorescu, deci, va
lubta mai pufin in direciiile acestea, prea putin chiar. D. Maiorescu
a fost mai mult In contra constitutiei", care era necesard, decit In
contra spiritului strain In literaturk care nu era necesar, cci un
spirit 0 o literatur romineasa existau... Acuma insk din cauza
rspndirii culturii,din cauza creterii incredira in sine, dupb, realizarea atitor visuri mari, tam, toatk incepe a scrie ; maculatura literar ia proportii Ingrijitoare, bunul gust e In primejdie, cum
nu fusese mai inainte. De aceea D. Maiorescu va lupta, mai ales, impotriva striatoritor gustului estetic al publicului .)-pi 0
1).

Trebue sl mai adluglm aid o and directie, in care a luptat d.

Maiorescu mult mai mutt decit vechea criticl-in vremea raria nu era Inca
motiv de lupta, ea si In privinta bunuha gust-e vorba de lupta impotriva
falsificArii adevArului in stiintl. In procesul de adaptare al culturii &Mine,

.de sigur cA slAbiciunea trebuia sA se manifesteze mai ales iu domoniul stiin


title i chiar azi, in aceastii privinta, sintern Inc/ In perioada ds tranzitie.
Am arltat aiurea (Poporanizmul, ,,Curentul non; 3) cA Gonvorbirile au
primit bine Gontemporanul, pentruca aceastA revista din urml, in literaturri, aducea. prin accentuarea necesitAtii unei liinbi eurat rominesti, un
sprijin tendintilor Convorbirilor. Spunearn acolo insl, el primirea ban& se
nial datoreste si altor motive... Citeva din acele attele slut urmAtoarele:
Doctrinele stiintifice, mai ales darwinismul d. Maiorescu a fost in totdea-

una darwinist ; ateizmul; d. Maiorescu, cum aratA si d. Panu. a trecut In


tottleauna drept ateu ; transplantarea, in general, a stiintli pozitive in tam
noastrA t lutroducerea i asimilarea ei; lupta in contra pseudo-stiintei ; lupta
In contra plagiatului.-Plagiatul are o istorie interesantl in tara romineasel.
Acumularea capitalurilor, la inceput, se datoreste In mare parte spoliatiunii

www.dacoromanica.ro

DE LA M. KOGALNICEANU LA D. MAIORESCU

259

paranteza-flindc5. In vremea d-lui Maiorescu, ca 0 mai pe urmk


primejdia cea mai mare era stricarea bunului gust 0 fal0ficarea
adevarului (vezi nota), in mintea pubHcului-a acelor generatiis'a fIcut convingerea, alimentatil i de Junsmea, c d. Maiorescu
si Junimea, au fost cea intAl mivare critic in tara romineasck
La aceast convingere a contribuit i faptul c cei vechi a lost
uitati mai ales pentru c Junimea nu i-a amintit. A mai contribuit i atitudinea carat negativ6, (vezi mai jos) a d-lui Maiorescu,
Imbrcat inteo logic impecabilk precum i faptul foarte important ca d. Maioreseu n'a atacat numai curente i principii, ca
cei vechi, ci 0-0 mai ales-persoane i reviste, faptul, adick
c6, a concrelizat tinta atacului, a fcut interesant privelistea
luptei, dindu i acel element gladiatoric, care farmed. 0 atrage
pe public. Si in sfir0t-cum se formeaz toate legendele-faptul
c norodul pune intotdeauna pe socoteala celui mai cunoscut tot
ce au facut altii : toate bisericile vechi slut fkute, pentru Moldoveni, de Stefan Cel Mare... 2) Am inchis paranteza.
Din cele spuse, se mai explid. Ina i o altA, deecebire intro vechea scoalit critic i d. Maiorescu : deosebirea in privinta
furtuluL- a dovedit'o Karl Marx. In acumularea capitalului nostru intelectual
s'a Intimplat acelalucru. La Ineeputse plagiaza grozav. dar plagiatul acesta
dela Inceputul culturii romIneti uu se poate caracteriza-moralicete-ca un
fart, pentruca plagiatorii n'au contiiuta ea slut vinovati. a fura. Seriitorii
de la Inceputul yeacului adesea spun : luat din alte limbi" si udesea nu
spun niei elite, pentruca cine e autorud nu preziuta nici o importanti. Pentru omul ineult cine e autorad e o Intrebare farS interes: In mahala se ce-

tese groin" Dramele Parisului, dar nimeni nu tie ea sint de Ponson du


Terail, de i numele acest ia e sris pe cuperta ; pe mahalagioaica o inte-

reseaza cartea, subiectul, nu. cine a scria cartea. Cind Anton Pann public&
pe Noel Erotocrit, nid pentru dinsul, nici pentru eetiterii sai nu are importanta autorul. De aeeia, aeei care vorbese astazi cu despret despie plagiatul din prima jumatate a veacului al XIX-lea, gresese. Pe vremea Contemporanuhsi insa, oameni mai sus pui, profesori de universitate i liceu,
nu mai pot fi tratati ca un Anton Pann. Acetin, acumulind prin furl capitalul intelectual romluese, slut vinovati. Amoral sau imoral, plagiatul a
fest fatal, papa la un punet tail. Dar trebuia sa i se pupa un capat, trebuia

sa se Inceapa odata mai mull asimilarea de ell introducerea eulturii-ni


Contemporanul a reprezentat, In istoria culturii romlnesti, lupta lmpotriva
acumularii culturii prin banditiqm-i, In genera, a facut pentru tiinta.
(Tea ce Convorbirile au facut pentru literatura.

2). Prevad o obiectiune, anume ea reprezentantli vechei scoli crake,


(liar daca au spus ceea ee trebuta de spus i. chiar daca au scris -malt, au
avut o aetivitate Saida i o raspindire restrinsa a scrierilor lor.-Dar nu e
Bominia literard,--ca sa nu mai vorbese de Dacia literarii, de Propairea, de Steaua Dunrii (care esea in citeva mii de exemplare), de alte
publicatiL-aparea in 500 exemplare! Apoi sa nu se uite ca aceti oameni,
In vreme de 20 de ani, In Iasi, care era Moldova", au exercitat o mare Inrturire prin personalitatea lor, Indurire careia se datorete mediul gasit de
Junimea. Pun mai mult pret pe aceasta-Intr'o tara mica ea Moldova, eu
un public inteleclual restrins, cum era mai ales pe atunci-deelt pe artieolele publicate. Ati vazut cum d. Maioreseu vorbete de sfaturile" lui

Alexandri.
i slut convins-ceen ce reesa i din Jimintirile d-lui Panuea i influenta d-lui Maioreseu se datorete mai mull personalitatii sale,
intluentii sale directe, de cit articolelor sale.

www.dacoromanica.ro

260

VI ATA ROMINEASCA

curentului poporan k3i a celui istoric. Vechea scoal este poporanistd @i istoricei, pentruca, criticii vechi au fost. romantici, de-

mocrafi si apdreitori ai
limbii i spiritului romi
nesc. Mind romantici, s'au adresat la literatura populara continatoare de elemente romantice si la trecut, ca toti romanticii;
de aceia i Eminescu, in aceasta privinta, saman6, cu vechea

scoala critica. Ffind democralt, era natural sa, se indrepteze catra


popor"... Iar ca aparatori ai originalitd lii limbii i literaturii,
tot la popor (in limba, spintul i viala sa) si la istorie (In viata
trecut i in limba eronicarilor) trebuiau sa se adreseze. Si in
aceasta privinta, Eminescu samAna cu vechea critica. Si, din Junimea, mai samana i Lambrior, care, in deosebire de d. Maiorescu si de toti ceilalti, voia o limb i mai romineascci Inca_
D. Maiorescu n'a fost nici romantic, niei democrat, nici n'a lup-

tat asa de mult, cum am vazut, pentru pastrarea originalitatii


i literatura : d. Maiorescu n'a insistat deci asupra curentului poporan si a tratat cu oarecare despret, in orice caz cu
in limb

nepasare, curen lui istoric.

Asa dar, din cauza deoaebirii de epacci, pe and vechea

scoal criticd, reprezentatei mai ales de A. Ruso, va fi. cis precau!tune, constitutionalistei liberald,va lupta mai mult pentru pdstrarea originalitdpi limbii p. a spiritulut romtnesc, insistind asupra
curentului poporan i istoric, mat pufin pentru triumfut bunulus
gust literar, d. Maiorescu va avea despret i neincredere fafei cu
constilutionalismul liberal, va lupla mai putin pentru peistrarea
si a sprritului rominesc, nu va insista asuoriginaliteila
pra curentului poporan fi isloric, va lupta mat mull pentru triumful bunului gust in literatures i arespectrii adevitrului in tiinta.
Aceste deosebiri se expIic i prin mentalitatea acestor critici, prin deosebirea de temperamente si de cultura.

Analiza temperamentelor lor si a culturii ne va explica si


ea ceea ce ne-a explicat analiza imprejurarilor istorice pi socialeVom vedea ca criticii acestia au avut intocmai temperamentul
si cultura necesara rolului lor. Aceasta coincidenta" nu este una

stranie". S'a zis de atitea ori ca fiecare epoc5, fiecare miscare

sociala, literar, etc. i gase:zte omul sAu. Aceasta insamna ci


un orn devine reprezentatio numai chid are un temperament qi o

culturet potrivite cu epoca sa, cu m*drile sociale, etc., ale epocei sale. F5ra revoluVa franceza, Mirabeau ar fi ramas un necunoscut i, dac5, in epoca revolutionara iranceza, va fi fost un
om de temperamentul lui Metternich, acela a Minas necunoscut.
In epoca dinainte de 1848, in Moldova rriticd, numai un
orn ca A. Buso, cu cultura lui franceza, liberala si etuziast5, dinainte de 1848 si de dupa .1830, anul ce se numeste in istorie
anul slavei" (Ruso, Rom. lit. Amintiri, 442) ; cu temperamentul
lui entuziast, vistor, generos, cu mintea lui larga si intelegatoare, cu firea lui blind, unduioas, dezmierdatoare, bogata, izvoritoare de gindiri si de simtiri, a putut deveni reprezentativ;
in miscarea dela 1848 din Muntenia revolutionard, numai oameni
www.dacoromanica.ro

DELA M. KOGALNICEANU LA D. MAIORESCU

261

ca I. C. Brateanu si C. A. Rosetti cu cultura lor franceza din acea


vreme, cu temperamentul lor de foc, au putut deveni reprezentativi;
in miscarea politica cumfriitatii din Moldova (lela 1840 'Ana la
1860, mimai un (mu ca Kogalniceanu, cu cultura lui franceza
germand dinainte de 1848; ') cu caracterul lui energic, casant, cu
mintea lui clara, cu vointa lui de fier, a putut deveni reprezen-

tatrv, dindu-ne pe acel om de slat, care a pus bazele Rominiei


moderne; in epoca de deceptie i reactie, numai un orn ca d.
Maiorescu cu cultura germand de dupei 1848, (Cultura aceasta,
spiritul critic, caracterul rece, lipsa de sentimentalism sint cauzele asa numitului filogerrnanism i ccosmopolitism) al d-lui
Maiorescu, care n'a existat) ; cu temperamentul sau rece, cu

frica sa de entuziasm,-parca sentimentul ar fi o slabiciune


sint sigur ca d, Maiorescu, daca, ar fi fost Italian si ar fi trait
pe vremea lui Galibardi, nu l'ar fi urmat, poate ar fi zimbit in
forul sau interior de ridicolul" delirului popular ; pentru d. Maiorescu, ne spune d. Panu (Sciptmina 4), revolutia franceza a
fost o epidemie morala, - cu mintea sa cumpenitoare, cu firea sa
neproducatoare de conceptli si neizvoritoare de simtiri, de unde
atitudinea sa despretuitoare i negativa (vezi i d. Panu : sapi.
49),2)-numai un astfel de orn putea deveni reprezentativ.
N'am vorbit anume de C. Negruzzi si V. Alexandri, pentru c. voiu vorbi aiurea de dinsii, cind voiu dovedi a C. Negruzzi,
avind o atitudine critica asamnatoare cu a d-lui Maiorescu,
hind si in contra constitutionalismului liberal si avind un temperament ca al d-lui Maiorescu-nepotrivit cu epoca, ceea ce l'a
facut sa nu joace un rol mare, sa nu fie reprezentativ--a fost
eprimul junirnistz in adevaratul inteles al cuvintului, preflecesorul in toate, al d-lui Maiorescu ; ca, Alexandri, prin firea sa, ccqi
prin rolul slf (vezi mai sus filiatia intro vechea scoala critica si
Junimea) a fost puntea de trecere Intre scoala lui A. Ruso si
acea a d lui Maiorescu 9.
G. 1BRAILEANU

Vezi ee amine lust's el in A. D. Xenopol : M. Kogalniceanu, 9.


,.Arla vietii? Rezervii. diseretiune, cumpture, in genere negatiune i in rezumat abni gatiune." .Fereste-te a da sfaturi". (Critiee, 11, 396
*i 3t36. Aforisme"). In Convorbiri, Are Alexandri (Serisori-, 64), e uumai eriticti qi jar critica, i tot critice. Vezi si d. Panu, Scipteimina 6.
3). In attest saint fragment am faeut numai consideratti generale
1).
2).

asupra rolului deosebitilor eritiei, faa sa insist asupra WO, eu care a

Asa,
contribuit heeare la eritiea in limbd, literaturd i formele de
am spas, de pilda, ea A. Russo a seris mai mult si mai compleet in priVinta pastrarii originalitatii limbii, ea J. Maioreseu a vorbit mai mutt de
bunul gust literar, de eit 'de origivalitatea in literatura, etc., lueruri care
nu vor 6 prieepute dentin, denit eind voiu puhlica acea parte a studiutui,
in care se aratti pe larg, pe baza faptelor, rolul si partea fleearuia in lupta
(NM in aeei patruzeri de ani de eritiel a adaptarii cuILuii straine.
5

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

262

SONET
Din nou coboara-te 'ntre noi, Isuse,
Caci iar4i turma ta e ratacita,
iar g0 'ntinde noaptea cea camplita
A vechii uri, de Tine-atunci rapuse.
De-abia se mai zarqte ca prin sita
A mintuirii stea. Dar ct de sus e !
Se departeaza par' ca.... Cine spuse
Ca stingerea ni-i singura ursita7

0,

iubitorule de oameni,
In sutletul batrnei lumi sa sameni
Y1110,

Din nou credinta cea mintuitoare....

Cuno4te-l-vom -Pleca-vom fruntea care,


Cind ntinzindu- i minile-arnindoua
Asupra-ne, va zice: Pace voua !
A. VLAHUTA

www.dacoromanica.ro

In lumea dreptatei
De ce s'o fi ducind Andrei Rizescu sa-gi petreac seara la
avocatul Vineanu, a crui sotie primegte In toate joile, nu gtie
nici el. Afaceri gi politic nu se pricepe sa discute, crti nu gtie
s, joace, s danseze nici atit, iar rniopia lui II face s5, tresar
la fie care migcare de teamA sA nu rstoarne ceva. Se pricepe
s., cinte din vioara, c6, e absolvent al conservatorului, dar din cei

gase ani de rUcire prin provincie a Invtat a lumea vine la


sindrofle s, riz, 86, vorbeascA, iar nu s stea smirna ca sh. asculte muzica.
0 s fac gi ast sear ce a fcut joia trecut : o s5, se

migte cu precautiune de la un grup la altul, o s priveasa portretele si litografiile de pe preti, o 0, aucl aceleagi convorbiri
gi. aceleasi valsuri cintate la pian de domnigoare gi o s plece
obosit de urit, cu dorul Bucurestiului inzecit. Ajuns, vtizu cu o
trist multumire c parc n'ar fi alt sear, ci tot a de joia treeut. In odaia din dreapta aceleagi doamne cu figuri ptimase In
care nu mai era nimic feminin jucau maus scump, care le aduna
galerie imprejur ;--in odaia de alturi jucau aceiagi brbat'l ; intealt parte clti-va alti ingi vorbeau despre aceiagi trdare national gi micgorare a prestigiului Wei ; ca gi In joia trecut
citi-va ofiteri de cavalerie se plingeau ctre domnigoare de lipsa
unui lac pentru patinaj, ori imprtgeau cu bucurie hotrirea colonelului de a pune la anul parchet in salonul clubului militar.
Erau de fat. trei colegi de magistratur ai lui Andrei, dar procurorul gi supleantul jiicau poker, iar cu pregedintele nu prea
era In dragocite mare ; mai erau gi avocati, dar parte erau tot
la crti, iar parte discutau politic ; cu alt lume nu se cunogtea
bine, nefiind In orag decit de Vre-o cite-va luni ; noroc c erau
pe-o mas albumuri de fotografii si de crti postale ilustrate, pe
care Andrei puse mina ca sa fac gi el ceva.
Era adincit in rsfoirea lor cind din odaia cu pian se auzi
www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

364

altceva decit obicinuitele valsuri. Dupa o clipa de gindire Isi aduse aminte ca e Mondschein-sonnate" a lui Beethoven, o bucata
pe care o cinta si el la vioara. Lsind alburnurile, se strecura
'Ana la usa odaei. Cinta o fata Imbracata intr'o rochie modest&
cenusie, care i se 'Area ca-i e cunoscuta. Se intreba cu nedurne-

rire, undo a mai vazut el acest chip, a caruia frumuseta, nu sta


numai In fragezimea tineretei, dar mai ales in distinctiune : o
frunte bombata sub care straluceau ochi negri, sclipitori de inteligent, iar In parul negru pieptnat In sus n vita de par alb
ca un buchet de iasomie ?
In vremea asta domnisoarele rideau de glumele unui ofiter;
In odaia de alaturi se iscase o cearta la o masa.
- Fugi domnule d'aici, se auzea strigind vocea colonelului,
joci ca o mazeta. 0 joci de patru zeci de ani si tot n'ai invatat'o. Apoi dud ma vezi ca-V lepad pica de-un ceas....
Lumea rldea cu hohote.
Fata care cinta la pian, cu Insusirea pe care o au femeile
de a vedea fail sa priveasca, observase pe tinrul cu ochelari
care sta In pervazul usei de alaturi si singur asculta cu sfintenie
ce cinta ea.
- Unde am mai vitzut eu figura asta" ? se framinta Andrei si simtind pe cine-va care se apropiase de dinsul, se intoarse.
Era Antonescu, noul director al Gimnaziului, cu care Meuse
cunostinta cite-va zile mai inainte pe ulita.

- Eram sa va Intreb cine e domnisoara care cinta la pian,


dar banuesc ca nu stiti, c sunteti venit mai de curind de cit
mine.

- Ba stiu, raspunse directorul. E domnisoara Murgu, sora


nevesti-rni.

- Asa !? Ce bine chin, la pian. Domnisoara Murgu ?...


De o data i se facu lumina In minte si incepu sa rid.
- A. domnule Antonescu, sa vezi co lucru ciudat mi se
Intimpl. De aproape un sfert de ora ma chinuesc sa-mi aduc aminte de unde curiose pe domnisnara si acum imi reamintesc.

- De undo ?
- Acum doi ani hi vacanta mare am fost In treacat vre-o
trei zile la Govora. Intro seara s'a dat o reprezentatie in folosul
cantinelor scolare. Nu e asa ca printre alto domni.soare a cintat
si domnisoara Murgu ?

- Asa e.
www.dacoromanica.ro

iN LUMEA DBEPTATEI

265

- PAstrez gi acum afigul eu o insemnare de cit de bine a


cintat domnigoara, mi se pare, Elena Murgu.
- Asta e nostim, zise Antonescu 7imbind. SA i-o qpunem

-A ba nu.

-- Ba da, cum o ispravi.


Se agezarA pe canapea gi urmarA pe goptite convorbirea
din care Andrei afl cA Doamna Antonescu a rAmas acasA, nefiind tocmai bine, cl Antonescu din pricina aerului Giurgiului,
care nu4 priea, a obtinut sA fie mutat aci in orAgelul acesta de

munte, cA macar ca nu era venit de cit de douA luni simtea o


mare ImbunAtAtire in sAnAtate ; cA Elena ii era gi cumnattt si
fiicA tot intr'o vrems, de oare ce ei o crescuserA, fiind cA4 muriser pArinVi de cind era abia de gase ani ;-iar Antonescu aflA
cA nici Andrei !fare pArinti, cA e gi el numal de gase luni in orag.

In vremea asta fata sfirgise gi intorcindu-se ii privea.


Directorul se sculA gi luind pe Andrei de minA il duse la
dinsa.

- Eleno, dA-mi voe sil-ti prezint pe d. Andrei Rizescu, judecAtor de edinta la tribunal gi absolvent al conservatorului la
vioarA.

Apoi istorisi, cu toate impotrivirile lui Andrei, chestiunea


ailgului de la Govora.
- AdmirabilA e sonata asta, domnigoarA, zise Andrei, ca sA
schimbe vorba. Nu gtiu dad, ati auzit'o vre-o datA la pian gi
vioarl.

- Nu.
- 0 gtii la vioarA ? intreabA directorul.

- Da.

Gazda, doamna Vinescu, care auzi in treacAt cuvintele din


urmA, veni sA stAruiascl de Andrei sAli aducA vioara.
- Te rog frumos, domnule Rizescu. Sunt trei pagi pnli la
dumneata.

- ARA datA da, astA searA insA nu.


- MA insotesc gi eu la rugAciunea doarnnei Vinescu, stArui
Elena Murgu. Sunt aci, vA pot acompania la pian.
Ii suna vocea mai dulce de cit pianul de care sta rezematA,
gi privirea ei zimbitoare ucidea ori ce putere de impntrivire.
DupA o clipA de codire se inclinA :

- Fie.

Atunci fata fAcu un pas cAtrA dinsul si-i zise privindu-1


drept in ochi :
www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

66

- Daca nu v'ar pricinui prea multa cautare, v'asi ruga sa


aduceti i afisul.

-0 ! asta nu, raspunse el indreptindu-se spre ()sire.


Totusi l'a adus. Citise ingraba acasa insemnarea facuta pe
el $ i vazuse 0, nu era nimic de ascuns ; deci inainte de a incepe
sa cinte, 11 scoase din buzunar si-I intinse fetei, care citi eu obrajii inflorii desigur din pricina rasfringerii cnloarei afisului :
eEram in picioare linga scena. Cea din urma care a cIntat a fost domnisoara Elena Murgu, imbracata simplu intr'o rochie civita, o fata palida la fata, cu ochii vii i cu o vita de par
alb in frunte. Nu stiu ce mi-a dat de la inceput incredintarea ca,
daca va cinta i aceasta domnisoara, va cinta bine. 0 parte din
public se pregatea sa piece stul de atita muzica. Dar de la primele acorduri a robit toata, sala, iar cind a terminat, cu drept cuVint i s'au facut ovatii.
Dupa ce Andrei intocmi afisul cu ingrijire i-1 viri in buzunar, incep sa cinte, i cinta amindoi atit de bine si puterea
muzicei e atit de mare, in cit capetele se intorc, vorbele inceteaza, pana i jocul de carti se opreste, toti se inghesuesc in cadrul uilor, iar cind sfirsesc, lumea isbucneste in aplauze :
- Admirabil !

- Domnule Rizescu, nu te mai primesc fara vioara, zise


gazda...

..5i acum intors acas, Andrei se gindeste ce ran i-ar fi


parut Ed nu se fi dus la sindrofia lui Vineanu. Un bine nespus
li umple inima. Ii ia vioara si cinta de unul singur, pe dad in
minte ii flutura doi ochi negri, sub o frunte mare cu o vita, de
par alb, ca un buchet de iasomie.
* * *

0 pornise de jos Andrei Rizescu. Era fiul dascalului Rizea


de la biserica Sfintului Gheorghe din Pitesti, orn sarac, fr alta
avere de cit venitul a trei pogoane din parnintul parohiei. Ajutat la cheltueli de boerul Marscu, ctitorul bisericei, Andrei a invatat alturi de baiatul Marscului ; dar pe cind feciorul boerului i trecea clasele cu propteli, baiatul dascalului esea printre
cei dinti.
La sfirsirea liceului s'ar fi inscris la alta facultate decit la
drept, daca nu ar fi fost staruintele batrinului Marscu, care
vrea sa-si aib copilul alaturi cu Andrei, a carui Sirguinta i cuwww.dacoromanica.ro

IN LUMEA DREPT kTEI

267

mintenie puteau sh-i fie un indemn. Pe Hugh facultatea de drept


Andrei mai fcea si pe cea de filozofie i mai urma si conservatorul la vioarh, talent pe care-I mostenise de la tath-s6u, ch si
daschlul Rizea cinta din vioarh. `,-ji iarhsi pe cind Andrei ducea
o viath asezath, necunoscind alte petreceri decit cititul. vioara,
lungi plimbhri imprejurul Bucurestiuhii si regulatele partide de
ah cu Klein, un coleg de conservator care-I invtase acest joc,
socotindu-se vinovat si stricat dupe o searh petrecuth prea tirziu la berarie in discutii, tinhrul Mai scu isi eheltuia via ta in
cafenele si in petreceri desfrinate
Dupe ce si-au luat licenta, pe chid Mar6scu pleca la l'aris
pentru doctorat, Andrei chphta cu sprijinul boerului un post de

substitut la Teleorman. Trecuserh doi ani dela intrarea lui In


magistraturh, cind s'au intImplat nenorocirile care au sfrimat
deodath toate leghturile de recunostinth ce-I legau de neamul
Marstilor.

Andrei avea o sorh, Ana, care mergea in casa boerului


de ajuta la cusut doamnei si domnisoarei Marscu. Aceasta sorh,

nespus de drag, lui Andrei, a fost sedus de thihrul Marscu


intors in vacanth, dela Paris.

ce fata fhcuse tathlui si fratelui Eau a ispsit-o


prin chinurile, in care s'a sffrsit otrvindu-se. Peste cite-va luni
s'a rhpus si daschlul Rizea, iar Andrei a rmas singur pe lume.
De atunci farh sprijinul nimanui, numai prin purtarea lui
bunh si prin munca lui,--(chteva studii insemnate, publicate in
reviste juridice atrhseserh, luarea aminte a lumei judechtoresti)
--inaintase 'Meet din treapth in treapth ajungind in timp de sase
ani judechtor de sedinth aci in acest oras. Colegii lui ii ghseau
trei eusururi ; ziceau c e zgircit, ursuz si mindru ; dar p'aveau
dreptate. Zgircit ii ziceau pentru ch nu-si risipea banii la chili,
dar ar fi de cercetat si de numrat citi magistrati cinstiti, MIA
nici o alth stare, au putut ca Andrei, cu economii din leaf, sh-si
fan o bibliotech frumusich, sh chlatoreasch odath pin la Roma
;3i sh aibh si douh mii de lei pusi deo parte. Mindru si ursuz ii
ziceau pentru eh nu-i placeau chefurile si nu da ghes cu dragostea nirnAnui, nu prea se ducea in lume ; dar asta tinea si de
miopia lui care-I fAcea sfips, iar dach aveau nitich dreptate cind
ziceau ch fulger la cornul caprii cind o ride Rizescu", tot atit e de adevrat eh nu l'au vhzut niciodath nechjit, nici nu l'au
auzit vorbind altfel decit cu blindete ; si apoi chid iti iei In
serios misiunea de judechtor si chid nu privesti cu nephsare
Rusine a.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

268

mersul strilor sufletesti ale oamenilor, far s vrei, pe nesimtite te simti Impins sure mIhnire si sure mizantropie, vzInd
zilnic pe oameni sub acelas unghiu al sfiierilor si intremincrilor pentru un petieel de interes.
Aa cum era, in scurta vreme de cind era in acest oras,
plcuse multora 0 nu erau putini acei care, avind o Ma, o sora
sau alta ruda de mritat, ar fi pritnit cu bucurie s'o dea dupa
dinsul. Se poate prin urmare intelege usor ce vilva a stirnit in
acest orael, in care ori ce casatorie era un eveniment, vestea.
c. Rizescu o s se castoreasca cu cumnata directorului gimnaziulni. Alni dumneata, sa ia fata strilina, abea venita, far un
ban de zestre, chid, slav domnului ! erau In ora atitea fete
frumoase, bine crescute si cu stare.
Lucrurile s'au intimplat in chipul eel mai firese.
In Duminica urmatoare sindrofiei dela Vinescu, Andrei se
dusese la Antonescu.
Directorul locuia chiar in localul Gimnaziului avInd pe seama

lui trei odi jos, in aripa dreapta a cldirei. lute() alta cas,
unde venea sa faca intaia vizita, ar fi stat cel mult zece minute, cu manuile in mlini, nemicat de pe scaunul pe care ar fi

apucat sa se aseze; dar aci atitudinea prietinoasa 0 lipsita de


eticheta a lui Antonescu II Meuse sa stea mai bine de un ceasCind a intrat, sot% 0 cumnata directorului nu emu in odae. Il primise el, Intr'o hainuta de casa, patata 0 arsa In mai
multe locuri de fel de fel de acide, i intaia vorb. i-a fost:
-- MA rog, tii mult la eticheta ? sa ma duc sa-mi schimb
haMa...

- Te rog nu te deranja, raspunsese Andrei zimbind. Iar


dupa ce venisera cucoanele ti dupa ce l'a infatiat nevesti-si, il

intrebase daca se grabeste qi fata eu raspunsul negativ al lui


Andrei:

-- Apoi scoateti manusfie. Ma rog, nu te las aa cu una


eu doua ; mi-ai spus daunazi ca nu cunost gimnaziul si vreau
sa tj-I arat in amanuntimi. Si au mers cu totii sa vada localul
gimnaziului. Era in adevar vrednic de vazut : Safi de studiu curate, mari 0 luminoase,-sala de desemn, Bala de gimnastica, o
bibliotec cum nu s'ar fi ateptat Andrei sa gaseasca intr'un orsel atit de Ink ; 0 in sfirit, pastrat pentru la urm, laboratorul de fizica si hirnie, specialitatea lui Antonescu, alturi cu
un amfiteatru incapator. La fiecare exclamare de admiratie a lui
Andrei, directorul se intorcea catre fata si o intreba :
www.dacoromanica.ro

IN LUMEA DREPTATE[

269

- Sa-i spunem aici ? i rgspundea tot el: Nu, lasa la


urmA".

Antonescu era un urn de vre-o patru-zeci i cinci de ani,


blond, slabut, chel ca sticla, vioiu ca o vrabie; porecla de neamful, pe care o purta din coala, i se cuvenea i pentru infatiarea lui pi

pentru ca in adevar era german dupa muma ; iar aplecarea lui


pentru tiintele naturale o motenise dela bunica- sau matern, raposatul Mailer, farmacistul.
- Uite ce am combinat noi, domnule Rizescu, zisese el
dupa ce se intorsesera in odaia de priimire dar cum sa incep,
ca trebue o introducere ?
- Las mai tirziu Alexandre, zisese nevastA-sa.

-A ! nu. Nu ma qtii pe mine ? Eu dud am ceva de spus,


trebue sag spui indata, c ma supara, parca mi-ar umbla un fir
de par pe limba. TJite ce e.
incepu sa explice cum li lipseau din laborator lucruri esentiale,sare-i trebuiau neaparat cumparate ; ca dela minister era
greu de capAtat suma trebuincioasA, ca judetul, vorbise cu prefectul, n'avea fonduri.

Atunci ce s'a gindit ? Aa e ca Elena cinta bine la pian ?

-0 foarte bine !
I

Eleno, aa e ca dl. Rizescu cinta bine din vioara ?


- Mai mult decit bine, raspunsese fata.
Atunci era foarte simplu, s'a gindit ca ar putea organiza
in amfiteatrul gimnaziului un concert-era destul de incapator
amfiteatrul-Eji s'ar putea scoate o suma destul de frumqica ;
pi parindu-i-se ca vede o micare de protestare la Andrei :
-- Mai intai n'o sa ai de cintat toata seara, ca o sa mai
fie i alte bucati : baetii o sa cinte in cor,-altii o s declame,
aIii o sa fad, scrima. Ma rog, de toate. SA nu zici nu, domnule
Rizescu. In orice caz lasa-ma sa mai trag nadejde douA-trei zile.
Ce e azi ? Duminica ? Uite, iti acordam trei zile de gindire,
Luni, Marti i Mercuri, dud te rugam sa vii s prinzeti cu noi.
Daca primeti, vii Miercuri cu vioara, dad, nu, vri fart% vioara.

Aa e ca va sa fie chreva afarg, din cale ursuz ca sa nu


se simta atras catre nite oameni, atit de deschii ]a inima ?
Miercuri seara se dusese cu vioara. Dupa masa venise 1
doctorul Georgescu, un coleg de coala al directoruhri cu nevasta-sa i petrecusera o seara minunata, Wind muzica cu Elena
discutind impreunft cu doctorul planurile de reforme pe care
vrea sa le introduca Antonescu in cursurile lui. De atlinci pe
www.dacoromanica.ro

270

VIATA ROMINEASCA

masura ce trecuse vrernea se incredintase ce oameni de isprava


erau Antonestii. La flecare reintilnire gasise noui cuvinte sa-i fie
dragi si sa se apropie de dinsii. El, un om destept, harnic, invatat nu nurnai in ramura stiintelor naturale, dar pe care-I interesa ori-ce fel de cunostinte ; Maltida. nevasta-sa. o femee buna
si simpl, care inspira dela intaia vedere o trainica simpatie.
Nu era frumoas, dar avea o blindete care te fermeca. Toate
treburile casei le facea fara nici un ropot, far cea mai mica. tevatura. Cu rost la toate, cu spor la munca. m*41-fie ei aduceau
aminte sprinteneala nesgomotoasa a unei humid. Cu drept cuvint zicea directorul despre ea, ca el Ware in tot laboratorul lui
de fizica nici un aparat mai precis decit nevasta-sa. Elena, pe
linga insusirile sora-si, care-i slujise de mama -(ii zicea MamaTilda), avea inteligenta mai vie, era mai sglobie, era frumoas
$ i avea mare talent la pian. Cite-si trei aveau in comun simplitatea, naturaleta, lipsa de supraveghere de tine insuti ivi de dorinta de a produce efect, insushile greu de lamurit, pe care le
au mai ades Nemtii decit Rominii, insuOri care sparg ghiata si
te imbie la intimitate si la prietenie dela intaia intilnire.
Om singur pe lume, mincind pe la birturi, traind inteo o(W rece de singurtate, la usa careia cind se intorcea nu era
nimeni s-1 intimpine cu un zimbet ori cu o vorba buna, e lesne
de inteles ce inriurire a avut asupra gindurilor si hotaririlor lui
Andrei tericirea casnica aflata in casa Antonestilor. Citiri imprena, discutfi interesante, muzica, pana si sahul de odinioara, ca.
si Antonescu juca sah si toate astea sub lumina unor ochi zimbitori, a caror pereche n'o intilnise inca in viata,-i se parea ca,
dupa, o lung& ratacire printr'o negura, umeda si rece a sosit inteo locuinta curata, calda si imbalsamata. Gindurile mohorite
despre zadarnicia straduintelor omenesti, indoelile nelinistitoare
despre rostul lumii, care-1 framintasera atitea nopti ma de somn
in pustietatea odaitei lui de orn stingher, se risipeau acum ca
valurile de ceata la razele soarelui. Viata dusa de el pana atunci il Meuse sa, ajunga, pana la vrista de 29 de ani cu iMma
adapostita de simtirea, ce acum io cucerea cu furie patca vrea
sa.0 recastige intirzierea. Ce alta infatisare capatau toate cite
pina acum i se parusera fara insemnatate. *i dupa lungi certuri
cu sine ins*, dupa lungi sovairi, cind din fericirea Para de nume
pe care o sirntea alturi de fat& si din nelinistea dureroas ca re-1 rodea departe de ea, cind din taierea rsuflarii pe care i-o

www.dacoromanica.ro

IN LUMEA DREPTATEI

271

pricinuia numai gindul ca s'ar putea sa n'o mai vadd, s'a lucredintat ca fr dinsa nu se -mai poate, a cerut-o lui Antonescu...
* *

Doarnnei Adna capitan G. Nicola"


Giurgiu.

Nu-ti e rusine, Adino dragA, sa rAspunzi cu o paginA la scri-

sorile mele de sase si de upt pagini ? Vream sa-mi rasbun i sA


nu- ti scriu decit un rind : sunt bine, merci ; sper cA pi voi
idem", pi sa iscAlesc ; dar nu pot. Eu nu sunt ca tine, la un loc
cu toate prietenele copilariei noastre, avind cui spune atitea cite
asi avea de spus ; eu n'am aici decit pe Mama-Tilda, dar cu ea
nu pot vorbi asa cum asi vorbi cu tine. Ce n'asi da sA te pot
avea aid macar o zi...
Am primit fotografia bAetelului tau. Numai decit i-am poruncit la un timplar o rama pe care s'o pirogravez (am gsit un
model, cu caltunasi de toata frumusetea) si o s'o asez
un loc
de unde s'o vad toata vremea. Ce drAgut e ! CA o sA am tot bAiat si eu nici nu ma indoesc. Prea o dorim din adincul inimei
si Andrei si eu,-prea ne-am obicinuit cu ideea asta, pentru ca
Dumnezeu sa nu ne implineasca dorinta. i Mama-Tilda tot asa
crede, la toate cite lucreaza pentru copil le a pus panglici albastre.

Numai clan ar fi frumos ca al tau. Andrei a sarutat fotografia de zece ori, mingiind o : Jeciorasul tati, fecioras." Gindul
c'o s aibA si el un bea il innebuneste de bucurie. A ! daca
ai sti ce bun, ce plin de atentii e pentru mine Andrei, asa de
bun incit i-am spus ca dacA o vrea sa-si rasfete copilul cum ma
rsfatA pe mine il iau de sub cresterea lui ( !! ). SA ne auzi planuri ce facem ; sa vezi pe Andrei cum i noteaza fiecare cusur
si cum discutAm rnijloacele prin care le-am putea infringe la capil. A m ris eri de ne-am prpdit ; ma rog, era sa ne certAm,
pentru ca eu ziceam c'o sa-1 pui la pian dela trei ani si Andrei

zicea c nu, ca e prea de vreme...


Sunt fericitA, A dino draga, asa de fericita, incit parca m
cuprindo o grija,

Asi vrea sA se impietreasca lumea asa cum e acum, sa


rAmiit totdeauna sub iubirea mingAetoare i ocrotitoare a lui An-

drei... Nu e frumos ca barbatul Mu Andrei, are insA o privire


buna i un timbru de voce grozav de duios intre bas si bariton.
www.dacoromanica.ro

'flATA ROMINEASCA

272

Unele cuvinte spuse de el imi plac la nebunie, parca vibreaza


inima In mine 'chid le aud : cmarmura, bravura,.

Para tiam scris a avem o cilsut mica si drguta ca un


pahar, asezata In mijlocul unei curti One de flori. Proprietarul,
care sade in fundul curtei in doa, odite, un pensionar batrin,
nenea Mache, cum Ii zice toat lurnea, e un grozav iubitor si
de flori si de pasri.
Am fcut aici cunostinta unui coleg de scoala a lui nenea
Alexandru, un doctor Georgescu, a aruia nevasta seamn leit
cu Victoria Nanu, doar nitel mai in virst. Sunt amindoi oameni

foarte buni si care au prim mare dragoste de noi. Am primit


dela ei mai multe daruri la nunta. Dutninica trecuta am petrecut la via lor; o pozit'te incinttoare, din pridvorul casei lor se
vede tot orasul. Nici nu ma incerc sa-ti descriu frumusetea de
mill a viei. Para n'am vzut de chid sunt asa, nuci uriasi si umbrosi, nici fin atit de plin de flori si de mirezme. Ne-am Intors
seara acasa tirziu pe luna cu sufletul imbIllsamat de fericire.
Zici a te duci la Cimpu-Lung in mulie. Poti sa intelegi
dt plcere mi-ar face s putem veni si noi; dar nici nu vreau
sa ma gIndesc la fericirea asta. Noi nu putem veni, atit din pricina pozitiei mele, cit si din alta privint. Andrei si-a cheltuit
cu instalarea noastra tot ce a pus de-o parte si tocmai acum vin
cheltueli serioase. Voi ins... dar nu, ar fi prea frumos si bine.

In orice caz dad, s'ar intimpla sa veniti, te rog sa ma instiintezi. Sosirea voastr Ma de veste mi-ar putea face au de bucurie.

incar ca e In ropotul examenului, nenea Alexandru mi-a


spus BA nu uit sa va scriu sarutri din parte-i. Din partea mea
salutri d-lui Nicolau ; iar pe tine te irnbrtisez cu drag si cu
dor ca pe o sora.
Elena A. .Rizescu.

P.S. Uitua ce sunt ! saruta-ti baetelul de sute de ori pen.


tru Andrei si pentru mine.
(Va urma)

IOAN AL. BRITESCU-VOINETI.

www.dacoromanica.ro

Romnii i criza Maghiarizmului


Multi democrati sinceri, nu numai in Rominia ci si In alte
state, sunt nedumeriti In fata celor ce se petrec in Ungaria. Ei
cred ca, asa numita coalitie" rnaghiarrt ar i avind nu stiu ce
principii populare de drept public ; ea, ea ar fi phtruna de sentimentul patriotic si c cerind restringerea prerogativelor regale
ea ar fi avind In vedere democratizarea vietii publice din Ungaria. Ei bine, e timpul a se spune odata verde si lmurit : toti
cei ce cred In enuntnxi politice de acest fel din partea coalitiei
maghiare sint Inteo regretabil rncire. Maghiarii toti, vorbese
de clasele lor culte i conducRoare, sunt oameni care tin si ascult cu placere discursuri cu tendinte democratice dar in practic sunt totdeauna inclinati spre un autoritarisrn care se apropie de sistemul despotismului celui mai violent. Mai ales
cind e vorba de nationalitMile nemaghiare din Ungaria care aldttuesc majotitatea, i Incti covirsitoare, a populatiunii. Rominii
(33' milioane), Croatii (2 3. mil.), Slovacii (23' miL), Sirbii (1 mil.),
Rutenii (3 mil.) si Germanii (2 mil.) sunt considerati ca Maghiari
cari vorbesc romineste, croMeste, etc. Prin urmare li se tgaduesc toate drepturile constitutionale care le-ar putea servi sft-si
desvolte propria lor nationalitate. In schimb guvernele maghiare
fac totul ca aceste natiuni sa-si rate lintba lor, s6, invete ungureste si s se declare mdulare ale natiunii maghiare. Cu un
cuvint : dup6, cum vor sti fan Rusii pe Rominii din Basarabia
Rusi, astfel vor Maghiarii s fac din popoarele sus insirate Maghiari.

De aci lupta pe viat si pe moarte.


Intreb: cine dintre oamenii cu mintea intreag, mai poate
presupune cg, Maghiarii ar fi o natiune cu aspiratli democratice?
Politica lor de nationalitAV ;zit se poate face deck intrebuintind
toate rnijloacele tiraniei do rass.

www.dacoromanica.ro

274

VIATA BOMINEASCA

Faimoasa criza din Ungaria nu are nici ea decit una 0 aceia cauza a tuturor mizeriilor din impar4a habsburgia : politica de maghiarizare. Maghiarii au in minele lor administratia
publica Intreaga,Intregul invatamInt public, finantele, apararea tarii

(o mica parte a armatei). Partea cea mare a armatei insa este


comun intre Austria 0 Ungaria. Limba ei de comanda e, tot
ca mai Inainte, cea germana. Acest lucru li exaspereaza pe Maghiari. Nu atit din consideratii de amor propriu national, cit mai
ales din cauza a maghiarisarea Romnilor, Germanilor f i a Slavilor din Ungaria inlimpinii enorme dificullfi, cita vreme armata
comuna nll este 0 ea maghiara Intrucit se recruteaza din Ungaria. Maghiarii 10 zic : baetii Rominilor, Germanilor 0 ai Slavilor
din Ungaria aunt obligati sa lavete de mititei limba maghiarit
timp de mai multi ani. Dar ce folos ? Ei In armata comuna nu
mai aud ungureqte ci numai limbile lor nationale 0, la comanda,
nemtete.
Cum conceptia liberala' a Maghiarismului nu poate tolera
aceasta ingaduitoare" organizatie austriaca, coalitia vrea s'o Inlocuiasca cu o organizatiune pur maghiara, fa% nici o consideratie
daca soldatii din tinuturile cutare tiu sau nu ungureste.
Imparatul, sau dupa cum zic Maghiarii (Regele, nu consimte la maghiarizarea armatei din Ungaria. Acum doi ani, clmi
Maghiarii pornira campania lor In acest sens, toata lumea credea
ca batrinul monarh s'ar fi 1mpotrivind numai spre a salva aparentele dar ca In curind avea s cedeze Aceasta parere se in-

temeia pe faptul a Impratul, dela 1867 0 Oa atunci, le

a-

cordase Maghiarilor tot ce cereau. De data aceasta insa, s'a intImplat ceea ce foarte putini barbati politici credeau : impratul declara hotarit a nu va Indeplini cu nici un pret pretentiunile Maghiarilor. La 23 Septembre 1905 imparatul chiem pe pfii coalitiunii la sine, la Viena. AceOia,-Contele Apponyi, Francisc
Kossuth, contele Andrssy, contele Zichy 0 baronul Banffy, se
dusera, purtati de speranta izbindei, la Viena. Ei fura primiti
de Imparat In faimoasa audienta de 4% minute. Mare consternatie In redactiile ziarelor Zeita 0 Neue freie Presse" din Viena0 la Budapesta. In acele 4% minute 1mparatul le comunica ca-

peteniilor coalitiei punctul sail de vedere care era de o rail intransigenta. Maghiarii erau deprimati,-Austriacii 0 nationalitatile din Ungaria avura In sru.-0t un moment de imparateasca satisfactie : fudulia maghiara fu, pentru intaia oara, supusa unei
umiliri.

www.dacoromanica.ro

Rok INII *I CRIZA MAGRIARISMULUI

275

Dar Ungurii nu sunt numai falosi ci ti curagiosi. Asa stia


lumea. Asa spusese doar 'None freie Presse, 'Zeit, ti 'Berliner Tageblatt. *i amenintau stratnic pe Imprat. *.i Maghiarii
incepura 86, organizeze (rezistenta pasiv ti in urmA si cea fa3tiv5.. ToatA lumea se astepta, zi cu zi, la izbucnirea revolutiunii maghiare. Chiar la Bucuretti auzeai pe la Capta pe unii dintre oamenii nostri politici soptind misterios : 'Ai dracului Ungurii! 0 s. faca revolutia !
i "Neue freie Presse ti Zeit etc.,
b6gau sistematic spaima in oasele bietilor Vienezi. Lucrurile se
dezvoltaril mereu p5n6. la 19 Februarie 1906 cind un general de
honvezi. trirnis de impAratul ' cu depline puteri in parlamen
tul din Budapesta, alung6. cu armata pe deputati si magnati din

cele splendide saloane gotice, puse, parca trimis de un Cromwell, peceti pe portile parlamentului si se duse la Viena s5.-ti
depuna impratului raportul.
*i revolutia maghiarA.?
Aceea s'a amlnat pentru andatA !
*i lumea IntreagA se mitt, de atunci ti 'Ana astzi de s16.biciunea Maghiarilor. Noi, Rominii din Ungaria si Transilvania nu
ne mir6.m. Noi nu judecAm pe Unguri dup6. 'Neue freie Presse
s. c. I. Noi ii cunoastem demult si bine. *tiarn prin urmare c

toatti puierea lor e dela imparatul i a indat ce el nu-i va


mai sprijini, ei se tvlesc in pulbere.
Iat6.-i lungiti la parrant !
In Budapesta, zecimi de mii de oameni fac demonstratii in
contra coalitiei ! Sunt socialistii. Ei ttiu de asemenea ca clicele feudale maghiare, cari monopolizau politica, stint dutmllnoase oricrei miscri pentru lrgirea drepturilor popoarelor.
Hegemonia maghiar se clatin ca niciodat de la 1867
Incoace.

Dad, am avea oameni, am putea face minuni In citeva


Dar politica de partid nu se preocup5, de asemenea tabstractiuni (!) si "utopii (!). Ea este eminamente 'practicd. De
aceea stni si ne uitin: ce mari au A fie odat aceste vremuri
luni.

si ce mici vom [Area noi !


AUREL C. POPOVICI

www.dacoromanica.ro

IN DRUM.....
(scHIT)
I

In sfirsit visul lui Costick atit de cu drag incdlzit de cIt-va


timp In sufletul lui, s'a Implinit L. Mind cd a trecut clasa, promo-

vat la toate obiectele, tatAl lui i-a dat voe, dupd cum ii MO.duise, s5. se ducd la vie cu prietenul si colegul lui, Ionel. A fost

putind vorbd Intro cuconul Manole si cucoana Ileana, care se cam


ingrijea sd-si lese bdetul singur, cu un alt copil ca si el,-dar boerul nu se teme : Mocanul lui poate sd se clued si singur la vie ; e

asa de cuminte, cd nu ti-ar sui el la deal ori nu ti-ar cobori la

vale In fugd, macar sd-1 stingi in btdi....


Si bdetii au plecat.
Acum trAsura mica pentru cloud persoane, cu arcuri numai la rotile din urm, aleargd pe soseapa albd, lsind In urind

un nor de colb. De-abia au esit din oras si Meth se simt cu-

prinsi de-o dulce inviorare. Acum nu se mai tern ad nu anitie cu


vre-o birjd, ori s nu dee peste cine-va ; acurn sint la largul lor.
Si calul paecd simte inflcdrarea inimilor tinere, cci fuge de nu-1
tine pmintul. Au si intrecut un docaras cu cloud cucoane, cu
toate O. cea care minh calul, il silea mereu din biciu si din hturi, ca sa nu treacd Meth Inainte. Si iatil, acum las in urnad.

si cdruta cu calul alb a unui preut de tard.... Ce fericit e Costied 1


A fost in totdeauna o mare bucurie pentru el sd, Intreacd pe drum toate trsurile, cite le intilnea. De cite ori mergea cu tatl Om la vie, a sta era preocuparea lui tot drumul. Si
nit de multumit era, cind intreceau ei celelalte trsuri ; dar ce
Indurerat era cind ei erau cei intrecuti ; ce ciudd avea atunci pe
Mocanu, cd merge mai Incet de cit alti cai, si pe tatl sda, 0,
nu-I indeamnd!... Ii ptirea ceva ne mai pomenit, cind tatl sdu
lsa sd treacd Inainte vre-o trsurd boereascd cu doi cai.... Ah,
dud ar fi avut el atunci in mind hdturile si biciul I
Si iatd cd acuma mind el, e stpin el pe trsura si pe calul acesta si a si Intrecut cloud tritsuri !... Tovarsul lui imprtseste si el fericirea lui Costicd,-se simte si el mindru cd
merge intr'o astfel de trsurd....
www.dacoromanica.ro

IN DRUM....

277

Ei, ce mai face popa ? 11 intreaba Costica pe amicul sau,


care a in tors capul in urma.
- Ehei, saracul, de-abia se mai zareste !....
- Da cucoanele ?
- Nici nu se mai vad !... Cine stie ce li s'o fi intimplat L.
- S'or fi inecat cu colbul, cit le am dat noi 1... exclama
Costica.

Baetii rid veseli i fac glume pe sama celor nvini, iar trasura usurica alearga mereu pe drumul plin de soare, lasInd in
urma movilele de piatra i stilpii de telegraf.
In aer e o caldura greoaie, pe care o mai alina din cind
In cind cite- o unda 'wail, de vint. Dar baetii nu se simt de loc
nu In dogoreala apeasta a soarelui de Iunie. Pen tru (hush toate
Sint frumoase i One de farmec cimpul intins de verdeata presurat cu nenumarate flori ; padurile, care imbraca coastele dealurilor din dreapta ; zarile indepartate, unde bolta cerului alburie
se razirna pe cimp,-toate revarsa in sufletele lor veselie i fericire

De la o vreme incep sa elute in doua voci un cintec de


scoala ei glasurile lor subtiri, tremurate incet de scuturarea u-

pail a trsurei, se sting in loc, fr ecou, inadusite parca de


cAldura apastoare a zilei de vara.

II

- Ramii cu bine, musia ; sa ne vedem chid mi-oi vedea


ceafal... exclama bucuros Costica, dupa ce a 16.sat in urma o tra-

surica, in care e un domn singur, cu o plarie mare de pae in


cap si cu un pardisiu de voiaj, de doc alb.
- Da s'a tinut sdravan boerul ; de cind inghitim la colb in
credeam ca nu-1 mai intrecem
urma lui ;
nel cu multumire.

raspunde Io-

- Ehei, Mocanu sa traiasca, sireacu


si beii, o bucata de vreme tacuti i Ingrijii, i recapata

acum veselia lor sgomotoas, i glumele curg girla pe sama celui

lsat in urma.
Dar, cu toate ca au trecut inainte, Costica tot Inteteste calul, ca sal intreac cu Inuit pe cel ramas i sa-1 mai auda, pe

Ionel spuind-cind se va mai uita indrat -ca nu se mai vede

lnsa calul strainultii merge bine si trsura lor se deprteaza numai putin cite putin de cealalt,-iar bietul Mocanu,
dus tot in biciu i in smuncituri din haturi, pe caldura asta de
amiaza, a inceput a cam asud.
Drumetul ramas in urm5, n'a bagat de sama nimic din apriga lupta de Intrecere al careia unul din eroi a fost. Mintea lui
e framintata de ginduri intunecate si sufletul i-e plin de obida.
Iar a trebuit sa se duca in oras, ca sa caute bani... Cinci
mii de lei dintr'un condeiu t Nu, asta nu poate sa mai dureze;
drumetul.

daca fratele lui a inebunit, n'are de cit sa'si faca de cap,-dar


6

www.dacoromanica.ro

278

VIATA ROMINEASCA

pe socoteala lui !... Ramie. daca vrea, calic lipit pamintului ; chel-

tuiasa-si toata partea lui inteo singura zi,-tot el are sa sufere


pe urma. Dar asa : unul sit stea la Paris in petreceri si altul s
munceasca, facind toate economiile si lipsindu se de ori ce placere..

La naiba, doar nu-i vechilul lui I._ Prea isi bate joc de el : i a
prins slabaciunea si una, doua-trimete-mi bani, ca altfel cer scoaterea din indiviziune si vindem mosia 1
Si in sufletul drumetului, plin de revolta in potriva purtarei

fratelui sau si intunecat de amarul Indurat la oras in cautarea


banilor-ce putin incredere insufla oamenilor de afaceri mosia
asta a lor ! --, gindurile se intetesc si se inv.almsaza inteo fr-mintare chinuitoare.
Trsura inainteaza repede. Calul, deprins cu drumul acesta,

alearga nesilit in trap mare, cu acelas pas neschimbat. Tu jariii


lui toata firea se scalda inteo lumina rizatoare. Pe cerul albastru, far pic de nour, stralnee,te soarele trwinfator, trimetind peste
toate razelo lui -natrunzAnsi e .. Dm sesul stropit cu felurite co-

lor], se ridica, cu adierile usoare de vint, un miros slab de flori


amestecate. De pe coasta dealului din stinga vin in rastimpuri
glasuri molcome de talngi de la vite, iar din finete, une ori mai
departe, alte ori mai aproape, rsun strigatul repetat al prepelitei. Uncle si unde cite-o pasarica asezata pe sirma de la telegraf pare tintuit pe bolta albastra,-iar inaintea trasurii ciocirlanii sboara din rnijlocul soselei pe movilele de peatra de pe margini, se oprese o clipa cu o ciripire scurta, parca pentru a-si da
sama de imprejurri, apoi se abat In tufisurile de pe margina
drumului. Si peste toate se revarsa lumina aceasta vesela de vara.
Dar drumetul nu simte nimic din toate acestea. Cu minile
lasate pe genunchi, el tine haturile cu totul In voe, privirea lui
rataceste in nestire spre zarile dinainte, si gindul neoprit se sbuciuma pe aceleasi cai, inlntuit in jurul nacazurilor, de care nu
poate scapa.
Peste doua zile trebue sa se intoarca in oras: casierul i-a
fagaduit ca, indat ce se va Intruni consiliul de administrat'ie al
Casei de economie, imprumutul ii va fi acordat. Va trimite fratelui sail banii, cu o scrisoare, in care ii va arata totul Daca Il
mai nacajeste cu banii, porneste el vinzarea mosiei : s se sfirsasc o data., ca s'a saturat de cind munceste ca un rob pentru altii !... Asa, cum merg lucrurile, nu-i nici o nadejde de indreptare : ce-a pltit el din datorii in cei cinci ani, de cind munceste zi si noapte, %IA alt gind, f Ara alta preocupare, de cit sa
scape mosia de datoriile flume de la parinti ? Mai nimic !... Procentele's asa de mari, in cit inghit mare parte din venit; fratele lui la Paris cere mereu bani si iar bani ; sora lui la matusa-sa. In capital, duce o viata costisitoare de vizite, de teatre,
de baluri... De undo sa scoti atItia bani :,;i s mai pltesti si din
datorii ?...

www.dacoromanica.ro

IN DRUM-.

279

III
TrAsurica isi urmeazA mersul grAbit. CosticA mai lasA, din
cind In cind, biciul pe spinarea calului, mai smunceste din hAturi

-ca sLI nu-i dee de rusine."


Au ajuns la dealul Hirtopului. De la cei dintAi pasi calul
lor, deprins de cuconul Manole sA sue incet la deal, se opreste
din trap, o ia la pas i, cu toate silintelc, desnAdAjduite ale lui

CosticA de a-1 face sA porneascA mai mte, nu vrea sA iasA din rin-

duiala lui, mai ales cA. fiind luat iute de la inceput, e si ostenit.
i pe cind calul, cu gitul incordat si cu miscAri regulate din cap,
sue la deal 'Meet, de li se pare fie-care pas o vecinicie, amindoi
b ietii tac, o umbrA de nernultumire incepe sA fluture pe fetele
lor, cite unul pe rind in toarce, din dal in clnd, capul indArAt tfi
inimile li se string tot mai tare : trAsura... rivalului se tot apropie cu acelas mers iute si neschimbat. Mai e o micA sperantA :
poate va lsa si el la pas.... Dar nu ; iatA, a Inceput sA urce si...
- Uite posomoritul cela, cum chinueste calul la deal ! exclam A Costica.

Celalt nu rAspunde nimic si CosticA mai face o incercare,


inainte de al ajunge trAsura din urm, ca sA-1 facA pe Mocanu

s'o eie la trap. Loviturile cad cu indirjire pe spinarea bietului cal ;


el ins, la fie-care loviturA, miscA scurt din urechi, dA cu coada
intr'o parte de prinde unul din hdturi, face o scurta smunciturA
in loc, dar nu-si grAbeste altfel mersul. TrAsura din urmA i-a ajuns. Ionel Intoarce capul, Ingrijit sA va dA ce va face. 0 clipA
calul strAinului par-cll ar vrea sA se opreascA dupA trasura bAetilor, dar omul trage in nestire de hAtul din dreapta, trAsura
incunjoarA si trece inainte. Bdeta rAmin cu ghimpele in suflet,
tAcuti, fArA O. se priveascA, pe cind, pe drumul povirnit ulor,
strAinul isi poartA mai departe &duffle si amarul.
....Cinci mii de lei,- datorie de onoare !... Cum nu intelege
frate-sAu cA se duce de ripA cu o astfel de viat ?... *i cum nu

i-e rusine de el, frate mai mare, cind stie cu ce greutAti luptd,
ca sl pAstreze locusorul acesta, pe care l-au stapinit strAmosii

lor si in care si-au petrecut ei copilAria fericitA si f5i de griji?...


Ah, dacA ar putea sA-1 facA O. se intoara din lumea aceia, In
care Isi pierde tinereta si rostUl vietii !.... Dar ce s6-si mai facA
iluzii ? Nu i-a scris de-atitea ori si nu i-a arAtat toatA ticAlosia
unei astfel de vieti ? Macar dacA s'ar multumi mai cu putin si
1-ar lAsa sa plAteascA datoriile mosiei ; de nu i-ar cere atitia bani,
mai ales in anul acesta. CAci, par-cti-i un fcut pe capul lui, sA
nu-i mearga cum trebuel... DupA doi ani slabi, anul trecut a asigurat recolta ; cind colo, vine sAceta ceia grozavA si... nici un
fir de piatrA pe toatA moia !... Anul acesta n'o mai asigurA, grinele s'arat foarte frumoase si- vine-o grindinA, care sfarmA tot !
Ce sA faci ? Cu cine sA lupti, dud nici fratele Mu nu intelege, in
ce greutati te sbuciumi ?
Drumetul pune hAturile intro genunchi, rAsuceste, pe gin-

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

280

duri, o tigara groas i da s'o aprinda. 0 adiere mai tare de vint


ii stinge cel dintai chibrit ; el aprinde un altul, it fereste bine
ia palmele strinse rotund dinaintea gurei-si Indata rotogoale rnici
de fum i se imprstie in jurul obrazului.
Acum soseaua coteste la stinga i valea se largeste. Cite-va
clipe drumul merge aproape de marginea iazului Irladoaei. Vintul, mai tarisor pe valea aceasta, fosneste stins In papurisul de
la coada iazului i Increteste usor fata apei. In care se oglindeste.
faramat, albastrul de sus. Un cird de giste de la cantonul de ling/
iaz aluneca lin, ca purtate de-o putere nevazuta, pe pinza botita
a apei, aproape de mal. Privirea drumetului rataceste o clipa pe
intinsul apei, apoi iazul ramlne in urma, cu cantonul de pe margina lui.
Meth au coborit valea incet-ah, cucoane Manole, ora lipsit de ambitie, cum ti-ai cnaravit* calul !...-pi acurn alunga pe
bietul Mocanu tot In galop, ca sa-si scoata din vremea perduta
Ei apuca pe drumusorul din ses, care e
cu cmarafeturile
rnai de-a dreptul, in timp ce streinul tine soseaua, ce face o cotitura mare. Costica indeamnii mereu calul si msoara din ochi
distanta.... trebue sa iasa numai de clt Inaintea celeilalte trasuri,
cInd vor da in sosei....
- Uite-1 cum sHeste calul din haturi, spune Ionel, care nu
perde din vedere trasura de pe sosea.

- i nici nu intoarce capul spre noi, se face c5. nici nu ne

vede, observa Costica.

-- De cind ma uit la el si n'a dat de fel cu biciul In cal...

Al dracului se mai tine !...


- Da, dar gura calului... numai ea stie ce trage !...
Mocanu Inainteaza repede ; acum drumurile se apropie din
nou i trsurile merg aproape paralel. Baetii asudati, cu fetele aprinse, Indeamna acum amiddoi ; trasura lor ia putin inainte pi
cind cotesc in sosea, slut tocmai cu citiva pasi Inaintea celuilalt.
Ei respira ca usurati de-o mare greutate. Ah, prin ce tremurari de suflet au trecut cite-va clipe !... Mai, mai erau O. ramie
In urmal... Dar acurn fetele li se lumineaza larapi.
Omul ramlne cita-va vreme invaluit in colbul, pe care-1 ridica trsurica celor dinainte, nestiutor de cele ce se petrec in

jurul lui,-apoi e lsat mai In urma.


*i &dude se invirtesc cu indaratnicie in jurul acelorasi
Imprejurari amare ale vietii lui.

Se gindeste la nevasta-sa, -iar are sa fie vorba acasa ....

ce viata senina ar duce ei, daca n'ar fi pacostea asta de mosie I


El vede bine c ea are dreptate, dar tocmai de aceia 11 chinuesc
vorbele ei. Caci, de sigur, a fost o prebunie sacrificiul acesta al

celor mai frurnosi cinci ani din viata lor, pentru dorinta de a fi
stapin. macar cu numele, pe rno?ia strarnosasca. Da, ea are dreptate. Daca ar fi vindut mosia i ar fi impartit cele cite-va mii
de fraud, ce le-ar fi rams dupa plata datoriilor, el. cu munca,
cu energia i cu viata restrinsa, pe care au dus-o in acesti cinci

www.dacoromanica.ro

JN DRUM....

.2s1

ani, luind o mosioarA micA In arendA, astA-zi altfel ar sta !... Dar
cum sA se despartA de pAmintul acela drag ? DacA ar renunta la

nebunia aceasta acum, i-ar 'Area cA viata nu mai are nici un


scop !
i nevasta lui nu-1 mai slAbeste cu aceasta.-cA de ce
sA munceascA ei si sA-si inchidA viata in pustietate, pentru ca ceilalti sa aibA cu ce petrece fArA griji ? SA munceascA ori cit de

greu,-dar sA stie cA e pentru ei, nu pentru altii L..

i cu toate
cA ea nu i-o spune, el se sirnte foarte vinovat fatA de dinsa. Pentru ce sA jertfeascA pe femeia aceasta, care 11 iubeste, unei ne
bunii zAdarnice ?....

TrAsura lui se apropie de dealul Murgului. Inainte CosticA


Ionel, cu calul vlAguit, dup ce au fAcut sfortAri zAdarnice de
a tine calul in trap - cAci drumul urcA lin, il sue la pas tAcati
si am Ariti.

Drumetul i scoate batista, i terge fruntea de sudoare,


si &duffle isi iau alt curs. Se gindeste la cAsAtoria surorei lui,
la ofiterul care o cere, la zestrea, pe care va trebul s'o inchipue
numai decit, poate chiar la toamnA,--nici el singur nu stie cum
si de unde !... I se pare cA imprejurarea aceasta va hotAri yinzarea nioiei, si i se IntunecA mintea dal se gindeste la risipirea
hi

instrAinarea gospodAriei bAtrine.... Pe ce mini vor incApea toate

cite i-au fost lui dragi ?...


Calul, grAbit spre casA, urcA in trap mic dealul trAgAnat al
Murgului. TrAsura bAetilor s'a oprit la mijlocul dealului ; CosticA
a pus cite o piatrA la rotile de din apoi, ca sA mai rAsufle calul,
cci nu mai vrea sA urce... Amindoi bAetii s'au dat pe jos si acum privesc cu inima strinsA pe acest om,- care e atit de fericit cA i-a lntrecut
TrAsura invingatorului se depArteazA hi duruitul potolit al
roatelor. 0 clipA trAsurA i orn se afundA pe de-a 'ntregul in albastrul cerului, apoi dispar cu incetul din vederea bAetilor. In sufletul lor se strecoarA ceva din jalea pe caro o simti pentru
perderea unui lucru, pe care nici odatA n'ai sA-1 mai poti avea.
Ei se urn fArA nici o vorbA in trAsurA i pornesc mai departe
la pas. In virful dealului cotesc la dreapta i, intrind in vie, mai
aruncA cite o privire spre cel ce-si poartA gindurile intunecate pe
drumul plin de soare i luminA.
nu stiu cum, parcA li se pare cA mersul acesta la vie
nu-i cine stie ce mare fericire.
RADU NOUR

www.dacoromanica.ro

in nurnele 3tiintei
D. V. Ropulef,-.,Importanta eeonon

mica a serviciului sanitar". las.i,


1906, 6 pagini.
,,Cereetari qi propuneri agupra
alimentarii satului Romineqti eu
aria buna". Iai, 1906, 12 pagini.
,,Etiologia s,i terapia etiologiea a dizenteriei epidemice in Rominia". Bueurqti, 1906, 28 pagini.

Din intimplare mi-au cazut in mini aceste trei pubHcatiuni


ale d-lui dr. V. Rofcule/,--i cetirea lor m'a pus pe ginduri : d.
dr. V. Rosculet e un vechiu candidat la catedre universitare, $ i
Wit isi prepar operele" pentru o nou candidaturk..
De chid Universittile noastre isi aleg peofesorii pe temeiul
lucrrilor stiintifice ale candidatilor. multi oameni pasnici, cari
0-ar fi vzut de treburile si de datoriile lor mrunte, departe de
grijile 0 de ostenelile stiintei, se hotrsc a-si inchina activitatea
intru autarea adevrului. A face stiint pentru stiint era greu ;
a face stiint5, pentru o catedr universitar se pare cel putin
ademenitor.

Subt imboldul acestei ademeniri numLlil celor cari vorbesc

si scriu in numele stiintei creste repede, 0 nu este de mirat


dac printre acestia Osim si multi nechiemati. Se vede a nu

este tocmai usor a lucra pentru adevr, i c in ogorul stiintei,


ca si in alte domenii ale activitatei noastre nu ori si ce Meer care este o isprav. In stiint5 ca si in literatur de altminteri,
unele lucrri" sunt numai imitatii mai mult sau mai putin reusite, caricaturi mai mult sau mai putin diforme, incercAri mai
mult sau mai putin avortate. Acest tel de lucrri trebuesc semnalate, chid le intilnim, fiinda printr'un concurs de imprejurari
nenorocite imitatifie, caricaturile si lepdturile care se dau drept
lucrri stiintifice, ar putea s fie rsplatite cu cite o catedr
universitar, daca cercul celor cari cunosc desrtciunea unor
asemenea lucrri, ar rminea prea restrin3.
Din acest punct de vedere am crezut 0, ar fi Ea aducem
oarecare servicii UniversiMtei din Iasi, dui% am examina imprewww.dacoromanica.ro

IN NUMELE *THNTEI

283

una cele trei publicatii,-stiintifice", va rog.-ale unui fost si


viitor candidat universitar, d. dr. V. Roculef.

Spre a fi stiintifica o lucrare trebue sa aiba anumite calitati intrinseci, si cu deosebire exactitate si prectziune ; se cere
asemerea ca concluziile omului de stiinta sg fie sprijinite totdeauna pe prob.:. Formula lui Descartes ; omnia probanda cuprinde
in adevar una din indatoririle esentiale ale oricarui cercetator.
Pornind dela aceste criterii de judecata obiectiva ne putem
convinge usor a publicatfile d-lui dr. Roculet nu au dreptul sa
se numeasca gtiintifice. Faptele de observatie sau experientele
publicate sunt totdeauna lipsite de precisiune; rezultatele pe care
le anunta, ca si concluziile la care ajunge autorul, stau in aer ;
probele de sustinere nu se vad., nu exis0, nici n'au fost cautate.
Sa luam de pilda o publicatie mai recenta : Importanfa economicd a servicmlui sanitar. Aici grisim afirmarea a viAa
unui locuitor din statul nostru valoreaza in medie aproximativ

1000 lei", iar viata unui Oran adult ear valora 3000 lei, dar
baza acestor evaluari fantastice nu se arata nicaeri. Se spune
numai ca autorul s'ar fi condus de sistemul adoptat de X si Y ,
dar a spune aceasta nu Insemneaza a arata ca dl. dr. Rosculet
a lucrat in adevar dupa date certe, cum ar fi informatiile anchetelor economice, cu atit mai mult cu cit Ora acum nu exista
cercetari sistematice in acest sens. In asemenea conditll evaluarile aproximative de mai sus, nu sunt stiintffice, nici aproximative, ci pur si simplu imaginare. Exemplul invedereaza bine grija
de exactitate si preciziune a fostului si iviitorului candidat.
Alta lucrare-suggerata, in treacat sa fie zis. de un modest
invatator, d. V. Dorin din Rominesti, care nu viseaza la catedre
universitare , contine : Cercetdri f i propuneri asupra alimentarci
..atului Rominesti cu apd bund. Preocuparea autorului de a fi
exact ni-se vadeste bine si aici, chid dl. dr. Rosculet afirma, de
pilda, ca dupa observatiile sale 4belivii sunt mai numerofi in
regiunea stepelor. Adia dl. doctor a numarat betivii din diverse

regiuni, pe care le-a comparat apoi. spre a ajunge la aceasta

concluzio nsdravana ; totul este posibil pe hirtie. De altfel autorul este si foarte precis in constatarile si cercetarile sale ; in

capitolul de consideratii sanitare asupra satului Rominesti el ne


da longitudinea .i lalitudinea satului in grade si minute, iar chid
e vorba de analiza bacteriologica a apei dintr'o tintina se aerie
negru pe alb ca tot materialul si utenziliile necesare la analiza
au fost prealabil sterilizate, ca si cind lucrul nu ar fi dela sine
inteles... Precisiunea const, de sigur, in fixarea unor amanunte
esentiale si caracteristice, dar aceasta nu insemneaza a inteo
lucrare stiintifica este permis O. notam orice detaliu, fara deosebire. Sterilizarea prealabila a gelatinei, cind este vorba de o
analiza bacteriologica a apei, sau gradele de longitudine si de latitudine a unui sat, cind e vorba de starea lui sanitarti, sunt
amanunte puerile si care subt Ifatisarea lor pretentioas ascund

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

284

o lipsa Mal de discernamint, intru cit priveste alegerea detaliilor indispensabile. Aceasta lips, explica de ce dl. doctor, care
avea grija sa mentioneze in toate amanuntele tehnica unei banale analize bacteriologice la tin tina Hulubei, scrie pur si simplu
ca a gsit bacilul febrei tifoide in apa unui put cfacind examenul bacteriologic al aneiz. In acest caz, in care exactitatea si
chiar veracitatea rezultatului atirn de tehnica exarnenului bacteriologic, atit de mult 'Melt toti autorii cari au reusit sa izoleze
bacilul tific din apa, s'au crezut indatorati sa insiste cu deosebire asupra metodelor intrebuintate, tocmai in acest caz publicatia d-lui dr. Rosculet devine excesiv de sobra si nu da nici
un amanunt. Autorul nu simte nevoia sa, fie precis si sa probeze ; nevoia lui cea mare este s publice lucrri c/iinfifice si
publicatiile se urmeaza de aproape, asemanindu-se toate.
A treia la rind este: Etiologia i terapia etiologicei a di zenteriei
epidemice in Rominia. Publicatia se prezint, cu toate aparentele
unei lucrari stiintifice serioase : are notite subt multe pagini, citeaza destui autori streMi si relateaza experiente si observatii
personale. Dar este cu totul semnificativ faptul ca din 28 pagini
de text experientele personale ocupa nutnai o fata, iar obs6rvatine d-lui doctor si ale colaboratorilor MI abia opt pagini. Restul este umplutura, fie cu jumuleli din literatura strina, fie cu

generalitg far sens, sau cu generalizari lipsite de orice baza


positiva. Citeva citate ajung sa caracterizeze partea originala a
paginelor de umplutura, Autorul aerie :
Cauzele care mijlocesc infectiunilor dizenterice o
expansiune epidemica sunt felurite i prea numeroase,
ceea ce nu-mi ingadue sa le expun pe toate aici, pe
ling aceasta multe din ele, resultind dintr'un con7)
)1

curs de imprejurari, sunt complexe si nu se pot In scrie alturea de faptele sigure, fail un prealabil studiu, fundat pe cercetari L..
Rog sa se creada ca am reprodus textual ; dar s mai

citam ;

Anul acesta ma pot inn pronunta categoric, fundindu ma pe cercetari sigure experimentale, ca nu
numai epidemiile de dizenterie, care au bintuit anul
acesta in Rominia, dar si cele din anii trecuti, sunt
datorite contagiului"... cAcest contagiu este funclin-

nea microbilor descoperiti de Shiga, Kruse, etc.,...


Un 4 contagiu-functiune este un adevarat juvaer, caruia is'ar putea zice rosculettan, Para, sa facem gelosi sau invidiosi.
De altfel fostul si viitorul candidat nemereste adeseaori termenii
cei mai improprii, spre deosebire de adevaratul orn de stiint ;
asa, expunind technica ce a urmat, d. dr. Roculet scrie : o

portiune din flocon spalata cu apa a fost disolvatii in citeva


pichturi de aria sterila, ceea ce este absolut imposibil ; flocoa-

nele de mucozitati si de celule din scaunele dizentricilor nu se


topesc In apa.
www.dacoromanica.ro

tN NUMELE STUNTEI

085

Dup umpluturA vine in sfirsit partea de rezistentA a lucrrei : rezultatele tratamentului cu ser antidizenteric 4aplicat in
47 cazuri >.

Spre a fi aici vorba de o cterapie etiologic, dup cum


vroeste autorul, ar fi trebuit s se determine exact natura boalei in toate cazurile, i anume s se constate c ele se datoresc
infecgunei cu unul i acelasi microorganism (bacilul ShigaKruse).
Dar In aceast privint autorul ni d6, lmuriri cu cea mai regretabil lips de precisiune. Izolarea bacilului specific din dejec-

tiunile bolnavilor ar fi reusit aaproape in toate cazurile examinate). Dar cite au fost aceste cazuri examinate? Pentru 26 observatii relatate cu oarecare amnunte se arat c examenul
bacteriologic s'a facut numai in 6 cazuri ; restul de observatii,
pn6la 47, ne 'Amine necunoscut, de oarece despre dinsele se
spune numai c ar fi aproape identice cu observaliile precedente...
AlAturi cu izolarea bacilului s'a urmrit i serodiagnosti-

cul, dar i acest mijloc cu care se putea stabili natura dizente-

riei s'a incercat tot In sase cazuri, i numai acolo unde se f-

i culturi din scaune.


Cele citeva pagini de observatii asupra bolnavilor tratati
cu ser sunt tot atit de putin documentate i intrucit priveste
actiunea acestui tratament. Din 26 observatii resumate in lucrare
numai cloud poart indicatia de cobservatie personal ; cele mai
multe se datoresc unui student in medicina. Bolnavii observati
personal" nu au fost observati decit 3--4 zile. Numai in 4 cazuri bolnavii au fost tinuti in observatie dela 9-13 zile, in toate
celelalte cazuri durata observatiei a fost de o sAptamin i mai
putin, chid natura boalei impunea o cercetare a bolnavilor cu
mult mai indelungat, de oarece in dizenterie avem aface cu o
infectie care tinde s devie cronin si care expune la redideri si
cuser6,

recidive.

Dac dup svirsirea isprvei sale autorul se simte dator


s multumeasc domnului director general al serviciului sanitar,
care a facut gresala sO, ins5.rcineze pe dl. dr. Rosculet cu aceste
importante cerceMri", din partea noastr credem c nimeni nu

ar fi in drept s aduc multumiri d-lui medic primar al judetului Iasi. In adevr din cauza d sale s'a pierdut o ocazie faxorabil, in care s'ar fi putut cerceta serios, adic cu pricepore 1 cu
pricisiune, atit epidemia de dizenterie din citeva comune rurale,
precum si efectele seroterapiei antidizenterice.
Spre a incheia s6,-mi fie permis a reproduce din operile
d-lui dr. Rosculet citeva fragmente, care domonstreaz c elocyenta . la Latavenat se gseste nu numai la candidatii la deputVe. Reproducem ;ILA comentarii.

-0 natalitate mare si o mortalitate mic, la ace-

lasi grup de oameni, este (sunt ?) un indiciu evident


de vitalitate si, ca s zic asa, experimental stabilita
(indiciu ?) prin istoria evolutiunei popoarelor. in care
se poate vedea c grupurile omenesti, cari s'au deswww.dacoromanica.ro

286

VIATA ROMINEASCA

voltat In progresiune numerica, au supravetuit de obiceiu acelora al caror numar era in descrestere, sau
flamasesar stationare 1...
Vorbind de malaria din satul Rominesti autorul scrie :
-Urmarile acestor imbolnviri sunt foarte grave,
caci pe linga ca sustrage (inbolnavirile ?) economiei na-

tionale un numar insemnat de brate, tocmai in toiul


muncei, pe linga ca arapana organismul celui invadat, secatuindu-i vitalitatea, pe linga ea impiedica
pe bolnav de a-si agonisi cele trebuincioase trainlui,
eaducindu-1 in stare de mizerabil, dar provoaca din an
in an tot mai mult, si produce, fiind secundafi (inbolnavirile ?) de alcoolism, degenerarea repede a acestui
neam de oameni voinici si destepti, ai caror strabuni
au contribuit la conservarea pamintului stint al patriei noastre, la conservarea acelci Alma parens,
Ma de care nu se poate concepe partea etica a iubirei de oameni si a demnitatei de only !...
Logica, bun simt, limpezime de gindire, exactitate, precisiune i simt critic, calittile fundamentale ale celui mai modest
ora de stiinta, toate lipsesc fostului i viitorului candidat, inteo
msura putin comuna. Nimeni nu ar putea opri pe un orn curajos de a vorbi in numele unei tiinti pe care nu o cunoaste,
dar opinia publica luminata are cel putin dreptul sa opreasca
rasplatirea indraznetilor autori de nasdravanii si de caricaturi
stiintifice. Daca nu exista pedepse pentru cei can iau In de-

sert numele $iiutei, sa nu ingaduim macar ca sa li-se acorde


recompense ; In tot cazul rasplata sa nu fie o catedra universitara.

Candidatii din neamul lui Catavencu sa gaseasca totdeauna


scris pe portile Universitatflor :
t r area oprit, in numele Singel".

Dr. LAMBDA.

www.dacoromanica.ro

Cel nti
Cuconul Costacbe Ba Ins, un orn foarte cum-se-cade, dupa
ce pi-a pierdut vieata in strainatatY, unde i-a incaruntit barba si

i-a cazut parul desi tinar inca, plictisit in cele din urma, s'a hotaril sa se intoarca in tara. Doisprezece ani de zile batuse bulevardele Parisulul si cafenelele pline de rtacitii lumil intregi,
zi cu zi lasase acolo fisif din inima si din trupul luY ca 'n niste
spini, si dintr'odata se trezise strain i dezgustat de toate, ostenit de o vieata f6ra, folos. Ca de niste lucruri vechi i drag1
i amintea de intimplarile celef dintaia tineretY ; cu o induiosare
pe care multa vreme n'o banuise, intr'o buna dimineata, in patul neprietenesc al otelului rece, incepu s viseze la pamintul
ri

si la ruosia pe care io lasase batrinul Ionia Balus.

Ca

niste lurnini trandafiril de asfintit, dulcl i duioase, isvorira din


uitare caldele amintiri i luminara deodata amurgul acela al trudel l pfictiselel. Glasurl de rnult arnutite ridicar cintari in sufletul amortit. Si iata ca omul atita vreme Instrainat simti in
el putere si o dorinta nebiruith de a se intoarce la camin.
Si a pornit deodata, hotarit c desavirsire.-Cel intaia gind
a fost pentru curtea veche boereasc, in care i petrecuse vieata
intreaga batrinul, in care batrinul murise senin, dupa, o vieata
de dreptate si de munca. La mormintul tatalui voia sa se duca
intait cuconul Costache BMus, acolo, la mosia din tinutul Tecuciului ramasa in parasire, pe mina unui arendas strain. Simtea

s'o bucurie la gindul ca va lua in stapinire iar pamintul Orintesc, in mijlocul taranilor blajini i credinciosi, ca va calca iar
brazda care 11 hrnise ei-I adusese placerile tineretil, ca-1 vor
bate din noil vinturile b i soarele thril, strocurindul o tinerete ei
o bucurie noua in singe.
Ziva aceasta, in care trenul ll purtase grabnic spre Moldovade-Jos, trebuia s ramie neuitata : II adusese o turburare mare,
www.dacoromanica.ro

288

VIATA ROMINEASCA

o ferbinteald ciudatd, o ameteald, o impainjenire a ochilor. Acum,


rsturnat In postalionul larg, pe gindurT, privea cu ochil inalzita
innainte, spre dealurile si vdile intinerite In primdvard, pierdute
in depdrtdrI hate() Odd abia vdzutd. Poate si pmintul tAril rdsufla aburii desteptdril, dar poate si ochif albastri al boerulul priveat innainte, cu ginduri din trecut, printr'o abureald de'
induiosare.

Cind surugiul, dupd un popas scurt, dupd ce addpase call,


sari iar pe capra si pocni din harapnic, cuconul Costache Balus
intrebd :

Mult maI avem, Mete ?)


Surugiul rdspunse, dind drumul c.ailor :
Da' de unde ! 0 fug bund de cal.... Chad insereazd, ajungem ;3i noi....

Bun ! gindi boerul, oftind adinc. *i pared. Incepea sd desluseased Imprejurimile, sd-si aducd, aminte de locuri pe care le vdzuse de mutt, In copildrie.-Da, i1 aducea aminte : are de trecut
prin pddurea Hotului, prin (loud ori treI sate rdzletite in vdI, pe
urnad peste podul Siretului,- s'i, dupd. Siret, intr dinteodat in
sat la Blusest1.-De mult n'am maI mincat mincdrI moldovenestI!
se gindea boerul. Am sd, pun pe femeia vechilulul sd-mi facd, un
puiti cu smintind !-*i gindindu-se, zimbea si privea la spatele
lat, infdlurat In bundd, al vizitiulul.- -Ce-a sd, zicd stenfi ? Cu
ce om de-aY WI, de pe pmIntul st, se va intilni intdit ? De
bund-seamd cd, nu-I va mai cunoaste nimeni, dar poate se vor
bucura toti aducinduli aminte de vremurile line ale boeruluI
btrin. i parcd, incet-incet sufletul i se umplea de vorbe bune,
calde, de o mild mare pentru oamenii aceia umilitI cari ati muncit
atita pentru plcerile Jul din OA strdine.

Se asezd mai bine In coltul lul si strip tare spre surugitl :


Da' la Siret tot pod umbltor este ?
- Tot, tot... Numal de nu I-o fi rupt apa, cd am auzit cd
vine avan Siretul... S'a topit omturi multe in sus, s'a si plouat
mutt zilele trecute... Iaca, s'acuma pared fac nouril a ploae...
Dar poate-a da Dumnezed s'om ajunge la vreme...a
Boerul Incepu sd, se uite bnuitor la cer. Soarele se cufunda In ingrmdiri de nouri singerosl, zrile deprtdriI erau
turburi. Intr'adevr, se putea intimpla ceva : furtunile primdveriI
slut minioase si repezI, nici nu Oil cind te prind in virtejul lor.
Dar poate nu i s'a intimpla nimic s'a ajunge cu bine acas.
Ginduri multe, curioase si felurite, II veneat, II prseau,
www.dacoromanica.ro

CEL iNTAIU

289

iar veneati. Se gindi un timp la intimplarl marunte din copilarie


pe cind traia batrinul, se gindi la o sluga veche, mos-Neculal
Hararn, care stia sa lecuiasca vitele bolnave i care-I lua une-orT
in plimbare pe marginea drumurilor, la strins buruene ; apoI Is!
aduse aminte de citIva cinT credinciosT cu cari se hirjonea in livada intinsa ; despre o noapte cind eral sa calce hotiT curtea
boereasca ; despre o iarna care a ingropat curtile sub zapada ;
despre o poveste lunga-lunga a bucatresel, poveste lunga amestecata cu prajiturl cu nuci ; zimbind iT parinda printr'o lumina
de vis multe clipe ale trecutuluI inmormintat, pe cind can fugeati sforaind, pe cind trasura duruia innabusit pe soseaua umeda. -

Apor deodata, ca desteptat, privi uimit imprejurimile. Padurea,


cu mugurI abia zaritl, strajuia drumul de o parte i de al ta. Un
miros tare de umezeala trecea ca printr'o vagauna, cu un Vint

iute. Si deasupra o bolta de nourT plumburif se intarea, pin


neclintit, sprijinit pe zarile nevzute.
Cind postalionul esi din padure, inserarea cuprinsese ramIntul. Vintul, rsunator, framinta in urrna padurea ca un vuet
de ape i trecea in larguri ca o suflare de minie. Rostogoliri de
nourI veneail din urrna, dela muntl, i vintul pornit tot din acea
part& dadea zbor furtunos trsuril resfirind, in suere de minie, cozile si coamele cailor. Surugiul '41 indes caciula bine In cap,
dadu fugarilor citeva bice. ApoI deodata IT opri, sari de pe caura si ridica poclitul.
Are sa vie ploae mare, boerule ! Cred c'ar fi bine s ne
oprirn undeva...

-- De ce sa ne oprim ? Nu mal avem mult pin la pod...a


Omul clatina din cap :

Asa.I, nu mal este mult..." Si se puse sa-s1 traga suma.


nul pe minicT.

Dupa aceia, cail arsT de harapnic pornira furtunosl.


Intunerecul stapInea cimpiile ; de supt poclit boerul nu maI
vedea nimic ; auzi numaf in tr'un tirzid bataia grabita, de darabana a ploff minioase ; se simtea dus ca vintul de repede, Inchidea uneor ochiT cu frinturf de gindur!, II deschidea iar, din ce
in ce mal nelinistit. De n'ar fi luat Siretul podul ! De-asT putea
trece !...

astepta in intunecimea grea a trsuril. Asa merse multa


vreme prin talazurile negre ale noptif, prin ploaia frmintata de
vint, biciuit din clod In cind de invaluirI de stropl ghetost ApoT

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

290

deodata se simti dus la vale, auzi racnetele vizitiulul 0 trsura


se opri scurt.
Mal podar, maT L.. e0 afara, s trecem dincolo...D
Trecu un timp. Surugiul izbucni iar fioros :
N'auzr, man, ! E0 s trecern balta, man L.."
Un glas sfirticat de fIltiirile furtunii rzbatu prin duruitul
ploii :
Cine-1 ?

- Uite, mal crestino, vra sli treac boerul dincolo. Trecern?

- Trecem, rnal frate, de ce nu ? numal s putem !,


Costache BaluE.3 voi s scoata capul pe sub pocht, ca s
vada pe cel dintaiii om de pe mo0a luI ; dar un val iute, un amestec de Vint 0 apa, 1l izbi drept in ochi, ill trase repede,
la adapost, capul.
Se simti pornit Meet, cu fereala ; roatele sltara pe podul
umblator ; auzea glasurile oamenilor cari ajutan, deosebia vorba
surugiuluY care domolea call' ; apol zvonul glasurilor crescu, se

simti saltat odata, de doua ori, -0 dintr'odata racnete pornira,


o Invalmaeala slbateca de voci intaritate. Acuma cunotea glasul podarulul, Il auzea urlind :
Innapoi, ma ! vine apa mare ! ne rupe, ne duce la vale,
se intinde odgonul, pirie ! InnapoI !
*i deodata il nvli in toata fiinta fiorul unel fricl nebune ;
10 1ncheie, cu minile tremurind, paltonul la git, 10 indes bine
palaria de pisla in cap, 0 se napusti pe scara. Ploaia furioasa
11 Invalui barba, II sfichiui obrajil, Il orbi. Se shnti strins de brate
tari ca nikite coarde de otel, auzi pe podar racnindu-1 la ureche :
Unde te duci, cucoane ? Vrai s sari In balta ?... Sue in-

napoi in trsura, ca te scoatem noi, la mal, n'al grijal..."


Dar boerul n'asculta. Cu o mina se tinea de fierul poclituluI, cu alta i0 cuprinsese palaria, 0 pe cind furtuna if invaluia
paltonul in toate partile, el cerca sa rzbata intunecimea oarba
din juru-1. Dar nu vedea nimic. Sus, vazduh de pacura ; in jur,
un zid nepatruns de intuneric ; numar umbrele neltnurite ale
oamenilor linga el, in jurul until felinar sarac, lasat jos, pe birne,
le vedea rnicindu-se incordate, cu gramezi de par spulberat, cu
suvite umede care-I plesneag fata ; sim tea In jurn-i, pe pod, o
incordare uriasa de brate care tragead pe odgon aicile la malul
abia prsit. Jos, valurile se zbatea, intindea aripi umede i
fulgeratoare, singerate de lumina felinarulul, i se rasiringeat indrt mugind, horcaind ca 'ntr'o durere de moarte. ..i la trm,

www.dacoromanica.ro

CEL INTAIU

291

aproape, casuta podarului deschidea un ochiti ingrozit, rosu, asupra miniei de supt malul prapastios.
Glasurile se ainestecaii :
Ho ! ho ! *Meet I-Deshama caul ! Trage trsural... Tine
bine, tine bine, c ne ducem dracului !"
0 figura barboasa se gramadi asupra lui.
Asta-1 podarul ! gindi Costache Bolus. El nicI nu stie ca ea
sint stpinul lui ! Boerule, nu mal sta aid, nu vezi ce cumpana ? Sue malul
si intra in cas de te zbiceste... Stal la noi pin'ce trece furtuna;
acii nu-I chip sa razbatem ! Nol Biel, afara, avem de furca !"
Prin vintul care4 trgea parca Indarat, spre apa, Costache
Balus sui malul. Oarnenii, cu zvonul glasurilor tar!, rarnasera jos
in lucirea de singe a felinarului, in fulgerarile fioroase ale miniei
apelor.

Batu in us grabit.
Un glas moale razbatu din luntru. Bata a doua oara. Clampa

sunk si usa se deschise. Un val de lumina izbucni si-I invlui o


clipil obrazul. 0 baba adus de sele il privea cu capul pornit innainte, cu ochii mici, blinzi :
eTu esti, Ionica ? Ce-I ? apa mare ? Asa-I, dragu' mamei ?
Mare spaima !,

Apof deodata facu un pas indrt, cu ochil cascati mari,


ingrozita :

Val de mine si de mine ! Dac n'am crezut ea-I Ionia !...


Ca doua, picaturi de apa... asa sameni !...
Vorba-I muri in gitlej. *oval Indrat Meet, privind tinta la
boerul incremenit.
eDoamne ! Doamne ! Val' de sufletul met 1

Cu obrazul ravasit se trase In umbra, ling, horn, se las


pe scaunasul de linga vatra, cu ochii atintitl asupra boerului, cu
chi! plini ea de o flacara de nebunie.
Boerule, nu esti dumneata feciorul lui cuconu' Ionica ?...."
Costache Balus inchisese usa In urma lui, isI luase palaria
uda din cap, voia sa se dezbrace de palton.
Da, eu Sint ; dar cum m'ai cunoscut asa de repede?... Ce
este? De ce te-al speriat ?"
Batrina il privea tinta si clatina din cap. Nu raspunse nimic ; il privea cu indartnicie, cu ochil ingroziti.- *i deodata o
scaparare de lumina trecu prin mintea boerulul. Privind pe baba,
Aintr'o data Intelese. Pricepu de ce samana ca doua picaturi de
www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

292

a$ cu podarul, cu tdiatul bAtrineI. Un fulger de lumin5, i o izbitura scurtA in partea sting5, a pieptului : inima i se strinse dureros. -Asa, Imbrcat, se las ln netire pe scAunasul de dinaintea focului. Gindul, priceperea, if sfredelea creerul. Intelegea,
intelegea insfirsit ca podarul, ch cel dintiiii om de pe moia lul,
care-1 intimpinase, cu care vorbise, era fratele lui, era feciorul
lAtrinului Ionia Balu ;-i baba sta in coltul el inghetatA, inteo tAcere de groazA.
Vintul i ploaia i apele SiretuluI rAzbAteati cu freamAt a-

dim de-afarA. In bordeiul strImt, in lumina roscaM a gazornitel,


boerul se &idea, isl acoperise obrazul cu palm ele, iI stringua
fruntea infierbintata intro degete.
Ling 6. soba veche, aproape de el, un greere porni incet scir-

tiitu-I melancolic si monoton: cri -cri-cri-cri ! Boerul sta nemiscat, atepta para ceva si nu tia ce, astepta cu sufletul tremurind zvonurile de-afarA, astepta paii omulul care-f esise intaiti
Innainte, -si scirtiitul greeruldi pare& era o pilit care-i rodea col-

turile indurerate ale fruntil.

Nicl nu i-a dat seama cit a stat asa. Nici. nu i-a dat
soama cind a ridicat capul si a intrebat pa b6,trin5, :
Da' mosneagul unde-1?...

Baba tresAri, cu un glas pierdut, cu un tremur, c'o oftare:


Mosneagul a murit de mult!...
I se zbtea limba in gun., de abia graia, i-1 privea c'o indAratnicie grozavA.

Iar Costache Balus voi O. mal Intrebe multe lucruri, din


trecut, din trecutul acela indepartat care-1 chemase ca o lumina
blind5, ca un cintec blajin, din trecutul amar al femeil cari-si petrecuse vieata de osind acolo, in capul poduluT de peste Siret,
crescind un rob obijduit al muncii, un frate al lul totusl, voi s
intrebe, sli ajute. s reverse asupra coltuluI aceluia de intunerec
toa0, lumina milel care izbucnise in el, - si totusl nu putea, nu
mai putea scoate un cnvint, nu putea face o miscare : acl de
dincolo, de dincolo de u, din cumpAna, din minia de-afara, parc

venea amenintarea grozava a unti nedrepttit. Sta inlemnit. Si


batrina inghetase la locul el. Si greerul cinta ca in vechi vremuri ale tinereVI, cri-cri-cri-cri ! Si boerul se gindea cum se
va ridica din locu-I de osind In fata privirilor celui dintiii orn
care-1 intimpinase pe moia Orinteasc.
MIHAIL SADOVEANU

www.dacoromanica.ro

VASILE POGOR

Un om de elita, o figura distins a Iaplui si a tarii a disparut dintre noi.


Din prima lui tineret, Pogor a fost un personaj in vaza, prin
capacitatea, averea si pozitiunea sa social, asa a a oeupat totdeauna un loc de frunte intre concetatenii sai ieseni.
Dar undo calittile lui intelectuale au lasat urme nesterse,

a fost in societatea literara Junimea, la a carii intemeere de


acum 43 de ani a contribuit dimpreuna cu d-nfi P. Carp, T. Maiorescu, T. Rosetti si Iacob Negruzzi si. la care nu tirziu s'au
alipit si alti multi aderenti..
In sinul acestei societati, se distingea Vasile Pogor ca element critic prin excelenta.-Inzestrat cu o cultura intinsa, cu o
inteligenta vie si. cu un spirit fin de observatiune, dinsul avea
talentul de a pune totdeauna degetul pe partile slabe ale ope-

relor literare ce se citeau in Junimea. Dan n'a produs el insusi de cit prea putine lucrari proprii, acum aproape uitate, nu
se poate uita insa marea lui inriurire asupra colegilor lui din
Junimea.-El, alaturi cu dl. Maiorescu, si cu deosebire el, a contribuit mult ca scriitorii junimisti sa se fereasca de tonul declamatoriu, de fraza goala si sa-si Ingrijasca bine lucrrile ee le
prezentau spre publicare, caci se temeau toti sa nu-si atraga surisul lui volterian.-Nimene inteadevar nu stia sa manueasca
ca dinsul ironia, insa un fel de ironie Para rautate, care nu jignea, dar indemna pe autor sa-si prefaca lucrarea.
Pogor a fost necontenit nota vesela in Junimea cu sarcasmele lui, cu anecdotele care, dupa propunerea lui, aveau totdeauna prioritate, cu cintkile bisericesti care precedau orice leetura intocmai ca la cetirea sfintei Evanghelii, cu loviturile de
perini aruncate ca argumente de convingere ad hominem in spa7

www.dacoromanica.ro

294

VIATA ROMINEASCA

tele vre-unui autor inckAtinat. El era stirnitorul poreclelor tuturor junimistilor, el alcAtuitorul faimoaselor statute nescrise ale
societMei, compuse dint' un singur articol : Intr cine vrea, rd.
mine cine poate. Intfun cuvint el era sarea, farmecul, atractia

cea mare a seratelor literare. Iar inclar4ptul acestor glume de


copil zburdalnic, de colar in vacantk cite observatiuni fine,
citg, eruditiune, cite sfaturi intelepte nu culegeai de la el !
Lui deci in mare parte se datoreste succesul ce au avut aceste serate frecventate In curs de atitia ani de cei mai de sam5,
oameni din Iagi, a cAror muncA, coming, este astazi consemnat
In cele 40 de volume ale Convorbirilor Literare.
Du$ ce ins Convorbirile s'au stilmutat in Bucuresti, s'au
rrit intrunirile s6pMminale ale membrilor junimisti din Iasi si
de la o vreme au incetat cu totul ; iar Pogor ajuns la o vris0,
mai inaintata, s'a retras de la orice ocupatiuni politice si literare

si s'a Inchis pentru restul vie0i sale in Mcerea celor patru 0reti ai lui, unde In filozofia sceptia ce l'a caracterizat totdeauna,
privea cu ochi reci, dispretuitori frminthrile lumii exterioare.
Tot asa tcut6, i-a fost si inmormintarea, care a avut loc in ziva
de 23 Martie si la care au asistat mai multi fosti colegi ai
lui politici si literari, dintre care insli nici unul n'a gsit tan cuvint de zis pe tristul lui mormint.
Ce contrast izbitor intre o viat plin de vibrarile unei zgomotoase veselii si intre o asa t6cut5., melancolia inmormintare !
V. R."

www.dacoromanica.ro

Miscellanea
TURBURRILE DIN BUCUREUL

Instrainarea societatii noastre inalte a dat nastere in cursul


lunei trecute unui dureros conflict, si cu unnari foarte triste.
0 societate de binefacere a organizat o reprezentatie teatrala, de diletanti, In limba franceza.
Faptul In sine nu ar fi avut nici o gravitate, daca, in fond,
nu ar aparea ca simptom al unei grele boli sociale, care are
cauze adinci,--si cauza cea adevarata si cea mai adinca este izolarea acelor mase de ,,osteni fr nume ce cad si mor de cruda

'mpovorare a tuturor durerilor din lume",- a celor ce poarta


toate sarcinile, WA sa aiba nici un drept, si nu au nici un rol

in viata noastra publica si culturala.. . Numai pentru acestia cultura nu existii, daca nu imbraca formele nationale, singure accesibile pentru ei....
Oamenii maturi pot intelege, ca un rail social, cu radacini
atit de adinci, nu poate fi vindecat prin manifestatii de strada.
Insa e atit de firesc ca tineritul universitar din Bucuresti,
pentru-ca e tinerit, sa nu filosofeze asupra cauzelor profunde, si
sa-si manifesteze sentimentele inteo forma, suntem gata sa admitem, chiar excesiva.
Cine nu e excesiv In tinerete, cine la vrista de doutizeci de
ani nu se credo in drept, nu se simte chemat a rezidi lumea din
temelie, -mai bine sa nu se fi nascut! undo va ajunge el la maturitate, dup ce dezamgirile si greutatile traiului ii vor t6ci
toate simtirile,--dadt va pleca in calatoria vietii MIA o proviziune de idealizm si entuziasm din tinerete ?....
Totusi administratia a gAsit prilejul nemerit de a tapara
prestigiul autoritatii* (arta pentru arta!), (rind o intorsatura grava
lucrurilor prin o represiune crunta, care a degenerat in scene selbatice, pe cari ni e rusine, ca romini, sa le descriem.

Nu impartasim credinta, c inipiedicarea membrilor high-lifeului nostru EA se distraga intre ei, sub pretext de bine-faceri, organizind representatii de diletanti In singura limba ce o cunosc
mai bine,-poate rezolvi vre-o problemA si, in ori-ce caz, nu aprobam mijloacele violente.
Dar nu putem sa nu deplingem, ca protestarea tinerimei,
legitima in fond, ca avintul ei-ori-cit de exagerat ca forma -

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMNEASCA

296

sinceritatea i mobilul lui,-nu a gasit alt respuns, decit baionetele jandarmilor i %mile calarasilur....
frumos i nohil, prin

pentru ce toate acestea?

Credeti, eh manifestatia nu a fost justiflcata ? Fie ! Dar me-

rit, o representatie teatrala acest decor de rasboin civil,-atita

varsare de singe, transformarea capitalei inteun cimp de batalie?


In ce vremuri traim ?
Ne.am deprins cu o alta conceptie a autoritatii, decit cea
a generalului Trepov
Bine Inca ca n-a fost dat in judecata d. N. Iorga pentru-ca,
ar fi indemnat tinerimea sa cinte desteapta-te Romine" in piata
teatrului ! Asta i !
Ne lipsesc Inca martiri, de dorul representatiilor franceze!...
FRTIA RODIINk.

Din miscarea studentilor s'a nscut, pe neasteptate idea


unei I10116, organizatii- Fratia romina, anuntata de d. N. Iorga
inteo intrunire la Iasi.

Nu ne dam bine seama, ce vra sa fie aceasta societate,dar nu putem s nu ne exprimam temerile.

Pe cit se pare, in gindul d-lui Iorga, zamislitorul ideei,- Fra-

tia Rornina trebuio sa iee parte activa la luptele hoastre politice, intru cit membrii ei se leag de a nu vota decit in anume
conditiuni. Deci, un nou partid ?

E picant, ca tocmai d. Iorga, care ne reproteaza (Samanatorul" No. II, p. 219), ca, easteptam dela activitatea politica
o mai buna viata culturaM,-acum el nazueste sa interneieze
un partid politic 1...
Foarte bine.

Insa pentru ca un partid sa fie rviabil" nu ajunge cuvinte


vagi, ca bun romin, dragoste de nearn i ail etc.
Cine nu-7i zice. sau chiar sincer nu se crede bun romin, si
cu dragoste pentru neam i tar?
Desigur, doamnele din societatea Bucurestiului, incontra carora au manifestat studentii, se cred, in Maki sinceritatea,si bune
romince, i iubitoare de taril.
Atunci ?

E vadit, ca un partid politic nu poate trai fara un program


precis de lupta i activitate. si care sa respunda la Mate problemele puse la ordinea zilei.
Care este prograrnul noului partid ?
Admite el, de pilda,-ca sa vorbim numai de ehestiunile asupra carora ne-am pronuntat,-Casa Rural i sufragiul universal, sau cel putin colegiul unic ?
Nu ?

Atunci- ,si sa ne creada dl. Iorga, c avem 1,entru acest


neam o iubire care nu poate fi ihtrecuta de a nimanui,-nu avem ce Uinta in Fratia rornina,-fiind-ca socotim, - cum am
www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

297

cutat sa, artm la locul cuvenit,-c alt-fel nu putem servi interesele mari ale neamului.
Sau In Fr 6,t'ia romin" este loc i pentru partizanii si pentru adversarii acestor reforme ?

Atunci care este leg6.tura vie Intre ei, care s-i duc la
lupta impreuna ?
E yacht, cA, Mr% un program precis, activitatea noului partid va degenera inteo elocvent pompoasb. (suntem atit de satui de declamatie !...), fa.r urmari pozitive,-pentru c in aceste
conditiuni nici o lupt rodnic nu poate fi data.
DI. Iorga, admirator al stiintei germane, poate afla, de pild,
din scrierea marelui jurisconsult si sociolog, R. v. Ihertng,,,Der Kampf um 's Recht",-ca ori-ce idee nou intimpin -rezistenta tenace a intereselor amenintate ; de aci o lupt, in care,
ca in ori-ce lupt, nu greutatea argumentelor, ci puterea decide
rezultatul.... i calea progresului e marcatti, de ruinile intereselor
invisse`... (p. 8 unn.).
Care este puterea, pe care vrea s se rzime dl. Iorga, in

lupt pentru regenerarea neamului ?


Democratia de pretutindeni are un respuns la aceasta intrebare intelectualii, pe cari ii dor durerile neamului, trebue s

se puna n slujba nuiltimii oropsite,-la noi i d. lorga stie, c

interesele tArttnimii sunt interesele neamului intreg,-0 s poarte


lupta in contra intereselor protivnice.

Ii insuseste d. Iorga acest nspuns ?


Atunci nu are nevoe de un nou partid.

partidele vii, nici nu se improvizeazn. in Intrunin studentesti, i nici in cabinetele savantilor...


NEETINGUL CRTURARILOR.

In ziva de 20 Martie a avut loc la Bucuresti un (meeting


al arturarilor spre a manifesta pentru romlnizarea vietei
noastre.

(Viata romineasc a trimis d-lui Iorga o telegram de adeziune, intrucit priveste scopurile pur culturale ale miscarii.*i cine ar precupeti simpatiile sale actiunii intreprinse de d. Iorga,
in aceasta directie, daca nu s'ar fi amestecat ideea Fratiei ro-

mine', care nu tim unde ne-ar putea duce ?


DIN BASARABIA.

Salutm cu bucurie vestea c trei romini basarabeni au clptat autorizatia de a scoate in Chisinitu ziare rominesti : btrinul luptator Em. G. Gavrilita, a crui scrisoare emotionant4 a
fcut ocolul presei noastre (ziarul Basarabia),-tinrul advocat
Vasile Boadea,-cel ce a luat aprarea intereselor tAranilor romini din Basarabia in sinul adunrii (zemstvuluiv (ziarul Viata
noulz), i preotul N. Bivol (ziarul (Luminav).
In sfirsit, va putea auzi toat6. Rorninimea glasul a dou miwww.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

298

lioane de frati, ce un veac intreg au pastrat tacerea mormintului

Afiam, cli, cei trei editori sunt inteleai intre ei pentru a organiza o colaborare frateasca.
Noroc, lumina i viata noua pentru Basarabia I
POPORANIZMUL *I D. PANU.

Cit de greu e sa, fii inteles !...


Chiar d. Panu aerie in (Saptamina, ca poporanismul e o
directie, care privete cu oare-care duarnanie cultura 0 literatura
straina...
Noi revendicelm acest nume, - uu mimai fiind-ch in euvintul
ecatre cetitori prin el am caracterizat directia noastra. dar not,
putem spune, Yam creat, fiind-ca pentru prima oara in literatura
noastra meat termen a fost intrebuintat de colaboratorul nostru

CI. C. Sarcaleanu, acum 12 ani, in Evenimentul literar", (- 0


majoritatea scriitorilor ,Ev. lit. de alta data face parte din redactiunea noastra).

Si noi am spus totdeauna ca istoria culturei noastre nu e

decit istoria introducerei si a asimileirii culturei Europene.


Recomandam d-lui G. Panu chiar articolele d-lui G. Ibrileanu, publicate in No. 1 ai in cel de fata al eVietii rominesti,

-spre a vedea cit de nedreapta este acuzatia aceasta.


Dar.., in lupta pentru adevar trebue sa, ai rabdare. Suntem
siguri, ca dl. Panu, cind va avea prilejul sa ne ceteasca, 10 va
corija aprecierile de acum .....
RETET PENTRU CRITICI.

Sintem inteo vdita perioada de inflorire literara, atit in


proza cit ai in versuri.
Dar n'avem o critica corespunzatoare. Sa fiu bine inteles :

nu vorbesc de valoarea criticii romine, a acelei admirabile critice,


care desfide mice concurenta straina ai cu care, cu drept cuvint,

ne putem mindri,-ei de cantitatea ei. S'o spunem drept, oricit ar durea acest adevar, n'avem destui critici : o buna parte
din productia literara e amenintata sa ramie necriticat- ai de
cit o literatura necriticata mai bine de loc !...
Ne facem aceasta datorie-care e un merit, recunoasca,--nise - de a da, cei dintaiu, alarma ai de a indica 0 remediul.
Tat remediul :

Increzator in admirabilul spirit de sacrificiu, care nu s'a


desmintit niciodata, chid patria a trecut prin primejdii mari (sa-si
arainteasca oricine de muma lui Stefan cel Mare la Cetatea Neamtului, de Daniil Sihastrul, etc. etc.), increzator in vitalitatea acestui popor, Increzator in initiativa individuala, care a dat rezultate stralucite chiar In branaa de care ne ocupam, in critica
literara, reprezentata prin atitia valoroai campioni, m'am gindit
ca cea mai buna solutie a acestei chestii arzatoare, este sa adrewww.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

299

sez un apel calduros la tinAra generatie, care se ridicA de pe


bancile scoalei, sau care e pe acele banci, la acele suflete generoase, neintinate Inca in interesul meschin egoist, care nu si-au
pierdut curatia sufleteasca insfirsit-trebue s ispravesc odata
fraza l-cArora nu le:a secat izvorul actiunilor dezinteresate, sau
cam asa ceva,-- i sa o indemn sa-Bi consacreze cu o or mai
inainte munca i talentul pe altarul criticii stiintifice romine...
Pentru a i usura munca i pentru a o face cit mai repede
apta pentru rolul, pe care este destinata sa-1 joace cu atita succes. am crezut de cuviinta -slab obol-sa extrag. din observarea
procedeelor criticii contemporane romine, citeva regule, dupA
care conducindu-se, tinAra generatie va fi in stare sa, lucreze cit
mai de graba la critica complecta a intregului stoc de productie
literarA.

*i WA, ce am observat, &TA o matui

actuale romine :

analiza a criticii

Mai intaiu te inarmezi cu citeva teorii, pe care le numesti


estetice. Para teorii n'ai facut nirnic.
Odata inarmat cu aceste teorii, se cere s ai tact Bi bun
gust i, ca can bine crescut, sa nu te amesteci in viata personajelor din opera scriitorilor i sa nu te bagi in sufletul lui sub
pretext de analizA paihologicA. Ar fi meschin, ne delicat, ai cadea in mahalagism... Te vei margeni s intrebuintezi opera cu
discretiune. aproape fr s'o ceteSti, scotind din ea ilustratii pentru teoria. pe care, fiindca-ti este scumpa, voeSti sA o impui
tarii...

Dar sa intru putin in detaliile procedeului.


Iai mai intaiu un tratat de psichologie (cel mai bun rAmine
tot al d-lui Gavanescul), fiindc critica stiintificA se bazeazA pe
psichologie. Deschizi la tabla de materie Bi subliniezi senzatiile,
imaginile. fantazia,memoria, instinctul... Atita. Nu sublinia sentimentele", caci te vei incurca : ispitit BA analizezi sufletul operei Bi al autorului, ai putea, Dumnezeule al pArintilor noBtri ! s
aluneci spre cAutarea tendintflor" operei, s devii, cu alte eavinte, subversiv" i sa-ti pierzi slujba, ori sa te dea afara din
scoale.:.

DacA ai subliniat titlurile de mai sus, copiaz-le inteun car-

net $ i treci, mai departe, la operatia urmAtoare :

Ia un tratat de esteticA (ia-1 pe al d-lui Leonardescu etabla


de materie* e buna) i subliniaza, frumosul, sublimul, comicul,
dar mai ales naturalismul, realismul, clasicismul i romantismul.
Copiaz-le in carnet Bi, inainte de a trece la operatia urmatoare,
nu uita c fenomenele literare sint complexe : adesea un scriitor
e atit de complicat, incit in propozitiunile principale e, de pildA,
clasic, iar in cele secundare romantic ; adesea in primul emistih
e realist, pe cind in al doilea e naturalist, etc. ABadar, fa putina BtiintA, combinA aceste diferite titluri in toate chipurile posibile : realism realist, realism clasic, realism romantic, naturalism clasic, etc. etc. in total 16 combinatii, adicA 16 B.coli litewww.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

300

rare, de o camdatA. Dar, sufletul scriitorului fiind complicat, cum


am al-Mat mai sus, vei avea nevoe de combinatii din ce in ce
mai complicate-mai adecvate cu opera literarA : vei combina cite
trei, patru titluri la un loc : vei obtine vreo 120 de zzcoli literare, in care abia vei putea clasifica literatura romineascA.
Apoi, fAra sa mai consulti autori, cAci cunosti chestia

din atmosfera intelectuala,, in care te furlandisesti, noteaza in


carnetul dumitale : pesimism optimism, de -eptionism... Combina-le

pe astea in : pesimism pesimist. pesimism optimist, optimism


pesimist, deceptionism pesimist, etc . in total 9 combinatii, care.

combinate cu cele 120 de scoli obtinute deja, iti vor da cam


vre-o 500 de scoli si curente literare... 1ntrebuintindu-le cu

multa economie, poate sa-ti ajunga...


apropo : fii cu bagare de seama in privinta grupei optimism-pesimism-deceAtionism: te ispitesc sa analizezi opera si

dumneata, cum se stie, n'ai vreme, cAci ramine literatura ne


criticat A si piere tara...

Acuma esti inarmat cu stiinta. Dar un critic literar e si


un artist. El du se adreseaza numai inteligentii ci i simtirii pi
fantaziei cetitorilor. El nu vrea s explice numai, ci sa pi
miste pe cetitor, sa-1 captiveze, sa i se insinueze. De aceea

vei mai avea Devoe incA de doua lucruri : de citeva dictoane celebre, pe care le poti gAsi in Larousse cel mic (in sectiunea cu
foile trandafirii), ca, de pilda, odi profanum vulgus,panem et circenses etc. si de o colecVe de vorbe de spirit si de anecdote, un
fel de Propos clbres...
Combinind intr'o proportie cam de 600/0 teorie Fid 400/o anecdote si dictoane celebre, vei face o criticA, care va produce
epoca in analele literaturii romine.
Acum cind esti gata, nu-ti mai rAmine decit sA-ti aplici

teoriile i anecdotele la scriitori, sau-e mai stintific-sl aplici

scriitorii la teorii si la anecdote.


Ai aplicat, nu-i asa ?

Dar pAnA aici ai fAcut criticA curat stiingfica : ai constatat,


ai explicat, ai clasificat, ai interpretat, ai generalizat.
Vrei insA sA devii combativ ? SA te erijezi in numele literaturii romine ofensate ? Vrei sA devii teribil ?
Foarte simplu.
Vei fi observat i dumneata c romantic" a devenit un epitet injurios in gura criticilor nostri. Deja teroarea de romantism s'a infiltrat in public : astAzi o mama nu-si dA, fiica dupa
un tinAr, pAna nu se incredinteazA c candidatul la mina flicei
sale nu joacA WO, n'are datorii si nu e romantic...
Asadar, dacA vrei sA scoti de pe arena literelor romine"
pe scriitor, ia-ti o atitudine teribilA impotriva romantismului.
Permite orice, dar nu permite romantismul.
Discrediteaza pe autor ca romantic si ponegreste-1 pAnA in

www.dacoromanica.ro

MISCELLANEA

:301

spita a zecea a neamului. Dovedegte-i cA un um ca dinsul, cu

ereditatea lui (citeazA-i citeva rude), cu cultura, zi : cu incultura,


cA e de spirit, nu putea fi declt romantic, afarA de bandit...
Discreditean-1 In fata familiilor on-este gi a murnelor de famine, care au fete de mAritat. Nu-1 cruta de loc... CiteazA i toatA
cartea gi dA-o ca exempla de cel mai patent romantism.
Dovedegte cA romantismul e o primejdie nationalA, comparA-1 cu revolutia de la 1848, dan egti de doctrina efilozofico-socialA a d-lui RAdulescu-Motru (fost de douA ori junimist, actualminte inspector scolar),-cu pelagra gi alcoolul, dacA egti democrat...

Atrage atentia tuturor oamenilor de bine (care mai sint


In aceastA tare), asupra delicventului gi someazA-1, in numele
principiilor estetice : sau sA devin realicist clasic (propun acest
termen... irni pare cii sun mai bine), sau sA se lase de literaturA gi sA se apuce de comert...
*

Iar clan tii cu orice pret sA te faci nemuritor, dA foc literaturii, dan, Erostrat modern, gintelectualp, nu poti da foc tem.
plului de la Efes. Nu te jena de loc, fii om de curaj", injura,
fii necuvincios, fii obraznic,-fa zgomot, fA scandal...
CA vei stirni aversiunea publicului, sA nu-ti pese ; dimpotrivA sA te bucure : imagina gi numele dumitale, legate ea o puternin senzatie de desplAcere, au toatA gansa sA nu se gteargA
din mintea contemporanilor"...
Si n'am pretentia cA am epuizat intreaga chestiune.
DE LA *ELITOAREA LlTERAR".

La ggezAtoarea literarA de la Teatrul National din Iagi, ce

a avut loc hi sara de 26 Martie a. c. sub pregedentia d-lui N.


Iorga gi sub patronajul d-lui A. C. Cuza,-distinsul cugetAtor d.
I. Scurta a declarat cA d. N. Iorga a creat limba romineasn gi
a lipsit putin ca sA-1 glorifIce pe d. A. C. Cuza ca creator al statului romin. Domnii N. Iorga gi A. C. Cuza n'au protestat
Temerile noastre in ce privegte FrAtia romine, formulate
mai sus, s'au dovedit justificate innainte de a fi fost isprAvit acest articol...
P. NICANOR & Co.

www.dacoromanica.ro

Cronica literar
(Morala" in arti)
Critica ronfinii i poate slirbAtori, cur drept cuvint, un triumf bine
meritat. Prin penele d-lor Marin Simionescu-Rimniceanu (Luceafdrul, Nrele
4 i 5), E. Lovinescu ("Pi* literarii, No, I I) .1i O. Densusianu (Viata now/
No. 4), critica rominft a dovedit Inca odatit cA arta nu trebue s& se feat.
propagatoare de moralA, c& artistul nu e dator sa predice binele, cA alta
e estetica i alta e etica, eh artistul trebue lAsat sA spunt ee vrea. c& arta

se are de scop pe ea insAs etc. etc.


Triumful e complect, cetitorul aplaudA si se mirA de margenirea acelora, pe care d-nii Rimniceanu, Lovinescu i Densusianu ii combat i-i

distrug asa de usor.


D. M. Simioneseu-Rimniceanu sustine el arta naivA, intuitivA, ntscutl numai din necesitatea artistului de a-si descArca inima de un prisos
de simtire, de a cristaliza o lume de imagini, nu vrea sti stie prea mult
de public", idee, pe care nu pot s& nu o impartilsese i eu de oarece, in
artieolul Doi critic% fi mai multi scriitori (pe care-I combate d. Rimniceanu!) am spus cAt D. Sadoveanu nu aerie pentru nimene. Un scriitor
care se gindeste la public, la impresia pa care are sit o produca cetitorilor i deci cu atit mai mult un scriitor care se gindeste la anumite impresii
pe care sti le product unui public anumit, nu e artist, nu e poet, e orator".
Asa dar, domnule M. Simionescu-Rimniceanu, ne-am in teles ?
In tara noastrA insA, zice tot d. M. Simioneseu-Rimniceanu, critica
modern& n'a ajuns sti recunoase& arta in sine drept satisfacerea unui scop,
ci ea o scoboarii punind'o in serviciul moralei, ca seL ilustreze preceptele
morale....", lueru pe care dacA II face cineva din critica modernA", nu pot
decit st ma Odic in contra-i alAturea cu d. M. Simionescu-Rimniceanu,

mai ales cit m'am ridicat-iarAsi-innaintea sa, in acelas artieol pe care


d-sa II combate:

,,D. Sadoveanu, am spus, dac& e cu adevarat poet, si i., este un


soliloc, un orn care creazA o opera de artA concentrindu-si atentia la un
aspect al vietii, la o problem& a vietii-la un subiect-si nu la un public
pe care sA-1 impresioneze Inteun anumit fel. Idealul sAu trebue st fie
creafiunea si nu propagarea unor conceptii asupra vietii".
D. M. Simionescu-Rimniceanu combate foarte bine pAreri pe care nu
le-a sustinut nimene. D-sa comae o ignoratio elenchi.

www.dacoromanica.ro

CRONICA LITERARA

303

D. E. Lovinescu triurnfeaza, nu mai greu, intrebind pe Inehipuitii


adversari ai artei pure", cum rmin eu chestia moralei In arta" fata en
statuia lui Ammannati din Florenta, in care Jupiter si Leda slut reprezentati in momentul betiei supreme"... D. Lovinescu e intr'un moment de o
suprema ignorutio elenchi... Betia suprema" nu e niei morala nici imorala,

nu numai in arta, dar si in realitate. Si, dud vom vedea mai jos-Durnnezeule ! pentru a suta oar% !--ea nu moralitatea sau imoralitatea faptulur
din opera de arta constitue moralitatea sau imoralitatea operei ci-- e plicticos a repeta la infinit toate acestea! -atitudinea artistului fata cu faptul,
va vedea d. Lovinescu ea a coinis o ignoratio elenchi cu doua etaje.
Incaltea d. Ovid Densusianu-inteun articol ceva cam prea... abstract",
cum ar zice admiratorul situ d. Barbuleseu-nu mai face multa discutie, ci
se ridica cu toga vigoarea impotriva profauatorilor artei care, in Inchipukes lor, au crezut cii numai o singura. formula estetica poate corespunde
idealului de cultura de azi-formula ,,artei cu tendinte"-si, exclama d-sa :

nu este aceasta menirea artei, nu este rolul ei sit se faca arma de earnpanie, sa apere anurnite eauze, anumite idei, clase sociale. Arta nu e facuta
pentru pledoarii, nici pentru rechizitorii..."
- Nu, dotnnule Densusianu, te enervezi degeaba. Fii 1initit, nimene
n'o sustine....

Porniti pe aceasta cale, criticii nostri triumfeaza asa de usor, asa de


usor, ineit ma mir cum de chiar usurinta triumfului nu i-a pus pe ginduri
si nu i-a Mort ceva mai prudenti.
Cetiti artieolul d-lui Lovinescu si vedeti CUM nu mai poate de sa
tisfactie din cauza statuei.
Iar d. Rimniceanu ne intreaba, nu Mt oarecare mila pentru noi, sa-i
raspundem unde e propaganda moral& In sonatele lui Beethoven si in arta
arbitectonica. Si, pretinzind cd noi am sustinea ca teoriile emise de eroii
lui Gorki sint teoriile lui Gorki, triumfa iaras foarte usor, dodrinizindu-ne
ca acele teorii ale personajelor n'au alt scop decit sti caracterizeze felul

de a fi al aeelor personaje-ceea ce nu poate

fi

altfel, sintern de per-

fect aeord.
a

S'o luarn sistematic. Si sa incepem-nu e vina noastra-cu banalitati.


Imaginile sint oglindirea lumii din afara in noi, Insil din cauza aparatului aperceptor deosebit dela rim la orn, imaginile vsnite de la acelas
obiect, vor fi deosebite dela un om la altul, in cazul nostru, de la un artist
la altul. Aceaqta e prima eanza a personalittiti artistului. Dar aceste imagini nu se down' pe o placa moarta, ci pe una care reactioneaza, care its-

punde, care trimite sonoritatea ei,-care apreciaza obiectul ce a produs


imagined: aceasta este starea afectiva corespunzatoare, sentimentul. Aceasta este a doua canza a personalikifii ').

1) Nu am de gind aid sa fac psiehologia artistutui, de aceea mR


marginese numai la factorii elementari ai productiei artistice, neglijind pe
ceitalti-conceptia poetului asupra lumii, etc.-a carom analiza ar lamuri
mai mult i mai bine ceea ce voim sa intelegem noi prin tendentionismui'
artel. Vom face-o alta data.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

304

Clod analizez sufletul unui poet sau opera sa-sint neelas Meruanalizez felul imaginilor sale, feint site special de a reproduce lumea din
afara i feint situ special de a raspunde la a eeasta lame, de a reaction.t

fata at ea, de a o aprecia.


Primal fel, reproducerea lamii, nu ne inlereseazit direct in cheRtia
de fatit-Intru It ne intereseaza, it vom trata alta data.
..4preciarea lurnii din afara, sentimentul fata ett materia tratata in
opera sa, atitudinea scriitorului, aceasta ue intereseaza alci.
Are sau nu seriitorul o atitudine fata co opera sa ? Cu alte cuviute,
apreciaz6 sau nu scriitorul? Are simpalie sau nu seriitorul pentru personajele i faptele din opera sa Are Goiki-fiindca a fost vorha de elsimpatie sau antipatie, mila sau placere, sau i indiferenta (si asta e o atitudine : e nepasare) pentru personajele sale, pentru vitiile lor, pentru soferintele lor, pentru nazuintele lor ? In opera lui Beethoven este sau nu
sentiment pentru natura pe care o cinta ? Noaptea ii produce tristeta, melancolie, veselie sau ce?
Va rog s bagati bine de sama: e vorba de constatare, nu de ideal.
E vorba de ceea ce este, nu de ceea ce trebue sa fie.
Noi snstinem ca artistul are o atitudine lu fata vietii,-a operei sale;
nu sustinern ea trebue s aiba. Dacil sufletul omenesc ar ti construit altfel,
daca artistul n'ar ayes preferinfile sale, am constata lucrul, cum constatam
di in orinduirea constelatiilor ceresti nu se zareste nici o intentie, nici
o significatie....

Aceasta atitudine, apreciare, e ceea ce se chiama tendinfa" in arta


si circumstanta atenuantit a adversarilor nostri e ea acest cuvint prea
stlrueste ideea de urmeirire con.gtientd a unui scop-de undo i confundarea lui cu tam, In contra careia AIII protestat de atItea ori ').
Noi nu sintem in contra artei pentru arta" i pentru ,,arta eu
tendinti". Noi sustinem c ease exist artei pentru artei", ca arks arta e
tendentioasdi

Inca ()data, nu e chestie de dorinta, de ideal, e o pura chestie


de constatare.
Si clad d. M. Simionescu-Rimniceanu triarnfa eu muzica i arhitectars, triumfa prea usor. Musica este arta cea mai tendenfioasci, pentruca
muzica este arta cea mai afectiva. In muziett apreciarea, atitudinea artis-

1) Am protestat poate prea malt ; am fost poate prea transanti chiar,


cad slot o multime de opere artistice omenesti dintre cele mai mari, care
au fost concepute de autorii lor cu &dub anume de a ilustra o coneeptie
asupra vietii,-adica In mod tezist... Dar, de sigur, tezismul nu si-1 poate
permite cleat un mare artist. Numai un mare artist, punIndu-si anume o

tea, nu va Weft in declamatie, In oratorie

2) La Sezittoarea literara" tinuta in Iasi In sera de 26 Martie, d. larga,


manifestindu-si o justa aversiune Impotriva unui anumit fel de literatura,
a caracterizar o ea arta pentru arta". Dacit expresiunea nu e figurata, atunci nu e justa : acea arta nu e aria pentru arta"-asa ceva, am spas
mai sus, nu exista,-acea arta e foarte tendentioasa, ea exprima nepasarea
fatit ea manila idealuri ale omenirii-la noi, In faze actualit, aceste idealuri
trebue sit aiba nuanfa poporanist-exprima, daea mi se primeste euvintul, o leue moralii.... o idealizare a lipsei de ideal.

www.dacoromanica.ro

CRONICA LITERARA

305

tului fata eu lumea e izbitor de manifesta; deed in pictura, de pilda, reproducerea lumii din afarit covirsuste mult elementul apreciator, In muzica
attest element covirseste pe celalalt.
Arhitectura! De sigur ca d. M. Simiouescu-Rimniceanu a vitzut domul

Sf. Stefan din Viena, a intrat lu el si a fast coprins de acel sentiment teribil, asa de bine exprimat de Heine in Scoala romantica" i n'a putut
d. M. Simionescu-Rimnireanu sa nu se gindeasca la concepfia qisentimentul
acelar medievali, care l'au coneeput si construit, la atitudinea lor, la tendinta lor! Si, daca a vazut i domul din Milano, n'a putut sit nu constate
ea aei care l'au conceput i construit, nu mai aveau acea spaima i acea
unailire ca aceia care au conceput pe Sf. Stefan din Viena, cu alte cuvinte
aveau alta atitudine, alte tendinti.
Si, daea pe d. M. Simioneseu-Rimniceanu l'a impresionat n bine
(ertati-mi vulgaritalea expresiei, o pun et] seop) domul dela Viena i cel

de la Milano, n'a putut sa nu-1 impresioneze iii rdu palatul" cutarui parvenit de pe Bulevardul Co Itett, care si-a tradat, prin impopotonari ridicole,
conceptia i sentimentul site fata cii viata....
cu asta, trecem la alta cheslie.
La ehestia de ideal-abia aeuma la chestia de ideal....
Mit voiu repeta.
Maupassant, in Yvette, scrisa cu marele sau talent, triumfeaza im-

preuna Cu eroul - uu gomos - care seduce pe o fat& nevinovata, folosindu-se de o surescitare a aceetia. Acelas Maupassant aiurea (am
uitat numele nuvelei, poate Le Port) se ingrozeste de incestul, fara voe, al

unui mariner si al surorii sale. Mai imoral fapt decit un incest nu se


poste, dar mai moraela nuvela ea aceea nu se poate i Maupassant nu
face morald, nu predied eeirnic, e de un realise', de o obiectivitate-eunoseuta sa obiectivitate. Dar apreciarea faptului se simte: ne umplem de
groaza si de mila pentru acele ilinte omenesti, care, din cauza unor teribile imprejurari, ajung la acel pacaL.. Am raspuns i d-lui Lovinescu :
dacd betia suprema" ar fi un pacat, o fapta imorala i daca artistul ar
aplauda fapta imorala, opera sa ar fi imorala. Artistul ar fi chic, criticul
care l'ar aplauda ar fi i el cinic. Are un gust mediocru d. Lovinescu pen-

tru morale iu arta"? Il priveste...


In rezumat: scriitor fara tendinfi nu se poate, eaci scriitor absent
fata eu opera sa nu se poate. Si, neputind fi absent, nu poate sit nu-si ma-

nifestue apreciarea sa, atitudinea sa.-Ca mie, cetitor, imi place eutare
atiludine-mila pentru fate sedusa-si-mi displace eutare-bucuria pentru
seducerea ei-, a.,ta e chestie de ideal, i nimene nu mg poate combate
aid. Aici, in adevar, conceptiile slut ireductibile: nu poti pe nimene confoame ori frig, daca e satul ori moare de caldura.
vinge ea
Si, clad nu pot impartasi bueuria autorului ea fate a fost sedus, impresia estetica, mi se distruge, o repet din nou. Si dud eritieului X, care
are o mediocra simpatie pentru morale in arta- aceasta impresie nu i se
distruge, chid, adice, se bucura cu autorul de dezonorarea felei,-Il priveste-ca sa nu spun mai mult....

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

306

Si nu putem renunta, si nu vorn renunta la dreptul nostru de a illdeca opera din punct de vedere al atitudinii seriitorului, al tendinkilor
sale. Nu vom renunta de a ne Intreba, pe linga cum reproduce lumea, i
cum o apreciaza-fiinde& de apreciat, o apreciaza eu sat far& vole sa. Nu
vom renunta la dreptul nostru de a analiza, pe ling& imagini, i sentimentele scriitorului, cci poezia e i imagini i e i 8entiment-0 imaginile sint In slujba sentimentului, acesta din urm& le chiama, le asociaza,
le grupeaza.
Criticul, care nu judeca atitudinea seriitorului, afectivitatea sa, idealul
sau, nu-si face datoria.
Si eritieul care se stradanueste sa nege existeuta tendintilor-a atitudinii scriitorului-in opera de arta, o face pentruca nu voeste sit se vor-

beasea de atitudinea seriitorului, pentrucd nu-i convine set' se vorbeascei de


ea.

i nui convine pentruea-este acest idealism in omenire !-.,este in a-

far& de Indoial& ett eel mai reactionar critic literar nu va Indrazni s& laude
tendintlle reactionare ale unei opere de art& i st combat& tendintile urna-

nitare ale altei opere de arta.... Este o ipocrizie, &el voiV, un ornagiu
pe care vitiul It educe virtutii", dar ipocrizia aceasta e inconstienla, e izvorita dintr'un idealism inerent Iiintei sociale orn" (G u prilejul foiletoanelor
lui Caragiale de autorul articolului de fata, in Nona Revistil Romind, Vol.
3, No. 32). Si, ne couvenindu-i eriticului reactionar sa se vorbeaseit de
tendiuta sau atitudinea sci iitorului. declara eit atitudinea aceasta.... nu
exista ! Daeg. eritieului reactionar nu-i convine st se vorbeascri, do pilda, de
atitudinea dusmanoasa, i deei imoralt, a s.f.riitorului fat& eu tftranimea,
va declara pur i siinplu ea nu exista tendinta In arta.
Intotdeauna eind cuiva nu-i convine sa se agite o ehestie, 7ice ca nu

Evreii pretind ea nu exista o ehestie evreiasea, Ungurii pretind ea


nu exista o chestie a nationalitatilor-ca aceste chbstii ar fi scornite de
antisemiti si de nationalistii-iredentisti, etc. etc.

exisla.

Si, fi-vorn oare acurna, dupa alitea explicatii, Intelesi in privinta significatiei envintului poporanism", ea atitudine a seriitorului ?
Poporanismul, Inca si lna. odata, nu e o teorie, e un sentiment. e
sentirnentul de recunostinta, de simpatie si de datorie fata co taranimea.
In politica, acest sentiment va indemna pe cine-va sa lupte pentru
revendicari politice i economice.

In ehestii culturale, II va indemna sa se jertfeaset pentru cultivarea


taranimii.

In literaturd, poporanismul" va insemna atttudinea de simpatie


scriitorului fata cu clasa faraneascd-atita tot.
SA fim bine Intelesi.

Poporanismul ea tendinta" nu Insemneaza sa iai subieete numai de


cit din popor, nu insemneaza s& serii spre a fi inteles de popor. nu Insernneaza a scrie in limba poporului, nu Insemueazit a scoborl creatiunea artistica la nivelul poporulni, prin procedeul popular.
nici poporanismul ea chestie de structurei sufleteascei a artistului

www.dacoromanica.ro

CRONICA LITERARA

307

(rominizarea sufletului sail) nu insemneaza cele de mai sus. Dar chestia


care ne preocupa e poporauismul ea atitudine.
SA revenim la eL Data, de pilda, atitudinea de antipatie pentru rciu
o vom numi eu un nume general : atitudine moral& atitudinea moral de
antipatie pentru lipitorile satului o vorn numi eu un nume special : poporanistd, etlei implica atitudinea de simpatie pentru taranime. Aceasta atitudine nu o putem gasi i cere de eit. numai In operele unde e vorba despre taranime sag despre acele clase, care stau in antagonism cu ea-aiurea
nu poale fi I nici n'o cerem. Dar pretutindene cerem scriitorului o atitudine de rim superior si civilizat, raminind ea, dacii n'o are, sa-i constatarn
talentul, dacal are.
Si, ea sa fiu mai inteles, sa dau exempla, ea sa conving pe adversari". Mai intaiu ii rog sii ceteasca Yvette de Maupassant i sa declare daca
aceasta admirabild nuvela, ca talent, nu le va produce o vie desplacere, o
durere morald. Ii rog s'o ceteasca....

Acorn sa imaginam ca in locul loi Nita Mindrea, vataf care terorizeaza satul, ar fi vataful unui arendas evreu, evreu el Insusi, nurnit Ghidale...
Nu yeti simli, dumneavoastra, antisemiti, o vie desplacere fata cu simpatia
autorului pentru vataful Ghidale ? Veti admira pentru ea nuvela va fi scrisa
bine, daca va fi scris& bine ? i, daca vataful nu e Evreu si nu e reprezentantul until arendas evreu si nu se numeste Ghidale, ei Nita Mindrea, inceteaza contrastul neestetic intre fondul operei i atitudinea seriitorului?

Dar imaginati-va-sa fim drastici, poate yeti Intelege-imaginati-va


pe Balzac, eu geniul sari extraordinar, zugravind genial un incest in tout&
cruzirnea lui, W ea autorul s vibreze de dezgust i ur, ci, din contra, manifestindu-si toata simpatia sa pentru eroi, si spnneti, v'ar psa asa de pu -

tin de rnorala in arta"?


Imaginati-va pe un seriitor zugravind, cu geniu i cu simpatie pentru
jandarmi, o scena de bestialitate cum se petrec multe in Rusia in vremea
de fata, si spuneti: v'ar importa asa de putin morale In arta ?"
Ati cetit Ri.114 TO de L. Andreef ? Dar imaginati-va ca In loc de
spaima si mila, de care e cuprins autorul in fate chinurilor fara nurne ale
soldatilor usi si a nebuniei doetorului si a eroultd, si-ar manifesta o setanica satisfactie fata eu suferinta zugravita si ar face haz de cei nebuni, ei
spuneti: v'ar pasa asa de putin de morida in arta" ?
A, cind atitudinea anti-sociala, imorald a scriitorului ar ajunge la
acest grad-a ajuns la Julia ; meditati Mlle; pentru ce va ridicati lmpotriva
literaturii decadente franeeze?-atunci v'ati sfii, nu-i asa, a ti incepe sa eugetati putin si la acea morala in arta," in jurtil careia acuma faceti ghi.
clued ei citati anecdote!

Imoralitatea atitudinii v scapa, dud nu e asa de strigatoare, ori


daca nu va scapa, va perrniteti s'o taceti,-ei faceti teorii despre arta care
se vrea pe ea insasi" si care este Iuminata de soarele frurnosului"?...
Vorbe, vorbe, cuvinte care nu se inteleg", corn marturiseste d. 0
Densusianu....
G. 1.

www.dacoromanica.ro

Cronica tiintificd
BIOLOGIE.

Determinarea Sexului.-M cronica din nunagrul precedent al acestei


Reviste, am aratat cum s'a reusit a se provoca experimental dezvoltarea
oului fara interventia spermatozoidului, adica far& interventia sarnIntei bar-

batesti, si am conchis cit, atunci dnd acele experiente vor putea reusi sit
creasea pantt la adult larvele elite din dezvoltarea oului pus In acele conditii, se va putea vedea mal lamurit care e rolul anumit al oului si al
spermatozoidulny in fenomenul asa de important al dezvoltarei fiintelor
vietuitoare.

De reusita complecta a aeestor experiente e strins legata i discutia


problemei sexului, a ereditatii si a altor probleme biologice tot asa de importante.

In cronica de fatg nu ma voiu ocupa decit de problema determingrii sexului, problema care a intrigat foarte mutt pe oamenii de stiintit din
toate timpurile.
In adevar, eine nu e curios sa-si poata da un raspuns la Intrebari
ea aeestea : De ce unii indivizi, fie plante sau animate, se nase de sex
barbatese i altii de sex femeese ? i mai mull, de ce din doi copii gemeni
d. ex., unul e de sex barbatese i altul de sex femeese ?
Raspunsurile ce s'au dat in timpurile vechi, mai eu seamit de filosofi
si medid, nefiiud bazate pe observatii stiintifice, n'au nici o valoare In
discutia acestei probleme.
Deabea la inceputul epocei actuate a cercetarilor experimentale In
domeniul biologiei s'a emis o parere mai conforma eu metoadele stiintifice,
sustinindu-se de catra Thury i Missing ca Starea de maturitate a productelor sexuale s oului si spermatozoidului) au o influenta preeumpanitoare In determinarea sexului".
Azi problema determinadi sexului, ea toate problemele importante
de biologie, a Intrat ti ea In faza cercetarilor experimentale.
Se stie cit sgomot s'a fdeut, Ileum eiti-va sal, In jurul comunictirei
profesorului Schenk din Viena (Metoda mea pentru determinarea sexului),
eomunicare Mead la al 5-lea Congres international de Zoologie.-Neavind
la indamina acea comtmicare dau aci un mie rezumat facia de profesorul
L. Cunot In l'Anne Biologique din 1902.-Dupa Schenk, oul o determinat ca barbat sau ea femee chiar In ovar prin chimizmul general al maluei,

www.dacoromanica.ro

CRONICA STIINTIFICA

309

tatal neavind prin urmare nici o influenta. (Prin chimizin general se intalege compozitia chimica generala a corpului in un moment dat, compozitie rezultala mat eu seama din genul de hrana a individului). Oul e determinat eu parte ferneeasca, clod organizmul primeste ea alimente hidrufi de
carbon adiea substante zaharoase, fainoase etc., mai multi de cit consuma;
cea en se poate cunoaste dadi gashn in urina o cantitate oare-care de zahar care n'a fost compleet intrebuintata de organizin. Oul e determinat ca
parte barbateasca dud organizmul consuma mat malt substante albuminoide, yea ce se cunoate tarasi dada gAsim in urina o cantitate mat mare
de urati si de uree.
,,Cind o famee doreste sa aiba un Met. trebue mai intaiu sa-i analiMtn urina pentru a .1ti cantitatea de zahar sau de azat ce ea contine. Dupa
acea femeea e supusa la un regim alimentar asa fel ea substantele albuminoide din corp sd fie foarte malt marite tar acele ale hidratilor de carbon
micsorate pe cit posibil; facem in urina o noua analiza a urinei i daca
constatam ea cantitatea de azot din urina a fast marital in mod simtitor,
putem fi siguri ca chimizmul 'mullet a lost schimbat si ea prin urmare
oule din over vor it determinate ca parte barbateasca".
Profesorul Schenk expune In urina i un tratament al Sall special,
care ar trebui aplieat in determinarea sexului. 11 transcriu aci mat mutt
ca- o simpla curiozitate, de oare-ce medicii un i-au dat o importwta practica iusemnata. Dupa el tratamentul destinat pentru a provoca marirea
combustinnei azotoase consista fie intr'o hrana speciala, fie In bai red en ma-

saje, fie in a inghiti pastile ficute eu extract de ovar sau de glanda tiroida. Acest tratament trebue sa fie inceput en clout{ sau trei luni inainte de
epoca dud femeea va avea raporturi sexnale i continual doua luni dupa,
()anti in momentul eind, prin abseota celor douti epoce menstruate, sintem
aproape siguri ca oul e fecundat. Chid chimizmul mamei a fast modificat
prin tcatament in senzul indicat mai sus, putem sa ne asteptam la o naqtere masculina".-In urma acestui tratament, el raporteaza : di din 19 persoane tratate prin metoda sa, 15 au avut un baiat, dupa cum doreau, iar
3 au avut un astfel de chimizm eA ori-ce tratament a fost inutil si in fine
una a rainas sterna". Asemenea experiente au fost facute de Schenk si cu
epuri si cif cobai, obtinind aceleasi rezultate.
De la comunicarea profesorului Schenk si pana azi s'au Meut o serie numeroasa de cercetari care au dat rezultate surprinzator de contradictorn unele fata de altele ; eea-ce probeaza desigur ea problema determinarei

sexului e mutt mat complexa de eit s'ar crede.


In urma tuturor acestor cercetari, problema aceasta s'ar pu tea pune
azi sub forma a doua intrebari i anume : Sexul este el determinat deja de mat

inainte la ou sub influenta sau fara intluenta condittilor externe ea hrana,


ternperatur,i, secretiuni de glande spectate etc. sau e determinat in limped dezvoltArei oului sub influenta conditiilor externe ?
Conform experientelor lui Schenk, ar rezulta ca sexul e determinat
in oul din over sub influenta conditiilor de hrana si de temperatura indicate de el, dar tata ea Beard, in Lama observatiilor Menlo la unit pesti,
sustine ca determinarea sexului e preparata deja mutt mai inainte, edict in
celutele germinate din care au provenit oule. Tot astfel i Rauber e de
8

www.dacoromanica.ro

310

WATA ROMINEASCA

pArrre el sexul e determinat deja In over si cli nid fecundatia nici brana
extra-uterini a embrionului n'au vr'o influentA precumpAnitoare hi deterininarea sexului.-Pe de altA parte, influenta spermatozoidului In actul fecundatiei ar fi dupl Weisman o cauzA determinantA a sexului ; asti lucrAtoarele din o colonie de albino ar proveni din ourt fecundate, iar trintorii
din eta care se dezvoltti partenogenetie edleS nefecundate. Faptul acesta
s'a demonstrat de altii experimental, litinduse aripele matcei, prin urmare
luindu-i-se posibilitatea de a fi fecundalD, In sborul nuptial, de barbat.
Voinov, gAsind la unele speeii de fluturl doliA forme de spermatozoizi, e de pArere ca faptul acesta ar putea fi general la loate anhnalele
oi eri ar putea jura un rol In determinarea sexului; adicA cA mile fecundate de una din cele douA forme ar da bArbati, iar ;mete fecundate de real-allit forma ar da femele.
S'au mai emis i alte piireri, bazate pe cerretAri mai amAnuntite de
structura intimA a oului si a spermatozoidului, dar acele Sind prea speciale, es din radrul acestei Reviste si niel n'ar educe argumente mai botarltoare In rezolvarea primei intrebAri puse darA semi! e determinat deja
In ovar.
RAmIne arum de discutat a doua lutrebare pusl deja dael sexul e
determinat de conditiile de branA mull mai tirziu, adici dupl ee nul, sA-

virsindu-si primele liii faze de dezvoltare, a ajuns ehiar pia la faza Lacvari sau embrionari.
In acest sens avem iarhsi o serie de experiente asupra diferitelor
animate i chiar asupra plantelor.
Asa, Yung a fAcut o serie de experiente In conditii mai mutt sal] mai
putin perfecto prin care main. ea hrana are o intluentA netigidulti asupra
determinirii sexului. El a experimental asupra larvelor de brouste. La uu
grup 100 de larve, hilsnite abundent mai eu seam& eu carne de broaseA,
obtine 'AMA la 90 de femele si 8 barbati, iar la un alt grup de 100 de larve
hrtinite prost eu brani vegetatil obtine numai 57 femele i restul de 43
sint bArbati.
Tot In acest senz pledeazA i rezultatul experientelor D-nei Trat,

facute asupra omizilor de fluturi i acele ale D-lor Laurent si Molliard,


fAcute asupra plantelor.
In anii din tirmi insa profe.orul L. Cunot, verifidnd, prin propriile
sale experiente, rezultatele obtinute de predecesorii liii, ajunge la conduzii

eu taut opuse.
In adevir, Cuinot, hrinind ornizi de fluturi, larve de nwste i larve
de broasa eu brani abondenti, variind i temperatura, obtine la 10 I aproape acelas numAr de femele, ea si de barbati.--Asa dar, dupii el, hrana
n'are nici o influentA In determinarea sexului; sexid fiind doterminat deja
in oul expulzat din corpid mamei i firS indoiald determinat in over drier
Mainte de a fi fecundat."-Experiente analoage au fost repetate de el la
pasen i mainifere, obtinind acele4 rezultate.
Dupti cum vedem dar, rezultatele obtiuute de diferitii experimentatori slut foarte diferite uncle de allele. Daefi admitem ci aceste experiente
au fost Meute cu testa rigoarea i constiintiozitatea posibili, eauzele deosebirilor de rezultate Imbue sA fie diutate In all& parte. PIMA atunci Insa
conchidem, ell e posibil ca sexul sit fie determinat deja In ovar, e posibil

www.dacoromanica.ro

31I

CRONICA STIINTIFICA

larasi ca el sit fie determinat In timpul dezvoltarit oului i ehiar a embrionului sub iufluenta diferitelor conditii externe. Asa de ex. In cazul
eind de la eceasi femell de soarece avem mai multi pui de sex diferit, e
posibil ca sexul lor sit fi fost determinat sau de ovar sau In timpul gestatiei
admitind ea In acest din urma caz conditiile de brana au fost diferite In'
diferitele punete ale uterusului maternel
Cazul copiilor gemeni de la mn ne pune iari In alternative de a admite
o Were sau alta.- -Asa, e admis de majoritatea embriologilor ca gemenii adevarati slut de obiceiu nascuti din cele doua jumatati care au rezullat din
prima diviziune a oului i eil ei fiind perfect asamanatori slat de obieeiu ei
de acelas sex". Ei bine, in acest caz, nu putena admite de cit ea sexul lor
a fost determinat din ou. Cind insa gemenii au rezultat din douit oua diferite, ei pot fi deosebiti i ea sex, si in acest caz putem admite F parerea ca sexul tor s'ar fi putut determine si In momentul gestatiei, fie priu
natura oului fie prin conditiile diferite de brana sau allele in cele douit
puncte difeiite ale uterusului maternel unde ouale s'au fixat in momentul
eoboririi lor din ovar.
Pentru moment dar, neputind trage nici o coucluzie sigura si preeisa, problema determinarii sexului ramine in suspensiune pdaa eind cercetarile viitoare vor pune in evidenta factori noi de observare si de experimentare.
Desigur, cauzele determinarii sexului Sint multiple si mutt mai complexe de cit s'ar crede la prima vedere si variaza nu numai de la

ielasa la clasa de animate dar si de la specie la specie si poate si de la


individ la individ.
P. B.
* * *

CHIMIE.

Prepararca artificialli a azotafilor. Agricultura si industria intrebuinteaza cantitati colosale de azotati in diferite scopuri; aia, azotatul 'le sodiu, pe liuga ca serveste ca ingrasaininte agricola, mai este iotrebuintat la
fabricarea diferitelor prafuri de pusca. In Chili '49 gsese cantitati enorme
de azotal de sodiu si de aceia s'a dat substautei acesteia numele de Salpetru de Chili; in fio-care an se exports din aceasta tar& 1,5 milioane di
tone de substanta, in valoare de 450 milioane de franci. Intrelmintarea
crescinda a acestui product a avut de erect o ridicare continua a pretului
fui. Se impunea atunci cautarea unui proc:eden, de fabricare a azotatilor, fie
din azotul atmosferie, fie din resturi animate. Problema aeeasta a fost
resolvit pe doua eiti deosebite, a caror deseriere face abiectul notitei de
fata.
Procedeul norveyian. Birkeland, prufesor la Cristiania i Eyde, inginer, au realisat transformarea azotului atmosferic In azolati, schimbind
corput aeesta mai intai in acid azotic. Ei au aratat ca supunind unui arc
voltaic special, un amestie de azot i oxigen, acestea se combina ; trecind
productele resultate prin spit, ele se transforma In acid azolic i azotos si
In urma unui tratameut eu calcar se obtine azotatul i azotitul de ccaciu.
Ultimele producte pot fi de-a dreptul intrebuintate ca Ingrasaminte agricola
inlocuese cu succes azotatul de sodiu. Tot din ele se poate obtinea azoiitul de sodiu, care este mutt intrebuintat la fabricarea colorantilor. 0 fa-

www.dacoromanica.ro

:312

VIATA HOMINEASCA

brie& de azotafi dupd acest principiu functioneaza la Notodden in Norvegia ; in aceast localitate este o Were de apt de 30000 cai putere. Energia acestei cAderi dit electricitatea intrebuintata in fabrica (Revue gnrale
des sciences pures et appliques 15 Februar 1906).
Procecleul franeez. Aproape totalitatea azotatilor intrebuhltati in
Franta, este adusit dii America. Deed la un moment aceastd tat% s'ar gasi
isolatA si n'ar mai putea importa azotatul de sodiu american, apararea ei

ar fl slabita; este deci o chestiune vitald pentru Franta, crearea unor fabrici de azotati. Miintz i Land au imitat procedeul, care a dat loc la depozitele imense de azotati din natura ; producerea lor este opera bacteriilor, cari transforma azotul din materiile organice din pamint ori chiar azotul liber, in azotati. Dacd se amesticd sdruri amoniacale ori materii orgenial cu pAmint si dard *west pamint este necontenit frAmintat prin sapare, actiunea oxidantd a bacteriilor este acceleratd In proportie necunosculd Wind acum, asa en se poate obtinea in fie-care an cite 1200000 kgr.
de azotat de potasiu pe hectar. Fabrice do silistrd sail nitriere, au functionat si in vremtwi nu tocmai indepArlate de noi ; nitrierile de cari vorbim
aici, dau mai repede cantitti ea Inuit mai mari de azotati decit nitrierile
vechi. (Comptes-rendus de PAcadmie, CXLI).
Dr. P. BOGDAN

www.dacoromanica.ro

Cronica Medicald
(Pentru ce medicul rural null poate face datoria).
In toate ramurile activitiltii noastre intelectuale suntern, cu rari esceptinni, un fel de diletanti. Rominul, inteleg pe cel din orase, se naste
nu nurnai poet, dar or-ce vrea: orn politie-mai ales mu politic-literat.
critic, orn de stiintk in or-ce directiune i cu o competintii universal ; e destul sk citeasca o gazet, mai rar rite o revist
iluziunea fine! culturi generale e gate. Dar, ceea ee e mai gray, stmtem diletanti in propliul nostru
mestesug cei mai multi oameni politici, bunioartt, cred c rostul lor este
sd se plictiseasck unii pe altii i sd se succeadk la intrebuintarea dupit plac
a fondurilor publice, far% altit obligatiune, fr alt directivk. Chiar In
mestesugurile eu caracter mai mult stiintific se constatk, cu esceptiuni bine
Inteles, aceiasi lips de seriosliate.
Medicinistul In genere-pentru-cd de el ne ocupitin In special 1i-1 cu'western mai bine- -raut rar sk adinceasck cestiunile studiate, cautit rar
s se couving singur de adevrurile pe cad le citeste sau le aude si nu
este meserie care srt aib mai eaultit nevoe de convingeri si mai ales de
metod stiintificit in ckpittarea acestora. Pentru medic,fie-care bolnav este
o problema de dezlegat, o msur do igienit-solutiunea unei probleme mai
largi, etc. Aceste probleme reclam mai iiiii un spirit de observatiune
bine dezvoltat, ea sk poatit culege eit mai multe elemente necesare, un fond
cit mai mare de cunostinte solid stabilite pentru legarea elementelor adunate, comparatiunea i clasarea Joe si cultura logick neeesark pentru ea
dezlegarea s fie urmarea naturalk a acestor constatri. Toed vista lui,
medicul trebue sk procead dupil aceastii meted& stiintificit lu exercitiul
profesiunii sale, trebue, prin urmare, hick de la inceputul studiilor s fie
deprins cu aceastk metod.
Ce se Intlinplk, insk., tu realitate ? In cele mai multe cazuri este o
lips aproape complect de simt de observatiune, un sloe mai mult sau mai
putin mare de cunostinti arnetite, neadincite, nesistematizate, care scade In
fie-care an, fiind fost invtate pe din afark i pitstrate numai In memorie
Si o pritpastie intre aceste cmiostinte s ceea ce am putea numi aplicatiunea lor practicit, participarea lor la formarea unei judecitti.
Exemple as putea Insira multe, ni voiu mrgini numai la cite unul
caracteristic pentru fie-care di:. lipsurile mentionate.
Cu vre-o 10 ani In urmil treceam un concurs pentru o catedr univer-

www.dacoromanica.ro

314

VIATA ROMINEASCA

sitard i ni se dase ca proba practica un copil bottle", la rare elementele


tabloului morbid nn se asemanau cu eele obilnuite i itnpuneau o Rita des-

legare de cit cea descrisa In asemenea cazuri In cartile dasice de atunei.


Unul din eoncurenti-eram trei-arata, CU oare-care timiditate, unele elemente mil nu intrau In tabloul clasic, celalalt le gase0e pe toute tipice ea
in capitolul din carte 0 scoate eu mutt brio dezlegarea obinuita, care-e
de prisos sa mai spun-fusese admisa mai innainte 0 de comisitmea examinatoare. Mai tirziu am fost surprius de importanta mica ce se da dezvoltarii simtului de observatiune In educatiunoa viitorilor oameni de ti
iuta. Zilnie am asistat i asist la probe practice la cari nu se da un caz
practic: un bolnav, un organ boluav, un product patologie, etc. ei se spune
candidatului-pentru proba de medicina legala bunioara-fil-mi acinl medico-legal al unui sinucis prin innecare". Tinarul dd drum] imaginatiei,
inventeaza o drama de dragoste sau de mizerie, dupa temperament, i scrie
o compozitie Mersa mai mult sau mai putin rea pe care o critica apoi
examinatorul. Cu o ast-fel de preparatinne se intelege de ce mai tirziu,
eind i se cere o constatare reala, trimite o deseriere inchipuita a organelor
pe cari nu le-a vazut 0 a celor pe cari le-a vazut; aa se explica de ce
expertizele, eontraexpertizele i supraexpertizele nu se mai potrivese.
Ju ceea ce prive0e cuno0intele teoretice nu stain eu mult mai bine.
Nu mai vorbim de examene, de concursuri, la cari se raspumle cu o in0rare de termeni technic! fara inteles precis pentru cei cad Je intrebuintank dar sa dau un fapt petrecut inteo societate savant& Se aduse un
bolnav care avea turburari In vorbire i In scriere, turburari bine precizate i puse in legatura cu anume leziuni anatomice ale ereerului ; se diseuta mull i aprins 0 se dovede0e.... lipsa de cumntinta in capitolul respectiv al fiziologiei creerului la cei mai multi din membrii prezenti. Inteo
alta societate se adue 2 cazuri de scarlatina, unul foarte gray I altul
foarte upr, la 2 copii din aceia0 familie; se discuta asupra cauzei acestei
diferente, unii cer sa se preci7e7e condititmile infeetiunii, poate cantitatea
agentilor patogeni absorbiti, calea pe care s'a facut infectiunea, boalele anterioare ale telor 2 copii, starea lor de osteneald, etc., maioritatea ins& se
declara multumitil cu explicatiunea cti diferinta observant era datorita diferintei de teren, pe care o dedusese, se intelege, din diferinta de gravitate a celor 2 cazuri.-Si aci directiunea gre0ta Incepe din coala. Multi
profesori insista la cursurile lor asupra detaliilor, dar ca examinatori stmt.
multumiti cu cite un nume propriu, cu nutnele unei reactiuni, al unui
simptom, pe care candidatul I-a invatat dinteun rezmnat oare care, fara sa
cunoasell Intelesul tor, pentru-ca sunt rare inteligentele cari cerceteaza din
impuNiune proprie i nu-0 acopera ne0iinta cu cite un cuvint sunator.
In ceea ce prive0e trecerea de la aceste euno0inte teoretiee, multe,
putine, la aplicatiunea lor intr'un caz dat, voiu cite exemplul unui consilin
de igiena al unui ora mare, care hotarfi0e, pentru a combate o epidemie
de cori, dezinfectiunea localnrilor de eoal, lasind coalelu desehise, cind

se tie ca microbul acestei boale-necunoscut inca-tragte numai o ova,


mult dotal, afara din corpul omului qi se transmite aproape totdeauna de
la un copil la altul.-Si In aceasta directiune este o lipsa mare de atenti-,
une din partea educatorilor.
Medicul ast-fel preparat---0 am luat anume exemple dia patura eu

www.dacoromanica.ro

3t5

CRONICA MEDICALA

mai multe pretentii a corpului nostril medical-eu diletantizinul firesc Racu o complecta necunostinta a vietii tranului in cele mai multe
cazuri, este trimis sa-si facit stagiul ca medic rural. Adaogati la aceste
lipsuri-daca se poste
lipsa unui ideal mai innalt si va puteti Inchipui cu ce suflet ajunge medicut In atingere cu populatiunea de care trebue sa ingrijaseli. Pentru cei mai multi taranul este un salbatie, un lenes,
un betty, un tilhar sau plin de boale si mizerie, sau un nenoroeit despre
care sade bine sa se scrie, sa se vorbeasca cu rost i flr rost, in orice
caz o fiintit inferioard, careia-i faecal un mare batir ea ne scoboriin pina
la dinsul; rar se intllneste i conceptiunea mai larga a solidaritatii sociale
si nationale, car de tot simtul obligatiunii de a servi pe aceia din a caror
munea suntem mime platiti. Se Intelege de ce si taranul considera pe
medic ea pe un strain.
Si, fail contestare, medicul este persoana cea mai MIA care vine
in contact cu sateanul si care, dupa invatator, este funetionarul rural care-si
face mai bine datoria, In general vorbind.
S'a scris mutt despre greutatea serviciului medical rural, s'au publicat multe fapte ale unor medici rAi ca sa mai ilustrez i eu eu exemple
un adevar admis de toga lumea. In rindurile ce preced am Incercat sa
arat de unde vine rant ; sit vedem care ar fi remediul?
Serviciul este greu 1i.1 trebuesc aduse Imhunittatiri, e incontestabil ;
dar chiar in conditiuuile actuate se poate face mutt bine chid este dorul,
vointa de a-1 face -dovadit atlti medici distil* care si-au fault datoria

au Wet amiutiri frumoase In locurile pe unde au fost; culn, pe de alta


yarte, in situatiuni ware, chid nu este dorint,a de a luera eiustit, uu se
face nimic bun si se gasese totdeauna explicatiuni admisibile.
Si aci, ea In toate directiunile activitatei noastre sociale, este nevoe
de o schimbare mai profunda de cit acea a legilor existente, este nevoe de
o schimbare, de o mai buna lndrumare a sufletelor noastre, care nu se va
capitta de cit schimbind e.0 totul directia educatiunii viitoarei clase conducatoare, infiltrindu-i sentimentul solidaritatii sociale nationale, simtul
datoriei i o mai adinca Intelegere a seopuhzi vietei fie-eAruia.
Dr. M. MANICATIDE

*) Adaos la coreeturd. Primesc din partea Dlui Dr. P. Cazacu un


studiu Medicul rural", publicat in ultiinul numar al Revistei stiintelor medicate, in care D-sa se ocupa de conditiunile materiale rele i eonchide cit
de aeolo trebue sa porneasca reforma. Cu toate acestea, Dl. Dr. Cazacu
arata cu exemplul sau propriu rezultatele foarte frumoase obtinute chiar
in conditiunile rele In care a functionat.

www.dacoromanica.ro

Cronica Intern&
(Reforma morali" i reforma eleetoralii).
Acuin vr'o doi ani d. P. P. Carp a spus in Camera, in acea forma
lapidara obicinuita d-sale,-un paradox, care Insa, ca multe paradoxe, ea-

prinde o mare doza de adevar-, ca la noi nu guvernele eorup pe alegatori, ci alegatorii comp guvernele".
i desigur, guvernele eele mai ticaloase tot aunt mai bune, au un
nivel moral cm malt mai ridieat, decit ucea slealita de mari electori", de
fruntasi" ai judetelor, pe rari ele se reazima i cari iT aroaga dreptul
de a vorbi in numele alegatoiilor.

Miuitrii cei mai lipsiti de scrupule n'ar fi savirsit 90 la suLa din


nekgiuirile i abuzurile, alit de obicinuite In viata noastra publien, dacit
nu ar fi fost siliti in numele intereselor eleetorale (fart sa mai vorbese de
faptul, et specimenele cele mai degradate de ministri se impun conducttorilor unui partid, tot de consideratiunile electorale);-far aceasta presiune

simtul de raspundere iar fi oprit, eel putin atunri eind interesele lor personale nu ar fi fost in joe.
Cunoasteti o situatie mai peuibila i mai degradatoare decit a unui
ministru inconjurat i torturat Jo partizani" ?
Dar formula d-lui P. P. Carp nu cupriude tot adevarul.
Dada electorii" silesc adesea guvernele sa-si calce pe constiintil, nu
e mai putin adevarat, ca si guvernele, da obiceiu, nu reasesc si nu se
mentin deeit multumita slabieiunii i venalilatii corpului electoral.
Avem in aceasta privinta o marturie pretioasa a auturului memoriilor
din vista regelni Carol : Aproape nici unni guvern romin,-celiin acolo,- nu
i-an lipsit majoritati, dupa alegeri noua,-fiind-ca Oita azi e prea mare
influenfa administrafiei asupra votului alegatorilor, cad atirna de masina
statului"... (Aus dem Leben Konig Karls von Rumanien", vol. IV, p. 412).
Cine cunoaste mai de aproape bucataria" alegerilor,--stie ea o campanie electorala lit noi nu const Inteo propaganda de idei, care ar ettutit
sa provoace uu curent In masa alegatorilor: intruniri publiee, discursuri,
artirole de presii,---nu sunt decit o fatada, in dosul eireia se ascunde adevarata campanie,-o campanie de precupefire neruyinatci a conaiintdor...
Intrebati-1 pe insu-si dl. P. P. Carp, daca d-sa a reusit la colegial al
II-lea din Buzau, fara sa se intrebuinteze alta arma de lupta, decit propa.

www.dacoromanica.ro

CRONICA INTERNA

317

ganda de idol,- i, tiind data francheta i craneria", care 11 caraeterizea7a,


nu ma Indoese de raspunsul d-sale....
Ast-fel, in sistemureleetoral actual, dacA, pe de o parte, electorii"
imptin guvernelor toate nelegiuirile si toate infamiile,-pe de MIA parte
guvernde roeurg la coruptiune i precapetirea de ronstiinte, pentru a-si
pastra puterea : se stabilese douil curente de cortiptiune,-de la alegatori la
govern, si de la govern la alegatori. Nu numai, cum spune dl. Carp, alegatorii corup guvernele, ei i g Iveruele comp po alegatori.
Se formeaza un core vicios:-guvernele nu pot fi la inaltimea datoriei lor din cau7a exigentelor electorate, dar nid eorpul electoral nu poate
avea un nivel mai superior din cauza procedeurilor guvernamentale.
In fata acestui cere vidos, oamenii nostri politici nu gasese alta solutie, decit prediea as;m5rii moravurilor". a reformei morale", a revizuirii constiintei nationale" etc.
Nimic nu e mai usor, decit sl iai poza de moralist, fata de un ran
social, al emit cauze nu vrai sA le adincesti, si nid nu ai curajul remediilor radicale...
Toti aceia, cari depling moravurite noastre politico si email mijIrlacele de Indreptare, par'ea uita ea i alte Ori au trecut prin aceleasi dureri.
si ca experienta br poate FA ne luminere calea,-ca si cum am fi niste ini

eu tolul deosebite, firi exceptionale de perversiune si am trai pe alto titOmni?, dedt relelalle popoare.
Socot, deci, util sa insist putin asupra trecutului, in aceasta privinta,
al unui popor cu moravuri de puritanism rigid, si eme e premergitorul
tuturor popoareler europene pe calea constittitionalismului.
In tot cursul veacului al XVIII-lea si la Inceputul celui al XIX-lea pana
la reforma electorala din 1832 si chiar mai Brziu cum vom vedea,-coruptia
eleetorala din Anglia-sfideaza ori-ce compare tie.
Venalitatea colegiilor electorate din edebrele tirgusoare putrede" a
ajuns proverbiala : ele nu numai se vindeau pe fata, dar In gazetele de pe
vremuri cetirn anunturi prin cari diferitele bnrgitri invit pe amatorii de
mandate de depatafi. Bine Inteles amatorii se gaseau in totdeauna, si afund avea Joe un mezat In toata regula L.
Pe la sfirsitul veacului al XVIII-lea s'd Meut socoteala, ca 87 din
lot zil eugleji, membri in Camera superioari, dispneau de 218 mandate in
Camera inferioard,-asa in cit guvernele trebuiau toldeauna sa !titre in
compozitie" et] dinsii,-bine Inteles ca si guvernele Li asigurau totdeauna
un numar respeetabil de mandate, Ineheind tirgul direct en colegiile dentorale.
Diipi succesele companiei din Ost-India, rind o multime de negustori intreprinzatori, adunind bogatii fabuloase,-(cunoscuti in istoria engleza
sub nume de nababi..."),-au venit sa concureze aristocratia fenciaril In
comertul de mandato,-coruptiunea electorala a Intrecut ori-ce imaginatie.
'
i, pentru caraderistica psicologiei colegiilor restrinse, e picant sa
invocim iniIrturia lui Th. Erskine May (The constitutional history of England" etc.). din care am luat mai ales aceste date,-ca pe atunei In Anglia, e de o parte, nu lipsiau predicatori de morali, idr pe de alti parte,

ori.eine indraznea sa vorbeasca de reforma electorala, se expunea la pe-

www.dacoromanica.ro

318

VIATA ROMMEASCA

depsele cele mai aspre : esafod, inchisoare, deportatiunea hi Australia... 1.


lordul Grey a trebuit sit. lupte o jutniitate de veac, pentru ea sa
poata realize reforma electoralk din 1832,-foarte..modesta in fond, fi nd-ca
a desfiintat numai cite-va ,,tirgusoare putrede", dar a lasat neatinse bazele
privilegiiilor electorate.
i cri toate ea odata eu aceasta reformA, mora1istii4 au facut sA se
voteze o loge foarte aspra Impotriva coruptiunii electorate,-aceasta groaznica coruptiune,-inerenta sistemului de privilegii electorale,--a ramas In
toati uriciunea ei.
Numai in opt-spre-zece ani, diva votarea acestei legi, de la 18.33

liana la 1851,-in 76 orafe toate alegerile au fost casate pentru motivul


de corupfiune doveditet. In mart de aceste eazuri de casare generald a
alegerilor unui oras, In aceeasi peioada au fost rinduite in 323 cazuri
auchete judiciare pentru coruptiune electorala, si In urine acestor auchete
ilia 82 deputati au pierdut mandatul tor, pe tinge acei pe cari aneheta i-a
dedarat ,,In suspieiune" pentru coruptiune electoralii, dar nu s'a putut stabili pe deplin vinovatia lor.
Cit de mare era raul se poate vedea diu faptul, ea in 1853, JohnCornwall Lemis,-pe atuncea ministru de interne, un savant eu o repute-

tiune europeana, care multi ani a fost In capul comisiunii de aneheta.a publicat In Edinburgh Review ua articol, in care sustine, ca daca s'ar
fl facut o cereetare minutioasa i constiincioasa a tuturor alegerilor, en gem
si-er jt putut pcistra mandatele lor 5-6 deputati din Camera comunelor !.,.
Multumita acestor moravuri, in 1857 (vedeti n'a trecut nici o Jumtale de veac de atunci!) alegerea a costal pe fie-care candidat in Colatea" (City) Londrei cite 11,500 pfunzi,-aproape 300,000 fraud ! lar in Lambet, alta parte a Londrei, alegerea a costat 9,800 pfunzi (250,000 franci) !
Nu e de mirare, c oareeni ea marele J.-St. Mill, au fost siliti sa
renunte la cariera parlameetara...
Aceasta stare de lueruri s'a montinut Oita la reformele electorate
din 1867, 1872 si mai ales cea dio 1881e (Gladstone), prin care cetatuia privilegiilor electorate a fost doboritti, si dreptul de vot, de rapt, a fost aeondat tuturor cetatenilor maturi (astazi e vorba de a Inlatura gi ultimile restrictiuni, fAra nici o insemnatate),-si cu aceasta chestiunea coruptiei electorale,-care atita thnp a preocupat pe moralistii engleji, a disparut ca
prin farmee de la ordinea
Atit e de adevitrat, ea predicile moralistilor sunt neputincioase, daca
nu se reazama pe mijloacele de aetiune, mai puternice, cari stau la dispozitiunea oamenilor de stet...
In lumina acestor fapte, putem pricepe mai bine cele se se petrec
la noi.
1) E interesant, de asemeni sa notam, ca economistii engleji, ea
Thorold Rogers, pun in legatura eu privilegiile electorate ruina i pieirea

midi proprietati rurale,-a proprietafii fcirdnefti... ca la noi!


2) Bine inteles cazuri izolate de coruptiune se Intimpla
i asta-zi,
dar ele nu mai pot influenta sirotitor rezultatelor alegerilor. Observind eurentele opiniunii publice, publicitii engleji pot prezice cu multe luni Inainte, eu o preciziune matematica, rezultatele alegerilor generale. (Vezi, de
pildit, Review of Reviews, 1906, February. p. 113 urm.).

www.dacoromanica.ro

CRONICA INTERNA

319

Prin Impartirea corpului electoral in trei colegii (in realitate- is pains,


fiind-ca colegiul al treilea e subimpartit bled In cloud, i majoritatea voteaza acolo indirect, prin delegati,-sistem, de care, probabil, s'a inspirat
si dl. Bulighin, in Rusia...),-s'a crest In colegiul intaiu o adevarata eettitue a privilegiilor electorate, care prin forts lucrurilor determine caracterul tuturor alegerilor. (Colegiul al 2-lea se compune in majoritate de slujbasi, care nu au nici o putere de rezistenta, iar despre colegiul al 3-lea
nici nu face sit discutam).
Si pentru a ne da seams de rostul erector colegii, sa Inam Statictica electorala", publicat dupa datele oficiale, de d. L. Colescu (Bucuresti,
1905).-Vedem acolo (p. 46 unn), di de pilda In judetele Dorohoiu, Falciu,
Neamt, Roman, Suceava, Vaslui, etc.,-In colegiul Intitiu de Camera voteazi
de la 118 pna la 150 alegatori.-ier In eolegiul intaiu de Senat (p. 38
urm.),-numai 69-100 alegatori !
Adica majoritatea in aceste colegit e format& de 35-50 alegiitori
pentru Senat si 60-75 pentru Camera.
Si dad{ tinem seeing, eit din acestia 20-30 in Se-rare judet, cel pufin, cunt inregimentati intr'un partid,-reaulta ea guvernul adesea are nevoe sa cistige" numai 10-20 alegatori pentrn ca sit-0 asigure majoritatea,-eu alte cuvinte,-aceti 10-20 alegedori pot determina expresiunea
politice a ueui judet cu 2,50-300,000 locuitori!...
Atunci intelegeti ce pref trebue sa aiba votul acestei duzini de alegatori ! Sit nu va mirati deci de coruptinnea electorala, de santajele potentatilor-electori, de faptul ca campania electoralti se transforma la noi
inteun tirg rusinos de coostiinte...
In desert vor predica moralistii,-nu vom scap de aceasta ticalosie,ca si Englejii pana ce n'au distrus burgurile putrede", in cart de asemeni
doua-trei duzini de alegatori puteau trimite In Camera comunelor un deputat,-pana ce nu vom desfiinta privilegiile electorate, multemitil Wore
cei 10,000 alegatori-in taste tara-din colegiul I trag nemasurat mat mult
In cumpiina decit 900,000-aproape un milion i-de alegatori indirecti ai
colegiului /II (vezi Colescu Statistica electoralli", p. 33),-cari aleg, prin
delegati, numai 38 de deputati din 183,-si Inca, de fapt, n'au nici un mijloc de a-i manifesta vointa')..
Am wait adesea spunindu-se cil la noi, in ori-ce caz, nu se cheltueste atita in alegeri, ea In Anglia. Da, nu cheltuese aLita candidatii,-dar
ati facut socoteala cit costa pe slat un triumf" electoral?
Cunosc pe un venerabit senator de provincie,-se numara 1ntre libe-

rali, dar prin carteluri" savante se alege sub tuate regimurile,-care n'a
deschis nici o data gura in parlament, si nu pose& nici vre o alt calitate
deeit acea rit are multe voturi". Am facut socoteala cit ineaseaza, sub diferite forme si pretexte, acest potentat" : 60,000 (retiti fese zed mii) lei
pe an,-adica pentru durata teed legislaturi - 240,000 (ei, pentru unicul
1) Poate fi cera mai caracteristie peutru viata noestra politica decit faptul ca la noi guvernul, care face econonsii, adica menajeaza pe contribuabili,-e nepopular" ! Ar putea sa fie ast-fel daca ar putea sa-si spuna
cuvintul cei 900,000 de contribuabili din colegiul al 3-lea, si nu nsmai budgefofagii colegillor privilegiate ?

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMNEASCA

320

motiv, cli. ,,are matte voturi in eolegiul I" L.. Nu aveni ee invidia la Engleji....

*i In fata acestei situatiuni, d. P. P. Carp,- -eel m ii briliant dinlre


oamenii nostri de stat,-c ire e un aprig luptator pentru aRanarea moravnrilor" si in acela-si limp se opune nri-clrii largiri a dreptulai de cot, uu gaseste nimie mai bun, decit sa ne promita,-in aceasi cuvintare eilata mai sus,-ca veniad la pulere nu va face alegeri libera, ei alegeri
curate" (par'ca pot II curate alegerile, ce nu itu. sunt libere, si In ce ar
putea con4ta curatenia- lor ?)...
Care e deci solutia?

Ea e dar indieata prin tot ce am spus, - desfiintarea privilegiilor


electorate, largirea dreptului de vot.
Idealul nostril e caprins in acea formula care rezuma principiile

dreptului constitutional modern, In aceasta privinta

Sufragiul universal,

egal, direct qi secret.

Dar, ea o faza de tranzitie, am putea admite, eel putin,-eolegiulunie


pentru toy cetutenii vristnici tiutori de carte.
Par'ca and din toate partite : dar taranul e incult, inconstient, ca-i
lipsesc luminele necesare, si nu are nici o rezistenta fata de administratie etc.
Chiar d. N. Iorga,-un om, de signr, einstit i sincer, i ca multa
dragoste de Ora, dar care, din nenorodre, u'a avut prilejid, nici rilgazul
sa adinceasca aceste chestiuni,-ne spune in Sarnanatorul" No. 11,-ca
desi doreste, ea taranimea sa domineze viata noastra publica," [dar nu
vrea sk arunce pruncul In strada"...
Dar stint colegiile restrinse mai eonstiente i mai rezistente ?
Poate fi un colegiu mai restrins i mai lurninat, de eit eel Universitar ? i totusi aceste colegii, eel de lasi, de pihla,-sunt i mai la discretia marilor electori, care au situatia", ea ori-ce colegiu la ranesc, si
trimit totdeauna In Senat pe un guvernamental...').
Cultura ?

Despre ce eultura este vorba ? De stiinta de carte ? Am spy's, ea intelegem coacesiuni in aceasta privinta, ea fazii de tranzitie si din consideratiuni pur tecnice. Intru eit inse serisul i cetitul fac pe cine-va mai apt
sa pa trunda problemele vietii de stat, i mai rezistent fata de presiunea
administrativa ?
Edueatia politica ?
Dar e vlidil, ea ea nu poate fi cipatata decit prin viata i lupta
politica.

Aceasta imi educe aminte pe pedagognl din aneedota, eare nu lasa

pe bacti sa Intro in apti, pia ce nu vor Inv* sa innoate...


Precum nimene nu Invata a Innota 'Ana ce nu hat% in spa,- tot asa
1) Vran sa fiu bine Inteles. Toate sisternele electorate, cari semiteaza eretsmnt alegatorilor, sunt utopiste. In ultimile alegeri ale colegiulni
universitar de Iasi, la care au luat parte 47 de alegatori, electorii-` nu s'an
shit sa ameninte eu divulgarea seeretelor de familie, a documentelor" ce
se afla In mina autoritatilor...

Un erou" ar fi rezistat... dar a fast ales candidatul guvernarnental


cu majoritatea de un vat- Toate acestea inse nu sunt argumente in favoarea colegiilor restrinse.

www.dacoromanica.ro

CRONICA INTERNA

321

un popor nn poate avea educatie politica, dael, de fapt, nu-si exereita


drepturile cetatenesti.
De sigur, filed mult timp dupa largirea dreptului de vot colegiile
electorale vor fi guvernamentale,-dar si cele de asta-zi nu stint mai independente, si nu refuza sanctiunea lor nici unui guvern. Guveruele ins&
isi vor asigura majoritatea priu presiune, nu prin coruptiune. Se poate
cumpara cile-va duzini de voturi in eolegiile de asta-zi- e eu neputinta sa
fie rorupt un inilion de alegatori.
Si &Lea nu ar fi deeit acest rezultat al largirii colegiitor electorate,
dada ar disparea tirgul de constiinte,-inca trebue s bine-cuvIntlim reforma eleetorala : un popor oprimat prin brutalitatea guvernamentali se poate
emancipa odata,-dar dud coruptiunea patrunde in adIncimile vietii nationale,-el este pierdut peutru vecie....
Mai mult.

Moralistii cari spell cat raul poate fi vindecat numai prin predica
wasanarii moravurilor", i cari eer ea guvernele, pentru aceasta, sa se email-

cipeze de preoeupari de ordine electorala.,-nu-si dau seama de un adevar


elementar, fara de care niei o Indreptare nu poate if.
Preocuparea de interese electorale e o necesitate inexorabila pentru
ori-ee regim constitutional : un govern vrea inainte de toate sa traeasei
(omul e orn, iar pentru ,iugeri" nu e nevoe nici de ronstitutie, nici de
alegeri),-dar eind organizatia electorala are o baza !erg i sanatoasaatunci i interesele electorale reprezinta nevoile unor mari categorii soci-

ale,-nu pretentiuuile personate ale unei dice sau ale unor potentati de
provincie,-lupta electorala se da nu pe baza unei tirgueli dosnice,-ei pe
baza unor curente inari de idei i sentimente,-rezultante ale =Hioc interese sociale in lupta.
Ast-fd, ea si in Anglia, reforma moral& va decurge, din reformele
politice si sociale,-li 1ns&-si luptele politice-tiind silite sa feel apel la masele populare,-neamorfizate prin izolarea elementelor constiento in colegii
distincte,-vor servi ea nu factor puternie de educatie politiea.
Ri

cel putin pentru goneratille viitoare se intredeschid zari mai seuine...


*

Spatiul iini lipseste, dar trebue sa mai spun cite-va euvinte.


Am vorbit in cronica precedenta de marile probleme economice, de
la rezolvirea carom atirna tot viilorul nostru.
Dara aceste probleine nu au fost deslegate pana azi, cauza principala e ticalosia sistemului nostril electoral, care pune interesele de gaseti
mai presus de madle interese nationale.
Un fost ministru de interne ne-a spus odata, ca guvernul, din care
facea parte, voind sa. reformeze legea tocmelelor agricole,-atit de neindestultoare,-a fost a menintat de rascoala electorilor
In aceste conditiuni reforma electorala se impune si ea din iuteres
de eonservare nationala,-ea primul pas spre Inaltarea nearuului.
Bine Inteles ea nu este unica reforma politica ce se impune : pentru
desvoltarea tuturor energiilor nationale, reorganizarea, in spiritul democratic, a institutiilor judetene i comunale, e tot atit de importanta si poate
ined mai urgenta.
Dar despre acestea vom vorbi alta data.
St.

www.dacoromanica.ro

Cronica Extern a
(Statele Unite ale Magi Austrii")
Evenimentele ce se desfagoara In vechiul Imperiu al Habsburgilor
sint pentru noi, Rominii, de un interes vital, In toatit puterea cuvintului.
*1 nu numai fiind-ca In hotarele acestui Imperiu traesc peste patru
milioane de Romini,--elementul eel mai curat, cel mai energic gi plin de
viata al rasei noastre,-trunchiul, din care s'au desprins In cursul vrernuruler toate ramurile neamului rominese.
Dar de la modul cuin se va dezlega criza prin care trece astazi batrinul Imperiu, va atirna, cum vom arata indata, tot viitorul viefii noastre
de stat i al propdfirei nationale.
Problema, ce se dezbate astazi in toat intinderea dintre Carpati si
Alpi, dintre muntii Bohemiei gi marea Adriatica,-este urmatoarea : va
gasi In el acest organizrn de stet destule puteri vii pentru ca, triumfind In
contra factorilor de descompunere, sit redevie un puternic centru de gravitatiune, cultural i politic, pentru toate popoarele din Sud-Estul Europei,
cari n'au ajuns Inca la agezarea definitiva a vietii lor nationale ; sau el va
fi sfarimat In vre-o douazeci de bucati, impunfnd astfel tuturor popoarelor
ce au convietuit atita timp in acest eadru,-gi, fatal, gi popoarelor vecine,
-greaua sarcina de a-gi reconstitui viata lor nationala gi de stat pe alte
baze, i dupa alte linii de cristalizare.
In asemenea eonditiuni ne pare firesc, ca toe rai unui Romin se datoreate studiul acestei probleme In cartea, pe care un mace ziar vienez
a numit-o Das grundlegende Werk" (opera fundamentala) gi al carei tillu
Pain ales i noi pentru aceasta cronica.
In aceasta lucrare d. Aurel C. Popovici, care a dus la noi 10 ani a
viata modesta de profesor, se releveaza ca un adevarat om de stat,-cu toate
calitittile gi, daca voiti, eu defectele omului de stat: degi nu se sfiegte sa
sustina reformele cele mai radicale, ori-de cite ori ele stint indispensabile
pentru scopul imediat, ce-I urmaregte,- se mentine insit tot timpnl in limitele politicei practice gi reale; consideratitmile de dreptate absolutit, de
simetrie abstracta, precum i arhltectonica pur rationalista,-il Iasi{ reee.
E caracteristic, cit revolutionind twit organizatia Austro-Ungariei, propunind uu Intreg proect de constitutie pentru viitorul Imperiu federal, delimitind teritoriile statelor particulare nu dupit individualitati istorice", ei
dupa consideratiuni pur etnice,-d. Aurel Popovici In acela-gi limp nu se atinge
de situatia actual& a provinciilor Bosnia gi Hertogovina (precum nici nu-si

www.dacoromanica.ro

- CROMCA EXTERNA

323

intinde7planurile de reorganizare asupra peninsulei Baleaniee, ete.),-vadit,


fiind-ra nu vrea sa ridice vre-o problema de ordine internationala, a carei
rezolvire nu ar sta numai in puterea Imperiului Austro-Ungar.
Un ministru vienez, patriot i credincios Imparatului, dar eu mai
mulla patrundere i barbqe decit sfetuieii sei actuali, nu ar 11 procedat
alt-fel.

Aceasta, de sigur, nu e pe placul temperamentelor mai revolutiocare, cad sunt gate sa-1 invinueasca pe d. A. Popovici ea prea austriac",
ei rhiar nmedieval",-cum face,de pilda, Le Courrier Europen", care dei simpatizeaza eu ideea federatiunei intre popoarele Austro-Ungariei,-totui spune In receuzia asupra cartii lui Lucrarea d-lui A. C. Popoviei e
prea direct inspirata de vechiul ideal austriac nemtesc... ea e mai ales
,,prea irnperialista, tnedievalit. Dacit, In adevar, sunt multe probabilitati,
ca formatiunea federativa a diverselor teritorii nationale ale Austro-Ungariei se va impune, la urma urmelor, de evenimentele ce se precipitei, nu
se poate 1nst nadajdui la o ast-fel de formatiune, de ell dupa sfirs.itul
unui regim alit de inveehit ca eel al Habsburgilor (No. 12, din 23 Martie 1906).

Invinuirile nu sunt drepte, fiind-ca anion! n'a avut de seop sa ne


preziute un proect ideal de constitutiune, ci numai-i bine a facut-sa
tbrmuleze un minimum de cerinti din punctul de vedere chiar pur anstriae, imperios impuse de situatie i imediat realizabile,-i eari ar putea
sa feat Wald insuli imperial, si In acela limp locuibil pentru nationalitatile ee'l compun.
Dar se vor gasi In jurul tronalui Habsburgilor oameni de slat, Jutelepti i puternici, cari sa realizeze acest minimum?
That is the question.

In aceasta privinta se Indoesc Ini-qi publicitii cei mai bine inspirati din A ustria.
Aa de pilda ziarul vienez Reichspo3t" din 4 Martie 1906, in artieolul de fond consacrat cilrtii d-lui A. C. Popovici, serie :
Nu tiu daeli condueatorii Stalidui nostru vor avea curajul sa in-

treprinda o astfel de reconstruetie a Marii Austrii,-dar tim c o mina


puternicci ar fi Inca in stare sa o realizeze. Se va gasi oare ornal paternie, pe care II dorqte tara?-E vremea sa vie,--ca sa nu fie apoi prea
lfrziu"....

aci e tot tragical situatiunii....


CH limp Marina monarhie &Ala sub regimul conceptiunii patrimoniale de stet, toate mergeau de minune, i diferitele tari i popoare,
yeti o compun, se alaturau sub administratia biurourilor vieneze, ea i mosiile sub mill proprietar.
Dar au trecut de malt neele ferieite timpuri, eind-cum spune autend nostru-priutul Schwarzenberg putea sa spuna popoarelor Austriei,
ca ele trebue numal sa asculte poruncile autoritatilor, sit plateaseit darile,
iar pentru satisfacerea trebuintilor sufieteti-sa mearga la bisericit.
Niei ineercarile de a reveni la absolutismul unitar, nici centralismul
utopist al lui Schmerling, nici federalismul eonfus al lui Hohenwart, nici

lipsa de ori-ce sistem a lui Taafe,-nici politica nationalittilor-sistematica" I-din Ungaria,-- n'au putut da vre o aezare trainica vietii politice.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

324

A. C. Pepoviei consacrA o jumatate din scrierea sa istoriei tuturor


acestor incereari. Rezultatul :-falimentul fatal al politicei din ultimele deeenii,-viata a ajuns ea totul intolerabild, un adevArat belluin omnium contra (Armes.Fruntasul ardelean dovedeste, cu argumente la eari nu se poate respunde, di salvare nu poate fi decit in tranqformarea Austriei intr'un slat
federal, pe baza individualitatilor nationale, nu sistoriee", si ne prezinta
un plan detaliat do reorganizare: 15 teritorii nationale antonome (toti ro:Moll din Ardeal, Ungaria si Bucovina formeaza un singur stat national),
un parlament federal, o armatA comuni, o uniune varnalil, etc. (Autorul
cunoaste bine literature germanA asupra Staatenbund" si Bundesstaat",
si preconizeaza principiile de organizare unui Bundesstaat",-dupA tipul
State lor Unite pin America)-ast-fel ca sa fie asigurate maximum de putere a statului, eu maximum de libertate nationalA.
Impart/4)m si noi dorinta d-lui A. C. Popoviei, ea batrina Imparstie" sii fie salvatA, credem si noi, ea ea poate indeplini o mare misitine
aci. In Sud-Estul European, &Ica se va transforma pe bazele ardtate, devenind uu eentru de cristalizare a vietii culturale si politice pentru toate
neamurile din valea Dunarii si Balcani,-intr'o forma sau alta, compatibila
eu independenta lor reald i eu desvoltarea neeirbitd a individualitAii lor
etnice (-eel ce aruncA numai oehii po harta acestei parti din Europa Isi
va da seama numai decit de necesitatea evolutiunii politiee in aceasta directie).

Dar d. A. C. Popovici merge mai departe, si aci e partea cea mai


vulnerabilA a operei sale,-anume, d-sa aflrma di Imperiol Habsburgic e
indispensabil pentra viata si evolutia politicA sanAtoasa a Europei,-credinta Imp ArtasitA de toti oamenii politici din Imperiul vedn, si care ex
plies, In parte, acel sans faon", eu care sunt tr date nationalitatile.
Socotiin fuse, ca au trecut si acelo vremuri, rind un ceh, si un mare
patriot cell, Palacky, a fost silit sA spuna: daca Austria nu ar fi existat,
ar il trebuit inventatA"...
Oamenii de stat din Austro-Ungaria trebue sl-si dee seama de situatia schimbeta,-fiind-ca all-tel e in adevar in jot: insa-si existenta Imperiului, si toatA istoria universala poate fi indrumata pe alte ceti.
Insu-si d. Popovici pune degetul pe rana cind se intreabe: in ee
situatie vom fi noi (imparatia HabsburgieA), daca Rusia capAtind o constitutie democratica, va acorda inaintea noastrd o largA autonomie nationala diferitelor nationalitA0 din sinul stiu : Polonilor, Filandejilor, Livonilor, Rominilor ete.?".... (Die Vareinigten Staaten, p. 207)
Atunci ?

Ar spune acum un Palacky vorbele sale ?

Un moment se Wee, ea guvernul din Viena e 'Wrung de primejdiile momentului.


In Austria, acela-si ministru presedinte Gautsch care cu cite-va luni
inainte declare In parlament, ca votul univevsal e o fantazie irealizabila,
a fost chemat sit prozideze realizarea acestei reforme electorate ; iar

in Ungaria, din ordinul Imparatului, s'au pus peceti pe usile parlamentolui intransigent din Budapesta.
In parlament si in presA aceste acte de energie se puneau ritos in

www.dacoromanica.ro

CRONICA EXTERNA

325

legtur cu evenimentele din Rusia, la cari face aluzie d. Popovici. Rezultatele au arittat, cA pe aceastA cale ImpAratul va avea tot sprijinul popoarelor sale: In Austria tonul vieii publice vAdit s'a inAltat,-iar In tingeria simpatiile maselor au redus la neputintit cerbieia sovinistilor cum eta
de bine aratA in paginile chiar ale acestui No. al Vietii Rominesti" (vezi
p. 273) insu-si dl. A. C. Popovici (Cit de juste sunt vederile d-sale, se
poste vedea din faptul, eS in Le Courrier Europen", No. if din 16 Martie
1906, un Ungur Dr. Oscar Jaszi, secretarul general al societAtii maghiare
de sociologie,-aratA, cA poporul maghiar e ostil faimoasei coalitiuni",
care sub masca patriotismului reprezinti numai interesele ciocoiesilor",
les hobereaux,-cum Mee el, ale marii i micii nobilimi maghiare).
astA-zi, dupil ce articolul d-lui A. C. Popovici a fost dat la tipar,
ne vine vestea despre o nouA Imphcare cu ..coalitiunea", pnin intrarea In
minister a sefilor e:, d-nii Kossuth, Apponyi etc. (De sigur eu sacrificiul
nationalitAtilor).

Unde ne vor duce toate acestea ?


Trebue 55 ne spunem o (lath. verde sentimentul nostru.
Are dreptate dl. A. C. Popoviei,- irredenta" rominl e o sperietmtre
absurdA inventatA de sovinistii unguri : are dreptate,-cit de veacuri fruntasii neamului nostru viseaz realizarea idealului nostru national alturi
sau cu sprijinul monarhiei Habsburgilor.
ar fi o nebunie, ea tocmai astd-zi, dud cele mai mari ImpArAtii
sunt nevoite de a-si asigura dezvoltarea pacinicit prin diferite sisteme de
aliante,-simtindu-se alt-fel prea slabe,-ca toemai In aceste conditiuni internationale Rominirnea sh viseze la realizarea acestui ideal prin izolarea
ei in mijlocul statelor mari i dusmAnoase.
InsA sit fie bine stiut, el un popor, care, desi rAzletit Intro paint
state deosebite, formeazh o mash compactA de peste It milioane, un popor
pe care nu l'au pntut dobori aproape doul milenii de nespuse suferinti nu
se resemneaza definitiv la mizeride vietii sale nalionale de astds;,--cari
fac eu neputinth afirmarea neimpiedecata a fiintei i desvoltarea culturii sale.
ea o ramurh desprinsit dintre neamurile Apusului, am dorit totdeauna, dorim si astA-zi, en toatA puterea unui popor constient de misiunea lui la portile Orientului", ea Marea Austrie sA ne serveascit de cAIAurti In ealea noastrit istorieh. i sA eirnenteze viata noastrA politicA. ea viata
de stat a Apusului European (modalitfi(e se pot totdeauna gasi, pentru
ea toate interesele i drepturile sa raminA neatinse,-dar nu ne putem adinci aici in aceastA ,,muzieft a viitorului",-vorba d-lui A. C. Popovici).
Dar astd-zi aceasta nu mai e o conditio sine qua non a propitsirii
noastre de neam si de stet.
Darn in Austro-Ungaria vom vedea aceea-si perseverenta in nesocotirea aspiratiunilor noastre legitime, vom sti sa le realizam cu, Vied sau
chiar in contra acestei ImpArntii.
Dael mi putem rfiminea singuri, in viitorul apropiatalegerea noastrA
nu va mai fi limitat5,-vom ti, eind va sosi momentul, uncle sh. etiutAm
legAturile i ajutoarele necesare pentru adueerea la indepliaire a idealului nostru.
Prin cartea sa, atit de loialA i atit de moderatti,-si toemai fiind-cA
9

www.dacoromanica.ro

326

VIATA ROMINEASCA

e loiall si moderatO, Aurel Popovici a adus un serviciu imens si cauzei


romlnesti si opiniei publice europene: ea e nu memento si pentru noi si
pentru vecinii nottri.
Astil-zi Europa intreaga cunoaste situatia adevAratd si problema adevAratil.

Ne aflOm la o respin tie a istoriei ; de la Intorgatura pe care o vor


Ina evenimenteh, va slime, cum am zis la Inceput, tot viitorul nostru;
vom astepta In liniste, constienti de dreptatea cauzei noastre, desfsurarea
lor,-si cel ce ne va Intinde intaiu, WO gind de asuprire rii Injosire-mina
de frate,-va primi pe a noastr5....
C. S.

www.dacoromanica.ro

RECENZT1
St. O. Iosif. Credinfe.Minerva Bu-

Asi putea mimi aceste productii, eu

euresti.
S'a zis ca tiparul, daca a adus o-

un termen pedagogic. cornpozifiuni C14

menirii imensele foloase stiute, apoi

a adus i marele ran de a raspindi


prostia: mai innaiute, nu se raspindea
decit cea ce era bun, eeea ce Indemna,
prin valoarea sa, sa fie copiat. Asi

putea spune aeelas lueru despre erearea limbii poetice de catra Emineseu.
Sa rn explie. Mai innainte tie Etni-

nescu, dsca dneva nu avea de spns


nimica, sau avea de spus ceva prost,
producea o opera proasta din touts
punctPle de vedere i, de n'ar fi fost
inindria patriotica (lauda ea avem pi
noi literatura) i gu4til Inca ne for-

mat, multe nuntati ate vremii, care


au avut trecere o zi, n'ar fi aveo Did
un ceas : prostia se arata atunci in
toata goliciunea ei. Cetiti exemplele
scoase de d.Maioreseu in Criticils sale
si va veti eonvinge ca daca acei poe-

tastri ar fi dispus de forma poetic&


creata i harazita literaturii de Writ
Eminescu, en exact aceiasi lipsa de
talent ar fi produs bucati pasabile, In
mice caz nu iidicole. Line, azi, pin

tema alms& de elev... adica de poet.


Si propos: de chid. prin programele
actuale, se da un rol alit de mare cornpozitiilor, elevii se obisnuesc slit de
mult eu sportul acesta, hunt le vine
greu sa-la paraseasca i dupa ce ies
din scoala si-1 continua hi reviste ci
dare. Era i greu ea autorii programelor scolare sa preyed& acest efeet
el metodelor Ion didactiee asupra litereturn...

Aceasta pletora de produetie literarA e, apoi, Ineurajatii si de doritorli


cu (trice pret ai um i literaturi natio-

nale bogate (Nu s'a propus si vatna


pe cartile strahie ?), cad yeti fi ohservat ea, din alle motive, s'a reinviat

iaras meurajarea de a serie, a serie


mereu, din patriotism, pentru a avea
si noi o literatura bogata : scrieV,
baeti, numai scrieti", la care, cindva,
d. Maiorescu opusese un energie : nu
mai serieti 1"..,

In mijlocul acestei eataracte de poezie", e o adevarata binefacere intelectu-

all aparitia unui scriitor care are eeva

Insusit limba poelica a lui Emineseu,

de spus, care nu face cempozitiuni

preluerala si de altii, chiar rind e anost, e rar, aproape nid o data, ridi-

ea tema alea-5. de elev", adesea, vai.

col. Cetiti multele poezii care apar in

de gasea oarecaro literara...


Iar cind apart) un scriitor, ca d. Io-

toite dlele si va veti convinge. Aceste


poezil nu mai au 'Wear lie-usirea de
a te Inveseli prin goliciunea prostiei :
forma le ferete de savoarea ridicolului.

eu tema aleasa de profesor", un sef


sif, care are mult, mult de spus, trebae sa-i fim adinc recunoseatori.

A spune ea un seditor are mull de

www.dacoromanica.ro

3.28

VIATA ROMINEASCA

spus, e tot una cu a spune ett e sincer. Sinceritatea, aceasta e Insusirea


cea mai mare si mai simpatica a unui scriitor, cInd are si altele. N'am
sa uit niciodata cum caracterizeaza
Thine pe Alfred de Musset : C'tait

prozaismul vietii noastre de popor ajuns, dar cam parvenit P Sa fie faptul ca Ardealul a Inceput mai ttrziu

plus qu'un pote, c'tait un homme"


(Hist. de la lilt. angl. V, Tennyson)...
Subiectele poeziilor d-Ini losif sInt
asa de banale, ea s'ar putea ziee cif
multe n'au subject... Banalitatel aceasta e o mare insusire : ea rezulta
din acea ca poetul nu exprima in poeziile sale decit sentimente si iinpresii,

sa-si spuna euvintul In liberator& si a


Inceput si el cm poezia, dar, venind
mai tirziu, rind literature romineasea
ajunsese la oare-care maturitate, lirica ardeleand a putut sa ia deodata aripi de vultur ? Vom vedea alta data.
Dar e fapt ci. astazi poezia romtneasel e ardeleneascii.

pe cars le simtim cu totii, de toate


zilele-,.e mai mutt de cit un poet: e
un om"-dar pe care el le simte mai
puternic, mai frumos, si, mai ales, pe
care el le poate exprima-le poate exprima si pentru noi, In locul nostru...
In cele mai frumoase poezii lirice ale
lui Eminescu subiectul e banal ; ce
subiect e In Dorinta, deelt chemarea
iubitei spre a se iubi in mijlocul naturii, ee subject In Floarea albastrei,
decit regretul dupti zilele frumoase ale
unni amor tinar care s'a dus?...
Aceasta sinceritate a d-Ini Iosif ne
da impresia usui realism desavirsitdael acest cuvint Insamna ceva-potentat Inca, in multe bucati din volum, i prin niste versuri de o ma-

suri. neegalit si de un fel de ritm liber, care scot parca In relief lipsa de
pretentie i preocuparea fiumai de im-

presie si de adevir... Cind d. Iosif a


fost angajat sit aerie o poema despre
Stefan Cel Mare, nu a seris'o, ne-a dat,

cum spun() insu, numai un slmbure


al poemii, adica mimai ati'a eit a putut in adevar, cu alte cuvinte ne-a spus
numai cit a avut de spus. Altul, poate,
ar fi confectionat'o... i, o paranteza:
mi se pare eel putin curios a comanda

unui literal 0 pies" literaril. Cred


cil ar fi alte mijloace de a Ineuraja
pe seriitori, lasindu-le inspiratia libera.

Acest poet ne-a venit si el din Ardeal. Dupd Eminese.0 si Vlahuta, poe-

tii-Cosbuc. Iosif, Goga-ne-au venit


din Ardent. Pentru ce ? Sa fie cti
ne-am obosit noi cei de aid ? Sti fie

Dar acest poet n'a venit ea un gran sanatos, plin de 'mat& si de iuMrea de viata. losif no e din scoala lui
Cosbuc, care nici n'a facut seoala. El

a venit cu un plumb doja in aripit,.


melancolic" deja (vezi. Melancoliei,
p. 11), mai aproape sufleteste de cei
din Regat deelt marele sau predeeesor. (Intotdeauna d. Iosif mi-a adusaminte de un poet de maip talent,mort

tinr, de I. Nun, care, si el, ea si d.

Iosif, Intrunea in aceiasi armonie, notele unni intelectual rafmat i acele


ale muzei poetului popular neeunoseut).

Si d. Iosif se deosebeste si de celalalt Ardelean, de Goga. Goga e urk


un poet de mare avint, un incendiator, un stirnitor do patimi, pe rind d.
Iusif o un delieat, un discret, un senzi-

tiv.-D-sa a tradus pe Heine, ceea ce


e significativ (chiar i pe Verlaine) gi,
In adevar, daca am voi sa facem cornparatii eu orice pret. ne-ar veni lic

minte Heine, mai putin spiritul de


revolta i sareasmul-si, de sigur, taCu toate ea poetul a fost alias da
,,melancolie" Inainte de a veni la noi,.
tolusi, la Inceput, are si el coca din tarIn ism ul" caracteristie serillorilor Ar-

deleni, 'Iota care apare In prima co-

leetie (Versuri, 1897) i In a doua (Patriarhale, 1901) In mare parte. In Credit* insa, puebul suspina d u pa cred intile" pierdute. E caraeteristica poezia_
Copil srman :

www.dacoromanica.ro

RECENZII

329

Din raiul mindrilor Bucegi


Ce le jelesc de ani Intregi
Ce dor atit de ne 'nteles
Te-a Indemnat sit vii la ses?
Cradeai ea este la oral
Norocul tau, biet pastoras....

In aparenta, pare ea ar fi obieetiv


(pare ca l'ar preoeupa mai Inuit sentimentele altora),-e un subieetivist si
tot ceea ce 7ugriveste ii slujeste ea

Ca un copil nepriceput,

tituleaza D-sa) slut subiectiviste, lirice,

Amar de tine, n'ai Out

-de altmintrelea descriptii de [nitwit

Co griji, ce patimi, ce nevoi

curet obiective nu cunose de eit in co-

Ne Mntue lii veei pe noiO n'ai stint, biet pastoral,


Ce trista-i viata la ores!

lectia Espana" a lui Thophile Gautier. Dar e subieetivism i subiectivism In deseriptii; descriptiile d-lui
Iosif slut subiectiviste In grad superlativ. Asia nu insamna Insa ca D-sa

ne-ai venit asa curet


Ca &dui care te-a furat,

expresie a propriilor sale stari saletesti.... Chiar pastelurile sale (d. losif
are multe, mult mai multe de ell in-

nu vede puternic....

Si-alit de blind te-ai increzut

In toate cite le-ai vezutCa nu stiai, biet pastoras,


Co lume rea e la oras!
La poi ti lnebise ai batut,
Pe cai gresite te-ai pierdut,

Si steaua fail de noroc

Iar dupa culmi doui nourasi


Urelnd tiptil, In zare, sus.... (Icoane
din GarpaV., 35)

Dar soarele coboara 'n asfintit


Din vai crest: neguri cenusii,
Nevoid dau pe culmi in sus.... (lc. (lin.
Carp. 54)

Te-a urmarit din loc in loe,


Strain de toti, Met pastoral,
In goana oarba din oras....

Iar prin pulberea de aur

Arum In darn plingi nopti lutregi


De dud mindrilor Bucegi;
Te-ai reintoarce gi.i tirziu,
Tot e 'ntunerie i pustiu....
Ce-ai eaulat tu la oras,

Tocma 'u capul celalalt


Creste umbra 'ntunecatit
A eiobanului Walt:
Cu eaciula luteo parte,
El peteelte plin de fald
Sara purpurie-i sehiroba

Zeghea 'n mantd triumfald (le. din

Sarmane paqtoras

C arpaii, 42).

In care pastorasul Imi pare cil e lust's


poetul nostru... Si, ,,pastorasul" venit

Sn goana oarba din ores" ne spune


tristeta lui In multe bucati din coleetia de care vorblin i mai ales In cele
de la paginile 7, 9, 11, 13, 15 si 17....

atunci de sigur ca poetul va fi


cuprins de sentimentul siugurdtdfii
morale : Lebdda, care ne educe aminte
de alta wsingurtitate" (Solitudes, Le

Cone de Sully Prudhomme), Cintec,


Dorm visurile toate, etc., in care poetul plinge parea singuratatea altora,
In realitate pc) a sa, caci d.Iosif care,

D. St. O. Iosif e o note originate In


literature noastra,-o nota distinct
senora In armonia sutletului romlnese
idealizat prin arta....

Vaelle Pop. Ris qiplins. Minerva


Bucuresti, 1906.
D. V. Pop, revenindu-si In fire, vreau
ispravindu-si ,,romanul", ne-a
sa

dat o carte de schite utnoristice si de


nuvele tragice.
trmorul este unul din genurile cele
mai placute i totodatit din cele mai
grele. Umoristii stnt foarte pretiosi,

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

33

fiindea sint foarte rari,

i fiindea se

cursie tragie, in care, eu o totala


de bun gust, eu reminiscente

arata ireveren tiosi fata cu reali latea, in

lipsit

contra eareia, constient sau inconsti-

spirituale" din vre-un Tirchilesti ogrecare, ne vorbeste de eintecul" cailor...


Cit cine-va-fie chiar d. V. Pop-indrazuesle sa fie asa de spiritual, este
un simptom rau in literature noastra...

ent, ,,avern toti un dInte".

Umorul,

pus in slujba unui mare ideal, imbrarind spiritul de revolta, ea la Scedrin,


e o binefacere pentru editor, pe care-1
razbuna de vulgaritatea si trivialitatea
termei lui Epicur... Umorul, care rele-

Despre buci1i1e serioase din vellum Viata Noua" spune ea slut mai

veazit paratele omenesti, defectele morale, ridicolele inerente sufletului orne-

hune deed ecle umoristice... Asa dar,

nese, ea de pildit in majoritatea schitelor lui Mark Twain, ne place, pentru


ea ne place sa ridem de slabiciunile

bit J. Pop eind devine psicholog, serios si tragic : e ca'n Domni(a "triorica... lu Filomela are (Nat. un Mih-

altora,-si unora din noi si de ale


n oustre proprii...

Sa ma erte J. V. Pop e...1 plictiscse


ru apropiarea acestor numb, care, in
Imprejurarea de fata, au aerul umbrei lui Banco._
Mai este un umor : acela care rezulta din sitnatii, un gen inferior de
urnor.-dar rare se bazeaza, si el, pe
acelas procelleu

exagerarea logica,

login In absurd...

Umorul d-lui Pop e de felul din


urmil. Clod d-sa vrea sa fie revolutionar-, ea lu Dreptate, nu face umor,
face nuvele tragice. Cind vrea sit fie

psicholog", ca in Filomela, devine


iara.si tragic.,..

In bucata, err care lacepe volumul


si care e cea mai
e vorba de
greutatea de a capata audien a la autoritatile noastre-urnorul rezultit din
situatie. Aci e logica in absurd, cum
e si in 0 escursie tragica, cum e i in
Ineeputul bucatii Arta de a se imbo-

AI. D. Pop, eind nu face romane",


are oare-care talent, un Inic talent,
are reva de spus-trebue s'o recunoas-

tern, ne facem o plat:ere s'o rectinoastem...

Dar adesea il paraseste logica-fara


ea d-sa sit bage de sama-ca, de pilda,

In partea de la sfirsit din Arta de a


se imbogeiii... D. Pop n'are destulit
masnra.
Uneori devine trivial, ea

in 0 es-

ati inteles ca sint mai rele... E teri-

nea... D. Pop exagereaza i aid, devine absurd si nici,-e tnnoribt, ce sl-i

soarta de umorist 1-rind J.


Pop devine mai gray, abia te poti tifact ! Si

nea do ris; ai ride de-al binelea, rhea nu


te-ai jena de autor, care e as a de tragic b..

In Prea tirziu i in Mai tare ca


inbirea-care au placut si Viefii, Noua
ai verinului meu, functionar la prefectura-sint tipuri, mai ales de femei,
ea te miri de wade le o fi seos J.
Vasile Pop... In sehirnh, o tesatura de
fapte, tm reportaj din vremurile brine
ale Uni'Versului, de care vecinul meu
a Minas incintat, declitrindul pe d. V.

Pop de tel mai mare scriitor romin.


Data J. Pop Ii va cultioa (in tolte
intelesurile euvintului) micul sao talent umoristic, va fi un scriitor al literaturii rominesti, cad, Inca odata,
are verva si are acel dar de a exagera,
are acea silogistica in absurd, de care
vorbearn mai sus.

Marla Cuntan. Poezii. Minerva


Bucuresti.

E interesanta totdeauna opera literara, mai ales Erica, a unei ftmei,


pentrucit rar ai ocazia sa aseulti destainuirlle unei femei : se stie ea femeile sint considerate ea un sfinx greu,
de gicit.

*i am luat In mink yolumul D-rei


Cnntau CU o curiozitate egoista. Des-

pre D-ra Maria Cuntan nu stiu mai

www.dacoromanica.ro

BECENZII

nimic, critica slied,ificas Inca nu ne-a


dat , portretul" sau, ea e ocupa'a ac-

331

ratii, ea de pilda cind ne spune

(In

Doina veche") c5 :

tualminte eu d Sadoveanu (E adevarat,

domnulo Sadoveann, ea platesti 900


franci ehirie pe an, cum sustino critica stiintifice ?). No stiu deeit cele
spose de d. Chendi in Preludiile sale:
o fatA visatoare, senzibila, lubitoare
si Intelegatoare de peczie, fiica unui
profesor i compozitor de muzica bisericeasea din Sibiu.

Adoarme fusu 'n mina

ird, de pot sa-i store.-

viers, de sigir, ne estetic, nu numai


din cauza exagararii. ei si din cauza
termenului de eomparatie prea... fiziologic. VA adueeti aminte de frunroasa
poezie a lui Cosbue Noapte de vane...

D-ra Maria Cuntan are un suflet sim-

titi ea, acolo, ,,ese tuna din bradet

titor, asi pules zice prea simtitor. Si


fiindea are un sullet yea simtitor, poeziile sale sint un cintec interminabil
al durerii. E prea mulla durere, prea
matte lacrami-durere forninina! asa
de multe lacrirni, Inert rhil, care trece
pe dinaintea easei sale (,,Pe sub fereastra") nu duce in undele sale de

si se 'nnalta 'ncet Meet, ginditoare ca


o frunte de poet..." Ei bine, nu pot a-

eit lacramile poetei. E alit de Indurerate aceasta poeta, ineit nu vede,


asteapta, nu dm este deett moartea.
S'ar pArea ca idealul situ e moartea.
Daca am face pe inorali$ii, poate i-am
impute D-rei Cuntan aceasta predispozitie funebra, care e, trebue s'o spuorn

nern, morbida. Daca am face pe pedagogii, poate am sfalui-o sa alunge


aceaste predispozitie, cintindu-i bum.

rifle naturii si ale vietii. Dar nu sintern niei una, niei alta. De aceia ne
marginirn sa coustatlin. Vom observe
lase, ea, ade,,t a, obsesiunea asta a
mortii strict'. efectul estetie al unor
bucati frumoase, ca de pilda. In Bradul", in care poeta, dupa ce ne spune,
eu induiosare petolita, de un brad,
care i-a umbrit iubirea 11 intreabil :

lunge din minte ileea ea

o frunte,
chiar de poet, poate fi... asudatti.
Cu toata aceaslI eseesiva durere,
D-ra Maria Cuutan nu este pesimista.
Durerea" din poeziile sale e a sa,

ria e durerea lurnii ; cetiud peeziile sale,


nu ramii co impresia cil lumea e o vale

de plingeri, ramii numai eu impresia


ea poeta, el, e Indurerata. D-ra Maria
Cuntan nu generaliteaza, pentru c iU
teoretizeazd, pentruca n'are spiritul ab-

sorbent. Singurul poet pesimist In literature rominelseil este Erninescu (si


citeva tonuri din O. Carp) pentruca
numai Erninescu a avut eurajul intelectual de a generalize, de a declare
ett durerea sa este durerea universtrlui. Numai el si-a ridicat durerea sa
proprie la o valoare metafizica.
S'a Inteles ca D-ra Maria Cuntan
nu face compozitii, ea are cove de spus.

*i In multe bteati din velum ne


spune, ne si poste spune ceea ce vrea,

ea in La Luau," Sunet de talange",


Seam", Reintoarcerea", Ma stringe
haina", Fire de toarnna", A sterile,

Vei fi de-ajuns
De patru schiduri,

mama, patul", Primavera", SI na

Milne.- brad ?

In foarte multe poezii insa, n'a putut sa ne spunk ceea ce avea de spus.
Atunci, uneori, a recurs la combine-

plIngi dupa mine" etc.

incheere brutala, In disproportie si In


dezarmonie cu restul poeziei.
Si tot din.... neinfrinarea, asi zice,
a acestei dureri, rezulta i alte exage-

tiuni", a eautat s.i traduel simtirea


In simboale: de aid o multime de bucati cu subiecte", eu antiteze ete., ea,

www.dacoromanica.ro

332

VIATA ROMINEASCA

de pildl : Meteor", Ce ritrnic", Pe


lac", Amurg", La schit" etc.
A spune ca n'a stint cum sa-si spu-

n/ simtirea, e tot una eu a spune el


n'a putut sl si-o clarifice, cd, dacl

Cunosc pe sunet turma ta,


Mi-e cea mai dragd mie.
Cunose pe sunet turma ta,
Nebuna-mi bate inima
Si piing de bucurie

trebue, mai Intfii, sii simV puternic,

pentru a face poezie tided, trebue,

Stan sprijinitl in pridvor

apoi, sa ti se clarifice simtirea.


Atunci gasesti i imaginile necesare,
In care s'o Imbraci, elci slintirea nu
se poate exprima ca atare, ea se 'mbra eft in elementul intelectual al imaginii. Si niste imagini clare gsesc,
In totdeauna, i vestmIntul vorbirii,
forma. Imaginile neclare in War

Cu lacrami In pleoape

bat la portile gindirei",-nu pot sl


ias.
Multe din poeziile D-rei Cuntan sint

confuze (Iubire", Stiti voi ca lira-i


cruce?", Inviere" etc...) din aceast
prieina.

Daca nu ma nel, D-ra Maria Cuntan e mai mult un tip emotiv, de eit
until vizual, e, adie, o sentimentalitate, farti mult material In care sa-si

Si-ascult si-ascult de pe pridvor

Talangele de la izvor....
Aproape.... mai aproape....

As vrea, dar nu mai stiu ce-as vrea


Si nu stiu cum Ind vine...
A vrea, dar nu mai stiu ce-as vrea :

So flu o floare 'n calea ta


Si sd md iai cu tine. (Sunet de ta-

lange")

In cele din urma doul versuri, poeta ne expriml aeel sentiment de abandonare, propriu sufletului femeese..
Si starea sufleteaseti, nu mai putin
femenina, din viersurile :

Sa nu cobori, iubite,
In trista mea chilie,
Cdci m'ar wide focul

Intrupeze aceasta sentimenlalitate. De

aiei Inca ceva: dense repetare a acelorasi situatii i imagiui. i chiar acele frequente laernmi" (observ el si
furca" e prea frequenta), nu slut altceva decit exprimarea direet, declararea durerii, i nu intruparea ei la
imagini.

Si-mi pare, la urma urmei, el aceast emotivitate In dauna viziunii,


e un smn caracteristic al feminigmului... Si fiindcii a venit vorba de femi-

nism, trebue sl spun el In volumul


D-rei Cuntan, pluteste, eu Wail durerea, care une ori merge pan/ la ma-

cabru (Sfirsit"), un parfum de delicateta, de flnete, de discretiune,--0

nu in/ pot opri de a cita aceste


teva viersuri, in adevr feminine:
Talangele rsung fin,
Ctici soarele ne las.
Tuiangele rsund lin
ii turme dupii turme vin
De peste deal spre casl.

ci-

Intiului And (Sa nu cobor?)


Am spus c multe din poeziile D-rei
Maria Cuntan sint confuze, el in multe

forma nu e perfectl.... Spuneam mai


sus, vorbind de d. Iosif, el azi nu e
greu sit ai, chiar rind n'ai talent, forma impecabill. D-ra Maiia Cuntan

nu e lipsita de talent si totusi n'are


forma impecabill... Explicatia cred el

st In aceia, cl D-sa, tormai, lin e


lipsita de talent, di tocmai are ceva
de spas. Deal n'ar avea nimie de spus,
ar putea scrie bine, c.lci n'ar opri-o
simtirile i gIndirile,-ar inventa gindin

i simtiri pentru form4,-pentru

forma gasH a de-a-gata... Chinuindu-se,

In lupt eu forma, si Imbrace simtiri i gindiri, adesea nu reuseste...


cu un talent mai mare, ar fi reusit,
de sigur...

www.dacoromanica.ro

RUENZII
Oricum, sa-i fim recunoseatori ca a
imbogatit. literature feminina roml-

neasca cu dteva note sincere, cu citeva cuvinte adevarate"....


G. I.

Dr. P. Cazaeu : Medicta Rural,


Bucurqti 1906,
Chestiunea starii sanitare a satelor
noastre preocupa de citi-va aoi pe toti
oainenii ntltri de liinta; i multi din
cei cari au avut prilej sa cunoasea
pria ei Insuui ingrijitoarea stare sa-

nitara a taranimii, au cautat sa atragit luarea aminte asupra acestei Insemnate probleme i sa propue mijloace de indreptare. Dar ori clt de Inuit

se va aerie asupra ei, de sigur ca nu


va fi de prisos pana ce ea nu va trece
din sfera de preocupare a oamenilor

de Liinit In acea a oamenilor de actiune, a organizatorihw. De aceia ob.


servatiile d-lui dr. Cazacu, care pun In

lumina una din laturile cele mai Insemuate ale chestiunei, merita o deosebita atentiune.
Autorul aratil ca mai toti acei, cari
s'au ocupat cu chestiunea insufieientei

serviciului sanitar al satelor, au fost


ea fotul unilaterali in precizarea priduilor raului, de oare-ce nimeni nu
s'a ocupat de cel mai important fac-

tor In organinta sanitara 'wale-de

333

oficii ale statului), aa ca e nevoit sit


tie In locuinta sa i cancelaria serviciului i farmacia i odaia de consultatii ; ba si Incalzitul, luminatul i
cheltuelile de cancelarie Il privesc tot
pe el; nu are un servitor pentru cancelarie i gasete cu greu chiar pentru serviciul sau particular. Toate aceste imprejurari au mare influinta asupra sufletului medicului rural.
Pentru realizarea masurilor de higiena publica el nu are nici o putere : el cere Primarilor sa ea masuri
i, daca nu le iau, uu poate impune ;
dacil reclama la Prefecture, i se raspunde ca nu's mijloace. Cele doua inspectii pe luna In fie-care comuna, la
care II obliga regulamentul, fatal trebue sa le fact din goana trasurei, oprindu-se pe la primarii pentru a Indeplini forrnalitatile,-din cauza ca are
prea multe comune. Und are epide-

mii-i io satele noastre Is op de


dese !...-de multe ori nu e iustiintat
(cad Primarii tiu ca, daca vine medicul, vor avea de munca I...) i daca
le descopere singer, apoi Primarii nu
executit izolarea, iar satenii nici nu se
sinchisese de dezinfectare. Apoi fiind
medicul retinut Intio comuna en epidemii, ce fac celelalte comune ? Dar

medicul rural. Acest medic rural-tinarul eit de pe handle Universitatii


-nu e in genere mai pre jos, nici ea
cultura generala, nid ca tnta in ale
medicinei, de cit cel din tarile apu-

chid slut epidemii In mai multe comune departate, ce sa faca medicul ?

sene ; totui rezultatele activitatii lui


gut cu totul inferioare. Pricinile tre-

putM 335 L.,

bue cautate in conditiunile de existenta ai de activitate ale medicului rural la noi. (Dr. Manicaticle, in Cr. Medicala" din aeest No. arata alta lature
a chestiei).
Tinarul care se duce ca medic de
plasa nu gasete in sat o locuinta po-

trivita cu nevoile lui (pe dud la eelmiti slujbasi ai lui statul le pune la

dispozitie locuinti bune) ; nu are o


cancelarie i un dispensar (ea la alte

Toti, cari s'au ocupat cu chestiunea


medicilor rurali, au cerut Inmultirea

kw; acum ei slut 129 i ar trebui cel


Daca mai tinem sarnit de retribuVa
disproportionat de mica a medicului
rural, citruia Ii ramlne cam vre-o 200
lei pe luna (mai putin de cit prmete
un ef de birou el. II-a din directia
sanitara de la Bucureti, care n'are
studiile lui, n'are munca lui i nacazurile lui..."), care nu are clientelli, tip
cit de-abia 2i poate Indestula trebuintile materiale ale vietii: casa, mesa.
haine...; daca mai tinem apoi sama de
viata izolata, lipsita de societate, pe

www.dacoromanica.ro

331.

VIATA ROMINEASCA

care o duce medieul rural, de ajutorul nelndestulator pe care It poste a-

yes de la agentii sanitari si de la


moase, si de felul ruin e privit acest
slujba al taranilor de catre medicii
de la erase, si chiar de direetia sanitara,-putem sa ne dam sima de conditiile triste de existenta si de aetivitate ale aceluia In sama caruia e data
satiate tea neamului acestuis L..

Cit despre tarani, ei vie la doctor,


It asculta, ii urrneaza sfaturile, dart
el stie sa le inspire Incredere. Dar,
pentru ca sa ajungi la aceasta, trebue
un contact Indelungat co taranul si
multa munca.
Ca lucheere autorul spune : chestiu-

nea ajutorului medical la tarn are ea


brae pe medicul rural bine plAUt, pus
In conditiuni buy() de mina, Incunjurat de un personal inferior bine pregatit i avind iustalatiuni bune si material suficient. Toate reformele care
nu vor pleca de la acest puuct de vedere, nu vor it nici de un folos real".

Expunerea dart a d-lui dr. Cazacu


e un tablou dureros al sbuciumarilor
neputiucioase, in care se framinta un

medic rural doritor de a lace ceva


pentru binele

satelor noes-

tre. Ea ar trebui sa pue pe ginduri


pe toti acei eari sint In masura si au
datoria de a educe o elf mai grabnica
Indreptare raului.
M. C.

brosurei : in vara viitoare Implinese


50 ani In serviciul Statului si 40 ani
In serviciul Regelui Carol I, Intemeietorul Statului Romin Independent.

Sinitesc adinc, cum aceasta

lungA

viatt i acest indelungat servicia public mareste raspunderea ultimelor

onde zile.
Prin aceste cuvinte par' ea anume
se subliniazii, cil In brosura de fate ne
vorbeste un barbat de stet, nu un can
de sliinte. i desigur numai motive

serioase de ordine politica au putut


st'l Indemne pe dl. D. A. Sturdza sa
dee publicithtii mernoriul shu.
Aceste motive politice, nu Intl% In
eompetenta noastre sa le judecam
aid. Dar nu ne-am face datoria de
eronicari contiinciosi. dart n'arn face
observe tiile lioastre obiective, din
punctul de vedere pur stiintific, asu-

pra teoriilor de drept constitutional


emise eu aceasta ocazinne, Intru cit
credem ca aceste teorii nu se pot susOnce stiintificeste.

Daca, deci, motivele politice strut


vrednice de sustinut (am spus, ea nu
le putern cerceta aici),-ele au nrcoe
pentru aceasta de alte mijloace.
Idea fundamentala a memoriului
d-lui D. A. Sturdza e rezuinata In ui-matoarele rinduri :
Constitutiunea din 1866 hotaraste,
ea trei sunt puterile statului -Puterea legislativa (Art. 321- Puterea e-

xecutiva (Art. 35)-Puterea judeca-

D. 4. Sturdza,-,,Puterea executiod in constitufiunea Rominiei". Bucuresti 1906.

Ein. Culogla,-.,Puterea. regale


(Raspuns d-lui D. A. Sturdza). BucureVi. 1906.

DI. D. A. Sturdza, seful partidului


liberal, a provocat o adevarata emotiune in lumea noastra politica, prin
brosura sa asupra Puterii exeeutive".
Batrinul orn de stat, ale carui merite nu au nevoe de confirmarea nimarui, a tinut sit ne spund tri prefata

toreasca (Art. 36).... In afara de aceste trei puteri nu exista altele, nid
direct, nici indirect, ea emanat'iuni

ale vointei nationale.-De aceea tincerceirde de a constitui responsabilitatea ministeriald i partidele poli-

tire ca a patra i a cincia putere a


Statului viciazi sincere i leala aplirare a Legii fundamentale a Stutului

remit], cad nu prin interpretatiune


se pot inflinta frond puteri ale Sta,tolui (p. 8).
Aceia-si idee se precizeaza In alit

www.dacoromanica.ro

RECENZII

parte: Mai e de observat, ea afara de


Rege, nid un alt cetatean ca persoana, i nrci o grupare de eetateni
ea partid politic nu reprezinta o putoi-e constitutionald a State lui, i ea
In Regatul Rominiei ori-ce alit( pu-

tere, in afara de eele trei Puteri ale


Statului, nu se poate lnalta ca putere
,a Statului de eit caleind constitutiunea prin forte brutala a bunului pier,
deAintata in 1866 (p. 13).
De aci se deduce pozitiunea exeeptionala a Regolui In slat, consfintita
si pija prerogativele Regelui, mimite
de articolal 96 Coast. in mod exceptional puteri (p. 9) ;-in virtutea aeestor prei ogative regale, puterea de
deciziune o are excluziv vointa chib-

ulster! iii, partidele politice) ;


sfirsit :

335
i In

3) In Intelesul de atributiuni" (puterile Regelui",-In sensul acesta si


atributiunile ori-carui functionar, tot
sunt puteri").
E lesne de inteles la ce confuziune
de idei poate di nastere acest simplu
fapt.

E user, de pilda, de dovedit, eu textul constitutiunii In mina, cli delegatiune legal& a unui atribut de suvera-

nitato nu au de eit organele pi evazute in art. 32, 35 si 36 din Constitutitme (Regele, reprezentatiunea nationala, curVle i tribunalele), - dar aceasta t114 prejadec4 intru auntie rolul

zait& a Regelui", care este numai

constitutional al ministrilor si al partidelor politiee, ea factori ai mecanis-

temperatd, prin vointa nativaii, constatita p.in delegatiunea sa" (p. 12).

mului politic.
Si In adevar in aceasta privinta ga.%

La ace4 rezultat se ajunge printr'un


mijtor foarte simplu :-eitarea pe rind,

sim cea mai mare variatiune In diferite regimuri coustitutionale.


Dar fiind.ca, pe de o parte, nu pot
da prea mare intindere acestei reeenziuni, iar pe de alta parte, neputInd
opune until barbat de slat, de seama
d-lui D. A. Sturdza, numai auloritatea

si interpretarea literald a diferitelor


texte din Constitutie (Regele numeste

si revoaca pe ministri", etc),-o procedare eit sa poate de putin liintifi -a, pentru ca un text de couslitutie,

-ea si ori-ee text de lege, - nu se


poate lutelege numai dupa sunetul euvintelor, cari'l compun, fni sa se Vila
seama de geneza 1114. de istoria lui,
prezum si de raportul lui cu tot cornplexul de dispozitiuni, di care e in
legatura.

Uude se poate ajunge cu metoda

mea personala, sa-mi fie permis de a-i


opune autoritatea eelebrilor profesori
de Drept Constitutional din Apus.
,Monarhia constituti meta, - spune

de pilda, profesorul de drept constitutional de la facultatea din Paris,se infatiseaca sub doua tipuri bine
caracterizate

d-lui D. A. Sturdza se poate vedea din

Inteun caz natinnea recunoseuti

faptill, ea in rindurile citate mai sus


euvintele puterea statului" sau puterea in slat" sent Intrebuintate in
doua, i chiar la trei infelesuri deosebile, adesea In aceiali frazi, i a-

suverana, i lucrind In aceasta calk


tate, asociazi un monarh la suveranitatea sa ; ea ii deleaga, ereditar.
exercitiul partial al suveranitatei.
Exemplul eel mai pur, poate, al acestei combinatiuni Il gasim In constituVunea belgianit din 1831.
In al doilea caz, co,tatam o combinatiune contrara i un monarh, pina
atunci un suveran absolut,asociazamai mult sau putin spontaneu-

name :

I) In Intelesul de ,,delegatiune leun ii atribut de suveranitate"


(puterea legislativa, executiva, judo-

gala

ea toreasca).

2) In Intelesul de factor al vietii


constitutionale" (responsabilitatea mi-

natiunea la suverauitatea sa, dele-

www.dacoromanica.ro

336

VIATA ROMNEASCA

gind anumite puteri adunarilor reprezentative; ast-fel e constitutiunea


prusianti din 1850 ; dei revazuta de
,,camerile ee le-a instituit, ea nu este
,,(juridicete) decit un dar (octroi) al
,,puterii regale.
Vedein aci, sub acelasi aer de fa.

nu asa numitul regim parlamentar".

,,milie(monarhie constitu)onal/I), cloud

cit o desvoltare logica a principiului

,,tipuri de stat profund distincte (A.


_Esmein,- Dr. Constitutionnel", ed.
1896, p. 4-5).
Asa dar tiinta cuneaste cloud ti-

de respongabili la te miniiteriala" Regirout parlamentar it gasim in Anglia,

puri de monarhii conslitutionale : una

bazata pe principiul de suveranitate


nationale, in care monarhul, juridieeste, e considerat numai ea un delegat, fora puled proprii;-i alta bezeta pe principiul de prerogativa al
coroanei" (sau de drept divin"), in
care puterile monarhului fi aparfin,
ea un drept propiu.
Sub care din aceste dona tipuri
trebue sa clasificam monarhia constituVonala In Rominia ?
Respunsul e clar, nu numai din
faptul, ca peutru constitutiunea noes-

tra ne-an servit ea model cea Belgiana,-cel mai carat tip de monarhie
constitutional, bazatg pe principiul
-de suveranitate nationala", cum spune

Egmein.-dar constitutiunea romina,


dupe ce afirma :principiul de suveranitate naVonala (art. 31),-accentueazei
-caracterul de delegat al Regelui, Introducind In articolul 35 una din rarele nwdificad ale textului Belgian :pe rind in articolul oorespunzator al
constitutiei Belgiane (art. 29) eetim :
au roi apartient le pouvoir excu-

tif"-in al hostru e-puterea execu-

tiva este incredinfata regelui"; apoi


art. 96 spume ritos, ea puterile Rege-

lui Ii sunt date de constitufie"

(in

Caracteristica regimului pa rlamene responsabilitatea politica (a


nu se confunda eu 4:ea penala) a minitrilor fala de representafiunea national& Duptt cum spune Esmein, regimul parlamentar nu e alt-ceva de-

tar

Belgia, ete,-iar eel neparlamentar,


In Imperiul German, precum si in
cea mai mare parte a statelor partieulare ce'l compun, i iara-si, in pri.
mul rind, In Prueia (Esmein, ibid., p.
95 urm).

Care din aeeste dona sisteme reprezentative e adoptat de constitutiunee noastra ?


lara-si nu peate fi Indoiala, nu numai din faptul ea ne-ain lnsusit constitutiunea Belgiana (care la rindal
Mtn, cum spune profesorul de Drept
Constitutional din Oxford, nu este decit formularea inscris a principiilor
constitutionale Englezd", vezi A. V.
Dicey,-Law of the Constitution", p.
85),-dar i textele precize din constitutiune stabilese neindoelnie principiul responsabilitatli ministeriale, fafa
de parlament (art. 47, 49, 92, 93 5,
99 3, 100, etc).

E vadit, ca chestinnea asupra rolului ministrilor i al parlidelor politice, In mecanismul constitutional, nu


poate fi rezolvita la fel, In tAnte, eari
au adoptat forma de monarhie con-

stitutionala bazata pe prineipiul de


suveranitate nationala, i regimul parlamentar, cu responsabilitatea politica
a ministrilor fata de reprezentatiunea
nationala,-cum sunt Belgia i ltomiula,-- i in acele, a carom constitutie

art. 78 Const. Belg.-atribuite").

admite prineipiul de prerogativa. a

Mai departo. Ori-ce monarLie constitutionala presupuue sistemul de guyernamint reprezentatir Iuse acesta
iarai, poate 1iritca douti forme en
totul deosebite, dupa cum admite sau

Coroanei", ea dreptul proprin ne delegat, al monarhului, i in acela limp


nu cunoaste regimul parlamentar si
responsabilitatea minisleriala,- cum
e Prusia.

www.dacoromanica.ro

RECENZII

Un studiu asupra puterii execucutive" intr'o monarhie constitutionala


care ignoreara deosebirile Intre ac este doua sisteme,-ambele compati-

bile cu forma do monarhie constitutionala, dar diametral opuse, ea pincipii de drept pe care se reazemil,vadit nu poate ajunge la concluziuni
satisfacaloare, din punctul de vedere
stiintifk.
In lumina acestor date putem vedea mai bine, care este relui mini-trilor si at partidelor politice intr'im
regiin parlamentar, pe care constitutiunea noastra l'a luat din cea Belgiana, precam aceasta 1-a luat din
conslitutia Engleza, - regim, - care,
cum am vazut, pretutindeni i necesar,
decurge din principiul de responsabiMate minis'eriaM, ritos formulat de
constitutiunea noastra.

In Anglia, ea si In Belgia, Regele


nurneste vi revoaca pe
siii"
glasueste constitutia noastra
(art. 93 )
Totasi autorilati ca .Dicey, Bagehot,
Freeman etc. formuleaza urmatoarele
cuna

dean pr'ncipii de Drept Coustitutional lu neeasta privint :


Partidul, care dispune tie majoritate in camera comunelor are dreptul, ca ofii sai sa fie numiti in minister (have a right to have theier
leaders placed In offiee)".
CeI mai influent dintre acesti sefi.
de partid trebue (ought) sit fie Prim-

ministru, sau in capul Cabinet u-

lui de ministri (Dicey,-Law

of

the Constitution, ed. 1897, p. 351 ;


Bagehot,-The British Constitution",
ed. 1885, p. 11 ; Freeman,-Growth
of the English Constitution. I ed. p.
109 urm,),- hine !Metes, dacii nu se
recurge la disolvarea Camerii.
Neavind la indamina, din nenorocire,
traducerea franceza a tralatillui lui Dicey, pentru a face mai accesibill informatinnea cetitorilor romini,yoiu cite pe
un alt profesor (NI Oxford, iara-si de o

337

autoritate nediscutabila si care e of


tnai explicit,-Sir W. R. Anson,-Loi

et pratique eonstitutionnelles de l'Angleterre", V. II: La Couronne (Paris,.


1905) :

Ministrii stint sere itorii regelui


dar ei se impun alegerii sale... prin
rezultatul alegerilor legislative sau
voturile camerii" (p. 48).
Cabinetul (de ministri) e un organ
bine definit... El e un grup de persoane, colectiv respunzatoare de poMica i guvernarea Statului ; acest
grup nu e puterea executivd, dar el
este controlorul i ghidul puterli exe-

maim- (p. 128).


Primul ministru e un oi gan indispensabil al Constitutiunii noastre; a-

cast cuvint desemneaza pe acel ef


de partid, po care Regele l'a invitat
,,de a forma ministerul, fiind convins
di partizanil Bai sunt destul de nu-

onerofl fi decotati pentru a s rijini.

Intisurile ce el le va recomwod L Coroanei .21 Parlamentului".... (p. 119).


Asa dar, In regimul parlamentar partidele politice sunt ecea forta vie, carepane in miscare intreg inecanismul politic; lnvingind In alegeri, forinind majoritatea parlamentara, ele impun pefruntasii lor in minister, si pe seful
lor, ca prim-ministru, desi Regele numeste si revoaca pe ministrii sai,
cari stint servilorii sei,"-inaa aeesti

servitori, avind regpunderea guvernarii, apar ca ,,ghidul puterii executive, fail ea sa fie, in termeni legali,-

puterea executiva.
Teoriile d-lui D. A. Sturdza, deci, sepot potrivi pentru o constitutie ca cea

prusiana, insa la noi ele nu se pot


justifica, nici ca docking, niei in fapt:.
d. D. A. Sturdza insu-si, -care a fast

de mai matte ori prim-ministru,-desigur, nu ar fi putut niei o data sa fie


1nsarcinat de liege sa formeze cubiDebi], daca-cUril se exprima profeso-

rul din Oxford -Regele nu ar fi fost


convins, cif are partizani numerosi si.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

338

devotati, care sa sprijine masurile ce


le recomanda Coroanei si Parlamen-

lima sa fie Rege, in sensul constituVunii. Consiliul de Ministri nu poate


exercita puterile regale decit in cazu-

Concluzia : metoda intrebuintata de


d. D. Sturdza nefiind stiintifias, connaturii receptia d-sale asupra
gimului nostru constitutional e gres;tti,
rezultatele, la call ajunge, sunt confrere spiritului dreptului nostril public.
Spatitil nu-mi mai permite se analizez pa rtea doua a memoriului d-lui D.

rile anuwe prevazute in constitutie, pe


cari le releveaza insusi d. Em. Culoglu.

tutu?...

A. Sturdza,-de o mai pupil& insemnatate,-relativa la dreptul Regelui de


a delega puterile sale unui loc-tiitor.
Dar pe baza celor spuse celitorii usor
vor putea trage concluziunile cuvenite
si in aceasta privinta.

Cu alit mai mult, ca le poate upra


sarcina brosura interesanta a d-lui Em.

Culoglu, al aril tillu se aft& in capul


acestei receuzii si care. cum se vede
din acest titlu, a lost anume publicata
ca raspuns d-lui 'D. A. Sturdta."
Autorul raspunsului" nu a avut prefer] tia de a face un studiu stiintifie ei
sistematic,-ei mimai s ne dee o expunere limpede i categorica a parerilor, In aceasta privinta, ale partidului din care face parte.
*i a reusit.
Ca observatie din parte-ne, avern
numai de spus, ca d. Em. Culoglu nu
releveaza destul de lamurit caracterul
Regelui, dupa constitutitmea noastra,
de delegat, fara puteri proprit,- ceea
jur(dicete, rezolva toata problema

relativa la loe-tiitor" (intru cit si in


dreptul comun unmandatar nu-si poate

delega p terile unei tertii persoane,


fare consimtimintul expres al manklantelui).

In al doilea rind d-sa comae gre-

C. S.

Frd. Queyrat. Les jeux des enfants. Etude sur l'imagination cratriee
chez l'enfant. Un vol. in t2, 161 p. Paris. F. Alcan.

In ultimul limp, mai ales din Insemnatele luerari a NI K. Gross Die


Spiele der Menschen" si din Spiele der
Thieren" psihologii s-au convins de im-

portanta jocurilor, de valoarea lor educativa, de rolul lor in dezvoltarea


fizice i mentala a copiilor. In acest
mic velum, autorul, cunoseut prin um-

nografif serioase asupra imagine Oa


abAractiel i logice la copil, face psihologia jocurilor copilarlei. La Inceput

vorbeste pe scull despre imaginatia


creatoare la eopil, distingind in evolutia ei, impreuna cu Ribot, palm Matta':
I) acel al percept:0 iltrzoril a lucruriIon ; 2) al insufletire si personificareT
kw: 3) al joculul si 1) 'it iuventid (romanesque) in care copilul proecteazd

lu lumea reala imr.ginele desteptate


in spiritul situ de diferi ele pwiestirl
auzite, sau chiar inventtaza el insusi
povestiri originale. Antorul conside:1
ca insuficiente teorille hai Lazarus si
Spencer asupra natarrei joculuT, admit.nd teolia lui Groo dupa care jocul
e pentru copiI i pentru animalele tinere un preludia, o iuitiare i o preparer() pentru activite tea lor ulterioar
Omel si anianalele superioare shit
inzestrate err numeroase instincte, care

d. D. A. Stu rd7a, de a crede,

la nastere nu-s inch dezvollate, ele

.ca plecind In strait:Wale Regele ii deleaga puterile Consiliblu; 2., Ministri,teee ce nu e exact : prin decretele eitate de D-sa i d. D. A. Sturdza. se
reguleazei numai expediareci afacerilor
-curente,-Regele si in striinatate con-

trebue sa-s1 faca educatia aplitudinelor,

sale, ca

si la aceasta contribue jocul, care e exercithil dispozitiilor naturale ale activitatel lor. Activitatea desfasurata in

joeur A insotita de steel psibice

e-

motionale i intelectusle. Starea emo-

www.dacoromanica.ro

11 ECENZII

339

tir nail e placerea joculuT care are mal


mulle cauze: satisfacerea instinctelor,
placerea de a fi cauza sau placerea putereT, bucuria succesulul sag a victoHet, sentimentul libertatel. Starea intelectualh care insoteste activitatea joculuT fiind si ea un izvor de placere, e
iluzia, un element esential al imaginatieT eopiilor, al cartil mecanizm a fost
bine analizat de Ribot. La copiT iluzia
se produce foarte usor i e foarte vie
earl din cauza dezvoltareT lor mentale
inferioare, reprezentarile antagoniste
sau represive care contrazie imaginele
(in realitatea carora eredem in primul
moment) la el deabia exist& sag lucreaza insuficient, pe cind starile afeeLive dorinta, friea dag din potriva ima-

pi

ginilor lor o intensilate mare. Recti-

Essai do philosophie optimists, i vol.


de 405 pag.-Libraria Masson din Paris ; pretml 6 lei.
De si aparuta de trei ani, scrierea
aceasta admirabila a profesorului Metcbnikoff nu e cunoscula la noi de eit
de eiti-va oameni de stiinta.-Cred ill
fac un serviciu real cititorilor acestei
Reviste, schitind ideile principale euprinse in ea. A doua editie, scoasa Ja
27 Octombre 1903, e putin diferita de
cea d'intilu de la 8 Februar 1903.
Lucrarea e serisa eu convingerea
elaritatea unui mare apostol al stiintei. Dupa citirea ei, te simti senin
ki tare in fa ta problemelor color mai
sguduitoare ea acelea discutate de savantul profesor : ce este viata noastrd
si catra ce tinta trebue ea indreptattt?

ficarea pe care coplil o fa r.. iluziei e da-

torita dupa aulor totalitatei de imprejurarl in care ea se produce si care-I


slabesc intensitatea i maT ales consti-

intel pe care o are copilul de aetivitaka lui proprie. In joeuri copilul se


simte calla, el vrea sa realizeze o
dew seducatoare, crtiaza actiunea, con-

duce peripetiile si are sentimentul ca


aceasta lume de aparente nu depiude
devil de dinsul. Autorul clasifica joeurile copiilor din punctul de vedere a
originci (Kama de hereditate, de a prin.

sul, de a ascunsul, jocurl de imitatie


si de imaginatie) si din punetul de vedere al funetiel lor educative, (jocurT
de miseare, jocurl ce servese la edu(-a tia simturilor, la educe tia inteligentet, jorur! emotionale, jocurl Denim
cultura vointeT, joeurl artistice si jocurl dramatice).
In ullimele capitole autorul vorbe-

ste pe larg despro jocul papusilor si


despre jucariile copiilor pe care le
imparte in jucarit de hazard, moralizatoare, istorice, stiintifice si instruc-

tive. E pentru proscrierea jucariilor


diforme

i luxoase. Cele maI bune jucarii smut cele simple si allele care pun

mal mult in exercitig spent neitatea

activitatea copiilor. Fara a coot nea


multe idei originale, cad autorul utilizeaza maT ales operile lui Groos pi
Rihot, aceastd carte cuprinde observe-,
tit interesante si e o contributie folositoare pentru pedagogie i psihologia
infantila. Forma literari aleasa, numeroase citatil din amintirile din copilarie ale lul Tolstoi, Dickens, V. Hugo,

Georges Sand, Anatole France, Loti,


fac citirea el cm deosebire atractiva
pentru orcine se intereseaza de educatia copiilor.
O. B.

Elle Metehnikoff professeur A


l'Institut Pasteur, Paris.

ttudes sur la Nature humaine,-

Si mai departe: pentru ce, in loc de


ferieirea

atlt Je mult dorita, viata

noastra ajunge la moartea a carei apropiere ni pare ap de teribila ?


Cit timp omul uu pi.st putut da, asupra acestor probleme nici cea mai
mica explicare rationala bazata pe date

stiintifice, rezultate din studiul oaturei omenesli, a cazut sau in pesimism,


cum a fost aproape intreaga filosofie
a seculului al 19-lea cu negarea feriricirei si chiar cu suprimarea existen-

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

340

tei (suicid), sau In misticism.---Dar,


printre savanti si filosofi au fost si
altii, In diferite timpuri, cari au gindit ca natura omeneased ne-ar da Ware
el ementele trebuitoare unei morale ra-

tionale. Pe nature omeneasea se baseaza si savantul profesor Metchnikoff


pentru a pune bazele sistemului sat,.
care, dupii cum el Insusi marturiseste,
e

sinteza Intregei sale vieti conse-

Wean) vietii lui. Asa, Metchnikoff


eiteaza pant de pe corpul nostru,
mostenit desigur de la mamiferele inferioare uncle el serveste ca organ de

proteetie la contra frigului, dar care


la mn nu numai ea nu mai serveste

la asa ceva dar e unit si chiar daunA tor,

pentro ea In teaca foliculultri

lui sa pot localize adesea focare de


infeetie mierobiene cari produc bu-

crate stiintei.
Serierea e impartita in trei mari

boacle etc. Tot astfel apendicele eecal

capitole.

malele mai inferioure undo el serveste

In primul capitol, autorul descrie


desarmoniile sau nepotrivirile naturei omenep ; In al doilea, incerairile

cite o data la digestie, pe eind la om


nu numai ca nu mai indeplineste aceasta funetie dar ehiar e daunator
eaci produce acea !meta, periculoasa
cite o data, apeadicita.--Tot astfd e

pentru a micora vita rezultat din


desarmoniile naturei emeneti; iar in
al treilea si unul din cele mai importante, co poate face tiinta pentru a
indulci desarmoniile omene0i.
Prima parte.-.Desarmoniile: In cielul evolutiv al fiintelor vietuitoare s'a
facut o trecere brusca intre orn si specie de maimuta antropoida din' care el
s'a coborit. Omul, dupa Metchnikoff,
ar putea fi considerat ea un copil minunat al unui antropoid. Naseut eu un

de la orn, mostenit iartli de la ani-

si dezvoltarea mare a intestinului gros


la orn, care. dupti Metchnikoff, e focarol de infeetie a atitor boale ca dizenteria, constipatia, diferitele tumori
daunatoa re organizmului, de oat e-ce
materiile fecale, stind molt timp in
aceasta parte a intestinului, den nastere, din eauza descompunerei tor, la

substante etravitoare care, absorbite


in singe, produe turburAri cite o data

crier si o inteligenta mult mai dezvoltate de cit acelea ale parintilor sai
antropoizi si traind in conditii eu totul diferile de cit ante ale stramosi-

foarte grave.
Alte desarmonii mai grave Inca sint
tulburarile preziutate de functiunea
organelor genitale ; in prima linie a-

Joe sai, a deschis o cale noua in evo-

paritia iustinctului sexual inainte ea


organele sexuale sti poate functiona

lutia flintelor viettii Ware.

Aeeasta

schimbare brusea de natura a adus


co ea o serie de desartnonii sau nepolriviri organice de care omul se
resimte cu atit mai molt cu eit e mai
inteligent si mai senzibil ; inr ea re-

zultat final o serie de nenorociri pe


care umanitatea a Incereat sa le
stearga prin toato mijloacele de care

normal, desarmonie care produce WIburari gravels copii, qi in a done linie


persistenta acestui instinct dupa ce organele genitale nu mai pot tuuetiona
desarmonia care are ea rezultat la batrini tot felul de pervertiri de simturi
care produe iarasi tulburari grave
fizice si morale.

Savantul profesor descrie poi alte

dispune.

Cea mai mare parte din aceste desarmonii au, dupa Metchnikoff, ca origina organe atavice, edict{ organe mostenile de la stramosii lui, animalele

mai inferioare, si cari la el nu uumai


ea nu sint folositoare dar chiar dau-

serii de desarmonii ; ea tulburarile instinctului familial, manifestate pria


impiedecarea voita a nasterii copiilorprin abandonarea copiilor imediat
dupa nastere ; apoi tulburarile iustinetului social, care in loc sa fie manifes-

www.dacoromanica.ro

RECENZII

tat prin o solidaritate universal sa


margineste numai la o solidaritate

341

fericita, fiind foarte batrin i said de


eagle sale" (Geneza cap. XXV 7. 8).

regionala, profesionala, etuologica etc.

Partea a 1Ia.-Ineercarile pentru

Dar una din desarmoniile cele mai

a micora raid rezultat din dezarmo-

mari ale naturei omenesti e, dupa


Metehnikoff, area a batrinetei patolo-

gice si a imposibilitatii de a atinge


instinetul worth naturale. A atinge
instinctul mortii naturale e a privi
necesitatca fatala a mortii tara frica,
en placcre chiar, dupa cum astepta m
somnul, iu urma unei zile de maned
grea.

Desarmonia batrinetii patologice si


a imposibilitatii de a atinge instincttul mortii naturale au ea rezullat.
dupa Metchnikoff, toate acele concep-

tii arbitrare ampra nemurirei suflaului, asupra reinvierei corpului dupa

moarte si a altor dogma filosofio-religioase care voiau sa se impuna ca


adevaruri relevate, dar a caror realitate n'a putut niei o data fi probata.
Din cauza tuturor acestor desarmonii organice, din cauza vietii noastre
complicate, gratie civilizatiei de azi,
in mare parte rau indrurnata, noi, a-

fail de cazuri de accidente, murim


inainte de vreme, murim asa zis de
batrineta patologiea in loc sa muritn
de moarte maul alit. De aci frica ter-bila de moarte, care e aproape universala la toti oamenii si care duce
la de.,curajare, la misticism, la pesimism, la suieid.

Daca not prin o moral rationala,


bazata pe natura omeneasca i prin o
igiena rationala, care ar tinea compt

de armonia nature omenestl, am ajunge sa induleim toate aceste desarmonit, atund desigur viata noastra ar
atinge lirnita vristei oamenilor din biblie ; ne-arn stinge facet-Meet, pe nesimtite, am muri de moarte naturala
gi in loc sit simtim groaza mortii, am

li sanini in fata ei ea patriarhil din


timpul eit a trait Abraam
a fost de 175 de ant. Abram, perzind

biblie

fortele sale, a murit inteo batrineta

niile nature' omengti. - Ia aceasta.


parte a cartil sale, autorul arata incercarile religiunelor si ale filosofiet o-

ficiale mai eu sunk pentru a combate


desarmoniile naturei omenesti. Arata
cum frica de moarte a silit pe omul

din toate timpurile sA gaseasca un


mijloc pentru linistea lui sulleteasca,
faurindu-si diferite sisteme religioase
filosofice care Nate, dap Tylor, avind la baza Animizmul primitiv, sadeau in sufletul oarnenilor credinta intr'o viata viitoare cu tot eortejul de
superstitil grosolane practicate iuca gi

rot la popoarele salbatece i chiar la


miele popoare civilizate. In Congo

exista obiceiul de a face o bortk in


mormiat in dreptul guril mortului gi
de a introduce pe aeolo, o data pe
lung, provizii de alimente solide side
bauturi, Fineredintati desigur ca mortul le va minca.-La noi e obieriul de
a fare coliva, rolaci si pomana de suiletul mortilor etc.

Practiea vietii facind pe om mai


neincrezator in preeeptele religioase,
eari, dupa cum s'a aratat, &WW1 sa

linisteasca frica de moarte a omului


fagaduindu-T nemurirea sufletului, a
dat nastere diferitelor sisteme filosofice ea spiritualismul, care nu e de
eit un sistem religios laicizat, ea
panteismul o alit variantA a spiritua-

lismului i in urma pesimismului omoritor- Dar toate aceste sisteme fi-

losofice n'au adus un lair mai bun


pentru a micsora rani rezultat din
desarmoniile naturiT omenesti. Aceste

desarmonil tot existau Inca, iar consecintele lor ea boalele batrinesti gi


frica de moarte deveneau din ce In
ce si mai ingrijitoare.
In secolul nostru mai cu sama,
stiinta, Mind o dezvoltare enorma,
omul a devenit si mai neincrentor
10

www.dacoromanica.ro

342

VIATA ROMNEASCA
i fi-

Daca stiinta a realizat progrese mad

losofice care voese sa ne mingle eu

In combaterea boalelor, nu e tot eta


ti In combaterea batrinetii ti a mor-

in toate Invatamintele religioase

iluzia eredintii In nemurirea sufletului.


Din eauza acestei iluzii, inradacinata
in sufletul omului de secole ti din ca-

uza lipsei de convingere stiintifica,


s'a Intimplat c unii filosofi i chiar
oameni de ttiinta sa se intrebe, nu
fr oare-care temere stiinta smutgmdu-ne mingierea pe cat e ni-a dat-o

crediuta religioasa, va fi ea in stare


oare sa ne dea in Joe o multumire mai
Intaritoare In viata ?

In partea a III-a a cartii sale, profesorul Metelmikoff, dup ee citeaza


aceste temeri exprimate de scriitori
mari ea J. J. Rousseau, Tolstoi, Brunetiere, arata ee poate stiinta de o
cam data in contra boalelor. Apenclicite, turbarea, difteria si multe alte
boale, pe care rugaciunel I religioase
nu le-au putut vindeca nici u data, slut
azi vindecate de .ttiinta. Arata apoi

eum prin o igkna rationala, in spe_


dal prin o alimentatie mai mutt vegetala sustinuta 0 de regimul lapte-

lui fermentat (kefir. lapte ecru) se


poate combate eu siguranta inmultirea inicrobilor otravitori din intestinul gros. Citeazd observatii proprii.-

tii. Omul, ca i cele-l-alte animale, ca


si plantele, dupa un timp oare-care
Inbatrinette, adica fortele slabese
corpul scade, prul inalbeste, dinii cad
e.; organizmul devine atunci putin
rezistent si moare sub influenta tuturor felurilor de eauze morbide.

Ce poste dar ttiinta. In contra senilitatii sau a batrinetii ? Capilolul acesta e unul din cele mai imeortante
prin originalitatea ideilor cuprinse in
el, Wei bazate pe teoria fagocitozei
stabilita mai initiate tot de el. Pentru
intelegerea acestor idei, cred folositor sa dau mai intiiu miei lamurii i :
In singele omului ca ti in al celor-l-alte

animate exista pe lingli globule rote


ti globule albs, numite ti leucocite ;
a cestea din urma pot esi din vasele
de singe i voiaja in toate tasuturile
corpului ; unele din ele au ti proprietatea de a ataca, de a minca tasuturile corpului precum i microbii
care se gasesc in ele si in singe, din
care cauza se mai numesc i fagocite,
iar fenomenul acesta de distruge e se
nu meste fagocitoza.

Profesorul Metchnikoff ajunge la eon-

Dupa Metchnikoff slat &RIB feluri


vingerea c intestinul gros de la om de fagocite: unele mari numite macronu numai ea nu e folositor, dar chiar fage ti altele mai mici numite tut Todaunator. Ca e inutil, citeaza cazul fage. Macrofagele sint perieuloase orunai femei care a trait 27 de aui tara ganizmului, cad ele ataca tasuturile
ea intestinul ei gros sa functionaze, cele bune, cele nobile, ca tasutul nerde oare ce o fistula prarticata deasupra vos, muscular etc. t i produc sclerolui, permiteau resturilor digestiei se zarea lor, adica Intarirea, sfarimai ea
fie date afara direct prin acea fistula, ti in fine distrugerea lor complecta.
fara a mai trece si stationa In intes- Diu cauza acestor sclerozari, corpul
tin ul gros.
se slabeste si batriaeta vine iniediat.
Profesoi ul Metchnikoff, bazat in mare Din toate selerozele, acea a vasdor de
parte pe cercetarile sale proprii, ara- singe (arterio-sderoza) e cea mai grata rezultatele admirabile ale serote- va. Ea se datoreste In mare parte
rapiei (injectii ea diferite seruri) in substantelor otravitoare din alroulul
combaterea boalelor. De ti de mind baut de om sau acele seeretate de
aplirata, seroterapia constittie desigur microbit sifilisului ti de microbii din
unul din capitolele cele mai impur- intestinul gros.
tante ale medicinei experimentale.
Prin procedeuri speciale de sero-

www.dacoromanica.ro

RECENZII

terapie, prof. Metchnikoff e deja pe


cale de -a gasi mijlocul s. intareasca
elementele nobile si sa inlature puterea distrugatoare a macrofagelor.E adevarat ett aceste studii sint Mel
la Inceputul lor, dar eind, mai curind
sau mai tirziu, se va perfectiona coinpled tratamentul seroterapic i chid

el va fi sustinut si de o igiena rationala, atunci desigur se va Inlatura neajunsurile unei batrineti patologice si

omul va capata instinetul mortii naturale. Atunci, dupa eum s'a zis, rind
se va apropia termenul vietii, omul o
s doreasca sa moan, dupa cum doreste sa doarma, clad Ii e somn.

313

Stiinta ne pregateste in viitor mari


ajutoare, mari mingieri. Metehnikoff
e un adevarat apostol al ei; el ne da
probe de convingere adinea in puterea tiinei, cind termina astfel admirabila lui lucrare: Dacti e posibil un
ideal care ea poata uni pe oameni inteo religie a viitorului, acet ideal nu
poate fi bazat de eit pe principiile
stiintifice. Si dacti e adevarat, dupa
cum sa zice adesea, cit e imposibil de
a trai fitrit eredinta, apoi aceasta n'ar
pates fi de cit credinta in puterea
stiintei."

www.dacoromanica.ro

P. B.

Revista Revistelor
Siimanititortil (Martie 1906).
Ideile d-lui N. lorga despre misiu-

trebui sa aib vre o inriurire nici intr'un fel de literaturd. Dar discutiile

nea Teatrul National": eind teatrul

serioase i cinstite, spre a lumina ideile i convingerile ce ne despart, suat

,,are un caracter oficial, el trebue sa


fie ast-fel Sncit s flied parte, ca un
capitol neaparat, din marele program
al educatiunii nationale," repertoriul
trebue alcatuit, en o larga cunotinta
literara si o cuminte judecata, din tot
ce au mai bun literaturile lumii fora
deosebire... El trebue aleatuit din acele lucruri foarte bune pe cari le avem, dar le-am uitat (No. 10).
In ce priveste misiunea Academiei,
d. Iorga erede, ca nu ar trebui, pentru

utile si chiar neeesare pretutindeni gi


ori cind,-fiind-ca astfel se pot naste
judeeata dreaptd, opinia publiea conftient, curen Leto sdnatoase de idei
sentimente.

Afara de artieolele d-lui large, cele


patru numere din Martie, cupriud, ca
de obicein, versuri i proza de A.

a distribui premii, s astepte milo-

Vlahuta, O. Carp, I. Boteni, D. Angheb


C. Moldovan, D. Nanu, A. Stavri, etc.
pi Inceputul unui studiu as( dra onoarei ofiterului romin" de d. Cipitan l

geala scriitorului, ci Academia sa iee

D. Sturdza.

terard,-,si ,cel mai bun lueru ar 6,

dapesta), cea mai artistica (petite tinea piept i cu Arhitectura") revista


literara romina.
Ca Intotdeauna, bucati beletristice
de mina intaia, iscalite, in aceste doua

initiative, fiindea e de crezut ca


membrii Aeademiei cetese"
(No.
11). Pentru aceasta ar trebui sit
se reorganizeze sectia literara a Aeademiei, spre a fi in adevar li-

,,de sigur sa se fact( din fruntasii literaturii zise beletristice niste membri
agregati la Academie" (No. 12).
In. Scriitorli romini si invataturile
zilelor din urma",-d. forge dpclara :
pentru mindria unnia i a altuia, pen-

tru o vorba Inteleasa strimb i spusa


pe dos s'au ivit destule dumnii in
,,acel cere care trebue sa fie inchis unor asemenea Inriuriri, In cercul literaturiti nafionale militants (No. 13).
Adaogim ast-fel de dusmitnii nu ar

Luceafairul (1 si 15 Martie. Bu-

numere (lc A. Vlahuta., Octavian Gaga,


si bucati de d. V. E. Moldovan, Fatale,
I. Cioeirlan, etc...

Discutia e si ea reprezentata printr'un interesant articol al d-lui M. Simionescu-Rimniceanu, care. eu ocazia scrierilor d-lui Sandu Aldea, atinge mai multe chestii litera re la
ordinea zilei. Despre o parte din aeeste chestii, vezi Cronica literard

din acest numar al Vietei Rominesti", despre celelalte probleme va

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

345

0
fi vorba altdatii, eu altii ocazie
reeenzie asupra Amintirilor Cdprandui
Gheorghitd, in care autorul (d. Ien
Paltin) laudd opera d-lui Sadoveanu,

patrulea No,- tot nu gseste cu eale


sit spue macar (loud vorbe despre vo-

dar,-ni se pare-face niste apropieri

lemicile cu dl Iorga,-tot din cauza

nejuste, nejustificabile... D. Dr. S. Puscariu, dispunind de titeva ore, pe care

d-lui Sadoveanu! (sau, poate, polemicite cu dl Sadoveanu din eauza d-lui

i le lasd libere greaua sareki ee gi.a

Iorga ?).

luat (Dictionarul limbii romine), remnoate-intr'un ton amical i aprobativ-ed d. Gorun nu creazd viata, eit
nu-ti rdmine in minte nici until din
tipurile sale, ed trateazsa, in nuvelele
sale, chestii psichologice i sociale ti

In a deviir, numdrul se incepe eu articolul d-lui Sanielevici, Intitulat Romanul istoric",-ti anume, eu urmtorti! aforism : Un prieten, poet, imi
spunea ddundzi cii In opera d-lui Sadoveanu descrierile nature! nu stint
lipsite de oare-care poezie. Cred ; de
cit poezia aceia este a naturii, nu-i
d-lui Sadoveanuo
Intelegeti, ea 'dupa aceasta n'am mai
catit arlicolul, in cit, eu regret, nu pot
da mud de cuprinsul lui.
Hotarit, pe dl Sanieleviei nu-1 lasd
ed doarmd laurii defunctului Aron

cd-aiet nu prea pricepem aprobarea


d-lui recenzent-in opera acestui seriitor e eu total vdditii atitudinea, personalitatea sa, noi am zice tendinta!"
sa... Despre Robinson 'in fara Rwnineascd d. Dr. S. Puseariu zice ed e un
roman eu o teal foarte sdnAtoas" ti.1
recomand publicului, ceea ce noud ne
produce o mirare superlativd s,i ne
sileste sd intrebam, daed mi sintern indisereti, pe d. M. Simionescu-Rimniceanu ; Cum stam eu tezismul (nu eu
tendentionismul) in art ?"... i, apro-

piind articolul d-lui Dr. S. P. despre


d. Sandu-Aldea, (Lueeafdrul," 1 Noembrie, 1905) eu articolul d-lui M. Simioneseu-Rimniceanu despre acelas
;Luceafdrul" 15 Febr., 1 Martie 1906) si
eu teoriile aduse de d. M. S.-R., in acest
'din urmd a rticol, pentru apdrarea d-lui
Dr. S. P.,-mirarea noastrd nu mai are
margini....

Curentul now-No. 4, Febr. 1906.


Tin Romin bucovinean publied Thee-

putul Refiexiunilor" sale asupra ertii


d-lui N. Iorga Neamul rominese din
Bucovina",-cari ar putea sa fie 'MU-

tulate : despre ee nu a vorbit dl Iorga in cartes sa despre Bucovina", cu


note interesante asupra vieVi culturale din Bucovina.
Cu pldcere vom ceti continuarea articolului,-singura not/ mai interesan-

tit in acest numr al unei reviste literae i mai ales critics care-la al

lumul lui Goga, fiind-cd nu-i dd rAgaz


distrugerea" d-lui Sadoveanu i po-

Densuseanu,-eare toatd viata distrugea" pe Eminescu....


Vr'o (loud inni d. Sanielevici tot anunta pe coperta revistei un 1?eispuns d-lui Ibraileanu".
Dupd atita pregatire, In sfirsit, Il

vedem publicat acest Rdspuns", dar


In el dl Sanielevici se multumeste a
ne spune : povestirile d-lui Sadoveanu, d. Ibrdileanu le interpreteazd gresit, dar ea sd-i dovedese aceasta ar
traui sd scriu eu un articol de 44 pagini".... si In lee de rdspuns la invinuirea formald ce-i Meuse d. Ibraileanu,-ed nu numai e nedrept si nu
intelege pe Sadoveanu, dar i it- corecteazd (caracterizind in tabloul sinop-

tic unele nuvele, prin cuvintele betie,


adulter, omor, fard ea nemic, un cuvint mdcar, in ele sit feed vre-o aluzie la aceste vitii sau crime, dupd
cum aratA dl. IbrAileanu),-(11. Sanielevici onoreazd pe fostul sdu colaborator eu gentilete de felul ucesta

,,(d. Ibriiileanu) nu are destul spirit


dialectic, nici vigoare logicil
putere de sintezd"

www.dacoromanica.ro

i nici

346

VIATA ROMINEASCA

Nu voiu sA spar pe fostul colaborater al d-lui Sanielevici : greeli7e se

ca faima lui Heine se datoreste In

pltesc...

lentului salt?).

Ca literatura ne dri o bucata de d.


V. Crsescu,-Spre ideal". Ar fi fost

Inteun frumos i cuminte articol,


Pentru limba romineasca, d. Cosbue
Invinueste de lse-majestate a nationalitatii" pe acei din clasa inalta care,
ne vorbind romineste, nu dau prilej
limbii romine sa se rafineze,-caci ori-

minunat& nuvela d-lui Crasescu, daca

n'ar fi fost prea... inspirata de Ciudinov" din Maruntisurile vietii" de


N. .5Cedrin (d1 Crasescu a facut ceea

ce, de alt-fel, nu poate sit feel nici


Parlamentul Englez : din Mat fata).
Spre mai ample informatiuni recomandam directiunii Curentului nou"
sit ceteasca In Albina, No. 26 din 28
Mantle si No. 27 din 4 Aprilie 1899,
o traducere dupa originalul rusese de
d-na Elena Sp. Popescu.

Viata literaral (Mart). D. Vldhup


schiteaza o ideala Casa a artistilor",
io care s'ar intilni artistii de toate felurile, ar Invata sit se eunoasca unii
pe altii, sa se respecteze si care ar
insemna, poate, Renaterea" noastra.
Cu aceast ocazie, d-sa no spune ca
acum douti-zeci de ani a visat impreuna eu Eminescu o asemenea casa
pentru artigti... Marele poet, aflam Inca

odata, a suferit si de frig si de foa-

me... Arum doug-zeci de ani toata


lumea se Imbogatia, iar cel mai mare
Romin ducea o viatA aproape de ceritor!...

D. Chendi, In Papagalii antipatici, ridiculizeaza un anumit fel de


discipoli, la noi se zie ciraci", pe

care ii numeste Intretinuti intelectu-

ali". Ar fi putut d. Chendi sa intre


mai in fondul ehestiei i sa arate cit

primal rind gazetarilor evrei (nu ta-

ce limba se rafineaza In clasele de sus.


Dar, socotim, n'ajunge sa stigmatizam

raul ; frame sA insistam mai ales asupra leacului. Leacul, am spus'o : e


ridicarea taranimii la o valoare socia-

la egald eu valoarea ei numeric i


nationala. Atunci clasele de sus se
vor romaniza-ori vor emigre...

flevista Gleneralrt a InvAtii-

mintulni (Bucuresti, Mart).-D. E. A.


Pangrati publica ,,Memoriul Facultayi de Stiinfe din Bucureti", redactat
de d-sa si votat de parte dintre profesorii acelei facultati. Memoriul euprin-

de trei parti referitoare la trei mari


chestiuni : 1) Localul Facultfei de
Stiinii ; 2) Alocatiunile pentru mate-

rial fi lucrari ; 3) Personalul i salarifle. Sub toate aceste raporturi Facultatea de Stiinti din Bucuresti lasa.
mult, foarte mult de dodt. Memoriul
cere de urgenta sporirea mijloacelor
materiale in nutnele bunului mers al
Invatamintului stiintific superior. De
sigur ea farti mijloace materiale lavatamintul stiintific nu poate Inainta,

dupa cum el nu poate Inainta numai


nu mijloace materiale. DI Haret refitzA semnarea Memoriului desi 11 gase-

rAu aduc acesti papagali i stapinilor


lor i ideilor pe care le papagalizeaza
i sa insiste asupra dublului curent de
pervertire: de la papagali la stApin
de la stapin la papagali. D. Gorun, In
Ziarele i literatura se ridicti In con-

ste drept, crezindu-1 inoportun. D-sa


nu crede ca cererile Memoriului vor
fi luate In sama : In anal trecut Casa
coalelor avea preparatii prima parte
din fondurile cu care, In trei ani, avea sri se desavirseasca dotarea ma-

tra recenzentilor literari de la ziare,


pe care publicul, crezIndu-i 01 verbose In numele ziarulni, Ii iau Sn serios-si se dezorienteaza... D. Chendi,
In Solidaritate.... fortind note, spune

teriall a laboratoarelor universitare


pi aceste fonduri au fost cheltuite pen-

tru alte scopuri, nedindu-se nimic


Universitatilor". In Din trecutul coalelor romineti", dl Gh. Adamescu a..

www.dacoromanica.ro

REVISTA RENISTELOR

nalizeazil un plan de reform& a scoalelor din 1859. Cu privire la organize-

rea scoalelor satesti arel proeet observit cA elasa cultivatorilor de p&-.


mint e cea ntai importantil, ca una
rare formind tulpina i bratele societatii introgi, dit natiunii mijloaeele
existentei sale ei-i trimete necontenit
nou puteri regenerdloare". Asa dar

aeeste idei la 1859 nu erau subversive. Dar azi ? Dar azi eine se ocupl
cu asemenea chestii ?

Cultural Rominii (Iasi, Mart).Num&rul acesta e In plina campanie :

toale artirolele sint consecrate polemirei cu dl Haret. In special brosura

Pagini de Istorie" a fostului ministru de instructie e criticata i persiilata... fait ura i partinire". Directorn1 revistei consider& aceastit brosew& ea o pledoarie de apitrare a d-lui

Haret impotriva invinuirei ei a nedrept&tit i nmilit, fat neeesitate, pe


profesori". Nu numai textul brosurii
e atarat, dar si intentiile autorulni
scoase de critici prin interpretare slut
dividgate profesorilor secundad, care
pare ci sunt ehemati si fie arbitri
botaritori in avast ,,proces inci deschis intre dl Haret i profesoriT seoalelor secundare". Se afirm categoric
cit fostul ministru poartit in sufletul
sau o url de neinvins impotriva profesorilor secundad ; iar rind e vorba
de a arata cauzele acestel uri neintelese se spune : ,,Ce motive puternice
ar fi fAcind pe un fost ministru al instructiei sit poarte In sufletul sau o
antipatie asa de neinvincibild in contra uneT plu asq de mari i insern-

nate a corpului didactic, nu stim".


Enigmatic& psihologie mai are i dl
Ihret I

Itevista ipiintelor Medical()

(fln Bucure(iti
No. 1,

an. II vol. 1

merele 1, 2 si 3 din anul trecut 1905


ale acestel Reviste ne-a dat un stadin foarte interesant si documental asupra profilaxiel paludismuluT cu consideratiT speciale pentru tara noestrit,
trateaza in No. 1 din 1906 cu o deosebill competent& diferitele cercetri stiintifiee asupra dizenterieT i aplirarea
seroterapiel in combaterea er.
Se deosebese don& forme de dizenterie

1) d;zenteria arniliian cunoseuti


Inca sub numele de dizenterie tropieali, en toate el e rlspinditi i in regiunile temperate. Ea e complicati
cele maT dese orT cu abcese ale fleatuhiT si-i datorit& amibeT dizenteriee :
Entamoeba hystolytiea.
2) digenteria bacilard ce-I toemaT
dizenteria tipica epidemic& din Odle
temperate.
Seroterapia nu se polite aplica de
eft In caz de dizenterie bacilara.. Chestia nu-i Ms& asa de simplit de oarece

s'a observat maT multe rase de bacili dizenterici ce produc toxine deosebite. Toxinele sint raspindite in organism pe cale sanguini i provoacit
prin generalizarea lor simptomele boa-

lei. Majoritatea autorilor admit: a) o


dizenterie bacilar& Uric& datoriti baciluluT Shiga-Kruse si b) dizenteriT maT

atenuate (stir! dizenteriforme) datorite


bacililor Flexner i bacililor pseudodizenterici din epidemiile azilelor de
alienati i dizenteria infantili.
Irnediat ce bacilli dizenteriei au lost
cunoscutl, s'a cereat imuuizarea prin
serurT speeifiee. Autorul eiteezit name-

roase exemple In care se constata efieacitatea serulul anlidizenteric. la


Rominia, seroterapia a fost aplicatit
eu deplin sucees in combaterea dizenteriel de eatre d-rif Rosruletz, Grossi,
PopovicT

Dr. S. Irimescu. Serotcrapia n dizenterie.

Domnul dr. S. Irimesen, care in nu-

347

i Bodiu in judetele Iai

Dorohol, si de autor injud. Vilcea. In


genere, o singurit injectie de 20 cm.c .
de ser antidizenteric e suficient pentru

www.dacoromanica.ro

348

VIATA ROMINEASCA

vindeearea bolnavilor, sau pentru prevenirea boatel la cet sngtost.


Autorul insistg asupra necesitgtil

de studii amanuntite pentru a se putea preciza daeg diferitele rase de been! produc modalitatT deosebite de dizenterie si daeg serul obtinut CI] unul

ataca pe top: care au facet)... i, concluzia : Revolutia (pe care o socotea


bung, ea sg combata pe Taine) a fgcut bine lumei i ru Frantei.-Odatg,
chid avea nevoe sg apere invatarea
limbii latine, apgra invgtgtura, intelectualismul ;

altgdatg, flindr

in-

din seep bacill e suficient pentru te-

telectualii" au fost dreyfussarzi, se ri-

rapeutica tuturor cazurilor.


Po de all& parte, aratg ea, la not,
dizenteria e o boalg rurald i di tratamentul et, ca si a celorlalte epidenail, e earn greu de aplieat in mod sistematie din cauza stare! economice
proaste a tgranulut si din cauza condi-

dice incontra intelectualismului.., Toate


aceste contradictii, pentrucg, pentru
d. Brunetiere, totul e folosul social,

tiilor defectuoase ale asistentet bolnavilor la sate.

Mercure de France. (Februa-

tant : combativitatea, fiind un om de


actiune, un lupttor, curn s'a spus deja;
fidelitatea fat& eu Bossuet, pentrucg d.

rie-Martie 1906). D. Jules Sageret scrie

Brunetire e pentru traditie" si au-

in doug numere, un articol admirebil asupra d-lui Brunetire, analizin-

toritate", de unde neinci ederea in ratiune", care este invatgtoarea egois-

du-i intreaga activitate de scriitor. D.

mului",-de aid falimentul sliintei",


pe care nu el l'a descoperit-el e nu-

asa cum il intelege d-sa,-teoria, adevgrul, sint In slujba idealului social,..


2) Modul constant al d-lui Brunetire...

Are si citeva lueruri in care e cons-

Sageret 1i imparte studiul in trey


pgrti, dupg cele trei puncte de ve-

mai un Vespucio-si care nu se impact&

dere din care considerg activitatea da


lui Brunetire.-1) Modul contradicto-

nu

cu alte teorii ale d-lui Brunetire : (Id


ar exista stiinte : Atunci cine

riu al d-lui Brunetire: contradictii

a dat faliment ? De altmintrelea, de

superficiale, cad sint rezultatul, intotdeauna, al preocupgrei do interesele


societgtii franceze ; d. Brunetiere va

ce nfaliment", cind stiinta, chiar daeg.

admite, de pildg, traditia" i demo-

hied toat suma... Si apoi, ori-ce ideal


e nerealizabil, deei toate-s in faliment.
-si cel moral... In rezumat : darg o
teorie nu e util idealurilor d-lui Brunetiere, d-sa o respinge,... sau o acomodeazd si, cut asta trecem la : 3) Modul evolutiv al d-lui Brunetire. D. Brunetire, s'a convertit la calolicism, pen-

eratismul". Minden vrea sa deprecieze


revolutia franceza,laudg veacul al XVIIlea i ponegreste pe al XVI1I-lea, dar,
fiindeg slat si'n veacul al XVII-lea

scriitori ea cei din al XVIII-lea (precursorii acestora), IT trateazit ea apartinind prin spiritul lor veacului al
XVIII-lea, in loc se-i considere ea pre-

cursori,-dael i-ar considera ea precursori, ar scobori veacul at XVII-lea,


l'ar face precursorul celui viitor... Dar,
chid voeste sa rstoarne pe Taine, d.
Brunetiere vorbeste de revolutia fran-

nu poate da tot, iti spune : mai asteapt !" ca orice debitor, care n'are

tru salvarea patriei sale. El nu crede


ceea ce erede, ei ceea ce crede ea trebue sg creada pentru salvarea patriei. A devenit social-democrat" : ceredle proletarilor sint juste, dar..,..
dec.& sint utopice nu le indepliniti".

mai ales nu vg atingeti de fami-

cezr (in contra carela e Taine), ea

si

de aeva util, bun.., de si aiurea, cum


am vgzut, ponegreste pe enciclopedilti pent rued au preggtit revolutia...
Si tolusi, desi revolutia a fost un bine,

lie",

patrie", proprietate"-si &el

nu te atingi de proprietate", atunci,


evident, ca e platonica justificarea ce-

rerii proletarilor ! A deveuit poziti-

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

349

vist", pentru a gasi o noua justifieare


catolidsmului si pentruce A. Comte,
rain pozitivism, a ajuns la cunoscuta
sa religie, care, d. Brunetiere nu observa, a fost cladita prin ruinarea prea-

mender, Elena se da lui Insarov, atrasa de ideile lui si apoi se casatoreste cu el impotriva voinei parinti-

labila a catolicicmului. Cu evolutionismul" s'a a comodat, declarind ca


ceea ee evoluiaza nu se schimba", ca.
originee aninula a omului se'mpaca
cu credinta in pacatul original"... I-ar
fi mai greu sa-si Impace dogmatismul
moral eatolie ell teoria evolutionista a
variatiilor indefinite ale moralei...

ned de iubire, all a data ea se ridica

La Revue, (Aprilie 1906).


In continuarea interesantelor sale
studii asupre tipurilor literare ale crizei rusesti, G. Saviich arata cum se
oglindeste femeia in literature rusa si

care e rolul ei in transformarile sociele, care s'au intimplat in imperiul


moscovit in secolul nostru. Cazul princesei Wolkonsky, care, pe la 1825, cu

toate pedicele puse de famine, a urmat in Siberia pe sotol ei surgunit


pentru couspiratia din 14 Decembrie
a acelui an, ne arata cum femeia se
asocia,

inea de pe atunci, la lupta

lor ei. Dar, &Ica la Turguenev femeia

lupta sprijinita pe un barbat si misi fart( iubire, numai din dor de libertate:

D-na Stchetinin din Timpuri grele"


(a lui Sleptzov) paraseste pe sotul ei
fara sa intervie vre-o iubire, numai
flind c a intrevazut putinta miei alte

vieti, de eit a acelei de familie, in


care femeia e roaba sotului. A fost
chiar o epoca in care tinerii culti eautau sa lupte contra iubirei si-si faceau
un merit din infrinarea pasiunilor pentru a lupta mai eu tarie contra prejuditiilor timpului. Dar miscarea nu se
opi este in cercurile eulte. Dorul de li-

bertate, de altfel de viata misca si


sufletele femeilor mai inculte din ora-

sele mid, departate: in Furtuna" lui


Ostrovsky, Caterina se da lui Boris,
in lipsa sotului ei, ea o reactiune in
contra incatusarei familiare si, clod
sotul revine, ea se ineaca- pentru ca
visul ei e sfirsit.

pentru libertate. Mai apoi, dupa desfiintarea robiei, care preocupase toate
spiritele in prima jumatate a veacului

Ca si in cercurile intelectuale si aice,


in cele mai mici, de provincie, feme-

al 19-lea, femeia rusa intra mai direct in

si ase din dorul de libertate, cum face


eroina lui Rechetnikov din romanul

lupte pentru propria ei liberare de sub


jugul familiei si al prejuditiilor; chesHa
femeiesc ramine atunci preocuparea
cea mai de capetenie a oamenilor culti.
In ciocnirile dintre generatia verb() si

cea notia, luptele 'intro fii si parinti


sint mai slabe, pentru ca e vorba numai de deosebiri de idei ; dar slut teribile luptele dintre fiice si parinti, din-

tre neveste si barbati, cad aice nu e


vorba numai de deosebiri de idei, ci
chiar de libertatea femeilor. Lupta fereeilor contra prejudecatilor se oglindeste in literatura : in ,.Dimitri Rudin"
al lui Turguenev, tinara Natalia e gate
sa urmeze in saracia lui pe erou, fiind
fermecata de discursurile si de ideile
lui ; in Un Bulger" al aceluias ro-

ia nu se ridica numai prin iubire, ci

Pinea sa", care paraseste case unchiului ei bogat, pentru a-si cistiga
singura traiul si traeste in saracie.
Asemenea cazuri se intimpla foarte des.
Astfel apare ,,ferneia noua" pe la 1860
de ideile careia isi bat joc Dostoievsky,

Gontseharov si chiar Turguenev, care


in primile lui lucreri privise cu simpatie miscarea femeilor. Dar nu toate
femeile slut revolutionare sgomotoase,
ea acele pe care le ridiculizaza acesti
scriitori ; siut unele care fee in tacere
lucruri mari numai din dorul de mai

bine : astfel moasa de tara Ana Petrovna a lui Gleb Uspensky, scapa,
in timpul unei calatorii, prin energia
ei, douazeci si cinci de sate de un con-

www.dacoromanica.ro

350

WATA ROMNEASCA

trart spoliator al unor oameni vicleni.


Asta ne aratit c femeea e mai tenace
de cit barbatul i da importanta la
tot ce se poate face spre bine. Ca fe-

mein e mai tare de cit barbatul se


vede in piesa nIvanov' a liii Tchekhov
in care ni se Brat& barbatnl descura-

jat de zdrobirea idealului, pe dad femein poate sa-i stea ca pilda de curaj.

Acest tip de femeie noute dispare


catre 1870, pentru ch se realizasera
cerintele care produsese aceasta miscare. Azi iar apar in literatura femei,
care lupta contra ordinei soeiale: Avdotia lui Naidionov ( iata Evdotiei")
fuga cu revolufmnarul, care i-a deschis mintea, minata de dorul unei
vieti mai libere ; ferneia lui Ivan Mironytch" a lui Tchirieov nu mai poate
suferi viata conjugala, dupa ce cileste
cartile pe care i le educe Sergiu; iar
Gorky (In vilegiatura") ne arata neveste de advocati, ingineri etc. care
se Innadusa In atmosfera vietei conjugale. Toate acestea ne arala ciI viata nu mai satisface asa cum e, ca se

simte iarAi nevoe de mai multa libertate, ea trebue schimbata organizarea vietei. Astazi nevoia aceasta de
lupta si de libertate e adinc simtita

si de femeile din popor-si prin asta


faza actuala a chestiei femeesti se
deoseboste de cele dinainte. Femeia
de la taril, roaba barbalului si a prejuditiilor, ineepe sa lupte contra asuprirei :

in 0 drama la tara" a lui

Garin, Nastia Isi ia un ibovnic pentru


ed. nu poate suferi barbatul, pe care
i l'a dat familia ; apoi, pentru a-si
razbuna pentru asuprirea lui, I] omoara-si femeile din sat li dau dreptate. Mara de barbat, mai exploateaza
pe thranca rusa i mirul, care le incurd/ in socoteli si le ia tot ; femeile
lupta si contra acestei autoritati. Ba

inteun roman al sau, Gusiev-Orenbursky arata ca femeile de tail opun


mai mind impotrivire de eft barbatii,
agentilor fortei publice. i fiind-ca fe-

mein de la tara lupta contra moravuram-, a tradiVilor de familie, a autoritatilor si chiar a organizatiei sociale,
se poate spune ca adevarata revolutie din Rusia se face la tara i ea femeia e eel mai principal agent al ei.

La Science an XX-ieme Sie-

ele, Martie 1906.


Profesorul universitar francez Sagnac publica un articol relativ la ,,albactrul cerului i culorile diseului
solar".

Autorul constata mai intai ct dupd


multe incereari faente In scopul de a
explica et)loarea albastra a cerului s'a
revenit la interpretarea Intrevazuta de
Leonardo da Vinci, care compare coloarea untti frumos rem albastru eu
acea a unui fur% rind il privirn tinind
indaratul lui un carton negru.
Dupa Sagnac razele solare cari cad
pe moleculele aerului stnt sfarmate oi
imprhstiete; coloarea galbana sau rosie treee inainte, ear rea albastra este
imprastieta In toate directiile ; din aceasta causa atmosfera devine pretutiudeni vizibild 7iva. Dara ne vom uita

la soare, il vom vedea galban or resietie, Intocmai ca un carton alb pe


care Si privim printr'un nour subtire
de fum ; toate celelalte phrli ale atmosferei, Indaratul carora nu se Wiseste
soarele, vor aparea albastre, ea fumul
indaratul caruia am pus un carton negru ; e adevarat ca si Inclaratul aces-

tor parti ale atmosferei in lipsa soarelui, se gaseste o noapte adinca.


Explicarea aceasta Ili are punctul
de plecare in o serie de experiente,
care dovedesc rolul ce-1 joaca corpuoarele miei fatil de lumina.

Sagnac e de Were ca moleculele


aerului joaca rolul de corpuri mid si
cit actinnei for se datoreste coloarea
albastra a cerului. El nu dezvolta in
articolul, pe care il redau aid, teoria,dar arata conclusiile ei, care se gasese de fapt confirmate prin diferite
observatii.

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

Revue gn6rale des Sciences


(15 Martie 1906).
Domnisoara J. .Totegko. 0 teorie

toxicd a durere.

351

sau eeea ce e maT probabil, faptuluI


ea in asernenea eazurI schimburile organiee Sind foarte recluse, substantele
algogene nu se pot produce.

Autoarea, cunoscuta prin coreetarile

Nuova Antologia (Roma, 1 si

el psychophybiologiee, aminteste el
experientele recente dovedese eh durerea e perceputli prin nervT speciall
si demonstreaza ca agentul ce atita
acesti nervI ar fi substante tocsice algegene ') provenind din modificarile

16 Martie).Maggiorino Ferraris Congresul cooperativelor agrare germane


dela Strassburg". La 17 si 18 August
1905 a rival loc la Strassburg al 21-le
congres al societatilor cooperative agrare germane, eu care ocazie a avut
loc i contopirea celor doui mad Fe-

chimice ale tesuturilor in caz de ecsei-

tatiT ecsagerate sau in caz de stare


anormala a orgamsmulul.
Substantele tocsice atitind terminatiile nervilor, modifica starea lor si
aeestia raspund prin sensatia celi este
proprie (durere).
Durerea traumatic& se explica decl
pein acelas frnonwn ea i durerea patologica sau durerea provocata prin
injectil de otravI sau veninurT. Intru

deratiT- cea dela Darmstadt si cea


dela Neuwied-care atit se dusmanisera intro ele. Din darea de soma fteuta la acest congres se poate vedea .
marele progres al cooperatiel agrare
in Germania, ant in intensitate cit si
In extensiune. In 1901, dupa o dare
de canal publicata atund de casa centrait cooperativi din Berlin, existaa
22,131 de societatl cooperative, urbane

ce priveste durerea termici, e bine

si rurale, eu 3,208,324 de membri si

stabilit prin lucrarile luT Reiss si Kia.

anume ; Urbane 3700 cu 1,364,000 de

nicine ca ea-1 datorita toxinelor ce


rezulti din arsurl.

membri, si agrare rurale

Prin aceasta teorie, diferitele partieularitatT ale durerei isT gasesc o explicare maT satisficatoare de cit prin
teoriile precedente. Asa faptul ea du-

latia prezidentului congresului, Haas,


societatile cooperative agrare au crescut la 19,322. In rnijlocia deeT, se afla

rerea e perceputa relativ mal tirziu


de eit eelelalte sensatil e explicabil
prin acea ea forinarea substantelor
algogene necesita un olre care limp
si durerea nu apare de cit din momentul ce aeeste substante au ajuns
la o oare-eare concentrare. Persistenta i extinderea sau iradiatia durereT
se explic prin presenta i difusia substantelor algogene. Intensitatea .si durata sensatiilor dureroase e in raport
err cantitatea de toxine produse.
Suprimarea durerilor sub influenta
somnulul hypnotic sau anestezic e maT

greu de explicat, mecanismul acestor


stid nefiind Inca bine cunoscut; ea ar
fi datorita sau nepereeperel durerei,

18,300 cur

1,841,000 de membri. Acuma, dap& re-

in imperia o cooperativa agrara la


2917 Iocuitod eau la 1811 hectare,
dupa tad insa media variaza : in Bavaria, pe stinga Rinului, densitatea
cooperatiel se ridica la o cooperativi
pentru 1131 loc, orT 448 hect.; Prusia
ocupa un loe de mijloc, cu media de
1 la 3217 loc. sail 2169 hect. ; cea mal
luapoiata e Saxonia eu media : 1 la
13,383 loc. orl la 3273 hect. Cooperstia german& are o organizatie in &el
grade : coop. agrare locale, grope agrare regionals i federatiT i grupe
agrare nafionale. Din eele 19,323 de
cooperative, 18314 sint reunite in
grupe si federatiuni regionale orb nationale. Astfel balli aceasta familie
de cooperator! este strinsi in putine

grupe marl. MaI inainte fiecare din

aro.durere

principalele state germane avea o or-

www.dacoromanica.ro

352

.VIATA ROMINEASCA

ganizare autonoma, care a mers descreseind pand ce s-ag contopit cele

niste mid riurT afluea7a la cele mal


modeste sate ; in alte perioade ale a-

doua marT FederatiT despre care a


fost vorba. Astazi marea majoritate
a cooperativelor s-ati afiliat la marea
Federatie imperiald care cuprinde
16,136 de cooperative, pe elnd micul
rest pia la 18,344 sInt Inca impartite

nuluT miscarea e inversa. Acelas lucru


se face si pentru cumpararT i pentro
organizarea vindereT in comun a produselor. OrTee Uniune de sat IV face
eererea de seminte, ingrasaminte.rnateriT prime etc, la Uniunile regionale
si acestea, adesa ori asociate intre
ele, procedeaza la cumpararT In canti-

In 8 grupe autonome din care doua


ail oarecare insemnatate: acel al Warttenbergulta (1,173 coop.) si Liga agricultorilor (Bund der Landwirthe (424
coop.). Alaturea eu aceastd organizare

in grupe regionale, maT este alta a


asa numitelor SocietatT centrale or!
regionale la care se alipese Societatile locale. Astfel In ce priveste creditul slot : 1) Uniunile locale de sat
In nutriar de peste 13,000, 2) Uniunile
si bancile regionale si 3) institutele
nationale intro care Banca Raiffaisen
i Casa centrald cooperatimi a Statulut in Berlin. Casele regionale si

centrale slut In numar de 29 dintre


care 24 apartin Federatiel ImperiuluT
Tar 5 sint autonome. Aceste 21 de

band ati avut In 1904 o miscare totala-intrare si esire- de 2,190,615.229


mare! adiea 2 miliarde si 800 mil.

ta ti marl eu garantit me marl in ee


priveste calitatea, pretul etc.

Rivista d' Italia (Roma. Martie).


Oreste Rizzini Partidul munch In
Anglia.-Fenomenul socialist". Faptul
caracteristic al timpului din 'Irma in
Anglia, este triumful partiduluT moncitorilur. Aeest triumf nu poate fi considerat ea un corolar al victoriel partiduluT liberal, cad el corespunde wad
miscarT economice si de desk aproape
cu totul straina de fluxul i refluxul
celor dotia pariide dominante in politica ingleza. Partidul muncil (Labour
party) este astazT In realitate compus
din treT grupe, care eonrespund la diferite interese de clasa: 1) Comitetul
representativ al muncii (Labour Representation Committee), al cirul mein-

french
Funetiunile cooperativelor agrare

bri pot fi clasatT In doua categoril :

germane skit in numar de einel:

rilor i 3) sectiunea numita Partidul


independent al munciT (Independent
Labour party). Grupe Intala este re-

1)

Creditul, 2) Cumparaturl in comun, 3)


Productie socialli, Laptaril, *Cantine,
4) Munn prin intrebuintarea In comun

a instrumentelor i masinelor si 5)
Vinzarea In comon a produselor. La
toate se poate observa aceeasT ergsnizare in treT grade : mil de union!

locale lmprastiate prin sate se grupea7fi In jarul unuT nurndr mal restrills de societati centrale regionale.
Astfel mica boleti din sat IsT are un
cont curent la case provinciala si aceasta din urma la case rentrala son
nationala. Astfel in anumite periode
ale anuluT are Joe o rniseare de banT.
cari dela Case, central& sint distribuit!

la casele provinciale si de aeolo, ea

socialist! si uniouistl; 2) grupul mine-

prezentanta politiea a Trades-Uniunilor, Trades-Couneililor si a asociatiilor


socialiste. Trades-Uniunile at lnceput

a avea raporturi co miscarea sodalista i democratica dela 1890 incoace;


ma! lnainte nu faceaO de loc politica,
Tar pentru acele aete politice, care le

puteati interesa, era mandater general, partidul liberal. In until 1890 msa,
o grupl de liner! socialistY : John
Burns, Keir Hardie, Ben Tillet, Tom
Mann, Pete Curran, Bruce Glazier si
James Mac Donald, fondara Independent Labour party i incepura a da
asalt congresuluT Trades-Uniunilor.

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

353

RespinsT la inceput, e1 reusird la 1894

Deutsche Rundschau (Berlin,

-in congresul dela Norwich, prezidat

Martie). C. von Hoiningen-Huene SfintiT furiosT". Brunetire, Intenn studiu

chiar de Burns-de a face sa se votezo un program socialist, care eaprindea chiar i nationalizarea paminturilor, a cailor ferate si a minelor.
i dupa aceasta,
Cu toate acestea

al saa asupra lul Molire, punindu-si


in trebarea, unde sa se fl gasit intro 1660
si 1664 originalele tipuluT Tartuffe,

Trades-Uniunile persistara in aeeeasT


indiferenta pentru orke miscare idea-

de oarece la cuntea din area vreme a


lui Ludovic XIV ipocrizia de a fatal.nici evlavia n-ar fi avid niei un inte-

lista, peutru mice aspiratie politica

les, ajunge la concluzia e Molire n-a

care ar fi trecut limitele necesitatilor


practice de actualitate, iar inandatul
tor politic continua a fi incrediatat

avut in vedere nici un tip via ci a


vrut s atare chitty religia InsasT ea

pantidului liberal. La 1901 insa, Trades-

fiind in coutrazicere cuu natura. Hoiningen-Huene zice ca de sigur Brune-

Uniunile furl lovite in chTac existenta

Here

lor: in doul procese, earl li s-at intentat din pricine de greve, Camera
Lorzilor-ca curte suprema de justiVe-le condamna la dispagnbirl ; vazind atunel ca sint In primejdie a pierd e
rezultatele eistigate printr-o larva
lupta cu capitalh2lif, se !nisei% in miscare si formara din sinul tor Coot itetul

reprezentativ al munci j hotarir sa


aleaga in Parlament candidati propusT
de Trades-UniunT din colegiu sau din
societatile aGliate. La congresul dela
Liverpool (1905), s-a adaogat in program, pe taiga scopurile practice imediato si aducerea la Indeplinire-ca
scop ultim-a regimulul colectivist. Aceasta reprezeutanta parlamentara a
Trades-Uniunilor, numara arum In
Camera Comunelor, 29 de membri,
dintre care 20 socialist! ; sefil sint
J. Ramsay, Mac Donald, W. Crooks si
Keir Hardie. Sectiunea numita partidui 'independent al muncit precuin si
sectiunea minerilor, pot fi considerate
ea uu singur grup, care adesaori chlar

e denumit de presa Partidul radical


al munoel; el formeaza aripa extrema
a partiduluT liberal. mama- ca idealurile sale colectiviste sint clar marcate in programul sad. In Camera Comunelor este reprezentat acum de 24

de membri, diu care 9 miner!, iar


seful saa este John Burns, actualul
prezident la Local government Board.

i ar fi scbimbat parerea duel


ar fi eunoseut un document scos de
curind la iv eala : Annales de la Compagnie du Saint-Sacrement." din 1695.
Aceasta seriere dovedeste ea. Tartuffe

al lui Moliere este o piesa isterica ;


originalele pe care poetul le-a pus De
scena existau in realitate In marea

nobleta, k Curie, in Parlament. In


der. Ei formaa o societate secret&
foarte intinsa i foante puternica, un
adevarat stat in stat. Existenta acestotl,
tel sotietatI era sitntita de ca
dar nimenea nu o cunostea si de aceea
in corespondentele timpului si chiar
in deeisiunile Parlamentelor, ea este
amintita sub diferite nomini, precum:

La cabale des dvots" Le parti des


saints", Les zls", ,.Les bigots",
Les ehiens de chasse des jsuites",
Les invisibles" etc. Adevaratul sau
num e. era ins& : La Compagnie da
SL Sa rement de l'autel". Ceea ce e
curios e ea o societate de o asemenea
importanta a ramas nocunose ila istoricilor Limp de aproape doua sute de
anT ; numal prin gasirea pomenitelor
anale In Biblioteca nationala din Paris si prin publicarea lor s-a putut
face lumina deplina asupra scopuluT
si activitateT acestel societati. Intomeetorid el a fost un nobil Henri de
Levis, duce de Ventadour ; seopul el
era reintarirea si reformarea interna
a catolicismuhil preenrn i stirpirea

www.dacoromanica.ro

354

VIATA ROMNEASCA

protestantismuluT in Franta ; membril


ei erau purtatoril celor maT nobile

cit numaT un mijloc pentru un singur


seop : raspindirea religieT catolice; de

nume precum i eel mal inaltl functionarI aT statulul. Cea mal eu stranicie impusil din toate indatoririle

aceea alaturea cu aceasta iubire a


aproapeluT apare i o nit fanatic

membrilor, era pastrarea secretula

sta In calea scopulul lor principal. Ad

Pentru acest motiv ea nu aparea nicI-

odata in aetiune ea societate, ci In


orlee Intreprindere punea inainte un
singur om din membril sal influentl

in contra tot ce

li

se !Area el ar

luptat ajar sa obtie o lege pentru


a opri pe medic! de a da ajutor
bolnavilor care ar refuza se spo-

zidea, de pilda, spitale ? se servea de


Vincent de Paul ; lupta in contra d uelulul ? se servea de marchizul de 1.'6-

veduiasea imediat. Dela TiganiI care


treceau prin Franta ripean femeile si
copiil pentru a-I inchide prin manastirl si a-T boteza. Pe tineril predicatorl

melon ; avea ceva de descurcat cu

11 observau de aproape i du le pa-

justitia ? se servea de Lamoignon ei


a. m. d. Societatea astfel organizata se

read ca purtarea lac nu e tormal ortodoxa, puneau calomniatorI anume


care sa Ji faca reputatia de betivl ei

raspindi lute in toata Franta ; se eunose 56 de orae in care erau filiale


de ale acelel din Paris. Pretutindeuea
erau conduse de trel membri, numitl
ofiterl", i de un consilin de ase.
Activitatea el incepu cu saracil din
Paris ; pentru ceT ce volan s mun-

imorali. Obiectul principal al persecutiunilor lor lasa erad protestantiI. Faptul

care atrase ateutia curtil asupra acestel societatl fu liga contra duelulu! ;
descoperirea eT insa, se datoreste im-

voian, im fel du inchisoare, numita

prudentel printuluI de Conti, care fiind


tras odata la raspundere de parlamentul din Bordeaux, fiindca fr nieT un

HOpital gnral ; astfel Parisul fu euratit de cerptorT. In acg:dgs timp se


ocupan cu raspindirea invatarel reli-

drept inehisse o femee intr'un institut de corectiune, se apara zieind el


a tacut aeeasta din Insarcinarea Ivi-

in inchisorT, spitale si cbTar ease

zibililor." Parlamentul pricepind indat

de nebuni, Men sa se introduca lavatarea religiel. Din timpurI vecbT existau vre-n 3---4 biserie] care slujian
maT ales ea loe de intilnire indragostitilor : societatea puse un (mpg acestel star! de luerurl. Prin mijlocul preotilor vereita n supraveghere secret

de clue e vorba, opri hnediat intrunirile societatei La Compagnie du St.


Sacrement" ; iar la 1660, Parlamentul

eease, fact] ateliere, peutru eels ce nu

gieT

prin familiT ; indata ee prindea de veste

despre vreo infidelitate conjugala, sotul inplat era i intiintat printr-o


scriseare anonima. Scrisorile anonime
erat maT ales arma lor de eapitenie.
Daca autoritatea lasa nepedep4ta vreo
fapta rea, el o &Wean indata in vileag
pritr-o broura anonima ; ma! ales ju-,tit: era foarte supraveghTata de din*il

cad voiad eu tot pretul sa faca din


Paris nu non Ierusalim qi din Prat*
o eivitas dei". Toata aceasta activitate
de iubire cretineasca Ina, nu era de-

din Paris, (141 ordinul regelu! dadu un


ordin care oprea ori ce inti mike a
ori edror persoane pentru ori ee scop";

numal sub aceasta forma putea fi atins aceasta societate invizibila. Aceast sorietate a inspirat luT Molire
pe Tartuffe.

Deutsche Revue (Stuttgart, Martie). Rudolf von Gottscludl,,Functia de


judecator critic in literatura." Autorul
se ocupti en htarea actuala a literature!
germane si de pricinile acesteI starT. El
constata maT intaI faptul ca literatura
contemporank germana prezinta,fata cu

cea dasica, nu caracter de dezordine


si de anarhie in fata caruia opinia publica sta fat% a-T putea forma o ju-

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

355

decatti. Repede se ridie altare, spre a


fi tot alit tie repede rasturnate; opere
care obtin marl i zgomotoase succese,
slat in curind date ultaril. De aceasta
stare de luerurl, ziee el, este vinovatil
numal critica. *i nu numaT acea critic& de la lumina zilel, care se public&
prin ziare si reviste, ei maT ales acea
critic& secreta, exercitata de comitetele de lectura ale revistelor si ale editorilor. Aceste comitete de lectura
s-a naseut din pricina marel product a beletristieil germane : Intr'un
popor de poey i ginditorT, aproape la
fiecare trel barbatl, este un poet, chiar
dad nu-1 ginditor" ; femeile mal ales
se ingramadese in masa la portile deschise ale jurnalisticel : In Franta este
cea mat mare laud& pentru o femee
dnd se zice despre ea: c'est une femme qui poui rait crire," in Germania

stiintiflee din domeniul politiciT, sociologieT, higieniT, stiintel militare etc.

vorba aceasta n'ar avea sens, cacl o

tica tea trala ?

femee care poate seri, aceea i serieba chiar i sute care nu pot." Desi
decT comitetele de lecturd afi rezultat
din natural evolutiel literare, totusT ele
trebuese considerate ea un cancer al
literature!. Ele indeplinese acea ante-

Citeva ziare marl, e adevarat, acorda


foiletoanele lor pentru studil critice
mal lung!, ins& me totdeauna asemenea studiT is dedicate literaturilor streine : franceze, italiene, ruse, scandi-

nave etc. In ce priveste critics dramatic, care are Inca i o maT mare
important eacT ea poate hotdri
soarta autorilor si a actorilor, este considerat de ziare ea un domeni& ce tre-

bue lasat prada tinerilor care Incep a

se Invta sa serie. Lucrul aeesta se


mal agraveaza i prin mode, pornita de

la Berlin, dar care acum se generalizeaza, de a se,ie critica teatrala, noap-

tea, imediat dui% reprezentatie pentru ea ziarul sa o si poet& pnblica a


doua zi demineata. In asemenea conditil ce se poate astepta dela o cri-

Socialistische ltionats-Hefte,

Martie, 1906).

Eduard Bernstein la Fragen der


Taktik in Russland" desaproba tactica acelor grupuli socialiste din Rusia, cari propovaduese boicotul" Du-

imediat opera literara, inainte chiar

mei Impel iale, prin abtinerea de la


alegeri, i chiar prin impedecarea ea

de a fi naseut. *i a ceasta o face in


mod ascuns, fara raspundere ; scriito-

forte a operatiunilor; arata cd aceast

critica, cure &lea nu e favorabila, ueide

rul nu-s1 cunt-waste judecatoril care, in

cele maT multe mind, sint nisle literati, fara nieT un tillo de glorie. Niel
critica care se face pe fata, la lumina,
nu aduce niel un folos : mal Mtn lipseste un organ de critica, recunoscut
de totT, ci critiea e pulverizala in sute
de a tomi pina in cele maT Indepartate

collar! ale presei, in care e considerata ea cove accidental si trecator, ca


un ran necesar. Cele ma! de multe orT
aceast a critica se marginesto de a re-

tactica nu poate duce spre bun sfirsit actiunea revolutionars, ci numai


va exaspera elementele democratice
mai moderate, aruncindu-le In bratele

guvernului,-pe clad e necesar ea


toate elementele democratice ale Rus,,siei actuate sa formeze un bloc pentru a duce lupta comuna In contra
partidelor organizate ale privilegiilor

de elase si a guvernului politienese.


Altfel democratia nu va putea dobindi nici acele drepturi, care se pot si

produce reclamele, sub forma de re-

astazi smulge guvernului. Explica aceast tactica prin faptul ea revoluti-

comandare, pe care editorii le fac pen-

onarii rusi, mai ales lucratorii evrei,

tru cartile lor. Putine ziare, care se

-fata de cari chiar socialitii ger-

suplimeute stiintifice, fee exceptie, der

mani par oportunisti,--an In singe

pi

ele se oeupa maT malt cu aline

nostalgia Absolutului%

www.dacoromanica.ro

356

VIATA ROMINEASCA

Sunt interesanto analogiile, pe care


autorul le gaseste Intro momentul actual in Rusia, si situatia din 1849 In
Germania, eind se Wee ca revolutiunea, ee hbucnise in 1848 e strivita de
reactiune: in realitate ideile ei au patruns si mai achne in constiinta maselor $ i au asigurat triumful definitiv
al noului regim politic.

Literaturblatt ftr germani-

sehe n. romanische Philologie

(Leipzig Mart-April) contine intre altete o recenzie iscalita de Georg St effens


asupra tezei de doctorat a d.Paul Zarifopoi Kritiseber Text der Lieder Richa rds
de Fournival. Halle a. S. 1904, precum

rile lor In nnasura complecta pe care


le o da Constitutia. Dupacurn s-a pro-

pus deja, comitete alese din sinul


ParlamentuluT vor examina mice proect

de lege inainte de a fi adus de Guvern In discutia Intregulul corp, si


vor face anchete asupra modulul de
organizare

functionare a hecaruT

Departament: astfel se va stabili

legatura organica intre activitatea Parlamentulul si eea a Puterel Executive.

Noul Parlament-,,cel ma pufin aristocratic din cite a aunt Anglia"-este


la Inaltitnea mare! raspunderl pe care
o are In rezolvarea chestiunilor de
extrema importanta care slut azi la

si o recenzie a luertirei d. Dr. Bernhard Dimond, Zur Rumanischen Moduslehre. S. A. aus Denkschriften der

ordinea zilel in Anglia. Printre aceste


chesti1 primeaza complexa chestie a

k. Akademie der Wissenschaften, Phil.hist. Klasse, Bd. XLIX, Wien 1904, is-

Tr ansvaalul i, Nou2 Guvern" area

calita de Elise Richter.

Contemporary Review (London, Mart).- In Renafterea Parlamentului" dl. E. W. Massingham, analiziud activitatea CamereT Comune-

lor sub guvernul Balfour, arata ca


fostul Prim Ministru a eautat necontenit sa mksure7e puterea acestur
corp si sa o suhordoneze Puterei Executive. Din nenorocire aceasta vinovata tendinta na intilnit opozitia nit!!
a Presedintelui. Diet a membrilor Camere! Comunelor. Autorul ii exprirna

Transvaalulul. D. W.

Wybergh

In

care este rgspunderea GuvernuluT M


care sint aspiratiile i asteptarile

Transvaalului. Noua colonie nu asteapta alteeva dela Liu guvern liberal


decit aplicarea principiilor liberate In
cel ma! larg inteles al euvintuluT. In
primal rind trebue sa fie respectat
idealul national : Transvaalul sa nu
fie considerat ea un centru de produs

dividende, el e leaganul unal popor


care nu-T nicT olandez nicT englez ci

sud-african. Noua colonie nu se ulta


eu ochT MT la capitalist:I-care sint
oriunde o necesitate-cit limp eT se

increderea in noul Prim Ministru, care

marginesc in a dezvolta industria t aril

e un om de stat maT constitutional


decit Balfour: Sir Henry CampbellBannerman nu va Uinta sa subordoneze Parlamentul Puterei Executive,
ei se va sili sa stabileasca relatil egalitare iatre acesti dol factor!. Pe de
alta parte noul Parlament, care contine in gout situ mat multi oarnenl
de talent si de caracter decit orkare
altul din timpurile moderne, ar respinge eu indignare situatia umila pe

si a se imbogati sub protectia legilor


gasite: dar cind el cauta sa conduca
intreaga politica a colonieT--asa cum

care a avut-o fostul Parlament balfou-

rim Acel care azi se Intrunesc la

Westminster 1s,T vor exercita dreptu-

ati face In treeut-numal in folosul


tor, o grava primejdie se ridica pentru Stat. Cel Into si cel mal important lucru pe care Transvaalul it asteapta dela politica eoloniala a nouluT
Guvern e acordarea pen tru Transvaal
a unui Guvern responsabil de faptele
Numal atone! se va putea re7olvi
echitabil si marea chestiune a muneitorilor chinejT In Africa de Sud. Increderea Transvaalulul In nout Guvern

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

e asa de mare incit sae de persoane


care erati hotarite s emigreze ad revenit asupra hotarirei lor ; dar aceste
sperante marese eu aLt maT mutt raspunderea GuvermiluT.

Review of Reviews (London,


Mart).-D1. William. T. Stead, in Ciitea cetitorii mat dup asesprezece
ant", se adreseaza eu caldura catra
cetitoriT revistel sale eerindu-le ca toti
acel care ail inima tinra si credinta

puternica sa lupte pentru realizarea


unuia dintre idealurile pe rare revista
Review of Reviews" le urmareste dela
intemeearea eL
Printre acele idealurT Direetorul ras-

pinditel reviste enumera : 1) Fratia


internationall pe baza dreplatii si a
libertatiy nationale ; 2) Ridiearea stare! poporului ; 3) Inobilarea si invio_
rarea vieil priti literaturn, muziefi pi
testru. Idealismul nesovaitor al d-lui
Stead I-a sustinut totdeauna in misinnea de predieator al inaltelor idealurl
ale pmenirei. in lupta pentru realizarea aeestor idealury, autorul deelarA

357

luntarI, delta eategoril de armata far"


pregatire militara, condusa de ofited
tot alit de nepregatitT. Apoi aceasta
armatA mai are neajunsul ea nu poate
li mobilizat" in scurt limp. Pentru a
arMa primejdia istorica In care stagneaza Statele Unite dl. Huidekoper dovedesto ea in caz de razboiii cu Japenia-eare desigur ar incepe in Filipino

-Japonia e in stare sa transporte acolo 800.000 soldati bine instruiti, in


limp de o lung. Germania e in stare
sil transporte pe teritoriul Statelor Unite, in limp de cinch saptAmini, 200.000

armata perfect organizata ; lac Anglia


poate sa aiba, comet dupil tretzed zile,
150.000 soldatT bine instruiti la hotsrole nordiee ale Statelor Unite. Pule-

rea militarit a marelui stat american


este eu mutt mai slaba decit a mareler Puled din Europa si decit a Japoniei, desi resursele lui, nedesvoltate inn', 1-ar putea ridica deasupra
tuturer. Autorul atrage Mentia guverca, dupa rum istoria o arata,
nici un popor din lume n-a scapat de

nantilor.

ea-si simte inima maT tinara si eredinta me tare decit eu asesprezeee


ani In urn'. La noT asemenea orn ar
li considerat ea un subversiv care ameniutii ordinea public" L.. bane
digeslie a d-lui norn de stat".

ali ispasi pacatul slabiciunil militare :


Franta diu 1870 e o dovada, Rusia de
culled o alta. E uevoe urgenta ca armata regulata sa fie sporita la eel pu.

North American Review (New


York, M.irt).-In Slut Statele Unite

Mart).-In Reforrnaft Casa Comune-

pregettite de rdzboiii? di. Frederic


Louis Huidekoper continua a scoate

vechea procedura nu mat convine nouat


Camere a Coniunelor Vee ea Camera

in evidenta disproportionata slabidune

ajunsese un fel do club de afacerl


de petrecere la discret'a Gnvernuhn;
noua Camera trebue sa fie de fapt o
adunare de legislated, care sa Inereze
pentru progresul ri. In primul rind
trebue schimbata data sesiuneT parlamentare : sa nu se ma! reguleze vacanta parlamentara -ea pentru veche a
Camera-in vederea epoceT de vinat.

militara a celui mai begat stet

din

lume. Autorul faeind paralela statis-

tic' intre populatia tarih i eontingentul militar, din zeee in zeee anT, dela
1790-1900, gaseste ea in afara de anul 1810 in toti cei1ali ani peoportia
n-a ajuns macar la un soldat pentru
1000 locuitorl. Asta in ce priveste armeta regulata de useat, care filch azi
nu e mai numeroasa decit 100000 sol-

dap. In caz de razbeiii armata de uscat poate fi sporita de milifie i to-

tin 200,000 soldatT.

Positivist, 'Review

(London,

toe, dl Frederic Harrison arata

eft

Actuala Camera e compusa din omen!


eu ocupaVi mai serioase decit sa goneasea vulpile. SA se fixeze limita discursurilor ea elo sa ne ajunga un sport
11

www.dacoromanica.ro

358

VIATA ROMINEASCA

de petrecere In dauna intereselor statute. Autorul mat propune schimbfirT


i in modul de organilare a comitetelor alese din sinul ParlamentuluT.

International Journal of

Ethics (London, Ianuar), revista trilunarii.-D1. C. Cabot, in Foriele etice

in practica medicinei", se Intreabl


care slut fortele care in profesarea
medicine tind sA trezeaseA ce esto maT

bun In om ? Autorul gAse0e el aceste


forte sint ; 1) Simtul utilitlitil evidente
pentru altil; 2) Con0iinta contributie
la progresul tiinte; 3) Exercitarea
dexteritlitiT intelectuale i manuale ;
4) Contactul prietenese cu oamenl de
toate categoriile. Din punctul de vedome al stabilireY relaVilor prietene01
nick, profesie alta decit medicine
nu se gAsette in imprejurArl maT favorabile. D-rul nielodatA nu vine in
contact eu clientul MA In imprejurarl
de blinuiala orT antagonism ca de ex.
patronul cu lucrAtorul, profesorul cu
elevul. Ogee dumilnie ascunsl e inlAturatA i natura intimA a mediculuT
se poate ratilni i fraternize cu a cli-

eutuluT. Medicul duce cu el steagul


armistitiule pentru oece fel de rAzboid care Invrajbe0e om eu om. El
se bueurA de roadele pal perpetue,
i daell se glisete in el o seintee de
bunAtate omeneascli, nu se poate ea
'aceastil bunatate sit nu se transforme
intr.o catch! prietenie prin practice pro-

fesiel lul." IJn medic poate sA nu reueascA BA tftmAdue o boalA cu toata

strildAnuinta pusA, nu poate insA sl

nu cktige prietenia acelora pentru


care munce0e cu devotarnent 0 sa
nu ci0ige cuno0intl nouit In ce pHvete natura orneneased 0 formele
rnaladiilor.

The University Review (London, Februar). In Predarea Poesiei",


DI. J. Shatvcross sustine cli dacA se
cant& numaT a se 111muri confintdul nu

se atinge scopul. Nu In continut constA

specificul Poesie: Ca ori ce artA ea

trebue sit emofioneze i all provoace ac-

tivitatea imaginaliei. Creatia poetieA


rupe legAturile eu lumen materialii 0
deschide vederea uneT lumi noul infinite dincolo de cea a simturilor. CeIon care ered di a desvolta prea mult
imaginatia e o primejdie, autorul le
rAspunde : Experienta ne aratA cA e
mult mai primejdios a fi materialist
decit idealist ori vistor, tocmai din
punct de vedere al viefeisociale. Cum
sii se atingA adevAratul seop in predarea Poesiei ? Cel mai bun metod e
caldura comunicativ a profesorului
insue care trebue sei simtci fi sd simpatizeze CI4 spiritul poeziei. Regulele
seoase de Pedagogie din experienta
altora foarte putin pot folosi aiel. In
general Pedagogia serve0e profesoruluT intrucit Logica serve0e cugetatorule. Elevul ad simtil de la inceput cA
forma fi fondul in Poesie stilt indisolubile. Nome dupl ce elevul a capAtat simlul acesteT contopirl intime se
poate Incepe analisa din toate panetele de vedere. Ilustratiile sint o grea1A pedagogicA, orT cit de bine ar fi
concepute si executate: scopul e a pro-

voca jocul liber al imaginatiel nu a


impune un tablo0 strAin-elevul sA
fie activ nu receptiv.
So vremennost (Contemporanitatea), Martie 1906.

Am recenzat In No. 1 al Vietil Romine0T" revista din Petersburg Sovremennia Zapiski" ee apilruse in locul suprirnatel de govern Russkoe
Bogatstvo"; acum i Sovr. Zapiski",
la rindul ei, e suprimatil, 0 o Spleenqte Sovremennost", cu acelali contingent do colaboratorT. Nemic maT
bine nu poate caracteriza situatia din
Russia, sub regimul constitutional" al
d-luT Witte, decit peripetiile prin care
trece redactiunea sfirmanei Rusk.
Bogatstvo."
Dl. S. An-ski, In ,,Liberalismul zem-

stvelor in luptli ea biuroeratia", aratit


di liberalismul rusesc dateazA abia de

www.dacoromanica.ro

RE VIS TA REVISTELOR

la infringerea Rusiei in rasboiul din Cri-

mea. In scorta lui istorie, aeest liberalism e caracterizat prin o rat% positivitate, lipsA de initiativA i simt
politic. Liberalii rui nu Mic capul
dezit atunei cind lupta partidelor extreme moae cerbicia guvernuluT,-dar
i atunci nu se asociazit cu revolutionarii, ci adesea oferA serviciile sale
guvernului in contra revolutionarilor
precupetind acest sprijin in nAdejde
de a cApMa oare-eare reforme liberale".

Guvernul nu coebeteazit cu li-

beralii decit en limp actiunea energicA a revolutionarilor il stringe eu


up. Dar ori de cite ori guvernul tri-

359

umfeazA In contra valului revoluVonar, li uitA toate promisiunile, i liberalii, supui, dispar in gaurit de

prpe. In 1905 liberalii pentru prima


oarA au colaborat mai Hail, cu revolutionarii. Din cauza aceasta toatA
tactica guvernului actual so reztunit

in sfortArile de a desparte din nou pe


liberali de revolutionari,-pentru ea
din nou, biruind pe aceti din urmA,
sAli batA apoi jon de liberali. Mesta
este intelesul adevArat al politicei contelui Witte.

Multe nuvele, remain, studii speelate i corespondenti din striiinAtato.

www.dacoromanica.ro

Miparea nte1ectua1

In aceasta opera care cuprinde 8

F1LOZOFIE

Georges Dumas.

n stainatate

capttole. (f. Prima filozotie a luT RePsycho logic

des deux messies pos:tioistes. Saiut


Simon et Auguste Comte. Paris Flix

nouvier i antecedentele neocriticizmuluT. II. Legea numaruluT si couse-

gul de putere spiritna la, prin mindria


si prin temperamentul tor psihopalie
si mistic. Arala relatiile personate

cintele sale. I I. Categoriile. IV. Synteza totala. V. Psihologia rationall.


Libertatea si cerlitudinea. VI. Morale
si istoria. VIL Filozofia naturei si probabilitatile mor Ile. VIII. Ultima MOzotie a lui lienouvier) slut rezumate
cu claritate i discutate eu compotenta
tezele fundamentale ale filozofiei se-

dintre Saint Simon si Comte si ra-

fului neocriticizinului francez.

Alcan 1905.

Antornl studiaza viata i operile celor doT eugetatorl asamanntorT pein


misiunea lor, ridicarea stiinteT 14 mo-

portul dintre filozofille ambilor cugeWoe'. Dupit dingul Saint Simon prin
intuitil geniale a dat la lumina toate
ideile pbzitivismuluT si a pus adevaratele lui bare. Comte nu-1 un spirit
profund original, un mare inventator
de sistem ea Descartes sail Platon.
Discipol i secretar a luT Saint Simon,
In tinereta n-a facut decit sa refteeteze eugetarea magistrulul, mal tlezitl,
ca fdozof sociolog reformator, a pus
in eirculaVe ideile luT generate. Con-

stiinta pe care o avea de superioritatea sa asupra luT Saint Simon din


punctul de vedere al eruditiel i vigoarel metodice justifiell in parte orgoliul

explich In parte ingratitu-

dinea sa.

Gabriel S6ailles. La Philoso-

Alfred Fouillde. Le moralisme


de Kant Pt ramoralisme contemporain.
F. Alcan 1905. In prima parte a a-

cestei opere, celehrul autor al Criticei sistemelor de morala" critica morala Kanliana din punctul de vedero
rl dogmatizmului moral, al tormalizmului moral si al libertatii morale.
In partea
studiazamoralizmul contemporan (care are dupa el dourt forme : amoralizmul placerel saa hedonizmul i amoralizmul puterei reprezentat de Nietszdie) combatindu-1 eu
violentii. Si moralizmul Kantian si amoralizmul contemporan sint dupa
Fouille numai semi adevaruil pe cari
spera st le concilieze Inteo sinteift
superioara in viitoarea lui opera Morale ideilor forte".

phic de Charles Renouvier. Intro-

Alfred Fouill6e. Les lments

duction a l'tude du ndocriticisme, F.

sociologiques de la morale. Paris Alcan. DupA ee autorul face critica sis-

Alean 1905.

www.dacoromanica.ro

MI:iCAREA INTELECTUALA IN STRAINATATE

temului moralei positiviste, examinea7a pc acelea ale utilitaristilor, solidaristilor, individualistilor si la sfirsit, in partea a treia a chi tii sale, da
moralei sociologice intregirea necesara, introducind legile generale ale
evolutiunei cosmice.

Giacomo Tauro prof. Introduzione alla Pedayogia genercde. Roma


1906, Socielit Editrice Dante Alighieri,
pag. 280. L. 5.
Antortd, profesor la Universita tea
din Roma, dupa o examinare critica a
raporturilor (Mitre pedagogie i filemile in plincipalele sisteme filozotice,
ilustrea7ii conceptia noua a fenomenului educativ pe bazele evolutionismului si ale marxismului critic.

Le Dr. Gustave Le Bon. Psychologie de rdclucation. Paris, 1906.


Flammarion.
Acest stadia e bazat in intregime
pe raportul Comisiunei de ancheta nu-

mita de Pailamentul fraucez peutru


inspecUa scoalelor.

Automat face o

asprit criticit ralelor de care sufere

scoala franceet: pretutindenea e numai forma RUA fond: elevii sint nutriti en o mare canlitate de materii.
care sint rilu digerate i mai ritiu asimilate; stiintele naturale se invata
ca si cum ay fi nisto stiinti absttacle
iar la limbile clasice se exagereaza
importanta gramaticei, farit sit se dea
atentie cunoasterei practice a autorilor.

Dr. T. G. Ladd. The Philosophy of Religion. 2 vols. Longmans


28 s. net. Marele psicholog si filoyof american, citruia ii datorim atitea
lucrari in psichologie i in teoria eunostintei, se ocupa In aceastii, carte,
si el, en o problemit la ordinea zilei
in lumea stiintificit anglo-saxoniti (Se

stie deja-s'a tradus si-n frautuzesleExperienfa religioasa a lui William


James).

Dr. John Davidson. Herbart's

361

Psychology and the Ph ylosophy of


Ldbnitz. Blacwold 5 s. nel.

Otto Weininger. Sex and Character. Heinemann. 17 s. net.


ISTORIE

Baron Minn de Witte, ans d'histoire (1866-1881).


Librairio Plon-Nouirit. Paris. 1905 ;
pr. 7 fr. 50.
Un rezumat bun al Memorillor din
Quinze

viata Regclui Carol", sprijinit


alte i7voare.

pe

Ja Ines G ui l la ume, L'InternaParis 1905. Soc. Nouvelle do


librairie; pr. 4 fr. 50.
Documente si amintiri personate,
o importanta contributhine la istoria
ttonal

in Ulna a m*tirii socialiste din Europa,

pawl la nimicirea Comunei" din Paris ;- discutiunile t1i re7olutiunile Con-

greselor Internationalei.

Ed. D nj a rd n,- La source au


fleuve chretien. 1, le judaisnte, Mercure

de France.
O ineercare de a aplica meloda Jo
cercetare stiintifica la traditiunile biblice. Autorul sustine, cIt patriarldi si
proorocii (Abraam, Isaac, Moise, Aaron, lereinia, Ezechiil, Daniil etc) n'au
existat nid o data, ea cartile lui Moise
au fost serise numai dupa intoarcerea
Evreilor din captivitatea Babilonului,
sub Esdra,-e proorocul Dania e un
personaj fictiv, inventat de un scriitor din vremea lui Antioh Epiphan,
cam in anul 161 a. c., etc. Ast-fel se
incearca a ne da istoria anticti a Evreilor pe baza irvoarelor sigure, fIt
legende i izvoare apocrife.

H. Wallszewski,-Les origines
de la Russie moderne-La crise rvolutionnaire (Smouteroid uremia 1584
1614) Paris 1906, Plon. Autorul se

ocupa cu perioada cea mal tulbure a


istorieT ruse, crisa revolutionara care
a zbuciumat marele imperiu intro sfirsitul veaculul al XVI si inceputul veacului al XVII.

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMINEASCA

362

Paul Matter,-Bismarck et son


temps. I La prdparation (1815-1862).
Paris, Alcan 1905. Autorul spune ett
a Incercat 91 facti o lucrare istorica
fare minie fr ult. Opera intreaga
va avea doua volume.

Frdrie Masson : Napoldon et


sa famine. (Libr. 011endorff). Un stu-

diu asupra relatiilor marelui om cu


familia sa i a,,upra incurcaturilor
nacazurilor, pe care aceasta i le-a pricinuit. Ca latin si-mai ales-corsican,
Napoleon avea o mare slabaciune pen-

tru familia sa, care era foarte nedisciplinata, interesata si intrigauta. Cu-

ceritorul lumei e mereu stipinit de


spiritul de familie.-Lucrarea, de altfel interesante si bine ticrisa, lasa de
dorit pentru ca de multe ori nu ni se
dau izvoarele.

'

T. Hodgkin.- The Political History of England to 1906. (Longmans.


7 s. 6 d. net.)

rate grosolania ideilor curente In aceasta privinta, i ca, In realitate, lases! notiunea asupra individului" si

a socialulul" variaze ;-totul e Indi-

vid i totul e Societate : fiecare elemeat al vietii poate aparea ca element individual sau element social,
dupe punctul de vedere, din care e
,,considerat; educe multe exemple din
viati animal& ; sustine ea sociologia
trebue sa cerceteze din acest punct de
vedere evolutia vietil sociale.
CHESTIGNI SOCIALE

Ed. Bernstein,-Die heutige Socialdemocratie in Theorie und Praxis,


Mnchen, Birk et Co., 1906.
Autorul face o ,,revizuire a teoriilor curente ale socialismului german,Introducind multe modificad in teoria

clasice, cum a fost formulate de K.


Marx si Fr. Engels.

Prot: Werner Sombart, -SoDr. L. Oppenheim-War and cialismus und sociale Bewegung, 5

Neutrality. (Longmans. 12 s. 6 d. net).

Auflage, Iena, 1906.

pure 2 vol. Paris 1906, Giard et Briere,


pr. 16 fr.

lismului In miscarea sociale a Europei.

SOCIOLOGIE

Lester F. Ward, - Sociologie

O luerare bogata in fapte Bola si


idei originate. Autorul, un sociolog a-

Autorul nu e socialist, mai ales nu


e marxist, dar et: multa obieetivitate
si chiar simpatie expune rolul sociaECONOMIA POLITIC

Fernand Faure,-Elments de

morican, a publicat un traat asupra

statistique. Paris

sociologiei dinamice", 'Imes aproape


necunoscut In Europa,--In care socio-

Larose.

1905.

Librairio L.

sociale. Autorul utilizeaza, cu o mare


putere de &dire, rezultatele cereetarilor asupra societatilor animale si a

Un rezumat al cursului timit la facultatea de Drept din Paris. Cupriude


nu numai teoria statistieei, ci i descrie
organizatia ei actuala, Tnetodele Intrebuintate pentru adunarea datelor,
ete. fatii de lipsa totala, la no); a notiunilor elementare despre ce este o

so cietaVilor primitive.

statistica, - prezinta un deosebit in-

Vom spune pe larg teoriile lui Lester F. Ward, In numerele viitoare ale
Vietii romInesti".

tares.

logia e tratata ea o tiint concrettt


a societatilor omenesti. Noul tratat
pune bazele tii4ii abstracte a viepi

Autorul atinge una din cele mai


grele probleme ale sociologiei raporturile Intro individ si societate ; cerceteaza originile individualitatiI", a-

Dr. Sig. Sehilder,-Agrarische


Bevlkerung und Staatseinnahmen in
Oesterreich. Wien, Denticke, 1906.
Au torul arata Instimnatatea populatiunii rurale pentru sistemul financier al
Austriei, i descrie strInatorarea In

www.dacoromanica.ro

IIIICAREA INTELECTIJALA IN STRAINATATE

363

care trAete aceastA populatiune ; lntre

Autorul a vizitat locurile In care a

alte mijloace de Indreptare, cere o intervenVe energi el din partea statului.

Irgit poetul, a cules informatiunT dela


toll prietenii lul i a consultat mantiscrisele i scrisorile IncA inedite.

POLITIC

A. Barre,-La Bosnie-Herzegovine.-Paris, Michaud 1906, pr. 3 fr. 50.

Autorul Inceardi sl dovedeascA c


aceste provincii trAesc sub un regim
de teroare i exploatare, fiind-c11 Aus-

tria ar nutri planul diabolic, priu Inglodarea lor In datorii, sAjustifice desavirita lor anexare.

Achille Torelli. LArte e la morale. Portici 1906, E. Della Torre ed.


pg. 605, I. 3.50.

Asupra acestei opere vom reveni.

W. P. Trent.-Greatnesq in Literature. (Harrap. 5 s.).


LITERATIIR

I. Hassabuan,-Nos Maitres. Roman. Libraire Plon-Nourit. Paris 1904;

CRITICA LITER ARA

Gabriel Monod, Jules Michelet,


Eludes sup sa vie et ses oeuvres, avec
des fragments indits, Hachette. IrnportantA mai cm qamA pentru relatiile
ce dit autorul asupra pArtii cu care a
colaborat d-na Michela la opera barba tului sAu.

pret 3. fr. 50.


0 satirA violentA a moravurilor poMice din Franta contemporang.

Abel Remnant. Les grands Bourgeois. Roman. Lemerre, 3 fr. 50.


Autorul ridiculizeazA burghezimea"
francezil, ImpAcata dupA isprAvirea afacerii Dreyfus.

E.Zaniboni. Gli lialienische Rei-

Jean Lorrain, Ellen. Roman. Dou-

se" del Goethe e la sua fortuna in I-

vi lie, 3 fr. 50. E vorba de istoria mi-ditoare a unei tinere ftizice i a lo-

talia. Napoli, Vito Morano.


Autorul face istoria soarteT CAM-

godnicului sAu.

toriel in Italia" a lul Goethe din timpurile prime ale aparitieT opereT luT
Goethe pial la ultitnele lucrArl ale lui

Librairie Universelle, 1906. 3 fr. 50.Asupra acestei cArti scrisA de o coin-

C. Segr, Giacomo Barzellotti, A. Chiap-

patriotA-,i o concetAteantl -a noes-

pelli etc.

trA, d-na Eufrosina PogacTar, nAcutt1 I-

Fanny Enteric, Jrusulem parle...

Henry Brian Binns.-A life of rimescu (Fanny Emeric e un pseudoWalt Whitman Methuen and. C.,J.,ondon, 1905. 0 biografie a mareluT poet
american Walt Whitman.

nim) vom reveni pe larg, la Recenzii,


In numArul viitor al revistei.

www.dacoromanica.ro

COMPIL &TOR.

VIATA ROM1NEASCA

364

Bibliografie

Sofia Naldejde, Robia Boastful, roman, ed. IL-7Editura Libririei

C. Sfetea Bueuresti, 1906. Pretul 2 lei.

N. Gane. Divina Comedic Infernul, traducere in versuri. Inti, Editura Lihrtiei Nona Iliescii, Grossu & COmp. Pretul 3 1. 50 b.
Mihai Telituan, Foiletoane, eu portretul autorului i en o prefata de George Taal), edate de Societatea Academica bnirnea" in Cernaut.-Suceava, Tipografia Soc. Sroala Romina", 1906. Pretul 2 coroane.

1. Btlifineseu-Danubian, Din largul mdrei, Bucuresti, Tip.

Universitara". Pretul 2 lei 50 bani.


Maxim Gorkii. Parvenitii, traducere din rusesto de Luca &lutist'
si v. Pen-W. Bucuresti. Tipogr. ,Universitara".. Pretul 1 leu 50 bani.

inane Pop, Ris

i Bins; Bucuresti,1906, Minerva: Pretul 1 1. 50 b.

Haralamb G. Lecea, Jucatorii de Ctirfi, piesa - in 4 acte. Edi-

Leon klealay. Pretul 60 bani.


A. O. Maior, Biblioteca copiilor, Vol. I. Budapesta, 1906, Tipogr.
Luceafrul". Pretul 2 lei.
*

Constantin S. Stoenesen, Dupti patruzeci de ani de Domnie,


poem istoric in versuri, Craiova. Pretul 1 leu 50 b.
Nieolne Hristeseu, Ghimpi, Epigrame, versuri umoristice, Tir-,
goviste. Pretul 1 leu.

Theodor Aug. Rennu, Pagini lntime, versuri, lai. Pretul

leu 75 b.

G. Stamatesen-Gest, Din lumea celor mici, nuvele si schite,

Bueuresli. Pretul 1 leu 25 b.


Vasile Savel, Opera D-lui R. Ohendi, Tipogr. Minerva, Bucuresti.
Pretul 50 bani.
Alex. Lttpgdatu, Episcopia Strehaii qi tradifia Scaunului 136nose de acolo, studiu Ntoric, Bucuresti, 1906.

I. Voieuleseu, inviitiitor, Scurld ochire asupra Tocmelilor Agri-

tole. Depozitul la Libriiria Nationala", Bucuresti. Pretul 40 bani.

Dr. P. (lumen, Medicul Rural, -Bucuresti, 1006.

Eugenia L Melik, Condipnea juridicd a Pupei in Dreptul inDr. loan Lupal, Un capitol din Istoria ziaristicei romineftiardelene.-Gheorghe Barifiu-. Sibiu, Tiparul tipografiei arhiedecezane.1906.
losif Sterea tfulutu .de Carpenil. Discursuri cu ocaziunea

ternafional, Bueuresli, 1905. Pretul 5 lei.

serbrilor Asociafiunii Omit; in Sibiu la 19 August n. 1905 si zilele urmtitoare. Sibiu, tiparul tipogr. arhidiecezane. 1905.

loan Sterea Sultan de Cairpeui, Rdsunet la Inaugurarea

Muzeului, adaus la discursurile prezidentului Asociatignii", rostite in 19


si 20 August 1905, Sibiu, tipogr. arhidiecezanii. 1906.

St. inners, Maya din cauzele Stagnafiunei Agriculturei noustre.

Ploesti. 1906.

Aurel Burma i Grig. L. Tranetk, Galata qitarifele de trans-

port. (memoriu). Galati. 1906

Dr. Radu Chernbach. Spitalul comunal Hufi, Dare de seamil


Toma B. Aburel, farmacist, Schip de proect pentru modificarea

asupra serviciului medical... pe anul 1905. Bucuresti, 1906.

legei asupra exercithaui Farmaciei i Drogheriei in Rominia. Gala,


ti
Pretul 1 leu.

1906.

Dr. A. Babe i F. Begueseu. ,Un non antiseptic (corossuc. in)

1905, Bucuresti.

F. Begueseu, Radioterapia turbtirii. Bucuresti, 1905.


F. Begneseu, Singele cu melded in alimentaiia animatelor. Bumesh 1905.
TIPOGRAFIA DACIA, ILIESQU, GROSSU ta Comp.-IASI

www.dacoromanica.ro

'77\