Sunteți pe pagina 1din 8

23 Noernbre 1890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 9

No. 4 impärtdsiri ce stint in atributiunile Adund- lucra când aunt 51 D-ni deputati peste nu-
rei de a primia. mérul strict necesariii.
ADUNAREA DEPUTATILOR Art. 29. In urma acestora, discutiunea Acum mergem inainte.
incepe asupra obiectelor ce sunt la ordinea D. M. Kogalniceanu: D-le presedinte, vé
SESIUNEA ORDINARÁ 1890-189I slilei Fog sä 'ml dap' voe a ridica i ed o cestiune
D. N. Ionescu : Cer cuvéntul asupra re- fórte importantd.
,eclinta de la 19 Noembre 1890 gulamentului. (Sgomot). AIL citit articolul
D. pre§edinte : Permitell mai Antéid sd
din regulament si am dreptul sä '1 interpre- se citéscd sumarul i apoL..
Presedinta D-1111 presedinte G. Gr. Canta- D. KogainIceanu : Cum aft fAcut cu D.
tez... (Sgomot).
cuzino. Ionescu faceti i cu mine.
- Present)" 143 D-ni deputati. D. pre,§edinte: Dati'mi voe sä fac obser- Aff vorbit de art. 28.
- Nu rspund la apelul nominal 38, $ i vdrile mele asupra articolului ce am citit. Voesc i e sfi vorbesc de un alt articol,
anume: Când regulamentul slice a sedinta in- care slice cd nu se póte tine seding fárd pre-
D-nil : D. Alexandrescu, Gr. Andreescu, cepe prin citirea sumarului, negresit cä nu senta minis terultif.
Or. Argetoianu, I. Atanasescu, L. Bogdan, U. póte incepe prin alt ceva. $edinta incepe cu NoI astfiçii suntem in crizd ministerialä,
Boldescu, A. Cdmäräsescu, C. Datculescu, sumarul, apoi vin comunicArile si in urmd pentru cd ministerul, la ridicarea sedintei de
C. Deleanu, E. Donici, G. Dräghici, P. Ene, cele-alte cestiuni earl' se aflä la ordinea slilel. SAmbätä, la Senat, indatd dupe alegerea pre-
N. Filipescu, N. Gavrilescu, E. Ghica, A. Goi- Ed sunt incredinfat cd D. Ionescu, vechiti sedintelui, a declarat cd merge la Palat
lay, L. Goilav, C. Iarca, T. Ionescu, L Macri- parlamentar, pentru care am Mt& stima si a- dea demisiunea.
descu, M. Marascu, A. Mavrodineanu, T. Nica, micilia, va fi cel Antéid care sä nu cérA ceva D. Al. Marghiloman, mintstrul dome-
I. Niculescu, L Oroveanu, A. Pesiacov, D, Po- anti-regulamentar. ulUor : Vé
pescu, D. Protopopescu, C. Receanu, C. Ressu, Asa dar, când regulameutul spune catego- D. M. Kogälniceanu: A Ois saalí ba cfi
M. Sdulescu, N. C. Sdveanu, D. Sturdza, Chr. ric cd sedinta incepe cu sumarul, este evident merge la Palat pentru ca M. Sa sä aviseze ?
Sulioti, I. Väsescu, C. Vericeanu, V. VIAdo- eh' nu póte sä incépd cu alt ceva. Vedeti dar, D. G. Robescu : §i nu a avizat Inca?
D-le Ionescu, cd, cu buna-vointä ce asi D. M. Kogölniceanu : D-ta esti, ea si
ianu, N. Volenti.
D. M. Riogalniceanu : Cer cuvéntul Ma- avea de a face alt-fel, nu pot, tlind-ci mé o- mine, supus erórei; dar ministra sunt datori
inte de citirea Sumarului, nu nmnai ca ces- presce regulamentul. ea sä inalte moravurile parlameutare si tre-
tiune de regulament, dar 0 de Constitutiune. D. N. Ionescu: D-lor, lucrdrile Adunärel bue sä declare categoric ce ail fäcut.
D. pre§edinte: Cuvéntul se dä in urma bleep and Adunarea este constituitä. Adu- Noi nu voim sä scim dacd s'a avizat saú
citirei sumaru1u i comunicdrilor. narea nu este Meä constituitä; nu am ales nu; scim insd cd pAnd la acel aviz nu se póte
D. M. Kogälniceanu : E vorba de a se Inca comisiunile respective, si galä de acésta tine sedinfd.
sci clack' Putem avea sedintä orl sä vedem dacd suntem in numér. Inainte de SA ne spund D-nii ministri cum cd rémAn
D. N. Ionescu: S'a fäcut apelul nominal; a päsi la lucrArl, in virtutea art. 28, trebue cd.M. Sa le-a refusat demisiunea, sad
cer cuvéntul asupra apelului nominal; voesc ca D. presedinte i biuroul sä ne spunä ori-ce alt ar avea de spus, cad färä o ase-
a sci când 'ml dati cuvéntul? Ceea ce s'a fä- dacä suntem in numär. i ed asupra acestui menea declaratiune nu putem nol sA. finem
cut in sedinta precedentä o scim cu tog dar lucru am cerut cuvântul, ffind-cä am véslut, sedintä.
apelul nominal rmâne un fapt indeplinit; in apelul nominal, figurând nume de persóne D. Al. Marghlloman, mlntstrul dome-
voesc sä nu fie interslis unni deputat de a earl sunt magistrati. Asa, véd in apelul nô- ntilor: D-le presedinte, dacd socotill cd este
lua cuvéntul când crede de cuviing sä vor- minal pe D. N. Volenti, care este numit in conform regulamentulul i momentul opor-
béscä in regulament... (Sgomot). magistraturd, i acésta .atinge fate mult. im- tun ca sfi daalí lAmuriri, sunt gata a o face;
D. pre§edlute: Tot-d'a-una s'a citit An- portanta voturilor nóstre. sunt la ordinile Camerei; iar dacd nu, atimci
téiü sumarul sedinteI precedente i apoi Ed citez acest cas; dar altii pot sä mai vé rog sä'Mf dap cuvéntul la momentul util.
deputatii ad fäcut comunicArile pe earl ad citeze i altele. D. pre§edinte: D-lor, este peste Putintä
avut a le face. Acesta e un ce regulat i ho- Am avut dar dreptate, D-le presedinte, ca presedintele Camerei sá permitä cdlcarea
Wit prin usurile parlamentare i chiar prin când am cerut cuvéntul asupra apelului no- regulamentului ; nu puteti cere de la prese-
regulament. minal. dintele Adunärei sd calce regulamentul.
D. N. Ionescu: Am cerut cuvéntul, D-le Asa dar, fäcénd i eft apel la stima de Care V'am 'citit art. 28, care este formal; tot ce
presedinte, in regulament... vorbiali adineaori, vé rog ca sä nu ne fort*" aveti de çiis puteti sä Oiceti dupe ce se va citi
D. pre§edinte: Vé da cuvéntul indatä a considera sedinta inceputd când Adunarea sumarul i comunicdrile. (Sgomot, intreru-
dupe coniunicdri... (Sgomot). nu este constituitä regulat, adica in numörul per».
D. N. Ionescu : Cer cuvéntul asupra ape- cerut de regulament. D-lor, ed ascult cu cea mai mare luare
lului nominal ; inainte de a se citi sumarul D. pre§edinte: Am ascultat cu multä a- aminte pe fie-care din D-vóstre, ca sfi véd
trebue sä vedem dacä suntem regulat aci ; tentiune, ca tot-d'a-una, cuvintele D-lui Io- dad. 'mi aratä. ceva care es le contrarid regu-
nu se póte citi sumarul când nu suntem in nescu, si am véslut cd obiectiunea D-sale Odd lamentulta, pentru ca indatd si mé supuu,
numér... (Intreruperi). asupra acestul punct cä Adunarea nu este in sd nu las sä se calce regulamentul ; aces ta
D. pre§edinte: D-lor, sä discutdm cu numör spre a putea lucra. es te un luau hotdrit pentru mine : paza re-
0 en regulamentul in mänä, Am onóre a réspunde D-lui Ionescu cd gulamentului. Onor. D. Kogälniceanu
ce se va constata ceva anti-regulamentar, sunt presentl 143 D-ni deputatl i cfi numé- cat cestiunea acésta : dad póte lucra Camera
void fi eü cel Antéid sä dad dreptate aceluia rul deputatilor caut de regulament pentru färä minitri; räspunsul ce se dd D-lui Ko-
care cere paza strica a regulamentului. Vé a putea lucra este de 92, asa cd sunt 51 gälniceanu este chiar presetnfa ministrilor pe
rog sä nu vé induoili de acésta. D-ni deputati peste numärul regulamentar. banca ministerialä. (Aplause).
Iatd ce slice,regulamentul la art. 28 si 29 : Acum, la obiectiunea ce face D. Ionescu in D. G. Vernescu: D-le presedinte, D-viisträ
Art. 28. »Fie-care sedintä incepe prin ci- privinta D-lui Volenti, iatä ce am a rsptmde: nu aveti dreptul sä facefi discursuri;p-vestrd
tirea sumarului sedintei precedente, deter- Indatä ce s'a deschis Camera, am fäcut o aveti dreptul sä aplicati regulamentul; i când
minat la 'art. 100 din acest regulament. adresä D-lui presedinte al consiliulul" ca sd vi se cere cuvéntul in cestiune de regulament,
Dupe incuviintarea acestui sumar 0 dupe 'mY comunice oficial cari sunt deputatil ince- nu puterf, dupe apreciärile D-vósträ, sä ne
hotárirea Adunärei asupra reclamärilor ce tali din viatd sad earl ali primit functiuni, refusati cuvéntul. D-vóstrd puteti sd avel1 o
se vor fl ivit in privirea procesului verbal pentru ca sd declar acele colegii vacante. opiniune in privinta aplicdrei regulameutului;
in extenso, publicat in Monitor, unul din Acest räspuns n'a venit la, biurod pAnä a- dar i noi avem dreptul sa avem o opiniune;
secretari comunicd Adundrei decretele i alte cum. Dar acésta nu impedied pe Camera de a când aci top suntem egali, nu Insemnéza

www.digibuc.ro
lu 1-s1,cm A 61 r4-1 r A TT TM A 'ID-PT nr,orTm
U iv/111.cl u mu no
ei
23 vru,-, ulu onn
o

nimic euvéntul D-vósträ , cá nu permiteti Asa Hind, am onóre sii declar chi suntem Dar D-sa nu e asa de servil biuroului cât
discutiunea. D-vósträ trebue sä ne dart cu- ministri in functiune i, ca atari, autorisatl a biuroul e devotat ministerului. i D-sa a dis
véntul, no sä discutám si majoritatea sä ho- participa la lucrdrile Camerei. (Aplause). cd, clack' '1 va da cuvéntul D. presedinte, apoI va
tárascd; dac D-vósträ sä rie luati euvéntid - Se dii citire sumarului sediutei trecute. vorbi.
este peste putintd. D. N. Ionescu: D4e presedinte, ifann au- D-lor, nu vedetI ed. Ora astóptd ea sä dea
latä, D-lor, ce aveam de dis n cestiune de dit nici de cum sumarul; nu pot sti mé pro- cuvéntul Regele i primul-ministru, dar nit
regulament. Onor. D. Kogälniceanu v'a vorbit mint asupra uniti lucru pe care nu 1.-am au- un presedinte de Aduuare! Iati situatiunea.
in virtutea unui text al regulamentulffi ; se- dit. Este óre o simplä formalitate citirea Gaud vine primul-ministru in Sena L, In Cor-
dintä publicd nu póte sä existe fdri ca sä fie sumarulul? EH nu cred eh' citirea sumarn- pul care completézi pe acesta si de care e
presentI miniLri pe acea WI este ea o utrenie de la hiseiicä. Cer dar completat, si dice: am sä m6 duc la Rege ca
Voci: MiuiLri sunt presenri. sä se citéscd d'a duoa óri sumarul si majo- Regele si aviseze, . va sii dici s'a declarat un
D. G. Vernescu: Nu este vorba de pre- ritatea sii bine-voiascd sä facd tdcere ca sii pu- moment de crizd.
senta materialä ; trebue sä se scie in mod tern audi. Póte eh' multi de era noui sa mi scie ce
positiv tiacd guvern exiStä astä i dacd D. pre.sedinte: Pun la vot sumarul. va sä died criza ac6sta. ApoI crizi nu va si
este guvern conform cu Constitutiunea Wei% - Se pune la vot sumarul si se primesce. died a veni la putere numai prin bunul plac
Ac6sta voesc sä dovedesc eH, cä astädi nu se D. N. Ionescu: Cer .votarea sumarului al Suveranului, ci i cu asentimentul Aduni-
póte dice ea' existä guvern conform cu Con- cu apel nominal. rei representantilor hiiiei. (Aplause).
stituliunea. D. prqedinte: Am declarat votul; nu se El, D-lor, prea mult facati sä dureze nisce
Ii adevér, D-lor, ce s'a produs in Senat? mai póte. legende de ieri, cari sunt visuri de ralpte ale
In Senat s'a dis .de presedintele .consiliulul ed. D. N. Ionescu: Protestez in contra aces- unor ómeni politici. Noi nu ne ltam dupe
votul Senatulul este semnificativ i cä. D-sale tui arbitraria. visurl. Ieri art declarat cä Regele va aviza.
remilne de cat s córi Regelui sä aviseze. - Se acorddcongedit D-lui Gr. Argetoiami. Pentru respectul regimului constitutional,
Ce insemnezd acéstd declaratiune, onorabili - Se trimit la comisiunea de petitiuni : dar, cerem sd nu tinem" sedintä astädi pâni
ministri? Iusemníz cä intre D-vóstre petitiunea mai multor locuitori diu comma nu se va resolva criza. Ce va sii died o se-
Senat tote relatiunile sunt intrerupte si cd Schitu-Golesci; judetul Buz6ii; petitiunea D-lui (Hurd a Adundrei and Senatul nu póte
trebue ea Suveranul sd se pronunte inh-e Sena t hie Tudor Ion, a I. Molanescu, a D-nei sieja? Va sd dicd um ce neconslitutional,
D-vósträ. Hind, inainte ca acestdces- Ecaterina Spiroin si adresa presedintiel. con- cu atilt mai virtos cd nu suntem deplin con-
tiim sä fie resolvatd, Mainte ca presedintele siliulul de ministri prin care se intervine pentat stituiri. Chiar presedintele Camerel a fost
afirme Ca Majestatea Sa pästrézd a se acorda un ajutor D-nei R. I. Vasilescu. ales cu o mica' majoritate; n'a avut, prin nr-
ministerul i póte ajunge la disolutiunea Se- - Se trimite la comisiunea de verificare mare, si asentimentul minoritäteI; a avut nu-
patului, nu se 'Ate dice cd avem minister, si protestul mulLor alegtori din Mimi mai 5 voturl mai mull. Acesta nu va
astddi nu putem tine sedintd publicd. asupra alegereI D-lui V. Vines. ca este o álegere constitutionald, care ar putea
D. ministru al domenielor, hi loc de a r6s- D. pre§edinte: D. Iancovescu are cuvén- fi bine privitä de cdtre un guvern care voesce
punde la cestiune, a dis un hicru care mal tul in cestiune de regulament. sd trdiasch in armonie cu Corpurile legiuitóre.
mull eluda cestiunea. D-Sa a dis: dacä D. D. N. Ionescu: D-le presedinte, ati dis cit D-lor, prea mutt s'a abusat de cuvéatul
presedinte giradesce cd este momeutul cuviin- propunerea mea o yeti aduce la cunoscinta constitutional; si acei carI eyed cd aft inventat
eios ca si.vorbéscd guvernul, sä 'i se dea cu- Adundrel dupe citirea sumarului. Pentru ce acest cuvént de cand aft Venit ei pe vend, de
véntul. Cum! D. ministru nu scie când tre- dati citvéntul Iancovescu? cind dat aere de sell, de reformatori,
bue sd vorbiscd i trebue presedintele Came- D. pre§eclinte : In adev6r, propunerea si cred ca.' de atunci datezi Romania consti-
rei spund? Daeä este asa, apoI minis- D-vósträ Hind in prevederile art: 39 din re- tutionald, este timpul sd se desamdgésa; cdci
terul este incurcat. gulament, trebue sd aibd precädere... alt-fel, ar insenma ci ceea ce a Mutt insusi
D-niI ministri trebue sd intelégd cd simt D. N. Ionescu: Dar de ce aI dat cuvén- Regele in timp de 25 ani de domnie a fost
datori a rspunde dacii constitutionalmente tul altuia? Prin urmare, mi nesocotill?
. necons ti tutional.
téra astädI are minister, sii afirme dacii cred D. pre.sedinte: Stint allI D-ni deputatt Ce v6 cer eH prin propuuerea mea? V6 cer
ed sunt ministri in sensul constitutional si cari ceruserd cuvéntul asupra regulamentu- sä suspendati sedintele pima se va resolvi criza,
Came'ra va decide. Situatiunea cum este as- voiam sd le daft cuvéntul. Acumserep pentru ca sä nu lipsim de respect i Tronulul,
(AO noi nu o putem primi. D-vós- ca propunerea D-vóstre sii aibd. precidere? primului ministru, i celui-alt Corp legiui-
tre, D-lor mini$ri, i biuroul; dar nol nu Nu m6 opun i v6 daü cuvéntul spre a o des- tor. Dar D-vóstre vo4i si amögiI Ora eft
putem; nol ne-am fäcut datoria sd deschidem volta. sunteri harnici i inei sedinte, iar in fapt v6
calea constitutionalä i v rilgdm sä intrag in D. N. Ionescu: D-lor, nu trebue sd ne impuneti minorititeI silind'o si lipséscd de
acea cale. Nimic uu este pierdut nid pentru ascundem dupe degete, nid majoritatea, nici respect Tronului; minoritatea insä nu v6 va
D-vóstre, nicI pentru Adunare, dacä nu pu- minoritatea. S'a dat un vot la Senat in ces- urma; i daci vetI lucra, nol ne vom retrage,
tell face acstä afirmatiune astädl in mod po- tiuuea,presedintiei; sd nu v6 mirati dar, D-lor cu aMt mai mult ci suntem in midlocul con-
sitiv. 0 vetri face maine, yeti veni maim cu a- deputati, cd noI astddi avem luptä cu prese- s tituirei Adunirel.
sigurdri positive si atuncI Camera va procede dintele nostru. Vedeti ce importanti are pre- Trebue si protestim in contra amestecului
in.Mod regulat. 0 parte din noi v6dénd cd sediutele, cdne face ca si avetn discutiuni miuistrilor in completarea biuroului nostru.
Adtinarea nu procede in modul cum se cu- fructuóse, saü ne face sd avem dis- No1 avem a completa biuroul, mi se pare;
vine unei Camere, stmtem lii situatiune de a cuiunI uncle numai votul sii predomine. A- saú daci s'a completat biuroul, atunci avem
nu putea lua parte la lucrärile ei gall din cel vot la Senat s'a expres cu un singur sä. completäm Adunarea in tóte organele el,
Cons t i tut iune. ministerul a declarat cii se va duce la avem sa." alegem comisiunile speciale. Acesta
D. Al. 111nrghiloman, ministrul dome- Majestatea Sa i va cere sä aviseze. Aceste este la ordinea çlilei. Ei bine, ce aft a face
Autorisat de D. presedinte al Came- cuvinte, in limbagiul constitutional, dic acésta ministril in organisarea Adunärei?
curm in acest minut, printr'un r6s- pentru constitutionalii de noua eri (aplause, Vedeti dar cii sistemul se di pe fatd, ci
puns categoric, diferendul ce se ivesce intro ilaritate), póte sd insemneze ori-ce; dar cand ministrii vor ca sd. 's1 fad o majoritate fac-
unii din colegiI nostri i biuro, am onóre sii un minister s'ar fi dus la Majestatea Sa, in Lice cu dispretul minorititel; i acésta pentru
réSPitnd Kogdlniceanu: Ministerul nu urma votului SenatuIui, ar cere sd aviseze, ea sä induci in eróre Tronul ci num6rul re-
este demisionat. (Aplause). Dad era in situ- acesta insemnézd all-ceva de cit ceea-ce Oise presintd ceva. Ei bine, dud dreptate rm este,
atiunea acesta, preSedintele consiliului acum D. ministru al lucririlor publice, numirul nu insemnézi. nimic. Dacd Senatul
fi fäcut datoria sii o comunice oficial Parla- al domeniilor, nu mai sciú al cui e (ilaritate), cu uu vot a designat vointa liberalilor-con-
mentuluI. dacä va porunci D. presedinte, va vorbi. servatori, voii D-vóstre ca noi, eel cari sun-

www.digibuc.ro
92 Nnm bre 1 890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 11

tern aicl si nu ascultäm de poruncile nimnui, sä aibd incredere in institutiunile et parla- acestä propunere, caci cu atáta nu devenim
voiti sä nu ne revoltdm când vedem dre- mentare, iar nu in organisatiunea grupurilor anti-ministeriali : sä se amâne sedinta de astädi
sa41 tinerimea D-vóstre la -acea scólä cu partidelor; partidele i grupurile nase pe pänd. la reconstituirea cabinetului.
aceeasl disciplinä de care s'a tinut cu care tad diva; dar nu putem sit lucräm dupe gus- Mai am un cuvént de dis:.Junele ministru
a *lit, din neuorocire, guvernul liberal? Ne. tul par tidelor si al sefilor partidelor, uitând de la domenii i fost ministru la luerdri pu-
pare rii vedem eh admis aseme- pe cet cari trimis aci. Mice a dis: suntem ministri responsabili;
nea seólä, care a perdut prestigiul until mare Eü dar fac apel, in acéstä cestirme, la acei pot spune represeatantului de Iasi, care vor-
partid si a fäeut cadä un guvern care avea earl sunt maturi i cari nu sunt sclavi unei besce de reconstituirea cabinetului, cä' noi nu
in Camerä o mare majoritate. El bine, pro- discipline a cutdrui saü cutärui partid ; cad suntem disolvati.
testez 11:1 manele onestitätel si al moralitätei. adese ori nu a adus de -cat perturbatiuni a- Dar .când tru a declarat, in fata
D-lor, propunerea mea este in termeni cât céstä disciplinä rti intelsä, menitä a servi Senatului, cä se duce la Rege sä comunice
se póte mai respectuosi. D-vóstre puteg o numai la scopul de a dobandi puterea. votul Senatului, pentru ca Regele sä aviseze,
respingeti atunci fäcut alt nimic de Gazetele D-vóstre protestzä ed. nu vé lup- mi se pare cä ministrul care a fäcut acéstä
cât recunósceti la sfirsitul sedintei, prin tati pentru putere i cä numai colectivistil se declaratimie nu a fost de rea credintä.
voturile D-véstre incomplete, prin absenta luptä pentru putere ; dar mie mi se pare cä sä vind aci seful de cabinet sä ne
multora din D-vóstre, cd. am avut dreptate. acum in urmd, in câte-va dile numai, s'a fä- spunä el ce a inteles când a dis cii va pune pe
Ei bine, nu este mai bine sd o diceti de la cut atâta luptd Intre partidele rivale pentru .Majestatea Sa in posipune sä aviseze. Cuvén-
inceput? Eú sunt sigur cä, dacä D-vóstre putere cât nu s'a vdut in timp de 42 aui. tul de a aviza, in tóte liinbile, englezd, fran-
nei sedintd, la 4 ore nu vom mai fi in nu- De aceea, cred cd D-vóstre, ca un siugur orn, cezä, etc., nu iusemnézä de cât sh pund pe mi-
mér; cunosc prea mult pé acei tineri earl' ati trebue sä adopt* propunerea ca sä amânäm nistri in positiune de a sta la putere, sail do
trebuintä sä se duck' pe la biurourile admi- sedinta pând când Senatul va permite sä vinä a se duce.
nistrative, si nu m nisei când dic cä la 4-ore si aid acel prim-ministru, acel consilier care De aceea v rog sii puneti la vot propune-
Adunarea nu are sä fie completä. se bucurd de increderea Majestätel Sale, care rea inea, pentru a sci cine suut partisanii D-lui
D-vóstre voili sh tinett o seding care nu a dis cä are sh pund pe Majestatea Sa in po- ministru al domeniilor inteo cestiune con-
are sä fie sedintä cum trebue; pentru cd in- sitiune de a aviza si care n'a venit nid in stitutionald, i eft voiii fi multumit cu a trit; eitel
teo sedintä regulard este de a se resolvi ces- Senat, nid aci sä spund ce a avizal Majesta- la ora patru sunt sigur cd D-sa nu va mai
Liunea dacä majoritatea are deferentä pentru tea Sa. fi aci.
minoritate, ca sä o pond i pe dénsa prin co- Noi vrem sä scim ce gändesce Majestatea Iatä propunerea mea :
misiunile speciale i in comisiunea budgetard, Sa când Senatul este impärtit in duo jurnö- Propun a seamâna sedinta de astädi pâtiä
sa ba; acest lucru nu se póte decide nu- äti egale: una este peutru guvern si alta con- la reconstituirea cabinetului."
mal cu votul, pentru cii. atund majoritatea tra guvernului. Când va veni in discutiune D. P. Carp: D-lor deputati, dacd ar fi
ar fi arbitrard, ar declara resbel minoritätei, rspunsul la Mesagiü, void avea multe de dis; vorba sä ne facem unil altora pläceri, v'asi
si se scie cä miuoritatea represiutd téra tot e unul nu antieipez; dar cat pentru astädi ruga sit votati propunerea Ionescu; cäci
atat cel putin cat i majoritatea; i când ve- voi sä ni se spund, din partea guvernului, ce in realitate D. Ionescu nu ne cere
deri cä Senatul se imparte drept tu duo, va voesce? Voescesk guverneze cu un Senat care D-sa, care se astepta la o crizd seriósä, v-
sä dicä D-vóstre ati voi priu acéstä atitudine nu este se vil, cu un Senat care rep resin tä téra dénd Cit nu e crizä, cere cel pufin sd simu-
facfiósä ca sä se pund o jumtate de OM in jumétate in sensul ideilor liberal-conserva- Min o crizó. de cdte-va césuri. Dacd ar fi nu-
contra celel-alte jumétäll; dar acésta este ab- Ore, Cu un Senat in care guvernul a rémas in mai vorba sä indulcesc amärdciunea ce o simte
surd, este nepatriotic, este neconstitutional iii minoritate când a fost vorba:de alegerea prese- D. Ionescu din neexistenta crizei, repet cd
supremul grad. d in telui $ i care, prin aces ta chiar, a ad us o mic- asl vota cu pläcere propunerea D-sale.
Nu véd pe D. Carp la locul sorare mare in prestigiul consilierilor Majes- Dar, D-lor, nu es Le cestiunea de a ne face
D. P. Carp: Ai nevoe de inspiratiunea tätel Sale, cari a avut lipsa de tact si de mutualmente pldceri; este cestiuuea dacd
mea ? (Hari te). constitutionalism de a intrebninta tüte midló- criza a existat un singur moment mdcar, pen-
D. N. Ionescu: 'L vd plimbându-se de cele spre avea pe presedintele devotat or- Lim ca sit ne facem datoria nósträ fait cuca-
colo-colo; obicinuit sefii trebue sä ocupe pos- besce guvernului? binetul.
tul lor de onóre, nu poaurile din dos; ail in- Aci insä are sd. alégh Majestatea Sa; vrea In ce situafiune ne alläm constitutional-
teleg postul sefului ca sä fie inainte i sä vind sib aibä Adunäri libere cari sä dea concursul mente? Ne aflärn in situatiunea unel Camere
sá ne convingd, iar pe tineretul ski sä in- liber consilierilor sét, sail nu ? Pentru acésta ocupatd cu constituirea sa interiórd, in care
vingd. Dar eti nu mé adresez la par tisanil trebue sd asteptdm ca sä se pronunte Majes- guvernul nu are nici un amestec.
cari s'ati convins sa s'ail invins ; sunt in tatea Sa. i noi, pentru deferentä cdtre Ma- Asa e teoria constitufionald, i ve asigur
acéstä Aduuare órneni de la 50 ani in sus, jestatea Sa, vom amâna sedinta. cä nu iati teoriile consfitutionale- de la Un-
pe cart 1-ati trimis alegtorii pentru ca sä lard consideratiunile propunerei mele. provisatiunl ca sd fac dupe cum aperi eutare
se facä mai bine trebile trei de- cum s'ati fäcut De altminteri, acei din noi cari citim ga- sat." cutare causä.
pânä acum ; la acesti maturi bdrbatIm ad re- zetele din Occidentul constitutional, scim cä in- D-lor, constituirea internd nu privesce pe
sez cari ari capul cdrunt ; -cunosc i tinerl cari datá ce intr'un corp se declarä o neintelegere, guvern; regulamentul cere, pentm art si ce
aú incäruntit färä. vreme ;-la aceia mé adre- un conflict, o crisd, cel-alt corp e obligat sä lucrare a Camerei, presenta ministerului, si
sez intreb : le convine lor ca sá incépd stea si el in asteptare 'Anä se dä o solutiune. atunci nasce intrebarea: avem ori nu mi-
sesirmea prin a face mal WI de cât pâtiä Noi acum, in momentul de fatä, nu ne-am nister ?
acum trebile celor ce trimis aci si a de- pronunta, prinacéstä propunere, in cestiunea In acestä privintd ast intreba pe onor. d. Io-
clara- prin acésta un reSbel neleal jumétätei insemnatd dacä presedinfii representafiunii nescu : fdcut'a guvernul vre-o declaratiune
alegtorilor Senatului? Cdci nu este leal a nu nationale trebue sä fie influentati de guvern, Cameret cum cit a demisionat Cdci not nu
astepta resolvirea crisei in care se aflä cel-alt saft ba; noi avem un presedinte care a fäcut avem raporturi cu guVernul prin canalul Se-
Corp ; noi- nu putem säfacem abstractiune de profesiunea cä avea deferentä pentru miuori- natului.
situatiunea in care se Ad Senatul; nu sunt tate i ati vdut cä noi, bétrânii, a trebuit sh Dacd n'ar fi teoria constitutionald, simpla
top din aceia earl a filosofia de a se obstina ne ridicäm i sä protestdm in contra eitirei teorie a demnitätei fie-amt. Corp ne-ar in-
sh crédd cä cu ori-ce guvern, fie liberal sail sumarului, a chrui cifire ni s'a impus de pre- dica cum cit raporturile intre guvern i fie-
conservator, trebile Orei trebue sä urmeze sedinte, färä a o audi. Acéstä fautasmagorie care Corp ail loc d'a dreptul, iar nu prin in-
biue; nu sunt toti,cari sustin guverrml par- parlamentarä voii sä se perpetue i v mi- termediarul celul-alt Corp. Venit'a la not gu-
tisani ambitiosl pentru ca cutare sef sä fie la rap cd. ea MO.' téra? vernul cu declaratiune cd a demisionat i cd
pulere ; ci sunt multi earl aü interes ca Ora De aceea vé rog, sä votati cu totii Majestatea Sa avisézd? Nu, din contra; gu-

www.digibuc.ro
12 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 23 Noembre 4890
vernul v'a declarat cä n'a demisionat. Este - D. N. Ionescu: La cliseuri Am rspuns. tusi póte cii ed asi esi mai literar, mai par-
posibil ca unul dintre nol sä Oied: ha nu, ai (Sgomot). lamentar de cat onor. D. N. Ionescu. picem
demisionat? Ar fi o scend cam ridiculä ca D. prerdinte: Vé rog, D-lor, si nu mal deci ei acestea le-am auçlit, e cel Min le
ministrul sd çlieä n'amdemisionat un mem- intrerupeti. and de 25 an! de când gad in Parlameut.
bru din opositie sä se incdpâtineze ca copii D. P. Carp: 1?iceam deci eh' D. Ionescu a Tóte opositiunile all çlis ci sunt autorisate;
sä ai demisionat. De indald ce nu e de- declarat libere alegerile fäcute sub ministerul tóte majoritätile ad çlis cii ele represinti Ora;
rnisionat, cari sunt raporturile nóstre consti- Epureanu. tóle minorititile liti contestat acésta majori-
tutionale cu guvernul? Raporturile ordinare. Dupe duo luni, acelasl D. Ionescu, care tätilor si ad çlis ci ele nu sunt produsul libe-
Adied inainte de tóte respectul deferinO ce declarase cd alegerile ad fost libere, declard rilor alegeri, ci produsul inriuririlor guver-
trebue S avem nu pentru ministri ca guvern, ci ele nu ad fost libere. helm.; i numai ea, minoritatea, nu mai ea
ci pentru ministri ca delegatiune a acestei A- Apo! ce probi mai mare de cat ci aceste represintä Ora. In casul de 1'44, dacd asl voi
dundr1 (aplause); adicd ca pentru nol însäi frase sunt cliseuri? sä. spun adevärul, eii as! Oice cii imajonitatea
(aplause); si a verh i provoca scene ea aces- Pe tóte acele alegeri le declari libere sag minoritatea ad fost alese in aceleasl condi-
lea, earl' nu ad nimic a face cu teoriile con- nelibere, dupe cum iti vine la indemând. linni de astd data; absolut in aceleasl condi-
stitutionale, cel pt4in nu cu cele cunoscute in D. N. Ionescu : Ed 'mi-am schimbat opi- Daed alegerile fost libere pentru
Europa, cäci nu cunosc pe cele de la Tombouc- niunea in fata faptelor constatate in unni majoritate, ele ad fost libere i pentru mino-
tou si din Egipt. Acesta nu ne impedicä sä prin anchetd, i pentru acésta nu yeti putea ri Late.
lucrdm inainte. Sub punctul de vedere consti- nici o-dati si 'mi (peep cd nu am fost inde- Dacä majoritatea a fost fructul inriurirei
tutional nu póte fi induoialä. Dacä am avea pendent. guvernului, i o parte mare a minoritätei este
Insä In discutiune legi importante, s'ar putea D. P. Carp: N'am o-datä cä nu ai fost produsul inriurirei guVernultd, i aceia cari
pune intrebarea dacä, ca cestiune de oportu- independent; din contra, dacd te acuz de ar putea sustine cd, afard de ori-ce forma-
nitate, nu ar fi mai bine sä asteptäm sä ve- ceva, este eä nu ai fost nici o-datä dependent tiune de partid i afard de ori-ce inriurire a
dem dacd norul acela, care avea aerul sä se de nimic... diferitelor grupuri, in aces tä Ord s'aft ales,
ridice in urma votului de la Senat, s'a tran- D. N. Ionescu: De nid un ef, de nici o aceia se pot reduce pótela un numr de trei,-
sformat inteo furtund cu grindind, sad dacd, died ; n'arn fost in o clientelä. §i nu vorbi patru ; dar membri aI minoritdtei car!
ca multi nori de varä, va deveni, de si amenin- personal, fiind-ch ed nu am vorbit personal. s'ad ales, s'ag ales absolut in acéleasl condi-
Otor, din ce in ce mai alb si va dispare in D. P. Carp: D-ta ai vorbit de cdpätniald ; tiuni ca i membrii majoritätei.
väzduli läsând cerul albastru senin ca mai nu era personal? Cer dar de la acéstd opositiune sd riu con-
inainte. (Aplause). D. N. Ionescu: Dacd vorbit de clised. tes te legi timi ta tea alegerilor.
Am putea sä asteptäm; dar, o repet, nu a- Cer cuvéntul in cestiune personalä. Vedeti dar, D-lor, cd sub punctul de ve-
vem in discutiune nicl o lege importantä; D. P. Carp: Permiteti-mi o mid amintire. dere constitutional noi suntem in drept si
suntern ocupati cu constituirea nósträ, i v Intélnesc o-dati pe D. Ionescu pe ulitd, cu päsim inainte la-alegerea comisiunilor nóstre;
rog sä mergem inainte sä ne alegern corni- un volum mare la subliórd, i 'lintreb : de nude sub punctul de vedere al acusärilor eari ni
siunile. stäpâne, del 'mi permitea o lungd amici- se aduc ele nu sunt de cat repetitiunea unor
In dt privesce acusatiunea D-lui Ionescu, tie si '1 numesc stdpane? frase car! s'aii Intrebuintat tot-d'a-una, i asl
de majoritate servilk de presedinte la devo- Am luat, qice, pe Demostene de la biblio- dori ca sd avem cel putin de astäçll inainte
tiunea guvernuldf, este ctmoscut o-dati pen- tecä, pentru cä vread sä'mi completez voca- originalitate ceva mai mare in atacurile n6s-
tru to t-d'a-una si de g6ba o mai repetati! Tôte bularul meg in materie de invective parla- tre. Am çlis. (Aplause).
majoritätile sunt servile, tóte opositiunile sunt mentare. D. M. Kogiilniceanu: 'Mi yeti permite,
independente ; tóte majoritätile fac réd Orel, D. N. Ionescu: N'a fost asa ; acesta este D-nii meI,, sd nu me" pronunt in acéstä lupti
tôte ininorititile apäri neatârnarea i fac fe- un clised de al lui Conti Toderitd. (Rise te). oratoricä care a avut loc intre onor. D. Io-
ricirea Oren §i D. Ionescu, care si aci ii sunt De dune! sunt numai duo sptmâni, Meat nescu i onor. D. Carp. S'ail çlis multe ade-
recunosctor, avea aerul si m trateze de ti- n'a putut sii uite asa lesne ténérulimbétrânit. vöruri i vorbe de spirit, dar nol am rémas
nr, de si prul medeste cärunt si de si sunt D. P. Carp: Va si çlicd, D. Ionescu crede, tot pe loc.
deja de 25 ani in luptele parlamentare, ne dä ea si mine, cd invectivele parlarnentare ac Onor. D. Carp a pus mull spirit si a fäcut
lectiune de ndravuri parlamentare, ar trebui parte din arta oratorieä; ceea-ce se cere este o mirturisire de care eft void profita la
sd ne dea niai ântéiú un exemplu, al päräsirei ca si nu fii grosolan, se cere numai ca invec- timp; a çlis ed. D-sa nu mai este june, ceea-ce
unor cliseuri intrebuintate de tótä lumea, cd- tiva sä fie rostitä eu expresiuni earl se intre- sciam de mull cä este cdrunt i ci lucrézi iii
rora nu le dä nimeni absolut nici un cre- buintézä inteun parlament, iar nu ca la ma- acest Parlament cu dor pentru Ord; asa este.
yrnént... hala. Mé void servi i eú de aceste cuvinte la . limp
D. N. lonescu: Nu se scie... D. N. Ionescu : Sä spui adevérul mai si void dovedi cum a esit acel decalog chid-
D. P. Carp: Ba se scie... inainte de Vote. mat a forma órneni i partide, a forma era
D. N. Ionescu : Sii facem alegeri libere D. P. Carp: Apoi asa putem si ajungem not& Nob', .cator-va btrani cari am rémas,
atunci se va vedea cui dä Ora crel;lmént. la istoria aceea când duol ini s'ag intélnit, nimic nu ne pare mai bine de cat cand vedem
(Sgomot). untd din el. a çlis celui alt : estl migar. cd ese o eri nouä, asa cum am voit si noi, si
D. P. Carp: Void dovedi cu Monitorul in - Mé insulti, çlice cel-alt. cari la bötrânete ne bucurim de realisarea
mand. (Intreruperl). - Nu te insult de loc, '11 spun adevärul. erei celei fond formati de noi.
Când s'ag ficut sub ministerul Epureanu (Bari Late). In cestiunea de fatä nu am interes de par-
alegeri, D. Ionescu a declarat aici in Camerä Cu sistemut acesta se pot scuza tóte tigä- tid, când cer ca D-nil ministri sä se infäp-
cä acele alegeri ad fost libere... niile. seze ca ministri constitutionali inainlea Par-
D. N. Ionescu: Am declarat-o cu totul Ceea-ce se cere este ca, ori cat de animati lamentula
desinteresat. vom fi de urd si de patimä, si ne stipanim in Onor. D. Al. Marghiloman a çlis: ministe-
D. P. Carp: Desinteresat vorbesc i ed... personalititile nóstre ; poll sä muse! i mus- nul n'a demisionat. Ed cred pe D. Marghilo-
cdtura si deal amar ; dar sii fie parlamentard man, pentru ci cred tot-d'a-una Comm! de
D. N. Ionescu: §eful ministerului D-v6- dacd se póte i literard.
strd nu a cdpätat cdpätuialä de einci mii de val6rea D-sale ; '1-am vipt copil i tânér,
Cand am Ois euvéntul de clised, e cred m bucur vynd cat a mers de departe ; dais
fr.anci la Banca nationalä? (Sgomot mare). cä am fost parlamentar, ed cred ca am fost '1-asi ruga a ne spune: lisu-s'ad sad nn aceste
D. P. Carp: piceam, D-lor, eh' sunt cli- si in orl-ce cas, daci nu asi fi niel li- cuvinte: cd Majestatea Sa .Regele va avisa ?
voiam sd v dovedese cu Monitorut terar, nici parlamentar, dacä asi pune In cum-
in mânä... Apoi Regele nu este un cdpitan de doro-
péni acest cuvént cu acela de cdpätuialä, to- bantl; este o putere mare si inteligentä i o

www.digibuc.ro
23 Noembre 1890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 13

vointä in Momente de crizti. Nu póte Regele cumpéna dreptätei. CAnd e o neintelegere sA claratiune de feha acesta nu se póte face de
in tote çlilele sä aviseze si de aceea trebue vind sd. died cuvéntul séti. cat in urma unel prealabile intelegeri cu
sá asteptäm avisul sn atunci când Constitu- Am iMeles ca téra acésta sd fie cArmuitä presedintele
puma cere. Am fost si eti de vr'O 5 ori in -de vointa ei; ómeni cu cunoscinte, cu ,sciintä Acéstä prealabilä intelegere a avut ice; si
capul ministerului si de 7 ori simplu minis- sA o cArmnéscd, i mai presus de dénsii sä fie camd vorbesc, in numele consiliului de mi-
tru i sci ch trebue sä astept pAnd când se Suveranul,- care sä stea d'asupra partidelor. uitri o fac.
va vedea dried ministerul saü Senatul are Dar cAnd vd aceste schimbdri inexplica- De altmintrelea, pe cAnd ces tiunea se punea
drep late. bile, aceste tripotagii; când vd cd ni se ci- in Camerd, ea era ridicatä si in Senat; D.
Nu va tägddui D. Marghiloman cä a dis tesce un Mesagiti de cdtre un minister si a MArzescu a cestionat pe
chiar cuvéntul: avem sä v disolväm. De aceea duoa-di cade, fArd sd. mai avem dreptul sd '1 care este avisul ce a dat M. S. Regele in
voim sä scim ce are sä facA Regele? Da-va intrebäm: ce ai fäcut cu cutare i cutare urma votului de SAinbätä"1 D. prim-mi-
dreptate ministerului si va autorisa disolva- lege? Când vedem pe D. Rosati esind din nistru a réspuns cd -presenta ministrilor pe
rea, sail va da dreptate Seuatu1u i va primi minister, färd sti '1 putem intreba ce a fd.- bane& indicä cd ministerul n'a demisionat ;
demisiunea ministrilor ? cut cu legea inamovibilitätei; când vedem pe cât pentru cestiunea parlamentard ce póte
n impregiurärile actuale eú cred cd, fatti D. Pucescu, pentru care am mare stimä, cd suscita votul de SAmbätä, D-sa va accepta
cu interesele Orel, mai cu sam d. cele de or- se retrage färd sä scim pentru ce; când ve- desbatere asupra ei indatä ce Senatul se va
dine economick cari bat la use, situatiunea .dem ch. miriitrii, cari ail avut ministerek fi constituit.
guvernului trebue limpeditä. Onor. D. Pu- cele mai importante, se retrag in asa chip si Senatul, primul interesat in causA, a im-
cescu i onor. D. Rosetti retras; trebue rand noi am voi sd. intrebhm ceva despre pArtAsit acest mod de a vedea i in momen-
sá scim motivele acesta retrageri. Partidul faptele kr, despre lucrärile din ministerele tul de NA procede la constituirea
liberal nu póte si nu trebue sd vinä astädi kr. respective, ministri cei foul aft sA ne ils- Prin urmare, .vedeti eh' cestiunea este
la putere, i nu sciii ce se vá intémpla când pundä : nu scim, privesce pe predecesorii transatä. Pärerea mea ar fi deci cä prima
vor veni numal conservatoril la putere, nu nostri; ce mai insemnézA atunci dreptul Ca- lucrare a Camera, in momentul de fatä, este
sag ce positiune ni se va face no liberali- merei de control si responsabilitatea minis- de a desevirsi constituirea eL
lor, mai bund sari mai rea; ceea-ce sci este terialä ? Ministerul a pus in positiune pe D. N. Iancovescu : o cestiune de
eil sunt nisce clieuri, vorbd. intrebuintatä de Rege ea sä aviseze. regulament, i anume aceea CA Camera nu
insusl D. Carp, cliseuri constitutionale, la earl' El bine, noi, cei cari nu avem amicl sA pote tine sedintä publich in nefiinta minis-
aft recurs si conservatorii i liberalil, cliseurI cäpétuim, avem dreptul sä venial la acel di- terului, a dat nascere la o cestiuue forte
cä atunci când este un conflict intre guvern va care este in tote rile constitutionale: nu mare constitutionalä, i cu destulä pärere de
majoritatea uneea din Camere, Majestatea putem sä lucrdm pânä ce nu vom avea mi- réa am vdut cd seful grupului constitutio-
Sa este chemat sä aviseze; i pAnd ce nu a a- nister. Regele avisézd i dovadä este eh' a nal, in kc sd accepte francamente cestinnea
vizat, Camerele nu lucre* dacd fost chiämati la Palat i presedintele consiliu- ridicatä i sd rspundd serios, a scoborit'o,
nu ar fi asa, sunt lucruri forte importante presedintele Senatului, si presedintele s'a pus sä facAglume si a finit prin a dice di
earl s'ar putea face färd un guvern regulat. Camerei si se urnnézbi póte i acum tratdrile discutarea cestiilor constitutionale sunt cli-
Cum voill D-vóstre ca noi sä ne punem pe cari a sd pund capt
luau, cu cine? Cu ténrul ministru de la Aud cA astädi se lucrezä la Senat de a se
Nu sciti Ç1AÜ uncle am ajunge dacti am
domenii ? Nu, D-lor ; sd vind seful cabi- face résvot. SA Wet) tdm resultatul résvotu-
netuluI sd declare cd ministerul n'a dernisio- lul, care, dacd. va fi in favórea guvernului, trata tote lucrurile marl' i permanente ale
va avea dreptul sA conducä si de aci inainte vietei de cliseuri, numai pen tru eh nu sun t
nat i atunci sA lucräm.
Mal dicea D. Carp ch. nu avem comunicarea afacerile Vera; dar pAnd. 'atuna puterea sa de eel, de alaltderi.
Senatului ; cum? Ceea-ce scie ori-care cetd- este suspendatd, sechestratä iii mânile Acelui Presedintele consiliului de ministri a dis,
teansä nu o scim noi, sd nu scim noi ed. s'a care are sä aviseze. De aceea dic cA noi în urma votului Senatului de SAmbdtd, cti
dat uu vot prin care candidatul guvernulul a teni sd lucrdm astädi, i rog pe top sä res- acest vot fiind semnificativ 11 va comunica
cädut i s'a ales candidatul opositiunei? SA nu pecte acest vechiü clisen constitutional si mai Regelui, pentru ca M. S. sä aviseze. Regele
scim cA, in urma acestui vot, presedintele con- ales conservatorii, cari sunt mal interesall la lug nu póte sd se amestece lu raporturile
siliului a dis ed. se va duce la Majestatea Sa pdstrarea Constitupuna, cd.cI numal prin pd- dintre Corpurile legiuitóre si guvern de ciii
spre a 1 pune in positiune de a aviza? Ce ? zirea Constitutiunei partidul conservator are numai intr'un singur cas, anume: când este
Un asemenea fapt nu are el nia o imporlantä? ratiunea de a fi. conflict, si atuna nu pote da de cAt duo6 so-
Dar mi se va dice: cum en, Kogälniceanu, D-vóstre, D-lor conservatori, mal cu deo- luiuni : saji acceptd demisiunea cahinetu-
care acum 27 ani am fäcut o loviturd. de sebire, suntetl datori sä faceti ea cliseurile diselvd. Corpul legiuitor.
Stat, vin açli sd. fac constitutionalism? Da, acestea sA fie un adevr pentru top, sd nu Asupra acestui punct nu este nid o con-
am fdcut lovitura de Stat; dar mai Antéi lucrAm aci de cAt in conditiunile ce ne indi- troversä; si dad. este asa, atunci nu putem
'mi am dat demisiunea si am pus pe Suverau cA tine sedintd; cad, ori ministeruldemisionezd,
in posipune de a aviza si dupe ce Suveranul Regele trebue sd. aviseze i noi trebue sä ori trebue sA disolve Senatul.
a avizat, am fäcut lovitura de Stat i s'a pleedm capul, trebue sä asteptäm; nu voiti ? Acésta este adevrata teorie i practicd. con-
pedepsit i cel care a incuviintat-o, i cel care Faceti ce poftiti, însä noi ne van retrage din stitutionald ; i ori-ce altä solutiune yeti
a executat-o. Dar óre pentru CO. am fäcut o- Camerd. da D-vóstre, si ori eta yeti rsturna adeve-
datä kviturd de Stat, pierdut-am dreptul de D. AL Marghiloman, mintstrul dome- ratele principii parlamentare, lucrurile aces-
a mal dice ceva in Ora mea? nillor: 0 parte din cestiunile pe earl le tea sunt indiferente. Ceea-ce voim nol oposi-
Noi am cerut in Adunarea mumä i cu pune D. Kogdlniceanu . sunt prematur sus- tiunea este sä. precisäm bine acest punct iii-
timpul am si realisat cele patru puncturi: ci tate. semnat din practica constitutionald, pen-
Autonomia Orel, unirea principatelor, Domn Nu trece prin mintea niménui dintre noi tru ca apoi a D-vóstre sA rAminA. intregä
stain, si al patrulea, guvern constitigional cd Camera nu ar avea dreptul sA .cérd expli- rspunderea, de a '1 fl cdlcat, in fata opiniel
representativ. Ce insemnezd acésta? Cum ? catiuni asupra unel remaniäri ministeriale; publice. Presediutele Senatului a fost consul-
Asa MA' motiv ne-am desbrdcat noi de drep- dar acéstä cestiune n'ar veni in timp oportun tat, presedintele Camera a fost consultat
Lul d'a ne alege noi Dann din sAngele nos- de eta dupe constituirea Adundrei. noi vedem cd ministrii se presintA diu noti pe
tru, din legea nóstrd, si a alege Dann din o Asupra punctului al duoika, care a mo- banca kr, färd ca D. presedinte sA ne fi co-
familie Domnitóre in Occident? Pentru ce am tivat i cererea de amAnare a D-lui Ionescu, municat i noé ce s'a intémplat ;.ba ce e mai
fäcut acésta? Pentru ca sä fie mai presus de am avut deja onórea sA fac Camera o deck- mull) ministriI spun CA n'ati demisionat. A-
intrigele nóstre, pentru ca sA aibä perpetun ratiune positivä ; ori-cine cunósce ea' o de-. cestea sunt lucruri anormale, i uoi nu ve-

www.digibuc.ro
1.4 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 23 Noembre 1890
dem in- ele de cät o indrasnétä résturnare a astädi, chid spune cä top ail iiicut tot una, finitiunea ce dä. Cicerone de orator : Vir bo-
principiilor cons6tutionale. (Aplause). cum rmâne cu insdi dicerile sale de a- ll/US dicendi peritus.
D. pre§edinte : Acum,, D-lor, pun la vot dineaorl? Avem aceea0 virstä parlamentarä ; Augurez aicI, ca rspuns D-lui Carp, a fi,
propunerea D-lui Ionescu de amânare a dar eh am rmas nestriimutat in eel 25 cum (lice Cicerone, vir bonus, bun la inirflä,
dintelor nóstre. ani ai vietei mele parlamentare, pe .când D. Cum n'a fost astädi D-sa cu mine; dar tot-
- Adunarea procede la vot resultatul Carp abia dupe 25 ani '§i-a dat titlul de d'o-datä icauta sä nu piark prin dicerile sale
scrutinului este cel urmktor : constitutional, ceea-ce insemnézä c`a pânä a- ingäimate i contrarii adevèrulni, dupe pro-
Votanti 127 cum nu pätrunsese spiritul cohstitutionalis- verbul românesc: cä hitä pasrea prin lim-
Majoritate absolutä. mului in- rnintea D-sale. ba eI piere, afirmând 'c'd de la Demostene se In-
. . . 64_
Bile albe. . . 51 Deosebirea intre D-sa i mine este cd eü v* invective.
Bile negre 76 am fost tot-d'a-una constitutional, fie ca am D. pre§edinte : Acurn inträrn in ordinea
sustinut un minister, fie cl '1-am combdtut, dilel, unde avem mai ântesiii alegerea comi-
D. preáedinte: Aduuarea n'a primit pro- pe când D-sa '§I-a aks acest titlu acum, dupe, siunel de petitiuni.
punerea de amânare. Acum D. Ionescu are 25 ani, pentru trebuinta puterel. D-le preF-
cuvéntul In cestiune personalk - Adunarea procede la vot i resultatul
dinte , dacä apär aceste convingeri cu (ire- scrutinului este cel urmator :
D. N. Ioneseu: D-le,, preqedinte, am sä care vivacitate juvenild, acésta o fac pentru
resping atacurile nemeritate i imprudente ce cä sunt unele conyingerI earl tot-d'a.,-una Votauti 69
'rni-a fäcut eful constitutionalilor din acéstä stint tinere i call seduc i pe bétrâni i pe Bilete albe 3
Camerd. Eh nu '1 voiii imita fäcénd perso- tineri; dintre acestea este la mine, ca la ori- Voturl exprimate 66
nalitäll Cu D-lui ; m voi apra ca un orn ce constitutional 0 sincer i convins, cea ân- Majoritate regularnentarä . 46
onest, convins cä n'a facut nicl o forfeturk tdifi libertatea electoralä. Convingerile earl'
constitutionalä, -0 care nu are pe consciinta S'aii ales:
sa
seduc nurnai pe thief, acelea Rase numai
imputa nicI o nelegiuire electoralä. din efectul virstei; i dacä lupt de 25 ani D. P. Cernätescu cu . . . 64 voturi
Dar:A s'a intémplat o-datà, nand era in capul pentru acelea§i convingeri, este pentru ca M. Pacu 64
guvernului un conservator onest, care a läsat fac pe top sä fie consecuenti i mai cu sémä , I. Demetriade . . . . 64
din partel libertatea perfectä in alegerl, ca sä nu mintéscä consciinte1 kr. Ell nu m'am , C. Bobeica . . . . 64
eü sä recunosc acéstä libertate, i ca pe urrna, A. Mavrodineanu. . 64
când
desmintit nici o-dat&;dar nimeni nu s'a des-
fäcut anchete i s'a dovedit cä acéstä rnintit mai crud de cât aceia cari astädi de- N. Georgescu . . . . 6644
libertate a fost infrântä ici colea di subal- tin puterea. Póte cine-va sä se arnágéscA In M. Climescu
terni ze1o0 i WI närävitI, atunci m'arn pro-
opiniunea sa i sä dicä cä cutare alegeri aii -Adunarea procede la alegerea comisiu-
mintat cu aceea0 independetä de spirit In fost libere i mai pe urmä sé se convinga nel de indigenat:
contra acelor carI ail comis acele nelegiuiri, prin fapte ca nu a fost a§a; dar sä find un
precum m pronuntasem in favenea minis- orn de partid i sä erigä erorile in dogme, ca Votanti .... . - . . 61
trului care a stat neutru in htpta dintre par- sä qica cä lumea nu trebue sä dea cred6mént Bilete albe 1
tide, nu s'a amestecat in tripotagiele i in Voturi exprimate. 60
niel declaratiunilor guvernului, nicl promisi-
manigantele electorale, acésta cred ch este minor opositiunei, acésta este un scepticism Majoritate regulamenlará . 46
bine ca cei tineri sä o invek de la cel b6- pe care ell nu'l aprob.
trfin. Eh sunt bträn luptätor pentru li- S'ail ales:
bertatea electoralk iar nu imbtrânit in (lile Iatä ce aveam, de cps pentru ca sä réspund
o-datä pentru tot-d'a-una D-lui Carp , nu D. D. Ghica cu 60 voturi
yele; dic dile rele acele chid se despretuesee M. Caracostea 60
libertatea electoralá; acésti libertate este o flind-cä am ceva personal cu D-sa; suntern . . .
buni amici, träim inteo mahala, nu ne-am D. Vidrwit 60
dogmä pe care se rézimä tefte institutiunile ' C. Christodorescu 60
representative. certat niel o-datä, nicl noi,:nicI cânil ;
mahalaoa nósträ este o mahala pacinic6; dar Lahovari Emil
" 60
Când am felicitat pe ilustrul repausat Ma- Rosetti Dim 60
uolache Costache, care a murit in plinä dem- ai fi voit sä fie aid pentru ca sä audä aceea-
ce aveam sä spun despre Dernostene. Marascu M. 60
nitate de ef al partidului conservator, eram
in tot dreptul meti; cAcI acel ilustru orn de Sunt câte-va sptrnâni, cu ocasiunea Mau- - §edinta se ridicä la 5 ore dupe arniadi,
Stat i prwdinte al consiliului s'a dus i '§i- guarel statuei lui Asachi, luasem scrierile anuntându-se cea urmätóre pe a duoa di, 20
a depus demisiunea in mâna Suveranului lui pentru cä aveam sä vorbesC la acea oca- Noembre.
sciind ca nu avea majoritatea cu acele ale- siune soleninelä. M'am intélnit atunci cu D.
gen Am v'édut partisani din al s6I, din acèia Carp pe stradä 1-arn spus ceea-ce voiam ,Sedln&a de la 20 Noembre 1890
cari umblä pe lângä tóte guvernele dupe ca- sä fac ; D-sa 'mi-a, dis cä aa voifi sä fac o
improvisatiune bine simtitä; iar despre De- Pre§edinta D-lui pmedinte G. Gr. Canta-
pätuialä, atin6ndu'i calea ca sal impedice de cuzino.
a se duce la Palat cu resignatiunea, sa din mostene nu am schimbat niel o vorbä.
-§edinta se deschide la ora 1 dupe amiadi.
capul cabinetului ; dar el a nesocotit zelul E plâng pe acei cari, umblând cu Demos- -Presenti 144 D-ni &put*.
.acelora earl' voiail-ca el sä stea la putere ca tene, nu iaü de la (Mosul de cât Modele de
facä majoritatea. -Nu réspund la apelul nominal 37, i a-
frase 0 nu se inspirä 0 de la virtutile lui nume :
ktá pentru ce am läudat pe acel onest orn patriotice, fäcénd imputare acelor cari '1 ci-
de Slat conservator. El 0 sub regimul ante- tesc cu deplinä admiratiune. Bolnav:
rior, acela,a1 Conventiunei de Paris din 1858, Dernostene n'a fost clu:.tesanul nimnui ; D. I. Nuc§oreanu.
a. presidat de asemenea alegeri libere §i Adu- Demostene n'a fost nici amägitorul verI-unul
narea '1-a dat in judecatä i Inalta curie 'I-a partid; el a fost un bun patriot, si asl dori ca In congedin:
dal dreptate recunoscénd rectitudinea pur- top call vor sä convingä cu cuvéntul lor Adu-
Wei sale. D. Gr. Argetoianu.
närile deliberante sä. caute a imita pe orato-
D. Carp care, a sef al grupulul constitu- rul atenian; del* de la dqnsul nu von 'Inv* Fárá aratare de motive:
ponal, face majoritatea ministeruluI actual, invective, de bura sérnä, ci adeVratul patrio-
si care ne-a vorbit de un clieti , nu de D-nii D. Alexandrescu, Gr. Andreescu, I.
tism. Iar data nu 'I-ar placea elocuenta de- Athanasescu, G. Berevoescu, N. Blaramberg,
mult in acéstä. Adunare cu drept cuvént mocratic& a patriotului grec, nu va perde ni- L. Bogdan, U. Boldescu, A. Cämär4escu, M.
a sustinut cä nu trebue sa fad la putere mic punéndu-se la scóla oratorului roman; .Caracostea, C. Datculescu, C. Deleanu, I.
aceea-ce al reprobat thud in;opositiune. Apoi ins& atunci sä nu uite sä bage de sérnä la de- Dimitriu, V. Dimitropolu , G. Dräghici, P.

www.digibuc.ro
23 Noembre 4890 -
ESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR

Ene, E. Ghica, A. Goilav, L. Goilav, C. Iarca, D. Gr. Triandafil, MInistru de justilie: S'a ales:
T. Ionescu, I. Macridescu, M. Marascu, L Mar- Ed nu sunt contra desvoltärei, dacä voesce D. Em. Pache Protopopescu eu 76 voturi
ghiloman, A. Mavrodineanu, T. Nica, I. Oro- s'o facä interpelatorul dupe explicärile ce I. Bolanolu cu 76
veanu, V. Plepianu, D. Popescu, C. Ressu, void. da. I. Rádulescu cu 75
N. Sdveanu, Chr. Sulioti, I. Väsescu, C. Ve- D. V. Macrl: Vorbiti, D-le ministru; e D. Laurian cu. 76
riceanu, Gr. Chrisenghi, N. Volenti. vé asc ult. I. Poenaru-Bordea cu . . ., 71
- Se acordä congedid D-lui Ion Nucp- D. Gr. TriandalB, ministru de justitle: G. Robescu cu 76
reanu. Avem deja cunoscintä la ministerul justifieI, G. Gâtzä eu 75 ,
- Se trimit la comisiunea de petit-WM : prin insu0 tribunalul de Covurluid, cä, ast-
-Adunarea procede la alegerea unutal Op-
petitiunea D-lui T; Georgescu i aceea a mai fel cum este organisat dupe legea cea nouä,
telea membru pentru comisiunea .comunald :
multor locuitorl din comuna Thrzeni, judetul el nu póte sä réspundä la tóte cererile ce se
Dolj. presintä i ar trebui sä se facä sad o a duoa Votanti 96
- Se trimite la comisiunea de indigenat sectiune, sad sä se adauge numérul judecato- Bilete albe 3
petitiunea D-lui Irimia Stan Pand, prin care rilor, ca sä fie indestulator pentru a conduce Voturi exprimate 93
cere recunóscerea calitätei de roman. afacerile. Majoritate absolutd 47
-Se trimit la comisiunea budgetara urrnd- Acéstä cestiune, de care ministerul jus-
tórele budgete pe exercitiul 1891-1892 : tifiei e sezisat, se aflä in studifi i cred cä, cu S'a ales D. C. Bädulescu cif 50 voturi.
Datoria publicd, ministerul de resbel, mi- concursul D-lor deputati din localitate Adunarea procede la alegerea comi-
nisterul de interne, ministerul de lucräri dupe informatiunile pe earl _le vom lua mai siunei budgetare i resultatia scrutinului es te
publice, ministerul de justifie, ministerul de departe, vom putea ajunge a face ca serviciul cel urmätor :
domeniI, ministerul de externe i consiliul de
precum i petitiunea fuuctionarilor
grefeI tribunaluluI Mehedhiti.
sä nu sufere i tóte interesele sä fie satistd-
cute.
Dacä D. Macri nu e satisfäcut i crede ea'
Votanti . .
Bilete albe
.... 83
12
- Se comunicä constituirea biuroulta Se- trebue sä mérgd mai departe, atunci sä Voturi exprimate . . . 71
natului. formuleze interpelarea, 0 void veni i e cu Majoritate regulamentard 46
D. pre§edinte: D. Asian are cuvéntul informatiuni mai depline, ca WI pot da sa- S'ad ales :
pentru a anunta o interpelare. tisfactiune. D. P. Carp cu 71 voturi
. D. N. Ceaur Aslan: Am onóre a inter- D. V. Maori: D-lor, de i sunt satisfäcut P. Ene cu
pela pe D. pre§edinte al consiliuluI de mi- de réspunsul dat de D. ministru, dar sunt Chr. Negoescu cu
niOri i ministru de interne: dator sä fac o declaratitme. Void ntepta tim- A. Holban cu 7777011

- 1. Asupra ingerintelor administratiuneI de


Ia0 cu ocasiunea alegerilor comunale, pre-
cum i asupra actelor urzite de t;lisa adminis-
pul necesar ca sä se facä studiile i, dacä va
trece acest fimp 0. nu se va da satisfacere in-
tereselor justifiabililor, atimci ne reserväm
, I. Lahovari
C. Anion cu .
cu . .
I. Marghiloman cu .
71

71
tratinne cu acea ocasiune; dreptul sä propunemproiectul de lege pe care G. Robescu cu. 71
2. Asupra ultimei schimbäri ministeriale, 'I consideräm trebuincios. A. tirbeiii. cu 71
precum i asupra atitudineI cabinetului fatä D. pre§edInte: Acum la ordinea Oilei a- Gr. Buicliu cu 71
cu votul dat de Senat in edinta. sa din 17 (29) vem alegerea comisiunei comunale. N. Filipescu cu 71 0
Noembre 1890. -Adunarea procede la alegerea comisiunei N. Voinov cu 71
D. pre§edInte : Se va comunica guver- comunale resultatul scrutinuluI este cel E. Ionescu cu 70
nu luI.
urmdtor : C. Enescu en 71
Acura D. Macri are cuvéntul. Votantl 85 G. Lahovari cu. 70 0
D. V. Mácri Am onóre a adresa D-lui Bilete .albe 2 C. Vrabie cu 71
ministru de justifie interpelarea urrnätóre : Voturi exprimate 83 T. Ionescu cu
Dacä are cunoscintä D-sa de neajunsurile Majoritate regulpmentard 46 , M. Säulescu eu
dificulttfile ce intémpind justitiabilii tribiuna- Dr. Macridescu cu . . . 777111

hilui de Covurluid din causa suprimärei sec- S'ad.. ales : , G. Panu cu 71


liuneI a duoa , dificultäti i neajunsuri aduse D. A. Chindr4escu CU . . . 77 voturI M. Marascu cu 70
, la cunoscinta ministeruluI in diferite rénduri, Niculae Ion cu 77 -Adunarea procede la alegerea a treI mem-
atât de cätre justifiabili, cat 0 de prwdin- N. Säulescu cu . 77 bri earl sti facá parte in consiliul de ad m
dele actual al tribunalului de Covurluid, care G. Macarescu cu . 77 istratiune al easel de depuneri:
numal de energie nu lipsesce, i intreb : ce G. DräghicI cu . 77
, . 63
mésuri crede D ministru de justifie sä ia ca
sä inläture aceste neajunsuri i dificultäti?
E. Donici cu . 75
Iar pentru cel de al Optelea membru, care
Votanti
Bilete albe ... ;
Voturi exprimate
. . 1
62
D. Gr. Triandafil, rninistru de justIlie: n'a intrunit majoritatea regulamentard , ré-
La acéstä interpelare sunt in positiune a Majoritate regulamentará . . 46
mâne a se face un al duoilea scrutin.
rspunde imediat ; dad,. D. Macri nu va -Adunarea procede la alegerea comisiuneI S'ad ales:
fi satisfdcut eu explicarile ce void da, liber
financiare i resultatul scrutinului este : D. I. Negrutzi cu. . 62 voturi
este D-sa désvolta interpelarea; dar e
cred cä sunt in msurd de a vé da un rés- I. Stefáneanu cu . 60
Votanti 80 I. Poenaru-Bordea cu . 52
puns satisfdcétor. Bile te albe 4
D. G. Vernescu : Nu se póte färä ca inter- VoturI exprimate 76 - -edinfa se ridicd la 5 1/2 ore si cea vii-
pelatorul facd desvoltarea interpeläreI. Majoritate regulamentard . 46 Uwe se anuntä pe Jol, 22 Noembre.

IMPRIMERIA STATULUI. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro