23 Noernbre 1890
No. 4
ADUNAREA DEPUTATILOR
SESIUNEA ORDINARÁ 1890-189I
,eclinta de la 19 Noembre 1890
Presedinta D-1111 presedinte G. Gr. Canta-
cuzino.
- Present)" 143 D-ni deputati.
- Nu rspund la apelul nominal 38, $ i
anume:
D-nil : D. Alexandrescu, Gr. Andreescu,
Or. Argetoianu, I. Atanasescu, L. Bogdan, U.
Boldescu, A. Cdmäräsescu, C. Datculescu,
C. Deleanu, E. Donici, G. Dräghici, P. Ene,
N. Filipescu, N. Gavrilescu, E. Ghica, A. Goi-
lay, L. Goilav, C. Iarca, T. Ionescu, L Macri-
descu, M. Marascu, A. Mavrodineanu, T. Nica,
I. Niculescu, L Oroveanu, A. Pesiacov, D, Po-
pescu, D. Protopopescu, C. Receanu, C. Ressu,
M. Sdulescu, N. C. Sdveanu, D. Sturdza, Chr.
Sulioti, I. Väsescu, C. Vericeanu, V. VIAdo-
ianu, N. Volenti.
D. M. Riogalniceanu : Cer cuvéntul Ma-
inte de citirea Sumarului, nu nmnai ca ces-
tiune de regulament, dar 0 de Constitutiune.
D. pre§edinte: Cuvéntul se dä in urma
citirei sumaru1u i comunicdrilor.
D. M. Kogälniceanu : E vorba de a se
sci clack' Putem avea sedintä orl
D. N. Ionescu: S'a fäcut apelul nominal;
cer cuvéntul asupra apelului nominal; voesc
a sci când 'ml dati cuvéntul? Ceea ce s'a fä-
cut in sedinta precedentä o scim cu tog dar
apelul nominal rmâne un fapt indeplinit;
voesc sä nu fie interslis unni deputat de a
lua cuvéntul când crede de cuviing sä vor-
béscä in regulament... (Sgomot).
D. pre§edlute: Tot-d'a-una s'a citit An-
téiü sumarul sedinteI precedente i apoi
deputatii ad fäcut comunicArile pe earl ad
avut a le face. Acesta e un ce regulat i ho-
Wit prin usurile parlamentare i chiar prin
regulament.
D. N. Ionescu: Am cerut cuvéntul, D-le
presedinte, in regulament...
D. pre§edinte: Vé da cuvéntul indatä
dupe coniunicdri... (Sgomot).
D. N. Ionescu : Cer cuvéntul asupra ape-
lului nominal ; inainte de a se citi sumarul
trebue sä vedem dacä suntem regulat aci ;
nu se póte citi sumarul când nu suntem in
numér... (Intreruperi).
D. pre§edinte: D-lor, sä discutdm cu
0 en regulamentul in mänä,
ce se va constata ceva anti-regulamentar,
void fi eü cel Antéid sä dad dreptate aceluia
care cere paza strica a regulamentului. Vé
rog sä nu vé induoili de acésta.
Iatd ce slice,regulamentul la art. 28 si 29 :
Art. 28. »Fie-care sedintä incepe prin ci-
tirea sumarului sedintei precedente, deter-
minat la 'art. 100 din acest regulament.
Dupe incuviintarea acestui sumar 0 dupe
hotárirea Adunärei asupra reclamärilor ce
se vor fl ivit in privirea procesului verbal
in extenso, publicat in Monitor, unul din
secretari comunicd Adundrei decretele i alte
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
impärtdsiri ce stint in atributiunile Adund-
rei de a primia.
Art. 29. In urma acestora, discutiunea
incepe asupra obiectelor ce sunt la ordinea
slilei
D. N. Ionescu : Cer cuvéntul asupra re-
gulamentului. (Sgomot). AIL citit articolul
din regulament si am dreptul sä '1 interpre-
tez... (Sgomot).
D. pre,§edinte: Dati'mi voe sä fac obser-
vdrile mele asupra articolului ce am citit.
Când regulamentul slice a sedinta in-
cepe prin citirea sumarului, negresit cä nu
póte incepe prin alt ceva. $edinta incepe cu
sumarul, apoi vin comunicArile si in urmd
cele-alte cestiuni earl' se aflä la ordinea slilel.
Ed sunt incredinfat cd D. Ionescu, vechiti
parlamentar, pentru care am Mt& stima si a-
micilia, va fi cel Antéid care sä nu cérA ceva
anti-regulamentar.
Asa dar, când regulameutul spune catego-
ric cd sedinta incepe cu sumarul, este evident
eh' nu póte sä incépd cu alt ceva. Vedeti dar,
D-le Ionescu, cd, cu buna-vointä ce asi
avea de a face alt-fel, nu pot, tlind-ci mé o-
presce regulamentul.
D. N. Ionescu: D-lor, lucrdrile Adunärel
bleep and Adunarea este constituitä. Adu-
narea nu este Meä constituitä; nu am ales
Inca comisiunile respective, si galä de acésta
sä vedem dacd suntem in numér. Inainte de
a päsi la lucrArl, in virtutea art. 28, trebue
ca D. presedinte i biuroul sä ne spunä
dacä suntem in numär. i ed asupra acestui
lucru am cerut cuvântul, ffind-cä am véslut,
in apelul nominal, figurând nume de persóne
earl sunt magistrati. Asa, véd in apelul nô-
minal pe D. N. Volenti, care este numit in
magistraturd, i acésta .atinge fate mult. im-
portanta voturilor nóstre.
Ed citez acest cas; dar altii pot sä mai
citeze i altele.
Am avut dar dreptate, D-le presedinte,
când am cerut cuvéntul asupra apelului no-
minal.
Asa dar, fäcénd i eft apel la stima de Care
vorbiali adineaori, vé rog ca sä nu ne fort*"
a considera sedinta inceputd când Adunarea
nu este constituitä regulat, adica in numörul
cerut de regulament.
D. pre§edinte: Am ascultat cu multä a-
tentiune, ca tot-d'a-una, cuvintele D-lui Io-
nescu, si am véslut cd obiectiunea D-sale Odd
asupra acestul punct cä Adunarea nu este in
numör spre a putea lucra.
Am onóre a réspunde D-lui Ionescu cd
sunt presentl 143 D-ni deputatl i cfi numé-
rul deputatilor caut de regulament pentru
a putea lucra este de 92, asa cd sunt 51
D-ni deputati peste numärul regulamentar.
Acum, la obiectiunea ce face D. Ionescu in
privinta D-lui Volenti, iatä ce am a rsptmde:
Indatä ce s'a deschis Camera, am fäcut o
adresä D-lui presedinte al consiliulul" ca sd
'mY comunice oficial cari sunt deputatil ince-
tali din viatd sad earl ali primit functiuni,
pentru ca sd declar acele colegii vacante.
Acest räspuns n'a venit la, biurod pAnä a-
cum. Dar acésta nu impedied pe Camera de a
www.digibuc.ro
9
lucra când aunt 51 D-ni deputati peste nu-
mérul strict necesariii.
Acum mergem inainte.
D. M. Kogalniceanu: D-le presedinte, vé
Fog sä 'ml dap' voe a ridica i ed o cestiune
fórte importantd.
D. pre§edinte : Permitell mai Antéid sd
se citéscd sumarul i apoL..
D. KogainIceanu : Cum aft fAcut cu D.
Ionescu faceti i cu mine.
Aff vorbit de art. 28.
Voesc i e sfi vorbesc de un alt articol,
care slice cd nu se póte tine seding fárd pre-
senta minis terultif.
NoI astfiçii suntem in crizd ministerialä,
pentru cd ministerul, la ridicarea sedintei de
SAmbätä, la Senat, indatd dupe alegerea pre-
sedintelui, a declarat cd merge la Palat
dea demisiunea.
D. Al. Marghiloman, mintstrul dome-
ulUor : Vé
D. M. Kogälniceanu: A Ois saalí ba cfi
merge la Palat pentru ca M. Sa sä aviseze ?
D. G. Robescu : §i nu a avizat Inca?
D. M. Kogölniceanu : D-ta esti, ea si
mine, supus erórei; dar ministra sunt datori
ea sä inalte moravurile parlameutare si tre-
bue sä declare categoric ce ail fäcut.
Noi nu voim sä scim dacd s'a avizat saú
nu; scim insd cd pAnd la acel aviz nu se póte
tine sedinfd.
SA ne spund D-nii ministri cum cd rémAn
cd.M. Sa le-a refusat demisiunea, sad
ori-ce alt ar avea de spus, cad färä o ase-
menea declaratiune nu putem nol sA. finem
sedintä.
D. Al. Marghlloman, mlntstrul dome-
ntilor: D-le presedinte, dacd socotill cd este
conform regulamentulul i momentul opor-
tun ca sfi daalí lAmuriri, sunt gata a o face;
sunt la ordinile Camerei; iar dacd nu, atimci
vé rog sä'Mf dap cuvéntul la momentul util.
D. pre§edinte: D-lor, este peste Putintä
ca presedintele Camerei sá permitä cdlcarea
regulamentului ; nu puteti cere de la prese-
dintele Adunärei sd calce regulamentul.
V'am 'citit art. 28, care este formal; tot ce
aveti de çiis puteti sä Oiceti dupe ce se va citi
sumarul i comunicdrile. (Sgomot, intreru-
per».
D-lor, ed ascult cu cea mai mare luare
aminte pe fie-care din D-vóstre, ca sfi véd
dad. 'mi aratä. ceva care es le contrarid regu-
lamentulta, pentru ca indatd si mé supuu,
sd nu las sä se calce regulamentul ; aces ta
es te un luau hotdrit pentru mine : paza re-
gulamentului. Onor. D. Kogälniceanu
cat cestiunea acésta : dad póte lucra Camera
färä minitri; räspunsul ce se dd D-lui Ko-
gälniceanu este chiar presetnfa ministrilor pe
banca ministerialä. (Aplause).
D. G. Vernescu: D-le presedinte, D-viisträ
nu aveti dreptul sä facefi discursuri;p-vestrd
aveti dreptul sä aplicati regulamentul; i când
vi se cere cuvéntul in cestiune de regulament,
nu puterf, dupe apreciärile D-vósträ, sä ne
refusati cuvéntul. D-vóstrd puteti sd avel1 o
opiniune in privinta aplicdrei regulameutului;
dar i noi avem dreptul sa avem o opiniune;
când aci top suntem egali, nu Insemnéza
 lu
nimic euvéntul D-vósträ , cá nu permiteti
discutiunea. D-vósträ trebue sä ne dart cu-
véntul, no sä discutám si majoritatea sä ho-
tárascd; dac D-vósträ sä rie luati euvéntid
este peste putintd.
latä, D-lor, ce aveam de dis n cestiune de
regulament. Onor. D. Kogälniceanu v'a vorbit
in virtutea unui text al regulamentulffi ; se-
dintä publicd nu póte sä existe fdri ca sä fie
presentI miniLri pe acea
Voci: MiuiLri sunt presenri.
D. G. Vernescu: Nu este vorba de pre-
senta materialä ; trebue sä se scie in mod
positiv tiacd guvern exiStä astä i dacd
este guvern conform cu Constitutiunea Wei%
Ac6sta voesc sä dovedesc eH, cä astädi nu se
póte dice ea' existä guvern conform cu Con-
stituliunea.
Ii adevér, D-lor, ce s'a produs in Senat?
In Senat s'a dis .de presedintele .consiliulul ed.
votul Senatulul este semnificativ i cä. D-sale
remilne de cat s córi Regelui sä aviseze.
Ce insemnezd acéstd declaratiune, onorabili
ministri? Iusemníz cä intre D-vóstre
Senat tote relatiunile sunt intrerupte si cd
trebue ea Suveranul sd se pronunte inh-e Sena t
D-vósträ. Hind, inainte ca acestdces-
tiim sä fie resolvatd, Mainte ca presedintele
afirme Ca Majestatea Sa pästrézd
ministerul i póte ajunge la disolutiunea Se-
patului, nu se 'Ate dice cd avem minister, si
astddi nu putem tine sedintd publicd.
D. ministru al domenielor, hi loc de a r6s-
punde la cestiune, a dis un hicru care mal
mull eluda cestiunea. D-Sa a dis: dacä D.
presedinte giradesce cd este momeutul cuviin-
eios ca si.vorbéscd guvernul, sä 'i se dea cu-
véntul. Cum! D. ministru nu scie când tre-
bue sd vorbiscd i trebue presedintele Came-
rei spund? Daeä este asa, apoI minis-
terul este incurcat.
D-niI ministri trebue sd intelégd cd simt
datori a rspunde dacii constitutionalmente
téra astädI are minister, sii afirme dacii cred
ed sunt ministri in sensul constitutional si
Came'ra va decide. Situatiunea cum este as-
(AO noi nu o putem primi. D-vós-
tre, D-lor mini$ri, i biuroul; dar nol nu
putem; nol ne-am fäcut datoria sd deschidem
calea constitutionalä i v rilgdm sä intrag in
acea cale. Nimic uu este pierdut nid pentru
D-vóstre, nicI pentru Adunare, dacä nu pu-
tell face acstä afirmatiune astädl in mod po-
sitiv. 0 vetri face maine, yeti veni maim cu a-
sigurdri positive si atuncI Camera va procede
in.Mod regulat. 0 parte din noi v6dénd cd
Adtinarea nu procede in modul cum se cu-
vine unei Camere, stmtem lii situatiune de a
nu putea lua parte la lucrärile ei gall din
Cons t i tut iune.
D. Al. 111nrghiloman, ministrul dome-
Autorisat de D. presedinte al Came-
curm in acest minut, printr'un r6s-
puns categoric, diferendul ce se ivesce intro
unii din colegiI nostri i biuro, am onóre sii
réSPitnd Kogdlniceanu: Ministerul nu
este demisionat. (Aplause). Dad era in situ-
atiunea acesta, preSedintele consiliului
fi fäcut datoria sii o comunice oficial Parla-
mentuluI.
1-s1,cm A 61 r4-1 r A TT TM A 'ID-PT nr,orTm
U iv/111.cl u mu no
Asa Hind, am onóre sii declar chi suntem
ministri in functiune i, ca atari, autorisatl a
participa la lucrdrile Camerei. (Aplause).
- Se dii citire sumarului sediutei trecute.
D. N. Ionescu: D4e presedinte, ifann au-
dit nici de cum sumarul; nu pot sti mé pro-
mint asupra uniti lucru pe care nu 1.-am au-
dit. Este óre o simplä formalitate citirea
sumarulul? EH nu cred eh' citirea sumarn-
WI este ea o utrenie de la hiseiicä. Cer dar
sä se citéscd d'a duoa óri sumarul si majo-
ritatea sii bine-voiascd sä facd tdcere ca sii pu-
tern audi.
D. pre.sedinte: Pun la vot sumarul.
- Se pune la vot sumarul si se primesce.
D. N. Ionescu: Cer .votarea sumarului
cu apel nominal.
D. prqedinte: Am declarat votul; nu se
mai póte.
D. N. Ionescu: Protestez in contra aces-
tui arbitraria.
- Se acorddcongedit D-lui Gr. Argetoiami.
- Se trimit la comisiunea de petitiuni :
petitiunea mai multor locuitori diu comma
Schitu-Golesci; judetul Buz6ii; petitiunea D-lui
hie Tudor Ion, a I. Molanescu, a D-nei
Ecaterina Spiroin si adresa presedintiel. con-
siliulul de ministri prin care se intervine pentat
a se acorda un ajutor D-nei R. I. Vasilescu.
- Se trimite la comisiunea de verificare
protestul mulLor alegtori din Mimi
asupra alegereI D-lui V. Vines.
D. pre§edinte: D. Iancovescu are cuvén-
tul in cestiune de regulament.
D. N. Ionescu: D-le presedinte, ati dis cit
propunerea mea o yeti aduce la cunoscinta
Adundrel dupe citirea sumarului. Pentru ce
dati citvéntul Iancovescu?
D. pre§eclinte : In adev6r, propunerea
D-vósträ Hind in prevederile art: 39 din re-
gulament, trebue sd aibd precädere...
D. N. Ionescu: Dar de ce aI dat cuvén-
tul altuia? Prin urmare, mi nesocotill?
. necons ti tutional.
D. pre.sedinte: Stint allI D-ni deputatt
cari ceruserd cuvéntul asupra regulamentu-
voiam sd le daft cuvéntul. Acumserep
ca propunerea D-vóstre sii aibd. precidere?
Nu m6 opun i v6 daü cuvéntul spre a o des-
volta.
D. N. Ionescu: D-lor, nu trebue sd ne
ascundem dupe degete, nid majoritatea, nici
minoritatea. S'a dat un vot la Senat in ces-
tiuuea,presedintiei; sd nu v6 mirati dar, D-lor
deputati, cd noI astddi avem luptä cu prese-
dintele nostru. Vedeti ce importanti are pre-
sediutele, cdne face ca si avetn discutiuni
fructuóse, saü ne face sd avem dis-
cuiunI uncle numai votul sii predomine. A-
cel vot la Senat s'a expres cu un singur
ministerul a declarat cii se va duce la
Majestatea Sa i va cere sä aviseze. Aceste
cuvinte, in limbagiul constitutional, dic acésta
pentru constitutionalii de noua eri (aplause,
ilaritate), póte sd insemneze ori-ce; dar cand
un minister s'ar fi dus la Majestatea Sa, in
urma votului SenatuIui, ar cere sd aviseze,
acesta insemnézd all-ceva de cit ceea-ce Oise
acum D. ministru al lucririlor publice,
al domeniilor, nu mai sciú al cui e (ilaritate),
dacä va porunci D. presedinte, va vorbi.
www.digibuc.ro
ei
23 vru,-, ulu onn
o
Dar D-sa nu e asa de servil biuroului cât
biuroul e devotat ministerului. i D-sa a dis
cd, clack' '1 va da cuvéntul D. presedinte, apoI va
vorbi.
D-lor, nu vedetI ed. Ora astóptd ea sä dea
cuvéntul Regele i primul-ministru, dar nit
un presedinte de Aduuare! Iati situatiunea.
Gaud vine primul-ministru in Sena L, In Cor-
pul care completézi pe acesta si de care e
completat, si dice: am sä m6 duc la Rege ca
Regele si aviseze, . va sii dici s'a declarat un
moment de crizd.
Póte eh' multi de era noui sa mi scie ce
va sä died criza ac6sta. ApoI crizi nu va si
died a veni la putere numai prin bunul plac
al Suveranului, ci i cu asentimentul Aduni-
rei representantilor hiiiei. (Aplause).
El, D-lor, prea mult facati sä dureze nisce
legende de ieri, cari sunt visuri de ralpte ale
unor ómeni politici. Noi nu ne ltam dupe
visurl. Ieri art declarat cä Regele va aviza.
Pentru respectul regimului constitutional,
dar, cerem sd nu tinem" sedintä astädi pâni
nu se va resolva criza. Ce va sii died o se-
(Hurd a Adundrei and Senatul nu póte
sieja? Va sd dicd um ce neconslitutional,
cu atilt mai virtos cd nu suntem deplin con-
stituiri. Chiar presedintele Camerel a fost
ales cu o mica' majoritate; n'a avut, prin nr-
mare, si asentimentul minoritäteI; a avut nu-
mai 5 voturl mai mull. Acesta nu va
ca este o álegere constitutionald, care ar putea
fi bine privitä de cdtre un guvern care voesce
sd trdiasch in armonie cu Corpurile legiuitóre.
D-lor, prea mutt s'a abusat de cuvéatul
constitutional; si acei carI eyed cd aft inventat
acest cuvént de cand aft Venit ei pe vend, de
cind dat aere de sell, de reformatori,
si cred ca.' de atunci datezi Romania consti-
tutionald, este timpul sd se desamdgésa; cdci
alt-fel, ar insenma ci ceea ce a Mutt insusi
Regele in timp de 25 ani de domnie a fost
Ce v6 cer eH prin propuuerea mea? V6 cer
sä suspendati sedintele pima se va resolvi criza,
pentru ca sä nu lipsim de respect i Tronulul,
primului ministru, i celui-alt Corp legiui-
tor. Dar D-vóstre vo4i si amögiI Ora eft
sunteri harnici i inei sedinte, iar in fapt v6
impuneti minorititeI silind'o si lipséscd de
respect Tronului; minoritatea insä nu v6 va
urma; i daci vetI lucra, nol ne vom retrage,
cu aMt mai mult ci suntem in midlocul con-
s tituirei Adunirel.
Trebue si protestim in contra amestecului
miuistrilor in completarea biuroului nostru.
No1 avem a completa biuroul, mi se pare;
saú daci s'a completat biuroul, atunci avem
sä. completäm Adunarea in tóte organele el,
avem sa." alegem comisiunile speciale. Acesta
este la ordinea çlilei. Ei bine, ce aft a face
ministril in organisarea Adunärei?
Vedeti dar cii sistemul se di pe fatd, ci
ministrii vor ca sd. 's1 fad o majoritate fac-
Lice cu dispretul minorititel; i acésta pentru
ea sä induci in eróre Tronul ci num6rul re-
presintd ceva. Ei bine, dud dreptate rm este,
numirul nu insemnézi. nimic. Dacd Senatul
cu uu vot a designat vointa liberalilor-con-
servatori, voii D-vóstre ca noi, eel cari sun-
 92 Nnm bre 1 890 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 11

tern aicl si nu ascultäm de poruncile nimnui, sä aibd incredere in institutiunile et parla- acestä propunere, caci cu atáta nu devenim
voiti sä nu ne revoltdm când vedem dre- mentare, iar nu in organisatiunea grupurilor anti-ministeriali : sä se amâne sedinta de astädi
sa41 tinerimea D-vóstre la -acea scólä cu partidelor; partidele i grupurile nase pe pänd. la reconstituirea cabinetului.
aceeasl disciplinä de care s'a tinut cu care tad diva; dar nu putem sit lucräm dupe gus- Mai am un cuvént de dis:.Junele ministru
a *lit, din neuorocire, guvernul liberal? Ne. tul par tidelor si al sefilor partidelor, uitând de la domenii i fost ministru la luerdri pu-
pare rii vedem eh admis aseme- pe cet cari trimis aci. Mice a dis: suntem ministri responsabili;
nea seólä, care a perdut prestigiul until mare Eü dar fac apel, in acéstä cestirme, la acei pot spune represeatantului de Iasi, care vor-
partid si a fäeut cadä un guvern care avea earl sunt maturi i cari nu sunt sclavi unei besce de reconstituirea cabinetului, cä' noi nu
in Camerä o mare majoritate. El bine, pro- discipline a cutdrui saü cutärui partid ; cad suntem disolvati.
testez 11:1 manele onestitätel si al moralitätei. adese ori nu a adus de -cat perturbatiuni a- Dar .când tru a declarat, in fata
D-lor, propunerea mea este in termeni cât céstä disciplinä rti intelsä, menitä a servi Senatului, cä se duce la Rege sä comunice
se póte mai respectuosi. D-vóstre puteg o numai la scopul de a dobandi puterea. votul Senatului, pentru ca Regele sä aviseze,
respingeti atunci fäcut alt nimic de Gazetele D-vóstre protestzä ed. nu vé lup- mi se pare cä ministrul care a fäcut acéstä
cât recunósceti la sfirsitul sedintei, prin tati pentru putere i cä numai colectivistil se declaratimie nu a fost de rea credintä.
voturile D-véstre incomplete, prin absenta luptä pentru putere ; dar mie mi se pare cä sä vind aci seful de cabinet sä ne
multora din D-vóstre, cd. am avut dreptate. acum in urmd, in câte-va dile numai, s'a fä- spunä el ce a inteles când a dis cii va pune pe
Ei bine, nu este mai bine sd o diceti de la cut atâta luptd Intre partidele rivale pentru .Majestatea Sa in posipune sä aviseze. Cuvén-
inceput? Eú sunt sigur cä, dacä D-vóstre putere cât nu s'a vdut in timp de 42 aui. tul de a aviza, in tóte liinbile, englezd, fran-
nei sedintd, la 4 ore nu vom mai fi in nu- De aceea, cred cd D-vóstre, ca un siugur orn, cezä, etc., nu iusemnézä de cât sh pund pe mi-
mér; cunosc prea mult pé acei tineri earl' ati trebue sä adopt* propunerea ca sä amânäm nistri in positiune de a sta la putere, sail do
trebuintä sä se duck' pe la biurourile admi- sedinta pând când Senatul va permite sä vinä a se duce.
nistrative, si nu m nisei când dic cä la 4-ore si aid acel prim-ministru, acel consilier care De aceea v rog sii puneti la vot propune-
Adunarea nu are sä fie completä. se bucurd de increderea Majestätel Sale, care rea inea, pentru a sci cine suut partisanii D-lui
D-vóstre voili sh tinett o seding care nu a dis cä are sh pund pe Majestatea Sa in po- ministru al domeniilor inteo cestiune con-
are sä fie sedintä cum trebue; pentru cd in- sitiune de a aviza si care n'a venit nid in stitutionald, i eft voiii fi multumit cu a trit; eitel
teo sedintä regulard este de a se resolvi ces- Senat, nid aci sä spund ce a avizal Majesta- la ora patru sunt sigur cd D-sa nu va mai
Liunea dacä majoritatea are deferentä pentru tea Sa. fi aci.
minoritate, ca sä o pond i pe dénsa prin co- Noi vrem sä scim ce gändesce Majestatea Iatä propunerea mea :
misiunile speciale i in comisiunea budgetard, Sa când Senatul este impärtit in duo jurnö- Propun a seamâna sedinta de astädi pâtiä
sa ba; acest lucru nu se póte decide nu- äti egale: una este peutru guvern si alta con- la reconstituirea cabinetului."
mal cu votul, pentru cii. atund majoritatea tra guvernului. Când va veni in discutiune D. P. Carp: D-lor deputati, dacd ar fi
ar fi arbitrard, ar declara resbel minoritätei, rspunsul la Mesagiü, void avea multe de dis; vorba sä ne facem unil altora pläceri, v'asi
si se scie cä miuoritatea represiutd téra tot e unul nu antieipez; dar cat pentru astädi ruga sit votati propunerea Ionescu; cäci
atat cel putin cat i majoritatea; i când ve- voi sä ni se spund, din partea guvernului, ce in realitate D. Ionescu nu ne cere
deri cä Senatul se imparte drept tu duo, va voesce? Voescesk guverneze cu un Senat care D-sa, care se astepta la o crizd seriósä, v-
sä dicä D-vóstre ati voi priu acéstä atitudine nu este se vil, cu un Senat care rep resin tä téra dénd Cit nu e crizä, cere cel pufin sd simu-
facfiósä ca sä se pund o jumtate de OM in jumétate in sensul ideilor liberal-conserva- Min o crizó. de cdte-va césuri. Dacd ar fi nu-
contra celel-alte jumétäll; dar acésta este ab- Ore, Cu un Senat in care guvernul a rémas in mai vorba sä indulcesc amärdciunea ce o simte
surd, este nepatriotic, este neconstitutional iii minoritate când a fost vorba:de alegerea prese- D. Ionescu din neexistenta crizei, repet cd
supremul grad. d in telui $ i care, prin aces ta chiar, a ad us o mic- asl vota cu pläcere propunerea D-sale.
Nu véd pe D. Carp la locul sorare mare in prestigiul consilierilor Majes- Dar, D-lor, nu es Le cestiunea de a ne face
D. P. Carp: Ai nevoe de inspiratiunea tätel Sale, cari a avut lipsa de tact si de mutualmente pldceri; este cestiuuea dacd
mea ? (Hari te). constitutionalism de a intrebninta tüte midló- criza a existat un singur moment mdcar, pen-
D. N. Ionescu: 'L vd plimbându-se de cele spre avea pe presedintele devotat or- Lim ca sit ne facem datoria nósträ fait cuca-
colo-colo; obicinuit sefii trebue sä ocupe pos- besce guvernului? binetul.
tul lor de onóre, nu poaurile din dos; ail in- Aci insä are sd. alégh Majestatea Sa; vrea In ce situafiune ne alläm constitutional-
teleg postul sefului ca sä fie inainte i sä vind sib aibä Adunäri libere cari sä dea concursul mente? Ne aflärn in situatiunea unel Camere
sá ne convingd, iar pe tineretul ski sä in- liber consilierilor sét, sail nu ? Pentru acésta ocupatd cu constituirea sa interiórd, in care
vingd. Dar eti nu mé adresez la par tisanil trebue sd asteptdm ca sä se pronunte Majes- guvernul nu are nici un amestec.
cari s'ati convins sa s'ail invins ; sunt in tatea Sa. i noi, pentru deferentä cdtre Ma- Asa e teoria constitufionald, i ve asigur
acéstä Aduuare órneni de la 50 ani in sus, jestatea Sa, vom amâna sedinta. cä nu iati teoriile consfitutionale- de la Un-
pe cart 1-ati trimis alegtorii pentru ca sä lard consideratiunile propunerei mele. provisatiunl ca sd fac dupe cum aperi eutare
se facä mai bine trebile trei de- cum s'ati fäcut De altminteri, acei din noi cari citim ga- sat." cutare causä.
pânä acum ; la acesti maturi bdrbatIm ad re- zetele din Occidentul constitutional, scim cä in- D-lor, constituirea internd nu privesce pe
sez cari ari capul cdrunt ; -cunosc i tinerl cari datá ce intr'un corp se declarä o neintelegere, guvern; regulamentul cere, pentm art si ce
aú incäruntit färä. vreme ;-la aceia mé adre- un conflict, o crisd, cel-alt corp e obligat sä lucrare a Camerei, presenta ministerului, si
sez intreb : le convine lor ca sá incépd stea si el in asteptare 'Anä se dä o solutiune. atunci nasce intrebarea: avem ori nu mi-
sesirmea prin a face mal WI de cât pâtiä Noi acum, in momentul de fatä, nu ne-am nister ?
acum trebile celor ce trimis aci si a de- pronunta, prinacéstä propunere, in cestiunea In acestä privintd ast intreba pe onor. d. Io-
clara- prin acésta un reSbel neleal jumétätei insemnatd dacä presedinfii representafiunii nescu : fdcut'a guvernul vre-o declaratiune
alegtorilor Senatului? Cdci nu este leal a nu nationale trebue sä fie influentati de guvern, Cameret cum cit a demisionat Cdci not nu
astepta resolvirea crisei in care se aflä cel-alt saft ba; noi avem un presedinte care a fäcut avem raporturi cu guVernul prin canalul Se-
Corp ; noi- nu putem säfacem abstractiune de profesiunea cä avea deferentä pentru miuori- natului.
situatiunea in care se Ad Senatul; nu sunt tate i ati vdut cä noi, bétrânii, a trebuit sh Dacd n'ar fi teoria constitutionald, simpla
top din aceia earl a filosofia de a se obstina ne ridicäm i sä protestdm in contra eitirei teorie a demnitätei fie-amt. Corp ne-ar in-
sh crédd cä cu ori-ce guvern, fie liberal sail sumarului, a chrui cifire ni s'a impus de pre- dica cum cit raporturile intre guvern i fie-
conservator, trebile Orei trebue sä urmeze sedinte, färä a o audi. Acéstä fautasmagorie care Corp ail loc d'a dreptul, iar nu prin in-
biue; nu sunt toti,cari sustin guverrml par- parlamentarä voii sä se perpetue i v mi- termediarul celul-alt Corp. Venit'a la not gu-
tisani ambitiosl pentru ca cutare sef sä fie la rap cd. ea MO.' téra? vernul cu declaratiune cd a demisionat i cd
pulere ; ci sunt multi earl aü interes ca Ora De aceea vé rog, sä votati cu totii Majestatea Sa avisézd? Nu, din contra; gu-

www.digibuc.ro
12 DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
vernul v'a declarat cä n'a demisionat. Este - D. N. Ionescu: La cliseuri Am rspuns.
posibil ca unul dintre nol sä Oied: ha nu, ai (Sgomot).
demisionat? Ar fi o scend cam ridiculä ca D. prerdinte: Vé rog, D-lor, si nu mal
ministrul sd çlieä n'amdemisionat un mem- intrerupeti.
bru din opositie sä se incdpâtineze ca copii D. P. Carp: 1?iceam deci eh' D. Ionescu a
sä ai demisionat. De indald ce nu e de- declarat libere alegerile fäcute sub ministerul
rnisionat, cari sunt raporturile nóstre consti- Epureanu.
tutionale cu guvernul? Raporturile ordinare. Dupe duo luni, acelasl D. Ionescu, care
Adied inainte de tóte respectul deferinO ce declarase cd alegerile ad fost libere, declard
trebue S avem nu pentru ministri ca guvern, ci ele nu ad fost libere.
ci pentru ministri ca delegatiune a acestei A- Apo! ce probi mai mare de cat ci aceste
dundr1 (aplause); adicd ca pentru nol însäi frase sunt cliseuri?
(aplause); si a verh i provoca scene ea aces- Pe tóte acele alegeri le declari libere sag
lea, earl' nu ad nimic a face cu teoriile con- nelibere, dupe cum iti vine la indemând.
stitutionale, cel pt4in nu cu cele cunoscute in D. N. Ionescu : Ed 'mi-am schimbat opi-
Europa, cäci nu cunosc pe cele de la Tombouc- niunea in fata faptelor constatate in unni
tou si din Egipt. Acesta nu ne impedicä sä prin anchetd, i pentru acésta nu yeti putea
lucrdm inainte. Sub punctul de vedere consti- nici o-dati si 'mi (peep cd nu am fost inde-
tutional nu póte fi induoialä. Dacä am avea pendent.
Insä In discutiune legi importante, s'ar putea D. P. Carp: N'am o-datä cä nu ai fost
pune intrebarea dacä, ca cestiune de oportu- independent; din contra, dacd te acuz de
nitate, nu ar fi mai bine sä asteptäm sä ve- ceva, este eä nu ai fost nici o-datä dependent
dem dacd norul acela, care avea aerul sä se de nimic...
ridice in urma votului de la Senat, s'a tran- D. N. Ionescu: De nid un ef, de nici o
sformat inteo furtund cu grindind, sad dacd, died ; n'arn fost in o clientelä. §i nu vorbi
ca multi nori de varä, va deveni, de si amenin- personal, fiind-ch ed nu am vorbit personal.
Otor, din ce in ce mai alb si va dispare in D. P. Carp: D-ta ai vorbit de cdpätniald ;
väzduli läsând cerul albastru senin ca mai nu era personal?
inainte. (Aplause). D. N. Ionescu: Dacd vorbit de clised.
Am putea sä asteptäm; dar, o repet, nu a- Cer cuvéntul in cestiune personalä.
vem in discutiune nicl o lege importantä; D. P. Carp: Permiteti-mi o mid amintire.
suntern ocupati cu constituirea nósträ, i v Intélnesc o-dati pe D. Ionescu pe ulitd, cu
rog sä mergem inainte sä ne alegern corni- un volum mare la subliórd, i 'lintreb : de nude
siunile. stäpâne, del 'mi permitea o lungd amici-
In dt privesce acusatiunea D-lui Ionescu, tie si '1 numesc stdpane?
de majoritate servilk de presedinte la devo- Am luat, qice, pe Demostene de la biblio-
tiunea guvernuldf, este ctmoscut o-dati pen- tecä, pentru cä vread sä'mi completez voca-
tru to t-d'a-una si de g6ba o mai repetati! Tôte bularul meg in materie de invective parla-
majoritätile sunt servile, tóte opositiunile sunt mentare.
independente ; tóte majoritätile fac réd Orel, D. N. Ionescu: N'a fost asa ; acesta este
tôte ininorititile apäri neatârnarea i fac fe- un clised de al lui Conti Toderitd. (Rise te).
ricirea Oren §i D. Ionescu, care si aci ii sunt De dune! sunt numai duo sptmâni, Meat
recunosctor, avea aerul si m trateze de ti- n'a putut sii uite asa lesne ténérulimbétrânit.
nr, de si prul medeste cärunt si de si sunt D. P. Carp: Va si çlicd, D. Ionescu crede,
deja de 25 ani in luptele parlamentare, ne dä ea si mine, cd invectivele parlarnentare ac
lectiune de ndravuri parlamentare, ar trebui parte din arta oratorieä; ceea-ce se cere este
sd ne dea niai ântéiú un exemplu, al päräsirei ca si nu fii grosolan, se cere numai ca invec-
unor cliseuri intrebuintate de tótä lumea, cd- tiva sä fie rostitä eu expresiuni earl se intre-
rora nu le dä nimeni absolut nici un cre- buintézä inteun parlament, iar nu ca la ma-
yrnént... hala.
D. N. lonescu: Nu se scie... D. N. Ionescu : Sä spui adevérul mai
D. P. Carp: Ba se scie... inainte de Vote.
D. N. Ionescu : Sii facem alegeri libere D. P. Carp: Apoi asa putem si ajungem
atunci se va vedea cui dä Ora crel;lmént. la istoria aceea când duol ini s'ag intélnit,
(Sgomot). untd din el. a çlis celui alt : estl migar.
D. P. Carp: Void dovedi cu Monitorul in - Mé insulti, çlice cel-alt.
mand. (Intreruperl). - Nu te insult de loc, '11 spun adevärul.
Când s'ag ficut sub ministerul Epureanu (Bari Late).
alegeri, D. Ionescu a declarat aici in Camerä Cu sistemut acesta se pot scuza tóte tigä-
cä acele alegeri ad fost libere... niile.
D. N. Ionescu: Am declarat-o cu totul Ceea-ce se cere este ca, ori cat de animati
desinteresat. vom fi de urd si de patimä, si ne stipanim in
D. P. Carp: Desinteresat vorbesc i ed... personalititile nóstre ; poll sä muse! i mus-
cdtura si deal amar ; dar sii fie parlamentard
D. N. Ionescu: §eful ministerului D-v6- dacd se póte i literard.
strd nu a cdpätat cdpätuialä de einci mii de
Cand am Ois euvéntul de clised, e cred
fr.anci la Banca nationalä? (Sgomot mare). cä am fost parlamentar, ed cred ca am fost
D. P. Carp: piceam, D-lor, eh' sunt cli- si in orl-ce cas, daci nu asi fi niel li-
voiam sd v dovedese cu Monitorut terar, nici parlamentar, dacä asi pune In cum-
in mânä...
péni acest cuvént cu acela de cdpätuialä, to-
www.digibuc.ro
23 Noembre 4890
tusi póte cii ed asi esi mai literar, mai par-
lamentar de cat onor. D. N. Ionescu. picem
deci ei acestea le-am auçlit, e cel Min le
and de 25 an! de când gad in Parlameut.
Tóte opositiunile all çlis ci sunt autorisate;
tóte majoritätile ad çlis cii ele represinti Ora;
tóle minorititile liti contestat acésta majori-
tätilor si ad çlis ci ele nu sunt produsul libe-
rilor alegeri, ci produsul inriuririlor guver-
helm.; i numai ea, minoritatea, nu mai ea
represintä Ora. In casul de 1'44, dacd asl voi
sä. spun adevärul, eii as! Oice cii imajonitatea
minoritatea ad fost alese in aceleasl condi-
linni de astd data; absolut in aceleasl condi-
Daed alegerile fost libere pentru
majoritate, ele ad fost libere i pentru mino-
ri Late.
Dacä majoritatea a fost fructul inriurirei
guvernului, i o parte mare a minoritätei este
produsul inriurirei guVernultd, i aceia cari
ar putea sustine cd, afard de ori-ce forma-
tiune de partid i afard de ori-ce inriurire a
diferitelor grupuri, in aces tä Ord s'aft ales,
aceia se pot reduce pótela un numr de trei,-
patru ; dar membri aI minoritdtei car!
s'ad ales, s'ag ales absolut in acéleasl condi-
tiuni ca i membrii majoritätei.
Cer dar de la acéstd opositiune sd riu con-
tes te legi timi ta tea alegerilor.
Vedeti dar, D-lor, cd sub punctul de ve-
dere constitutional noi suntem in drept si
päsim inainte la-alegerea comisiunilor nóstre;
sub punctul de vedere al acusärilor eari ni
se aduc ele nu sunt de cat repetitiunea unor
frase car! s'aii Intrebuintat tot-d'a-una, i asl
dori ca sd avem cel putin de astäçll inainte
originalitate ceva mai mare in atacurile n6s-
tre. Am çlis. (Aplause).
D. M. Kogiilniceanu: 'Mi yeti permite,
D-nii meI,, sd nu me" pronunt in acéstä lupti
oratoricä care a avut loc intre onor. D. Io-
nescu i onor. D. Carp. S'ail çlis multe ade-
vöruri i vorbe de spirit, dar nol am rémas
tot pe loc.
Onor. D. Carp a pus mull spirit si a fäcut
o mirturisire de care eft void profita la
timp; a çlis ed. D-sa nu mai este june, ceea-ce
sciam de mull cä este cdrunt i ci lucrézi iii
acest Parlament cu dor pentru Ord; asa este.
Mé void servi i eú de aceste cuvinte la . limp
si void dovedi cum a esit acel decalog chid-
mat a forma órneni i partide, a forma era
not& Nob', .cator-va btrani cari am rémas,
nimic nu ne pare mai bine de cat cand vedem
cd ese o eri nouä, asa cum am voit si noi, si
cari la bötrânete ne bucurim de realisarea
erei celei fond formati de noi.
In cestiunea de fatä nu am interes de par-
tid, când cer ca D-nil ministri sä se infäp-
seze ca ministri constitutionali inainlea Par-
lamentula
Onor. D. Al. Marghiloman a çlis: ministe-
nul n'a demisionat. Ed cred pe D. Marghilo-
man, pentru ci cred tot-d'a-una Comm! de
val6rea D-sale ; '1-am vipt copil i tânér,
m bucur vynd cat a mers de departe ; dais
'1-asi ruga a ne spune: lisu-s'ad sad nn aceste
cuvinte: cd Majestatea Sa .Regele va avisa ?
Apoi Regele nu este un cdpitan de doro-
bantl; este o putere mare si inteligentä i o
23 Noembre 1890
vointä in Momente de crizti. Nu póte Regele cumpéna dreptätei. CAnd e o neintelegere sA
in tote çlilele sä aviseze si de aceea trebue vind sd. died cuvéntul séti.
sá asteptäm avisul sn atunci când Constitu- Am iMeles ca téra acésta sd fie cArmuitä
puma cere. Am fost si eti de vr'O 5 ori in -de vointa ei; ómeni cu cunoscinte, cu ,sciintä
capul ministerului si de 7 ori simplu minis- sA o cArmnéscd, i mai presus de dénsii sä fie
tru i sci ch trebue sä astept pAnd când se Suveranul,- care sä stea d'asupra partidelor.
va vedea dried ministerul saü Senatul are Dar cAnd vd aceste schimbdri inexplica-
drep late.
Nu va tägddui D. Marghiloman cä a dis
chiar cuvéntul: avem sä v disolväm. De aceea
voim sä scim ce are sä facA Regele? Da-va
dreptate ministerului si va autorisa disolva-
rea, sail va da dreptate Seuatu1u i va primi
demisiunea ministrilor ?
n impregiurärile actuale eú cred cd, fatti
cu interesele Orel, mai cu sam d. cele de or-
dine economick cari bat la use, situatiunea
guvernului trebue limpeditä. Onor. D. Pu-
cescu i onor. D. Rosetti retras; trebue
sá scim motivele acesta retrageri. Partidul
liberal nu póte si nu trebue sd vinä astädi
la putere, i nu sciii ce se vá intémpla când
vor veni numal conservatoril la putere, nu
sag ce positiune ni se va face no liberali-
lor, mai bund sari mai rea; ceea-ce sci este
eil sunt nisce clieuri, vorbd. intrebuintatä de
insusl D. Carp, cliseuri constitutionale, la earl'
aft recurs si conservatorii i liberalil, cliseurI
cä atunci când este un conflict intre guvern
majoritatea uneea din Camere, Majestatea
Sa este chemat sä aviseze; i pAnd ce nu a a-
vizat, Camerele nu lucre* dacd
nu ar fi asa, sunt lucruri forte importante
earl s'ar putea face färd un guvern regulat.
Cum voill D-vóstre ca noi sä ne punem pe
luau, cu cine? Cu ténrul ministru de la
domenii ? Nu, D-lor ; sd vind seful cabi-
netuluI sd declare cd ministerul n'a dernisio-
nat i atunci sA lucräm.
Mal dicea D. Carp ch. nu avem comunicarea
Senatului ; cum? Ceea-ce scie ori-care cetd-
teansä nu o scim noi, sd nu scim noi ed. s'a
dat uu vot prin care candidatul guvernulul a
cädut i s'a ales candidatul opositiunei? SA nu
scim cA, in urma acestui vot, presedintele con-
siliului a dis ed. se va duce la Majestatea Sa
spre a 1 pune in positiune de a aviza? Ce ?
Un asemenea fapt nu are el nia o imporlantä?
Dar mi se va dice: cum en, Kogälniceanu,
care acum 27 ani am fäcut o loviturd. de
Stat, vin açli sd. fac constitutionalism? Da,
am fdcut lovitura de Stat; dar mai Antéi
'mi am dat demisiunea si am pus pe Suverau
in posipune de a aviza si dupe ce Suveranul
a avizat, am fäcut lovitura de Stat i s'a
pedepsit i cel care a incuviintat-o, i cel care
a executat-o. Dar óre pentru CO. am fäcut o-
datä kviturd de Stat, pierdut-am dreptul de
a mal dice ceva in Ora mea?
Noi am cerut in Adunarea mumä i cu
timpul am si realisat cele patru puncturi:
Autonomia Orel, unirea principatelor, Domn
stain, si al patrulea, guvern constitigional
representativ. Ce insemnezd acésta? Cum ?
Asa MA' motiv ne-am desbrdcat noi de drep-
Lul d'a ne alege noi Dann din sAngele nos-
tru, din legea nóstrd, si a alege Dann din o
familie Domnitóre in Occident? Pentru ce am
fäcut acésta? Pentru ca sä fie mai presus de
intrigele nóstre, pentru ca sA aibä perpetun
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR
bile, aceste tripotagii; când vd cd ni se ci-
tesce un Mesagiti de cdtre un minister si a
duoa-di cade, fArd sd. mai avem dreptul sd '1
intrebäm: ce ai fäcut cu cutare i cutare
lege? Când vedem pe D. Rosati esind din
minister, färd sti '1 putem intreba ce a fd.-
cut cu legea inamovibilitätei; când vedem pe
D. Pucescu, pentru care am mare stimä, cd
se retrage färd sä scim pentru ce; când ve-
.dem ch. miriitrii, cari ail avut ministerek
cele mai importante, se retrag in asa chip si
rand noi am voi sd. intrebhm ceva despre
faptele kr, despre lucrärile din ministerele
kr. respective, ministri cei foul aft sA ne ils-
pundä : nu scim, privesce pe predecesorii
nostri; ce mai insemnézA atunci dreptul Ca-
merei de control si responsabilitatea minis-
terialä ? Ministerul a pus in positiune pe
Rege ea sä aviseze.
El bine, noi, cei cari nu avem amicl sA
cäpétuim, avem dreptul sä venial la acel di-
va care este in tote rile constitutionale: nu
putem sä lucrdm pânä ce nu vom avea mi-
nister. Regele avisézd i dovadä este eh' a
fost chiämati la Palat i presedintele consiliu-
presedintele Senatului, si presedintele
Camerei si se urnnézbi póte i acum tratdrile
cari a sd pund capt
Aud cA astädi se lucrezä la Senat de a se
face résvot. SA Wet) tdm resultatul résvotu-
lul, care, dacd. va fi in favórea guvernului,
va avea dreptul sA conducä si de aci inainte
afacerile Vera; dar pAnd. 'atuna puterea sa
este suspendatd, sechestratä iii mânile Acelui
care are sä aviseze. De aceea dic cA noi
teni sd lucrdm astädi, i rog pe top sä res-
pecte acest vechiü clisen constitutional si mai
ales conservatorii, cari sunt mal interesall la
pdstrarea Constitupuna, cd.cI numal prin pd-
zirea Constitutiunei partidul conservator are
ratiunea de a fi.
D-vóstre, D-lor conservatori, mal cu deo-
sebire, suntetl datori sä faceti ea cliseurile
acestea sA fie un adevr pentru top, sd nu
lucrAm aci de cAt in conditiunile ce ne indi-
cA
Regele trebue sd. aviseze i noi trebue sä
pleedm capul, trebue sä asteptäm; nu voiti ?
Faceti ce poftiti, însä noi ne van retrage din
Camerd.
D. AL Marghiloman, mintstrul dome-
nillor: 0 parte din cestiunile pe earl le
pune D. Kogdlniceanu . sunt prematur sus-
ci tate.
Nu trece prin mintea niménui dintre noi
cd Camera nu ar avea dreptul sA .cérd expli-
catiuni asupra unel remaniäri ministeriale;
dar acéstä cestiune n'ar veni in timp oportun
de eta dupe constituirea Adundrei.
Asupra punctului al duoika, care a mo-
tivat i cererea de amAnare a D-lui Ionescu,
am avut deja onórea sA fac Camera o deck-
ratiune positivä ; ori-cine cunósce ea' o de-.
www.digibuc.ro
13
claratiune de feha acesta nu se póte face de
cat in urma unel prealabile intelegeri cu
presedintele
Acéstä prealabilä intelegere a avut ice; si
camd vorbesc, in numele consiliului de mi-
uitri o fac.
De altmintrelea, pe cAnd ces tiunea se punea
in Camerd, ea era ridicatä si in Senat; D.
MArzescu a cestionat pe
care este avisul ce a dat M. S. Regele in
urma votului de SAinbätä"1 D. prim-mi-
nistru a réspuns cd -presenta ministrilor pe
bane& indicä cd ministerul n'a demisionat ;
cât pentru cestiunea parlamentard ce póte
suscita votul de SAmbätä, D-sa va accepta
desbatere asupra ei indatä ce Senatul se va
fi constituit.
Senatul, primul interesat in causA, a im-
pArtAsit acest mod de a vedea i in momen-
tul de NA procede la constituirea
Prin urmare, .vedeti eh' cestiunea este
transatä. Pärerea mea ar fi deci cä prima
lucrare a Camera, in momentul de fatä, este
de a desevirsi constituirea eL
D. N. Iancovescu : o cestiune de
regulament, i anume aceea CA Camera nu
pote tine sedintä publich in nefiinta minis-
terului, a dat nascere la o cestiuue forte
mare constitutionalä, i cu destulä pärere de
réa am vdut cd seful grupului constitutio-
nal, in kc sd accepte francamente cestinnea
ridicatä i sd rspundd serios, a scoborit'o,
s'a pus sä facAglume si a finit prin a dice di
discutarea cestiilor constitutionale sunt cli-
Nu sciti Ç1AÜ uncle am ajunge dacti am
trata tote lucrurile marl' i permanente ale
vietei de cliseuri, numai pen tru eh nu sun t
de eel, de alaltderi.
Presedintele consiliului de ministri a dis,
în urma votului Senatului de SAmbdtd, cti
acest vot fiind semnificativ 11 va comunica
Regelui, pentru ca M. S. sä aviseze. Regele
lug nu póte sd se amestece lu raporturile
dintre Corpurile legiuitóre si guvern de ciii
numai intr'un singur cas, anume: când este
conflict, si atuna nu pote da de cAt duo6 so-
luiuni : saji acceptd demisiunea cahinetu-
diselvd. Corpul legiuitor.
Asupra acestui punct nu este nid o con-
troversä; si dad. este asa, atunci nu putem
tine sedintd; cad, ori ministeruldemisionezd,
ori trebue sA disolve Senatul.
Acésta este adevrata teorie i practicd. con-
stitutionald ; i ori-ce altä solutiune yeti
da D-vóstre, si ori eta yeti rsturna adeve-
ratele principii parlamentare, lucrurile aces-
tea sunt indiferente. Ceea-ce voim nol oposi-
tiunea este sä. precisäm bine acest punct iii-
semnat din practica constitutionald, pen-
tru ca apoi a D-vóstre sA rAminA. intregä
rspunderea, de a '1 fl cdlcat, in fata opiniel
publice. Presediutele Senatului a fost consul-
tat, presedintele Camera a fost consultat
noi vedem cd ministrii se presintA diu noti pe
banca kr, färd ca D. presedinte sA ne fi co-
municat i noé ce s'a intémplat ;.ba ce e mai
mull) ministriI spun CA n'ati demisionat. A-
cestea sunt lucruri anormale, i uoi nu ve-
 1.4
dem in- ele de cät o indrasnétä résturnare a
principiilor cons6tutionale. (Aplause).
D. pre§edinte : Acum,, D-lor, pun la vot
propunerea D-lui Ionescu de amânare a
dintelor nóstre.
- Adunarea procede la vot resultatul
scrutinului este cel urmktor :
Votanti 127
Majoritate absolutä.
. . . 64_
Bile albe. . . 51
Bile negre 76
D. preáedinte: Aduuarea n'a primit pro-
punerea de amânare. Acum D. Ionescu are
cuvéntul In cestiune personalk
D. N. Ioneseu: D-le,, preqedinte, am sä
resping atacurile nemeritate i imprudente ce
'rni-a fäcut eful constitutionalilor din acéstä
Camerd. Eh nu '1 voiii imita fäcénd perso-
nalitäll Cu D-lui ; m voi apra ca un orn
onest, convins cä n'a facut nicl o forfeturk
constitutionalä, -0 care nu are pe consciinta
sa
imputa nicI o nelegiuire electoralä.
Dar:A s'a intémplat o-datà, nand era in capul
guvernului un conservator onest, care a läsat
din partel libertatea perfectä in alegerl, ca
eü sä recunosc acéstä libertate, i ca pe urrna,
când
fäcut anchete i s'a dovedit cä acéstä
libertate a fost infrântä ici colea di subal-
terni ze1o0 i WI närävitI, atunci m'arn pro-
mintat cu aceea0 independetä de spirit In
contra acelor carI ail comis acele nelegiuiri,
precum m pronuntasem in favenea minis-
trului care a stat neutru in htpta dintre par-
tide, nu s'a amestecat in tripotagiele i in
manigantele electorale, acésta cred ch este
bine ca cei tineri sä o invek de la cel b6-
trfin. Eh sunt bträn luptätor pentru li-
bertatea electoralk iar nu imbtrânit in (lile
yele; dic dile rele acele chid se despretuesee
libertatea electoralá; acésti libertate este o
dogmä pe care se rézimä tefte institutiunile '
representative.
Când am felicitat pe ilustrul repausat Ma-
uolache Costache, care a murit in plinä dem-
nitate de ef al partidului conservator, eram
in tot dreptul meti; cAcI acel ilustru orn de
Stat i prwdinte al consiliului s'a dus i '§i-
a depus demisiunea in mâna Suveranului
sciind ca nu avea majoritatea cu acele ale-
gen Am v'édut partisani din al s6I, din acèia
cari umblä pe lângä tóte guvernele dupe ca-
pätuialä, atin6ndu'i calea ca sal impedice de
a se duce la Palat cu resignatiunea, sa din
capul cabinetului ; dar el a nesocotit zelul
.acelora earl' voiail-ca el sä stea la putere ca
facä majoritatea.
ktá pentru ce am läudat pe acel onest orn
de Slat conservator. El 0 sub regimul ante-
rior, acela,a1 Conventiunei de Paris din 1858,
a. presidat de asemenea alegeri libere §i Adu-
narea '1-a dat in judecatä i Inalta curie 'I-a
dal dreptate recunoscénd rectitudinea pur-
Wei sale.
D. Carp care, a sef al grupulul constitu-
ponal, face majoritatea ministeruluI actual,
si care ne-a vorbit de un clieti , nu de
mult in acéstä. Adunare cu drept cuvént
a sustinut cä nu trebue sa fad la putere
aceea-ce al reprobat thud in;opositiune. Apoi
DESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR 23 Noembre 1890
astädi, chid spune cä top ail iiicut tot una, finitiunea ce dä. Cicerone de orator : Vir bo-
cum rmâne cu insdi dicerile sale de a- ll/US dicendi peritus.
dineaorl? Avem aceea0 virstä parlamentarä ; Augurez aicI, ca rspuns D-lui Carp, a fi,
dar eh am rmas nestriimutat in eel 25 cum (lice Cicerone, vir bonus, bun la inirflä,
ani ai vietei mele parlamentare, pe .când D. Cum n'a fost astädi D-sa cu mine; dar tot-
Carp abia dupe 25 ani '§i-a dat titlul de d'o-datä icauta sä nu piark prin dicerile sale
constitutional, ceea-ce insemnézä c`a pânä a- ingäimate i contrarii adevèrulni, dupe pro-
cum nu pätrunsese spiritul cohstitutionalis- verbul românesc: cä hitä pasrea prin lim-
mului in- rnintea D-sale. ba eI piere, afirmând 'c'd de la Demostene se In-
Deosebirea intre D-sa i mine este cd eü v* invective.
am fost tot-d'a-una constitutional, fie ca am D. pre§edinte : Acurn inträrn in ordinea
sustinut un minister, fie cl '1-am combdtut, dilel, unde avem mai ântesiii alegerea comi-
pe când D-sa '§I-a aks acest titlu acum, dupe, siunel de petitiuni.
25 ani, pentru trebuinta puterel. D-le preF-
- Adunarea procede la vot i resultatul
dinte , dacä apär aceste convingeri cu (ire- scrutinului este cel urmator :
care vivacitate juvenild, acésta o fac pentru
cä sunt unele conyingerI earl tot-d'a.,-una Votauti 69
stint tinere i call seduc i pe bétrâni i pe Bilete albe 3
tineri; dintre acestea este la mine, ca la ori- Voturl exprimate 66
ce constitutional 0 sincer i convins, cea ân- Majoritate regularnentarä . 46
tdifi libertatea electoralä. Convingerile earl'
S'aii ales:
seduc nurnai pe thief, acelea Rase numai
din efectul virstei; i dacä lupt de 25 ani D. P. Cernätescu cu . . . 64 voturi
pentru acelea§i convingeri, este pentru ca M. Pacu 64
fac pe top sä fie consecuenti i mai cu sémä , I. Demetriade . . . . 64
sä nu mintéscä consciinte1 kr. Ell nu m'am , C. Bobeica . . . . 64
A. Mavrodineanu. . 64
desmintit nici o-dat&;dar nimeni nu s'a des-
rnintit mai crud de cât aceia cari astädi de- N. Georgescu . . . . 6644
tin puterea. Póte cine-va sä se arnágéscA In M. Climescu
opiniunea sa i sä dicä cä cutare alegeri aii -Adunarea procede la alegerea comisiu-
fost libere i mai pe urmä sé se convinga nel de indigenat:
prin fapte ca nu a fost a§a; dar sä find un
orn de partid i sä erigä erorile in dogme, ca Votanti .... . - . . 61
sä qica cä lumea nu trebue sä dea cred6mént Bilete albe 1
Voturi exprimate. 60
niel declaratiunilor guvernului, nicl promisi-
minor opositiunei, acésta este un scepticism Majoritate regulamenlará . 46
pe care ell nu'l aprob.
S'ail ales:
Iatä ce aveam, de cps pentru ca sä réspund
o-datä pentru tot-d'a-una D-lui Carp , nu D. D. Ghica cu 60 voturi
M. Caracostea 60
flind-cä am ceva personal cu D-sa; suntern . . .
buni amici, träim inteo mahala, nu ne-am D. Vidrwit 60
C. Christodorescu 60
certat niel o-datä, nicl noi,:nicI cânil ;
mahalaoa nósträ este o mahala pacinic6; dar Lahovari Emil
" 60
Rosetti Dim 60
ai fi voit sä fie aid pentru ca sä audä aceea-
ce aveam sä spun despre Dernostene. Marascu M. 60
Sunt câte-va sptrnâni, cu ocasiunea Mau- - §edinta se ridicä la 5 ore dupe arniadi,
guarel statuei lui Asachi, luasem scrierile anuntându-se cea urmätóre pe a duoa di, 20
lui pentru cä aveam sä vorbesC la acea oca- Noembre.
siune soleninelä. M'am intélnit atunci cu D.
Carp pe stradä 1-arn spus ceea-ce voiam ,Sedln&a de la 20 Noembre 1890
sä fac ; D-sa 'mi-a, dis cä aa voifi sä fac o
improvisatiune bine simtitä; iar despre De- Pre§edinta D-lui pmedinte G. Gr. Canta-
cuzino.
mostene nu am schimbat niel o vorbä.
-§edinta se deschide la ora 1 dupe amiadi.
E plâng pe acei cari, umblând cu Demos- -Presenti 144 D-ni &put*.
tene, nu iaü de la (Mosul de cât Modele de
-Nu réspund la apelul nominal 37, i a-
frase 0 nu se inspirä 0 de la virtutile lui nume :
patriotice, fäcénd imputare acelor cari '1 ci-
tesc cu deplinä admiratiune. Bolnav:
Dernostene n'a fost clu:.tesanul nimnui ; D. I. Nuc§oreanu.
Demostene n'a fost nici amägitorul verI-unul
partid; el a fost un bun patriot, si asl dori ca In congedin:
top call vor sä convingä cu cuvéntul lor Adu-
D. Gr. Argetoianu.
närile deliberante sä. caute a imita pe orato-
rul atenian; del* de la dqnsul nu von 'Inv* Fárá aratare de motive:
invective, de bura sérnä, ci adeVratul patrio-
D-nii D. Alexandrescu, Gr. Andreescu, I.
tism. Iar data nu 'I-ar placea elocuenta de- Athanasescu, G. Berevoescu, N. Blaramberg,
mocratic& a patriotului grec, nu va perde ni- L. Bogdan, U. Boldescu, A. Cämär4escu, M.
mic punéndu-se la scóla oratorului roman; .Caracostea, C. Datculescu, C. Deleanu, I.
ins& atunci sä nu uite sä bage de sérnä la de- Dimitriu, V. Dimitropolu , G. Dräghici, P.
www.digibuc.ro
 23 Noembre 4890 -
ESBATERILE ADUNAREI DEPUTATILOR

Ene, E. Ghica, A. Goilav, L. Goilav, C. Iarca, D. Gr. Triandafil, MInistru de justilie: S'a ales:
T. Ionescu, I. Macridescu, M. Marascu, L Mar- Ed nu sunt contra desvoltärei, dacä voesce D. Em. Pache Protopopescu eu 76 voturi
ghiloman, A. Mavrodineanu, T. Nica, I. Oro- s'o facä interpelatorul dupe explicärile ce I. Bolanolu cu 76
veanu, V. Plepianu, D. Popescu, C. Ressu, void. da. I. Rádulescu cu 75
N. Sdveanu, Chr. Sulioti, I. Väsescu, C. Ve- D. V. Macrl: Vorbiti, D-le ministru; e D. Laurian cu. 76
riceanu, Gr. Chrisenghi, N. Volenti. vé asc ult. I. Poenaru-Bordea cu . . ., 71
- Se acordä congedid D-lui Ion Nucp- D. Gr. TriandalB, ministru de justitle: G. Robescu cu 76
reanu. Avem deja cunoscintä la ministerul justifieI, G. Gâtzä eu 75 ,
- Se trimit la comisiunea de petit-WM : prin insu0 tribunalul de Covurluid, cä, ast-
-Adunarea procede la alegerea unutal Op-
petitiunea D-lui T; Georgescu i aceea a mai fel cum este organisat dupe legea cea nouä,
telea membru pentru comisiunea .comunald :
multor locuitorl din comuna Thrzeni, judetul el nu póte sä réspundä la tóte cererile ce se
Dolj. presintä i ar trebui sä se facä sad o a duoa Votanti 96
- Se trimite la comisiunea de indigenat sectiune, sad sä se adauge numérul judecato- Bilete albe 3
petitiunea D-lui Irimia Stan Pand, prin care rilor, ca sä fie indestulator pentru a conduce Voturi exprimate 93
cere recunóscerea calitätei de roman. afacerile. Majoritate absolutd 47
-Se trimit la comisiunea budgetara urrnd- Acéstä cestiune, de care ministerul jus-
tórele budgete pe exercitiul 1891-1892 : tifiei e sezisat, se aflä in studifi i cred cä, cu S'a ales D. C. Bädulescu cif 50 voturi.
Datoria publicd, ministerul de resbel, mi- concursul D-lor deputati din localitate Adunarea procede la alegerea comi-
nisterul de interne, ministerul de lucräri dupe informatiunile pe earl _le vom lua mai siunei budgetare i resultatia scrutinului es te
publice, ministerul de justifie, ministerul de departe, vom putea ajunge a face ca serviciul cel urmätor :
domeniI, ministerul de externe i consiliul de
precum i petitiunea fuuctionarilor
grefeI tribunaluluI Mehedhiti.
sä nu sufere i tóte interesele sä fie satistd-
cute.
Dacä D. Macri nu e satisfäcut i crede ea'
Votanti . .
Bilete albe
.... 83
12
- Se comunicä constituirea biuroulta Se- trebue sä mérgd mai departe, atunci sä Voturi exprimate . . . 71
natului. formuleze interpelarea, 0 void veni i e cu Majoritate regulamentard 46
D. pre§edinte: D. Asian are cuvéntul informatiuni mai depline, ca WI pot da sa- S'ad ales :
pentru a anunta o interpelare. tisfactiune. D. P. Carp cu 71 voturi
. D. N. Ceaur Aslan: Am onóre a inter- D. V. Maori: D-lor, de i sunt satisfäcut P. Ene cu
pela pe D. pre§edinte al consiliuluI de mi- de réspunsul dat de D. ministru, dar sunt Chr. Negoescu cu
niOri i ministru de interne: dator sä fac o declaratitme. Void ntepta tim- A. Holban cu 7777011

- 1. Asupra ingerintelor administratiuneI de

Ia0 cu ocasiunea alegerilor comunale, pre-
cum i asupra actelor urzite de t;lisa adminis-
pul necesar ca sä se facä studiile i, dacä va
trece acest fimp 0. nu se va da satisfacere in-
tereselor justifiabililor, atimci ne reserväm
, I. Lahovari
C. Anion cu .
cu . .
I. Marghiloman cu .
71

71
tratinne cu acea ocasiune; dreptul sä propunemproiectul de lege pe care G. Robescu cu. 71
2. Asupra ultimei schimbäri ministeriale, 'I consideräm trebuincios. A. tirbeiii. cu 71
precum i asupra atitudineI cabinetului fatä D. pre§edInte: Acum la ordinea Oilei a- Gr. Buicliu cu 71
cu votul dat de Senat in edinta. sa din 17 (29) vem alegerea comisiunei comunale. N. Filipescu cu 71 0
Noembre 1890. -Adunarea procede la alegerea comisiunei N. Voinov cu 71
D. pre§edInte : Se va comunica guver- comunale resultatul scrutinuluI este cel E. Ionescu cu 70
nu luI.
urmdtor : C. Enescu en 71
Acura D. Macri are cuvéntul. Votantl 85 G. Lahovari cu. 70 0
D. V. Mácri Am onóre a adresa D-lui Bilete .albe 2 C. Vrabie cu 71
ministru de justifie interpelarea urrnätóre : Voturi exprimate 83 T. Ionescu cu
Dacä are cunoscintä D-sa de neajunsurile Majoritate regulpmentard 46 , M. Säulescu eu
dificulttfile ce intémpind justitiabilii tribiuna- Dr. Macridescu cu . . . 777111

hilui de Covurluid din causa suprimärei sec- S'ad.. ales : , G. Panu cu 71

liuneI a duoa , dificultäti i neajunsuri aduse D. A. Chindr4escu CU . . . 77 voturI M. Marascu cu 70
, la cunoscinta ministeruluI in diferite rénduri, Niculae Ion cu 77 -Adunarea procede la alegerea a treI mem-
atât de cätre justifiabili, cat 0 de prwdin- N. Säulescu cu . 77 bri earl sti facá parte in consiliul de ad m
dele actual al tribunalului de Covurluid, care G. Macarescu cu . 77 istratiune al easel de depuneri:
numal de energie nu lipsesce, i intreb : ce G. DräghicI cu . 77
, . 63
mésuri crede D ministru de justifie sä ia ca
sä inläture aceste neajunsuri i dificultäti?
E. Donici cu . 75
Iar pentru cel de al Optelea membru, care
Votanti
Bilete albe ... ;
Voturi exprimate
. . 1
62
D. Gr. Triandafil, rninistru de justIlie: n'a intrunit majoritatea regulamentard , ré-
La acéstä interpelare sunt in positiune a Majoritate regulamentará . . 46
mâne a se face un al duoilea scrutin.
rspunde imediat ; dad,. D. Macri nu va -Adunarea procede la alegerea comisiuneI S'ad ales:
fi satisfdcut eu explicarile ce void da, liber
financiare i resultatul scrutinului este : D. I. Negrutzi cu. . 62 voturi
este D-sa désvolta interpelarea; dar e
cred cä sunt in msurd de a vé da un rés- I. Stefáneanu cu . 60
Votanti 80 I. Poenaru-Bordea cu . 52
puns satisfdcétor. Bile te albe 4
D. G. Vernescu : Nu se póte färä ca inter- VoturI exprimate 76 - -edinfa se ridicd la 5 1/2 ore si cea vii-
pelatorul facd desvoltarea interpeläreI. Majoritate regulamentard . 46 Uwe se anuntä pe Jol, 22 Noembre.

IMPRIMERIA STATULUI. DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GH. CANTACUZINO

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro