Seria Colectia Verde NESTOR URECHIA

Coordonator: Mihai Ogrinji

Redactor de carte: Matei Brod
DTP: Adina Ristea, Marius Ristea
llustrafia: Arhiva Rom6nia pitoreasci

Robinsonii
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei
Bucegilor
NESTOR URECHIA
Robinsonii Bucegilor/ Nestor Urechia. - Bucuregti :
Tntdmplerile a trei cercetaSi
Rom6nia pitoreasc5, 2018
I SB N 978-60 6-94518-2-3

82L.L35.L

Copyright @: Editura Rom6nia pitoreasci

Editura Romdnia pitoreasci

Tipdrit la Dinasty Books Proeditura giTipografie 2018

r
 Cu prins

I
WW Prefold...... ................4
1. La Cdmpir"....................................... ...............
l. Sub nucul cel mare
din curtea boierului Verescu
1-g

...............19
ll. Cine erau Mitu, Dinu pi Nelu..............................2t
lll. Cei trei bdieti chibzuiesc o ispravd minunatd....27
frWW lV. Se ivegte CiulicS. Cine era Ciulici ......................32
V. Un nou actor intri pe scenS:
vAnitorul Sava Negufoi, gridini de om ................. 35
*,WW:94TASLJY" Vl. Viitorii exploratori se pregitesc
in vederea marii expedilii............. .......39
Vll. Ziua cea de pomin5..... ...................4L
Povele cu privire la moral ....................42
Povele cu privire la fizic .....42
Statuio Cercetagului din Tecuci, dinainte de 7945 2. S?RE BUCEG|...... ...................46
5i ceo de astdzi Vlll. Pe calea na[ionalS C6mpina-Predeal ..............46
lX. C6teva vorbe despre Valea Prahovei
si Muntii Bucegi .................48
3. PE 8UCEG|.............. ...............53
X. Pe Bucegi, spre Caraiman.. ...............53
Xl. O v6nitoare de urgi............ .............57
Xll. Spre Valea Seacd a Caraimanu1ui..........,..........63
Xlll. CapitolulXlll: numirul lui luda.
intemni!a!i in Valea Seacd I ................ ....................7 I
XlV. Zi de foamete!,............... ...............87
XV. Mare descoperire: Cuptorul lui Rdducu. ..........92
XVl. Uratul, batS-l focul de urdtl ..........................1OO
XVll. Albina gi ariciul, sau cum s-au fdcut munlii .1"02
XVlll. Steaua celor trei Crai de la Risirit,
floarea Bucegilor; floarea Reginei ......106
Regele Carol al ll-leo primind defiloreo Strdjerilor

172 173
 XlX. Derdelu; in toiul verii! P5!ania lui Mitu ........109 Colecgia Verde
XX. Din ,,Cronica Pegterenilor Vdii Seci a
Caraimanului", scrisS, zi cu zi,
Dintre cirlile apirute:
de Dumitru Verescu .........1,74 NICULAE BATICU - Jurnolul unui alpinist gi oviator
XXl. Urmarea cronicii lui Dumitru Verescu...........I2O WALTER KARGEL-Alpinism . indltimi, riscuri, bucurii
XXll. Cet poate costa aflarea unei Anco|ii.............I22 NICOLAE C. DIMACHE - Vulcani, fluvii sacre pi zei de piatrd
Cdldtorie in lndia pi sud-estul osiatic
XXlll. OspS! cu ,,Menu" in limba lui Cicerone.......126
IONEL COMAN Am ?ndrdgit munfii
-
XXIV. lar5gi din cronica lui Mitu..... .....I28 Amintiri despre alpinism gi drumelie
XXV. Pirdsirea Vdii Seci a Caraimanului................ 133 NESTOR URECH lA - Vraja Bucegilor
s. iNToARcEREAiN LTJME ........ ................ i.41 RoMANIA PtToREASCA, 1933. Munli, ape, drumelii
XXVI. intoarcerea in lume. Spre Sinaia. DAN ANGHEL - Alpinism gi escaladd in Munlii Trascdu
Se ivegte Neguloi .............I41 FERENC WILD - Alpinism in Cheile Bicazului
XXV|l. 10 august 1875, in Sinaia .........L44 BUCURA DUMBRAVA - Cartea Munlilor. $i alte scrieri
XXVII l. Mitu descifreazd inscrip!ia........................ 146 EMILIAN CRISTEA - Biblioteca montaniardului
XXIX. Descoperirea comorii..... ...........150 CORNEL COMAN - Himalaya - Gurja Himal 1985:
XXX. Marea consfituire a celor trei exploratori ...152 8.000 m versus 7.000 m
4. EPTLOG.. ............ L54 SORIN TULEA - Amintiri din rdzboaie neterminate
XXXI. Telegrame peste telegrame ......154 NICOLAE C. DIMACHE - Oamenigi munli
XXX|l. La Sinaia, de Sf. Maria, L5 august 1905......157 RADU TITEICA - Ascensiuni Montane - Oameni si amintiri
XXXlll. incheiere ...............165 DINU MITITEANU - Chemarea muntelui
DAN VASILESCU - Premiere alpine
IOAN PIVODA - Regruparea finald
GABRIELA CALUTTU SONNENBERG - Bolero
MIHAIL SARBU - Cronicd Salvamont
PETRU SUCIU - Noi, cei de la $tiinfa
NESTOR URECHIA . ROBINSONII BUCEGILOR,
intdmpldrile a trei cercetagi

Cdr.ti in curs de aparifie:

NICOLAE PETRESCU - Croazierd pe Dunire pisiajul istoriei

DINU MITITEANU - Hoinari prin munli
ALECU RENITA - Nistru. intoarcere la izvoare

L74 175
 I
t ...Umbletul pe jos, cel mai frumos, cel mai sdnitos,
cel mal cu folos, ci toate le vezi, toate le cercetezi, toate
le privegti mai de aproape, ceea ce-!i aduce dulce plScere 1. La Cdmpina
si cea mai bund sindtate.
l. Sub nucul cel more din curteo boierului Verescu
Vornicul lordache Golescu
in anul 1875. Casa Veregtilor, casd boiereasci de !ard,
Era
zidire bdtr6nd, sta in mijlocul curlii unei sfori de mogie, cam la
H
st capdtul orSgelului CAmpina, de-a lungul ;oselei nalionale, care
cERCETASTLOR ROMANI
leagd Ploiestii cu Predealul.
DEDIC ACEASTA CARTE SCRISA DE DRAGLJL LOR
in dosul casei, vie pierz6ndu-sein zare; la dreapta, porumbigte,
la st6nga - coasti foarte pov6rnitS, p5nd in valea 16ului C6mpinila.
in fald, o curte lungi gi larg5, inierbatd peste tot. Podoaba acestei
curli nu putea fi un biet rondulel de flori - ochiul boului, petunii,
gherghine, verbine - ci, fird ?ndoia15, nucul uriag, ce se indlla, cam
pe dreapta, nuc secular, la umbra ciruia nu era in stare si creascd
nici o vegetalie alta dec6t o iarbd scundd gi deas5. Nuc in care,
urcdndu-te, te pierdeai prin crengdria lui, ca intr-un orag cu strizi
intortocheate. Dar pe l6ngi mdrelia lui de mogneag, care multe
a vdzut gi multe a auzit prin negurile vremurilor, nucul avea ceva
deosebit de miile de pomi de felul lui din !ar5: intr-o cripiturd
a trunchiului, in dreptul celei dint6i furci, sta neclintitd o iconild
a Maichii Precistei. Cum, c6nd venise icoana aceea in acel loc,
infig6ndu-se in trunchiul nucului, nimeni n-ar fi putut spune. At6ta
se gtia ci ocrotegte pe cei addpostili sub copacul roditor.
intr-o dupS-amiazd de iulie dogor6toare, se aflau, st16ngi la
umbra deasd gi rdcoritoare a arborelui stufos, patru in9i, dintre
care trei, nigte flScdiandri, tolSnili pe iarbd, ascultau, cu luare
aminte, povestirea unui b5tr6n, cu barba albi ca a sfdntului Petre,
apezat intr-un je!.
Puternic de interesanti trebuie sd fi fost istorisirea bitrdnului,
de era, cu ateta incordare, urmdritd de tinerii, pe care, nici
zbenguiturile nebunatice ale unui c6ine l5!os, nici freciturile
dezmierdoase ale unei pisici virgate nu-i turburau in ascultarea
lor.
Portifo Caroimanului

18 19
 Dal de la o vreme, glasul povestitorului se impulin5; se opri o
clip5, apoi bdtu in palme de trei ori. Curdnd se ivi, condusd in tact
de mama Neacga, econoama casei, o slujnicd in costum nafional,
purtAnd o tavi mare cu dulceli gi o cafea. Fiecare, dintre cei de
sub nuc, ficu cinste, care mai cu zgomot, care mai pe tdcute,
dulcelii gi apei reci. Cel cu barba albi scoase, dintr-un buzuna4 o
tabacherd de argint plini de tutun auriu, inv6rti o !igar5, ii dete foc
gi incepu si pufSie cu mullumire, umfl6ndu-se in je!, 9i sorbind,
c6nd gi c6nd, din ceagca de cafea fumegdndS.
- Ei, bdiefi, acum si-mi spune-li ce g6ndili despre copiii
cdpitanului Grant, intrebd bitrdnul, pe franluzegte'.'
Faima romanelor gtiinlifice ale luiJules Verne incepuse abia sd
pitrundd in Rom6nia, aga ci respectabilul profesor francez Louis
# Vi16, povestind, in acea zi, celor ai sdi trei elevi, din capodopera
lui Jules Verne: ,,Les enfants du capitaine Grant", le ddruia o
adeviratS trufanda literari gi gtiinlific5.1
Unul dintre ascultdtori, mirun!el, cu ochii albagtri ;i pirul
v6lvoi, rispunse:
- Mie mi-a plScut geograful Paganel...
Dar altulinalt, slab, oacheg, cu doi ochica tdciunii,intrerup6nd:
- Ei agi, Paganel, un zdpdcit, cu nasul in c5rli...
- Zip6cit, zdpdcit, dar ce om inv5lat...
- O fi fost ,,savant", se amestecd, cu vioiciune, un al treilea
h
ascultStor, un biiat cu migciri repezi gi privirea rAzitoare, o fi fost
,,savant", dar prea fricos ca un iepure.
Mai bine sE ne minunim de bdrbdtia fiului si de duiosia fetei
cdpitanului Grant.
- Dar despre lord 9i lady Glenarvan, protectorii lo4 nu spuneli
nimic? intrebd, iarSgi, zd mbind, povestitorul.
- Ce si spunem? Oameni cu suflet bun...
- Bun de pugi la ran5...
1 Unii biieli din generalia mea s-au delectat 5i induiogat citind aceasti carte a lui
J. Verne, in care se desfdgoari peripeliile unei expediliuni in ciutarea cipitanului
Grant dispirut, expediliune intreprinsi de nobila pereche Glenarvan, protectoare
a celor doi copii ai cdpitanului.
20
trei bdieli: Mitu, Dinu gi Nelu - adicd, fdrd mSng6iere nici
Cei
prescurtare, Dumitru, Constantin gi lonel - se puserS la discufie
cu pedagogul lor, fiecare dupd firea lui, Mitu agezat, Dinu bdtiios,
Nelu, c6nd cu aprindere, c6nd glume!. Louis Vi16 ori ii a!6!a, cu
intrebdri in doi peri, oriii linigtea cu rispunsuri chibzuite.
- Eh bien, mes enfants, zise, intr-un sf6rgit, bdtr6nul, tdind
discufia, je vous laisse libres jusqu'd l'heure du diner. Surtout pas
de b6tises, n'est-ce pas?2
- Non, monsieur, rdspunserd Mitu gi Dinu intr-un glas.
- C'est entendu, grand-pdre,3 adiugd Nelu.
$i acum mare consfdtuire. Cum sd petreaci restul zilei?
- Hai s5 ne scdlddm, fralilor, propuse Nelu.
Haidem!
- O mai fi in fiintd 9i destul de ad6nc ochiul din Prahova, in
care ne-am scSldat ieri?
- DacE nu acela, gdsim altul.
lesird pe calea nalionalS gi o tulird spre r6ul Prahova, tdind
numeroasele gerpuituri ale goselei. Ceva in sus de podul Vadului,
pod mare aruncat peste Prahova, un crac al 16ului se oprea cdtva
in loc, alcdtuind un fel de lac ad6nc9or.
Repede bdieliiigi lepidari hainele si b6ld6bdcin apd. O datd,
de doud, de trei ori, nilicd bdlScealS. Apoi uscarea trupurilor la
soare, unul intins pe o mici plajd de nisip, ceilalli in picioare.
Luptd dreapti intre Dinu gi Nelu. Luceau trupurile flScdilor; ai fi
zis o scend antic5...
ll. Cine erou Mitu, Dinu gi Nelu
Din tdndra treime Mitu-Dinu-Nelu, se cuvine si despirlim
pe cei doi dint6i, ca fiind rude, veri buni, amdndoi din neamul
boieresc al Veregti lor.
Conul Toma Verescu, tatdl lui Mitu, unchiul lui Dinu, era
un boier de vild veche, care mo$tenise de la tatdl siu, vornicul
Androne Verescu, o avere frumugicd 9i o fire originalS. Averea gtia
2 Ei, copii, vi las liberi p6ni la ora mesei, dar sd nu faceli prostii
3 inteles, bunicule.
21
 s-o administreze cu socotealS 5i cumpitare, iar originalitatea i se
vddea in sentinlele ce pronunfa ca judecdtor, magistratura fiind
cariera ce imbr5figase.
I Din c5sdtoria sa cu o domni;oara Tifalis, fatd de greci bogafi,
cipitase un biiat, pe Mito. Mama murise d6nd nagtere copilului.
Biiatul, fird de mamd, care sd-l creascS, avu norocul sd fie
dat in incredinlarea bdtr6nului profesor francez Louis Vir6, adus
de vornicul Androne pentru educalia lui Toma, 9i pe care acesta il
pistrase in casi, ca un odor al familiei Verescu. Boierul Toma mai
primise gi pe Dinu, bSiatul unui frate, mort de t6ndr, nelSs6nd nici
o avere.
I
in sf6r9it, Nelu, adicd lonel, adicE Jean Vi16, nepofelul
d preceptorului, fusese 9i el alipit pe l6ngd Mitu.
a
Cea mai mare parte a anului, intreaga familie sta ?n Bucuregti,
intr-o casd patriarhald, cam dirdpdnatS, in vecinitatea pielei
Matache Micelaru' (uli1a T6rgovigtei, actuala Calea Grivilei).
Cei trei bdieli, de o seamd ca v6rstS, urmau, ca externi,
cursurile liceale intr-un pensionat particular, agezat la goseaua
Kiseleff, pensionat care se bucura, pe vremuri, de un mare 9i
indreptdlit renume.
in fiecare diminea!5, pe ploaie, pe soare, pe viscol, pe
ninsoare, cei trei camarazi, sub supravegherea domnului Vi16,
se duceau la pension, de unde se intorceau seara acas5. Aceste
umblete zilnice, jocurile in aerul curat al goselei, paza igienici din
i acel institut, toate acestea dddeau bdielilor sinitate trupeascd 9i
sufleteascS.
I de
Pe vremea aceea, bdielii igi vedeau serios de carte 9i voios
jocurile potrivite v6rstei lor. Bucuregtii, sat mare cu moravuri
patriarhale, nu erau infrigurali de modernism, nu aveau nici
cinematografe cu subiecte imorale, nici berdrii t6mpitoare, nici
,,gantanu ri"a cu spectacole degradatoa re, nici tripouri cla ndestine
ft'
sau cluburi deschise, nici curse de cai, nici cazinouri cu joc de bu15,
nicijurnale a cinci bani patru edilii 9i cu o congtiinld v6ndut5.
4 Un striin incercase si introducd un caf6 chantant la cunoscuta Gridind cu cai,
dar pierduse gi cbmaga de pe el.
22
Vara, renumita grddind a lui Hrstchka (poporul neputSnd
pronunla acest nume ceh, il schimbase in Ragca), in care c6ntau
doui muzici, iar publicul sta la mese consum6nd ori se plimba
prin aleile grddinii, vorbind. Dumineca gi sdrbitorile, ,,ilumina!ia"
acestei gridini era strdluciti gi adic5: o stea mare cu sticle
multicolore gi nigte palmieri de tinichea, purt6nd, drept fructe,
globuri colorate.
Pentru popor erau grddinile cu dulapuri, printre care Grddina
cu cai. De int6i Mai, un adevdrat exod popular golea mahalalele
Bucuregtilor gi umplea aceste grddini, unde pe iarbd verde, in
plind veselie, birbali, femei, copii, mdncau mititei gi beau vinigor,
ascult6nd gemetele si vdicSrelile, intovdrSgite de ochi dali peste
cap, ale tarafurilor de lSutari.
larna, la Teatrul Nalional, juca trupa lui Pascali drame gi
melodrame, de cele cu cavaleri medievali, invdluili in mantii
negre, strig6nd, cu glas din fund de butie: Mii de bombe, domnule
baroane!
Aceste melodrame a!6!au in spectatori porniri de vitejie gi de
jertfS de sine; piese psihologice gi patologice, scormonind drojdia
de patimi ce fiecare om are in fundul inimii, nu se pomeneau gi,
de s-ar fi dat, ar fi cizut de la tnt6ia reprezentalie.
Din c6nd in c6nd se jucau, la acelagi Teatru Nalional, piese
originale, cu subiecte patriotice, printre care ,,Banul Mdrdcine" al
lui V. A. Urechia avea insugirea si desfunde mahalalele si sd se
desfdgoare in fala unui auditor cu simtiri simple, curate, binevoitor
gi entuziast.
Bdielii nogtri, sub conducerea bdtr6nului Vir6 - cici de capul
lor nu erau lSsali o clipd - luau gi ei parte la nevinovatele plSceri
ale Bucureptilor.
larna patinaj pe lacul Herdstrdu gi curse nebunegtiin sdnii 9i
sdniule (derdelug), cd iernile erau grele pe atunci, cu zdpezi care se
agezau mormane, inalte c6t omul, pe Podul Mogopoaiei(actuala
Calea Victoriei) gi pe toseaua Kiseleff, unde veneau chiar lupii. Din
c6nd in cAnd la Teatrul Nalional - ca rdsplatd a sArguinlei la studii,
primdvara si parte din vard - p6ni nu plecau la C6mpina - cei trei
23
 camarazi fdceau partide de aga-zisd v6nStoare in pSdurea Bdnesei.
Aveau in stdp6nire o carabind Flobert, cu care omor6ser5, intr-un
an, o sSrmanS cioarS, o nenorocitd de cofofand 9i o gdin5 chioar5.
I Dar vdnitoarea aceasta hazlie nu era dec6t ceva pe delSturi;
lucrurile cele bune erau alergiturile in aer liber, zbegurile printre
arborii bdtrani ai Binesei, intoarcerea obositd spre seard ;i
somnul cel temeinic, cel firi vise turburitoare, somnul buSteon
al tinerelii curate la trup 9i suflet.
Cdtre desprimdvdrat, in unele duminici, profesorul ducea
pe copii la apele minerale feruginoase de la Dobroteasas care
erau renumite, de se str6ngea acolo lume peste lume, sd bea, cu
incredere, api invioritoare mai cu seamd pentru cei ce sufereau
,f
s de friguri.
i,l
Trai simplu, patriarhal, bun si formeze minli limpezi, trupuri
nevdtdmate , mens sano in corpore sono, dupd cum se ardta a fi
treimea veselS, juciugS, cu lumini de soare in priviri, treimea
Mitu-Dinu-Nelu.
Tn fiecare an, pe la sf6rgitul lui iunie, dupi examene, o porneau
cu tolii la C6mpina, sd petreaci vara in casa strdmogeascS, de
!ar6, a Veregtilor.
Aici, traiul, tihnit gi din belgug, era 16nduit de profesor, cdruia
conulToma ii l5sa toate pe m6n5.
Dimineafa, exercifii corporale, apoi gustare, in urmi libertate
la jocuri. Cu un an inainte, in L874, biietii se mai jucau de-a
ifi argicele: cioca, lig5neasca mic5, ligdneasca mare, armeanul, se
tl perindau, iar sSculelii cu miale, capre, soalbe, treceau de la unul
I la altul, dupi toanele norocului gi megtegugirea jucitorului.
Dupd p16nz, somnulef cu tolii, apoiintrunire sub nucul secular,
unde copiii ascultau povestirile lui Vir6, instructive, morale 9i, in
acelagi timp, inveselitoare. larS;i, in urmd, libertate, fiecare, dupd
firea lui, ciutdnd s5-9i petreacd restul zilei.
Degi uni!i, ca degetele unei mdini, acegti trei camarazi nu se
aseminau la caracter.
5 in preajma actualelor uzine Lemaitre (capStul Ciii Viciregti).
24
Mitu era un bdiat bl6nd, cam silnic la vorb5, visdtor si foarte
studios. Bun camarad, se amesteca, de era imbiat, in jocurile
celorlalli doi, dar f6rd aprindere. Pl5cerea lui cea mai mare era s5
se aciuiascd intr-un coll al casei sau al gridinii gi acolo, in linigte
pi pace, sd soarbd o carte. O! Nespusd desfitare sd taifilele unei
cdrli, s-o citesti, din scoar[5 in scoar!5, in tot timpul acesta fiind cu
trupul pe pdmdnt, dar cu mintea in alte linuturi de poveste.
Sdricia literaturii rom6negti pentru copii (singur Rdureanu
publica pe atunci brogurele cu traduceri de nevinovate istorioare),
il silise sd se arunce pe bogata gi sdndtoasa literaturi francez5
pentru tinerime; ce de volume din ,,Bibliothdque Rose", Mitu
,,devorase", vorba d-luiVi16. Vicontesa de Sdgurputeafi m6ndrd de
un aga de entuziast cititor al operelor sale! Era abonat la,,Journal
de la Jeunesse", unde citise cele dint6i incercdri de romane
gtiinlifice ale nemuritorului Jules Verne, care-l infl5cdraser5.
in sufletul lui Mitu se bdteau dou5 firi deosebite, una
practicS, de bdiat agezat, greoi la migcSri, fugdtor de greut5li gi
incurcSturi; cealaltd, teoreticS, a unui Mitu setos de aventuri, cu
peripelii romantioase. Dupd citirea ?ntdmpldrilor lui Robinson,
ceasuri intregi visa un naufragiu, traiul intr-o insulS, urmdtor
pildeivestitului erou al lui Daniel de Foe; in urma citiriivolumului
,,Les Anglais au P6le Nord", jinduia faima cdpitanului Hatteras al
lui Jules Verne. insd aceste porniri sufletegti nu se intruchipau, aga
ci, in viala de toate zilele, biiatul rdmAnea tot Mitu cel sfiicios,
tdcut, tobd de carte, pe care congcolarii il porecliserd Filozoful.
De la o vreme pusese stdp6nire asuprd-i o patimS, dragostea
plantelor. Sub supravegherea d-lui Vi16, incepuse si erborizeze
prin imprejurimile Bucuregtilor gi acum raitele lui in preajma
C6mpinei erau pricinuite de pldcerea, mereu sporiti, de a str6nge
flori gi buruieni de tot soiul.
CelSlalt Verescu, Dinu, se asemina cu vdrul sdu Mitu, ca ziua
cu noaptea, sau c6inele cu pisica.
Era, inainte de toate, om de acfiune; c6nd, in grupul lor, era
de luat o iniliativ5, el o lua, fdrd goviire
25
l3
t^
,:'

I
I Zgomotos gi juciug, nu putea sta locului; toate driciile din Caractere deosebite, cu insugiri protivnice, eitotu5i se invoiau
lume le ndscocea, doar sd petreacS mai bine; jocurile violente ii de minune.
pl5ceau mai mult.
De;tept, de o degtepticiune care cautd in orice problemi lll. Cei trei bdieli chibzuiesc o isprovd minunatd
dezlegarea practicS, cartea nu-l ademenea; datoriile gcolare Ie Ca gi in anii trecufi, cei trei camarazi, dupd examenele de
implinea la cea din urmd clipi, dupd intrebuinlarea de numeroase promovare, sosiserS, in acest an 1875, in cele din urmd zile ale
,,trucuri" (cuv6nt pentru care avea o dragoste deosebitd)' lunii iunie, la C6mpina, spre a petrece aici vacanla de var5, sub
Neast6mpirat ca o veveri!;, ar fi plecat la Polul Nord, la Polul Sud, direcliunea d-lui Vi16.
la Ecuator ori in iad, intr-un moment de entuziasm, fird nici o Acum, cd bdielii se fdcuserd mari - de cincisprezece ani -
socotin!5, neascultdtor de povele cuminle;ti' jocurile copildregti nu-i mai incdntau, aga cd zilele se scurgeau
Profesorulil poreclise TAte-Brhlee, expresie pe care camarazii cam monotone. Prea pulini turburare aducea traiului zilnic conul
o traduseserd ,,Americanul", potrivit cu firea-i indriznealS 9i Toma, cSnd sosea, in fiecare s6mbitd seara, din Bucurepti, cu
niscocitoare. scopul de a sta duminica impreund cu familia.
Nelu, Jean Vir6, linea cumpdna intre cei doi veri: amestec de Trecuse cea dint6i jumdtate a lunii iulie gi pe c6nd Mitu se
ideal gi de materie. Minte limpede, cel mai adesea cu bun sim!, ad6ncea in citirea cdrlilor, ce primise ca premii, ori igi clasa
dar ,,casse-cou", vorba bunicului siu Vi16, adicd de o indriznealS buruienile culese, ceilalli doi neastSmpdraliaveau mereu pe buze
fdrd seamdn, c6nd i se inflScira imaginafia, mai cu seami pentru intre ba rea:
o idee frumoasS. Biiat bun, generos, nu era zurbagiu, dar sd
nu-l fi cdlcat pe coad6, cd se int6mplau lucruri mari; sd-l fi vizut
atunci cum se in5lla in v6rful picioarelor ca un cocog aprins. lute in
hotdrari, spornic la vorb5, ba chiar guraliv, tac, tac, tac, ca nucile in
sac, glume! in situaliile cele mai triste, i se int6mpla uneori sd se
induio;eze de nimic, de i se udau genele'
Era devotat biielilor, in casa cdrora cregtea, ca cel mai
credincios cdine.
't CAt despre studii, fiind de o degteptdciune sclipitoare, le-ar
fi fi putut face in chip strbluciU dar firea-i fantezistd il impingea la
dragostea unor cursuri 9i la disprelul altora.
Cu geografia nu se avea bine deloc, dar se innebunea dupd
poezia francezS; era o desfitare pentru el sd recite poezii franceze,
pe care gtia si le imbine, fdrd gre;, cu int6mplirile traiului.
Din pricina vioiciunii fi rii gi trupului sdu, camarazii il porecliserd
,f Sfdrleozd sau mai scurtSfdrld.
il Acegtia erau cei trei biieli: Mitu zis Filozoful, Dinu zis
Americonulgi Nelu zis Sfdrld. Sinoio in anul 7937
iltf
rl
I 26 27
 -Tot aga o s-o ducem? O sd murim de ur6t!
Tilnic,toati nddejdea le era la povestirile d-luiVir6, sub nucul
cel mare.
I intdmpl5rile copiilor cipitanului Grant, in ciutarea tatSlui lor,
ii fermecaserd, ba, ceva mai mult, le dase 96nduri de ducS' Dar
unde?Aceastd grea problemd lefrdm6nta minlile.in plimbdrile lor,
copiii nu trecuserd mai la vale de satul Bdnegti, vecin cu C6mpina,
iar spre nord ajunseserd in satul Breaza de Jos' Odat5, trec6nd
16ul Prahova, rdticird prin citunul Poianal at6ta tot. De altminteri,
conul Toma nu le-ar fi ingiduit si faci pe ,,haimanalele", departe
de curtea boiereascS.
in ziua de 19 iulie, un fapt nou ii atdtS 9i mai mult la gdnduri
hoindregti. Se plimbau, inainte de amiazS, pe calea nalional5,
c6nd deodatS, la o cotiturS, se ivi o caleagci trasi de patru cai
inaintagi, mAnali de un surugiu in port nalional. in caleagcd se afla
o tdndra femeie, imbrdcatd cu totulin alb, care rdspunse salutului
tinerilor cu o gingagd aplecare a capului gi un z6mbet grafios. Jur-
imprejurul calegtiigalopau o seamd de cdl5raSi pe cai albi' Urmau
trSsuri, unele cu domni gi doamne, altele cu bagaje.
Nici nu se dezmeteciseri bine b6iefii, c6nd tot alaiul era
departe.
- O salutardm... Dar cine o fi?
- Cine? Doamna Elisabeta, rispunse profesorul.
il - Dar unde a plecat cu alaiul Ssta?
- La mdnistirea Sinaia, si petreaci vara.
fi
- La mdnistirea Sinaia?
I Vir6 fu nevoit sd-i l5mureascd, cu de aminuntul, explic6ndu-
le ci la treizeci gi ceva de kilometri departe de C6mpina, P€ o
laturd a goselei nalionale care duce la Predeal, se afl5 o m6ndstire
numiti Sinaia, cl5ditd la poalele lanlului Carpalilor, zis al Bucegilor.
2r
Aceasti m6nistire o vizitase Domnitorul Carol chiar in anul 1"866,
, c6nd sosise in 1ard, ales al naliunii, ca Domn al Rom6niei; fusese
inc6ntat de poziliile minunate din acel !inut; mai venise in anii
urmdtori, odatd chiar cu fratele siu, Leopold de Hohenzollern, cu
care se urcase pe Bucegi.
28
in vara anului 1871, sosind la m6ndstirea Sinaia, dimpreund cu
t6ndra sa solie Elisabeta gi nemaiput6ndu-se situra de frumusefea
locurilor, au hotir6t si petreacd toatd vara acolo, fiind gSzduiliin
c6teva din chiliile m6ndstiregti.
Eforia Spitalelor, proprietara muntelui Furnica, pe care era
agezati mdndstirea, incepuse clSdirea c6torva case gi chiar a unui
hotel, pentru addpostirea bucuregtenilor care, in loc de a mai lungi
drumul p6nd la bdile din Transilvania (Tugnad, Taizon, Elopatak),
ar fi avut 96ndul sd se opreascd la poalele Bucegilor.
Din anul acela perechea princiard venise ?n toate verile la
mdnistirea Sinaia, ba, ce e mai mult, hotdr6se si clSdeasc5, in
apropiere de mdndstire, un castel, intr-o vale foarte romanticS,
Valea Pelepului. Construclia castelului incepuse chiar in acest an
r875.
Toate aceste aminunte le ascultaserd biielii cu mult interes.
Ajungi acasi, d-lVir6 le citi un articol din ,,Journal de Bucarest" al
profesorului Ulysse de Marsillac, intr-un numdr apirut cu c6teva
zile mai inainte.
Autorul articolului ardta mai int6i c5, din pricina cdldurilor,
Bucuregtii sunt de nelocuit in timpul verii. Se intreba, dar unde
sd se ducd si rdsufle biefii bucuregteni? Prin imprejurimi? Dar
imprejurimile Bucuregtilor sunt gesuri goale, triste, prdfoase gi
aproape tot atSt de dogordtoare ca 9i Capitala.
,,De indati ins5 ce pdrdsegti cdmpia bucuregteani ;i te
indrepli spre munli, Romdnia se face frumoasd. Peste c6tdva
vreme calea feratS va transporta pe cdlStori la munte.6 Va fi lesne
atunci pentru locuitorii gesului ;iindeosebi pentru bucuregteni, sd
lipseasci din Capitali c6teva zile sau chiar cdteva siptSmdni, fdrd
a aduce vitdmare afacerilor lor gi astfel sd se invioreze in aerul
dititor de sdndtate al pddurilor carpatine.
in acest scop s-a intemeiat orSgelul Sinaia. Zic o16gel, cdci
nu pot numi altfel grafioasa ingrimidire de vile gi ,,ch6lets", care
incepe s5 acopere coastele muntelui, pe care se afl5 agezatd
6in anul 1875 linia feratd Bucuregti-Ploiegti era datS in circulatie; intre Ploiegti-
Predeal inci nu fiinla cale feratS.
29