Seria Colectia Verde roNUT BORDEA

Coordonator: Mihai Ogrinji

Redactor de carte: Matei Brod
DTP: Adina Ristea, Marius Ristea

llustralia: Colectia personalS a autorului

Piatra Craiului
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei
BORDEA,IONUT
o istorie ilustrate
Piatra Craiului : o istorie ilustratd
RomAnia pitoreasc5, 20L9
/ lonu! Bordea. - Bucuregti :
a turismului montan
tsBN 978-606-94518-5-4

9T

Copyright @: Editura Romdnia pitoreascd

,,,,, lililhll,,,', Editura Rom6nia pitoreascd

GORESI 20L9
 Cu p.r.ins Colectia Verde
Dintre cdrlile apdrute:
Prefald...... ................5
Jurnolul unui olpinist 5i oviator
orisineo numetui....:::: :.:::. ::.:.:..:::.:..:::: . ......... 6
N ICU LAE BATICU -
WALTER KARGEL-Alpinism . inSl1imi, riscuri, bucurii
Toponimie .................8
NICOLAE C. DIMACHE - Vulcani, fluvii sacre gi zei de piatrd
Vdrful Baciului ........ 10 Cdldtorie in lndia 5i sud-estul asiotic
O granifd uitatd - drumul grdnicerilor .........................L7 IONEL COMAN - Am indrigit munlii
Vdndtorii de capre negre ..........2O Amintiri despre alpinism 5i drume;ie
Pionieriiturismului montan ......27 NESTOR U RECHIA - Vraja Bucegilor
Primde asocialii de turism .......51 RoMANIA PIToREASCA, 1933. Mun!i, ape, drumelii
Sieben bii rgischer Alpenverei n i n Kronstadt........... 5 1- DAN ANGHEL-Alpinism gi escaladS in Munlii TrascSu
Sieben bri rgischer Ka rpatenverein - S. K.V.......... ..... 52 FERENC WILD - Alpinism in Cheile Bicazului

E rd6lyreszi Kii rpdt Egyesri let - E. K. E. ..................... 80

BUCURA DUMBRAVA -
Cartea Munfilor. $i alte scrieri
Societatea Turigtilor din Rom6nia - SJ.R. ..............90 EMILIAN CRISTEA - Biblioteca montaniardului
CORNEL COMAN - Himalaya - Gurja Himal 1985:
Touring Clubul Rom6niei- T.C.R. .......107 8.000 m versus 7.000 m
Asocialia Drumelilor din Munlii lubili SORIN TULEA - Amintiri din rdzboaie neterminate
ai Rom6niei- A.D.M.l.R. .............. ......108 NICOLAE C. DIMACHE - Oameni 9i munli
Clubul Alpin Romdn - C.A.R. ..............1,17
RADU TITEICA - Ascensiuni Montane - Oameni 9i amintiri
Vdndtoriide Munte.. ...............124
Primele ascensiuni de iornd.... ..................126
DINU MITITEANU - Chemarea muntelui

Primele explordri speologice ...136 DAN VASILESCU - Premiere alpine

Cdlduze montone... .................139 IOAN PIVOOA - negruparea final5
Mihai Haret gi Piatra Craiului ...................150 GABRIELA CALUTIU SONNENBERG - Bolero
lon lonescu-Dundreanu ............... .............155 M IHAIL SARBU - Cronici Salvamont
Turismul de masd pi propogondo comunistd .............. 163 PETRU SUCIU - Noi, cei de la $tiinla
Epilog........ ............L72
NESTOR URECHIA - ROBINSONII BUCEGILOR,
Postfold ................t74 int6mplSrile a trei cercetagi
Bibliografie ...........177 NICOLAE PETRESCU - Croazierd pe Dundre ?n siajul istoriei
DINU MITITEANU - Hoinari prin munli
IONUT BORDEA - PIATRA CRAIULUI, o istorie ilustrati

r82 183
 pentru PedestroSi 5i .&ar&4ffi*da4"^"'"',,',

bagoje; ...al doileo

Origineo numelui o io Ia stdngo 5i,
inaintdnd cdtevo
Numele masivului a fost preluat de la una dintre cetdfile de mile in sus, intrd
vam5, control ;i pazd construite de cdtre Regatul Maghiar de-a intr-o vole oddncd
lungul hotarului de sud al Transilvaniei, la poalele muntilor, la 5i infricoSdtoore
sf6rgitul secolului al XIV-lea. cunoscutd in zilele noastre sub cu nigte chei cdt se
denominalia Cetatea Oraliei de la podul DAmbovifei, Cetatea poote de strdmte,
Pietrei Craiului era numitd in maghiard Kirdlykf gi in germand ugor de opdrot cu
Kdnigstein. in perioada sa de inceput, forma castelului Bran era ooste pufind, sdPote
foarte asemdnStoare cu cetatea sa sord de pe partea cealaltd a de rdul Ddmbovi,ta Ruinele cetdlii Piotro Croiului
munlilor: Konigstein (Ora!ia). DupS ce aceastd cetate gi-a incetat despre core qm (Desen Carol lsler - aProx. 1870)

existenfa ca urmare a unei distrugeri violente, toponimul a fost spus cd aiunge la

preluat de masivul Piatra Craiului, care probabil era numit de
cdtre localnici doar Piatra, ipotezi suslinuti de scrierile lui Filippo
Pigafetta $533 -L644) - istoric gi arhitect militar:
,,De lo BraSov la TdrgoviSte sunt 10 leghe de 7 mile uno,
drumul duce prin cdmpie spre miozdzi, pdnd lo un costel stujind
la inchiderea vdii, numit Torchvqr (nota autorului: Bran), ca .si
rdul cu acelogi nume, core se varsd in rdul ,,Aluto,, numit ,,Alt,'
s ce curge lo nord-vest. De oici se intrd in munlii abrupli pi dupd
doud leghe se ojunge lq creqsta unde este hotorul Transilvoniei
.fl
si alTdrii Romdnegti, zis,,Hator". De aici se coboord munlii drept
la vole spre miozdzi 5i se dd de o trecdtoare a unui munte inolt,
numit Petersperg, pe vdrful cdruia se trog corele cu multd trudd,
5i la cobordt e nevoie sd fie folosite funii din cquzd prdpostiei
g urioSe. De acolo drumul este sdpat de rdul Dimbovila gi trebuie
sd treciincd prin multe vdiintunecoase si odinci p6nd sd ajungiin
cdmpiile ldrii RomdneSti la ago-numita Tirgovigte, oraSul cel mai
de seomd din acel!inut."
,,De lo Tdrgovi;te, dusmonul poqte sd pldnuioscd un atoc
impotrivo Transilvaniei, intrucdt sunt pqtru drumuri principale
de pdtrundere, doud prin core se pot duce bombordele si doud
BucureSti. Prin acea vole o inointat principele Tronsilvoniei cu
armata pentru o-t gdsi pe Sinon Po5a, care o fugit peste Dundre;
astfel cd noi poposim pe malul de apus ol rdului, sub TdrgoviSte,
in chiar tabdra ocestuia, ta copdtul qcelei vdi. st6ncile munfilor
- printre care se afld una numitd chirol Petro in virful cdreio e
un mic castel cu artilerie - se apropie intr-atdto incdt'intre ele
rdmdne door albia r1ului 5i drumul este sdpot lo dreapta intr-o
st6ncd fnottd 5i dreoptd, a5o cd tunurile 5i corele trebuie ridicote in
sus cu scripetele ior lo scobordre ldsate in ios cu funii.
De ocolo inspre BraSov, oro5 al soSilor, sunt dealuri 9i pdduri
pdnd se oiunge ta ;es 5i lo sus-numitul BraSov dupd 10 leghe de
drum."
La L781., Franz Joseph Sulzer relata la r6ndul sdu: ,,Drumul
principal treceo peste o stdncd inoltd, core in germond se numeSte
Piotro Craiului (Konigstein), ior in valahd - Orateo. Este pe o
pantd obruptd, de 100 de stdnieni [oprox. 1-87 m], 5i e toatd co
o scard de gdini cioplitd in piotrd. E poditd cu lemn rotund, dar
aceosta nu ojutd preo mult, cdci un butoi de vin volah trebuie dus
cu L0-20 de vite de troc.tiune, ior dacd existd Iipsuri in poduri sau
este gheofd, chiar 30 de onimole, pentru urcqreo butoiului'"

I
 Toponimie
Primele toponime din masivul Piatra Craiului au apErut in
urma ridicdrii topografice iozefine, realizate intre anii 1764-
1785. Acesta a fost primul proiect unitar de ridicare topograficd
a lmperiului Habsburgic. Astfel este menlionat pentru prima
oard ,,Vurvu Batzuluf' (VArful Baciului), iar pe creasta nordicS
apare ,,Piatro Lui Kray'', urmati de ,,Krepoturo Berg" (Muntele
CrSpdtura) gi v6rful ,,Ld Rugo". Creasta sudicS este denumite ,,8.
Pietritziko" (Muntele Pietricica). in l-9L0, pe h5rlile austro-ungare,
apare pentru prima datd toponimul ,,La Om". De remarcat faptul
cd sagii din S.K.V. au folosit mereu denumirea ,,Hirtenspitze", care
este traducerea in limba germand pentru V6rful Baciului. Ghidurile
romdnegti antebelice au tradus mai apoi varianta germanS prin
,,PiscuICiobanuIui".
Referitor la aceste toponime, loan Turcu, originar din
Zdrnegti, nota in lucrarea ,,Escursiuni pe munlii lerei Bdrsei gi ai
Figdragului", publicati in 1896:
,,Piotro Croiului ore doud pdrti, care se desport uno de alta in Legat de vilrful ,,La Rugo" afl5m din aceeagi sursi urmitoarele
punctul de lo Turn, din despicdtura acestor pdrli numitd Crdpdturo.
informa!ii:
Partea primo o Pietrei, sub numireo de Bdrc (Nota autorului: Bdrc pietote creStineoscd,
,,Pe vdrful cel moi inalt al Bdrcului, cu
semnifica in limbajul localnicilor o pddure bStranA, insd poate
se line fncontinuu aSezatd o cruce de lemn, la core in timp de
proveni pi din maghiarS unde,,berek" inseamnd pSdurice pe malul
secetd more squ ploi indelungate iese poporul din Zdrnegti sau
unei ape; s-a pSstrat p6nd azi doar toponimul ,,Sub Bdrc" de la
din comunele invecinote, cu preotul lor, de fac sfinfirea apei 9i,
poalele Pietrei Mici), /o poolele cdreia e situotd comuno Zdrnegti,
din ocest loc neprihdnit, cu pietote inol;d rugdciuni la cer pentru
este mai micd (coto 2.068 m) 5i se extinde de la rdul Zdrne;tilor,
incetarea secetei sou a ploilor stricdcioose. cregtinii din ZdrneSti in
in direcliune de la est spre vest, pdnd la Crdpdturd. in partea timpuri critice totdeouno din vechime au linut ;i lin 5i azi lo acest
de dincolo de Crdpdturd, formdnd cu ported primo aproope un
ceremonial."
unghi drept, se extinde de lo nord spre sud o doua porte o pietrei,
core este moi inoltd pi core formeazd odevdrata piatra Craiului,
cunoscutd in popor, pe porteo de cdtre Bdrsd, gi sub denumirea de
Piatro lui Trugtaiu."

8

Vdrful Baciului
Pdstorii valahi cunogteau potecile muntelui pe care le
strdbdteau vara impreund cu turmele lor. Numele celui mai inalt
pisc este Vdrful Baciului (Hirtenspitze), o dovadd cd oieritul era
practicat intensiv in aceasti zon61.
Referitor la zona Branului, istoricul francez, Auguste de
G6rando, nota in lucrarea ,,Transilvania gi locuitorii sdi,,, publicatd
in L850:
<Acegti munli sunt locuili de citre valahi, dar care formeazd
o populalie aparte. Ei sunt in numSr de cinci sau gase mii. Sunt
numili Colibogi, din-cauza colibelor pe care gi le-au construit
intre st6nci. Ei duc o via!5 independentd 9i liberd prin excelenld.
inalli, puternici, curajogi, ei sunt remarcabili prin vigoarea lor gi
prin expresia fizionomiei lor. isi rad t6mplele gi cregtetul capului
si lasi s5 le creascS barba. Arareori merg cElare p6nd la Bragov,
cdci coboard cu regret la c6mpie, unde se simt st6njeniti. ii vezi
mergdnd mult ;i repede pe munte, imbr5cali in piei de oaie pi
purt6nd in bandulierd o pugcd lung5.
Colibasii au turme de la care se hrdnesc gi care sunt toatd
bogSlia lor. Spre toamnd ei intrd in lara Rom6neascd cu turmele
lor 9i le conduc, din pSgune in pdpune, p6nd in Turcia. La Crdciun,
igi lasd oile gi vin sd igi petreacd postul cu soliile gi copiii lor, care
ii agteapt5 in munfi. Ei se intorc apoi in Turcia, iar primdvara isi
aduc turmele inapoi. Coliba5ii sunt, ?n plus, dupd caz, v6ndtori sau
contrabandigti.
f.in ilustraliile vechi se poate observa cd pe versantul estic limita pidurii
cobora mult mai jos dec6t in prezent, arborii fiind defri;ali pentru a obtine
suprafete mai mari de pSgunat, modific6nd astfel peisajul natural. lar
printre ameninldrile turmelor de oi, pe 16ngd lupi gi ursi, se numdrau gi
vulturii, specii necrofage, care au dispdrut din pdcate din fauna !;rii noastre
in secolul trecut din cauza v6ndtorii 9i a politicii de exterminare a lupilor,
folosind carcase otrivite cu stricninS.
10
CStunele colibagilor formeazS unsprezece grupe, dintre
care opt se g5seau incd in 1839, dincolo de granili' De atunci
incoace ele au fost prinse in cordonul austriac. Colibagii au privit
aceastS opera[ie cu o indiferen!5 complet5, siguri c5 munlii lor le
aparlineau deopotrivd lor giturmelor lor, ;i nu prea se sinchiseau
cd impdratul 9i-a luat libertatea de a-i numi supugii sdi. Se pare cd
se vor depune eforturi pentru a introduce printre ei obiceiuri mai
bl6nde, dar cred cd va fi dificil sd ii facS s5-;i piardi gustul vielii
independente, care are pentru ei at6ta farmec. >
O descriere a peisajului pastoral din Piatra Craiului este fdcuti
de citre loan Turcu in anul l-896, in lucrarea ,,Escursiuni pe munlii
Jerei 86rsei gi ai Fdgdragului", din care reproducem urmdtoarele
fragmente:
<Lds6nd in dreapta gi in st6nga at6tea 9i atdtea colnice 9i
plaiuri m6ndre, ce se vedeau prin prea frumoasele livezi 9i pdduri
de pe dealurile gi munlii dimprejurul B6rsei, noi ne-am dus pe
trdsuri tot pe drumul ce line paralel cu Piatra Craiului, p6nd ce
in fine ajunserdm la plaiul Tdmagului, de unde apoi maiincolo nu
maieste drum de car.
Aici, ingrijind pentru transportarea mai departe a bagajului,
am incilecat gi am apucat la deal pe Plaiul Tdmagului, ce se
formeazd din acest loc.
Suind tot cdlare prin pddurea de brad 9i molid cea
preafrumoasS, mare gi bine conservatS de acolo, pe la 3 ore dupS-
amiaza, pe un timp foarte frumos, am ajuns sus la capulTdmagului
in linia de despSrlire a apelor, pe culmea apelor'
O priveligte inc6ntStoare ni se deschise acuma inaintea
ochilor, ca gi cum am fi intrat in o lume nou5, plind de farmec,
plind de poezie.
La st6nga se vedea Piatra Craiului in toatd splendoarea ei,
cu falnicele-i st6nci gi cu ad6ncile ei prdpastii, la piciorul cirora,
jos, este legat verdele pisc al TSmagului cu largile lui poieni, cu
grasele p5;uni gi cu intinsele lui piduri de brad' Mullime de vite
tt
 de tot soiul, vite mari cornute, boi pi vaci, apoi oi si cai, se vedeau
pdscdnd in grasele pSguni de munte de aici.
Mugitul linigtit al bine nutritelor vite gi bl6ndul zbierdt al
multelor oi!e, multele clopote de la turmele ce p59teau, c6ntecele
duioase din fluierele pdstorilor 9i chiotele ce gi le dau acestia unul
altuia din diferite puncte ale muntelui, murmurul p6nd aici ?n
parte indbugit al BArsei ;i al rSului D6mbovita, ce curge indati jos
pe sub cealaltd parte a Timasului gi cdtre Rom6nia; apoi puternicii
munli PSpuga 9i Peceneagul de pe teritorir,rl Rom6niei, cu inaltele
lor v6rfuri - mai peste tot incd 9i acum acoperite de nea - care
indat5 dincolo de D6mbovifa, indlt6ndu-se mai sus dec6t tofi
munlii din imprejurime gi st6ndu-ne acum ?n fafd ca nigte giganli
incirunfiti, ne fSceau de nu puteam admira din ajuns frumusefea
naturii gi nu ne puteam sdtura din destul de privirea poziliei at6t
de romanticS si cu farmec inc6ntStoare a acestor locuri. (...)
Din culmea Tdmagului am apucat gi noi mai departe plaiul
principal in direcliune vesticd si, inaint6nd pe lSngd un pichet
rom6n de grSniceri, am trecut in poiana cea preafrumoasd 9i
intinsd de l6ngd st6na de sub v6rful Tdmagul Mare, unde ne-am
postat in partea dinspre risdrit. St6na era in partea vestici a
poienii. (...)
Lucrdtorii tdiau bdrbdtegte la pddure, care cu deosebire in
partea noastri era bine conservat6. La v6r{, din cauza indltimii
locului, lemnul nu mai este aga mare. Sunt toti molizi, dar cu o
culoare mai slab5, palidi gi cu toli mai mici, nedezvoltafi, pddureli
gi mai sdlbatici, ca gi cei de jos, fiind tare expugi gerului gi marilor
omefi, care form6ndu-se aici mai devreme in cantitdfi mici gi
topindu-se numai mai t6rziu impiedicd foarte mult cregterea gi
dezvoltarea lemnului.
Pe partea Rom6niei sunt cu deosebire poienile cele mari gi
frumoase. La v6rf este foarte putinS pSdure pe partea Rom6niei,
locul este mai tot gol, ba unde a rimas din vechime ici gi colea
gi pddure, aceste pdduri apoi aici la v6rf sunt foarte pustiite
pi p6rjolite, sunt arse de foc, ce se zice ci s-ar fi pus din insdgi
12
dispunerea proprietarilo[ care zic c5 neput6nd exploata 9i valora
pddurea din aceste locuri, o p6rjolesc, o ard, fdc6nd astfel din ea
pdpuni, pe care apoi arend6ndu-le ca munli de pdgunat, au dupd
ele 9i un folos material.
Sute gi mii de tulpini de lemn de molid din pSdurile arse
zdceau pe pdm6nt, cdzute pradb putreziciunii, apoi tot atdtea
tulpini de lemne p6rjolite gi uscate cu totul stau in picioare p6n5
ce odat5 gi acelea vor cidea la pdm6nt tot spre a se putrezi' ("')
in apropierea turmelor ce pSgteau pe partea Rom6niei, cu
deosebire insS la Tdma;ul Mic, de la Plaiul Turcilor incolo catre
piatra craiului se vedeau zbu16nd doi c6te doi mai mulli vulturi
pleguvi foarte mari gi puternici, care in circulSrile lor in zbor,
intorc6ndu-gi din c6nd in c6nd corpul cStre noi 9i a;a l5s6nd s5 li
se vadd gi culoarea fulgilor de sub latele 5i lungile lor aripi, in aerul
cel curat sclipeau cu o culoare argintie, juc6ndu-le astfel culoarea
intruna, dupd cum fdceau ?nvartiturile 9i migcdrile in zborul lor'
Nu unul sau doi, ci mullime mare, 20-30 de astfel de vulturi
se vedeau acolo zbur6nd, iar mai incoace, pe partea mai de sus
cStre Timagul Mare, pe unde pSgteau oile 9i mieii, se vedeau
de-asemenea alli vulturi tot a9a de mari, insd mai negri, a ciror
culoare nici c6nd ficeau intorsSturi in zbor nu se schimba,
respectiv nu se observa pe ei nicidecum albul acela sclipicios, ce
se vedea la ceilalli de la Tbmagul Mic. C6nd se apropiau acegti
vulturi de turme, ciobanii strigau dupd ei din rdsputeri, dddeau
chiot gi-i izgoneau numai cum puteau, aruncdnd dupd ei cu bucdli
de lemne gi cu tdciuni aPringi'
Dupd ce am cobor6t jos, am intrebat pe un cioban de la stSna
din apropiere, de ce strigS dup5 vultur. El ne rdspunse:
,,Sunt nigte dihanii tare ur6te pdsirile astea, ne fac multS
pagubS. Noiii numim vdttoni. Cei de la Tdmagul Mic din apropierea
pietrei mai m5n6nc5 5i hoituri gi pentru aceea se !in pe acolo in
numSr ata mare, cdci afla mai mult de m6ncare. Tocmai in zilele
trecute s-a primejduit, s-a surpat o vitd mare' cate, dupd ce i s-a
luat pielea, a fost lSsatd acolo la Tdmagul Mic'
13
 Cei de aici, de la Tdmasul Mare, sunt mai pufintei, dar sunt
mai holi gi mai rdi; de nu aVe'am bunb grij5, ne furd mieii pi-i
mdndncS. V6ltanii pSndesc bine imprejurul turmelor de oi gi cu
deosebire asupra mieilor pi la ocaziune binevenitS se lasS cu
nespusd repeziciune. Cu putere mare, v6ltanul prinde leap5n
mielul in gheard pi c6t zici zboarS cu el mai departe de nu-l mai
vezi. Tocmai de aceea c6nd ii vedem cd se apropie de turme, ne
ludm dupd eigi-ialungdm cum putem." (...)
Poporul pe acegti vulturi in genere ii numegte vdltqni de
munte, dar din cele expuse se vede curat cd unii, gi adicd cei
de la TSmagul Mic au fost vulturi ple;uvi sau vulturi de hoit
(Aosgeier), iar ceilalti, de la Timagul Mare, au fost vulturi de miei
(Ltimmergeier).2>>
O jumdtate de seeol maitArziu, in monografi a ,,Piatra Craiului",
ffi publicatS in'1,943, l. lonescu-Du ndrea nu surprindea acelagi peisaj
bucolic:
<Cu excepfia a doud mici por]iuni ce lin sd ne aducd aminte
cd ne afl5m intr'un masiv care de multe ori nu gtie de glum5, de
la pddurile mereu verzi de pe piciorul Pietricica p6nd departe in
plaiurile Curmdturii, intreaga laturd de rSsSrit nu este dec6t o
vasti pdpune; pe plaiurile ei r5sun5, din lunie p6nd in Septembrie,
fluerul ciobanilor ce-gi pasc mioarele, sterpele sau berbecii pe
vaste intinderi, sus, c6t mai sus, p6nd sub linia crestei de 0nde
privesc uneori nedumeriti, spre hSurile ad6nci din care rdsare
vreun singuratec rStdcitor sau vreo ceatd de ,,domni" gdlSgiogi.
lar jos, la poalele plaiurilor verzi gi insorite, in poienile pline
de duhul lui Dumnezeu, turmele de ,,m.6nzdri" ddtdtoare de lapte
igi petrec zilele in acel neobosit gi fatalist dute-vino care le obligd
sd treacd de trei ori pe zi prin strungile st6nei.
2 Cele doud specii descrise sunt de fapt vulturul pleguv sur (Gyps fulvus)
care triiegte in colonii, respectiv vulturul negru (Aegypius monachus). Este
menlionat insS in acest masiv si zSganul (Gypaetus barbatus) de cdtre prof. I.
Simionescu care, in lucrarea ,,Din lumea pisdrilor noastre", afirma ci a vdzut
o singurd datd un exemplar, pe creasta st6ncoasi a Pietrei Craiului.(n. a.)
t4
Sunt aci st6ne vechi, gospoddregti, cu ciobani omenogi,
umbla!i pe la orage 9i cdrora le este destul sd le calci o datS pragul
cSgdriei pentru a te Iine minte vreme indelungati 9i a te cinsti
precum se cuvine. Se !in lan! aceste st6ne mari, a9ezate la poalele
Pietrei Craiului; sunt st6nile din Funduri, st6na din Lespezi, st6na
din Grindul, st6na din VlSdugca, st6na din Mdrtoiu, st6na din
CurmiturS, st6na din Zdnoaga, agezate tradilionalin poieni largi,
la marginea pddurii, l6ngd un izvor cu apd limpede; iar deasupra
lor; pe linia cea maiinalt5 a plaiurilor, un 9ir necurmat de,,bordeie"
se alin ca nigte avantposturi spre un inamic necunoscu! sunt
bordeiele ciobanilor dela mioare sau dela berbeci.>
Pdgunatu I a afectatinsd flora gifauna masivu lui, fa pt menlionat
pentru prima datS de cbtre entomologul Friedrich Deubelin L9L0'
Astfel, in Piatra Craiului pe muntele Vlddugca acesta considera
cea mai buni zond de colectare ,,povdrni;ul abrupt pdnd lo
trena de grohotiS", restul fiind afectati de suprapSgunat' Despre
efectele negative ale suprapdgunatului in Bucegi, Piatra craiului,
Figdrag, Par6ng gi Retezat ne vorbegte 9i Mihai Haret intr-un
articol intitulat,,Le Paysage alpin carpatique et son interpr6tation
botanique", publicat in L926 sub egida lnstitutului de Geografie
Alpind de la Grenoble. Astfel, acesta susline cd ,,in urmo acestui
regim nefast se observd in unele zone o schimbore nefericitd o
fizionomiei peisojutui botanic, din cauzo impu,tindrii speciilor cele
moi interesonte". Acest fenomen ,,s-o produs din pdcote in mai
multe mosive din Corpofi, cu moi multd intensitote dupd Rdzboiul
mondial, pe de o parte din cauzo exproprierii core o fdcut sd se
diminueze suprafala de pdSune de la cdmpie, iar pe de oltd porte
din couza ldcomiei crescdtorilor de animole core i5i urcd turmele
la munte prea devreme Siintroduc un numdr preo more de copete
roportot lo copacitateo nutritivd a unei onumite zone, degroddnd
teribil unele pdSuni alpine." in articolul ,,Problema protecliunei
naturii in Rom6nia", publicat cu ocazia Primului congres nalional
al naturaligtilor din !ara noastrS ce a avut loc intre L8-21 aprilie
1928laCluj, profesorulAl. Borza nota cd ,,Piotra Crqiuluide l6ngd
15
 Zdrnepti incd este designotd principiol sd addposteoscd in zona
ei superioard o intinsd rezervotiune alpind, de sute de jugdre.
Direcliunea Grddinii Botonice o incheiot gi un proces in qceastd
privinfd. Acifloro deosebit de bogotd meritd sd fie scoasd de sub
nemilosul regim pastorol. Numai aci cregte garoafa Dianthus
collizonus." Tn 1963, Consiliul de indrumare pentru ocrotirea
naturii din jude!ul Bragov a propus sd se relini in Piatra Craiului
anumite zone de la p5;unat ,,deoorece in acest mosiv presiunea
pdsunatului a impins caprele negre in locuri cu o capacitate de
hrdnire complet necorespunzdtoore, iqr turismul a impdnzit cu
drumuri de acces gi aceastd stofiune". Prelu6nd mai multe date
din bibliografia gtiinfific5, Emilian Cristea sublinia in monografia
sa cd ,,pe versonlii orientoli spre soore, cunosculi sub numele
local de ,,Fafo Pietrei", vegetolia este incd prejudiciotd din couzo
ffi pdpunatului turmelor de oi, extins de la poole pdnd pe creostd.
Din aceastd couzd, in porteo esticd a rezervoliei (instituitd in anul
L938), elementele specifice de flord si faund sunt mult mai rore
decdt pe versonlii opugi. Degrodarea 5i distrugereo ocestora ar
puteo fi evitote prin interzicereo strictd a pdgunotului in zono
ocrotitd o versantului estic."
Stdna Zdnooga (Foto. V. Gregorsch)
16
O granilo uitatd - drumul grdnicerilor
Acum un secol crestele Carpalilor mai constituiau inci o
granili intre lmperiul Austro-Ungar 9i Vechiul Regat al Romdniei.
Aceasta grani!5 diviza ;i masivul Piatra Craiului in cel mai inalt
punct, V6rful Baciului, unde se afla st6lpul de frontierE nr. 201 9i o
piramidd de lemn (balizS de triangulalie). Din 1836, vama s-a mutat
de la Castelul Bran in punctul Pajura sau ,,la Cruce", in Fundata.
Afldm din lucrarea lui Michail Gold (Mihai Haret), publicatd in 1910
;i intitulatd ,in Munlii Sinaei, Rucirului gi Branului" cd ,,ld Paiuro,
vomo ungureoscd (L.270 m olt., 89,360 km delo Fdgdra7 5iL6,360
km dela Bron), situotd chior la frontierd", ,,trebue sd recunooStem
cd funcfionarii foorte politicoSi cdutd sd deo drumul cdldtorului c6t
mai repede. (Vamo n'ore opd, ea o oduce cu sacolele de la Giuvola)'
Dela frontierd (km 94,005) 1os. incepe sd coboare, 5i peste un km.
ajunge Io Giuvalo, vamo romdneoscd, frumos ogezatd printre pomi.
Vama e tegotd cu Rucdrul prin telefon. in fo;o ei este o piotrd, dupd
care vedem cd admirabila gos. na!., care coboord la Rucdr, a fost
construitd la 7891de inginerul R.l. Condeescu'"
Tn 1887 s-a incheiat o Convenlie de delimitare a granifei
intre Rom6nia gi Austro-Ungaria, in baza cdreia s-au fdcut ulterior
marcajele de frontierd. Zdrnegteanul loan Turcu, protonotar al
comitatului FdgErag, a fost membru al Comisiunii internalionale
de demarcare, public6ndu-gi memoriile in anul L895 in lucrarea
,,Escursiuni pe munlii ,Terei Bdrsei 5i ai Fdgdragului din punctul ,,La
Om" de pe l,Buceciu" pdnd dincolo de,,Negoiul"". Acesta menliona
cd lucrdrile de marcare au inceput la 15 iunie 1888 li cd ,,tdindu-se
pddureo din' piscurile Branului de pe linia de frontierd, in ld;ime de
8 metri, s-ou asezat, in punctele stotorite prin guvernele Ungariei
giRomdniei, stdlpi de hotdrnicie numerizaligionume pregdti;i spre
ocesta pi s-au fdcut apoi 5i movilele de lipsd fntre stdlpii ogezafi"'
l. lonescu-Dundreanu nota cd ,,din dreptul coselor dela Crucea
17