Coordonatorul colecgiei: Augustin Ioan Augustin Ioan

Redactot: Eugenia Petre

Coperti: Ionay Ardeleanu-Paici

Tehnoredact or: Ro di ca B oaai.

@ 2017 Editura Paideia

PiagaUntfi nr. 1, sector 3
Temenos
Bucuregd Rominia
tel.: 021.316.82.10 i*preiurul spaEiului sacru
e-mail: offi,ce@paideia.to
wwvzpaideia.ro
wwwcadourialese.ro

ISBN 978-60 6-7 48-19 4-5 paldela

 Cuprins

O alti profesiune ...................... .........5

Temenos...... ..........7
O altl profesiune... ................. 10
in<lreptarea spre est......... .."..... 13
Tradi;ia bizantini ca (re)sursi sau De ce pi cunr am proiectat
Catedraia Patriarhali Ortodoxi de la Bucuregti.................. ......".......... 22
;\ntichitatea a fost ierj..... ........37
Expedment in orizontul tradigiei ................41
Arhitecturi pentru caritate."."..... ..................48
N{ici istoni... ........51
nagionalism
Dreapta credingX gi stdmbul .......................54
VH(VitualHedtage)..... ........5B
Materiale .............60

Locuri ........................... 69
(pre)texteritorn.................. .......7I
DINCOLO: Acasi .................89
Vom uita metropo1e1e1.................... ..............g4
Colpl chi1ii1or................. ......"."97
Gridinile ca topos sacru............. ..................99
Cappadochia.................... .......I02
llristos la Nessebar. ..............10B
Fatima.......... ......111

Arhitecturi ................ 115

O pledoarie pentru actttaljtatea bazilicii........ .................I17
Curtea der Argep, teactfvarea legendei....... ."....................120
 jli,
236 Augustin Ioan
'$
(lrucea greaci.......... ...............123
Predind St. SoEa strijnilor...................... ........................ 126
Piatra exilului.......^...."....... ......12g
Retrofuturisrn. LIn exeffrplu standard."...,.. ......................133
Un otaq cre;tin.......... .............136
Arhitectura mernoriei tevizjtatd,...... ........... 140
Ce (mai) este o capeli?.................... ............143
Memorialul Holocaustului gi contextr_rl siu.....,..... ........1,47
Nlinarete...".. ......152
&{oschee? Geamie}...... ..........155
Biserica Sfintului h'lotmint.... ...................15u
;\ureole: Los Angeles pi Barceiona ......".... 161
Sacrul irr devenire ..........."....".165
r\thosul de dr-rpn Athos........... ................,..."169
Biserici la Roma....... .............,170
Sf. Gheorghe cel },,[are... .......1g0
'lbrceilo ............1g3
Westminster Cathedral..... ......1g7
I{adskirche. Viena........... ...... ig9

De vorbd .....................1q2
Un in care te simgi deopotrivi acasi gi stiin..........................195
spagiu
tn orice ,tati irvlltzati, cotidienel e au, rnd.car o datd
pe siptimAnd,, o pagind de arhitecturi serioasi, de cdticl ...... .........205
A construi impreuni o biserici sudeazd, comunitatea........................220
Argumentul cd, maj bine casi de bitrini decit catedrali
este prostesc .....229
O altd, profesiune
 Terirenos

in 2i)05" am fcrst sunat de lt.Fl, de la Ambasada l\,Iarii Britanii ia Bucutegti.

'Iiebuia si merg ia A,finisrirea Florezu, pentru a prergiti, impreuni cu o cchipi
bdtanici, l.izita Prinlului Chades in Romfinia. Nu era pdma gi nu avea sL fie
nici ultirna. de atunci itrcoace. La Ilucuregti m-am intilnit cr-r secretarul Altegei
Sale pi cu comandantul gdtzri sale personale. Doar al doilea eta o persoani
agreabili, ptofuncl scdoasd in misiunea sa de cartografiere a tetenului, a
crbiectivelor de vrzitat, a traseelor 9i a posibiieior problemc de-a lunpyl lot De
prrimul nu rni-a plicut. deci.t arunci cind gia cumpirat nigte copur:i de nuiele
gi, mai ti,tztu, cind m-am inti.lnit cu pringul insugi. Voi. reveni.
Nu ptiam despre ASR Pringul Chades decit ce gtie toatd lumea, plus
lucrurile pe care le gtie, in plus, un adritect care nu e din N{area Britanie. LIna
dintre primele cirli pe care mi le-am cumpirat la Oxfcrrd a fost a sa , t Vision
oJ' Britaitt. I)in tloud molive. Prirnul este acela ci gtiarn deslrre acest volum
din istoriile postmodernismului, de felul celei a lur Chades Jencks, cu ale sale
gcnealogii gi sute dc numc (cle acolo aflasem gi despre arhitectura organici
ung,ureasci, pe care am reint6.lnit-o in 1991 in par"ilionul Ungariei la Bienala
de la Venezia). Al doilea motiv era acela ci volumul. avea un pre( redus. .Asociat
cu alEi postrnodetnigti i-"toricigti, de felul fraqilot I(der', Pringul Chades scria
despre o lard. rdntoarsi citre un trccut trredier.'al ide alizat, cu apeziri cons truite
djn mateliale naturaie, joase, redus populate, un f-el de teritorii ,,nirbane" de
felul atit de pitorescului country 9i de britanic. Fm$i I(riet au lucrat impteuni
cu pnrlFll gi la intervengii istoriciste in mari otage din [I( iar ASR Prin;ul
Chatlesnr-1 s-a sfiit niciociati si spuni deschis ce ctede derspre ccl puqin la fel

btitanicul Hi-T'ech arhitectural. A dus impotrivirea pin.I la exttem, chiar:

cler

nu cu multd. vrefire in urnrd, ptesa britanicd a relatat cum Lrn bun arhitect
tehnicist a pierdut o comandd din cauzaintervendei contrare a pringului, ceea
ce este o eroare nu din pafiiea iubitorului de athitecturi veche, ci din partca
Pdnprlui cle rWales, succesor 1a tron.
 B lugustin Ioan
Temenos

:\ctir,'itatea prrngului conrinui sr fie importanti gi

in N,{area rlritanier, unde ('()lrtetnpofatreitatea temei pe care dotea si o exploreze. Ftzrtt convins, insi,
se constr'iesc c.munitrip ilupi purrcipiilc enr,rntate dc,,\ltela Sa (nu cu
mult rlupi curn rrri s-a pi.rut de interesat nr:siu scctetarul de ce ii spusesem pini
succes de pul:lic sau de critici, ag a<Jiuga,
postmoclernismul istoncist fiind cr ir I rrlrci, ci clc. cd.rliic . vor atedza hr prirnul cop de gunoi cle la Otopeni.
direclie expirari cle clorrizeci cle ani qi mai bine, pe plan
rnudial), si in strii'itate. Dupi citva timp cle la aceasti excursie de docurlentnre, am fost sunat
Funda$ pe care ie parro'eazi sau cel puEi' le inspir.i
actiane^zxgi in r{o'ri'ia, rlin nou de R.h I)e la arnbasadi. \renise pdngul, in cel mai rnare secret, la
dupi c''r cu sig'ran1i ptigi. Vizitere ASR ir R.m6nia sunr, cu toati discrefia lloreeu. Nu mai era nevoie de ghidaj, vizitaavea si iie cer.a mai scurti decit
cu caic se desfl;.ari. prilerj cle agitagie in mass-meciia a'toht.ni. scr anticipase, dat eram, totupi, ilr-itat la o cini cu ASR. N,li rog. Se alesese
De clata aceastn, u'na si crescinci'i l,aHctrezu q;i, cre acorq sr
vadi o parte pratui cie planur-iJe meie de ghidaj. NI-am prezentat in seara respectivir la
clinrnlflistirile Prea{nrrnoase ale Vilcei. Ceea ce noi arn I}crrt
a fnst si expl.rim I forezr"r. I,Iinistirea era incuiati pi lgi indeplinea cu cinste, inci o dat{, rohrl de
trasee cLr putinti de
;larcrus pe jo-s ds la Florezu la aceste alte licasun cle cult fixtireali. Etam pe Li-sta sepepistiloq a;a ci arn iniraf. Pentru ci ii cunogteam
ortt>dr'x. -\m exPlicar, pt'cdt cre bi'e rn-arrr priccpur.
ccr.r drii re,prezcnrangi deia, am aftat c&te cel'a despre vzitFt"Tot ce era de mincate. absolut rot, mai
ai :\SR, ce insearnni l\'{rndstiiea Florezu. Dintr-un
rcmn, B.istrigu, Arr.otn gi pulin apa mincrali. fuscse adus in containcr din Ul( I)oi buci.tad personali,
toate celelalte care medti
;;i trebuie vdzute. sintezn brincoveneascl este la fel r.ale!i, tot tacAmul Escotta de prietcn-i cr-l care prin{ul r-rmi:la prin rar:iile sak:
de .,posin-roderni" in sincretisr'*l ei ca murt.e
;i din.r:e teonile pnngr-rrr-ri. Ile cL:urnetii: un compozitor. utl botanist, utr 'istor:ic gi inci vreo trei-patnr, mai
asemenea' interes'l siu pentrll c.nfrer.iile de
megteri masnni op..uu.ri, a circ,r clegrabi companioni decit exper,ti in (alt)ceva. Ne-an-r sculurat miinile la
semniturd vasiie Lor.incscll o vcdca chiar in pictura
bisericir cl. lu l{or.z.r. io, paharui de rigoare, in agteptatea pringului, care a apirut la ora criveniti. pi a
Radu l)rigarr, in arhitccfura palateror tle ra potrogi
9i a,{ogoqoaia (in cxcelentul stat dc votbi cu fiecare dintre noi citcrra clipe. Cr"r mine, indrizncsc si spun,
siu articol ,,Au cunoscut mei;ter:ii l-ri constaltir Ilrincoveanu
secliu'ea de cliteva ciipr: in pft"rs: citise cir$le trimise gi avea de l[murit citeva detalii. ;\m
aur?'), pufea fi si aici ostoi. f'te doui'izite la mi'istire,
parcurgea'r pe jos r.orbit pe tema arhifectur-ii religioase o trr"rni bucatl de vteme, eu explicitrdr-r-i
si in pas foryat pidu'ile clin jur', dupi sfatul rocalnicilor
gi ar Grr-udk:r di' lernenul de ,.retrofuturisrn" apiicat in proiectul catedralei patiadrale din
c{otatea .chipei britanice, cduti'd trasee cre
primb^te .ptime. pd.gul crrarles 2002. Am mai vorbit atutrci despre Temenos Society Tewenos inseamnd in
arc v'catic cle peieri' si pa-rcurgc clistantc mar-i in marg fb4at,
iblosinelu-se cloar greccgte bucati clc pimint decuplati de la utilizarca comuni, spre a fi oi-edti
cle basto'ul s#u celeb.,r. r,{irrr-rrisesc ci pi rentmgasern
la icleer cle a participa unui conducitor sau zeului. Prin extindere, e*cte vorba clespre un terjtoriu sau
la asenrenea marguti, dupi ce re-am fdcut pe prirnele
doui; nri-am ju':at in spatiu -sacm. I)aci am intele-q bitre ,,pentrr-r ci interver-riseri pi alfi in discugie",
barbi si ii aptept i'masini degi. probabil, criscu;iile cele
mai inrercsante rror fi cra vorba despte Lln grup de srudiu al geometriei sacre in relagie cu arhitectura,
avli'cl loc tocmai pe tu:aseu. Aga am parcurs picr'rilc
ar rninistirile in religioasi sau flI1. Dat poate ci nu arn in;eles binc. pentrr: ci pc Intelnct nu
tei ziic: cu .'tl{ior neclumerit cle iipsa eviclcnti cle irrtercs a ce1:r 'ilce'e
clor br-ita'ici am mai gisit, dupi aceca, nirnic. Sau, poatc, l1u erste dintre gnrpuriler caLe
lrefltru arhitecturile du'rnezeiesti pe care le 9i le e.xplicar'",, iar ei
preoc,pag de drurnuri, Iogisticd, p{ogramarer'izirarn 1in si he prezente pe Internet, nr-r gtiu. in ,:ric-e caz, pretincl c,I am avut o
drr,rnrurilor 9r t,rot" celelalte, discu;ie incordatd pi setioasi, vrefite de jumitate de ori. cu r-rn inl.erlocutor
in stricti colaborare c* echipa sljp, aiocati pazei pringuiui
in Ro'rania. La extrem de competent gi cle interesat de patr'imoniul din Rominia, inrre altele.
intoarc.re in Bucuregti, i-anr crat sercretarului prinprlui
cater,z clintre cirEile Eta cle fali gi ditectoatca cle la hdhai Errrinescu'Iiust. Dar, apoi, pentru ci.
mele despre spatiul sacru, clr rugirni'tea de a i le
da pri'f iui, ca referingi ra nu eram la seminarul cle adritecflr; lsligioasX gi patrrmoniu. ci inainte de o
 10 Augustin Ioan
cini, ASR a trebuit si igi intre;ini ceilalti cigiva oaspegi rcimin| dinrre carer cei
mai ptoemincngi erau Ptincipesa h,{argareta ;i pdncipele Radu. Ir,Iasa a avut
loc ln trapcza ministirii pi am avuir privilcgiul de a sta chiar in faga prinplui
charles, car:e ii a'ea cle-a clrerpta gi cle-a sl."4nga sa pe principesa Romi.niei
gi pe Principele ltadu. Acesra din urr'L i-a povestit'izita Regelui Ntihai I la
festivitdflle de la tr4oscova dedicate momenrlrlui 19,15, unde regele, ser parel
fuscse cxtre1l1 de binr: pdmit, ca singur ,sef dc stat din accra vrerme inci in viagi.
tn fine. Nu an ficut nici o fbtografie, nu am nici o ,,clovadi" ci rrr-arrr intalnit
cu Prinlr,Ll charles. cred ci e o fiin1l speciald; ptingr nici nu pot fi aitfel"
Fkrrern de cult ;i de pasionat de cele ale arhitecllri.i, patr.imoniului, tracligiei,
ASR este inspiratorul, uneod finanlatorul unot proiecte care sunt extrern de
interesante in Rominia.
cazul viscri este bi'ecu^oscut, in acest se.s. Nu stiu de ce, aceste
exemple nlr s*au con$tituit, inci, in masi critici de natlri sd declangeze o
acqiune proprie de intr:ospecfie asupra modului in care privirn patrimoniul,
al ,.nostr'" sau al ,,altora" (sagi, maghiari). Cted ci ideea cea mai importanti
dindiritul acestor proiecte estc: aceea de communitv builcling: comuniratea
insSgi rebuie si priceapi de ce sunt valoroase casele vechi (unele, nu toale),
de ce trebuie ele pistrate, rru neaprrat aduse la zi (dar nici ginute cu orice chip
in starea ,,originali') gi de ce patrirnoniul trebuie si der.ini nu doar motiv de
mAndrie individuald 9i colectivi, ci ;i gr:ocl business.
O altd,profesiune
in mornentul in carc lucruriie a* inceput sli se clesrugeascr, clipi 1990,
cu plivite la stacliul in care se afli arhitectura romi.neasci, prtrtre rnul.tiplele 9i
grar.ele carente lisafe mo;tenir:e mediului construit autohton era gi reprimarea
indelungi a constructiei de biserici. h,Iai mult, mosrenirea era apisitoare din
pdcirra deinolSrii - prea pulin erficient pteveniti a unui numir cie llcaguri
-
dc cult care stitear-i in calea faraonicclor ,,grancls projects" bucrrerstene ale:
Temenos 11
rcgimului comunist. vicireptri. mai cu seanri. au inceput a fr cu deosebire
plinpi. $tim acum, clupi cloisprezece ani cle la primele intilniri organizate cle
UAR pe acerasti teini, cd s-a r.orbit,,mult gi rr's-a ficut nirnic. in schimb,
au exploclat numericeste ficaguril.e noi de parohie, inciiferent de confesiunea
r:eJigioasi. Pe post. de bilant, nu e rdu ci ele au apitut, dar este apisitoar:e
con;tiinla utiEerriei incalificabile a majoriti$ covit?iroare. Bunir.'oinla a ;inur
[<rc c{e pdccpcre, de experizd rcali, iar rnunca impro'izati * de capacitatc cle
a cclifica. Chiat acolo unde proiectele erau peste meclie, cxecutia le-a ccil:orit
la loc, in indistincgie gi, convers, absenga dorinlei de a edifica a blocat accesul
la fiingi al rnultor proiect.e de excepr;ie. Desigrrr, liudind ir:rstinchrl nat.ural
care i-a indrumat pe credinciopi in a construi, trebuie si deplingem absenfa
abiJitnfli de a zidt frumos, locuri in carc si glodficim frumusctca creagici
clivine. Care sunt cauzele gi ce e de frcut pentru remeclierea, micar in ceastrl
;renr-rltirrr (pentru ci deja s-a proclus o sat.uratie a ,,pie;ei cle biserici") a acesrei
nemulEumitoare stiri de lucruril
Prima cauzi, pe care deja arn sugerat-q este intreruperea tradiqiei
dc me"r1s1 sau, apoi, athitect de biserici. Pentrr-r citeva dccenii pline * cele
conruniste - s-a pierdut ptiinla, apoi mr:;tegugul inchipuidi qi ziclirii de spalii
sacte. I lnii istotici i.'orbesc despre o inci mai timpur'ie ctizi.in ceea ce priveste
tisdl'itrrl cel pufln. care ipi are rddicinile in occidentalizarea bisericii ruse sub
Petru I, momellt de la care incepind, neoclasicul gi ulterior eclectismul r.'c.rr
cxclucie tacligia bizantini clc ia fala oragelor celor noi. i. .".o ce pdr-cptcr
spafiul autohton, lucrurile $rlnr nuantate, N{oldova si. oarecum parndoxal,
clar din pricrni difedte, Dobtogea, fiind mdt mai expuse uiririi tradifiei cele
bizantine decit lara Romineasci, in yrefire ce ortodoxia din tansilvania nu a
putut, din raliuni politice mai dcgrabi decit cstetice, si surmonteze prcsiunca
ccntral-europcani in ccea ce prive;tc adritectura sa dc cult.
Momentul intctbelic este unul feticit, cr-i experirrrente nu lipsite de for,ti,
precum curnarile cal.eclale orlodoxeimplantate,,colon.izator"in
Ei Trarrsilvania
q;iflanat. I)ar, deopotrivi. este de observat o,,imbi-qericire'" a capitalei, cu
Licagud de parohie der nici dimensiuni 1ii cu mati biserici deopottir.'i, cate
ciipitasc substanli expresivr si cantitativi. in deceniul de clomnie al lui
 12 Augustin Ioan Temenos l)

carol II. clele cite'a lica;uri tidicate dupi rdzboi nu pot fi consiclerate ca
indreptarea spre est
fiincl, singurc, in stare si intregini o tradife. Rest:lutirile, rnai cu seami celer
cle clupi episodul stal-inist, suflt cu sigumng'i importante, chiar atunci cAnd
Profesor:ul meu de ia Oxfotd, sp'ecialist in istoria secolului al douizecilea
ne apar criticabile (nordr-rl Nlolclovei); o oarecare derzi de agresivitate a la
('ufopeafl, spunea urmitorul lucru: ,,Nu existX istorie europeani. F,xisti doar
\rioilet I-e I)uc a intenengiilor e-ste astizi trai evidenti decit la momentul
g,crmani inaintAncl $prc est gi rui;i inaintind sptc sud". Nu ptiu claci este o
comiterii ei {vezi inr.entatea acoperigurilor, demolarea ,,prisoaselor" baroce,
ziccrc crriginali sau pataftazarea alteia; mi se pare insi cd pot invoca spuseie
austricce cate ,"parazitau" chipurile i:iserica cle la l\,lAndstireu Neam;). Estc urr
1rt<.r[es<;rului7,. 7.ernn (atit de dureros verificafe chiar cle secolul ftecut)
fel de inten en;ie prea rationaust-arhitecturali gi prea pu1in, cum se spune in
<lrept nrotto al modesfului text care t.Lllireazd. L,l este rnenit, mai degrabi,
jargonr"rl respect.ir',,,induhovniciti".
sir rccapituleze (ciin punctui cle vedere al unci istorii filosoficer a spaEiului,
Pe scurt, nu se (mai) stie cum se fac bisedcile. Nu se mai clrlrosc tainele,
tnai cu -"eami a ceh.ri adritectural), chcstiunca tensodlor, adicd a dkecgiilor
tnegte gugurile,subtilitdfle care se transnrit hr descerndengA directi, neintterupti,
de la un loca; la altul pi de la o echipi la a7ta. E sre nruir prea er,"ident cleficitul Privilegiate de articr,rlare ale zisului spaliu. Disculia despre centti gi per-i.ferie,
clc:spre orientarea caselor ;i, mai cu seami, a templelor este una despre ceea
de stiinli ptoprie arhitectului cle biserici in aproape rot ce s-a ficut clupi 1989.
cc face dintotdeauna buna arhitecturi, confetind sens existenfei noasfle de,
Nu este doar: chestrtrnea sir-r-rbolicd, teoretic asirnilabili in cAteva cursud, ci
mai cu searni ptactica epifaniei acestor simbolud in materie edificatI. IJiserica lrrinttc nrulte altelc, utilizatoti ai spaiului.
nu proiecteazd,la fel ca o banci. E vorba despre o anumiti Iinele, lucrlrdle
ser

ftebuie calibrate cu ,,acordul iifi", iat nu cu violen;a gesnrlui egoist, cic mega, Drnncprrn
arhitect. spafr:l sacru esre despre ltirtin,i qi despre propt.:r,tii, atlic,i d.espre ])entu:u o directje, este nevoie de un punct de pornire gi de unul
^ ^\-ea
ceea cer din ce in ce nrai putin, este r,'izibil din r:rrdinea gi armonia lumii; prin cle destinalie; direcqia le unegte. N{ai ar.em nevoie de
o tindere (r'ector, sens),
urlnare, experimefltul dezagtegator nu i$i are loc aici. l)ar tensiunea altedtdEii la conjuncfia tuturor acestor elementc aflAnclu-se sensul al doilca, adici
tebuie si fie prezenti - suntem pe teritor'iul celuilalt radical prin urmare, nici scmnifica,tia.
-
clomesticitatea apterr a pastigei nu e de cclcbrat, ca scuzi pentru incapacitatea Banal; cu toate acesleA, r-om r:bserva ci,
intocmai precum in fizica,
de a revizita crearor tr:adi;ia. Nr-r exist.x nirnic, dar nirnic absolut in istoria r.'isteineanX, avem nevoie de sisteme de refennld pelrtru a putea vorbi despre
arhitecturii bizanline care si invite la preluare mimeticd pi necritici a formelor or"icntare in spa,tir-r. Avem, adicX, nevoie c1e centri. Spagiul este orientat relativ
celor vechi. I)irnpotrivi, al'ern arAtea tradrEii, atAt pe verticala timpului istoric, l;r ccva mai mult sau mai pufn fix: corp propriu cel mai adcseori (la rindul
cit gi pe oizontala choral5, incit este o bucurie sr lc pogi rcacluce la lumini, siirr acesta extinzindu-qi irrolileratea ln raprott cu propriul omphalos, gheizer
altfel, acum. irl t:rcgtcrii ;si centru), sau reperc extcrioarc corpului. Orientirile in raport
r:u corpnl sunt insi nroleculate: existi gase duecty/grade de libertate, care.
rrcfiinci relative la ceva fix ln sine, sunt imprecise.
I{eperele insele pot fi temporare, circumstangale (un copac, un hotar de
oltj()r sau de patrie), sau cvasipermanente la scara r.'iegii umane (Calea Robilor,
Stcatra Polari, Pol-ii inpipi, formele majorc dc reiief). Firegte, asttofizica
 14 Augustin Ioan
a tlezvtdjit pi calitatea ulumi a acestor repere uolare, cle r,-reme ce toate
corpurile ceregti igi schirnbd in permanenlXpozit;a- atAt cea relat'ivli r-rmrl fagX
de celilalt. cit gi cea, si zicem, absoluti, in raport cu ,,momernt-locul" originar,
al f3ig-llnng-r-rlur.
La limit'i, orientarea este riguros imposibili. La aceasti scard,, kovno-r-vl
- s(-arii a lucnrril,.>r. cel pu;in.
chintesenfi, imagine a ordinii - este gi el un spaliu neted, al wgabondajului qi al
dez-orientidi, de vreme ce nu existi un .,orient" absolur. $i, cu toate zlcestea,
chiar acolo unde nr: este posibild clecAt orientarea moleculari, in spa,tiul neted
(deqeri, spagiu al ghe,tii pidure), caravanele i-rmb)d, iar qterge'ea pi
'egnice,
tescdctea micto-repertelot nu inseamni trirnitcrea in clcrivi vegnici a cerlor cc
s-au fcrlosit de ele pentrri a face doar pasul utrnitor, in deplini certitudine.
Acei ,,piles in the s\r.'arnp" kuhnieni ser\resc pefltru o clip5, apoi clispar.
Ituhn r,'orbea despre o scari mai mare a lucrur'iloq aceea epistenologici; <lar
metafcrra micro-orientirii riimAne validl sr in sensul siu propriu, al ptrcrrrgerii
spa,trului.
Mt,+zAzt gr Miaz,tNoaprE. PANTANT $r LEMN
N{ai intai, citeva c'r.'inte despre casi. ,''\..em la dispoziEie un mic fragment
heideggeriarl, care ne serve$te Ei aici. AdritecEri il i'besc incr pe Ileidegger
pentru c,i acesta pa.te a Je Ii oferit ar'gprrrente dintre cele mai inalte pentnr luclarea
lrrr; cle fapt, filosofia attei si a spagiului heideggedene ffanscencl, tbiosinclu-l,
limbaiul ptoptiu cdi{icirii. Locuirea ilu ester, br"rrrXoari, (cloar) locuire in sensul
comun, ci atril:uire, sau infiingar:e de locuri, prin efectul instituirii de Lirnite tari,
esenliale @eru.). Templul, casa, sratuia zeului, construiea insipi, sunt figr-rri
filosofice, tipuri (qvpes) nu exemple concrete (tokens) de t'elul celor pe care le
cclebrarn la ist<,ria arhirccrurii.
La fel ,"i aici, in aparent modesnrl exempl' al casei
firdnegti. Ce face casa
ditr Pidurea Neagri, orientatd spre sud curn se aRi, privind spre vale? penttu
c5. si rre reamintim, opera zd, ii
fnce uti]-izaterrului sir-r ceva: locuirea
h-rcrea
este Lln proces 2s1ft', biuni'oc, iar nu o sirnplX ,,luare de loc,,. Casa piept
'tine
vAnturilor', inchizirrd*se citre miazi.noapte prin zid opac ;ii bine ferit; dar se
Temenos L5
1i cleschide pi citte lumirri. I)aci. lemnul este un material de constructie cu
lrrcclilccfe flordic, iat pXmintul * unul cu deosebke sudic, r'om putea oare
slrccula asuFra faptului ci primtil este clispus astfel incit si intimpine lumina
rlc sud, iar cel d*al doilea. si infrunte miazinoapteai'Probabil ci. nu la aceasti
l)ar mai existi una, cu muit mai ampii. gi mai general-cultr-rrali. la scara
istotiei europc:ne iudeo-cregtine. r\lan Colquhclun a ddicat intrebarea daci
nll crlm\,'a rnodernismul postbelic recupereazi. deliberat sau incongtient
- - cr
scrie cle structui si rnoclele exernpJare (arhetipr-rn) athaice. Dupi Collin Rorve.
;tim ci modernigtii nu erau in intregirne striini de rnodele compozitionaJe
lirlosite de athitecgii dinaintea lot, in ciuda manifestelor antitradigionaliste.
( )omparafa sa ciinil:e Palladio pi Le Corbusier a fost reievanti in
accst scns.
( ioetheanum-ul lui Steinu gi spaEiile sacre ale lui Aaltc, pun strb sernnul
intrebdrii falia dinte modernitate 9i tradigie. I)ar un srrat inci mai aclinc trebuie
inl.erogat ca situindu-se prinlre posibilele surse ale arhitecturii rnoderne: cel al
ttrthi-tectonicii (concept fonnulat prin analogie cu archti--scriitura lui Deuida).
() atare ontologic a modernismului a fost pe rAnd .,descoper-iti", negati cu
vchen-ren!5 sau ingicluiti in subtext de cercetdtori" Cti sigr"rran{I insl intrebarea
nreriti pr-rs5.
O paralel5 cu adritectuta anljor tretzecl meriti invocati aici, intrucit
lroate inspita analogf f-ertile. in Ce/<i/a/t fulodernisn (1995) am analtzat attto-
cclcbratclc origini ale arhitcctur-ilor tegimurilor totalitare interbel-icc. in joc cra
atunci iderntitatea
- de ras,i, de ideologie, na-tionali. Identitatea in ar-hitecturile
oficiale gennani ;i itaiiani e au condi4iona{.e de na;innalism ra ideolcigie.
irr acelaqi timp. realisrnul socialist se vedea unic prin narura ,,progresist" a
ideologiei sale. Abia incepAnd cu rI.zboiul, nagionalismul este gi el inr.ocat cie
propagandi. z\ se intoarce la acclc presupuse origini nalionalc, rasiale, sau
iclecrlogice era inci o clatI (clupi revoiu,tia {nncezd) o m.igcare curlturall in care
arlritectura avea de jucat un rol esential. F,ava R devetrit. astfel ,,mai pr-rri".
in nazism, exis tau crngiri,,ariefl e ",. athaic- es tjce, ale arhitectutii, celebrate
pe dncl de Rosenbertg pi Speer, recte stilul cloric pi (rmplicrt) structura ttilttici.
[-)aci trei:r"riau celebrati dotienii ca strXmosi ai adenilor germani, de buni
 1.6 Augustin Ioan
Temenos 17

seami c; arhitecrura germand trebuia si elop{eze in sine gi clodcul 6i1 care

se Iu r.reme ce pare ertident ci modernismul italian gi francez prir-ilegia,
revendica o exprcsie a cotgtiintei 1or de clasii. in Reuoh.tlion in tler biltlenrlen
',ca rrr:ri clcgrabi, origini catteziene, arhitectura troglodi,ilor seaminir izbitor cu
KzrzJl, Rosenbcru elogiazzi stiiul arian eloricul, in vreme ce clispre,
- iclitc arcll, ;rrlrilcctura,,cosmici", prniectir.'d, a epocii de care ne ocupim. in ftincl, cre<iea
ca fiind expresia ettminati a pc'rpoarelor suclice, etrllsc:e (neariele). sistemul
lit'rnpcq {i:n:nele "arhaice nu sunt alectal.e de civilizatie: ,,chiar pi ast.izi, fiii
trilitic era a;adar ,,r'iril" si ,,bun", iar arcul ,,slab,,, ,,rir,'1. Ifl\-ers, pentru .rli//e
I'irrropei sripta-civilizate, cincl se avinti in piclurile primordiale ale Ameticii,
littnriri (.pi,pentru motive similare, pentru,,stilul caror II'), a reilr'ia
arhitectura i;;i t;r>nstruiesc cabane din bugteni.". strizile pietonale de la etajul intii al
ediliciil.t rom.n. - in fbrme epurate, cofltel,'p.,ran* cra a pune clin n'u la
- ,rrlrielor btulal.iste (construire ulterior la Rarbican Cenfre sau in Cincinnati,
luc*r valorile (reale sau atribuite) acelei cir.rllizaqii irnperiale. t )lrio), pilagttii metaboligti, megastrucflrrile lui F'dedman plutincl deasupra
Se gtie ci alhitecturra vernacuLri mecliteraneeani si cliiar arl-ritectura ,,r'ir;clor existente, \lhlking City a grupului Archigtam qi f-eludtele case pe
clasici greceasci suui surse privilegiate p€ntrll cubisrn. Cu alte cuyir'te, sudul
1ril.f pot fi interpretatc ca tot atitea efortriri ,-.nordice" dc a invnca tngJodigi
ar'haic este inv.cat drept sursi privilergiati. ,\copedguri in tetasi, absexrga tlrc'pt o origine alternativi a arhitccturii moderne (Coiquhor"rn).
ciecora;iilor pc pere;ii plani pi albi, rbrme rectang'larc toate co'tribuie Argumentul poate fi ulterior dezvoltat. Tr:aclilia zidurilor compacte
- ra
celebrarea acestei odgini sudice. prinritiv,r r'i Le corb'sier gi-a (srrclicc, mediteranecne) ingi romanicul, Renapterea gi, ulterior, arhitcctura
,,proiectat
situ1" (ccrocePt prorllLrvat de Virtorio Gr:egott.i in carrea sa din 19(16 Il rrrrclerni a unor I-e Corbusier sau Paul lludolph, neorationalismul italian gi
lerriroio
tlell archifettura, ceTebrat apoi de Kenneth F'rampton prir.itor la
i:racricalui l)()stmodernismul ca 9i - dematerialtzata - pere.tii-cortini ai zsArie-norilor.
Nlario Botta) rnai inainte de a-yi constui ca un geometru orclonat, cartezian 'l radi,tra
- ,,sructuralX", norclici. a trogbdigl-lor, poater fi trasatl inapoi in gotic,
- zidurile locuinlei. irr consl.nrctjvismul rus, in megastructuri qi in lligh-tech" Este o arhitecturi
Trebuir: de asemenea sr remenrorin-r cele clxii rnoclele generative rrt'lrorcrscentX: o lar-rdl a structr.rdi. Am putea invoca, pentrll cconomia textului
aie
ar:lrit.ect.nrii mediteraneene: rhrs/orul cir:cular gi me.qaron-vl cle plarr tlc [afd, o plauzibili pendulare europeani, la scara secolelor, firegte" de la sudic/
patrulaier.
Pr:imul rirnite gi la cort, la nr.cl'l in care populagiile rnigratoare. de r,,initcxi, :;t'clc:ntar la nordic/migrant, cle la materiatrele de sediment (pimdnt, cirirnidi)
i;;i reprezi.td spatiul gi decoreazi suprafegele. cerilalt este spagiui decupat l;r cclc dc articulare (iemn, fier otcl). cu doi.ri
- piatra pi sticla * folositc copios
cartezi,.n, clupi planuri patrulatere. 'I'ercnul agric.l se imparte astfel, irr arnbele ipostaze.
cle
ciitre popr,rlatiile secientare, agricole^ pe de ahz! parte, Strzl,gorvski
Josef a
suslinurt <rdinioari in cattea sa Der .Nrtrr)en ia rLer hi/delden Kztr.rt lYesfettrop4t a OrueNraRl,a
ideea pozitir,'isti, sernper-iand; aceea ci lemnul a fost marerialul original
de Si luim insi cxernplul, discutat pe larg alrutcler.a, al treccrii de la casi. la
constucric al strimogilor s:ri gcrrnani/indo-europcrri. carc etau scparati cle
lrrscricz"r in nenurnitatele ipostaze ale accstei rnetamortr:zc, care nrl pfeiiLipune
chirra prin interrmediul ,,unei centuri cle cr-lrimizi ;i respectiv cglstructori,,
cle rk'cil o schimbare de grad, nu una de rang, ele ne sunf oferite genero-s gi de
(citat de Rvkwelt) est-tnedireraneeni.
:rlhil.cctrra vemaculatx din ll"omAnia. Casa cu ftei spagii intedoare depinde
rlt'un sens al parcurgerii gi de prezenta accesului pe latura de sucl. Fird
1
,,The ttilitic system, eventually carried by German tribes towards South, did rrrorlilicalea confon-nafiei spapale propriu-zise a casei. cloar ptintro simpli
not flourished there with the same strength, because it met the resistance of a non_ ,rpcrafitrne de orielntare (aici in sensr:I eti.nrok:sic, cle indrcptare spre est) a
Arian strucfure", i.e. arcul unei societiti matriarhale_ cea etrusci.
sr,rrsului de parcurgere a respectivelor spagii interioar"e, am ob;inut o biserici.