Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romflniei

Haiduci qi tffIhari : contribulii de mitologie 9i

antropologie istoricl / Daniel Dieaconu, Viorel Nicolau,
Alexandru Ioan Ungureanu, Emil Pedemonte Juncdnaru ;
pref.: Lucian Strochi. - Piatra-Neam! : Cetatea Doamnei ;
Floregti : Limes,2013
rsBN 97 8-606-643 -07 1-5

I. Dieaconu, Daniel
II. Nicolau, Viorel
'AtDUCl tt rAt-uARt
III. Ungureanu, Alexandru
IV. Juncinaru, Emil Pedemonte
' 0oNTR'BUTU DE
V. Strochi, Lucian (Pref.)
e4(4e8)
323.269.6
MtlOLOqtE St
ANTROPOLOqIE
v
ISTORICA

Editura Limes
Ed.itura Cetatea Doavnnei
207-3
 CUPRINS

t. Prefafi. ...P.5
il. !ntroducere. lstoricul cercetdrii. Tipologia
surselor de informare.... .....'..p. 15
il1. Capitolul l- Haiduci sau Tdlhari?! Haiduci gi
tdlhari..... .....P.27
1. Cine sunt cei care au devenit haiduci?
Cine a luat calea codrului? Ce i-a mdnat
spre haiducie?....... ...............p.39
2. Care sunt cei care trebuie pedepsifi?
Gare sunt cei care trebuie jefuili?..... p.42
3. Femeile 9i haiducii. Femeile-haiduci..p. 47
4. Tridarea. ..p.52
5. infifigarea....... .........p.55
6. Ceata gi cipitanul..... .......p. 59
7. Codrul gi haiducii....... ......p'60
8. Pedepsele. Temnifa. Poterile.
Moartea.. ...,...........p.67
9. Poporul haiducii.
gi Baladele, legendele 9i
cintecele haiducegti..... ....p'79
10. Haiducii gi insugirile lor suprafiregti.
Credinle gi superstilii populare.........p. 85
lv. Capitolul ll - Haiducia in Balcani. ..p. 90
V. Capitolul lll - T6lhari 9i haiduci in Jirile
RomAne pini Ia secolul fanariot. ....p.97
vt. Gapitolul lV - Talhari gi haiduci in timpul
fanario!i1or....... .........p. 115
vil. Capitolul V - Haiduci 9i tdlhari de la ,,Zaverd"
la revolufia pagoptisti.. .....'.p. 131
ft lt lbr^.* l*t .l H:l;rfn W *6 fi1fi , ob a4pra. l. '1. La ,,Zaveti" gi in timPul domniilor
l,."r.l;itlPl4.d pimdntene..... ......P.143

276 277
 despre autorii acestui lntroducere. lstoricul cerceterii. Tipologia
oSe cuvine sd spunem cdteva lucruri Si
Dieaconu a realint' singur surselor de informare
volum. Doctorul in istorie Daniel
dedicate linutul Neamtului'
sau tn colaborare, n"*"o"e cdrli intre care
unor minoritdli saa fenomene politico-sociale' Demersul nostru publicistic Ai-a dorit si
amintim: De la ,aiiii io ldutari
lstoria yiganitol din. ldrile acopere o zond
rrrai pu{in ,,bitdtoriti" a
istoriografiei romAnegti. Se
Romdne, Rromii iits';ii it'
Ronfinia' ,Abordare istoric'o'
asezdri r;oncentreazi asupra a doud fenomene care se intrepdtrund
geograJicd. Evreii rw'hA'vu de Nord de la prinrele
ii'' rle-a lungul istoriei: haiducia gi t6lhiria. Nu ne propunem o
strdini la
muntele
phnd tn onut tgii,'Cii"17 romfini si Corneliu Zelea
rlelimitare strictd, nici n-am putea avea prea mulli so(i de
Ceahliiu (pdr{ile t-iu), Realiatca u7'i 'it 400' Mitologie si rzbAndi, dar in lumina unor documente, a unor mSfturii scrise
Codreanu, orasul *ti'iiii'e
munli: Bicaz :iau a unor surse orale, incercim sd aflim dacd unii sau allii
a
etc'; inginerul Viorel Nioolau tlintre protagonigtii cdrlii noastre sunt t0lhari sau haiduci, insi
crestinism lu muntlele Ceah.lfr.u
realizat clrcva cdr{i ln colaborare'
dir meritul sdu principal r;ei care veli decide sunteli, desigur, dumneavoastrd, cititorii.
ilustreazir lucrdri Sliiltifice Si.literare O astfel de temd, care si surprindd istoria haiduciei gi a
este generozitatea iu
''o" litograwri' toate t;'ilhdriei in spaliul romdnesc, nu a beneficiat de o cercetare
cu imagini, ,arfi ioiiile, FDc-uri'.gravuri' mai bine de un :ir,'rioasi, dupi cum remarca antropologul Toader Nicoard in
t r*iaotitui coleclii ce acoperd
s;ale
*riii"i Hexaidru loan ungureanu' cadru
,rrticolul de deschidere a volumului Haiducie, brigandaj gi
secot de istorie tlrsciplinare socialdl, deoarece in timpul regimului comunist,
";;;:;;i;;
militar, specialis't tn telecomunica;ii'
cqre
"a -
asigurat
rstoriografia nu a acordat o atenlie deosebitd acestor fenomene,
documentarea in arhivele din
BucureSti: F-i!-Pedemonte r;aci ,,rominul nu fur5, rom6nul nu e ho!"2. Apdrea doar haiducul
Juncdnatu, mastir in istorie' profesor la Liceul Ldzdr r;a luptdtor de clasd, luptdtor pentru justilie sociali, o imagine in
niciun capitol care sd
Eileleanu din Niivodari' Nu existd ton cu ceea ce igi doreau mai marii zilei.
intr-un admirabil spirit de
aparlinit unui singuo autor' S-a lucrat lstoriografia a rimas din acest punct de vedere in urma
echipd, fiecare o'to' aducdndu-Si
o contribu{ie importantd la lrteraturii 9i aceasti temd oferi un cdmp larg de cercetare gi
pagini de manuscris, .rborddri diverse. Acesta a fost unul dintre motivele care ne-au
documentarea si rearizarea fiecdrei
,it itiUrut luudrii fiind asigurat de Daniel Dieaconu' f.icLrt si ne indreptdm spre aceastd temd. Dar nu mai pulin
l;rprtul ci regiunea noastrd, munlii Neam[ului, a adipostit de-a
lrrngul veacurilor mai multe bande gi cipitani vestili, iar
Qrol [r, Lucian Strochi .rrrrintirea lor incd mai stiruie in satele de la poalele CeahlSului.

'I NicoarS, Hoiducie, brigondaj gi disciplinore sociold, in,,Caiete de Antropologie

l'.torir:J - haiducie, brigandaj gi disciplinare social5", an lX, nr. L, (16), ian.-iun.2010,
t rl Ar cent, Cluj, pp. 3-4
llttrh'rn. Sd menliondm insS excelenta lucrare lui S.l. G6rleanu, Hoiducie 5i hoiduci,
I rl I rrciclopedicS, Bucure5ti, 1969

15
l4
 am participat la sprijinul liranilor romdni 9i cel mai prezent in literatura populari
Poveqtile lor le-am auzit de mici 9i, tot micifiind' a fost Pintea Viteazul, un haiduc ce a ajuns si fie gi istorie gi
U teitiu folcloric haiducesc (cu o. b9o.1ta.. tradiJie in
il;;il nogtri), legendi deopotrivi.
ilr.ili imbrdcAnd ilarii'. cimaqa'
incdllAnd .opincile 9i in secolul fanariot, mulli au fost !iranii care au luat calea
,'cu unghii" (de-mistre0
;;;J;, incin6'ano .niriirr, iuand geantaNou' bande alcdtuite de codrului, luptdnd dupi puterile lor impotriva unui regim
;;-;iil;;. bi astaii, in sate, de-Anul
din cass-n casi cu cantece qi exploatator, cu o fiscalitate excesivi, cu imixtiune striind in
;;tUJr;i dar qi o" topii
'erg
BrrJo" ,dgtenite oin LairAni, lai la Boboteazd'
merg la bisericS' treburile interne, cu o implicare masivd a elementului grecesc in
administralie, Ia care s-au addugat indelungatele rdzboaie ruso-
unde mai fac o #J;i pii'"tt blagoslovire de la preot qi ;rustro-turce, care au ficut din ldrile rom6ne subiect de disputi
pentru un an ,,haiducii se linigtesc"' irrtre marile imperii, spaliu de manevri gi de rdzboi. ii amintim
datoare fald
Fiind o teme la care istoriografia a rSmas pe Boghean, Toma Alimog, Bachir, Grozovan, Lipugnean, iar
cercetare au fost
de beletristicd, cele mai importante pentru doine' cAntece' spre 1800, lon Darie Pomohaci, $tefan Bujor, lancu Jianu,
populare, un bogat teTaur.de balade' Voichila, Vasile cel Mare g.a. Sunt haiducii care au intrat alSturi
"LrUii"
p"Griji tegenoe. naiou-cii gi faptete lor au intrat 9i in literatura
-oin rle vestitul Codreanu in literatura cult5, faptele lor inspir6nd
[rria,-inca prima jumState a veacului al XIX-lea, iar la poeme, nuvele gi chiar romane.
;a;;itri dej" oLr"nir"r5,,la mod5" nuvelele haiduce$ti.
veacutui' La 1821, haiducii rom0ni, dar gi greci, sArbi sau bulgari,
AmincercatsSilustrdmcaracterelegeneraleale c-au alSturat lui Tudor Vladimirescu: lancu Jianu, Ghite
fenomenului:cine"rft,tincodri,cineerauceicaretrebuie l{aiducul, Gheorghe CArjaliul, lordache Olimpiotul, Hagi Prodan
p"o"piiti, cdpitanu[ .6rt,, femeile-haiduci' infitigarea' armele'
-r"g;t"ir"
codru' popor haiduci
9i sau Stoian lnge. Dupd infrAngerea de la Drdgigani qi a
L;;q';b supratiregti, !.i1t1e pe ultimelor ramigile eteriste in Moldova, in munli au rimas fogti
,
sau tAlhari, dorind ,rr,-.,'" ar fi trdsiturile ce diferenliazd
cdpitani de-ai lui Tudor, infrunt6nd pe soldalii turci gi poterile
tAlharul ordinar de haiduc' pdmAntene. Dintre marii cdpitani de haiduci de dupi 1821
Leaginul ,,haiduciei clasice", cY.m se
,exprlma
un
amintim pe lon il Mare, Gheorghe Gheorghelag, Lungu, Tunsu
cercetStorcarcadedicatmarepartedinoperasaistoricS
Europei 9i gi Grozea, cdrora le-am schilat scurte podrete, insistAnd mai
acestui fenomen - S'1. GArleanu -, a fost sud-estul
mult pe figura legendard a nemleanului lon Pietraru, beneficiind
amconsideratfirescsdprezentdmunscurtcapitoldedicatunor qi de studiile lui Alecu Russo, Wilhelm de Kotzebue gi Radu
ru;;;;nte are narouciei in Batcani 9i legSturile lor cu lirile Rosetti.
Abras' Stoian
romAne: gaUa Nova., R,1, Hagi Prodan' Nicola in cea de-a doua jumitate a secolului al XIX-lea, presa
lnge sau Gheorghe CArjaliul' - a fost cea care a dat notorietate unor,,bandi!i" ai vremii precum
SecolulalXVll-leaafostprezentatcutilhariigihaiducii Licinsky, Dragog Costachie, Zdrelea 9i Mirunlelu, Sedecaru,
sai din larile roman", ,iatand c5 desele rSzboaie 9i navdliri
perioade de Lache gi Bibeanu. Un alt nemlean, lon Florea, ne apare ca
striine (cazaci, iatrti,'d;polonezi, turci) au adus
inrtrnifitit" potitica, lipsd a autoritdlii 9i a proliferat haiduc (gi asta nu numai din patriotism local) la sfdrgit de veac.
care s6-i apere pe $i tot din judelul Neam!, la inceputul veacului al XX-lea,
iair,aiitrr,orcand gi la ridicarea unor haiduci Pantelimon Toader a fugit in munli in urma unor nedreptdfi gi,
sirmani de ,trpiit", itteiniloI", dar 9i a pdmAntenilor'
La
in
rdscruce O" u.r!ri,,-in- Trrntilvania, l-au
ridicat haiduci

t6 t7
dupd o scurta gi tumultoasd haiducie, a fost protagonistul unui ((irozea, Tunsu, Pietraru), dar gi despre cei de dinainte
proces amplu mediatizat de presa timpului 9i apoi achitat' (()odreanu, Bujor, Toma Alimog). Vasile Alecsandri publica
Amcontinuatcuprezentareabandelorinterbelice, ;lima sa baladd culeasd din popor in 1844 9i sub titlul ,,Groza",
insistand pe figura foarte cunoscutS in epocS a lui coroi,.alSturi ur care povestea sfArgitul tragic al haiducului Nicolae Grozea,
de alli bandili(sau haiduci) din zona Neamlului, incheind cu r;rr Alecu Russo scria despre Pietraru, Bujor sau Grozea.
por"rt", bandLi fralilor Balt5. Am alSturat acestui studiu o Mihai Eminescu, G. Dem-Teodorescu, Bogdan
T ffi"ffi.'s U ,ffi
antologie (de fapt doir doud piese de teatru popular haiducesc I 'rrtriceicu-Hasdeu,
-,,Banda lui Bujor" 9i ,,Banda lui Jianu").
( )vid Densugianu, I
m-'[if]:,'fli
O relativi tixonomie a surselor de informare ar putea Nrcolae Densugianu,
urmdri mai multe direclii: lirrnion Florea Marian,
. surse de arhivd; I lena Niculitd-
o coleclii de documente; Voronca, Dimitrie Dan
.rrr cules folclor gi in
o studii de istoria romAnilor, generale sau r:;lrtile lor au apdrut
concentrate pe anumite teme sau perioade;
.literaturipopulard,culegeriscriseqimdrturii lr;rlade, c6ntece gi
Ioqende haiducegti, G.
orale;
[ )t:m-Teodorescu
oliteraturdcultSgenerali,undeaflSmqireferirila r;ulege cele mai multe
tema noastrS; rlurtre baladele gtiute
.literaturdcultddesprehaiduci:nuvele,povestiri' rluspl"€ haiduci de la
romane; urr ldutar ligan, Petrea
. studii istorice dedicate acesteiteme' iiolcanu, iar legendele
Vom incerca sd prezentim sursele de informare folosite,
intocmind in acelaqitimp qi un istoric al cercetirii'
?r povegtile despre
- Ir;rrduci sunt publicate
CAntecele, doinele, baladele, legendele, povegtile irr revistele timpului de
despre haiduci sunt vechi, apirute incS din timpul cat trSiau Irrval{dtori, preoli sau
haiducii gi se intAmpla ca acegtia sd audd ldutarii cAntAndu-le trr;rri culegitori de
faptele proprii sau chiar unii dintre ei iqi fSceau singuri folclor ca Elena
cantecele, precum lon Pietraru. Ele s-au transmis din generalie NrculitS-Voronca,
in generalie; erau cantate de lSutari in carciumi, la nunli 9i alte lirrneon Florea Marian,
'ale
liranilor 9i ale boierilor. inainte de
peiieceri jumdtatea
iirnrion Teodorescu
veacului al XIX-lea, a inieput opera de culegere a folclorului de Krrrleanu, Artur Gorovei
catre cdrturari de seamS ai neamului nostru: Gheorghe Asachi, 9n
Af,f. .:,tf'" Ln N,D" P4** l* 10$3
Vasile Alecsandri, Alecu Russo, costache Negruzzi sau Mihail
KogSlniceanu. Acegtia au publicat primele balade haiducegti 9i
priilele povestiri despre haiduci, despre cei ai timpului lor
18 19
 Spre sfArgitul secolului al XIX-lea, o adeviratS.,,modd" s-
a ndscut: cea a nuvelelor haiducegti, cu mare priza la oamenii
de rind mai mult sau mai pulin qtiutori de carte' Erau
imbogStite cu frumoase ilustratii qi imbinau istoria cu legenda.
- N.D Popescu (ndscut ia 1842, mort la 1921) a fost un
functionar al statului care a avut acces la arhive 9i a prezentat
multi: fapte reale, pe lAngi fictiune. A fost un prolific autor de
nuvele istorice, muite dintre ele haiducegti, fiind apreciate qi de
Mihail Sadoveanu, care igi amintea c5 a inceput a citi odatS cu
nuvelele lui N.D. Popescu, incepAnd cu ,,Tunsu' haiducul"'' A'D'
i"nopot, in articolul Noutdliliterare din ,,Vointa Nalionald", an ll,
nr. aso, din l0ctombrie 1995, vedea in
aceste nuvele
haiduceqti un stil care lasi de dorit, ,,mai jos decat mediocre,
dar foarte gustate de clasa numeroasa poporului, dar a frumos ilustratd, datAnd din 193313. Trebuie menlionate
necunoscutJOe aqa numita societate cult5"' N'D' Popescu a
scris despre haiduci, dar 9i despre.talhari, autorii unor fapte
groaznice, precum Mihale Buneaa. Pentru N'D' Popescu
haiducii au fost eroi nalionali in timpul fanariolilor sau in.veacul
Je dinainte, dar odatd cu domniile pdmAntene, el considera cd
,,haiducia devine holie, talhSrie, pe care orice bun
patriot trebuie
se o combate's. Haiducii sdi sunt luptdtori impotriva fanariotilor
precum tuiu Haioucufli* ipnotrirj triiio,. .'.$t:tu.' BuiorT ori
a grecilor precum CodreanuB sau lancu Jianu'. Trei nuvele au
mai fost dedicate lui $tefan Bujor: Boierii haiduci, Bujor haiducul
gi MoarTea lui Bujor.
Un alt autor, care a realizat nuvele haiducegti, a fost
T.M. Stoenescu, care a scris Corbea. Nuveld originald gi
Dragugin Haiducul, publicate la Editura Ciurcu din Bragov in
1892 9i 1893.
l.lghel-Deleanu a scris despre Simion Licinsky, celebrul
bandit din Dobrogeato, iar Constantin Prutianu scria in 1895
f alharii Tecuciului, Tutovei, Putnei, Bacdutui gi Covurtuiuluill.
Panait Macri scria la 1901 despre bandilii Lache gi Bdbeanu,
dar 9i despre femeile criminale ale timpului''. lnteresant este
faptul cd fiul sdu, Panait P. Macri, a dus mai departe aceaste
preocupare, am aflat o nuveld despre haiducul Bostan, la fel,
povestirile lui Radu Rosetti despre $tefan Bujor gi lon Pietraru,
la care a folosit, atAt mirturii orale, cAt gi documente ale
;rutorititilor vremii, unele dintre ele publicate fragmentarla gi, de
lsemenea, multe informalii se afla in monumentala lucrare a lui
Constantin Erbiceanu, lstoria Mitropoliei Moldoveigi Sucevei gi
;r catedralei mitropolitane din /agl urmatd de serie de o

Ed' Junimea' laSi' L981' 97 p'

'M. Sadoreanu , Poezio populord, ed. de P' Ursache,
avezi pe larg N.D. Popescu, Tdlhdriite lui Mihole Buneo, Ed' Libr' H' Steinberg' ,rp,irut noi edilii (acestea din urmi le-am consultat noi 9i am folosit gi ilustralii din
lr,) ,
Bucuregti,1894 "
uN.D. popescu ale lui Nicolae Grozea, Dumitru Lungu 9i lonild "'t. lghel-Deleanu, Moorteo bonditutui Simion Licinsky, romon criminol, Ed. Libr. H.
, lsprdvile tdlhdreSti
Tunsu,rip, concurenla, BucureSti, 1909, p. 5. constatSm c5 deja autorul
ii nume5te ',i r.rrrberg, Bucuregti, 1891
pe cei trei tdlhari, deSi pentru omul din popor au fost haiduci' 'lt l)rutianu, Tdtharii Tecuciului, Tutovei, Putnei, Bacdului 5i Covurluiului, Tip, L

6N.D.
Pop.r., , Miul Hoiducul, o pogind din epoco fanariofilor' Ed' Libr' Ciurcu' lllr r(lcr, Bucuregti, 1895

Bragov,1893
''l'. Macri, Groaznicii bandifi Loche 5i Bdbeonu, Bucuregti, 1901; ldem, Din fundul
rugi, Ed' Libr' Ciurcu, Bra5ov' 1892 rtt nt,lor(inchisoarea de femei de lo PldtdreSti), Bucuregti, 1904
'N.D. Pop.r., , Rezboiul dintre haiduci $i ''1, 1,. Macri, Boston, haiducul de peste Milcov, Ed. Cultura romAneascd, Bucuregti,
tN.D.
Popescu , Codreonu Haiducul, Ed. Libr' Ciurcu, Bra5ov, 1882
sNuvetele
dedicate lui lancu Jianu au cunoscut mai multe edilii din 1868 5i 1869
lrl I I

(c6nd s-au publicat toncu lianul, zapciu de plosd 5i loncu Jianu, cdpiton de hoiducil,
ca '1lr llosetti, Pove$ti moldovenegti, Ed. Viala Rom6neascS, lagi 5i idem, Alte povegti
apoi in 1873 1881 s5 fie publicate in ,,cSlindariu pentru totri".
5i
in 1892 9i 1893 au ttrtltloveneSti, Ed. Viala Rom6neascS, lagi, L922

20 21