{EMIRA:

f*
STEPHEN

KIN G
scris

:- f;r al lui Donald ;i Nellie Ruth Pillsbury King.

l'ren a avut o copilSrie grea, marcata de repe-
,-ce se proiectau rnai ales filme de groazd ;i
:::a cxisivi aslrpra iui - s-a apucat sa agtearna
:- rtili: lnar tazirt in I'lisery.
":5C s ',9.:0 a ,trmat cursurile Universitatii
-:;. : a C,olicat or"imele sale poveStiri ?n
- :- " y- - :. :l: rut licenta in literatura, un
Ediqia a IV-a
r
Traducere din limba englezd,
MmNra CorurassaNu
:'2"2- aa
-= . ...,'., - (:nc. impreuni au trei copii.
O
: . Jt,.' . l.c;esor de englezd la Hampden
r :i.. -. -.:eout si scrie Carng dan fiindci
:. 'r: a ce taientul lui, a recuperat ma-
. -) :,-rrcernul editorial Doubleday a
.
- - : . ' : ti tt€t de buzunar cu Suma record
.:t : '-: Lr,tioi, Maine, iar Stephen King a
- ,::: r, it:iaie ti, intr-o mai micd mdsurS,
r,, ord.r permislunea studen-

r., ,i:io;"riunlr' cle vAnziri gi a

rr,:rr iilorcl-rlte in Domeniul
,,
'.1l ,,;
fi15,{ estimat la peste
NEMIRA
 CUPRINS

Panme. ixrfu. Umbra din 7

DeRny: Pnruur TNTERLUDTU 103

, Panrse A DouA. Iunie 1958 r......r...........r ..................,.....;.,

. ,].i
tt5
ii

]Drnny:ALDoILEAINTERLqDru.!..........r.......l'..r....'.....l..|r. 297
l
l4
,
i
Pantrn A TREIA. Intoarcerea acasd 323

I
Den*.y: AL TREILEA INTERLUDru. 435
:

I
i
Penrea A PATRA. Iulie 1958 447

i DeRny: AL pATRULEA INTERLUDru ...........r.......!...... 599

.. Ritualul Chiid..........
Pnnrea A crNcEA. .............:.............. 6tt
:

I Urtnraul INTERLUDru. 759

Epnoc 769
F
b

i';
v
h
F

i:
Penrsa iNret
F

UMBRN DIN TRECUT

!_*
*:
!r
Fi
b.
,incep!
DesdvArqite

3. Floarea iqi desface petalele-i viu colorate

h larg in soare
Dar limba albinei
i, nu.le gisegte
$i se cufunde iarnqi tn 1Jrrinit
cu un stngit
F
cici ai putea numi strigit
ceea ce li se furigeazd pe buze, aidoma unui fior
F
pe cind in van a$teapte gi apoi dispar..."
l$0nrr.{tr,t Cenros Wntnus, Paterson

,InfrAnt in oragul unui mort." .

Bnucr SpnNcsrsrN
dinLiuntrul minciunii, iar adepdrul acestei
cdryi este destul de sintplu: existd magie.
CAPITOLUL 1

S.K
DUPA POTOP (1957)
I
Teroarea, care aYea si nu
mai sfArgeascd timp de incd douizeci gi opt de ani * dacn intr-adevir s-a
se
sfArqit vreodatr - a inceput, din clte gtiu eu, tn momentul
cAnd o bat*1e confeqionati dintr-o pagine
de ziar plutea pe apele umflate de ploaie dintr-o rigole.
Bircula sdlta, se inclina, se indrepta iarigi, se avAnta vitejegte prin virtejuri perfide igi continua
9i
drumul pe Witcham Street, spre semaforul de la interseclia acestei strdzi culackson Street. Cele
trei becuri colorate dispuse vertical pe toate laturile stopului erau stinse in dupa-amiazaaceeadin
toamna anului 1957, iar.casele erau gi ele cufundate in intuneric. Plouase incontinuu o sdptdmAni
incheiati, iar de doui zile incepuse sd bati 9i vAntul. Majoritatea canierelor din Derry rtrLdseseri
feri curent electric.
.Un baiegel in pelerini de mugama galbenr 9i galogi rogii alerga voios pe lAngi micuqa barcd de
hArtie. Ploaia nu incetase, dar didea, in sfArgit, semne de oboseala. Repeia pe gluga pelerinei,
ca pe
un acqperig din tabh..' Sunet mAngAi.tor, chia, plicut urechilor. Baiatul cu pelerina galbeni
era
George Denbrough. Avea gase ani. Fratele sdu, \7illiam, cunoscur majoritegiielevilor
de la gcoala
elementard Derry (9i chiar gi profesorilor, care insd. nu i-ar fi rostit niciodatl porecla in
faqn) drept
BAlbAitul, era acasi, curigAndu-gi gAtul de ultimele accese de ruse ale urrei g.ip. rebele.
irr'ro"*rr"
aceea a anului t957, cu opt luni inainte de inceperea adevlratului .ogrn"rli
cu douazeci gi opt de
ani inainte de rdfuiala finale, Bill BAlbAitul avea zece ani.
Bill confeqionase brrcup alaturi de care alerga acum George. o confeclionase atezat in pat,
cu
spatele spriiinit de un maldar de perne, ln vreme ce mama lor cAnta Filr
Elisela pianul din salorr,
iar ploaia qiroia neobosite pe geamul dormitorului.
Cam la trei sferturi tn josul cvartalului, inspre interseclie gi semaforul cel moft, Witcham
Street
era blocatr de noroaie gi de patru bariere portocalii. Pe fiecare barierilse putea citi inscriplia DE-
PART. LUCRARI PUBLICE DERRY. Dincolo de acestea, apa debordase din canalele
tnfundate
cu crengi, pietre qi gogoloaie incleiate de frunze veqtede. Puhoiul igi infipsese
mai intAi degetele in
sol, dupd care smulsese hrdpdtrel helci intregi in cea de a treiazi cu ploi.
- Pe la amiaza zilei a patr^,
bucili mari din asfalt navigau prin interseqia \(itcham cuJackron, unor plute in miniatura.
Mulii oameni din Derry incepuserr deja sd faci tot soiuL de glume"iio*"crispat. d.rpr. Arca lrri Noe.
Departamentul Lucririlor Publice reugise si menlinr deschisa
Jackson Street, insa \flitcham era
inci impracticabile de la bariere pAnn tn centrul oragului.
Dar toati lumea era de acord ci ce fusese mai riu trecuse. Kenduskeag Stream
se umflase pini
la limita malurilor sale, pe Maidan,
9i ajunsese doar la cAliva centimetri de marginile din beton ale
Canalului ce il sugruma pe cAnd strrbetea centrul oragului. Chiar atunci, o ..hipe
de voluntari -
printre care qi Zack Denbrough, tatil lui George al lui Bill a inceput sa inliture
9i - sacii cu nisip
p.e care ii puseseri in ajun cr-atdtagraba qi panicd. Ieri,
iegirea din matcd a rlului gi pagubele costi-
sitoare Provocate de inundalie piruserd aproape inevitabile. Doamne,
Drrmn.r.rrle, se mai
t0 STEPHEN KlNG .-
intimplase gi altn datd - viitura din 1931 fusese un dezastru care costase milioane de dolari gi peste
douizeci de vieli omeneqti. Numai ci asta se petrecuse demult, degi incn se mai glseau destui oa-
meni care si igi arninteasci bine acel cogmar; suficient de bine cAt si reugeascd sI ii sperie gi pe Aqezat in pat, cu obrajii inci
ceilalli din jur. Una dintre victimele inundaliei fusese gisiti la vreo treizeci 9i cinci de kilometri scada), Bill terminase bircula - ir
mai la est, in Bucksport. Peqtii ii mAncaseri ochii acelui nefericit domn, trei degete, penisul gi Ligi si o aringi.
aproape toatd laba piciorului stAng. tnclegtat in ceea ce mai rimisese din mAinile sale, gisisertr un - A-a-acum da-mi p-p-p-parafi
volan de Ford. - Ce-i aia? Unde-i?
Dar acum rAul se retrdgea, iar cl.r;'d va fi inaugurat digul cel nou pe cursul superior, apele - E p. raftul din piv-piv-pivn
urmau a lnceta si mai fie o ameninlare. Cel pulin a$a spunea ZackDenbrough, care lucra la ;crie Gu-Gu-ulf... Gulf, Adu-mi qi
compania Bangor Hydroelectric. Iar apoi - ei bine, inundaqiile viitoare igi vor purta singure Ascultitor, George coborAse
de grije. Problema era ci ora$ul trebuia si iasl cu bine din aceastd incercare, sI dea din nou Fir Elise acum, ci altceva, ce nu ii I
alonoton in ferestrele bucitiriei.
drumul curentului electric ai dupn aceea si uite totul. Dupi cum avea si descopere gi Bill
gindul cd trebuia sI coboare in pi
Denbrough de-a lungul timpului, in Derry scufundarea tn negura uitarii a tragediilor gi a
ia pivnig, intotdeauna igi inchipr
catastrofelor devenise aproape o arte.
e5a ii spusese tatil siu qi tot a;a fi
George se opri imediat dupd bariere, pebuza unui ganq adinctdiat prin asfaltul de pe
'Witcham Street. Surpdtura urma o diagonald aproape perfectd. Se sfArgea pe partea opusl a Nici mdcar nu-i plecea sI desch
chiar atAt de tAmpiti, incAt nu ind:
strdzii, cam la zece metriin josul pantei din locul unde stltea el acum. RAse cu pofta - sunetul
mutator, incheietura mAinii ti va fi
solitar al veseliei copilaregti aducitor parcd de vegti bune in dupi-amiaza plumburie - cAnd o
smuci, fdcindu-l sd se prdbugeasci i
toand aguvoiului ii antrena bercuga intr-un gir de praguri formate de asfaltul sfdrAmat. Tgrentul
Ce prostie! Nu existau niciun I
nivalnic tdiase un $an! de-a lungul diagonaiei gi astfel ambarcaliunea ciletori dintr-o laturi a
ind in cAnd, cAte cineva i;i iegea r
strdziiin cealalt;; curentul o purta atdt de iute, incAt George s-a vizut nevoit si goneascd atit
po\rstea despre asemenea lucruri
cAt il gineau puterile pentru a o ajunge din urmi. Plesclind prin api, tilpile galoqilor sli im-
urmi de un monstru-fantoml carr
profcau stropi noroiogi. Cataramele incillarilor scoteau clinchet de clopoiei, pe cind George
in acele momente infinite, cind I
Denbrough alerga spre ciudata sa moarte. Iar simqimAntul care ii umplea sufletul in clipele tocul ugii intr-o strAnsoare de mo
acelea era dragostea limpede 9i simpln pentru fratele sdu, Bill... Dragoste qi o trndl de regret
lumea intreagi. Izurile de noroi, :

la gAndul cn Bill nu se afla acolo, nu lua gi el parte la acest joc. Sigur cI va incerca si-i poves- greu de definit, dar inconfundabi
teasctr, dar gtia cd nu va fi in stare si il facd pe Bill sd vadd tot ce se intAmplase, aga cum Bill mirosul a ceva c5ruia nu reugise si
arfipututsiiidescrie luiintreagaaventuri,dacdrolurilearfifostinversate.Billaveatalent meie, era mirosul baubaului, era
gi, chiar 9i.ia vArsta lwi, George avea atata minte cAt sd inleleagi faptul ci acesta nu era singu- lui. Creaturl a nopfii gi a tenebr,
rul motiv pentru care fratele sdu lua numai note maxime sau pentru care profesorilor le ple- minAnce orice, dar poftind mai aJ
ceau atat de mult compunerile lui. Talentul de poaestitor nu era decAt o pane din adevlr. Bill ln dimineala aceea deschisese
$tia s/ observe totul in jurul lui. margineaugii in obignuita saincle
Nu lipsi mult ca bercula sd zboare pe aripi de vAnt prin canalul oblic, simpln paginn de prin colgul gurii asemenea unei ml
ziar ruptd din cotidianulNews al oraqului Derry, pe care insd acum George gi-o imagina a fi al secetei. Caraghios? Sigur! Pe pari
o navi dintr-un film de rtrzboi, dintre cele pe care le vedea uneori la cinematograf, impreund Sunetul pianului rdzbdtea,ll n i
cu Bill, la matineele de sAmbeta. Un film de rdzboi, in care John \fayne se lupta cu japonezii. si ii zici salon. Risuna ca o mu2
in goana-i nebuni, prova bercujei de hArtie impriqtia stropi de api in toate pxriile, apoi ajunse rAsetele de pe o plajd aglomerati g,

la rigola de pe stAnga strezii. ln locul acesta, deasupra spirturii din asfalt, se formase un pArA- cu un curent submarin.
iaq nou, risucindu-se intr-o vAltoare mtrriqoari, li baiatul crezu cL acum barca se va umple cu Degetele-i gdsiri comutatorul!
apl qi se va risturna. tntr-adevar, se tnclin; periculos de mult, dupi care, cAnd se indreptl, Il aplsari...
George chiui fericit gi o urmiri cum se intoarce gi o ia la goantr in jos spre intersecgie. Pugtiul ...$i nimic. Nicio lumind.
o rupse la fugi, incercAnd sd o ajungi din urmtr" Deasupra, vAntul silbatic de octombrie zgu- Ob, drace! Curmtul!
dui cu rafale lugubre copacii pe care furtuna, una dintre cele mai necruttrtoare, ii despovlrase George igi smulse bragul ca dir
de frunzele multicolore, inima betAndu-i bezmetici tn piel
 STEPHEN KING
care costase milioane de dolari gi peste
ult, degi inci se mai glseau destui oa-
bine cAt si reugeasci si ii sperie gi pe
la vreo treizeci gi cinci de kilometri
nefericit domn, trei degete, penisul gi
i rimlsese din mAinile sde, glsisertr un
digul ce1 nou pe cursul superior, apele
spunea Zack Denbrough, care lucra la
giile viitoare igi vor purta singure
din aceastd incercare, si dea din nou
Dupi cum avea si descopere 9i Bill
tn negura uiterii a tragediilor gi a
qanl adAnc triat prin asfaltul de pe
[e perfecte. Se sfArgea pe partea opusi a
L stitea el acum. RAse cu pofta - sunetul
L*oe in dupd-amiazaplumburie - cAnd o
inri formate de asfaltul sfdrimat. Torentul
t r-barcatiunea cilitori dintr-o laturl a
IG.o.g. s-a vtrzut nevoit si goneasci atAt
hscaind prin api, tllpile galoqilor sii im-
lau clinchet de clopojei, pe clnd George
bintul care ii umplea sufletul in clipele
! siu, Bill... Dragoste gi o unde de regret
l acest joc. Sigur cl va incerca sI-i poves-
5'oadd tot ce se lntAmplase, aqa cum Bill
flurile ar fi fost inversate. Bill avea talent
si injeleagl faptul ce. acesta nu era singu-
sime sau pentru care profesorilor le ple-
titor nu era decAt o parte din adevnr. Bill
rint prin canalul oblic, simpln pagind de
e care instr acum George qi-o imagina a fi
l vedea uneori la cinematograf, impreuni
in care John\trfayne se lupta cu japonezii.
r srropi de ap[ in toate pdrjile, apoi ajunse
ra spirturii din asfalt, se formase un pAri-
liatul crezu ci acum barca se va umple cu
los de mult, duptr care, cAnd se indrepti,
ia la goani in jos spre interseclie. Pugtiul
asupra, vAntul strlbatic de octombrie zgu-
ntre cele mai necruqitoare, ii despovirase
I-I ll
2
Aqezat in pat, cu obrajii incl apringi de febrd (dar temperatura sa, precum rAul, incepuse sd
scadi), Bill terminase bircuta - insi tocmai cAnd George intinse mAna dupi ea, fratele siu nu il
lisi si o atingd.
- A-a-acum da-mi p-p-p-parafina.
- Ce-i aia? Unde-i?
- E p. raftul din piv-piv-pivnigd, imediat c-cum co-cobori, rispunse Bill. intr-o cutie pe care
rrie Gu-Gu-ulf ... Gulf, Adu-mi gi un cugit qi un cas-cas-castronel. $i o cu-cu-cutie de chi-chibrituri.
Ascultetor, George coborAse sI aduci cele cerute. O auzea pe mama lor cAnti'nd la pian, nu
Fur Elise acum, ci altceva, ce nu ii plecea la fel de mult - ceva sec qi plin de ifose; auzea ploaia betlnd
Inonoton in ferestrele bucitlriei. Acestea erau sunete linigtitoare, aga cum nici pe depane nu era
gindul cd trebuia sI coboare in pivnila. Nu-i plicea pivnila, nu-i plicea sI coboare scara ce ducea
in pivniia, intotdeauna igi inchipuia cI acolo, in intuneric, il pAndea ceva. Fireqte cd era o prostie,
e5a fi spusese tatil siu gi tot aga ii spusese mama sa, dar, mai important, Bill spuneala fel, tnsl...
Nici mlcar nu-i plicea si deschida uga gi sd aprinda lumina, fiindci se tot gAndea - 9i ideea asta era
chiar atlt de tAmpiu, incAt nu indrlnneasi o impirtageascd niminui - cI, tn timp ce pipaia dupn co-
Inutator, incheietura mAinii ii va fi uqurel cuprinsl de ghearele unei labe infioritoare... Iar apoi tl va
smuci, fecAndu-l si se prdbugeasci in beznacaremirosea a noroi, qi a umezeah, gi a legume putrezite.
Ce prostie! Nu existau niciun fel de chestii cu gheare, chestii plroase gi pline de uri ucigagl. Din
cind in clnd, clte cineva iqi ieqea din minli gi omora o grdmadl de oameni - uneori Chet Huntley
Povestea despre asemenea lucruri la gtirile de searl - qi, desigur, mai erau gi comunigtii, dar nici
urmi de un monstru-fantomi care si-si fi facut snla; in pivnila lor. Totugi, gAndul nu-i didea pace.
in acele momente infinite, cAnd bljbiia dupi comutator cu mAna dreapti (stAnga i se inclegta pe
mcul u;ii intr-o strAnsoare de moafte), miasmele beciului pireau si se intepeasce pinn la a inunda
iumea intreagl. Izurile de noroi, igrasie gi zarzavaturi stricate se amestecau intr-o unici duhoare,
grzu de definit, dar inconfundabila, duhoarea acelui monstr , apoteoza tuturor mongtrilor. Era
nirosul a ceva ciruia nu reugise str ii giseasctr un nume: nu era miros de barbat gi nici miros de fe-
meie, era mirosul baubaului, era mirosul rly'onstrulut, ghemuit la pinde, gata sd se repeadl asupra
lui. Creaturi a noptii gi a tenebrelor, a cogmarurilor gi a fanteziei copiilor. Creaturl dispusl sd
minAnce orice, dar poftind mai ales carne proaspnti de bniegel.
ln dimineaia aceea deschisese uga qi dibuise o eternitate dupx butonul comutatodui, linind
marginea ugii in obiqnuita sa inclegtare aprigi, cu ochii strAns inchigi 9i vArful limbii strecurAndu-i-se
prin collul gurii asemenea unei mlidige chinuite, ce cautl cu disperare un strop de api intr-un tirAm
aI secetei. Caraghios? Sigur! Pe pariul Ia te uiai k Georgin! Lui Gmrgie ti e
frica de tntuneric! Ce pis,dcios!
Sunetul pianului rdzbdteadin inciperea pe care tatil siu o numea living, iar mama se inclpillna
si li zicd salon. Rdsuna ca o muzicl dintr-o alti lume, o lume indeplrtati, aga cum rrorbaria qi
rasetele de pe o plajn aglomerati gi fierbinte trebuie sI i se pari unui inotitor epttizat,care se lupti
cu un curent submarin.
Degetele-i gisird comutarorul! Aha!
11 apdsari...
...$i nimic. Nicio luminl.
Ob, drace! Curentul!
George igi smulse bralul ca dintr-un cog plin cu gerpi. Se indepirtd de uga deschisi a pivnigei, cu
.na bdtAndu-i bezmetici in piept. Nu era curenr, sigur ci nu era - uirase. Ei comedie! acum?
$i
12 STEPHEN KING Ir
O si tntoarctr qi-o si-i spuni lui Bill cn nu putea lua cutia cu panfind,deoarece era lntrerupr cu-
se
s-a gi dus, in momentul
Jumitate ,

rentul gi lui ii era teami si nu-l ingface vreo ardtare,ceva ce nu era nici comunist, nici asasin in serie,
5i incepe si se $teargd; restul, la in<
ci o creaturi cu mult mai ingrozitoare? Cd qtie precis cum o parte din fiptura ei putredi o si se
in ghearele coqmadui, revin in r
prelingd pe trePte 9i o sIJ apuce de glezni? Asta ar fi prea de rot, nu? Poate ce allii ar r|de de o
asemenea nerozie, dar Bill nu o sI rAda. Bill o s5-qi iasd din fire. Bill o sn spuni:
festoasa aia cugetd. George,- :

,,Bagi-gi minlile in mai r.tdzut eu o pestoasd ca aia?

cap, Georgie... Vrei barca asta sau nu?"
Dar nu primi niciun rdspuns,
Ca qi cum gAndul ar fi fost semnalul care sd dea replica, Bill strign de sus, din dormitorul siu:
Lui o cutie cu chibrituri din s
- Ai m-m-murit acolo, Geo-Georgie?
cum il invipase tatal siu) 9i un ca
- Nu, nu, ji-o aduc, Bill, rdspunse imediat George.
camera lui Bill"
igi freca braple, incercAnd se indepaneze senzafi; de piele de gnini. Se simqea vinovat, surprins
asupra faptului. - Ce-ce mai gd-gdozar egri, G
obiectele de pe noprieril un pahar
- M-am oprit doar si beau ni;te api.
|icks - al clrei miros Bill avea si
- Pii, g-gribegte-te!
Cobori agadar cele patru trepte pinl la raftul din pivnigi, cu inima-i fierbinte bubuindu-i in nasurile infundate. Era acolo qi ve
gAtlej, pirul de pe ceafd in pozijie de drepqi, ochii inchigi, miinile reci, convins cd dintr-o clipi lui Little Richard... Foarte incet i
in alta uga beciului se va trAnti de la sine, retezAnd lumina albe care cidea prin ferestrele bucitiriei, rerea sa crude, originaltr. Mama lo
apoi il va auzipe acel Monstru, mai riu decAt toqi comunigtii gi ucigagii din lume, mai rdu decAt \iu doar ii displacea, ci chiar avea
japonezii, declt Attila Hunul, mai riu decAt toate chestiile alea dintr-o suti de filme de groazd. - Nu-s glozar,protesti Georgr
laolalte. Monstrul, mirAind infundat - avea se-i audd mArAitul in secundele acelea delirante de lucrurile pe care le adusese.
dinainte de a sdri asupra lui sn-i f.acdbuzwar in burti. - Ba e;ti. Nimic altceva decAt
Din cauza inundaliei, mirosul de pivnipl era astizi mai apisltor ca oricnnd. Casa lor se afla pe George incerci si-gi imagineze
lVitcham Street, aproape de culmea colinei, gi astfel scdpaseri de
efectele cele mai rele ale viiturii; ;i incepu si chicoteasci.
dar acolo jos, inci mai era apl stitutl care se infiltrase prin vechea fundagie de piatre. Duhoarea
- Giozul tiu e mai mare decAr
dncedd gi greqoasi te ficea si incerci sd respiri cAt mai pujin.
- Giozul tdu e mai mare decAr
George scotoci cAt putu de repede printre boarfele ingrimddite pe raft - cutii vechi cu cremd Hohotele de rAs s-au rostogoli
de ghete Kiwi qi cArpe de lustruit pantofii, o lampi cu gaz spartd, doud sticle de Windex mai mult
Urmi o conversalie goptitd, d,
goale, o cutie platd qi veche de ceari Turtle11. Dintr-un motiv oarecare, cutia aceasta ii atrase aten-
neva, cu exceplia biielagilor: cine
1ia, aga cI petrecu aproape treizeci de secunde privind, cu un soi de uimire hipnotici, broasca-jes-
cel mai vAnat 9i aga mai depane. tn
toasl desenati pe capac. Apoi o arunci la loc... gi, in sfArgit, iat-o: cutia cu inscrippia GULF.
pe George ci
fi un giloz mare, .
ar
O inhela fugi pe sciri in sus cit putu de repede, congtient ci-i iegise camaga din pantaloni gi
gi
transformd intr-un acces de tuse. (
convins ci tocmai aceasta ii va pecetlui soarta: lucd din beci il va hsa si ajungl pAni aproape de
ugi, dupi care o si-l inqface de poalele cimdgii, o si-l smuceasci tnapoi gi... nuanfl vinetie, la care George se u:
Ajunse in bucdtdrie gi trAnti uga dupd el cu o bufniture vijelioasi. Se sprijini de ea - ochii inchigi, in direclia salonului, atteptAndu-s
broboane de sudoare pe brale gi frunte, cutia cu para[ind,strAnsi puternic in mAnd. mamei. Bill hi ingropi gura in sc

Pianul ticuse, iar vocea mamei pluti pAni la el: timp, ardtAnd cu degetul spre cara
- Georgie, n-ai putea si trlnteEti uqa aia un pic mai tare dataviitoare? Poate reugegti sd spargi Pianul se auzi - iardqi Fiir Elis
cAteva farfurii din bufet, daci vrei cu tot dinadinsul. peste ani i se fdcea de fiecare datd;
- Ian4-m4, mimico! strigl el. \i aducea aminte: Marna mea cint
- Georgie, neisprdvit ce e$ti! spuse Bill din dormitor. - O si mai tugeqti, Bill?
Coborlse glasul, astfel ca mama lor si nuJ audi. - Nu.
George chicoti subgirel. Frica ii trecuse deja; se dezlipise de el la fel de ugor cum se desprinde Bill lue din cutie un gervegel, I
un co$mar de omul care din inclegtarea lui, cu pielea rece qi gAfAind, care-gi pipiie
se degteaptd si il arunci in cogul de lAngd pat, <

trupul 9i se holbeazd in jur, si fie sigur cd nimic n-a fost adevilrat, gi tncepe imediat sa ii cuparafini gi lun in palml un cubr
"ite.
punl intrebdri. Lui Bill nu-i phce,
I ,Broasci-lestoasi", in lb. engl. in orig. (n. red.). invigase ci, daci-gi qinea gura, Bill
 STEPHEN KINC
mia cu parafind, deoarece era intrerupt cu-
genu era nici comunist, nici asasin in serie,
urn o parte din fiptura ei putrede o sI se
:ea de tot, nu? Poate cI al1ii ar ride de o
[a fue. Bill o sn spuni: ,Bagi-1i minjile in
ba" Bill strigi de sus, din dormitorul siu:
rpiele de gIind. Se simqea vinovat, surprins
ivnigi, cu inima-i fierbinte bubuindu-i in
iipi, mtinile reci, convins cl dintr-o clipl
a albd. care cddea prin ferestrele bucltiriei,
urnigtii 9i ucigaqii din lume, mai rdu decAt
miile alea dintr-o sutd de filme de groaz\
mirAitul in secundele acelea delirante de
nai apisitor ca oricAnd. Casa lor se afla pe
paseri de efectele cele mai rele ale viiturii;
prin vechea fundagie de piatra. Duhoarea
Pulin.
iagrdtnidite pe raft - cutii vechi cu cremi
Fzspaftd,doui sticle de $ilindex mai mult
motiv oarecare, cutia aceasta ii atrase aten-
cu un soi de uimire hipnotici, broasca-ges-
irqit, iat-o: cutia cu inscriplia GULF.
ongtient ctr-i iegise clmaga din pantaloni qi
in beci il va lasa sd ajungi pAni aproape de
nuceascl inapoi qi...
rlt vijelioasn. Se sprijini de ea - ochii inchiqi,
ni strAnsi puternic in mAnl
.tare data viitoare? Poate reuqegti sd spargi
)r.
lipise de el la fel de ugor cum se desprinde
ui, cu pielea rece gi giflind, care-qi pipiie
{ost adevirat, qi incepe imediat si il uite.
Ir 13
Jumltate in momentul cind picioarele ating podeaua; trei sfenuri, cAnd iese de sub dug
s-a gi dus,
5i incepe si restul, la incheierea micului dejun. Totul a trecut".. PAni data viitoare clnd,
se gteargd;
in ghearele cogmarului, revin in minte toate temerile.
lestoasa aia - c;.tgetd George, indreptAndu-se spre sertarul unde fneau chibriturile. Unde-am
mai odzut eu o pestoasd ca aia?
Dar nu primi niciun rlspuns, aqacdizgoni gAndul.
LuI o cutie cu chibrituri din seftar, un culit din rastel (atent si ginl taigul departe de trup, aga
cum il invdjase tatil siu) gi un castronel din bufetul galez aflat in sufragerie. Apoi se inapoie in
Grmera lui Bill.
- Ce-ce ni
gd-gdozar e;ti, G-Georgie, il certd Bill, pe un ton bBnd, 9i impinse mai incolo
obiectele de pe noptieri: un pahar gol, o carafe cu apd, gervegele din hAnie, cil4i, o sticla de freclie
\-icks al clrei miros Bill avea sI-l asocieze toateviat^ cu piepturile grele, pline de flegmi, gi cu
-
nasurile infundate. Era acolo 9i vechiul radio Philco, cAntind nu Chopin sau Bach, ci o melodie a
tui Little Richard".. Foarte incet insi, atit de ?ncet, incAt Little Richard era despuiat de toatl pu-
terea sa crudi, originali. Mama lor, care studiase pianul clasic la Juilliard, detesta rock-and-rollul.
}{u doar ii displacea, ci chiar avea oroare.
- Nu-s gdazar,protesti George, agezAndu-se pe marginea patului lui Bill gi punlnd pe noptierx
nrcrurile pe care le adusese.
- Nimic altceva decAt un gdoz mare gi vAndt, asta egti.
Ba egti.
George incerci sl-gi imagineze un copil care nu e decAt un giloz mare qi uriag pe doui picioare
si incepu si chicoteascd.
- Giozul tiu e mai mare decit Augusta, continue Bill, amuzat gi el.
- Gaozul tdu e mai mare decit tot statul, replicd George.
Hohotele de rAs s-au rostogolit vreme de doui minute.
Urmd o conversatie toptiti, de soiul celor care nu inseamni mare lucru pentru nimeni altci-
s€va, cu exceplia baielagilor: cine-i gdozul cel mai mare, cine are gdoz:ul mai mare, al cui gdoz e
cel mai vAnat qi aqa mai departe. tn cele din urmi Bill rosti unul dintre cuvintele interzise - il acuzl
pe George cd ar fi un gdoz mare, vAnit Si cdcdcios - gi amindoi se stricard de rls. RAsul lui Bill se
rransformi intr-un acces de tuse. CAnd incepu sd se potoleascd (de acum chipul lui Bill cipltase o
eunli vinelie, la care George se uita destul de ingrijorat), pianul se opri din nou. Amindoi priviri
in direqia salonului, atteptAndu-se si audi scrAqnetul scaunului pe podea gi paii scogi din fire ai
m:mei. Bill iqi ingropd gura in scobitura cotului, indbqind ultimele rafale de tuse gi, in acelagi
timp, aritAnd cu degetul spre carafe. George ii tgrnd un pahar cu apI.
Pianul se auzi - iaragi Fiir Elise. Bill BAlbAid nu avea si uite nicicAnd bucata aceea, 9i chiar
Peste ani i se fecea de fiecare datn piele de glinn pe brage 9i pe spinare; inima i se oprea in piept qi
isi aducea aminte: Mama mea chnta asta tn ziua cilnd a murit George.
- O si mai tugegti, Bill?
- Nu.
Bill lun din cutie un qervelel, hArii din piept 9i scuipi flegma, dupl aceea motoroli gervelelul
sr il aruncd in cogul de lingn pat, care era plin de ghemotoace aseminltoare. ,\poi deschise cutia
:: parafinl qi lun in palmi un cubuleq unsuros. George il privea atent, dar fIrA sI vorbeascl sau si
: :n'i intrebdri. Lui Bill nu-i plicea ca George sr-i vorbeasci atunci cAnd facea treabe, iar George
:tase ci, daci-qi linea gura, Bill ii va explica intotdeauna ce anume face.
14 STEPHEN t(iNG
Cuftul a fost folosit pentnr atdia o bucigici din cubul de parafind. Bill puse bucata tn castro- Strinse toate lucrurile gi trave
nel, apoi aprinse un chibrit 9i il agezd deasupra parafinei. Cei doi bnieli privirn flacdra galbend, in crre sf,irea strAmba in castronel.
timp ce vAntul tot mai slab repezea in geam rdpnielile intermitelte ale ploii. - GC-Georgie?
-Trebuie si ciptugim barca, altfel se ude gi o si se scufunde, spuse Bill. George se rlsuci, privindu5i
Cind era cu George, bAlbAiala ii slebea - uneori nu se mai bilblia deloc. La qcoald insi putea -^\i ggrija.
deveni atAt de gravl, incAt ii era imposibil si vorbeascd. Orice comunicare lnceta, iar colegii se - Normal.
uitau tn altdparte, in vreme ce Bill apuca strins marginile blncii, cu fala inrogindu-ise aproape la Fruntea i se increli puqin. As
fel de tare ca 9i pirul gi cu ochii ingustali ca nigte lame de cutit, in timp ce incerca si smulgi vreun i iei de ciudat ca 9i snrurul pe ot
cuvAnt din gAtul incnpd46nat. CAteodati - de cele mai multe ori - cuvAntul se indura si iasi. Alteori, - Normal c-o si am.
refuza pur qi simplu. CAnd avea trei ani, il lovise o magind, aruncAndul in zidul unei clidiri; fusese Iesi. Bill nu il mai vizu nicior
in comi timp de $apte ore. Mama sa spunea cI de la accidentul acela i se trigea bAlbAiala. George
avea uneori impresia cdtatd). siu - 9i Bill insugi - nu era chiar atAt de sigur.
Buciiica de parafini din castronel se topise aproape ln intregime. Flacdra sfArAi micaoratd,
blstrindu-se in timp ce cuprindea bejigaqul de carton, 9i se stinse. Bill i;i muie degetul in lichid^- Si iatdl acum, urmdrindu-si b
9i
il smulse cu un sAsAit slab. ti zAmbi lui George, parcd scuzAndu-se. t-u-.gea 5imai repede, iar mica ar
ci- Ia aproape cincizeci de metri
- Frige.
Dupi cAteva secunde, vAri din nou degetul gi incepu si ungi bordurile bircupi, unde ceaia se
.':n:l rimasd deschisl. Era un s,
George, o creangd desfrunziti, c
usca repede, transformAndu-se intr-un abur liptos.
.axelului. Stitu aglfate un mom6
- Pot s-o ung gi eu pudn? intrebi George.
ri barca
- Sigur. Da' ai grijn sd nu cadi pe plturi, ci te jupoaie mama.
George igi bega degetul in parafini, care acum era foafte calde, dar nu mai frigea, gi incepu s-o - Oh, cica-m-aq in sus! exclar
Incepu si alerge gi mai iute 5i,.
intinda pe partea cealalte a bercii.
si cizu pe burti, julindu-9i un ger
- Nu pune aga de multi, gdozartle! exclaml Bill. Vrei si se scufunde de la pri-prima croazierd?
solului. igi privi bdrcuga rdzucind
- Iani-mi!
rpoi dispdrAnd.
- Nu-i nimic. Doar ia-ia-o ugor.
George termini cealalte laturtr, apoi cAnteri bercuga in mAini. O simlea un pic mai grea, dar nu
- Cdca-m-ag in seclricni Geor
Il dunr qi asta, 9i incepu si pli
cu mult.
Se ridici 9i se apropie de cana
- Prima-ntAi, comente el. Ma duc afari s-o lansezla apd,. rerberat, giroind tn beznl. Era u.:
- Mda, du-te, murmurn Bill.
Arita dintr-odati obosit - obosit qi incd nu tocmai vindecat.
- tt'r
Exclamalia lAgni din el ca tras
- Aq vrea si poli veni gi tu, spuse George. Inluntru erau nigre ochi galbe
Voia intr-adevir; uneori, Bill ficea pe geful, dar intotdeaufla avea cele mai grozave idei 9i nu de fapt in pivnile. E un animal -
dadea in el aproape niciodati. 1

animal, poate o pisicd. A cdzut Si a

- $i eu af vrea sd pot veni, spuse Bill posomorAt.
Oricum, era gata s-o ia la fugr
- Pei... tal va fi trecut de gocul pe care i-l;
George igi muti greutatea picior pe altul, cu bercuta in mAini.
de pe un suprafapa aspri a caldarAmului qi
- SI-1i pui haina de ploaie, il sfatui Bill, altfel te pocneqte gi pe tine gri-gripa, ca pe mine. ridicAndu-se pi pnqind tnderit, 5i
Probabil c-o s-o iei oricum, de la mi-microbii mei. pldcut - i s-a adresat din gura de r
- Mulgumesc, Bill. E o corabie grozavd,. - Salut, Georgie, spuse glasul.
$i flcu un lucru pe care nu-l mai ficuse de mult, un lucru pe care Bill n-avea si-l uite niciodati: George clipi qi se mai uitd o &
se gi-gi siruti fratele pe obraz.
apleci dintr-o poveste nlscociti sau dinr
* Acum chiar c-ai s-o iei, gdozare, spuse Bill, pnrAnd inveselit. ti rA-bi lui George. Pune qi fi avut cu zece animai mult, nu qi
toate astea la loc. Sa nu-i vini iar mamei dra-dracii. in canal era un clovn. Lumir
- Normal. George Denbrough si igi dea sea:
 STEPHEN KINC t5
bul de parafind. Bill puse bucata in castro- StrAnse toate lucrurile gi traversi inciperea, cu barca in echilibru precar pesre cutia de parafind,
i Cei doi biiegi privirn {lacdra galbeni, in care st5"tea strAmbd tn castronel.
htermitente ale ploii. - G-G-Georgie?
rufunde, spuse Bill. George se risuci, privindu-qi fratele.
rse mai bllblia deloc. La gcoali insi putea - Ai g-grijI.
ia Orice comunicare inceta, iar colegii se - Normal.
dle bencii, cu fala inrogindu-i-se aproape la Fruntea i se increli pulin. Asta era o vorba pe care-o spunea mimica, nu fratele mai mare. Era
le cuiit, in
timp ce incerca si smulgi vreun -a fel de ciudat ca gi sirutul pe obrazul lui Bill.
uhe ori - cuvAntul se indura si iasL Alteori, - Normal c-o sI am.
na" aruncAnduJ in zidul unei clidiri; fusese Iegi. Bill nu il mai vizu niciodatl
cidentul acela i se trlgea bAlbAiala. George
a chiar atAt de sigur. 3
e in intregime. Flacira sfArAi micgoratd., al-
Ei se stinse. Bill igi muie degetul in lichid 9i $i iate-l acum, urmirindu-gi bercula pe pafteastAngi a \flitcham Street. Alerga repede, dar apa
curgea gi mai repede, iar mica ambarcaliune nu se ldsa tntrecuti. Auzi un vuiet profund gi vlzu
ruzindu-se.
*. la aproape cincizeci de metri mai in josul pantei, torentul din rigole se privdlea intr-o gurd de
;anai rimasl deschisd. Era un semicerc prelung gi tntunecos tliat in borduri qi, sub ochii lui
u si ungi bordurile bdrcugei, unde ceara se
George, o creangd desfrunziti, ct coaja neagrd gi lucioasi ca o piele de foc{ se nipusti in abisul
;analului. Stitu agelate un moment pe margine, dupl care luneci intruntru. intr-acolo se indrepta
si barca.
aie mama.
oane caldi, dar nu mai frigea, gi incepu s-o - Oh, cica-m-ag tn sus! exclamd speriat.
lncepu sd alerge gi mai iute gi, preg de-o clipi, crezu cd va prinde barca. Apoi un picior ii aluneci
si cdzu pe burti, julindu-si un genunchi Ei lipAnd de durere. Din noua sa perspectivi, de la nivelul
rei sI se scufunde de la pri-prima croazierd?
'olului, tgi privi bercuga risucindu-se de doui ori pe loc, prinsi pentm o clipi intr-un alt vArtej, gi
:ooi dispirAnd.
- Cica-m-aq in sus! rd.cni George iarngi gi dddu cu purnnul in asfalt.
tn mAini. O simlea un pic mai grea, dar nu
11 duru qi asta, Ei incepu sd plingn. Ce mod prostesc de a-gi pierde barca!
Se ridici qi se apropie de canal. ingenunche gi privi inluntru. Apa scotea un zgomot jilav, re-
r api.
'.-erberat, giroind in bezni. Era un sunet infricoqntor. ii amintea de...
- ittt
vindecat.
Exclamalia 1A9ni din el ca trasi cu o sfoari, li bdiatul siri inapoi.
Induntru erau nigte ochi galbeni: acel fel de ochi pe care gi-i imaginase, dar niciodati nu-i vizuse
totdeauna avea cele mai grozave idei gi nu ie fapt in pivniga. E un anintal - gAnduri incoerente i se rostogoleau prin minte - asta-i tot, vreun
inimal, paate o pisicri. A cdzut Si a rdmas blocatd acolo...
Oricum, era gata s-o ia la fugd, - aaea sd fugi peste o secundd, doutr, dupi ce comutatorul men-
:"1 va fi trecut de gocul pe care i-l provocaseri acei doi ochi gaibeni
Ei strtlucitori. Simlea sub degete
cu bd.rcuga in mAini. i,rprafaqa aspri a caldarAmului gi pAnza subpire de api rece curgAnd tn jurul lor. Se vizu pe sine
pocnegte gi pe tine gri-gripa, ca pe mine. idicAndu-se qi peqind inddrdt, 9i acela a fost momentul cAnd un glas - un glas limpede gi chiar
:ilcut - i s-a adresat din gura de canal.
- Salut, Georgie, spuse glasul.
lucru pe care Bill n-avea sl-l uite niciodati: George clipi 9i se mai uitl o dati. Abia dacl ii venea si creadd ceea ce vedea; era ca un personaj
r;n!r-o
Poveste niscociti dintr-un film unde qtii cd animalele vor vorbi gi vor dansa. Dacd ar
sau
ind inveselit. ii lui George. Pune gi i. avnt cu zece animai mult, nu 9i-ar fi crezut ochilor. Dar nu avea gaisprezece ani, Avea doar gase.
"a-bi
in canal era un clovn. Lumina diniuntru, departe de a fi gror^ud, era suficienti pentru ca
. rrge Denbrough str iqi dea seama ctr nu era vorba de o plismuire a imaginaliei sale. Acolo jos
16 STEPHEN KING
un clovn, aidoma unuia de la circ sau de la TV. De fapt ardta ca o corcituri intre Bozo qi
se afla - D4 normal, rispunse Georl
Clarabell, un personaj care vorbea, in emisiunea Howdy Doody de sAmblta dimineala, sunAnd din - Si un baion? Am verzi si ro,
claxonul lui (sau al ei? - George nu fusese niciodati sigur de genul personajului) - Buffalo Bob era - Sl zboard?
singurul din lume care putea ingelege ce spunea Clarabell, gi asta intotdeauna il fdcea pe George - Daci zboaril se leti rlnietr.
si tlvileasci de rAs. Chipul clovnului din canal era alb, avea smocuri comice de pir rogu de o
se
';:i ie zaher...
parte ;i de alta a capului siu chel, iar gtra ti era pictati intr-un zimbet Ieba4at, de puagdL. Dacdt George intinse mAna.
George ar fi fost ceteleanul unor vremuri de mai tdrziu, cu siguranld cd s-ar fi gAndit mai intAi la l-or-nul il insfaca de brat.
Ronald McDonald, nu la Bozo sau Clarabell. 5: George observi cum chipu
Clovnul linea intr-o mAni un ciorchine de baloane multicolore, ca nigte fructe bogate gi pAr- leea ce vdzu atunci era desru^
g,rite. in cealaltd,mAnl avea bercula de hArtie a lui George. :*:- i: arate ca niste dulci t-ise: ce
- t1i vrei barca, Georgie? zAmbi clovnul. - ?iutesc! croncini aritarea i
George zi.'rnbila rAndul slu. Nu avea ce face; era acel gen de surAs ciruia pur gi simplu trebuie l::ea bralui lui George in st
sl ii rispunzi. - ::::-ii. unde apa siroia. si ruia
- Normal c-o vreau. :-::-::':. George se incorde, dinc
Clovnul rAse: :.:: :. se zbiere innebunit spre
- ,,Normal c-o vreau." Sund bine! Sundfoarte bine! Da' de-un balon ce-ai zice? :*:::-:.ie 1957. Trpede ii erau
- Pei... normal! :;=:-:i iesiri la ferestre sau ded
intinre mAna... apoi o trase inapoi cu pirere de riu. - ?.:t:esc, horcdi glasul, p/;rre-.
- N-am voie si primesc nimic de la strlini. Aqa a zis titicul. * -;ru1 1ui George se inlipst
- Foarte inlelept titicul tdu, replici zAmbind clovnul din canal. -€ r:.*;€ la sen'iciu, ia The Shc
Cwm am pwtut sd md gindesc cd are ocbii galbeni? se minuni George. Erau de un albastru stri- i;-:e:: uo biretel care zbiera s
lucitor qi jucIug - culoarea ochilor mamei 9i ai lui Bill. ::::::.=du-i urletele in bolboro:
* Foarte inlelept, intr-adevir. Prin urmare, si mi prezint. Eu, Georgie, sunt domnul Bob Gray, - ^-.r ce-i ici jos pluteste, Sap
cunoscut gi sub numele de Pennywise Clovnul Dansator. Pennywise, qi-l prezint pe George ::-.:: rrbitor de agonie, iar Gec
Denbrough. George, 1i-l prezint pe Pennywise. Iar acum, ne cunoagtem. Nu mai sunt un striin lr:r e Gardener ajunse acolo
pentru tine, gi nici tu nu mai e;ti strein pentnr mine. Coo-rect? ;:-='; iipit, George Denbrougi
George chicoti: i--::i-:... Si incepu si urle cind t:
- Aga s-ar zice. ::-::ase acum intr-un ro5u-apri
tntinre iarigi mAna... $i iarai gi-o retrase. ::a:;.t sting. Ciotul osului, orib:
- C,trq ai ajuns acolo jos? Cchir baiatului priveau larg
-Pur gi simplu m-a suuuflat furtuna, spuse Pennywise Clovnul Dansator. A luat pe sus tot :::e ceiial1i, care soseau deja aler
circul. Simli mirosul de circ, Georgie?
George se apleci spre el. Deodati, simgi miros de alune! Alune prijite, fierbinli! $i ojet! Ojet
alb, pe care ti-l torni pe cartofii prdjigi, printr-o giuricl ficuti in capac! Simlea miros de vatl de
zahdr si gogoqi fierte in ulei, 9i izul slab, dar inppitor, al baligii de animale sdlbatice. Simjea aroma Undeva dedesubt, in canalui ce
vesele a rumegugului de pe aleea centrali. $i totugi... '-;-'na si exclame mai tArziu seriir
$i totugi, de sub toate acestea persista mirosul de inundagie, de frunze mucegiite gi de umbre ="j-auti"
incit pdrea aproape de as
intunecate. Miros umed gi stricat. Miros de beci. :r hirtie de ziar a lui George gc
insa celelalte mirosuri erau mai puternice. :-:r-oaiele urlau gi rdsunau. Un ril
- Pe bune cd-l simt, spuse el in sfArqit. :i'rui, ca de reptile, alintite spre i
- tgi vrei barca, Georgie? intrebi Pennywise. Mi repet doar pentru cd nu pari prea dornic -.:.'"ii, pasi.rea fu absorbita la sta:lp
s-o capeli inapoi. Dupi o ori, in timp ce man<
O ridici, surAzAnd. Purta un costum larg de mitase cu nasturi mari, portocalii. O cravatd ).i:nicipal Derry, iar Bill Balbii:
sclipitoare, albastru-electric, ii fAlfAia pe piept, iar in mAini avea mdnuqi albe uriaqe, in genul celor ::::sit in salonul unde mama s; '
pe care 1e poarti intotdeauna Mickey Mouse 9i Donald Duck. - r" 1::-. cripituri de asfai:, ::.