NAE IOI{ESCU

Editura ARTEMTS
M{NRMPTAR
Str. Piala Presei Libere nr. 1,
C.P. 33, OP 120, Cod 013701
Sector 1, Bucuregti
Tel./Fax: 021 319 83 44
ORTONOX
email: office@semneartemis. ro
web; www.semneartemis, ro

Difuzaret
Tel./Fax: 021 3L0 74 59,021 311 49 36
email : sem neartem is@ya hoo. ro,
difuzare@semneartemis.ro

COMENZI ONLINE
;ute de cfirti la un click distan;f, -
www.semneartemis.ro ,

Bucuregti
i 200t
 Volumul defold reproduce edilia apdrutd in anul I9S7 la CUPRINS
FRiTIA ORTODUC| - Wesbaden, tngrijitdde D.C. AItZtR

D.C. AMZir: INNREPTNRUL NOSTRU

tN t-oc DE PREF:ATA
lntr-o chestie de metodi
Cindsuntutilediscu[iile,9iclndnu-...:........

Introducere
$TIINTA $I RELIGIE

mistic"
,rSufletul .-..........' 19
Misticism? ... ...:i.......... ............-......... 22
Ceestemisticismul?......................:............
,,Piatra din capul ung.hiului"
Ra$une gi credin$ .-.................
Religie gi psihanalizi '.....30
$tiintificiigi teologia ......34
Religie 9i morali

Partea I
MANTUITORUL

l. Nagterca
La nagtarea Domnutui
om"...
,,... $i s-a fEcut ,.,,.,44
Fug" in Egipt ......... ----.-...47
 ruxta cruce' """'"'::::::.:1.:":::"-.................::::::::::::::::::l?
Tristia ........,. ......

3. invierea r

inviere..........,........ ..........60
Si mlrturisim Pagtele! .......................62
Pagtele gtndului gi celelalte Pagte .........................j,................65
INDRBPTARUL NOSTRU
Partea II
BISERICA

l. Ortodoxia
finerptul gi Ortodoxia........,........". ..................,...,. ?I Cea mai mare parte din articolele culegerii de fap au
lertarea crogtinl ..........,... 73 apirut in ziarul ,,CuvAntul" intro anii 1926 * 1933 gi acestea
Pentru rointrarca ln ortodoxic
au fost reproduse - cu indreptirile impuse de gramatic[ gi
Ortodoxic
Cc e Prrdania? ............. -
lcns din volumul Roza Ydnturilor (Bucuregti 1937).
Primele doui articole, publicate aici, pentru intAia oari in
2. Biseric[ gi neam
volum, sub titlul comun ,,ln loc de prefali", au aptrnrt ln
Biserica filranilor ........... g6
1938 tot in ,,CuvAntul" gi au fost reproduse dup&,,t6etutrin'
A fi,,bun romAn" din arhiva editorului. Pentru primul imi lipscgte data exacti
Noi gi catolicismul................. ............91 a apariliei, care cade, sigur, la lnceputul anuluin probabil in
So4ii de izbtndl ai noii ofcnsive catolice .,..........94 fcbruarie. Pentru celelalte texte am indicat in note locul gi
Iluziile catolicizan1ilor ...........,. data apariliei precum gi izvorul imediat din care provin.
Intrc catolicism gi ortodoxie ........... ......,....,........ 100 Cu excepfia primelor doul articole, care lllmuresc
,,lntcrnationala" sub glugl .....,"...:................. ...... 103 chestiuni generale de metodi, toate celelalte trateazi
probleme religioase gi bisericegti. ln Introducere am grupat
o serie de texte care privesc raportul preliminar dinfie ,,gtiinfi
Sectantii
Statulgiinv{ftrmlntulteologic................... gi religie", raFune 9i credinll, cunoagterea intelectuali gi
........109
Concordatut* ....,:. ...........,...... ......".....:........................... l trflireareligioas[. Ultimul text din acest capitol delimiteazl,
l0
, cu precizie clasicl, domeniul moral de cel religios, atdt de
4. Confesiunilc ugor de confundat pentru omul ,,modem".
Ortodoxia rlstrriteanl gi pancregtinismul ............................... I l3 Corpul propriu zis al volumului l-am lmp64it in doul
Ad maturandum Christianae unitatis bonum ...... I l5 grupe de texte, flecare cu sublmpdrlirile ei, a clror rafiune e
D.C. Amzlr: Note gi comentarii ................ ......... I 19 lrgor de infeles. In cadrul fieclrui capitol, am respectat, pe
 I. NA$TEREA

Lsnrqterta llomnulul
.Iard lrod ImPdrat,
Caana cairlet "'
Awtnd s-s suPllrat,
Caana Galtlell ...

Cind s.a nescut Mfrntuitorul, in Roma stlptnea

Octavian, - iar in ludeea lrod. Perechea era buni' Un
aventuriei crud gi criminal, stlpinul. Un monstru perfid'
vasalul,
Rareori istoria a avut s[ lnregistreze orori mai
insult[toare ale umanit{ii. un pripn$ tndrdznel li lipsit de
scrupule, Irod era un ldumcu. Cu ludeea nu avea nimic
,otun. Uanrpase domnia fogtilor lui stlpAni din neamul
Asmoneilor. praetz$, care obignuiegte s[ se documenteze'
niJ infaligeazi condamnand la moarte pe Hircan, ultimll
domnitort din familia invinstr, ti pe nepotul acestuia,
Aristobul, clruia totugi maicl-sa, Alexandra, o femeie
indrezneati $ lnreprinziloare, izbutisc sl-i cf,Stige protecfia
tui nogusi gia Clcopatrei. Se lnsoarl cu Mariamne, sora lui
fuistoIul, ca se-gi legitimeze tronul; dar sfArgegte prin a o
 NAE IONESCU innnnrtan oRToDox 43

trimite la moarte. Tocrnegte un istoric, pe Nikolaos din Aram sub iPsam simPlices
Damasc, si-i faci o genealogie ... babiionianil; gi e tot Palma et earlnis luditis ".
nelinigtit. Donrnia nu-i e sigurd; peste tor nu vede dec6t Este una din cele mai ernolionante 9i mai sernnificative
primejdii, spioni, asasini pl6fili. Archelaus, ultimul ntrscut priznuiri. Copiiul SfAnt, niscut in ieslea sirnpli a
al Mariamnei, e gi el execurat . zadanic.orice preiencieiii
ii Betleen:ului, ciruia i se inchinfl bout 9i asinul, pistorii 9i cei
ficea si tremure. trei magi ai Risiritului; stipdnul cenrlui 5i al pemintului,
Superstilios gi credul, terorizat de propriile lui criine gi cinria ii pregfitim in sufletele noastre,'Pflt de flori" pentru a
-
de grija pnstririi unui ron care nu-i upu4inr., _ aga
l_au se sfilfiqlui intru noi, spre mfirrtuirea noastril Desigur, aceasta
gisit cei trei crai de ra Risirit, care veneau si-i anunle e Crficiunul. Dar bucuria mdntuirii nu e singur6; 9i e at6t de
nagerea unui nou rege in ludeea.
cutremurEtoare, cd nu o putem suporta cu inima linigtitA'
Si ne mirim ctr, atunci cAnd Magii nu s-au mai intors Orice bucurie se clfldeqte pe o jertfh' Ca 9i bucuria vegtii
ca sf,-i spund unde e noul rege, el dl ordin
si fie sugrumali bgne a naqterii Domnului, pentru eate omenirea a pl6tit birul
toli copiii Berleemului? Ceg au murir, nu se grie. Apolcalipsa
cAtona mii de prunci gdtuili. Care este jertfa noastr6? ...
lu; Ioan vorbegte de patruzeci gi patru de mii. Flavius
Pedeapsa - o gtim: patru ani de la naqterea Domnului,
J':sephus tace. Dacr ar fi sE credem pi Macrobius2T,
in rnicer Irod murea: ii putrezise camea; viermii ii sfirtecau de viu
a pierit gi unul din fiii rui Irod. pedeapsi dumnezeiasci
sau trupul; il frigeau picioarele; r6suflarea ii mirosea a stfirv. ,Avea
perversitate bestiali?...
oroare de sine insuqi - $i se omori singur, nemaiputind indura
Biserica strrbtrtoregte pe acegti prunci, mai mici de
doi chinuri oribile. Grozav6 pedeapsil, desigur, pe care c6rtile
ani, prima riscumpirare a tulburatorului horoc de
a ne fi noa.stre obignuite nu ne-o fin laindemf,ni. trrod dispare pentru
venit Mdntuitorul. Cunosc un vechi imn latin de o noi o data cu porunca pentru uciderea copiilor de s6n. Noi
induiogdtoare frigezime:
uiffim ins* a ne aminti pi valul nesfArgit de sdnge 9i de lapte,
Innocentes pro Christo
care a curs ca o rf,zbunare a Rdului, c6tre care onrenirea
infantes occisi sunt ...
Prunci nevinovali furn ucigi pentru christos; asasinafi
trebuia si expieze norocul Mf;ntuitorului infAptuit 9i -
groaznica moane a lui lrod, unealt* perversd a celui rdu.
in virsta laptelui, de un rege criminal, ei urrnruri
S& ni le aducem aminte ast6zi, in aceastd zi mare, ca o
Mielugelufui, el insugi f6ra pata- sarut, flori ale martirilor
pe care in chiar pragur lumii urmirirorii r"i congtiinlE a jertfelor pe care le dator&m - pelltru
cirriri"r'ra r'ascump&rarea izbavirii noastre- CEci toate bucuriile flara
smulsertr, pr€cum furtuna rozereinmugurite. voi,
cere dintdi nu rezist4 colEului vremii.
victime pentru Christos, turml fraieda a jertfililor, la reculegere -
1926
picioarele altarului, biefi copilagi, valucagi .u patm.fi
cununile voastre:
li
 NAE IONESCU
.,... $i s-a l?lcut om"
in nesfarSitul intuneric eu vdd
Treimea sfrdntd, Si in Teimea des-
prinsd din noapte, in mijloc,
md vdd pe mine fn.sumi in picioare.
Angela de Foligno:t
Aga mdrturisim noi, cregtinii, ci Dumnezeu fiut s_a
gobornt pe pimfuit, s-a intnrpat de la Maria Fecioara gi a
devenit om. Pent. ca aceast[ coborire a lui si insemne iaregi
mAntuirea noastri.
Poate c[ amintire4 in aceste zile de sfirbitoare, a nagterii
ca om a Domnului christos, e prilcj de reflec$une la ceea
ce
este mantuirca noastrr prin Messia. ctrci ar fi cu mult prea
slrac cr6ciunul nostru, dactr l-am trtri numai in atmosfera
lui dulce-aromitoare, dar lipsiti de rodnicie, a obiceiurilor,
gi nu am incerca se depegim, cel pu$n in aceastl
imprej*or,
cercul ingust al concretului,lnspre inpresurile lui rnai raarrri.
Natterea lui christos indici momentul istoric in care
Dumnezeu s-a fdcut om. Iar aceastn apari$e a lui.christos,
Tunfatl de Legea veche in zeci gi sute de chipwi, cste faptui
fundamental al adevrratei anhopologii ca inleiegere . o*ului.
De ce uitnm aga de stiruitor a ne gAndi ta aceasta?
Congtiinla greacI socotea pe om gi Dumnezeu deosebili
gi ln lnchegarea lor inrimi gi spagial. Erau deosebig gi
uebuiau
sil rlmintr aga. Iar lumea iudaicn a vechiului resiament
nu
gdndeaaltfel. t naturatai tucn*ilor, u.otaanau-i-se poate, in aceasti ordine,
Desigurn omul frrsese creat
dupi chipul gi aseminarea
lui Dumnezeu; dar ptrcatul originar insemna ciderea
definitivd; izgonirea lui din paradis echivala cu o schimbare
de erenfi, schimbare pe care Messia cel cu calul alb ar putea
ixpnnpran oRToDox
de a deplgi prin Adam
si o anuleze; iar incercarea Kabbalei
Kadmonsitua;iatragiclaomului,aisprdvitintr-unfelde
p*t.it*, cel pulin iot a;a de f6rl ieqire ca 9i ancorarea in
-
vechiul Testament2e.
Nrr.i omenirea lui christos a desfdcut cercul de fier
in cea
al acestei vegnice 9i intunecate robii' C[ci Dumnezeu'
purtat printre
de a doua lPostaze a lui, a devenit,om, s'a
o*uni gi li'a triit viafa in forma ei veqnici 9i absoluti'
Cluistos - noul Adam.
Aga s-a stabilit legltura fireascl intre om 9i Dumnezeu
-9is-aridicatdinnouomullaconqtiinfaesenleiluidivine.
Viacurile adevlratului creqtinism aveau vie aceastl
Pavel,
colrgtiinlitn urmltoare, Eum erau, cuvantului sfiintului
care gtie ca omul va fine $caun de
judecati pentru ilSef
ti Cor. 6,3J. Omul deasupra ingerilor ln ierarhia lumii
lui
ideverate, iata marele fapt fdcut posibil prin intnrparea
Ch'ristos.
Ce departe suntem de lucrurile acestea' care ne
noi stlm
intereseaziiotugi in aqa de inalt grad' E adevirat'
inc6 zub hipnoza ,,rnarei lntoarcerin' a Renagterii; care Eezarrd
pe om in centrul universului, i'a redat autonomia'
'instaurendu.l
in vechea lui demnitate pe care i-o con{iscase
crettinismul' Dar chiar a9a sI fie? Reprezintl in adev[r
mentalitateamodernlunplusdeinovalieomeneascl?
General vorbind lumea noul s'a strlduit se integreze
inneaga exiitenlA concretl int-rur singrr pro:T'
ti?}I'
p. o Jing,tte [nie. A;a a fost inglobat 9i omul fn or{iya
de atibutele
o situalie proemin€nt{ dar dezbrlcdndu-l in fapt
divinitagi. Cl rceste atribute existi totugi efectiv, nu incape
indoiali. Probl insugi acest evolu;ionism de structuri
gtientistl, care nu s'a putut sustrage dificult{ilor rezultate
 NAE IONESCU ixonrrux oRToDox 41

din noul punct de vedere dec6t prin indumnezeirea Fuga in EgiPt

realittrlii
concrete in care fusese coborat omul. De aceea
toate sistemele
metafizice ale lumii jg duna Rena$tere sunt precumpinitor ce
... ingerul Domnului s-a aratat deci 9i a poruncit cele
panteiste. Solulie hibridi, fhr6 indoiale, dar
aoueJinA trebuiau itr.ut., Maria st ia Pruncul gi si fugi in Egipt.
necesitatea de a vorbi cu Dumnezeu in categoria
in .rrr r. pruncul nu efa altul decat lisus. ca si scape de urgia
plaseaza omul. in toati aceasti perioad[ de sdricire spirituari, urmiritorilor, Maica Domnului s-a supus poruncii. Pruncul
singuri mistica a izbutit se salveze antroporogia, ar
nrenlindnd- Sfhnt ar fi putut invocapentru El protec$a Tattrlui ceresc;
o pe piscurile insorite are metafizicurui; tniJtiru
cealalti.
.rrit# fi putut gesi in El puterea de a dezlinlui minunea 9i de a se

pastra nJvatamat ln mijlocut iuregului sdngeros dupi Cel

Nou
Ctrci singurd aceastit cugetare a gtiut si nu piriseasci
'i
niscut.
punctul de vedere cosmic in inferegerea gi
va-lorificarea Nimicdintoateasteanus-aintAmplat.Primul"nctal
omului, atunci c6nd filozofia se bucuia a crede
ci a surprins vie;ii lui a fost de umilinla 9i de supunere. $i-a recunoscut
cheia infelepciunii absolute, pentru ci izbutise
,e i;;;;;.
---s-- natura paminteasci, at6ta weme c6t nu-i sosise inc6 ceasul;
antropologia in domeniul naturii.
gi a accepat tegea firii in care se intrupase; inlelegind cn
Dar tradilia gdndirii mistice s_a pierdut; pe
misuri ce a ."ru ira dumnezeiesc in el abia mai tirziu trebuia si
secat vina religioastr a culturii. omui a
coboiat din ce in ce ""
lucreze.
mai mult in lumea lucrurilor, pierzind contactul Iat6 deci c6 a infrunta primejdia, impotriva careia nu
cu
divinitatea, din care totugi se imparragegte prin
esenra lui; _ po$ face omeneste nimic, nu e o'dezerfiune. se fii Dumnezeu
intr'atet incit chiar pentru congtiinie ,.iigio"r. asta
ingerul a devenit un ideal de perfegionare;
iiai.rt" ii ia t, pleci inaintea urgiei oamenilor, nu insemneaztr
ui-tancu-se api"r ,errnunli ladumnezeirea ta? De bun6seaml c[nu, de indata
elementar cd, intr-o-cosmologie creg{ini
consecventa, iig", ce Iisus insugi a acceptat fuga - gi de indati ce firncfiunea
oT mipctr pe linii deosibite; cel dintAi n.nina'Oeiat
fi -se dumnezeirii ira in acel moment numai virtuali in el'
ideel de sublimare a rucruriror; cel de al
doile., ,i.upra a" ' A nu te opune rdului, ci a te feri din drumu-i' se
ajungere la Dumnezeu.
dovedegte, astfel, a fi pentru noi, omenette, o indicagie
Gdndurile acestea sini le readucem in minte adipost'
astAzi c6nd neccsarl" A te feri din drum, tocmai pentru a pune la
vom asculta vechea solie: ,,Nagterea ta,
Christoase, pentru ."utri in care se va plini vremea, puterile Pe carc
Dumnezeul nostru, risirit-a rumii lumina
burrr"r"u$ le-ahdrlzit, ca si le faci rodnice intruajutorarea
Poate ci cel pulin nddejdea recAgtigdrii pierdutri
"unog,in1.ii'
a.r*ita1i celor ai tli. .
omenegti se va cobori mangdietor asupra
noastr6. Maria a luat pe Pruncul Iisus ;i a fugit in Egipt Minunatii
pildn de supunere gi de prevedere. Pruncul Iisus nu a stat si
r927 intunt" pe ucigagi. E agc de firesc. Dar ascultagi totugi pe
inchinitorii romantici ai eroismului cu orice pr';f: cum' era
 NAE IONESCU
fiul lui Dumnezeu gi nu a pregetat sI fugn? A acceptat se se
declare infrint in fala oamenilor gi nu a dezlInluit asupra lor
fulgerele miniei dumnezeiescului Siu pirinte? Vedeli, nu.
$i nici Ptrrintele lui nu a hottrr6t altfel. ci a poruncit firga la
adipostul din |ara Egiptului, impunindu-i acest p., ae
umilinp. Spre mai marea slavi a lui de mai t6rziu.
Sl fi stat pe loc, si moar6? Frumos. Cel mult fnrmos
1dica. In fapt, nici m6car at6t. c6ci frumusetea aceasta
indoielnici ne ridica nou6 putinla mintuirii, pe care aga de
imbelgugat ne-a pus-o la indemtntr mai t6rziu. e fugit. Dar
nu ca si rinrini acolo, in pazn bunn gi in cilduri. ci ca str se
pistreze penmr ceasul pe care Dumnezeu I-l hotirase; pentru
ca sil se reintoarcil Ia ai s6i, unde tebuia str inceapi minunatele
Lui isprivi; intre care nu cea mai lipsita de insemnitatc a
fost cand a luat biciul gi a izgonit pe negustorii care spurcau
cu larma lor provocatoare casa Tatilui SIu.
A, existi - vedeli - gi un eroism al umilinlei; eroismul
cotidian, fdri gesturi gi fdre pathos, ignorat dr to1i, rnstilmdcit
de tofi, batjocorit de to1i. Riscolitonrl, tragicul eioism al
celui
care-gi simtc chemarea, care-gi gtie indatoririle grele ale
acestei chemiri gi care igi impune aspra disciplini de a
Eteptq inFeg, ceasul in care trupul gi sdngele lui se vor fringe
cu folos pentru iertarea pIcatelor noastre.
cind steaua Betleemului se arati deasupra capetelor
lo?stref noi ne gindim ci dupi ariltarea ei a urmat hrga in
Egipt gi intonlm, in incordarea tuturor nddejdiloa urlhiul
rndemn vegnic nou: ,,iattr" mirele vine la miezut noplii gi
fericitd e sluga pe care o va aIIa priveghind,'.
t929
II. RASTIGNIREA
Juxta Crucemf
...Pe'vremea aceea' altarul lui Grilnewaldro btrjendrea
pe la Munchen. Gonit din Colmarul alsacian de urgia
iezboiului; sau pus la adipost lmpotriva unor pretenfiryi
d3
reste hotare - car€ nici nu au intarziat s[ se valorifice.
sorfii
,e^r.a. in primtvara spll6citla lui 1919, Germania.lichida,
sale'
inu..; dureroasl infringere moraltr, nenorogul armelor
tpdlt-t{:
$iio."rutta de pe mJurile Isanrluin grea dg cnrcificarii,
amintiri, neamul german lgi lua adio de la ripticul
cerut lnapoi, la locul de bagtinl in Colmar'
Ia vechea pinacotece din Barenna8e, unde fusese expus
panoul, era urpelerinaj. De dimineala lncepeau sl curgtr
i.*ftf. profrrorii loi; 9i oameni de-toatl m6na' simpli -
"u
saumaievoluagi,solidaricutolii,cadescendentispirituali
ait"ti, gu rnetierul Griinewald care in acele ceasuri grele
iil;; ince qi mai mult parctr sufletul vechii Alsacli ger-
de{grr
rnane. Perindarea tuturor in fala Crucificatului cnpita
periferic.
un alt sens, mai adtnc ai mai tragic dec6t plarrgerile
sentimentale gi intonarea vechiului ciintec de migcitoare
aducere aminte:
*Eseu aptrnrt in,,Gindirea" VII (1927)' Nr' 4'