NICOLAE CHIFAR ISTORIA CRESTINISMULUIL I ditura Universitit Lacan Baga” 15BN 978.973.730.530 Sibi = 2007Deserierea CIP Bite Nationale a Romane CHIFAR NICOLAE. Tutor creinmlt/ Cie Nicola ~ Sibi ‘dra Universi .acian Bla in Si, 2007 — eel ISBN 97e973-79-529.0, Vol 1 Biblog SBN 978-973-739.53046 (CUVANT INAINTE {nant 1989 am publica la Editura Trina @ Miroplici Moldovet {$1 Bucovine’ din lai pina volum da Istria eretnigmalnurmat de ate tre ire ami 2000-2005. Lucrarea care visa ir mo specal progres didactic a stadentortoloi ga profesorilr de relige. abwcurl de “preciereacitiorilor dupa cum se poate observa dir ruminal mare de ‘exenplare tipi period Esperiemta la caredra a condus la constatarea cd prima eile ne ‘cesta in rimp anele revzuri aug. fap pentru care am pregtit ‘aceasta noud edie. Intact pe parcurel anllor sa modifica! in ma ‘multe randuet sructurarea temelor privind Istaria biserceaye gi 2 impus chiar 0 resiringere a programel anltie, am consider wil ‘pentru necesittile de stud s0 reorganize: tematica in dows volume, fiecarewrmarind expunerealtorietBsercit deruat pe ce anal din ‘ele doud milenit de existent a el. Prin armare, acest prim voli tra- ‘ea via gi aetvitatea Biseriit dela imemeerea et de ete Man luitral Hristos pnd Ta marea decbinare cumoscutd sub denumirea Schigma cea Mare de la 1054 Side aceasta data om jnut cont de fptl une evenimente sae spect ae viet btercet consttuleobiet de studi pena displ rele complementare (Vechinl Nou! Testament, Petrolia, Bizantino= logia,Istoria unversala,Istorla Bisereit Oradone Romane, Dogma tica, Liturgica, Arta cresting, Dreptl bisericese ef) $1 de oceea amt ‘uta sa evitreperiia In tratareatemelon De asemenca sbibliogrofia Indicara ta sfarsttutfecaru capitol este aledtita in general din I ‘rari si studi publicate in limba romand pena a fciita studi $i procurarea for ‘Penta a nv incdrea tect propruzs ex materiale informative spect ‘le, darn acelay timp ponra le pune total posta studention am preva a srt © amend tn care sunt grapate mal multe dace de Importagdeoscbitd peru inelegerea una sau altula dre sbictele 5Nicolae Chie ratte, De asemenea, voll este prevsut ew lista patriarilor simp ‘allorcare au ativan acest peroads. Sper ea gh acct ei, revit i completat,altorlelereyinis- ‘mula se Bucur cde aceeaiapreciere xd devin steno tatu tortor un syport de studnwtl fice Astorst InrropucerE. CCuvantl storie, care ae origina in termenul greesetortopte (verbal Yetopba = a vlata, 4 expune, 4 povest a cece a descr), ‘zansnis pe ier latin (historia) a mat ule ib modere si defines sina care studiaza dezvotaeasocietiti omenest in dversatea com plexitateae,precum si lel care guvernazs aceastsdervotare, tebe analizat sub raprt oboe subg In sens obit, sora eupinde ‘oalatea evenimentlo ptvcut in inp, adi storia ca Tat In sens subi, ea eocup eu cereetarea gi expunerea sind a acestra, Prin urmare, evenimetee ptrcute in tmp formeaza istria In sens obec iar tia lor este storia in sens subietv Totlitatesevenientelor sto rice aletuies obec de studi a istore alin, ere mu se cups doar uta conduceres statu inaugurate mpatl August era Pinar [paral Dioclfan 284-308) a inaugurat un nou sistem politic, Dom: atl, putrea super in Sa exeritnd-o final sing, ca ua stpin (@ominus). Popul erica, dup aprecieresisricilr, dea 60 a 120 miloane, liar orale ma importante eau: Roma, Alexandria, Antoha, Corn, Ets, Tesalonc, Caragina fi Lugdunum (Lyon). Administ, imperial era i=Nicotat Cran ptt n province te euris imperial, conduse de mn leat imperial Senatorial, adminisate de un procoasul si prove eu suai special (Egil, Palesting, Mauritania), pase sub comands una procurstox Legatura ine capital (Roma) i provnet se fess eu jon dru ‘muro pavate, ie adminis ordines era desevite i asigurate de rut, function legis Cu toate el mpril ere o conglomerate de opoate, exista 0 pace inert sigur, ura apreit si de eetnism. Ne- Imaiistind granite item, ciculia se ficeanestingher,schimburle ‘comercial, cultural gi migerie demografic contibuind Is omogeniza ea imperil Comunicarea se cea in special limba grees, lec ‘omun, in cate au srs eile Nou Testament Situsiareigioast, Cu except eveeilor, toate celelate popoare din peri erau politist i dolate Fecae aves religi a tolerat de sta- ‘ul roman, ct mic excep. Rligiaromand er nso stare de decadent. Impraul August sa intult ,pontfex maximus", adie gf eligioss- rem at stall incerend pinto reform religiasts intreascd pig nismal roman, O mare deeadeni a cunoscut gi religiagreaca,cunoscutt ‘mai sles prin Msterele de EleussCultel orienta, in od speciale zitlor Cybele Attis si Osiris exesta 9 mare influent introducing jn spa greco-roman ide religoase noi ca: paul, xia, nemuri- rea ospeflesacre, renasera, Sub influent greceascd, au pans in Imperial roman misterle, mapa, asrologia alte practic eligiase Cult zeuli Mitra, eu soarelu, a june prin armath se cunosext in toate peovncileimperui, Acearth conglomerate de acti i prctct religioae a dot Ia instaurarea unui sineetsm eligi, cae Unde spre 0 regi unversla. Cunoscénd ide no, ea cea de manure, monote- ism, rlspundere moral isp personal prep stl lume penta trestinsm. Tot in acest timp s- iit cull ipratulai care ure rmenjnerea until imperil “Tiditea moral ea determina derelgioztteapoporl foarte 8+ _u.Religia pg romand no propaga o Vin moral ziti id pling 4e morale Familia nu ea prot, Feel i copi era scot ine- ‘ori, iar inure spreauvertginos. ‘Situ soil er foarte defectuoas. Boga, clsa privilege iawn ux per, dejndnd mar lain ste de slai, Populi n ‘general era srac, iar Sclavi conser dept animale sau unt de ie, eri civil stipinit avind puter deplindasupra lor. Ei puteau f bau, mara ‘indat sau chiar ui iar ashore lor mu era recunoseue legal Imperial treceaprint-o mare crzh Ipozitele fou grele er i= caste aritrar gi abuzs In speiinul sacle s-av organiza asocati de Tneajutorae, ca forme lepale de funjonae, sub ttelaeirora exis tunel comunitajieretne Filosofia impala eprezentat de te curen- te mai imporante:epicuciml, scepticism soils ‘plcareismal,promevat de Epicue (341-270 LH) mai fl tn My- lene fi apoi la Aten, recomanda renujarea la tera senza 3 eu noaseri ent ti in armonie cu natura. Desi ert considera 0 loso- fe a plceri, epicaresmul nu punea accent pe plceie treater, i pe ‘ole care durau via iteagh find ezlatl une pl iterioare. entra adept acest cuent,singurele pce durable erau staat tupeased sila suetease, Zi, nefind preoeupat de bunul mers l lumi gi de Ferictea omuli, era cai iexisten. De acca se nega Prnia divin st se promova infrenta religoas extinsh pins I ats, Nise vorbea de cat, de judests universal au de vita upd moar ‘Soepicismul, un sistem ilosotepromovat de Python dn lea (365- 275 iH), ecomanda suspendarea jude fir» abandone ist cerce- tara obiectelor cunoastertsensibile sau intelectual a creditor gt 8 practic In eonceptia lor, cml este incapabil dea avea ven ceritudine Pentru se elbera de cetudnileinglitoare de ear depindefercre sau nefercve hi om webu s intr aceasta suspendaeajudecai gst Ne deposed de ericeopnie pnts arcu st se indepartze de orice ca etulburare. Sceptciconsiderau el natura luruilor mu rama ascust, singurleriteri de care dispunem este fenomenul eo eorespunde modulu near credem ed simi $e imagine obit Seepiismul nu este un som al run cio examinare a orice ‘cnoaster de eit rajiune inset de un ideal de egalzare, de nedife- renjereareprezentirie nase, Sub aspect moral, scepticism promove Visio imoraitatea dust la exter. ‘Stoel, creat flosoi intemeat de Zenon din Citium (336-264 Lue), cere integrate moral objina pin stpaniea de sine gi ase ‘sever, nvnd pe oamen el scopu viet este abinaea fect wd

S-ar putea să vă placă și

• Indreptar Ortodox - Nae Ionescu

  

  Document8 pagini

  Indreptar Ortodox - Nae Ionescu

  Ioana

  Încă nu există evaluări
• Invatatura Parintilor Din Primele Veacuri - David C. Ford

  

  Document8 pagini

  Invatatura Parintilor Din Primele Veacuri - David C. Ford

  Ioana

  Încă nu există evaluări
• Arta Predicarii - Laurean Mircea

  

  Document11 pagini

  Arta Predicarii - Laurean Mircea

  Ioana

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Patericul Cipriot441

  

  Document9 pagini

  Patericul Cipriot441

  Ioana

  Încă nu există evaluări
• Poezii - Stefan Petica

  

  Document12 pagini

  Poezii - Stefan Petica

  Ioana

  100% (1)