IGOR GUZUN

Bine
Carte de dXruit de CrEeiun.
Carte de dEruit de Pagte.
q j. d,e .,Pa?te le
inilor t B1ai
t_n Ioc de eXni si farfurii.

cu 8 ilustrate
de lrina Rusu

URMA@
Cuprins
de enolie

PAine de la iepure. .. .. .. .. .. .. .. .. .13

16 sfaturi de latati pentru fiicS: fi i cati n e !.... . 15
Mama;i fiica intr-un dialog dintr-o parte ...........L7
Din exclamalia,,gah gi mat!" astdzi a rimas doar
mat-ul ...... .. .18
Magina de cusut care line mai mult ca iPhone-ul..2L
Gol! .. ...........23
Laudi bunelului. ...........24
Cartea este o poarti .......26
Nu este ceea ce pare a fi. .. .. .....27
Copacii.. ...... '29
Dragostea este atunci cAnd... ,. .. ., .. .. .30

Buchisesc .....32
69 de pozilii ,. .. .. .. .33
FaceCartea de citit .. .. .. .. .35
Rispunsul lui Nicu Alifantis .. .. .38
8.. .... ...........40
 $OCANT! Un birbat a oferit in maxi-taxi locul unei Chginiul de groazd,. .. .. .. .86
femei cu un copil in brale .. .. .. .41.
Frali ;i surori! .. .. .. .88
cAteodatd
$i pdrinlii glumesc ...........42 Ora PimAntului .. .. .. .. .. .. .90
Lumea nu-i dreapte!,... ...........43 Moldova! .........9L
Shocking
Pirinfii, acasi ....:. .. .......44 Basm .. .. ,. .. .. .93
Acasi este acolo unde... ...........46 Cele mai frumoase Criciun
cirli de .. .. .. .. .. .95
Lumea mare gi lumea micd.
Joking MO/I-DO-VA!.......
.....48 .........97
Prospefime...... .....49 Fluturi, secari, mamut. ...........99
7 motive din copil5ria noastri de ce BitrAnele .';.. .. .. .. ..100
nu veneam imediat la masi .. .. .50
Plasatoarele... .. ., ..101
..
Lista de plSceri din copildrie. .. .. .. .. . 53
La Molda-VIE EN ROSE ..........103
Constitufia, o carte fascinanti .. .. .. .. ,. .54
Nu cum arate, cum suni imi place Moldova!. .. ,. ..105
Manifest.. .. .. .56
Chiginiu firi filtru .. .. .. ..1'07
Anii seduc ...........57
Offorisme. Dialog Ana Popenco & Igor Guzun.
Marketing ....109
.. .. . 58
Bucuria este chestia ceea care... .. .. ..110
100 de lucruri nesibuite de fdcut in via!5 .. .. .. .. .. .65
Continuarea proverbelor..
Ramele .. ..'.. .. ......L1'2
,, .. .. .68
Antoninele
Europene ....113
...........70
Haina care linea de plapume. .. .. ,, .. ..115
Cum poate fi un zAmbet? ..., .....72
Internetul este trecutul ,. ., .. ....1'17
Blogosfera - la Eminescu, mobilul - la Agatha Cristie,
iar Yahoo-ul gi e-mail-ul la Ion Creangi;i Pokemonul Ziua Mondiald a Profesorului .... .. ....719
- la Alecsandri.. .....74 Sexy. .. ........1'2L
impiratul Akihito, pregedintele Clinton gi Mia .. .. .76 O feregte!"
lard,,Doamne .. ......1'22
Mama. .........79 A g a d a r, cartea ..........1'24
Oistorie zen despre comunicare gi e-Guvernare.. .81 fara.. ..........1'26
Omagiu pentru Steve |obs ,. .. .. . 83 Cojile de mandarine din sticla bunelului.. ........ '.128
Aici .. ...........84 4...... ..........t29
Nu obiecte, cirli..
Esc... .. .. .. .. ..133
Mulgumesc!....., ....135
,,SfArgitul nu-i aici..."

PAine d.e Ia iepure

A existat in copili.ria noaStri un produs atdt de minu-

nat, lncAt ii ginem minte savoarea gi acum, peste atitea'
decenii.

PAinea de la iepure.

Ce gustoasi! Ce aromatS.! Ce agteptati era aceasti pii-

ne de la iepure!

Era mdncati mereu cu pofti, niciodati tdiat|" cu cu-

fitul, ci numaidecAt ruptl,, ca si.rilmini in palmi cAt
mai multe firAmituri. Si le ducem la gur5.;i pe aces-
tea, dupi ce mAncam intreagabucati de pAine.

A fost brandul cel mai iubit al copiliriei noastre.

picat c hfurnizorii acestui produs - pirinlii

$i ce no gtri -
aulmbhtrinit sau au plecat la cele veqnice!

$i de ce oare, atlrnci cAnd le aducem copiilor nostri

cite o piine ;i le spunem ci e de la iepure, ne privesc -:,
nedumerifi gi nu ne cred? Sau, mai bine zis, ne cred.
Ne cred un pic ciudagi.

Magia nu mai funcgioneazi.

Ori piinile de astdzi, ori copiii no;tri sunt din aLt aLuat.

16 sfaturi d.e la tatE

pentru fiicH:
f i i c a t i n e!
Ai 16 ani gi egti mare

PAni acum erai doar frumoasi ;i deqteaptl,, iar de azi

egti degteapti, frumoasi gi mare. Nu mare de tot, dar
totugi mare. Mai este pufin pAni si implinegti 18 ani
ca si-gi pofi motiva singur5. absengele din clasa arz-a.

$i cu toate acestea, inva!5 mai departe.

Acum, cAnd te privim gi ne bucurilm, impreuni cu

mama ta, cd egti de aceeagi inillime cu noi, si gtii ci
ochii tii - luminogi gi un pic gmecheri, aga cum i-am
descoperit in clipa in care te-ai ni.scut gi te sitai Ia
noi obositi gi curioasi - nu s-au schimbat deloc. La
fel cum nu s-a schimbat nici bucuria ci esti infamllia
noastri.

Poate ci la legatul repede al cuvintelor gi al qireturilor

imi semeni mai mult mie, iar la ingelegerea lucrurilor -:'
 I

semeni mai mult ormama ta, insi tu egti tu gi sfatul

I

meu este si rimAi ca tine. i

Si nu lagi pe nimeni s5.te dezbatS, delaceea ce vrei si $r su NA-TI PARINTII!

faci. U
'll
!;
Folosegte-fi mintea ca gi cum ai folosi a\a dentarl: in
,fri
fiecare zi, fdrl, intreruperi. $i efectul va fi acelagi, de
durati.
II
'Fr
Mai trebuie si gtii ci ceea ce sim;i nu se neglijeazl ;i
nici nu se negociazd,.inainte de a-i asculta pe piringi - '&'
singurii care te iubim cu toati c5.ldura firi si-qi cerem ,ili
ceva in schimb - si-gi asculgi inima. !r
-Ei
Nimeni nu te poate opri si-qi doregti ceva gi, mai ales, :1,,
*,
nimeni nu te poate opri si faci ceea ce-!i doregti cel g.
mai mult. T
F
lar lucrul cel mai mare pe care il putem face pentru E
tine este si fim noi sinitogi gi fericigi cu increderca c6. E
putem fi un exemplu. B]
Or
t'I
Vrem atAt de puline lucruri de la tine! d.
'6.
t!
Egti minunat;. ifi riLmdne si devii realizatl.lar asta te
fi
vaface fericiti! I
E
fi
T
&i
AE

BINEn
 Iliana gi f iica intr-ull
d.ialog d,intr-o parte
Cum ml"vezitu dintr-o parte? o intreabi. mamape
-
fiici.

- Maml,,rispunde fiica noast td, eute vid nu numai

dintr-o parte, dar dintoate pilrgile.

BINE

Din exclamatia
,rg&h gi mat i" ast Ezi
a r6rnas d.oar raat -u.l
\t
Exaltareapentru ceea ce va:urma.
Agteptarea ner5.bd5.to ar e a apr opiatei bucurii.
Pufine lucruri pe lumea asta se pot compara acum cu
emofiile jocului de gah din copilirie.
Ce fericili eram atunci cind puteam exclama ,gah gi
mat!"
Aveam tot timpul inainte, aga incAt puteam juca gah
prin po;ti.
Scriam mtitareanoastri. de debut ez-e4pe o carte po$-
tali gi o expediam unui prieten. $i puteam astepta zile
la rdnd sau chiar si.ptS.mini rS.spunsul e7-e5, notat la
fel pe o carte pogtali.
Pe atunci ne cuno$team postagul nu doar pe nume, ci
gi pe pagi, iar uneori puteam anticipa dacd, ne aduce
vegti bune sau nu prea.
Unii au numit gahul ,,gimnasticamintjT" lntr-o vreme
tn care radioul chiar transmiteainpfimaparte azilei
gimnastica de producfie,iar televiziunile - cea sovieti-
c[ qi cea romin| - difuzau emisiuni siptimAnale des-
pre gah, care avearun rating ca o piesi de gah: nebun.
lii astizi pot rosti, ffui,incillzire, numele realizatoarei
emisiunii de ;ah de la TVR - mareamaestri internafi-
onali Elisabeta Polihroniade - care la 8r de ani,inainte
de trecerea in nefiinld., gi-avdzut visul vielii implinit:
gahul in gcoali. in gcoala romineasci.
$i ce bucuroasi era ficameaatunci cAnd a descoperit
magia acestui joc in care soarta regelui era in mAinile
gitn mintea ei!
fii ce repede i-a trecut entuziasmul cAnd la lecgiile de
gah din liceu erau apreciate cu nota ceamaimarepar-
tidele cu cele mai multe mutilri scrise in caiet. $i ea,
impreuni cu colegii ei, a gisit o cale obositoare dar si-
gurl de a obgine asta. Si mute, de exemplu, regina cu
o migcare inainte si inapoi, tot aga de multe-multe ori
pAni. se umplea fo aia ca sd rdmdnl Ia mar ginea ei do ar
loc pentru nota maximi a profesorului.
Astilzi din exclamalia ,,;ah gi mat!" arilmas doar mat-
ul.
insigi mat-uritateaincepe cu un Mam*.
't' in rusd, tnjurdturd
j* liag ina d.e cusut
care ] ine
nnai mul t ca iPhone -ul

,,('u ca s-a hrinit bunica mea",ii povestegte fiicei noas-

Ir.r"l;unica despre ma;inade cusut,,singer" abunicii ei.

,,$i (ine mai mult ca iPhone-uI", le spun;i o rog totugi

;rc liica noastrS. si fotografieze cu telefonul ei care afi-
;t';rzir culori naturale masina de cusut a stri-stribuni-
t ii ci, loana.

f i, ca si legim timpurile, punem pe ,,Singer" o poz\

;rllr-rregru in care bunica bunicii coase o haini.lama-
lirr;r de cusut care a supraviefuit, func1ionall,, atitea
1it'r rcrafii.

('(' vrcmuri interesante s-au perindat pe aici: oamenii

lirrcau la lucruri, iar lucrurile tineau mult;i, pe deasu-
;r';r, ii tineau pe oameni in viaq5"!

,,strirbunicaloana se pricepea la cusut haine gi la insl-

il;rt cuvine", i;i amintegte sofia mea despre stribunica
t'i krana, var5. cu lingvistul Eugen Cogeriu. -i.
Uitati undeva intr-o odaie indepirtati in casa bunicii
fiicei noastre, magina de cusut revine pe agendafami-
liei ca o dovadi a faptului ci lucrurile au valoare dacia.
sunt legate de oameni gi de amintirile despre ei.

Ah, de atdteaori am exclamat cubucurie ,Gol!", atunci

clnd echipafavoitl. gi la bine, gi la r5.u - Rom6.nia -'
mtrca un gol.

$1, vai, am plins la golul cel mai dureros din viag5.

Golul de pirinli.