TUDORARGH'EZI

CARTEA
CU JUCARII
Coperti 9i vignete de MITZURA ARGHEZI

Edilie ingrijitl de Traian Radu

EDITURA TT]DOR ARGHEZI

& EDITURA REGIS
Bucuregti
 JUCARIILE DIN CARIE
Fatadedemult .....5
Povestecuoi .......8
Spectacole... .....13
Amiriciuni.. .....17
Juclriile .....20
Pomul cu p[puqi . . .23
Judecata ... .25
Oizbinda ...28
Papuc .... . .32
FiuluiDucamin ...34
Citunuldesticli .......37
Povesteabraduluinegru ......39
Nauneche..... ....41
DomnilaPulheria .......45
$tiiromdneqte?. ...49
Cexo, Bexo .... ...b2
Robul .......56
Olocomotivi;iogari ...59
Balonulspart .....62
Un ciob de primivari . . .65
BitrAniidininsul[ ......67
Greieriqul ...70
Poveqti de adormit de-a-n picioare . . .72
Picileal[ ... .75
Ciinele .....79
Peqteleroqu. ......83
$pugal ......88
Abecetarul .... ....90
trrt.MipgiBarufu .....94
Iepuriigicrapii ....97
Crimpeidramatic .....100
Ghemuldepainjeniq... .....103
Intiiadeziluzie ...105
 :::::::: ::: .::::: . ::::.. . .. . .111
Papagalul qi rflndunii"..:
fumisaruldebumbac.. .....114
Piatrapi,tigoiului ... ...116
Geamantanul ....123
O qedintridefotografie ......125
Omuldeaur .....128
Laboratorulnostrudecercetiri... ,.....131
Zapada ....134
DansulluiBaruqu ......139
Chisoaia ...142
Nivoduldragostei .....144
Madona neagrl . .147
Deprofundis ....150
Ru$eciunea de sear[ . . .153
Negulitoruldeochelari .....155
Cum a ficut mama pe Mi,tu . . .165
P[durea copiilor . .168
Plicul ......170
Unitgisumos ....172
Opisicl ....175
Listunii .. . .177
Aluniqa .. ..179
Vocabularul .. ....182
Nuestevoie .....185
Hopl ......188
Lacolq .....190
Gridinacusoare ......193
intr-o noapte de Florii . .196
O poveste de-a mamii . .200
Cheile .....202
Uriagii .....208
Bancanoastri ,...212
Ouile ......216
Dulapulculenjuri .....219
O cas[ pentru copii . . . .222
Omulsunltor ....227
Duminica oculti . .230
DeMos,-{un.. ...235
 EATA DE DEMULT

O fatd, cenuqie cu jarul

ochilor in plete negricioase, ca
bllariile sirate ale m[rii, a fost
osinditi odinioari si i se reteze
capul cu securea, pentru o
greEeali. Pe vremea din
poveste, stlpinii puteau sl
scurteze viatra cui pofteau, cu
nejudecati, pentru c[ nici o
judecatl nu era mai dreapti
decit a 1or. La necaz qi Ia chef,
numai muzica qi singele,
amestecate, puteau s[-i
potoleasca qi nici o ispravi, nici bun[, nici rea, atAt se aseminau
ispravile bune cu isprivile rele ale stipinilor, nu se puteau trece,
dupi rinduiali ,fard" tiieri qi injunghieri.
Fata cenuqie a cerut stlpinului s[ o crufe, figiduindu-i s[-i
spuie seara poveqti, si-i legene cruzimea cu basme frumoase, dacl
se va imbuna s[ o ierte pin[ la ispr[vitul pove;tilor ei; ;i numai
dupi aceea si o trimiti gidelui implritesc.
Impf,ratului i s-a p[rut flgiduiala plicuti. Dete porunci qi
primi pe Fati la picioarele lui, si qad[ pe o papuri de catifea cusuti
cu aur;i si-qi depene, in auzul lui, furca de basme. In copil[rie, Fata
ficuse covoare, care incepeau tot din furca de tors, se risuceau in
suluri qi gheme, se vopseau cu coji de copac gi buruieni fierte in
vase de aramd., se prindeau in rizboaie gi, urzindu-se tari, se teseau,
5
bltute cu pieptenele de fildeq. Acum, la curtea celui mai puternic
imp[rat din ,tara depirtatl a risiritului de soare, ea se legase si
scoati. de-a dreptul covoarele din furc[, {ard rdzboaie, frrd,vipsele,
ffiri nici lin[ nici mltase, ci numai din vorbe, aqa cum fac stelele
lumi^n5 numai cu vizduh.
Imprejurarea era grea qi munca Fetei cumpliti. Din pimint,
din zare, din flori qi din inchipuiri trebuiau sI se zimisleasci
poveqtile care ii intirziau zilnic moartea cu o zi. Cind nici nu
incepuse, ea se temea ci se va opri odati, intr-o seari, pe negdndite,
qi firulpovestirii se va rupe.
Intiia poveste, a serii celei dintiia,Fatao intocmi povestind, in
clipa in care stlplnul binevoise si-qi deschid[ urechea qi si asculte.
Pa;ind stipinul in odaia de sidef, unde il aqeptau roabele cu briflri
de aur la miini qi la glezne qi sofaua de intins in ascultare, Fata incl
nu qtia ce are de povestit gi, ingenunchind infricoqati, ciuta in
mintea ei un inceput Ea se bizuise nu pe o ispravi qtiut[, ci pe o
tainl sufleteasc[, pe o pornire a inimii, plismuitoare, ca atunci
cind din necunoqtintri scotea, pentru covoare, chipuri qi
impirecheri. Daci va ticea, stipinul o si se supere qi va trimite
neintirziat la moarte pe fata mincinoasl.
inchinindu-se la ivirea lui printre slugile impiriteqri, ea gisise,
ridicati pe genunchi, taina din tainele sufletului, aceea care face
din nou cu putin,ti me$te$ugul dintru inceput al lui Dumnezeu qi
scoaterea vietrii din nimic. Ea povesti in prima noapte pin[ ta
revlrsatul zilei qi stipinul izbutind si nu adoarmi, ri.mase wljit pe
sofa qi ficu semn cu mina c[ Fata poate pleca la hodinl.
De atunci, in fiecare seari, in fiecare noapte, Fata cenuqie a
povestit qi in fiecare zori de zi viatra ii sporea cu o zi. $i i-a stat capul
pe umeri inci o mie qi una de zile qi de nop1i. Stipdnul avu timpul
si uite osinda qi Fata rlmase in palatul impirl1iei, in cancelaria cu
hrisoave, zapise qi sigilii, cu insircinarea s[ scrie tot ce a povestit, pe
piei de ciprioari tibiciti cu lustru, ca si rimiie imp[ragilor urmaqi
zestre qi podoabi a gindului qi a cuvintului, in ceasurile de hotiriri
pripite qi de nehotirire.
6
 Scriitorul de povestiri din impirltriile de mai tilrziu urmeazd
pilda Fetei cu pielea cenuqie, care s-a destrlmat de-acum citeva mii
de ani, qi s-a topit, prin preajma fluviului Eufrat, in lutul moale, de
subt o piatrl albi, pusi pe mormintul ei, nedezveliti de valuri qi de
qacali. Ca s[ nu piari gi ca si i se pari cI trlieqte ziua indoit, odati
cu el qi odati cu imprejurarea povestiti, el povesteqte zi de zi, a
sufletului qi a p[mintului, o imprejurare. El trebuie s[
indreptileasc[ zi ctt zi farima de piine pe care o gusti Ei picitura
de vin care io inmoaie. In ziua cind nu a $tiut si povesteasci nimic,
simte gidele apropiindu-se cu sicurea gi mlnia impiratului, care-qi
scoate mulgumirea din chinul povestitorului, poruncind pitarului
si-i taie merticul de piine qi si-i sfrrime urciorul.
Fata povestise impiratului ei timp de o mie Ei una de noptri,
impreunind ndzdreala gflndului qi basmul cu lumea, puind
cintecul s[ vieguiasci qi si zburde ca omul, ascunzind pe oamenii
de pe poteci printre dnlii 9i stupi Ei pitind fetilele in leuEtean Ei
busuioc. Scriitorul are timpul mai mic, pentru ci qi impiratul lui e
mai mare - $i va povesti, ca Fata cenuqie, de la care a invlpt taina
dulce a sufletului amar, tulburati de virsarea piraielor lucii din
intuneric intrinsa, o mie qi una de clipe...
 POVESTE CU OI

Nici o jucarie nu e mai

frumoasi ca juciria de vorbe.
Copiii, ca qi oamenii mari, sunt
mai simqitori la vorbe decdt la
fapte, plicdndu-le mai mult decit
faptele ficute, faptele povestite.
$i, dacd, povestea miroase a
minciuni qi minciuna este ticluitl
bine, povestea qi atunci le place
mult; de unde un scriitor scoate
invitrul cd, inchipuirea e mai
adevirati decit adevirul qi cd
wa\a trebuie riscoliti, ca si fie
scrisi pe placul cititorului mare gi
al ascultitorului mic.
cu o poveste izbutim qi noi si astimpdrdm rinduiala copiilor
rdrwdutj'. La strigitul:,,Sta1i cdvd, spui povestea cu racii,,, - toate
uneltele de joaca sunt pirisite. Nici o plpuqi nu-i place fetiqei, ca
un rac spus qi spilcuit cu suliman din gind, qi nici o maqini nu mai
duce gindul biiatului, ca o visare.
Fata se urci pe masf, qi se culci pe ea, ascultind de aproape
desfrqurarea lucrului scornit pe loc qi iare, cu o clipi mai deweme,
nici nu se pomenea. Baru[u e vesel. Mipra ftxeazd, in spaqiu
miqcarea icoanelor atdrnate de cuvinte, nu le aprobi, nu le
dezaprobi, lejudeci qi le strecoari in priceperi, qi citeodati face o
legituri frumoasi intre doui momente deprrtate sau intre doui
8
cioburi de idee. Ochii ei sunt absorbifl in lumea stelelor, cu care
incep si semene, scinteietori qi nemigcap.. ,.
Barugu se bucuri de inflfqarea de pe dinafari qi de imbucarea
pe fefe a bucifllor din care se injghebeazi povestirea. El nu
munceqte; misoarf, Ei incadreazaEi-iplace luciul vorbelor, ca un lac
proasplt, intins cu pensula moale pe un ciob. El sti pe scaun
ceasuri intregi, participind cu o pilpiire inceatl la licirirea
lucrurilor, in care se uiti ca intr-o vitrinl. Neastlmpirul lui se
liniqtegte indat[ ce incepe povestirea qi, pe sciunelul lui, Barutru se
face bliatul cel mai ascultltor.
leri s-a ficut, dupl-masi, povestea unui migar care avea de
tovarlq o pisici. Pisica aducea m[garului tot ce trebuia pentru o
cisnicie de gospodini, qi migarul a trlit, ca un boier lene;, o
grimadi de ani, pdnace, din senin, Ei poate c[ qi din pricina virstei,
pisica s-a imbolnivit...
Copiii n-au voit sI qtie cum se impica un migar cu o mili qi
unde Eedea tindra pf,reche, in proprietate sau cu chirie intr-un
apartament. imboln[virea pisicii li s-a pirut fireasc[. I-a flcut si
ridi amlnuntul ci pisica zdcea subt o plapum[ de p[puq[ qi ca iqi
culcase durerea
culcase durerea dede cap, tntaEurata oantela, pe o
Dasma cu danteli,
inflEurat[ lntr-o basma
perini de puf brodati cu numele ei gi purtind un fluture intr-o
fereastri taiatacu foarfecainfatq de olandl subflre.
Pisica tusea pulin gi, sl[bindu-i vederile, n-avea ochelari ca sI
citeasci.
te-am tinut eu pe tine, a zis oftind pisica. E rindul tiu
-Destul
si umbli qi si aduci.
au adiugat copiii, migcali de boala pisicii qi convinEi
-Natural!
de sprljinul pe care trebuie si Ei-l dea prietenii gi fra$i.
dupl ce a spus aga, ce a f6cut migahu? intreb[ Barufu,
-$i
rostindu-se, ca de obicei, din gitlej, unde mama i-a pus, ca la
muzici, o zbirniitoare.
si facf,? A ieqit din casi ffiri nici un gind desluEit, dat a
-Ce
nimerit la un baci b[trin, care sufla in fluier in mijlocul oilor
fermecate.