Nathalie gi Jean-Marie Delecroix

PUTEREA CREIERUTUI
SI UIMIT()ARETE SAIE
CAPACITATI
,

Traducere: Gina Belabed

NICULESCU
 Cu prins

'ffi!ilrxtNilm

Partea I

Avem un creier UNIC

Vialaestefrumoasi... .......15
Rital6vi-Montalcini.... .....15
lnterviul ...,....,," 15

(eputemfacecutotacesttimp? ..... .........20

Sinuneincredeminego-ulnostru.. ..........21

Ce facem cu viala noastri?. .....22

Acumsifacemcuno;tinlScucreierul ..........24
5d revenim la cele doui emisfere. .. .. i . . . .....29

Chimia creierului..... ......,.31

Ceamaimareminuneanaturii........:\ ......33

Alteconsidemliigenerale. .....:.. ............34

Fiinleleumanesuntdiferite ..........34
ADN-ulnufacetotul.... .....34
Amoidee. .........35

Cuprins
 Partea a ll-a 0ligodendrocitele...... .....54
Neurotransmilitorii CeluleleSchwann...... .....55

5i rupem cercul vicios ........37 Physioscan@. ........56

Stresul . ...........37 Disfuncliile creierului potfi,,citite" . ..... ......57
de aciditate
Excesul .... .....3B
0teacidemielinideterioratl..... ...........38 Disfuncliainvoluntarianeurotransmifitorilor .........59
Poluarea. ..........38 Neurotransmifitoriibuni. ..... .......60
Excesuldeaciditatedistrugeneurotransmi!5torii... .....61
,
Neurotransmifatorii. . . . . . . . . 39 Cauzele acidozei ... ... . ... ..61
Edgeeffect ....... ..39
Neuroniisuntelementeledebazi. ............40 Preciziriimportantedesprecitevaboli.... ............63
Neuroniicomuniciprinsemnale ......40 Boala Parkinson .. ...... . ...63
Neurotransmi[itoriipropriu-2i5i....... ........41 BoalaAlzheimer....... .....63
Diabetul ...........64
Principaliineurotransmilit0ri.......
..........42 Depresia. ..... .....65
Dopamina .........43 Prezenfa stafilococului auriu. .. ... ....65
Acidulgama-aminobutiric(GABA). ............45 Prezenla streptococului hemolitic .....65
Acetilcolina ...... ..45 Sclerozain plici.... ............ 65
Serotonina. ........46 Stresul. .......66
Patru ritmuricare alterneazi in timpulzilei
datoritineurotransmi!5torilor.. ......4B
Allineurotransmifitori ..
Partea a Ill-a
,..;................48
Nutri[ia creierului
Cdtevatulburirisemnificative...... ..........50
Reechilibrareaneurotransmilitorilor.. .........50 Preambul ...........75
Pericoleledinmediulinconjuritor.... .........51
Tulbuririledeatenlie. .......51 Totula devenitmaicomplicat .........76
Mdncim orbe;te. ...........76
Neurotransmilitorii gi .....
caracterul . ....... ....... . .52 Stimuliicreierului...... .....77
Ne putem schimba caracterul .........52 Plicerea alimentelor ........77
Neuroniiseorganizeaziintreei...... .........52
Harta creieruluiuman .. .... .53 Combustibiliicarehrinesrcreierulgiinima.. ...........78
Celulele gliale (nevrogliile) . . . .. .... . .54 (reierul. ... ... .....78
Astrocitele .........54 lnima;icreierul .....78

Cuprins Cuprins
 Acizii gragi consituenli ai creierului ........... 79 Acizii0mega-3 ... 117
reduse. . ... . 79
Cele doud categorii de acizi care trebuie evitate sau . Vitamina(...... ......... 118
Cele trei categorii de acizi care trebuie privilegiate . g0
..... Lecitina din soia . .... ..... 120
Aciziigragi0mega-3. ....... g2 Ginkgo biloba .... 121
Aciziigra;i0mega-6. ....... g4 Cdteva minerale esenliale pentru creier ...... 122
Aciziigra;i0mega-9. ....... g4
Cantitilile de acizi gra5i recomandate
Rolul sunetului in regenerarea creierului . .
... 127
pentruaaveauncreierperformant..... ...... g4 La inceput ..... .. 127
(e ulei trebuie si consumim pentru a ne proteja creierul?.
. . . . . . . g5 .....
Cuv6ntul,,sunet"este pronunfat.. ...... 127

MuzicaluiMozart. ........ 128

0xigenul, combustibilulcreierului .... g7
Delfinii . ......... 129

Zaharurilebune,combustibiliicreierului ...... gg
lndicele glicemic. .......... g8 Partea a lV-a
Zaharurile bune... ......... 93 55 ne construim creierul
Ce declangeazd senzalia defoame? ........... gl
creierului
Consumul de glucozi al . . . . 97
Pentrucineputemconstruicreierul?. .......
lstoriaconsumuluidezahir ......... 9g ....
131

Putemfacedincreierulnostruuninstrumentatotputernic... 131

Rolulproteinelorpentrucreier.. ..... gg ......

0ameni,,an0rmali",cuuncreierexcepfi0na1.... 132
Proteinelegigrisimileproducneurotransmifitori. ...... gg
Ce este o proteini?
Abilitefi cerebrale iegite din comun .
....... .. 132
.. .. ..... gg Celedouiemisfereatitdediferite. .......... 135
La ce folosesc proteinele? . . . . . . . . . . 00
Creierele extraordinare ....
1
138
Proteini animali sau vegetali? ..... 100
Ce cantitate si consumim?. ...... . . 105 creieru! .. .
Si ne formatim . 140

lati deci cum formatdm creierul.

si ne ..,... . 140
Vitaminelecreierului ....... 106
Dezoxidafi-vd, dezoxidafi-vi. ..... . . 106 $idaci m-agintilnicu mine?. . .... -. 147

Vitamina(...... ......... 107

VitamineledingrupulB...... ...... 10g Semnelerevelatoare ....... 148

VitaminaE...... ..........1j3 Aparifiasofrologiei. ........ 150

VitaminaA...... .,.......,114 Undelecerebrale....... ... 150

Excitarea modernl permanenti ..... 152

memorie
Suplimente alimentare utile pentru creier ;i ....... . 1 15
Seminlelegerminate... ... 116 Congtiinla ......... 154

10 Cuprins Cuprins 11
 Hipnoza. 156 Partea a V-a
Hipnoza induce un somn provocat. 156 Cdteva boli ale ffeierului

Antrenamentul autogen. 159 0tr6vuripentrucreier ......1B9

Relelelewireless(Wi-Fi) ... 189
Relaxarea lui Jacobson 161 Metalelegrele. ...191
Aditivii . ..... .... 194
Metoda Vittoz 163 Pesticidele ....... 195

Vizualizarea 164 Mesaiecarenemanipuleazicreierul. ........ 196

Acest procedeu vi face si fi1i sceptici?. 166 militari.

0 $rategie ....... 196
Mesaje ascunse ... 196
5ofrologia 167 Limbajulinversatdezviluieadevdratanoastrig6ndire?................ 197
Lucriri preliminare 168
Alzheimer,infricogitoareaboaliacreierului ......... 198

Exercifii de sofrologie de inalt nivel.

Toli setem de ea... ....... 198
Gradul l.
169
AcestdomnAlzheimer. .... 198
Gradulal ll-lea. ..
169
Amploareadezastrului. ....199
Cum recunoaStem debutul bolii? .
170
Gradulal lll-lea..
. ........ .. 199
si ne protejem
170
Gradulal lV-lea. .
Cum ....... 200
171
Puneliintestineleinfuncliune ...... 201

Meditafia transcendentala...... 173

Hrinili-vicreierul. ........ ZOf

Efectele asupra slndtalii

Vreausifacteste..... ....205
Semne de deficienli.
173
Teze medicale doveditoare
.. .... 205
174
Unde observim aceasti boali? .... 206
.

Meditalia
5i
178 0tumoarepecreier ........211
Este
ne golim mintea?.
maisimplu decit atdt
179 Otumoarepoatecre;te? ...211
179
Meditafia se inva]i .. 180
(ontinuim si ne deteriorim creierul?. ....... 212
De ce o asemenea cre;tere degradirii creierului?
a . 212
....

Curele termale 182 Franceziirim6ncampionimondiali... ........ 213

.
Cancerul de sdn progreseazd. . . . 215
...

Toate astea mi fac si rdd .... 184 Medicamentelegenerice. ..........216

Alzheimer-boaliacreierului,curisccrescut .........216
Atingerea 187 Gestionarea medicamenteloreste bolnavi. ... 218

12 Cuprins Cuprins 13
 Ceea ce numesc eu stles nu trebuie si mi streseze ... . 220
Ratarea unui examen. ......221
Eunumescastaun,,test" ...j.... ...222

stres
Ravagiife produse de .... ...... 225 PARTEA I
0reacfieinlan!.... .......225
Stresulcronicnefacesiimbitrinimprematur ........ 226 Avem un creier UNIC
Cdteva sfaturi utile ... ..... 228
Controlul stresului prin relaxarea intestinelor. ... .. . .. . DB
Dependenfa, o boali a creierului? ... 231 Viala este frumoasd
i{$*$$$$**$E$$$$$${$$$*$&$&$$$$n$*
5i indriznim si vorbim despre medicina natuilsti . . . . 232
Sub supraveghere.
stricti . .. .. ..... 232
Suplimentele alimentare sunt ultramonitorizate. . .... . . . . . . . . . 232
Rifu L1vi_Montalcini
Un supliment alimentar aduce profit.
care ... . 233
Cums-aajunsaici?. ....... 235 Rita L6vi-Montalcini are acum 103 ani. S-a niscut la 22
Unministercaregtietotul .......... 236 aprilie 1909laTorino, in regiunea italiani piemont. Neurolog
Lafelqiinternetul... .. . ... 237 distins cu premiul Nobel pentru Medicini, ea este astizi lau-
reata cu vdrsta cea mai inaintatl qi, in acelagi timp, cea care a
Medicinaalternativi .......23g :".. cel, mai mult dintre to[i de[initorii
tr[it
:
unui Premiu Nobel.
Francezii folosesc.
o ....... 240
insuflelege. . Este cu adevirat un fenomen'
Creierul se . 241
..

lnterviul
Partea a Vl-a
Iatd un scurt interviu cu Rita L6vi-Montalcini, realizat pe
Creierul, instrument spiritual
22 decembrie 20051.
Canaluldivin.. .... 245
sd vd sdrbdtorim cdnd veli implini 100 de ani?
lnstrument de unificare. ... 245 - Cum
A, nu gtiu daci voi trii pini atunci gi, in plus, nu-mi plac
-
aniversirile. Ceea ce mi intereseazd si ce-mi place cu adevirat
Surse bibliografice 247 este ceea ce fac in fi.ecare zi.

I Sursa: http://clairemarie.blog.24heures.ch/ archive I 2009 I 02 I 23 I

rita-levi-montalcini.html. (r. a.)

14 Cuprins Partea I - Avem un creier UNIC 15

 - $iIncerc
ce faceli? Da, in 1942. Am numit aceasti descoperirei nerve growth
-
factor (NGF, factor de cregtere nervoasi), iar pentru
sd oblin burse de studiu pentru fete din Africa, aproape o
-
fel incAt ele si studieze gi si se pregiteasci pentru
ast-
pini la recunoaqterea validi-
o viafl activi, lumitate de secol am fost interzisi,
pentru progresul llrii lor. $i continui sd meditez. i61ii de..operirii mele. in anul 1986, am primit, pentru aceasti
descoperire, Premiul Nobel.
- Nu v-a{i pensionat?
- Niciodati! Pensionarea distruge creierul.
persoane aflate la pensie devin inactive, iar
Cele mai multe
- Cum a ajuns o fatd de origine italiand din anii 1920 sd
asta imbolnivegte cre- devind neurolog?
ierul gi chiar il ucide. M-am dedicat studiului inc[ din copillrie. Tata voia si am
-
o cisnicie reugit[, si fiu o solie buni gi o mami bun[... Dar eu am
Cum funclioneazd creierul dumneavoastrd?
- Exact cala2} de ani. Nu obsery nicio diferenfi sau schim-
refivat. Am stat ln fala lui gi i-am spus ci Yreau se studiez.
-
bare in dorinlele mele ori in capacitl{ile mele. Miine, de exem- supdrare pentru tata, nu-i a;a?
plu, voi participa la un congres medical. - Ce
Da, adevirul este ci nu md simleam un copil fericit. Mi
-
simleam ca rilugca cea urdti, ftrl minte 9i neqtiind s[ fac mare
- Dar nu existd oare anumite limite genetice?
Nu, creierul meu va avea in curdnd un secol..., dar nu
lucru. Fralii mei mai mari erau foarte inteligenfi, iar eu md sim-
-
cunoaqte senilitatea. Pielea mi se rideazi, este inevitabil, feam cu mult inferioari lor.
dar cre-
ierul meu nu pifeqte nimic.
cd ali fdcut din aceasta un stimulent.
- infeleg
Da, dir qi exemplul doctorului Albert Schweitzer2, care se
Cum se explicd aceasta?
- Beneficiem -
afla in Africa pentru a lupta impotriva leprei, m-a stimulat la fel
de o mare plasticitate a neuronilor: chiar dacd
-
unii dintre neuroni mor, cei care ri"mAn se reorganizeazd.pentrua de mult. Am vrut si-i ajut pe cei care sufereau: acesta era visul
meu.
menline aceleagi funcfii. Numai ci trebuie s[ ii stimulezi.

- $i vi l-a[i implinit... prin ;tiinld. Iar astdzi

le ajuta{i pe fetele
Ajuta{i-md sd ii stimulez!
- Continui sd ai dorinfe, activeaz5-li creierul, din Africa, astfel incdt ele sd poatd studia.
- di-i mereu de se poate imbunitili
lucru; astfel, el nu se va degrada niciodati. - Noi luptlm impotriva bolii, dar totul
daci vom pune capit oprimirii femeilor din llrile musulmane.
$i voi trdi mai mult?
- Vefi Religia este o frdnd in dezvoltarea cognitivd? in dezvoltarea
- trii mai bine in anii care vd rimAn de triit, gi asta este -
cunoagterii?
cu adevirat interesant. Secretul este si rim6i curios, angajat,
Da, religia marginalizeazd femeia in fafa birbatului; $i o
implicat gi si ai o pasiune. -
marginalizeazd in ceea ce priveqte dezvoltarea cunoagterii.
A dumneavoastrd a fost cercetarea ;tiinlificd?
- Da, gi sunt inci la fel de pasionati de ea. 2 Albert Schweitzer (1875-1965) a fost un medic misionar, teolog
- protestant, muzician gi filozof franco-german. in 1913, a deschis 9i a
Ali descoperit cum se dezvoltd;i se reinnoiesc celulele siste- condus o leprozerie pentru negri in Gabon. A primit Premiul Nobel
-
mului nervos. pentru Pace (in 1952). (n. red.)

r6 purEREA cREtERULUt
St utMtroARELE sALE cApActrATt Partea l- Avem un creier UNIC 17
 vreo diferen[d intre creierul unui bdrbat
. - ^Existd ;i cel al unei
-*Cum vd explicali nebunia nazistd?
Jemei? Hitler gi Mussolini au gtiut si vorbeascl mullimilor; atunci
- Numai in privinfa funcfiilor cerebrale, aflate in relatie cu
emofiile legate de sistemul endocrin. Dar intre funcfiile.ogrritirr.
creierul emolional prevala intotdeauna asupra creierului neo-
cortical, asupra laturii intelectuale. Ei au manipulat emofiile, nu
nu existi nicio diferenfi.
rafiunea.

- Atunci de ce existd atdt de pu{inefemei in domeniur;tiin[ei?

Nu, nu este deloc aga! Mai multe descoperiri gtiinlifice airi- - Ata se inthmpld ;i astdzi?
-
buite birba{ilor au fost, - De ce credeli ci in multe gcoli din SUA se predl creafionis-
de fapt, opera surorilor soliilor'sau fiice- mula in loc de evolulionism?
lor lor.
este emo{ie, f.ind lipsitd de ra{iune.
Este adeydrat?
- Inteligen{a femininl - Ideologia
Raliunea este fiica imperfecliunii. La nevertebrate totul este
- nu era acceptatd, ci era pusl in umbri. -
programat, ele sunt perfecte. Noi, nu! Fiind imperfec$, recurgem
Din fericire, astlzi,in cercetarea gtiinfihci, existi mai multe femei
la rafiune, la valorile etice: distinclia dintre bine 9i rdu reprezintl
decdt birbali: mogtenitoarele Hypatiei3.
cel mai inalt grad de evolufie darwinisti.

- inpeleapta din Alexandria secolului al lV-lea.

Acum nu vom mai sfArqi ucise pe stradd de cltre cilugirii - Nu v-a{i cdsdtorit niciodatd, nu a{i avut copii?
-
creqtinimisogini, aga - Nu, am intrat in jungla sistemului nervos. Am rimas fas-
cum a fost ea. Cu siguranli, ceva s_a iribu_
niti[it de atunci in lume.
cinatl de frumuselea ei gi am hotirAt s[ ii dedic tot timpul, toat[
viata mea.

- Nimeni nu a tncercat sd vd asasineze...

in timpul fascismului, Mussolini a vrut si-r imite pe Hitrer
-
^ persecu{ia ,,Este mai binesi adaugi via![ zilelor, decittzile vie[iil'
in evreilor. A trebuit si mi ascund un timp. Dar nu
mi-am oprit cercetirile: mi-am creat laboratorul in propriur dor-
Iati cea mai buni introducere pentru a face cunoqtinli cu
mitor gi, in acel moment, am descoperit apoptoza, udi.i moartea creierul, o introducere care zdruncinl certitudini bine inridi-
programati a celulelor. cinate conform clrora creierul nostru se micEoreazb odatb ctt
virsta. Dar nu este asa! Creierul nostru este ceea ce noi facem
- De ce existd un procent atht de ridicat de evrei care sunt
oameni de ;tiinld;i intelectuali?
din el.

- Excluderea a provocat in randul evreilor munca interectu-

ali: totul se poate interzice, dar nu si ceea ce gdndegti. Este cert l[
existd mai multe Premii Nobel delinute de evrei.

3
Hypatia din Alexandria (340-415 d. Hr.) a fost o matematiciani,
filozoafr, gi astronom[ greac[. A condus Academia din Alexandria.
A fost ucisd la comanda patriarhului chiril pentru ci era interesatr
4 Crealionism - teorie teologici potrivit cireia sufletul fiecdrui indi-
vid provine, prin crealie nemijlociti, de la Dumnezeu, afirmdndu-se
mai mult de gtiin!5 decdt de superstilii. (n. red.)
astfel ci sufletul este un principiu deosebit de trup. (n. red.)

18 pUTEREA CRETERULUT
tt utMtTOARELE SALE CApACtTAT| Partea l- Avem un creier UNIC 19