Cernea Flavia Diana

Clasa a VII-a A
 Cometele (latina: stella cometa, greaca: kom, steaua
cu par) sunt corpuri ceresti mici, de aparent
nebuloasa, care se rotesc n jurul unui Soare. n mod
normal este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar.
Simbolul astronomic pentru comete const dintr-un disc
cu o coada formata din trei linii.

Multe comete trec prin zonele marginale ale Sistemului

Solar. Uneori, unele din ele ajung totusi si n apropierea
Soarelui, unde capetele lor luminoase si cozile lor lungi
si stralucitoare constitue o imagine spectaculoasa.
Majoritatea cometelor se apropie de Soare doar pentru o
scurta perioada de timp.
 Caracteristici fizice:

Majoritatea cometelor sunt formate din trei prti:

un nucleu central, solid.
o coam rotund sau cap care nconjoar nucleul.
o coad lung de gaze si praf n prelungirea
capului.
 Nucleul:
Partea solida a cometele este format dintr-un nucleu mic, ntunecat, construit din
compusi organici si gaz nghetat (avnd o temperatur de -270C). Printre
compusii organici se pot numr monoxid de carbon, metanol, etanol, cianura de
hidrogen si etan.
Diametrul nucleului la intrarea cometei in sistemul solar poate fi de la 100m
pn la 40km, avand o mas de ordinul 10^-9 mase terestre.
Atunci cnd cometa se afl la distant mare fat de Soare, nucleul are
temperaturi foarte sczute, gazele pstrndu-se n stare solid n interiorul
nucleului. n aceste cazuri, cometele mai sunt numite si "bulgri de zpad
murdar", deoarece mai bine de jumatate din compozitia lor este gheat.
n apropierea Soarelui, ntreaga materie gazoass este volatilizat, dar o parte
din nucleu, protejat de un strat de pulbere ru conductor, rmne solid.
Nucleele cometelor se numr printre cele mai ntunecate obiecte cunoscute din
sistemul solar. Sonda Giotto a constatat c nucleul cometei Halley reflecta 4%
din lumina care cade pe el, pe cnd asfaltul reflecta 7%.
 Coama:

n jurul nucleului se formeaz un nor imens de

gaz, numit coama. Coama se mreste pe msur ce
cometa sa apropie de Soare. Cldura Soarelui
forteaz nucleul de gheat s se topeasc; astfel
apar jeturi de gaz si praf, lungi de zeci de mii de
kilometri.
Coama mpreun cu nucleul constituie capul
cometei.
 Coada:
Cozile cometelor pot fi formate din gaz si din praf, reprezentnd
alungirea coamei cometei n directia opus Soarelui datorat
presiunii luminii si vntului solar (format din particule ncrcate
electric).
Coada poate fi dreapt sau curb, unic sau multipl.
De multe ori cometele prezint dou cozi: una alctuit din praf,
iar alta format din gaze. Coada format din praf devine vizibil
deoarece reflect lumina solar, pe cnd coada gazoas este
vizibil datorit gazul ionizat din care este alctuit. Particulele de
praf dau aureolei o culoare alb-glbuie, iar gazele ionizate confer
cozii o nuant albstruie sau verde.
Coada unei comete poate atinge dimensiuni impersionante, uneori
mai mult de o Unitate Astronomic. Lungimea cozii este direct
proportional cu distanta dintre comet si Soare (cu ct cometa
este mai aproape de Soare cu att coada sa devine mai lunga).
 Tipuri de comete:
Dup modul n care se rotesc n jurul Soarelui avem mai multe tipuri de
comete:

Comete scurt periodice - sunt comete ce au orbite mai mult sau mai putin eliptice,
asemntoare cu a planetelor sau a asteroizilor. Aceste comete si au originea n
centura lui Kuiper si au perioade orbitale mai mici de 200 de ani. Sunt formate
din resturile de materie dintre orbitele planetelor Neptun si Pluto. Cometele scurt
periodice sunt mprtite la rndul lor n familia lui Jupiter (comete cu perioade
orbitale mai mici de 20 de ani) si n familia Halley (cu perioade orbitale ntre 20
si 200 de ani).
Comete lung periodice - au orbite excentrice, care le poart mult dincolo de orbita
planetei Pluto. Perioadele orbitale sunt cuprinse ntre 200 de ani si mii sau chiar
milioane de ani.
Comete neperiodice - vin din norul lui Oort, trec pe langa Soare si nu se mai ntorc
vreodata. Atunci cnd se afl n interiorul Sistemului Solar se comport similar
cu cometele lung periodice, cu diferenta c au traiectorii parabolice sau usor-
hiperbolice.
 Soarta cometelor:
Evolutia obisnuit a unei comete presupune pierderea treptat a
gazelor, n final rmnnd numai nucleul de roc: cometa se
transform in asteroid.
Dup 100-200 de treceri la periheliu cometa pierde gazale si
elementele usoare volatile, devenind o comet btrn. Nucleul
cometelor se poate fragmenta, n special cnd acestea trec n
apropierea Soarelui sau a unei planete. Astfel, din nucleu se pot
desprinde fragmente foarte mici de material (meteoroizi).
Cnd dezintegrarea survine brusc, cometa, devenit asteroid, se
prabuseste pe o planet sau pe Soare. De asemenea este posibil ca o
comet s fie aruncat n afara sistemului solar datorit
interactiunii cu un alt corp ceresc, de pild cu o planet (n special
cu Jupiter).
 Numele cometelor:
Numele date cometelor au urmat mai multe conventii diferite n ultimele dou
secole. nainte ca orice conventie sistematic de denumire s fi fost adoptat,
cometele erau denumite ntr-o varietate de moduri.
nainte de nceputul secolului al XX-lea, referinta la cele mai multe dintre comete
s-a fcut pur si simplu mentionnd anul n care acestea au aprut, uneori cu
adjective suplimentare pentru cometele deosebit de strlucitoare.
Dup ce astronomul Edmund Halley a prezis, pe baza legilor miscrii formulate
de Newton, c acea comet identificat n anii 1531, 1607 si 1682 va reveni n
1758, a devenit cunoscut sub numele de cometa Cometa Halley. n mod similar,
Cometa Encke si Cometa Biela au fost numite dup astronomii care le-au calculat
orbitele.
Mai trziu, cometele periodice au fost denumite dup descoperitorii lor, pe cnd
cometele care au aprut o singur dat au continuat s fie mentionate dup anii
de aparitie a acestora.Exist o regula de a se da maxim trei nume unei comete, n
cazul n care exist mai multi descoperitori ai acesteia.
 Cresterea numrului de comete descoperite a dus n 1994 la aprobarea de ctre
Uniunea Astronomic International a unui nou sistem de denumire. Cometele
sunt acum desemnate de anul descoperirii lor, o liter ce indic luna n care s-a
descoperit si o cifr ce se d n cazul n care s-au descoperit mai multe comete n
acea lun. Se adaug si un prefix, pentru a indica natura cometei:
1. "P"/ indic o comet periodic
2. "C"/ indic o comet care nu este periodic
3. "X"/ indic faptul c orbita cometei nu este cunoscut cu precizie
4. D"/ indic o comet care s-a fragmentat sau s-a pierdut
5. A"/ n cazul n care cometa a fost confundat cu un asteroid.

Dupa ce se observ o a doua trecere la periheliu, cometa primeste o cifr initial.

Dou comete poart un nume romnesc, si anume cometele 1943C Daimaca si
cometa 1943 W1 Van Gent-Peltier-Daimaca. Descoperitorul lor a fost un
profesor de matematic din Trgu Jiu: Victor Daimaca (1892-1969).
 In cultura populara:
Cometele au fost vzute, superstitios, mult timp ca aductoare de
calamitti sau evenimente importante. Girolamo Cardano afirma c
atunci cnd o comet cade n apropiere de Saturn ar anunta cium,
secet si trdri; cnd ar cadea pe lng Jupiter ar prevesti
revolutii; aproape de Marte ar semnifica rzboaie; aproape de
Soare, calamitti pe tot globul; aproape de lun, inundatii; aproape
de Venus, moartea nobililor; aproape de Mercur, un numr mare de
nenorociri.
Aparitia cometei a ridicat si frica c ar putea una s loveasc
Pmntul. Coliziunea cu un nucleu ar putea avea efecte catastrofice
n lumea ntreag, dar probabilitatea acestui eveniment s se
ntmple este foarte mic.
n science fiction, impactul cometei a fost descris ca o amenintare
depsit prin tehnologie si eroismul (Deep Impact, 1998), sau ca
un declansator a apocalipsei(Hammer lui Lucifer, 1979) sau de
valurile de zombi (Night of the Comet, 1984).
 Observarea cometelor:
n cazul cometelor observatiile vizuale sunt mai putin importante,
n timp ce observarea pe cale fotografic d uneori rezultate
spectaculoase.
Pentru observarea cometelor sunt necesare instrumente ct mai
luminoase si cu putere mic de mrire: un bun binoclu de cmp
(7x50) fiind mai bun dect o lunet de 45 de mm care ar mrii de
30 de ori, deoarece binoclul are o luminozitate cu mult superioar.
Cutarea cometelor nu este complicat, dar necesit mult
perseverent si mai ales un cer curat. Ele pot fi gsite mai ales n
zona vestic a cerului la 2-3 ore dup apusul Soarelui si n zona
estic cu 2-3 ore nainte de rsritul acestuia.
Cometele se mai pot observa si de pe sonde spatiale. Astfel, cometa
Churyumov-Gerasimenko va fi vizitat n anul 2014 de ctre sonda
spatial Rosetta a organizatiei europene ESA.
 Comete celebre:
Nume Data descoperirii Ciclu Ultima aparitie
Halley 239 .Cr. 76 ani 1986
Encke 1786 3,3 ani 2002
Swift 1872 125 ani 1996
Tuttle
Hale- 1995 18.000 1997
Bopp ani
Hyakutake 1996 14.000 ani 1996

Shoemaker- 1993 A czut 1994

Levy 9 pe Jupiter
Orbita unei comete.
 Orbitele cometelor: 1P/Halley(elipsa portocalie), 9P/Tempel
1(elipsa verde), 17P/Holmes (elipsa portocalie) si 103P/Hartley
2 (elipsa rosie). Sunt afisate si orbita lui Jupiter(cerc albastru),
orbita sondei spatiale Deep Impact(elipsa punctat galben) si
orbita navei spatiale n timp ce ndeplineste misiunea Epoxi(cerc
alb).
 Nucleul
cometei
Tempel 1
fotografi
at de
sonda
spatiala
Deep
Impact.
Nucleul
masoara
aproxim
ativ 5-7
km n
diametru.
Coama cometei Holmes
Coada cometei NEAT (Q4).Este vizibila att coada
albastra ionizat a cometei, ct si coada de praf (rosie)
mai scurta.
Cometa Hyakutake
 Cometa
Halley
reprezentat
a pe
Tapiseria
de la
Bayeux.
Regele
Harold I
afla de
Cometa
Halley
nainte de
Batalia de
la
Hastings,
n 1066.
Cometa Hale Bopp
Cometa Lulin