IEnouoNAH Save AcHIoRITUL

PnrtMI $I DTPRESIE
Ce este Si cum
se vindeci depresia

Traducere din limba greacS:

Preot Victor Manolache

0blrtrvkff oGvMeilryff
20L4
 Cupnrns

Prolog

Prologul autorului
la edilia in limba romAni

Partea intAi
PnrnranE

1. Ce sunt patimile?............. ............,............ 17

Sunt p uterile suftetegti
. care au luat o direclie gregitd ...............................,......... 17
O mul es t e unit at e p sihos omat ic d ................................. 20
Inima este centrul sufletului,
organul conducdtor .............. 23
Ce este sufletul gi care sunt pdrlilelui ........................ 25
' Puterile sufletului ................. 28
a. Puterile gnostice (simfurile sufletului) ..... 28
Celelalte puteri gnostice sunt: cugetarea,
slava, inchipuirea gi simfirea ....... 29
 286 CupRrNs CupnrNs

,,Scurt-circuitarea" dintre minte (inimn) amnd lip s a o ir tulilor ....,.......................... 58

P atimil e ins e

gi cugetare (gAndire-creier) .......... 31 Patimile apnr chnd nu ne pocdim c0ntinuu.............. 59

b. Puterile vitaie sau poftitoare Cauzele patimilor: migcarea gregitd a liberului
ale sufletu1ui............... .... 34 arb itru gi tn d emnul ur dj m agului ................................. 61
Migcarea ascunsd a puterilor sufletegti Cum au apdrutpatimile............. ,.............. 62
dinpricina girrdurilor ............................... 35
Gindurile giproaenienlalor .,......... ........ 35 3. Cum se vindeci patimile
Felurile gindurilor ............... g7 OmuI care nu s-a curdlat de patimile sale,
Drumul de Ia atacul
ghndului rdu phnd Ia pdcat ..........
:'f dupd Sfinlii Pdrinfi, este botlnaa sufletegte ............... 64
39, i, t Egoismul gi iubirea de sine..............;....... ...................... 67
G6 ndur ile p dt image tntune cd minte a 39
Mintea omului trebuie sd se afle tn inimd ................. 69
Folosirea gregitd a minlii
Intrebuin{area gregitd a pdrlii
40nr
R estabilirea rugdciunii minfii ........,....... 70

milnioase gi a celeipoftitoare Ifindecarea patimilor in general ............. 72

......,,,........... 42 ' Care sunt pdcatele celor trei pdrli
Folosirea gregitd a dorinlei .......,......,....................,..,...... 49
Folosirea cea bund gi folosirea
ale sufletului gi cum se aindecd .............. 75
P rev enire a prin r dzb oirea ghndurilor rele ................. 7 6
cen rea a celor trei puteri sufletegti ............................... 44
Cei trei giganfi ............. .......... 44
D eosebirea patimilor. P atimi sufletegti Epilog...... .......;...i......-.!. ................ 77
gi p atimi trupegti........... j..........
Disfunc[iite gi abaterile
care constituie diferitele patimi .............. 47
P atimile. sunt pricina multor

boli duhounicegti gi trupegti ..................... 48

Patimile sunt o pornire impotrioa iubirii.................. 55

2; Curn apar patimile 56

.........................!..........,..
Mecanismul credrii patimilor gi o recapitulare pe
scurt a celor spuse maitnainte ................ 56
288 CupRrNs CupntNs

Depresia: boala cea mai Depresia tnseamnd folosirea rea a triste{ii,

rdsphnditd dinlume 90 dinpricina inftuenlei demonice """""' 135
Depdrtarea omului de Dumnezeu E goismul-mhndrie, cauza princip ald
"""""" 137
giinstrdinarea lui 93 a"depresiei gi a celorlalte pdtimiri sufletegti
Sinuciderea: urmfrrea cea mai rea ,,Egoismul aduce tntotdeauna
a tndepdr t drii de Dumneaeu ............ 97 triiteye gi nelinigte" .........'..'....... """"""" 139
Ag a-numit ele probl eme p siholo gice Rolul celuiviclean gi aga-numi{iipsihiatri """""" 1'43
sunt tn esenld probleme duhoanicegti ....................... 101 ,,Tofi bolnaaii sufletegte se agazd
Iubirea fnld de ,,lume" (cugetarea pe eiiingigitn centrul aten[iei"""""""' 146
lumeascd) conduce la tristele gi la depresie .............. L05 Neputinla truPeascd, de asemenea,
Supunerea fald de patimi conduce prii.cinuiegte mknie gi melancolie """""""""""""""" L50
depresie
Ia tristele gi ............ 106
Adevdra[ii ,,rdu-stdpLnifuri" ................. 108 3. Cum'sevindeci dePresia
Omul 151
est e chemat s d deain d p er so and....................... 111
dupi Sfinlii Pirinfi ai Bisericii """""""'"""':""""'
Cele patru Jbluri ale tristelii ................... 115 O simpld exPlicalie a dePresiei
Ce este tristelea gi depresia, b azat i pe tnv d! dtur a Sfinlilor P dr inli """""""""" " 152
dupd Sfin[ii Pdrinli .............1.1.6 P rincipii eutice gi miilo ace aindec dto are
ter ap
Trist e I e a folosit o are gi tr iste I ea demonicd................ 1 1 9 pentru depresie dupd Sfinlii Pdrinli "' 155
Tristelea - akedia adtdmdtoare ..............122 Mijloace aindecdtoare -
D uhul tr is te
lii i tnfr unt ar e a lui ................................ 124
g
,ridiro*rntele depresiet....'............." ""' 156
Pr cinil e tr istefii- ake die
i .
gi aindecarea ei prin lucrare ...................127 Mijto ace teruPeutice generale
Llrmdrile depresiei, D epresiaii 1. Viala iniuntrul Bisericii -
il osfrndesc pe Dumnezeu ................ ........ 130 tradifia ortodoxi "..:......"......... """" 157
Cel depresia se chinuiegte a. Doar Biserica Ortodoxd
pe sine insugi gi pe cei din jurul lui ............................ 131 vindecd in mod adevdrat, izbivegte
de patimi 9i de depresie.'.""""""' """""""""" 157
2. Cum apare depresia ........1.34 b. Doar interesul Pentru Bisericd
Cum se nagte depresia ................. .............134 il vindecd Pe om """ 158
 Cupntus 291.
290 CupnrNs

c. Tradifia ortodoxd il preface 2. lncrederea in iubirea

pe om gi-l schimbd gi in pronia dumnezeiasci """"" 174
2. Harul dumnezeiesc.............. 3. Aplicarea poruncilor evanghelice ....-....... L 75
..... 1.6L
a. Harul dumnezeiesc care se dd prin Sfin- 4. Iubirea fali de Dumnezeu
tele Taine ale Bisericii il vindeci pe om (iubirea dumnezeiascd) -......... '...-. 176
sufletegte, dar gi trupegte
a. Vindecarea patimilor gi a depresiei
............ 1,61,
b. Stadiile vindecdrii diferitelor const5 in a-L iubi pe Dumnezeu ,,din tot
sufletul gi inima gi cugetul" ..'........"..:...... ......' 176
patimi gi a depresiei in general .................... .. 1,62
b. Iubirea fali il elibereazd pe
de Dumnezeu
c. ,,Prima miqcare o face Hristos" .......:.......... 1,65
om de auto-conservarea egoistd a depresiei 178
d. Hristos, prin harul Sdu, vindecd omul
intreg, chiar gi adAncurile sufletului ............ L66 5. Isihia. ,,Isihia - inceputul curdfirii"
gi al vindecirii........... .. 1,82
e. Psihanaliza dumnezeiascd. TirAmurile
6. Rugdciunea ...................'......'............................... 183
sufletului care sunt socotite greu accesibile
a. Rugdciun ea arzdtoate
qi multe dintre ele necunoscute, precum
este antidotul depresiei ....'.'...........'..........'...... 183
incongtientul, pot fi cu adevdrat vindecate
b. Rugdciunea preface depresia in bucurie L87
prin harul lui Dumne zeu ................................. 1,67
3. Conlucrarea omeneascd
c. Rugdciunea neintreruptd ........'.......... "' """ 190
......... 169
a. Este neapdratd nevoie de conlucrarea
7. Cugetul smerit- smerenia '-... 19L
' a. Smerenia: pregXtirea necesard
teandricd (divino-umand) pentru dezle-
sufletului ca sd scape de depresie .,...'..'.....
a 191
garea problemei omului ...................... ............. 169
b. Smerenia: marele
b. Omul vindecat de cdtre Bisericd, deoarece
medicament teraPeutic 196
conlucreazd cu harul dumnezeiesc, nu este
c. Lepddarea ingAmfirii'..'.....'.'....'. 199
chinuit de aga-numitele boli psihologice qi de
8. Ascultarea ................ 200
probleme (depresie, fobii, agonii, stres etc.) 770
a. Ascultarea: smerenia pusd i:r practicd ....... 200
b. Tdierea voii .......'..... 2A5
Mij I o ac e ter ap euti ce sp e ci ale
1. Credinfa cea dreapti (Ortodoxia). 9. Umpierea golului sufletesc Ai bucuria
inceputul vindecirii este credinta dreapt5, duhovniceasce. Izgonirea rnAhnirii prin
inmullirea bucuriei duhovnice gti .....'..'.....'.. 249
care ia chip in viafa noastre ........ 173
292 CupnrNs
Cupnrrus

10. Lucrarea. Lucrarea cu

enfuziasm gi as_ c. Vindecarea depresiei incepe
cultare este un medicament insemn at ........
2L0 printr-o Spovedanie generalS ... 232
11. Cercetarea duhormiceascd
... 2lg d. Neamintirea pdcatelor mdrturisite .......... 236
12. Preocuparea cu
grddina florile gi cu arta e. Spovedania ficutd cu curaj
Cercetarea cuvAntului lui Dumnezeu, ca indepdrteazd ruginea demonicd .................... 237
gi preocuparea cu arta, grddLna, alungd f. Niciodati sd nu deznddijduim! Dum-
akedia, depresia ......... 214 nezeu ne iubegte intotdeauna ffu6, margini 239
13. Plimbarea gi amintirea momentelor g. Spovedania generalS:
frumoase Plimbarea terapeuticd pe munte ,,psihanaliza dumnezeiasci" .... 244
gi amintirea momentelor frumoase ale
trecufului Concluzii despre depresie 249
14. Muzicabir"r;;;;","i".e aiii"""r;^ 3r2 Sfkntul Gherasim cel t6ndr, din Kefnlonia, ocroti-
15. Lepddarea tuturor gAnduril,or de la torul demonizalilor gi albolnaailor psihici 250
inceput. Neprimirea gAndului rdu de la
inceput ...... Zlg
Epilog 250
1,6. Lepddarea invidiei gi a geloziei.
Rdzboirea invidiei gi a geloziei.....-............. ...
221.
TT.Rdzboirea dorinfei de a fi iubi,ti ............... 22g
18. Rdbdarea - sporirea zelului duhov_
nicesc. Rdzboirea akediei, a molegelii
sufletegti prin ribdare, aflarea modurilor
de sporire a rArrnei gi a lucririi................... .....
225
19. inchiderea televizorului
gi a jocurilorvideo ..... 226
20. Pociinfa gi Sfdnta Spovedanie.................
229
a. Thina Sfintei Spovedanii qi pociinfa ........
22g
b. Pocdinfi -
Spovedanie: vindecarea
desdvArgiti de patimi gi de depresie............ 230
294 CupRrNs

Distribufie:
S.C. Egumenila S.R.L.
o.P. I
c.P. 150
800380 Galali
tel. I fax: 023 6-326.1 30
e-mail : editur a@e gumenita. ro
www.egumenita.ro
 r. CE SUNT PATIMILE?

Sunt puterile sufletegti

care au luat o direcgie greqiti

atimile sunt direcfiile gregite spre care tind

s-o ia diferitele puteri ale sufletului nostru.
Supunerea fafd de ele indepdrteazl,existenfa noastrd
de evolufia citre ,,asemdnarea" cu Dumnezeu.
Omul va trebui si le infrunte pe acestea impreund
cu harul dumnezeiesc, sd le dispretuiasci gi sd le
intoarcd spre bine, virtute, iubire fafd de Creator gi
fafd de aproapele.
CAndva, l-au intrebat pe BitrAnul Paisie:
,,-Avva, cAnd profetul David a spus: "Cu duh
stdpAnitor mi intdregte>>, ce a cerut?
- David a cerut de la Dumnezeu sd-i dea
harisma stdpAnitoare, deoarece urma si cArmuiasci
oameni. Dar orice om are nevoie de duh stdpAnitor,
pentru ci trebuie sd se conducd pe sine, ca sd nu-l
comande patimile sale.
-Avva, ce sunt patimile?
- Eu vdd patimile ca puteri ale sufletului. Dum-
nezeu nu ne di cusururi, ci puteri. Dar cAnd nu va-
lorificdm aceste puteri pentru a sdvArgi binele, vine
Aghiufn, le exploateazl, qi ele devin patimi, iar noi
dupi aceea cArtim gi le punem pe seama lui Dum-
i8 le novoNnuul Seva AcHtoRtrul
nezeu. in timp ce, dacd le valorificdm, intorcAndu-
le impotriva rdului, ele ne ajutd in rdzboiul duhov-
nicesc.
De exemplu, mAnia arati ci sufletul are bdr-
b51ie care ajuti in viala duhovniceasc5. Cineva
care nu este mAnios gi care nu are bdrbifie nu
poate si intre u$or pe figagul siu adevdrat. Omul
mAnios, dacd valorificd in viafa duhovniceasci
puterea pe care o are, este ca o magind puternicd
gi rezistenti, care ia direclia dreapti gi nimeni n-o
ajunge. Daci insd n-o valorifici gi igi pierde con-
trolul, se aseamdnd cu magina care aleargd cu o
vitezd foarte mare pe un drum care nu este neted
gi se ristoarni in chip cumplit.
Omul trebuie sb cunoasci puterile Pe care le are
gi si le intoarcd spre bine. Astfel va ajunge, cu ajutorul
lui Dumnezeu, intr-o stare duhovniceascd bund.
De exemplu, egoismul sdl intoarcd impotriva
diavolului qi si nu se lase doborAt la pdmAnt cAnd
vine gi-l ispitegte. Tendinla spre flecireali s-o sfin-
feasci cultivAnd rugdciunea. Nu este mai folositor
pentru el si vorbeascd cu Hristos gi sd se sfinfeascd,
decAt si p5livrdgeascd gi si picituiascd? Adicd
omul poate si devini bun sau riu in funcfie de
cum igi va folosi puterile sufletului"lO.
10
Pdrintele Paisie Aghioritul, Patimi gi airtuli, Cuadntul
5, SfAnta Mdnistire ,,Evanghelistul Ioan Teologul", Souroti,
Thesalonic, 2007 (veziin continuare: Patimi gi airtufi).
Parrurlr 19
Din cele de mai sus infelegem ci patimile sunt
puterile sufletului care nu sunt folosite spre bine.
in loc sd ne ajute sd ne apropiem gi sd ne unim cu
Dumnezeu, ne indepdrteazd de Acesta. Noi va
trebui sd cunoagtem aceste puteri sufleteqti, care
sunt darul lui Dumnezeu, gisi le valorificdm, incAt
sd ne unim cu Creatorul. Atunci Dumnezeu Se va
preasl5vi qi semenii nogtri vor primi binefaceri.
M6nia (inclusdin partea volifionalill a sufletului)
ne-a fost ddruiti de cdtre Dumnezeu ca sd ne in-
dreptim cdtre Acesta cu avAnt, cu rAvni gi cu hotd-
rAre, incAt s5-L iubim mai mult decAt pe tofi gi pe
toate. Folosind-o corect, putem, de asemenea, sd
ne infrAndm pe noi ingine de la rdu, sd indepdrtim
gAndurile gi poftele cele rele, pe care vicleanul le
seamind gi cu care tulburi sufletul nostru.
lnsi de obicei, noi, contrar celor spuse mai
sus, folosim mAnia ca si ne apdrim pe noi ingine,
ca sd ne rdzbundm, ca sd ne ridicdm impotriva se-
menilor nogtri.
indreptarea acestei porniri greqite a pirfii m6-
nioase a sufletului se realizeazd prin iubirea fafd
de tofi, prin ticere gi prin rugdciune.
Dorinfa (inclusi ir:r partea simtitoare a sufletului)
ne-a fost diruitd de cdtre Dumnezeu ca s5-L dorim,
ca sH-L iubim pe El. Dar noi, dimpotrivd, o folosim
11
Volilional = (fr. aolitionnel) Care se referd la voinfi,
care este determinat de voinfi; volitiv. (n. ed.)
20 le nouoNeHul Savn AcHlonrtut
ca s4 poftim lucrurile lumii, pldcerile lumegti, banii
gi slava degartd lumeascd.
Vindecarea acestei pomiri rele a pdrfii poftitoare
se dobAndegte prin infrAnare sub toate aspectele
(infrAnarea de la mAncare, de la somru de la odihna
trupeascd, de la cuvinte, vorbiri, insofiri, de Ia
migcdri).
Dar gi egoismuf spunea BdtrAnul Paisie, ne-a
fost dat ca sd nu fim doborAli la pdmAnt, ca sd nu
depunem armele fir lupta cu potrivnicul, cu diavolul.
Noi, ins5, il folosim ca s[-irdzboim pe fralii nogtri,
Sau chiar pe Dumnezeu insugi.
Mintea (inclusi in partea rafionald a sufletului)
ne-a fost diruiti de Dumnezelr ca sd ne rugdm ne-
incetat- gi nu ca sd o plimbim incoace gi incolo,
cultivAnd felurite gAnduri striine gi ingelitoare.
Vindecarea pdrfii raflonale a sufletului se dobAndegte
prin rugdciunea neincetatd.
CAnd punem in acfiune in acest fel darurile
dumnezeiegti, atunci realizim scopul existenfei
noastre gi ne asemdndm cu DumnezelJ, Care nu
are patimi, ci puteri dumnezeieqti gi energii'bine-
ficitoare pentru intreaga zidire.
Omul este unitate psihosomatici
Omul este alcdtuit din trup gi suflet. Fiecare
element separat nu-l constituie pe om. SfAntul lustin
I\4artirul gi Filosofui spune cd sufletul in sine nu
P,rrrnalrE
este om, ci se numegte,,sufleful omului,,. De asemenea
gi trupul nu se numegte om, ci ,,trupul omului,,.
,,Deoarece niciunul dintre aceste aoue elemente,
luate separat, nu reprezintd omul, ci se numegte om
ceea ce reiese din imbinarea acestor doud elemente,
Dumnezeu l-a chemat la viafd gi inviere pe om, nu o
parte, ci omul intreg, care este suflet gi trup,'r2.
Aqadar, omul nu ?nseamnd doui Uuc;1i ihde_
pendente, doud pdr,ti separate: suflet gi trup. Dim_
potrivS, este o unitate psihosomaticd nedespirfitd
care, cAnd se scindeazd, atunci survine mtartea
omului.
,,Sufleful este creat impreund cu trupul,,. Em_
brionul ,,primegte suflet odatd cu zdmislirea,,. in
momenful conceperii se creeazd gi sufletul,,,care lu_
creazd in funcfie de trup (atAt cAt lucreazd sufletul,
la fel gi trupul). Cu cAt trupul cregte, cu atAt igi
vddegte gi sufletul lucrdrile lui,'ts.Aceste doud pdr!
ale noastre (sufletul qi trupul) sunt dependente reci_
proc Ai una o confine pe cealaltd. OricAt ar pirea de
12 Sf6ntul Iustin, Degpre tnaiere, Bibtioteca pdrinlilor
scriitorilor greci, Atena 1gtl, 4, pp. 229-230. Vezi HristosEi
Vantsou: Nunta Ei pregdtirea acestiii din perspectiaa pastoralei
o1todox9, Atena, 1977, p. i1:.impdrfirei gi puterile iuftetului,
,http: //wwwoodegrcom/o10,ode/ dolna/ psp<i3.htrn#_e
in
,,Aqa cum niciuna dintre pirli riu inseamna om, ci unirea ",fgz,',
amAndurora se cheami aga, Dumnezeul-achemai fu
inviere..pe om, nu o parte, ci pe acesta ?ntreg care este"iugeli
suflet
gi trup".
13
SfAntul Ioan Sinaitul, Scara, p.136,nota 2.
22 lpnovoNeHul- SevR Aculontrul
straniu, este totuqi adevdrat: sufletul este cel care
,,cuprinde", in timp ce trupul este,,cel cuprins"'
SfAntul Grigorie Palama spune: ,,ingerii qi su-
fletul, care sunt fiinle netrupeqti, nu se afli intr-un
loc anume, dar nici pretutindeni"' Sufletul se afld
continuu impreund cu trupul cu care s-a zidit "nu
ca intr-un loi, nici ca invelig al trupului, ci ca cel
care-l umple continuu, 9i-1 cuprinde, 9i-1 insufleleqte'
de vreme ce poartd ,,chipul" lui DumnezerTla'
Aga cum fierul incins, inroqit de foc, devine
astfel ientru cd vdpaia cuprinde metalul negru' in
acelaqi fel gi sufletul cuprinde trupul'
Sufletul nu este numai inlduntru, ci 9i in jurul
qi in afara trupului. ,,Sufletul nu este inlduntrul
trupului, tpn.t" SfAntul Ioan Damaschin, ci trupul
se afld inlduntrul sufletului"1s'
Sufletul dd viali trupului. Daci acesta sldbd-
nogeqte, atunci se imbolndveqte qi trupul' Dacd
moare
ple-ace cu desdvArqire din trup, atunci trupul
ii omut se preface intr-o grdmadd de fdrAni, ase-
menea unui sac gol c6zut Pe PImAnt'
Filocalia, vol. 4, 156, 61', vezi Mitropolitul Ierotheos
1a
Psihotuapia
Vlachos, Mltropolia de Nafpaktos gi eghigs-Yta sios'
O r to ao iA, -:' S?1F
G di c ayi e t er ap e i ticd p at r i stlcil, Edilu 1.7
Uarlertit" u Naqierii Maicii Domnului ,,Pelaghia" ' Cap'3' Ce
este sufletul?
loan Damaschin, Thesaurus Linguae Graecae'
t6 Sfentul
fragmeita pttilosophica,vol. 3, cap' -6, rAndurile 13-14: "Sufletul
nu Este in trup, ci truPul in suflet" '
Parlvllr 23
Inima este centrul sufletului,
organul conducitor
Partea rafional5 a sufletului, mintea, este unitd
cu inima gi este tronul harului dumnezeiesc.
SfAntul Grigorie Palama - avAnd in vedere faptul
ci existd oameni care localizeaz6 sufletul ,,in-cap,
ca intr-o acropold" (elenigtiil6), allii ci il agazi
ii
inveligul inimii,,intru aceasta se afld duhul sufle_
tului" , ca cel mai autentic vehicul (iudaizantiit _,
)
Elenist (gr. hellenistai) oameni care deqi nu erau ei
=
^ingigi.tugreci (hellenes)
,plerrizau;', adicd, vorbeu, ii*bu g.uuJ
(heltenisti,"Faptele Ap-ostolilor 2I,97, etc.) gi care au aloptui
de altfel,{elul de viafd al grecilor (hellenismos,2 Macabei 4,'10).
CuvAntul apare-pentru prima oard in literatura greacd in
Faptele Apostolilor 6,1, unde indicd un grup de evr& cregtini
din Biserica primard din Ierusalim, dar iare se deosebeau de
,iudei" satt,,evrei", (hebraioi), care probabil vorbeau aramaica.
Cei gapte diaconi, inclusiv $tefan gi Filip, au fost alegi ca
urmare a plAngerii elenigtilor ci vdduvele-,,evreilor',
fu_
".u.,
vorizate in raport cu vdduvelg eleniste c6nd se fdceau impdrlirea
ajutoarelor caritabile din fondul comun; dup5 numell lor se
pare tofi au fost elenigti (Faptete Apostolitoi 6, 5). (n. ed.)
9_d
17
ludaizant=Reprezentant al sectei celor care au incercat,
p-e yTTea apostolilor, sd iudaizeze cregtinismul gi atribuiau
Vechitrlui restament valoare permanetrid gi cereau aplicarea
lui integrald, in cregtinism, degi Sinodul Abostolilor de la Ie_
rusalim, din primdvara anului 50, a hotirAf cd Legea Mozaicd
t, s tolilor 75,'J,9, 28).pentru cregrinii dintre neariuri (Faptete
Ap o "ttg..ob]r_gqt9r!9
Iudaizafii combdruf i de SfAntul Apostol
Pavel in Epistola cdtre Coloseni invdfau nu doar desple ob_
servarea legii mozaice (circumciziunea, deosebirea ahmlntelor,
sirbitorile, Snerea sabatului, a lunii noi), ei cereau gi practicarea
ascezei, socotind corpul ca o inchisoare a sufletuili. (n. ed.;