Sunteți pe pagina 1din 120

,+

ARHIMANDRITUL LAZAR ..

Despre bolile tainice ale sufletului


Traduceredin limba rusd de Pr. Nicolae Cretu

Tipiritd cu binecuvAntarea Prea Sfinlitului Pdrinte Galaction, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Despre autor

Redactor:Elena Marinescu Coperta: Mona Velciov Foto coperti: Isac Codre Traducere din limba rusi dupi originalul: Arhim. Lazar', O tainfrhnedugahdugi, Moscova, 2001.

I rhimandritul Lazdr Abagidze, georgian neam, viefuiegtedupl rAnduialaas6.ae cetice a Pdrinfilor intr-un loc retras din munlii Gruzie| unde nu existd nici internet, nici legdture telefonici, gi de unde le trimite oamenilor pricuvAntulsdu ziditor fdri a da slaveidegarte lej de apropiere. Cirlile arhimandritului Lazdr sunt scrisepenAutorul cunoagte bine tru cifitorii contemporani. qi problemelelor duhovnicegti,gi picatele lor, gi cdderile,dar gi mareaputere a pociinfei. El previne cu privire la capcanele duhovnicegticarese intAlnescmai desin caleaomului modern. Scrierilelui reprezinti discufii de la suflet la suflet cu un duhovnic iubitor, care gi-a intemeiat cuvAntul pe invdlitura Sfinfilor Pdrinli qi pe experienfaBisericiiOrtodoxe.

I. Cretu, Nicolae, trad


1

Prefald

iecare pas pe calea viefii duhovnicegti a cregtinului nu reprezintd, altceva decAt migcarea pociinld a inimii, careigi vede picade tele sale.Odati cu pocdinla se deschide,pentru cel carea inceput sd creadi, uga in lumea biserigi ceascd numai prin pocdinli i se vor deschide lui ugileRaiului. Mai pe scurt vorbind, inceputul pociinlei reprezinti inceputul mAntuirii. In zilele noastre foarte mulli oameni, care au cunoscut adAncurileintunecoaseale necredin!ei, ale ateismului, care au gustat roadele piguboaseale picatelor, dar din mila lui Dumnezeu au fost scogidin acestiad, chemafi la lumini, la degteptare,laviafl, prin cdinfa,prin Taina SfAnfului Botez, prin mdrturisirea picatelor 1or,prin primirea iertdrii in Taina Pocdinfei,prin primirea pirterilor haricein TainaSfintei Euharistii, se nasc la o noui viali, cu totul diferitd de aceea pe care au triit-o pAni acum. Dar i tlgcere renuntarea multe idetanterioare,Ia la i, la anumite depriruderi, cunogfi4le,

ARHIMANDRITUL LAZAR

BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI DESPRE

gusluri - adeseori,aproape apusul acestuihaos al pdcatului, carea rimas acolo,in urmd, tiiat de Acest procesal inceputul pocdinfeimAntuitoare. ref-u*zului "celor-vechi,al renagterii, al reinvierii nu sufletului estedestu-lde-di-ficil, estela fel penqs-te tru tofi gi tainic. Pe-@eu, peeiile-numai de-Fl $firrte,il scoatedin aceasti Sodomi picdtoasd,din robia egipteand,gi il duce prin pustiul curdfirii in pdmAntul fdgdduin!ei. (Profund gi temeinic privegte acestmoment al inceputului vielii duhovnicegtiSfAntul.Leqfan Zaygful in carteasa Calea cdtre mhntuire.) Despre fgful cum trebuie sd ne cdim de pXcatele ficute, caresunt acestepicate, cAt de grele sunt ele, cum sd le abandonim gi sd nu le repetim - despretoateacestea existddestul de multe indrumiri scrise,despre ele vorbescdes preofii in biserici, despre ele gtiu gi singuri mulfi dinnu tre cei care au venit la credinfi, deoarece este greu si observi pdca.teJe, exletioare fdcute cu fapta-,gicu cuvAnfi.rl,si-fi vezi inelinaliile gi patimile proprii. Desigur, gi pe acesteprime trepte cdtre evlavie fiecarenou convertit intAmpind nu puline obstac.ple, hotarg dificultdfi, neeazuri; dar tuturor le esteclar ci;Atd dd gtire despresine - sunt necesare hodoar bdrbdlia gi hotdrArea, tirArea fermd de a incepe o noud viafd gi de a renunta definitiv la ceaveche.$i, iatd, de la primele mici biruinfe asupra sinelui, omul convertit simte o mare ugurare liuntricd, o eliberare,o

conqtiinfa,cu oameimpicare cu DumnezelJ,c1J nii, aruncl parcd de pe umerii sii o mare greutate care l-a impovdrat toatd viala, sjnnlebucuria gi fluxul noilor+uteri gi cu mare entuziasm intrd intr-o noui familie, in lumea tainicdbisericeasci, incepeo noud viafi. $i, daci cregtinulnou-luminat a reuqit cu ajutorul lui Dumnezeu si-gi lepede picatele anterioaregi sd-giindrepte toate puterile salereinviate pe o noui cale,atunci incepe pentru el ce estemai important 9i mai greu' Faptul ci omul iqi vede multe din pdcatelesacofoarte tare,ii di o reprezentare le il smeregte in farectd despre sine,ii insufli fticd',cutremur !a judecilii lui Dumnezeu;el intrezireqte atunci gi aceadirecfiePe carepentru inceput trebuie s-o urmeze. Dar cAnd credinciosuli;i va tiia, prin mila lui Dumnezeu, cXderilesale,atunci chipul pociinlei se complicd, se tafirreazl' qi apare pesinguri cale dreapti ricolul de a pierde aceastX spr'emAntuire, iar el poatecofipe drumul larg al al autosuficien[ei-9i mAndriei. Ciindu-ne de veldsAndviala intinatd de mai inainte, chile pdcate, primind iertare de la Dumnezeu, noi rimAnem iotugi pwtatod de mrrlte boli duhovnicegti, de pa-timi, de deprinderi picdtoase - constatdm cd cu sunt-embolnavi cu inima, ctt--mintea, -voinfa sunt iernoastre.PXcatele cu toate s-entimentele tate,dar Fadnile sunt incd vii: faptelepicdtoase nu le facem, dar inqlh4a spre ele, seteade ele cer vie e.ste qi toate acestea incd multe eforturi de

ARHIMANDRITUL LAZAR

BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI DESPRE

poceinfd, multe lup-te,multe strigdte de durere gi --rugdciuni cdtre Milostivul Doctor - Domnul nostru iubitor de oameni. Dar pAnd cAnd va fi a$a?C6f,-timptriim in trup! Iatd, aici aparep_oticnirea: aceastd caledevine foarte neatractivi pentru mulfi - p.glalfrjaegnti41$, continua nemulgumire de sine, neincrederea in sine, suspiciuneafafi de toate sentimentele proprii, fald de toate migcdrilesufletului, o oarecaretensiunelduntricd permanentd,durere, amar.$i aga,dintr-odat5, omul vrea si primeascd linigtea deplin5, confortul interior, sentimentul mulfumirii duhovnicegtide sine insuqi, sentimentul importan,teialegerii sale. Este bine ca cel carea pigit de curAndpe acestdrum al cregtinismului sdintAlneasci,En ind{unite{_hun, care ii va arita d; G i.,."p.r-t .J**."u aruupti, il va invSla sd nu se indepirteze de intristarea mAntuitoare gi de zdrobire, sd nu respingi aceastd vederenepldcutd,dar folositoarea urAtenieisufletului propriu, si nu o acoperecu pdrerea _fa]sd despre s-ineqi cu indreptd_firea,ci sd poarte aceastddurere ca pe o cruce, ca pe o mdrfurie dreapti a cdii alesecorect(deoarece aceste necazuri care provin de la fitea noastrd cea_qazutd au fost profelite de MAntuitorul urmitorilor S6i:in Iumenecazuri aaea!Cine nu-gi va uri sufleful ae[i siu, viata s4 nu poate fi ucenic al lui Hristos!). Ca garanfie pentru bucuria viitoare sd pdstreze judecarede sine ca pe sareaevanghelicd, aceastd 10

fird de careorice lucrare a sufletului pe loe rnugi cegdiegte incepe sd rdspAndeascimiros urAt. Dar cAt de des seintAmpld invers! Aceastaa devenit o_bqald risnAnd,iti in timpul nostru: oamenii, cu-iubi-reade.pliceri inrddicinati induntrul lor, au inclinatia si cauteintotdeauna qi in toate o cpnfort gi pldcere,iar viala duhovniceascd inteleg ca pe un mijloc de primire grabnici a ,,fericirii" lduntrice, a linigtii pldcute, a euforiei. $i, iati, se observi urmitorul tablou: gi-amirturisit cel nou-convertit picatele anterioare,a mers la ori, gi-amai amintit la mirtubiserici, de cAteva risire cevadin trecut, a invdgatpufin si se roage, a inceput o viafd liuntrici ordonatd, dar:maidepellg aqyg{e: ,,Trdimnormal, nu prea pdcituim. yie Ei b ine, m_al 4ifeglegaAdsd+ic[toas , iJf, yin unele retimi in inimd, dar astaseintAmple tuturor. In schimb, cAlglptglutrrc facem acum..." etc. Se poate intAmpla chiar de la bun inceput ca'omul si nu simtd bolile proprii. $i dacd nu la neputinla igi obignuiegte privirea s sufletului, atunci pocdinfa liuntricd nu se va linu viafa duhovniceascd va pi de el. Firi aceasta aveaun reper,gi el seva abatepe un drum gregit. Atunci omul nu doar cd ru-ifi lqai-vede patimile a5cunse, chiar incepe si-gi inchipuie cd are ci oarecaredaruri inalte - ,,duhovnicegti", ,,harice", ,,sfinte".Toateacestemanifestdriale activitdlii sufletegticare par luminoase,binecuvAntate, pldcute lui Dumnezeu creeazi igpres-iaunei 17

ARHIMANDRITUL LAZAR

BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI DESPRE

deosebitealegeri,par inceputul unei inalte viefi duhovnicegti. Intr-adevdr, omului care are o pirere bund despresine,imaginAndu-gici se afld pe o treapti duhovniceascd inaltd, ii apar o insuflefire ciudat5, inexplicabili, o {egteptare a unor puteri lduntrice, o neobignuitd infierb6ntare, pe care o c..o. n_qdgrerAvni sfAnta,elanuri de activitate furibundi. Sd recunogtiin aceste migciri gim"anlA nu esteugor: estenecesard mulrygi@e td-experienfd pentru a putea de-duhovniceascd 'osebi o astfelde infierbAntare bolndvicioasd de rAvna adevdratd.Cel ce s-a abdtut de la calea dreaptdnu inceteazd senumeascd sd pdcdtos, ba chiar se gi considerdaga.Realitateae cd p_atimile incep sd actionezefo_aflg_{efinq!_Qilqi.ryi, astfel ci recunoagterea picitogeniei existd,dar este superficiali, mai mult in cuvinte, nu gi in senti-: mente.Recunoagterea propriei dreptdfi st5infiptd ad6ncin suflet, degi in cuvinte ea poate si nu se exprime clar. Este important ca de la bun inceput sd dai o direcfie corectd cursului viefii duhovnicegti a credinciosului, si-l _ferggti o asemenea de amdgire de sin_e, nu admifi ca el sd primeascdoasd za din pustie drept pdmAntul figiduinfei, adicd si nu-i permiti sd se consideremAntuit, izbdvit de pericole, cAnd el a!!a_gjggi_t calealuptei. pe Iar pentru aceasta esteneces ca,imedi4t dupd ar ce noul convertit se va cdi de pdcateleficute mai 72

inainte, stt-yqrb$n- despre vislenia+abmilailaasuPraacelei'luhi unt4ee, tffii lduntrice intunecate,c-ucare el urmea"i "; ItrPte, asupraaceleilumi viclenecaredeseoristi sub esteimpormascavirtufii gi a dreptifii. De aceea tant de la inceput sd-i descoperistareqgg4,=eJg.4.sci-tsnJ6,nePldcutSScopul acesteicirli este,sprijinindu-sepe indrumdrile Sfinfllor Pirinfi din vechime 9i ale pdrinlilor timpurilor din urm6, sd-i protejeze,s6-i p-e-geltipund in gardi, si-i sperie,si-i degtepte nii incepf,tori, ardtAndu-leunele curse tainice ale bolilor ascunseale sufletului, profunzimea cdderii noastre gi viclenia duhurilor rele, ca astfel qi qi singuri sd cerceteze sd observeunele virtuli migciri tainice exterioaresub carepot fi ascunse ale sufletului bolnav. Autorul

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

tini tpcmai aceastd inv 5, aceastd legedintre cele mai importante ale vietii duhovnicegti. - $i nu intAmpl5tor!

Ps-lleqgl?--9a@-ERre

Ceestedeosebitde important la tnceputulaielii duhoonicegti


Orice grijd de cer,dacdnu esteinsuflelitddepocdinld, estemoartd,neadeo atd. ir Sf. Ignatie Briancianinovl Gregelile cine Ie aa pricepe? De celeascunse melecurdfegte-md. ale Psalmul lS

ine a citit cu atenlie indrumlrile Sfinfilor Pirinti ai Bisericii, acela,fdrd doar gi poate, a observatcd in acesteinv5ldfuri se vorbegtemai mult despre pocdinfd, despre smerenie, despreplAnsulin fala lui Dumnezeu pentru picatele proprii. Despreaceasta scrisatAtde s-a mult, cd aproape in fiecare carte patristicd pofi gdsi o astfel de indrumare. Dar, oricAtde straniu ar pdrea, i.-nlim+utt"'ostru este omisd mai mult decAtorice,denaturati gi incdlcatd creg-. de
1Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisoricdtrediferite persoane, Scrisoareaa33-a.

c@t, se apropie tippu,ril.e apostaziei generale,a_inplefq lumfi de citre diavol gi a impdtimirii generale,oamenii se afundi tot mai adAncinpetimi, in pdcate$i rdtdgld. Prima - dintre bolile acestuiveac - mAndria igi ridici cel mai sus capul. Apostolul Pavell a spus ci ?ru aruflwihliJLruld oameniiaorfi iubitoridesine,iubitori de argint, mAndri,IduddroEi, trufagi,hulitori, neascultdtori pdrinfi, nemullumitori, de fdrd ucernicie, neinduplecafi, cleuetitori,neinfrhna[i,cruzi, obraznici, ingdmfafi, iubitori mai mult depldcerideckt iubitori de Dumnezeu, audndt7fuBWa credinei lei, dar toginJlierlputerea etc.Astizi fiecare duhorrniccare se strdduie sd le ajute credinciogilor ce vin la dAnsul,sd le timdduiasci bolile sufletgti, glie cAt de complexi estelucrarea aceasta, cum.,s--au-cuib;rit acesteboli in sufletul oamenilor, cum tofi de la mic la mare sqnt profund afectafide mAndria nebuni, de slavadegartS, de iubirea de sine,cAt sunt _de aroggn$,de supiriciogi, cAt sunt de incdpdfanafi,de nesuFugLde n_e-ascultdtoru neincrezf,tori. in viafa duhovde niceascd acestlucru estefoarte grav.Astdzi f6,3lrt se incredinfeazi cineva indrumitorului siu; fiecare urmeazd raliunii sale,iar duhovni'II Timotei3.

74

15

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

cului i-seadreseazl doar de formi, pentru ci aqa igi--pumLoatS.-incre. se cuvine, insi i i., genere,tabloul viefii duc; hovni ceqti este astl,ziJoartrs-a-ra d acd vreunul dintre pirinlii din vechime s-ar uita asupra lui a cu privirea sa curati, cu siguran!5 fl etele noastre. (Sf+Agfl-Ianqnie-q4-I&re/ care a triit in secolul al IV-lea, a avut o Yedcnle-dq ii lA-Drrunetcu despre felul cum vor trdi ti*p, s-a intristat, refuzAnd chiar si minAncel.) situaqie, Dar noi parci ne-amobiqnuit cu aceastd . Multe paparcd nici nu vedem acest timi se intAlnescin mediul cregtiryiar oamenii lepergep ca fiind inofensive gi chiar amuzante, nimeni nu se sperie de ele, nu le combate,degi multe din aceste,ndzbitri" sunt stipAnili de ele, iar pe deasupra i cu acestea. Din cauza unei astfel de situalii dezastruoaPidBtq1 9ryp!_e_a se - din cauza ri ri credinpaslorale-atentegi experimentate asuPra pigubitoare de la calea ciogilor- are loc abaterea mAntuirii. Aceasta,intrucAt creqtinii pierd (sau
1A se vedea ViataCuuiosuluiPahomie,la data de 15 mai.

r.ectdasupra propriei picdtogenii, asupra Estemai simplu sd-ne prefacemcd nu cu Dumnezeu,c m in fata Lui, si*vedem mdretialui gi sd cunoagtem urA;enianoastri. Ortodoxia ne oferi o viziune a acestuifapt. insuqi acestnume sfAnt vorbegtedespre multe: 6livi drept pe DumnezelJ,adicd corect,a conmdrefia, slava lui, Dumnezeu, a-da sleG 9g+rf48trte aces-tsi mdrefii, a-L sldvi pe Atotfiitorul, pe Creatorul cerului gi al pimAntului, al celor vdzutegi nevizute; sciderea noastrd proprie, gi cu fricd vom rosti numele lui Dumnezeu. S6-Lpreamirim neincetatpe Dumnezeu $i si. ne'smerim neincetat pe noi ingine iatd ce esteOrtodoxia! Daci nu ne vom inibugi uflet gi dacd nu o vom cdlca agacum in icoandArhanghelul Mihail zdrobeqtegarpele- pe satana(exincerca

si4elsi
gi ne_vaprezenta ca pe ceva mai pue noastre mai frumoase defin grav, iar cAt sunt in realitate.De aici gi eiar estecuprins de infuneric. CAtenecazuri incep de la aceasta! Dacd am privi atent la invdtitura fiecdrui ic, atunci 17

1.6

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

in ceea ce am puteavedeacd privegte modul in care Dumnezeu pri- te fafi de noi. C-atolisii cd gAndesc se pot mAntui dgclPdnlapte-extenoare, crezAndci igi pot priadAncului inimilor; mi mAntuirea a-c*U1iiti{9g - p-r.gt-eglanfii, dimpotrivi, consideri ci estesuficieg4 cgedi4!4 iar fegtSle_{epgciinfi nu sunt nenoAstresunt rdscumpirate de ci cesare, pdcatele Iisus Hristos pe cruce gi trebuie doar si crezi 9i si i{i mirturisegti credinla prin cuvAnt.in a-qest

deci desp^re gi miSedrileJdr,rntrice dispoziliile tale lduntricetngmaildglagu,slut pe care ele i1'pro{uq in interior? in viala duhovniceascdpcrico, sunt mai mari, aici.po'fi*pie+de numele gi nu pozi[.a, ca in exersareaartelor, c_i,insf,gi-ye$qieia,

fel

,de la lglslsgglgq

ge il intAmpini pe cale viclenia vrijmagrlor, viclenie dupi tablou trist: unii dintre ei isiies din sdvArgesc f4pte i_ngrozitoare,invatd, propovdduiescabsurditatea.
Din moment ce ?nvdtdtura adeviratd

a cgeace suntem noi, a cgm trebuie si trdim ca si primim mila lui Dumnezetr,a ceeace pentru mAnfuire. estenecesar este-neobigaurt-de @i grea. Se gtie, nu este simplu sd invefi pictura mulfiind necesare sau muzica, pentru aceasta te eforturi, multe cunogtinfe,mult exercifiu; in oareplus, in artd multe deprinderi se dez_voltd qqm-rntuitiv fiind chiar imposibil si le exprimi clar sau sd le pitrunzi cu rafiunea.In plus, multe depind qi de dascili, de gcoali. Dar viate-dunu esteoare mai complexd,nu este mare tain5,aici oaremai tainicd?Aici totul este--o ! Cum pofi sd te arunci in increzut,in viafa duhovniceasci cu=-fis:rbinfeali, sine, dupi o chemare tulbure a sufletulur, q-d*te incredintezi becUrc.:g$e, gdju18

ortodoxe4gla

ajnceput si fie denaru d gi

chiar uitati; ia acum forma unei situafii normale, a admirafiei, a infierbAntdrii, a_fanatismului, in e],receptati ca actiunea harului, consideratd a ,,rendscdtoare credintei",i.S"prtulory!! ur"". ,. : r

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

- ei au reuqit sd dobAndeascd tac.rim{99e ponld pentru sine, cugetareasmeriti. In indrumirile ul, egumenul din Sinai, se vorbegtemult despre faptul cum,

llnde gi cum tnaaldm pocdinla

O indrumare corecti spre pociinld o oferd gi in. O mulfime de sfaturi importante se gdsescAi la Pdrinlii timpurilor mai tArzii, mai ales in Rdzboiulneodzutal SfAntului Nicodim Aghioritul; foarte accesibilesunt frumoaselescrisori ale ; prin duh-de4ociinfi se deosebesc invifiturile, scrisorile, modul de viafi ale unor Pdrinfi monahi careau triit la sfArgitulsecoluluitrecut gi in prima jumitate a secolului nostru, care au suportat necazurigi persecufiinemaivdzute. Dar indeosebi corespunde a , dificil duPi drrh, duPi accesi.bilitateaintelegerii, dupi frumuseteaqi puterea cuvAntului, invdtitura amdnunfiti, temeinic5, r din cirtile SfAntului Episcop Aceastaesteo inrrilatu* concentrati a tuturor Pdrinfilor Bisericii,explicati gi u gor apli cabili la -prohlemelell4pulUr_din uf,ma. Redim aici unele fragmente din cdrfile acestui pdrinte, care privesc tema noastrd, anume cum si gisim caleamAntuitoare, 27

ofi si inveti dreaPladispozitie de pociin[d a sufletului gisind unindrumd-torsmeg!-duh de zdrobire 9i de rit, caresiaibd suspinapociinfd, gi de la el si primegti aceastd re mAntuitoare,invietoare pentru sufletul sdrac, bucuroasdin timp gi nddejdea cdzut,gi in acelagi milostivirea negriiti a lui Dumnezeu. fnsd daatunci se ci nu vei intdlni un astfel de i-qva+f,t-or, ipoate, degi estemai dificil, sijnveti aces-t i, strdduindu-te indeosebi si preiei de la ei aceastd d--e.neip-qp{-e1ii s-ine fafi de toate miqcia rile sufletului, fafd de t-oate-sentfunentele, ciindrii permanentede sine, a plAnsului liuntric, a sentimentului propriei nevrednieii-a peregrindrii prin lumea aceasta, Acgxstiinteiindepdrtii rii de Dumnezeu. Pentru aceasta Foarte bune povdluitoare sunt exemplele din viefile cdlugdrilgr din pus20

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

a st3lqgg-d.evdrati simlirii lui Dumnezeu de , de incdntare,cum si ne Pizim Pe noi inqine de lingugireaispititoare a vrdjmaqului. La acesteintrebiri gisim un rdspuns clar 9i Ignatie: determinat la SfAntu-l ,,[...]Ascultd,iubite frate,ascultd

cata de sine,ii arafx nidprea,aceastiprdpastie ingrozitoare, intunecati, profundd a pierzdili, in carea ajunsneamul nostru prin pdcatul strimo1r1e= gului Adam: a diruiqgte mai marc-alenliest-zdrcbirea inimil in timpul o. rugdciunii".2 ljni$te, claritate,.pace? prin pocdinti, prin adAncirea,in-sine,prin neincredereain-sine, prin nidejdea mAngAietoare Dumnezeu. in , chiar daci a imprumutat infifigarea binelui, se cunoagte pe care o produce, p-rin lip-q determinare, prin nestatomic-iaei, prin distracf,e,f.antezie; doar ing4li inima - ii aduce satisfacfie in- chip lingugitor, mullumire de sine.Aceastdplicere a se aseamdnd cu o linigtepreficutd, ce acoperdsuprafafa unui lac adAngintunecat - sdlagulmongtrilor. Mintea omeneascinu estein stare si deosebeasci binele de riu; t ugor aproape intotdeaunail ingald.$i estefoarte firesc: e_sfg3ee1p:limentatd, cei care o iar lupti cu_ au o experienfdmai mare de gaptemii de ani in luptd, in viclenie,in ingelar enesti.Deosebirea binelui de - ssjejucrarea ei. Dar din nou ra ne de inim qsle , fiind necesari aprofundarea
1Si remarcim:,,pu{incAte pu1in"! 2 Sf. Ignatie Briancianinov,Experienle ascetice, vol. 2, pp. 318-319. ,,Strannik",

de 1{!e, vizuti ochilor sensibili, sau cu-gl,a-sul tsub cer, auzit de urechile sensibile,i rg ce cauti in om agUdUL de la acordul lui luAnd-g@rc-asupralrri' IJrtotdeaunaacfiunea ei, ac{iune din afard;omul o poate respinge.Intot-

stipAnit hotdrAt.i,ngeliciunea Pe in omul sfAgiatde pdcat,4u:l smeregte ochii lui,

in suflet

)).

se vede, nu se aude, rul sf a$teapta nu este ini printr-o comParachipuitd, e tie, imprumutatd din acestveac;

gdtor in fula-ochilsr-l.ui, 22

la jude-

23

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

p_oruncilorevanghelice,ca 1d d-gb;a!d-easpentru-adeosqb-.1geeqge-9scd este-contrajicut...PAndcAnd te de nu va dobAndi {qp1i-a-d-91ea a deosebi blnel,ede riu, estefoarte folositor sfatul experimentat al aproapelui - fiul Bisericii Rdsdritene, singura adevirati -, carecautd9i singura sfAntd, a gdsitin supunereafald de ea fericita libertate... nu iu afara ascultirii'neabitute a-Ei,sedcii existd smerenieadevirati, nici ratiune duhovniceascd adevirati; acolo este un domeniu vast o-impirdlie intunecati a produsi de ea..."1 andrul sescufundl in mareaadAncisd Scaf ,,[...] scoatdde acolo o perld prefioasi; gi-Sfinfii-Pirinli s--,aq-re inprrsti uri, und e ttrts$jne giseau diferite perle duhovnicegti,neprefu-

a re cu cea a ingerilor, - intr-un cuvAnt, giseau Evanduhovniceasci i-a Un ghelia... cdlugdroarecare spuslui Sisoiecel ,.Eu mi aflu in pomenirea-neincetatia-lui Mare: i Dumnezeu." Cuviosul Sisoiei-a rdspuns:"Acest cAndte vei ll.r.* ,,., ')) lconsider ' - pomenirea.neincehtd O, inaltd indeletnicire a lui Dumnezeu!Dar aceastiinilfime estefoarte
1Idem, Propoadduireq gi asceticd suisori cdtremireni, vol. a 17-a, pp. 445-446. 4, Scrisoarea

periculoasd, cAndscaraspre eanu esteintemeiatdp@iei Afirmatiile Pirintilor sunt in concordanfi cu SfAntaScripturi: Arderilede tot nu le aei bineaoi. jnftiXttdgi d,ahd-lruilit: Iertfa lui Dumnezeu, d Dumnezeu o aa urgisil.Jertfelegi ardenu rile de tot ale oamenilor trebuie sd fie intemeiate pe sentimentu-lsdriciei duhovnieegti, Fe Sentimentul pociinfei. Fdrdacesta, sunt respinse ele de Dumnezeu. ...Nimeni, se pare, n a pdtruns intr-atAt in EvangheliecAt au pdtruns in ea sfinfii viefuitori in pustie; ei se strdduiau si infiptuiasci Evanghelia prin insSgiviata-loa cu insegi gi percppFilelor. TqH se_distingeau prin -alostobiee-[d_cr;etdP-Ielundd; riiior, iar plAnsulpentru pdcatele a fost indelor letnicirealor permanentd. Od pentru nevointd au primit ascefii Bisericii Apusene gi scriitorii ei din m_omentul despirfirii acesteiBiserici de cea Risdriteand gi al cdderiisalein intunericul pdgubitor i... Ascefi din Apus sunt atragigi ii atrag pe cititorii lor la inilFmi inaccesibile pentr+run incep-dtor. ti, deseori frene-

e nu ii 4duc pe cititorii_lorin brafele dragostsi,nici la indlfi1Psalmul50.

24

25

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

mea vedeniilor, qi flqgrcetarea p".i a in fata MAntuitorului, dns pentru sine in fafa Milostivului Creator' e La inceput ei ne invafi de ui, si-l facemugor,caPabil apoi seadreseazi activitateduhovniceascd; cele !ii, ii indreaptf, gandurile, inlocuindu-le pe d9 dupd cidere cu g in rje, tlu reprezentate Evanghelie'Odatd cu inind reptarea minfii, Sfinlii Pirinfi sej4Ilpqq-de. a dtep Lare inim ii, d e m od ifi carea depriaderilor' I i : mintea, convingAndu-sede s4sgfej_ggl lungi ugqqp,e-ce-!vschi; jg..............ste!ea noului cu o alta-dQPrr-ndedar sd schimb este opus4 aceasta dificil, esteo muncd permanentd,asidud,o lupt-dincredibili. Pdrinfii exprimd ferocitateaacestei lupte omorAm sAnge-Trebuiesi indreptim de id_epind cam-g-gi gi !rupul gi mintea, gi-inir1;rin direc-tiaduhului. * SAngele nqryli sunt adugi in migcarede mulgi

nu este capabil-, din cauzanecurdfiei sale,din cauza neprimirii adevdrului ilu-

ei' Aig4zag"ilar Sag"tell

te rnalgrcude-

mincinoase pliceri gi imbdtare.O astfelde stare estes e. Tofi cei caresenevoiescfird de legese afld in aceastistare... enenu cunosc infisrbintarea s6nclui. d in-entuziasmul celor din Apus. in scrierile!9r respiri aderespingere-dqsine,respiri mireasma Du,Va-fata hului Sfdnt,careomoari patimile.l'l SJ.Astul+aatie mdrturisegte ci gi ,9* !a in Dumnezeu,hula de Dumnezeu. Unor astfel de oameni !i li se intAmpli necazuride-a dreptul tragice. ,,Astfel,pe insula Valaam,povestegte sfAnful, intr-o chilie dintr-o pustie indepirtati, trdia un . schimonah,Porfirie. El se ocupa cu lucrarearugdciunii. Ce fel de nevoinfi era aceasta, gtiu. nu Ne putem da seamade incorectifudineaei dupd lectura preferati a schimonahului:el prefuia cartealui Toma de Kempis Llrmarea Hristos lui gi se foloseade ea. Cartea aceasta fost scrisi dua ,. intr-o seardde toamni, porfirie i-a p vizitat pe bdtrAnii din schitul de care nu se afla prea departe. CAnd el igi lud la revedere de la
1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 4, Scrisoarea a 44-a, pp.497-500.

in d infierbAntd sAngele nevoitorii ce senevofac iescfdrd si urmeze legeaduhovniceasc5, din de vreme I de duhovni.eegti care omul incd

26

27

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

numai ce s-a prins gheafi; gheaga Stsd meqg_ip_e gi estefoarte subgire!"Pustia lui Porfirie era despirfit5 de schit printr-un golf al lacului Ladoga, care trebuia ocolit. Schimonahul le rispunse cu glas linigtit. fdri smerenis "Eu am devenit u$or.>Apoi a plecat.Pesteun timp oarecares-a auzit un strigdt disperat. BdtrAnii din schit s-au alarmat gi au fugit spre locul de unde se auzea strigdtul. Era intuneric; nu au gisit ugor locul in care se produsesenecazul, nici mijlocul ca si-l scoati pe cel ce se ineca - intr-un final i-au scos t."1 din apd trupul, pirisili .[...]Eericlt este !3Ie a vdzutpip4tul c-ese cuibiregte in sine! Fericit este sufletul care a vdzllt in sine ciderea strdmogilor,invechirea vechiului Adam! vederea mintii este _vede.r.ea dU_hp-vniceascd, vlldecateie-ffbire prin harul dumnezeiesc. lor ne invati SfAnta BisericdRisiriteani sd ceremde la Dumnezeu a pdcafuluipropriu. ...Fericitestesufletul cares_agdzgtpe sinenevrednic de Dumnezel, care s-a judecat-pe=sine ca pe unul blestematgi pdcitos! El se aflX pe calea mAntuirii qi in sine nu esteingelarede sine. Dimpotrivd, cel care 91i gata de primirea harului, care se considerdpe sine vrednic
1Idem, Experien[eascetice, vol. 1, ,,Despre ingelare", pp.253-254.

de Dumnezel), careagteapti gi cere venirea Lui tainici qi spune ci estegata si-L primef,sti, sd_L audd gi sd-L vadi pe Dumnezeu,a le, ei, de unde are loc cddereain prdpastiainfune_ coasd pagubei."l a Bla3sul_ sunt necesaresufletului care a venit la Domnul cu intenfia de a primi de la F'J iertareapdcatelorproprii. Aceastaestepar_ tea buni! Daci tu ai ales-o,afunci sXnu se ii de

,,D acdunii dintre pirinti, spune.IsaacSirul,ar fi scrisdespreceeace este_curt$a sufletului. adi_ ci sdndtatea despre ceeace estenepdtimirea, lui, ce este ve-derea, fi scris cu scopul ca noi si le ar gdsim mai devremegi cu agteptare.[...] care Cei vietuiesc agteptAndharisme au

,fo[ sfinfii se recunogteau_ Durnrrezeu, gi cu aceasta gi-au vrednicia lor, stareain smerenie.,,3 . !i se considerau vrednici de Dumnezeu:cu aceasta au manifestatei
rSf. Isaac Sirul, Cuainte despre neaoinfd,Cuvdntul 55. 2Idem, ibidem. 3lbidem, CuvAntul56.

28

29

ARHIN/ANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

; de careerau cuPringi.Unii $ i, careli s-au aretatsub dintre ei au primitd i, gi le-au urmat lor; altora Ii s-au c i sub chipul lor qi se ardtau biruili aritat d de rugiciunea lor, prin carefapt ii duceauI ee; alFi igi excitauinchipuirea, igi..infierbAntausAngele,produceau in sine ca primeau aceasta pe o plicemigciri nervoase, e, in inture harici gi s-aunumirat dupi duhul minfii; acegtia necarea te. lor cu duhurile c simti nevoia sd iiscufi cu tine insufi, Dacd nu-[ aduce-lingugire, cjlnusEarc-deibe. Le,ain gqflle arnarene sunt folositoare stareanoastrd pe de cddere.Cei careselingugesc sine au primit - ingelareade sine, aici, pe pimAnf risplata lor lauda gi dragostealumii ostile lui Dumnezeu;ei in in nu au ce agtepta vegnicie, afari de judecatd. d ,,[...] Sf,ng-i,Pun!i- ai Bisericii Rdsiritene, indeosebi viefiritorii in pustie, cAnd atingeau iailJime? exersiJiilpr duhovniceqti, atunci toate aceste exercifii se uneau !i. Pociinla cuprin{eg_!_o4g-yrqtalor, toati activitatea lor: ea e*ra IJn mare pirinte a fost intrebat in ce-4rtrebui si conste lucrarea cilug5rului insingurat. El a qgg{e! s!5 lglafa vederii rdspuns:" tale gi tu ilttrebi: oare ce lucrare trebuie si fac?"l PlAnsul este lucrarea de cdpdtAia adeviratului
I lbidern. CuvAntul 21.

nevoitor al lui Hristos; plAnsul este lucrareaintririi lui in nevointd, pAni la sivArgireanevoinfei. @pnu $i pociinlaniscuel _tg_glq sunt fondul unei lucrdri care nu are sfdrgit pe pdgr_Ant cU-yederea pdcatrrlui se degteapti cgrifl i lncep_e v_a_dj_unele sd neajunsqri-i-qstne,pe care mai inainte, in timpul intunecirii sale,nu le observadeloc."1 -[...]Cu cAtprivegtemai multomulJa$calul cu atAt mai mult^p_e ineredinleazd plAnsului pentru_sine; atAt mai pldcut estepentlg_Ducu hrrl SfAnt,Care, or, purcede doar_spre cei care e, Seintoarce de la cei care seimbogdtesccu paferea zadarnici de sine.. Lr!" Nu-F distrage privirea de la el! Leapidd-te de tine, nu punepre{pe2qfletultdu (Fapte20,24). Yeri "u*altpaC_atql taq 79ivars4 laglimi pentru el!Atunci, la timpul potrivif vgi.yedea ta in mod neinfeles,prtr1!r-,q eqgune_lLex1l_lreabilee_D_q$lgiltett. yei cAld t_e_ recunoagte deplin pe l! Dar, dacdin tine se ascundeagteptarea harului, pizeqte-te: sd! O mirturisegte[...] ,astfelde agteptare despr re-

1Sf.Ignatie Briancianinov, op. cit., vol.2,,,Vederea plcatului propriu" , pp.122-727.

30

31

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

e_! esJglb_aJere.a*de A rl errir giig_-l_4_.p care -la nntilqgegrcAdeviruI *9fantuf -Duh, abaterea spre e care mijlocesc

? , t r 1Y I a 4 r ,,I4*rugi cfu.nlletale cufundd-te in intre gime in innoitd, gtii aceasta,dar o_qtare pociinfi. E:<i-Etd . De aceea persisi tu te gdsegti td in plAns neincetaf in intristarea mAntuitoare. Leapddd-tede sine! Sd nu pui pre! pe sufletultdu .fifi,-. (Fapte20,24),dupX exemplul SfAntuluiApostol. r;z{.'qj s"e Prefuiegte-ted oar p-rjn,udecataie-sj ne. Ei i Ii l sit ie in fafa lui Dumnezerr. Nteteun_nu-tl harului: aee a estestarea9i p.Slmiteagteptarea ine, inv5litura celor care se afli in i4pe careau cdzutde la Adevir. Tinde si vezi pdcaful este lucrarea tiu gi sd plAngi pentru el: aceasta Igi val"aeelffmlgiu, pentru ta. a cq El ette sreel-incio+ dat,o-figadUinJd gi o va

.r

sd urmeze dupd altd suspinare.Astfel petrecefi zil ii_y_o_ASlr9_se fie sfti fifi asemeneaceleicarea fost aruncatdpAni 6 sfai$itut viefii in inchisoare, asemenea leprosului alungat in afara cetdfii. Atunci se incheie suferintele cAnd se va sfArgiviafa: ultimul suspin va iegi odatdcu ultima suflare[...]"1 Ira _ac_eSte qitale din cirlile SJAnfuhr*Jgnalie Bfiaasianinav este cazul si addugdm cAtevacuvinte extrasedin lucrdrile contemporanului lui, S_fAntul Teojan*ZivorAtul, anume despre faptul cd rryedem nq ii. C_e* orbegte aga de Lafe?ReprezentAndpdcatelenoastre liuntrice sub chipul unui a,rbole,alpicatului,care are labaz6, , iar mai departe se ramifici intr-o mul,time de clengi*pi.de .crengule,casfAntul Tere cuprind tqatd,ae , spunAnd:ce am fdcut eu? sau: cu ce sunt eu riu? Tot sfAntul rdspunde: ,,@acestuifapt este foarte fireasci gi ea este ma-{ea-pdcatului i. Nu o observdm pentru cd nu putem: nu ne-o permite pdcatul: el estefoarte viclean gi precaut.{, e ri-ului, reprezentatde noi, o.respingede la inceput de la sine; d.eaceea se gribeEte-s"o-i:nbrael in agafel cd suflgltl !L4:l_poe!9_d9-o_s.-ebinu
1lbidem,Scrisoareal2 p.20. ,

i. Np socoti hainele tale curate, vrednice oricAt le-ai de cdmara de nuntd duhovniceascd, judecdtorul tdu esteDumnezeu."2 spila: - [...] lnehinafl .v,i. A devilrului, Care- vlrdecd ne'statorniciaomeneascdprin porunca pocdinlei permanente.CulcAndu-vdin pat, cdifi-v5, qi, ridicati-vd: precum o verigi se line sculAndu-v5, de alti verigi, agagi in viala noastri suspinarea
1lbideru, vol. 2,,,Strannik",p. 327. 2ldem, Scrisori cdtre diferite persoqne, Scrisoarea , p. 118. 87

32

33

g.\.<.i.1.

\rr.*\{r\{

;-, ARHIMANDRITUL LAZAR

-.-

-,8*

*-\,--*'\.

(5ir.'1,.t (-ts -r ;,- !r.-r,'

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

brafele,ei nici micar crengile' doaf-fadAS!rya-9i Aceste _acoperiminte


srne, iar cel cu griji multe nu are nici un minut liber. . Odati cu Pr-im-a deI celui dintAi mergein gleptaredin somn, lgmea visurilor, iar al cglui din urmi se afunnecesadi intr-o mare a lucrurilor . Unul triiegte pentru ei re. P-rezentul gi atinge reade bunivoie i litatea doar i , neintentionat superficial; fieca cAt se poate gribegte sd sfArgeasci ca de__repede, sd treacd la alta, incepe alta gi se i ii sunt ocugribegte la a treia; c pate doar mAinile, picioarele,limba gi altele,iar

$i orice s-ar intreprinde pentru inlelepfirea unui astfelde pdcdtos,totul estezadarnic.El esin . Ce_l_ca te aseun!_4_dA4c pdcat, cajnlr-a nu-aude nici celemai puternice sur, el nu se va tulbura deloc. Aritati-i prepsis . zentafi-i un pericol extrem,carenu estedeparte,. iar ; degteptafi-l din somn, gi_rruse. va rugina si declare:Eu acfionez! resteacoperimAntul cu care se acoperdin cele d-inurmi picatul pe sine de ochiul pe careil stdpAnegte!"1 tfe]_de

B4nduri:,,[...1 .,e 4gpglde*

lapaza

9l sa

ufletul i
astfel dc r? nu Dar pdcat_ul se mullumegte doar cu acopofi si pdtrunzi, perdmAntul dih frunze: pofi feri frunzele cu vAntul necazurilor gi al cutremurelor liuntrice ale congtiinfei,pofi si coperi urAfeniapicatului ce se ascundesub ele; picatul cree,azdin-sineun acoperimAnt de nepdtruns, asemenea afundd arborelesiu cu frunziq cu tot. Acest acoperdmAnt se formeazd

le careies diryga.Atunci vefi vedeac

o-

vor veni atunci pociinta hzeu, Cel-ceesteFretntin d eni, A totvizltorul. [...]Iatd ce este de trebuinfd: s_d nUle_qepqti pe tine cu cAteVefglejqauldi_c3t_de la pdmAnt ci mai bine estesd uifi aceastimisurd. Un lucru spune despretine: .<De nimic nu sunt bun!,l . I...]Mesuranoastri trebuie si fie aceasta: sd ne simtim necura+igi sd credem cd mAntuirea vine grnai din marea mi-la_a Dgmn ezev. Dacd lgi vom incepe sd ne insugim chiar o micd parte de
1Sf. Teofan, Predicqin skrnbd.taintfria a Postului Mare.

de nici nu-l . Nu cunoagtem pericol*ul, aceea 34

35

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

lucru-riu. Mai degrabi ar fi bidreptate,g ne sitre ocirAm pe noi ingine."l nu aceasta esteriu, .[...]Qdnu vede-fireu-gitele, ci bine. Necazul va fi cAnd le veli vedea' Numai nevizAnd reugitele 2 p entru reugiti qi ng -y"a-bc-Le dinl4g 49Pis irii. " r *.-.. omul--estesdtul 9i .[...]Ej!e_4q catd este cu mult ac tlrgltumig c gi in frigul recemerge de la femai bine. Siracul gi Tot reastrl la fereastrd cere... agaseintAmpli 9i ' cu inima! s5ne-c-azu-I. Qe.d.se yo! 4tingq "{g-e-a i, r4c!q gi fo--a,mea, vgr da linigte nici 4u Domnul ...1Iar foeq,ea-qi--necazul nici s .3-Aqeq!4 e-ste le trimite c semnul sd4dtifii. Bolnavul nu are pofti de mAncare; eLst4-fljlla-axd. . Tfebuies^A-aprinzlnecazuI in iur.[...] intrebati ce inseamndsi l...lDumneavoastrd I aprinzi necazulin jur. Inseamni sd ai sentimenintr-unul extrem, din ncrgU--i-n-pericol, I tr1!caCEtr oalti-salvaredeeAt in Domnul Iicare nu existS : susHristos.Acestsentimentvi va indrepta cdtre q D omnu I qi vd va,obli Salreinsetat,s-a lri gAli;Aj u td-md, apird-m5! EJa fost prezent lAngaloJisfini estesenlii gi niciodatd nu i-a pirisit. i-de^sine, careil linigtegtepe timentul grija pentru mAntuire.Sunt sdgm gi
I Idem, Scrisoridespre Scrisoarea 14.' oia[a creStind, 2lbidem, Scrisoarea34. 3Adicd vai celui care are sentimentul sirdciei sale.

tul, gi ce mai trebuie?Nu numai pomeni-qa pecateloram avut-o in vedere,ci gi sentimentul cd nu avem unde si ne ascundemde Domnul."l .[...]S'rspinul fi il pogoari la judecati pe Domnul, precum in Sodoma,
alesc/caln

Ninive. Dar de ce ne considerdmnoi drepfi? Vai noud cAnd ne tot indreptdfim! Ce gAndriu este acesta! Cum ucide el sufletul! O roui dlundtoare pesteo floare gingagdsau un ger cumplit de rece, careingheafi totul. Altceva estelucrareapicdtosuluicareseciiegte.BrafeleTatdlui sunt despe chisecdtreel.A cdzut grumazul gi l-asdrutnt. lui

itil nu i. ! !ry' tafrfrntnsismer Dumnezeu o o0 urgis


Haidefi sd facem aga! CAnd vom gusta dulceala pociinfei, o alta nu vom mai dori."z Vom relata aici cAteva invifdturi dil--$dzbpl, care gte clar LUqmrcalduntried<t+eapti, de sudefine

'flet mAntuitoare, gi scopulvirfir$lor gi al nevointelor exterioare. Acest pdrinte igi incepe carteasa cu ldmuriri: in ce-eo-.-nsti , ,,fiindci, negtiind aceasta, spune el, te pofi abate de pe calea cea dreaptd gi, gAndind ci te migti spre desdvArgire, pofi indrepta intr-o cu totul altd dite rectie". ,,LucrareadesdvArgitd care trebuie si pe o doreasci gi sd o atingd omul constdin apropi1Sf.Teofan,op. cit., Scrisorile3 gi 4. zIbidem.Scrisoarea25.

36

37

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

El." Mai departe starelul sPune cd nu toti infedar mulli gAndescclininde;/ !-egqo-1e-q!-a-c-easJa, plinirea virtulilor insegisau a unor nevoinlg-deosebite, cum ar fi postu-I,priveghe;ea, plecarea ctii dif-erite re-stri trup egti, starea la gg,ngac-hilor, sluibele bisericegti,rugiciunea minfii, insingur_area sau tdcereaetc. se cuprinde desdvArgirea vielii creqtine.Totugi acestevirtufi singure cregtinddoriti, fiind nu{esdvArpirea r_nai a dg_qE1rgefg e-i.Este corect mAntuitor de suflet sd dorim acestevirtuli cu scoimPotriva ProPriei pul picitogenii gi sldbieiuni, de a sorbi din ea bdrbdlia de a-4ggg4.g*ispitelor si amigiril-or celor ea trei vrijmagi principali ai nogtri: t pentru qt4r_AWlul. Fiecarevirtute estenecesard robul lui Dumnezeu in lupta lui duhovniceascd cu picatul. ,,Dar, pe de alti parte, continui Cuviosul Nicodim, celor careigi pun in ele toati temelia vievirtufi l-epot fuirii lor gi toaid increderea,aqeste produ-ceo pagubi mai mare decAtsciderile lor te-nu celor c e. Aceqtia,luAnd aminte ialor exterioari. utmeazd i, care,vizAndu-i ci s-au abitut de.la canevoaceste lga-dreapt5, nu-iimpiedicd a sdvArqi infe trupegti, ci chiar ii ajutd sd le sporeascidu-l-::r'

lor pi so-cotinfa cea degartd.incercAndin-acest timp unele migciri gi mAngAieriduhovnicegti, lucrdtorii acegtiai i despre sine cd s-au indllat pAni la stareaceteloringeregti gi s-imt sine prezenlalui Dumnereu insugi; alin in tidati insd, adAncindu-se contemplareaunor lucruri abstracte,nepdmAntegti, viseazi despre lirr-eci parci au iegit cu totul din lumea aceasta gi sunt rdpifi pAndla al treilea cer. [...]Ei igi doresc sd fie prefua{i altora in orice situafie; iubesc sd trdiasci d e gi intotdeauna in hotdrArile lor; g-ipicatele-lor, sebucurd de cinstedin parteaaltora, carecinste, dupi cum gAndescei, li se cuvine doar lor, gi-devin necruldtori cu el; dacd ci.neva vaimpiedica in lucririle evlavioasegi in ii nevoinfi, i a, Doamne vin cu toful alfii, de nerecunoscut... Orice neeaz

td, privesc asupralgturgr . lugetAn-d la faptele lor de evlavie exterioare, c cd au atins deja desivArgireagi, incep si-i judecepe alfii. Din acel momentnu mai existi posibilitateaca cinevasi-i intoarci pe caleacea dreaptd pe unii ca acegtia, u. 39

.-!,:,.,"!1 3g

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

pdealosubddit decAtcel \4ui tgor se-va.ftrdrepta virsub se t, caLe- ascu_4de acoperd-mdnful \ { tutilor exterioare.[...] Dacd insufl efindu-te cu-rA'snaveijnv-rnge tg, atqnei-vei-bineplicealulDu mnezeu f i vei sluji t-_qqelhae decAtdaci te-aibiciui pAndla sAnge gi te-aiistovi pe tine insufi cu post mai mult dec-At vechii viefuitori in pustie.Chiar daci tu, rdscumpirAnd sute de robi cregtinidin robia celornecinfapte nu te vor stifi, le vei da libertate,nici aceste . $i orice lucru salva ai intreprinde, fie el gi cel mai nobil, cu oricAti greutate qi jertfe l-ai sdvArgi,nu,te-va du-ce,pAni I pe careai vrut sd-latingi, dacdin acelagi ti*p , dAndu-lelibertate de a trii gi de a acfionain tine."r ,,Din timpul fdrddelegii strdmogului nostru, : nicegti-morale, desprenoi foarte inalt. Degi experienfade fiecarezine convinge limpepireri, noi, aflAnde de falsitate4uneiasemenea nu incetdm sd cr.ederncd suntem cineva" gi nu v, de micd importanfd.Aceast5

Ea ne inchide aceaugi sau prin care intri in noi harul lgilumgesd , ne-Qs,Qndu-l intre gi sf,sdlagluiasci-jnom. l, cdci cum poate harul, gi p_en_tlulUminare ajutor, si intre in acel om g$tie-toate gi nu are-nevoiede nici un ajutor din afard?Domnul si ne izbdveascd o astfel de de

!t...1
[...]UrAndinsd aceasti pirere de sine rea de care suntem stipAnifi, D@i i vadi a$a ceva in noi. ci doar sincera conqtienti- , j zare.aproprieinimicnicii gi ci oric-ebine_in_rrpriryfu qq_giin viala noastri, ca izvo!-al gr ce o_fieeru,r_bine, dglAlgl nupoate_plqvcni nir,niclqn cu adevdraf nici gAndul buru nici fapta ' buni.

1...1

a-

ngnt_s.f in m i n te cf,_hr_oinguf ai ,*prr1rti ne, n:r p o!i faeeryglUn binepentru care si fii vrednic de-Im- , pirifia cerurilor. Asculti ce spun Pi11!t!j!telepfi: ne convinge c4 (nu existd nimic mai bun decAfsdcunqEtileputinlaja gi' slfr_q yqz_ipacatel-e ij altora, gi SfAntulMaxim Mirturisitorul invatd cd r.labaza oricirei virtuti std faptului cd orice virtute omeneasciesteneputincioasdr... r afirmd cd "acela se cunoagte
47

i cdderilornoastre.
I Sf. Nicodim Aghioritul, Rdzboiulne.tdztrt, cap. 1, pp. 10-15.

40

ARHIMANDRIruLLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

despre pe riinein cel mai bun chip, caregdndegte )). es ii_i4q-gi" d a Pitruns in noi 9i atAt t...lA de putemic ne-ainldnfuit aceastd

matein texteleliturgice aleBisericii,indgosebiin cAntdule klqduluidinfostul\Zlare. Toate cdrti le noastrede rugiciuni srrntimbihate cu aceqr<hh ne de-pooiin+i gi de aceea sunt recomandate,ca. si ne invefe qrnji.Etdnn inlatalui _Du_nnezeu in i. Toate.acester.ugiciuni sunt alcituite de sfinti nu pentru ei inqigi, fiind scrise lordilhowfeeaEci liust'ici, cdci ei sg so-c'glgau pe-sine4dcitogigtblestemati. Biserica a pistrat acesterugdciuni ca pe nigte modele pentru noi, ssgrti-S:-pocdi-cA_si!nv_a!dm fii doar reprezentauchipul plAnsului de pocdin!i pentru sine, dar in sinealor nu se recunogteau

cAnd considerdrn cd nu avem incredere in sine, ci, dimpotrivi, avem increde"e rleFlffin

sine, ci ec4{e da g[, incAt

, de fi-

sf,greeeaddjntine
.tt 7

pufine fragmentedin invi!5tuAgadar,aceste rile Sfinlilor Pirinti, carene transmit intr-un liminvd!5tura vechilor Pirinli ai Biseribaj accesibil cii, arati clar p:insjpaleletrise e, anume ci ,,in pPcii-nfi este toatd taina mAntuirii"2. Cel care doreqte si cunoasinvdldturi o poate gisi ci mai profund aceastd Sfin,titor Pirinfi. Alest in aproape toate scri.,erile

@pqc.ei!

al rugiciunii in fala lui Dumnezeu sunt exprillbidem, cap.2 9i 3, pp.75-20. 2Sf. IgnatieBriancianinov,Scrisori persoanel cdttediferite 85. Scrisoarea

42

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

De ckt timp esteneaoie p entru ain decar a sufletului e

qadar, este evident cd tlherar_ea de rea promAntuire vine prin congti neri, p-rin smetenie g1recunoagterea p vredniciei primirii unor daruri duhovnicegtiine a propriei cruci gi alte, prin purtarea c semnelorde vindecaPfln-rdhdarein agteptarea re. Ultima precizareestefoarte importanti Aici mulfi seimpiedici: tofi ne grdbim, dorim sd vedem roadeleeforturilor proprii foarte curAnd.Pentru mica pocdinfdagteptdmimediat o mare mili gi,plAngAndpentru sine,ne considerdm deja curdfali 9i indlbifi, agteptim aparifia ingerilor gi a semnelor bunivoinfei dumnezeiegti deosebitefafi de noi, de parci am fi vrednici de multe daruri ale Duhului. i. Cu totul altcevane invafi experinevoitorilor ortodocgi.Sevede bine di enta cAtde grea,de neintrerupti, cAtde dificili s/ este aceastd c chiar gi in celemai potrivite condifii pentru vin44

decaredin mindstiri gi pustiuri. Oare munfii sdlbatici, vigdunile nelocuite de oameni, pddurile desein cares-aunevoit mul1i P5rinfi, lipsa oricdrei comunicdri cu lumea, posful strict, rugdciunea neincetati pe f ul credinlei profunde gi al neclintitei nidejdi in Dumnezen,plAnsul permanent pentru sine gi alte nevoinfeinalte ale nevoitorilor, oare acestea sunt celemai puterninu ce mijloaceimpotriva ridXcinilor adAnciale picatului? Ar trebui ca omul care a imbrdfigat si se curdfeasciin scurt tim de toate patimile sale,chiar si uite de existenfa picatului. Dar nu esteaga. r au fost petrecufi de sfinti intr-o lupti incordati cu ge-rpiipatimilel care se cuibireau i lor, inainte ca ei sd atingi eltbcf^a:ea aceste de patimi; le-o,mo deau paceasufletului. la sfArgitul omului, patimile pdstreazd ,,PAni capacitatea a se redegtepta el, gi acestuia de in nu-i este cunoscutcald md se va degtepta: din aceastd, cauzl el, atAt timp cAtrespiri, nu trebuie si lase ce sale; trebuie neincetat sd plAngd citre Dumnezeu,implorAndu-I ajutorul gi miluirea", 1spunea Ava Isaia. QuvioasaMaria Egipteanca,care a plecat in pustia Iordanului pe_atrupgqa,it$_aZ_de a triani it in aceapustie neintAlnind vreun om, neavAnd
1Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 58, p. 145.

45

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

mAncareqi imbrdcdminte, hrinindu-se doar cu riddcini. Dintre er,77 ani s-a luptat cu ude ca gi cu nigte fiare nemiloase.CAnd gusta mAncaresdricicioasi, i -ade carneqi de desfrAnate ii ruginau ce rinfa de a cAntacAntece l. Ea plAngeagi cu durere striga c5tre cer, chemAndajutorul lui Dumnezeu. Fg-cul g se aprindea ini-untru gi o ardea toati, aplinzdnd pofta arzdtoare.Ea se arunca la pdmAnt gi agastitea o zi gi o noapte,pAni cAndpogi ciinla se sdvArgea mila lui Dumnezeu alunga ruginea cea rea. infuneric dupi intuneric, rtecaz au dupd rtecaz venit asupraei timp de77 ani. $i Ndsdoar p i s-aardtatPreasfAnta citoare de Dumneze! caAjutoaregi a inceput si o conducd,alungAndorice ruqinarepicdtoasdde la sufletulMarieil. Lavra Peqterilordin Kiev gi a pdtimit mult de pe urma poftei desfrAndtii;nimic nu-l putea izblvi - nici sete-a, foamea,nici lanfurile grele. nici Afunci s-a zdvorAtin pegteri, unde a inceput sd duci o luptd cumplitd cu patima.Ajungeauneori sd se ingroape pAni la umeri in pimAnt, dar f.ol, in chicul poftei tot nu-l ldsa. pul unui $atpeBaIe, se ndpusteaasupranevoitorului, chinuindu=L cumplit. in sfArgit Domnul I-a izbdvit pe robul Sdu dupi 30 de ani de zdvo1A se vedea viata ei, la data de 1 aprilie.

rAre,dupd atAtde multe necazuri.$i doaf atunci patima s-a retrasde la Ioan gi lumina dumnezeiasci l-a luminat pe nevoitorl. a spus:,,Eu am petrecut 14 ani in schit,rugAndu-Lpe Dumnezeuzi gi noapteca El si-mi ddruiasci sdjnv-ing mdrtia."z - Un frate careviefuia in pustie, ruginat de dorinla de desfrAnare, mers dupd indrumare gi a ajutor in rugiciune la bitrAni. $i, iatd, gdsind acolo pe Ava Pamvo, printre cei mai mari gi iscusili dupd cugetare,i-a povestit lupta sa.Acela l-a linigtit gi l-a indrumat. De asemenea spus a despre sine: ,,Tumi vezi cAt sunt de bdtrAn.De 70 de ani trdiescin chilia aceasta grijd pentru in mAntuirea mea. $iia"p_ nt rabd ispite gi ndpaSte. Crede-md,hule, nu m-a ldsatdiavolul desfrAnirii nici ziua, nici noaptea, neincetatndpldind intinad gi de . tel" $i povesteabdtrAnul c era lupta lui cu diavolul desfrAndrii,cum de la durere gi deznidejde, omnUl l--?eliberaf !nneputinla gi sd aibd nd!u*494p-cg Y dejde in ajutorul lui Dumnezelr, iar nu in fortele -proprii3.
1A se vedea viata lui, la data de 18 iulie. 2Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 6, P'6'3' 3Apud Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 33, p.452.

46

47

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

,Nu estenimic mai rdu decAt

aPa'

voie de mult timp gi de efort ca sd seeliberezede el",7 a spusun stare!egiPtean' Agadar, vedem ci patimile nu se dezridf,cineazd grabnic. Dar este important sd remars sd Primim cdm gi faptul cd nu..negrabnici izbivire de ele' Desigur, Domnul poate intr-O-clipi sd ne curefe de toate neputinlele noasnoastre,dar Ii este mai pl5cuti s,merenia trd, stareanoastrd de pocdinld in rugiciune, iar grabnicaeliberarede boli at treziin noi d-i-EpoziFa-qqAehaseimAndri, mulqumiti d e sine, linigititoare, lipsiti de ac$une.Sfinfii Pdrinli au vizut 'clar s-aluptat cu diaAstfel,A aceasta. olul desfrAnirii timp de 30 de ani 9i niciodatd nu s-a rugat ca lupta si seindepdrtezede la ea, dar il ruga pe Dumnezeu si-i.dirulascd vitejie gi curaj in lupti2. Iqag-eglqy s-a rugat la Dumnezeu qi au fost luate de la el dorinlele pitimage. t o linigte extraordinari. Atunci s-adus gi la un pdrinte oarecare i-a spus:,,Mi vid linigtit, neavAndnici o lupti." BitrAnul i-a rispuns: ,,Mergi gi roagd-L pe Dumnezeu si-fi_int9-arcd . tele gi aceazdrobire a inimii qi smereniape carele aveaimai inainte: datoriti luptei, sufletul vine la bunistare." Ioan a cerut de la Dumnezeu intoarcereanecazului,iar atunci cAnda venit, nu
I Idem, ibidem,articolul 20, 375. P. 2lbidem,articolul 77, p. 375.

se mai ruga pentru eliberareade neca7.,. spuci 1 nea:,, Doamne,d druiegte-mirf,bdare ii n6caz!" Iati invildtura ortodoxd! Nu sd cdutim linigte, nici eliberaregrabnici de tot ce estedureros gi impovdrdtor, sd nu dorim curdtirea grabnicd de toate patimile, ci doar acea zdrobitd gi ^ , p care Dumnezeu ,,nll o va urgisi" gi care Ii este plicuti Dumnezeului nostru, in fa!a sfinfeniei Cdruia toati ,,cur.6[.a"noastri este
nlmlc.

-+

in contradicfiecu acestduh staumulteinvilituri religioasemoderne, cum ar fi cdutareamAngAierilor duhovnicegti,o stare dulceagi, firi de grlji, fdrdintristare,un fel de fericire a,,Raiului", numai aici, pe pimAnt, curdlal_=ea i, a -spdldrii de propriile,!f,ni cauzate de picate2. Astfel de invifdturi religioase se strdduiesc s i omului asupra bolilor lui, si-i creeze sinitdfii, il inviti sd se bucure ' gi si se delecteze sdnitatea-falsd cu gAndigi cu rea proprie, si persiste in_tr-ollffilteemagllggre pentru destinul sdu viitor, sd seimbete a gi a armoniei, dar de fapt sd poartein qifericirii ne seminteleunui mare necaz,germenelechinului groaznicce i se va ardtaatunci cAndodati cu 'viata aceasta fi luatd de la el gi aceacortind a va
l lbidem,articolul 77, p.288. 2Analizei unor astfel de dispozifii false ale secolului al XX-lea ii este dedicati cartea ieromonahului Serafim Rose, Ortodoxia gi religia aiitorului.

48

49

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

cu u.-nii careera acoperiti adevirata starea luc-rurilor. este Cat-de trc-azi. cAt d.e.--mAngAietoare credinla noastri ortodoxd!Sdte tot necljegti aici,pe pimAn! din partea diavolilor, din partea oamenilor, de la neputinlele proprii trupegti gi sufletegti, si plAngi, sd bocegtipAn[ la sfArqitulacesnecijite, iar tot ce estedulce, tei viefi pdmAntegti Deoarelasbsi fie acolo,in vegnicie! mAngAietor, ce in viata temporard,schimbitoare, nu estesigur sd ai cevaprefios. ti oameDar cum privesc la nii amigifi, cei caren-au primit chipul pocdinfei noastr6,de la Sfinlii Pdrinfi, carenu de la Biserica au increderein invilitura ortodoxd?Ei igi rezolvi cu curaj greutifile, I i totul estesimplu' S-a intAmplat si aud o discufie a.unui penticostalcu cregtinii ortodocgi.El ii mustra Pe ortodocgi de riceald gi de lipsi de iubire fafi de Dumnezeu, lor de fariseism.El explicarecunoagterea cafiind gi neputincioqiduhovnicegte plini de patimi prin prin nedorinla lor de a seincredinfain nepdsare, intregime acfiunii ,,harului". Considera ci cauza estein ei ingigi, iar, dacd ar dori, intr-o clipd ar putea sd se eliberezede patimile 1or.Pentru se aceasta cer doar hotdrAregi pociinfd a sufletu- gi toati pdcdtogenia dispirea brusc' ,,Hava lui ruI" il va elibera pe loc pe cel care s-a pociit. O astfel de pocdint; pe loc ar arde orice picat din suflef dupi care ar urma vedereainainte gi ilu50

minarea.Astfel ci toatd problemd consti in alegere,in hotdrAreetc.El insugi,la primul aci fierbinte de ,,pocdintd",a simlit aceastd eliberaregi a primit,,harul Duhului". Din acelmoment gi-a schimbatcomplet via!4 simte permanentin sine o dragosteneobignuitdpentru to!i, hotirArea de a se jertfi pe sine de dragul lui Dumnezeu, este orbit de ,,lumind" gi neobignuit de fericit. $i, intr-adevir, el iradia tot, era infldcirat de o insuflelire liuntrici. Ne povesteadespre minuni uimitoare, care se intAmpld permanent cu el din acel moment gi cu membrii familiei lui (care,de asefirenea, tofi, s-au transfigurat in mod minunat dupd ,,boteztJI"la penticostali). Toateo-biectiile"ortodocailor, circumspecflile lor impotri-ve.gn-o""tasff e].-deminuni,c.4te-y:fen-taf,,ye - ' Gi:ioferi inv-itatqra-deqpry_n-ei4erederea sine in

p=e{g[aij.qd*:"_ffi sidespre

fala s-au ardtat doar o noud mdrfurie a justefii lui gi incX o dati l-au convins cd ortodoc'gii, din cauzanepdsirii lor, a pulinei credinle gi a timiditdFi lor, a atagamentului fafi de,,canoanele firi de viald", din cauza fariseismului lor, au pierdut orice comunicarecu Dumnezeu. Trebuie sd remarcdm cd vioiciunea,insuflefirea, fierbinteala, renuntarea la sine, pregitirea de a merge la orice act de eroism gi alte trdsituri exterioareale unor asemenea o.ameni lezd. , caresuspini din greu pentru sine, carenu vede nimic bun in sine. 51

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Particularitdlile aremurilor noastre

in ce in ce mai mult lj'mga inclini spre c. Dar noi nu tre-

buie sd dim atenfie.gusturilor ei - cu cAt mai credinlelnoastre, cu atAt mult vom pdzi mai strdini vom fi acesteilumi, cu atAtmai mult vom fi urAfi de ea,disprefuifi, qi ii vom pirea absurzi, neputinciogi,chiar lipsifi de har. Dacd astizi lumea este curioasi in legdturi cu credinnu ta ortodocgilor,acesta esteun pretext ca noi, de dragul lumii, sd ardtdm o falsd duhovnicie. Adevirul simplu estemai bun decAto minciund impodobiti. Noi suntem mai siraci duhovnicegte ca niciodatS,gi mai mult decAtcregtinilordin vechime ni se potrivesc cuvintele psalmistului: Mhntuiegte-ntd, Doantne, a lipsitceluntios, s-a cd cd (Psalmul11). tmpulinat I delafiii oamenilor I gi este ugor sd vedem Suntem sdraci c aceasta, congtientizdmacestfapt cu smerenie sd gi cu pocdinli - este,practic, singura lucrare accesibili gi mAntuitoarepentru noi in zilele noas52

ghubrl_Empgh4r,a tre. q[tua$ei noastre duhovnicegti, s_uriiposibilitifilor noastre ne va pdzt,de edutdrile gregite, dg-ris-ipirea zadarnicd a forfelor noastre, nstreprinderile funteziste qi de nevoin lele necore punzitoare stdrii noastre. Timpului nostru nu-i sunt proprii bogifia bucatelor duhovnieegti,nici acea mireFe gi bund mireasmi de care era plini viala cregtinilor de odinioard. Noui ne-au rimas n_ep_utinJa_gi_necazul, de aceeamAntuitoare pentru noi sunt nrsmeriti gi plAnsul pentru pdcitogenia gS.ciunea noastrd, cea mai umili pdrere despre toate lucrdrile gi faptele noastre,mila fald de aproapele, primirea recunoscitoare, fdrl de cArtire,a tot CeseintAmpld cu noi, totalaincrederein mila lui Dumnezeu gi nici intr-un caznidejdea in faptele noastrebune. O imagine a acesfuifapt o gisim la SfAntulIg' natie. Bogdliabunurilor duhovnicegtiin mediul vechilor cregtiniel o compari cu un ospi! organizat de bogatul StdpAnal caseipentru numerogii Sii prietenigi cunoscuf.,,Laaceastimasi duhovniceascd urma sd fie un numdr nesfArgitde bucate,iar la sfArgitulmeseioaspefiisd fie geneFosrecompensaficu daruri duhovnicegti.CAnd toli au plecat StipAnul caseia vdzut o multime de oameni fldmAnzi gi a poruncit slugilor si nu strAngdde pe masi, ci si ofere tot ce a rimas celor sdraci.Acegtia au intrat cu precaufie gi ne53

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

dumerire in sala impunitoare gi au inceput sd -serveasci ce rdmisese pe masd qi sub masd, tot i n-a mAncatporlie infirimiturile cdzute.N tr9ag6,adusl de slugi, nici nu a folosit tacAmurile qi vaseleprelioase,n-a auzit corul cAntdrefilor, aimttzica, astfel cd nimeni dintre ei nu putea E-d loc. b agine clari despremasa ce avusese Potolindu-gi foamea, puteau doar sd ghiceascd cum arita niasa inainte de sosirealor. Cu toate mulei acestea, au cdzutin fafa StdpAnuluicasei, fumindu-I pentru mAncareaPe care ei n-o mai pAni atunci,nici n-o mai vizuseri. El mAncaserd le-a spus lor: ,,Frafilor!in momentul in care am organizatacestprinz nu v-am avut pe voi in vedere, de aceeanu v-am oferit masa a$aflrm se cuvine gi nici nu vd dau daruri..."Sdraciiau exOare ne mai treclamat intr-un glas: ,,StdpAne! buie daruri? Oare ne trebuie o masdnemaivdztit5? iti suntem recunoscitori pentru qi nu Je-ai seA-rbit de-noi, cei sfAgiafide tot felul de neajunsuri, ci ne-ai primit in cortul Tdu gi ne-ai scosdin foamea grozavd!" Sdracii s-au impr[gtia! neincetAnd si-I mullumeasci milostivului StdpAn. Atunci El le-a spus slugilor: ,,Acum strAngeli masa gi inchidefi cortul: oaspeli nu vor mai fi 9i ce s-a servit spre mAncares-a terminat. Totul s-a incheiat!"r
1Sf. Ignatie Briancianinov,Prinos ntonahisnwlui contenr poran,v ol. 5,,,incheiere".

r, acestaeste chipul stirii noastre; firimiturile gi farfuriile goale reprezintd nevrednic { $i re,eurroa$terca_de__a-fi de mAncdruriluxuriante gi de i sunt exemplul difpozifiei 5u51"gduinecesarnoud. Ne estede folos si ascultdmcu atenlie pI fi, care se referd la timpul nostru, la timpul judecAnd dupd toate, cel . Aceastdcongtientizare -duhului tima pului nostru, pe de o parte, ne va scoated are-a ne va deschideviziunea lne, corecti asupra forlelor gi a posibilitdfilor noastre, va facemai mo{ggte cerintelenoastrefafd de sine gi fafi de alfii, iar, pe de altd parte, ne va obfiga sd ne ridicdm moralul, sd fim mai veghetori gi precaufi, si nu dezniddjduim, dar nici si nu ne inilfim iluzoriu, rupAndu-nede realitate. Sdascultim cuvintele dureroase, folositoare: dar careapune reprezintdstareacregtinului ,,Soarele timpurilor noastre.Lucegtede asemenea Soarele Dreptifii - Hristos: El rispAndegte razele,dar ele nu mai revarsi nici acealuminS, nici aceacdldurd ca in timpurile vechi, deoarecerazele Lui nu mai cad direct asupra noastri, ci doar tangenfal. Raaele SoareluiDrcptilil Hristos, s I f)uhrrlrrigff,nl. in prerent, cAnd s-au inmulfit cei bogap cu (Psalmul11).Sf cel cuaios h, privind la

54

55

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

fiii oamenilor,ciutAnd Prin multiriea celor caresenumescinvdfafi, luminafi, orla rosteqte adresalor o sent'nti amari: todocAi, DumneceltecalLlipe Nu este c , nu este s-au netrebnici fdcut. impreund zeu.To[is-auabdtut, unul nu este. nici Nu este cinesdfacdbinele, mdcar ghtlejullor; aicleniiaorbit-au is este lorcu limbile lor; aenin de aiperdestestrb buzele gi h4[i lor e plinddeblestem amdrdciune. sunt q pdpiiei nu au cunoslor. sunt in drumurile lor gste ochilor cut-0.N14 fricd deDumnezeutnaintea (Romani3, 11-18). le pentru careDuhul lui Dumnezeu Seinstriineazd,de noi, in timp ce El esteadevirata mogtenirea cregtinilor adevdrali,incepdtorul atotsfAntal neamului dobAndit de toti noii israeliteni...l ,,SfAntaScripturd mirturisegte ci, asemenea t si se indeiudeilor, creqtinii pdrteze de invilitura revelatd de Dumnezeu, sd einnoirii firii omenegtide Dumtoatd atentiao de vegnicie, nezeu-Omul, vor indrepta asupra vief,i lumegti; se vor ocuPa tot mai mult cu situatialpr pe pdmAnt,de parcd dorinfelor lor ar trdi aici vegnic,cu satisfacerea pervertite. Seinfelege:o astfel de direcfie li este striini MAntuitorului, Care l-a riscumpirat pe
1Idem,Cugetdri apusul vol. soarelui, 1, pp. 404-405. la

om pentru fericita vegnicie. Unei astfelde-direc_ ii esteproprie lep-dd clegfinism.,,l fii ,,In mijlocul Raiului ardtat ascunssub infiligarea binelui, ca sdingelecu mai multi ugurinfi; el se gisegtein sAnurileSfintei Biserici : p t cu tot felul de momeli atrd_ gitoare, pe care le numegtepetreceri gi distracfii nevinovate, dAnd dezvoltarea vietii trupegti gi impuSnareahamlui drept prosperitategi dezvoltare a omenirii. Oamenii ' - pentru cd se vor invoi cu minciuna (pilde 2, tei credinle, tdgdduind dar puterea (II Timotei 3, ei 8, 5). Pentru cei care au primit aceasti putere gi de bunivoie au respins-oesteanevoioasd reprirrrirea ei (v. Evrei 70, 26). Chipul evlaviei il pot oarecumpldsmui vicleniile omenegti; - l dar i aparfineCelui careii imbracd , l pe oameni cu putere Sus(Luca 24, 49).,,2 de ' .b prezent in multe privinfe oamenii ,Jfizlot| s-d-adaugerAnduielilor SfAntului Duh rAnduielilelor. pin_aggasldcauzd rAnduielile ceregti s-au ficut pdmAntegti,cele duhovnicegti, trupegti,celesfinte,picdtoase,celeintelepte,neinfelepte...Existd,in particular, cregtini,dar -s-a rului, cu caretoful s-ar fi unitintr-un singur trup
pp.a55-456.
1ldem, Adunare de lucrdri, vol. 1, ,,Despre monahism,,. 2ldem, ibidem.
3/

56

ARHIMANDRIruLLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

sta,,Noi am ajuns in prezentintr-o asemenea a neca'urilor, cu credinfa in Dumnezeu gi cu nddejdeain milostivirea Lui. Pe alte cdi acum nu gtie nimeni sd se mAntuiascd.{dmAne pentru timpul nostru doar o singurd cale;r{b{4; rea necaousiler...."1 e, omul nu poate sdprimeas,,1....1 cd_ oa4ecaledaruri ale lui Dumnezeu. Iatd de ce

in virtutea sevor mAnt_uidoar necazurilor gi a bolilor, iar leyqinlele vor fi luate de la ei."2 -[...]Necazurile sunt indeosebi destinul _timpului nostru, cdruia nici nevoinfa muceniciei, nici npyornta._monahismului. Desti_ ste insignifi ante.CAntanrl_esle_la-Du_rnne_zeu!"3

tare. S-au inmullit

contin invitituri e car-e-

,,I...f

-+resii, care in timpul prezent sunt imposibil de infiptuit. [...] Trebuie m,-s.i Be--rugdmgi si ne piz-rm ds i[aelAelune, pentru cd in-dmpul de__fatd mulfi oameni care doresc si-gi trdiascdviala cucernic Ai care gAndescdespre sine cd trdiesc cul EgumenulNicon, Scisori cdtre duhoanicegti, p.70. fiii 2ldem,ibidem, p.116. 3Sf.IgnatieBriancianinov, cit. op.

$_sa cuye_chde_eb&elgq e i*-

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

cernic sunt ocuPati cuparte-amateri-alda viefii qi e."7 seafld intr-o mal n4fe- g4g-m4im1q4 Iati opinia unui pirinte contemporancu noi, ieromonahul SerafimRose(f 1982): ,,intrucAttrgducerile cdrlilor ortodoxe despre devin tot mai accesibile, viala duhor.rniceascd iar terminologia ortodoxd despre lupta duhovpurtatd, in vdzdul; un numir tot niceascd eq-!e despre isihasm, mai mare de oameni tAlcuiegte despre Rugdciunealui Iisus, despre viafa ascetici, despre stiri inalte ale rugdciunii gi despre cei mai inalfi dintre Sfinlii Pirinfi, cum ar fi de exemplu Sfinfii Simeon^ Noul Teotog, Grigorie Grigolig Sinaitul. Estefoarte bine sd !4l4ma s-aq cunoagtemaceasti parte inalti a viefii duhovnicegtiortodoxe gi si-i cinstim pe sfinlii mari, care gi foarte smeriti a f.ap e viafa isihaqtilor gi ci sun!-e-m pregdtifi ca mdcar si ne apropiem de ea, interesul nostru fafi de ea va fi do,ari4egocentrice a din exprimirile lu"pii no.agtre caustice. [...] buie sd

o generafiein urmd gi qAtde puternic trebuie sd tindem sd rdmAnemcregtiniortodocai...,tt-' A gadar, P.dfin$ilimpului, din_urmd spuneau f oartedescdff llp:!_nqstrqee*+j-cleansr_Ornciti p-entru_mAntuire, foarte tare s-a rdspAnditJici cd adevdralaevlayie aproape s-a pier!

te de Dumnezeu,s gi, lu_mfi acesteia stricdcioase, c!,fdlimicia a ajuns pretutindeni, ci nimeni nu cautd cele ale lui Dumnecautd _ce:iconvine. Acum in fafa Veu,\ fiecdrui credinciossti o sarcini dificili: sd caute i!;qt ltiqinl faptelor mincinoase gi al faptelor omenegti, a gg.r te-po-a i Le*m"dntugi vindeca. A d evdru I acesta esteaproape,el niciodatd nu va seca,dar multe pdreri mincinoasese striduiesc e ve.def_e-_a,-l^U_i, c si insufle care ne estenecesar.._*-*se incdpdlilneazd. be credinfa ortodoxd, dtlhulei, cu o copie frn6' atrd,gitoare,sI ne determinesi facem,dolr un pas mit de la calea strAmtd,ca el sd ne duci apoi cu totul pe calea apostaziei.
l ortodoxi despre lume sau _ SerafimRote,--Conceptia caleaimpirdt{asc6", in jurnalul ,,Ruskiipalomnik,,,nr. 1, 1990. i t67

b0tde
noastri, -d-oar--de-sfin9 Eun!-e!0-l:tUti i. d in vechim e, ci .gi -d,e-simpliicregtini. orto d ocgi careau trdit cu o sutd de ani in urmi sau chiar cu
l Leonid Sokolov, Viziunile morsl-ascetice Sfhntului lgale natie, partea a 2-a, Scrisoarea 188.

."..j--::"-:

60

ARHIMANDRITUL LAZAR

si--i4feSfin[ilor
cd acesau cu ta este inviviafa 1 litura evanghelici, pe careqi-auinsuqit-o clar 9i au explicat-o limurit in cirfile 1or.Ne este imposibil sd infelegem gi cu atAtmai mult sd indefird aceasti exPeplinim poruricile evanghelice rienli patristici, cici ne vom ritdci chiar de la inceput. insugi cuvAntul patristic devine greu de ineetat sd-i mai inlelegem ajuns la noi, c pe Sfinlii P5rinfi. Nevoinlele lor sunt in mul-

Teamade iad

legAndo calegregitda-vieFj l;untrice, intemeiatdnu pe pocdinla adevdratd,ci pe celemai multe ori cregtinql_nu poate schimba o singur;aceastiboaldpoatefi atAtde addncascunsi, cd doar t o va putea Trebuiesd remarcdmcd,in asemenea descoperi. i observd intotdeauna acliunile cazrtr| a omulu t mai bine decAtel insuqi; astfelcd cAnd ei ne demasci tr-ehuie-siri.dem.pe afunci lare - esteposibil ca ea si nu fie intAmplitoare. incearc{_v-_rij$agg_l ne ingele in sd lggla {g_hoynieeaEci! Sfinfii Pirinli spun ci duhurile rele folosescurmdtorul procedeu:igi_retpg-armele cu care au-a{A{atpatimile noastre gi ' se indepdrteze;toate necazurile se potolesc, iar Lo_Lr-le du.hovnrcefti nu se mai observi va deloc;cAndinsi omul,6e_ rel4dgi se va considera in siguranfi, atunci vrijmagul igi va infige s d in cel mai vulnerabil loc al su63

in q t" p1rr4tlgpes fglerqfuI:qartra-de"-@-lqlt"clinEre-a-credingeilcar-e-le-d-id9

minuni, acum nu se mai intAlnegsd sdvArgeascd igiaiaimijPar te,s inaccesibile;lelddele*4 !o1 de lume"Jipsa lor de qi .griji, negliiarea-trupescului aspirafia spre ceresc sunt imposibile pentru noi. Cu toate acestea, duhul Sfinfilor Pirinti, lucrarea lor lduntricd, orientarea lor principald gi scopul operelor Nu lor rdmAnnecesare. putem inainta tot aqade dArz cum au inaintat ei, nu putem duce aceleaqi indllimi - dar pugreutdfi,.nici urca la aceleagi ecfie,sd tem gi suntemdatori sd. scopuri, sd determindm vaktarea avem aceleagi

re

u 9i Pdrinfii. 62

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

ui, va aprinde in el ceamai arzetoarePatTmfascunsi, care gi-a dobAndit noi puteri gi care inseteazdsd se safure.Atunci omul nu mai rezisi a unei asemenea ti la P;rteri iL!*n"ecategi cade ugor. Qar duhurile-rele gtiu 9i o altd viclenie:la plecarealor, {g,p-gJldsain om celemai mAntuitoareqi binecuvAntate ale-suIlefi+hri,chiar rAvna pentru faptele bune, pentru sfintele'nevointe, pentru indeletnicirea cu rugiciunea, pentru posf pentru priveghere; de aParechiar 9i dorinta.negtAv-iliti a face fapte de milostenie, de*a.i iubi pe to{i oamenii, de"ale ajuta sdracilorgi de-aisalva pe cei nefericiF,putgrea- a-rAbdadefdimdrile gi scuipirile, dorinde de a vorbi despresine cu modestiegi de a sd!a vArgilucriri de pociinfd etc.Qemolii nu numai ci nu se opun acestorf.apte,dar chiar aprind gi ale sufletului, cici incurajeazdastfel de noastrd duhurile d tdmAgi in adA atent s-au indeg[1t+!, Fq-i*gi _grmd.resc al s_Eng;f-c95t.f-gc mindri-eiin sufletul n r - esterAviatd: omul triiegte frumos nitor, modest, drept, milostiv neagonisitor; se intristeazi uneoii pentru pdcatele sale, alteori mici de-a sa;inseretriiegte drrreroso gregeal5 rabdd ofenseteazd. curifie gi de desdvArgire; de le, sdvArgeqte multe fapte carepar bune, dar acea " tdmAieadusi unui 4lt {_14pnezeu
.. v F--* . ?

- au i.1qg1eazd +{Jumegs totul se ingusteaze, eq fl_eCU.figg:afe Le-yp-in_!e car.efapti.,,b.!rrd" se--a-l-imenteazd . Cum sd evitim acestriu? fluh+na,ssa fiecdrui inceput al nostru irational, degi bun la"ygde.rc, demonul mAndriei se strdduie si-gi pund cipia sa; t nu reugegteintotdeauna gd de :pe ce se"sprijineiJi,hhiar la inceputul

ieazd gi-igi insugeEteacestelucriri. Ar trebui ca care trebuie sd aibi temei, p-e*an*nc-ilgevaagheli ce gd fi e sivAr git dinftie i s_au aqclflial,esau dhdlagqgle pentruDumd1n nezelL gi nieidecum de dragul a altceva; n,lr-de sau al ,,duhovnicie7", @-sine, sau al ,,moralititiI", sau al ,,sfinteniei",nici mdcar pentru.,,desdvArgire"sau pentru altg -v-.f-1tufi rdsundtoare. Trebuiesi tindem sd sdvArgim fapnoastrein agafel, tele - si pldcem kmnezeu" avAnd u luiDumnezeu. ar face omul, eli trebuie intotdeauna sd spund: Sktgn netrebnicd' sunt, pentru cd n-amfdcut decht or, sfi.fW_ 10). Poruncile lui Dumnezeu sflntatdt,deprp-funde cd nu le poate i dintre noi indeplini aqAgg.,Igjg=qgyJ*9. cAt mai Cu mult se va stridui cineva sd le indeplineasci, cu vdr$rrea,sa, vdtdmareapdcdtoasd indepdrtarea gi 65

64

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

i ii va rimAne sd-se" de Dumnezeu; pAni cAndva g,sfgtce la nesfdrgit,si se-mustre Apostolului Pavel,cd dintrepdspune,asemenea Ii cdtogi c-dijUfu sunteu(I Timotei 1,L5). va rimAne doa-r$4&ldijdlJjefcd in mila lui Dumnezerr, ni tdsp-e_4i$ Lg"qp*4mAlu) ci o vrednicie. Nu la fel se intAmpli in cazul cAndomulifiu, te, ht- -cun=t-aSmdsura f aptelor sale, p ropriile limi preful, le cAnr le stabileqte te, gi atunci tiregte greutatea gi importanfa. Atunci se nagte o rAvnd bolnivicioasi, o durere nemAngAiatd de chiar gi pentru micile saleintenfii - din--frica a in ochii pigrde cevadin bogifia sa.Omul dqvine o saf-bagat, persoani care strAngecu hdrnicie gi npyp--i.$d sa,chiar -a care inmulfegte binele; o-riseqi ceamai micd faptd bund, o cAntdregte o pune tine locul in depozitul sdu - gi aceasta i pe poruncite noui (de a ne recunoagte noi ingine :araci cu duhul)! t Astfel de fapte mulgumitoare de sine sipl{g"!e lui Dumnezeui ele, ca unele care s_unt i infipte bine in dite la suprafafd, rati a diferitelor patimi. Agadar,pentru a inteleo ge pe ce se intemeiazd, astfel de nevoinfd, tre,buie si privegti nu la actelede nevoingd, la-veci : se considerdoare omul cu adevdratpicitos, neputincios,nevrednic-nu mea i , suspini el acolooare pentru sine,se
66

deplAnge pe sine, sau in el striluce$te_trir*nrful biruitorului, recunoagterea importanlei sale?_Se consideri earepe sine un asemenea ca fiind om m.ueitor,Vlednic de chinurile iadului, aflali*peticohl de a fi condamnatsd meargi in iadul vegni c, cred e e! c; daardinmilalui D,qmnezcu p oate fi-mAnh.rit,'Gr prin viitulile sale;tc,i-are,nevoie nu destulterxgiciuni pentru sine, iar rugiciunile $i faptelelui nu sunt suficientepentru mAntuire? Dacd un cregtin,,rAmitor" se consideri pe sine pdcdtos,dar esteconvjns cd nu se poate intAmpla ca tocmai el sd nimereasciin temnifeleiadului, avAnd atAteafapte bune, afunci o astfel de pdrere despresine estedezastruoasd! exemUn plu cu totul diferit ni-l oferd Sfintii!-irinti, care inci de pe pdmAntau atins stareaingereascd, au putut si sivArgeasciminuni uimitoare, au avut darul vederii inainte, au avut vedenii gi descoperiri de la Dumnezeu, iaq !4_a i rau vrednici de iad. ,,Cand a sosit timpul sf-Argitului SfantuluiAva spus: <Pdrinte, oare gi fu te temi?" El a rdspuns: m-em strdduit din toate puterile sd inde"Degi plinesc poruncile lui Dumnezert,dar gi eu sunt om, i de I-au plicut lui Dumnezeu f.aptele mele." Fratii au intrebat: .,Nu egti convins cd faptele tale sunt binepldcutelui Dumnezeu?,, BdtrAnula spus:uEs il si mi incredin67

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

e de a md prezentain fafa tez de aceasta lui Dumnezev: pentru ci una estejudeata-lui omeneasci.,"r Dumnezeuqi alta estejudecata ,,CAnd a sosit pentru Ava Arsenie vremea sfArgitului frafi care au fost lAngdel l-au vdzut , oare gi tu te inc lAnge.Ei i-au spus: <Pdrinte, El fricogezi?,' le-a rdspuns:"Mi-infricogezl Frica simfiti de mine in ceasulde fafd a fost cu mine din momentul ih carem-am ficut cilug5r.o"2 e ii spuneaunui frate: "Te asit, gur: unde va fi aruncat satana,acolovoi fi arun-cat qi etl.rr"3

,,Mul!i ani stare$ulSiluan a purtat nevoinle inalte, a rdbdatmulte chinuri dela desroni.Odatd, noaptea, in timpul rugiciunii starefului, d-uggLil incurcau gi nu-l ldsausi seroage-

atunci cAnd demonii incearci sd-l incurce' rispunsul: "Cei mAndri ;t$ia auzit {in-totdeau din partea dernonilor!" <,Doamne, continuat stareful,invafd-md ce sd a fac c4si se smereascisufletul meu!, $i din nou t t venit rdspunsde la Dumnezeu:"Tine i $i nu deznddijdui!" Qupd aceastrebuie ta staretul a cunoscut ci tpat[,nc*v-ai,$ta si fie indreptati spre dobAndireasmereniei.Din
1Sf.Ignatie Briancianinov,Patericul, articolul 26, p. 67. 2ldem, ibidem,articolul 76, p.53. 3lbidem,articolul 21., p.329.

zi acea <cAntecul preferat>,agacum se exprilui ma el insugi, a devenit: "CurAnd voi muri gi'sufletul meu blestematse va cobori in iadul negru, gi acolo eu singur md voi chinui in vipaia intunecatdgi voi plAngedupd Domnul: Unde egtiTu, Lumina sufletului meu? De ce m-ai pirisit? Nu pot trdi fdrd Tine!>"1 I povestegte un monah ci nevoitor de la cugetarea moarte ajungeadesela ori la extazgi era consideratde frafii careseaflau de fali aproapemortz. Pentru a ne convinge ci a trebuie si ne aflim in_poedintdsi in zdrobire a i_nisrii, acelagipdrinte relateazd, o.povestire infricogdtoare: ,f,rdia in acelelocuri un oarecare$tefan, gi care, iubind viafa pustniceascd ticerea, mul!i ani a petrecutin nevointe cdlugdregtigi a strilucit cu diferite virtufi; indeosebiinsd avea daryf postului gi al lacrimilor. Acestpirinte s-adus in pustiu pentru nevoinfa aspri a pociinfei, gi a trdit cAfivaani in acelelocuri neumblate.inaintea sfArgituluisiu s-a intors in chilia sa. Cu o zi inaintea sfArgitului, et_a cd,zut extaz, cu ochii in cAnd de'a dreapta cAnd de-a stAngapaa!"i.ntitr tultli siu gi parci istovit. Uneori gtdia.inaintea celor carestdteaude fafi aga:"D4 esteadevirat dar eu am postit pentru aceasta atAfiaani!>;iar uneori: ..Nu, eu n-am fdcut aceasta, mintiti!"; voi
1StarefulSiluan, cap.2, pp. 20-22. 2Sf.Ioan Scirarul, Scara, Cuvdntul VI, 17.

68

69

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

apoi spuneadin nou: .,A$a,cu adevdratagaeste, dar eu am plAnsgi am slujit fratilor!"; alteori insd obiecta:,.Nu, voi md clevetiti!" La altcevardspundea: ,,A$aeste, intr-adevdresteaga,qi nu gtiu ce sd spun la aceasta; Dumne-ze-u_-are dar mili!" Cu adevdratingrozitoare gi infiordtoareefa acea gi mai infricogitor era faptul cd el era acuzatgi de ceeace nu ficuse.' I vorbeadespreunele dintre picatele sale:,,Nu gtiu ce sd mai spun gi la aceastalr, degipetrecuse vreo 40 de ani in monahism gi avusese darul lacrimilor. Vai mie! Vai mie! Unde era atunci cuvAnfulcitre I chiel,ca ^ sd le spund sfAgietorilor: i, in aceea te aoi judeca,aorbegte (Iezechiel33, 13 gi Dumnezeu 16)?Nimic de acestfel nu putea sdspuni. Dar de ce?Slavi Unuia Atotgtiutorului! Unii insi spuneau cd re, incAt gi pe leopard il hrdneadin mAinile salein pustiu. in final I s-adespirfit de trup; gi au rdmasnec.unossute hotdrArea,incheierea acesteijudecdli gi sentinla carea urmat."r Povestesc pirinfii urmitoarele: Un pdrinte v5zdtor cu duhul a venit intr-un ora$oarecare cAnd acolotocmaimurea un cdlugir cinstit de tofi. Locuitorii oragului ilspgusideraupe__c-alugir pdun rinte sfAnt gi il preamdreau, plAngeau pentru moartea lui, o considerauo mare pierdere, cdci cu rugdciunile lui nddijduiau si se izbiveascd
I lbidem,CuvAntul VII. 50.

de orice ispite. fa-qinlelui glitor vdziltor cu dudenie ingrozitoare' a v-ehul i s-a descoperit zut cu,ur-is-au ardtatnigte etiopieni infricogdtori cu tridente in mAini $i a auzit rd-su,nAnd din indlfime: ,,Nu*i dafi{ui-liniEte,pentru cd nici e nici mdcar un singur el nu Mi-a dat Mie ceas!"$i astfel acegtietiopieni, strdpungAndcu I celui care murea, l-au scos gi tridentul l-au tras intr-ale lor. -. , un sfAnt pirinte care a triitin secolul al VIIlJea, explici intAmplarea de mai sus: ,,CatJza pentru care a fost osAnditmonahul es i, pentru ci dacd el ar fi avut alte pdcate,nu le-ar fi putut ascundede oameni, cu atAtmai mult nu h-ar fi putu!.sivArgi in fiecareceas.Numai singuri gEndiiea-inalti'despre sine se poate ascundede tofi, chiar gi de cel nt n-a dobAndit careo are...Qe aceea nici un ceaslinigte in sufletul cdlugdrului, ci el intotdeaunaa d qi sebucura de dAns-aintunecat sul ca de vreo faptd bund; ca dem,onii.El nutrea in sine patimd, ternici, pentru a facegi treabacelorlalte."l - Tot SJAntulPetru Damaschinul spune: ,,Nimeni nu va primi folos de la alte virtufi, mddiavolul, Adam gi foarte mulfi alfii au cdzut.De
rPetru Damaschinul,Opere, carteaa 2-a, CuvAntul 24, pp.127-128.

70

77

\RHIIVIANDRITULLAZAR

nu trebuie si fie fdrd de fricd pAnd aqeea cAnd va atinge limanul dragostei desdvArqite 9i fi in afaralumii gi a trupului."' va - ,,CAnd a venit la schitul din Muntele Nitria, au venit la el mai mulfi frati. BdtrAniiil rugau sd spuni un cuvAnt ziditor fralor: filor. El, licrimAnd, le-qgp.u"s "Frafilor! Ochii tri unde lacrimile noastrevor arde trupurile noastre."Toti au inceput sdplAngi gi,cizAnd jos, au spus:<Pdrinte, roagd-tepentru noi!,"'2 ,,Acum, i Fi pimAntegti, deseori s-i coborAm iad) ca sd nu coborAm dincolo vegnic cu sufleful gi cu trupul", invifa Sf Aceastdcale , ilneinsrederii a considerdrii de sine drept cel mai riu sme, ,,dintrepdcitogi, vrednic de toatechinurile, Sfinlii :'Pirinfi q le,qrnagteau AlemanhritoareAi-sq8urd. gAnd caleadreaptd a vielii duhovnicegti,nu este nicidecum cu neputinqi dea* fricii qi pentru sufletul nostru; tofi care a. cale. s-aumAnfuitau mers pe aceastd

Cum se tmpacd smerireade sine cu pflcea Iduntricd

rIdem,ibidem,p.777. 2Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul,CuvAntul 370,p. 7 . 3ldenr, ibidem,CuvAntul 364, p. 24.

ulti, auzind tot ce s-aspus,sepot tulbura cu duhul gi pot spune: ,,Dacdai cugeta aqadespretine insuf,, dacd ar fi si te judeci intotdeauna, dacd ar fi si respingi intotdeauna incredereain tine gi sd nu-fi pui nidejdea cu nimic in faptelebune, apoi atunci cu sigurantdvei cddeain disperare,mAinile vor cobori gi nu vei v-rea faci nimic altceva."Nu esteaga!Cum dar sd Sfinlii Pirinfi, caresesmereaupe ei ingigiin ochii lor, care toati viafa virsau lacrimi pentru sufletul lor gi nu doreausd gAndeascila altcevadecAt numai la nevrednicialor, clrm ei nu se descurajau, ci depuneaumult efort, nu ldsauniqi o clipi grija pentru sufletul lor gi niciodatdnu pierdeau hotirArea de a lupta pAnd la capdt?Cum aveau qi pacelduntricd,qi bucurie duhovniceasci? Degi Sfinfii Pirinli rdspund uneori in scrierile lor la aceasti intrebare, cu toate cd esteimposibil de inleles cu mintea, se cunoagtedescoperi/J

72

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

reqtainici in suflet a picii 9i a dulcefii, ur4q1e a e, doar Prin insigi v,!a!ade pociinld. La fel de greu de explicateste erg. Si tggg3q-? !-tgtg,?-p p {e! p 5cdtoI enii, a consid nevrednici,in cazul rdrii deiine ca fiind pdcdtogi nevoinfi, acelor striduinperma voia lui Dumnedu-se in toate q4-indeplineascd i povestegte: ,,un Pirinte cu o zeu. viafd imbunitifitd, pe lq,rne Zosima; discuta cu desprepicate. Sofistul l-a inun filosof oarecare trebat: ..Spune-mi cum de te consideri pdcitos, oare tu nu gtii cd egti sfAnt?Oare nu gtii cd ai virtufi? Doar gtii cdindeplinegti poruncile! Cum de te consideripicitos?> Pirintele nu putea si rdspundi, ci doar spunea: <Nu gtiu cum sd-f, sPury dar chiar mi consider pdcitos." Sofistul continua si intrebe, cilugirul nu gtia cum si rispunei a intervenit in discutie9i di, agaci i-a spus filosofului: ,,Nu la fel se intAmpld 9i in filosofie, qi in medicind?CAnd-9!n9ya bitf1vate ea, gi se-i"nd"eletrrice"glecu atunci pe mine arta sura exersdriiin ea medicul sau sofistul capitd o deprindere oarecare,dar nu poate sd spund a-obfinutdeprindereatreptat 9i pe nesimlite. ie: indeplinind poru-ncile-se TgleEa ere Pentru smeref $e pe caren-o pofi exprima in cuvinte.>Auzind Zgsi4a s-a bucurat, conexplicafie,A11a aceastd 74

firmAnd ci aga este.Sofistul a rdmas mul.tumit de rdspunsulprimit."l Tot agagi in legdfuri cu celespuse mai sus:ceea ce.esjlegr*e.u a gi parci esd,e*pdtruns te incompatibil cu realitatea se imbini tainic in f.gptd'se asociazduimitor gi aclioneazdmAntuiin tor asupra sufletului. Ac-eas_taneva{i pu; fiecare cregtin care,a guglat__micar smeririi.desigi a Fn din@ei ne, care a incercat sentimenhrl i pentru pa-opria picitogenie, ac-elanumaidecAl r-

velge_lmpr-e-uni ele eu

o bu-

qqfie.l cS,impiciuitoare,linigtiti-plinide addejde.Aobservat cumsuflehll, dupd o aseme4ea-musfraredp sine, smerindu-sq plecAndu-se in fala lui Dumnezerr, este mAngAiat cu milostivire de El; e, recunoagteca !g-a-g!*e-sinefiind cel mai mare cdlcdtor de lege, cel mai mare picdtos, vrednicde chinurileiadul{i, in adAnculsufletului are nddejdein mila lui Dumnezeu.Chiar daci judecim saublestemim, Domnul insugi Se milostivegtegi ne iarti. CAnd ne intristim gi suspinim greu pentru picatele proprii, atunci El insugi aducein sufletelenoastre bucuria miluirii. nu aruncd sufleful i, omului in deznddejde, dimpotrivi, il mAngAci, ie, incurajAndu-l: <Nu te teme, aleargi din nou
l Ava Doroth ei,inadfdturi de folositoare suflet,invd]itura a 2-a,,,Despre cugetarea smeritd".
/5

ARHIMANDRITuI LezAn

cdtre Dumnezeu)El estebun gi milostiv; El gtie cE omul esteneputincios 9i ii ajutd!" i-ntristarea aducebucurie 9i il intdreqtepe dupi mnezeu", sPuneAva Isaial' om in

Cumpot demonii, propunknd lucruri aparentbune, sd neprindd tn plasa lor


milui..[...] . 9i necazurile se vor Pr@ri ,"r,un!a!i la mAngAiere9i ea va veni la r.lg.rru, cel carese consideri nevrednic"'",2neindrumd SfAntulIgnatie. Se intAmpls insd qi contrarul: omul care se

multe fapte bune 9i de acte eroice,este de fapt departe de Dumnezeu 9i de binele adevirat 9i Asdedemoni. dsssloliestg luat

egi cele mai bune fapte pot si nu aducd sufletului vreun folos gi chiar sd-i diurteze, totuqi d lduntrici nu fi posibild fdri fapte exterioare.Estenecepoate sar sd ciutim gi sd gdsim a gi tainicd dintre i r, cAndqi unul, gi celilalt se vor completagi se vor intdri reciproc. e gi se dd Aceastase obfine p-r .celuicareca-utigi e harul lui Dumnezeu.Pent{u ca feglgle noastre sd atingi scofrul puncipal, adici si-l indrepteze, sd-ltimiduiasci pe gpnul ric este__lecesar urmirim atent fiecare si si-lre _strjduim intotdeauna si observi au apdrut in suflpt qi rr du inclinat s u alta, spre un ce este folositor de ceeace este ddundtor. Dacd vom lua aminte la noi, atunci vom descoperici

1Sf.IgnatieBriancianinov, p' Patericul, 200' 2lderi, Scrisori dtferite 12 persoane,scrisorile9i 18'pp' cdtre 20.26.

76

77

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

,r!

intr-adevir buni gi ci ri ceeace estenevizrtt, simplu, dirre-xtedor estede f4pJ f,oartefolo_sitor etului. sufl Sub chipul faptelor folositoaregi al bunelor intenfii seascundedeseoriceva undtor. RegeleSolomonspunein Pilde (16,26):Stmt cdi care r omului directe, sfkrgitullor este dar gi cnlea sprenrcarte, regeleDavid, in Psalmi (Psalmul 141):in calea Aceastt, caream umblat, asin cuns-au cursdmie, adicd,,,pe caleape careeu mergeam, ei pe ascunsmi-au pus cursi mie". ,,E7" - acggtia i c41e mereu se striduie si foarte util, .ne pri4di, propunAnd,

ci. vic se. Pe nevoitori, pe pustnici gi pe unii dintre mireni care igi iau asupra lor nevoin!e deosebite,dar gi pe cei care,neavAnd nevointe, t*qtugiau despre sine(opdrerejnaltil demonii atatlndu_-lilss lor sau idg ingerr lumi-t lLo-amerrilob Dar, in general, 4ogi, sau gi unele, gi altele sunt r care
*norio tLdrePL $i vrerl ni c. ;.t

la a*fet de aParitii='$"1't'

evidente.Fste mult mai greu si ieqi dinas_emeingelaredecAtsd te scoli din ciderea evidenn_ea ti intr-un pdcatoarecare, . sesizatdintotdeanna. CAtde multe.exemple acestfelexistd-Apqdde diavolegti - in povestirile Sfin9i riutiEi Pirinfi, in vietile lor! gi lilor I incearci sd-l distragi pe cregtirysi-l ,abatd caleacearea. pe ii intre ugor in dis-

de aceea

suntem supugipericolului de a aparent frumos, qn aya$ dqgfletului, oinfldcdrare a simfurilor d_rept adevirat, 78

trd, vom aduce aici cAtevapovestiri din scrierile Pdrinfilor careau descoperit ingelirilor diavolegti. 3 Qf4ltullnetie_Briqnqiqglov spune ci,,demonii geStridrrie sd-l aduci pe om cu sine gi iqsuhordcnarea^de-sine'nuintotdeiut "ndprin gdnduri picdtoase evidente;Gffsif,tla inceput carenUantlg5_ine nimic condam, nabil iar apoi, primind influenld gi putere asupra omului, ilimpr__ng rd.#legi, care sunt in fond urndrii initiale a insufldrilor demonilor. Aceastaaratd gi hgggtidetesaz es.te cal.ea.,gindi_rii, cu pdqe.+ti ea."l pe -tre_b_uie.si
1Sf. Ignatie Briancianino Patericul, 117,506. v, pp.

79

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

JJn pirinte relata urmitoarea povestire: Un tAndr a intrat in mdndstireqi a inceput si se nevoiascdintens, uimindu-l pe bitrAn cu viafa sa asprd. Apoi, in scurt timp, a cerut si meargd in pustie, pentru a duce viafd de pustnic. ObfinAnd a intr-un sfArgitbinecuvAntare, mers in pustie 9i intr-un loc pe care Domnul i l-a aris-a agezat tat in mod miqunat. Acolo s-a sdligluit gi a inceAga a triit in pusbriciegase put sd se nevoiascd. ani, nevdzAndnimic. ,,$i iatd, qdati--trrng.h danl-u-i infricogitoare. Fratele,vdzAndu-l, s-a era speriat, a cdzut cu fafa la pimAnt gi a tnceput sd se roage, apoi s-a ridicat. Diavolul i-a spus: "Sd ne mai rug5.m,frate!" Ei s-au rugat gi, cAnd au incheiat rugdciunea diavolul l.a-intrefoafl <De catfimP-trAe$tu"aici?" El i-a rispuns: ,,De gau, se ani.,, Diavolul i-a spus: << dar^eudoarct*+atruritein urmi am aflat cd viefuiegti aici. Chilia mea nu este departe de aici; unsprezeceani nu am iegit din ea, am iegit doar acum, a&asd*ci tu locuiegti in vecindtate. La o astfel de gtiremi-am spus:voi merge la acestom al lui Dumnezeu gi voi discuta cu el spre folosul sbricia noasI oment ce nu ne impdrtdgim cu SfAntul Trup gi SAngeale lui Hristos gi ci md tem cdne vominstrdina de HrisTaind.Sd-1i tos dacdne vom indepdrta de aceastd mile de aici exisfie lie cunoscut frate,cd la trei 80

td o mindstire careare preot: si mergem acoloin ziua de duminici! Ne vom impdrtigi cu Trupul gi SAngele Hristos gi ne vom intoarce in chililui ile noastre.> I i;a pldcut fratelui. CAnd a sosit ziua duminicii, diavolul a venit din nou gi ei au mers impreund la aceamdndstire, au intrat in bisericd gi s-au agezatla rugiciune. Dar la sfirgitul rugiciunii s. A inceput deci si-l caute, si intrebe pe frafi. unde este acel avi care a intrat cu el in bisericd. Ei rdspundeau: <Noi .n-arn-vizutpe_fumeni, !,, {tu!_q{ri1lele gi gi-a zis: .,Iaa infeles ti cu cAtd vicle_ni_e_{lavol a Dar ce-mi pasi? Eu am venit pentru o faptd bun6: md voi impirtdgi cu Trupul 9i SAngelelui Hristos gi md voi intoarcein chilia mea.>Fratele s-aimpdrt5git apoi a fost obligat si impartd masa cu frafii din mdndstire gi in sfArgits-aintors in chilia sa. $i, iati, tece rrn fi-t Ui._dIUngIL-EI_e_!?_el_dia-

in picioare gi sd spund: Apoi din nou "El este!" a inceput sd-l priveascd.Fratelel-a intrebat: <De cete uili agala mine?" El i-a rdspuns:"Md mir ci nu mi recunogti. De fapt, cum sd md recunogti dupd atAtatimp? Egggn! v.egingllatilui tdu, fiul I.qj._cqtare. Tatil tdu nu se numegteaga?Iar numele mamei tale n-a fost oare aga? Sora ta nu se 81

vglu-1, A sd-l din brnne. inceput priveascd cappAnd' 414

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Mama qi soNumele tdu nu era aga? numea a$a? ra ti au murit cu trei ani in urmi, iar tatil tdu numai ce te-a fdcut moqtenitorul siu spunAnd:Cui sd las avereamea dacd nu fiului meu, unui bdrbat sfAnt carea ldsatlumea gi duce o viald pustniceascd dragul lui Dumnezeu?Lui ii las toade te bunurile mele.Apoi ne-a rugat sd-l ciutim pe fiul lui gi si te anunlim sd vii gi sd primegti ave'Sdracilor pentru sufletul tiu gi al rea, s-o imparf dar, lui. Mult timp te-am ciutat gi nu te gdseam, sosind aici pentru afaceri,te-am aflat. l\lu tirdgi vinfu tot gi implinegtevoia tatdlui gdna! md tdu!" Fratelei-a rispuns: ,,Eu nu*lfgbUie-*sd .' Diav,q-lql_i_?_-sp-u$; nu vei i sDae,e merge,aYerea va pierde, iar tu vei da rdspuns se in fafa lui Dumnezeu.Ce:iuifi fac cAndifi spun: Du=teqi imparte avereasiracilor gi orfanilor, ca gi un bun iconom, ca desfrAnatele oamenii rdi sd cu nu ripeascd celeldsatesiracilor?" $i_ai_a, as-tfel de vorbe Ate,diavolul l-a ine; ellainsofifpArya-instag gi acolo l-a ldsat.Monahul a vrut sd intre in casatatilui sdu, crezAnduJmorf gi, iati,.insrrli tatXlii-iesein intdrnpinare.VdzAndu-l,tatdl nu l-a recunoscutgi cu asprime l-a intrebat "Tu cine egti?".Monahul s-a tulburat gi n-a putut sd rispundi nimic. Tatdl a inceput sd-l intrebe unele lucruri, gi atunci monahul ruginat a spus: <Eu sunt fiul t5u!" Tat5l a. ca"nti"nuah- .ce-te.ai-intors aici?" Monahul -sD"e" a s=aru$inat si mdrfuriseasci adevirata cauz6.

intoarcerii salegi a spus:<Dgagostea ti4e4-a de determinat sd mi intorc, pentru cd tare te compdtimeam!" Aga a rdmasin casapirinteascd;dupi un timp el*a cdzutin*desfrAnare gi s-a supus unei asprepedepsedin partea tatdlui siu. Nefericiful nu s-a intors prin pocdirte, .i a rdmas in lume."1 ComentAnd aceasti povestire, S

rd gi di_nvoie proprie in pustricism, renu eraincS-+regdtit.llai remarci gi cd_ d_!gyglul d eseori aqFoneaze VrzibillEggp_fapgstxicil or, iar agutrracelor carevietuiescin obste de obicei lul folosegte dqsgfg! aruncAndu-liryp,icate

g$le si bp--arube.

r acestvrijmag! Iegireapush:riculuipentru prima datd n-a ?_yF!j,Ir_,gine nimic catastrofal,ba chiar s-aincheiat cu folos. Pagu!_a constainsd in aceea 6f,sufletului r_-4 luatd fost _mAnfuitoare ardt6nduis,el Astfel, diavolul, ducAndu-gi victima pe calea pierzdri| o Po3tePIe;aU indelung, @ orice pagubd, 9i ii. poate in f 5ti S ulte .fuegt*eflaf e ffi ac_esteicii,pAni cAnd in sfArgitva veni momentuI de a'-lpierde-p-e -cr,egtinul imprudent.
1Idem, ibidem, pp. 487 -493.

82

83

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

;l ;l _t

'l

{ j .{ ir" /

fI
i; E!'

e aminte$te ispitirea care l-a ajuns pe Cgvio5ul P_e-tru Athonitul. $i acest pirinte a fA!&plht_cg_yir,lenie deun duh riu, care i s-ainfdligat q cercat si-itro$angi si lasiticerea gisd meargd in lara natali, ca si-i mAnfuiascd conafionalii pe sdi care piereau.SfAntul Petru,a respins aceastd .]ig&ire$r l-a.ruginatpe-diavol. SIAntuLlgnatie I QPune:,,Sfinfii

t It

peu,fr-mp--1-e_und cu

do4r cu ilrcrederea-oa.rbiin-sine, cu sd$c.ia miDfii, qr+Agea-de-sine, care intotdeauna s-eflateazd gi se ingald pe sine? Cum ar puirycaPtivitate.$i in roi@sc, birea diavolului? Nu va fi greu si observim ci -' a{evdrul ,trupegti, p3e__d;gg[_de d_U\uri, identic cu adevirul propovdduit de lumea q potrivnicd lui Dumn ezetr,este_,opgadevdrului -e-Yanghelic."1' tie mai pr Demonii, i se aritau unui frate, il trezeau,ii ardtau lumina gi il chemaula slujba dumnezeiasci2. ,
l lbidem. 2Ce viclenie! Foarte mulli nici o clipd nu s-ar indoi ci aceastaesteintr-adevir aparilia ingerilor Luminii: sd ridici la rugiciune in miez de noapte, si chemi la slujba duhov-

$i. nt t .i=a:scultat, degi el*p5apur,leau_ A tunci diavolii au inc-eputsLldefdimeze+e acel bdff4n care i-a descoperit fratelui uneltirile lor. Ei ii spuneau fratelui: ,,B6trAnul tdu este fifarnic, el aveabani qi nu i-a datimprumut unui frate, spunAndcd nu are." Fratelei-a povestit acest lucru bdtrAnului, care i-a spus: ,,Eu aveam intr-adevdr bani, dar nu i-am dat fratelui caremi-a cerut imprumut, gtiind ci ii,vor pegubi_sufletil. A.m crez-:rjc.ee..maibhe sd incalc *o._Elng;urd_pou.urci decAtpe toate zece.Dar tu nu:i ascu_ltap demonii carevor sd teinL$ele...,, ,,Nicicum .vi4Elti_ !d,cu c4rgns aceastd povestire SfAntul I gnatie, .or,icAt-ar_ele_rle dl?n fi Tot tdtoareqi"de"str.dlucitoare. ce este de la deS_

p.e ,i a ruginat {e-qgni

d pe om acestora, de libertateaduhovni_ ceascd, r. Mare_dezaslru_-g's-tg si d_e-vjiro_!_a.ldem,qmloq$-eiltefadrmf, aJodUn care a cuprins lumea, dar care nu este intelesde lume."l IntAmpldri interesante din care avem de invifat descrie u e_lugar aghigrit din secolul al XIX-lea, carevizitase multe locuri reprezentative
niceascd?! mulgi,fird si cadi pe gAnduri,ar primi o astfel de chemare. tSf. IgnatieBriancianinov, Patericul, articolul 110,p. 500.

84

85

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

in SfAntulMunte gi care qi-a expus impresiile in scrisorilecdtreprietenii sdi din Rusiat. - Cdnd autorul scrisorilor se indrepta impreund cu monah-al SfAntului Munte spre chilia gigantici ce se aceluia,trecAndpe lAngdo stAncd indlfa deasuprapripastiei, monahul i-a povestit o istorie legatdde acelloc. ,,Dupd,ultimul rdzboi cu turcii s-a salvat aici un grec,careera dintr-un ora$cunoscut,dar care, renuntAnd la toate drepturile sale,la slavagi l a -c-ins l_u i u a aleg vJa,!4 gg i ceascd. Tretea_ q_r _p_g r, altfel buie si spunem cd era nnu i-ar fi atrasatentia diavolului. nic au fost zadarnice,vrdjmagul a gisit
1j,i

s-

i. Demonul l-a ispitit pe pustnic pre indlfimea nevoinlelor lui, l-a: ?nacestfel+udrn.cfue,prrfin, l-a dus convins $i, pg!_qeCi_dqreA9se ce gi e_xpe_rlenfe ale manifestdrii lumii duhovnicegti. CAnd s-au e, demonul a inceput si acfioneze.El-a.ince-

s_1 panf,inlr-elelsr.ecu el. !'-o-1b-94sci Sarmanul


ci a inceput sd slujeascdBisericii in treapta de
1Scrisorileunui aghiorit cdtreprieteniidfu Rusia,Sankt-Petersburg, 1.850, partea a 2-a.

arhiereu, de care el, duB_d euvintele ,,ingerultl;i", demult era vrednic Ai pentru care era destinat de insugi Domnul. A incepuf la rudele lui rdmasein lume gi la sla-v^anumelui lor. I!r4 mai _e-ra,-nevpi9 deq4t s5-l cheme e...Iat demo_nu-l nu va .mai-avea-treahi--dupi. aceasta Od atd, cAnd ! pustnlcu] ela foartg ocupat cu. ea unor mijloace spre at_inge_1ea scqpululsiu, s-a adAncitintr-o profundd cugetare.Atunci a auzit cum parcd a bitut la uEd.Pustnicul s-a cutremuraf gi--a e gi goptind rugdciuneas-a apropiat de ugi: - Cine e?a intrebat el. - Cutare, s-a auzit de dupd ugd. Noi_s.untem dinpatria ta, !i-am adus de la plrinlii tdi inchiniciune gi incd ceva.Am venit cu o incredinfare importantd la tine; permite-nesd intrdm gi si vorbim cu tine, sfinte pirinte! 'Pushricul a deschisuga gi doineeuno-sru[Lau salutat respectuos.Necunoscufii au intrat. StipAnul i-a poftit si se agezepe o canapea,iar el s-a agezat fafa lor. tn sfArgitpustnicul a intrein bat despre scopul vizitei lor, iar strdinii au inceput sd vorbeascd: j Iatd ce trebuie s5-fi spunem, sfinte pirinte. Tu gtii cAt suferim in subordinea Por$i Otomane, cAtsuntem de apdsafinoi gi familiile noastre, credinla noastrdgi insigi Biserica... -Da, agae, a rdspunspustnicul. 87

86

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLEruLUI

- Mai gtii qi faptul ci rdzboiul turcilor cu Rusii s-a incheiat printr-o pace extrem de convenabili pentru noi; acum ni se di posibilitatea Dar gi libertateade a trdi cregtinegte... iatd caIar re estenecazul:la noi nu existi episcop. firi episcop poate fi oare Bisericd,suntem noi oare in misurd sd ne indrumim singuri? Noi ii cunoagtempe pirinlii tdi, te cunoagtemgi pe tine gi viafa ta; gi db aceeate rugim si ne ierfi ci, fjd-acordultiu, te-am cerut episcop pentru noi. Iatd un firman turcesc,iar impreund cu el estegi gramatapatriarhali! Necunoscutiiau scoshArtiile gi le-au dat pustnicului. - Miluifi-md! a spus pustricul, cu smerenie, lisAnd privirea in jos, dar aproape gata si sard al de bucurie. Cum sd primesc toiagul pdstoresc nu conducerii, Erin-e md pot stdpAni? Cum sd iau asupra mea povara sl-uilut-ap_astolicAndimi simt propria neputinli gi mulfimea c-e, r, md dezic de ceea ce este pdcatelor? mai presusde mine! in plus, pentru mine Bustiai. An da!-fag5duin!5 in fafa lui Dumnezeusd mor aici... - GAndegte cum vrei despretine, sfinte pdrinte, ii rdspunseri necunoscufii,dar glasul popov'r..i"J; rului esteglasul lui Dumnezeu!Tu gtii cd folosul celorlalfi estemai important ca cel propriu. Dar firmanul pentru ce este?Nu, pdrinte, nu te dezicei..Bisericate cheamd.Daci nimic nu te mis88

cd, nici necazurilepoporului, nici amirdciunile noastre,oare nevoia Bisericii pentru tine nu inseamni nimic? - Daci e aga,a rdspuns in sfArgitpustnicul, sunt de acord. - Agadar, pirinte, gribif:yj! C_u"_Sat mqi degrabd p-ourim, cu atAt mai bine: nu departe de aici ne agteaptd asinii gi insofitorii. CAt timp pustnicul strAngeacAteceva in desaga sa/ rlgg;1\qp3uliinu incetau sd l grdbeasci. In sfArgif ei au inceput si urce pe cdraresprg-e*e-a malinaltf,stAncS. O tnstE6-grea gi qn_sehti!0ent apisau pie_p_tgl nevoitorului: ii pdrea rdu cd se despdrfeade pustia sa.C_And"auaiun-racolo, pe ceamai ina,lti stAncd,nefericitul nu=voia si plecefird si priveasci inci o datd la frumuseale file nepdmAntegti pustiei saleaspre.Tofi trei stdteau pe stAnci. S,ub-piqiq4rel.e_Jor deschise dea pripastia... P.ustricul, in timpul dis! cufiei cu necunoscufii t_demargir.rea cat in gol. De pe stAnci s-a auzit o guierdturi, gi c s-a rispAndit deasuprapustiei. fgdgtUJ-n:e=mgfit LoJ.Dumnezeut-a dat de !ig1p pentru-pocdinfa gi a trimis la el un cdlugdr din chilia vecini. Cel cizut era aproapezdrobit, capul ii era spart,sAngele curgearAu din rini, totugi ela-av*utd-estulflmp gi puteri si povesteasci 4minunte ale vielii sale gi ispitirile cdrora le cizusepradd. Ii rugd pe pustnicii careil cunogteau 89

ARHIMANDRITUT,LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

gi i1--1ug-ieiuni, astfel igi didu t duKul. Dgpdispltirea ingrozitoare el"a llqi-ore." Aghioritul, auzind aceasti intAmplare cutres-a muritoare, st6ndin apropierede aceastAncd, mirat , -clzind de la aceaindlfime, acel nefgfi-e-i"tr.dmas,viu: a ,,Esteadevdrat,el aveaniqte n14-!4-.[Ea[ sf,14oard virtuli pentru careDo_mnul fird pocdi4!d", concluzioneazdautorul scrisorilor aceastipovestirer d ci dgba chiar pc$gjg*i.qf f eie_"-ela-rugdctume.

nulu

cd. Nu se gtie cum s-ar fi incheiat aceasti_luc{are, d.arfrateleAcesta l-a cercetatamdnuntit pe frate gis-asperiat auzind desprevedeniile lui. ilSg_aEplm+e: l, te va seoate din minf,9u_1sy9i1!9le lfle itngclllne, cdci ru8d demo-

ffi"
sd

u4-ingcl! Dacf,.vreisd-te convingi,

'Drqq'ut"TT;ffi*:Tm?lffi l:

urmitoarea intAmplare:Trdiala noi in mindstire pentru . El aveao inclinalie.a-parte dar s vrednre-tagi impor_tan{ugf,c-iune, e pentru t{rile ministiregti gi si, I ii.sprrnea cd-nrgiciunea.esrugdciune. te_plgprig $ghu-lui ingeresc Ai hrana sufletului, iar-lucririle sunt o necesitatea vie{ii lumegti qi dedegarte. nevoinlei gi a viefii-sale.In sfArgit, care a i4qeput si va{[ -11J-r ingg-Ll_qnrn-os" venea ascp-a?n ulgFciune cu celemai e _cuvinte.Ajunsese sd preain-alfe ru$dciunea gi sa.-injp-sg4gqi ascultareafrifeas1lbidem, Scrisoareaa 12-a, pp.790-194.

creazd cu frafil canonul derhilie indeplinegte-l in chilia ta, iar r va apirea in f.atata, nu-i da nici un fel de atenfiegi fine-te de rugdciuneata..."$i incd multe i-a spus bdtrAnul, astfel cd nlonahql sus s-a speriat gi a hotirAt sd-i urmeze sfatul. Dupi ce a lucrat alituri de ceilalqi frafi, el a mers sd seroagein chilia sa.Atunci ,,ingerul" i s-a aritat dinlou, dar fratele nu i-a dii nici o atenfie nici mdcar nu l-a privit. ,,inre4rl r ca fulgerul, cu ochii strdl in fala incepu!*94_gaJg_p_e_ze fratelui care se ruga. In zadar monahul qe"nrF.$iindesea_metaniile, sperAndsi alunge l, cdci acelanu pleca gi nici nu-l ldsa si-Ei facd canonul.in sf6rgig le, iar acela-l-alovit pe_m-g_4ah -pes-t_e.u.t-eche gi a-d-ispimeea"firmul.Din acel mo.mentnef fericifi.rl. rate a sut zit, mirturise gte aghiori tu l. 91

t-.r*\

90

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

sdmeargiin pustie, es!-e

-sca

ardtdrilelunevrednicii gi pdcdtogenii, mii duhovnicggti,oricarear fi ele.Mai departeel amintegtecAtevacazuri. ,,Un pustnic cu viali inaltd qi plini de nevoin infe igigopteaincet rugdciunea chilia sa seara' Deodati s-a revirsat pesteel o lumini orbitoare r de o frumusele angelicda statin fala gi iile, de orice fel ar fi ele, pustricut rdmAnealinigtit la lopusfiric l-a mirat insl nu pleca. P*etirii. T-Andrul , nrsl,de lugiciune faptul ci acela nU sCtemea. - Cine egti tu? l-a intrebat in sfArgitpustnicul' - Eu sunt ingerul tdu pizitot! i-a rdspuns acela. - De ce ai venit aici?l-aintrebat pustnicul. - Mi s-aporuncit de la Domnul Dumnezeu sd md ardt tie cu infdfigareamea adevdratd. - Nu-am nevoie de aceasta! spus pustnicul, a apoi s-aridicat gi a inceput sd se roage. serugaimingerul nu pleca,b-a chiar preuni cu bdtrAnul.Pu.stnicul ngintele8ea aPaar ritia ciudati a tAnirului. Daci acesta fi demoo 92

cugetael in sine, cruceagi rugdciuneal-a.r4 ficut sd dispard. - Cu cemd vei incredinfa ci tu egtiintr-adevir ingerul lui Dumnezeu? - Cu ce vrei! a rdspunsacela.Tu qtii ci demonii se tem de puterea crucii, dar eu nu md tem. Eu md inchin lui Dumnezeu si imi fac semnul crucii... . + r rv Ipgerul gi-a fdcut semnul crucii gi cu evlavie a cdzut in fala crucii lui Hristos. Pustnicul s-a nedumerit. - Ce mai ceri de la mine? l-a intrebat pe el ingeruf indlfAndu-se de la pdmAnt. D--q,a-r. ci nu mf, tem.de eruce gi mi inchin ei. Asta dovedegtecd sunt ingerul tdu pizitor. l, a spuscalm pusbricul,dar nu-mi doresc neapirat si te vid, cici ingerii pdzitori nevdzufil - Nu m6,crezi?l-a intrebat ingerul pe pustnic.

a sPus,hota-ra,t-becirr-eaiji, chiar de-ai fi arhanghel; gr:-am:reyoie de prezenfa ta vdzutd! de-la rugiciune, ovedegte nu egtiinger. cd - Nici gAnd!a obiectatacela.Nu voi pleca de la-tine, pentru ci mi s-a poruncit sd stau lAngi tine. nu vreau sd te cunosc,pleacdde la mine! Ng..am nevoie de tine i ! 93

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

$i pustnicul s-a agezatlarugdciune. tnftcji!1p ind ing"gzulQ:ajrcgj-ncvdzut, f d'gd'du ca noaptea urmdtoare sd se aratedin nou. CAnd s-a luminat, pustniculs-adu.sla duhovnic,ul "sduqi i a povestit despre vedenie' Duhqvnicul a cdzu-t-psgdndui:sd teinchini crucii, sd-!i f.4gipemnul crucii qi sd nu te temi de rugiciune nu acestea sunt caracteristicedemonilor. Printre altele, duhprnriiul i:a interzis,pusbricului si mai spund despre vedenie gi si se.gAndeascila ea, iar dacd seva repeta, si seindelcfixiceaseicu ruSiciunea$Lse ruki,dea afenfie. Pustnicul a procedatdupd sfatul duhorrnicului. intre timp, fiind nedumerit de vedenia pustnicului, duheLmcuf s-a adresatururiadintre.bd\.i-eiE:A^t, qr:t-oscut in A thon p entru experi en!el.ecare avea darul cug$erii gi al i3!i contemplative, : i-a cerut sfatul: ce si faci pustnicul in cazul unor ardtdri? ; aSmna u. Ce gAndegtidespreinchinareala cruce a tAnirului care i s-a ardtat:intr-adevdr esteinger? l-a intrebat duhovnicul pe bdkAn. - Poate--fi, rispuns acela,dar pai sigur este a demon... - Dar insemnareacu semnul crucii, de.carenu se teme tAnirul? Dar sirutarea crucii? a obiectat duhovnicul. Ce vei spune despreaceasta? 94

- Tot acelagilucru ca gi insigi, rispunse bitrAnul. Apoi dupd unele cugetiri elcontinud: - Tu gtii gi egti de acord: $_earc$q rteidqnlA calea noastri-citre f)umnezeu, id -es-tcfupta-no_astr5. cu-satana; ca si arate a gi si dem,agte_gqputinfa in nqi sataDrrmnezeuji +p-rrnitedeoii si acfoneze gi .nei, sd lucreze asu,p-ra noastrd cuultumalel in srr$! vr-deanul, vrea gi poate. LJrmare a unei asemeui Dumnezeu, insdgi crucea poate sinu fieinfricogdtoare p - Ce-i rdmAnepustnicului si facd dacd se va repeta vedenia? l-a intrebat duhovnicul pe bitrAn. Poateci intr-adevir i se arati un inger! - Chiar dacd cel care s-a ardtat ghipU_l lq1 H.risto_q Insugi, a spus bitrAnul, te prqt sunt observate aritdri ale duhurilor

ta se ingl din cauza

ci d; Acea libertate cu care demonii pe oameni, dupl cum spune cu-

95

ARHIMANDRITUL IRzAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

blema?Dupd iniltarea Domnului, pentru noi este mai de folos credintain El decAtvedereaLui. vedeniei,ci +l,Un tucru se cere:

cuI $pe-ne-ocupdm

ici curugr-

Dumnezeu Stip6nuf gi Domnul, iar ingerul nu este decAtun rob al Lui gi slujitor...]udecd dar: lgisite e ocupi de sluga !ui? Chiar dacdi se aratd pustnicului ingerul lui DumnezetJ, nu-l primeasci!.. sd I ryiede,td nu se va supira de neatentia .' noastrd f3!i de el in timpul rugdciunii, penbrr ci legiturilor noastrein rygdciune oar cd ng 4e_v_4 distrage de trebuie si degteptegi mai permanentd. Dar {tlyqil+PLnire-lo-r daci'tngEr-ul intrist se dcealanoastrdfade prezenla lqi discufiile noastre !i in rugdciune cu Dumnezeu, p un astfel de inger yry.!...Agadar,sfatul meu I nu-l primi: ef esle qgi, ci esteunul gi acelagi: doar s nu ale 4ici micar sidoreas-ci duhovnicegti,pentru cd noi lumii ob*servdm mai bine a se intre ele: gtim cum estesatana a gi in e, gi vedem clar cAt sunt de luminogi, de curafi gi de neprihdnifi ingerii in manifestdrile pagnicegi in celeale g linig96

; in acelagitimp satanafie_allt_ri,gtd cu"Joate le posibile ale fanteziilor trufage, viclene gi desfrAnate, i a mAni.ci,etc.Ce poate fi mai mult? rdtarea sensibild a ingerului sau a lui satana, i ii"qtim prea hine"Ei-{ird aceasta?... sd te conCa vingi de justefeacuvintelor mele,a continuatbdtrAnul, e Ei primim ard-tdlr, pentru cI sunt periculoase, asculti ce ili voi spune despre v ustnic: in timp de noapte, cAnd se ageza rugdciune, la cd cruce4 care stitea intr-un colgal chiliei, se aprinde cu o lumini orbitoare, mai luminoasd decAt soarele.Strdlucirea acesteislave a crucii ii didea o asemenea bucurie, incAt avea impresia cd a iegit din trup. Cind,vecinul. mi-a povestit aceasta, . gi eu aceasti vedenie.Am mers noaptea la vecinul meu. CAnd s-a intunecat, ne-am agezat hecaie intr-un col! al chiliei. "Ascultd, i-am spus eu fratelui, pe-ntru"nevredniciamea, cred ed-nu voi putea vedea lumina care iesede la crucea ta, de aceea, cAndvei observaminunea, sp gi mie!" Am inceput sd folosim e in intunericul nopfi. N-a trecut nici un ceas,gi fratele cu glas mare a spus: <Pdrinte!Lumina se revarsi de la cruce;nu pot nici sd o privesc...Bucuria inimii mele este inexplicabili..." i-am goptit eu. pot, pirinte, "Nu curia pAnd intr-atAt m-a sleit de 97

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

sd ridic mAinile!" , algnSaqdu-na"..-s" i. "Nefericifule, am repetat lipsa ta de chibzuineu i hminasau..adispdte, rut?r, l-am intrebat apoi pe vecin. < qds-pqns acela,acum este intuneric ca ,-a-, inainte.> V-e,zi se-intigLp,Li cu fratele nostru? cei-a spus bdtrAnul duhovnicului. CAnd duhormicul imi povestea disculia lui cu bitrAnul, cuvintele celui din urrnd le-am primit cu convingere deplini, veJri4du-mi in minte at. $i pe acestpustnic il atenliona presupune ci gi Nichita de ispitirile satanei:secereade la ingerul care i s-a aritat sd faci semcu nul crucii; chiar rrrigiciuns-a*n-eincetati, care se-ocupa dernonul sub chipul zivorAtului, trein buja sd fie insolitd de ce El,i-nchinare fala e in rugiciunea inicoanei. gerului, zi:r-orAtul.puteasX=$i seamagi si redea cunoascdsub vedenia luminoasd a"ejir:neajngerulurjnnrnericului. Deci existd gi ispite de acest ie satanei si acfio,fel, cdad--Dunnnez a1f.U;gl*c_fucea neze in agafel, incAt ni si nu ii produci fricd gi confuzie.Desigur, acesale tea sunt cdilenecunoscute Dumnezeului nostru. Una putem conchide din aceasta: tgl,e-e ingdduienomaul sataneisifaci-cu noi-esteca sd
1 A se vedea viala SfAntului Nichita, episcopul de Novgorod, un zivorAt kievean; 31 ianuarie.

justelii cuvintelor Lui: Puterea Mea e sedesdahrgegteCorinteni 1?,9),,1. (II I s-a intAmplat un caz asemindtor. Acest pdrinte s-a nevoit in Athon in secolulal XIXlea. El trdia in zivorAre deplini intr-un turry ea pe nimeni gi nu le$eanicdieri. Atunci ii au ridicat.lmpotriva lui o luptS-puternicd.\_u se gtie cum, dar mul bitrAnului se striduiau si pdtrun4; rrnii Feleri_ni si ia binecuvAntare, el s-a ca dar ascunsde ei. Demonii s-au folosit de celeintAmplate p,entru-a+i-afinge scopul gi au pornit asediul. Belerinilor au pitruns ge-am bdtrAn,sBunAndu-i ci au,fo_sl.o!.,ltgati la sd r-ecurgi la acestgest din cauz6. el nu primegci te pe nimeni. Ds__dragul lui2 au venit dintr-o lari atAtde indepdrtati, sd ceari sfituire Pelerini' mo- {<''c'L3r
moniii'41 arrl - 1.5ro.LI

desprenecazul poporului lor gi al Bisericii,iar in final gi-au betut joc dg*bdtrAn,bitAndu l gi lisAndu-l firi sufla1q doud luni2. Unor asemenea ispitiri, deseoricu urmiri graye. sunt supugi nu doar no_nabjiji-pusfiricii care au aleso viald insinguratd, ci5i cregtini din lume,
1Scrisorile unui aghioritcdtreprietenidin Rusia, Scrisoareaa 4-a,pp. 51-60. 2Dupi Insemndrile aielii gi sle neoointelor bdtrhnuluiieroschim ah ll arionGeorgianul,Jordanvi 198G, 86. on lle, p.

98

99

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

i-1

lui Dumnezeu

pe astfel de lucrdtori,

moni, qr qi-i smereascd ei gi si-qi vini in fire. pe SfAntul Ignatie descrie un astfel de caz contemporan lui."Un soldat oarecare, nume Pape vel, mergea in lavra SfAntului Alexandru Nevski, la pirintele Ioanichie, pentru sfaturi duhovnicegti. (insugi sfAntul i se adresaseacelui indrumdtor pentru un sfat duhovnicesc.)Pavel era unul dintre schismaticiiconvertifi, fost conducdtor la schismatici, cirfurar cunoscut. taJui.Sasel lumina de bucurie. Dar el, cu mul.ti osArdie,seincredintaseunei nevginfetrupegti nevointa sufleteasci. Intr-o noapte Pavelstdteala rugdciune.Brusc lAngi geam is_-.a_afatd9,!upini sub chipul soarelui, gi in mijlocul luminii, un porumbel strilucitor. De la porumbel s-a auzitun glas:,,Primegte-Md, Eu sunt Duhul SfAntgi am venit sd te fac locagal Meu!" Pavel I t bucuros.Porumbelul i-a intrat izat de post gi de priveghere, pofta desfrAndrii; a ldsatrugiciunea gi a alergat spre desfrAnare. nu i se potolea cu nici un chip. ln sfArgit,gi-arevenit.A povestit ingelareademoni100

c a intr-o scrisoarecitre ieroschimonahul Leonid. in rAndurile ei semanifestastarea duhovniceascdanterioard a celui cAzut.insugi SfAnfulIgnatie a avut ocaziasi citeascd scrisoarea lui1. ,,Trebuiesd remarc, spune SfAntul Ignatie, ci ut, dorind sd puni stipAnire pe nevoctioneazi tiranic, c! gautX i le:pp$apropusi. Dupi cg I omului, iLstdp_dnegle...,,2 ,,SfAntulDuh acfioneazl cu de la Sine putere, ca Dumnezeu; vlrre_ in care omul care i.n_a-e-e!._tjmp s-i smerit gi-s-a-,umilitpe sine ti venirea Lui. . prin '

Jg-ll acSuJacafe se sivArgegteasupra lvi."3 Dar iati o intAmplarepetrecutdde curAnd,pe care mi-a povestit-o un cdlugdr.Aceasti istorie tragicd s-a petrecut c-ufratele siu, impreuni cu care se convertisela credinfi, incepAnd sd frecventeze biserica, si facd pelerinaje la locurile sfinte gi sd steaprin mdndstiri.Fralii s-au ocupat

si c

ea56nlilorPdrinti,sicu.Bggaciu-n_eaLuJ Dar,separe, fratele cdlugdrqfuir;e"gp.g$t.


caleacea dreaptd gi a cdzuttn pi-rer-ea-det*lH. din care cauzd. s-au intAmplat urmdtoare- ._..r.,,.
q

1Sf. IgnatieBriancianinov, 5, cap.17, 49. vol. p. 2Idem,ibidem, a9-50. pp. 3Ibidem.

(trLl

101

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

le: Odatd, c{nilera singur in casl gi se ruga, i s-a aidtat in fafd u dezgustitor gi a inceput gat,ba chiar cu demonul.Ainceput si-l invefe pe demon sd se pociiasci, a inceput si-i vorbeasci despre milostivirea negriitd a lui DumnezeLr, Care chiar gi pe el il poate milui daci se va pocdi. Demonul{4 asculti atent, apoi a c\zut seriospe gAnduri gi in sfArgit ea celui care se cdiegte,a inceput sd se roage,sd boceasc5, ingenunchezein f.ata si icoanei,intr-un cuvAnt,arita profunda sa zdrobire, ciinla pentru rdul fdcut gi se numea pe sine insetat de miluire. F,lalqlg t urmirea acliunile lui (bucurAndu-sein sine). $i iati ci asupra demonului se agazi un rtor luminos, o lumind, gi harul il*ansformi int+-un inger luqlinos. Acestinger incepesi-i mulgumeascd fier-: binte fratelui, sd i se inchine; il numegte izbdvitor, ciei, datoritd cuvAntului lui, el s-a mAntuit gi este din nou inger sfAnt, or, pentru asta trebuie si-i mulhrmeascdfratelui; fostul demon ii propune si-i fie pdz_itor vesniccre-dincios t sei Si__i_nlotdeauna-si-l-.pdzea 9i sd-i ajute cu putereasaingereascd rendscutd. Fratele,cu un entuziasmde nedescris, ingerul intrd, 9i...fratele incepe sd se comporte ca un de14o at, sA strige, sd_i4iurecu cuvinte ingrozitoare,si ristoarne icoanele,si le arunce peste geam,sdfacdgi alte lucruri infiordtoare.Acum el 1,02

se afli lasp_rlaluldepsihiatrie. Uneori mai [ocuiegte gi acasi, cu piringii, daq cAndboala se accentueazd, estedus la spital. CAnd i se face mai bine, poate si se roageputin. Fratelelulcf,lugiruI, a trimis prin multe ministiri rugdmintea ca monahii si fericit. Dar iati ,ieviti u$or + astfelde ca ,,IJnui frate oarecarei-sa*aritat diavolul, preficut gi i-a spus: ..Eu sunt Arhanghelul Gavriil gi am fost trimis la tine!" Monahul i-a rdspuns:.,Nu cum_va a ai fogt-trimis? Pentru ci ridvii-anj) si mi se trimiti ingeri." Diavolul a dispdrut pe loc." (Pirinfii spuneau:chiar dacd fi seva ardtaun in-

. .Se povesteadespre un pdrinte ci se afla in ticere in chilia sa, ispite.diavotegti. Lui i demonii, dar el ii disprefuia. Diavoar-dtau lul, vizAnd cd esteinvins de bitrAn, i s-a aritat gi jlchis i-a spus: <Eu sunt Hristos!" Pirinle i. Diavolul a repetat: "Eu sunt Hristos, de ce ai inchis ochii?" Pirintele i-a rispuns: ,, diavolul nu i-a mai apdrut."2 " Dupi aceasta
1Sf. IgnatieBriancianinov, Pateriail,CuvAntul515,articolul134. 2ldem, ibidem, articolul 135.

103

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

'

Trebuie si remarcim ci

, a--sep.igubi.

i, c?tgsu*$e-aflAin-p"sru"Qlds-a--qe
e std,,Odati, cAnd tea in chilia sa, i s-a ardtat un inger trimis de la Dumnezeu gi i-a spus: ,,Macarie,nu te teme de atacul wr;imeilbs zufi, pentru cd StipAnul nostru cel bun nu Se va dep.drtade la tine gi nu va inceta sd te susfini! imbdrbdteazd-te,intdreg

afori a implini poruncile lui Hristos cinsteqclegealui-Dugrlg_Zgg_( rl d nici cee_e -c-_e_ygrbesc, ryi_ci pe ce se intgrneiazd' de aceea cd o indeplinesc cu fapte_Ie."fiin experienfa Pdlinfilor, este evident cd

ta, I si nu te p[rilseascd-Si-sd cazi nu cU_ simi e-ddere- toare." FericituI Macarie rdspundga-c"l=l"Lacrimi-in " ochi: c, c,A eu, a.g3r49ng4_qlgf_{qqftd4ate,se ?"La o asemenea smerenie rofundd ajunsesecuviosul cer s:a ui.Insinecla-vdzut
c .t'1

lui,

qgrggtirlului , il supune pe om puterii sale gi il aruncd in ispita diavoleascd.Din intAmplirile de mai sus se vede cd nici unul dintre cei careau fostingelali nevrednic de vedereaingerilor, p;in -urmareJeflrnostea in_sine e.Un orn-ff-up,esci.sufletescnici nu poatejudeca altfel despresine."1

,,Estecu tie, care se asuPra arecare pe faptele salegi sd-giatribuie unele virtufi, oricAtecuvinte smerite ar rosti un asemenea gi om oricAt de smerit al.B_elgq^ef su_prafafi. fa
1lbidem, CuvAntul311,articolul 8.
tSf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap. 11, pp. 50-51.

704

105

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

Cum se deosebeEte bineleeaanghelic de bineleomenesc

pglec ale celo_r_c_e_gg in lume, Iaptehomenegti superficial. lmpart acti1udecf, vitatea omeneascd doui, rea gi buni, apreciain bild doar irl manifestFrileei e-terioare, strdduindu-se si trasezeintre una gi cealalti un hotar, folosindu-sede elui gi riului Lumea insd nu are e carei-ar putea descoperiadevdratul acea pre! al lucrurilor, cdci determ_ind aceasta ce este binele="gi -cfur esrenXcarrrlce_es_te mdnd in unele puncte cu legile cregtinegti,dar numai 5; in realitatetotul estedlferit. Dupd ciderea sa, omul s-a robit pdcatului, a esc,sidite de la zidirea lui de Creator, s_-au- pdat_fa!_4 degi el, mai 706

e, catului. p.e acester;*S;te omul gi-a construit invifdturiledespre--hine-gi rJespr o_raljtate, despre dragoste deSBfe dfep_tate. Dar un astfel de ,, cintinat de necurifie este.deparle--det, nu-i poate invia gi vindeca sufletul, ci mai degrabdil duce intr-o lnare_rilicire. Oamenii necredinciogifac ai -ei destule fapte bu-ne-binefacerl acte de milostenie, de. dragoste, de j-ertfdde.s-ine;uneori tgi dau viafa de dragul poporului lor sau de dragul aproapelui lor, igi dau ultima bucati de pAine unui om flimAnd, igi ajutd-apro.apele- necaz, igi jertfesc in averea pentru diferite fapte bune; unii fac chiar fapte eroice uimitoare; pot fi aduse multe astfel de exemple,iaroamenii vor fi migcafi de ele -l pAni in adAnculsufletului. nil".s"tdrr_alebjnebi, pe &anghetie, daci nu cresc din profunzimea su-: fletului s, sunt necurate,intina-'

I rifi, se supiri eu semAnie. S, intr-adevdr, se intAmpld ceva ingrozitor: omul sivArgegte faptd eroicd,igi jertfegteviao !a de dragul aproapelui,moare de dragul lui, ca celilalt sd poati trii fericit- or, i.njrceste condifii, te mai pofi indoi cd sufletul lui s-a mAntuit? 107

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Consideri cd ii este sortit iadul? Oare o asemehea faptd uu spal pdcateleomului? Suna du"rss.vam Afir!3a, dar sd privim din alt unghi: daci acesteroism s, rrueste@iei, nurri-ne d in credinta cre$tind,dacd flu s,:i sivArEilcu.puterea lgrfjristos, daci-jertfa--de-sine ar fi sivArgiti nu i**nU-me-le*lui a!.rnci ar reiegi"cd qi -Dumnezeu, gi firi rdscurnpirarealui Hristos ) ollr,ulse poate mAntui; ar insemna cd i cdzut s-au pistrat aceaputere qi curifie suficiente pentru invierea lui, pentru ca el si se rupi din lanfurile pdcatului. Atunci a fost necesari jertfd de pe Golgqta,de ceau fost irylricoqdloarea r_a-_B Lerq salg_fnvi ti tur a Iu i H ri stos, E-v_anghel i SfinteleTaing rugiD_g s-erica? ce sunt necesare c_iunile, postul. nevnintele cre$tine$ti? Afunci ar i, nici mdcar credin(an-ar trebui...Cum ar putea fi aga? Si sdvArgegti fapte bune, fapte frumoase,fapte de laudd gi de fapte de credinfd nu este ace5ri credinfi, lagi lucru. Fapt

sdconsiderdmmAntuireasufletului gi mogtenireaImpiriliei cerurilor tre_bune.Dumnezeu ilnriIuiegtepe om gi e nu pentru faptele lui bune, qlp_en c_redin_ci_a,ag[*V:drq. b_illUSmertti. Desigur, nu trebuie si fie fdri fapte, ci
.+

De aceea it si propoviduiegti oamenilor t, sd-i invefi sd-l iubeascd pe aproapele, fie milostivi, buni, cici nu o vor sd putea facefdrd invildtura evanghelici,firi Biserici, fird harul SfAntului Duh, pe*,care pot priil in Bisericdprin SfinteleTaine.
[g=yom*sftrrnp acg:sta, afunci _COnsi-

guri si-gi rezolveproblemele,fird Biserici, fdri SfinteleTaine,fird harul SfAntului Duh, firi Hristos. sesdviirgesc faptebune, dar mai des Ai d:yprge decAt faptele bune. Aceste pdcate t

Ji

striine de slav: #l$nic5. cereasci. a-Egq4re ochii celorl de dintel s-r4nt singurDumnezet' f" n"toigte; Jstfel de fapte nu or, in schimb,le primeg' te Domnul gi le rdspldtegte viata viitoare. in 108

ta co4tradiclie intre ele. , cgre= es_tet d e to!i p entru- f aptel e_ aIe b-u-n e l"duda .s sgyg.Igqg,Leo mullime de fapte urA, te, pg_care nimeni nu le ia in considerare. Eroul lumii sdvArgegte fapti uimitoare dezinteresao ti, dar apoi sivArgegte ceva ruginos gi josnic. gi Astfel sunt ii acesteia: gi d_ragostea 't jertfirea de sine,eroismul, milos, 109

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

tenia al5turi de egoism,iubire de sine,aryganfd. pdgubi-tg41e. De fapt, toate se zidesc picaqllb-rc3qc4B-ineleeistd acolo doar ca sd soalbe tul, si-i amplifice gustul. inlg-tltgegt c r careineaci orice asPirafie asincerd,inaltd, a sufletului. Spune orbit de : ,,Lucrdtoruldreptdfii omenegti este de e' sine;el propoviduiegte, trAmbileazi le,@icde ztla-Uomnglsi-{w Matei 6,'1.-'1.8); e plitegte celor care ar ind147ni si contraic zici adevdrul lui: se recunoaEte O+ug acestude distincfiile pimAntegti gi cere-gti. e intotdeau- :ia
i

bine? OrcEle:te, nu indrizni a.Domnului d cu invi.ld-tur.a at-ot-sfAntd ga$f,4.gu ,9i atracfia buni. a inimii? V-eivedea cilnuexistd vreo legituri intre brnele evarylhe-

nele acestas-a fi.cU_ttig, @re mAncareagustoasdgi sdnitoasi atunci cAnd este amestecati cu otravi. PaZgltelg_s

c, ca un adevirat gi ;tora, fdcAnd 'credincios ucenic al lui Hristos, te vei asemdna qDumnezeu-Omului."1 nf,vArEitdeste important si ta-fi pr ivegtiins tr dfundul ,i n- qfm dr i l e." as - c - uns e ri asupra ei, e-st-e. c6.ntiriti -gi"pre$riti.de puterile noastrel,ir.mtrice,acolo are loc un fel - pe ale sale, sim$.rrile, trupuf-patimile noastre, afecfi-unilenoastre, sldbiciunile An.hrlJor; daci la acest incear* *-Si spun Ei fapta se hotdrigsfat biruiegte dreapt+judec atd., te dupi pozuncile lui-FlristosEise va sivArgi spre eo S44qirea-sunetului; daci , atunci fapta sivArgitd,oricAtde binepldl lbidem,p.35.

lor, el 1Jor gi,-gmf " "an d superioritateagi curifia redni i reeu+.qa$teind epIi ni rea rpgqlficientS*-nev jge-.de-D-umnezerua4onrndtor; e rrrednic -d-e chi@ Pentru a tuturor picatele-sale P-erffirciderea-comuni in cddere, in aceastd oamenilor, ie a sfArgit,

110

1,11

ARHIMANDRITULLAZAR

cut{ar pdrea,aduce

i pagubd-nu folos'

are o mai mare importanfd decAtfapta insdgi sivArgitdin exterior, gi el-v-ajiapreciat sau nu de Dumnezeu.

Cdnd rkana noastrd pentru neaoint ele cregtinegti nu Ii estepldcutd lui Dumnezeu
nj

omii-Uirbrfilor,daci nu sunt sddigiadAnc in sqluJdS,y:ata.detarer pon:-ncil,orIui al


Hristos, po,Lfirogide pentru sivArgir_ea fap,telq_r vqrz_gle, la {e Acestlucru seintAlneglsla mai.toF oamenii, astfel incAt putem afirma cu certitudine c Nu ldri dorinta de slavi degar'td. este atAt , cAndnrr mai PrrtematAta nevoinlele noastrecelor din jur, spte-.4.pr!_mi laudedelaei,a lde g-iacestefapte.@in a m in i sfire: insingurarea mdnistireasci, lipsa oamenilor din lume, uniformitalea felelor in jurul nevoitorului de mai inainte il determind si pdri113

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

vechile saleindeletniciri' in scurt timp el seascd e la rugiciune in bisepovari qe,sPefi (de rici etc. Paf-caad exemplu, la sdrbitorile mari, cAndvin mulli credinciogi), atunciascr"rltitsrul revine b:rrsc la viap devine vesel, energic, estegata silaci-o suunei asemenea -cau?"g " ta-d-elucruri. In..ce-c.-qnctd i, schimbiri a dispozifiei?Oare nu in aceea, printre oameni, aflAndu-nein societate, i, ple-mpermanent uratd, toati aceasti activitaaceastf, -Lati din ce tg pdcdtoasi a oamenilpr? cregte gi rArma noasEi pentru nevoinfe 9i penci le sivArgim de tru multe altele, lndragul lui Dumnezeu. Pe ucenicii gi Pe tofi $91 e, urmitorii Sii oqmgliloq, ln-loc ,-in-fu!alatilui C_eqesc! ic' Asemeneapovestiri seintAlnescAi : Trdind in despre sine ,,Povestea mAncaremai jnalume, eu niciodati nu g$stao.r inte de asfi1litul soarelui.CAnd stiteam la ta-ran-o ,qc4pg,4. mAini, slujitorii mei bA, din gi primeau marfa, i?f. eu"neincetat-md vindeau g4t-1enam in.e,itire.|y[iqrcureaSi vinerea dddeam bdtaia dopomilostenie sdracilor.Cend se.auzea 114

tu-lui, md grdbeamin bisericd gi nimeni inainte de mine nu ajungeaacolo. CAndieEeamain UiJeric5, ii invitam pe toti infirmii in casamea gi impdrfeam cu ei bucatele.CAnd stdteamin bisericd la privegherea de noapte, niciodati nu md lua somnul gi un mare nevoitor. Tofi mi preamireau gi mi cinsteau... Dupi ce a muritJimare intristare am,cdzut in boalS gi din *r-tfLeu, cu greu m-am intremat. Dupi aceasta nevomi iam dutpdpu-te-re nu md atingeam de sotia mea: qi

t-rdiam ddnsa- +i. .9, .cu" ca u- sqri duho-vniceasci.


Cand mi seintAmpla si vid un monah din schit, il invitam in casamea sd mdnAnce impreuni cu mine pAine. Pg acegtimonahi ii intrebam despre minudle sivArgtte de SfinFi Pdrinfi gi, pufin cAte putin, mi-a incolpt dorinla de a deveni monah. Pe sofie am dus-o intr-o mdnistire de maici, iar eu am mers in schit la Ava loan, cu care mi cunogteam. rn-a tuns in monahism.Fericitul mai El aveainci doi ucenici.Tofi, vizAndu-mi deosebit de sArguincios biserici, mi cinsteau. in Am petrecut in-sehilaprorimativ_c.inci" fu ni

ci gi de slujitoarelepe care le aveamin casi. aveann.lini$te nici un ceas. de"Ialupta aceasta nte priveam ca la un diavol qi qly-intelelui sfinte caremi rdneau.Qind*s*tateilr-r-lq_blseficdlapriveghere, nu puteam sd deschid ochii din -cau_Za-somnu115

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

aslfel cd nu numai o dati bd care mi stXpAnea, am qjuns la-disperare.Mi luPta gi i, mi lupta intr-atAt, ci deseori luam resturi de pAine,mAncamgi beam pe asschig sd mi indrept spre rdsdrit, sd mi agezintr-un oraqin care nu mi gtie nimeni gi acolo si mi dedau desfrAndriisau si md cisdtoresc.C.g e pst-re-cAnd !S-.!uni, odatd, inaintea venirii zilei duminicii, am vi"zut in vis ci mi aflu in Alexandria/ mergAnd si md inchin SfAntului Apostol Marcu. $i, m-amintAlnit cu o mulqimede etiopiiati, b_{Usc eni. Ei m-au prins gi,inconjurAndu-mi, s-auimpi,rSt in doud cete.Mi-au adus un garPenegru/ mi-au legat cu elmAinile, iar alt garpel-au legat intr-un inel gi mi l-au pus p.espate;alfi qerpi mi i-au pus pe umeri, gi ei mi s-au prins de urechi. De asemenea, mi-au incinspi mijlocul cu un $arpe pe. Apoi au adus femei"etiopience, carele-am avut cAndvain casamea, gi ele au inceput sd md sirute gi sd-mi scuipe in fa!i. A fost insuportabili necurdfia lor! $erpii au inceput si-mi m5nAncepicioarele, f.alagi ochii, iar etiopienii care stiteau in jurul meu imi deschideaugura gi aruncau in ea, cu o lingurd, ceva de foc, apoi cu m-au adipat cu smoald amestecatd sulf, care ardea... acestorvedenii am inceput sd in so-f,nn, afunci au venit frafii gi m-au trezit. I't6

Eram ud de lacrimi. RidicAndu-md,m-am gribit cdtre csyjosrrl hitrAn gi" cdzAndJa-pici,oarele lui,.i-am povestitlohrl. I mi-a-explicat de mine s-gnnifieafa-tuhnor incprc;rilor v; . Apoi mi-a spus: "Sd gtii, fiul meu, cd yjrtutile pe care le sdvArgeaiin tecate-cum6ndria) PrivegheriIe taIer postirea ta, mersul tdu neobositla bisericd,milosteniape care o dddear,te4leaefftea . Din aceastd cauzd nici diarrolulnu voia si te atace.Acum insi, vizjnd_ei_tealjnar i, el s aldreatjmp tdra ta." BitrAnul mi-a poruncit si-mi,mS.rturisescjntotdeauna caremd zusineazdsi_apo-lI4-a ldsatsd plec. nt ann-inceput si:mi t descopdr-g6sdr.uile am aflat linigte." $t qomerr-tariula aceas povestire Sf Antullg1 in I td natie spune:,, Nevofurtamonahali se intemeiazi p e adevirata smereni e, utri td-fi re9c:c!r.g_ggpjn gere4+fgpriului--'u"; in plus, se preamire$te- in irii este la Dumnezeu. Contrar acestuifapt,
S

Dq i. Din aceastdcauzd vedem"ci mulli picitoqi, intrAnd in monahism, au aritat moderagie in ceea ce fdceau."
1Sf. Ignatie Briancianinov,Patericul,pp. 11.8-122. Povestirea esteprezentatdintr-o formi prescurtati.

717

\RHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

,,Trebuiecercetat,spune S[Antul Ioan SciraruL i careigi petrecviafa in privegheri, in l4 in posf in nevoinfi, i aqe-s-t c6mp al expericnlelorduhgylsiggti, 14s,1-ne.iEu am vdai zut mulfi arbo,Ji virbrfii sddili de mireniddiPafi-' in v satldeschisin fafa_oamenilor), timp lor-r-eaingrigat cu laude; cepdm6ntului din+rrul acegtiarbori, f,rnd-JdsidiF pspdnnfot pustiu, nevdzuf de oamenii din lume gi carenu au fost udafi cu apa-murdarda vanitifii, imediat s-au uscat. I nu le este specific si creasci -gisd adu-cdro-di - i" (Scara,CuvAntul al2-lea). La e_o-+ptantinopol lrdiau doi f rafl -desAnge.Ei erau extrem de evlaviogi gi posteaumult. Unul dintre ei a mers in Raith, s-a lepddat de lume gi a primit monahismul. Dupd un timp fratele lui, mireanul, a vrut sd-l viziteze pe monah. El a venit la Raith gi a stat cu monahul un timp. $-esizan-dcd m_o_nahul minAncd in ceasql alnouilea (al treilea-dupi-amiazd), el a fost ispitit gi i-a spus:,,Frate!CAndviefuiai in lume, nu-!i permiteai sd mdnAncimai inainte de apusul soarelui!" Monahul a rdspuns:,,CAndtrdiam in lume, ele imi ugur_au_p_ovara nevoingeipostului." Un frate oarecarea venit la Muntele Fermei, gi i-a spus unui bdtrAninduhovnicit cu viefuirea 118

gi cu virtutea: ,,Pdrinte!Ce si fac?Sufletul meu piere." BitrAnul l-a intrebat: ,,De ce, fiul meu?z Fratele i-a rispuns: ,,CAnd petreceamviafi de mirean, posteammult gi md neVoiamcu privegheri, aveam lacrimi gi umilintd, simfeamin mine rAvni; acum insd, cAnd m-am lepidat_de_lU: me Qi.m:a-m,fd-euledluE-ro @te." BdtrAnuli-a spus:,,Crede-md, fiule: ce ai reugit in viala lumeascdai reugit din , ele !i-au ajutaf acfionAnd pe . Lucrarea ta nua{gslplacut[ lulDumneeeu gidia salinpace, n eridicAnrl im potdvata lupte gi neopunAndu-se unei astfel de reugite;aflrm insi, vd-zAndcitu-ai ie.gitla.-cizhoi-impotria lui, gi el s-a inarmat impotriva ta. Dar ut miile decAt de psalmi pe caretu i-ai rostit aflAndu-tein viata lumeascd." Fratele a spus: ,,Pdrinte!Acum nici nu mai po.stesc: toate virtufile sunt luate de la mine!" BitrAnul a rispuns: ,,Frate!i1i este destul ce ai, rabdi cu mulpmire gi ifi va fi bine." Dar fratele insista.Afunci bdtrAnul i-a spus:,,FJate! Tem|ndu-te , n-am

iai avut virtufi in lume tine de g gi-a pigubit toate faptele saei: astfel I 119

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

le. Acum insd, -ti buni, acest

o clnu ai nic_i fapit singur-clslg suficient aga a fost indreptatSi-v-agurtru -mAntuirea-*a: megul, caren-afdsllt*4igi o faptdbund. Qmul picitos sau leneg care este zdrobit sau.smerit cu esfemai plicut 19!D_q4gezeu decAtomul care a fdcut multe fapte bune gi s-a mAndrit din " caLLza rerii d9 -$ine. pi Fratele,auzind aCeasta, tin sufletul siu mdngaierc-$irezs-b-ateaned-umeririi lui. El s-a inchinat bdtrAnului pAnd la pdmAnt gi a spus: ,,Acum, prin mijlocirea ta, s-a mAntuit sufletul
meu."1

in lume trebuier-q.tp Si_-s-A ry-.-ypiSgti lucrezi asuiril.taleexterioa re, sd ind eplinegti'vi iPra.,B.Urf tuF trupegtigi nevoin,te estenecesar dar si Ce-e$e-cxlerior nu se s.dv6rgeaqc4_in dau-na a ceea ce__e_.liuntric. aceasta Pentru trebuiesi prece,cAtgi a luiegtiatAti celeiexterioare.

Din tot ce s-a spus mai sus n-uinseamni ci virtutile adein lume esteimposibil si sdvArgim vdrate sau cd tofi trebuie sd intrdm in mindstire, dar nici s !4 vanitare. Nu! t-esau sd ldsim toate nevoinfel Dar aceastatrebuie sdfr-e*.d"ggtepte, trebuie si ne

Spi, cum spune gi apostolul:Poftatrupului,pofta '1.6). ochilorgi trufia aielii (I loan 2, il ea s:auinlensificat alrdrt latqldeau-na pigub i toare. D e acee fi ecaref apa aces te--pa-ti!$, ti carepoate aducelaudd sau cinstecelui careo sdvArgegte, dapd nu este sdrati cu dtrhul-smerc, va aprinde patima pigubitoare a va iei. Desigur, gi
1ldem,ibidem, CuvAntul337.

120

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Cum este legatd lucrarea cregtind extetioard de cea lduntricd

de,rabil,nevoinfd multi. Pentru ca pdmAntrrl+i poatd primi in sine seminle trebuie t: si-l _aJdnezi, intorci, sd-l lnmoi, sd smulgi din sd-l rddicind buruienile nefolositoare. Pentru aceasta e nevoie de diferite instrumente: pluguri, grape, lopefi. La fel gi noastri are nevoie dSlp:e_prin post priveghere, metanii qi alte impovdrdri a1e trupului, pqftg-le.lfi gi gAnduriJelumeStlale minfii. Dardacd in timi poruncile evan#lice/ nu va invdfa si seconducd dupi ele, si trdiascdcu ele, 4_funci v4 Pdm6ntul arat,ingrdgat,afAnat cu mare greutateva rodi spice.Dupd cum nu se sea-, mini seminle intr-un sol nereficut, tot a$a$ : 11ranerefdcutd-cu nevoin$elrupeEti, nu poat"e-euprinde.in sine semlnitura duhovniceasci;cine se: va.apucade aceasta mltnci in zadar sau va_qdva dea e Einegi in.ispiti diavoleascd. T.Ucririle trup'e$tisunt necesare. Sfintii Pdrinfi spun-ci ele-ad@ie. Dar ce legdturd au ele cu sufletul? Ava Dorothei rdspunde la aceastiintrebare: Din mov-am mai explicat aceasta. "J...JEu ment ce l,la cilcarea poruncii, s-a supus, ii dupd cum spune SfAntul Grigorie, gi a legiuirii-desine gi p, dupd cum s-a 723

I upd invdlitura Sfinfilor Pirinfil, ui, care a fost rostit de Dumnezeu drept pedeapsi lui Adam 9i urmagilor lui, s-a abitut -asuPraintregului neam lui. PimAntul scoatd omenescgi ' diferite buruieni gi copacicarenu fac roadebune plantepentru hrana omului, iar toate cerealele, sunt crescutecu le carehrinesc trupul omenesc, sudoaregi munci. i icesese reAceasti pedeapsd tri, dupi ciderea lui Adam prni-SrBile-

i - cuv6ntullui sddegtiin inimi -, ca s5-l inviezi, si-l faci capabil de un estenecesar efort consiviafd duhovniceascd
1Sf.Ignatie Briancianinov,op. cit., vol. 5, cap. 35, p.206; Sf. Isaac Sirul, CuvAntul al 19-lea.

722

ARHIMANDRITUL LAZAR

purureainoamenii spus:NA rdmhne 'acegtia, aa 6,3\, p (Facerea pgntyucd sunt t suferi impreuni crr-tsrpul 9i il gi in compdtimegte toate cele ce i se intAmpld. De aceeaa spus bitrAnul cd munqa*trupeasciadusce sufletul la smerenie.Fiindcd oryrulboLrav una estela cel fldmAnd gi alta la cel estela omul caF.atul.@i re merge pe cal, alta la cel care std pe tron gi alta la cel care std pe pdmAnt,alta la cel carePoarti o haini frumoasi gi alta la cel carepoartd una l, iar zdrenfuitd. Agadar, cAnd trupul se va smeri, afunci impreund cu el se va smeri gi su.flefuI..."l Din acestecuvinte sevede fins qelegiturd tre_ buie sd fie intre lucrulliuntric, duhovnicescAicel : de a inmuia, de a smeri Ul@n noastri; dqi o facereceptivi la cu-vAn-tul Dumnezeu.bpgi psti.sidi in ea selui prelucriri a minfe duhorrnicegti.in timpul acestei td trebuie congtientiza m-fsur?-.pro: qi duhovnicegti,ca sd creascd si aducdroade. Acum sd cercetim fi-exterioaregi pe tenqeurrilc-g-regite care deseori se pot sprijini acestea.
'A* Drr"th"i, inadldtui de folositoare suflet,invifdtur a a 2 - a ,p . 4 8 .

Cumne putem inEnlpghndind ed


floemin noi dragosteadeadratd

deDumnezeu

gi a eared si-cadd-in a cd Il iubegtepe Dumnezeu din tot sufletul, gi atunci se.Innele iubiri, sCstri.-d_uieste infieg[inte ininiacestei sd md acest sentiment gi gj;fu*epre-zint5--1n-sioe aga I as_cu_nd_e cum giJhghtp:lie^ Uneori de, om inctiua+irte pitimage"-ale sufletune curat ca o coaldalbi de hArtie gi incepe singur sd trase te trdiri,,duhovnicegti", care del fapt sunt ne-clrnoscute lui gi foarte depari Atunci te de-el. a c# intr-adevir il iubegtepe Dumnezeu din tot sufletul gi numai Lui unuia vrea sd-I slujeascd. Q1r aceasti pdre+etriiegte, dar in fapt e cU_tpjrlalta. Sdadmitem cd a apdrutin omul cre125

e intAmpl5 des ca omul care Q r.Jinceput sd duci o viafi evlav

124

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

dincios o oarecaresArguinfdla rugdciune, q_u,,citirea Sfintei Scripaln;epqt sd sg_ocupe s-aindulcit cu un Uui Si-aSfinfil,orPirinfi, fiecare duhovnicescetc.,deoarece oa_recare

orn-aleastf,el-

despresine:,,Suntun cregtincu 1{e_-vdrat iubitor de DumnezelJ, sunt rAvnitot sunt gata si merg la moarte pentru Dumnezeu" etc. sinelui ii poate da omu$ceasta:riziune asup-ra lui un imbold neobignuit spre sdvArgirea nevoingi a virtufilor exterioare. lelor lui, ca si-i sporeasci mu4umi+ea-de-sine,inde-

forma convingereaei in el totul esteluminos. Se vede clar din toa-te-lndrumdrile5fingilor Pirinfi, din viefile cuviogilor, dar gi din toati inn-a ajuns vifdtura Bisericii Ortodoxe cd laq g$fel de stare luminoas5 fdrllup-

pirteazdde-&Sltgatesupdririlegi bitiile decap

teeprjgi.
Desigur, nimeni nu va indrizni si spund ci un astfel de om nu-L iubegtepe Dumnezeu, cici de celemai multe ori agagi este.Nu esteatAtde rdu sdvezi aceasti e gi sdcaufi cii spre ea, cdlestede-rir,risigAndegti cd ai ajuns se il iui bel$-pe-,Dumneze-u--aga ar trebui. cum in aceastase ass,rndtnu dragosteade Dumrlrezet., e putem creao anumitd i il ne, c.rrm.^se iubim pe Dumnezeu, cum-ci urAm aceasti lume vicleand gi insetim doar dupd ceeace esteceresc. Atunci cAnd sta,vom incepe si liudim tot ce facem in numele lui Dumnezeu siimpodobegte,se preamdregte noi, se intiregte in 126

a. D.ife:_iteregeli ale 4qssmnr_fi-eative sale le dezrddicineazl, cu rAvnd, g lrracgasJa constdprincipala lui luptd duhovniceasci. Acesta estede fapt l, sgye._plr_e-coard lilnlarul tnghite cdmila (Matei 23, 24). e, pASi nd va ajunge cel credincios trebuie si parcur-

-i absurdeva vedea, in-Joatqputerilesaleliuntrice; de cAteori si-g-e.ya vreun .bir,r-e, reape duErnan al..lui Dumnezeu!r ..a.p_ De cAteori o puternici atracfie 127

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

[a!5 de eelepimAntegti, chiar pentru faptele devagdsi sinnpatiegi compdtimire, {g-cdte r-nonice de sine, ori.9e.-v--a-.i4.g"r^g,pj va plAnge/ se va ruga' de cAteori va cddeagi se va ridica, inainte de a pica de pe el, prin mila lui Dumneze'tr,lanfurile desige$tinul4 fost inqoit pdcatului! $i aceasta, care se vindecd toate neez, c1J p-g,"tjltelefidlcdzute" se refac chipul gi asemdnarea lui Dumnezeu in el, se sidegte in om harul eSfAntului Duh etc. Da. Dar s pa poruncite evanghehNgi insi, dupd botez,

gostei, cu care si insofeascdrugdciunile, cu&e:tarea la Dumnezeu, toate acfiunile lor. Dumnezeu igi intoarce fafa de la aee ati. El cerqdeja om d&goste, td, r i.P. eD um nez g!@ c u curdfita,gi sfinFti_dehar. D,-ragostea este I lui Dumnezeu; ea se rev"arsd i-nsufletele adevirafilor slujitori ai lui Dumnezeu careflne i se aflding[arca-de_ctricdciune pdcdtoasi, c etot..neamutpmenesc,fie.car-e ir parte, toat5.fiinta.lui, toate in.om sugirile"lui. As.pjralia.prematurd spre dezvoltarea in sine dragostei de Du Ea indepirteazd, Dumnezeu, i re, se sfArgegte decu terioiarea gi cu moarteasuflefului... ' ffit relateazi pedeapsa cu moartea primiti de Nadab gi Abiud, dqi-f,i_ail_ui Aaro-n,.Rr9"q[,_ei_p-gpq{Ill!ri.*israelitean.Fiecare dintre ei, se spune in Levitic (Levitic 10,1,-2), gi-a luat cddelnila agusin ea.jXratic.gi.tdnrAie,adus a tn faldDomnului n, pe careDomnul n a cQryt sdfieadus.Doarfocul-sfinFt, in i, putealiJolosit in timpul slujirii sfinte.$i n pogorfrt dela Domnul,gi i-a ars,gi foc ei au murit tn fa[a Domnului. F9c din ci129

gi pentru picaL pentru plicerilep5-lnAntegti agonisiri. Harul botezului rimAne fird lucrare/ ca un soareluminos acoperitde nori, ca un giuvaer in neprefuit ascuns pdmAntl. atinge repede gi ugor adeAstfel" ctegtinul",nu de,Dumnezeu.Iatdce spune devd:at4 dragpst-e spre aceastaSf6ntulJgnatie: ,,Foartedes pqrcedem la slujirea lui Dumnezeu prin irrtermediul une.tmetode rAnduielii lui Dumnezeu gi interzisd de .Eiv-rric.e El, care aduce sufletelor noastrepagubi, iar nu folos. Astfel, unii, citind in SfAnta Scripturi ci este dqagg-s-tea cea mai inaltd dintre virtufi, iry
1Sf.IgnatieBriancianinov, cit., vol.2,,,CuvAnt deop. spre frica lui Dumnezeu gi despre dragostealui Dumnezeu" p.56. ,

t28

ARHMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

cu Pqdepg-iqea moartea a pr-eohrluiindriane! re-

glu sgflqBlglggre gs.lerdiJui prezintd omor6re4 sufl Acest et b"^r"*u fi-@.


atins de moarte ajn-vigata Dimpotrivi,f qcldfl[antcareselo-l-qs--eg!p--inlucrdrdeprJqtgstr"i*5-ef!z-eazd-dru;o-q!^e+lericd. fcctrt4entnr sluiirealui Durnnezeuseia in viafa picdtoasi, intrislareapen1...1 cu sdvArgite voie 9i fdri voie, lgpta tru pdcatele efortul de a le birui gi c;l d,eprindsr"ilepieitease, forlatd de ele,dopentru infrAngerea -intri-s-tarea :rinfa de indeplinire a futuror poruncilor evan-

_din este mqm_q_cgl-e!_q?Iglg$geU4_{r1pe_e*.Dacdoveildsa pe mami, virfutea care se va nagtedupd ce te vei avAntaspre aflareafiicelor inainte de dobAndirea mamei lor va fi pdguboasdpentru suflet. Dacd nu le vei respinge de lAngd tine, vei muri in curAnd (CuvAntul al72-lea). ibelor legremerg f a. Din nou: fri-

s5-:re-,impicim cu El, ie{arS-delq-Pgryu, fatd quglqdingiqg,ie de El sdindreptimnecredincu cu prietenia picatul s-oschimbdm ura ciogia, pentrupdcat. orpe $imlke-a*dragpstei care9i nu , u picdtosulcarenu inceteazicu pdcatele aLsimun decAt jo-c estealtceva 4g$gi-!o:,-lo-r!at, '',: pe nu cinea pdcdtuit L-aadzut El,nu L-acunoscut ." peEl (I Ioan3, 6),fue afirmi mareleindruP,reaflngelept, .Dgrrmrr.l mitor al monahilor $fAnfulJsaassirul' binevoi iegte ca noi sd--dgtigim
130

ci le pofi dobAndipe acestea zi 1, inaintPa pus, fdrd indoiald, et- i . D.e_D.g,13ryl! f_qst itte- j zdrti4 me,i-atd" e, anume cd ceadin urmd se naq[edin_p$m4 (CuyntUl al S-lea). [...]Fiecarespune ci vrea si-L iubeascd pe Dumnezeu; spun aceasta doar cregtinii, ci gi nu cei carenu I seinchind lui Dumn pd adevir. Acest lucru iL afi"rmdfic?re a, nu gi

egte pi-qq$_ggggd_9.,"_agd"i. bolnavi se fiMulfi itatea gi sunt ldudafi de mulfi. D-cd gi nu.yg--{-9[Anyindeci du_gff " _s_q d-Ls-dndtatefireased, atun ci omulu i ii este -impoa sibil si hului, p i nul poate dori de la 131

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Eine,ci.doar din auzireagi citirea Scripturii (CuvAntulal55-lea)."1 r ,,Cdnd -o;,r.'tul hyf,edarci sd simtd ceva , alunci el va induhovnicesc, sunrnecd i-tcle;e toate senzatiile sale s-uflete$ti trebuie si treci ajungi la@ei acestpustiu, prin pustie. MergAnd prin pustiuf iar nu pimAntul tdg6din .lili.p.aiioarec-arb pustie, bopimAntul fdgdduinfei, gatd gi luxurianti, rimAnAnd astfel lipaiL-de adeviratul pdmAnt al figdduinfei..."2 i con-$Ajn-Um-lea cu ,, este , spp-rlr-e,A--in-d-q.ggq$telegati cu duhovniceasci, cu indulcirea gi cu mAngAierea nicul ,iluminarea. Da cg {i; tteb.ti" si duci j :JdUl, care s-ainrudit cu htea cdzu' i1
.'

care se giseau in aprindere gi in extazmulfi i ccnsiderat plini de har gi de sfinfenie, i

fantezii."s ,,Existdoj*grea*6ngelui,

pe-

gii
.t, a

S"

dfep-t-U4adumnezeiased, jfrfierbella1sAn9i de Starea infierbAngeleqi $i:4uaprinsf,antezia. la starede extaz.Pe cei tare trecefoarterepede
1Sf.IsaacSirul, Cuainte pp.52-59. neaoinld, despre 2Leonid Sokolov Viziunileascetico-morale Sfhntului ale lgnatie,partea a 2-a. 3Sf.IgnatieBriancianinov, cit.,vol. 1,,,Despre draop. gosteade Dumnezeu", p.128.

i...Ie amin94 te I i).c19_1es_a_qurBL lin, cum a spus prorocul despre ape_le_S_lb-agLului: "Apele Siloamului care curg lin". 9r:$" qim!> -apr_ins estea[,sA5rgelui! Nu-l considerasAr..-d-||- -.--'guinti, rAvni pentru evlavie, dragoste de Dumnezeu gi de apropiafi. Nq, aceastaesteo_Ild'gcare a,-suflstqlui,produsd in el de nervi, de sAnge. Iar sAngeleeste pus in migcared sceptrul lui, puterea lui. $l-u-tlumii acest-eia
1lbidem, p.1,29. 2Filocalia, Partea I, Convorbirea lui Maxim Kavsocalivitul cu Cuviosul Grigorie Sinaitul. 3lbidem, vol. 5, cap. 36, p. 212.

132

133

ARHIN,IANDRITUL LAZAR

il-re-sp$gelqlre-f, $$$&e-P3 exterior garedrept gregit,4egi.la , capeceva


gi adevirat."t ca sd ,,CSIc3le_rlrea se aprgpig-d-e*D-umnezeu si-I slujeasci trebuie sd fie condus ... f'rica il curS!5pe om/ il pregdteqte pentru dragoste: na$Untemrcni2, pentru ca mai curdliapoi sd devenim fii legitimi. P.S_43As.U13 ruprln pocdinli i;rcePemsisimsrn prezenfa lui z a D-u-mneeu; d q !e-s_M,!ir-ep r-e enfei Iu i D u mnez zeu se aratd sfAntasimtire a fricii... m si dobAndim dragosteade Dumnezerr,si*i.ubim poruncile evanghelice: poftgle gi patimile noastre,saeumpdrdnrcu s pre$rl, IeP5d ; r:ii de.eine adip ostul -,jnfma nQa -, sd-l refacemcu poruncile gi vom gisi cotrd .t'3 moaracereascd ascunsiin ea-

cd Cum ne putem tnEelacrezAnd arem dragostede aproapele

oarte.desin timpurile de "azi"_o_a-m_e,nit-se i5gle, c-onp1fugin-d-cd. suficientedosunt


rinfa gi pufin efort ca si incepi si-l iubegti pe aproapele cu dragoste cregtind.Cat de mult gi de elocvent se vorbegtein zilele noastre despre dragoste!Tofi se indeamnd unul pe altul sd se uneascdsub semnul dragostei, toati lurnea.se ametegtec unei..iubirlomenegti ab.s.tractoate, niddjduiegte pe aceasti calesi.gi rezelv-e qg,,q_qltJ4d|Sllrls. invdfi!_ura cregtind se vorIp de begtela fel de desdespredragostea aproapele: porunca de a-l iubi pe aproapelea fost datd de Domnul Insugi impreund cu prima poruncd - dragosteade Dumnezen, iar tofi Pirinlii Bisericii intr-un duh afirmi ci dra.&ostea*de--ap-r,oapele estetemelia poruncii dragosteide Dumnezeu. Dar sunt una qi aceeagi dragosteala care cheami lumea gi cea pe care o invafi Biserica? ci Nu! Nu este una gi aceeagi, e-le*qe__d-gos9!.'9sc dragosteaunuradical.Oamenii, cu cAt elogiazd, 135

1Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisoricdtrediferitepersoane, Scriso^"rea pp. 84-85. 59, 2,,in mod intreit, snune $f-lZasib Mare, noi ii binepl5cem lui Dumnezeu: de frica p_edepselor ca nigte robi, ciutAnd rdsplatd, de dragul folosului propriu; c_a.-nt5lendisX faci bine de rothei' invxt'tura a 4-a). 3Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit vol. 2, pp . 60, 61, 68. , ,

134

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

aceadragosia fafdde altul, cu-atAtdisp.t!^utesc - te carsse propo-v-dduiegte invdfdtura Ortodoin inlelegerea xiei. in,tei"ala*!g!:'I-e-e. Fiecareom poate fi 4:-egp"*ilete de-a-p-roapele' e strdine adeplineascd. Ugg:r-npglats_elgmi4gs, inal! vfg,4tufui qreg,tinism p[dcut lui Dumnezeu. t)e-:rede"yr.Jr.e. De aceas-ta? la faptul cd oamenii, auzind despre'indltimea dragostei, despre sfinlenia ei, ci estemai presus de toate virtufile 9i firi de ea totul este morf ilggpsa*o_-ca.up,ropria noas, nein$h6nd faptu.l -ed no ind,-e-p irtarea _ astri d e D um rtezer1 .!(S"?dgre

padgoghii,p_o.9!r!s_94f 91-e-gd-e-yerululleagdlo-atp faptelebune ale sufletuluinostru.Ne poateoare ajutaintr-o asemenea situafledoarinvdlitura despre dragos ? Tqemai in _acetusta-cons p$te tau* tereagi impo=r-t@os, cd ea nu
-." -+i.:*#*'#

selimiteazi doar la aceasti invdfdturd. Otf"glgt_ii sun_t es . -d_a,klnsifp$e"I-Usregee-l_Ul,H:islg* te crearea 1djpfitriillei,,, adicd a Bisericii. in*B-isericd
-.-di..!r!ff''.-'

D.-uhd*lui"Dumezeud.i+uierioamenj-lorpe,ntru inf dptui 5qahy?fdtu;ii gfg*;- in-vjaf d. Firi Ung Biserici nuexisti- cregtinism; rimAne doar invdlitura cregtini,caresinguri nu-l poate"innoi pe
Adam cel cizutrr."l

rele patimile",-dep.rinderile tqete-balile, zufLetrrlui,

iPuterea dg a iubi. Nici un fel de cuvinte inalte gi idei despre dragostenu sunt sudistrugere. ficiente casd.refacemin noi aceastd ,,Dac5,,qat_limitadoar la invildtura despre dragoste, cregtinismul ar fi inutil, pentru ci in pdeat nu-existhpunatura omeneasci gtirbi.td^de invifdteri pentru transpunereainviali a acestei turi. Despre dragosteau vorbit in Vechiul Testarecunoagte porunca ci ment gipigAnii. Ra,.fj"Unea ,despre dragoste este bund, da"{qr4ul intakre$te i_o*alql_eg, jg_ c4le

Astfel ci a i O e, printre oagle-nli"necredinciogi eresau tiei^ e$tc*ore6cire+rofurd i. Dar ^i.i-+olSfc gfinii ortortoc$l, nu trebuie sd gAndim cd inima noastrdpoate sd se aplececu ugurin!5 spre indeplinirea acesteiporunci. Nu, .-qi. ttebui,e--si"-vergi sUdoare+ilacrimi, sd te,stridr rie$ti,qi*si-te-neci jeg-ti-mult-iaainte.sieparLsemnele-faphrlui.ci inim.as=a.inrnuiatgi s.am.ilostivit gple apraipele. D-a I intr-adevir de dragul poruncii lui 4ostru, dacd Dumnezeu vom dori sd-l iubim pe aproapele

Romani , lil ti gut"il_fph"eEle*t_egiip:Satr_lu_t_lv. 7, la ptiebrnecumplce!*eS!-p_.atin-1ile giS+-t Rafiuaea -4u__t-_u-lgilying. sepleacd


sub asalful patimilor; picatul, ca o ceatd,astu1.36

qnlnJ3: qe-g$Je lgppu-nde

ori_qe-.1'a

igg[i agem_g$gg-lg|fi"A.Ig va asculibaura,ba iqi


lArhiepiscopul Ilarion Troilki (+ 1929), existd Nu cregtinismfdrd Bisericd, SerghievPosad,1915;

737

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

defiimarea, !4 f44t-ezia$ inyidtA be_batjo,cura, de aproa-fu judecata, .-y.a-ride rdul intAmp_l_at -,aq.tfel pelui, ori sg vq intri.sla -deleutitele lui este d,,pAnd, cAnd va fi egrd,fiti prin elgf t--c_e$in_rlUd_e._14u.sgercde.q1se,-{e_rugiciugi ne_ de nevoiEr-fele urterioare_gi exterioare, prin necazurilor, a supirdrilor, a nedrepti_!&darea tilor etc. Nu in zadar SfAntul Ioan Sci_rarulplaseaz6, dragosteape ceamai inaltd treapti, a_ffeizecea, scirii virtufllor. Cum dar visim noi s-o a obfinem sirind toate celelaltedouizeci gi noud de trepte? Ce patimi/ ce pervertiri ale s_tntggl.g noastre trupegti sunt in stare sd se imbrace in vegmAntul dragosteide aproapele!Ce patimi se strdduiesc sd r-e-prezinte sine sfAnta dragoste gi miin losteniafafd de aproapele! g_mai primesclibertatgade a trii gi de a agfionasub acoperireadragosteicregtine. Ne.indepdrteazd, Hristos diferite deprinderi de jmpetinil-re,.ade oameni, deoareceintotdeaugr_ na ne lipim unul de altul gi dorim companiaoamenilor qane$ de."p14.l1ime patlmi_9i de inde cliryatii qele.AlegAnd viafa cregtindevlavioasi, 'trebuie sd depunem mglt efort pentry_a.neeli.de mulfimea u.ngr astfel de deprinbera i Demonii vicleni ne deri sufle-t-e-pti.-b--oln i_pase. cAntdun cAntecel oarecare imblAnzitor,relaxant, lingugitor despre dragostefali de toli oamenii, despre milostenie, despre jertfirea de sine; in 138

acestfel, omulpoate con[inua aceleagi relatii-catul alti viafd gi c.d tinde spre cmuniune- acesta fiind consideratsemnul dragostei de aproapele cares-a ndscutin el. Dupd felul lor, astfel d."_p_gtimi precum d.OrinIA- a binepldcea oamenilor, de intemeiatd pe delect smerenia_de sine, modes-daprefdcuti, de{rAnargjr in cele mai fine gi ascunse feluri, a un izvor luminos din care iese milostenia. pentru mAntuirea sufletului s4 i..11{.gldrtezi d tot ce,este imag14ar, "{efeggf*pdtimag.Nu -ptrebuie si ne jucim de-a dragosteacregtind,ci sd facem totul caintr-adevdr saflg,bandl.m afg'asti dragqste-adeydrate aproapele. -de t ce eQtg,-sangvilrig. sufletesc,trupesc, de ceeace este duhp-vnicesc. ce este cu adeTot virat dupi Evanghelie,indeplinirea poruncilor lui Hristos de dragul lui DumrtezerLde dragul ve'gniciei, dupi atracfia pitimagi, este unit nU intotdeauna cu lupta, cu eforful, cu impunerea puterilor proprii. Sentimentulimpdcirii gi ugurinfei va veni dupd biruinfd, dupd sdvArgirea nevoinfei. PasiuR"ea, dimpotriv 6,,atAtte insufl etegte spre fapte de dragoste_Jals5, daCi se vor cd, intilni obst_acole partea legilor bisericegti,a din canoanelorSfinlilor Pirinfi, atunci cel migcat de o astfel de ,,dragoste" se_grdhp.Elg*q:_r-rjlare sI numindu-le principii invechite sau l1q gregit_e, se grdbegtesd indeplineasci lucrarea gi 739

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

amaenitsdaduc pace pdmhnt; pe ,,dragostei". d nu inn-amaenitsdaduc 'cearci se aratein afar5, ci esteret-inutd, pace, sabie. ci Cdciam uenitsddespart fiu de tatdl cauti pe i_i s5-gi ajute aproapelenu doar in necesitate4sdu, fiicddemama gipenorddesoacra $i dugpe lui sa sa. trgpe_4.99"4,.sr9i_ing,qa-q_g{19!egl_9d.D"-sg_o--stcaJrupeasci nu se gAndegte vegnicie, la cdcipentru ea SfaqfulDlltj ne invald sd iubim pe aproapele importanti estedoal viala aceas_ta,ii sunt neei cu sfin{ep-ie. lnserals.re se afli firea noastrd! Cel cesare trit{ pulepnice, caresi iaplgsioneze, puciruia ii e ugor din fire sd-l iubeascdpe aproaDragosteasufleteascd e.Fte jub_e egoisti, nu-l blicitate. p eIe trebure" sd_:1, ascd_a$a-cu_m gte p^o_runce iubegtepe aproapele,cj.g-e.*gine i. Din nou Eyangh_eJia. stip44jti de ip1pd-fimireeste capabili bitor de frali" - igi insugeqt peptru faptele de orice nedreptate,de oricg -farddelege salede milostenieexterioare. sd-gisatisfaqidrqgostea bolndvicioasi."l cAnd omul se.lipegteds.4proapemurim pentru dragostea fireasci de Eels-BEgat ,,Sd cu le "poftei ^tr-upegti, vreo deprindeaproapelegi si reinviem cu o_noui dragoste_fafd re infu4ec_ati, g aceasta este legituri de el, cu dragostea Dumnezeu."2 in duhovniceasci.$ i,cd multe lJcidedragosteafi_reasc5. dacdt Iar ,, din cele consideratede noi lumini ea moare de la e, afunci viafa ei se.for-' . Despre aceasta scrie SfAnful Ignatie: ,,Nu meazd prin mAndrie... iq eq trligqte i t, te gAndi, iubite frate, cd porunca dragostei facare gi-4 ascu gi care !i de aproapelea fost atAt de apropiatd de fir.ea s-aacoperitcu i."3 noastri cdzut6,:p_qnmca_este rduhoyniceascd, iar ,,Oamenii, ir-rviind ndravul cel riu al suflefut au pus stdpdniretrupul gisAngele;polui, mor fafi de Dumnezeu, p*cAnd din. cenurunca estenoud, dar inima noastrdesteveche. gafericitei c-gtei pentru DumneDragosteanoastri fireascd prin cddezeu, apare,ca o pasdrePhoenix cu aripi de aur, re trebUi..e,,mortificafi poruncegteaceasta Hrisa dragosteaduhorrniceascd'" -, trebuie si luim tos dragostea -Evanghelie. 1Sf.IgnatieBriancianino-v, op_..cit., 1, ,,Despre vol. dragfgnti fafi de aproapele,dragosteain Hristos. gosteade aproapel pp. 123-1.24. e", " 2Sf .Igndtie driancidriinov,Scrisori in fala Evangheliei dla^rogleavecdtre diftrite persoqne, Scrisoarea 86. nita de_laSrm$li.lg . Evanghelia respin3Idem,ibidem. albidem, ge o astfelde dragoste. spune:Nu socotili Ea Scrisoarea p. 749 . 90, cd 740
747

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

pe ,,Iubeqte-l aproapele $- nicidecumdupi d-orintainimii tale. Blelj-ce

Dragostea,sdditd de Dumnezeu in firea noasgi trd, este afe-ctati dg*ggpe"ge nu poate acfiona corect.Nu-i permiteti sd acfioneze!{gf!unile ei sunt llpqite de.ne-prihinire, sunt urAte in fafa lui Dumnezeu; roadele ac.tiJJaii sunt piguboase gi ucigdtoare pentru suflet. I,u*b.,ry.Ca*adega.43td pentru aproapelepresupune urmitoarete sd-i vorbegti cuvinte mustritoan-q fi P re, de ocard,batjocoritoare;p .el p.aqea;smeregte*tg fafa lui; 411., in a pe el nicidecum; 4_c.olo.unde qi;i cedezi,cedeagg[i zd-i; e a contrazicegi de p-olemicd, pl+gg-le ca pe niqte semne ale mAndriei gi ale iubirii de sine; desp-qg cacei re te vorbescde rdu; 1Ilgpentru riu; penlqu ggi car,ete.supird, te ofenseazi, te nipdstuiesc, te prigonesc (v. Mater5,27-48). t nujl$ggape nimeni, de estebun sau riu, avAnd-infafa,ochilor pe acelsingglgm 1iu pentru caretrebuie si risp;unzii4 fala lui Dumnezeu:.p__e.Jhe_. te cu PoartS. aproapeleagacum ai dori sd sepoarte gi el cu tine (v.Matei 7,7-72). din adAnculinjfa!-a.de tine, ca gi Tatdl Ceresc fii Afgeglilealto_ra s5-!i ierte nenumdratele tale gregeli...in sfArgit, pe fratele tdu cu multa ta vorbire, cu vorbireadegartd, lipsa de respect. PurtAncu 742

du-te a$a cu aproapele,vei oferi gi vei dobAndi fali de el dpgo-steaporuncitd de Dumnezeu gi pldcuti Lui; cu ea iF vei deschideaccesulspre lui dragostea Dumnezeu..."1 Dj. -einste*aproapelui c ,, ?Su, in_-sufletul tdu, nevdzuti pentru alfii, evidentd doar pentru cengHinfala. Di cinste aproapelui neficAnd diferenld de vArstd,de sex,de stare sociald, t vaincepe sd searatei-g:a14ga iubiri sfinte ng ta sfAntadragos-te. acest-ei nici atractiasimfurilor,.ci sur_rt trupul gi sAngele,
lr2

a Bisericii 9q$par,and .4ceast.i invfllilup desPredlagos-teaJafi-"deaproapelecu aceainfifigare urAti, deformatd,pe ca-r proclami in o te^jnfrico$ezide urAlenia ei..Si p-rezent Jumea, cr_e_gt!, adevdratadragostese poate doar in sAnul Bisericii Ortodoxe, in condiliile indeplinirii poruncilor gi a regulilor, avAnd ajutorul hqrului lui Dumnezeu prin Sfintele Taine. Pe misuri ce oamenii resping cuge,tarea-s.meritd, inv"ajeju-ra-de+acdinfi-aPdrinlilorOrtodoxiei, in cr ed i n f Andu -se j u s-ti-fi-c -"sine 6-r-i-i.-d-e gi pre am iririi-de,srlpe, ere despre {B-i-erd-. d ragostea ad eviratd, o_idggqi gq_c- .ipocr izie, gu cu falsitate. .r"hamin-timaicialte.ctte"v-a-B-9-Lql-cr_-ale-D.omnulql despre--milostenieVom cita din scrierile
1Sf.Ignatie Briancianinov,op. cit., vol. 5, cap.75, p.66. 2lbidem, vol. 1, p.127.

1,43
I

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

milostenia poEpsicopului Ignatiel:,,Cercetez - runcitf de Domnul: vid bezna de nepdtruns, departede privdd inilfimea care se desfXqoard a7a Flfl viri. El ne pomncegte: milostiai, cumgiTa(Ltca 6,36). Ca milostiaeste tdl aostru(celCeresc) poruncd trebuie si ne fasi indeplinim aceastd pe sQt-d.e cem p-eateJd-e-Jlt-i"L-o=9tiri, ilhi! de mieste Porunca 1q-gdla_Sgl_e_.P*qmnul, Ta,Doamne, fdrd (Psalmul 118).eine va putqa s-o indeplisffrrEit! neassdPeea dePlin? oJi$l{rl49 privr, Dar eu, p6"eatesul, na vdd al4e$eqgl bjnelui cu rdul a{gg- ng1grulglg--+_e-ng!S_de"s-!f_egrq"p,qllui,careagqstatgltinoamenilor dqaTneali din pomuloprit. Eu ad.lostiv, dglcrezAnd*in mine, cercetdndu.Sa nu gdsescd"qi-l in ; se milostiveg$g mfloqtivg.gte mine le,darcasAmd-j-mpugi,spre*ils-E-tsnigppr,r.,in mine. qajui"^H*rl"slo" s"curati"^sf5ntd--ngr--y.egiiefire gi CAnd insd eu, picdtosuf igg-v-o. voi dori s4fiu nilpptiv dupd pomnca lui Hristos,
l Aici se aduc atAtde desinvdfdturi ale acestuiSfAntPirinte nu din cauza vreunei preferinle Pentru el, ci pentru

timP gi'a liApr-eyizut p:ofetic sat cregtinilor din-q i, cum si se caPcane. de mAntuiasci,cum ses_e 4pere. aceste

aj11:eiii vpi aduce inlmii melg 9 gyoazsrici_sg{erin f d. Este mu stra td -b oda'ininii"n-e[e p rin sfAnta poruncd! Convins de ea md.tesunosc_cf,ud lafninfa pi"urAtor de.oamerri-in.raport-cu Evanghelia. Inima-mea primegte sd_fie dupi mi$.camil"qp,t-iye je*m:.l_q-q-tiv_d.dupd4orunca reasA,ngelui;dg5g[_ lgi-H*1-15!-o"sii,pareor.istignire. [. ..]Suntobligat sdmi indemn spremilostenie dupd poruncile Evangheliei,degi acestindemn ar fi unit cu i4punerea-inirnii care poartd in sine pdcatul comun tuturor oamenilor. ca una-produsldelrup*+"-d_e _s.Ang+ nu p9ate -f,benefici-,virtutii. Mai mulf 94,qqte,egHlF gi poruncilor evanghelice!Pentru vede-.rea mortificarea ei s-a adus pe pdmAnt pab"-ia.-evanghelici. Cei mAnaFde milosteniafireasci se afli inintuneric, sub infl uenfa s.tdpAnului-lumiiaees,teia. Domnul, MAntuitorul lumii, in timpul aflirii Salepe pdmAnf i-a vestitpe uceniciiSdici El trebuie sdmeargi la Ierusalim,si suferemult, sI fie omorAt qi a treia zi si invieze. Atunci verhovnicuI apostoli lor, SfAntuI Petru,- mi gcat_d_e ilerfi ttt a v-ir.ea-fireased,inceput sd se opund Domnului: Fie-li mild de Tine,Doamne, nu li se tntkmple sd La-aceastlafirmafie de lie una ca aceasta! pitimire*dedqg.ttyi,re--.fireasci -, Domnul i-a ^ rdspuns SfAntului Petru: t.,pl t-d_Imi c-d egti: "cek_dc.LaiDumueJt,".Cj-cele aleaamenilo"r! (lylatei 1-6. 2L23). Oare din gura Dumnezeu-OmuluicuvAntul,,satana"a fost ros145

1.M

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Dumnezeu si admitem o Fereascd tit degeaba? -aga hulE! D*A,mag-l"Le.q,ecti {ap-

qqgne-sgc--u-.c-e.le omului dupa-atrae$a ale*satenei.Astfel este pr-in edderea ama.rd! [...]Trebuie sd dobAndim acea--milostenie"al gi qiilei izyol -e-$te-p-a,r-unca lu,mino.as"d sfAnti a lui Hristos; ea gsteDuhul ea estevia!4 vegnicd. I...1 (Afunci) in fala voastri se va deschide un teren nemirginit pentru nevoinfi. De oricAa-va-td+ea-insigtimilostenie.vqm--da.d-gy"-ad"af nifianti .in comparafie-cu naodelul de r4jloStenls-sqbfinlaJ.de-E-qanghelie'in sdgi reu gita vo asi vi-va "_cglr*4w9-spre trd vd va invdta el-e_ste-"{*e*qsi.!AdUho:rn-i-eea.scd!Qinenu ea.Astf qi nu-gi va-pigtrbisufletul Qeva sdu1,g! va 4qliona drpd atracgtasin4u*ibr iniqrii, dupd mi6careasAngel{i, ace-la realizeazd. igi de,binele,in -misedrile.sale.in ac!i , v-e re pupn unile sale, dob Ande_g!e-. cAtepu$n. o p-f,re sine. Un astfel de om, gAndind si ina-lti -despre p ro spere duhovni cegte, p-lospcrldoar- in-cdderea cumplitil...'2 tanli deosebiti pentru noi. El po;te fi apiicat la

indeplinirea tuturor celorlalte porunci gi a ylr: tufilor cregtine.in -el sunt indicate clar cSuulifd a,indeplinirilcorecte -a poruncilor gi i. Tolin_eleste-xnrrsd pe_ scurLin: Yffatura-de-mai-sus.

tnefg Tg o imporSfl_alglgi AS"q!*gyer'1al

lLuca 17,33. 2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisoricdtrediferitepersoane, Scrisoarea 33, pp. 33-35.

"1.46

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

pd impulsulg*imii 9i dupi in elarea gAndurilor


demonice."l

Cum rdana

sufleteascd trupeascd Ei
poate pdrea rdand sfdntd, eolauioasd

amenii care au o pirere foarte buni despre sine, care sqgonsidel.{ slujitori cre-

dincioqi ai iui Dumnezeu, ,seaprind deseori de s rAvnd trupeasci gi sufleteasci,.incep si.i.judece gi pe cei din jur cu.sg-spiciune, pentru difer iva clerului. , rAvnitorii nechibzuifi gAndesc si urmeze'Sfinfilor Pdrinti qi sfinfilor mu. Dacd cenici, sfinfii ii mustrau pe pdcitogi 9i pe cei necinstifi, insuflali apoi ii mustrau din vo-ialui D,umnezeu, iar ng-dgga"ti fiin-d de-Sf6ntulDuh, Sr-de insd va hotiri din voie proprie sd-l demqnj. Qine mustre pe fratele siu sau s5-i facd vreo remarcd, cd aceladovedeqte s-a consideratmai chibzuit gi mai virtuos decAtcel mustrat, dar actioneazidu-

i este infipt addnc_ din mAnd.r-ie, pi.re.re-_a din .de.-sjne, di_n "din,rdutate gi -din alte mot-ivsJ-ii Bf,timaqe c Ai gisim la aproapqle nostru o.mulfime de neajunsuri, de greqeli,de abateri.in plus, dacdvom incepe 9'4.n-g-jg"s_8fi$:n cg--"(ayna pentru evlavie, atunci ne oferim libertatea si aclionXm d$p-[.ASeqte_p3LgmL incepem s4-inflgf im nepu tinf ele g! neajuns,urileaproapelui, sd vddim gregelilelui, in f gi il allii'darinfa neribditoare de a-l corecta, de a-l mustra, ne avAntim sd-l invdfdm minte, chiar si-l umilim, ne mAndinsigi evlavia. conduceintotdeauna la suspiciune,la defdimare, la cruzime, la urd, la pagubi sufleteasci. I cd atunci ednd.aproapelen1l p-q1$= megte1pus.lrarea, astfel de rAvnd duce la ,t.ineo rea de minte a riului.$i la rdzbunareimpotriva lui, iar cand ap*Bapeleseslltr)une, atunci senagte o automultumire vanitoasd2. p,,*uafie O-a-l*t5 estecAndrAvnitorii indriznesc si se implice in lucrdrile bisericegti,cAnd 4!pe pornirea pdtimagia-inimii 6i a rrunlii gdnd escsd indrepte ceeace poate fi indreptat doar prin ac1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 5, cap.36, ,,Despre rAvna sufleteascXgi cea duhovniceasci". 2A se vedea acelagicapitol.

r48

I49

ARHIMANDRITUL LAZAR

harului lui Dumnezeu, prin intermediul - liunea celor mai vrednici gi sfinfi oameni,cdrorale sunt multe necazuri deschiseciile Domnului. Q$t--de. se .int6mpld in viala duhovniceascd dtn--cauz-a pentru ssnenea in griioriri$slqivicioase t'ngi,.,.a evlavia altora, din cauza grijii pentru starea duhovniceasci a credincioqilor care ne inconjoa-nr+suntem-arania*Lnu rd, cAnd a$*B-Lceinsulletirt-nostru,suntem-dePa*eie dpgogtea .de-Dumnezeugi de aproapele!

Estedefolos tegtinului incepdtor sd-i poadluiascdtn credinldpe cei apropiali?

un A {g.-"_"ttit ohicei in timpul nostru ca..fie.6.care sd indrume gi si invqfe pe aproapete dgg,iadeqe; devrninvffetori t 9L privi! la eadin depirtare. SeintAmpld.desdeci ca omul care gi-a petrecut toati viala in necredinfi gi in pdcate, dupd ee-s:a4ocdit gi gi-a schimbat puFn modul de viafd, dupi ce arlersde-cdteva ori la bisericd sau a stat cAtevazile in min^istire, dupe ce a aflatunele legi gi viziuni cregtine gi a ficut cunogtinfi cu unele reguli gi rAnduieli bisericegti, CapaSd:ijn:zete,-stimrrstrppe - prieteni, rude -, sd-i acuzede ne4P,tOp,^i4g15di credinfd, uneori chiar de slujirea satanei. Dg-s*ese observdcd omul nou convertit, care a ldsat

decurAnd pa"at*;fiGli-fr"epLnfi t "iugu sdinvefe sd mustre, sd-i indrepte,zepg apropiagi,


sd-i intoarcd la credinfd, si le salveze sufletele, 151

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

yiali pdcitoasd;iar cei mustrali de el, y-4Zandg:l ii deplorabild, atripe dAnsulintr-o astfelde ;-La"re buie cregtinismuluineputinfa gi se intorc de pe caleaBisericii,de la Dumnezeu. Majoritatea dintre noi, cum citegteceva educativ sau sesizeazlun gind oarecareinteresanf o cugetaredin cirfile duhovnice$ti,sg.rdh.egte si i-o ofere aprodpelui spre gtiinfd, sd-l inlelepsd-i 99 feascd, g1ib"-e"gte dea un sfat, sd foloseascd o regul5 sau alta de la Pdrinfi, deqi g sd le folosim.

credinf at prea devreme invdtdrii {g*rj3g5;[4gu1, se ocupa.desine,de a qg^v_qd-easine, pe

infeleg angmile lucruri din creg_din!a, ci _doar l_g rAstAlm-d.cesc,comunicd aproapelui, le tinism, r!Asti4i [gaa !d vi4fa {gligio.as-d omului relicap, neajung [; intri cunogtinfele te, sunt revdzute,deseori sunt transformate"_4p; gg'b_Ug,{ plAsal fiecdruiagi tot atunci prin limbd sunt scoase afari, se prezinti celor din jur ca in ceva luat din experienla duhovniceascl adevdratd, din viafa insdgi. Omul care invatd ruJ-din elper_i__qnfi duhov"ni-ceascd, din cunoagterea ci li(cap. vresci, dupd cuvinteleSfAntuluiIsaacSirul 1), esteasemenea i care,figdduind ap5 celui careinseteazd, cu culori pe perete. Problemaconstdin aceea cel care s-aincd 1.52

terea d_g.la eiortul luptei lduntr , gi ele pot schimbaacqstgfort,cuu-nu_! - gce-la a-i de ug_or infele-p$-pe alli-i. Ll+meainlotdeaugS q sufellt de aceas!{ggS . To-ate personalitdfile tinflgaU si invefeqis[.4,t-ragdsp-ry-e_-qle_p-_rin_g;d_ndirm-!pr;tofi filosofii, gAnditorii religiogi,conducitorii ereticilor se qtradureg.:ntengsX-gi5epp,11$eascd ereziile; fiecare sectdreligioasd aotelte seJFffiTe cAtmai mulfi in plasa sa.Poateexistao mulfime de stimulente ljpsite de haf, de..indernnuri pentru a predica qi a-i atragepe alfii in credinfa lor. lduntricd - pentru a-i inte _?v_Anfuri*de-*rAvni'"-1 toarcepe toti pe caleaadevirului, agacum ficeau Sfinfii Apostoli gi Sfinfii PirinF - lumindtorii Bisericii - pfln-haful_l_ur"D..-U.mnezert_. , care se-_as-cqndnoi, -in . sd trecegl de lqgrija pentru.gnAnlqir-ea sufletului nostru la grija pentru mAntuireaaltor4 gi=inacestfel el"eprid; 1nA11: aflain mesclib-_e$ale? a s-e d-e tuind pe alfii, +giFutem-piel:'. Fralii mei,sa*ry1gftji gti[i cdaomprimi ojudecatd i, cdci mu mai asprd, spuneApostolul Iacov (Iacov3, 1). 153

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

aceasta Iali ce af-irmi de-ppre $finfii Pdrinfi: seinygf,P-t9".m3Un bitrAn a spus:,, tur, altfel t-ol.tunpulvietiilale vei fi nede_sayA1git dupd gAndire."l spune: ,,Sd-linveti Pe aproapeleestela f"q-I. -depotrivnic cugetd"ri-i""smeca .r1te faptul de a-l mustra pe eI."2 a spus: ,,Estepericulos sd-l invefi prematur pe aproapele, 9i tr-ebUie-p-e. ai-gfii i4 ce*ea feregti pe aproapele ce-l prin invX!6ture. 4u poate si invele pe altu! c-umsi nu cadi intr-insu1."3 de mai spune:.As-pira+ia a-i inDe asemenea de a fi viga pe al1ii, dupi rggu_r*r-o-3-g-!g-I"e-+.pr9p,rie

stareade nepitimire b-i,duc.sufletullapieire. Sd gtii cd,indrumAndu-l pe aproapelesi facd ceva/ tg acf,onezica o-a:md cu caredistrugi casata in timp ceincerci.sizidegticasaaproapelui."a I spune: ,,Estebine sd binecuvAntezide dragul lui Dumnezert,dar mai b"ine estepentru om sd-gg;gf&agSap-entru-Dumnezeu. Mai bine iti este !ie, fiind conducdtor gi e*perlmentat, qd-fii gdngav decAt,de la iulimea
r Sf. Ignatie Briancianinov,Patericul, p.398. 2Idem, ibidem,p.336. 3lbidem,p. 148. aIbidem,p. 138.

la aproapele e ei cary{gf-eqS""qgliryde"pe

mintii tale, asemenea unui rAu, sd qtirbegti-invdEste mai--d-e p*extru fdturile. -f_o_lo_sA s.{inviezi tudinpafinaldecAt sd , inviezi morlii. Mulli au sdvArgit minuni, au inviat morti, lucrau la convertirea celor rdtdcifi gi sdvArgeau mari minuni, prin vorbelelor mulli au fost aduqi la cunoagterea Dumnezeug!.dqpd,tg?teegeslui tea, c ge-dJri qdd94g_inp_a3im-i""urA_te gi dezgustitoare, se omolaup-Ellle gi-d erqene_.au qe*t'ed._e..a-\f d pen6"umu-ltia-tu-nci,cdnd bpgq1S lo-q, pentru cd ei grauinca b_oln.avi srrflete$te tn, gi seingrij-e,-aq.d-eS_dn-dtalear,oprruluisufl et..."l daci vei riscumpira sutede robi cregtini ,,Nici din robia celor necinstifi gi le+ei da libertate nu tg vei mAntui, dacd te afli in-r=p.hia+atinrilor."2 nu - ElnevesJirea+i.predica sunt in datori ri ale fiec5rui credincios. e a credinciosului estesd_Ss lqdj:ascil pe sine_de-p-aimi..."3 jnv_eri_tatea,gj-p.419rea_.de"s-ineiubg_p.gs; ,,Ygf qi si indru-m_e. nu se ingrijesc de_.rrredniEle ,te sfatului lor. Ele nu.se_gAndesc ela cd rani inc-u13bildprintr-un sfat ,d...]Pentru sfat, pentru indrumare t-1"t_ggqre"t fii evlavios, t sd
1Sf.IsaacSirul, CuvAntul al 56-lea. 2Rdzboiul neadzut,cap. 1. 3Sf. Teofan, Despre felurite problemede credintd9i aiald. aSf.Ignatie Briancianinov,opcit.,vol. 5, cap. 73,p. 77.

754

155

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

g:llggegpe, dar mai mult qlggfg


duhovniceascd..."l ,,D acdins i omu l, mai inainte d e euEdtirea Bri*n se el 4Q_gvdr, va conduce de inspirafia _sa, nu va rad"igp gi pentru alfii o lumin4_gU-ratd, ,3migitoarc, pentru ci i luitrdie6tebirylp*"eneS-t_e-qA_t_,qg*_IAg_1."' Stiu Punea:,,Dq'uadp-p"pl--s.d- daci Ii sunt eu pldcut lui Dumnezelr, ca $d":i qp-,qn frate-lgiE.d procedeze.asa" altfel? sau mi. aflu iqcAgghp".aedin{d cauzap dcatelormele." 3 din

Seugitsd intru in pridvoq, ci deja visez la.l-o-cul cel sfAnt din interior. InSdn-a.mpus ig-ce&gLb=$-1 viefii-bineplds$e lui Dqmnezeu, cd deja ii miltru pe apropiafi. i+gL ff u* AqAtS. urt" L dar vreau sd fiu indrumdtorul altora. Suflete al meu! Ji-a ddruit tot Domnul vedere,cugetare,deci cqnoast.e

l!oqe. cd-te m-arin-tai pl-ange ti.q*i:sa."'


indg-

de, ial_daqilruLp_p*f,,

.9:njem"in-tp""ls*eele,*hrJne

atinge mai mult s_lm$unle ma{ea p4n cqv-i5rte - intr-o lumind f.avorablld."a .{i.gcare dintre noi trebuie sd"ge ingl1ieAgee_de t, d-s"-"s-ullehll"p,[aB.nu folosul sugi de fletesc,pentru cd, dupi cuy"intele-ap*pstp,lului, fiecaredintre i3 Dar noi ne striduim si-i inl*u.LD-J-rnnezel. -fglglelepfim gi si-i convingempe algiigi si dovedim dive^rsitatea " argumentelor...s ,,Lnci n-am reuqit sd incep ne-v_oin[a__,evlaviei, qi d-ejaffi.-dmmolipsit de,v,anitate. tncd n-am
l Idem, ibidem,vol. 4. 2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisoricdtre dtferiteperslane, Scrisoarea 51. 3Idem, Patericul, p. 137. aRdzboiulneudzut. sSf. Ambrozie de la Optina, Scrisoricdtremireni.

Erp-.i-

Agadar, dupi cum se vede din cuvintele Sfin-

filorPdrinti,sa_iny^eg*ea^candgq,L:idindrumi_nu ert-e-,-f-o-l*osiforpenffi*-fiecare, degi cevaldudabil; s.a*te_ad.0_nge_$i qe fu saceg$-y:nd.egA5=eg , lgr este c .p,entru"tafi.

r Sf. Efrem Sirul.

1.56

757

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

s4 ind r izn eqti sd p dtru Jr_zi gd_e-\Lar"uri rede_c.1nilelor fine gi pro{unde. intemeindu-se ps._g.onving9g9,-a a pocd aga runcit Dumnezeu s5.cre_dern, p_recumun"copil crede cuvintului tatei gi almamei... ln fond, lirrnamentul nu acordi importanfd credinfei. Dimpotrivd, in lucrarea credinfei va incePe s-d*dea greufate cugetdrii sale gi, ra,tionamentului siu, acelava miggo_ra lui in, f-a1a Dumnezetr, dupi flrm se micgoreazdtdria vinului turnAnd in el apd. pinp di multi greutate , acela deja despre.credinfi--.1'-,= spune SfAntul-Jgo.l4!'. a incd necuriliti cu pociin@, ca,,CAnd re in qfe14 ci9i.1n"-intunericul derii, ne-lumin.atd, nessn-d=us.6 Duhulsf6nf va de Dumnezeu, atunci ea in rdtdcire. Q as,t{el 1a".a.dr-e"saJui Duml-g7-e-u* Despre Dumnezeu putem gti doar l, din marea Lui mild, ng.-4dqs,g_,o.;1gflt", spuneSfAntullgnatie2. ,,I.lu incercafi si fili rationali gi subtili! Pentru Dumnezeu sq4t mai_plisute,"gdnguririle prun1Sf. Teofan ZilvordIul, Despre felurite problentede credinfd gi aiatd.,Scrisoarea a 2-a, p.22. 2Sf.Ignatie Briancianinov,op. cit., vol. 1, p.495.

Estedefolos
cregtinului tncepdtor sd cugetela gti lu cruril e duhoanice in alt e?

pe el careincepe sd pdgeascd calea credinlei vg intAlni urmiJp"nrl pericol: in,lp"cul

invilirii unor reguli simple gi necesare pentru el gi a unor principii ale vielii cregtineactive, inalti, va incepe sd studiee.sprecugetarea ze lucmri duhovnicegtidificile, strdduindu-sesd atingi ceea ce crr lagunea nu se poate cunoagsi te; va_ind_qe?-ni cercetezeSfAntaScriptura sinoastrd est6!-cUlasciprorociile tainice. iu rtl9ig*ti,hg*tatea qi hotdrasci asupra u.nor probleme duhovnice$ti;mai de folos ar fi sd primegticuggE^g,gd*|nglpSr_s_impj1ap_r.oape*_g"epildregd,q qtfin!_d amdnunfit expliduhovniceascd cat5,propoviduitd de Bisericd,de Sfintii PdSinfi. rdfiti, care incd plincipille*q_1qd"infei, 158

1,59

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

s-a-sm-e_rit ceq.ti sufletuluircare ale I iute a sudecAtelocventa care se ocupi cu cugetareala subiectele ,,C-el gi, petrecAnddupq rdt5,q-ir_e-a inalte 4g;1gglg^'g-v-ila viala duhovniceasci, sg v,a-,ab*atc"degg_ga parte de caleamAntuirii. Mai pufin folositor este sd afli amdnuntedesprecer gi pimAnt decAtsdji cg4qgti ne-aj-Uttggrilggi e. Bacaf,ej "' ageri la , indeosebi celor care s-unt. gi gra!n_!c!la c_uge_!4yea i-naltd.$i ei, ocug.Sglq5ga unor astfel.de gAnduri pAndu-se q

pe,ele

c41-g impregioneazi prin absurditatealor fantasticdgi prin lipsa oricdrui senssindtos.

le. ilr sehimb cugqtq{ il. ltfyg.ll'l etlt_

pgntru cregtin t SaiSi inve-i cu simplitateagi cu smeritacugetarel !e Astfel, cirfi-lg-qluSgynieetti trebuie si fie studiate ca gi ,tepentru-sufl,etu_lJdu, si-!i incdlzelti s-o aduci la-umilingd., nu si te ardgiia.r invdfatin fafa oamenilor. Este foarte"_pgr*qg]ossi tAlcuiegti singur SfAntaScripturd, s.d"iacodeqti mintea lucruricu le neclare din cirfile Sfinlilor Pirinti deseO".ri t-e -$9p-_tesc notirmld.eformate, iar noi primim 4g.p"glin"d."pagubd, nici nuilfogi losim pe altii. r trebuie aflat la Sfinfiii Pdrinti._si"t"rndlAlcuirjle Trebuie si relor. rnarcim ci ilcepeauje -a-Sfint-er*Scnpfuri. nu-i esteneceg-af inte-leag.d s.a _toate subtilitd,tile. se dobAndeste noagted Pa 767 gg6ii, dufi,iar nu de la

ie de sfatul altora,din moment ce s-audeprinsin i orice nevoie sdlggurgd


t't Q

inaltd. .e,q8;etarcaEste uimitol fqptul ci oamenilor cont_e-mporani ng..penul!.umegte cu aceleexplicalii ale adevirurilor duhovnicegtipe care le propovdduiegteinvdtitura ortodoxd. Ele p-af-{rlullA-{a
l Idem, Scrisoricdtrediferite persoane, Scrisoarea a 3-a. 2 Leonid Sokolov, Viziutri ascetico-morale Episcopului ale Ignatie, Scrisori din anex5, Scrisoarea 84. 3Rdzboiulnersdztrt, cap.9.

r60

Chndascultarea nu ii estepldcutd lui DumnezeuT

ofi gtiu bine cAt de importantd este aeg+Jin viala duh,ovniceascd cfit.dep_e_gi

n d ecAtaceeacA d_omu-l_iurmeazi.siegi.Vei g-i vedea p-ee-l_ s_d_zut ;_ qri!aeeasta...N_u_eXl_s_ti_o_amen"i.maingf cifl gi_r,qai decAt cei care nu ap-Lq_ap_qgg.Iiglz?Ie lui DumnezeLL. E_rqrrra la inceput esteverde, infloritoare, frumoasi, dar apoi treptat se ofilegte,cade gi estecdlcatdin pi-

cioare.TpJ_aEe_ I calg n#x.s,_ts_jndzumat:la qp,fe 4fe--_qa{SUinta, post, priveghere,tigi c.Q,{e-, -?-sSilt"arespre alte virtufi, ap_ei"sa{guinta qef{ee-gt_e cAte pulin pufin, iar el, i care*qa:Undrume" ]sus fini.gi sdaprind d s.i. in_,el osArdia, usuci, cadegi devinerob supus se
763

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

care -Vfaitlla.p.llpr, fac cu el tot ce vor."l Este atAt ! co" de riecesard 4d-gcerea .duhovnisgasci duhovniceaspoate fi adevd-ratd, As-c,ultarea pe cd, dar se intAmpl5 si fie gi trupeascd, plag;,tg-.a.scu-lcul oamenilor. ,, . Cel carenu poate si se supuni."singur acesteiascultdri i,gi*-ia-in ajuloi -un ii Dum-ne"-zeu este mult om cdruia ascu-l-ta-r-e-a-.-d,e" Trebuie ca omul pe careil asmai cunoscut6."2 cultdm s5".infeiea8ielar voia lui Dumnezeu gi asupra vielii duhovnisd aibi o viziune.co"rectd - in,p-azs--o.n.ff4r poate diuna. Din nou ne el cegti sunt necesare sUpJlltglea',, erea-,voii proprii tij g . Trebuie si ne supunem nu doar bisericegti,ci gi celor ci.yili, _c-gnducdtorilor intotdeauna gi ; lrebuie s-a Laiem-v"qia-pro-pge in toate,pe cAt esteposibil, nu doar in.fafa oaryenilor, crezAndci tot ce se intAmpli in jurul nostru se petrece dupd Pronia lui Dumnezev. Desigur,gi aceasta trebuies-o.fAcem chibzucu luerurile pigubitoare de suif,td, s f-letde cele folositoare. Daci insd su.fletuluinu i-i eqte de.fp-los,atunci nu numai ci nu trebuie si te supui in fala voii striine, ci chiar sd i te opui. Aseea$i lats.re.*avgii" p.roprii este necesard gi in relafie cu conducdtorii neduhovnicegti,fil Ava Doroth ei,op. cit.,invildtura a 5-a. 2Sf. IgnatieBriancianinov, Scrisori cdtre diferite perslane, Scrisoarea 90-a, a p.\49.

ind obligafi si ii ascultdm irllo-l . 14 probleme importante insd, care determind directia viefii duhovnicegti, nu mai suntem.o.bliga{i ne supunem conducitorilor. sd Ne putem adl.gsa fefe ace_lor du.hovnicegti i, care au o viziu -o.*ar D, fafi {g 3s914enea duhoynici putem aveao ascultare adevdratd. D-acd i.4sdte supg-i_-qJbqle

ortodoxe,

oJ$Jsi.r ojnlelcgere d.i

eise_{-9y[-rmp.-ti"itp-i-nir-at--"riii.rio.tmr,"i"i,
- independentde f ap*tu aeela-e.-m atu p re ot sau arhi e"reu pdon !"-c-i. r.in$i spun: ,,Tufuror fii ascultitor in orice fapti bu n d, Irumai 6g*rff -A.el qL sare agqni ss$-e-. d ra goste,sa-u iubitorilor de arginfi, s4u celor luhiti de oameni, ca si nu se arate ascultafgata re diavole.ascd."l ' de ,,Folosegte-te un astfel de sfetnic care a incercatcu rdbdaresddiscutecu tine ce trebuie cugetat gi poate sd-fi arate ceeace estecu adevirat folositor pentru tine."2 ,,Pentry sfat, pentru conducere nu este suficient sd fi i evlavios, trqbuje,*si-ai"_experien{d--duqi, mai mult decAt toate, gnge'1qa dg h o,ygceasc A sta,es.t-e !dtu 53 -s riprurii gi d. inyd e a Pdrintilor pe aceastd temd. Sfetnicul evlavios,
1Sf.Isaac Sirul, op. cif., CuvAntul al 9-lea. 2Idem, ibidem.

" sdu1m9{ qt"ga_Sgeqli infelgg-qqe

i"dFffii

1,64

1.65

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

{a-lneexpelim gntat, te poate mai degrabeSminti deiAt sd-fiaducd_folos."1 ,,in acestsensne poruncegtegi apostolul: Nz (I fiti robi ai oanrcnilor lorinteni 7, 23). El ne po, nu dupi exemplul celor care vor si placd ficind, voia lui Dumnezeu, iar in dgjr-{ea.e_Ilgllgrdpe ceaa oamenilor (v. Efeseni6, 6). oameCdciacumcaut spuneapostolul,bundaoinla nilor saupea lui Dumnezeu? cautsdplacoameSau n-agJi al lui rob nilor?Dacd pldceaincd aF oamenilor, Hristos(Calatenil,'J.0)." itr ,,De td se nagteqi sg_e.19nia adevirati, umbritd de mila lui Durnezeu. De I faf.eagregiti 9i plicutd oamenilor se pmului de d anasc smerenia. Jalsd,in-s=t"rd-inan:a ruqile lui Dumnezelr,carefac din el un supus al satanei." Deosebitde diunitor esteatunci cAnd 4scultdtorul se strdduie si urmeze ascultirii depline, a$acum era aeeasta Pirinfii din vechime,cAnd la qi cilduzitorii, gi cei cilduzifi eta"g."csndu$i-de sgmai gisesggselleneaoameni,caresi conducd g! s4indnlme fdri gregeali, i sunt invd!5torii in probleme de _c-qedinfd dintre celemai importante. t cAnducet Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol.4, Scrisoareaa 7 8 - a ,p . 4 5 4 .

It

: {

cul unui asemenea invd!5tor v4 incepe.sd-primeasci fiecare cuvAnt al lui ca pe-un a.devirrlesdv6r+itgi sd urmeze exactacesfuicuvAnt." .Agc-ultareaeste minunea credintei! O poate sdvArgidgaSsingur _Dqg,.Bezeu au sdvArgit-o qi aceioamenic_alotA_l_qalgq!-dglde_fu s.DarcAnd oamenii vor vrea prinpropriile eforfuri sd atingi ceeace se dd , atunci eforturile lor sunt inu_4_q iar g_i*zgd_ag!ce, ei se aseamdnd ziditorilor st6lpglui 4mintili in Evanghelie, care incep edificiul fdrd, avea_qrjlgace a pentru sdvArqirealui."r ,,Sitdiaz| Scripfura Dumnezeiasci, spune Qfan$l-Stmeo1 Norrl.-Teolog,$i scrierile Sfiotilor Pirinp, ind , penftu-qa impreund cu inv3ldtura for invifdtura gi pgrtarea invdfdtorului-tiu; si le pofi vedea ca in oglindd 9i sd le inlelegi. g$e-tqnfgrtn a sd-ti insugegti9i si-fi pdstrezi iir mtrte, iar -gi.reeunogti gi si respingi, a p-i nu fii irqelat.

I
inv51itori."2

qg qp-5rut ,si" {nulti 3ry-agilori fahi

vorbegtedespre ascultareade bitrAni, despre cum era aceasta inVechiul monahism,gi cd,,o astfelde ascultaI spune ci pdrintii egipteni afirmau
I Idem, op. cit., vol. 4, Scrisoareaa54-a, p.574. 2Filocalia, cap.33, partea I.

766

167

ARHIMANDRIruLLAZAR

ci a conduce bine gi a fi condus erte P-rp+riusel9r infelepfl, gi 4-ge-s-ta _gste suPului Duh. CBnditianecesariunei asemenea neri este indrumdtorul duhovnicesc care, p-rin icevqiano-a-s,trt.searf,yglq_Duhului,p------------.'.i-nnor.tif , a celor care s-au supus lui pentru Domi si.mortifice gi toanul, i te patimile."l siver,,Esteevident ci gitd atAt de mire! gi biruitor prin-voia-Duhrt-lui qi:r6-rEtlui Dumn qzeu,lll". g9Po-gte t*i a-indrumdtonrlui, cAnd insugi indrumitorul z rP" 9st-9, b ilde+atimi. "

Ceamdgiri sepot tntkmpla tn timpul rugdciunii

amari deac ,scartd pe cei care sdati-ngfslarea.dejlgigi_u_ne

seJo_t_Aqcr4ld+dif -e-

I dar nere, to,L,se-este-nemirginit, sdrac de p.iq" ngglse iltiq9-47,{ dq

astfel-de ne-v-oitori dtuslul ii ingurci u$ofif,'ea-

rugnciunea vine intotdeauna cdreia ii urmeazl Foarte aminunf,t descrie diferitele e care au loc in cazuLmei-srgiciunixegite, SJf5.$9J."! gnatie in,, Convorbi rea b i trAnului cu ucenicul despreRugdciunealui lisus."l Vom enumera in continuare i{gi-e principale ale acestui articol. tipurile de ingelaredemonici la carees,,Toate tesupus nevoitorul rugdciunii vin din cauzdcd la

t4FS_fl gle_lg_e9"esl'ij"_desto_$-19'. _:g--qg;l

i n:r estepusf,pocilnfa, ci+oc.erntanu s-aficut _q4_$geqiu$i...


1Sf.Ignatie Briancianinov,op. cit., vol.5, p.7L. 2Idem, ibidem.

t Sf. Ignatie Briancianinov, cit., vol. 1, ,,Despre ingeop. lare", pp.230-259.

168

t59

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

Pociingagi toatecelece fin de ea-, cum sunt: de zd-roDi-rea duhului, plAnsul inimii, judecar.ea sine, agrintirea.Elpresimfireamor.Si, iudeciFi a gi a -c-hinurilor--v.egnice, lui,Dumnezeu simfirea in sun-t fond m_are pret rapfiea darurilor inalte gi vegnice. ruti-rle garca

gi tul spre dorinla dumnezeiascd spre dragoste, tgreori varsd lacrimi gi plAnge.in acestfet,i?..1$n e cd ceeace.sd+a$e$te el.esterodul harului.,lui "Dumnezeu pentru mAngAierea r!?t lui gi Il roagd pe Dumnezeu sd-linvredniceascd intotdeauna si se afle in aceasti lucrare. A*gL" LJrrasemenea om . Dacd nu i se va intAmpla aceasta, tgtugi ii va fi impggibil saadn-

I e, primirea danrrilnr rrhprioareesteimposibild. "OricAt de inalte ar fi nevoin-telenoasgi fa$e,. gr zadarnise.:' (Capitolul 7) u-

a cu ochii,trupegti, care a_u

, din SfAnta Scriptuem.timp-rumutate, ri, de.!_g-r9*ip, 1galilate provin din e - qr aqq5feimagini.igi lingugeate4dredeLe4- sine, vallitatearendirasa-inaltlsendria sa, se amigegte... descrie rugdciunea celui visitor qi padelg ei astfel: "El igi inalti citre cer mAinile, ochii gi mintea, i$Limaginea-i in__mintea sfdtuirile sa dumnezeiegti,bunurile ceregti,treptele sfinlilor ingeri, locagurile sfinfilor, mai pe scurt, i i _c_e_a_4q.41,!_in9_qfiptur_a_Dumnezeiasc5" ce{se Leazd.ace,4_sJ4. in !l mpu I ru gi ciu nii, privegte spre cer, apoi igi indreaptd sufle170

al$-r^L-eg.-p$g-rit a taF , s:-?-u. !-gi- iu -a-flt ne-in"d-rep antagi -Q:


it, neprimind sfat de la nici unul dintre frali; e Cat.$f-Cine-poate nune-Iai, cu careel ii ingaldpe oameniqi care
sunt nemdrturisite?"1[...]
a

v4+itateanoastrd, mAndria-noastri. " ie oferi pul rugdciunii:


1Filocalia,partea I.

171,

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

se ,.fJn-demniJarcare.Fdiai:r P.etersburg ocupa intens cu nevoinla rugiciunii 9i a aiuns_furtr-o-,rtare-neo.bi.gnuiti... iati, s-a adresat pen$i, tru sfat duhovnicescunui bdtrAnmonah dintr-o mdnistire. A inceput sd-i povesteascd d"gSPfe-rreo mireasmi plilumi4A,--de]aicoane,cd etc...Mo5, o dulcea(i deoEg-biti cq!i, $i" nahul a ascultataceasti povestire gi l-a intrebat pe demnitar: ,.Nu..v-av 's1!qgla ti-?""C.Um"sdnu! rdspunsdemnitarul. M;.am in Fqntanka, dar m-au scos.>S-a dovea-ryncat edit cd de-maitarul-foloseascrisla5fAntulSimeon, iu-aginalia , fi-nea4oslaspnr-gi-priveghere lungi. de-om, , aleasS.liber

..Cum si renunf la harul acesta?> adreg4!moI-a nahului urmdtoareaintrebare: .,De la atAtabelgug de dulceafdmi se inmullegte in gurd saliva gi incepe sd curgd pe podea:nq.g_s-te pdcataceasta?> E-xa_gt. ici ltgt*ngl* se gdsese ", Ei gf erf, "o-priYeli$!ffaraghioas^[: sp gltpul duhulqllielean careii stdpAne$te, care i-a adus in E-.tarc de-umilintd, inpelAndu-i_ i. Nici rotia lor, nici ciuditenia purtdrii nu gi le inleleg cei ingelafi, oricAt de evidentear fi... Cgnd demnitarul a plecaf q1"r-r-Igngh care a asistat la discufie l-a intrebat pe bitrAn deunde i averdt in g6nd sd=linfrebe p"edemnitar despre tgnlttiy"g"{s -sinucidere.Acela i-a rispunst "4F"_ *dlga-Lumnezeu ii urmeazd cliPe lini$fe neobj$nufte ca o mAngAde 'iere ga celor ce plAng, t vocatede amigirea diavoleascd,ii q_{$S_g?4_qltpe e produsS.de acest amar suntjn$ ouportabile. E!*"ingelat poate ugor s"drecunoasqi ae-e.-a in care il aduce amigirea gi sd ia misuri pentru vindecare. t ei-rpdul eiestsbel+ugulde=mdndrie. t se recunoagtedrept vas al harului lui Dumnezeu, djsprctuind sfaturile mAntuitoare ale 173

vsnit amX#'e@i.

Demnitarul

ti gi dulceafa pe care le simfea erau-de-asen*eqeassnsibile. Culotul diferite, vedeniile sfin$lor , gi pti ri le lo r ssPraneglrale e:au-dep-li!-d$qgni de : qgvoito_-4{_-s*ef"age_"vrednic ele prin-haruLlui pa . U[qn4hul a inceput sd-l convi+gd Pe demnitar sirenun{e la o astfel de rugdciune/ explicAndu-i gregeala care o face in tirnp ce se pe moroagd gi gregeala stirii provocatede aceastd dalitate. Dgrnnitarul a ripostat_cu irrvergunare: 172

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

i41re" timp a.gr-opiafllor. in vin tot mai putemice; sfArgit


in

detrece

netpda amintitemai susa mgicrunuJ$_zr*


afla , iar el QC intr;a._sjare"-de aUlg[r_Ufl trrrtire, in*extaz=de-sine, iruingela.re-de sine-jn-ispitd! PermifAndu-i sd se exprime, am inceput sa:i-propun-invdldfirra Sfin ti Ior Pi ri n ti {esPre- ru gdciune, d Andu-i exemple. -din-Fil ocaItegi rugfndu-l s5.mi eyplicei.v5fura. AthpniAstfel mi-am dat sea@ire. ma ca nu ! I4_ti_mgul_.rd-issuFei spus: <<\ezi, i-am

gi se*te-rgini-cu-5js11ciderea'>" ,,Cu mine s-a intAmplat, povesteqtemai departe Sjg11!ilIgn4ge, un caz demn de remarcat. Ma:zizitatcda ti rrrie.roschimonalrathonit, care a venit in Rusia sd strAngdfonduri. Ne-am agezat in camerade primire gi el ainceput sd-mi spund: mine, pdrinte,cdcidorm gi m6"Roagd-tepentru aceasta nAnc mult!" CAnd imi spunea. nu minAnci mult nici nu dormi mulq va $vadca-s-e!-it?"$-il-arn,.rugat-sd intre in--qhiliamea. MergAnd inaintea lui gi deschizAndugile,Il rugam in gAndpe Dumnezeusd d{lgiasci sufletului-meu insetat folos de la-ieroschimonahul-athonit bit. Am inceput sd discutdm, ia{ eu am inceput sd-l rog: "Fi milosteniegi invafi-md rugiciunea! Tu viefuiegti in cel mai important loc monahal din lume, printre mii de monahi: intr-un astfel adunarenumeroasi de de loc Aiintr-o asemenea mari rugitori camonahi trebuie si se gdseascd re cunoscaq$iunea'^inicd-a-rugiciuniigi care o oferi gi altora, dupd.exemplul S-fiafilor-cngode precum gi al multor luminii.P.alama, de tori athoniti." Ietoschimonahul e a inceput sd-mi transmitd 174

ti b-d ! Vei-trij _in trAne -Betcr-Eb_-1rrg-^ . -rur."lscuieq


<<De | , rdmAi neapdrat la parterlr> ce aga?o,a obiectat athoniful. "P5:n-t-rrr i-am cd, rdspuns eu, dlqi- lg yq,ved_ _in&eslprse tgip94_sctA*pe-ne.a$tep-tate F-A- -dud* d i n Pp'si te rg in Athon, de_Je"vor lua-de-fu-etajulde gi te vor scxpa te vei lqvi.de mo.a,rte;dac5"inzus si te vor lua de la parter gi te vor scipa, apoi te 'vei lovi doar pufin." gtii cd, a rdspuns atho"Si nitul, de multe ori, stAnd la rugiciune, mi-a v-enit ciingeriimi-vor-'SpiEimlv"or.duce la !" Ieloschimonahul mi-a descoperitci poartdjanFrri, ,mt doarme-mai deloc, minAncd bnleala cd-iama nu are nevoie de imbrdcdminte caldi. LasfArgitul discufiei mi:Avsniiin gand g sdprocedez in felul urmitor: p.e_athonil in , cg_nstand aceeaca 175

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

folositor-desum-gntulintristdrii pentfie-+5cate, i-am spuseu athoasta, .{tet... "CAndvei incerca nitului, d-mi+oveste.lg-$i-mlrodul experienlei tale; pentru mine o astfelde experienli este grea din cavzayielii Pe careo duc., Ajh.onifltl a aJost de-acord.
t-

n Dc,,ahrnci-athonitul

e-

la oamenii aflafi in iptAlrrire gi c;Ue-s-q -o-!-s-91y11 ci sunlsfinti sau cf,se-afldintr-o stare duhormiqeascideosebiti. AlhsniE{ e aglimlsfatul*meu. CAnd i-am cerut si-nusede-

ngdumerit din-cauza .:rzederii4Scdtc6eni,ef-sale nu este capabil sq vorbeag^c*i mull$i, in gengraf sd j9ac9 teatru. Pgl41_Sgl3ele el_p-4rg ci1.1dat, hibd in toate pricu Vinfele.Esteoare ugor si te desparfi d pe $i cum poate lumea sd cunoascd nevoitorul adeviratei rugdciuni, cAnd insdgi nevoin!a nu ii este cunoscutd?Altf-el e s lNu-minAnd"'nubea, nu doarme, a umhld. doar in.sutand, poartd gi-ii mustri lanfuri, are vedenii, pe_to$ji-inva$,A indrAgneali, filf,"rlrePtate, tArd. c^u rost, c4-patimd. Esteun sfAnt!O atractiedeosebitd lumea are sBr.eJniiraacetia" i mari , prg,qlag-r.4.F_drept sfinfl gelga_D_ghUfu"l_SfAnt de 7 ve_denii, firegte cd -, se.rugaupi aveau

dgfrrytrdlredeal+idlugdri pentuca o e-l-d-e"deqsebire*-d-qe-e-ta.manaria-min+ii,elgi-a P-tita astf


rni scos"lantu,rile'gi le-a dat mie. Peste-qjgni a nou la mine gi !g*-3-!P_ug_ge venit din c-d:ue nevoi edejmbri'cim"inte caHiilla-eaunemai-mull Tofel a..remarcatcd PlMunteleAthps mqlF dintre-ceirarese buc'uri intenisi-f-o,losessaee3:netqdiderugdds-.sl,avasf clute.qi ci_ii invatd"gipe alfii..." , 1ej-gbpidare de sine, iar latinitdfii cupringi de

...Purtareanevoitorilor _f-ost-*inlcrtel_e_auna

ace

tuturor.Ale*[.la*s*ine,"qel176

ti,ma9e"-materiale. tntr-o astfel de stare s9 afla IgneEe-ds-LaJo]a, intemeietorul tlgagtna$"alui era atAt de aprinsd gi de bogati, cd 4u trebuia decAtsdvre4, gi i seardtauin fafa ochilor iadul sau Raiul. Ap-ariFaRaiului gi a iadului se sivArgea ene$ti,ci-gl se-al5[r177

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILETAINICE ALE SUFLETULUI

SfAntul mai descrie un aspect al rugdciunii gregite: e!olduc-e--la .Pqecum 4cFunea*;regiti gi4e de",sine.4ilaisPitt tot agaEi se -dgye-"d-e$te ce+ficu-:nin-

na, s*e*!0plip,Lq:c-d.erJ-ri de Dulul fali ,{c SfAnt. esteingro zitor: el esla fel de pdgubitor de suflet-cagi primul, daJ te t; rareori.se.sfArgegte nelu'cu

i, nein:roiti..sr ner.e-f-Acute e dc-d-reepta5j6nruluiDuh"Jpt"


i de a se indulci de senza$igi e-ste dorinta ga le sfinte, duhovnicegti, dumnezeiegti,cg+^d , striduindu-se sd guste dulceala dumnezeiasci gi alte stiri dumnezeiegti,darnegdsindu-le se qe-du-si' amigegte,se nier, 9st-e P-e dp pe sine, qdz-.,And-

de aceasti :a-format o "pgcre*dgQpE-sjne - cd are multe virtuti, cf este plin de darurile Duhului Sfant. ., nu-i p.g{mitesijegga-e-du_i._carejgi" aces-

re

despre slngcdpstglippt4_"_p-

e despresine cd esteplin de har nu va primi harniciodati, .cdeste sfAntnu..va atinge niciodatd sfinfenia. se arati in cei care suferi de,"aceastd amigire: pafci , de-amagire,vizAnd in ei o stare de hat SJn!3]!51!_ds mgn i, ardt6ndu se_la

plef,-*-p*osa

duhului...
iar pggi$P*eltmfimir-eaei"igiyAndtoatia-verea-lor'adiPeste.Jot.Qnce.om care nu are duhzd,robit, ciUe_iEi a oarecarevrednicii gi merite, cglg n!I,-se 179

c ajunseseTofi cunoscla ce i ri cirturarii iudei gi fariseii sgnee+trgresrte: ei s-au fdcut nu doar striini lui Dumnezeu, ci-gi vrijmapi alr ui. eliglin-at din nevoinfa lor -qafg-audqrit

rea lor, se fac striini de Dumnezeu,i 178

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

de linS*.Seql-infii invdldtura Bisericii Ortodoxe, sau dupd invititura striind se afld in aceastiamdgire.

stare}ineeuventati, pe.scurt "si.-:u*pui-p,e-seama-ta-vre-o- nieie. vred pro"stdriduhpvnice$h[...] Desigur, existd*Sidusedeharul.luiDumnezeu,in timpul cdrorase gi gusti dulceafi duhovniceasci bucurie,in,-care se-de.,scop.e-rd cre$tinismululin carese tai"nele pre zenfa-Duhului-SfAnt, igS-af e -de nevoitorii lui Hri stos ss i:rvrednicesc vedenii dar tiduhovnic,egti, ele sun-t-sp-.ecifice

qufl,ete5te. Vf,nul nou d i stru ge bu r du f uri Ie,veehi! (v.Matei 9,17). irrU. se dau.cu mutti-moderat-ie, din prici_ na care a erprinscregtinismul. Aceste daficiente pentru mAntuire.C"t i"setat edamrile.primite. $f p_terd a-[ atingsrji* stdrilor -duho*vnie-e$ il fi

la exprimati de s-mrxepie, cares-aajuns fdcuJdcn-umilinfi.qi-.lacrimL t]lbeete t-re*tafin -qaac{ilrna+5Mtu i. Pentru aceasta nevoiede mult timp... este esI

foarte folositoare: e3r-.*{gg-e-_14 i. t_e - aceastase in@^atimile tAmpl5 mai dgg,Ap_rs-sfArgitul -, afttci zuvie,tii itilsAte p-u1invor incepe si apar cggticaresedeoseb,esc e radical de

pele, cu-dorinfa rle desdv6rgire,cuindepartarea de lume..."1 Din acest articol al SfAntului Ignatie am prezentat aici d-oarunelelr,a;mente, cu.scopul de a ardta p _ab-atere la de &umul"e..etd,rept care se intAlnesc pe calea rugdciunii. Celor caredorescsd cunoasci mai bine cauzaingelirii le recomanddmsd citeascd articolul in intregime. Putem observaincd un lucru uimitoq, care ne va determina sd fim mai atenti in viata duhovniceascd.

$f3nut
tura inseld perignfa._monahald.veche, aiutAndu-neastfel si

litedetnl-q!-epgiuneal,uiD--gm-nezei,care*u$ni-

1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 7, pp. 231-259, ^ ,,ConvorbireabitrAnului cu ucenicul,,,sectiun-ea doua, a ingelare". ,,Despre

180

181

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Sinqipre-gaqtia' q-e!ita. e-tlib4ui4fi gurd giinla, {

is'-pg!-sxres=II!919'
Un F Iq!{un asemeneacaz. cilugdr care a petrecutin locuri pustii, printre pustnici, in ascultarela un bdtrAn pusbric, a vizitat o ministire. BitrAnul dobdndisedanrl plAnsului, lt crare pe care a incredinfat-o gi ucenicului siu. (In aceapustie erau experienfe.) cAfivamonahi careaveauaceleagi Agadar,cdlug5rula inceput sd-giimpirtdgeasci experienta cu fralii din mdndstirg vorblnd-u-le e despreimportanla PlAnsuluide este cea mai pocdinfd, despre faptul ci aceasta importantd lucrarea monahului gi ciin plAnseste mAntuireaetc. El amintea multe cuvinte ale Sfinf,lor Pdrinli despre lacrimi gi se sprijinea indeosebi pe invicitAnd scrisori intregi ale acestuia;astfel,:-erpr,s invdfdfirra-vastd, temeinicd, armonioasd despre plAnsul de pociintd, fgarte asemdndtoarecu inv6,titura Sfinfilor PirinF ai Bisericii. {lilconvjngeapg4$Ali-qlp-e-ntzu.adobAndi-plAnE-u,lsste cd-lacrimile se dau printr-un efert deosebit al rugdciunii gi prin nevoinla lenu-Fu p dd irii-. de.'sine etc. C_e.iare. F-s-gg-lleu -c jJ. teau si nu fie de acord cu cuvintele lui,

tn sfArgit,eJa inceput s5.learate-metoda4l6ns-uI d_e""B_ociinti care se ocupau in pustie marii ctl pusfirici. La un moment dat a aluns la.c.onel.uzia ci pe-.ntru exr-sa a darul plAnsului trebuie si te retragi departe de.ministire, in munti, ca ceilalfi frafi din mdndstiresd nu se tulbure. Cei.care u refuzai-s5-Jerimeasci a9ff4"de. . Discufa a incetat. Cilugdiegit sd se plimbe. A trecut un timp oarecarul a re, gi fiecare se ocupa cu ale sale. i din juu+l mindstirii-aurisunat- de rrn u.rletsha-

u,4esusBtne--at--de-gellle-te_sarelnghetasange1e-e-elor-gejl ecs*ul rispAndea aceste su?gr,Sau;


nete prin vigduni gi prin stAnci. Frafii au ldsat activitdlile gi au inceput si asculte.lrl--aui_nfe.les

ca.asea.g , c5*in--ag.-es-t-.fel cilg$ful Qe lui cu r*lrga RugierUtea lisus.


i e, printre stAncigi prin pddurile din munfi, acei pustnici, dintre care fdcea parte oaspetele,in chiliile mici, care erau izolate una de alta se dedau la suspine disperate,in fiecarezi umplAnd imprejurimile cu gemetegi suspine virsAnd multe lacrimi gi cizAnd sfArgifide epuizare.

!i tura Sfantrr-lu-iJgnatie-desprepl6nssi+oc,ei4a

4seas-ti-indelp-JnicirenesbiEnuitd,inleneiatd
lisatd de Sfin1iiPirinfil.
l intr-adevir, la Ep. Ignatie existi astfel de sfaturi referitoare la plAns,care sunt oarecum similare cu ceeace

f,lugdrului.
182

183

ARHIMANDRIruLLAZAR

Ujgritor este ci o astfel de fqr&t.d.ein$eJare gi-a ffi cuI cuib-acolo unde*oa@nrea"e#este imimi F.atriv.aei. vine in minte aici SfAntulAntonie

gi curse a1ediavolului impragtiate prin lu-m-e a Cine exclamat: neamuluiomenesc! seva pu,,Vai i La curse?" aceastas-aristeaeliberade aceste cici ses-ea"pa-dg*g!9.nu pot puns:,,Cu nicimi.cagp"iL..s-e,ali"ngf, -d-e.,celsmerit."'

Din cecauzeapar lacrimile Ei cknd suntfolositoare

espre plAns gdsim la SfinFi Pdrinfi cele mai inalte cuvinte si indrum5ri. plansului+lJacrimile sunt refltnoscute de ei drept unul dinfre cele mai ma-rid-aruri ale lui Dumne4eu, necesarepentru mAntuirea noastrd. lacrimilor e-ste _pdcitogerlei-sftf,ciaduhr.rlui. L-ae-rimile, da: .al lui ca de Dumnezeu. \ezeu, Dar gi E[$neul poate avea la--baz^d poate decurge din cele nei _d_ifeute gan:,,T,acrimile ca trisdturd duti+^dtimaffi,Si-simfrrri g-cta-t_e*.c.ub"oalacddsrii/asesqn_!-!4f men.ea*firfu ce]-o:_l,alte pmpneteti. Unui om ii ror. pol ven! lac_1i1pite ll"n_oAfiresc $i le poate vdrsa ugor: astfel de lacrimi se numesc firegti. Exrstd sun $Jacrimtpicetoas e. L Sgrf "ryPdEdtoase t cele vdrsate d"-irynte3jii pdcdtoase.Astfel de lacrimi sunt virsate mai alesde oamenii supugiindulci185

mare nevoitor, asemeneaPirinlilor din vechime. 1Sf.Ignatie Briancianinov,Patericul, p.43.

184

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

rli.Fitimage, deeei careseafliin agtighe-dr-sine , fdfar$rjnpafimi ) ryi-eie,p:eficitorie,din-dotn{adeaPlieeaea,medinriutate " l -Y*4r-s.-d$lor. in fine, s--fele i, darul lacrimilor estegreu accesibil, provin din multe gi diferite cauze: clela-fire,..de.1a Dumnezeu, d-qla intrlstarea preficuti gi de la intristar.ea-adevltati, de"la-vanitarp,. ds Lapatide.la--amintirea ma desfrAnirii, de la."dragoste, ma4ii gi de.laalte.rnulte parniri."z ,,

strdduindu-sesd le oblind gi negdsindu-te secdingaza"judecd$ise chinuie.pesine cu suspinegi cu plAngere,cu tristeteasuflefului, cu zdrobire pro_ fundd gi cu nedumerire.,,Nucredelacrimilor tale inainte de . Cdci nu are crezarevinul stors de cur6nd din teascuri.,,1 spune: ,,Existi lacrimi de la s-ldbiciqnea inimii, de la moliciunea caracterului,de la boald, existi lacrimi gi de la
\

pldcutlui D:rmnsz

deseprr.urAta

j
apucsi judecdespreele bituiete do-ar e stauin legdturi cu.rol_te_schimhfui i 1ui Dumnezeu,dar fdri durere,c adrrsld. t"ted"'d"" O" Milostiv.uluiDumnezeu,carejudeci pac.a$L pe"pidtos. De asemenea, Si-.antJuie+temh g6ndesc lacrimile ac_e9.tea_t1qb-gle cd vind _qA tima*spilare sau clitire-asufletulgt. Ele sunt nu de o ortlu-_de-q zi sau dqud, c!_dg intregi. ani sesPune, u-n_o i, aarjalel_de.prc$os gi-deputernic ca mai bun pentruceicare $i licrimile. Ultimul este vieluiesc impreundcu altii."2
1lbidem,CuvAntul VlI, 37. Teofan, Despre de felurite probleme uedinld gi aiafd, ^ :Sf Scrisoarea 2-a. a

la-c-rrmi-a-,vanitifii: aceastao aflim cu evlavie 9i gi din experien{i, cAnd vom vedea c ne in credintinmAnii. " 3 careg6ndesc,ci-plAngdupdDum,,Dacd e, 4hrnci lacrimile nezeu are lor- nu-suntJol,ositoare.Ce impdrtdgire lumina cuintunericul? Corinteni6,l4)"4.C $I dre$te cu lacrimile sale giJudcci in mintea sa pe estqas,g-111939asqluisare eei qs-s-s ulrplan& dupd ce a cerutfm$rahr"lui#miimPotdva-vriirAl cu-ea"s magl-o-r -s.g:*s-i4.ggi-d,e Deseori seintAmpli ca lacrimilesdii duci la mAndrie ele tici, de aceea nu se dau unora ca acegtia. i,
1Sf. Ignatie Briancianinov, cit., vol. L, ,,Desprelaop. crimi",p.1,94. 2Sf.Ioan Scdrarul, Cuvdntul Vll,32. 3Idem,ibidem, CuvAntulVll,26. aIbidem,CuvAntuMl, 29. s[bidem, CuvAntuMl, 44.

186

787

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

in orice!udq Eq4ii -P3flnfse-f-e.resc nevoitor, chiar gqqledu-hovnice.asc-d: gi un'-grare rugdtor,curn esteSfAntulTeofan(28de zdvordt, in ani de zdvorlre,inultimii L1ani slujea fiecare zi Liturghia), conslderici-Jg*aredaml lacrimiclStie n=adobanditplAns-ul, [enie, ca .9-i'eirm-el Sf -d deeptg-e-l-de't'!i i' Desigur, acestui AntPirincd acest te i-a fosldeseo-p--erit dar; fap-tul d plAnsul ca-.-a--exP.-erimentat Og.OEte : esleS4tluln-d*.lbgJpi cuadeviratpoeait.

lacrimi, fdri efort, absurde gi lipsite de rod,..cilgi cei care le-au vdrsat din intentii pdcitoase, y_or dorlsd-gJfogtru adevirat, v-a4a-fl i.n.-ei_ o Aqscdcfume$e"p"big-nuttd-.gi nu vor scoatedin ochi nici o lacrimi. Din aceasta..inv_ifdm cd f Siate+oceinFi suntinfqnd cd pentru primirea lqt,!reblfie"sa t9 ingrijegti in primul rAnd de .do-bindip"loprie-i igi !_oEgni p1 i. "' Vom aduce aici cAtevacuvinte ale aceloraqi PirinF. S-fanlulTeofan spune: ,,Izbivegte-ne pe

.; 'i

r. Sggnea-firinteleMg^1se: sd ,,CandplAngem, nu indl!5mglasde suspice nare,casi-gr,.cunoa.sci-.stAngaf acedreapta' 7 -" Snga este. anitatea v tq-Qf,fftiiP-erin$-t se De asemenea intAl-negte u! sfat important acelelacrimi careaulrazi-:reeascigi provin de la fire sauchiardin intenfii pdcitoasetrebuiescindreptatesPre o "adici "sd euind gandurile care produc-lacrimile" inpncab$enia'-rrcnstri, ay-e-Injruninte jude.ca-ta-lulDumnezeu' sf, plAagem ev-itablla, 9i 'dr--n aceste-cauze. SfAnDggexistdgi unfapt-minunat,remarcd de tu,lIgnatie:ceicaredin fire au vdrsatguvoaie
1Sf.IgnatieBriancianinov, p.313,artieolul2' Patericul, 2Sf. op. Briancianinov, cit., vof.-1,,,Despre1artnatie crimi"; ST.Ioan Scdrarul,CuvAntul 7; Nil Sorski,CuvAntul8.

1-o,rr*-P-o-eru!prds-ltsi-cjg-nile*"elltati-qe'Extazul,
emp$ileu*temrce sunt in f ond migcdri su fl etegti sangvinice,care provin de la imaginafia aprinsi. Pentru-elelgnatie.de.Loyola a scris multe indrumiri. ajung la aceleextazuri gi gAndesc ci au ajuns la niveluri inalte, dar toate acestea

nive I ; qi-a$.a r'tenifeqte",e tp-atg lu"rie. e la99 SJdnfu Llsaac-Sintlindicice-le"-ma-i--i-nalte-trepfe


e-rt4zqrile."z alerugiciunii, dgr 49 aminfeglg in si Ignatiespune: Sf.anful ,,Trebuie te mengii djlhuhi,. retrigAndu-tede la toatestille p-rodu..---_--u..._.-* -*7"" nervilor. Ng te s*e deinfieftenlarea sangeluiEi.a i nici in piept,nici in cappentrustoarcerea la1Sf. Ignatie Briancianinov, cit., vol. 1, ,,Desprelaop. crimi", p.194. 2Sf.Teofaryop.cit.,Scrisoarea a'1,4-a.

188

189

ARHIMANDRITUL LAZAR

crimilou asJfeldehcdmi sunt de la zdruncinarea i min-tea, nelv-ilor, sangvinice, care ' AslgaPta-euiuPunere ca-ren['inmoaie i o.herimi [...] Va__'ucni

nba. ljnigtiti,o-la-crim-d-cu-r.atd..t/3-.srhfu nt fala,dg_!e-ee_n-u_s-e ochiivor inrogi

Cetnseamnd lucrezi sd fdrd dreaptdsocotinld

ste necesar si amintim cAteva cuvinte despre eforturile trupegti, cum sunt: munca fizicil, indeplinirea oricirei ascultiri in mdnistire sau in biserici, postul, gedereala rugdciune, metaniile, privegherea gi altenevoiqte gXts.rioare.Eiesare-cr.egtin trebuie sd-gicerceteze aminunSt e, sd faci aceleeSerc,i$i de.l care i se par necesare. Pentru folosirea corecti a reletelor proprii fiecirui suflet, a mijloacelor lui de vindecare,e nevoie de un medic iscusit, careigi gtie meseri4 insd astfel de medici sunt pufini. ln zilele noastrefiecareom igi alegesingur mijloacele de vindecare cunoscutelui gi LqpftgeSlgfald cu alrinfele8e preabine. Astfel se procedeazd,

potful,=su"rugi

r-

r Sf. IgnatieBriancianinov, persoane, diferite cfrtre Scrisori a Scrisoarea 88-a.

hrtile fi-ice, dupd principiul cd cu cAtmai intens le folosegti, cu atAt mai repede obfii reugita lui atungi cririi. Dar acestefapte sunt bune cand- se-sayarge-s_q -cu_mdsuri, cu- dispozifiso191,

190

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

cAnd cel care le folosegteurp.f,re9tc-@t Le.S!i, produsg de*e]eruPlq e ea prin acesteeforturi, se inmoaie, de-vine supusi pent u le4iihduhormicegti sau, dimpocg atracfie pdtimagd,qgrlspl"e trivd, s de-mul|rmirede sine, iqi+otoleste-setea-'Yanitecu qi m-11reazi qg.in-d.arJegte acestenevoinfe? e duc la o ast- tgdeqgebi fel de stars*-de=pleainit+arein fafa altora: atAta timp cAt ele qglgt:iZlbile, nu putem si nu le sesizim acliunile, cici vanitateaiubegtesine.,,sliveasci' pentru un astfel de eroism.Dela nev'oinfete gregite, necoresPunzitoare cu scopul lor, cu.sme:eniainimii, senaqtei . Spune SfAntul.-Teofan: ,,Eggislnul se trage d e la-neyoindels..e-xterioare doar nevoinfeexterioaC;ne sivArgegte ...1 nu iaaminte, acel,a"cad.e-inegpjsm: re, i4r pune cAtevametanii, sti 9i cugetdfantezist: ei bine, am lucrat acum' Vedefi? L-am imprumutat pe Dumnezeu.Saunu minAnci pe sdturate9i se tot gAndegte: agaflceau qi sfinfii; adici micar in Sunt ale mAncirii sunt sfAnt... alteleasemenea. 9i intr-adevdr necesarenevoinlele exterioare,$ar 1 qn si te opregtirylnqai,laele--este" dezastrul"

cuJi vreovittute d*alo-r- n-o recunogteaupe ea .pdcat"1 . cavirtute*. ci"ca-pe.un le spunea monahilor: farf,strvi fir5ltaF-qu*ac,eaqta. .N Daci insd vd mAndrif, cu postul vostru, apoi mai bine ar fi pentru voi sdmAncaficarne:nu esteatAt de ddunitor pentru monah consumul cimii, cAt giingfimflarea."z su-ntderliunitoare

, spuneSfanful "Fii r,Aynitor, lpan-SgraruLnisidscun aratdnd-aceastain-ext oarecare terior4rininfifigare, urmeazi-i abia dupi sau-segln. ce ai incetat sd-l defdimezi pe fratele tdu. Dacd insd nu egti refinut, atunci aseamdni-tefrafilor tdi gi cu pdrerea de sine nu te deosebide ei."3 ,,Aqa cum fafd de toate lucrurile excepfionale e gi cAnd..ee"Le" spnutregte m-ai,b,u.nefapte ne adsc ingAmfare, atunci gi leacul mAntuitor se facepentru noi otravi ucigdtoare."a spunea: ,,Dacdfaci rugiciuni qi neca gnU_l_fr-e_yf-ednic, voinfe 4tuaggsle Dum494eu. Dacd ins{- ili vqr -fi:.binepldcute* lui vgi aminti desprealtul care doarme sau trAnddnici lucrareata."s
1Sf. IgnatieBriancianinov, atericul, 357. p. P 2Idem, ibidem,p.245. 3Sf.Ioan Scdrarul, CuvAntulIV. aNote la Scara Cuviosului Ioan. 5Sf. IgnatieBriancianinov, atericul, 736,articolul 10. P p.

qeA.r-ry ,,tqebgie-qe.te-teni

; monahii egipteni,cAndseficea eunos1Sf. Teofan Zdvordtul, op. cit., Scrisoarea a28-a.

192

193

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULI.I

ii

.,.tye-Eufigde;,,Dac6'cineva dintre incepitori ge strdduie la-vedere si-l intreaci pe fratele siu in post gi in zdrobirea inimii, este-p-f"-[ug-i.-de-sama-vo-lnicie. pdcat. binele-tiu sdnu=l faci Side-indtegtd$-rea-desine, cunoscut-alto.ra.Nu in aceastaconstd infrAnarea - si te ingrelogezi de mAncareca mustrare pentru fratele tdu. \4ai-bine, nerenurrlAnd la pulina mAncarela masa de obgte, ilad tu ntl tairUec++ragmitea"scunse. e este V-echiul-TesI tament; elnulacep-eirimeni*desivaqit. I e es-te infdfiparea atenFei exterioare, "1 adrgaa UnbdtrAn spunea:,,Mul$iqi chinuiau trupul cu nevoinfe, dar, fdeAnd acs.as_ta -aq p-lesa-t-diildafiJ Gwanoas*d s-auscatde la Pos! Plqre pe de rosUcintdrilelulDavidjntr=a6tieaur
.t'2

cr' cu Vanitate" tXtaXrof.;@iLfradj,carenu pot purta o astfel de lucrare. Oastfel de.lucrare,oricAt de intensi ar h ea, de lungd durati, de folositoarepentru mdnistitP, penlttt*p"-rrflet, c_i_giddun& r'mple sufl etul de tgare, ca" unacare_
I

t
i
o aslept-dntBute-qilp"r-ns i v_glggpg4 g-are I laJapte {ggr,,Daei_iti lui, gescfortelp afu-ryc-i-.r$--vei gi intuneea_
ii vei aduce fidburare, iar nu folos"z,a gFre SfAn. tullsaac Sirul. a preluat ideeaunui staret:,, .In caz contrar, ea paale,f,.-suportat;

spune:,, OricAt .de-inalte ar fi nevoinlele noastre, ngl'_o;gfe_ , atuncl acgg!._e seFSi-zadarnice."3 Ce inseamnd si lucrezi irafional? Rispunde cu Episcopul Ignatie:,,S-i--lucrezi
1ldem, ibidem. 2lbidem,articolul 88, p. 391. 3Sf. Ioan Scirarul, CuvAntul VII.

timp-glap-oi aban-dplatd e3 de-eit-foIositoate." Descriind nevointeleuimitoare ale Sfinfilor Pdrinfl doar in viala de obgte,S$nbrtlcranScirarul conchide:,,Site ui.n:regti eforfurile acestorsfinde fi esteun lucru ldudabil; fd-i invidiezi estemAn1Sf.Ignatie Briancianinov,op. cit., vol. 1, pp. 310-311. 2Sf. Isaac Sirul, CuvAntul al 85-lea. 3Sf. Ignatie Briancianinov, Patericul, articolul 6, p.113.

194

195

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

sd tuitor, dar-sa=doreSti le--f yietii lor este o

al e."1

. Daci veli incerca si facefi lucruri Peqreptt-

I
J:

JI
:.

teri, atu,n*c-i nu--v,e-r e-le succes;d -a-ye--a ti qfArqitq.l-Yes--i, ele pgl ddinu-i BAa;l]a mulgumindu vi cu ele, vf,"-v-e$-de-sdvArgi-pA[ru; scria nd la moarte gi_nu..vefi-muri-de ..f-Qarrle"2, SfAntuLlgnatie. Sd amintim aici inci o indrumare importantd de SfAntul Ignatie in aceascrisoareunde trateazd.

rl
i4

il',
-oneze. @ nUgg4_t_cAgahi_lgl-e "ne--v*qinle-lrupetti: la-eisuflerul

ti
. Ei trebuie si e ap,uce a$ele"duho.wricegfi. omul-printr-o i daei.a.ati-ru:o sau Wlata JruPeas-cd sufletea-qci. sd fleteascipoategi singuri, fdrd ceakup"-easc5, insd,dacd si:vA-rgeascdcurifirea;cga"fir.+eascd nu nu vava_ay-e-A_4iu!pru1 4du,ge-;oaom/ de:satisficAndu-lpe nu-i permite
1Sf.Ioan Scirarul, CuvAntul [V,42. 2Sf.IgnatieBriancianinov, cdtre diferite persoane, Scrisori a p. Scrisoarea 21,-a, 28.

ci, dimpotrivi, il du,ce o pdrereinalti de la sine-caney-ojtor, deas^upra celorlalfi oameni neputinciogi.Printre altele, sdvArgitd duho."vnic_ea-oSd, eat-e,te"_-cg_ga-rgpgntlf _tpF_ceisdneta$$l+uterniei. Sd incepem cu rggula generali c5hrgireasc5. O mare parte a lucrdtorilor lui Hristos, dupi=xercrf iinfulungate gf timp-mulf incep$in,te Ieagi ' car-e,..8*glgsd:l-incununezepe c nevoi; fdrd aceasta torul esteca un pom fdrd roade, doar cu frunze. Vlie-gi Fe-:re"trebuie,o-alt5""cale [continud Sf6ntul Ignatie, adresAndu-secilugirului ciruia ii scrie;insur-sf+tul sufereade multe.boli gi.neputinfe trupegti]: refedlffila tnrp, t, sf,nune-ezuizim puterile trupe$ti,caresunt insuficientepentru purtarea nevoinfelor comune ale cdlugdriei. strgbuie si fi e .lndrep"tat5spre-minteaiinimi, iar mintea gi inima trebuie_s_d fiS1f1dlep-tate* {gp-d pegti duparAvna sAngeluifaFd nevoinfele frvde t, zu s-tapAnitoriiinfunericu.lulveaculgigee_qtedgqqb-.cer.supnrterile@ute-cuingen aruneafi din cer. trebuie si__[*se_ dragul de qgp$tinget i multffiImeputemice, necesare lui, gi si suporte o daund incomensurabll6..."l
1Sf.IgnatieBriancianinov, Scrisori cdtre diferite persoane, Scrisoarea a92-a,pp. 159-160.

195

197

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPREBOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

Un Efal foarte prefios: trebuie si ne Pregepentru semdnatim prin ef,ornuile-trupesti inimii, gi inainte de toatul lU.qrarii.min*ii.Si a te sd ne striduim sf, pds-trdn*-echilihrul. , - toate.trebuie si cltgga ec.hilih"aL cr'.m i suri-ra Im, neabitAndu- se-in vleo, extremd. Atunci se creeazdposibilitdfi propentruatenfie qi pice pentru I ^ mai gisim un . In aceeagi scrisoare sfat dat aceluiaqicilugir: ,,in nevoinla rugdciurug{ei-unii fii liber... \g_alerga duee_ P_rintr:o-yi,aig_e-chilibnr giin-sanitate, iar afi:marea.-de.sine po_q-ri-1Aic-e--E-v"anghelier.Nesocotirea echilibrului incalcdtoati regula gi uniformitatea in indeletnicirile necesare pentru nevoitor."l un I astfel de sfat referitor la post gisim gi la El esteun lu: ,,Irlg*y4instriinaFdepost. i cru preaiubit. Dsbr-cAte-pufin... r, qi aeealumini fute, ad!9"i'!i*aqcag-aldurd_a . Aceastaeste-ndsu r a."2 CLrasemenea misuri putem misura gi alte fapte ale noastre. voinlele deosebite,exterioare; despre aceasta
l Idem. ibidem. 2Sf.Teofan, op. cit, Scrisoareaa27-a.

vorbesc mulF dintre Pirin{ii mai noi ai Eisengi cii, dqg: la-ceidinrrechime gdsirn r.nFnitoare desnre , cd ace-

rnangg bii, dal s_g_v._o*r


vBggdsi o mulfime de saneni curajogi, eapnhili delevoin{e mari, hs_i VU.lipsi SiSe foloseasctcl,eele. Ney-qintele exterioare sunt inlp*zuite de c e, nu-mai-pugn- dificile, iar se_schimbicu necaz$,{1 gr_el-e"gi e slisPitiri, mai mult de evrei in cuptorul babilonian, g31sdqar nrin minune.dumnezei asq5" ^uau-ars, cupringi de vipai a infricoqitoa re carevuia. SJ p.dstrezi stareaa'B:ffi-s:rre.rit4.tre-

- iati q neyqilti mare in timpul s*tru!,,Acum problema nu consti in aceeade a fi cregtini ortodocgi buni sau rdi, e
spune pdrintele Serafim
{-.-*-.J..-.

. Mutf-"nu o.v*or,pdstra..."
1

Un alt pdrinte contemporan cu noi, esumenul spune: ,,Sfinfii nevoitori ne expli-Nico::-(t,1963), cd cd monahismulruLva r4ai exist3 .s Idrndngdqaf aspectul lui -exteaq-t.jt.
1Pr. Serafim Rose,Conceplia despre lume sau ortodoxd calea impdriteascd.

198

799

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

r, f q:d luslare gdlJgi*asd".lduntrici. g.4s!-{ impiragi-a la,-eei.c.areggt6 a necazurilor $iabolikrr. De ce nu vor fi nevointe? Pentru ed nu va qr- -fi in iar_fir6.smereniuev"o*m[9]_e_-v.q14ducemai r4ulJipagubd dee6t-fqlos, putAnd chiar sdJ piare dd pe om, fi-indcde..ls.provoacigi la ggi care se,nevoiesc na$eirEeldciunea. Numaiprinin.dzumare.auno-r.o-aJn,enld*lp.:mt-c*eqti ar putea fi admise astfel de nu nevointe, dal.a_gggtia. mai sunt de gdsit. dar_pp-tfl q[e_s_i-l-e_9i *f
I

cundem-.

s, cAnd trebuie qi Re--aspegAnq-drn"_c_agza*p.rigpanei

g ii - atAtin exteriorul, cAt gi in interiorul nostru. Dupd cele spuseestenecesarsd facem inci o precizare:multi, cunoscAndputerile slabe,neputinla de a purta nevointele exterioare,rdcindu-se avAntul inifial al sufletulur, baaatpe-pirerede-side-a.abandona"eforhffiBe, le-exterioare,gi-exerci$ile,c

;
1 t.

p-{igaanelc,gudar conduce Domnul? piririle, bollls. batrineteaind elun I ati glnepu qi__o_ar-e-e Dumnez{r. Iatd de ce "de.Ja.

ci s;np,.r-ez1s_

,S419_-"_e-b_ttgi

aceasttrluptd,spunAnd:-No,i guntem slabi, acum stlnt a-lte timpuri; daci vomincepe sdneimpovirim, a[q1r_ci vom-cd_d-ga.i-n inqelare." Sau: ,,De la noi nu se ceremult! Sdnu facempdcategrele,iar restul - cum s-o putea" etc. poate sd se aeatecu cqn"sfi-rnta- ica ti q9" d ?q imp .d_e le estegqtgg$gp$trq mAn!4iqg_vsderqa {g s-ine-,gmerlti". Dar chiar gi o astfel de q!0^e.rexie-poate.f,abe.S51 cu fl .-s-meregte adevdrat de la gqplltinfa sa dp-e1 CgJcSIe es 1
I t

ei'"1' fi luatc-de'la Dupd cum sevede,

r qijuea o ESb,uie-

vj4l{ssdeste, se,hi

sd -de--o-ri-ee-lucru-rernarcahil,
a-

timpurilg:rnui meni. Din nou ne--inl-o-ar-eem-la


I Egumenul Nicon, Scrisori fiilor duhounicegti.

. Unora ca acegtiale sunt adrqsalep_{Lqgrle aceasli.fintilpr de*a_![er-rf,ne td rAvnd a lor in limitele firegti. TrAndavului insi,

200

201,

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

ju # c_are erm anenI cauti lini g"te-""$i p c-am-a"d-i,tatg fi@d,u-secu neputinta, ii vom aminti alte-afirma.tii ale Pdrinfilor: asupra ta.rea sd nu ,, Qilvegheaz5. fijinpelat gi dus in rdticire, ca si nu caziin-lene g-.nepdsare, si nu fii respins in veacul viitor. ca Vai lenegilor!S-a apropiat sfArgitullor gi nu are cine sd le ajute, nu existi pentru ei nidejde de mAntuire!"t(Sf*Allp+t_gcel Mare) ri.gtetoate celelgse$ti qi insa"giliniltealru,,Upglui, pentru ci ele te fac dugman alluiDumnezeu.Ca un ostagcare se luptd cu adversarul,tot aga gi noi trebuie si ne lup.tf,m 6u trrrFrl, nei4mai g4duindu-i si- se desfi.tezegi si se rel.a.xeze " rr1uh.decAte-nev-sie. (Ava Isaia pustnicul)2 ,,Nevoitorul trebqie s5-gi sus$nd."sinitatea qi*Buterile -trupului intr-atAt, incAt trupul sLqi pistreze capacitatea.de a slufi lui Dumnezeu. Preasdnitate, cAt gi p rea mgl t4sEb-lliu-mult6,. c ne trupeasci ne aduc intr-o s-tale-grea, gi i mig_c_afl _a-nimalice porniri de-neinfrAnaL ne rgPlnd"u.- toatdputerea-d.e m rat q! privegbere ii va putea oferi c-ea gi sdndtate il va facecapabil si primeasci duh.ovnice$ti, adicd lucrarea Duhului ,rrLlgcerile SfAnt."3
1Sf. Ignatie Briancianinov,Patericul, 135. p. 2ldem, ibidem,p. 130. 3Ibidem, articolul 79, p.732.

,,Cine se line pe linia fireasci, acelalucreazi--

luadsec0mpitimrndu=se-peJine,
religioase. 1te,$i igi aBrinde in inim-f,s-e-n-tjmelte d va incepe si se retragd-de la eforturi, din voia lui Dumnezeli, imediat -du-p,"a ii aeeasta Q ri, apoi va.eddea iuepdsaresli,ngnmp-

nt9arte-.1i,1-Jenfal-zavoraful ) $f ,,Pestetot ne sunt necesare,spune SfAnful Ioan Gurd de Aur, s-afgut4lagr_ m_ql,lajnnaca,,rarg;1-sufletului, gata si se ridice impotriva morfii inseqi,fiindci altfel nu esteposibil si primim
+ - -.' ". lmparaua.-'' ,,NU_doar pdcatul tgp._esq ci gi sl)mn/ !4li_nigtecegti,

migcirile duhovniputerea incorddrii lor."3 (Sf.

Z{voratul' T;t-^ ,,..-"-r'-r.i-Bpreu-narJ

. Ali auzit oare extn presia:pdcatulcaretrdiegte noi? qU.qul.!e-_cgta inseimnd c re-o insofeqte.Dacd ii vefi face pe plac uneori,
1Sf.Teofan Zlvordtul, op cit., Scrisoarea a86-a. 2Sf. Ioan Guri de Aur, Corruorbirea 31-a la Cartea Faceii. a 3Sf. Teofan ZdvorAtul, op cit., Scrisoarea a74-a.

202

203

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

ap-oitnlgldeaqna,

vg-di-pa-p,es!3

preceda-t.'l'6ile-o_fet_Zevo-ralg-l)
,,Adevirul estecd Qgnrpdtimireade-sinei invqirea"de-sinenu il duc pe om direct la o viald mai rea, ci-ii fac tqati-.vjalalirf,roade. Cine suferi de ele, acelanu estenici cald, nici rece,nici una, nici cealalti.li (Sf. Teofan Zdvordtrtl)2 e tu tu 191pd9at-qlo1, ste celei p ldcute asJf-elje-face-s5-duclo-xia$5-np::-sd lui Dumnezeu. NrEndi cd acestmod--de-viaNu! evide-ntp^dc-5tos! Aceasti viali poa!d-"gpte !eli corectd, dqar "cese..conduce-,singurd. pdtimirea-ae-+;ine+i-lngdduin+a"d-$inadmit o viali binepl5cutd lui Dumnezeu, dat c=gB,qg.{L+..1,e e;. -qd*nq" tulbure linistea. ln F-.ohhgetori ea,9a, age.s_t-f el,u4-.-gqL*_e-9[-e_gl"evlavios*Si.brnef, dedtff

i, ldsdm la.o-parte pe qare lelam conq!{-9rg!_.ngggqgqe* in_lufepjele crarea mAntuirii. Prin urmaie tJggm de la &r-

fi _de.a*binqplaee-a_lql_Ds_aq,,qr-cu--$r;-ff
actio-

cr.a*Lea__magt_uirii I

r4og!e- .Im-p !i a lui,D-umn eu 9i traiulJini 9n-i drg ez tit, in desfdtare, zunt incomFatihile.

de: +e-stnekJ0oarte, nu numai [prurrlqrmdruntqei-ehiarl,ip-s:-rii*de*viagi...Dgsa""lns,e Itti*HqstosDqmfi-au fost despre

ryfl.
aceasta,

ziv*rdrul)
se_v-_e,!.gjg414E_e ,, i .de-toale fald*ds-sl-ujircajur*Dumnqzeu g-qqglul ca. D-a_c_{ nu 9i nu de de la aceast4 existi o alti calesp_re_igpelasejigs-estcde.aiutorul{93;ufleleascd; lui*D".unnnezeu, in-mAinile-.pqtrivnici(Sf. lor sdi..."2 IsaacSirul) g1e$g3gqrfnqg 9i firdea_este-imposibilqefaz!jnnoainite*celq_rgare_inssarcd_s9te rqb..5lascd. itLa$a aceea-Dumnezeu va judeca ne
r lbidem, Scrisoareaa 49-a. 2Sf.IsaacSirul. Cuv6ntul al2lea.

imB vqr saic-e$tie ilL?i-la"judepatai vd NuHotirAm cune9g!_e^_a*0Jl,[...] noi si facemun lucru necesar pentru mAntusau altul, considerAndu-l ire gi pldcut lui DumnezeLL, dar.appir.ezunfimla

et pctfu qa

, qe--q9-tg;ry-ft1sd

o-pa{t9*4n-!S"i-+-qa-t., qlea-g "-e 4Ui sd f acgryr efo:l*Si-altele*agcmenea...


1ldem, ibidem,Scrisoareaa 49-a, p. 3a6. 2lbidem, p.286.

204

205

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

nu pentru rugegiflf p-s-al-mr-l-ot p3$ry .1-e ea. tlgnea freficutdla timp, ci.pent-m.J"ap-tu
rigindloate- ace$tea

i, atu-n-c-r-qt-p@sg-shi4u judeqagi ilgl_agsp.ra4sast:e,cc9a--c-e--ne-qspll4c.


grnnezeu gipedepselcumplite..." t (Sf' I saac lgi_D* Sirul). -P3_z-e.gte:te-qa:tiJbglpgplec , easi i-n rr:q-aiungi laei pe-plae eele14ari$i si cazi' cd=F , cum a sPuscineChiar$ ceamai.mi rte a!" , qgS-irul) td !1!e-1ep-c-iu 2(Qf I"s ie ,,Trebu s{ lage[i.,qais]'-i-ngi5i qi. D-cpdnzandu'te iryingialpe-cele- mari. C imposibilse".inylngiBatisi-le-dsdnfe-r,P-athsde tele, lucru orin care se*c-olect 'a IgnatieBriancianinov) 1Sf. z b,,I"tArma in-epleerjaJui--Dumneeu d d aripi Fdrd ea, poli strica spre Dumnezteu. ur.euqului D":rmnezgu,inciudap-ggatuJui""e-ate-triie$teintidoar din obignune; altfel,vei indeplini aceasta
1Filocalia,vol. 2, pp. 51,6, 229. 2lbidem, p.239. 3Sf. IgnatieBriancianinov, . p. Patericul, 449

infi, pentru ci agase ficea din vechime gi agafac 9i allii... cregtinul esAgadar, este clar ci f r[u" vegteflddhiLlipsil-de-viafi, te un cregtin nici-ca14+icirece, gi o astfel de viafi nu este viaaritSm !e. ViaAnd-aceasta sd ne striduim s i pentru fapfe hune* ca-"s.-d,-Im fi. l) pe plac lu i Dumn ezeu {Sf.TeoIan Zdvor6Lu ^"-) Fiecare dintre noi, avdnd-_1u:gdefglgt-sgs:a a sPus/ a.

1Sf.Teofan ZdvorAtul,op.cit.

207

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

poate falsa $i smerenia fi


-a auzit des: trebuie si te smeregti,cautd mai intAi de toate smereniaetc.Dar trebuie si spunem cd gi smereniapoatefi falsd.

esteimprumutatd din-Evanghelie.De la inceput trebuie si te obignuiegticu gAndirea smeriti. ,,Qupi migqra exelqlliri_i il I g$ndireasmeriti, sgfl_e_tuI agonrsegte.smerenia." se*ddruie+tequ,fl_e-!u_l_ul_{9t4_D-u-1a1rezeu, a harului lui.Dumnezeu; p*rin

rgn,fia^dgavea qfAntasmeJenie. it, a creg tinul se strdd_ui.e-g te_ - in-rela-lule.-cu ap.ropiatii, in toate acfiunile, in_ gald_uri; de,qi i inci nu s-a smerit, el

inffiftkffill?il:?ffil

c maiinalhxir.tr:{i-evanghelice, care.depi$e$te-puterile omenegti. Smereniaestedumnezei asci, e3 esteinviftfuralui Hristos, proprietateaJui eftistos- ac.[iuaea lui Hristos. rarul spune ci unii, purtafi de Duhul lui Dumgd rtezetJ, p-ot- cugete despre smerenie.Cel care vrqa sd dobAndeascd s#rc.nr3 t eze* aminun ti t Fvanghglia gi g11eegqaq i s! ind epline4scd toate_ D_om.p9,ru.nerl-e* g.5-,-*1o Lu crdtoru I p orunci lo r nu lui .nostru-Ii911 s. gApeate.avea evanghelice t-qgeniiqi a-p.d*cdt"ogeniei inh%ufut neam omenesc,in sfArgit, S$"-

forfAndu-se spre o agtfe_f stare,!,{qa;r-{-la -de o parte toate avdnft rile.,sale_-indrdznefe. Aceasta nu esteprefdcdtorie,falsitate,din moment ce l este ca prr,n-_a_c-e-a-qtd sd_dob p_urtare Andegti slsercniagi,desigur,pentruaceastatreb".Ui-e---p-d,-te parti-modest, sS"xorbegtiJinigfit, e ruLpolemizezi-tc. Foarteasemindtoarecu gAndireasmeriti este Ei vorhirea-sseriti. In mare misuri acfiunile ei so Par a fi aceleagi, vid din exterior la fel, dar pe e,ste coqrplet diferitd. Vorbirea smeriti are alt scop. Fa.dore$tesi se arate oamenilor dreptsmerenie gi cu acestscop ia-infefipafe-S Li-td,igi aqcunde p,nvirea, rosteg.tecuv-inte mosau vorbegdeste, Al;tand
1Sf.Ignatie Briancianinov, cit.,vol. 1, op. ,,Despresmerenie",p.305.

tlepuiesi_pe "melf,ni

208

209

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

- toate acestea -te*de.pp-re-sine-fraaeder0ustmre de lunt demonstrative, dragulpirerii omeneqti' sf, ,,Pr5t estedelotrositor te mustri pe tine 9i in sdte invinuiegtide pdcdtogenie fafa lui Dumi1 f4!a, sd de*d-dunf,tcr f-agi.ace-asta o vom aveadesPrenoi cazcontrar smerifi", sPgttL9Jfoful-Icum qi s,untem t natiet.Ehemarre un lucru interesant:
olace i

rifi sluiitori;

neobignuit debucurogi, mil.ogi, de-ss.-v*a-intAmpla.o-dulere, urlne-

T ;{:
i

fele_dg_qgf s5ralele"ap-ropra$"lor.AS.q_te de-r:ane--D-smnsllisulHristos_lgg-p_9_{gl9{:g9l'Stt_ef !

egtg,a scrie: bjndesc


cu apropia,tii. E-l*ruL-llunt-

ii! Ea ii

&

i.]fuistos;

1Idem, ibidem,p.317. 2lbidem.

21,0

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Cum sd deosebim tmpletirea aicleanda patimilor gi curseleduhurilor rele


.ra.

ng alg11*cl, Lo4gg-.nigib ,19q?9t_a lzb4gdesc, piinCg.Se, ylegglg-sg loate pi,c.3-re_p9_ng1_q4*p9.uni"i _i1


_Dug1egeu1. Precum atunci cAnd scoatem apd din izvoare mai nimerim uneori gi c6teo broascd,la f-gl, gi

Jn5cri_e*qdgmUltgrslinfi-P;nngi-careauur|,cat toate-,neptele*llrpfiei-duhovrucsett, g6caredescoprrd sim remarcifine, pf,frunzdtoare,


I +..'

f uoase,unepria-p-argipaeandsd-vargimJapte-vft timil,eimpregnf, .qt ele. De exemp iubire-a_d lu, e strdini seimpletegte mdneareapesle_mdzuri, cu cg eudrago"stea desfrAnarea, jUdggCtg vicle4gfg-u moliciuneagi lenea,vanhirea_pqtr icd,cinstirea sinegi neascultarea, de se - preaimpletegte aroganfa invitirii, - judecarea aproapelui, - mAhnirea-gi

reugie, fard.acarua".t$$.oa$tere imposieste ta in lupta duhovniceasci aProaPe qonducdtor expenbili. Sautrebuiesi avemun
mentat, care qtie bine -qi

QaEe, .singu4,, Ea-u. st_u-_4gjel41&1pi_demantlar-, altfel esteimpodiina rcrierlte Sfrntito -Pirirafi, tqatea-c-e-stecapcaneale-vrijmagil.o-r"no-qtri sibil si nu cidem in mrejele lor. Sunt de ciBitAi in viafa duhovniceasci a g.]pe_rie4!9-le 4 Sfinfii_lo_qPirinfi, in l_or cUprinse multe scrieri folositoare ascetice, de suflet. De exemplu, din carteaQfgl4l-qtjeanScdrarul afldm ci de oUiS.gi_* trei 4"es_ipg gEepi. 212

- indrdzneala. Tufuroracestor virse-b-_q-qry4cAnd-vedeinmulfi_ree_ri4qflLqr, din momentc prin careintri in om vanitatea estei"n$lIi.fgA..dertu-rll9t". cAnd postim,dar gi cAndascundem oameniinfrAde
1Sf.Ioan Sc5rarul, Scara, CuvdnhrlXXVI, 8. 2ldem,ibidem, CuvAntulXXVI,58. 3lbidem, CuvAntulXXII, 3.

21,3

ARHIMANDRIruLLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

narea noastri, considerandu-neinfelepfi. $un: te imbrdcAndu-ne in haine teg:lv:ngtdg:fU4a qAndpurtdm haine,ve-cbile."trufim. bune, dar-g-i Vom incepe sd vorbim - suntem invingi de vanitate, ticem - gi din nou suntem invingi. Oricum ai lua acestetrei situafii, una dintre ele se va qe invatd-sd-pruouq t$ievidenfial. figarea"-virnrpi care nu existi -ila.rloi, pentm-foJosul lucru- Oste. necesa-r4g-ne cd aces!. 4propiafilor, dupd cum este sPus: Sd lumineze ca timiia uoastrdin fala oamenilor, sd aaddfapte(Matei 5,'/-,6).2 ii faIe aoastre bune cele cg pe_ mA_nioSi b-l4tzi in fata"pamegi.tp,f,Ea _c-e-i se unegte cu darurile firegti gi prin ele nu rareori ii.dohoari pe robii sdi blestemafia. q-hjarii mulpmegte lui Dumnezeu deseori gi llr la inceput nu-L respinge direct pe Du4nez:err, .-e_Ct1t-o-g_4lteiqt cr sub infeflsarea gqtf_"1_4_9 preai,naltare-ad. U_4e- qmgl. -nu esle 91i tr tbg-149-{eJ2tiru fi ind ci 9i !e-a i-mplinit pAnd a ,retrag!4la"salietate sau pentru c-i loc tqnfiona! t_494_nd -c-a-Le-i4d toate celelalte duhuri6. lqgglg*9.:eU cAnd unii se nuDar existd gi
1lbiden,22,5. 2lbidem, CuvAntul XXVII, 37. 3lbidem,CuvAntul XXII, 25. albidem,CuvAntul XXll, 26. slbidem, CuvAntuIXXIII, 36. 6Ibidem, CuvAntulXV, 62.

I4flecpe ei,ilrgigipicitogi, paetelhiaJfndesc agadespreei, dqr,.,c6n{ clbvqdgqc-ci -a@e

dep gele a-gt4iar, c O.!aDe .preaindltare2. asemenea, ry, de bu curie,-g_i*."dede la !9--v-in-in minle+Lin timpul .som$4t!i r, d31-gne-

invis;{in_anuitc_i-mprefgf -AIigl_t$9.-cqlqlqzii r gi ni le descoperi noud in vis, p_-gnt4l.-canoi, cAnd,peygr indqp-lini cele vdzute, cd am devenit vdzdtori cu duhula. Uleori insd demonul vanitdtii ii inrgfli ftuielg gArldsri, i-ar altuia i:-{-q9.sqsi:i comunicefrai.iJ-inc;tx tglui99 t"Fe9193are el pginrm.d,9i astfelse arati ca un inaintevdzitors.Uneori p i te

are loc o ceartXin !o-aQpgu_!1 *4egte g gmului -sirac5. din cauza1lbidem,CuvAntul XXV, 34. 2lbidem, CuvAntulVII, 48. 3lbidem, Cuv6ntul XX,20. albidem, CuvAntullll,27. slbidem,CuvAntul XXll,22. 6lbidem, CuvAntulXIV 9.

274

215

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

selor caqgqd-vArit_u4yq lume [a cqmp-atimidi 9i a milostises-c-ln lipSi.virii, iar viala lui in mdnistire ta de orice.vjrtute gi de aceeanesemnificativd il printr-q astfel de.gmer.enie'Jalsi atragin' hrmel' Sau ii;ine utgand*:rlelearr si nu plece din lume, ci acolo, aflAndu-sep=qinif"cfs$lte, da-r"nesulor, punAndu-se Ei duci o via!5 cinstitd- aceasta, gb1pgfile,esteo nevoinli mai presus de cea monahald gi estevrednicd de o mare rdsplatd.(lnsd vrij s-c-gp'gl magului este mai .degrahi sA-l "p iard d pe om.2)qgndaonahul se va indepdrta un timp gi de rudele salegi dq gu-ngqcuF v.adob6ndi*oparceale-lJailultd, lu-nd-B-ostire-.ffi6nare sd meargd in p-.a.tri-asa !a-c.sp"s[=Lvhd negtiutori 9i pdtimagi, ca p_en_qq inyataree c9l-91 si-i invele cu exemplul siu gi sd-i mAntuiasci, in-nou in;selegglPatimi; de-fapt, estejntenfiadiavolufui3. De asemenea$i

d_up--alepadare?-de Monah,glui lgne,dcm

qte gi fdri f-ricd,sd sgap{opie de,lumel. i cq-.el-ryU.Ptlllgiry-Valepe-Su. Putere, tg,niciul foloqde ta p--us_ti_a-sa; car@e ei-pfeacd deseorlca_-v-dzAnacesta preferesd rimAnd sd ^lup^td, dq:.s-e-hb-.er-dc. cu cei din lume.@ lejnsuflidortnfal-dscrii, a postuluiextrern"-a-rugeciunii neimp:agtiate, totalei. a lipse desl,av.d^.a amintirii a umilintei continue,a cuPer,mann-te3.'r^norpu rdfi.ei"desivArgite g q4_e_i -c_3g1le_ glrea q4 {,-v_A_r _de._s lprb aggqq-tg pe a$eultdtorisllg iub.ilgeje
i,,spr-eslujirea lo1,spre iubirea de fra$, spre slqjirea bolnavilor etc., ca-llFsaceia..si+faei:oe2.Cand elnev4 trdind in viala de obgte, d-emoniiimediat incep sd-i trimiti .ca-de qgldul _de mefge-lefdcefel. Peeei care se afld in q qneori ii intineazd cu necuri$i trupe.gti, ascultare

irare-te desepry-

ecar-e-s-uf e:d.aag-earc"quat"b*qhav-qpentruca gi*sase-Iipseasclde qtg_nahul atereti4. Ato;.nev,oitori in monahism, san-d lacrimi de umilinti, datede demoni, ca.gcredinfezeei-giacolo eipot si se roage, gi astfel
l lbidem, CuvAntulII, 3. 2lbideru, CuvAntulIII, L. 3lbidem, CuvAntulIII, 11. albidern, CuvAntullll, 26.

lq ci nu primescnici un fgfos dg la sup.ungrea ci, dimpotrivd, merginlor, apoj, c e de nevoinla asculterii4. Iar_celorcare,dgloritd ascultirii 1or,au dobAndit
1lbidem, CuvAntulVII, 68. 2lbidem, CuvAntulIV, 118. 3lbidem, CuvAntuIIV, 69. albidem, CuvAntullV, 57.

216

217

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

umilinta inimil au -guincio.gi, care liberi delupte 9i patimi-r6rneitori, tatdtuiJor, s-au fdcut astfelntg aqopplamAnful qq e$4tprin af-g{r-Llnetpi.nlalf,cerii, carevor atingedeF,=_.---+-.

devenitbl nzi, refinufi, sAr:

fuhu_l vislea!
despre faptele necesare mAntuirii gi-ry_ g.Eduiegte d-e*la-ngrbxea-cu-Damnul qaB,-f-ebri-d.ur-eu--de."burtd. se afld in rgpifa desfrandrii lupul acestail ingald, ii. ln suflet o bucurie fdrd cuvinte, lagi mAngAiere, crimi ff,cAndul ci acesta r, U"-ne9-Ii*-Yme-dulceafa de la cuvintele Dunu hului, esfr6nirii2. Untleq_rgat pentru ceiJubiF ai-lor, fiind migcafi deduhul--desfr6ndrir, gAndind cd indeplinesc datoria amintirii gi legea dragostei3. Ceiinclinati pliceri se arati deseori qgr,npeflrnitoriSi-utitssivi, grabnici lalacrimi, dar cei carqse ingfriescde curd.flenu sunt agaa.

ei ss4ld_usLin.t+.ar,gLfsslstda a4l+!1l" il-s-e dar gi-maifomimr, intre


ins p,e P.. ,te- gt-e-u 19d2, i slelecAti LgajnEepJindi-o lucrare -4g-e

?. -es-te-v-i-c-l3gia-dgh11frlo-f3e-elJlate, .sun!99l9-e*-oieSunegl,gi de rfisr_gggg-in-intr-egrme; exemplu,ni seintdmpli ca-uneori,indulcindu-ne-$ij!0b-ujhandrl-ne/ iar putem totu$isepriveghem, alteori,pc"ttindai m l. eu*golnnu C-q indurAnrkaut, ne-lmpov6r-inn sepoatecaiAti$g;uritatesf, srmtrm-o:rscasiuge isfi,ti4 in r)e hJrte? ce, sup-tem liberi-deacessgltrt, i af*imbldb-AlLdu.ge, t-eispitiri? Dg ce cAndssiJldm*i$JiPsuri-6i-in suntem triqti gi fiptt$ de umilinfil, iar abti-Aere
c-And-hem devenimbucurogi gi ugor ajungem la umilinti?a
l lbidem, CuvAntulIV 58. 2lbidem, CuvAntulXXVI, 164. 3lbident, CuvAntulXXV 50. albidem, . CuvAntulXXVI, 127

ry!direqus

i] jefutese*gi.pin5- un-as_em gqad la enea slge 9i fuptd impoSyds. _igi&d3g11ltd lqat-e* p_moxahi . D,eaceea, ulrl*dini, p-etrecAnd tovdrigia femeilor fdrd a fituptn
1lbidem,CuvAntul XlIl, 7, 8. 2lhidem,CuvAntuI XV, 48. 3lbidem, CuvAntulXV, 49. albidem,CuvAntul XV, 46. slbidem,CuvAntul XXVI, 64.

J:+--

218

219

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

neialeletgF de gAnduripdti-maEe undedraeii.ne@ gAndcd, acd-gi-unamiedl. n-g*1g41*a-U-[ey*o-i-e--sA-nef gi p.-9.sine aduceasupracdlugirului.o$tar9.*extrein iladuce izvoare-de.Jacrimi timp ce.el-std r-nX, femeisaudiscuti cu ele ii-aducein mjnp_-lintre morfii, gAndulla Iude-c-ata de,APoi, te pomenirea ca i:rfelepciunii, si-l atragi spreel ca la pdstr,area prim"indindrazncalaqi spre un pdstor,dar apo-i. se -depatimi, -e-l v4 qgP!4rle inflecarAnd-u blg-ge 9ecu unui atacrnrnf . Uneori,gez.And femeilela=nalor, sd sau afl3n-dutse-in..compania monahul.4u arenici un g6ndrdu, de1-c-a1rd-in-c-e9p- ipegat,prinq_i!-gtfeiele "d-Bvglslqt'. SeintAmpli uneori cd bdm

pe insufl ,,Nu-:I -intri-sta e111, d.et sau: mai alfii" etc.Dar nu ,,N,utea..rdta evlaviosdecAt trebuiesi credem 1or, agggr'. de{n-olUi ^i-_ht"zt!_tep_e-D-'unnn-ez,euiubitor-deoameni^ -de-lanol..ca-sinu pide$gdi.viql-eni rdsglsccasti-patimd.U- spun:,,Degisunt imnii pulsiv,mie imi trecerepede",gijg.4*qg$ De _ in_qg_Ab,ile3.asemenea/ {e_dg_VetU multora dinlrg c_el se_ldtle diavolul le di _c3le -U-p-.i.-j:-1"

zu!9le-slq-albw"ng

pociin{eiSr_pld:rp_tilUt_ le Sipub-aspecul !{g_e_.re, Iubireadeagin!try @ea. deseori dejq_lqrp-arFre"ffi iei .dtresJFci dar fa!; "Cj.' eudrqp_ret deVietii noastre duhovni-eegtine indrumd spre citirea DumnezeiegtilorScripfuri. Ei se adreseazi dtate de ei, ca, , ptlFn cAteputin g[_i .Ngip-ulemrecuno-agte

, rar ejnd

gig- fiin"d.de"la*crimilefalse, sd-."ne in-e-tedinldm I ci incercim Dernonul, pliceriia. s; virtuteapostului, sf-4qcundem ave,m. -cAnd -q-i1s+elq{nn qi CAnd aszind-un.dlsp_gli'. i1t-depirtdm -de curs,-amuzant, , sd ne.
1lbidem, CuvAntulXV, 29. 2lbidem, CuvAntulXV 63. 3lbidem, CuvAntulXV 56. alhidem, CuvAntulVII, 48. slbidern, CuvAntulXIV 8.

ri..." .timPu-l ac,e^stor tAl"c.:tri 6


l lbidem,CuvAntul XII, 5. 2lbidem, CuvAntulV, 31. 3lbidem, CuvAntulVIII, 9. albidem,CuvAntul VllI, 21.. 5lbidem,CuvAntul XV, 52. 6lbidem, CuvAntulXV. 151.

220

221

ARHIMANDRITUL LAZAR

iri Asemenea*demasc ale-

te--a$6m--d!n-s-q{rsrile-S--frntilorPd,rin$aiFiqe--risii'
-9,tt5!r3lggjlggdesigr,r, ns-aSlrd. -i,n_yia.[acei carecols_idera -cd.s-tu-di eqeaPd$n!!lgr,_"iala.gUh-c-pndueerea.lorn-u"-:Bai timPuhri nostrue*e.,$"Pecifici
a-

I3L-!g egte de_ce

Incheiere

este lor. Altceva faptulcd a$asjiinyatfure.Llwts" gi 4ru$e.SfinSiPIrinli, in sfaturile indrumirile lor, de,s,eo,-n .qi. ._s*e*gg.1tra*z-r_c*unilpc-al!L_vorinmod diferit, chiarcontrat,dar bescojsfdLuiesc d adev-irul-este l. CA-s-Linn' mi +e fi eca'"-om altrr i cu"sfatrfrjgenerale-nu-estaPosibil elsartedi&riti' SfinU,neorirrejngrddesc _Qg-rile. d-k*e.-de..extreme."4leg t pil-z+i, pgggum

deasdl"irdjnsqtidejnlgl-es

gadar din cele spuse aici despre diferite virtufl duhovnicegti gi nevoinfe reiese

ceqgjf ebqte-piev.gqj.gqpd-e_re-in+r:oFria-ra$celece g_dap!le!ag!. R.emane re_si sriee fu_z_a!a extrcmi. Cattd . Cand ry:ro_m_mai
aye'4incgedere in noi, vom in

qi v_q_+,ld

ge ",+-L\ll!s-ryb-gl4e

ac-

jo-s.nicJcum.b]g p:e-la-x-6.m,sa-nu-.,ldsim..garda* e_ney,-o_r-e-,QA--^cgn_o-e.g-t-e--q]i. Fj;i* aeea$A-sgsi-enf i patristiciryo-lqgntem,inperieolsd-ne.-riticim! ,,Nimeni nu esteatat de periculos pentru noi ca noi insine!"1
1Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., vol. 4, Scrisoarea a 7-a, p. 437.

sx_tati_si, _rjefe,!r$e-1etg"eqqr"B1t!9pg_fi-c_i-elta
e"..fg-cg, . Aproape fiecare cregtin

ele il vor atrage

t5ece prin aceasti_elgg[ duleqpasdde pustieJp-tg 223

222

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

Wr'i3riB

adevdr-asufleteap-c-d.a,ceaqta i$pl$"" se ara-td it

eLAfa+[delsl"cges

ta-b;"tHH.e*c"red:nja*-cgUle-qcslglD:l4tr-ng.?euin -El.Deseorila-nep-utinfe{ggdets-ne--n-4d-ejdeafu le-noa.slre-,f,i-res.ti,1a.b"p-lt-1,e"-sufl etului,J-a-aPdsdrile qtiru. lur." p- rt, Ia-inJ-ri !.+- gy-e
ild. Dar fird acesteleca-

cu,

i, [vrdjmasu]gil fiig{q-1_u9_o1sa:l=etragadiersqi+."v"a.rteiul_yre!i
pdcdtoase. sej1f"qfig-_velurile_ picitsase Lasi si dut

zg-r-i pu-lgm nu -caleg -a_v_a1s,a.pe maa!q!4i. vorbegtemult d-espretg$fi-1gflildd!$i se *aqe.qtgr-"ne-cazuri,despre-nereLg*folospe din cge !1 p-.qipegte .sufletul. partea lor-desPre lor, 4gsggtlatca.ribdXrii luc.ruPecareil vom subeqi_s*dr-nu'-qele'mde'-1a*n_qi'-c"gg-?*c*e
ne estepesteputeri. I citim: ,,1$1r L-atrebuie si mergi cu avAntin urma d"qgf,p*e-,kbpr ta adic4 ng doar afunci Domnulul, crSLBe cSnd tdu*-1u-mina-du-rnnezerasi4!g1i-o-rul cd gi mAngAierileduhovnicegtigi bucuriile, strAmt-orilile Ei amisSein{ nivilescdurerile

hri f'trrmne-orl, corabiala es-

t9-htreag5."1
s..ofer5,-sufletului astfel de ino ,,I...) tristaregi aceastd usciciune a inimii sau siricirea bucuriei duhovnicegti gi a dulcefii, gge... g!3-QlJg=ggP.,9,ttdm I de uscleiune, gustAnd aceasti gi cauza fieSj.n !-e-al-asuferind d_in
t,

. Kacllea care te apasd uneori Pggtg-qi*{ie e, cd insotiti de o astfeld


_-*J-"-..-....-.-*-.,

g$lc-r-S"an-d*

I se chinuieintr-o astfel {e.te-

p_e*91119_9-9e19-de la3-o_i_ ." z ezeLL. Pgm.-n seva intAmpla sggggilltlt-_o_glgqge$ ,,Dac[,!i l, careseiarti mai o-e-{e-g?I-e, ugor,anume:sd*t-ejryriioreei cevaocazionaf de cum judeci alfii, sau sausdjudeci,sau despreceva,sausifii nerdbcl"ittor, r/ saus lggltje-Zi ceva/atuncinu
1lbidem,p.220. 2lbidem,cap.24,p. 253.

1Rdzboiul parteaa 2-a, cap.7, p. 2L8. neadzut,

224

225

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

te-tulb*uriJn*moilex*rn -tdsfezistsS-ftdescuraiezi, sau,cu atAtmai mult, qa-s 4-e si-adaugi l a a.c ta.gAndurldeinf nslare, c- sde-aees-Le nu !e posibil ca-niciodatds-d te "e-libe-r-e-zr ra sldbiciuni, sau ci, PuSi pentru Domnul.esteslabi, sau cd.nuurmezi-cum trebuie pe calealui Dumnezeu, jl--n1i.de=teug-n,dln-.c-auzaliBqei 1cg._4ur se qffa|.$i a tristetii... Toateacestea intAmpli d-es_gdpfltrriin,y--ed-er-e.De*exernPlu, cAnd suflghrl caf de irrtr'un pdeat-care.se'iartiugor 9i care nu este demoarte,atuncielJre,b-uie--qu--BaeAixF*q"I49li.$e.chinulur--Dumne-zeu, Li r-i se ad-res,gze cu cu strArntprare--a$i , ie Sg.iltrlsg 1, CiJrenn se inc-f g-d-q.-gine,.."dar iu am dri ciunea..." nu acela,cAnd cade,.in*D-nng.Ezgu, s-e-uirnegte Prea tare de aceastagi nu- este..-ag?de sat pesle nr\iagutri acest rtecaz;fiindci gtie ci aceastas-a intAmplat cu el din*c.alrz-arcgli:tsau mai degrabi d'n cau-^ claheih'i ni!et-Jui, cidedalOurr-in.Dumnezeu. De aceeauuna , insi el se in strdduieqtes{ igi spqreascd.Dumnezeu4i, hipoart-X.efo-r-br"gle :-c .."',, Cq c,it ne-q4zglc-ejo a-7*U[-es d e p ocdin 16. te mai -sumbru,cu.atAJ-eqte-,mai 1a[oj cd ei
1lbidem,cap.26,p. 256. 2lbidem, I, Partea cap.4, p.23.

g.-epuie gi

sausi te i!-

aUt_nddiiduitprea-mult in sine gi de P_g^qgg215u: la aceastavile inrristarp.a,-<Fherii lor qi nu treccu nici "unfel de leac."l

S_{ag!gllgn,atiespune:,,Pe__qp,tf-e-l_dec_qde,rizilnu trebuie sd ne intristdm 41S...e, pegtemdsurd:filndcd aceasta estevj

4q.qasufl-ebd
yg.go_ ci, li se_ya:*in_tdmp-la po-ti_cn_qald, ge-nd$ dsspre sine ci suntem c_apabili toate_-picatede* le, cd potiqniffinoastri nu esteo noutate sau ceva neobignuit, qf me$em.h f,afaluiDumnezeu eu*z-drohireadlhu h ri, plini de gArdundcJasciinfi. _nuo-.vautgisL adicd z-drobjtdgisnreriti-o-va.punemai dg P-{esuq orice p.oticneli."t ,,Nu doar referitor la _trup,ci gi referitor la Sgflet lucrurile nu sunt aga cum ne dorim, i4 mary__glisqfed_epinZ"Ad caredepind {e-iq}plejgfiri. RespingAnd de noi, tt-ebuie. Lfi m p a$nia, b_iruindu-nepe_sis l_A lU|DUm_ne-zp-."3 noastre trebuie sd ,!fip insoflte de care plgy_lngd9_ . Nu trebuie sd ierem de la suflet,de la inimi, cevamai mult del lbidem. 2Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisoricdtrediferite persoane, Scrisoarea a 51,-a, 70. p. 3ldem, ibidenr Scrisoarea a 22-a, pp, 28-29.

226

227

ARHIMANDRITUL LAZAR

fa{i cAtpot_eleda;" ,,f..]Ei+LingAdtr-itgri de sufletul vostru irr -nepgtinlele.fui: --duce-JamAhnire d-e. 9i dlstr,agg la -pqe-dintd, ne, l-qdeTpdd*ef ,,...CAt"timp. Q.e."2 tfgbglgJe panen-am urcat la limanul vegniciei, -dc-la aq-tePjasl <gg_o$l$Lilqjr-nqajteplalg.Uncuviosoarecare chiar toate,sla.va*lurDumrezeu"" a spus:<Pentru gi.pen-!-rune$#inFlenoastre;pentrucdnttAtb:ng sd qi.EA eqlesg-f,-i*pisates d--e--cetfii gi le---co-asi-ds-Li.-a$4.""' drep-t ex.tsri-qr ,sd La

Un exemplu de adeadratd aedere sine de


a celui ce sepocdiegte

1lbidem, Scrisoareaa 2L-a, p. 28. 2lbidem, Scrisoareaa 75-a, p. 24. r lbidem, Scrisoareaa 78-a, p. 26.

SfAntulEfrem Sirul: Nimic fiind, md socotesc sine-mi cd sunt pe ceva; mintind, de-a pururea impotriva celor mincinogi strig; intinAnd biserica trupului meu cu gAnduri gi cu fapte curvegti, impotriva curvarilor propovdduiesc; judec pe cei ce gregesc, ii insumi de gregelifiind plin; ii judec pe vorbitorii 'de rdu gi furi, insumi fiind fur gi vorbitor de rdu. Luminat oamenilor vreau si md arit, iniuntrul sufletului fiind necurat. in biserici gi la masi in fafd vreau si stau.Femeilor vreau si md arit veselgi inaintea strdinilor mi inal!. ii vaa pe cilugdri gi mi miresc; ii vdd pe monahi gi md mdndresc.$i intre ai mei, cuminte gi infelept, iar intre cei infelepfi, desivArgit mi socotesc. Citre cei credincioginumai infeleptmd am pe sine-mi,iar pe cei firi de minte gi neinvdfap., pe nigte dobitoaceii defaim. ca

228

229

ARHIMANDRITULLAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETULUI

CAnd sunt vrednic de ocard, md mAndresc. Dasd CAnd gA-ndesc fiu cinstit, md disprefuiesc. Iar cdmi seceresdfiu drept, md.rdzvrdtesc. cAnd cele adevdratemi se spun, urdsc. Mustrat fiind de fratele meu, md mAnii. Iar voind sd md impotrivescispitei, obosesc. Nu voiesc a cinsti pe cel vrednic, gi, nevrednic fiind, cinstecer.Nu voiesca md osteni.Daci nu-mi slujegtecinevd, mi m6nii pe el. Nu vreau a merge cu cei ce lucreazd.$i, dacdnu md laudd pe mine cineva,il grdiescde riu. CAnd il vid pe fratele meu in nevoi, nu-l cunosc,iar cAnd e sdndtosgi-n cinste,il vizitez. Pe cei mai mari ca mine ii defaim, iar pe cei mai mici ii trec cu vederea. CAndizbutescsi md stipAnescde la vreo fapti rea, md trufesc.Dacd voi isprivi postul gi Privegherea,cu nesupunere gi cu griire de riu, ca intr-o cursd md prind. Iar cAnd intru rugiciune stau gi stiruiesc, nu iert. CAnd facecinevao fapti buni, nu o vid. Dar e destul cu o mici fapti si gi-l gregeascd, mustru. Pe toate celefrumoase ale oamenilor le nesoinsi de fapteleceledegarteale lor, md las cotesc, robit. Pe dinafard md ardt smerit gi blAnd, dar pe dinduntru sunt mAndru gi neindurat. Cu pirerea sunt ca gi cum n-aq dori nimic, dar in adAncul inimii sunt bolnav de iubirea de argint. $i ce sd mai vorbesc despre chipul in care imi folosesc 230

vremea, cici numai cu pirerea m-am lepidat de lume, pe cAnd,induntrul cugetului, eti tumii vorbesc. BArfirile cele din adundri, cercetdrile, gAndurile ascunseale oamenilor, pomenirile cele degarte,vorbirile cele fdrd de folos de la mese, nesafiul darurilor gi al luirilor, cerfurile cele pierzitoare, iatd.lucrurilepe carele fac cu cugetul meu! Aceastaesteviafa mea. Acestaestecugeful cu care md lupt impotriva mAntuirii mele. $i trufia gi slava degarti a mea nu md lasi si-mi privesc rdnile ca si md vindec. Acesteasunt vitejiile meyldjmagul le. Aceastae oastea-d.epicatecu cate_ md cuprinde. $i, intru acesteaaflAndu-mi gi rimAnAnd eu, ticilosul, cu slava sfinleniei caut sd mi acopir.PetrecAndin picate, vreau si fiu socotit un drept. pot,si .dau.pentru toate astea? $Lce--rdspurrs Ci diavolul estecel care m-a sfituit? Dar nici lui 'Adam ,un-asffel de rdspuns.nrr L-a folosit. Sau poate vreau sd-mlindreptigesc cu ispita lui Cain? Dar nici el n-a scdpatde-aDomnului dreapti hotdrAre.Qerispuns-voida.,eu*c6nd"mlva judeDum4gzeu? Nu este nici un rdspuns pentru cq_ lenevireamea. ilnu.fiugi eu dintreaceiape*ea-re_i:a zuerdv-itPavel drelt vaseale urgiei, pe carediavolul- le eere-in-stip6nire,-p. eafe,-pentru nebim gare,de"sea 5oin n afi mi5i in necinste i-:a_li-sat Dumnezeu. 231,

ARHIMANDRITUL LAZAR

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLETUTUI

a.l9g-i"turil.9.; O, c-umplrje pdcatului!9-,.stap--d-nire i, ayiqleang^\tib: de el gi mai-mult-mi+rin!aur! de, mt-3m -v-aqdqlggepegrlqi. v1eau^sllupt. md lascuprins,-cAnd Nici Qcsomn -mi in giduie vrijmaSul,"cica g rlisgf -geJ*AI-o nu qi, intr-qjunie_&,ela.maiq$i tine"le.m s_i Vqifr_d f-u&nu Lasd*legdtura.

Empndent5.deseverste
nea cu Tine, pentru ci nU_Ebg_U*"qlglg. c. D"-a-e i@ 541-a,i-dat. gi aEt .$Lac,unt-e.sle.a'l-Tiuo

mei

lsst aLTAu.
i, ndrfurisesc-ciprin !1

tq! gtei-ad Intemernd+asa,tul,

ttg-

Tine mi voi mAntui

geZAvanrlpgt_e;llc $i.pentru ctl Pgllnezgu, N& ca _sq_Eglgg5g

4rep.lpe-rry-c-

l rdq.L+-t:u4gsg *S.Igg

nimeni nu ci nu e iu4egal[penBJ-ele, P*g$1g"gd !e-$ne-minte.Iar -e-usi stiu ci deasupramea O, mai bine ar fi fost si nu mi nascpe lume!
r_..1 ._.

$-t*urrci
t_qare;

, lg_r_rt:aqfi fesg! ylnA1z31!p

.ac-qeq-il1gli_ggee-

gr-e-Ig -dSiudecatH-$irte chi ntrri.

\hisie! P{+aa-slg-t-

t c-d--md-.as-

teapJi"gheena. Voia mea vicleani p1l dlfegjn peSat,dgg"cin-d !IenpaqalUlgs_c d4u-vina pe satana. le.Yitru c5 ci-p_i_cdJuilorfe"-i sd pdcdtuiesc, cleanul iesc djn yoie-$ofie S_t+11!qagg,_f ura!_{-g?_-e;srrrLneprrrirrciros, l.gga-t s.tricdciunea; nu am-uferi, .stri:rilsunt -.c-u 232

1Psaltirea cugetdriteologice, sau extrasedin crealiile SfAn98, tului Efrem SiruF(Psalmii10, 55, 69,7'1., 128),Editura PatriarhieiMoscovei,1973.

233

DESPRE BOLILE TAINICE ALE SUFLEruLUI

Rugdciunea S ilntului I gnati e f

np-agtne, Doamne! Dj-ne si ne vedem pf,ca-telecu a-trasd desivAr.Eire aqa incAt si p-deatele.noastre, infafd-de 4e luate*e1r-Ungecetezea mai vedea gregelileaproapelui 9i sd-i vadi pe tofi, intr-acest chip, buni. Qd inimii sdplrdseascaSfije-pi-e-f .z.alparcdS.-reajungtrile aproapelui,s{

toselieisalene*lUat.e-in*s-earnq_g-.rein!9199-e'gise gi nagtedin lue,rarjl_ep-atimiid_ul_eefi ej dec4"t9,-ffdiesc Sarte, . P.iZ_e$e^:te _tol-!U_4e99!9*+ari p9 daruri in ta aiunge{r-rc.4lga--noastri Tine, qi.rdi:ne--se cdtre ee The Ce.la ch-e_m_i_pe*"c_e_r gilePe-z,tP9*-qg-!.se--se-"$oc*o-.Les-c--dreP-,ti-ca sileslavosl,o:dmin-veci, intru vegnicaTa fericire, a Singurului DumnezeuAdevirat, Riscumpirdtorul celor robiF qi MAntuitorul celor pierduti. Amin.

h_sq4pt {_ii sine,c._a1-e_epe1.e-drlpggtle pecn4e.

i**etlie-p te'nsua.-deTr49'Di-nenoui,ceP--qIE4"9iteslifi
lor ce neam -lntinaf-haina sr'fl ptului, sd,o.alb,im iardgi;ea a fost deja spilatd prin apelebotezului, haine au nevoie iar acum, dupi pAngirire, aceste sd fie spilate prin apele lacrimilor. Di+esi vedem in lumina harululTit' , inabg.Arnd !+-qlF feluri care trA -m-ig-c-d-rile.-{uh-o:micegti,aducAndineamigcdri.le*sAng.elul6rtr-upului care sunt potrivnice tmpdriliei lui Du,mnezeu.D-f,:ne"nalp!9 al i, inaintea cd,ruiamerge gi pe eare-il-nagte maf.ele4ar al vederii Picatelornoastre. Pjzgg; te-ne, cu acestemar! d3ruft, .49--h.iUtilg-a!rtegi-

CUPRINS

eirm ne futem ingelagAndind ci avemin noi dragosteadevdrati de Dumnezeu. . . . 125 Cum ne putem ingelacrezAndcd avem dragostedeaproapele... .135' Cum rAvna sufleteascigi trupeascd poate pdrea rAvnd sfAntd,evlavioasd . . 1,48 Estede folos cregtinuluiincepdtor sd-i povdluiascdin credinli pe cei apropiafi?. . . 151 Estede folos cregtinuluiincepdtorsd cugete la lucrurile duhovnicegtiinalte?.. . . .. . . . . . 158 CAnd ascultarea ii esteplicutd lui nu Dumnezeu?... .....153 Ce amdgiri se pot intAmpla in timpul r u g i c i u n i i. . . . ..... 169 Din ce cauzeapar lacrimile gi cAnd sunt folositoare ....185 Ce inseamni sd lucrezi fdrd dreapti socotinfi. .....191. ...... 208 $ismereniapoatefifalsd. Cum sd deosebimimpletirea vicleand a patimilor gi curseleduhurilor rele. . . . Zl2 tncheiere .....22g Un exemplu de adeviratd vederede sine a celuicesepociiegte... ..229 Rugiciunea SfAntului Ignatie . . 234

J,

t'

I I

'1,.fl

l6