POCAINTA
tria sufletului este cerul, adicd lumina, fclicirca si viata vesnica.
CAP||OLUL VII
PS{F{0] OGIA I}OCAiNTEI
$ 12. Docr"lnaentari pemitentiale psihologice.
_- L, N-ecesitatea psiirologica a Pocaintei, dupd Origen, Sf.
Efrem Sirul, Sf. Ioan Gurd de Aur si Sf. Grigofie cel Mare. 2.
Convertire;i si raportul ei cu Pocdinta. 3. Netemeinicia con-
ceptiei protestante despre Focdinta. 4. Emoiia reiigioasa iri cori-
vertrre si Pocaintd. 5" Cercetarea consiiintei. Un text de ajutor. 6.
Indrumarea si incireptarea constlintei penitentilar. T. Roadele
Pocdintei. Prirrire generald.
$ 12. Documentdri penitentiale psihologice
Pocainta nu are numai o docurnentare istoricd, biblica si
patristicd universald, ci si una psihologicd.ae6 Sufletui omului
vinovat a tins si nazuieste toideauna spre Pocdintd, ca prin
exercifiile ei sd-si ispdseascd pacatele si prin harul ei sa,si
dobAndeascd nevinovdtia sr pa-ea constiiniei. Mai mult decAt
orice forme si reguli extericare, constiinta pdcatului neli-
nistesie sufletul omului si-l face sd inseteze d+A iibertatea si
lumina saivdrii. Cine face pdcatul, rob este pacitului.
Dar nu este rob care sd nu doreascd eliberarea, nici suflet pa-
timas care sd nu aspire spre curdtire si inaltare. in felui acesta,
Taina Pocaintei are o justificare psihologic5 in desdvArsitd ar-
monie cu cea istorica,'biblica 9i iatrisiii. Aniichitatea si uni-
verserlitatea sentimentului Pocdintei descoperd realitatea pica-
tului gi confirmd necesitatea, antichitatea, unanimitatea gi
universalitatea Tainei Pocaintei.
X. inidi de toate si in geneial, Pocdinta are o necesitate psiiro-
.logica. Nu este om care umbii prin intuneric, sd nu doreaicd lu-
mina. Intunericul inspira neliniste, teamd, groazd,, moarte. pa-
1Aa
ln stare de pdcat, sufletul este in starc tlnormald, este deviat si
raiacit de la calea destinatiei lui firesti si dumnezeiesti. De aici
rrelinistea sr tuiburarea cclnstiintei lui de o parte, iar de alta
,1oru1 dupd Dumnezeu si lupta de a se smulge prir-r feiurite prac-
iici ispasitoare din lanturiie patimilor 9i dinLrralele mortir,^pen-
trua ajunge din nou in starea lui normatrd, adicd neprihdr-rif.
Pocdinta o intalnim si in vietiie sfintilor. Adesebri sufretele
, e1e mai curate simt mai mult necesitaiea Pocdintei. Faptui aces-
ta isi are urmdtoarea justificare: a) Sfinlii traind in mai multi lu-
rnind si iubire divina, vad mai bine decai pacatosii realitatea pa-
r'atelor si necesitatea curdtirii 1or. b) sfintii simt mai mult <lecat
Pacatogii trebuinfa Pocaintei pentru a fen sufieteie de cdderi si
pdcate viitoare.'e7
Inainte de a exista psihologia ca stiintd a fenomenelor su-
lletesti si psihanaliza ca lncercaie de ldmurire a tainelor din sutr-
.onstienttLl sufletului, marii dascali ai Bisericii, sfintii parinti si
r;criitori crestini au ardtat necesitatea psihologica a pocdintei, in
general, si a elementelor ei, in special. Ne oprim la cAtiva dintre
r'i - Origen, Efi"em- Sirul, Ioan Hnsostorn sfGrigorie cel Mare -
si citam din scrierile lor cateva texte care ne vor ionvinge ca psi-
lrologia viefii religioase nu este o temd necunoscuta epo"cii ae in-
i:epui si pakistice a Bisericii uestine.
Dupd marele Origen, Focainta si corolarul ei, Mdrturisirea
pac,afelT,. are o..justificare logica si o adAnca necesitate psiho-
logicd" Orice su{tret care pdcdtiriegte, se pdteazi, se bolndv'este si
:;e innegreste, dar prin Pocdinfa 9i Marturisire se indrepteazd.
,,Despre toate sufleteie care se convertesc la pocainta, dupa
t'e au fd-cui nurreroase pdcate, se poate spune cd sunt negre din
ca'Jz:a pdcatelor, dar sunt frumoase pe urma pocdintei si'a ,oa-
delcr pe care le produce Pocdinfa".aed
In stare de pdcat sufletul e negru. Prin Pocdintd devine curat,
t dci prin Spovedire pacatosul elimina din el raul pdcatului si se
usulea:22i, asa dupa cum se usureazd stomacul cAnC eiimina
ruAncdrurile care nu se pot mistui.
,,Vezi, ce ne invata pe noi dumnezeia,sca Scripturf,, ca sd nu
ne acoperim pdcatul. Cdci precum cei ce se ingreuneazd de o
743
 PR.ILARION FEI,EA
mancare nemistuitoare sau bogata in sucuri gi flegmi, varsAnd
se ugureazd/ aga se vor nelinipti inlduntru gi se voi ineca de su-
cul si de flegma pdcatului aceia ce au pacdtuit si-si acoperd 9i as-
cund pdcatui. Iar dacd cineva se face icuzatorul sau, c^and se in-
vinuiesie gi se mdrturisegte, varsd pdcaful si se curafa de toatd
cauza boalei. Numai cautd cu ingrijire cui sd-fi marturisesti p6-
catul. Cautd mai intai doctorul ciniia sd-i descoperi cauza bfhi
tale,,ca el sa fie neputincios cu cei neputinciogi, da phnga cu cei
ce plAng, si aiba durere 9i sd simta impreund, aratandil-se mai
intai doctor infelept gi induritor. Daca ifl va spune ceva sau ie
va sfatui, sd faci gi sa implinegti acee4 gi daca va cunoagte gi va
vedea el cd boala ta ar trebui ardtatd gi vindecatd in adunarea Bi-
sericii. intregi 9i ca in acest chip se pot zidi pi ceilalli pi tu insufi
tepolilesne vindec4 atunci dupa rirultA cumpdnire pidupa sfa-
tul aceluiasi doctor experimentit sa o faci gi tu aceasta,,.,*
Dypi cum bolnavfi au nevoie de doctori, aga pdcdtogii au
nevoie de preotul duhovnic penhu a-Fi incredingaiui secretele
congtiinfei gi a se tamddui prin sfaturile lui inlelepte 9i prin
mijlocirile lui sfinf itoare.
lrtg 9q impie-tr1t in rele cel care nu se supune pocdinlei 9i
nu-i afla nici un folos. Dar este de preferat omul care igi mar-
turisegte pacatele ca sd primeascd hirul iertdrii divine. Cdci cu
cat se cdiegte mai sincer si cu c6t arde mai murt in focul durerii
sufletegti, cu atAt e mai sigura mila gi iertarea lui Dumnezeu.*
Dupa Sfdntul Efrem Sirul, Pocainfa este un doctor bury care
.
aduce mdngiiere 9i odihnd. Darul Focdinfei alina sufleiul
9i
povifujegte spre mAntuire. Pocainfa mAngdie ca o rnamd 9i spaia
sufletul ca
9 {p-!
curafitoare. Ea se face piin lacrimi, suspinu^ri gi
mai ales prin Marhrrisire. Pocainfa esteiopitoarea pacatiriui, din
plumb face aur. Pocdinla omoari pi invie, din intdneric face lu-
mini, din pacatogi Apostoli 9i din pustie face casd lui Dum-
nezeu.
Omul din fire este supus patimilor, care se pun peste ochii
sufletului ca nigte urdori ale riutatii. Pociinla spale irchii sufle-
tului, stdpanegte peste firea cea neputincioasa gi infrdneazd pa-
timile, lyrpd trujia gi zidegte intru dragoste, biruiegte m'e9-
tegugurile garpelui 9i intdregte dragoslea cdtre Durnnezeu
1,M
PoCAINTA
pierde pagdnatatea 9i apropie de Dumnezeu. Pocdinfa este uniti
cu Biserica. Vai este ereticilor care zic cd nu este pocdintd.ill
Pdcatui salagluit in hup stdpAneste mintea 9i inima ca un
tiran. Sufletul, in trupul pacdtozului, este ca o pasdre in colivie
py ga o_oaie dusa spre ju4ghiere. Lanlurile 9i dulceafa pacatu-
lui.ll.robesc ca.pe un viteiz inldnguit sau ca pe un ,iriag cu
mdinile gi cu picioarele taiate, Pdcdtosul este un mort viu, un orb
ce,vede, o faptura indobitocita in care agezarea ticdloasd a pati-
milor pregdtegte osAnda vegnicd.
Pocaiilga eite stapAna patirnilor. ln calea ei sta insd, ruginea.
,,Sunt mulgi care din rugine igi lasa patirnile cele ascunse
nevindecate. Eu insa nu tdinuiesc multimea nedreptalilor celor
ce sunt in mine, nu ascund ruginea mea. Cd mai bine este pen-
tru mine cergind sd trdiesc, decAt ruginAndu-md de foame sa
mor cu ticilogie".so2
Contra sentimentului de rugine in Pociinf6 vorbegte luminat
SfAntul Ioan Guri de Aur, aratAnd ca pdcatul rugineazd, nu
Pocainla: ,,,Sunt doud lucruri: pacatul 9i Pbcainla. picatul e rana,
Pocdinfa e leacul. Precum in trup sunt rani gi leacuri, tot asa in
suflet suntpdcate gi Pocdinfa. Dar pacatul e hnpreunat cu
ruginea, iar Pocdinta aduce incredere 9i curaj. Ia seama cu luare-
aminte, te rog, ca nu cumva, incurcAnd rAnduiala, sd pierzi folo-
sul. Este rand gi leac, pdcat gi Pocainfa. in rand e puroi, in leac
de puroi; in pdcat puro,l, in pdcat ocard, in pacat rAs; in
:urdfarea
Pocainfa incredere, ln Pocdinla libertate, in Pocdinfa iurdfirea de
pacat. Ia seama cu luare aminte. Dupa pacat urmeazd rugine4
dupi PocdinJa increderea. Ai priceput ce spun ? Satana a r.t i*-
b'at randuiala asta 9i a dat pacatilui inciederea iar pocdinlei
ruginea".w
Cum duhul cel rdu schimba ordinea morald a lucrurilor gi
cum ruginea depdrteaza pe patimag de Pocainfi, Ioan Gurd de
Aur ne-o arata ln urmdtolu[text: ,,Unul e cuprins de o dorintd
nebund dupa o destrabalatd obgteascd, o urmbazd ca un rob, in-
trd in localul de desfrdu. Fdr:d sa-i fie rugine, fAra sA rogeurci se
impreunii. cu aceastfl desfrAnatd, savdrgegte pdcatul. Nicaieri
nu-i e rugine, nicaieri nu rogegte. Iese de acolo dupd sdvArsirea
picatului 9i ii e rugine sd se pocdiasci, Nefericituie cdnd ie-ai
14s
 P11.. II,ARION FE{,EA
impreunat cu desfrAnata nu ti-a fost ru.sine, iar cAnd ai venit sa
te pocaiegii, atuirci ti-e rusine ? Ia spune-mi, se rusineazdt? T)at
de ce nu se rugina 9i cAnd se deca desfrAului ? SavArseste fapta
si nu se rusineazS, iar de vorba ii c rusine ? Dar aceasta e o uri-
eltire a diavolului. In mijlocul picatului nu-i ingaduie sd-i fie
rusine, ci il lasd sd se dea in vileag, cdci stie cd dacd se rusineazd,
{uge de pacat. De Pocainta ii face sa-i fie rugine, cdci gtie cd de
rugilre nu se pocdiegte. Diavolul face doud rele deodatd, il
impinge spre pacat gi nu-l lasd sd se pocdiascd".5G
in inima omului este un rdzbor fdrd de odihna. Simturile
aprind pofta desfAtdriior gi sentimentele aprind placeri ce cautir
sd stingd puterea virtutii 9i giasul constiintei. Astfel, truputr irr
treg arde ca de pcrjar si de farrnece si sfArsegte in mreaja pier-
zdrii, dac6 nu se pocdieste. Inima intinata intineaza gi trupul,
dintr-un izvor necurat, curg gdnduri necurate, Cine insa cufeta
la Durnnezeu stinge rdul in fasd, prin Spovedanie, cdci m5,rtu-
risirea pdcatelor este inirna PocAinfei. Harul Spovedaniei stinge
focul poftelor gi imprumutd virtutii si constiintei putere birui-
toare.
Pocainta regelui David prilejuiegte SfAntului loan Gura de
Aur urmdtoarea frumoasd 9i justa observatie psihologicd:
,,Proorccul era in striciciune, mdrgdritarul in noroi. Dar nu-gi
ddduse seama cd pacituise, atAt de orbit era de patirna lui. CAnd
vizitiul e beat, carul merge in neorAnduiala, dar ceea ce e carui
gi vizitiul, acelagi lucru e trupul si sufietul. Dacd sufletul e in-
i5n!uit" atunci 9i trupul se idvf,leste in noroi. CAt timp vizitiul se
fine bine, 9i carul e mdnat bine, cdnd insd acesta igi pierde pute-
rile 9i nu poate sd lina frAnele, atunci se vede cd si carului ii
merge tare rdu. Tot a;a se intAmpld si cu omui: cdt timp sufletul
e tteai,9i vegheazd, si lrupul rimAne curat, dar cAnd sufletul e
intunecat, 9i trupul se bdldceste ln tina 9i des{atari. Si ce-a fdcut
David ? A preacurvit cu nevasta altuia, dar nu ptia pi nici n-a fost
invinovdtit de cineva, ;i asta cAnd era la adAnci bdtrAnete" Ca sd
intelegi, dacd cumva te dai nepdsdrii, ca nici tie nu-ti folosesie
parui carunt, gi iar[gi, cd nici tineretea nu poate sd-ti aduci vatd-
mare, dacd egti harnic 9i piin de rAvnd. Nu vArsta face mora-
vurile, ci faptele bune izvorasc din intelepciunea sufletului"56.
1"46
POCATNTA
Agadar izvorul pdcatului este in om, iar remediul lui este
virtutea gi harul Focaingei. Pdcatosul este un mort, ca gi Lazdr
din Evanghelie._Mdrturisirea inseamnd intoarcerea la vrat+ne
incredinfeaza Sfantul Grigorie cel Mare: ,,vedefi, uceniciidez-
dS legituri pe mortirl lnviat de lisus. Daca'ar fi aeifegat
l:1qt
un Lazdr mort, ar fi mipcat putreziciunea mai de graba delat
sd-gi arate puterea. Considerllia aceasta ne ingadui"e sd vedem
ca autoritatea pastorald nu trebuie sd lege ie aceia pe care
Etim ca stdpdnul nostru l-a readus la via;iprin harul iivietor.
Intoarcerea aceasta la viafd, chiar inainte c'a cel inviat ra ru.a
binele, se recunoagte in faptul ci-gi mdrturisegte pacatul. tisus
de asemene.a, in faga morinantului lui Lazdr, nrizice
la viafd", ci ,,vino af.ard". Orice pdcdtos atAta vreme"t.uino
cdt igi
ascunde pacatul ln adancul congtiingei sale este ineropit in
addncurile mormdnfului. Dar pacatosul vine la lumlna,'cind
spontan igi rndrturisegte mizeriile sale... mortul se scoali ! pd-
cdtosul igi mdrturiseste gregeala, odatd sculat, ucenicii il dez-
leagd, vreau sd,.zic, pastorii Bisericii ii ridica pedeapsa
t;;;"
ar rnerita-o acela care nu s-a rupinat sa martu?is."ria .d.u.. u
fdcut".ffi
Actui haric al dezlegdrii preotului incoroneazd spovedania.
Ascunse ln acidncimile io,nstiinf ei, pdcatere inhisteaz'd, inaluia,
nelinigtesc 9i ripesc omului viaga traita in ruminile pi'bucuiiie
harului divin. spo.vedania in schimb descarcd congtiinf4 in-
locuiegte intunericul cu lumina 9i moartea cu viafa kdita sub ploa-
ia harului sfintitor.
2. Partea cea mai insemnatd din studiul despre psiholoeia
Pocdinfei 1l alcituiegte capitolul despre convertire iaportuiei
9i
cu Poeainfa.
Irlu este ugor iucru a face pe oameni sd se recunoascd pdcd-
topi sau, dacd s-au recunoscu.l odatd ca atare, s6 fie detenriina;i
gi conviryi a nu mai pdcafui. Nofiunea de
,,pdcat,, este din ce in
9_e
qai gtearsd 9i congtiinfa rnorald a multd'r oarneni adormitd.
credinla religioasd 9i sensibilitatea morald in multe suftete iisa
loc indoielilor, indifereriismului, scepticismului, pozitivismului
sau chiar ateismului.
lrima consecinla a srdbirii'credinlei reli-
gioase pi a sentimenfului reiigios este slabire4 uneori .hirt t"-
747
 PR. ILATTION FETEA
perea frAnei morale. O cadere de pe tdrdmul reiigios este insofit{
de o scddere a moravurilor gi de o rnultime de ientimente con.
tradictorii care dezechilibreazi sufletul. Arrnonia lduntricd
cedeazi dizarmoniei, linistea nelinistii, bucuria durerii, pacea
conflictului launtric, multumirea nemuitumirii, placerea dez.
gustului de viafa 9i aga mai departe pdna la hagiiul disperarii,
O multime de mlrturisiri 9i autobiografii ne ditermina sd nu
avem nici o incredere in linistea sufleteasci a necredinciogilor gi
I pacato-;ilor. Ea este, cdnd este, numai aparenta. in fondul su-
fletului lor este tulburare la unii, clocot ia aifii pi mustrare de
cuget la tofi. Starea aceasta de crizd, confuzie 9i noapte internd
este, ca 9i o stare de boala, anormale.st Ea trezegte in 6m dorinla
de eliberare gi curdfire. Sub stapAnirea ei;omul mediteazd, cautd
rdspunsuri, luminiguri, siguranld linigtitoare spre care il povd-
fuielte ratiunea mistici a inimii, penhu a expliia 9i suporla mi-
zeria viefii.sos
Logica rece uneori poate da omului iluzia unei convingeri
antireligioase 9i atee. Dar aceasta nernultumeste si nu sat"urd
setea cereasca a sufletului. De cAte ori indilerenlii religiosi si ne-
credinciogii i9i shiga intr-o formd sau alta dorul dupflinigtea gi
curdfenia sufletului?... Cafi duhovnici nu au primit pi nu
primesc in fafa altarului gi in scaunul Marturisirii
fenitenfi care
exclami si se roagd invinpi de neputinld: ,,Pdrinte, ha-mi linistea
sufletului !...'s@
Sufletul omului este un mister, o enigmi ce nu se poate des-
cifra dupa toate regulile logicii.sto Moti'iele demonstr^arii logice
au in viafa sufleteascd a oamenilor un rol foarte insemnat,?ar
nu sunt suficiente pentm a impdca 9i linigti sufletele. Ele cer gi
incuviinlarea inimii, cdci motivele sentimentale satisfac mai
mult ca cele rafionale. Inima dd elan viefii 9i oferd c6mp de ma-
nifestare experientei religioase.stt Inima este izvorui drigostei gi
ratiunea rafiunii, dacd ne putem exprima asifel. CAnd eiigi afr-
m.d cu tdrie drepturile, omul e supus unui proces de adAncd
kansformare morald 9i intelectuala.
Ce inseamna toate aceste afirmalii gi constatari ? insernnd cd
in credinfa religioasd 9i in viafa morale se intdmpla experiente
care revolufioneazfi 9i transforrnd sufletul, se intAmirtA ras-
148
T,oCAINTA
turnari si inlocuiri, moarte si renagtere. Aceste experienfe se
numesc in limbaj teologic 9i psihologic conuertiri.
Pdcatul nagte ln om suferintd, contraste, dublare moralA si
nevoia unei alegeri intre viala qi neant, intre trerusaiim gi Ba-
bilon, intre Dumnezeu gi diavol. Doua ego-uri, doud inimi, doud
voinfe sunt intr-o crAncend lupta ce areia scop restabilirea uni-
tdtii sufletesti.5'2
Evolutia normald a unui caracter consti in unificarea vietii
sale interioarg in unificarea euiui real cu eul ideal.513 Este clasic
procesul acestei unificdri sufletesti in sufletul fericituiui Au-
gustiry pe urma luptei dinfre cele doud voinfe impdrtite, proces
ce se tntAlnegte in sufleteie tuturor convertililor fi peniten;ilor,
lntr-un grad mai mare sau mai mic: ,,Voin!a noud cire incepuse
sd existe in mine... nu era in stare sd biruiascd pe cealaltd, mult
mai veche si mai tare. Cele doud vointe ale mele se luptau 9i dis-
cordia lor imi sfAsia sufletul. ingelegem acum prin pioprla *ea
experienlii ce_ea ce c:tisem cd ,poftele trupului sunt potrianice
dulului 9i ale duhului. .potriztniie trupului" (Gal.'S, 1T)...
Cugetarile pe care le ridicam spre Tine erau asemenea efor-
turilor acelora care doresc sd se sioale si se scufunda din nou in
1om1ul ce-i cuprinde... Nu gtiam cum sd rdspund la chemarea
\g:.,,De;teapta-te cela ce donni 9i te scoala din morti 9i te aa lumina
Histos'-' (Ef: 5, 14).." intArziam sd mor fafd de moarte pentru a
reveni la viafa. Raul inradacinat avea mai mare stapAnire asupra
mea decAt binele, mai nou. Si cu cAt vedeam apropiindu-se Cli-
pa.hotdrdtoare,_cdnd hebuia sd devin o altd faptui.a, cu atdt ea
(clipa) ma umplea de groazd".s'a
Icoana aceasta a sufletului divizat de tulburari este de o
precizie psihologica desavArsiia. Ornul nu poate trai doua vieli
suprapuse. O r-lnitate noud, cautd. $i cu cAt Cregte suferinla gi re-
rnu.scarea penhu pdcate, r:u atdt unitatea aceasta kebuie sd se
realizez,e. Viafa noud incepe prin moartea eului vechi, atunci
cdnd idr-:ile noi se coc in umbra si apoi strdlucesc la lumina
congtiin,leistt sau, cu alte cuvinte, cAnd fortele subconstiente -
dupa incubafie 9i cerebralie * triumfi, lent sau subit:9i se re-
varsd asupra cercului luminos al congtiintei. Dupd dezagre-
gaxe urmeazd ruptura, dupd ruptura cristalizare 9i aparllia
149

PR.ILATTION FETEA
unui stil nou de viafa. Fenomenul acesta sufletesc se nurnegte
convertire, adicd intoarcere prin evolutie sau revolulie laun-
tricd la slujirea unui ideal de perfecliune cregtind, la Dum-
nezeu"
W. James descrie procesul psihologic al cr:nvertirii in felul
urmdtor: Psihologia ne vorbegte de asociafii de idei ce stau in
grupuri aparte, ca gi sentimentele, in labirintul subteranelor
viefii interioare. intre diferitele lor grupuri se face opozifie. Frin
puterea emoliei se intdmpld cd cele de Ia centru trec la periferie
pi cele de la periferie, la centru. ,,Convertirea unui om e trecerea
de la periferie la centru al unui grup de idei 9i impulsuri reii
gioase care devin de acum inainte focarul permanent al energiei
personale".stu Nici observatorul, nici subiectul nu pot explica
depiin acest proces, cum un sistern de idei poate cregle sau slabi
gi cum un grup de sentimente, idei si credinfe vii gi calde se
ridicd pe ruina altui grup de sentimentg idei gi credinle moarte,
In acest act lucreazd gi un ,,deget rrdsterios" - interventia lui
Dumnezeu in convertire - care ddrdmd lent sau subit eul vechi,
aga dupa cum o casd poate fi ddrAmata cdramidd cu cdrdmidd
sau distrusa deodata prin explozie. Important e momentul cAnd
gi cum ajunge omul la,,convingerea pdcatului" si la necesitatea
harului dumnezeiesc. Cdci pacatul obsedeazd sufletul, ca o du-
rere fizicd trupul. Provoacd in noi dorinla si trebuinfa mdniuirii
gi nu ne linistegte pAna ce sufleful nu are experienta unui ajutor
de sus gi convingerea ca l-a primit.
Convertirea urmdregte ,,mAntuirea de pAcat", ca 9i Pocainfa.
in convertire se impaci raliunea cu in^ima. O credinfa noud
apare/ o ',ria!d noud se nagte. Cele vechi au trecut gi iata noi si cu-
rate s-au ardtat toate gAndurile gi simtirile omului.slT
Convertirea e sfdrfimare de orgoliu gi sfArgit de anarhie inter-
nd, este o renagtere de entuziasm, o schimbare la fafa sufletului,
o intoarcere acasd.sts Dupa cum pasiunile schimba sensibilitatea,
iar brutalitatea instinctelor ucide delicatetea sentimentelor, apa
convertirea schimbd gustul viefii, descoperd raul 9i organizeazd
viafa morala dupa un principiu nou, dupa o invdldturd sfintd,
cregtin5. Convertirea smulge sufletele din coruplia riuiui 51e 9i
are mai presus de toate un caracter religios.s2o Convertirea este o
150
POCATNTA
vi.ctorie asupra naturii cdzute, o emancipare, o cregtere de
ener-
gie, un cer nou gi unpamAnt nou. Viafa .onuurti* pri*u*.
frin
o valoare noua. credinfa prin convertire tresare, se ajuta
se ilu-
mineazd intelectual gi moral.trl
Dupa Th. Mainage, convertitul este un om intors la viata
cregtind. ,,lnteiigenfasa, vointa sa, pasiunile sale se lasa snaba_
hrte, impregnate de seva evangl-,ufi.6".s:: Fizionomia moraid a
convertitului este esential schiribatd, strdbatuta gi transfiguratd
de vilp,Evangheliei. intelege adeviruri nein;elese
fil"J;i
capabil de eforruri superioare celor dinainte de convertire si in-"
sdgi.lumea o privegte imbracatd in aureola unei frumuseli
ne-
avute.
Cnj-a de capetenie a convertitului este eliberarea din
.ianturile
patimilorsi ale pacatelor. starbrrck remarcd foarte iust
acest fapt cand scrie: ,,in spiritul unui candidat la .oou*ltir.
sunt doud lucruri: de o parte decdderea sa prezentd, pdcatul
de
cgg d_oleote sd scape, cl-e alta parte idealui pozitiv'pe .ur. ur_
pra sa-l rcanzeze.lnsi sentimentui pdcatului sau este in cam-
pul congtiinfei o regiune mqlt mai distinctd decat idealul in-
trevdzut prin imaginafia sa. In cele mai multe cazuri se poate
zrce cd pdcatul absoarbe toata atentia in aga fel incat.o.,ueitir"u
este o lupta peniru a scdpa mai degraba ae pacard..ai-u.u..ri
Pertectlunea-".'"
, Intr-adevdr,
ou:a,ny
pricina convertirii este intdi de ioate pdcatur,
ar fi pdcatul nu ar fi nici convertirea. Raul tulbuia pacea
sufletului. Durerea pacatului nelinisteste gi tortureaza pe 6m
ca
un,urshumenj.de pedeapsd. Ea cere Mdrturisirea r5ului, ener_
totald."'
ry il lntr-unAga
vedanle.
incAt esenfialul unei convertiri este o Spo_
anumit sens, convertirea este o pocdintd si iro-
cainta o conlnertire, cdci cine se pocdiegte este chemat si se
converteascd, sd-gi schimbe viata.str
Totugi convertire4 ca. fernomen sufletesc, nu poate fi identifi-
r'atd cu Pociiinta ca Taini si virtute evanghelica.'Din capul
locu-
lui noti'nea ,,convertfue" a'e o sferd milt mai rest arira alcat
,,Poci.inta". Convertirea incepe pocdinta, dar nu o cuprirrde.
Fiecare penitent trebuie sa fie un .o.,uuriit qi fiec*e-c.i"r.itit
trebuie sa se purifice pe calea pocdinfei harice.
151
 [,R.ILARION FELEA
Convertitii fac emolionante mdrturisiri de pdcate, isi descar-
ci constiinfa pentru a-qi dobAndi pacea sufletului. In felul aces-
ta convertirea este inceputul Pocainfei, dar pi scopul ei.
Orice Pocdinfa este de dorit sd fie mai intAi o convertire si
orice penitent sd se intoarcd la casa sa un om nou/ ul't conver-
tit. Numai in felul acesta Taina SfAnta igi da roadele sale de-
piine.
3. Protestantismul gi secteie izvorAte din el au pdstrat din
Pocainla numai o vaga mirturisire facutd direct lui Dum-
nezeu, {drA nici o practicd a Spovedaniei 9i f[ra nici o mijlocire
haricd.
Greseala aceasta nu are nici o scuzd, deoarece Mdrturisirea
este ceva normal gi necesar in viala omului. Mdrturisirea pd-
catelor este o ,,terapeuticd morali de subtila psihologie". Ea
usureazd sufletui gi lacrimile pe care le varsd uneori penitenfii
,,dovedesc tocmai binefacerile acestei derivatii psihice, acestei
descdrcdri si liberari sufl etegti".s26
Mdrturisirea corespunde nevoilor vietii interioare fiind ,,una
dinhe formele de purificare de care credinciosul are hebuinfd"
cAnd vrea sd intre in raport cu divinitatea. Cel ce se mdrturisegte
se dezbracd de ipocrizie gi se vede aga curn e, corupiia lui devine
ardtatd".527 Acelagi psiholog al convertirii gi al experienlei reli-
gioase afirmd cd praciica Mirturisirii la protestanfi a disparut
farA ca ei sd poata arita destule cauze ale acesfui fenomen isto-
tic, cu toate cd Biserica a inlocuit Marturisirea publici cu cea se-
cretd, ca sd sporeasca curajul penitenfilor.s2s
Practica mdrturisirilor gi a expierilor penitenfiale, precum
am vizut in inhoducerea studiului de fafd, este anticd pi uni-
versald. gi folosita ca un remediu de ugurare a contrarietdlilor
afective. Cdci ,,omul plin mdrturisire isi descarcd sufletul, isi ri-
dicd o piaha de pe inimd, adicd recapdtd libertatea de atitudir"re
f .. rtt
arecnva .*'
a10
Sunt atAtia pacltogi, pentru care Pocdinfa haricd este o bine-
facere si o necesitate absolutd. Nu pot avea liniste pAnd ce nu-gi
spovedesc pdcatele sau pAnd ce nu isi impdrtdsesc cuiva mizeria
vietii lor sufletegti. CAfi penitenli nu sunt care igi striga public
picateie 9i cautd setogi un cuvAnt de mdngAiere duhovniceascd ?
152
POCATNTA
in adunari duhovnicesti, indeosebi in cere ale oastei Domnului,
auzim adeseori impresionante mdrturisiri publice ale pdcateior,
datorate mai ales penitentiior care se intoic la Biserich, dupa o
viata hiiti in rele. Iatd una pe care am ascultai-o ru clemuit de
Ia un cantdre! de strand (aium), ioan Arderean din Miciiaca,
Arad: ,,...Eram cel mai pdcatos: in Duminici gi sdrbitori um-
biarn din crdgmi ln crfrsma cu cufitul la cizmd, inluro* au tout.
cele sfinte gi ficearn toate pdcatele. De ra o vreme s-a infiripat
i^ suflet'l meu un garrd_ bun: sd merg la bisericd ri ra ma s$o-
vedesc..M-am apropiat de strani, amirceput sd cdnt si sd citLsc
in.cartile de slujb_a ale Bisericii. M-am spovedit gi preotul...
mr-a spus cd am sd dau o lupta grea cu paiimile. Asa i fost. Nu
-sa-
stiam cum sd md'despart de ndlravurili cele rele. Cel rau,
tana, se finea de mine gi eu nu md puteam lepada de el. Atunci,
ce sd fac ? .., Am chemat pe Domriul
9i El mia ajutat prin pos_
turile 9i,rugaciunile Biserjcii. cdnd arfii *.tguui, uuhinicla ta
petreceri, eir imi chinuiam trupul cu postul
;Y-*i uurut.u*-ru-
fletul cu rugdciunea. $i asa, acum am^ajuns sd nu md mai satur
de ru.gdciunile 9i de cdntdrile Bisericii, nici de cuvintele ce
ie
gura preofilor. Acum iubesc Biserica penku ca
:td,9:l
invdtdturile ei sunt sfinte pi mdntuitoare. gtiu cd strimogii
itiu ca
noqlri au fost mai buni decdt noi gi eu ap vrea ca 9i noi
-cresiini
sa fim ca ei..,"
Iatd o mult grditoare pilda de Mdrturisire publicd a pd-
catelor, izvorata din necesitatea psihorogicd a spovedirii ji a
iertdrii. Mdrturisirea direcid, verbira gi selretd a pacatelor d,iz-
,
legarea sacerdotald 9i implinirea canoanelor de pocainta, c. ,l
niirturisirea publica sunt bi.nefaceri care din punct de'vedere
psihclogic nu.pot fi subliniate deajuns. Ele nu se justificd nu-
mai prin origi'ea lor biblica si bisericeasci, ci gi prin necesi-
tatea lorfiLreasca,.psihologicii.
ornenegti. organismul pslho-fizic -Mdrturisirea este o tdge a naturii
isi cere in chip ff,esc si im-
perios eliminarea din sine a rduiui si a prisosului. orice'peni-
tent se doregte descdrcat cle raspunderi gi se simte muli mai
u.gurat.cand gdsegte un pdrtag confidentelor gi suferinfelor sale
9i cdnd spoveclania lui-primeste pecetea unei intalnlri harice
cu Hristos-
153
 PIT. ITATTION F"EIEA
Mdrturisirea gi dezlegarea pdcatelor este un procedeu sis-
tematic pentru a descoperi 9i inketine optimismul spiritual 9i in
acelagi timp pentru a depdrta pe om de sub puteiea rdului.s3o
Marfurisirea aduce o descf,rcare de congtiinf4 dezlegatrea, ugu-
rarea sufleteascd. Prin dezlegare, omul se sirnte eliberat, curdtat,
rndntuit.
Pacatul produce durere si orice durere se cere mdrfurisitd si
precum o bucurie mdrturisitd cregte, iot aga o durere mdrfurisitd
scade.
La fel stdm gi cu valoarea psihologica a canonului de Fo-
cdinfa. Idealul Bisericii este un ideal de sfinfenie. Penhu susi
finerea idealului gi combaterea imoralitdtii, Biserica sfdtuiegte
pe membrii ei a se supune unor reguli canonice care alcdtuiesc
discipiina ei, unui ansamblu de precautii ce urmiresc pdstrarea
spiritului viu. Scopul disciplinei nu este de a reprimasau de a
pedepsi, ci a ridica pe cei cdzufi,s3l a afirma idealul Bisericii 9i a
sancliona valoarea principiilor sau dogrnelor ei. Disciplina ur-
mdregte indreptarea pacatogilor, trezirea cdinfei, educatia si
finerea fteazl, a congtiintei lor morale. Deci are un scop peda-
gogic, ca omul nou si hiiascd in conforrnitate cu idealul la care
s-a convertit. Implinirea unui canon de Pocdintd are acelagi
scop, cura animae. Valoarea lui pedagogici rezultd din kebuinta
sufleteascd a penitentilor de a repaia-gi ispagi grepelile fdcute
conha idealului Bisericii. Nimic mai firesc si mai folositor in Po-
cdinti decdt ciinfa pentru pdcate 9i bunivoinfa de a implini un
canon care sd le ispigeascd.
Asffel este de neinleles de ce protestantismul a desfiinfat o Taini
ca Pocainf4 a cdrei necesitate gi binefacere se susfine tot affit de bine
prin arg'umente biblice, cAt gi prin argumente psihologice.
4. In actul convertirii gi peste tot in Pocainf4 joaci un rol
insemnat emolia religioasd. Sunt misionari care cred ci scopul
prirrcipal al predicii este si trezeasci in sufletele ascultAtorilor
emolii cAt mai puternice gi a9a sd-i determine mai ugor Ia con-
vertire gi Pocainfa.
Nirneni nu tdgaduiegte insemnitatea emofiei 9i necesitatea
ei in viala religioasd. O emolie puternicd, provocatd de o expe-
rienli religioasd vie, renagte credinla gi ne;[ace sa simfim divi-
154
POCAINTA
nuf indeamnd la adorare sfAnta gi trezegte in noi sentimentul
sublimului. insi trebuie tinut seami cd emoliile prod"uc suges-
tii, dar fArA durata.s32 Trec repede gi convertirile iamdn apaien-
te, necristalizate. Emotia este un mijloc artificial de a pioduce
gesturi gi cuvinte care de foarte multe ori nu corespund rea-
liffitii.
Exaltarea sentimentului religios si frazele pioase ascund ade-
seori formule fariseice 9i prod"uc devieri pagubitoare. in toate
emofiile este o pidcere, o crizd de voluptate.Sentimentul hezit
are trebuinfd de senzatii care ia rAndul lor provoacd dorinte
vagi, dar intense. A.sa se face ci sunt aduniri pioase care incep
prin spirit 9i ispravesc prin carne, cum sunt de pilda adunarile
sectelor mistice, inochentigti, hlAgti s.a.533 Agitatiile sentimentale
se atrag si se impaci usor cu imoralitatea. Nu tin mult cont de
logica. Este deci o gregeald a cultiva numai emofi4 pentru a du-
ce la crizd gi apoi la convertire.sv Sentimenful esie un fenomen
instabil, e orb. De aceea trebuie completat, reglementat gi lumi-
nat prin lrwafamant dogmatic gi evanghelizare morala. Principi-
ile conduc viata. Numai emofiile legate de principii, de convin-
geri 9i de cunogtinfe adevdrate sunt binefaCatoare.
Aici intervine roiul insemnat al teologiei in convertire si in
Pocdinfa. Cdci teoiogia, prin demonstraliile ei biblice, patristice
9i rafionale, aritAnd cdderea omului si necesitatea harului, des-
chide ugile Pocainfei si prin aceasta conhibuie la indreptarea si
indulcirea moravurilor. Cunoagterea religioasd u3t duce la con-
vertire atdt persoane cAt si comunitili intregi.ss Emofia, in acest
caz, merge paralel cu demonsbafia logica, ceea ce constituie un
bine ce nu mai e necesar sa fie subliniai.
5. LTnul dintre rnarile rosturi duhovnicegti ale Focdinfei este
infr&narea trufiei gi cunoagterea de sine. Caiea prin care
ajungem ia cunoasterea justd a valorii proprii este iercetarea
conptiinfei. Fiecare penitent este chemat ca inainte de a pagi la
Mdrturjrsire si-gi faci un exarnen sever ai congtiinlei, sA-li
oglindeascd, - prin meditalie -, viala reiigioasd gi morald in lu-
mina credintei gi a invdfaturilor biblice. CAnd acest examen
este fdcut cu deaminuntul, sarcina preotulrui duhovnic este
foarte mult upuratd. Insusi penitentul isi sin:rte sufletul mult
155
 PR" ILAI1ION FELEA
mai uFor gi mai impacat in sine, cAnd i9i face Spovedania
pregatit in aga fel, ca sd nu uite nimic nemdrturisit din tot raul
ce-i apasd pe inimd.
Iati aici un tablou de intrebdri, imprumutat dinh-o carte de
rugiciuni,s3t care inlesneste foarte mult cercetarea congtiintei:
^ IntAi penitentul se va examina asupra lylarturisirii si a
Cuminecirii sale precedente.
Dacd a uitat, a retinut sar.l a invdluit ceva in M[rturisirea sa,
ce si din ce pricini.
Dacd s-a mdrturisit fara parerea de rdu de a fi pacatuit gi fara
hotdrArea de a nu mai pdcdtui.
Dacd s-a cuminecat fdrd reculegerea 9i evlavia cuvenitd.
Dacd nu a sfintit ziua Cuminechrii.
Dacd nu a implinit sau a implinit rdu canonul ce i s-a impus.
Dacd a recdzut in aceleasi pdcate pentru cd nu a facut tba'ce
sfortarile pentru a le evita.
Asupra poruncii tnthi Si a doua a lui Duttmezeu. CREDINTA.
Dacd a tagaduit sau a refuzat a crede toate articolele sau un
oarecare articol Ce credintd, pe care le invatd Biserica sobor-
niceasci, apostolicd gi care este acest articol.
,Dac-a s-a expus in primejdia de a-si pierde credinta, as-
cultdnd de desfrdnati, necredinciogi sau de-eretici, discutAnd cu
ei sau citind carlile lor fara lipsa 9i fAra invoire (dacd ele sur.t
osdndite) gi fara a avea cunostinlele necesare pentru a nu se ldsa
inpelat de cuprinsul ior.
Dacd s-a indoit inadins de un adevdr de cedintd.
Dacd stie cd nu este decdt un Dumnezeu in Trei Persoane, ci
Persoana a doua S-a facut on; cd iisus Hristos, Dumnezeu si
Om deod,atd, a suferit moartea penhu pacatele noasfre, ci a in-
viat gi S-a indltat la cer.
Dacd cunoaste Simbolul credintei, rugdciunea,,Tatil nostru",
poruncile lui Dumnezeu gi ale Bisericii, datoriile fati de statui
sAu.ftggle!g cTe Ie-aprimit sau e la vArsta de a le primi.
SPEMNTA. Dacd, deznadajduind de mdntuire, i intArziat
sd se pocaiascd.
Dacd a amAnat intoarcerea (convertirea) sa avAnd prea mare
incredere in milostivirea lui Dumnezeu si in puterile
froprii.
156
POCATNTA.
Dacd a agteptat de la sine ir,sugi sau de la propria sa indelei-
-lucfuriior
nicire succesul bun al intreprinderilor si al sale, fie
penlru cele sufletegti, fie pentru cele vremelnice.
Daca si-a atribuit siesi bunurile duhovnicegti sau vremelnice
pe care le-a primit 9i dacd.a intdrziat a multumi pentru ele lui
Dumnezeu.
DRAGOSTEA. Daca a avut sentimente de urd, dezgust, dis-
pret contra lui Dumnezeu sau impotriva iucrurilor lui Dum-
nezeu.
Daca a fdcut cu mAhnire, cu nepdsare, cu hAnddvie sau cu
neglijenfa datoriile fafa de Dumneziu.
Q3ca.a
preferat pldcerea sa, sdndtatea sa, bunurile saie, pri-
etenii sdi ;i orice lucru, dragostei fap de Dumnezeu
RELIGIA. Dacd a adorat pe Dumnezeu si s-a rugat in fiecare
zi mai ales dimineata 9i seara.
Daci a blestemat (injurat) numele sfAnt al lui Dumnezeu.
Dacd a pAngarit lucrurile sfinte, Tainele, moagtele si icoanele
sfintilor etc.
. Dacd a profanat bisericile, pricinuind sau ddnd intAlniri si
facand aici'orice alt pacat.
Dacd a abuzat de cuvintele Sfintei Scripturi, in glumi sau in-
lrebuinfAndu-ie in c6ntece sau in convorbiri lumeili.
Daci a aiergat la demoni, dacd s-a folosit de vraji, farmece etc.
Dacd a consultat ghicitori ca si-i spuna norocul.
Dacd a fdcut oarecare fagaduinfa, cu ugurinfd, cu indrdzneald
sau_far5 gAndul de a o impl,ini.
Dac.a nu a impiinit sau a intArziat prea rnult a implini ceea ce
"
a fagaduit lui Dumnezeu.
Aaryra poruncii a treia.
Dace{ a.jurat prin.orice jularnAnt contra adevdrului sau pen-
tru a iiniari un lucru fals sau ile care se indoieste sau chiar inion-
formitate cu adevdrul, dar fari necesitate.
. Puga s-a jurat cu biestem asupra sa sau asupra apro;rpelui,
dorindu-i osdnda, rnoartea ei:c.
Dacir a fagaduit cu juramAni de a face oarecax.e rdu sau oare-
care lu.cru pe care nu ar fi avut gAnd sd-l fac5.
Daci a uitat de ceea ce a. fagaduit prin jurdmdnt.
157
 PIT. N,,ARIO}.{ FELEA
POCAINTA
Asupra pot'uncii a patra.
i),rcd s-au despdrtit fdrd, cauze legitime.
Dacd a lucrat sau a ficut pe cineva sd lucreze Duminica lu-
it,rcd triiesc in geiozie, fAra nici un temei.
cruri oprite.
it,rcd au ajuns la invinuiri, dispref si ura unul conha celuilalt.
Dacd a folosit Durninica sau o parte din ziua aceasta sfdnta,
It,rcd nu au voit sd se sufere si sd se ajute in neputinfele gi tre-
in preumbldri nefolositoare, jocuri, petreceri etc.
!,rrl,.le lor.
DacI a folosit-o in desfrdu, dacd a pAngarit-o prin fapie cri-
minale gi scandaloase. refuzat sd se supund in cauze drepte sau a voit
lr,rcd femeia a

Dacd a lipsit de la slujbeie dumnezeiegti din parohia sa. ;,,t,rpAneascd 9i sd comande.

Asupraporuncii a cincea. COP[, SERVITORI gl ALTi INFERI- it,rcd bdrbatul e fara bundvointd 9i lngaduinta in iucrurile
oRi. Fr r11i5g.

Dacd nu s-au supus sau s-au supus cu irnpokivire tatdiui, '\,uprn poruncii n gasefi.
mamei, stdpdnului sau superiorului sdu. i),rcd a ridicat viala cuiva, dacd a voit sd i-o ridice sau sd si-o
Daca i-a urAt, dacd le-a dorit moartea sau alt riu. eiir r' pC ? S&.
Dacd a indriznit si ridice mAna impotriva lor. lr,rcd d rdni.t sau lovit.
Dacd s-a impokivit dojenilor 9i pedepselor ior sau nu a tinut ir,rcd a avut urd, pisma sau dispre! fafa de aproapele.
seamd de ele. i),rcd s-a liisat rapit de mAnie, dacd 9i-a manifestat-o si cum.
Dacd i-a fdcut cu voia si se supere. It,rcd a injurat, a ocdrdt, a dorit sau a procurat aproapelui un
Dacd nu le-a aritat respecful cuvenit. +r rr,ll'ecale.
Dacd nu i-a ajutat la trebuinfele lor. ll,rcd s-a rdzbunat, dacd a cauiat mijloace de rizbunare sau
Dacd a intArziat a le implini ultimele lor vointe. sf, cugete la ele.
= I'liicut
paga s-a supus lor ln lucruri contrare legii lui Dumnezeu. ir,rcd a refuzat sA ierte, sd se impace, sd priveascd sau sd
TATtr, MAME gr ALTr SUPERIOT{.r. clr'uscd persoanele care i-au fdcut o oarecare nedreptate.
Daci a urdt pe unul din copiii sai. ir,rcd s-a ptrAns de ele cu ciudd gi urd.
Dacd a preferat pe unul aituia fdrd dreptate. It,rcd a refuzat sa-gi ceara iertare si sd facd prima incercare
Dacd i-a angajat intr-o situafie contrara vocatiei lor. + Lr fost nedreptalit.
Daca a neglijat sd invefe sau sd facd sd-i invete pe cei de sub li,rcd s-a aparat cu dugmdnie gi a refuzat caile drepte de im-
conducerea sa.
F,1l().
Dacd nu i-a indreptat sau a facut-o aceasta prin violen!6. It,rcd apdrAnd, a finut urd in contra parfii conhare, dacd a zis
Dacd i-a vdtdmat lara pricina.
s,,r ldcut sd se rosteascd lucruri neprielnice gi care nu erau
Daci nu s-a ingrijit de hrana si inlretinerea lor. * r':irll'€ CaUZei Sale.
Dacd le-a cerut lucruri contrare legii lui Dumnezeu.
ir,rrd s-a bucurat de rdul ilproapelui.
Dacd nu le-a dat vreme sa-gi impiineascd datoriile de cregtin.
It,ud a afdlat sau a inhetinut dezbinari.
Daca a cerut de la ei lucruri pe -are nu le puteau face gi dacd
l),rcd a dus pe cineva la pircat prin pilde rele, sfaturi rele sau
le-a stricat sdnitatea.
Dacd n-a avut grija de durerile;i trebuinfele ior. 'rt'e arlt chip.
!),rt:i nu a prirnit pe aproapele sdu cAnd era obligat daci l-a
_ SqT 5I SOTIE. Dacd le-a lipsit fidelitatea, iubirea, respectul si .,l,rt in pornirile sale.
alte datorii pe care sunt obligafi a le implini unul fala de ceialalt.
It rcd l-a primit cu rdutate sau fird prudenfd.
158
159
 PT{..II,ARION FEI,EA
Asupra poruncii a gaptea.
Dacd a ficut un pdcat contra curdfiei .gi a modestiei, prin
cugetdri, dorinfe, priviri, cuvir"lte, c&ntece, fapte etc.
Daca a fost la comedie, oper6, Ia bal"
Dacd s-a irnbrdcat lntr-un chip necuviincios.
Dacd a fdcut sau pistreaza picluri sau figuri de ocar6,
Daca a citit sau a fdcut sd se citeascd carfi rele.
Dacd a bdut sau a mdncat peste masurf,.
,. .. Dacd a cercetat circiumile ;i a fdcut aici destrabalari.
''' Asupra poruncii a opta gi a zecea.
Daca a luat bunul altuia prin inseliciune sau prin silnicie.
Dacd a contribuit sau a participat la furt.
Dacd a ascuns gi a curnparat ceea ce stia cd a fost furat.
Dacd a refuzat sau a lntdrziat a restifui bunul altuia, a restitui
depunere4 a plati datoriile, amaneieie sau salariile servitorilor gi
ale lucratorilor.
Dacd nu a voit silucrezepenhu a ajunge in starea de a plati.
DacS_ gasind un obiect gi l-a insugit sau nu s-a grabit sd-i afle
stapdnul.
Dacd a imprumutat, depi gtia cd nu poate restitui.
Dacd a ingelat vAnzdnd sau cumpdrdnd.
Dacd a cumparat_de la persoane de la care nu trebuia si cumpere.
Dacd s-a pretat la camdtd.
Daca a fost zgdrcit, rAvnind bogAfii gi crufAnd ce-i necesar,
pentru a le spori sau pdstra.
DacX a intelat ia joc.
Daca a jucat jocuri nepermise.
Daca a jucat jocuri ploeste, singur sau in fata altor persoane.
Daca a cheltuit banul fara nici o noimd.
Daci a neglijat a face milostenie, dupa bunurile sale sau
dupa trebr-lintele sdracilor.
Dacd a cerut milostenie fdrd a-i lipsi, pentru a trdi in lenevie
sau. ln neruginare, fdrd considerare gi fdrd respect.
Asupra poruncii n noua.
Dacd a mdrturisit strdmb, depunAnd mdrturie contra ade-
vdrului in fafa superiorilor bisericegti sau a judecdtorilor
laici.
160
POCAINTA
Dacd a corupt martorii, a fabricat acte false, a sustras titiurile
adevdrate sau a pldsmuit ordonante de plati etc.
Daca a minfit 9i din ce pricina.
Dacd a judecat sau a bdnuit fdrd temei pe aproapele sau.
Daca a vorbit de rdu descoperind un oarecare secret ir:r pagu-
ba aproapelui.
Dacd l-a calomniat impuiAndu-i lucruri false.
Daca a ascultat cu placere clevetirea sau calomnia.
Dacd a cAntat sau a fdcut sa se cdnte cdntece contra cinstei
aproapelui.
Dacd a violai secretul ce i s-a incredinlat.
Dacd a citit din curiozitate scrisorile suise altuia.
Asupr a por an cilor Bis eri cii.
Daci a dispretuit sau a pAngarit sdrbdtorile, cumpdrAnd,
vAnzind sa',1 lucrdnd iucrdri oprite, sau daci a ignorat a folosi
zilele acestea in slujba lui Dumnezeu.
Dacd a lipsit de-a asculta Liturghia de Duminicd 9i a fine sdr-
batorile obligatorii.
Daci a ascultat-o fdrd atentie gi fara respect.
Dacd a dispreluii sau a neglijat a lua parte la Liturghia Bise-
ricii,la predicd 9i la invaiatura,
Dacd a trecut anul fira a se apropia de Taina Pocainfei.
Dac[, ajuns la vArsta discreliunii, nu s-a cuminecat in paro-
hia sa inainte de Pagti.
Daca Mdrturisirea sa a fost fdrd valoare si Cuminecarea pas-
cald sacriiegiu"
Dacd a tinut posturile rAnciuite de Bisericd.
Dacd a mAncat carne gi o'ui in zilele de post fdra nici o cauzd
legitim[ 9i fara hrvoirea preotului bisericii,"s
Folosul unei astfel de cercetS,ri a congtiinfei este mai presus
de orice indoiaia pentru odce om. Cflnd penitentul se coboard in
tainele inimii si std de vorbd cu sine insugi, in tacere si in sin-
gurdtate, a fdcut prirnul pas spre o Pociinla sincerd 9i a implinit
cel mai. insemnat lucru inainte de primirea Tainei, pregdtirea
duhovniceascd.
Din cercetarea congtiinlei izvoragte smerenia, biruinta ruginii
9i cunoapterea dreapti a valorii sau a nevredniciei personale.
L61,
 PR.II.AI{.TON FEIEA
Cercetarea congtiinlei pregdtegte terenul pentru primirea cu
vrednicie a harului dumnezeiesc gi a cuv6ntuiui de indrumare
cregtineascd. Este una dintre datoriile sf.inte ale penitentilor ina-
inte-de a se apropia de scaunul Mdrturisirii.
6. Daca pentru penitent cercetarea constiinfei este o datorie
sfAntd, pentru duhovnic indrumarea 9i indreptarea congtiinfei
penitenlilor este sarcina cea mai grea. Aici se aratd vrednicia ce
inalla gi rdspunderea cea mare ce apasd sufletui preofilor
duhovnici. Nu este chemare mai inaltd ca duhovnicia. Aici este
toatd puterea gi Taina Preotiel cdci aici igi aratd preotul destoini-
cia duhovniceascd gi calitatea sa extraordinard de mijlocitor ln-
tre om gi Dumnezeu.
Este un moment suprem acesta, cAnd penitentul se predA in
grija duhovnicului si cdnd agteaptd de la ei sfatul care si-l indru-
meze cum sa lupte cu pdcaful, cum sd se vindece de patirni gi
cum sd se intdreascd in viala evangheiicd.
Ce va face duhovnicul in momentul acesta de o neprefuitd
valoare psihoiogica cum va sdri in ajutorul penitentului pi la ce
fel de hatament il va supune, nu este locul sd ar[tdm aici. Subli-
niem numai ca, pentru a fi pregatit ca sd fie la inalfimea acestei
clipe hotdrAtoare, duhovnicului i se cere sai fie patruns de misti-
ca rugdciunilor, sd find posturile, sd aiba multa experienld reli-
gioasd, tact pastoral 9i o bogatd culturd adunatd din carfile du-
hovnicegti ale Bisericii, indeosebi din:
a) Sfhnta Scnpturd, citita 9i meditata zilnic,
b) Cartea foarte folositoare de suflet, (despre care am vorbit
mai inainte) Spoaedania pi duhoanicia de Pr. P. Vintilescu, de-
canui Facultafii de Teologie din Bucuregti gt Spoaedania sau
Mdrtuisirea pdcatelor, de mitropolitul Antonie Hrapovitchi al
Kievului.s3e Prima este un tralat intreg despre arta gi tehnica
Spovedaniei gi a duhovniciei. In cuprinsul ei se dau bogate in-
drumili pastorale 9i psihologice privitoare la rAnduiala Mir-
turisirii 9i la indreptarea penitentului prin sfaturi 9i epitimii.
A doua lucrare intregegte pe cea dintAi, cici ne pune la in-
demdnd cele mai prelioase indrumari duhovnicegti pentru in-
dreptarea con$tiinfei penitentilor. Avem aici,,tratamentul
spiritual" al penitenfilor care suferd de necredinfd sau sunt
162
POCAINTA
slabi ln credinfd, tratamentul scrupulozitatii in Mdrturisire, al
fricii unora de a-si descoperi picatele, al indreptalirii pi
ingelarii de sine a altora, tratamentul bolilor voinfeisi aie ini-
mii: mAnia, desfrAui, befia, invidia, arghirofilia gi alte patimi
.jpacate, precum si mijioacele prin care se pot lecui, adiia epi-
timiile.
Fiecare pacat igi are cauza sa gi remediul sdu duhovnicesc.
Tratat fiecare pacat in parte gi cu iscusinti psihoiogicd, se poate
tamadui ca orice boald trupeascd, bineinteles dacd e Uine c,lnos-
cutd. Iatd de ce socotim cd un duhovnic nu poate fi la inaltimea
chemarii lui dacd nu trdiegte in atmosfera rugdciunii 9i dacd nu
s.q inqniLa zilnic din tot felul
din carfile mai sus pornenite.no
49.*ti duhovnicesti sau cel pulin
7. Din Taina Poiain;ei gi a Marturisirii se revarsd o bogafie de
binefaceri.
Pentru siocietate: imbundtdlirea morali 9i deci calitativa a
membrilor ei..
Pentru Biserici: impiinirea rosturilor ei salvatoare gi sfinli-
toare.
Penhu persoane, ,,roadele Pociintei sunt acestea: oprirea de
1g pdcate, deschiderea raiului, dupa cuvAntul ce zice:
,,Astdzi aei
f cu mine in rli", intoarcerea suTletuiui intru cea dintdi a lui
fireascd agezare gi odihna, dupd cuvAntui ce zice: ,,intoarce-te
sufletul meu tntru adihna ta", inipoierea cinstei pe care prin pa-
cat am pierdut, precum s-a faCut la fiul cel curvar, caci iice
evanghetristul Luca: ,,-Aducefi podoaba cea dintdi gi tmbrdcafi pe el",
veselia gi bucuria suflefului, pentru care zice proorocui: ,,'Bltcl.t-
rfl-se-r)a sufl,etul meu intru Dor,:nnul, ca m-a fmbidcat in haina m6n-
tulyii", viafa sufletului celuj, omorAt de pdcat, dupd ce a zis:
,,Fiul meu ncesta mort era-pi a inuiat", reprimirea daririui pe care
l-a pierdul prin pacat, O, cdte bunatafi ! O, cAte roade duhov-
nicegti a lucrat gi lucreazd rroud pdcatosilor Sfdrrta si dum-
nezeiasca llocdintd ! Cine este care a bagat pe tdtrharul in rai, au
nu Sfdni;a Pocainfa ? Cine a ddruit lui Divid iertarea, au nu
Pocdinla ? Cine lui Manase a dat iertarea, au nu Pocdinta ? Cine
a ddruit iertarea lui Peku si primat'a'al Apostolilor l-a fdcut, au
nu Pociinfa ? Cine pe fiul cel curvar iaia;i l-a bagat in casa
163
 PR.II,ARION FELEA POCAINTA

pf,rinteasca, au nu Pocdinfa ? Cine a fdcut pe niniviteni sa fugd Pociinfa deschide uga virtutilor,ss cdci include in sine cre-
de pierzarea cea fagaduitd, au nu Focdinla ? O, Sf6nta Pocainfa !
dintA speranla gi iubirea cregtina. A hei in sentimente gi acte de
Care prin Mirturisirea pacatelor vrednici faci gura, curdfin- Pocdinfa, inseamnd a hii in viriute gi, deci, a evita pacatul.
du-ne de faptele cele urAte, a l5uda gi cAnta cu buna in- Preg[tirea penitentilor pentru primirea cu vrednicie a Tainei
drlzneald pe Dumnezeu. Iar prin zdiobirea inimii imprie- Pocaintei se face prin cercetarea congtiinfei. In sufletele astfel
tenegti cu Dumnezeu pe cel ce a cdlcat sfintele Saie porunci. Iar bine pregdtite varsa duhovnicul sfaturile sale gi Dumnezeu
prin implinirea canonului cu adevirat din gheend scoli pe harul sau. Din lucrarea aceasta haricd curg tot felul de binefaceri
om".*t Focdinla rodegte curdlirea sufletului, indreptarea I'iefii duhovnicegti si vegnice
gi asigurarea fericirii vremelnice si vesnice. Pocdinla ne trece
din stbrea de pdcat in starea de har, mdreste entuziasmul viefii,
trezegte emoliile sublimului pi intensificd viala religioasa. ,,Cele
mai frumoase el4nuri de viald, de iubire, devotament, incredere
si curaj, au fost inspirate de un ideal religios".s3 Pocdinta hra-
negte viala religioasd cregtind Bi deschide u!$d" desivArgirii
morale. Pociinta servegte idealul sfinleniei sub toate formele ei,
servegte evlavia ce ne face sd trdim intr-o calda atmosferd de
frumusefe spiritual4 dragostea ce inldturd graniteie dintre oa-
meni, curdlenia inirnii, bucuria suferinfei, supunerea 9i sirdcia
voluntari, ascetismul.". Toate virtulile afla in Pocainfa pe
mama lor cea bund.

Privire generali. Poc5inla nu este numai un subiect de studiu

istorico-dogmatic, ci 9i psihologic. Este in natura omului ca aces-
ta sd tindd spre eliminarea rdului 9i Marturisirea pdcatuiui,
Calea Pocdinlei o deschide convertirea inimii. Pocdinla cea
mai buna este aceea care incepe gi sfArgegte prin convertire, prin
dezbricarea de o haind veche* gi renagterea la o viald kaita sin-
cer dupa canoanele credinfei cregtine ortodoxe. indepirtarea
Mirturisirii pdcatelor din cadrul practicilor Bisericii cregtine
este o gregeald ce nu se justifica nici biblic, nici istoric 9i nici
psihologic.
Convertirea ia Pociinld este fructul emofiilor gi a cunog-
tinfelor religioase dar mai presus de toate este descoperirea
dragostei, atingerea tainicd de Duhul lui Dumnezeu care atrage
spre sfinlenia Sa sufletele dornice de mdntuire.
1.54