UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX PATRIARHUL JUSTINIAN

MASTER - SECIA DOCTRIN I CULTUR
SACRUL
(Rudolf Otto)
- !f!"t -
M"#t!"$d% Lo&'(t!"$u To)"- C'#t'"$
A$ul II
Bu*u!(t'
+,,-
Lucrarea Sacrul
1
a lui Rudolf Otto (1869-1937), teolog si istoric al religiilor, pe care e
propue! s-o trata! i studiul de fata, a pri!it certificatul de autenticitate c"iar di partea !arelui
istoric ro!a al religiilor, #ircea $liade, care cofir!a outatea si origialitatea perspecti%ei
rudolfiee, caci, i loc sa aali&e&e '($'L$ de (u!e&eu si de religie, el s-a straduit sa aali&e&e
!odalitatile e)perietei religioase*
+
' alcatuirea referatului ostru %o! face scurte referiri ,iografice asupra %ietii si acti%itatii i
do!eiul istoriei religiilor a lui Rudolf Otto, icercad, pe cat posi,il, i pri!ul rad, o pre&etare
succita a celor +- de capitole ale cartii ce costituie studiul ostru, iar i al doilea rad, o aali&a
re&u!ati%a a feo!eului religios si a !odalitatilor de e)perieta religioasa e)puse de autorul
ostru i lucrarea sa, Sacrul*
.eologul si filo&oful ger!a, Rudolf Otto s-a ascut la /eie (ladul 0ao%ra, asta&i
Sa)oia 'ferioara) i aul 1869* $ra lutera, de ude si pasiuea sa petru Lut"er ce se %a putea
despride di studiile sale asupra gadirii !arelui refor!ator*
'si face studiile teologice la $rlage si 12ttige, e)pri!adu-si fara ascus si!patia
deose,ita fata de gadirea lui 3l,rec"t Ritsc"l si a lui 4riedric" Sc"leier!ac"er* (upa aceasta etapa
a scolirii sale, icepe sa se ocupe de stiita religiilor, pu,licad editia cetearului lucrarii Discurs
asupra religiei de Sc"leier!ac"er, i 1899*
(e%ie /ri%atdo&et i 195-, apoi profesor de teologie la 12ttige, i 1957* ' aceasta
perioada isi cristali&ea&a coceptia despre sacru, isa ade%arata aprofudare a feo!eului religios
o %a face i ur!a calatoriilor sale, itreprise itre aii 1911- 191+, i 3frica de 6ord, $gipt,
/alestia, 'dia, 7"ia si 8apoia, ude se %a fa!iliari&a cu for!ele pri!iti%e ale sacrului si cu
!arile !istici orietale*
La reitoarcerea i $uropa, se aga9ea&a ca /rofesor la :reslau, iar di 1917 preda la
;i%ersitatea di #ar,urg* 3ici isi %a gasi !ediul ideal si tot aici %a pu,lica Sacrul, carte care il %a
face cele,ru si care cotie i uce toate lucrarile lui %iitoare*
3
(upa retragerea de la ;i%ersitate a
cotiuat sa traiasca i acest oras si tot aici %a !uri i aul 1937*
3cti%itatea sa itesa i do!eiul istoriei religiilor, itreprisa i perioada iter,elica, l-au
cosacrat drept uul ditre !arii gaditori religiosi ai secolului al <<- lea*
/ricipalele sale lucrari sut= (ie 3sc"auug %o! "eilige 1eist ,ei Lut"er, 1889>
6aturalistic"e ud religiose ?eltasic"t, 195-> @atisc"- 4riesAsc"e Religios-p"ilosop"ie, 1959>
1
' origial Das Heilige, carte pu,licata de Rudolf Otto i aul 1917, pe %re!ea cad preda la ;i%ersitatea di
#ar,urg*
+
' studiul ostru %o! folosi editia= Sacrul- despre elementul irational din ideea divinului si despre relatia lui cu
rationalul, traducere i li!,a ro!aa de 'oa #ilea, $ditura Dacia, 7lu9- 6apoca, +55+, p* 191
3
Sacrul a aparut i peste +5 de editii, tratatul lui Rudolf Otto fiid tradus i 15 li!,i*
(ipiBa des 6i%asa, 1916> (as 0eilige, 1917> 3ufsCt&e, das 6u!iose ,etreffed, 19+3> $st- 2stlic"e
#DstiB, 19+6> (ie 1adereligio 'dies ud das 7"ristetu!, 1935> reic" 1ottes ud
#esc"eso", 193-*
'storic al religiilor, Otto a icercat treptat sa- si gaseasca o orietare proprie itre doua
curete de gadire di epoca sa* /e de o parte, e)ista Scoala istorica a religiilor, aflata su, iflueta
teologiei protestate li,erale, care se li!ita la studiul istoric si filo&ofic al docu!etelor religioase*
/e de alta parte, se gasea teologia dialectica ce u era deloc iteresata de religiile ecrestie*
7a si S2der,lo!, cu care, di 1955, se afla itr-u per!aet cotact, Otto a,ordea&a
si!ulta datele religioase istorice si e)perieta traita*
-
Otto isi propue, ur!arid curetul de
desacrali&are iitiat de 4euer,ac", sa e)plore&e ui%ersul o!ului religios si, pri iter!ediul istoriei
religiilor, sa gaseasca li!ita superioara a aspiratiilor religioase ale o!eirii* 3sa isi icepe el studiul
aprofudat al feo!eului, pe care-l cosidera pri!ordial= sacrul, a9ugad la coclu&ia ca,
coceptia religioasa a lu!ii o depaseste pe cea stiitifica*
E
$l descopera ca ideea de (u!e&eu,
alaturi de ideile de suflet si de li,ertate, idei apriorice, costituie fuda!etul ratioal al religiei, i
ti!p ce iratioalul religie sta i !isticis!* 7oclu&ia la care a9uge Otto este ca e)ista u ele!et
fuda!etal i diferitele feo!ee di !arile religii, u dat !ereu idetic= sacrul*
6
Fo! pre&eta acu! titlurile celor +- de capitole, de care se ocupa !arele istoric Rudolf Otto
i aali&a si iterpretarea !odului i care o!ul descopera si pricepe sau itelege sacrul=
1. Rational si irational;
2. Numinosul;
. !l"m"nt"l" numinosului;
#. $%st"rium tr"m"n&um;
'. !l"m"nt"l" mist"rului;
(. Imnuri numinoas";
). *as+inantul;
,. Colosalul;
-. Analo.ii;
1/. San+tum +a 0aloar" numinoasa;
11. C" int"l"."m 1rin irational2;
-
8ulie Ries, Sacrul in istoria religioasa a omenirii, traducere di li!,a italiaa de Ro)aa ;tale, $ditura /oliro!,
:ucuresti, +555, p* 3-
E
Ibidem, p* 3-
6
Ibidem, p* 3E
12. $i3loa+" &" "41rimar" a numinosului;
1. Numinosul in 5"+6iul T"stam"nt;
1#. Numinosul in Noul T"stam"nt;
1'. Numinosul la Lut6"r;
1(. !0olutii;
1). Sa+rul7 +at".ori" a1riori 81rima 1art"9;
1,. A1aritia istori+a a +at".ori"i sa+rului;
1-. !l"m"nt"l" s"ntim"ntului :;rut<;
2/. Sa+rul7 +at".ori" a1riori 81art"a a &oua9;
21. $ani="star"a sa+rului;
22. Di0inatia in +r"stinismul 1rimiti0;
2. Di0inatia in +r"stinismul a+tual;
2#. A 1riori7 ul r"li.ios si istoria
C".'tolul /
R"t'o$"l #' '"t'o$"l
7apitolul cu care Otto isi icepe cartea sa Sacrul, e itroduce, pe esi!tite, i !area
de&,atere a %re!ii sale= care sut ele!etele co!poete ale religieiG 7ele ratioale sau cele
iratioaleG 7are este poderea lor i alcatuirea religiei pri!ordialeG Otto raspude pe rad acestor
itre,ari, preci&ad, de la iceput ca u!i! ratioal u lucru apt de a fi clar iteles pritr-o
gadire coceptuala
7
, fapt ce coduce la coclu&ia ca religia, cel puti cea crestia, este ratioala,
caci se foloseste de cocepte petru a e)plica 'efa,ilul, 'e)plica,ilul (i%i* (e altfel, dupa Otto o
religie, precu! crestiis!ul, care are cocepte de o claritate si preci&ie superiora este superior altor
trepte si for!e ale religiei*
8
3utorul e)plica isa foarte clar faptul ca, atuci cad %ie %or,a de
ideea de (u!e&eu, fara ele!etul iratioal orice pre&eta a atri,utelor sau coceptelor dispare sau
isi pierd %aloarea, caci atri,utele ratioale au %aloare u!ai datorita uui ele!et iratioal si pri
raportare la acesta*
9
3pare trasata aici opo&itia ditre ratioalis! si religie, pe care Otto icearca s-
o e)plice pri ideea ca religia u ia sfarsit odata cu euturile ei ratioale, i ti!p ce do!eiul
e)perietei u!ae este uul profud religios si ,ie i!,i,at de sacru*
15
7
Sacrul, p* 7
8
Ibidem, p* 8
9
Ibidem, p* 8
15
Ibidem, p* 15
C".'tolul +
Nu)'$o#ul
Otto afir!a ca sacrul este iaite de toate o categorie de iterpretare si de e%aluare ce u
e)ista, ca atare, decat i do!eiul religios*
11
$l se gra,este sa adauge ca aceasta u este o defiitie,
deoarece o a,ordare coceptuala u ar duce la ici u re&ultat* 3ceasta categorie este cu
desa%atsire sui generis, ea, ase!eea oricarui dat origiar si fuda!etal, u poate fi defiita i
sesul riguros al cu%atului, ci poate fi doar aali&ata*
1+
Se preci&ea&a eroarea de itelegere a
sacrului doar pri eutarea ele!etului !oral (dupa !odelul Batia)sau a caracterului sacru al
datoriei sau legii, caci sacrul, le cotie si pe acestea, dar are si u surplus, al carui seti!et il
a%e! ica si oi***este %iu i toate religiile si costituie partea lor cea !ai iti!a, fara el ici ua u
ar !ai fi causi de puti religie*
13
' acest ses, Otto se a9uta de ec"i%aletele ter!eului sacru i
li!,a se!itica (HIdos"), greaca ("agios) sau latia (sacer), cautad sa se de,arase&e de
rastal!acirile ratioaliste ale %re!ii, reusid sa gaseasca ter!eul numinos, care pare potri%it
autorului i sesi&area si idicarea e%etualelor for!e iferioare sau trepte de de&%oltare ale acestui
surplus* #arele istoric %or,este si de o categorie numinoasa, ca despe o categorie speciala a
iterpretarii si e%aluarii si, la fel, despre o stare sufleteasca u!ioasa ca despre ua ce isi face
aparitia atuci cad aceasta categorie este itre,uitata, atuci cad u o,iect este resi!tit ca
u!ios*
1-
Otto isi plasea&a studiul i optica o!ului religios, !artor al sacrului, icercad sa descrie
ceea ce percepe o!ul religios si felul i care o face* /e calea aali&ei si aalogiei, oa!eii pot
a9uge la acel puct al propriului lor suflet de ude ea (** categoria u!ioasa) poate apoi sa
taseasca si sa i&%orasca sigura facadu-i costieti de e)isteta ei*
1E
O!ul religios descopera u
ele!et cu o isusire speciala, care se sustrage de la tot ceea ce a! u!it ratioal, u ele!et
co!plet iaccesi,il itelegerii coceptuale si care, i cosecita, este iefa,il*
16
(iferitele religii isi
afla i sacru ade%arat %italitate*
' cotiuare, filo&oful ger!a descrie !odalitatea pri care o!ul descopera si percepe
u!iosul* 3ceasta !aiera de cuoastere, si!,olica si !istica deopotri%a, co!porta patru etape,
11
Ibidem, p* 11
1+
Ibidem, p* 1+-13
13
Ibidem, p* 1+
1-
Ibidem, p* 1+
1E
Ibidem, p* 13
16
Ibidem, p* 11
pe care le %o! aali&a i capitolele ur!atoare= pri!a este aceea a seti!etului de creatura> a
doua etapa este cea a cuceririi u!iosului, caracteri&ata de tremendum> a treia este cea de
!Dsteriu!> a patra este aceea a %alorii su,iecti%e, etapa de fascinans*
C".'tolul 0
El!)!$t!l! numinosului
A1 2S!$t')!$tul #t"'' d! *!"tu"3*" !fl!4 '$ *o$#t''$t" d! #'$! "l #!$t')!$tulu' o5'!*tulu'
$u)'$o#
/otri%it lui Otto, pri!a etapa de de cuoastere si percepere a u!iosului de catre o!ul
religios este cea a seti!etului de creatura* $ste %or,a de reactia pro%ocata i costiita de
o,iectul u!ios* 3ceasta e)perieta produce la o! u seti!et %iu de depedeta, i %irtutea
caruia creatura se cufuda i prpriul ei eat si se pierde i fata a ceea ce este !ai presus de orice
creatura*
17

3utorul aduce i discutie doua o,iectii ce i se pot i!puta lui 4riedric" Sc"leier!ac"er, cel
care descrie si el seti!etul de depedeta, isa fara a-l iterpreta drept u ele!et su,iecti%
secudar si u efect, care, eidoielic, se leaga si el, i pri!ul rad si e!i9locit, de u o,iect di
afara o!ului***o,iectul u!ios*
18
/etru a-si de!ostra o,iectiile, Otto face referire la
e%ei!etul ,i,lic legat de patriar"ul e%reilor, 3%raa!, di cartea 1ee&ei capitolul 18, %ersetul +7
(pul,ere si ceusa- cu%ite ce e)pri!a destul de li!pede acest seti!et al starii de creatura)
C".'tolul 6
B1 M7#t!'u) t!)!$du)
.eologul ger!a icearca sa ofere o defiitie a u!iosului o,iecti% si!tit ca e)terior eului,
isa se te!perea&a de idata afir!ad ca u pute! spue i!ic sau, cel puti, ca si icercarea
oastra de a da aici o defiitie cu a9utorul uui cocept este pur egati%a*
19
3ceasta coclu&ie este
fireasca, daca a%e! i %edere faptul ca u!iosul este iratioal, ca u poate fi idicat decat cu
a9utorul reactiilor seti!etale, deci la u i%el spiritual si ca, petru a e)pri!a aceasta traire a
sufletului i fata 3,solutului Supre!, %a tre,ui, egresit, sa afir!a! e)isteta seti!etului de
17
Ibidem, p* 1E
18
Ibidem, p* 16
19
Ibidem, p* 19
mysterium tremendum* 3cest seti!et are trepte si !aifestari ,rutale si ,ar,are si isi are propria
sa de&%oltare, de-a lugul careia se rafiea&a, se trasfigurea&a si se su,li!ea&a*
+5

#isterul isa, e spue Otto, are %alete po&iti%e e)pri!at si !aifestat u!ai i seti!ete,
ce tre,uie aali&ate si clarificate petru a %i,ra*
/1 El!)!$tul lu' 2t!)!$du)3 ("l '$f'*o#"toulu')
3 doua etapa a cuceririi u!iosului, care u poate fi cuoscut decat pri itesitatea
e!otiei, pe care o pro%oaca i sufletul o!eesc, este cea caracteri&ata de tre!edu!, etapa terorii
!istice, sebastos la greci* .reapta preli!iara a fricii de (u!e&eu ar fi tea!a de de!oi ( frica
paica, deu!ita drept religia pri!iti%ilor), iar pri!a ei !aifestare o costituie seti!etul
ispai!atatorului(tre!or), di care a purces itreaga de&%oltare istorica a religiei*
+1

(upa Otto, seti!etul u!iosului este departe de a fi o si!pla tea!a de de!oi, ci el
pro%oaca i costiita, ca refle) secudar, seti!etul starii de creatura, seti!etul propriei
oastre i!icicii, al pierderii de sie i fata celui caruia, pri Jtea!aK, ii si!ti! caracterul
ifricosator si !aret*
++
3cest tre!or u!ios este e)pri!at i Fec"iul .esta!et ('esire +3, +7> 'o%
9, 3-> 13, +1) pri !aia lui 'a"%e" (orge), iar i 6oul .esta!et reapare ca ifle)i,ila orge
theoy*
'ra u este i!ic altce%a decat tre!edu! isusi, care, cu totul iratioal i sie, este sesi&at
si e)pri!at itr-u !od ai%, pritr-u ter!e aalogic, i!pru!utat ditr-u do!eiu atural,
au!e di acela al %ietii sufletesti a o!ului*
+3
3laturi de !aia sau furia lui 'a"%e" !ai e)ista
i Fec"iul .esta!et (/sal!ul 66, 15) si ra%a lui 'a"%e", si ea o stare u!ioasa, ec"i%aleta
acelui tre!edu!*
+11 El!)!$tul .ut!'' "5#olut! (ma3"stas)
.eroarea !istica, resi!tita i pre&eta uei !a9estas u!ioase, co!porta diferite grade,
care !erg de la tea!a pri!iti%ilor paa la trisagio- ul lui 'saia* ' iaccesi,ilitatea a,soluta a
u!iosului e)pri!ata pri tre!edu! se afla puterea, forta, superioritatea a,soluta, este
+5
Ibidem, p* 19
+1
Ibidem, p* +5
++
Ibidem, p* +3
+3
Ibidem, p* +-
%or,a de ele!etul, pe care Otto il u!este !a9estas si care, este legat de seti!etul starii de
creatura* #a9estas este !ateria pri!a u!ioasa a seti!etului de Ju!ilitaK religioasa*
+-

4ilo&oful ger!a ecoduce apoi i do!eiul !isticii ecB"artiee sau isla!ice, ude
coceptul !istic de (u!e&eu pro%ie di !a9estas si di u!ilita, pro%ie, adica, u di
plotiis! si pateis!, ci di e)perieta lui 3%raa!*
+E
#istica isasi este e)altarea ele!etelor
iratioale ale religiei, adica e %or,este despre faptul ca ea este iteligi,ila* /otri%it lui Otto, ceea ce
se ita!pla la 3%raa!, la $cB"art si .ersteege se !ai poate ita!pla si asta&i, caci e)perieta
!istica a seti!etului de a u fi decat creatura tie de structura iti!- otologica a lui "o!o
religiosus*
011 El!)!$tul !$!8'!'
(e la iceput i se atrage atetia ca, i afara de cele doua ele!ete ale u!iosului, cel de
tre!edu! si cel de !a9estas, apare si u al treilea, u!it de Otto, "n"r.ia u!iosului*
Relatia o!ului cu aceasta !a9estas di%ia se e)pri!a i greaca pri euse,eia sau eula,eia=
pietate iti!a si de%otiue cultuala* .eroarea !istica geerea&a, de ase!eea, tesiuea si eergia
asce&ei, actele uei %ieti eroice, &elul i pre&eta (u!e&eului %iu*
+6
C".'tolul 9
El!)!$t!l! )'#t!ulu'
(aca i capitolul aterior, Otto aali&a ele!etul tre!edu!, i capitolul de fata, el se
ocupa cu aali&a si iterpretarea ele!etului !Dsteriu!* 3fla! ca !Dsteriu! !ius tre!edu!
de%ie mirum sau mirabile* 3cest !iru! u este sau u de%ie u admirandum decat atuci cad, i
se %or adauga ele!etele fascinans si augustum*
+7

For,id despre acest !iru!, Otto il e)plica pri ter!eul stupor, deose,it de tre!or, pri
faptul ca, crea&a o stare de suflet aturala se!ificata pritr-o ui!ire care te i!ar!ureste, uluiala
a,soluta* #Dsteriu!, la pri!a %edere, ar ise!a doar taia, isa el u este decat u cocept ce
e ofera posi,ilitatea de a dese!a lucrul, fara a-l epui&a isa cu ade%arat*
+8

+-
Ibidem, p* +E
+E
Ibidem, p* +7
+6
Ibidem, p* 35
+7
Ibidem, p* 3+
+8
Ibidem, p* 33
3stfel, !isterul religios, ade%aratul !iru! este cel cu totul altul, das ga& adere, Straiul
si ;i!itorul, este ceea ce se afla a,solut i afara do!eiului lucrurilor o,isuite, iteligi,ile si deci
Jfa!iliareK*
+9
O,iectul u!ios se pre&ita ca u !ister, ca u cu totul altul, ca acel aDad e%a
di ;paisade, ca u trascedet i fata caruia pier si acel i"il al !isticilor si suData sau
%acuitatea ,udistilor, care a actioat ca o %ra9a asupra !ilioae de oa!ei*
3utorul su,liia&a ca !Dsteriu! isi do,adeste itreaga re&oata u!ai atuci cad se
refera la ui!irea de!oica si u la cea aturala, preci&ad totodata, ca se poate %or,i de trei etape
ale de&%oltarii sale=
a)* !iru! trascede iteligi,ilul, co!pre"esi,ilul
,)* !iru! poate de%ei parado)al
c)* !iru! are si o for!a u!ita atio!ie
7u aceste for!e ale lui !iru! lucrea&a !istica, ce este i !od esetial si i pri!ul rad o
teologie a lui !iru!, a lui Jcu totul altulK*
35
C".'tolul :
I)$u' $u)'$o"#!
3cest capitol se ocupa cu e%idetierea diferetelor ditre prea!arirea ratioala a di%iitatii si
cea iratioala sau cofor!a cu acel !Dsteriu! tre!edu!, istoricul ger!a folosid ca !i9loc de
co!paratie di%erse i!uri sau poe&ii, scrise de autori precu!= 1ellert, $* Lage* ' acestea se
gasesc referiri la ele!etele u!iosului, fie ca este %or,a de seti!etul starii de creatura, de
tre!edu!, de !iru! sau de !Dsteriu! tre!edu!*
(e ase!eea, autorul ofera ,ogate e)e!ple si di literatura si liturg"ia iudaica de 'o!
@ippur, !area &i a i!pacarii la e%rei, ce cotie u!eroase rugaciui ce a9uta la itelegerea
categoriei u!ioase* (e ase!eea, !isterul este pre&et si i itelepciuea trascedetala a
,udis!ului* #isterul costituie itrucat%a for!a cotiutului calitati% al u!iosului*
C".'tolul -
F"#*'$"$tul
+9
Ibidem, p* 33
35
Ibidem, p* 38

7ea de a patra etapa, pri care "o!o religiosus descopera si percepe u!iosul este cea a
%alorii su,iecti%e, aducatoare de ,eatitudie petru o!* Otto o u!este etapa de fascinans- ceea ce
seduce, su,9uga si-l aduce pe o! i starea de ,eatitudie* (i fascias decurg iu,irea, !ila,
pietatea, ,uatatea, ca o cosecita a asi!ilarii u!e-ului*
4ascias icepe i ele!etul de sole!itate, care se regaseste atat i profuda reculegere a
adoratiei idi%iduale si a ialtarii sufletului catre sacru, cat si i cultul pu,lic practicat cu gra%itate si
reculegere*
31

Otto plasea&a la i%elul acestei etape ceea ce religiile u!esc !atuire= e)perietele de
gratie, ir%aa ,udistilor, ,od"i care ilu!iea&a, e)ta&ul di ;paisade, ,a&at pe go&a (9aa),
precu! si %i&iuea aducatoare de ,eatitudie a crestiis!ului*
C".'tolul ;
Colo#"lul
/ri colosal, autorul ostru itelege ceea ce este e- o,isuit, tul,urator, adica ce%a
u!ios* Se pare ca 1oet"e e ofera ifor!atiile referitoare la se!ificatiile si sc"i!,arile de
se!ificatie ale colosalului, porid de la ceea ce depaseste capacitatile oastre de perceptie
spatiala si !ergad paa la ico!pre"esi,ilul sau stupedu! sau !iru! sau !ostruos-
igro&itorul* 7ele !ai potri%ite e)plicatii ale ter!eului colosal le gasi! i cu%itele lui 4aust=
.ot ce-i !ai ,u i o! e-fiorarea*
Oricat l-ar face lu!ea sa plateasca scu!p seti!etul,
#iscat, el si!te adac pre&eta colosalului*
3+
' cotiuarea studiului ostru asupra Sacrului lui Rudolf Otto, %o! reali&a u scurt re&u!at
al capitolelor ra!ase (cap* 9- +-), pre&etad %i&iuea filo&ofului ger!a i ceea ce pri%este
raportul sacrului cu profaul, religia si religiile, eutad si cate%a ifor!atii referitoare la sacru ca
si categorie a priori*
(upa ce a icercat o a,ordare a sacrului ca u!ios perceput de o!ul religios si iteles ca
u pricipiu %iu, pre&et i saul tuturor religiilor, Rudolf Otto e)a!iea&a o alta iposta&a a
sacrului* Scoala sociologica a iteles pri sacrul !ai ales ce%a ce se opue profaului* /rofesorul di
#ar,urg %a a,orda si el acest aspect, dar pri propria lui !etoda= cucerirea u!iosului de catre
31
Ibidem, p* -8
3+
Ibidem, p* EE
o!* Otto distige doua tipuri de oa!ei= pe de o parte omul natural, care u icearca ici cel !ai
%ag seti!et de iferioritate i fata u!iosului> pe de alta parte, o!ul care este itru spirit*
;lti!ul resi!te patru&atoarea acuitate a caracterului lui profa* 7aracterul profa u se e)tide
u!ai la faptele sale, ci la isasi fiita sa, petru ca este o fiita cofrutata cu ceea ce este !ai
presus de orice creatura*
33
3stfel, sacrul, perceput iitial ca o eseta u!ioasa, i se de&%aluie
acu! o!ului ca o %aloare u!ioasa* Sacrul este iteles ca %aloare purta u!ele de sanctum la
latii si de semnos, august, la greci* ' %re!e ce se,astos dese!ea&a !ai degra,a eseta
u!ioasa a o,iectului, se!os sau JaugustK idica %aloarea u!ioasa a acestuia, caracterul lui
ilustru si o,il*
3-
/etru Otto, sanctum este sacrul care se opue profaului* (aca sacer este u!iosul
perceput su, aspectul trascedetei, sanctum este sacrul %a&ut su, aspectul %alorii sale u!ioase*
(i acest seti!et al %alorii u!iosului se aste religia, care, i %i&iuea lui Otto, este
persoala si !istica* (e %re!e ce augustul astfel defiit este u ele!et esetial al u!iosului,
religia este, i eseta, idepedeta c"iar de orice sc"e!ati&are !orala, o o,ligatie iti!a, care se
i!pue costiitei si o tie legata, o ser%itute si o idatorire care u se ,a&ea&a pe si!pla
costragere e)ercitata de o putere superioara, ci pe respectul datorat celei !ai sfite ditre
%alori*
3E
O!ul !istic, i sc"i!,, percepad sacrul ca pe o %aloare o,iecti%a, ca sanctum, descopera
sesul pacatului, %a&ut ca ati%aloare* O data cu aceasta descoperire, religia lui se orietea&a catre
cautarea ,ua%oitei di%ie si a i&,a%irii, actiui care cauta sa ilature o,stacolul o%alorii ierete
fiitei aturale si profae*
/aa acu!, a! aali&at doar doua aspecte ale sacrului= pe de o parte, sacrul i sie, perceput
ca ele!et u!ios> pe de alta parte, sacrul, cosiderat ca %aloare u!ioasa, ca sactu!* Ra!ae
sa e)a!ia! u al treilea aspect, acela al ratiuii pure, !ai precis, al sacrului ca dispo&itie origiara
a spiritului isusi*
/e ,a&a teoriei Batiee a cuoasterii, Otto cosidera ca propria oastra facultate de
cuoastere, sti!ulata de i!presiile e)tere, da astere u!iosului* 3ceasta taseste di i&%orul
cuoasterii celei !ai profude, care se afla c"iar i suflet, pro,a,il ici idepedet de au!ite date
e)tere, ici aterior au!itor e)periete sesi,ile, dar care apare datorita lor*
36

33
Ibidem, p* 6E
3-
Ibidem, p* 66
3E
Ibidem, p* 66
36
Ibidem, p* 8+
3stfel, i opiia filo&ofului ger!a, categoria sacrului este u factor pri!ar, care sta la
origiea uei re%elatii iterioare, dar idepedet de orice reflectie !etala* (i puct de %edere
ratioal, aceasta categorie geerea&a ideile de a,solut, de perfectiue, de ecesitate* (i puct de
%edere iratioal, adica !istic, ea e)pri!a seti!etele religioase, care se !aifesta atuci cad
reactioa! i fata diferitelor feo!ee*
Sc"itad o geografie a spiritului u!a, Otto deli!itea&a locul si for!a uui a priori religios=
sacrul- o facultate speciala, pri iter!ediul careia spiritul percepe u!iosul* 3ceasta itelegere
este e!ediata la cei pe care Otto ii u!este profeti si !ediata la crediciosi* O ase!eea teorie
su,liia&a caracterul ireducti,il al seti!etului sacrului, aceasta categorie a priori fiid
idispesa,ila daca %re! sa e)plica! religia ca feo!e*
.oc!ai i aceasta re%elatie iterioara a di%iului tre,uie cautata, dupa Rudolf, origiea
religiilor* O ase!eea e)plicatie se opue teoriilor e%olutioiste si per!ite respigerea a trei te&e
care, la %re!ea lor, au a%ut succes= !itologia aturista a scolii lui #a) #uller, care cauta origiea
religiei i feo!eele aturale> ai!is!ul lui Specer si .aDlor, care puea la origiile religioase
ale o!eirii cultul spiritelor acestrale> i sfarsit, doctria !aei, precoi&ata de sociologi* /etru
Rudolf Otto, puctul de porire se afla i ratiuea pura= u!iosul taseste di i&%orul ascus i
adaci!ile sufletului o!eesc*
(escriid cele trei iposta&e ale sacrului- sacrul u!ios, sacrul ca %aloare si sacrul %a&ut ca
o categorie a priori a spiritului-, Rudolf Otto a pus ,a&ele uei feo!eologii a sacrului si ale uei
psi"ologii a o!ului religios*$l %ede for!area si de&%oltarea gadirii religioase a o!eirii pri
iter!ediul 9ocului co!ple) al ele!etelor ratioale si al celor oratioale*
/e laga re%elatia iterioara a sacrului, e)ista o re%elatie a sacrului i istorie* 3ceste
!arturii, aceste !aifestari ale re%elatiei sesi,ile a sacrului se u!esc, i li!,a9ul religiilor,
se!e* S-a cosiderat ditotdeaua, ica de pe %re!ea religiei celei !ai pri!iti%e, ca este se! tot
ceea ce poate tre&i si i!pulsioa i o! seti!etul de sacru, tot ceea ce poate sa-l aprida si sa-l
faca sa erupa*
37

Se pue deci pro,le!a iterpretarii acestor se!e= aceasta este pro,le!a si!,olului si a
sacrului* Otto o a,ordea&a i capitolele dedicate !i9loacelor de e)presie a u!iosului= gestul,
co!uitatea de rugaciue, situatiile sacre, idolii, !iracolul, cartile sfite, li!,a si arta sacra, tacerea,
golul, ar"itectura si !u&ica sacra (capitolul 1+)* $l a isistat asupra felului i care este e)pri!at
u!iosul i :i,lie, i liturg"ia catolica si i traditia luteraa* (capitolele 13, 1-, 1E)
37
Ibidem, p* 1E7
Otto afir!a ca iterpretarea se!elor sacrului este foarte i!portata, caci o!ul religios este
i&estrat cu facultatea de a cuoaste !aifestarea sacrului i lu!ea feo!eelor= aceasta este
di%iatia ( capitolele +1, ++, +3)* 3cestei teorii a di%iatiei, i!pru!utata de la Sc"leier!ac"er si de
la scoala eoBatiaa, !arele istoric ger!a ii da o oua e)presie cu a9utorul !ai !ultor aspecte
i!pru!utate de la !istica* ' opiia lui, di%iatia este o %erita,ila cautare a se!ificatiei, care
descopera i o,iect calitatea de se! di%i a acestuia*
(atorita acestei puteri de cote!plare, pe care Otto o u!este si testimonium spiritus sancti
internum
38
, o!ul religios do,adeste o %i&iue ituiti%a asupra lu!ii, ceea ce per!ite sa descopere
spiritualul ascus su, aparete te!porale* 7oferidu-i o!ului puterea de a citi se!ele sacrului,
di%iatia ii de&%aluie istoria spirituala a o!eirii si astfel ii cofir!a, ii itareste si ii co!pletea&a
re%elatia iterioara a u!iosului*
/otri%it lui Otto, teoria lui Sc"leier!ac"er asupra di%iatiei are doua ea9usuri= !ai itai,
di%iatia este pre&etata ca u feo!e ui%ersal al o!eirii, iar apoi el u face decat sa idice
succit, fara a preci&a clar !ateria ce costituie o,iectul cel !ai i!portat si !ai fa%ora,il al
di%iatiei= istoria religiilor si, !ai ales, aceea a religiei ,i,lice, cu persoaa care-i este o,iect si
cotiut supre!, 'isus 0ristos*
39

Otto %a reduce cosidera,il ui%ersalitatea di%iatiei, li!itad-o practic la au!ite persoa9e
de pri! rag, la cati%a cititori autetici ai sacrului, carora le da u!ele de profeti* 3utorul isista
asupra rolului eor! a%ut de acesti !ari ite!eietori de religii si istitutii i istoria o!eirii, lucru
posi,il doar datorita capacitatii lor de di%iatie*
(e ase!eea, se %or,este despre rolul pri!ordial al istoriei religiilor (capitolul +-)* '
%i&iuea lui, sarcia pricipala a acestei oi stiite costa i a idetifica astfel ae%oiosul dru! al
oa!eilor i cautarea lui (u!e&eu* 3ceasta cercetare scoate la i%eala o e)traordiara cotiuitate
i apropierea de (u!e&eul ascus*/uctul cul!iat al acestui dru! al o!eirii este atis i
!o!etul i care sirului de profeti ii ia locul 4iul, !aifestare %ie a sacrului si !arturie a i!paratiei
lui (u!e&eu* Otto itroduce o oua perspecti%a i do!eiul religiilor* $l le reprosea&a istoricilor
ca pri%esc religiile cu oc"i de profai si ca plasea&a feo!eele religioase doar itr-o optica
istorico- culturala* Sociologilor le reprosea&a ca, porid de la cautarea uei costiite religioase a
o!eirii, reduc religia la u fapt atural*
38
Ibidem, p* 1E9
39
Ibidem, p* 168
3ali&ad atura sacrului si fuctia lui i istoria religioasa a o!eirii, Otto pue i cetrul
stiitei religiilor feo!eul religios si de!ostrea&a ca studierea uui astfel de feo!e u poate fi
disociata de studierea o!ului religios si a co!porta!etului lui*
' +on+lu>i", cercetarea feo!eologica rudolfiaa icearca sa surprida si sa iteleaga
feo!eul religios i cote)tul e)istetial al o!ului religios (homo religiosus)*
' Sacrul, Rudolf Otto pue i lu!ia etapele si cotiutul acestei e)periete= seti!etul
de creatura i pre&eta acelui mysterium tremendum et fascinans e)pri!at pri cu%itele hagios
sau sacer* /ri aceasta apropiere, o!ul percepe u aspect al sacrului, $u)'$o#ul
6,
, eseta
u!ioasa, acel cu totul altce%a, das ga& adere, de care era fasciat si i se dedica uei studieri
aprofudate si #ircea $liade*
3ceasta descoperire coduce, i!plicit, la o a doua, si au!e re%elarea lui #"$*tu), %aloarea
u!ioasa, cel de-al doilea aspect al sacrului, i pre&eta caruia profaul apare ca o%aloare, iar
pacatul ca o ati-%aloare* /otri%it lui Otto, aici se aste religia, care este i pri!ul rad raportarea
o!ului la sacru, descoperit ca u!ios si ca %aloare u!ioasa*
(escoperirea acestor doua aspecte ale sacrului este posi,ila datorita e)istetei, i ratiuea
pura, a uei dispo&itii origiare a spiritului isusi si care sta la origiea re%elatiei iterioare a
o!ului= aceasta este cea de a treia iposta&a- #"*ul %a&ut ca o *"t!8o'! " .'o'*
(upa Otto si #ircea $liade, datorita acestei dispo&itii aturale a spiritului de a percepe
u!iosul, de a-l iterpreta, de a-l e%alua, o!ul de%ie ,eeficiarul uei re%elatii iterioare,
iefa,ile, !istice, care-i per!ite sa a,orde&e acel cu totul altce%a* 3stfel ia astere religia
personala si tot i acest !od se e)plica si per!aeta religiei*
3laturi de aceasta re%elatie a sacrului petru o!ul religios, e)ista si o !aifestare a sacrului
i istorie* 3ceasta !aifestare istorica, e)pri!ata pri se!e, este recuoscuta de cititorii sacrului,
care poseda facultatea de di%iatie= este %or,a, pe de o parte, de profeti, geii religioase, ite!eietori
ai !arilor religii si ai cultelor> pe de alta parte, de 4iul, 'isus 0ristos, care este o !aifestare a
'!paratiei lui (u!e&eu> de aici, trascedeta a,soluta a crestiis!ului* (esi o,ser%a sacrul i
e)perieta traita, Otto isa, se preocupa !ai !ult de co!porta!et decat de seti!ete, e de parere
#ircea $liade*
-5
Rudolf Otto a creat acest cu%at, pri care dorea o redefiire a ter!eului alterat i sesul sau origiar de ratioalisti,
au!e cea de $u)'$o#< #"*u )'$u# o'*! !l!)!$t "t'o$"l "l #"u= Ldaca de la lumen s-a putut for!a luminos, atuci
si de la numen se poate for!a numinos, Sacrul, p* 1+