Universitatea ,,Valahia’’ din Târgoviște

  Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științele Educației
  Teologie Pastorală

Istoria Bisericească Universală

Marea chis!ă
de la "#$%

&oordonator' tudent'
Pr( )sist( *r( avelovici )nton Ivașciuc Florin
  )nul I
  +rua I

Târgoviște
-#".

#
 

Cuprins

Introducere((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-
&aitolul "' &au/ele chis!ei din "#$%(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0
a1&au/ele de natură olitică(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((0
 21&au/ele de natură religioasă(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((($
&aitolul -' Mo!entele re!ergătoare chis!ei((((((((((((((((((((((((((((((((3
&aitolul 0' chis!a roriu4/isă((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5
&aitolul %' Ur!ările chis!ei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((""
&onclu/ii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((("0
Bi2liogra6ie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((("%

"
 

Introducere

  Biserica *o!nului si Mântuitorului nostru Iisus 7ristos a 6ost 8nte!eiată 8n chi

vă/ut 8n /iua &inci/eci!ii, când *uhul 6ânt s4a ogorât este 6inț ii )ostoli 8n
li!2i ca de 6oc( Pe arcursul ti!ului, unitatea Bisericii nu a 6ost a6ectată rea !ult,
chiar dacă 8n sânul ei s4au ivit unele ersoane care au ro!ovat 8nvă9ături gre:ite :i
străine de tradi9ia aostolică :i, 8n 6inal, s4au desăr9it de ea(
;utura cea !ai 8nse!nată din cadrul Bisericii :i care a avut cele !ai i!ortante
ur!ări e lan dog!atic :i olitic a avut loc 8ntre ;ăsărit ș i )us, 8n anul "#$%, su2
nu!ele de Marea chis!ă( )cest !o!ent rere/intă unctul cul!inant al unui
con6lict des6ă:urat de4a lungul !ultor secole :i 2a/at e nu!eroase cau/e, atât de
ordin olitic, cât :i de ordin religios, cu rădăcini 8n articularită9ile /onelor de
răsândire a cre:tinis!ului( *in acest an ute! vor2i de două Biserici ș i anu!e'
Biserica de ;ăsărit sau Ortodoxă :i Biserica de )us sau &atolică( )st6el, Truul
tainic al lui 7ristos <E6eseni $, -01, unul rin 8nsă:i natura lui :i duă unicitatea
&aului său, 7ristos, a 6ost divi/at cel u9in 8n contextul lu!esc al rinciiilor 
ad!inistrative :i =urisdic9ionale( &hiar dacă 8n esen9a ei Biserica ră!âne una,
i!ortan9a :i e6ectele Marii chis!e din anul "#$% nu ot 6i trecute cu vederea
8ntrucât :i4au us a!renta asura de/voltării di6erite ale Orientului :i Occidentului
cre:tin(
  *esre cau/ele ce au dus la seararea celor două Biserici, desre contextul istoric
și cau/ele ce au dus la acea rutură, care dăinuiește ână 8n /ilele noastre, voi 8ncerca
să vă vor2esc 8n cele ce ur!ea/ă(

-
 

Capitolul 1: Cauzele Schismei din 1054

;utura dintre cele două Biserici nu oate 6i considerată un eveni!ent 2rusc,

suus unei erori u!ane sau catalogat dret o !ărturie de rea voin9ă a unor ersoane
oarecare, 6ără cau/e istorice care să =usti6ice distan9a !ereu crescândă dintre e!is6erele
lu!ii >egii celei ?oi( ;ăceala dintre cele două ăr9i ale lu!ii cre:tine <de ;ăsărit :i
)us1 oate 6i ur!ărită e două lanuri, :i ast6el istoricii au sta2ilit că există - 6eluri de
cau/e ce au dus la rutura !a=oră 8n cadrul Bisericii( )s6el se oate vor2i de cau/e
 olitice și cau/e religiose(

a)Cauzele de natură politică

chis!a se oate constata :i ur!ări !ai 2ine de când 8!ăratul *iocle9ian
<-@%A0#$1 a 8!ăr9it I!eriul, 8n anul -@., 8n I!eriul de ;ăsărit, cu caitala la
 ?ico!idia, :i I!eriul de )us, cu caitala la ;o!a, 8n9elegând că există o lu!e
orientală, cu  conce9iile :i !entalitatea ei, deose2ită de cea occidentală( )ceastă
di6eren9ă s4a utut o2serva 8ncă din 8nceuturile cre:tinis!ului, atât rin diversitatea
 rin care a 6ost ri!ită noua religie 8n rândul oula9iilor autohtone, cât :i 8n ceea ce
 rive:te orientarea culturală di6erită 8ntre cele două /one, ;ăsăritul :i )usul(
)cest 6at "4a deter!inat e &onstantin cel Mare <0#.40031 să !ute caitala,
la "" !ai 00#, de la ;o!a la Bi/an9, redenu!it 8n cinstea sa &onstantinool(
!ăr9irea I!eriului ro!an de către Teodosie cel Mare <035405$1 8n 05$, 8ntre 6iii
săi, )rcadiu <05$4%#@1, care ri!e:te Orientul, :i 7onoriu <05$4%-01, care ia
Occidentul, este o altă cau/ă de natură olitică a schis!ei"(
*in unct de vedere istoric, I!eriul s4a reuni6icat 8n arte su2 8!ăratul
Custinian cel Mare <$-34$.$1, dar această reuni6icare n4a utut dura :i 8n ti!ul
do!niei ur!a:ilor săi datorită cre:terii in6luen9ei ooarelor 2ar2are 8n Euroa :i a
aari9iei :i răsândirii 6eno!enului isla!ic( &onsecin9a acestui 6at a 6ost că eiscoii
;o!ei, 8n calitatea lor de episcopus civitatis, vă/ând că I!eriul de ;ăsărit nu !ai
este 8n stare să aere ;o!a :i Italia, au 8nceut să4:i 8ndrete rivirile către ooarele
din )us, 8ndeose2i către 6ranci, cerându4le a=utorul(
1
 Prof. Teodor Popescu , „Geneza şi evoluţia schismei”, 8n DOrtodoxia nr( -40, anul "5$%, ( "..4".3

0
 

n anul 3$- aa Gte6an II <3$-43$31 a 6ăcut ael la regele 6rancilor, Pein cel
curt <3%"43$.1, care a trecut cu ar!ata 8n Italia :i a distrus 8ntre anii 3$%43$. regatul
longo2ar/ilor din Italia centrală( Teritoriul cucerit de 6ranci de la longo2ar/i a 6ost
dăruit de Pein cel curt 8n anul 3$. aei Gte6an II, su2 denu!irea de «Patrimonium
Sancti Petri» )st6el s4a creat statul aal, condus de aă, su2 denu!irea de
 !epu"lica !omanorum, care a durat ână la -# sete!2rie "@3#, când a 6ost des6iin9at
de statul italian sre a4:i re6ace unitatea sa olitică, aoi a 6ost re8n6iin9at, dar nu 8n
li!itele teritoriale de dinainte, la "" 6e2ruarie "5-5, ci doar ca stat aal !inuscul(
*iscordia dintre ;o!a :i &onstantinool s4a adâncit 8n ur!a !ăsurii luate 8n
anii 30"430- de catre 8!ăratul >eon III Isaurul <3"343%#1 de a trece rovinciile
Iliricului oriental, Italia de ud <&ala2ria1, icilia :i &reta su2 =urisdic9ia atriarhului
de &onstantinool, con6iscând totodată :i veniturile ;o!ei din aceste rovincii(
n noatea de &răciun a anului @## s4a 8ntâ!lat un eveni!ent de răsunet
euroean, care a concreti/at schis!a olitică dintre ;ăsărit :i )us' 8ncoronarea
regelui 6ranc &arol cel Mare <3.@4@"%1  ca H#mpărat roman al $pusului , de către
 aa >eon al III4lea <35$ 4@".1, :tir2ind ast6el strălucirea, renu!ele :i restigiul de
care s4a 2ucurat ână atunci I!eriul de ;ăsărit, ca singur !o:tenitor legiti! al
I!eriului ro!an universal din trecut-(
*in secolul al VII4lea I!eriul ;o!an de ;ăsărit se eleni/ea/ă din ce in ce
!ai !ult, devenind H %mperiul "izantin,  8n ti! ce Occidentul se latini/ea/ă,  li!2a
latină 8ntin/ându4se ca li!2ă o6icială :i la ooarele care nu 6ăcuseră arte din
I!eriul ro!an0(
&ele două ooare, grecii :i ro!anii, cu rediso/i9ii :i 8nclina9ii deose2ite, se
 riveau, 8ncă din secolul al IJ4lea, cu răceală :i resenti!ente, iar e 6ondul acestor 
ani!o/ită9i o rutură 8ntre cele două ra!uri ale Bisericii nu era deloc surrin/ătoare(

")Cauzele de natură reli&ioasă

2
 Prof. Teodor Popescu, „Geneza şi evoluţia schismei”, 8n DOrtodoxia nr( -40, anul "5$%, ( ".3
 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae ,, %storia 'isericească
3

(niversală’’, volu!ul ", editura Institutului Bi2lic :i de Misiune al Bisericii Ortodoxe ;o!âne, Bucure:ti, anul
"5@3, ( $."

%
 

  Până la s6âr:itul secolului al V4lea unitatea dintre Biserica ;ăsăritului :i

Biserica )usului s4a utut !en9ine( n ti! 8nsă, 8ntre co!unită9ile din ;ăsărit :i )us
au aărut di6eren9e atât 8n chestiunile re6eritoare la cult, cât :i 8n ro2le!ele de
8nvă9ătură dog!atică( )ceste di6eren9e s4au a!li6icat :i s4a a=uns ast6el ca 8n anul 0##
8n ur!a sinodului de la Ili2eris să se i!ună celi2atul tuturor clericilor, 8n ti! ce 8n
;ăsărit diaconii :i reo9ii uteau să se căsătorească, chiar :i eiscoii( )cest lucru a dus
la disute :i acu/a9ii reciroce%, a!2ele ta2ere acu/ându4se de neresectarea tradi9iei
aostolice :i de alterarea 8nvă9ăturilor !o:tenite de la 6in9ii )ostoli(
n ur!a u2licării  enoti*on4ului  + edict de unire 4 8n octo!2rie de către
8!ăratul 2i/antin Kenon <%3%4%5"1, entru 8!ăcarea !ono6i/i9ilor   cu Ortodoxia, a
i/2ucnit schis!a religioasă dintre ;o!a :i &onstantinool, cunoscută 8n istorie su2
denu!irea de Schisma acaciană, duă nu!ele atriarhului )cachie <%3-4%@51 al
&onstantinoolului( )ceastă schis!ă a durat 0$ de ani, 8ntre %@% :i $"5, :i a !ărit
răceala dintre cele două Biserici(
O nouă răceală 8ntre ;o!a :i &onstantinool s4a rodus in !o!entul in care
 atriarhul Ioan IV Postitorul <$@-4$5$1 :i4a luat titlul de ,,Patriarh ecu!enic,  8n
cadrul sinodului local de la &onstantinool din $@@, 6at care a atras !ânia aei
+rigorie I cel Mare <$5#4.#%1, care, 8n se!n de s!erenie cre:tină, :i4a luat titlul de
,,servus servoru! *ei( nsă atitudinea acestuia era oarecu! dulicitară deoarece rin
titlul de aă de la  pater, patrum, se considera atriarh al 8ntregului )us$( Tot e
vre!ea aei +rigorie cel Mare se de/voltă un alt con6lict 8ntre ;ăsărit :i )us(
+rigorie renun9ă de6initiv la liturghiile 6ântului Ioan +ură de )ur :i a 6ântului Vasile,
generali/ând 8n )us missa <liturghia ro!ană1(
)lte di6eren9e 8ntre ;ăsărit :i )us au aărut su2 6or!a unor ractici 8n )us
cu! ar 6i' ostul de sâ!2ăta :i lunea, e lângă /ilele de !iercuri :i vineri 6olosirea
a/i!ei 8n locul âinii dosite L lucru ce s4a generali/at 8n )us rin secolele VIII4IJ
 ictarea Mântuitorului 8n chi de !iel etc( Toate aceste inova9ii au 6ost conda!nate 8n
;ăsărit de către inodul II Trulan <.5"4.5-1( >a acestea s4au adăugat :i altele, e care
le a6lă! din nciclica  patriarhului -otie către scaunele arhiereşti din !ăsărit, din

4
 Sf%ntul &ectarie de '$hina, H .e ce Papa și supuș ii lui s+au despărț it de 'iserica lui ristos/, Editura
Evanghelis!os, București, anul -#"", ( -.@4-.5
5
 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae o(cit(, ( $.0

$
 

 ri!ăvara anului @.3., dintre care cea !ai i!ortantă este 8nvă9ătura gre:ită desre
 urcederea 6ântului *uh ,,de la  Tatăl :i de la Fiul  FilioNue,  introdusă de latini 8n
i!2olul niceo4constantinoolitan( )daosul HFilioNue este 6or!ulat o6icial entru
 ri!a oară la inodul I de la Toledo din %%3, 8n ania, aoi la inodul III de la
Toledo, din $@5, de unde s4a introdus aoi 8n Fran9a, +er!ania, )nglia :i Italia de
nord( n sinodul din noie!2rie @#5 de la )Nuisgranu! <)achen, )ix la &haello1,
 re/idat de 8!ăratul &arol cel Mare, adaosul a 6ost i!us 8n tot I!eriul
carolingian3(
>a ;o!a 8nsă, aa >eon al III4lea <35$4@".1 a rotestat 8!otriva adaosului
«FilioNue,   oruncind să se scrie e două lăci de argint i!2olul niceo4
constantinoolitan 8n grece:te :i latine:te, 6ără acest adaos, e care le4a a:e/at e u:a
intrării catedralei 6ântul Petru dedesu2tul cărora a us să se scrie' «aec 0eo posui
amore et cautela 1rthodo2ae 3idei»  H u, 0eon, am pus aceasta din dra&oste şi &ri4ă
 pentru credinţa ortodo2ă@( Introducerea adaosului HFilioNue 8n 8ntreaga Biserică
;o!ano4&atolică s4a 6ăcut de către aa Benedict VIII <"#"-4"#-%1, duminică  56
 3e"ruarie 5756, la cererea 8!ăratului ger!an 7enric al II4lea <"##-4"#-%1, cu oca/ia
8ncoronării sale(
Prin secolele VIII4IJ, s4a introdus 8n Biserica de )us 6olosirea a/i!ei sau a
 âinii nedosite la săvâr:irea 6intei Euharistii 8n  locul âinii dosite, 6olosită 8n
;ăsărit, ractică generali/ată din secolul al J4lea5( nsă acest asect este doar unul
dintre nu!eroasele di6eren9e rituale dintre cele două Biserici( )usenii 8i acu/au e
răsăriteni de nu!eroase acte contrare tradi9iei 2iserice:ti' că ractică si!onia, că ridică
eunuci la rangul arhieriei, că re2otea/ă e cei 2ote/a9i anterior 8n nu!ele 6intei
Trei!i ase!enea arienilor, că sus9in ortodoxia Bisericii +rece:ti ase!enea
donati:tilor, că ad!it căsătoria reo9ilor ase!enea nicolai9ilor, că se asea!ănă
!acedonienilor rin scoaterea lui ,,FilioNue din &re/, că sus9in că doar âinea dosită
dă via9ă ase!enea !aniheilor :i !ulte ase!enea acu/e, care nu aveau alt e6ect decât
cre:terea tensiunii dintre )us :i ;ăsărit(
6
 Pr. Prof. (r. !ilan "esan , „Patriarhul -otie şi !oma”, 8n DMitroolia )rdealului, nr(34@, anul "5.#, ( $%@
 )le*andru #uzalic ,,.e 8rinitate 9 .in pro"lematica teolo&iei trinitare”, editura +alaxia +uten2erg, anul
7

-#"#, ( "5"
 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae o(cit(, ( %"#
8

 I+idem ( $.%
9

.
 

Capitolul ,: !omentele premer$ătoare Schismei

Mul9i istorici consideră că disuta dintre Fotie <@$@4@.3 si @334@@.1 :i aa

 ?icolae I <@$@4@.31 oate 6i catalogată dret ri!a 6a/ă a chis!ei( *isuta dintre cei
doi a 8nceut ast6el' duă !oartea lui Metodiu <@%04@%31, 8n ti!ul do!niei 8!ărătesei
Irina, a 6ost ales Ignatie ca atriarh( !ărăteasa, entru că 6iul ei Mihail al III4lea,
!o:tenitorul tronului, era !inor, conducea singură destinele I!eriului Bi/antin( Ea 8l
asocia/ă la tron e 6ratele ei, ce/arul Bardas( )cesta era un o! corut :i i!oral :i intră
8n con6lict cu atriarhul Ignatie, care de săr2ătoarea Bo2ote/ei anului @$@ re6u/ă să4l
8!ărtă:ească( Fa!ilia i!erială era o2ligată să se 8!ărtă:ească 8n u2lic :i ast6el intră
8n altar cu reotul( *ret ur!are Bardas 8i 8nscenea/ă lui Ignatie un roces, acu/ându4l
de 8naltă trădare, disune să 6ie arestat :i dus e o insulă de lângă &onstantinool"#( n
locul lui a 6ost ales Fotie care ână la alegerea ca atriarh a 6ost ro6esor la
Universitatea din Bi/an9 :i aoi 2i2liotecar la &urtea I!erială( *uă alegerea :i
hirotonirea sa, Fotie tri!ite scrisori de 8n:tiin9are către atriarhi :i de la to9i ri!e:te
scrisori de răsuns rin care i se urea/ă o astora9ie 8ndelungată( Paa ?icolae I 8n @."
6ace acela:i lucru( ntre ti! Ignatie este lăsat să 6ugă din Bi/an9 :i a=unge la ;o!a,
unde se lânge aei ?icolae de 6elul 8n care a 6ost scos din scaun( n @.0 aa ?icolae
tri!ite o scrisoare la &onstantinool aratând că nu 8l recunoa:te e Fotie ca Patriarh
canonic ci e Ignatie(
n @.%, ca ur!are a !isiunii 6ra9ilor &hiril :i Metodiu :i a ucenicilor lor,
 2ulgarii au cerut rin regele lor Boris 8ncre:tinarea o6icială( >a scurt ti! 8nsă, Boris 8i
cere atriarhului Fotie lă!uriri cu rivire la câteva dog!e ale Bisericii( Fotie 8i
răsunde 8n ter!eni 6oarte eleva9i :i Boris nu 8ntelege ni!ic din răsunsul lui(
Te!ându4se ca nu cu!va rin inter!ediul Bisericii să iardă indeenden9a statului
 2ulgar <care de curând 6usese recunoscută 8n Bi/an91, Boris se adresea/ă cu acelea:i
8ntre2ări aei ?icolae, care e lângă 6atul că 8i răsunde si!lu 8i tri!ite :i !isionari
<reo9i :i eiscoi1 8n Bulgaria( )ce:tia, cu accetul lui Boris, 8i alungă e rere/entan9ii
&onstantinoolului din Bulgaria( )cestei ac9iuni Fotie 8i răsunde rintr4o Enciclică

 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae o(cit(, ( $.$
10

3
 

către to9i atriarhii, 8n care arată că aa :i4a tri!is delega9ii 8n Bulgaria, care au intrat
acolo ca luii 8n tur!a de !iei( n aceea:i scrisoare Fotie denun9ă toate erorile de
doctrină :i racticile din cultul ausean, socotindu4le inova9ii( n ri!ăvara anului @.3
tri!ite această scrisoare către to9i atriarhii( >a scurt ti! 8nsă Fotie este scos din scaun,
 entru că de Pa:tile anului @.3 a re6u/at să4l 8!ărtă:ească e u/uratorul Vasile I
Macedoneanul, :e6ul gra=durilor &ur9ii I!eriale( Fotie este 8nlocuit :i readus 8n scaun
Ignatie <@.34@331( Ignatie dorind să 6ie rea2ilitat ca adevărat atriarh, a convocat un
sinod 8n @.@, căruia ar 6i vrut să4i dea caracter ecu!enic :i chiar a 6ost nu!it inodul
VIII ecu!enic( >a !oartea lui Ignatie, Fotie, 8n @33 a=unge din nou 8n scaun( Gi el
dore:te să 6ie rea2ilitat :i convoacă un alt sinod la &onstantinool 8n @3@, care anulând
hotărârile sinodului de e vre!ea lui Ignatie, a 6ost rocla!at ca ,,al VIII4lea inod
ecu!enic( Până la ur!ă niciunul dintre aceste sinoade nu a 6ost recunoscut ca
ecu!enic( n @@., Fotie se retrage de 2ună voie din scaun, !ai ales că intrase 8n con6lict
cu noul 8!ărat >eon al V4lea Filo/o6ul căruia i4a 6ost ro6esor 8n tinere9e( Fotie !oare
8n @50(
 Ur!a:ii aei ?icolae I, )drian al II4lea <@.34@3-1 :i Ioan al VII4lea <@3-4@@-1
au continuat să rivească cu ură sre &onstantinool( *uă !oartea acestora disuta a
8ncetat entru că au 8ncetat :i acu/a9iile reciroce""(

 'arle '. Cairns , „Creștinismul de+a lun&ul secolelor/, traducere de >aurențiu *oris, Editura &artea creștină,
11

Oradea, anul -##3, ( "534 "55

@
 

Capitolul -: Schisma propriuzisă

) doua 6a/ă a schis!ei dintre cele două Biserici s4a etrecut 8n ri!a =u!ătate
a secolului al Jl4lea, 8n ti!ul aei >eon IJ <"#%@4"#$%1 acesta  a lutat din
răsuteri să ridice autoritatea aei !ai resus de orice( n acest ti!, e scaunul de la
&onstantinool se  a6la atriarhul Mihail &erularie  <"#%04"#$@1, 2ăr2at energic,
autoritar :i a!2i9ios care ână a a=unge atriarh, a =ucat :i un !are rol olitic"-(
&on6lictul din secolul al JI4lea dintre ;o!a :i &onstantinool a ornit de  la
6atul că 8n icilia :i Italia de sud, unde se  a:e/aseră nor!an/ii, veni9i e !are din
candinavia, interesele Bi/an9ului ortodox se ciocneau cu cele ale aei :i ale
!onarhilor auseni( !ăratul &onstantin IJ Mono!ahul <"#%-4"#$%1 a căutat, din
considera9ii olitice, să 8!ace lucrurile, hotărând convocarea unui sinod la
&onstantinool, 8n care  să se  discute :i Dinova9iile  i!utate ausenilor   de către
răsăriteni( Paa >eon  IJ a accetat rounerea :i a  tri!is la 8nceutul lui ianuarie
"#$% la &onstantinool o delega9ie aală 8n 6runte cu 7u!2ert , cardinal de ilva
&andida, cancelarul Frederic  :i arhieiscoul Petru de )!al6i(  *in ne6ericire :e6ul
delega9iei, cardinalul 7u!2ert, era un o!  !ândru, violent :i 8ngâ!6at care nu  utea
su6eri e greci"0(
Patriarhul  Mihail &erularie, cunoscând 6irea :i atitudinea clerului ro!an :i
8n9elegând că nu se   oate a:teta la ceva 2un  din artea delega9ilor latini, le4a
co!unicat că toate ro2le!ele :i ne8n9elegerile dintre cele două  Biserici vor 6i
discutate 8n sinod, inter/icând 8n acest 6el roaganda( Pier/ându4:i ră2darea :i
8ncura=at de atitudinea :ovăitoare a 8!ăratului, cardinalul 7u!2ert, 6ără autori/area
 reala2ilă a aei >eon al IJ4lea, care !urise la "5 arilie "#$%, a co!us un li"el, un
act de e2comunicare,  e care l4a aruncat sâ!2ătă, ". iulie, "#$%, la 8nceutul
>iturghiei, e !asa altarului 6intei o6ia, rin care  anatematiza pe patriarhul :ihail 
Cerularie, pe clericii şi credincioşii 'isericii 1rtodo2e, acu/ându4i de erori  cu totul
ne8nse!nate, 2a chiar inexistente"%( *uă acest act necugetat, delega9ii aali au
 ărăsit 8n gra2ă &ostantinoolul(
12
 Prof. Teodor Popescu , art( cit(, ( -##4-#-
13
 Prof. Teodor Popescu, art( cit(, ( -#%
14
 I+idem, ( -#$4-#.

5
 

)ducând  8nvinuiri ne8nte!eiate grecilor rin actul de anate!i/are din ". iulie
"#$%, se  vede clar că delega9ii aali nu veniseră la &onstantinool ca  să trate/e
6ră9e:te 8ntr4un sinod, ci să i!ună( n 6ond, 8nvinuirile  aduse erau  si!le retexte,
căci dincolo de răceala su6letească dintre cele două Biserici,  dincolo de di6eren9ele
dog!atice, cultice :i discilinar4canonice,  adevăratul !otiv al de/2inării religioase
din ". iulie "#$%  8l constituie reten9ia ailor la =urisdic9ie universală asura  8ntregii
Biserici din )us :i ;ăsărit(
>a ot /ile duă acest trist eveni!ent, atriarhul Mihail   &erularie, 2ucurându4
se de si!atia clerului :i a oorului, a convocat du!inică, -% iulie "#$%, un sinod 8n
catedrala 6ânta o6ia, 8n care a rostit anatema contra papei 0eon %;, a cardinalului
 um"ert, a le&aţilor papali şi a 'isericii !omane"$( Părin9ii artician9i la sinod au
conda!nat 8n secial !odul de a2ordare a situa9iei de către rere/entan9ii latini, care
nu :i4au exri!at ărerea 8n cadrul lucrărilor sinodului, entru a 6i de/2ătute(
Patriarhul Mihail &erularie chiar ar 6i dorit să 8i readucă e ace:tia 8n &onstantinool
 entru retragerea acu/a9iilor, 8nsă acest lucru nu !ai era osi2il 8n acele !o!ente
datorită indignării oula9iei :i a riscurilor de revoltă(

 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae o(cit(, ( $@#
15

"#
 

Capitolul I/: rmările Schismei

&onte!oranii acelor /ile n4au acordat i!ortan9a cuvenită eveni!entelor 

consu!ate 8n /ilele de ". :i -% iulie "#$%, entru că lu!ea cre:tină era o2i:nuită cu
6recventele divergen9e dint re ;o!a :i &onstantinool( Totu:i, aceste divergen9e nu
 uteau ră!âne 6ără ur!ări 8n via9a celor două ta2ere ale aceleia:i cre:tinătă9i, 8ntrucât
 rin seararea religioasă intervenea :i riscul unor osi2ile ca!anii !ilitare din artea
vestului( *eoarece din unct de vedere !ilitar 2i/antinii se a6lau 8n in6erioritate 6a9ă
de auseni, 8n secial datorita extinderii 6eno!enului isla!ic :i al inva/iei turcilor 8n
)sia Mică, exista ericolul unei inva/ii asura unui teritoriu care nu !ai era socotit
 rote=at din unct de vedere religios, cel u9in 8n !entalitatea suu:ilor aei( *e
alt6el, această a!enin9are s4a :i concreti/at la 8nceutul secolului al JIII4lea, când
cavalerii occidentali au cucerit &onstantinoolul 8n ti!ul cruciadei a IV4a, 8n "0
arilie "-#%".( Pe lângă nu!eroasele consecin9e e lan olitic e care le4a avut acest
act necugetat, nici cele religioase nu au 6ost !ai u9in i!ortante, 8ntrucât au :u2re/it
:i !ai !ult legăturile dintre ;ăsăritul :i )usul cre:tin(
*in ne6ericire, Schisma cea mare din 5< iulie 57=6 a durat ână 8n ti!ul
nostru( *atorită !i:cării ecu!enice din secolul nostru s4a us ro2le!a re6acerii
unită9ii tuturor Bisericilor cre:tine, 8n ri!ul rând re6acerea unită9ii dintre Biserica
Ortodoxă a ;ăsăritului :i Biserica ;o!ano &atolică(
Prin „.eclaraţia comună” citită conco!itent 8n /iua de 3 dece!2rie "5.$ 8n
catedrala 6ântul Petru din ;o!a :i 8n &atedrala 6ântul +heorghe a Patriarhiei
Ecu!enice din &onstantinool, atriarhul ecu!enic )tenagora I <"5%54"53-1 :i aa
Paul VI <"5.04"53@1 au ridicat reciroc anate!ele rostite la ". :i -% iulie "#$%, care
au ro vo ca t chis!a cea !are( *esigur, cele două ăr9i au a6ir!at că acest act nu
rere/intă decât o latură !ai degra2ă 6or!ală a unei osi2ile uni6icări religioase, de:i
a2solut necesară, !en9ionând că este nevoie de !ultă credin9ă, 8n9elegere recirocă :i,
nu 8n ulti!ul rând, de lucrarea *uhului 6ânt, entru deă:irea tuturor di6eren9elor din
s6era religioasă dintre cele două ra!uri ale cre:tinis!ului( *eose2irile dog!atice,
cultice :i discilinar4canonice care există 8ntre cele două !ari Biserici vor 6ace

 I+idem ( $@"
16

""
 

o2iectul unor tratative viitoare, aoi interco!uniunea sau Hcommunicatio in sacris”

8ntre cele două Biserici, ne6iind exclusă o osi2ilă 8n9elegere entru reali/area visului
ecu!enic de atingere a ri!ului sco al Bisericii ca Tru tainic al lui 7ristos, duă
cu! aare :i 8n i!2olul de credin9ă' unitatea"3(

 Pr.prof.dr. Ioan Rămureanu Pr.prof.dr. !ilan "esan Pr.prof.dr. Teodor #odo$ae o(cit(, ( $@"
17

"-
 

Concluzii

n conclu/ie, se oate a6ir!a 6ără a exagera că !o!entul din "., resectiv -%

iulie "#$%, a rere/entat unctul de cotitură 8n istoria Bisericii lui 7ristos, !o!entul
8n care unitatea entru care au lutat to9i rere/entan9ii ei, 8nceând de la 6in9ii
)ostoli, a 6ost 8ncălcată din unct de vedere lu!esc, constituindu4se două entită9i
teritoriale care au evoluat di6erit de4a lungul celor 5.- de ani de existen9ă searată a
Bisericii Ortodoxe :i a celei &atolice(
&hiar dacă deose2irile de ordin cultic :i dog!atic s4au 6ăcut si!9ite 8ncă din
 ri!ele secole de existen9ă ale cre:tinis!ului, ele uteau 6i revi/uite :i se utea crea
ast6el o legătură trainică 8ntre cele două ra!uri ale Bisericii, dacă exista :i i!licarea
oa!enilor din vâr6ul acestor institu9ii( nsa acest lucru nu a 6ost osi2il ână astă/i,
deoarece, 8n !are arte, !i:carea ecu!enica dusă de cele două Biserici surori a !ers
 ână 8ntr4un unct, duă care nu a !ai utut avansa din cau/a unor !otive de ordin
lu!esc(
n orice ca/, chis!a din "#$% oate 6i considerată, e 2ună dretate, /idul
construit 8ntre cele două Biserici, 8nsă nu de către cineva din a6ară, ci de către ele
8nsele( Prin ur!are, doar 8n !o!entul 8n care rere/entan9ii ortodoxiei :i ai ro!ano4
catolicis!ului vor 6i con:tien9i de i!ortan9a unită9ii dog!atice :i cultice din
cre:tinis! vor lua atitudine 8n 6a9a acestei desăr9iri :i vor 8ntrerinde ac9iuni rodnice
 entru reararea stricăciunilor roduse de Marea chis!ă din "#$%(

#i+lio$rafie
"0
 

1. ,, 'i"lia sau ,,S3>nta Scriptură, tiărită su2 8ndru!area :i cu urtarea de

gri=ă a Prea6ericitului ărinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe ;o!âne, Editura
Institutului Bi2lic :i de Misiune al Bisericii Ortodoxe ;o!âne, anul -##.
,. Sf%ntul &ectarie de '$hina, „.e ce Papa și supușii lui s+au despărț it de
 'iserica lui ristos/, tradusă de &alioie Paacioc, Editura Evanghelis!os,
București, anul -#""
-. #)2IC )le*andru  ,,.e 8rinitate 9 .in pro"lematica teolo&iei
trinitare”, editura +alaxia +uten2erg, anul -#"#
4. C)IR&S '. 'rle, HCreștinismul de+a lun&ul secolelor/, tradusă de
>aurențiu *oris, Editura &artea creștină, Oradea, anul -##3
5. P3P'SC Prof. !. Teodor , HGeneza și evoluț ia Schismei/, 8n revista
HOrtodoxia, nr( -40, anul "5$% < articol curins 8ntre ( ".04 -"31
. R!R')& Pr.prof.dr. Ioan "'S)& Pr.prof.dr. !ilan
#3(36)' Pr.prof.dr. Teodor, ,, %storia 'isericească (niversală’’, volu!ul ",
editura Institutului Bi2lic :i de Misiune al Bisericii Ortodoxe ;o!âne, Bucure:ti, anul
"5@3
7. Ș'S)& Pr. Prof. (r. !ilan, „Patriarhul -otie ș i !oma/, 8n revista
HMitroolia )rdealului, nr( 34@, anul "5.# < articol curins 8ntre ( $0$4 $$51(

"%