Liturghia Darurilor mai nainte sfinite

n afar de cele dou Liturghii obinuite de peste an (a Sfntului Ioan i a Sfntului Vasile), Liturghierul ortodox mai cuprinde i o a treia Liturghie, cu o rnduial deosebit, numit Liturghia Darurilor mai nainte sfinite, a crei ntrebuin!are este limitat ast"i la perioada #ostului #atilor$ 1. Originea si vechimea acestei Liturghii Slu%ba Sfintei Liturghii a fost pri&ita totdeauna ca un prile% de bucurie si de desftare duho&niceasca, ntruct prin sfintirea Sfintelor 'aruri i prin mprtirea cu ele, care are loc in cursul ei, a&em intre noi pe (ristos, )irele nostru cel ceresc, *are petrece intru noi si noi intru +l (comp$ In$ VI, ,-)$ .cest caracter festi& al Sfintei Liturghii nu se potri&ea ins cu "ilele #ostului )are, care sint "ile de intristare, de post si de pocain!, cind )irele este luat de la noi (comp$ )t$ I/, 0, si Lc$ V, 12, 1,)0$ 'e aceea, consfin!ind oficial o &eche traditie a 3isericii, sinodul din Laodiceea (tinut intre anii 1-24151), a hotarit, in canoanele 26 si ,0, ca in #resimi sa nu se mai sa&irseasca Liturghia si sa nu se mai serbe"e pomenirea sfintilor mucenici (care se face in primul rind prin sa&irsirea Sfintei 7ertfe) decit smbata si duminica, "ile in care postul era mai putin aspru $ In urma acestei dispo"itii, celelalte "ile din cursul #ostului )are au ramas deci "ile neliturgice9 in ele se sa&irsea numai slu%ba obisnuitelor Laude sau *easuri bisericesti "ilnice, fara Sfinta Liturghie 1$ +rau ns destui cretini care frec&entau ser&iciul di&in (*easurile) si care doreau sa se impartaseasca si in celelalte "ile (afara de simbete si duminici) si mai ales miercurea si &inerea, cum se obisnuia, de exemplu, in pr!ile .siei )ici, pe &remea Sfintului Vasile eel )are 2$ #entru a se respecta deci hotaririle Sinodului de la Laodiceea, dar in acelasi timp pentru a se impaca riguro"itatea a%unarii din "ilele de miercuri si &ineri cu dorin!a crestinilor de a se impartasi chiar in aceste "ile din post, s:a format obiceiul de a se pastra in biserici o parte din 'arurile sfintite la Liturghia de simbata si duminica, pentru a impartasi cu ele pe credinciosi in celelalte "ile, in care nu se putea sa&irsi Liturghia$ Iar ca sa nu se intrerupa a%unarea obisnuita din "ilele de miereuri si &ineri, impartasirea aceasta a&ea loc spre seara, indata dupa slu%ba Vecerniei, adica atunci cind cei ce a%unasera puteau sa manince$ ;itualul impartasirii din aceste "ile neliturgice, destul de simplu la inceput, a fost incon%urat, treptat, de o solemnitate din ce in ce mai accentuat, fiind incadrat intre slu%ba Vecerniei de o parte si intre anumite rugaciuni din rinduiala Liturghiei, de alta$ .sa s:a nascut ceea ce numim asta"i Liturghia 'arurilor mai inainte sfinfite () sau, cu termenul sla&< Prejdeosfetenia (prescurtat = Presvetenia, cum e intitulata in editlile mai &echi ale Liturghierului romanesc)9 in fond ea este deci o combinatie a Vecerniei cu Liturghia$ + greu sa stabilim cu preci"ie cronologica originea sau pro&enien!a i &echimea acestei Liturghii$ + sigur ca ea este o institu!ie de origine oriental, probabil aghiopolita (formata in %urul Ierusalimului), siriana ori bi"antina, de"&oltata in cursul secolelor V si VI (dupa sinodul din Laodiceea, amintit mai inainte)$ #rima mentiune documentara despre existenta si intrebuintarea ei o gasim intr:o cronica anonima de origine alexandrina (numita *ronica #ascal), scrisa in anul -2,, care spune ca (eru&icul acestei Liturghii (imnul = Acum Puterile cereti$$$>) a fost introdus
8

De aceea, papa Inocentiu I ( !"# "$% scria &piscopului Decentiu de &ugu'ium ca in Apus e o tradiie apostolica s( nu se oficie)e Liturghie in ultimele doua )ile din *aptamina *fintelor Patimi (vineri si sim'ata%
8

*an$ 26 < =?u se cu&ine a %ertfi piine in #atru"eciine, deoit nuimai Simbata si 'uminica>$ *an$ ,0 < =?u se cu&ine a sa&irsi in $#atru"ecime pra"nicele naterii mucenicilor (pentru &ia%a &enica) ci pomenirile sfintilor mucenici sa se faca (numai) in Simbete si 'uminici> (*3@, &ol$ II, part$ I, p$ 002400,)$
1

In unele partf, ca de ex$, la .lexandria, prin secolele IV4V, era obiceiul ca it miercurea si &inerea sa se citeasca +&anghelia, sa se rosteasca predica si sa se ofi:V cie"e toate ale Liturghiei, afara de sfintirea 'arurilor (S(/a Toiv [Auaxlpttov TeXEXAB)$Ve"i C Socrate Scolasticul, "st+ 'is+, cart$ V, cap$ 88, #D, t$ L/VII, col$ -1- (comp$ si trad$ rom$ de Iosif Dheorghian, 3ucuresti, 0566, p$ 8E0, unde textul respecti& e tradus cu unele greseli)$
2

Ve"i Sfintul Vasile eel )are, &pist+ ,-"II (al$ **L///I/), *afre no'ila -hesaria, despre impartasire (*3@, &ol$ II, part$ 8, p$ 2,5)$

in u" de patriarhul Serghie al *onstantinopolului, la anul -0E ,$ In tot ca"ul, in secolul al aptelea ea era definiti& formata si raspindita peste tot in ;asarit, caci la anul -68, sinodul trulan, prin canonul ,8, a consfintit in chip oficial intrebuintarea si generali"area ei, reglementind ca ea sa se faca in toate "ilele din postul #resimilor, afara de smbete si duminici si de pra"nicul 3unei: Vestiri-$

2. Autorul Liturghiei
n ce pri&ete autorul acestei Sfinte Liturghii, traditia mai &eche este foarte putin precis< unii o atribuiau Sfintului Iacob, fratele 'omnului , iar al!ii o puneau pe seama Sfintului #etru, a Sfintului )arcu, a Sfintului Vasile eel )are, a Sfintului .tanasie eel )are s$a$m$d$ Fnele din manuscrisele &echi, care transmit textul acestei Liturghii, o atribuie Sfintului +pifanie, episcopul Salaminei, iar altele Sfintului Dherman I, patriarhul *onstantinopolului (sec$ VIII)9 tradi!ia siriana o pune pe seama patriarhului Se&er al .ntiohiei (,004,05), iar unii liturgisti apuseni o atribuie Sfintului loan 'amaschinul$ Gradi!ia ma%orit!ii manuscriselor din sec$ /II inainte, pastrata pina a"i in Liturghierul nostru, pune insa aceasta Sfinta Liturghie sub numele Sfntului Grigorie cel Mare, supranumit 'ialogul, papa al ;omei (+ 60 ), care a stat la *onstantinopol, ca apocrisiar (nun!iu, repre"entant sau trimis permanent) al papei #elagiu II, timp de - sau E ani (intre ,E54 ,52 sau ,5,)$ .ceast traditie n:are insa nici un temei istoric9 am putea admite eel mult, si cu probabilitate, o oarecare contribute a Sfintului Drigorie 'ialogul la sistemati"area in scris a acestei Liturghii, pe &remea ct a stat el la *onstantinopol 5$ In multe din manuscrisele &echi, incepind chiar cu -odicele .ar'erini gr$ 11- din 3iblioteca Vaticanului (secolele VIII4I/), si in unele din edi!iile Liturghierului grecesc, nu se mentionea"a numele traditional al autorului acestei Liturghii, nici in titlu si nici in apolisul ei, aa incit ea apare ca o Liturghie anonima, asa cum e men!ionat si in canonul ,8 al sinodului trulan, citat mai inainte (nota -)$ La fel era, de altfel, si in unele din edi!iile mai &echi ale Liturghierului romanesc fl$ Sintem, deci, mai aproape de ade&arul istoric daca socotim ca si Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite, ca si celelalte doua : puse prin traditie sub numele Sfintilor loan Dura de .ur si Vasile cel )are 4 nu trebuie pri&ite ca opera unui singur autor, ci ca opera colecti&a si anonima a 3isericii @rtodoxe ntregi, adic a multor generatii de clerici, monahi si simpli credinciosi, formata si raspindita incetul cu incetul, pina la generali"area si consfintirea ei definiti&a de catre 3iserica si pusa apoi, dupa u"ul general, sub numele unuia din cei mai ilutri ierarhi ai cretint!ii din epoca &eche 6$
E

!. Tim"ul s#v$r%irii
.sta"i, in 3iserica @rtodox Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite este de fapt Liturghia normal a #ostului #astilor$ *onform principiului pus de canonul ,8 al sinodului trulan, citat mai inainte, ea se poate sa&irsi de regula in orice "i din #aresimi in care &rem sau trebuie sa faccm Liturghie, cu exceptia "ilelor aliturgice (luni si marti din prima saptamina si Vinerea #atimilor, cind nu se face nici o liturghie) si a "ilelor cind e rinduita una sau alta din celelalte doua Liturghii (toate simbetele si duminicile, 7oia Saptaminii #atimilor si 3una:Vestire) 0H$ 'e obicei insa (in
,
-

#D, t$ /*II, col$ 656$

/ln toate )ilele Postului *fintei Patru)ecimi, afara de sim'ata si duminica si de sfinta )i a .unei01estiri, sa se savirseasca *finte Liturghie a color mai inainte sfintite2 (-.3, vol+ I, part+ II, p+ 4!%+
E

Ve"i (#iseudo) Sofronie al lerusalimului, -omentar liturgic, cap$ I, #D, t$ L///VII, col$ 1650 si t$ /LIII, col$ ,114,159 Geodor de .ndida, Eipo-eIJpKa L+ipci/ataJ,&ic$$$, cap$ 18, #D, t$ */L, col$ 60 5 6

*omp$ si Pidalion, trad$ rom$ ?eamtu, 0522, foile 05H &$4050 r$ (nota la tilcuirea can$ ,8 al sinod$ trulan)$

'e aceeia, ultirnele doua editii ale Liturghierului romanesc, pastrimd titula:tura traditionala a acestei Liturghii, i:au dat, totusi, o forma dubitati&a< =Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite, ce se "Mce a ii a *iintului 5rigorie Dialoguh (ed$ 3ucuresti, 06,-, p$ 8,-), sau< ='umne"eiasca Liturghie a 'arurilor mai inainite sfintite, numita si a *iintului 5rigorie Dialoguh (ed$ 3ucuresti, 06-E, p$ 822)$
0H

Ve"i Simeon al Gesalonicului, 6aspuns la mtre'area ,- (trad$ rom$ cit$, p$ 185) < =ln cinci "ile ale saptaminii (adica < luni, marti, miereuri, %oi si &ineri) se face aceasta Liturghie, ca sa ne ne&oim mai mult> (reprodus si in 7ipicul mare, Iasi, 050-, fa%a ,H6)$ *omp$ si Pidalionul, trad$ rom$ cit$, foaia 050 r$ (nota la tilcuirea can$ ,8 al sdnod$ trulan)9 Ic$ '$ Lungulescu, 8anual de Practica liturgica, p$ 62 9 Sil&$ )or$ .ndrie&ici, 7ipiconul .isericii 3rtodo9e 3rientale, *ernauti, 0551, p$ 0-E9 V$ )Nrofano&ici si ceilalti, Liturgica, ed$ 0686, p$ --8 9 O$ 3alamace, &9plica:iuni la practica liturgica (manual de tipic, dact), 3ucuresti, 0682, p$ 868$

practica), ea se oficia"a asta"i 4 chiar i in mnstiri 4 doar in "ilele de miereuri si &ineri (cu exceptla Vinerii din Saptamina #atimilor), iar in celelalte "ile numai< luni si marti din Saptamina #atimilor, in 7oia *anonului celui mare (sptmna a cincea) si la unele sarbatori bisericesti cu polieleu, ca< Sfintul (aralambie (0H februarie), ntia si a doua aflare a cinstitului cap al Sfintului loan 3ote"atorul (82 febr$), Sfintii 2H de mucenici (6 martie) si Inaintepra"nuirea 3unei:Vestiri (82 martie), daca acestea cad intr:una din "ilele de rind ale saptaminii (de luni pin &ineri) *t pri&ete momentul (ceasul) din cursul "ilei, la inceput Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite se oficia la &remea reglementara a Vecerniei (cu care e combinata), adica spre seara, dupa citirea *easului al noulea (cam ora 142 p$m$), cind credinciosii puteau intrerupe a%unarea spre a se impartasi si a minca, asa cum pre&ede inca Griodul la locu:rile respecti&e si Gipicul eel )are (al Sfintului Sa&a)$ .stfel, Liturghia aceasta, sa&irsita in continuarea Vecerniei, a&ea odinioara caracter de pri&eghere sau slu%ba nocturna, deoarece sa&irsirea ei incepea de cu seara si se termina tir"iu, in cursul noptii, asa cum se intimpla si cu celelalte doua Liturghii (a Sfintului Vasile si a Sfintului loan) cind se uneau cu Vecernia$ .sta"i insa, in bisericile de enorie : si chiar in mnstiri, Prejdeosfestenia se s&rseste de fapt dimineata (inainte de masa de prin"), adica la &remea reglementara a Liturghiei comune, atragind dupa sine deplasarea *easului al I/:lea (care se citeste inainte) si a Vecerniei (cu care e combinata), desi acestea fac parte din ciclul Laudelor de seara$

. &$n'uiala slu()ei
a* +reg#tirea$ *ind preotul are sa sa&irseasca Liturghia 'arurilor mai nainte sfintite, atunci trebuie sa aiba dinainte gri%a ca la Liturghia din duminica precedent, la #roscomidie, in afara de Sfintul .gne! pentru "iua respecti&a, sa scoat si sa pregateasca in plus un Sfint .gnet (sau doua, de &a fi ne&oie) pentru Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite din cursul saptaminii urmatoare9 pentru aceasta &a proceda precum arata n&!tura respecti&a din Liturghier$ n "iua in care are sa sa&irseasca Liturghia 'arurilor mai inainte sfintite, la sfirsitul *easului I/, preotul lasa epitrahilul pe Sfinta )asa, iese pe usa de mia"anoapte a altarului si &enind intre sfesnicele imparatesti "ice ;ugciunea Sfintului +frem Sirul, (='oamne si Stpnul &ie!ii mele$$$>) numai o data (fara cele 08 inchinaciuni)$ 'up aceasta, in timp ce la strana se citeste ;ugaciunea de la sfirsitul *easului I/ (=Stpine, 'oamne Iisuse (ristoase$$$>), preotul &ine in mi%locul bisericii, se inchina de trei ori spre rasarit, depune metanie la tronul arhieresc (ia binecu&intare de la arhiereu, daca e de fa!) si se inchina dupa rindu:iala la sfintele icoane si la iconostas, fara a "ice insa troparele si rugciunile obisnuite$ Se intoarce intre sfesnicele imparatesti, face trei metanii spre rSsarit, se pleaca spre credinciosi si apoi intra in altar pe usa de mia"a"i, se inchina de trei ori in fata Sfintei )ese, sarutind, ca de obicei< Sfnta +&anghelie, Sfnta *ruce i Sfnta )as$ .poi mbrac sfintele &esminte (de culoare nchis), numai binecu&ntndu:le si srutndu:le, fr a "ice altce&a decit =Domnului sa ne rugam>, la fiecare &emnt$ 'up aceea isi spal minile "icnd rugciunea obinuita$ In timpul acesta, la strana s:a citit @bedni!a9 la timpul cu&enit, preotul "ice rugciunea Sfntului +frem, din altar, in fata Sfintei )ese (fiind de%a mbrcat pentru Liturghie)$ 'upa =*u&ine:se cu ade&arat$$$, de la sfirsitul @bednitei, preotul deschide d&era si usile imparatesti si face otpustul mic$ .poi &ine in fata Sfintei )ese si, facind metaniile cu&enite, saruta Sfinta +&anghelie, Sfinta )asa si Sfinta *ruce$ b) 'up ce a terminat astfel ritualul pregatitor, preotul incepe Sfinta Liturghie, dind binecu&intarea (Binecuvntata este mpria Tatlui... si facind ca de obicei semnul Sfintei *ruci cu Sfinta +&anghelie peste antimis$ Inchide usile imparatesti, iar cntaretul (in minastiri, eel mai mare) incepe, ca la Vecernie< =Veni!i sa ne inchinam$$$> si se citeste "salmul 10!$ In timpul acesta preotul citeste in taina, in sfintul altar, ultimele patru rugaciuni ale serii (luminilor) de la Vecernie00$
00

#rimele trei rugaciuni ale Vecerniei &or fi citite miai tir"iu, ca =rugciuni ale antifoanelor>, in timpul *atismei (&e"d mai departe)$

'upa sfirsitul psalmului, preotul (din altar si cu capul descoperit) "ice ectenia mare$ .poi se inchide !vera, iar citetul incepe citirea *atismei a 05:a (psalmii 0064011), in trei stari, in mi%locul bisericii, pe analogul fara poala$ In timp ce se citeste prima stare a *atismei, preotul citeste in taina ;ugdciunea .ntifonului intii (='oamne, indurate si milosti&e$$$>) si apoi pregateste sfintele &ase de care are ne&oie, aducind, de la proscomidiar la Sfinta )asa, discul cu acoperamintul lui i steluta$ La sfirsitul st#rii nt$i, se deschide d&era si preotul (din altar) rosteste prima ectenie mica$ .poi se nchide din nou d&era, iar citetul citeste starea a 'oua a ,atismei$ In timpul acesta, preotul citeste in taina ;ugdciunea .ntiionului al doilea (='oamne, nu cu minia Ga sa ne mustri$$$>), ridica Sfnta +&anghelie de pe antimis si o pune in partea de rasarit a Sfintei )ese, cu cotorul spre el, desface sfintul antimis si apoi pune pe el sfintul disc, steluta si acoperamintul, precum si chi&otul cu Sfintul .gnet9 ia cadelnita, tamia"a chi&otul cu Sf .gne! si slu%indu:se de burete, ia cu gri%a si e&la&ie Sfintul .gnet din chi&ot si il pune pe sfintul disc$ .poi atinge, pe rind, steluta si acoperamintul ele fumul cadelnitei, le saruta si acopera cu ele discul, "icind numai< =Pentru rugaciunile *fintilor P(rintilor nostri+++2+ Ia din nou cadelnita, cadeste de trei ori Sfintele acoperite, face doua metanii mari, saruta discul acoperit si face inca o metanie$ La sfirsitul starii a doua se deschide din nou d&era si preotul "ice a doua ectenie mica, dup
care se nchide iari d&era, iar citetul citeste starea a treia a ,atismei" in timp ce preotul citeste 6ugdciunea Antiionului III+ *ind citetul a%unge la cu&intele =Inchina:ne:&om la lo:cul unde au statut picioarele Lui$$$> (#s$ *///I, E45), pe care le ros teste mai prelung si cu glas mai puternic, se opreste, iar in altar se suna clopotelul o data, &estind credinciosilor ridicarea Sfintului .gnet9 credincioii ingenunchea"a, se face liniste adincS, ia r preotul se inchin a de trei ori in fata Sfintei )ese, ridica sfintul disc, cu ambele mini la frunte, ocoleste pe dupa Sfinta )asa si pete ncet spre proscomidiar, inaintea lui mergind diaconul (sau cintaretul) cu luminarea aprinsa si cu cadelnita, cadind spre Sfintul .gnet$ 'upa ce preotul asa"a sfintul disc la proscomidiar, se suna din nou clopotelul de doua ori si atunci credincioii se ridica in picioare, iar citetul continua citirea *atismei, de unde a ramas$ In acest timp, la proscomidiar preotul toarn &in si apa in sfintul potir, dupa obicei, dar fara a "ice ce&a9 ia proco&!ul (de culoare neagr, daca are), il atinge de fumul tmiei, l sruta si acoper cu el sfintul potir9 apoi ia .erul (de aceeasi culoare, daca este) si face la fel, acoperind cu el discul si potirul, pe care le cadeste, iar dupa ce da cadelnita, se inchina de trei ori in fata lor$ La toate acestea, nu "ice formulele obisnuite, ci numai =#entru rugaciunile$$$>$ 'upa ce t ermina toate acestea, re&ine in

fata Sfintei )ese si stringe sfintuP antimis, punnd deasupra Sfnta +&anghelie la locul ei$ c) 'up sfritul *atismei, se deschide din nou d&era si preotul "ice a treia ectenie mica, dupa care strana incepe sa cinte #oamne strigat$am..." pe glasul stihirilor din Griod$ La /*( se indrepte)e rugaciunea mea+++2, preotul face cadire mare, ca de obicei la Vecernie$ La =Sla&a> stihirilor se deschid Sfintele Fsi, iar la =Qi acum$$$>, se face &ohodul sau iesirea cu cadelnita (in "ilele de rind) sau cu Sfinta +&anghelie (in "ilele cind se citeste +&anghelia), dupa rinduiala obisnuita (descrisa la Vecernie)$ 'up intrarea sfin!i!ilor slu%itori in altar si cintarea -Lumina lin#..../ preotul rostete formulele obinuite pentru introducerea prochimenului, iar strana cinta prochimenul (din Griod), dupa care se citeste "rima "aremie08$ .poi ndat se cnta al doilea prochimen, dupa care diaconul (sau in lipsa lui, cintaretul) "ice cu glas mare si rar < =#orunci!iK>$ #reotul ia atunci un sfesnic cu lumina aprinsa si cadelnita, cu amindoua minile (sau ia cu stinga o luminare si cu dreapta cadelnita) i stnd cu fa!a spre rasarit, in fata Sfintei )ese, face semnul Sfintei *ruci, cu ele, rostind< =Intelepciune, drep!i K>$ .poi se intoarce (pe stinga) spre credinciosi si facind la fel, "ice dintre usile mprteti< %umina lui &ristos luminea' tuturor(. Lasa sfesnicul pe soleie, in fata Sfintelor Fsi, iar cadelnita o ia cu sine$ Indata dupa aceasta se citeste a doua paremie din Griod01, iar daca e hram sau sfint cu #olieleu, se adaug si paremiile "ilei respecti&e, din )inei$ d) La sfritul paremiilor, preotul, stnd in fa!a Sfintei )ese i a&nd cdelni!a in dreapta,
08

Aceasta se pune, in primele ase s(pt(m;ni ale Postului, numai din -artea <acerii, iar in s(pt(m;na ultima din Ieire 01 +

incepe sa cnte pe glasul I) S se n!repte'e rugciunea mea... (#s$ 02H, 8), iar la cu&intele =ca tamiia inaintea Ga>, cadeste rar de trei ori n fata Sfintei )ese$ *intaretii (din strana dreapta) cinta si ei o data < =Sa se ndrepte"e$$$ .poi, preotul din fa!a Sfintei )ese, cdind i "icnd cu glas nalt stihul nt$i #oamne" strigat$am catre Tine au'i$m" ia aminte la glasul rugaciunii mele. *ntre!ii (din strana stinga) cinta si ei< =Sa se ndrepte"e$$$ .poi preotul trece in latura de sud a Sfintei )ese si cadind "ice stihul al 'oilea < /Pune, Doamne, pa)a gurii mele si usa de ngr(dire mprejurul 'u)elor mele2 , cntre!ii (din strana dreapt), din nou < =Sa se indrepte"e$$$ #reotul trece apoi in partea de rsrit a Sfintei )ese, "icind stihul al treilea$ /*( nu a'ati inima mea+++2 si cdete9 cintaretii (cei din strana stnga), din nou< =Sa se indrepte"e$$$>$ #reotul "ice apoi din latura de nord a mesei< Slav Tatlui..." apoi se ntoarce cdind proscomidiarul si scaunul de sus *+i acum..., cntre!ii (cei din strana dreapta), iari< =Sa se indrepte"e$$$>$ #reotul, re&enind in fata Sfintei )ese, "ice, cdind iari i cnt el nsui pentru ultima dat< =S se indrepte"e$$$>, pina la< =ridicarea minilor mele>, de unde continu cintaretii, in timp ce preotul cdete dintre uile imparatesti, de trei ori, spre credinciosi (intii spre mi%loc si apoi spre strane)$ La sfirsitul cintarii, atit slu%itorii cit si credinciosii ii pleac genunchii si se roag, fcnd trei metanii$ e) 'aca e &reo sarbatoare care are a"ostol si evanghelie, urmea" acum citirea apostolului si a e&angheliei dup regula tiut$ 'aca nu, preotul inchide Sfintele Fsi si "ice ectenia intreit# de la Liturghie (=Sa "icem toti$$$>)$ 'e aici inainte, urmea"a rinduiala ca la Liturghia obisnuita, pina la (eru&ic, dupa Liturghier, cu deosebirile urmatoare < Gextul rugaciunilor citite de preot in taina este altul decit la celelalte doua Liturghii9 'in miercurea saptaminii a patra inainte (in%umatatirea #ostului), dupa ecfonisul ecteniei pentru catehumeni se adauga ectenia si rugciunea speciala pentru cei spre luminare (candidatii la bote", de odinioara) < =;ugati:&a, cei catre luminare, 'omnului K> si celelalte9 +cfonisul dinainte de (eru&ic) in loc de< =*a sub stapinirea Ga$$$>, este< /Dupa darul =ristosului 7au+++2 (potri&it textului rugaciunii pe care o incheie si pe care preotul o citeste in taina mai inainte, adica ;ugciunea a doua pentru credincioi < =Stapine Sfinte, #reabunule$$$>)$ 'up acest ecfonis strana incepe sa cnte 0eruvicul (=.cum #uterile ceresti$$$>), pina la cu&intele < =se ncon%ur (inclusi&)$ In acest timp, preotul, stind in fata Sfintei )ese, "ice si el in taina (eru&icul (=.cum #uterile ceresti$$$>) de trei ori, inchinindu:se de fiecare data$ .poi deschide d&era si Sfintele Fsi, ia cadelnita si cadeste altarul si naosul, ca de obicei (eddire mica), "icind incet psalmul ,H$ 'upa aceea se inchina de doua ori in fata Sfintei )ese, saruta sfintul antimis, Sfinta )asa si Sfinta *ruce, se nchina nc o data, apoi se intoarce (pe stinga) si se pleaca spre credinciosi, dintre usile imparatesti, cerindu:si iertare si binecu&ntnd$ )erge la proscomidiar, cadeste Sfintele 'aruri de trei ori, isi pune pe spate .erul, ia sfintul disc cu dreapta, !inindu:0 la frunte, iar sfintul potir cu stinga, !inndu:l in dreptul pieptului$ *ind strana termina de cntat cu&intele =s&rit se ncon%uraR, se suna clopotelul, credinciosii ingenunchea"a, iar preotul, precedat de un cintare! (paraclisier), care poarta lumnarea aprins n sfesnic) si cdelni!a, iese pe usa de mia"anoapte si paseste incet in cea mai profunda tcere, mergand astfel spre mi%locul naosului$ .%uns in mi%loc, sub policandru, se opreste putin, face semnul sfintei cruci cu sfintul disc spre credinciosi fara sa "ica nimic, se intoarce (pe stinga) si, mergind tot in tacere, intra in sfintul altar prin usile imparatesti$ Se suna din nou clopotelul, credinciosii se ridica in picioare, iar cintaretii (cei din strana stinga) incep sa cinte partea a doua a (eru&icului (/-u credin( si cu dragoste+++2%+ In acest timp, preotul pune Sfintele 'aruri, ca de obicei, pe sfintul antimis (potirul in dreapta preotului, discul in stinga), ia acoperamintul discului si al potirului, punindu:le deoparte 9 isi ia .erul de pe spate si, atingndu:l de fumul cadelnitei, acopera cu el discul si potirul si le tamia"a, fara sa "ica nimic$ .poi, descoperindu:si capul, face doua metanii saruta Sfintele acoperite, sfintul antimis si Sfinta )asa, face inca oSmetanie, dupa care inchide usile imparatesti si d&era$ f) *nd s:a terminat cntarea pr!ii de la urma a (eru&icului, preotul (diaconul) rosteste ,

ectenia< =*a plinim rugaciunea noastra cea de seara, Domnului+++2 02, citind totodata in taina ;ugaciunea pre&a"uta in Liturghier (='umne"eul tainelor celor negraite si ne&"ute$$$>)$ .poi ecfonisul< =Si ne in&redniceste pe noi, Stapine$$$>, Tat#l nostru, cele doua rugaciuni in taina care urmea"a (='umne"eule, *el singur bun si indurat$$$> si =Ia aminte, 'oamne Iisuse (ristoase$$$) cu ecfonisele respecti&e, precum se arata in Liturghier$ #reotul se inchina apoi in fata Sfintelor 'aruri de trei ori, "icind de fiecare data< ='umne"eule, cura!este:m pe mine pacatosul, si ma miluiesteK>$ 'upa aceea, Sfintele fiind acoperite cu .erul (asa cum au ramas de la depunerea lor pe Sfinta )asa), preotul pune mina dreapta pe sub Sfintul .er si, cu toata frica si cucernicia, atinge Sfintul .gne! (fara sa:0 ridice), "icind, cu glas mare< =Sa luam aminteK *ele mai nainte sfintite, Sfintele, sfintilorK> *redincioii rspund ca de obicei< =Fnul sfnt$$$> si apoi cnta rar chinonicul< =Dusta!i si &ede!i$$$> (#s$ ///III, 5 s$u$)$ #reotul ridica .erul si steluta de pe sfintul disc, le pune deoparte si apoi sfarima Sfintul Grup, "icind formula respecti&a (TSe sfrm )ielul lui 'umne"eu$$$>), si asa"a partile crucis, pe sfintul disc, ca de obicei9 pune particica 12 in sfintul potir, fara sa "ica nimic, binecu&intea"a caldura si o toarna in sfintul potir, de asemenea nimic "icind$ .poi se inchina, ia cu stinga partea 02 i o pune in palma dreapta, "icind< = -institul i *fintul 7rup si *;nge al Domnului+++ se da mie, preotul ,+++2 etc$ .poi, !innd stinga dedesubt, cu minile pe marginea Sfintei )ese, "ice rugaciunile obisnuite de dinaintea impartasirii (=*red, 'oamne$$$, *inei Gale$$$> i =?u spre %udecata$$$>), dupa care se impartaseste$ Ia apoi buretele si isi sterge palmele deasupra sfintului disc, "icind =Sla&a Gie, 'umne"ule K>, de trei ori$ 'aca preotul slu%ete singur (fr diacon), atunci el nu gusta acum din sfintul potir, ci ramine sa faca aceasta numai atunci cind =potri&este (consuma) Sfintele, la sfirsitul Liturghiei$ 'eci, indata dupa ce s:a impartasit cu Sfintul Grup (in care a fost mbibat si Sfntul Snge), ia discul cu stinga si buretele cu dreapta si toarna in sfintul potir partile din Sfintul Grup ramase pe disc (?I si U.), fara sa "ica nimic$ .poi, dupa ce asa"a acoperamintele, ca la Liturghia obisnuita, citeste ruga: ciunea de multumire, din Liturghier (=)ultumim Gie, )intuitorule, 'um:ne"eul tuturor$$$>)$ 'e aici inainte, rinduiala Liturghiei urmea" neschimbat, ca de obicei, cu deosebirea ca la chemarea preotului< =-u fric lui #umne'eu... cintare!ii rspund< =3inecu&nta:&oi pe 'omnul in toata &remea, pururea lauda Lui n gura mea$$$> (#s$ 11, 0), iar la =)ntuiete, 'umne"eule, poporul Gau$$$>, raspund< =#inea cea cereasca si paharul &ietii gustati si &edeti ca bun este 'omnul$ .liluia, .liluia, .liluia> (#s$ 11, 5)$ 'e asemenea, atunci cind preotul cadeste pentru ultima oara Sfintele la Sfinta )asa, nu "ice nimic, iar la ectenia < ='rep!i primind$$$>, nu "ice < =Viua toata$$$>, ci < =Seara toata$$$> etc$ In sfirsit, textul .ugaciunii amvonului, ca si al ;ugaciunii pentru potri&irea Sfintelor, este altul decit la Liturghia obisnuita, iar la otpust pomenim intii pe sfintul din "iua in care ne aflam, apoi pe cel al "ilei urmatoare (a carei Vecernie am facut:o cu Liturghia), iar ca autor (traditional) al Liturghiei pomenim pe Sfintul Drigorie 'ialogul, episcopul ;omei$

02

;eminiscenta din &remea cind Liturghia aceasta se fcea spre seara, dupa Vecernie$ +ctenia aceasta corespunde cu cea de dupa .xion, din celelalte doua Liturghii$

1storia %i e3"licarea riturilor "rinci"ale 'in r$n'uiala Liturghiei Darurilor nainte 2finite
Liturghia 'arurilor mai nainte sfin!ite, se oficia odinioar numai seara, repre"int modelul des& rit al Liturghiei &esperale, adic al Liturghiei unite cu Vecernia$ 'up cum am &"ut, n &echime i Liturghiile Sfin!ilor Ioan i Vasile se s& reau uneori seara, tot unite cu Vecernia, la datele pre&"ute i a"i n Gipicul cel )are, n Griod i alte cr!i de slu%b, adic< a%unul *rciunului i al 3obote"ei, 7oia i S mbta #atimilor, precum i n ca"ul c nd 3una: Vestire cade ntr:una din "ilele de r nd din #resimi (&e"i n urm, la r n:duiala Vecerniei)$ a* #recum am &"ut, partea prim a Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite o alctuiete Vecernia, p n la paremiile de dup Vohod (ieirea cu cdelni!a)$ Frmea" apoi dou rituri (ceremonii) specifice acestei slu%be i impresionante prin frumuse!ea lor, care constituie tran"i!ia la partea de Liturghie, i anume ritul luminii i ritul cdirii cu ncon%urarea Sfintei )ese, nso!it de c ntarea repetat a &ersetului 8 al psalmului 02H (=S se ndrepte"e rugciunea mea$$$>)$ ncepe apoi partea de Liturghie, de La citirea pericopelor biblice (apostol i e&anghelie, dac s nt), ori de la ectenia ntreit de dup e&anghelie, deci din momentul care marca odinioar (p n prin sec$ VI) nceputul de fapt al Liturghiei catehumenilor$ .t t partea &esperal c t i cea de Liturghie, care intr n r nduiala Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite, au importante particularit!i care trebuie explicate$ .stfel, precum am &"ut, binecu&ntarea obinuit de la nceputul slu%bei nu este cea de la Vecernie, ci cea de la Liturghie$ ;nduiala de a"i din ritul bi"antin pentru nceputul &esperal al Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite este fidel &echiului Gipic al Sf ntului Sa&a (Gipicul Ierusalimului)< nt i psalmul 0H1 i apoi ectenia, pe c nd la *onstantinopol ndat dup binecu& ntare urma ectenia mare, iar dup ea 4 n loc de psalmul 0H1 4 se citea psalmul 5, (=#leac, 'oamne, urechea Ga$$$>) 9 tipicul constantinopolitan era urmat i la Gesalonic n secolele /IV4/V 0,$ n locul catismelor de r nd ale "ilei respecti&e se citete totdeauna numai *atisma 05, alctuit din psalmii treptelor (psalmii 0064011), ea fiind catisma specific pr!ii &esperale din Liturghia 'arurilor mai nainte sfin!ite ,: este mpr!it, precum am &"ut, n trei stri, prin cele dou ectenii mici (ca la Vecernia "ilelor de srbtoare) 0-$ .ceste trei stri !in locul antifoanelor din prima parte a Liturghiei normale, dup cum primele trei rugciuni din cele apte ale Vecerniei !in locul rugciunilor antifoanelor citite de preot n tain n timpul *atismei$ #rochimenul obinuit al Vecerniei, &ariabil dup "ilele sptminii, e nlocuit aici cu prochimenele proprii celor dou paremii din Griod, care se citesc totdeauna la Liturghia 'arurilor i care se iau din cr!ile< Oacerea, Ieirea, #ildele (#ro&erbele) i Io&$ )* &itul luminii, specific acestei Liturghii i at t de impresionant (=Lumina lui (ristos luminea" tuturor>), era ae"at odinioar nu ntre cele dou paremii, ca a"i (dup prochimenul paremiei a doua), ci dup cea de a doua paremie, aa cum e descris r nduiala din &echile tipice, ca de ex$ Gipicul )arii 3iserici din *onstantinopol, din manuscrisul m nstirii Sfintei *ruci nr$ 2H (sec$ /)0E$ +l era precedat totodat de Vohodul sau ieirea solemn a slu%itorilor (un al doilea &ohod, dup cel de la Lumin lin, descris n sec$ /V de Simeon al Gesalonicului 05 i n manuscrisele mai &echi ale Liturghiilor bi"antine)< ndat ce se c nta prochimenul din fruntea paremiei a doua i se citea paremia a doua, diaconul cu preotul ieeau n procesiune din attar pe
0, 0-

4e5i 2imeon al Tesalonicului/ #espre sfintele rugciuni" oa". !62/ +7/ t. ,L4/ col. 6 89660 %i tra'. rom. c:./ ". 2! .

De altfel/ ,atisma 1; este catisma 'e rn' a 4ecerniei 'in seara tuturor vinerilor 'e "este an/ iar n tim"ul +ostului :are (cu e3ce"ia s#"t#tmnii a cincea*/ ca %i n alte "erioa'e 'in cursul anului/ catisma aceasta se cite%te la 4ecernia 'in toate 5ilele 'e rn' ale s#"t#mnii ('e luni "n# vineri inclusiv*. 4e5i nv##tura 'es"re .n!uiala citirii /saltirii" 'e la nce"utul +saltirii ('e e3. e'. <ucure%ti/ 186;/ ". 8*.
0E 05

Te3t "u)licat 'e =. :aiteos/ Le T0picon !e la Gran!e 1glise. Manuscril !e la Sainte -roi2 no. 34" >?e siecle" t. 1/ n -Orientalia ,hristiana Analecta./ 166/ &omae/ 1862/ ". 2 6. Loc. cit./ su"ra (nota 21*.

ua dinspre nord, mergeau prin na&a lateral de nord p n n fundul bisericii i apoi se ntorceau prin mi%loc p n la Sfintele Fi, unde diaconul, cu luminarea i cdelni!a n m ini (sau preotul, dac slu%ea singur), dup sf ritul paremiei rostea < = n!elepciune, drep!iK Lumina lui (ristos luminea" tuturor>, dup care clericii reintrau n altar, iar n biseric se aprindeau luminile, cum se fcea de obicei n toate "ilele la Vecernie (=dup r nduiala>, cum "ice Simeon al Gesalonicului)06$ .poi diaconul aduga ndat < = n!elepciune K>, preotul rostea < =#ace tuturor>, iar c ntre!ii ncepeau s c nte < =S se ndrepte"e rugciunea mea$$$>$ Fneori ns, paremia a doua fiind mai scurt i lectura ei termin ndu:se nainte de terminarea procesiunii Vohodului, procesiunea s:a anticipat, fc ndu:se n timpul citirii primei paremii i odat cu ea tot ritul luminii a fost a&ansat nainte de citirea paremiei a doua$ *u timpul, procesiunea Vohodului s:a suprimat (ea fiind o repetare a celei de la =Lumin lin>), dar formula i ritul luminii au rmas ntre cele dou paremii$ 'ar n sec$ /V, Simeon al Gesalonicului descrie r nduiala ca a"i 8H, ceea ce nseamn c ntre timp se produsese inter&ertirea ordinii logice i fireti de mai nainte dintre paremia a doua i ritualul luminii$ n tot ca"ul, n r nduiala Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite a&em de:a face cu un dublu oficiu al luminii < primul, alctuit dintr:o lectur biblic (psalmii treptelor sau *atisma 05), urmat de c ntarea integral a psalmului 02H (='oamne, strigat:am ctre Gine$$$>) i apoi ieirea solemn a slu%itorilor (&ohod) cu imnul Lumin lin$9 al doilea, format dup acelai plan ca i cel dint i, din alte lecturi biblice (pare:miile), un nou &ohod (disprut ntre timp) i o nou formul a luminii (=Lumina lui (ristos$$$>), urmate de c ntarea solemn a lui < =S se ndrepte"e$$$>, adic numai &ersetele 842 ale psalmului &esperal (02H)$ #rimul oficiu este o parte integrant a Vecerniei srbtorilor, cu deosebirea c se citete numai *atisma 05 i alctuiete partea &esperal a Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite 9 al doilea constituie o parte specific acestei Liturghii, i anume ritualul luminii, propriu numai ei (lucernarimn #raesanctificatorum, ducernaire des #resanctifies)$ -are este originea acestui rit B Se pare c el nu constituie dec t un rest al oficiului liturgic n care 3iserica a ncadrat aprinderea luminilor n biserici la cderea serii, despre oare ne &orbete Sf ntul Vasile cel )are < =S:a prut #rin!ilor notri (potri&it) s nu primim n tcere darul luminii de sear, ci s mul!umim (lui 'umne"eu), ndat ce ea apare> 80$ Fn asemenea oficiu exista la Ierusalim n sec$ IV, c nd pelerina apusean +geria (+theria) l descrie n nsemnrile ei de cltorie, numindu:0 lucernare (lucernaire), adic slu%ba luminii de sear, care se fcea n biserici (la Ierusalim de obicei n biserica n&ierii< .nastasis) la o or precis< ceasul al "ecelea din "i$ +l era precedat de adunarea la rugciune, care ncepea mai dinainte, cu un ser&iciu liturgic format din psalmi, lecturi, catehe"e i procesiuni$ #recum ne informea" +geria, lumina cu care se a"rin'eau sfe%nicele n biserica n&ierii din Ierusalim, nu se aducea din afar, ci din candela care ardea necontenit nuntrul grotei morm ntului 'omnului, din fundul bisericii88$ 'e aceea, p n a"i, la Vecernia unit cu Liturghia 'arurilor mai nainte sfin!ite, preotul aduce din altar sfenicul cu fclia aprins, pe care o arat credincioilor, cu cu&intele< =Lumina lui (ristos luminea" tuturor>$ La )area 3iseric din *onstantinopol ns, prin sec$ /, la ritul luminii din cadrul Vecerniei, care se s& rea cu
06 8H 80

4e5i n urm#/ la e3"licarea 4ecerniei. #espre stintele rugciuni (slu56e " ca". !6 (+7/ t. ,L4/ col. 666966@ %i tra'. rom. cit./ ". 2!@*.

'espre St ntul 'uh, cap$ 86, E1, #D, t$ ///II, col$ 8,$ Ve"i #eregrinalio ad loca sanda, cap$ 82 < =(ora autem decima, Wuod appel:lanit hic licinicon (/o/&ixo&), niam nos dicimus lucernaie, similiter, se omnis multitudo colliget ad .nastasim, dnceniduntur omnes oandelae et cerei et fit lumen infinitum> (+therie, 7ournal de &oXage, ed$ ($ #etre, p$ 06H4:068)$ Ve"i #eregrinalio ad loca sanda, cap$ 82 < =Lumen autem de foris non affer:tur, sed de spelunca interiori eicitur> (Lumina ns nu se aduce de afar, ci se aprinde dinuntrul morm ntului)$ +d$ cit$ supra, p$ 068 88 $ Ve"i #eregrinalio ad loca sanda, cap$ 82 < =Lumen autem de foris non affer:tur, sed de spelunca interiori eicitur> (Lumina ns nu se aduce de afar, ci se aprinde dinuntrul morm ntului)$ +d$ cit$ supra, p$ 068 #rof$ .$ .$ 'mitrde&sNi, Vechile tipicoane patriarhale, al Si nlului )ormint dela Ierusalim i al )arei 3iserici din *onstantinopol ( n rus$), Uie&, 06HE, p$ 186 (La #rof$ ?$ FspensNii, Vecernia ortodox:Sludiu istorico:liturgic, n =3ogoslo&sNie Grudi>, &oi$ I, )osco&a, 06-H, p$ 0-)$

mare solemnitate i n pre"en!a patriarhului nsui, sfenicele cu lumini aprinse erau aduse de ctre diaconi n naos din pronaosul bisericii 0$ 'up aprinderea luminilor, slu%ba se prelungea toat noaptea, cu lecturi, c ntri i rugciuni, iar cu timpul de&ine slu%b oficial (obinuit) a #ri&egherii, inaugurat de ritul luminii$ ,ele 'ou# "aremii din r nduiala de a"i a Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite nu s nt dec t pericopele biblice din Vechiul Gestament, care se citeau n secolele IV4V la slu%bele de seara din timpul #ostului #atelui, nainte de catehe"ele prebaptismale !inute catehumenilor i amintite n nsemnrile de cltorie ale pelerinei +geria la Ierusalim (cap$ 2-) 81$ n ritul bi"antin ele s nt luate numai din primele dou cr!i ale #entateuhului (Oacerea i Ieirea) i din cele dou cr!i sapien!iale canonice (#ro&erbele lui Solomon i Io&) 82, adic exact ca pe &remee Sf ntului .mbro"ie (sec$ IV) la )ilano$ La nceputul catehe"elor sale mXstagogice acesta spune c mai nainte &orbise "ilnic catehumenilor despre datoriile lor morale, c nd li se citea din =Oaptele #atriarhilor> i din n!elepciunea =#ro&erbelor> 8,$ Slu%ba obinuit a Vecerniei (cea de S mbt seara) nu are paremii9 Vecerniile care au paremii (la pra"nicele mprteti i la srbtorile sfin!ilor cu #ri&eghere) corespund unei pri&egheri, adic prelungirii Vecerniei prin slu%ba de noapte (&de:nia sau pri&egherea), care se oficia regulat n &echime, la toate srbtorile$ Aormula liturgic# B -Lumina lui 0ristos $$$> constituie la origine o frumoas exclama!ie menit s arate credincioilor lumina aprins, adus din sf ntul altar pentru a lumina interiorul bisericii, la apropierea nop!ii$ Lumina aceasta natural ducea n chip natural g ndul la lumina spiritual adus de (ristos, al *rui simbol ea a de&enit cu timpul, Oormula este de origine foarte &eche ,: o aflm n inscrip!ii de pe lmpi din secolul I, pro&enite din #alestina, *ipru, .sia )ic i +gipt, iar n manuscrisele liturgice ea apare pentru prima dat prin secolele I/4/$ ;eminiscen!e ale acestui str&echi rit al luminii s:au pstrat nu numai n ritul liturgic bi"antin, ci n toate riturile rsritene (armean, sirian, maronit, chaldeean sau persan)$ )ai tears s:a pstrat amintirea lui n riturile liturgice apusene 9 n ritul roman el apare numai n a%unul #atilor (la nceputul slu%bei, echi&alent cu exclama!ia < =Veni!i de lua!i lumin>, din ritul ortodox) 9 iar n ritul mo"arab (goto:hispanic) exist o ofrand a luminii (oblatio luminis), adic se face ridicarea solemn a luminii, cu exclama!ia < =In nomine 'omini notri 7esu *hristi, lumen cum pace K> ( n numele 'omnului nostru Iisus (ristos, lumin cu pace), la care poporul rspunde < ='eo gratias (agamus)>, adic < =S mul!umim lui 'umne"eu K>$ c* ,$ntarea -2# se n're"te5e rug#ciunea mea..../ cu care se ncheie partea &esperal a Liturghiei 'arurilor mai nainte sfin!ite, constituie un dublet al &ersetelor 842 din psalmul 02H, numit n *onstitu!iile apostolice (cartea VIII, cap$ 1,) < (lucernare), adic psalmul de la aprinsul luminilor de sear, ca nso!itor al ritului cdirii$ 'up nsemnarea dintr:o cronic bi"antin din sec$ VII, c ntarea acestui &erset de psalm s:ar fi inaugurat la Liturghia 'arurilor mai nainte sfin!ite n anul -0E 8-$ 'up prerea unor liturgiti, aceast c ntare corespunde c ntrii .liluiarion sau prochimenului dinaintea apostolului de la Liturghie (rest din psalmul c ntat odinioar n ntregime nainte de citirea apostolului) 8E$ * ntarea era executat odinioar numai de c ntre!i, i abia din secolul /VI nainte s:a luat obiceiul s fie nceput de slu%itori n altar$ 'up indica!ia din *ronica men!ionat mai nainte, =S se ndrepte"e$$$> se c nta nu numai la Liturghia 'arurilor mai nainte sfin!ite din timpul #resimilor, ci i n alte "ile n care se fcea pe atunci aceast Liturghie$ Gipice de mai t r"iu preci"ea" ns c, n "ilele din afara #ostului n care se oficia aceast Liturghie (ca de ex$ miercurea i &inerea din sptm na br n"ei), nu se c nta< =Lumina lui (ristos> 85$ ;itul luminii i c ntarea =S se ndrepte"e$$$> constituiau n &echime un rit component al
81 82 8,

4e5i /eregrinatio a! loca san!a" e'. cit./ ". 266. 4e5i Trio!ul" la locurile res". (slu()ele 'e miercuri %i vineri n +#resimi*.

4e5i 2fntul Am)ro5ie/ De mCsferi(Ds/ ca". 1/ +L/ t. >41/ col. 06 %i tra'. rom. 'e +r. E. <rani%te %i +rof. 7h. 4oiusa/ n rev. 2T/ an. 1866/ nr. 696/ ". 2;@.
8-ronica /ascal" +7/ t. >,11/ col. 8;8. 8E 85

4e5i n urm#/ la ca". 7storia %iturg8iilor 6i'antine.

4e5i/ 'e e3./ Ti"icul stu'it al mn#stirii Everghetis/ la A. DmitrievsFi/ #escrierea manuscriselor liturgice..." t. 1 (Torci3$*/ Giev/ 1;86/ ". 616.

Vecerniei obinuite din tot timpul anului, dar cu timpul s:a restr ns numai la &remea #ostului )are, ale crui slu%be au un caracter mai conser&ator, pstr nd n r nduiala lor i unele texte din Vechiul Gestament care au disprut din alte slu%be (ca de ex$ c ntarea proorocului Isaia, din r nduiala #a&ecerni!ei mari)$ 'up prerea unor liturgiti, ritul s:a de"&oltat nt i la )area 3iseric din *onstantinopol, care 0:a preluat poate din Siria (.ntiohia)$ Fn asemenea dublet al psalmului &esperal gsim i n ritul armean (cu ritul luminii i cdirea)$ <1<L1O7&AA1E (lucrri necitate n note) Leo .llatius, 'e missa praesanctilicatorum, n &oi$ 'e +cclesiae orientalis et occidentalis perpetua consensione, *oloniae, 0-25$ 7$ 3ingham, @rigines si&e antiWuitates ecclesiasticae, trad$ lat$ de ($ Drischo:&ius, ed$ II:L, t$ VI, (alae )agdeburgicae, 0E,6$ 'r$ V$ 3o%or i St$ ;oianu, Gipic bisericesc, ed$ II, 3la%, 0610 (pentru u"ul fotilor uni!i din .rdeal)$

0H