Cununia

(Slujba nunii)
Cununia sau slujba nunii este serviciul divin prin care Biserica binecuvinteaz i consfinete cstoria, adic legtura dintre brbat i femeie, ridicnd o la rangul de tain!

"! Svritorul cununiei

#ste ar$iereul i preotul! %ec$ile &ravile opresc pe preoii clugri (ieromona$i) sa oficieze nunta, ca unii care au fcut votul castitii i care nu pot deci lua parte nici la dansul ritual de la Isaia dnuiete..., nici la ospul i petrecerea cu care e unit de obicei nunta! ('n vremea noastra ieromona$ii svresc adesea slujba cununiei)! &reotul poate oficia cununia propriului su fiu sau a fiicei sale, dac nu e(ista alt preot!

)! Primitorul tainei!
*n legtur cu primitorii (subiectele) tainei, ne vom ocupa numai de cstoriile mixte, dintre cretini i necretini sau intre ortodoci i neortodoci, catolici i protestani)! +cestea erau oprite in vec$ime, prin canoane! ,ac ins intr o csnicie de neortodoci, cstorii legitim, unul din soi se convertea la -rtodo(ie, iar celalalt rmnea mai departe .n credina (confesiunea sau secta) lui, soul convertit putea pstra mai departe legatura cstoriei (daca celalalt consimea), potrivit sfatului Sfntului +postol &avel, care zice ca brbatul necredincios se sfinete prin femeia credincioasa i invers (' Cor! %'', ") )! 'n timpurile mai noi, pn de curnd, in faa faptului implinit, Biserica nu refuza svrirea cstoriilor mi(te, pentru a nu lsa fr binecuvntarea ei asemenea insoiri! 'n astfel de cazuri, preotul era obligat sa struie pe lng soul ortodo( ca sa rmna statornic in credinta i s i creasc copiii .n credina ortodo(! 'n ultimul timp, ins, s a oprit din nou, formal, oficierea cstoriilor mi(te, prin actualul /egulament de procedur al instanelor disciplinare i de judecat ale Bisericii -rtodo(e /omne (artic! 01), asemenea cstorii fiind .ngduite numai cu dezlegarea c$iriar$ului locului 2 cei de alt cult sunt obligai, inaintea cstoriei, s indeplineasc formalitile de trecere la -rtodo(ie!

3. Naii.
+tt la logodna, ct i la cununie, mirii sunt asistai de nai sau nuni! /ostul i datoriile acestora sunt aceleai ca i ale nailor la botez! #i sint martori si garani (c$ezai) ai seriozitii angajamentelor reciproce luate de viitorii soi i ai triniciei legturii lor 2 de aceea, la logodna, ei pun mna cu preotul, pe inele, iar la cununie, pe cununiile care se pun pe capetele mirilor, att la aezarea ct i la depunerea lor, fiind deci oarecum prtai la actul sfint care se svrete! 3aii trebuie sa fie ortodocsi , cu vieuire cretineasc e(emplar i mai in vrsta dect mirii, purtindu se faa de miri ca nite prinii i invtori ai lor ! %ec$ile &ravile opreau pe clugri s indeplineasc oficiul de nai, att la botez ct i la nunt (.ndreptarea 4egii, gl! "56, alin! ")! *n unele pri din nord estul rii (Bucovina) este curiosul obicei ca mirii sa fie asistati de ct mai multe perec$i de nai!

4. Locul svririi!
Slujba Cununiei se svrete de regul in biseric, iar nu in case, cum se obinuiete uneori! ,e ce7 *nti pentru c biserica este locaul in care ,umnezeu e totdeauna prezent (mai ales prin

Sfintele ,aruri) i in care se svresc i celelalte sfinte taine2 svrindu se deci in biseric, nunta e fcut in faa lui ,umnezeu *nsui cu binecuvntarea 4ui, cptnd astfel caracterul de act sfnt i o garanie mai mare de trinicie i durabilitate! +l doilea, pentru ca nunta,fiind unul dintre actele cele mai de seama din viata omului, trebuie svrit in mijlocul colectivitii, adic in vzul si cu participarea obtii cretine din care face parte, deci in biseric 8 locaul de adunare al comunitii, in care ea ne poate asista la toate actele i momentele cele mai importante din viaa noastr religioas! ,e aceea, preoii (mai ales cei de la orase) snt datori s sftuiasc pe cei ce se cstoresc, s vin pentru aceasta la biserica2 ei nu vor oficia cununia in case dect in cazuri cu totul e(cepionale i pentru motive bine .ntemeiate!

5. Timpul svririi!
9iind slujba de bucurie, cununia se svrete in zilele de srbtoare (de regula duminica)2 :olitfelnicul prescrie;se face dimineaa, indat dup 4iturg$ie (cum se face de regul 'n :oldova), dei obiceiul mai nou este s se fac dup mas (spre sear)! Conform poruncii a '< a a Bisericii, nu se fac ins nuni .n urm toarele perioade i zile din cursul anului bisericesc ; a) .n cele patru posturi de peste an (inclusiv sptmna al sau a brnzei), ca i in toate zilele de post din cursul anului (miercurea i vinerea, "0 sept! sau .nlarea Sfintei Cruci, )= august sau >ierea capului Sfntului 'oan Boteztorul), pentru c petrecerile i ospeele adesea zgomotoase care insotesc de obicei taina nunii ar contrasta cu atmosfera de rugciune, .nfrnare i pocina, care trebuie sa caracterizeze vremea postului! ,up o tradiie statornicit in unele pri ale Bisericii noastre, se face pogoramnt in cazuri e(cepionale, admindu se oficierea cstoriei in prima parte a &ostului Crciunului (pn la Sfntul 3icolae), dar fr petrecerea i ospeele obinuite i numai cu dispensa sau aprobare speciala de la c$iriar$ul locului! *n &aresimi este .ngduit, la nevoie, numai logodna (asezmntul) i aceasta numai in ziua Bunei %estiri (daca nu cade in Sptmna &atimilor) i in ,uminica 9loriilor b) 3u se fac, de asemenea, nuni in Sptmna 4uminat, in rstimpul dintre Crciun i Boboteaza ()6 dec! ? ian!), in ,uminica /usaliilor, in toate praznicele .mprteti, precum i .n ajunul tuturor praznicelor .mprteti, pentru ca veselia lumeasca a nunii sa nu intunece sau sa eclipseze bucuria du$ovniceasca a celor mai mari srbtori cretine, transformndu le in prilejuri de desftare i petrecere lumeasc!

6. Rnduiala Cununiei.
Slujba cununiei propriu zise e precedat obligatoriu de cea a logodnei religioase, o ierurgie prin care Biserica binecuvnteaz i consfinete o vec$e datin strmoeasc, respectat in popor, i anume legmntul sau aezmntul, adic tocmirea, aezarea sau punerea solemn la cale a cstoriei dintre doi tineri! a Lo!odna (din gr! I ministeia @ cerere in cstorie, o aravon @ arvun, gaj, angajament, c$ezie)! Se pune din vreme in naos o mas pe care se aeaz Sfnta Cruce i dou sfenice mici cu lumini aprinse, iar in mijloc Sfnta #vang$elie si deasupra ei cununiile! +lturi se pune i un pa$ar cu vin i o burata de pine (cozonac sau picot), pe care de obicei le aduc nuntaii! &reotul .mbrac epitra$ilul si felonul, iar la sosirea mirilor ii .ntmpin in mijlocul bisericii", binecuvnteaz cele dou fclii aprinse, pe care le aduc naii, i d pe cea dinti naului, iar pe cea de a doua naei! :irii i naii se aeaz in fata mesei; mirii in mijloc (brbatul in dreapta, adic spre sud, mireasa in stnga, adic spre nord), naul in dreapta brbatului, naa in stnga miresei, amndoi innd fcliile aprinse in mini! &reotul face de trei ori semnul binecuvntrii spre capetele mirilor i lund inelele de logodna le aeaz pe Sfnta #vang$elie, astfel; in dreapta pe cel gravat cu numele brbatului (i care deci )

va fi purtat de femeie), iar .n stnga pe cel gravat cu numele miresei (care deci va fi purtat de brbat)! +poi ia cdelnia i cdete in jurul mesei i spre nuntai 2 dup aceea, stnd in faa mesei, d binecuvntarea (Binecuvntat este Dumnezeul nostru...). Armeaz ectenia mare i cele doua rugciuni din :olitfelnic, din care pe prima preotul o citete cu glas, iar pe a doua in tain (cu faa spre miri)! +poi preotul ia inelul din dreapta, face cu el semnul Sfintei Cruci peste Sfnta #vang$elie (unii .l ating i de Sfnta Cruce), i apoi peste faa brbatului, de trei ori2 zicnd de fiecare dat ; BSe logodete robul lui Dumnezeu X(acum atinge cu inelul fruntea brbatului), cu roaba lui ,umnezeu < (atinge cu inelul fruntea femeii), in numele >atlui (atinge fruntea brbatului), i al 9iului (la piept) i al Sfntului ,u$C (la umrul drept i apoi la cel stng)2 a treia oara adaug; Bacum i pururea i in vecii vecilor, aminDD! ,up aceasta, preotul, impreun cu nunul, pune inelul in degetul inelar de la mina dreapta a mirelui! 4a fel i naa la mireas! ,up aceea, preotul citete rugciunea de consfinire a logodnei, .ntorcndu se cu faa spre miri i fcnd semnul binecuvntrii spre ei acolo unde indic te(tul sau unde se pomenesc numele mirilor! Armeaz ectenia .ntreit i otpustul (al zilei), atunci cnd nu se face .ndat cununia! " Cununia! ,ac ins urmeaz .ndat cununia, atunci nu se mai face otpustul, ci .ndat dup rugciunea de binecuvntare se citete psalmul C<<%'', cntndu se, dup fiecare verset al lui, refrenul; Mrire Tie Dumnezeul nostru mrire Tie! (in unele biserici nu se mai citete psalmul, ci se cnta numai :rire >ie, ,umnezeul nostru, mrire >ie, de trei ori) 2 in timpul acesta preotul cdete din nou masa i pe miri! +poi ii descoper capul, se .nc$in, sruta Sfnta #vang$elie i Sfnta Cruce, ia in mini Sfnta #vang$elie (unii iau i Sfnta Cruce) i d binecuvntarea (BBinecuvntata este .mpria >atlui!!!C), fcnd cu #vang$elia semnul Sfintei Cruci deasupra cununiilor! +poi aeaza cununiile peste Sfnta #vang$elie i rostete ectenia mare Ecu cereri speciale pentru miri), urmat de cele trei rugciuni de binecuvntare a mirilor! 4a a treia, preotul .mpreuneaz dreapta mirelui cu dreapta miresei, atunci cnd rostete cuvintele ;*nsuti i acum, Stpne, trimite mna >a din sfntul >u loca i unete pe robul >u < cu roaba >a <!!!DD etc! Se face apoi punerea cununiilor, astfel ; &reotul ia cununia din dreapta (a mirelui), face cu ea semnul Sfintei Cruci peste Sfnta #vang$elie (unii o ating i de Sfnta Cruce), apoi peste faa mirelui, de trei ori, zicnd de fiecare data ;FF Cunun-se robul lui Dumnezeu X (atinge cu cununia fruntea mirelui), cu roaba lui Dumnezeu Y (atinge fruntea miresei), in numele >atlui (atinge fruntea mirelui), i al 9iului (atinge pieptul) i al Sfntului ,u$C (atinge umrul drept i apoi pe cel stng) 2 iar a treia oar adaug ;Bacum i pururea!!!C! i srutnd mirele cununia, preotul i o pune pe cap, lund o i naul cu dreapta! 4a fel face preotul cu cununia miresei, rostind formula ;BCunun se roaba lui ,umnezeu < (atinge cu cununia fruntea miresei), cu robul lui ,umnezeu < (atinge fruntea mirelui), in numele >atlui!!!C etc! (ca mai sus)! :ireasa srut cununia i preotul i o pune pe cap, lund i naa cu dreapta! +poi cnta preotul o dat;B,oamne ,umnezeul nostru, cu mrire i cu cinste .ncununeaz i pe dnii, iar corul (cntreii) repeta aceeai cntare de dou ori 2 de fiecare dat, preotul face semnul binecuvntrii spre miri! Armeaz citirea #postolului i a $van!%eliei& cu regula tiut! *n timpul +postolului, de vrea, preotul cdete, iar #vang$elia o citete cu faa spre miri i nuntai i cu capul descoperit 2 dup citire, se .nc$in, srut Sfnta #vang$elie, o .nc$ide si face semnul Sfintei Cruci cu ea spre popor! Armeaz o ectenie .ntreit scurt, o rugciune pe care preotul o citete cu faa spre miri, binecuvntndu i, apoi ectenia cererilor (acestea se omit uneori sau se prescurteaz), B>atl nostruC i rugciunea pentru binecuvntarea pa$arului cu vin (cu fata spre rsrit )! &reotul ia apoi pa$arul i d pe rnd .nti mirelui apoi miresei s guste din el de cte trei ori, in timp ce cntreii (corul) cnta ;B&a$arul mntuirii!!!C (&s! C<%, 0)! ,ac se obinuiete a se aduce i o bucat de 5

pine sau de cozonac, preotul d mirilor s (guste .nti din ea, dup ce o .nmoaie .n vin i apoi da pa$arul! Armeaz .nconjurarea, astfel; preotul primete cdelnia, d stnga nunului, iar acesta da stnga sa mirelui !a!m!d! i inndu se toi de mna, iar preotul cdind, fac .nconjurarea mesei de trei ori, cntnd la prima .nconjurare ;B'saie, dnuiete!!!, la a doua BSfinilor mucenici!!!C, iar la a treia BSlav >ie, Gristoase ,ummezeule!!!DD H! ,up .nconjurare urmeaz luarea cununiilor; mirele inainteaz lng mas, se inc$in de trei ori i plecndu i capul, pune minile cruci pe Sfnta #vang$elie, cu toat evlavia 2 preotul, de o parte a mirelui, iar nunul de cealalt, .i iau cu dreapta cununia, zicnd preotul ;B:rit sa fii, mire, ca +vraam!!!C etc! :irele sruta cununia, iar preotul o pune pe Sfnta #vang$elie! :irele se retrage la locul lui i se face acelai lucru pentru mireas, punnd naa mna dreapt pe cununie i zicnd preotul ;B,i tu, mireas, mrit s fii, ca Sarra!!!2 +poi, stnd cu faa spre miri, preotul zice cele dou rugciuni de binecuvntare a mirilor, din :olitfelnic, binecuvntndu i, i face otpustul (acum, sau .nainte de otpust, preotul poate ine cuvntarea ocazional, cnd e cazul)! ,up aceea, cntreii cnt BCuvine se cu adevrat!!!C sau alt cntare .ndtinat (.n multe biserici se cnt acum B:uli ani triasc!!!C) 2 in timpul acesta, vin mai inti mirii si nunii, se inc$in i srut pe rnd Sfnta #vang$elie, Sfnta Cruce i cununiile, primind felicitri de la preot2 acelai lucru fac apoi prinii i rudele mirilor! 4a sfrit, preotul .nc$eie cu B&entru rugciunile!!! c # doua nunt 'cununie . /nduiala obinuit a cununiei (prima nunt) se face de obicei i atunci cnd unul dintre miri (indiferent care) a mai fost cstorit! Cnd ins amndoi mirii au mai fost cstorii, li se face cununie dup o rnduial deosebit, .ntocmit pentru asemenea cazuri, adic a doua nunt! -dinioar, a doua i a treia nunt erau privite i tratate de Biserica cu mai mult severitate dect azi 2 ele erau ingduite numai ca un pogormnt fcut pentru slbiciunea firii omeneti, iar mirii erau supui la unele epitimii sau canoane de pocina (oprire de "a Sfnta *mprtanie) ! +stzi ins asemenea cstorii au devenit destul de frecvente i de aceea Biserica e nevoit s le binecuvnteze, pentru a nu lsa pe cei .mpreunai cu legtura trupeasca s triasc fr binecuvntarea lui ,umnezeu! /nduiala nunii a doua reflect .nc vec$ea disciplin a asprimii cu care erau privite odinioar asemenea cstorii, precum i concepia c, de fapt, numai prima nunta este socotita ca o taina adevrat i deplin! ,e aceea, aceast rnduiala este, .n prima ei parte, mai simpl i mai puin solemna dect rnduiala primei cununii! /nduiala logodnei e contopit cu cea a cununiei, fcnd amndou o singur slujb i avnd binecuvntarea de .nceput nu ca la tain (cununie), ci ca la ierurgii (logodn) ;BBinecuvntat este ,umnezeul nostru!!!C, dup care urmeaz rugciunile inceptoare obinuite (BSfinte ,umnezeule!!!C i celelalte)! 4ipsete toat partea de "a .nceputul slujbei, pn la punerea cununiilor (binecuvntarea, ectenia i rugciunile pentru binecuvntarea mirilor) 2 deci, dup punerea i sc$imbarea inelelor, se citesc dou rugciuni speciale, apoi se trece indat la punerea cununiilor ! +tt ectenia de la .nceput (dinainte de punerea inelelor) cit i cele dou rugciuni de dup sc$imbarea inelelor au caracter penitenial, adic cuprind cereri pentru pocina i iertarea mirilor, pentru ca .nsoirea lor prin a doua (sau a treia) nunt le este socotit ca un pcat izvort din aprinderea trupeasc, pe care ei n au putut o birui! *ncepnd de la punerea cununiilor pe cap, rnduiala slujbei la a doua nunt e absolut intocmai ca la prima nunt! /nduiala nunii a doua se face nesc$imbat i la nunta a treia! + patra nunt e socotit de Biserica drept o frdelege 2 de aceea :olitfelnicul oprete pe preoi de a o sluji, sub ameninarea pedepsei caterisirii!

(. )nsemnare despre nunta de ar!int* i +nunta de aur*.

0

Se obinuiete, .n timpul din urm, mai ales .n unele familii din orae, s se serbeze, .ntr un cadru mai mult sau mai puin familial, aa zisa nunt de argint, ori nunt de aur, adic aniversarea a )6 de ani (respectiv 6I de ani) de la inc$eierea cstoriei! 4a asemenea prilejuri este c$emat uneori i preotul! Ce slujb poate face el .n acest caz 7 :olitfelnicele rmne nu prevd nimic pentru astfel de cazuri pn acum! Se obinuiete ins s se citeasc atunci /ugciunea de mulumire pentru ctigarea cererii i pentru toat facerea de bine a lui ,umnezeu, din 4iturg$ier, ori parte din >edeumul de mulumire, adaptat la .mprejurarea respectiv, binecuvntndu se si inelele de argint (ori de aur), care se pun in degetele soilor, alturi de cele vec$i! Slujba se face de regula in case!

,. $-plicarea rnduielii nun.ii.

+tt rnduiala 4ogodnei, ct i rugciunile principale din slujba Cununiei (cele pentru binecuvntarea mirilor) i din rnduiala 3unii a doua sunt atribuite, .n cel mai vec$i manuscris al #v$olog$iului grecesc (Cod! Barberini, din secolele %''' '<), i :etodie :rturisitorul, patriar$ul Constantinopolului (J K0?) ! a Lo!odna! +ctul principal din slujba logodnei e punerea i sc$imbarea inelelor! *ntrebuinarea inelelor la logodn e obicei strvec$i, pe care Biserica cretin numai " a preluat i " a consfinit, prin .ncadrarea lui in slujba bisericeasc! 'nelele, care sunt cercuri inc$ise, fr .nceput i fr sfrit, erau .n %ec$iul >estament simbol al puterii i .ncrederii care se acorda cuiva, precum se vede din te(tul rugciunilor pe care le citete preotul pentru binecuvntarea logodnicilor dup punerea inelelor (:olitfelnic, "=6?, p! 15) 2 .n ritualul cretin al logodnei ele sunt simbolul iubirii nesfrite i al fidelitii reciproce pe care i au jurat o logodnicii unul fa de altul, precum i semnul triniciei legturii dintre viitorii soi! 9cliile aprinse, pe care le in .n mini naii iar odinioar le purtau i sfiniii slujitori sunt simbol al curiei mirilor, al luminii darului de sus i al bucuriei nuntailor " Cununia! &salmul ")1 "#$erici%i to%i cei ce se tem de Domnul...&) cu care .ncepe slujba Cununiei, zugrvete fericirea vieii familiale a celor ce se tem de ,omnul! :omentul principal din slujba Cununiei, acela .n care se svrete consfinirea legturii dintre brbat i femeie, este atunci cnd preotul rostete cuvintele din a treia rugciune de binecuvntare a mirilor ; B*nsuti, i acum, Stpne, trimite mna >a din sfntul >u loca i unete pe robul >u <, cu roaba >a <!!!C etc! (cuvintele acestea sunt socotite ca o epiclez a slujbei Cununiei, ec$ivalent celei din rugciunea pentru sfinirea apei din botez) Semnul vzut al sfinirii nevzute a acestei legturi este unirea minii drepte a brbatului cu dreapta femeii, de ctre preot, iar actul ritual care simbolizeaz i pecetluiete svrirea tainei este punerea cununiilor pe capetele mirilor! Cununiile sunt fcute in c$ipul coroanelor cu care se .ncununau odinioar regii i .mpraii, biruitorii .n rzboaie i in .ntrecerile din arene i palestre, precum i fecioarele .n anumite rituri i procesiuni religioase! #le erau semnele puterii, ale stpnirii i ale biruinei (la brbai), ori ale frumuseii i curiei virginale (la fecioare), .ntruc$ipnd totodat podoaba, cinstea i slava ce se ddea .mprailor de ctre supuii lor, precum i sentimentele de admiraie, recunotin sau omagiu datorite biruitorilor .n lupte! #le se pun pe capul mirilor ca un elogiu sau ca o rsplat adus curiei i fecioriei acestora, pe care ei au pstrat o pn la nunt i pentru care sunt .ncununai! ,e aceea se i cnt pentru miri rugciunea ;B ,oamne ,umnezeul nostru, cu mrire si cu cinste .ncununeaz i pe dnii LC! &unerea cununiilor a dat i denumirea tainei, obi nuit la greci @ .ncununare, .ncoronare! +postolul de la cununie este luat din epistola Sfntului +postol &avel ctre #feseni (%, )I 55), .n care acesta compar nunta cu legtura sfnt si indisolubil dintre Gristos i Biserica, .ndemnnd pe viitorii soi s se iubeasc .ntre ei cu aceeai dragoste nermurit i sfnt! 6

#vang$elia e format din pericopa .n care se istorisete minunea svrit de :ntuitorul la nunta din Cana Malileii, la care #l a luat parte cu Sfnta Sa :aic!(loan '', " "")! Pa%arul cu vin, pe care preotul .l binecuvnteaz i din care apoi gust mirii, e numit .n :olitfelnic pa$arul comun sau de obte! #l .nc$ipuie att bucuria i veselia nunii, ct i soarta comun a viitorilor soi, pe care vor .mprti o .mpreun, avnd parte de aceleai necazuri i aceleai bucurii! +celai lucru vrea s arate i bucata de pine (cozonac sau picot), din care, prin unele pri, se d acum mirilor s guste, odat cu pa$arul de obte2 aceasta din urma este o reminiscen vec$e, precretin, motenit din ritualul nunii la romani i amintind de pinea care se frngea la ei cu ocazia nunii i pe care mirii o mncau atunci .mpreun (odinioar in acest moment al slujbei, deoarece cununia se svrea de regula .ndat dup Sfnta 4iturg$ie, cnd miri se i .mprteauN! ,e aceea se cnt acum; &a$arul mntuirii!!! (&s! C<%, 0), cntare .ntrebuinat ca priceasn .n timpul .mprtirii credincioilor 2 .n rnduiala Cununiei ea nu se gsete dect in :olitfelnicele romneti mai noi (in cele greceti i slave nu e(ist)! )ncon/urarea mesei de ctre alaiul de nunt format din slujitori, mirii i naii, in c$ip de $or, simbolizeaz i e(prim bucuria fireasc si sentimentul de jubilare prilejuite de nunt, sentimente care s au e(primat totdeauna prin cntare i joc sau dans! Ceremonia aceasta este, ca i cea de la botez i de la $irotonie, un rest din dansul ritual (religios), care fcea parte integrant din cultul ebraic, ca i din cultele altor religii i popoare vec$i precretine i deoarece nunta se face .n vederea naterii de prunci in frica ,omnului,biserica ne duce cu gndul mai .nti la naterea minunata a dumnezeiescului &runc din Sfnta 9ecioar, natere pe care a prezis o mai ales proorocul 'saia (%'', "5)! ,e aceea cntm acum imnul prin care Biserica indeamn pe proorocul 'saia s dnuiasc .mpreuna cu noi, de bucurie c i s a implinit proorocia ;B'saie, dnuiete L 9ecioara a avut in pntece!!!C etc! ! Celelalte dou tropare care se cnta dup aceea (BSfinilor mucenici!!!C i (FSlav >ie, Gristoase ,umnezeule!!!C), care sunt sti$iri muceniceti luate din cntrile -ctoi$ului (%ecernia de vineri seara, glas! 1), vor s spun c mirii trebuie s se fac prtai lui Gristos i sfinilor 4ui, prin viaa lor curat, pe care vor duce o i .n csnicie 2 cununiile care li s au pus pe capete sunt asemenea celor cu care :ntuitorul .ncununeaz .n ceruri pe sfinii i aleii Si dup moarte (vezi vec$ea iconografie religioas a martirilor)! 9ormulele '&Mrit s (ii mire ca )vraam...* i +Iar tu mireasa mrit s (ii ca Sarra...& pe care preotul le rostete la depunerea cununiilor, sunt formulele de felicitare ritual a mirilor, de ctre Biseric, prin glasul preotului!

000